Sunteți pe pagina 1din 323

Eugen Nicolaescu

VORBELE DIN PLUMB

Plăcuțele de la Sinaia - Lectură intermediară


-2-

... niște străfulgerări,


nu se vede de unde vin,
nu se zărește unde se sfârșesc.
Cuvântul este în ele ...
(lectură intermediară din Cartea Formării)
-3-

I. Plăcuțele de plumb de la Sinaia, mit și realitate


În toamna anului 1873 a început construcția Castelului Peleș. Cu
prilejul lucrărilor de pregătire a terenului pentru viitoarea construcție, s-a
zvonit, la vremea respectivă, că lucrătorii ar fi descoperit două tezaure
deosebit de valoroase. Unul dintre tezaure (cel găsit în peștera surpată Sfânta
Ana) conținea un număr foarte mare de plăcuțe de aur care purtau înscrisuri
și desene. Informații necertificate susțin faptul că guvernul român ar fi
cedat(dăruit) valoroasele piese domnitorului Carol I pentru a-i facilita efortul
financiar reclamat de construirea castelului (a Pelișorului, potrivit altor surse).
Se pare ca piesele au fost topite, nu înainte de a se efectua copii în plumb ale
acestora. Specialiștii au constatat fără tăgadă că materialul folosit la turnarea
copiilor (exceptând câteva artefacte de proveniență incertă) este plumb
tipografic folosit în a doua jumătate a veacului al XIX-lea. Copiile au fost
depozitate la Castelul Peleș, exceptând cele 2(3) piese deținute la Mănăstirea
Sinaia.
Câteva indicii menționate de ziaristul Dumitru Manolache1 arată că
risipirea incomodelor ”artefacte” a început in perioada când au fost depozitate
la castel. Momentul în care plăcuțele de plumb ar fi ajuns în subsolurile
Muzeului Național de Antichități este incert întrucât, deși este greu de crezut,
numeroasele plăcuțe de plumb nici măcar nu erau inventariate la instituția
deținătoare, care s-a tot mutat dintr-un loc în altul pâna când a ajuns în
clădirea de la numărul 11 a străzii numită acum Henri Coandă. Muzeul
National de Antichități a intrat in structurile Academiei Romane in 1949, iar
din 1956 s-a numit Institutul de Arheologie.
Potrivit estimărilor unor cercetători, in depozitele muzeului existau,
pe la începutul secolului trecut, mai multe sute de astfel de plăci. Domnul Dan
Romalo, cel care, intre anii 1944 - 1946 (potrivit unei susțineri inițiale) sau în

Dumitru Mihalache, Tezaurul dacic de la Sinaia Legendă sau adevăr ocultat ?


1
-4-

intervalul 1945 – 1948 (potrivit unei mărturisiri ulterioare a domniei sale), a


executat sute de fotografii de pe plăcuțe (dintre care, din păcate, au
supraviețuit doar 73 sau 75), crede că a fotografiat peste 120 de piese. Potrivit
altei mărturii, prin anii 1960, existau peste o sută de plăcuțe de plumb. Cu
două decenii mai târziu, când domnul Dan Romalo a vrut să revadă obiectele
fotografiate în urmă cu circa 40 de ani, a mai găsit în subsolurile muzeului
doar patru plăcuțe. În mod surprinzător, peste alți douăzeci de ani, găsește la
Institutul de Arheologie 35 de plăcuțe de plumb.
Insuccese sau abandonuri forțate, încercările de ”lecturare” a
plăcuțelor de plumb au fost multă vreme sporadice și lipsite de substanță. Cei
care, din curiozitate sau ca urmare a unor obligații profesionale, au examinat
originalele de plumb sau copii ale acestora, cel puțin pe câteva dintre ele, au
putut afla cu ușurință nume de locuri sau de personalități, deci au putut
constata la ce epoci istorice se referă plăcuțele de plumb.
În anii 2003 și 2005, au apărut două lucrări2 de amploare despre
plăcuțele de plumb de la Sinaia, în care se propun traducerile textelor aflate
pe o mare parte dintre ele. Prima apariție are nu numai meritul de a fi repus
în circulație problematica, deja controversată, a plăcuțelor, ci, mai ales, de a
fi pus la îndemâna celor interesați numeroase copii fotografice. Din păcate,
traducerile propuse în cele două lucrări au fost neconvingătoare și
nesustenabile.
Dumitru Manolache scrie în lucrarea citată: ”Mai dispunem astăzi
doar de câteva zeci de plăci din plumb cu imagini și scrieri ciudate, dar avem
informații certe că ele fac parte dintr-un ansamblu mult mai amplu, de câteva
sute de piese”. Domnia sa considera că plăcilor de plumb de la Sinaia ”...
trebuie să li se acorde întreaga atenție deoarece putem aprecia acum că
dispunem de un corpus de documente de o valoare capitală pentru istoria
neamului nostru”. Alăturându-mă convingerilor distinsului ziarist, adaug că,
indiferent de sorgintea plăcuțelor, de scopul în care au fost create, ele reflectă
un act de cultură, de spiritualitate spre care suntem obligați să ne orientăm
interesul.

Dan Romalo, ”Cronica apocrifă pe plăci de plumb ?”, 2003, și


2

Adrian Bucurescu, ”Tainele Tăblițelor de la Sinaia”, 2005.


-5-

II. Despre textele de pe plăcuțe, pe scurt


Motivație
Fără generoasa mărturie a domnului Dan Romalo3, „plăcuțele de
plumb de la Sinaia”, înainte de a fi dispărut una câte una, n-ar fi fost
consemnate în vreun registru muzeal de istorie.
A fost suficient ca domnul Romalo să se întrebe dacă plăcuțele
reprezintă o cronică getă pentru ca de la zădărnicita exterminare fizică a
acestora să se revină la anularea lor prin etichetare. „Falsuri !”. Fără deslușirea
înțelesului înscrisurilor din plăcuțe nu se pot face judecăți definitive. La urma
urmei, plăcuțele ar putea reprezenta strădania de a spune o istorie cunoscută
(reconstruită, pe alocuri) într-o formă și printr-un limbaj incitante,
provocatoare.
Pentru a le aprecia corect semnificația culturală trebuie să se realizeze
traducerea acceptabilă a textelor. De aceea mi-am luat îndrăzneala să propun
o lectură intermediară, măcar în spiritul dacă nu în litera textelor de pe
plăcuțe.
La întrebarea domnului Romalo răspund că plăcuțele nu sunt o cronică
în înțelesul strict al termenului. Textele, așa cum apar pe plăcuțe, nu au fost
scrise în timp real. Ele pot fi însă o colecție de preluări din înscrisuri
veritabile, de elemente anecdotice înregistrate de creațiile cu transmisie orală,
sau, cel puțin pentru ultima perioadă istorică referită, chiar de plăsmuiri. Deși
i-am creditat pe autorii anonimi ai plăcuțelor cu bună intenție, n-am exclus
nici posibilitatea ca lucrarea lor, într-o manieră subtilă, să slujească vreo
aberație istorică. Dar, înaintea oricărei sentințe, judecata trebuia să se îndrepte
de la ceea ce par a fi plăcuțele la ceea ce spun. Cu această convingere am

Dan Romalo - ”Cronica getă apocrifă pe plăci de plumb ?”, S.C. ALCOR EDIMPEX
3

S.R.L., București, 2005


-6-

stăruit în a găsi înțelesul cât mai corect al înscrisurilor din plăcuțe, în a mă


apropia cât mai mult de adevărurile sau de iluziile acestora.

Lectură intermediară
Orice tentativă de descifrare a unor înscrisuri istorice, sau
necunoscute, are în atenție doi factori esențiali: scrierea și limbajul. Deoarece
oricare din cei doi factori poate fi cunoscut sau necunoscut, din combinarea
lor rezultă patru situații distincte. În cel mai ”fericit” caz, atât limbajul cât și
scrierea sunt cunoscute. Astfel, accesul la conținutul textelor nu ridică nicio
problemă. Dacă limbajul este cunoscut, iar scrierea – nu, se ”atacă” textele
cu mijloace exclusiv criptanalitice (se decriptează).
În situația în care scrierea este cunoscută, nu și limbajul, problema
constă în a reconstitui limbajul. Pentru a realiza cât este de dificilă
reconstituirea limbajului, este suficient să ne imaginăm că ne-am decis să
învățăm o limbă total necunoscută fără a deține vreun dicționar, fără a deține
vreo carte de gramatică a limbii, singurul material disponibil fiind o seamă de
texte în limba respectivă, nici prea numeroase, nici prea lungi, dar, culmea,
nedespărțite pe cuvinte.
În această situație m-am aflat pentru majoritatea textelor de pe
plăcuțe. Alfabetul utilizat era alfabetul clasic al limbii grecești, întregit cu
câteva semne folosite pentru a nota sunete mai speciale (ce, ci, ge, gi), care
par a fi inspirate sau care au inspirat ”litere” din alfabetul chirilic, dar și
completat cu câteva semne care notau vreo bigramă sau chiar un cuvânt (de
exemplu, semnul pentru bigrama ”ko” este adesea prescurtarea cuvântului
kotopolo - ”sfânt”). Din punct de vedere grafic, se pot identifica și variațiuni
ușor recognoscibile ale literelor.
Scrierea cu alfabetul grecesc extins, precum scrierea demotică a
egiptenilor, trebuie că era cunoscută de cea mai mare parte a populației
instruite. Înscrisurile din plăcuțe pe care le voi aminti în următoarea categorie
problematică se încadrează în ceea ce la egiptenii antici erau scrierile hieratică
și hieroglifică.
În cea mai nefavorabilă ipostază, nici limbajul și nici scrierea nu sunt
cunoscute. Acesta a fost cazul unui număr restrâns de texte redactate într-o
scriere pe care o numesc în carte ”sacerdotală”. Rămâne valabilă observația
făcută anterior referitoare la variațiunile alfabetului de substituție utilizat.
Semnele care înlocuiesc literele alfabetului grecesc extins constituie, de fapt,
o categorie mai largă. Utilizarea lor are evident scopul principal de a face
accesibile textele doar unei comunități ocupaționale mai restrânse, sacerdoții,
sau membrii vreunei asociații ermetice, și scopul secundar de a da o ”aură”,
o ”autorizare” divină mesajelor adnotate. Sistemul de scriere utilizat în aceste
-7-

cazuri seamănă, ca destinație, evident, cu scrierea hieratică egipteană (pl.


019, 013, 031, 126 etc.).
Tot în această ipostază voi îngloba textele din două plăcuțe (090 și
116) în care scrierea, fie demotică, fie hieratică, este utilizată într-o manieră
voit criptică. Semnele alfabetice au fost imbricate, scrise unele peste altele,
astfel încât să partajeze elemente grafice asemănătoare. Adesea,
în ”înghesuiala” realizată, se ignoră ordinea literelor în cuvânt. Imbricările de
semne conduc la ansambluri grafice asemănătoare celor din scrierile
ideografice (forțând de această dată asemănarea, aș putea considera scrierea
ca fiind apropiată de cea hieroglifică). Textele redactate în această manieră
au caracter sacru și consemnează evenimente cu o semnificație deosebită
pentru credința, pentru viața spirituală a davogeților.

Două particularități ale materialului analizat au reclamat o atenție


deosebită și au făcut necesar un important volum de muncă.
Prima dificultate a constat în identificarea cât mai corectă a semnelor
alfabetice, dată fiind, în numeroase cazuri, precaritatea reproducerilor
fotografice disponibile.
Dar particularitatea cea mai dificilă de surmontat a fost aceea că
scrierile din plăcuțe sunt continue, nu sunt despărțite în cuvinte. Înainte de a
înțelege anumite elemente care țin de structura limbii folosite, separarea pe
cuvinte mi-a fost ușurată de recunoașterea în texte a unor nume proprii, apoi
-8-

a unor cuvinte existente aproape aidoma în vocabularul limbilor fie latină, fie
greacă, fie româna arhaică sau modernă (dar și alte particularități,
îndeosebi ”u”-ul final din graiul vechi românesc, respectiv, ”o” mut sau sonor
din plăcuțe). În zonele fără vreo indicație ”apriorică”, a trebuit să analizez
toate ”ruperile” posibile, iar acestea erau, matematic, foarte numeroase.
Până la un moment dat al analizei, o dificultate majoră a constat în
lipsa de consecvență, în nesiguranța cu care scribii notau sunetele din cuvinte,
mai ales vocalele. Este ilustrativă în acest sens grafierea numelui Burebista.
Alte numeroase exemple se pot găsi în dicționarul selectiv atașat.
Când mă aflam deja într-un stadiu avansat cu ”ruperea” pe cuvinte a
textelor, aveam să obțin o validare directă a ceea ce făcusem oferită de o
particularitate deosebită a textului din Plăcuța 072 (referitor la înscăunarea lui
Cotisonio ca domnitor într-o formațiune statală pannonică, după căderea lui
Burebista). Acolo, scribul a folosit, emfatic, semne grafice extrem de
elaborate pentru a nota inițialele cuvintelor, scoase parcă dintr-un veritabil
alfabet de unciale. Am constatat cu bucurie și încurajator că eu identificasem
corect, prin separările decise și în alte texte, cuvintele folosite în plăcuța
respectivă.
După ce am reușit parțial separarea textelor pe cuvinte, pentru a intui
identitatea morfologică și sintactică a unor cuvinte mai frecvente, am aplicat
aceleași principii ca la decriptarea unui cod clasic.
Desprinderea cuvintelor individuale din scrierile continue a fost
dublată de identificarea, fie și ipotetică uneori, a valorilor semantice ale
acestora. Un moment însemnat în relaționarea unor secvențe clare
indubitabile l-a constituit identificarea pronumelor și adjectivelor relative.
Observasem prezența destul de frecventă a unor semne, sau grupuri de semne
care precedau o seamă de cuvinte. Acestea erau, în majoritatea cazurilor,
reprezentările grafice pentru sunetele CE, CI, GE, GI. Pentru că,
exceptând ”prefixele” amintite, câteva cuvinte aveau semnificații bine
stabilite, am formulat ipoteza că acele particule ar putea fi pronumele relative
(care, pe care, ce, cel ce etc). Din acel moment s-au ”luminat” pasaje
importante sau chiar texte integrale.
Pentru cuvintele folosite în mai multe texte, semnificația lor a fost
dedusă și confirmată ca certă. Au mai rămas câteva ambiguități, câteva
aspecte nu pe deplin elucidate, motiv pentru care am numit
lectura ”intermediară”, adică perfectibilă.
Trebuie să menționez că nu toate textele plăcuțelor au fost alcătuite în
aceeași limbă. Sunt diferențe dialectale evidente. Textele surprind, cred, și
momente de evoluție a limbii davogete în timp.
-9-

Colecție
Câteva plăcuțe, ale căror texte trimit la perioada de după moartea lui
Decebal, reflectă (sau încurajează) credința populară potrivit căreia zeii vor
decide neamânat să îndrepte soarta dacilor și, de acolo, din ceruri, Decebal va
reuși să refacă o stare anterioară. Circa patru plăcuțe din această categorie
(004, 016, 028, 119)4 sunt nefinisate, aflate evident în faza de revizuire și de
definitivare a textelor. În zone extinse de pe suprafața acestora, înscrisurile
sau grafica existentă anterior au fost ”șterse prin aplatizare” și, pe trei dintre
acestea, s-au poansonat direct ”pozitiv” noi texte, într-o scriitură grăbită.
Aceste plăcuțe reflectă momentul în care procesul de elaborare a colecției a
fost întrerupt brusc. Un pericol iminent și însemnat i-a obligat probabil pe
autorii și custozii colecției să-și protejeze ”comoara” ascunzând-o. Evident,
n-au mai reușit să o recupereze.
Colecția prezintă pe alocuri caracteristici asemănătoare unui modern
sistem de ”fișare”. Multe plăcuțe conțin indicații privind locul unde au fost
însemnate - ”trase” - textele și de către cine - din a cui poruncă (005, 011,
012, 022, 040, 069, 092, 120, 122, 129). Pentru unul din texte se precizează
că este o preluare din ”cronica din Moliodava” (134).
Ideea de preluare selectivă de la surse a informațiilor este ilustrată de
maniera în care sunt ”redate” tratatele de pace. Doar pasajele considerate
semnificative de către autori sunt preluate. Unele capitole uzuale ale tratatelor
sunt doar enunțate, conținutul lor fiind înlocuit de veritabile puncte de
suspensie (025).
În această ordine de idei, nu mai surprinde constatarea că pe câteva
plăcuțe (025, 126) sunt menționate ”cuvintele cheie” din textele conținute,
adică acei parametri pe baza cărora se sistematizează și se regăsesc
informațiile, indiferent de suportul utilizat, și în arhivistica modernă.
În plăcuțe diferite, întâlnim o seamă de detalii grafice identice. Este
evident că făurarii plăcuțelor s-au folosit de poansoane (negative pre-
confecționate). Imaginea care urmează cuprinde câteva elemente grafice
refolosite aidoma în plăcuțe distincte:

Păstrez numerotarea dlui Romalo, dar codific fiecare plăcuță cu reprezentări de câte trei
4

cifre (adăugând zerouri, dacă este cazul, în stânga numerelor de ordine).


- 10 -

Desenul marcat cu (a) se află pe plăcuțele 016 și 117. În plăcuța 117,


unul din cele două ”anunțuri” informează că anumite cetăți din delta Istrului
au cerut să se alăture preasfântului (De)Ceneu. Momentul istoric la care se
referă textul este ulterior campaniei întreprinse de Burebista pe țărmurile
Mării Negre. În plăcuța 016 se spune că ”Decebal, în fruntea armatei dace, a
pornit contra lui Domitian, fie să moară pentru ținuturile date de divinitate
geților, fie să se afle (învingător) peste armata romană”. Dacă plăcuțele ar fi
fost realizate în timp real, ar însemna că poansonul cu imaginea (a) s-ar fi
aflat în uz cel puțin o sută de ani. Nu numai distanța în timp este neverosimilă.
Conținutul textelor de pe plăcuțele invocate, dar și alte caracteristici grafice,
sugerează că acestea au fost redactate în locații diferite: unul la
Sarmi(ze)getuza – 016, celălalt la Genucla – 117.
Ansamblul grafic notat cu (b) se află pe două plăcuțe care se referă la
Burebista (117 și 118) și pe o plăcuță în care este vorba despre Decebal (119).
Desenul notat cu (c) asociază pe ”Divina Maică” cu Zamolxis
(reprezentat ianiform chiar în ipostaze ecvestre). Grupajul apare pe plăcuțele
001 (cu conținut mitologic), 011 și 040 (referitoare la Duras, predecesorul lui
Decebal) precum și în plăcuța 117 (referitoare la Burebista).
Triunghiul cu șarpe – desenul (d) – există aidoma în plăcuța 042, al
cărui text se referă la Dromichete, și în deja amintita plăcuță 117 referitoare
la Burebista. De această dată, poansoanele respective ar fi trebuit să dăinuie
peste două sute de ani.
Plăcuța 117 și încă șase plăcuțe (017, 018, 069, 072, 092 și 096) conțin
desenul notat cu (e). Uneori, în spațiul liber din zona centrală a desenului sunt
inserate alte elemente grafice. În acest caz, perioada de folosință a
poansonului include ”epocile” Burebista, Cotizonio, Duras și Decebal.
Două dintre plăcuțele amintite în exemplul de mai sus (017 și 018) nu
le-am putut ”data”. Alte opt plăcuțe au rămas în afara cronologiei în care am
aranjat ”biblioteca de plumb”. De aceea au fost trecute în revistă înaintea celor
databile. Acestora li se pot adăuga ”medalioanele” 112 și 113. Deși
majoritatea nedatabilelor partajează elemente grafice cu cele aranjate
cronologic, din motivele implicit sugerate mai sus, n-am putut să folosesc
particularitățile grafice pentru a le asocia unor ”epoci”.
Toate argumentele epigrafice la care am apelat mai sus îndreptățesc
opinia potrivit căreia plăcuțele reprezintă o ”reconstituire”, o colecție de
referințe istorice ”îmbogățite”.
Autorii colecției aveau în comun nu numai pasiunea, poate misiunea
sacră, de a reconstitui actele înaintașilor, dar și un spațiu în care trudeau sau
expuneau rezultatele strădaniei lor (a se vedea lăcașele elementelor
de ”susținere” de pe anumite plăcuțe). Ei trebuie să fi fost membrii unui grup
- 11 -

sacerdotal, poate chiar ai unui ordin cu preocupări mai esoterice (după cum
par să sugereze câteva elemente grafice și chiar unul-două elemente lexicale).

Istorie
Momentele și personajele istorice despre care se face vorbire în
plăcuțe se suprapun în linii mari cu cele din istoriografia actuală. Sunt uneori
diferențe semnificative în maniera de reflectare a evenimentelor, dar și multe
nuanțe și amănunte imposibil de verificat cu izvoarele istorice de care
dispunem azi. Atât de cunoscuta anecdotică referitoare la înfruntările dintre
Dromihete și Lisimah este absentă din textele care se referă la acele
evenimente. Potrivit unei plăcuțe (111), când Lisimah a observat că
Dromihete este gata sa treacă la uciderea a circa 3-4 mii de conaționali ai săi,
trăitori pe malurile Pontului Euxin, pentru a-i salva, a preferat să se predea
personal lui Dromihete. ”Sfânta cetate Helix” l-a îndemnat pe regele get să se
alieze cu Lisimah împotriva dușmanului comun reprezentat de triburile
celtice (galice) care se infiltrau spre zonele lor (023). Mai mult, prelatul din
Helix găsește inacceptabil să se înfrunte armat ”cei ce au supt la același
uger”. Ideea că macedonenii și geții sunt rude este argumentată mitologic într-
un alt text. În confruntarea anterioară, când sorții fuseseră tot de partea geților,
Dromihete, aflat în cetatea Sirmium, a deplâns public faptul că există frontiere
între formațiuni statale în care ”supușii sunt geți, din os GET” (042).
Anterior afirmării statului condus de Burebista, textele din plăcuțe
amintesc de doi conducători geți care figurează și într-un Consiliu Militar
(”trupeum”, a se vedea mai jos) din vremea lui Burebista. Aceștia sunt
Zorzieo și Bazorio (Vazorio). Textul referitor la Zorzieo (127) este mai mult
un îndemn ca ”cei șase mari” să se unească sub protecția sa și a divinității
Mato doy Hamo. Bazorio guverna peste Marii Geți și a semnat un tratat cu
tracii prin care semnatarii convin asupra zonei de control ce revine unei cetăți
de pe malul drept al Istrului (123), dar și asupra unor drepturi ale
conducătorului get în zonă. Un alt text (003) relatează strădania lui Bazorio
de a face alianțe cu tracii pentru a se opune infiltrării romane în regiune. În
timp ce se deplasa la o întrunire antiromană, s-a trezit atacat pe la spate de un
anune Fuscus și își găsește salvarea traversând Istrul (076).
Burebista a devenit conducătorul principalei formațiuni statale a
geților după ce Duazo a decedat (în luptă ?, 031). ”Pentru că se apropia de o
sută de ani și nu avea un descendent din neamul său”, Duazo l-a desemnat
succesor pe fiul fratelui său Burebista. În decretul sacerdotal de înscăunare
(015) se afirmă despre Burebista că ”zeii ni l-au dăruit ca să ne fie apărător
al patriei (donator de patrie)”. Într-un alt text (032), semnat aparent de
Ceneu, se precizează că, printr-un tratat, cele șase state gete au convenit să
- 12 -

încredințeze lui Burebista comanda sistemului comun de apărare.


Campaniile militare ale lui Burebista nu sunt explicit menționate în
texte, cu o singură excepție – cea îndreptată împotriva galilor (celților), despre
care se afirmă că au fost scoși din cetăți și urmăriți ”până la Rin” (009).
Din campania dobrogeană și de pe țărmul Mării Negre (Tamario), la
care au luat parte două din cele trei aripi ale oștirii geților, textele
consemnează victoria lui Burebista (122), dar reflectă mai mult contribuția
lui Ceneu de după înfruntările militare. Din împuternicirea dată lui Ceneu
deducem că ”veteranii de război” erau recompensați cu funcții publice sau li
se facilita obținerea autorizațiilor de comerț (013). Ceneu primește sarcina să
alcătuiască listele celor căzuți în război, ceea ce poate însemna că, în afară de
recunoștință, autoritățile aveau grijă să ajute familiile celor care s-au jertfit
pentru patrie. Unul dintre obiectivele lui Ceneu era să pună capăt disputelor
privind controlul asupra zonei de dincolo de Istru, îndeosebi asupra Deltei
Istrului. O seamă de formațiuni statale din zonă au decis să-l desemneze chiar
pe Ceneu guvernator al lor (080). Dar pentru că, fie pașnic, fie prin luptă, în
alcătuirea statului din vremea lui Burebista intră noi formațiuni (și centrele
lor spirituale) cifra mitică șase este depășită cu una sau mai multe unități.
În plăcuțe se vorbește la un moment dat de retragerea lui Burebista de
la cârma statului pentru a evita răzbunarea ”triumvirului” Marcus Antonius
(118). În locul său l-a lăsat pe Ceneu (Deceneu). Se cunoaște că Burebista
fusese de partea lui Pompeius și, deci, împotriva lui Caesar și, implicit, a lui
Antonius. Această ”retragere” contravine credinței că Burebista a pierit în
același an cu marele său dușman Caesar.
Spectaculos, dar neverificabil este și textul care se referă la revolta
(complotul) împotriva lui Burebista (062). Marele davoget a fost ucis,
pretinde autorul, pentru că amâna să-și anunțe succesorul, sau pentru că
prezumtivul urmaș la tron n-ar fi fost pe placul celor cinci complotiști, în
fruntea cărora s-a aflat unul dintre locțiitorii lui Burebista la comanda armatei
davogete - Oroles, cel originar din Elio Carseo (Carsium, Hârșova de astăzi).
Burebista și numeroase alte personaje istorice sau mitologice sunt
reprezentate în partea grafică a plăcuțelor prin portrete personalizate.
Imaginea de mai jos conține o colecție de ilustrări grafice pentru Burebista.
- 13 -

Cel mai frecvent portret al lui Burebista este cel marcat prin (1). În
două ocazii este reprezentat cu sceptrul (2), ”în picioare”. Acest privilegiu
iconografic se mai întâlnește la portretul lui (De)Ceneu, care, în plus, este
redat ”din față”. În desenul (3), Burebista este reprezentat așezat pe tron,
străjuit de doi preoți ai lui Apollo. Portretele (4) și (5) figurează pe plăcuțe
care se referă la Burebista după moartea sa, când se află deja pe tărâm divin.
Se observă că, în ipostaza celestă (5), deasupra coifului său pare a nu se mai
afla elementul zoomorf (un bovideu culcat).
Decebal și generalii săi Diegi și Vezina sunt reprezentați de regulă
călare, fără trăsături distinctive, identificabili doar prin legendele asociate
desenelor. O singură plăcuță referitoare la Decebal pare să conțină un portret
personalizat al acestuia – Plăcuța 022.
Un epitaf dedicat generalului Vezina ne permite să aflăm că apropiatul
lui Decebal a fost înmormântat, potrivit dorinței sale testamentare, în ținutul
natal, la Zidudava, ”lângă vitejii de la Tapae” (124).
Nume
Din patruzeci de apariții ale numelui Burebista, în niciuna nu este scris
sub forma , aceasta fiind configurația care include literele
cele mai frecvent folosite pe pozițiile respective ! În douăzeci de cazuri, adică
în jumătate din numărul de apariții ale numelui, între consoanele din final se
include litera E: Iată un inventar al literelor utilizate
pentru a nota numele Burebista (numerele neprecedate de o literă arată de câte
ori de la caracterul anterior se trece direct la cel care urmează):

B O E R O B I S /E T O
 
 
 
 
 
 
 
 
Se poate observa gradul de nesiguranță cu care este notat sunetul
vocalic dintre R și B (sau V !, Bo ero vi s/eto). Se mai poate presupune că prin
combinațiile  și  se notează un sunet apropiat de ”u”.
Există și un semn grafic ca un ”Y” cu brațele despicate în ”V”, sau pe aproape,
redat în transliterările mele prin ”  care notează sunetul ”u”.
- 14 -

Numele lui Decebal este scris, cu o singură excepție, Dacebalo. Într-


o plăcuță, printr-un măgulitor joc de cuvinte, este numit Sotobalo (005), ”cel
peste, deasupra războinicilor”. Dromihete (Dromichaites) este amintit sub
mai multe forme, dintre care evidențiez variantele Dromioxto și Dromio.
Dapyx este grafiat constant Dapigeo.
Cel pe care contemporanii săi il apelau ”divinul” (”zeul”) încă din
timpul vieții, marele spirit Deceneu, este numit, cu o consecvență neclintită,
Ceneu, fără particula ”divină” pe care, o ureche mai puțin familiarizată cu
graiul davogeților a încorporat-o numelui său.
Divinitatea cea mai des invocată, Zamolxiu, este numită cu ”l” în
finalul silabei a doua. Dacă ”l” provine de la articolul hotărât care a pierdut
vocala finală, iar ”x” are sonoritatea unui ”h”, ca în multe alte circumstanțe,
atunci ”semnificația” acestui nume (ZA MO Lo XIU, ”fiul zeului Mo”
sau ”zeul fiu al lui Mo” pentru ZA Lo MO XIU) este aproximativ aceiași,
indiferent de locul unde este amplasată litera ”l”. O semnificație alternativă
pentru ”Zamolxiu”: credința/credincios în zeul MO.
În ciuda unor imprecizii de notare, de natura celor deja semnalate,
capitala spirituală a geto-dacilor, Sarmizegetuza, așa cum este cunoscută, este
scrisă de fiecare dată Sarmigetuza. Potrivit unei ”etimologii” sugerate în una
dintre plăcuțe (108), Sarmigetuza s-ar putea traduce fie prin ”cea sus pusă
spre a fi folosită de geți”, fie prin ”cea destinată să fie folosită de înalții prelați
ai geților”. Indicii indirecte susțin supoziția că Sarmigetuza avea aproape
exclusiv destinație cultică.
Antroponimele și, probabil, multe toponime au semnificații
decelabile. O mențiune dintr-o plăcuță ne îndreptățește să bănuim că la
înscăunare sau la ungerea într-o înaltă funcție sacerdotală sau tribală persoana
respectivă primea un nume ”cu semnificație specială” (dacă nu avea deja unul
de această natură pentru că făcea parte din casta nobiliară).

Instituții ale statului


Organizarea statului geto-dac a suferit numeroase schimbări pe
parcursul a aproape o jumătate de mileniu de existență ”acoperită” în mare de
relatările din plăcuțe.
Aveam de-a face cu instituția regalității, dar mai ales cu cea a
domnitorului (”mato”, stăpân peste supuși), cel care, în calitate de comandant
militar suprem, asigură apărarea și integritatea (eventual extinderea) statului.
Suveranitatea statului, când acesta nu era un regat, era reprezentată, cel puțin
în anumite perioade, de către ”Marele Bărbat”. Instituția Marelui Bărbat avea,
se pare, o structură ierarhică, un astfel de ”primar” fiind desemnat pentru
fiecare davă. Aparent, o întrunire a ”primarilor” de dave alegea pe ”Marele
- 15 -

Bărbat” - Maire viro (119). În altă circumstanță, Marele Bărbat și Domnitorul


(Mato) par a constitui o conducere bicefală a statului (092 etc). Un text
consemnează serviciul divin dedicat zeului războiului – Zabelo – de către
Decebal și Marele Bărbat (094).
Nobilii, descendenții miticei BO (IO), constituiau Ordinul boicerilor,
o organizație cu specific sacerdotal și tribal. În fruntea acestora se
afla ”Marele Pontif”. Din rândul nobilimii se alegeau căpeteniile militare sau
eclesiastice. Un ”mato” provenit din rândul nobilimii avea dreptul de a-și
desemna succesorul ca și regele. Decebal era și el membru al Ordinului
Boicerilor. Textul (084) care descrie o vizită a lui Decebal, însoțit de Marele
Pontif, la o tabără a boicerilor ne dezvăluie faptul că ordinul deținea trupe
proprii. După ce este stopată o înaintare a romanilor (006), generalul Diegi îl
înștiințează de succes pe ”Prea Sfântul Boicerilor” (Marele Pontif, căpetenia).
Ulterior acestui moment, descoperim că generalul Diegi, prin ”grija” fratelui
său, Decebal, ajunsese Mare Pontif (065). În virtutea misiunii sale sacerdotal-
tribale, Căpetenia Boicerilor din Dacia, într-un moment neprecizat, evocă o
seamă de personalități ”din neamul său” care au trăit în Moesia (017).
Într-o plăcuță (121), Marele Bărbat girează asumarea (îndeplinirea)
obligațiilor unui tratat de pace, iar Căpetenia Boicerilor (Marele Pontif)
semnează tratatul alături de reprezentanții militari ai celor două tabere (în
speță, daci și romani).
Capitala Sarmigetuza era, se pare, preponderent spirituală.
Reședința (militară a) comandantului întregii oștiri davogete –
Burebista, într-o anumită perioadă, se afla la Sarmongata (Sar Mongata).
Complotiștii îl atacă pe Burebista în timp ce ieșea pe ”poarta din
Sarmigetuza”. Nu se menționează de ce părăsea cetatea. Înseamnă că era un
ritual obișnuit.
Deducem dintr-un act dotal (018) că cel numit (ales) într-o înaltă
funcție de sacerdot (”capo”) înceta să mai aibă unele privilegii și îndeletniciri
lumești, cum ar fi acelea de a deține și de a administra pământ.
Pentru a împlini obiective de politică externă, conducătorii geților au
apelat la ”ambasadori”. Un epitaf (107) este dedicat unui astfel de sol care a
contribuit la apropierea dintre Geții Mici(?) din Tracia și geții istreni. Potrivit
voinței sale, ambasadorul a fost înmormântat în rit geto-trac.
Mai multe plăcuțe redau decizii ale ”Consiliului Militar” (”trupeum”)
din vremea lui Burebista (021, 052, 058, 091, 120). De regulă decizia propriu
zisă este de o importanță relativ redusă din perspectivă istorică. Plăcuțele însă
menționează întregul dispozitiv de apărare de sub comanda lui Burebista. De
cele mai multe ori sunt nominalizați locțiitorii comandantului suprem și
ceilalți generali din subordine și, dacă este cazul, conducători sau neamuri
- 16 -

care au încredințat lui Burebista apărarea lor față de pericolul comun. Sunt
invocați adesea zeii din credința comună, care îi apropie pe ”semnatari”, dar
și eroi tribali divinizați care sunt meniți să dea greutate de lege divină
înțelegerii. Aceste ”documente” pot fi considerate tratate sau decrete militare.

Religie și mitologie
Cea mai des amintită divinitate este Zamolxiu. Potrivit mitului redat
într-o plăcuță, Zamolxiu este fiul lui Ra(Re) și al lui Isis. Aici este vorba de
egipteanul Ra, dar și de ideea de rege divin, de rege al zeilor. Divinitatea
supremă este numită ”regele zeilor” sau MO (Marele Olimpian sau Hamo ?).
Dată fiind natura dublă a lui Zamolxiu, divină și pământeană (de altfel, este
reprezentat prin figuri ianiforme), după ce a împlinit cele șase porunci divine,
inclusiv instruirea ca discipol (supus, slujitor) al lui Pitagoras, a decis să
renunțe la bivalența sa și să devină erou civilizator pe pământ. Pentru a-și
împlini misiunea asumată a ales templul dedicat lui Ra din Genucla și, deci,
pe geți ca să le fie rege divin, astfel încât cele șase regate ale lor să fie unite
sub regele zeu Ziuu (Jiu/Șeu). Câteva texte care se referă la extinderea
statului get din vremea lui Burebista pe malurile Mării Negre, readuc în
atenție sacralitatea cifrei șase la geți. Este nevoie ca înțeleptul Ceneu să
consacre faptele de arme ale lui Burebista pentru ca statul get să poată include,
fără a-i mânia pe zei, cea de a șaptea (și a opta ?) componentă ”divină”.
Geții au început să numere anii de la coborârea lui Zamolxiu printre
ei (015, 134). Ideea că regii sunt de sorginte divină s-a extins și la domnitori.
Un consiliu de sacerdoți s-a întrunit pentru a detecta voința divină privind
persoana celui ce va fi uns conducător și a stabilit că, pentru un ”regat” din
Câmpia Panonică, mato să fie consacrat Cotizonio (072; după destrămarea
statului lui Burebista).
Aflăm dintr-o plăcuță (116) că, din timpuri străvechi, un consiliu
sacerdotal a decis ctitorirea la Sarmigetuza a unui altar (templu)
dedicat ”marelui zeu” (lui Zamolxiu sau lui Ș/Jeu ?).
Regele divin Zamolxiu, după ce va fi fost scăpat de dubla natură, și-a
schimbat și numele. Nu este foarte clar dacă geții i-au zis Ș/Jeu (Ș/Jiu) regelui
pământean sau divinității. Potrivit credinței că numele real al divinității nu
trebuie cunoscut în afara unui cerc restrâns de inițiați, pentru a nu fi invocat
în mod nesăbuit, în plăcuțe apare și numele Degino (”cel ce este”, ”cel slăvit”,
cum îl mai numeau pe regele zeilor sau, uneori, pe Hermes).
Conceptul de divinitate ”dublă” este prezent și în plăcuța (020) care
ne informează că soția lui Burebista, din momentul în care soțul său a plecat
să lupte cu bastarnii, a început să se roage divinităților Ceta și Cira. Aici poate
fi vorba de Apollo și de Artemis. Apollo era venerat la geți, după cum rezultă
- 17 -

din plăcuțe. Preoții care îl slujeau sunt reprezentați purtând în mână un obiect
muzical circular. Dintr-un decret sacerdotal aflăm că altarele casnice dedicate
lui Ș/Jeu se vor afla sub autoritatea spirituală a preoților lui Apollo (117).
Zeul războiului, Zabelo, este cel care îi încoronează, prin mijlocirea
preoților care slujesc în altarul său, pe conducătorii sau șefii militari ai statului
get. În lumea cerească, Zabelo este înconjurat de toți cei care și-au jertfit viața
în bătălii.
O divinitate enigmatică este reprezentată călare (călărețul trac ?). În
apropierea desenului apare adesea litera ”D” sau cuvântul ”Dio”. Pe una
dintre plăcuțe, călărețul divin are figură ianiformă. Poate că o apropiere între
această reprezentare și Mato du/lu Hamo (vezi mai jos) nu este complet
hazardată.
Două divinități feminine poartă numele de ”maici”: Maica Mare
(Mato, Stăpână) și Maica Geților. Prin cele două Maici, geții ”își trag oasele
din Ra”. Una dintre acestea este numită și ”Maica lui Hamo”. Despre străbuna
lui Hamo – Maica Geților - aflăm că este cea care, în urma iubirii dintre ea
și ”căpetenia cetății de sus”, a dat naștere neamului geților ”care cred în
străvechea divinitate Ra” (067). ”Divina Maică a Zeilor” (?) a socotit că
neamurile ilirilor și macedonenilor să fie vecine, iar ”grosul geților” să se
așeze pe Istru împreună cu ”sarmii (?) cu ale lor sfinte cetăți de închinăciune”
(108). Într-un text elogios față de cetățenii care au ridicat un altar dedicat celor
două maici (067), aflăm că regii care le-au jurat credință celor două au primit
de la acestea și de la zeul Hamo ”teritorii pe care să le aibă pe veci în
folosință, unde să fie uniți”. Hamo (Xamo) este, se pare, un erou divinizat al
geților de numele căruia se leagă (renunțarea la) viața nomadă și așezarea în
locații stabile – dave. Numele ”davoget” este foarte des folosit în plăcuțe. Un

mic indiciu ne permite să credem că exista și o divinitate protectoare a davelor


(Dav).
Sigovia (Segovia), care era preoteasă a geticei Bo, a fost siluită de Ra
și a dat naștere neamului tracilor. Posedată din nou de zeul zeilor, Sigovia a
dat naștere macedonenilor. Ca să scape de perseverența lui Zeus-Ra, s-a unit
cu Pontiful Istrului sub numele de Sigovia Maica Geților. Textul (109) care
- 18 -

relatează mitul mai precizează că Sigovia îi protejează pe regii descendenți


din Bo.
Divinitatea asociată Mării Negre și numele mării este Tamario (123,
127).

Limite
Înțelesul textelor de pe 4 plăcuțe n-a putut fi deslușit decât parțial sau
deloc (004, 090, 095, 125)5.
O plăcuță este practic lipsită de text cursiv (004). În partea centrală a
plăcuței se recunosc ușor reprezentările divinităților Apollo, Hermes și
Hippeos. Cele două zone aplatizate trimit la o categorie de plăcuțe, ale căror
texte se referă la perioada Decebal, care au suferit ”corecții” asemănătoare.
Desenele din rândul de sus par a fi siglele unor asociații mai mult sau mai
puțin esoterice, sau ale conducătorilor acestora, dintre care doar reprezentarea
divinității Bo este certă. Literele grafiate, circa 21, nu par a respecta
succesiunea din cuvintele pe care le formează. Din motive întemeiate, s-a
recurs la o transpunere a lor și la folosirea procedeului de imbricare pe care îl
ilustrez, deocamdată, prin grupajul de jos, din stânga: AV, care reprezintă
numele divinității Apollo (Aplu, în limbajul davoget). În partea dreaptă, jos,
se recunoaște cu ușurință inițiala numelui divinității Jeu/Șeu. Prezența
simbolurilor YH, care pot fi prescurtările uzuale pentru Yleo Hiliarho –
divinul general, arată că plăcuța este dedicată unui mare conducător daco-get
care, sfârșindu-și viața în luptă, potrivit credinței, ”trecuse” în armata divină
a neamului său.
Un alt text este greu de citit din cauza calității precare a reproducerii
fotografice, cel din Plăcuța 095, care se referă la ”epoca” Burebista. Textul
redă viziunea lui Ceneu (Deceneu) despre sacrificarea de către zei
a ”magnificului înțelept care a fost nobilissimul rege Burebista” și despre
nevoia de înțeleaptă conduită a geților pentru a îndupleca divinitatea ca să
permită refacerea uniunii lor de odinioară sub autoritatea Marelui Bărbat (a
doua funcție în ierarhia statului get, cea care reprezenta suveranitatea statului,
ocupată de regulă de un înalt prelat, și care, alături de comandantul militar –
marele stăpân, formau un fel de conducere bicefală a statului).
Un al treilea text (din Plăcuța 125) conține nume (de zeități și de regi)
dar și cuvinte în forme neuzuale în ansamblul celorlalte plăcuțe și se referă la
alianța dintre ”Regele Sarmios” și ”Mato Savio al VI-lea Getul”. Acesta din
urmă este amintit, de două ori în Plăcuța 091, de tip ”trupeum”: Mato

5
Piesele incluse de dl Romalo la pozițiile 132 și 133, pentru că nu conțin texte
semnificative, le-am omis.
- 19 -

(respectiv, Matiho) Sixto Z(S)avio, ceea ce înseamnă că formațiunea statală


unde acesta era mato – stăpân – a fost integrată în statul get centralizat de sub
conducerea lui Burebista.

În ceea ce privește Plăcuța 090, lectura este dificilă pentru că scriitura


este în cea mai mare parte realizată cu artificii grafice (stilizări, imbricări și
transpoziții de litere) foarte laborioase.
Din puținele cuvinte scrise cu caractere sacerdotale normale deducem
că este vorba de un consiliu () al preoților ERMI () care s-a
desfășurat în Sf. (, prescurtarea de la copono), Semeața ()
Sarmigetuza (Ğ).
Termenul ermi (hermi) poate fi considerat din aceeași familie cu
hermele la care fac trimitere unele însemnări, din Plăcuțele 110 și 131, care
par emanația unui ordin religios mai abscons, cel al cabirilor, ceea ce explică
prezența a numeroase elemente grafice din plăcuțe dar și recurgerea la scrieri
ascunse.

Precizări
Ordinea în care prezint traducerile textelor de pe plăcuțe (altele decât
cele în legătură cu care am formulat Limite-le de mai sus) nu este cea
- 20 -

taxonomică. La început am plasat textele care nu permit o relaționare


temporală, urmate de înscrisurile cu tematică mitologică. Celelalte se succed
(în linii mari !) potrivit cronologiei evenimentelor la care se referă. Pentru a
înlesni accesul ”pe sărite” la textul tradus al vreunei plăcuțe, am atașat la
sfârșit un Ghid de acces direct la tăblițe.
Pentru că scrierea din plăcuțe este (cu o singură excepție) continuă și,
deci, o primă condiție pentru înțelegerea (traducerea) textelor este despărțirea
corectă în cuvinte, am expus judecății cititorului nu numai
traducerea ”finisată”, ci și stadiul de analiză care o precedă, despărțirea în
cuvinte și asocierea acestora cu semnificațiile lor în limba română, confirmate
în contexte diferite în marea lor majoritate. Fiecărui text i se asociază
rubrica ”elemente de dicționar”, unde se fac asocieri între cuvintele din
limbajul davoget cu elemente lexicale din alte limbi, dar și comentarii menite
să explice cum s-a ajuns la semnificațiile respective. La final, un ”Dicționar
selectiv”, cumulează în același rând diferitele forme ale unei entități tematice,
precizând textele în care se află, și principalele consemnări din ”elementele
de dicționar” atașate fiecărui text.
Nu am făcut referiri amănunțite la ”alfabetele” folosite în textele
plăcuțelor și la sistemele de transliterare. Profesoara Aurora Pețan6 a făcut-o
în mod strălucit cu mult timp înainte.
Pentru a-mi fi facilitat accesul la imaginile utilizate, mai mult decât o
obligație firească, omagiez aici câteva locații și aduc mulțumiri celor care le-
au administrat sau le administrează:
– http://www.dacia.org/html/placute-plumb.html;
– http://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/placute-sinaia/;
– http://www.trilulilu.ro/video-diverse/dacii-tablitele-de-plumb-de-
la-sinaia-cronica-dacica, pentru filmul realizat de S.C.
CINETHRONIX TELEVISION PRODUCTION S.R.L.;
– http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2011/05/tablitele-de-la-
sinaia-tablitele-de.html;
– http://saccsiv.wordpress.com/2011/10/26/foto-placile-tablitele-
de-la-sinaia/;
– http://www.dracones.ro/?operatie=miniaturi&locatie=PLACUTE
.

*
* *

Aurora Pețan, Plăcile de plumb de la Sinaia, http://www.bibliotheca-dacica.ro


6
- 21 -

III. TEXTELE PLĂCUȚELOR

Plăcuța 018: Act de donație


Faxo ze sa Marico co(cu) compu so(su) fii ese po azi so on tute
Pe zei ! fie ca Mariha/Marica în co- posesie ai ei fii să fie de azi înainte în tot
Č
ea/a socros tere dotu filu miu satu cap du ciso davi
avute/ale socrului pământ dat(dotă) fiului meu așezat(pus) căpetenie a acestei cetăţi

co Fuscu
sf. Fuscus
„Pe zei, așa să fie ! Marica, cu toți fii ei, va fi de azi înainte în
deplina posesie a pământului dat de (mine), socrul său, fiului meu pus să
fie căpetenia (sacerdotul) cetății, Sf. Fuscus.”
Pentru ca un astfel de act să fie „săpat” într-o manieră și pe un suport
mai puțin perisabile, trebuie ca personajele să fi deținut poziții sociale de
excepție. Nu știm dacă Fuscus era numele donatorului sau al fiul său. Dacă
numele aparține celui investit într-o înaltă demnitate, putem presupune că este
numele dobândit la ”ungerea” sa. Acest text atestă implicit că persoanele
- 22 -

investite în funcții sacerdotale importante nu mai aveau dreptul să posede sau


să administreze bunuri funciare.
Elemente de dicționar:
 decizie/legământ sub protecție divină; fie ca; așa să fie (folosit în
formule – să se facă ! - prin care se exprimă obligativitatea de a face
girată sau cerută de voința divină: lat. facio, -ere, feci, factum /faxim,
faxo/ = a face + dvg. ze = zei + dvg. sa = să fie); în Plăcuța 120, de tip
”trupeum”(a se vedea mai jos), în finalul deciziei luate într-un Consiliu
Militar din vremea lui Burebista apare formularea apropiată 
 Mariha/Marica, nume propriu feminin;
KO = cu, împreună (rom. cu; lat. cum = cu, co-); aici, element de compunere:
co-;
 = toți; împreună (lat. compos = stăpân pe ceva; care se bucură;
lat. compono = a pune laolaltă);
 = ai săi/ai ei; ei, acei; (cu aceste sensuri mai apare în Plăcuțele 009, 016,
020, 022, 080, 092)
 = fii (lat. filius = fiu; rom. fiu, fii);
 = de azi înainte; începând cu această zi;
ON  în toată (dvg. on = în; lat. totus = tot, în întregime; a = art.gen.
 socrului (lat. socrus = soacră, socru; rom. socru)
  pământ, pământuri (lat. terra = pământ; rom. țară, țarină);
  dat/dotă (lat. dos, dotis = dotă, zestre; lat. doto = a dota; rom. dotă)
 fiului meu (lat. filius = fiu + lat. meus = al meu; rom. meu);
  pus (să fie)/așezat este o formă de participiu (...TO) de la verbul ”a fi”
sau de la ”a sta”; această formă verbală intră, aparent, și în compunerea
cuvântului ”așezat” (AČEZATO, AČE+ZATO);
  căpetenie (înalt prelat); forma uzuală este ”KAPO”(lat caput =cap); aici,
date fiind implicațiile de natură legală, este sigur vorba de o funcție
sacerdotală;
Č al () acestei (ČsauČ)
  cetăți (de la ”DABO” = davă)
  sf(ânt); prescurtarea de laÎnalt Prea Sfântul;
Contextele permit înlăturarea ambiguității dintre prescurtarea și
conjuncția (vezi mai sus) KO. Prescurtarea cuvântului
sau– lăcaș sfânt) este alteori K sau ;
 Fuscus, nume propriu masculin la geți (apare și în Plăcuțele 076, 094).

*
* *
- 23 -

Plăcuța 107: Ambasadorul anonim

Č
Tece(te ce) reposie oe Ida teo(te u) cei talie fu aso ontu re
de știut (care) odihnește fost Ida preot (dintre) cei înalți va fi (în) cer între regi
ĞČ
sia a sile pa eo pretu erigiro malio gheto trakio cu ci
este în viață sa a fost prețuit (de) guvernanții malio-geților traci cu care
ČČ
pio astacio de nia ro sore ti se in dieo pace Io si isi
pus apropiere de noastre regate surori divine fie sub zeiască pace (a lui) IO însăși

fi sio ae vio a sio resi fi rote lu peliu on ritu
a fost fiind în timpul vieții a fost decis (când) va fi mort pe el îngropat în rit
Č
gheto trachio so pie dicea ni iu vio ti ni
geto trac așa pios se zice (că) el a fost (în) viață (că) preot divin (în) al nostru
incizat 
ri po teta Ghetosu
regat a fost pus Părintele Getosu
”Să se știe că odihnește (aici) Ida, unul dintre cei mai de seamă
preoți. În cer, va sta printre regi, deoarece în viață a fost prețuit de către
conducătorii Malio-Geților din Tracia pentru că între statul lor și al
- 24 -

nostru a stabilit apropieri, legături ca între regate surori, ca să fie pace,


precum însuși zeița Io a dorit. Încă din timpul vieții sale a decis ca, atunci
când va muri, să fie înmormântat în ritul geto-trac. Atât de pios a fost în
viață, încât se zice că a fost pus printre părinții noștri divini din regatul
(ceresc).”
(incizat): Părintele Ghetosu.
Sub text, în dreapta sigiliilor, este incizat textul .
Domnul Dan Romalo a citit „”. Fie că este vorba de „Părintele
Ghetosu”, fie de ”Starețul” anonim, apelativul de împrumut sau titlul incizat
poate fi al prelatului care a conceput această ”însemnare funerară” pentru a-l
omagia pe cuviosul ambasador.
Elemente de dicționar:
ČČ să se știe (din aceiași familie lexicală: ticeato = înștiințat /pl.025),
de tici = de știut /pl.040/, ticio = să înștiințeze /pl.065/ etc) expresia,
sub forme diferite, apare pe primul loc în texte de tip ”anunț”.
 odihnește, odihna (lat. repausum, rom. repaus; lat. repono = a pune,
a depune + dvg. sie = este);
  = a fost ?; nesigur !
 = Ida;
  prelatul/divinul; gr. θεός = zeu;
  = (dintre) cei;
  înalți, sus-puși (lat. tollo = a ridica de jos, a înălța
  a fost (?);
   cer, ceresc; (același sens și în alte opt circumstanțe);
  = în,între, printre (lat. intus = înăuntru);
  = regat, regi, guvernanți; (ca în numeroase instanțe);
  = este a fi, a se afla)
  în timpul, pe durata (lat. ad /temp./ = la, în timpul );
  vieții, zilele pe care le-a avut (nesigur !)
 prețuit (de); (lat. pretium = preț, valoare; rom. preț);
Ğ guvernant (Ğ), cel ce domnește);
 = Malio-geți / Geții Pletoși (?); gr. μαλλια = păr;
  (din) Tracia;
  cu;
Č  care, aceia care;
  Č, ČsauČca prefix ?!, are semnificația ”cel, cea, ce”.
   a pus (rom. a pune, pus și lat. pono, ere = a pune).
Č apropiere, alăturare (de la a sta apropiați/aciuați – a(d) sto acio / ad sto
ci-eo; lat. ad = pentru + lat. sto /rom. sta = a sta + dvg. acio = aci / dvg.
ci-eo = acolo);
   de;
   ale noastre;
   regat,-e;
- 25 -

 surori / surori divine (rom. soră, surori; etr. sor/sur; lat. soror, soris);
   să fie în/sub 
   zeița; zeiască;
Č   Pacea (starea sau zeița)
  (zeița vacă, similară lui Bo);
   ea însăși;
  fiind (?) având;
  = în timpul vieții / dorință (lat. aveo = a dori mult) ;
 = s-a (fost) decis;
   (când) va fi;
   mort, în ceruri (lit. în regatul divin - dvg. ro = regat + te = divin
/ gr. θ ε ό ς = zeu/;
   el, pe el;
   să-l îngroape, să fie înmormântat (gr.  = lut, argilă; lat. sepelio =
= a îngropa);
  în rit / după ritualul (rom. rit; lat. ritus = rit, ritual, obicei religios);
   get
  trac;
  atât de pios (lat. pie = cu pietate / lat. pius = pios, sfânt; drag);
Č = se zice;
 = el a fost;
 = (în) viață (lat. vivo = a trăi, a fi în viață; lat. vivus = viu);
 = (a fost) pus printre prelații noștri din regatul ceresc; ti = preoții + ni = al
nostru + ri = regat + po = pus;

*
* *
Plăcuța 017: Comemorări
- 26 -

Ğ 
se rata Mo M giea Mo soete reio opah sio
cei guvernați (de) MO M care s-au dus (la) Mo, foști conducători uitați fost
Č
du noe osu M cu M patrido Moezio M. Kesoa eso so di cieo
din al nostru neam, M cu M patrii (în) Moesia M. Kesoa a fost el dintre acele
ČĞ
capo pe zece mile M Sonuito copolo ami voxu gie(ge)
căpetenii peste 10 mii M. Sonoeito Prea Sfântul cea mai iubită voce de către cei

ima in hu fizu/fizi M lo Mitroxemo lo famiho mui g ome roe
invocați în lui rugăciuni M din Mitroxemo el faimosul cel mai renumit regat
Ğ
capo seoe M Auguri maio nue gie meso no setieo enio zo
(din) prelat ridicat M Auguri marele nostru care a pus (ale) noastre 7 zeități
ČĞ
havete lo fieozenghecia M Sounxa sentue hilio animi gi-Ro
sa aibă lăcașe de rugăciune M Sounxa (care) a trimis mii de suflete către Ra
Č
hi maneo go M Taroace M Dusieu M Movigato no su
ele să se îndrepte M.Taroace M. Dusieu M. Movigato no su (peste noi)
Ğ
M. Sesemi tiu. BO Zamolxiu Tram sie on ahia Sarmigetuzo
M.Sesemy preot al lui Bo Zamolxiu Legați suntem prin credință Sarmigetuza
Č Ğ
C M boiciro u ri no fetiu gio krisa noe
C. M Boicerilor Unde guvernăm noi vom face rugi (de luare aminte de către) ai noștri
Č
peoni ve Mo a M du sie dieo tu? M. Za Ro Dacieo
copii/uniți să trăim (sub) MO, (sub) marii lui zei ca și (sub) M preot al regatului Dacilor
”Unii (dintre cei) guvernați de Mo, care la Mo s-au dus, foști
conducători uitați, ridicați din neamul nostru, ale căror patrii s-au aflat
în Moesia: M. Chesoa, (care) a fost una dintre acele căpetenii peste zece
mii (/apărător al Marilor Zei !?); M. Sonuito (Sonoeito), prea sfântul a
cărui voce era ascultată de zeii invocați; M. din/al Mitroxemo, cel mai
renumit dintre regi (guvernanți) // Părintele M. Auguri, mai marele
nostru, care a făcut ca toate divinitățile noastre să aibă lăcașuri de
rugăciune; M. Soonxa, cel care a făcut ca mii de suflete să se îndrepte
către Ra;
- 27 -

M. Taroace, M. Dusieo, M. Mobigatonosu (și peste noi) M. Sesemi, divinii


(părinți) Bo, Zamolxiu.
Legați suntem prin credință. Sarmigetuza + C.(ăpetenia) Boicerilor
În altarele noastre vom face rugi de luare aminte de către ai nostri
copii/ca uniți să trăim sub MO, sub marii zei ai săi, sub M. Preot al
Regatului Dacilor.”
Traducerea propusă respectă spiritul textului din plăcuță, nu și litera
lui. Nu este deloc clar dacă ultimele patru nume din înșiruire, cele neînsoțite
de note de prezentare, sunt ale unor personalități omagiate sau sunt ale
admirabililor organizatori ai demersului comemorativ. Aceștia din urmă sunt
înalți prelați din regatul dacic și numele acestora nu se întâlnesc în alte
plăcuțe. Demersul lor este în primul rând un apel la unitatea conaționalilor
încă liberi de stăpânirea romană.
Elemente de dicționar:
 (acei, unii – articol nehotărât) guvernați  de MO;
 = MO desemnează divinitatea supremă (Marele Olimpian ?);
 prescurtare pentru(= stăpân, conducător, domnitor; măreț);
Ğcare la Mo au mers (se află); Prefixul Ğ are semnificația ”cel care”.
Ğ + EO (ĞEO) = care a mers; = au fost/să fie;
   guvernanți, șefi de state (de la
 (ce) au fost uitați
  din
  al nostru
  os, neam;
 patrie (ca în lb. greacă);
 Moesia, nume propriu; cuvântul este grafiat în alte locuri;
 Stăpânul (Marele) Kesoa;
 fiind el(acea);
 căpetenie sacerdotală, comandant;
  pe, peste;
Č zece mii (nesigur !!);
Pentru căpeteniile militare se folosește termenul hiliarh, ca la greci, cu
prescurtarea X, care avea inițial semnificația de ”căpetenie peste o mie”
(de oșteni). ”Căpetenia peste zece mii” este o expresie neuzuală. Poate
că șirul de litere ”Č trebuie altfel despărțit în cuvinte
(”Čapărător al acelor Mari Zei, de exemplu !.
 Mărețul Sonuito;
Sonuito a fost, după cum se va vedea mai jos, un reputat prelat, care a
îndeplinit atribuții laice de domnitor (mai mare peste supuși – mato; ato,
vom afla ulterior, are semnificația de ”supus, discipol”).
 Prea Sfântul, aici, o corupere între ”kopono” și ”kotopolo”
 = cea mai ascultată/plăcută voce (?);
ĞĞde către cei numiți/invocați;
- 28 -

sunt diferite
forme sub care întâlnim în plăcuțe familia semantică ”nume, a numi”. Aici
termenul este precedat de prefixul enclitic Ğ (”cel care”) însoțit de vocala
E atrasă, probabil, de faptul că litera inițială este o vocală. Mai jos, în
formularea  , prefixul este consemnat prin .
 în rugăciunile (?) sale (v. nota care succede titlului Č
mai jos;
 Mitroxemo, nume propriu;
  = articol hotărât (masculin ?);
  faimos (aici: faimosul, un fel de superlativ absolut indicat de -XO);
  = cel mai;
  renumit regat/stat;
 dintre prelați ridicat
 M. Auguri, un înalt sacerdot
 marele (nostru
Ğ cel care a pus (întemeiat);
 (pentru) ale noastre șase/șapte (!?);
 divinități/zeități;
Surprinde aici utilizarea ambelor forme verbale prin care se redau
divinitățile - cea feminină (ENO) și cea masculină (ZO, ZE). Mai sus se
face trimitere fermă la un panteon cu șapte entități.
 = să aibă;
Člăcașe (dedicate) de rugăciune;
Traducerea expresiei de mai sus nu este certă. Ea a fost sugerata de
formularea care face parte din aceeași familie
cuși ale căror semnificații sunt
atestate în alte părți ca referindu-se la ”credință (în zei), închinare,
adorare”.
 M. Soonxa;
  a convins, a atras, a îndrumat (lat. assentio = a fi de părerea cuiva);
 mii (termen asemănător celui din lb. greacă);
 suflete;
Ğ către Ra să se îndrepte (Ğ să fie ai lui Ra au
fost îndemnați ei ?);
Čnume proprii...
   prelați, sacerdoți (”părinți”);
   zeița ”vacă” Bo, numită alteori Io;
 Zamolxiu, marea divinitate Zamolxis;
 legați suntem/fiind:
 credință (aici: – în/prin credință; atestat și în alt loc fără
dublarea consoanei ”X”);
ĞSarmigetuzo (Sarmizegetuza, locul redactării);
Č  Căpetenia Boicerilor (rangul cel mai înalt în ordinul descendenților din
BO);Căpetenia Boicerilor este autorul (semnatarul) textului.
 unde  avem noi (ei) responsabilitatea (unde guvernăm);
 vom face (aici: vom îndemna la);
- 29 -

Ğ  să ia aminte (?);


copiii (noștri);
 să trăiască în credința față de Mo;
  către/în (... credința, v. ante);
 ai luizei referirea este la 
  (aici:) prin / către ? (TO este în mai toate cazurile terminația de
participiu, ceea ce nu este cazul aici);
ČMarele Prelat/Preot al Regatului Dacilor.


*
* *

Plăcuța 001: Zamolxiu a ales Genucla

Č
Zamolxiu de solus cadino cati(u) Re acezatu
Zamolxiu când (pe) pământ a coborât ca (în) lăcaș (dedicat lui) Ra de așezat
ČĞ
amos da cieto Ra schitu davii sio sa Genuclo
(mai mult) i-a plăcut dintre ale lui Ra altare ale cetăților a fost cel (din) Genucla

copo. visica du (dio) Jios
sf(ântul) templu al zeului Ș/JYOS
- 30 -

”Zamolxiu, când a coborât pe pământ, ca să se așeze în lăcaș


(divin) dedicat lui Ra, cel care i-a plăcut cel mai mult a fost altarul din
dava Genucla, Sfântul templu al zeului J/Șios (J/Șeu).”
Prima parte a textului înscris pe plăcuță este alcătuită din semne
grafice ale căror semnificații rămân necunoscute. Textul complementar este
consemnat cu un alfabet care constă din litere majuscule grecești cărora li se
adaugă trei ”reprezentări grafice” pentru sunetele ”ce/ci” ( ), ”ge/gi” ( )
și ”J” (sau ”Ș”) ( ). Primele două ”caractere” se utilizează în numeroase
cuvinte din textele plăcuțelor. Cel de-al treilea este folosit exclusiv pentru a
reda sunetul inițial din numele unei divinități pe care îl voi translitera, în ciuda
variatelor forme de consemnare, sub forma ”Jeu (Șeu)”.
Prin analogie cu structura Plăcuței 116, am motive să consider că
autorul, deși nu o face explicit, vrea să credem că textul din partea de jos a
plăcuței analizate este redarea cu scriere și în limbaj ”moderne” a
consemnării ”arhaice” de deasupra.
Ra (Re) însemnă aici ”regele” tărâmului divin (egipteanul Ra, Amon
Ra, vezi și Plăcuța 002).
Divinitățile portretizate, potrivit unor mențiuni explicite din alte
plăcuțe, sunt ”Maica Geților” și Zamolxis (Zamolxiu). Figura ianiformă îl
reprezintă uzual pe Zamolxiu în dubla lui ipostaza divină și pământeană,
înainte ca el însuși să fi ales între ele (potrivit unei însemnări din altă plăcuță,
002). Cum trecerea de la mitologia Egiptului antic la panteonul grecesc, și
invers, se face cu multă dezinvoltură în plăcuțe, credințele religioase fiind
adesea îmbibate cu misticism și ocultism, Zamolxiu putea reprezenta și
principiul divin care contopește masculinul cu femininul, pe Apollo cu
Artemis. O dualitate asemănătoare ar putea fi Ceta și Cira la care se roagă
soția lui Burebista pentru ca soțul ei să revină cu bine din război (Plăcuța 020).
Pentru că referirea la zeul J/Șeu este aici prea abruptă și induce o
neclaritate derutantă privind divinitatea adulată în templu, voi încerca, în alt
context, explicații ceva mai sustenabile despre această divinitate. Mă
mulțumesc deocamdată să fac o paralelă ...onomastică (și doar atât) cu
divinitatea JO sau Jupiter.
O paranteză: Potrivit unor legende, Ianus (cel cu două fețe), originar
din Tesalia, a fost exilat la Roma. Ianus ar fi construit o cetate pe o colină
căreia i-a zis Ianiculus. Astăzi colina se numește Gianicolo.
Genucla (dobrogeană ?) a avut, potrivit textului din această plăcuță,
privilegiul de a fi locul de unde Zamolxiu a început să-i familiarizeze pe geți
cu învățătura sa.
- 31 -

Elemente de dicționar:
  Zamolxiu;
  când, în momentul în care, de îndată ce;
 sol / soare (?);
 a coborât;
   lăcaș de rugăciune; așezământ al preoților;
   lui Ra, Regelui zeilor;
Č să așeze, să ctitorească; de așezat;
  i-a plăcut (cel mai mult);
Č dintre  cele dedicate Člui Ra 
Avem aici două mostre de utilizare a particulei TO: în Čși în
Č
  altare (temple ?);
   ale cetăților / din cetățile;
  a fost;
  cel, acela;
Ğ  (din) Genucla;
   sfântul (altă prescurtare de la 
 templu (biserică);
  a lui (zeului) J/Șeu.
*
* *

Plăcuța 002: Alegerea lui Zamolxiu


Zamolxu de gieo amuneo schitu di ilu fio au
Zamolxis de îndată ce a venit la al lui AMUN templu ca divin fiu al lui

- 32 -

Isio ghi-a-Re ima so die due sa imu a hiindu erio de gie do


Isis și al lui Ra a fost numit cu două/dublu nume ca fiind o ființă (venită) din

deo hatu su azonio so ie fiu a Re i pusu de-gie Ra ti pii
două lumi: pe tărâm divin fiind fiul lui RE și pus între (ai lui) Ra divini fii

dies u du au Isio eghiptiono edu u ilu Zeibun dolu
pe când ca(fiu) al lui Isis egipteanca să se ducă la acel/divin Zeibun jos

a ii Pietagorio atehio Zamolxu u sia nie besichiu
ca să fie lui Pitagora credincios Zamolxiu unde este al nostru templu

asso lo sei fochiu gie che pritil eno puto so ilo ue so
a pus al său loc de rugăciune până când va fi prețuit că poate fi zeu când (va) fi (fost)

on taxu Pietagorio u ilu nu pio tra veli te
la apreciere lui Pitagora când divinul nostru să fie pus printre chiar zei

a si onturna so ae ontu pa MO ilo asu talu ilu
la a sa revenire să fie intre ale? lui MO zeități din cerul înalt sau

schiteu u cu Ra fiu u ri no ri pi nu fetiu
în altar unde ca al lui Ra fiu unde să ne conducă să ne îndrume pe noi să facem

crisa die do sesi ro po unio du lo ro dieo Ziuu
rugi ca cele șase regate să fie unite ca pe vremea regelui zeu ZIUU
În casetă : 
   Abaris Zamolxis
”Zamolxis, după ce s-a născut în templul lui Ammon, ca fiu al lui
Isis și al lui Ra, a fost numit cu două nume pentru că aparținea la două
lumi diferite. Pe tărâm divin, ca fiu al lui Ra, putea sta printre fiii divini
ai lui Ra. Însă ca descendent al egiptencei Isis, putea să meargă la acel
Zeibun jos pentru a-i fi discipol lui Pitagora. Zamolxis a ales templul
nostru ca acela să-i fie loc de rugăciune până când se va aprecia că poate
deveni zeu, după ce se va fi bucurat de prețuire ca instruit de către
Pitagora, când divinul nostru va fi pus printre cei mari din ceruri, printre
marile divinități ale lui MO din înălțimi. Dar a ales temlul, ca fiu al lui
Ra, de unde să ne conducă pe noi, să ne îndrume să facem rugi astfel ca
cele șase regate să fie reunite ca pe vremea divinului rege Ziuu (J/Șeu ?).”
La egipteni, ”muritoarea” Isis de la începuturi a devenit una din
- 33 -

principalele divinități în Eneada de la Heliopolis. Soția și sora lui Osiris și


mama lui Horus, protectoarea căsătoriei și a tronului, egipteanca Isis a
absorbit cu timpul elemente de la alte eroine mitologice.
Potrivit altor credințe, Isis ar fi fost fecioara Io, o frumoasă preoteasă
râvnită și posedată de Zeus, care este prigonită de Hera, geloasa soție a
Marelui Olimpian, chiar după ce Zeus o transformase într-o junincă albă.
Tânăra văcuță, purtând în pântece pruncul lui Zeus, înfuriată de tăunul trimis
de Hera, străbate haotic lumea grecească și împrumută numele ei unor locuri
prin care trece: Golful Ionic, Strâmtoarea Bosfor (”Vadul Vacii”). După multe
peripeții, Io (Bo) a ajuns în Egipt și s-a căsătorit cu regele Osiris.
Un ”cap de bovideu” este prezent în partea grafică din numeroase
plăcuțe. Particula ”Bo” este conținută în numele ”boii”, un etnonim, și în
numele membrilor unui ordin nobiliar din care se alegeau ”regii/guvernanții”
protejați de Bo - ”boicerii”. După ce cultul lui Isis s-a răspândit inclusiv în
lumea greacă a lui Io, prin secolul al II-lea d.Hr., susțin specialiștii, a avut loc
sincretismul religios al acestor două personaje.
Deși se vorbește explicit de două nume purtate de rodul dragostei
dintre Isis și Ra, este dificil să apreciem dacă unul din ele este chiar Zamolxiu,
sau cele două nume sunt diferite de acesta (ele putând fi, spre exemplu, Apollo
și Artemis, sau Ceta și Cira, după cum am menționat anterior). În textul de
mai sus este amintit ”Zeibun” (”Zeul cel bun/blând” ?). Este evident ca acest
nume are afinități cu Zamolxiu dacă avem în vedere că finalul ”molxiu” din
acest nume poate părea apropiat de latineștile ”mollio” și ”molliter”. Prefer
să cred că Zamolxiu înseamnă însă ”Fiul zeului Mo” (”Za + MO + lo +
xiu), ”x”-ul din nume având o pronunție apropiată de ”h”.
Pithagora, despre care este vorba în plăcuță, cel mitologic, la vremea
sa, între a rămâne o divinitate, în cer, și a se așeza pe pământ, a optat să devină
învățător pentru creaturile muritoare.
În caseta din partea de jos a plăcuței apar numele ”Abaris”
și ”Zam(ol)xu”.
Hiperboreeanul Abaris a fost un preot semi-legendar al lui Apollo, un
înțelept și un vindecător de origine tracă sau scită, care a dobândit o faimă
deosebită în lumea greacă pe la anul 786 (sau 586) î.Hr., unde impune cultul
stăpânului său spiritual. Călătoriile lui Abaris în Hellada și aiurea sunt
facilitate de abilitatea sa de a zbura pe săgeata de aur dăruită de Apollo. La
Iamblicus (în Vita Pythagorica), Abaris apare în compania lui Pitagora
împreună cu care dezbate chestiuni care țin de divinitate. Iamblicus susține și
capacitatea de divinație a enigmaticului nordic prin examinarea anomaliilor
din măruntaiele unor animale. După Platon, Abaris era discipol și ucenic al
lui Zamolxiu, magician și profet al lui Apollo, precum și doctor care
- 34 -

practica ”medicina” bazată pe principiul potrivit căruia vindecarea trupului se


face concomitent cu vindecarea sufletului, iar tratarea părților se face fără a
neglija întregul.
Datele de mai sus justifică pe deplin asocierea de către autorul plăcuței
a numelor Abaris și Zamolxiu. Dacă Abaris a fost contemporan cu
Pythagoras din Samos (c.570 – c.495), este mai mult decât evident că
Zamolxiu și-a însușit mult mai înainte preceptele atribuite legendarei școli
pitagoreice pentru ca apoi să i le poată transmite discipolului său Abaris.
Ca și în Plăcuța 001, avem trimiteri la aceleași două nume: Zamolxiu
și Ziuu (J/Șeu). De această dată, se vorbește explicit de nume care fac
trimitere la entități mitologice diferite. Ambii au fost regi divinizați ai geților.
Dar Jeu simbolizează o epocă anterioară de măreție a neamului get.
Elemente de dicționar:
 Zamolxiu;
  de îndată () ce s-a ivit ();
  al lui Ammon; nu este exclus ca, prin coruperea unor litere, să nu
recunoaștem aici o formă a verbului ”amino, amonteo” care are
înțelesul ”a naște, a se naște”, într-un context similar din Plăcuța 019;
 altar;
 ca () de zei () fiu (
  al lui () Isis și al lui Ra
  a fost numit (
 cu (, prin) două (, dublu);
   nume;
  fiind; în Plăcuța 009 apare sub forma ceea ce justifică
transliterarea și în acest caz a inițialei prin ”h”;
   ființă; se regăsește și în textul din Plăcuța 127;
  din/dintre ( două;
  tărâmuri, lumi;
  sub () aspect ceresc; AZO este scris de obicei cu ”S” - ;
 fiind el fiul;
   lui Ra;
  și s-ar putea afla pus printre (  a se vedea mai sus;
I mai apare de cinci ori în alte trei plăcuțe cu această valoare semantică;
 (lui) Ra divini () copii (;
  a doua alternativă, pe de altă parte, unde (); pe când; literele din
expresie pot fi grupate și astfel:  care, împreună cu 
  următorul cuvânt, ar putea avea semnificația ”dedesubt...”;
  (trăgându-se) din Isis;
  egipteanca;
  (putea) merge la ();  se regăsește în multe alte texte cu
semnificația ”a veni, a merge, a ajunge, a se duce; plecare”;
  divinul Zeibun;
 jos;
- 35 -

  ca să fie;


  lui Pitagora
 credincios discipol;
 Zamolxiu;
  = unde este / a preferat, a ales;
 templul nostru;
  ca (A) acela () să fie (aici verbul este subînțeles) / asso = a pus, ca
lat. assido = a așeza;
 al său () loc de rugăciune(); LO este articolul hotărât;
   până ce (când);
 se va aprecia, va fi prețuit el; ENO este folosit cu voalare de pronume
personal, pers. a III-a, care, în traducere, este cel mai adesea nehotărât;
  ar putea;
 să fie zeu;
 după ce va fi fost;
  apreciat, prețuit (lat. taxu = a evalua, a prețui);
Pitagora; ”expresia” Pitagora ar putea să însemne știința de ”a ajunge
sus” () , în ceruri, sau priceperea pentru când vei fi
”pus să guvernezi” ();
  când divinul nostru;
 (să fie) pus printre
  chiar (lat. vel = chiar) zei (gr. θεός = zeu);
   la a sa;
întoarcere / revenire;
  între;
  ale lui MO divinități;
  (în) înălțimilecerești
   sau/fie; cu aceiași semnificație, dar cu grafii ușor diferite, apare în alte
șapte locuri;
 (la) templu unde
ca fiu al lui Ra;
  (de) unde să ne conducă (guverneze) pe noi;
 să ne îndrume/călăuzească pe noi;
  să facem;
  rugăciuni;
 astfel ca;
  (cele) șase regate;
 să se poată uni ca;
  regatul divin;
 al lui) Ziuu (J/Șeu ?).

