Nr.

1 ianuarie 1985

REVISTĂ A CONSILIULUI CULTURII ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE

Tribuna tînărului
creator:
Florin
· Zamfirescu

ECATERINA
OPROIU

"Cerul
instelat
deasupra
noas traV ... {(

Profil :
Teatrul de Stat
dîn Resîta , ,

* � Opera Comică din Berlin (R.D.G.)

-=
g; "La Barraca'' (Spania)
VIRGIL MUNTEANU t-

J
"BULANDRA", "NO TTARA",
BOTOSANI, BRASOV, CLUJ­
Urmările fa te Cronica
NAPOCA, CONSTANT A, IASI,
d.,aDlatlc
ORAD EA ' PLOIESTI . '

ale unui revelion ,

elevat
https://biblioteca-digitala.ro
Indîce bîblîografîc 1984
 Anul XXX
Nr. 1 (ianuarie) 1985

Revistă lunară editată ANIVERSAREA TOVAHA.ŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,

ci� Consiliul Culturii şi
Educa�lel Socialiste şi
de Uniunea Scriitorilor
din Republica Socialistă
România
SECRETAR GENERAL AL
PARTWULUI COMUNIST HOMAN.
PREŞEDINTELE HEI'UBLICll SOCIALISTE ROMANIA
VIRGIL BRADAŢEANU Umanismul revolu(ion:lr in
ac(iu ne p.

ANIVERSAREA TOVAR AŞEI

ACADEMICIAN DOCTOR INGINER
ELENA CEAUŞESCU,
MEMBRU AL COMITETULUI POLITIC EXECUTIV
AL COMITETULUI CENTRAL
AL PARTIJ)ULUI COMUNIST ROMAN

MARGARETA BARBUŢA Un striliucit simbol p.

ANUL INTERNATIONAL AL TINERETULUI

M I HAI VASI LIU Goana tnr(elor p. 7

IRINA COROIU Teatrul stuelen(l'SC C.I.11. p. Il
FLORICA !CH I M Tribuna tînărului creator. Con-
Vol·bire cu Florin Za mfires:·u p. 12
Colegiul de redacţie
EMINESCU - 135 DE ANI DE LA Nii.STERE

MIRA IOSIF
I ONUŢ N I CULESCU Fragmen(p dranL1tice eminl'<;-
THEODOR MANESCU ciene editate de George Ciilinescu p. lH

V I R GIL MUNTEANU

ILIE RUSlJ .. CERUL INSTELAT DEASUPRA NOASTRA"

piesă pse uelofant a s ti că de
DOINA TARHON ECATEIUNA OPROIU
PAUL TUTUNGil' ___ p. 20

CRONICA DRAMATICA "Cabana" (Teatrul N aţional

Vasile Alecsandri" din I aşi - secţia Suceava) ;
.. Sat u l blestemat" (Teatrul ele Stat din Oradea) ;
..Echinocţiu de toamnă" (Teatrul Dram atic din
Braşov) ; .. Fru m os u l cotidian" (Teatrul "Mihai
Eminescu" din Botoşani) ; .. Orfeu în Cîmpia
Dunării··. ,.Cumintenia pămîntului" (Teatrul
.. Nottara") ; ,.Intr-un parc, pe o bancă" (Teatrul
.. B u l anelra " ) ; ,.U n s u flet romantic", "D-ale
carnavalului", ,.Bădăranii" (Teatrul de Stat din
Reşiţa) ; .. Vînătoarea ele raţe", .,Peatra elin casf1"
(Teatrul Naţional din Cluj-Napoca) ; ...Jocul
dragostei şi-al întîmplă1·ii " (Teatrul Municipal
din Pl oieşti) ; ..B ă dăran ii" (Teatrul Dramatic din
Constanta). Semnează I RINA COROIU, OV. S.
CROHMALNICEANU, V A LERIA DUCEA, DIN U
K I V U, CONSTAN T I N PARASCHIVESCU, V I C­
TOR PARHON, MARIAN POPESCU, CON-
STANTIN RADU-MARIA p. 41i
Coperta I : V aleria p. (iiJ
I . N. ,.Rampa", acum 50 de ani
Seciu ş i Ştefan Iordache
în .,Cerul înstelat dea­ SEMNAL
supra noastră ..." de
Ecaterina Oproiu pe sce­ VIRG I L MUNTEANU Urm:lrile faste ale unui
na Teatrului Mic revelion elevat (I) p. (j!J

https://biblioteca-digitala.ro
 ANIVERSAREA
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
SECRETAR GENERAL AL
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN,
PRESEDINTELE
,
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Umanismul revoluţionar
în acţiune

C
etl�enli României socialiste il omagiazli. pe ctitorul vremurilor noi, tova­
rlful Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele
Republicii Socialiste România. Clarvlziunil tovarAşului Nicolae Ceauşescu,
�uiezan�ei revoluţionare şi energiei sale dinamizatoa.re i se datoreazA amploarea
infAplulrilor din deceniile de cînd, sub conducerea sa. in patria noastră se edlficl
sodctalca socialistă mulw.ateral dezvoltată. In aceastA epocă, măreaţl prin nlzuin­
ţele �;i capacitatea de implinire, eroică prin a.DI'a.Jare şi patetică prin dirulre, pro­
digioasa activitate a secretaruhli general al partidului face ca CEAUŞESCU si fie
un om-simbol, destinat să îmbogiţeascA viaţa cu valenţe innoitoare, să clarifice
obiective, să dea temeiuri.
In aceastA epoci vie. in plinA desfAşurare sub semnul revoluţiei, sub cirma
unui mare om, se inscriu bnpreslonante fapte, se instituie o modalitate specifici,
superioara de a concepe şi a trăi viaţa socială. Anii pe care il jalonează Congresul
al IX-lEa al Partidului Comunist Român, congresele urmMoare, şi pe care ii animA
personalitatea 11ecretarulul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se definesc măreţ
prin realizările de pînă acum, prezentate la Congresul al XIII-lea, şi se arată tot
mai �otrăluciU in perspectivA prin mari şi indrămeţe proiecte.
EiJOCă a revoluţiei constructive, a creArii unor valori de naturi să infrunte
vremurile, epooa Ceauşescu poartă emblema de inalta. nobleţe a umanismului revo­
luUonar, pe care secretarul general al partidului ·1-a definit ca modalitate supe­
rioară de existenţA şi l-a consacrat ca forţA generatoare a acelui proces al ckul ţel
'Suprem este omul. .,Umanismul pe care il creăm noi este un umanism nou, bazat
pe concepţia materialist dlalectici, care pune mai presus de toate omul, colectivi­
tatea, it1teresele generale ale intregii naţiuni". Concretizînd in mod de existenţă o
filozofie, umanismul :revoluţionar se leagA intim :cu democraţia socia.ll8tl muncito­
)'ească, ambele fiind valori in acţiune, destinate şi accesibile fiecArui cetăţean al
Republicii Socialiste RomA.nla, tuturor, fără vreo deosebire, toţi, fii egali şi liberi
ai patriei. "Democraţia muncltoreascl, democraţia generalA din ţara noastră - spu­
nea secreiarul general al partidului - constituie factorul de bazA al dezvoltării cu
'Succes a patriei, al participiLril conştiente a poporului nostru la fiurlrea prop�iului
său vlhor, liber şi fericit, la realizarea unul nou umanism in care omul constituie
totul şi omului trebuie si 1 se incblne tot ce se realizeazA in societatea noastri".
&ie u reaiUate, un adevk renerawr de noi energlt createare. acela ci tot ce s-a

https://biblioteca-digitala.ro
 înfăptuit, se înfăptuieşte şi se va înfăptui în România de azi şi de mUne, excepţlo­
naJul care a devenit obişnuit in atitea şi atitea domenii, işi au in oamenii muncii
eroici realizatori şi principaJi beneficiari.
Documentele Congresului al XIII-lea al P.C.R., expresie a gindirii secre�a­
rului gEneral, hotărîrile inaltului forum al comuniştilor români, program de per­
fecţionare a unui proces de amploare iswrică, exprimă dragoste de oameni şi ne­
dezmin�it interes pentru viaţa lor, sint dominate de înaltă responsabilitate comu­
nistă şi animate de năzuin� de a crea wate condiţiile pentru ca cetăţenii ţării
noastre să-şi făurească viaţa fericită la care le dau dreptul trecutul şi prezentul
tării, vrednicia. lor. Documentele Congt·esului, hotărîrile, progt·amul, toate cite au
fost gîndite de oameni pentru oameni, pentru bunăstarea şi fericirea lor, îi au ca
realizatori pc aceşti oameni. De aici însemnătatea formării oamenilor în spirihtl
umanismi.llui revoluţionar ca cetăţeni responsabili, anima(i de spirit novator, llt�
)Jatriotism socialist. In Raportul Ia Congresul al XIII-lea, tovarăşul Nirohtt·
Ceauşescu, relevînd profunde sensuri şi noi semnificaţii ale acestui complex simţa­
mînt-autudine, spunea : .,In intreaga. activitate polltlco-educativă de formm·c a
omului nou trebuie să punem pe prim-plan dezvoltarea patriotismului revoluţionar
sociali�!. a dragostei faţă de patrie, a răspunderii şi ataşamentului faţă de popor,
fa(ă de cuceririlc sale revoluţionare, a hotărîrii de a lupta şi a. munci pentru fău­
rin•a socialismului şi comunismului, J)entru ridicarea continuA. a bunăstării mate­
riale şi spirituale .a poporului, pentru apărarea. cuccririlor revoluţionare,a imle­
pendcnţei şi suveranităţii României". In această lumină, patriotismul socialist se
constituie ca un simţămînt care implică determinant conştiinţa şi se tradUC{' in
superioară atitudine de \'iaţă, în angajamen t şi dăruire. Patriotismul , simţămînt­
con� tii n(ă in acţiune, se traduce in atitudine activă, el conduce Ia o modalita({' de
exislcn(:t responsabilă şi constructivă, responsabilitate convertltă în faptele c:CJti­
d ianulu i, in munca de zi \CU zi, afirmîndu-sc şi vcrificîndu-sc prin suma de reali­
zări închinate ţării, semenilor. Sînt aspecte şi înţelesuri profun:te pe care le con­
ferit 'ic(ii noi în societatea socialistă, bazată pe echitate, în care oameni Iibl•ri şi
egali traiesc şi îşi manifestă patriotismul în fapte, cu eroică tenacitate şi cu îndr;iz·
ncaţă perspectivă, ncinJricaţl de greutăţi, gata să le înfrunte şi înarmaţi să 1-t•
biruie. Sursa nolJilului simţămînt-puterc de acţiune stă în valorile tradiţionale ro­
mâneşti imbogăţitc prin înţelesurile desprinse din filozofia clasei munci!O'-Ort'.
din capacitatea de iradiere revoluţionară a partidului nostru, din grlitoarca pildă a
vieţii, luptei şi acţiunilor închinate ţArii şi poporului de către marele patriot care
este tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Dedusă din legile dezvoltării societăţii, se manifestA. consecvent in contributii
teoretice de înaltă valoare şi se traduce in acţiunea concreti de desăvîrşire a socie­
tăţii socialiste multilateral dezvoltate convingerea secretarului general al partidului
privind însemnătatea formării omului nou, creatorul şi beneficiarul valorilor spe­
cifice epocii noastre. ,.0 nouă calitate in toate domenifle presupune un om nou ..•

inzestrat cu un orizont Ia.rg şi o temeinică pregătire profesională şi politică, în

s tare să sesizeze Ia timp ceea ce nu mai corespunde realităţilor şi trebuie înlăturat.
ceea ce este nou şi trebuie stimulat şi .promovat cu mult curaj, în toate domeniile
de activitate (...) un om cu o temeinică pregătire ştiinţifică ma.tcrlalist-dialcctică.
care să aibă o largă perspectivă revoluţionară, încredere deplină in forţele poporu­
lui, ale partidului nostru, fiind convins că stă in puterea. noastră ca, sub condu­
cerea pai'tidului, intr-o deplină unitate, sl facem sA. triumfe comunismul pe pă­
mîntul României".
De aici rolul primordial pe care-I au factorii formativ!, importanţa pe care
o acordă partidul nostru, secretarul său general, pregătirii politico-ideologice, cul­
turii, literaturii şi artei. Creaţia artistică autentică este eficientă prin modul în
care cuhivă atitudinile fundamentale, acţionează asupra profilului moral, civic af
omului, îi dă perspectiva. esteticului, determină comportamentul superior in toate
domeniile, inclusiv cel productiv. Astfei, pe calea ,,minţii" şi a. .,inimii" devin
beneficiare ale artei şi sectoarele care propulsează material societatea. In Raporiuf
la Congresul al Xlll-lca, t�vară.şul Nicolae Ceauşescu sublinia că : .,Intreaga. acti­
vitate culturaJ-artistică educativă trebuie să servească poporului, si ofere pro­
grame care să reflecte permanent munca sa eroică, dorinţa sa de a. cunoaşte şi
virtuţile morale ce-i S!Înt caraderistice. Este necesar sl se asigure 'participarea.
activă. a maselor populare la intreaga viaţi cultural-artistică a ţării, ca parte i nte­
granta a activităţii multila.tera.le de făurire a. sociaJismului şi comunismului in
România.". Secretarul general aJ partidului pune o datl mai mult in lumini şi
subliniază rolul formativ aJ literaturii şi artelor, sursele lor şi sarcinile creatorilor.
relevă capacităţi şi reaJiziri deosebite, deschide perspective, conturează sarcini
ma.jorc. .,Aşa cum .am precizat inel la intilnirea din 1965 cu creatorii din toate

https://biblioteca-digitala.ro
domeniile literaturii şi artei, sursa de inspira�lc a tuturor operelor, eroii romanelor,
ai intregii crea�ii. trebuie să fie oamenii muncii. Sursa de inspiraţie să fie i z voru l
\'iu al muncii, al vietii poporului nostru, nu ulcioarele chiar aurite care pot de­
forma rcalilă�ilc. A sorbi apa nu din ulcioare, ci din izvoarele limpezi, dătătoare
de \'ia�a. constituie - şi va constitui intotdeauna - singura sursă adevărată de
in!>PÎI atie pentru toti creatorii patriei noastre" (...) "Numai trăind şi scriind im­
vn·ună cu poporul, pentru popor, participind activ la făurirea prezentului patriei
noasln•, creat ori i de literatură şi artA pot da opere de i nalt ă valoare, îşi pot inde­
plmi misiunea in formarea conştiinţei rev ol uţionare, in promovarea a devăratului
umanism revoluţionar al societăţii noastre socialiste, in care tot ce se r eal i zea ză
<·�te destinat infloriril patriei, omului, bunăstării şi fericiri i sale". Pri n îndrumă­
ri It· dale cu l'Onsecvenţă şi fermitate revoluţionară, cu sensibilita te şi dragoste de
frumos, to\arăşul Nicolae Ceauşescu îşi manifestă excepţlonaia capacitate de ori­
t•n(.Jrc şi stimulare. Creatorii au beneficiat in ultimele două decenii de o vastă
HJJl'f.i de ind r umare exercitată de secret alrul general al pa rt idulu i, de la inalta
trih:mă a con grcs clor partidului, începînd cu istoricul Congres al IX-lea, cu pri­
l('jul intilnirilor cu artişti şi scriitori , la Congresele educaţiei politice şi cultu ri i
sodaliste, la conferinte ale uniunilor d e creaţie, c u alte ocazii. Pl en ara Comitetului
Ct·ntml din iunie 1982 în care s-a adoptat Programul ideologic al partidului, aprobat
:1Jl0i de Conferinţa naţi onal ă, însuşit la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
şi aprobat d e Congresul al Xlll-lea a l partidulu i .ca parte integrantă a Progra mului
de fiiUrirc a societăţii socialiste multilateral dez vo ltate şi inaintare spre comunism
a Homâniei, s-a i n scris ca momen t de referinţă în dezvoltarea activitl(ii ideologice.
Ca un fir roşu se intilnesc in toate aceste documente de partid, în indr u mări,
dcclara�ii. expuneri, mesaje, convingeril e marelui contemporan privind rolul for­
mativ al literaturii şi arte i, şi de aici inal ta responsabilitate a creatorilor faţă de
;ui c vărurile vremurilor noi !Pe ca re sînt chemaU să l e prezinte stimulator, cu efect
in I' O nl e mp orancltate şi c u capacitatea de a fi vi i , 1aetive, prin valoarea lor şi in
viitor. "Eroismul muncitorilor, �ăranilor, intelectualilor, - s punea tovarăşul Nicolae
Ceauşescu -, intreaga activitat e tumultuoasă. de transformare revoluţionară a ţlri i
ofl'ră minunate posibilităţi literaturii şi artei, creaţiei d e toate genurile, dind su­
hicclt� de opere nep ierit oare" . In Cuvintarea ia Consfătuirea de lucru pe problemele
munc·ii organizatorice şi polltieo-educative, lde la M angali a , din august 1983, secre­
tarul general al partidului critica acele producţii care "prezintă denaturat realitatea
societăţii noastre, oamenii muncii, tineretul sau alte c ategorii de oameni ai muncii" •
.,Nu de asemenea f ilme şi de asemenea piese de teatru avem nevoie ! Avem nevoi e
de o arlă, o cinematografie, d e u n teatru care s ă prezinte csen�a. modelul omului
pc care trebuie sil-I făurim ( ... ) Desigur, nu este nevoie să î n fr um useţăm , deoarece
societatea noastră a obţinut asemenea rezultate milreţe incit nu este nevoie decit
să fie redate aşa cum sint. Să redăm realitatea, dar să găsim nu neghina, nu putre­
gaiul din pădure, el să găsim copa.cil tineri, să ga'lsim tot ceea ce este bun şi demn
in soeietatea noastră, in munca IŞI viaţa oonstructorllor socialismului. Poporul - in
ca re tineretul are un rol de seamA - oamenii muncii sint cei care au .realizat tot
ceea ce am obţinut in dezvoltarea socialistă 'a patriei noastre. Ei sint eroii care
trebuie să-şi albii. Jocul in film, in teatru, in poezie, in artă, in literatură, in picturi,
in toate domenllle creaţiei artistl.ce ! ·Pe el trebuie să-i prezentăm". Procesul con­
structiv, dominat de specifice valori nu este - totodatA - lipsit de cOntradicţii, de
rămîneri in urmă aau Influenţe nocive, astfel cii. rolul educativ al creaţiei literar­
artistice are să se exercite şi prin combaterea manifestărilor reprobabile, ,.să bieiu­
iască lipsurile şi neajunsurile".
In anii care au trecut de ia CongresUl al IX-lea, politica umanist-revoluţio­
narii. a Parlidulul Comunist Român, orientArile clare şi indrumările mobilizatoore
date de secretarul slu general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au flcut ca in mişca..
rea teatrală naţionali, ca pe toate planurile creaUel şi ale vieţii literar-artistice
româneşti, să se dezvolte valori de generoasă perspectivă in sensul constructiv al
vremurilor pe care le trăim, al societăţii socialiste pe care o lăurim şi desăvârşim.
In a.ceştl ani arta teatralA românească şi-a impus tot mai mult caiUatea de a fi
prezenţă specifică şi eficientă, scena angajează dezbateri pe teme majore ale exi­
sten�ei �� construcţiei socialiste, cauti sii. cultive tot mal intens responsabilitatea
umană, patrioticA şi cetăţenească, să contribuie la formarea omului nou, cu o înaltă
oo_.tiln�ă socialisti şi comportament superior. Spiritualitatea acestei e poci, exi­
gen�le de atitea ori exprimate de secretarul general al partidului in raport cu
repertoriul, cu creaţia literar-artisticA., au cultivat şi impus valori sPecifice pe care
scriltorll �� artiştii au datoria si le dezvolte in procesul caracteristic socletii.Ui
noastre, de creştere calltativi, de perfecţionare pe toate planurile exlstenţeL In
.aetst sens sint de cea mal mare lasemnitate st actualitate orientArile ti chemi-

https://biblioteca-digitala.ro
riie stimulatoare adresate oamenilor de teatru, creatorilor de literaturA dramatll'ă.
şi de spectacole de către tovarăşUl Nicolae Ceauşescu. Adresindu-se colectivului
primei noastre scene, secretarul general al partidului releva rolul Instituţiei şi al
artei teatrale in general in spiritualitate a ţArii : ,.Continuind ft•umoasele sale tra­
diţii, Teairul Naţional este chemat ca. împreună eu intreaga noastrA mişcare tea­
tralA, eu toţi creatorii de artă ai ţArii, s ă-şi intensifice eforturile închinate scopului
profund umanist de a contribui la inflorir ea spiritualltiUi noastre socialiste, la
făurirea unor noi valori de înaltă ţinuti cducativă, sporindu-şi astfel tot mai mult
prestigiul de care se bucură in ţară şi peste hotare. Colectivul teatrului, tofl sluji­
torii scenei din ţara noastră trebuie să se ineadreze cu toate forţele, cu toată capa­
citatea in ampla activitate politico-educatlvă desfăşurată de partid pen(ru ridi­
carea conştiinţei maselor, pentru formarea omului nou, inaintat, cu inalte trăsă­
turi morale, constructor conştient al destinulu i socialist al României. Acl'asla cere
din partea Teatrului Naţional, a tuturor teatrclor noastre eforturi susţinute penlru
t·ealizarca unor spectacole militante, de adincA semnificaţie politică şi de un ni \'Ci
artistic superior, care să abordeze şi să pună în dezbaterea unui public cit mai
larg, format din oameni ai muncii, problemele de esenţă ale contcmporaneltăţil''.
In 'epoca Ceauşescu, mişcirii teatrale ,f s-au creat condiţii optime de mani­
festare. In tara noastră funcţionează pest e 40 de teatre dramatice, in limba român;l
şi in limbile naţionalităţilor conlocultoare, care susţin stagiuni cu un repertoriu
amplu, avind un continu t bogat şi divers, făcînd otJcră de educaţie, chemîndu-şi
spectatorii Ia sediu sau dueîndu-se ele la spectatori, Ia locurile de muncă, in mari
întreprimleri industriale, complexe agricole, şcoli şi universităţi, apropiindu-se cu
atit mai mult de cei care reprezintă raţiunea existenţei şi activităţii lor, cun:��­
cindu-i acolo unde ei, spectatorii, sint croii atitor fapte pilduitoare, inspirindu-sl'
din exislt•nţa lor spre a-i transfigura in modele de via ţă. In anii epocii Ceauşc�ru
au fost construite lăcaşur i pentru Teatrul Naţional din Bucureşti, pentru Naţi<lnl.lul
din CraiOva şi cel din Tîrgu 1\'lureş, au fost construite, reconstruite sau renovat•:>
multe aHe teatre. Se poate spune ci in aceşti ani aproape tuturor teatrelor li s-au
modernizat sa\llle şi instalaţiile, aşa incit să răspundă exigenţelor contemporane in
raport cu realizarea spectacolelor, arta teatrală n aţională fiind azi apreciată �i
îndrăgită in ţară de către un public mai numeros decit oricînd şi bucurîndu-se !lc·
inalt prestigiu peste hotare. De asemenea cunoaşte o extraordinară amploarc .;;i
creşte calitativ mişcarea artlsticll. teatrală a amatorilor, stimulată de Festivalul n,; _
Uonal "(;intarca României", generoasa\ iniţiativă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,.
manifestare permanentă concepută ca un cadru amplu de aflrma.re şi dezvoltare a
înzestrării spirituale şi a disponibilităţilor de creaţie ale poporului nostru.
In climatul propice al acestor ani, in epoca de cind .la conducerea partidului
şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in condiţiile create propăşirii mate­
riale şi spirituale a naţiunii noastre, teatrul, odatl cu celelalte arte, năzuieşte să
reprezintc şi să exprime, cu mijloacele sale specifice, intensitatea trlllrll unui POIJOr
angajat Sd înscrie pilduitoare inlăptuiri, să se statornicească măreţ in istorie.
Oamenii de teatru, alături cu ceilalti slujitori ai literaturii şi artei dI
- n ţara
noastră, profund indatorati activităţii prodigioase a secretarului general 31 parti­
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, onoraU de rolul care le este acordat in socie­
tatea noastră, mobilizaţi de nobilele sarcini care le revin, îşi exprimA gratitudlnea
faţă de ctitorul României contemporane si îi ureazA. din adîncul inimii, muiU ani
fructuoşl in fruntea partidului şi a ţlrii.

Virgil BRADAŢEANU

https://biblioteca-digitala.ro
 ANIVERSAREA
TOVARĂSEI ACADEMICIAN '
DOCTOR INGINER
ELENA CEAUŞESCU,
MEMBRU AL COMITETULUI POLITIC
EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
Un strălucit simbol
....
I
n această lună de început de an, la
C!Jmpăna unor jubileuri de în­
seiTUllătate .istorică pentru poporul
nostru,
in această lună, in care ecourile
Congresului al XIII-lea al partidului îşi
trimit intense şi insufletitoare vibratii
in conştiinţe, ca un memento perpetuu
al drumulUi )l&l'Curs şi al perspectivelor
spre care ne îndreptăm in mersul nostru
ferm spre consolidarea societAtii socia­
liste multilateral dezvoltate şi înaintarea
spre comunism,
în această lună de mobilizare incan­
descentA a tuturor energiilor natiunii, in
vederea infăptuirilor necesare parcurge­
rii unei noi etape a programului de ciez­
voltare prefigurat pînă în pragul mileniu­
lui trei,
in această lună, omagierea tovarăşei
Elena Ceauşescu capătă o valoare de
simbol
Simbol al luptei eroice a comuniştilor,
in conditiile grele ale ilegalitătii. pentru
libertatea poporului, pentru independenta
tării. pentru demnitatea omului :
simbOl al emancipării femeii de sub
tirania prejudecăţilor şi-a mentalităţilor
https://biblioteca-digitala.ro
retrograde care au tinut-o secole de-a rin­
dul in conditie de inferioritate, de inega­
litate umilitoare, de sclavă a micii gospo­
dări! individuale, dependentă în plan eco­
nomic pînă la anihilarea capacitAţilor
creatoare. a in.iţiativei şi gindirii propi.1i
- şi simbol al participării plenare, în
noile condiţii favorabile infloririi depline
a personalităţii creatoare ca militant
politic şi om de ştiintă la lupta pentru
desăvîrşirea revolutiei socialiste, oentru
dezvoltarea multilaterală a patriei ;
simbol al activismului politic şi social,
practicat cu neobosită energie, in anii
revolutiei socjaliste, in functii de mare
răspundere - membru in Comitetul Fo­
litic Executiv al Comitetului Central al
partidului, primviceprimministru al gu­
vernului, preşedinte al Consiliului Natio­
nal pentru Ştiinţă şi Tehnologie ;
simbol al necontenitei căutări şi al
laboriaaselor cercetAri, in directia de5<'o­
peririi tainelor naturii şi a punerii aces­
tora în slujba societăţii, a omului, pen­
tru bunăstarea, fericirea şi demnitatea sa.
In condiţiile revolutiei ştiintifico-teh­
nice pe plan mondial, cind ştiinţa a
devenit una dintre principalele forte de
productie deter:minante ale evolutiei eco­
nomice şi sociale, de numele tovar ă şei
Elena Ceauşescu se leagă marile progrese
i'e&lizate în domeniul cercetării şti in U f-ic e,
al dez voltări i tehnologice, al introduceri i
noilor cuceriri tehnice in toate sectoar ele
ele a ct ivitate. Progresele sint cu deose­
bire importante in domeniul chimiei,
ramură de virf a economiei noastre natio­
nale, unde aportul personal al d omni ei ­
sale - în calitate de cercetător, de în­
drumător şi conducător - a insemnat re­
marcabile rezultate, r ecunosc ute şi apre­
ciate pe plan mondia l.
lntt·eaga problema ti că a dezvoltării în­
văţ.ămin tului in condiţiil e societătii m o ­
df!rne, a integrării cercetăt"ii şi iuvătă­
mintului cu pr od uctia, precum şi oricn ­
tările p ri v ind functiile social-educative
ale culturii, ale artei şi literaturii, la a
c.ăror fundamen tare ştiinţifică secret<Jrul
general al partidului a avut şi are un
rol e sential, constituie obiectul preocupă­
rilor celo r mai atente din partea tovară­
şei Elena Ceauşescu. mi litant al p;:;rti ­
du!ui nostru avind o profundă vocatie
transformatoare, creatoare, ceea ce si de­
termină continuu! avint al acestor do­
menii de activitate atit de necesare c;ocie ­
tiitii. g ă sirea soluţiilor optime pentru ca
i nv.ăţămint ul. cultura.. arta şi litemtma
sii-şi î ndeplin ească cu cinste inalta me­
nire pe care o au în Rom ânia soc ialis tă.
De numele său se leagă numeroa�e ini­
tiative şi infăptuiri in directia implicării
stiintei, a activitătii oamenilor de ştiinţă,
în re zolvarea marilor pro bleme care pre­
ocupă societa tea noastră socialistă, in­
treaga omenire, in epoca noastră. Comi­
tEtul N aţional Român "Oamenii de ştiinţă
şi pacea ", in fruntea căruia activeaz ă to­
vară(la Elena Ceauşescu, şi-a asumat toc­
mai misiunea de a polariza efor turile
creatoare ale tuturor oamenilor de ştl­
intă in directia dezvoltării acelor ramuri
ale ştiinţei, menite a contri bui la pro­
gresul omenirii. la dezvoltarea cooperă­
l'ii şi în ţelegerii internationale, in vede­
rea consolidării şi apă ră rii păcii, impo-
https://biblioteca-digitala.ro
ttiva pericolului unui război nucltat·,
problema fundamentală a viitorului uma­
nităţii.
Grija pentru viitorul umanităţii îşi are
resorturile în grija pentru viitorul poporu­
lui nostru, al patriei noastre socialiste.
Int reaga activitate a tovarăşei Elena
Ceauşescu este călăuzit ă de luminoasele
idealuri ale poporului român, idealuri
profund inco rpora te in concepţia umani'>t
revoluţionară a partid ului nostru, al că ­
rei tel suprem este omul, făuritor activ
şi conştient al propl'iului de stin. ,,Trebuie
s.ă avem permanent in vedere - spunea
tovarăşn Elena Ceauşescu la cel de-al
XIU-lea Congres al pa rtidului - că
hotărit oare pentru înfăptuirea tuturor pro­
gram el o r de dezvoltare este activiiatca
oamenilor, a constructori lo r socialismului.
De aceea treb uie să acord�1m toată aten­
tia şi sa facem to tul pentru ridicarea
continuă a cunos tintelor lor, in toate du­
meniile de activita te, pentru ridicarea
nivelului de cultură generală, pentru for­
marea conştiinţei soci aliste a omulu i noi',
a tinere t ului, constructor conştient al
societăţii s o cialiste şi comuniste ". Cuvinte
preţioase, care ex primă concepţia parti­
d ului nostru, a s ecretarului său general,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
Alături de s ec retarul general al parti­
d ul u i, mereu a lă turi de conduo':it.0r� l
mult stimat şi iubit al pal'ti dului. al ta­
rii, tovarăşa Elena Ceauşescu constituie
un s imbol al statorniciei. al pel\'leveren­
tei, al strădaniei neostenite pentru trans­
punerea în viaţă a inaltelor pdncipii ale
umanismului revoluţionar, a idealurilor
de pace şi progres ale poporului no.-.tru,
a.le i-ntregii omeniri.
La a niversarea zilei de naştere a tova­
răşei. Elena Ceauşescu, la acest inceput
de an. omagiul nostru. al oamenilor de
teatru, are semni fica ţia unei ofrande de
bun a ugur, încărcată de nobile simbo­
luri.
Margareta BARBUŢA
 ANUL INTERNAŢIONAL AL TINERETULUI

Goana torfelor

Dezvoltare - participare - pace ! Sub această nobilă şi constructivă deviză,

omenirea întreagă marchează, 'În 1985 - din iniţiativa României socialiste, a preşe­
dintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Anul Internaţional al Tineretului. O de­
viză nobilă prin ţelurile asumate, care au în vedere responsabilitatea umanităţii
de astăzi pentru cea de mîine, ·a prezentului pentru viitor; o deviză constructivă
prin caracterul ei activ, militant, impltcînd participarea tineretului la dezvoltarea
paşnică a lumii contemporane, la asigurarea progresului universal, în spiritul prie­
teniei şi colaborării intre popoare. Un an al afirmării energiilor tinereşti ca vector
al propăşirii economice, social-politice şi culturale pe toate meridianele şi para­
lelele Terrei. Un an care pentru tineretul român înseamnă şi va însemna, o dată
mai mult, sub conducerea luminată a partidului comunist, a secretarului său gene­
ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o contribuţie de prim ordin la încheierea cu
succes a planului cincinal actual şi totodatd la abordarea entuziastă a celei de-a
treia etape a realizării Programului partidului, definitorie pentru făurirea socie­
tdţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism.
*

Recunoaşterea şi aprecierea unanimă a initiativei româneşti şi-a găsit con­

firmarea şi în faptul că tovarăşul Nicu Ceauşescu, membru supleant al Comitetului
Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al C.C. al U.T.C., a fost ales preşe­
dintele Comitetului consultativ O.N.U. pentru A.I.T.
Dezvoltare - participare - pace, iată o deviză care exprimă în acelaşi timp,
prin .">in.tetizarea exemplară a condiţiilor fundamentale necesare înfloririi culturii şi
artei oricărui popor, sensul peren al tinereţii specifice spiritualităţii socialiste româ­
neşti, înlăuntrul căreia teatrul nostru îşi manifestă plenar traditionala sa vocaţie
de luptător pentru progresul şi strălucirea naţiunii ce l-a născut. O deviză izvo­
rîtă, pentru teatrul românesc, dintr-o stare de fapt, atestată istoriceşte, şt impli­
nita tr(umfal, în ·contemporaneitatea socialistă, printr-o stare de spirit atît de
semnificativ tinerească.

Fără îndoială,. mca1en m a..rtă celebrul a ineditului şi a in noiri i, in sfera clra­

vers vergil.i..an ..•fugit irreparabile tempus
nu capătă un sens mal tulburător decit
in teatru, supus neincetatelor prefaceri,
acelei mobilităţi specifice pe care o recu­
noaştem nu numai la nivelul creatiei sce­
nlce, dar şi in ansamblul vieţii teatrale.
Căci dacă spectacolul propriu-zis este
in fond. i{'epetabil şi prin urmare efe­
mer, intreaga muncă a slujitorilor tea­
trului aa>are ·;condiţionată, in mod obi­
ectiv necesar, de căutarea perpetuă
maturgiei, a expresivităţii artistice. a
arhitecturti şi tehnicii de scenă, a rela­
ţiei cu publicul spectator şi, în ultimă
instanţă, cu intregul cadru social în care
evoluează fenomenul teatral. Toa te aces­
tea, operind intr-un ritm pe care evo­
lutia societăţii contemporane il accele­
rează mereu, conferă aşa da r schimbului
staietei intre artiştii scenei un timbru
aparte, relevant nu doar pentru meca­
nismul interior al teatrului, pentru

https://biblioteca-digitala.ro
eterna lui tinerete. ci şi - mai ales -
pentru calitatea, pentru valoarea lui
estetică şi civică. Departe de a insemna
o simplă formă de predare--primire,
integrarea unor tineri intr-un colectiv
teatral, atunci cînd mai virstnicii colegi
se retrag, semnifică - dincolo de nos­
talgia celor ce pleacă şi de emotia in­
ceputului de drwn a celor ce vin - pre­
luarea unei experienţe creatoare, da1· şi
o angajare in fata viitorului, iar dacă
extindem luc1·urile la scara intregii miş­
can teatrale, procesul complex şi de
durată al trecerii tradHiei in moderni­
tate, de care depinde chiar existentil
acestei mişcări. Faptul. favorizind tocmai
integrarea fără discontinuităh a ceea ce
a fost in Ce€a ce vine, îşi găseşte expli­
caţia în cîteva trăsături proprii dezvol­
tării teatrului românesc, cum ar fi : ca­
racterul puternic angajat în progresul
societăţii, miliLantismul pentru liberta­
tea socială şi naţională, pentru demo­
cratie şi umanism ; practicarea unei arte
în consonanţă cu adevărul vietii ; recep­
tivitatea la nou şi capacitatea de asi­
milare organică a acestuia ; aportul unei
indelungate şi bogate experiente pcda ·
gogice, acumulată, în şcoli de stat, de-a
iungul a trei sferturi din intreaga exis­
tenţă în timp a teatrului nostru cult.
Ptivită in acest context.. simbolica goană
o tortelor în.ă,Jtate succesiv de actorii şi
regi:.:orii români contemporani timp de
patru decenii ne apare desfăşurindu-se
cu o anume ritmicitate, marcată prin
etape relativ bine delimitate, deşi artiştii
care le ilustrează aparţin, după cum vom
vedea, mai multor generaţii concomitent.
Cea dintîi etapă, redusă ca durată
11944-1948), păstrează în genere, din
punctul de vedere ce ne inte resează aici,
fOl'mele perioadei antebelice, marii actori
născuţi la răscrucea veacurilor XIX ş i XX
dominind cu strălucit·e scenele Naţi ona­
lelor din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj,
precum şi activitatea celor mai Impor­
tante dintre teatrele particulare. unii
zăbovind încă in "teatrul comercial", de
pe atunci desuet. Ei au însă o formaţie
eterogenă (ca elevi ai "monştrilor sacri"
din perioada precedentă.. cu pregnante
diferentieri i.n practica pedagogiei tea­
trale) şi sint distanţati prin virsti\ pînă
la durata unei generatii, ba, luind in
considerare extremele, chiar sensibil mai
mult Lucia Sturdza Bulandra avea. dt'
piidă. în 1.944 , 71 de ani ; Marioara Voi­
culescu, G. Storin, Maria Fi lotti , Gh.
Ciprian, V. Maximilian, Ion Manolescu,
Stefan Barborescu aveau intre 60 şi 64
de ani ; Remus Comănescu, Ion Ianco­
\-escu, Maria Ventura, George Timică şi
Mişu Fotino - 56--58 ; Ion Fi nteş teanu,
A. Pop-Marţian. Milută Gheorghiu, Al.
Giuga.ru,. George Vraca, Constantin Ra­
madan, George C-alboreanu, Aura Bu­
zescu, N. Bălţăţeanu şi Sonia Cluceru
https://biblioteca-digitala.ro
45-;)2 ; Gr. Vasiliu-Birlic, Fory EtLel'le,
Elvlra Godeanu, Jules Ca;aaban şi Cos­
tache Antoniu 39-44 ; Dina Coc:ea, Şte ­
fan Ciubotăraşu, Kovacs Syorgy, Marcel
Anghelescu şi Mihai Popescu intre 32
şi 35, iar Radu Beligan nwnai 26 de ani !
Contributia lor l a inflorirea vietii te:!­
trale et·a, in ansamblu, de o inaltâ va­
loare artistică, dar varietatea de stiluri,
adesea in cadrul aceluiaşi colectiv bene­
fică in principiu pentru aceastrt in·
florire, risca printr-o excesivf1
mozaicare s-o altereze. Arta re-
gizorală era de asemenea afectată, in
anii amintiti, de greaua pierdere. aproape
simultană, a lui Soare Z. Soare (194�).
Victor Ion Popa (1946) şi Ion Sava (1947)
- aflaţi, la 45-51 de ani, la zenitul for­
ţei lo r creatoare -. pierdere care a deze­
chilibmt în bună măsură starea de efer ­
vescentă novatoare instalau·\ de aceştia. cu
atitea eforturi, tn dece ni i le anterioare, şi
i-a impovărat pe colegii de generaţie
(1. A. Maican, Victor Bumbeşti, Sică
Alexandrescu, Ion Şahighian, Marietta
Sadova şi altii) cu o răspundere sporoitil,
într-o vreme teatrală ce se anunta plin:l
d e speran�e, dar şi foarte dificilă.
Inaugurată in 1940 p1·in etatizarea insti­
tutiilor de spectacole şi instituirea învă­
ţămîntului superior de speci.antate cu
grad universitar, etapa următoare avea
să fie, pînă în 1965, aceea a reot-guni.zării
vieţii teatrale pe bazele principiilor soci;.l­
lis te, a refacerii demnităţii artistului. a
regeneră.rii traditiilor rezistente in ti mp ,
dar şi a fundamentării unei noi tt·adiţii.
Şi dacă aceasta o continua in anumite
privinte pe cea anterioară, in altele ea
jalona, in spirit revoluţionar, tineresc,
spirala dezvoltărilor superi oa re. Actorii
pe care l-am mentionat (cu tiUu exem­
p!ificator, căci ei nu repre7•intă decit
aproximativ a zecea parte din toL.alul
existent pe atunci) au făcut faţă cu cinste
noilor im peratitve ale vremii, sl u.li nd o
artă care reflecta transformarea socie­
tăţii şi a personalităţil Utnaille, întruchi ­
pînd cu mijloacele expresive adecvate
personajele unei dra.matu rgi i originale
absolut inedite Oli abordlnd roluri din
literaturi 'dramatice străine. deloc sau
prea puţin frecventate mai inainte, dăruin­
du-se în egală măsură muncii de cansti­
tuire a colectivelor teatrale ce se infHn­
ţau cu repeziciune, dar şi unui aflux de
spectatori nemai-intilnit pînă atunci. de o
struetură foarte eterogenA. Pentru ei, pre­
darea stafetei către urmaşi a cerut, in
condHiile date, un efort dublu : propria
acomodare cu n oil e ex�gente şi totodată
formarea succesorilor tocmai in spiritul
acestor exigenţe. Noul schimb al acto­
rilor - care aveau să ajungă in numai
17 ani de patru ori mal ·mulţi decit
în 19411 -
s-a dovedit deplin capabil să
incadreze, la un nivel cal ltati.v satis fu -
ciitor, toate· t:ele 39 de colective drama­
tice infiinţate pină în 1965 (inclus iv tea­
trele care joacă in limbile naţionalita�i­
Jor conlocuitoare maghiară, germa n ii,
idiş). Acest important contingent de a c ­
tori - sensibil mai omogen decit l!el al
înaintaşilor, datorită formării sale relativ
unil.ure - s-a integrat treptat in tculrele
aflate hl cu rs de consolidare, fruntaşii
generaţit•t contribumd, u lterior, decisiv
(inh·-o vreme in c a re maeştrii lm· îşi i nce­
tau pe rind ac tivita tea), la definirea dis­
tincta a ti nerclo t· instituţii. Este, in p ri­
mul rind, cazul virfurilor care aveau, in
intervalul ana lizat, intre 20 şi 45 de am,
precum, de pildă (in ordin e alfabeth:ă),
Bisz.trai Maria, Gheorghe Leahu, Lo­
h in szky Lorand, Ion Lucian, Şt. Mihăi­
lescu-Bruila, Vasile Niţu les cu, Ileana
Predescu, I rina Răchiţean.u, Marcela
Rusu; Carmen Stănescu ş.a.m.d. •. Lur
li s-au adăugat, spre sfîrşitul perioadei,
alţi tineri de 25--35 de ani , a căror
evoluţie îndreptăţea mari speranţe (im­
plinitc, dealtfel, cu strălucire, mai tir­
ziu), ca Mircea Albulescu, Leopoldina
Bălănuţă, Constantin Codrescu, George
Constantin, Octavian Cotescu, Ghe01.·ghe
Cozolici, Csorba ·Andrâs, Petre Gheor­
ghiu, Christian Maurer, Draga Olteanu,
Am:.:a I'eUea, Ileana Ploscaru, Margareta
Pogonat, Silvia Popovici, Dem. Rădu­
lescu, Victor Rebengiuc, Sin k a Karoly,
Silv iu Stănculescu, Olga Tudorache, Teo­
fil Vlilcu şi al ţii.
Fireşte, un asemenea proces de exten­
sie rapidă a mişcării teatrale a solicitat
la maximum arta regizorală, chemată să
asigure pe de o par te o mar e cantitate
de travaJ.iu scenic (in a ceste 17 stagi uni
au rost. realizate aproape 4000 de pre­
miere), Iar pe de altA parte să satisfacA
necesitatea obiect ivă a ,.reteatralizării"
teatrului. In ambele direcţii, regizorii deja
amintiţi au primit sprij in ul pasionat al
mal ti n erilor Al. Finţl, Moni Gbelerter,
Marin Iorda, Tompa Miklos, Gabriel
Negri etc, (născut! in primul deceniu al
veacul ui) , apoj pe acela, orientat m ai
hotArit spre modernitatea specteoolului,
al creatorilor care av.ea u intre 30 şi 50 de
ani (Ion Oltea-nu, Radu Stanca, Val Mu�
gur, Fra.nz Auerb,ach, N. Al. Toscanl,
Yannis Veakis, George Teodorescu etc.).
Desigur. ca şi in ca:.:ul actorilor, ele­
mente şi mai tinere (precwn Liviu C iu­
lel, Horea Popescu, Sorana Coroamă, Crin
T eOdorescu, Gheorghe Harag, Lucian
• Dat fiind caracterul sintetic al l'in­
durilor de faţă şi . sensu l exclusiv ilus­
trativ al exemplelo r oferite, autorul se
vede nevoit a renunţa, aici şi m ai de­
parte, la menţionarea numelor multor
actori care ar mai putea fi citaţi pe
bună dreptate, incredinţind cititorul că
citările şi o m isiuni le nu implicA nici
o intenţie de i erarhizare .
https://biblioteca-digitala.ro
Pintilie, Ion Coj ar, Sanda Manu, Valeriu
Moisescu, Cornel Todea, Dinu Cernescu,
Mihai Raicu, Călin Florian, regretaţii Mi­
hai Dimiu şi Ion Maxim l l ian, precum şi
alţii , debutanţi in epocă) a u realizat spec ­
tacole memorabile in Bucure şti şi, uneori,
in alte oraşe, pregătind extraordinara afir­
mare a arte i spectacolului din decenii le
următoare.
Cea mai recentă di ntr e aceste etape!
net delimitată şi în ceea ce priveşte in­
n oirea cadrelor artistice din teat rel e dra•
matice, a inceput in 1965, desfăşurind u- se,
cu p uterea evidenţei, sub semnul mari­
Jur impliniri. Este, a n um e, o perioadă a
dezvoltării intensive a noi�or traditii. in
c ontextu l democratizării largi a culturii
tea t rale , in sp i ritu l stimulator al Festi"
valului naţional .,Cîntarea României", in
care artiştii scenei. biruind dificultăţile
datorate modernizării accentuate a dra­
maturgiei naţionale şi diversificării largi
a formelor de specta c ol, se impun opi·
niel publice at it ca Individualitate crea•
toare de anvergură cit şi ca echipă omo­
geni zată sub bageta regizorilor menţio­
naţi (cărora li s-au adăugat Dan Alecsan•
drescu, Constantin Codrescu, Farkas
Istvan, Emil Man dri c, Eugen Mercus,
Eugen Vancea şi alţii), dar şi - tot mai
convingător - sub aceea î n dr ăzneaţă a
regizorilor mai tineri, formati în dece­
niile 7-0. Aceştia - printre care se află
Olimpia Arghir, Cătălina Buzoianu,
Mi rcea Cornişteanu. Alexandru !Jabija,
Flori n Fătulescu, Dragoş Galgoţiu. Cris­
tian Hadj i-Culea, Ioan Ieremia. K in cses
Elemer, Seprodi Kiss Attila, Magdalena
Klcin, Adrian Lupu, Aureliu Manea, Mi­
hul 1\Ian olesc u, Costln Marine11cu, Van
Micu, Min:ea Marin, Tudor Mărăscu,
Anca Ovanez-Doroşenco, Silviu Purcă­
rete, Nicolae Scarlat, Nicoleta Toia,
Alexandru Tocllescu, Alexa Visarion,
precum şi cîţiva no i debutanti de talent
- dominA astăzi teatrul românesc, confe­
ri ndu-i elevati calitate arti sticA, tinereţe
militantă si eficientA modelatoare p e in·
treg Intinsul ţlrU, ca si un renwne in­
ten-;aţtonal de ce in ·ce mal bine marcat.
Eflorescenţa regiei a avut, bineinţeles,
in ultlmti 20 de ani, o influenţă bene­
fică asupra innoirdi de substantA a artei
actorului, detenninind, odatA cu perfec­
ţionarea neincetatA a formării acestuia
in inst itutel e de teatru (sub conduce·rea
unor pedagog! em inenti precum BeatE>
Fredanov, Moni Ghelerter, Kov&cs
Gytirgy, Lohinszky Loră nd, Octavian Co­
tescu, Constantin Codrescu, Sanda Manu,
Ion Cojar, AmZa Pellea, Olga Tudora­
che ş.a.m.d.), o crestere generală a cali­
tăţii tineret ul ui. Toate cele 40 de colec­
tive teatrale din RomAnia soci ali stă au
fost, astfel. alimentate mereu, in ritmuri
de reguLă constante. cu noul schimb ac­
toricesc, marcat, pe rind, mai intii. prin
valorn le - numeroase - ale celor năs-
cuti intre 1935-1950 (de pi ldă, deci cu
foarte multe omisiuni, Tricy Abramovici,
Acs Alaj os, Adam Erzsebet, Mircea An­
dreescu, Costache Babii, Balas Eva, Euge­
nia Balaure, Boer Ferenc, Ion Caram i ­
tru, Cornel Coman, Sebastian Comănici,
Costel Constantin, Mircea Diaconu.
Gheorghe Dinică, Ion Fiscutea nu, Cannen
Galin, Tudor Gheorghe, Petre Gheorghiu­
Dolj, Ioan Haiduc, Lucian Iancu, Mitictt
Iancu, Illyes Klnga, Ileana Stana loneJ>Cu,
ŞteLan Iordache, lda Jarcsek. Uorina
Lazăr, Bujor Mac.rin, Virginia ltta Marcu,
Gilda Marinescu, Olga Delia Mateescu,
Irina Mazanitis, Adela Mărculescu, Mihai
Mihail, Mariana Mihut. George Motoi ,
M<!rin Moraru, Virgil Ogăşanu, Radu
Panamarenco, Gina Patrichi, Ion Pe­
trache, Irina Petrescu.. Carmen Petrescu,
Florin Pier.;ic, Leni Pintea-Homeag, Flo­
rlan Pittiş, Cornel Popescu, Mitici> Po­
pescu, Stela Popescu, Stelian Preda,
Alexandru Repan, Corneliu Revent, Va ­
Ieria Seciu, Ştefan Sileanu, Larisa Stase­
Mureşan, Eusebiu Ştefănescu, Rodicn Ta­
palagă, Ştefan Tapalagă, Sergiu Turtose,
Valentin Uritescu.. Melania Ursu. Varr:a
Vilmos, Dorel Vişan, Dionisie Vi tcu, Flo­
dn Zamfi rcscu). apoi, al şi mai tinerilor,
de asemenea multi, printre care Mar ia n a
Buruiană, Mirela Cioabă, Dan Condu­
rache, Gheorghe Dănilă, Dana Dogaru,
Despina Marcu, Horaţiu Mălăele, Hodica
Negrea, Dragoş Pâslaru, Adriana
Schiopu, Szilagyi Eniko etc. etc. ele. ...
şi innoirea continuă f.ă.ră incetare, după
cum ne-o demonstrează apariţia foarte
recentă pe harta tării, la SUceava, a
tinerei sectii apartinind Teatrului Na­
ţional "Vasile Alecsandri " din Iaşi !
Goana torţe)or - care ard in mîna
succesivelor generatii de artişti ai scenei
române, alimentate de aerul mai oxi�e­
nat al unei societăti in neincetată pe.r ­
fecti onm·e - exprimă, prin urmare, oda ta
cu infinitul tm nsfet• de experien\tâ crea­
toare intre generatii, între traditi e şi in­
noire, continuitatea insăşi a telttru.lui
românesc. Sigur, "timpul fuge fără &ă se
mai intoat·c.ă ", şi asUel creatia actor• lor
şi regizorilor ca individualităţi dispare
in neant, lăsind doar - şi aceaata vt"e­
melnic - urma amintirilor. Rii.mine însă,
cită. neme va dăinui pe acest pămînt
poporul român. i n trupată tocmai. din pe­
n.nul, tinerescul schimb al tor�lor,
esenţa apoMu.lui creator al fiecărei gene­
raţii de artişti, ca o componentă orga­
nică, de prim ordin, a spi.l'ituall tătil noas­
tre nationale.
Mereu tîn ără patria socialistA - me-reu
t i năr teatrul ei 1
Mihai VASILIU

telex Jeatr11l� • f)

Ca la fiecare început de stagiuni şi un excelent Negriloiu, care este şi con­

an, FAIMA are plăcuta
îndatorire de a transmite
mulţumirile colcctit;ului
redacţional şi ale colabo­
ratorilor revistei pentru
urărtle de bine primite
din partea cititorilor noş­
tri. La rindu-ne, toţi cei
care ne străduim să rcali­
zilm, lună de lună, ret;ista
"Teatrul", urăm cititoriior
noştri "La mulţi ani ! e
O premieră importantă la
Naţionalul bucureştean :
Despot-Vodă de Vasile A­
lecsandri, în regia Ancdi
Ovanez-Doroşenco şt sct!­
nografia lui George Doro­
şenco. • Am primit de la
Teatrul Naţional din Ti­
mişoara un set de progra­
me la spectacolele acestei
Caiet-supliment, tn ca�·e
sînt prezentaţi cu inteli­
genţă şi căldură toţi me-m­
brii colectivului artistic al
teatrului. Felicitilrile noas­
tre autoarei, secretare: li­
terară Mariana Voicu. •
La editura "Univer.� " con­
tinuă editarea operP.lor
complete ale lui Shake­
speare. Volumul III, recent
apărut, cuprinde piesele
Romeo şi Julieta, Richard
al II-lea, Visul unei nopţi
de vară, Neguţătorul din
Veneţia şi Regele Ioan. •
Aflăm că la Sibiu a luat
fiinţă Clubul de teatru
I.R.E.S., care şi-a inaugu­
rat activitatea cu premie­
ra piesei Matca de Marin
Sorescu, in regia Ioanei
ducătoarea acestui tnfmos
colectiv de amatori. • Noi
spectacole la Teatrul ,.Ma­
rta Filottt" din Brdtla :
Veghea de Ştefan Bercht,
fn regia lut Marius Popes­
cu, AudienţA la consul de
Ion Brad, in regia lui
George Custură. e La Tea­
trul de Stat din Reşiţa se
Tepetă Zestrea de Paul
Everac fn regia Ancdi
Florea. Scenografia va fi
semnată de Florica Zam­
fira . e Mircea M. Ionescu
este din nou prezent pe
afişul unui teatru. Piesa sa
Adio, Pele se joacă la
Teatrul Dramatic din
Braşov, in regia lui Florin
Fătulescu.

