iqffk ARHIVA

ORGANUL SOCIETAJII 5TIINTIFICE 5r

ex*
LITERARE
DIN IA*I

Anul XVII. Julie si August 1906 No. 7 si 8.

Limbo, romAneasca

ind am luat din not-i directiunea Ar-

hivei, m-am gindit intat daca aceasta
revista mat are rostul et de a fi; cad
sint atitea reviste In tarn, incit nu-
t marul for covirseste trebuintele ceti-
rel, care precum se stie, la not este marginita
mai mult la foil,: politico. A ^hiva insa este cea
mai veche revista din tara dupa Convorbirile
Literare, numarind si ea 17 an! de vieata, in
timpul carora, o sumedenie de alte reviste efe-
mere, au aparut si disparut.
Fiecare revista, trebue sa aiba insa, in afara de
varietatea de materie, pe care firea et o face sa be
dete adapost In filele el, si o tendinta obsteasca, un
caracter particular, fara de care o revista nu are inta-
lesul et de a fi, cact o publicatie periodica literara,
trebute sa urmareasca o idete, in jurul careta sa vina
sa se grupeze lucrarile singuratice. Mersul Insa al cul-
turii cere necontenit intimpinarea unor nevot noua, si
de aceia o revista care traeste mat multi ant, poate cu
timpul sehimbe sau sa accentueze mat mult un
punct de vedere pe care-1 reprezinta.
M-am gindit ca una din nevrile ce apasa mat mult
asupra culturit noastre, se rapoarta la limba in care
scriem si in care vorbim.
290 A. D. Xenopol

Limba este oglinda intelectuala a unul popor si tot

odata organul de intalegere comuna intre membrit lut.
Ea trebue sa reproduca comoara de &dirt, asa cum
ea se rasfringe de mintea poporana, si trebue dee! sa
pastreze caracterul etnic al gramazit de oament ce con-
stitue un popor. De si in timpurile din urma s-au ivit
teorii cart sustin ca nationalitatea se poate Inchega pe
alte elemente decit .pe limba, asemenea teorit au fost
iscodite ad-hoc, pentru apararea unor interese politice,
si not credem ca. limba determine nationalitatea unut
popor, si ca dect cel mat mare bun ce un popor are
de aparat, pentru a-§1 'Astra existenta, este graiul lut.
Not Romania am dobindit, prin dezvoltarea noastra
istorica, o limba de o frumuseta, de o energie §i de o
bogatie, pentru care am putea fi invidiati de alte po-
poare. Graba insa cu care mintea noastra s-a imbogatit
si s-a Intins, de o suta de ant, de cind a Inceput la
not o mat repede miscare culturala, nu ne-a ingaduit
a scoate din firea insust a limbet noastre rostiril.e tre-
buitoare. pentru insemnarea ideilor noun. Nici limba
franceza, nict cea germana, nict cea engleza, nict cea
italiana si in deobste nict o limba culta nu a fost culta
de -la Inceput, ci pomul salbatz2c, stufos, a fost cu in-
cetul curatit, Ingrijit, a§a ca vlastare noun, frunzl mat
frumoase Si fort mat roditoare au venit sa-1 impodo-
beasca. Dar la cele mat multe din limbile culte de
astazi, dezvoltarea s-a facut din la untrul limbet, nu
prin un adaus din afara. Terminii trebuitort pentru
ideile noun s -au format prin modificarea terminilor vecht,
sau prin combinarea lor, sat prin iscodir! .de-adreptul
din geniul limbo insult. La not care am luat de-a gata
productele civilizatio, le-am imprumutat odata cu ter-
mini! ce le insettnat de la popoarele de la care am
facut imprumutul, si fiindca cultura noastra a fost luata
mat pe de-antregul de la poporul francez, am introdus
in limba noastra odata cu i.ieile franceze, §i cuvintele
ce le intrupati. Asa s-a facut ca limba noastra sa fie
impestritata cu o multime inabusitoare. de neologisme,
unele de trebuinta, cele mat multe de prisos.
Prin aceasta s-a facut un rau foarte mare limbet
 Limba romaneasca 291

romanesti, fiindca i s-a rapit facultatea de a gasi ea

Insasl mijlocul de rostire pentru gindirile noua; i s-a
frint elasticitatea, i s-a inabusit puterea creatoare si a
facut din ea un loc de scursoare pentru toate cuvintele
straine ce veniati s-o despodobeasca.
Nu numat atit; cultura noastra facindu-se In mare
parte in Franta, si in tara, cu crescatorl francezt, §i cu
carp franceze, limba vorbita in societatea noastra mat
cults deveni cea franceza, mat ales in societatea fe-
meilor. Se raspindi in curind prejudecata ca numat cel
ce stie frantuzeste este om cult; Ca a vorbi limba fran-
ceza cit mat desavirsit si cu accentul parizian alcatueste
idealul inaltet culturt. Limba romaneasca -fu astfel alun-
gata din convorbirea casnica si sociala Intre membrit
societa0t culte, farce distinctiune de partid saft de
class socials. De indata ce o familie dispunea de rnij-
loace trebuitoare pentru a-st trimite copiil in Franta si
mat ales la Paris, ea o facea numat decit, pentru a se
pune in rindul oamenilor intr-adevar civilizatt din
Romania.
Fara a urmari toate ralele ce izvorira dintr-o ase-
menea mintalitate, e de ajuns sa spunem ca limba ro-
maneasca fu impedicata in desvoltarea et si in faculta-
tile el creatoare, mat ales prin respingerea et din Intre-
buintarea zilnica in relatiile cele delicate ce se stabilesc
Intre (Dament cu mintea mat subtire, de la barbat la
femee si de la femee la barbat.
Orteine citeste astazt scrierile romanesti, constata
doua felurt de a-st rosti gindirile: unul intesat cu cu-
vinte straine si altul cu nazuinta de a mentine o cum-
panire in aceasta intrebuintare si de a pastra scrierit
un caracter romanesc.
Lucru insa straniu este ca chiar la scriitort de la
care to -at putea astepta sa vezt ca respecta mat mult
geniul poporan al limber romanesti, tocmat la el gasesti
o limba impestritata, inecata in neologism fara rost §i
Para de nevoe. Mat ales este ingrozitoare limba juridica,
acea a scrierilor §tiintifice si mat ales medicale. Am de
gind sa ma ocup mat cu deamanuntul de limba in care
sent scrise incercarile noastre de stiinta, cred insa ca
292 A. D. Xenopol

nu se va tagadui ca cele mai multe din cercetarile

stiintifice scrise in romaneste, nu sint decit alcatuiri
franceze scrise in cuvinte cu codite romane5ti. Critica
estetica 5i filosofica este apol scrisa in aceia51 forma
de limba ca 5i Incercarile stiintifice, incit putem zice
ca In sfera eugetaril abstracte, limba romaneasca nu
exista, ci numal un jargon franco-romin din cele mai
respingatoare.
Limba romaneasca se pastreaza numal la citiva
scriitori alesi, care de5i nu resping neologismele, lucru
ce ar fi peste putinta, dar le restring pe cit se poate
si le intrebuinteaza numat atunci cind nu pot face alt-
fel. Ace 5ti scriitort insa slut departe de-a impune, tu-
turor celorlalti,. felul lor de a Intrupa gindirile, 5i cela
ce ne deznadajdueste mat ales, este de a vedea ca ge-
neratia tinara in loc de a apuca pe calea sanatoasa
a curatiret limber, o intineaza din ce in ce mat mult.
Cela ce este mai gray, este ca chiar in sfera lite-
rara, in roman, in novela, in poezit, se Introduc neo-
logisme cu deridicata, pentru u5urarea sau originalita-
tea rimer, sau pentru a face pe grozavul. Si nu numal
cuvintele sint impestritate cu terment Imprumutati far
de nice un rost, dar chiar forma rostiret gindirei, intor-
saturile originals ale graiulut poporan sint parasite si
inlocuite cu intorsaturt straine. Aici se atinge mai adinc
firea limber, cact se ,distruge chiar inchegarea prinsa
de secolt in rnintea poporulut, si cel ce zice ma fac
forte", In loc de romanescul onti grind, ma apuc",
comite un pacat intelectual, care ar putea fi asemanat
cu o crima In domeniul social.
Ne mindrim mult cu gradul de cultura la care am
ajuns, si intr-adevar, pentru ochi, nu se poate tagadui
ca am realizat o propasire insemnata si ca poporul ro-
manesc sa aratat cel mar destoinic intru a-5i insusi ci-
vilizatia apusana. Lasind la o parte Insa intrebarea
foarte grava, daca un popor se poate pretinde civilizat,
cind numal partea lui superioarao mica farima din
totalitatea lut se incalze5te la soarele culturit, ne in-
trebam daca aceasta civilizatie cu care' ne mindrim,
este opera noastra, saa daca este numal cat un reflex
 Limba rornameasa, 293

al unel presiuni culturale straine ; si pentru cel ce cu-

geta mar adinc, el vede oglinda starii sufletulul nostru
in gralul si in scrisul pe care-I Intretiuintam ; cad ci-
vilizatia unui popor nu sta numal in .drumuri de fer, In
telegrafe, telefoane, In mobile luxoase, in carete ele-
gante, in baluri stralucite, si in toata podoaba din afara
a fiziculul, ci in inaltarea sufleteasca, in iubirea
frumosulul si adevarului, in incehegarea originala a fe-
lulu! de a fi al poporului, prin producerile sale literare
si artistice propril, si nu imprumutate de la strain!. Ce
a ramas din vechea civilizatie elina si romana ? Cind
calatoresti in tarT straine,- ce lucruri ItI atrag mai ales
gindirea ? Dupa ce pretuim nor mar ales inaltimea la
care s -au urcat alte popoare ? Fara indoiala, ca dupa
productiunile particulare geniului for : monumente arhi-
tectonice, opere sculpturale si picturale, alcatuiri mu-
zicale, lucrarl poetice si de inchipuire, sisteme filosofice,
in care toate se rasfring aceleast elemente ale binelut,
frumosului si adevarului, trecute insa. prin prizma par-
ticulara a mintii fiecaru! popor.
ET bine! toata aceasta inchegare originala si speciala,
este sadita, In temeliile el cele mar adincl, pe tasatura
de gtndiri rostite prin limba. A se atinge dcci limba
unui popor, este a i se distruge chiar temeiul sari de a
fi, a se intuneca chipul cel original, cum universul se
rasfringe in icoana !Mute! lut. Indata ce un popor cu-
geta ca un altul, intrupeaza frumosul ca si un altul, si
indeplineste binele ca si un altul, el nu mar are nicT
un rost 'de trai in aceasta lume si poate sa dispara,
fara ca prin aceasta sa se pearda vre-o nota din armo-
nia cea mare a civilizatie! universale.
Nol Rominit vroim sa fim ceva prin nor insine, sa
adaugim si no! un element nou la cultura universala, sa
producem opere de arhitectura originale, pictura si sculp-
tura, care sa nu tie numal o palida imitatie a lucrari;
for straine.
Voim sa dam nastere la alcatuiri muzicale roma-
nest!, sa inchegam in poezie si in povestiri, comoara
de simtiminte deosebite ce ni le-a harazit naturatrebue
inainte de toate sa ne pastram limba, acel mare izvor
din care curge toata viata intelectuala a until popor.
294 A. D. Xenopol

Arhiva" I§i propune deci a lupta pentru aceasta

idee : readucerea limber romanetT In m3tca el originals
dupa exemplul si autoritatea marUor scrfitori al nea-
mului. Ea va urmari deci cu staruinta once abateri de
la firea adevarata a limbo romanesti si va cauta ca
pe cit se poate lucrarile ce vor aparea Intrinsa sa fie
scrise intr-o limba precit se poate mar curata romaneasca.
Se intelege ca ea nu va Impinge aceasta tendinta
peste masura ; va primi terminii neaparatT pentru ros-
tirea gindirilor noua si pe care prea repedea noastra
desvoltare nu a invoit a-I crea din insusi orgaiiizmul
limber noastre ; dar va lupta cu energie contra oricarei
atingeri you'd a acestei comori nationale.
Se intalege ca ea Insusi va putea gresi uneori si
rugam atunci ss ne atraga si noua luarea aminte, pre-
cum vom face not altora.
Cu acest program, cu aceasta tints credem ca Ar-
hiva, care au adus foloase culturei romanesti timp de
17 anT IT va aduce si de acuma inainte.
5k. D. Xenopol

Noted.. D-1 0. DensuOanu, in No. 13 din Viata Nona", vra sa plistreze

amestecul teoretic, in ebipul de a serie, numal filologilor, about toga-
due§te insu§irea de a -mi spune cuvintul in aceaqta ebestiune. Cred a gre-
§e§te, fiindca nu e vorba de studiul stiintific al limber, ci de poleirea corpu-
lul el cel yin qi frumos. Sintem ins& multamiti el am adus iar In desbatere
marea intrebare a curatirel limbel romtinest1, care, bine inteles. nu poate
fi opera and siugur em, ci acea a tuturor scriitorilor, ba mar bine zis a
Intregel societatl culte.
Ar trebui ea aceasta lucrare comnna, sa fie indeplinita f &ra patina,
far& Impunsaturl ironice §i numal eft en gindul §i dorul de a gAsi adevArul
gi de a contribui en MOT spre a face din limba romaneasea, un organ de
rostire pe cit de cult, pe atit §i de frumos.
 Inceputul teatrului in Moldova
(Urma re).

XXII

upa incheferea acestul contract directoril

moldovenl aT teatrelor francez §i roman,
angajara pe JOseph Foureaii fratele lul
Baptiste Foureau despre care am vorbit
ca Director de scenic, numit pe atuncl Di-
rector gerant sail Director ingrijitor, pe Luzzato ca
intendent si pe Lebrun ca sef masinist.
Nu mutt dupa acela Directia publica in Albina roma-
neascit (1840 No. 50 din 27 lunie) urmatoarea instiintare:
Inviintare teatralit
Inaltul guvern dorind de a apza pe o temelie statornica
teatrul romanesc, si simtind ea acesta n-ar putea nicl odata
inflori, tit ar fi in concurenta cu acel francez, aft botarit ca
dupa pilda urmata si in alte tart, sa uneasca ambele teatre sub
o singura administratie nationala. In urmarea acestel holariri,
administratia teatrala s-a incredintat jos iscalitilor pe termin de
patru any, incepind de la 15 Mat 184o.
Administratia noun, indata au pa§it catra injghebarea am-
belor trupe. Asa pentru teatrul francez, nurnal putinf din artistic
vechi ati ramas si pentru larna viitoare ; far eel mai multi ac-
tori se vor aduce din Paris, pentru care stop s-au si pornit D.
Josef Furo, cu insarcinare ca intre actoril ce se vor aduce sa
fie §i dol tinerf tenon §i doua cantatrite, spre a se putea re-
prezenta pe larna eel putin patru opere noun, din a lul Herold,
Boaldieu, Auber, Halevy, Adam, etc.
Trupa franceza se va alcatui din 18 persoane, deli prin
contractul inchiet cu stapinirea numarul cerut este munaf de 15.
Cit pentru teatrul romanesc, atit administratia cit §i tined'
296 Teodor T. Burada

actor!, pAtrun,sI de.patriotica rivna de a forma stena nationald,

nu vor cruta nici jertfe, nici ostenele, spre a cistiga multatni-
rea publicultd. Plesele ce se vor reprezenta vor fi, unele tra-
ductil din autoril strain.' eel mat pldeutT, allele, compunerl
originate.
Orchestrul va fi addogat de mat multi virtuosi st sub di-
rectia D. Herfner- ca.pelmaIstru muzicel militare, care n-are tre-
buinta de a fi recomandat.
Garderoba si decoratiile fiind toate din nod facute, vor da
o podoabti mat mutt steneT si teatrulul.
DI. Iozef Fur°, ca direcror ingrijitor va avea o necontenita
privighpre intru pastrarea rindlielel celet mat bune alit la re-
prezenlatil cit si la balurile rndscuite. _

De si cheltuelile sunL indoite prin tinerea a doud trupe, si

mai ales prin aducerea de la Paris a nurnAulul celul mai mare
din actoril francezi, subventia ce papa acUm se da teatrului
francez de caul guvern este en 300 # galbeni ma! mica decit
In will trecuti. Prin invoirea dar a Ocirmuirel, cuprinsa si in
contract, preturile intrdrel s-ail marit ceva pentru abonatia lo-
jelor. Insa gdministratia se va siegui a despitgubi pe d-nil abn-
natl de acest mic sporid, prin alegerea si prin frumuseta pieselor.
In iarna viitoare se va da un singur abonament de 100
reprezentatii, din care 75 franceze, si 25 romanestI.
Preturile sunt urmatoare :
Lojile de rindul I, pentru 100 reprezentatiI 90 galben1
Benuarele . . . . . . 70 II
9 lojil de rindul al 2-1ra . . . 65 77

12 , laturalnice de rindul al 2-lea 60 g

Preturile scaunelor, a parterulut si a galeriel, ramin ne-
schimbate.
Glos iscalitil povatditt de seopul ce iail propus, adeca
de a imbundlati atnbele teatrurl, fdgaduese de pe acorn, ca nu
vor cruta nimica spre a raspunde la asteptarea Ocirmuirel si
a publicului.
C. Negruci, V. Aleesandri, M. Kogalnieeanu

XXII

Cu toata bona vointa ce a avitt noua Directiune teatrald,

de a forma o trupa bund de actor! roman!, tottisf d;n ma!
multe imprejurarl, ea vazu de la inceput ca-I va fi cu neputinta
ca sd. inceapa reprezentatiunile rom'anestl in prima stagiune, si
sä se tins prin urmare intocmal dupa contract, in ceea ce pri-
veste aieste reprezentatiunl. Cauzele de capitenie au fost, ed
pentru pregatirea pTeselor romftnesti, timpul era prea scurt, si
 Inceputul teatrului in Moldova 297

CA publicul nu vrola sA se aboneze la teatru romanesc. De

acela directoril C. Negruzzi §i Vasile Alecsandri prin o cerere
facuta la secretariatul de stat in 27 Iu lie acelas an (1840), se
roaga ca in stagiunea anuluf acesta, sA se amine reprezentatiile
romAnest.T. Iats acea cerire:
AceastA directiune indeletnicindu-se cu informarea unel
trupe romanesti, au intimpinat urrnAtoarele greutati :
1) -Ca vremea find scurta pentru a se putea forma tineriT
ce airinbrAtosat aceastA carierA, nu este nAdejde ca reprezen-
tatiile vor putea raspunde la dorinta publiculuI si a Directiel.
2) Ca plAcerea de a vede o scena nationala este alit de
mica, incit nimene nu vroeste a se abonarisi.
Aceste imprejurarl Directia supuidu-le cinstitulul Secre-
tariat, plecat it roagA sa bine-vrolasca a incuviinta ca ss ramie
pentru astA lama numat teatru frantez, precum a fost si pAna
acuma, tar in urmatorii trel ant a contraetulul acestel Directil,
se vor urma si reprezentatiile romAnestl, cad va fi vreme a se
invAta tineril si a se forma o trupft cum se cade".
Asupra acesteT cererl s-a pus urrnAtoarea rezolutiune :
SA se scrie Directiel teatrului a se incuviintaza aceasta
cerere. cu aceea ca sa inchiputasca a se da un numar de repre-
zentatil in limba nationalA, fie si pentru benefisurt in cursul
Teruel, si pretul abonamentulul se va hotari dui:4 pilda anilor
trecutT, scazindu-se cu analoghie dintr-aceea ce acum s-a pu-
blicarisit i)".
Cu toate CA directiunea sustinea dupa cum se vede ca slut
pUtint amatort de a vedea urmind reprezentatiile romAnestY,
totust este lueru sigur Ca era si o mare parte de public care
ar fi dorit mult sA asculte vorbindu -se pe scena teatrului din
Iasi' si limba patriel. De aceea vedem ea Secretariatul de Stat
n-a admis in totul aceasta cerere, indatorind pe Directiune sA
faca tot ceea ce-I va sta prin putintA, ca ss se dele si plese in
limba romaneasca.
Directiunea, in fata acestel dispozititml a Secretariatulul de
Stat, si incurajata de un numar de cetAtenT, care doriaii cu mi-
ce pre! ca Iasul sA alba pe linga trupa franceza si o trupA de
actor! moldovent, se hotari sft injghebe o trupa romaneasca,
care sA joace in stagiunea 1840-1841, si aduse apot la cu-
1) Vezi Dosarul PostelnicieT No. 976 din 1837, pag. 140.
298 Teodor T. Burada

nostinta publiculuT printr-o instiintare cu data din 18 Sept. 1810,

pe, care o vom da mat la vale, c5, de si se publicase mai ina-
inte, prin ingiintarea teatrala din 27 lunie 1840, ce am v5zut,
ca in stagiunea acela se vor da 25 reprezentatiunl ramAnetf,
totusl din cauza scurld vrena ,si a ftufinei deprinderi cu scena
a aclorilor moldovenY, nu se vor da decit 12 reprezentatiuni in
limba patrieT, can vor incepe de la 1 Ian. 1811, Tar d-1 C. Ca-
ragiali va ave supt privigherea sa truba romaneascA. Tot in-
acel anuncitl se face cunoscut publiculu!, ca reprezentaciunile
franceze vor incepe la 1 Oct. 1810, dindu-se tot acolo si un
tablo0 despre numele artistilor angajatT, precum si despre piesele
ce se vor juca in stagiunea teatrala 1840-1841 :
Tata acea instiintare 1) :

Intitiintare
Potrivit dorintei celel mai marl a publ:culul, administra-
tia teatrala a despartit in doua abonamentul la teatrele frantez
si romanese.
ff Pr i n urmare in Tarna aceasta 1840-1811, va fi un abo-
nament de 75 reprezentatii franceze si un abonament de 12 re-
prezentatit romanesil. Numele artistilor francezT, precum ti re-
pertorul pieselor care se vor da in cursul abonamentului vor
urma mai jos.
Deschiderea teatrulul frantez se va face Marti 1 Oct. viitor.
Reprezentatiile se vor incepe cu Dana alba.
Din pricina scarlet vremi si a putinef deprinderl a acto-
rilor roman! de a-si crea rolele, in Tarna aceasta se vor da nu-
mai 12 reprezentatif romanesti, de la 1 Ianuarie viitor. D. C.
Caragiali va avea subt privigherea sa trupa romaneasca. Raper-
toriul si numele actorilor se vor face cunoscute prin afisurf, la
deschiderea teatrulul.
Este de prison a lauda talentul artistilor precum si ale-
gerea repertoruiuT. Toti se vor putea incredinta, de la cea iota'
reprezentatie, ca administratia teatrala n-ad crutat nimic spre
a raspunde, cum s -au mat zis, la asteptarea guvernului si a
publiculu!.

1) Se af1a la libriiria Moldova" R. Saraga, din EaV

 Inceputul teatrulul in Moldova
Tab lou a trupel traneeze
Opera
Dl. Raihestein I-itt tenor
Linghet, at IIlea tenor
Lecont, bariton
Kelius, rolul lui Filip.
I. Furo, t-ia bas-taile
Mason, at II-lea bas-taile
Pelier, trial si larnet
Sampein, rol de intimplare
Mase, at H-lea trial
, Lern, rol a tut Martin D na Raihestain, intaia rola
D -na Raihestain, I-a cantatrita
27
Dezire-Iacent,tinara
Lecont, rol de intimplare
Bazin, rol de batrina
Georgina, utilitate
Opere
Dania alba, 3 acte
Fulgerul, 3 acte
Joan de Paris, 2 acte
Barbierul de Sevilia, 3 acte
Postilionul de longiumo, 3 ante
Pre- o -cler, 3 ante . Cavalerul de Sin-George, 3 acts
Fradiavolo, 3 acte
Logodnica, 3 ac!e
Lojile de rindul intaf
Benuarele . .
9 lop de rindul at 2-le 50
12
Scaunele .
299
Drame, corned!! gi vodevile
Dl. Kelius, Lin rol
Raihegain, tinar intaI rol
Pelier, iota! comic
Linghet, at doilea amorez
a m p e in , rol serios
Mase, at doilea comic
Lecont, mare utilitate
27
Lern, al treilea comic
, Mason, accesoria
Dezire lacent, intala amoreza
11
Kelius, subreta 72
Lecont, a douti amoreza
Bazin, rol de batrina
Georgina, mare cochela
Marie, accesorie
Comedie
Madernoazele de Bel-Ile, 5 acte
Vodevile
Trei bacali, 3 acte
Marcelin, 3 acte
Mauritie, 2 acte
Cele Mali arme a lui Riselieii, 2 a.
Pascal si Gambard, 2 acte
Amoreza si logodnica, 2 acte
Roland furiosul, 1 act
Un capo d'operanecunoscut,1 act
Morarita din Marli, 1 act
D-1 si Madama Pinpn, 1 act
Calfa si Grizeta, 1 act.
Preitul abonamentelor
Abon. frantnzese Abon. romnnese
70 galben1 . 10 galbera
55 . 8 11
11
7 11
,
.
1.1
45
15
, .
.
.
.
6
2
ly
Ia0 18 Sept. 1840.
300 Teodor T. Burada

Citeva zile (Tuna aceasta Instiintate, Directia facu un regu-

lament teatral, care avea s. serviasca nu nnmal pentru trupa
franceza ci si pentru tea romans.
NoT publicam aid acel regularrient ca until ce a fost cel
dintAl facut de o directiune teatrala romanease5, si care apol
a servit drept baza si altor regulamente ce s-ati intocmit de
catra alte directiuni ce sti succedat. Iata-1:
REGULAMENT ')
1) Artistul care la reprezentatie s-ar face asieptat dupa
ridicarea cortineT, va plati o amends de 30 fr.
2) Daca nu intra la replica in timpul reprezentatieT, va
plati 30 fr.
3) Artisiul care din pricina sa, ar face sa se schimbe re-
prezentatia uneia din piesele care ar fi fest afisate, va plati
amends de 50 fr.
4) Artistul care din pricina sa, ar face sa se intirzie re-
prezentatia unel plese noua, sate unela reluatA, si care ar fi fost
anuntata pe Rfl§ pentru o zi fixa cu 36 oare mai inainte, va
plati dispasubire 150 fr.
5) Repetitiile vor fi anuntate pentru invatatul roluruor. si
pentru ansamblu ; repetitiile pentru invatat se vor face cu ro-
lurile in mina, cele de ausamblu fara roluri; ori-ce repetitie
f4cuta cu doua zile Inaintea reprezentatiel, va fi de ansamblu.
6) Acela, care -si va ceti rolul la repetitiile de ansamblu,
va fi pedepsit cite cu 5 fr. de fiecare abatere, si cu 15 fr. pen.
tru cea din urma repetitie.
7) Dupa ceasul indicat pentru fie care repetitie, se va in-
gadui un sfert de ceas de intirziere, dupa aceia artistul care ar
intirzia, va fi amendat cu 1 fr., pentru jumatate de ceas cu 3
fr., pentru un ceas cu 6 fr., pentru toata repetitia cu 15 fr., si
cu aceasta suma indoita, dara plesa este noua; artistul va fi
de asemenea supus la o amends. de 25 centime, data la repe-
titiile asa zise de ansamblu nu va fi MO. la replica. Aceasta
masura eFte luala pentru a asigura mersul pleselor.
8) Orl-ce piesa pritnita in repertor si hotarit sa se. joace
in cursul unel saptamini, nu poate fi arninata fara o cauza bine
cuvintata, si pentru aceasta artistul care pricinueste lniirzierea,
va fi amendat cu 40 fr.
9) Once plesa care ar fi fost jucata in cursul anuluT, nu
va putea fi retrasa din repertoriul saptaminel, si toate acele ce
ate fost jucate cu doua lani mai Inainte, von putea fi aminate
de azi pe mini, sub pedeapsa unel retinerl de 30 fr. Fie-care

1) Se an tiparit intr -o foaie la libritria Moldova". Iasi, R. $araga.