*
* *
- 36 -

Plăcuța 008: Zamolxiu, J/Șeu, Cira


p his na bisii dale gloatele davii so coito
după ale lor bissi ? zicere cetăților cel care


an Aplu siu tio zo ex sonu ctucu seti Mo
? Apollo a fost divinul părinte zei de la cântă cucul trimis de MO

in davu ghetiu Sirmiu
în dava a geților Sirmium

(III) ĞČ
Geto Juu sa tiu Cira Zamolxiu pita
Getul J/Șeu este părintele divini Cira Zamolxiu (este) venerat
Ğ
sargeta davio
(în) ale sargeților cetăți
I + II: „Potrivit zicerii din cetățile locuite de bisii (besi/bisi ?), cel
ce lui Apollo i-a fost preot dintre zei, cucul, trimis de Mo, cântă în cetatea
getă Sirmium”.
III: ”Getul Ș(J)eu” este părintele divin Čira. Zamolxiu este
venerat în cetățile Sargeților”.
- 37 -

În plăcuța 008, doar textul median (zona II, v. reproducerea


fotografică) este scris cu alfabetul folosit în majoritatea pieselor din biblioteca
de plumb de la Sinaia. Celelalte texte par a fi redactate într-o limbă distinctă,
dar apropiată celei ”davogete”. Fragmentul evidențiat în Zona I –
 (gloatele daviu) - se traduce prin ”zicerea (limba,
vorbirea, spusele) cetății”.
La divinitățile ČIRA (”cel ce era”, cel ”vechi de zile”, ”cel ce
guvernează” ?) și ČETA se roagă soția lui Burebista, potrivit plăcuței 020,
pentru ca soțul ei să revină victorios din înfruntarea cu bastarnii/romanii.
În imaginea din stânga este reprezentat Apollo. Deasupra portretului
apare cuvântul DIUO, adică ”divinul”, ”zeul” (literele V și I sunt
imbricate). Două atribute specifice lui Apollo sunt cât se poate de evidente în
desen. În mână, poartă un instrument muzical (ca zeu al muzicii), aparent – o
tamburină, dar acesta este mai degrabă lira achiziționată de Apollo de la
Hermes, cel care o construise inițial din carapacea unei broaște țestoase pe
care a întins intestine de la boii pe care-i furase chiar de la zeul păstor Apollo.
Aripile atașate divinității sugerează, spre exemplu, modalitatea în care a ajuns
Apollo la hiperborei, purtat fiind în zbor de către lebedele sacre. De altfel,
zeul l-a înzestrat și pe preotul său Abaris cu capacitatea de a zbura (dăruindu-
i o săgeată de aur). Siluete (statui ?) cu un instrument muzical în mână apar
pe frontispiciul unei clădiri din Sarmigetuza, care poate fi un templu dedicat
cultului lui Apollo.
În textul din Zona II, literele din expresia ”cântă
cucul”, pot fi grupate altfel în cuvinte:  care s-ar traduce și
prin ”cântatul prepelițelor”. Bietele prepelițe ( nu sunt capabile de
vreun tril cât de cât divin. Cuvântul care desemnează numele păsării este
(citit ctucu), care ar putea fi cucu`(pasărea din sufletul țăranului
român), dat fiind numele onomatopeic cu pronunție foarte apropiată. Cucul
nu este o pasăre consacrată lui Apollo. Nici prepelița.
Cucul apare în vârful sceptrului din reprezentările zeiței Hera. Se mai
spune în mitologia vechilor greci că Zeus, pentru că o curtase fără succes pe
Hera, s-a transformat într-un cuc micuț, demn de toată compasiunea, și s-a
dus la Hera. Acesteia i s-a făcut mila de el și l-a ținut la pieptul ei ca să-l
încălzească. Zeus a revenit atunci la înfățișarea de bărbat și, profitând de
deruta zeiței, a posedat-o. Hera, ca să acopere rușinea pățită, a acceptat sa-
i fie soție. În credința populară a românilor, cucul trece drept o pasăre sacră,
o reîncarnare a strămoșului mitic ”de când s-a urzit pământul”, un mesager
divin (cum sugerează și textul din Zona II).
Din legenda celtică a cucului aflăm că, pentru a înceta pendularea
haotică a viețuitoarelor între tărâmul fericirii eterne și lumea pământeană, zeii
- 38 -

au cerut viețuitoarelor să se hotărască unde vor să trăiască - pe tărâmul


nemuririi ori pe cel al vremelniciei, al ciclurilor naștere-moarte. Toate
creaturile au ales, cu excepția cucului! "Bine, i-au zis zeii cucului, poți
călători pe mai departe între cele două tărâmuri și vei fi mesagerul nostru către
muritori...". Și pe arcul carpatic există credința populară potrivit căreia cucul
este mesagerul zeilor, asimilabil, deci, cu Hermes.
Celelalte două portrete din tăbliță, din zonele II și III, corespund
divinităților Ș(J)eu – sau Cira - și Zamolxiu.
Portretizarea ecvestră a lui Zamolxiu îmbină două elemente
surprinzător asociate aceleiași entități mitologice sau religioase. Este vorba,
în primul rând, de silueta care reprezintă de obicei ceea ce numim ”Cavalerul
trac”. În al doilea rând, călărețul are evident o figură ianiformă.
Cel de-al treilea portret, cel al lui Jeu-Șeu (sau Cira), conține o
simbolistică mai greu decelabilă. Nu se distinge ce anume susțin brațele
dispuse în balanță, dar iconografic se sugerează și aici un echilibru, o
dualitate, precum a divinităților Ceta și Cira, a gemenilor Artemis și Apollo,
ca și dubla față zamolxiană.
În tăblița examinată, se spune explicit că Sirmia (Sirmium) este o
cetate getică. Izvoare istorice necontestate menționează că Sirmium și
împrejurimile ei (cu circa 4 secole înainte de Hristos) erau locuite de către
iliri (Amantini panonici) și de către celți (scordisci). Cetatea se afla pe malul
râului Sava (Savus, în limba latină), pe locul modernei Sremska Mitrovica din
Serbia. Avându-i pe scordisci aliați, romanii colonizează Sirmium-ul (în
secolul I î.Hr.). De notat că, ironie a sorții, campaniile lui Traian împotriva
dacilor au fost pregătite în cetatea Sirmium.
Reamintesc faptul că geto-ilirii din zona care include și cetatea
Sirmium, constituiți într-o entitate statală, numită, în Plăcuța 007, ORE RO
SAVIO (”regatul de pe malul Savei”), au participat la coaliția traco-getă care
i-a impus lui Philip al II-lea o pace deloc onorabilă, dar utilă pentru
macedonean.
Etnonimul „bisii” se referă la bine-cunoscutul popor al besiilor sau
bisiilor (besilor sau bisilor). Textul plăcuței lasă să se înțeleagă că besii erau
„geții” din Sirmium, pe malurile Savei. Se consideră că aria de răspândire a
besilor era foarte mare, din nordul Carpaților până la sud de Pind, aproape de
Teba și Atena, și chiar dincolo de Bosfor. În primul mileniu d.Hr., se
semnalează prezența besilor în mânăstiri din Orient.
Limba besilor era vorbită pe Muntele Sinai, alături de latină, greacă,
siriacă și egipteană. Unii consideră că Besii sunt traci și macedoneni. Besii
din Bitia au locuit și cetatea Troia (unul din orașele lor). Enea, nepotul lui
Priam, a plecat din Troia și a ajuns în peninsula italică unde a întemeiat cetatea
- 39 -

Romei. Besii sunt probabil cei care au asigurat continuitatea „limbii române”
(sau a unor idiomuri), în vaste teritorii la nord și la sud de Dunăre, chiar după
ce romanii au abandonat zonele respective.
Faptul că besii erau concentrați și în orașul Philippi și în împrejurimile
acestuia, unde, printre alte așezări macedonene, apostolul Pavel întreprinde o
călătorie misionară după anul 50 d.Hr., este considerat că poate explica
terminologia religioasă creștină diferită de cea adoptată mai târziu în limba
latină: Făcător și nu Creator, Fecioară și nu Virgo, Înviere și nu Resurecție,
Tată și nu Pater, Dumnezeu și nu Deus.
Elemente de dicționar:
 după ale lor (?);
 = bisii (etnonim);
 =?
 = vorbire, zicere, limbă (gr. λογια = vorbă);
 = din cetate;
 = este care;
 = pe vremea lui Apollo a fost;
 = părinte divin;
 = fiind printre zei;
  = cântă, cântec;
  cucul;
  trimis de MO;
  în dava;
 getica Sirmium;
Ğ  getul J/Șeu;
Č  este părintele divin Cira;
  Zamolxiu;
   (este) venerat (?);
Ğ davele sargetice.

*
* *
- 40 -

Plăcuța 109: Segovia, Maica Geților


Sigovi so eno capoe gete Bo io so ropnistoe eno noctio
Sigovi a fost o preoteasă a geticei BO ea a fost siluită de Ra într-o noapte

Trachio oe ieta Bo esio azetina u no poe vi ca noe
tracii având mamă divină BO au fost așezați unde ei să poată trăi ca noi?

ca oe ro soe pahe ro tio die bo eio ghetoe
ca ale lor regate să fie pace (cu) regatele divine ce/ale din Bo descinși geți

doito roponistoe eniu noctu mahidonu soe de nu eo
A doua oară a fost siluită de Ra într-o noapte macedonenii au fost din ea ieșiți

au esti fu onisi pri eo popoe Istreo dei nue soe
după(?) această dată s-a unit cu acel preot Istrean ca să nu mai fie

osa Zo tah siti oe dua tre pet Op so emia
batjocorită (?) de Zeus ar vrea să stea pe ea și a treia oară De atunci a fost numită

no Sigovio Maico ghetiu koe grihu ai eo za te sioe
ea Sigovia Maica Geţilor care are grijă prin ai săi preoții divini să fie

enotu ri cuito de IO aienio
unite regatele ce din IO s-au ivit 
- 41 -

(jos, în dreapta,):  (în pecete) : 


(din) Getica BO au descins Hamo
„Sigovy a fost o preoteasă a geticei BO. Ea a fost siluită de Ra într-
o noapte. Tracii, având ca mamă divină pe BO, au fost (astfel) așezați
unde să poată trăi ca și (lângă) celălalți (descendenți), ca ale lor regate să
fie în pace cu regatele divine ale Boilor geți (ale geților descendenți din
BO). A doua oară a fost siluită de Ra într-o noapte și a dat naștere
neamului macedonenilor. După aceasta, pentru ca să nu mai fie
batjocorită de Zeus dacă acesta ar fi dorit-o a treia oară, s-a unit cu
Pontiful Istrului sub numele de Segovia Maica Geților, (ea fiind aceea)
care, prin ai săi preoți, protejează regatele care au descins din YO.”
Jos, în dreapta, sub „corturi” apare expresia „gheto Bo eo”
(descendenți ai geticei Bo). În zona centrală, sub cortul din pecete, este scris
puțin anagramat numele Hamu (Hamo). De regulă, divinitatea tribală
„Stăpânul hamurilor/corturilor” (Mato doy Hamo) este menționată alături de
Maica Geților.
În text, Istru este divinitatea fluviului cu același nume. Numele Ra
apare aici în componența unei formulări cu o sonoritate aparte, ropnisto,
tradusă de mine prin barbarismul a silui. „Ro p` ni sto” înseamnă, ad litteram,
„Ra pe ea a stat”, ceea ce este mult mai frumos. Ulterior, ”expresia”
comentată apare și sub forma roponestoe.
Desigur, frățietatea dintre geți, traci și macedoneni, fie și sub această
versiune mitologică, trebuie să fi fost resuscitată de interese politice. În
Plăcuța 108 ni se oferă o genealogie mitologică mai puțin eliptică a geților.
Elemente de dicționar:
 Sigovi a fost;
  o preoteasă; ENO, articolul nehotărât, apare ulterior în text grafiat
; cuvântul ”capo”, cu semnificația de sacerdot, căpetenie
religioasă, l-am mai comentat anterior, dar, de această dată, avem
forma pentru genul feminin;
  getica Bo;
  ea (yo) a fost (so);
 siluită de Ra/rege (ro p ni stoe = Ro peste ea a stat);
  într-o noapte (articolul nehotărât ENO suplinește și prepoziția);
  traci, Tracia; alteori este scris 
   (aici:) având;  sau  este auxiliarul ”a avea”, dar în foarte multe
construcții verbale este traductibil prin ”a fi”.
  mama divină BO;  este tradus nesigur prin ”mama divină”, doar
pentru că formulele de tipul ”părinte divin” sunt frecvent utilizate în
astfel de situații, dar sub forma  ”teta”, sau cum se
întâlnește chiar în acest text; ar putea să fie forma feminină, dar nu mai
este atestată în altă parte;
- 42 -

  au fost () așezați (lat. assideo = a ședea pe lângă ?);


  unde () ei () să poată (); toate semnificațiile au fost
confirmate în multe alte contexte;
  (să) trăiască precum ceilalți; , pentru ”viață, a trăi”, apare și în
plăcuțele 069 și 092.  apare în acest text de două ori; aici este
adverb (quam). NOE pare să fie pronumele personal, persoana a treia plural,
ipostază în care face referire la ”geții descendenți din BO”;
 ca să aibă regate; XA este aici conjuncția ”ca” prin care se introduce o
subordonată cu predicatul la conjunctiv (precum qua). OE este verbul
”a avea”, v. mai sus, dar în traducerea cursivă l-am tradus prin ”ca ale
lor” (în loc de forma conjunctivă ”să aibă”).
 să fie (în) pace (cu) regatele;
  divine (gr. zeu) ale ();
 geților descendenți din BO (boii geți);  – precum lat.
eo = a naște;
  a doua oară; de la  - doi – plus particula TO, ca la participiu;
  siluită de Ra (vezi mai sus );
  într-o noapte (ca mai sus);
  macedonenii;
 au descins din ea;  provine de la ”a fi”, dar în alte contexte are
semnificația de ”a se ivi, a apărea”; aici sensul este evident, dacă,
sărind peste prepoziția  (din), examinăm doar expresia 
  după (?) această dată;
  s-a unit cu; verbul ONIO este atestat în multe contexte; în privința
valorii exacte a vocalei inițiale, menționez că apare undeva și sub forma
VNIO (unio); prepoziția  (pre, pri) induce nuanța potrivit căreia ea,
preoteasa, l-a luat pe preot; rom. uni, uniune, lat. una = împreună, la
un loc, lat. unire (= unescere);
  Pontiful Istrului;
 ca să ( nu (fie (;
  batjocorită (?) dacă Zeus ar fi dorit o;lat. taxo = a atinge batjocoritor;
a
prețui;
  să stea pe ea;
  a treia oară;
de atunci, a fost numită ea; de observat că, spre deosebire de familia de
cuvinte, comentată anterior, ”nume, a numi”, care au inițiala ”I”, aici
inițiala este ”E”. Dată fiind nesiguranța notării vocalelor în textele
plăcuțelor, dar și inexistența unei confirmări, aș putea opina că avem
de-a face cu o formă neregulată (?) de feminin;
  Sigovia;
  Maica Geților;
  care (precum que) (se) îngrijește (ca în lb. română);
  prin ai săi preoți divini;
 să fie unite; aici cuvântul pentru ”unit” este construit din articolul
nehotărât ”un” căruia i s-a alipit particula de participiu ”tu”;
- 43 -

  regatele care;


 au descins(sau din IO.

*
* *

Plăcuța 108: Maica lui Hamo


Matiu lu Hamo Maico Ghetu eso Re ghenisu di no
Matiu lui Xamo Maica Geţilor a fost lui Ra născătoare de la ea

lo vano eso cu cape lo su daviu rehitu lo ghetu
au sporit ale ns. neamuri cu căpetenia celei de sus cetăți au decis (ca) geții

deno feazu t antihieu Elix Ra du ponue mieu u
întrucât ei se închină la străvechiul Helix Ra să fie puși cât mai bine unde

ilota Maico eliasu sochetu che Ileriu oe ve piu
divina Maică va alege (ea) a socotit că Ilirii vor fi vecini puși (cu)

machidonieu esio u pa co. Mateu sedeu Istrio onsohito
al macedonenilor neam, iar sfinții măreți să se așeze pe Istru însoțiți

die sarmi zo detro ghe co(pono) daviu deno fizu sarmi
de sus-pușii/sarmii prelați prin ale lor sfinte cetăți în care să se închine sarmii
- 44 -


e ghetu tu zo
și geții părinți divini (să le folosească)
(în pecete): portrete): 
Sarmigetuza M(atyio) du Xamo Sf. Maică Sf. Helix
”Matiiu lui Xamo, Maica Geților, a fost lui Ra născătoare de la
care au crescut și s-au răspândit neamurile noastre. (Ea) împreună cu
căpetenia Cetății de Sus au decis ca geții, care se închină la(/cred în)
străvechea (divinitate) (H)Elix – Ra, să fie așezați cât mai bine acolo unde
divina Maică a Zeilor va socoti: acei iliri să fie puși vecini cu
macedonenii, iar grosul (geților) să se așeze pe Istru împreună cu sarmii
(sarmații / cei sus puși ?), în ale lor sfinte cetăți să se închine preoții divini
ai sarmilor și geților (să le folosească împreună).”
În pecete: Sarmigetuza Elix ;
Legenda portretului din zona mediană: M(atiiu) doy Hamo ;
Legenda portretului din dreapta plăcuței: M(atiiu) Maico.
Pe lângă portrete, ”numele” personajelor figurate sunt precedate de
prescurtarea uzuală ”M.”. În textele unde apăreau nume bărbătești,
inițiala ”M.” provenea indubitabil de la cuvântul ”Mato”(având
semnificația ”stăpân, domnitor”), apelativ pe care l-am păstrat întocmai și în
traduceri. Aici ”M.” trebuie că înlocuiește forma feminină a respectivei
demnități scrisă in extenso la începutul textului: , pronunțată
probabil Matiio sau Matiiu. Semnificația propriu-zisă a cuvântului ”hamo” nu
se lămurește, ci dimpotrivă, dacă observăm că elementul de compunere din
numele ”Măreței stăpâne este când ””, când ”DOY”. Această ”nehotărâre”
este alimentată de mențioinarea numelui respectiv și în alte texte.
Xamo (Hamo), dacă nu este un apelativ pentru zeitatea supremă,
trebuie să fie numele unui rege legendar din vremea când triburile getice au
încetat să mai fie migratoare. În text se face referire expresis verbis
la ”așezarea” geților, deci la abandonarea stării lor nomade.
Sarmii () sunt, cel mai probabil, sacerdoții din davele cu
destinație aproape exclusiv cultică (precum Genucla, Longue, Sarmigetuza,
poate și Helix). Dacă contextul de față nu este suficient de convingător pentru
stabilirea unei astfel de semnificații, înțelesul prezumat este confirmat în alte
circumstanțe. Se observă că sarmizo sau sarmi sunt cuvinte compuse din ”sar”
și participiul ”galic” al verbului ”a pune” (”cei sus puși”, sau ”cei de sus
puși” ?).
Este surprinzător aici artificiul (jocul) lingvistic la care recurge
autorul pentru a ne oferi o explicație pentru numele Sarmigetuzei.
Expresia ”sarmii și geții să le/o folosească” (, din
- 45 -

finalul textului, reproduce cu o bună aproximație sonoritățile


din ”Sarmigetuza”.
Despre destinația exclusiv (sau preponderent) cultică a cetății
Sarmigetuza se mai întâlnesc indicii în textele altor plăcuțe.
Elemente de dicționar:
  Matiiu (a se vedea comentariul de mai sus);
  lui sau din Hamo;
  Maica Geților;
 = a fost (lui) Re născătoare; expresia mai poate fi tradusă prin ”a fost
regină născătoare”, dar având în vedere ceea ce vrea să sublinieze
textul, am reținut prima variantă; ca lat. genetrix (genitrix), gr.
γεννηση = naștere;
   de la ea (traducere nesigură !);
A = au crescut (și) s-au răspândit / ale noastre (vanu-seamănă cu
grecescul ”a pune, a așeza”, dar în texte există alte cuvinte cu aceste
semnificații. Mai jos, apare și cuvântul (ve) având semnificația
dedusă ”vecin”; pentru A a se vedea lat. alo = a hrăni, a
crește, a spori + lat. vanesco = a se risipi; varianta A – s-au
răspândit ale noastre – este mai greu de susținut;
   neamuri; cuvântul pentru ”neam”, deși se poate confunda ușor cu o
formă a verbului ”a fi”, este atestat cu această valoare semantică, pe
lângă cele două apariții din acest text, în alte opt circumstanțe; uneori
este scris cu doi ”s”;
  (împreună) cu căpetenia (sacerdotală);
  a cetății (daviu) de sus (su); particula , în majoritatea cazurilor unde
apare este articolul hotărât, dar aici și în alte douăsprezece cazuri
exprimă posesia (este articol genitival);
  a(u) decis; în alte trei texte cuvântul are semnificația ”decizie,
decident”, uneori fiind grafiat cu ”K” în loc de ”X”; lat. requiro = a
căuta, a cere, a pretinde (?);
  geții; aici  este articol hotărât;
  întrucât ei se închină; ”feazu” și ”fo feazu”, în multe alte texte au
semnificația de ”rugă către zei, a face rugă, a se închina zeilor, sau chiar
lăcaș de închinăciune”;
  la(către) străvechiul; ”prepoziția”  nu este confirmată și în alte texte;
lat. antiquitus = din vechime, antiqus = vechi, de altădată;
  Helix Ra; divinitatea (solară) supremă apare reareori numită cu această
formulă;
  de a (ca să) pună; rom. a pune, lat. pono;
  mai bine unde; pentru ”mieu” v.lat. melior, melius = mai bun, mai
bine; adverbul de loc ”u” se întâlnește în multe alte texte;
divina Maică;  este cuvântul care înseamnă propriu-zis divinitate;
prezența particulei TA ar putea reclama traducerea ”divinizată”;
  va alege; uneori, poate și din cauza impreciziei de notare a sunetelor,
formele verbului ”a alege” se pot confunda cu substantivul și adjectivul
- 46 -

”divin, ceresc”; aici, dar și în alte circumstanțe sufixul ”” indică


timpul viitor; lat. eligo = a alege, fr. elu = ales;
  a socotit, a considerat, a apreciat; cuvântul nu apare decât aici;
  ca (que) ilirii;
  să fie vecini puși (cu); lat vena = vână; filon;
 al macedonenilor;
   neam;
cât despre marii credincioși ( este, cred, aici prescurtarea de la
copono = sfânt); propunerea de ”traducere” a expresiei se bazează doar
pe indicațiile contextuale;
 să se așeze pe Istru; lat. sedeo = a ședea;
 însoțiți/împreună;   vine de la
SOTI (alăturare, însoțire), cuvânt din a cărui familie se întâlnesc în
textele plăcuțelor mai multe forme; lat. socio = a uni, socius = aliat;
 de preoții sarmi (?, v. și comentariile despre plăcuță);
  dintre, printre (acei care);
  sfinte cetăți; KO este prescurtarea de la ”copono”(=sfânt);
  în care să se închine; ambele cuvinte au fost comentate mai sus;
= sarmii și geții;
 să le folosească; apare și aici enigmaticul prefix ”tu”.

*
* *

Plăcuța 019: Alte etnogeneze mitografice


Maico Geto enu soceu to deu Trahio eno tela heu
Maica Geţilor era soția a (zeu-)lui Tracio printr-o intrigă vizând-o
- 47 -


cue ili Re io ropnistoe eno noctio lue a monteo
acel al zeilor rege pe ea a posedat-o într-o noapte lui a născut

Matiho machidoniu detro ghe onti eo ore beloe esio
pe (Marea) Maică a Macedonenilor din care au descins de pe țărm războinici neam

eno a Ze tinau popoe lue deia Egheso de no oeu eno
O a lui Zeus divină preoteasă acea zeiță Egeea din ea a pornit un

pegheno ghiio trehu tometu nio u ei eno zorkano
izvor din care se trag tomitanii noștri din alte (ca) acest capriciu al lui Zeus

so esio afhieo cue a minto oe soe elie Re
atâtea neamuri au luat ființă ceea ce i s-au născut celui ce este divinul Ra

conetor pe io die Ro lo reu de no ato Re ino ex osoe
(Din) puse în seama lui a regelui regilor a toate stăpânul Re își trag oasele
O 
setiseo eno zo Ra ioxu soe esosa loe eno Pacio
76 (de la) o preoteasă a lui Ra a apărut cea care va fi chiar ea zeiţa Pacea
(în pecete): 
Marea divinitate Mix (Myst, Hippeus, Călărețul ?)
”Maica Geților era soția (zeu-)lui Tracio. Ca urmare a unei
înșelăciuni, ea a fost posedată într-o noapte de către Regele Zeilor și a
născut-o pe Marea Maică a Macedonenilor, din care descinde neamul
ORE BELOE (războinicii de pe țărm ?).
De la o divină preoteasă a lui Zeus – zeița Egeea – a pornit un
izvor din care se trag tomitanii noștri.”
Din alte astfel de ”capricii” ale lui Zeus au luat ființă multe
neamuri. Ceea ce i s-au născut celui ce este divinul Ra, din ce s-a pus în
seama lui, a regelui regatelor, din a toate stăpânul Re își trag oasele 76
(de entități).
De la o preoteasă a lui Ra (și a lui Yo ?) s-a ivit cea care avea să
fie zeița Paxio (Pacea)”.
În pecete apare textul ”Elyau mato Myx”, ceea ce s-ar traduce
prin ”Stăpânul divin Myx (Myst ?)”. Dacă divinitatea Myx este, de fapt, Myst,
atunci, potrivit textelor de pe plăcuțele 110 și 131, avem de-a face cu
legendarul ”Călăreț divin”, numit în plăcuțele amintite Ippeos (Hippeus).
Textele mitografice, din ansamblul plăcuțelor de plumb, care privesc
- 48 -

pe străbunii geților, nu sunt pe deplin concordante. Acestea par a fi strădanii


conjuncturale de a armoniza credințele, specificitățile și tradițiile regionale
dintr-un vast teritoriu conturat în primul rând prin manevre și de către interese
militare. Credința că sunt descendente din ”regele zeilor” nu se reducea doar
la etnii și popoare. Numeroase familii își cultivau genealogia divină. Dacă în
privința tatălui primordial nu sunt aproape deloc variațiuni, mamele generice
diferă de la o tradiție la alta, ceea ce trebuie că a dat mari bătăi de cap
sacerdoților sarmigetuzani specializați în prestidigitații cu sincretisme
religioase.
Zeița Păcii, la care se face referire în ultimul paragraf, nu are propriu-
zis un mit. La romani, Pax a început să fie adorată de către împăratul
Augustus. Ea se identifică cu zeița greacă Irene, care era fiica lui Zeus și a
zeiței Themis și una dintre Ore (Hore). Poate că ultima propoziție se vrea doar
o subliniere a binefacerilor păcii pentru societate.
Textul din această tăbliță este redactat cu același alfabet (de tip
sacerdotal) ca cel din Plăcuța 109. Ambele plăcuțe prezintă urme ale
sistemului de ”afișare”.
Elemente de dicționar:
  Maica Geţilor;
   era;
 = soția (lat. socius = aliat, părtaș; rom. soție);
zeului Tracio; lat. deus = zeu;
 o intrigă care a vizat-o; lat. tela = pânză (și de intrigă), urzeală;
 acel rege al zeilor;
  a posedat-o; ”Ro p` ni stoe” (siluită, posedată”) a fost deja comentat;
 într-o noapte (lat. nox, noctis; rom. noapte);
 (așa) s-a născut;  este folosit mai jos cu aceeași semnificație,
dar cu  în loc de  ;
  (pe) Maica; din cauza finalului ”...ho”, care marchează și gradul
superlativ, s-ar putea spune ”Marea Maică” (lat. mater = mamă);
 a Macedonenilor;
 din care;
  au descins, s-au ivit;
  etnonim necunoscut, care ar putea însemna ”războinicii de pe țărm; lat.
ora = margine, țărm, ținut + lat. bellum = război;
  neam;
  a lui Zeus;
  divină preoteasă;
  acea zeiță (lat. dea = zeiță);
  Egeea; (nesigur !);
  de la ea a pornit; lat. eo = a merge;
  un izvor (?);
 din care se trag (lat. trahere, tragere; un ”o” mut între consoane ?);
- 49 -

  tomitanii noștri;


 din alte (ca) acest;
  capriciu(?) al lui Zeus;
  atâtea(multe) neamuri;
  din (el () au luat ființă ();
 din ceea ce i s-au născut;
celui ce este divinul Ra;
  semnificație necunoscută; dacă după ”E” ar urma litera ”C”, s-ar fi
putut găsi ”apropieri” cu vocabule latinești (pentru ”a presupune,
a bănui”, de exemplu);
 puse (în seama) lui;
 regele regilor/regatelor;
  din a toate stăpânul Ra;
 își trag oasele (lat ex =din; lat. os = os, rom. os);
  șaptezeci și șase (de urmași);
 (de la) o preoteasă a lui Ra;
O  a apărut; (imprecis !);
  cea care va fi;
chiar ea (zeiţa) Pacea (lat. pax = pace).

*
* *

Plăcuța 116: Convenție a divinilor părinți

ideograme…din caractere imbricate,”transcrise”):


- 50 -


ax su sagie dav fedix ad teos fue____os o__
din (ac.) înaltă înțeleaptă cetate decret de la sacerdoți va fi pusă

_p setiu eu dio Doxu caso si ghia esse
ridicată lui zeul Docsu(Înțeleptul) lăcaș să fie la neamul
Č
iu aci da hie die ?tis seat tip ote
lui de aici să fie zeul lor așezat în înaltă cinstire

di t______ios lu luo
de către preoți ai lui
(textul ”explicativ” de dedesubt):

trupeuso du oe dioso nobalo siadu sieu pue lue dio Zueiu
consiliul de au avut prelații nobil așezământ să fie ridicat lui Zeul J/Șeu
ĞĞ
ilo davo geto soe lo Sarmigetuzu
zeul Davo-Get să fie (la) Sarmigetuza
”Din aceasă înțeleaptă cetate, decret de la divinii părinți: Va fi
ridicat zeului Docsu (cel înțelept) lăcaș, să fie la neamul lui de aici, să fie
zeul lor așezat în înaltă cinstire de către preoți ai lui (proprii).
Adunarea divinilor prelați: nobil așezământ să fie ridicat lui zeul
Zoeiu (J/Șeu ?), zeul davogeților, să fie la Sarmigetuza.”
Textul din plăcuță se încadrează în categoria tematică pe care am
numit-o ”trupeum”, de la cuvântul ”tropeu/trupeu”, folosit în plăcuțe, cu
semnificația de ”consiliu, adunare a înalților reprezentanți”. Plăcuțele cu
această tematică consemnează deciziile unui înalt for, iar uneori, chiar
componența consiliului respectiv. De această dată convenția (decizia)
aparține unui for eminamente sacerdotal, fiind vorba de o ”oaste” divină.
Adunarea cu putere de recomandare și decizie este ceea ce azi s-ar
numi ”convenția” înalților prelați davogeți.
Plăcuța conține, de fapt, două texte, cel de-al doilea fiind un rezumat
al celui care-l precede. Primul text rezultă din transliterarea a 27 de pseudo-
hieroglife prezente pe primele trei rânduri ale ”înscrisului”. ”Falsele”
ideograme sunt rezultatele grafice ale unor imbricări de litere din
alfabetul ”sacerdotal”. Nu toate ideogramele sunt formate exclusiv din literele
aceluiași cuvânt. În câteva situații, trebuie făcute ligamentări de litere
aparținând unor ideograme vecine, cum este cazul cu (1,2), (7,8,9), (14,15),
și (24,25). Fiecare ideogramă este precedată de câte un semn de identificare,
- 51 -

cu o singură excepție. Semnul asociat celei de-a douăzeci și una ideograme


este plasat după ea (în finalul rândului al doilea). Cele 27 de semne nu au
niciun indiciu care să le devoaleze caracterul taxonomic. Pentru mai buna
orientare a trimiterilor la text, în reproducerea fotografică am plasat în
vecinătatea semnelor de identificare câte un număr de ordine. Aceleași
numere de ordine însoțesc semnele de identificare corespondente din șirul
transliterărilor prezente în următoarele cinci linii de text.
Majoritatea cuvintelor care apar în transliterarea pseudo ideogramelor
au diferențe de grafiere importante față de cele întâlnite în majoritatea textelor
din colecție. De exemplu, este păstrată litera ”s” din finalul unor cuvinte cu
rezonanțe grecești: sau(divini părinți)(zei)O seamă de cuvinte
sunt total diferite de cele uzuale: (de la),(înaltă ?)cinstire. Diferă
chiar unele detalii gramaticale (lui, de exemplu).
O parte din ideogramele de aici sunt folosite și în alte plăcuțe, dar
transliterările acestora prezintă variațiuni. Nu sunt convins că în această
plăcuță toate transliterările sunt corecte. De exemplu, la ideograma a 17-a,
transliterată ”AP”( ”AR”), semnul literei ”R” este evident, dar, după părerea
mea, litera ”A” nu este prezentă (poate ”I”). Transliterarea celei de a 13-a
ideograme este pe plăcuță  . Cuvântul corect este  = ”lăcaș de
rugăciune” (așa cum se mai întâlnește și în alte plăcuțe: 117, 013, 080, 106).
În câteva
cazuri ”imbricarea” este
o simplă alipire a
literelor (vezi cuvântul
DIO –  – din
ilustrația alăturată,
ideograma nr.11), sau
constă în ”partajarea”
unor elemente grafice
simple (cum este cazul
în ideograma nr.3, unde
literele ”A” și ”V” din
cuvântul ”DAV”
- ””, partajează o simplă linie). Alteori imbricarea presupune partajarea
multor elemente grafice între litere și nerespectarea unei direcții stabile de
imbricare. Această din urmă ”tehnică” obligă la transpoziții ale literelor în
raport cu succesiunea lor din text. Ideograma nr.4, spre exemplu, este
transliterată ”FOEDUX”, sau ”FEDYX”.
Trebuie să fac câteva remarci în legătură cu vocabula ascunsă sub
ideograma nr.4, ”Foedus”, care, în limba latină, însemnă ”tratat de alianță,
- 52 -

pact, convenție”. Folosirea cuvântului în acest context ar putea sugera că


decizia luată (a se vedea mai jos, în traducere, în ce constă aceasta) a fost
menită să pună capăt unor adversități. Forul în care s-a parafat înțelegerea are,
așa cum am anticipat mai sus, caracterul unei ”convenții”. În parafraza la
textul transliterat, cuvântul ”foedus” nu mai apare. În schimb, este folosit
termenul ”trupeum” poate pentru a reda ”forumul” decident (consiliul).
Precizările din parafrază ne lămuresc că templul care urmează a se
dedica ”zeului Zueiu/Zoeiu” se va afla în Sarmigetuza. În textul hieroglific,
numele zeului este Doxu. Despre identitatea divinității putem doar să facem
supoziții. În imaginile din partea de jos a plăcuței sunt reprezentate exclusiv
divinități. Pentru ca decizia să aibă greutate, la ”trupeum”-ul
terestru se adaugă și o ”oaste” cerească, un panou de onoare
cu divinități davogete. El reprezintă imaginea (reflectarea)
cerească a adunării înalților slujitori ai zeilor de pe pământ.
Pe zona centrală, două personaje se ”ridică” peste
înșiruirea bazală. Cele două personaje sunt, la rândul lor,
ierarhizate. În vârful piramidei trebuie să fie divinitatea
supremă. Dedesubt, cu figură ianiformă, este reprezentat
Zamolxiu. Prezența literei J/Ș (vezi imaginea explicativă
alăturată) în vecinătatea portretului ne întărește această
convingere. Inițiala ”J/Ș” provine de la ”J/Șeu”. În text, însă, litera
inițială ”Z”, din ””, este aceeași cu cea folosită în ”Sarmigetuza”.
Litera ”Z” din cele două cuvinte are un contur mai deosebit (vezi ilustrația
alăturată) și se mai găsește pe alte plăcuțe. Forma uzuală a literei ”Z” este
aceea din alfabetul latin, dar ”inversată” în oglindă (linia oblică este aplecată
în sens invers, spre stânga).
Cetatea unde a ales să coboare pe pământ zeul Zamolxiu a fost
Genucla. Era de așteptat că, dată fiind răspândirea ”învățăturii” lui în lumea
geto-dacă, să-i fie dedicat un templu (altar) și în capitala spirituală
Sarmigetuza.
Divinitățile din rândul de jos au în apropiere una sau două litere
(inițiale ale numelor). Surprinde prezența unei divinități protectoare a
cetăților (?) - așezărilor fortificate, în extremitatea dreaptă, a cărei legendă
este chiar cuvântul ”DAV” (”dava” = ”cetate”). Coafura divinității imită
o ”întăritură” de lemn, un fel de gard de apărare.
Plăcuța ne lasă să înțelegem că la alcătuirea ei s-a folosit o însemnare
veche cu un pronunțat caracter misterios, sacru, conferit prin maniera de
scriere imbricată a literelor. Autorul plăcuței a considerat că textul inițial este
mai greu accesibil și a recurs la ”transliterarea” și ”traducerea” sau rezumarea
acestuia.
- 53 -

Elemente de dicționar:
  din (această înaltă) ;
 înțeleaptă cetate (fr. sage = înțelept; lat. sagax = ager, iscusit);
  decret (lat. foedus = tratat, pact; ordin, ”fă ce se spune”);
  de la părinții divini (lat. ad = de la + gr.  =zei, preoți divini);
ilustrativă combinația latino-grecească !;
  va fi;
  trebuie înălțat (lat. opus = trebuie, lucru necesar; lucrare + lat. situs =
= situat, așezat; înălțat);
  acolo/lui zeul (lat. deus = zeu);
  Doxu (Înțeleptul);
   lăcaș de rugăciune (rom. casă, lat.casa)
 să fie la neamul lui;
Č = de aici;
  să fie zeul;
  lor așezat (lat. sedeo = a ședea, rom. a sta, a ședea);
 în înaltă cinstire (nesigur !);lat tepeo = a fi cald, a se înfierbânta de
iubire + lat. otium = tihnă, liniște; pace);
 de () către preoți(gr.  =zei, preoți divini);
   ai lui (însuși, proprii);
 consiliul; aici, adunare a înalților sacerdoți; pe linie militar
-administrativă (în timpul lui Burebista), ”trupeum”-ul reunea deținătorii
celor mai înalte funcții în stat pe linie administrativă, militară și
religioasă;
 de au avut prelații;
nobil așezământ (lat. sido = a se așeza; lat. sedeo = a ședea);
 să fie ridicat (pus cf. lat. pono = a pune, a așeza) lui;
  zeul Zoeiu (numele zeului nu este cel real, conform cutumelor;
semnificația numelui este chiar ”zeul lor”); lat. deus = zeu;
Ğdivinul davo-get;
 să fie la;
Ğ Sarmigetuza.

*
* *
- 54 -

Plăcuța 067: Altar pentru Maicile Geților

Ğ
pu nio laudă si davo atiho ponio ghi oe schit
Spre a lor laudă ai acestei cetăți credincioși au ridicat acest templu (unde)
 Ğ
zu fo ghio po gioe lo nie doi lo cuie hurasiu atiho lui ra
zeii să poposească acelor ale noastre două cărora au jurat credinţă lui Ra

cu ni roe asoeto pon diu a soe evio unitil fo lo seu
cu ale lui regate cerești au pus zeii să fie pe viață uniți ei să se facă înseși
Ğ
si on tare? hiu unoa cuoeio soe ghetio oxu gioa Hamu
acestea pe terra regate să fie unți cei care sunt geţi ”bărbați” care au HAMO

zo lue loe dateu hiu oe due schitu lu due matiho
zeu el lor le-a dat să fie/lor să aibă două altare ale celor două mame (prin care)

darnoso osue de Ra cheu se Matiho Gheto
ne tragem oasele din RA care sunt Mamele Geților
”Sprea lor laudă, credincioșii acestei cetăți, au ridicat acest
templu, unde zeii să poposească, (dedicat) celor ce au fost cele două ale
noastre cărora le-au jurat credință ai noștri regi din regatele în care au
- 55 -

fost așezați după dorința lor (a mamelor), uniți să le folosească, (în) acele
regate unite, să fie uniți cei ce sunt geții zimbri , acolo unde zeul Hamo li
le-a dăruit, (unde) să fie și cele două altare ale celor două Maici prin care
ne tragem oasele din Ra, acelea ce sunt Maicile Geților.”
Universul tăblițelor nu ne permite să identificăm cu precizie miturile
celor două Maici ale Geților.
În plăcuța 109 se vorbește despre Segovia, Maica Geților. Aceasta era
o preoteasă a ”geticei BO” și din împreunările cu Zeus a dat naștere
neamurilor trac și macedonean. Ca sa nu mai fie siluită de marele olimpian,
s-a însoțit cu Pontiful Istrului (zeul Istrului) și a dat naștere neamului geților.
Textul din Plăcuța 108 ne vorbește despre ”Matyio lu Hamo – Maica
Geților”, care, ca și Segovia (sau Sigovia), este zeița protectoare a regilor
(precum egipteana Isis). Din iubirea acesteia cu ”căpetenia Cetății de Sus”
(Zeul Zeilor), ni se spune acolo, au descins geții, care se închină lui Ra (regele
divin, regele zeilor). ”Divina Maică a Zeilor” ar fi decis ca ilirii și
macedonenii să fie vecini, iar ”grosul” geților să se așeze pe Istru, în locurile
hărăzite lor de către zeul Hamo (călărețul legendar care, se pare, le-a schimbat
statutul de nomazi în ”davogeți” - locuitori stabili în cetăți). Legenda potrivit
căreia ținuturile unde s-au așezat geții au fost alese a fi cele mai bune de către
Maicile Geților este reluată aici întocmai cum se menționează în Plăcuța 108.
În altă instanță sunt menționate ”Marea(Stăpâna) Maică” și ”Maica
lui Hamo” ca apărătoare ale regatelor gete și chezașe pentru înțelegerile dintre
conducătorii geți.
În traducere am strecurat abuziv cuvântul ”zimbri”, deoarece, tributar
poncifelor moderne privind utilizarea cuvântului ”bou” în expresii, am evitat
să traduc ad-litteram cuvântul ”OX”, care are înțelesul modern ”bou de
povară, bou castrat”. Inutil să reamintesc respectul lumii getice, și nu numai
al ei, pentru acest animal.
Elemente de dicționar:
 spre a lor; sub forma ”ni, niu” avem de-a face cu
adjectivul posesiv pentru persoana a treia singular, care, din cauza
consemnării nesigure a vocalelor, se poate confunda cu cel de la
persoana întâia plural (”no...”, a se vedea mai jos ); aici poate
fi vorba de persoana a treia plural; pentru ”p- = spre, prin”, a se vedea
fr. par = prin; fr. pour = pentru; lat. per = prin, datorită;
  laudă; cuvântul apare cu acest sens în alte zece plăcuțe, fiind consemnat
și verbul ”luez” (fr. louer = a lăuda);
 ai acestei cetăți credincioși; semnificația pentru  este confirmată
mai jos în acest text, dar și în alte locuri; aici avem o formă de
superlativ, dată fiind terminația ”-iho”, cuvântul bază este ”ato” =
credincios, supus;
- 56 -

 au ridicat, au așezat (lat. pono = a pune, a așeza; rom. a pune);
Ğacest templu, sau al lor templu, lit. templul pe care îl au;
  (unde) zeii să poposească;  ar putea însemna mot a mot ”să
facă popas în el, să pogoare” -  cu po de la pono;
Ğ acelor ale lor / pentru a avea ele, care să fie al lor;
 două cărora; 
  (s-au fost) jurat; substantivul și verbul se regăsesc și într-un text unde
este vorba de legământul militar (fr. jurer = a jura, lat. jurare, rom.
jura, jurământ, jurare);
  credință; (ca mai sus);
 ai noștri regi;
  cu ale lor regate;
  (unde) ei au fost; (a se observa terminația de participiu, aici, ””);
 = așezați, puși;
 la/după a lor dorință; (lat. aevum = vreme; viață (durată); a se vedea și
comentariul textului);
  uniți; surprinde prezența ”L”-ului final;
  să se facă înseși;
 acestea de pe pământ (?);
 să fie uniți; lat. una, unus, unum = unic; lat. una = împreună, la un loc;
rom. a uni de la lat. unire;
cei ce sunt;
 geții ”taurini”; (a se vedea comentariul la text);
Ğ (pe) care zeul HAMO;
 însuși (zeul) lor (le-a)
 le-a) dat (lat. dator = dătător; lat. dare = a da; rom. a da, dat);
   (unde) să fie;
  cele două altare;
 ale celor două;
 maici;
 prin care ne tragem (lit. ni s-a dat);
  oasele din Ra;
care sunt;
  Mamele Geților;

*
* *
- 57 -

Plăcuțele 110 (și 131): Legendări


ippeos m sto telaos pero p myst eo po ippeos za
Hippeos Marele Eternul Absolut e opus față de tainic acolo pus Hippeos zeul

misti oe eresie por tio ileo cabiri lo s ru ghi-imi
secret să fie (e) erezie pentru părinții divini cabiri al sf.? rege al său nume

no so is tii droizo m zamolxiu aito si ghi
nu va mai fi acesta preoți druizi (ai) lui M. Zamolxiu (îi) spuneau lui ca unuia

ot? schieptico pitagoras oe mx po pii zu
dintre sceptici pitagora a fost cel mai mare? dintre credincioșii zeului

samoelo ermodam
Samuel Hermodam
”Hippeos, Marele Eternul Absolut, este diametral opus față de «
Mist » (= tainic, secret). Să fie Hippeos luat drept zeul « secretului » este
o erezie pentru părinții divini cabiri. Numele regelui sacru nu va mai fi
acela. Preoții druizi ai lui Zamolxiu îl numeau ca și cum ar fi fost unul
dintre sceptici. Pitagoras a fost unul din cei mai mari adepți ai zeului
Samuel. Hermodam.”
- 58 -

Plăcuțele 110 și 131 au, în zona centrală, același ansambu de simboluri


divine. Legătura dintre ele este sugerată și de prezența în textele pe care le
poartă a expresiei ” ” (Hippeos ... g imi no so
Mist), ceea ce se traduce prin ”Hippeos ... al cărui nume nu va mai fi Mist”.
Locul din Plăcuța 131 unde apare respectivul înscris este marcat printr-o zonă
mai ”luminată”. Grafica realizată cu simboluri greu decriptabile pare să
sugereze ce molime sau nenorociri se vor abate asupra celor ce nu vor respecta
deciziile.
Cabirii sunt un grup de divinități htonice misterioase care aveau
sanctuarul principal în Samotrace. Cultul secret al acestor meșteșugari divini
este asociat cu Hefaistos (Cabirii erau considerați fii lui Hefaistos). În
Samotracia, cultul includea elemente pre-elene de origine hitită, tracă sau
frigiană (înainte de eleni, Samotrace era conectată cu pelasgii). In ritualul de
inițiere, ale cărui secrete au fost foarte bine păstrate, se bea copios vin. Adesea
cabirii sunt doi: Axiocersus, un bătrân, și fiul său Cadmilus. Kadmilus (sau
Kasmilos) era pictat de regulă copil (a se vedea copilul din ansamblul de
simboluri divine de pe cele două plăcuțe, dar si copilul încadrat de grifoni de
pe alte plăcuțe). Cabirii nu puteau fi numiți fără ca pronunțarea numelor lor
să fie pedepsită. Se spune despre cabiri că au asistat, în cortegiul zeiței Rhea,
la nașterea lui Zeus. La sfârșitul epocii clasice apar ca protectori ai navigației
(pe Plăcuța 131, în stânga, apare o corabie rudimentară cu patru rânduri de
vâsle). Romanul Varro, care a făcut explorări la templul din Samotrace,
informează că la intrarea în templu existau doi piloni gemeni, sau brațe, herme
falice. Perechi de coloane apar pe mai multe plăcuțe, inclusiv un tandem de
pristolnice de formă alungită (042, 117, 127 etc). Conceptul de dualitate
cultică este ilustrat în grafica de pe unele plăcuțe, ca în imaginea de mai jos.
- 59 -

În finalul textului din Plăcuța 110 apare cuvântul ”ermodam”, care


pare a fi numele celui care semnează comunicatul (decizia), probabil, un
însemnat membru al ordinului. Numele acestuia este, desigur, ”conspirativ”.
El face trimitere la Hermodámas (Ἑρμοδάμας), care pare să fi fost un preot
grec din Samos, legat chiar prin nume de zeul Hermes, foarte bun cunoscător
al misterelor delfice (ale lui Hermes), al scrierii egiptene, al misticii
numerelor, al poeziei și al muzicii. Cunoștea pe de rost Iliada și Odiseea și l-
a ajutat și pe Pitagora să și le însușească pe la vârsta de optsprezece ani, când
i-a fost profesor.
Precizările precedente explică prezența a numeroase elemente grafice
din plăcuțe dar și recurgerea la scrieri ascunse și la elemente ”nule”, adică
semne ale scrierii cărora nu le corespunde vreo valoare literală. Și din
motivele enunțate mai sus, traducerea exactă a textului nu a fost posibilă.
Elemente de dicționar:
 = Hippeos (Călărețul);
 = Marele, Eternul (lat. sto = a sta în picioare, a dăinui); formula completă
este m. sto telaos = marele, eternul absolut, sau stăpânul eternului
absolut;
 = absolut (gr.  = perfect, desăvârșit; absolut, complet);
 = (e) opus față de (gr.  = dincolo, peste, în depărtare; gr.  =
= extremitate, capăt; limită);
 = Mist (tainic); gr.  = taină, secret; gr. = amestec,
amestecare;
 = acolo pus / luat drept (nesigur !);
 = Hippeos (Călărețul);
 = zeul Misti (secret);
 = ar fi o erezie (lat. haeresis, gr. αίρεση, fr. hérésie = erezie);
 = pentru părinții;
 = divini cabiri;
 = al sf.? rege;
 = al său nume;
 = nu va mai fi acesta;
= preoți druizi (?);
= (ai lui) M. Zamolxiu;
 (îi) spuneau lui (lat. aio = a afirma, a spune);
- 60 -

  = ca unuia dintre(?);


 = sceptici (gr. σκεπτικός = sceptic);
 = Ppitagora;
 = a fost;
 = cel mai mare ?
 = dintre credincioșii zeului;
 = Samuel;
 = Hermodama.

*
* *

Plăcuța 007: Alianța contra lui Philip



erigherieu ore ro Saviu cuie trachiu reni in io por xiindo
guvernatorul statului de pe malul Savei în care tracii stăpâneau în el pentru a fi

unio sontieo machidonio esii on ipse re ghiu Filipu enio ni
unire contra (al) macedonenilor neam în/sub însuși guvernarea lui Filip fiind el

baduu cu noste rieo e die ca ri lole riu lo ra ghete ro nua
neam/rudă cu ale noastre regate și cu regate prietene regate lui Ra getice regate noastre

ro pale edesa lieu du ni ghie liou cu ghetu tiseu grupeu cu
regate străvechi au purces la aliere cu ai noștri aliaţi cu geţii Tisa-ni grupaţi cu
- 61 -


Rin so gheto lioa so miso motivi so da mario Filipu
de la Rin aflați geţi alianța a trimis motiv a fost pentru Marele Philip


ade lo pahieo sieu iso meseto meteo siosie ratifioe piu
să adere la pace al său însuşi trimis să jure pt. el însuși sa ratificare pe

roto vio so fie ghie eli to ro
pe martiri (cei care și-au jertfit viața) să fie acele divinitățile venerate (în statele semnatare)
(pecete, cerc ext.Ğ(pecete, centru)
? . M. Cârmuitor Petosiu Helix / zei
„Cârmuitorul statului de pe malul Savei, peste care Tracia este
suverană, pentru a face o alianță impotriva neamului macedonenilor de
sub guvernarea lui însuși Philip, fiind rude cu cei din regatele noastre, cu
regatele getice prietene, ale lui Ra getice regate, străvechile noastre
regate, a purces (regele de pe Sava, n.m.) să se alăture uniunii dintre geții
de pe Tisa și gruparea celor dinspre Rin, alianța astfel înfăptuită fiind un
motiv pentru Marele Philip să adere el însuși la (tratatul de) pace,
trimisul său a jurat ratificându-l în numele său, (jurându-se) pe cei ce și-
au jertfit viața pentru statele semnatare (martiri divinizați), venerați în
statele respective. ”
În pecete citim numele „Petosiu”, „guvernatorul” din Elia (Helix).
Atât Petosiu, cel al cărui nume este înscris în pecete, cât și anonimul
diriguitor al statului de pe râul Sava sunt calificați prin termenul ”erigerio”,
adică ”guvernanți”. La sud de Istru, precum și pe malurile Savei, domneau
tracii. Termenul care are înțelesul de „formațiune statală” - RO – a fost tradus
când prin „stat”, când prin „regat”, pentru a nu reduce și mai mult
inteligibilitatea textului.
„Marele Filip” nu poate fi decât Philip al II-lea, regele Macedoniei
(359 î.Hr. - 336 î.Hr.), tatăl celebrului Alexandru cel Mare.
Viziunile expansioniste și grandomania lui Filip l-au obligat să
împletească cu dibăcie și chiar inovator forța armelor și diplomația. Ca să se
poată concentra pe frontul sudic, contra atenienilor, și apoi să-și întărească
poziția în interiorul regatului, Philip a preferat să-i liniștească pe paioni și pe
traci, care invadaseră Macedonia dinspre est. În schimbul retragerii
invadatorilor din răsărit, Philip le-a promis că le va plăti tribut. Poziția
favorabilă a tracilor la negocierea condițiilor era sprijinită și de alianța
descrisă în textul plăcuței. Din uniunea contra lui Philip trebuie să fi făcut
parte și tribalii. Inventatorul corpului de infanterie numit „falangă” nu putea
să uite de confruntarea cu tribalii, în timpul căreia, la întoarcerea după o
- 62 -

răsunătoare victorie contra sciților, și-a pierdut un ochi.


Legăturile de „rudenie” dintre traci, geți și macedoneni sunt susținute
și în textul altei plăcuțe, unde, în ”argumentație”, recurge la genealogii divine.
Nu am putut asocia expresia din text „” cu vreo
entitate politică sau etnică de la momentul istoric la care se referă textul
plăcuței. Nu puteam trece cu vederea, din cauza ”sonorităților” din text,
regatul anatolian Caria, al străvechilor lelegi (așa cum, potrivit lui Herodot,
se numeau anterior carienii), dar în timpul ”Marelui Filip” (dacă este vorba
într-adevăr de Filip al II-lea) Caria era o satrapie persană (iar Alexandru Cel
Mare o eliberează abia în anul 334 î.H.). Un grupaj de litere asemănător –
 – se găsește în Plăcuța 035, unde este asociat lui Apollo către care se
îndreaptă, plecând din viața pământeană, un important sacerdot – Petosiu
(precum cârmuitorul numit în pecete). Și acolo am basculat între a considera
că este vorba de regele sufletelor () sau de ”apropiatul lui de suflet”,
pentru că sacerdotul îl slujise și îl adorase toată viața pe Apollo. Neavând alte
puncte de sprijin, rămân la supoziția că aici se face vorbire despre ”regate
prietene, apropiate” celui de pe malurile Savei.
În text, se face referire la ” ”. Am fost tentat să cred
că prin  s-a notat cetatea Pella. Se pare că Pella a fost desemnată capitală
a regatului său de către Archelaus în anul 399 î.Hr. În timpurile moderne Pella
punctează o zonă însemnată de utilizatori ai unuia dintre dialectele limbii
române. Pella a trecut sub stăpânire romană în anul 168 î.Hr. Rămân la
ipoteza că, aici, ”pali/pale” înseamnă ”vechi, străvechi” (ca în greacă).
Lumea getică, dar, potrivit textului de față, nu numai ea, avea credința
potrivit căreia cei căzuți în bătălie, cei care (și-au jertfit viața
pentru patria lor ajung (divinizați) în oastea cerească a unor realități politico-
istorice virtuale care oglindesc, alteori ”corectează”, configurațiile ”perechi”
de pe pământ. Așa se explică de ce ratificarea tratatului de pace a constat în
depunerea de jurăminte față de ”eroii divinizați”, care, astfel, sunt și chezași
ai tratatului în lumea cerească.
Prezența geților în Câmpia Pannonică și mai în amonte pe Dunăre este
foarte bine atestată. Astfel, expresia „geți Tisa-ni” are acoperire. Menționarea
malului Rinului ca limită pentru arealul getic este poate exagerată. Afirmația
din text nu lasă, însă, loc de îndoieli. Atrag atenția că în textul care amintește
campania lui Burebista împotriva celților (galilor) se spune că urmărirea s-a
oprit la Rin. Hidronimul desemnează oare în cele două plăcuțe o cu totul altă
realitate geografică decât cea numită astfel în zilele noastre ?
Elemente de dicționar:
  locțiitor de cârmuitor; mot a mot: ”urmaș la cârmuire” - (lat. heres
= moștenitor) 
- 63 -

statul de pe malurile Savei (lat. ora = țărm, margine);


  = (în) care;
  tracii guvernau (lat. regno = a domni, a fi rege);
   în el; (adică în statul de pe malul Savei);
  pentru a fi / ca să fie (fr. pour = pentru; sp. por = pentru);
   unire (lat. una, unus, unum = unic; lat. una = impreună, la un loc; rom.
a uni de la lat. unire);
  contra;
  (al) macedonenilor;
   neam; (încă o dată scris cu doi ”s”);
 în/sub însuși guvernarea lui (în +lat. ipse = însăși + lat. rego = a
conduce, a guverna, a cârmui / lat. regio = ținut;
  (lui) Philip;
  fiind el;
  neam/rudă; ”frate” (rom. bade);
 cu ale noastre regate;
  și cu;
regate prietene (?); a se vedea comentariul la text;
  ale lui Ra regate getice;
 ale noastre regate;
  = vechi, străvechi (?);gr. παλαιος = vechi ; fr. palé, -o;
 au purces la aliere (lat. edo = a face, a săvârși / lat. edico = a declara
public, a proclama + lat. legare = a lega, lego = a urma în mers ; fr. lié
= legat; rom. aliat, a se alia);
 cu ai noștri aliaţi;
= cu geții de pe Tisa (Tisa-ni);
 grupați (fr. grouper = a grupa) cu;
  geții aflați spre Rin;
 alianța a trimis (lat. mitto, ere, misi, missum = a trimite);
  a fost motiv (fr. motiver = a motiva, motif = motiv; rom. motiv);
   pentru;
 Marele Philip;
   să facă (să adere, lat. adhaereo = a fi alăturat);
 pacea (lat. pax, pacis = pace; rom. pace);
 el însuși;
 = trimis (la fața locului);vezi ”miso” mai sus;
 să pună (fr. mettre = a pune ?);
 el însuși / ei înșiși;
  jurământ / ratificare pe (lat., it. ratificare, fr. ratifier = a ratifica , rom.
ratificare, a ratifica);
  martiri, cei ce și-au sacrificat viața;
  și au fost divinizați; a se vedea comentariul la text.