10

https://biblioteca-digitala.ro
Teatrul studentesc
Teatrul
a teatrului masca ş i păpuşa. Astfel că
reprezentaţia capătă contururi noi în­
t r-un acord perfect cu ambianta min us­

C.I.B.
Ceea ce jnfăptuiesc actorii neprofesio­
nişti a i Teatrului CIB merită o stimă şi
o atenţie deosebite. Curaj oşi, siguri pe
forţele proprii, dar mai ales incitati de
vi rtuţile etice ale insolitului discurs dra­
matic alcătuit de dramaturgul Theodor
Mi'mescu in "romanele sale dramatice ",
inimoşii membri ai echipei de teatru de
la Academia de Studii Economice au a­
vut ambiţia - la u n an ş i ju mătate de
la premiera c u Politica. 1 - să ofere co­
legilor studenţi, consecventi spectatori, şi
partea a doua a lucrării, intr-un singur
spectacol. O n�prezentaţic un itară, de o
concizie record - pentru posibilităţile şi
experienţa trupei. Apreciată se cere in
primul rind dezinvolta energie cu care
acest colectiv şi-a asumat riscul de a di­
namita textul, modificindu-i structura in­
ternă, incercind o dramaticizare sporită,
care să faciliteze receptarea acestui com­
pact pachet de i nformaţii. Pentru că tre­
buie avut i n vedere că cei cărora aceas­
tă versiune li se adresează sint lin majo­
ritate tineri, care cunosc prea puţin din
materia istorică, i ncandescentă încă, a
piesei. Ioan Nădejde, neobosit animator
şi regizor (de peste 15 ani) :în fruntea a­
cestei formaţii, ce mereu îşi reînnoieşte
forţele, a făcut apel Ia zestrea originară
ct! l u l ui studio amenajat în incinta C l u ­
b u l u i d i n Str. Mihail Moxa. Relaţia i n­
terpret-spectator este intim sudată şi re­
plica încărcată de substanţă translează
direct, percutant, dramatismul situaţiilor
evocate. Intr-un rol cu dificultăţi multi­
ple, cel al Bărbatului, Virgil Constantin
- avînd o practică îndelungată pe scena
amatorilor convinge prin acurate­
ţea compoziţiei. Cu forţă şi sensibi­
litate Lucia Nădejde conferă prestanţă
deosebită unui personaj de plan secund,
Sora. Andrei Săndescu 'î i reuşeşte exem­
'
plar portretul Bătrînei, prilejuindu-i ş i
un exerciţiu vocal de remarcabilă, ten­
sionată intensitate. Liana Fulga a1·e în
chip ş i joc o graţioasă, fragilă suavi tate
ce merită a fi cultivată. Alter-ego-uri ale
bătdnului tată, cei trei oameni-păpuşi
Laurenţiu Stănescu, Cornel Ciomizga, An­
drei Covaliu creionează viabile i postaze
temperamentale ale unui unic personaj.
Anca Cosma, Marian Teodorescu, Irina
Dumitriu, Mirela Gheorghe, Cristina Po­
tîrniche, Cristina Pascu, Sevil Geambec,
Vasile Galupa sint ceilalţi i nterpreti care
asigură desfăşurarea fluentă, coerentă ş i
mai ales !ucidă a acestei reprezentatii
studenţeşti. La reuşita căreia îşi aduc con­
tribuţia şi cei din culise : ilustraţia mu­
zicală Sandu Druţă, sonorizare Luminlţa
Tudorache, Daniela Voxerov, lumini Lu­
cian Gheorghe, asistent regie Mihaela 0-
zacu.
Irina COROIU

• Teatrul satiric-muzical rodntcif ; valoroasa actriţă pentru alc4tuirea nO"ii e­

"Constantin T4nase" con­
tinU4 seria caietelor-pro­
gram cu un conţinut care
reţine atenţia. Autorul ca­
ietului-program este Aurel
Storin, secretarul literar
al teatrului. • Trei ştiri
demne a fi consemnate,
de la Teatrul Naţional din
Tirgu Mureş : noul direc­
tor al teatrului este cu­
noscutul scenograf Romu­
lus Feneş, c4ruia li dorim
o activitate indelungat4 şf
Illyes Kinga a prezentat
un nou recital de versuri,
intitulat, şugubdţ, Mlnciu­
nele ; secretarul literar al
teatrului, Zeno Fodor, ne- a
trimis cele trei numere
(pe anul 1984) ale foii­
program a teatrului, inti­
tulatd. Rampa, publicaţie
îngrt;ită, cu un conţinut
variat, care reflectll bog!lt
şt divers activitatea c.ces­
tet prestigioase scene. •
Au început preglltirilP.
diţii a Almanahului revis­
tei noastre, Gong •ac. Aş ­
teptdm aprecierile dum­
neavoastr4 cu privire la
precedenta ediţie, precum
şi sugestii privind cnntf.­
nutul şi grafica, .c.nu alte
aspecte legate de almanah,
pentru cel aflat fn r-regl!­
tire. Vif mulţumeşte cu
anticipaţie,
FAIMA

11

https://biblioteca-digitala.ro
�fRIBU�IJ.\
�fÎ�IĂRUtU I
CREJ.\ �fOR
Discuţie la ore de se ar ă cu actorul Flo­
·rin Zamfirescu :
- Florin Zamfirescu, de cîţi ani eşti
actor ?
- Din 1956. Din acel an am o m ică
diplomă de recitator, un premiu mic luat
la un concurs de amatori, la o fază in­
tre raioane. Aşadar, pot s pun e că mă urc
pe scenă de 28 de ani.
- Şi precocele actor ce a r ecltat ?
- Nu-mi amintesc nici mort a u i..Orul,.
dar poezia se numea Luptătorii pentru
pace. "Noi omenirea de pe-acest pămint /
Vrem pace, bucurie, c înt. . . "
https://biblioteca-digitala.ro
F,LORIN
ZAMFIRESCU :
"Materialul
actorului
este oiafau
- Acum din te ·poet ai recita, daci
te-aş ruga ?
- Spre ruşinea mea, acum as citi. Era
o vreme cînd, cronometrlnd, am ajuns
la concluzia că aş avea ce recita şase
zile şi şase nopţi, fără oprire.
- Tocmai acum nu mal rec lţi, cind
in averea ta al strins prietenia cu NI­
chita Stănescu ?
- Cind spuneam ,.spre ruş inea mea ",
mă gîndeam tocmai la el. Dar acwn ştiu
foarte putine versuri pe dinafară.
- Nu mai citeşti poezi e sau n-o mal
inveU pe dlnafari ?
 In Ion NebuDul din "Ni.paata"
de 1 • . L. Caraclale, alitu.rl de
Doriaa LaziLr $1 Comel
Dumttraş

Rlcă Veoturiano din ,.0

noapte fur&unoaal." de 1. L.
Carariale

https://biblioteca-digitala.ro
 In ,.Pasărea Shakespeare" de D. R.
Popescu, alit1ll' i de Ion Vilcu şi
Traian Dănceanu

- Nici u na , nici alta. Am ajuns la

concluzia că poezia nu este un început,
un prim pas, cum toti am făc ut. ci este
un apogeu. Socotesc foarte riscant şi
nepotrivit câ, la I.A.T.C.• tinArul candi­
dat la admitere este obligat să recite
versuri, ci nd, de fapt, doar actorii cu
experienţă pot s-o facă. Poezia este ul­
timul şi cel mai inalt lucru la care poa­
te ajunge un actor.
- Un rol ca Hamlet sau Othello, un
persoaaj cehovlan ţi se par mal la-nde­
mînă ?
- Mi-ati dat nişte exemple tendentios
alese ... Ele sint marea poezie. . . In "Zidarul" de Dan Tărchllă
- Era vorba de recitare• . •
- E o mare diferenţă intre a face
parte dintr-un spectacol, cu toate punc­
tele sale de sprijin. si a sta singur in - ŞI cind eşti intre ceilalţi şi in rol,
fata publicului, ca recitator. Mi se pare nu mal eşti .,tu însuţi" 1
că Maria Filotti declara. undeva, câ pre­ - Ştiţi foarte bine ! Niciodată nu dis­
fera să joace trei tragedii decit să recite pari. Dar existA o conventie, o conventie
,.la faţă de cortină". E foarte greu sâ după care te ascunzi cind ,.eşti " perso­
stai in fata publicului doar cu tine in­ rutj. Ştiu sigur că .n-aş putea să fac eu,
su ti . in public, gesturile pe care le făcea Rioă

14

https://biblioteca-digitala.ro
Venturiano al meu, gesturile pe care cu
le fâceam. dar nu m ai eram responsabil
de ele.
- Si ne oprim asupra convenţiilor a·
cesfora şi asupra medulul In care ajuntrl
ta ele.
- Cineva m-a întrebat care e m.ate­
l'ialul actorului ...
- Era un om din atara teatrului ?
- Poate vă spun pe parcurs ... Eu n u
mii gi n d iscm plnă mi s-a pus in tre barea.
Atunci mi-a spus că mate ria l ul actoru­
lui c cuv i n tul , i dee ce-o mai auzisem ş i
in al te ocazii. I ns ti n cti v n u am f os t d e
aoord. Cuvintul e materialul poetului, al
scriitorului, al oratorul u i (şi aceasta poa ­
te fi o artă). Materialul actorului este
însă vi a ta cu toate planurile ei. Şi acum
mă int orc la convenţie. Cu vin tul înseam­
nă, la urma urmei, o conventie. Este ma­
terialu l dramaturgului, pe care noi. ac­
torii, il primim, il decodl flcAm si-1 trans­
formAm In ceva complet - actul de sce­
nă. Vorbesc la modul i deal. � spune că
adeVlllratul teatru este nu ceea ce fac
eu sau ceea ce face partenerul m eu, c i
aceea c e se-ntimplă in tre noi, între noi
ca personaje, bi nein teles, nu ca actori .
A i ci e o problemă atit de delicatA f·ncit
n u mti incumet să o ating. Se spune că
dacă-ţi repeţi ,,mii simt bine" de :r.ec i
de o ri , te vei simţi chiar bine - chm;­
ti un e de autos ugestie. Nu-mi dau seam<�
in ce măsurA, spunind de zeci de ori
cuvi n tele lui Ion Nebtinul. conventia se
dt•oăşeşte şi actorul ajunge să sufere din
pricina perso n aj ulu i s!i.u. Nu-mi da u sPa­
mn unde e granita d in tre conventie şi
am .
- Un mare actor romAn imi spunea
el a Jucat Regele Lear prea devreme, il
llp!iea experienţa de vlaţl. Al juca.t mul­
te roluri de maturitate reali 11au artls·
tlrii. al simţit vreodatA lipsa acestei ex­
perienţe ?
- Croo eli m a re le actor rom;in vorbea
di n t r- u n punct de vede re subiectiv. Eu
1-nm vA z u t fn spectacol şi nu cred că
rcgi:r.orul ar fi vrut altceva decit a fost.
- Este dreptul actorului la lnsatiOJ·
facţle.
- Insatlsfactia noastră nu conteazA 1
- Atunci de uDde vine lupta pentru
mai bine, pentru perfecţiune ?
- Am să vă vorbesc despre o senz.aţie
pe care am avut-o de curlnd. Am ince­
put &ă iau de la primele versuri op€ra
poetică a lui. Nichita Stănescu. Vă pot
spune cu s i gu ra nţă că din prima poe7.ie,
din p r i mi i ani Nichita era la fel ca in
u l t im i i ani. Nu e vorba de o evoluţie.
Evoluţie au elev i i , ce i care invată ceva.
Creatorii au o dezvăluire trep tat:'t , mai
grc!l S!lU mai puţin grea. Evolutia unui
ct·eator constă în dezvăluirea lui. N oi ,
https://biblioteca-digitala.ro
tei ce-l receptăm, evol uăm în î n ţelegere.
El are doar viaţă lungă sau scurti!, tena­
cltllte, forţă. Şi forţa aceea o are de l:.t
i nce pu t. Gheara de leu o are de la-nce­
put sau nu o are.
- Şi actoru l la lei ? Il l'onslderi pe
actor creator ?
- Dumneavoastră ce c redet i ?
- Eu nu cred, acum. nimic, cu te
provoc.
- Actorul nu-i doar un interpret. El
preia un material ş i -1 rec reează . Ar fi
bine să se ocupe cineva de aceste dileme
în care ne zbatem in ultimul t im p.
- In ultimii 2500 de ani... Acum, aU­
ceva : din atiţla l'reatorl Independenţi şi
personaU, care participA. la actul scenlt',
cum crezi ci se ajunge la ceea ce spu­
neai cii. e&te teatrul. la relaUa dintre per·
sonaje ?
- Cred că aş putea simplifJca dificila
dumneavoastră intrebare în felul urmă­
tor : existA c rea tor i de piese de teatru.
există creatori de spectacole ş i există
creatori de rol ur i . De ce n-am accepta
că toti aceşti trei "parametri " (de fapt,
sîn t mai mulţi, căci există şi publicul
creator) ar putea fi îmbinati armonios ?
- Să aceeptim şi si vorbim despre
armonllle pe care le-al trilt.
- Intilnirea care m-a marcat intr-ade­
văr, pentru că a fost in perioada de for­
m are, este aceea cu A lexa Visarion .
- MI refeream la speetacole. nu nea·
pirat la oameni.
- Ajung şi la s pec tacole. IntUnirea. cu
Alexa a fost o şcoală, cum cred că a
fost şi pentru el. In cele cî teva specta­
col e pe care le-am lucrat împreună, abi a
în clipa cînd mi -am obtinut autonomie
în gindire, abia in clipa aceea am reu ­
şit să fac un rol de care aii r!isl>u11d. Pot
sA spun că pinii la O noapk furtunoasă
nu functiona in t re II'I.Oi relat i a aceea mult
dorită, de egalitate. A bia Rică Venturia�
no a apArut ca u.nnare a unor acumulări
şi a unor tensiuni nervoase, şi cred că
Alexa, dacă ar fi de faţă, ar recunoaşte
că e pri mul personaj reuşit cu adevărat
in l ucru l cu el.
- Am fo11t mirati cind, odatA, m-al
intrebat rum l-ai putea cunoaşte pe Con­
sta.niln Noica. Era vorba de un interes
pentru filosofie. domeniu pe care nu
ştiam cii. il frecveotezl, 11au de o fascina­
ţie in faţa per!lonalltlţli filosofului, de
un lntere11 al actorului pentru oameni
deosebiţi ?
- Nu, n i mi c din toate acestea . De
fnpt, nici nu ştiu dacă am să-1 pot cu­
noaşte vreodată. � fi vrut să-I cunosc
pentru a afl a citeva lucruri despre mirne.
N u filosofia este cea care mă fascin ea z ă,
sau mai bine zis nu cred că aş putea
păşi in fi l osof l e. Dar intre timp mi-am
dat seama că este prea m u lt s..c'i deran­
jezi un om ca să afli ceva despre tine
15
 In rolul
titular
din
,.Woyzeek"
de
Georg
_:: Biichner
insuti. şi mi-am adus aminte de un dic­
ton care spune că dacă vrei să afli cu
adevărat ceva, nu pune niciodată in tt·e­
bă ri .
- Potrivit acestui dicton, ar U'ebu i să
oprim acum interviul. Dar eu voi ('On­
tinaa st. pun intrebi.ri.
- Dictonul are valoare i n a num i te
cazuri.
- In care ?
- In cazurile serioase.
- Şi ce este foarte serios pentru Flo-
rin Zamfirescu ?
- Ne aflăm la o oră atit de tirzie in­
cit aş putea să vă şi spun. Mi-e teamă
s ă nu mă afund in hăţişuri, dar am să
incerc... De la o vreme, cred că foarte
serios este să fii tu insuti. şi i n c erc să
fiu eu insumi dintr-o mare dorintă de
a mă cunoaşte. O poţi fae.e ca medic. ca
inginer, dar in primul rînd ca artist eşti
obligat. Ci nd spun ,.ca artist ". o s p un
in speranţa că...
- N-a Cost, de fapt, nici un b;lţlş.
- Ba da. Pentru că ar mal fi multe
de spus. Avem cu totii tentatia vanitoo.să
de a insemna ceva pentru ceilal ti. . . Şi
cred că meseria noastră exacerbează va­
nitatea.
- Poate-i vorba numai despre orgoliu . . .
- Măcar de -ar fi orgoliu, d a r e vani-
tate. Iar lupta principală a fiecăru.ia tre­
buie să fie împotriva vanitătii. De copii
avem o mare curiozitate, o dorintă de a
afla. de a cunoaş te, şi, pe nesimţite, de­
vine important să-i facem pe ceilalti să
afle despre noi - supremă van i tate.
- Ca actor, nu te bucuri cind eşti
foarte CUDOS(U( ?
16
https://biblioteca-digitala.ro
- Am mai spus într-un interviu şi re­
pet întocmai o lungă perioadă am v rut
să fiu cunoscut şi, după ce s-ar părea
că dor.inta mi-a fost satisfăcuti't. ceva
din lăuntru îmi s pu ne că in mes er ia noas­
tră e vorba de cu totul şi cu totul alt­
ceva.
- Ce altceva ?
- Simt că n-am ajuns la un liman,
la un rezultat. şi deocamdată n-am ·re­
zolvat nimic. Simt nevoia să mă relu­
giez în a afla. Niciodată nu poti afla
despre un om mal multe decit atunci
cind te bagi in pielea lui. La urma ur­
mei , . asta-i diferenta pentru un actor. Nu
5ă-i convi ngi pe ceilalţi că eşti altcineva
- să fii a ltc i neva . Şi cind eşti altcineva
nu te mai i nteresează dacă ai convins
sau nu.
- Cum se impaci asta ou capacitatea
de a rlmine tu insuU '1
- A fi tu insuti. a păstra acel cev<:
al tău nu trebuie să existe, ca problemă,
căci rămîi oricum ...
- St. ne apropiem de t'Oncretul me­
seriei. Te suplrt. ci-I &PUII meserie ?
- Nu. Este o meserie pe care unii ac­
tori o ridică la rangul de artă. Şi am să
vă spun că e cea mai frumoasă meserie
di n lume. Făcînd meseria asta, mă simt
c:>mplet. mă simt bine in ea. Nu m i - am
dorit niciodată roluri anume. M-am ferit
instinctiv să-mi doresc ceva. Totdeaun!l.
mi-a fost frică de roluri. M-am apropiat
cu groază, cu spaimă de fiecare dintre
ele, luîndu-! pe ocolite, ferindu -mă
sii vorbesc despre el. Să vă mai soun
un secret. Nu aş dor:i sl!. fac ce-mi ptacc,
ci aş dori să fac să-mi placă ceea ce
fac. lti t re bu i e o mare pu te re ca să re u­
şeşti să f aci să-ti placă ceea ce faci,
chiar dacă iniţial n u simteai nici un fel
de atractie.
- Atunci de ce nu-U propul sln&:ur
nişt e partituri foarte grele ?
- Pentru că e o tentaţie mult mai
ma re să-i la ş i pe cei din jur să a rate în
ce te văd.
- Care ar fi mom entele dezvăluirii
actorului Florin Zamflrescu ?
- Ce-o fi a c ela talent ?
- Tot de vreo doui milenii se t.Ot In:.
treabă estctic l enl l şi alţii.
- Numai punînd intrebarea şi m(>r­
gînd pe di recţia aceasta. aş p u te a să fac
un ration am en t, pe eta pe . Ar fi vi r stele . . .
- Nu • neapll.rat.
- Din momentul cind stă pe propri ile
lui p i ci oa re , artistul, de orice gen, are
n i şte etape identice cu etapele vietii lui,
cu acciden tele acesteia... Talentul este
sa u nu este. Nu se pierde.. nu se cişti gă.
Ce este talenttil ? Sâ fie expres ivi tat e ?
E i m porta n tă , dar nu-i de-ajuns. Să fie
intuiţie ? Parcă n-ar fl de-ajuns. Un In­
stinct bun ? O puritate ? Cultura ? To.ate
l a u n 'loc ? Da, cred că toate la un loc,
cu condiţia sA mal ··
fie incă ceva : pa-
s i un e !
- �� Florin Zamflrescu le are pe toa­
tl' acestea ?
- Cultura se formează, expres i v ita te a ,
la fel. Au etapele lor. Pasiunea nu se
invaţ!i.. Pasiunea este o dorintă prel un­
g i tA. ea . existA sau nu. la fel cu forta
vitală. Cred că pasiu nea e totul.
- S-au vizut muiU veleitari pasionaţi,
mal ales In meseria de actor.
- Era fi resc sit spuri'eţi asta. Dar n u
pot să răspund decît c ă eu n u cred dt
existlt arti st fără pasiune .
...:... Poate mal lipseşte ceva di n li s ta
a ce ea...
- Probabi l că mai li pseşte. Oricum
pas i u nea este un a x fără de care n u st·
p'l;tte.
- Respecţi mulţi oameni d in breashi '!
- Respect b re asla. ·
- Admiri m� IU oameni din breaslă ?
Foarte mill ţ j .
- Pînă la a a\'Ca şi modele ?
- Da. I d ol ul meu, fără să-I fi cunos-
cut. da r ştiind multe despre el. este Ion
Manolescu. M-a fasci-nat intr-a t i t pers o ­
nali tatea sa şi l-am urmărit atît, incit
am aj u ns să-1 i mi t şi as putea inregistra
la radio un te x t cu vo.:ea lui. Asta nn
în s eamnă nimic, decit_ p oate , un diver­
tisment. Iar actorul de astăzi care mă'
fascinează şi care are definitiv un colţ
in inima mea este Ştefan Iordache. N-aş
putea sau · n-aş vrea să j oc ca el, nu �ş
face din el un id ol. Dar pentru seriozi­
tatea lui, pentru felul i n care işi face
meseria .. .
- Sc-rii 'l
- Nu.
- Nu minţi ? Parci ascunZi ceva.
- Nu ascund nimic. Mi-aş dori să
trăiesc foarte mult. Lrni place să trllie sc
pentru că nu m-am plictisit niciodată.
Convorbire realizati de
Florica ICHIM

urm A fiind o istorie a sce­ evoluţia InterbelicA a Tea­

NOTE
Carţi uitate
Dintre istoriile parţiale
ale teatrului nostru, scri­
eri de autoritate, de neîn­
locuit şi azi, au vAzut lu­
mina tiparului, tn ediţii
ştiinţifice, la multe dece­
nii de la ediţia princeps,
douA : Teodor T. Burada,
Istoria teatrului in Moldo­
va (1975) ş i Dimitrie C.
OIIAne::;cu, TeatTUl l4 ro­
m4nt (1981), aceasta din
neJ valahe pinA in pra­
gul veacului nostru. Deci,
pentru Moldova şi Ţara
Românească cei interesaţi
au surse de autoritate, fn
cazul in care vor sA apro­
fundeze evoluţia scenei, pe
zone.
Dar pentru Transilvania?
tn 1945, apAreau la Timi­
şoara douA cărţi menite să
se completeze reciproc :
Ştefan MArcuş, Thalia ro­
m4n4, voi. 1 (şi singurul),
şi Aurel Buteanu, Teatrul
rom4nesc fn Ardeal şt Ba­
nat. Prima investigheazA
trecutul scenelor transll­
vane din veacul al 18-lea
şi pinA la Unirea cea
mare ; a doua se ocupA de
trului Naţlona1 dln Clu}
(trupA, repertoriu).
O reeditare a lor se Im­
pune. Bogăţia de date şi
fapte (mal ales pentru pe­
rioada diletantii a scenei
ardelene) , iconografia, In
mare parte de negAsit azi,
repertoriul pe stagiuni pină
in 1944 (nu avem un mu­
zeu pentru Transilvania ;
cel din; Arad, excelent,
priveşte scena locală) etc.,
sint, desigur, argumente in
acest sens. E, tn toate
acestea, o sugestie avind
in vedere existenţa unei
colectii specializate in scri­
eri de istorie teatrală, la
Editura ,.Eminescu ".
1. N.

17

https://biblioteca-digitala.ro
EMINESCU
- 135 de ani de la na ttere
Fragmente dramatice eminesciene editate
de George Călinescu
"Teatrul a fost una dintre
preocupările cele mai tra i nice
ale spiritului eminescia n " .
(G. C. )
La senectute, Mihail Ralea povestea cu
emotie in forul academic : .• Intr-o zi, un
tînăr modest, slab. a venit la mine şi
mi-a prezentat un manuscris pentru a
fi publicat... Parcurgerea acestei cărţi
m-a umplut de entuziasm. " (Analele A­
cademiei, vol. IX, 1959). Ziua - de la
finele lui 1931 - a fost tastă literelor
române. iar manuscrisul, predat lui Al.
Rosetti, directorul editurii Cultura naţio­
nali, "a intrat nwnai d ecit la tipar şi a
repurtat un su<X:es fulgerător de libră­
rie" (Al. Rosetti, Cartea albi, 1968).
Din recluziunea sa ieşeană. G. Ibrăi­
leanu, la zenitul unei magistraturi critice
prodigioase. trăia euforia intilnirii cu ca­
podopera : "Am citit cartea d-lui Căli­
nesru indată ce a apărut şi încă nu mă
pot d es părţi de ea... Este, după umila
mea părere. monumentul cel mal impu­
nător ce s-a ridicat pînă astăzi lui Emi­
nescu" (cf. AdevArul Ulerar si artistic.
nr. 619. 1932).
Intre a dm ira t ie şi rezervă, intră in
conştiinţa publică, in aprilie 1932, Viaţa
lui Mihai Eminescu, scrisă de profesorul
de liceu G. Călinescu, diplomat al Şcoli i
romAne din Roma, italienist, istoric şi
critic literar, poet ("Romanul" cărţii, de
Ion Bălu, G. Călinescu. biobibllogra.fie,
1975) . • ,Am scris-o in prima ei e d i ti e cu
o mare vibratie sufletească - va măr­
turisi, abia tirziu, in Contemporanul din
17 ianuarie 1964 - deşi am inregistrat
cu răbdare izvoarele cite imi erau la
îndemînă".
Că truda pe m anu sc r i sel e poetului na­
ţional i-a marcat destinul cărturăresc, e
fără îndoială ; acestei perioade de ardere
spirituală îi mai datorăm şi cele c i n c i
volume de exege7..ă a Opere i lui Mihai
Eminescu {1933>-1;936), i n cu nuna t c. in u r ­
ma raportului lui Ion Petro•;ici, c u marele
premiu .,Hamangiu " al Academiei Româ­
ne (1936) .
După Ilarie Chendi şi Nerva Hodoş,
custozi i B i bliotecii Academiei, şi după
18
https://biblioteca-digitala.ro
Ion Scurtu, primii eminenti editori ai
postumelor eminesciene in unna daniitii
hirtlilor poetului de cAtre Titu Maiorescu
in 1902, contemporan. in fapta sa, cu
Constantin Botez şl Perpessicius. G. Că­
linesru va zăbovi Indelung pe manu­
scrise, ambitlon.ind să dea lectluni proprii
problemaUcelor grafi i (folosind, desigur,
şi editiile in uz) .
In răstimpul 1932-1936, vreme cit ela­
borează cele cinci volwne exegetice, ex­
ceptînd anul de boalA, este văzut "cu
mînecile suflecate. lucrind voinlceste şi
temeinic cite 12-14 ore pe 7..i " (cf. Cam il
Balta.za-r, in BomADJa literari. 1 0 dec.
1933). Biograful său, Ion Bă.lu, interpre­
tează astfel momentul : �Ca munca să
nu i se irosească, dar şi dln cauza ten­
tatiei de a fl mereu prezent in paginile
periodlcelor, inundă redactiile cu Inedite
eminesciene" (VIaţa lui G. Clllnescu,
1981).
Periodicele unde colabora asiduu ş i
unde va tipări fragmente dramatice emi­
nesciene, paralel cu versuri inedite şi
multă i nformaţie biograficA necuprinsă
in monografie, erau generoase in spatiu
tipografic, mai ales acum, cind beneficia
de prestigiul unei cărtl singulare.
Intii, in revista prietenului pOet I. Va­
le ri an. VIaţa llterari (nr. 138 din iuli e
1932) , publică planul dramei in patru acte
Junetea lui Mlrabeau. "Proiectul are ae­
rul de a fi original şi deocamdată nu
am elemente de a-rni da seama d e nu
cwnva este efectul unor lecturi ". Con­
vingerea se întăreşte cind, cercetind ma­
nuscrisul traducerii opului lui T. Rtit ­
scher Arta reprezentaţlunll dramatice, e­
fectuată de poet pentru Mihail Pascaly,
identifică sursa inspiratoare a proiectu­
lui : studiul lui V. Hugo Etude sur Mira-
beau. Inserează acest rezwnat al dramei
nescrise şi comentariile in vol. III din
Opera lui Mihai Eminescu (1935). I me ­
diat, I. M. Raşcu va contesta patemdta­
tea eminesciană a planului (cf. Eminescu
şi cultura franceză, ed. 1976) , dar cazul
este clasat odată cu tipărirea ciornei, in
excelenta editie critică a teatrului emi-
nescian, de către Aurelia Rusu (M. Emi­
nescu, Opere, voi. 4-5, 1978-- 1 979) .
"Eminescu ne înfăţişează un Mirabeau
si mpatic, pasional, ge n e r os, n u tînărul
d ezor d on at şi licentios pe care n i -l pre­
zintă de obicei istoria " - conchide C[t­
l i n es c u.. după ce. în cîteva fraze, sintc t i ­
z·ase cu pătrundere directiile culturii t ea­
trale eminesciene : ,.Cunoştea b i n e tea­
trul lui Goethe (Clavlgo, Tasso) şi al
l u i Schiller (pe Don Carlos î l visa ş i
noa p tea ) , dar m a i ales îl cu n oş te a p c
Shakespeare, a l cărui Rege Lear es t e c i ­
t at in poezii şi al cărui hamletian a fi
sau a nu fi apare in versurile sale. D i n
Shakespeare a încercat să traducă... Epo­
ca rev olu ţi ei franceze l - a preocupat i a ­
răşi, căci il vedem evoc i n d figurile l u i
Rob espi er r e şi Napoleon 1 ş i intenţjon ind
să person i fice in Fr. Emile Babeuf zis �:
Gracchus pe revoluţionarul umanitaris1 . ·•
(rev. c i t. ) .
Pentru săptămînalul România literari,
pe care Liviu Rebreanu îl editează din
ianuari e 1932, secretarul de redactie. poe­
t ul Carnii Baltazar, ii solicltă lui G. Că­
li nescu Varietăţi eminesciene, o rubrică
miscelanee. Aici, i n lectiune inedită, va
edita integral poemul sociogonic Memcn­
to mori, vor fi risipite multe şi mărunte
fapte de biografie culese din cărh rare.
Din ms. 2268, C!Hinescu extrage fila unde
"găsim schiţate cu creionul de către E ­
t ninescu liniile generale ale unei piel'e
de teatru, VAduva din Ephes, pe care o
transcti.em mai jos .. . ", observind nu fără
maliţie că "Eminescu s-a gindit să faC":t
o astfel de piesă Intr-o criză. de misogi­
nism şi de indispozitie impotriva Vero­
nicăi Micle " (rev. cit. nr. 23, 1932). I n
căutarea izvoarelor v a pomi abia i n
cuprinsul volumului II al Operei lui
Mihai Eminescu, aflnnlnd că poetul •• din
Less in g scosese ideea ... " şi respingind
părerea lui Bogdan-Dulcă potrivit căreia
motivul lnspirator trebui e căutat in ope­
ra anticului Petroniu.
Colaboroa·rea masivă la AdevArul Uterar
şi artistle, unde Mihail Sevastos ii pro­
pune exclusivitatea cronicii literare in
1002, f.lxează pentru G. Călinescu un
moment de fină satisfactie publicistică.
Va avea libertatea deplină in alegerea
temelor şi. desigur, nu vor lipsi extr&­
sele din laboratorul emi nescian . In nu­
mărul din 10 iulie 1932, priveşte pe Eml­
nescn, traducAtor al lui Shakespeare,
identificind, intiiul, traducerea unei ju­
mătăţi din scena intii a dramei Timon
din Atena. .. Traducerea pare fllcută după
un text gennan, cu ajutorul însă al unei
versiuni franceze, tinind seama de cu­
vintele germane şi franceze notate pe
alocuri ". Pasiunea pentru Shakespeare,
Călinescu o urcă tot in vremea colabo­
rării l ui Eminescu cu Mihail Pascaly,
vreme fertilA pentru cultura poetului,
traducător al tratatului de estetic:�. sce·
https://biblioteca-digitala.ro
nei a l lui Rotscher, carte din care "a
luat cunoştinţă de toată dramaturgia an­
tică şi modernă şi de Shakespeare, fi­
re şt e " .
Defrişind manuscrisele emi n esci e n e
pentru se cţ i u n ea exegezei din v olum e l e
II şi I I I numită Descrierea operei, G .
Călinescu transcrie şi lungi fragmente
dintr-un plan abandonat care privea o
epopee dacică in patru cinturi şi o dra­
mă din aceeaşi sferă inspiratoare, Dtce­
bal. Rezultatele se gt·ăbeşte să l e publice
in Adev. lit. şi art., nr. G14, din 11 se p t .
1932. Studiul şi i n e d i te le , sub genericul
Eminescu, poet al Darie l , se sprijineau
pe convingerea că "ideea poetizării Ete ­
nezei poPQrului nostru datează de la in­
ceputurile sale poetice ". Leagă prin ira­
ze explicative fragmentele aşezate intr-o
succesiune inteligibilă, datată de critic a
fi din epoca berlineză a studenţiei. �lfl
ms 2254. ff. 148-180, este partea cea mai
coherentă a acestei încercări scrisă cu
cerneală şi cu creionul, pe foi risipite şi
greu de descifrat".
Lecţiunea l u i Călinescu e adesea re­
marcabilă (verificată de noi prin cea din
ediţia critică a Teatrului, citată supra) .
Decebal, copleşit de romani, pe cimpul
de luptă, sca.ndează i n descifrarea căli­
nesciană : ,,,Auziţi, auziţi, cum inima d'o­
tel 1 A Dac i e! se sbate cu putere 1 i n
v an mă-nvingeti, in zadar înfipt-ati 1
Vulturul de aur in pămîntul negru 1 ŞI
sunt (sic ! sint) al Dacie! vechi - victoria
voastră 1 Din ce in ce mai mari păliri
(sic ! puteri) imi dă 1 O zimbru al Moi·
dovei - capul crunt 1 In noapte[a] istoriei
il ridici cu fală 1 Şi -nfric oşat n scuturi -
vie ! vie 1 ".
Sedus de insemnarea lui Eminescu
din m s. 2254 : .,Din Alexandru Llpuş­
neanu s-ar putea face un Mackbeth ro­
mAnesc cu întrebuinţarea mal ales i.n ul­
timul act a nuvelei lui Negruzzi" , criti­
cul comunică, tot în Adev. llt. şi art.
(n-rele din 23 oct. şi din 30 oct. 1932),
Alexandru LA.puşneanu. proiect emines­
cian. "Prima editie " a proiectului o in­
cercase, fragmentar, revista craioveană
Ramuri, nr. 1-4-, 1912.
Deşi "replicile sint invălmăşite şi fără
indlcatie de persoan e ", admiratia lui Că­
linescu e nestAvili tă : �Sutmindem idei,
ritmuri şi mişcări din Scrisoarea DI-a.
Caracterul discursiv şi oratorle... ne face
R.ă bănuim o inspiratie de spatiu mare,
dramatică. oonstri.nsă prin împrejurări în
spaţii i nguste ". Credinta că, prin aceas­
tA piesă, Eminescu "ne- ar fi dat o ca­
pod operă dramatică" i'nlfioa.rli şl incită la
o lectui"ă integrală a Operei lui Mihai
Eminescu (preferăm editia primă, din
editura Fundatiilor, aceleia revăzute şi
(continuare la pag. 84)
Ionuţ NICULESCU
19
 Ecaterina
Oproiu

Cerul
instelat
deasupra
noastră ...
piesă in două părţi

... văzute
. .
EA
EL
... nevăzute :
MOGULUL
IDOLUL
ZENO
ONEZ
DRAGUŞIN
FRANKENSTEIN
Mr WINTERS
Mrs WINTERS

Partea 1
Un living room spaţios, mobilat modern, in dezordinea matlnali. La
dreapta bucătăria, la stinga baia, dulapuri in pereţi. In mijloc, o foarte fru­
moasă canapea - să zicem - Recamler. Veioze. O combină. Un geam mare
prin care trebuie să 11e simtă Metropola, zumziitul străzii, fişiltul maşinilor,
claxoane, zgomotele invălmăşite ale unui mare oraş.
Un singur detaliu bizar, dar esenţial : un lighean aşezat pe o găleată
in dreapta scenei. La balconul de deasupra s-a spart o ţeavă şi, din cînd in
cînd, o picătură : pic-pic !
Alt detaliu : geamul e pe dreapt.a. In faţa noastră, pe partea liniştită
a clădirii, o loggie acoperită de o perdea ca o cortină. Arglntle. De plastic.
Mult plastic. Şi cortina veritabilă, tot din plastic. Plastic şifonat, de .,pungi".

https://biblioteca-digitala.ro
 Ea e singură. E infofolitl. Intinde mina spre butonul combiDel. IncearcA
mal multe benzi. A glsit. "La vie en rose" . Armstrong. Dă banda mal incet,
la telefonul in poală, formeazA un numll.r. t.n intuneric, zgomot ca de bom­
bardament. Cind se aprinde lumina o să vedem el nu e decit un foen ampli­
firat de un microfon.
EA (tace cu aparatul la ureche. Apoi
a meninţător) : "Dacăpînă după-masă
la 6 nu depuneţi un milion de dolari
în pubela din strada 42 ... " Dar de ce
neapărat o farsă ?... Ce te face
să crez i că nu e un avertisment ? O
provocare ? N-a i auzit, aseară, la tele­
vizor, de bij utierul ăla răpit in lift...
De ce o farsă şi nu u n şantaj ? Ascul­
taţi ! (Apropie receptorul de combină.
De-abia acum se aude bine .,La vie e n
rose"). Ooo ! Oo o ! (Ţipă ca o cîştigă­
toare aţîţată la un concurs cu public.)
Zdupi ! Zdupi ! Ai văzut că nu mi-ai
scăpat ? . . Ai văzut că odată şi odată
. un pumn de somnlfere, şi nimic ! Ni­
t rebuia să-mi cazi in gheară ! Zdupi !
Zdupi ! Eşti aici ! Eşti aici ! Eşti aici !...
Cum de unde am aflat ? Uuu ! Uuu !
Au la voi, acolo, in căsuţa voastră de
turtă dulce, n-aţi aflat că aici la noi,
I n pădure (in microfon.) totul se
afHi ? Absolut totul ! Au voi, acolo,
în luminiş, n-aţi aflat că lupul ştie
că Scufita Roşie o să plece la Buni­
cuta, inainte ca Bunlcuţa să împle­
tească o scufiţă roşie. Inainte chiar ca
Bunicuta să-1 cunoască pe Bunicuţul.
Zdup! ! Frumoasă ? Te rog să nu mă
j igneşti ! Frumoasă ! ? Sint splendidă !
Cind trec eu pe stradă, mulţimea se
despică inmărmuritâ : poe pe stinga,
poe pe dreapta ! - fiindcă pe măsură
ce trec anii, eu... eu ... Cum îţi inchipui
că nu ştiu ? Nouă ani şl trei luni ! Aş
putea să-ţl spun şi c!te zile. Aş putea
sâ-ţi spun şi cite ore, dar nu vreau să
te crezi... ŞI-aşa mi s-a spus c-ai de­
venit destul de increzut... O, nu ! Nu !
Am citit fn ziare. Eşti grozav ! Poate
puţin prea grozav 1 Toţi te laudă. Toţi
f ti cintA in strunlt Bagă de seamă !
Ar trebui să mal tocmeştl şl tu un
detractor... Unu' mic şl fără talent...
Un bîlbfit care să sisile, undeva, intr-o
foaie obscură : ăsta, clasic in viaţă ?
Pomplerul ăsta ? " Sau, mi!. rog, să
nu-ţl zică pompier. Alege tu o injurie
mal avantajoasA. Una d-ala care s!i
pună gaz pe foc. Să-şl dea seama şi
mai bi·ne că tu... tu... O ! Zdupi ! Eşti
11lci ! Eşti aici !... Hai nu fi caraghios !
Cum de unde ştiu ? La noi - nu ţi-am
spus 7 - totul se află... O, o, o ! Li­
nişteşte-te 1... Linişteşte-te ! i\m aflat
absolut din intimplare. De la şofer.
Avea o zăpăceală la garaj şi era inne­
bunit că pierzi escala, că nu te poate
-duce miine dimineaţă la şase - la şase,
nu ? - la aeroport... Bineinţeles 1 Bine-
https://biblioteca-digitala.ro
înţeles ! Nu te uita că acum plouă.
Plouă cu găleata. Dar ţine puţin. Hai,
dormi ! Trebuie neapărat să dormi u n
ceas, d a r după u n ceas t e scoli, tţl pui
trf'nciul... şi ... gata ! Ne vedem jos la
recepţie ! O, o, am atîtea, atitea să-ţi
spun !... Zdupi ! Zdupi ! (Alt ton.)
Şi-asta cit ţine ? ... Bun ! Şi după con­
ferinţă ? ... Bun ! Şi o să moară această
Mat·y... această faimoasă preşedintă
de... dacă nu te vede în după-amiaza
asta ? Eu nu te-am văzut de nouă ani,
trei luni, cinci zile şi patru ore ! Toată
noaptea n-am putut să dorm. Am luat
mic. Nimic. De-abia am aşteptat să se
facă ziuă ... Deşi, da, fusul, fusul orar...
Dacă te tii de fusul orar... Dacă te ţii
de toate impuţitele astea de obligaţii...
Da ? Da ? ... Foarte bine ! Foarte bine !
Lasă-i să nu te găsească ! Cu cit eşti
mai inaccesibil, cu atît ... La naiba cu
Mrs. Mary, president of.. . of... ! La
naiba cu toate ofertele e i fabu­
loase ! Bravo ! Bravo ! Zdupi ! La şase
fix ! In hol ! La recepţie. Dar fix !
(Din ce în ce mai tandru.) Acum,
noapte bună ! (Ca o veche parolă.)
Acum, "Cerul instelat deasupra noastră
şi legea morală ... " Cum să o uit ? Dar
acum (şoptit, şoptit) Ioana d'Arc îţi
urează : noapte bună ! Noapte buni !
(Inchide telefonul. Dacă s-ar putea,
toate obiectele ar cînta .,La vie en
rase". Nu se poate !)
(El intră îmbrăcat in trenct, cu fular,
cu braţele încărcate de punat pintecoase.
Le 1tim dtn filme. Pe frunte, legată "stil
. deget,
indian", o panglică de beteală, pe
un glob de pus in brad.)
EL (sincer surprins. Surprins şi bucttros,
deşi controlează cu mina In aer şt pi­
cătura pică - ptc-pic - in ligheanul
pus pe găleată) : Ia uită-te pe Cine
vedem noi, cu noaptea-n cap ! My
God ! Dar ce se-ntimplă aici ? Nu ne
mai trezim după-amiază ? ŞI blgudiu­
rile ? Cred că anul ăsta sărbătoream
centenarul de cind nu ne-am mai pus
părul pe blgudiuri ! Şl muzică ! ?
Declbel:ii nu ne mai stresează ? O,
psihi-mu 1 Dar ce minune se inUmplă
in cuibuşorul ăsta fermecat ? (Se
apleacă spre Ea ; fi oferă ceremonios
globul.) My lady, preasupusul tău
servitor...
21
EA (sub lampa de u l trav i olet e) Ce te-a
apucat ?
EL : Pe mine '! Pe ei i-a apucat ! De ce
nu binevoieşti să cobori cel puţin
pînă la colţ, la băcan ? De o săptămînă
i-a apucat strechea. Se pregătesc c u
sufletul la gură.
EA De ce '!
EL : Pe ce lume trăieşti ? Ne-aşteaptil
două mari evenimente : Crăciunul şi
Apocalipsul ! Toate străzile sint pline
de globuri. ( l i a runcă în păr un pumn
de conjetti.) Toate ziarele - poftim -
sint pline de misile. (In timp ce vor­
beşte, desface pachetele pe o masă cu
înălţimea şi aerul unei mese de bar.
Pregăteşte cu dexteritate micul dejun.
li a du ce şi ei o tavă cu sandvi ci u r i. )
EA : Nu ! Mulţumesc. E prea devreme ...
La ora asta nu pot să-nghit nimic.
EL La ora asta nici nu prea ai ocazia
să inghiti nimic, psihi-mu ! N oa pt e a
ci ti m , ziua dormim ... O, dar ştii că
n-arată deloc rău canapeaua asta !
(Aferat şi, în fond, n einteresat.) Ce
stil, ce stil zicea că este ?
EA : O cafea - dacă vrei ! Si nt buimacă !
(El îi aduce cafeaua, într-un fel de
termos. Ea toarnă cafea în vreo 4-5 ceşti
mari. Probabil, ca s-o răcească.)
EL Tu eşti întotdeauna buimacă. Seara
eşti buimacă de euforizante. Dimineaţa
eşti buimacă de tranchilizante. Dat·
azi, azi, te rog să-ţi ieşi din buimă­
ceală. Sper că n-ai uitat ?
EA : Ce ?
EL : Ţi-am explicat şi ieri şi the day
before yesterday.
EA : A, da ! Ai dreptate ! Azi trebuie să
ne mutăm cu un etaj mai sus... Mai
sus sau mai jos ?
EL : Mai sus ! Ţi-am spus asta de o mie
de ori... De două luni te rog să Incepi
să stringi, Să impachetezi. Să bagi
toate boarfele astea In saci. Ţi-am
cumpărat saci. Dar nu despre asta e
vorba ! Ce Dumnezeu ! Ai uitat ? Cum
se poate să uiţi şi asta ? Şi asta ?
EA (r4sfoind absent ziarele) : O, da ... Cum
ml-a ieşit din minte ? ... Parcă mi s-a
aşezat o pînză pe creier.
EL (mestecînd repede) : Eu nu-mi pot
permite să-mi aşez pînze pe creier. Eu
trebuie să stochez totul aici. (lşi cio­
căneşte capul cu degetele. E un tic.
O să mai apară. Intre ttmp şi-a pus
o ţinută de casă, un trening, iar acum
incepe să stringă farfuTioare, ceşti. Dar
nu şi cele 4-5 ceşti de cafea din faţa
ei. Incepe să-şi calce pantalonii. Ea,
urmărind programul la televizor, repetă
exerciţiile de aerobic. Face gimnastică
fumind.) Sper că ne-am inţeles 1 Im­
brăcată la marele Zeiss, machiată la
22
https://biblioteca-digitala.ro
marele şpil, la ora şase - la şase
fix - majordomul desch i d e porti cr<J,
,
doamna coboară din limuzină, dreapt[l.
absentă ... - mă ro g dacă crezi tu c�-�
,
rol u l de absentă ţi se potriveşte cel
mai b i n e eu n-am n i mic contr<�
, fii
absenl[l ! D a r la ora şase, la şa�e f i x
trebuie s [1 n e prezentăm la aiureala
aia. La .,Compu t crul vieţi i " .
EA N u pot !
EL Cum nu poţi ?
EA Nu pot !
EL Ai promis !
EA Am promis, dar acum nu mai pot. ..
EL Ce, sintem copii ? Omul negru a
venit... Omul negru n-a venit...
EA Pur şi simplu n u pot. Nu p o l st1
mai vi n.
EL Ascultă, eu te r o g deocamdată, te
,
rog frumos. Nu mai intinde coarda !
A i întins-o mult. Prea mult. Unu şi
cu u n u fac d oi !
EA N u Intotdeauna !
EL : Da ! Ştiu ! La tine, unu şi c u u n u
fac j o i . Gheena ! Iadul con ju ga! ! Lo­
cuiesc in cazanul cu smoală noaptea
şi sărbătorile legale ! Noroc că n oa p ­
tea-i scurtă şi că sărbătorile legale
sînt î ncă l c a te Asta nu te-a împiedicat
.
să mă jupoi de 7777 rinduri de piei.
EA As cu lt ă . . .
EL Ştiu ! Ştiu, pe d inafa r ă. Ţi-am s t r i ­
vit in ima , ari pa, pieptul.. . Ştiu ! Eu
am omorit-o pe Ioana d'Arc ! Dar
a c u m n-am timp de j iu-jitsu. Nu pot
să trec la operaţia ta preferată : hara­
kiri. Trebuie să mă duc la serviciu !
M-aşteaptă ! M-aşteaptă Mogulul. E
furios ! Pentru prima oară in cinci ani,
işi pennite să fie fără smile. Cole r i c !
Trebuie să ne prezentăm ! Treb uie !
La ora indicată. Fix ! Fix şi împreună !
La şase fix ! Fix, in număr de d o i !
Fix, fără comentarii ! Mai ales fură
comentarii ! Fără aforisme ! Fără �re­
plici celebre". Clar ? (Incepe să facă
gimnastică - sus-jos ! - cu două
greutăţi de minei.)
EA : Nu vin !
EL : Nu vii, ca să-m.i scoţi mie sufletul ?
Ca să mă innebuneşti ? Ca să fac şi
eu stop cardiac, ca Zeno ? Oho 1 Nu !
Eu n-am să-ţi fac plAcerea asta. Eu
m-am născut in Rahova, pe strada J,
şi Aia de pe strada J nu fac nici in­
farct, nici stop cardiac. E clar ?
EA : Vorbeşti ca un şef de gang, Caidul
o ameninţă pe blondina bandei, cînd
pe femelă o apucă strechea.
EL : Dacă iti spuneam "nu veni " - pre­
cis, e calculat electronic aici (gestul
la cap) - precis spuneai : "merg" !
EA (răsfoind mereu ziarele) : Nu, nu
merg 1
EL : Ca sA-mi faci mie rău ?
EA : Da, ca să-ţi fac ţie rău 1 Ca s!i te
retrogradeze ! Ca să-ţl la carnetul. Ca
 � ;, le dea pe mina controlului finan­
ciat·. Ca să nu mai ceri maşina la
{;araj şi sil mergi - c-o să mergi ! -
agăţat de 83 barat. Ca să nu mai
pleci, miine, in Baleare. O-asta !
D-asta ! (Tipii.) E bine ? E bine ? E
bine ?
EL ( ca sti amortizeze gillăgia, cu un gest
reflex, deschide brusc televizorul)
Mal incet ! Aud vecinii ! Nu e bine
n i ci pentru noi, nici penlru tine. (li
a duce un pahar cu apil) : Te rog să te
Jin·işteştl . .. Nu-mi place să rog, dar
m�um, uite, dacă vrei, te rog... Te ro�
�f1 vii şi să te porţi omeneşte. Adică
normal. N-am timp să te prelucrez !
N-am timp de discuţii. (lşi usucd pdrul
cu foenul.) Ştiu, acum tu ai poftă să
dezgropăm morţii, să-mi scot maţele
pe masă, să urlu : ,.Eu sînt vinovat !
Eu sînt vinovat ! " Dar eu nu sint pe
,:cenă. Eu nu sint Idolul. Eu te rog
să mă înţelegi ! Am o şedinţă pre­
santă. Opresantă. Dracu' ştie cum
o să se termine. S-ar putea sit
mă facă zob. Poate-o să ies pe targă,
ca Zeno. Nu-mi mal pasă ! Dar tre­
buie să fiu acolo ! N-am timp să mă
joc de-a Karamazovil ca Idolul ăla al
t ău . Am auzit, dealtf�l, c-o să ne facă
plăcerea să treacă şi pe-alei, dacă n u
cumva a ş i trecut. A trecut ? (Ea tace.)
Mă rog... Eu n-am timp să tin trena
celebritAtilor mondiale. N-am timp
să-mt scobesc timpla cu degetul.
EA Nu trebuie să fii aşa mindru că ...
EL (în baie, toaleta matinalil) : Ia mai
scuteşte-mă de rolul de tragediană
la domlclllu. Lasă-mă cu psi... cu
psihanaliza ! M-am săturat să dai
vina pe mine ! Nic i eu nu sint vino­
vat ! Nici tu n u eşti vinovată ! Sin­
tem - am devenit - două specii di­
ferite. La inceput eram aceea�t�i specie . . .
pe urmă am devenit... Nu vreau să te
j ignesc ! Zi-! cum vrei. Un bou şi di­
vina Sarah ! Un nasture şi-o stea ! Eu
sint nasturele, tu eşti steaua. Eu nu
pot să strălucesc printre aştri, tu nu
poţi să fii cusută Ia tunică. Eu sint...
EA : Nu eşti ! Ai devenit un... un... un . ..
EL : Fie ! Bine ! De acord ! Nu sint u n
luceafăr 1 Dar ţi-am spus e u c A in
mine zace cavalerul Mesei Rotunde ?
Le chevalter du lac ?
EA : ... Ştiu eu ce zace in tine ! . . .
E L : De c e n u spui : un profesionist ! U n
profesion1st, pstht-mu, care ştie să-şi
facă treaba, şi o face - hal să-ţi torn
si fraza asta - "la nivel mondial".
El, idolul . la n ivel mondial. Eu - teh­
nocratul - ce să vezi ? - tot la nivel
mondial ! Numai că fiecare cu mon­
durile lui. Ce te irită. chera - mu ? Ct1
nu fac comerţ cu cobiliţa ? C-am în­
văţat clbernetic!l, bursier la ... că m-am
născut pe strada J ? N-am avut
https://biblioteca-digitala.ro
Frăulein, dar vorbesc cinci limbi in
aceeaşi şedinţă ! Te supără că in trei
luni de tratative - "acolo, departe" -
nu m-au prins, ca pe Zeno, cu transla­
toarea în dezabieu de nailon ? Te su­
pără că in deplasările alea lungi, in
loc să mă duc pe furiş la filme porno,
şedeam şi învăţam j aponeza Intr-o
cameră de hotel împuţită ?
EA : Da' de cind ai devenit tu atit de
abstinent ? Atit de cast ?
EL ( bătînd la maşină ; cu ochii pe un
mtntcalculator ; aranjînd hirtiile în
servteta-dtplomat, bineînţeles) : Nu
schimba vorba !
EA De ce să nu schimb vorba ? Ca să
mă fac că nu fnţeleg de ce, brusc
- brusc ! - afacerea cu nefericitul
ăla de Zeno ţi-a dat revelaţia, certi­
tudinea, spaima că - gata ! - nici
asta nu se mai poate ? Nici asta nu
se mai trece cu vederea ! Totul se află,
şi dacă nu se află totul, poţi să a i
ghinion - c a Zeno - şi-atunci, ce
faci ? Bineinţeles, infarct ! Tu eşti fidel
pentru că eşti... al devenit prudent !
Şi află - odată şi odată trebuia să
�i -o spun fidelitatea ta de azi mă
j i gneşte mult mai mult decit infideli­
tatea ta de i eri. Ştii de ce ai deven it
fidel ? De frică ! Frica, pstht-mu !
EL : Şi ce te supără pe tine că-n loc sl-mi
fugă ochii după secretare de boşi...
Asta le şi înnebuneşte pe fiţele alea,
care, oricum, au şi ele misia lor... Ce
te supără, că sint profesionist-brici ?
(Gestul la cap.) Cibernetic 1 First class !
Un egal... cel puţin - cel puţin 1 un
egal a l lor. Tu cre:zâ că ăştia •I-au
făcut Imperii fiindcă fac orgii şi croa­
ziere ? P-ăştia nu-i duel cu bancuri !
Aştia au vampirlsmul jovial. Aştia şi
cind fac un discurs electoral pun glu­
mele cum ai lnflge minele pe front:
Mulţimea să facă : "ha, ha, ha. " Şi
tu : "hap ! hap ! " ... La el, şi ăia tineri
sint vulpi bătrîne. Imediat te miros !
EA Ei te miros, iar nevestele...
EL : Mai slăbeşte-mă cu nevestele 1 Ce să
le fac ? Cind lady descoperă o ! o !,
ce surprise 1, va să zică nu iau masa
cu un căpcăun care clefăie, care for­
năie, care o muşcă de nas ... o ! atunci
cum îţi mai infige lady boticul pan­
tofului ei in boticul pantofului tău,
cum te ma i prospecteazA pe gambă,
pe sub masă, Ia "diner aux chan­
delles" ! Oo, ce bucuroasă sint, ce
glad, ce happ"JI c-o să petreci week­
end-ul cu noi, pe yacht, la ranch, la
o partidă de cricket ! Şi te duci, fiindcă
asta ţi-e misia. Crucea ! Aştla nu-şi
fac planul cu ştampila-n brîu...
EA : O, cît spirit de sacrificiu ! De la
turcă direct la cricket ! Mai ales că
J
după crfcket... apare... lady...
23
EL : Şi ce vrei să-i spun : "My lady, s i n ­
te�i o cotoroanţă ! ? " Nu e cotoroan\[1 !
Călăreşte ca o amazoană, înoată ca un
şalău. N-are probleme ! Are numai
spray-uri. Se repede să te săru te, dar
inainte te roagă să deschizi gura ca
să te dezinfecteze ! Astea n-au com­
plexe ca voi ! Ele vor. . .
EA (între timp începe s ă strîngă din
dulapuri hainele şi să le pună în saci
de plastic) : Ce legătură avem noi cu
aiurelile astea '! Noi avem ...
EL : Da ! Ştiu. ...Lasă costumele mele ! ...
N o i avem poveştile n oas t re ! Alea pe
care- t i place ţie să le dezgropi. Dez­
groapă-le, dacă n-ai ce face. De ce oare
vrei tu să le deshumăm mereu ? Mereu
să cotrobăim in oseminte ? De ce n u
te opreşti t u la rolul Ofeli ei '! D e ce
v re i să-1 joci şi pe gropar ?
EA Te-nşeli ! I ntotdeauna am avut
oroare de Yorick ! Intotdeauna m - a
innebunit tigva aia, c u toate c ă ştiam
că e de g h ip s. (Intre timp au strins
paturile. Le-au transformat în fotolii.
Burduhănoase. Din plastic.)
EL : Ştii ce ? Hai să lăsăm discuţiile astea
care duc - unde ? n i că i eri ! Te rog,
să faci un ultim efort de adaptare. I n
fond, l a ce îţi cer e u s ă te adaptezi ?
La un soţ fidel, i deal şi personal. Tot
ce face, face bine ! Excelent ! Fără ri­
val ! Pentru că ştii - ştii foarte
bine - că n-am, deocamdată n-am ri­
val ! N-am rival, dar sint obişnuit cu
buşeala. Izbesc în mine ca într-un
punchtng-ball. Izbesc, dar săptămîna
urm!itoare mă iau de braţ şi mă aşază
pe canapea - nu pe scaunul din faţa
biroului - nota bene ! - şi-mi zic :
,.Ascultă, mă, e o chestie dată dracu' !
aici trebuie un băiat dăştept... u nu l
care măntncă foc... " Mănîncă foc ?
Bine ! Mă fac că am uitat tot şi mă
azvirl cu capul inainte. Nu tu m-ai
indemnat să mîncăm foc ? Mi-ai spus
"Hai la lupta cea mare" ? Ca în po­
vestea de azi. Ca la nenorocitul ăla
cu computerul lui. Ce titlu de circ !
,.Computerul vieţii" ! Te rog să crezi
că nici nu e vorba de cine ştie ce
afacere. Dar e la mijloc o ambiţie. Un
pariu. De cinci ani, parşivul de tai­
că-său, Capone II, imi pune beţe-n
roate, dar azi... Azi, la şase fix...
(Şi ea şi el strig hainele de prin dula­
puri şt le îndeasă mereu in alţi saci de
plastic.)
EA : Nu pot ! Chiar dacă aş vrea... Altă
dată te-am ajutat. Am putut, am
putut...
EL : Ai prea putut ! Tu m-ai impins aici !
Tu m-ai innebunit !
EA Te doream bărbat.
EL : la te rog să nu te joci cu vorbele !
Eram bărbat ! In privinţa asta, mc1
chiar tu, veşnic nemulţumită, n u poţi
24
https://biblioteca-digitala.ro
să aduci n i ci cea mai i nofensivă obi­
ec tie. Eram b[trbat ! Te iu bea m ! N u
d i n poezii, n u d i n piese, cum Elcea
Idolul tău. Eu te iubeam ! Şi tu te­
credeai F em e i a- co mi s a r şi fredonai
şa n s o net e. Iţi intrase i n cap să dai şi
u n recital. Ca tipul ăla... cîntăreţul
ăla . . . cum ii spune '? Ţ i i m i n te C{l a m
f os t şi noi l a gală şi t u , cu pan tofii t ă i
p l i ni de n o ro i "ia ui te l a mine c e
fac ! " . . . şi hat·şt, harşt pe b l ana doam­
nei de la Corpul Diplomatic. Era pri­
m ul v ; zun pe care i l vedeai i n v i a \ <�
ta ! "Hai la lupta cea mare" ! '!
EA (cu ochii în tavan) : A i văzut ? lat·
s-a s pa rt nenorocita aia de ţeavă ! I a r
s - a spart... 1\. treb u i t să upreasc<l şi
caloriferul. Mi-e frig ! M i -e frig !
EL Sch i mbi vorba ca s[t nu ajung In . . .
EA Ştiu ! Şti u ce vrei să spui .. .
EL Ştii ! Dar te faci c-ai uitat ! Poate
chiar ai uitat j ucai în Tragedia op­
timistă şi mă prelucrai... Mă făceai
oblomovist. "Oblomovistule" ! P e vre­
mea aia nu ci ti se m ca1·tea. N - ave a m
timp de beletristică. Tu ziceai "Cerul
înstelat deasupra noastră şi legea mo­
rală in noi". E corect ? Asta era ticul
tău verbal. Il învăţaseşi de la ...
EA Te rm i n ă . . . lasă-mă.
EL : Bine, să lăsăm ! Niciodată, dar ab­
sol ut niciodată, nu m-ai observat cum
te urmăream cind te su ia i în tram­
vaiul 3. Niciodată nu m-ai auzit cum
ţipam în gînd " Ciao, ciao, c iao,
bella ! "
E A : Este inutilă t'etrospectiva asta ! O
faci ca să mă inmoi. O faci ca să mă
convingi. Dar nu merg, (Tare.) Nu pot
să merg !
EL (din nou deschide televizorul) : Sst !
Pereţii ăştia - şi la ăştia - sint de
carton. Iar vrei să-ţi bată-n perete,
să-ţi spună că te reclamă ... ?
EA Nu pot. Nu pot...
EL : Dar inţelege că nu eşti de capu l
tău ! Avem obligaţiile coexistenţel.
Avem o fişă comună. Asta te-a infu­
riat intotdeauna ! Dosarul meu de cris­
tal. Starea civilă ? Căsătorit ! Rude în
străinătate ? N-are ! Rude cu pr o­
bleme ? N-are 1 Evenimente petrecute
de la data intocmirli fişei ? Nu e ca­
zul ! Alte probleme 7 Nu e cazul 1 Nu
e cazul ! ... Intelegi că nu mai e de mult
cazul să te porţi ca o vestală dintr-o
tragedie jucată de studenţi ? Am avut
- n u neg - am avut pentru tine un
amor sacru. Amorul meu a devenit
laic. Spune-mi tu cine-i de vină ? !
Aşa se intimplA in 99,999 la sută d i n
cazuri. T u nu-ţi dai seama c ă ş i ce­
lulele noastre s-au schimbat de trei
ori ,.de-atunci" ? Nici un singur mili­
metru cub din ficat, din inimă, nu mai
e acelaşi. Ca "atunci". Te rog, vino !
Vino la... la premiera asta mondială !
 Vino la "Computerul vieţi i " !... OK ?
EA : Dar trebuie să string !... Trebuie să
string toate. . . toate boarfele astea ...
S-au adunat !... trebuie să golesc du­
lapurile... sertarele ... Trebuie să ne mu­
tlim ! Nu tu ai zis că a7.J trebuie să
ne mutăm... La etajul de sus sau la
cel de jos ? (Intre timp, sacti de plastic
umplu treptat scena.)
EL Eu nu de mutatul ăsta îţi vorbesc
acum. Lasă prostiile !
EA : Bu nu ! Ce-mi spui tu e o prostie !
Jn cazul cel mai rău, e o farsă, şi
fat·sa asta ar putea să coste. Mult !
Foarte mult ! Farsa asta - ascultă-mă
pe mine - poate declanşa o cata­
strofă !
EL Să fim serioşi ! N-o să fie nici o
catastrofă. O să dureze o oră. Cel mult
d ouă. Cite ore n-ai risipit tu, in şuete
stupide...
EA : " Computerul vieţii " nu-i o şuetă
s t upidă ! Alei ...
EL : Oho ! ho ! ho ! va să zică, asta
T i-e frică de computer.
EA Mă tem pentru că ...
.EL :Draga mea, există, probat ştiinţific,
si un destin şi un hazard. Un hazard
din care se poate muri stupid . . .
T u a i fost cazul ăsta ! T u ai murit.
Stupid ! Nu, n u in mine ! In mine
- n-avea grijA - am să te păstrez
veşnic. Ca o urnă. Vei rămîne femeia
vieţii mele ! Uma vieţii mele ! Dar
buzele tale sint cenuşă. Cuvintele tale
·sint cenuşă ! Lodenul tău verde, coa­
ma ta, cu care înnebuneai tramvaiul
3, totul e cenuşă ! O cenuşă care curge
necontenit. Mi se aşază în farfurie, pe
ciorbă. O văd pe revere. O simt pe
limbă. Asta-! tot ce mai poţi face. Să
presari cenuşă ! Să strici gustul ! Gus­
tul de mincare, gustul de viaţă !
Eşti cenuşă... cenuşă... cenuşă (Alt
ton.) lată, poftim ! Ti-ai atins scopul !
M-am ferit, cit am putut să fug, de
plăcerea ta canlbalidi. Să ne hăituim !
Să ne sfîşiem flcaţii ! Ni i-am sfîşiat !
Doamna a fost servită ! Din păcate,
samuralul nu-şi poate scoate şi maţele.
Şedinţa de harakiri se amînă in ve­
derea unei alte şedinţe. O şedinţA de
tragere pe roată. Pînă la cinci, iubito !
Doar pînă la cinci, cînd o să mă in­
torc ciulama, chisăliţă, carne vie. Dar
eu, in loc să chiţăi, să scheaun, să-mi
ling rănile, am să mă mai rad fncă o
dată, am să-mi dau cu after-shave, şi,
uempantl, eleganţi, voioşi - "how do
you do ? how do you do ? " - la şase­
sase fix ! - o să fim la surprise-party !
La "Computerul vieţi i " !
EA (probabil o indispoziţie. Fuge în baie.
După zgomot s-ar putea să vomite. Se
spalif pe gură. Pe faţă. Se întoarce
ud4.)
https://biblioteca-digitala.ro
EL : Ce ai, puiule ? Ti-e rău ?
EA : Nenorocita asta de surprise-party
o să ne coste scump !
EL : Ti-e teamă de ce-o sâ-ţi prorocească
.,Computerul vieţii ?" Hal, fii fată
cuminte ! După-masă - doar azi după­
masă - renunţă la sedative, la tran­
chilizante, la soporiflce, la toate por­
căriile alea, şi-o să vezi. .. O sâ intri-n
mine ca o brigadă de tancuri intr-un
lan de grîu. Vezi ce frumos mA ex­
prim ? Vezi ce poetici au devenit teh­
nocratii ? Ca Idolul, ca Idolul...
EA : Dar trebuie să string. . . atitea catra­
fuse. . . atitea boarfe... Trebuie să ne
mutăm. (Cu ochii la tavan.) PicAtura
asta, picătura asta .. . (Alt ton.) Te rog ...
înţelege. . . Mi-e frig ! Mi-e frig !
EL : Tu mă rogi pe mine ? Eu te rog pe
tine ! Tu poţi să-ţi permiţi să suferi
de cuvîntul intraductibil Hdor". Eu nu
pot. Eu, dacă omit un zero, un rotocol,
o găluşcă... Ştii ce trebuie să fac ?
e. Să-mi zbor creierii, ca la ruleta aia
timpită. Ca i n jocul ăla... cum il
spune ? . . . Tu ! Tu m-ai impins ! T u mi
l-ai prezentat şi pe saltlmbancul ăla.
�Noul Einstein şi minunea secolului :
«Computerul vieţii !,. Lume, lume, soro
lume, vino să-ţi spun cind să-ţi pui
coliva la fiert ! "
EA : Nu eu ţi l-am prezentat. Tu ai venit
Ungă mine, fiindcă... M-a pisat toată
seara. Voia să mă convingă că am o
tăcere telepatică ...
EL : Ce fel de tăcere ?
EA Te-le-pa-ti-că !
EL : Şi voia să intre în telepatie cu tine ?
Voia să afle cite câmăşi am şi la ce
oră plec de-acasă ?
EA : Iar indrăzneşti... să ... să...
EL : Da ! Indrăznesc ! Fiindcă - n u
ştiai ? - eu sint u n monstru ! Tu eşti
o madonă ! Madona Sixbină, iar acum
vrei să mă faci să cred că tu iei în
serios bazaconia aia ? Ti-e teamă ! ?
Tie, ţie ţi-e teamă ? Tu, care şi cind
speli scările, te crezi cind Nora lui
Ibsen, cind Ioana d'Arc ... 24 de ore
din 2 4 de ore ne facem că ardem ne­
înfricată pe rug, şi acum... ce să vezi ?
Instantaneu, te-au apucat presimţirile.
Proroclrile ! Tu nu mai poţi ? Tu, care
acum 20 de ani, cind a început scan­
dalul... ce scandal ! Era o afacere cu
casapi, cu Lucrezia Borgia, cu tueurs
d gages. . . Ea ...
EA : O balaură ! (Cu ochii in tavan.) E
groaznică, e groaznică picătura asta !
EL : O balaură. Dar o balaură inocentă !
EA : Inocentă ? Inocentă ? Cum putea să
fie ea i nocentă ?
EL : Era inocentă fiindcă nimeni nu-i
spusese că se poate hrăni şi cu altceva.
29
 Ea ştia doar două feluri : bărbaţi �a
proţap şi femei rasol. Atit o tă1 a
capul !
EA : Un cap cit o baniţă. Avea gene ca
două bidinele ! Avea colţi ! 1 001 de
colţi ! Avea bot.
EL : Da ! Avea o gură singerie, udă, car­
nivoră. Avea botic ! Ea abia şapte<�,
nici nu se înţelegea bine ce doreşte,
şi în beregată, se prăvăleau cariere,
biografii genealogii. Dar, ea, ea habar
n-avea. Ea vroia ruj Revlon. Dar nici­
odată mi i se găsea nuanta potrivit[!.
Boticul ei bosumflat înghiţea savanţi
şi cîntăreţi de muzică uşoară, dar ea
nu-i simţea nici pe limbă, nici în eso­
fag. Ea se uita în oglindă şi scheuna
.,Asta-i prea oranj, ăsta-i prea cicla­
men ! "
EA : Ş i asta te-a vrăjit, psihi-mu ? Oran­
jul ? Ciclamenul ?
EL : Asta-i .o chestie-nchisă ! N-o mai re­
deschide ca nu e bine ! Ce vrei să-ţi
răspund '? C-am fost forţat... obligat...
somat... ? Era fiica lui ! El era cel mai
mare din minister - şi ce minister
mare !... Iar eu, cel mai mic din mi­
nister. Alt minister ! Şi ce minister
mic ! Ea era unicul lui copil, fiica lui
adorată. O diviniza. Nu mi-a zis decît :
.,Nu ţi-o dau de nevastă. Niciodată !
Dar divinizeaz-o ! "
EA : Ş i tu, c a un ostaş disciplinat, a i
răcnit : "Să trăiţi ! Am înţeles ! Ra­
portez : o s-o divinizez ! "
E L (urlă) : Minţi ! Minţi ! Minţi ! (!şi dă
seama că face zgomot. Pune din nou
casetofonul. Acum vorbeşte ;os şi în­
desat.) Minţi pentru că ţi-ai pus în
cap să mă distrugi. Să mă-ngropi cu
tine. Ca faraon ii. Moare faraonul, îi
zideşti in criptă, lîngă sarcofag, şi ne­
va ;ta. 'l'u ştii bine ce-a fost ! Şi înainte,
ş i pe urmă ! Mai ales pe urmă. Mai
ales cînd ai reapărut tu. Tu, cu lodenul
tău verde, cu coama ta. Ai fi putut
să aprinzi cu ea Foişorul de Foc. Toţi
tremurau. Prietenii se ascundeau de
mine.
EA : Ba nu ! Cei mai viteji te sunau de
la telefoane publice şi-ţi şuierau cu
voci schimbate : "Mă, bagă-ţi · minţile-n
cap, că dacă se află... Uit-o ! Uit-o, mă,
uit-o".
EL : Da. Adică să te uit pe tine... "Iubeş­
te-o mă iubeşte-o pe Balaură, cii cine
n-o ' iub�şte, moare. Şi d.acâ toată tă­
răşenia o să ai ungă la urechea lui, o
să te calce-o maşină... o să-ţi descopere
o bombă în brichetă ... o să te întrebe
cine era tipul ăla mic cu pâlărie maro
cu care te-ai întîlnit la Clichy la 15
septembrie ?" Şi tu o să-ntrebi : "Care
mic, care maro, care Clichy ? Eu am
fost la muncă voluntară !" Şi ei o să-ţi
spună "Mai scrie, mai scrie, c-aşa îşi
https://biblioteca-digitala.ro
aduce aminte omul" - şi tu o să-ţi'
se()beşti creierii, o să ţi-i faci făiMt
şi-o să scrii, şi-o să scrii, pînă o să-l i
crească o barbă lungă, albă ca a lui
Monte Cristo, numai că tu - fral"­
meu, tovarăşe 745 - n-o să mai ie�i
din fort... Ca Lucreţiu ! Ca Lucre[iu !
Ştii ce ? Hai să nu ne mai aduc0m
aminte ! Numai, să ştii eu nu uit !
Eu fişez, aici, in ordinator. Eu insil:nez.
(Gestul.)
EA : · Jnsilozezi...
Şi pe mine m-ai însi­
lozat !
EL : ... Eu n-o să uit niciodată d tu
te-ai dus la ea. Tu ai vrut ! Tu ai
îndrăznit ! "Nu te du ! " strigau lCJti.
Dar tu te-ai dus şi-ai luat toată vina
asupra ta : "Omorîţi-mă ! Tăiaţi-mă !
Ii iubesc ! " Şi urlai sincer, de acord,
sinceritatea nu ţi-o contestă nimeni.
Dar ştii ce ? Sinceritatea ta nu-mi mai
prieşte de mult. Imi faci ciroză. Imi
roade plăminii. Sinceritatea ta mi-a
băgat in burtă un şobolan. Dar de
contestat n u contest : ai fost, eşti sin­
ceră. Urlai sincer ! Ca din gură de
şarpe... Ai albit ?... Nici nu ştiu cum
ai ajuns la ea. Cineva mi-a spus că
te-a luat chiar de gît : "inimioară,
inimioară" - ăsta era alintul ei -
(o i mită sisîit) ţi-I dau ! Ia-ţi-1. N-o �;:i
i se clintea�::ă niciun firişor de perişor.
Să-şi iu şi costumaşele ... "
EA : "Numai cesuleţele alea de aur cu
pietricele să le lase ... "
EL : Nu era zgircită. Era numai îndră­
gostită.
EA : Moartă. Leşinată. Un malac ! Ii pHi­
ceau zd1·ahonii... Mare noroc, cu pen­
tatlonistul ăla !
EL : Fără el. puteai să-ţi torni bel)zină
şi să-ţi dai foc in budoarul ei vern i l .
Pentru nimic i n lume nu-mi dădea
drumul din zgardă, iar pe tine te-ar
fi şters din cartea de imobil, din ju­
deţul Ilfov, din toate oraşele reşedintă
de raion. Nici taxatoare la I.T.B. nu
te-ar mai fi primit ! Pe�atunci, aşa era
piesa ! Mare noroc al avut !
EA Termină cu norocul ăsta mare ! Ter­
mină ! Pentru că şi eu îţi cunosc pla­
ca ! Nici eu nu mai am putere s-o mai
ascult ! (Intre timp, casetofonul a tă­
cut. Se-aude ritmic, sîcîitor, doar pică­
tura. Pic-pic ! Pic-pic. Criză de nervi
.,deviatii".) Pentru Dumnezeu, nici aici.
nici aici nu găsiţi un lipici pentru
ţevi ? Nici aici, unde ...
EL : Iar o luăm de la inceput ? Picătura
asta nu-i invenţia mea ! Nu-i unealta
mea ! Nu-i amanta mea !
EA O, Dumnezeule sfinte, cît mă mai
urăşti !
EL Da, te urăsc ! . Pentru că in loc să
stăm să bem molan ceferist, liUb sal­
cîm, la taică-tău, te-am adus .. .
EA Misia ... misia...
EL : ...dar misia, chera.-mu, te-a adus
pe tine direct la Clubul miliardarilor,
d irect, dar direct pe Ecuator. Şi eu nu
mă supăram că ceri muştar la somon !
Nici că intrebai mereu - ce gafă !
dom'le, ce gafă ! : "Unde vă sint băşti­
naşii ? Unde-i populaţia autohtonă ? "
.. Care populaţie "! " - ţiţîia libidinosul
;, la obez, başbuzucul ăla milionar,
c.:re-U impletea cununi din floarea aia
- floarea aia cu miros obscen - "Care
populaţie ? " - susura slăninosul, şi-n
loc să-i dau una peste guşă - una ţie
� i una lui, dar lui nu-i puteam da ,
f 1 i ndcă mai ti·ebuia să obţin de la el
:1° 11• .,Populaţia locală ! " - insistai tu ,
parcă atunci coborîseşi de la stînă.
.. A ici nu există populaţie local ă ! " -
g u i ţ a başbuzucul tandru. A i c i cb: un­
,. ,
nă, sintem in Parad i s " , dar tu o ţi­
r; c a i ca gaia-maţul : "Dar popula�h
l 'IC"ală unde e ?" Prob.'lbi! că vobi
s:i-1 enervezi. Probabil cii viizuseşi
c{l nu acceptase decit 1 °,'0• Te bucu­
rai uite că de data asta nu i-a mers !
Dar mi-a mers ! Sper că ţi-aduci
aminte ce lovitură de teatru i-am pre­
gătit ? Seara, cind clefăia în alcool,
mai avea puţin sînge în whisky. 1% ?
2'',·., ? 3% ? Fără 15°/11 nici să nu ne mai
pierdem vremea ! Şi başbuzucul "De
ncord, bata laba ! "
EA(intre timp, cotrobăind prin cutii, şi-a
scos citeva costume de teatru ; acum
e in haina de piele din "Tragedia.
optimistă" ; înaintează spre el cu un
ret.•olver de recuzită scos dintr-o
ba ttstit mare, roşie) Boss-ule !
Onassis-ule ! Rockefeller-ule ! Rot­
schild-ule ! Bursă a alviţei ! Rege al
capselor de vinilin ! Dă un telefon !
Spune-le să închidă apa. Spune-le să
deschidă caloriferul ! Mi-e frig ! Mi-e
frig, şi picătura asta ! Picătura asta...
Şi pleacă, pleacă odată ! Pleacă !
EL : Aşa-mi trebuie ! Trebuia să te las
să te scoli la 4 dimineaţa, în garso­
niera confort 2 ! Să iei tramvaiul 3 de
l a capul liniei ! Să dai din colţ in colt
după rate, fiindcă sîntem artişti, fiindcă
sintem boemi, fiindcă obiectele ne as­
fixiază şi nu aduc fericirea. Fericirea
o aduc turneele in vagoanele-sloi. In
camerele de hotel cu WC-ul in capul
culoarului : "în fund, pe stinga" ! Feri­
cirea o aduc admiratorii care vin ca
să vadă - ce ? - Nora. "Hai s-o ve­
dem pe nora a lui Ibsen ! O, ce creaţie
n-ai · marcat tu atunci in deplasare, la
Copăceni ! Leliţele veneau de la
sapă şi cînd tu, pe scenă, îţi lăsai
ca o bezmetică, bărbatul legitim : "Tor­
vald, Torvald, pentru ca noi doi să· fim
· din nou impreunA. ar trebui să se .in-
timple o· minune" - parcA aŞa ziceai,
https://biblioteca-digitala.ro
leliţele, pe bănci, se băteau cu palma
peste gură şi la sfîrşit - ţii minte ? -
era să iasă şi păruială : "Auzi, zăluda,
să lase copilaşii şi o casă ca aia ! Păi
ce dacă era şi păpuşi ? Păi păpuşile
nu e frumoase ? "
EA(din nou tensiune ; deasupra sacilor,
Ea parc-ar fi, intr-adevăr, pe un rug. . .
de plastic) : Nu înţeleg unde vrei să
ajungi. Nu înţeleg de ce mă loveşti !
Am venit cu tine - şi tu şti i asta
foarte bine - pentru că te-am iubit.
Am abandonat - ha, ha, ha - hai să
zicem vocaţia ... gloria ... în orice caz, am
lăsat totul. Ştii bine, repetam - cit
de fe1·.i cită eram ! repetam Ioana d'Arc.
Toţi aşteptau ! Toţi ziceau c-o să fie
formidabil ! Dar eu - sper că înţelegi
ce-nseamnă pentru o actriţă Ioana
d'Arc ? Dar nu ! Cine ar fi bănuit că
orbita ta o să se schimbe ? Că, de la
o zi la alta, schimbăm continentul "!
Că înainte, doar cu două săptămîni
înainte de premieră, eu va trebui sft
zic "Bye- bye, Joan of Arc ! Au revoir,
Jeanne ! Eu n-am acum timp să eli­
berez Orh�ans-ul. Eu nu mai pot să
lupt cu Inchiziţia, pentru că acum
trebuie să mă grăbesc să-I fac conver­
saţie doamnei Winters ... " Eu am lăsat
totul, cînd toţi - ba nu toţi, doar fe­
tele - mă invidiau : "Mă, ce baftă pe
capul tău ! ". Fetele îmi făceau comenzi
de peruci... de... Dar ceilalţi...
EL : Ceilalţi, adică el... Idolul !
EA : Bine ! Fie ! El ! El mi-a zis "Fără
tine, niciodată, niciodată n-am să joc
Ioana d'Arc ! Fiindcă nimeni nu poate
să joace pe Ioana d'Arc, in afară de
tine. Tu ai... - da, aşa a zis - focul
sacru ! Dacă-1 stingi, comiţi un asasi­
nat ! "
EL : Oho ! Ce cuvinte folosim ! Mai ales
eli - dacă memoria nu mă înşală -,
în primele luni chiar aveai aerul unei
femei asasinate. Vai ce frumos chicotea
cadavru! tâu la Orangerie ... la Galeria
din Dresda... la Uffizi, şi ce piruete
făcea leşul tău in Trafalgar Square.
Dar - ţin-ţin-ţin - în ţara crizante­
melor !
EA Ai uitat de insule ?
EL : Da, în insulele greceşti ! Acolo a
fost cu adevărat luna noastră de miere.
Acolo ai învăţat, in sfîrşit, să mă dez­
mierzi : pstht-mu ! chera-mu ! hrisi-·
mu !... .
EA M-ai dus în toate locurile astea,
. psihi-mu, fiindcă tu te-ai dus in toate
locurile astea, chera-mu ! Ai fost obli­
gat de meserie să te duci ., Misia !
Misia ! O miste, hrisi�mu, care . nu se
face becher ! Vrei, nu vrei, trebuie să
cari după tine o cruce ! O nev� ! O
.nevastă: propqe ! (Cu ochU In plafon.)
 Ţeava asta s-a reparat pînă acum de
trei ori... De 33 de ori ! De 333 de ori !
EL : O nevastă care nu vrea să înveţe
să facă sarmale strămoşeşti ! Int e­
lege odată ! Trebuie să ne restrîn­
gem, să facem economii ! Dar o,
Doamne, cum hăpăia ea la Wiegenstein
căprioară cu dulceaţă de agrişe şi mis­
treţ cu fragi sălbatici ! Acum eşti ve­
getariană ? Eşti scirbită ? Acum te hră­
neşti doar cu ness, dar ştii că nu pot
să-mi permit să mănînc la snack ! Şti i
asta foarte bine ! - dar, seara, clien ţii
i n vită, afacerile se fac la diner
d'a.ffaires - fiindcă clientul . nababul,
te invită să trateze, să te epateze
pe fond de sturion la grătar. Cine,
cine, fos-mu, nu vrea azi să coboare
la bi\can, dar la început, acum zece
ani, cine, psihi-mtt, nu consuma decit
somon pescuit deasupra cercului po­
lar ? ! Somon cu pîine de secară brună,
cleioasă, acrişoară pumpernickel,
please ! Cui ii e azi greaţă, dar pînă
ieri cine se ghiftuia la recepţii, cu
fondu din bou de cobe - 1 00 de dolari
ki logramul ! Pe ce lume eşti ? Tu şti i
ce înseamnă pentru noi 1 00 d e. . . ? Tu
:,tii ce stress e pentru m ine nota
- nota aia nenorocită -, care v i n e
cînd n-am ce face . . . cind c musai . . . cind
trebuie să zic .,Nu se poate ! E rîndul
meu" ! 100 de dolari kil ogramul de
bou ! 100 de ... căci boul - bou, dar e
î mbătat în fiecare zi cu bere specială
şi-n fiecare zi e masat de masseur şi
bătut cu nuiele şi.. . şi... Atunci nu
ţi se intorcea stomacul pe dos ? Atunci
nu-ţi era silă ? De două luni te rog,
dar ţie, mai recent, ţi -a intrat in cap
că deteşti obiectele ? !
EA Detest obiectele ? Nu detest nici m ă­
car canapeaua asta ! Nu ni se potri­
veşte. Cînd ne aşezăm pe ea, parc-am
fi Lady Di la coadă la peşte. Dar de
ce s-o urăsc ? Pe ea o urăsc ? Eu
urăsc... frigul ăsta, picătura ! Picătura
asta . !
EL : Cunoaştem noi pe cine urăşti tu !
Tu mă urăşti pe mine ! Dar nu-i ne­
voie să-mi aduci aminte în fiecare zi,
în fiecare minut.
EA : Tu eşti u n foarte bun ordinator
dar te rog să nu te faci că nu-ţi
aduci aminte... Era exact in prima
iarnă cind am venit aici. Ploi, ploi ,
ploi i n termi nabi l e. · Tăceai de două săp­
tăinini, tăceam şi eu, dar nu mai pu­
team să suport tăcerea noastră antro­
pofagă şi te-arn rugat, te-am somat, să
stăm, in sfîrş it, de vorbă. Să ne lă­
murim. Nu, nu in casă. Nu in camera
��Sta de gazare. La aer ! Eu t�arn ru­
gat să mergem in parc. Ai ac ceptat.
Exiulperat, dar ai acceptat. · Mi-ai spus
28
https://biblioteca-digitala.ro
că nu ma i avem nimic de explicat.
"Atîta ai, atîta dai !" Dar eu, ca şi
cum n-aş fi priceput, nu şi nu.
EL Spuneai "nu şi n u " fi in dcă îţi t ri ­
misese el o scrisoare, fiindcă - ghi­
nion ! - iar nu te întnnise. Şi acum .
te aţîţa. Te ademenea. Voia neapăra L
să joc i Ioana d'Arc !
EA : Ei bine, da ! Imi scrisese. Şi eu, da,
i - a devăra t - înnebunisem. fnnebuni­
sem de fericire. De fericirea că o sii
mă ardă pe rug... Rugul ăla îl visam
noaptea ...
EL : Ba nu ! Noaptea n u m ă lăsai s:"t
dorm. Noaptea imi explicai că vi't \ :J
s-a terminat dacă nu te-ntorci în l�'l­
trul ăla ca un siloz ... in cabina a i:l ':a
o cutie de chibrituri. Noaptea îmi de­
mostrai că nu poţi să te adaptez i .
EA S-ar putea s ă n u te adaptezi
pentru că n u vrei. Nu accepţi si L�
adaptezi. Dar eu mă înverşunam să nu
mă adaptez lor. S ă n u mă apuce amo­
cul soldurilor, strechea chillpirului.
Eu mă-nverşunam să n-ajung să fac
crize de isterie, ca nevasta lui Zeno
cînd a i ntrat prima oară într-un s u per­
ma r ke t. Eu n u voiam să pun firfiric
pe firfiric ca să-mi iau, ce ? Vasul
"Cristina" ? Insula Skorpios ? Pe .. Ge­
neral Motors " ? Dar tu ţ i pai 1:.1 m i n e
că trebu i e să m ă adaptez, i a r e u e x ­
plicam, e u pledam, pleclam . . .
E L : T u voi a i, voiai neapărat, pc r u g !
EA Ba nu ! Eu voiam pur şi simplu să
te fac să înţelegi că ... ei bine, da, nu
numai tu ai misie, că şi eu ... Şi plîn­
geam. Şi tu te uitai î n j ur, jenat, ş i - m i
întindeai batista t a albă, scrobită . . .
"Termină cu scenele ! " Şi-atunci, brusc,
am înţeles că nu mai am nici un argu­
ment. Că totul e inutil. Şi într-o frac­
ţiune de secundă, nici nu ştiu cum
mi-a trecut prin cap, n u mă gîndisem
la asta niciodată, dat· intr-o fract iune
de secundă, m-am hoUirît. In pat·c nu
era nimeni ! Tu te intorseseşi cu spa­
tele, şi cîn d am pornit spre parapet -
l-aş fi sărit pînă să clipeşti, nici nu
te-ai fi dezmeticit şi eu aş fi fost de
mult luată de cascadă, aruncată în
ecluză... apa aia intră verti ginos in­
tr-un canal, trece printr-o plasă şi in­
stantaneu devii chiftea, adică ceva
care, in sfîrşit, in sfîrşit, nu mai simte,
nu mai plinge, nu se mai chinuieşte...
Dar exact... exact in momentul in care
am dat · să mă smucesc, să sar para­
petul, am cAlcat sbimb, am al1.mecat
intr-o groapA. Am căzut ca... un hoit...
Erai in costumul tAu bej, iar eu, in
groapă . Cum naiba se făcuse gaura
aia ? Atîta mizgii. ? Şi cind te-am văzut
pătat, stropit, împroşcat din creftet
pină in tălpi, pe im pecab ilul tău cos­
tum �nglezesc, pe cămaşa ta . itali e ­
neascA, pe tren ci ul care te făcea să
 semeni cu Humphrey Boga rt. . . o, o, o,
cind te-am auzit strigind, urlind ca din
gură de şarpe : "Ce faci ? Ce faci ?"
AdicA - atenţie ! - nu ,.Ce faci cu
viaţa ta ? Ce rost are să mori ? ", c i
- atenţie ! atenţie ! - "Ce fa ci cu
trenciul meu ? Cu cravata mea de l a
Gucci ? " Gucci 1 Gucci ! G ucc i ! (Ea i a
una dintre ceşti - cafea rece ! -
şi-i aruncă lichidul pe cdmaşa albă.
El, au tomat, ia cealaltă ceaşcă şi i-o
aTUncă pe faţd, pe halatul alb ! Ea ia
o a treia ceaşcă şt-i azvîrle cafea u a
pe faţă, pe cravatii. El se repedP.
la a patra ceaşcă, dar alunecă şi cade
peste ea. Cddere burlescii. Pauză
stupefiată.)
EA (repezindu-se la el cu un prosop)
Iartă-mă ! Te rog să mă ierţi. .. N-am
vrut... Nu m i -am dat seama.
EL (şi el incepe s-o şteargă cu batista) :
Şi eu, . . . şi eu te rog ... nici nervii mei
nu mai funcţionează ca altădată.
EA De ce ... ? de ce ... ?
(El o stringe la piept ; cu duhul blin­
dcţ ii.)
EL : Iubita mea, fii rezonabilă ! O dată,
o singură dată in viaţă fii rezonabilă !
(Pt cătu ra pic-pic !)
EA De ce picătura asta . . .
E L (se repede l a telefon. Formează î n
gra bd u n număr. Tipă în pîlnie) :
Drăguşine, ce faci, domnule, acolo ?
Joci ţintar ? Nu ţi-am spus cind am
coborit l a ora 7 să-nchizi apa la 1 2 ?
(Inchide brusc, revine impăciu ito!'.
Incepe să se îmbrace "de oraş ".) Dacă
nu vrei, dacă nu poţi să fii rezonabi l ii ,
fii... bună ! A m nevoie d e înţelegerea
ta. Şi de bunăvoinţa lui ! Computerul
lui mă lasă re.ce. !ţi calculează data
morţii ? Ha ! Ha ! Mai curind m f•
duc in Rahova la o chivuţă să-mi
ghicească in palmă, in bobi, in ghioc ...
Dar, ce mai tura-vura ! Am nevoie de
bunăvoinţa lui ! Taică-su - salUm­
bancul ăsta cu computerul vieţii -
îşi adoră progenitura, şi ăstuia nu i se
spune degeaba Capone II. Asta n-are
un trust. Asta are un imperiu. Două
imperii. Unul la suprafaţă, ti ştii. Altul
în subteran. Il simt pe pielea mea.
Trebuie să mergem !
EA : BagA de seamă ! Farsa asta o s-o
plătim cu... c u. ..
EL (schimbindu-şt cii maşa) : Nimeni nu
te obligă să crezt in ea ! Pune-ţi ro­
chia asta frumoasA , machiazil.-te cu
noua ta tristeţe cosm ică . . . Ia ajută-mă
şi pe ' mine 1 (Ea incepe sll-l ajute să
se imbrace.) La cinci, pe scut, sub
scut; sint [napol. La şue, o să fim la
el. ,"Cine·! primul, clne-t prirnul care
are eurajUl Sll. llitre in ·contact · cu
«Computerul vieţii .. ?" Pttn ! Fatan a-
https://biblioteca-digitala.ro
che o să apară, fi reşte, mai tirziu. O
să- ţi sărute ceremonios podul palmei.
l n mod ostentativ, numai ţie ! Tu, cu
obrazul ăsta împietrit. Ce Greta Garbo !
la adu-mi şi mie o batistă ... Tu - cred
că fnţelegi - tu, care nu zimbeşti n i c i ­
odată, in timp ce ele, contesa, baro­
neasa, lady, regina strip-tease- ului,
se prăpădesc tot timpul de ris - ha­
ha-ha, ho-ho-ho şi nechează ca nişte
iepşoare care vor, vor imediat, dar
imediat, la montă. Tu, faci parte din
extravaganţa lui . · Ia adu-mi şi mie
pantofii ! Nici nu cred că-i placi... Nici
nu ştiu dacă ăstuia îi plac femeile. Dar
tu eşti bună, pentru că tu - cu
tine ! - le dă peste bot. La toţi ! In­
clusiv lu' tat-su . . . O să apară, cu vocea
lui cavernoasă, de misionar cu neo­
plasm la esofag, şi-o să anunţe :
" Ladies and gentlemen ! Experienţa
incepe ! " Cu alte cuvinte începe cir­
cul ! Copoiul bătrîn, Capone II, s-a
prins. Fiu-său îţi vorbeşte de telepatia
tăcerii, tu pui geamlîcul pe ta-so...
- mă, tu înţelegi ? Principalul e să
ajung să-i vorbesc. Asta-i tot ! Absolut
tot ! Ce-O pasă ţie de "Computerul
vieţi i " ?
EA Nu-mi pasă pentru mine ! I mi pasă
pentru tine !
EL : Pentru m i n eee ! Ceva nou. Pentru
nepretuita mea carieră ?
EA : Nu pentru cariera ta ! Imi pasă pen­
tru tine !
EL : Dar de ce, mă rog, nu-ţi pasă pentru
tine ? In definitiv, tu eşti i n vizor !
Pe tine te vrea !
EA : Nu mă vrea pe mine !
EL : Cum "nu" ?
EA : Simplu ! Pentru că asupra mea efec­
tele sint - vor fi - nule. Eu sint deja
devitalizată. Eu m-am anihilat singură.
El doreşte o experienţă pe unul care
să reprezinte forta. El vrea un om viu .
Hămesit. Competitiv.
EL Adică pe mine ?
EA De ce nu ?
EL (imbrăcat elegant, cu demiu, cu pălă­
rie ; ultima revizie a hir tiilor din ser­
vietă) : Adică escrocul ăsta m-a g:.is i t
p e mine - tocmai pe m i n e - s5-mi
joace renghiul ?
EA : Poate nu-i un renghi. Şi poate ci\
escrocul nu-i nici chiar aşa de •25Croc.
E d octor. E biolog. Experimentează !
EL : Cum adică ? Tu pretinzi că impos­
torul ăla ... circarul ăla poate să-m i gh i ­
'cească ziua in care. .. m ă rog, "a1eluia,
aleluia, Doamne miluieşte" ?
EA Termină cu ghicitul ! Eu nu mă pri­
cep. Dar pot să bănuiesc ci e posib i l
ca un .computer. .. Se fac: check-up-uri ,
î ţ i percheziţionează fiecare or&an. îţi
întocmesc cazi er pentru fl�care celulă... .
teoretiE:, pot să cred că un ordinator .. .
 un computer - el i - a zis "Computerul credinţă ! Cine, cine m-a urcat pe
vieţii " . Gusturile lor ! Ei fără circ sint streaşină ?
morţi - dar e posibil ca un compute �· EA Eu te-am rugat să ieşi de sub fuste,
să descifreze programul unui trup, sa nu să urei pe sh·eaşină ! Acu.m zece
adune, să scadă, să înmul ţească, s� ani şi eu luceam. Azi nu mai lucesc.
împartă, să calculeze şi, in final, sa Azi sînt cenuşă !
spună : această carcasă, acest motor
de atîţia cai-putere, va dura 45, 55, 75,
35, 95 de ani. Bineînţeles, dacă nu t e
calcă trenul. Bi n eî n ţeles, dacă nu te (Sună telefonul.)
arunci de la etajul 12.
EL (cu inflexiuni de jargon de serviciu! :
EL Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Glumeşti ? Glu­
Ura ! Să trăiască şi să-nfloreasca !
me5ti ? l-auzi, domnule, ce .m - aşteapt � !
Eu credeam că la vară, m concediu, Sigur ! Şi eu înfloresc ! Infloresc, dar
nu dau rod. Ha, ha, h a ! Aa, nu ! Roade
sch imb maşina. Eu credeam că mă fac
. dau dar ce să-i faci ? - asta-i soarta
şi eu cu un Olci 1 , d-ăsta f!letahzat.
noa � tră -, nu prea sînt văzute. �a,
şi dumnealui zice " Ln d t e s and
ha ! Bine zis... bine zis... Nu ştim
gentlemen, ha i să trecem la pro � od ! ..
să luăm taurul de coadă ! (Alt ton.)
Ho-Ho ! Ho ! Ha ! Ha ! Ha ! E1, nu
Da' ele ce să mă duc în concediu '?
zici, psihi-mu, că m i -a s ă l t a t inem'l
Nu ' Rămînem pe baricade ! Care
din pept ?
Bal �are ? (Tăcere. ) Da ? Da ? Da ?
EA N u merg ! Ei şi ce ? M-am născut în Bal.e � re. ?
EL Ai să mergi ! Am să te forţez să Mă cheamă copiii să le dau ţ1ţu m
mergi ! Baleare ? Mor Balearele şi eu nu-s
EA : A ! De-acum s-au schimbat meto­ acolo să le ţin l u minarea ? Bine !
dele ! De-acum folosim "am sf1 te for­ Foarte bine ! Perfect ! Păi, dacă mft
ţez ! " supăr nu-mi taie popa limba ? Ci � d
EL Ascu l tă ! Eu ... mă găsiţi ? Mă găsiţi la orice oră dm
zi şi din noapte ! Sfeşni c la datorie !
EA : Eu ! Eu ! Eu ! Cine eşti tu ? Tu !
Care priză ? Noi, ăştia din Rahova,
Tu ! O rotiţă, o şaibă din Marele Me­
nu scoatem telefonul din p riză. Cine
canism ! O şaibă zeloasă. Zeloasă şi
scoate din priză - pierde o repriză 1
spăimoasă ! Inspăimîntată să nu alu­
Ha, ha, ha ! La mai mare ! La mai
n ece de pe mucl'la lucioasă, foarte lu­
mare şi s-auzim de calificativul magna
cioasă, prea lucioasă, prea alunecoas �
cum laudae. Lasă domnule-n pace Ba­
a cuţitului... Poate că da ! Poate că 01
learele alea, că n-a murit nimeni că
fi, intr-adevăr, formidabil. (Cu ochii în
n-a plecat în Baleare, dar eu ştiu unul
tavan.) Uite că ai reuşit să-nchizi apa ! care s-a dus acolo in Boein g şi s-a
Poate ! Poate ! Dar. .. de-aici, dinăuntru,
întors intr-o cutie de pantofi ! (Alt ton.)
ce se vede ? Un motociclist pe zidul
Da ? Da ? Auzisem ceva, dar nu reţi­
morţii ! Ca să vîjîi pe zidul mo rţi i nusem. Venim, venim să-I vedem şi
- nu-i adevărat ! - nu-ţi trebuie in
noi ! Dar venim mai tirziu, după ce
primul rînd curaj. Mai înainte de orice,
ne întoarcem de la acţiune. De la
i ti trebuie prudenţă .. . Iar tu ... Eu te-am
.,Computerul vieţi i " ! O să-ntirziem
înnebunit pe tine ? Pe tine te-a inne­
puţin, dar venim. Da ! Da ! Ea o să
bunit muchia alunecoasă ! Să n u cazi
fie foarte bucuroasă, a fost maestrul
de pe muchie ! De-acum nouă ani de
ei. A fost idolul ei ! Da. O să fie
cînd am cumpărat maşina, de cînd
extrem de bucuroasă să-1 revadă. Să
te-am văzut cu cîtă tandreţe p i păiai
trăiţi ! Să trăiţi ! (Inchide telefonul.)
bara aia lucioasă - m-ai iubit, recu­
nosc m-ai iubit cu încrîncenare, dar
nici �dată cu tandreţe ! Cu bara aia
lucioasă erai, pentru prima dată te EL (sec) Nu mai plec in Baleate !
vedeam, tandru. Tandru ! Ei bine, de EA : Nu se mai pleacă ?
atunci, pentru că te-am văzut că poţi
să fii şi tandru - cu cine ! cu cine ? -
EL Se pleacă, dar nu mai plec eu !
cu o bară lucioasă, de atunci, află, de EA Dar tu te pregătiseşi... de un an
zeci şi zeci de ori am po cnit-o. Ţi-am
pregătiseşi...