 Inceputul tea trului in Moldova 301

artist avhnd dreptul de as1 procura un repertorit, scuza de a

nu fi avut cunostinta despre aceasta, nu-I adinisibila.
10) Artistul care din cauza de boala ar fi nevoit sa intre-
rupa serviclul set, si din aceasta cauza sa se schimbe repre-
zentatia afisata, va fi dator sa instiinteze administratia imediat,
cu un certificat medical, sub pedeapsa une1 amenzi de 100 fr.
11) Orice boala dovedita de neadevarata, si constatata ca
atare, artistul pentru acest fapt va fi amendat cu plata sa-
larulul. ce i se cuvine pe timp de 15 zile, si in caz de ecidiva,
administratia se va indrepta autoritatilor locale, pentru a face
sa i se respecte drepturile.
12) La fiecare zi de reprezentatie, artistic earl nu sunt de
servicit, vor trebui cu toate aceste, sa fie 'aka la spectacol la
oara obicinuita, si vor sta pana la sfirsitul actulul 1 -ill pentru
a fi la dispozitia dlui Director general pentru cazuri nepreva-
zute, sub pedeapsa unef amenzi de 10 fr.
13) Artistul care ar tulbura reprezentatia sat repetitja prin
strigate sat injuril, va fi amendat cu 12 fr.
14) Artistul care va lipsi de la o lectie pentru uu rol sat
pentru un cor, 'AM sa fi anuntat pe directorul gerant, va fi a-
mendat cu 12 fr.
15) Artistul care nu va sti rolul set la reprezentatie, va 11
amendat cu 10 fr.
16) Artistul care nu va sti, sat nu va cinta corurile, va
plati o amenda de 10 fr.
17) Pentru acel ce at lucra in timpul repelitiilor amenda
va fi de 1 fr.
18) Pentru acel ce joaca cu negligenta sat se tine in scena
in neconformitate cu rolul, sat repeta in mod negligent, amenda
e de 20 fr., 10 fr., 5 fr.
19) Este oprit de a aduce cini la repetitie sat intre culise,
in sara de reprezentatie, sub pedeapsa de a plati o amenda
de 5 fr.
20) Toate lectiile de muzica aratate prin anunciu de ser-
viclU, trebne facute in intregime, sub pedeapsa de a plati o
amenda de 4 fr.
21) Orrice artist care ar refuza un rol ce i s-a dat de di-
rectorul gerant, va plati o amenda de 50 fr. pentr1 intaia data,
pentru a doua si a treia (ma, va fi dat afara, platind suma
stipulata prin contract.
22) Este oprit artistilor de a intra in sala in timrul repre-
zentattlor fara invoirea administratia, sub pedeapsa unel a
menzi de 10 fr.
23) Artistul care ar intra in camellia administratiunel cu
capul acoperit, va fi amendat cu 2 fr.
24) Artistic muzicnntl vor trebui sa fie in orche4ru cu un
patrar de tiara inaintea oarei fixate in afis pentru ridicarea cor-
.302 Teodor T. Burada
-Una si vor fi supusi in caz de abater! si neexactitati on ab-
sente, la acelas teliu de pedepse ca si artistic de comedie.
25) Masinistul fiind singur rdspunzator in cela ce priveste
partea sa de intirzierl, negligenta, ultare san lipsd in serviclul
teatrulul, va fi supus la o amenda proportionallt cu gresala co-
misa de el sail subalternil sof.
26) Masinistul va fi dator sd se adreseze regisorulul cu
patru zile inaintea fiecarel plese noud, pentru ca sa primiasca
instructiile necesare pentru decorurile ce va trebui sa pregft-
teased. In cazul cind in sara reprezentatiel decorurile cerute
n-ar fi gata, masinistul va fi condemnat pentru negligenta sa, la
o amend de 20 lei.
27) Tabloul amenzilor va fi afisat. Persoanele care ar avea
de reclamat, vor trebui sa se adreseze inscris la administratia
teatrala in timp de 24 oare.
Directoril privilegiatT : C. Negruzzi, V. Aleesandri, M. Kogalniceanu
Directorul gerant : I. Foureau
la fl 20 Sept. 1840
(tiparit) La biuroul Foaia Comuna/d

Pand la deschiderea stagiunei teatrale 1840-1811, se daft

la teatru mai multe spectacole ; asa pe la inceputul lunel Sept.
1840, ad loc cu Inalta invoire reprezentatiile atletilor Nicola)
-Croft si lohn Atterbury, cunoscuti sub numele de oameni mi-
Imate In exercitiile for grotefti a lid Protea1).
Potrivit cu instiintarea de mai sus, stagiunes teatrulul
1) Impresia ce a flicut asupra publiculul iesan, exercitiile acestor
gimnastict o gasim aratata In Albina remdneased No. 73 din 15 Sept. 1840,
si no! credem nimerit a o da aid :
D-nil Croft si Atterburg artier de curind sositI la IasT, ad dat ed
sara (Simbata 14 Sept. 1840) a doua reprezentatie a ghimnasirilor color
fermecatoare numite a 1111 Proteos.
Pentru a larnuri feliul acestor ghimnasirl nu se putea afla un nume
mat potrivit decit al acestel 7eiml mitologice, care, dupa volt*, preface
formele sale. Asemenea ca Proteos, acestl artistI se metamorfoza cu o re-
pegiune necrezuta, In broasca, serpl, crocodill si lucrurl neinsufletiTe. Dof-
tori1 anatomi, nu pot tilcui pricinile, cind isprava for educe in mirare pe
publicul eel entuziast. Spre a da cetitorilor a idele despre aceste lucrarl,
not yam copia un articol atingator din Gazeta de Berlin:
Acestl artist! trebule sa aiba In trupul for gumi elastics In loc do
ease; cad altrnintrele nu Intalegem cum pot sit poronceasca Intr-atit ma-
dularilor. E1 stin a -5I lungi, a-s1 trage, a-§1 stringe madularile, Welt Infa-
-Meath cu multi gratie §i deplinatate figurile cele ma! pozna§e si mat mi.-
.nunate, precum broaste, momite, crocodill si altele. Dar aceste nu sa pot
.artzta prin slaba descriere a condelultil, cineva trebue at be vada, ca
sa creada".
La libraria Moldova", R. *araga, last, se ant un afi§ cu data din 18
Sept. 1840, despre reprezentatiile acestor gitnnasticl.
 Inceputul teatrului in Modova 303

francez incepe la 1 Oct. 1840, cu opera comics La Dame

Blanche, de Boieldieu, apoi se joaca Zampa, de Herold, La
Fiancée, de Auber si altele; comedii, vodeviluri etc., prevazute
in repertorul anuntat. Reprezentatiile se dati sere multamirea
publiculuT, pana la inchiderea stagiunel, care avu loc pe la finele
lune! Martie 1841.
Pentru aniversarea zileT 1. S. Domnitorului Stapinitor
Mihail Sturza Voevod, 8 Noemvrie 1840, actoril romini nefiind
Inca pregatitT pentru a juca el la teatru in acea zi, Direetiunea
a dat cu actoril francezT in beneficiul saracilor, plesa L'Ange
Gardien, cornedie in trel acte 1).
Noua directiune a teatrulul ron3ano-francez, fata cu greu-
tatile si cheltuelile marl ce avea de intimpinat, se indrepta cu
rugaminte catra Domnitor, cerind a i se acorda un privilegiu
asupra tuturor privelistilor publice de once natura s-ar da in
Iasi, pentru ca cu chipul acesta sa-sl mal sporeasca veniturile.
Petitiunea ce aif dat Domnitorulu! Mihail Sturza Voevod, este
in urmatoarea cuprindere :
Pre 3nallate poamne,
Cunoscut sunt Inaltimel Voastre marele cheltuell in care
am intrat in anul acesta prin aducerea a 12 actor! not de la
Paris cu lefe foarte grele ; asemenea InAltimea Voastra V-ati
putut incredinta, ca veniturile noastre sint foarte mid, de vreme
ce jumatate din lop si mai toate scaunele sint neabonate; la
asemene grele imprejurarr si ca o mica despagubire, noT astazi
alergam la mila InaltimeT Voastre, rugindu-va ca sa bine-vroitl
a Ilia in bagare de sama urmatoarele noastre cereri:
In toale orasele Europe!, Directia privileghiata. a Teatru-
lui, are si dritul tuturor privelistilor publice, (divertissements
publics); asa dar, ca sa putem trage oarecare despagubire a
marelor noastre cheltuell, ne rugam Inaltimel Voastre, sa ne
daruitl si noua ace! drit, adeca, ca fara vola noastra nicl o prr-
veliste platita, sa nu poata da, si fara ca inainte intreprinza-
toril aceler privelistl, sa se intaleaga cu no!.
Inaltimea Voastra incuviintind dreapta noastra cerere, ne
va impune o noua indatorire, ca sA ne facem mai vrednicl de
Inalta voastra protectie".
Al 1nAtimel Voastre pre plecate slug!,
C. Negruti, Kogalniceanu, V. Alexandri
1840 Oct. 5.
1) Acest atis tipArit pe jumAtate qi In romAne§te, se aflA la biblioteca
Academie. romdne, whet, intitulat Teatru. Fol rAzlete.
304 Teodor T. Burada

1. S. Mihai Sturza-Vodd, acordit fdra multi{ greutate, cere-

rea Directiunei prin urmdtorul apostil :
Acest teatru fiind si national, invredniceste de a i se face
tot putinclosul agiutor ; pentru aceia i se hardzeste acel drit fn
capitalie, si se va face potrivita lucrare i)".
Taxa pe care o percepea directia teatrala era 10 galbenl
pe sari;, pentru ori-ce reprezentatiune strains s-ar da in teatru,
Tar pentru alte privelisti date in alte locurl,, avead a trage at
noulea bilet din acele vindute 2).
XXIII

Dupa instiintarea din 18 Septemvrie 1840, reprodusd maT

inainte, Costache Carageali, luptind pentru sustinerea teatrulul
national, face tot ce-T este prin putintft pentru a gilsi actorT si
actrite ca ss poet& injgheba trupa romans; el indeamnd pe ti-
nerii de talent a inbrdt.osa cariera teatrala, aratind publiculuf
eft Iasul nu e lipsit de talente, si asa reuseste a gasi un numar
de actorl, pe care-I propune Directiunet si cari sint apol anga-
jat1 cu contracte in regula. Pe linga acestia, mai led parte la
reprezentatif si maT multi diletanti, care n -au vrut ca numele
for sa figureze pe afis.
Asa dar trupa rot:nand pentru stagiunea anulu! 1840-1844
se compunea din urmatoril artist!:
D-nul Caragiali D-nul Homiceanu
(lc Pandeli. « Pedilan
c Idieru D-na Smaranda
c Burghilion c Mace
Boian c Eulheria
c Greceanu c Langhina
Hristachi
Cu acesti actor! se pune temelia until teatru romanesc.
Odatd aceasta trupa injghebattl, C. Caragiali incepe repetitiile,
si dupa, o sirguinta si o munca neobosita, reuseste a pregati
un numar de piese care ail a forma repertoriul teatrulul
romanesc.
1) Vezi Dosarul Departamentului din nduntru No. 113 din 1836, p. 147.
2) Vezi Dosarul Postelniciel No. 97B, pag. 143 din Arhiva StatuluT
din Iasi §i Buletinul Oficial, IaV 1840, No. 87,
 Inceputul teatruldi in Moldova 305

Directiunea atunci aduce la cunostinta obsteasca ca, de si se

nublicase Ca reprezentatiunile teatruluT romanesc urmati sa in-
ceapa alma la 1 Ian. 1811, totusT ele vor incepe la 18 Noem.
1840, rind se va face si deschiderea teatrulul romanesc, cu
piesa Farmazonul din ifirlda, comedie in trel acte de A*** V*".
Publicul care stia acuma greutatile prin care trecusa des-
cbiderea featrulul rominesc, astepta acest eveniment cu cea mai
mare nerabdare.
Aceasta piesa originala jucata de o trupa roman, care era
menita acuma a pune temelia unui teatru rominesc, a fost pri-
mita de public cu un entuziasm de nedescris.
A Hsu' prime' reprezentatiunt romanesii cu care s-a
deschis teatrul roman din stagiunea anulul 1840-1841, se afla
reprodus in facsimil in aceasta revista la pag. 96 din anul 1904.
Reprezentatiile romanesti avura mare succes si fura pri-
.mite en deosebita multaniire de public. Asa, in 14 Dec. 1840 s-a
jucat piesa 0 rbul fericit, comedie in doua acte tradusa de L. N.
In ea ail luat parte actoril : Caragiali, Idieriu, Burghilion, d-na
Smaranda si d-na Pulheria').
In 28 Dec: 1840, cu prilejul reprezentatiuneT piesel fran-
ceze Ninon; Manon et Maintenon, vodevil in 3 acte, data in
folosul d-lui losef Foureau, an luat parte si trupa moldo-
veneasea, jucind piesa Elevul Conservatorultd, comedie intr-un
act de K. N. Actorl au fost : Pandeli, Homiceanu, Caragiali,
d-nele Smaranda si Pulheria 1.

XXIV

Reprezentatiile teatrului francez merg si ele spre multa-

mirea generals a publicului si se joaca si alte 'Mese in afara
de programul ce se afla in anunctul din 18 Sept. 1840 pe care
I-am vazut. Asa : In 4 Dec. 1840, trupa franceza joaca Zamba
opera in 3 acte, muzica de Herold si allele.

1) Aceasta piesa s-a tiparit is Iasi is 18 0 la Cantora Foael satestI".

Ea este tradusa probabil de Necula Lachlan.
2) Afitul acestel piese se afla is libraria Moldova" R. *araga, Iasi.

2
306 Teodor T. Burada

Gasim in Albina romaneascal o dare de samd scrisa si

in frantuzeste despre reprezentatia ce s-a dat in 10 Decemvrie
1840. Iatd-o :
Tendril' franeez din imp
cA doua reprezentatie a comedies vodevil Cele dintai arms
a ducelul Richelieu" air adunat Marti in 10 Dec., 1840, la teatru
o sotietate pre cit numeroasa, pe atit brilantd. Fiescine dorea
a mai vedea aceasta frumoasd plesa, din care scinteTaza duh si
placere, care ne intAtosaza atit de bine naravurile curtii a yea-
culuT lui Ludvic al XIV. Nu este greCi a se hotdri cuvintul suc-
tesulu! (nernerirei), care au capatat pe stena noastra aceasta
piesd, fdrd indolald ea a plAcut prin talentul eel insemnator, a
Madame! Rahenstein, care foarte bine s-ail sprijinit de catra
ceilalti actors. No! am mai vorbit cu mare lauds despre aceasta
deosebitd artists, atuncea cind o cunosteam numal ca o buns
cintareata ; astAzI Insa IT depunem marturisirea acelei mai ade-
vdrate mirirT asupra until nott feliu de talent, pre carele fies-
eine lesne au putut pretui. Madama Raihenstein au reprodus in
rolul eel gra,. a In! Risetiu, miscarile cele vioaie de copilarie
intrunitd cu inginfarea cea desarta a unel junil stricate. Acest
clued amabil, s-air urat de aplaozurT intrunite, 5i no! adresAm
Madame! Rahenstein complimentele noastre pentru ispravile cele
brilante, precum si pentru a sale fellurite talenturl, care acum
nAdAjduirn, Inca limp indelungat vor inpodobi a noastra stend
dramatics).
In 4 Fevr. 1841 s-a jucat in beneficlul lu! Peltier Marie
Mignot, comedie istorica in tree epoce, mestecatd cu cuplete de
Bayard si Duport si Passe minuit vodevil intr-un act de Lockroi.
In 1 Martie 1841 se joaca in beneficlul d-lul si dneI
Quelus La None Sanglante (Fonda singeratci) drama in sese
tablouri de Anicet Bourgeois si Maillau. Decorurl noun de M.
Livaditti.
In 10 Martie 1841, se joaca de trupa romans pentru be-
neficiul d-lui C. Caragiali, plesa Leonil sail Ce produce dispretul,
drama in trel acte, compusa de insusl beneficientul. .Actoril ce
all luat parte la plesa au fost : C. Caragiali, Burghilion, Ho-
miceanu, Pedilan, Greceanu, dna Smaranda §i d-na Mace; ase-
menea all mai luat parte si dos diletanft, a cAror nume nu s-a
tips; it pe afis 2).
In 3I. Martie 1841 se joaca in beneficlul d-net Si (Hui
1) An. 1840, pag. 395, No. 98.
2) Afi§ele la aceste piese sint tiparite in Iimba france7d §i romans,
si se aflii la biblioteca Academiel romfme, in parhetul Teatru". Fos razlete.
 Inceputul teatrului in Moldova 307

Reichenstein Joconde ou Les Coureurs d'aventures opera comic&

in 3 acte. Cuvintele de Etienne, musica de Nicolo.
In 5 Aprilie 1841, se joaca in beneficlul d-rei Marie Le
Mariage en capuchon (Cununia in Domino), cornedie-vodevil in
2 acte, imitata de pe cea spaniold de Lagrange si Cormon, si
Reure at malheur (Norocire si nenorocire), vodevil in un act.de
Duvert si Lausanne')'
La inchierea acestel stagiuni teatrale 1840-1841, gasim
in Le Glaneur (Spicuitorul roman), jurnal stiintific, literar si
industrial,care apdrea in Iasi 9 in frantuzeste si romaneste
o dare de samd facuta de A. Gallice, despre modul cum s-a re-
prezentat piesele frantuzesti in aceasta stagiune si despre va-
loarea artistica d actorilor francezi.
NoT dam aid textul romdnesc :
(Trupa franceza pe care Dl. Furo, unul din ace' patru di-
rectors, all adus de In Paris, trebue sa o marturisim mai buns,
supt multe raporturi decit acele ce au fost mai inainte : afara
ca cuprinde multe persoaiie de merit, tot °data este vrednica,
de si putin numeroasa, de a juca opere, vodevilurl si drame...
Mad. Rcqemstain a carra frumuseta nu ramine gios pe
stem dinaintea Mad. Filol, locul aria tine, ce o intrece prin
glasul cel foarte soprano, sonul eel curat, pldcut si rasunator,
produce eel mai frumos efect ; are colegaturd de note minunate,
precum, s-ad putut vede intre allele, in falmoasa arie din opera
Darnel albe. Vezi de aice eel frumos palat s. a. Mad. Rasenstain are,
lard inprotivire cel mai frumos glas ce s-au auzit pe teatrul din
Iasi, si Inca ce-I mai mult, este o buns actrita a careia joc este
plin de placere si pre firese. Cela ce deosebeste talentul Mad.
Rasenstain este varietatea. Se vede in tot area saptamind tre-
cind cu o deopotriva cutezare si norocire de la cele Mai role
a operilor, la cele fatal role a dramelor, si de la aceste la a-
cele mai voToase a vodevilurilor. Gelozia furioasa. a Clotildei,
patima aprinsa a Terezei, simticiunea ceva slobodd a Nanonel,
s-ad reprodus de o potriva de Wit aceasta actrita, insa tri-
umful sell este rolul Ducal de Riselio; duhul, neastimpararea,
apucatura bunulul ton, eleganta manierelor (purtdrilor) si instinc-
tul aplicarel cele' galante a tinarulul Duca, cu gred se pot in-
%top mai bine. Totusi as da Mad. Rasenstain sfatul de all
stapini ceva mai mull vioiclunea sa cea fireased, si a 'Astra
mai mull puterile sale in rolele eele marl, mai ales in drame.
I) Afisele la aceste piese se Ali la biblioteca Academie romane, in
pachetul Teatru". Fol razlete.
2) An- 1811, pag. 98-103.
308 Teodor T. Burada

Fatima ce adinca si concentrate. se Infatosa maT bine in de

obstie prin tacere, prin o simpla miscare (gest), sail prin o ta-
cere plina de linistea intricosatg a deznadajduirel si a nenoro-
cirel, decit prin strigarl si prin izbucnirl de glas. Exemplele nu
lipsesc intr-aceasta. Vedeti pe Mad. Mars si pe Bocaj cum se
inalta treptat cu patima, pasind in tacere si posomorire ca
nourul ce poarta trasnetul, si (And izbucnesc si slobod un stri-
gat, acest strigat cu atita este mal infricosaL cu cit este maT
neasteptat, ra pit de puterea dui erei rasuna in lot teatrul.
«Mad. Kuser (Mad. Desire) o frumoasa, placuta, si plina de
natural, precum stiff, glasul sen cel frumos i s -au indreplat cu
totul, si inlesneste Inca a se intinde (Ana si in notele cele mai
grele. Dace. Mad. Riser va izbuti a se desface putin de al eT
prea mult natural, a varia mal mutt tonul rolelor el, jocul sea
va dobindi mutt.
&Mad. Kelus are un glas placut, desi tonul rolelor el, pu-
tin cam satiric si derizatoriu, insa s-ar dori sa alba cite odata
un umblet ceva putin mai cumpatat.
Mad. Penon, de pilda, ar fi rnal bine, data bratul sea cel
grasuliu si mina sa cea frumoasa ar fi mal putin usoare.
cAr fi grew de a gici sub peruca cea sure. si trista a N.-
trinelor, pe o actrita tinara inca si vioaie, adevarata franteza
Cu duhul zburdalnic si rizator, cu rostirea cea din git pariziana,
cela ce nu ridieti nimic de la curatenia zicerel Mad. Bazen.
(Mune persoane se vor mira poate auzinduma zicind ea
dama trupel care are mai mull talent ca aetrita, este Mad.
Lecont. Desi uu s au aralat decit la niste role prea midi, ail
dezvalit insa ochilor adincl patrunzatorl si deprinsi, mita inte-
legere si deprindere a stenel. lntru adevar este de tinguit Ca
Mad. Lecont nu este ajutata de statul si de glasul el, cad ar
ft una din cele intai in felul el, s' s-ar arata vrednica de scoala
vestita in care san informal.
«D. Basentain, intalul senor, are un glas inzestrat de note
foarte placate, si care dobindeste de a fi cunoscut ; au dezvalit
cu folds insusirile rintarel sale in mite role frumoase. Se cu-
noaste in el invatatura, un metod bun si slobozenia stenel. Nol
sfatuim nurnat pe D. Rasenstain de a nu duce prea departe a-
ceasta slobozeme, a trata uneori, rolele sale mai serios, si a fi
mai mutt credincios texturilor.
D. Furo §-au aralat frumosul sea glas de bas, in vro
citeva role. Desi D. Furo nua lipseste Mel invatatura, nici gus-
tul, insa nu ne putem opri de a tingui ca arta n -au dezvalit
deplin acest glas tare, rasunator si intunecat, pe care naturaI
da arare cu atita folds.
«Drama se razima mire domnil trupel, pe D. Kelius, actor
insemnat ce are descrisa o viilorime. Favorizat prin un stat
dramatic, prin un o gan frumos, si prin o zicere de buna scoala,
acest artist intimpina adeseori insuflarl vrednice de o stena
 Inceputul teatruluT in Moldova 309

mai inalta. El a dobindit multe si drepte aplaosurl in multe role.