* *
*
- 64 -

Plăcuța 023: Dromihete și Lisimah n-ar trebui să se dușmănească


Druomicto ghie viso gheto torso sa po sonto Lisimacho
Dromichete care era deasupra Geţilor la întorcere după (ce) contra (lui) Lisimah
Ğ
breviro copono Elix la chima eide unio gi iu ut la eo
a ieșit învingător sf. lăcaș Helix i-a cerut/chemat să se unească cu aceia care la acelaşi

ughero pout cue doa no Isi Mo ro ptu ea uno Bo si rei
uger au supt cel al ns. Isis (și) Mo rege a pus să fie unite ale lui Bo regate
Ğ
galto ageo repo visa
(contra) Galilor să acționeze ca să recapete stăpânirea
”Dromihete, care era conducătorul uniunii geților, la întoarcere,
după ce contra lui Lisimah a ieșit învingător, a fost îndemnat de la sfântul
lăcaș din Helix să se unească cu acela, cu cei care au supt la același uger,
cel al lui Isis a noastră; regele Mo a pus să fie unite regatele lui Bo ca să
acționeze contra galilor pentru a recăpăta stăpânirea.”
În pecete: Helix), M.Y. (Mato Ileo – Marele Divin).
Relatările cunoscute despre conducătorul get ”Dromichaetes” se
rezumă la conflictele cu regele macedonean Lisimah. Tot astfel stau lucrurile
cu consemnările din plăcuțele de plumb. Evenimentele sunt, însă, reflectate
diferit.
Plăcuța 023 poartă sigiliul unei autorități sacerdotale din cetatea Elix
(Helix). În text, funcția sau locația respectivă este numită ””,
adică ”lăcașul sfânt (H)Elix” sau ”lăcașul sfânt al zeilor”. Având în vedere
- 65 -

desenul din siglă, aș fi fost tentat să traduc cuvântul ”copono” prin ”cumpănă”
(balanță). Ceea ce n-ar fi prea departe de menirea (fie și parțială) a unei astfel
de instituții, aceea care asigură echilibrul într-o frământată lume tribală. În
alte plăcuțe, pentru a numi instituții, locuri sau persoane s-a folosit apelativul
(atributul) ”cotopolo”, cu sensul de ”sfânt”, ”prea sfânt”.
Galii, o populație celtică răspândită pe o zonă foarte mare din vestul
Europei, strămoșii francezilor, pe la anul 390 î.Hr. au ocupat Roma sub
comanda lui Brennus. Peste circa o sută de ani, galii răsăriteni migrează spre
est. Pe la anul 281 î.Hr., sub comanda altui Brennus, le este atestată prezența
în Tracia. Brennus renunță în ultimul moment să distrugă templul din Delphi.
Îndemnul de unire împotriva unui dușman comun este adresat ambilor
șefi de stat. Fostul general al lui Alexandru Macedon, regele Lisimah, fără să
fi uitat înfrângerea suferită de fiul său cu opt ani înainte, a condus personal o
campanie (în câmpia munteană ?) împotriva lui Dromihete, pe la anul 292
î.Hr. Armata lui Lisimah a căzut într-o cursă pusă la cale de Dromihete.
Lisimah însuși cade prizonier și este dus în cetatea Helix. Despre festinul
simbolic și pilduitor organizat de Dromihete nu se amintește nimic aici, dar
nici în celelalte plăcuțe care se referă la acel moment istoric. După circa 230
de ani, Burebista, cu sprijin sarmat, va întreprinde o campanie victorioasă
împotriva galilor (plăcuța 009). Despre înrudirea dintre geți și macedoneni s-
a vorbit într-o altă plăcuță, unde se expune o filiație divină justificativă, care-
i privește și pe traci.
Se observă că numele lui Dromihete este grafiat ””
(”Druomicto”). Litera ”i”, omisă inițial la poansonare, a fost plasată
între ”picioarele” literei ”m”. Nesiguranța în notarea sunetelor nu mimează
neapărat autenticitatea. Oricum, potrivit literelor utilizate, ”h”-ul
din ”Lisimah” () ar trebui să fie mult mai dur în pronunție decât cel din
cuvântul ”Dromihete” (K).
Elemente de dicționar:
  Dromichete;
 care era stăpânul(mai marele) Geţilor (lat. vis = putere, forță);
  la întoarcerea sa (lat. torqueo = a răsuci, a întoarce);
  după ce contra;
 (lui) Lisimah;
 = a ieșit învingător (dvg. breno = a se trage, a ieși + lat. vir = bărbat;
viteaz, erou);
 sfântul lăcaș al lui/din Helix;
 = l-a chemat /i-a cerut; lat. clamo, clamare = a striga ; dvg. c (prescurtare
de la care, qui) + dvg. ima (= a numi, a zice pe nume);
  să facă (lat. edo = a face, a săvârși ); v. exclamația din rom. haide;
Ğ  se unească (lat. unire, unescere = a uni; rom. a uni) cu aceia care;
- 66 -

  la (lat. ut = cum, ca; întrucât) același (precum lat. eo = acolo (loc); lat.
eodem = în același loc);
 = uger (lat uber = uger, sân; rom. uger);
   au fost puși (ca lat. pono = a pune, a așeza);
  cel al noastrei Isis;
   regele (zeilor) Mo;
 = a pus să fie;
 să fie unite regatele lui Bo; Bo, potrivit mitului, era protectoarea regilor
descendenți din ea și a regatelor acestora;
 (contra) Galilor; (a se observa sufixul ””);
Ğ  să acționeze (lat. ago = a mâna, a împinge; a îndeplini ceva; fr. agir = a
acționa);
   ca să recapete (lat. repono = a pune la loc, a pune din nou; rom. a
repune);
   stăpânirea (ca mai sus, dvg. viso = a stăpâni);

*
* *

Plăcuța 042: Fără frontiere


după capo diu zabelio aiu sorso seri na gloto
După (ce) căpetenia zeul Zabelo a spus că sorții au fost de partea noastră vorbind
- 67 -


armosa dav Sirmiu Dromihto cro mos polta vio
armatei (în) cetatea Sirmium Dromichete (în cât de) sângeros mod disputa puterea
ĞĞ
linatu iso ra cua giu oru si se geta breno den os
frontierele existente (între) regate care unde supușii lor sunt geți ce se trag din os
 Ğ
Gheoto // die J(Ș)eu // Sar Mongata dav schit get // pater
(al lui) Gheoto // Zeul Ș(J)eu // Sar Mongata cetate templu Get // Părintele
Ğ
ilane // că sra Sarmgitiuza topo
zeilor // ca să fie Sarmigetuza (la) înălțime
Propun, cu câteva rezerve, următoarea traducere:
”După ce căpetenia sacerdotală Zeul Zabelo (al războiului) a
proclamat că sorții au fost de partea noastră, vorbind armatei în cetatea
Sirmium, Dromihete a deplâns modul sângeros de a se disputa
frontierele unor formațiuni statale în care supușii sunt geți, care se trag
din os (al lui) GHEOTO.”
Pe plăcuță mai sunt câteva adnotări.
Sub cele două simboluri rituale cu contururi triunghiulare se distinge
cu greutate expresia ”” - Pater Ilane = ”Părintele zeilor”.
Sumerienii numeau cetatea lor de scaun ”Poarta Zeilor” (Bab Ilani =
Babilon). ”Rădăcina ” cuvântului ”ilani” apare adesea în tăblițe și i–am
asociat semnificația ”viteaz; pământean divinizat”. Dacă terminația ”ni” este
forma genitivală a pronumelui personal ”noi”, traducerea ar trebui să
fie ”părintele zeilor noștri” sau ”al nostru părinte divin”.
În afară de ”părintele zeilor”, sunt portretizate încă două divinități, pe
laturile din stânga și din dreapta ale tăbliței. Figura ianiformă îl reprezintă fără
nici o îndoială pe Zamolxiu. În partea opusă ar putea fi o figură feminină
(”Maica geților” ?). Ca mai toate personajele divine sau divinizate, are pe cap
o reprezentare zoomorfă. Dacă s-ar distinge despre ce ”atribut” este vorba, ar
putea fi identificată sau i s-ar găsi eventuale pretendente la sincretism din
mitologiile antice.
De o parte și de cealaltă a peceților, asemănătoare cu pristolnicele care
se aplică pe prescură (ustensile atestate de peste o mie de ani), este scris ”
”, adică ”Zeul J(Ș)eu”.
În zona dreptunghiulară dintre desenele unor clădiri, figurează
textul ”Sar Mongato, cetatea templului get”, care, considerat a fi o legendă
a desenului, ar trebui tradus prin ”Templul geților din Sar Mongata”. ”Sar
mongato” ar putea însemna ”poarta montană de sus” sau ”muntele sacru”, dar,
- 68 -

ca și în cazul aparițiilor din alte plăcuțe, voi reproduce expresia ca pe un nume


propriu. Într-o configurare a sistemului de apărare al uniunii getice de la
începutul domniei lui Burebista, Sar Mongata (sau Sarmongata) este locul
unde era amplasat însuși Burebista, de unde acesta putea anunța, cu ajutorul
surlelor, momentul defluirii celorlalte forțe pentru a apăra Sarmigetuza. Într-
o plăcuță referitoare la Decebal, care redă pe scurt condițiile dintr-un tratat de
pace romano-dac, în zona Tapae este amintită o străveche zonă de cult grafiată
în loc de 
Textul cartușului dreptunghiular din partea de jos a plăcuței sună ca o
lozincă sau ca un crez al doctrinei militare a conducătorilor geți: ”Fie ca
Sarmigetuza să fie măreață”.
”Osul” din care se trag neamurile getice aparține lui ”Gheoto”, care
poate fi forma arhaică pentru ”get” sau numele unui strămoș divinizat al
neamului get.
Aici, ceea ce se impune imediat atenției este absența vocalelor finale
din scrierea unor cuvinte frecvent utilizate în alte plăcuțe: , în loc de 
(davă, cetate), , în loc de SKYTO (templu), Ğîn loc de Ğ (get).
Această caracteristică s-a mai întâlnit la textul din Plăcuța 008, care se referă
tot la cetatea Sirmium și conține mostre ale (particularităților) graiului local,
ale credințelor religioase de acolo. Textele din prezenta plăcuță și din plăcuța
amintită mai sus ar putea proveni din cetatea Sirmium ?
 În comentariile la plăcuța 023, am atras atenția asupra consoanelor
care corespund sunetului ”h” din numele Lisimah și Dromihete. Se poate
observa că, de această dată, sonoritățile sunt inversate.
Elemente de dicționar:
   după (ce); forma aceasta a prepoziției (conjuncției) se găsește doar aici;
   căpetenia sacerdotală;
 = zeul războiului - zeul Zabelo;
   a spus (lat. aio = a afirma, a spune);
sorții au fost de partea noastră (lat. sors = sorț);
  a vorbit (Dromihete, v. mai jos); gr. γλωττίδα = glotă; gr. γλωσσα =
limbă, limbaj;
 = armatei (rom. armă, armată, lat. arma = arme; luptă; armată);
 (în) cetatea Sirmium;
 = Dromihete;
  = sângeros (lat. cruor = sânge; vărsare de sânge);
  = mod, obicei, nărav; (lat. mos = obicei, fel);
 = a disputa prin forță (lat. polleo = a avea puterea; a se distinge și lat.
vis = putere, forță; act de violență);
 = frontiere (lat. linea = linie, margine, limită; lat. limes = hotar, graniță);
  existent (la) regate;
Ğ care/unde ai lor supuși tărâmuri:  (lat. qua = pe unde) + Ğ (care
- 69 -

sunt) + (lat. ora = margine, țărm, ținut);


Ğ sunt geți;
ce se trag (ca în pl.124 și 134) din (rom. din) os (lat. os = os, rom. os);
 = Gheoto (nume propriu);
   Zeul J/Șeu;
 Sarmongata / Sar Mongata;
Ğ templul get al cetății;
 Părintele zeilor (lat. pater = tată, părinte);
  (ca) să fie;
Ğ = Sarmigetuza;
  (la) înălțime, măreață;

* *

Plăcuța 111: Capcana lui Dromihete pentru Lisimah

Ğ
lisimachio ni bodeu so sie tra g- uro falangeo
Lisimach a noastră rudă/frate acela fiind între care pârjolesc falange
+
satrio tiro rendu po uma io 200 ze rindo decapeo
(prin) Satrio oșteni în jurul puși gropi fiind/circa 200 persoane încercuite decapitare
- 70 -

ČČ
purcede satrio zuna rudao acino a nostreo tamaro on uma ro
se purceadă /din/ Satrio zona originare meleag a noastră Tamaro în același regat

noe deo III +++- on lure so roposi cado prinso deo
din ei acei cam 3/4 000 ? pentru a ispăși/plăti să fie răpuşi a cădea prins ca să
Ğ
g-eo logiu edo lo dromiochto do g-io u due iso vorio
meargă a vorbi a informa lui Dromichete că lui i-ar fi sau la ambii ar fi voia

coloti no ri puso
alături ale lor regate să pună
”Lisimah, fratele nostru, fiind el însuși între acele falange
pustiitoare, prin Satrio, oștenii au descoperit că se pregăteau (circa) 200
de gropi de înmormântare în vederea procedării la decapitarea, drept
represalii (ispășire), a unora din cei 3/4 mii de conaționali ai săi din
ținuturile noastre de la (malul) Mării – Tamario, (atunci el, Lisimah) s-a
predat ca să poată merge să-i vorbească lui Dromihete, să-l informeze că
voința sa, poate a ambilor, este să apropie (să alipească) regatele lor.”
Câteva pasaje din textul plăcuței puteau fi împărțite pe cuvinte
plauzibile în mai multe feluri. Nesiguranțele induse astfel sunt sugerate și
exemplificate în ”elementele de dicționar”. Traducerea propusă respectă însă
sensul de bază al înscrisului, chiar dacă nu și ”litera” lui.
Pe latura de jos a chenarului care încadrează textul nu conține o simplă
ornamentație. Sunt desenate cel puțin patru sigle. Cea din stânga pare a fi
formată exclusiv din litere suprapuse și imbricate care alcătuiesc numele
cetății ELIX (Helix). Următoarea siglă, spre dreapta, are un motiv grafic
dominant – săgeata. Purtătorul acestui sigiliu trebuie să fie un ierarh spiritual
care îl slujește pe Hermes (sau pe Apollo). Săgeata dată de Apollo lui Hermes,
ca plată, este ”atributul” care îi permite lui Hermes (și lui Abaris) să zboare.
Satrio este numele ținutului dintre Dunăre (Istru) și Marea Neagră
(Tamario), care include, mai mult ca sigur, Delta însăși. Numeralul conținut
în nume face trimitere la cele trei brațe ale Istrului.
”Rudele” lui Lisimah ”de pe meleagurile noastre” sunt cetățenii care
locuiau în coloniile ”grecești” de pe litoral. Numărul conaționalilor lui
Lisimah din comptoarele comerciale de pe malul Mării Negre este redat
nesigur (trei sau patru mii ?) deoarece al patrulea bețigaș este foarte puțin
vizibil, iar semnificația ultimului semn rămâne necunoscută.
Bunele intenții atribuite lui Lisimah în finalul textului reprezintă și
orientarea ”politică” a înalților sacerdoți din cetatea Helix, devoalată și
- 71 -

motivată într-un alt text.


Elemente de dicționar:
 = Lisimach;
 = al nostru / a noastră;
 = frate / rudă (dvg. baduu ( /pl.107/ = rudă, frate; dvg. batoe
() /pl.045/ = frățești, înrudite; rom. bade; Copeland /v. bibl./
semnalează într-o inscripție etruscă cuvântul BRATEI, se întreabă dacă
este vorba de FRATEI – inițiala F fiind grafiată B în mai multe cuvinte
din aceeași familie, și trimite la fratri, fratrus (lat. frater, -tris = frate);
 = fiind el însuși;
 = între (lat. tra = între);
 = care pârjolesc (lat. uro = a arde; a pustii, a pârjoli, a prăpădi);
Ğ = falange, formațiuni de luptă macedonene;
 = (prin) Satrio (ținutului dintre Dunăre și Marea Neagră);
 = oșteni (lat. tiro = recrut, novice, oștean);
 = împrejur, încercuind (nesigur ! fr. rond, lat. rotundus, rotund) /
făceau/făcând (fr. rendre = a face);
 = așezați (lat. pono = a pune, a așeza);
 = gropi (lat. humo = a îngropa; etr. um = a îngropa);
 = fiind;
 = 200 (?);
 = persoane, ființe ( ? gr. ζωη = viaţă); făcute în vederea (?);
 = încercuite ? (v. mai sus );
 = decapitare, a decapita (rom. a decapita, lat. decapitare = a decapita);
Č = se purcede (rom.pop. a purcede, lat. procedere = a purcede);
 = (din) zona/marginea Satrio (rom. zonă, lat. zona = zonă, gr. 
   zonă gr.  = a împresura,  = centură, cerc);
 = originari (nesigur !);
Č = meleaguri;
 = a noastră;
 = Tamaro (Marea Neagră);
 = îngropați / din umărul (lat. humerus = umăr/ unde
numărul/numără (, dvg. on = unde + lat. numero = a
număra);
 = ei / (din) cei;
 = acei;
 = 3000? (număr probabil !);
 = în ispășire/ca plată (etr. luri = a ispăşi; lat. luo, luere = a ispăși, a plăti);
 = să fie răpuşi (rom. a răpune; lat. reponere = a pune de o parte, a pune în
mormânt; cf. it. rippore, sp. reponer, port. repôr);
 = a cădea (rom. a cădea, lat. cado = a cădea);
 = prins (lat. pre(he)ndo, pre(he)nso = a prinde, rom. a prinde, prins);
 = ca să;
 = pentru a merge (lat. eo = a merge);
Ğ = a vorbi (gr.  = cuvânt, vorbă);
- 72 -

 = a informa (lat. edo = a da la iveală, a face cunoscut);


 = pe Dromihete;
 = că lui i-ar fi;
 = sau ambilor le-ar fi;
 = voia (rom. voie, lat. volo = a voi; fr. vouloir, it. volontŕ, voglio);
 = alături, să alăture / să discute (gr.  = a lipi, fr. coller = lipi;
lat. collocutio = convorbire, lat. colloquor = a sta de vorbă cu cineva);
 = ale lor regate;
 = să pună, să fie puse (lat. pono = a pune, a așeza).

* *
*

Plăcuța 127: Credința comună în Tamario


luku de nocto ede rumuanu i de aih/aici purcedue on nurete
(ca) lupii noaptea ar veni Romanii și de aici ar purcede (în) zori/devreme

fiu on coponu eliau deindu mateu so Bazoriu sie mateoso
să se afle în Sfântul lăcaș divin de aceea Măria sa Bazoriu (şi)a sa Măreaţă

zieado davo fecou en alitoe pueto rivieto ahinoe siu
a Zeilor Cetate a/au făcut ca aliați/alături să pună vecinii/riveranii (întru) credinţă să fie
- 73 -


onu voiso Tamariu tracu davu gheto de no ere popadue
uniți au/a vrut Tamariu/ Marea Neagră traco davogeții să nu fie năpădiți

aie tatu li unghiu so de nu isi moa loeu/lueu roto bi su
din toate părțile și de a nu fi mai puțin bravi (decât) cei ce viața și-au jertfit

eu hiroe au ahiu Tamaro matu zieadu davo gheto
ai lor eroi ai credinței (în) Tamario (pentru) Măreața a zeilor cetate getă

on Meso
din Moesia
”Ca niște lupi, noaptea (vremea apusului – le tempe de loup ?), ar
veni romanii și de aici ar purcede ca în zori să se afle la Sfântul lăcaș
divin. De aceea, Măria sa Bazorio și Măreața Cetate a Zeilor au făcut
tratat de alianță cu vecinii de aceeași credință. Este și voința lui (a zeității)
Tamario ca tracii și davogeții să fie uniți, să nu fie năpădiți din toate
părțile și să nu fie mai puțin bravi decât eroii care și-au jertfit viața
pentru credința în Tamario, pentru Marea Cetate getică a Zeilor din
Moesia.”
Bazorio (sau Vazorio) este personajul principal al înscrisurilor din
plăcuțele 076, 123 și 127. Ca și Oroles, Bazorio trebuie să fi fost contemporan
cu Burebista tatăl și cu Burebista fiul (Marele Burebista). Toate cele patru
nume invocate figurează ca elemente ale dispozitivului de apărare expus în
plăcuța de tip ”trupeum” (tratat, decizie a unui consiliu de conducere militară)
care are indicativul numeric 091.
Bazorio nu este atestat de izvoare istorice. Textele plăcuțelor pretind
că Bazorio era o căpetenie getă ”de pe malul drept al Istrului”. Guvernarea lui
trebuie să se fi suprapus ca timp, fie și parțial, cu cel de-al treilea război
pontic. În perioada 72 -71 î.Hr., orașele de pe țărmul Mării Negre, de la
Apollonia la Histria, au fost ocupate de romanii conduși de Lucius Licinius
Lucullus. Anterior, Mitridates al VI-lea Eupator, lăsase garnizoane prin
cetățile vest-pontice. Aceste din urmă personaje nu sunt amintite în plăcuțele
de mai jos, ci în cele care se referă la Burebista.
În această plăcuță, numele ”Tamario” desemnează zeitatea asociată
Mării Negre sau protectoarea cetății de scaun a lui Bazorio (poate chiar a
Istrului, dacă avem în vedere un nume celtic/galic asemănător, care
desemnează un râu). ”Sfântul lăcaș divin” trebuie să fie același centru
spiritual numit și ”Cetatea zeilor”. Referiri mai clare la această cetate se fac
în Plăcuța 123.
- 74 -

Din bogata ilustrație de pe plăcuță remarc portretul din zona centrală,


care seamănă cu cel de pe sigiliul lui Bazorio din Plăcuța 079.
Dintre grupurile de litere imbricate sau stilizate, pe cel din stânga
îndrăznesc să îl citesc ” ” (mărețul, stăpânul).
Ansamblul grafic constituit dintr-un contur asemănător literelor ”W”
și ”M” , străpunse de câte o săgeată, și tolba cu săgeți din apropiere pare să
fie de inspirație mitologică (Apollo), dar prezența celor două piramide
(coloane) peste care figurează un cap de bovideu ne trimite în plin esoterism.
Elemente de dicționar:
   lupi (precum grecescul ύκος);
  de noapte, nocturni;
  = ar veni (precum adeo la latini);
  romanii; aici, față de forma uzuală ”rumunu”, se observă intercalarea
vocalei ”a” după al doilea ”u”;
 și de aici; după ”X” (= c) nu mai urmează vreo vocală, ca să formeze
sunetul ”ci”. În cuvântul următor ”X” este urmat de vocală și, după
toate aparențele, sunetul notat astfel estre ”ce”. Textul nu conține
caracterele speciale pentru ”ce, ci” sau ”ge, gi”;
  ar purcede;
 = (în) zori/devreme ( precum grecescul ς);
 să se afle în;
 = sfântul lăcaș divin (al zeilor);
 de aceea; (precum deinde la latini);
 Măria sa;
  Bazoriu (sau Vazoriu);
  (și)a sa măreață;
 cetate a zeilor;
  a/au făcut;
 ca aliați/alături;
 = să pună, să fie puși (...);
 = vecini, apropiați (, poate ”state învecinate”);
 (întru) credința lor (
 = să fie uniți;
  = au/a vrut;
 (ai lui) Tamario;
 = tracii;
 = davogeții;
 = să nu fie;
  năpădiți;
  din toate;
 părțile (direcțiile, unghiurile);
  și de a nu fi;
  mai puțin; (sens dedus din context);
 bravi (aleși, distinși);
- 75 -

 cei ce și-au jertfit viața;


 ai lor eroi;
 ai credinței;
 Tamario
 măreața a zeilor
 = davogeți;
 din Moesia;

*
* *

Plăcuța 123: Pe malul drept al Dunării


Bazorio reghelento matosu gheto uniou seto cu trachiu ăn
Bazorio regele leu/viteaz (al) Marilor Geţi dimpreună a stabilit cu Tracii asupra

tela chi eu cue zieado matoso davo detroghe Istreu cue
pământurilor care aparțin acelei a Zeilor Măreaţă cetate pe dreapta Istrului care

pridu Mesio enu azetina u ze pro pieo edu Singhidun
de mult timp în Moesia a fost așezată unde zeii ca sa se roage au mers Singidunum
- 76 -


co soe si onnu erie poeu cu matoso davo e/i hiu erie
ca să își unească ținuturile au decis cu Marile Cetăți și al ei domeniu

Agua to soe rehetoeni do Taliatio on Bononio Bazorio
Agua să fie/să aibă în stăpânire de la Taliata (până) la Bononia (lui) Bazorio

soe napoiu repso paghieu a chi soesi a ne u sieu
i se va înapoia/reveni repunerea la plată a celor ce se vor afla acolo dar nu (și) pe acei

cui dardanie oa rudo ahino cualie aion fu hie oprito
care cu Dardanii au frățietate de credinţă despre care se spune că au fost ei opriți de

ri po so roghiu Tamareo
guvernanți ocupanți să se roage (la) Tamareo
(în pecete):
Marele conducător get Bazorio
”Bazorio, guvernatorul Marilor Geți a stabilit printr-un tratat cu
tracii să unească ținuturile (cetățile) care au în comun credința în
(/reprezentată de) Măreața Cetate a Zeilor, aflate pe malul drept al Istrului
până aproape de Singidun, și zonele stăpânite de acestea. S-a stabilit ca
zona peste care Agua este suverană să fie de la Taliata la Bononia.
Bazorio va putea să reintroducă taxa pentru pelerini, dar nu și pentru cei
de neam dardan sau pentru frații întru credință despre care s-a spus că
au fost împiedicați de guvernanți să se roage la Tamario.”
În pecete: ”Marele conducător al geților Bazorio”.
Am amintit deja că Bazorio va figura într-un dispozitiv de apărare al
uniunii gete conduse de Burebista. În același context este menționată și
componenta ”sarmato-traco-dardană”. Desigur, textul din plăcuța de față
trebuie să relateze un moment anterior înfăptuirii de către Burebista a marii
uniuni antiromane. Dardanii au fost localizați la zona de confluență traco-
iliră, ei fiind considerați un amestec de traci, iliri și celți. Anterior cuceririi
Macedoniei de către romani, dardanii au avut multe confruntări cu
macedonenii. Între 75 și 73 î.Hr., peste dardani trece tăvălugul unei armate
romane conduse de Scribonius Curio.
Singidun (Singidunum, sub ocupația romană, Belgradul de azi) a fost
inițial o străveche așezare traco-dacă pe care celții (scordiscii) au cucerit-o și
i-au dat acest nume (”dun” însemnă în limba celtă ”înălțime fortificată”).
Singidun, aflată la confluiența dintre Dunăre și Sava, dar și Sirmio (Sirmium),
mai în amonte pe râul Sava, vor face parte din lumea getică a Marelui
- 77 -

Burebista, care-i va alunga pe scordisci dincolo de Rin. Nu se spune explicit


în textul plăcuței, dar oprimatorii coreligionarilor lui Bazorio s-ar putea să fie
celții(galii) sosiți în regiune mai demult sau mai recent.
Bononia, Vidinul din Bulgaria, este o fostă așezare celtă – Dunonia,
care, mai târziu, sub romani, devine un oraș fortificat de pe malul drept al
Istrului. Taliata era o așezare situată tot pe malul drept al Dunării în
vecinătatea celebrei trecători stâncoase a fluviului - ”Porțile de Fier”, adică
locul după care ”Dunărea” devenea în antichitate ”Istru”.
În tăblița noastră numele Taliatei conține o bâlbă grafică. El a fost citit
Tanata, în ciuda unei ezitări perceptibile a scribului. Poate avem de-a face cu
o eroare comisă anterior și doar preluată de meșterul poansonar. Confuzia a
fost generată de scrierea prea apropiată a literelor LI (în alfabet grecesc:  ),
făcându-se astfel posibilă confuzia cu litera N ().
Agua (Aquae, în perioada romană) se află între numitele Taliata și
Bononia. Peste fluviu, pe malul Cernei, o altă stațiune balneară (Ad aquae)
este făcută celebră de către romani asociind-o cu eroul legendar Hercules.
Elemente de dicționar:
  Bazorio
  regele cel viteaz (?); Formula prin care este lingușit Bazorio este
incertă. Traducerea propusă s-a bazat pe următoarea structură ipotetică
a cuvântului: (rege, guvernant) (care) 
   leu, viteaz, în greacă);
 Geții Mari (sau doar ”marii geți”);
  împreună;
 a/au stabilit cu tracii;
  asupra pământurilor;
 care aparțin acelei;
 a Zeilor;
Măreață Cetate;
  din dreapta (de pe malul drept);
 = Istrului;
 care de mult timp (precum que pridem din latină);
  în Moesia a fost;
  așezată (semnificație verificată în mai multe contexte);
  unde zeii ca să;
 se roage/reculeagă au mers;
  Singidunum;
 ca să își;
  unească;
  = ținuturile, domeniile (precum area în latină);
  = au stabilit, au hotărât (validat și în alte locuri); lat. pono;
  cu;
 mărețele cetăți;
- 78 -

 = și al ei domeniu;
 = Agua;
  să fie/să aibă;
  sub stăpânire, sub puterea ei de decizie;
de la Taliata;
 (până) la Bononia
 (lui) Bazorio;
 i se înapoiază/îi revene;
= dreptul de repunere la plată;
 a celor ce se vor afla acolo;
 dar nu (și) pe acei;
 (care) cu Dardanii;
 = au frățietate de/întru credință;
 despre care (qua illa ?);
  se spune că (precum latinescul aio)
au fost ei opriți;
   (de către) guvernanții ocupanți (suverani);
 să se roage;
  (lui) Tamareo.
*
* *

Plăcuța 076: ”Curgea sângele șiroaie”


Bazorio matoso ghetu on seti vole sio co fo rieu rechetori
Bazorio mai marele geților a decis (după) voia sa ca să facă a regatului guvernare
- 79 -


pon/pun mahe lo sii/siu Fusco to so ihe on ontulneu spuie
să pună pe mai marele (dintre) ai săi Fusco cât timp va fi el la întâlnirea așteptata
 
mupto pu rumuano ghetu du ni zaveso u apropeo so
înfruntare(?) dintre romani și geţi din al lui îndărăt s-a apropiat cineva

fe io apucati ie de lu spatoe so re ghete ro retahiu Istriu
a făcut apucat să fie pe la spate așa că regele geților regat s-a retras peste Istru

cuid undu u cuie ni so ae muto multue prinseu sie ato
chiar prin apă dintre cei ai săi au fost mutilați(?) mulți prinși fiind prizonieri

theta au fue macelo e di mune ra untu cuie corghea songe
theta au avut a fost măcel și al taberei regale din care curgea sângele

li ao suruie matosu Bazoriu mondau recheteri a Istriu
(al) lor șiroaie Mărețul Bazoriu a încredințat guvernarea la Istru

on sargheto
în (seama) Sargeţilor
(pecetea din stânga) : 
Marele Bazorio Getul
 (pecetea din dreapta): 
Sf. Mare A Zeilor/Panteon Cetate

Evitând neclaritățile și rezervele menționate mai jos, în elementele


de dicționar, propun următoarea traducere, care respectă spiritul textului:
”Bazorio, marele stăpân al geților, a decis să-l pună să guverneze
regatul pe mai marele dintre ai săi (supuși) Fusco cât timp el se va afla la
o întâlnire referitoare la așteptata/iminenta confruntare dintre romani
și geți. Dinapoia sa cineva s-a apropiat și l-a apucat/atacat pe la spate,
astfel că diriguitorul get s-a retras dincolo de Istru, peste apă. Dintre ai
săi supuși, unii au fost mutilați, mulți au fost prinși, (făcuți) prizonieri, și
măcelăriți în tabără, din care curgea sângele șiroaie. Mărețul Bazorio a
încredințat sargeților guvernarea Istrului. ”
În pecetea din stânga: ”Marele Bazorio Getul”
În pecetea din dreapta: ”Sf . Mare Cetate a Zeilor”
În pecete, textul este scris în sensul invers acelor de ceasornic.
Sargeții erau sciți (sarmato-sciți) asimilați de geți. Istoricii îi plasează
pe Valea Mureșului și pe Siret. În textul nostru, referirea ”sarogeto” nu are
- 80 -

neapărat o conotație etnică. ”Sar” ar putea fi doar o indicație pur geografică


(geții de sus), care ar putea să se refere la geții din stânga Istrului.
În vremea lui Burebista, (un anume) Bazorio figurează în consiliul
militar redat în Plăcuța 091.
Am pus în mod intenționat în titlu traducerea unui citat care mi-a părut
a fi o expresie atât de neaoșă și de modernă încât mă face să suspectez
autenticitatea limbajului - ”corgea songeli ao soruae”.
Una din formulările generatoare de ambiguități este sau.
Litera grecească ”theta”, pentru că era inițiala cuvintelor
(moarte), la sfârșitul unei bătălii sau a unei zile de luptă, ”era
trecută, pe listele cu soldați, la începutul rândului, în dreptul numelor celor
uciși”. L-am citat pe Giovanni Battista (della) Porta, din lucrarea De furtivus
literarum notis ..., și ilustrul renascentist adaugă: ”și se inscria litera tau ()
în dreptul celor care au supraviețuit luptei. Theta a fost și semnul condamnării
la moarte...” și întărește afirmația cu un citat din Persius: ”Și poți atașa un
theta cernit crimei”. Cu această observație ne lămurim de ce în Iezechiel
(cap.9/6) se folosește semnul ”” (un ”plus”, sau o cruce !, în unele traduceri
în limba română a Bibliei) într-un pasaj căruia îi reproduc doar
finalul: ”Ucideți și nimiciți pe bătrâni, tineri, fecioare, copii, femei, dar să nu
vă atingeți de niciun om care are pe frunte semnul ``”.
Elemente de dicționar:
  Bazorio;
  mai marele geților;
  a decis; , aici, și din Plăcuța 123 au înțelesuri apropiate;
 (după) voia sa;
  ca să facă;
 a regatului guvernare;
 să pună pe mai marele;
 (dintre) ai săi, Fusco;
 cât (timp) va fi el (traducere nesigură);
  la întâlnirea;
   (referitoare la) așteptata (?); sugerată vag de lat. spem, spes, spei;
 înfruntare(?), invazie (?), izbire (mulco ?);
  dintre romani;
 și) geți; ”ideograma” ar putea fi o... cratimă sau o prepoziție în funcție
de sensul real al expresiei ;
 din spatele lui, din al lui îndărăt ( de-a-ndoaselea);
s-a apropiat cineva de ei; (în limba latină appropinquo = a se apropia;
appropinquatio = apropiere;
  a/s-a făcut;
 apucați (fiind) ei;
pe la spate;
- 81 -

 așa că regele regatului geților;


 s-a retras;
 peste Istru;
 chiar prin apă; (în lb. latină găsim quidem = chiar și unda = val, undă);
  (în timp ce) dintre cei ai săi;
 au fost răniți/mutilați(mutilo, mutilus ?);
  mulți (din ei);
 prinşi au fost;
  prizonieri; sensul de bază al cuvântului este ”supus” (unui mato);
   uciși (a se vedea comentariul la text);
 a fost măcel; ( = măcel, masacru);
 și în tabăra regal; (tabără – militară – a fost sugerat de latinescul munio
a face o fortificație/tabără întărită; munitio = fortificație);
  din care (cf intus = înăuntru);
 curgea sângele;
= (al) lor șiroaie;
Mărețul Bazorio;
 a încredințat (lat. mando =a încredința);
  guvernarea (v. mai sus)
 la Istru;
în (seama) sargeţilor.

*
* *

Plăcuța 003: Reuniți de Zorzieu


u p saro ni hihu mamaho nu ex zi mato zo hama re
când au avut ele copii maicile noastre de la mai marele peste zei Hamo regat
- 82 -


nobaleo luniea cu zo mato on schito u ex ramio davi
nobil hotar cu Zeul suprem în templul unde din ale M. Ra (și) Io(Ramiodavo) cetăți

miazul ghetu aio Istrieo ah pi che u Satrieo ueno
miezul geților s-a spus/să fie Istrul până (la) locul în care/unde Deltă se unește/varsă

ih Tamaro viso zi mato puieh neu nobaleo ex chie masorato
el (cu) Tamario a hotărât M. zeu să fie puși ai noștri nobili strămoși ei care au măsurat

ano ex ze no deo u pu hame sta imu ex so io zo mato
anii de când zeul lor divin unde să pună corturile să stea numindu-se (ale lui) IO ZO M


die capi senta li maxo zo ih Salomon si ro di mato
de la preoți învățați (știm că) Mărețul printre zei Salomon a fost rege în cea mai măreață

pu ihu dave ah Zidu nih ateo assoni ghio foa nobaleo
dintre ale lor cetăți cea din Zidu ai ei supuși să răspundă/să se facă (ecoul) nobilelor

doxa zie ih u crum de fi co unie ze le mato p?
învățături ale zeilor lor când sângerează să fie cu/în uniți (cu) cei acolo au fost puși de zei

Mato Zorzieu su iso Mato lu Hamo nobaleo ni cheu seo
(sub) M. Zorzieu sub însuși(acel) Stăpânul Corturilor nobilul al nostru cel care a

ghi unir ato faxo luneo
a unit pe supușii (săi) și a stabilit granița 
Ğ
cumu ghieu fuxo(?) Capeo za poe ax Diegiu Mato seix
cum a stabilit Căpetenia zeilor să pună sub ”cel ce este” cele ale lor (6) mari

teira co gheto sa feo ex cu schito
ținuturi cu geți să se facă/afle în jurul sf(intelor) temple
(în ”cartuș”, stânga) : 
por se no ih ap soti hilu z imu gheto
pentru că erau ei împreună peste 100 000 de z. numiți geți
 în ”cartuș”, mijloc
 în ”cartuș”, dreapta
 G-ral ...... Sf mare .....
- 83 -

„Când au avut ele, maicile noastre, copii de la mai marele peste


zei, s-a decis ca nobilul regat al corturilor să aibă frontiera cu Mărețul
regat ceresc în cetățile cu temple dedicate lui Ra și Io (Ramiodava), ca
în ”miezul” (sic) geților să se afle Istrul până acolo unde, prin cele trei
guri (Delta), se unește cu Tamario (Marea Neagră), pe unde Marele Zeu a
decis să se așeze nobilii noștri strămoși, care au început să numere
(măsoare) anii din ziua în care zeul lor le-a spus unde să așeze corturile
cei ce din IO și Marele Zeu au apărut. De la preoții învățați știm că
Marele dintre zei Șalomon a fost rege în măreața între dave Zidu Dava,
ai cărui supuși se fac ecoul (răspund la unison) nobilelor învățături divine
ca, în vremuri grele (cu vărsare de sânge), să se unească cu cei pe care
divinitatea i-a pus în preajma lor, cu cei de sub Stăpânul Zorzieu, sub
însuși al lor nobil M. doy Hamo (Stăpânul Corturilor), care i-a reunit pe
supușii lui în aceleași frontiere.
Precum a decis Căpetenia zeilor, s-au pus sub (protecția lui)
Diegiu (zeul ”cel ce este acolo”) cele șase mărețe ținuturi cu geți aflate în
jurul templelor.”
În „cartuș”, în zona centrală, se află adnotarea ”Stăpânul Zorzieu” și,
desigur, portretul căpeteniei gete. Textul din stânga portretului ne spune că
„pentru că erau împreună peste o sută de mii cei care-și ziceau geți”. În
dreapta portretului apar două nume precedate de prescurtările „H” (de la
hiliarho, general) și, respectiv „KO” (de la kopono, sfântul), deci ale unor
căpetenii militare și sacerdotale.
Câteva particularități lingvistice dau o coloratură aparte textului și
împiedică pătrunderea exactă și integrală a înțelesului. Dar
motivația ”legalității”, justificarea ”divină” a acțiunii lui Zorzieu
(Zo+ro+zi+eu sau Zo+ro+zie+u), a mai fost întâlnită în plăcuțele 067 și 108.
La prima lectură, în scrierea continuă obișnuită, textul se remarcă prin
frecvența exagerată a consoanelor ”M” și ”N” (în comparație cu alte texte).
În plus, limbajul nu mai apărea ”vocalizat” ca în celelalte plăcuțe (nu se mai
remarca atât de evidenta alternanță vocală-consoană, iar consoanele a căror
prezență ieșită din comun am remarcat-o mai sus se alătură între ele, dar și de
alte consoane, în combinații deloc probabile). Nu a fost prea ușor să descopăr
misterul, deci explicația faptelor de limbă semnalate. Autorul textului a folosit
prescurtări fără a face cea mai mică distincție grafică pentru cuvintele ”mato
= stăpân, domnitor; măreț” - M – și ”nobalo = nobil, de viță nobilă;
descendent din BO/IO” - N, care sunt utilizate frecvent în text. Topica
neuzuală a frazei (exemplificată în elementele de dicționar de mai jos) și
câteva elemente de vocabular, deloc sau accidental întâlnite în alte texte,
completează lista dificultăților suplimentare întâmpinate în descifrarea
- 84 -

înscrisului de pe această plăcuță. Semnificația ”cuvântului” ZOM devine


clară în lumina observațiilor de mai sus, aveam de-a face cu o prescurtare
pentru ”ZO Mato” - mai marele zeilor, zeul suprem. Aici, dar și în alte locuri
din acest text, adjectivul, ”atributul”, succede substantivului pe care îl califică
(în alte texte ”formula” ar fi fost ”Mato ZO”.
Textul motivează și apoi descrie acțiunea prin care căpetenia getă
Zorzieu reintegrează între frontierele „tradiționale”, exploatând și credința
comună, un număr mare de geți obidiți sub administrație străină în zona
litorală a mării sau/și în cea dunăreană.
Se observă o versiune mitologică a descălecării geților în zonă.
Divinitatea (regele divinizat) „Mato doy/loy Hamo” este cel sub care geții au
renunțat la viața nomadă și au durat așezări permanente - dave. Dl Romalo l-
a numit ”Stăpânul hamurilor”, influențat, probabil, de apropierea sonoră de
cuvântul românesc sau de  (hamuri, în limba greacă). Sunt tentat să
îl numesc pe regele divinizat „Stăpânul Corturilor” întrucât cortul, ca simbol
al viețuirii nomade, este venerat și la alte popoare vechi. Un alt argument este
însă de natură grafică. Două corturi, uneori stilizate sub forma unor
triunghiuri, apar pe mai multe plăcuțe cu trimiteri mitologice. Argumentul
major este oferit, însă, de folosirea în text de două ori (și a
substantivului comun ”hamo” (despre care se spune că se ”așază, se stabilesc
într-un loc”; corturile se pot ”așeza”, hamurile, nu).
Expresia „cele șase mari ținuturi”) poate fi separată și
sub forma ”cele ale lor mărețe ținuturi”. În zona dobrogeană,
cifra „șase”, singură, dublată sau triplată, este atestată în contexte mitologice
sau mistice. În universul plăcuțelor de plumb, doar sub autoritatea spirituală
a lui Ceneu (Deceneu), în contextul întregirii de către el și de către Burebista
a statului get cu regatele vest-pontice, se puteau face aluzii la creșterea cu o
unitate sau două a ”cifrei sacre”. Ideea stabilirii de către divinitate a
frontierelor „patriei” - pământurile pe care viețuiește un neam – este un
leitmotiv în textele de pe plăcuțe.
Pentru numele divinităților, în text se folosesc, de regulă, parafraze.
Cum am amintit deja, divinitatea supremă este ZO M. Mato dou Hamo este
regele legendar care unificat pentru prima oară teritoriile pe care trăiau geții.
Divinitatea care le-a arătat unde să pună corturile este numită IO ZO M . Ni
se mai spune că din momentul ”așezării corturilor” au început să facă geții
numerotarea anilor. Într-un alt text, se spune explicit că numărătoarea anilor
se face de la Zamolxiu. Solomon ar putea să fie întemeietorul mitic al
ordinului solomonarilor. În ciuda numelui uzual atribuit
controversaților ”vrăjitori”, inițiala celui numit aici nu este „S”, ci, mai
degrabă, „Ș” (marcată în reproducerea fotografică a plăcuței). De numele
- 85 -

legendarului rege S/Șalomon se leagă învățătura () către geți privind


felul în care trebuie să acționeze în vremuri de restriște. În Plăcuța 116, în
textul hieroglific se vorbește de o divinitate cu numele ”Învățătorul”
(, care, în textul transcris, este numit ”Zueiu”. Nu trebuie să ignorăm
faptul că în Plăcuța 110 este atestată practica înalților sacerdoți ai unui ordin,
care îi venerează pe cabiri, de a schimba periodic numele unor importante
divinități.
Elemente de dicționar:
   când, pe când;
 au apărut/au avut ai lor copii; ceea ce pare surprinzător aici este
cuvântul ”hiho”, aproape identic în pronunție cu spaniolul hijo (=
copil),despre care se consideră că a evoluat de la filius(latină) trecând
prin fiho (în spaniola veche);
maicile noastre; este vorba de maicile divine, Maicile Geților;
 de la mai marele peste zei; conform legendelor;  este aici (și numai
aici, dar folosită în trei rânduri) prepoziție: de, de la, din. În alte șase
plăcuțe este pronume personal; M este prescurtarea de la Mato (=
stăpân, măreț), a se vedea și comentariile la text;
 al corturilor regat; mai sus , am comentat cuvântul 
 = nobil hotar; N vine de la nobaleo;  este precum latinescul
linea = linie; margine, limită;
 cu (, întâlnit de multe ori) Zeul suprem (, v. mai sus);
  în temple:
   unde din/aflate în; aici  poate fi și pronume (adjectiv) demonstrativ
care se referă la , acele dave;
  (temple închinate) Marelui Ra și lui) Io; nume de cetate – Ramiodava -
nu poate fi din cauza formei, aparent, de plural a cuvântului ”davi”;
DABH = cetăți;
 miezul geților (mijlocul spațiului ocupat de geți);
  (s-a zis) să fie Istrul;
până după locul acela(chie) unde (prin);
  Deltă; literar: cele trei guri de vărsare ();
 = se unește cu / se varsă (el) în;
  divinitatea și realitatea geografică Marea Neagră:
  = au decis/s-a decis; este predicatul din propoziția principală de la
începutul textului; după acesta mai urmează încă două propoziții
secundare, ceea ce face ca fraza să pară destul de alambicată; precum
latinescul volo = a voi, a hotărî (vis, pers. a 2-a sing.);
   Marele zeu;
  să fie puși ai noștri (nesigur !);
   n(obili) strămoși (nesigur !);
CAIE MASORATO= care au măsurat/numărat;
  anii din/de când;
 zeul lor divin/ziua în care zeul lor;
   unde să pună;
- 86 -

  corturile să stea/să așeze;


  numindu-le pe acestea (locurile n.m.);
  ”ale lui Io și Marele Zeu”, iozom;
 de la preoți;
 învățați (știm că) acel; (senta ?=) scenta ... scienter = cu știință; scientia
= cunoaștere, știință, în latină;
 = Mărețul printre zei;
  Salomon/Șalomon;
 a fost rege (în/al);
măreața dintre ale lor cetăți
  cea din Zidu;
  ai lui supuși;
să răspundă/să se facă (ecoul), precum în latină assono ;
  n(obilelor) învățături ale zeilor lor;
  când sângerează/au de suferit (nesigur !); în latină cruor = sânge(rare);
vărsare de sânge;
să fie/facă cu/în unire;
 cu cei puși de zei alături (nesigur !);
 (sub) M. Zorzieu;
  sub însuși(acel);
 Stăpânul Corturilor;
 n(obilul) al nostru cel care
 a unit pe supușii (săi);
 și a stabilit granițele;
  = cum;
 = a stabilit (citire nesigură);
 Căpetenia zeilor;
 să pună sub;
Ğ  = Diegio (nume ”codificat” care înseamnă ”zeul care este acolo”);
 cele șase mari/cele ale lor mari, lat. sex, fr. six = șase (v. comentariul la
text);
   ținuturi, pământuri (lat. terra = pământ, ținut);
 cu geți;
 să se facă/afle;
 în jurul sf(intelor) temple (lat. ex = din, de pe; după);
 pentru că erau ei 
  împreună peste 100 000; (appono = a pune alături, în latină);
 de z(ei) numiți geți.

*
* *
- 87 -

Plăcuța 106: Oroles, contra bastarnilor, se unește cu Geții Mari


ĞĞ
Orolo sio egerio siu gil gheto du ne z? avio disile lo ivese ru
Oroles a fost suveran peste acei Geți (din...) ? a dorit destrămare nesuferitul regat

co bastarnu fo soli si(t)o aheu nalita
cu/al bastarni părăsit fiind de grecii de naționalitate/origine fie cu/de Marele

perso machidoniu reca u co matora re cue so ao fo nido
Persano(?) Macedonean regat sau cu/de marele regat care s-a fondat/făcut cuib
Ğ
Petra Mesio Orolo suu co mato ra gheto merge on onfaxio ede
la Petra (în)Moesia Oroles s-a fost cu marele regat Get aliat ca să facă voia z. să alunge

casoto bastarno aheo se nio p mita mato ra gheto
din locurile (lor) pe Bastarni grecii se simt/sunt pe jumătate (în) Marele Regat al geților

Elix Aloysie Macedoneanul ...
”Orolo, a fost suveran peste acei (GIL – viteji ?) Geți (...). El a dorit
destrămarea nesuferitului regat al bastarnilor. Părăsit fiind de
națiunea/statul grec, fie de Marele Regat Perso-Macedonean, fie de
marele regat constituit în jurul Petrei din Moesia, Orolo a făcut alianță
- 88 -

(contopindu-se) cu Marele regat al geților ca să împlinească voia divină și


să-i alunge din locurile lor de cult pe bastarni. Grecii (de pe litoralul Mării
Negre, n.m.) se simt pe jumătate (integrați) în Marele Regat al Geților.
(în pecete): Elix (poansonat): Aloysie(?) Macedoneanul.”
Pe plăcuță, în stânga ”peceții”, a fost gravat stindardul zeiței IO (cu
atributul bovin) și, în imediata vecinătate, un portret miniatural feminin.
Pecetea are înscris numele ”ELIX” (HELIX ?) încadrat de două
triunghiuri, la a căror semnificație mă voi referi în alt context. Aici ”Elix” ar
putea fi ”Elia”, cu semnificația ”divinități străbune” (precum ”El”-ul semitic),
fără nicio legătură cu fosta ”capitală” munteană a geto-dacilor. În acest caz,
pecetea ar putea desemna cetatea ”Elio Carseo” (vezi mai jos). În semicercul
din partea de jos a plăcuței figurează un trident (balanță ?) dar și câteva litere
dispuse asimetric, care pot alcătui numele ”Orolo”. Pe conturul sigiliului, jos,
se pot citi literele ”M” și ”Y” (sau ”T”). În adnotarea poansonată din partea
de jos, realizată după ce plăcuța fusese finalizată, se disting, cu greutate, un
șir de litere, urmat de un șir de simboluri numerice. Textul ”adăugat” trebuie
să fie o corecție sau o precizare. Cel mai probabil, avem de-a face cu o
dezvăluire a sursei informațiilor, din care se distinge cu precizie doar
numele ”Macedoneanul”, ceea ce întărește supoziția că este vorba de Elio
Carseo.
În textul plăcuței s-a folosit cuvântul (ahei) pentru a numi statul
grec, dar și pe ”aheii” stabiliți de secole pe litoralul Mării Negre. Dacă
aheii ”dobrogeni” nu erau decât pe jumătate în sânul Marelui Regat al
Geților, aceasta ar putea însemna că domnitorul geților a prezervat parțial
independența comptoarelor comerciale grecești.
„... Pe vremea regelui Oroles, pentru că au luptat rău împotriva
bastarnilor, au fost obligați de regele lor să-și pună capetele în locul
picioarelor și să facă soțiilor acele servicii care mai înainte li se făceau lor.
Și nu s-a schimbat această rânduială până când rușinea suferită în război
(nu) a fost ștearsă prin curaj...” (Pompeius Trogus-Iustinus; Epitome, XXXII,
3, 16).
Perioada în care a domnit Oroles, dar și teritoriul stăpânit continuă să
fie controversate.
Se consideră că o transcriere defectuoasă a numelor a condus de la o
Rholes la Oroles și, deci, cele două nume desemnează același suveran get. De
la Dio Cassius aflăm că Rholes a domnit în Dobrogea în jurul anilor 28-29
d.Hr. !
Deși există și părerea ca Oroles a fost contemporan cu Marele
Burebista, opinia cu cea mai largă susținere ”stabilește” că Oroles a fost
căpetenia unei uniuni de triburi getice pe la începutul secolului al doilea î.Hr.
- 89 -

Tot un curent de opinie mai semnificativ plasează regatul lui Oroles în estul
Transilvaniei și în sudul Moldovei, iar confruntarea cu bastarnii ar fi avut
menirea să stopeze extinderea acestora spre apus și pătrunderea în
Transilvania.
Din selecția de cunoștințe a priori despre Oroles insist asupra uneia
din opiniile care-l plasează pe Oroles în secolul întâi î.Hr. Vasile Lica a
presupus că Oroles s-a confruntat cu bastarnii pentru a dobândi supremația pe
litoralul Mării Negre, venind în ajutorul cetăților grecești. Autorul supoziției
crede că acțiunile lui Oroles contra bastarnilor s-au petrecut după anul 60
î.Hr., dar înainte de anul 55 î.Hr., când pornește Burebista spre cetățile
grecești. Un argument pentru această ipoteză poate fi menționarea unui ”Mato
Orolio”(Marele/Stăpânul Orolio) printre comandanții militari din structura de
apărare a uniunii statale conduse de Burebista, în Plăcuța 091, de
tip ”trupeum”. Dar poate fi vorba de personaje istorice distincte, cu nume
apropiate.
Primele pătrunderi ale bastarnilor în Moldova s-a produs pe la anul
200 î.Hr, pe râurile Siret, Prut și Nistru. Infiltrarea bastarnilor în teritoriul
locuit de daci corespunde temporal cu părăsirea marilor cetăți de pământ de
la Stâncești și Cotnari, de exemplu, de către populația autohtonă. Originari
din bazinul germanic dintre râurile Oder și Elba, bastarnii au migrat în mai
multe valuri pe parcursul a două secole. Fie cu invitație (de la Filip al V-lea
al Macedoniei, pe la 179 î.Hr., când ajung în Moesia după moartea celui ce
trebuia să le fie amfitrion), fie din inițiativă proprie, bastarnii au făcut
numeroase incursiuni la sud de Istru. Unul dintre triburile bastarne
a ”împrumutat” numele (și, desigur, teritoriul) insulei Peuce din Deltă.
Controlul asupra părții finale a fluviului Istru, dar și asupra cetăților
grecești (macedonene) de pe țărmul Mării Negre este motivația unor acțiuni
militare relatate și în textele tăblițelor, în care bastarnii au fost nu numai
adversari, ci și aliați ai geților. Cel care încheie aventura bastarnilor prin Dacia
este Burebista. Ultima mențiune în istorie a bastarnilor este legată însă de un
episod petrecut în anul 282, când împăratul Probus îi învinge și strămută un
număr însemnat dintre ei în sudul Dunării.
Elemente de dicționar:
 = Oroles;
Ğ  a fost suveran;
Ğ  peste acei geți;
 (din...) ?; expresie neclară, ea precizează probabil despre care geți este
vorba sau califică nivelul dorinței lui Oroles (următorul cuvânt);
   a dorit mult (precum aveo = a dori mult în latină);
   destrămarea, dispariția (precum dissilio = a crăpa, a se face țăndări în
latină)
- 90 -

 = nesuferitul regat; este art. hot., poate fi aidoma lui invisus (invideo) =
= urât, nesuferit din limba latină;
cu bastarni, al bastarnilor;
 părăsit fiind, lăsat singur (sensul rămâne în esență același, fie că în text
este scris  , fie ); pentru , a se vedea solus = singur, părăsit din
latină;
   aheu, grec; cu același termen se face referire la statele grecești și la
”grecii” din comptoarele comerciale de pe litoralul vestic al Mării
Negre;
 = expresia este neclară; este posibil ca ”ruperea” pe cuvinte să fie sub
forma  ; cuvântul sau expresia trebuie să fie un calificativ
care precizează că este vorba de statele grecești din sudul peninsulei
balcanice; este posibil să avem o corupere a cuvântului ”potrivit”, care
ar fi trebuit să numească ”națiunea, neamul” (precum latineștile natales
= de origine, natio = neam, natus = născut); pentru că semnatarul
textului este un ”macedonean”, acesta face trimitere la țara sa ”de
origine”, dar a corupt probabil termenul latin din limbajul localnicilor;
în textul din Plăcuța 115, cuvântul cu încărcătură semantică
asemănătoare este 
  = sau, fie (cu același înțeles cuvântul mai există în plăcuțele 035, 052);
 de Marele
 = persan(?);
= macedonean;
  regat sau de;
marele regat care;
s-a fondat, și-a făcut cuibnidus = cuib, în lb. latină);
 = Petra (?) din Moesia;
 = Oroles;
  = auxiliarul ”a fi ” care formează predicatul cu verbul Ğ de mai
jos; situația de acest fel, când se folosește auxiliarul ”a fi”, dar pentru
traducerea în limba română trebuie să se recurgă la ”a avea”, sunt
frecvente în textele plăcuțelor;
 cu marele regat;
  = get;
Ğ = a merge împreună, a se alia prin absorbție, prin ”cufundare” (v. a
merge,din limba română, mergo = a afunda, a scufunda, în limba
latină, dar și merge = a îmbina, din limba engleză);
 ca să facă/împlinească voia zeilor;  este de regulă prepoziția ”în”
aici este conjuncția ”ca să” / ”în a...”/; verbul ”faxo” este întâlnit în
expresii care trimit la voința divină de a se împlini o hotărâre, un tratat;
  = să alunge (precum edo, edere, edidi, editum = a da afară, a scoate, în
lb. latină)
 = casele, locuințele / locurile de rugăciune (sens confirmat și în alte
contexte, v. rom. casă);
 = bastarni;
   ahei, greci (aici se referă la locuitori dintr-o seamă de comptoare
grecești de la Marea Neagră);
- 91 -

  se simt (ca sensus = simțire, în lb. latină) / sunt ei (;


= pe jumătate ( pe/ca, enclitică, precum în Plăcuța 008, iar sensul
”jumătate” pentru  se poate corela cu mitan, din limba română (à
mi-temps, în franceză), sau cu moitié = jumătate în lb. franceză).
 Marele Regat al Geților.

*
* *

Plăcuța 115: Oroles contra divinităților păgâne

Ğ
Orolo so madato edo gie ri co dorindo so ucotu
Oroles a fost ma(n)datat să afle/ridice pe cei guv./state ce doresc să se alăture
Č
luto esi rica au fo za ci io ro non petira
luptei neamurilor care cer să fie/aibă cum au decis zeii regate nu ca cele care nu îngăduie

noseto torso ula compono eliau pri time is cuito ri
alor noștri să revină la acele sfinte lăcașuri divine de frica celor care guvernează

lo gheto ep natalea Tumara machidonio gheto icheia non
ale geților natale (locuri) de la Marea Neagră macedonenii (și) geţi au izbit ne
Ğ
talipica eliau au Satabrias ta in rivio e gie ula
înalte/păgâne divinități din/ale Satabria/ei până la râu și (de acolo) până la acea
- 92 -


Tulbia co bastarnio
Olbia cu/a bastarni/lor
 Pe lângă personajul cu ”armură”: 
    zeul Zabelo Getic
Transcrierea ”hieroglifelor” de sub textul principal:
  
(21) așezat (20) preot (19) zeul (23) cinstire (22) înaltă (18) [așa] să fie
Adnotarea din josul plăcuței: 
    înălța-se-vor cei plecați/supuși
Cu un început nesigur, propun următoarea traducere: ”Oroles a fost
mandatat să ridice acele regate care doresc să se alăture luptei
neamurilor care cer ca regatele să fie precum zeii au vrut să fie (așezate),
contra guvernărilor care nu îngăduie alor noștri să revină la acele
lăcașuri divine (la divinitățile străbune) de frica celor ce guvernează în
locurile natale ale geților de la Mărea Neagră (Tumara). Macedonenii și
geții au izbit divinitățile păgâne de la Satabrias până la râu și de acolo
până la Tulbia bastarnă.”
Deoarece în cuvântul ”copono” (sfânt) a fost inserată (din greșeală ?)
litera ”m”, expresia  ar putea fi tradusă prin ”divinitate
compusă”, ceea ce ar fi o parafrază pentru Zamolxiu, dar, deopotrivă, poate
desemna ansamblul panteonului geto-dacic.
Marea Neagră (sau divinitatea asociată ei) este numită în textul de
față ”TUMARA” (tu/to + mare ?), în altă parte apare sub forma ”Tamario”
(hidronim folosit și de gali/celți). Numele celor două localități, între care
Istrul îmbrățișează marea, sunt invenții toponimice. Îmi scapă o motivație
acceptabilă pentru recurgerea la șarade lingvistice. Practica nu este singulară
în ansamblul plăcuțelor. Ci, dimpotrivă ! Dar de aceasta dată ”codificarea”
pare mai impenetrabilă. Soluția pe care o propun este nesigură.
Ca sonoritate, cele două nume ne amintesc de orașele Mesembria
(”Satabrias”) și Olbia (”Tulbia”). Orașele Olbia și Mesembria delimitează
lanțul cetăților (porturi) înființate de greci pe litoralul vestic al Mării Negre.
Așezarea tracă Menebria a fost numită Mesembria (azi, Nesebăr din Bulgaria)
de către coloniștii dorieni din Megara (fiind singurul avanpost comercial creat
de dorieni, celelalte fiind ”creații” ionice). Pontic Olbia a fost o colonie
fondată de milesieni pe țărmul estuarului format de Bug, cel mai important
port pentru schimburi comerciale între greci și sciți. Burebista va curma brutal
gloria și funcționalitatea Olbiei Pontice. Orașele-porturi înființate de greci
erau la fel de utile și marilor puteri dezvoltate sau infiltrate în zonă. Uniunea
de triburi geto-dacice din imediata vecinătate nu putea să nu intre în disputele
- 93 -

privind controlul regiunii, cu atât mai mult cu cât puteau invoca justificări
nobile legate de libertatea de credință sau de drepturile native ale cetățenilor
ei, dar și ale aliaților, rude de sânge sau coreligionari.
În zona ”ilustrată” a plăcuței se observă că stindardul BOicerilor este
aproape identic cu cel din Plăcuța 106. Este prezent de asemenea și portretul
zeității, aparent feminine, din Plăcuța 106. În partea opusă este amplasat capul
unei zeități masculine, având în dreapta ideograma ”KO” (sau ”XO”),
pentru ”sfântul”. Deasupra este portretizat, într-o manieră prea modernistă
pentru mulți, ”Zeul Zabelio getic” (Zabelo = zeul războiului), așa cum se
precizează printr-o formulare pleonastică grafiată deasupra și în dreapta
portretului. Multe elemente grafice constau din piramide de litere imbricate.
Nu susțin că aceasta ar putea fi maniera prin care este portretizat aici Zabelo.
Poate fi doar o închipuire fantastică a idealului de armură cu rol proteguitor,
care să-l reprezinte pe zeu.
Mărturisesc că n-am descoperit nicio legătură pertinentă între textul
propriu-zis și ”ideogramele” transcrise pe care le-am marcat și numerotat în
fotografia plăcuței.

Cele șase ideograme constituie o secvență compactă în Plăcuța 116


(reprodusă în detaliu mai sus). Se observă că succesiunea ideogramelor nu
este aceeași în cele două plăcuțe, deci nu sensul ansamblului a contat pentru
autorul plăcuței. În plus, pe această plăcuță, ideogramele au fost desenate ”în
oglindă”, adică inversate stânga-dreapta. Raportate la sensul de scriere/citire
de la stânga spre dreapta, ideogramele din Plăcuța 116 sunt în poziție corectă
deoarece literele imbricate corespund sensului de ”citire” (transcriere) din
ambele plăcuțe.
Mai mult, transliterările ”ideogramelor” nu sunt aceleași în cele două
plăcuțe ! Păstrând numerotarea din Plăcuța 115, cum am procedat și în
transcrierea de mai sus, observăm că (21)este diferit
deare o vocală în plus față deeste
aproape similar cu este diferit dePrezența acestor
pseudo ideograme nu este pur decorativă. Ele sunt menite să confere o aură
de sacralitate sau de esoterism.
- 94 -

Plăcuța 106 ne-a permis câteva remarci în legătură cu sigiliul. Aici


sigiliul păstrează aceeași alură generală, dar cu importante deosebiri.
Denumirea ”Elix” este de această dată menționată de două ori, scrisă cu litere
imbricate de la mijlocul rândului spre dreapta și, simetric, spre stânga. Cele
două bare orizontale de sub ”Helix”, care erau goale în sigiliul precedent,
conțin acum semne numerice. ”Balanța” este conturată mai aproape de litera
chirilică ”ge”. Numele ”Orolo” este înlocuit de inițialele ”O N”, care ar putea
proveni de la numele ”Oroles” și de la epitetul ”Nobil”. Sigla de pe contur
conține de această dată literele ”MTA”. Într-o altă plăcuță (019), în
subsolul ”sigiliului” cu antetul ”Helix”, apare prescurtarea MTX (MYX ?).
Din păcate nu am găsit vreo traducere sustenabilă pentru expresia din
partea de jos a plăcuței (), deși mai sus am
propus ”înălța-se-vor cei plecați/supuși”. Intuiția mă împinge să cred că
expresia este o formulă de încheiere menită să sublinieze statutul de
învingător al subiectului din relatare, ceva de genul ”înaltul, marele nostru
viteaz a fost deasupra”.
În ciuda strădaniei de a identifica reședința lui Oroles despre care se
vorbește în plăcuțele 106 și 115, este dificil să aleg între Helix și Elio Carseo.
Un alt Oroles (?), „Mato Oroles”, cel amintit în Plăcuța 091, Oroles (erigerio,
guvernatorul locțiitor), căpetenia răzvrătiților care au provocat sfârșitul lui
Burebista, potrivit Plăcuței 062, este, după cum se va vedea, originar din Elio
Carseo (Carsium, Hârșova de astăzi).
Elemente de dicționar:
 = Oroles;
 = a fost mandatat ( lat. mando = a da o însărcinare cuiva, dacă a fost
omis”n”); în altă separare pe ”cuvinte” -  expresia ne-ar
spune că Oroles a acționat sub flamura mărețului Apollo”, ceea ce ar
rezona cu următorul cuvânt ””, asemănător lui aedes = lăcaș al
zeilor, templu;
  = să afle/să ridice (nesigur !); ca edo = a scoate, a da la iveală sau ca
adeo = a veni către, a se adresa ?
Ğ   acei guvernanți/guvernați;
 ce doresc(ca și în lb. română);
 să se alăture; a se vedea alături = à côté de și latură = côte (fr.);
  luptă (ca fr. lutter = a lupta și lutte = luptă și lat. luctor = a se lupta );
   neamuri/popoare (cuvânt des folosit în plăcuțe);
   cer (precum requiro = a cere, a pretinde din latină);
Č să fie/aibă cum au decis zeii regate;
 nu ca cele care nu îngăduie (lat. patior = a îngădui);
  noștri (lat. noster, nostra); pron. sau adj. pron. apare în plăcuțe și cu
grafiile nosetro,nosteo;
  să revină (vechiul rom. turna, lat. medieval tornare, fr. tourner );
- 95 -

   un, o (vreun, vreo, precum ullus în prop. negative, ca aici);


  toate ale lor (divinități, v. mai jos), pentru sau
preasfintele (divinități), pentru 
  divinități; (a se remarca grupajul semitic al/el - divinitate);
 = de frica (lat. prae = față de, din cauza, folosit în prop.neg., și timeo =
= a se teme);
 celor care guvernează;
  geții (articulat !);
 = din natale (locuri); (natales = origine; natalis = de naștere, în latină);
 = Marea Neagră;
 = macedonenii;
 = geții au izbit (lat. ico, icio);
  păgâne (ne sfinte);
  = divinități;
din/de la Satabria (Mesembria ?);
  până la râu (Istru, n.m.); (rivus = râu, curs de apă, lat.); (
  aflată în regatul vecin, variantă posibilă dar improbabilă);
Ğ și (de acolo) până la acea;
 = Tulbia (Olbia ?);
= cu bastarni, bastarnă.

*
* *


Plăcuța 031: Burebista, desemnat succesor al lui Duazo
- 96 -

ĞĞČ
duazo matu erigero davo geto aprociu do suto anio no ea
Duazo Marele Cârmuitor Davo-Get se apropia? de o sută de ani dar nu avea
ĞĞ
semio tan du pue so erigerie so gera teru si ea
un neam atât de valoros ca să pună să fie succesorul său să conducă Ţara în cazul când

sio nu u sila erta uzo pa foe capeu me
se va afla el printre cei tăcuți după uzanțele la guvernare să fie Căpetenie m.e.

sti noe peu li fiu so ubadu so boerribista mato
să stea peste noi a pus pe fiul al său frate/neam Burebista Mare (succesor)
ĞĞ
erigerio davoghetilor
(la) guvernarea Davo-Geţilor
„Duazo, Marele Conducător davoget, se apropia de (vârsta de) o
sută de ani, dar nu avea un neam (descendent din seminția sa) atât de
valoros pe care să-l pună succesor al său la cârmuire, ca să guverneze
Țara atunci când el se va afla printre cei tăcuți. Potrivit uzanțelor
guvernării, să fie Căpetenie, Măreț conducător care să stea peste noi, a
pus pe fiul fratelui său (rubedeniei sale) Burebista să fie Mare Succesor
la guvernarea davogeților.”
Textul plăcuței este scris cu caractere sacerdotale. Grafica realizată
cuprinde exclusiv elemente cultice menite parcă să gireze, prin forțele
spirituale reprezentate, decizia ”domnitorului” Duazo. Incertitudinile
referitoare la numite pasaje din text sunt trecute în elementele de dicționar.
Binefăcătorul lui Burebista, Duazo, este amintit și în alte două plăcuțe:
Plăcuța 015, care redă decretul de înscăunare a lui Burebista, după decesul lui
Duazo, și Plăcuța 052 (de fapt, un fragment de plăcuță), de tip ”trupeum” sau
tratat, unde Duazo (sau un cu totul diferit Doazo) figurează printre giranții
divini ai prevederilor tratatului.
Elemente de dicționar:
  Duazo (”zeul dublu” sau ”doi zei”);
Ğ Marele Cârmuitor;
Ğ  davo-get
Č  se apropia; appropinquo în lat.; (în Plăcuța 076, apare apropeo);
 de o sută de ani;
  dar nu avea;
 un neam(descendent) atât de valoros; (apropieri cu lat. semen, inis =
- 97 -

= neam și tantus = atât de valoros); o versiune hazardată de traducere,


bazată pe asemănările cu cuvintele grecești  = semn, indiciu și
 = moarte, ar putea suna ”(nu avea) semne că este pe moarte”;
 ca să pună să fie;
Ğ succesorul său (locțiitor, ”cel ce va guverna”);
Ğ să conducă Țara;
  în cazul când; (lat. si = dacă, în caz că);
 se va afla el;
 printre cei tăcuți (lat. sileo = a tăcea, silentes = cei tăcuți, morți);
 după uzanțele la guvernare, să fie;
  căpetenie m.e.(mato erigerie); deoarece ”capeo” este, de obicei o
căpetenie sacerdotală, aici ar putea fi asemenea lat. capio = a alege);
 să stea peste noi a pus;
 pe fiul;
  al său neam/rudă (bade, în rom., se întâlnește și pe plăcuțele 006 și 007:
);
 însuși Burebista (adjectivul demonstrativ ”acel” este folosit uneori ca
pron. de întărire);
Ğ Mare conducător;
Ğ  (al) davogeților; (surprinde aici terminația ...lor

*
* *

Plăcuța 015: Înscăunarea lui Burebista


pu dio repunero ileo matoe Duazo cu zo to on
Pe zei !(decret). Se înlocuiește Divinul mărețul Duazo cu (cel ce) ca zeii este în
- 98 -

ČĞĞ
zabelo cie u getu sou sie lo pesesta lo davogeto
război cel ce dintre/peste geți deasupra să fie Suveranul Davo-Geților
Ğ
Burebista on be ri setoe (?an?) gieo du elie fiu lue
Burebista pe bună dreptate născut? la ????(an) care descinde din zei fiu/fiind el

que zo vuoe do ni eliau ilo fue so ro mesoe de u
cel pe care zeii au vrut sa ni-l dăruiască, pe viteazul vitejilor care să fie rege pus ca să

done tetue lo ate nu noie du sie lo si focheso on armeturie
dea la toți supușilor săi noile ale sale decizii zeiești în ale armelor
Ğ
Burebista lo gi eo du (?an?) deu Zamolxi a cu on ero eso
Burebista cel care încă din ????(an) de la Zamolxiu pe mai departe eroic
ĞEĞ
to gero geto davi u diu donizetu patridio sie
(să?) conducă pe davogeți acolo unde zeii le-au dăruit patrie să fie
(în pecetea dreptunghiulară de sub grifon): 
(al) sarmaților rege...

„Pe zei (decret) ! Se înlocuiește Divinul, Mărețul Duazo, cu cel ca


zeii este în război, cu cel ce dintre geți s-a ridicat să fie Suveranul
Davogeților Burebista, (cel ce) cu adevărat, la (anul)  , a descins din
zei, cel pe care zeii au voit să ni-l dăruiască, viteazul vitejilor (zeu din zei),
ca să fie pus conducător, să dea la toți supușii noile sale ordine cu putere
divină în ale armelor, Burebista, cel care din (anul)  de la Zamolxiu,
cu eroism, să-i conducă pe davogeți acolo unde zeii le-au dăruit Patrie.”
Din Plăcuța 031 am aflat că Duazo l-a desemnat succesorul său pe
Burebista. Aici avem de-a face cu actul solemn prin care Burebista este uns
„suveran”, după ce Duazo va fi fost plecat la zei. Burebista se distinsese
anterior ca strălucit comandant militar, așa cum se poate constata și din alte
texte înscrise în plumb. Nu m-am hazardat să fac ipoteze despre anii invocați
în text. Trimiterile de acest fel sunt extrem de rare în ansamblul plăcuțelor
cunoscute, astfel că metoda ”încercărilor și verificărilor” nu este operantă.
Este clar însă că sistemul de numărare a anilor are ca referință momentul
sosirii lui Zamolxiu printre geți. Din această perspectivă, pare justificată
asocierea dintre Zamolxiu și Cronos, care se întâlnește la anumite surse.
Dintre particularitățile lexicale remarc termenul „” (aici:
`patridio`, de regulă: ”patrido”, patrie, în lb. greacă ), care se
- 99 -

întâlnește și în textele referitoare la Decebal, și „fokeso”, care, din „așa să


fie !”, a devenit substantiv cu înțelesul de „act de voință”, „decizie” care se
bucură de gir divin.
În grafica plăcuței au fost inserate portretele uzuale de divinități (fie
de origine celestă, fie pământeană). Deasupra capului de bovideu este chiar
scris numele YO (IO), ceea ce confirmă identitatea zeității reprezentate. Sub
grifon, care simbolizează apărarea tronului, a regelui, într-un spațiu de formă
pătratică, delimitat de linii întrerupte, este scris „?? Sarmysoy basel...”
(regele sarmaților” ?). Această ultimă adnotare arată că la momentul
înscăunării lui Burebista, geții erau, formal cel puțin, vasali regelui sarmaților.
În Plăcuța 058 se consemnează momentul în care comanda armatelor
sarmato-traco-davogete este încredințată lui Burebista printr-o decizie a
Consiliului Militar Suprem (”trupeum”), sub egida regilor trac și sarmat. Așa
se explică și formularea din text privind abilitarea lui Burebista să dea ”ordine
cu putere divină în domeniul militar”. Despre o ”alianță” sarmato-getă se
vorbește în textul Plăcuței 125, unde se menționează scopul și justificarea
divină a apropierii dintre cele două entități politice. Tratatul cu regele
() sarmat este denunțat de Burebista ulterior, potrivit textului din
Plăcuța 128, când relația de vasalitate devenise caducă.
Elemente de dicționar:
 pe zei !(decret);
  se înlocuiește (lat. repono = a înlocui);
 Divinul, Măreţul;
 Duazo;
 cu (cel ce) ca zeii este în; (”to” - atât de, precum lat. tam ?);
 război (Zabelo este și numele zeului războiului);
ČĞ cel ce dintre/peste Geți;
 deasupra să fie;
  suveranul (articulat);
Ğ davogeților;
 = Burebista;
  (care) ca să fie rege (nesigur!); ar putea fi mai degrabă  cu
sensul ”pe bună dreptate” (lat. verum = în adevăr);
  potrivit contextului, ar trebui să fie ”născut în anul ”;
(o posibilă apropiere: lat. situs = ridicat, clădit);
Ğ  a descins din (lat. eo = a porni, a merge);
 zei, fiu/fiind el;
 = cel pe care zeii au vrut (lat. volo = a voi, rom. a voi);
 = sa ni-l dăruiască (lat. dono = a dărui sau do = a dona);
 = viteazul vitejilor (de fapt, divinul divinilor);
  care să fie rege;
 = pus ca să (fr. mettre = a pune, lat. mitto = a trimite);
  dea la toți (pentru , vezi mai sus ; toți – precum lat. totus);
- 100 -

 = supușilor săi; (semnificația pentru  – supus - atestată în zece alte
texte)
 noile ale sale;
 decizii zeiești (hotărâri cu gir/putere divină);
în ale armelor (în conducerea din domeniul militar);
 = Burebista;
Ğ cel care din (anul);
 = (un an neidentificat);
de la Zamolxiu (de când numărau geții anii);
 pe mai departe;
 = el însuși / eroic ()
ĞE să? conducă (gie ro – cel care conduce/guvernează; v. fr. gérer = a
gestiona și lat. gero = a purta, a face);
Ğ = pe davogeți;
  acolo unde zeii;
 = le-au dăruit;
 = patria să fie.