spus "Nu ştiu cine-a pocnit-o ! Aici

EL (la începutul scenei sec, apoi· din ce
în ce mai furios ; la sfîrşit rdnit de­
toţi ii pocnesc pe toţi ". Ei află, află
·
adevărat) : Ei şi ?· Tocmai d-aia !
acum : eu am pocnit-o ! O, lama asta Pleacă ştii tu cine 1 Ala care 1-&-ngro­
lucioasă ! O, luciul ăsta care te hip­ pat pe Zeno ! Am uitat şi cum ii zice
notizează ! Luciul ăsta care te face să in buletin . Toată lumea ii zice Pi! dos :
Onez ! Onez ! Auzi, auzi cine e . rivalul
mergi pe streaşină ca un somnambul !
m�u ? Onez ! Onez ! Tocmai Onez !
t
EL : Nu-n elegi nimic ! Şi eşti şi de rea- Onez, care...

30

https://biblioteca-digitala.ro
EA Ai fost acolo de şapte ori !
: trei ? Doar alea sint campionate ? Alea
in care se cîştigă, ce ? Goluri ? (Iste­
EL De şapte ori ! (Toată turta se varsă
:
acum asupra et.) Puteam sâ mA fi dus rizat.) Eu n-am voie să ciştig goluri !
N-am voie ! Eu trebuie permanent,
de 7'1 de ori, şi tot nu puneam piciorul
permanent, permanent sA cîştig pli­
pe nisip ! Eu mA duc in Baleare să fac
nuri ! Mereu alte plinuri ! C a să
bAi de soare ? Eu de un an de zile, ca
urle tribunele Gol ! Gol ! Gol ! La
sâ rezolv ecuaţia asta ... Tu ce-ţi ima­
ginezi ? ... Câ stau noaptea pînă la două, mine, stadionul e pustLu. Peluzele tac !
singur, in birou... De ce ? De ce ? Ca Aşteaptă şi tac. Nici tu nu poţi să-mi
spui o vorbă ! Şi tu taci ! Taci ! Uită-te
să joc table singur ? Intelegi ? Trei
scenarii am inventat. la tine cum taci ! (Ea tace, într-adevăr.
Totul e tăcere. Doar picătura : pic­
EA : Calmează-te ! Important e să se
pic ! Pic-pic !)
facă !
EA ... Şi, cu şedinţa ? Ce se-ntîmplă cu
EL (din ce în ce mai lovit) : Cum să se
şedinţa ?
faeă ? Treburile astea tu crezi că
se fac ? Se fac singure ? Cine o EL (s-a trîntit pe canapea ; in papuci, cu
să le facă ? Aprozaristul ăla ? ! pălăria pe faţă) : Şedinţa s-a amînat !
Foarte bine ! Ia să vedem cum Şedinţă amînată - colivă curată !
o să se descurce cu cheşcă-vu-ul lui ! Foarte bine ! M-au ras şi de data
la să vedem pe unde o să scoată că­ asta. E clar ! E foarte clar ! Dom­
maşa ? ! A, cămaşa o să şi-o scoată ! nul Onez, cu burta cit un boloboc, cu
Data trecută, in mijlocul discuţiilor, şosete verzi cu elastic, tot ce vede
al tratativelor, ca ultim argument, se duce la gură. La gura lui mare, plină
ridică de pe scaun, îşi scoate cămaşa de anafură. Şi acum, simt - simt pre­
din pantaloni şi le arată cicatricea cis - s-a apucat de săpat. (Crîncen,
"Spune-le, bă, strigă el la translator, stăpînit, dar crincen.) Sapă, băiatu' !
spune-le bă că sint operat de splină. Numai că eu nu-s Zeno ! Eu nu sînt
Că mi-au scos-o ! Tradu-le, bă 1 Tra­ un timpit care se-ncurcă cu o fufă, se­
du-le ! Ca să mă î nţeleagă omeneşte, rnbată ca porcul şi adoarme buştean
că eu altă splină nu mai am, dar mai lîngă Mata Hari, cu servieta pe nop­
am acasă trei băieţi şi acum e pe ticră, burduşită cu documente, iar cînd
drum al patrulea... Le-ai spus 1 Le-ai se scoală... şi vede ce-a ieŞit - auz1,
tradus ? Le-ai zis şi de anafură " '! i mbecilul ! - face stop cardiac f (Tă­
(Rănit şi consternat.) Onez, în locul cere. Picătura cade me1·eu. El pune la
meu ! Onez ! (Picătura începe din nou picup o placă veche, a lui Zavaidoc
să · cadc'1.) Va să zică, toate studiile să zicem. Incepe să se îmbibe de cîn­
mele. . , (Pic-pic.) Va să zi că, toate t <'c. Forn:ează un număr şi, cu un ton
campionatele cîştigate de mine ... de flăcau pe dealuri.) Drăguşine. . .
Pentru că, tu ştii bine, mie 1rn1 ...bă Drăguşine bă ! Ce mai faci t u
vine să urlu cind ii aud : campionat bă, acolo ? P e mine n u mă intereseaz ă
de fotbal, campionat de tenis ... Roland pe cine ai trimis dumneata !... Eu îţi
Garros ! Tu şti i bine că fiecare con­ spun doar atît : dacă ţeava asta nu se
tract e un campionat. I nfinit mai repară imediat - dar imediat ! - nici
greu ! ,Pentru că eu nu trag cy. bo­ Dumnezeul Ciulniţei nu-ţi mai repară
cancul ! Şi eu n-am suporteri ! La dosarul ! In vecii vecilor, amin ! In­
mine, tribunele-s goale ... Şi eu sint gol l elegi ? Intelegi ? (Trînteşte telefonul.
in fata hipopotamului. Eu sint sin­ Dă să desfacă o sticlă de Murfatlar.
{:(ur, singur, doar cu creierul care-mi Tirbuşonul - ineficace. Pînă la urmă,
fierbe ! Doar cu limba care mă us­ înfundă dopul cu degetul.)
tură, pentru că eu m-am născut pe
EA Mi-e rău !
Rahqya şi pe acolo nu-s guvernantc.
Sint doar cişmele�n curte. (Cu ochii EL : De ce ţi-e rău ?
la picătură.) Uite-aşa făceau şi alea : EA Fiindcă nu mi-c bine !
pic-pic ! Pic-pic ! Pînă-n iarnă, cind EL : Ba nu ! Ţi-e rău fiindcă mie nu
ingheţau. Cind le cr<'şteau ţurţuri !
(Formează din nou numărul de telefon. mi-e bine. De fiecare dată cînd mie
Tipă in receptor.) Ascultă, Drăguşine, nu mi-e bine, ţie ţi-e rău ! Ce te
dacă ai venit aici dom· ca să-ţi faci doare ?
vilă' la Ciulniţa şi să-ţi pui la poartă EA Nimic.
i nterfon, dă-ţi, dom'le, demisia ! Dacă
EL : Ce-ţi lipseşte ?
nu repari instalaţia asta... dacă n u
opreşti picătura asta... Zbori ! Zbori, EA : Nimic ! Nimic - dar, in ţelege
dom'le... fără elice ! Eu atit îţi spun ! nici eu nu mai pot să suport.
(Tri1i;teşte telefonul ; ţipă la ea.) Ce EL : Ce nu poţi să mai suporţi tu ? Să
fac eu nu-i campionat ? Campionatul vezi cinci filme pe zi ? Să schimbi
e doar : unu la zero ? Doar : doi l a 12 canale ronţăin d arahide ? Ce nu

31

https://biblioteca-digitala.ro
 mai suporţi '? S-a tăiat maioneza-n
tub ? S-a covăsit oceanul ?
EA : Da, s-a covăsit oceanul la care m<i
duci duminica, atunci cind nu-s lu­
crări f. f. urgente. Mă laşi singu rft
pe plajă, fugi la mal, tragi aer în
piept şi după ce te uiţi atent, foart e
atent în j ur - ia să vedem, n-o fi
pe-aici vreo n imfă, vreo si renă, vreun
trandafi r Philips ? -, începi să urii
ca Tarzan : �Mămicuţa ta de oce an !
Tu-mi sapi mormîntul ! Tu ai să-mi
topeşti ciolanele ! Mămicuţa ta ! "
EL : Mă urăşti ! Totul te scoate din minţi
cind e vorba de mine ! Chiar şi un
chiot. Fiecare cuvînt al tău - venin.
Mă culc în pat cu inamicul. Mănînc
ce-mi pt·egăteşte duşmanul meu de
moarte. Mii înăbuş cu el sub aceeaşi
plapumă. Sînt mai în siguranţă pe un
cîmp de mine decît cu tine în pat.
Nu Onez ! Tu ! Tu ! Tu eşti duşmanul
meu ! Habat· n-ai la ce mă gindesc.
Nu-ţi pasă ce mă doare. Dealtfel, nici
nu-ţi trece prin cap că m-ar durea
ceva (imitind-o cu răutate) ,.Te doare.
omule de fier, te doare şi pe tine
ceva ? " Ai putea să întrebi şi tu. Tu,
u i mita ! Tu, fragila ! Tu, lunatica ! Tu,
care nu mai poţi suporta ! Eu cum
suport ? Te intreb : eu cum suport '?
Tu, stea imaculată, te-ai intrebat vreo­
dată : eu cum suport ? Nu ! Nu te-ai
intrebat. Şi pentru că nu te-ai întrebat,
iţi spun şi eu încetează cu aerele tale
de Conştiinţă supremă. Incetează ! In­
cetează ! Uite că şi picătura asta,
a încetat. (Alt ton.) "Cerul instelat
deasupra noastră şi legea morală in
noi" ? Fraza asta ai învăţat-o de Ia
Idol, fiindcă pe vremea aia fraza asta,
autorul ăsta n-aveau voie să figureze
în nici un repertoriu. Apropo ! Apro­
po ! Zvonul s-a confirmat. Idolul du­
mitale, doamnă, a coborit printre noi
- o escală, o scurtă escală - a fost
invitat... nu ştiu unde a fost invitat
să fericească arta mondială... O să-1
vezi diseară, dacâ n u cumva o să le­
şini de emoţie. . . O sâ-1 vezi dup:l ce
ne intoarcem de la ...
EA : Nu merg ! Ai spus şi tu ! Trebuie
să incep să string. Să impachetez.
(Continuă să golească dulapurile de
hatne. de pantofi, de ustensile. De-a
valma !)
EL (intens , dens) : Te incăpăţinezi, dar
bagă de seamă, bagă bine de seamă
joci cel mai greşit rol din cariera ta
de ne-divă. Dealtfel, şi cînd erai divă
- diva din tramvaiul 3 ! - eu ţi-am
atras atenţia. Ţi-am spus : .,Alege-ţi
mai bine rolurile ! " Incă de atunci, de
cind erai ,.marea noastră speranţă",
de cînd poştaşul a venit cu doi mi ­
litieni - era săracu' un om necăj it,
32
https://biblioteca-digitala.ro
sfrij i t , gloria ta n u ajunsese pină-n
capul lui veşnic afumat.. ,
EA ... afumat, afumat, · dar vigilent ! Şi ,
in seara aia, a venit cu doi mlliţieni,
pentru că la blocul F, la cetăteana
cutare - devenisem brusc ,.cetă­
teană " - sosesc în fiecare zi cel puţin
5 kile de scrisori. .,Care scrisori de la
admiratori, cetăţeano ? ! Că admiratori
d-ăştia noi prindem in fiecare zi cu
sutele ! "
EL : .. .Iar dacă nu picam e u. . .
EA Tu, care . . .
EL : De ce mă acuz i pc mine ? De ce
nu acuzi destinul, pe care tot tu, tu
l-ai aţîţat, şi uite că micul asistent a
devenit mare tehnocrat ! Şi u i te că
m area divă locală a devenit marea
anonimă internaţională. Eu am vrut ?
Tu ai vrut ? Am plecat - aşa cum
ai vrut tu - hai la lupta cea mare.
Şi lupta cea mare ce-a făcut ? Uită-te
ce-a făcut ! (Gesticulează cu paharul
in jurul sticlei.) Asta-i mecanismul
universal ! Malaxorul universal ! Un
corp odată aruncat pe orbită se roteşte.
Nu mai poate să stea. Nici să se în­
toarcă. El poate numai să se rotească,
să se rotească. Sau - da ! Ma i e şi
posibilitatea să-ţi tragi un glonte-n
tîmplă, ca l a ruleta aia timpită. Cum
ii spune '?
EA : Eu n-am nici gloanţe, nici pistol.
Eu am numai o loggle la etajul 12 ...
EL : Ştii ce ? Incetează să mă mal ame­
ninţi ! Ştii ce ? Cazi ! Cazi odată ! Eu
refuz să cad cu tine ! Şi nu-mi mai
otrăvi viaţa ! Cazi ! Cazi ! Cazi ! (lşi
ia furios fulgartnul. Iese, trinttnd uşa
unei camere devastate.)
(E4 rămîne tăcută, pe canapea. lnallite
o pilulă. Deschide cu un gest mecanic
televizorul. Inchide televizorul. Linişte.
Linişte. Linişte. La un moment dat, pică­
tura reincepe să cadă : pic-pic ! pic-pic !
Ea o ascultă, apoi formează un număr.)
EA (glas stins, nimic isteric, dimpotrivă,
un calm suspect) : Iartâ-mA ! Te rog
din suflet să mă ierţi ! Eu ştiu ce
înseamnă călătoria asta... Da, da, fusul
orar ! ... Pentru nimic in lume nu te-aş
fi trezit din somn, dar nu mai pot,
nu mai pot ! (Plinge.) Nu mai pot !...
Titus, dragul meu, mor, mă sting,
.pier ! Da, da 1 Ştiu şi eu aUta psiho­
logie. Cine ameninţă cu sinuciderea
nu se sinucide. Niciodată. E aproape
o lege. Aproape. Aproape ! Dar orice
lege - nu-i aşa ? - are excepţiile
ei... Şi eu, acum, chiar nu mai pot.
Nu mai pot ! Surmenată ? De ce să
fiu surmenată ? Ce fac eu, să fiu su r-
 menată ? Titus, Titus... Nu ! Nu-i o
criză ! O criză trece ! Dar eu, Titus,
inţelege, eu nu mai pot trăi dacă . . .
Mi-ai scris d e atitea ori s ă accept.
Uite, acum - fie ce-o fi - accept !
Titus, tu eşti si ngurul om care poţi
să intelegi ! Nu ! Primele luni au fost
bune... Au fost frumoase. . . Tot ce ve­
deam imi făcea poftă... Toate mi rosu­
rile mă innebuneau. Fumul de hot dog,
de chebap, de floricele, de pizza na­
politana ... (Ptc-pic.) Tot timpul băgam
in mine îngheţată, crenvurşti, cara­
mele. Toate, de-a valma... Hoinăream
15 kilometri pe zi... Ştiam in ce zi se
soldează .pe strada 2... care magazine
se pregătesc de faliment... unde se fac
loteri1 pentru portoricani , unde se dau
bonuri cu reducere ... Intrasem in delir !
Mi-am luat vreo 20 de perechi de
pantofi. Dar toate din coşuri. Majo­
ri tatea erau desperecheaţi... 14 ore pe
zi umblam buimacă pe străzi . . . vi­
trine... tonomate... filme X ... filme Y . . .
Şi p e urmă ? Bang ! A căzut ghilotina.
Mama ... In fiecare săptămînă ii trimit
un pachet de doctori i . Ultimele inven­
tii ! Dar cele de reumatism il fac rău
la stomac, cele de stomac ii fac rău
la inimă, cele de inimă interzic orice
alt medicament. Şi-n fiecare săptă­
mînă, aceeaşi scrisoare : "Tu să n-ai
grija mea !" Iar peste o lună, cel mult
două, o demolează. O mută la bloc !
Cine să-i strîngă toate troacele alea ?
Dar ea scrie "Să n-ai grija mea ! "
Nic i grija e i s ă n-o ma i am ? Spune,
ce mi-a folosit că am renunţat la
Ioana d'Arc ? Spune-mi ce face acum
..Sarah Bernhardt din tramvaiul 3" ?
Face conversaţie doamnei Winters.
Mor, mor să ştiu - dacă nepoţe­
lului doamnei Winters i-a mai crescut
un dinte ? (El a intrat, dar ea nu l-a
auztt.) Şi-acum farsa asta ! "Compute­
rul vieţii !" Dar el nu vrea să inţe­
leagă că sintem atraşi intr-o capcan'i.
O capcană oribilă. Am să-ti povestesc,
la şase cind ne vedem. Sigur că ne
vedem. Bineinţeles că nu mă duc cu
el. De ce să mă duc ?
EL (urlind din bucătărie) : Pentru că
te-am adus din comuna Militari d i rect
in Kenya. La safari !
EA (în receptor) Te rog, te rog să mă
ierti . . .
EL (luîndu-i cu bruscheţe receptorul)
Te rog, stimate domn, care mi-ai min­
cat zece ani din viaţă cu fantoma
dumitale genială, cu cerul
instelat, să n-o ierţi, pentru că ce face
dumneaei n u se poate ierta. Intelegi ?
Şi ce-ai pus dumneata la cale in acea­
stă scurtă escală e tot o treabă mur­
dară. Iar treburile murdare se
https://biblioteca-digitala.ro
tese... Da ! Chiar aşa, te rog, s-o şi
iei. Ca pe o ameninţare. Ai să vezi
dumneata despre ce e vorba. O să te
lămureşti ! Numai că o să trebuiască
să-i lămureşti şi pe alţii.
(Trînteşte telefonul. Tăcere. lncreme­
nire. Picătura : pic-pic ! El se duce şi
îşi toarnă din sticlă. Dă peste cap un
pahar. Apoi se duce la telefon. Formează
un număr.)
EL (sec) Vă salut cu respect. Pot să
vin un minut la dumneavoastră ? Nu !
Chiar acum. E ceva urgent. Trebuie
să discutăm şi contractul... da, con­
tractul cu ... Da ! Şi mai am şi o ches­
tiune personală... Da ! Chiar în clipa
asta ! Da ! Am ceva urgent ! Ceva
foarte grav !
(El îşi pompează de citeva on tn gura
larg deschisă un spray şi iese trîntind uşa.
Picătura : pic-pic ! Ea se repede la tele­
fon. Formează numărul.)
EA N-ai plecat ? Ce bine că n-ai ple­
cat ! Nu ! N-a fost o scenă de gelozie.
(Ţipă.) Titus, Titus, trebuie neapărat
să stăm de vorbă. (Plînge din mărun­
taie.) Ti tus, tu ştii de ce nu mă sinu­
cid ? Ar fi atît de simplu ! E atît de
uşor ! Chiar in clipa asta aş putea s-o
fac ! (Se ridică, merge calm spre fe­
reastră cu telefonul in mînă. Picătura :
pic-pic ! pic-pic !) Te duci la fereastră !
O deschizi ! Ridici un picior pe per­
vaz ! Alt picior ! Nu ştiu de ce, dar
de cite ori m-am gindit la chestia asta,
mi-am zis că cel mai uşor e într-o zi
mohorîtă. Cind plouă. Cînd plouă cu
găleata ! Şi, ca să fiu sinceră pînă la
capăt, trebuie să-ţi spun că figura asta
nu mi-am imaginat-o niciodată de la
fereastra care dă direct în stradă. E
primejdios ! S-ar putea, Doamne fe­
reşte, să cazi peste un om. Asta chiar
ar fi o nenorocire ! (Pleacă de la fe­
reastră în partea opusă a scenei, spre
loggie.) Loggia noastră dă intr-o curte
interioară. Jos, doar pisici . Doar lăzi.
Doar gunoaie în saci de plastic. Dar
nici aici nu trebuie să te uiţi in jos,
căci şi gunoiul - chiar şi gunoiul ! -
trezeşte instinctul de conservare.
(Ea
dumitale se retrage din faţa loggiei, mai mult
jenati decît speriată. Continuă con­
vorbirea pe acelaşi ton strigat. Ea e
acum agăţată pe pervaz. Zgomotele
străzii o fac să ţipe.) Titus, bagă de
plă- seamă ! Acum se întîmplă ceva grav !
33
 Foarte grav ! Titus, ştii de ce nu m::i
s i n u c i d '? Pentru c ă nu p o t, nu p ot
sf1-mi permit luxul ăsta ! Titus, mama
'imi scr i e i n fi ec are săptămîni'• Şi n i c i
l u i nu vreau să-i fa c dificultăţi ! "Soţia
un ui inalt funcţionar se aruncf1 d e la
e t aju l doisprezece.Ştii de ce nu . . . '? Cn
sf1 n u fac c i rc ! Ca s ă n u intru ş i eu
in circul lor. ( Lumina se stinge brusc.
Zgomot foarte puternic. foarte ascuţit
de frîne trase p recipitat. Va carm.)
CORTINA

Partea

Acelaşi decor. Lumina stinsă. Intră ca imbrAcati in rochie lungA.

Aprinde o veioză, apoi alta. Se 'duce spre loggie. Trag e perdeaua. Un hirşlt
Ia stinga. Alt hîrşîit Ia. dreapta.. Acum vedem loggia. Are în faţll. un ca.lcan
lepros de cărămidA roşie. O treapti, ca. o mici estradA. Totul ca un mic
teatru. Ea. a băut puţin. Stare d e exaltare.

EA ("ca la teatru ", recapitulind seara) :
Hello, missis Winters ! Bineî nţeles că
sint şi eu emoţionată. Asta nu e test,
nu e ghicit in palmă. Asta-i chiar Ju­
decata de apoi. Acum toţi sîntem cu
pistolul la tîmplă, ca la ruleta aia
tîmpită. Cum îi spune ? E un joc
tare ! Partenerii... Da, da ! sînt doi tipi ,
fiecare trebuie să-şi tragă un glonţ î n
tîmplă ... Aşa e jocul ! Un pistol e î n ­
cărcat ş i altul n u ... sau, mă rog, eu n u
mă pricep la arme . . . poate că... amîn-
două sînt încărcate ... dar ... învîrteşti o
rotiţă. Cind o î nvîrteşti, glonţul poate
să intre sau poate să nu intre pe
ţeavă. Aşa e jocul ! Da, da, se pune
pistolul la tîmplă... Se apasă... Pac !
Pac ! Dacă n-ai avut şansă... Gata !
Dacă ai noroc ? In jocul de azi missis
Winters nu există noroc. Toate pistoa­
lele sint încărcate, gloanţele sînt pe
ţeavă... Liniştiţi-vă ! Liniştiţi-vă ! Nu
mi-aţi spus adineauri - ce amuzant !
faceţi Crăciunul în insula Paştelui -
că horoscopul v-a prezis o zi glo­
rioasă ? Probabil că şi computerul
o să vă spună c-o să trăiţi 250 de
ani - împreună cu Mr. Winters,
bineînţeles - că-n anul 2000, sau
poate mai devreme, în orice caz îna­
inte de misilizare, înainte ca noi toţ,
să devenim particule, dumneavoastră
o să vă instalaţi pe Lună... O să vă
cumpăraţi acolo trei vulcani şi o
mare... O să-i desţeleniţi, o să puneţi
totul sub o cupolă... Şi-acolo, sub cu­
polă, o să vă construiţi u n ranch, o
să aduceţi mustangi . . . o să aveţi her­
ghelli, şi cirezi... da, multe cirezi şi
mulţi cow- boys, cu cizme, cu pinteni,
cu fiinte ... O să vă apăraţi cirezile cu
fiin tele. Ca-n vestul sălbatic ! Ca-n
far-west ! Numai că acolo o să se
cheme jar-maon ! Şi, seara, după ce
o să faceţi inspecţia călare... O, da !
o să călăriţi toată marea - fiindcă
acolo mările n-au apă ... Vă descurcaţi ...
Mr. Winters să n u se descurce ? O să
facă, probabil, o multinaţională... O
multistelară cu Marte, acolo au ca­
nale ... o să găsească o solutie Mr. Win­
ters... Seara, cînd o să vă î ntoarceţi
din junglă - căci fără junglă nu se
poate, unde aţi mai văzut dumnea­
voastră omenire fără junglă ? -, seara,
cind o să cîntaţi (cîntă în genul
country music ... ) cînd o să cîntaţi, sub
cupolă, pe terasă, cu domnul Win­
ters ... O să-1 luaţi de gît şi o să v-adu­
·ceţi aminte cum era inainte de Apo­
calips, cind mai existau oraşe, frunze,
oglinzi, surprise-party, şi dumnea­
voastră o să-i ciripiţi, aşa, nazal, cum
numai d umneavoastră ştiţi să ciripiţi
(imită) "0, Bob ! O, Bob ! O, Bobby
- o să spuneţi. Ce noapte divină !
Uite cum răsare Pămîntul ! Pămîntul
plin !" (Alt ton.) Astă seară, Mrs. Win­
ters, n�avem nevoie să mergem pe
Lună. (Şi-a schimbat brusc umoarea.
Parcă ameninţă). Pămîntul intr-adevăr
e plin. E atit de plin, incit ar fi o
minune, o adevărată minune să nu
cadă... Să nu facă buf ! Poe ! Poe !

