ANUL XXI. Martie 1910 No. 3.

0 0

ARHIVA
ORME, SHIM 11111111F9C11 $1 hITERIIRE
000000 DIN IRS i 000000
APARE ODATA PE LUNA

SUMAR
Pag.
Teodor T. Burada.Teatrul. In Moldova (Stagiunea
1858-1859). . . , . . . '.) 7
Em. Grigorovitza.Dietionarul Geogratie al Bueo-
vine si critica d-lui VI. Mironeseu . . ! oh
N. Radnlesen-Niger.LuT Alexandri (versuri). 113
loan Al. Sin-Giorgiii Narcis (versuri) 114
N. A. Bogdan.De la Galati lit Sulina . 1 v;
Vasil° Iorga.Ontee (versuri) . . . 123
Dr. Ilia Gherghel Cercetitri privitoare la istoria
Comanilor . . 124
Gh. Ghibinescu Douit documente . . . 12(
Arh. Narcis Cretnleson.Inseriptiile M-rei Neamtu. 13(1

DARI DE SEAMA
Dr. Leon C. CosmoviciDiferite sisteme de iluminat
din pullet de vedere hygienic.StudentY strain!
la Facultatea de stiintI din Paris.Ferme pen-
tru cresterea vulpelor albastre si argintil . 141
*, Cometa lui Halley . 143

Pentrn once priveste redactia $i administratia, a se adresa

d-lui A. D. Atanasiu, profesor,
ABONANIENTUL 15 LEI PE AN

1910

O
ARHIVA, organul Societap Stiintifice i Literare din laif
Membri si colaboratori in 1910
Prerdinte : Teodor T. Burada
Membri :
Gh. Asian, profesor, publicist.
A. D. Atanasiu, profesor la scoala Artelor Frumoase.
A, A. Badaracc, Avocat 1. profesor f ministru de justitie.
N. A. Bogdan, publicist, functionar la primaria de last.
Gh. V. Botez- Godon, publicist, secretar-profesor la scoala de
arte si meseril.
T T. Burada, publicist, artist, profesor, membru corespondent
al Academiel, etc.
Bus. Calognomu, publicist.
D-na Laura Constantinescu, profesoard.
Arhiereul Narcis Cetuleseu, f. staretul minaatirel Neamt.
Br. Leon C. Cosnzoviez, profesor ,universitar.
Const. Dobof, publicist.
I. Gdvancsettl, profesor universitar.
Oh. Gh,ibdnesmt, profesor. publici t, membra corespondent al
Academia
Ilse Ghibaneseu, profesor.
D. Geceanu, Yost ministru de justitie.
Valeiu Hulubei, profesor.
Dr. S. Konya, farmacist.
D. Longineseu, avocat, publicist.
Mihail Lungianu, magistrat.
Dr. George l[feleticill, medicul §ef al spitalelor Madona Duda
din Craiova.
VI. Mironeseic, arhitect, publicist.
Gh. Nadejde, profesor, diretor gimn. -S, tefan-cel-Mare, publicist.
Dr. I. Hawn, avocat, fost director at Penitenciarulul Foc§ant
Dr. Th. Nieolarc, profesor liceul internat.
Dr. G. Pawn. publicist, subdirector la Biblioteca Statului Iasi.
V. Popovici, judecator.
N. .Raduleseu-Niger, publicist, Bucure§t1.
Eug. _Revent, profesor, publicist.
Romulus Sevastos, profesor.
C. D. Staki, pictor, fost director Artelor _Frumoase Iasi.
Dr. M. St ajan, profesor, etc.
I. C. Teizlaoana, institutor. director
Caton Teodorian, publicist, functionar.
Nag Tomida, profesor, director Liceului Internat.
Biria Xenopoi, publicists.
A. D. Xenopot, profesor universitar, membru al Institutulul
de Franta etc. etc.
A. Philippide, profesor la Universitatea din Iasi, Membru al
Academiei.
N. Zahaia, publicist. Secretar : A. D. Atanasiu
 (DFRI-11k/R6D
ROHR SOCIETATII STIINTIFICE hlTERIIRE
DIN IASI
0 0
Aunt XXI No. 3. Martie 1910
0 0

TEATRUL IN MOLDOVA

(Urm are)
Stagiunea 1858-1859
Directia lui Neculai Luchian.Decaderea artistica, atit a tru-
pei cit fi a repertorului.- Criticile indreptate contra Directi-
unei Teatrului. Salarele artiOilor moldoveni. Veniturile fi
cheltuelile Teatrului Numirea lui Alecu Fotino ca Director
al Teatrului care 0-a lust ca asociat pe actorul M. Galino.
Diferite reprezentatii ce au mai urmat. Debutul Doamner.
Teodorini in Don Cezar de Bazan.Opera italiand.
In aceasta stagiune Directia Teatrului Moldovenesc a.
avut'o de fapt tot artistul Neculai Luchian de k3i Inca de pe tim-
pul Caimacamiei lul Vogoridi, se zicea ca s'ar fi cedat directia,
lui Alecu Fotino fi artistului M. Galino.
Actorii mai principali carT au facut parte In trupA, at
fost : Teodor Teodorini, Alexandru Gheorghiu, Costache Bald-
nescu, Mihail Galino, Smaranda Merioscu, d-ra Neculau §i altiT.
Sef de orchestru a fost talentatul violonist Kremzer.
Dupa cit vedem trupa din stagiunea aceasta a facut sa
se ridice in public mai multe nemultamiri, de modul cum s'al
ales k3i compus spectacolele, cum §i de interpretarile actorilor.
S'a adus imputari Directorului Luchian, ea nu este Indestul de
capabil de a conduce §i face se propa§asca o asemene institu-
tiune, lasInd-o sa cada din ce In ce tot mai mult. Astfeliu gg-
sim ridicindu -se mai multe critici In presa din acel timp, din
care vom cita In rezumat articolul publicat In foaia Zimbrul fi
Vulturul No. 12, de la 17 Noemvrie 1858, in care sub iscali-
tura lul I. Pau, se arafa anignuntit motivele pentru carT pu-
blicul este nemultamit de chipul cum merge Teatrul National.
Prin acest articol se arata_ mai Int.41 ca lft, 9 NOCTIVI-10,
98 T. T. Burada
s'a jucat un vodevil intitulat Paserea Maiastra, iar la sfirsitul
reprezentatieT, o parte din public a aplaodat, o parte a tistuit,
iar o altA parte a ,Fuerat 1 Pricinele acestel IntImplarT, critical
Fatu, ni le aratt dupa ce face o introducere In care vorbeste
despre trecutul Teatrului National, zice :
1). Pentru ce teatrul merge inapof ? Elementele principale,
neapAratu trebuitoare spre formarea unuT teatru sintu, localuld,
piesele seau operile de reprezentatu, actorii si o directie care
administrindu partea materialA se MU, gustulu si puterea inte-
leetualA a alege sujetele de reprezentatie conformindu-se atitu
cu spiritula si gustu1ti publidd c-tu $i cu personalulu actoriloru.
Din aceste elemente de capitenie putem a zice ca pentru
unu minutd posed ,mu pe cele doue dintiiu, cAcT localulu de
$i strImtt'i totusl tit -va timpu maT poate servi dupre cumu au
servitu si pInA acumd ; piese avemu unu numAru Indestulu de
Insemnatorid, dintre care, mai ales acele compuse si prelucr ate
de d-niT Alecsandri si Milo. sintu indestul de ingenioase si bine
scrise, cu atita maY virtosd cu citu cea maY mare parte din
ele cuprind sujete rationale. Citu pentru cele alte doue ele-
mente putem zice cti ne lipsescd cu totulu ; pentru cti afarti de
treT sau patru actorT (Intre care prenumilrilmu si pe D. Lu-
chiant) nu mai avemu nici unuld ; In ceea ce priveste directia,
D. Luchiand poate de siguru a sil Intalege si a administra foarte
ezact partea materiala, insA pentru acea intelectualil, a condu-
cereT until teatru, d lui Insult credu ca s'all convinsti cil -T de-
parte de a poseda astA Inalta calitate de gustu, de alegere, de
tactu, de prevedere, de patrunderea spiritului si a plecariloru
publiculuT, si de aranjarea pieselor cu simtimintele lul, spre
ald putea captiva prin formarea in totulu a unuY Intregu fru-
mosu. Intru aceasta orT tine va voi a avea palpabile dovezT
nu are de cItu sil se dud, la teatru si sa vada ca data au a
se reprezenta douti seau trey piese pe seal* apol IntaT Incepe
cu cea maT frumoasa si sfirsestP cu cea maY urlta ; totu la
teatru va vedea cineva pe un actor nascut pentru drame, find
silitu a se schimonosi in comediY, $i pe unu comicu staindu-se
In ezecutarea rolurilord serioase si tragice ;asemine va vedea
pe toatil trupa de actori si actrite, Incepindu de la d-1 Luchianu,
vorbindd In rolulu de Conte, limba bucatariel si In rolulu de
terand, vorbindu limba de salonu cu expresiT de literaturil.
2). Pentru ce teatrulu nu merge catra prosperitate, dar Ca-
in& cadere? In toate terile mai multd sau maY putint civilizate,
institutiile publice pentru ca sil aiba o viatA lungA, sil propa-
sascA si sil deie natiel fructulu cerutu, trebue In totulu sau ma-
card In parte sa fie sprijinitu de guvernu said de comunitiltile
natieT. La noT insA lucrul merge cu totuld din contra, gayer-
nulu neIngrijindu-se de institutiile ohs-testi de cad foarte pa-
tina, si aceste lAsate In minile particulariloru, nu numal nu
producu vre-unu rezultatu bunu $i folositoriu pentru natie, dar
cele de maT multe orT se facti mijlocul de particular interesq.
 Teatrul in Moldova 99

Teatrulu nationalu parasitd in trista neingrijire, ca toate cele

alte, si lasatu fara cea maT mica privighere in mina unul par-
ticulard, are si el soarta tuturoru celorlalte, adeca de a pros-
pera pe atitea pe eft particulariulu ar pute, sau ar voi, si a
muri Indata, ce particulariulu spieulantd i-ar dicta fatala sen
tints. Teatruld nationalu are In adivaru din partea ocirmuirei o
mica subventie cu totulu In neproportie cu nevoile sale, dar
este tot-o-data lasatu In desavIrsita negrijire asupra urmarilord
directiel spre a se convinge $i a fi pururea informat daca a
ceasta scoala de eel mai mare interes publicd raspunde la a el
menire. Aice amu putea spune ca colosalile soma fmpartite ca
gratificatii particulariloru ce nu -$i pot da sama de serviciile
propuse ca ar fi facutu Patriel sau Cirmuirel, sau functionari-
lor dintre care multi poate nu au meritatu nici a purta vre o
functie. Aceste sume zicu Impartite fara, crutare ca remunera-
-tie din Eforia Visteriel si cheard de prind cutiile satestl, cre-
demu ca ar fi avutu o maY frumoasa menire fiindd date spre
ajutorare caselord de folosu obsteseu dintre care si teatruld
este una.
3). Pentru ce nu avemu actori? Precum toate profesiile
artistice, aseminea si acea teatrala este una din cele maT no
bile, de gust si de mare meritu. Pe eau Insa asta misie este
frumoasa si Inalta, pe atita cere multa studiere si exereitiT;
de unde rezulta ca persoanele dedate la profesarea acesteY arte,
trebue pe 'hip talentele naturale, $i institutiile de a for cul
tivire se alba si o pozitie materials prin care sa se puns In
putinta de a sprijini conditiea for socials, sau celu putinu sa
nu fie condemnati a se tavali In mizeria ingiositoare a lipsuri
for de Intlea necesitate, in care stare aflindu-se omulu, ear maY
alesu artistulu, vede cu durere tocindu-se nobilele talente Inas-
cute In elu. Cercetindu cu deamaruntul daca junimea Romina
este inlesnita cu vre una din aceste, aflamu, cu multa mah-
nire, cumca toate IT lipsescu. In toate terile slntu, pentru for
marea actorilor, scoff filarmonice, scolT dramatice, scoll de
tot feliulu de arte, de acarora fondare si tinere se Ingrijeste
guvernulu sau comunitittile, aceste scoli, in Cara noastra lip
sesc cu totulu pina acumu. ca multe alte institutil de disvolta
rea junimeY. In privirea materials, Insa, pozitia actoriloru este
la noT Inca maY ingrata si mai mizerabila, caci chip, ce toate
persoanele dedate la arta aceasta sIntu fara de stare, dupa ce
abia Inrolatf In asta profesie. se punu In neputinta de a mai
avea vre-o alts functie, apoi trebue a se margini Inteund sala
rid, de cltu ? De la 15 pina la 3 galbini pe lima ; aice trebue
a se lua bine aminte ca leafa de 15 galbini este platita, de
directia TeatruluT din IasT, numal unul singur actiord, d 1 T eo-
dorini, care ad sacrificatu juneta sa, timpd poate de 15 ani,
pentru ca la sfirsitu sa se poata Invreduici a avea o atlt de
neinsemnatoare rasplata. Din aceasta lntelege cineva prea cu
lesnire ca cu 3 galbini pe lung (leafa unui prostu vezeted), o
100 T. T. Burada
directie ce are celti mai micti zelu de a face ceva pentru tars,
celti mai putind sentiment de buna, credintA de all forma o
trupa prezentabilA, $i in fine celu mai putin amorist propriu de
a nu face dintr'o Intreprindere nationals, o mirsava speculatie,
este cu neputintA de a gilsi oamenT cu oarecare dispozitiT na-
turale de a-sT Inchipui pentru un minutu macar ca sa imbrato-
seze arta dramatica Si sA si fats din ea o cariera, o ezistenta,
pentru vieatA, prin o studiareregulata de 10 sau 15 ant ".
ApoT, dupA, alte reflectil ce face criticul asupra intrebA-
reT : pentru ce publicul a inceput a perde gustul de a merge la
Teatrul National ? Inchee astfeliu :
Din toate cele mai susA descrise tragimli concluziea, cA,
lipsa de scoli dramatice pentru formarea, de actorT. este o In-
semnatoare perdire pentru natie ; desavirsita neingrijire a gu-
vernelor trecute pentru Inflorirea acesteT scoli de mare interesu
publicu, este unu crimin de lez-nationalitate, urmarea directiel
de a plAti atitu de rau pe actor!. Spre a avea prin aceasta ac-
torT, este o jignire chiar a interesuluT sau speculativu ; ear in-
credintarea directiei In miinile d-lui Luchianu, este o adeva-
rata nenorocire pentru natie !
In mijloculu tuturoru acestora, ce este dar de fAcutu ?
Celu puting din partimT slat de opinie, cA pe lingA toate raffle
suferite pina acumu, se mai suferimu si aceasta pentru putinu
timpti, pInA ce providenta va inspira pe compatrioti de a corn-
pune unu bunu guvernamintu, care ajutatu si de concursul ce-
loru bunT, sA lucreze pentru tail, pentru toate ImbunatAtirile
de care simte neapAratA trebuintA, Intre care unulti este si
Teatrulu Hationalu. I. Feitu.
DupA publicarea acestuT articol. publicul iesan deveni din
ce In ce mai nerAbdAtor de a vedea institutia teatrului natio-
nal propAsind, si a se Inlatura toate lipsurile $i intrigile ce con-
tribueau la decaderea luT.
0 luptA Inversunata, se Incinse din partea mai multor per-
soane din societatea iesana, contra directieT lu! NeculaT Luchian,
care era departe de a-QT Linea angajamentele luate si de a forma.
o trupA de actorT romini dupA cum i se impusesl chid i s'a tre-
cut pe sub mina Directia de catrA Vasile Alecsandri, care in
contractul Incheiat cu Ocirmuirea avea conditie de a nu trece
nimAruT altul aceasta Directiune.
Drept aceia vedem continuind In presii, o problemA foarte
intepatoare la adresa atit a lui Vasile Alecsandri cit si a Jul
NeculaT Luchian, asa dupA cum gasim iarasT In foaia Zimbrul
fi Vulturul, No. 35, din 28 Decembrie 1858, un lung articol.
semnat cu initialele I. St., prin care se vorbeste attt de tre-
cutul teatruluT moldovenesc de la Infiintarea luT si pInA In acel
timp, eft si de fazele prin care trecea atunci.
Din acest articol spicuim citeva part! mai interesante pen-
tru istoricul Teatrulul, si le reproducem aid, precum urmeazA :
 Teatrul in Moldova 101