Insa DI. Kelius sa nu sa abata de la drama ; acolo si numaT
acolo va putea dezvali toaLa puterea si tot talentul sau. II in-
vitam Inca a se folosi d3 povatuirea ce am dat Mad. Rasenstain.
El este vrednic ca si ea de toata luarea aminte a until critic.
txD. Pelie a caruia faima este acum prea bine intemelata,
este perurea un comic foarte bun, plin de placere, de verve bu-
fonica si de duh. Cela ce deosebeste mal ales pe Dl. Pelie, este
intelegerea si inlpsnirea cu care descurca caracterurile adevara-
telor role, incit nisi odata el nu este tot acelas, si-1 vedem srhim-
bindu-se ca un proteii, luind totdeauna tonul cuviinclos, si fe-
rindu-se de caricature ce grosolana care este stinea cea mare a
rolelor cornice. Acesta este semnul. unui adevarat talent.
D. Leru a dobindit aplaosurl in vr-o citeva role, de pilda
in a MT Altindor din Postilionul Lonjurno, pe care 1 -au jucat
cu originalitate. In vitam insa pe D. Leru, tot sa se pazeasea in
protiva unel plecarl ce-1 arunca peste masura naturalulul.
«Ceilalt1 artisti, fac dupa putinta si trebue sa fie laudatl de
rivna tor.
«Costumurile, punerea in stena si decoratiile sint in deobste
foarte potrivite, si uneorl inst.'s! de o bogatie si de o placere
insetnnatoare.
4Trupa astfel precum este si astfel precum am cercat sa o
descriO, imi pare atit de buna precit este cu putinta a o avea,
cu mijloacele ce pot intrebuinta, ar fi grew cred de a avea mai
buna. Sintem intr-o departare de 800 mile de.la Paris, si intr-o
asa mare departare teatrul Frantez din lasT, ail lost singur vred-
nic de a se tinea cu cinste.
«Asta e o dovada, totodata de gustul cel bun a publiculul
Moldovel, de ingr jirea Ocirmuirei si mai deosebit a Inaltimel
sale pentru propunerea frunoaselor arte, de talentul artistilor,
si In sfirsit de rivna D.D. Negruti, Alecsandri, Cogalniceanu si
Furo, directorilor, si mai ales acestul din urtna, carele ca un di-
rector si gerant, poarta in mai mare parte sarcina administratiel.
«La mai multe reprezentatil am lost fata tret frantezi care
demult am fost marturl a miunelor Parisulul, si cu toate aceste
am aflat mita placere a privi reprezentatiile din tali. Am pretuit
ca trupa nu era nevrednica de a fi vazuta insusl de persoane ce
pastra Inca aducerea aminte foarte proaspata acelor intal artist'
a lumel; si asa nu puteam intalege raceala, uneorl nedreapta a
parterulul. S-ar zice ca multe persoane se tem de a nu se corn-
prometa aplaodind. Aplaosurile sint electrice si fac pre buniT
artisti; asa dar nadajduim ca publicul, pentru al sail interes, se
va arata de acum inainte mal putin iconom de aplausurix..
,,A. Gallica"
(Urmeaza) teodor U. Durada
 Teiul din Schonau
,11
ktf
ANT
0,1e,
or-z-ram la V8rishofen vestita sdlasluinta a vesti-
tulul abate Kneipp ; faceam cura iscodita de
el, umblind dimineata descult prin Tarba in-
rouratd, purtindu-ma peste zi numai in talpl
pe cimp, facind in fie-care zi scaldele si pd-
scirghia (asa schimonosia o batrind cucoand de la not
pe Wassergehen al Nemtilor) ceruta, si traind de alt-
fel o viata cu totul linistita, lipsita de once petrecere
zgomotoasd, de °rice obosala fie a corpulut, fie a
mintei, viata care, dupa cum cred eiz, ajuta mat mull sanatatet,
decit mice curafie chiar acea minunatii a apet reel, doctoria
lAsata, de DumneZeii pe pamint.
Una din desfatarile cele mat marl, era ratacirea prin pil-
curile de padurl, pdstrate inadins pentru preumblarea oaspetilor
prin imprejurimile bailor, padurl de brazi batrinl si frumosl, care
raspandiall in jurul lor, o umbra plind de miresme adormitoare.
Cea mat apropiata din aceste preumbldri era acea la Petdurea
Stejarulut, asa nureitd, fiindca chiar la intrarea until desis de
brazi, se afia un puternic stejar secular, care se desfacea cu
frunzarul sail, de un verde mai deschis pe verdele inchis al bra-
zilor. Era apot, deli mat putin inalt decit oastea ce venea in
dosul lui, fara indoiala capitanul el, vinjos si puternic, cu marea
si stufoasa lui cununa, cu trunchiu-1 mull mat gramadit si mat
 Teiul de la Schonau 311

incalat decit acel al sprintenilor brazi. Cind te apropial do durn-

brava, pe el it vedeal intal ; el its ripia si incinta privirile ; sub
umbra luT te adapostial mai bine de razele soarelul, decit sub
raristea brazilor cu ascutitul for frunzis.
/west pile de padure se intindea pe o costisa din care
partea mat joasa se pleca in spre asfintit. Era totdeauna des-
mierdata de cele de pe iirma raze, pe care regele zilel le tri-
initea parnintului. De-a lungul aceste'l poale se prelungia o
carare aproape de marginea Wine)", pe care asfintitul soarelul
isT pea focurile inrosite, printre umbrele aruncate de dunga de
copacl ce strajuiail cararea dinspre camp. Urmariam cu °chit,
cum lumina se tot retrAgea din fundul dumbravel, cu cit astrul
se coboria pe orizon, si cum umbrele pareati a izvori tot mai
bogate diu afundurile intunecoase, spre a euprinde imparatia
pans atuncl biruitoare a lurninel. Razele soarelul se scurtae Si
apol se stingeae pe rand pe pamint si pe trunchiurile arborilor,
pentru a se urea tot mai sus in ramuri si in frunzis, undo se
jucati printre acele tut, stramulindu-se din toe, hi fie-care opin-
tire a osier pamintulul ce pleca padurea in partea protivnica
stapinulul lumina De la n vreme, razele se desprindeati de pe
virfurile cele de pe urma ale brazilor si se inaltati libere si ne-
oprite in vazduhul albastrie, cuprinzandu-I in o bura aurie ce se
inchega undo si uncle in puncte scinteetoare: stelele ce s-aprin-
deati pe firmament.
Colindind a lene Incintatoarea carare, raminearn uimit ma!
ales de frumuseta arborilor batrini care-si rapeziati catra cer
uriasa Ion stature, par-ca spre a mai prinde razele de soare ce
fugiati de O. Unit din acestI brazi erati gross, cit do! sad Ire! oa-
meni I -ar fi putut abia cuprinde cu bratele for deschise. Inal-
timea le era asa do mare, ca nu era chip de vazut, catind drept
in sus de la piciorul tor. Ramurile for insa erail toate sarace
si subtiri, fara coroane marl, si trumuseta for statea in inaltimea
for ametitoare si in ridicarea for dreapta ca luminarea, cela
ce le invoia sd se string& frate linga frate, mama linga copil,
alcatuind toata padurea ca o intinsa si numeroasa familie, a
careia strabunl insa disparuse de mult, raminind numal genera-
tiunile mai batrine ca sa apere si ss adapostiasca pe cele inaT tinere.
312 A. D. Xenopol

Auziam insa adeseori pe uniT oaspeti at bailor Indemnin-

du-se sa mearga la bearinul teiu, §i Intro zi intrebind ce era
acel loc, mi se raspunse ea, la satul SchOnau din apropiere, se
afia un copac uries, adeverit ca de mat multe sute de anl de
vrista si sub umbra caruia se bea bore foarte buns de Munich
si se mininca pine cu unt proaspat. Adaosul bucataresc pe mine
ma interesa putin ; insa vederea copaculul ma atrase indata, de
oarece totdeauna am avut iubirea cea mai mare pentru uriesil
neamulul plantelor.
A doua zi de dimineata plecal cu mat multi tovaras1 la
SchOnau. Drumul mergea deocamdata peste cimp, pana intral
intr-o dumbrava ce de la o vreme ramanea pe o parte, lun-
gindu-I coasta 'Ana la satul tintit. Soarele rasarise de ceea
parte a dumbravel, Tar not colindaui in racoarea dimineteT, spo-
rita si de acea a umbrei ce ne invalia. Ea se intindea lung
peste ses, pana la poalele unor dealurl ce-1 margineau si care
singurl apareati mulatT in lumina de raze.
Dupa ce merseram ca vr-o oars, deodata, la o intorsatura
satul Schonau se desfacu dintre arbors, si un uries al natur ei
paru ca-1 aeopere intreg cu intinsele sale ramuri. Casele, puti n e
la nurnar, o moan{ si biserica se ingramadiaft linga crengarul
Jul. Era o priveliste de tot inaltatoare, acel desis uries de ver-
deata ce se lasa ca o mantie plina de incretiturT peste lumea
incunjuratoare, pe care o coperia din crestet pana in talpi ; cacl
ramurile lul de jos cresteati aproape orizontal, asa ca prin
unele part( numal, plecindute, puteai sa to apropil de trunchiti.
0 (Tats fusese talata de satenl spre a inlesni patrunderea in
umbrarul teiulul; dar ce-I pasa batrinulul de aceasta cTuntire ?
Celelaite ramurl, imbinandu-s1 virfurile, aconeriail rana facuta si
frutnoasa rotunzala a coroanel lul nu parea de loc stirbita.
Ne prinseram 6 insi de mint spre a cuprinde trunchiul si
tot mat lipsia ceva, lipsa pe care un copil o Indeplini, imbra-
tosind si el cu minutele lul pe patriarhul padurel. La o inaltime
mai mate de un stat de mu rasarit, se desfacea trunchiul in
erect, fiecare mult mai Bros decit eel mat grosl din brazil se-
cular! al padurel din partite loeulul ; si acestl crael dadeau la,
rindul for nastere la ramuri care ele insasi nu le-ar fi lost rusine
 Teiul de la Schonau 313

a sta impliutate in pamint, in Joe de a fi rasadite pe corpul viU

al arborelul insusT.
Ma uitam in sus la domul des de verde* care inchidea
cu total privirea in spre cer si nu lasa sd patrunda, sub cununa
In!, nici cea mai slaba razd de snare, ca si rind ar fi vrut sä
se masoare Cu astrul zilel, spunindu-T cacolo sus esti to stapin
pe lumina; aid ed pe umbra.
Si ce desidtare mai mare, decit odihnirea in umbra deasii,
la racoreala vintului, in mireasma floareT de teiti, cind imprejur
vazduhul arde dogorit de razele. until mare tierbinte si uabusi-
tor ; cind simti de-asupra capulul clatinandu-se povara de
frunze" prin care adierea aerului isi cinta monotonul enzur ;
cand siEnti cum corpul 1sT invioreaza viata spre un train maT
incordat, lar sufletul isI intinde aripele, zburind din creanga
in creanga si cauta sa prinda visurile ce se resfira prin
tufarile de frunze I Se petrece in minte o stranie ]upta intre
gustarea intiparirilor frumosului si nazuinta el dupa intelegerea,
dupa dezlegarea tainelor acoperite de aceste intipariri. Gindul
se clatina fara incetare intre frumos si adevar, si in aceasta cid-
tinare, el se opreste in o stare mijlocie ce nu este nici una nici
alta, ci mai Mutt un fel (le toropiala a cugetuluT, insa mareata
si inaltatoare, ca 'find rezultatul unel lupte incordate si nu acel
al unel sarbede neputintr.
In aceasta stare sufleteasca ma attain ea, cind mi se puse
inainte sticla cu here rece §i racoritoare si pinea cu untul in-
taritor. Recunoscul atunci, dap obosala drumulul si odihna ce
incepusem a gusta, ca si carnea are drepturile el la existents si
nu mai priviam partea bucatareasca a preumbldrei ca ceva cu
WW1 fara insemnatate, cum imi placuse sa mi-o inchiput In in-
ceput. Eram asfizat la o masa unde sedeati si mai multi tarani
a! loculuf, intre care un mosneag de vr-o 90 de an!, Inca verde
§i sandtos. Se numea Iohan Huber.
Ma Wait cu el in vorba si-I intrebaid despre cefa ce ma
interesase mai mull in vizitarea satului uriesul teal sub care
stateam de vorba. Imi spuse ca se stie foarte bine, din traditil
si chiar din insemndri scrise, pastrate in arhiva biserice!, CA
arborul era maricel pe vremea razbolului de 30 de an! 1610-1 648,
314 A. D. Xenopol

de oarece la umbra Int ospatase mai multi soldati ce slujiail in

ostirile lui Wallenstein, Inaintea luptel de la Latzen.
Curios de a vedea cum taraniT bavarejf cunosc istoria nea-
mulul lor, ma prefacul a nu sti ce este acel razboiil si intrebain
pe mosneag sa mi-1 lamuriasca, lucru ce el facu cu o imbelsugare
de amanuntimi care ar fi facut cinste unul profesor.
Batrinul teiti numara deel mai bine cie 250 de ani, si el
vazuse perindindu-se pe langa trunchlul sail cel putin 8 gene-
ratil de oameni ; in tot decursul lungel sale vietT, el murise re-
gulat in fiecare toamna, pentru a reinvia in primavara ; in fie-
care an el se coperise de frunzi si de flori, cinlase cu vintul
vara si suerase Tama prin ramurile sale dezgolite. In fiecare an
adapostise sub umbra Jul sumedenie de °amen!, pe multi pen-
tru intaia, pe mai multi inca pentru ultima oars ; in fiecare sara
si in fiecare dimineata trecea prin coroana lui plina sail goals,
sunetul clopotului de la biserica din apropiere, tot atit de veche
ca si el ; el ascultase chiotele de bucurie ale nuntilor si bote-
zurilor ce se praznuiati in biserica, precum si bocetele celor ce
intovarasiaci pe morti la ultimul lor locas; adapostise sub frun-
zarul silil mesele date pentru sarbatorirea momentelor insem-
nate din viata poporului ce trala pe linga el ; intr-un cuvint
fusese martorul statornic at tuturor schimbarilor din care se
aleatuise viata omenirel ce sa-nvirtia in jurul sau. Si biltrinul tot
traia si, puternic in trunchiti, puternic in ramuri, puternic in
frunzi, el fagadula sä mai duca inca mutt limp viata in spatele
sale incarcate de ani, sir ameninta sa Ingroape Inca pe multi
din eel ce eran sa cersasea de la el umbra si rilcoarea.
5k. j. Xenopol.
 Locul uncle s-a nascut Eminescu

supra dater nasterif poetului, cred ea orl si care

discutie e fait de folos in urma publicarer in
aConvorbirl Literarex. an. XXXVIII (1904) No.
11, a uner scrisori adresate d lut T. Maiorescu
de catre d 1 Popeseu-Colibasr, prin care acesta
restabileste in mod critic data de 20 Decembrie 1849
a nasterit si 15 lanuarie 1850 acera a botezulul. A-
supra loculul de botez s-a primit cu si mar multi
siguranta ca ar fi orasul BotosanT, cad toate izvoa-
rele biografice ce pomenesc de locul de botez, con-
suna in privinta asta.
Cera ce insa nu e stabilit pe deplin este locul de nastere
al poetului si discutia raminind Inca deschisa, tin sa-ml arat si
eu convingerile mele. Motivele care m-au hotarit sa serid anti-
colul de fats slot mar ales acestea :
Dl. loan Scurtu, de altminterl cel mar documental din bio-
grahl luT Eminescu, se pronuntase acum- Ire! aril pentru satul
Dumbravenr. Asupra acestel gresite parer! vor reveni la timp.
D-1 Popescu-Colibasr it)Sa, cu un an mar tirzi0, inclina pentru
satul Ipotesti, sustinind cu oarecare sovalala si cu neindestula-
toare dovezi, ace% ce tocmai vol sa probez in acest articol.
* *

In vara anului 1902, se raspindise zvonul ca Eminescu s-a

naseut in satul Dumbravenl din jud. Botosa nT, in present pro-
prietatea d-lur Leon Ghica. Autorul acester versiuni este insusl
1:1-1 Ghica, care mar gasi cu cale sa ridiee din initiativa privata
si un bust poetului in acel loc, bust executat de sculptorul
Oscar Spaethe si a strut inaugurare a avut loc 1a 14 Iulie a
aceluras an. Cu aceasta ocazie s-au recitat si poezil prin care
se slavea DumbraveniT.
Ce e drept, initiativa era laudabila, dar era si neexplica-
bila prin graba el', in momentu! cind nu era inca dovedit locul
316 Radu Manoliu

natal al poetului. Intai trebula0 dovezile si apol... initialivele. D-1

Ghica a procedat improtiva, cautind apol sa-sl indreptatasca fapta,
ca si cum ar fi avut de aparat o eauza si pentru a nu o perde...
ar fi ridicat bustul. Si multi isi vor fi inchipuit ea c1-1 Ghica s-ar
fi folosit de neindestulatoarele izvoare biografice si de diferitele
versiuni, pentru a ridica un bust poetului, asigurindu-sl onoarea
de a se fi nascut poetul pe mosia d-sale.
Trebue insa a slim un lucru ca versiunea de mai sus,
deli strict luata, e neadevarata, dupa cum voi incerca sa dove-
desc mat la vale, totusl ea nu poate fi privita ca pornita numal
din nista motive personale, ci se intemelaza pe un fapt care ar
indreptati o eroare.
Inca din anal 1889, indata dupa moartea poetului, adica
cu 13 and inainte de zvonul stirnit de d-1 Leon Ghica, autorul
anonim al «Memoriuluil (Diverse ed. Saraga p. 122), aratase ca
Joe al nasteril tot satul Dumbraveni 1). Probabil Ca aceasta ver-
siune a fost culeasa din orasul Botosani, caei putin dupa a-
ceasta, in 1899, d-1 N. Giurescu scrie d-lut Iacob Negruzzi (Cony.
Lit. XXVI, No. 2) :
....Nicairi mai mult ca In Botosanl an se pot culege date
mai false ca intimplart din viata, ca imprejurari de familie, ca
Limp si ioc al ncWerii (ba Dumbraveni; ba Ipotestl etc.)).
Imprejurarile care au facut pe unit sa conchida, Ca Emi-
nescu s-a nascut in Dumbraveni, erati urmatoarele :
Gheorghe Eminovici, tatal poetului, a fost unul din eel 14
administrators at mosiei Dumbravenl proprieta tea marelut boar
Costache Bats (nurnit si Dumbravanu). Aceasta mosie a admi-
nistrato mull timp, asa ca rezulta putinta de a se fi nas-
cut Eminescu si in localitatea Dumbraveni. Mal mult : d-1 N. N.
Ciornel, coresp. ziar. Universal ", din Botosanl, relateaza (Univ.
16 Iunie 1902), ca. in Dumbraveni traeste chiar un mosneag
care a tinut pe poet in brate, chid acesta era mic de tot si ca
hatrInul Isi aminteste inca de «Mihai acela cu capul mare). «Se
afla Inca acolozice tot d 1 coresp.si casa in care s-a nascut
Emineseil. Ea e in ograda curtil boeresti». Apol ca sa impace
spiritele care reclamat Ipotestil de Joe al nasteril, adaoga Ca
poetul «numai pe urniatot tine fiinda fost adus cu parintii
sal In Ipotestr, :din acelas judet si iata pentru ce Ipotestil a
fost privit ca locul de nastere al poetului.
D-1 loan Scurtu in studiul sal Eminescu's Leben und Pro-
saschriften" (Leipzig 1903 pag. 13) spune : «Adevaratul loc al
nasteril treble sa fie Dumbraveni, satul in care odinioara tatal
Jul Eminescu trala ca administrator al hoerulul Bale, interne-
indu-se, cum se vede pe relatiunile de mai sus.
Cola ce ne face sa respingem hotarit toate aceste afirmarl
sint urmatoarele intimpinarl :
1) Trebue sa luau] in privire faptul ca acel Memoriu" contine multe
inexactitati ,ba chiar §i unele relatiunl absolut fal§e.
 Locul uncle s-a nascut Eminescu 317

1) NicI uu act, nici o insemnare nu intareste nasterea poe-

tului in Dumbraveni.
2) Niel tatal poetillui, nici mama luicel mai in drept a
sti locul de nastere al fiulul for nicI udele poetulul, precurn
nicI poetul insusi, nu au spus vr-odata ca Durnbeavenii ar fi
locul natal.
3) Sa presupunem pentru moment, ea poetul s-a nascut la
Dumbraveni. Slim acum sigur ca poetul a Post botezat la Bo-
tosani. Dar la Botosani parintil poetulul si au cumparat case,
dupa ce au cumparat tnosia Ipotesti, situata in apopierea oa-
sultg, care mosie si ea a fosi cumparata in urma parasirel Dum-
bravenilor. Deei putea sa traga in gazda la cineva strain, fie si
o ruda, pentru capriciul de a boteza copilul la oras? Si sa se
noteze dumul indelungat de la Dumbraveni pana la Botosani,
care e indoit ca eel de la Ipotestl la oras, si aceasta pe gerul
Irri Ianuarie. Dar se va aspunde ca parintil poetulul puteatit fi
gazduitI de Vasile Iurascu, bunieul de pe mama al poetului,
care aveaparmisecase la Botosani. Dar atunel putem ad-
mite ca parintil sa fi uitat amindoi, cu desavirsire, si dupa un
timp asa de scut, unde s.a nascut copilul, in contra cazurilor
obisnuite si dupa ce ati Mort un drum atat de lung si in niste
imprejurari exeeptionale ea acelea? Si mai ales cind se spune
despre fatal poetulul ea avea o memorie minunata ? Ar fi prea
ciudat sa se gaseasca vreunul .care sa sustie contrarul raspun-
sului nostru.
4) Cind s a nascut Eminescu, parintii Jul nu puteati fi in
Dumbraveni. Stir° sigur ca Gh. Erninovici a administ.rat Duni-
braverni pana la moartea bodrului proptietar Costache Bals
(Dumbravanu), care s-a intiinplat cu vre-un an inainte de nas-
terea Jul Etnineseu.
Dupa moartea luI Costache Bals, Erninovid ea intrat in
discordie cu Flurmuzachi, camardinerul hit Bals, si esind de la
rnosia Dornestii(?) din jud. Dorohoi si mai pe urma. cu ajutorul
de 1000 galbenT datI de maica Fevronia lura-seu (eumnata-sa) a
cumparat de veci, jurnatate din mqia Ipotegi, adiea vr-Ca. 40G
falei, in jud. Bolosani2. (Diverse ed. Saraga, p. 124).
D na Constanta de Dunca Schiau, povestind de botezul unuI
frate mai mare al poetulizI, al Jul George desigur 1) si care a
avut Joe probabil la Dumbraveni, spune ea se afla in doliu dup.
1) D-na de Dunca vorbqte de botezul Jul Mihail Etninescu. E o e-
roare ; tapt constatat de altminteri vi de d-1 loan Smirtu. Emiuescu se
nascu Mai tarziti, cum se stie, in iarna anulul 1819. In timpul acela clna
de Dunce spune ca avea 4-5 anT, den prea mica pentru a putea tine
minty. care e copilul botezat. Mel spune apol ea a uitat sg, dee name eopi-
lulu! cind Ia botezat, ca ommele 1-a pliant de la altiT", eon ce dovede§te
qi mai milt ea nu putea sfi, tie minte care anume era copilul botezat de ea
§i Muti (Dimitrie Bal§). Ira fi confundat desigur pe Mibal en George, ne-
putind fi vorba in timpul aratat, decit de botezul Jul George Erninovicl
fratele mai mare al poetulut.
318 Radu Manoliu

moartea lul Cost. Bals. Botezul avusese loc in 21 Mai 1849.

Deci Bals murise inainte de aceasta data 1). Ca Eminovici cum-
parase chiar in cursul anului 1840 mosia Ipotesti, e mai mutt
de cat sigur, caci atunci s-ar exclude categoric posibilitatea na s-
terei lu! Eminescu in Ipotesti 2).
D-1 Cornelia Botez, intr-un articol «Uncle s-a nascut Erni-
nescu, 8), in care estabilesteD cateva neexactitati, (vezi Popescu-
Colibasi loc. cit.), ne dA intre allele o importanta relatiune :
....«M-ani decis a intreprindezice d-1 Botezeti insu-ml
cercetarI spre a stabili in mod neindoios care versiune e ade-
varata (Ipotesti, Botosani sat Dumbraveni). Am intrebat oameni
batrini din Dumbraveni si am constatat ca Eminescu nici nu
era nascut in limtul ceind familia vietuia in Dumbraveni. Poetul
Eminescu este chiar necunoscut acestor batrini, care n -au cu.
noscut decit pe fratil mai marl al acestuia, nascuti in Durnbra-
venip. Pana aci sint in perfect acord cu d-1 Corneliu Botez..
Asa dar in casa despre care vorbeste d-1 N. N. Ciornei «din
ograda curter boeresti» s-at nascut fratii mai marl al poetului.
Cat priveste marturisirea a celui mosneag din Dumbraveni care
a purtat in brate pe Mihai acela cu capu mare", nu e decal
o pura nascocire, sat o confundare. Caracterizarea poetulul,
grosolana si tendentioasa, ne intareste mai ales banuiala ca e
o iscodire. Se poate sa fi cunoscut pe fratil mai marl al
poetulul, sa-1 fi purtat pe acestia in brate, se poate chiar sa fi
cunoscut si pe Mihal, cad acesta a putut merge nu numal in
Ipotesti, ci si in Dumbraveni 4) dar aceasta e o dovada ca Emi-
nescu s-a nascut in Dumbraveni ?... Dar sa presupunem ca acel
mosneag ar zice ca tine minte ca Eminescu s-a nascut in Dum-
braveni, dar oare putein admite ca acest mosneag sa stie lucrul
acesta ai... familia intreaga a poetulul sa nu stie nimic ?
Trebue apoi sa mai observam ceva. Noi am luat cores
pondenta d-lui Ciornei, asa cum ni se prezinta ea, presupunind
ca d-sa a controlat ceia ce va fi auzit. Dar in acea corespon-
denta se spunea o multime de lucruri care trecean peste mar-

1) Din artic. Geneza primelor versuri ale luT Eminescu" de Victor

Eminescu publicat in rev. Mih. Eminescu" IasT, an. I (1904) No. 6 reesa
ea boerul Bals Dumbraveanu traia Inca pe timpul copilarieT poetului, ceea
ce e neverosimi].
2) In interes biografic, ar fi blue sa se stie exact cit timp Gh. Emi-
novici a fort administrator al Dumbravenilor si clad a luat Ipotestii ca
proprietate.
3) In rev. Mihail Eminescu" an. si nr. cit.; articol reprodus iml pare
dupa N-rul festival al rev. Atheneul din BotosanI, aparut in Iulie 1902,
cu ocazia inaugurareT bustuluT de la Dumbraveni al poetului.
4) VezI articolul d -lui V. Eminescu din revista Mihail Eminescu" an.
si nr. cit.D-1 Joan Scurtu In citatul studio (p. 14) aminteste nuina! Ipo-
testiT ca leagan al copilariel poetului.
 Locul unde s-a nascut Eminescu 319

ginele naivitatel... fireste, cum se obisnueste a se da informatil

urgente ziarelor, lucruri care pun In indoiala putinta unul control
i sa se observe ca d-1 coresp. nu face nicl o rezerva relativ
la bogatele d-sale informatiunl. Sal eredem dar pe cuvint...
Din cele expuse paca aci, rezulta a Eminescu nu s-a
nascut In Dumbraveni. Cu aceasta problema noastra s-a sim-
plificat in parte. Intr-unul din numerile viitoare ale acestei re-
viste vol cauta sa stabilesc care din cele doua localitati (Ipotesti
sail Masan!) este locul de nastere al poetulu!.
Nadu Ma Roliu
 Gura ma'alalei

entru ca sa nu se strecoare vre-un ctnaala-

entendu), de acela trebue sa va atrag a-
tentia ca de si suntem pe crnaala-urile,
Dimarel; nu am IntemeTatul Bind de a ma
indeletnici cu .zmaala-riaD, nici sa va pro-
pun constituirea vre-uneT societatl pe ac-
tiunT pentru fabricarea sirmel necesare la qmaala-
cofurile, cucoanelor care ies acum Tar la mods. M'am
ocupat de maala si daca 1-am zmuls nn h este ca sa
fac pontul maalalel, ca multe ponturl mi-a maT facut
si maalaua mie.
*
* *
Ne propunem a face citeva bagari de sama asupra unel
partl din poporatiunea roinaneasca, si anume asupra une1 parti
din patura conducatoare, si cea mijlocie care alcAtueste la not
cela ce se chtarna clume bunaD Din pricina ca pe marginea ba-
trinului Danubiu, pe aceste paminturl bine-cuvintate de natura
a fost usor de trait, oamenii nu s-ad deprins a pretui vremea,
si de acela se cascii gura la nol asst de mult, ca nicAerl intr-alts
parte. Acest cascat de gura e intovarasit cu politica, cu jocul
de carti si cu maalagisme. Dan energiele acestea ar fi fost in-
trebuintate intr-ally directie, unde nu ar fi ajuns tara roma
neasca E gat de dat o definitiune care sa euprinda toate no-
tele de capatuire maT ales ale unul cuvint asa de gingas ca
acela de.... maala.
Maalaua de care ma ocup en, nu este acea parte asazata
la margin& orasului, si deci maalagiii nu sint loeuitorii acelor
parts, ci etl ii cuprind sub acest nume pe eel din centrul lnT ;
insa caracteristica lor e urmatoarea : In loc sa mearga pe calea
dreapta in toate naanifcstarile vietil lor, se abat de la aceasta
cale, pentru a apnea pe drumul sirimb. El nsT cats de nevoile
lor, de pacatele lor, ci se ocnpa de nevoile, de pacatele altora :
slut maalagiT. Si ar aVea atitea nevol, atitea pacate...
 Gura ma'alalel 321