* *

Plăcuța 058: Burebista comandă oștile sarmato-traco-davogete

 
Basileos Sarmiz Basileos Moliseios Sirmiu
Regele SarmizRegele Moliseios al Sirmium-ului
- 101 -


Trupeo mato davo du eloye sarmizo pro paz pos
Consiliul militar al marilor cetăţi ale lor/vitejilor sarmaţi ca să le apere pun

lo M(ato) C(opono) N(obalo) Boerebiseto sarmizo basileios
pe Marele Sfântul Nobilul Burebista (al) sarmaților rege

tracio gheto davo basileios Moliseio Mato Theoctirenos
tracii davogeții regele Moliseio(s) Mato Theoktirenos

M. Thimoliso M. Zoeio M. Zideio (sarmato/sarmizo – tracii ?)

Mato Ghimolxo Marele preot Kyrinos Mato Ziu / Marele Zeu

Mato Zideio Mato Maxozios Mato Diramolsio

Mato Mapozorezo M. Zonieo H. Diasmonos

H. Sapozorenos ist(rio?) M. Ihronoso H. Theozoreno H. Chirezo

Mato (L)Derazos Mato Teuzorezo Mato Pozomenos

Mato N H Boirubiseto C. M. Chitipeio M. Pozomenos

N. H. M. Boerobiseto Mato tiio Cozidebo Mato C. Ipelero
Marele preot Kozidebo
Ğ
On tali(pi)co Sarmigetuzo Traso Kieneo
În semeața Sarmigetuza Semnată Kieneo
Plăcuța consemnează o înțelegere militară la care subscriu toți
guvernanții și comandanții de oști prezenți la consiliul militar (trupeum-ul) a
cărui decizie, consemnată în plăcuță, este redată în grupajul (3) astfel:
consiliul militar al marilor cetăți ... pentru a le apăra” teritoriile, ”pun
pe M(arele), S(fântul), N(obilul) Burebista”. Semnatarii principali ai
înțelegerii, cei care se bucură de o poziție dominantă, potrivit ilustrațiilor la
care s-a recurs, sunt regele Sarmiz, al sarmaților și al davogeților, și regele
Moliseios din Sirmium, suveran peste traci și davogeți. Deducem, implicit, că
și în unul și în celălalt din teritoriile reprezentate de cei doi basilei se afla
populație getă. Zonele de text numerotate de la (4) la (20) menționează
- 102 -

numele guvernatorilor de mari cetăți și sacerdoții din principalele centre de


cult și o cei mai însemnați generali. Pentru guvernatori se folosește
calificativul ”M., mato”, numele înalților sacerdoți sunt precedate de
prescurtarea ”C.” (de la ”cotopolo, prea sfântul”), căreia i se adaugă și
apelativul ”mato”, iar numele generalilor sunt precedate de prescurtarea H.
(de la ”hiliar”). Doar numele lui Burebista este precedat de prescurtarea ”M.
C. N.”, unde ”N” reprezintă cuvântul ”nobalio”, adică descendent din
divinitatea Bo.
Fragmentul (21) precizează că înțelegerea s-a parafat ”în semeața
Sarmigetuza”. Ultima consemnare, (22), informează că textul este ”semnat
de Kieneo”.
La poziția (6) este menționat ca semnatar marele prelat (deos)
Kyrinos. Acesta trebuie să fi fost ”marele bărbat” sau ”pontiful boicerilor”,
deci o persoană cu autoritate spirituală supremă. Și la poziția (19) figurează ,
după toate aparențele, numele unui sacerdot.
Burebista, ulterior, va denunța ”legământul” cu basileul din Sirmium.
Motivația este consemnată în Plăcuța 128.
Pe plăcuță, câteva nume apar de două ori: atât ca personalități
importante, cât și în grupajul care redă reprezentanții diferitelor formațiuni
statale. Numele ”Burebista” apare de trei ori (în grupajele 3, 17 și 18), de
fiecare dată grafiat altfel. Mai toate numele înalților demnitari din consiliul
militar sunt ”traductibile”, au o semnificație ușor de recunoscut în limbajul
plăcuțelor. De exemplu: ”Kyrinos” = ”cel ce ne conduce pe noi” (ki ri
nos), ”Theozoreno” = ”părintele zeilor ne guvernează” (teo zo re
nos), ”Pozomenos” = ”de zei pus/îndrumat” (po zo menos) etc.
Elemente de dicționar:
 = rege, basileu (rom. basileu, cf. gr. βασιλιας,  = rege);
 = ”trupeum”, consiliul militar (suprem), format din ocupanții celor mai
înalte funcții în ierarhia militară, sacerdotală și administrativă; forțele
   armaterom. trupă, fr. troupe);
 = ale vitejilor;
 sarmați;
 ca să le apere au pus (ca rom. pro, lat. pro, fr. pro = pentru; 
  ca rom. pază, a păzi, precum și sl. paziti, dar și lat. pax = pace; 
  de la verbul ”a pune”, aici la persoana a 3-a pl., rom. au pus sau pun);
  = preot, divin (lat. deus = zeu);
  = părinte divin, preot (gr. θεός = zeu);
 = în semeața, prea înalta;
   semnată, scrisă de.
*
* *
- 103 -

Plăcuța 021: Dispozitiv de apărare pentru Sarmigetuza


stratu lo Zidu davo
Oştirea din Zido-Dava

stratu lo Molio davo
Oştirea din Molio-dava

stratu Sar davo
Oştirea Sar-Dava
Ğ
stratu ex(ih) giie lo copono ileo
Oştirea care vine din lăcașul sfânt (al) zeilor
ĞĞ
stratu ex(ih) giie lo Sargeto
Oştirea care vine din Sargeţia
ĞČ
stratu ex(ih) giie purcesio Perieo davo
Oştirea care vine purcede (din) Perieo-Dava
ĞČ
talipiko Sarmigetuzo onio ti ceu stratu
Semeața Sarmigetuza reunește toate acele oștiri

mato Boeroviseto lo Sarmoingato due steno po surlu
Marele Burebista dîn Sarmongato de unde să sune pune surlele
- 104 -

Ğ
palo on to hrt ma. ta. Sarmigetuzo
chemând ? spre hrt(?) Ma(rea) Se(meața) Sarmigetuza
”Oştirea din Zido-dava;
Oştirea din Molio-dava;
Oştirea Sar-davei;
Oştirea care vine din lăcașul sfânt al zeilor;
Oştirea care vine din Sargeţia;
Oştirea care va purcede din Perieo-dava;
Semeața Sarmigetuza reunește toate acele oștiri.
Marele Burebista (este) în Sarmongato, de unde pune să sune
surlele chemând (?) spre Ma(rea) Se(meața) Sarmigetuza.”
Cele șase componente dispersate ale armatei lui Burebista au
fost ”parcurse” în sensul acelor de ceasornic. Celelalte adnotări de pe plăcuță
au fost citite din zona mediană, de sus în jos. Ținând seama de dispunerea
ultimelor fragmente de text și de elementele grafice care le însoțesc, putem
formula ipoteza potrivit căreia reședința lui Burebista nu se afla la
Sarmigetuza, ci la Sarmongato. Presupunerea este susținută și de indicii
prezente pe alte plăcuțe.
Cinci elemente grafice aproape identice sunt dispuse în jurul
Sarmigetuzei, în proximitatea mențiunilor privind oștirile componente ale
dispozitivului de apărare. Ele ar putea indica locurile de afluire. Pe locul care
ar trebui să fie Sarmongato, figurează încă opt ”porticuri” asemănătoare, dar
de dimensiuni mai mici.
Elemente de dicționar:
  oștire, corp de armată (ca în lb. greacă  = armată, corp de
armată);
 = al, sau art.hot; (cel) din:
  = cel care;
Ğ(giii) = care (gi_) pleacă/pornește (din); (și ca lat. eo, ire, ii = a merge, a porni);
  lăcașul sfânt al zeilor; aici expresia indică o locație, fiind, de fapt, un
nume propriu, dar am menționat-o în dicționar deoarece, spre deosebire
de toate celelalte nume proprii din text, are o semnificație cunoscută;
Č = purcede (ca în lb.rom. sau lat. procedere); ”cuvântul” poate fi
compactarea expresiei Č , caz în care semnificația este
”pentru cei ce sunt” (din Perieodava);
 falnică, semeață (cuvânt care figurează cu această semnificație în
douăsprezece plăcuțe);
  = unește, reunește;
Č = toate acele (oștiri);(lat. totus = tot);
= Sarmongato;
- 105 -

  = de unde (compunerea dintre – de - și  – unde


  să anunțe / să sune puternic(v. stentor în limbile moderne, de la eroul
grec Stentor, fost crainic în războiul troian, dar și στενος = a anunța);
  din surle; În DEX: surlă = vechi instrument muzical de suflat (trompetă,
goarnă), folosit mai ales în armată, provine din sârbescul surla sau din
bulgărescul zurla;
  = să se împrăștie / să se audă (sunetul);(lat. palor = a se împrăștia, dar și
posibila separare pe cuvinte  – pe alte locuri, cf. lat. alio = în alt
loc);
  în toate/la toți ...(?); pentru prescurtarea hrt este dificil de găsit un
înțeles plauzibil, dar dacă și este prescurtarea de la 
  (contra, împotrivă), putem considera că  vine de la=
= luptă, bătălie, fraza finală ar preciza că surlele ”chemă la luptă
împotriva celor care pun în pericol” Sarmigetuza ;
 măreața ( semeața/falnica 

*
* *

Plăcuța 012: Burebista, peste davogeții din 6 entități statale

Ğ
nobalo Bueribisto matu davo getio on tutu ato du sesi
Nobilul Burebista Mai Marele Davo-Geţilor cu toți supuși din șase
- 106 -


viotu ra pri su die mazisa re Bo de no tero seio ontichio
vecine state strânse din vrerea/hotărâre reginei BO ca să nu pământurile ei străvechi
Č
de no ra fo sa onsontio soa anci no Boerivisto pudio tuas
ca să nu regatele(ei) să fie potrivnice așa că în fața lui Burebista tratat toate
Č
falio ileo Ceniu ricau lo ri ao on capuo lu tas iluu davo
au făcut divinul Ceneu a cerut regatele să aibă în fruntea a toți viteji Davo
Ğ
geto sie re maro fi sote sii chi no sa elu Boerivisto ileu
geți să fie domn marele să fie peste ei nimeni altul decât el Burebista divinul

de tuo seti reio novu ileio
al divinelor șapte regate (cu) noii viteji
ĞČ
Semnată Sarmigetuza Ceneu sf.
”Toți supușii nobilului Burebista, Mai Marele davogeților, din cele
șase state apropiate(înrudite), s-au strâns potrivit dorinței/deciziei divine
a reginei BO ca pământurile lor străvechi și regatele lor să nu fie
potrivnice (între ele), (și) au mers în fața lui Burebista și au făcut tratat.
Divinul Ceneu a cerut ca, în fruntea (capul) tuturor acelor viteji (de
origine divină) davogeți să fie domn(itor), domnitorul cel mare, nimeni
altul decât el, divinul Burebista, deținător al tuturor acelor (șapte ?)
regate, împreună cu noii viteji (divini). Trasă la Sarmigetuza (de către)
Ceneu Prea Sf.”
În general, textele ”trase” (scrise) de Ceneu sunt elaborate cu mai
multă prețiozitate. Conform uzanțelor, autorii textelor forțează topica frazei,
chiar dacă se induc astfel formulări neclare, doar din dorința ca un personaj
important să fie numit la începutul textului, deși, în logica frazei, numele său
are doar o funcție sintactică secundară și locul lui nu este acolo. De aceea,
formularea din text ”nobilul Burebista, Mai Marele Davogeților, al tuturor
supușilor...” a devenit în traducere ”Toți supușii nobilului Burebista, Mai
Marele davogeților...”. Dar nu stilul lui Ceneu ne obligă să găsim o explicație
plauzibilă pentru inconsecvența privind cele șase sau șapte entități statale care
alcătuiau la acel moment formațiunea peste care domnea Burebista. Pentru ca
cifra divină ”șase” să devină ”șapte” (”seti”,din care lipsește totuși litera ”p”),
reflectând astfel realitățile politice ale extinderii uniunii conduse de
Burebista, a fost nevoie să intervină autoritatea sacerdotală supremă – Ceneu
– pentru a ”ajusta” mitul străbun ?
- 107 -

Este de remarcat formula diplomatică prin care Ceneu lasă să se


înțeleagă că reuniunea nu este rezultatul vreunei acțiuni în forță.
În traducere am folosit abuziv cuvântul ”regat”, pentru
sau, care este o unitate statală condusă nu neapărat de un rege,
iar familia de cuvinte derivate are semnificația ”guvernare” sau ”formațiune
statală”.
Grafica înconjurată din trei părți de text cuprinde stindardul care are
în partea de sus capul de bovideu, spre dreapta este portretizat Apollo, cu aripi
și un instrument muzical în mână, iar mai în derapata figurează Hermes (?)
- ”mesagerul divin, curierul lui Zeus-Ra”, ale cărui picioare imită o roată în
mișcare, iar în partea de jos, pe centru, este reprezentat călărețul geto-trac.
Desenele sunt însoțite și de litere singulare sau grupate în cuvinte. Expresia
pe care am citit-o cu siguranță, în ciuda artificiilor folosite, se referă la ”zeul
Apollo”: ””. Se mai distinge litera ”D” în zona călărețului. Aparent
și literele din fața calului, sub reprezentarea lui Apollo, par lizibile, dar am
rețineri să găsesc acolo numele ”Šde” (SHADDAI EL CHAI ?).
Elemente de dicționar:
 = nobilul (descendent din Bo/Io);
 Burebista;
   stăpân, conducător;
Ğ = al davogeților;
 = toți supușii (săi);
 = din (cele/cei) șase (sex = șase în lb. latină, six în lb. franceză);
 = regate vecine/înrudite / care se trag din Ra;
= determinați / (con)strînși sub (ca rom. presați, ca fr. presser, ca lat.
pressus / sau precum lat. prendo și prenso);
 = de hotărârea/decizia divină (a);
  = reginei Bo;
   ca să nu / de nu a... (nesigur !);
 = pământurile lor;
 = pe care se află (străvechi ?);
 = pentru ca regatele (lor) să nu;
  = să fie acelea;
 = potrivnice (unul altuia);
Č = în fața (Č) lui (): (”anceu” = dinaintea, în fața, în alte 9 locuri);
 = Burebista;
  = tratat (jurându-se pe zei – 
  toate(regatele) au făcut
Č = divinul Ceneu;
  = a cerut (lat. requiro);
 = statele/regatele să aibă;
 = în capul / deasupra;
 = acelor toți viteji (divini, adică descendenți din zei);
- 108 -

Ğ = davogeți;
 = să fie domnitor măreț;
 să fie peste ei;
 nimeni altul decât el;
 = Burebista;
   divinul
  al tuturor;
 = toate acele regate (o întărire ?);
(cu) noii divini/viteji (?);
 = scrisă, semnată;
Ğ = la Sarmigetuza;
Č = (de către) Ceneu Sf.

*
* *

Plăcuța 020: Soția lui Burebista

Č
 Burebiseto du hio usia bastarno p a zi ci eo sotia se
Burebista pentru că era să alunge pe Bastarni din ziua în care a plecat soția sa
ĞČČ
gi sta dio sotra rumunuso diu Ceta Cira bisica
ca să stea deasupra/peste romanilor (la al) zeilor Ceta Cira altar
- 109 -


so roghiau
se ruga
”Pentru că Burebista era plecat să-i alunge pe bastarni, din ziua
în care a ieșit, soția sa se ruga, în altarul zeilor Ceta și Cira, (el) să fie
deasupra romanilor.”
Soția lui Burebista rămâne la fel de enigmatică și după ce vom fi
lecturat cele patru rânduri de text ”clasic” din plăcuță. Multe dintre elementele
grafice nu se mai găsesc în altă parte, cu excepția ansamblului de coloane din
stânga desenului. Dacă litera poansonată sub pletele ”doamnei Burebista” se
conformează unui reflex grafic deja amintit, atunci suntem îndreptățiți să
presupunem că inițiala numelui soției lui Burebista, despre care se face
vorbire în plăcuță, este ”E”.
A se observa că textul original începe cu numele ”Burebista”, deși
subiectul relatării, al propoziției principale, este soția sa, ceea ce conduce la
o siluire a frazei. Acest ”stil” este ilustrat și în alte plăcuțe.
Ceta este numele unei divinități amintite doar în această plăcuță.
Divinitatea Cira este menționată ca ținând de credințele religioase ale besiilor,
adorată de geții din Sirmium, potrivit Plăcuței 008. Cele două nume pot
desemna pe Artemis și pe fratele ei geamăn, Apollo, sau pe Zeus și Apollo
reuniți într-o dublă personalitate, de tip ianiform, precum Zamolxiu și/sau
J/Șeu. Câteva ”litere” dintre semnele grafice care însoțesc desenele din
Plăcuța 020 se regăsesc în Plăcuța 008.
Altarele de domiciliu erau foarte răspândite în lumea romană. Plăcuța
117 lasă să se înțeleagă că deținerea unor altare de domiciliu de către geți nu
era un apanaj exclusivist, cum s-ar putea deduce din textul de mai sus. În
altarul propriu, soția lui Burebista se putea adresa unor zei ai neamului său.
Să înțelegem că „marea doamnă” era din neamul besilor ?
Ambiguitatea privind adversarul lui Burebista ne determină să ne
întrebăm dacă Burebista lupta împotriva bastarnilor încurajați de romani sau
împotriva unei alianțe bastarno-romane.
Elemente de dicționar:
 Burebista;
 = ca să-i alunge (rom. ușui = a alunga, a goni); o altă semnificație
posibilă, sugerată de ”a ieși, ușă”, în rom., respectiv, ”exire,
ustia(ostium)”, în lat., ar putea fi ”de îndată ce a ieșit”;
 pe Bastarni;
Č = din ziua (sau în care (ci, Č) a ieșit (eo , lat. eo =a
pleca, plecare);
 soția sa (rom. soție, lat. socia = aliată, socio = a uni, socius = părtaș;
aliat, comun);
- 110 -

Ğ = (el) să stea (cf. rom. sta, stare, lat. stare);


  deasupra (cf. rom. deasupra, lat. ad-supra, it. di sopra );
 romani ; (ambele sunete ”u” din acest cuvânt sunt redate prin ””,
ceea ce înseamnă că grupurile de litere ”” ar putea nota
același sunet ”u”;
ČČ(al) zeilor Ceta (și) Cira;
 = altar (cf. rom. biserică, lat. basilica);
 = se ruga (cf. rom. a se ruga, lat. rogare).

*
* *

Plăcuța 126: Contra alianței bastarno-romane


Bastarni ue ni nidu vio asiti se ote pue su
Bastarnii unde este al nostru cuib de viețuire aşezări ale lor pașnic au pus aproape de

qui u davo maheano pue Caius Maire Viro rumunus
existente cetăți de-o uneltire au pus cu Caius Pontifex Maximus (al) romanilor
ĞTO
onsonti davo geto da qui derua zabelo lu Bueribesto
în contra davogeților de acolo să pornească război lui Burebista
- 111 -

Ğ
bastarn rumuno ri unireu so onte zie lu Genucla
bastarno romană state unitu-s-au încontra (lăcaș)divin din Genucla
Č
Burobistu tripaleto armu so on dueto percilu di sie
(a lui) Burebista (cu) tripartita armată a sa peste ambii victorioasă asupra a fost
ČČ
purcedu sonto loru so acino a io nosetrio nobaliu
a purces contra ale lor ținuturi ca să fie ale alor noștri nobili
ĞČĞČ
davo getu on ceriu siu Degino tute percilu noe a son
davo – geți în cer fiind Degino chiar tu victoria noastră să anunți
ĞČ
di Mo so pio gi-ie acieo on posire ao nosetriu
lui Mo (și că) au fost puse acele ținuturi? în posesia alor noștri
 Ğ
traso Mato Boerobisto on Genuclo T M
Semnată de M. Burebista în Genucla) P(ărinte) M(ăreț)
în cercuri: Ğ
B R DGe MB
”Bastarnii, (care) în cuibul nostru de viețuire s-au așezat pașnic
până (și) în cetățile existente acolo, au uneltit cu Caius, Marele Bărbat,
să pornească război împotriva davogeților de acolo, (și) a lui Burebista.
Bastarnii și romanii s-au unit împotriva zeilor din Genucla. Burebista,
cu ale sale trei corpuri de armată a ieșit învingător asupra ambilor și a
pornit împotriva ținuturilor lor (ocupate de bastarni) pentru ca acestea să
revină nobililor davogeți. În cer aflându-te, Degino, chiar tu să anunți
victoria noastră lui Mo și că acele ținuturi au fost puse în posesia alor
noștri.
(Con)semnată de Marele Burebista la Genucla.”
În partea de jos a plăcuței, pe centru, este portretul unei divinități
încadrate simetric de o siluetă de copil și de câte un ”sceptru”. Pe tija care
susține reprezentarea solară din alcătuirea ”sceptrului” sunt integrate
literele ”DIO” (zeu, divinitate). Sub portret, apar inițialele ”-T-M-” (sau ”-Y-
M-”), care prin analogie cu adnotarea din finalul Plăcuței 080, ar putea fi
prescurtarea ”T(eo) M(ato)” (marele părinte/zeu) sau ”Y(leo) M(ato)” (mai
marele zeilor). Dacă nu cumva este involuntară, prezența celor
două ”coloane” simetrice sugerează și o nuanță esoterică.
În cele patru colțuri ale plăcuței, încercuite și însoțite de ornamentații,
apar patru prescurtări: B, de la bastarni, R, de la romani, D Ge, de la davogeți,
- 112 -

și M B, de la Mato Burebista. Acestea par a fi ”cuvintele cheie” ale textului


din fișa (plăcuța) noastră.
Desigur, putem fi încântați de modul ”familiar” în care Burebista se
referă la celebrul său contemporan Caius Iulius Caesar. Dar ceea ce oferă
marea surpriză este faptul că titlul lui Caesar este redat cu o expresie davogetă
care exprimă, probabil, echivalentul cel mai bun al funcției similare din
ierarhia statului get : ”Marele Bărbat – Maire Viro”. Iulius Caesar fusese
numit Pontifex Maximus în anul 63 î.H. La romani, preoți de prim rang,
teologicieni, se constituiau într-un consiliu care avea misiunea de a păstra și
de a adapta riturile și regulile care alcătuiau religia romană. Președinția
acestui colegiu a fost inițial deținută de regi. În vremea Republicii, colegiul
era condus de ”Marele preot” (Pontifex Maximus). Caracterul de autoritate
sacerdotală supremă corespunde celui de ”Mare Bărbat” de la geți. În epocile
când statul get nu era condus de regi, ”Maire Viro”, potrivit textelor din
plăcuțe, reprezenta suveranitatea statului.
Degino și Mo sunt apelative ”codificate” ale unor divinități care apar
și în alte texte. Mo este divinitatea supremă. Degino, având în vedere modul
de adresare al lui Burebista și natura misiunii ”încredințate”, ar putea
fi ”mesagerul” Hermes.
După ce operațiunile militare din Dobrogea se vor fi încheiat, la
Genucla sosește și Ceneu care va avea de împlinit împuternicirea consemnată
în Plăcuța 013, următoarea în această succesiune.
Elemente de dicționar:
 = bastarnii, un popor de origine germanică;
  = unde este;
 al nostru cuib de viețuire; nu este singurul loc unde cuvântul cuib (lat.
nidus, fr. nid, it. nido) este utilizat pentru a desemna un teritoriu
tradițional al unei etnii;
 = așezări ale lor (precum așezat, așezare în rom., lat. assido = a se așeza,
situs = așezare, sedeo = a ședea, dar și fr. situer, lat. situare)
  pașnic (precum lat. otiosus = pașnic, liniștit, otium = tihnă, pace)
 = puse au fost/pe lângă(?);
  cetăți existente/aflate acolo (?);
 o uneltire, a unelti (lat. machinor = a pune la cale, a unelti);
  au pus cu Caius; în numele Caius, după toate aparențele, vocala ”O”
este mută și astfel stau lucrurile de cele mai multe ori când ”O” se află
la sfârșitul cuvintelor, dar, pentru că nu am un criteriu sigur de a
distinge când vocala este mută, voi continua să o folosesc la
transliterarea în alfabet latin;
  (aici) Pontifex Maximus; de regulă: ”Marele Bărbat”, una din cele două
mai înalte poziții din structura statului get;
 = al romanilor;
 = în contra, împotriva (sens atestat în numeroase contexte);
- 113 -

Ğ davogeților;
 de acolo (?);
 = să pornească (lat. deruo = a prăvăli ?);
 = război (ca nume propriu desemnează pe zeul războiului, za - zeu +
bellum – război în lat.);
lui Burebista;
 = bastarno;
 = romană;
   regate, aici: formațiuni statale, state;
 unitu-s-au;
  încontra ? (de la sau;
  = zei, zieadă / lăcaș divin;
Ğdin Genucla;
 (a lui) Burebista;
 (cu) tripartita (lat.tres = trei, gr.  
  παλέτα = paletă, sau lat. tripartito = în trei părți)
 armată a sa (rom. armată, it. armata, fr. armée, lat. arma);
 = peste ambii (lat. duo = doi, cei doi);
Č  izbândă (în luptă), victorie (lat. percello = a izbi, a lovi; a doborâ, a
culca la pământ);
 asupra lor/a fost;
Č  a purces (rom. a purcede, lat. procedo = a merge înainte, a înainta);
  contra;
  ale lor;
Č ținuturi, meleaguri; cu același sens, există în alte unusprezece texte;
sensul primar probabil: ”(locul) de unde este cineva” - Č-; v. Și
”acieo” (”de unde a apărut”).
  ca să fie;
 ale) alor noștri;
 nobili;
Ğ davogeți;
Č  în cer fiind (rom. cer, lat. caelum);
Ğ = Degino (probabil) Hermes;
 chiar tu (ca lat. tute = chiar tu);
Č victoria noastră;
  = să anunți (rom. a suna, lat. sono = a suna; a face să se audă)
  lui Mo;
  (și că) au fost puse;
ĞČ acele ținuturi (?);
 în posesia;
alor noștri;
 = scrisă de (rom. a trasa, fr. tracer, germ. trassieren, it. tracciare);

*
* *
- 114 -

Plăcuța 013: Împuternicire pentru Ceneu

ČĞ
u vero e di aici gi-eo lue Boerobiseto marofereu armosu
Se adeverește că de aici încolo el Burebista strălucit comandant de oști (pune)
ČČ
Ceneu soe a on lo si focheso pue poesteo ace indiu
piosul Ceneu va fi de-acum cel ce va decreta punerea de diriguitori pe cei puși în
Ğ
lo casetu ro de gi-i cheu melie diu zabelieu asendi hii
a castelor conducere dintre cei foști mai buni în război urcați să fie

so po ri pueu ediu negotiu oa i eu on ro pue ro
cei care pot conduce să emită edicte de negoţ vor (face) și pe cei ce vor fi puși

on armoseu elieu diu asseio sovaio mateosu on Satrio
în armata divină prin/cu împreună acord cei mai de seamă din Satrio

on arei cue rimoesu Petreu Aposemeni Rosietinue
în zonă (și) cei pe care romanul Petreo Aposemeni Rosietinue
Č
gramat u i oa noe dizi poe ecii oa luesu de noe machedonieu
învăţatul ne va zice să-i punem pe cei vor fi lăudați de ai noștri Macedoneni
- 115 -

Č
Prea sf. H. Ceneu Suveranul Burebista
”Se adeverește că de aici încolo, el, Burebista, strălucitul om de
arme, împuternicește pe Sf. Ceneu să decreteze punerea (în funcție) de
diriguitori, punând în fruntea castelor (în administrația locală) pe cei ce
au fost mai buni în război, să ridice pe cei ce pot conduce și autoriza
activitatea de negoț și pe cei care vor fi puși în armata divină a statului,
de comun acord cu cei mai de seamă (oameni) din Satrio (zona dintre
Dunăre și Mare, inclusiv Delta), dintre cei pe care învățatul roman Petreus
Aposemeny Rosietinus ne va zice să-i punem, precum și dintre cei lăudați
de macedonenii noștri.”
Cu caractere ”sacre” este scris: ”Prea Sf. H. Ceneu - Stăpânul
Burebista”
Că era greu de administrat și pacificat frământata zonă din vestul și
nord-vestul Mării Negre, ni se spune și în alte plăcuțe. Aflăm acum că Ceneu,
într-o postură nouă, este mai mult decât prelungirea brațului înarmat al lui
Burebista.
Se observă că Ceneu poate numi administrația locală, poate acorda
dreptul de a face negoț și poate stabili pe cei ce se alătură lui Zabelo. Este
evident că are și atribuții ostășești, dar este de presupus că pentru a-și
îndeplini atribuțiile dispune și de efective militare aflate sub comanda sa. În
subsolul plăcuței, numele lui Ceneu este precedat nu numai de obișnuitul
apelativ ”kotopolo” (”Înalt Prea Sfântul”, am spune azi), ci și de ”H.” ( de
la ”hiliarh”, având sensul original în limba greacă de ”comandant peste o mie
de ostași”).
În Plăcuța 126 se vorbește de o armată a lui Burebista compusă din
trei părți care s-au deplasat pe itinerarii și cu obiective distincte. Este posibil
ca una dintre aripi să fi fost comandată de Ceneu însuși.
Cuvântul ”sovaio” (), tradus prin ”acord”, în altă plăcuță,
scris ””, are sensul de ”tratat, înțelegere între părțile beligerante”. O
traducere ad litteram ar putea fi ”învoială”. Termenul ”a decreta”(a hotărî)
corespunde imperativului ”așa să fie” ().
Portretele din desene reprezintă divinitățile uzual prezente atunci când
trebuie să se pecetluiască un tratat (inclusiv de tip ”trupeum”). Ele sunt de
regulă însoțite de câte o literă ”sacră” (”Z” , pe piedestalul lui Hermes
(?), ”D”, sub burta calului cavalerului trac etc.). În dreapta grupajului central,
este reprezentat Ceneu. Burebista, divinizat, apare în două ipostaze: o data,
ca purtător al stindardului dacic, altădată, ca deținător al caduceului. În
tripticul din partea de sus a zonei centrale, în stânga, avem paznicul legendar
(scitic ?) al minelor de aur și al comorilor ascunse – grifonul, consacrat zeului
- 116 -

Apollo, paznic al lui Zeus. În partea dreaptă se observă un drapel cu cap de


bovideu, simbol al zeiței mame. Pentru a înțelege pe cine reprezintă straniul
simbol median, voi remarca însemnele de pe tija stindardului. Acestea sunt
fie literele ”XIO”, fie ”J(Ș)IO”. A doua variantă se obține dacă luăm în
considerare combinația dintre litera ”X” și tijă. Dată fiind
dispunerea ”parantezelor” care formează litera finală (pe verticală), acestea
ar putea desemna litera ”U”, ceea ce ar conduce la sunetele finale din numele
Zamolxiu.
Este momentul să atrag luarea aminte asupra unei caracteristici
importante a textelor din plăcuțe: alternanța vocală-consoană. Alăturarea a
două sau mai multe consoane este probabil ”desfăcută” intenționat prin
inserarea unor vocale, sau prin omiterea unor consoane. Mă voi limita la două
exemple. Grupul de consoane ”ST” din numele lui Burebista este adesea
scris ”SET”. Din alăturarea de consoane ”SC” litera ”C” este omisă
întotdeauna (asende, în loc de ascende). Textul de față este excesiv de
vocalizat din cauza folosirii literei ”E” și pentru a marca, poate, vocalele
lungi.
Ideograma din text, care precedă numele lui Ceneu, folosită și în altă
parte, are semnificația probabilă ”pios, cucernic, dedicat celor sfinte, divin”.
Elemente de dicționar:
 = se adeverește că ( lat. verus, verum = adevărat, vere = într-adevăr, dar și
vereor = a respecta);
ČĞ de aici încolo (”de aici” sună ca în lb. română actuală, precum rom.
aici, ici lat. ad-hicce, fr. ici, dar ”eo = acolo” este în lb. latină adverb de
loc, nu de timp, ceea ce înseamnă că ”eo” provine de la verbul latin cu
semnificația ”a merge, a porni”;
   el (însuși), (chiar) el;
 Burebista;
strălucit comandant, temutul luptător (pentru , a se vedea rom.
mare, lat. mas, maris = bărbătesc, curajos, iar pentru , lat.
ferio = a lovi; a doborî (dușmani), necruțător sau fero = a purta; a duce,
a mâna);
  armată, oaste (rom. armă, armată, lat. arma = arme; luptă; armată);
Č Ceneu va avea/fi
 = acel care;
 va decreta (să se facă așa, așa să fie, );
 = punerea de diriguitori (”peste””asupra stătători”);
Č  = (pe) aceia (v. rom. acel, acei, lat. ecce-illu, ecce-illa);
  puși în (lat. indo = a pune în);
a castelor conducere, guvernare locală (rom. casă, castă, lat. casa =
colibă, bordei, fr. caste = castă);
Ğ dintre cei foști;
  mai buni (lat. melior = mai bun);
- 117 -

 în război;


 urcați să fie (rom. ascende, lat. ascendo, ascendere = a se urca, a se
înălța; apare de multe ori ca formă a lui ”a fi”);
 cei care pot conduce;
 să emită edicte/autorizații (rom. edict, lat. edico, edictum = a proclama,
sau lat. edo = a produce, a face);
 de negoţ (să facă/să aibă);
 și pe cei ce în;
  (în) regatul ceresc vor fi puși (de notat repetarea vocabulei ”ro” ca a
particulei pentru viitor ”so”, sau a unor forme ale verbului ”a fi”);
 în armata;
 divină / a zeilor;
 = prin/cu împreună/ajutorul ( rom. a asista, asistență, lat. assesio =
asistare, sprijin, fr. assister, lat. assistere – a fi alături);
 acord (v. comentariul textului);
 cei mai de seamă (v. ”mato”);
 = din zona dintre Dunăre și Marea Neagră; uneori cuvântul ”Satrio”
desemnează doar Delta;
 în zonă, ref. Satrio (rom. arie, lat. area = loc, suprafață, arie);
  cei (pe care); que;
 = roman, originar din Roma;
 = Petreus;
 = Aposemeni;
 = Rosietinus;
 învăţatul (rom. grămătic, ngr. ραμματικoς, γραμματική);
ne va zice să-i;
  = punem;
Č  pe cei (v. mai sus);
 = (cei) lăudați, merituoși, aleși (aidoma în alte circa zece plăcuțe);
 = de ai noștri (cei rezidenți permanent în porturile de la Marea Neagră);
 = macedoneni;

*
* *





- 118 -

Plăcuța 091: Puternicul Burebista

Ğ
trupeo mato gheto trupeu suto gi-e ro M. Boerobiseto
Consiliul Militar Măreților Geți ; Consiliul Militar (de) sub comanda St(ăpânului) Burebista
Č
ilato ilceo ate pu diu atleu onsonte lo rieo
cel mai viteaz dintre viteji; Supuși sub zei luptători contra unor regate ...
Ğ
mato Boerobiseto Octavio lo Segesto di Hamo Sigobio
Stăpânul Burebista Oktavio din Segesto Ai Zeului (Ha)Mo își trag viața;

Matiho Sixt Savio m. Dromio Dromio sio atleu? du
Mărețul Savio al VI-lea; M. Dromichete Dromichete a fost cel ce l-a învins pe

Lisimmaku Matiho Zieu M. Hisieu m. de ra no Hiseu
Lisimach; Mărețul Zieu M. Hisieo M(arele) dintre regii noștri Hiseo

ro poesto schiteo boi lo ro ilu riu Pannoneo Mesiu
a domnit peste sciți ; (al) Boiilor regat viteaz a stăpânit Pannonia și Moesia
- 119 -


m. Demaroe Mato Demaroe onsonto Antigoneo machidonu
M. Demaroe Marele Demaroe contra (lui) Antigoneos Macedoneanul

matiho Cumaniseu matiho Zorzieu bastarno dalmatu e
Mărețul Komaniseu; Mărețul Zorzieu ; Bastarnii Dalmații și
ĞČ
ieazigiu megaso Ceneu ti ilio iileo sarmato trako
Ieazigii; Mega Ceneu părintele divinul divinilor; Sarmaţi Tracii
Ğ
dardanio ge-ri machidoniu M. Duazo M. Orolio M. Bazorio
Dardani au guvernat Macedonia ; M. Duazo ; M. Orolio ; M. Bazorio ;

m. Viedo M. Maiho Matiho du Hamu Sarmato traco retero
M. Viedo ; M. Maică ; Marea stăpână a lui HAMO ; Sarmații (și) Tracii returnează

Istriu lo gheto M.M. Sarmeio M. Sixt Savio M. Sigovio Sigovio
Istrul Geţilor ; M.M. Sarmieo ; M. Savio al VI-lea; M. Sigovio Sigovio

on atlio sonteo trachio M. Apodomeio
în lupta contra tracilor ; Apodomeyo ;
Textul conține două afirmații care menționează în mod explicit că este
vorba despre consiliul militar (””) al davogeților lui
Burebista: ”Consiliul militar al mărețelor geți” și ”Consiliul militar de
sub comanda Marelui Burebista, viteazul vitejilor”. Plăcuța este deci de
tip ”trupeum”.
O însemnare din partea de jos a plăcuței dezvăluie adevăratul motiv
al întrunirii Consiliului Militar. Clauza imperativă a înaltului for militar
marchează momentul de emancipare politică a teritoriilor getice: ”Sarmații
și tracii returnează Istrul geților (se retrag de pe Istrul getic)”. Detaliul
acesta subliniază măreția și forța dobândite de Burebista la data la care s-a
întrunit amintitul ”trupeum” și calitatea de tactician a marelui get. În Plăcuța
058, prin decizie a Consiliului Militar, lui Burebista i se încredințase comanda
trupelor uniunii politice convenite între regele sarmaților și regele din
Sirmium, pe când geții nu aveau statutul de popor suveran.
Pentru a întări hotărârea luată, dar și pentru a stimula susținerea unei
decizii cu atât de importante consecințe politice, în plăcuță se face o trecere
în revistă a marilor comandanți militari ai geților și se menționează în casete
de text dedicate faptele lor de arme care i-au făcut faimoși, când ”Cu zeii
veghind deasupra lor, s-au remarcat în luptă contra unor regate ... (după
- 120 -

cum se specifică la fiecare)”.


Textul plăcuței consemnează și neamurile vecine alipite marii uniuni
gete. Participă la marea construcție politico-militară a lui Burebista bastarni,
dalmați, iazigi, boii din Pannonia și Moesia (considerați, în altă plăcuță, de
neam getic), sarmați, traci, dardani și sciți.
O seamă de divinități sau de eroi divinizați sunt invocați ca să
aureoleze un astfel de eveniment: zeii pedestrașilor și ai cavaleriei, ”Mama
străbună – mama geților”, marele spirit străbun XAMO (stăpânul
corturilor), ”Matiho dou Hamu”, ”Zeul Străbun” (”Matiho Zieo”), o
personalitate panonică - ”Octavio din Segesta”, un erou divinizat – Sixt
Savio (amintit și portretizat de două ori), descendent (?) din Xamo și Sigovia
(””), pacificatorul sciților – ”Marele Hisieo”, și,
desigur, ”învingătorul macedoneanului Lisimach – Marele Dromihete”
(numit aici ”Dromio” !). Pentru încă doi conducători portretizați în tabloul
cu performeri militari, se oferă ”casete” explicative ale notorietății de care se
bucură: ”M. Demaroe, care a luptat împotriva lui Antigonios
Macedoneanul” (trei reprezentanți ai dinastiei au purtat numele Antigonos),
și ”M. Sigovio, luptător împotriva tracilor”. Câțiva conducători geți din
dreapta Istrului, contemporani cu Burebista, sunt amintiți și în alte plăcuțe:
Oroles, Zorzieo și Bazorio/Vazorio.
Marele sfetnic al lui Burebista, Megaso Ceneu, este reprezentat
privilegiat: portretul este ”din față” (ca și la ”divinul” HAMO) și ”în picioare”
(nu doar bust). El este însoțit de doi purtători (închinători) de
stindarde/drapele ”religioase”. De altfel, o diferențiere asemănătoare
caracterizează și prezentarea lui Burebista. În apropierea bustului său se află
un bovideu așezat și un purtător al stindardului ”cap de lup cu trup de balaur”.
Elemente de dicționar:
 Consiliul Militar;
 = (al) Măreților Geți;
  Consiliul Militar;
Ğ de sub comanda;
St(ăpânului) Burebista
  = supuși, credincioși;
 = (sub) zei puși;
 = luptător (aici, divin; la romani athleta era luptător la jocurile olimpice,
atlet, precum gr. atlet = αθλητής; v. Plăcuța 113);
 contra;
 = regatelor;
 Dromichete;
 = a fost cel ce l-a învins pe (, care înseamnă ”a supune” este folosit
aici,evident, emfatic);
- 121 -

= Lisimach;
M(arele) dintre regii noștri;
 Hiseu / Hiseio;
 a domnit peste;
 = sciți;
 = regatul vitejilor lui Bo (sau al boiilor);
 = divin stăpânitor (în);
 = Panonia;
 = Moesia;
M. Demaroe;
  contra;
 (lui) Antigoneos;
 Macedoneanul;
  mega (gr. μεγας, μεγαλος = mare);
Č  Ceneu, părintele divin (gr. θεός = zeu);
 divinul divinilor;
 = sarmații;
 = tracii;
 returneazăfr. retourner; lat. retro = înapoi, retrorsus = întors înapoi);
 = Istrul;
 = geților.

*
* *

Plăcuța 052: Tratatul istrenilor privind competențele Genuclei


- 122 -

ĞĞ
istro geta reca Bo so edeo gi-eno ri ME po u cui
Istro - Gete regate ale lui Bo au stabilit ca acela ce cârmuitor va fi pus (și) din care
Ğ
mato davo armeu riu ra dapue delu on Genuclo pue
mare cetate armata râul va guverna după/cf. decizie la Genucla se va pune

bisicu do ediu ze Mo giezomito corolie mato luesue
templul prin decizia zeului Mo e cel pus de zei să încoroneze pe cel mai ales/lăudat
ĞČ
gie- pue montu ro a zieu on ancieo glotelo pesto maero
care va fi pus `înalt guvernator divin` în vechea vorbire Suveran Mare
Ğ
virei davo so edu sa theiu geto trase iu on
Bărbat al cetății ce va fi stabilit de preoții geți Semnată a fost/de mine în
ĞČ
talipico Genuclo se cotopolo Ceneu `p a ih
Falnica Genucla de însuși Prea Sfântul Ceneu și de sfinția sa

 IstrianoKormio
ĞČ
tropeio sotob ge-ro mato Boerobiseto cotopolu Ceneu
Consiliul peste care conduce Marele Burebista Prea Sfântul Ceneu
Ğ
M. Duazo dio Zabelo agate zo c. Sarmigetuzo
M(arele) Duazo Zeul Zabelo (al războiului) Sf. Sarmigetuza
„Regatele istro-gete ale lui Bo au stabilit că acela ce va fi pus
cârmuitor, precum și armata cărei mari cetăți va guverna Râul se vor
pune potrivit deciziei Genuclei. Templul, prin proclamația zeului Mo, în
numele zeilor, va încorona suveran pe cel ales să fie `înalt guvernator
divin`, în vechea vorbire, (adică) Suveran Mare Bărbat al cetății, pe cel
care va fi stabilit de către divinii preoți geți. Semnată / scrisă în falnica
Genucla de însuși Prea Sfântul Ceneu și de Sfinția Sa Kormio Istreanul.”
Textul principal al plăcuței este înscris în dreptunghiul din dreapta, în
jurul portretului lui Burebista, iar ultimele cuvinte sunt notate în dreapta
desenului care reprezintă Sarmigetuza. Plăcuța, din care lipsește un fragment,
este de tip ”trupeum”. De fapt, avem de-a face cu un fel de tratat semnat de
liderii regatelor getice istrene reunite în Consiliul Militar
(”Ğ” = ”consiliul suprem de comandă”) condus de
Burebista și girat de autoritățile religioase supreme: Ceneu și Kormio
- 123 -

Istreanul. Textul trebuie corelat cu înscrisurile de pe Plăcuțele 013, 080 și 122.


Plăcuța 010 conține un text aproape identic și reprezintă ordinul emis de
autoritățile religioase în conformitate cu decizia Consiliului Militar Suprem
de mai sus.
”Suveranul asupra stătător” este numit „”, un fel
de ”primar”. Cuvintele ”maire” din limba franceză și ”mayor” din limba
engleză au același înțeles. Cuvântul ”bărbat” este folosit asemenea
latinescului `vir` din compusele `duumviri` și `triumviri`. Expresia ”maire
viro” se întâlnește și în textele care se referă la perioada ”Decebal”.
Funcția ”Marelui Bărbat” există, potrivit unor indicii din plăcuțe, pentru
fiecare davă importantă. La vârful ierarhiei religioase (și tribale) a statului
get, Marele Bărbat este cel care reprezintă suveranitatea statului, în absența
regelui. Marele Bărbat împreună cu comandantul militar (domnitorul), Șeful
Consiliului Suprem (trupeum), constituie adesea o conducere bicefală a
statului get.
Textul ne precizează că, în limbaj mai vechi, funcția ”Marele Bărbat”
era numită ”” care s-ar putea traduce prin ”cel înălțat
guvernator de către zei” sau prin ”înaltul guvernator divin”.
Duazo, cel care l-a desemnat pe Burebista succesorul său la tron, este
aici consemnat ca ”divinitate” girantă a tratatului, deoarece, între timp,
plecase la ceruri, să se alăture Zeului Războiului (Dio Zabelo). Însuși Zabelo
este invocat ca apărător al celor convenite. Dar nu este singurul zeu chezaș al
celor convenite. Sub portretele lui Ceneu apare ””Zeul cel Bun
(Preotul cel Bun). În dilema lui Zamolxiu, prezentată în Plăcuța 002, cel ce
ținea ”de două lumi” avea și alternativa de a coborî la acel ZEIBUN, unde urma
să-și însușească preceptele pitagoreice.
Elemente de dicționar:
Ğ  (ale) geților istreni;
 = regate (protejate de) Bo;
 au stabilit (rom. edict, lat. edo,ere = a da la iveală, a face cunoscut, sau
edico = a declara public, a ordona, a proclama);
ĞĞ+ acela ce ( Ğ = care +  acel, ca lat. unus = unul, una, pron.nehot.
care, în textele plăcuțelor, se referă la personalități pământene sau
divinități);
  cârmuitor, care guvernează;
   va fi pus (rom. a pune, pus și lat. pono, ere); ME poate fi prescurtarea
de la ”mato erigerio”, adică ”mare guvernator”, care este folosită pentru
a desemna asociatul la conducere al șefului (militar) suprem al statului
get sau pe un locțiitor al acestuia; nu ignor nici apropierea de mis, met
de la fr. mettre = a pune, a aranja;
 = (și) din care (rom. cine, lat. qui, quis);
  mare cetate;
- 124 -

 = armata (rom. arme, armată);


 râul va guverna (”riu” cf. rom. râu și și lat río = fluviu, râu);
 = după, potrivit cu (rom. după, lat. apud sau de post);
  = decizie, alegere (lat. deligo, eligo = a alege);
Ğ = în/la Genucla;
 se va pune (v. mai sus);
  templul (rom. biserică);
  prin decizia (v. mai sus 
 zeului Mo;
  cel de zei pus, în numele zeilor (gi =cel care + zo = zeitate + mito = pus
cf. fr. mettre);
 să încoroneze (rom. a încorona, coroană, corolă, fr. couronner, corolle,
lat. corona, corono = a încorona);
  = cârmuitor, suveran; mare, măreț;
  ales, lăudat (fr. élu = ales, élisez = a alege prin vot, louez, louer = a
lăuda);
Ğ care va fi pus (gie+poe);
 înalt guvernator (rom. munte, lat. mons, tis = munte + ro = a guverna);
 = în numele zeilor, divin;
Č = în vechea (rom. antic, lat. antiquus, anticus = vechi, de altă dată, ante =
înainte, antecessio = precedare);
 vorbire (rom. glotă, fr. glotte; sens confirmat în alte cinci texte);
 = suveran, asupra stătător (rom. peste, deasupra; poe + sto, lat. super);
 Marele Bărbat (vezi comentariul la text);
  al cetății;
 ce va fi stabilit (v. mai sus);
 de preoții( gr. θεός = zeu):
Ğ   geți;
 = semnată a fost în (rom. a trasa, trasare, fr. tracer = a trasa);
 falnica;
Ğ  Genucla;
  de însuși;
  prea sfântul;
Č Ceneu;
 și) de sfinția sa;
 = Istriano
 Kormio;
 = Consiliul;
Ğ = Suprem de Conducere;
 Zeul cel Bun (gr. αγαθα, αγαθος = bun).

*
* *
- 125 -

Tăblița 010: Despre competențele Templului din Genucla


re cheio u so eder sumi peu cuie davi oa remeu riu
Conducătorul care va fi dezvăluit că la vârf va fi pus și cărei cetăți îi revine a râului
Ğ
ra dapue delu on Genucla lo bisico du dieu J/Șo ghe zo miso
guvernare după decizia din Genucla Templul al Zeului J/ȘO de zei pus
Č
coroa lo mato lo ae pune do monto ra ziu on ancio
va încorona pe stăpânul care vor fi pus cel înălțat să guverneze pt. zei la cei vechi
Ğ
peste e di maere birio so tropeiu davo geto
deasupra stătător și Marelui Bărbat va fi în Consiliul Militar Suprem Davo-Get
Ğpe marginea din stânga): 
on Sarmigetuza dio m tio
din Sarmigetuza divinul mare preot
”Conducătorul care va fi desemnat pe cea mai înaltă treaptă și
cărei dave îi revine guvernarea râului mai sus de Genucla, după luarea
deciziei, la Genucla, în Templul zeului J(Ș)u, investit cu putere divină, se
va încorona cel ”înălțat să guverneze în numele zeilor”, cum ziceau cei
vechi, Deasupra Stătător (suveran) și Mare Bărbat, care va face parte din
Consiliul Militar Suprem al davogeților din Sarmigetuza.”
- 126 -

Absența oricăror însemne laice, alfabetul folosit și textul însuși arată


că acesta din urmă trebuie să fie emanația unor autorități spirituale. În
chenarul textului se repetă cinci ornamente diferite, care ar putea fi
sigiliile ”semnatarilor”.
În text se observă litere suprapuse și o imbricare în final. Pe marginea
din stânga se află o piramidă de litere imbricate menite să reprezinte o entitate
cultică. Lectura corectă a literelor este dificilă. ”Cuvântul” din final, TIO, este
o lectură sigură. Această configurație se află și în alte plăcuțe. Expresia din
latura stângă este, cel mai probabil, având semnificația ”divinul
mare preot”.
Așa cum am avertizat în comentariul la textul din Plăcuța 052,
înscrisul de față este reluarea pe linie sacerdotală a deciziei Consiliului Militar
Suprem, condus de Burebista, referitoare la ceremonia de înscăunare a
Marelui Bărbat la templul lui J/Șeu din Genucla. Începutul și sfârșitul celor
două texte diferă. În cel de față, ni se spune în plus că Marele Bărbat va fi
cooptat automat în Consiliul Militar Suprem din Sarmigetuza.
Din motivele arătate mai sus, elementele de dicționar vor cuprinde
doar cuvintele care nu figurează în textul din Plăcuța 052.
Elemente de dicționar:
 = conducătorul care;
 = va fi dezvăluit/desemnat (lat. edo,ere = a da la iveală, a face cunoscut);
 la vârf va fi pus (lat. sumus = cel mai înalt, cel mai de seamă + peu);
 cărei cetăți;
 îi revine (rom. rămâne, lat. remeo = a se întoarce, a reveni);




 = va fi în Consiliul Militar Suprem;
Ğ Davo-Get;


*
* *
- 127 -

Plăcuța 122: Să împlinești voința divină


nobalo boerobisto teu dio nobaliea onsontiu tracu sieso
Nobile Burebista divinul dintre nobili contra tracilor înșiși
ČČ
onturnio onsonto ca recesio du fio rotu voio acino
te-ai întors împotriva ca să se retragă a fost a lui însuși Ra vrerea ținuturi
Ğ
a u re mi u serva(?) ro ne gi-u-sio ra deo cheu tu ro zoa
unde pe Ra m.i. să-l slujească regatele lor să fie Ra zeu care ești regele zeilor
Č
lu elu deo zabelo tecio re n te lo bo iloru so ropus
lui el zeul Zabelo i-ai spus Ra n. părinte ai lui BO viteji au fost puși la loc
Ğ
priso siu dieo lo ro un asatu zieo amonuzis on Genuclo
(Mă) prind pe al zeilor rege un tărâm al zeilor să amenajez în Genucla
Č
acino poesta davo lo ghezomitu cueo peo mo pelu so
ținut suveran cetate pe care zeii au ctitorit-o în care a pus MO îngropați să fie
ĞČ Č
lo ro un ge ziceo lo capo nu lu ilo dieu Ș/Jiu acino
regii unde este ceea ce i se zice ”lăcașul sfânt/preot al zeului zeilor”...(al lui) Șeu ținut
- 128 -

Č
fer zesko voio prinsu traso cotopolo cenio
să fac zeilor voia mă prind semnează Preasfântul Ceneu
”Nobile Burebista, tu, divin nobil, înșiși împotriva tracilor te-ai
întors, împotriva celor care să se retragă era chiar voința lui Ra, ca
ținuturile să revină la cei cărora Ra le dăduse, ținuturi unde ei să-l
slujească pe Ra, Marele Zeu, unde să fie regatele lor, (voință) despre care
tu, rege al zeilor, l-ai înștiințat pe zeul Zabelo. Ra, Nobile Părinte, vitejii
lui Bo au fost repuși la locul lor. Mă prind pe al zeilor rege că voi face un
tărâm al zeilor pe meleagurile măreței Genucla, cetate ctitorită de către
zei, în care MO a pus să fie îngropați regii, unde este ceea ce i se
zice ”lăcașul sfânt al zeului zeilor”... ținutul lui Ș/Jeu. Să fac voia zeilor
mă prind.
Semnată (scrisă de) Prea Sfântul Ceneu.”
Acesta este răspunsul-angajament al lui Ceneu față de împuternicirea
dată de suveranul Burebista, conform Plăcuței 013, de a reforma administrația
locală, organizarea cultică și comerțul din comptoarele de la malul Mării
Negre, după campania de recucerire a teritoriilor vest- și nord-pontice. Este,
în același timp, și un adevărat Te Deum [laudamus].
Reamintesc credința davogeților că strămoșii lor căzuți în luptă
continuă să viețuiască într-o lume divină care este reflectarea în ceruri a
situației de pe pământ. Așadar, când pământenii au revenit în ținuturile lor
tradiționale, aidoma s-a întâmplat și cu strămoșii lor aflători în ceruri.
Numele ”Șiu” (poate ”Jiu”, inițiala notând probabil un sunet între ”Ș”
și ”J”) este o ”codificare” pentru divinitatea numită uneori ”părinte, preot
divin”, transcrisă cel mai adesea prin J/Șeu. În Plăcuța 001, ni se spune că
Zamolxiu a ales cetatea Genucla pentru a le deveni părinte spiritual
locuitorilor din împrejurimi. Cel care dă numele ținutului, Șiu, este un
înaintaș al lui Zamolxiu. În alte plăcuțe vocalele din numele ”Șiu” prezintă
variațiuni, dar într-un text ”semnat” de Ceneu trebuie să ne așteptăm la o mai
mare acuratețe ?
Elemente de dicționar:
 = nobile;
  Burebista;
 = divinul dintre / părintele divin (gr. θεός = zeu);
 = cei nobili / al nobililor;
 = împotriva, contra;
 tracilor înșiși;
  te-ai întors (”on – în” + lat. tornare = a învârti, a răsuci, rom. înturna);
 = împotrivă ca;
- 129 -

Č = să se retragă (lat. recessus = retragere);


a fost a lui însuși Ra /a celor jertfiți (?);
   vrerea;
Č = ținuturi (sens confirmat în peste zece plăcuțe);
 = unde pe Ra m.i. (m.i. de la ”mato ieo”, expresie uzuală în textele
plăcuțelor); , de la lat. melius = mai bine ?;
 = să păstreze (?); (ca lat. servo = a păstra, a ține, a rămâne locului ?);
Ğ = regatele lor să fie (poate , ca lat.usus = folosire, folosință);
 = Ra, zeu care ești;
 = (însuși) regele zeilor;
 lui (el, precum lat. illum, illa); sau el + art.hot.;
 zeul Zabelo
Č  = a informa, a instrui; a ști, a cunoaște (precum eng. to teach); sens
confirmat în alte șapte texte;
 = Ra, n(obil) părinte;
 ai lui BO viteji;
 au fost puși la loc
 = (mă) prind (rom. prinde, prindere, lat. pre[he]ndere);
 pe al zeilor rege;
 = un tărâm al zeilor (rom. sat, lat. fossato = sat);
 = (nesigur !): a amenaja (fr. aménager ?) / precum MO a zis (lat. dicere =
a zice, dico = a zice, a vorbi, a numi ?);
Ğîn Genucla
Č  = ținuturi, meleaguri (v. și mai sus);
 = suverană, deasupra, asupra stătătoare;
  = cetate;
= cea de zei ctitorită (art.hot., = care + = zei +  =
pusă, precum fr. mettre = a pune);
 în care a pus MO;
 = îngropați să fie(sens confirmat și în textele din plăcuțele 107 și 124, cf.
gr.  = lut, argilă);
 = regii;
ĞČ unde este ceea ce i se zice / unde este acolo al zeilor;
 = lăcașul sfânt ( / al lor preot 
 al zeului zeilor;
Č (al lui) Ș/Jeu ținut;
  = să fac (rom. facere, lat. facere, fr. faire);
 zeilor voia, vrerea (v. și mai sus);
 mă prind (v. și mai sus);
 = semnată, scrisă (de);
 = preasfântul;
Č = Ceneu.

* *
*
- 130 -

Plăcuța 117: Comunicat sacerdotal

Ğ
sargeto mole davo sacoto/scieto
Sargeţii (din) Molio-Davo să știe că

ova dava soti do bisika seit on agloeto lo dio
să ne bucure/salutăm cetatea alipita la templu ”a șaptea” în graiul celor dintre
ĞČČČ
falangeo ci-eo saptaios necio davi cu cotopolo Ceniu
falange a venit a șaptea alăturată cetate cu Prea Sf. Ceneu
Ğ
do gi-eo haben casato zu ara M(ato) I(leo) co(pono) Zamolxiu
cei care dețin acasă pt zei altare Marele viteaz/divin Sf. Zamolxis

M(ato) t(eo) copolihe J(Ș)eu obuo capos sie Apolosu
Marele Părinte Prea sf. J(Ș)eu supune preot să fie lui Apollo
„Sargeții din Moliodava să știe că:”
I ”Salutăm cetatea care s-a alipit Templului, ”seita” (a șaptea), în
graiul celor dintre falange (brațe ale Istrului ?), care este cea de a șaptea
cetate ce se alătură lui Ceneu”.
II „Cei care dețin acasă altare dedicate zeilor, Mărețului, Divinului
și Sfântului Zamolxiu, și Mărețului Părinte Divin, Prea Sfântului Ș/Jeu,
se vor supune preoților lui Apollo.”
- 131 -

Sub propoziția inițială, cele două înștiințări sunt dispuse distinct pe


două coloane. În coloana din stânga, este salutată ”alăturarea unei noi
cetăți la Templu”. Aflăm astfel că cetățile aflate între brațele Istrului au cerut
să se alăture preasfântului Ceneu, ceea ce înseamnă că uniunea burebistană a
înglobat cel de-al șaptelea centru de cult. Faptul relatat trebuie relaționat cu
textele din alte tăblițe, inscripționate în Genucla și Sarmigetuza, care
consemnează încununarea cu succes a misiunii încredințate de Burebista lui
(De)Ceneu cu ocazia campaniei din ținuturile de pe țărmurile de vest și nord-
vest ale Mării Negre.
Ambele coloane de text au în partea de sus desenul unei cetăți (față și
spate ?). Cel din coloana din stânga este însoțit de literele G(e) și A imbricate,
ceea ce poate fi prescurtarea de la GenuclA.
Orientarea ”cultică” înscrisă pe coloana din dreapta, aduce implicit
informația că, cel puțin, în ținuturile nou înglobate în uniunea statală a lui
Burebista, geții și dacii aveau altare de domiciliu.
Elemente de dicționar:
Ğ Sargeții;
 = Moledavo (în altă parte: Molio-Davo);
 să știe că (nesigur !, probabil precum lat. scio, scire, scii, scitum = a ști,
dar, din motive de ”pronunție”, s-a intercalat litera ”O” mută);
  salutăm (lat. ovo, ovare = a sărbători triumful, a jubila, rom. ovație);
 cetatea alipită (lat. socio = a uni, a lega; socius = părtaș, aliat; rom. soț);
 = de/la templu;
  = seit (”a șaptea”, potrivit explicației din text);
 în graiul;
 = celor dintre
Ğ falange (gr. φάλαγγα = falangă, aici: braț, ramificație a fluviului);
Č  = cei de acolo (lat. eo = acolo), cea venită (lat. eo = a merge);
 a șaptea (rom. șapte, lat. septem);
Č = cetate alipită (lat. necto = a împleti, a lega);
 cu/de Prea Sfântul (”co/cu”, precum lat. cum = cu);
Č  Ceneu;
Ğ cei care;
  dețin (lat. habeo = a avea);
 acasă (rom. casă, lat. casa = colibă, bordei);
 = pentru zei (ZOI) altare (APA: lat. ara, ae, etr. ar, ara);
 M(ărețul/stăpânul) divinul (”ileo”) Sf(ântul, cotopolo);
 = Zamolxis;
  = Măreț Părinte Divin (”mato theo”, prescurtare notată de regulă prin
suprapunerea celor două inițiale);
 = cel mai vestit dintre sacerdoți (”copo, capo” înseamnă sacerdot; aici,
cuvântul are un sufix care sugerează... superlativul);
  J(Ș)eu;
- 132 -

 = (se vor) supune (rom. obedient, lat. obediens, eng. obey = a asculta de);
 preoți, sacerdoți; (de notat ”s”-ul final !);
  să fie/ ai lui;
 = lui Apollo.

*
* *

Plăcuța 128: Denunțarea tratatului cu Mosileu

Ğ: Ğ
Vere sto lue Boerobisto lo armoso cateleio davo geto
Pe bună dreptate el Burebista în ale armelor priceput viteaz davoget
Ğ
neghiu seleat reso Mosileo roso tribo aiu sito rio di
denunță ticăloasa faptă (a lui) Mosileo? Tribali roșii având așezări pe râu de la

medio tu limiu rieo tu po mu loe Caiu rieo due soe
mijloc până vărsare regat să supună lui Caius să guvernare cu ai săi
Ğ
lubiumu ezigeo nueu zi Marosie pusere to xiu riomionu
îndrăgiți ieazigi pe noul zeu Marosie impus să fie/lor de Romani
Ğ
so on a do vereo degi siendio so nobalosi roso tribo so fia
astfel că de-adevărat ce i-a scindat pe nobilii Tribali roșii (ori) să fie
- 133 -


uonu po a esto zieu nie patie ula hi fatisu a rudio
uniți sub fosta divinitate a lor îngăduință fie să se fi făcut frate/rude cu
ČČ
cue nue tetupcio ci-ea fetuu io pasu matu di on
cei de care noi pe toți dumnealor le-am făcut lor apărare Domnitor .... în
Ğ
Sarmigetuza
”Pe bună dreptate, el, Burebista, strălucitul comandant al
armatei davogete, a respins ticăloasa faptă a lui Mosileo de a pune pe
Tribali roșii, care sunt așezați pe râu (Sava, Tupomu ?), de pe la mijloc
până la vărsare (în Istru), sub a lui Caius guvernare, cu ai săi iubiți
ieazigi. Noul zeu Marosie (Marte) le-a fost impus lor de romani și, astfel,
cu adevărat, nobilii tribali roșii au fost scindați în cei cărora li s-a
îngăduit să rămână uniți sub vechea lor divinitate și cei care s-au
subjugat acelora de care anterior noi pe toți i-am apărat.
(dată/scrisă) La Sarmigetuza.”
Deasupra și dedesubtul cavalerului trac: ”Mărețul ”
În numele Mozileo, litera ”Z” ar putea fi ”S”. Personajul trebuie să fie
regele Moliseios din Sirmium. Probabil că, oricare ar fi fost ordinea sunetelor,
pronunția era relativ aceeași. Din motive evidente, numele nu este însoțit aici
de titlul ”basileu” (rege). Faptul că populația este numită ”tribalii roșii” ne
confirmă că este vorba de Sirmium. Tribalii erau un trib tracic (sau ilir) aflat
la sud de Dunăre, în nord-vestul Bulgariei și nord-estul Serbiei. În timpul lui
Filip al II-lea erau organizați într-un stat independent, pe care-l supune
macedoneanul. Aici, ne aflăm cu circa 320 de ani mai târziu. Teritoriul cuprins
între Vidinul de azi și râul Morava găzduiește și azi o foarte numeroasă
populație românească. Râul din expresia care delimitează zona locuită de
tribali este, în lumina acestor considerații, Sava.
Cetatea Sirmium, situată în antichitate pe malul Savei, unde se află
actuala localitate Sremska Mitrovica (din Serbia), era locuită de iliri și celți.
În secolul I î.Hr. este cucerită de romani și ulterior ajunge capitala provinciei
Panonia Inferioară. Istoricii consideră că romanii au supus definitiv cetatea
Sirmium în anul 14 î.Hr. Deci la momentul istoric la care se referă textul
plăcuței, regatul cu capitala la Sirmium trebuie să fi cunoscut o relație ceva
mai demnă cu romanii.
Regele Mosileios din Sirmium figurează ca principal cosemnatar al
tratatului (”trupeum”) menționat în Plăcuța 058, alături de regele Sarmiz (al
sarmaților ?). Acolo, tânărului și remarcatului om de arme Burebista i se
încredințează apărarea (față de romani) a semnatarilor. Deci, se dovedește că
- 134 -

înțelegerea denunțată a existat într-adevăr, iar expresia ”înfrățirea cu cei de


care anterior i-am apărat” are cel puțin acoperire scriptică.
Ceea ce este dificil de armonizat cu referirile istorice constă în
menționarea iazigilor ca favoriți ai romanilor în același context. Potrivit
istoricilor, iazigii trebuie să se fi aflat încă la nord de gurile Dunării în timpul
lui Burebista. Prezența iazigilor în Câmpia Panonică se crede că ar fi
rezultatul unei migrații sugerate de romani. Iazigii au fost o ramură a
sarmaților situată la est de Volga, de unde au venit în nordul Pontului și au
continuat să fie migratori cu turmele lor. Ca ramură a sarmaților, este posibil
să fi ajuns într-un număr nu foarte mare în Câmpia Panonică. Iazigii panonici,
chiar și după supunerea Daciei de către romani continuau să fie clientelari
Romei.
Referirea la iazigi (care, fiind sarmați) ne face să credem că Burebista
a denunțat întregul tratat din Plăcuța 058. De fapt, potrivit noilor realități
politice și militare, el încheiase deja alte înțelegeri din postură mult mai înaltă
decât aceea din timpul foștilor lui ”angajatori”.
Elemente de dicționar:
 pe bună dreptate (lat. vero = într-adevăr + sto = a sta)
  = el;
 = Burebista;
  în ale armelor (lat. arma = arme; armată)
 = priceput viteaz (lat. cato = cu pricepere + elueco = a străluci sau ileo =
viteaz, divin);
Ğ = davoget;
Ğ= să spună ”nu” ticăloșiei (lat. nego = a spune nu + scelus = nelegiuire,
ticăloșie); grupul de consoane ”sc” este notat, de regulă, doar cu ”s”;
  faptă (lat. res = faptă, lucru);
 = Mosileu;
 = tribali roșii;
 având așezările pe râu (”aio” + ”sito” - rom. situa, fr. situer, it. situare,
cf. lat. situs = așezare + ”riu” - rom. râu, lat. rivus = râu);
 = de la mijloc (lat. medium = mijloc, medius = mediu, aflat la mijloc);
 = până la vărsare (lat. limes = hotar, graniță; cale); prepozițiile ”di... tu”
formează expresia ”de la.... la” (lat. tam ?);
  = regat ;
 = (? a ceda, a supune ?);
 = lui Caius;
să guvernare cu ai săi
  îndrăgiți (lat. libet - arh. lubet = a place, a face plăcere);
Ğ = ieazigi;
 noul zeu (lat. novus = nou, rom. nou);
 = Marosie (zeul războiului la romani, Marte);
 impus (lat. pono, posui, positum = a pune, fr. imposer = a impune);
- 135 -

   să fie / lor;


 = romani;
  astfel că (?);
 de-adevărat;
Ğ ce i-a scindat ( lat. scindare, fr. scinder, rom. a scinda);
 pe acei nobili;
 = tribali roșii;
să fieuniți;
 sub;
 divinitatea lor;
 = îngăduire (lat. patior = a suporta, a îngădui);
 = sau să ;
 = facă / să-și facă (lat. facio, rom. a face);
  = altare (lat. ara, ae = altar);
  = (cu) zeii;
  = aceia / acelora / ai acelora;
  = noi;
Č pe toți chiar (lat. totus = toți + pte, pentru întărire)
Č le-am făcut
 = a lor apărare (i-am ferit, le-am asigurat liniștea); în Plăcuța 052, apare
cuvântul , cu semnificație apropiată.