,,...In anul 1854 all veuit Ghica Vodd iards1 la scaunuld

DomnieT ; all hotarItu a face ceva bine §i pentru bietil Ro-
mini ; In acest timp s'au facut legea PreseT, s'atl eliberat
sclavit etc. etc. etc. Teatru national era precum ziseram slo
bod;... s'au §i InfAto§at cu cerire DD. P. S.1), K. P. §i V.
A., doritorT de a lua In arendd aceastd institutie Nationald ;
e tare lesne de glcit ca trebuia sa fie preferat D. V. A.,
pentru eminentul sdu talent, pentru jertfile, ce zice, au fd
cut In favoarea TeatruluT, §i mai ales In cererea facuta de
a dreptul In persoana principeluT Ghica, au descris deca-
denta TeatruluT National §i au depus toata onoarea, all ce-
rut 10 anT de privilegiu §i 600 galb. pe an sub-ventie, care
i s'ai'l gi Incuviintat ; de cerea intreita Emma. Ghica Voda da,
toi eardvI da, cd, precum am zis'o era Ingrozit de strainism, §i
on cum Ghica Voda au mat tinut la binele comun, precum
dovidesc ridica, ea dejmei de la locuitoriT ponta§T, infiintarea
colegiului academic, desfiintat Inca de la 1845 de Ecs. Voevo-
dul Sturza, did nu-I placea inteligenta Romina. C t de porn-
poasd §i de drept este scrisii cerirea tilcuta catrd Printul Ghica,
cit de regulat §i rezonabil este contractul d sale V. A., In care
la punctul al 9-le zice : ,Nu voiu fi volnic a trece acest pri-
vilegiu catre nime" au saltat, au aplodat publicul auzind ca au
Imbrdto§at aceastd institutie, un a§a de eminent §i demn bdr-
bat, trist lucru insa, nici se uscase poate cerneala scrisd pe
iscaliturd, gi pe loc se trecu pe sub mina D -luI D. K., Direc-
tia Teatrului D-sale N. Luchian, pentru multe calitatT, pre
cum zie uniT, de pildd : pentru arta, pentru familie, pentru cd
ar fi om de case, §i dupa obiceiul pdmintulur, trebue agiutat
ca sit se schiverniseasca, sarmanul. NoT Insa credem ca, poate
all fost vre o nadejde ca Domnul Luchian ca bun artist, va
ambitiona maT ales a face o bund trupd, Insd s'au timplat cu
totul almintrelea ; D. Luchian Indata ce se vazu Director, ce-
tind nevoia D D. Acton §i Actorese, §i folosinduse de mizeria
unora, altiT considerindul ca pe colegul lor, i-au angajat dupd,
cum au vroit, D. director : fagaduindule ca viva va merge In
provintie, au pus In contracte cuvIntul dace" §i data..." N'ad
maT mere In provintie.
Gajurile ce platefte D.D. Luchian : D. Teodorini este maT
bine platit, are 15 galb. pe lund fi hrana; D. Teodorini e In
Teatru numal de la 1852, ear nu de 15 am dupa cum zice id.
Fatu. D. Gheorghiu 12 galb. pe land, 4 galb. rose adaogitT cad
all amenintat Directia ca se va duce la BIrlad; D. Balanescu
idem 12 galb. D. Galino 10 galb. D-na 211-eriyescu 12 galb pe
Lund, cu toata tualeta d-sale ; la D. Millo, avea 16 galbenT pe
luna, §i toate costiumele de caracter ale directiel; d-na Necu-
lau 8 galb., idem corktif, parte cite 3 galb. pe hind, ear parte
pe pricopseala ; D. Regizor 15 galb. pe luna, ri d. Capelmai-
1). Pentru D. P. S. este si suplica publiculul de a i so da direc0a,
lipitA la acta din Postelnicie.
102 T. T. Burada
stru 15 galb., in scurt, cu trupa, cu orchestra, se sui malt la
200 galb. pe luna, adaogInd 50 galb. pe luna, Incalzirea, lu-
minarea Qi recvizitele $i 50 galb. pe luna pentru Domnul pi
Doamna Luchian, fac 300 galb. pe 5 lunT de sezon, an cu an,
fac 1500 galb., cheltuiala totalit.
Veniturile Teatrului pe un sezon sunt :
32 abonamente cu suspandiurT cu tot, cite 80 galb. unul
cu altul . . . fac 2,560
12 Beneficiuri cite 60 galb. partea numal
a DirectieT . . . 720
Subventia teatrulul . 600
Suma totalit 3,880 galb.
Se seade cheltuelile toate pi leafa d-lor Di-
rectory . 1,500
2,380 galb.
2,380 galb., au rams banil bunt directiei pe fiecare sezon,
pentru cit maT totT actoril au conditie In contract ca, gajul se
va numera din ziva din cind se va da cea iota! reprezentatie",
si la repetitie sit tie dator a veni actorul, macar or cite luni
ar trebui ; adeca BA slujascit MIA leafa, tocmaI cum ad fost
volintiril la Rust ; cu toate cit iT au fost mat indulgentI, ea le
da macar brand.
Am vdzut pe sung pe Doamna Tereza ¢i D-na Bogdano-
yid, speram malt de la D-lor, pentru viitorime, acum nu le
may videm ; pentru d-na Savastitit nu ne miritm ea nu may este
pe scenit, de mirare poate fi numai pentru eel ce nu stiu,
ear no' care eunoastem misteriile Qi stim cit d-nu Luchian, ad
maltratat pe D-na Sevastita In anul 1852 pe scent, chiar In
miezul reprezentatiei - Doi morti vii ; dovadit Acta No. 94 pe
1852 In Depart. din Launtru ; singeroasa tinguire care nu o
putem descrie, nu ne poate mira. Nu zicem ca D. Luchian e
semitnat pe bine euvIntatul pamint al Moldovel la zavera de la
1822, chid sa ultimat domnia Fanarulul si la not, nu zicem cit
D. Luchian in 4 ant de directie au schimbat may multe echi-
page, nu ne pare rau cit ad folosit In materialitate, ci zicem :
Uncle este trupa ce ad fagaduit chiar d -luY V. A. ca. va for-
ma in acesti patru ani ? Unde este macar un singur actor sau
actrita format de d-lui `? nu este nicT unul, pentru ea d-1 Lu-
chian au cautat chipurT a se cotorosi, de eel ce arata oare care
semne de progres. Eata dar ce vra sit zicit Rominul in fruntea
uneT institutii publice, de pilda : DD. Millo §i Luchian.
D. Fatu zice in articolul sau, ca actoril its Imbracati ca
marchizii, pi vorbesc ca bucittaril, ea nu'sT stiu rolele etc. etc.
Asta vine din doud party, din partea publiculul care aplaodeaza
numaT ghidufia §i criticit, si de multe on nu se pretueste ac-
torul ce'sT Intelege rolul, actorul vaznidu-se aplaodat pi chid nu
 Teatrul in Moldova 103

merita se crede Talma ; eata stricaciunea ; si din partea mize

riel, la ce poate sa ajunga In timpul de fata o persoana ce are
abia 12 galb. pe luna, care trebuie a avea manusi. cizme de
lac, frac la moda, pantaloni bine tiletT ? maT ales actritile care
din acest capital IsT fac si garderoba, osebit de aceste, precum
un soldat de cavalerie nu poate sa fie bun artilerist ; tot asemenea
sii un actor nu poate sa fie si dramatic si comic. Dada videm acto-
rir stalcind rolurile, precum D-na 1ladiceasca, anul thecut, D.
Teodorini, §i d-na Merisescu executind un rol de damicelii,
asta e vina directiel §i o credem ca vine din razbunarea D luT
Director, in puterea conditiel ce are In toate contractele : Dom-
nul sou D-na cutare va juca onY ce rol i se va da", se vede cit
uniT din artistr supara ades Directiea de'i pune la astfel de
pedeapsa. Domnul §i Doamna Luchian avea la D. Milo cite 18
20 galb. pe luna, §i beneficiurT, la 1852 tocmat, juca numaT un
soiu de rol, era un sezon regulat de 7 nu de 5 lunT, si tot
Inca cIrteau. Cunoscut e sd la prunci ca panticile flamind nu
poate face chef ! el bine ! actoril sii actritele Moldovene o fac
§i aceasta, In consideratia privilegiuluT de 10 an! ; actritele ITT
sterg lacrimile pintre culisele scenel, es de desfateaza publicul
se expun In fata a 500 parechI de ochl ; §i ce pret are un ac-
tor roman In Societate ? Despret !..., Cine e acolo ? Cine all
batut la 110 ? Un actor raspunde lacheul Un actor ? Da !
Moldovanu ? da ! da !Un actor, pfiuT ll Cine era draga ?
intreaba parechia. is un actor sora, Poate Moldovan ! (zice
draguta). Da, ha ! ha ! ha !... ce mizerabil ! L.. Stitt ca cum ar
vorbi de un lucru prea netrebnic. Au lipsit atatea persoane din
teatru, venit-au unul din spectatorY, sa Intrebe pe D. Luchian
de ce nu e cutare ? Unde stint artistiT formatY de D. Luchian
au petit ca fumul de suflarea vIntuluT, cind pentru Insusi Dom-
nul §i D-na Luchian publicul In directia DD. Galino sii Sterian
afi facut subscriptie sti pretentie de a fi angajatT se vede ca
tare mult popor an musafirl In bieata Moldova, de aceia ne au
turtit Ovrei, ca Rominit Is umani... numaY ce T auzI : Sermanul !
da'Y strain, da'l sarac;... are o casa de copit !.. lasa-1 sa se fo-
losasca ; nenorocire ! nenorocire !.,. decadenta ! o mare deca
denta !... RomInl desteptati-va ! !...
D. Luchian cu vre-o clteva loje date gratis, in coace sii
In colo, s'au facut partida ! IntocmaT ca §i candidatit la dom
nia Moldovel, fagaduind oamenilor lesne-crezatorT, marea cal sa
rea, povestea Vrtneianulur ; anul Intitt i s'au dat crezare, dupa
cum zice un domn spectator gratis, cam mic la stat sii spin i
eY, treaca ; anul al 2-lea mai rau, anul al 3 le si mat rau, anul
al 4 le, eT apoT de istov de istov rau !...
Subventia este din Eforia Romineasca, banit er stilt adu
natT de la negustori, banit care t dam noT sint at nostri. si am
avea tot dreptul de a sere seamy D. Luchian de purtarea cea
fara rInduiala, In cat all adus Teatrnl Romin In starea cea mar
de jalit ! vina e a noastra caril platim §i Incurajam caderea
104 T. T. Burada
teatruluT; D. Luchian nu se poate tingui ea clasa bogatil, nu
vine la Teatrul National, noT videm Beletajul ocupat tot-deauna,
ostirilor Austriace, cact purtarea for cea barbara prin casele
nobleset Incaltea au desmortit simtul national, In sfirsit, si In
boerimea
Auzim ca In vremea caTmacamieT luT Vogoride, pe cind
legea era vointa, chivirnis111, sluibulita si banii statului aT fa-
litilor, s'ar fi trecut directia catra D. A. Fotino, (pared nu'i
rea alegerea . Da auzim pe D. .1/. Galino promitindu-se de Di-
rector ; al vedem propuind angajamente ; si ca d. A. Fotino ar
fi pentru d luT, aceia ce au fost pentru d. Luchian D. K. D.
Ne este tare de mirare, si nu credem ca poate sa fie de bun
ogur profesia directoriel teatruluT, este prea grea puind'o fu
cumpana cu profesia ce d 1T Galino au avut'o la Ghica Voda"
Din cele publicate papa aicl videm ca directia teatrulul
pentru eel din urma cinci ant ce maT remasese din contractul cu
Vasile Alexandri ar fi fost trecuta de acesta catra Alecu Fotino,
fost director In Departamentul Trebilor din Lituntru a Moldova
Acest Fotino insa, trecu de asemine si el pe sub mina, direc-
tia actorulut Mihail Galin, care debutase In stagiunea prece-
dents. Din aceasta pricing se ivira iarasi entice si discutiuni
In publicul iesan, din care o parte tinea cu NeculaT Luchian,
iar alts parte era Improtiva lat. De fapt directia remine in
stagiunea aceasta tot asupra lul Neculal Luchian.
MaT gasim apoT o scrisoare a luT A. Fotino publicata In
foaia Zimbrul si Vulturul, No 37 din 20 Decemvrie 1858, prin
care acesta Incearca a-sI arata meritele pentru care a fost nu-
mit ca Director al Teatrului National, si ca s'a asociat numal
pentru partea materiala a scenei cu actorul M. Galino, remaind
Insa tot el adevarat Director artistic al trupeTnationalP. Direc-
tia acestor dot a Inceput abia in stagiunea urmatoare 1859 1860.

* *

In sara de Marti 4 Fevruarie 1859. s'a dat o reprezenta-

fie, asupra careia gasim o aspra critica In foaia Steaua Duna-
rib' (Zimbrul tyi Vulturul) No. 27 din 7 Fevruarie acel an, In
care se scriu urmatoarele :
Teatrul rominesc e plin de lume In toate zilele de re-
prezentare, ca pururea si saptamIna aceasta la reprezentarea
traducers! d-luT Porfiriu : Omul lard cap" in 8 acte !), ne
!

am Intrebat : oare sa nu fie capablu nime dintre RorninT sa,

eerie macar o piesil de pondul acesteia... Nu e mult, de a in-
trece o farsa Unit numaT de inglindisit copiii, si In capatul
careia publicul nu stie de trebui sa aplaude pre actor! sau nu-
maT pe masinist. Piese de felul celei date Marta trecuta, se
pun pe multe scene de bulevard In Franta, dar, acolo eel pu-
tin publicul uTta pentru un moment absurditatea literara, fas-
cinat de magia masinariilor puse In lucrare. Poate ca mai bine
 Teatrul in Moldova 105

fAcea d. Luchian atit de abil cunoscAtor de scenA, cum formeazg

actors, sa formeze niscaT tinerT scriitort pentru teatru. Af lam
bung oarA, ca un june D. Zinianu iar fi prezentat o micA com-
punere originala. Era de dorit ca D. Luchian sg, poviituiascA
Incercarile lut si sit ting, oare care samA de scrierile originate
orT eft de neprefacute, de vreme cg face caz de piese asa de
estravagante ca acea de Marti, ca sit nu mai vorbim de Mite
piese imposibile care s'au tradus pentru scena romIna".
Intr'un alt numar al aceleTasT foT, No. 33, din 14 Fevrua-
ric 1859, se zice cg Luchian ca artist meritA toate laudele
Incurajarile, dar ca director al until Teatru National, el ar tre-
bui sa faca dovada de maI malt patriotism, dindu §I mat multa
osteneala in alegerea pieselor, 1i avind maT multA ingrijire de
trupa sa, cautind cel putin ca fie-care actor sa sI Invete maT
bine rolurile lor.
Mal gasim apot tot In foaia Steaoa Dunarit (Zimbrul i
Vulturul), No. 39 din 21 Februarie 1859. o relatie despre piesa
Scara Mitea, opereta comica In douA acte, de Vasile Alecsan-
dri, cu muzica de Flechtenmacher, jucata In sara de 29 Fe-
bruarie, arAtIndu-se ca : a escelat In aceastA piesa pana dra
matica a lui Alecsandri In care poezia ei filosofia, unitA cu me-
lodia muziceT lut Flechtenmacher, a procurat publiculul o sarA
rant", iar vorbind de Flechtenmacher foaia citatA ICY exprimA
toatA parerea de raiz, pentru putinul sprijin ce nationalul gi
suavul sau talent, a intilnit Intre romtnl cart aplaodA pe afflict
Sarlatani streini".
In beneficiul sefulut de orchestrA a teatruluT, Kremzer,
publicul a aplaodat pe micul Rafael fiul lu! Necula! Luchian
In cantoneta Ciobanul Rombi. Acest delicios copil, zice sus nu-
mita foaie, cu multA desinvoltura nesiialg, a cIntat picantele
F;i i

strote ale cantonetet muntene 1).