E indestulator sa le amintesc acele geniale fraze din Sur

L'Eau" de Guy de Maupassant, cind arata ce ridicola fiinta e
omul: E de Nuns de a compune o galerie caraghioazd, ca sä
facT sa Odd si on mort, luind eel zece din primil trecatori, pu-
nindu-1 in sir si fotografiindu-T, cu taliile neegale, picioarele prea
lung! sau prea scurte, corpurile for prea grase sau prea slabe,
fetele rosil sari palide, cu barbs sari spini, aerul surizator sad
serios--exemple de maalagil, slava DomnuluT !
Dace voiti un prim exemplu de maalagia sunt... et. Cite
nevol, cite pacate n-oi fi avind, Dumnezeil stie, si-n loc sa ma
ocup de ele, caul sa va amt o parte din prapastia societatel
noastre.... Gura maalaleT, care e mare, e nesfirsita, e un abiz,
din care tine cade, cu grew, foarte cu greti, va putea esi.
Maalagiul putin se intereseaza de cela ce se intimpla in
casa luT, la masa lug ; el are ceva mai de same de stiut, alt-
ceva care it preocupa... totdeauna altii. De altil se tine ; pentru
altil se imbraca ; pentru altiT sa preumbla, si cind zic pentru
altii, sa nu credeti cumva ca maalagiul o face din vre-un sim-
timint altruist; nu, ci imboldul este egoismul, dus la paroxismu...
multamirea rautatei, desartaciunel sale.
Vol !Asa insa speculatiunile la o parte si vol cerceta tipu-
rile de maalagiti.
** *
Mahalagiul moralizator.
La o berarie era la o masa on psalt, cucoana d-sale si un
at treilea, prietenul case!, care facea o curte foarte staruitoare
cucoanel psaltulul. La o alts masa era bras' Run menage a
trois», si ca de obicel intre cucoana si prietenul easel se schim-
bad aratari foarte vil si vazute de simpatie.
Psaltul care observa ce se petrecea la masa invecinata,
habar n-avea de ce se petrecea In masa MT. Foarte bucuros, imi
facea din ochi, atragindu-ml luarea aminte asupra celor ce se
desflisuraii acolo. Onorabilul vedea manoperile, chel eel de-al
treilea era un militar, de la masa invecinata, Yi habar n-avea
de manoperile,si eel de la masa lui era militar, -de la masa
lui, din casa lul.
Mahalagiul face polilicti. D-1 I. L. Caragiale in g Momente,
ue infatisaza.1) pe un cetatan Nae, care desbate in gura mare
situatiunea, colindind berariile pe la unu dupa mezul noptel. in
mintea lui se amesteca frazele invatate pe de rost din o parte
din presa noastrd: «Care slit dunineata de cite ori am spus et,
ca o sa se infunde odata cu cheltuelile nebunestl care pet pen-
tru ca sa zic ca in nici o tarn no s-a mai iutimplat, pentru ca
sa vie si sa zits la un moment: nu mai On drept ea sa ma
impruniut far& voia dutnitale ! Care atunei insemneaza ca nu
1) Momente, I. L. Caragiale. Situatiunea
3
322 Grigore L. Trancu

mai esti indipendent aid la tine acasa, dupa ce ti-ai varsat

singele ca sa ajungem pentru ca sa aiba fortificatie si sa. putt
zice, la un moment dat : pans aid! nu permit!'
In acest, timp nevasta sa e in durerile faceel. La dinsul
acasa doctor, moasa, nevasta bolnava si el discutind politica
pe la berarir, zareste de- odata, la lumina zorilor o damn intr-o
birja. Nae incepe a striga:
Madam' Ionescu! Coana moasa ! Madam' Tonescu!
0 intreaba daca acasa la el s-'a ter'ninat, si la raspunsuL
linistitor al moasel, cetateanu! Nae exclama :
(cSa mergem la simigerie, sa luam niste covrigl calzi»,
si continua tiradele politiee: (40 tiranie ca in Rusia. nu mai
merge, ma-ratelegl, ronstitutia, care aceia ce vezi ea se petrice
nu pots pentru ca)...
Mahalagiul, vrea sit gie cum e in casa altora.
Odaile de la etajul al treilea sunt in foe ; scara e si ea
aplinsa si arde trasnind si plesnind cu flararl marl.
Madam' Ramolescu si sotul d.sale snnt disperatl. Cum sa
se scoboare?
Luerusoarele mele! Val de mine! Tipft madam Ramo-
lescu intr-una.
Ce lucrusoare! exclama furios domnu Ramolescu... De
lucrusoare e vorba acorn, sa scaparn not... da uite ca nu mai
yin pompieril.
to acel mina se and trimbitele pempierilor, care eras in
intirzieremare minune nuinai cu o jumatate de ore.
Sintem scapatl, Mandico!
Da cum as ne dam jos ?
0 sa ne puna scara!
Fumul in odae se faces din ce in ce mai gros, ochil celor
dot sop se impainjenese.
Jos se strinse o multime de lure.
Curaj! strigaii unit, uite o sa puns scara... euraj !
Mandico drags, da-te jos to intal, zise d 1 Ramolescu,
dupa ce pompieril asezard scarile.
Hal cucoana, striga un pompier, care se urcase sus.
Nu, da-te tu, Ramolescule!
Eu-s barbat!
EI si!
Da-le jos, muere, ca ardem aici ca soared!....
Dobitocul! Vreat sa ma daa jos cea din urma... Sa am
timp sa ma uit bine pe fereastra Ioveascal, de la etajul L.. Se
tot Janda ca are un pat de nur, pe care a dat 200 de lei....
atom e momentu'l' sa vedem, (Ian e adevarat, ori.nu.....Nu stil
ce mincinoasi e!1).
1) Lica de la ziarul Tara. Arenturile dlu1 Tquase. -Scene de mahala.
Femeie eurioasa..
 Gura ma'alalei 323

CA ocupatia cea mai placuta a maalagiulul este de a se ocupa

de altil, poate n-ar fi nimie ; dar din cauza ca maalaua n-are
premise indestulatoare in rationarnentele sale, trage concluzil
false, si din cauza aceasta usor atiuge renumele cuiva, si de
aceia gura maalalel a fost otrava cea mai puternica a multor
existentl linistite. Maalaua isi formeaza premisele din aratarile
din afara, din coa ce vede :
Vede i'orb!nd un baler cu o fats, intimplator poate; con-
cluzia maalalel... se .insoara baletul. 0 femele maritata a vorbit
cu cineva pe strada; concluzia.... vaT de capul barbatului... 5i
tot asa maalaua trage concluziT, data o femele e prietena buna
cu alta, dacA" o femele n-are nisi o prietena, daca sunt doT prie-
tenT intimi, sau data cineva e solitar, etC., etc.
Iata o intimplare care pune in evidenta mo-1-1 cum maalaua
is( formuleaza opiniile :
Eram la o serata. Un prieten care aduse Intr-o cutie ro-
tunda citeva boniboane, dupa terminarea bomboanelor, ca sa se
joace, imi zvirie cutia dintr-un capat at saionului in celalt capat
unde ma aflam, asa ca curia a trecut pe sub picioarele dantui-
torilor, intre care era si o domnisoara, o victims a maalalel.
El bine, a doua zi sa stia in tot orasul ca d-ra X se pudreaza
atita, incit vine la bal cu cutia de pudra in buzunar si, ca do-
vada, e ca la serata, i-a cazut din buzunar o cutie mare de pudra.
Am vazut cu odhil mel, soro !
Maalaua nu se margineste la nararea faptelor asa cum s -au
intimplat, gura maalalel ist trece noutatea dintr-una intr-alta si
cauta sa sporiasea lucrurile cit tnal mutt, pentru ca convorbirea
sa devie cit mai atragatoare. Fie-care cauta sa impodobiasca
vorba rea, pentru ca M-me X sa se intereseze mai mutt; sa
faca maT mull haz. Va spune inlamil pe socoteala cuiva, pe
sama unel nenorocirl din viata cuiva, pentru ca M-me X sa
zimbeasca si sa spue : Corn me vous etes amusant.
Ce adevarate sint versurile lul Casimir Delavigue :
Plus une caomnie est difficile a croire,
Plus pour la retenir les sots ont de memoire".

In dorinta de a avea cit mai mite subiecte de convorbire

si indeletniciri, maalaua e doritoare de intimplari: logodne,
nunti, nasteri, botezuri, despartenil... mai cu sarna acesle din urina,
pentru a avea ce sa desbata, sa cerceteze, si salt dele hotarirea :
Tot orasul colinda,
Treera si viutura,
Loc, casul.a nu !Asa,
Peste tot s-amesteca.
324 Grigore L. Trancu

Stia orT ce s-a facut,

Si cite nil s-a-ntimplat :
Care rand s-a fost nascut,
Cind aia s-a maritat,
Cind vre-o puica a ouat ;
Purta vorba peste tot
Si schimba cum iT venia,
Soti, prieteni dezbina.
AzI se saruta in bot
Si pIezis is! da la 'coate ;
Mine ocaria pe toate.
Intepa ca o lanteta,
Can vespe costeliva,
Val de om! ca o gazeta
De lirnbuta guraliva 1).

Putin o intereseaza pe maala de-t1 va fi 'bine sate ran; ea

a fnst multarnita... a avut prilej de vorba. CredetT ca se finis-
teste ? Daca esti insurat ar vrea sa te despartl, pentru ca sa
alba do ce vorbi, sa cerceteze, sa stie din ce pricing s-a intim-
plat lucrul ? Cine -1 de via. ? Si cum a fost ? Si re a fost ?
ce o sa fie ? Si ce-a facut ? i ce-o sa fats ? Dumnezeii te stie
ce sfinte iluzil ti-a1 ingropat, ce motive intime fat pe un biet
om sag pe o biata feineie stt currne o casnicie, sa jartfiasca li-
n4tea vietil si le droit de l'enfant". Maalaua insa. bilge con-
cluzit din ce vede, din ce aude. Fi-care isi da parerea 1111 si
cauta sa razbata aceasta were oricit de caraghioaza ar fi,
pentru ca a doua zi, cind isT va invirti tigara si va sorbi din
cafeluta neagra, sa spuie comaalagiulul sati... nu-t1 spuneam
eu ?" Si data, dupa ce te despartf, to insorl de-a doua oars, ce
fericita-I maalaua Laatul conversatiel find mai lung : prima
!

casatorie, despartenia, a doua casatorie cu amaruntele cele

mai de gust!
* *

In toate manifestarile omenestt, maalaua urmareste pe in-

divid de a proape, clasindu-1 faptele, si punindu-le etichete. Cer-
cetatoare neadormita a intregel tale vietT, te urmareste pas cu
pas, clips cu clips. Daca gura maalalel n-ar fi asa de mare, asa
de desclaisa, al putea sa iel pe fiecare maalagia in parte, sad
convingi ca cela ce crede el e fats, sa 1-o dovedestl. Dar vorba
Jul zboara intocmat ca penele azvirlite pe cimp, si tot asa va
fi de grew sa astupi gura lumef, ("It ar fi de gred sa stringi
penele imprastiate de vint.

1) Din Un tnueror qi o femee" de Heliade I. Radulescu.

 (aura ma'alale! 325

Al. Dumas spunea

Le cancans sont comme les champignous : on ne suit
jatnais qui les Plante, mais la oil it in. pousse iin, it en pousse mille.
Deux tiers de calomnie et un tiers de medisance, voila
en general de quoi se composent les cancans".
Exagerarea maalalei, cleveteala eT se preface adesa intr-o
infanta calomnie ; cad prin cuvintele rostite, se prepun asupra
until individ fapte care, de-ar fi adevarate ar supune pe presu-
pusul la pedepse, sag macar la ura orl dispretul cetatenilor.
Calomnia e condamnata si de morale si de drept, conform
Codulut Penal. Calomnia e si o minciuna si un furl : Minciuna,
pentru ca se Anna cela ce se stie ca nu e adevarat ; flirt pen-
tru ca se fura renumele cuiva cite-odata se trage folos din
acest fapt. Calomnia e mai grava si de cit furtul, pentru ca
furul Sint iea lucrurt pe care le pot cistiga; insti e greg sa re-
'dobindestl cela ce tl rapeste calomniatorul... renumele eel bun.
Ma pot pazi cu heat si incuetori de hot!; dar cum ma pot pazi
de calomniator ?Stilt indata plerderea ce ml-a facut-o hotul; dar
adeseorl tirzig aflu ca. de mull calomniatorul a atins onoarea
mea inaintea altora. (Furul si caloinniatorul, parabole dupe. Stern).
Cea mai buna definitie data calomniei este revarsarea lut
Don Basilio din . Le Barbier de Seville: Nu exista o Mutate,
o grozavie, sag o povestire absurda, pe care cu putina dihacie
sa n-o pots trece until pierde-vara dintr-un oras mare. De vreT
sa calomniezT, aruncl un zvon uso, care sä atinga numal pa -
mintulca o rindunica in apropierea une! furtuni. Pianissimo
zvonul murmura, trece repede si, in fuga lui, lasa pe urma-T sa-
geata otravitoare. Ea e culeasa de gura cuiva si, piano, piano,
aceasta cu clibgcie ti-o aluneea in ureche. Si asa raul este gala
facut ; el incolteste, se tiraste si trece rinjorzando din gura in
gura, pans la infinit ; apol, de-odata, nici nu stiT cum, vezl Ca-
lomnia cum se inalta, vide, crWe §i se meirege vazind cu ochil.
Acum, ea se azvirle cu funie, isl iea zborui, si In virtejul eT, nu
asculta de nimic, zmulge, muge,Ve §i ajunge insfirsit, multamita
ceruluT, un strigat general, un crescendo public, un cor uni-
versal de ura si de osinda.
«Si tine ar mai putea sa i se mat Impotriveasca acum ?)
Aceasta ruinunata descriere a lul Beaumarchais a lost sin-
tetizata prin zicatoarea proverbiala : «Calomniez, calomniez; it
en restera toujours quelque chose >. Aceasta zicatoare chiar
inainte de Beaumarchais tusese formulate de Bacon.
In toate timpurile calomnia a fost hide. La Roma calom-
niatorul era infierat pe frunte eu litera K; de acolo Integrae
frontis homo", frunte senina. In pravila lul Vasile Lupu si MAO
Basarab se prevede ca cuvintul eel de sudalma ma! rag intarita
pe on) decit cind 1-af bate cu un tolag si celui ce sudula prin
scrisorl i se tala capul. (Pravila Vasile Lupu V. Pentru eel ce
suduTesc si ocarase pe nestire cu scrisoarea). Pentru ca vorbim
326 Grigore L. Trancu
de aceasta pravila, trebue sa mentionam ca vrednic de cunoscut
inferioritatea in care era privita femela eBocetele femeIeI si
tipetele ce s and din casa nu vor putea arata vrajmasia barba-
tutu!. (Aceasta ca pricina de despartenie). Poate sa indrepteze
si sa certe barbatul pe inuiare-s1 pe lucru adevarat si pe drep-
tate, Tara nu cu inselaclune si fara de eale si Inca sa o bats si
cind va fi cu vina, dupa deals ce va fi facut si atunci cu ma-
sura, sd nu prea o treaca, cu blindeV., Tar nu cu vrajmasie,
fara vina si fara isprava, Barba tul .poate sa-si bats mulerea cu
masura pentru vina el, macar de-ar avea sizapis sa no bats.
Des1 va bate muerea cu pumnul sad cu palma, nu se chlama
ca este cu vrajmasie asupra eT, de o ar bate cit de mutt si de des ".
Aceastd legluire de la 1646 printr-o dispozitje, primeste ca
scuza, foamea si nevola. eCela ce de mare saracie va fura, Tar
nu de mutt, ci numal cit va minca si cit se va imbraca, aceasta
sa se Terte ; Tar de vor vrea, sal certe mat putin, Tar nu ca pe,
un fur, pentru ca se chlama au furat de nevoTe3., asemanindu-se
ast-fel cu hotarirea presedintelui Magnaud de la Chateau Thirry
de la 4 Marti& 1898, care achita pe o femele care furase o
pine pentru a linisti foamea eT si a copilasuluT el, cad nu min-
casera de 36 ore. Legluirea Jul Vasile Lupu, asa de inaintata,
este barbara in ceia ce priveste situatiunea femelel in societate.
Dupa descrierea unul tabloil a pictorulul grec Appeles, o
victima a calomnie!, Tata cum Rafael intr-un desemn expos la
Louvre, infatisaza calomnia :
Increderea oarba infatisata prin Midas regele cu urechile
fungi, este asezata pe un tron de marmora ; figura sa arata in-
dobitocirea si cruda multamire a unul tiran grabit ss culeaga
piffle. In mina stinga tine sceptrul regal si dreapta o intinde
spre Calomnie. Alaturea de el sunt asezate doua consiliere in-
time : la dreapta, Nestiinta personificata printr-o femele a caret
fata pastreaza un rest de frumusete, dar a Orel ingrasare prea
timpurie, tradeaza aplecarl grosolane. La stinga, Banuiala, o
femele pands si plictisita care murmurs cuvinte amagitoare.
La picloarele tronulul Invidia. [In batrin, cu privirea chin-
MO, en fata palida si sfrijita, acest trist personaj chlama cu
privirea sa plezisd calomnia. Aceasta inainteaza, tirind cu o mina
victima si prezentind monarhului timpit, cealalta mina, armata
cu o tortie, cri o stralucire prevestitoare de nenorocire. Doua
femel in tovarasesc calomnia si l impartasesc ingrijirile tor: Perfidia
si Frauda. Sustinuta de asa ajutoare, Calomnia se infatisaza
indrazneata inaintea tronulul regal. Nenorocitul pe care il title
de par, got, intinde minele spre cer, pentru a-s1 arata nevino-
vatia. La o indepartare se arata Uinta, sub. infatisarea unel
femeT batrine, plinse, imbracala cu haine lung! de dolid, privind
cu.spaIma la Dreptate, care inaiiiteaza in urma el, stralucitoare,
frumoasa, de o veclnica tinereta, si deschizind bratele sale
nevinovatieT.
 Gura ma'alalei 82?

Tot dupa insuflarea tabloului lui Appeles, Botticelli a fa..

cut si el tabloul modern al Calomniei.
Intr-un ziar ilustrat, relativ la calomniile aduse lui Krupp,
acesta era reprezintat cu un oin cu mina la ochT, Tar corpni
sat era mincat de serpi care misunad intro pinza de paianjen
ce se anise cu -pTelea corpului si earl mincati, mincat din corp
pans ajungeat la initna.
Numele rat, calomnia, e cea mai cumplita army cu care
se poate lovi in eineva : se zice, dupa un apolog ca un quaker
trecind pe un drum, un tine musca pe calul sat de piclor, cela
ce a facut pe calaret sa se scoboare, si sa spuna foarte rece
cinelui : Nu port arme niciodala, uu umor ; dar am sa-ti lac
mime MO". Atuncl zarind oamenii care lucrat pa. aproape striga ;
SAHLI! Cinele-i turbat !".
Intr-un moment cinele fu omorit.

* *

Gura makalaleY e nesincera, e fatarnicei.

Ce ne-ar putea reda mat bine fatarnicia mahalalel decit
Five O'clork" la M-me Piscopesco, in impoclobitele saloane
Louis XV din hotel Fiscopesco. M-me Mandica Piscopesco a ca-
re% servicift de teal in argint poarta coroana de eonte deasupra
monograiniel E. P. Esmeralde Piscopesco: sä intrece cu sora el
Tincuta in intrebarile adresate d-lui Caragialesa zicem eh el
era vizitatorul de la five o-clocknenorocitul-----intrebarl care
toate se invirtiat in jurul Mitel Protopopescu, data at vazut-o
la circ, cu ce palarie era ? Cu palaria mare bleu gendarme? cu
panglici vieux roze ? Era en barbatu sat Protopopesen ? Nu era
cu Haralarnbina ma-sa ? A venit tine -va in loja la dle ? Mitica,
Allied Lefterescu locotenentul era ? Dar pe Lefterescu 1-al va-
zut ? Era in stal ling? loja el ? AT inteles acum pontul isi zic
cele doua. surorT.
De odata o trasura inchisa trage la scary si Tincuta ex-
clama : Ea !
Mandica.Vez1 ce obraznica e !
Feclorul antinta pe Madam Protopopesco.
Mandica se face rosie, Tincuta vinata ; Madam Mita Pro -
topopesco apare, uirnitoare de frumusete si de toaleta, ca tot-
deauna, purtind palaria bleu gendarme. Cele treT dame se sa-
rut& foarte prietineste.
Un alt exemplar de maalagioaice ne da d-1 Ranette In
versurile sale') :

1) Furnica.
328 Grigore. L. Trancu
Jour Axe.
Jour fixe la doamna nu stiu care
Vorbesc de toate si de tots
Vorbesc de mobil . . . pericol mare
Pentru nefericitil sots.
Vorbesc de-odatti cite patru
Nu spun ce ad de spus pe rind
Vorbesc de mode, baluri, teatru
Cum naiba sor fi 'ntele.gind ?
Dar convorbirea s-animeazd
Si se transforms -n balamuc.
Cind doamna gazdd abordeazd
Afacerea Madam Papue.
Ah quel scandale, ma chore !
Rusine !
A prins-o son mari-ntr-un hal . .
Vraiment, a prins-o ? Si cu tine ?
',Avec un type din tribunal.
Eu n-am s o mai pritnesc !
Mi-e si1P!
Moi, je lui ferme la porte in nas !
Une creature asa de vild !
Et les details soot ri cocasses !
Insa pe cind se povesteste
Acest picantrnonden bucluc
D-odata-n usa se iveste
Chtar dinsa ! afar M-me Papuc !
Ah, ce surpriza lEst[ sarmanta !
Don-tmage ca to vedem cam rar !
0 toaletd. epatanta !
Cherie ne eclipsezi ! Un far !
*i fie-care vrea -mai lute
Sa-1 adreseze un compliment.
Sa-1 stranga mina, s-o sarute . . .
0 cenduTosator moment !
Quoi de nouveau ? 0 intreabd toate
Madam Peptic incepe : Chores
A prins-o pe Zoe !Cum se poate ?
Avec ?Avec un (Ater.
Recunosc ca este o deosebire in privinta intensitdtel to-
nulul si a diferitelor nuance cu care melodia (pans se invechesie
si dee nu mai place) 6 cintdtd. Inocent si fora intentil role, ist sop -
tesc in ureche doua zise prietene mici cancanurl auzite.
Cu mai multa mutate ist lass cucoana Zamfirita tingirea
cu serbet pe foc, ca sa se clued lute la prietena de poste drum,
si -1 spule ca vecina sa a primit cam de vreo jumdtate ord.
 Gura rna'alalel 329

obicinuita vizita a dlui sad d-net cutare. Bolnava pana la case

de invidie si Mutate, va iFtorisi fara osteneala o alta, mica in-
famie inventata, stiind ca in curind o va auzi eolportata de lu-
mea intreaga.
Si aim!' moralminte nelecuibilf sunt acel murdarl la suflet
care slujindu-se de' ara inca nepedepsita de legeanonima-
tuldue pana la culme buruiana otravitoare a sufletulufin-
sultacalomnia, marca sufletelor josnice.
In modul cum e impresionat fie -care din gura maalalel
sint faasi nuante. Unul e omorit, altul e umplut de mahnire
si desgust; pentru unit calomnia e neinlaturabila. Hamlet spune
Fil rere ca gbiata §i alba ea zapada, de calomnie nu vei sc.apa ;
iar altul se mingle eu gindul ca gura lamet numai pa mintul
o astupa." si altuia nut pasa cad repeta einic :

«Frunza verde loboda

«Gura lumel sloboda).