*
* *

Plăcuța 080: Ceneu - cea mai bună alegere


- 136 -

ČĞ
once lorios onturno catalio elueso cueu falangeu se chi
La a lor întoarcere pricepuți oșteni să aleagă care falange cei ce au fost
Č
meloe du eo zabelue soe sar vachie roe don lo so
mai buni în vremea război acele de sus goale funcții de comandă date acele
Ğ
faxezo due lo armoso reca u e vacu teo armusoe davo getu
decizia de a armata cârmui unde goale preot armata Davo-Getă
Č
ta ro seu enu oni sa voeu due che so lue lo Ceneu eliu
pt ca regatele lor să fie unite au vrut (și) ca să fie el însuși Ceneu cel ales
Ğ
a ze so por tue Genuclu elua cueio due toe? foa re 
de zei a fost înainte preoții Genuclei la alegerea acelui dintre preoți să cârmuiască
ĞĞ
deu are gi-eo lo casitu reu due davo geto no ei fo eliu
de/în altarele de acolo casnice să conducă ale Davo-Geți ei (toți?) au ales
Č
ceneu diu dunizetu lo patri deo
pe Ceneu Preot dăruit de zei Marele Preot (Părinte divin)
ĞČ
sarmigetuzo matio boerbisto cotopolo ceneu toe zo
Sarmigetuza Mărețul Burebista Înalt prea Sfinția sa Ceneu părinte divin
”După ce au revenit, străluciții viteji au purces să aleagă pe cel a
cărui formațiune de luptă a fost cea mai bună în război, pentru a fi ocupa
dregătoria vacantă și pentru a i se da decizia agreată de zei ca să conducă
armata și pentru funcția vacantă de sacerdot al armatei. Pentru ca
regatele lor să fie unite, și-au exprimat voința ca cel ales să fie chiar
Ceneu, cel care fusese ales și de zei pentru că preoții din Genucla, când
au avut de ales care sacerdot să cârmuiască altarele și lăcașele de cult
dedicate lui Ra ale davogeților, l-au ales pe Ceneu Preot dăruit de zei,
Marele Preot.
Sarmigetuza - Stăpânul Burebista - Înalt Preasfinția Sa Ceneu -
Părinte Divin”
Ultimul rând din traducere cuprinde cea mai mare parte din textul
înscris cu caractere ”sacre” printre elementele grafice. Pseudo-hieroglifa
(ideograma) marcată în reproducerea fotografică este al doisprezecelea
element al corespondenței ”ideograme – transliterări” din Plăcuța 116,
transcris acolo prin ”” (Cel Înțelept).
- 137 -

Dacă Ceneu este aici sub imperiul împuternicirii date de Burebista în


conformitate cu textul din Plăcuța 013, deznodământul relevat prin textul de
față ilustrează abilitățile politice ale celor doi mari bărbați și eficiența
acțiunilor lor, care au atras admirația contemporanilor și a generațiilor care au
urmat.
În Plăcuța 126 se vorbește de ”tripaleto armoso” (armată dispusă pe
trei fronturi de lupta). Aici se spune ”falangeu” (formațiune militară). Nu
poate fi vorba de falangele ”macedonene”, contextul nu justifică prezența
unui termen de tactică militară însușită de davogeți.
Formula ”dăruitor/donator de patrie” folosită în text pentru Marele
Preot Ceneu este un argument pentru ”trecerea” muritorului Ceneu, încă din
timpul vieții, printre divinitățile civilizatoare. În finalul textului este
numit ”preotul zeu” (zeul preoților). Davogeții credeau că un divin erou
civilizator sau un zeu autentic i-a ales să îi fie credincioși, stabilind și locul
patriei lor (pentru davogeți, vezi Zamolxiu, Plăcuța 001). Atât Burebista, cât
și Ceneu sunt numiți în texte diferite ”făuritori de patrie”. Burebista le-a
înapoiat patria geților când a reușit să înlăture orice dependență de sarmați și
traci. Mai mult, Burebista întregește ”patria” geților prin campaniile militare
care au dat contur impresionantei construcții statale pe care o conducea la un
moment dat. La acest din urmă proces, a participat și Marele Preot Ceneu nu
numai cu abilitățile sale spirituale, ci și cu priceperea dovedită în calitate de
comandant de oaste. Pentru alipirea de noi teritorii la statul get, da, Ceneu
este el însuși ”făuritor/donator de patrie”. Ca o recunoaștere a meritelor sale,
Burebista reînființează o veche demnitate getă – instituția Marelui Bărbat, pe
care i-o încredințează lui Ceneu. În absența unei rege în fruntea statului,
Ceneu reprezenta din acel moment suveranitatea statului get.
Elemente de dicționar:
Č  = la, când;
 = a lor;
 = întoarcere;
 priceput viteaz (lat. cato = cu pricepere + elueco = a străluci sau ileo =
viteaz, divin, poate chiar ille);
 = să aleagă (lat. eligo = a alege, fr. elu = ales, élire = a alege);
  = care;
Ğ = formațiune de luptă (ca în lb. greacă);
  cei ce au fost;
 mai buni (lat. bonus = bun);
  = în vremea, pe timpul (lat. eo = acolo; atâta timp);
 = război;
  = acele;
  = de sus, înalte (fr. sur = asupra, lat. siro = șiră ?);
Č = goale (lat. vacuo = a goli, vacuus = gol, neocupat, liber);
- 138 -

  = funcții de comandă;


 = date (lat. donare = a da, fr. donner = a da);
 = acele;
 = decizie, ordin divin;
  de a;
  armata;
  cârmui, guverna;
  unde;
  = goale (lat. vacuo = a goli, vacuus = gol, neocupat, liber);
  = preot (gr. θεός = zeu);reg
 = armata;
Ğ = davogetă;
 pentru ca regatele lor;
 să fie unite;
 au vrut (lat. volo = a voi, a dori, voluntas = voință, dorință, rom. a voi);
 = ca să fie;
Č el însuși Ceneu;
 ales (lat. eligo = a alege, fr. elu = ales, élire = a alege);
 de zei a fost;
 = pentru preoți (gr. θεός = zeu);
Ğ Genuclei;
  alegerea;
 aceluia;
 dintre preoți;
 să cârmuiască (lit. să facă guvernarea);
Ğ  a altarelor de acolo (lat. ara, ae = altar);
 = lăcașele de cult (de domiciliu);
 = să conducă ale;
Ğ = davogeți;
 = dar ei (?);
  au ales (lit. au făcut alegerea);
Č Ceneu;
  = preot divin;
 dăruitor divin (formulă uzuală care subliniază că există acord divin);
 = de Patrie;gr.πατριδα = patrie, πατερας = părinte, πατρικοςpărintesc);
Ğ Sarmigetuza;
 = mărețul, marele stăpân;
 = Burebista;
 Înalt Prea Sfinția Sa;
Č Ceneu;
 = părinte divin.
*
* *
- 139 -

Medalionul 112: Purtător de steag

(avers): Ğ 


M(ato) B(urebista) D(avo) G(etul) Căpetenie
reversĞ
tapo pant elo gt davo ș/j z
Purtător drapel distins get cetate Ș/J(eu) Z(eu)
Medalionul are pe una din fațete portretul ”emitentului”. În jurul
portretului figurează inițialele ”M B D G H” care ar putea proveni de la
„Mato Burebista (al) Davogeților Hiliarh”. Sub portret apare prescurtarea
„copo” (), ”căpetenie”, care ar putea proveni și de la „kopono” -
„sfântul”.
Pe fațeta opusă, pe lângă inițiale de cuvinte și prescurtări, apar și
câteva cuvinte întregi, dintre care ”” (drapel, stindard), ”” (cetate)
și  (distins, lăudat), care au semnificații confirmate în mai multe plăcuțe.
Deținătorul medalionului trebuia să se fi evidențiat fie ca port-drapel, fie ca
depunător de drapele pe post de jertfă, trofee de luptă. Inițialele din finalul
textului provin ipotetic de la ”Ș/Jeu Zio” - divinul J/Șeu.
Elemente de dicționar:
  = pentru că a pus;
 = drapel, stindard (lat. pando = a desface, a da la iveală și pannus =
bucată de stofă, fâșie, cârpă);
  = distins, lăudat, ales;
Ğ = geto davo.

*
* *
- 140 -

Medalionul 113: Distins în bătălie


 fațeta cu portretul ianiform


Pudio atleu lue zamuelo onsonto riomuno so nobalie
Pe zei ! (decret) luptător al lui Samuel contra Romanilor să fie nobil
 
loe do lo patrdo
el al Patriei
(fațeta cu portretul de sacerdot:

ČĞ
mato tio co(topolo) ce-sto teu ilio Sarmigetuza
Marele Preot Sf(ântul) ce stă ... părinți ... divini Sarmigetuza
”Decret. Luptător al lui Zamuelo contra romanilor este (desemnat)
nobil al Patriei.”
”Marele Preot, Sfântul, care peste divinii preoți stă ? (la)
Sarmigetuza.”
În fațeta cu portretul unui prelat, textul este scris cu caractere
sacerdotale. Din păcate, lectura a două grupuri de litere imbricate este
nesigură. ”Zamuelo” este Zamolxiu, potrivit textului din Plăcuța 110.
Elemente de dicționar:
  = decret (lit. ”Pe zei !”);
 = luptător (gr. αθλητής = luptător, atlet, αθλoς = luptă, faptă eroică);
 = lui Zamuel (Zamolxiu);
 = contra, împotriva; dvg. ”on” = în + ”sonto” = contra;
- 141 -

 = romani;
 = este (va fi) nobil; înnobilat ?;
  = el;
  = al;
 = patrie (gr. πατριδα, rom. patrie)
 = Marele Preot;
  = sfântul (prescurtare de la ”cotopolo”);
Ğ  Sarmigetuza.

*
* *

Plăcuța 009: Burebista contra galilor

Č
Boerobiseto onsoticio do ilu ra vi do mato sarmatu
Burebista însoțit de vitejii vecini de Măreții Sarmați
ČČ
purcedieo onsontieo ato cue vi so galo ceu nastio
au purces contra subjugării acelor vecini de către Gali care s-au așezat
- 142 -

Č
on mesio boerobiseto retero din davoe so purcedue
în Moesia Burebista a luat înapoi/a scos din cetăţi i-au împins
ČČ
lo cetie ta u rinue acinu zo sto pi to on za ro to
pe aceia până la Rin ținuturi zeii au oprit deasupra din al zeilor regat
ČČ
giu-ro bio ceto galoe k. Ceniu ea so m.e. do dio
al lor regat (mai) tare acei Gali Sf. Ceneu a fost acel m.e. al zeului

zabelieo p- ato berie situ lari serio sarmatui vir
Zabelo spre a supușilor admirație s-a aflat Sorții au fost (de partea) Sarmaților viteji
ĞĞ
ge-rio varu seio davo geto
dintre viteji au fost Davo-Geții
”Burebista, însoțit de vitejii vecini, măreții sarmați, a purces
contra asupririi vecinilor de către acei gali care s-au așezat în Moesia.
Burebista i-a alungat din cetățile lor, urmărindu-i până la ținuturile de
la Rin. Divinitățile care erau deasupra, în regatul zeilor, s-au oprit în
vecinătatea ținutului acelor gali. Sfântul Ceneu a fost cu adevărat marele
locțiitor al zeului Zabelo, spre admirația supușilor. Larii au fost de partea
sarmaților. Viteji au fost cu adevărat davogeții.”
Datele oferite de izvoare despre sarmați, discontinue și vagi, au
generat numeroase dispute între istorici. Voi încerca să colectez mai întâi un
minimum de referiri istorice care se armonizează cu mențiunile din plăcuțele
de plumb despre sarmați.
În primul rând rețin faptul că Sarmatai și Sauromatai, alternativ
folosite de autorii greci, denumesc aceeași populație (Pliniu cel Tânăr și
Jordanes). Saura, în limba greacă, înseamnă ”șopârlă” și se referă probabil la
aspectul solzos, de saurian, al armurilor specifice respectivei populații, care,
în absența scutului, protejau și calul și călărețul. Poate că nu este vorba doar
de o particularitate tehnologică ! Se cunoaște că animalul ”totemic” al dacilor
și geților era lupul. Ambele animale apar în configurația stindardului de luptă
bine cunoscut al geto-dacilor ! Conlucrarea dintre daci și sarmați, dar și
confruntarea dintre geto-daci și triburi de origine sarmatică (iazigii și
roxolanii) este atestată istoric în mai multe rânduri și în epoci diferite. În
textele tăblițelor se fac de asemenea astfel de referiri.
Pătrunderea sarmaților la nord de triburile dacice, între Carpați și
lanțul muntos căruia i-au împrumutat numele și, mai jos, spre gurile Istrului
s-ar fi făcut ca urmare a presiunilor exercitate de sarmații est-asiatici și din
- 143 -

nevoia de a găsi pășuni. În extremitatea vestică a marii populații sarmatice,


înainte de pătrunderea propriu-zisă în Europa, sunt atestați sciții. În mod
curios, plăcuțele de plumb amintesc vag de această seminție. Termenul skyt
din câteva plăcuțe are semnificația de ”altar”, ”lăcaș de cult”, ”templu”,
apropiat, ca înțeles și sonoritate, cu schitul din limba română modernă.
Femeile războinice scito-sarmate au inspirat mitul Amazoanelor.
Suprapunerea sau alăturarea celor două seminții, scită și sarmată, este
frecventă la autorii care-i amintesc în scrierile lor (Hippocrates, de exemplu).
Pentru a înțelege subiectul propriu-zis al Plăcuței 009, trebuie să
remarcăm prezența în vecinătatea și, poate, în teritoriului controlat de
Burebista, aflat în expansiune, a unei populații numită în plăcuță ”gali”
răspândiți la est de bazinul lor tradițional.
Popor celtic, galii locuiau pe un teritoriu vast care cuprindea, în înțeles
modern, nordul Italiei, Franța, o parte vestică a Elveției, Belgia, dar și teritorii
la vest de Rin din actuala Germania și Olanda. Galii răsăriteni (de la vest de
Rin) au migrat spre Tracia și nordul Greciei, pe la anul 281 î.Hr. Invazia celor
trei armate celtice a fost respinsă și vorbitorii de limba galică s-au difuzat în
grupuri mai mari sau mai mici pe o zonă vastă. Prezența lor este atestată și în
Transilvania până pe la anul 200 î.Hr., când dispar ca urmare, probabil, a
presiunii dacilor și sarmaților. Trebuie că prezența Boilor (și a altor triburi
celtice) prin câmpia panonică le provoca neplăceri atât neamurilor getice
prezente până în vecinătatea Bratislavei, dar și sarmaților a căror extindere
atinsese malul Rinului.
Boiii conduși de căpetenia Critasiros (marea – lunga – teroare, sau
marele cutremur, în limba galică) sunt puși pe fugă din Bohemia de către
Burebista între 60 și 59 î.Hr.
În ilustrațiile din tăbliță apar și trei ambarcațiuni cu mai mulți vâslași,
ceea ce sugerează că urmărirea triburilor scitice (galice) s-a făcut și de-a
lungul unei ape, aceasta fiind desigur Dunărea în amonte de confluența cu
Sava, ceea ce ar corespunde localizării triburilor urmărite de armata lui
Burebista. Probe arheologice atestă prezența geților pe ambele maluri ale
Dunării chiar în amonte de Bratislava actuală.
Deși pentru localizarea în timp a evenimentului am ales intervalul 59-
60 î.Hr., trebuie să menționez că datarea rămâne controversată. Această
scrupulozitate nu este gratuită. Rog cititorul să observe că deși numele lui
Burebista apare de două ori în text, în niciuna nu este precedat de reverențialul
MATO și, cu atât mai puțin, de supra-gratularea NOBALO, specifică
perioadei sale de maximă putere. Putem deci presupune că, la momentul
campaniei împotriva boiilor, Burebista era în plină afirmare a calităților sale
de mare strateg politic și militar, dar statul get nu era încă pe deplin suveran.
- 144 -

Textul plăcuței atribuie ”larii”, fără niciun echivoc, sarmaților. Poate


fi un gest de curtoazie la care sunt obligați geții în eventualitatea unei
suzeranități sarmate (a se vedea și apelativul mato sarmato = stăpânii, măreții
sarmați). Dar mai este o nuanță care trebuie subliniată: se deduce implicit că
geții s-au oprit la limita teritorială a formațiunii statale a celților, cu explicația
că vitejii celești, care, în credința lor, duceau o luptă ”în oglindă” în tărâmul
zeilor, s-au oprit pe acel aliniament.
În zona centrală este portretul lui Burebista, iar în stânga se află
reprezentarea lui Ceneu.
Elemente de dicționar:
 = Burebista;
Č = însoțit (rom. a însoți; dvg. on = în + lat. socio = a lega, a însoți);
 = de vitejii (dvg. ilo, ilu, dacă se referă la persoane decedate – de regulă,
în luptă – au semnificația divin, divinitate – eroi divinizați; în caz
contrar, înțelesul este viteaz, de seamă, vestit);
   țări vecine (din aceiași familie lexicală cu vi: ve = vecini /pl.040, 108/,
vi = vecin /pl.040, 109/, vios = vecin /pl.129/, viotu, vieto =
= învecinate /pl.012, pl.127/);
 = de măreții, ai măreților;
 = sarmaţi;
Č = au purces (rom.pop. a purcede, lat. procedo = a merge înainte, a
continua, a ajunge);
 = contra (dvg. on = în + dvg. sonto = contra);
  = subjugare (sensul frecvent întâlnit este ”supus”);
  = acelor (lat. qui);
  = în vecinătate existenți (vezi vi, mai sus);
  = de către gali;
Č  = care acolo (lat. eo = a merge, a se duce / lat. eo = acolo);
 = se află, se găsesc, s-au așezat cu viclenie (lat. nascor = a se naște; a se
găsi [despre lucruri] pe neștiute/pe nesimțite sau lat. nam + sto);
 = în Moesia;
= Burebista;
 = a luat înapoi / a scos (fr. retirer = a retrage / lat. retracto = a lua înapoi);
  = din nou / din(?) (lat. denuo = din nou, rom. din);
 = cetățile unde erau;
Č = a purces / i-a împins (ca mai sus);
Č = pe aceia (fr. ces = acei , ceux = pe acei, cette = acea, rom. cești,
ceste din acești, aceste; semnalez și apropierea de rom. cete
provenit, se pare, din sl. četa);
 = până de la Rin;
Č ținuturi;
 = zeii () au stat () deasupra celor (;
 = în regatul divin;
 = în vecinătatea țării (la /g-o/ vecinătatea /vio/ cu țara /ro/);
- 145 -

Č acelor gali;


Č Sf. Ceneu;
 a fost acel locțiitor (m[ato] e[rigerio]) al;
zeului Zabelo;
 spre a supușilor (?);
 = admirație s-a aflat (lat. vereor = a respecta + situs = așezare, poziție;
situs (sino) = situat, ridicat);
 = larii (sorții) au fost (rom. lar, lari; lat. lar, laris = lari);
 = (de partea) sarmaților;
Ğ = viteji, învingători (”vir” + ”ge-erio”, lat. vir = bărbat; viteaz, erou +
+ dvg. ge-erio = ce au fost);
 = cu adevărat (? lat. vere = cu adevărat ?) au fost (expresia ”virgerio
varu” /”birgerio baru”/ , probabil, este echivalentă cu ”vitejii
vitejilor”);
Ğ = davogeții.

*
* *

Plăcuța 129: Burebista pornește contra lui Luculus

ČČ
Boerobisto purcedo onsonto rumunuso echie ni vio su
Burebista va purcede contra romanilor care au izbit ai noștri vecini
ČČ
on mesiu suptu maieru luculu recetu istrio so ci raptu
în Moesia sub consulul Luculus în dreapta Istrului răpind/prădând
- 146 -

Č
on deo tripalele lo mo roe so acinu aio nosetro nobaleo
din Deltă ale lui MO regate ținuturi ale alor noștri nobili
ĞČ 
davo geto tu ece tripalele rumuni so so upato traso
davogeți tu să lovești în Delta pe romanii care au supus-o Semnează
ĞIX.
Marele Burebista H.Dapyx H.Oroles H.Zuraso H.Guero
Ğ
H.Zapio H.Kormio H.Geyzo H.Manyso H.Berisoe H.Dogue

H.Karpodo H.Parioso H.Mongueo H.Guroeso H.Pelue
ĞĞ
trupeu soto gero on sarmigituza boerobista
Consiliul Militar Suprem de Comandă din Sarmigetuza (de) Burebista
”Burebista va purcede împotriva romanilor, care i-au izbit pe ai
noștri vecini din Moesia, sub consulul (`maiero`) Lucullus, s-au îndreptat
spre Istru și au prădat regate ale lui MO din Deltă, ținuturi aparținând
nobililor davogeți, ca să lovească în Deltă pe romanii invadatori (va
purcede Burebista). Semnează: Stăpânul Burebista, H. Dapyx, H. Oroles,
H. Zuraso, H. Guero, H. Zapyo, H. Kormio, H. Geyzo, H. Manyso, H.
Verisoe, H. Dogue, H. Karpodo, H. Parioso, H. Mongueo, H. Guroeso, H.
Pelue.”
Cu caractere ”sacre”: ”Consiliul militar condus din Sarmigetuza (de
către) N(obilul) Marele Burebista.
Plăcuța, de tip ”trupeum”, găzduiește decizia ”consiliului militar”
potrivit căreia oștirea aflată sub comanda lui Burebista va porni împotriva
trupelor conduse de Luculus, care se infiltraseră în Dobrogea și în Deltă.
Aceeași configurație a oștirii este prezentă și în Plăcuța 120, unde se ordonă
defluirea spre locurile natale, după război.
Decizia este ”semnată” de Burebista și de cincisprezece generali. În
partea desenată a plăcuței figurează 16 oșteni cu însemnul de general pe scut
(H - ”X”, de la ”hiliarh”).
Numele ”Burebista” din finalul textului este înscris, prin tehnica
imbricării, de jos în sus, pe tija care sprijină drapelul cu cap de bovideu.
În anul 72 î.Hr., armatele romane, în frunte cu proconsulul
M.Terentius Varro Lucullus, au întreprins o expediție militară care se înscrie
în acțiunile celui de al treilea război pe care îl purtau romanii cu Mithridates
al VI-lea Eupator, regele Pontului și al Bosporului. În lupta lui cu romanii,
- 147 -

Mithridates reuşise să atragă de partea sa cetățile grecești de pe țărmul de apus


al Mării Negre. Pe unele dintre acestea, proconsulul Macedoniei, Marcus
Terentius Varro Lucullus, le va smulge din alianța cu Mitridate și le va impune
un tratat de alianță cu Roma. Istoricii nu cred că Burebista ar fi putut la acea
dată să se opună romanilor în teritoriile din dreapta Dunării. În plăcuța aceasta
și nici într-o altă plăcuță, pentru acea dată, nu găsim elemente în vădită
disonanță cu părerea amintită. Nu se anunță explicit că Burebista a repurtat la
acea dată vreo victorie de amploare. Se cunoaște că alianța impusă de Varro
Lucullus coloniilor grecești de pe malul vestic al Mării Negre a durat până în
62-60 î.Hr (când armatele lui C. Antonius Hybrida sunt înfrânte). Scoaterea
teritoriilor din Deltă și din Dobrogea ne-litorală de sub controlul romanilor ar
putea fi ”reușita” subînțeleasă a alianței conduse de Burebista (din Plăcuța
120). Dapyx - ”Dapigio” (din Genucla), Oroles (din Divina Carsium –
Hârșova), Guero (Dinogeția – Insula Bisericuța din Lacul Razelm), Kormio
(Noviodunum – Isaccea) sau alți aliați ai lui Burebista stăpâneau ținuturi în
dreapa Istrului și în Deltă.
Proconsulul Lucullus este numit în text ”maiero Luculus”, ceea ce
amintește de expresia autohtonă ”maiero (viro)”.
Elemente de dicționar:
 Burebista
Č va purcede(rom.pop. a purcede, lat. procedere = a purcede);
 = contra, împotriva; dvg. ”on” = în + ”sonto” = contra;
 = romanilor (aici și în alte părți, scribul a notat  în loc de );
Č  = au izbit (lat. ico / icio = a izbi);
 = vecinii noștri (ca și în Plăcuța 115);
 = în Moesia;
 = sub (lat. subtus, rom. subt);
= stăpân (aici: consul) Luculus;
Č = în dreapta, s-au îndreptat (ger. rechte = dreapta);
 = Istrului;
Č = au prădat acolo (fr. rapt, lat. raptus = răpire);
 din;
 Deltă (lit. ”trei șuvițe”, lat. tris = trei + lat. palla = eșarfă, rom. pală );
 ale lui MO regate;
Č ținuturile acelea;
 ale alor noștri;
  nobili
Ğ davogeți;
Č = tu să lovești;
 în Deltă;
pe romanii;
 care (le-)au supus (gr. υποτασσω = supune, lat. supponere = a pune
dedesubt, sub autoritatea);
- 148 -

 = semnează stăpânul;


 = Burebista;

 = Consiliul Militar;
  = deasupra;
Ğ  = de comandă / conducere;
Ğ= din Sarmigetuza.

*
* *

Plăcuța 120: După campaniile militare

Ğ
roto peneo m.t. Sar ge-rio
(Zeul) Ra, în puterea Marelui Preot Înaltul Comandant

pu deu on turnie ne du zabelio lo duie hilearhi loro
Pe zei !/Ordin (la) întoarcerea lor din război fiecare dintre generalii lor
- 149 -

ĞČČ
gi-eo soceo armu so so se acezo onsoletole on talipice
vor însoți oștile să se așeze cu mândrie între pioșii/recunoscătorii
ĞČ
lue davo geto faxto on anceo nosetro M Boerobiseto on
lor davogeți Așa să fie! (Dat) în fața noastră M. Burebista în
Ğ
Sarmigetuzo cue armoso
Sarmigetuza (pentru) fiecare dintre armate
ĞĞĞ
H. Locțiitor Dapyx din Genucla / H. L. Oroles din Divina Carsium
 Ğ
H. L. Zurasieu din Molio Davo / H. Guero din Dinogeţia
 
H. Zapieo din Zuro Davo / H. Kormio din Noviodun
ĞĞ 
H. Geizo din Singidun / H. Maniso din Zidu Davo

H. Beriso și ale sale cetăți pannonice / H. Duegoe Polto Dava sarmată
 
H. Karpodo din Sar Tapae / H. Pariozo din Ermi Dava

H. Mongaio din Napokoe / H. Guroe din Komieo Davo
Ğ
H. Paloe din Sar Davo Segesto
Č 
cotopoleu ceneu maero vireo t(raso) a s(ar)m(ongato)
Înalt Prea Sfântul Ceneu Marele Bărbat S(emnată) L(a) S(ar)M(ongato)

”Marele Preot, Înaltul Comandant.


Ordin ( Pe zei ! )
La întoarcerea din război, fiecare dintre generali va însoți oștenii
săi ca să se așeze cu mândrie printre ai lor recunoscători davogeți. Așa să
fie ! (Dat) în fața noastră (de către) M. Burebista la Sarmigetuza. Pentru
fiecare dintre oștiri: H(iliarh) Locțiitor Dapyx din Genucla, H.L(ocțiitor)
Oroles din Divina Carsium, H.L(ocțiitor) Zoraseoy din Molio Davo, H.
Goyero din Dinogeţia, H. Zapyeo din Zuro Davo, H. Kormyo din
Noviodun, H. Geizo din Singidun, H. Maniso din Zidu Davo, H. Verizo și
ale sale cetăți pannonice, H. Doyegoe – Polto Dava sarmată, H. Karpodo
din Sar Tapae, H. Parioso din Ermi Dava, H. Mongayo din Napokoe, H.
- 150 -

Goyroe - Komieo Davo, H. Paloe din Sar Davo Segesto.


Înalt Prea Sfântul Ceneu Marele Bărbat
S(emnată) L(a) S(ar)M(ongato ?) ”
Să observăm că Burebista are în acest dispozitiv militar trei locțiitori:
conducătorii din Genucla (Dapyx), Carsium (Oroles) și Moliodavo (Zoraseu).
Ordinul vizează mai multe obiective: păstrarea unui climat de ordine, a stării
de alertă, creșterea printre concetățeni a prestigiului oștenilor.
Girează validitatea și împlinirea ordinului Ceneu și (?) ”maero viro”.
Aparent, numele Marelui Bărbat nu este menționat. Omisiunea este justificată
dacă însuși Ceneu ocupa înalta (a doua) demnitate din statul get. Decizia
Consiliului Militar Suprem consemnată în Plăcuța 052, vorbește de
desemnarea la Genucla a ”Marelui Bărbat”. În Plăcuța 080 se consemnează
momentul alegerii lui Ceneu ca ”Mare Preot Divin”, iar în Plăcuța 025 se
spune explicit că Ceneu era Marele Bărbat.
Câțiva dintre comandanții numiți în textul de mai sus apar ca
personaje principale în relatările din alte plăcuțe. Aici aflăm și din care cetăți
provin.
Acum înțelegem de ce reședința lui Oroles (”Elio Carsium”) este
numită în altă plăcuță ”cetatea zeilor” (elio, ileo = divinitate, viteaz). ”Oktavio
din Segesto”, așa cum este numit un personaj legendar în Plăcuța 091, ar fi
putut fi un cetățean vestit din ”Sardavo Segesto”, ca și hiliarhul Paloe (ultimul
din listă).
Derutează însă numele cetății de baștină a hiliarhului Dogue (sau
Dugoe): ”Poltodava Sarmatică”. Actualul oraș Poltava, aflat în centrul
Ucrainei, este departe de arcul carpatic. În plus, se crede că acesta își trage
numele (modern) de la o fostă așezare, Ltava. Sarmații erau răspândiți pe o
arie vastă și în Europa. Nu am găsit vreo indicație privind situarea respectivei
cetăți.
Numele generalilor din Plăcuțele 120 și 129 sunt menționate în
aceeași ordine. Transliterarea acestora diferă foarte mult deoarece numele lor
au fost notate diferit în cele două texte. Pentru ca cititorul să-și facă o idee
despre ”nesiguranțele și inconsecvența scribilor în redactarea textelor
plăcuțelor, am alcătuit un tabel care pune față în față, în primele două coloane,
grafierea numelor de generali în ambele plăcuțe. În a treia și a patra coloană
am reprodus numele vechi ale cetăților de origine ale comandanților, iar
corespondentele lor actuale (dacă sunt cunoscute sau recunoscute) le-am
trecut în ultima coloană.
- 151 -

Numele comandanților din Cetatea


Numele antic Numele
Plăcuța 120 Plăcuța 129 Numele antic
transliterat actual
Ğ ĞI Ğ Genucla

   Elyo Carseo Hârșova

   Moleodava

  Ğ Dinogeto Bisericuța

   Zurodava/Ziridava Pecica

   Noviodun Isaccea

   Noviodun Isaccea

   Dava Panoneo (?) -

Ğ Ğ Ğ Singidun Belgrad

   Zidudava

   Poltodava Sarmată

   Sartapieo

   Ermydava

   Napokoe Cluj ?

   Comieodava Râșnov

  Ğ Sardava Segesto


Elemente de dicționar:
  din partea (divinității) Ra (, lat. penes = de partea, în
puterea); prin vocabula ”roto”, însoțită de regulă de un alt cuvânt, se
face referire la cei ce au căzut în bătălii, care, potrivit credinței geților,
se alătură lui Ra (Mo) în armata celestă a neamului lor;
  = m(ato) t(eo) = Marele Preot;
Ğ = înaltul comandant (”sar” = sus, înalt + ”ge-rio” = care conduce);
 = ordin (lit. pe zei ! - ”pu deu”)
 = la întoarcere (rom. înturnare, în + turna, lat. tornare = a învârti, a
răsuci, fr. tourner, eng. turn);
  = ei, lor;
= din război;
- 152 -

 = fiecare dintre ( ”lo” - art.hot);


= hiliarhii (generali) lor;
Ğ = vor însoți (lat. socio = a lega, a însoți);
 = oastea, armata (ca în multe limbi latine);
Č= să se așeze (lat. assido = a se așeza, rom. așeza, ședea);
 mândri, încrezuți (dvg. on = în + lat. sol = soare + lat. tollo = a ridica, a
înălța);
Č = între pioșii/recunoscătorii / cu măreții (lat. talis = astfel de, așa + pie =
cu pietate, cu iubire pioasă);
Ğ= davogeților (”loe/lue” - art.hot.pl.);
 = Așa să fie ! (lit. ”să se facă!”);
Č = în fața (”anceo” - lat.ante = înainte + eo = acolo / eo = a merge);
 = noastre;
 = fiecare oaste;
Ğ = locțiitor (lit. ”cel ce va conduce”);
Înalt Prea Sfântul;
Č Ceneu;
= Marele Bărbat (a doua funcție în statul get).

*
* *

Plăcuța 025: Tratatul impus geților de Caius Antonius

ĞĞ
zabelu lo gi-eo tapeo u ramo davoe sarmongato
Războiul care a fost la Tapae la Ramo-Dava Sarmongata
- 153 -

Ğ
caiu antonieu hiliarhul rumuno onsotiso de gi-eo
Caius Antonius generalul roman împreună cu acei
ĞČ
bastarno reteru du ni davu gi-eo oncenti nei zo lo u
bastarni se retrag din ale ns. cetăți care au incinte? ale zeilor precum cea din
Ğ 
ramo davo si on ni tro tapieo ramo sarmongatoe d s gi
Ra MO - Dava cele ale noastre 3 Tapae Ramo Sarmongato
ČČČ
rumuno on cerizoe tapieo boerobiseto a ticeato ci-eo sieo
Romanii cerând/pretinzând Tapae - Burebista i-a înștiințat că aceea a fost
ĞĞ
monto esio geteo factoe atlaito on compeu gi-e sarzihto
înălțată neamuri al geților prin voința atlanților (!) în schimb la apus/mai sus de acel
Ğ
logo pura u armoso rumuno gi-eo ae vohia
loc/zise va putea unde armata romană să dețină/să meargă după voie +++++++
ČĞ
sarceri so de ze io boerbiseto aevo gi-eo armoso
Condiții/Obligații ++++ de azi încolo Burebista va ieși din armată ++++
ČČ
ciotoperi lari sire sarceri cali zico lorire teri
+ ref. Plăți…? +++ Larii au fost de partea +++ Condiții convenite privind pământurile lor
ČČ
rumuno aso on cu tu ce-prinde rumoe auto ci-eo fofezeleu
romanii vor deține ceea ce cuprinde acum Roma fără acel de rugă sălaș
ČĞ
ci-eo on zidu e nobalitiho mato boerbiseto so gi-io lo sistaso
cel din Zidu și Nobilissimul Marele Burebista se va fi la retragere
Ğ
cuoe treu ege(rieo) lo on fi lo solio cotopolo Maero Viro
cu cei trei adjuncți de-acum va fi pe tron Prea Sfântul Marele Bărbat

 Č
ate M(ato) ni zoe voiu on so pio lue c. Ceneu on
supusM(arelui) nostru Zeu/Părinte a vrut să fie pus el Sf. Ceneu la
Ğ
sarmigetuzo
Sarmigetuza
- 154 -

– Ğ
zabelo rum(uno) bas(tarno) davo geto
– Războiul - Rom(ano) - Bas(tarno) - Davoget
(în stânga și, respectiv, dreapta imaginilor de cetăți):
     
u ram(o) da(vo) tapieu
la Ramoda(va) Tapae
„Războiul de la Tapae La Ramodava, Sarmongato D.S.Ge.
Caius Antonius, generalul roman, împreună cu acei bastarni se
vor retrage din cetățile noastre care au incinte sacre dedicate lui Ra MO
(marele olimpian), precum cele trei Tapae, Ramodava și Sarmongato
D.S.Ge. Romanii au pretins Tapae. Burebista i-a înștiințat că aceea a
fost înălțată de neamul geților ca urmare a voinței atlanților. În
compensație, la apus de acele locuri (de numitele cetăți), armata romană
va putea intra în posesie după cum îi este voia. +++ Condiții/obligații
+++ De azi încolo Burebista va ieși din armată. +++ Referitor la plăți
(obligații de vasal) +++ Larii au fost de partea +++ (Referitor la)
Condiții convenite privind stăpânirea de teritorii: romanii vor deține
ceea ce cuprinde (a anexat) până acum Roma fără acel lăcaș zeiesc, cel
din Zidu, iar/și Nobilisimul Marele Burebista se va retrage acolo cu cei
trei locțiitori. Începând de acum, pe tron se va așeza Prea Sfântul Mare
Bărbat, Cel Cucernic. El, Marele Zeu a vrut să fie pus Sf(ântul) Ceneu
la Sarmigetuza.
(în stânga și, respectiv, în dreapta imaginilor de cetăți): la Ramoda(va) Tapae
Războiul - Rom(ano) – Bas(tarno) - Davoget”
Textul pare un ”extras” dintr-un tratat sau proiect de tratat, care
cuprinde doar câteva date apreciate ca prezentând interes. Semnele „+”
marchează capitolele și „săriturile” din cuprins, ca niște veritabile puncte de
suspensie. Locul și condițiile menționate în text ne amintesc de un tratat,
bine cunoscut, din vremea lui Decebal.
Fiind vorba explicit de Burebista, informațiile intrigă. O confruntare
a marelui get, terminată în defavoarea sa, cu un general roman numit Caius
Antonius nu este atestată istoric. Aici nu este vorba de unchiul celebrului
Marcus Antonius - Caius Antonius Hybrida, pentru că acesta este numit cu
porecla devenită (re)nume în plăcuța unde este relatată ... înfrângerea acestuia
de către geții aliați la acea dată cu bastarnii din vestul Mării Negre (în
primăvara anului 61 î.Hr.). Mențiunile din finalul textului constituie o
veritabilă înșiruire de ”cuvinte cheie” (descriptori) pentru înscris.
Pe de altă parte, Caius Antonius din textul de mai sus ar putea fi fratele
mai mic al triumvirului Marcus Antonius, dușmanul lui Caesar. În anul 49
- 155 -

î.Hr., ca legat al lui Iulius Caesar, i s-a încredințat apărarea Iliriei împotriva
lui Pompei, cel de partea căruia s-a situat Burebista. După moartea lui Caesar,
Caius Antonius a fost numit guvernator al provinciei Macedonia. A murit în
anul 42 î.Hr. Este posibil să nu fi existat nicio confruntare militară între acest
Caius Antonius și Burebista, iar textul de mai sus să fi fost doar un
proiect ”pentru orice eventualitate”. Strategul Burebista nu putea să nu ia în
calcul și consecințele nefavorabile ale implicării lui de partea lui Pompei.
Mențiunea din finalul textului, care sugerează că Ceneu ar fost uns
guvernator la Sarmigetuza, suscită două remarci. În primul rând, prin
corelarea afirmațiilor din text, rezultă că anterior ”tratatului” Ceneu
îndeplinea funcția Marelui Bărbat. În al doilea rând, informațiile din această
plăcuță trebuie corelate cu susținerile din Plăcuța 118 (referitoare la retragerea
formală a lui Burebista de la cârma uniunii statale a geților).
Oricare ar fi adevărul privind textul de mai sus, el stârnește
controverse majore.
Elemente de dicționar:
 = războiul;
Ğ care a fost la (gi-eo, lat. eo = acolo ; eo = a merge);
 Tapae;
  la;
 = Ramodava (Cetatea lui RA Marele Olimpian);
 = Sarmongata;
   Caius;
 Antonius;
 = generalul (de observat articolul hotărât enclitic ”modern”);
 = roman;
 = împreună, însoțit de (rom. însoțit (în+soț), lat. socius);
Ğ= cu acei bastarni;
 = se retrag;
 = din ale noastre cetăți;
ĞČ= care au incinte (? fr. enceinte = incintă);
 = ale zeilor precum cel din;
 = Ramodava (RAMO = Ra MO – Ra Marele Olimpian);
 = cele ale noastre trei (rom. trei, lat. tres = trei);
 = Tapae;
  = Ramo;
 = Sarmongato;
 = Romanii;
Č = cerând / pretinzând (rom. cere, cerere; lat. quaerere);
 = Tapae;
 Burebista;
Č = i-a înștiințat (verbul are acest sens în alte șase texte);
Č = (că) aceea a fost;
- 156 -

 = înălțată (ca rom. munte, lat. mons, -tem);


Ğ = neamul geților;
 prin voința (folosit în formule care exprimă obligativitatea – să se
facă ! - de a face girată sau cerută de voința divină; precum lat. facio, -
ere, feci, factum (faxim, faxo) = a face);
 = atlanților (!?); athleta + ato (?) = luptătorilor pentru credință; atlant -
locuitor legendar al Atlantidei (după numele titanuluĭ Atlas);
 = în schimb (fie lat. compono = a aranja o neînțelegere, a încheia un
conflict, a împăca, fie precum lat. compleo = a umple, a împlini);
Ğ la apus/mai sus de acel/acele ?;
 =loc / zise (rom.loc, lat. locus, sp. luogo; sau gr. λογια,vorbă);
 = va putea (fr. pouvoir = a putea, la viitorul simplu pourra);
 = unde armata;
 = romană;
Ğ = să dețină/să meargă;
 = după voie (rom. voie, lat. volo = a voi; fr. vouloir, it. volontà, voglio; în
DEX: sl. voliti, volja);
Č = sarcini, obligații (rom. sarcină, lat. sarcina);
 de azi încolo;
 Burebista;
  va (aux.);
Ğ = (va) ieși din armată;
Č = plăți / obligații în calitate de supus;
 = larii au fost de partea...;
Č = sarcini, obligații (v. mai sus);
 = convenite (gr. καλά = bine, καλος = bun + lat. dicere);
 = pământurile lor;
 = romanii;
 = vor deține (lat. assero = a atribui, a-și însuși);
Č = tot ce cuprinde (lat. comprendere = a cuprinde);
 = Roma;
Č = fără acele;
 = sălașuri de rugă;
Č = cel din Zidu;
 = și;
 = nobilissimul;
  = stăpân, măreț;
 = Burebista;
Ğ = se va fi;
 retragere (lat. sisto = a face să stea, a așeza, a înceta ?);
 cu cei trei
Ğ  = locțiitori, adjuncți (”egerieo”)
 = de-acum va fi;
 = pe tron (lat. solium = tron);
 = Prea Sfântul;
 = Marele Bărbat (a doua funcție în ierarhia statului get);
- 157 -

  = supus, aici: cucernic;


 = m(arele) nostru zeu;
 = a voit;
 = ca să fie pus;
  = el;
Č = Sf. Ceneu;
  = în, la;
Ğ= Sarmigetuza.
*
* *

Plăcuța 118: Retragerea (formală a) lui Burebista

ČVĞ
ni pro cio violase co rio du dabo get rie pen triga
Ca să nu fie lovit acel regat al davogeților de guvernarea aflată în mâna tripletei
ĞV 
nio ge rumun su io factio se unido on intru cue boeribisto
nouă care e/a romani asupra era au uneltit să tălăzuiască în contra lui Burebista
Ğ
reunero du antoneu poesta davo get sii lo verio onsonta
uniune lui Antonius să supună pe davo-geți fiind el cu adevărat contra
Č
lu elo boeribisto so re puso cenio se sta se senu sa
lui el Burebista așa că să guverneze a pus pe Ceneu fiind (destul de) bătrân
- 158 -


nobalio boeribisto so so remeso on copono sarmongato lu tu
nobilul Burebista să se retragă în lăcașul sf. Sarmongato pe toți
Č
mo ti po cenio riomto le sei nobalie davi co.
(lui) MO preoți va pune Ceneu să guverneze cele șase nobile cetăți sf.
„Pentru ca statul davoget să nu fie atacat de noua guvernare
tripartită care este acum deasupra romanilor, care a uneltit să lovească
în regatul davogeților, reuniți de Antonius, ca să supună pe davogeți, el
fiind în adevăr potrivnic lui Burebista, acesta (Burebista) l-a pus să
guverneze (țara) pe Ceneu. El, nobilul Burebista, fiind destul de bătrân,
se va retrage în sfântul lăcaș Sarmongato. Pe toți preoții lui MO va pune
Ceneu să guverneze cele șase sfinte cetăți.”
Textul „ideografic” de sub linia punctată nu l-am putut citi nici măcar
parțial. Textul propriu-zis, însă, are o particularitate care poate prezenta
interes pentru disputele privind autenticitatea plăcuțelor. În două cuvinte,
litera „V” nu este redată prin caracterul grecesc „B”, ci prin litera latină care
notează sunetele ”u” și ”v”. Este vorba de cuvintele „V” și „V”.
Expresia „ cele șase nobile cetăți sfinte” este o referință la ”sitemul”
mitic al celor șase cetăți de cult ale geților.
Înțelegerea tripartită în vederea guvernării Romei antice nu poate fi
decât una din acele înțelegeri private dintre trei persoane în scopul cuceririi
și exercitării puterii politice. Pentru că în text apare numele „Antonius”,
suntem îndreptățiți să presupunem că este vorba de al doilea triumvirat, cel
constituit, sub presiunea legiunilor defunctului Caesar, în noiembrie 43 î.H.,
între Marcus Antonius, Octavianus și Lepidus. Aceștia și-au asumat puteri
excepționale și au declanșat o seamă de acțiuni revanșarde. Cicero a fost
omorât pentru că Antonius nu uitase ca la propunerea marelui orator el fusese
declarat dușman al patriei. Caesar plănuise să ocupe Dacia și pentru că
Burebista fusese de partea lui Pompeius, adversarul său, așadar conducătorul
davogeților avea toate motivele să fie temător. Antonius Marcus și
Octavianus, înainte de a deveni adversari, vor încerca să împlinească
obiectivul davoget al lui Caesar. Dacă Antonius trecea drept „dușmanul
înverșunat” al lui Burebista înainte de constituirea celui de-al doilea
triumvirat, manevra politică imaginată de marele get pare justificată.
Deducția implicită, potrivit căreia Burebista se afla în viață la sfârșitul anului
43 î.H., contravine aprecierii generale conform căreia Burebista a fost victima
unui complot în același an în care a pierit și Caesar – 44 î.H.
Elemente de dicționar:
 = ca să nu (lat. pro = pentru; în fața + lat. ne = să nu);
- 159 -

Č  = fie;
V = lovit (lat. violo, violare = a izbi, a lovi; rom. a viola; fr. violer);
 = acel regat;
Ğ = al davogeților;
 = (de) guvernarea;
 = aflată în mâna (lat. penes = în puterea, în mâna cuiva);
 = tripletei (ca lat. trigeminus = întreit; autorul evită lat. tresviri, triumvir);
 = nou (lat. novus = nou, rom. nou, nouă);
Ğ  = care la;
 = romani;
V  = asupra este;
 = a uneltit (lat. factio = intrigă, uneltire);
 = să tălăzuiască (lat. undo = a se revărsa în valuri; a tălăzui);
 = în contra lui (lat. intro = [arătând direcția] înăuntru; intro = a intra [în],
a pătrunde);
 = Burebista;
 = reuniți, -ă (rom. a reuni; fr. réunir = a reuni, lat. unire = a uni);
 = de Antonius;
 = să supună (lat. pre = pe / pono = a pune + sto = a sta);
Ğ = davogeți;
 = fiind el cu adevărat (lat. vero = într-adevăr);
 = contra;
 = lui (el);
 = Burebista;
 = să guverneze (, re) a pus (, lat. pono, ponere = a pune);
Č  = Ceneu;
 = fiind, aflându-se (într-o anumită stare);
 = (destul de ) bătrân (lat. seneo = bătrân );
 = nobilul;
 = Burebista;
= să va retrage (lat. remitto, -missum = a trimite înapoi; a slobozi);
  în sfântul lăcaș;
 = Sarmongato;
  = pe toți (lat. totus, -a, -um = toţi; fr. tous = toți);
  = MO, zeitatea supremă;
  = preoți (gr. θεός = zeu, părinte divin);
Č = va pune Ceneu;
 = să guverneze;
 = ale sale / cele șase;
 = nobile;
 = cetăți sf(inte).

*
* *
- 160 -

Plăcuța 062: Sfârșitul lui Burebista


sio a zo eso ae ultru oe poe to seosoes co elieu
Fiind de zeiesc neam, cu de la sine putere, ar fi putut pune de-al său vreun ales
Č
boerobseto a hi matoe poe un due deciuno hilearchi lue
Burebista a fi suveran ar pune unul dintre (cei) unsprezece generali ai lui
ĞČĞ
gieo ceo ymano degipropeo ra deo anoe po cue
acela ce va fi numit dintre cei apropiați de Ra zeu în anul/va aproba că poate ca să
ĞĞ
so so romesoe dapigeo zorasu su fo ilo loe genucla
să se retragă Dapyx (și) Zorasiu au fost aleșii din care Genucla

donete pe io so evio ondu za to re lu elo boerobiseto
desemna pe cel ce va fi ridicat când va fi pus între zeii lui Ra lui el Burebista
Č
oroles onsotice oe diu h. zapio b/veriso carpodo mongaio
Oroles însoțit fiind de H. Zapio B/Veriso Carpodo (și) Mongayo
Č
porcedo onsonto lue boerobiseto de ex eo on usia do
au purces împotriva lui Burebista pe când el ieșea pe ușa din
- 161 -

Ğ
peresio talipico sarmigetuzo posero lue boerobiseto soe
împrejmuirea Semeței Sarmigetuza impunând lui Burebista să
Ğ
sto puto soe cue erigeriu lueu soe steso
se hotărască asupra celui ce va fi acel locțiitor/urmaș ales (de) el însuși 

P(reot) Mykrinino
„Fiind de sorginte `divină`, după propria-i voință, putea să pună
(succesor, n.m.) un ales din propriul neam, Burebista a decis că suveran
va fi unul din cei 11 hiliarhi ai săi, cel ce va fi nominalizat de însuși zeul
Ra, atunci când divinitatea va fi de acord ca el să se retragă.
Dapyx și Zurasiu erau aleșii din care Genucla va desemna pe cel
ce va fi ridicat atunci când Burebista va fi pus între zeii lui Ra.
Oroles, însoțit de hiliarhii Zapio, B/Veriso, Carpodo (și) Mongayo,
a purces împotriva lui Burebista pe când ieșea pe poarta/ușa din
împrejmuirea semeței Sarmigetuza, cerându-i lui Burebista să se
hotărască asupra celui ce va fi acel locțiitor (urmaș) ales de el însuși.
P(reot) Mukr(y)nino.”
Textul nu dezvăluie deznodământul revoltei conduse de Oroles. Știm
din alte surse că uniunea statală condusă de Burebista s-a destrămat în cel
puțin cinci entități. Bănuim că Burebista a avut același sfârșit ca celebrul său
contemporan - Caesar, fără ca cei doi mari adversari din vremurile acelea să
se fi confruntat nemijlocit. Câteva plăcuțe continuă să ne vorbească de pe
cioburile măreței uniuni durate de Burebista în jurul Sarmigetuzei. Atât în
Câmpia Panonică cât și în Dobrogea sandala romană a strivit în scurt timp
orice urmă de orgoliu davoget. Este rândul dacilor să resusciteze și să mai țină
la loc de cinste stindardul care consta dintr-un cap de lup cu trup de balaur.
În text se amintește doar de doi posibili urmași pe tronul lui Burebista:
Dapyx, din Genucla, și Zurasiu, din Moliodava. Aceștia erau locțiitori ai lui
Burebista și în sistemul militar de apărare al uniunii cu capitala spirituală la
Sarmigetuza. În „trupeumul” descris în Plăcuța 120 figurează și al treilea
„hiliarh erigerieo” (general, înlocuitor al comandantului) – Oroles, căpetenia
răzvrătiților, cel originar din Elio Carseo (Carsium, Hârșova de astăzi).
Poate că niciunul dintre hiliarhii care l-au ajutat pe Oroles nu se simțea
vizat de intențiile lui Burebista de a-și stabili succesorul. Zapio era din
Ziridava (Zurodavo), Pecica de azi. Beriso (sau Veriso) provenea dintr-o
cetate getică din Câmpia Panonică. Carpodo era căpetenia oștirii campate într-
una din acele cetăți numite „Tapae” - Sartapieo, situată probabil la ieșirea din
„Poarta de fier” a Transilvaniei. În sfârșit, Mongayo era originar din
- 162 -

„Napokoe” (Napoca ?).


În plăcuța 120 găsim numele a 12 hiliarhi și 3 hiliarhi locțiitori ai
comandantului suprem. Mucrynino, care aparent semnează textul plăcuței,
vorbește de 11 hiliarhi dintre care Burebista urma să-și aleagă succesorul.
„Autorul” înscrisului are inițiala funcției ”T”, probabil de la „theo = zeu, preot
divin”. Este în firea lucrurilor și a uzanțelor vremii ca de continuitatea unor
treburi obștești, în vremuri de restriște, de vid de putere, să se ocupe înalți
sacerdoți. Deși relatarea sa ar fi trebuit să fie neutră, din text răzbat
preferințele personale ale lui Mucrynino. El amintește sorgintea nobilă a lui
Burebista, lui Oroles nu-i precizează funcția deținută la acea vreme, iar pe
ceilalți generali răsculați îi numește global „hiliarhi”, fără ca denumirea
rangului militar să preceadă numele fiecăruia, așa cum s-ar fi procedat dacă
numiții trebuiau să se bucure de respectul sau prețuirea sa.
Între portretele încadrate de text, penultimul din dreapta, este cel al lui
Burebista.
Elemente de dicționar:
 = fiind;
 = de neam zeiesc;
 = cu de la sine putere (lat. ultro = de la sine, din proprie inițiativă);
 = ar fi putut pune (lat. pono = a pune; rom. a pune);
 = de-al său;
 = vreun ales (lat. eligo = a alege; fr. élu = ales, élire = a alege);
 = Burebista;
 = a fi suveran;
 = ar pune unul dintre;
Č = unsprezece (lat. decem = zece, undecim = unsprezece);
 = generali (ca în lb. greacă);
 = ai lui;
ĞČ = acela care;
 = va fi numit;
Ğ = de către însuși (rom. propriu, lat. proprius, fr. propre);
 = zeul Ra;
 = în anul / va aproba (lat. annuo = a aproba, a încuviința; annus = an);
 = că poate ca să;
= să se retragă;
Ğ = Dapyx;
 = Zorasiu;
 = au fost;
 = aleșii din care;
Ğ = Genucla;
 = va dărui / va desemna (lat. dono = a dărui, rom. a dona; cei sus puși
sunt daruri ale zeilor, în credința davogeților, dar acestea se fac prin
intermediul preoților dintr-un centru de cult important);
- 163 -

 = pe cel;
 = ce va fi ridicat (lat. eveho = a duce; a ridica, a înălța);
 = (când) va fi pus între (lat. induo = a pune ceva pe cineva; a-și lua un
rol / lat. indo = a pune în);
 = zeii lui Ra;
 = a lui / el;
 = Burebista;
 = Oroles;
Č = însoțit (lat. socio = a lega, a însoți; rom. însoți);
 = fiind de H(iliarhi) (= generali);
 = Zapio;
 = B/Veriso;
 = Carpodo;
 = Mongayo;
Č = au purces (rom.pop. a purcede, lat. procedo = a merge înainte, a
continua, a ajunge);
 = împotriva lui;
 = Burebista;
 = pe când el ieșea;
 = pe ușa din (rom. uşă, lat. ostium = ușă);
 = împrejmuirea (peri- element de compunere însemnând „în jurul”, ca fr.
péri-);
 = semeței;
Ğ = Sarmigetuza;
 = impunând lui (fr. pousser = a forța, lat. posco, -ere = a cere, a pretinde,
a reclama);
 Burebista;
 = să se hotărască (lat. sto = a sta; a fi fixat, a fi hotărât);
 = asupra celui;
 = ce va fi acel;
Ğ = locțiitor/urmaș;
 = ales (v. mai sus);
 (de) el însuși.

*
* *
- 164 -

Plăcuța 039: Cotyzo și davogeții din Pannonia

Č
pu rin seto meso on megal ceneo sinoe zo aio on
Până la Rin așezați în Moesia cu a Magnificului Ceneu cunoaștere zeii i-au spus prin
Č
cie ni asue due zabelo u hie voe loru on panonoso
cel al nostru ceresc zeu Zabelo că este voia lor (ca) în Panonnia
Ğ
cotuzo pezi eo patrido davogeto
Cotuzo să dureze acolo patrie Davo-Getă
Pe lângă portrete
(în stânga): Č(în centru, ): Ğ
cotopoliu ceneo m. Boerobiseto d.g. deu
Prea Sfântul Ceneu M(ato) Burebista Davo-Getul divinul
(în centru): (în centru, jos): Ğ
po filo aso mato on sarmigtuzo
Dat de fiul? celor din ceruri mari în Sarmigetuza
(în dreapta):Ğ Ğ 
m. dieu zabelio u su gi-eo ???? d.g. ih si
M. Zeu Zabelo de-acolo de sus ...... davoget el va fi
„Dată fiind puterea Magnificului Ceneu, zeii l-au înștiințat, prin
- 165 -

al nostru Prea Înalt zeu Zabelo, că este voia lor ca, pentru davogeții ce
pănă la Rin sunt așezați în Moesia, Cotuso să le întemeieze patrie în
Pannonia.
Prea Sfântul │M. Burebista Divinul?│După voia celor mari din ceruri,
Ceneu │ * D(avo) * G(etul) * │ M(ărețul) Zeu Zabelo
│ În Sarmigetuza │ asupra celui care ..... lui să fie.”
Textul este o împuternicire dată de Ceneu pentru Cotuzo/Cotyzo, un
ordin de misiune, o scrisoare de acreditare sau toate trei laolaltă.
Invocarea lui Burebista ca girant al misiunii încredințate este făcută
dată fiind postura sa celestă de erou divinizat după moarte. Suveranul davoget
din Sarmigetuza era, la momentul împuternicirii, Ceneu. Dacă Cotuzo este
unul și același personaj cu Cotyzonio, și nu sunt motive să credem altfel,
dintr-o altă plăcuță aflăm, după o referire respectuoasă la motivul pieirii lui
Burebista, propunerea adresată de Cotyzonio lui Dapyx ca să se încerce o
reconstituire a unității davogete disipate odată cu Burebista.
Dintr-o altă plăcuță aflăm că, în urma unei incursiuni la sud de Istru,
împotriva romanilor, Cotyzonio a fost rănit și adus pentru a fi îngrijit de către
prelații medici din Sarmigetuza, dar n-a putut fi salvat. Ambele texte amintite
mai sus sunt necontradictorii cu textul analizat.
Finalul textului pare să fie o formulă uzuală care are menirea să
avertizeze că este vorba de o misiune ”divină”, dorită și aprobată de zei.
Elemente de dicționar:
 = până la Rin;
 = așezați în Moesia (lat. sedeo = a ședea, sido = a se așeza);
 = prin a magnificului (rom. mega- este un element de compunere având
sensul de „foarte mare”, cf. gr. megas, megalos = mare);
Č = Ceneu;
 = cunoaștere, abilitate, putere (lat. sciens = cunoscător, priceput, știutor);
 = zeii i-au spus (lat. aio = a afirma, a spune);
Č  prin al nostru;
 = (prea) înalt/ceresc zeu (lat. ad = la + lat. susum = sus; a se vedea și it.
su, in su);
 = Zabelo;
 = că este voia;
 = lor;
 = în Panonnia;
 = Cotuzo;
 = să dureze acolo / a se așeza acolo, întemeind o țară (gr.  = a
descăleca - lat. discaballicare – cf. medievalul românesc descălecat +
+ lat. eo = acolo);
 = patrie;
Ğ = davogetă;
- 166 -

 = Prea Sfântul;


Č = Ceneu;
M(ato) Burebista;
Ğ  = Davo-Getul divinul;
*
* *

Plăcuța 072: Înscăunarea lui Cotyzonio

ĞČ
poesto davogetio patridio ime io cu sendos mo ci-era sana
Ca suveranul davo-get de patrie donor ce numit va fi cu acordul MO să fie sigur
ČČČČ
uceo mieaci unuri din cei-ea teo dii die veri ea ucea
dintre cei mai buni s-au adunat dintre acei părinți divini care în adevăr erau acei
Č
tece oa to peio m e nio re zuvio u io z?lie
prelați care au mai numit/pus m.e. noștri guvernanți prin decret în viața lor (?)
Č
tute io dii recite fio tuti gi-u mieo patridiu so maevosto
toți ai lor zei s-au rugat public ca din toți cel mai buni donator de patrie cu prestanță

poeno cue on retrenio su reo ato soe ne timie cue ta ra
să pună care la retragerea la parohia lor să nu se teamă cum va guverna (cel)
- 167 -


doe patridio tei poesto on onere iu se lueso po
din fruntea patriei divinii prelați suveran spre onoarea lor au ales pe
Ğ
cotizonio sidoe mato davogetio traso on co(pono) diu j/șeu
Cotizonio să fie așezat suveran al davogeților Scrisă în lăcașul sf. al lui J/ȘIU
(legenda desenului central): 
kirino logui cotizonieo
Kirino vorbind cu Kotizonio
„Pentru ca Suveranul davoget al Patriei să fie numit, cu acordul
lui MO, să fie cu siguranță cel mai bun, s-au adunat acei părinți divini
(preoți ai zeilor), cu adevărat aceia care au mai pus, în viața lor, locțiitori
sau guvernanți ai noștri prin decret divin, care, cu toții, au făcut
rugăciuni publice ca din toți să fie pus donator de patrie cel mai bun, mai
impunător, care (preoți), la revenirea în parohiile lor, să nu se teamă de
felul în care va guverna cel pus în fruntea patriei. Divinii părinți, spre
onoarea lor, au ales ca suveran pe Cotyzonio ca să fie el așezat stăpân
davoget.
Scrisă în lăcașul zeului J/Șiu.”
În partea de jos a plăcuței, la mijloc, apare următoarea explicație a
desenului: „Kirino vorbește cu/lui Cotyzonio”. Acest Kirino poate fi Marele
Pontif sau Marele Bărbat.
Este singura plăcuță în care dezavantajul textului continuu este
înlăturat aproape complet. Autorul înscrisului a folosit pentru literele inițiale,
din majoritatea cuvintelor, grafii diferite față de cele care reprezintă aceleași
litere aflate în interiorul cuvintelor. În reproducerea fotografică s-au marcat
aceste litere capitale prin tonuri de cerneală, iar în textul transcris s-au folosit
litere îngroșate.
Uneori se întâlnesc și litere imbricate. Bigrama
„KO” este folosită în mai multe circumstanțe: ca „inițială”
în numele Kotizonio, ca prescurtare a cuvântului copono (=
lăcaș de cult), ca vocabulă de sine stătătoare și, de două ori,
ca litere inițiale ale pronumelui relativ ””. Literele
imbricate sunt marcate în textul de mai sus prin subliniere.
Alte grupuri de litere imbricate din text sunt EY (EU) și mai
des folositele ATO și DIO. Literele imbricate sunt reproduse
în tabelul alăturat, unde am inclus și semnul grafic presupus
a fi reprezentarea sunetului J sau Ș din alfabetul românesc
actual. Din tabel lipsește un nesigur ZY.
Textul consemnează desemnarea lui Cotyzonio ca domnitor. Când
- 168 -

unui nobil i se încredințează o demnitate publică, acela primește, de regulă,


un ”nume” cu semnificații mai deosebite. De aceea, este posibil ca acest
Cotyzonio să fie una și aceeași persoană cu Cotuzo cel căruia Ceneu îi
încredințează misiunea de a întemeia un stat get în Panonnia (cf. Plăcuței
039). În textul de față, laudele exagerate care îi privesc pe alegători ar trebui
să constituie o garanție pentru alesul lor, în aura căruia se vor fi proiectat în
parte meritele alegătorilor. În zona mediană, textul mi-a părut mai puțin
inteligibil, dar l-am integrat în traducere prin parafraze fidele sensului
general. Numele suveranului ”Cotizonio”, ca mai toate numele sacerdoților
sau guvernanților, are o anume semnificație în limbajul davoget: ”sfântul
părinte divin al nostru”(co + ti+ zo + nio).
Elemente de dicționar:
 = suveran;
Ğ = davo-get;
 = al patriei;
 = numit va fi;
 = cu acordul MO (lat sentio = a simți; a gândi, a socoti);
Č = să fie sigur (lat. sane = desigur, într-adevăr);
Č = dintre cei (rom. cei, acei, lat. ille illa illud = ei...);
Č = (cei) mai buni (lat. melius = mai bun, fr. meilleur = mai bun, mieux =
mai bine);
 = s-au adunat, s-au reunit ;
Č = dintre acei;
 = părinți divini care;
Č = în adevăr erau acei (lat vero = într-adevăr);
Č  = prelați care (Č / știutori (Č);
 = au mai numit/pus;
 = locțiitori de domnitor (mato erigerio) ai noștri guvernanți;
 = prin decret (”zovio” ?);
 = în viața lor (?);
 = toți ai lor zei;
Č = au fost invocați (fr. réciter = a recita; lat. recito = a citi cu glas tare, a
citi în public, a declama);
 = din toți acel;
 = mai buni;
 = donator de patrie (gr. πατριδα = patrie, dar, pentru șefi de stat, formula
uzuală este ”dătător de patrie”);
 = cu prestanță, impunător, demn (it. maestoso, fr. majesteux, lat. maiestas,
rom. majestos);
 = să pună (pe) cel (care);
 = la retragerea, la revenirea (prefixul re- + trage : fr. retrer, lat. tragere,
trahere);
 = la parohiile lor (lit. ”la credincioșii pe care-i guvernează”, ”reo” =
guvernează, conduc, ”ato” = credincios, supus);
- 169 -

 = să nu se teamă (lat. timeo = a se teme);


 = cum va guverna (acel);
 = din (fruntea) patriei (gr. πατριδα = patrie);
 = divinii prelați (gr. θεός = zeu);
 = suveran (”deasupra stătător”)
 = spre onoarea lor (lat. honor = cinste, onoare; rom. onoare);
 = au ales pe (lat. eligo = a alege; fr. élu = ales, élire = a alege);
 = Cotizonio;
 = să fie așezat stăpân (lat. sido = a se așeza);
Ğ = al davogeților;
 = scrisă în;
 = lăcașul sf(ânt) al lui J/ȘIU;
 = Kirino (”cel care ne conduce/guvernează”);
 = vorbind (gr.  = cuvânt, vorbă);
 = (cu/lui) Cotizonio (”sfântul preot divin al nostru”).

*
* *

Plăcuța 045: Reunificare imposibilă

Č(?)
mato boerobiseteo nuo asso tie fo perduo tue uncio
Marele Burebista al nostru ceresc zeu/părinte a fost pierit înainte de
- 170 -


edeo cuo mo iindo di re veio nualo pue so
a face cunoscut cine MO apoi/după guvernarea va duce nu a vrut să pună să
Ğ
ageio onsontio unio su lo ro di no ae hilearchi loro
acționeze împotriva uniunii de regate din ai săi generali ale lor/căror
Č
davio soie ecieo pri no hie vetoe mir sa voie
cetăți erau acelea printre cele ce erau ce se opun mirat/întrebat voința
Ğ
satrieo poestoe davo geto reca on ne mandua asie so
celor din Satrio suveran Davo-Get regate pentru a nu se ajunge să se pună
Č
arido cosoe onsonte rosoe plenoe edoe cestu oa u ro
sărac clerul împotriva guvernanți bogați și a face ca acestea să fie sub regat
Č
a onue re batoe poe ceneu ca reuniu so arpuns oe
care să unească regate frățești să pună pe Ceneu ca să le reunească a răspuns că
ĞČ
geio coe a cue m ote stoe preo durzie oa ci chi eu noe
acele care peste cine mare supus să stea peste se vor înăspri așa că pt cel ce va fi al lor

poestoe a lutue armu on monu traso mairo viro
suveran se va lupta cu arma în mână Semnează Marele Bărbat

mucrunino u io so lue cutezonio so io anepsio?? luie
Mukrynino răspuns? lui Cutezonio la propunere de uniune adresată lui
ĞĞĞ
dapigeo boerobisto m.d.ge. sarmigetozo
Dapyx Burebista S(tăpânul) D(avo)Ğ(et) Sarmigetuza
„Stăpânul Burebista, părintele nostru ceresc, a pierit înainte ca
MO să dezvăluie cine va prelua guvernarea după aceea, dar nu a vrut să
provoace acțiuni potrivnice uniunii de regate din partea unor generali ai
săi ale căror cetăți se opuneau (uniunii). Întrebat ce ar crede cei din
Satrio (ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, n.m.) despre punerea unui
suveran peste (toate) regatele davogete, ca să nu se ajungă la înfruntarea
dintre clerul sărac și guvernanții bogați și pentru a face ca aceștia să se
afle într-un stat care să reunească toate formațiunile statale frățești, să
fie pus Ceneu să le reunească, a răspuns că acele rivalități de genul ”care
peste care”, cine va fi deasupra și care vor fi supușii, se vor înăspri, astfel
- 171 -

încât, pentru cel ce va fi suveran, se va lupta cu arma în mână.


Consemnare a Marelui Bărbat Mucrunino după relatarea lui
Cotyzonio despre uniunea discutată de el cu Dapyx.”
Marele Bărbat (Mayro Viro) Mukrunino al Sarmigetuzei a consemnat
relatarea lui Cotyzonio (aici, Kutezonio) despre discuțiile avute de el cu
Dapyx în legătură cu o eventuală refacere a unității geților după moartea lui
Burebista. Este remarcabilă prudența politică a lui Ceneu, șeful formațiunii
statale „restrânse” cu capitala la Sarmigetuza, care evită o implicare directă
în discuții.
Dintre cele patru texte din casetele aflate în partea de jos a plăcuței,
doar cele marginale, scrise cu alfabetul sacerdotal, sunt accesibile:
„Burebista S(tăpânul) D(avo)Get” și „Sarmigetuza”.
Invocarea unei disensiuni între casta preoțească și cea a
administratorilor (guvernatorilor) de cetăți are în vedere faptul că desemnarea
suveranului este atributul adunării marilor clerici, după cum se sugrează în
textele care se referă la „ungerea” domnitorilor.
„Satrieo” este numit ținutul dintre Istru și mare, inclusiv sau exclusiv
Delta. Construcțiile verbale care desemnează cele două categorii profesionale
amintite mai sus, clerul - KOZOE (Ko+Soe/Zoe) si administrația – ROSOE
(Ro+Soe), par a fi rezultatul aceluiași calapod lingvistic (unde „ko” este o
prescurtare foarte uzuală pentru kopono, sau cotopolo = sfânt, ”ro”
desemnează pe guvernanți, iar ”soe” este, aici, un sufix care determină
categoria ”cei ce sunt...”).
Din păcate, demersurile de reunificare nu au avut vreun succes.
Elemente de dicționar:
 = stăpân;
= Burebista
 = al nostru;
 = ceresc() părinte();
 = a/ai fost pierit (lat. perduo, rom. a pierde);
 = tu / ucis ? (nesigur !, lat. tu, rom. tu ?);
Č(?) = înainte de (timp); (lat. ante = înainte, înainte de); v. dvg. anceo =
înainte (loc);
 = a face cunoscut pe cine (lat. edo = a da afară; a da la iveală, a face
cunoscut; a face, a săvârși + ”cuo” = pe cine);
 = MO a pus (lat. inde = din acest moment, apoi; lat. induo = a pune pe
cineva);
 = ca să ducă guvernarea (lat. veho = a duce, a purta);
 = nu a vrut (lat. nolo = a nu voi);
 = să pună să, să determine;
Ğ = acționeze (lat. aggero = a aduna la un loc, a spori; fr. agir = a acţiona);
 = împotriva;
- 172 -

 = uniunii de regate;


 = dintre ai săi;
 = generali;
 = ale lor/căror;
 = cetăți;
Č = erau acelea;
 = printre cele ce erau;
 = oponente, se opuneau (uniunii, n.m.); (lat. veto = a se opune);
 = mirat/întrebat de voința (lat. mirari, miror = a se mira, a admira +
”voia”)
 = celor din Satrio (ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră);
 = suveran;
Ğ = davo-get;
 = regate;
 = pentru a nu se ajunge (lat. mando = a da o însărcinare cuiva, a
încredința, a mandata);
 = să se pună (lat. assideo / assido = a ședea / a se așeza);
 = sărac (lat. aridus = uscat; slab, sărac; rom. arid);
 = clerul (lit. cei care se ocupă cu cele sfinte: co + zoe/soe, gr.  =
viață, existență; ființă, suflare; trai, mod de viață)
 = împotriva;
 = guvernanți (lit. cei care guvernează);
 bogați (lat. plenus = plin, bogat, deplin; rom. plin);
Č = a face ca aceste (ambele cuvinte au apărut mai sus);
 = să fie sub / să aibă un regat;
 = care să unească regate;
 = frățești, înrudite (?); în plăcuțele 006 și 007 există vocabulele badiu și
badu care au sensul de rude, neamuri (rom. bade ?);
Č = să pună pe Ceneu;
 = ca să le reunească (re + uniu);
 = răspunsul său (lat. respondere, rom. a răspunde);
 Ğ = a fost acele;
 = care peste cine;
 = s(tăpân) sau supus / va fi pus (?);
 = să stea (dvg. stoe = a sta, lat. sto = a sta) ;
 = peste (lat. prior = mai presus, superior);
 = se vor înăspri (fr. dur, lat. durus, rom. dur, durifica);
Č = (așa că) pentru cel ce va fi al lor;
 = suveran;
 = se va lupta / prin luptă (lat. luctor = a se lupta, lucta = luptă; fr. lutter,
lute; rom. luptă, a lupta);
 = cu arma (lat. arma = armă, rom. armă);
 = în mână (lat. manus, rom. mână);
 = scrisă, trasă (fr. tracer, rom. trasa);
 = Marele Bărbat; a doua funcție în ierarhia statală, cel ce reprezenta
suveranitatea formațiunii statale;
- 173 -

 = unire (anexio, cf.lat. anexus = unire; rom. anexare).