La 22 Martie, s'a jucat opereta vrAjitorie Baba Hirca,
de Mate! Millo, In care rolul lul Kiosa, a fost executat de Te-
odor Teodorini, care sosise din Bucurestl cu sotia sa.
Dupa aceasta s'a jucat 0i piesa Don Cezar de Bazan, dra-
mg cu cintece In cincY acte tradusg, din frantuzeste.
Asupra acesteY reprezentatit, foaia Steaua Dunarii. (Zim-
brul i Vulturul) No. 64, din 30 Martie 1859, tontine urmatoa
rele amanunte :
...Nu era nicl un locusor nevindut la reprezentarea lu!
Don Cezar de Bazan" cu D-1 si D na Teodorini. Ne pare bine
ad era dreptate.
D-1 Teodorini an, facut progrese mar! In arta sa ; cAlato-
ride In strainatate, au cultivat talentul sau §i astAzt putem a-1
felicita de succesul sgu, ca Hidalgo Castellano", ca Don Cezar.
Partile In care D-1 Teodorini escela, sunt caracterizarea trftsg,
turilor de spirit, a parantezilor si a a aparte, care sunt obici-
nuit atita de grele pentru artistY.
1). Steaua Dundril (Zimbrul qi Vulturul) no. 39 din 24 Febr. 1859.
106 T. T. Burada
Ne place mult limba romineasca In gura unel muntence
frumoase ca D na Teodorini. Muntencile aunt pentru limba ro-
mineasca, aceia ce-s parizienile pentru limba franceza. D-na.
Teodorini are gesticulatia gratioasa, rotunda si regulata. In rol
de cantatrice as stiut lua adese poze teatrale, pentru care a
felicitam cu placere, caci In ele ne descoperi, ca nu are nu-
mai talent, ci si studiu, si fail stadia. talentul este asemenea.
pomulul nehultuit.
Asemene descoperiri In jocul D -nel Teodorini, ne pune :
a l'aise. De am fi gasit In el numal talent, poate am fi esitat
de a face o mica observare ce avem, dar D-na Teodorim, care
ne-ad dat dovada ea au facut apel la studiu, ne va Ingadui o
observare de studiu.
D-na Teodorini are, de sigur, voace mai Intinsa chiar de
eft ar ave nevoia pentru vodevil. NoY insa credem ca bucatile
de melodie simplei, le-au cintat mai bine de cIt acele cu florituri,
aceste chiar de ar fi la local for In o piesa de genul lui Ce-
zar de Bazan", sunt ceratoare de mult exercitiu vocal, de multi.
posedere si mladiere a organulul ".
JoY 2 Aprilie 1859 s'a jucat piesa Peticarul din Paris.
*
* *

i in aceasta stagiune, ca si In cele precedente, Opera I-

talianA a urmat sa joace In cursul stagiunel o serie de repre-
zentatiuni, atit In abonament cit si in diferite beneficiurT, find
tot sub Directiunea luY V. Delmary.
AU fost apreciatI In cursul stagiunel maY ales artistiT Ney,
Ghizlanzoni si Busi.
(Va urm a) Teodor T. Burada

Dictionaryl gcografic al Bucovinci

i critica d-lul DI. MirEMESEU

(Urmare)
La comunele Badeuti si Bolcautl nu-i plac d -luY Mi-
ronescu datele istorice, fiindca d sa pretinde a sti mult maY
multe despre aceste localitatT si, ca sa $i Impaneze critica sa,
ne spune la legende si tradiliY auzite din gum fostuluT paroh
de la Badeuti, si cite $i de toate. Acel venerabil paroh, Orin-
tele Tomiuc, asta-zi protopresbiter la Radauti, imi este cunos-
cut si mie, Imi vine chiar ceva ruda si e om vrednic $i foarte
Dictionarul geogr. al Bucov. §i critica d-lui VI. Mironescu 107
sfatos, dar ca FA insir toate cite le stie Sfintia sa despre bise-
rica veche a luT Stefan, cu portretul, despre care nicT nu stiti
data exista, mi-ar fi trebuit un volum deosebit. Pentru ea d 1
Mironescu a vazut fug in dictionarul meq, ca la numele Bill-
eauti am adaogat si numirile ce le maT poarta aceasta comuna
la colonistil germani si maghiari din Imprejurime, dtnsul nu
poate sa-sT stapineasca firea de comentator aprins si zice, asa
din senin : Numirile Balkoutz si Laudonfalwa trebue sterse,
pentru ea nu se tntrebuinteaza alts numire de eft acea de on
gine romineasca (asta-t un neadevar) si cu ant mal virtos,
citnd ftim ca numele comuneT derive de la Balc, fost Principe
moldovenesc (!)". *i d-1 Mironescu, dupa ce -mi dit aceasta su
prema lectie de istorie nationals aplicata, recurge la explozi-
vele obicinuite si continua : Astfel, precum o fac Nemtii si Un-
guriT, o fac si celelalte nationalitatz pripasite prin Bucovina,
de unde rezulta dui% logics autorului dictionarului, ca comuna
Balcauti ar urma sa fie numitit de Ruteni, Balehivtf, de Po-
loni, Balcofte si de Evrei, Balcovitz". Ce spirit incomparabil de
fin si adlne 1 ?
La numirea Berbesti, pretinde criticul, eh trebuia zis :
Berbesti, manastire, sae Ostra" si-mi face istoricul manastirei
stinse Ostra, Ora sa se uite ce se zice la lit. 0, unde aceasta
manastire se afla indicata cu data Intemeiarit ei. De unde a
scos d-1 Mironescu ca, fosta manastire Ostra, s'ar fi chemat
cind-va si Berbesti, nu still, dar vad si in aceasta imputare un
lucru tras de par cu stop de a garnisi critica. Tot asa pretinde
In mod autoritar cum ca ar exista un sat Burlinti", care
poarta si numele de Stircea si 1mT imputa ca nu 1-am pus In
dictionar. Satul Stircea pare ca avea cind-va si un al doilea
nume, Berlintz (nu Burlinti), lucru pe care Il si amintesc la,
Stircea sat, deelt autoritarul critic cere, ca sa se puns In die-
tionar un nume, care de fapt nu exista si asta trece peste
toate limitele, caci eta vreme nu aduee probe cum ca, cele
relevate sunt si exacte, d-1 Mironescu nu poate pretinde ca
gresala imputata ramIne In picioare. 0 omitere s'a facut, re
cunose si eu, prin faptul ca la tiparire a'a perdut fisa cu cu
vintul Berlinti k3i a remas neimprimata, dar exista proba evi
dents ca, euvintul fusese pus In dietionar, cacT cum era altfel
sa se zice la numirea Stircea vezi Berlinti, sat". De eft In fata
unei critici pornite ca cea a d luT Mironescu, care nisi n'a begat
de Barna aceasta omitere si ml face procesul terminulut fantas
tic Burlintt, asta e o curata nedreptate.
CIt despre manastirea de odinioara Biresnita" a card
lipsa In dictionar deasemenea mi se imputa, declar ea mT este
absolut necunoscuta si trebue sa banuiesc si aci ca e luata din
acelast domeniu legendar ca si numirea Burlinti.
Hazlie de tot este Insa cererea formulate de d 1 Mironescu,
ca la riul Bistrita Aurie, unde din mare fericire n'a gasit sa
critice nimic, sa se adaoge ca final cuvintele urmatoare : In
 108 Em Grigorovitza
apa Bistritei se pescitefte (ava vorbevte romtnul neaov Vl. Mi-
ronescu pastravr deosebit de gusto (!) §i eautati. FArg asta,
ca vi farg versurile cu care e inflorit titlul criticei Note de
calatoriT ealauzit ", etc., ce era sa mai raining, decorativ In cu-
prinsul criticei ?
D-1 Mironescu urmeazil a-mY arata cg mai lipsevte In die-
tionar cimpia Bfrnova, aflatoare Bugg satul Costina, districtul
Suceava. 1.1 cred, cad cimpil de aceste vor fi lipsind multe In
lucrarea mea, vi dacg aceastit numire Bit-nova s'ar maY fl ga-
sind vi ca numire a satulul Revna, vi asta se poate, numal cg,
traditia pe care o invoacg criticul, nu e adeverita pentru mo-
ment dectt prin notitele personale ale atotvtiutorului dome critic.
Dupg hArtuiala cu Birnova, d-1 Mironescu sare deodata la
o altit ordine de idei vi Incepe : ,,Falcau sau Branivtea (grup
de multi), numele adevdrat Insg e Valcati movtenit de la Daci
(mergem adinc de tot) vi care se pronuntg astfel de catrg sg-
teni1 de prin comunele Frumosul, Dragova vi Vatra-roldoviteT,
lipsevte In dictionar vi se va adaoga cu nota : Se compune
dintr'un complex de 18 munti, etc. etc., daruiti de Stefan eel
Mare manastirei Patna, etc. etc." dupg care litanie lunga vi
confuza urmeaza In fine vi izvorul, de unde ad purees toate
aceste date zdrobitoare cu fondul daco-istoric, argtindu-ni-se cu
emfaza savantulul istoric special nec plus ultra : izvorul de
unde ad fost luate, Vezi : prot. imp. No. 98 101".
Invidiez pe d-1 Mironescu pentru importanta sa descope-
rire, dar n am cum sit mg apropiez de aceste enigmatice fin-
-tiff( istorice vi ce nu am vilzut cu ochiT mei, nu cred vi ce nu
cred nu pot inregistra. De altfel aproape top acevtl munti sunt
pomenitT la locurile lor, la partea orograficg a dictionaruluT,
care lucratg fiind cu amabilul ajutor al Directorului Institutu-
lui Geografic Militar, d-1 General Ianescu, cunoscut ca somi-
tate In ce privevte studiul sistemuluY nostru carpatin, vi o pu-
tem decT considera ca maY pry sus de orT-ce criticg vi bAnuialg.
Dar (WO aceste sfortari cu argumentatil pornite tocmal
din epoca daco-romIng, vine un potop de imputarT nu mai pu-
tin drastice vi de naturg fantasticg.
Criticul vorbevte de muntele Bucovul vi mg Intreabg cg,
de ce n'am potnenit de numele lul Goian vi de dania relativg (?)
a luT Stefan eel Mare vi, plectnd de la aceastit imputare, In-
cepe a mg inculpa apol pe rind, ca de ce n'am vorbit in loca-
litatea Baiavevti de d-na Pantazi proprietara acesteT movie,
care e de origine macedo-roming vi nicb de fosta proprietary
a movie' Braevti, d-na Niculitg, PopovicT, care maY stgpinevte vi
movia Stupca, nicY de Chiseleu, fosta movie a familieT Zota, etc.
Marturisesc cg, nicY prin gind nu mi-a trecut ca In dictionarul
geografic al BucovineT ar putea sit fie locul pentru complimen-
tin de aceastit naturg.
Dar sg, mergem inainte cu examinarea criticei, cad toc-
Mai la loc potrivit gasim incriminarea la culme pe tema stra-
Dictionarul geogr: al Bucov. si critica d-lul VI. Mironescu 109
inismuluT, care precum zice si repeta d-1 Mironescu, a influen-
tat si acest dictionar. Plecind de In reprosurile ca, de ce nu am
pomenit de cutare si cutare nume de familie, ajunge cu ocazia
localitatiT Chiseled sa aminteasca si de familia veche boereasca
Hurmuzaki, si desi IsT da sama perfect de bine ca aci se schim
ba cu totul chestia, acest neam de boeri reprezentind o epoch,
unde exista o Moldova nedespartita, din a caret timp as Minas
vlastar. din acea vita. existentI astazT atit in Bucovina, cat si
In RomInia, ma acuza ea nu am vorbit de zisa familie. Cu a-
ceeasI seninatate cu care a riscat si alte neadevarurl, d 1 Mi
ronescu se Insala si de asta data, cacl la pag. 56 a dictiona
ruluY in localitatea Cernauca, precum si in pag. 205, unde se
vorbeste de mosia StorojinetuluT, aceasta familie este amintitit
cu datele cuvenite amintirel neamuluT Hurmuzachilor, deopo-
triva de stimat In regatul nostru, ca si peste hotar. De altfel
cunosc prea de mult si prea de aproape familia Hurmuzaki, in
cat BA mi se post, aduce acest repro§ cu atit maT incalificabil
si rautacios, de oare -ce este lnsotit de urmatoarea observare
nepotrivita : In schimb autorul nu neglijase sa ne arate in die-
tionarul sau geografic In locul numelor boerilor romInT (aci
dupa ideea eriticuluT trebuia sa falsific cadastrul si BA eliminez
numirile oficiale ale mosiilor cum sunt determinate astazI)
cineva nume evreiestt cum sunt de exemplu : Comarestl Hal
pern, ComarestY-Slobozia Halpern, RopceaAchner, Storojinet
Ohrenstein s. a. ; va sa zica numele boerilor romInl n'au pu-
tut trece la posteritate, eel putin prin amintirea for la nota is-
torica, a evreilor Halpern, Achner, Ohrenstein etc., all fost a-
doptate deadreptul ea nume propril a localitatilor respective,
pe care toate d-1 Grigorovitza ni le harazete, far, remuscare,
ea o mostenire romIneasca. Poate ca aceste nume scumpe au-
torulul, sunt istorice In analele lumel financiare $i justified tre-
cerea for in dictionarul-pomelnie pentru imortalizarea mosieri
for sal ; atita stim numal ca aceste nume aunt prea recente si
fitra important, ca si cel al izgonitulul Mophi Fischer (Filer)
din nordul MoldoveT, care a parvenit de curind In Bucovina,
cumparIndu-sI mosia Chiseled si care va obtine In baza unel
donatiuni banesti fitcuta unel institutiunT de binefacere austri-
acarangul de nobil.
Repausatul mosier evred Laib Achner caruTa apartina
mosia Ropce $i elteva imobile marl In Sirete, unde domicilia,
procedase maT jidoveste, lasInd prin testament mosia sa lut .Afesia
chid va veni, sere a avea (pares) mijloace banestI pentru sta-
pinirea jidoveasca a Imparatiel viitoare fn Austria. Guvernul
austriac a recunoscut acest testament ridicul, administreaza mo-
sia lasata si depune banil pentru mesia viitor, la casa de depu-
nett WA o nod, interesanta pentru dictionarul geografic al d luT
Grigorovitza si care lipseste, nu stim din ce cauza".
Spunii, cineva, ca d-1 Mironescu nu este ingenios, maI ales.
in brodirea legendelor : Si asta se numeste critic/ ?
110 Em. Grigorovi iza