Aceasta insa nu trebute sa dna la ceelalla margine, adieu

la dispretul deplin al opinia publice. Dar opinia sandtoasa care
merge pe cale dreapta, nu se abate, nu se preface in gura
maalalel.
Gura maalalel e datorita in mare parte lipsel de cultura
de 1a noi, lipsel de citit.
Dupe cum stomahul are necontenit nevole de minearl ra-
coritoare, asa §i creerul cere intarire prin noutat.l. Spiritul ca
si stomahul e laeJrn, flamind, e o hidrocarburd nesaturata de...
noutati. Aceasta foame, in loc sa fie astimpaata cu desbaterl
de ordin inalt... abate eatra maalagisme ; in Joe sa se citeasca
literatura serioasa din literatura straina sau nationals, care in
treacat fie zis e aproape necunoseuta ; high-liful nostru, se im-
beta cu Frou-Frou si cu Fin de &Me.-
La teatru, aceeasf scoala a lumei. Se gusta mull Hapuri
miraculoase si Drama din Belgrad. In ceia ea priveste artele
frumoase : Singuele tablourl pe care majoritatea societatei
noastre le cumpara, le are in casa §i le admira, sunt damele de
pica sau 'antii de curia.
Dar din cauza ca spiritul barbatilor si at femeilor din so-
cietatea noastra este hranit cu maalagisme in literatura, con-
vorbirf, arta, ce valoare educativa asupra tinerelor generatif
mai pot avea aceste spirite ? E o valoare negative... le strica
mai mull. Cad O. nu uitam ea M -me Papuc Si M -rne Piscopesco
sint educatoarele tut lend descis de Caragiale in «Vizita»,
lonel care varsa marina de cafea, varsa spirtul, bate doba in
urechile musafirilo, du jos servitoarea cu tava, hate cu sabia
330 Grigore L. Trancu
pe mamica peste obraz, fumeazd, versa cbeseaua de dulceata
in sosonil musafirilor, iar mamica spune musafirulul :
Scuina-1, sa nu mil deochi !
Si n-ar fi nimic, dud Ionel n'ar fi viitorul conducator a
acestel tars, deputat, senator... ministru chiar.
Femeia in societatea noastra in -toe sA-si indeplineasca
rolul el social de mama cetacean si femeiecetatean crescind
copiil cu povestl din istoria neamulul nostru, amestecind cu
cinteee si lacrimT duloasa el povestire, pentru a-T sdpa in minte
un ideal national ; in loc de a forma constiinta publica, a o
prepara pentru marele rol social ce trebuie sa joace ea judeca-
tor suprem, dupa cum opinia publica era formata sub scutul
femeei in vestitele saloane din veacul al XVII si XVIII, se pre-
fae unele in papusl moderne scoase din cutiile marandelor
de mode din Paris, adunindu-se la five-o'clock-uri, formind ta-
rimul prielnic pe care se prinde burniana gurel maalalel, tar
barbatit ne avind ceva mal bun de facut in acest limp, joaca
cartile.
5i cind ne gindim ca se fac intruniri in care politicianiT
insira la fraze sforaitoare asupra starei morale si intelectuale a
taranulul roman; si nu stia data nu de la taranul roman ire-
bale sa luam exemplu de educatie morals familiars si cetate-
neasca, dupa cum din sinul for indeplinim rindurile unel clase
diriguitoare istovite niaterialiceste, istovita moraliceste.
Isus Christos una din victimile calomniel propavaduia dra-
gostea. Iata. cum Tolstoi, una din cele mal marl figuri ale isto-
Het contimporane a caret inriurire pluteste asupra poporului
rus, in marea miscare socials de astral, aplica dragostea in re-
latiunile de la oin la om : (Tot raul provine de acolo ca oamenii
cred ea exists situatil care invoesc de a te purta cu aproapele
tan Cara dragoste : acele situatiunt nu exists. Te poti purta fsra
ea cu lucrurile neinsufietite ; sa dal arboril jos, sa fact caramizi,
sa bati scindurl taxa. dragoste ; dar cu oamenii nu te potl purta
fdra ea, dupa cum e peste putinta de a te apropia lard bagare
de sama de albine. Daca te-al purta cu ele in mod nebagator de
sama, le-al face nu for si tie totodata. Tot asa cu fiintele
omenestl, si nu poate fi altfel cad lubirea cdtre aproapele tan,
este legea fundamentala a vieteI omenestl. Este adevarat ca
omul nu poate fi silit sa lubeasca cum poate fi silit sa lucreze.
dar nu urtneaza aid ca, to pots conduce, fara dragoste, cdtre
semenil tat, mat ales cind le cerl ceva.)
Cu toate acestea s'ati propus si lubire obligatoare.
Paul Hervieux, in comisia de modificare a codulut civil
francez, a propus la art. 22, ca la articolul, sotil iii datoreaza
credinta, supunere si ajutor sd se adaugd. si iubire". Cad spune
P. Hervieux, ca e temelia fundamentala, e principiul contractu-
lui easatoria
 Gura ma'alalei 331

Continuum eu citatia din «Resurrection) de Tolstoi : Ne

simtind dragoste pentru aproape, trebule sa stal linistit, sa te
ocupi numaT _de tine, de obiectele ce te incunjoara, de tot ce
vrel, afara de ()amen/. Indata Ms ce-ti invoesti sa to porti cu
.

oatnenit, far) dragoste, cruzimea si barbaria nau marginT."

Imboldul faptelor noastre ar trebui sa fie dragostea catre
aproapele, si acum clad a-ti scapat de gura maalaleT vi; cer
iertare. Sa ma pedepsiti cu ort-ce : cu spinzuratoarea, cu arun-
carea in polobocul cu smoala, cu arderea pe rug, sa ma vedetl
ginerele tine! soacre acre, pentru greselile ce vol fi fault ; insa
sa nit aparatt de o singura pedeapsa, de gura maalalel.
6rigore Z. trancu
 Priveliti ;i datini populare in Moldova ')
(Urmare)

lard de acest eintee de irozi pe care 1-am

vdzut, SP, mdi afld tiparit de G. Dem. Teodo-
',.1"
rescu o varianta in colectia sa de Poesii po-
6, ;I; r pulare roma ne. Bucurestf, 1885, pag. 109, pe
) care ne spune cd a luat-o : Dupa manuscrip
I , t
tul comunicat PrefecturiT politiel din capitals in anul
1870 si 1879, de catra d-1 Lupoui, care venise de
peste Milcov cu o trupd de Vicleim, precum si de
D-nil Alex. H. Pavlidi si N. Corneliu, si tot D-sa ne
mal spune cd : una din aceste trupe pe cit tine miute, a fost
admisd la palat intr-o sard, reprezentind drama religioasa in a-
sistenta. M, S. Regelul ".
Iata cum era compus acel tacim de Irozi, si cum erad im-
bracate persoanele ce-1 compunead, dupa cum ne spune G. Dem.
Teodorescu :
lrod imparat, avind in cap o coroand cu sase colturi, o
tunica cdptuita si pe deasupra cu !Artie sad poleiala, mantie
lunga cu bland la git, centura si sable ; fusta scurta de mada-
palam alb, pe deasupra alta de tulpan, lucrata cu creturi ; o
pareche de tuzluct pans sus, ca sä nu sa vadd din fusta. Se va
incrunta si va pronunta fie ce cuvint eu asprime. Irod std con-
tinuu pe tron, se scoala la ocaziuni si putin se plimba, si apol
lardsi sede.
1) VezT Arhiva No. 5. Anul 1906.
 Privelisti si datinl populare in Moldova 333

Dot ingert, imbracati cu mantie ; in cap chivere cu doua

colturi, la spate cite doua aripi de carton, in mina cu sulite
poleite. El insotesc pe Irod, tinindu-I poalele mantle!.
Stratiot, ofiter al doilea dupes [rod, purtind acela§ costum,
in ally coloare, afar de coroana si mantie.
Cralul irodesc, avind acelas costurn, cu coroana de alto
forma si fiind insarcinat a conduce trupa, a regula cintarila, a
pastra ordinea si observa regulile
Trek Graf, purtind coroane craestl, sceptru oriental, sabil
si restul costumulul, insa mantlile de color! deosebite, si nu
toate de acelasi lungime.
Un cioban, cu caciula, saric6, opincl si restul costumulul
national.
Un Arap cu fes in cap ; imbracat cu o tunics ro§a strimta,
cusuta cu aur si cu minicele largi; salurI ; in mina un buzdu-
gan cu glob ; la briti cu hanger ; spoit negru pe obraz."
Jocul Irozilor se urmeaza Inca si astaz1 in Valahia, sub
denumirea de Vicleiin, precum si in alte tar! locuite de Romani,
ca : Transilvania, Bucovina, Basarabia '), Valahia din Mora-
via 2), Macedonia 3) etc.
(Urmeazd) reodor C. Durada

1) In Basarabia, tacimul Irozilor se alcatueste din: Irod imparat si

trey erg de la rasarit: Baltazar, Melihor si Ilinziu. Reprezentatiunea
cola! Irozilor, nu e de tit o preseurtare a textulul din manuscriptul Re-
gala pentru Irozi, pe care l'am publicat aicY.
2) In Valahia din Moravia, eel trey oral de la rasarit, Gaspar, Meli-
hor §i Baltazar, merg de colindeaza pa la case, Cu prilejul serbatorilor de
craciun. Gaspar intrebat ea tine este el, respunde : Eil suet eraiul Gaspar,
care adue tamie si smirna in semn de veeinica stapinire. Melihar asemene
spune, ca: adue aur, tamie si smirna in semn de veeinich stApinire, Balta-
zar respunde si el: Ed cunt emir' negru din tara Arapilor, care am va-
zut steoa ealatorind, si dupa dinsa ma grabese a ma duce In Vitleim.
Acest1 tear sint imbracati cu camase albe, incinsl en brie rosil si de OM
coloare, in mini avind buzdugane cu capetele poleite eu aur, iar Baltazar
are buzdugan en capatul poleit en argint; pe cap an chivere Impodobite cu
hirtie eolorata si poleita en aur si argint.
3) Reprezentatia Irozilor in limba romaneasca a Inceput In Macedo-
nia de vr'o riti -va ani.
Notes. Toate acestea le-am constatat la feta loculul In diferitele ca-
latoril ce am fa,'cut pe la Romania din tarT straine, care calatoriT multe
leam publicat.
 Din Filozofia Istoriei

ircumscrierea filosofie istoriel la cfactorit

Si rezultatul mersului istoricp pare a fi
neintreaga prin restringerea el; cad in fata
acestor factors se poate ridica o altd. prob-
lemd, tot de naturti. istorica : care-I ultima
intdrire stiintifica a lor; care-1 geneza si fundamentul
for filosofic, intrebarl de la raspunsul carora atirna
putinta insas1 a istoriel ca stiintd. Aceste chestiunl
cerind a ardta locul istoriel in clasificarea stiintelor
si totodata a-I intemela pe principii si concepte maT largi decit
de acelea numal de origins; istorica, nu fac alta de cit indrep-
tatesc, dat certificat de legitimatie, discipline) alungate de multi
dintre stiinta, fac filozofia el. Speculatiile dar, ce vor depdsi
cercul unel stiintI speciale, ca biologia, fizica, chimia, istoria, etc.
si vor cerceta fundamentul, geneza, filiatia acelel stiiny cu cele-
lalte, vor face filozofia acelel stiiny. Dn acest punct de vedere,
parerea d-lui A. D. Xenopol din introducerea la Principiile
fundamentale ale istorzet, ed. scriind aceasta carte nu am avut
in cuget a alcatui o filosofie a istoriel" etc. pare gresita, cad
atuncl cind to ocupi de terneliile stiintel tale, le cercetezi, cauti
a be aseza pe principii "And atuncl nevazute, spulberl banuiala
ca istoria nu-I stiintd, ce fac) alta, de nu filozofia acelel stiiny?
De acela observatia d-lul Ion S. Floru, facuta in studiul sAd
ConstitArea istoriei ca gtiinta'1), ca 4,1DI incipiile fundamentale
ale &ha Xenopol cunt o filozofie a istoriei, pare dreaptd.
1) Coiworbir1 literare No. 11; din 1901, pag. 1021.
 Din Filozofia Istoriel 335

Ca inchelete a introducerii vom spune dar ca filozofia is-

toriel nu se va ocupa numal de factorit qi de rezultatulmersului
istoric, ci si de valoarea for filozofice, pe care se va cladi sti-
inta istoria
Cercetind scrierile noastre de acest fel, concepute din punc-
tul de vedere al filozofiel istoriel, pe de o parte, numarul for
va parea foarte restrins, pe de alta, o continuitate genetics de
ideI nu exists, fapt ce va rasfringe asupra cereetaril noastre o
lipsa de legatura logica in firul desvoltarel el.
Lasam la o parte perioada de istoriografie romans inainte
de veacul ai 19-lea,' din care nu putem culege nimic pentru su-
biectul propus; cad intreaga activitate a scriitorilor se istoveste
in descrierea de intimplari, intrigf de curte, etc., infatisate
intr-o neconstiinta aproape deplina de taria postamentulul isto-
rid si a factorilor el hotaritorT. Din sec. XIX si papa azi, in-
cercarile de filozofia istoriel pe care le avem, at dour'. obirsiT :
a) nationala si b) stiintifica generals. Ce! dints!, Balcescul) d.
liajdeu2), ne daft conbideratil generale filozofice `asupra istoriel
din punct de vedere national ; eel' de al doilea d. forget in pre-
legerile sale universitare, dar maI ales in brosura «Conceptia
actuala a istoriei», si d. A. D. Xenopot in «Principille funda-
mentale» si diferite alto brosurl, intra direct in problemele de
filozofia istoriel, indemnatl de interesul larg al stiinter.
Sa ne octipam de eel dintai.
Balcescu, inainte de a intra in expunerea poemel sale isto-
rice lul Mihal Viteazu, face, ca o introducere, oare-care re-
Recta filozofice asupra istoriel, inriurite de un spirit religios
Crestinizmul, dup. dinsul, deschide portile unel noun vietl so-
ciale, bazata pe un principia launtrie, pe dezvoltarea absoluta
a cugetaril, a vcintel morale. Doctrina umanitara si duloasa a
Tut Crist, punind un not ideal lumet insetate de fratie si dreptate,
a contribuit foarte mull a conduce omenirea pe o tale, prin
care isl poate ajunge desavirsirea el absoluta, intregirea firel
sale dumnezeesti. Dace acest progres, desrhis in mod potential

1) Istoria luT M. Viteazu.

2) Istoria criticA.
336 Din Filozofia Istoriei

omenirel de catra religia crestina, avea-va vre-un hotar, mintea

omeneasca n-o poate spune.Evolutia istorica a onlenirei dar,
dupa Balcescu are de urmat si de indeplinit o menire zeiasca, im-
pusii noun, oamenilor, de mina lul Christos. Seriile de trans-
formarT prin care trece omenirea, spre a se apropia de tinta ar-
zator doritA a desavirsini morale dumnezeestl, este obiectul
propriti zis al istorieT. Fie-care natie in parte, dupe cum fie-care
molecule. dintrun organizm viii, trebue sa Linda asT indeplini
chemarea cereasca, si toate popoarele la un loc, privile ca o
totalitate unitara, inrudita si coherenta, sa alcatuiasca armonia
totulai. Aceasta conceptie teologico-metafizica a istoriel implica
in sine toate urmarile directil sale : in activitatea el, orice na-
tiune, ca si orl-ce om, are deplina libertate in alegerea mijloa-
celor, Tar scopul suprem al purtaril omenestl e osificat in morale
crestind : binele suprem. cNatiunea rowans, zice Balcescu, e o razd
razleata din restul omenirel. Indeplinitu-si-a poporul roman
menirea lul biblica ? Luptat-a pentru intemelerea si rdspindirea
legil luT D zet ? CacT nu trebule a ulta ca cu toata sfintenia
dreptului sea, asta.zI nu e destul ca o natie sail alba un loc
pe bar to lumel, sail sas1 reclame acest loc si libertatea sa in
numele suvenirilor istorice, pentru ca dreptul sau sa ajunga a
fi respectat si recunosdut de cele-lalte natif ; trebue tot-deodata
ca ea sa poata dovedi folosul ce-a adus si poate educe lumel ;
trebue sä se arate formula intelegatoare ce ea reprelinta in
marea carte a intelegiriT si a istoriel omenesti 9. Cu aceste ba-
garl de same., Balcescul trece la studiul istoriel romane, ince-
pind de la aducerea colonistilor de Traian.
Dupa Balcescu, factorul in puterea carula se indeplineste
evolutia istorica e supranatural, e saminta dumnezeirel puss in
om si care-I indeamna se. lucreze dupd prescrierile moralel
ceresti..
Un alt autor, care prin problemele ce-sT pune si chipul
cuni caula sa le deslege, poate fi clasat printre cel ce s-au
ocupat de filozofia istoriel e d. B. P. Hajdeii. La el ca §i la
Balcescu, tot consideratiile asupra istoriei nationale, daa prilej
eminentulul filolog sa atinga probleme istorico-filozofice.
1) Istoria lul M. Viteazul de N. Bileeseu, ed. II, 1887, peg. 5.
 The Ghibanescu 337

Pe cind' Baleecu e condus, in scrierea In! Mihai, Viteazul,

de conceptiile teologice mal sus vazute, d. Hakim pleaca din
insusi campul istoriel romane, studiind cite-va probleme mal larg
decit istoriee§te, explicind evenitnentele istorice prin factorI
strain! istoriel. (Uri -ce fractiune a neamulul Lromanesc va fi a-
prolunciata din toate punctele de vedere : teritorial, etnografic
dinastic, nobilitar, ostasese, religios, juridic, economic, literar §i
artistic)'). A cerceta insa o perioada istorica din punct de ve-
dere al factorilor hotitritorl si al rezultatulul for insamna, a face
filozofia istoriel. Din cele 3 capitole cite cuprinde alstoria antics,,
eel ce are o valoare filozoficoltiintifica pentru istorie, e tAcfi-
unea asupra nature! omulub2). Se face istoricul chestiel, ineepind
cu refortnatorul chinez King-fute; trece la Hipocrate, privit ca pa-
rintele climatologiel si aduce cereetarea in centrul desbaterilor
contemporane. Netagaduit ca natura pune in lucrare o actiune
tiranica asupra specie! omene,sti, Cu alit ma! apasatoare §i ne-
inlaturabila eu tit omul se gaseste pe o treapta de dezvoltare
ma! inferioara. Fie-care din elementele .ce alcatuesc natura :
elima, spa si pamintul, au actiunea for specifica de inriurire si de
transformare. Vitalilatea, inteligenta, caracterul omenesc variaza
dup. diversitatea factorilor nature! sub :care se desvolta. Re-
zultatul actiunel factoritor, sintetizata intr-o siogura rezultanta
natura, nu-I insa absolut si neatacabil ; it poste rnodifica ginta,
institutiile, oamenit marl, intimplarile locale.
Dupa stabilirea sub formele matematice ale actiunif nature!,
d. Hajdall se incearca sa explice evolutia iStorica a Romanilor
din see. XIV, tinind sama de toate influentele factoritor natu-
rail. A studia in acest fel o perioada istorica, a explica forma-
rea si incbegarea limber romine, punind la contributie toate for-
tele naturale de inriurire, insamna a depasj obiectul restrins al
istoriel, a intetneia sprijinirile pe dovezi puse la indamina de
alte stiintl, insamna a intra in domeniul filozofiei istoriel.
Dupa cum vedem, d. Hajdan a combinat studiul fenome-
nile istorice cu feiiomenele ce az! alcaluese o discipline a parte,
numit de Rafzel antropogeograflax.
3lie Ghibanescu

1) Istoria critics, prefata fasciculei I.

2) Op. cit. Incepe In fasc. II de la pag. 172. 4
 Teoriile politico din scrierile lui Paul Bourget

I.
I:Eta pe ')"

aul Bourget este, in literatura franceza, o

figura interesantd, care din roman a fdeut
o amid de lupta si un document psiholo-
gic de intitiul rind.
Ca mat toate spiracle deosafite, Paul
Bourget a inceput prin a face parte din democratie,
si tocmai tirziU, printr-o serie de evolutiuni firesti, a
ajuns a fi regalist si conservator.
Cele din Lama romane ale sale, «L'Elape» si eUn,
Divorce», infatopza cit se poate de bine aceasta evolutiune si
ne arata cum autorul, cu o indemanare pe care o gAsim numal
la Balzac, a reusit ca, pe linga o opera de inaltd literatura, sa
ne dea si lucrdri de filozofle crestind si conservatoare, si prin
aceasta ne apare ca coboritor nemijlocit al doninului de Bonald.
(L'Etapev este istoria unei familii de parveniti. Bdtrinul
Monneron, profesor si otn cinstit, era urmasul direct al unor
sAteni, cad. nici odata nu trecusertt hotarul satului ce locuiatt.
Fiul la strdbAtut, a ajuns la Paris, a lucrat cu sirguinta, si cis
tigind doctoratul in litere, deveni profesor de liceti.
Ideile cele noun, principiile de la 89, dupd cum sint nu-
mite, it cistigard, si evlaviosul Wean deveni un liber -cugetdtor,
tin revoltat care, dace de la teorie nu trecea la fapt, e ca
cresterea sufleteasea pe care o primise iu scoald si o rtimasita
1) Plou, Nourrit et Comp., Paris 1903.
 Teoriile politice din scrierile lul Paul Bourget 339

nebagata in sama din vechia Jut credint.a, 11 fac sa fie un om

supus si de isprava.
Acest modest profesor, care se incinta cetind versuit din
Horatius, era totusi un nectar incapatinat, si se cearta. cu unul
din bunil lui tovarasi, profesor si dinsul, dar care apartinind
unel vechi familii, ramasese crestin si regalist.
Fiul Jul Monneron, Joseph, era un stricat, un adevarat pro-
dus al ideilor noua si care sfirseste prin a face insalaciunl. Sora
lul, Julie, si ea libera-cugetatoare, slirseste prin a se lasa a fi
insalata ; sotia lui Monneron, burgheza pretentioasa, era si ea
anftclericala. Fiul cel mal mic al acestui bun profesor era Jean
Monneron, element cinstit si studios si pe care doctoratul in
litere avea sa -1 arunce in lumea didactica si literara.
Crescut departe de biserica, Jean Monneron lotusl nu-I
un Tiber-cugetator ; in el vedem pe strabimil lui si auzim glasul
mortilor sei. Simte ca-T strain si ca lumea lul era satul, cu
vAile, cimpiile si muntii impaduriti.
Jean Monneron Iubeste pe fiica vechiulul prieten al tatalui
seu; casatoria se hotArAste clan dinsul va reintra in sinul bi-
sericei. 0 mare lunta sufleteascA, si Crist esA invingator.
In romanul acestp, Bourget apace ca partizan al inaltarit
sociale si al educatiel prin popasuri (etapes), J'imagine, zice
Paul Bourget, que Joseph Monneron, le fonctionnaire ddracing
de L'Elape", fit rest au village natal; que les facilitds de
l'instruction second aire ne lui etant pas prodiguees,ll eiit con-
tinue la besogne de sa race et fist devenu, par sa conduite et
son intelligence, un fin laboureurir.
In aceste rindurl Bourget emu* o formula bonaldistA si
care s-ar putea traduce prin cuvintul marelul filosof conserva-
tor : lYducation par etapes.
Joseph Monneron, bAiet inteligent, daca n-ar fi fost zapacit
de Parisul lumet, nu ar fi devenit un om necinstit, si cauza
zapacelel o gasim in prea repedea, putem zice chiar nAprasnica
trecere de la clasa taraneasca la clasa burghezilor marel capitate.
Intoarcerea Jul Jean Monneron nu este decit o ilustrare a
1) Etudes et partraits par Paul Bourget, p. 145.
340 Caion

teoriei lul Bona ld si a celeT evolutioniste. Monneron se rein-

toarce in sinul strabunilor saT, carT cu totit au fost catolici.
Cind Bourget ne face sa asistam la istoria familieT Monne-
ron, are grija sa ilustreze principiul inaltaril pe treptele sociale.
Pentru dinsul, Monneron tatal si fiul, slot nista jertfe ale
egalitatel democratice.
Daca exista vechia deosebire de clase dinainte de 89,
Monneron ar fi ramas la coarnele pluguluT si eopiii lul insemnail
un pas cistigat spre schimbarea uneT clase.
Cita zbuclumare in casnicia Iul Monneron I Bourget nu
asteapta sa1 intrebam de cauzele el i ne da raspunsul : Fra-
mintarile acesteT familiT se datoresc faptului ca. familia Jul
Monneron e o desradacinata".
Radacina taraneasca se usuca in pamintul familiel bur-
gheze; Tata pricina nenorocirel Jul Monneron si a neamulu! salt.

Bourget e strins legat de catolicism, pe care it socoteste

.ca una din cauzele de marire ale Frantiel regaliste.
De acela cauta sa arate compatriotilor saT, foloasele unel
reintoarcerl la crestinism.
Cu oare-care teama Bourget lass a se intrevedea in ro-
manele sale, o intrebare pe care nu vrea s-o rostiasca : Ce se
va face Franta .fara credinta ? Un alt romancier, domnul Henri
Fevre, intr-o carte ciudata si intitulata : Les souris dansent..." ,
a dat ]impede raspunsul la aceasta intrebare : S'i/ n'y a plus
de Dieu, s'il n'y a plus rien en somme, ni bien, ni mal, si tout
est fatal, mecanique, la vie, to mort... a poi, . bon se gener ?"
Joseph Monneron cind fura banil patronului salt, Julie Mon-
neron chid se lasa a fi insalafa, ne mai avind nicI o credinta,
cu siguranta ca aft dat din uniar si s-ail intrebat ca si d-I Fevre:
Daca nu-T nimic, daca totul e fatal, mecanic, viata_ si
moartea, pentru ce sa nu fur, pentru ce sa nu daft trupulul
met!, cela ce partea animala ii care, cu toate ea still ca fac rail?
Jean Monneron simbolizeaza izbinda conservatorizmulul si
Bourget pare ca a volt sa ni-I crate ca pe vecinicul principia
al evolutioneT, merea neinvins.
 Teoriile politice din scrierile 1111 Paul Bourget 341

II

Irn Divorce ')

Un Evred, domnul Alfred Naquet a propus legea despar-
teniel care este in absolute contrazicere cu spirant crestin al
catolicizmului. Legea a lost votata si azt Franta se bucura de
roadele
Domnil Paul si Victor Margueritte merg pans ce cere o
lege mal larga si mai anticrestina. Paul Bourget trebuia sit in-
tervie si sa lumineze chestiunea, asa dupa cum numal dinsul
stie. Catolic care e convins de ideile sale crestine, el a tras
catolicismul sail din psichologia individuals, intocmal ca si
Balzac.

Darras, inginer si om cinstit, apartine partidulul radical

si e liber cugetator convins. In tinerete, cind era sarac, voise sa
se insoare, dar lipsa banilor it impedicase.
Femeia pe care o iubea se marita cu altul ; nenorocita se
desparte multumita legel luT Naquet si Darras poate acum, cind
are pests 5000 lei venit anual, salt indepliniasca visul.
Casatoria se face numaT civil, biserica neputind sa tie in
sama despartenia. Darras care cats numal la legile civile, nic.
nu vrea sa stie de casatoria religioasa.
Din prima casatorie, doamna Darras avuse un copil care
creste sub privigherea lul Darras. Liber cugetator si ne voind
sa iee in seams asa zisele prejudecatl, fiul Jul Darras, la facul-
tatea de medicina unde invata, face cunostinta tine! studente.
Berthe Planat era nepoata until profesor universitar din Nancy
si care o crescuse asa de bine in principiile socialiste, incat se
)asa a ti insalata de tin anarhist, invatacel al unchiulul el. 4
Gonita, parasita de amantul el, Berthe Planat cu tin copil,
rod al dragostel ce avuse, incepe a urma medicina si face cu-
nostinta cu flu! doamne! Darras.
Doamna Darras prinde de veste si aflind trecutul Berthel

I.) Pion, Nourrit et Comp. Paris 1901.