*
* *
Plăcuța 069: Moartea lui Cotizonio

Č
Cotizonio so onturniu ci-eo pradeo se lo poesto asaceo
Kotizonio s-a întors acolo ca să prăde pe Suveranul (care) s-a asociat
ČČ
riomunu loe deo acino receto istrio onapoeo deo
romanilor ale lui acele meleaguri din dreapta Istrului ca să înapoieze ceea ce
ČĞ
hio on noe panonio acino a eo nosetro d. g.
este în ale lor Panonnice meleaguri au fost/scoase dintre ale noastre = davogeții
ĞČ
so atleio onsonteo riomuno su erigerio doni ceio so ropuso
s-au luptat împotriva romanilor al lor conducător dat acelora a fost omorât
Č
soe Cotizonio so fi lo rani oe doe saceo lo peptoe ea eo
însuși Kotizonio a fost pe lateral având 2 săgeţi la piept fiind acolo
ČĞ
iceo so romeo lo sarmigetuzo deunde u foe catuato du
lovit a fost adus la Sarmigetuza (unde) apoi să fie cauterizat/îngrijit de către
- 174 -


toe do calisteio Cotizonio on oa ito bi zoe oe
preoții de vindecare (pentru) Kotizonio atât i-a fost firul vieții de la zei avut
A 
so a ropuso sie ason due to lo biseko ko rio
așa că decedat a fost slujit/anunțat de către preoții Templului ca și cum ar fi domnit
ČĞ
sopo davo traso on saeciopeia davo erigero Marizo
peste ac. cetate Semnată în Saeciopeia (?) - Dava Suveran Marizo (Mariţa/Mureş?)
„Cotizonio s-a întors să smulgă de la (să-l prade pe) suveranul, care
s-a asociat cu romanii, acele meleaguri din dreapta Istrului, ca să fie
înapoiate acele ale lor meleaguri care au fost scoase din ceea ce era al
nostru. Davogeții au luptat împotriva romanilor al căror comandant a
fost omorât. Însuși Cotizonio a fost lovit pe lateral de (2?) săgeți care i-
au străpuns pieptul, de aceea a fost adus la Sarmigetuza unde să fie
îngrijit de către preoții vindecători. (Dar) atât fusese firul vieții dat de zei
și Cotizonio a murit. Slujba preoților Templului a fost precum cea pentru
cei ce au domnit peste această cetate.
Scrisă (în) dava Saciopeia de către locțiitorul Marizo”
În pecetea din stânga se citește cu dificultate „erigerio ...yzo”
(„locțiitor ....”), iar în cea din dreapta, „Mato Cotizonio”. În dreapta, jos,
textul se termină cu expresia „...zie thyio” (preot al zeilor). Apelativul ”mato”
(”m” + ”ato”) este scris prin două semne amplasate de o parte și de alta a
portretului din sigiliu. ”M” este redat printr-o ”uncială” sacerdotală, iar restul
literelor, ”ATO”, formează o ”imbricare” (marcate prin diferență de nuanțe în
reproducere). Întregul ansamblu se regăsește înscris pe verticală în porticul
median (marcat, de asemenea). Bigrama ”KO”, din numele lui Cotizonio este
redată prin tehnica de imbricare a literelor. Ea apare și în pecetea din stânga,
dar și în alte texte de pe plăcuțe.
În izvoarele istorice, numele Cotizonio este grafiat cu „s” și,
preponderent, în forma prescurtată „Cotyso”. Semnul „Z” din tăblițe (de
regulă un „Z” întors) notează adesea sunetul asociat unui „S” intervocalic.
Așadar înlocuirea literei ”Z”, atât de puțin prezentă în vocabularul latin,
cu ”S” nu este niciun capăt de lume. Ciuntirea (sau adăugarea) finalului ”nio”
are o însemnătate ceva mai mare, pentru că modifică și ”traducerea” numelui
respectiv. Ca mai toate numele personalităților geto-dace, Cotizonio are ”un
sens” în limbajul curent: ”sfântul preot divin al nostru”. Aleg să-l numesc pe
diriguitorul get ca în plăcuță: Cotizonio. Nu mă hazardez să consider că cele
două nume se referă la același personaj istoric.
Istoricul Florus a lăsat mărturie că ”dacii aninați în munți”, sub
- 175 -

conducerea lui Cotiso, când Dunărea îngheța, făceau dese incursiuni de pradă
la sud de fluviu. Pe baza mărturiei sale, s-a dedus că dacii lui Cotiso locuiau
la vest de Olt, pe ambii versanți ale munților. Din textul plăcuței rezultă că
Sarmigetuza nu era cetatea de scaun a lui Cotizonio. În plus, se face trimitere
la teritorii getice din Pannonia guvernate de căpetenii care s-au asociat cu
romanii. Am putea deduce că participarea generalului Zapio la răscoala
împotriva lui Burebista nu a adus neatârnarea teritoriilor lui natale din Câmpia
Panonică.
Despre Cotizonio (Cotyso ?) se vorbește și în plăcuțele 039 și 072.
Într-o odă scrisă în anul 29 î.Hr., Horațiu spune că armata dacului
Cotiso a pierit. Cassius Dio relatează că, în același an, Marcus Licinius
Crassus a fost trimis în Macedonia împotriva dacilor şi a bastarnilor, pe care
i-a învins pe rând. Nu există vreo mărturie explicită că pieirea (rănirea) lui
Cotizonio s-a produs în timpul confruntării cu oștile lui Crassus. Dar putem
admite că anul morții lui Cotizonio este 29 î.Hr. Ca și Burebista, Cotizonio se
alăturase lui Antonius. Ca și în cazul lui Burebista, Cotizonio nu a fost de
partea învingătorului. Același general Marcus Licinius Crassus, proconsul al
Macedoniei, beneficiind de sprijinul unui conducător get sud-dunărean, a
întreprins o campanie dobrogeană victorioasă și împotriva regilor geți Dapyx
și Zyraxes (Zurasieo), foștii locțiitori ai lui Burebista, cei care, deși n-au
participat direct la complot, n-au regretat dispariția marelui get. Dar pieirea
statului condus de Burebista nu le-a fost în final prea prielnică.
Din textul plăcuței mai remarcăm practicarea medicinei de către
preoți. Pentru cuvântul ”viață”, scribul a folosit aparent o ideogramă, marcată
în reproducerea fotografică printr-o nuanță de cerneală diferită față de
context. La o examinare mai atentă, ideograma este o imbricare a literelor ”V”
(B, redat prin ”8”) și ”Y”(BY, vi), suprapuse perpendicular pe la mijlocul lor
și rotite în jurul punctului de suprapunere. În ceea ce privește locul ”tragerii”
textului, a fost dificil să deduc sensul expresiei ”sae ciopeio”. Cred totuși că
redactarea se pretinde a fi avut loc, ca și decesul, în Sarmigetuza, dar,
probabil, o copie trebuia să fi fost remisă (predată) locțiitorului lui Cotizonio
pentru cetatea lor de scaun.
Elemente de dicționar:
 = Cotizonio;
 = s-a;
 = întors (dvg. on = în + lat. tornare = a învârti, a răsuci; rom. înturna)
Č = acolo (lat. eo = acolo; lat. eo = a merge, a trece de partea cuiva);
 = (ca) să prăde (lat. praedor, -ari = a prăda, a răpi; rom. a prăda);
 = (pe) Suveranul;
 = (care) s-a asociat (fr. associer = a se asocia, lat. associare, rom. asocia,
asociere);
- 176 -

 = romanilor;
 = ale lui;
 = acele;
Č = meleaguri;
Č = din dreapta (ger. rechte = dreapta; apare identic în pl.129);
 = Istrului;
 = să înapoieze (rom. înapoia);
 = ceea ce;
 = este în;
= ale lor panonnice;
Č = meleaguri;
 = au fost/scoase;
 = (dintre) ale noastre;
Ğ = davogeți;
 = s-au luptat (gr. αθλoς = luptă, faptă eroică);
 = împotriva;
 = romanilor;
Ğ = al lor conducător;
Č =dat acelora (lat. dono = a dărui; formula pentru ”a unge” o căpetenie);
 = a fost omorât;
 = însuși;
 = Cotizonio;
 = a fost;
 = pe lateral ieșite (rom. rână = parte laterală a corpului, lat. renes =
rinichi);
Č = 2 săgeți (lat. sagitta = săgeată);
 = la piept (lat pectus = piept, rom. piept);
 = fiind acolo;
Č  lovit (lat ico, iceo = a izbi);
 a fost adus (lat. remeo = a se întoarce iarăși, a reveni);
  la;
ĞSarmigetuza;
 (unde) apoi (lat. deinde = după aceea, apoi);
 să fie;
 cauterizat/îngrijit (fr. cautériser, lat. cauterizare);
de către preoți (gr. θεός = zeu);
 = de vindecare (vindecători: gr. καλα = bună + dvg. steio =stare);
 = Cotizonio;
 = atât i-a fost;
 = firul vieții (lat. licium = iță, fir; rom. iță);
 = de la zei avut;
A  a fost regește așezat;
 = să fie slujit;
 = de către preoții;
 = Templului;
- 177 -

 = ca și cum ar fi domnit;


 = peste cetate;
 = semnată în;
Č = Saeciopeia
 = davă, cetate
Ğ = guvernator, suveran;
 = Marizo (Mariţa/Mureș?).

*
* *

Plăcuța 035: Epitaf pentru Petosiu

ČĞĞ
de ti ce mo toe petoso cotepolio davo geto gi-eo
între preoții cei ai lui Mo părinte Petoso prea sfântul davoget a plecat
Č
doa ze-r-fio cu ci-eo aplu ka ro lo dieo zoeu soe
ca să fie în regatul divin cu acel Apollo regatul sufletelor dublul zeu a fost
Ğ
ondu re zo po poesto davo geto traso i su
împuternicit de regele zeilor să-l pună suveran al davogeților Scrisă și supra

pento de noeu on copono du zabelo on carloto mongato
pecetluită de noi în lăcașul sfânt al lui Zabelo în Carloto Mongato
- 178 -

ĞĞ
geto supteo m.e. Dapigeo m.e. Zurasieo cotopoleo
(a) geților de sub M.E. Dapyx M.E. Zurasiu Prea Sfântul

Ğ
adaneu ni? parvo gi-eu co ni pe ghi-iseo u gheno
Adaneu nu? sărac s-a dus (ci) cu a noastră iubire pioasă către Isis care ne-a născut

pi lo ni toe zoeu ahio una ti
cu iubire lui al nostru părinte Zoeu (prin) credința (ne) unesc preoții
„Între preoții părintelui Mo, Petosiu, prea sfântul davoget, a
plecat ca să fie în regatul divin cu acel Apollo, Regele Sufletelor. Zeul
dublu a fost împuternicit de regele zeilor ca să-l pună suveranul
davogeților.
Scrisă și pecetluită de noi în lăcașul sfânt al lui Zabelo din Carloto
Mongato getic, sub M(arele) D(omnitor) Dapyx, M(arele) D(omnitor)
Zurasieu, Prea Sfântul Adaneu.
Nu s-a dus sărac (?), ci cu a noastră iubire pioasă către Isis care
ne-a născut din dragostea ei cu Părintele Zoeu.
Prin credință (?) ne unesc preoții.”
Dapyx, din Genucla, și Zurasieu, din Moliodava, sunt doi dintre cei
trei (foști) ”adjuncți” sau succesori prezumtivi ai lui Burebista de la un
moment dat (Plăcuța 120). Consemnarea privește un moment ulterior
destrămării statului condus de Burebista. Locația desemnată prin ”Carloto
Mongato” nu mai este menționată în vreo altă plăcuță cunoscută. Aceasta
poate fi a unui templu din Moliodavo.
Despre prezența lui Apollo în panteonul geto-dac am avut prilejul să
fac referiri în mai multe rânduri. Dar regatul sufletelor (decedaților) nu se
vorbește decât aici. Cuvântul ”Ka” desemnează , probabil, un concept
apropiat aceluia de ”spirit” din anumite sisteme religioase. La egipteni
exprima ”esența vieții”, acel ceva care părăsește trupul când o persoană
decedează. Davogeții credeau în ”plecarea” la ceruri a sufletelor celor care au
decedat.
Personajul despre care se face vorbire a fost un prelat care deținuse
cea mai înaltă funcție sacerdotală: un ”poesto” - un asupra stătător. Numele
Zamolxiu este parafrazat și de această dată prin ”zeul dublu”.
Elemente de dicționar:
 = printre;
 = preoți (gr.  = zeu);
Č = cei
 = ai părintelui Mo;
- 179 -

 = Petoso;
 = prea sfântul;
Ğ = davoget;
Ğ = s-a dus (lat. eo = a merge, a se duce);
 = ca;
 = să fie în regatul divin (dvg. ze = al zeilor + ro = regat + fio = să fie)
Č = cu acel;
 = Apollo;
 = regatul sufletelor (dvg. ka = spirit, sufet + ro = regat);
 = dublul zeu;
 = a fost;
 = împuternicit (lat. induo = a pune ceva pe cineva);
 = regele zeilor să-l pună;
 = suveran (dvg. poe + sto = asupra stătător);
Ğ = davogeți;
 = scrisă;
 = şi supra pecetluită (it. dipinto = pictură, sp. pintura = pictură; lat.
penna/pinna = pană);
 de noi;
 în lăcașul sfânt;
 al lui Zabelo;
  = în;
= Carloto Mongato;
ĞETO  geți;
 = de sub (lat. subtus = sub, rom. subt, sub);
Ğ= m(ato) e(rigerio) Dapix;
 = m(ato) e(rigerio) Zurasieo;
 = prea sfântul;
 = Adaneu;
 = nu? sărac (lat. parvum = puțin, parvus = mic);
Ğ = a plecat;
 = cu a noastră;
 = iubire pioasă (lat. pie = cu pietate, cu iubire pioasă);
 = către Isis;
 = care ne-a născut (lat. genero = a naște, gens = neam, familie);
 = iubirea (v.mai sus);
 = al nostru;
 = părinte Zoeu;
 = (prin) credință ( ahio ?);
 = unesc (rom. uni, uniune, lat. una = împreună, la un loc, lat. unire,
unescere);
 = preoții (v. mai sus);

*
* *
- 180 -

Plăcuța 079: Dapyx - despre jurământul oștenilor la Genucla

ČČ
zo nieo nume aici bel ze rieo soe a ti ceo dato
Zeul nostru nume aici luptător al zeilor regat fiind prin preoții aceștia/de față înălțat
Č 
pi/pu soe Mo ieve Mo a zoe anceo ilu neo zi marosie jor(?)
fiind ai lui MO însuși MO în a zeului față divinul nostru zeu Marte jur(?)
Ğ
serto ue soe glotelo degino du a findo atlatoe thi
să respect cele ce au fost spusele lui Degino ca să fie luptătorii divini
Č ČČĞĞČ
ceo ie ceo so facti ce geio degino saceia on por tu eo
aceștia au spus care sunt faptele ce le-a zis Degino sacre pentru toți cei din
ĞČ
genuclo eno ieve Mo luese ro lueso on so ce Mo
Genucla ea fiind a lui însuși MO ales regat ales ca să fie al lui MO
ČĞĞ
i a zo loeso tera a g-aceu edoe ge tera ge du sumu
și al zeilor lăudat pământ acolo unde să vină acel pământ din care suntem/ne tragem
ČČČ
ci-eo sarcero soti bo catalieo du te ce bo
pe care avem obligația însoțiți (de) Bo binecuvântarea a preoților ai lui Bo
ĞČČ
rotopano gi-eso do sarcero oe cu ti ze ci-eo palo esio
purtători de steag ce suntem ca sarcina avem a fi cu tine zeule și acei vechi (ostași) să fim
- 181 -

Č x--v 


onceo nobaliso sete du eso tribo zurasieo so deo lo
în fața/cu cei mai nobili care vin din același trib x--v Jurământul se depune la
Č++
schito u purceso u deno patrido loru u cue
templu unde purced acolo (grupați) după obârșia/patria lor a fiecăruia ++
Č
schito sar mato onsoticie oe doe hiliarhio loro on graveo
ai templului prelați înalți însoțiți vor fi de generalii lor pentru a întări

bo fi so u zu
(credința) că Bo este acolo cu preoții
(legendă la unei imagini): ĞĞ
logu lue e.m. Dapiegeu do d-geto
Cuvântarea lui E.M. Dapyx al davo-geților
(stânga, jos, scris de sus în jos): ĞĞ
Dapigieo mato du genucloe
Dapyx suveran al Genuclei
(în colțul din dreapta, jos): 
hiliarhio schito sar matu
generalii ai templului înalți conducători
(în casetă): Ğ
talipiko genuclo traso du aristomeiu machidoneso
Semeața Genucla Însemnată de Aristomeius Macedoneanul
„Zeul nostru, numitul ..., luptător al regatului zeilor fiind, de
preoții lui Mo, aici de față, înălțat fiind, de însuși (veșnicul) Mo, în fața
zeului nostru, divinul Marosie (Marte !), jur să respect ceea ce Degino a
spus că trebuie să fie luptătorii divini și care sunt faptele lor pe care
Degino le consideră sacre pentru toți cei care aparțin Genuclei, aceasta
fiind regatul ales de către MO însuși, aleasă ca să fie pământul lăudat al
lui Mo și al zeilor, acolo unde să pogoare, pământ din care mă trag și față
de care am obligația ca, binecuvântat fiind de Bo, prin preoții acesteia, al
lui Bo purtător de steag fiind, să ajung la tine în cer, zeule, printre oștenii
existenți acolo, împreună cu cei mai mari nobili și preoți din tribul meu.
Jurământul se depune la Templu, unde (oștenii) vin grupați în
funcție de patriile lor (locurile lor natale).
Înalții conducători ai templului vor fi însoțiți de hiliarhi lor
pentru a întări credința că Bo este acolo cu preoții.
Cuvântarea lui E(rigio) M(ato) Dapyx al davogeților.
(stânga, jos, scris de sus în jos): Dapyx, Suveranul Genuclei
(în colțul din dreapta, jos): Generalii ; Înalții conducători
- 182 -

(pe centru, în casetă): Semeața Genucla; Însemnată de Aristhomeius


Macedoneanul”
Nu am ”tradus” cuvântul Degino, care este un nume propriu de
împrumut pentru o divinitate căreia i s-a stabilit de către sacerdoți un alt nume
cu care să fie apelat în public. Degino poate fi asemănător cu ”Yehova” - ”Cel
ce este”, fără ca paralelismul între cei doi să poată depăși onomastica.
Deoarece numele lui Dapyx (Dapigeu) este precedat de inițialele „E”
și „M”, de la „erigerio sau erigio” și ”mato”, putem presupune că suveranul
Genuclei a rostit discursul ”citat” după destrămarea statului centralizat al lui
Burebista. Presupunerea este susținută și de faptul că lipsește vreo referire la
Sarmigetuza. În text, însă, referirea la Marosie (în loc de Zabelo) este foarte
clară. Și-a luat, oare, Aristhomeius, semnatarul textului, libertatea să
substituie ”numele” unui zeu get cu unul echivalent din panteonul său ? Nu
numai sonoritățile numelor, ci și natura militară a ceremoniei, dar mai ales
absența numelui Zabelo mă fac să cred că Marosie este corespondentul
romanului Marte. Starea de ”vasalitate” față de Roma a lui Dapix este
certificată de epitetul presupus sub prescurtarea ”e.” - guvernantor. El
fusese ”erigerio” și când era unul din locțiitorii lui Burebista.
Prezența reprezentanților castei nobiliare la o astfel de ceremonie este
de natură să susțină că respectiva castă era bazinul de selectare a
comandanților militari, a ocupanților de funcții administrativ-tribale sau
sacerdotale, iar prin pretinsa lor descendență din Bo, asigurau ”prezența” la
ceremonie a respectivei divinități.
Despre alegerea templului din Genucla de către Zamolxiu, se vorbește
în plăcuțele 001 și 002, dar și în alte locuri.
Pentru o mai bună înțelegere a textului, mai exact, a fragmentului
privind obligația asumată de ostași de a ajunge lângă zeul lor în oastea
cerească, menționez că formularea din text este un eufemism pentru obligația
de a-și da și viața pentru apărarea Genuclei. Am menționat și cu alt prilej
credința geților că cei ce se jertfesc pentru țară ajung în ceruri, alături de zeul
războiului, în oastea divină a davogeților. Divinitatea Bo este apărătoarea
regelui și a regatului, de aceea oștenii luptă sub stindardul lui Bo.
Elemente de dicționar:
 zeul nostru;
Č nume aici;
 = luptător al regatului zeilor;
 = fiind;
Č = prin preoții aceștia înălțat;
 = fiind ai lui MO pioși slujitori;
 = însuși(?) MO;
- 183 -

Č = în faţa zeului;


 = divinul nostru zeu;
 = Marte;
  = jur(?);
 = (să) respect (lat. serto = a respecta, a păstra, a păzi);
 = cele ce au fost;
 = spusele (lui);
Ğ = Degino;
 = ca să fie;
 = luptătorii divini (la romani athleta era luptător la jocurile olimpice,
atlet, precum gr. atlet = αθλητής; gr. αθλoς = luptă, faptă eroică + gr.
θεός = zeu);
Č Č = acelea care (a se observa asemănarea ”sonoră” cu expr. rom. ceea ce);
 = sunt faptele;
ČĞ = ce le-a zis (lat. aio = a spune);
Ğ = Degino;
Č = sacre (lat. sacer = sacru, sfânt; consacrat);
 = pentru;
 = toți cei din/de acolo
Ğ = Genucla;
 = ea (fiind);
 = a lui însuși MO;
 = ales regat (fr. élu = ales, élisez = a alege prin vot + dvg. ro = regat, stat);
 = ales ca să fie;
Č = al lui MO;
 = și al zeilor;
 = lăudat (fr. louez, louer = a lăuda); poate fi dvg. lueso = ales;
 = pământ (lat. terra = pământ; rom. țară, țarină);
Č = acolo unde;
 = să vină;
ĞĞ = acel pământ care;
 = din care suntem/ne tragem (lat. sum, ese, fui = a fi);
Č = pe care avem;
Č = obligația, sarcina (rom. sarcină, lat. sarcina = sarcină);
 = însoțiți (de a lui) Bo (lat. socio= a uni, a lega; socius = părtaș, aliat;
rom. soț);
 = binecuvântare, încurajare;
Č = a preoților acestora;
 = Bo;
 = purtători de steag (lat. roto = a roti, a învârti , lat. rota = roată + lat.
pannus = bucată de stofă, fâșie);
Ğ = ce suntem;
Č = ca sarcina am;
 = cu tine, zeule;
Č = acei;
 = vechi (gr. παλαιος = vechi ; fr. palé, -o)
- 184 -

 = să fim;
Č = cu acei / în fața (dacă este Č);
 = cei mai nobili;
 care provin(?) din (lat. situs = situat, așezat; înălțat + dvg. du);
 = același trib (rom. trib, lat. tribus = trib);
 = jurământ;
 = se depune (?);
 = la templu;
Č = unde purced (ca în lb.rom. sau lat. procedere; ”cuvântul” poate fi
compactarea expresiei Č, caz în care semnificația este
”printre cei ce sunt din”);
 = după a lor;
 = obârșie/patrie (gr.πατριδα = patrie);
 = (a) lor;
 = a fiecăruia;
 templu;
 = înalți conducători;
Č = însoțiți fiind (dvg. on + soti+ ci-ie);
= vor fi de (către);
 = generali;
 = lor;
 = pentru a întări (lat. gravis = greu, cu greutate; gravitate, forță, noblețe);
 = Bo este;
 = acolo cu preoții;
 = cuvântarea lui;
   e(rigio) m(ato);
Ğ = Dapyx;
Ğ = al davo-geților;
Ğ = Dapyx;
 = suveran al;
Ğ = Genuclei;
 = generali;
 = templu;
 înalți conducători;
 = semeaţă;
Ğ = Genucla;
 = însemnată (scrisă) de;
 = Aristomeius;
 = Macedoneanul.

*
* *
- 185 -

Plăcuța 134: Jurământul lui Rosianu


zurasieo u tii pi eno poe Rozieno hiliarhiu schito longue
să jure aflat când părinții pe el pus Rozyano generalul Templului Lung
ČČ
moliodava on so p- toe saromongue acino onceta soe
(din) Molio Davo ca să fie peste preoții Saromongue ținuturi întrebat fiind (de)
ĞČ
degino davo schito facindo cuive zoeo m yo? ??
Întâi stătătorul cetății Templului ce va face (când) vreunul din ale zeiței M. Yo regate?
ČČ
oe boecero zu pen g-o poe rumionu ce-eo po rie na
au boicerii de la zei vasală pe ea să pună romanii să ajungă să poată guverna ale
Č
patrido davo roziano rupondieo cue du zurasio so porcezoe
patriei cetăți Roziano a răspuns că după jurământ va purcede

su? ie? tero istrio on trachio sovun linoe a soe pie
pe acele meleaguri istrene să retragă/în Tracia înțelegere graniţă să fie impusă
ČČ(?)
rumionu niloe parcio po condu schito bo ie so??i noe
romanilor nimic (nu) va cruța până când templul va reveni (?) ca (?) noi

pazoe lo eliau trasoe do ai? no on moliodavo
să protejăm ai săi divini Trasă din ce ne spune? nouă în Molio-Davo
- 186 -

x
hronoso x du elo zamolxiu cotopolo adaneuse
cronică (la anul) x de la (zeul) Zamolxiu Prea sfântul Adaneuse
Ğ
m.e. dapigeu armoso schito zurasieo du h. rosiano capo
M.E. Dapyx armata templului jurământul lui H. Rosiano căpetenia
„La depunerea jurământului în fața înalților monahi care l-au pus
pe Rosianu hiliarh al Templului Lung (Longue) din Moliodava, ca să fie
el peste toți prelații din ținuturile Saromongue, a fost întrebat, de către
Întâi Stătătorul Templului-cetate, ce va face dacă vreunul din ținuturile
provenite de la zeița IO (?), deținute de boiceri de la zei, ar fi puse de
romani sub puterea lor ca (astfel) să ajungă să poată guverna/supune
cetățile Patriei. Rosianu a răspuns că, după jurământ, va purcede pe
meleagurile istrene pentru a înfăptui (trasa) o înțelegere asupra
frontierei ce va fi impusă romanilor, și nu va precupeți nimic până când
divinitățile templului nu vor reveni sub protecția noastră.
Consemnată din ce ne spune (?), în Cronica cetății Moliodava, la
anul de la Zamolxiu, Prea Sfântul Adaneuse.”
Printre imagini, se află următoarele înscrisuri „explicative” : „Armata
templului”, „Jurământul H. Rosianu, căpetenia/prelatul” și „S(tăpânul)
E(erigerio - co-guvernator) Dapyx”. Pentru că în partea dreaptă, sus,
rămăsese probabil un spațiu, autorul înscrisului a inserat o suită de semne, în
majoritatea lor, numerice.
Reproducerea fotografică a plăcuței am aflat-o, cu ani în urmă, în mai
multe site-uri. Ea nu figurează în cartea publicată de dl Romalo.
Niciun indiciu nu ne permite să deducem că ceremonia menționată în
text a avut loc la Genucla. Longue trebuie să fi fost situat mult mai la nord.
Urmează să ne întrebăm de ce Dapyx, aparent, ”asistă” la ceremonie în
calitatea de co-regent. Dar mențiunea din răspunsul lui Rozianu/Rosianu
privind stabilirea în ținuturile de la Istru a unei linii de demarcație față de
posesiunile romane poate fi un indiciu că teritoriile de dincolo de Istru, deci
și regatul lui Dapix, erau deja sub suzeranitate romană. Este posibil ca
Genucla, cetatea lui Dapix, să fi fost cruțată încă la data evenimentului relatat,
dar era permanent amenințată de către romani, la ea făcând trimitere
întrebarea sacerdotului. Cred că includerea portretului lui Dapix în grafica
plăcuței, însoțit de legenda amintită, este o invocare post-mortem a
conducătorului davoget, care trecuse, prin moarte, în rândul oștenilor divini
ai geților.
Pentru o mai bună înțelegere a textului, fac următoarele precizări
culese din ”biblioteca de plumb”: geții aveau credința că maica lor mitică,
- 187 -

Io/Bo, cea prin care ”își trag oasele” din divinitatea supremă, a intervenit pe
lângă marele olimpian pentru a consacra teritoriile deținute de descendenții ei
– boicerii, cei ce constituie clasa nobiliară a geților; ”patria”, se subînțelege,
este teritoriul locuit de geți aflat sub autoritatea lor proprie.
În adnotarea (de tip „expresie tematică”)
„” / jurământul căpeteniei g-ral Rosianu/,
adăugarea „atributului” căpetenie după ce s-a menționat, prin inițială, rangul
militar al lui Rosianu nu este surprinzătoare. Asocierea celor două calități era
cultivată la davogeți, mai ales pentru garnizoanele militare ale templelor. A se
vedea și textul „dotal” (plăcuța 018), unde transferul de proprietate spre
„Marica și fii ei” pare prilejuit de numirea unui „Fuscus” drept capo al cetății.
Comandanții oștirii, potrivit adnotărilor din câteva plăcuțe, erau consacrați în
temple.
După cum se vede, regiunea nord-estică a României are o tradiție
milenară în a alcătui cronici !
Textul acestei plăcuțe cuprinde numeroase inconsecvențe de notare a
unor nume și a literei ”z”, iar multe litere sunt greu sau deloc lizibile în
anumite zone, ceea ce a determinat existența unor pasaje neclare sau nesigure.
În ciuda acelor mici pasaje obscure, înțelesul textului este corect surprins în
traducerea de mai sus.
Elemente de dicționar:
 = jurământ (să jure fiind); lat. iuro = a depune jurământ, a jura;
lat. juramentum = jurământ;
 = când părinții (gr. θεός = zeu, părinte divin; lat. deus = zeu);
 = pe el au pus (lat. pono = a pune, a așeza; rom. a pune);
 = Rozieno;
 = hiliarhul, generalul;
 = templu(lui);
 = Lung /Longue;
 = (din) Molio Davo;
 = ca să fie peste preoții;
 = (din) Saromongue; v. dvg. Sarmongata /în pl.042/ este legendă la
desenul unei cetăți; în pl.025, Sar mongata apare însoțită de explicația
”cetatea templu a geților”; Sarmongato este locul de unde Burebista
putea pune surlașii să anunțe oștirile de apărare să se îndrepte spre
Sarmigetuza /021/; din pl. 118 aflăm că, după renunțarea la tron,
”nobilul Burebista se va retrage la sfântul lăcaș Sarmongato” /021/;
Č = ținuturi;
Č = întrebat fiind (de către); lat. inquiro = a cerceta, a căuta (inquam,
inquieto ?); în cuvinte similare ca înțeles din limba latină, grupului de
sunete notat prin ”Čîi corespunde adesea grafia ”qu”;
Ğ = Degino, nume convențional prin care este desemnată zeitatea supremă;
aici am folosit expresia ”întâi stătătorul”, deoarece este urmată imediat
- 188 -

de precizarea ”al templului cetate”, ceea ce înseamnă că este vorba de o


înaltă funcție sacerdotală;
 = cetății templului;
Či = ce va face (când/dacă); lat. facio, -ere, feci, factum (faxim, faxo) =
= a face; factum = faptă);
 = vreuna (lat. quivis, quevis = oricare);
 = zeiței YO regate? (nesigur !);
 = o au, o dețin (v.dvg. oe /pl.079/ = avem, vor avea);
Č = boicerii;
 = de la zei;
 = în puterea lor s-o pună (lat. penes = în mâna/în puterea cuiva +
+ dvg. g-o = pe ea + lat. pono = a pune);
 = romanii;
Č = să ajungă să poată guverna (lat. eo = a merge);
 = ale patriei (gr.πατριδα = patrie, rom. patrie);
 = cetăți;
 = Roziano;
 = a răspuns (lat. respondeo = a răspunde, rom. a răspunde);
 = că după;
 = jurământ;
Č = va purcede (rom.pop. a purcede, lat. procedo = a merge înainte,
a continua, a ajunge; dvg. porcedu = au purces /pl.062/, dvg. porcez
= înaintare, defilare /pl.084/);
 = pe acele (nesigur !);
 = meleaguri istrene (lat. terra = pământ; rom. țară, țarină);
 = să tragă/în Tracia (lat. traho = a trage, a pricinui);
 = înțelegere (dvg. sovaio = acord, decret /pl.013/; dvg. zuvio = decret
/pl.072/; dvg. zovio = tratat/înțelegere /pl.121/; gr. ζω = a trăi +
gr. βιος = viaţă);
 = graniță (lat. linea = linie; margine, limită);
 = (ca) să fie impusă;
 = romanilor;
 = nimic nu are (lat. nil, nihil = nimic; dvg. oe = a avea);
Č = (va) cruța (lat. parco, ere = a cruța, a economisi);
 = până când (lat. quando = când);
 = templul;
Č(?) = va reveni (?) ca (?); nesigur !
 = noi;
 = să protejăm, să apărăm (ca rom. pază, a păzi, precum și sl. paziti, dar și
lat. pax = pace);v. dvg. paz = apărare /pl.058/;
 = ai săi divini;
 = trasă de/din (lat. tracto = a trage, lat. tractus = trăsătură, tragere);
 = Cucernic? Divin (?); adeuso ileo (?);
 = (al) nostru în;
 = Molio-Davo;
 = cronică, anale (gr. χρονικά = anale);
- 189 -

x = x (an neidentificat !);


 = de la el (zeul);
 = Zamolxiu;
 = prea sfântul;
 = Adaneuse;
Ğ = M(ato) E(rigerio) Dapyx; formulă uzuală pentru un co-guvernant;
 = armata (rom. armă, armată; lat. arma = arme, luptă, armată);
 = templului;
 = jurământul;
= lui H(iliarh) Rosiano;
 = căpetenia (sacerdotală).

*
* *

Plăcuța 014: Dapyx – un sfârșit subînțeles


turnato dyo oro eliu da so vacu re n(obalo)
Întorcându-se DYO în tărâmul divin după ce a părăsit dedicat lui Ra nobilul
Ğ
bisica a io j/șeu porto degio patela p ante dato
altar al lui J/ȘEU duce lui Degino stindardul înainte de a fi preluat
- 190 -

Ğ
sonta dapigii mato davu capo pa davie
contra lui Dapyx de Marea cetate stăpână peste cetăți
„DYO se întoarce în tărâmul divin după ce a părăsit nobilul altar
dedicat lui Ra al lui J/Șeu ducând lui Degio stindardul înainte de a fi fost
dobândit contra lui Dapyx de Marea cetate stăpână peste cetăți.”
Autorul textului din această plăcuță nu pare a fi prea îngăduitor cu
Dapyx, nu manifestă nici cea mai palidă compasiune față de sugeratul sfârșit
al căpeteniei davogete. Momentul de referință trebuie să fie anul 28 î.Hr. când
Crassus l-a învins pe Dapyx, trecând efectiv peste cadavrul acestuia în
campania de „pedepsire” contra lui Zyraxes, aliatul lui Dapyx, unul din
complotiștii împotriva lui Burebista, care abandonează Genucla și trece pe
malul stâng al Istrului, după cum afirmă sursele istorice.
Grupajul grafic din dreapta călărețului însoțește de regulă un text
asimilabil unui epitaf.
Delicatețea, modul indirect și lapidar în care textul deplânge un
moment dramatic din istoria geților măresc tragismul situației.
Din ceea ce este scris pe verticală, de o parte și de cealaltă a grupajului
grafic, folosindu-se un alfabet arhaic, am putut desluși cu rezerve numele
proprii Dyeges, în stânga, și J/Șeu, în dreapta.
Dyo se referă la divinitatea la care m-am referit adesea prin parafraza
„cavalerul trac”. Portretul său, în plăcuțe, este însoțit în majoritatea cazurilor
de inițiala ”D” sau de pseudonimul ”dio”. Aici, el ”salvează” stindardul
identificator al geto-dacilor ducându-l spre înălțimi, unde se retrage,
dezamăgit, desigur, zeul însuși.
Marea Cetate care-l învinge pe Dapyx este, fără niciun dubiu, Roma.
Cele două simboluri care formează prescurtarea ”kp” (pentru capo =
căpetenie) și cuvântul bisica (= altar) se mai întâlnesc în Plăcuța 008.
Elemente de dicționar:
 = se întoarce (lat. tornare = întoarcere, fr. tourner = a întoarce,
eng. turn = a întoarce, a învârti);
 = Dyo, pseudonim pentru zeul reprezentat precum ”cavalerul trac”;
 = tărâmul divin;
 = după ce a părăsit (lat. vacuo = a goli, vacuus = gol);
 = Ra;
 = nobilul (prescurtare de la nobalo);
 = altar;
 = al lui J/ȘEU;
 = duce (at. porto = a purta, a transporta; a aduce);
Ğ = (lui) Degio (pseudonim al unei divinități ~ ”zeul care este”)
 stindardul (?);
- 191 -

 = înainte de a fi (? lat. ante = înainte de);


 = preluat (lat. datio = dare, transmitere);
 = contra;
Ğ = Dapyx;
 = Măreața cetate;
 = stăpână peste
 = cetăți.

*
* *

Plăcuța 011: Genucla în pericol


du che tero on mesio eneio aio nostri davi agnulo
din acele ținuturi din Moesia cineva ne-a spus că ale noastre dave din colțul
Č
on sole tole rumunso ra dau consendo ne onceri so
(de către) încrezut roman regat a dat acordul de la noi dobândită să fie
Ğ
gi-e fontio di agripa nobalisa nostio davi aso deoso
de către Fontius Agrippa cea mai nobilă dintre ale noastre cetăți ce cu din cer zei
Ğ
n(obalo) tio gi-e rota g-orio on asoto zi oe nio
cu nobilii părinți cei ce se află în regatul de sus din ceruri al zeilor este al nostru
- 192 -

Ğ
lamfaloso ti io eno genuclo traso baseleu Duro
cordon ombilical cu părinții divina Genucla Semnează regele Duro
ĞĞ
egerio davo getu so rometemo lue io maire viro capo
conducătorul davo-get spre a fi remisă lui el Marele Bărbat Suprem
Ğ
on sarmigetuzo
la/în Sarmigetuza
”Din ținuturile din Moesia ni s-a spus că cetățile noastre vor fi
pustiite de către încrezutul stat roman, care a aprobat ca Fontius Agrippa
să cucerească ale noastre dave. Cea mai nobilă dintre ale noastre cetăți,
divina Genucla, este cordonul ombilical dintre noi și zeii din cer, dintre
noi și nobilii noștri părinți aflați în regatul de sus, din ceruri, al zeilor.
Semnată de regele Duro, guvernator al davogeților, spre a fi remisă
Marelui Bărbat Suprem din Sarmigetuza.”
Și de această dată, pentru o lecturare lipsită de complicații, am propus
o traducere în care se evită parțial topica deosebit de pretențioasă (prețioasă ?)
din textul tăbliței.
Momentul istoric al pericolului semnalat ni-l lămurește numele
Fonteius Agrippa (în text ”Fontio di Agrpa”) și menționarea regelui Duro
(Duras, Duru) ca semnatar (”traso”). Caius Fonteius Agrippa a fost numit de
către împăratul Vespasian, în anul 69 d.Hr., guvernator al provinciei Moesia.
El este ucis la scurt timp, în iarna 69-70 d.Hr., în luptele pe care le-a purtat cu
dacii și sarmații năvăliți la sud de Dunăre.
Genucla era un centru de cult important al geților de la gurile Istrului
(cum era numită Dunărea în a doua sa jumătate). Calificarea personajelor
amintite drept ”părinți” (strămoși) ai geților este justificată de prezența
particulelor ”” și ””. Mai sugestiv pentru legătura discutată este cuvântul
ombilic (în text ” în limba greacă, ομφαλός ), pe care l-am
înlocuit, în traducere, cu expresia ”cordon ombilical”. Asocierea Genuclei cu
un element anatomic, care, potrivit mitologiei grecești, era centrul lumii
elene, protejat de templul lui Apollo din Delphi, nu este doar o figură de stil
a ”autorului”. Evident, Duro cunoștea legenda. Mai mult, după cum se va
vedea mai jos, dintr-o altă plăcuță deducem că Duro nu era străin de
celebrele ”mistere din Eleusis”, găzduite de templul dedicat zeiței Demetra și
fiicei sale Persefona, unde era adulat, într-o epocă mai târzie, însuși
DIONIS(SOS).
De fapt, cel reprezentat de două ori în desenele din plăcuță este
Apollo. ”Piramida” iconografică din zona centrală cuprinde, de sus în jos, pe
- 193 -

Apollo (cel ce poartă în mână un obiect muzical), pe Maica Geților


(portretizată din față) și pe Zamolxiu (figura ianiformă). Să ne amintim că
Plăcuța 001 relatează modalitatea în care Zamolxiu a ales cetatea Genucla (și
pe geți) pentru a-și exercita misiunea sa de erou civilizator.
Grupajul de desene din dreapta, unde se află din nou simbolul lui
Apollo, conține elemente care nu sunt conexate direct cu vreo referință din
textul de față. Simbolistica nu este ”originală”, dar, în afară de trimiterea
la ”protecția divină”, rămâne obscură.
În acest context, ocupantul înaltei demnități ”Marele Bărbat” este
apelat și ”capo” (căpetenie religioasă), ceea ce confirmă natura sacerdotală și
tribală a instituției.
Regele Duro (Diurpaneus, Duro cel Cucernic, , cum este
gratulat în Plăcuțele 040, 092 și 130) este numit nu numai rege (basileu), ci
și ”Ğ (guvernator)În alte plăcuțe, poziția de ”adjunct” (locțiitor) este
numită ”erigerio” (cel care este gata să conducă). În vremea de maximă
autoritate a lui Burebista, acesta avea trei locțiitori. Însuși Duro, când va fi
șeful (militar) al uniunii statale cu centrul cultic la Sarmigetuza, va avea doi
locțiitori, pe Vezina și pe Decebal. Duro este în acest context doar șef pe linie
militară, cu rang de locțiitor, guvernând împreună cu cel care se află în vârful
piramidei administrativ-tribale (maire viro), cel căruia îi este adresată
informarea.
Elemente de dicționar:
 = din acele ținuturi (lat. terra = pământ; rom. țară, țarină);
 = din Moesia;
 = cineva ne-a spus (gr. ενας = cineva + lat. aio = a spune);
 = ale noastre dave;
 = (vor) pustii (lat. ago = a face + lat. nullus = nul); nesigur !
 = mândri, încrezuți (dvg. on = în + lat. sol = soare + lat. tollo = a ridica
de jos, a înălța);
 = romani;
 = regat a dat (?);
 = acord, consemn (? lat. consentio = a fi de acord, consensio = acord);
 = de la noi;
Č = să ceară, să obțină (lat. quaerere = a cere, a căuta să obțină, a dori);
Ğ = de către;
= Fontius Agrippa;
 = cea mai nobilă;
 = ale noastre cetăți;
 = zeii din cer;
 = nobil (prescurtare de la dvg. nobalo)
 = părinți;
Ğ = cei din regat;
- 194 -

 = de sus, care s-au înălțat (dvg. g- = care + lat orio = a se ridica, a se
înălța);
 = în ceruri;
 = zei;
 = este al nostru;
 = buric (gr. ὀμφαλός = ombilic, aici: centrul lumii getodave; cum era
considerat Delphi pentru greci);
  = părinți;
Ğ = divina Genucla;
 = semnează;
 = regele Duro;
Ğ = conducător;
Ğ = davo-get;
 = spre a fi remisă;
 = lui;
 = el;
 = Marele Bărbat;
 = căpetenie;
  la/în;
Ğ = Sarmigetuza.

*
* *

Plăcuța 092: Regele Duro - comandantul oștirii din Sarmigetuza

ĞĞ
duro adeuso basileo davo-geto erigerieo du m. trupeo on
Duro Cel Cucernic regele davo-geților comandant al M(arii) Oștiri din
- 195 -

ĞČ
sarmigetuzo siau di tu nu bi da eo on talue fi ce
Sarmigetuza va fi pe toată a sa viață până va pleca în înlțimi să fie (cu) acel

io mega eso duro unseu fo trupeu davo on so lo rio
el mega neam Duro uns a fost de consiliul militar al cetăților să fie comandantul
ĞĞČ
geio elueo maro fero armosoe pri noeu ie gi-eo du dis ceo
care a fost ales (pentru) mărețe fapte de arme pentru noi să fie acela dintre acei
Ğ
paro recaue gi-eo soe prenotu rimeo lue beni
asemenea comandanți care au fost mai strălucitori decât romanii lui a binecuvântat
ĞĞ
do maero viro due cotopolo erigeri lo roe davo geto
de Marele Bărbat de către prea sfântul conducător al regatelor davo-gete
Ğ
traso on sarmigetuzo basileo adeuso duro trasoe du elu
Semnată în Sarmigetuza regele Cel Cucernic Duro Semnată de el
Č
cotopolo boiceru u lo pante dato loe bisica hileo
Pontiful Boicerilor sub drapelul încredințat templului (de) milenarul

dieo j/șieu
Zeu Șieu/Jieu
” Duro cel Cucernic, regele davoget, comandantului M(arii) Oștiri
(Consiliul Militar) din Sarmigetuza este numit pe viață, până când va
pleca spre înălțimi să se alăture mărețului său neam. Duro a fost uns de
către Consiliul Militar al davelor pentru a fi comandant, fiind ales pentru
mărețe fapte de arme, să fie comandantul nostru precum egalul acelor
înaintași care au fost mai străluciți decât cei romani, (așa cum) l-a
binecuvântat Marele Bărbat (Maire Viro), Prea Sfântul co-guvernant al
regatelor davogete.
Trasă/semnată la Sarmigetuza, de Regele cel Cucernic Duro,
semnată de el, Prea Sfântul (Pontiful) Boicerilor, sub stindardul din
templul/altarul închinat Zeului Milenar Șieu/Jieu.”
Din textul acestei plăcuțe aflăm cu certitudine de existența a doi co-
guvernatori, pe linie administrativ-statală și pe linie militară. În acel moment,
conducerea statului geto-dac centralizat era una bicefală, un veritabil duum
viri sarmigetuzan. Observăm, de asemenea, perpetuarea funcției
tradiționale ”maire viro – Marele Bărbat”. Atât co-guvernatorul lui Duras, cât
- 196 -

și ”șeful” ordinului boicerilor sunt apelați cu formula ”prea sfântul”. Este


posibil ca cele două poziții să fi fost ocupate de una și aceeași persoană.
Duro (Duras) cel Cucernic este numit ”basileu”. Este greu de precizat
care din cei doi conducători ai davogeților reprezenta suveranitatea statului
get: ”basileul” sau ”maero viro” ?
Lăcașul sfânt al Genuclei în care a avut loc ceremonia este
numit ”bisica”. Pentru alte temple, se folosește cuvântul ”schit”.
Atributul ””, care precedă numele zeului, în final, este probabil
o invenție filologică (între ”milenar”, ”leu”, ”divin”) care formează o...
reverență literară față de ”familiarul” Șeu/Jeu (aici scris J/Șieu).
Elemente de dicționar:
 = Duro cel Cucernic (adeuso = dvg. a + deu + so = al zeilor este);
 = rege (gr. βασιλιας = rege);
Ğ = davo-geți;
Ğ = comandant al;
 = M(arii) Oștiri / Marele Consiliu Militar;
 = din;
Ğ = Sarmigetuza;
 = va fi;
 = pe toată a sa viață (vi cf. lat. vivo = a trăi, vivus = viu);
 = până va pleca (eo cf. lat. eo = a merge, a se duce);
 = în înălțimi (lat. tollo = a ridica de jos, a înălța);
Č = să fie (cu) acel;
 = el mega neam
= Duras a fost ”uns”;
 = consiliul militar (fr. troupe, rom. trupă) al davelor;
 = să fie comandantul;
Ğ = care a fost ales (lat. eligo = a alege, fr. elu = ales, élire = a alege);
 = mărețe fapte (pt. fero: rom. a face, lat. facere, fr. faire);
 = de arme (rom. armă, armată, lat. arma = arme; luptă; armată);
 = pentru noi;
Ğ = să fie acela;
Č = dintre acei;
 = asemenea (lat. paro = a egala, a pune pe aceeași treaptă);
Ğ = comandanți care;
 = au fost mai strălucitori decât (lat. preniteo = a străluci mai mult;
a întrece în strălucire);
 = romani;
 = lui;
 = a binecuvântat (lat. bene = bine, benedico = a vorbi de bine; fr. bénir =
a binecuvânta, béni = binecuvântat);
 = de (către)Marele Bărbat;
= de către prea sfântul;
Ğ = conducător;
- 197 -

 = al regatelor;
Ğ = davo-gete;
 = semnată în;
Ğ = Sarmigetuza;
 = regele;
 = Duras cel Cucernic;
 însemnată de el;
 prea sfântul (pontiful);
Č = boicerilor;
 = sub drapelul;
 = încredințat;
 templului;
 = milenar (gr. χιλιετής = milenar);
 = zeul Șeu/Jeu.
*
* *

Plăcuța 040: Duro/Duras se aliază cu sarmații și iazigii

Č Ğ- 


de tici m duro co sendo so catulato degi- rumunuso reca
de știut M. Duras pentru că s-a simțit amenințat?/încolțit de către ale romanilor state
ČČĞ
on isi ve on mesio duro faxu cieo u cirentia degino to
din a sa vecinătate în Moesia Duras a făcut ceea ce ar fi cerut Degino pentru
- 198 -

ĞĞČ
ro zu gi-ini lo re ivi lo sarmato die eazigio ra ce-ena
regatul ceresc să unească statele vecine al sarmaților al iazigilor state cele ce sunt
Ğ
u lo umo/imo onperio so vispaso gi-eio g-ati sie repo
pe unde numitul imperiu se va extinde prin forță ca acelea supuse să fie să se furișeze
ĞČ
sonta nostero sarmato eazigio du piu cerentea adesio
contra noastră (a) sarmaților (și a) iazigilor ca urmare a solicitării cucernicului
ĞĞČ
duro radu trigaiu sarmato eazigio ge-eon percila rumunuso
Duras s-a întemeiat o trinitate (cu) sarmații (și) iazigii care să învingă (pe) Romani
ĞČ
duro cosendoe so ra si to pio ge- ci-ini lo re vi
Duras a consimțit (ca) statele lor ca urmare a faptului că sunt unite cu statele vecine

lo esie die sonu cosa upo/ipo su si on case rato
la chemarea de/cu semnal al cuiva pe cai sus să fie în cazul în care în grabă

ČĞ 
rumunuso du hiu purcedemu sonto lo ru lo traso ge t p
Romanii ar/vor fi purces contra statelor lor semnează Ge T P

 ”De știut: M. Duras, simțindu-se încolțit de provinciile romane din


vecinătate, din Moesia, Duras a făcut ceea ce ar fi cerut Degino să se facă
pentru regatul ceresc, să se unească cu statele vecine, ale sarmaților și
iazigilor, state care se află pe direcția în care imperiul (roman) vrea să se
extindă prin forță, ca să le supună, furișându-se contra noastră, a
sarmaților și a iazigilor. Ca să se dea curs solicitării Cucernicul Duras,
s-a întemeiat o uniune în trei, cu sarmații și iazigii, care să-i învingă pe
romani. Duras a consimțit ca, urmare a faptului că statul său este unit cu
statale vecine, la chemarea cu semnale a cuiva să își încalece caii în cazul
în care, în grabă/prin surprindere, romanii ar purcede contra vreunui
stat al lor (al membrilor uniunii). Scrisă de G.T.P.”
Ca și în plăcuța 011, în zona centrală se află piramida divină
Zamolxiu, Maica Geților și Apollo. figurează și în grupajele grafice
din părțile laterale. Spre deosebire de plăcuța 011, aici Duro/Duras nu mai
este ”basileu (rege)”, ci MATO.
Textul este scris cu alfabetul clasic, cu excepția unei valori - ”T”, de
fapt - ””, redată prin caracterul ”T” din alfabetul sacerdotal: trei linii
verticale ”tăiate” la mijloc de o linie orizontală.
- 199 -

Prezentarea, în această plăcuță, a acțiunilor lui Duro (Duras) nu


consemnează locul redactării, iar autorul este ascuns după câteva inițiale.
Faptul că nu este menționată Sarmigetuza, ne arată că Mato Duro nu mai este
basileul Duro. Faptele lui Duro ar putea fi primele gesturi în calitate de
comandant al oștirii geto-dace, sau care l-au calificat pentru această funcție.
Elemente de dicționar:
Č = de știut (din aceiași familie lexicală: ticeato = înștiințat /pl.025), tece =
= de știut /pl.107/, ticio = să înștiințeze /pl.065/ etc);
 = s(tăpânul) Duras;
 = pentru că, deoarece, cum (lat. cum = cum, deoarece; când);
 = s-a simțit (lat. sentio = a simți, a-și da seama ? lat. consentio = a fi de
acord; a se înțelege; a consimți ?);
 = amenințat?/încolțit (nesigur !); lat. catenatus = înlănțuit / lat. catula =
cățelușă;
Ğ- = de către;
 = ale romanilor;
 = state/guvernorate (colonii);
 = din a sa;
 = vecinătate, vecin (din aceeași familie lexicală: ve = vecini? /pl.108/,
vi(ca) = vecin /pl.109/, vios = vecin /pl.129/, viotu, vieto = învecinate
/pl.012, pl.127/);
 = în Moesia;
 = Duras;
 = a făcut (lat. facio, -ere, feci, factum /faxim, faxo/ = a face);
Č = ceea ce (ar fi ?);
Č = cerut (rom. cere, cerere; lat. quaerere); v. dvg. cerencea = cerere
/pl.022/, cerizoe = a cere, a pretinde /pl.025/ și cerincio = cerințe,
obligații /pl.121/;
Ğ = Degino (nume ”codificat” de divinitate);
 = pentru regatul zeilor;
Ğ- = să unească (lat. una, unus, unum = unic; lat. una = impreună, la un loc;
rom. a uni de la lat. unire, unescere = a uni);
 = statele;
 = vecine (v. , mai sus);
 = al sarmaților;
Ğ = al iazigilor;
 = state;
Č = cele ce sunt (nesigur !);
 = pe unde;
 = numitul, amintitul (cuvinte din aceeași familie, în pl. 002, 003, 017,
062, 072, 079, 096);
 = imperiu (lat. imperium = poruncă; imperiu);
 = se va extinde prin forță (lat. vis = putere, forță; act de violență +
+ lat. passus = pas; rom. pas, a păși);
Ğ- = ca acelea, pe ele;
- 200 -

 = supuse, cucerite (dvg. ate, ato = supus, a supune; cucernic; discipol);
 = să fie;
 = să se furișeze (lat. repo = a se târâ; a se furișa, a se strecura);
 = contra; (v. și dvg. onsonto = împotrivă);
 = ale noastre state;
 = sarmați;
Ğ = iazigi;
 = urmare a, ca să se dea curs (poi ?!, fr. puis = apoi; etr. pue = apoi;
it. poi, it. dopo = după; rom. apoi);
Č = solicitare, cerere (v. mai sus Č
= cucernic (lit. a de sio = cu zeii fiind);
 = Duras;
 = a întemeia (lat. radix = rădăcină, temelie, fundament);
 = înțelegere în trei (lat. tres = trei / dvg. tri + dvg. g- = care + aio =
= a afirma, a spune);
 = sarmați;
Ğ = iazigi;
Ğ = care împreună (nesigur !); lat. una = impreună, la un loc;
Č = să învingă (lat. percello = a izbi, a lovi; a doborî, a culca la pământ);
 =(pe) romani;
 = Duras;
 = a consimțit (lat. consentio = a fi de acord, consensio = acord);
 = statele lor;
Ğ = ca urmare (a faptului că); pentru pio (= urmare, apoi), vezi, mai sus,

Č- = e unit cu (vezi, mai sus, Ğ-);
 = statele vecine (vezi  și  mai sus);
 = la chemare (lat. excio = a face să iasă, a chema / lat. exeo, ire = a ieși);
 = celor care sună (lat. sono = a suna, lat. sonus = sunet);
 = cuiva, cineva (lat. quis = cine; cineva);
 = pe cai sus să fie (gr. = cal);
 = în cazul în care ( rom. în cazul; it. in caso = în cazul în care; lat. casus
= întâmplare, ocazie);
 = în grabă, pe neașteptate (lat. rapio = a lua repede, a înșfăca; a răpi,
a jefui);
 = romanii;
 = ar/vor fi;
Č = purces (lat. procedo = a merge înainte, a ajunge / rom. purcede =
= a pleca, a porni la drum );
 = contra;
 = statelor lor;
 = semnează/trasă (de).
*
* *
- 201 -

Plăcuța 130: Succesorul lui Duro cel Cucernic -


subiect de divinație

Ğ
duro basileo davo getu iso lue multeo adeuso pato
Duro regele davo-geților a fost el foarte/mult cucernic în mod deschis

ro loe duro denua ae?avu du ih/ex vio on trachio
în guvernarea sa Duro a destăinuit visul/dorința a sale viață în Tracia

elueso ea schito eloas co muie po eloaz anio
(la) Eleusis să se ducă (la) Templul vestit cel mai dintre cele vestite (în)anul
Č
 due zamolxo on zu necieo su duro fu mieo
 de la Zamolxiu înainte zi la cer a fost Duro cel ce ar fi mai bun
Ğ
on eiu aderarete foe ge-zi ato re poestatoe
dintre cei apropiați au fost față de zei supuși să guverneze ca suveran (dintre)
Č
nobalo megaso hiliarhio sie tutoe duro no bio scete
nobilii magnificii generali să fie în siguranță Duro pe când trăia a știut
ČĞĞĞ
ato ro ceo deno proetoes gi-ie di/de ge-eloes fue edoe gi-eso
supusul cel dezvăluit de preotese acela dintre cei lăudați a fost proclamat că este
- 202 -

Ğ
lui ghi-ao ko elu a delfo su lue ilo no pezino gi-eo
acela care a fost ales la Delfi ca fiind el viteazul/divinul ce ne va apăra căruia

facto soe tio script oe onsonto lue antonio hiliarhio
fapte ce sunt de divinități înscrise (că) împotriva lui Antonius generalul
 Č
rumunuso ceo preso on catenoe soa ghe-zo-mito elo talepico
roman că va fi prinsă în lanţuri va fi de zei alungată acea semeață
Č(legende):Č
rumieo radue luce n.h. Vezino basileo duro n.h. dacebalo
Romă strălucitoare N.H. Vizina regele Duras N.H. Decebal
”Duro, regele davogeților, a fost foarte cucernic și a manifestat în
mod deschis credința în timpul guvernării. Duro și-a destăinuit dorința
sa de o viață de a merge, în Tracia, la Eleusis, la cel mai vestit templu
dintre cele vestite. În anul ????? de la Zamolxiu, înainte de a fi fost plecat
la ceruri, Duro, ca să fie sigur că cel mai bun dintre apropiații săi, dintre
marii și nobilii lui generali, cel ce față de zei este supus, va guverna ca
suveran, din timpul vieții a aflat pe care dintre supuși îl indică preotesele
ca fiind, dintre cei merituoși, cel care este apreciat la Delphi, ca fiind
viteazul care ne va apăra, cel căruia, prin decizie divină, îi este scris că
(luptând) împotriva lui Antonius, generalul roman, va pune în lanțuri pe
cea de zei alungată, acea semeață Romă strălucitoare. ”
În partea de jos a plăcuței este portretizat Duro/Duras în compania
unei ”divinități” și a doi slujitori ai cultului lui Apollo. Efigia regelui are
legenda ”Basileul Duro” și este încadrată de două reprezentări
asemănătoare ”cavalerului trac” care au legendele ”N.H. Vizino” și ”N.H.
Decebal” (înscrisurile respective se află sub ”desene”). Prescurtarea ”N.H.”
provine de la ”Nobilul Hiliarh” (nobalo hiliarho). Cei doi generali sunt în
mod egal gratulați prin grafică. Este de presupus că succesiunea la tron se
dezbătea între cei doi.
Din textul plăcuței nu rezultă care este succesorul indicat de divinitate.
Se știe că Decebal i-a urmat lui Duro pe tron. De fapt, textul din plăcuță este
mai degrabă un epitaf. În context apare o posibilă explicație a
supranumelui ”” - Cel Cucernic (cel dedicat zeilor).
Din păcate mi-a fost imposibil să deduc în mod sigur anul invocat în
text (marcat în partea de sus). Menționarea unor date este un fapt foarte rar în
plăcuțe. Doar în două alte plăcuțe se precizează anul ”de la Zamolxiu” al
evenimentului relatat. În Plăcuța 134 se amintește anul în care s-a consemnat
în ”cronica din Molio Davo” depunerea jurământului de către generalul
- 203 -

Rozianu (sau Roșianu). Cele două date (din Plăcuța 134 și din cea de față) ar
fi trebuit să aibă una sau două cifre identice ca valoare și poziție. N-am
constatat nicio corelare de această natură (!?). Anul menționat mai sus ar
trebui să fie cel în care tronul a fost preluat de Decebal.
Surprinde în mod deosebit admirația lui Duro pentru templul din
Eleusis (grafiat din Tracia, apreciat ca fiind cel mai vestit, dar și
trecerea bruscă, în text, la templul din Delphi.
Eleusis era cetatea (situată într-o zonă de câmpie, la circa 20 de
kilometri de Atena) unde se afla un templu dedicat Demetrei și fiicei sale
Persefona. Lăcașul era vestit pentru ritualurile practicate la festivalurile
religioase numite ”misterele din Eleusis”. Într-o epocă târzie, acolo era
celebrat și Dionis(sos).
Organizarea templului din Eleusis se regăsește în mare parte și la
templele unor societăți esoterice. Ceea ce îl atrăgea pe Duro spre templul din
Eleusis nu cred că era postura de neofit sau de inițiat. Teza care îl ademenea
trebuie să fi fost ”nemurirea sufletului” din legenda Demetrei, care rezona cu
preceptele zamolxiene.
Așezămintele din Delphi ocupă câteva terase pe muntele Parnasus din
Grecia centrală. Acolo funcționa cel mai important centru divinatoriu din
lumea greacă (”oracolul din Delphi”) în templul dedicat lui Apollo, zeu al
divinației, printre alte atribute, și unde ritualul era împlinit de o preoteasă
numită după python-ul ucis de zeu. Conform autorului textului, Duro ar fi
aflat din zicerile Pithiei căruia dintre generalii Vezina și Decebal, ca succesor
al său, îi este sortit să fie victorios în confruntările cu romanii.
Elemente de dicționar:
= Duras regele;
Ğ = davo-geților;
= a fost el foarte/mult (lat. multus = mult);
 = cucernic;
 = în mod deschis (lat. pateo = a fi deschis; a se vedea clar, a fi evident);
 = guvernarea sa;
 = Duras a destăinuit (lat. denudo = a dezgoloi, a destăinui);
 = visul/dorința (?);
 = a vieții sale (lat. vivo = a trăi, a fi în viață; lat. vivus = viu);
 = în Tracia;
 = (la) Eleusis să se ducă;
 = templu ales, vestit (lat. eligo = a alege);
 = cel mai din (nesigur !);
 = alese, vestite;
= (în) anul (lat. anus = an, rom. an) .:. - /// = . (an neidentificat);
 = de la Zamolxiu;
 = în ziua (lat. dies = zi; pie. *diues = ”zi”);
- 204 -

Č = mort, nu va mai ființa (? dvg. ne = ne + ci-ieo = ființă)?


 = a fost Duro;
 = (cel ce) ar fi mai bun (lat. bonus = bun, aici comp. melior, melius);
 = dintre cei;
 = apropiați (lat. adhaereo = a fi alăturat);
Ğ = au fost față de zei;
 = să guverneze;
 = (ca) suveran (dvg. poe = pus deasupra + statoe = să stea);
 = nobili;
 = magnifici;
 = generali;
 = să fie în siguranță (lat. tutus = sigur, în siguranță);
 = Duro pe când trăia (?);
Č = a știut (lat. scio, scivi, scitum = a ști; rom. a ști);
= supus al regelui;
Č = cel dezvăluit;
 = de preotese (rom. preot, preoteasă);
ĞĞ= acela dintre cei lăudați;
 = a fost proclamat (rom. edict, lat. edo,ere = a da la iveală, a face
cunoscut, sau edico = a declara public, a ordona, a proclama);
Ğ = că este el;
 = acela care;
 = a fost ales la Delfi;
 = ca fiind el viteazul/divinul;
 = ce ne va apăra (ca rom. pază, a păzi, sl. paziti; lat. pax = pace);
Ğ= ale cărui fapte sunt (lat. facio, -ere, feci, factum (faxim, faxo) = a face);
 = divinități, preoți (?);
 = înscrise (lat. scriptum = text scris, scriptio = scriere, scris);
 = împotriva lui;
 = Antonius;
 = generalul;
 = roman;
Č = că va fi prinsă (lat. pre(he)ndere = a prinde, a ocupa);
 = în lanțuri;
 = va fi de zei alungată (lat. mitto = a trimite, a arunca, a alunga);
 = acea semeață (lat. tollo = a ridica de jos, a înălța);
 = Roma;
 = strălucitoare (lat. radio = a străluci, a arunca raze; rom. a radia);
Č = lumină (lat. luceo = a fi strălucitor, a luci; lat. lux = lumină);
 = n(obilul) h(iliarh) Vezina;
 = regele Duras;
Čn(obilul) h(iliarh) Decebal.

*
* *
- 205 -

Plăcuța 119: Dispută pentru ”Marele Bărbat”

ČČ
cotopolu boiciro sar mato erigero toceo tutoso maire virii capo
Pontiful boicerilor înalt co-guvernator a cerut(?) tuturor Marilor Bărbați căpetenii
ĞČ
du davu geto sistasiro sarvacero poesta dava o soa eso
de/ale davo-geților să înceteze disputa suveranitatea cetăților deținută(?) este
ČČĞ
du capo daceobalo so posere po dicea vacuto on sarmigetuso
de Căpetenia Decebal va fi pus după declară vacantă în Sarmigetuza
ČĞĞ
to ci-mito capi seu do go-oloto du ?? ?? dav geto gi-io porto
cel ce numit căpetenie va fi după ungerea de către (?) davo-geți va purta
ĞČ
numu adeo gi-ea daceo
nume adăugat acela Dacicul
„Pontiful Boicerilor, înaltul co-guvernator, le-a cerut(?) tuturor
căpeteniilor de cetăți, ”marilor bărbați”, să înceteze disputele. Funcția
de suveran, care este încă deținută de căpetenia Daceobalo, se va ocupa
după ce se va declara vacantă la Sarmigetuza. Cel ce va fi numit
căpetenie, după ce va fi ”uns”, va purta un nume adăugat, acela fiind
DACEO – Dacicul.”
Pe lângă desenele din partea de jos a plăcuței, s-au incizat ulterior un
- 206 -

set de texte, patru la număr. Ele se disting cu dificultate pe fotografia


disponibilă, astfel că am putut să citesc cu siguranță doar pe primul și pe al
treilea (în ordinea de la stânga la dreapta):
(primul) : Duro Baseleos ( – Regele Duras);
(al 3-lea): Č Decebal.
Textul plăcuței ne dezvăluie că, la acea vreme, instituția Marelui
Bărbat exista și la nivelul cetăților, ceea ce înseamnă că ”primarii” davelor
formau baza piramidei în vârful căreia se afla Marele Bărbat al Sarmigetuzei,
pentru care se confruntau înalții sacerdoți locali. Este interesant și amănuntul
că deținătorul funcției supreme va primi și un supranume.
Numele lui Decebal este constant grafiat ”Dacebalo” și pare a fi o
sinteză a cuvintelor comune „daceo” (dacic) și „balo” (luptător). În textul
plăcuței, expresia „daceo balo” este precedată pe prescurtarea „kpo” (capo –
căpetenie, prelat), ceea ce înseamnă că el deținea funcția sacerdotală numită ”
Maire Viro – Marele Bărbat”.
Succesiunea Duras – Decebal este abordată și în textul Plăcuței 130.
Ultimul pasaj atestă faptul că, după ceremonia de ”ungere”, funcția „marelui
bărbat” se va numi de acum înainte „Maero Viro Daceo”. ”Semnatarul”
textului din Plăcuța 124 este deținătorul funcției astfel denumite.
Elemente de dicționar:
 = Pontiful (Prea Sfântul);
Č = boicerilor;
 = înalt (nesigur !) co-guvernator/locțiitor (prescurtarea m.e. vine de la
mato erigerio, care desemnează locțiitorul șefului statului sau pe co-
-guvernator);
Č = a cerut(nesigur !); unui cuvânt cu sonorități apropiate – teceo – i-am
asociat semnificația, dedusă din alt context, ”ordin, înștiințare”;
 = tuturor (lat. totus = toți);
 = Marilor Bărbați;
 = căpetenii;
Ğ= ale davo-geților;
 = să înceteze (lat. sisto, sistere = a face să stea, a opri, a sista);
Č = disputa (cf. ucr. Zarva; rom. zarvă = ceartă, gâlceavă);
 = suveranul cetăților;
 deținută (nesigur !) este;
 = de căpetenia (cpo vine de la capo);
Č = Decebal;
 = va fi pus (lat. pono = a pune, a așeza);
Č = după ce se declară (lat. post = (timp) după + lat. dico, dicere = a spune,
a pronunța);
 = vacantă în (lat. vaco = a fi gol);
Ğ Sarmigetuza;
Č  = cel ce numit/pus;
- 207 -

 = căpetenie va fi;


 = după ungere (lat. oleum = ulei, rom. ulei );
Ğ = davo-geți;
Ğ = va purta (lat. porto = a purta, rom. a purta);
 = nume (a se observa prezența consoanei N inițiale !);
 = adăugat (lat addo = a adăuga);
Ğ = acela;
Č = dacicul.