De cIt orTctt de absurde aunt aceste acuzatii, ajunse odatt

la aceastA temp, dureroasa, ele erau evident calculate de a pro-
duce efect si criticul profitind de acest lucru, di Inainte cu
imprecatiunile si nestiind cum sii mai loveascA In autorul dicti-
onaruldr, se IndreaptA asupra Societatil Geografice Romlne
scriind :
Ce fatalihte cii tocmal In timpul de fatA chid fratil Bu-
covineni se luptii cu Inversunare pentru existenta for nationalA,
se &este uu romin s z o institutie Malta romineascd, care Mu-
rese, patroneaza si editeazii un dictionar fall, care nu poate de
cit sii agraveze situatia romtnilor subjugatT, and vrajmasil vor
Incerca sii se folosascii de el.
Credem cii e de prisos sA insistAm In acest pnnct si a-
supra altor fapte de felul acestora, de oare-ce vom IntIlni incA
o sumedenie de falsificarl, can dovedesc cu prisosinta influenta
vrAjmasA streinii, lipsitii de eel mai elementar simt de recunos-
tintA tata de cei ce I ad primit In mod ospitalier si din care re-
zultA :
a) scriere anume falsA (asa numitii oficialA In spiritul a-
utorulul) a localitatilor rominesti;
b) omiterea vadita a traditiilor locale si notelor istorice
mai concise ;
c) denaturarea istoriei trecutuluT nostru ;
d) tntrebuintarea intentionatA a recensimintului fats al
populatiunei romInesti si
e) trecerea cu tacere asupra miscarii culturale si sociale
a romInilor in ultimul deceniu.
IatA meritele dictionarului geografic !"
La comuna de munte Breaza, pe care o cunose de altfel
din proprie vedere, am zis, precum aratii statistica si este si
adevarat, cii exists abia de citeva decenil si ea locuitoriT eT
aunt HutanT, can vorbesc si romIneste. SateniT romIni din ses
ducIndu-si vitele in timp de vari la pAsunile de munte, con-
tactul cu acest1 locuitorl Hutani (a caror origine am tratat-o
intr'o anume publicatie aparuta la 1902 In Noun Revista") a
produs un inceput de romanizare, care pe eft de mult ne bu-
cura, nu poate fi inca luata in serios, cu toad, societttea cul-
turala mica Steluta" ce s'a infiintat acolo nu de mult, precum
ne zice d 1 Mironescu. Acest domn n'a citit studiul meu asupra
Hutanilor din muntiT Bucovinei si nu stie ca aceastii ramasitA
de Cumanl pripAsitA Intre Muntenil nostri, a fost Intal roma-
nizata si In urmii prin navala elementulul slay In CarpatT a
adoptat limba ruteanii. Dar d-1 Mironescu, care pretinde a sti
multe si explicit tot ce-T vine in cale, zice : DacA nu existit
In Breaza Romlni ci numal Hutani, adeca Slovacl (explicatia
e minunata) cuT se datoreste dar Infiintarea societatil Ste-
luta". DacA pretinsa societate ar fi o cogemite stea si nu o
biatii stelutii Infipta si ea pe orizontul aspiratiunilor noastre ro-
mlnesti In regiunile cotropite de potopul slay, ass accepta cu
Diclionarul geogr. al Bucov. §i critica d -lul VI. Mironescu 111
bucurie acest reprop, cIt e de copilaros, dar In fata concluziu
nel ce trage criticul, ca aci ar fi influenta rusofild la mijloc,
nu pot cleat sa clasific pi aceastit asertiune la rubrica emana
liunilor de rea vointa.
La comuna Broscautl critica tmT pretinde din nou sit re-
-pet numirea cu adaosul, ca a fost pi manastire. La tetul ex-
plicativ, unde se vorbepte de intemeiarea fostuluT schit (nu Ind
nastire), ma face vinovat de grepala de tipar, care pune data
secularizariT la 1783 In loc de 1785, atribuindu-mT neptiintd.
Apol urmeazd o paging, pi jumatate cu traditiunT relative la nu-
mitul schit, dupa care se relateaza pe larg despre instalatiu-
nea parohuluT actual din Broscaup, PopovicT, aducindu i se laude
marl pentru Infiintarea recenteT societatI populare Taranul, a
easel de economie, a coruluT romInesc de acolo, etc. etc.
La localitatea Budenit, d-1 Mironescu Iml repropeaza lipsa
istoriculul, spunind ca, am evitat a vorbi maT pe larg despre
populatiunea stritind de acolo, pentru a nu atinge susceptibili-
tatea Rntenilor, aluziune delicatd de tot. Frumoasa comuna ro-
mineasca Budenit a fost colonizatd cu BoicT si Mazurl (nu Ru-
tem) pe urma povernelor marl Infiintate acolo de boerul ro-
mIn baronul Petrino. Oare dacd n'am spus asta, ci am pomenit
pur si simplu de lucratori slavl adupT in acea comuna, am fd
cut-o pe placul strainilor, sad tocmai ca sa tree cu tacere pa
catul boeresc ? In cauda venum.
La comuna Bunintr, d-1 Mironescu vine cu vestitele sale
pret. imp. pi cere rectificarea dateT istorice, pretinzlnd ca cea
indicata de mine (ca pi cum eu apT fi nascocit o) e falpd pi ca
aceasta comuna a fost daruitd mandstirei Dragomirna, nu de
Voda Gheorghe Stefan, ci de Stefan al XII lea (?). Ma cutre
mur de atlta specialitate pi semualez pe acest savant istoricilor
-noptri.
La istoricul orapuluT CImpulung, complicat, precum o ptim
cu totiI, tremuram de groazd ca ce o sa mi se mat impute.
Dar, ca prin minune, am scapat eftin de tot. In schimb d 1 Mi-
ronescu tine sd, puna piperul sau peste cele relatate de mine,
cdcl astfel nice nu se putea, si ImI pretinde citeva adaose
midi, dar vajnice, cum nu pot veni de en de la un istoric spe-
cial class Intaia. Iata unul din aceste suplimente speciale :
Locuitoril CimpulunguluT nu se pricep de loc la lucrul pitmln-
tului pi toata ocupatia for e pastoritul (!) oilor". Of, doamne, pi
nu te-a auzit vre-un Clmpulungean vorbind astfel de fleacurl,
d-le Mironescu, ca to -ar fi luat cu un razlog la goand,, dealun-
gul kilometrelor de lanuri de papupoid ce se Intind pe sub
poalele padurilor, de-IT perdeaT nu numal papuciT, dar hied foile
uotelor de calatorie.
La comuna Climitutr, d 1 Mironescu 1ml scoate inainte o
datd istorica mal veche de cit cea aratatd, de mine. Al lure-
gistra-o cu bucurie, In vederea listeT de adaose ce se vor pu
tea face odatit la dictionar, dar nu ne spune unde se gasepte
112 Em. Grigorovitza
acel uric de danie mai vechid vi nici nu pomenepte macar iz-
vorul sad nesecat prot. imp., apa ca n'am elptigat nimic. Cit
despre locuitorii lipoveni de acolo, criticul mai adaoga la cele
spuse de mine, ca acepti sectary au pi preoti pi ca, acesta e
un detaliu nepretuit pentru dictionarul geografic al Bucovinel,
dogmele lipovenilor fara preoti nu li ingadue a Linea cirri pa
linger casa.
La Comanepti, corn. rur. n'am pus insotirea de pastrare
(fiindca nu exista probab 1 pe atunci), la Comanepti Halpern
movie, Insa criticul Imi spune scurt vi cuprinzator, ca numele
evreesc Halpern, atirnat de numirea generics trebue taiat. Apr
intreba pe d-1 Mironescu, cum IpT Inchipue ca s'ar putea face
aceasta, fitra a comite un falp. Cum a ajuns jupinul Halpern.
sa staptneasca aceasta movie, nu ptiu vi nici nu era treaba mea
sit cercetez. Dar aceasta frumoasg movie aflatoare astazi In mini
straine, IpT are administratia sa speciala vi ca atare figureaza Yn
cadastrul oficial al BucovineT ca corp de proprietate, statator
de sine, Inregistrat de statistics sub numele originar al pro-
prietatii devalmapie, plus un predicat special, stabilit dupa nu-
mele achizitionarului. CInd va fi Insarcinat d-1 Mironescu a lu-
era o carte dupa date oficiale, II sfittuesc sä se fereasca de In-
laturart arbitrare, cum mi le cere mie.
La Corlata mi se face un supliment de istoric, de origine
neindicatg. La comunele Clocucica, Corovia, Costeptl, Cotul Os-
tritet, Crasna Ilschi mi se aduc de catrg d-1 Mironescu casele
de economiT vi societati Infiintate In epoca recenta a faimoasel
sale expeditiunT prin Bucovina, despre care am pomenit mai sus.
La localitatea Capul Codrului, unde am pomenit ca aceasta
comuna se numea pe timpul lui Bogdan, fiul lui Stefan eel Mare,
Bucurepti, d-1 Mirouescu, capi cum ar fi gelos de acest lucru,
Imi imputg ca n'am spus de unde posed acest detalid pi vine
numat de cit ss repare superficialitatea mea, aplicIndu-mT un
supliment istoric cu un vezl prot. imp. No. 46. Deasemenea
face pi la comunele Carapciu pe Siret pi la Cabepti, numat cs
aci pi prot. imp. Il cam parasese, caci cerindu -mi ca sa, adaog,
cd la 6 Iunie 1774 un pamint la CabeftY a fost &fruit mantis-
tirel Eforecea" (data istorica enorm de importanta), se tingue
In acelapt timp, ca prot. imp. depi vorbesc la No. 200 despre
acest mare eveniment, totupt nu arata cine a fost eel cu dania.
Care va sa zica vi prot. imp. cele mult ptiutoare nu sunt farg
de pacat 1 AtuncT sumedenia de date istorice neglij ate pi inexac-
titatile ce mi se imputa unde slut ?
(Va urma).
Dr. Em Grigorovitza
 LUI ALECSANPRI

Pe lespedea vremeT traise un nume,

De-a GlorieT mina si dalta sapat,
care 'ntrupase intr'insul o lume
De gindurT, cintate cu glas inspirat.
Acum, dintr'o stinca de marmora, dalta
Sapa, subt imboldul Tubirit obstestY,
Un soclu pe care zimbeste Innalta
Figura senina din lunca MircestT...
Figura si Nume, In bronz Intrupate,
Re'nvie un mare si nobil trecut
De lupte arzatoare, pe drumurT uTtate,
Tintind Libertatea si al LimbeT avut.
Vreml triste, pe-atuncea, dar vlog de sperante,
Dar inimI aprinse de-un stint ideal,
Dar jertfe nespuse, ce umplu distante,
i apropie dorurl saltate de val...
Acea uriasa vointa unita
Aduce Unirea sl sceptrul regesc,
Iar limbei strabune comoara lubita
In care e sufletu 'ntreg rominesc !
i nimeni ca Dinsul nu dete mal bine
Estetice forme batrinuluT graiu,
Niel puse imaginT mai vii, maT senine
Gindirei traita pe al inimel plaiu.
DuTos cu poporul El dolna o cinta,
II cinta in lupte, erou otelit,
Iubirea de tarn cu steag o implinta
Pe culmile vremeT, spre a sta neclintit.
Arldva 2
114 N. Radulescu-Niger
Pe scena 'T aduce o lume Intreaga
De chipurT, prin care dä pilde, glumet,
Iar lumea Romani, veriga ce 1eagi
De-o glorie noult apusul maret.
Pios reinvie a templelor sfinte
Marire uttatii, cu versu-T sonor ;
Cu glasul profetic ne-arata 'nainte
A Patriel fall,, eternul lul Dor.
CacT, neada pe frunte tot tar 11 lasa
Cu inima mare, cu cintec dulos,
Tot bardul fence In pacea de-acasa,
In farmecul luncel, in visu-T frumos.
Acuma, in bronzul In care trae§te
Vieata eterna de om t;i poet,
El pare ca Inca viseaza, doine§te,
In vrefnea ce trece'n vecie, Incet...
Incet tread, vremea, cu aripT Intinse ;
Nu-T turbure- atltea frumoase-amintiri ;
Pulstreze In juru-T apururT nestinse
VapaT de-admirare, pioase lubirT !
N. Radulescu Niger

NARCIS
Lui N. Ionescu
I
De mult, de mult, In vremurT departate
Pe malul unuT riu cu apil ling,
Traia 'ntr'un codru fara de lumina
Frumoasa Echo In singuratate.
A colo IntIlni frumoasa zinc
Odata pribegind pe Inserate,
Pe vinatorul cel vestit in toate
Narcis fluicau frumos ca o grading.
Era cuprins de jale vinatorul,
Cid Hermes cel a tot biruitorul
Pe mult Tubita sora 1 o rapise.
Nadejdea toata i se risipise
i neputind sa §I maT Invinga dorul
Aci 'n pustiu Induretat venise.
 Poezil 115

II
Narcis soptindu-sT nesfIrsita jale
Pe malul 'lulu' sta 'ncremenit
IVIereS privindu-s1 chipul oglindit
In undele ce lunecau la vale.
De dragul 14 cu sufletul zdrobit
Frumoasa Echo s'abatea din cale
iSi IMO el venea In mere agale
A-1 spuTe dorul et netarmurit.

,,Narcise, lass gIndurile-acele,

Nu plinge si de mine nu te-ascunde,
,,Asculta, toate dorurile mele.

Dar el privind In apele profunde

Nu se lasa ca dinsa sA-1 Insele :
Era 'ndragit de chipul sati din unde.

III
Mamie plingea Echo 'ndureratS,
_Mamie rasuna a ei chemare,
El n'asculta suspinele-T amare
NicT vorba eT atit de 'nduiosatii.

Mereti privindu-XT chipu 'n aiurare

Parea ca-si vede sora neultatS
...Cu inima de dorurT zbuciumatS
PlIngea hiving de-o crudS Intristare.

Asa privind el adormi pe malurT

Si trupu-i luneca incet In valnr1
PierzIndu-se 'n a apelor viltoare.

InfrInsa Echo de durere adIncS

Se prefacu In sunatoare stInca,
Iar linga ea esi Narcis o floare,
Botocanr. loan AL Sin-Giorglii
 DE LA GALATI LA SDLINA
ImpresiT de ciatorie

Ce bine te simti cind, dupa o vreme Indelungata de zvir-

colire pe pamIntul uscat, sau cel mult mla'stinos, pe care locu-
esti indeobste, ai prilejul sä te trezesti plutind cu un vas na-
milos, pe valurile tulburi ale celui mai de sama fluviu romi-
nesc, pe valurile poreclite albastre ale Dunarel, dar cars nu
sunt albastre nici eft c cioara rosie, ort lupul emblem& a blin-
deter.
Imbelsugatul oxigen ce aspiri plutind citeva ceasuri pe
latul acestei Dunari te schimba pe nesimtite, iti d& intipari
rea unei vieti cu totul alta de cit cea de toate zilele, ce o pe-
treci pe pamIntul solid, fti lumineazA pare-ca tot mai mult
creeril, ei Iti desehide cit mai largi portile stomanului, la
care contribue mai ales dragalasa bucatarie si cu mai draga-
lasele bucatarite, din neamul lui Arpad, de pe vapor. Cu
minicile suflccate pIna subtiori, cu bonete, pestelci si fuste
albe ca hirtia de tigard, si cu obrajii si bratele rumene si
grAsute ca o unche de Sibiu, fetiseanele ce gatese mtncarea pe
Drau, iti insuflu o lacomie dubla, de care nu at a te plinge
de cit Boar cind parasesti acest vapor, at demnet Societati de
navigatie Unguresti.
Fel-de-fel de mutre Intilnestl pe acest Drau, ce a plecat
la 8 jum , dimineata din Galati ; unguri la comanda, neinti la
mahalic, frantujr si rusi la clasa I, romini si greet la a doua,
evrei, turci si bulgari la a treia, de toate etatile si conditiile
sociale ; citi-va cu sepci albe ca ale marinarilor, cu toate ca
nu par de loc a avea alta relatie cu marina de cit ca se aflu
pentru citeva ceasuri pe vapor ;e un freamat neconienit de
dute-vino, de impresii schimbate si guri caseate, de strigate si
risete, printre cars un turc demi sang, (mai mult tigan de cit
musulrnan), se preumbla cu o tabla cu cafele negre, in fele-
gene grosute, pe care le anunta ca lucru extra de eftin : 20
bans ceasca / Fie, ca face I Ceasea e respectabila, cafeaua ferbinte
si cu caimac adevarat turcesc ; si precum apetitul aici e mai
 De la Galati la Sulina 117

deschis ca on unde, o sorb! dintr'o Inghititura, cu riscul de

a-ti opari gitlejul.
Un suer de sirens se aude deodata, si la dreapta noastra
valurile se ridica in sus, apoi un nour de strop!, apol... o
dihanie colosala ne intuneca orizonul dinspre partea aceasta.
Noroc ca dihania aceea e mai mult alba de eft neagra ; e un
specimen din cele mai respeclabile ale vapoarelor de mare, ce
pot patrunde cu multa chibzuiala pe Dunarea, avind pe pa-
rapetele sale citeva sute de calatori Insiratl unul ling altul,
ca margelele pe sinul unel fete marl.
CO mai. multi de pe acest colos intind minile si surid
pare-ca cu mila spre vaporasul nostru,pare-ca ne-ar arunca
un gologan de cinci ; si, in risetele for bizare, not toll de pe
Drau ne simtim umilitl, mallet, ca si cum am pluti pe o
coaja de nuca.
Dar sirenele mai tips odata ; colosul trece In susul Du-
llard, no! In josul el ; si aceasta Intilnire spontanee si cam
umilitoare pentru moment, nu ne impiedeca stomahurile noas-
tre de-asi marl pofta de mincare, ce se deschide din ce in
ce tot ma! mult. Iar faptul ca I e linga nasul nostru bizie a-
buri1 atitatori at unet supe grase si unor biftece suculente, ce
incep a fi transportatI din bucAtarie spre saloanele de min-
care, ne face sa ne grabim si noT a intra in asemenea saloane,
unde nu mai gasim de cit un coltisor neocupat..
*i comandam. i mincam. Oh 1 de-am minca si acasa cu
atita pond, si Oita mincare, cit mincaram pe vapor,ne-am fi
mIncat de mult si comindul !
Talll L.. Cad si aid, mal cu sama, se striga lal ! i nu-1
prea scump pe Drau, mai ales la democratica class a II-a,
intre no! ramie vorba 1 fats cu listele unor birturi mai cura-
tele din tars : 20 ban! o sups excelenla, 1 leu 20 b., un bif-
tec excelent si el : tot atita o plachie de nisetru, 60 ban! o
felie de swatter, si tot 60 ban! o clatita cu dulceata ; cu yin,
cu cafea, cu bacsis, cinci lei in capat ; dar fie ca face. Cind
te scoll de la masa simtl eel putin ca te ai indopat, caci por-
tiile ungurest1 sunt mult mat respectabile de cit ideile for de
rnaghiarizare.
Dupa ce am trecut In revista ambele maluri ale Duna-
rel, alit de partea liasarabiel cit si de acea a Dobroge!, dupa
ce am vAzut din goana Renii, §i alte satisoare sau catune iso-
late, or! simple colibe de pescarl pe linga baltile si stuhurile
marginase ale Dunarel, iata-ne stopind in fain unul (nisei
mai Insemnat si mai viol : e Tulcea.
N'am vazut-o de la 1884 ; un calator de alaturea cu mine
iml spune ca de-atund si pina astazi 25 ant nu s'a prea fa-
cut in ea multa schimbare ; citeva case fall importanta arhi-
tectonica, monumental Independentei, care se zereste de pe va-
sul nostru pc dealul din spetele Tulcet, Be o Tepe, unde mai
inainte nu se vedeau de cit more de vint, si... atita-i tot I
Iata ce-mi schimba pofta de a debarca in Tulcea.
118 N. A Bogdan
Asist la Incarcarea pe vapora§ele noastre a sute de co-
surf de legume si fructe, destinate pentru Sulina ; mirosul ati-
tor verdeturi, si mat ales al piparusilor si prajului imi mat
potoleste entuziasmul calatoriei mete pe Dunarea. 0 imbrin-
ceala zdravan6 se mai isca intre citl va bulgari, ce incarca zi-
sele legume, si de n'ar suera marina de plecare, mai ca Im-
brinceala ar invada pina la mijlocul vaporului.
Dar iatane iarasi in cursul calatoriei noastre. Tulcea se
micsoreaza din ce in de in urma-ne, pink nu se mai vede.
Un teas, cloud... si inaintea noastra Incepe a se zari coasta
unui orasel, ce pare deocamdata o aglomeratie de uzine : E
Sulina.
Dunarea, devenita tot mai ingusta, se preface in fate Su-
linel intr'un adevarat canal. Pe deoparte si pe de alta cladiri
mai mutt sau mai putin de luat in same, ne da impresia ca
intram intr'un port strein, In care o industrie specials, necu-
noscuta noun rominilor, Infloreste.
E industria marina, eompusa din tot felul de vase plu-
titoare, putind circula fie prin sine insile fie remorcate de
altele. Sunt na numai vapoare, corabil, caice, remorchere,
slepuri, luntre etc., dar mat ales o suma mare ne masi-
narii speciale, nevazute prin alte porturi ale Dunarei ; e-
levatoare de toate dimensiunile, drage, ciocane pueumatice
de batut piloti1 si alte multe felurite pontoane si sche-
larii, a caror intrebuintare n'o cunosc, dar car' toate, pricep
ca trebue sh serveasca la marea industrie a navigatiei marine.
Portul, sau mai bine zis portisorul acesta, e plin, de-o
parte si de alla al canalulul Dunarea, cu vase atit de mare
cit si fluviale, de la cele mai marl si pina la cele mai ma-
runte ; de la luntrea subreda de pescar pink la vapoare de
larg uriase, toate stau ancorate linga chef], unu linga altul, si
prin toate furnica o lume strains, purtind toate felurile de
costume proprie Orientulul, chiar si Occidentului ;si se and
in acela§ time vociferari In tot soiul de limb', unele mai pu-
tin inlelese de cit altele, pentru un vrednic neaos rom-n.
Ne scoborim de pe Dray,. Un serjent ne cere numele I
Pentru prima oara in Cara mea, un politai imi cere numele !
Il spun si-1 scrie pe un petec de hirtie. Trec inainte ridicind
din umeri
Un hotel, care sa nu aiba alit locuitori in odaia ce-o
vol inchiria-o eu I zic hamalulut.
Inteleg boerule I imi respunde el ; haideti dupa mine.
Dar nu e departe ?
Nu ; toata Sulina e tot aid pe loc.
Plec dupa hamal, dar .cunt picilit. Pink la Botelul Con-
tinental, e o buna bucata de drum, si-I banuesc hamalului ca
nu tn'a lasat sa ieu o trasura, cad asteptau vre-o patru-cinci
la cheu.
 De la Galati la Sulina 119