34

https://biblioteca-digitala.ro
EL: Ce faci, dragă, iar te crezi Ioana
d'Arc ? Ţţţ ! (formează un număr la
telefon) : Ce v-am spus eu azi­
d imineaţă ? Punctul unu : dacă-i
farsă, nu-i o farsă de amorul farsei !
Punctul doi de data asta, nu tat'su
face jocurile. De data asta, Naşul şi-a
găsit naşul ! Punctul trei Tipul, ele­
fantul, scirbosul ăla care se uită prin
tine şi vede renii d in Kamciatka, mu­
mia electronică, Capone, domnule, astă­
seară - o să rîdeţi ! - era ca piftia.
A ! Nu ştiţi ? Păi circul nu s-a ter­
minat ! Ne-au dat nişte plicuri, de fapt
un fel de... de casete, care lucrează.
Acum, cind noi discutăm, ele lucrează,
şi la miezul nopţii - ca în filmele
cu vampiri, domnule -, la miezul
nopţi i, noi o să le deschidem, fiindcă
pînă atunci, ha, ha, ha, totul s-a cal­
culat. N u v-am zis eu ? Mai bine la
chivuţă, cu ghiocul ! Şi cind o să ! P
deschidem. . . gata ! (Alt ton.) N e d ă data
morţii, domnule ! Cum s-ar zice trăii
să mă văd şi mort ! Dar ascultaţi la
mine ... Nu ! Nu vă duc cu vorba ! Am
vrut doar să vă pun în chenar punctu l
patru. Punctul patru... Ei, ce ziceţi
dumneavoastră că e Ia punctul patru ?
Ei, nu zău, lăsaţi-m i şi mie o bucurie,
c ă e u cu ce m-aleg ? Cu bucuria.
Asta-i comisionul meu ! Ei. punctul
patru. . . punctul patru... (Lovitură.)
Da ! Dom'le, s-a făcut ! (Triumfător,
ca un bo:rer in ring.) S-a făcut ! S-a
făcut ! Şi nu aşa cum credeam noi :
meci strîns. S-a făcut prin knock-out !
Capone nici n-auzea ce-i spun. Totul
a durat cinci minute. A zis tot tim­
pul yes, yes, yes. Parcă era în transă.
La sfîrşit, a semnat. Păi, cum ?
poate fără semnătură ? (Euforic.)
V-am zis că se face ? Gata ! S-a fă­
cut ! Mulţumesc ! Mulţumesc ! (pauză.)
- Da' de ce amestecaţi aici Balearele ?
Nu ziceaţi că in B aleare se duce Onez ?
Ce nu poate Onez să trateze in Ba­
leare ? De ce să nu se ducă ? Am auzit
că-n Baleare brichetele-s o nimica
toată. Prindem şi balenele, cumpărăm
şi-o duzină de brichete, cumpărăm şi...
d-ăştia - cum le spune ? - nişte iz­
menuţe pentru ăla mic, care tot e pe
drum, şi uite-aşa, cu balena in valiză,
cu izmenuţa la servieta-diplomat,
prăbuşim pe ă i a p e care trebuie să-i
ajungem şi să-i şi intrecem 1... De ce
sînt rău ? Cum adică, tot eu sînt rău ? ...
De un an mi s-au făcut creierii ehi­
săliţă - cum să-i iau ? pe unde să-i
iau ? -, şi-acum, dintr-o dată, domnul
Onez, fiindcă s-a operat de splină şi
https://biblioteca-digitala.ro
fiindcă are cumnatul la... la... gata !
Ia să ne mai aerisim şi noi, că tot
vine eră... - mă rog, "sărbătorile de
iarnă "... Ia să mai plecăm şi noi l a
soare, că ne-am plictisit să mîncăm
toată ziua varză a la Cluj la New
York ! (Alt ton.) Bine !. .. Unde-i ordin,
n u-i tocmeală ! Dar, vă rog, pe ăsta să
nu mi-I urcaţi mie în cap ! Pe ăsta să-1
prelucraţi dumneavoastră ! Că ăsta
n-are numai burtă mare, numai gură
mare. . . are şi... Vă rog. . . S-a-nţeles !
S-a-nţeles ! (Realmente surprins.) Păi
ce-are Marele Artist cu B alearele ? Sau
vrea să facă înconjurul lumii, ca Ame­
rigo Vespucci ? Bineînţeles ! Am mers
eu cu ăia care au deturnat avionul, şi
n-o să merg cu domnul ăsta care n u
ştie să deturneze decit cadavre de
dive, obsedate de trecutul lor glorios ?
Scuzaţi ! Scuzaţi ! Vorbesc şi eu in
dodii. M-a zăpăcit victoria asta in doi
timpi şi trei mişcări. (Din nou fericit.)
Dom'le, a fost mai tare decît Cassius
Clay ! Mai tare ! Să trăiţi ! Să trăiţi !
Trăi ască ai noştri f
i hip-hip... (Tele­
fonul i s-a inchis. nchide şi el.)
EL (şi mai radios) Iar plec în Baleare !
EA (dur) Ce te-ai dus să le spui, azi­
dimineaţă, despre el ?
EL Despre cineee ?
EA Despre el ! După ce-ai ţipat la te­
lefon. După ce l-ai ameninţat. Ce le-ai
spus ?
EL Ascultă, doamnă, dacă luăm prea
multe sedative şi blocăm circuitele, te
rog să iei măsuri medicale. Medicale,
nu conjugale. Ce să spun eu despre
el ?
EA L-ai ameninţat !
Se
EL : A, de amenintat - l-am ameninţat.
Bineinţeles că l-am ameninţat. Cum,
adică ? Pretindem că sîntem ambasa­
dorul artei, nu vorbim decit de la
Shakespeare în sus, şi cind venim aiCi,
pentru o scurtă escală, c a să punem
capul pe pernă, ca să ne refacem fusul
orar... cind . . .
EA : Ascultă ! E l n - a făcut absolut n i ­
mic. E l , el, d a , el este, intr-adevăr un
om superior. E l e primul om care a
crezut, cu adevărat, în mine ! Nu eram
decit o biată fetişcană, da, ai dreptate,
intr-un loden verde ... El a fost prlmul
care m-a zărit, m-a scos din vă�ăuna
aia de l a capătul lumii, m-a adus in
ii
Capitală, m-a pus... cine eram eu pe­
atunci ? Nimeni ! Nimeni ! Dar el m-a
pus să joc cu el, o slăbănoagă... o spe:.
riată ...
EL : Pare-mi-se că n u erai aşa de spe­
riată, dacă te-au prins in culise
- hm ! - pupindu-te cu el. . .
35
EA : De ce-ai fost nevoit să raportezi '?
De ce eş t i ticălos ? El a avut doar
bunăvoinţa să mă asculte. . .
EL (tir la ţintă) Să a s cu l te, ce ? ( Răc­
neşte.) Să asculte că doamna vrea
să-şi ia tălpăşiţa ? (Realizează c-a vor­
bit prea tare. Deschide automat tele­
vizorul.)
EA : Ei bine, trebuia s -a j u ng e m odată şi
aici. Mor ! Mor ! - şi-o să te coste,
f i i n dc ă eu nu accept să m;i expediezi
acasă în tr-o cutie de pantofi. Mor -
şi sal a J · i u l tău nu ajunge pentru pom­
pele f uneb r e.
EL Dm· celelalte ... s î n t a i c i atîtea femei,
mai tinere, mult mai tinere ş i mai
drf1guţe. . . Astea de ce nu mor '?
EA : lntreabă-le ! Chestionează-le ! An­
chetează-le ! Nu ştiu, nu ştiu ! Ştiu
n u m a i că ... (Alt ton.) O d emol e a z ă !
Peste o lună, o mută l a bloc ! C i n e o
să-i ducă toate t ro acel e alea ?
EL : Ascultă, dragă ! Toţi avem mam e.
Nimeni n u s-a născut prin generaţie
spontanee ... Dar dacă ţi-a intrat în cap
că l u mea o să piară fără o nouă Io an ă
d Ar c . . .
' Ai tot timpul să puneţi totul la cale.
EA : O să piară ! O să piară ! Ascultă-i !
Ascultă-i ! (La te levizor, comentariu
,.fierbinte".)
EL Bagă de seamă ! Eşti o fem e i e in
toată firea. dar nu ţi-au venit deloc
- dar deloc ! - m i n ţ i l e la cap. Te
;oei cu focul şi-o să te arzi. O să te
arzi rău de tot, fiindcă eu n-.o să-mi
fac praf viaţa, n-o să-mi fac praf
munca - tu ştii prea bine, numai tu
ştii cu adevărat, la ce galere am tras
eu în anii ăştia ... Ocnă ! Ocnă ! Ocnă !
Tu nu poţi să fii ca ăia care te văd
în smoking. te văd cu paharul de
whisky, aud c-ai mincat la "Hilton "
- şi n u îi duce capul decit la ..Ce-aţi
crăpat, bre, acolo ? " ln afară de tine,
nimeni, dar nimeni nu ştie cit mă
costă pe mine circul ăsta - cu party­
urile lor, cu croazierele lor, cu neves­
tele lor reşapate, cu dineurile la lu­
mînări - ca la morţi ! -, cu whisky-ul
ăsta împuţit care, zic ei, e cel mai pur
alcool din lume... O fi ! Dar tu ştii
că eu trebuie doar să-1 duc la gură,
să-mi inmoi buzele, şi pe urmă, în­
tr-un moment d e neatenţie, gil-gil-gil,
în ghiveciul cu plante.
·
EA : Cunosc, cunosc figura !
EL : Fiindcă eu n u pot să-mi permit. ..
Eu, pentru un zero in plus, în minus,
îmi zbor creierii ! Tu ştii ! Ştii ! Tu
nu trăie şti cu Onez, care dă fuga
la recepţii - "Merge băiatu' ! - să-şi
" vin din spate, vin herghelii, puhoaie.
umfle burdihanul, ca să amortizeze
prînzul de acasă ... Eu am făcut destule
sacrificii pentru tine. Oi fi fost tu
actriţă mare, nu spun, dar pentru
funcţia mea... Eu ţi-am spus de la
inceput : nu-mi pasă ! Atunci nu-mi
36
https://biblioteca-digitala.ro
păsa. Dar, dacă vrei să fim cinici
nu cinici, sinceri , află că
atunci nu-mi păsa, dar acum... As­
c u l ti! 1 Nici eu n u mai pot ! Nu mai
p ot să tîrăsc după mine un leş inlă­
cri mat ! Ţi-a intrat in cap cf1 eşti
Ioana d'Arc ? Du-te şi mîntuieşte ome­
nirea. Eu mă duc să iau dosarele.
Nu-ţi dau nici un avertisment ! A i o
j u mă tate de oră de gindire. Dar n u
u i ta ! Tu m-ai trimis l a lupta cea
m a re. Dec i . . . ( Ton practic.) runcl u l
unu N u t e g i n d i la mine ! N u l P
gî n d i l a d osar u l meu ! Punctul rloi
Dacf1 vrei, nl m i i ! D a c f1 vrei. p;L'CI !
Plcacf1. aş a cum ai stabi l i t cu I d < > . L l
tău ! Punctul trei Nu-ţi fnc n i c i u:1
p r o n os tic .Nu-ţi flutur nici o a me n in ­
ţare. Vrei să te duci ? Du-te ! Pleca ţi
î m preună ! Da r atenţie... Punctul p �•­
tru : Noi st<l m - ai dreptate - pe o
muchie de cuţit ! Cine cade, cade ! Şi
j os - atenţie ! - nu e plasă ! Acestea
fiind zise, plec. Lipsesc o jumătate d e
oră. L a ora asta, bairamul s - a term i­
nat. Poţi să-I suni, fiindcă s-a i n tors !
(Se uită la cea s. ) Este ora 23 şi 50 de
m i n u te . Cind mă întorc . . (Cu ochii în
.
tavan.) O să se repare şi ţeava asta.
C u m i i n i le mele o repar. Şi , de data
asta, n-avea nici o grijă ! Cind m[1
întorc, o să fiu şi eu gentleman ! Sun r
Sun la propria uşă ! ( Iese.)
(Picăturile pică în cele două ligheane.
Ea formează un număr la telefon.)
EA (voce mică) Titus, Tltus, te rog
să mă ierţi... din , cauza mea ai ratat
intilnirea... Ba da, ba ,da, doamna asta,
Mary, am auzit şi eu că e o persoană
foarte influentă ... Sînt convinsă că era·
bine s-o vezi. Mai ales, da, am aflat.
de citeva luni insistă să te cunoască.
Nu ! Nu ! Te rog să mă crezi : nu-mf
pot ierta ! Intotdeauna am avut onnre
de actriţele care fac crize in afara
scenei, dar te rog să mă înţelegi, tu,
tu eşti singura fiinţă care poate s:1
mă inţeleagă... Titus, m-am decis !'
Trebuie să incerc imposibilul. Ai drep­
tate ! Asta va fi rolul vieţii mele ...
pentru că eu n-am s-o joc ... Eu am să
fiu cu adevărat Ioana d'Arc. Acum,
abia acum simt de ce a vrut, a vrut
cu tot dinadinsul să se suie pe rug !. .•
Desigur, dar ce contează ! Vin, vin.
vin astea tinere... Blugi, geacă, adidaşi,
bluze transparente. Astea n-au v[J ;w t
lodenuri ! Astea n - a u mincat l a can ­
tină ! Una nu-i mai izinită ... şopăcăiesc­
din şolduri... zăngăne din cercei... din
brăţări, din... Toate scot foc pe nări...
Dar Ioana d'Arc, numai eu - numai
eu, numai acum, după zece ani. . .
(Crescendo.) Titus, poveştile astea
nu se rezolvă telefonic, dar dacă
de fiecare dată, absolut intotdeauna a
fost alt ghinion şi n-am putut să te
văd, po t totuşi să-ti spun. Prin scris
am incercat. Nu se poate. Titus, te
rog, te rog, iartă-mă ! Iartă-mă pentru
d1 ai avut dreptate... Nu-i adevărat.
Nu numai tu m-ai iubit ! Şi eu te-am
i u b i t ! Dacă nu te-aş fi i ubit. .. Titus,
bagf1 de seamă ce spui ! A, da, recu­
nosc. Recunosc, tu m-ai scos din v i ­
z u i n a a i a. Dar după '? .. . după ? Nu tu
singur ziceai că n-am r i va l ă ? Cit eu
sint pe locul unu. Că, dupf1 mine, locul
doi e li ber, locul trei e l i ber, locul patru
e liber. Celelalte actriţe apar de-abia
după cifra ghinionistă 1 :1 . . . '! N-ai spus
tu asta '! Nu asta a fost fraza ta ?
Cum adică, o metaforă ? O metaforă,
adică in urma mea nu erau 13 locuri
libere ? Erau doar 1 2 ? Doar 7 ? Doar
3 ? ... Bine, bine ... Am învăţat asta la
şcoală... Pygmalion şi Galateea... dar
tu nu puteai să fii Pygmalion . dacii
eu... Nu, crede-mă, acum nu te m a 1
pot urmări... P u r şi simplu nu-nţdeg
ce spui. .. Din pitcate. nu mai sint nici
la virsta cind tu spunea i un citat, o
frază frumoasă - "Cerul instelat de­
asupra noastră "... - iar eu mă infă­
şuram in fraza ta ca intr-un drapel...
şi... şi ... Nu ! Nu ! Te rog să fii mai
clar ! Cum adică ? ... Dar publicul, pu­
blicul care bătea din palme, in pi­
cioare, şi mă chema de 1 0, de 20 do.'
ori la rampă ? (Alt ton.) Nu-i adevărat !
Nu-i adevărat ! M-ai descoperit ! M-ai
descoperit, dar nu tu m-ai inventat !
Asta vreau să fie foarte limpede : nu
tu m-ai inventat ! Nu tu puteai să
hipnotizezl sute, sute de fete, de stu­
denţi, de doamne în vîrstă, care
mă aşteptau emoţionate la intra­
rea actorilor c-o garoafă în mînă.
Nu tu puteai s-o îndulceşti pe vînză­
toarea aia acră de la mercerie, ca să
mă servească peste rind : "Ştiţi, dum­
neaei e ... ", şi toate clientele, alea grase,
transpirate, nervoase, se luminau :
"Ştim ! Ştim ! Poftiţi ! Poftiţi in faţă
şi spuneţi-ne şi nouă : cînd o să vă
mai vedem la televizor ? " Minţi !
Minţi ! Minţi ! Minţi, ca să te răzbuni. ..
Ştii de ce minţi ? Minţi ca să mi-o
plăteşti ! (Alt TegistTU.) 0... O,.. o ...
Atunci de ce mi-ai spus : să n u zgin­
dărim răni nevindecate... ? Cu atît mat
bin e pentru tine ! După z<�<.:e ani, :n
sfîrşit, i ubeşti şi eşti iubit. Cu-atit mai
bine ! Fii fericit ! Şi ce vini am eu
dacă ea are j umătate din virsta mea ?
Nu mă-ndoiesc că e frumoasă... Nu
mă-ndoiesc că e talentată ! Prima ?
Chiar prima din toate ? Cum ? Tot
https://biblioteca-digitala.ro
aşa ? ea e pe primul loc, pe locul doi
- n i meni... pe locul trei - nfmen i.
Celelalte vin după cifra ghinionistC! 1 ::1 '!
Exact aşa ? Cum nu-i tocmai exact ?
Cind '! Atunci, atunci te-ai înşelat ?
Atunci nu era valabilă fraza aia ! Şi-mi
spui asta, acum ... acum, după zece ani. ..
după... după... Titus, Titus, îmi pare
rău, imi pare rău foal'te rău, dar dacă
acum nu ţi-aş spune ce gîndesc, ar
trebu i . .. Titus, idolul meu, dar tu - şi
tu - eşti un ... un ... u n monstru ! El e
un monstru ? Dar ce legătură ar.! una
cu asta ? Ce ştiu eu ce le-a spus el
despre tine '! Şi orice le-ar fi spus el
.
despre tine, ce legătură arc cu mine ,
Cu talentul meu ? ... EI s-a răzbunat '!
Dar tu, tu ce faci ? Ce faci Titus ! '
Nu... nu... E suficient ! Mi-ai spus
destul... (Se sună la uşă.) Nu, nu-i
nevoie să te explici ! (Sonerie.) Da !
Da !... Am să încerc să te înţeleg
(Sonerie.) Am să incerc să uit ieşirea
asta ... Dar şi tu Titus ? Şi tu ? Şi tu ! '
(Cu o mişcaTe moale, pune Teceptorul
in furcă. laT se duce la baie. lşi dă
cu apă pe faţă. Se duce şi deschide.
Intră El.)
EL (cu un aeT prefăcut dezinvolt)
Gata ? L-ai făcut fericit ? Spune
mă, ţi-a spus că te adoră ? l-ai spus
că îl adori ? (tace.) Hai mă, ai curaj !
Vasăzică după zece ani iubeşti şi eşti
iubită ! Bravo, mă ! Vasăzică plecaţi
in voiaj de nuntă ? Prima etapă - să
ştii - o facem in trei... Dacă ai pro­
bleme cu OK-ul, nu le mai avea. Sint
bilete ! S-a telefonat ! Era o echipl de
baschet. Nu mai pleacă ! (Privind în
juT.) Ei, gata, gata valizele ? (Picătura
pic-pic ! pic-pic. Scoate şi el un gea­
mantan. Cu mişcări pTecise, incepe să
caute, din maldăTele de pe scenă, obi­
ectele de voiaj.) Unde-i pulovărul
bleu ? (Ea i-l aduce tăcută. Il ajută
pe tăcute să-şi facă valiza. Sună tele­
fonul. Ridică El.)
EL (in telefon) : Nu ! Cum o să dorm ?
Noaptea asta se doarme pe scurt. In
synopsis ! ( A l t ton. Din ce i n ce mai
suTescitat.) Capone ? Nu se poate ! Şi
contractul pe care 1-a semnat aseară ?
Bineinţeles că vă cred ... Vă cred, dar
nu cred... Dar n u se poate ! O fi iar
vreo farsă. ( Incrincenat.) Piară Ca­
pune ! Dar contractul ăsta n u poate
să piară aşa ! Eu vă propun să veri­
ficaţi. Scamatoria ar fi prea mare !
Contractul ăsta, nu se poate pierde c:.
la rişcă ceac-pac ! Nu se poate !
Bine ! Aştept ! ( Inchide telefonul.)
37

EL (sec) A murit Capone !
EA Cum, cînd a murit ?
EL A muri t acum zece minute. Toată
seara fusese schimbat, recunosc. Dar
de aici... de aici pînă la . . .
EA Dar ce i s-a intimplat '!
EL : Prosti i ! Prostii ! ,. A murit d in şoc ! ''
S-a şocat ! Cind a deschis plicul... mă
rog, aiureala aia de casetă... cînd a
c itit pe casetă data ... i s-a făcut rău . . .
cind a venit doctorul, bătrînul încre­
menise în fotoliu, cu mina încleştată
pe casetă, şi acolo scria . . . Ei, ce scria '!
Data de azi ! E bine ?
(Ea începe "să facă" paturile. Iar sună
telefonul. Ridică El.)
* capul. Capul şi-1 pierd femeile coapte ...
EL Nu ! Nu v-am spus adineauri că nu
mă culc ? Nu v-am spus că aştept ?
Ce casetă ? A ! Da, da. La toţi le-a
dat... Să vă spun drept, din clipa în
care mi-a dat-o, am şi uitat-o ... N u !
Nu sint zăpăcit, dar... mie, vă rog să
mă credeţi, acum nu-mi pasă nici
măcar de data morţii... Mie îmi pasă
de contract ! ... 0 am ! Trebuie s-o
am ! Trebuie să fie in buzunar... Un
moment ! Un moment ! (Lasă telefonul.
Scoate din buzunar un fel iie casetă.
Din nou la telefon.) B ineînţeles !
O am ! E aici ! Curaj ? Vă rog,
nu mă zgindăriţi, fiindcă eu recu­
nosc, sint puţin-puţin superstiţios.
Doar la un colţ ! Un moment,
s-o-ntreb. (Către Ea.) Unde-ai pus ca­
seta ta ? (Ea se duce, desface poşeta,
o scoate, i-o dă.) Bineinţeles ! Sint
aici ! Amîndouă ! I mediat ! Poftim ? Ei,
acum chiar începeţi s ă mă puneţi pe
gînduri... Păi, n-am hotărît că-i o
farsă ? Fireşte, fireşte că totul are un
dedesubt... dar acum ... vă rog ... ştiţi, eu
sint materialist ştiinţific, dar v-am
spus, doar la un colţ... Un moment !
(Intoarce caseta pe faţă şi pe dos.
Caută punctul de deschidere. Vrea să
tragă.)
EA (se repede la el) : Nu !
EL Un moment ! (Acoperind receptorul,
către Ea.) Cum nu ?
EA Pentru nimic in lume, n u !
EL (încearcă să tragă. Ea se repede. El,
în receptor) : Un moment ! Un mo­
ment ! (Ea ii smulge caseta. El vrea
s-o prindă.) Incă un moment, vă rog !
(Ea fuge cu caseta. El o înghesuie pe
tăcute. Ea se zbate. Busculada începe
să devină sonoră. El se întoarce la
telefon.) Vă rog să închideţi şi să aş­
teptaţi cîteva minute. E o... e foarte
greu de deschis. Vă sun imediat ! (In-
38
https://biblioteca-digitala.ro
chide telefonul. Către Ea.) Ce faci ? Ai
înnebunit ? Acum chiat· ai înnebun i t
de-a binelea... Dă-mi caseta !
(Alergătură, za-rvă, urmărire, mobile
răsturnate, refugiu în bae şi bucătărie.)
EA Ţi-am spus : nu !
EL : Ascultă ! Bagă-ţi minţile-n cap !
Astea nu sint recuzită. Aici nu sîntem
la teatru ! Noi nu ... Nu sînt aici de
capul meu.
EA Nu-ţi dau caseta !
EL : Ascultă ! Tu chiar urmăreşti să m ă
distrug i pînă l a u l t i m a fărîmiţă ? De­
f i nitiv '? Nu-ţi ajunge scandalul . . . de
drept civil. Acum, fiindcă dăm foc co­
răbiei, trebuie să ajungem şi in pe­
nal ? De ce '! Dz ce ? Fiindcă ţi-ai
pierdut capul ca o fetişcană ... A, n u ca
o fetişcană ! Astea nu-şi mai pierd
răscoapte. .. Astea care aleargă după
ultimul tren din Gun Hill... Eşti feri­
cită '! Fii fericită ! L-ai aşteptat zece
ani - sau poate crezi că cu n-am
simţit ? Sau poate crezi că n-am băgat
de seamă că absolut tot timpul mă
comparai cu el ? !
EA Minţi ! Minţi ! Ori minţi, ori eşti
prost.
EL (caută casetele zdrongănind cutii din
bucătărie, deschizînd cu greu uşile gli ­
sante după care s-a baricadat ea etc.)
Nu sint prost deloc. Şi n i ci tu nu
eşti proastă. Aveai d reptate. De cinci,
de şase generaţii, el a fost un gentle­
man ! De două generaţii, eu sint din
Rahova ! El are sigilii. El are mani­
ere. Bunicu-său a fost general, erou
in '77, străbunicu-său, la '48. Eu ... noi...
Noi am fost pădurea fără arbori... ge­
nealogici. Armata fără generali. Pa­
şoptişti fără nume. Du-te ! Du-te !
Du-te in Liban, mireasă ! Te-a aştep­
tat zece ani. Dacă vrei, poţi să te duci
chiar acum i n cameră la el. Ca să nu
se mai zvircolească. Să nu te mai aş­
tepte năduşit. Du-te ! Ce contează cll.-n
lipsa mea ai mai fost o dată ? Du-te !
Iubiţi-vă din nou ! Ce contează că eu
am să săr in aer ? ! Important e că, in
sfîrşit, i n sfîrşit, v-aţi găsit, v-aţi re­
găsit fericirea . (Sec.) Dă-mi caseta !
EA : Niciodată ! Niciodată. (Sună tele­
fonul. Amindoi se Teped la receptor.
Amîndoi trag de el.)
EL : Allo ...
EA : Caseta n u se deschide ! Ba probabil
c ă se deschide, dar noi nu ştim s-o
deschidem ! N u vrem .s-o deschidem !
Nu ! De data asta - doar de .iata
asta - trebuie să vorbi ţi cu mine !
(El iar inceaTcă să-i ia aparatul. Chiar
reuşeşte să-l apuce.)
EL (tTăgind de Teceptor, abia izbuteşte
să indruge) : Vă rog să ne scuzaţi...
Vă sun eu imediat ... imediat ce ... Bine !
 Bine, v-o dau. . . (li întinde receptorul
Ei.)
EA Niciodată n-aţi avut timp să vorbi t i
cu mine ! Fi reşte, î mi cunosc foarte
bine atribuţiile ... eu fac parte din de­
cor... Eu întreb soţiile clienţilor : .,Ce
vă mai fac copiii ?" Dar numai după
ce m-am asigurat î n prealabil că fata
n-a fug it cu o Panteră neagră şi că
băiatul nu i-a părăsit. N-a plecat in
Nepal. Nu s-a făcut punk. Cunosc, cu­
nosc, rolul ăsta ! .. . Nu e cazul să faceţi
bancuri proaste d espre rolurile mt?le.
Nu e cazul să mă jigniţi !
EL (aparte, resemnat) Bravo domnule !
Ia zii-le tu !
EA Dumneavoastră vă imaginaţi că o
actriţă e un fund pe care-I ciaoesc
pe rind regizorul, directorul 5i fo to ­
graful. Fotograful, ca să-i facă pozele
gratis... Nu ! Nu sint fasoane de ve­
detă . . . Nu ! Nu retrageţi ! Aţi adăugat
foarte corect. De fostă vedetă... Nu !
Casetele nu se deschid ! Pentru că n u
e b i n e ! Nu e moral ! B a nu ! A ţ i auzit
bi:ne nu e moral ! Jocul ăsta "de-a
computerul vieţif", e u n joc imoral.
Jocurile imorale n u trebuie jucate ! La
n1c1 un preţ .. , In niCI o valută . . .
Nici e u n u ştiu, şi n i c i dumneavoastră,
care ştiţi atitea... Nu se poate, înţe­
legeţi , n u se poate, e imoral - ch:ar
dacă nimic nu-i sigur, nu pute ti � ă
obligaţi un om ... Intre noi şi tipii ăştia
trebuie să existe o diferenţă... Ei, şi
cind sînt bolnavi de cancer, sint che­
maţi în cabinet, la şeful clinicii
.,Mr. Johnson, sorry, sorry, dar tre­
buie să te pregăteşti ! Mai ai, Mr.
Johnson, doar şase săptămîn i ! " La ei,
toate astea au o raţiune ! Money, mo­
ney, money ! Dar noi, dar el. . . el... n-are
acţiuni, n-are l ingouri... Pentru noi,
money ... (Dur.) Vă rog ! V ă rog ! Nu-mi
daţi in cap cu raţiuni superioare !
Dacă sînt raţiuni superioare, iată, mă
îmbrac imediat, şi vi le aduc eu pe
amîndouă, faceţi cu ele ce vreţi, dar
nu ...
EL (care şedea într-un fotoliu, resem­
nat - vrînd să vadă unde o să ajun­
gă Ea - se repede, ia amîndouă ca­
setele, ii smulge .receptorul. La tele­
fon) : Mă iertaţi că vă întrerup ! Asta-!
soluţia ! A m luat amindouă casetele şi
vi le prezint imediat. Imediat ! (Ea în­
cearcă să le recupereze. El le smulge
cu forţa. Tot la telefon.) Poftim ?
Bine, eu mă prezint imediat, şi vă re­
dau interlocutoarea. (El iese precf.pi­
tczt cu casetele.)
https://biblioteca-digitala.ro
*
EA (la telefon) Desch ideţi-le ! C i ti-
ţi-le ! Faceţi cu ele ce vreţi . Dar sin­
gur ! Singur ! Fără el. Şi, după ce l e
cititi, nu-t spuneţi ! Nu-i spuneţi !
Pentru că puteţi să-i cereţi orice, dar
asta n- aveţi voi e să i-o cereţi ! Există
u n drept l a ştiinţă, dar există şi un
drept la neştiinţă ! Nu-i adevărat !
Nu-i adevărat ! Acest om - asculta­
ţi-mă pe mine, eu îl cunosc de mulţi,
d e foarte mulţi ani - n-are voie să-şi
cunoască data morţi i. Chiar dacă pe
nenorocita aia de casetă o să scrie
ianuarie 2300, omul ăsta va muri . . . Nu,
nu de frică... E ceva ce mi-e foarte
greu să vă explic. Omul ăsta . . . La în­
ceput trăia î n nori... Dar, la un mo­
ment dat, viaţa l-a azvîrlit î n apă ! I-a
strigat : înoată ! Eu credeam c-o să se
înece din primul minut. Eroare ! Eroa­
re ! Cind a simţit apa rece, valul,
creasta valului, talazul, omul ăsta a
descoperit de la primul plonjon, că,
de fapt, el nid nu are vreun rost pe
uscat. El e delfin ! E inteligent,
dar n-are noţiunea finitului. Numai
balenele vin la mal să se sinucidă din
deznădejde. Delfinii înoată în senti­
mentul veşniciei... Omul ăsta trăieşte
pentru câ are in faţă infinitul. Orgoliul
şi infinitul ! Nu-i treziţi pe cei care
înoatâ fârâ sâ se gîndească la mal !
Dacâ-1 treziţi, dacâ-i treziţi... Cad de
pe muchie ! Cad de pe streaşină ! Se
fac zob ! Zob ! Nu, n u e nici o ame­
ninţare ! Din păcate, nu poate fi un
ordin. Nici eu - sâ ştiţi - n u pr; . .
mese ordine ! Da ! Chiar vă rog să
înregistraţi n u primesc or-di-ne ! Dar
vâ avertizez băgaţi de seamâ ! Intraţi
pe o orbită mortală !
(Trînteşte receptorul. Pauză mai lungă.
Picăturile : pic-pic ! Pic-pic ! Ea s-a bă­
gat în pat. E înfofolită şi fumează. Stinge
veioza. In întuneric nu se vede decît gă­
mălta de foc a unei ţigări. Linişte. El
intră. Aprinde veioza. Altă veioză. Aprin­
de toate becurile din casă. El are acum
pe obraz o lumină pe care nu i-am mai
văzut-o şi nici nu i-o puteam bănui. Ges­
turile lui şi-au pierdut precizia. Mişcările
sînt mai ezitante. Are parcă alt glas. Se
duce la combină. Intoarce bu�nul. O
melodie tandră umple încăperea.)
EL (o blîndeţe de mult uitată) : De ce n u
te-ai culcat ? D e c e te-ai apucat d in
n o u să fumezi ? Toma te-a rugat c a
pe bunul Dumnezeu - şi ăsta ştie ce
vorbeşte ...
EA Da' de cînd ţi-ai adus aminte tu de
profesorul Toma ? N-ai observat ? Fu­
mez tot timpul ! - Cum se face că
remarci abia in noaptea asta... pe fri­
gul ăsta .. . ?
39
EL (făcînd totul ca să şi-o apro pie, îşi
ridică gulerul, se preface c-o impuşcă
întinzînd două degete - pfiu ! -) : Ai
văzut că am reparat ţeava ? De fapt,
n-am reparat-o... Am cîrpăcit-o puţin.
E nevoie de o reparaţie ceva mai
mare... Şi noi doi avem nevoie de o
reparaţie mai mare. ( li aduce o aero­
termă. O pune la marginea patului ca
s-u încălzească. l i caută piciorul în­
călţat in şosetă de lînă. Il sărută. For­
tindu-se să glumească.) Psihi-mu ...
chera-mu ... fos-mu ... hrisi-mu . . . !
EA A ! Probabil iar urmează o scenă
tactică. de diplomaţie. Acum ţi-ai ales
un ton nou. Cu tine nu ştiu niciodată
cum in cepe, dar ştiu intotdeauna cum
se sfîrşeşte harşt ! Harşt ! Harşt !
EL Să ştii că i-ai făcut o impresie for­
m i da b ilă.
EA Cui ?
EL Lui ! Mogulului ! Mi-a spus că n-a
vorb i t n iciodată cu tine pentru că . . .
te credea, mă rog, aşa şi pe dincolo .. .
Dar acum era chiar impresionat. El
nu prea are timp niciodată de pro­
bleme personale, dar acum mi-a spus
(lovind uşur cu pumnul.) ,.Măi tova­
răşa asta, chiar ar fi trebuit s-o joace
pe Ioana d'Arc " . . . (Alt ton.) Iartă-mă !
EA .,Iartă- mă" ? Tu ştii că de zece an i
nu te-am auzit spunind .,eu sînt
vi novat" ?
EL (o ia în braţe. o sărută tandru pe
obraz, pe păr, pe umeri ; pe urmă o
aduce pe scaunul înalt de la bar ; pe
urmă mută aeroterma la picioarele ei :
pe urmă o înfofoleşte cu pledul mare,
p ufo s ... ) : Tu, cind urcai pe scenă, aveai
intotdeauna un nimb. . . o aură... Am
greşit. Iartă-mă ! l-am snus şi lui. ..
EA : Lui ? Lui - cui, adică ?
EL Lui ! Idolului !
EA La ora asta ?
EL Da ! La ora asta. Exi�>tă vreo oră
din zi ori din noapte care să-i impie­
dice pe doi bărbaţi să se explice ?
EA Incă ceva nou ! Ştiam că ţii foarte
mult la protocol.
EL Poate că sint împrejurări în care
nici un protocol din lume nu poate să
impiedice un bărbat să se ducă la alt
bărbat. să ciocăne la uşă, să-i spună
"Scuză-mă că dau buzna ! Da, văd.
eşti in pijama ... dar ... dar...
"
EA Dar ?
EL Am băut toată sticla. Se simte ? Mi
se-mpleUceşte limba ? Sint beat !
EA Vorbeşti foarte clar, dar probabil
că, într-adevăr, eşti beat, dacă tu,
care nu bei niciodată, pentru că tot­
deauna trebuie să nu-ţi scape nimic,
nimic ...
EL Mi-a spus tot !
EA Eu ţi-am spus tot ! De la mine ai
aflat tot.
40
https://biblioteca-digitala.ro
EL : Mi-ai spus, dar nu te-am crezut.
(Ride cu poftă. Orgoliul lui viril pare
acum deplin satisfăcut.) Ha ! Ha ! Ha !
Ho ! Ho ! Ho ! Va să zică... El, cu
Olimpul... cu muzele . . . cu .,cerul inste­
lat deasupra noastră " . . . iar eu... Fa­
unul ! (Deodată se repede la ea , cu o
mare, renăscută poftă bărbătească. Ea
il împinge. El insistă. Insistă pînă cînd
nu mai insistă.) Eu, numai eu te-am
iubit. Te-am iubit cu adevărat. Nu ca
el ! Cu versuri din l irica universală.
Cu replici din repertoriul mondial.
Eu... eu . . . eu... voiam, la propriu, să
te mănînc. Să mi te bag, in stomac,
în sînge ... Să te inspir şi să nu te mai
expir. Da, i-adevărat ! Nu voiam să
stau la facultate ! De ce să stau la
facultate, cînd puteam să stau cu tine
sub plapumă ? De luni pînă duminica.
Mă duceai i n fiecare seară. ca să m :\
culti vi, la teatru, la studioul vostl u �
Dar eu voiam i n . . . pe studioul nostru.
Pe studioul ăla de furnir j upuit, cu
arcuri rupte. In fiecare lună le repa­
ram. Tapiţerul era un om in vîrstă.
Nu-l mai ducea mi ntea. De fiecare
dată zicea .,Don' şef, nu mai. depozi­
tati, don' şef, atitea greutăţi pe saltea,
pentru că cartea e mo:� i grea ca plum­
bul !" Tu ordonai : "Cassanova, ieşi de
sub fustele mele ! " Ce fuste ! Aveai
un loden verde şi o coamă, o claie
mare. o tonă de şuviţe, de plete, dP.
bucle, de zulufi. Tu mă trimiteai
mereu la lupta cea mare, dar eu
nici c-auzeam. Eu îţi strigam .,Ciao.
bella ! şi mă azvîrleam la remorcă !
Pentru că cel mai bine era cînd lu.., i
tramvaiul 3 . M ă instalam la remorc.!i,
la geam şi te priveam. Te priveam,
fără ca tu să mă vezi şi-ţi făceam
semn : .,Ciao, bella !" .Ctao, ciao.
.
bella ! Ciao, bella, ciao ! Ciao, bella !"
(Schimbii tonul. Exaltarea trece î n la­
crimi. In hohote. Brusc.) Bella, nu
muri ! Supără-te pe m i n e dt vrei !
Dispreţuieşte-mă ! Dispretuieşte-mă.
dacă nu mă poţi admira. Să nu crezi
că eu nu te admir ! Să nu crezi că
eu nu simt ! Ştiu ! Te sufoci ! Nu ei
te sufocă ! Te sufocă ... te striveşte . . .
nimbul tău . . . Aura ta ! C e vrei· să-ţi
spun ? Ce vrei să-ţi spun ? Vrei să-ţi
spun - ca i n ziare - că înţeleg că
un at·tist adevărat nu poate. . . (Hohote
zguduite.) Bella, nu muri ! Te rog . . .
te rog... din inimă... te rog din
suflet... iartă-mă ! Iartă-mă pentru
tot ! Te-am sacrificat ! Tu crezi că eu
nu ştiu că te-am sacrificat ? Ţi-am
luat-o pe Ioana d'Arc şi ţi-am dat-o
în schimb pe doamna Winters. Iar­
tă-mă !
EA : Ascultă ! Tu chiar te-ai îmbătat '?
(in timpul replicii ea a i n cercat să-!
potolească, aşa cum se potolesc băr­
baţii a bţiguiţi ; incepe să-! ajute să se
dez brace, să-şi pună pijamaua .) Pînă
la avion mai ai numai trei ore ! Nu
se poate să pleci în halul ăsta !
EL Nu mai plec !
EA Cum nu mai pleci '! I a r şi-au schim­
bat părerea ?
EL Eu mi-am schimbat-o ! Eu i-am ru­
gat, eu am insistat să-1 trimită pe
Onez !
EA De ce ?
:to� L : O să se descurce ! O să se descurce
foarte bine. Are el burtă mare, gură
mare, dar să ştii : gura mare prinde.
Prind şi figurile lui. Ce crezi, că s-a
făcut d e ris cind şi-a scos cămaşa din
brăcinari ? Da' de unde ! S-au distrc;t !
Le-a şi plăcut. Aştia-s tipii care plac
acum ! Aştia-s acum la modă ! Ca la
bazar !
EA Ce-i cu Capone ?
EL (încet, încet, îşi revine) Mister !
G roază ! Senzaţie ! Fiu-său Franken­
stein ăsta, n-a vrut să-1 omoare. A
vrut doar să-1 testeze. Voia doar să
ştie cind pică moştenirea, fiindcă dom­
nul Winters il scuturase pe Capone in
ultimul timp, i i trăsese vreo trei ca­
cialmale...
EA : Ascultă ! Ce mă interesează pe
mine ? Ce caut eu in toate poveştile
astea ... ?
EL : Dar tu m-ai intrebat !
EA : Tu nu-nţelegl ? Singura ei distrac­
ţie e să stea pe bancă, la poartă... ca
să vadă, ce ? ... Să vadă copiii cum bat
mingea... să vadă cum trec vecinele
cu plasa... Şi, peste o lună, o demo­
Iează. O mută la bloc ! Cine spune-mi
tu, cine o să-i strîngă toate troacele,
acum, cind nici injecţiile alea nu mai
au nici un efect... acum cind . .. '?
EL : Iubito, de ce vrei tu să ne chinuim ?
De ce nu vrei tu să luâm viaţa ...
EA : Care viaţă ? Nu pot... n u mai pot
să...
EL : Te rog ! Te rog mult. Undeva in
scenariul vieţii noastre in doi s-a stre­
curat un calcul greşit.
EA : Nu ştiu. Nu mai ştiu . . (Pauză. Nu
. că Buhoglindă ăsta, Onez ăsta, o sâ
mat ştie de unde să înnoade firul. Din
tavan : ptc-pic ! pic-pic 1) Lasă, lasă.
Nu-ţi mai face singe rău ...
EL (lşt înfundă capul în poala et, se în­
colăceşte de ea, izbucneşte în plins) :
Doamne, Dumnezeule... Nu te juca cu
mine, pentru că eu, in povestea asta,
sint ... sint cu adevărat superstiţios ...
EA : A deschis casetele ?
EL : Doamne, Dumnezeule, ştiu că n u
exişti, dar de ce... d e c e n e e atit d e
frică d e ce n u există ?
https://biblioteca-digitala.ro
EA : Ţi-au deschis caseta ? Ţi-au des­
chis-o ! Şi cit, o, cît l-am rugat să n u
ti-o dea. S ă nu-ţi spună !
EL Nu-i vorba de mine !
EA Da' de cine-i vorba ?
EL E vorba de tine şi ţi-o spun eu,
pentru că, dacă nu ţi-o spun eu, o
să ţi-o spună miine-dimineaţă el .
Frankenstein ! Asta-i metoda lor !
Asta-i blestemata lor de metodă !
EA Şi ce dacă-mi spune ? Eu nu sint
superstiţioasă. Ce-o să fie dacă scrie
peste un an ? Peste trei ani ?
EL : Nu ! Nu scrie peste trei ani !
EA (pauză, apoi) Dar peste cit scrie ?
EL : Scrie peste trei luni !
EA Doar ... trei lun. i ?
EL : Da ! Da ! Da ! Dar tu n-ai înnebu­
nit ? ! Tu n u poţi să crezi in aiurelile
astea ! Cum să mori ? De ce să mori
tu ? (0 mingiie, o sărută, din ce in ce
mat disperat.) Cum o să mori ? Cum '!
Nu muri ! Nu muri iubito ! Te im­
plor, nu muri ! Nu muri ! (Se repede
la lumini. Le stinge pe rînd, ca şt cum
ar vrea să sfarme steckerul, priza, in­
trerupătorul. Nu se vede ntmtc, dar
se simte, se aude - pe cît se poate -
o scenă de dragoste.) Eu sint vinovat 1
Cine putea să ştie cit o să coste '!...
Cit o să ne coste... Eu sint vinovat !
Dar cine putea să prevadă ? Cine ?
*
(Acelaşi living-room. E dimineaţă. De
data asta, pe scenă sînt nu două ci trei
lighene. Picăturile curg. Ea p;egăteşte
micul dejun. Nu mai are gesturi vlăgutte.
.Oin baie se aude răpătala duşului.)
EA Vrei ochiuri sau omletă ?
EL : Poftim ?
EA : Ochiuri sau omletă ?
EL (ţipă) : Indiferent !
EA (la fel de tare) : Indiferent nu ser­
vim 1 Indiferent nu ţinem !
EL (apare, înfăşurat în prosop) : Nici noi
n u servim omletă ! Servim zeamă d e
varză. Servim potroace. Trebuie să ne
dregem ! (Zice că "nu serveşte" ' dar
începe să mănince cu poftă.) Şi tu crezi
se descurce ? Iar dă-i cu operaţia d e
splinâ ! I a r dă-i cu ... Fiecare problemă
are cel puţin trei scenarii... In chestia
asta trebuie fier ... Trebuie să-ţi meargă
ordinatorul ! Asta-i tot şpilul or-di­
na-to-ru l !
EA : Am să-ţi spun ceva, dar nu trebuie
să te superi.
EL : Azi, cine se supără primeşte na-na !
(O bate în -joacă.) Na-Na ! Na-na !
Chera-mu 1
EA : Dar nu te superi ?
41
 EL My Gad, chiar dacă nu ne-am năs­
cut gentlemeni, deveni m. Devenim şi
noi cu timpul, psihi-mu !
EA Tu nu crezi - dar nu te superi ? -
tu nu crezi c-ai inceput sf1 le semeni '!
EL Cu cine '!
EA Cu... Cu ăştia pe care vrem să-i
ajungem ş i să-i şi î n trecem. Peste un
an, imi zice Mr. Winters - şedea chiar
pe locul pe care stai tu acum -, peste
un an, canapeaua asta o să valoreze. .
A zis şi el o cifră. Ce mă interesează
pe mine cît o să valoreze canapeaua
asta peste un an ? Peste un an eu o
să-ţi trimit semnale din cosmos ! Bagă
de seamă ! Cînd o să auzi trosnind
canapeaua, să ştii, că eu . ..
EL (amuzat) : Mă, dar ştii că la u n colţ,
ba chiar la două colţuri, ai devenit
superstiţioasă ? (Alt ton.) Eu am cre­
zut că toată povestea aia cretină cu
"computerul vieţii " s-a închis astă­
noapte !
EA : S-a închis computerul vieţii lor !
Computerul vieţii noastre mai funcţio­
nează incă !
EL : Parcă ne-am înţeles. Nu mai avem
nici patru luni pînă la concediu. Ne
intoarcem. Ne intoarcem acasă, şi
acolo, cu mintea limpede, nepresaţi de
evenimente... Mai avem patru luni. ..
EA : Dar dacă eu n u mai am patru luni ?
EL : Eşti... Eşti ... (Incercind, fără haz,
vechea lor glumă.) Oblomovisto ! Oblo­
movisto !... Ascultă ! Ce faci tu acum
nu-i fair. Acum, eu am nevoie de
energie, de tonus. Trebuie să fiu in
formă ! Pentru că azi începe alt cam­
pionat... La Toronto !... Şi ce incepe
azi, la Toronto, poate, î ntr-adevăr, să
hotărască soarta ...
EA De ce zici soarta ? De ce nu zici
cariera ?
EL : Cariera ? (0 picătură cade în far­
furie.) Ei, nu ! Asta chiar depăşeşte
orice măsură ! Acum imi plouă şi în
omletă... Cariera ? ... Tu , numai tu pu­
teai să invenţi picătura asta ! Tu eşti
picătura mea ! Tu eşti crucea mea !
(Se pregăteşte să plece.)
EA : Nu pleca !
EL : E tirziu ! N-ai aflat ? Asta-i progra­
mul ? Asta-i misia !
EA : O singură dată, in zece ani, te rog
să n u mai pui misia mai presus de
tot !
EL (enervat de-a binelea) : Tu nu eşti
totul ! Da, recunosc, atunci, de mult,
foarte de mult, ai fost. Dar acum, tu
nu mai poţi să fii totul ! Eşti o parte.
Şi-mi pare rău că trebuie să ţi-o spun
- dar asta nu-i decit din vina ta -
eşti o felie destul de îngustă rh!'l . A !
. .
dacă ar fi fost copi i . ar fi fost altceva.
(Cu ranchiună încă vie.) Dar n-au
fost ! Tu, t u n-ai vrut să fie ! Tu n-ai
42
https://biblioteca-digitala.ro
putut. Tu j ucai Nora şi voiai să fii
Fecioara din Orleans ! (Sună telefonul.
Ridică El.)
EL Ei, nu ! Ei, nu ! Bravo ! Vo. să zică,
trăieşte. Va să zică, nu s-a pierdut
contractul ! Asta ,să ştiţi, chiar că-i o
veste bună. Nu-i tot '! Ei, hai, că mă
.
faceţi curios ! Cine '! Cine ? ... El per­
sonal ? El, cunoscutul Rade-tot, a spus
el - personal, personal - "nu cu­
nosc problema !" Ei, să ştiţi că pînă
d iseară chiar debarcă extratereştrii !
... Parcă e prima oară cînd plec ne­
dormit ? N-are i mportanţă ! Bine !...
Nu-i nevoie ! Valiza e făcută ! Am
făcut-o de ieri. (Uttîndu-se la Ea.) E
bine ! E foarte bine... (Către Ea.) Să­
rutări de miini ! (In receptor. ) S- a
raportat !... (Iar către Ea.) Calde săru­
tări d e miini ! (In receptor.) S-a ra­
portat !. .. (Iar către Ea.) Foarte calde
sărutări de miini ! (Alt ton.) Intr-o oră
sint in maşină. Păi ce credeţi, că n u ­
m a i cosmonauţii au antrenament ?
S-a-nţeles ! Zbor ! (Inchide telefonul.)
(Către Ea, radios.) Plec, plec in Ba­
leare !... Ţeava o repar e u ! Eu, cu
mina mea ! Iar domnul Drăguşin... Ei,
o s ă vezi tu... ce-o să discut eu cu
tipul ăsta care n-are-n cap decit o vilă
la Ciulniţa, c u interfon la poartă !
(Dă să plece.)
EA : Cum, pleci ? Cum, adică ? ! Tu eşti
superstiţios numai pentru tine . .. ?
EL : O ! Acum ai trecut de la Ioana
d'Arc la Dama cu camelii ? (Eficient.)
Ascultă, femeia lui Dumnezeu, n-am
stabilit azi-noapte ? E o prostie ! S-o
uităm ! (Tonic.) l-am făcut-o ! I-am
făcut-o măgarului ăla d e Onez ! Plec
în Baleare !
EA (cum ar zice Camil "întinsă ca un
arc") : Şi eu plec !
EL : Ascultă ! O plecare ca asta nu se
poate face aşa... Ca să pleci, trebuie
să-ţi vină o telegramă. Să primeşti un
telex : "Mam a grav bolnavă" . ..
EA (dezlănţuită) : Dar mama este grav
bolnavă ! Nu trebuie să primesc nici
o telegramă ! Nici un telex. Mama, ştii
bine, e grav, foarte grav bolnavă !
Acum... acum... Nu se mal poate tiri
pînă l a poartă, iar eu... E singură !
Şi-o s-o mute la bloc ! Intr-o lună !
Ne mutăm ! Ea . . . Intr-o lună se mută
l a bloc, iar eu, in trei luni. .. m ă mut. . .
Mă mut m a i sus... ma i departe.
EL (încercînd să pună punct) : Mă duc
să iau corespondenţa şi mă-ntorc să
iau valiza ! (Pleacă.)
•
(Sună telefonul. Din tavan, în trei li­
gheane, picăturile : pic-pic ! p!c-p!c !)
 EA : Alo ! Să ghicesc ? A ! Dumneata !
Chiar autorul computerului vieţii ?
Asta e chiar o surpriză !
EA Da ! Cunosc. Cunosc verdictul ! Mă
rog, vet·d ictul dumitale. Am impresin
că ai remuşcăr i . . . V a să zică, ai in­
ventat un computer cu remuşcări ?
(Ton de consultaţie medicală.) Nu,
n-am apeti t... Da, a fost o mică he­
moragie.. . Da, am slăbit. Dar dumneata
nu crezi că se poate slăbi şi d i n
motive ...
EL (Intră. Intr-o mină : plicuri, plicuri.
In cealaltă, o trusă de instalator. Nu-i
dă atenţie. Merge direct în baie) : Să
ştii că aiuritul ăla de Drăguşin de data
asta are dreptate ! Hiba nu-i la el !
Hiba-i la noi ! La canalul de scurgere . . .
(începe să meşterească sub lavabou.)
EA : O, doctore, ce sint vorbele astea ?
Cum adică, data din casetă e ,.o dată
potenţială ? " Ce să-ncerci ? Să incerci
să o schimbi ? Să-ţi compromiţi in­
venţia ?
EL (din baie) : Toată garnitura e infun­
dată cu păr ! Numai ghemotoace !
Admiră ce ghemotoace au rămas d i n
neasemu ita t a coamă !
EA (la telefon) : Nu ! Nu sint singură !
Dar...
EL (ţipînd din baie) : Mai termină odată
cu şueta ! (Traversînd camera, apoi
revenind cu căldări.) Ba nu, continuă !
Chiar te rog să continui. (Ea vrea să-i
ia găleţile din mîini. El o respinge.)
Te poftesc să-ţi vezi de taifasurile tale.
Nu-i nevoie să m-ajuţi ! Niciodată nu
m-ai ajutat.
E A (din nou la telefon) : Să ştii că n-am
ales momentul cel mai potrivit pentru
conversaţie ... Cum te văd eu ? Te văd
bizar ! Te văd trist ! De ce bizar '!
Bizar, pentru că tot ce nu-nţelegem
ni se pare bizar ! Trist pentru că eşti,
probabil, foarte trist, dacă te zbaţi ani
de zile pentru o invenţie şi cind zici
"gata", ce faci ? Chemi o sută de prie­
teni, de cunoştinţe, ca să ce ? Ca să-i
innebuneşti ; ca să le dai data morţii !
EL (mereu din baie) : Adu repede nişte
cirpe ! Intră apa-n casă ! Intră apa in
casă !
EA (in receptor) : Un moment. (Se duce,
aduce cirpele.)
EL (din baie) : Nu, nu-i nevoie să te
osteneşti. Pot şi singur ! Pot şi singur !
(Cineva a început să lucreze la ţevi.
Zgomote de ciocan.) Ahaha ! A inceput
Drăguşin să repare ţeava... Işl repară
dosarul !
EA (la telefon) : Nu-l adevărat. Toti sin­
tem intr-o cuşcă. In cite o cuşcă. O
cuşcă de 1 pe 1, asezatA intr-o cuscă de
2 pe 2, aşezatA intr-o cuşcă de 3 pe 3,
tntr-o cuşcă de 4000 pe 4000 .. . Fiecare
in cuşca lui 1 Fiecare cu destinul
https://biblioteca-digitala.ro
lui ! Nu ! Nu ! Nu ! Asta-i nu-i ade­
vărat ! Destinul e mai presus d e toţi,
dar nu pentru toţi la fel d e sus. Nu !
Nu ! Nu ! Doctore ! Destinul n u e sus !
Destinul e deasupra. Mereu in cuşca
de deasupra. Asta-i marea lui viclenie :
să facă naveta pe verticală ! Cind stai
i n cuşca de 111 destinul îţi bocăne d i n
cuşca d e 2.·2 ; cind t e muţi la 2/2,
destinul s-a căţărat la 3/3 ; cind
ajungi, in sfîrşit, cu filodormă, la 3,'3 ...
unde-i desti nul ? Destinul. .. nu-l auzi ?
Ta ! Ta ! Ta ! Ta ! (Acordurile lui
Beethoven.) Nu-i adevărat ! Destinul
nu-ţi ciocăne niciodată la uşă. Destinul
iti bocăne intotdeauna in tavan ! Ta !
Ta ! Ta ! Ta ! Iar acum, destinul, lo­
catarul de deasupra mea .. .
EL (din baie) Saltă covorul ! Nu vezi ce
băltoacă s-a făcut ? Intră apa-n casă !
(El începe să ridice foliile de plastic
care acopereau pardoseala deasupra
mobilelor. In timp ce ea vorbeşte face
citeva mormane. Stare de sinistrati.)
EA Un cer de foc peste un cer de
cenuşă şi deasupra alt cer de foc . . .
"Cerul instelat deasupra noastră "... O,
i m L pare bine că şi pentru dumneata
e o frază-cheie. "Cerul instelat de­
asupra noastră şi legea morală in noi ".
Dar unde-i, doctore, unde-i legea mo­
rală ?
EL : Unde-i cheia franceză ? (E agitat.
Trece mereu de la baie la bucătărie.)
EA Doctore, bagă de seamă ce spui !
EL (din baie) : Mută maldArul ăla ! A i
să vezi c e scandal o să iasă !
EA : Ba n u ! Te-nşeli. Telefonul dumitale
m-a mişcat. Şi pentru că m- a mişcat,
intr-adevăr, am să-ţi fac o confidenţă :
doctore, sorry ! Sorry 1 Am crezut că
eşti un farsor, un scamator, un circar !
Dar faptul că in computerul dumitale
intră şi remuşcare, mă... mă... emoţio­
nează. Mă emoţionează şi mă alar­
mează.
EL (din baie) : Trage canapeaua, că e
trecută in inventar...
EA (la telefon, trăgînd canapeaua) : Şi
iată, nu-ţi fac numai o confidenţă.
(Intre timp, apa din baie curge pe par­
chet, în odaie. El, refuzîndu-i in ciudă
ajutorul, încearcă să oprească valul.
Şterge mereu şi stoarce cirpa in găleţi, in
lighene, dar apa înaintează, înaintează. Şi
el şterge şi stoarce din ce în ce mai ener­
vat, mai înciudat. Se luptă ca şi cum re­
vărsarea i-ar fi un vrăjmaş personal.)
EA Doctore, s-ar putea ca invenţia du-
mitale sA fie o fantasmă ! DacA-! o
fantasmA, cu atit mat bine ! Dar dacă
comouterul ăsta o să me'lrlll!i. d::�r ă
datele din casetă stnt adevli.rate. doc­
tore, te rog, te implor. fnt;troaoli.-tf I n-
43
 venţia ! Sigilează-ţi computerul ! Lasă
in scris să fie deschis in a lt m i leniu.
cu alte creaturi, cu altă specie de pă­
mî nten i. Pămînteni cu alt sistem ner­
vos, c u alt blindaj, alt tip de hemo­
globină. Dar azi. acum, sistemul nostru
n ervos nu- i pregătit. S-a uzat. S-a
anemiat. Nu e cazul să-I ma i ame­
n i n ţ i ! Nu e cazul !
EL (ştergînd mereu pe jos, împiedicîn­
du-se mereu de ea) Mişcă-te, m i ş ­
că-te odată ! O s ă vezi c e scandal o
să facă administratorul. O să ve zi ce
penalizări !
EA : Doctore, doctore, n u mă obliga să
ţin discursu r i . . .
E L (storcînd cirpele î n căldare) Ba da !
Vorbeşte, vorbeşte ! An trenează-te
Fecioară d i n Orleans . . . Ai u i tat că tre­
buie să faci harceaparcea pe englezi '!
EA Doctore, te rog, te i mplor, î n cetează
să- m i vorbeşti de verdictul d u m i tale !
I ncetează cu verdictul ! I n cet a ti cu
verdictele ! Rezistenţa noastră are şi
ea o l i mită ! Există o l i m i tă !
Intelegi ? Undeva trebuie să existe o
l i mită ! Undeva, cineva trebuie să ştie
că o picătură, o singură picătură - şi
gata. Şi gata ! Şi ga ta ! Şi gata ! Nu
ne mai ameninţaţi cu destinul ! fiind că
destinul, nu face decit să ne bată i n
tavan, c u bocancii, c u cizmele, c u tir­
năcoapele... "Ta ! Ta ! Ta ! Ta ! Des­
" EL Dar şi tu trebuie să înţelegi
tinul nu face d ecît să ne ameninţe !
Vine, vine ploaia de foc, vine potopul,
vine îngerul cu trîmbiţa, vine draga­
nul cu şapte capete, vine Judecata de
apoi, vine criza, vine războiul, vine
atomica, vin galaxiile peste noi, vine
eometa Haley. Rezistenţa noastră are
o limită ! Inţelege ! Are o limită ! Tre­
buie - nu se poate altfel, trebuie să
ne laşi, trebuie ! - avem nevoie de
incertitudinea speranţei. Pentru că
trebuie să contăm şi pe improbabil !
Pentru că trebuie să contăm şi pe im­
posibil ! Trebuie ! Trebuie ! (trînteşte
telefonul.)
EL (la sfîrşitul unei b4t4ZH navale, şter­
gfnd ultimele porţiuni de podea. lşi
scoate pantofii. ii scurge de apă) : Nu
te deranj a ! E păcat să intrerupt o
tiradă atit de...
(Intre timp, ,.operaţia inundaţie " s-a
incheiat. El s-a şters pe mîini si acum
desface plicurile.)
EL (tonic, vesel, pe caii cei mari) : In­
chipuieşte-ţi, huiduma ala de Onez imi
scrie ca să-mi mulţumească ! El, Onez,
imi mulţumeşte mie - in scris - că
l-am scos dintr-o situaţie dificilă !
Scrisoarea asta chiar trebuie păstrată
(o bogă in buzunar.) Mai ştii ? S.: ar
putea ca Onez ăst:t să nu fi e chiar aşa
de mare lepră ? I n orice caz, băiatu'
44
https://biblioteca-digitala.ro
şi-a dat seama ! ( Foa·rte răspicat.) A
inteles că eu nu sint Zeno ! Pentru
prima rundă, e b i ne. E ch ia r foarte
bi ne. (Alt ton.) Ei, ce vrei să-U ad uc '!
EA Plec !
EL (agasat şi grăbit) Ascultă, dragă, eu
cunosc marile tale scl:'ne. Dar acum
mai s i n t doar zece m in u te pînă vine
şoferul. . I n u ndaţia a fos t oprită. Ţea va
a fost astupată. Picătura asta, sper eu,
n-o să mai cadă. Acum nu mai e t i m p
n i c i pentru I o a n a d'Arc, n i c i pentru
scena ta favorită (o im ită) ... ,.Torva ld,
Torvald . . . "
EA Şi pentru dt m i n unea noastră n u
apare - n u poate s ă apară - p l ec 1
EL : Nu poţi s-aştepţi pînă mă-ntorc ?
Am să le explic un caz de boală in
fam i l i e . . .
E A : N u pot ! Nu pot ! Zece a n i a m putu l ,
dar patru l u n i n u m a i put, nu m a i pot,
pentru că nu mai am patru luni.
EL : Ascultă ! Fii rez on a b il ă , luni seară
mă-ntorc. Chestia asta d i n Baleare o
să fie, in tr-adevăr, o bo m bă. Presimt
knock-out ii fac. Dar acum, Balearele
- gata ! Si n t ca şi bifate. Acum vine
Toronto ! Fiindcă aici e chestia mare.
Decisivă ! Acum se hotărăşte mişcarea
următoare. Acum e "marea cotitură " !
De asta depinde dacă . . .
EA Inţelege ! ...
am ...
o misiune.
EA Şi eu am o misiune !
EL : Tu nu mai ai nici o misiune ! Mi-a
spus-o chiar idolul tAu ! Misiunea ta,
d e foarte mare actriţă, d e mult a luat
sfîrşit.
EA : Dar dacă pentru mine n-a luat sfîr­
şit ? Mai am doar trei luni. Foarte
bine ! In prima lună, o mut. O mut
la bloc ! In trei luni, montăm spec­
tacolul. Eu n-am să dispar pînă n u
j o c Ioana d'Arc.
EL : Prea tirziu.
EA : Nu. Nu-i tirziu ! Mi-a promis. Ne-am
certat, dar mi-a promis. ln zeci de
scrisori mi-a promis că m-asteaptă . . .
EL : Uite că n u te-a aşteptat ! Uite că a
dat-o celeilalte ! De n u ştiu cite luni
repetă ...
EA : De unde ştii ?
EL : Mi-a spus chiar el azi-noapte. M-a
rugat să te anunţ delicat, să-ţi explic
că ...
EA(lovttă în inimii.) Ce ? Ce ? Ce mai
poti tu să-mi explid ?
EL : Dacă vrei să m-asculţl, aş vrea să-ti
explic că cel mai important e că tră­
ieşti ! Cel mai Important e să triiieştt !
EA Ba nu ! Ba nu 1 Cel mai important
e cum - cum ?, cum ? tră.ie.,ti !
-
Dar tu aşa ceva nu poţi inţelege.
EL : Dar el intelege ? El, singur" fi i n ţă
care a crezut In tine ? Ha 1 Ha 1 Ha !
 M i -a sp u s c-a inventat povestea aia
cu "tu, prima, şi pe locul doi - n i ­
meni, şi pe locul trei - nimen i . . .
doar după l'ifra ghinionistă 13 ... ", c a
să t e ambiţioneze. Mi-a spus : "Aşa
trf'hUi!' să faci intotdeauna cind vezi
că una tînără are ceva stofă . . . " (lşi ia
t'aliza.) La revedere !
EA : Chiar aşa ţi-a spus ? 1-a dat rolul ?
1-a dat ei rolul ?
EL : Da ! Chiar aşa mi-a spus. 1 1-a dat !
L-a dat, deci "la revedere " !
EA Adio ! Adio, psihi-mu !
EL Adio ? Ai să vezi... in sfîrşit, ai să
vezi şi tu de ce sint capabil...
EA Imi inchipui !
EL Ce-ţi inchipui ? C-or să-ţi dea, la
virsta asta Fecioara din Orleans '!
Acum, cind tot teatrul ăla e plin-ochi
de trufandale ?
EA Ştiu ! Ştiu !
EL : "Maestrul " tău e mort după o puş­
toaică !
EA Ştiu, ştiu ...
EL : După discuţia de ieri, n-o să te mai
primească nici casieriţă, nici gardero­
bleră ! . .. O să iasă scandal ! O să vezi
C O R T I N A
Salonic, 10 octombrie 1983.
https://biblioteca-digitala.ro
ce anchete ! Iar eu, unu', nu mă las.
Te avertizez că nu mă las ! (Iese.)
EA Aşa să şi faci. Să nu te laşi... Să n u
t e Iaşi deloc, iubitule !
(Ea rămfne singură fn odaie. Nu ştie ce
să facă. Telefonul sună. Ea ridică recep­
torul. Apoi îl trînteşte în furcă. Se duce
la combină. Din nou şi din ce în ce mai
triumfător melodia de la început "La vie
en rose". Ea se duce spre loggie. Trage
perdelele. Se apleacă uşor peste parapet.)
EL (Intră. Are aerul că a uitat ceva . Vo-
cea lui din vestibul) : Să nu crezi că
m-am intors ca să fac minuni ! M-am
intors să-mi iau trenciul ! Plouă !
Plouă cu găleata ! Ciao, bella, ciao !
El pleacă. Ea în loggie, trage perdeaua
argintie ca pe o cortină la sfîrşit de spec­
tacol. 1n semttransperanţă umbra ei se
vede mare, din ce în ce mat mare, dar
mişcarea rămîne nedesluşttă.
La casetofon, Armstrong ne anunţă că
"Je vots la vie en rooose" .
Din tavan, din nou, începe să cadă pkă­
tura : Ptc-ptc ! Pic-pic ! Pic-pic ! Pic­
pic !
45
�RONICil
ORRhiR'I'ICR
PIESA ROMÂNEASCĂ ÎN PREMIERĂ ABSO LUTĂ
TEATRUL NAŢIONAL
"VASILE ALECSANDRI"
DIN IAŞI - secţia Suceava
CL\BL\NL\
de Mi rcea R•du lacoLan
Data premierei : 9 decembrie
1984.
Regia : EUGEN TODORAN. Sce­
nografia : VASILE ROTARU.
Distribuţia : MIOARA IFRIM,
CARMEN CIORCILA (Fata) ; R AZ­
VAN POPA (Băiatul) ; LIVIU MA­
NOLIU (Primul vînător) ; SEBAS­
TIAN COMANlCI (Al doilea vină­
tor) ; DAN ACIOBANITEI (Al trei­
lea vînător).
Metafora ca.banei • continuă u n sistem
de construcţie familiar dramaturgiei lui
Mircea Radu Iacoban. Ca şi - altădată ­
bufetul sătesc din Tango la Nisa., sa u
motelul din Simbătă la Veritas, cabana
este un spaţiu închis, care circumscrie
(temporar) un grup de personaje faţă de
l u mea din j u r, obligîndu-le să se explice,
să se dezvăluie, să se .autodefi nească doar
prin confesiu n i sau relaţii directe, el udînd
programatic orice interventie exterioa­
ră. Un spaţiu închis care poate s i � bo­
liza, de la caz la caz. un refugiu sau o
coPstrîngere, în orice caz - o structură
propice analizei unor situ.atii-Iimit.i de
intens dramatism.
Dar - deşi acest principiu de arhi­
t ectură dramatică este respectat şi în
Cabana - de data aceasta autorul re-
• �Teatrul " . nr. 911 984.
46
https://biblioteca-digitala.ro
n un ţ {t la sistemul de a-şi caractcriz:.t
prc i i doar prin i n teractiuni sau comen­
tarii reci proce ; el î i face să se mo,Jr­
t cze permanent la cineva din afa r[• . un
a n ume Zlate, figură enigmatică şi, pîn<i
Ia
tre
un
real
punct,
şi
redutabilă.
simbol, între
mereu in­
nefiinţă. Simptomatic, de I a bun înce­
fii nţă şi
put, este faptul că cele cinci per�ona.ie
eli n Cabana n u a u o individuali tate pre­
cisa (si n t denumite . ,fata " . ..băi atul ",
"primul '", "al doi l ea " şi "al t re i l �e a v î ­
n ftkr ") , singurul c a r e are un nume este
acest Zlate, pe care toti îl aşteapta (dar
nu cum, în Beckett, era <Jşteptat Godot,
deşi piesa se putea i nt i tula şi Aşte(Jtîn­
du-1 pe Zlate), uneori îl caută.. îl evocă
şi i l invocă mereu. cînd cu mînie, cind
cu invidie, niciodată cu i n diferen tă. Din
discutii•le celor din scenă., din rela tările
lor, se con tuTează - complicate, dar im­
p unătoare - statura şi biografia l u i Zia­
te, personalitatea lui inconfundabilă. Şi
- treptat-treptat. paradoxal - absC"ntul
Zlate, "cel-doar-amintit ", devine e­
roul de prim-plan al piesei, iar cei cind
prezenti - personajele ei secundare.
Este o i nversare în .,raccourci " a un­
ghiului de observaţie, care conferă pie­
sei u n in edit a parte.
De ce se referă, tot timpul. la Zlute
cei din scenă ? Pentru cei trei vînători,
el a fost u n permanent tovarăş. la fie­
care sfîrşit de săptămînă. de a venturi
ci nC'getice, tovarăş res pectat şi chiar adu­
lat pe vremea cînd detinea o fun<'tie
impor;tantă, pus la îndoială sau de-a
dreptul contestat acu m.. cind a iesit l a
pensie s a u - poate - pur s i simplu
nu ma i există (desigur, caracterel.:> ce­
lor trei se vor preciza tocmai in func­
t i e ne d ista n ta care separă vechea şi
noua lor atitudine fată de Zl ate) . Pentru
băiat. situatia este mai complicată : el
se dovedeşte a fi chiar fiul lui Zla te,
pC C''lfe 1-:o�. oet.eo;tat cîndva, dintr-un
comnlex R <i niE'SCentin, dar a cărui me­
morie o anări'l ac;tăzi cu inver.;unare, re-
Mioara lfrlm,
Liviu Manoliu,
Dan Aciobii.oiţel şl
RAzvan Popa intr-o
scenii. din spectacol
cunoscînd substratul de afectiune s 1 a lc>r­
nică şi pătirnaşă al dezacordurilor de
odinioară. Pentru fată, Zlate este "alt­
fel " decit fauna obiş.n.uită a cabanei,
"altfel " decît cel trei vînători, este un
posibil argument pentru increderea in
viaţă, in frumuseţea el.
Ş i iată-ne, în acest fel, in situatia -
din nou paradoxală - de a incerca să
caracterizăm un personaj ... inexistent,
dar fără a cărui intelegere restul con­
flictelor şi portretelor di n text rămîn
lipsite de orice sens. Altfel spus, Caba­
na n u este ceea ce pare, adică o piesă
cu vîntitori şi intfrnplărl in n�te, el o
piesă despre "viata, avatarurile şi mo<:�r­
tea lui Zlate", cel bine cunoscut doar
de autorul însuşi.
Zlate a fost (perfectul co mpus se im­
pune, căci - in final - disparitia : ui
pare a fi acreditată şi acceptată ca de­
finitivă, i se proiectează chiar şi lespe­
dea funerară) un activist, in sensul cel
mal nobil al cuvintului, pe care il pre­
supune credinţa in idealul comunist. Un
om de actiune, un spirit mobili zator,
capabil să reuşească "minuni " acoll) un­
de sufletele laice se declarau nemttin­
cioase, un entuizast şi (de ce n.u ?) un
romantic. Un om care a intilnit în dr•J­
mul său nu numai succesul, dar şi de­
ceptia şi indoiala. Dar un om consumat
şi de viata sa particulară. nu donr de
cea publică (a fost părâsit de sotie, fii­
ca i-a fugit in străinătate, un1de a ajuns
cover-girl pentru reviste de duzină, fiul
a depăşit starea de infractor doar prin­
tr-un reflex de ultim moment) . Un om
puternic si vulnerabil. Sint - to:-,te a­
cestea - motive suficiente pentru a de­
termina un om de calibru! său să-şi hE>­
tărască singur disparitia ? Iată o între­
bare rărna..�ă deschisă. Solitudinea acestui
luptâtor de profesie, ajuns la pensie şi
https://biblioteca-digitala.ro
atit de rău înţeles de cei din jur, mi se
pare - in sine - un subiect de un tra­
gism covîrşitor.
Trecind acum la spectacolul regizat de
Eugen Todoran, in el trebuie elogiată,
mai intii, interpretarea rolului lui Zia­
te. Nu este o glumă această asertiune,
sau nu este d001r o glumă. Căci, ia un
astfel de text, cea mai aplicată regie
trebuie să faCă in aşa fel incit chi pul
lui Zlate să se contureze cu precizie, să
rămînă memorabil. Şi Eugen Todoran
a reuşit acest lucru. Desigur. cu contri­
buţia - deloc l ipsită de importanţă -
o lnterpretilor reali din spectacol.
Dintre aceştia, doi - Mioara Urim
(Fata) şi Răzvan Popa (Băiatul) - sint
la primele roluri pe o scenă profellio­
nistă. Debuturi de bun augur, cu far­
mec şi prospeţime, tinerii actorii $tiind
să joace convingător i n special neliniş­
tea, in tonuri mal grave (ea) , sau mai
superficiale (el). neîmpăcarea cu spiritul
conformist, rutinier. Nu este foarte greu
căci îşi joacă - in fond - virsta, dar �
fac cu naturalete şi sinceritate. ceea ce
nu este intotdeauna simplu. Iar dintre
"experimentaţi ! " trupei mi-a plăcut cel
mai mult Sebastian Comănici (avanta jat
·
şi de rol ; "al doilea vin.Mor" este, şi in
tex.t, mai conflictual. mai colţuros), in
accesele lui foarte bine controlate de
furie animalioă. acuzind si mascînd fUb­
til complexe de inferioritate fatii de cei­
lalţi doi, dar şi în aerul stran iu_ nepă­
mintean, pe care il are î n final lrle�­
pre care voi mai vorbi) . Dan Aciobăni­
ţei (al treilea) - fals bonom, de fapt
iezuit şi pragmatic, şi Liviu Manollu
(primul) - lichea fără anvergură osci­
.'
lind intre rapacitate şi slugărnicie com­
pletează trioul foştilor tovarăşi de vînă­
toare ai lui Zlate, tria de prieteni co:�lpi,
in real i.tate laşi şi bicisnici.
Spectacolul, animat de acesli �inci
47
parteneri, are o curgere la inceput mai
anevoioasă, ezitantă. Nu il ajută mc1
decorul - prea terre-ii.-terre, imbîcsit
şi insufid ent luminat -. construit de
Vasile Rotaru. Dar, in partea a doua,
ritmul montării se precipită. devme sin­
copat, prevesteşte drama. O dramft care
nu se produce.. şi totuşi finalul montării
este o adevărată lovitură de teatru, prin
nimic prevestită de derularea pî•tă la
acel moment u intrigii (şi prea puţi:l
suget·ată de textul propriu -zis). ln scenă
au rămas doar Al doi,Jea vînător (ciopli­
tor de lespezi, în vi ata de toate zilele)
şi Băiatul. Pe fundalul ul timelor n�plici,
i\1 doilea se dezbracă pînă la bdu. secu­
te dintr-o ladă veche un joben pe care
şi-1 aşază Pe cap şi - cu cel mai in:­
proşabil aer de ceremonie - intră in
ladă şi. .. dispare. ca intr-un număr de­
suet de iluzionism. Ultimele replici sint :
.,AL DOILEA Bună dimineata. BAI.\ ­
TUL Noapte bună . AL DOILEA Să
t răiţi. BAIATUL : O să trăim " .
Final d e spectacol derutant, incomod.
Mărturisesc, pe mine unul m-a incintat.
Era straniu, neaşteptat, tulburător. Pu­
nea întrebări. Poate chiar l1lai multe de­
cit spectacolul. Incerca să semnifice. şi
altfel decit prin text. despărţirea dintre
două lumi - cea a nlmenllor care vor
fi obligaţi de istorie să dispară., şi cea
a acelor încă tineri. pentru care cuvin­
tul speranţă continuă să insemne cev,l.
Dinu KIVU
TEATRUL DE STAT DIN ORADEA
- secţia română
SATUL BLESTEMAT
�e Mircea Bra�u
Prin ultima premieră a teatrului oră­
dean, cu Satul blestemat, dramaturgul
Mircea Bradu confirmă pasiunea sa, dura­
bilă, pentru istoria românilor. U n rezultat
cu totul remarcabil al acestei inclinări,
aş zice native, pentru drama istorică
l-a constituit piesa Vlad Ţepeş în ianua­
ri e, definitorie pentru o artă d-amatur­
gică aşa cum poate fi ea sesizată in
volumul Hotărîrea, apărut in 1983.
Impresionează in dramaturgia lui Mir­
cea Bradu, şi Satul blestemat eo;te cea
mai recentă mărturie, viziunea poema­
tică a autorului, care dă faptului isto­
ric o aură deosebită. Ultima sa lucrare
permite, la rîndu-i, sesizarea modalită­
ţii artistice proprii dramaturgului arde­
lean. O comunitate umană este sur­
prinsă într-un moment istoric decisiv
pentru istoria noastră contemporană.
48
https://biblioteca-digitala.ro
Da ta premierei : 6 llecembrie 198-1.
Regia şi scenografia : SERGHJ
SA VIN.
Distribuţia : DAN BADARAll
(Sculă rea) ; DANIEl, VULCtl
(Licurid) ; GEORGE VOINESE (To­
ma) ; CARMEN TROCAN (Ana) :
ION MIINEA (Primarul) ; EUGE!'Ii
HARIZOMENOV (Frlzerul) ; NICO­
LAE TOMA (Cornea) ; EUGEN
l'UGULEA (lnvăţil.torul) ; ANC.\
MIERE-CHIRILA (BocUoarea) ;
MARCEL SEGARCEANU (Stră­
inul) ; ION ABRUDAN (Inspecto­
rul) ; TIBERIU COVACI (Şefu l de
post).
Este un sat din care lipsesc bărba(i i
in putere, plecaţi acum pe front. Ca
intr-o altă "fierărie a lui Iocan ·•, săte­
nii, bătrîni, femei, un tînăr, ciung (Sculă
rea) , cu o evoluţie ciudată, se aduna la
FI'Iizer pentru a vedea "ce se mai în­
tîmplă". Revenirea de pe front a invii.­
ţătorului invalid şi a lui Toma, ofiţer
al armatei române, este semn al ieşi­
rii din letargie, al organizării rezisten­
tei antifasciste. Lucrurile se desfăşoartt
n u fără pericole. Spionaţi, suspeclaţi,
acuza�i, interogaţi de către forţele d·�
opresiune (Străinul, Inspectorul, Şeful tie
post), principalele personaje ale "satului
blestemat" - Licurici, Sculă rea, Prima ­
rul, Ana, Cornea, Frizerul, I nvăţăto­
rul - găsesc mijloacele cele mai potri­
vite pentru organizarea unor acţiuni de
gherilA.
Mircea Bradu oferă o perspectivă mai
puţin obişnuită asupra Evenimentului is­
toric. Comunitatea "blestemată " nu las1i
să se întrevadă de la bun inceput că ar
fi una de eroi. Oamenii nu se resem­
nează la a fi spectatorii pericolului şi
sprijină lupta celor de pe front. Deşi
vitregiţi fiziceşte, au un înalt spirit al
sacrificiului. Venirea lui Toma şi orga­
nizarea grupelor de partizani, transmite­
rea armelor ascunse, înşelarea anchetu ­
torilor, toate acestea se petrec intr-un
crescendo dramatic expresiv din punct
de vedere conflictual. Acel fior poematic,
specific dramaturgie! lui Mircea Bradu,
este însă pierdut trepta t in trama piesei,
nu mai constituie trăsătură stilistică. aşa
cum obişnuia autorul. Se pare că Mircea
Bradu a mizat pe un personaj "eludat"
- Sculă rea -, care prin comportamen­
tul său neliniştitor, prin disimulare in
favoarea cauzei obşteşti, conferă un
anume suspans desfăşurării dramatirc.
Trecerile sale prin scenă aduc o anume
lume, produc o atmosferă neobişnuită.
Impreună cu Licurici, u n personaj de::.­
pre care ni se dau puţine amănunte reve­
latoare (un a'renturier întors in ţară pen-
 tru a participa la rezistenţa antifas­
cistă), Sculă rea îmbogăţeşte remarca­
bil galeria personajelor "ciudate" ale
dramaturgiei româneşti contemporaul?,
la care au contribuit, masiv, piesele lui
D. R. Popescu.
Spectacolul orădean realizat de regizu­
rul Sergiu Savin scoate in evidenţA di­
mensiunile eroice ale luptei ac�sl<•l·
<1ameni simpli, voinţa lor de a trăi cu un
nealterat sentiment al propriei den mi­
tăţi in faţa vicisitudinilor istoriei �i ale
destinului lor. Un simbol a l energiilor
vitale, cenzurate de război, Ana, este tot­
odată femeia a cărei dragoste pentru
Toma se vede pusă i n primejdie de anga­
Jarea in luptă a obştii. Regia a incercut
să dea statură scenică unor personaj�?
de mare densitate, precum Licurici, Sculii
rea, Ana, Frizerul, Primarul sau unor
scene de masă precum cele de la frizerie.
Paradoxul punerii in scenă a Satu­
lui blestemat constă in neînţelegerea re­
gizorului Sergiu Savin de către scenogm­
ful... Sergiu Savin. Sau invers. Oricum
ceva s-a inti mplat, căci izbeşte de la bUJ �
inceput lipsa de acurateţe a decorului
o hărAbaie lemnoasă ilustrind partea su­
perioară a unei case - care din cind i n
' dini morale, decit aceea a lumi i căreia
cind, a r e drept complement partea
j o s : trei u ş i - servind c a lăcaş al pos­
tu !ul d e jandarmi. Lăsînd la o parte
_ contrast tragic cu acel timp al morţii care
unţema decorulul, nu se inţelege dP-loc
ce au urmărit regia şi scenografia. Căci
partea de sus, spînzurată parcă, este
nepopulată scenlc, spre deosebire de cea
de jos. Uneori e străbătută de cite o lu­
mină. Cel mai adesea Irită prin nesem­
nlficare in raport cu dinamica relaţiilN"
scenice realizate, nu fără sincope
către regizor. ' mente de expresivitate.
Sprij init de text, Sergiu Savin
fncearcă să dea eroismului anonim nota
specifică pretinsă de lumea creată de
dramaturg. Lupta antifascistă in vederea
eliberării ţării are alte trăsături
această zonă ardeleană unde horthyştil a u
instaurat un regim de teroare. Opreso­
rli sint văzuţi, însă, puţin cam naiv,
lucru ce scade din tensiunea înfruntări!.
Scenic, nu e rezolvată convingător apa­
riţia Străănului, agentul care sploncazli
mişcarea de rezistenţă. Tot astfel, perso­
najul Ana, cel care exaltă puterea dra­
g ?stei, dorinţa de a trăi, pare desprins
dm altă lume, mişcarea sa scenică fiind
uneori deficitară.
In spectacolul orădean, rolul Sculă rea
ii permite lui Dan Bădărău (recent ab­
solvent al I.A.T.C.) desfăşurarea unor
�alităţi actoriceşti convingătoare, pe care
1 le-am cunoscut din producţia de la In­
stitut (Jupiter din Amphytrlon de P�>­
ter Hacks). Personajul său este un tinAr
mutilat de război. Cel care simte războ­
Iul in c oncretul fiintei snle vJr..e.a7..!i u n �>ori
că este intreg la trup. eli pleac.li primă-
https://biblioteca-digitala.ro
vara la arat, că ii cresc anp1 şi s-ar
lua 1� in trecere cu păsările. Acestor vise,
zdrob1te acum, le dă un substrat de o
incrincenare deosebită in viaţa diu1 nă,
� ăci vrea să-i determine pe ceilalţi să
mţeleagă valoarea vieţii trăite in lh eptate
şi li bertate. Poeziei dramatice a piesei
Dan llădârău ii conferă o expresivitate
de multe ori tulburătoare. Licurici un
tînăr al cărui rost se lămureşte oda tă cu
sfiq;itul peregri nărilor sale i n străinătatt:
şi cu angajarea in lupta clandestină este
interpretat cu în ţelegere de Daniel V ulcu.
S-ar fi cuvenit ca umorul, doved i t, al
actorului să fie mai marcat in anumite
scene. Oricum, personajul său se reţine,
fiind descifrat pri n citeva mişcări sigure.
Un rol catalizator în spectacol este cel
- al Frizerului, realizat de Eugen Harizo­
menov, stăpîn deplin pe mij loacele sale
artistice, degajind farmec in relaţiile sce­
nice şi un anume umor, specific pm�iţiei
sale in cadrul obştii. Mai puţin convin­
gator este George Voinese in rolul Turna
lipsit adesea de pregnantă scenică ma i
ales in relaţia sa cu Ana. Aceas ta. î n
in terpretarea altei debutante p e scena
urădeană, Carmen Trocan (recent absol­
ventă), devine purtătoarea unei alte or­
de îi aparţine. Pledoari a ei pentru dragoste,
pentru iubirea zămislitoare intră într-un
lasă obştea fără bărbaţi. C armen Trocan
interpretează cu dăruire (aşa cum o ştiam
din Institut in rolul Lady Bracknell din
Buni .seara, domnule Wllde) : rolul ,
.
aparţmmd unui al t registru scenic,
face totuşi n otă aparte in ansamblu prin
nearmonlzarea regizonală a unor ele­
de
Printr-o interpretare sobră de un dra­
matism mocnit, Eugen Ţugu i ea defineşte
rolul l nvăţătorului, stilp al obştii, care
_
n u ez1tă, in ciuda infirmităţi!, să se an­
.
in gaJeze in lupta pe un front deosebit de
cel de unde abia venise. Ion Miinea (Pri­
marul) construieşte, nu fără gre:utate,
conduita disimulată a unei oficialităţi
locale mereu primejduită de ai săi dar
şi de opresori, care, prin jocul lu i Ion
Abrudan (Inspectorul), Tiberiu Covacl
(Şeful de post), Marcel Segărceanu (Stră­
inul), sint prezente de calibru scenic di­
ferit. Concretizează accente dramaturgice
di verse Nicolae Toma (Cornea) şi Anca
Miere-Chirilă (Bocitoarea).
Spectacolul Teatrului de Stat din Ora­
dea cu Satul blestemat de Mircea Bradu
readuce in atenţie un dramaturg cu valo­
roase intuiţil artistice privind istoria
naţională, intr-o punere i n scE-nă ce s-ar
fi cuvenit a imprima coerentă locului
scenic si corespondenţe mai precise in
ansamblul relaţiilor personajelor.
Marian POPESCU
49
TEATRUL DRAMATIC Vas i l e Fi lip, iar mediu l descr i s - o mare
uzinâ - e e l oc ven t pentru procesul con­
DIN BRAŞOV st mirii socialiste.