342 Caion

Planat, impArtaseste sotulul el totul ; el intervine, se supard ;

dar fiul sau vitreg iT da raspunsurl reel si chiar ocaritoare.
Omul acesta care era lipsit de prejudecati, privia pe Berthe
Planat ca pe o femeie plerduta, cu toate ca se tineau amindol
de aceleas1 credintl filozofice..
Doamna Darras, din cdsatoria a doua, avea o fetitd, pe care
inginerul Darras invoise a fi crescutd in religia crestind. Ajun-
gind virsta prime cuminecari, doamna Darras cere ajutorul bi-
sericei.
Ifi fata bisericei insa, D-na Darras era numai tiitoarea lul
Darras si copila nu putea fi primita in sinul el.
Aci incepe o dureroasa lupta, care se sfirseste grin bles-
temarea despartenieT, lege imorald si care sapd familia.

Despartenia, zice Bourget, e lege de desfacere a familiei.

Iata o formula rostila cu inima si care arata scopul le-
giuitorulul de-a desfiinta familia catolica.
Bourget 1311 poate primi despartenia, find cu total protiv-
pica crestinizmului, care impune alcatuirea familia, dar nu de-
generarea ei.
Plecind de la crestinizm, Paul Bourget ajunge la principii
de igiend sociald, si clad pune in gura doamnei Darras bleste-
mul in contra despdrteniel, el ne arata imoralitatea aceste! leg!.
In Un divorce», Bourget e conservator si catolic, si cind
ne arata suferintele doamnel Darras, fats de refuzul bisericei,
el simbolizeaza puterea meret isbinditoare a crestinizmului, in
calea caruia nimic nu poate sä stea improtiva.
Supararea Jul Darras e simbolulul principiului conserva-
tor, care la eel mai inaintatl oameni, tot starueste. Darras e
Irate bun cu Jean Monneron, si Berthe Planat, fata libera de
or! si ce prejudecata, e sora, iarasY bund, cu Julie Monneron.
Un divorce e complinirea prineipiilor asupra familiel,
pe care Bourget le arata in cEdtape».

Burghezia francezd e amenintata de-a fi darapanata de so-

cialism. Patruns de nevoia existentel aceste! clase, Bourget in
 Teoriile politice din scrierile lui Paul Bourget 343

L'Etape" ca si in Un divorce", aduce in desbatere procesul

de descompunere ce se arata in rindurile burghezia?
IutArita mai ales sub Louis-Philippe si Napoleon III, bur-
ghezia, sub a treia republicA, dupa nenorocirea de'la Sedan, in
chip neconstiut, a cazut in lat.ul fntins de socializmu.
Bourget apace ca aparatorul traditiunel acestel clase si ca
un traditionalist, care doreste, sub schiptrul mini rege, sa vada
Franta din 13011 reintrata pe fatnicul drum percurs odinioara.

Caion
 PATRIOTIZMUL1)

atriotizmul este maul din simtimintele cele

mat puternice, care mised sufletul omenesc.
El are de baza iubirea altora, si dec! face
parte din simtimintele altruiste. Raddeina
lui sty in instinctul pastrarei specie!. Pentru
a ajunge la acest scop, natura ii jertfeste adeseorl
celalt puternic instinct al pastrarei individulul. Patrio-
lizrnul, este in stare a hotari pe mu, la cele mai
strasnice jertfirT ; nu numal averea siviata lui proprie,
dar chiar si acele ale fiintelor care tin mal strins de sufletul
sat. Pentru a apara !ntregul din care face parte, individul se
deslipeste de tot ce are mal stump pe lume, de mama : tata,
copil, fray si surorT, de prieteni si de iiintele iubite.
Patriotizmul ist face tale mal ales prin sufletul aparato-
rilor tare!, si armata dd prilejul acestuf simtimint de a se ardta
in toata puterea lul. El trebue sd insufle tuturor ostasilor dorut
de izbinda, barbdtia la luptd, uitarea de sine, pentru apara-
rea tarn.
Ca toate simtimintele si patriotizmul, 1sl trage puterea din
partea neconstiutd a sufletulul. Si el se aprinde, Para ca gindul
sat] rationarea sä vine s5-.1 puns scinteia. El este hranit, nu atit
priu invatatura, cit prin exemplu, prin crestere, prin discipline.
TotusT, ca once simtirnint, el poate fi luminat si intdrit de con-

1) Conferinty tinuia la scoala military din last.

 Patriotizmul 345

stiinta, si de acefa, cetirea faptelor marl savirsite de °amenl

din aceasta imboldire, poate sa 1 invioreze si sa-1 iutariasca.
Tot de aceia este bine, ca si cugetarea tilozofica sa se indelet-
niceasca cu el, sa-1. analizeze, sa-1 descompue in elementele sale,
pentru a 1 mita ca un simtimint inascut si neaparat sufletulul
omenese, si nu numai cum se petinde de unit, ca un simtimint
maestril, introdus in minte prin o conceptie falsa a traiuluT, si
de care ar trebui sa cautam a ne desbara cit mai curind. spre
a inlAtura dusinania hire popoare, care isi are adacina numai
in acest simtimint.
In aceasta privinta teoriile socialiste au cautat mai ales
sa combats patriotizmul. Ele sustin, ca lucratorii tuturor po-
poarelor ark aceleast interese de apart, ; ca dustnanul for nu
sint lucratoril de alt neam sail de alts limba, ci
care se tolosesc din cea mai bun parte a productiuneT, pentru
a nu le lasa tor, de cit cela ce este neaparat trebuitor traiului.
Razboaele sint o nenorocie, provocata numai cit prin intere-
sele capitalulul, si patriotizmul este masca sub care se ascund
aceste interese. Qrmatele sint deci de prisos; ele apesc numai
popoarelor o parte foarte de sama a puterilor productive, si
se cheltuesc pentru ele- some uriase, fara nici un folos pentru
economia nationals. Un Fancez Gustave Herve, a provocat
chiar pe fats in Franta o agitatie antimilitarista, prin care In-
demna pe osteni, a nu mai da ascultae superiorilor tor, in
cazul, rand ar fi fost dust la lupte de acele, pe care ei le-ar fi
considerat ca nedrepte sail nefolositoare. Asemenea teorii ras-
turnatoare a ordinel sociale, arc adus darea in judecata a im-
partasitorilor tor, care s-au ales cu osindiri intre 6 hint si 2 an!
de inchisOare.
Este vorba de a ne da seams, data patriotizmul este un
simtimint nefirasc, sau data din protiva el nu este mai curind
rasadit de insusi natura in adi»cul sufletulul omenesc.
Patriotizmul, tine prin tee! radacini, de constituirea fiintei
noastre. Aceste sunt iubirea neamului, iubirea tail( si iubirea
trecutului.
* *

lubirea neamula Omul este o fiinta social care no poate

trai si nu se poate desvolta, decit in tovarasia semenilor sal.
346 A. D. Xenopol

De acela natura a injghebat in jurul individulut mai multe

cercurl, tot mai intinse, in care sa se poata mica a lut acti-
vitate. Mal intai este cercul families, In care individul gaseste
mijlocul de a creste Si de a fi ingrijit in timpul copilariel. Apol
este cercul satulul saa orasulut, in tare poate sa se hraniasca.
Pe deasupra acestor cercurl mai midi, se intinde insa acel mare
al nationalitatel, in care insusl natura ail strins pe oameni in
grupe despartite uncle de allele si nevoite deer a gravita inaun-
trul fiecaruia spre o activitate comuna. Mijlocul izolator intre-
btlintat de natura, pentru a ajunge la acest rezultat, este graiul,
care tocmai aleatueste 1Pgatura suprema socials intro °amen!.
OameniT ce nu se pot intalege prin o vorbire comuna, sint
impedecati de a lucra impreuna. Ace! ce vorbesc alts limba,
sint pentru not strain!. Slavil le zic chiar nemdtT (mull), tle
undo Romani! au facut, cuvintul de neam/; si intr-adevar, acel
ce vorbeste o limba, pe care nu a intelegem, este nevoit, pen-
tru a fi priceput de not, SA recurga la schimele mutilor. Apol
cind vedem, ca natura insusi a despartit oinenirea in grupe
deosebite prin grain! lor, se mat poate oare sustinea teoria de
om si otn ? Nu numai alit, dar deosehirea graiulul, atrage dupa
sine deosebirl in feint gindirel, in eoneeptiunile estetice, in cele filo-
zotice, precum pe de alts parte, traiul mai unit al acelor ce vor-
besc aceiasi limba unifica moravurile si obiceiurile, restringe
interesele materiale comune, TT impinge a trai sub aceiasi ocir-
mire (afara de uncle exceptiunt), si intr-un cuvint, i1 constringe
a constitui unitati etnice deosebite.
Toate aceste legatnri, fie intelectuale, fie materiale, nu pot
raminea .fara efect asupra simtimintululf. Este firesc lucru de a
to alipi mai strans de acel re care it intalegt, en care aT ace-
leas! obiceiurl, care gindeste in acelas fel cu tine, care are a-
celeasi interese, decal cu acel ce infatoseaza tocmal partea pro-
tivnica a acestor legaturl. Este dots firesc lucru, de a iubi mai
mutt pe conationall decit pe strain!.
Cind ne aflam poste botare, in lumea ce vorbeste alts,
limba decit a noastra, data se intimpla sa auzim pe cineva
resfiriud limba, pe care not o vorbim, de indata o miseare de
simpatie ne impinge in spre el, si daca dinsul ar fi atacat sail
 Patriotizmul 347

nedreptatit de lumea strainilor, am fi in stare sa ne expunem

pentru a-1 scapa. Caret imprejurart se datoreste aceasta miscare
simpalica ? Este jnvederat, ca numaT cit comunitatel lut de
limba de not. Din potriva, un strain stropseste limba noastra,
Simtitn indata un sentiment de respingere, de ura, contra a-
celuia ce ne sluteste graiul si, daca se intftmpla, cum din ne-
norocire, se petrec lucrurile la not, ca un Roman din cel crescuti
in strainatate, de mid copit, sa nu rosteasca curat si !impede
limba romaneasea, simtim in sutlet o durere si o indignare pen-
tru aceasta parasire a .unui bun comun, de care un membru
al poporulul nostru.
Cit de puternic es-le elementul limbet, in viato popoarelor
si in desfasurarea peripetiilor istorice, se vede de pe aceta, ca
cele mat multe din framintgrile ornenireT, au fost datorite in-
chegarel unitatilor de stat, pe temeiul unitatilor ce limba. A-
ceasta explica silintele Romanilor de a impune feint for de a fi
si grainl for latin tuturor popoarelor supuse de dinsit. Aceasta
explica constituirea marilor organizme de stat, ca ace! al Fran-
til, Angliei, ,Spaniel, Rusiel. Tot el explica marile framintart si
varsari de singe, indeplinite pentru constituirea unitatilor Italie!,
Germanic! si Romaniei, precum si tendintele de desfacere in
elementele for alcatuitoare ale statelor pe care istoria le-a in-
jghebat din popoare din limb! deosebite.
Cit de mull tin popoarele la gran]] lor, se vede de pe ira-
proti virea indaratnica, pe care o pun acele ce sint silite de sta-
pinil for de alla limba, de a-0 parasi grainl strabun, spre a im-
bratosa, pe ace]. al dominatorilor. Asa Polonil si -du aparat cu
cea mat mare statornicie limba Jor contra apasarel limbel ru-
sestt pe de o parte, pe de alta part. e a celel germane. Italienil
din Austria, lupta cu cea mat mare putere, spre pastrarea graiu-
Int for national, si Rominit din tarile astiprite se improtivesc
cu cea mat de pe urma inversunare contra incercaret Lingurilor
de a-I maghiariza.
S.tim ea este o teorie noun, iscodita mat ales de autorit
francezt, care sustine ca graiul nu este caracteristica nationali-
tatet; Ca, aceasta este constituita din simtimintele inchegate prin
impreuna vietuire pe acelas teritoritl. Dar aceasta teorie, a fost
348 A D. Xenopol
iscodita adhoc, pentru a combate pretentiile Germanilor la drep-
tul ce 1 -ar avea asupra Alzasulul si a Lorene!, pe baza tocmai
a comunitatel de limba. Nol credem, ca in aceasta privire, trebue
facuta i deosebire intre unitatea de stat si unitatea nationals.
Statul poate sa-sT intinda autoritatea lui si asupra unor °amen!
de alta limba. Nationalitatea insa, nu poate consta decit din ace!
ce vorbesc un idiom comun. Acest idiom e destul sa slujeasca
la rostirea mai inalta a gindirel, pentru a inchega unitatea na-
tionals, si dialectele pot rarninea in intreiuintare pentru graiul
obicinuit ; cats comunitatea nationala se oglindeste totdeauna
mat cu putere in mintile mai deschide care prind mal bine
icoana intregului.
Parerea ca limba ar fi chitul cel mal puternic al nationa-
Hiatt! pare a fi data de grey prin faptul existentll unul grup
de oamenl puternic legati impreuna, insa prin alt element decit
grain' comun. EvreiT se privesc ca un neam de oamenl cu in-
terese deosebite de ale popoarelor in sinul carora traesc si tin
cu totil uniT cu altil, orl in ce parte a Impel ar fi rasadit! si
°rice .limba ar fi sortit s5 vorbiasca. Nu grain', ci religia alca-
tueste chitul care leaga in un tot pe acest! oameni, fara patrie,
fara tan. La toate celelalte popoare, limba este un chiag mai
puternic decit religia, dupa cum s-a vazut lucrul in razboiul
tranco- german, in care Bavarezil catolici au mers alaturea cu
Prusienil protestantI in contra Francezilor ce aveaii aceiasi re-
ligie cu el ; chip cum se vede la Rominil uniatf din Transil-
vania care, de si catolicizat!, as Limit ;4 tin lotdeauna in mis-
carile nationale, cu fratiT for ortodox!, si nu cu Unguri! catolici.
La rasa semita, constitutia sufleteasca este altfel. Inchegarea re-
ligioasa este mai puternica decit comunitatea graiulul. La EvreT
insa nu e vorba de o nationalitate ci de u rasa particulara. De
aceia singurul mijloc de a asimila pe Evrei este de a-I scoate
din legatura religioasa in care sint prinsT. Din acest punct de
vedere totdeatina am sustinut ca singurul mijloc de a romaniz a
pe Evrei, este botezul, nu pentru a-I preface in crestini, ci pen-
tru ale deschide calea casatoriei cu Romance, ale cAror copil voh
fi, nu mai mull Evrel, ci adevaratil Romani. 0 rasa nu poate
fi prefacuta in elementul el fiziologic, de cit prin incrucisare,
 Patriotizmul 349

incrucisarea la Evrel nu se poate face in chip regulat decit prin

botez, care le dA putinta cAsatorieI cu painintene. Prin tirmare,
sa fie bine intales, nu sustin botezul Evreilor din punt de ve-
dere religios, ci din pu.nct de videre al contopiril rasel for in
rasa romaneasca.
Orl care ar fi insa chillil care unete un grup de oamenl
intr-o unitate comuna, limba sack religia, aceasta legatura este
zetnislitoarea nnul simtimint puternic, care este una din WA-
cinele patriutizmulul.
* *
lubirea przminiului sari a aril` este a doua raincina a a-
cestul covirsitor simtimint. Ar fi Meru firesc ca omnl sa nu se
alipiasca prin simtire decit de fiinti care, win sufletul lor, pot
rnspunde la tremurarea sufletulul nostru. Acele fiinti pot fi
oameni sari si animale. Dar sa ne alipim de lucrurl carora nu
le inchipuim un suflet, precum o grading, un arbor, o easa, un
sat, un ora§ si mai departe o tarn, pare lucru ma! neinteles.
Aceasta alipire insa isI gaseste lnmurirea in imprejurarea ca,
not punem o parte din sufletul nostru, bucuriile sat jalea noes-
trn, in aceste ohiecte neinsufletite, si deei iubirea catra ele este
iubirea noastra pentru o parte din not in§ine.
Ce lucru mai drag decit revederea, dupa multi ant de lipsA,
a easel in care am copilarit, a gradinei in care ne-am jucat, a
arborilor sub umbra carora am petrecut momente fericite! Cind
dupa o calatorie pith tar! straine, it( revezi Cara, to apnea 0
bucurie neinteleasa dar de o vioiciune netagnduita, §i chiar
data asemaluirea is en Wile mai culte o lasa pe o lreapta mai
joasa, Inca iubirea ce o al pentru ea, tege totul, st covir§e§te
orice alt simtimint.
Legatura tainica si instnictiva ce leaga pe om de locul
tralutul sari obicInuit, se vede in boale:e nostalgice care uneorl taie
chiar puterile vietii. Este cunoscuta inbirea Chinezulut pentru
tara in!, in earl el dotqle totdeauna ca sa fie inmurminta'e ra-
ma§itele .1u1 pattiintesti. Sviterenii colinda lumea intreaga pen-
tru a face avere; dar se inlorn mai totdeauna s<i moara in can-
tonul in care s-at nascut. Si la not este cunoscuta iubirea oa-
menitor de la munte, pentru adnposturile in care s-at ridicat,
350 A. D. Xenopol

si cum .cel mai multi refuza paminturile ce li se impart la ses,

si le place mai bine a duce viata Brea in patria for mai strinsa,
decit belsugul si indestularea in sesul indepartat.
Dar iubirea de pamint mai are inch o cairn legata cu in-
teresul. Pamintul da omulul hrana si intretinerea In! si a familiel
lui. Cum sh no-pl iubiasca el izvorul indamanaril si a vietil Int?
De aceea in vremile mai vech!, oamenil is! amestecail ideea de
proprietate cu acea de patrie si denumiaa pe ambele cu ter-
minul de mosie. Mosia cea mica, proprietatea ; mosia cea mare,
tara ; ambele emu unite si contopite in gindul lui in o singura
idee, acea a adapostului vietil individulul si a vietil neamulu!.
Cu cit omul se cultiva, cu atit ideea de tara, de patrie se
intinde, de la ceea ce este vazut, la ceea ce este numal inchi-
puit; de la locuinta individulul, a families, a satulu!, la locuinta
neamului intreg, incit prin abstractiune se intinde notiunea de
tara pana unde se intinde si notiunea de nationalitate, depasind
aceasta iubire chiar hotarele statului. Asa no! iubim tot asa de
mult si Transilvania, si Bucovina si Basarabia, cu Coate ca a-
ceste regiuni traesc despartite de viata Romanilor fiber!. Dar
aceasta intindere si intarire a iubirei in spatia, capata o noua
putere prin adincimea ei in timp; si aid darn de a treia radri.4
dna a patriotizmulu!.
** *
Iubirea trecutului. Cind intilnim un om pentru intaia oars
in viata, ceea ce ne intereseaza mai cu deosebire este de a sti
cine e, de unde vine, care 1-a lost cursul vietit Willa in mo
mentul cind se inTatisaza inaintea ochilor nostri. sSi data acest
trecut a fost dureros, plin de nacazuri si de suferinti, ne alipiia
cu atit mai tare cu inima de flinta ce a trecut prin ele. Asa si
un popor va destepta in nob cu atit mai adinc interes, Cu cit
vom patrunde mai adinc in desfasurarea trecutulul sau, si cind
acel popor, este al nostru insusi, acest interes se va preface in
tremur sufletesc, in iubire pentru el. *i aceasta prefacere este
cu atit mai inteleasa cu eft desvoltarea oricarel forme a vietil
trece mai mult prin conditiuni protivnice decit prin conditiuni
priincioase existentii, pentru fiinttle instiftetite prin dureri mai
mult decit prin placer!.
 Patriotizmul 351

Mergind deci ma! departe, putem sprijini parerea c6. istoria

oricarui popor va dezvolta simpatia in no!, pentru suferintele
prin care a trecut, si ca aceasta simpatie se va adinci in iubire
pentru poporul nostru insusT.
Dar trecutul mai atrage sufletul si pe ealea altui simtimint.
Un popor infatosaza in dezvoltarea Jul si momente inaltatoare,
epoce de lupta, epoce de izbinzi stralucite, de glorie mareata.
Aceste momente umplu sufletul cu mindrie, si atrag catra el
mintea poporului.
Aceasta cu alit mai mutt cu cit poporul va fi apropiat de
fiinta noastra. Ne vom mindri cu izbinzile si cu gloria Qrecilor,
a Romanilor, a Francezilor; dar de sigur mull mai mult cu acele
ale noastre proprii, si cum spunea Cogalniceanu : pentru mine
victoria de la Racova are mai multa valoare decit cea de la
Termopilea.
Astfel, pentru omul cult care conduce soarta popoarelor,
prin patura de care se tine, patriotizmul surge din cele &el
marl izvoare de simtimint omenesc iubirea de neam, iubirea
de tara si iubirea trecutultn, care se intretesa si se contopesc
in unul singur ; cad' poporul locueste tara si se desvolta in
timp ; cad tara adaposteste si hraneste poporul si pe pieptul el
cel tat se desfasurti toate suferintele si toate gloriile neamului;
caci istoria cuprinde, in cursul et maret, viata intreaga a aces-
tuia, si patriotizmul nu este la urma urmelor decit rasfringerea
si alipirea icoanei intregului popor de sufletul individual.
Patriotizmul este deci un simtimint firesc, sadit chiar de
natura in inima omeneasca, si care nu poate fi deci indepartat
priu cugetare, argumentare sau prin vointA. El face parte din
sfera necoustiutului, care stapineste pe individ si nu este stapi-
nit de dinsul.
5k. D. Xenopol
 STUDII FItOLOGICE
X
ELEMENTE GRECEW IN IAMBI ROMANICE ')
Apue
dr. mr. apfik empoigner, saisir, commencer.
Et.: lat. pop. *apuco=gr. Crtn--z-o-pc s'attacher t, mettre la
maina, s'oecuper de, entreprendre..., cf dtcp-tj tact, contact, toucher.
Penlru -fik, -cf. manduco>mandere §i derivatele romAnest1
bulbitk>bu !bus si onomatopeul hurditk.
Bot. Mutft. Sumut.
mr. mina, mitt, mgl. mine, dr. bOt mufle, museau, dr. sa-
lmi, a freca botul until cal si ad trage de ureehi pentru a-1
intrama dupa tin drum lung sail pentru a-I feri de deochlu, a
apuca de nas un copil mic pentru a-I feri de deochiti, mr.
mbitf, mbfiir a fmpunge cu coarnele (vorbind despre animale
cornute si despre MeV cari se bat in capete).
Et.: gr. tiOTtc naseau, trompe, museau. Mr. mina, mist, mgt.
mitte sint singulare analogice dupa midi, plural dela pierdutul
*mile; dr. bOl>*mbOtu>*matu>*Inittu, forina masci..dina a Iii *mite.
Verbele sumitt si mbfit sint derivate din subst. mitt ; mr. mkt,
mbtiir ati acelas b epentetic casi b61>*mbau (anticipate Asupra
sunetulul urmAtor).
1) Cuvintele romanice, pe eari le discut aid cu ocazila cuvintelor
respective rominesti, sint Cu totul altfel interpretate decit in Gustav litir-
ting, Lateiniseb- romanisches Wiirterbuch, Paderborn. Am gasit ins& inutil
de a mai discuta la tot pasul paretile acestui invatat, fiindca ele mi s-au
parut prea mutt de domenTul eonjecturiT si prea putin de eel al reatilAtif.
Alte luerari speciale aparute dupii, acest dictionar, n-am mai avut insa in
vedere.
 Studil Filologice 353

in Cony. Liter. din 1903 pg. 603-608. d. Sextil Puscariu

deriva pe mr. mitt si pe dr. sunnit din lat. *mucceus>muccus
mud si tot de aiel pe amitt, asmkt si sum* exciter les chiens,
dar fara dreptate, D. S. Puscariu nu pritneste pentru aceste trei
verbe din [Irma pe lat. ni utio produire des sons inarticules, gro-
gner, vagir, marinotter, murmurer, dire tout has (Lexicon Budan
si Hasdeu) pe motivul mat ales ca mutir e e de conj. IV, tar
annit este de conj. I (amuld, desi asmuti, surnuti). Aceasta insa
nu poate fi o obieetie, fiindca atit la baza cit si in insus sinul
limbic romine sint destule verbe can ail treed dela o conju-
gare la alta. A aknuta a lost si el de conj. IV, casi asmuti,
sumutl, dar a trecut in urma la I. Apo! legatura Cu mr. /mita
cacel son pe care -I produc buzele cind cineva trage din pipa
sail cind pruncul suges nu exists, eact acest mr. mind este
onomatopeil. Instirsit once conjecture pentru a scoate lul *m u c-
c e u s si sensul de muscat' slut inutile eita vreme acest sens it
are intoeniai grecul
Carilbut
dr. (s)kareibitg escarbot.
Sextil Puscariu, Etym. WOrterbneh admite ca prototip o
contaminatie din scarabaeus busceus, in care busceus
este iesit din *b us e us ptidure, originar ecarabus de padures.
Totus (s)kcireibtig este tesit din *(s)kcirbfig>gr. (3)xipa33os es-
carbot, grin sincopa tut a din prototip si epenteza posterioara
a molt a intre aceleast sunete, ef. boiel>* tcirbati>gr. .156po-
P(4 (Arhiva 1904, pg. 447).
Ciuciur
mgl. .6zi6ur pirostrie facuta de pArnint.
Et.: gr. v.6xXo. cercle.
Ciupese. Cioplesc. Ciaipelese,
dr. cupesk pincer, picoter, becqueter, chiper, plumer, dr.
&ipit (de varsat) grele, qui a des marques de petite verole.
dr. coplesk degrossir, faconner, mr. e'uftleskts emousser,
contusionner, chiper, voter, mgt. 'e'uptes printer, picoter, de-
grossir.
5
354 G. Pascu

mg'. suplito'cirkcl pie, clocanitoare, pasare cares1 face cud-

bill cu pliscul.
dr. 6uftelesk plumer.
Et. : gr. ykr.0.-; empreinte, marque lai see par une forte
pression ou par un coup, creux ou renfuncement qulconque qui
semble l'effet de la pression, motile, modele, forme, figure,
Ttncoco empreindre, marquer d'un seau on d'une empreinte,
mouler, modeler, faconner, former.
Dezbar. Debarrasser.
dr. dezbdr debarrasser, desapprendre, deshabituer. fr. de-
barrasser enlever ce qui embarrasse, tirer d'embarras.
fr. embarrasser, it. inzbarazzare causer de l'embarras,
obstruer.
EL: lat. pop. *des barar e decharger, rendre plus leger,
*i m b a r are charger, empecher>gr. pia;. co charger, greyer, a ccabler.
Dupae. Zdup. Zdupunese.
dr. a'zipak coup de poing, dupdMsle frapper A coups de
poing, dr. zdiip patratas, mot qui exprime le bruit d'un corps
qui tombe avec fracas,' mr. zdupunesk terrasser, jeter de force
par terre.
EL: gr. aourcico faire du bruit (surtout en tombant), tomber,
frapper avec bruit, au passif etre. renverse, tomber avec bruit,
Sormoq bruit d'une chose qui tombe, bruit.
Gorge
dr. ;Orge Georges, sin-4z, sizz-birs, mgl. sami-k drz,
scar -Nrz Saint Georges.
EL: gr. Father.oc; Georgics.
Gurledz. Gurlita.
mr. gurledz, mgl. gurles grogner, mr. gurlidzdre grogne-
meat, mr. surlita rnaladie des pores.
EL: gr 7poailio grogner. TrA),),0.; cochon.
11Litilhaese. Matalnie. Metehaii.
dr. nuitcihaesk caut in zadr, mnblu in ne§tire, horhaesc.
matanik extravagant, metehdrt torn cu prostie, din topor) (Sezat.
V 164), metearkd niais, sot (Cihac), matandld;matalnila spectre,
opouvantail.
 StudiT Filologice 355