E numai Hotelul Continental aicea nou si fail locui

ton, cum all cerut d v. ; birjarul v'ar fi dus aiurea.
Fu cam a§a,dar si interesul hamalulut fu ca sil lee de
la mine un bac§i§ de un leu pentru dusul geamantanulul, in
loc de 20 sau 30 ham.
Ce i dreptul, m'am convins mat tirziu ca din toata Su-
lina, singur Hotelul Continental, care era nou construit §iinca
virgin cu totul de calatori, era in acelas limp lipsit de nelip-
sitii loeuitori ai tuturor hotelurilor §1 caselor particulare chiar
din acel ora§, caci, dupa cum ma incredintara mat multe per-
soane cu care facul cunostinta in urma, nu exista mai nici o
casa acolo, care sa null aiba miile §i zecile de mit chiar de
locuitori nepoftiti, cart nu to lasa sa atipe§ti o clip& macar
in timpul noptet, de indata ce to -al hotarit sa sting! luminarea.
Sulina intreaga, a§ezat5 pe dreapta Dunaret, se compune din
fret rinduri de strade paralele, Intretaiate unde si unde de alte
strade mai scurte, spre a forma mica cvartale de cite citeva case.
Niel ograzi, nici gradini pe linga case nu se zaresc de cit unde
si unde. Spre laturea dintre gura Dunarei si Mare, sunt citeva
mid gradini, din care singurele mai de same sunt ale Pri-
maries §i Comisiunea Dunarene. 0 mahala cu case aruncate
cum a dat D-zeu, it' face impresia mat mutt a unei oaze inun-
data de nasip ; e in partea de miazazi inspre mare ; lama si
primavara insa, ni se spune ca aceasta mahala este un adeva-
rat sat lacustru, ca pe vremile preistorice.
Pe malul sting at gurel Dunaret vad o serie de magazil
si case de lemn, negre sail invechite, cart, mi se spune, sunt
locuite numai de pescari §i lucratori din port.
Ma primblu, ma mai odihnesc pe bancile unei cafenele,
on cofelarit, unde sint asaltat de tot felul de precupett, dar
mat ales, apropriindu se sara, de citeva milioane de tintari,
specialitatea caset... podoaba specifica a Sulinet.
Aceste animalcule suparacioase ma lac sa reintru repede
la hotel, §i odata intrat in odaie, sa inchid 0 §i fere§ti lna-
inte de a aprinde luminarea, cast, imi spune chelnerul, de-a§1
lasa numai chid minute luminarea aprinsa sara, cu fere§tele
deschise, n'a§I mai putea raminea acolo noaptea intreaga, daca
n'asi avea pofta sa mi se suga jumatate din singele mein, de
drept stranepot a lui Traian.
De§i obosit de drum, dar nadu§eala din odaie ma face
sa nu pot dormi de ell foarte pupil in noaptea intreaga ; ma
zvircolesc ca un candidat in ziva alegerei sale la deputatie.
In schimb, a doua zi dimineata, la 4 ore, es din hotel si reiad
la masurat cu pas Intl Sulina. E o zi splendida 1 Dunarea §i
Marea Neagra stralucesc ca pietrele scumpe I
Intilnesc in drum magazit frumoase, birturl §i crime
multe ; hambare pline de marfurl, produse ale tare!, dar mat
ales de carbuni. Tocmai in colo, spre capatul nordic, zaresc
un turn Inalt. Ma duc spre el, o buna bucata de loc ; ma
120 N. A. Bogdan

opresc dinaintea unel cladiri impunatoare, si, un dome ro-

bust, cu o figura simpatica, ce tocmal descalicase de pe o bi-
cicletA, ma saluta si ma pofteste sa t izitez Uzina de apa I
Uzina de apa? I
Da, uzina de purificare si ozonare a apei !
Intru multumind ; Dmanul e mecanicul sef, care imi a-
rata cu o deosebita buna vointa, sala de masint electrice, re
zervoarele de decan tare a ape, instalatiile de pulverizare si
ozonizare... Mi se deschide citeva dulapuri cu aparate electrice
de cart n'am mat vazut pina atunci ; si de odata simt si pla-
mtnit met deschiztndu se cu putere, intr'un chip neobicinuit,
respirind un aer cum namal pe virful muntilor din Neamt, in
anumite timpurT, pots sa opt ceva-ceva cam asa,dar nu
tocmal.
Lnozonul I Prin el se strecoara apa, ce apoi prin o cana-
lizatie suterana ce trimete in intret orasul Sulina, spre a
se da consumatiei fericitilor locuitori de acolo. Nici un alt
oral din iubita mea patrie nu are Inca asemenea instaiatii de
ozonare a ape. E rezultatul straduintet si a pArintestei bune
vointY a .. Comisiunet Dunarene, care s'a gindit sa inzestreze
acest port-orasel cu asa aparate, care curata apa DnnareT de
toate murdariile ce In intregul el curs se arunca in ea. Gust
din apa ozonatA, dui:a ce mi se ofera o lingurita de dulceti
de cirese... Sunt admirabile, adorabile... si apa si dulceple.
Vizitez apoi Geamia, o casoaie ce are zugrAvite pe pared
ziteva versete din Coran si citeva alte semne sail /nchipuiri
in stil mahometan ; vizitez citeva hambare In care se aduc
sau se scot marturi ; pasesc tot inainte cind pe o ulita, cind
pe alta, cautind in zadar sä zaresc vre-o ograda sau gradi-
nita mai de sama, cu citeva copacei sea Nevasta mea
imi arata insa o serie de ograzl si gradint, de care eu nu-mi
dAdeam sama 'Ana atunci ; ele sunt insa, nu la nivelul pi-
cioarelor noastre, ci colo, sus, sus... pe acoperemintele caselor
cu unul sau doua rtndurt I Acolo stau camesile spalate, intinse
pe fringhil sa se usuce ; acolo stau balii si putini cu apa; acolo
custt cu paserl de consumat, acolo ciubere si oale cu flori,
olendri, vtzdoage, nalbe si busuloc mai ales ; acolo se vad rA-
corinduse sau aerisinduse diferite chipurl femeesti, dar mai
ales batrine si copit ; caci femeele tinere, de mai toate natiile
ce locuesc pe acolo, stau sau ascunse cu tolul, sad In dosul
storurilor si jaluzelelor de lemn din fata ferestelor, printre
ale caror bete abla data zarestI cite o pareche de oche negri
ce to sageata I
fii tot mergind inainte, ne trezim in .. mahalaua dintre
gura Dunaril si Marea. Aiel inotam in dunele de nasip, to
cari picioarele se Ingroapa pana la glezne. Trecem pe linga
un cimitir comun al tuturor natiilor din Sulina, ca sä ajun-
gem la localul Bailor de Mare, unde este instalat un bufet de
sclndurl si mat multe cabine rudimentare. Obositi si dogoriti
 De in Galati in Sulina 121

de soarele ce arde cu putere in acele zile de fun, cautam

a ne asvIrli cit mat rapede in Marea.
Ce bine e cind te simti pe un asa timp, in Marea larga,
la vad bun insa, bine inteles, $i nu prea departe de mal I
Te put greceste pe nasiput moale, sa te duseze si maseze
valurile spumoase ce vin fara sfirsit, ca sa se naruiasca spre
mal ; si privesti tot inainte, tot inainte, fara salt mat pot'
()pH vazul pe alta ceva de cit pe cer si pe apa I
Din cind in cind apare dintre cele doua faruri din stin-
g; can injuga gura Dunarei, cite un vas colos ce luneca ca
pe o oglinda, Inaintind tot mai spre mijloc si micsurindu-se
vederilor din ce in cc; apoi nu mai vezt de cit hogeagurile,
apoi numat virfurile catartelor, $i apoi..., remas bun draguta I
0 serie de valuri mat mart ca cele de pana atunci isi
-deschid pare ca niste guri de chit si se arunc cu furie spre
not... facem c li -va past indarat ; dar ele ne coplesesc, ne iz
best la parnInt, ne umplu ochi, gull si urechi de apa sarata
i amara; $i cind ni se paru ca ne-am luat adio de acum de
la lumea uscatuluT pentru totdeauna, apa a disparut Tar de
peste not, vedem tar lumina si arsita soarelut, si ne napustim
-cu puterile cam problematice ce ne-au mat remas, spre malul
uscat I
Un calcan, cit un fund de sapca de marinar, ramase pe
uscat intr'un lac improvizat de valurile retrase, $i se zbatea fu
Tios ; apa e supta de nasip In mat putin de un minut; pun mina
pe calcanul care se svircoleste ca in gura serpelui, si depu-
nindu'l pe podisul cabinet, ma lmbrac grabit.
Facem dejunul la acel saracacios bufeto care nu ne poate
(la drept ceva mai de sama de cit cite un pahar de lapte b--
tut, cite doua mid, o salata de piparusi si... calcanul. furni-
zat de not, fript la tava : Drept vin bem apa de soda si limonada.
Apol cu o trasura, venita cu alit vizitatort. ne intoarcem
indarat in Sulina, leganlndu-ne prin valurile de n'asip, ca si
barcile pe N alurile de apa.
Un somn de vr'un ceas si jumatate, mnire doua $i patru
postmeridiane, ne resplateste de truda celor 24 de ceasurt pre-
cedente. Apoi o noua plimbare pe malul Dunaril ne face sa
-asistam la o miscare interesanta, atit a populatiet Wine, cit si
a jtganiilor mecanice ce alunec pe canalul ingust prin care acel
fluviu se desarta in largul Marit. Un vapor mare, cit un cas-
tel medieval, al societatet Lloydul Austro-Ungar, atrage privi-
rile tuturor, si lumea toata de pe chent alearga la debarcade-
rul unde acest cartel plutitor ist arunca fringhiile de fer, spre
a ft aninate de sarampoit de fonta infiptl in mal.
E impunator acest animal, carui nu natura, nicT Dum-
nezeu, in primul rind, i-a dat viata, ci numat ingeniozitatea,
experienta si mina omeneasca I Cine 7 icea dar ca toll marit
invatatt din lumea intreagii, trecuti, prezenti si viitort, n'au fost
si nu vor fl in stare sa creeze macar o giza care sa se mite
122 N. A. Bogdan
de sine, sa consume, sa transmita putere, sa traiasca intr'un
cuvint ? I Priviti ce namila abrasa a durat omuletul nostru I
AscultatI cum sufla de greu, ce fum gros Ii iesa prin nail,
cum suer& mai puternic de cit toti balaurli de pe vremea Jul
Fat frumos si a lul Alexandru Machidon I Cum soarbe apa
mal dihal de cit chitul lul Iona, cum spinteca valurile si le
preface in strop! si spuma 1 si maT ales cum duce pe spinarea
sa .. nu un om, nu o pasere sau o vita, ci un sat, un oras
intreg, cu oamenl, cu animate, cu case in doua tree rinduri,
cu tot ce produce omul si pamintul, alit de pe rata cit si din
sinul sau I
Odata scoborlti pe mal aces ce trebueau sa ramina in Sa-
lina, not, cet ce cascam gura pe gratis in matahala sosita,
dupa o invoire prealabila, ne repezim pe vas si incepem a
cutriera pe punte, prin saloane, prin cabine, pe sub punte,
pe la sala de masini.... ca cioarele ce navalesc pe cite un
stirv. Privim, scrutam, trecem In revista totul, pana ce co-
mandantul vasuluI plictisit de vizitele noastre inoportune, ne
roaga sa trecem insine... pe mal.
.
* *

Lloydul venea din Marea ; ne paru rail ca el nu pleca spre-

Marea ; trebui sa mai a5teptam tree zile pana sa vie o alta
asemenea cetate.,. a Neamtului, pe care sa ne suim si
no!, ea sa putem trece prin gura Dunarei in largul Mare! Ne-
gre, spre a apuca drumul Constantei.
Dar aceste trei zile petrecute Inca in Sulina nu ma plic-
tisira de toe: baile de mare, clima deosebita de cea a malu-
rilor Bahluiulut, mincarile de peste, din cei mai gustosT, fruc-
tele orientate ce se gasesc aim in abundenta, si, mai ales. vi-
naturile straine excelente, cu preturi a treia parte de cit le
platim de obicei in celelalte orase rominesti, Intru cit Sulina
fund porto- franc, nu se plateste aid nici o vama sau taxa co-
munala pentru marfurile straine ce se consuma pe loc ; toate
aceste, minus t ntari , ne fac a petrece minunat pe acest mi-
nunat coltisor dragut at Romanies, unde... avem prilejul de a
auzi aproape la fie-care pas vorbindu-se tot alta limba, si a-
rare orl chiar si acea romineasca.
him lata ca soseste si ceasul venireT vaporului. Dar a-
cesta nu mai e o cetate a Neamtului, cu toate ca se intituleaza
Bosnia, e un vas al Companies italiene Florio e Rubatino din
Venetia. Toata lumea it astepta la mal. i nix' n'apuca a suna
bine oara sosirei, si Bos iia apare mindra dinspre susul Du-
narit, si stopeaza maiestos linga umilul debarcader de grinzi.
cam putrede pe care asteptau sute de indivizt de toate cuto-
rile si toate breslele.
Un suer puternic at sirenet Bosni z, ne cam sgtrie ure-
chile ; aceasta insa nu impedica de a ne da si un for placut
 De la Galati la Salina 123

In inima, la glndul ca peste putin o sa ne urcam in acest vas

mindru, ca sa Intram cu el, pentru Intaiasi data, in largul
marit... In acel Iarg lat, intins si profund, in care noT, piticil,
ne vom simti mat mici de cit ne-am simtit vre-odata, de mai
mic pret, si cu mai putina menire de cit on ce vietuitoare
ridicola ce zboara sau bizie pe deasupra pamintului s'a apelor.
Numai Ja acest gind, ni se increlesc vinele $i ncepe a,
ne furnica in minte $i pe limbs, o rugaciune, care deli Inva-
tata din copilarie, de multa vreme ce n'am mai cmIntat'o,
abia ne o mai putem reamintisi recompune in intregimea fra-
zelor ci.
N A. Bogdan

cliNrrEc
Amurgul cu'ncetul se stinge,
Cind suna talancile 'n stina
i apele 'n valurl se ngina ;
In umbra se stinge /

i stins se aude la moara

Un cintec de viata pustie,
Cind luna trimete sa vie
Lumina-1 la moara 1

Si trist el cu moartea se'ngina

Si-1 piing triste paserI de noapte
i stele toate in §oapte :
Cu moartea se'ngina I

Si cIntecul tace pe urma,

Ca viata celui ce'l poarta
Soarta -1 zdrobita si moarta
Ca toate la urma I
Vasile lorga.
Cercetarl privitoare la Istoria Comanilor, IV 1)
ComanY sub numele ,Polovet", Plauezu fi PalOcz".