ECHINOCTIU
Fiu de ţăran, călit, ca şi oţ el u l pe care-I
prelucrează, i n focul transformărilor t·e­
voluţionare, acest ma i s t r u , măcinat î n

DE TOAMNă
toamna vieţii de- o boală i ncura b i lă , n u
vrea să părăsească această lume fără sf1
lase ceva durabil i n urma sa. Muncind
cu rîvn;! şi cu demnitate pînă în ulti.Ina
e
c l ip ă a v i ţ i i , el laSă " m oş t enire " cîteva
de Dimi trie Roman l ucruri fundamentale pentru e tica sa o
i n ovaţie i mportantă, un tînă.r format după
ch�pul şi .asemănat·ea sa, şi - simbol ic -
un pom sădit, care, " i n pl ină vară" , va
Data premierei : 15 noiembrie potol i setea trecătorilor cu fructele sale
1984. zemoase, iar "toamna, l a ech inocţ i u" , va
Regia : EUGEN MERCUS. Sceno­ mîngîia p ri vi ri le î ndrăgostiţi lor cu fru­
grafia : DOINA A NTEMIR. museţea frunzişului...
Distrlbu�la : NICOLAE C. NICO­ Peste piesa lui Dimitrie Roman pluteşte
LAE (Vasile Filip) ; RADU NEGO­ un abur de tristeţe dat· nu de pesimism.
ESCU (Mircea Albu, zis Cintezoiul) ; Omul - spune autorul, afirmînd un crez
ION JUGUREANU, DAN SANDU­ comunist - e dator să se ri di,ce deasupro
LESCU (Doctorul Nabreş) ; DAN propriilor sale suferinţe, să rCi!Jrirne în e l
DOBRE (Badiu) ; COSTACHE BA­ neliniştea şi disperarea, s ă muncească fără
DU (Pleşca) : GEI'A GRAPA (Ana) : să se sperie de greutăţi şi obstacole, să
IVICTOR IONESCU 1 (Rodof) ; GA­ sădească în jur încredere în viaţă, in se­
A
BRIEL S NDULESCU (Nelu Pa­ meni . . . Scriind despre viaţa şi moartea
pură) ; PAULA IONESCU (Dr. Ma­ oteLarulu i Vasile Filip, ca şi despre lUI[>ta
nuela) ; ANDREI RALEA (Piţi) ; lui cu inerţia, Dimitrie Roman ne oferă
VICTORIA COCIAŞ-ŞERBAN premisele unei drame opti.Iniste, cu un
(Blonda), LUMINITA BLANARU filon deopotr.ivă grav şi liric în subtext
(Zella), DORU ANA (Barosanu) - şi cu un pronunţat mesaj umanist.
tineri in derivă : E. MIHAILA In pofida unor neajunsuri artistice evi­
BRAŞOVEANU (Gică), IOAN dente, piesa se impune interesulu i rele­
GEORGESCU (lcă), MIHAI BALAŞ vind un personaj activ. cu o structură
JUJUCA (Tico), GEORGE FERRA profun d dramatică, demonstrind o indls­
(Costache), FLAVIUS CONSTANTI­ cutabilă naturalete in conturarea atmo­
NESCU (Nae) - muncitori ; SAVU sferei, in dialog, cucerind prin unele por­
RAHOVEANU (Pacientul) ; MIR­ trete viguros conturate ca şi prin simpli­
CEA ANDREESCU, C. VOINEA tatea şi si nceritatea tonului.
DELAST (Ion) ; ŞTEFAN ALEXAN­ Totuşi, construcţia e deficitară, conflic­
DRESCU <Tocan) ; CONSTANTA tul, liniar. se trece destul de rapid peste
COMANOIU (Laboranta) ; MARIA
RUCSANDRA DOBRE (Asistenta Nicolae C. Nicolae şl Radu Nego­
medica.lă) : MAYA INDRIEŞ (Zia­ escu, reprezentanţii a două generaţii
rista) ; ZOE MARIA ALBANI
(Muncitoarea 1) ; MELANIA NICU­
LESCU (Muncitoarea 0) : HORIA
CARAŞCA (Un chelner).

Cu o a treia piesă pe scenă - Echinoc­

ţiu de toamnă • - Dimitrie Roman se in­
stalează, h otărît, .pe tărîmul scrisului dra­
matic, anii (opt) tre<:uţi de la deb utu l său
d ramaturgie (la studioul teatrului din
Arad) ma rcind şi direcţia pe care autorul
ş i -a axa t preocupările. Ch tpul eroului
contemporan făurit de societatea noastră
se află în centrul scrierilor sale, indife­
rent de aria tematică abordată . Acţiune,,
piesei Echinocţiu de toamnă aşază in
prim-pla n portretul unui oţelar. ma ist ru!

• Publicată în "Teatrul" , 1 2 1 1 983.

50

https://biblioteca-digitala.ro
înfruntările de anvergură, peste dileme,
peste ma ril e întrebări ale existenţei şi
mutaţi ile din conşti inţă. SU!perficială, in
cele din u rmă , ră m î ne re laţi a dintre re­
prezentanţii celor două generaţii Vasile
FiJ.i,p şi tî nă r ul M ircea Albu, zis "Ci.nte­
zoi ul" Procesul de t ransf ormare a tînă­
rului dintr-un ins fără busolă morală in­
tr-un pe rsona j - mo d el, şi in con sec in ţă
ideea din substrat a predării şi preluării
"şlafetei" , nu are s u f i c ie nt ă adincime şi
nici relief.
J ucală in premieră absolu t ă la i n cepu tu l
anului 1 984 in sala cult u ra l ă a secţiei de
turnătorie otel a Intreprinderii de auto­
camioane din B raşov , piesa a su fe ri t ne­
contenite tra ns fo �mă r i şi modificări, i m ­
bog ă ţ in d u- se su bsta n ţia l pînă la recenta
premieră de pe scena tea trul ui braşovean.
Pe parcursul elaboriirii spectacolului s-au
adăugat un prolog şi un CiJ)ilog, scene cu
o factură polemică ce au conferit textului
m ai multă spectaculozitate, sporindu-i
forţa educati.vă.
Ins uşi ri le , cele vizibile ca şi cele la­
tente, au fost relevate şi amplificate cu
expresiv.itate. in spectacolul rea l i zat de
Eugen Mercus. Sensibil obse rva tor al dra­
matu rg i e i contempOI'Iane, prO!Pulsor al
multor piese c u tematică actuală, experi­
mentatul regizor braşovean şi-a dem on­
strat incA o dată experienţa ş i profesio­
nalismul intr�o montare care păstrează
tonalitatea specifică autorului. Redusă la
esenţial, acţiunea se desfăş03JI'ă f i resc , cu
un reman:abil echilibru intre elementele
dramatice şi cele lirice, intre scenele
grave şi cele destlnse, cu uşoare tente de
umor blajin.
Conducind c u autorttate un mănunch i
d e acto ri cu personalitate, stălpini pe mij­
loacele lor inter:pretative, Eugen Mercus
a obţin ut o montare ele ţinutA, vie, plini!.
de detaliJ realiste, străbii.tută de energie
dramaticA şi fior emoţional.
Bine distribuit in rolul lui Vasile Filip,
actorul Nicolae C. Nic olae a dat statură
scenică personajului, inzestrindu-1 cu o
impresionantA forţă interioară, clădită pe
valori morale inflexibile, pe convi n geri şi
principll solide, etalind comori d e mindrie
şi străveche înţelepciune. Inlăturind cum­
pllta povară a insingurii.ril. tulburăt.oarea
presimţire a sfîrşitului, in teroretul ,<J. dez­
văluit resursele eroului, voinţa si ambitia
lui inverşunatii. de a lăsa "treaba 1.-:.,.,rii­
vW'I", de a oferi tovarA silor săi exf'"mT'Ilul
unei neclintite demnităţi, a l unui :o:lmbolic
s�c,.ificlu de sine.
Excelent a fost şi Costache Babil in
rolul maistrulul Pleşca, tip sl u garn ic şi
https://biblioteca-digitala.ro
poltron, veşnic zimbitor şi veşn i c agitat,
nefăcînd altceva n imic decit să risipească
vorbe in vint şi să pună beţe in roate
i n lmoş i l or . O c ompoziţ i e admirabilă, pito­
rească şi autentică a realizat Geta G rapă ,
la graniţa fluctuantă dintre ris şi p l î n s ,
doar în două scurte a pari ţii şi cî teva re­
p l i ci .
Dan Dobre a dat siguranţă şi prestanţă
figurii inginerului Badiu, i ar Radu Ne­
goescu a împrum utat tînărului Mircea
Albu propriH-i tinereţe, conferindu-1 aces­
tui pe rsona j schematic substan ţ ă şi veli­
d icitate, angajindu-1 in a c ţ i u ne, întru ap.:l­
rarea cauzei maistrului, cu elan şi since r
e n t uzi as m .
Sti.lizată cu bun-gust, scenografia simplii
a Doinei Antemir (variate spaţi i d e j oc
intr- un cadru fix, reprezentînd o hală el e
uzmă) a spriji n i t real i zarea unui spec ­
tacol de amplă d es fă ş u ra re, cu schimbări
ra')) i de de ritm şi de tonalitate.
Prezentat în cinstea marelui forum a l
comuniştilor, in chiar zilele premergătoare
Congresului al X I II-lea, Echinocţiu de
toamnA. p e scena din Braşov a c ăp ătat
dimensiuni semnificative, servi nd dialo­
gul angajat dintre teatru şi p u bl i c pe
teme ale c onş tii n ţe i comuniste.
Valeria DUCEA
P.S. Ca şi in piesa lui Dimitrie Ro­
man, unde bucuria izbînzii în produc­
ţie a lui Vasile Filip a fost umbrită
de durerea stingerii sale, bucuria co­
lectivului braşovean din seara premie­
rei a fost cernită de sfîrşitul neaştep­
tat al actorului Victor Ionescu.
Interpret al multor roluri clasice şi
contemporane pe multe scene din ţară,
jucînd de asemenea in filme (recent,
în Glissando), Victor Ionescu, cu făp­
tura lui subţire şi elegantă, cu manie­
rele alese, cu privirea gravă şi pătrun­
zătoare, uşor ironică, de sub ramele
groase ale ochelarilor, şi-a părăsit fa ­
milia şi colegii după ce a fost prezent
pe scenă pînă in cea din urmă clipă.
Cu o oră inainte de a se stinge, l-am
văzut în spectacol dînd viaţă, cu un
dramatism reţinut, cu deosebită sobrie­
tate şi fineţe, savantului Rodof.
A primit felicitările cu un zîmbet
sfios şi a păşit pragul in lumea um­
brelor, în timp ce colegii sărbătoreau
succesul muncit lor, succes la care a
contribuit din plin şi actor!Ll Victor
Ionescu.
V. D.
nl

TEATRUL "MIHAI EMINESCU"
DIN BOTOŞANI
FRUMOSUL
COTIDIL\N
de Ion Buc�eru
Data p remiere i : 2t noiembrie
198 1.
Regia şi scenografia : DAN
MANESCU.
Distrlbu�ia : STAN PETRIŞOR
(Mitică Valahu) ; DORU BUZEA
(Nae ll al moş) ; LOMIRA BRA­
DESCU ( Mar i a Postolea ) ; SUZANA
MACOVEI (Gloria Onuţan) ; TEO­
DOR BRADESCU (Chiriaceseu) ;
MIHAI PAUNESCU, BORIS PERE­
VOZNIC (Directorul) ; ELENA CO­
RICIUC (Secretara de redacţie) ;
AIDA MARINESCU (Secretara M a­
riei Postolea) ; GHEORGHE MET­
ZENRATH, ION SUSLANESCU
(D r il.gan ) ; CONSTANTIN GHINITA
(Colegul Gloriei) : FLORIŢA RU­
SU (Scumpi) ; VIORICA VATA­
MANU (0 proiectanti).
Era sau nu de prevăzut debutul drama­
turgie al ziaristului şi omului de artă Ion
Bucheru, e mai puţin important acum,
"după aproape trei decenii de muncă"
pe care îi mărturiseşte domnia-sa ; Im­
portant e că o face, după o experienţă
de-o viaţă, cu certă vocaţie ş i intr-o ma­
nieră tinereascA, de o cuceritoare prospe­
ţime şi mobi'Htate a spiritului . Ion Bu­
cheru are replică şi stil, fraza lui bate
sprinten din aripi şi prinde ideea, dia­
logurile se lansează in comentarii de vă-
d it interes civic, cu ecouri filozofice, este­
tice, morale. E un polemist şi un mora­
list. experienţa 1-a inzestrat cu numeroase
teme de meditaţie asupra cărora are ceva
de spus, un punct de vedere de afirmat.
De aceea- şi ponderea acestei prime lucrări
o constituie comentariul polemic şi nu in­
triga propriu-zisă - o pasionată pledoarie
pentru valoare şi frumos, pentru promo ­
varea, apărarea şi consolidarea adevăra­
telor virtuţi al e trudei umane l:n demersul
ei de perfecţionare a universului spiritual.
..Vedeţi, mahalalele se dărîmă... zice un
52
https://biblioteca-digitala.ro
personaj ; d ar mahala nu î nseamnă d o a r
z i d de ch i t·p i c i şi moc i r l ă pe u l i ţă , c i :;; i
un u n ivers spi ritua l , un mod de a s i m­
\t . . . " - şi p ti n asta e semn alată cu cla­
r i ta te problematica piesei şi zona insal u ­
brft asupra C'(t re i a ne i n vită s ă acţionăm.
Pentt·u că piesa e şi u n indemn La in ­
tet·venţie fermă, la acti une. T i n ă r u l gaze­
tar M i t i c ă Valahu scrie un .arti-col t:ri llc
despre produsele d e c ora t iv e de prost-gust
puse in c i rcul a ţ i e de i n t rep rin de rea .,lo'ru­
d
m osul c r> l i i a n " , d n r redactorul -şef (şefă !)
.al :.:i a r u l u i ,. Şt i re a " îi p ro p un e o a l terna­
ti vă mai spectacul o<J.să şi mai riscanta
angajarea lui c a m unc i t o r I n I ntreprinde­
rea v i zată ş i i n ves tigarea i n rogn i t o a cau­
zelor şi pe rso a n el or care menti n ace<;l n i ­
v e l arti st ic .,de gang" . ,, D acă , i n t r- adevăr,
vrei să te l upţi cu u l"Î t u l , atunci pune de­
getul pe rană, arată cine e de vină, de:mon­
strea:.:ă c u m s-a ajuns I a st adi u l ăsta cro­
n i c" - îi cere ea. O şa ns ă de afirmare
pentru tînăr, o ca l e - cea mai eficientă
cale - de a sti gmati za un un ivers spi­
ri tu al de mahala. prin implicare în luptă
şi dema.soare directă. Dar şi o demnă, pH­
duitoare confruntare de genemţii - tînă­
rului Valahu asociindu-i-se in atitudine
critică Gloria Onu ţan , care intreabă cu
evidentă undă de reproş .,generaţia dv.
de ce a tîrît cu ea atit i mpostură, atîtea
Upi torl care trăiesc din sîngele valorHor '!"
Nu mai p uţi n îndreptă ţ it e răspunsul Ma­
riei Postolea, redactorul-şef .,Darcă gene­
raţia mea a crescut copii ca voi, nici n -am
greşit, nici n-am trăit degeaba" Forţa şi
interesul piesei stau in această vocaţie a
personajelor din generaţii diferite pentru
frumos , valoare şi adevăr, pe care şi-o
afirmă cu credinţă şi patos, conştiente că
ele constituie bunurile de preţ ale spiri­
tulu i uman, pentru oare merită să te iei
la trîntă cu impostorii. "V iaţa trebuie să
fie frumoasă", spun ele - "talentul este
aspiraţie, este incredere in steaua ta, care
trebuie să lumineze pentru toţi" .
Nu tot atit de clar conturate sint ta­
bloul Introducerii lui Valahu in colectivul
de la .,Frumosul cotidian" şi cele ce se
intimplă acolo. VAdită este densitatea pro­
totipului de lichea ;periculoasă, N.ae Hal ­
moş, care pare a domina toate urze1ile,
cinic, demagog, şiret, despot ; se produc
citeva intilniri scăpărătoare intre el şi tî­
n ărul reporter Incognito, pe fragmente
scenele se justifică şi duc la previzibila
cu!minaţie, dar cu o inspiraţie ceva mai
puţin bogată, de anvergură prea mică
pentru mi7.a i nvestită cu atita patoo aici.
Forţa satirică se epuizează, paN:ă, intr-<�
 f.omlra
Brldescu
,,
Doru
Buze a
in
dialog

-singură direcţie, asupl'a lui Halmoş, cele­ al i mniei, cu o nuanţă de satiră şi paro­
lalte personaje sînt abia schiţate sau nu­ die" (cum mărturiseşte in caietul-pro­
mai propuneri (Chiriacescu, Directorul, gram), şi-a exprimat, de fapt, atitudinea
Scumpi , Femeia cu andrelele) şi nu con­ !ucidă fată de metehnele incri minate şi
tează in acţiune. Poate că e şi niţică pre­ porni.rea justificată de a le sfida prin ri ­
dpitare, poate că e şi efect\Jil intolerantei dicol. Nu s-a lă.sa.t atras de o sugestie a
autorului faţă de a(:eSt u nivers sordid piesei care ar fi dus la o adevărată ex­
- cert e că ieşirea lui Valah u pe teren hibitie vizuală de produse decorative în­
nu e la inălţi mea şansei acordate şi se doielnice ca gust. cele puse in c i rcUlaţie
rezolvă fără prea multă satisfacţie "sa­ de "Frumosul cotidian " , n-a a-păsat pe di­
thică" . Concludent e finalul, C'i·nd, după ferenta de generaţii. Cu pierderi, însă -
desconspirarea identităţii tî•nărului şi in­ pentru că ştafeta transmisă de Maria Pos­
fringerea lui Ha1moş, in aju·nul apariţiei tolea unor tinen en,tuziaşti şi ta!ri, ca Glo­
"Seriei de articole demascatoare, un telefon ria şi MiticA Valahu, n u mal are rezonanţă
anunţă o luptă ceva mai aprigă poate, de ştafetă intre generaţii, iar nuanţele de
parodie se tngroaşă pe scenă pînă la clov­
deschisă de un alJt H a.lrn oş , mai bi ne si­
nerie, dintr-o prea mare largheţe faţă de
tuat şi mai influent ; Maria Postolea o
i nsuşirile reale ale unor actori (Doru Bu­
primeşte demn - "incepe dansul" - şi-şi
zea, nepermis de dezarticulat in inter\Pre­
asumă conştient toate riscurile ; "nu-l scoţi
tarea lui Halmoş). Lomira Brădescu e
nid dacă Iti spun eu" (e vorba de p rim ul
greşit distribuită in Maria Postolea, Stan
articol din serte), il tra nsmite ea secreta­
Petrişor nu face dovada nici unei însuşiri
rului de redac ţie, Jean, alt tip conturat
conforme cu spiritul tinăru1-ui său perso­
cu farmec şi autenticitate, alături de Glo­
naj M itică Val.ahu. Numai Suzana Maco­
iTia Onuţan , Mitică Vlrllah u ş i , fireşte, per­ vei depune un efort de conturare veridică
sonalitatea Mariei Postolea , care domină
a Gloriei , Mihai Păunescu (Directorul) şi
cu autorl.tate de erou-mode:! peisajul uman
Elena Coriciuc (Secretara de redacţie) -
al piesei .
o stăruinţă în trasarea unei linii scenice
Tinărul regizor Dan MAnescu semnează
convenabile. Evident, sursă de invăţă­
-şi scenografia spectacolului de Ia Boto-
minte pentru t în ărul regizor, căruia lupta
-şani - simplă, cu elem en te care mar-
pentru acumularea experientei îi arată de
chează stllistic ambianta, spaţiul de joc
la inceput că trebuie să fle autoritar şi
fiind dom inat de birauri.le celor două pro­
ferm in concretizarea ldei•lor sade.
totipuri umane opuse, Maria Postolea şi
Nae Halmoş. Propunindu-şi .,un spectacol Constantin PARASCHIVESCU

53

https://biblioteca-digitala.ro

RECITALURI
TEATRUL "NOTTARA"
• ORFEU iN CÎMPIA
DUNARI I
• CUMINŢENIA
PAMiNTULUI
• altceva. Aşa s-a crezut lungă vre m e că
Există două feluri complet opuse de
a citi cu voce tare versurile unul e al
actorilor, expresiv, dind intonaţii, după
sens, fiecărei sintagme, insoţind l ectura
cu o m i m 1ca şi o gestică a gindurilor
exprimate. Celălalt aparţine poeţilor în­
şişi. Ei obişnuiesc să-şi citească versu­
r i l e egal, monoton, ca un fel de murmur.
De aici şi n eî n crederea poeţilor faţă
de orice producere pe scenă. Versu rile,
mai ales cele lirice, sint destinate, prin
chiar natura lor, lecturii solitare, intr-o
stare de recu legere care să le deschidă
drum către intimitatea fiinţei.
Cine are dreptate ?
Greu de spus. Publicul preferă lec­
tura actorilor. Sint poeţi care au scris
teatru în versuri, citeodată sublime, ca
Racine. Prin urmare, le-au croit aşa
incit să fie rostite pe scenă. Alţii, cind
sint invitaţi să-şi citească versurile, de­
clară din capul locului că n u se pricep
şi lasă bucuros actorilor sarcina aceasta.
Iniţiativa lăudabilă a Teatrului "Not­
tara ", care a introdus recent in reper­
toriul său spectacole de poezie, redeschide
problema.
Cum trebuie, aşadar, citite versurile ?
Părerea lui Paul Valery era că, in lec­
tura lor, distanţarea d e vorbirea curentă
ar fi prima condiţie. Limbajul obişnuit
pune accentul principal pe sensul cu­
vintelor, "arzind ", dacă se poate spune,
sonoritatea, efectuînd instantaneu o tra­
ducere a ei, pur mentală. Tonul, ritmul
sînt subordonate la fel înţelesului strict.
Versul însă, spre a fi gustat, reclamă
înainte de orice percepţia valorilor audi­
tive ale limbajului, fiindcă se bazează
tocmai pe ele. Semnificaţia cuvintelor
devine secundară faţă d e melodie, atunci
cînd cîntăm. După Valery, care oricum
nu era un ageamiu în materie, aşa ar
trebui să pornim l a recitarea versurilor.
t n vorbirea obişnuită, limbajul tinde
https://biblioteca-digitala.ro
să-şi sacrifice valorile muzi cal e in fa­
voarea sensului. l n cîntec, di mpotrivă,
l e privilegiază, chiar cu preţul intune­
cării î n ţ e l es u l u i .
Arta r ecităr i i versu r i l or - crede Va­
l<>ry - presupune găsirea ech i l i brul u i
.,admirabi l " ş i "delicat " între forţa sen­
zuală şi cea intelectuală a l im ba j u l u i .
A l tfel zi s , poezia a r trebui ro sti tă cu
voce tare, ca un cintec care-şi l i mpez eş te
treptat sensul cuvintelor.
Valery are, neindoios. mul tit dreptate.
Dar punctul l u i de v ed er e e purist şi
pă st rează o oroare mall armean[t faţă de
.,proză ". Poezia modernă a pelează , t ot u ş i ,
nu o dată, şi l a aceasta d i n u r m ft , pen­
tru efecte deliberat contrastante, i ron i c e ,
desacralizan te.
Cred că în m ate ri e de recitare a ver­
surilor pe scenă mai dăinuie destule pre­
judecăţi. " Spectacol u l de poezie " nu în­
seamnă lectură cu voce tare. E absolut
şi transpunerea unei opere celebre pe
ecran ar fi stricta ei "redare " i magi­
stică. Mare n a i v i t at e !
Un film după o cart e vestită este o
interpretare a ei, o lectură, ca1·e ştim
astăzi că poate avea forme multiple.
Teatrul a învăţat aceasta de mult. Fie �
care regizor de talent, cind a pus Hamlet
în scenă, 1-a citit altfel . Orice actor au­
tentic a i n terpretat in fe l u l său sufe­
rin ţa nefericitului prinţ al Danemarcei.
După mine, recitarea la teatru ii
schimbă poeziei statutul, o transformă
în text pentru un spectacol. Astăzi se
pun •in scenă, conform cu acelaşi prin­
cipiu, povestiri, nuvele, ba ch i a r pagJni
de eseistică.
Orfeu in cimpla Dunirli, spectacolul
de po�zie cu versurile lui Nichita Stă­
nescu, a fost o certă reuşită. Selectia
textelor, inteligentă, atentă la varietate,
comprehen1_;ivă, a dat putinţa reconsti­
tui rii unui univers.
Sobru, slujit admirabil de o garnitură
de actori excelenţi (George Constantin,
Alexandru Repan, Catrinel Paraschi­
vescu, Lucia Mureşan, Emilia Dobrin­
Besoiu, Ruxandra Sireteanu, Elena Bog,
Dragoş Pâslaru, Valeriu Preda), specta­
colul nu a ezitat să apeleze şi la inter­
ludii coregrafice (Raluca Ianegic) inspi­
rate. Silful care aleargă adesea fără să
atingă pămîntul prin versurile autorului
"necuvintelor" a fost astfel sugerat şi el,
cu i nventivitate şi graţie.
Nichita Stănescu e un poet dificil. In­
tonaţia, mimica şi gesticulaţia actori­
cească au reuşit să-I facă, nu o dată,
mai accesibil. Aplauzele repetate şi en­
tuziaste ale sălii au venit să o dove­
dească. Dacă ar fi n u mai atit, să cîştige
·
noi admiratori unui mare poet contem­
poran, şi spectacolul de la "Nottara "
inscrie o izbîndă considerabilă.
 A l t r ec i tai, Cuminţenia pămîntului, s- a
n:JZal pc versuri de Ana Blandiana, Ioan
A l ex a n d r u , A d ri a n Păunescu, Marin So­
rescu şi Ion G h l'orghe, fiecare avînd ac­
torul sin1 , r esp ec ti v Margareta Pogo­
n a l, M i r cea Di ac onu, Emil Hossu, Va­
l en t i n Teodos i u , M i r ce a J i d a .
A ici. l u cru r i l e n - au m a i ieşit la fe l
de b i ne. Un poet au tentic e o lu me. Dacă
.s i n t convocaţi cinci pe scenă, spectaco­
l u l o r i risc[t să i a un aspect de şezătoare
literară, banali zîndu-se, ori să provoace
coliziunea atîtor planete care nu pot
i ncftpea b ::t te laolal tă.
.S-a 6t u tat să se evite ultima primej­
die printr-o anume inrud ire. Ar fi
vorba, vrea să spună titlul spectacolu ­
lui, de o poezie htonică. Dacă ea îi
c u prinde bine pe Ion Gheorghe şi Ioan
Alexandru, nu prea le dă prilej u l să-şi
exprime veritabila natură lui Marin So­
rescu şi nici Anei Blandiana, de la care
a fost imprumutat Utlul spectacol u lui.
Victima principală a fost insă Adrian
Păunesc u , prost servit de texţele alese,
plate, cind poetul putea cuceri uşor sala
PREMIERE PE ŢARĂ
TEATRUL ,.BULANDRA"
INTR-UN PL\RC ...
PE O BL\NCl\
de L\leksaad r GLelman
Data premierei : U noiembrie
1984.
Regla. : MIRCEA CORNIŞTEANU.
Scenografia : ŞTEFANIA CENEAN.
Traducerea : TUDOR STERIADE.
Dlstribu$la. : VICTOR REBENGIUC
(El) ; LUMINITA GHEORGHIU
(Ea).
Să-i găseşti obişnuitului partea sa de
insolit, de neaş_teptat, de surpriză şi să
afli in faptul banal, cot i d i an , semnificaţia
universal-umană, acesta es te . unul dintre
rosturile artistului de ş coal ă realistă ; şi
n u altfel procedează şi Aleksandr Ghel­
ma n în piesa sa Intr-un parc... pe o bancA.
- căci ce poate fi mai obişnuit şi mai
banal cotidian decît i ntilnirea întîmplă ­
toare intre un bărbat şi o femeie, în tr-u n
https://biblioteca-digitala.ro
cu nu meroase altele explozive şi pe mă­
sura adevăratei sale vocaţi i . Nici reci­
tarea n-a găsit tonul potrivit, păstrînd
intr-insa ceva afectat, nesimpatic.
In schimb, versurile l u i Marin Sorescu
erau parcă scrise pentru Mircea Dia­
conu, care le-a "jucat " cu o vervă fără
pereche. Restul a reuşit să fie cel mult
onorabil, i n ciuda unei strădanii mişcă­
toare a Margaretei Pogonat. Cîtă drep­
tate are Valery iese la iveală cînd sint
citiţi poeţi cu o rostire oraculară ca
I oan Alexandru sau Ion Gheorghe. Into­
naţia, mim ica, gestica, "jocu l " i i p ro ­
zai zează .
E de tras învăţătura ca altă dată anto­
logiile lirice, şi încă pe criterii tematice,
să fie lăsate Radiotelevi ziu n i i . Ea le
practică de multă vreme, şi ajunge.
Experienţa Teatrului "Nottara " e in
ansamblu fructuoasă şi merită conti­
nuată cu îndrăzneală şi anvergură spo­
rită. Nu numai spectacolul, ci şi poezia
are de cîştigat.
Ov. S. CROHMALNICEANU
parc... pe o bancă ? De ce a r vrea să se
cunoască aceşti necunoscuţi pentru noi şi
pentru ei înşişi, dacă nu pentru a se re­
cunoaşte unul prin altul, un ul pe cel ă Lalt,
in s inele său ? Aceasta este piesa : dru­
mul sinuos al fiecărui a prin cutele sufle­
teşti ale celuilalt, pentru ca , recunoscîn­
d u-ş i aoolo propriile sl ăb ici uni , să regă­
sea.scă împreună drumul comun al i ncre­
derii reciproce, şi astfel fiecare să-şi re­
cîştige încrederea in sine.
La început. acest drum e derizoriu, căci
n eîncrederea însăşi e derizorie cind se
manifestă prin minciuni, unele de-a drep­
tul sfruntate, dar spulberate şi ridiculi­
zate de adevărul cu neputinţă de ascuns
al sufletel o r lor insingurate. Dar ei con­
tinuă să se caute minţindu-se, într-un
pa rc . 'loc a l solitud i n i i , în marginea nop­
ţii, timp al i n t rovertir i i, situs dramatic ,
aşadar, al căutărilor de s ine in marginea
comandamentelor societăţi i . Vor purta
încă în ei convenienţele sociale care i ....a u
făurit aşa cum se prezintă la i nc eput, po­
zînd în poziţii morale cît mai avantaj oase,
dar pîndindu-se şi cercetîndu-se cu suspi ­
c iune, pe care şi-o reproşează pe rînd u n u l
celuilalt - ea, la modul feminin, desigur,
nervos-intempestivă, el, detaşat şi mimind
o siguranţă cinic-v i rilă ; pînă cînd se vor
regAsi in ac elaş i fluid sufletesc al existen­
ţei omenescului , în care val or il e vir şi
femlna devin şi sînt convertibile : el, de-
55

pen de n t . mărtu risi ndu-şi neputinţa de a se
desprinde d e dragostea nefericita pen tru
o so ti e care' î l î n ş a l ă ; e'l, bărbăteşte pro­
teg u i toare. oferi n d u - i S;Jr i j i n moral pr: n
făgăduinţa un e i statornice a;şteptări .
Orizontul soc i al atît de a păsă to r în viaţa
personajelor pînă la a le contorsiona su­
fleteşte, di n drama Intre patru ochi, se
conturează aici sumbru, î n marginea Ede­
nului făgăduit d e femeie, dar în stabili­
tatea căruia bărbatul nu mai poate s5
creadă, chiar dacă il doreşte la fel de im­
perios. Pentru el, e realitatea de-o clipă
a unu i vis, înghiţit de Levia<tanul nece:-
J­
tăţilor socio-economice ; pentru ea, visul
po::�te fi realizat, or�nizat tocmai prin
mijlocirea aceloraşi necesităţi, ca un ră­
măşag al trudei zilnice. Idealismul băr­
batului şi realismul femeii se impletesc
intr-o continuă luptă către o i ndefinită
şi infinită făgăduinţă, şi aceasta cred că
e semnificaţia universal-umană la. care a
ajuns Aleksandr Ghelman, şi pe care ne-o
împărtăşeşte cu neobosită forţă dramatică•
punînd să se întîlnească, într-o situaţ.ie
atît de comună, un bărbat şi o femeie, şi
transformindu-i di n persoane oarecare în
personaje simbolice, adică in argumente
artistice pentru o idee. E locul să spunem
că piesa a beneficiat de o traducere ex­
celentă semnată de Tudor Steriade care
a ştiut să găsească corespondenţe e fi­ d d e puternice ş i variate convulsii sufleteşti,
neţe şi precizie bogăţiei de nuanţe su­
fleteşti.
Spectacolul semnat de Mircea Corniş­
teanu l-am putea numi unul al tensiunilor
�
echilibra e. regizorul instalîndu-5e, ca şi
autorul. mtr-un ungh i de perspectivă su­
per.ior amuzat şi profund conciliant ; ca
atare, scenele viguros concepute şi urmă­
rite in creşterea tonusului l or vital, pînă
la violenţă, pe un climax psihol ogic rea­
list, sfîrşesc intr-un comic ce le este in e­
rent. stirnind risul nostru binevOitor. Tris-
56 https://biblioteca-digitala.ro
Victor
Rebengiuc
şi
Luminita
Gheorghiu,
interpreţll
unei
comedii
triste
tetca ne este inoculată treptat şi, în final,
din i ns i d i oasă, d evin e invălui toare. Să re ­
cunoo.ştem, aici, fineţea cu care regjzorul
ne inculcă ideea că drama celor doi eroi
es te o i lu s tr are a comedie! umane şi cii
în esenţă această comedie e tristă.
I n rolul bărbatului, Victor Rebengiuc
face o mare creaţie. Gama de mijloace
expres ive e largă şi foarte varia-tă. Să re­
marcăm şi aici acel simţ special 811 aces­
tui actor, simţul măsuri i , care acordă j o­
culu·i său un aer firesc, adevărat. Să re­
marcăm încă o dată ştiinţa sa de a face
expresivă psihologia omului de rind, şi
arta de a indivldualiza un rol printr-un
soi de imprumut psihic, ;aş spune, sau
mai degrabă printr-un soi de conversiune
de substanţă sufletească, căci, iată, în
acest rol nu avem doar o construcţie spe­
cifk şi actori.ce%e individualizată a băr­
batului şi băiatului in care pri mul se
transfigurează ori de cite ori imploră căl­
dura femeii . dar n i se insinuează mult
din specificul sufletului slav. Desigur, ac­
torul Victor Rebengiuc este şi-1 joacă pe
Fedea, in faţa noastră, dar nu e mai pu­
ţin adevărat d Fedea există şi-1 joacă
pe Victor Rebengiuc. Fenomenul ţine de
magia arte i acestui actor. II secondează
Luminita Gheorghiu, printr-un jOc nu
ma i puţin expresiv, dinamic şi "in nervi" ,
aşa cum n reclamă, dealtfel, personajul
său, Vera, femeie între două virste, in­
setată de iubire şi î·n fricoşată de singu­
rătate, tot atit de susceptibilă pe cit este
de sinceră. Actrita ştie să pună stîngăcie
in afectuozitate şi necaz in violenţă, sub­
lin.Und astfel caracterul femeii simple.
carnarad onest al bărbatului, obişnuită să
muncea...c;.că din greu şi complet străinii
cul-tivării gesturilor erotice.
Constantin RADU-MARIA
PRIN TEATRELE DIN ŢARĂ
TEATRUL DE STAT DIN REŞIŢA replică la Jocul de-a. vacanţa. a lui Mi­
laail Sebastian. Intr-adevăr, ne aflăm i n­

UN SUFLET
tr-<• pensiune Weber de tip !lJOu, cu oa­
meni veniţi la odihnă prin sindicat, cu
• toate inlesnirile ce decurg din acest mod

ROML\NTIC
de Tudor Popescu
Data premierei : 8 septembrie
1984.
Regia : EUGEN V AN CEA. De«:o­
rul : ION BOBEICA. Costu mele :
FLORICA ZAM FIRA.
Distribuţia. : GRIGORE ALEXAN­
DRESCU (CAlin) ; MARIAN STAN
(Valerlan) ; GEORGE DRAGU LES­
CU (Laurenţiu) ; OVIDIU CRISTEA
(Tudor) ; CONSTANTA T.\ RAULEA
(Ghighi) ; DAMIAN OANCEA (Ou­
da).
S-a observat cu destulă (şi chiar cu
prea multă) uşurinţă că noua piesă a lui
Tudor Popescu, U n suflet romantic, e o
d<' petrecere a concediului sau a jocului
de-a vacanţa ", dar şi cu toate m'�difică­
rile survenite in condiţia lor. Ar mai fi
de adăugat că printre ei s-a .rătăcit i n
'
locul lui Ştefan Valeriu, un profesor Mi­
wiu al unui alt timp, drept care şi Co­
rina îşi va face o apariţie de Monă, cu­
plul acestora, ca şi apariţia din final a
lui Duda i ndreptăţi ndu-ne şi paralela cu
St(;aua f4rli. nume. Faţă de acea�ta, va­
Ionn'a ,.replicii " lui Tudlor Popescu e mai
palidă şi mai puţin personală, scriitorul
ll(·propunindu-şi să iasă, prin cuplul Tu­
dor-Ghighi, din albia comediei lirice
statornicite la noi de înaintaşul său. Da �
C[, ar fi făcut-o, şi dacă deci şi cuplul
Tudor- G h i gh i ar fi fost privit cu ne­
cru ( ă toarea luciditate cu carP. sint văzu ţ i
mi crobiştii fotbal u l u i , atunci .,replica "
ar fi fost în intregime originală şi ar fi
avut toate şansele să depăşească "origi­
r.alul ", în ambele sale ipostaze. Este ade­
vf,rat însă cii atunci n-ar mai fi fost vor­
ba de . . . . "un ;;uflet romantic ", cum este

Moment an ioersar Ale:randru Kiriţescu, că aici s-au jucat

pentru prima dată piesele Salonul de Paul
Everac sau Ispita de Tudor Popescu, tea­
t rul reşiţean dovedindu-se şi în timp sta­
Dînd o nouă şi elocventd dovadă a sti­
tornic de1wtat drama turgiei originale, prin
me i şi preţuirii de care se poate bucura
lansarea unor piese de Ionel Hristea Si­
teatrul într-un puternic centru muncito­
resc, "cetatea de foc" a Reşiţei şi-a găsit
donia Drăguşanu, Mihail Davidoglu, P etru
Vintilă. mai recent VLorel Cacoveanu.
timpul şi starea de sptrit necesară pentru
Titlurile străine reprezentate în premieră
a onora cum se cuvine, intr-o a tmosfe·ră
pe ţară sint şi ele nu mai puţin semni­
de caldă ospitalitate, implinirea celor 35
ficative. de la Mu ierile ţifnoase de Carlo
de ani de existenţă a teatrului ei. 35 de
G o ldoni şi Nu puneţi dragostea la i n cer­
ani de muncei. de căutăr i creatoa·re, care
c a re de Locatelli la Adio, studenţi e ! de
nu puteau fi scutite de ezitări şi eşecuri.
A . Vampilov, Ospftţul generalilor de Bori.�
dar care au cunoscut deseori 'ci bucuria
Via n , Ceapa de A ldo Nicolaj şi Regele
im plinirilor a rtistice demne să se inscrie
l u m i n �t ra r i l o r de Osvaldo de Andrade.
in circuitul valorilor naţimiale. Totoda tă.
lntrcun cuprinzător şi elegant caiet
3.5 de ani de h.otărită implicare a teatru l u i
omagia!, mărturiile directorilor, ale regi­
i n destinele cetăţii, printr-un a ct iv ş i fer­
::orilor şi actorilor care au trecut pe aici,
�
ti_! � alog cu publicul, căruia i .� -a dat po­
a le dramaturgilor care au fost jucaţi pe
stbdttatea să cunoască atit ma rile opere
scena reşiţeană (unii chiar de peste
a le dramaturgiei clasice româneşti si un i -
700 de ori, cu aceeaşi piesă, ca G heorg'w
1Jersa le, cit şi piesele mai noi alt> dra m n ­
t u rgiei străine ş i a l e celei ro mânPşl. i rir•
� lad, cu a sa Comedie cu olten i !) se in­
ti lnesc cu mărturii ale criticilor drama­
a ctualitate - spre cinstea colecti v u l u i .
tici, intr-un emotionant prinos de recu­
t i t lurile reprezentate in premieră p e t a ră
noştinţă adus inimoasei făptuiri tc!ltrale
nefiind deloc puţine sau lipsite de i m ­ (nu fără emoţie ne-am amintit şi noi de
porta ntă. S ă amintim c ă aici a a 1 m t lnc przmul spectacol a l teatrului reşiţean
premiera a bsolută a piesei Dict:tt:Jrul de transmis la televiziune, în urmă cu vreo

57

https://biblioteca-digitala.ro
 nu doar acela ai personaj ului Tudor, ci
şi acela al autoru l u i Tudor Popescu, chiar
d u că , si de această dată, vocaţia satirică
u dramaturgului a fost mult mai puter­
n i că, şi ei ii datorăm cele mai i zbutite
şi mai rezistente pagini ale piesei, ca şi
ale intregii şi întinsei sale dramaturg i i .
Cele două .,surse " literare - aproape
,,declarate " - ale piesei conduc la con­
st ituirea a două planuri umane şi morale
disti ncte. Pe de o parte, Călin, Valerian
(nu Valeriu !) ş i Laurentiu, dezumanizaţi
aproape fără vina lor, prin singura pasiu­
ne care le-a mai rămas accesibilă, aceea
pentru fotbal , lor adăugîndu-li-se apoi
şi Duda. ca variantă "evaluată" a dezu­
manizării, prin inchinarea la zeu l auto­
mobil. De partea cealaltă, Tudor şi Ghighi,
supravietuitori donquijoteşti a i utopiei
romantice numite suflet. Tratarea celor
două planuri î n registre dramaturgicc net
ci iferite - unul virulen t satiric, celălalt
de cam ieftină turtă dulce l irică - nu
se va dovedi totusi dintre cele mai fe­
ricite pentru organicitatea lucrării şi
Pt'ntru pre�nanţa scenică a personajelor
ei "pozitive", Tudor şi Ghighi. Neputîn­
du-se parcă hotărî in�:re cele două regis­
tre. piesa are şi două finaluri. Un hap­
)1;\'··end, constituit de plecarea lui Tudor
împreună cu Ghighi, simptomatic pentru
i ntenţiile autorului . este urmat imediat
de o culminatie tragică a alienării, in
cel ălalt plan, culmi naţie n u mai putin
semniiicati vă pentru i ntenţiile operei.
cincisprezece ani : Anna Christie de Eu­
gene O'Neill, în regia lui Eugen Vancea,
directorul de azi al teatrului).
Multe dintre reprezentaţiile acestor ani
au fost acum reamintite publiculu i prin
afişeZe, fotografiile, schiţele de decor şi
costume ale unei binevenite expoziţii re­
trospective, sintetizînd un travaliu artis­
tic ce avea să însumeze nu mai puţin de
2 1 1 premiere (dintre care 1 1 7 cu piese
româneşti), în peste 10.000 de reprezenta­
ţii, ce au totalizat peste trei milioane de
spectatori.
Cele trei spectacole cu care teatrul s-a
înfăţişat la această aniversare - Un su­
flet romantic de Tudor Popescu, în regia
lui Eugen Vancea, D-ale carnavaluJui de
I. L. Caragiale şi Bădăranii de Carlo Gol­
doni, ultimele două în regia lui Mihai
Manolescu - reprezintă o selecţie sem­
nificativă pentru direcţii repertoriale
programatice, mărturisind liniile de forţă
ale une i politici teatrale si ale unei stra­
teţJii culturale întru totul stimabile, din­
colo de aprecierile noastre critice faţă de
o reprezentaţie sau alta.
Numeroasa prezenţă a oamenilor de
teatru la aniversarea colectivului reşiţean
s-a finalizat - în spiritul reuniunilor de
58
https://biblioteca-digitala.ro
Dat·, după ce i -am stabilit cu atîta
exacti tate sursele, nu s-ar cuveni oare
si"1- i s2sizăm piesei şi indepărtarea d e
e l e ? Oare n u m a i "o replică l a Sebastian "
s:1 - l fi in teresat aici pe Tudor Popescu ?
In Jond, piesa are în vedere nu o cate­
gorie socială sau alt.l, ci d ouă universuri
umane, două l u m i , -:! i ntre care una c
pîndi t[! de extincţ i a vieţii spirituale. i n
vreme ce salvarea celei de-a doua c · po ­
sibilă tocmai pl'in conştiinla de s i ne a
spiritu l u i , care nu poate rcn u n � a la viaţa
sufletească. Dacă această nerenunţare,
f'chivalînd cu o păstrare a fi i nţei, în
faţ.a automatismelor de tot soi u l ale \'ie­
ţii cotidiene, a ajuns să pară... roman­
tică, vina nu e, desigur, a autoru l u i . In
circumstanţele date, el are însă curajul
de a se recunoaşt� "un suflet romantic ",
i nvitîndu-ne să reflectăm l a alternativa
l i psită de echivoc a celor două finaluri
aiP piesei. ,
Spectacolul reşiţean semnat de rf-gizo­
rul Eugen Vancea vădeşte profu nzime. El
vine d i n t r-o certă maturitate artistică şi
profesională, căreia nu-i mai sint de
ajuns lucruri l e evidente, d e suprafată sau
de efect l a public. Sigur că regizorul
11 1 1 -şi va permite să le ignore total, dar
va avea priceperea să le subsumeze acum
u nei vădite preocupări pentru stabili rea
climatului spiritual şi pentru prinderea
tonului specific al piesei. Vor fi astfel
bine delimitate planurile ideatice ale lu­
crări i , vor fi căutate şi în bună măsură
lucru ale A.T.M. - printr-un colocviu
profesional, care s-a dorit şi în bună mă­
sură a reuşit să fie centrat asupra pro­
blemelor actuale şi de perspectivă ale
instituţiei. După un referat introductiv
prezentat, din partea gazdelor şi a fo­
rurilor culturale judeţene, de către Ada
Cruceanu, şi-au adus contribuţia la dez­
baterile ce au avut loc artista emerită
Dina Cocea, preşedinte aZ A.T.M., Na­
talia Stancu, Mihai Vasiliu, profesorul
Călin Chincea, Mihai Manolescu, Valen­
tin Silvestru, Paul Everac, Ioan Ieremia,
Victor Bibicioiu, Eugen Vancea. In întîl­
nirile avute, şi-au mai făcut cunoscute
opiniile profesorii universitari Ion Zam­
firescu şi Virgil Brădăţeanu, drama­
turgul Tudor Popescu.
Valoarea actuală a colectivului, îm­
bogăţit recent cu promiţătoare nume noi,
tonusul lui vital, direcţiile repertoriale
majore, căutările în domeniul expresiei
şi al canalelor de comunicare cu publi­
cul ne pot îndreptăţi să vorbim. de un
bun moment al teatrului reşiţean, de la
care sînt de aşteptat, şi de aci înainte,
realizări pe măsura ambiţiilor sale.
V. P.
găsite - cu concursul preUos al deco­
rurilor lui Ion Bobeică, sugestive pentru
lumea care a fost şi pentru cea care i-a
luat locul, oferind totodată cadrului sce­
nic, pri n simpla schimbare a luminii,
promisiunea unei aure de stranie intimi­
tate sau, d impotrivă, evidenţa maculării,
necesare d istanţării !ucide - modalităţi
scenice de sensibilizare a nivelurilor de
s<·mnificaţie ale piesei, cu mult mai bo­
gate decit s-ar crede la prima vedere.
Nu s -a putut depăşi însă, în întregime,
un anumit schematism destul de naiv al
desenului conflictual a l lucrării - să ne
gîndim numai la o eve'1tuală paralelă cu
u n posibil roman contemporan pe ace­
eaşi temă ! - şi nu s-a putut trece i n ­
totdeauna peste caracterul prea apăsat
declarativ al unor repl ici, rostite de Tu­
dor şi Ghighi, personaje cărora interpretă­
r i le date de Ovidiu Cristea şi Constanta
Til raulea, le rămîn totuşi mult prea da­
toare. (Ele sînt evident dezavanta ia te d e
costumele Floricăi Zamfira, căci n u poţ i
perora împotriva Kitsch-ului avînd la git
o eşarfă de această factură, dupa cum n u
prţi să seduci pe nimeni cu o rochie
mov. cu volane d e pe vremea străbu­
r>icii, dacă se spune că ai descins d i n
tll\imul jurnal d e modă ! ) Celelalte pa­
t,, l personaje ale piesei, costumate mult
r 11 1 i apr.oape de condiţia lor materială şi
Sil: ritual:'\, beneficiază de interpretări pe
cit d e solide pe atît de nuanţate şi d iver­
s ifll:ate ca relief scenic, dînd adevărata
măsură a posibilităţilor de care d ispune
in prezent trupa reşiţeană. Damian Oan­
cea (Duda) are siguranţa, dar şi descum­
pi":.nirea iritată propr·ii personaj ului său ;
George Drăgulescu (Laurenţiu) îşi con­
struieşte rolul cu haz, conferindu-i tot­
odată personaj ului o viclenie pericu loasă,
veşnic pînd itoare şi prnfitoare. O com­
poziţie cu totul deosebită realizează Ma­
rinn Stan, in atit de practicul şi exped i ­
tivul inginer Valerian, pentru a l cărui
vi d sufletesc tînărul actor găseşte un ad­
mirabil stil al minimului efort, î n mers,
în gest, in mimică şi frazare, prefigurind
astfel, un posibil tip comic, de o mare
autenticitate şi forţă de generalizare. A m
lăsat nu întîmplător la urmă creaţia lui
Grigore Alexandrescu in acel rol al pie­
sei de care depind î n cea mai mare mă­
sură nu doar succesul, ci ş i profunzimea
reprezentaţie!. Călin e de departe cel
mai pasionat microbist .al grupului, toc­
mai pentru că e şi cel mai sincer. cel
mai curat. Visurile sale s-au plafonat
https://biblioteca-digitala.ro
pt·ntru totdeaun a Ia tricoul lui Pele şi e
in stare să urmălrească transmisia radio­
ionică a oricărui meci, chiar şi într-o
l i mbă pe care n u o înţelege, fiind astfel
ce l mai "robotizat" , "fotbalizat" (poate
şi "rinocerizat ") dintre ei. Şi totuşi, nu­
mai el izbuteşte să-şi întrezărească i n
final propria-i dramă, prea tîrziu însă
pentru a mai fi in stare şi de altceva
decit de u ră împotriva celor care mai
nădăjdu iesc să se salveze.
Tulburătorul final al spectacolului lui
Eugen Vancea, nnterializind o excepţi o ­
n a l ă sugestie a textului dramatic, stă i n
intregime pe umerii acestui actor. Iar
cind un actor poate să ne în făţişeze con-­
vingător, ca fapt de viaţă, o atare bogă­
ţie ideatică, el i ncepe să merite numele
de Actor (cu A mare).
Să ne mai întoarcem puţin l a piesa lui
Tudor Popescu. Replică la Sebastian "!
Desigur. Dar, in faţa unor mecanisme ca­
pabile să anihileze personalitatea umană,
nu numai eroii lui Sebastian . ci şi aceia
ai lui G . Ciprian (din Capul de răţoi) .
ai l u i Carnii Petrescu (din Mitică Popcs­
l'U) sau ai l u i Tudor Muşatescu (din Vi­
sui unei nopţi de la.rnM se refugiau i n
v i sare romantică, din care autorilor le
venea foarte greu să-i trezească. De
ce-SJr f i făcut-o, dealtfel ? Renunţarea l a
happy-end nu e r a pe gustul publicului,
şi poate că nici n-ar fi putut să ajute
prea m:..� l t acea nevoie de încredere şi
spemn�ă, pentru care publicul continua
să vin:i la teatru. Totuşi, autorul modern
nu se mai poate iluziona şi nu-şi mai
poate iluziona atît d e uşor publicul. Pie­
sa lui Tudor Popescu îşi "bruiază " pro­
priul ei happy-e nd, .peste promiţătoarea
(daT cit de durabila ? şi cit de eficienta ?)
insoţire a lui Tudor cu Ghighi ridici n­
d u-se, ameninţătoare, răcnetele furibunde
ale dezlănţuitei fiare din om. In faţa
u n u i pericol real, bappy-end-ul nu mai
ajunge. E nevoie n u numai de o vagă
incredere ş i de o inactivă speranţă,
ci şi d e o conştiinţă lucidă, care
să se scruteze pe sine şi să-şi poată mo­
biliza energiile impotrivirii la dezumani­
zare. La urma wrmei, nu dt e de adevă­
rată sau de realistA "soluţia" autorului
interesează, ci cîtă forţă avertizatoare
conţine şi cît bine s ufletesc poate ea să
producă, fie şi numai resuscitind năzuin­
ţele spirituale, adesea uitate, ale celorlalte
posibile personaje ale piesei, aflate in sală.
I n puterea acestei resuscitări stă şi pu­
terea teatrului.
Victor PARHON
59
• D-llLE
CL\RNL\UL\LU LU 1
de 1.. L Ca ragiale

Data premierei : 211 octom br ie

1984.
Regia : M I H /\ 1 Mi\NOLESCU.
Decorul : ION BOBEICA. Costume­
le : FLORICA ZAMI<' I R ,\,
Distribu,ia : CRISTIAN DltA­
GULANF.:SCU (Nac G irimt'a) ;
G.EORGE DRAGULESCU (lantou
Pampon) ; V .U,E"'I TIN IVANCIUC
( M a c he Răz.i chcst•u) ; M t\ ni A N
STAN (Un catlndat la percepUc ) ;
DORU IOSIF (Iordache) ; ZENO
BALINT (Un lpistat) ; CONSTAN­
TA TARAULEA ( Didi na Mazu ) ; LU­
MINITA STOIANOVICI (Miţa Ba�­
ton) ; OVIDIU CRISTEA (Un t'hel ­
ner) ; L U D M I LA liRSACHE (0
mască) ; GEORGE URUCA (Un
sergent).