*
* *

Plăcuța 094: Închinări

ČČČ
dacibalo onsoticeo du maero viro dacio airozanio poe
Decebal însoțit de Marele Pontif al Daciei rugăciune ? au înălțat
Č
nobalieo ze belato reiu dacieo cue coroleo samitoe azo
nobilului zeu al războinicilor rege din Dacia care încoronează înălțimile? cerului
ĞĞ
lue deo zabelo pudo on genu bei ro du elo sar gi-e
lui zeul Zabelo cu smerenie în genunchi beatificând regat al celor de sus acolo ?
- 208 -

ČĞ
ci-eio h. diegio viezina arezando pante lo rumunuso lue mato
se află H. Diegi (și) Vezina aduc ofrandă? drapele ale romanilor lui stăpânul
Č(legende): ČČ
dacibalo salcero roto-pano fusco cotopolo boicero
Decebal pedestrași? portdrapel Fuscus - Pontiful Boicerilor
ĞĞĞ
c. B/vaion so eno erigerio genucloe talipico sarmigetuzo
Sf. B(V)aion ce este suveran (adj.) al Genuclei semeața Sarmigetuza
(locțiitor al marelui preot) E - Kiry
„Decebal, însoțit de `Marele Bărbat al Daciei`, a înălțat un tedeum
(laudamus) nobilului zeu ce guvernează regatul războinicilor daci, care
încoronează înălțimile celeste, zeului Zabelo, cu smerenie, în genunchi,
prea-fericind regatul celor ce se află sus în ceruri.
Hiliarhii Diegi și Vezina au adus ofrandă drapele romane
Mărețului (Stăpânului) Decebal.
Legende dintre desene: Pedestrași (?); Purtător de drapel; Fuscus
– Pontiful Boicerilor; H(iliarhul) B/Vaion cel ce este co-guvernator al
Genuclei; Semeața Sarmigetuza; E.M.D. (locțiitor al Marelui Preot) E.
Kiry.”
Proslăvirea lui Decebal este rațiunea de a exista a acestei plăcuțe.
Autorul ei, probabil E(rigero) Kiry, relatează sau inventează un gest aproape
blasfemic. Generalii lui Decebal îi închină acestuia drapele romane, deși, într-
un ritual obișnuit, flamurile dușmane sunt aduse drept ofrandă zeului Zabelo.
Rămâne enigmatică prezența la ceremonie a unui ierarh al Genuclei.
Elemente de dicționar:
Č = Decebal;
Č= însoțit de (rom. a însoți,; dvg. on = în + lat. socio = a uni, a lega);
Č= Marele Bărbat al Daciei (denumirea înaltei demnități a fost
astfel schimbată cu ocazia înscăunării lui Decebal, cf. Plăcuței 119);
 = tedeum, rugăciune (nesigur !); dvg. aio = a spune + ro = regat/rege + za
= al zeilor + nio = noștri, adică: zicere către regatul zeilor noștri (?);
 = a/au înălțat (lat. pono = a pune, a înălța);
 = nobilului zeu;
 = regat al războinicilor; lat. bello = a se lupta, lat. belatur (impers.) = se
dă lupta, lat. bellum = război;
Č = daci, din Dacia;
 = care încoronează (rom. a încorona; lat. corona, corono = a încorona);
 = înălțimile cerului (incert !);lat. semita = cărare, potecă lat. summus =
cel mai înalt ?;
= lui zeul Zabelo;
- 209 -

 = cu smerenie (pudor = rușine, sfială; sentiment de onoare, cinste);


Ğ = în genunchi (lat. genu = genunchi);
 = beatificând regatul/regele (lat. beo = a ferici pe cineva; lat. beatus =
fericit; it. beato; fr. béni ; etrusc veitu);
Ğ= al celor de sus acolo (nesigur !);
Č = ce se află /cer (?);
Ğ = h(iliarh) Diegi; generalul Diegi;
 = Vezina;
 = aduc ofrandă (nesigur !); ”pentru regele zeilor ns. dar” (?);
 = drapele ale (lat. pannus = bucată de stofă, fâșie; gr. πανι = pânză);
 = romani;
 = lui stăpânul;
Č = Decebal;
Č = pedestrași ? (nesigur !);
 = purtător de drapel (?); lat. roto = a roti + dvg. pano = stindard;
 = Fuscus;
 = prea sfântul, aici: Pontiful;
Č = boicerilor;
 = sf. (sfinția sa) B(V)aion;
 = ce este (?);
Ğ = guvernant (adjunct, locțiitor);
Ğ = al Genuclei;
 = semeață;
Ğ= Sarmigetuza;
 = e(rigerio) m(ato) d(eo) Kiri / locțiitorul Marelui Preot, Kiri.

*
* *

Plăcuța 022: Tratative Decebal – Fuscus


- 210 -

ČČČČ
dacibalo diu cerencea cue fusco seruto dacibalo sio rometoso
Decebal la cererea acelui Fuscus de a se preda Decebal a trimis (pe)
ĞČČĞČ
diegi aceaoso paceo diegi ci-e cui capo rumunuso
Diegi să ajungă la pace Diegi să fie cel pe care căpetenia romanilor să-l
Č
canosca ro tutaso daceo treset
recunoască stăpân al tuturor Dacilor semnată...
„Decebal, la cererea lui Fuscus de a se preda, l-a trimis pe Diegi
să ceară pace; Diegi să fie cel pe care căpetenia romană să-l recunoască
guvernator al tuturor dacilor ... Semnată ...”
Generalul roman Cornelius Fuscus, prefectul pretoriului, a trecut
Dunărea în vara anului 87 cu numeroase forțe și s-a îndreptat spre
Sarmizegetusa prin defileul râului Bistra. Mimând că se află într-o situație
dificilă, Decebal i-a făcut mai multe propuneri de pace, tactică prin care îl
încuraja pe impetuosul general roman să se hazardeze într-o înaintare
insuficient susținută. Textul plăcuței ne oferă substanța unei astfel de tentații.
Câteva cuvinte au grafii mai puțin obișnuite. Sursa acestui text pare a
fi din afara spațiului ... sarmigetuzan.
Elemente de dicționar:
Č = Decebal;
ČČ = la cererea (rom. cere, cerere; lat. quaerere = a cere);
 = acelui Fuscus;
 = sclav, a se preda (lat. servio = a fi sclav, lat. servitus = sclavie); a se
observa că autorul scrie cu ”U” și, desigur, pronunță, în loc de ”V”;
Č = Decebal;
 = a (fost); auxiliarul utilizat este ”a fi”, în limba română actuală se
folosește ”a avea”;
 = (a) trimis (lat. remitto, remitere = a trimite înapoi);
Ğ = Diegi;
Č = să ajungă (lat. accedo = a ajunge);
Č = (la) pace;
Ğ = Diegi;
Č = să fie cel pe care căpetenia;
 = romanilor;
 = recunoască stăpân/rege (lat. cognosco, ere = a cunoaște; a recunoaște);
Č = al tuturor (lat. totus = tot, în întregime; rom. toți) dacilor;
 = semnată.
*
* *
- 211 -

Plăcuța 005: Dacebalo, Sotobalo

ČČĞ
decebal sarcedav diegi petosiu
Decebal Comunicat Diegi . . Petosiu
ČČĞ
di tece nosteo daceo soto balo die gi-eo prinderoto
Să știe ai noștri daci cel deasupra războinicilor ca un zeu ce este i-a încercuit
ČČ
ceo onsoletole rumunuso domicio co se dosu armoso
pe acei încrezuți romani + Domitian cu ale sale două? armate
ČĞČČ
stopito di oncereso degino tu ceo percilo noe ason dio
a fost oprit să pătrundă Degino, tu acea victorie a noastră s-o anunți lor
ĞČ
sopio gieze rota gorio aceno posera nostio
sus venerați ce printre zei se învârtesc care s-au ridicat din ţinuturile deținute de ai noștri
Č
dace traso petosio
daci Semnează M. Petosiu
„Să știe dacii nostri că `Cel deasupra războinicilor`, ca un zeu ce
este, i-a încercuit pe acei romani încrezuți. Domitian, cu cele două armate
ale sale (cu o armată de două ori mai mare) a fost oprit să înainteze. Degino,
tu să anunți această victorie a noastră celor de sus venerați, care printre
zei se învârtesc și care s-au înălțat din ținuturile deținute de ai noștri daci.
Semnează Petosiu.”
- 212 -

Plăcuța de față împreună cu plăcuțele 006, 016 (”antume”) și 028


(”postumă”) constituie un grup de înscrisuri care au câteva caracteristici
comune: se referă la perioada domniei lui Decebal, nu dezvăluie vreun detaliu
semnificativ al întâmplărilor la care se referă, prezintă urme evidente de
eliminare a unor elemente grafice, în locul cărora apar texte poansonate.
Aici, în zonele de text poansonat apar numele „Decebal” (în stânga,
grafiat ca de obicei: cu vocala `a` după consoana inițială), „Diegi” și
„Petosiu” (în dreapta).
Așa cum semnalam la început, textul nu conține elemente de noutate
față de sursele istorice, este imprecis și neutru. Degino este apelativul pentru
o divinitate (Hermes ?), al cărei nume real este înlocuit de o expresie
convențională precum „Cel ce este” sau „Cel slăvit”. Diegi și Petosiu erau,
probabil, în acel moment „Marele Bărbat” și, respectiv, ”Marele Pontif”.
Ceea ce surprinde este licența stilistică „Sotobalo”. Supranumele s-a
dorit a fi măgulitor pentru Decebal (dace + balo >> soto + balo), care este
personajul subînțeles. Aparent, referirea din text trimite la zeul Zabelo.
Invenția lingvistică este încadrată grafic cu veritabile ghilimele avant la
lettre !
Textul de față ilustrează credința geto-dacilor că, prin moarte, cei
căzuți pentru pământurile lor trec în regatul ceresc și se bucură de recunoștința
și atenția celor ce viețuiesc pe acele pământuri.
Elemente de dicționar:
Č = Decebal;
Č = comunicat;
Ğ = Diegi;
 = Petosiu;
Č = să știe, să ia aminte;
Č = ai noștri daci;
 = (cel) deasupra (lat. supra = deasupra, rom. sus);
 = războinici (lat. bellator = luptător);
Ğ = (ca) zeu ce este;
 = a încercuit (lat. prehendo/prendo = a prinde, a apuca; rom. a prinde +
lat. rota = roată);
Č = (pe) acei;
 = încrezuți (dvg. on = în + lat. sol = soare + lat. tollo = a ridica, a înălța);
 = romani;
Č = Domitian;
 = cu ale sale două;
 = armată, -e;
 = a fost oprit (lat. sto = a sta + lat. pio = a potoli ?);
Č = să pătrundă / din incursiune (dvg. on + rom. cere, cerere / lat. quaero,
-ere, lat. incedo, ere, cessi = a pătrunde, a merge);
Ğ = Degino, tu;
- 213 -

ČČ = acea victorie (lat. percello = a izbi, a lovi; a doborî, a culca la pământ);
 = a noastră;
 = s-o anunți lor (lat. assono = a răspunde printr-un sunet asemănător);
 = de sus venerați (lat. pio = a cinsti zeii, pie = cu pietate, cu iubire);
Ğ = ce printre zei;
 = se învârtesc (lat. roto = a roti, a se învârti);
 = care s-au ridicat (lat. orior = a se naște, a se ridica);
Č = din ținuturile;
 = deținute (lat. possideo = a poseda / lat. possido = a lua în stăpânire);
Č = (de) ai noștri daci;
= semneazăPetosiu.

*
* *

Plăcuța 121: Tratatul de pace Domitian - Decebal

 Č
zovio du paceo
Tratat/Înțelegere de pace
ČČ
onperosiea riomiono dii mateo daceo ecce sto ea tero du
Imperiu al romanilor o zei mari dacii iată stau ei (în) ținuturile pe care
ĞĞ
abendo gi-ie doe gi-uno onsoti bo faptoe die so aplo ae
le dețin de la cei doi ce unul este împreună cu Bo să făptuim ceea ce Apollo pentru
ĞĞ
ro ge-asoe sarfite/zarfite zio zabelio de oe ge-aso cue
regatul cel ceresc al celor ce sus lângă zei se află a zis lui Zabelo să fie deasupra lor
- 214 -

ČČČ
sto paceo siede su domiceo cue ice conito/cognito poe fusco
așezată Pacea sus-pusul Domitian care e aici a mandatat să pună Fuscus
ĞČČĞ
degino lo cerincio du diegio
lui Degino condițiile către Diegi
Z
onperosiao riomunoso se/sce tu zov. Do zo asido
1. Imperiul romanilor știe toate înțelegerile pe care zeii le-au stabilit/așezat

obolio poe hron
2.  oboli (de plată) pe an
Ğ
sio onturnio armoso gi-edu lo talipico riomuno
3. Va fi înturnată armata care a venit din semeața Romă
Č
dezdeo tero ??? nobalio dacio prio parcio p-toe
de azi pământurile deținute? de nobilii daci? înainte încetează să le guverneze
ČČĞ
nobalio dacio traso on anceo maero biro du sarmigetuzo
nobilii daci Semnată în fața Marelui Bărbat al Sarmigetuzei
 Č 
M. Decebal Împ.rom. Domitian
Ğ Č Ğ 
G(-ral) Diegi Pf. Boicerilor Sarmigetuza G(eneralul) Fuscus, N.I.O
  
G(-ral) Vezina G(eneralul) Iulian, K- Ro
„Înțelegere de pace
Împărat al romanilor, o, mari zei, iată că dacii stau în ținuturile
pe care le dețin de la cei doi care unul este împreună cu Bo, să făptuim
ceea ce Apollo, pentru regatul ceresc al celor ce lângă zei se află, a zis lui
Zabelo ca asupra lor să stea pacea. Sus-pusul Domitian aici este
reprezentat de Fuscus care pune prin Degino condițiile pentru Diegi:
I. Imperiul Romanilor (re)cunoaște toate înțelegerile pe care
zeii le-au stabilit/așezat;
II. +++.+:` oboli (de plată) pe an;
III. Va fi înturnată armata venită din semeața Romă. De azi,
pentru pământurile deținute anterior, nobilii daci
încetează să se mai lupte.
- 215 -

Semnată în fața Marelui Bărbat al Sarmigetuzei.


St(ăpânul) Decebal Căpetenia Împ(ăratul) Rom(anilor) Domitianus
G(-ral) Diegi Boicerilor G(-ral) Fuscus, N.I.O.
G(-ral) Vezina Sarmigetuza G(-ral) Iulianus, C(ăpetenia) Ro(manilor)”
În ciuda ”semnăturilor”, textul tratatului poate fi doar o propunere, un
proiect pregătit de tacticianul Decebal pentru eventualitatea unui insucces
temporar pe câmpul de luptă.
Titus Flavius Domitianus a pornit un război împotriva dacilor în anul
86. În anul următor, dacii au învins trupele romane și l-au ucis pe
conducătorul lor Cornelius Fuscus. În anii 88 și 89, campania condusă de
Tettius Iulianus s-a sfârșit cu înfrângerea dacilor și încheierea unei păci
favorabile învinșilor.
Faptul că Fuscus este menționat printre pretinșii ”semnatari” ar putea
reprezenta un fenomen supranatural. Sărmanul prefect al pretoriului își
pierduse viața cu doi ani înainte ca dacii să fie învinși de către Iulianus și să
fie nevoiți să încheie un tratat de pace. Mențiunea din text este un gest
reparatoriu, menit să capteze bunăvoința, prin care generalul roman este
elogiat post-mortem. Se afirmă explicit că Fuscus, din tărâmul de dincolo, din
ceruri, printr-o divinitate a dacilor - Degino (Hermes ?) - pune condițiile de
pace generalului Diegi (care figurează ca negociator al lui Decebal și în alt
text).
Se observă că divinitățile Apollo și Zabelo, adulate de daci, sunt
invocate ”pe nume”. Zamolxiu este numit printr-o parafrază (cei doi care
unul este).
Textul ilustrează statutul special al „Marelui Bărbat” (–
maero viro) care girează înțelegerea. În partea centrală, între
numele ”semnatarilor”, este menționată Căpetenia Boicerilor și locul unde s-
a parafat tratatul - Sarmigetuza. Așadar, semnătura Marelui Bărbat lipsește,
ceea ce ar putea însemna că este una și aceeași persoană cu Pontiful sau
Căpetenia Boicerilor (în text, doar prin ”k.” se notează funcția, care ar putea
fi prescurtarea de la kapo sau de la kotopolo).
Tratatul este ”apărat” și prin blestemele sugerate de simbolurile
prezente pe linia de titlu.
Atrag atenția asupra unei particularități stilistice, întâlnită și în alte
texte, care constă în modificarea topicii astfel încât textul să înceapă fie cu
numele, fie cu funcția unui personaj, sau numele unei instituții, care, printr-o
astfel de întorsătură din condei, devine o lingușire.
Elemente de dicționar:
 = tratat/înțelegere (nesigur !); în alt text, având același înșeles dedus, este
grafiat de observat că, sub această formă, imbină două cuvinte:
- 216 -

gr. ζω = a trăi + gr. βιος = viaţă;


Č = de pace (lat. pax, pacis = pace; rom. pace);
 = imperiu (lat. imperium = poruncă; imperiu);
 = roman;
 = (o !) zei mari !
Č = dacii;
Č = iată! (lat. ecce = iată);
 = stau în ținuturile lor (lat. sto = a sta, rom. a sta; lat. terra = pământ;
ținut);
 = pe care le dețin (lat. habeo = a avea, a avea în stăpânire; rom. a avea);
Ğ = de la cei doi;
Ğ = ce unul este;
 = împreună cu Bo;
 = să făptuim (lat. factum = faptă, acțiune);
 = ceea ce (nesigur !);
 = Apollo;
 = despre/pentru regatul;
Ğ = cel ceresc;
 = al celor ce sus (lângă zei) se află; în pl.035: zerfite = dvg. ze = al zeilor
+ ro = regat + fio = să fie;
 = a zis (lat. dico, cere = a zice, a spune) ?;
 = lui Zabelo;
 = să fie deasupra lor;
Č = să stea pacea;
 = sus-pusul (rom. a ședea, lat. sedeo = a ședea + dvg. su = sus);
Č = Domitian;
Č = care e aici;
 = a mandatat/e reprezentat (lat. cognitor = reprezentant ?);
 = să pună;
 = Fuscus;
Ğ lui Degino;
ČČ = condițiile;
Ğ = către/pentru Diegi;
 = imperiul;
 = al, deținut de;
 = romanilor;
 = știe toate (lat. scio = a ști /pron. ca fr. savoir – il sait = el știe + dvg. tu
= tot, toate);
Z = înțelegerile (nesigur !); prescurtare de la dvg. zobio ?;
 = de către zei;
 = stabilit/așezat (lat. assideo / assido = a ședea / a se așeza);
 = oboli (de plată); gr. οβολός = obol, lat. obolus, rom. obol = obol,
contribuție (veche monedă grecească = a șasea parte dintr-o drahmă);
 = pe an (gr. = an);
 = va fi / se va;
 = înturnată;
- 217 -

 = armata (rom. armă, armată, lat. arma = arme; luptă; armată);
Ğ = care a venit (lat. edo = a da afară);
 = din semeața;
 = Roma;
 = de azi (încolo);
 = pământuri (lat. terra = pământ, ținut);
 = ??? deținute ???;
 = nobilii daci (popor); nobaleo dacio;
 = înainte (lat. prior = mai înainte);
Č = încetează ? (lat. parco = a economisi, a cruța, a se abține ?);
 = să (le) guverneze;
 = nobilii;
Č = daci;
 = semnată;
Č = în fața;
 = Marelui Bărbat;
 = al/din;
Ğ= Sarmigetuzei.

*
* *

Plăcuța 006: Romanii au fost opriți, urmează pacea...

ČČČČ
di tece nosteo daceo to ceo rumunuso stopito acie on
Să știe ai nostri Daci că acei Romani (au fost) opriți să obțină în
- 218 -

ČĞ
posire a nostio daceo so romeso ao so sarmigetuzo so
posesie a noastră Dacie Remisă să fie către Sarmigetuza către
ČĞČI
cotopolo boiciro soli sto de gi-io paceo dii fi seu n bisico
Pontiful(sf.) Boicerilor ca de obicei ca să fie pace zeii să fie prețuiți în/ns. temple
ĞČ
ades diu zabelo traso diegi hiliarhiu ce-eta zu ro bado
mai ales zeului Zabelo Semnează Diegi generalul ce chiar? de zei regat merge
„Să știe dacii noștri că romanii au fost opriți să dobândească
posesia Daciei noastre.
Se va trimite, la Sarmigetuza, Pontifului Boicerilor.
După cum se obișnuiește, ca să fie pace, zeilor să li se arate
prețuire (să fie prețuiți) în templele noastre, mai ales zeului Zabelo.
Semnează Diegi, generalul, care se îndreaptă spre (provine din)
regatul zeilor.”
Înscrisul poansonat din partea de jos a plăcuței se citește cu dificultate.
Imaginile de pe plăcuță redau simboluri ale unor apărători mitologici
sau reali ai suveranului.
Pentru că textul îndeamnă ”să se arate prețuire zeilor, mai ales zeului
Zabelo”, ca să fie pace, este un motiv să credem că situația militară, relatată
de Diegi din teatrul de operațiuni, nu este atât de optimistă precum s-ar deduce
din cuvintele generalului lui Decebal. Formularea ușor ambiguă din finalul
textului, deși conține aparent un adevăr elementar (un truism !) - acela că
Diegi se întoarce în Dacia, regatul creat și protejat de zei, este, prin subînțeles,
o preamărire a lui Diegi (inclusiv prin folosirea unei expresii care trimite la o
divinitate adulată în lumea getică – Ceta).
Elemente de dicționar:
Č = să știe;
Č = ai noștri daci;
Č = că acei;
 = romani;
 = (au fost) opriți (lat. sto = a sta + lat. pio = a potoli sau pono = a pune ?);
Č = a dobândi (lat. acquiro = a dobândi, a câștiga; rom. a acira ?);
 = în posesie (lat. possessio = posedare, stăpânire);
 = a noastră;
Č = Dacie;
 = să se remită (lat. remitto = a trimite înapoi);
 = către ?;
Ğ= Sarmigetuza;
 = sfântul, aici: Pontiful;
- 219 -

Č = boicerilor;
 = cum este obiceiul (lat. soleo = a se obișnui + sto = a sta)
ĞČI = ca să fie pace;
 = zeii să fie prețuiți/să se arate prețuire (lat. fio + sum = /cu genit./ a fi
prețuit);
 = în/noastre? altare;
 = mai ales (lat. adeo = mai ales);
 = zeului Zabelo;
Ğ = semnează Diegi;
 = generalul;
Č = ce chiar al zeilor regat (lat. etiam = chiar ?);
 = merge (lat. vado = a merge).

*
* *

Plăcuța 016: Pe viață sau pe moarte !

ČČČČ
dacibalo on ancea du armosa daco ci-eo adeso sonta domicio
Decebal în fruntea a armatei dace fiind a pornit contra lui Domitian
ĞČ
ila du morire so sarmogetauza acino ila du pusere sto
fie să moară pe sarmigetuzane ţinuturi fie să pus/deasupra să stea
- 220 -


peste armosa rumunos
peste armata romană
(incizat:) ĞIČ
capo degi-i armosa daco zi nuo dacibalu
căpetenia acelei armate dacice... zeul nostru/nou Decebal
„Decebal, în fruntea armatei dace, se îndreaptă contra lui
Domitian, fie să moară pentru ținuturile sarmigetusane (pentru ținuturile
date de MO să fie ale geților), fie să stea peste armata romană (învingător).”
Din zona de text incizat rețin cu siguranță doar câteva fragmente:
„Căpetenia armatei dace ... zeul nostru (cel nou) Decebal ... .”
Plăcuța face parte din grupul restrâns al textelor revizuite, nefinisate.
Ea se referă la epoca Decebal - înfruntarea acestuia cu împăratul Domitian -
dar, ca și suratele ei, este, după toate aparențele, o simplă plăsmuire, nu o
preluare din înscrisuri mai vechi.
Textul nu face referire la vreun element concret. Într-o altă plăcuță
(021), ni se oferă o versiune prescurtată a tratatului de pace încheiat în urma
celei de-a doua confruntări dintre Decebal și Domitian.
Textul folosește numele cetății Sarmigetuza într-o versiune
(Ğsar MO geta u sa) pe care o mai întâlnim, cu aproximație !,
doar în textul care încearcă o explicație ... semantică pentru numele cetății
(Plăcuța 108 – sar mi geta u sa). De această dată, prescurtarea mi (mato ileo
– marele zeu) este înlocuită cu MO, care, în limbajul plăcuțelor, îl desemnează
tot pe zeul suprem. Prin urmare, înțelesul sintagmei trebuie să fie ”unde
înaltul MO a pus pe geți să fie”. Acesta este motivul pentru care în traducere
am folosit o parafrază care sintetizează explicația amintită.
Elemente de dicționar:
Č = Decebal;
Č = în fruntea (dvg. on = în + lat.ante = înainte + eo = acolo);
 = a armatei (rom. armă, armată, lat. arma = arme; luptă; armată);
 = dacă, dacică;
Č = fiind / mergând (?);
 = a pornit (lat. adeo = a se îndrepta către, a înfrunta);
 = contra;
Č = (lui) Domitian;
 = fie/sau (?); în limbile rusă, sârbă, macedoneană, există или – sau; mai
semnalez gr. ολα = orice, = ci, dimpotrivă(un contrast
puternic)  = alt, altfel;cuvântul apare și în pl.128;
 = să moară (lat. morior /+ sum/ = a muri, a se stinge, a pieri);
Ğ= sarmigetuzane (unde înaltul MO a pus pe geți să fie);
Č = ținuturi;
- 221 -

= fie să (se) impună (lat. pono = a pune / fr. pousser = a forța, a impune);
 = să stea peste (rom. sta + peste);
 = armata;
 = romană, romanilor;
 = căpetenie (lat. caput, rom. cap);
ĞI = acelei (?); nesigur !
 = armate dacice;
 = zeul nostru/nou;
Č = Decebal.

*
* *

Plăcuța 084: Decebal în vizită la boiceri

ČČ
n. m. Dacebalo du an da emao lore ce io/eo ema nobali BO
N.M. Decebal la anuala zi a originii a acelor ce ei se trag din nobila BO
ČČIČĞĞČ
ance? IO dacieo sie onsoticeio ge- edo de ge c boiciro du
vechea? IO a Dacilor fiind însoțit în mers de către Pontiful Boicerilor al
- 222 -

ČĞĞ
ae za IO ceo so ge-esoez fem surlari loro ge- ati
celor ce din zeița IO au pornit la chemare(?) făcută de surlași ai lor supuși
ČČĞČ
ceu indo du ice io riomuno enio hamo so pio sargecio
aceia însărcinați să lovească ei/acei pe romani zeul HAMO le-a fixat sarcină
ČČĞĞ
opao m. Dacebalo porcez undo cue degi- megalo gi-ei elo loez
ce le revin -M- Decebal defilare în valuri a acelor dintre cei mai mari viteji lăudați
ČĞČ
unido oparceo en gi-ino armoso daceo so e comeo pozie so
uniți învingători iată cei intrați în armata dacică vor fi și cum dispuse vor fi
ĞČĞČ
stratoe lo gi-eo purcend lo sarmigetuzo ami glotelo daceio
oştile care vor purceadă spre Sarmigetuza (cu) prietenie le-a vorbit daci

hiliarhi inoum? Fo fe a zoe talipico ne-si vio
generali imn(?) să fie permis/închinat de zei/zeilor ++ măreață a lor viață

on zabelo ie
în războaie să fie
(printre desene):
ĞĞČ
H. Vezino H. Diegi Măreața Sarmigetuza Căp. Boicerilor
Č
-M- Decebal
”N(obilul) M(ărețul) Decebal, de ziua anuală a originii a celor care
descind/sunt urmașii lui BO, care este vechea(?), dacica IO, a fost însoțit
de Pontiful Boicerilor, al celor ce din zeița IO se trag. La un semnal făcut
de surlași, au pornit ai lor supuși/oșteni, cei care au ca misiune să-i
izbească pe romani, sarcinile lor fiind stabilite de însuși zeul
HAMO. ”Decebal, (după) trecerea în valuri a celor dintre cei mai aleși
viteji, le-a spus cu amiciție generalilor daci că doar uniți vor fi învingători
cei ce se află în oștile dacice și (le-a arătat) cum sunt dispuse corpurile de
oaste care vor purcede spre Sarmigetuza. S-a intonat un imn(?) închinat
zeilor. Măreață a lor viață (soartă) să fie în războaie !”
Printre desene apar câteva legende: H(iliarhul) Vezino, H(iliarhul)
Diegio, Măr(eața) Sarmigetuza, C(ăpetenia) boicerilor, M(ato) Decebal.
Textul plăcuței lasă să se înțeleagă că ordinul boicerilor dispunea de
forțe militare proprii. În text, lui Decebal i se menționează originea ”nobilă”
- 223 -

(inițiala N) pentru a se evidenția că face parte din aceeași castă cu boicerii.


Rangul nobiliar este dat de descendența din zeița BO (sau IO).
Elemente de dicționar:
Č = nobilul stăpân Decebal;
 = la anuala zi (nesigur !); dvg. du + lat. anus = an, rom. an; skr. Annu +
+ lat. dies = zi ?);
 = origine (lat. emanare = a proveni, a-și avea originea, fr. émaner);
Č = acelor care;
 = ei se trag (v.supra emao);
 = nobila BO;
Č = vechea? (anceo ?) IO;
ČI = a dacilor;
 = fiind;
Č = însoțit (rom. însoțit /în+soț/, lat. socio = a lega, a însoți);
Ğ = la apariție / în mers (lat. edo = a scoate, a da la iveală / lat. eo = a
merge, a porni);
Ğ = de către;
Č = Pontiful Boicerilor;
 = al celor ce (din);
 =zeița IO;
Č = au pornit (lat. eo = a porni, a merge, a se duce);
Ğ =la chemarea (nesigur !); lat. excio = a face să iasă; a chema / lat. exeo,
exire = a ieși, a pleca?;
 = anunț (nesigur !); lat. fero = a purta; a vesti, a anunța;
 = surlași (v. surlu = surle, în pl. 021);
Ğ= ai lor supuși;
Č = aceia puși/însărcinați (lat. indo = a pune în; a aplica, a da);
Č = să lovească (lat. ico/icio = a izbi);
 = pe ei/acei romani;
 = zeul HAMO (divinitatea străveche Hamo); enio = zeu, eno = zeiță;
 = le-a fixat/pus;
ĞČ = sarcini (rom. sarcină, lat. sarcina = sarcină); lit. ”de sus, care, unde” ?;
 = ce le au/le revin (lat. opera = silință; serviciu / lat. operor = a se ocupa
cu ceva / lat. opus = trebuie, lucru necesar);
Č = s(tăpânul) Decebal;
Č = înaintare, defilare (lat. procedo = a merge înainte, a înainta / rom.
purcede = a începe să se manifeste );
 = în valuri (?); lat. unda = val / lat. undo = a se revărsa/a curge în valuri,
a tălăzui;
Ğ = acelora dintre;
 = mai mari (megalo ?);
Ğ = acei ei/acei/viteji lăudați (dvg. g-ei + lat. eligo = a alege, fr. elu = ales +
+ fr. louer = a lăuda);
 = uniți (lat. unire, unescere = a uni; rom. a uni);
Č = victorioși, învingători (precum: percilu = victorioasă /pl.126/, percilo
- 224 -

/005/, lat. percello = a izbi, a lovi; a doborî, a culca la pământ);


Ğ = iată(?), cei intrați (lat. en = iată ?; lat. ineo = a intra /in + eo =
= sunt acolo în ?/);
 = (în) armata;
Č = dacică;
 = vor fi;
 = și cum (lat. et = și, lat. quom(odo) = cum, în ce chip, rom. cum);
 = dispuse vor fi (lat. pono = a pune, a așeza, a plasa + dvg. so);
 = oştile (gr.  = armată, corp de armată);
Ğ = care vor;
Č = purcede;
 = art.hot. / spre;
Ğ= Sarmigetuza;
 = (cu) prietenie ? (lat. amo = a iubi, lat. amicitia = amiciție); ”ami” mai
poate fi expresia ”a m.i.” = ”a mato ileo”, cu semnificația ”marilor
viteji”;
 = le-a vorbit (gr. γλωσσα = limbă, limbaj; rom. a glăsui, glas);
Č = daci(lor);
 = hiliarhi, generali;
 = imn (nesigur !); lat. hymnus = imn, gr. υμνος = imn ?;
 = a fost închinat zeilor; ”feazu”, cu sensul de ”închinare, adulare a
zeilor” se mai află în pl.108;
 măreață, semeață;
 a lor viață (dvg. ne + si + lat. vivo = a trăi, a fi în viață; lat. vivus = viu);
 = în;
 = război, războaie;
 = să fie;
 H(iliarh) Vezino;
Ğ = H(iliarh) Diegi;
 = tali(pico) = semeață, măreață;
Ğ = Sarmigetuza;
Č = c(ăpetenia) boicerilor = Pontiful Boicerilor;
Č = M(ato) Decebal.

*
* *
- 225 -

Plăcuța 124: Vezina a trecut în veșnicie

Č
noe zo co a ze m de zo ceiz doe curso vio pudieo
al nostru zeu ce la zeul stăpân al zeilor se află din cursul vieții a decis
Č
nobalio mo ae vizino aceo meru za mo do lo patrdoe
Nobilul MO deținut de Vizino ținut dobândit de la zeul MO ca patrie
Ğ
su pelo ge-locul du eloe zidu davo no po ilota pio ilato
să fie îngropat în locul din aleasa Zido-Davo nobilă așezare de viteji din viteji
ČĞ
ticeo ih/ex edu peri sieo poe degino ea toe so edo copono
aflând el veste mort a fost pus pe Degino a lui moarte să anunțe în lăcașul sfânt
ĞĞ
dieo zabelo gi-eo fofeaz du ne davo su erigeos de
al zeului Zabelo de acolo să se roage la zei ca ale noastre cetăți să fie guvernate de
Ğ
noe co piu on co pio bo fio bune erigero so ae bo
noi cu credință în sfânta pioasa BO să fie bună guvernare să fie astfel ca și cum Bo
Ğ Ğ
soea erigirua traso du noe on talipico sarmigetuzo on se io
ar fi la guvernare scrisă de noi în semeața Sarmigetuza în prezența lui
ČČ
du m dacibalo kotopol boicero sup teos maero biro dacoe
lui M. Decebal Pontiful Boicerilor supremi? preoți Marele Bărbat al Dacilor
- 226 -

”Al nostru zeu Vezina, ce la zeul stăpân al zeilor se află, din timpul
vieții a decis să fie înmormânt în ținutul deținut de el de la nobilul MO,
dobândit de la zeul MO ca să-i fie patrie, într-un loc din aleasa Zidudava,
nobilă așezare, mai sfântă dintre sfinte. La aflarea veștii că este mort,
Degino a pornit să anunțe a lui moarte în lăcașul sfânt al zeului Zabelo,
de unde zeii să fie rugați ca ale noastre cetăți să fie guvernate de noi cu
credință în sfânta, pioasa BO, să fie (la fel) de bună guvernarea ca și
cum Bo însăși ar guverna.
Însemnată de noi în semeața Sarmigetuza, de față fiind Stăpânul
Decebal, Marele Pontif al Boicerilor, Marele(?) Preot, Marele Bărbat al
Dacilor.”
Vezina (în text, Vizino) era general al armatei dace, despre care Dio
Cassius spune că ”venea, ca demnitate, imediat după Decebal”. Aflăm din
textul plăcuței că Vezina era de fel din Zidudava (Ziridava ?, azi Pecica din
județul Arad). Dio Cassius mai notează că în confruntarea de la Tapae,
Vezina ”pentru că nu putea scăpa cu fuga, el se trânti la pământ, ca și cum ar
fi murit; și astfel rămase nebăgat în seamă, iar în timpul nopții a fugit”. Textul
plăcuței ne lasă să credem că Vezina, deși, potrivit lui Dio Cassius, a
supraviețuit unui episod din primul război dacic, a murit înaintea celui de-al
doilea război dacic. Semnatarul înscrisului trebuie să fie Diegi, fără a se putea
specifica funcția deținută de el în acel moment. Din Plăcuța 065, aflăm că
generalul lui Decebal fusese uns Pontiful Boicerilor.
Elemente de dicționar:
 = al nostru zeu;
 = ce la zeul;
 = stăpân al zeilor (m, de la mato = stăpân, domnitor);
Č = se află;
 = din cursul (lat. cursus = fugă; curs);
 = vieții (lat. vivo = a trăi, vivus = viu, etr. vie = viață, existență);
 = a decis, a decretat (lit. pe zei – , v. și pl. 012, 015, 113);
 = nobilul MO; MO este divinitatea supremă;
 = deținut/avut de Vezina;
Č = ținut dobândit (dvg. aceo = ținut, lat. mereo = a câștiga, a merita);
 = de la zeul MO;
 = ca/drept patrie (gr.πατριδα = patrie, rom. patrie);
 = să fie îngropat (lat. sepelio = a îngropa; vezi Plăcuțele 107, 122, 124);
Ğ = în locul (lat. locus = loc, rom. loc); de notat poziția articolului !
 = din aleasa (lat. eligo = a alege; fr. élu = ales);
 = Zido-Dava;
 = nobilă așezare de viteji; ileo, ilo au și sensul ”divinitate”, dar este
vorba de muritori divinizați pentru faptele lor de bravură;
 = din/de (nesigur !) viteji;
- 227 -

Č = aflând el (v. dvg tece, tecio, ticeato în pl. 025, 072, 107, 122);
 = vestea că mort este; (v. edo mai jos); (lat. pereo = a pieri, a muri);
Ğ = (s-a) pus/a pornit Degino;
 = a lui moarte (nesigur !);(gr. θανατος = moarte ?);
 = să anunțe (lat. edo,ere = a da la iveală, a face cunoscut);
 = în lăcașul sfânt;
 = al zeului Zabelo;
Ğ = de acolo să se roage la zei (lat. eo = acolo; pt. fofeaz, cu sensul de
”închinare, adulare a zeilor, rugă” , v. pl. 084 și pl. 108)
 = ca ale noastre cetăţi;
Ğ = să fie guvernate (final în ”s” !);
 = de noi;
 = cu credință în (lat. pius = pios, sfânt; lat. pie = cu pietate, cu iubire
pioasă);
 = sfânta, pioasa BO (co – prescurtare de la dvg. cotopolo = sfânt, -ă)
 = să fie bună (lat. bonus = bun; rom. bun, bună);
Ğ = guvernare;
 = să fie astfel ca și cum Bo;
Ğ= ar fi la guvernare;
 = scrisă de noi;
= în semeața;
Ğ= Sarmigetuza;
 = în prezența (fiind de față);
Č= lui M. Decebal;
 = prea sfântul, aici: Pontiful (boicerilor); observație: absența literei ”O”
din finalul cuvântului, dacă nu este o eroare, arată că în foarte multe
cazuri ”o” final este mut:
Č = Boiceri;
 = Marele Preot (nesigur !); sup ar putea fi prescurtarea de la ”suprem”;
gr.  = zei, preoți divini;
Marele Bărbat al Dacilor (denumirea oficială a celei de a doua
funcții, ca importanță, în ierarhia statului dac din vremea lui Decebal).

*
* *
- 228 -

Plăcuța 065: Atenție, spioni !

ČĞ
dacibalo gi-eio onturnio du cartoe e doe zabielieo
Decebal la a sa întoarcere din tabere şi de pe fronturile de luptă
ĞČČ
edo daszo oe sagano sargecio so ticio doe
a transmis comandanților celor ce sunt sub arme sarcină/ordin să instruiască pe cei
ĞČ
pante lo soue rumuno so priso eu ghe-eziao loe ceto
din unitați ale lor (că) romani au fost prinși ei voind sa afle pe cei ce
ĞČČ
sarmigetuzo soe ghezomito capeo poesto dacieo ci-oe cue
(la) Sarmigetuza au fost puși cu voia zeilor căpetenii peste daci către ce
Č
rigoete zo e ci-io fo se luei traso noeu cotopolo
se roagă zei și cine au fost ai lor de laudă semnează al nostru Pontif al
ČIĞ
boiciero h. Diegio
boicerilor H. Diegi
(stânga jos, scris vertical) (dreapta jos): Č
Vizino Dacii
„Decebal, la întoarcerea sa din tabere și de pe fronturile de luptă,
a transmis comandanților celor aflați sub arme ordinul de a instrui pe cei
din unitățile lor că au fost prinși romani care voiau să afle cine sunt cei
- 229 -

ce la Sarmigetuza, prin voință divină, au fost puși căpetenii peste daci, la


ce zei se roagă și care sunt cei mai de vază dintre ai lor (daci).
Emisă de al nostru Pontif al boicerilor H(iliarhul) Diegio.
(pe latura din stânga, jos, scris vertical): Vizino ; (în dreapta, jos): Dacii”
Un astfel de ordin este o banalitate în structurile militare profesioniste.
Nu și pentru cei înrolați la oaste atunci când este nevoie. Atenționarea
reiterată de către căpetenia tribală supremă dezvăluie o extindere a atribuțiilor
acesteia în domeniul militar. Calitatea de înalt prelat a căpeteniei boicerilor
este atestată și de elementele grafice de pe plăcuță, unde sunt figurați mai
mulți preoți ai lui Apollo (cu obiecte rotunde în mâini). Mai remarcăm faptul
că Diegi, Marele Pontif, și-a păstrat și gradul de ”general”. Inițial, Diegi și
Vezina erau doar ”locotenenții” lui Decebal în structura de apărare a statului
dac. Pentru a asigura o coordonare cât mai bună a conducerii la nivel statal,
dar și pentru a securiza o posibilă ieșire din situații dificile, Decebal se
asigurase că Diegi va reprezenta nobilimea și autoritatea tribală în
eventualitatea unei înfrângeri în confruntarea cu romanii. Deoarece numele
lui Vezina nu mai este însoțit de gradul său militar, este posibil ca acest text
să se refere la o perioadă de după moartea aceluia.
Elemente de dicționar:
Č = Decebal;
Ğ = la a sa;
 = întoarcere (dvg. on = în + lat. tornare = a învârti, a răsuci;
rom. înturna);
 = din tabere (fr./germ. quartier = cartier, loc de cantonare a trupelor,
tabără);
 = și de pe (lat. et = și);
 = fronturile de luptă (?);
 = a transmis (lat. edo = a face cunoscut);
 = comandanților (?); gr.  = a da ordin; în alt context dato =
= a comanda, comandant /pl.079 și pl.067/;
 = cei ce sunt sub arme (lat. sum /a fi/ urmat de lat. sagum /manta de
război/ = a fi sub arme);
ĞČ = sarcină;
Č = să instruiască (din aceiași familie lexicală: ticeato = înștiințat /pl.025),
tece = de știut /pl107/ etc);
 = pe (cei) / a (celor);
 = (din) unități, formațiuni militare (neidentificate !); a se vedea pant,
pante /în pl.112, 092/, dar și patela /în pl.014/;
 = ale lor;
 = romani;
 = au fost prinși (lat. pre(he)ndo, pre(he)nso = a prinde, rom. a prinde,
prins);
- 230 -

Ğ = ei voind sa afle ? eziao ? lat. excieo, excio = a scoate, a atrage,


a provoca ?;
Č = pe cei ce;
Ğ= (la) Sarmigetuza;
 = au fost;
 = puși cu voia zeilor (ge+zo+mito);
 = căpetenii;
 = peste;
Č = daci;
Č = către ce;
 = se roagă (la) zei (lat. rogo = a întreba, a cerea, a ruga; rom. a ruga);
Č = și cine au fost;
 = ai lor de laudă (fr. louez, louer = a lăuda);
  = semnează al nostru;
 = Pontif (al);
ČI = boicerilor;
Ğ = H(iliarh) Diegi;
 = Vezina;
Č = daci.
*
* *

Plăcuța 028: Între Zabelo și Marte

΄ Č
daco armos sonta romuno du sa ci-eo sio rotoipano
Dacica armată contra Romanilor a celor ce acolo sunt armate cerești
- 231 -

ĞČ
facto au jeuu co soa vir gi-ila so mo ci-ro aso
fapt dorit J/Șeu care ar fi oșteni mai viteji MO care guvernează din cer
ĞČ
ghi-ila co sageo voru sarvacera casero cu daco armosa
pe aceia cu înțelepciune a voit să se înfrunte cezarul cu dacica armată
Č
du jeuu aparo se capo dacebialo so sinto nobalo
Lângă/cu J/Șeu apare căpetenia Decebal acel sfânt nobil
ČĞĞ 
dacibalo ge-onturno die gi-onsonta rumuno nobalu
Decebal va întoarce pe zei împotriva romanilor nobilul (ce)
Ğ
ondu schi(to) ghe je miso glotelo du sarmigetuso
(va fi) pus în templul? lui Je/Jo va fi trimisă să se spună la Sarmigetuza
ČĞĞ
dacibalo ghezomiso de gi- marisu copono sarmigetusa
(de) Decebal decizia divină din al lui Marte lăcaș de cult (din) Sarmigetusa
Ğ Ğ
onsotie daegi- degino? cue lo so va mato poesta davo ghi
Însoțit de către Degino? cel ce va veni stăpân suzeran davo pe care

jo misa corolo poesto zabelo
J/ȘU va pune să fie încoronat Suveran de către Zabelo
(5) x x ČĞ
cotopolo boiciro matiu ca(po) sonto ge-euu
Prea sfântul al boicerilor marea căpetenie opus aceluia
xxxxĞ
cuie sarmigetuso?
care e la Sarmigetuza
„(1) Armata dacilor contra celei a romanilor, acelea care sunt
armatele cerești de acolo, a fost uneltirea lui J/Șeuu (ca să vadă) care
oșteni sunt mai viteji. (Însuși) MO, cel care îi guvernează pe cei din ceruri
cu înțelepciune, a voit să se înfrunte Cezar-ul cu armata dacilor.
(2) Lângă J/Șeuu își face apariția căpetenia Decebal, acel sfânt
nobil.
(3) Decebal îi va întoarce pe zei împotriva romanilor. (Pentru)
nobilul ce va fi pus/uns în templul lui Jo, decizia divină va fi transmisă
de către Decebal ca să fie rostită din al lui Marte altar din Sarmigetuza.
(4) Însoțit de către Degino(?), celui ce va veni Stăpân Suveran
- 232 -

(deasupra stătător) al davelor, Jo va pune să fie încoronat Suveran de către


Zabelo...
(5) Prea Sfântul Boicerilor, Marea Căpetenie, opus aceluia din
Sarmigetuza.”
În reproducerea fotografică se observă zone care cuprind texte
poansonate după ce s-a răzuit conținutul inițial – zonele marcate cu cifrele
(3), (4) și (5). Deși textele par inserate în textul inițial, ele sunt de sine
stătătoare. De aceea le-am tratat ca fragmente distincte. În toate cele trei texte
adăugate ulterior, litera „N” este grafiată în oglindă (semănând astfel cu litera
slavonă „И”).
Însemnarea marcată cu (5) este un fel de adnotare colofonică de tipul
„traso” - ”scrisă de”. Dacă am înțeles bine, semnează prea sfânta mare
căpetenie a boicerilor din exil care ține să nu fie confundată cu marioneta
pusă de romani la Sarmigetuza. Literele care formează cuvintele din finalul
fragmentelor (4) și (5), pe alocuri omise, au fost separate cu semne grafice
neliterale.
Dacă plăcuța vrea să redea unul din... punctele de suspensie
(întrerupere bruscă ?) ale acțiunii de constituire a bibliotecii de plumb (sau de
aur!), demersul este destul de reușit.
În fragmentul (1) autorul este resemnat în privința înfrângerii dacilor
și ne informează că înfruntarea dintre armatele cerești ale dacilor și romanilor
s-a înfăptuit ca urmare a unei capricioase curiozități a zelui J/Șeuu, dar în
conformitate cu voința divinității supreme MO. Reamintesc că geții și daci
credeau că cei căzuți în războaie se alătură, în ceruri, zeului războiului și
constituie acolo o imagine în oglindă a realităților politico-militare de pe
pământ. În majoritatea textelor care fac referiri la această concepție, pe
tărâmul divin se transmiteau bravurile terestre influențate, desigur, de
deciziile zeilor, și, probabil, acolo se reconfigura imaginea virtuală. În
adnotarea din această plăcuță, lucrurile par a se fi petrecut complet invers.
Transpare din text amărăciunea indusă de prezența la Sarmigetuza a
unei căpetenii pro-romane a boicerilor, de faptul că fostul templu al lui J/Șeu,
probabil, devenise templul lui JO (Jupiter), pentru că Zabelo fusese substituit
de Marte. Pe de altă parte, remarcăm existența unor nuclee de rezistență
încrezătoare în restaurare.
Elemente de dicționar:
΄ = armata dacică;
 = contra;
 = (cea) romană;
Č= a celor ce acolo sunt (ci-eo = dvg. ci [care] + lat. eo [acolo]);
 = armate cerești (lit. care se rotesc peste noi – ”rotu pa no”);
- 233 -

 = fapt, uneltire (lat. factum = faptă, acțiune / lat. factio = intrigă, uneltire);
 = dorit(?) de J/Șeu (lat. aveo = a dori [mult], etr. av = a dori);
 = care ar fi (lat. quis = cine, ce / lat. qui = care);
Ğ = oșteni (mai) viteji (lat. vir = bărbat, oștean; dvg ilo = viteaz, divin);
Č = MO care guvernează pe cei din cer;
 = pe aceia (dvg. g- = care, ce + lat. ille, illa, illud = acela, aceea);
Ğ = cu înțelepciune (lat. saga, ae; fr. sage = înţelept);
 = a voit (lat. volo = a voi);
Č = să se înfrunte (desigur: sarvacero cf.dvg. sarvacero = dispută /pl.119/);
 = cezarul cu (lat. caesar = titlu purtat de împărații romani, cezar;
rom. cezar);
= dacica armată;
 = lângă/cu J/Șeu;
 = apare (lat. appareo = a se arăta, a apărea; rom. a apărea);
 = căpetenia;
Č = Decebal;
 = (acel) sfântul (lat. sancte = cu sfințenie, cu pietate; lat. sanctus = sfânt;
etr. santi = sanctificat; sl. sventŭ, rom. sfânt);
 = nobil;
Č = Decebal;
Ğ = îi va întoarce (dvg. ge- = care + dvg. on = în + lat. tornare = a învârti,
a răsuci; rom. înturna);
 = (pe) zei;
Ğ- = împotriva (dvg. on = în + dvg. sonto = contra);
 = romanilor;
 = nobilul (ce);
 = (va fi) pus (lat. indo = a pune în, a da);
 = templul lui Jo;
 = va fi trimisă (lat. mitto = a trimite / fr. mettre = a pune);
 = să se spună (gr. γλωσσα = limbă, limbaj; rom. a glăsui, glas;
rom. glotă = fr. glotte);
 = la;
Ğ = Sarmigetuza;
Č = (de către) Decebal;
 = decizia divină (lit. cel de zei pus);
Ğ = din al lui Marte;
 = lăcaș de cult;
Ğ = (din) Sarmigetusa;
 = însoțit (rom. însoți; soț; dvg. on = în + lat. socio = a uni, a lega);
Ğ Ğ = de către Degino(?);
 = cel ce va veni (lat. vado = a merge, a porni);
= stăpân suzeran;
 = al cetăților / davoget (?);
 = pe care JO;
 = va pune să fie încoronat (lat. mitto = a trimite / fr. mettre = a pune);
 = suveran (rom. peste, deasupra; dvg. poe + sto);
- 234 -

 = (de către) Zabelo;


 = prea sfântul, aici: Pontiful;
Č = boicerilor;
 = marea căpetenie ? (ca - prescurtare de la dvg. capo = căpetenie);
Ğ= opus/contra aceluia;
xxxx = care e;
ĞSarmigetuza (?).

*
* *

Plăcuța 114: Înfrângerea dacilor – voința zeilor

(1)  


poe cotopolo poesto ... roe/ru zo roe/ru zo poesto so ...
pus prea-sfânt suveran ... regat al zeilor regat al zeilor suveran este...
 
catalieo unio sto ne zeii ... onsonto si rio g-uno so ...
binecuvântată unire stau ei zeii ... împotriva acelui stat ce unul este ...
- 235 -

 Č
pasu seto h. ?upinda? ... ceu onu si zabelio ...
a suferit generalul ?? ... cei ce uniți sunt în război ...
Č 
nobalo daci eo su m?a?... poesto poe elio ...
nobilii daci au ajuns sub ?? ... suveran pus viteazul/divinul ...

(2) Č
ato zieu so dacibalo pudieo onturnio zo/su ne poe
supus zeilor fiind Decebal a primit ordin să revină divinitate el să pună
ĞČĞ'O''Ğ'M'
zabelieo pumunoe due sargecio on sarmigetuzo 'o'd'g'm'
pe Zabelio romanilor să dea? sarcini la Sarmigetuza ??

(3) ĞĞ
poesto degine due cue rieo sar pue azoto ge-zieo
suverane Degino al/pe cui/care să guverneze sus pui în ceruri al zeilor

tie za io nobalieo roe
părinte divin al lui IO nobil regat

(4)Č
ato zi eo sonto daceobalo on consie ferato die capeo
supușii divini au mers contra lui Decebal în adunarea alcătuită din sacerdoții
Ğ
daco ago eo suso ghizomito di gi-eno tue fo
daci au făcut să treacă (împotriva) chiar celui uns de către ei toți să fie

(5) 
a voe g-ade re zi capo peresete de m(ato) i(leo)
conform dorinței însușite de Ra a zeilor căpetenie cel ce merge călare a marelui divin
Ğ
m(ato) ipo fe zi re te tiu se gi-fe tir nie trupeo
marele călăreț să facă ce zeul Ra părintele părinților (când) se fac recruți a noastră oaste
J
da sia? corolio podiu sio sto pi to hio rio pudio jo pa
să fie încoronați prin decret să fie în sarcina acelui guvernator decis de Jo ca

sieo aio zo coroli iu on zabelieo por tieo dieu mato
să fie acela zeul care încoronează în locul lui Zabelo pentru părinele divin suprem
Č
lo cue xiliarhio du lue dacibalo dachio
al cărui hiliarh al său este Decebal dacul
- 236 -

(6) ĞČ
pudio on eni veiro due lo sargecio
pe zei (decret) pentru cei ce cu bărbăție și-au împlinit obligațiile

(7) 
agoem 3? uru diu due matoso zi g-u fuie dacoe
s-a discutat 3 fierbinți zile ca mai marele zeilor pe cel ce era al dacilor

zo nueso ni zoe due voia zio ro cuo po lueuso
zeu să înnoiască pe al nostru zeu după voia al zeilor rege care a pus să se aleagă

poestato due daco
suveran al dacilor

(8) 
H(iliarh) Vezina
(9) 
trupeu da io rumunie
trofee ce au fost ale romanilor
(10) Ğ
H(iliarh) Diegio
”(1) Pus prea-sfânt suveran ... Regat al zeilor, regat al zeilor,
suveran este... În binecuvântată unire stau zeii ... Împotriva acelui
stat ce unul/unic este ... Au suferit generalii (nume ?)? ... Cei ce
uniți sunt în război ... Nobilii daci au ajuns sub ?? ... Suveran, pus
viteazul/divinul ...
(2) Supus zeilor fiind, Decebal a primit ordin să redevină
divinitate, (unde) el să-l pună pe Zabelo să dea romanilor sarcini la
Sarmigetuza.
(3) Suverane Degino, pe care dintre părinții divini pui să
guverneze sus, în ceruri, nobilul regat al lui IO ?
(4) Prea-supușii divini, în adunarea alcătuită din sacerdoții daci,
a făcut în așa fel încât, cu toții, să fie împotriva lui Decebal, a aceluia pe
care el înșiși îl înscăunaseră.
(5) Conform voinței sale, asumate și de Ra, căpetenia zeilor, cel
ce merge călare, marele divin/viteaz, mărețul călăreț, a făcut ce zeul Ra,
părintele părinților, să decidă ca atunci când se fac recrutări în oastea
noastră, încoronările prin decret divin să fie în sarcina acelui guvernator
decis de Jo, ca să fie acela zeul care încoronează în locul lui Zabelo în
numele părintelui divin suprem, al cărui hiliarh este Decebal dacul.
(6) Pe zei ! (Medalie acordată prin) decret pentru cei ce cu
- 237 -

bărbăție și-au împlinit obligațiile.


(7) S-a discutat trei (?) zile fierbinți până când mai marele
zeilor să înnoiască (să schimbe) pe cel ce era al dacilor zeu, pe al nostru
zeu, după voia regelui zeilor, care a pus să fie ales suveranul dacilor.
(8) H(iliarh) Vezina.
(9) Trofee care au revenit romanilor.
(10) H(iliarh) Diegio.
În ciuda dificultăților de a lectura integral înscrisurile din Plăcuța 114,
aceastea s-au dovedit a fi o colecție eterogenă de texte menită să ”marcheze”
înfrângerea, cu complicitatea zeilor, a lui Decebal (Dacebalo). În zona
marcată cu cifra ”1”, cele opt rânduri care conțin doar câteva cuvinte, urmate
de puncte de suspensie(!), constituie un veritabil ”sumar” al celorlalte texte
din plăcuță. Dacă grupăm zonele marcate prin (8) și (9), care corespund
tematic celei de-a cincea însemnări urmată de puncte de suspensie, cu puțină
îngăduință, se poate stabili o corespondență între sumar și însemnări.
Elemente de dicționar:
 = pus (lat. pono = a pune, a înălța)
 = prea-sfânt (cotopolo ?, incert !);
 = suveran;
 regat al zeilor;
 = este;
 binecuvântată, strălucită (la fel și în alte contexte: pl.080, 128);
 = (în) unire stau (rom. uni, uniune, lat. una = împreună, la un loc;
rom. sta, etr. sto /stv/);
 = ei/ai noștri zei;
 = împotriva (dvg. ”on” = în + ”sonto” = contra);
  acelui stat;
 = ce unul este (rom. unul; lat. unus = unul);
 = au suferit (at. patior /+ a fi/ = a suporta, a suferi);
 = h(iliarh);
Č = cei ce uniți sunt;
 = în război;
Čnobilii daci;
 = au ajuns sub (lat. eo = a merge, a se duce; lat. sub, rom. sub, fr. sous);
 = suveran pus;
 = viteazul/divinul;
 = supus zeilor fiind;
Č = Decebal;
  a decide, a hotărî; ordin, decret (lit. pe zei !);
 = să revină (dvg. on = în + lat. tornare = a învârti, a răsuci; rom. înturna)
  = divinitate / sus;
 = el să pună (lat. pono = a pune, a înălța);
 = (pe) Zabelo;
- 238 -

 = romanilor;
 = să dea (nesigur !); rom. a da; lat. dono = a da;
ĞČ = obligații, sarcini (rom. sarcină, lat. sarcina = sarcină);
 = la, în;
Ğ= Sarmigetuza;
 = suveran (vocativ !)
Ğ = Degino (vocativ !);
 = care dintre;dint
 = să guverneze de sus (fr. sur = asupra ?);
 = pui din ceruri;
Ğ = dintre divinii părinți (gr.  = zei, preoți divini);
 = (al) zeiței IO;
 = nobil regat;
 = supușii divini au mers (lat. eo = a merge, a trece);
 = contra;
Č = (lui) Decebal;
 = în adunarea (lat. concieo /concio/ = a aduna, a chema);
 = alcătuită din (rom. a face, lat. facere, fr. faire);
 = sacerdoții daci;
 = au acționat încât să treacă (împotriva); lat. ago = a face, a conduce la
ceva; a discuta / lat. eo = a merge, a trece);
 = însuși, chiar cel;
 = uns, consacrat, numit (”gi” = care + ”zo” = zei + mito = pus /precum
fr. mettre = a pune, lat. mitto = a trimite/);
Ğ = de către ei;
 = toți să fie/au fost;
 = conform dorinței (lat. ad /motiv/ = după, conform cu + lat. volo = a voi,
a dori; a hotărî; rom. voie, fr. vouloir, it. voglio);
 = care a fost însușită de Ra (dvg. g- = care + lat. adeo = a se apropia /
lat. adhaereo = a fi alăturat);
 = a zeilor căpetenie;
 = cel ce merge călare (lat. perequito = a merge călare /
lat. perexcelsus = foarte ridicat);
= a marelui divin;
 = marele călăreț (gr. ιππ= cal; gr. călăreț);
 = să facă ce zeul Ra;
 = părintele părinților / divinul divinilor (gr. θεός = zeu);
Ğ = când/dacă se fac recruți (lat. si = dacă, în caz că / se ?/sui/ ?;
lat. tiro = recrut);
 = a noastră oaste (rom. trupă, fr. troupe);
 = ca să;
 = a încorona (ceremonie religioasă pentru acordarea gradelor/funcțiilor
militare, sub egida zeului războiului); rom. a încorona, coroană;
fr. couronner; lat. corono = a încorona
 = prin decret (vezi mai sus pudieo);
 = să fie așezat / înscăunat (lat. sto = sta; rom. a sta);
- 239 -

 = pus de acel guvernator (pi ca de la lat. pono = a pune, a așeza);


J = pus de către JO;
 = ca să fie;
 = acela zeul;
 = care încoronează (v. mai sus corolio);
 = în locul lui Zabelo;
 = pentru părinele (în locul părintelui divin); fr. pour = pentru /
sp. por = pentru + gr. θεός = zeu;
 = zeul suprem (lat. deus = zeu);
 = al cărui;
 = hiliarh;
= al său (este);
Č = Decebal;
 = dacul, al dacilor;
 = pe zei ! decret (vezi mai sus);
 = pentru cei ce;
 = cu bărbăție (lat. vir = bărbat, oștean, erou);
 = și-au împlinit
ĞČ = obligațiile ( rom. sarcină, lat. sarcina = sarcină); v. și mai sus;
 = s-a discutat (lat. ago = a face, a conduce la ceva; a discuta);
 = trei (nesigur !);
 =fierbinți (lat. uro = a arde; a chinui);
 = zile (lat. dies = zi);
 = ca, astfel încât (nesigur !);
 = mai marele zeilor;
 = pe cel ce era;
 = al dacilor zeu;
 = să înnoiască (lat. novo = a înnoi / lat. novus = nou);
 = (pe) al nostru zeu;
 după voia (lat. volo = a voi, a dori; rom. voie, it. voglio);
al zeilor rege;
 = care a pus (lat. pono = a pune, a așeza);
 = să se aleagă (fr. élu = ales; fr. louez, louer = a lăuda); dvg. elueo = ales
este grafiat uneori ca dvg. lueo = lăudat, și invers !);
 = suveran, asupra-stătător (lat. pono = a pune + lat. sto = a sta);
 = al dacilor;
 = h(iliarh) Vezina;
 trofee (lat. tropaeum = trofeu /la început, un trunchi de copac înfipt în
sol, pe care se atârnau armele învinșilor/);
 = care au fost/revenit;
 = (ale) romanilor;
Ğ = h(iliarh) Diegio.

*
* *
- 240 -

Plăcuța 096: Decebal în Consiliul Militar al zeilor

ČEĞ
mato dacebalo so onturna si porto degino pante lo
Stăpânul Decebal s-a întors (el) să ducă lui Degino drapele ale
Č
rumunuso mizerato on anceu lo copono aio dieo j
romanilor pe care să le depună în fața lăcașului sfânt al zeului J
Č
lo pante data on aso mato ice io ontu ah/ex fo
(în) unitățile de luptă din cer ale stăpânilor de aici el între (cei) care/din fac/sunt

m trupeio m i tra lo zo m-d- on
M(arele) Consiliu Militar al marilor viteji printre zei M(ato) D(ecebal) în

coso m e ro on apo ro ime m zamolxiu
casta sf. M(arilor) guvernanți ai regatului peste care rege numitul M Zamolxiu

ah/ex s? ime so marexo – zabelo oh/ex pato ma(to)
printre acel? numit fiind Marte – Zabelo după cum preferă mai marele
Ğ
lo armoso + d + due zio Mo sarmigetuzo nobalo - ato -
armatei +D+ a zeului MO Sarmigetuza nobilul -credincios-

ČČ
mato dacebalo traso cotopolo boicero on parta m(ato)
Marele Decebal Însemnată de Pontiful Boicerilor în partea rezervată marilor
- 241 -


i n e ma a fo ro tal(i)pico
viteji nobili guvernanți stăpâni ai fostului regat măreț
„Marele Decebal s-a întors, ducând lui Degino drapele romane, pe
care să le depună în fața sfântului lăcaș al zeului J/Ș, să fie printre
comandanții de oștiri din cer care alcătuiesc Consiliul Militar (ceresc) al
marilor viteji, printre zei, ca divinitatea M.D., în casta marilor
guvernanți ai regatului peste care a domnit cel numit M(ato) Zamolxiu,
alături de cel numit Marte – Zabelo, după cum va prefera (să-i zică) mai
marele peste oștiri + D +, zeu al lui MO, credinciosul nobil sarmigetuzan,
Stăpânul Decebal. Înscrisă de către Pontiful Boicerilor (și amplasată) în
partea rezervată măreților și vitejilor nobili guvernanți, suverani ai
fostului mare regat”.
Textul plăcuței este un epitaf dedicat de către Preasfântul Pontif al
Boicerilor marelui rege Decebal. Gestul comemorativ ar fi putut avea loc doar
într-o perioadă anterioară instalării efective a administrației romane în Dacia,
când Marele Pontif mai putea reprezenta suveranitatea neamului dac. După
cum am aflat din alte plăcuțe, prevăzătorul Decebal îl promovase pe fratele
său Diegi în înalta demnitate statală de Pontif al Boicerilor. Nu avem însă
niciun indiciu potrivit căruia semnatarul plăcuței ar fi Diegi.
Este oarecum derutantă prezența în text a inițialei J/Ș, care ar putea
proveni fie de la divinitatea geto-dacilor J/Șeu, fie de la divinitatea romană
Jo. Și pentru zeul războiului se amintește atât numele geto-dac – Zabelo - cât
și cel roman - Marte.
Elemente de dicționar:
ČE = stăpânul Decebal;
= s-a întors (dvg. on = în + lat. tornare = a învârti, a răsuci;
rom. înturna);
 = să aducă (rom. a purta; lat. porto = a purta, a transporta, a aduce);
Ğ = (lui) Degino;
 = drapele (a se vedea pant, pante /în pl.065, 112, 092);
 = ale romanilor;
 = (pe care) să le depună (lat. mitto = a trimite, a arunca lat. missus =
= aruncare, azvârlire);
Č = în fața;
 = (a) lăcașului sfânt; dvg. co /de la cotopolo/ = sfânt + dvg. pono =
= a așeza, a pune;
 = al zeului J/Ș;
= (în) unitățile de luptă (a se vedea pant, pante /în pl.065, 112, 092/,
dar și patela /în pl.014/);
 = din cer;
Č = ale stăpânilor de aici;
- 242 -

 = fiind între (cei) din (lat. inter = între / lat. intra = înăuntru și lat. ex =
din; potrivit cu, după);
= M(arele) Consiliu Militar;
 = (al) marilor viteji (prescurtare uzuală a expr.dvg. mato ileo);
 = printre zei (it. tra = printre);
- M(ato) D(ecebal)
 = în casta divini(tăți)lor (co /de la cotopolo = sfinți/ + so/zo = a fi, mod de
viață); v.coso/cozo în pl.045, dar și roso, tot din pl.045, care ilustrează
procedeul lingvistic);
 = marilor guvernanți (prescurtare uzuală de la dvg. mato erigerio);
 = (ai) regatului;
 = deasupra căruia a guvernat (? lat. appono / ad-pono/ = a pune alături,
a adăuga; eng. up = sus);
 = (cel ce este) numit;
 = Mato Zamolxiu;
 = alături de cel numit;
 = Marte;
 = Zabelo;
 = după cum va prefera (lat. ex = din; potrivit cu, după + lat. patior =
= a suporta; a îngădui);
 = mai marele;
 = armatei;
 =”D”, zeu al lui Mo;
Ğ= sartmigetuzan(ul);
 = nobil(ul);
 = credincios(ul);
Č = Marele Decebal;
 = însemnată (de);
 Pontiful;
Č = boicerilor;
 = înpartea (rezervată); lat. pars, partis = parte; rom. parte;
 = marilor viteji nobili guvernanți (prescurtări semnalate mai sus: mato
ileo nobalo erigerio);
 = stăpâni;
 = ai fostului regat;
 = măreț.
*
* *
- 243 -

Plăcuța 098: Adio, stăpâne Decebal!

ČĞĞ
dacibalo onturno ge-edi ge-eo nu lubese ro poesta
Decebal s-a întors alungat (fiind) de-acolo din al său iubit regat suveran
ČĞĞ
daco pant ghe-jo misa cuecita sarmigetuzo gi-eo ponta
dacic drapelul lui JO a fost pus (pe) fără seamăn Sarmigetuza s-a dus să fie așezat
ČČĞ
su lo ra acino on ancea dieo zabelo se gi-u corolio
sus/peste ale lui Ra meleaguri în fața zeului Zabelo cel ce l-a încoronat
„Decebal s-a întors alungat de acolo din al său iubit regat suveran
al dacilor, (unde) stindardul lui Jo a fost pus pe acea fără seamăn
Sarmigetuză, s-a dus (Decebal) să se așeze sus, în tărâmul lui Ra, în fața
zeului Zabelo, cel ce l-a încoronat.”
Acest epitaf dedicat lui Decebal reproduce într-o manieră mai concisă,
mai sobră ideile și sentimentele exprimate în textul din Plăcuța 096. De
această dată, grafica de pe plăcuță este mai corelată cu natura înscrisului.
Regele Decebal, pentru că este de origine nobilă, deci, divină, se
întoarce printre divinitățile din care a descins.
Elemente de dicționar:
Č = Decebal;
 = s-a întors (dvg. on = în + lat. tornare = a învârti, a răsuci;
- 244 -

rom. înturna);
Ğ = alungat (fiind); lat. edo = a da afară, a scoate;
Ğ = de-acolo (lat. eo = acolo);
  al său (nesigur !); poate fi și prescurtarea de la nobalo;
 = iubit (lat. libet / arh. lubet / = a place, a face plăcere; v.pl.128);
 = regat suveran (dvg. ro =regat, dvg. poe + sto);
 = dacic;
 = drapel (lat. pannus = bucată de stofă, fâșie; gr. πανι = pânză; a se vedea
pant, pante în pl.065, 092, 096, 112);
 = al lui JO a fost pus (fr. mettre = a pune, lat. mitto = a trimite, a arunca);
Č = fără seamăn (nesigur !); lat. quaesitus = ales, fără seamăn ?;
Ğ= Sarmigetuza;
Ğ = s-a dus (lat. eo = a porni, a merge, a se duce);
 = să fie pus/așezat (lat. pono = a pune, a așeza; rom. a pune);
 = sus/peste;
Č = ale lui Ra meleaguri;
Č = în fața (lat. ante = înainte /loc/);
= zeului Zabelo;
Ğ = cel ce l-a;
 = încoronat (rom. a încorona, coroană, corolă; fr. couronner, corolle;
lat. corona, corono = a încorona).

*
* *
- 245 -

IV. DICȚIONAR SELECTIV

Pentru a se simplifica folosirea dicționarului, dar și pentru a se putea


grupa cuvinte similare grafiate diferit, sistemul de căutare se bazează pe
pronunția aproximativă a cuvântului căutat (coloana întâia).
Dicționarul selectiv nu cuprinde numele proprii (circa 180 de entități)
și o seamă de cuvinte cu traducere incerta.
Am recurs la următoarele prescurtări:
arh. arhaic art. articol aux. (verb) auxiliar
dat. dativ dvg. davogetă egipt. egipteană
eng. engleză etr. etruscă exp. expresie
fr. franceză gen. genitiv ger. germană
gr. greacă hot. hotărât it. italiană
lat. latină lb. limba lit. literar, ad litteram
nehot. nehotărât ngr. neogreacă pers. personal
pl. plural port. portugheză presc. prescurtare
pron. pronume pt. pentru rom. română, lb.
sg. singular skr. sanscrită sl. slavonă
sp. spaniolă temp. temporal ucr. ucraineană
v. vide, vezi

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


a 002, 076, 130  la
002-2, 045, 067-2, ca, să, ca să,
a 
126, 128, 134 care să
a, au (aux. ”a
a 025, 069 
avea”)
conform, cum, lat. ad/motiv/ = după,
a 114, 122 
precum conform cu
002, 006, 014, 019-
a, al, ai, au
a 2, 079-2, 096, 111, ĞČ
(art.gen.)
123-2
pe mai departe /
a cu on 015 
de atunci
a g-aceu 079 Č acolo unde
a on 013  de-acum
a decis / a sa
a sio resi 107 
decizie
lit. în zilele pe care le-a
a zile pa eo 107  în viața sa
avut
lat. habeo = a avea, a
abendo / avendo 121  au, dețin
stăpâni; rom. a avea
v. rom. acel, acei, lat.
ace / acie 013 Č pe acei
ecce-illu, ecce-illa
Č lat. assido = a se așeza,
acezo, acezato 120 așezat, așeze
Č rom. așeza, ședea
- 246 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


aci 116 Č aci rom. aci
a dobândi, a lat. acquiro = a dobândi,
acie 006 Č
pofti a câștiga; rom. a acira ?
probabil: ”(locul) de
005, 009, 016, 069- ČČ unde este cineva” -
ținuturi,
acino, aceno 2, 098, 111, 122-3, ČČ Č; vezi
meleaguri
124, 126, 129, 134 Č și ”acieo” (”de unde a
apărut”)
ad 116  de, din partea lat. ad = de la
ade 007  să adere
adeo 119  adăugat lat addo = a adăuga
lat. adhaereo = a fi
aderarete 130  (cei) apropiați
alăturat
ades 006  mai ales lat. adeo = mai ales
lat. adeo = a se îndrepta
adeso 016  a pornit
către, a înfrunta
 dvg. a + deu + so = cu
adeuso, adesio 040, 092-2, 130 cucernic
 zeii este
ae 127  din
ae 076  au fost
după, potrivit
ae 025, 124 
cu; astfel ca
având, avut,
ae 045, 062, 124 
care-i avea
aevio 067  pe viață
aevo
025  va (după)
(vezi ”evio”)
lat. ago = a mâna, a
ĞĞ să acționeze, au
ageio, ageo, ago 023, 045, 114 împinge; a îndeplini
 acționat
ceva; fr. agir = a acționa
agloet
117  grai, limbă
(v. glotelo)
lat. ago = a face + lat.
agnulo 011  (vor) pustii (?)
nullus = nul
lat. ex = din; potrivit cu,
ah /ex 116, 096  din, după cum
după
aheo 106  aheu, grec
ahia, ahino, 
017, 035, 123, 127-2 credință
ahinoe, ahio 
aih, aici 013, 127 Č aici
003-2, 011, 017,  a afirma, a lat. aio = a afirma, a
aio, aion
039, 042,  spune; se spune spune
aio / a io, aiu 096, 128, 129  având; a lui; ale
- 247 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


dvg. aio = a spune + ro =
regat/rege + za = al
tedeum,
airozanio 094  zeilor + nio = noștri:
rugăciune (?!)
zicere către regatul
zeilor noștri (?)
lat. aio = a afirma, a
aito 110  zis, spus
spune
alitoe 127  aliați/alături
au sporit / au lat. alo = a hrăni, a
alo 108 
crescut crește, a spori
cea mai iubită, lat. amo = a iubi, lat.
ami 017, 084 
(cu) prietenie amicitia = amiciție
i-a plăcut (mai
amoas 001  vezi ami
mult)
descendent din
amuneo 002  Amon + lat. eo = a merge
Amon
ČČ
ancea, anceo, 012, 016, 079, 096, (în) frunte, (în) lat. ante = înainte /ca
ČČ
anceu, anci 098, 120,121 față, înaintea loc/ + lat. eo = acolo
Č
rom. antic, lat. antiquus
= vechi, antic, ante =
ancieo 052 Č veche
înainte, antecessio =
precedare
lat. anexus = unire; rom.
anexio 045  unire
anexare
lat. anima = suflare;
animi 017  suflete
suflet
an, anio, ano, lat. annus = an, rom. an;
003, 031, 084, 130  an, ani
anu skr. annu
ante 014  înainte de lat. ante = înainte
lat. antiquitus = din
antichieo /
108  străvechi vechime, antiqus =
antihieo
vechi, de altădată
a (aparținând),
ao 084, 122 
avute
lat. appareo = a se arăta,
aparo 028  a apărea
a apărea; rom. a apărea
lat. appropinquo = a se
aprociu 031 Č se apropia
apropia
rom. a se apropia, lat.
apropeo 076  s-a apropiat appropinquo = a se
apropia
apucati 076  apucați rom. apucați, a apuca
lat. ara, ae; etr. ar, ara =
ara, ari, aru 080, 117, 128  altare
altar
arei 013  zonă
lat. aridus = uscat; slab,
arido / ari do 045  sărac
sărac; rom. arid
- 248 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


armeo, armo 052, 126  armată rom. arme, armată
ale armelor /
armeturie 015 
domeniu militar
005, 013-2, 016-3, 
armosa, armoso, armată, -e;
025-2, 028-2, 042,  rom. armă, armată, lat.
armosei, trupe, oști;
045, 080-2, 084,  arma = arme; luptă;
armoseu, în ale armelor;
092, 096, 120-2,121,  armată
armosoe armat
128, 134 
arpuns 045  răspuns
lat. associare, rom. a se
asaceio / asaheio 069  (care) s-a asociat
asocia, asociere
lat. ascendo = a se urca,
asendi 013  urcați
a se înălța
lat. assideo / assido = a
asido 121  așezat, stabilit
ședea / a se așeza
să se pună (să fie lat. assideo / assido = a
asie so 045 
așezat) ședea / a se așeza
fr. assister, lat. assistere
asio 013  împreună
= a fi alături
rom. așezat, așezare, lat.
așezat, s-au /
asiti se 126  assido = a se așeza, situs
așezări ale lor
= așezare
002, 011, 028, 045,  cer (cei din cer),
aso, asoeto,
067, 094, 096, 107,  din ceruri, ad + supra ?
asoto
122  tărâm ceresc
aso 025  (vor) deține
slujbă,
ason 069  lat. assono (?)
a sluji religios
lat. assono = a răspunde
ason 005, 126  să anunți
cu un sunet asemănător
să răspundă /
asoni ghio 003  lat. assono
să răsune
lit. a sta împreună
astacio 107 Č apropiere
(aciuați)
lat. ad = la + lat. susum
asue 039  înalt/ceresc
= sus; v. și it. su, in su
ate 015, 025, 091  supuși; cucernic
credincios,
atehio 002 
discipol
ATEIO înseamnă ”a se
ateio 091  învingător
supune” !
ateo 003  supuși
credință,
atiho 067-2 
credincioși
- 249 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


lat. athleta = luptător la

jocurile olimpice, atlet;
atlaito, atlatoe, 025, 069, 079, 091- 
luptători, luptă gr. αθλητής = atlet; gr.
atleo, atleu, atlio 2, 113-2  αθλoς = luptă, faptă
 eroică
003, 012, 013, 072, credincioși, sensul frecvent întâlnit
ato 
096, 114-2, 130-2 supuși, pioși este ”supus”
prizonieri, sensul frecvent întâlnit
ato 009-2, 076 
subjugare este ”supus”
al, ale;
002-2, 076, 112, 115,
au  aparținând; a
126, 127
avea ...
dorit (de); a dori
au, avio 028, 106  lat. aveo = a dori mult
mult
lat. assideo = a ședea pe
azetina 109, 123  așezată, așezați
lângă
azi / a zi 018  de azi dvg. a + zi
azonio 002  zeiesc dvg. a + zo + nio
ceresc, din
azoto 114  dvg. a + zo + to
ceruri
baduu
007  rudă, frate rom. bade
(v. batoe, bodeu)
balo 005  războinici lat. bellator = luptător

basileu, basileo, 011, 058, 092-2,
 basileu, rege gr. βασιλιας = rege
basileos 130-2


bastarni, 
020, 025, 091, 106,
bastarno,  bastarni
115, 126
bastarnu 

batoe v. dvg. badiu și badu
045  frățești, înrudite
(v.baduu, bodeu) care au sensul de rude
lat. beo = a ferici pe
a beatifica,
bei 094  cineva; lat. beatus =
a ferici
fericit; etr. veitu
luptător, lat. bellator = luptător;

bel, belato, beloe 019, 079, 094 războinic; lat. bello = a se lupta, lat.
 război bellum = război
lat. bene = bine,
benedico = a vorbi de
beni 092  binecuvântat
bine; fr. bénir = a
binecuvânta

bisica, besichiu, 001, 002, 006, 014, templu,
 cf. rom. biserică, lat.
bisca, biseco, 020, 052, 069, 092, altar,
bisico 117  biserică
basilica

- 250 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


012, 017, 023, 052, Bo, zeița
zeița ”vacă”, asemenea
bo 079-3, 084, 109,  protectoare a
lui Io
121, 122, 124-2 regilor
rom. bade; etr. bratei =
bodeu (badeu ?
111  frate / rudă frate; lat. frater-tris =
v.baduu, batoe)
frate
Č ordin nobiliar, constituit
boiciro, boecero,
119 Č boiceri din succesori ai zeiței
boicero
Č Bo; lit. Bo aici e stăpână
dvg. breno = a se trage, a
brebiro 023  a ieșit învingător ieși + lat. vir =bărbat;
viteaz, erou
breno 042  se trag
bu 091  al lui Bo
lat. bonus = bun; rom.
bune 124  bună
bun, bună
009, 025, 058, 084- c de la dvg. cotopolo =
c. / c(ototpolo)  sf(ântul)
2, 094 sfântul
ca / cua 045, 122  ca să, pentru ca
ca / cua 042  unde lat. qua = pe unde
ca oe 109  ca ale lor
cabiri 110  cabiri
a coborât, a rom. a cădea, lat. cado =
cadino, cado 001 
cădea a cădea
vindecători, gr. καλα = bună + dvg.
calisteo 069 
vindecare steio = stare
gr. καλά = bine, καλος =
calizico 025  convenție
bun + lat. dicere
lat. cognosco, ere = a
canosca 022  să recunoască
cunoaște; a recunoaște
003-2, 011, 012,
014, 017-2, 016, 
018, 022, 028-2, 
cap, capo prelat, căpetenie lat. caput, rom. cap
031, 042, 065, 
108,114-2, 117, 119- 
2, 134
capoe 109-3  preoteasă
fr./germ. quartier =
cartoe 065  tabere cartier, loc de cantonare
a trupelor, tabără
rom. casă, lat. casa =
casato 117  acasă
colibă, bordei
lat. casus = întâmplare,
case 040  cazuri
ocazie
rom. casă, castă, lat.
casetu 013  a castelor, locală
casa = colibă, fr. caste
- 251 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


 casă, loc de
caso, casoto 080, 106, 116 rom. casă, lat. casa
 rugăciune
binecuvântare,
catalieo 079 
îmbărbătare
lat. cato = cu pricepere +
catalieo, catalio, strălucit viteaz
080, 114, 128  elueco = a străluci sau
cateleio (binecuvântat ?)
dvg. ileo = viteaz, divin
catenoe 130  lanțuri lat. catena = lanț
lăcaș (cu preoți,
cati 001 
de rugăciune)
cauterizat / fr. cautériser, lat.
catuato 069 
îngrijit cauterizare
amenințat? / lat. catenatus = înlănțuit
catulato 040 
încolțit / lat. catula = cățelușă
ce 079 Č ce
005-2, 006-2, 035,
aceea, acele,
ce, ceo 072, 079-3, 092-2, ČČČ
acel, acei
130
ce 084 Č care
ceea ce /
ce ie ce 079 ČČ
cele care sunt
ceo 130 Č ce va fi
lat. eo = a porni, a
ce-eo so / ceo so 084 Č au pornit
merge, a se duce
lat. comprendere = a
ceprinde 025 Č (ce) cuprinde
cuprinde
cerencea, ČČ cerere,
rom. cere, cerere; lat.
cerentea, 040 Č solicitare,
quaerere
cerincio ČČ cerințe, obligații
cerând / rom. cere, cerere; lat.
cerizoe 025 Č
pretinzând quaerere
ceru 126 Č cer rom. cer, lat. caelum
acel, aceste,
cestu, cetie, fr. ces = acei , ceux = pe
001, 009-2, 045 ČČ acestora, pe
ceto, cetu acei; rom. cești, ceste
aceia, acelor
ceto 065 Č care
ceu 021, 084, 114 Č acele, aceia
che 003  care, în care
che 108  că
che / cue 011, 023, 028  cel, acele
chei 107  (dintre) cei

003-2, 010, 013, care, acel,
cheio, cheu 
067, 122 cel care

- 252 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


012, 045, 065, 123- Č
chi, cuo care, cine
2, 126, 130 
lat. clamo, clamare = a
chemat să, striga ; dvg. c/chi = care
chima 023 
cerut să + dvg. ima = a numi, a
zice pe nume
015, 022, 035, 039, cel, care,
ci ČČ
045, 079-2, 107 cei, cel ce
ci-ea 128 Č care să aibă
017, 025-2, 069, acele, acela,
ci-eio, ci-eo ČČ
079, 117 acelora, acei
dvg. ci/ce = care + lat.
ci-eo 025, 028, 069 Č că acolo
eo = acolo
mergând; să dvg. ci/ce = care + lat.
ci-eo 009, 016, 020, 134 ČČ
ajungă eo = a merge, a se duce
ci-o / ci-io 079 Č pe care avem
ci-era 072 Č ca să fie
ci-ini (ci-uni) 040 Č unite
ci-ro 028 Č ce guvernează
ci-so 018 Č acestei
cioe 065 Č către
plăți / obligații
ciotoperi 025 Č
ca supus
cirentia rom. cere, cerere;
040 Č cerut, cerere
(v. cerentia) lat. quaerere
003-3, 005, 007-3,
015, 017, 018, 025,
028-2, 035-2, 067, 
co / cu cu lat. cum = cu
072, 076, 079, 106- 
2, 107, 108, 115,
117, 123-3, 124
001, 003, 012, 018,
presc. de la
co 072, 108, 113, 117,  sf(ânt)
dvg. cotopolo
118, 124
co 042, 069  ca, ca și cum
coio 114  care
lat. quom(odo) = cum, în
comeo / comu 084  cum
ce chip, rom. cum
(în) schimb, lat. compono = a aranja
compeu 025 
compensație o neînțelegere, a împăca
lat. compos = stăpân pe
posesie, în
compo 018  ceva; lat. compono = a
stăpânire
pune laolaltă
compono 115  lăcașuri sfinte
- 253 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


lat. commentor = a
cunoscător,
conetor 019  studia din vreme;
cercetător
commetior = a măsura
lat. cognitor =
conito / cognito 121  reprezentat
reprezentant
lat. concieo / concio = a
consie / concie 114  adunare
aduna, a chema
dvg. ”capo” înseamnă
cel mai vestit sacerdot; aici, cuvântul
copolihe 117 
dintre sacerdoți are un sufix care
sugerează... superlativul
o corupere între kopono
copolo 017  (prea) sfântul
și kotopolo
023, 021, 028, 035, dvg. co /de la cotopolo/

copono 096, 118, 122, 124, sfântul lăcaș = sfânt + dvg. pono = a
127  așeza, a pune
lăcașul sfânt al
copono ileo 021  și nume de localitate
zeilor
corghea 076  curgea rom. curgea
a încorona
(ceremonie
 religioasă pentru
acordarea
coroleo,  rom. a încorona,
gradelor/funcțiil
corolieo, corolio, 052, 094, 098, 114-2  coroană; lat. corona,
or militare, sub
coroliu  corono = a încorona
egida zeului
 războiului), să
încoroneze,
încoronat
cosa (cuosa) 040  cuiva, cineva lat. quis = cine; cineva
cosendo,  acord, consemn, lat. consentio = a fi de
011, 040
cosendoe  a consimți acord, consensio = acord
lit. cei care se ocupă cu
clerul, casta cele sfinte: co + zoe/soe,
coso, cozoe 045, 096 
preoțească gr. = viață; mod de
viață
006, 013, 025, 028,
cotepolio,
035-2, 039, 052, prea sfântul;
cotopol,
065, 080, 092-2,  uneori: pontiful
cotopoleu,
094, 096, 117, 119, boicerilor
cotopolo
120, 122, 124, 134
crisa / crusa 002  rugi
lat. cruor = sânge;
cro 042  sângeros
vărsare de sânge
suferă /
crum 003 
sângerează
cualie 123  despre care lat. qua illa ?
cucu 008  cucul
- 254 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


007, 009, 009, 010, 
013, 019, 022, 028,
cue, cueo, 
045-2, 052, 065, care, căruia,
cueu, cuie,  lat. qui, quis = care
067, 076, 084, 094, căreia, pe care
cuito
106, 109-2, 114, 115, 
121, 122, 123, 134 
015, 019, 022, 045,  cel (pe care),
cue, cueio 062-2, 067, 072-2,  acel, aceia, cui, lat. qui, quis = care
080, 118, 123, 128  acelui, acelor
cuid 076  chiar lat. quidem = chiar
lat. quivis, quevis =
cuive 134  vreun, -a
oricare
cumu 003  cum
cundu 134  când lat. quando = când
cuo 062  vreun
pentru că, lat. cum = cum,
cuo 040 
deoarece, cum deoarece; când
cuoe 120  fiecare
da 001  dintre
da 114, 116  să, ca să
da chi 126  de acolo
005-2, 006-2, 016-3,
dace, daceo, ČČ
022, 028-2, 065, dac, dacic, daci,
daci, dacieo, 
084-3, 094, 098, Dacia
daco
114-5, 119, 121 
dalmatu 091  dalmații
după, de după rom. după, lat. apud sau
dapue 052 
(pus) de post

dardanie 123 dardani

lat. dator = dătător; lat.
dat eo 067  a dat (datu-le-a)
dare = a da; rom. a da
lat. dono = a dărui; a
înălțat
dato 079  îngădui (lat. dare, rom.
(dăruit de zei)
da, dat)
preluat, dat, lat. datio = dare,
dato, datu 014, 092 
încredințat transmitere
001, 003-3, 008-3,
009, 010, 011-2,
014-2, 015, 018, 
dav, dava, dave,
025, 028, 042-2, 
davi, davie, cetate, cetăți,
045, 052, 058, 067, 
davii, davio, cetăților, dave
069-2, 092, 108-2, 
davo
116, 117-2, 118, 119- 
2, 122, 123-2, 124,
126, 127, 134-2
- 255 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


009, 010, 011, 012, Ğ
015, 031, 035-2, Ğ
davogetio, 039, 045, 072-2, davoget,
Ğ
davogeto, 079, 080-2, 092-2, davogeți,
Ğ
davogetu 116, 118-2, 119-2, davogeților
120, 126, 127, 128, Ğ
129, 130 Ğ
013, 025-2, 035,
de 040, 062, 076, 107,  de, de (către)
121, 124-2, 127
003, 006, 012, 015,
de  să, ca să
127
013, 017, 019, 035, din, dintre,
de 
067, 109-2 printre
de 121-2  despre/pentru
de 114  a (art.gen.)
ĞĞ
de gi- 028, 040, 062, 084 de către
ĞĞ
de tici (vezi di
040 Č de știut / anunț
tece)
decapitare, rom. a decapita, lat.
decapeo 111 
a decapita decapitare = a decapita
lat. decem = zece,
deciun 062 Č unsprezece
undecim = unsprezece
dege, deghe 002-2, 084 Ğ dintre, printre
ceea ce / din
degi 128 Ğ
care cauză (?)
deia 019  zeiță lat. dea = zeiță
deindu 127  de aceea lat. deinde
lat. deligo, eligo = a
delo 052  decizie, alegere
alege
den 042  din rom. din
deno 079  a lui
de, în care;
deno (de no) 108 
pentru a noastră
a destăinuit, lat. denudo = a dezgoli,
denua, deno 130 
dezvăluit a destăinui
deo 002  două
019, 039, 062, 094, 
deo, deoso, deu zeu, zei
122-2, 114 
acele, acei /
deo 069-2, 111 
din acei
deo 111  ca să
 din /
detroghe 019, 108, 123
 prin care
- 256 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


lat. deinde = după aceea,
deunde 069  (unde) apoi
apoi
dezdeo 121  de azi (înainte)
di 126  lui
di 013, 114, 124, 128  de, de (către)
di 002, 076  ca, al
de, din, din
di 045, 108, 116, 130 
partea, dintre
în tandem cu ”ti/tu”: de
di 128  de la
la ... până la
di 005-2, 006, 045  să
di / die 040  ale
di tece
006 Č să se știe
(vezi de tici)
dicea lat. dico, dicere = a
107 ČČ zice, se declară
(vezi și dizi) spune, a pronunța
die 003, 108  de la, de
die 012, 109  din
cu, de-al, ale, a
die 007, 019, 040 
(lui)
001, 002, 006-2, 
009, 013, 014, 015,

017, 020, 028, 042- zeu, (pe) zei, al

die, dii, dio, diu 2, 067, 072-3, 080, zeilor, zeiască, lat. deus = zeu
091, 092, 096, 098,  divin
107, 114, 115, 116-3, 
121, 122-3, 124, 128 
dies 002  pe când, iar ca
din 072, 117  din, dintre
lat. denuo = din nou,
din 009  din nou, din
rom. din
dio 020  că, pentru că
dio 062  de către
dio 005  lor (dativ)
prelați; ai zeilor,
dio so 116 
dedicați zeilor
cf. rom. deasupra, lat.
diosotra / dusotra 020  deasupra
ad-supra, it. di sopra
destrămarea, lat. dissilio = a crăpa, a
disile 106 
dispariția se face țăndări
diu 022  la
diu 114  zile lat. dies = zi
dizi 013  zice
- 257 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


002, 009-3, 031,
do  de, de la
117, 123, 128
do 015  să dăruiască lat. dono = a dărui
do 002  cele
do 052  prin
do 092, 113, 114, 121  de către
do 062, 069  din, din cei
do 079, 124  ca, drept ce/ca
do 119  după, de când
doa 023  al, aparținând
doe 128  de către
doe 062, 080  dintre
doe 065, 120, 124  din, de la
doe 072  a (art.gen.)
pe (cei) / a
doe 065 
(celor)
doe / du 114  după, potrivit cu
doe, due 067-2  două
doeto 126  ambii
doito 109  a doua oară
jos (cei de
dolu 002 
dedesubt)
lat. donare = a da; lat.
don, done,  a dărui, să dea,
015, 062, 069, 080 dono = a dărui, rom. a
donete, doni  dat, dăruit dona; fr. donner = a da
formulă uzuală care
donizeto
015, 080  dăruit de zei arată că există acord
donizetu
divin pentru cel ales
dopa 042  după (ce)
dorindo 115  doresc ca și în lb. română
lat. dos, dotis = dotă,
doto 018  dat, dotă
zestre; rom. dotă
doxa 003  învățătură
droizo (druzo) 110  druizi
011, 012, 015-2,

du, due 017, 025, 065, 076, din fr. du
079, 114, 134 
du 031  ca să
015, 016, 018, 028,
035, 058, 079, 080, 
a, al, ale
du 084, 092, 094, 096,  fr. du
(art.hot.gen.)
114-2, 118, 119-2, 
121, 124-2, 130, 134
- 258 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


du 013  prin/cu
du 002, 079, 124  ca
du 016-2, 084, 108  să
du 116, 121  de, pe care
du, due 007, 028  cu, lângă
du 122  pentru că

du, due 069-2, 079-2, 092 de către

du 079  de unde, din care
du 092, 118, 121  de
du, due 028, 084, 130, 134  la, de la
du 134  după
du dis, due 092, 114  dintre
în vremea, pe lat. eo = acolo; atâta
du eo 080 
timpul timp
compunerea dintre 
due 021  de unde
– de – și  – unde ?
due 111  ambilor
duesa 002  dublu, două
fr. puis = apoi; etr. pue =
dupio (du pio) 040  urmare a apoi; it. poi, it. dopo =
după; rom. apoi
fr. dur, lat. durus, rom.
durzie oa 045  se va/vor înăspri
dur, durifica
007, 025, 065-2,
e 076, 084, 091, 108,  și lat. et = și
115, 123, 127
a avea, a lui, lor,
ea 018, 031, 121, 124 
posesie
ea 009, 031, 069, 072  fiind, va fi
eazigio 040-3 Ğ iazigi
ece 121 Č iată ! lat. ecce = iată
eceu, ecii 013, 045 ČČ aceia, acelea
să lovești,
eci, ecie 129-2 ČČ lat. ico / icio = a izbi
au izbit
ecie 129 ČČ au izbit lat. ico / icio = a izbi
ede 127  ar veni precum adeo la latini
să alunge, lat. edo, edere = a da
edo, ede 002, 106 
să se ducă afară
au stabilit, rom. edict, lat. edo, ere =
 au dezvăluit; a da la iveală, a face
edo, edeo, eder, 010, 045, 052, 065,
 să afle; veste, cunoscut, sau edico = a
edoe 084, 111, 115, 124
 să anunțe, declara public, a ordona,
să informeze a proclama
- 259 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


rom. edict, lat. edico,
decizie, edicte;
 edictum = a proclama,
edio, ediu 013, 052-2, 130 stabilit;
 proclamat
sau lat. edo = a produce,
a face
să meargă, au
edoe, edu 079, 123 
mers; să vină
guvernator;
egerio 011, 025 Ğ locțiitori,
adjuncți
eghiptiona 002  egipteanca
lat. edo = a face, a
eide 023  să se săvârși; v. exclamația din
rom. haide;
eio 109-3  descinși, ieșiți lat. eo = a naște
eiu 130  cei, acei
 va alege,
elia so, eliu, lat. eligo = a alege, fr.
080-4, 072-2, 108  alegere; să se
eloe so elu = ales
 aleagă; au ales
013, 014, 015-2, 
eliau, elie, elio, zeități, divin /
019, 114, 115, 127, 
eliu viteaz
134 

elo, elieo, eloas, 062-2, 084, 092,  distins, lăudat, lat. eligo = a alege, fr.
elu 112, 124, 130-3  ales élu = ales

012, 062, 092, 118,
elo, elu  el lat. illum, illa
122, 130, 134
acelor; lor, ale
elo, eloie 058, 094 
lor (vitejilor)
se trag; a fi lat. emanare = a proveni,
ema, emao 084-2  originar, origine, a-și avea originea, fr.
descendență émaner
emia / imia 109  numită
o, un
en, eno 019, 080, 109-2, 127  (art.nehot.), gr. ενα = unul
printr-o, într-o
en 084  iată ! (nesigur !) lat. en = iată
eneio 011  cineva (?) gr. ενας = cineva
eni 114  acei
011, 017, 079, 084,  art.neh
enio, eno enio = zeu, eno = zeiță
134  (pt. divinitate)
enotu / onutu 109  unite (fem.)
enu 019, 123  a fost, era
eo 013  mai departe
eo 109  el, acel
- 260 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


au pornit; au fost
019-2, 062, 069, scoase; a pleca; lat. eo = a merge, a se
eo, eou 
092, 114-3 au mers; să duce, a trece
treacă
lat. eo = acolo; lat.
eo 023  același
eodem = în același loc
eo 039, 069, 079  acolo lat. eo = acolo
ere 127  fie
lat. haeresis, gr. αίρεση,
eresie 110  erezie
fr. hérésie = erezie
erie (v. arei) 123  ținuturi
Ğ guvernate,
erigeos 124-2
Ğ guvernare
eriger 120 Ğ locțiitor lit. ”cel ce va conduce”
Ğ lit. ”urmaș la cârmuire”
eriger, erigerie, Ğ cărmuitor, - ERU (lat. heres =
erigerieo, 007-2, 031-3, 062,  succesor, moștenitor) +
erigerio, erigeri, 069-2, 092, 094, 107 Ğ locțiitor, (care va
erigero Ğ guvernator guverna); lat. erigo = a
Ğ ridica, a înălța
cea care
erigirua 124 Ğ
guvernează
erio 002  ființă, făptură
eroic / el însuși
eroeso 015 
()
este, să fie,
ese, esio, eso 017, 018, 079, 108 
a fost

007, 019, 020, 062,

ese, esi, esii, esio 079, 092, 108-2, neam, popoare
115, 116 

lat. excio = a face să
esie 040  chemare
iasă, a chema
esosa 019  care va fi
esti 109  această
eu 065, 127  lor, ai lor; ei
eu 123  aprțin, sunt ale
eu 045  va fi
lat. aevum = vreme;
evio 067  pe viață
viață
lat. eveho = a duce; a
evio 062  ridicat, ”uns”
ridica, a înălța
evio / aevio 107  dorință
ex 003-2  de la
ex 003  de când / după
- 261 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


ex 003, 019  împrejur, în jur lat. ex = din, de pe; după
ex 008  de la
care (gi) pleacă / lat. eo, ire, ii = a merge,
ex (ih) 021 
pornește (din) a porni
ezigeo / ieziegeo 128 Ğ ieazigi
ce va face lat. facio, factum (faxim,
facindo 134 Č
(când/dacă) faxo) = a face
facti 079  fapte
lat. factio = intrigă,
factiu-se 118  a uneltit
uneltire
facto 130  fapte lat. facio = a face
lat. factum = faptă,
facto 028  fapt, uneltire acțiune / lat. factio =
intrigă, uneltire
falange,
Ğ formațiuni de
falangeo 080, 111, 117 gr. φάλαγγα = falangă
Ğ luptă
macedonene
faliu 012  au făcut
famiho 017  faimosul
lat. factum = faptă,
faptoe 121  să făptuim
acțiune
să se facă / să-și
fatiso 128  lat. facio, rom. a face
facă
faxo 003  a stabilit, a decis
lat. facio, faxo = a face +
Pe zei, așa să
faxo ze sa 018  dvg. ze = zei + dvg. sa =
fie !
să fie); v. 

în formule care exprimă


înfăptuit obligativitatea de a face
faxtoe 025  conform voinței girată sau cerută de
divine voința divină; precum
lat. facio = a face)
lat. facio, -ere, feci,

faxu, fecou, feiu 040, 076, 127 a făcut factum /faxim, faxo/ = a
 face
fă 067  să se facă
 se închină; cu sensul de ”închinare,
feazu 108
 închinat zeilor adulare a zeilor”
lat. foedus = tratat, pact;
fedix 116  decret
ordin, ”fă ce se spune”
lat. fero = a purta; a
fem 084  anunț (nesigur !)
vesti, a anunța ?
să fac; fapte, rom. a face, lat. facere,
fer, fero 122 
înfăptuiri fr. faire
- 262 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


făcută, alcătuită; rom. a face, lat. facere,
ferato 114 
să facă fr. faire
 vom face;
fetiu, fetu 002, 017, 128  să facem;
 le-am făcut
închinăciune,
fezu (vezi feazu) 108 
să se închine
003, 006, 012, 025, fie, a fi, va fi,
fi 
079, 092, 107-3 este, să fie
lăcașe de
fiezenghecia 017 Č
rugăciune
 lat. filius = fiu; rom. fiu,
fii, filo, fio, fiu 002-2, 018-2, 031 fii, fiu, fiului
 fii
fiind, fusese,
fio 072, 122, 124 
au fost, să fie
fizi (vezi feazu) 017  rugăciuni
fo 076, 106-2  făcut, a fi
031, 045, 065, 080,
a/au fost, fiind,
fo, foe (fue) 084, 092, 096, 114, 
fost, să fie
130

fo sa, foa 003, 012, 080 să fie / să facă

decizii divine să se facă așa, așa să fie,
focheso, fochezo 013, 015, 080 
(girate de zei) 
fochio 002  loc de rugăciune
fofeaz (fo fea zo) 124  să se roage la zei
lit. făcute să fie dedicate
fofezeleu 025  locașuri de rugă
zeilor
007, 015, 109, 114,
 a fost, ar fi, să
fu, fue, fuie 116, 123, 127, 076,
130-2  fie, va fi
 aflați în regatul
fue gheleritoro 007
 ceresc
g- 110, 111 Ğ care, al, art.gen.
017, 023, 062, 067,
g-, ghie- Ğ care
122, 118
g-imi 110  al cărui nume
dvg. g- = care + lat. adeo
care a fost
gade 114  = a se apropia / lat.
însușită
adhaereo = a fi alăturat
înțelegere / care dvg. g- = care + aio = a
gaiu 040 
au afirmat afirma, a spune
galo 009  gali
galto 023  contra galilor
- 263 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


supuse, cucerite dvg. ate, ato = supus;
gati 040 
(să fie) cucernic
ge 079-2 Ğ acel, care
ge 011 Ğ de către
ge 011 Ğ cei din
ge 025 Ğ la
ge 017, 052 Ğ care
ge-doe 121 Ğ cei doi
ge-locul 124 Ğ în locul lat. locus = loc, rom. loc
ge-oa 067 Ğ care au
ge-oe 067 Ğ acelor
dvg. ge- = care + dvg. on
care îi va = în + lat. tornare = a
ge-onturno 028 Ğ
întoarce învârti, a răsuci; rom.
înturna
ge-pue 052 Ğ care va fi pus gie+poe
dvg. gie ro – cel care
ge-ra, ge-ri, ge- 015, 031, 052, 091, ĞĞ care conduc, conduce / guvernează; v.
ro, gi-e ro 115, 129, 091 ĞĞ care guvernează fr. gérer = a gestiona și
lat. gero = a purta, a face
spre regatul
ge-ro 017 Ğ
divin
ge-u 122 Ğ care să
ge-uno 114, 121 Ğ ce unul (este)
ge-zi 130 Ğ față de zei
dintre zei/
ge-zieo 114 Ğ
divinități
prefixul Ğ are
gea 017 Ğ care s-au dus
semnificația ”cel care”
gea 119 Ğ acela, aceea
geasoe 121 Ğ cel ceresc
(care le sunt)
geati 084 Ğ
supuși
lat. edo = a da afară, a
gedi, gedu 098, 121 ĞĞ alungat fiind
scoate
gei 084 Ğ acei
gei-ie ze 005 Ğ ce printre zei
geio 092 Ğ care a fost
geio 065 Ğ la a lui
geio 040 Ğ ca acelea, pe ele
geiu 045 Ğ acela, acele
gelues (v. elues) 130 Ğ cei aleși, lăudați
geno 114 Ğ ei (înșiși)
- 264 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


Ğ = care +  = acel,
geno 052 Ğ acela care ca lat. unus = unul, una,
pron.nehot.
genu 094 Ğ genunchi lat. genu = genunchi
care a fost (la); gi-eo; lat. eo = acolo ; eo
geo 025, 084 Ğ
care vor fi = a merge
care au / în care
geo 025 Ğ
se află
să dețină,
geo 025 Ğ
să meargă
care s-a dus, va lat. eo = a porni, a
geo 025, 035, 098, 120 Ğ
ieși, va părăsi merge, a se duce
geo 013, 080, 098, 124 Ğ (de) acolo lat. eo = acolo
acela, cel care /
geo 025, 092 Ğ
de acolo
geo 092 Ğ dintre care
care descinde,
geo 015 ĞĞ lat. eo = a porni, a merge
vine
rugi de luare
geo crisa 017 Ğ
aminte (de către)
ce suntem/
geso 079, 130 Ğ
sunt/este
008, 015-2, 025, ĞĞ
geta, geteo,
035, 042-2, 052-3, ĞĞ get, geți, getic
getio, geto
067-2 Ğ
Ğ getodav,
geto davo 058, 112
 davogeți
geu 035 Ğ a plecat
ghe-, ghi- 003, 007, 028  al lui, care
ghe che 002  până când
lat. eo = a porni, a
ghe-eo 002  la venire
merge, a se duce
lui Jo / pe care
ghe-jo 098 
Jo
gheniso 108  născătoare ca lat. genetrix (genitrix)
lat. genero = a naște,
gheno 035  a născut
gens = neam, familie
pentru a merge,
gheo 111  lat. eo = a merge
ca să meargă
gheoto 042  Gheoto arhetip pentru ”get”
003-2, 007-2, 008,
ghete, ghetio, 019, 023, 067, 076- 
gheto, ghetoe, 3, 091-2, 106, 107,  geți, getică, getă
ghetu 108-3, 109-1, 115, 
123
- 265 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii



lit. cel de zei pus/trimis
ghezomiso, 028, 052, 065, 114,  pus prin decizie
(ge+zo+mito); lat. mitto
ghezomito 130  divină
= a trimite

dvg. gie = care + zo =
ghezomito 122  de zei ctitorită zei + mito = pusă de zei;
fr. mettre = a pune
ghi unir 003  care a unit
ghi-ao 130  pe care l-au
dvg. g- = care, ce + lat.
ghi-ila 028  pe aceeia ille, illa, illud = acela,
aceea
renumit (care are
ghi-ome 017  dvg. ome = ime = nume
renume)
ghia 116  pentru, al
ghio 019  din care se
lat. oleum = ulei,
ghio-oloto 119  ungere, va fi uns
rom. ulei
ghiu 072  acela care
gi 013 Ğ cei
gi 020 Ğ ca să
gie, gio 119, 126, 130 ĞĞĞ acele, acela
gieo ceo 062 ĞČ acela care
gife 114 Ğ care se fac
care ar fi mai
gila so (gi-ila so) 028 Ğ
viteaz
lat. una, unus, unum =
unic; lat. una =
gini (gi-uni) 040 Ğ să unească
impreună, la un loc;
rom. a uni
care alcătuiesc,
gino 084 Ğ lat. ineo = a intra
care intră în
gio 006, 042 Ğ care sunt/să fie
giu 023 Ğ cu aceia care
gr. γλωσσα = limbă,
glotele,  zicere, vorbire,
008, 028, 042, 052, limbaj; rom. a glăsui,
glotelo,  spuse; a vorbit;
079, 084 glas; rom. glotă = fr.
gloto  să se spună
glotte
de sus, care s-au dvg. g- = care + lat. orio
gorio 005, 011 
înălțat = a se ridica, a se înălța
rom. grămătic, ngr.
gramat 013  învățat gραμματικoς,
γραμματική
- 266 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


lat. gravis = greu, cu
graveo 079  a întări greutate; gravitate, forță,
noblețe
grihio 109  are grijă
grupeo 007  grupați fr. grouper = a grupa
gu (g-o) 134  pe ea
013, 058, 062, 065,
hiliarh
h. 084-2, 094, 114-3, 
(prescurtare)
134

haben, habete 017, 117 dețin, să aibă lat. habeo = a avea

hame 003  corturile
hatu 002  tărâmuri rom. hat
heo 019  a ei, pe ea
să fie, a fi,
007, 013, 017, 039,
hi, hie, hii,  au fost, fi, fie,
045, 062, 067, 080,
hiu, hindo
116  este, erau;
a ființa, fiind
hi 019  el
hie 123  ei
hihu 003  copii sp. hijo = copil


006, 025, 045, 062,
 generali,
hilearhi, hiliarhi 079-2, 084, 114, ca în lb. gr.
120, 130-2, 134 
comandanți



hileo, hilio, hilu 003, 017, 092 milenar gr. χιλιετής = milenar

hindu 002  fiind
020, 040, 067, 069,  era, este, să fie,
hio, hiu
128  a fi
hiroe 127  eroi
his 008  ale lor
hiu 123  ei, al ei
hron 121  an gr.  = an
hronoso 134  cronică, anale gr. χρονικά = anale
hu 017  lui
fr. jurer = a jura, lat.
hurasio (vezi
067  au jurat jurare, rom. jura,
zurasio)
jurământ, jurare
i 002, 013, 035, 079  și vezi e
i (ileo) 096-2  viteaz, divin
ice, iceo 079, 096, 121 ČČČ aici dvg. ice = aici
- 267 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


să izbească, să
ČČ
ice, iceo, ichea 069, 084 lovească; lovit, lat. ico/iceo = a izbi
 izbit
ie 079  sunt (pers.III pl.)
ie, ii 002, 076, 084, 092  să fie
ieazigheo 091 Ğ ieazigii
acea zeiță /
ieta 109 
mamă divină
însuși / chiar/de-
ieve / ie ve 079-2 
adevătat el
ih, ihe 003-2, 062, 076, 124  el
ih 130  a sa
ih (ex) 052  de către
ihu 003  lor, ale
iile 091  divinilor
în limbile rusă, sârbă,
ila (ula ?) 016-2  fie, sau (?) macedoneană, există или
– sau
ila hi 128  sau să
Č dvg. ilo, ilu, dacă se
 referă la persoane
002-4, 009, 012-23, decedate – de regulă, în
ilato, ilceo, ileio, 
015-2, 019, 079, luptă – au semnificația
ileo, ilio, ilo,  viteaz, divin
091-4, 108, 110, 116, divin, divinitate – eroi
iloru, ilato, ilu
122-2, 124, 130  divinizați; în caz contrar,
 înțelesul este viteaz, de
 seamă, vestit
ilerio 108  ilirii

ima, ime, imi, 002, 003-3, 017, numiți, invocați;

imo(umo), imu 040, 079, 096-2, 110 nume

 numit el; va fi
imano 062, 072
 numit
numindu-se (așa
imu ex so 003 
după)
in 107  sub / întru
in 007, 008, 017  în
 puși (în numele lat. indo = a pune în; a
indiu, indo, indu 013
 zeilor); a pus aplica, a da
lat. intro = [arătând
direcția] înăuntru; lat.
intru 118  spre, contra
intro = a intra [în], a
pătrunde
003, 084-2, 107, zeița vacă, similară lui
io  Io
109, 114, 116 Bo
io 019, 109  ea, pe ea
- 268 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


007, 011, 014, 062,
io  el, cel
072-2, 092
052, 111, 114, 118, a fost, fiind, să
io, iu 
126 fie
io, iu 072, 128  lor, a lor
încolo, după
io 025 
(temp.)
Hippeos gr. ιππo = cal; gr.
ipeos 110 
(Călărețul)  = călăreț
gr. ιππo = cal; gr.
ipo 114  călăreț
 = călăreț
ipse 007  însuși lat. ipse= însăși
isi 127  fie
isi 040  a sa
iso 042, 111, 130  existent, -ă, -e
003, 052, 069, 076- 
istreo, istreu,
2, 091, 109, 123,  istrean, -i; Istru
istrieo, istrio
129, 134 
lat. licium = iță, fir; rom.
ito 069  fir
iță
lat. invisus = urât,
ivese 106  nesuferit
nesuferit
ka 035  suflet, spirit egipt. ka
la 023  la
gr. ὀμφαλός = ombilic,
aici: centrul lumii
lamfaloso 011  buric getodave; cum era
considerat Delphi pentru
greci
rom. lar, lari; lat. lar,
lari 009, 025  larii, sorții
laris = lari
art.hot.pl.fem.,
le 118 
ale, cele
li 127  art.hot. pl.III
li 003, 031  art.hot.
lat. legare = a lega, lego

lieu 007-3 alianță; aliați = a urma în mers ; fr. lié
 = legat; rom. aliat
lat. limes = hotar,
limio 128  vărsare, capăt
graniță; drum, cale
lat. linea = linie,
frontiere,
linato, linoe 042, 134  margine, limită; lat.
delimitare
limes = hotar, graniță)
- 269 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


002, 009-2, 012,
013-2, 015, 017-2,
019, 025-3, 028,
035, 040-4, 045,
058, 067, 069-3,
lo  art.hot.
080-4, 084-2, 092-2,
096-2, 106, 108,
113, 114, 115, 118,
120, 121-2, 122-4,
124, 126, 128, 129
lo 015  cel
lo 021-6  din
007, 009-2, 017-2,
040-2, 065, 067,
lo 091, 092, 094, 096-  art.genitiv
3, 098, 108, 110,
111, 114, 116, 117
lo 007, 040, 069, 079  la
lo 134  art. dativ
lo on 025  de-acum
lo sii 076  ai săi
locul 124  locul lat. locus = loc, rom. loc
loe 019  însăși
062, 065, 069, 120,
loe  lui, a lui, ai lor
128, 130

loeso, lueu, luez 079, 084, 127 lăudat, -i; bravi fr. louez, louer = a lăuda

Ğ a vorbi, gr. ς = cuvânt,
logiu, logu, logui 072, 079, 111
 cuvântare vorbă

lore, lori, lorio, 025, 039, 045, 079,
 a/ale lor, lor rom.arh. loru, rom. lor
loro 080, 084-2, 120, 126

lu 067  ale celor
035, 062, 107, 116,
lu  a/ai lui, lui, pe el art. hot. gen.-dat. sg.
118-2, 122-2
lat. libet - arh. lubet = a
lubese 098  iubit (al său)
place, a face plăcere
lat. libet - arh. lubet = a
lubiomu 128  îndrăgiți
place, a face plăcere
lat. luceo = a fi
luce 130 Č lumină strălucitor, a luci; lat. lux
= lumină
013, 015, 025, 067, 
lue 080, 113, 126, 128,  el
130-4 
- 270 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


lue 019  acea
fr. élu = ales, élisez = a
lue 052  ales, lăudat alege prin vot, louez,
louer = a lăuda
lue lo 080  el însuși art.pers. + art.hot.

luei 013, 065, 067 lăudat, ales fr. louez, louer = a lăuda

dvg. elueo = ales este

grafiat uneori ca dvg.

lueo, lueo so 062, 079-3, 114-2 ales, să se aleagă lueo = lăudat, și invers !;
 fr. élu = ales; fr. louez,
 louer = a lăuda
luku 127  lupii precum gr. ύκος
 lat. linea = linie;
luneo, luniea 003-2 graniță, hotar
 margine, limită
etr. luri = a ispăşi; lat.
lure 111  ispășire / plată luo, luere = a ispăși, a
plăti
lat. luctor = a se lupta,
luto, lutue 045, 115  luptă lucta = luptă; fr. lutter,
lute; rom. luptă, a lupta
003, 017-2, 025,
039, 040, 058, 084-
m/ma, de la mato =
m(ato) 2, 091, 092, 096-3,  mato, stăpân
stăpân, domnitor
110, 114-2, 121,
124-2
divinul stăpân, presc. de la exp.dvg.
m(ato) i(leo) 114, 117, 122 
marele zeu mato ileo
009, 035-2, 052, locțiitori, co- presc. de la dvg. mato
m(ato) e(rigerio) 
072, 079, 134 guvernator erigerio
presc. de la
m(ato) t(eo) 117, 120  mare(le) preot
exp.dvg. ”mato teo”
 marele preot al
m. za ro dacieo 017
Č regatului dacilor
m(ato)
Marele Sfântul
c(otopolo) 058 
Nobil
n(nobalo)
machedoneo, 007, 013, 019, 079, 
macedonean, -i;
machidonio, 091-2, 106, 108, 
Macedonia
machidonu 109, 115 etc.
lat. mando = a da o
madato, mandato 115  ma(n)datat
însărcinare cuiva
011, 025, 045, 052, 
maero vire, a doua funcție în statul
092, 119, 120, 121,  Marele Bărbat
maero viro get
126 
- 271 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


denumirea oficială a
maero viro  celei de a doua funcții,
Marele Bărbat al
dacio, maero 094, 124 Č ca importanță, în ierarhia
Daciei
viro dacoe  statului dac din vremea
lui Decebal
cu prestanță, it. maestoso, lat.
maevosto 072 
impunător, demn maiestas, rom. majestos
magaso 130  măreț, -i gr. μεγαλος = măreț
lat. maxime = foarte
mahe, maho 003, 076  mai marele
mare
o uneltire, a lat. machinor = a pune la
maheano 126 
unelti cale, a unelti
gr.  = măcel,
mahelo 076  măcel
masacru

maico 019, 108, 109 maica

comandant, aici:
maiero 129  aici: consul
consul, roman
dvg. m. + lat. aio = a
maio (m aio) 017  marele (orator)
afirma, a spune
mamaho 003  maicile
lat. mando = a da o
mandua 045  a se ajunge însărcinare cuiva, a
încredința, a mandata
marele
mario 007 
(Cel Mare)
lat. mas, maris =
maro 092  mărețe
bărbătesc, curajos
pt.  rom. mare,
lat. mas, maris =
strălucit bărbătesc, curajos; pt.
marofereu 013 
comandant lat. ferio = a
lovi; a doborî (dușmani),
fero = a purta; a mâna
masorato 003  au măsurat rom. măsura, măsurat
 mare, măreț;
mateo, mateu 108, 121, 127
 măria (sa)
 cei/cea mai de
mateoso 013, 127 v. ”mato”
 seamă
019, 067-2, 091-3, 
matiho mama, maici lat. mater = mamă
108 
mărețul,
matio, matiu 028, 080 
marele stăpân
- 272 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


009, 012, 013, 014,
015, 021, 025, 028, 
031, 045, 052-2,
 stăpân, măreț,
mato, matu, 058, 062, 072, 076-
 domnitor,
matoe, matoso 2079-3, 091, 094,
 conducător
096-3, 106-2, 113,
114, 123-4, 126, 
127, 129
mato tio 113  Marele Preot
lat. medium = mijloc,
medio 128  mijloc medius = mediu, aflat la
mijloc
rom. mega- este un
mega, megal,  mare, măreț, element de compunere,
039, 084, 092
megao (megalo)  magnific cf. gr. =
mare
cel mai măreț, gr. μεγας, μεγαλος =
megaso 091 
mega mare
lat. melior = mai bun;
melie, meloe 013, 080  mai buni comparativul de la lat.
bonus = bun
a merge lat. mergo = a afunda, a
merge 106 Ğ
împreună scufunda
lat. mereo = a câștiga, a
meru 124  dobândit
merita

meseto, meso, 007-3, 015, 017,  trimis, pus, fr. mettre = a pune, lat.
mesoe, meteo 028-2, 098, 119  să pună mitto = a trimite

miazul 003  miezul rom. miez
lat. melius = mai bun, fr.
miea, mieio, 
072-2, 108, 130 cei mai buni meilleur = mai bun,
mieo, mieu  mieux = mai bine
minto 019  născut v. monteo
lat. meus = al meu; rom.
mio 018  meu
meu
lat. mirari, miror = a se
mir 045  întrebat
mira, a admira
gr.  = taină,
mist 110  Mist (cel tainic) secret; gr.  =
amestec, amestecare
cf.rom. mitan; fr. à mi-
mita 106  jumătate temps; fr. moitié =
jumătate
lat. mitto = a trimite, a
(pe care) să le
mizerato 096  arunca; lat. missus =
depună
aruncare, azvârlire
- 273 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


002, 008, 017, 023,
028, 035, 045, 052,
Mo, divinitatea
mo 072, 079-4, 096, 
supremă
128, 122-2, 124-2,
126, 129
moa 127  mai puțin
mondau 076  a încredințat lat. mando = a încredința
monteo / minteo 019  a năsacut v. minteo
 rom. munte, lat. mons,
monto 025, 052 înalt
 tis = munte
lat. morior /+ sum/ = a
morire so 016  să moară
muri, a se stinge, a pieri
mod, obicei,
mos 042  lat. mos = obicei, fel
nărav
fr. motif, it. motivo,
motiviso 007  motivele
germ. motiv
mui 017  cel mai
 foarte mult,
multeo, multue 076, 130 lat. multus = mult
 mulți
lat. munio = a face o
mune 076  tabără
tabără întărită
munu 045  mână, mâini lat. manus, rom. mână
003, 006, 011, 014,
n(obalo)  nobil presc. de la dvg. nobalo
096, 122
n(obaleo)
058, 130-2  nobil general
h(iliarhio)
n(obaleo) m(ato) 084  nobil stăpân presc. de la nobalo mato
națiune, neam
nalita (natalea?) 106  lat natales = origine (?)
(?)
napoiu 123  înapoia/reveni
se află, lat. nascor = a se naște; a
se găsesc, se găsi [despre lucruri]
nastio 009 
s-au așezat cu pe neștiute/pe nesimțite
viclenie sau lat. nam + sto
lat. natales = origine;
natalea 115  natale
natalis = de naștere
ne 072, 123  nu rom. nu, ne
ne 084, 120, 122  ei, lor
ne, ni 003, 011, 124  ale noastre
ne 114  el
dvg. neo + cio / lat.
necio 117 Č cea nouă / alipită
necto = a împleti, a lega
negii 128 Ğ să spună ”nu” lat. nego = a spune nu
lat. negotior = a face
negotio 013  negoț
comerț
- 274 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


neu 003  ai noștri
ni 003, 129  ele
ni 067, 076  a/ale lui
ni 007  el
002, 007, 011, 019,

ni, nie, nieo, neo, 025-3, 035-2, 039, noastre,

nio, nua 045, 067, 072, 079- nostru, -ă
2, 107, 111, 114, 126 
ni 118  să nu lat. ne = să nu
cuib (lat. nidus, fr. nid,
it. nido) este utilizat
nido, nidu 106, 126  cuib pentru a desemna un
teritoriu tradițional al
unei etnii
nie 067, 128  lor, a/al lor
nih 003  ai ei
niio 107  prin noi
nil 134  nimic lat. nil, nihil = nimic
 nou, -ă; noile; lat. novus = nou, rom.
nio; noe; novu 118
 noi nou, nouă
no 003, 109  ei
no 002, 017-2  pe noi, noi
no 019, 108, 109  ea
003, 005, 013, 017-
3, 023, 065, 108, nostru,
no, noe, noeu, nu 
111, 124-3, 126, 130, noastră, -e
134-2
no, noe 045, 067  (ai) lui
012, 031, 045-2,
no  nu
110, 127
no 124  nobil de la dvg. nobalo
012, 028-2, 084,

nobaleo, nobali, 094, 096, 113, 114-2,

nobalie, nobalio, 116, 118, 121, 122, nobili descendent din Bo/Io
nobali, nobalo 124, 126, 128, 129, 
130 
nobalisa, 
011, 079 cea mai nobilă
nobaliso 
nobalitiho 025  nobilissimul

lat. nox, noctis; rom.
noctio, nocto 019, 109, 127  noapte
noapte


noe, noeu 031, 035, 092,109 noi (pron.)

noe 109  nu mai
- 275 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


noe 069  ale lor
noe 111  ei
non 115-2  nu
005-2, 006-2, 007, 
nosetrio, nosetro, ale/alor noștri,
011-2, 040, 069, 111,  lat. noster, nostra
nostri noastre
115, 120, 126-2, 129 
nu 031  el
lat. novus = nou, rom.
nueo 128  nou, noul
nou
a înnoi, a lat. novo = a înnoi / lat.
nueso 114 
schimba novus = nou
nulo 045  nu a vrut lat. nolo = a nu voi
numu / de notat prezența
119  nume
numi (vezi imu) consoanei N inițiale
nurete 127  devreme, în zori precum grecescul ς
a avea,
oa 067, 072, 123  au (de la a avea)
pers.III.pl.ind.prez.
va, vor (aux. a
oa 010, 013-3 
avea)
oa 045  să aibă
gr. οβολός = obol, lat.
obolus, rom. obol =
obol, contribuție (veche
obolio 121  oboli (de plată)
monedă grecească, egală
cu a șasea parte dintr-o
drahmă)
rom. obedient, lat.
obuo 117  (se vor) supune obediens, eng. obey = a
asculta de
a fi... forme ale
cazuri în care în limba
011, 045, 062-2, aux. a avea,
oe  română se folosește aux.
065, 107, 108, 110-2 traductibile
a fi
prin ... a fi ...
având /
oe 109 
descinzând din
a/au avut;
067-2, 069-2, 079-2,
oe  am/avem, vor
116, 134-2
avea; să aibă
lat. sum /a fi/ urmat de
cei ce sunt sub
oe sagano 065  lat. sagum /manta de
arme
război/ = a fi sub arme
- 276 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


003, 007, 011-2,
012, 013, 015-2,
017, 018, 025-2,
035-2, 039, 045,
052-3, 058, 069-2,
on  în
076-2, 091, 092-2,
107, 114-3, 117,
118-2, 120-2, 122,
126, 127, 129-2,
130-3 etc.
011-2, 025-2, 040-3,
on 079, 092, 096-3,  din
127, 130
on 123  (până) la DO ... ON de la ... la
on 013  apoi
on 002, 025, 072-2, 120  la, la (când)
on 025  la (când)
039-2, 062, 067, pe, prin, peste,
on 
072, 123, 126 asupra, spre
on 039  în
006, 045, 079-2,
on 092, 106, 111, 114,  ca, pentru ca
134
on anceu 096 Č în fața
on veri 015  pe bună dreptate lat. verum = în adevăr
rom. în cazul; it. in caso
on case 040  în cazul în care
= în cazul
onapoeo 069  să înapoieze rom. înapoia
once 080 Č la, când
onceo 079 Č cu acei dvg. on + ceo
să ceară, să lat. quaerere = a cere, a
onceriso 011 Č
dobândească căuta să obțină, a dori
lat. inquiro = a cerceta, a
onceta 134 Č întrebat
căuta
ondeu / inde 129  dinspre
(când) va fi pus lat. induo = a pune ceva
ondu 028, 035, 062  (între); pe cineva; a-și lua un rol
împuternicit / lat. indo = a pune în
lat. honor = cinste,
onere 072  onoare
onoare; rom. onoare
să facă voința
onfaxio 106  v. faxozesa (faxo ze sa)
zeilor ?
rom. uni, uniune, lat.
 unite să fie,
oni sa, onio, 007, 021, 080, 109, una = împreună, la un
 unește, reunește,
onireo so, onisi 114, 126 loc, lat. unire (=
 uniți, a uni
unescere)
- 277 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


onperio,  imperiu, lat. imperium = poruncă;
040, 121-2
onperosiea  împărăție imperiu
; lat.
onsocitu 108  însoțiți socio = a uni, socius =
aliat
dvg. on = în + lat. sol =
onsoletole 005, 011, 120  mândri, încrezuți soare + lat. tollo = a
ridica, a înălța
012, 028, 045-2, 
onsonta, onsonte,
062, 069, 091-2,  dvg. on = în + dvg. sonto
onsontio, împotriva
113, 114, 118, 122-2,  = contra
onsonto
126, 129, 130 

onsoti, onsotice, rom. însoți; soț; dvg. on
009, 025, 028, 062, Č
onsoticeu, împreună, însoțit = în + lat. socio = a uni,
079, 084, 094, 121 Č
onsoticio a lega; socius = părtaș

onte 126  încontra
ontichio
012  străvechi (!?)
/antichio
ontieo 019  au descins

ontu 002, 096, 107 între, printre lat. inter = între

ontulneu 076  întâlnirea rom. întâlnire, a întâlni
onturna,  întoarcere,
002, 028, 065, 069, dvg. on = în + lat.
onturnio,  înturnare; a se
080, 096, 098, 114, tornare = a învârti, a
onturniu,
121, 122  întoarce, a
răsuci; rom. înturna
onturno  reveni
045, 072, 114, 123, 
onu, onue, onuri uniți, a uni vezi onio
127 
op 109  de atunci, apoi
lucru, lat. opus = trebuie, lucru
op 084, 116 
treabă;trebuie necesar
lat. percello = a izbi, a
oparceo (v. victorioși,
084 Č lovi; a doborî, a culca la
percilo) învingători
pământ
oprito 123  opriți rom. opiți
țărm, tărâm, lat. ora = margine; țărm;
ore, oro, oru 007, 014, 019, 042 
ținuturi tărâm, ținut
os, oase; figurat:
os 017, 042, 067  lat. os = os, rom. os
neam
supus, precum lat. otiosus =
ote 126  supușenie; aici: pașnic, liniștit, otium =
pașnic tihnă, pace
lat. otium = tihnă, liniște;
ote 116  tihnă, pace pace ( =
pioșenie ?)
- 278 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


lat. ovo, ovare = a
sărbători triumful, a
ova 117  salutăm
jubila, rom. ovație, fr.
ovation
bivoli, tauri (în sens
oxo 067  bărbați
figurativ)
p 106, 134  pe
p- 008  după
fr. par = prin; fr. pour =
p- 009, 067, 069  prin, spre pentru; lat. per = prin,
datorită
p-oe 067  spre
pa 020  din (momentul)
pa 014  peste
pace, paceo, ČČ
006, 007, 022, 107, lat. pax, pacis = pace;
pahe, pahieo, Č pace, siguranță
109, 119, 121-2 rom. pace
pahio 
paghieu 123  plată, la
străvechi, gr. παλαιος = vechi ; fr.
pali, palo 007 
străbune palé, -o
lat. pannus = bucată de
092, 094, 096, 098,
pant, pante  drapel, stindard stofă, fâșie; gr. πανι =
112
pânză
 formațiune identificabilă prin
pante data 065, 096
 militară drapelul de luptă
Č a cruța, a lat. parco, ere = a cruța,
parcio 121, 134
Č precupeți a economisi
lat. paro = a egala, a
paro 092  asemenea
pune pe aceeași treaptă
lat. pars, partis = parte;
parta 096  partea
rom. parte
lat. parvum = puțin,
parv 035  sărac
parvus = mic
paso 128  apărare uneori ”paz”
pater 042  tată, părinte lat. pater = tată, părinte
pater ilane 042  Părintele Zeilor
lat. patior = a suporta, a
patie 128  îngăduire
îngădui
lat. pateo = a fi deschis;
pato 130  în mod deschis
a se vedea clar, evident
lat. patior = a suporta; a
pato 096  preferă
îngădui
gr. πατριδα = patrie,
patrdu 124  patrie
rom. patrie
- 279 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii



015, 017, 039, 072,  patrie, țară,
patrideo, patridio gr. πατριδα = patrie
079, 080, 113, 134  obârșie

gr. πατριδα = patrie, dar,
patridio, patridiu  (donator) de pentru șefi de stat,
072
so  patrie formula uzuală
este ”dătător de patrie”
ca rom. pază, a păzi,
paz, pazoe
058, 134  apărare, pază precum și sl. paziti, dar
(pazu)
și lat. pax = pace
pe 017, 062  pe, peste
lat. pie = cu pietate, cu
pe 035  iubire pioasă
iubire pioasă
peio 072  pus pers.III.pl.ind.prez.
 lat. sepelio = a îngropa,
pelo, peliu 107, 122, 124 să fie îngropat
 gr. = lut, argilă
lat. penes = în puterea, în
pen 118, 134  aflată în mâna
mâna cuiva
din partea, lat. penes = de partea, în
peneo 120 
reprezentând pe puterea
it. dipinto = pictură, sp.
pento 035  pecetluită pintura = pictură; lat.
penna/pinna = pană
lat. pono = a pune, a
peo 002, 122  să fie pus; a pus
înălța
peoni 017  copii / uniți
lat. pectus = piept, rom.
peptoe 069  piept
piept
Č a învinge; lat. percello = a izbi, a
percila, percilo 005, 040, 126-2 Č victorie; lovi; a doborî, a culca la
Č victorios pământ
a pieri; moarte, lat. perdo = a pierde, lat.
perduo, peri 045, 124 
pierire pereo = a pieri
lat. perequito = a merge
cel ce merge călare / lat. perexcelsus
peresete 114 
călare = foarte ridicat / lat.
perrero = a cutreiera
peri- element de
peresio 062  împrejmuire compunere însemnând
„în jurul”, ca fr. péri-
gr.  = dincolo,
peste, în depărtare; gr.
pero p- 110  opus față de
 = extremitate,
capăt; limită
pesesta (vezi
015  suveran(ul)
poesta)
- 280 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


rom. peste, lat. prae +
peste 016  peste
sto
petira 115  îngădui lat. patior = a îngădui
lat. pono = a pune, a
peu 010, 031  pus
așeza
a descăleca, a
pezi 039  gr. = a descăleca
întemeia (o țară)
ca rom. pază, a păzi,
pezi no (vezi
130  ne va păzi precum și sl. paziti, și
paz, pazoe)
lat. pax =pace
pi 003  locul
pi / pu, pio 002, 007, 009, 134  pe, deasupra
pioși,
lat. pie = cu pietate, cu
pi, piii 079, 110  credincioși,
iubire pioasă
supuși
lat. pono = a pune, a
pi / pu 040, 084, 114  pus
așeza
pie (pue) 134  pusă, impusă
să se roage, să
pieo (vezi pie) 123 
arate pioșenie
pii 002  copii
fr. puis = apoi; etr. pue =
pio 040  apoi, ca urmare
apoi; it. poi; rom. apoi
lat. pono = a pune, a
pio / peu 107  a pune, a așeza
așeza
lat. pono = a pune, a
pito / pi to 114  pusă
așeza
lat. pius= pios, sfânt; lat.
credință; sfios,
piu 124  pie = cu pietate, cu
pios
iubire pioasă
lat. plenus = plin, bogat;
plenue 045  bogați
rom. plin
po 123  ocupanți / peste
po 013, 062, 134  pot, poate să
po 023, 119  după (ce) lat. post = (timp) după
003-2, 013-2, 021, 
031, 035, 045, 052, pus, așezat; a
 rom. a pune, pus și lat.
062-2, 072, 094, pus, să pună,
po, poe, pu, puto  pono, ere = a pune, a
109, 111, 112, 114-3, punere, ar fi pus;
înălța
118, 121, 124-2,  a/au înălțat
126, 127, 134-2 
po, pu 039, 134  până la
po, pu 003, 076-2, 110  dintre
po azi so 018  de azi înainte
să fie reunite,
po unio 002 
puse împreună
- 281 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


013, 028-2, 035,
 suveran, -ă,
045-2, 052, 065,
 asupra stătătoar,
poesta, poesto 069, 072-2, 091, dvg. poe + sta
098, 114-5, 118, 119, 
-e; sus-pus;
 să supună
122, 128, 130
lat. polleo = a avea
polta 042  a disputa
puterea; a se distinge
să pună, au
lat. pono = a pune, a
pon / pun, ponio 067-2, 076  durat, au pus, au
așeza; rom. pune
așezat
lat. pono = a pune, a
ponta, ponu 098 să fie așezat/pus
așeza; rom. a pune
popadue 127  năpădiți
popoe 019, 109  preot, preoteasă v. dvg. proetoes
pentru,
003, 007, 079, 080, fr. pour = pentru; sp. por
por  pentru că,
110, 114 = pentru
în numele cuiva
lat. procedo = a merge
Č au purces,
înainte, a înainta / rom.
porcedu, porcez 021, 062 Č înaintare,
purcede = a începe să se
Č defilare
manifeste
rom. a purta; lat. porto =
a aduce, a purta;
porto 014, 096, 119  a purta, a transporta, a
ducând, să aducă
aduce
de la verbul ”a pune”,
pos 058  pun, au pus aici la persoana a 3-a pl.,
rom. au pus sau pun
lat. pono = a pune, a
posere 119  pune
așeza
lat. possideo = a poseda /

lat. possido = a lua în
posere, posire 005, 006, 126  posedat, posesie
stăpânire; lat. possessio
 = posedare, stăpânire
fr. pousser = a forța, lat.
posero 062  impunând posco, -ere = a cere, a
pretinde, a reclama
ca lat. pono = a pune, a
pout 023  au fost puși
așeza
lat. pono = a pune, a
pozie 084  puse, dispuse
așeza, a plasa
lat. praedor, -ari = a
pradeo se 069  ca să prade prăda, a răpi; rom. a
prăda
lat. preniteo = a străluci
mai strălucitori
prenotu 092  mai mult; a întrece în
decât
strălucire
lat. pre(he)ndere = a
preso 130  prinsă
prinde, a ocupa
preto 107  prețuit
- 282 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


preu 045  peste lat. prior = mai presus
lat. prae = față de, din
pri 115  de
cauza (în prop.neg.)
ca rom. presați, ca lat.
determinați,
pri su 012  pressus / sau precum lat.
(con)strânși sub
prendo și prenso
pridu 123  de mult timp lat. que pridem
prin 045  printre
lat. prehendo/prendo = a
prinderoto 005  a încercuit prinde, a apuca; rom. a
prinde + lat. rota = roată
065, 076, 111, 121,  pre(he)nso = a prinde,
prinso, prisu prins; mă prind
122-2  rom. a prinde, prins
prio 121  înainte lat. prior = mai înainte
va fi prețuit (ca
pritil eno 002 
divinitate)
pro 123  pentru; ca să
pro 058, 092, 118, 123  pentru, ca lat. pro, fr. pro = pentru
rom. propriu, lat.
propeo 062 Ğ (de către) însuși
proprius, fr. propre
proetoes /
130  preotese rom. preot, preoteasă
preutus
 a decide, a
012, 015, 113, 114-2, lit. pe zei ! (jurându-se)
pudieo, pudio  hotărî; ordin,
124 pe zei – 
 decret, tratat
lat. pudor = rușine,
pudo 094  cu smerenie
sfială; cinste, virtute
045, 052, 114, 116, rom. pus, lat. pono = a
pue  pus, se va pune
126 pune
puero 013  puși să conducă vezi pue
fr. pouvoir = a putea, la
pura 025  va putea
viitorul simplu pourra

purcede, Č
purcedemu, Č
purcedieo, Č lat. procedo = a merge
009, 021, 040, 079, a purcede, au
purcedo,  înainte, a ajunge / rom. a
084, 111, 126, 127, purces, va
purcedue, Č purcede = a pleca, a
129, 134 purcede
purcend, Č porni la drum
purcesio, Č
purcezu Č
lat. pono = a pune / fr.
 să impună,
pusere, pusereto 016, 128 pousser = a forța, a
 impus
impune
 rom. pus, lat. pono = a
puso 002, 069, 111 pus, să fie puse
 pune
- 283 -

Pronunție Unde se află Cum este grafiat Semnificația Comentarii


rom. p