In studiarea nomenclaturil unul popor pare lucru firesc,

a Incepe cu numirea cea mai general si a urma apol cu ce-
lelalte in cercurT tot mat Indepartate ping la cele mai rar in-
trebuintate.
In cercetArile premergAtoare am cAutat sA dovedim, &A
forma ComanT" nu este numat cea traditional romineasca, .
pastratA In numeroasele numirl topografice $i In unele nume
personale ale poporuluT roman ; ci c; i cea mai raspindita in fin-
tinile istorice ale feluritelor popoare.
ApoT am aratat, ca pe nedrept uniT istorici confundA $i
amestecA acest popor cu Utii $i PecenegiT, considerindu-T ca
tree oarde ale aceluias popor.
SA trecem acuma la numirile mai ascuuse sari maT razlete
ale poporuluT coman.
Numirile din frunte se gAsesc In trel graiuri cu total de-
osebite ; totusT par a purcede din aceiasi tulpinA. Prima, anume
este intrebuintata numai In analele rusesti 2), a doua se intil-
neste in cronicele polone-latine, iar a treia se &este la, Unguri.
Ne vom ocupa In primul be cu cea dintaT, fiindcA Rusii,
ca popor vecin, ne aduc cele maT multe still despre Comani.
CA sub numirea Polovci" (rost. Polovti") sunt de Intales
Comanil, este un lucru prea cunoscut celor, ce s'au ocupat cu
istoria acestul popor ; de acela ne vom margin', a aduce aci
=mat douA pilde caracteristice.
Mai frith,' : toate biltaliile sat" navalirile, ce le-au purtat
qi Indreptat dupa analele rusestf PoloveiT" contra Grecilor,
1). Voz! Tineritnea routine, Bucurestl 1S99, p. 263 sq., 1900, p. 387
sq. ; Arhiva, 1a¢1 1905, p. 357 sq. Dupa o intrerupero de tint! an!, ne pro-
punem a reincepe ci termina cercetrtrile noastro privitoare la nomenclatura
Comanilor.
2). Asupra interpelatiunil Kumanl" din cronica primordialli" rush
vezi articolul nostru in 7"nertmea ronttria" 1899, p. 269.
 Cercetari privitoare la istoria Comanilor 125.

storiciT bizantinl le pun pe seama Comanilor 3 . Al doilea : ace

ea§I nume ce le poarta teniile polovce" In cronicele ru-
sestY, se oglindesc foarte lAmurit In cele asemAnAtoare ale cro
nicarilor romet" 4 .
Feliurite au fost Incercarile, pentru a tilcui originea nu
melul Polovci".
Zeuss gi altii dupit el 11 deduc din pole Ur", adicit Utir
cimpen " sau UtiT din cimpie, punIndu 1 In 1eg1tura cu numele
german pentru ComanT : Valwd", ce s'ar trage din FalalA a",
adicA oameni de cimp" (Feldleute 6) .
Blau, cunoscutul orientalist, vrea sit dedueA numele Po-
lowci" si Val" din Pahlaw" (Parthava 6 .
Hun falvy, presimte ca si ceilalti o Inrudire Intre forma
germanA Valwen" §i cea ruseasca, dar nu se pronunt t In mod
hotarit 7).
Cu toata eruditiunea acestor barbatY, nor credem, cit ches
tiunea e mult mai simpla, de cit sa fi fost Devoe, de a spinteca
veacurile, spre a da do rostul acestor cumin.
Vom Inlatura mai Intaiu numirea ungureasca .,Palocz",
contrasil din cea ruseascA gi Intrebuintatit pentru populatiunea
din regiunea Carpatilor Matra', care I T trage originea de la
primele colonil comanestI", venite din Rusia, fart insa sA se
poatit preciza timpul primei for descAlecari .

3). Astfel In aniT 1087 qi 1095: Pervonacalnaia letopisd, op. cit, p. 157,
159 ; A. Comnena, Alexias ed. Reifferscheid, Lipsiao 1884, II., p. 65, 54, 60 ;.
cf. Gherghel, op. cit., p. 17.
4). A. Comnena nume§te (1. c.) Intre snit 1087 1114 ca princip! al
Comanilor pe Tuyorir re, Movida" gi pe Kt7lEs" ; pe cind analele ruse0,
(1. c.), cunosc in ace's, rastimp pe cnejii Polovtilor Tugo tokan", Boni-
aki" qi pe Kittle 1 Cf. lucrarea mea citata. Pervonacalnia letopisa, St.-Pe-
tersburg 1871, p. 157 sq.
5). Zeuss, Die Deutschen und ihro Nachbarstamme, Milnchon 1837
p. 744 ; Wolff, Geschichte der Mongolen und Tataren, Breslau 1872, p. 9.
Asupra acestel numirl revenim in studiul urmator.
6). Blau, op. cit., p. 587: Ist nun anderseits nach unumstosslichon
Lautgesetzon aus Parthava die neuere iranische Form Pahlav entstanden
wobei ich im Voriiborgehen daran erinnern darf, dass ich schon anderswo
auf Tiirkische Elomente im Pahlavi hingewiesen habe, so ist es vollig
unbedenklich, don russischen Namen der Kumanen Polowzi als ein Gen-
tilicium von eben jenem Pahlav mit einem dem slavischen Organ mund-
gerechten Vocaliibergang zu betrachten, so dass er gloichwiegend mit Pah-
lavi ware. Nebenformen des Polovzer-Namens wie Plauci, Falbon u. dgL
sprechon eher fiir, als gegen eine solche Deutung.
7). Hunfa/vy, Die Ungern, op. cit., p. 82 ; der Kumanische Codex In
Ungarische Revue" 1381, p. 609.
8). Gherghel, Zur Geschichto Siebenburgens, p 33, unde se discutai
qtirile anterioaro bata,liel de la Kalka (E23).
 -120 Dr.Ilie Gherghel
ApoT se va conveni lesne, ci forma latinit Plauci" ce se
gAse0e numal In cronicT polone-latine 9), nu poate sit aibA alt1
obtr§ie de cit graiul poporan, ceea ce ne duce la forma le§easca
Plawcy".
Apropiind apoT numirile ambelor popoare slave Inrudite,
ni s'a pArut of mai metodic §i maT firesc, a Incerca In mod in-
ductiv dezlegarea cimilituril.
Astfel ajunseram 10) a deduce numele Polovtilor de la pa-
leoslovenicul plav5," ( hit. flavus), galbuig, din care s'a4 prasit
oi In limba romInA adjectivele Oilman" 11) si nolvit 12)
Ni se paru de almintrelea fireascg denumirea Comanilor
-de cAtra Ru$T, dupg, coloarea caracteristicit Qi izbitoare a rases
mongole Qi mai ales a popoarelor tatare 13).
AceastA tilcuire a families cuvIntului Polovti" maT gA-
se§te dealtmintrelea sprijin pi In alte doug, numirT, formate In
acela mod la Germani gi ArmenT, dupa cum vom vedea In stu-
diile urmatoare.
Dr. Me Gherghel

DOIJA DOCIJMENTE

Pentru cunoa§terea mai amtinuatita a vietiT Moldovel pu-

blicam 2 acte, ce oglindesc In mod via starea lucrurilor din
Moldova dupit Eteria Greceascil.
Primal act e un lzvod de lei pe luna Ghenar 1827, Intoc-
mit de sfatul tarn cu Mitropolitul In frunte. Ori ce chestie de
budget e interesantA, cAci budgetul ne oglinde§te organizarea sta-
tuluT politic vechiu. El e scheletul statulul, slujba§ii, carT dupit
-vremurl au Indeplinit anumite functiunT, fiind mwhiT can au
facut sit vieze statul.
Din serviciile publice unele aveau cancelari a for (taifaua)
altele nu.

9). Cronicae Polonorum, Mon. Germ. ; S. S. IX, p. 552: Ex eo tem-

pore (la a. 1099) Plauci adeo aunt stupefacti, quod regnante Bolexlavo vi-
dere Poloniam non aunt ausi` . Martinus Gallus, op. cit. I, p. 442. Annales
Cracov ennes comptlati, Mon. Germ.; SS. XIX, p. 389: Wislicia cede Plau-
corum s ve Comanorum destruitur".
10) Gl erghel, Zur Geschichto Sieb., p. 15.
11). Cf. Bol playani In cite vase trag, se opintesc Injugurl". (Alex.)*
12). Cf. Una play ( ".
18). Tot astfel distinge Rominul pe omul oachev" de col balan",
to previne de oamen1 rov1".
 D oug documente 127

Statele de lefurT pe o lung erati de 56,837 leT, ceia ce face

cg pe intregul an cheltuiala slujbasilor din casa rasurilor se
!Mich la 682,044 leT.
In budgetele vechT antra pe deantregul toatg curtea Dom-
nuluT cu slujbasiT, curteniT ei slujitoriT domniei. Toot, aceastg
taifaug a DomnuluT purta nume turcestY, de oare ce alaiul of
moda CurtiT era mult influentatg de alaiul Tarigradean al Sul-
tanuluT.
Al doilea act e o anafora ce sfatul taril o inainteazg Dom-
nuluT I. A. Sturza Voevod in 1827 Dec. 19, in chestia regulg-
riT daraverilor dintre creditorit hipotecari ei proprietari, in urma
dezastruluT economic produs de Eterie si a dispune felul de platg
a creantelor in galbenT, regullnd cursul for of natura procentelor.
Dupg frazg pare a fi scrisa de C, Conaki, el fiind scriitorul care
a stiut sä toarne ideT noug In cuvinte vechT.
Documentele ce le &h aid le am copiate In ale mele
$urete i Izvoade, vol. XX, pag, 1 si 12.

I.
IZVODUL LEFILOR
Lefile ce s'au socotit a sa plati pe o luna
1827 Ghenar
Lel
2,442 dumisale vel logofatului of taifaoa divanuluT, Insit
Lel
450 dumisale vel logofitt
100 2 lea logofitt
100 3 lea logofetT.
20 biserica gospod.
60 vornicil de poarta
1,400 diecil de divan.
90 scriitorii logofetT al doilea
22 IzbagaSi fustasil de divan.
2,442
600 dumisale vel vornic de tara de jos.
600 dumisale vel vornic de tara de jos.
600 dumisale vel vornic de tara de sus.
600 dumisale vel vornic de tara de sus.
300 dumisale vel vornic al obstiei.
400 dumisale vel vornic al politieT.
581 durnigale Hatman Qi taifaoa... insg
250 dumisale hatman.
40 capitanu de lefecii.
128 Gh. Ghibanescu
Ler
30 ye! capitan.
20 porusnic.
15 ba,buluc basa ntmanesc
30 doT bulucbasT.
18 trImbaciT.
25 basbulucbasa CurtiT.
20 sotnicul.
20 al doilea bulucbasa a curtil
20 capitan de Dragons,
3 stegari.
30 tulumbagl bap.
60 aparit
581

Le!
200 dumisale hatmanuluT de Prut.
4,860 dumisale vel viSternicul si taifaoa frisa

Lel
500 dumisale vel vist.
200 2 lea vist.
200 3 lea vist.
200 logofat de visterie.
3,580 diecii de visterie.
80 vatav de visterie.
2,248 dumisale Postelnic si taifaoa... ins
1,000 dumisale vel postelnic.
500 dumisale vel gramatic.
120 2-lea post.
120 2 lea gramatic.
50 2-lea spatar.
80 3 lea postelnic.
50 muhurdariu.
50 divictariu.
50 vatav de divan.
100 postelniceiT.
40 gramatic postelnicieT.
80 tatarii.
8 vatav de calarasT si odobasa de LipcanT.
2,248

315 dumisale vornic de aprozi si taifaoa... Insa

100 dumisale vel vornic.
100 ciaus de aprozT.
100 va av de aprozl.
15 doT ispr, vnic .
 Doud documents 129

490 dumisale vel agd si taifaoa... insd

200 dumisale vel agd.
50 cdpitanul de ditritbanY.
20 polcovnic.
15 basciaus.
10 basbulucbasa.
48 6 bulucbast
15 tulumbagibasa.
5 bucicasT
18 trAmbacT.
109 18 apart.
490
350 dumisale vel spatar.
250 dumisale vel ban.
1.039 dumisale vel comis cu taifaoa... insd

Lel
500 dumisale vel comis.
50 al 2-lea comis.
20 al 3-lea comis.
40 rithtivanul.
20 bas-salahori.
16 doT salahorT.
8 saracibasa.
24 patru emacl.
8 iuruc. baeractarl.
8 calban basa.
8 emacul luT.
10 seiz ba§a.
21 patru emacT.
13 sacabasa si emacul luT.
8 vatavT de grajdid.
30 comisaii.
255 vel pitar q, i taifaoa... Insd

Lel
100 vel pitar.
20 al 2-lea Tatar.
70 vezeteT rotasi.
48 vezetel naintasT.
5 vatavl de grajdid
12 8 comiseT.
255
1,039
15,875

Arhiva 8
130 Gh. Ghibiinescu

10,000 dumnialor boeriY capichihaelT a Tarigradula

9,251 Ecpaiaoa, cAmAriT §i ogiagurile... Insit
Lei
5,121 ecpaiaoa.
2,580 ogiagul deliba§ii.
1,150 tufecci bap cu ogiagul.
400 ghiuler agasi §i ogiagul.
9.251
2,250 divan Efendi §i eel de la, Calem.
1,650 departamentul pricinilor straine... InsA
1,250 boeril giudecatorl.
400 scriitorii §i talmaciI cu cheltuiala hIrtiel.
1,650
970 departamentul criminalului... fns
900 boierii giudecatorT.
70 scriitorii.
9,718 ispravniciT tinuturilor... 1nsa
700 SucTava.
700 Niamtu.
700 Roman.
700 Bac Ail.
800 Putna.
18 trlmbacil stArostieT
700 Tecuci.
800 CovurluT.
700 Tutova.
400 Vasluiul.
700 Falciul.
300 Herta.
700 Dorohoiul.
700 thrlitul.
400 Clrligatura
700 tinutul la§if
9,718
3,400 ba§be§liaga cu be§liT de pe la tinuturT.
50 kiatipul de la Galati.
45 cheltuiala tulumbelor... lima
Lei
15 a HittmAnieT.
30 a Agiel.
45
986 dumisale vel arma§ en taifaoa... lush
150 vel arma§.
40 al 2-lea arma§.
20 al 3-lea arma§.
50 condicari.
10 logofiltul temnitel.
5 duhovnicul.
 Dou5, documente 131

5 gelatul
3 vAtavul temnitar.
5 ispravnicu.
30 trtmbaciu.
318 tactmul meterhanelet.
200 masalagii.
150 cheltuiala masalalilor.
986
600 cYr sArdariu cu neferil AT_
592 vel ispravnic de curte si taifaoa... 11185,
Lei
100 ispravnic.
40 becer.
30 calfa de teslarl
16 satrAreil.
18 teslaril.
18 pietraril.
32 tilietoriT si crtrAtorii de lemne.
8 m6turaritele.
265 bucataril.
5 izbasa.
24 fustasiT de harem.
36 apariT.
592
295 vet portariti si taifaoa... Ins5,
Lel
200 vel portariti.
40 al 2-lea portaril
15 al 3-lea portariu.
40 8 portAret.
295
850 casa doftorilor.
400 manitstirea Niamtul.
305 Samesul case! rasurilor, scriitoriT Si cheltuiala htrtieT.
56,837 adicg cincizeci si ease mil opt sute treizecY si sapte
.eT, cuprinde lefile pe o luni de la casa rasurilor, 1827.
Veniamin Mitropolit Moldoviet.
Vasile Miclescu vornic Dracache Roset vel vornic
Ilie Cogalniceanu aga Iordachi Roset visternic
Petrachi Roset spatar Ioan Paladi vel vornic
Ioan Duca spatar Mih. Sturza
Costaki Catiki vel ban Costandin Paladi hatman
C. Lipan spatar Ioan Sturza visternic
Constandin Burghele spatar Dimitrie Sturza hatman
Grigore Crupenski spatar Canta logofitt
Costin Catargi vel vornic Cost. Conachi vornic
132 Gh. Ghibanescu

Manolachi Bogdan aga Alexandra Sturza hatmaii

Petrachi Bogdan aga Petrachi Sturza visternic
Alex. Ba4 vornic Dimitrie Costaki spatar
Costachi Canta visternic Hristea postelnic
Joan . . . vornic Raducanu Cazimir spatar
loan . . . ban Grigore Ghica vornic
C. Paladi hatman Vasile Roset vel vornic
C. Catargi vel logofat

Prek Inaltate Doamne !