I n anul i n care i ntrăm, 1985, D-ale car­

na\·alulul împli neşte 10 sută de ani de la
premiera ei <�bsolută. Cum am pu tea să-i
aducem u n mai mare elogiu decît între­
bindu-ne, pur şi simplu, cîte alte piese
d i n dramaturgia românească şi universa ­
lă se mai pot mîndri cu un secol de
contestatie ? Căci ecourile flu ierăturilor
de l a premiera absolută, gravele acuzatii
�:duse piesei de către critica vremii, a­
proape î n bloc, ca ş i d iversele soiuri de
sezerve" critice apărute în timp (trans­
ferate deseori de l a piesă la spectacol.
uar şi in\'ers !) nu s-au stins, practic.
nici pînă astăzi, în ciuda ,.apărării " tex­
tului de către condeie critice nu mai pu­
ţin autorizate decit acelea care ii con­
teo;tau sau numai îi minimalizau valoarea
artistică. Şi, mai ales, in ciuda străluci­
iEi demonstraţii de vitali tate scenică a
pie�ei, infăptuită magistral de spectac:J­
Iul lui Lucian Pintilie de la Teatru l ..Bu­
J andra ", în stagiunea 1966-1967. (Cine
doreşte să şi-1 reamintească sau să-şi
facă in vi itor o idee exactă despre va-
loarea şi importanţa lui poate recurge la
('XCelentul capitol dedicat piesei de că­
tr�> Valentin Si lvestru, în substantiala şi
atît de cuprinzătoarea sa carte, ,.El emente
de caragialt"'iogie".)
Datorită acelui spectacol - de răscruce
pentru destinul piesei ! - putem afirma
Doru Iosif şi Lum i n l ţa Stolanoviri
a�tăzi, fără nici un dubiu, parcă pentru
a sf1 1·bători cum se cuvine cei o s•Jtă de
nni de :::o ntestare polemică a ei, că, in
ulti mele două deceni i , din i ntreaga dra­
maturgie a lui Caragiale, ca şi din in­
treaga dramaturgie originală, î n general,
tocmai piesei D-ale carnavalului i - a fost
dat să aibă nu numai cel mai mare stJc­
ces, ci şi cea mai puternică influenţă asu­
pra dezvoltării artei teatrale româneşti,
dP�chizind totodată noua serie a reeva­
lu:irilor scenice de amploare şi de refe­
r i ntă ale dramaturgiei noastre clasice,
într-o fericită conjuncţie cu i mpulsiona-
rf'a creaţiei dramatice contemporane, de
oricntnre predilect satirică.
Nu t lipsit de semnificaţie nici fap(u1
ci1 , la această apropiată ani versare a pie­
Sl,i, D-ale carna\•alulul se găseşte conco­
mitent pe afişele mai multor teatre din
tari'. intr-un i ncitant şi i n bună măsurii
izbutit ;;pectao..">l al lui Mi rcea Corniştea­
nu la Teatrul National din Craiova. in
alte citeva reprezentaţi i , unele purtînd
sPmnăturile unora d intre cei mai tineri
regi:wri de azi Dragoş Gulgoţiu - l a

60

https://biblioteca-digitala.ro
 Ploieşti, Victor Ioan Frunză - la Oradea,
IIJ i hai M•molescu - la Reşiţa.
Despre acest din urmă spectacol, al l u i
Mihai Manolescu, l a Reşiţa, ne-ar fi fă­
c:ut plăcere să putem discuta i n termeni
care să se poată mai uşor circumscrie
momentu l u i sărbă toresc la care fusesem
i nvitaţi : a ;j5-a aniversare a teatru l u i rc­
ş.iţean. Di:n păcate .n-o putem face, şi nu
di n vina noastră. N i s-ar părea, dealtfel,
cel puţin neloial ca unei i nstit uţi i de
fpectacol valtde, cum e Teatrul de Stat
d i n Reşiţa, care şi-a doved it şi in timp,
ş i cu amintitul prilej, tră i n icia şi solidi­
tatea unora d i ntre montările sale, să-i
escamotăm l i psu rile sau să-i trecem cu
\'ederea neimpliniri le, doar pentru plăce­
rea unei condescendente bătăi pe umăr.
Cu atit m.ti mult cu cit activează intr-un
pukrnic centru muncitores...: . avind res­
ponsabilWiţi deosebite faţă de publicul
să u, teatrul trebuie să fie cel di ntîi i n te­
resat .�ă-şi cunoască, fără false menaj a­
mente, ncllj unsurile reale, aşa c u m sint.
Strămutind frizeria mahalalei d î mbov i ­
t ene, cu tot ceea c e înseam nf1 ea î n u n i ­
versul caragia lean, intr-un soi d e salon
de cc"1fură, ·cum ·�:punea C"i neva . .. de su­
gestie austro-ungară ", in care toate per ­
!>onn j e l P. Vlor sfîrşi prin a purta - vezi
subtili tatea "semn u l u i ·• teatral ! - im po­
si hilele peruci ale casei, după ce, in ac­
tul II. aceleaşi personaje se bălăciseră
şi bălăcări seră nu numai sub noua lor
condiţie, "regizorală ", ci şi sub cond iţia
lor i niţială . d i n piesă. multe interpretiil'i
eoborindu-.>e la mij loacele grosiere
u n u i teatru de bilci, regizorul ne conv i n ­
g e finalmente nu atit d e inconsecven]a
intenţiilor sale artistice, care se doreau
in esenţa lor novatoare, cît de paradoxala
c onsecvenţă a mij loacelor sale neartistice,
rare erau, în esenţa lor, aberante. Iată
de ce despre spectacolul lui M i hai Mano­
lescu nu putem scrie aUfel decit ca des­
pre un tri u m fal eşec. Nu e un simplu
joc d e cuvi nte. Căc:i eşecul viziunii regi­
zorale reprezintă totuşi un tri umf
l')roştu lui -gust. alimentat co p.;,')S dP. măş­
t i l e personajel:>r, ca · şi d e costumele Flo­
ricăi Zamfira, şi numai parţial de dero­
rul'ile lui Ion B10beică, în special în mo­
bl.lier ş i elem-s•n·l,ele de
recuzită ; ace.st
eşec triumfă realmente asupra piesei l u i
Caragiale, riscînd să triumfe şi asupra
publ icu l u i , atit de genero<> cu aplauzel e .
Actori de certă valoare ai teatrului, pre­
cum Cristian Drăgulănescu (Nae G i ri­
mea), Marian Stan (Catindatu;), Lumini­
ta Stoianovici (Miţa Baston) şi Doru Io­
sif (Iordache) se pot sustrage numai a ra r
şi pentru scurte momente neconteni tulu i
atac regizoral la personajele piesei. Sint
momentele in care demonstrează că,
https://biblioteca-digitala.ro
alte condiţii, şi-ar fi putut inscrie cu
�iguranţă rolurile sub zodia birui nţelor
artistice. Pînă î i cuprinde şi pe ei, ca
şi pe ceilalţi i nterpreti ai spectacolului,
l i ncezeala finală a u nei arHmice "pt:!ri­
nit e " , care pune capac la toate.
Necontenita sch i mbare a ungh i u ri lor
de vedere asupm uni versu l u i caragialeau
f; in firea lucrurilor. Nu mai e însă în
ckpl inătarea firi i acestor lucruri transfor­
marea u nor personaje prin excelenţă vi­
t a l e in fantoşe lipsite de consistentă
!>cenicii. doar de dragul lecturii regizorale
prin gri lE:- estetice neasimilate temei nic,
a v Î ' l d drept •conse::i•nţ{t mist i ficarea un·i­
ve.·s u ! uoi ca ragialean.
V. P.
BI1Di1RL\NII
•
de Ca riu Goldoni
Data premierei : 1 aprilie 1984.
Regia : MIHAI MANOLESCU.
Scenografia : FLORICA ZAMFIRA.
Traducerea : SICA ALEXANDRES­
CU.
Di�trlbutla : VALENTIN IVAN­
ale
CIUC (Canclano) ; COCA MIHALA­
CHE (Felicita) ; CRISTIAN DRA­
GULANESCU (Contele Rlccardo) :
ZF.NO BALINT (Lunardo) ; LUD­
MILA URSACHE (Margarlta) ; MI ­
OARA TIRZIORU (Lucletta) ; FLO­
RIN TIMPU (Simon) ; ECATERINA
TOTH CRISTEA (Marina) ; GEOR­
GE URLICA (Maurlzlo) ; DORU
EUGEN IOSIF (Fillppetto).
al
O lume de sertare şi t ra.pe nebănuite,
în c a re personajele apar şi dispar amu­
zant din obiecte, din ziduri. a fost i ma­
ginată de scenografa Flori ca Zamfira d.reJJt
ambianţii in care se derulează caraghioa­
sele încurcături ale Bldăranllor, i n va­
ri a n ta sc en i că a teatru l u i din Reşiţ.a. Apa-
ritia unui Fili ppetto (Doru Eugen Iosif)
ugiiţ<tt de sfori, ca o uriaşă marionetă
manevralii ba de tatăl său, ba de ceilalti
eroi ai comediei, susţine ideea decorului
- de lume de păpuşi (chiar dacă supra­
d i mensionată) căreia îi dau viaţă actorii -
sch i m b i n d u-şi .. la vedere" vestimentaţia ;
idl'ea mai este sprijinită - pînă Ia un
în pu �ct - şi ele ex istenţa nemascată, la
" ·�- 61

Flori n Timpu, Zeno Balint şi Va­
lentin Ivanciuc, trei "bădărani" ...
a r lechinul ,.de l a gră di nă " . a echipei c are
asigură i l u st ra ţ. i a sonor[! . I ns[t doar pinfl
b un punct, căci aici incepe şi o con­
f u z i e .a s ist em el or de semne care nu aj ută
C;J n i mic un itatea (dori t<i) de s ti l a m on ­
tilrii .. instrumentiştii" costumati - dar
manevrind a paratu ra de azi, intră uneori
i n rel aţ i e directă cu personajele (nu cu
i nterpretii lor !), amestecîndu-se astfel,
obsc u r , p l anuri le de sem n ifica ţ i i .
Dar s e p oa t e tre<:e uşor (şi publicu l , ge­
n e!·os, o face) peste această i n con secvent'! .
Lum ea bădăranilor evoluează pe scenă
cu fluiditate, fără hiatusuri stinj e nitoa re .
E drept, şi fără mari exuberanţe comice.
Ce este curios, în acest spectacol, este
trecerea rolurilor de ,.vioara intii" , prin
t rad itie deţinute d e compartimentul mas­
c u l i n al distribuţiei, la cel femi n i n . Nu
Canciano (Valentin Ivanciuc), Luna.rdo
(Zeno Balint) , Simon ( Flori n Tîmpu)
Maurizio (George Urlică) provoacă în pri­
mul rî nd hazul, ci soţi ile lor - Fel i c i ta
(Coca Mihalache), Margarita (Ludmila
Ursache) şi Marina ( Ecater i na Toth Cris­
tea) , alături de capricioasa Lucietta (Mi­
oara Tirzioru) -, mai mobile, mai
puse spre un j oc spumos şi decontractat
in relaţia cu publicul.
Acest spectacol, a ltfel cura t , dar d i n
care - paradoxal - l ipseşte uneori ri­
goarea, alteori fantezia, i se datoreazft
regizorului Mihai Manolescu.
Dinu KIVU
62
https://biblioteca-digitala.ro
TEATRUL NAŢIONAL
DIN CLUJ-NAPOCA
• PEL\TRil DIN CllSil
mudcal dupa
Vasile L\lec5and ri
Dat a premierei : 18 octombrie
1984.
Regia şi scenografia : ANDREI
MIHALACHE. Muzica : MIRCEA
OCTAVIAN.
Distribuţia : BUCUR STAN (Că­
minarul Gligore Pîlciu) ; TUDOREL
FILIMON (Comisul Nicu) ; LIGIA
MOGA (Cucoana Zamfira) ; CATRI­
NEL DUMITRESCU (Marghioliţa) ;
PETRE BACIOIU (Leonil) ; GELU
BOGDAN IV AŞCU (Şarl) ; STELA
CICULESCU (Ioana) ; PETRU DON­
DOŞ (Ion).
De ce "peatra" şi n u "piatra" '! N-am
î nţeles ş i cred că n id realizatorii specta­
colului original ş i vesel de pe scen a Na­
ţionalului clujean n-m· putea s-o spună
cu precizie. Dar cine sint reaEzatm·ii spec­
tacolu lui ? Şti m cine joacă ş i c.ine i-a di­
rijat cu fantezie şi bun-gjust, ştim c i ne a
conceput cadru! plastic şi cine a compus
muzica modernă, i nspi<rată, oare se potri­
veşte atit de bine cu factura de musica·l
a spectaoolului ; pentru că asta e Peatra
din casă la Cluj-Napoca, u n "musical după
comed iile l u i VasHe Alecsai11 d ri" . Cine l - a
scris ? c i ne a alcătuit textul, pe canavaua
vodevi lului cu fata de măritat, in tregin­
du-i articulaţiile cu scene şi fragmente
din alte comedii ş i din cinticele comice ?
aceLaşi a scris şi versurile savuroaselor
arii şi duete care îmbogăţesc spectacolul
şi
cu spiri tuaJe aluzii conte�r.ane, sau
a'lt.cineva ? lată ce nu ştim, pentru că
realizatori i păstrează în această priv.inţă
un nejustificat anonimat, atit pe ati ş cît
ş i in caietul-program.
Cind Alecsandri a scris Piatra din casă,
se afla la Palermo, "sub soarele splendid
dis­ al Sici liei" , împreună cu Elena Negri şi
Nicolae Bălcescu. "Petrecem tustrei într-o
frăţească intimitate - scria el unui
amic - şi vorbim mult de ţară. Dorul ei
ne urmăreşte pretutindeni şi ne-o arată
prin vălul depărtării mai frumoasă şi
atrăgătoare" . Ginduri din 118'47. din ajunul
unui mare even iment istoric, care definesc
starea de spirit a ce l or trei cOT'I'liPiltrioţi
şi, mai ales, atitudinea fundamental pro-
 ...Un Intermezzo vesel cu adresa clrcumscrisl
gresistă a tînărului au t or, care î şi simţea
sufletul cuprins de nostalgia ţărH şi vo­
caţia a.prinsă de îndatorirea de a o înti neri
şi întări prin efectu l curativ al teatrului.
I n trase nu d e mult "în luptă" , atacase
"două ridicole proaspete ale societăţi i
noastre care. nefiind combătute la vreme,
ar exercita o inf,!uen(;ă fata!lă" - .,dis­
preţuirea a tot ce este naţional " (lorgu
de la Sadagara, 1 844) , ,.pe.rseootarea opi­
niei publice" (Iaşii in carnaval, 1 845) ,
ambitionînd să facă din teatrul său ,.un
organ spre biciui rea năravUirilor rele" .
Faţă de cele două comedi i scrise pînă
atunci. Piatra din casA e un i ntermezzo
mai lejer şi mai scurt, dar nu mai puţin
îndreptat împotriva unor rele năravuri,
compus acolo. între prieteni, l a ţărmul
Medi.teranei ; "doamna N . era tristă şi
suferindă. A m cercat să-i alung tri steţea
şi am compus in grabă un vodevil inti­
tulat Piatra din casă, cu scop de a com­
bate tendinţa neomenească a unor părinţi
d e a considera pe fete ca n i şte sa rci n i
grele î n familie. . . bune numai d e a fi exi­
late la mînăsti re" .
Un vodevil - un intermez,.;o vesel, cu
adresă circumscrisă. Nimic mai. potrivit,
deci. decît de a face d i n el un musical
şi foarte nimerit de a incerca a-i exti nde
adresa, pentru că la urma urmei ne adre­
săm unui public contemporan c·are nu mai
recunoaşte hainele de-atuncj, dar recu­
noaşte foarte bine metehnele care-I încon­
joară. Lumea vodevilului a f ost colorată,
ast!cl, c u trăsături mai generale aJe lumii
lui Alecsandri ; cucoana Zamfira a căpă­
tat podoabe din zestrea comică a Chlriţei ,
cu care se şi aseamănă dealtfel, căminarul
Srigore Pilciu - cite ceva din profil u l
https://biblioteca-digitala.ro
l u i Bîrzoi şi a l l w Sandu Napoilă, musiu
Şarl - reacţi i de prin celelalte piese unde
mai apare şi aşa mai departe. Şi toată a­
ceastă lume comică de altădată se insufle­
ţeşte, un ti mp, în faţa n oastră , cu exube­
ranta unei lumi de păpuşi , care vin e să ne
amuze cu apucături incredibile, am putea
zice, dacă din cînd i n cînd n-ar ieşi din
text ş i n-ar comenta, intr-un spirit direct
implicat vremii şi in ritmurile unei mu­
ZICI moderne (Mircea Octavian), chiar
contemporanele n oastre apucături . P en tru
felul cum a gîndit s.pectacolu;l şi oum a
însufleţit această lume de păpuşi demo­
date, care "sparge zlduri1e . uşil e şi feres­
trele" pentru a se împrăştia "şi în a l te
depozite de păpuşi, apoi in sălile muzeul ui
;ista mare a l nostru" (citat din caietul­
program), în sfi �i t, pentru scenografia
simplă şi inspirată pe care tot el a con­
ceput-o, adresăm sincere fel icitări regizo­
rului Andrei Mihalache. După cum, cu­
vinte de laudă se cuvin întregi i echipe
care joacă cu vervă contamjnantă -
Bucur Stan, Tudorel Filimon (excelent
portret comic), Ligia Moga (o veritabi lă
Chiriţă), Catrinel Dumi trescu. Petre Bă­
cwtu, Gelu Bogdan-Ivaşcu (irezistibilă
alură de "franţuz" ) , Stela Ciculescu (cu
un memorabil moment �Mama Anghe­
luşa" ). Petru Dond<>ş.
Ar fi numai observaţia că în partea a
doua ritmul vesel ului musical scade. pen­
tru că se subţiază la rîndu-i ţesătuna. sce­
nariului - cine 1-a scris. a epuizat parcă
în prima parte sursele de bi nevenită com­
pletare a farsei cu actiuni şi scene de in­
teres din lumea comediilor lui Alecsandri.
Dar - cine 1-a scris ?
Constantin PARASCHIVESCU
63
• VINl\TOilREL\ i n vorbă şi faptă, pentru care Bucur Stan
(Şaiapin), O ct av ian Teuca (Kuş.ak), Marin
Mu ntea nu (Vera), V i orica Misch ilea (V.l­

DE RL\ŢE
de 11. Uampilov
Data premierei : 12 mal 198t.
Regia : VICTOR TUDOR POPA.
Scenografia : T. TH. CIUPE.
Distribuţia : DOREL VIŞAN (Zi­
Iov) ; ILEANA NEGRU (Bliatul) ;
BUCUR STAN (Şaiapin) ; O-C­
TAVIAN LALUŢ (Kuzakov) :
VIORICA MISCHI LEA (VaJcr.ia) ;
MARIA MUNTEANU (Vera) ; ci un e ş i tandreţe de soţie ; Catrinel Du­
1 �J
.
OCTAVIAN TEUC (Kuşak) ;
POPOVICI (Galina) :
MARIANA
CATRI NEL DUMITRESCU, ILEA­
NA NEGRU (Irina) ; PETRU DON­
DOŞ (Chelnerul).
Aparent, datele acestei piese prGfun:.l
or i gi n a l e ş i tulburătoare îşi g'isesc o co­
,·espon denţă exactă în specta col . Z i l ov,
emul pri ncipal. at i t de vexat de -n r i z o n t l.l i
mărgi n it al o ră şel ul ui de provincie in ca re
e nevoit să t ră i asc ă. produs şi victimft
totodată a u n i versu•lui meschin c.J re se
i nstaurea ză aici. e Dorel Vişan. unul d i n ­
t r e cei m a i buni actori a i trupe i , af l'.tt
poate i ntr-unul d i ntre cele mai bune mo­
m en te artistice ale sale. Dorel Vişan rea ­
l i zează un personaj cornplex, cu ambigui­
tăţi ş i treceri contrastante de l a o stare
la alta, lucid, cu nerv, cu i ronie s i aut o ·
ritate. concentrind i n teresul spe:ta t�ru l 1.1 i
a su pra acestui ti.p. i n stăru i n ţ.1. d e a - i des­
cifra eco ul lăuntric. Zilov dom i n :i ş i - ş i
d epăşeşte parteneri i . in general person a.ic
ri dicole. superficiale. cameleonice, stup i de
leria) şi Petr u Dondoş (Chelnet-u!) găsesc
foarte p ot rivi te mij loace de a le reda ;
l aşitate şi poltronerie - Bucur Stan, au­
torita te de paradă ş i pervertil'e - Octa­
v i an Teuca, c i n ism al i m araHtăţ i i - Ma­
ria Munteanu, Viorica Mischilea, morg.'i
şi i m penetr·abi'litate - Petru Dondoş. Cele
două femei d i n viaţa l u i Z i l ov, so ţi a şi
i u bi ta . au registrele spi r i t uale conforme
cu adevărul adinc al piesl'i - nu sint fi�­
ne ţ e, n u sint plate, n u sint ridicole, in c i t
te i n trebi, pe bună d rep t ate , "ce i -ar m a i
trebui l u i Zilov ? " . M ar i an a Po,povici ( G a ­
l i na) joacă c.u seriozitate ş i f i or suf·lete.>c,
ati nge veritabi.le n ote dramatice in z bu ­
c i umul său. cu o nede f1 n it ă tri steţe, sfii­
mitrescu (Iri na) a d uee o i ngen u i t3te a
tineretii, fi rească şi emoţion•:m tă, o alter­
nativă se ntim e ntală de profund ec::>U i n
viata emului pri n c i paJ, şi din puţi ne g�­
t u ri şi multă can doare sporeşte tensiunea
poveş t i i .
Revăzute f i ecare in parte, ca pe ş i ragul
rememoră ri lor di n d i mineaţa mahmură a
l ui Z i lov. momentele evocut e sint i.n s i pi de ,
au s tri den ta şi banalul cov îrşi t or care pot
p r (Jvoca, şi justifica, indreptă ţita l u i re­
V·1' t ă . La b i rou, două mese alăturate da u
U'l colt meschin şi parcă h r an ă pentru
m ol i i . Numai ginduri ş i repl i c.i săn ătoase
nu poţi să spui aici - şi Bu:ur Stan,
Octav i a n Teuca, Dorel V i 'i':tn punctează
cu i ronie contextul. La res tau ra n t :;e dau
in vilea� p orn i r i le i n h i bate şi fi'U'str'l r ; l e
- ş i Maria Munteanu, Bucur Stan, Vio­
ric::t Mischilea, Oct:avian Teuc.a o fac c u
ex,actă demarcaţie şi efect. nclă s .'"ld tlic.i
u n dubiu asupra chipului real al perso­
lll\.ielor. Petru Dondoş e mereu un che l ne '
i mpeca bU, cu ge:; turi studiate >i e x trem
el·! reverenţi os. Da re ! V i ş a n i�i j oacă m ă­
i e� ' r i t i zbuc n i ri l c neaşlepta�e şi contr·a-

Scenă din sp�ctacol :

in prim-plan. Bccur
Stan şi Dorel Vişan

https://biblioteca-digitala.ro
 ri�mte. Un iversul de acasă e mereu sor­
did, deşi o inimă se zbuciumă să-1 incăl­
zem:C"ă, şi nimic nu se inoheagă intr-un
rost de vlaţă pentru Zilov, ceea ce Darei
V iş,an şi partenera lUi sugerează cu in­
contestabilA siguranţă. Orice alte localizări
.au aceeaşi alunecare din certitudine
- totul pare o succesiune de "obloane"
t ·:·t�c peste lume, peste orizont, pe unde
i n t ră ş i de unde pîndesc aceleaşi speci­
mf'l"!C exasperante, cu ace1eaşi preocu­
p;u·i - aceleaşi, de fiecare zi, automati­
zale rarcă, apăsînd sufletul individului şi
evC'J�tualele lui aspiraţii. In realizarea
.ar;eslei sugestii, o contribuţie deosebi-tă o
are scenografia semnată de T. Th. Ciupc,
in care numai siluetele p rofilate pe fun­
da l , ca nişte ţinte la ti r, ne-ar mai pune,
int r- u n fel, semne de in trebare.
Ş i , totuş i , sp C'c Lac oi UII nu se leagă, n-are
1 L' l l � iune şi nu dezvăluie pînă la urmă un
re-st oa recar e al dramei care
�tif'; . Ce e cu Zilov ? de ce manifestă atîta
i n st a b i l itate şi ciudăţenie ?
fc:mei nu reuşesc să-i ofere o şansă mo­
r<Jh\ '? de ce nu se î ncheagă o prietenie
a af'vărată '! d e ce nu reverberează un
girc' . o dilemă ? care e rostu l exact al
r••tr.emorărilor lui ZHav ? Ar trebui să
riuEm, poate, cind Zilav îşi
pt•:;;:a spre propria-.i figură, dar nu tre­
h t d e să ridem în nici un caz cind cei doi
pri eteni se reped să i-o smulgă ! Ca şi in
u t . : \·ersul cehovian, situaţiil e
� i n t aici expresia de siJiprafaţă a dram ei ;
<�t!evăr.ata dramă e in adinc, nerostită,
aro1 o unde pallpi tă fondul lăootric al trăi­
n l nr. şi din toate aceste nevăzute se î n ­
\:heagă o atmosferă şi o atitudine anume,
s i n g�:.rele în măsură să redea spiri1rul şi
in:ensitatea omenească a dramei . Drum
p0 care spectacolul regizat de Victor Tu­
dor Popa nu-l mai parcurge şi pierde, din
piicate, relieful cel mai viu şi t U!lburător
al piesei lui Vampilov .
TEATRUL MUNICIPAL
DIN PLOIEŞTI
JOCUL DRL\GOSTEI
Sl-lll iNTiMPLARII
dE Ma riuaux
Şi Sainte-Beuve (care-I consideră pe
Marivaux un teoretician şi un filozof pă­
trunzător) şi ll:mile Faguet (care-I ta­
xează drept simplu colportor al ideilor
https://biblioteca-digitala.ro
Data premierei : 9 decembrie
1984.
Regia : DRAGOŞ GALGOŢIU.
Scenografia : VITTORIO BOLTIER.
Distribuţia : LUPU BUZNEA
(Domnul Orgon) ; BOGDAN STA­
NOEVICI (Mario) ; IULIA BOROŞ
(Silvia) ; MARIAN RALEA (Dora.n­
te) ; DANA BOLINTINEANU (Li­
zeta) : CORNELIU REVENT (Arie­
chin).
secolului) au deopotrivă dreptate : iată ce
pare că vrea să demonstreze convingător
:;; i categoric spectacolul trupei ploieştene.
Refu7J.ind tradiţionalul cadru de idilă va­
poroasă, Dragoş Galgoţiu propune o vi­
ziune originală. De aici, satisfacţia de a
se petrece descoperi în reprezentaţie un riguros e­
xerciţiu artistic. Cochetînd cu ambiţia u ­
de ce două nei montări inspirate d e modalitatea sin­
cTl'tiec"i a operei (in epocă, in plină vo­
gă !), încercînd să-şi alcătuiască, prin a­
nalogie, un limbaj adecvat, tînărul re­
gizor a cerut in tregii echipe u n efort de
I magi naţie, stimulind improvizaţi&. frene-
potriveşte 1 icii in maniera commediei dell"arte. .For­
tind la limită convenţia teatrală, ne­
sfiindu-se de riscul eclectismului, a amal­
gamat teme ,motive, referinţe de tot felul,
şi replicile
fără să abandoneze nici o clipă exigenţa
convergenţei tuturoL' acestor elemente că­
tre o semnificaţie revelatorie, oricind ac­
tuală, a acestui fals joc al întîmplării.
Mergîndu-se pc calea înci frării unui a­
n u me adt!văr moral, imaginile scenice
s-au configurat 'În şaradA. Un eşafodaj
cu derivări metaforice, care uşor pot tre­
ce drept înflorituri altoite pe intriga ba­
nală a povestirii despre doi tineri care,
sortiţi fiind să se căsătorească, hotă­
răsc, independent unul de altul, să se
C. P. deghizeze în propriii lor servitori, pentru
a-şi observa nestinjeniţi partenerul. Dez­
integrind, dinamitind textul pentru a-1
reclădi apoi in spectacol, regizorul dez­
voltă o viziune mai largă asupra autoru­
lui, a piesei, a menirii reprezentaţie!, in
ultimă instanţă. Un viciu (de manieră)
frecvent în lumea "preţioşilor ridicoli " ­
confundarea, suprapunerea sensului pro­
priu cu cel figurat - devine pretext ge­
neros pentru mici derogări de la litera
textului, dar mai ales pentru invenţii mai
mult sau mai puţin vizuale. Unic loc al
acţiunii, un portal care centrează (rela­
tiv) un decor nu pe deplin simetric re­
orezintă totodată şi cheia de boltă sim­
bolică a spectacolului ce descrie degri n ­
golada provocată de o ipotetică desfiin­
ţare a graniţelor dintre interioritate şi
exterioritate, esenţă ş i aparenţă, dintre a
65
 fi ş i a părea. Ca ilustrare a dragostei i n ­
ci piente, a amorului "in faşă ", la mmpă
este adus un uriai? pat-leagăn in balansul
căruia eroii, in tr -o veritabilă echilibris­
tică, işi parcurg tribulaţiile sentimentale.
Se sugerează astfel o instabilitate sufle­
tească ce iscă fireasca intrebare
oare personajele acestea marionete ale
�orţii_, sau ale propriilor lor conşti inţe,
mult prea la b i l e '? T r a v c� t i u l leit-muti\'
, ţ i n u t ă de o tonalitate sarcastică) . se a­
relevant. este suprasolicitat in urmarirea
Silviei, tatăl ş i fiUl apar costumaţi în fe­
mei, ascunzîndu-şi chipul după măsti de
carnaval, fntt·-un fu l gu t·a n t intermezzo,
stăpînul şi valetul trec prin scenă ca sua­
ve balerine. Deghizarea subordonîndu-se
d�dublării, sensibilizarea psihică aduce .
cu sine nu numai schimbat·ea perspecti­
vei în cuhoaştere şi autocunoaştere, dar
clatină şi certitudinile real i tă ţ i i , pericll­
tînd ·-statutul soaial al personajelor . . Foar­
te puţin l ipseşte ca substituirea dintre
stăpîni şi servitol'i s[t de vi nii defini­
tivă, pentru că servitorii, interesaţi de o
nesperată şi rapidă parvenire, fie ea şi
i luzorie sau temporară, au luat 1n seri,ps
jocul propus, iar stăpînii, ambalindu-se
in gratuităţi tot mai hazardate, aj ung să
se p riveze de autot·itate. Cecitatea (inven­
tată) a bătrînului Orgon (de care se pare
cii va a vea pa rtP şi f i u l situ) poatP fi
desigur luată şi drept o aluzie la utopis­
mul mişcării iluministe, in genere la in­
capacitatea de a discerne contururile lu­
mii înconjurătoare. Cind tocmai se face
remarca precum că eroii sint ,.puşi pe
conversatie" . ei dorm un somn profund
(altă apostrofă i ronică l a adrE-sa marivau­
d ag e u l ui • ) .
-
Dacă in prima parte a reprezentatiei se
acumulează truvaiuri oarecum facile, p at·­
tea a doua aduce un plus de concentra­
re, comicul mecanic al qui pro quo uri lDr -
iniţiale transformîndu-se in satiră ; co­
media de moravuri devine astfel tragica­
medie : lupta dintre vi rtute ş i pasiune
(temă în abordarea căreia comediograful -
se alătură lui Racine) capătă
accen t grav odată cu agresivita tea
mocnită a slugilor d econ s pi ratc
p r i n confruntarea lipsită de sens dintre
cei doi vi itori cumnaţi (abia aici hazar­
dul îşi spune cuV'intul, intr-o situatie de
sorginte shakespeareană). Accident soldat
cu pierderea luminii ochilor, duelul intru
spălarea onoarei ţine - ca motiv lite­
rar - de reinvierea cavalerismului. Mai
• I ncetăţenit d e tabăra ostilă, se pare
că termenul a fost folosit pentru prima
oară de Diderot, in 1760, intr-o scrisoare
.::ă tre Sophie Volland, ş i a sfîrşit prin a
desemna un stil de comportare şi un gust.
incărcat fiind cu excesul de "sensible·
rie " al epocii.
66
https://biblioteca-digitala.ro
sint ş i alte elemente ale manierismului
)! n• l'atP pe structum barocă a montăl'ii
gust u l pentru grandoare (apariţiile bă­
I r i n u l u i �.:entilom) sau exace1·barea sen­
z u al ităţii - temă recurentă la Marivaux .
Trebuie salutata consecventa stilistică î n
sint raport cu ., gril a " adoptată în lectură.
Con rm·m tehnicii contrapunctu lui i roni c
(dt-a l t fe l , intrcal{a reprezentaţie este sus­
mestecă fraze muzicale din Suppe ş i
Rol l i ng S t ones, Mendelssohn-Bartholdy şi
Palestrina, Hă ndd şi Monteverdi ; u n a­
companiament ce marchează i n t rări l e ac­
t o ri l or potenţează stările personajelor, l e
,
r itmează gesturile, asigurind totodată
t ranslaţia către prezent, către actualitatea
moralei.
I ntr-un de�;larat periplu printre pin­
zele lui Leonardo (sursă de inspiraţie
pe nt ru peisajul de fundal), Rem­
brandt (subtile iluminări ce aduc un
plus de conotaţie) , Tintoretto, Veronese,
Tizian, Velasquez sau Caravaggio (pen­
t ru schi ţele de costume şi desenul ati­
t udinilor), astfel a conceput Vittorio Hol­
tier scenogt·afia spectacolului.
Sistemului armonie al .,dizarmoniilor"
acestei elaborate montări i s-au supus. � i
interpreţii. Iulia Boroş, urmînd parcă lin­
demnurile din Paradoxe sur le comc­
llien, fixează cu parcimonie semnele ex­
terioare ale sentimentelor contradictorii
care o animă ; Silvia e o păpuşă de por­
ţelan cu m işcări elegante, sacadatc, ro­
ti ndu-ş i tulburător ochii ei mari. Dana
Bolintineanu o prezintă pe năvalnica su­
bretă subjugată iubirii, lăsîndu-se pradă
in braţele amorului oriunde Ş i oricînd,
deşi judecă lucid ş i acţionează in conse­
d nţă. Bogdan Stanoevici il înfăţişează
pe Mario ca pe un erou investit cu atri­
butele unui demonie maestru de ceremo­
nii ; un picior de l e m n , o mină mereu în­
mănuşată, un ris sardonic - i nval id al
u n o r războaie pierdute def i n i ti v călit i n
,
un
conf r u n tăr i prea t im pu r i i - , o bw vadă
şarj a tă la infinit, inutil. Lupu Buznea
şi
poartă masca unei seei austerităti,
fiind nobilul care circulă .. orb" prin
secolul luminilor. M.arian Râlea, Do­
t·ante-Bourguignon, oscilind � postura
eroică şi cea graţioasă, pare căzut dintr-o
epocă anterioară, cea gotică ; precipitat
in pornirile senzuale, codindu-se în avin­
turile lirico-verbale, merge ,jnsă cu stoi­
cism pînă la capăt. Pare că pluteşte în
vis, chiar cind, cu o candoarE'! nedisimu­
lată, trimite bezele spectatorilor, actorul
identificindu-se cu personajul 'într-o vo­
l uptuoasă u itare de si ne. Co rn el i u Revent
t·ealizează o savuroasă compoziţie grotes­
că : bombastic pînă la saturaţie, pînă l a
autoanulare. caricatură absolută a parve­
nitismului locvace şi grandilocvent. Sce-
nele de ta n dre ţe cu Lizeta, presupusa
d o a mn ă , g h i du şi ile triviale ale unei mito­
căneşti curtenii sînt asemeni reflexelor u­
nei o gl i n zi deformante. Cu i n flexiunil,c
u ne i vor.i de u n timbru inedit, cu ges­
turi emfatice incercind să compense7.P
stîngăciile unui cam greoi Arlechin, ac­
torul î nf r u n t ă hand icapul contre-emploi­
ului şi obţine o creaţie m emo rab i l ă : t:n
Sancho Panza i n hainele lui D'Artagnan . . .
O m o n t a re controversată (aprc>ciati:i, dar
şi co n t est ată ) , care se inscrie însă firesc
în sPria construcţiilor scenice propri i u­
n u i tînăr artist cu viziu n i profund ori g i­
nale, iconodaste.
Irina COROIU
TI<�ATRUL DRAMATIC
DIN CONSTANTA
aici, şi conservatorismul lUi ad esea ridi­
col, tradus nu o dată �n gesturi• brutale
şi i rascibilităţi necontr"olate. Bădăranii l u i
Goldoni stnt .fraţi buni c u Samdu Natpoi­
·lă, ultra-retrogradul lui Vasile Alecsan­
da:'i.
Dat fiind că, to tu şi , "de gustibus non
disputandum", de o astfel de ·ca.tegorie
umană •nu te poţi d i s tanţa efiCIBce, se
pare, decît prin ,ris. Orice' altă atitudine
provoaJCă .reacţii rebaorbative şi, iarăş i . . .
intoleranţă. Lucrul ·i-a reuşit admirrabil
l u i Goldcni, oare pe�s ifl ea ză îndoi:t aceas­
tă aşa-numită bă dă răn ie , o d at ă prin ce­
lelalte personaje din piesă, -ce rîd temei·­
nic pe .seama eroilor titulari, şi altă dB!tă
prl n intermediul spectatorilor, martori şi
cumplid benevoti ai acestui proces puri­
ficaotor.
Regizorul Dominic Dembi.nski, la Tea­
trul -Dramatic d i n Constanta, a ales, şi
el, cale<.� I"ÎsuLui e liberator, ne tngrădi t de
nici o prejudecată, pen tru a resu•scita a­
ventu•tj'le >bfrdăTanliJor, într-o formulă de
spectacol aop rop iaJtă mentalităţilor con­

Bl\DilRilNII temlporane. Şi cu toate că, în perspect i va

strictă a istoriei
doni ma rc h ează
l i terare, opera l u i Gol­
despărţirea de sistern:a

d e Ca riu Goldoni
commediei dell'arte, el a depăşit - şi
b i ne a făcut ! - această frontieră super­
ficială, recurgind cu nonşalanţă la arse­
na l u l de bufonade tipic acestei categorii
teat rale, i mbogă ţind u - 1 cu procedee mai
Data premierei : 15 aprilie 1984. moderne ale ga gu lui din epoca "marelui
Regia : DOMINIC DEMBINSKI. mu t ' , •rnon Larea sa ·oontind, în prJmu1
Scenografia : CONSTANTIN CIU­ dnd, pe m axima v iz u ali t ate a itrrui.gi nii
BOTARIU. Traducerea : SICA A­ s ceni c e. O s aMban dă de şot i i anilmă r i t ­
LEXANDRESCU. mul acţiunii, lumea venetă este z ugră v i­
Distribuţia : EMIL BIRLADEA­ tă cu fervoare comică, în culori tari (ob­
NU (Canciano) ; ELENA GURGU­ ţinute şi pri.n a�portul scenografk al lui
LESCU (Felicita) ; VIRGIL AN­ Constantin Ciubotariu), ex-istă în specta­
DRIESCU (Contele Riccardo) ; LU­ col o stare de frenezie ludtcl debord.i'
CIAN IANCU (Lunardo) ; ANA şi contagLoasă. B ădărani:i lui Dembin ski
MIRENA (Marga.rita) : MIRELA sint ·c aragh�oş i şi i1ari, iar acrimonia lor
ATANASIU (Lucletta) ; JEAN IO­ pa'l'e mai degrabă cea a unor falşi bala­
NESCU. VASILE HARITON (SI­ uri. uşor de manevrat prin i ntelige nţ ă şi
mon) ; ILEANA PWSCARU (Ma­ dip1omaţie. Reg1?Jorul ·(ş i. odMă cu el, şi
rina) ; EMIL SASSU (Maurizio) ; ce'lelalte personaje) n u .prea îi i a in se­
EUGEN MAZILU (Fillppetto), rios sub latura lor pernicioasă, d iscre d i­
tînldu-i tocmai prin aces ţ .refuz si stema­
tic de a le acorda vreo ,importanţă spe­
cială.
Oilne esLe, de fapt, B A D ARANUL ? Portretele bădăTanilor �nt robust de ­
Căci, .neindoios, sub masca 1celor patru senate de un excelent cvartet de c ome­
celebre !Personaje - Lunar.do, OB'nci'ano.. die, in frunte cu Lucian :Iancu (Lunar­
Mauri zi.o ş i Si mon - ISe ascunde un do). Truculenţa jocului s ău - păstos şi
s ing u•r ca.rocter, ma!i mult ca sigur f.am i ­ c on dimentat. sla:lom a bil in tre capricii
llar în peilsaj ul soclal a l settecento-ului ră zgi i ate şi i mb ăţ oş ăr i enorme - rimea­
lui G ol doni, da r p la uz ib i l şi în u n i vers a­ ză de minune cu hazul burlesc al lui
Utate. Cred că ceea ce- l caracterizează Va.�Me Hariton (Siomon) " - imagi-ne pre­
înainte de or.iJce - peste ·l ocuni şi timp z.u m ţ i oasă şi obsti.na t ă :a suf i ci en ţei - şi
- este j ntol era nţa . Intoleranţa faţă de
t·ot ceea ce nu concordă cu gustul şi cu • Regret că nu l-am putut ur­
modul s ă u de gi ndii·re şi v il8 ţ ă . Intoleran­ mări in acest rol şi pe Jcan Iones­
ta faţă de sc h im b a re. De aici, şi i n t ol e ­ cu, probabil autor, la rîndul său, al
ranta. inevitabilă, f aţă de progres. De unei compoziţii notabile.

67

https://biblioteca-digitala.ro
 cu fanfaronadele găunoase, declamate î n
cheie absurd.,năucă de Emi l B·irlA.deanu
(Canciano) şi Emi l Sassu (Maurlizio). A­
ceşti patru bădărani constituie ei -înşi ş i
o mică "antologie a wnorului " , compara­
bilă cu oricare di n t re formulele claske.
Moravuri·le galante ale secol ul ui - •o
altă direc�ie pertinentă a satirei l u:i Gol­
do n i - sint şi ele exploatate comic în
spectacol . Virgil Andriescu pa·rodiază
prin personajul său (Contele Ricoardo)
t i p u l .,galantonu lui " de inspiraţie fran­
cezii, frivol şi superficial. ia r '.i nteroprete l e
celm· trei soţii - Elena G urgU'lescu (Fe­
li c i t a) , Ana Mirena (Margarita) şi Ileana
Ploscaru (Marina) -, împreună cu mai
tînăra şi fals-ingenua Mirela Atanas i u
ILucietta), c ompun grupul p i tores c , ade ­
sea s ed ucăt or şi mereu pet·siflant.. al :ini ­
ţ.iatoarelor farsei.. Eugen Mazilu (F.i1ilppe-
Ltc) circul ă c u o figw·ă buimlliCă printre
cele două grupuri de personaje, provo­
c i nd mereu T'!S ul prin gest şi replică, in­
voluntar "cu:i al l u i Pepelea " în .acest
cat·use l de şoti:i ş i incurcături.
I nca o vorbă des,pre decor : dacă inlagi­
nea sa plastică este •Pl i n ă de 'I'afi n ament
c olm·i stic , dacă obiectele - mai ales -
sînt concepute funcţion a·!, surse neaştep­
ta te de rpDalllte şi gagur1i, spaţiile de joc,
în schLmb, răm î n de multe ot�i neuti l i -
7.ate, imagini i n si ne ale unor metafore
posibi le, nefinal i 7..ate (cum c s u ges t ia tri ­
bunalului, construit pe vert i c a l a scenei
d ar ·i m p l i cat in acţ i u ne sumar şi i.ncon­
secvent ) .
Dinu KI:VU

::;i materia lor \'a ela o t·ctă cîntă şi H. N i col a id( • .

ampa (( "
carte clasică, Istoria uni­ .,Grccu'", aşa cum îi spu­
n R versalA a dramei şi tea• nem cu dragoste d e . . . 50
trului. e Apare poemul de ani, a fos t şi a I'iuna�
a cum epic arghezian Ochii Mal ­ copilul teribil al operetei
eli Domnului, prin care, şi al revistei, un mare ta­
50 de an i mai tîrziu, criticul Pompi­ lent... e Un regal artis­
liu Constantinescu va ex· tic Ia Teatrul Naţional
ian uarie plica, !intr-o carte, esenţa Iancu Brezeanu i n terp r e ­
tează, alternativ cu Ion
1935 operei geniului de la Măr­
ţişor. e ln Boris Godu­ Sîrbul, pe Ion din NApa..•• ­
nov, la Opera Română, ta.. Nenea Iancu a bătut
.Tean Athanasiu şi Nicules­ pe muchie cinci decenii de
Porecla devine renumP 1 cu -B as u. La pupitru, Egiz­ cind... Dar mai bine să ne
Farsa Birlic il impune pc zio Mass i n i a schimbat c­ povestească el totul, in
actorul G rigore Vasiliu, poleţii de colonel cu frR­ cartea numită - s e pu­
pma deunăzi... " Breloc" cul bres lei. e " Ce-aţi tea altfel ? Vinurile
(brelocul l u i lancovescu !) • mai citit in ultima vr�> mele. e O promisiune n e­
e Mihail Sebastian este me ? " - e întrebată so .. ţinută, in paguba zestrei
titularul cronicii literare. nia Cluceru. " Pe măsuţa" de carte a teatrului nos­
Prima carte comentată : artistei, mulţi autori ro­ tru E. Lovinescu anunţă
Ioana de Anton Holban. e mâni : Aderca, Panait ls.. că "termină" Istoria IUe­
I n regia lu i Paul Gusty raturll dramatice româ­
trati, M. Sebastian et<>.
Marioara Zimniceanu, R. Dealtfel, soţul ei, Radu neşti. Peste. .. 50 de ani, se
Bulfinski, 1. Finteşteanu, Cluceru, este un pasionat va şti că a scris vreo 90 clc>
N. Brancomir vor să con­ bibliofil (va dona, pestE' pagini zălogite •în cartoa­
vingă că Banul n-are mi­ ROi, biblioteca sa, B.C.S.) nele unei colecţii particu­
ros. Aşa îi îndeamnă e Gogu Ciprian a termi­ lare. e Emoţie i n lu mea
Shaw.. . e După eşecul f i ­ nat comedia Capul de ră­ culiselor : Tănase împl i ­
nanciar al teatrului său ţoi , dar C i r ivi ş şi ai lui neşte trei decenii de tea­
bucureştean, cum se putea se vor urca în . . . pom abia tru. Se caută... restauran ­
consola mai nimerit Ma­ in 1942 ! e Maria Filottl, tul unde să
fie sărbătorit
ria Ventura decit juc în d întărind convingerea cfl şi, s e constituie
desigur,
pe scena Comediei Fran­
numai la maturitate S51 un comitet de iniţiativă in
ceze în Lorenzaccio . dP
pot i nterpreta cu talent care toată lumea vrea să
Musset ? e Ion Marin Sa­
roluri de... domni şoară, intre. Oare de ce ?
doveanu reia la Naţ fonal
seria conferinţelor experi­ cîntă in opereta Casa cu
mentale. Au mare succes trei fete. e Tot în ope- J. N.