Et. : gr. v.o...cam etre vain, inutile, sans effet, faire un vain
effort, manquer son coup, ilat6a) chercher, tenter, rechercher.
La derivarea luT metehthi din miittihelesk se va amestecat si
cuvintul meteahna, Tar pentru trecerea intelesulul cf. gr. 11.7.vrip-ri.,;,
li.a.traPoc niais, sot, sans volonte, sans energie.
Ex.: Lumea se linistise, rar de intilneam cite vreo umbra
de om necitathind sovaelnic prin intuneric. Adam, Ratacire 154.
Mozolese
dr. mozo/esk machonner, brouter, ronger.
Et. : mozotesk>*mtizo/esk>gr. mamelle. Cuvintul este
de origina copilareasca.
mule.
dr. inzi§k, mr. miasku, maku, vban. mgl. muck mordre.
EL: *mucico>gr. pang bouche fermee, cf. Ithco fermer la
buche.
Oft. Oltez. Ot. tf,
dr. Oft soupir, gemissement, desir brirlant et non satisfait,
dr. oftez, ohtez, mr. ufteclz(u), uhleciz(u) soupirer, dr. of, uf,
mr. oh, of, uh interj. ouf.
Et.: gr. Oz0.6-0) supporter peniblement, avec peine ; etre
aftlige ou indigne.
Pfitunti. Patte.
my. patina laba, talpa pielorulul, partea coltunulul cit tine
talpa, mr(a)mpaticraterg,danfuga, gonesc, mr. ampciturlea in trea-
pat, in fuga nebuna, mr. ambaturiu, ambetturlaz merg in treapat.
dr. pcitul pi4tii la crosse du fusil.
fr. pane laba, gliTara, patin patina (de aid patiner, patinage),
pataud cu picioarele grosolane, patois vorbire grosolana, vorbire
.taraneasca, dialect, patauger, patouiller a se balaci; sp. pata
laba, ghTara (sp. inca gisca, pg. rata, de uncle masc. pato), pa-
tada pas, patagon cu picloare marl, patan om grosolan, taran
(cf. rem. falpa-latic) ; pg. patao badaran, /Satan incaltAmirite de
lemn ; sp. paten, pg. patim patina ; ital. dialect. pata piclor.
Et.: lat. pop. *pata, *pa t to = gr. giros pietinement, pas,
marche, trace des pas sur un chernin; 7.1Tatt) marcher, alley, en
parlant d'un chemin le fouler, le frayer, le parcourir.
356 G. Pascu
Piquer. Fleeter. Pizzicare.
dr. pick, vban. pia pincer, picoter.
it. piccare, rtr. pichir, sp. pg. pv. picar, fr. piquer intep ;
it. pIzzicare pisc, ciupese, pizzare intep, muse, fr. pincer piss ;
sp. pizear pisc, pinchar intep, fr. picoter pisc, intep.
EL: lat. pop. *pi ceo, *pi ceico, *pi eti o->gr. nstrisoc, zrx.po.;-
amer, aigu. piquant. Pentru *rct.zzag>nry,p6s cf. *v.n.xx6c>p.cco6;
(rom. makcit, tnakcit) si ir.i.4.46;>1.1.c4p6s (rom. mik).
Stop. §tiob. Itinbeitt.
dr. mr. strip ruche, rnais seulenient quand elle contient des
abeille;:, dr. stupinti rusher, dr. stupOs bois pourri a l'interieur,
dr. 'gtiOb vase a ordures (Weigand, Jsb. VI SO b), auge a. pores
(Dame), dr. gi/ubeiri vase evide, frolic d'arbre evide qui sect A.
recueillir l'eau d'une source, margelle d'un puits, source (Dame;
Weigand, Jsb. VI SO b), ruche creuse dans un trone d'arbre.
Et.: gr. cst6rfos souche, tronc, grosse branche, tronc coupe,
buche, billot, intrat in limba noastra in dela rinduri, odata
rind u se pronunta u (stitp) si °data eind u se pronunta iu
(ste-6, gthebeiii). Forma s'ttob este lesita din *,..'cu6p, prin asitnita-
tiea lui p eatra sunetul ionic precedent, cf. dr. sub>sup (=sup
prepozitie).
Sint impruniutale din rominq.e : srb. strip branche, co-
lonne, sas. stubei ein seichtet Brunuen, un put nu tom-Jai adinc.
Iltefan.
dr. gIclan Etienne.
EL: gr. .Y..t.mvos Stephanus.
Tertre
fr. tertre, vir. tertre, teltre, terne, ploy. tertre-s, eminence
de terre.
Et.: gr, :apt pov mtrernite, sommile, le plus haut degre
d'une chose.
6. pascu
 Texte vechi
\
upa exeniplul Reinvierii, revista ce a
aparut intr-un singur numar in Boto-
y,--
f 4.
r:,5 sun', din cauza ca fusese editata cu
prea marl cheltueli, voim sa cautam
daca in textele vechi nu s-ar afla Inca
multe cuvinte si rbstiri care ar putea fi intre-
buintate astazi, sere imbogatirea si intrumuse-
tarea lirnbei noastre. Acele elemente ale grain-
lin nu an cazut doar in desobicinuinta (desue-
tudine), prin o prepasire fireasca a IMMO si
pornite cliu dezvoltarea ei launtrica, ci an lost inlaturate
faro nici un rost prin mormanul de neologizme care an
facut de prisos urmarea mai departe a intrebuintarei
lor. Iubitorii de limba neaosa roinaneasca, vor gasi de
sigur din cuvintele si rostirile subliMate de not material
pentru improspatarea si inavutirea graiului romanesc :
Iata citeva texte din cronicarul Ureche:
Iara not aflam ca Moldova s-au descalecat mai pe urma
si Muntenia mai di-ntai; macar ca s-an tras de la un izvor.
Muntenii intai si Moldovenii mai pe urma.
Desccilecat=intemeiat, fundat; cu anume nuanta pentru
intemetarea noel tars, unul stat.
S au tras de la un izvor, rostirea plaslica.
Scrisu alte istorii pentru tam noastra Moldova, cum
a statnt pustie peste 600 de ani.
Stcitut, forma dublti pentru stat ; roslire mai poetica decit
a fort pustie. Statut se poate intrebuinta in poezie cind e ne-
vole de doua silabe in Joe de una.
358 Texti vechl

Ce cu vola Sfintiel Sale indeinnindu-se o sums de

feciori de domni, viind peste muntil unguresti.
Indemnindu-se in intelesui de facindu-si curaj.
Si esind la locum frumoase si deschise au socotit
loth ca este loc bun de hrana.
Locurl deschise-----cu orizon liber.
Si pentru aceasta se cunoaste Ca precum nu este
descalecata taut de oameni asezatl, asa nisi tocmala,
nisi obiceele tarit nu-s asezate.
°amen' aezati=statornici ; tocnzala-----constituire; tocmala
a;sezata=constituire tralniea; nice tocmala nice obiceele ti7rii nu-s
(wzate (p. limba noastra de azi), nisi tara aid institutiunile el
nu a fost pe deplin constituite. Mai frumos si mai scurt in
vechime, de si are identic acelas inteles.
Cind fecioril cel de domn din muntit unguresti po-
gorind dupa vinat au nimerit la apa Moldovei, vazind
locuri desfatate, cu cimpil deschise, cu paduri dese si
ape curgatoare, indragind locul, au tras pe of sal de la
la Maramures.
Pogorind, metateza pentru coborind, buns pentru a inla-
tura repetirea. Locum desfatate. Desfatat in Joe de frumos, as-
WI nu se prea pune. In poezie insa ar fi locul lui. Ape curd -
toare cuvint mat dulce pentru curgatoare. Indragind locul-=prin-
zind iubire, dragoste pentru acel loc.
Mal apol de l-an si supus sub jugul lor, de citeva
orl asudat rocosindu-se si nu fara multa moarte si
paguba In oameni, pana ce se asezara.
I-ail asudat =i ail facut sa asude. Verbul asuda transitiv
in intelesul de i -au nacajit, I-ad ostenil ; rocomdu-se=-revoltin-
du-se ; paguba in oamen1,----rostire poetics mai noun decit jertfa
sail victims.
Si dais 1-au pus dotnu, Dragon au luat pilda de
pre capul acelel hiere nesilnice, zimbru, ce scrie mai sus
Ca s-an vinat si pusera de an facut pecetea Moldovei.
Hiara eessfaoca =fiats salbatera, roslire mull mai puternica
si care imbogateste rostirea.
Si intr-aceasta incepatura a fost domnia ca o capi-
 Texte vechi 359

tarie. Pre aceste semne de intaiast data ce se arata

domnia fara traio se putea cunoote ca nu va fi avzore
buna intre domnit Moldovei.
Incepatura nuanta a cuvintulul inceput sari eel putin a
doua forma mi lunga si mai plina. Domniaprei traiit=domnie
de. salvia durat5.
Acest Stefan Voda au avut dot teciori, pre Stefan
si pre Petru, care dupa moartea tatasea sail se pricira
pentru domnie.
La anul 6040 sail fa_ut sobor mare la Florentina,
ea sa se poata face impreunarea bisericet rasaritu;ui cu
acea a apusului, pentru multele neingaduintt si price
pentru capetele lege).
Pricindu-se price=punindu se de pricinti, forma mat scurta;
neingaduinta, nuanta de la neintelegere.
(Va (Irma)
 DART DE SEAMA
Elena, Saco login. in lupla, roman ; un vol. de 221 de
pag. Bucuresti 1906.
Este vol. I al unui roman psicologic care va fi urmat de
altele.
Pentru a da o idee despre modul cum autoarea intelege
sä fact analizfi psicologica, repi oducern doua locuri mai lungi,
pentru ca s5 nu se zica ca, ciuntindu-le, le rApim rostul. Ambele
locuri sint analize psihologice de caracter. Asa la p. 88 cetim :
Trebula sd fie de Coate ca o fire egoista si rafinata ca a lul,
Virgil. care-sl adora personalitatea, imbrdeind-o cu toate subtilitAtile,
sa. gaseased in ea si dama mare. ca si eoehel.a, nu numal artistul
care era Intruell-va si e], dar si filozoful care DU era elnu mimal
femela de cast, gospodind, dar si femela cu initiativa si activitate
bdrbitteasea.
Trebula sa fiesi putea sa fie, edel In firea el de sensitive, in
afar& de vieata lftuntried, In care mal mull trdia, tindea si la on -ce
satisfactie; estetied, practica ca si sensuald"satisfactil urmdrite ex-
elusiv de eel earl ca si Virgil, primese impresiile si infinentele din
afara, In alard de eldin senzatiile externe sat din instinetele pri-
mitive ale firil (lnstinetele ar fi pornirl din afara N. R ).
Ceea-ce-1 lipsea insa Dorel, In tinereta el neexperimentutd, era
ceea-ce astepta de la vieata, de la Virgil, o totals, o Invederald reen-
noastere a personalitdtil el, care 1-ar fi lat. increderea, Indrazneala
neeesare de a se afirma pe fate.
Virgil, care nu se realizase In el. cum era Irma s-o realizeze pe
/ Dora, in afara de ea ? (Ce vra sa zica a se realiza in sine si a re-
aliza pe cine-va In afara de el? N. R.).
Dragostea NI, care fusese mal mull un fenomen psichologic in-
constient, simtit dar necunoscut de dinsul, in lipsa lul de unitate si
de cunoastere personals, pierdea din vpiler.eimitatea Dorel.
. 0 ascundea sub lantul amanuntelor pe carrdeglfel, spiritul*
Jul le observe matematiceste.'
1* 4i.i se Impiedica singur, din canza atitor concluzit partieulare
tipiedriisa ajunga la concluzia, ineheierea generals a unel adeva-
rate, intrege judecatt(!!).
Dar, earl era acele amanunte P
Arnanantele, detaliurile micelor evenimente ale vietel exterioare,
a fenomenelor, a trebuintelor, acelel vied pe care Dora nu o 'raise.
Si daca in inima el, tot ce era sublim si mare se explica, In
vieatd. Incepea sail dea seamd, OA se cerea mIddierea actinnilor 'Mel
si gindurile modeste.
Nit: ke-, Si daed ar fi vrut, daed ar fi fost mal ferieitd, sa i se pretindei
avinturl marl, gindurl marl, poste in nedeosebita nemuitumire a lul
I Virgil, vesnic preocupat sa o nelittisteasea, fdeiud-o se se indoaie In
ea, o facea sa fie mat bagatoare de seams In drumul vietel, la cu-
'nostinta bdtatorita a tramlul comun"(!!!).
 Dari de seamA 361

Al doile loe 11 luatn de la p. 146:

Cum, insa, 1st mimase vieata, impartincl-o intr-o dnalitate : de
calculcum ar trebui 8101 sa fie si sa fare ;:iintre efectul lui de
vieata personala asupa celor care-I masura de sus,in privirza lot
intelectuala, in vederea, in inchipuirea de el insusl, independenta
unor stall sail hotariri mai importante din adevarata tut vieata din
vieata lul de azi en Doraera in conflict, trebuia sa reziste unel li-
bertati launtrice marginite. CAci, calaborind prin multiplele constiinti,
al orcarul eu mai complicat, la o constiinta superioaraVirgil iden-
tificInd -o cu el insusl, nu-I la'sa flirt o independent:I, nict o llbertate.
De aceea, cre7indu-se independent, liber,nu se simlea hide-
() pendent, !ibex.
De aceea, patrunzincl unele adevarurl lsi atragea si matte de-
ceptil.
In fond, sentimental fat% vointa si intdectual cu vointa, avea
caracterid slab si spiritul disciplinat.
Neispravit, necontrola t, de uncle dar vointa care nu greseste vointa
care, ca sa fie dreapta, trelme sa fie lama ? Sifted deasupra motive-
lorplecind no din obirsia mintii are nu poate Ontaii exactdar,
din area a Imnatatii, cu a forta echilibrata a until el superior. con-
stient, Virgil si-o crelase si pe ea. dupa idela de el, cu credinta ca-1
cea adevarata, ea este in adevar(!!).
Astfel, obiectiv voit, transpui pe alt ton, mutat din el, schimba
die foe, re ei.stigase ?
Stapinire pe elvointa de-a se afirmade-a se afirmr ce ?
Simtind poezia altora ti nu pe-a tut. nit mai era artist in sii-
fletsi Baca sirntul lui critic deveuise artist, xigentele lui pentru
forma proveneat dill complicatil superficiale.
Complicatii call', de obiceiti. se asituileaza cu conruptia, dar care,
la Virgil, purcedeati mat mull dints -o desradacinare a firel. sail des-
doire de el. Cad, inbind sal' mind dintr-un rationament fall, in land
acest rationament era logicera un panel, nn semu de slabiciune sail
de forte cari e in totdeauna in progres, chiar rind hirepe prin a
a fl' falsdnpa rum In vointa lui, strains, de el, nu se petrecea o
lupta de distrugere, dar o Imboidire. o indem»are mai mutt, care-I
da ghes in favoarea. vieteh Si, cum ratacirile adauga la cunostinta de
tine, in snecesitinea contrastelor din elin raporturile de succesiune
descoperindu-se ur, raport de canzalitalecalitatile Jul sufletesti ne-
fixate, nu se deosebiab in fond de-ale Dore' Kin natures for, dar nu-
mat prin gradu/ lar de dezvoltare.
De acipe (Ind Dora se entusiasma, se induiosa mat mull la
gindul 'rata in influit, a sufletelor arnionizateritm pe cared iart
pe nesmitite, Mai a e-S" doud fiinte cart traiesc in olalta, asemanare a
until si acelas sufiet in done corpurtVirgil linden, vroia sa vaza
inainte de toile, cart/Iv-forma casaloriel in armonia desavirsita a
unel frumusetr.
Unnl reprezenta formaforma vietel si Linea la ea. la reprezen-
tarea et, la desavirsirea el--pe dud elalalt, suflettil acelel viett, stra-
hatind vestrnintul, realize prin el, celace Virgil parea ca realizase.
Pe dnd, Dora, era aproape de adevart71 unel casnicii ideate si
a tmui ideal obstescVirgil de -ahea intrezarea, posibilitatea acelet
easnicil sail acehil ideal.
Dragostea le lase, 11)&1, la arnindot, o impresie unica si it a-
362 Dan de seamy
trasese prin contrast. Un contrast de forma si de fond, In aparenta
Iumii noastre care, unindu-r, II complectan, it realizati nnul prin altul
in vieata, §i pe fiecare In et mai molt, in limp ce sentinientul dia-
gostel ca orce pasinne tinula in exec, care Inainteaza si se retrage
flux si refluxtrebuia sa dispara sat sa-0 schimbe caraclerul.
Si asa e scris tot romanul (capitolul I), de la un capdt la
altul. Credem ca nu este nevoie de niel un comentar mai larg.
Dar apol limba in earl e scris e o groazd. Enumeram ca
neologisme impu/zie (imboldire); complexitatea (intreteserea);
influents (inriurire); fortat (slid.); victims (jertfa); prestioiii
(vaza). Autoarea intrebuintaza ambele cuvinte, ca si ein,d ar in-
semna cloud notiuni deosebite. Ea spune : tedilira le datorim In
totdeauna un fel de prestiRia, tin fel de vaza». (Dar prestigiul
frantuzesc, nu e decit Gaza rornaneascd); ocazie (prilej); cimenta
(inchega). Iata (raze intregt franceze cu codite roindnesti : «mo-
ralist Si supus conventiilor, cu o edified nuanta de scepticism,
ironic xi independentd. Dona lucruri le avea ins distincte, in-
transigente). Alte neologisme mai insemnam : admiratia (intni-
nunarea); sacrificia (jartfa) ; facea paradet de finele ; veleitati
fumurile, Si autoarea care cunoaste acest termin rotnanese pen-
tru ce mai adaugd pe acel francez «si luxul pe care-I vedea
la dmsa, veleitatile, fumurile de doaninaz) ; vanitatea (desarta-
eiunea); periculos (primejdios); atuul cel mai grezi pe care ponta
(cartea cea mai Brea pe care juca); subti!itate (agerime, subti-
rime) ; divort (despartenie) ; contact (atingere) ; dospind o decizie
(inapreunare de un cuvint vulgar romanese cu un neologism--
frdmintind o hotarire) ; brusc (naprasnic) ; solutia (deslegarea) ;
forta (puterea); incatusat (inlAntull) ; resignala (supusa, plecatil);
abnegatie (lepadare) ; impresie (intiparite); pervers (stoical, rail
tdclos) ; fascina (ademeni, amuti, fermeca ; !nun curios lard§1
observdm impreunarea ctivintulul francez fascina cu romdnescul
farmeca : si ca un searpe care tinteste pasdrea, fascind, fer-
meca ochil lut Virgil". Dacti are cuvintul rnendnese, ce mai era
nevoie de celalt!) ; deceptie (insalare) ; La ce bun (a gaol bon);
indiferenta (nepasare); misterios (tainic) ; regret spontanea (pa-
rere de ran neopritd); consacrate (consfintite) ; ProfunziuizI (a-
dincimT); F lexibilitatea (mlg dierea) ; plana (plutea) ; rnoarat (moire,
in ape); splendoarea (strdlueirea); estompat de bruma (invalit in
brumfi) ; gigantic (uriesi) ; obsesie (prigonire) ; causticitatea
(arsura); prioritate(intaletate). larasi acetasI intrebuintare a cu-
vintulul romanesc alaturea cu cel francez : trebuia sa ramina
totdeauna o intaTetate, o prioritate". Pentru ce ?); orgaioasci
(mindrd); sa-i anihileze compozitia efectivci (sa -i nimiceascd al
catuirea firil) ; dizolutie (in be de disolutie---desfacere) ; diluin-
du-se astfel ca o variatie a doua, adaptivii a cauzelor varietittit
prime (aceasta nici in neologisme nu are nici un inteles) ; sursit .

si asa mai departe cu wide. Mal bine scriea romanul

(izv or) ;
trantuzete; dar atuncia era pericol pentru psicologie ; cad pe
frantuzeste se scrie pe inteles.
V. B.
 Dari de seams, 363-

Ispisoace i Zapise, documente slavo-romane din ar-

hiva spitalulul Sf. Spiridon din Iasi, publicate de Gh. Ghibanescu
profesor, mernbru corespondent at Academie)" romane, Vol. I,
partea I, 1400- -1600. Publicatiune facuta sub auspiciile Epitro-
piei Sf. Spiridon (un vol. de II qi 253 pag. cu un indice alfa-
belie. Iasi, Iliescu, Grossu. & C-nia, 1906).
Surete i Izvoade, documente slavo-romane, publicat,
de Gh. Ghibanescu. Publicatiune facuta sub auspiciile ministe-
rului cultelor si iustructiunei. Vol. 1 (un vol. de III si 417 pag..
cu un indice alfabetic. Iasi, Iliescu, Grossu & C-nia, 1906).
lata WA' indoiala doua inceputuri de publieatiuni docu-
mentale de cea mai mare insemnatate pentru cunostinta trecu-
tului launtrie al tacit noastre. Este cunoscut ca. Academia ro-
mana, deli are in arhiva el peste 10,000 de documente laun trice
romanesti, nu se grabeste nici macar sa inceapa a for dare la
lumina. Subsemnatul am stand in War, aproape de la intrarea
mea in invatatul corp, ca sa se intebuinteze o parte din fon-
durile menite pentru publicai documentale si pentru acea a do-
cumentelor din launtru, si care se raporteaza la asazamintele
Wei si nu la viata ei politica. Dar toate silintele mete au fost
zadarnice. Cele 9 volumuri publicate de dI Dim. A. Sturza sub
Until Docnrnente privitoare la renagrea Romeinzei, deli contin
mult material cules in tara, at:est material se rapoarta nurnal
la unire si la starea politica a Wei, Tar nu la asezamintele ei..
Se vede ea in inaltul tiostru corp invatat, se crede ca numai
politica joaca un rol in viata popoarelor, si ca desvoltarea asp-
zamintelor e o imprejurare de a doua mina, pe cind istorio-
grafia adevaat stiintifica da, data nu precaderea, cel putin G
insemnatate deopolriva desfasurarel vietel latintrice a popoare-
lor ca si acelei a relatiilor for din afara.
D.i Gh. Ghibanescu reluind firul activitatit ittaugurat la Ro-
mini de Balcescu, Laurian si Cogalniceanu, perfeetional. de
Elasdeti si de Papiu clarion, urtnarit mat departe en o rivna
calduroasa, de si nu condusa de un spirit stiintifie, de Th. Co-
drescu, a inceput, iu cele dotal volumuri pe care le analizam, a
lucrare din cele mai rodnice pentru sporirea cunostint,elor noas-
tre asupra dezvoltarei launtrice a vietil poporului roman.
In volumul Ispisoace pi zapise, d-sa intreprinde publicarea
intregii arhivi a spitalulul Sf. Spiridon din Iasi, arhiva ce eon-
tine, nand la 1700. mai bine de 1000 de documente.
Cu vol. celalt intitulai Surete sc Izvoade, d-1 Ghibanescu
incepe publicarea propriel sale culegerl de documente, cele malt
multe dobindite cu marl greutatt de In razdsif cu care d-1 Ghi-
banescu, ca coboritor el insusl din o foarte veche familie Azti-
sasa, sta in legaturd.
Lucii in destul de neasteptat este ca, culegerea did Ghi-
biinescu, desi intreprinsa de d-sa numal de vr-o 15 ani, a ajuns
364 DL.1 de seama,

papa acuma a fi mai bogata ca acea a arhivei St. Spiridon, a-

vind copiate in condicile sale un numar mai mare de 5000 de
docurnente, multe foarte verhi si cele mai multe de o mare in-
senmatate istorica. Ne pare rail ca in introducerea d-lul Ghiba-
nescu, nu infra in oarecae arnanentiml asupra reodului cum
d-sa a pus mina pe uncle din documentele sale. Atita numal
se multameste a ne vorbi de «curiozitatea razasilor din Graj-
diurtn si de purtarea hapsina a dascalului din Bereasa>>, bra
a ne arata in ce a stat curiozitatea celor dintai, nicl purtarea
celui din urma. Si nu doar ca numal de haz am fi dorit sa en-
noastem aceste lucruri ; dar ele ne-ar destainui Qi o parte din
psicologia poporului nostru.
Sistemul de puhlicare al documentelor urmat de catra d-1
Ghibanescu este acel adevarat sLiintiffc, inaugural de d-1 Hasdell
in Arhiva istorica, adeca redarea documentelor infra in limba
originals (chid aceasta este slavona), si apoi in traduce, ea ro-
!Papa. Daca d-sa gaseste vre-o traducere veche, H da precade-
rea ; tlaca nu, o face din!, putinta controlului find data Kin
publicarea textului original. Aceasta este singura garantie ca
adevarul continut in document poate esi' la lumina ; cad claca
se publica fulmar traducerile; si autorul are prelentia nestiinti-
fica de e fi crezut neexpus la nicl o gresala, atunei publicarea
nu are nici o valoare. (Asa s-a inlimplat cu doaimentele Braso-
vului, publicate numai in traducere romaneasca de d-1 loan Bog-
dan, din Bucuresti). Traducerile d-lui Ghibanescu sint insa toate
faeute in limba veche a documentelor rotnanesti ceva poste-
rioara, limb& pe care d-1 Ghibanescu o tie de ininuno, prin
luriga practica a tratatetor vechi. Clod eitesti traducerile d-lui Ghi-
.battescu, nu-ti vine a crede la inceput, ca sint opera until ont
din veacul nostru. Asa bunaoara, tine ar crede ea fraze ca a-
cestea sint scrise de un Roman din vremile noastre «eaci cu it
este lui sat in acela, si act ca poate a §.1 aseza sat in acel
hotar» ; esa1 fii lui uric cu toate veniturile... si la tot neamul
Jul mai de aproape din semintia Jul nertqeit nici odcinaoara
in veacy.
D 1 Ghibanescu insa urmeaza doua sisteme in ambele sale
publicatiuni. Suretele si izvoadele, adeca documentele din insusi
a sa culegee, le insoteste si cu note uneori foarte intinse si
bogate precurn se poate vedea la documental 1 din 1411 Sep-
temvrie 22 urmat, dupa traducere, de un comentar care se in-
tind pe 8 pagini. De asemenea docurnentul 3 din 1421 si altere
adnotate pe 4 pag. Aetul 13 din 1502, adnotat pe 12 pag.; do-
eumentul din 1532 comentat pe 7 pagini. Ce!e mai multe din
celetalte documente contin note care se intind de la 2-3 pagini.
to volumul actelor St. Spiridon d-1 Ghibanescu paras.:ste
insa sistemul sail de. a adnota documentele, multamindu-se nu
r,ai cu descrierea tor din afara, acea a pecetelor lo si allele
de asemenea, bra a mat face insa nici o bagare de sama asu-
pra aratarilor documentulul insus.
 Dart de seama, 365