Inaltarea glaqurilor ttnguitoare catra Inaltimea Ta, pi de o
parte acelora citi au a luoa, si de alta parte a celora city ad
a da, nu maT putin contenire ace ImpartitOrt agiutoralnice, a
Imprumutarilor, cari Intru un stat da suflet ;i viatA negutito-
rieT, de demult Inca traind milostiva Voastra luare aminte prin
tidulele din 1825, 1826 vi 1827 (la can au urmat $i Vi s'ait In-
credintat si op§te0ele anatorale), tar acum intru insag cat .
Inaltimea Ta Infittopre In fiinta pi cinstituluf consul d. Leli, am
cer§ut de la ob§teasea noasfrit adunare o punere la tale ca a-
ceea, unde §i o parte §i alta aflindql Inditmanare euviincioas%
ca sit sa contineasca tot felul de tinguire Intru aceasta pricina
si Ca sa Invie iara§1 acea Imparta§ire agiutorelnica, carile to
trupul unaT stat este ca o kikloforie hranitoare pentru partile
ce-1 incheie.
La o pricina atit de restatata Intinsa adunarea ob§teasca
at trebuit sa arunce privirea to adIncimea lacestei vatamatoare
neImpacarT Intre partile gilcevite, de unde ea all Juat Incepere
pentru ce sa afia inca In fiinp, pi cu care mijloace ar putea sa ei
Qi sfirsit spre o tocmire cumpAnita Ii privitoare la binele ghene-

ralnic ; data sad gitsit starile ci se prigonese Intru aceasta pri-

chid, una a partiT Imprumutatoare, cari avIndult prisosul aye-
rii In moneda Il are ravarsat In sanetul cu dobinzi si alta a
partiT Imprumutate, a careia stare fiind in mo§ii, acareturI, vite
4i altele F36 Imprumuta in trebuintele eT, In a§a stare a Impre-
unit agiutatoariT vietuirl a lor, all aflat fat% de veste pe Moldo-
venT trAsoetul neptiduitelor IntimplarT din anul 1821, chid pra-
daciApile, xapirile, imprii§tierile, pustiirile, prapadeniile §i Insu§T
primlVia vietit, revarsInduse pretutindent, singura privire a bie-
ilor owneni, sad Intors catra scapare §i mtntuirea vietii, atuncT
ImpramutatoriT cu sineturile In mina fugind pi mistuinduse, iar
 Doul documents 133

ImprumutatiT lAsindu-sT mobile inegrite de arAturi, cimpil im-

-povorati de vite, erburt, producturl, a anilor vi toate ale lor,
abia au scApat cu sufletele, cari incotr.o si uncle all putut du
ctndu cu dinsiT numal jale si scirbA pierzArii de istov. De la
ace epohl vi incoace tticb creditoriT mat fiind inlesnire de a ceri
nici datornicit In stare de a plati vi galbenil luind putem zice
din zi In zi, putem zice din cias in cias o sporire uresalnicA,
In cit panA acum au agiuns la atita ca cit vaeur1 IntregT nu
lead dat crestere mat Inainte, nu mat putin vi negutitoriile vi
alijverisul din pricina nealinArit vremilor nepilduite, aflindu-se
in amortalit vi pAnA acum toatA sporirea vi invinzarea sad lipit
cats aur, adicit cats imprumutAtorT, §i toatA seaderea $i in-
josirea cats lucrurT adicA eAtrA imprumutatt. pentru a gal-
bAntil, care nu all luat In fiinta sa nicT o prifacere avind pre-
-tul lul pAna alaltAeri in 30 lei, Tar pAnA astazt aproape de 31
let, vi lucrurile care inainte de acestea Insemnate rtizvrAtirT a
monedei se vinde (spre pildA) boul cu 180 let, vi prinde 12 gal-
b,eni sari griul cu 31 leT chila vi prinde 2 galbenT acum chiar
de nu ar fi luoat $P: osAbite Injosiri Ia preturt vi s'ar vinde
tot eu 180 let, $i 30 let, nu ar prinde decit 3 galbenT farA ceva
boul §i 1 galbAn ra'rl ceva chila de grid, pentru ca leul fiind
o monedA idealnicA mijlocitoare intre galban vi Intre lucrurl
cu chipul acesta sit Inmulteste cAtra pretul galbenilor vi sa in-
putineaet amarnic cats pretul lucrurilor din can singura pri-
cina toatit Inflorirea si inmultirea sa trece cats ace! cu gal-
benT sad cu sineturl In galbenT, vi toatA vestejirea §i sArAcia
cats aceT ce all a vinde i a plAti, care din nenoroeire stilt
to-0 pitminteniT gi ocinasit MoldoveT. Iatit pricina incepereT si a
urmareT vAtAmAtoare neimpaeariT Intre imprumutatori si In-
tre ImprumutatT, oameniT Intoreindu-se de pe unde at fostmis-
tuitl vi InstrainatT o parte iarAst Cu sineturile In sin tar o parte
golf de toate, vi gAsind vitele ripite, productele risipite, mo§iile
cAleate, averile jafuite, casele arse sau prAdate in scurt cucute
vi boji pe nude Inflorea erinul Qi trandafirul, a trebuit sit in-
ceapA a§ drege adAposturile pentru lAeuintA, sit Ineeapl luera-
rea pilmintulut Qi puezirea vitelor, aceste all cersut cheltuelT.
Nerezbunare insa potiticeaseA a hunii Qi Yngaimata contenire a
Impartasirilor negutitorestl, numat puffin contenire de a trece
vinatele, saruriile vi alte mitaluri piste hotar, pe lingA multe
vi deosebite, care din zi in zi se ivasc, all sAcat iz'voarAle cur-
134 Gh. Ghibanescu
giril de banT intru o lard ca aceasta, unde vinele cari dau In-
belsugare mitalurile nicT cunoscute Inca sint. lath, pricinile pen-
tru care vdtamdtoare neimpitcare sit afll In fiintd Ind, 1 Intro
acest fella de stare a lucrurilor lesne este de Inteles ca sau_
ca dupd ce spre repegiuuea cu care creditorii cer s'ar pane In
lucrarea inplinirilor sail dupg, prelungitoarele neindemAnarT (poate-
si nevointa la une locurl) a datornicilor s'ar lgsa sa cloceascd
datoriile ; sfirsitul ar fi unul si singur, adicg stingerea si a par-
tiT Imprumutdtoare si a pgrtiT Imprumutate, pentru cg In viatg,
inpdrtAsirile %iinduse stare de stare si om de om de mind, In-
datg, ce una s'ar povarni cdtrd cgdere, ceelalth' in curind ar fi
trasg, dupd dinsa In adincul cgderii. Asa dar o IntAleaptg si
cu bune masurT chibzuire potrivitg, pi starea lucrurilor, pe sta-
rea intimpldrilor $i pe imbe indemndrile este neapdrat cersutd,
pentru scapare de primejdie ingrOzitoare asupra cdreia si este
a noastrit socotintd.
1) Fieste care datornic de pe loc si indatit ai£ fie salit a
siguripsi pe creditorii saT cu amaneturT data ei nu vor avea,
increzgmintul trebuincios.
2) Toate datoriile in galbeni On la anul 1821 Febr. 22
ziva naprasniculul trasnet a nenorociril ! ci 1a uniT vor fi si
inplinit vadelile prInd atuncT sa fie socotite In aceiasT monedg
cu dobinda legiuitg, dupA cursul ce ave atuncea galbAnul la
1821 Febr. pentru cd, este socotit a numaY din nebuna vrointg
nu ad pliltit pand atunce acei cu vadelile implinite, Tar de la
pomenita epohi a ticalosiilor si pgn acum sit fie socotite dato
rifle tot pe cursul ce ave galbAnul atunce la 1821. Febr. 22,
atit capetele cit si legiuitele dobinzi, pentru ca Intimpldrile nu
numaT ca lovind in singure averile ce nu sau putut urni de pe
loc au ferit pe averile in sineturi ce incg, cu suire aceasta
ndstrusnicg pre imboggtind pe acei putini de istov sfaring, si
caliceste pe acei tare multi; In vreme ce dacg se socoteste ne-
vinovat creditorul, cii, de la acea vreme si pgua acum nici au
putut ceri mdcar din pricini bine-cuvIntate, cu cit maT virtog
se socoteste nevinovat datornicul cif nu an putut plati pentru
aceleasT bine-cuvintate pricini sad ca platinduse capitalul numai
de galbeni sit ramie gios dobinda de atunci in coace, find di,
paguba indatoritilor nu ail poate analoghisi nicT de cum cu fo-
losul ce au creditorii azi dupg, cari chip sa va socoti, si tout&
datoriile sa sa lamureascii In suing, numdratg in naht, dispovo-
rindu-se de provizie si de nelegiuitele dobinzi suite In capital
 Doua documente 135

la care sa dea datornicul si dobinzT prin scris Bait prin marturl

ca BA plateascA singurT capetele dupa dreptate, pentru ca acea
stA inprumutare in galbeni este de la o vreme iscatA spicula-
tif a unora din creditorT in acest stat lepadind obicinuitul $i le
giuitul alijveris acestui stat ci este pe lei sJeotitY de 40 parale
carele leu find o spinzuratA fiinta de fiinta Intre toate mone-
dele, se Intoarce In fiestecare pe aceiasT socotinta fAcutA de
40 parale, dupA sporirea cell is moneda de la inaltele vrointi
a stApinirilor, cum si datoriile In lel, t35, vor socoti cu legiuitele
dobinzT a sa plati in monezile ce sint si curg, dacA $i ace
stora nu li se va socoti in dobinzl un ceva macar ag i utor la
nenorocitiT ant, si iarasi cif( se vor dovedi numaT In naht nu-
marati si neimpovoratI.
3) ImprumutArile acele de la 1821 Febr. 22 Incoace find
cit sit socotesc facute Intru privire nenorocirilor si a suirel as .
trusnice a galbenilor si sa intalege priimirea Imprumutatilor BA
fie platite In feliul si fiinta sineturilor en deosebire numal a
dobInziT a sa plati tot acea legiuitA.
4) DapA aceasta prescrisA rinduiala, indatoritiT In galbenY
nu vor numAra pesin plata datoriilor si vor cere prelungire
sit fie datorT a sa insarcina en raspundere a tot cursul galbe
Jailor ce sa va spori de acum Inainte pan la vremea plata si
vadelele sa se puie potrivite pe starea datorniculut $i pe po
voara datoriel, en aceasta marginire insA, ca pentru orT care
sums si dupA on care sport', pAsuele sa nu fie maT mult de
cit pant la 5 ant cu Indatorire de a sa plAti pe tot anul o a
cincea parte, si and aceasta nu va fi la anul intAT, de IndatA
sa se pue In lucrare, si In plinire, pentru cit neurmarirea a-
ceasta dintru Inceput este socotita, ca o rA vomit de neplatl.
5) Implinirea BA sa fan prin pretaluirea averilor dupa
legiuire prin auaforaoa IntAritA de d. Moruz adicA la 5 lei ve-
nit una suat leT In vinzare de istov pentru ca aceasta fiind
mijlocitor pret a averilor, adicA nicT dupg Invinzarea la care
agiunsese dupit inchierea paciT de la 1812 nicl dupA Injosire
$i cAderea de acum, este socotit pretul eel mai cumpanit si
pentru o parte si pentru alta.
Pre Inaltate Doamue ; aceste sint socotintile, cari dupA
o ginditA dramAluire ce am facut atit intru cumpanire pArti-
lor amindurora dupA Intamplarile si dupA starea lucrurilor cit
si dupA o nepartinitoare apasare cats, acea ce an a plati si nu
136 Gh. Ghibaneseu

'ad Ingrijesc sere plata, din care prIcind ndscIndu-se din creditul
stau cu mlinile legate $i nelnlucrare, si acel cari prin feli pi feli
de spiculatiT ar putea agiutora pe tara aceasta osInditd Cu
oare care deschidere de alijveris, si sintem intru incredin-
tare cd insdsT mica parte a celor ce all a Iuoa, vAzind ra-
varsate prin aciastd, anafora toate rezoanele pur t;s1 contra cd
isI iad temeliT pi adevAr pi ca st tae on -care Medical Imple-
tecirY dinspre partea datornicilor, Intru ,a nu Odd singurl el,
creditoriT (zicem) ImbolditI de cugetul si a cunostinteI si a ne-
iubireI de sine piste stmt, vor priimi aceste punerY la tale
pentru ca sit scape pe fratil for crestia gi gimpatrioci despre
o vgzutd prIpAdenie, precum au si dat despre strdine pilde prin
stirea cinstitulul consulat, luindusI numaI capetele in galbeni,
lar apoY dud Ii dupg aceasta vor stdrui cu impetrire intru a
erginici pgrelnic dreptul lor, cazind InsusY In hula, cu care pint
acum prihgne pe parte Imprumutatd, ; nu numal ca, vor trage
asuprale tinguire opsteascd, dar Indltimea Ta dupa toatd drep-
tatea ca un parinte si unel partT pt alteia, putetY lovi cu hog-
rire pe partea cari nu sit va induplica, cacI precum sinteti da-
tor a nu suferi pe datornicT fila, last In nebtigarea de sarag a
for Indatorire, pe atIta stntetY datorT a apgra din prapadenle
pre cea maT mare parte a statulul dispre eel putint ci s'ar a-
rdta ea, voesc sit o cufunde si nu Iipsilm a instiinta.
1827 Dec. 19.
A inAltime1 tale cAtro Dumnezell rugAtoriA
Vcniamin Mitropolit
Plocate slug!.
Teodor Bats vel logonit Alexandra Mavrocordat postelnic
Constandin Catargiu vel logofilt Gheorghe Viirnav postelnic
Andrunachi DonicI vel logorat Costachi Jora hatman
Iordachi Catargiu visternic Iorgul Ghica postelnic
Costaki Conaki voruic Iancul Canano postelnic
Vasile Miclescu vornic Costachi Mavrocordat hatman
Dimitrie Ralet vornic Neculal Costachi postelnic
Dimitrie Beldimau voruic Vasile Crupenski spatar
Costachi Crupenski voruic Dimitrie Iamandi agd
Stefan Catargiu voruic Iordachi Mano agd
Alecu Ghica hatman Alecu Roset aga
Alecu Calimah vornic Vasile Bals spatar
Ioan Miclescu vornic Gheorghe Greceanu agg
Sandul Crupenski voruic Alecu Catargiul aga
Dimitrie Ghica visternic Vasile Beldiman spatar
Teodor Bals' vel postelnic. Elisel Canta spatar
Alecu Bals visternic Alecu Varnav spatar
 Dona documente 137

Costachi Bah?. hatman Gheorghi Hermeziu aga

Vasile Roset vel vornic Costandin Ruset agA
Dracaki Roset vornic Costandin Burghelea spatar
Alecu Greceanu vornic Gheorghe BrAescul hatman
Neculal Greceanu vornic Costachi Lipan spatar
Joan Costachi postelnic Sandul Catiki spatar
lordachi Costachi vornic Dimitrie Codreanu spatar
$tefanaki Catargiu vornic Costandin Dimitriu spatar
ilrban Negel vornic Enachi Gherghel ban
Tarim Jora postelnic Mihalachi Pascu ban
Matel Ruset hatman
S'afi posleduit de mine si este intoemal
Tanen Angheliki ban.
Copia aeea.,ta posleduimiusk din cuvtnt in cuvint si fiind tntocmal
cu originalul saf ineredintat.
1828, Ghenar 17.
Veniamin Mitropolit Moldovei.
Th. Ba lq vel logofAt,
Gh. Gh thanes=

Inscriptille M-rei Neam pi

126. Acu de aur.

Tot la stramosii eel vechi era un ac de aur lung de 20 c
cu care impunge la sfircul nasulul pans da singe toate oile
bolnave de varsat si se tamAduia : tot la eel vechl era stiinta
de a cresta oile in frunte si la urechi pentru boala de gal-
bath, pe care oile o pasc din earba. La zilele noastre au dis-
pfirut $i acu si stiinfa in cit oile cu gra' se tin de sarniniii.
Sapatura acestei inscriplii sail facut de lulian Monah
piatra de calcar prost, sUpatura buns aurita. Acest Ifflian au
srtpat mat tarziu, si marmora de pe mormintul Staretului Pa-
lsies (V. nota la No. 04 $i 110). Acura aceasta piatra am pit-
s'o In biserica ,Adormireau spre pastrare. Iulian a fost un
mare artist la zilele lui. El ail sapat in argint si ofel sfepi-
cite Domnesti cu marca Moldovel la Domnia Moldovei, dna
era scaunul la Iasi.
127. Cintecul lui Cuza-Vodd la Unirea Prilor, la 1859.
,Azi cu bucurie Tarile Unite sd strige cu glasurl clan i-I D-ne Ante
,Pre bunul nostru dome si stapinitor ce de mult doream sA 1
vedem pe tron.
138 Documente
Cu pacinicA viata §i ani indelungatf
Moldoveni Romini cu JOT sA strigati :
Dani-I Doamnc Sfinte §i ni-1 inlare§te
§i de to viAjma§ii bine it paze§te.
Pe Alexandru Cuza, print ,Moldo-Romin
Ce l-aii ales Patria dintru at sad sin
Ca el sh domneasch tarile unite
Ce de multe veacuri au lost despArtite
Azi mare bucurie Patria au primit
Cind pe at sari tron pe Domn au suit
Pe Alexandru Cuza printul Voevod
Din at patriel sinuri bunul stranepot.
Caci cu a lui suire pe-al tarilor iron
Va domni mull bine pe veacuri de om.
Va dantui §'o pace pe timpurl de ani
Ne mai avind grill de vechii dumani,
In a carora jugare Cara mult gemea,
Cind cu a for pradare de tot o sardcea.
Dar pronia cereasca ne va milui
Pe Cuza in Downie it va imputernici.
CA prin el sA fie tam liberate
Ce de-atitea veacurf de Bogdan e data
Du§manilor de Turd ce ca ni§te tiara
In mai multe rinduri de tot o stricara.
Iar voi batrinilor, tined §i copii
Toff in palme plesniti cu glas de bucurii
Pe Dumnezeu rugati ca sh milueasca.
Pe Alexandru-Cuza §i sa-I inzileasca.
Azi tarile unite trebue sl serbati
i pe Domn de bine cu toti sä-1 urati
Traiasca, traiasca, Domnul sA-I mareasch
PacinicA Downie lui sa-i daruiasca.
geintccul lul Cuza-Voda, Mout la 1859, la unirea Tarilor, de -eleviti-
Nicolae Costescu (in urmili, Narcis Crelulescu) din seminarul sfintel M -rI
Neamtu ci puse pe -note de fratele Mihail Ardcleanu, cintat In cor de to
devil seminarulul In § coal a, pe coasts schituluT, $i in gradina scoalel, un-
do elovil ail fa-tit o movila, mare care este Ili acum foi de pe care movilit
tints cintecul in toate serile, pilart s'a introdus §L la toate muzicele din.
toatii, Cara Romina.
Arhiereul Arareis Cretulescu
 Documente 139

Mai sunt inscriptiT de copiat si la M rea Neamtu si la

M -rea Secul si pe la schituri. Eu insa ma opresc aic1 cu lu-
crul meu. ea sa mai las si altora de lucru, sä nu se supere
pe mine ca cu find om batrIn de peste 70 de anT, am copiaL
tot si for nu le-am lasat nimic.
127. Inscriptia de pe perdeaua luz $tefan Tonga Voda.
t Aceasta perdea sau facut de domnitorul Io Stefan
Toga Voevod 5i sau daruit sfintel M -rI Neamtu unde se praz-
nueste slavita Inaltare a Domnului sec Dumnezeului nostru
Ca sa fie pentru pomenirea lul pi mintuirea copiilor Jai si a,
Doamnel luT, Ruxanda Doamna, leat 7121 (1613) Mai 7".
Perdeaua este mare lung& pi latade catifea visinie la
usa din pridvorul eel mare. Inscriptia este cusutil in relief
cu stove mart rusestT pe marginea de sus, pe toata latimea
perdelei.
Acest Domnitor an Doninit in Moldova intre ani1 1611-
1615 si 1622-1623. De la el sunt pi argintaril la Neami.
127. Inscriptiile de pe cloud sfertice mart de a1ama ma-
sivd din biserica sTintului Hernia din rnanastirea Secu.
t ,Acest sfesnic sau facut de Sfintia-Sa IerosehimonahuL
Nifon ca sa steie inaintea Maicel Domnulul in sftnta manastire
Secul nestramutat spre a lui vesnica pomenire 1843g.
t Acest sfesnic sau Meat de Sfintia sa Ieroschimonahul
Andrei D -lol Hristos sfintel M -rl Secul nestramutat spre a sa
vesnica pomenire 1833. (Vez1 p. No. 83).
NB. Biserica sf. Neculai din M-rea Secu este aceea care
sau adus aice din cetatea Neamtu. Aici stilt sfesnicile Orin-
tilor Nifon §i Andre' doT parinti marl pentru M-rea Secu, la
care sa adaugli Duhovnicul Calistrat si Ieroschimonahul Neo-
fit Eliade Elenistu; asemenea barbati nu va avea degraba
M-rea Secu
129. Inscriptia sf. icoane Maica Doninului de la strana-
starecascd din biserica mare a M-rit Neanztu.
t Aceasta Anti icoana M. D. este foarte veche1) §i mare
facatoare de minuni,ea s'a pgzit nearsa la focul eel mare
care ail ars toata Manastirea Neanitului la 1862 Noem. 25.
s'au Imbracat cu argint de monahut Gherasim Cirja in zilele
staretului Narcis. 1908. Dech. Cr".
1) Aceasta sf. Icoanli a Maicel Domnulul este de o vechi-
me netarmuita este mareii push' sus la strand toll batrina
 140 Documente
-o atribue ca ar fi de la izvodirea M-rel Neamtu si e mare
lacatoare de minuni. Ea singurA pe sine-- s'a scapat nearsa la
tocul ccl mare.
130. Inscripfia de pe tablaua lui Dosafteiu.
t .Ale tale dintru ale tale fie aducem DoamneDo_
-softet Calmuschi ail afiorosit sfintel manfistirt Neamtulut 1800",
Este o tabla mare, rotunda, cava, cu zimtI marl pe mar-
_gine, in fund are sapat in relieficoana cu cina cea de tabs
aurita, inscriptiape margine aurita si zimti labia de ar-
gintde multa aria.
Dosofter Calmuschi (Calmus) Arhimandritau staretit in
.M-rea Neamtu -Secul Intre anil 1805-1808, $i au murit la 1810
Noem. 8.tablaua au IAcut-o la 1800 dnd era vechil mare
peste mosiile M-ref, tot acest Dosoftet ail cerut sl au ctstigat
unelte de tipografie de la un preot zis : Protoierefi Mihail
Strelbischi de la Dubasest1,--cu uneltele dAruite de protoiere-
ul Mibail s'ail infiinfat si ail functionat tipografia din M-rea
Neamtu pans la 1883 prin multe inoirt.
131, Inscripfia Sf. Aer (Epitaf) de la intrarea stings dela
bis. mare de la M-rea Neamtu.
-f- Acest sfint Aer s'a facut pentru M-rea Neamtu de mo..
nabul Nicodim Pirtea si de staretut Narcis Crefulescu 1907,
April 23".
SA se stie di la M-rea Neamtu s'ati facut doua Acre nou a
de mare arta si de mare prelAerul din dreapta e lucrat in
Rusia la Chiev cu cheltuiala monahulat Nictare Sohieschi si
.cu chelluiala Arhiereulut Narcis Cretulescuimpreuna cu du-
1 apul si candela de aur.
Al doilea aer de la stinga e lucrat la Erusalim cu chel-
-tuiala monahulul Necodim Pirtea si en cheltueala Arhiereulul
Narcis Cretulescu cu dulapul si candela lut de aur impre-
una tot necesarul. Aceste doua aere sint !acute pentru po-
doalm bisericel mart din M rea Neamtu.
132. Salbele de argint qi de aur fitcute de Narcis ca po-
-doabe la icoana M. D. din lif-rea Neamtu.
I. Salba de argint din 21 piesc de argint bunbant bunt
anume :

1,
1 piesa din anul 1754

2 ,
1755
1761
-din care unul mare este left
 Documente 141

9 piese din anul 1765

2 11 If II 1775
2 n 1785
4 piese Otomane
21 'Total
toate picsele sint de la imparateasa Maria Tereza, toate legate-
in argint si incadrate spre a forma salba la git.
II Salbh de aur in 10 piese de aur, anume :
9 piesetoate in marime de 5 lei cu chipul Mated Dom-
nului iconite.
1 piesaaur masivin parigonul de jos. Salba are for-
ma de triunghiii legate si incadrate asa fel de formeaza salba.
de arta si de pret.
Amindoua aceste salbe sint facute cu cheltuiala lul vla-
dica Narcis Cretulescu pentru pomenirea Jut.
SI ce maT ,s tie eh tot vladica Narcis Cretulescu au daruit
bisericei marldin M-rea NeamtuSi altor biserici tot de aice-
pana la suma de 326 de obiecte saerecu diferite numirt
sp. ex., argintarii,vestminte, covoare, crud, icoane, carp, dula
purl, relicvii si allele. Au mai daruit M -rir biblioteca pe tot
cuprinsul ei si toata gospodaria din casa lui de In staretie.
Toate sint titoril de pretrog pe urmasii met parinti,
din soborsa ma invidieze si SI ma intreaca
Arh. Narcis Cretniescn

Dirt de mini
Difrelte sisteme de linminat din pact de vedere hygienic
Numeroaselo experience facute, in a se Qti care fel de iluminafie, e mat
pufin vdtdmdtor vdnoteitir, avindu-se in vedere, fie ptictrarea ochilor, fib hy-
giena generald, se pot rezuma astral:
Pentrn vedere in genero, lamps cu gaz (iluminatul cu petrol) este
cea mac prielnicA; din nenorocire produce multit caldura (cam 8300 calor I
pe °aril, de o lampA cu o putere de iluminat, 100 luminI) si aruncA foarte
mare cAtime de anhydride carbouica (cam 44 litri de flecare earcel-oard,
ca mAsurA).
Dupit potroltot din punct de vedoro vizualvine in al doilea rind
iluminatul cu gaz sedan, care insti e si ma! nesanatos, nu atita prin cAldura
ce aruncA (numal 1800 caloril de 100 luminl-oar ti) si nicl pria mares .1-
time de CO2 ce cuprinde (58-80 lit i carcol-oarA), cit pin proportia mare-
 142 DM de Emma
de oryd de carbunegaz toxic (9 la Butt.). A cost fel de iluminatasa de
raspIndit in oraselo marlmal are si o alts cauza de vatamare : consume
Irentru a ardeo mare catime de oxigen. S'a constatat ca un bee de gaz
.atzind, consume inter) oars, tot atita oxigen, oft trebue la 10 persoane, pen -
tru intretineroa vietei lor, ceia pe face aproximativ 240 de litri ; stiut Sind
-ca o persoant adults, consume intr'o-oara.aproximativ 24 litri de oxigen,
lndat4 as yelp, oft de ne-hygienic a iluminatul cu gaz aerian si mal ales
fn localurile pnde saafla multa lume adunati : scull, cazarmT, localurl publice.
Pa pbea in locul al treilea, din punct de vedere vizual, vine rindul
_linrilinatubil cu olectricitate si cu bocur!, nu cu arcurT. Par data °cup& :west
Iroff, din acest punct de vedere, iluminatul cu electricitate, are nutheroase
alte 40114, din punct do vedere hygienic general. Nu desvoltA decit maxi-
mum 350 caloril pe omit de 100 luminl si absolut nicl un gaz toxic.
S'a mal gasit, a singurA vatitmatoare ce provoaca llurninatul cu he-
curl eloctrice, anume : congestionarca ochilorr peate ft si dinsa inlaturata,
in case particulare, died matitato steclelor acelor becurT, sati culod gal-
bene sag rose. In localurile wide sit core multa lumina, punlnd reflectoare
sub becuri, asa ea lumina sic fie mai intal reflectata pe plafond si spot in sant.
Pentru ?colt claret, se impune, absolut din Coate punctele de vedere, ilu-
minare cu becurt eleetrice si cu- reflectoare. In ease- particulare, pentru edit,
-se impune becurt electrice cu stecla matt!.
*
StudentiT strata de la Facoltatea de stiinti din Paris
Statistics studentilor strain! ca,e urmeazit cursurile la Universitatea
din Paris, ne da cifra do 574, din care 177 se datoreste studentelor.
Se mal face observalin, cit studentil eel mal multY, urmeaza cursu-
rile do matematice ci studentele, mal ales, stiintile naturale. tiintile &ice
-stint aproapo fare student! strainT.
* *
Formes pentra cresterea Valpelor albastre $i argintil
In America do nerd, s'ari instalat mal multo forme pentru cresterea
domesticind pinA la oare-care punctspeciele de Vulpi asa numite albas-
tro (VW/ es lagopus) §i arginti! (Vulpes (ulna). Primele !mere/tot ail lost grele
si chiar ruinAtoare. AstitzT InsA au inceput a educe beneficil marl, mal ales
cu cresterea vulpet argintit, care s'a domesticit mal usor si caw dA rezul-
tato mult mat multAmitoare.
Vulpoa argintie o o varietate a vulpel rosietice, asa de rAspinditA in
Statele-Unite, vulpe avind picioarele qi urechilo pegre si virful cozi! alb.
Ye spate ea si pe flancur!, iet colea, vulpea ma! are fire do par cu virful alb.
Din cauza anotimpuriler, pitrul cede si col ce crest° la lee are site
cube!! si crescatoril do VulpT, aft incercatsi reusit a fixa oars -cum, unele
din acelo culori, care (lea bland respective, o infatisare din celo mal pia-
cute, de undo si preturilo cele marl uno orT chiar ne mat Inchipuite. In
,Fur Trade Review" gasim peturile blanurilor de toato varietatile de Vulp!
avgintil si se spune, ca la Londraunde se face comortul eel mat !Wins
cu dinsele si aunt cumparate special de case din Paris si din St.-Peters-
burgs'aa vindut unele Manua do Vulpe argintie-neagra, cu 11,000 de
franc! bucata.
 Dail de sama 143

Crescatoril prin alegere (selectiune dupA cum se spune)ad incruci-

clat indivizl la care pitrul negru gi eel alb s'a intins mal mutt, inlocuind
pe cel ros. Anotimpul tint gi mai ales altitudinea gi natura locurilor undo
Vulpea tost americanA, in stare de sAlbAtAcie, ajunge a fi mai argintie, at
lost gi bine studiate gi cu ghibAcie peso in practice, de cAtre crescAtoril
respectivI gi numal astfel at reugit. Nu atita selectiunea eft influenia mediu-
Jul e factorul eel insemnat in dobindirea de vadat/ill maT molt sad maT
putin fise. An mai gAsit CA gi feliul de hrand §1 der hreinire, ail rostul for
In aseminea incerctrf.
Toate cele spuse aicea, sent rhestiwni-biologiee, damare insemnAtate,
cola co m'a fAcut st fat acoastA dare de samA.
Dr. Leon C. CosmovIcT.
* * *

Cometa lei Halley

Din dares de samA a lei G. Renandat asupra spuselor ast'onomu-
lul american W. H. Pickering de la observatorul Harvard College din Sta-
tele-Unite, relativ la Cometa luT Halley, se poste aminti urmAtoarele:
AceastA cornett, nu numal ea nu a aparut pe orizontul nostru, In
totdeauna cu aceiasT infatosare si'n special cu aceias1 lungime de coadA,
dar chiar In areiasi aparitie, gi -a schimbat de mai multe off aspectul, fapte
observate mat on samA in 1835.
La aceasta data, comets zaritt in August fart coadA a apArut In Lu-
na Octombrie cu o coadA enormA, ce se intindea de ]a cap, departo in spa-
tit ; la 16 Noombrie, and comets se afla pe orbits as la punctul cel mai
apropiat de soarele nostru la perihelie, dupA cum sA spuneiartsi nu mai
avea coadA gi mai ttrzit, scApind de influents solarA, apAru cu o alit eoadt
co era ca un fel de prelungire a capulul gi in forma de shish.
FapMe acestea, aunt de o foarto mare InsemnAtato, pentru cunoas-
terea structure! acestor corpurl cerestT, care se plimbA in spatit cu o rope-
g;une ametitoare pitcum a comets Halley ; causa miscAril aproxirnativ cu
76 kilometri: pe secundA, sail 4600 kilometri pe minutA, coea ce face 276000
kilometri pe oar&
Un alt astronom Barnard tot din Statele-Unite, la observatorul din
Yerkes a fAout de mutt mtsurttorl asupra cometel Halley, pe care astrono-
miT o urmtresc zi cu zi. In Noembrie trecut 1909 comets ar fi avut gi coa-
da gi capul en dimensiuni maT midi. Suprafata capulul ar fl fost numal
de 20,000 kilometri. In Februarie 1910, aceastA suprafalit ar fl fost de 307,000
kilometri gi lungimea cozi! do 8 milioane kilometri. Comets se apropie de
perihelia gi dact nu cumva gi de astA datA, influents solart va imprtstia
coada, atuncea dupA calculate astronomilo-, ca va avea o lungime do 23
da milioane de kilometri, in eft la 5 Mal at. v. (18 Mal at. not), comets a-
flindu-se tocmal la aceastA distanta departe de not, nu numai no vs mA-
tura cu coada-T, dar mai multe ceasurl vom fi scope itl de coada el.
Pickering mai spune, cA acea coada ar 11 alcAtuitA numal din mole.
cule gazoase electrzzate, despttrtite unelo de altole destul de tare (gaz foal te
raiiflcat) gi poate gi o pulbero cosmic& foarte flna, in cit avind in vedero
§i repegiunea mi carit pamIntulul gi pe aces a cometel, probabil cA sA nu
144 Di Id de sama
asistArn la o asemenea plot's de stele, din cauza bucAtilor din substanta
capulul cometil ce rAmtn neincetit in urma acestor carp! coresil
Se poate tot dupA spusele aoestora sA asist&m. is fenomene electrice
chiar ulmituare. Coloratia soarelul, anrore borealo, coloiitul crepusculilor,
now! luminosT si cite alte fenomene metemice.
S'a stabilit un program imens de studi ; toata lumea astronomic& se
pregAteste si ma! Ales in Japonia si In Australia, undo se prevAd conditiu-
nile celo mat p ielnice, pontru observatiunile zilnico, is lumina soarelul.
Po astronom! IT preocupA molt, structura capulul cometel si de lista
datA, li se prezintA unica ocazie do a area comets is distants de 23 mili-
oane kilometri §i decT sA o observe in eursul tile! do 6 Mat, cind va trece
pan dreptul soareluL.
Din celcettirile si antorioare ¢i celo co so fac In timpul nostru, se
asigurA, cA nucTeur dupA cum se mal spunoal cometeT, e aleAtuit din bucAtt
solids in rotatiune incunjurate do un gaz foarta rar. CA prin urmare nu
avem BA, avem o eclipsA solarA si de astA data, cu pregAtirile Mout% se
spe A a se mAsura dimensiunilb aoelor meteorite component°.
E bine s& amintesc, cA in sedinta de la 1-14 Marti° a. c. a Aca-
demic! de stiintl din Paris. H. Dcslandre i C. Idrac as comunicat spec-
ttoscopica cometet Halley, (Acute is observatorul in Meudon (lingA Paris)
si CA ad gAsit In coeds cometel, benzile corespunzAtoa e hydrocarburilor
gi oyanoqeuu Tut.
PieglitirT de spectroscopie s'a fAcut 5i aunt cele mai delicate.
Vom vedea co so va intimpla, numal dacA timpul va ti. favorabil qi
ma! ales is oars 12 din noaptea zile! de 5 spre 6 Mal stilul nostru, clad no
vom lovi do coada cometel si dacA dupA cum s'a maT spusdinsa nu va
suferi, sad scAdere din lungime saa dosfacerea el totalA, dupA cum s'a in-
t:rapist data tiecuta, in 1835.
In caz de lovire si de limp favorabil, se provAd fenomene, poato u-
nice, in analole omonirel.

Tipografia H. Goldner, Strada Primariei No. 17.-1aqi