68

https://biblioteca-digitala.ro

Sint un ins cu preocupări
multiple. Mai bine zis, mă
interesează domenii dintre
cele mai îndepărtate de
preocupările mele strict
profesionale. Speologia, ci­
vilizaţia aztecilor, biocu­
renţii, cometa Halley, plă­
cile tectonice, mormintu l
lui Filip al II-lea - tatăl
lui Alexandru cel Mare,
triunghiul Bermudelor,
viaţa in cosmos, toate
acestea mă fascinează.
Nu sînt singurul. Cei mai
mulţi dintre prietenii mei
investighează cu obsttnaţie
domenii ce par bizare in­
truşilor. Aşa se face că, ori
de cîte ori ne intilnim,
schimburile noastre de idei
sint mereu altele. Aşa se
face că nu ne plictisim
niciodată împreună.
Bunăoară, de revelion.
Ne-am strins laolaltă ace­
iaşi ca şi in alte rinduri.
Prieteni vechi, toţi oameni
de teatru, cu nevestele.
Discuţiile, pe ton domol,
alunecau repede de la un
domeniu la altul. La salata
maioneză s-a vorbit despre
valoarea nutritivă ridicată
a oului, cîrnăciorii prăjiţi
au adus în prim-plan ideea
că, in afara omului, porcul
este singurul animal care
percepe realitatea tnconju­
rătoare în culori, la frip­
tura de curcan s-a vorbit
despre bardul de la Mir­
ceşti, inghetata a prilejuit
pătrunzătoare consideraţii
privind explorarea Polului
Nord.
Treptat, discuţiile au
alunecat către un subiect
despre care, mărturisesc,
ştiam prea puţin.
Un dramaturg a cărui
seriozitate nu poate fi pusă
https://biblioteca-digitala.ro
VIRGIL MUNTEANU
Urmările faste ale
unui revelion e1evat
la îndoială, deşi scrie co­
medii, ne-a vorbit despre
tainele încă nedescoperite
ale materiei. Ce ştim des­
pre materie ? se întreba
patetic, agitînd în chip pri­
mejdios deasupra capului
paharul cu vin roşu, spre
marea îngrijorare a gazdei.
Mai nimic ! Bănuim cîte
ceva, dăm tîrcoale proble­
mei, dar esenţa ne scapă.
Ştiţi ce a descoperit un
cercetător ? ne întrebă el,
frămîntînd nemilos felia
de torn frumos ornată. Şi,
mai ales, pornind de la
ce ?
Eram cu toţii numai
urechi. Celentano cînta în
pustiu.
Cercetătorul, continuă
dramaturgul, s-a întrebat
de ce, oare. mumiile fa­
raonilor egipteni s-au păs­
trat intacte. Să le fi fost
de-ajuns îmbălsămarea şi
felul cum erau infăşate ?
Nu e o explicaţie. Sti fi
ajutat şi clima ? Greu de
presupus. Atunci ?
Ce a urmat ţine de do­
meniul fantasticului.
Nevestele noastre dan­
sau două cite două in alte
încăperi, noi aflam, vrăjiţi,
că cercetiitorul a stabilit o
relaţie directă între per­
fecta conservare a mumii­
lor şi locul unde era pla­
sat sarcofagul in interiorul
piramidei. Anume, exact
in centrul ei, raportin­
du-ne la laturi şi la înăl­
ţimea de o treime din to­
talul înălţimii, faţă de
baza piramidei. Ce lege,
azi ignorată, cunoşteau ge­
nialii constructori ai pira­
midei ?
Albeau zorile, in bucătă­
rie zăngăneau vasele, şi
noi ascultam lucruri ului­
toare. Cercetătorul a con­
struit o piramidă de pro­
porţii reduse. In interior a
plasat tre i şoricei morţi ;
unul - la baza, al doilea
- la o treime a înălţimii,
al treilea - la cea de-a
doua treime a înălţimii pi­
ramidei. După patruzeci şi
opt de ore, a extras şori­
ceii. Primul şi al treilea
intraseră in putrefacţie. Al
doilea, cel ce fusese plasat
la înălţimea de o treime,
se păstrase absolut intact.
Mort, dar intact.
Ne-am privit, uluiţi.
Mai departe, vorbi tot
dramaturgul, cercetătorul
no.�tru a plasat în locul şo­
riceilor trei lame de ras.
Foarte, foarte uzate. Pe
scurt, după douăzeci şi
patru de ore, două dintre
ele s-au dovedit a fi ră­
mas foarte, foarte uzate.
A treia, însă, era ca nouă.
Care credeţi ? Cea plasată
la înălţimea de o treime,
a m îndrăznit eu.
Exact, tună dramaturgul.
Cea care, in piramida e:r­
perimentală, ocupa locul
sarcofagului din piramida
clasică ! Puteţi să-m i daţi
vreo explicaţie ? Ce lege a
guvernat ? Cum, în ce fel
s-au organizat in interio­
rul micii piramide liniile
de forţă ale materiei ?
Am plecat, îngindurat.
Buna mea nevastă imi res­
pecta tăcerea. Simţea ea,
cu imbatabila ei intuitie,
că se petrecea ceva. In­
tr-adevăr, lml venise o
idee. In dimineata zilei de
întîi ianuarie, contrar obi­
ceiului, nu m-am culcat.
(Urmarea in numărul vi­
itor).
69

IOAN A CRĂCI U N ESCU
Fragilă, delicată, in aparenţă ti midă şi
rezet·vată, Ioana Crăciunescu ascunde un
ce misterios, care face c a simpla e i pre­
zenta in scenă s ă devină frapantă şi sii
se încrusteze în memorie . Aşa se explică
faptul că, după numai zece ani de tea­
tru (şi film !), ea se numără printre ac­
torii care au o cota înaltă atit in ,.topu­
rile " spectatorilor, cit şi in preteP-ţioa­
sele cataloage nescrise ale breslei. Pri­
mele apariţii, în Divertismentele anilor de
studenţie, şi rolurile de producUe (Alison
d i n Priveşte inapo i cu minie de John
Osborne şi Maria din Woyzeck de Btich­
ner). su s ţ in u te la clasa prof. Moni Gh·�­
lerter, anunţau o actriţă graţioasă, sensi­
bilă, dar şi de o inteligenţă deosebilă.
D up a absolvire. în 1973, intră în t r u pa
Teatrului .. Nottara ·· . E distri buită in C ri s ­
t i n a (Ultima cursă de H. Lovinescu) ;
70
https://biblioteca-digitala.ro
Lady Percy (Henrlc al I V -lea) , Virgilia
(Coriolan) de ShakeBpeare ; Martirio
(Casa Bernardei Alba de F. Garci.a
Lorca) ; Nina (Intoarcerea fiului risipitor
de A. Vampilov) ; Santllla (Calandrla de
B. · Dovizi da Bibbiena) ; Pupella (Mize­
ri e şi nobleţe de E. Scarpetta) ; Iris
David (Scoica de lemn de Fănuş Neagu) ;
Katerina Ivanovna (Karamazovll, dupi1
Dostoievski) ; Marcella (Ex de Aldo N i c o ­
J.a j ) . Di n tre filmele în care a j uc a t , no­
tăm doar Ediţie speciali şi Ion (Bl�sle­
mul pămintulul, ble slcmul iubirii), deoa­
rece anlÎndouă i-au adus premii de in­
terpretare ale A.C.I.N. (in 1976, şi, "CS­
pectiv, ·1980), şi ser i a l u l TV Lu mi n i şi
umbre. I u bi t or i i de poezie vor fi aflat
cu bucuroasă s u rpri nd e re că autoarea
volumelor de versuri Scrisori dintr-un
cimp cu ma.ci ( 1 977), Duminică abscnl�
( 1 979), Sup a de ceapi\ (Prem i u l pentru
poezie a l Uniunii Sc r i i t or ilo r - 1 98 1 ) ,
Iarnă . clinici ( 1 983) ş i Maşinăria c u aburi
( 1 984) e una şi aceeaşi pe rs oa n ă cu sub­
tila interpretă a unor roluri atit de d i fe­
rite. Această m u lt i pl ă dăru1re se spnrPştc
pc s i n e , ca l u m i na în focarul unei og;l i 1Bi,
i iecare act artistic incărcîndu-se de � p i­
ritualitatea actriţei-poete .
. V i i torul rol Celia d i n Cum vă place
•
de Shakespeare, in regia lui Dan IVI i c u .
".-Nu Celia, ci de acum Aliena. 1 un
num e potrivit cu starea mea ..... Cclia,
deocamdată. nu ex istă p en t r u mi ne. ca
stă încă ascunsă în sl,)atelc unei i ntrei,(i
b i bliogra f i i . Codi f i catrt de Sha kespean:,
decodificată de Cl'itici, pusă cî n d s,l dea
impulsul m işcării, să h o tă ra sc ă plecu­
rea în pădurea din Ardeni - «Cu inima
uşoară să plecăm / nu in surghiun el
dtre libertate !.. - . cind «să mătu re··
d in spate urmele Rosalindei, faptu•·ă
mai vitală şi mai sclipitoare, oricind gnta
să intre in acţi u n e şi sa dev in ă per�o­
naj principal... Scene în treg i in pădurea
din Ardeni se p etre c in prezenta tăcută
şi aproape fără reacţii a Celiei. Rolul
sporeşte pagină de pagină, lăsînd im­
perii de nedumerire asupra fiinţei sale.
Să fie doar martorul demonstraţiilor şi
virtuozităţilor Rosalindei ? Dar de ce ar
fi nevoie de un martor în scenele d in­
tre Rosalinda şi Orlando ?
Odată pornită in viată, va privi ea
viaţa cu curiozitatea cu care se privr.şte
un spectacol, sau cu absenţa rnelancolică
a fiicelor de regi ? De ce n u se aruncă
şi · n u se tăvăleşte in ... libertatea.,. pe car e
şi-a visat-o ? Poate aş vrea să vorbesc
in taină, la un ceai fierbinte, cu o ac­
triţă excepţională ca Ileana Pred�H'U,
despre care am auzit că a făcut, in mon­
tarea lui Ciulei, o Celie memorabilă . . .
Un spectacol este un · vis i repctabil . O
închipuire exaltată. O altă viaţă in alt
vis ! Celia, deocamdată, nu existil. Eu
incerc să mă deprind cu gesturile şi cu
aerul proaspăt din pădut·ea Ardenilor".
 1

CORN E L GÂRBEA

Cornel Gurhen a teecut pragul a trei­

zeci d e ani de teatru. Student fiind, a
< lebu tll t la Na�ionalul clujean, oraş unde
� i - a f:'t cut �i studiile de actorie, avînd ca
p ro fesori pe Ştefan B raborescu şi Toma
D i mitriu. După absolvire îş i incepe ca­
riera la Stud i ou l act or ul u i de film .,C.
N ottara " , .iucîncl rolul u n u i tînăr ilega­
l i st i n Cei ce caulA fericirea de Orl in Va­
sil iev. La Tea t r u l Tineretulu i , s-a impus
cu ro-l u l Feodor din Nila de A . Salînski,
<.�lătu r i de Olga Tudorache. ,.0 fericită
perioadă a carierei mele a fost aceea in
c are am lucrat cu regretatul Radu Stan­
ca, la Sibiu, Casa Inimilor sfArimate de
G . B. Shaw (Mangan) , Omul cu mirJoaga
de G. C l prian (Nich ita), Intr-un ceas
bun ! de V. Rozov (Andrei) . La înfi i nţarea
Teatru lui «Del avrancea,. (azi, Teatrul
--Ion Vasilescu .. ), am reveni t in Bucu reşti
şi am avut bucuria să fiu partener al
marelui Ştefan Ciu botăraşu şi al lui Be­
n edi c t D a b ija , in rolul unui tînăr ma­
ri nar din Trenul blindat de Vs. lvanov".
Fişa crcaţ i i l oe lui Corn Pl Gârbea e,
cum se ştie, deoseb i t de bogată. Să a­
mintim cîteva Leontes (Poveste de iar­
ni de Shakespeare) ; Cornelius Melody
( Firo de poet de O'Neill) ; Arbore (Vi­
forul de B. Delavrancea) ; Doctorul (Ka­
Chlccn de Michael Sayers) ; Ţifan (Punc­
tul culminant), Pavel (IndrAzneala) de
Gh. Vlad ; Sava (GrAdina cu trandafiri
de Andi Andrieş) ; Generalul (Dudul lui
Traian), Tache (1'ache, Ianke şi Cadir) de
V. 1 . Popa ; Gardianul (Lunga poveste de
dragoste de Tudor Popescu) ; Ion (Idolul
şi Ion Anapoda de G. M. Zamfirescu,
unde · îşi asumă şi regia) ; paralel, desfă­
�oară o activitate de regizor al mai mul-
1 or echipe de amatori. Ci nematografia i-a IJianţa de laude şi linguşiri, orice tenta-
oferi t roluri in peste 50 de filme, printre tivă a lucidităţi i , a spiritului critic de a ., __
_

c a re : Dacii, Tudor, Mihai Viteazul, Pen­ indrepta lucrurile e inăbuşită brutal de

tru Patrie, Osînda, Bureblsta. A c t o r ener­
gic, robu st , a i n t erpreta t mai cu seamă
p e rson aj e cu un puternic t on us v i ta l , cu o
a ut e n tic itate populară, că rora a ştiut să le
confere, prin temeinice resurs e profesio­
nale, o semnificaţie profund morală.
,.Repet i n piesa Mirele şi naşul de E u ­
genia Busuioceanu, în regia lui Mihai
Lungeanu, rolul C i o l o boc , di rectorul u­
nei Institutii. Un personaj complex ş i ex­
trem de dificil ; fiind coloana vertebrală
a piesei, trebuie drămuită proporţia din-
1 re ceea ce este el de fapt şi ceea ce vrea
să fie - evident, pAs trin d tonul potrivit
� i tuati i l or comice. Afişează ati tu d inea u ­
n u i in transigent militant pentru d i sc i pli ­
nă. dar se lasă manipulat de o serie de
indivizi şi ajunge să le facă jocul. E un
joc extrem de periculos, pentru că u n am-
coaliţia forţelor răulu i . Van itatea, ali··
mentată de cei din j u r, il face pe Cio-
loboc să piardă contactul cu rPa l i tatea.
Deş i , ini ţ i a l , existau şanse să ses ize ze pe-
ricolul coborîşului, ameţeala infu murării
îi răvăş l'ş te şi vi a ţa personală. I n prag u l
pensionă r i i, d ivorţea ză şi se pune i n tr-o
postură rid icolă faţă de inevitabila secre-
tară tînără. Dar clipa dezmeticirii soseşte
- prea ti rziu , d in pă cate - şi ... Jeul .. că-
zut are pr il ej ul să simt<\ d i n plin lovitu-
rile de t·opite ale -«măgarilor.. care I-au
adulat. Partea cea mai dificilă şi totodată
cea mai att·a c ti vă, e să pot găs i m i j loa -
cele p r i n care să-I prezi n t publicului în
aşa fel in c i t să rezulte anumitt• î nvă-
ţăminte".
Maria MARIN

https://biblioteca-digitala.ro 71
Zilele culturii
din Republica
Democrată
Germană
Baletul Operei Comice
din Berlin
Friimîntat de î ntrebările fundamentale
ale existenţei, coregraful Tom Schil l i ng
- bi necunoscut publicului român, din­
tr-o foarte originală versiune a baletului
lui Prokofiev Romeo şi Julieta, pe care
AnstJmblul Operei Comice din Berlin a
prezentat-o cu ocazia precedentului siiu
turneu l a Bucureşti - a oferit de astă
dată patru scurte poeme camerale, con­
cepute (folosind ideea, li bretul şi drama­
t izarea semnate de dr. Bernd Kollmger
şi costumele, ingenioase în linie şi rafi­
nate în colorit, create de Eleonore Klei­
ber) pe muzică pentru pian de Mendels­
sohn-Bartholdy, Brahms şi Schumanr:,
precum şi pentru trio cu pian şi cvartet
de coarde de Schubert Cercul v;eţii,
Drum in noapte, Carnaval şi, respectiv,
Dansuri nocturne. Cea de-a cincea oiesă
din programul trupei berlineze - Con­
certul italian (pentru clavecin) ue
Bach -, realizată de coregraful Volker
Tietbohl, se înscrie in contextul carne­
rai al spectacolului, atît prin specif;cul
suportului muzical utilizat, cit şi prin
apelul l a un număr restrins (8) de dan­
satori, aducind i n schimb o not"i aparte
prin caracterul abstract al imagiailor
plastice ; fantezia "combinărilor de opt
elemente" - cum s-ar putea defini, ma­
tematic, structura de bază a acestui
balet -, frumuseţea descompunerii şi rP­
compunerii necontenite a simetriilor de
J!ruo. străfulgerarea cîtorva ,variaţiuni"
rle mare dificultate tehnică (exe('utate cu
brio) pun in valoare calităţile unor in­
terpreti care, deşi nu sint "stelele" tru­
pei. se remarcă prin precizia şi expresi­
vitatea gestului, a mişcării, a atitudinii.
Revenind însă la creaţiile lui Tom
Schilling - nu numai din punct de ve­
dere cantitativ. dar şi ca problematică,
cele mai i mportante pentru valoar<:a glo­
bală a spectacolului -, acestea dezvoltă,
cu mij loacele unui limbaj de esenţă
neoclasică, idei de mare profunzime.
Chiar atunci cind, in aparentă, trama
baletului o constituie biografia - sche­
matic redusă - a trei mari artişti Ro-
72
https://biblioteca-digitala.ro
bet t Schumann, Clara Wieck şi J olur1-
nc� Brahms (in Drum in noapte), core­
graful vorbeşte de fapt, pri ntr-un ca;r.
particular, despre concepte extrem de
generale cum sin t viaţa şi moartea, prie­
tenia şi iubirea ; iar Thomas K\ndt, Hanne­
lore By şi Werner Mente implinesc
admirabil, cu talentul lor excepţion a l,
i nten tiile creatorului. Tot astfel, Carna­
vaiu! este. dincolo de vi rtej ul amcţilPI'
al dansului (viteza, extraordinară pe alo­
curi, sporeşte enorm gradul, şi aşa foarte
ridicat, de dificultate a partiturii coregra­
Iice, prilejuind indeosebi balerinului
Mario Perriconc o splendidă demonstra­
ţie de virtuozitate), o parabola despt·e
jocul amăgitor dintre apa:·entă şi reali­
tate, adevăr şi m i nciună ; iar gamR t x ­
presivă s e lărgeşte aici, incluzind şi
umorul sprintar, şi tandreţea, şi prt�i•t­
nea.
Obsesia morţii neavind i nsr1 n i mic
me�chin maladiv, ci i mplicind t.t·agismul
condiţiei umane intr-o necesat·ă, inevi­
tabilă devenire a umanităţii - pluteşte
deasupra Dansurilor nocturne (in care
Jutta Deutschland şi Dietet· Hiilse inter­
pretează cu tulburătoare senii ibil itate
....!. pe muzică de Schubert, evident ! -
un poetic. în dramatismul expresivilătii
sale, "duo-seductie" Fata şi Moartea ) .
c a ş i deasupra Cercului vieţii. Moartea,
ca simbol al legilor existenţei, pîndeşte
crin accident Copilăria şi ameninta drept
deznodamint Bătrineţea, dar determ in;>
si cresterea Tineretii. şi implinirea, rod­
mcta Maturitătil. iar marea per·­
formanţă a coregrafului este aceea de
d fi izbuti t (cu concursul a.ttut·
no i i nterpreti deosebit ue sensibili co,\
dispunînd d e puterea de transmitere a
emoţiei : Sigrid Kressmann-Brtick şi Wer­
tler Mente) să exprime n u numai trts­
tetea bătrîneţii, ci şi demnitatea, înţe­
lepciunea şi nobleţea ei.
Seducătoare prin spectacolul ideilor pe
"nre coregrafia le vehiculează cu mare
forţă de sugestie şi prin perfec�iunea in­
terpretării, baietele lui Tom Schiiling n E'
fac să n u m a i luăm i n seamă u n anume
minus de originalitate a limbajului uti­ graful german, parafrazind o cunoscută
lizat. Se mai pot spune încă multe lu­ maximă a lui Schonberg.
cruri interesante in paşii dansului din
decen i i le trecute - pare să afirme cc•re- Luminita VARTOLOMEI

::: :·:: :::

:: : ;,:.!==
:..... ..
Teatrul itinerant
:::::r.::a:
··· 1
:· ...
555 zi !!!
!!!!!ii!!!! "La Barraca''
.:::::uil=
::r ·· .

:::a:z=r.
...........

..... ....
...........
(Spania)
...........
... ...
...... � ....
......•
... ..... .. .
.. .
....... ....
:::::::::i:
!i!iii!!:T-
:::
::::::s;:::
..... ... . . .
...
.. .

Marele poet şi dramaturg spaniol Fede­
rico Garcia Lorca a fost un om nu n u ma i
al s c ri sului , ci şi al activităţii teatrale
practice ; el a co nd us cu en ergie, entu­
ziasm şi admi rabile idei novatoare trupa
"La Barraca ", infiinţată oficial i n 1931
(primul spectacol, jucat în 1932), un tea­
tru universitar i tinerant, avînd misiunea
nobilă de a duce flacăra vie a artei spec­
tacolului î n cele mai depărtate localităţi
spaniole, acolo unde nu mai fuseseră vă­
zute de multă vreme luminile rampei.
Moartea tragică a lui Federico Garcia
Lorca, i n 1936, a atras după sine şi dis­
pariţia formaţiei, rămasă doar in amin­
tirea celor care au văzut-o cindva ; a­
ceasta, pînă acum cîţiva ani, mai precis

artistică, realizîndu-se ast­ se jucau în Spania în pri­

Conferinţă de fel un rodnic dialog cultu­
ral. In cursul discuţiilor
presă cu oamenii de teatru ro­
mâni, cei doi regizori ai
In cadrul conferinţei de companiei ,.!La Barraca"
presă organizate cu oameni au schiţat un scurt isto­
de teatru, profesori la In­ ric al trupei, al spectai:o­
stitutul de artă teatrală şi lelor realizate pînă acum,
cinematografică "1. L. Ca­ au oferit date despre
ragiale", critici, specialişti membrii trupei, despre
în literatură hispanic4, proiectele lor.
membrii trupei ,.La Bar­ Născută, prin program
Taca" au împ4rtă Şit di"'. şi repertoriu, ca o reacţie
impresiile şi experienta lor la piesele burgheze care
mele decenii ale secolului
nostru, compania .,La Bar­
Taca" ilustrează astăzi,
prin prezentarea pieselor
inedite şi mai puţin cu­
noscute ale lui Lorca, şi
profesiunea de credinţă a
scriitorului : .,teatrul cere
ca personajele să apară pe
scenă îmbrăcate în poezie,
existînd totodată în carne
şi oase ; ele trebuie să fie
atît de umane, atît de tra­
gice, legate de viaţă şi ăe

73

https://biblioteca-digitala.ro
in 1980, cind doi actori, Alicia Herm ida
şi Jaime Losada, au avut ideea de a o
readuce la viaţă.
In linii mari, noua trupă itin eran tft
.,La Barraca'', cu sediul la A ra n ju ez . şi-a
propus acelaşi scop ca şi c<:>a din tîi, strft­
bătind fără odihnă orăşele. sate şi cit­
tune. j udnd - spre deosebire de marea
sa predecesoarc, care pr om o va se numai
autorii .,veacului de aur·· in primul
- rial izat ş i în spectacol
rînd l ucrările l u i Federico Garcia Lorca.
Cel putin a ces t a este programul fixat
pentru patru ani, din 1 9112 şi pînă i n
1986. ca un omagiu adus celui c e a dat
o now'l strălucire teatrului spaniol. A in­
ceput modest, dar îndrăzneţ, cu piesele
scurte, cu cele încă necunoscute, cu lu­
cr[tri mai puţin celebre, urmînd să atace
marele repertoriu al lui Lorca de-acum
încolo.
In cel dintîi turneu peste hotare, care
a cuprins şi ţara noastră, ,.La Barraca"
a prezentat versuri. cîntece şi două piese
într-un act, El Maleficio de la Mariposa
(Vraja fluturelui) şi Retablillo de Don
Cristobal (Catapeteasma lui Don Cristo­
bal). diferite din punct de vedere atît te­
matic, cît şi stilistic. Vraja fluturelui, a
cărei acţiune este plasată în lumea insec­
telor (la fel ca î n piesa lui Karel Capek
Din viaţa insectelor), este o dramă para­
bolică elespre vis şi idealuri, scrisă de
Lorca cu ironie şi durere, în 1921, şi j u­
cată tot atunci, fiind respinsă zgomotos
şi de public. şi de critici ; Catapeteasma
lui Don Cristobal, lucrare de autentică
maturitate (1931), a fost destinată tea­
trului de marionete, respectînd toate ce­
rintele unei comedii de tip popular, cu
dialog puţin. expresiv, cu mişcări şi ges­
turi de automat şi cu un colorit violent
şi ostentativ.
Interpreţii de la ,.La Barraca " . unde
j oacă, în afară de ·A licia Hermida şi
Jaime Losada, m a i cu seamă tineri, u n i i
d intre ei studenţi - teatrul f i i n d ş i o
şcoală de acturie -, au urmărit ideile
din cele două piese, d î n du- le via �ft c u
fidelitate. naturalete şi sinceritate. Dife­
ren�ele stili stice dintre lucr[tri s-au mate­
î n Vraja flut u -
1'elui- prin ritmul le n t şi prin sugeJ·a­
rea, uneori chiar prin î ncercarea e x pl i ­
c i tă d e a reconstitui lumea c e mişună sub
frunze, inclusiv fluturele ce moare citind
versuri şi i n d răgostindu-se de stele, în
timp ce Catapeteasma lui Don Cristobal
a fost o explozie vesela de iron ie muşcă­
toare şi de ritm îndrăcit, cu eroi purtînd
peruci din lînă v i u colorată şi roc h i i de
hîrtie creponată, aşa cum cer convenţiile
unui adevărat teatru de păpuşi.
Actorii de la "La Barraca" vor să fie
î n primul rînd o echipă, un colectiv unit
ce dă viaţă piesei topindu-se parcă i n
eroii j ucaţi, identificîndu-se cu ei : din­
colo de dăruirea tuturor in sluj ba ideii de
teatru popular, menit să răspîndească
cultura spectacolului, de grija pentru ex­
presivitatea plastică, se remarcă şi cîţiva
tineri talentaţi, cum sint Ana Ramos şi
Ana Gracia, ce-i secondează cu brio pe
cei doi d i rectori, Alicia Hermida şi Jaime
Losada.
Decorul este simplu, format doar d i n
citeva elemente, u ş o r de deplasat, aşa
cum se cuvine unui teatru itinerant, ac­
centul căzînd, după cum arătam, pe tex­
tele interpretate - opera lui Federico
Garcia Lorca, slujită cu sinceră angaj are.
Ileana BERLOGEA

prezent cu atîta forţă, in­ levat tocmai fluxul poetic ordinare sub raport mate­
cît să-şi poatll revela tra­ care a răzbătut din mon­ rial, în care se desfăşoară
·
diţiile, să-şi facă înţelese tările prezentate la Bucu- teatrul în ţările socialiste .

durerile, iar buzele lor să reştt. Turneul companiei tea­

redea valoarea cuvintelor
pline de pasiune şi de
silă".
Referindu-se la arta tea­
trală a oaspeţilor spanioli
participanţii la conferi nţl!
de presă (Radu Beligan,
Si lvia Popovi ci Horia De­
, R.S.F. Iugoslavia), artiştii
leanu Marina Popovici,
,
Rugaţi să împărtăşească
impresii din turneu (înce­
put în Uniunea Sovietică
şi continuat in ţara noas­
,
tră - la Cimpina, Buzău
şi Ploieşti -, după specta­
colul de la Bucureşti trupa
urmînd să pornească sp1··"'
spanioli au remarcat con­
trale itinerante , "La Bar­
raca" din Aranjuez a con­
stituit pentru spectatorii
români încă o dovadă a
universalităţii limbajului
teatral, purtînd pe scenele
româneşti mesajul de pace
�i prietenie între popoare.
Marina SP.A T ,AS

Darie Novăceanu) au re-· diţiile optime, chiar extra-

74

https://biblioteca-digitala.ro
 PERSONAdUh
IS'IORIG
.Atenumo.'tut*
Poezia ,.ruinurilor" - lirică, epică sau
d r a m a tică -, impusă în c ul tu ra ro­
mân ă de preromanticii veacului trecut,
este dep a rte de a-şi slei frumusetile.
Elcx·venta vestigiilor de piut1·ă aripeuză
mereu închi puirea. In pagina l iterară se
î nalţă civilizaţii stinse şi grăiesc oamen i
al ci\ror rost n-a fost totdeauna cupnns
deplin in t omu rile savante.
Sint zidiri d om neş t i a căror is t or ie a
i n trat so lem n in biografia noastră spiri­
tual;} (Suceava. Ti rg ov i şte), altele ale
căror urme, deşi rezistă viguros în pul­
berea t i m p u l u i , ne incendiază doar i ma­
g i n atia i n lipsa docume n telor sau î n nuti­
n ătatca informaţiei (Biharia, Dăbîca ) .
Cînd arheologul în cheie' catalogul n u ­
merosului său i n ventar, literatul. repe­
tînd structural gestul lui H el i a rl e Ră­
dulescu, cel care se pă trunde.a de eloc­
vent a vechimii i n ris ipi ta cetate, . . •. c•le "
c e ta tea in toată a ei cupl'indere ase ­
:o;ată in vremea de glorie .
Nu altfel p rocedează bihoreanul M i rcea
Bradu, scriitor cu obîrşia adinc ţără­
nească.. atunci cînd .,reconstituie" , intr-un
poem dramatic, cu forta fictiunii a rt i s­
tice (mai ales), atmosfera cetăţii Biha­
ria (Bihor), ale cărei urme, l a zece kib­
metri nord de Oradea, dau mărturie
despre existenta l ui Menumorut, enigma­
ticul ,.duce " crişan.
Despre negurosul secol X rom ânPsc,
încă mai stăruie controversele ştiin­
ţifice. Menţiuni lapidare şi l acu na r e,
m a i a l es in redactie bizantină, sînt Stls ­
ceptibile de varii interpretări. J.nsă pen­
tru tema sa dramatică, Mircea Bradu a
recurs la un izvor documentar, dacă nu
acceptat unanim, sigur folosit de majori­
tatea istoricilor cu autoritate care s-au
• Mircea Bradu, "Noaptea albă".
https://biblioteca-digitala.ro
intre document
si fictiune
ocupat de Transilvania - Gesta Hunga­
rorwn. scriere de marcată mental itate
l'eudală a cronicarului anonim de la fi ­
nele veacului al X I I -lea, zis al regelui
Bela ( I I ? ) .
Scrii torul îşi trage subiectul piesei d in
n c u 1 stă ,, ges ta " , cu a măn un ţ i t e rel&tări
despre ducatele (voievodatcle) româno­
.� lave din stînga Tisei al lui Menumo­
;·ut intre Someş şi Mureş ("'fara Cr işur i ­
lor " ) , al l u i G i n d in Banat şi al l u i Gelu
i n Ardealul propriu-zis.
Actiunea l i terară, localizată ,,in castrum
Byhor ", e de m i n im ă intindere narativă,
ele vreme ce se s pr i j i n ă , cum vom vedea,
pe un singur episod din cronica l u i . . Ano­
nymus ". Război nicul Usubuu ( ates tat şi
în cronică) asediază d e mai multe zile
cetatea, însă Menumorut rezistă militar
şi mai ales di plomatic atunci cind ace­
laşi trufaş asediator îi comunică hotă­
rîrea regelui Arpâd de a stăpîni mănoa­
sele pămînturi ale ducatelor vecine Pano­
n iei. Cum s-a d esf ăş ura t în realitate
acPastă infruntare dintre solia arpadiană
şi M en um o ru t, vom vedea î n da.tă .
Inainte. să subliniem ideea drnmatur­
gică, ce se abate de la document n en t ru
i lustrarea unui crez scump scriitorului
român de totdeauna : voievozii r.'lma�i
in c on ş t i in t a obştească p ri n veac u r i s-au
d isti n s pri n t r-un înalt s pi ri t al iertfei
d e sine. Astfel. în vi ziunea lui Mir�ea
Bradu.. Mcnumorut. c-nlm in fata p r imej­
ll iei, doreste sii cîstige prietPnh "P""" ' ;
n i cid ecum să accepte vno;nl it:J tea. Uo;ubuu
este îndem'l'lat si\ se i n t oarc ii 1:-t <;P"P"'l ­
nu l si'iu cu propunerea unei aliante.
consfintitrt in v i i tor si de ino;ot; rp"' f ; ; ,.",
lui M en um oru t cu fiul l ui Arnâd (.iin
nou. o apropiere de real i�'l te'l cron i ,. ' i '
Finalul poem u l ui dramatic pe�'etl u i Pst.>
a cE'a s tă birui ntii d i pl omatică rlu,.el" hi ­
horean porneşte. după uzantă. ru h ta .
75
la curtea augustului duşman de ieri,
semn că înţelepciunea a invins. că l i ­
niştea va cuprinde greu incercatele pă­
minturi a le Ţării Cdşurilor. că ducele ,
vred nic păstor al supuşilor săi. şi-a i n ­
mulţ i.t .,noaptea albă •· a grijilor obşteşti
in multe şi pînă la final biruitoare ,.nopţi
albe ··.
Aceasta este schema e.pică a piesei, i n
l i teratura căreia acad. Ştefan Pascu a
citit. cu indreptătire. .,un episod de
maximă însemnătate din istoria roman i ­
lor din Transilvania.. . " (prefa\ă l a text in
editia comentată). Un episod, adăugăm,
transfigurat cu finete pentru afirmarea
unui c1·ez m i l itant pe care se sprij in ă o
bunft parte din dramaturgia noastră - iu­
birea de pace in demnă aşezare naţio­
n ală.
Acum, par81l.el, faptele cronicii.
Despre temeinicia documentară a cro­
nicii anonimului notar, marii istorici ro­
mâni sint intru totul de acord. Gem·ge
Briitianu afirmă chiar că Gesta Hunga.­
rorum îndeplineşte acelaşi rol ca şi ma­
rile poeme epice ( "gesta ") ale literatu­
rii Evului Mediu : Nibelungenlied (Ger­
man ia), Chanson de Roland (Frant a) ,
Cantar del mio Cid (Spania) .
Fiind o scriere apologetic.ă - glorifică
neamul arpad.in - Gesta Hungarorum
fflte foarte arnănunti tă in relatări. tor:­
mai pentru a trage, din numeroasele
scene militare înţesate de personaje,
concluzia măgulitoare asupra intelepciu­
nii şi fortei suveranului ce-şi croia cu
sabia o ţară .
Două sint capitolele cronicii din care
Mircea Bradu a tras substanta piesei
sale. Ln capitolul XIX Despre ducele de
Bybor se relatează sosirea la Menumorut
a soliei arpadiene formată din Usubuu
şi Velic. .,Erau aceştia de neam nobil,
plecin!d ca şi alţii din Scithia". La ori­
ginea scitică a căpeteniei Usubuu. se va
face aluzie şi in piesă. Solii cer ducelui
bih orean, in numele lui Arpâd.. .. ca d i n
drepturile strămoşului său, regele Athila,
să-i cedeze pămîntul de la riul Someş
pînă la hotarul Nirului (o intinsă pădure
in stinga Tisei) şi pînă la poarta Meze­
syna ".
Răspunsul dat de Menumorut emisari­
lor, precum şi deznodămintul acestei sol ii
se citesc in capitolul XX al cronicii,
Cum s-au dus impotriva . Byhorului.
Dirzeni a lui Menumorut era intr-a-le-
76
https://biblioteca-digitala.ro
văr vrednică s ă inSpire o operă arlU;Ltcă :
.,Spuneţi lui Arpâd, ducele Hungariei,
domnului vas.tru. Datm·j ii suntem ca un
amic unui amic, cu toate ce-i sunt ne::e­
sare... Ter�toriul ce 1-a cerul buneivo­
in�e a noastre nu i-1 vom ceda nici O ­
d ată, c i i vreme vom fi i n viaţă ·• (trad.
U. Popa-Lisseanu).
Este primul discurs diplomatic din is­
toria român:i.·lor relatat aidoma i n anale !
Secolul X . . .
Urmarea acestui dcme1-s a foot un ş i r
d e lupte in mai m ul te locuri ; Intii cade
cetatea Sătmar (.,oastrum Zolllnar "l oştile
arpadiene ajung la Zalău (.,Zyloc ") şi de
a ici pînă la porţile Meseşului. Alte lupte
se dau pe Crişuri. După 13 zile de ase­
diu, Menumorut deschide portile Ui.ha­
riei, îşi căsătoreşte i ntr-adevăr fiiC;.l cu
feciorul l ui AI:1pâd, dindu-i ducatul de
zestre. I se lasă cetatea Blhariei împre­
ună cu un vast hinterland spre .>ud,
p înă la Crişul Alb.
Să-I mai cităm o dată pe .. Anonymuo.; • · .
După cucerirea Bihorului, de la graniţa
de nord-vest prilvirile angevLn.., se in­
dreaptă spre .,bunătatea ţării dincolo de
păduri - Terra UUransllvana - un.Je
domrua o avea un oarecare vla:h, Gelou " .
Acest "Gelou d u x Blachorum", căzut
vitej eşte in luptele de pe · riul lt.lm.1ş,
fi-va ş i el privit. in cetatea lui de la
Dăbica. intr-o operă dramatkă de E'senţa
senin-tragică a Nopţii albe ?
Ionuţ NICULESCU
REPERE
• lllrcea Bradu. Hotărîrea, 'Ieatru
comentat, Ed. "Eminescu ", 1!18:1.
• Izvoarele istoriei românilor. voi.
1, Faptele ungurilor de Secre­
tarul anonim al regelui Bell a,
trad. G. Popa IAsseanu, Buc.,
1934.
• G. Brătlanu, Traditia istori că
despre intemeierea statelor
româneşti, ediţie îngrijită de Va­
leriu Rfi.peanu, Ed. ,.Eminescu ",
1980.
• Ştefan Pascu, Voievodatul Tr�· n ­
silvaniei. vol. 1, ed. Il, Ed. D a-
cia, 19'72.
·
• Istoria poporulu i româ-n. sub red.
al'ad. Andrei Oţetea, Ed. Ştiin­
ţifică, 19'70.

DRAMATURGI
. ROMÂNI
· CONTEMPORANI
de ADRIANA POPESCU
Vlorel
Cacoveanu
L Dramaturg, prozator, ziarist.
S-a născut la 5 august 1937, la Cluj.
Stu dii neterminate la Politehnică şi apoi
la J.o' acultatea de matematică-fizică. Ur­
mează, în cele din urmă, cursurile Fa­
cultăţii de filologie, pe care o absolvă in
1 U!i2.
Din 1 962 şi pînă în prezent, redactor
la ziarul "Făclia " din Cluj -Napoca.
Debut în literatură cu schiţa "Romanul
cu filele albe", publicată in revista
"Steaua" nr. 9/1961. Debut editorial in
1 970, cu o culegere de anchete sociale,
"Fata care spune da ! ".
Debut în dramaturgie la 12 februarie
1 977 cu Sentinţă pentru martori pe scena
Teatrului Naţional din Cluj-Napoca.
Premiul Asociaţiei scriitorilor din Cluj­
Napoca pentru volumul de proză "Apro­
bare pentru un tango ".
I I. LUCRARI DRAMATICE REPREZEN­
TATE
1!>77, 12 februarie - SENTINŢA PEN­
TRU MARTORI.
Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Re­
gia Victor Tudor Popa. Scenografia :
Mircea Matcaboj i. Cu : Anton Tauf,
Maria Seleş, Gheorghe M. Nuţescu,
G eorge Gherasim, Dorina Stanca, Octa­
vian Cosmuţa, Constantin Adamovici,
Gheorghe Radu, Eugen Nagy, Cornel
Sava, Ion Marian, Petre Băcf.oiu, Vera
Mărgineanu, Dem, Constantinescu.
https://biblioteca-digitala.ro
de
la
Piesa s-a mai jucat la Teatrul Dramatic
BacovJa din Bacău (1977), la Teatrul de
Stat din Oradea, secţia maghiară (1977)
şi la Teatrul de Nord din Satu Mare
( 1 978).
"Viorel Cacoveanu, fertil gazetar şi
autor a l cîtorva romane de largă Tăs­
pîndire, se alătură celorlalţi drama­
turgi clujeni, abordînd acum, la de­
butul său pe scenă, o temă comună :
educaţia tinerilor, raporturile acestora
cu generaţiile mai vîrstinice " (Vir ­
gil Munteanu - "Teatrul " 3/1977).
" . . . un text-scenariu, un text fără
Tigari compoziţionale prea severe,
lipstt chiar de imprevizibil în ordinea
relatării faptelor, destul de categoric
în schimb în ceea ce priveşte impe­
rativele morale pe eaTe şi le asumă
ca premisă demonstrativă. In centrul
intrigii se află un caz-ipoteză ; fap­
tele depăşesc aici, la nivel narativ,
cadrul dezbaterilor juridice. Piesa lui
V. Cacoveanu înscenează în faţa
spectatorilor un proces în care nu in­
teresează, sau nu în primul rînd, vi­
novăţia inculpatului propriu-zis, ci
vina morală a acelora ce au contri­
buit la eşecul în viaţă, fie el şi tem­
porar, a l unui tînăr dotat cu sufi­
ciente calităţi pentru o Tealizare
umană superioară. ( . . . ) Contrar aş­
teptărilor, Teporterul şi prozatorul V.
Cacoveanu ( . . . ) nu a scTis, totuşi, o
piesă de intrigă, cu o desfăşurare
alertă, care să şocheze spectatorul
prin lovituri de teatru, ci una de dez­
batere, cu un conflict creionat ane­
voios, cu o fabulă mai mult enunţia­
tivă, susţinută pe acumulări de ordin
verbal, căci nu confruntarea tranşantă
dintre personaje are prioritate, ci
comentariul ei". (Ion Cocora - " Tri­
buna", 24 martie 1977).
Alte opinii : Horia Bădescu - �Scînteia
tineretului ", 4 martie 1977 ; Al. Căpra­
riu - "Făclia", 27 martie ; Doina Mo­
dola - "Steaua ", nr. 4/1977 ; Bogdan
Ulmu - "România libeni ", 27 feb:-u:1rie
1 978. In volum : Constantin Cu b lcşan -
"Teatrul - istorie şi actualitate", Edi­
tura "Dacia", Cluj -Napoca, 1978 ; G eorge
77
G enoiu - "Teatrul de toate zilele ·', Edi­
tura "Junimea", Iaşi, 1980.
1979, 23 ianuarie - ANOTI MPUL SPE­
RANTEI.
Teatrul de Nord din Satu Mare. Regia
Mi hai Raicu. Scenografia : Kemeny
Arpad. Cu : Ştefan Mirea, Viorica Mis­
chilea, Constantin Dumitra, I o n Tifor,
Carol Erdos, Marcel M i rea, Cornel
Frimu, Constantin Miron şi Petre Panait.
"Piesa este centrată pe un conflict de
natură etică. Eroul său, Mihai Dorna,
îşi asumă riscul unui act, în aparenţă
în afara legii, pentru că priveşte viaţa
cu ingenuitate, cinstea fiind pentru el
datul fundamental al existenţei în co­
lectivitate. A bia după ce asupra sa vor
plana grave acuzaţii, omul va înţelege
că nu e destul să ai de partea ta ade­
vărul, atîta vreme cit nu poţi s-o şi
dovedeşti. ( . . . ) Piesa lui V. Cacovea­
nu este inspirată dintr-un caz real.
Fără a diminua meritele lucrării, tre­
buie din capul locului să ne exprimăm
regretul că piesa, în loc să lărgească,
a restrins semnificaţiile faptului de
viaţă brut" . (D. Chirilă - "Teatrul"
nr. 3/1979).
Alte opmn : Constantin Cubleşan
"România literară ", nr. 15/1979 ; Mir­
cea Ghiţulescu - "Steaua", n r. 4/1979 ;
Mircea Vaida - "Tr1buna", 22 martie
1979 ; Stelian Vasilescu - "Familia", nr.
2/1979.
1 98 1 , 21 mai VALSUL DE LA MIE-
ZUL NOPŢII
Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Regia :
Victor Tudor Popa. Scenografia : Mi·rcea
Matcaboj i. Cu : Bisztrai Maria (de la Tea­
trul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca) ,
Gheorghe M. Nuţescu, Vera Mărgineanu,
Anton Tauf, Octavian Cosmuţa, Maria
Seleş, Constantin Adamovici, George
Gherasim, Mariana Popovici, Marin D.
Aurelian, Ligia Moga şi Petre Băcioiu.
Piesa s-a mai jucat la Teatrul Dramatic
din Baia Mare (1982) şi la Teatrul Ger­
man de Stat din Timişoara (1983).
" . . . o altă pledoarie pentru adevăr,
Valsul de la miezul nopţii . . . Prin
piesa pe care o evocăm aici, (Viorel
Cacoveanu n.n.), se rînduieşte
printre dramaturgii talentaţi, de care
avem a ţine seamă. Ni se propune
78
https://biblioteca-digitala.ro
o serată familială, loc de intilnire în­
tîmplătoare. Imprejurarea, altminteri
anodină, devine însă revelatoare pen­
tru tainele unora şi păcatele altora.
Intersectările, a bil aranjate, ale bio­
grafiilor produc şocuri, suscita amin­
tiri dureroase şi recriminări. ( . . . ) E,
deci, un ceas al adevărului, in nu­
mele căruia se face procesul procese­
lor " . (Valentin Silvestru, "România
literară ", 13 ianuarie 1983).
Alte opinii : Kriszan Zoltan - .,Igasz­
sag ", 4 iunie 1981 ; Ilie Călian - "Fă­
clia", 7 iunie 1981 ; Nicolae Barbu -
.,Cmnica " , :i Iulie 1 981 ; Ion Cocora -
.. Tribuna '·, 16 iulie 1981 ; Augustin Caz­
muta - "Steaua ", nr. 1 1/1 982 ; Alice G eor­
gescu - "Teatrul '', nr. 3/1983 ; Dina
Adamek - "Flacăra", 3 martie 1 983 ;
Stelian Vasilescu - "Familia", nr. 1 /
1 983 ; Antoaneta C . Iordache - "Ori­
zont", nr. 5/1983 ; Mircea G hiţulescu -
.,Tri buna", nr. 12/1983).
1982, 28 octombrie - MA PROPUN DI­
RECTOR !
Teatrul de Stat din Reşiţa. Regia : Mi­
hai Manolescu. Scenografia : Ion Bo­
beică. Cu : Grigore Alexandrescu, C or­
nel Manolescu, Cristian Drăgulănescu,
Ludmila Ursache, Valentin Ivanciuc,
George Urlică, Constanta Taraulea, Eu­
gen Iosif, Marian Stan.
"Mă propun director ! este o farsă de
o incisivitate rară, care atestă în V.
Cacoveanu un comediograf viguros tn
cea mai bună tradiţie a unor Ba­
ranga, Mazilu, Băieşu sau Tudor Po­
pescu" (Dinu Kivu - "Contempora­
nul", nr. 4611982).
"V. Cacoveanu se arată în această
piesă un dramaturg cu profunde in­
tuiţii in ce priveşte deformările p e
care le produc arivismul, labilitatea
conştiinţei, necinstea şi incompetenţa.
Situaţia de la care porneşte drama­
turgul - într-un circ, directorul ur­
mează să fie schimbat - oferă un
pretext insolit, cu posibilităţi nume­
roase de semnificare". (Marian Po­
pescu - " România literară", nr. 191
.
1983).
Alte opinii : Ion Cocora - "Tribuna",
nr. 47/1982 ; Virgil Munteanu - "Tea­
tru l ", nr. 3/1983 ; Constantin Telescu
"Steaua", nr. 6/1983 ; Ion Arieşanu -
"Orizont", nr. 23/1983.
 VALENTIN
SILVESTRU

1944=1985
1957
Din scrisorile primite (şi publicate, la un moment dat) de Francisque
Sarcey : "Imi bat joc, citeodată, de articolele dumitale, dar asta nu mă poate
face să nu le aştept cu nerăbdare şi să le citesc imediat ce apar". Semnat :
Victorien Şardou .
... Alte vremuri, alte relaţii, deh !

1959
A lexandru Gtugaru - pe care-I tot rog să-mi dea un interviu despre
vi<aţa lui întreagă - ma :întreabă dacă n-aş vrea .să-i fac o vizită acasă,
"unde o să sporovăim in linişte". Accept cu plăcere.
Locuinţa pare de ţară, e mai spre marginea oraşului (ori mi se pare),
bine go.�podărită.
Foarte ospitalieră şi drăguţă, stăpîna pune pe masă, moldoveneşte, tot
soiul de bunătăţi. Mai aduce şi un tulbure!, pe care-I încercăm numaidecit
şi cu satisfacţie.
Stenograful se aşază, discret. într-un colţ mai umbrit.
- Deci, stimate Giugaru, la inceput unde a i jucat în Bucureşti ?
- La început am jucat la Marconi. De două ori pe seară, în pauzele
dintre filme. Eu am inaugurat acolo parodiile .
- După ce ?
- Adică aşa : cind se reprezenta la Teatrul Naţional, de exemplu,
Othello, la mine se juca tot Othello. Cînd se juca la ei Hamlet, la mine -
Hamlet. La ei - Femeia îndărătnică, la mine - Femeia îndărătnică. A u
trecute p e l a grădină Gusty, alţi inari regizori, veneau d e s e distrau. D e multe
ori puneam pe afiş "Montarea, Lună Z. Lună", adică parodiind numele lui
Soare Z. Soare.
- N-ai putut intra la Teatrul Naţional ?
- Eu nu am fost pri.mit în Teatrul Naţional. N-am fost agreat, chiar
şi după ce îmi făcusem un stagiu la Madame Bulandra.
- Cine era director la Naţional ?
- A l. Mavrodi. Pe urmă a fost Prodan. La Prodan m-a dus Soare.
M-a luat de mină într-o zi, de pe st1·adă, şi mi-a spus : "Vino-ncoa, Giugarule,
că avem nevoie de tine". M-a dus la Prodan. Asta scrisese nişte piese într-un
act. Jucasem şi eu într-una, făcusem, din toate prostiile scrise acolo, mari
succese, creasem diferite tipuri. Cînd mă vede Prodan, care zicea că mă
simpatizează - asta ca autor, nu ca director de teatru - îmi spune : "Bine,
dar vezi, pînă la facerea bugetului ... " l-am spus : "Fii liniştit, pentru că eu

79

https://biblioteca-digitala.ro
 nu am ventt să vă tulbur, doar atît că m-a invitat domnul Soare. Nici nu
m-a invitat, m-a luat de mfnd. şi m-a adus. Or, eu n-am nevoie de dv. : cum
am putut să trăiesc pînă acum şi să lupt, lupt şi de atei inainte, nu sînt un
actor căruia să-i fie teamă că o să stea pe la cafenea". Şi am plecat. La
Mavrodi, cind m-am dus, tot aşa, eram îmbrăcat cam prost. Zice "Ce vrei ? "
Zic : "Să m ă angajaţi". "Aici ? " . . . "Dacli se poate" ... •"Nu avem nevoie " .
"Mulţumesc". Şi am plecat. M - a m jurat că n-am s ă m a i dau pe l a Teatrul
Naţional, pe la teatre prea mari pentru persoana mea. Dar Madame Bu landra,
cînd am dat examen la Consert,ator - după ce nu m-a admis. . .
- In ce an ?
- Prin 1922. M-am pomenit cu un fost prieten al meu - care a murtt,
el îmi scria şi parodiile, era şi scriitor, scrisese Lumină din lumină, în care
a jucat şi Nottara - un actor talentat, Constantin Orendi. Imi spune "Să-mi
dai actele, să te înscriu la Conservator". Aveam cu o ambiţie, să fac Con­
servatorul.
- Jucaseşi pînă atunci ?
- Jucasem, eram marele "Sandi-Huşi", nu eram Giugaru. Cind anunţat
"Sandi-Huşi", anunţat cel puţin Ion Brezeanu sau Lconard. Eram tare iubit
în cartier. Fiindcă eu am jucat teatru din 1916, in turneul pe care l-a făcut
Titi Mihăilescu cu o trupă a lui de comedie improvizată, de la Huşi chiar . . .
'
Venisem prima oară în Bucureşti prin 1912. In 1917 a m intrat în compania
de operetă, tot în turneu, a lui Stănescu-Cerna şi Aurel Popescu, unde era
şi Alger în cor, membru fondator al Operei - deci şi eu trebuie să fiu
pesemne membru fondator al Operei. Pe urmă, în 1919, am venit definitiv
la Bucureşti. M-am dus la Eforie. Acolo se puneau bazele reînfiinţării Operei.
Era o formaţie de operă şi una de operă comică, tot cu Stănescu-Cerna şi
cu a lţii, Ra bega, Colfescu, Mihăilescu-Toscani, Margareta Feraru, Grigore
Teodorescu - care a murit în drum spre America, un bariton foarte bun.
Urma să jucăm Fata tamburului major. Pe urmă ne-am mutat de la Eforie,
nu ştiu din ce cauză, ne-am dus la Teatrul "Modern" de lîngă Banca Naţio­
nală, care a ars. Am jucat acolo Fata tamburului major, Faust, Rigoletto,
Lucia de Lamermoor. Intr-o bună zi, am găsit lacătul pus. Inchis. Am rămas
fără lefuri, fără nimic, din nou muritori de foame. Ce e de .făcut ? L-am
găsit pe Titi Mihăilescu pe la u n cinematograf, a.m incercat cu e l diferite
combinaţii. Dintr-o întîmplare, juca A lexandru Rony la Marconi nişte reviste
şi tot întîmplător a dat de mine. M-a luat în trupă, am făcut succes. Era o
piesă căreia îi spunea Usucă-te. NOi ne-am uscat jucînd, dar parale nu ne
dădea, fiindcă era vară, jucam în sală, o nenorocire ... Pe urmă am trecut la
grădină. S-a schimbat patronul, a venit altul. Ala m-a angajat şi ca director,
adică să aduc eu şi filme. Am jucat Politica, în care îl imitam pe Vaida­
Voevod, care spunea "Te felicit, Giugarule, mă. imitezi foarte bine, faci pe
ministrul mult mai bine decît mine... " A m rămas la Marconi. La Marconi
am stat vreo doi ani. Am făcut turnce în cartier, la Volta Buzeşti, Model...
A m inaugurat cinematograful "Roma", pe Calea Griviţei.
- Care era raţiunea turneelor ? De ce plecai mereu ?
- Nemulţumiri. Şi nemulţumirile constau în aceea că unii patroni
aveau pretentia să joci in prea multe spectacole. Erau şi alte cazuri. Jucam
Florăreasa, mi se pare, era şi Lică Rădulescu angajat la grădină. Acesta
neînţelegîndu-se cu mine, îi zic într-o seară : "Nu mai joc". Era într-o dumi­
nică. Grădina gemea de lume. Nae Simionescu s-a asociat cu mine, mirosise
că fără mine nu se poate juca. Oamenii veneau pentru mine acolo, nu-i inte­
resau alţi actori. "Nu ma i joc, nu mai joc". Lică. Rădulescu se aranjase cu

alţii ca să. înceapă ei spectacolul, să joace şi să încaseze ei banii. Eu şi Nae

Simionescu ne-am dus în grădină. S-a ridicat cortina. A apărut patronul în
faţa cortinei şi a spus : " Domnilor, întrucît domnul Sandi-Huşi n-a vrut să

80

https://biblioteca-digitala.ro
joace fiind bolnav... " S-a ridicat Nae Simionescu in ptcware .,Onorat pub lic,
nu e adevărat. Sandt-Huşi este in mij locul d -voastră. Dar patronul n-a vrut
să plătească... "Huo, huo, banii înapot !" M-am sculat şi eu : "Dumnealui a
vrut &4 ia prea mult şt noi să luăm prea puţtn. Pentru aceasta nu sînt acolo
unde trebuie să fiu ... " S-au pus să dea cu nişte pietroaie, dă-i, dă-i . .,Staţi,
că spectacolul se joacă ... " .,Nu, să vie Sandi-Huşi". Cind a văzut patronul că
nu se poate altfel, suferea şi de inimă, a spus .,Să poftească, să joace". Nae
Simionescu zice : .,Nu, să ceară scuze, că de pe urma lut Sandi-Huşi cîştigă
bani". Patronul a cerut "Dacă credeţi dv. . . Dar nu l-am oprit să joace pe
dl. Sandi-Huşi, să poftească ". Şi ne-a cerut scuze. A fost un succes in noaptea
aceea ! Aşa s-a întîmplat la Marconi cu ăla care mă iubea pe mine. Era
meserie orea.
- Cei care jucaţi acolo, eraţi propriu-zis la discreţia cetăţeanului care
plătea.
- Sigur că da.
- Ai jucat şi la Tănase ...
- Intr-o zi a venit nu ştiu cine din partea lui Tănase, zicind că mă
cheamă la el. Tănase mi-a spus : .,Vrei să te angajezi ? Ce leafă vrei ? " ,.Eu
ştiu ? !" ... .,Uite, îţi dau, cu ploi cu tot, 18.000 pe lună " . De la 6.000 plecasem
de la Madame Bulandra. .,Bun, drăguţ " - am zis. Şi am jucat ţn nişte re­
t,iste cu Tănase. După vreo trei ani de activitate, de intilniri dese cu Tănase
pe scenă, m-a dat niţel la o parte. Intilniri cu Tănase pe scenă nu mai aveam.
Nu ştiu cum se întîmpla, că succes aveam lîngă el. Mare. De ce nu ne mai
intilneam împreună ? Totuşi, a fost, pentru mine, o epocă bună. Ne-am înţe­
les. Tăftase aducea şi numere de atracţie din Franţa, din G ermania, era un
întreprinzător de mare forţă. Căuta să Tf!-Ulţumească publicul.

1966
Un autor proaspăt, imaginativ, Paul Cornel Chitic, publică o piesă curi­
oasă dar atractivă, Să te ştie toată lumea. Apare în revista ,.Amfiteatru " .
Observ, într-o notă, c ă e o piesă .,de reală calitate dramaturgică, scrisă într-un
stil febril, cu emoţie autentică ".

1972
I n iunie are loc l a Bacău, din iniţiativa criticilor d e aici ş i a revistei
,.Ateneu", cu sprtjinul Teatrului Bacovia şi al A.T.M., prima Gală a recita­
lurilor dramatice şt cel dintîi Colocviu al criticilor teatrali din toată ţara,
manifestare fără precedent la noi.
George Genoiu are mandat din partea confraţilor băcăuani sâ-ini pro-
pună a prezida acest dintîi Colocviu. Intreb :
- De ce tocmai eu ?
G enoiu mă priveşte surprins şi răspunde fără dubii :
- E norma l !
Hotărîm să-mt asum rolul de coordonator.
Tinind seama de concomitenta celor două reuniuni, decidem să acor­
dăm, prin intermediul juriului Galei, Premiul Criticii. Ne întrunim şi apre ­
ciem că acest prt(miu i se cuvine lui Tudor Gheorghe, actor craiovean şi
excepţional cîntăreţ de poezie pe chitară, care a prezentat un recital nemai­
pomenit.
Semnăm : Constantin Călin, Calistrat Costin, George G enoiu, Carol Isac,
Carmen Kehaian, Ştefan Oprea, Victor Parhon, Valentin Silvestru, Mihail
Sabin, Vlad Sorianu, Florin Tornea, Stelian Vasilescu.

81

https://biblioteca-digitala.ro

D O I N A M O DOLA:
uDramaturgia românească
între 1900-1918ll*
:\pă rut[L la sfîrş i t u l l u i 1983, ca rtea
Doinei Modola oferă celor i nteresaţi de
analiza dramaturgiei româneşti premisele
unei f erli l e dezbatet'i teoretice. Referin­
du-se exclusiv la textul dramatic ca text
l i t e rar ( l i mitele pe care le i mpune o ase­
menea a bordare fiind precizate în Cuvînt
inainte : ,.Nemediate, neexecutate scenic,
l e c t u ra ş i a n a l i za aspectului literar sint
mai an e v oioa se, mai solicitante, şi, poate,
riscante, dat f i i nd că textul dramatic se
rea lizează oa obiect estetic numai în spec­
tacol, prin sin teza mai multor limbaje" ) ,
autoarea angajează de-a lungul c ă rţi i o
polemică i m pl i cită . Ea face critica indi­
rectă a m e tode lor unilaterale de tratare
a produsului literar cu valenţe teatrale,
opunînd acestora o abordare care justi­
fică functional orice demers pur descrip­
tiv, prin înscrierea lui într-un complex
C<X'rent ş i sistematic.
Terminologia, preluată cu discernămînt
ş i competenţă din Lukacs, L. Goldman,
Eliade, asigură perspectiva polivalentă,
situind lucrarea în coordonatele teoriei
l itera.re moderne. Analiza tradiţi onală. de
text se proiectează astfel de fiecare daUt
intr-un spaţiu larg ordonator şi sinteti­
zator, cel al motivelor ş i temelor primare,
m·hetipale, generatoare de semnificaţii.
Doina Modola înţelege depistarea punc­
telor de convergenţă tematică ş i structu­
ra l ă ca pe un rezultat al precizărilor is­
torice şi socio-culturale prealabile. Numai
luind î n discuţie toate aceste determinări.
se poate trece la conturarea profilului
d ramaturgie a l unei epoci, iar pretenţia
"morfologiei formelor dramatice" poate fi
argumentată organic.
O asemenea metodologie de ansamblu
are ca urmare structurarea panoramică o
lucrării, în u nsprezece capitole principale,
tratin d despre : drama istorică, idealist..'i,
socială, psihologică şi drama într-un act,
comedia fantezistă, bulevardieră, serioasă,
• Dramaturgia românească între
1900- 1 9 18. Editura .,Dacia " , Cluj-Na­
poca , 1983.
82
https://biblioteca-digitala.ro
tr�tgicomcd ia, farsa şi comed i.a intr-un
act, fl'l' l ' i a . Fiecare dintre .aceste capitole
s t a b i l l•şte l i m i Ut r i i s tori eo-suci a l e, pe d e o
parte, c u l l ura l e , pe de a l tă parte, pentru
ca, î n fine, si'! disti ng�� şi �[L fo rmule ze
gran i ţele co n c e pt u a il' de m�tre circulaţie
în epocă, reflexul lor î n l it e ra tu r a dm­
m.ati c:"L românească f i i nd ex e m p l ificat din
plin şi în detal i u prin a n a l i ze pe text.
I n a paren(.ă, i n tC'rvalul ales e st e nere­
prezentativ in evoluţia teatrului româ­
nesc. In reali tate, însă, ca rtea demon­
strea7.ă cum doar l ipsa de i nteres pentru
"acest răstimp agitat, eclectic, de expe­
rienţe, aderenţe succesive" a dat n a ştere
unei prejudecăţi a criticii. Minuţioasa
t recl're in revistă (evident, selectivă) pc
care ne-o propune cartea relevă un î n ­
ceput de veac i n c.are ,.li psesc universu­
rile dramatut·gicc un itare" , iar diversitatea
stilist1că e maximă. Incercind să nu evite,
ci di mpotrivă, să exploa teze aceste difi­
cultăţi de abordare (mizind chiar pe ele),
autoarea îşi face un titlu de onoare din
susţinerea tezei potrivit căreia perioada
luată în discutie este heteronomă ca fapt
literar. dar a u tonomă ca fapt teatral. In
acest fel, solutia comodă a clasării inter­
valulu i 1 900-19 1 8 drept prelungire a se­
colului al XIX-lea încetează să mai fie
pertinentă.
U n spaţiu apreciabil ocupă in carte ca­
pitolul despre drama istorică. ,.lmpulsio­
nată de solicitările social-politice" , con­
chide autoarea, aceasta reprezintă ,.forma
d l\amaturgică definitorie perioadei" . Ar­
gumentaţia convinge. asupra aderentei, de
la un moment dat, la expresionism (ca
orientare şi tematică) a dramaturg iei is­
toriste. Evoluţia se petrece în virtutea
unei mutaţii dinspre obiectiv spre su­
biectiv a mocLalităţii dramatice . In acelaşi
timp, pe drumul dinspre faptul istoric
relatat ca atare (sub forma .,misterulu i
modern", a dramei romantice sau a sce­
nariului preponderent epic) către para­
bola istorică (de sorginte si mbolistă) ,
structurile dramatice se consolidează, con­
structia pieselor materializează modele
ue care abia momentul dnterbelic le va
exploata pe deplin.
I n conti nuare, capitolul despre drama
idealistă, continuind punctul de vedere
formulat in legătură cu anumite proce­
dee expresioniste prezente in el.aborarea
textului teatral, insistă cu precădere asu­
p ra exempl-ificării acestora, c a dovadă a
existenţei lor in l i teratura n oastră cu două
decenii inaintea răspîndirii europene a
curentului.
 Sintetizind aici doar o parte a ideilor
principale cuprinse in aceste două � api­
tole, am urmărit să enunţ citeva dmtre
datele pe care le dezvoltă exegeza. De­
altfel, cu fiecare nou capitol, ni se con­
figurează sisteme sintetizatoare, bogate in
informaţie şi idei. Speculaţia , migălos dez­
voltată, convieţuieşte la Doina Modola cu
descriptivismul sec. Aceasta face ca une­
ori limpezimea demonstraţiei să fie sufo­
cată in alambicurile argumentaţiei .
Cartea excelează însă in analize pe text .
Ocolind cu subtilitate şi bun-simţ teribi­
lismul interpretativ, autoarea descoperă
chei ale conţinutului şi formelor drama­
turgice, făcînd selecţii inspirate şi dove­
dind prin asta foarte buna cunoaştere a
materialului parcurs. Piesele lui Dela­
vrancea, Davila, Eftimiu, Macedonski,
Iorga, M. Sorbul rezultă sub �hii noştri
,in paradigme struct�rale de sbl, compo­
ziţie şi tematică, mecanismele dramatice
fiind provocate să se desprindă sub ca­
tegorica tăietură analitică.
Cartea aş numi-o, in concluzie, ,. o in­
temeiere" . Ea poate fi socotită un ,.pream­
bul la o istorie literară dramatică mai
complexă " , după cum spune şi autoarea.
Incercind să ofere nu doar o recuzită in­
formaţi onală, dar şi un model de abor­
dare, lucrarea are meritul de a conjuga
metodele anaHtice moderne cu modalităţi
(încă destul de nesigure) ale une i poetict
dramatice româneşti . Plecind de aici, exe­
geza critică a domeniului a parcurs o
etapă necesară. Situindu-se polemic, alte
cercetări critice vor putea inlesni inscrie­
rea fenomenului liteNlr-dramatic intre
coordonatele unei teorii fundamentale a
textului teatral, aşa cum apare el in scri­
sul artistic românesc. S-ar incheia astfel
timpul unei pe nedrept prelungite ,.ne-
atenţii" faţă de un atît de complex şi de
fascinant domeniu.
Corina ŞUTEU
SI MONA BĂLĂNESC U :
"Dramaturgia cehoviană
- simbol şi teatr alitate"*
Operă deschisă, favorabillă unor lecturi
di.ferite, cu intenţii valorlzaltoare, draana­
tuorgăa cehoviană, "obsesie" a mai multor
generaţii de critici, fie aceştia tradiţicma-
• Stmona B4lănescu, Dramaturgia ce­
hoviană - simbol şi teatralitate, Ed. "Ju­
nimea ", Iaşi, 1983.
https://biblioteca-digitala.ro
li-şti sBIU adepţi ai formwlelor s�!'iteimke
moderne, novatoare, işi găseşte în stuJdtilu:l
aplicat rjguros al Simonei Bălănescu o
f
nouă llllterpretare, ţin�nd de modaJlitat�a
anabittică sem.a.ntico-etHistică. Remarcabilă
prin oomprehensi.une cmtică, prin unita­
tea demonstraţiei, strins argumentată,
construi.ltă pe un eşarfodaj teoretic amplu,
bazat pe cele mai noi achiziţii ale exe­
gezei liJterare, cartea cercetătoare! ieşene
iese bLruitoare as.u;pra unor naro�siste, în­
cifrate demersuri critice, printr-o elegan­
tă limpezime şi o mă.su.rată, inrlel'Ung cum­
pănită valorificare a ipotezelor propuse.
Volumul (prefaţat de un "Argument")
cuprinde trei secţiuni (cu � ultiple sub­
'?l .
ca.pi1Jole) , delilmi.ttnd . exact o eotul mves­
Ugaţiei· autoarei : "SrmboLul m te�tu dra­ �
matic " ' ConlfJ�urarea contextu.lu1' ŞI re­
gLstr.u!l d� s.imbolruri în dram�turgia l!Ui
.
Cehov" şi "Sintaxa simbolului _m p1esa
cehoviană. PTocedee lele 'simboEzare " . � n
cea dintii pa.rte se tWIDăreşte, in ch1p
!
precaut, ce-i drept, clar ficarea conc� pte­
lor operante, astfel .mc1t once . a r:nbJgUJ­
tate terminologică să fie exclusa. Este
vizată surprinderea teatralităţii la
�
nivelul s mantic al figurilor simbol ice"
(in consens cu achiziţiile semioticii tea­
trale) , precizindu-se că simbolul e� t�
inteles ca problemă atit de tehmca
cit şi de viziune . Secţiunea a doua
cu\PrLnde un larg exou.rs teoretic asupra
conte�tulu� in care s-a ivit dramaturgjia
cehoviană, cu observaţii pertinente, sub­
stanţiale ş i nu arareori S'Ubtile, configu­
rarea "noutăţii Cehov " desprizindu-se cu
clarjjtate din fundal. Sînt demne de inte­
res ş i 5e rreţin multe dintre sugesUile,
asocierille şi disoc.iexile prezelllte in această
secţiUIIle a cărei conclruzie SU'!"Prinlde "con­
vergenţa dramatu'I'giei· cehoviene cu dra­
,
marourr�ia si.mbolistă " ca reflex al rraoar­
diJLui gendalulliuli. scr.idtor :la .,sti�ul cultu­
rad al epocii ". Viziunea lui Cehov răan1ne
in&ă �nderenJt ilmpresioni.stă, iar sim­
bolrurille din opera sa au altă motirvare
şi in.tră in alt ltilp de relaţii cu structura
intregulud. Reţ)\Jid!Mnd simpla inventariere
de sjmbolulli. ca nesemni-ficativă, Simona
Bă:lănescu intreprinde in ultima ş i cea
mai interesantă .par:te a exegezei: sale o
analiză detaliată a articulaţiilor in terne
ale motivelor simbolice in dramaturgia
cehoviană. Este o adevărată nased iere"
a subiectului, care relevă la lec­
tură ciştLguTi importante pe plan teoretic
i·n inte!1pretarea unor texte dramatice
"neaJtaşabille", cruan s-a spus, Procesul de
transformare a motiv·ului in simbol, :re­
C'Urenţa motirvelor, poZ'i1ia lor in text ş i
alte procedee insoldte care conferă o tea­
traLitate de tilp Slpecial creaţiei cehoviene
sirut atent, minuţios decupate, evidenţiin-
d'U....se raJporturi1e tllltre simbol şi contex­
tul dramatic. MemorabiJ.e rămîn remar­
cile autoarei pri'V'iltoare la geometria mu-
83
Ucală a textului ("autoreallzat" prin po­
tenţarea maximă a funcţiei· ,poe!Jice), la
cota sporită de abstracţie a aceste!
dramaturgii care face în chip ori­
ginal rtranziţia "între rteatrul referenţial
ş i tea1ll"lll ,poetic ". Un alt punct de i lllteres
al acestei pmH1abile lecturi este peruna­
nenta rapor:tare la ar:ta .spectacolulu i , f·i­
ind i.nv.ocate în chilp rinspirat, spre exem-
(continuare de la p. 19)
inseriate în corpus-ul Operelor călines­
ciene, voi. 1 2-13).
Căci, î n geniala carte, pe spaţii ample,
cu solemnitatea cu care ar cerceta vesti­
giile Acropolei, Călinescu înalţă arheo­
logic schelele uriaşului şantier d ramatur­
gie eminescian. după ce, în citeva nu­
mere de reviste, se exersase ca editor.
Ţinută de campanie obligatorie pentru
ceea ce năzuia el - cunoaşterea poetu­
lui national direct d i n. opera manuscrisă.
Este cu totul firesc să ne î ntrebăm, la
finele acestor repere istoriografice privind
contribuţia unui mare eminescolog la edi­
tarea şi- răspîndirea fragmentelor teatrale
de forţă shakespeareană, în ce măsură
scena şi-a făcut datoria faţă de poetul
nostru naţional în ipostaza de dramaturg .
Dificultatea reprezentări! dramelor emi­
nesciene venea în primul rînd din lipsa
unei ediţi i . Volumul din 1914, oP ere com­
plete (sic) , scos la Iaşi, era şi este o rari­
tate bibliofilă ; ediţia dramei Bogdan
Dragoş, tipărită în 1906 de Iuliu Drago­
mirescu, nu se poate utiliza din pricina
nesfîrşitelor greşeli de lecţiune.
Totuşi, în 1 975, sub genericul Cîntec
pentru marea dreptate a ţării, regizorul
Ion Olteanu a reunit textele Bogdan Dra­
goş şi Mira printr-un ingenios liant coral
ce a marcat la Botoşani începutul unor
manifestări anuale închinate genialului fiu
al urbei. Iniţiativa, care rămîne în istoria
spectacolulu i romanesc, s-a desfăşurat
pînă in 1978, sub directoratul regizorului
C. Dinischiotu. Acest gen de pionierat s-a
sprijinit, firesc, pe ediţia din 1 9 1 4 .
84
https://biblioteca-digitala.ro
pUficare, dteva montări excepţionale ale
.pieselor cehoviene pe scenele l•wn R Stu­
diul de poetică şi retorică teatrală al Si­
mone! Băllănescu are pensona�i1ate, este
dens şi �laborat, constLtuind o �ucrare de
referlinţă a ceocetăTiri teatrolog�ice romf•­
neşti aplicate la dramaturgia universal:i.
Carmen MIHALACHE POPA
Un an mai tîrziu - 1976 - , Ion Olteanu
solicită eminescologului Marin Bucur
fragmentele dacice pentru spectacolul
Decebal. A fost o revelaţie documentară
aceao;tă nouă lectură a manuscriselor de
teatru la Bibli oteca Academiei... Tot în
1976, sub reflectoarele teatrului botoşă­
nean, s-au montat Emml (Amor pierdut
- viaţă pierdută), piesă intr-un a.ct su­
gerată de o temă lirică a lui Alecsandri,
şi Histrion, traducere a lucrării lui
G. Ierwitz.
In decorul lui Vida Geza, 15 ianuarie
1977 era omagiat printr-un adevărat tur
de forţă al arheologie! literare : Mureşa.nu.
Din numeroase pagini concepute febril,
uneori contradictorii, s-a născut totuşi un
spectacol, penultima colaborare de elevată
ţinută spirituală a lui Ion Olteanu în tea­
trul purtînd numele poetului.
..Visul de fier" al lui Arbore, din drama
Mira (libertatea n aţion ală) , a dat naştere
unei reprezentaţii-colaj . in 1978 : frag­
mente din Bogdan Dragoş, Mira, Decebal
şi Mureşanu.
In 1977, Teatrul "V. I. Popa" din Birlad
inscena fragmentele care, in " dodecame­
ronul dramatic" gindit de Eminescu, se
numesc, pe rind, Ştefan cel Tinăr şi Mira.
La 15 ianuarie 1985, teatrul TV a re­
prog,..amat drama Bogdan Dragoş, inregis­
trarea spectacolului montat de regretatul
Mihai Dimiu, in 1 97·5, pentru Teatrul
,.Manuscriptum" al Muzeului Literaturii
Române.
Astăzi, paginile de teatru eminescian
sint la indemina tuturor creatorilor de
spectacol.
 Mot to ,. Să ne iubim
şi să ne respectăm I­
deile, gindurile !:ii oa­
menii ce luptă pentru
impunerea lor. "
ALEXA VISARIO�
O judicioasă analiză. cri­
t i cii a spectacolului
O
noupte furtunoasă de 1. L.
Caragiale. in regia lui
Tompa Gabor, la secţia
m agh iară a Teatrului Na­
t io n a l din Tirgu Mureoi.
ne propune Constantin
Paraschivescu in rct,ist!l
.. Tea t rul" (nr. 10-11/1 984,
pg. 84-85). Minutioasa
descriere a felului cum in­
cepe spectacolul şi a ca · zie), iZ jndreptă�eştP. pe
drului său de dcsfitşu ru.re
{scenografia, Tamas-Ko.!le­
men Anna) oferă o snqes­
tivă şi dinamică imagine
.audio-vizuală a reprezen­
taţiei. Ea este urmată de
pertinente consider'lţii a­
.supra concepţiei reaizor,l­
le, neexcluzind delimitări
critice faţă de anumite
-�olu(ii propuse, repere!'!
crilicu lui implicind in e­
va luarea acestor soluţii
existenţa unui punct de
vedere comparatist "u ­
nele nici nu mi se par în­
tru totul originale (o in­
.fluentă «Visarioniană .- se
.simte) " . Prcdominar.t, în
cronică, e însă punctul de
vedere analitic-descnpti­
vist, legitim şi productiv,
-cită vreme are incontesta­
bilul merit de a ne edifi­
ca asupra modului în care
-au fost tra_tate personajele
piesei, în cadrul unei vi­
::: i uni regizorale dP. ansam­
blu, ce a beneficiat de o
·ealoroasă întruchipare ac­
toricească, şi ea seszzn nt
surprinsă de comentariul
-critic, care poate conchi-
-de : "0 optică îndrăz-
neaţă, de o teatralitate
certă şi apreciabilă, asu­
pra unei lumi frivolP. ".
Concentrindu-şi atenţ�a
.asupra acestei "teatrali­
tiiţi" a viziunii regi.zorale,
în substantiala analiză cri­
tică a aceluiaşi spectacol,
pe care o semnează în
https://biblioteca-digitala.ro
"Vatra" (nr. 1011984, p,
14), Ion Calion va adopta
un autentic şi consecvent
punct de vedere compara­
tist, apt să-l conducă la
o superioară productivita­
te ideatică a cronicii sale,
în plan spectacologic. S i
aici va fi sesizat faptul că
.,viziunea lui Tompa Ga­
bor e, în esenţă, mai a­
propiată de aceea a lui
A. Visarion", dar după ce
criticul va face o .� eri� de
delimitări de structură în-
CRONICA
CRONICII
TEATRALE
Producti vi tate a
punctului
de vedere
comparatist
tre cele două spectacole,
extinzînd- totodată investi­
gaţia comparatistă si la
reprezentaţia Teatrului de
Comedie, din 1973. Prin
stabilirea genului pTt>xim
şi a diferenţei specifice se
ajunge la o corectă. defi­
nire a locului şi impor­
tanţei actualulUi spectacol
intr-o continuitate evolu­
tivă a fenomenului teatral
românesc din ultimele do­
uă decenii. Bogăţia repe­
relor critice, proprie punc­
tului de vedere com:oara­
tist, îi permite autorului
efectuarea unor fine di:lO­
cieri analitice, in cadr1ll
unei bine argumentate si-
tuări a repreze ntc;.ţiei m
discuţie în noua serie a
montărilor caragia loene,
deschisă de Lucian Pinti­
lie în 1966, cu D-alE' ca:·­
navalului la Teatrul " Bu­
landra".
Productivitatea estetică
a orizontului comparatist
se vădeşte dealtfel încă
din startul cronicii sale
situarea conceptului con­
temporan de teatralitate
românească în contextul
mai larg al artelor poetic'!
practicate la noi in ulii­
mele două decenii (cu se­
sizarea disjuncţtilor pro­
duse, de exemplu, în poe­
Ion Calion să avanseze i­
poteza continuitatii struc­
turale a şcolii româneşti
de regie. 1n sprijinul a­
cesteia el aduce şi mărtu­
riile de creaţie ale unor
regizori (sînt citaţi Căti­
lina Buzoianu, Alexa Vi­
sarion, Mircea CornişterL­
nu) care "nu aspirli la o
ruptură în raport cu toa­
tralitatea lui Liviu C:iulei,
Lucian Pinttlte, Crin Teo­
dorescu, Dinu Cernescu
etc. E sigur însă cei - în
limitele unui mat larg
concept de teatralitatP. ro­
mânească - fiecare din­
tre regizorii noştri unpor­
tanţi (de la Aureliu Ma­
nea la Victor Ioan Frun­
ză) tinde, prin succesiunea
spectacolelor montate, spre
definirea unui timbru pro­
priu. Avem, aşadar, din
punct de vedere regizoral,
o singură şcoală româ­
nească de teatru (spre
deosebire de polonezi, de
exemplu - s.n.) şi, in ca­
drul acesteia, mai multe
personalităţi distincte"
Poate încă timidă, ·ra­
portarea fenomenului tea­
tral românesc la evoluţia
celorlalte arte, cît şi la
contextul lui. european,
indică un posibil drum de
urmat, deschizind gene­
roase perspective· ale pro­
ductivităţii estetice com­
paratiste.
MYOSOTIS
85
 " T e a tr u l"
1 9 8 4