Nu nurnaI atita, mal luam awhile cd. chlar in volumul

Surete §i Izvoade, acel inzestrat en note, numal documentele
de la iuceput sint mal bogaL prevazute eu Insemnarl Tar do-
cumentele de la nutnaul 62 'Ana aproape de slirsit, sint
note, si ca aceste reapar numal pentru
tatasi ]ipsite de once
citeva documente de la sfir*itul volumului, insa intr-un chip
mutt mal preseurtat de cum o face pentru docutnentele ince-
patonice. Cu toate aceste sint multe documente ntadnotate,
precum acel sub No. 54 si acel sub No. 76 care, prin marimea
si bogatia cuprinsului lor, meritail de sigur a fi prevazute cu
oarecare bagari de sama.
De unde sa provina nest indoit sistem al d lot Ghibanescu
de a publica identic acelas Lelia de acte? Pentru ce crede d-sa
ca la actele culese de d-sa, .este folositor de a le prevedea cu
un comtntar, si nu cede ea s-ar putea trage acelas folds si de
la actele din arhiva St. Spiridon?
Nut credetn ca nu se poate gasi nicl o deosebire, si mai
credem Inca cum ca notele puse de un priceput culegator de
documente, pot aduce cele mat marl foloase..Anume tine poate
patunde mai adinc in intelesul until act, decit acel ce este
deprins a rninui cu sutele din ele; acel cP le are, pentru a zice
asttelia, De toate in mintea lui, si deel poate gasi apropierile,
care sa le limpezasca unele prin altele; acel care poate des-
coper: in ele prticularitatl, care scapa user (liar ochiulni
celul mal destoinic islorie. Intr-un cuvint eruditia documentary
este un soiti de cunostinta absolut speciaiA, care poate fi do-
bindita nutria! de ace! eesl petrece viata in studiul actelor
vechi. Istoricul nu poate cu ale! un pret, inloeui aceasta pre-
tioasa cunostin(a a celor trecute, si a se lasa documentele nu-
mai la cereetarea istoriculut poate fi daunator pentru cunos-
tinta istoriel.
De aceia not nu putem incuviinta indoitul mod de publi-
care al docum -aitelor, din partea harnieutui lee adunator si da-
tator la lumina, si-1 rugam cu lot deadinsul sa se Oita de sis-
temul urinal de el, la publicarea jumatatel intat din volumul
aparut din insusi a sa culegere, anume tie a insotidocumeetele,
cu comentaril tit mal bogate, scoase din intinsele cunostintl ale
autorulul asupra trecutulut romanesc.
Slim ea comentarea unui document este un .lucru foarte
anevoios si rapitor de limp, si e firesc Mars ca d-I Ghibanescu
sa se grdbiasca a sI vedea culerterile tiparite. Mal stim ca
alurea asemenea luerare se face deobiceiu de n comishme de
invatatd, din earl unit ceceteaza si stabilesc textul, all.il comen-
teaza, tar altit privigh.eaza tiparul, lucrare Coate obositoare daca
e vorba de a reproduce actele intocmal, si la not toate aceste
le-a luat d-I Ghibanescu pe sama domniei sale. Dar d-sa e,.te tinar,
este cunoscut ca avind o mare putere de manta, si data mai la
urma publicarea va merge mal inset, ea va if mai bine land:N.
366 Dart de seamy
Asa bun:loaf% cite nu invatAm din bogatul comentar la
documentul 1 din culegerea proprie a d-lui Ghibanescu? Mal intal
combaterea etimologiel tataresti a d-lut Hasdeu a numelul sa-
tulut Tanyettecputii, si indreptarea ei pe temelul unel etimo-
logil slavone, cu indreptarea pat alela a urmarilor trase din acea
salsa etimologie de d.1 Emile Picot. SLudiul asupra robilor Wart
_si tigant ; cercetarea boerilor divanulul din docurnentul din 1411
al d-lul GhibAnescu, in asetnanare cu lista boerilor din alt do-
cument din acelas an, tuna si zi, publicat de d-I Hasdeu, cu ex-
plicarea pentru ce Estee boierilor se deosebesc si cu incheerile
interesante trase asupra practices cancelariilor vechi, si asa cu
toate adnotarile celelalte care toate ne Myatt cite ceva.
Orl cum ar fi ins lucrurile si orl cum s-ar hotari d-I Ghi-
banescu, st. urmeze publicatiile d-sale, it felicitAm si ii uram
staruinta si barbatie in indeplinirea grelei sarcini ce au ]uat -o
-asupra sa.
A. D. Xenopol
*
* *

Caton Theodorian, Prima durere (un volum de schite si

novele, Bucuresti 1906, 135 pag.).
Incercarile d-lul Theodorian, ail lAra indoiala meritul de a
fi interesante si bine scrise romaneste. Ele contin mai multe
schite de start sufletestt precum Prima durere, uncle se arata
lovitura primita de niste copil prin moartea tatalul lor, in Dintr-o
.manevret, lupta unel fete de tart contra plecarii inimil et catra
un «clocoitn) ; in Comfi/ici, capcana in care cade un tinar ce voia
se destepte gelozia in inima unei fete ce nu-1 iubia, prefacindu-se
a iubi pe alta, iubire ce devine serioasa si stirseste prin o in-
suratoare ; in Examen de capacitate, vinzolirile until Wet dre-
gator, pentru a-si recApaa slujba, din care tusese destituit fart.
drept ; in Citeva oare in Rusia, descrierea unei petreceri in un
orAsel rusesc. Pe linga aceste schite se aft si una mai lunga,
care are caracterul unei novele: Oracolul, si care este cea mat
interesante din toate.
In aceste buctti gasim o inchipuire vie, si un talent foarte
rostit de a reproduce gindirile prin icoane. Ca exentplu de des.
crieri frumoase; citam buntoart de la p. 12 pe area a fierberiT
in cast, pricinuita prin moartea parintelul, care cala a fi ascunst
copiilor: «In aceiasi noapte insd tott eel din cast veghiara ; bu-
nica, mAtusa intrat si esiau, mergeat la mama, it surideati si
pieced, soptindu-si ttinuitoare cuvinte, se apropiat de paturile
noastre si se departati in virfurile picioarelor cu figurT supte,
cu ochii obositl, dupd ce se incredintara et nol, de bunt same,
dormim, pe bratele ingerilor si sub aripele viselor trandafirii.
Iar de dimineata, a doua zi, rind istovitt de veghe, ne imbracam
-WAY, ntptdiam spre ferestre si cercam sa ttlmacim 'talna pe
 MI de seamy 367

care nimene nu ne-o impartasia, tinjiam pe la gearnurl si ye-

dcam o miscare neobicinuit& prin curte, gradind, unde servitorit
si rindasii alergab intr-una, ducind legaturl grele, urcind in pa-
vilionul de geannlic, lasind acolo cele ce aduceab si intorcindu-se
cu allele. Ce se petrecea in rasa la not ? Nu pricepeam nimicD.
hae de asemenea descrierea cum fata nu voia Fa se mai
lase ademenita de tinarul rezervist, de indata ce aflase ca e
boer, cad se ten-lea sä nu se inolasca lar inselarea area cazuse
odata jertfa.
de atuncea zadarnic am mai cautat s-o duc prin po-
tecil egradinil, zadarnic s-o mal urnese de linga rasa. Nu ca ma
uria sab ca nu -i mat placea sa steie de vorba cu mine. Graiul
ei era acelas ; privirea ochilor el galesi nesehhnbata, si podul
palmelor ei tot asa de fierbinte, cind minele el stringeail pe ale
mele. De cite ort, apoi, n-am mal stat amindol de vorba pe
prispa, linga scaunelul en tree picioare, pe care se odihnea si
torrea batrina ? De cite on n-am surprins privirile el arziudunia
dornic si de cite on, tremuratoare ca ofrunza, nu mi-a inapoiat
sarutarea prinsa in fuga, pe furate, in scurtele noastre intilniri,
singuri ? Pe sub gutal insa si prin gradind Dina n-a -volt sä ma
insotiasca" (p. 33).
Ce bine descrie autorul toate necazurile si suferintele unlit
biet vinator de posture, Yi mal ales modul cum e tratat de usierit
si portarit autoritAtilor si de slugile ministrilor !
Iata modul cum infatosaza d-1 Theodorian, privelistea until
mic orasel rusesc, de pe maluride Dundril (p. 113): Tirgul,
bind zi de sarbatoare, e inchis. Dughenile pipernicite ist arata
obloanele soloase si grele, ferecate cu briuri de fier; lar pe uli-
tele intortochiate si pustil e atita nantol CA ne-am cufunda pan&
la brill, daca drept once pavele, n-ar fi de-a lungul zidurilor,
piste scindurl lungt, intarusate pe grinzt putregaile, gaurite, si
care salt& flexibile, la fiecare pas, flescaind deasupra moeirlel
pe care o ascund si tisnind puhoiti de apa statuta si murdara,
ce ne poleia imbracamintea si fetele".
Toate schitele stint interesante si merlinl cel mare al
cartil este, ca indata ce incept a citi pe una, n-o last pana ce
n-o ispravesti, si simtt curiozitatea de a citi pe cea urmatoare,
pentru a vedea ce poate cuprinde, si asa cartea to fury pana
la sfirsitul ei, si rind at ajuns la capiitut el, itt pare rab ca e
prea mica. Ell cred eft aceasta este piatra de pruba in oricare
povestire; cad ce ne foloseste adinca psicologie sari descrierea
amanuntita 'Ana la un fir de al,a, daca cetirea ne oboseste?
Pentru a judeca insa in adear valoarea superioara a aces-
tor culegert de povestirl, trebue sa ne oprim asupra novelet in-
titulate Oracolul si care este maiastra alit ca forma cit si ca
fond. E e povestire pe care o face 1.111 mesan la o petrecere de
anus nob, cind se mininca placinta cu sortl... In tinerete fusese
pottit la o asemenea mash, unde avuse de vecind o prea fru-
368 DM de seama
moasA fall care ins& scotindu-1 o bucata de turta se nimerise
tin sort cu cuvinte ce prevesteati moartea pana intrun an.
Fata suparata, cad o adincA simpatie se nascuse naprasnic
intre amindol, tl da o a doua bucata, in care insd sortul iesa
Inca si mai amenintator. Tinarul se scoala turburat de la mass
si, trecind pe la usa unel camere, aude pe mai multe cucoane
spunind : ca are sa i se implineasca prezicerea, cad e slab, gal-
ban .1i de sigur ofticos. Lovit de aceste vorbe, el paraseste pe-
trecerea ; seduce acasa unde-1 apnea o frica si o groan care
merge tot crescind, (descrierea acestel aufosugestiuni este minu-
nata), pana ce ajunge la paroxismu, in sara dinaintea noului an
urmator, cind dupa p)-ezicere trebuia sa i se euqfle zilele.
IatA cum autorul expune aceasta din urma faze a neck!
star! sufletestt :
Fara pater", slab, tremurind, impleticindu-maun spec-
tru asteptam acum sfirsitul usurator, care nu mai putea sa
intirzie si pe care in cele din urma, it si doriam.
M-am intins pe pat, am stins lumina, am incrucisat minile
pe piept si am inchis ochii, adastind indeplinirea osindei. Am
simtit o molesala in trup, o amortala in oase, tin gol in creer
si n-am mar simtit apol nimic.
Sunetele inabtisite ale tine! fanfare ce intona o arie de-
partata, imi vijiiau prin urechi. Ceva si mai fioros, simtiam ca
se petrece cu mine. Unde puteam fi aiurea decit in cosciugul
mei] si acordurile muzicii ce strabateau panA la mine, ce puteati
fi decit ale marsulul met funebru ? 0 stare de catalepsie din
care reveniam dupa ingropaciune ! Doamne I Dar cu ce gresisem
oare in fa ta lul Dumnezen, ca sa ma supue la nor chinurl si
mar grele, dupa ce in sfsrsit murisem. Nite tacanituri cadentate
imi mai izbird timpanul ; Sin' adusel aminte ca samanati cu la-
caniturile orologiului mei). Nu eutezam sa desehid ochil... Miscai
degetile, imr indoil piciorul cu bagare de same, ridical minile,
pipaii fruntea, timplele, rasuflal. Aerul nu-inT lipsea si capacul
cosciugului nu-1 sinateam, si Hier giulgiu pe fata si nici talpile
legal e... Pleoapele se ridicara de pe vedere si vazuT... Eram in
odaia niea unde toate-mr spuneaa cd traesc".
Duna aceasta stare nu putea urma decit sau moartea reala,
sau reactiunea, dace puterile vitale eras.; sa repoarte izbinda, st
aceasta se intimpla cu tinftrul magistrat.
Intrind toemaI in ziva de 1 Ianuarie baetil cu sorcova
spre a i ura vieata si ferieire, si el vazind ca prezicerea nu s a
indeplinit, prinse Tar putere si plarere, la viata, se intreina in
curind si reinvie pentru a zice astfeliti din moartea sufleteasca
in cared afundase fa tala prezicere.
In timpul cit statu =e sub acea inriurire, voise sA TasA de
mai multe on din magistraturd, si sa-1 zdrobinsca cariera In
care nu mai putea tinea o zdrobita exi;:tentd. El intilnise apol
in mai multe rindurt pe frumoasa lul tovarasitd de mast. Pe
 Dani de seama 369

cind in sufletul fetel simpatia pentru Einar sporia, cu cit vedea

cif de mutt raft II facuse fara de voia ei, in al lui, cu tot dragul
ce-1 atragea catra dinsa, simtia un fel de raspingere, din pricina
stare! sufletestl in care iubirea tut lupta cu o mai mare putere
decit ea, cu instinctul pastrarel ; el nu cauta deci sa o revada,
si o pierdu din vedere pentru citva timp.
Dupa a lul insanalosere, tinarul procuror isi relua Tar in-
deletnicirile tut, si el priimi o pira, ea in orasul Tulcea s-ar fi
ingropat o fernee a careia moarte lasa de banuit. El ordona
dee! desmormintarea el, pentru a i se face autopsje. Autorul
descrie foarte trumosdrumul pe timp de iarna, pe care tinarul
pro'curor it facu de la Galati pan la Tulcea. El daduse ordin
ca sa se dezgroape racla si sa -1 astepte cu totul de-agata Cind
ajunse cu doctorul, politaiul si eelelalte persoane oficiale, la ci-
milli., el puse sa se dezbata cuiele de la capac ; dar cind azesta
cazu ce sa vada?--Grozavie inspaimintatoare! Avea inaintea lul
pe dulcea fats care murise, si asupra mortil careia se ivise ba-
nuiala. Se implinise prezicerea insa asupra celei care alesese
bucatelele de tut to si sortil cuprinsl in ea ; cad Oracolul pe dinsa
o tintise, nu pe !Marta' caruia ea le pusese dinainte.
Modul cum aceasta dramatics intimplate este povestita,
este vrednica de subject, si in Oracolul d-lui Caton Mt odorian
avem una din cele mai frumoase povestiri de papa aeuma ale
literaturel novelists: de la not. 0 singurii luare aminte am face
asupra modulul prea pripit cu care se sfirseste novela ; am fi
dorit sa stim pentru ce a murit lata ; cael din biletul Invalit
gasit la ea nu se desluse.5te nirdc.
Cu toata. ca limha autorulul este in deobste curata sI cu
intorsaturl de fraze adevarat romanesti, Cu cuvinte si rostirl
larasi neaose si frumoase, Masi am fi dorit sa lipsasca si cele
citeva neologizme, care s-intilnese din cind in cind, nu spre po-
doaba povestirel. Asa insemnam : deja (arum); coridoare (sail);
desena in be de desemna ; rigoare (asprirne) ; escorla (intova-
rasi) ; debarca in loc de desbarea ; decisiv (hotaritor) ; conchiste
(cucerirl); neg/ijat (neingrijit, parasit) ; matelot! (marinari, cora-
ben!, bareagii, luntrasi); rondoul (ocolul); dig (fezatura, apara-
toare); intrepizY (neobositi); abrupt (ripos); lir (tragere, tintire);
so/ (pamint, fund); flagelare (biciuire) ; oribila (grozava, urt-
cioasa, hida); cabnant (linistitor); supliciul (chinul).
Primim neologismele lugubru, refren, fiindcs nu avem ros-
tin! corespunzataare in limba romina, si ele imbogatesc cu ter-
mini! trebuitori ; dar nu putem primi pe celelalte care pot fi
inlocuite cu cuvinte neaose romanestl.
B. V.
 N0TITI
Reproducem urmatorul ordin de zi, dat de c1-1 Gr. Cerchez, direeto-
rul general al Postelor, factorilor postall, prin care IT Tarta de eazvratirea
incereata.
Facern aceasta pentru frumoasa limbs in care e scris si care ar
trebui sa fie limba dregatoriihr noastre, si nu intelegem pentru ce nu ar
fi, cind se pot spune lucrurile asa de frnmos, adevarat pe romitineste :*

Factors!
Fapta mhreata a conductoruluT Than Georgescu, de eurind esit din
rindurile voastre, care si-a jertfit viata pentru a-sT indeplini Cu credinta
slujba care i se incredintase, rascumpara, in ochii mei, gresala pe care uniT
din vol a fAcut-o cind au cautat sa se razvratiasca contra stapinirei.
M-am incredinta ea corpul factorilor, din siuul chruia a esit on ase-
menea om, nu poate fi compus decit din oameni detreaba, si rn-am intarit
in credinta ca greselile can s -afi fgptuit n-ab putut fi pricinuite decit de
piste ademeniri pornite de la fiinte straine de corpul vostru, al eAror in-
loves pare a fi de-a produce desordine in Slat, chillr cu rretul nenorocirei
celor can cad in mrejele lor.
In amintirea acestui neferieit dar neintrecut slujbas:
Va iert pe tott.
Am dat porunca sa se inehida ancheta care o orinduisem.
Am dat poruncA sa vi se inapoieze retinerea din leafy facuta pentru
zilele lipse, cu toate ea era dreapta pedeapsa ce se cuvenia celor earl isi
parasisera slujba farti nicl un temeit.
Nadajduese ca, cAlauziti de pilda frumoasa ce v-a dat-o Georgescu,
vett ramine in totdeauna slujbasi credineTosT si increzatori in dreptatea si
ocrotirea care v-o datoresc cei earl sint pusi de stapinire in capul vostru.
Bucure§ti. 5 August 1906.
Director general, Gr. Cerkez
* *

D-I Boni fac Hetrat, emiuentul poet in doua limbl, romans si frau-
ceza, a .publicat in revista d-luT Densusanu Viafa noun, o minunatit tradu-
cer° din Cantul Magaliel din Mireis a mareluT poet provansal Mistral.
Reproducem citeva strofe din aceasta prea frumoasa traducere, care
are si meritul de a fi foarte credincioasa originaluluY:

Din Clio till III

0 Magalie mull iubita, Ca de-ale crengeT soapte-usoare
Vin' de-mi arata mindra-tt fats! Imi rid de eintu-t1 enzadar !
Asculta-un chit de dimineata Cad vol fugi spre-albastra mare
Din tamburine si vioare. Ca sa ma schimb intr-un tipar.

Te Pita tern -I plin de stele ! 0 Magalie, de to schimbT

sSivintul a-rcetat. In peste-al under,
Dar stelele se vor pall Pescar atuncia ebb voT fi,
Cind to -or zari! Te-o1 pescui!
 Notiti 371

Cum-va-n pescar de tei schimba, Spre India, o Magalie,

310schimb in pasarea ce zboara, Chlar de t-eT duce,
Cind mreaja ta veT arunca, In vint de mare m-of schimba
Zbura-vol pe cimpiT, usoara. Si to -ol purta!

0 Maga lie, de to schimbi Tu de tc schimbi in vint de mare

In pasarica, far-all& parte vol fugi :
In vinator ma vol schimba MA vol preface-n foc de soave
Si te-oT vina. Si ghiata toata-o vol topi.

La potirnichl, la presurele 0 Magalie, de to schimbi

De vii to latul sa-1 asezT,
Ma schimb in iarba" Inflorita
Sit stay aseunsa prin livezi.
0 Maga lie, de to facT
0 floricica,
In apa dulce mor schimba
Si te-(1 uda.
In raza calda,
Eii in sopirla m-oT schimba
Si te voi bea !
Tu de te schimbi In salamandra,
Ce prin tufis s-ascunde, apol
Ma vol preface-n luna plinti,
Ce (la lumina-T la strigol !

Tu unda de le fad curata 0 Magalie, de te far!

In nor atunci mti vol schimba Senina luna,
Si catre-o tarandepartatit, Et deasa ceata-atund 01 fi,
Spre-America, m-ol departa ! Te -oT invali.

Do ma-nvaleste ceata Insa,

Eu Inca tot a ta n-o! fi ;
Ca trandafir frumos, neatinsa
Eu priu tufis vol inflori !

* * *

D-1 Densusanu iutimpina in Viata 'loud (August) ca ea as fi intro-

buintat rau cuvintul suis, cind am pus ca titlu al uneT descrier! un sums
,pe Ciah1611., intru cit suis ar avea intalesul de locul pe uncle te poti sui,
-cum coborif insamnd locul pe uncle to pofi cobori, si ca ar trebui sit fi pus
suire. Are dreptate d-1 Densusanu si recunose o gresala de condeiti in ace!
cuvint. Dovada e ca in Amintirile mete de cede-dm-1e se gaseste un capitol
intitulat 0 suire pe Pilatus. A fost o nebagare de mina; dar multameic
d -lul Densusanu ca tni-a atras luarea aminte asupra el, cu toate ca nu era
un pleat de moarte care sa indreptatascl Incheerea d-sale ca Discutiu-
nea (romaneste desbaterea), ridicala de d-1 Xenopol, e si mai desfatatoare
-cind d-sa IsT asumeaza, (romaneste insuseste) rolul de iutelegator si aparli-
ratoi al adevaratel limb! romanesti, si totusl--cum area acel tradator
suis" relevat (rom. insemnat) mal suscontrarul reTesa din scrisul d-sale".
Apol d-1 Densusanu face intocmal aceTasT gresala pe care am facut-o
-ea, clod pune scrisul dlui Xenopol in be de scriere. CacT scris Insamna
faptul material al scrierel, calisat cacografie, precum suis insamna partea
materials, locul pe undo to sui. Nu s-ar putea spune ca scrisul luTBalcescu
Istoria lui Mihal Viteazul este foarte pine alcaluit, sat ca scrisul d-luT
372 Notiti
Densusanu Histoire de la langue roumaine este o opera de valoare, si
trebue pus scrierea, precum trebue pus suirea pe Ciah tat si nu- suisul pe
Ciahlati. D-1 Densusanu adevereste insus ea adesa criticl pe altul pentru
paeate pe care singur le al". Eu am recunoscut gresala. D-1 Densusanu va
reeunoaste-o pe a d-sale ? NoT am fi insa de parere sa lasam ]a c parte
ironia si impunsaturile si sit lueram impretina spre un stop comun: cura-
tirea si itnpodobirea limber.
A. D. Xenopol
* *

S-a pus la tipar un volum de poeziT de marea noastra poeta Biria,

care volum va cuprinde, pe linga cinturile nouci, a cifror editie este is-
tovita, si toate minunatele eT plilzmuiri de la 1903 incoace. Pintre poezit
vor fi si poeme mai marl: Inspirarea §i poetul sdrac, Batrinul qi tindrul,
Rinul §i Domu. l si admirabila poema Visul lui Cuza. Editorul culegeril
este libraria Iliescu si Grossu.
* * *

Insemnata revista berlineza Deutsche Litteraturzeitung, publica in

limba germana, in fruntea No. 33 din August, articolul d-luT Xenopol
aparut in limba franceza la Paris in Revue de Synthese historique intitulat
La notion de valeur en histoire".
Este de observat ca Deutsche Litteraturzeitung, se indeletniceste nu-
mai eu dari de same crake asupra diverselor cart' aparute si nu cu aril-
cote filosofiee. Directorul revistei d-1 Hinneberg earn% d -1 Xenopol IT ceruse
sa-I introduce articolul in o revista speciala, raspunde directoruluT nostru:
Interesul eel mare ce-1 prezinta articolul dv. pentru german' privitor la
teoril istoriee formulate de eT, ma face sa. to rng sa-mi Iasi articolul pen-
tru revista mea care-si va face o placuta exceptie de la programul eT,
publicindu -].
Te rog insa sa ma iertT, data lungimea 101 me r-ileste a-I publica in
4 numere until dupe altul.
*
* *

A aparut in truntea mare reviste pedagogice franceze Revue de

l'Enseignement superieur No. din August a. c. un articol La reforme de
l'enseignement public en Roumaie, scris de d-1 Xenopol. In acel articol d-1
Xenopol arata ea programul indeplinit in reforma sistemulul invatamintu-
lui, care consta in ingreuierea invatilmintului curat teoretic pentru copiil
fall talent extraordinar din paturele de jos ale poporuluT, si care reforme
afi fost indrumate de liberall si se urmeaza de conservatorT, sunt datorite
aplicareI ideilor conservatoare in invatarnint. Intr-un numar viitor vom
reproduce articolul.