1 n d 1 c e
• • •

b 1 b 1 1 o g r a f 1 c

- Hotă_rîrea plenarei Comitetului Cen­ - Din partea Biroului Uniunii Scriitori­

tra l cu privire la realegerea tovarăşu­ lor din Rep u b lica Socialistă România,
lui Nicolae Ceauşescu in funcţia de nr. 2.
secretar general al Partidu lui Comu­
nist Român, n r . 6. ANIVERSAREA TOVARAŞEI
- Din Raportul Comitetului Central pre­
zentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
ACADEMICIAN DOCTOR INGINER
la Congresul al XIII-lea al Partidului ELENA CEAUŞESCU, MEMBRU
Comunist Român, nr. 1 0- 1 1 . AL .COMITETULUI POLITIC
EXECUTIV AL COMITETULUI
ANIVERSAREA TOVARAŞULUI CENTRAL AL PARTIDULUI
NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR COMUNIST ROMAN
GENERAL AL PARTIDULUI
COMUNIST ROMAN, BERLOGEA (I leana) - Militantă de
PREŞEDINTELE REPUBLICII frunte a poporului român, nr. 1 .
SOCIALISTE ROMANIA
- Stegar al păcii şi civilizaţiei. Articole MARILE EVENIMENTE POLITICE
de Silviu Stănculescu, Ion Besoiu, ALE ANULUI 1984 :
M ircea Cornişteanu, Stelian Preda,
nr. 1 .
STROIA (Gheorghe) - Cultura ş i arta e 40 DE ANI DE LA REVOLUŢIA
sub arc de timp socialist, nr. 1 . DE ELIBERARE SOCIALA
TELEGRAME ADRESATE ŞI NAŢIONALA,
TOVARAŞULUI ANTIFASCISTA ŞI
NICOLAE CEAUŞESCU, ANTIIMPERIALISTA
SECRETAR GENERAL AL
PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, e CONGRESUL AL XIII-LEA
PREŞEDINTELE REPUBLICII AL PARTIDULUI
SOCIALISTE ROMANIA COMUNIST ROMAN
- Din partea Consiliului Culturii şi Edu­
caţiei Socialiste, nr. 2. - O hotărîre istorică. Articole de Dina

86

https://biblioteca-digitala.ro
 Cocea. S i l v i u Stănculescu, Dan Alec­
sand rescu, n r . 7-ll. ZAMFIRESCU (Ion) - Despre noua noas­
- Spre noi infăptuiri, demne de epoca tră dramaturgie istorică, n r. 6.
pe care o trciim. Ar t i cole de I o n Brad.
Silviu St<inculescu. Alexandru Dinc<i,
nr. 10-1 1 . 125 DE ANI DE LA FORMAREA
- Simpoz ion consacrat apariţiei volumu­ STATULUI NAŢIONAL ROMAN
lui : Nicolae Ceauşescu "Artă şi lite­
ratură " . Au prezentat comumcan
MODERN
Ta m a n1 M a r i a Do bri n , Dina Coce:1.
D u m i t r u Radu Popescu, I leana Berl o­ DI M I U ( M i h a i ) - Oameni de teatru ro­
ge a , Ion Cristoiu, Mircea Albulescu. mâni în lupta pentru unitatea naţio­
Theodor Mfmescu. (Si mpozion prezidat nală, n r. 1 .
de D i n u S[1 raru), n r. 1 0- 1 1 .
I3 E R LOGEA (I leana) Eroul comu-
ni:;t - marele nostru contempora n . EDITORIALE
nr. 1 0- 1 1 .
B RAD ( I o n ) - "Prestigiul ţării a adus
mai mult pres tigiu şi culturii noastre " . - Epoca marilor impliniri socialiste,
Convorb i ri" realizată de
nr. 3 .
M i ra Iosi.f ,
111' . 1 0- 1 1 . - Primăvară românească, nr. 5.
B RADAŢEANU (Virgil) - Evocarea ac­ - Pentru fericirea naţiunii române,
tului istoric de la 23 August în dra­ nr. 6.
maturgie (1), n r. 6 ; (Il), nr. 7-B. - Revoluţia română, nr. 7-8.
BUNG HEZ (Gheorghe) - "Tinereţea , ca· - Bilanţ, perspective, nr. 9.
.� tare de .� pirit " . Convorbire real izat::• - Miezul fierbinte al certitudinii, n r.
de Dinu K i vu, nr. 7-8. 10-1 1 .
CRIŞAN (Mihai) - Teatrul de amatori. - U n progr-am însufleţitor, nr. 12.
factor activ în educarea socialistă, nr.
5 ; Teatrul copiilor, nr. 6.
DELEANU (Elena) - "Un teatru nou FESTIVALUL NAŢIONAL
pentru un public nou ". Interviu rea­ "CINTAREA ROMANIEI"
lizat de Irina Coroiu, nr. 6.
DINCA (Alexandrl,l) - "Un capitol re­ - Craiova - Festivalul de teatru istoric,
prezentativ in istoria culturii naţio­ nr. 1 .
nale". Convorbire realizată de Mircea - Galaţi - Festivalul teatrelor munci­
Rareş, nr. 7-8. toreşti, nr. 1 .
GALFALVI (Zsolt) - Mărturisire despre - Craiova - Zilele Caragiale, nr. 3 .
dialog, nr. 7-8. - Braşov - Festivalul. d e teatru con-
MERCUS (Eugen) - "Un teatru bun !le temporan, nr. 5.
face cu profesionişti buni". Convor­ - Galele .,Amfiteatru", nr. 5.
bire realizată de Ermil Rădulescu, - Focşani Festivalul spectacolelor
nr. 7-8. pentru copii, nr. 5.
NICOARA (Lucia) "Un teatru bun este
-
- Bistriţa-Năsăud - Festivalul interju­
acela care detectează problemele reale deţean de teatru scurt, nr. 5.
ale cetăţii". Convorbire realizată de - Bucureşti Primăvara culturală
Antoaneta C. Iordache, nr. 10-11 . bucureştean(i, nr. 6.
PARASCHIVESCU (Constantin) - Con­ - Bucureşti - Festivalul teatrelor mun­
tribuţii ale dramaturgiei româneşti la citoreşti, nr. 7-8.
demascarea fascismului şi neofascis­ - Consta'nţa - Săptămîna teatrului de
mului, nr. 7-8. păpuşi, nr. 7-8.
SARARU (Dinu) - "Să vrei să laşi ceva - Constanţa - Săptămîna teatrului po­
in urma ta pe pămînt". Convorbire litic, nr. 9.
realizată de Irina Coroiu, nr. 7-8. - Costineşti - Gala tinerilor actori,
SILVESTRU (Valentin) - Generaţia con­ nr. 9.
tinuă, nr. 7-8. - Slănic-Moldova - Festivalul de crea­
SINKA (Kâroly) - "Un climat propice ţie şi interpretare teatrală, nr. 9.
afirmării valorilor " . Convorbire reali­ - Vaslui - Festivalul umorului, nr. 12.
zată de Antoaneta C. Iordache, nr. - Focşani - Panoramic românesc de
7-8. balet contemporan, nr. 12.
V ASILIU (Mihai) - Sens afirmativ, mo­
delator în arta comediei, nr. 7-8 ; *
Dezvoltarea creaţiei dramatice şi a
artei scenice româneşti în perioada - .,Contemporan '84" (Braşov), nr. 5.
dintre Congresul al XII-lea ti Congre­ ANTONIM - GaZele .,Amfiteatru", nr. 5.
sul al XIII-lea ale P.C.R., nr. 1 0- 1 1 . BERLOGEA (Ileana) - Craiova - Se-
VOITIN (Al.) - D e bun augur, n r . 7-8. siunea de comunicări, nr. 3.

87

https://biblioteca-digitala.ro
 BIBICIOIU (Victor) - Colocviu l .,Dimen­ DRUŢA (Ion) - Doina. Dramă in trei
.siunile istoriei în dramaturgia romană acte, nr. 2.
contemporană ", nr. 1 ; Animatorul şi IACOBAN (Mircea Radu) Ca bana.
caratele artei amatoare, nr. 5. Piesă în două părţi, nr. 9.
BOIANGIU (Magdalena) - Gala tinerilor IOACHIM (Paul) - Iubtrile de-atunci.
a ctori, Costineşti, nr. 9. Dramă in două părţi, nr. 6.
CRIŞAN (Mihai) - Teatrele populare şi MANESCU (Theodor) Politica. 3. Dia­
-

muncitoreşti în noua stagiune, nr. lectica. Roman dramatic, nr. 4.

10-1 1 . PARDAU (Platon) - Visco l şi flori. Dra­
DUCEA (Valeria) - Festivalul spectaco­ mă in trei acte, nr. 7-8.
lelor pentru copii ( Focşani), nr. 5 ; TONITZA-IORDACHE (Mihaela)
Constanta - Săptămîna teatrului de Toamna roşie. Dramatizare după ro­
păpuşi, nr. 7-8. manul lui Dinu Săraru Dragostea şi
PARASCHI VESCU (Constantin) Un revoluţia, nr. 1 0- 1 1 .
festival al teatrelor muncitoreşti la V AIDA (Mircea) Horea. Dramă in trei
- •

prima ediţie, nr. 1 . acte, nr. 10- 1 1 .

PRACSIU (Teodor) - Festivalul umoru­ VASILIU (Mihai) - Izvorul. Episod dra­
lui .,Constantin Tănase". Gala come­ matic, nr. 5.
diei, nr. 12.
TUTUNGIU (Paul) - Festiva lul de tea­
tru istoric, Craiova, nr. 1 ; Zilele Ca­ IDEI LA RAMPA
ragiale, Craiova, nr. 3 ; Sdptămina
teatrului politic, Constanta, nr. 9. WALD (Henri) - Contradicţia iraţiona­
ULMU (Bogdan) - Festiva lul de crea­ lismului şi teatrul contemporan, nr.
ţie şi interpretare teatrală, Slănic Mol­ 1 0- 1 1 .
dova, nr. 9.
VARTOLOMEI (Luminiţa) - Panoramic
românesc de balet contemporan, ARTICOLE, STUDII
12.
nr.
VLAD (Stan) - Festivalul teatrelor mun­ CHITIC (Paul Cornel) - De pînă la
citoreşti din Capitală, nr. 7-8. mine şi odată cu mine, nr. 4.
MACIUCA (Constantin) - Romutus Gu­
ga, dramaturg (1), nr. 4 ; (Il), nr. 5 .
ZIUA MONDIALA A TEATRULUI MOGLESCU (V.) - Pseudoparadoxul per­
ceperii spectacolului : oboseala odihni­
Nr. 3. toare şi... consecinţele lui estetice.
nr. 4.
COLOCVII, MESE ROTUNDE, PARDAU (Platon) - Vocaţia construc­
tivă a poporului romdn, nr. 6.
ANCHETE ALE REVISTEI
SPALAŢELU (Ion) - Evenimente memo­
"TEATRUL" rabile ale istoriei poporului român,
nr. 4.
- Eroul - nucleu vital şi sursă a con­ VOITIN (Al.) - Soliloc despre ,.Procesul
flictului în dramaturgie. Participă : Horia " , nr. 3.
I leana Berlogea, Elena Deleanu, Paul
Everac, Mira Iosif, Constantin Măciu­
că. Theodor Mănescu, Ludmila Patlan­ ARHIVELE TEATRULUI
joglu, Mihai Rădulescu, Ion Toboşaru, ROMANESC
Paul Tutungiu. (Colocviu prezidat de
Dinu Săraru), (1) , nr. 1 ; (Il), nr. 2. NICULESCU (Ionuţ) - Din vremea Uni­
Cartea de teatru. Momente ale criticii rii, nr. 1 ; Un precursor, nr. 7-8 ; So­
teatrale contemporane : ,.Ora 19,30" de cietatea filarmonică, nr. 9 ; Un specta­
Valentin Silvestru, ,.Viziuni şi forme col militant, nr. 1 0- 1 1 .
teatrale" de Constantin Măciucă. Par­
ticipă Radu Boroianu, George Ge­
noiu, Alex. Ianculescu, Victor Ernest CRONICA LITERATURII
Maşek, Doina Modola, Artur Silvestri DRAMATICE
Corina Şuteu, Paul Tutungiu. (Mas ă
rotundă), nr. 9. Addenda : Romulus
Diaconescu, nr. 12. SI LVESTRI (Artur) Dan Tărchilă şi
dramaturgia .,liniei" Delavrancea, nr.
7-8.
PIESE DE TEATRU UNGUREANU (Cornel) - Marin Sores­
cu - Timpul dramaturgiei, nr. 9.
BALAN (Ion) Martor şi Judecător.
-
TUTUNGIU (Paul) - Avatarurile pelica­
Piesă-document în două părţi , nr. 12. nilor sau dramaturgia reactivărilor
DAVIDOGLU (Mihail) Suflete în fur­
-
mitice. (Drama�urgia lui D. R. Po­
tună. Dramă în trei acte, nr. 3. pescu), nr. 10-1 1 .

88

https://biblioteca-digitala.ro
 DRAMATURGI ROMANI
CONTEMPORANI
DE LA A LA Z
POPESCU (Adriana) - Ion Bdieşu (1),
nr. 1 ; (Il), nr. 2 ; (III), nr. 3 ; Mihai
Beniuc, nr. 4 ; Ştefan Berciu (1), nr.
5 ; (Il), nr. 6 ; Victor Birlădeanu, An­
gela Bocancea, nr. 7-8 ; Anda Bol­
dur, nr. 9 ; Ion Brad, Mircea Bradu,
nr. 1 0-1 1 ; Eugenia Busuioceanu,
nr. 1 2 .
CRONICA DRAMATICA
BARBUŢA (Margareta) Rugăciune
pentru un dtsc-jockey de Dumitru
Radu Popescu, nr. 5.
B EHCEANU (Patrel) - D-ale carnavalu­
lui de Ion Luca Caragiale, Omul care
a văzut moartea de Victor Eftimi u ,
nr. 6.
BERLOGEA (Ileana) - Cafeneaua amin­
tirilor, spectacol-colaj de Kovâcs Le­
vente, nr. 5 ; Elektra de Gerhart
Hauptmann, nr. 6 ; Bătrînul de Hor­
tensia Papadat-Bengescu, nr. 7-8.
BOI ANGIU (Magdalena) - Bună seara.
domnule Wilde ! de Eugen Mirea · şi
H. Mâlineanu, după Oscar Wilde, Joia
dulce de Adriana Marina Popovlci,
după John Steinbeck, nr. 5 ; Arca
bunei sperante de 1. D. Sîrbu, Bună
seara, domnule Wi!de ! de Eugen Mi­
rea şi H. Mălineanu, după Oscar
Wilde, O lună la ţară de I. S. Turghe­
niev, Conu' Leonida... de Ion Luca
Caragiale, Jubileul de A. P. Cehov,
Scaunul fermecat de Karinthy Fri­
gyes, nr. 7-8.
CA ZABAN (Ion) - Un pahar cu sifon de
Paul Everac, nr. 7-8.
CHI RILA (Dumitru) - Arca bunei spe­
rante de 1. D. Sîrbu, nr. 1 .
CHI TIC (Paul Cornel) Hangiţa de
Carlo Goldoni, nr. 2 ; După pauză în­
repe războiul de Oldrich Danek, nr.
5 : A doua conştiinţă de Barbu Dela­
vrancea, Viaţa e vis de Calderon de la
Barca, nr. 10- 1 1 . , KIVU (Dinu) - O microstagiune revela-,
COROIU (Irina) - Despot-Vodă de Va­
sile Alecsandri, Nişte ţărani de Cătă­
l i na Buzoianu, după Dinu Săraru, Cum
s-a făcut de-a rămas Catinca fată bă­
trînă de Nelu Ionescu, nr. 1 ; Opera­
ţia de întinerire (Lifting) de Pierre
Chesnot, nr. 3 ; Front atmosferic de
Csăvossy Gyorgy, nr. 5 ; Romanţă tîr­
zie de Peter Turrini, nr. 6 ; Papa Do­
lar de Gâbor Andor, nr, 9 ; Martor şi
Judecător de Ion Bălan, Nota zero
la purtare de Virgil Stoenescu şi Oc­
tavian Sava, Poveste din Hollywood
de Nei.l Simon, nr. 1 0- 1 1 ; lnţelepţii
din Helem după Moise Gherşerzon,
nr. 12.
https://biblioteca-digitala.ro
CRIŞAN (Mihai) - lnvăţătoarea de Br6-
dy Sandor, Ctntaţi cu noi !, program
satiric-muzical, nr. 3 ; Nu vorbiţi in
timpul spectacolului ! de Irina Nicu­
lescu, Aşa zmeu mai zic şi eu.. . de Eu­
genia Zaimu, nr. 7-8.
DIACONESCU (Sanda) - Aventurile unei
mici vrăjitoare de Liviu Steciuc, nr. 1 .
DUCEA (Valeria) - Ivan Vasilievici de
Mihail Bulgakov, nr. 2 ; Mary Poppins
de Silvia Kerim, după Pamela Tra­
vers, nr. 7-8 ; Parola de. Petru Vin­
tiJă, nr. 1 0- 1 1 ; Romeo şi Julieta
la sfîrşit de noiembrie de Jan Otl:e­
n asek, Vraja circului, nr. 12.
DUMITRESCU (Cristina) - Mi!i.onarul
sărac de Tudor Popescu, nr. 2 ;
l ncurcă-lume de A. De Herz, nr. 5 ;
Trubadur i şi ... Purim şpileri de Israil
Bercovici, nr. 7-8 ; Clipa de Virgil'
Stoenescu, după Dinu Săraru, nr.
1 0-1 1 .
GEORGESCU (Alice) - Arca bunei spe­
ranţe de 1. D. Sîrbu, nr. 2 ; Jocul de-a
vacanţa de Mihail Sebastian, nr. 4 ;
Incercare de zbor de Iordan Radicikov,
nr. 6 ; Intr-o singură seară de Iosif
Naghiu, Para lela 40 de Dina Cocea,
Nevinovatul de Dehel Gâbor, Ex de
Aldo Nicolaj, nr. 9 ; Pădurea de
A. N. Ostrovski, nr. 12.
GHIŢULESCU (Mircea) - Viaţă particu­
lară de Constantin Cubleşan, O noap­
te furtunoasă de Ion Luca Caragiale,
nr . 1 : Ultima oră de Mihail Sebastian,
Gaiţele de Alexandru Kiriţescu, nr. 4.
IORDACHE (Antoaneta C.) - Elqgiul ne­
buniei de Dumitru Solomon, nr. 3 ;
Familia Tot de Orkeny Istvân, .Căsă­
toria de N. V. Gogol, nr. 9.
IOSIF (Mira) - Ivona, principesa Bur­
gundtei de Witold Gombrowicz, nr. 1
Cartea lui Ioviţă de Paul Everac, As­
censiunea lui Arturo Ui poate fi oprită
de Bertolt Brecht, nr. 2 ; Tentaţia de
Aurel Gh. Ardeleanu, Ana-Lia de
Dina Cocea, Fire de poet de Eugene
O'Neill, nr. 4 ; O lume pe scenă de
Miriam Răducanu, nr. 5.
torie, nr. 2 ; Nepoţii lui Plautus de
I. D. Sîrbu, Bătrîna şi hoţul de Viorel
Savin, Piticu l din grqdina de vară de
Dumitru Radu Popescu. Lapte de pa­
săre de Dumitru Radu Popescu, nr. 4 :
Familia T6t de Orkemy lstvân, Casa
cu fantome de Nicoleta Taia, dup'J.
Calder6n de la Barca, nr. 5 ; Miliona­
rul sărac de Tudor Popescu, nr. 6 ;
Un suflet romantic de Tudor Po­
pescu, Baba Hîrca de Matei Millo,
Jolly-Joker de Tudor Popescu, -nr. 7-
8 ; Constelaţia Boema de Mihai Maxi­
milian şi Vasile Veselovski, nr. 1 0- 1 1 .
·
MACIUCA (Constantin) - Misterul Aga­
memnon de Iosif Naghiu, nr. 3.
89
MORARIU (Mircea Em.) - Miraculoasa ZAMFIRESCU (Ion) - La byrintul d <!
carieră de Tauno lliruusi, nr. 3 ; Ha­ Eugen Barbu, nr. fi.
rap Alb de Andrei Mihalache, dup;i
Ion Creangă, nr. 7-8 ; Faţă-n faţă
(Acoperire în aur) de Dragomir AsE'­
nov, nr. 9 ; Aleea Bastionului 7 7 de Cronica rolului secundar
Baroty Geza şi Eisemann Mihaly, nr.
1 0- 1 1 . BOIANGIU (Magda len<�) - Ion Siminie
MUNTEANU (Virgil) - Vînătoarea de - Cristescu in ,.Aceşt i ingeri triş ti",
raţe de Aleksandr Vampilov, nr. 2 ; la Teatrul ,.Nottara " , nr. 2.
Politica de Theodor Mănescu, nr. 4 C. (1.) - Marian Rălea - Iordache in
Trestia ginditoare de Theodor Mănes­ "D-ale carna valului", la Tea trul M u ­
cu, nr. 5 ; Milionarul sărac de Tudor nicipa l din · Ploieşti, nr. 7-11.
Popescu, Cum s-a făcut de-a rămas
Catinca fată bătrînă de Nelu Ionescu,
nr. 9. CAIETE DE SPECTACOL
PARASCHIVESCU (Constantin) - Pălă­
ria florentină de Eugene Labiche, nr.
"Ivona, principesa Burgundiei" de
1 ; Jucătorul de table de Ion Coja, nr.
W. Gom browicz, la Teatrul Mic : BU­
2 ; Citadela sfărîmată de Horia Lovi­
ZOIANU (Cătălina) - Un studiu de
nescu, nr. 5 ; Mitică Popescu de Carnii
limbaj teatral ; LECCA (Marie-Jean­
Petrescu, nr. 9 ; O noapte furtunoasă
ne), MANŢOC (Liana) - Soluţia sce­
de Ion Luca Caragiale, Buna noapte
nografică ; BALANUŢA (Leopoldina)
nechemată de Alexandru Popescu, Pa ­
- Intre aparenţă şi esenţă . . . ; CON­
raziţii de Csiki Gergely, nr. 10- 1 1 ;
DURACHE (Dan) - Un "tigru albas­
Execuţia se repetă (Horea) de Mircea
tru" ; POPESCU (Mitică) - Un joc
Vaida, nr. 12.
cu valoare de simbol... ; FLORIAN
PARHON (Victor) - Cursa de Viena de
(Mircea) - Spectacol sub un clopot
Rodica Ojog-Braşoveanu, nr. 6 ; O săr­
(de sticlă). Caiet realizat de Mira Io­
bătoare princiară de Teodor Mazilu,
nr. 7 - 8 ; Arca bunei speranţe de sif şi Ludmila Patlanjoglu, nr. 3.
1. D. Sîrbu, Cui i-e frică de Virginia
Woolf ? de Edward Albee, Cuminţe­
nia pămîntului de Ana Blandiana, nr. INTERVIURI
9 ; Variaţiuni pe tema dragostei de
Samuil Alioşin, nr. 10-1 1. BREZULEANU (Dan) ... Interviu cu Mi­
PATLANJOGLU (Ludmila) - Nu sînt haela Atanasiu, nr. 1 2.
Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, CHITIC (Paul Cornel) - O convorbire cu
nr. 1 ; Salonul de Paul Everac, nr. 3 ; Dan Tărchilă, nr. 3.
Jolly-Joker de Tudor Popescu, Flori COROIU (Irina) - Interviu cu H. Maio­
pentru Algernon de Daniel Keyes, nr. rovici, nr. 1 2.
4 ; Passacaglia de Titus Popovici, nr.
KIVU (Dinu) - O convorbire cu Mircea
1 0- 1 1 .
Rrrdu Iacoban, nr. 12.
POPESCU (Marian) - D-ale carnavalu­
MARIN (Maria) - De vorbă cu Lucian
lui de Ion Luca Caragiale, nr. 6 ; D-ale
Iancu, nr. 9.
carnavalului de Ion Luca Caragiale,
nr. 7-8. VARTOLOMEI (Luminiţa) - Interviu c u
Hero Lupescu, nr. 9.
RADU-MARIA (Constantin) - Nu sînt
Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu,
Năpasta de Ion Luca Caragiale, nr. 1 ;
Mult zgomot pentru nimic de William Viitorul rol
Shakespeare, nr. 2 ; Nunta lui Kre­
cinski de A. V. Suhovo-Kobîlin. nr. 6 ; MARIN (Maria) - Silvia Năstase, Con­
A douăsprezecea noapte de W illiam stantin Florescu, nr. 1 ; Mirela Cioabă,
Shakespeare, Farul de Djordje Lebo­ Mircea Constantinescu, nr. 2 ; Daniela
vic, Domnul Valentino de Borislav Anencov, Romeo Muşeţeanu, nr. 3 ;
Pekic, nr. 1 0-1 1 . Tamara Buciuceanu, Nae Cristolovea­
ŞUTEU (Corina) - Hoţul de vulturi d e nu, nr. .4 ; Ştefan Bănică, Paula Io­
Dumitru Radu Popescu, nr. 1 ; Ano­ nescu, m·. 5 ; Anca Ledunca, Virgil
nimul veneţian de G iuseppe Berto, Andriescu, nr. 6 ; Gilda Marinescu,
nr. 7-8 ; Neînsemnaţii de Terry Tzenka Velceva-Binder, nr. 7-8 ; Ana
Johnson, nr. 12.
Ciontea, Ştefan Iordache, nr. 9 ; Flo­
TUTUNGIU (Paul) - Iubirile de-o viaţă
de Platon Pardău, nr. 6. rina Luican, Elekes Emma, Ilie Gheor­
VASILIU (Mihai) - Pachetul cu acţiuni ghe, Emil Hossu, nr. 10-1 1 ; Ion Mii­
de Mircea Ştefănescu, nr. 5. nea, Doru Buzea, nr. 12.

90

https://biblioteca-digitala.ro
VALORI ALE TEATRULUI INIŢIERE I N ARTA ACTORULUI
ROMANESC
In prim-plan : actorul COJAR (Ion) - (XII), nr. 1 ; (XIII), nr.
2 ; (XIV), nr. 3 ; (XV), nr. 4 ; (XVI) ,
BOIANGIU (Magdalena) - Florian Pit­ n r . 5 ; (XVII), n r . 6 ; (XVIII), n r . 7-ll.
tiş "Şansa de a o lua mereu de la
capăt", nr. 7-8.
BRUMARU (A. I.) - G eta Grapă ANIVERSARI
30 de ani de teatru, nr. 2.
COROIU (Irina) - · Ion Caramitru : CENTENAR "0 SCRISOARE PIERDUTA"
"Poezia - un dialog cu tine însuţi",
BIBICIOIU (Victor)
nr. 1 ; Ovidiu Iuliu Moldovan : "0 pro­
NICULESCU (Ionuţ) - Din istoria sce­
fesiune intre subl ! m şi ridico l " , nr. nica a capodoperei, nr. 12.
2 ; Rudy Rosenfeld : .. Nu încetăm
niciodată să învăţăm", nr. 5 ; Tamara
Buciuceanu-Botez "Actorul trebuie PAUL EVERAC
să aibă suflet bun, ca şi medicul ade­ SILVESTRI (Artur) - Portretul drama­
vărat" , nr. 9 ; Constantin Codrescu turgului la 60 de ani, nr. 10-1 1 .
.,Merită să rişti, să exişti, să invingi. . . '' .
nr. 1 2. V ASI LE REBREA NU
DUMITRESCU (Cristina) - Noi, cei din
sală, n r. 1 . BRAESCU (Mariana) - Intre tradiţie şi
G I RNIŢA (Mihai) - Valeria Gagealov, experiment, nr. 1 2 .
nr. 3 ; Petre Simionescu - o îmbi­
nare de forţă şi echilibru, nr. 7-H. VALENTIN SILVESTRU
K I VU (Dinu) - Carmen Galin "Nu pot
să joc un rol pe care nu-l înţelea" . MODOLA (Doina) - Un critic deloc des­
nr. 4. tinat insingurării. nr. 1 2.
MARIN (Maria) - Dem. Niculescu " Ac­
taria ? O meserie a dracului de grea !",
nr. 3 . COMEMORARI
MICOLESCU (Dan) - Prezentul viitoru­
lui şi Mircea Diaconu, nr. 1 0-1 1 .
MORARIU (Mircea Em.) - Miske Ltisz- M A RGA RETA BAC/U
16 " Omul-actor îmbogăţeşte rolul cu
propria lui personalita te " , nr. 10- 1 1 . MANCAŞ (Mircea) , nr. 5 .
PARHON (Victor) - Tudor G heorghe
"In primul rînd, mă .�imt român ... " ANNY BRAESKY
nr. 7-8 ; Larisa Stase-Mureşan : "Cre d
că se pot face roluri mari numai în BRADAŢEANU (Virgil), nr. 12.
spectacole mari", Costache Babii
,.Noi, actorii, ne descoperim cu fie­ A. P. CEHOV
care rol pe care-I facem", . nr. 10-1 1 .
PATLANJOGLU (Ludmila) Clody IOSIFESCU (Silvian) - Solilocvii para­
Bertola : "Nimic nu stă pe loc în arta lele, nr. 1 0-1 1 .
noastră ", nr. 7-B.
POPOVICI (Aiecu) - Meşterul Calbo­ TODI CONSTANTINESCU
reanu, n r. 10-1 1 .
ŞUTEU (Corina) - Dialog în cabina de
machiaj cu Dana Dogaru, nr. 5. JITIANU (Dan), nr. 4.
TUTUNGIU (Paul) - Interviu cu Leni
GEORGE DEMETRU
Pinţea-Homeag, nr. 1 .

Personalităţi ale regiei ro01âneşti POPOVICI (Alecu), nr. 4.

MIHAI DIMTU
- Margareta Niculescu 1'ăzută de Dinu
Săraru, Gopo, Cătălina Buzoianu, Şte­
fan Niculescu, nr. 6. BUZOIANU (Cătălina), nr. 6.

Tineri regizori la rampă MIMI ENACEANU

PATLANJOGLU (Ludmila) - Radu Di­ BERECHET (Mihai), nr. 12.

nulescu, Tompa G ti bor, nr. 1 . Irina
Niculescu, nr. 2 ; A lexandru Dabija. ION FINTEŞTEANU
nr. 4 ; Dragoş G algoţiu, n L 7-8 ; Mi­
hai Manolescu, nr. 1 0-1 1 . NICULESCU (Ionuţ), nr. 12.

91

https://biblioteca-digitala.ro
 NUNUTA HODOŞ vers), nr. 7-B ; Nota zero la purtare
(V. Stoenescu şi O. Snva), nr. 10- 1 1 .
ROMAN (Dimitrie), nr. 2.
EVREIESC
CAROL KRON
Arca bunei speranţe (1. D. Sîrbu), nr. � ;
Trubaduri şi... Purim-şptleri (1 . Bcr­
N. (1.), nr. 2. covici), nr. 7-B ; lnţelepţti din Helem
(după M. G herşenzon), nr. 12.
CAM lL PETRESCU
GIULEŞTI
PETRESCU (Carn i i ) - Natura .�tructu­
rală a spaţiului şi timpului ; ICHIM Pălăria florentină (E. Labiche), nr. 1 ;
(Florica) - Carni i Petrescu şi "actele Milionarul sărac (T. Popescu), nr. 2 ;
de cata liză spiritua lă", nr. 9. Front atmosferic (Csăvossy G.), nr. 5 ;
Anonimul veneţian (G. Berto), nr. 7-
BENNO POPLIKER 8 ; Parola (P. Vintilă), nr. 10-1 1 .

POPOVICI (Alecu), nr. 9. l.A.T. C.

CONSTANTIN RAUTCHI Bună seara, domnule Wilde ! (E. M i re:J

şi H. Mălineanu, tlupă O. Wilde) , Joia
PARHON (Victor), nr. 12. dulce (A. M. Popovici, după J. Ste i n ­
beck), nr. 5.

COSTEL RADULESCU
MIC

DIMIU (Mihai), nr. 5. I t•ona, principesa Burgundiei (W. Gom­

b rowicz), nr. 1 ; Mitică Popescu (C. Pe­
ZIZI ŞERBAN trescu), nr. 9.

STORIN (Aurel), nr. 6. FOARTE M I C

N. ŞVAICO
Trestia ginditoare (Th. Mănescu), nr. 5 ;
Romanţă tirzie (P. Turrini), nr. 6.
Un artist al imaginii, nr. 3.
NATIONAL
FLORICA TEODORU

Despot-Vodă (V. Alecsandri), nr. 1 ; Sa­

CRIŞAN (Mihai), nr. 5.
lonul (P. Everac), nr. 3 ; Iubirtle de-o
viaţă (P. Pardău), nr. 6 ; Papa Dolar
(Găbor A.), nr. 9 ; A douăsprezecea
CRONICA SPECTACOLELOR noapte (W. Shakespeare) , Poveste din
Hollywood (N. Simon), Farul (D. Le­
In Bucureşti bovic), Domnul Valentino (B. Pek i c) ,
nr. 10- 1 1 .
"BULANDRA"
"NOTTARA"

Ivan Vasilievici (M. B ulgakov), nr. 2 ;

Jocul de-a vacanţa (M. Sebastian), Fire
O lume pe scenă (M. Răducanu), nr. 5 ;
Labyrintul (E. Barbu), nr. 6 ; Passa­
caglia (T. Popescu), nr. 10-11 ; Nein­
semnatii (T. Johnson), Romeo şi Juli­
eta la sfîrşit de noiembrie (J. Ot�e­
na�ek), nr. 12.
COMEDIE
de poet (E. O'Neill), nr. 4 ; Citadela
sfărîmată (H. Lovinescu), nr. 5 ; Ex
(A. Nicolaj), nr. 9 ; Variaţiuni pe tema
dragostei (S. Alioşin), nr. 10- 1 1 ; Pă­
durea (A. N. Ostrovski), nr. 1 2.
"TANASE"

Constelaţia Boema (M. Maximilian şi

Misterul Agamemnon (I. Naghiu), nr. 3 ; V. Veselovski), nr. 1 0-1 1 .
Pachetul cu acţiuni CM. Ştefănescu),
nr. 5.
..TANDARICA"
.,ION CREANGA"

Hoţul de vulturi (D. R. Popescu), nr. 1 ; Nu vorbiţi în timpul spectacolului !

Mary Poppins (S. Kerim, după P. Tra- (I. Niculescu), nr. 7-8.

92

https://biblioteca-digitala.ro
 CIRCUL BUCU REŞTI CLUJ-NAPOCA

Vraja circulut, n r. 12. Teatrul Naţional

Nu sint Turnul Eiffel (E. Oproiu), nr. 1 ;

Ultima oră (M. Sebastian), nr. 4 ; A
In alte oraşe doua conştiinţă (B. Delavrancea) , Via ­
ţa e vis (Calder6n de la Barca), nr.
10-1 1 ; Execuţia se repeta (Horea)
(M. Vaida), nr. 1 2.
ARAD
Teatrul Maghiar de Stat
Teatrul de Stat
Gaiţele (Al . Kiriţescu), nr. 4 ; Nevinova­
Cursa de Viena (R. Oj og-Braşoveanu) ,
tul (Dehel G.), nr. 9.
nr. 6 ; Arca bunei speranţe (1. D. Sir­
bu), Cui i-e frică de Virginia Woolf ?
CONSTANTA
(E. Albee), Cuminţenia pămîntului
(A. Bland iana), nr. 9.
Jucătorul de table (1. Coja), nr. 2.
Teatrul de marionete
CRAIOVA

Aşa zmeu mai zic şi eu... (E. Zaimu),

D-ale carnavalului (I. L. Caragiale),
nr. 7-8.
Omul care a vazut moartea (V. Efti­
miu), nr. 6 ; Un suflet romantic
BACAU
(T. Popescu), nr. 7-8.

GIURGIU
Nepoţii lui Plautus (1. D. Sirbu) , Bătrîna
şi hoţul (V. Savin), Lapte de pasăre
Mult zgomot pentru ntmtc (W. Shake­
(D. R. Popescu), nr. 4.
speare) , nr. 2 ; Operaţia de întinerire,l
Lifting (P. Chesnot), nr. 3.
BAIA MARE
IAŞI
Milionarul sărac (T. Popescu), Cum s-a
făcut de-a rămas Cattnca fată bătrînă Teatrul Naţional
(N. Ionescu), nr. 9.
Rugăciune pentru un disc-jockey (D. R.
BIRLAD Popescu), Familia T6t (Orkeny 1.),
Casa cu fantome (N. Toia, după Cal­
der6n de la Barca), nr. 5 ; Un pahar
Hangiţa (C. Goldoni), nr. 2 ; Jolly-Joker
cu sifon (P. Everac) , Bătrînul (H. Pa­
(T. Popescu), nr. 7-8 ; Clipa (V. Stoe­
padat-Bengescu ) , nr. 7-8.
nescu, după D. Săraru), nr. 1 0- 1 1 .
Teatrul pentru copii şi tineret
BOTOŞANI
O microstagiune revelatorie, nr. 2.
Teatrul "Mihai Eminescu"
ORADEA
Incurca-lume (A. De Herz), nr. 5.
Teatrul de Stat
Teatrul de păpuşi
- secţia română -
Aventurile unei mici vrăjitoare (L. Ste­
ciuc), nr. 1 . Miraculoasa carieră (T. Yliruusi), nr. 3 ;
Jolly Joker (T. Popescu), nr. 4 ; Faţă-n.
BRAŞOV faţă / Acoperire în aur (D. Asenov),
nr. 9.
Nu sint Turnul Eiffe l (E. Oproiu), Na­ • - secţia maghiară -
pasta (1. L. Caragiale), nr. 1 ; Politica
Arca bunei speranţe (1. D. Sîri>U), nr. 1 ;
(Th. MAnescu), nr. 4 ; Nunta lui Kre­
Flori pentru A lgernon (D. Keyes) , nr.
cinski (A. V. Suhovo-Kobilin), nr. 6.
4 ; A leea Bastionului 77 (Baroty G. şi
Eisemann M.), nr. 10-1 1 .
BRAILA
Teatrul d e păpuşi
Incercare de zbor (1. Radicikov), nr. 6 ;
MartOf' şi Judecător (1. Bălan), nr. Hara_p Alb (A. Mihalache, după 1. Crean­
1 0-1 1 . ga), nr. 7-8.

93

https://biblioteca-digitala.ro
 PIATRA NEAMT Institutul de teatru
.,Szentgyorgyi Istvan"
Piticul din grădina de vară (D. R. Po­
pescu), nr. 4 ; Milionarul sărac (T. Po­ Arca bunei speranţe (1. D. Sirbu), Bună
pescu), nr 6 ; Baba Hirca (M. Mi!lo) . seara, domnule Wilde ! (E. Mirea şi
111'. 7-ll. H. Mălineanu, după O. Wilde), O lună
la ţară (1. S. Turgheniev), Conu' Leo­
PITEŞTI n i da ... (1. L. Caragiale), Jubileul
(A. P. Cehov). Scaunul fermecat (Ka­
n - a le carnava l u l u i (l. L. Caragiale), nr. ril1thy F.), nr . 7-8.
7-11.

PLOI EŞTI TURDA

D - a le ca rnavalului (I. L. Caragiale), nr. 6. O noapte furtunoasă (l. L. Caragiale).

nr. 1 .
SATU MA R E

- sectia român ă
Reprezentaţia nr. ...
V i a ţă particulară (C. C u bleşan), nr. 1.

GIULEŞTI : Cum s- a făcut de-a rămas

SFINTU GHEORGHE
Catinca fată bătrînă (N. Ionescu), nr. l .
ln Păţătoarea (Br6dy S.l. Cinta t i cu noi !. MIC Nişte ţărani (C. Buzoia11u, d u p i:t
111'. 3. D. Săraru), nr. 1 .
TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI Vînă­
SIBIU toarea de raţe (A. Vampilov), nr. 2.

- sectia germană -

E l e k t ra (G. H a uptm a n n) , 11r. 6 Intr- o

TV
singură seară (l. Nagh i u ) , m·. 9.

TIMIŞOARA RADU-MARIA (Constantin) - "0 noapte

furtunoasă" de 1. L. Caragiale, nr. 2 ;
Teatrul Naţional "PoL•estiri dintr-o nouă locuinţă" de
Nicolae Tic, "Probă la ora 20" de Şte­
Ca rtea lui lovită (P. Everac), Ascensiunea fan Berciu, nr. 9.
lui Arturo Ui poate fi oprită (8. INTEGRALA SHAKESPEARE : .,An­
Brecht), nr. 2 ; Tentaţia (A. Gh. Arde­ toniu şi Cleopatra", nr. 4 ; .,Visul unei
leanu), Ana- Lia (D. Cocea), nr. 4 ; Pa ­ nopţi de vară " , nr. 5.
ralela 40 (D. Cocea), nr. 9.

Teatrul Maghiar de Stat

TEATRUL RADIOFONIC
D u pă pauză incepe războiul (0. Danek),
11r. 5 ; Familia Tot (Orkeny 1.), nr. 9. DUMITRESCU (Cristina) .,Othello"
de Shakespeare, rîr. 1 ; Anontmii care
Teatrul German de Stat făuresc istoria, nr. 2 ; Calitatea inter­
pretării, nr. 3 ; Propunert repertoriule
E logiul nebuniei (D. Solomon), nr. 3 ; Că ­ ce se reţin, nr. 5 ; Pagint semnifica­
sătoria (N. V. Gogol), nr. 9. tive din dramaturgia universală, nr.
6 ; Eroul comuntst în dramaturgia ro-­
TIRGU M UREŞ mânească, nr. 9 ; Despre... suflet, nr.
1 0-1 1 ; Centenar Panait Istrati, nr. 1 2 .
Teatrul Naţional

O sărbătoare princiara (T. Mazilu), nr.

7-B ; Buna noapte nechemată (Al. MUZICA
Popescu), Paraziţii (Csiky G.), nr.
1 0-1 1 . CODREANU (Petre) - Povestea micului
Pan de Laurenţiu Profeta, la Opera
- secţia maghiară - Română, nr. 12.
Cafeneaua amintirilor (Kovâcs L.), nr. 5 MIHAILESCU (Cristian) Lumea de p e
-

O noapte furtunoasă (1. L. Caragiale). lună de Haydn la Filarmonica .,George

nr. 1 0-1 1 . Enescu ", nr. 7-8.

94:

https://biblioteca-digitala.ro
INVAŢAMINT TEATRAL SEMNAL

BOIANG I U (Magdalena) Carnet MUNTEANU (Vi rg i l) - Adjunctul, n r.

I.A.T.C. : ,. Bună seara, domnule 4 ; O zi tihnită la Telega, nr. fJ ;
Wilde ! ' ' , "Joia dulce", nr. 5 ; "Arca Oglindă, buzunare, pi.�tol, pantaloni,
bunei speranţe", "Bună seara, domnule m·. 1 0- 1 1 "Să trăiţi frumos ! " ,
W ilde ! " . "0 lună la ţară" , ,.Conu' nr. 1 2 .
Leonida ", .,Jubileul", ,.Scaunul ferme­
ca t " , la Institutu l de teatru "Szent­
uyărgyi Istvcin" din Tiruu Mureş, nr. SUVENIRURI CONTEMPORANE
7-8.

POPESCU (Marian) - Carn et l.A.T.C. STEINHARDT (N.), nr. 7-8.

Simpozion Camil Petrescu, nr. 1 ..

CRONICA CRONICII TEATRALE

PERSONAJUL ISTORIC INTRE
MYOSOTIS - La dispoziţia busolei dum­
DOCUMENT ŞI FICŢIUNE
NICULESCU (Ionuţ) - Alexandru Ioan
Cuza, nr. 1 ; Horia, nr. 2 ; Petru Ra­
reş, nr. 3 : Mircea cel Bătrîn, nr. 4 ;
Horia şi Cloşca, nr. 5 ; Mihai Viteazul,
nr. O ; Tudor Vladimirescu, nr. 7-8 ;
Avram Iancu, nr. 9 ; Ştefan cel Mp.re,
nr. 1 0- 1 1 ; Horia, Cloşca, Crişan ,
nr. 12.
neavoastră, nr. 1 ; "Un vint de innoire
revolută ", nr. 2 ; Ei, şi ?, n r. :J ; Obsta­
colele umorului, nr. 4 ; Consecventa
criteriilor, nr. 5 ; Teoretic şi practic,
nr. 6 ; Sintezele, nr. 7-8 ; Binefăcă­
toarele virtuţi ale surisului critic. n r.
9 ; Sub semnul exigenţelor formati ve,
nr. 1 0-1 1 ; Contextul actului critic,
nr. 12.

PREZENŢE TEATRALE
CARTEA DE TEATRU ROMANEŞTI
PESTE HOTARE
BASARAB (M ihai Nengu) Lopc dl.'
Vega. ,. Pertbailez " , ,.Fuenteovejuna ' ' , - A lexa Visarion in S.U. A . , nr. 9.
nr. 4 ; Corneille. ,.Teatru", nr. 7-8. COROIU ( I r in a) - Cu Ion Lucian despre
BRAESCU (Mariana) - Amza Săceanu. experienţe profesionale in Franţa şi
"Actualitate şi durabtlitate", nr. 10-1 1 . Japonia, ,.Tăndărică" din nou în l u ­
me, nr. 7-8.
DI ACONESCU (Sanda) - "Istoria tea­
CRIŞAN (Mihai) - Cu Margareta Nicu­
trului românesc·• (compendiu), nr. 1 2.
le.�cu despre al XIV-lea Cono res
MANEA (Violeta) -Marguerite Your­ UNIMA, Dresda, 1984, nr. 1 2.
cenar. "Teatru ", nr. 7-8. MUNTEANU (Virgil) - Dinu Cernescu
STANCU (Natalia) - I leana Berlogea, la Beer Sheva şi Tel Aviv (Israel),
Silvia Cucu, Eugen Nicoară. " Istoria n r. 7-8.
teatrului universa l " , nr. 1 ; Alice Voi­ ŞUTEU (Corina) - Cu Valeriu Moisescu
ne.�cu. "Intilnire cu eroi din litera­ cle.�pre ,.D-ale carnavalului" la Tea ­
tură şi teatru", nr. 3. trul "V. F. Komissarjevskaia " din Le­
ŞUT EU (Corina) Andrei Hăleanu. ningrad, Dan Micu între Shakespea re
"Arta transfigurării", nr. 1 . .şi Caragiale, nr. 7-8 ; Cu Sorana Co­
roamă-Stanca despre "Oedip" de
G eorge Enescu la Opera din Weimar,
nr. 10- 1 1 .
ATELIER
.

POPESCU (Dumitru Radu) - Arca lui ZILELE CULTURII ROMANEŞTI

Noe (1), nr. 1 ; (Il), nr. 2 ; Despre
,.Noaptea cabotinilor" nr. 3
.• ; Hamlet,
IN U.R.S.S.
dramaturgul, nr. 4 ; Moara de timp
VARTOLOMEI (Luminita) - Muzica, ba­
şi nodul grobian, nr. 5.
letul şi interpreţii lor, nr. 10-1 1 .

JURNAL DE CRITIC ZILELE CULTURII SOVIETICE

IN R. S. ROMANIA
SILVESTRU (Valentin), nr. 1 ; n r. 2 ;
nr. 3 ; nr. 4 ; nr. 5 ; nr. 6 ; nr. 7-8 ; PREDA (Tea) - Seri de balet sovietic,
nr. 9 ; nr. 10- 1 1 . nr. 10-1 1 .

9!J

https://biblioteca-digitala.ro
RAREŞ (Mircea) - O solie a artelor, NOTE, VARIA
nr. 1 0- 1 1 .

ATLAS TEATRAL - Caricaturiştii şi Thalia, nr. 2 ; nr. 7-8.

- Teatrul din Republica Populară Bul­
gară. Participă : Constantin Băltăreţu.
Margareta Bărbuţă, Nae Cosmescu,
Mihai Radoslavescu, Natalia St3ncu.
(Masă rotundă realizată de Paul Tu­
tungiu), nr. 4.
MERIDIANE
CAZABAN (Ion) Seri de teatru la
Praga, nr. 6.
STANCU (Natalia) - Moştenirea lui Sta­
nislavski. nr. 2 ; Aplaudînd cu e moţie,
nr. 9.
'TOMA (Luminiţa) - Un teatru inspirat
din realitate, nr. 7-8.
TONITZA-IORDACHE (Mihaela) - Jur­
nal (ne)teatral american, nr. 10- 1 1 .
TUTUNGIU (Paul) - O convorbire cu
A lexander Hausvater, nr. 2 ; O con­
vorbire cu regizorul I. T. Bobilev. nr.
7-8 ; O convorbire cu Gorgey G a bor,
nr. 10- 1 1 .
V ARTOLOMEI (Luminiţa) Moscova
-
Colocviu de critică muzicală, nr. 6.
TURNEE, OASPEŢI
BUZOIANU (Cătălina) - Ansamblul de
operă în stil Beijing din Republica
Populară Chineză, nr. 10-1 1 ; Expo­
ziţia ,.Teatrul american. azi", nr. 12.
VASILININA (1.) - "Amadeus" la Lenin­
grad şi· Bucureşti, nr. 7-8.
ZURKOWSKI ' (Henryk) O asociaţie
care protejează arta... Opinii consem­
nate de Mihai Crişan, nr. 12.
- Fotocronica, nr. 4.
- Premitle A.T.M. pe anul 1983, nr. 4.
- Telex-"Teatrul", nr. 3 ; nr. 4 ; Ar. 5 ;
nr. 6 ; nr. 7-8 ; nr. 9 ; nr. 1 0- 1 1
nr. 1 2 .
COROIU (Irina) - I n turneu c u actorii
Teatrului Mic, nr. 1 ; Carnet A.T.M. ­
Simpozion, nr. 1 2.
DIACONESCU (Sanda) - Un poet - Şt e ­
fan Radof ("Statui în iarbă"), m·. 1.
MACIUCA (Constantin) - Simpozionul
Romulus Guga, nr. 9.
MOISESCU (Valeriu) Insemnări con-
tradictorii (1), nr. 1 ; (11), nr. 10- 1 1 ;
(III), nr. 1 2 .
NICULESCU (Ionuţ) "Rampa" acum
50 de ani : ianuarie 1934, m·. 1 ; fe­
bruurie 1934, nr. 2 ; martie 1934, nr. 3 ;
aprilie 1934, nr. 4 ; mai 1934, nr. 5 :
iunie 1934, nr. 6 ; iulie-august 1934 ,
nr. 7-8 ; septembrie 1934, nr. 9 ; oc­
tom brie-noiembrie 1934, nr. 10-1 1 ;
decembrie 1934, nr. 1 2 . Note - Emi­
nesciene, Note - Un cărturar, nr. 1 ;
Centenar - La izvoarele ,.Fintinii
Blanduziei", Note - Centenarul unei
cărţi fundamentale despre Horea, nr.
3 ; Note - Pentru dreapta cunoaştere
a lui Camil Petrescu, nr. 4 ; O evo­
care - I. Peltz, n r. 5 ; Note - Instru­
mente de lucru, Note - In aşteptarea
e ditorului, nr. 6 ; Note - Consecventa
cărturarului, Note - Folcloristice, nr.
7-8 ; Note - Un interesant catet tea­
tral, Note - Caratele artei scenice.
nr. 1 0- 1 1 .
SARARU (Dinu) - Orgoliul scriitorulu i,
nr. 4.

96

https://biblioteca-digitala.ro
 V I I T O R U L ROL

MARIA MARIN Ioana Crăci u nescu, Cornel G â rbea p. 70

Z I LE L E C U L T U R I I DI N R . IJ.G.

LU M I N I T A V A RTOLOMEI Baletul Operei Com i ce

din Berl i n p. 72

TURN EE
Folo : Ilt>an a Muncaciu

I LEANA B ERLOG EA Tea trul i t i nerant ,.La Barraca "

- Spa n i a . p. 73
M A R I NA SPALAS Conferinţă ele presă p. 73

P E R SONA J U L ISTO R I C
INTRE DOCU M E N T Ş I FICTI UNE

REDACTIA Ş I A DM I ­
IONUŢ N I C ULESCU Menumorut ( " Noaptea albă" de
NISTRATIA
M i rcea Bradu) p. 75
Str. Constantin Mille
nr. 5-7
DRAMATURGI ROMANI CO NTEMPORA N I
Tel. : 1 4 35 58 1 5 36 04
D E L A A LA Z
interior 1 7 3

ADRI A N A POPESCU V i o rel Cacoveanu p. 77

..

V A LENTI N SI LVESTRU J u rn a l d e critic 1 944- 1985 p. 7!l

Coperta a IV-a : In e­
chipa secţiei sucevene a
CARTEA DE TEA T R U
Tealrlllu i Naţional "Va­
C O R I NA ŞUTEU " D ramaturgia romftne ască i n tre
sile Alecsandri" din Iaşi p. Hl
1 900- 1 9 1 8 " de Do i n a Modola
- noii. absolvenţi ai in­
C A R M EN M I HALACHE POPA ,.Drama turgia ceh;>-
stitutelor d e teatru : re­
v i a n ă - s i mbol ş i teatra l i ta t e " de S i mona
gizoarea Cristina Ioviţă p. B.l
Bălănescu
(rîndul 1, mijloc) şi ac­
torii Puşa Darle, Răzvan CRONICA C R O N I C I I TEATRALE
Popa, Cristian Rotaru,
Constantin Flor r a. M ar i a MYOSOTIS Productiv: tatea punctului de vedere
Ştefănescu, A driana Gîr­ comparat ist p. R!i
ţoman, Carmen Tănase, *
Rad u Duda, Mioara TELEX- "TEATRUL" p. 1 0, 1 1
lfrim şi Bog!lan G h eor­ NOTE . p. 1 7
ghiu I N DICE B I B L I OG RAFIC PE A N U L 1 984 p. a s

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro