'82- '83!

.& AVIZIER REPERTORIAL

.& ŞANTIER DE DRAMATURGIE
.& PROIECTE REGIZORALE
.& REPETIŢII

Dialog de atelier cu

HOREA POPESCU

Scrisoare din. Deltă

de la
LEOPOLDINA BĂLĂNUŢ Ă

comedie de
VASILE BĂRAN
PAT� ş�
ŞERBAN CREANGĂ

Divertismente estivale

1 TEATRUL NAŢIUNILOR (li) 1

"Neoeste!e oese!e . 11 din...
. .

Lugoj, fa LONDRA

NOU: CITITORII
AU CUVlNTUL

REVISTĂ A 9
CONSILIULUI CULTURII
ŞI EDUCAŢIEI SOCIALISTE septembrie
1982
https://biblioteca-digitala.ro
 Nr. 9 (septembrie) 1982
anul XXVII

Revistă lunară editată • • • Teatrul - artă a Cetăţii . . . p.

de Consiliul Culturii şi ELISABETA TRAISTARU Teatrul şi dezvoltarea
Educaţiei Socialiste şi conştiinţei socialiste p. 2
de Uniunea. Scriitorilor
din Republica. Socialistă GONG '82-'11.'3 ! - şantier de dramaturgie ; avJZJer
România repertorial ; proi ecte regizorale ; repetiţii. An­
chct[l realizată de IRINA COROIU, MIRA IO­
SIF, MARIA MARIN, VIRGIL MUNTEANU,
PAUL TUTUNGIU p 5
VICTOR ERNEST MAŞEK Creativitatea in arta
actorului (Il) p. 24

Semnal

VIRGIL MUNTEANU ... Să ne-aruncăm in mare ! p. 29

Colegiul de redactie :
*
MIRA IOSIF

THEODOR MANESCU MIRA IOSIF: Dialog de atelier cu HOREA PO-

PESCU p. 30
VIRGIL MUNTEANU
CAROL ISAC "Rampa" cariera unei colecţii p. 41
ILIE RUSU
VICTOR BIBICIOIU : Profesorul p. 43
DOINA TARHON
IONUŢ NICULESCU In slujba culturii naţionale p. 44
PAUL TUTUNGIU
LEOPOLDINA BALANUŢA Scrisoare din Deltă p. 45

I. N.: Note .p. 46

DIVERTISMENTE ESTIVALE

VICTOR PARI-ION: "Burghezul gentilom" (Teatrul

Tineretului din Piatra Neamţ) p. 47

DINU KIVU : "Funcţionarul de la Domenii". "Stela,

stelele şi Boema" (Teatrul "Constantin Tă nase" ) p. 48

Scrisoare către redacţie

VALENTIN SILVESTRU Autor... fără voie p. 51

"PATA"
comedie in trei acte
de
VASILE BARAN şi ŞERBAN CREANGA
p. 52

Viitorul rol

MARIA MARIN Adela Mărculescu, Alexandru Re­

COPERTA 1 pan p. 80

Avanpremieră: Draga 01-

*
teanu şi Dem. Rădulescu,
în "Ploşniţa" de Maia­
kovski, Teatrul Naţional I. N. "Rampa", acum 50 de ani p. 80

https://biblioteca-digitala.ro
 T
.ea:tru1 romAnesc se situează ferm pe coordonatele edificării unei socie­
tăţi noi şi a unui om nou. ln cei 38 de ani care au trecut, atît de
bogaţi in împliniri, de la revoluţia de eliberare naţională şi sodală,
.antifascistă şi ant'iimperialistă,, teatrul şi-a înţeles menirea din ce in ce mal bine
şi a dovedit aceasta prin fapte de artă cu prelungit ecou. Partidul, prin glasul să�.>
cel mai autorizat, a da.t o inaltA apreciere nivelului înalt pe care I-au atins în
·tara noastră literatura şi artele.
Stagiunea care s-a deschis, în această toamnă, se va desUişura sub semnul
marilor idei, al ideilor-forţă cu,prinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
la plenara C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie, în concluziile celui de-al doilea Congres
al educatiei politice şi culturii social�ste.
Repertoriile teatrelor au fost alcătuite, în general, în acest spirit. Desigur,
·est"' încă loc de mai bine. Mai cu seamă că stag · iunea va coincide, pe parcursul ei,
·CU mari evenimente politice.
Astfel, spre finele anului, va avea loc Conferinţa Naţională a partidului.
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara din 1-2 iunie a fost larg şi
profund dezbătută şi însuşită de către toate organizatiile de partid, de masă şi
obşteşti. de către toţi oamen i i muncii. Comuniştii, creatorii din teatre" din toate

Teatrul - artă a Cetătii �

·i nslituUHe artistice şi-au însuşit această Expunere, care va fi şi baza dezbaterilor

·din Conferinţa Naţională, drept program al lor de acţiune. Este de aşteptat ca
�propiata Conferinţă Naţională să ofere partidului şi poporului un set bogat de
noi idei privind conţi nutul, ·natura, legităţile, perspectivele viitoarei alcătuiri a
· s o cietăţii româneşti, ceea ce va fi esenţial şi pentru filozofia culturii, pentru cul­
tura insăşl. pentru toate artele, care se inspiră, înainte de orice, din imaginea socie­
·tfllii politice.
La 30 decembrie, poporul român va sărbători 35 de ani de la proclamarea
Republicii, eveniment care a marcat încEWutul transformărilor revoluţionare cu
caracter socialist, desăvîrşind revoluţia din August.
La 26 Ianuarie 1983, tovarlşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­
dului, preşedintele Republicii, cel mal Iubit fiu al poporului romAn, va implini
65 de ani d e vlaţl şi 50 de ani de glorioasA activitate revoluţionară, in slujba
naţiunii romAne, pentru binele şi fericirea fleclrula dintre noi, pentrq cauza parti­
dului, a plcll mondiale şi a socialismului. Intregul popor consideră această ani­
·versare ca pe o mare sărbâtoare naţională. Oamenii de artă şi cultură sint conşti­
enţi că opera teoreticâ şi practică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu continuă şi
'îmbogăţeşte. Inclusiv prin critică comunlsrt;ă, la cel mai inalt nivel intelectual, teo­
ria şi practi·ca sOcialismului ştiinţific, in general, şi că, t otodată, ea încununează
cugetarea şi fapta celor mai de seamă giniditori şi bărbaţi de st.at români. Oamenii
de artă vor celebra aniversarea conducătorului mult stimat al partidului şi al
statului nostru cu sen.timentul mindriei de a-1 fi contemporani, de a-i urma fâră
ezitare indemnurile. sfaturi,le, ideile atit de profunde şi generoase. cu sentimentul
·că ii sint datori tovarăşului Nicolae Ceauşescu recunoştinţa cea mai adlncă
pentru climatul pe care partidul, dupli Congresul al IX-lea. 1-a creat, pe temeiul
căru,i:a se afirmA viguros, plenar, în forme dintre cele mai expresive, o artă situ­
ată sub nobilul sigiliu al libertăţii de creaţie şi al ang.ajlirii militante. responsabile.
In priAm vara anului viitor, se implinesc 90 de ani de cînd a fost intemeiat
primul partid revoluţionar al muncitorilor din România, partidul dreptăţii sociale,
al drepturilor omului, al libertAţll şi independenţei naţionale, ale cărui minunate
idealuri sînt înfliptuite, î·n zilele noastre, de către întregul popor. sub conducerea
'înţeleaptă. clarvăzătoare, a Partidului Comunist Român, a secretarului său general.
Toate aceste mâreţe evenimente, care vor mobiliza energiile creatoare ale
tuturor artiştilor sînt. 'totodată, argumentele ce ne dau convingerea că s.tagiunea
artistică. stagiunea teart;rală care a inceput va fi o stagiune a artei, a teatrului de
'inspiraţie politică sociaJilstă, o treaptă superioară pe drumul afirmării teatrului
•ca artă a Cetăţii.

u , ..

https://biblioteca-digitala.ro
TEATRUL
şi dezvoltarea conştiintei socialiste
secretar al comitetului judeţen Dolj al P.C.R.
"'In marea epopee a muncii şi creaţiei,
cei 17 ani care au trecut de la
Congresul a.I IX-lea a!l partidului
sînt anii unei activităţi rodnice, ai unei
majore implicări a factcrhlor educaţionali
in procesul complex al formă·rii şi mode­
lării omului nou, constructor conştient şi
devotat al socialismului multil'ateral dez­
voltat în patria noastră.
O dovedesc marile realizări, tot atîtea
puncte de reper ale mersului mereu as­
cendent, transforrnările calitative care au
avut loc în viaţa soci3il.-economică şi spi­
rituală a României.
In cronica edificării noii orinduid so­
ciale, un moment important a fost mar­
cat de Congresul al II-lea al educaţiei po­
litice şi culturii socialiste, care s-a des­
făşurat în lumina magi$tralei expuneri a
secretarului general al partidului. tovară­
şul Nicolae Ceauşescu, prezentată la ple­
nara lărgită a C.C. al P.C R., din 1-2
iunie a.c.. ce s-a înscris ca o nouă 7i
strălucită contribuţie la dezvoltarea gîn­
dirii teoretice, la îmbogăţirea practicii re­
voluţionare a partidului nostru. Prin a­
naliza profund ştiinţifică a marilor pro­
cese înnoitoare ale epocii noastre, prin
viziunea cutezătoare şi pri n conturarea
cu deosebită claritate a obiectivelor, ex­
punerea secretarului general al partidu­
lui reprezintă un document programatic
de maximă semnificaţie pentru perfecţio ..
narea activităţii organelor şi organizaţiilor
de partid, de masă şi obşteşti, a tuturor
factorilor educaţionali, în formarea şi
modelarea omului nou, cu o înaltă con­
ştiinţă socialistă, revoluţionară. Este deo­
sebit de important faptul că această Ex­
punere cu mari consecinţe practice po­
zi tive, a fost 'insW?ită de către toate or-
2
https://biblioteca-digitala.ro
de dr. ELISABETA TilĂiSTARU
gandrzaţiile partilduiui, şi că va fi temeiul
ideologic al proximei Conferinţe Naţio­
nale a partidului.
In această expunere-program au fost
jalonate şi princilpalele direcţii ale activi­
tăţii insti.tuţiilor profesioniste de specta­
col, rolul lor in formarea conşt_iin.ţei re­
voluţionare a tineretului, a tuturor oa­
menilor muncii.
Prin conţinutul şi mesajul lor educa­
tiv, piesele de teatru contribuie la for­
marea concepţiei comuni.ste a oameni­
lor muncii, despre natură, univers şi so­
cietate, a unor convingeri, atitudini şt
comportamen·te progresiste, part;riotice.
Festivalul naţional "Cîntarea României'"
oferă un cadru organimtoriiC larg de par­
ticipare formaţiilor artistice profesio­
niste şi celor de amatori la creaţia cul­
tural-artistică şi la îmbogăţirea vieţii spi­
ritualle. Amplele manifestări organizate·
în cadrul acestui Festiva•! al muncii şi
creaţiei au pus in valoare autentice ta­
lente din rîndurile clasei muncitoare, ţă­
rănimii, intelectualităţii, ale intregului
nostru popor.
Rezultatele obţinute în cadrul celor trei
ediţii ale Festivalului naţional "Cîntareat
României" demonstrează cu putere forţa şi
energia creatoare. talentul i'nestim abil al'
făuritorilor bunurilor materiale şi spiri­
tuale. In acest cadru s-a manifestat din
plin şi creaţia în domeni'ul dramaturgie!.
româneşti.
Intemeiat pe concepţia materialist-ştiin­
ţifică şi umanist-revoluţionară, teatrul ro-·
mânesc contemporan sintetizează tradi-·
ţiile poporului nostru in lupta de elibe­
rare socială şi naţională, pentru indepen­
denţă şi suveranitate, cu marile realizări
obţinute sub conducerea P.C.R. în anii e-
rlificării noii ori.nduiri sociale, pentru o
viaţă mai bună şi mai dreaptă.
Dramaturgi, regizori, actori militează
pentru impunerea valorilor cu adevărat
.autentice, angajate in slujba grandioase­
lor idei ale umanismului socialist, intr-un
evantai de modalităţi artistice de aleasă
!ţinută, apte să potenţeze complexul
şi atît de delicatul proces al mutaţiilor
in conştiinţă. Dar, pentru ca afirm - aţiile
noastre să nu rămînă cantonate la nive­
lul unor aserţiuni cu caracter general,
vom face în continuare referiri la feno­
menul teatral, la activitatea teatrală din
Craiova şi din Dolj.
Se ştie, in judeţul nostru activează Tea­
trul Naţional din CI"aiova (aflat în preaj­
ma celei de-a 1312:-a stagiuni), lăcaş pe
frontispiciul căruia străluceşte ordinul
... Meritul cultural" clasa 1, conferit în
1975. Este primul teatru care a fost ono­
rat cu această înaltă distincţie. Princip·l­
lele repere ale bilanţului pozitiv, pe
-care-I oferă mişcarea teatrală românea­
oscă, se regăsesc şi la nivelul Naţionalului
din Bănie. Practicînd, in general. o jus­
tă politică repertorială, instituţia noa�­
tră şi-a propus promovarea teatrului po­
litic, a celui de dezbatere etică, a tea­
trului istoric. Intrucit la Cmiova acti­
vează Societatea culturală .,1. L. Caragia­
'le", sub egida căreia se desfăşoară anu­
al, la sfîrşitul lunii ianuarie, o suită de
-acţiuni (.,Zilele 1. L. Caragiale"), ce grll­
·pează principalele reprezentaţii din ope­
-ra marelui dramaturg, susţinute în ţară.
Naţionalul nostru acordă, de asemenea,
atenţie dramaturgiei caragialeene. Se ur­
măreşte, totodată, folosirea juclicioasă a
potenţialului artistic - direcţie in care
sînt încă foaMe multe de făcut la institu­
tia craioveană -. cî.t şi realizarea unor
·spectacole complexe de poezie, muzică şi
teatru, remarcabile ·pri•n mesajuil lor pa­
triotic şi partinic.
Este sugestiv faptul că, din 49 de pre­
miere prezentate in ultimele patru sta­
giuni, 30 au avut ca paMituri piese din
creaţia dramatică românească. Intre al.te­
le. la baza acestei masive opţiuni reper­
toriale a stat adevărul că dramaturgia ac­
tualii (care are ponderea cea mai in­
·semnată), abordează o problematică so­
cială. politică şi eticii majorii, cu
remarcabil ambitus conflictual şi ex­
-presiv. Reprezentaţii 'Precum Hoţul
de vul.turl de Dumitru Radu Popescu,
Clipa, dramatizare de Virgil Stoenescu a
-romanului omonim semnat de Dinu Să­
·raru. Ordinatorul şi Un pahar cu sifon
de Paul Everac. VIaţa anei femel de
Aurel Baranga, Seari de talni şi Simion
'Cel Drept de Ion D. Sirbu, Duzia optici
de Dumi•tru Solomon, JoDy joker de Tu­
dor Popescu au adus in dezbatere -
într-un expresiv evantai de tonalităţi, de
la cele grave, specifice dramei. la cele
.eclatante ori ineisive ale comediilor sa-
https://biblioteca-digitala.ro
lirice - destine, atitudini, ipostaze dia
realitatea imediată, a şantierelor de con­
strucţii, a satului românesc,, a industriei
noastre noi, spaţii social-umane in inte­
riorul cărora procesele de ctitorire, innoire
sau modernizare reverberează în conştiin­
ţe. Sint lucrări care, depăşi-nd bariera ilus­
trativismului factice şi a realismului mi­
nor, sondează cu cutezanţă şi într-un lim­
baj artistic elevat aspecte esenţiale ale
realităţii noastre prezente, aşezată sub e!i­
gia tumultuoaselor deveniri. Altfel spus,
este vorba de creaţii originale, cu mare
forţă de inriurire a conştiinţelor, opere ce
au făcut un salt spectaculos spre orizontul
unui teatru de inaltă conştiinţă estetică
şi civică, pe care autori binecunoscuţi il
cultivă cu sentimentul depliln al respon­
sabi-lităţii faţă de ţinuta artistică a crea­
ţiei lor, faţă de conţinutul de idei şi me­
sajul acesteia. dar şi faţă de efectul pie­
selor lor în plan spiritual şi social.
Lucrări dramatice precum A treia ţeapă
de Marin Sorescu (piesă de evocare isto­
rică şi politică, cu vădită tentă polemică
faţă de şabloanele genului şi faţă de ga­
leria de erori perpetuate de o anume li­
teratură străină despre figu-ra marelui vo­
ievod Vlad Ţepeş, piesă de evocare, dar
şi cu extraordinare virtuţi parabolice),
Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de
cenuşă. de Horia Lovinescu (viziune ab­
surd-grotescă, din nefericire întru totul
posiibilă, vertitabil semnal de alarmă, adre­
sat locuirtorilor Terrei, piesă care ne pro­
pune, ne obLigă să medităm, să acţionăm pî­
nă nu e prea tirziu, la ce ar putea insemna
un cataclism atomic), lucrări căl"'fa ll se
adaugă partituri de recunoscută valoare
din dramaturgia universală - Richard
al Il-lea de Shakespeare, Azilul de noap­
te de Maxim Gorki, Fluturi, fluturi de
Aldo Nicolaj, Moartea accldentali a unul
rebel de Dario Fo, Jocuri crude de Alek­
sei Arbuzov, Şapte martori de Peter
Karvas etc. - sînt doar cîteva dintre
montările remarcabile ale Teatrului Na­
ţional din CraioV'a. care sensibilizează
conştiinţele, fădndu-le receptive la pro­
blematica cu care se confruntă omul şi
omeni•rea in pragul mileniului al trei-lea,
la idealurLle fundamentale ale umanis­
mului autentic.
Concomitent ' în cadrul celor şase ediţii
ale .,Zi-lelor 1 . L. Caragiale", Naţionalul
nostru a propus noi exegeze scenice cu
Scrisoarea pierduti, Noaptea furtunoasi,
Boborul şi Conul Leonlda, Pe un franc
poet (recital al inconfundabilului acto_r
şi baladist Tudor 8heorghe) şi trei mi­
croreprezentaţii cu colaje din Momente
şi schiţe.
Climatul emulativ al vieţii teatrale
craiovene este întreţinut, dealtfel, prin
organizarea periodică - in conformitate
cu un calendar judicios intocmit - şi a
altor manifestări ce polarizează atenţia
 specialiştilor şi iubitorilor Thaliei : "Fe!:­
tivalul teatrului istoric", "Zilele drama­
turgiei româneşti", "Săptămîna teatrului
politic", "Săptămîna actorului craiovean
de film" cărora li se adaugă alte tre1
ă
manifest ri anuale de rezonanţă, rod al
colaboră-rii dintre profesionişti şi ama­
tori: Festivalul teatrului scurt, Festiva­
lul judeţean al teatrului de amatori, Fes­
tivalul de teatru al autorilor locali.
PaMlel cu numeroasele activităţi de pro­
pagandă teatrală (spectacole-dezbatere
susţinute la Intreprinderea "Electroputa­
re"' Combinatul chimic Işalniţa, IM.M.R.
şi Intreprinderea de confecţii . CraJOV<;,
Exploatarea minieră Motru, in aşezămwte
culturale din omşele Tirgu Jiu, Drobeta­
Turnu Severin, Filiaşi, Calafat. ca şi in
diverse licee), 45 de actori, regizori şi
scenografi au indrumat formaţii de tea­
tru, colective de montaje literar-artistice,
grupuri satirice şi brigăzi artistice ale
amatorilor de la .,Electroputere". Liceul
.,Nicolae Bălcescu", Liceul de fLlologie­
istorie' căminele culturale din comunele
Malu Mare Dăbuleni. Bîrca, U.J.C.M.­
Dolj, Teatrul popular din Drobeta-Turn;J
Severin şi Casa de cultură din Roşiorii ::le
Vede. Majoritatea formaţiHor menţionate
au fost încununate cu laurii Festivalului
naţional "Cintarea României", dovadă a
bunei conlucrări dintre profesionişti �i
amatori. Dealtfel, în cele trei ediţii ale
Festivalului "Cîntarea României", Naţio­
nalul craiovean a fost răsplătit cu opt
distincţii, dintre care trei premii 1, ceea
ce se pare că a constituit un bun exem­
plu şi pentru amatori... Se cuvine a sub­
linia că, în ultimele patru stagiuni. au fost
prezentate 1135 de spectacole realizate c u
distrib1,1ţii mixte (amatori plu's profesio­
nişti). La acest cuprinzător registru de
modalităţi menite să contribuie la valori­
ficarea superioară a artei de la luminii�
rampei, se impun a fi adăugate ciclurile
de conferinţe experimentale "Reliefuri în
dramaturgia contemporană", ca şi înfiin­
ţarea (în special în şcoli) a unor cercuri
de "Prieteni ai Teatrului Naţional".
Referindu-ne la mişcarea teatrală de
amatori, precizăm mai întîi că, in ediţia
a IV-a a Festivalului naţional "CîntareJ
României", activează 566 echipe de te:t­
tru, totalizînd 5676 actori amatori
proveniţi din rindul . muncitorilor,
ţăranilor. cadrelor didactice, studenţilor
şi elevilor. S-a pus şi se pune accentul
cu deosebire pe o matură opţiune repe"­
torială, ·pentru piese ce abordează şi dez-
https://biblioteca-digitala.ro
bat probleme de actualitate, cu un oogat
conţinut ideatic şi cu viguros mesaj eduJ
cativ, ce se bucură de o largă audienţă.·
In al doi-lea rînd.. se are în permanenţăt
în vedere realizarea unor transcrieri sce­
nice marcate de naturaleţe şi prospeţime,.
unitare şi convingătoa.re în demersul lor'
cu rol formativ. Considerăm potrivit s�
subliniem că. din nefericire, dramaturgii
creează destul de puţine (şi nu rareori
anodine !), piese care- în condiţiile unor
scene de dimensiuni reduse cum sint cele
ale multor aşezăminte culturale, şi in
genere ale. resurselor mai modeste de
oare dispun amatorii - să poată fi mon-·
tate cu depline şanse de izbîndă.
Conştienţi de rolul educativ-formativ al
teatrului, fie el al profesioniştilor ori al
a.matori•lor. mHităm cu toţii pentru a-i
spori aportllil. modelator. Dar, acest de­
mers de rafinament şi subtilitate se im•
pune a fi realizat cu mijloacele specifice
scenei, innobiUnd limbajul �ific acesJ
tei arte şi nu ştirbindu-i din prestanţă şi
putere de convingere. Iată de ce conside­
răm binevenite opiniile cunoscutului cri­
tic de teatru Valentin Si•lvestru, care sub·
linia într-unul dintre eseuritle sale ,.E
cert că teatrul educă şi formează deprin­
deri, contribuind la modelarea conştiin­
ţe!or, dar o face in felul lui, cu convenţii
dictate de genuri şi specii, într-o cup.rin�
dere realistă a existenţei, care nu cu­
noaşte restricţii de expresie şi în nici U:J
caz nu se poate reduce la o modalitate
sau la o convingere ar·tistică, Ia o orien­
tare estetică sau la un stil unic. Adevă­
rata accesibilitate, pe care arta noastră şi·
politica artistică o reclamă legitim, nu:
are nic' i o legătură cu platitudinea şi fa-·
cilitatea, cu rudimentele divertismentului
acultural ; ea implică partidparea efec­
tivă şi intelectua-lă a cititorului, specta­
torului. auditoriului la actul de creaţie,
în calitate de copărtaş". Făcindu-i pe­
spectatori parteneri nemi}lociţi ai unuf
dialog sui-generis. cu evidente şi unanim
recunoscute virtuţi educative, 'teatrul se­
înscrie în paleta deosebit de întinsă a
mij.loacelor şi moda.Jităţilor de a acţiona
eficient pentru formarea şi dezvoltp.rea.
continuă a conştiinţei sociali$te revoluţio­
nare a oamenilor muncii. Este, de fapt,
ceea ce secretarul general al partidului,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cere tuturor·
creatori-lor de frumos, atunr.i cind ii în­
deamnă. in felul său inegalabil, să reali­
zeze opere originale. patriotice. purtătoa­
re ale unui mesaj umanist, revoluţionar ..
 J SANTIER DE
! DRAN\A TURGIE

GONG ION BAIEŞU

- Mi se pare că de­
finitivaţi un volum de
teatru pentru "Cartea

'82 .. '83!
Românească".

- Sînteţi bi � e informat.
Trebuie să adaug că volu­
mul are titlul Boul şi vi­

Ancheta redacţiei ţeii şi cuprinde zece co­

medii.

1
- Inedite?
- Şapte, da.
•
- Citeva titluri din

1
volum?

PROIECTE REGIZORALE - Gărgăriţa, Prim!! zi

de căsnicie, Ciudatul rol
(p. 15) al întîmplării.
- Alte noutăţi?
- La Teatrul Naţional
se pregăteşte să i ntre in
repetiţie Gărgăriţa • (in
regia lui Al. Tocilescu). Cu
Teat1·u1 Giuleşti incerc să
incropesc un s pectacol­
coupe cu două comedii.

REPETIŢII (p. 22) !

- Care anume?
- Boul şi viţeii şi inc:::
1
una...

- Alte premiere ?
- S-ar putea să E.:m o
premieră mondială la Ga­
laţi, cu Ciudatul rol al
întîmplării. Intre timp,
aştept veşti din Suedia şi
R.D.G., unde se pregătesc
--- --- �-�-- --- -�---�
spectacole cu Preşut şi,
respectiv, Chiţimia.

A VIZIER REPERTORIAL EUGENIA

BUSUIOCEANU
- E adevărat că lu­
TEATRUL NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI craţi la o comedie?
8. ELVIN, secretar literar
- Da, am pe masa de
lucru o comedie consacra­
- Care sint coordonatele repertoriului in sta­ tă criticii unui element
giunea '82-'83? d istructiv in climatul vieţii
- Repe rtoriul unei stagiuni e o parte a unui pro­ ·noastre spirituale forme-
gram. El se cere judecat in lumina proiectelor pen­
tru următorii ani şi in contextul pieselor ce se • "Teatrul" nr. 12/1981

https://biblioteca-digitala.ro
 le insidioase ale calom­ joacă. Noile noash-e premiere se vor alătura spec­
niei. tacolelor O
scrisoare pierdută, Coana Chiriţa, Hagi
Tudose, Act veneţian, Gaiţele, lfigenia, Tinereţea lui
- Şi, altceva ?
Moromete, Cartea lui lovită, A treia ţeapă, Fata din
Voi definitiva o pie­ Andros, Caligula, Aşteptîndu-l pe Godot, Generoasa
să, pe care, intenţionat, am Fundatie etc. Privite din această perspectivă, opţiuni­
lăsat-o un timp în sertar: le Naţionalului pentru stagiunea '82-'83 răspund do­
Maxima culpa, înfăţişînd
rinţei de a evidenţia continuitatea culturii şi per­
sfîrşitul carierei politice a
manentul dialog al opet-elor. E una dintre direcţiile
unui arivist. Am scris-o
special pentru Teatrul Mic programului pl'irnei scene a ţării. Iar ea trebuie stnns
care lansează cu succes asociată năzuinţei de a adeveri contribuţia artei la
piesele politice şi cu care luminarea şi îmbogăţirea experienţei şi cunoaşterii
doresc mult să colaborez... prezentului. Textele alese (fie că sînt opere de mult
ilusti-e. fie scrieri izvorîte din imediat), sînt m enite
- Ce titluri aveţi în
edituri ? să participe la înţelegerea prezentului, extrăgînd esen­
ta, sensul, mişcarea realului. Dealtfel, teatrul e un
- Am predat la Editura
fapt de artă doar dacă, prin ceea ce descoperă,
,.Eminescu" un volum cu­
semnifică şi comunică spectatorului, îl implică şi-1
prinzînd o piesă de tea­
tru şi două povestiri cine­ angajează.
matografice, toate trei Pe afişul primei luni a stagiunii vor figura urmă­
aV'înd o temă comună a­ itoarele 1patru noi spectacdle : Vlaicu V.odă de A.
firmarea şi destinul ge­
Davila, regia Mihai Bet-echet, decorul Paul Bort­
niului românesc. Mă bu­
novschi ; Timp în doi de D. R. Popescu, regia Al.
cur că este inclusă in a­
cest volum piesa Eminescu Tatos, scenografia Vittorio Holtier ; Ploşniţa, de
şi Veronica, apreciată de Vladimir Maiakovski, regia Horea Popescu, de­
oameni de cultură, însă corul Virgil Luscov, costume Doina Levinţa ;
minimalizată, î.n necunoş­ lnocentul de Cristian Munteanu, in regia autorului şi
tinţă de cauză, de cîţiva cro­
scenografia lui Mihai Tofan. Infăţişind traiectul dra­
nicari superficiali. Piesa
s-a bucurat de spectacole matic al unor fiinţe care au fugit de sine şi de ceilalţi,
de succes, la Bucureşti, in refugiindu-5e intr-un atelier m!lll'ginal, această din
regia artistei emerite Ma­ urmă piesă arată că nu există un "adăpost" în faţa
rietta Sadova, şi în Iu­
necesităţii sociale, iar sprijin, confirmare şi bucu­
goslavia, in regia lui
Gheorghe Leahu. Tipărită rie se află doar in creaţia solidară.
însă pentru prima dată, Se lucrea z ă la reprezentaţiile Harap A lb de Radu
confruntarea cu publicul
lţcuş, regia Grigore Gonţa (inspirată din opera lui
larg şi cu critica va avea
loc de-abia acum. Ion Creangă, piesa transpune în termeni scenici ames­
Pentru mine, tot o con­ tecul de real şi fabulos al acestui basm in zarea că­
fruntare cu publicul o re­ ruia se desluşeşte clar un superior cod de valori), şi
prezintă şi tipărirea po­ Intre patru ochi de Aleksandr Ghelman, regia Anca
vestirii cinematografice
Aurel Vlaicu, cunoscută Ovanez-Doroşenco, scenografia Paul Bortnovschi (pri­
doar prin intel11Tlediul fil­ vire pătrunzătoare şi severă a unui dramaturg, asu­
mului realizat de Mircea pra consecinţelor dezastruoase pe care le poartă cu
Drăgan.
sine tranzacţiile conştiinţei şi acomodările ei, inspi­
A treia lucrare inclusă
in volum este o �premier'i rate de arivism. O dezbatere etică pe tema răspun­
absolută", povestirea ci­ derii faţă de propria noastră existenţă).
nematografică dedicată In program Paul Everac Salonul (critica socie­
Mariei Tănase, personifi­ tăţii de consum, în care adevăratele aspiraţii ce
care a geniuiui poporului constituie demnitatea omului sînt r.naocuite cu pa­
n06tru. siunea aohizitivă, iar a avea trece inaintea lui a fi) ;

- Ce ati predat tea­ I. L. Caragiale : D-ale carnavalului ; Shakespeare :

trelor ? A 12-a noapte ; Moliere : Burghezul gentilom ; Maxim
- Ingerul ..• şi ceilalţi, o Gorki : Egor Bulîciov ; Dale · WasselTilan : Zbor dea­
<:<>medie satirică de mora­ supra unui cuib de cuci (o celebră scriere americanii
vuri, cu o temă actuală : jucată mai pretutindeni in lume şi care anallzeazâ
legătura i ndisolubilă care
cu o rară forţă dramatică procedeele prin care in
există, in societatea noastră,
intre viaţa particulară şi acea societate sint uneord, scoşi in afara legii şi
viaţa publică. Ruperea a- normalului victimele, nonconformiştii şi răzvrătiţii ei).

https://biblioteca-digitala.ro
TEATRUL"BULANDRA" cestui echilibru poate duce
la consecinţele cele mai
ION BESOIU, director negative. Pe aceste con­
secinţe cade reflectorul sa­
hrei.
Piesa se află in atenţia
Deschidem stagiunea cu premiera Barbu Vacarescul, secretariatului literar al
vinzdtorul ţarii de Iordache Golescu şi De Occisio Teatrului Naţional din
Gregorti. , spectacol a cărui direcţie de scenă este
..
Bucureşti, a teatrului "Ion
semnată de Alexandru Toci'lescu. Deccxrul Dan Jitia­ Vasilescu" din 'Giurgiu şi
nu. Costume : Anca Pâslaru. Următoarea premieră, a Teatrului Municipal din
pietia lui D. R. Popescu : Rezervaţia de pelicani (pu­ Ploieşti. Doi regizori ti­
blicată in revista "Teatrul" nr. 6/1982), regia : Va­ neri, talentaţi, Victor Ioan
leriu Moisescu. Decoru·l: Paul Bortnovschi. Costume : Frunză şi Mihai Lungeanu,
Doina Levinţa. Muzica : Vasile Şiflli. Sintem in re­ pe care mulţi alţi drama­
petiţii cu Tarul lvan işi schimbd meseria de Mihail turgi i-ar dori drept co­
Bulgakov, spectacol ce va fi semnat de Alexandru laboratori, şi-au exprimat
Colpacci, in scenografia lui Dan Jitianu. In rolul dorinţa de a pune in sce­
lţairuilui Ivan, Victor Rebengiuc, iar in cel al lui nă această piesă. Cind şi
Tirnofeev, Vi;rgil Ogăşanu. Avem in lucru o piesă de unde se va intîmpla "eve­
Jean Paul Sartre, Cu uşile închise, a cărei direcţie nimentul", încă nu ştiu.
de scenă a fost încredinţată tînărului regizor Mihai Opţiunile teatrelor, in pri­
Măniuţiu. Scenografia Mihai Mădescu. vinţa repertOII'iului, rămîn
Regizoarea Sanda Manu va fi prezentă pe afişul total imprevizibile.
nostru cu Lu114 dezmoşteniţilor de O'NeHl, spectacol Eminescu şi Veronica se
pe care-I pregăteşte împreună cu scenograful Octa­ va juca, probabil, la Tea­
vian Dibrov. De asemenea, va intra în repetiţii Vi­ trul de Stat din Arad,
legiaturiştii de Maxim Gork.i, in regia lui Alexa Vi­ unde artistu� emerit
sarion şi scenografia Danielei Codarcea. Alte proiecte Gheorghe Leahu doreşte
Dr. Faust de Marlowe, regia tînărul V. 1. Frunză ; să reediteze succesul obţi­
Hamlet, regia Al. Tocilescu ; Suflete tari de Carnii nut ln Iug061lavia.
Petrescu...
Vom continua obişnuitele noastre turnee in centre PAUL CORNEL
şi oraşe care nu au teatre profesioniste şi vom de­ CHITIC
schide o stagiune permanentă la Buzău.
- Ce scrieţi în aceas­
Anul acesta se implinesc 35 de ani de la infiinta­
ta perioada ?
rea Teatrului "Bulandra", prHej pentru a organiza
o microexpozi.ţie (la sala Studio) - o retrospectivă - Luorez paralel şi "la
cu fotografii şi ex.trase din presă asupra spectacole­ concurenţA" la două pie­
lor şi turneelor noastre in ţarA şi peste hotare. Inau­ se : Rîvna şi Precdderea.
gurarea : 23 septembrie, la ridicarea cortinei. Amîndouă sînt piese de
actualitate, scrise la soli­
citarea Teatrului Mic, şi
sint dedicate spiritului :;;i
climatului caJre existâ in
TEATRUL DE COMEDIE
acest teetru. N-aş îndrăz­
ni, din păcate, să dau un
SILVIU STANCULESCU, director text de-al meu, pentru pre­
mieră absolută, altui tea­
tru ; numai la Teatrul Mic
Deschidem stagiunea '82-'83 cu premiera absolută poţi merge cu un text li­
Arma secreta a lui Arhimede de Dumit.ru Solomon. terar de atitudine politică,
Regia, Alexandru Colpacci, scenografia, Ion Popescu­ numai in acest teatru poţi
Udrişte. · In ddstTibuţie : Aurel Giurumia, Ştefan Ta­ intra cu fruntea sus, fără
palagă, Silviu Stănculescu, Constantin Băltăreţu, să rişti să fii "interpretat",
Du.miJtru Rucăreanu, Sor1n Gheorghiu, Dumitru adică răstălmăcit.
Chesa şi cei mai tineri angajaţi ai trupei (prin con­ - Alte proiecte ?
cursul din lU111a iulie) - Vokginia Dobrovici, Magda
Catone şi Daniel Tomescu. - Voi realiza, incepind
cu... inceputul stagiunii, in
In clipa in care ieşim in larg cu Arhimede, repu­ colaborare cu doi operatori
tatul regizor Gheorghe Harag va începe lucrul, in (Eugen Lupu şi Maria
s(.irşit, in Bucureşti, cu piesa Procesul de Suhovo­ Georgescu) un film despre
Kobilin. Scenografia : Doina L evinţa. scenografia românească de
Imediat după Harag va intra pe scenă Alexandru azi. Pelicula va fi prezen­
Tocilescu, cu binecunoscuta comedie shakespeareană tată la cvadrienala de sce­
Doi tineri din Verona. Şi, dacă reuşim să ne ţinem nografie de la Praga, in
bine in şa, vom scoate incă o premieră, cu o piesă 1983.

https://biblioteca-digitala.ro
 - Sînteţi p rezent
edituri ?
- "Cartea Românească·'
imi editează un volum de
tea�ru ca re poartă titlul
Mirii!lla, cuprinzînd Schim­
barea la faţă •, Europa, a­
port, vm .�au mort •, Mi­
riia la şi Linişte de sărbă­
tori !
ADRIAN DOHOTARU
- O întrebare obiş­
nuită : ce aveti pe ma­
sa de lucru ?
- Am multe. Num 1i
timp să am să le desăvir­
şesc.
- De pildă?
Biografii accident!lle,
piesă d espre gazetari.
- Şi ... încă ?
- O pie-".3. al cărei titlu
nu este găsi t .
- Subiectul ?
Dezordinea in viata
i nterioar'i a un!J>I' 'lameni:
dewdin<"a s entimenta l ă,
profe sională . ..
TEATRUL
"ION CREANGA"
EMIL MANDRIC, director
In sta�iunea '82-'83 vom
aduce la lumina rampei
noi lucrări din dramatur­
gia originală pentru tine­
ret, dintre care cităm pie­
sele Transmitem în direct
de Tudor Popescu şi An­
chetă pe cont propriu de
Dorel Dorian. Pentru co­
pii - marele nosrtru pu­
blic , regiwrui Dan
Micu a şi inceput repe­
tiţiile cu piesa sa Unde,
niciunde, o originală in­
terpretare teatrală a unora
dintre cele mai frumoase
povestiri al· e lui Ion
Creangă.
*) "Teatrul" nr. 2/1978
şi, respectiv, nr. 9/1979
https://biblioteca-digitala.ro
i·n din dramaturgia contemporană occidentală, desigur
tot o co medie cu o largă audienţă la public.
Aşa cum şi-a propus in-că din stagiunea trecută,
Teatrul de Comedie şi-a completat trupa cu şapte
ac tori tineri şi foa rte tineri.
Fideli unor tt·adiţii încetăţenite in colectivul nostru,
ne p1·egătim şi pentru microstagiunile din Valea
Jiului, la Zalău, Tirgu Mureş şi alte centre din nord­
\'estul �ă rii.
TEATRUL EVREIESC DE STAT
FRJ\NZ AUERBACH, director
Intregul colecbi'v actoricesc lucrează la pie5a lui
Dumitru Solomon Diogene cîine le, in regia lui Geor­
l'!e Teodorescu şi scenografia Marie-Jeannei Lecca.
Colaborăm cu acest autor de mai multă vreme
Scurt-circuit la creier, spectacol reali7.at după citeva
dintre textele sale, a avut succes, şi sperăm ca şi de
.astă dată să realizăm o reprezentaţie interesantă cu
această operă remarcabilă a dramatur� ei româneşti
o actuale.
Urmează să intre in repetiţii o dramă de 05ip
Dimov. scriitor de limbă idiş, Cîntăreţul tristetii sale,
piesă care odinioară a constituit un succes al trupei
din ViJna. Ea a mai fost juoată la noi, acum Adrian
Lupu ne propune o viziune modernă, in decorurile
Tiei Peltz.
Ne propunem - ca in fiecare an - un spectacol
muzical. un spectacol de revistă. Titlul provizoriu -
S"! caută o stea. Autori, ca de obicei, Hary Eliad şi
Dernard Friedmann, cuplu căruia ii dator.im in ulti­
mii ani, patru sau cinci reprezcntaţii de aceeaşi fa c­
tură.
Prima ridicare de COI'­ In· spectact'!lul Cifdere
tină - in jurul datei de liberă vor putea fi vă­
1 octombrie, cu spectacolul zuţi actori \ecent veniţi în
de inaugurare a studioului teatru, in completarea co­
de seară (pentru tineret lectivului nostru : Mărioa­
si public m atur) cu p iesa ra Sterian. Constantin Fu­
Cădere liberă de Colial gaşin, Marcela And�ei,
Mortimer. Un spectacol Marian Lepădatu, Cristian
deopotrivă politic şi ar­ I.rimi a. Ne pregăltim să
tistic pe tema extremismu­ participăm, in primăvara
lui şi violenţei in rindu ­ anului viitor, la Festivalul
rile tineretului din ţările teatrului contemporan de
occidentale, a cauzelor care la Braşov.
generează acest fenomen.
Regia, Cornel Todea, sce­
TEATRUL
nografia, Dan Jitianu.
Acelaşi director de sce­
"ŢANDARICA"
nă va pregăti, după suc­ RADU VALTER,
cesul inregistrat cu Pi­ >ecretar literar
nocchio, un spectacol pen­ Deschidem stagiunea cu
tru tineret cu o cunoscută
Făt-Frumos din lacrimă
operă din literatura uni­ de Mihai Eminescu. Regia,
versală : Peter Pan de Margareta Niculescu, sce­
James Barrie. nografia, Doina Spiţeru,
 Alt proiect ferm, piesa Inţelepţii din Helem de M . - Mediul ?
Ghersherson, scriitor d e limbă idiş din U.R . S.S.
Ne-am propus, de asemenea, să obţinem colabo­ - Al celor care nu-şi
rarea scriitorului Israel Bercovici, fostul nostru se­ găsesc un loc adevărat in
c retar literar, pentru un &pectacol de folclor evre­ viaţă.
iesc, foarte mult gustat de publicul nostru.
- Alt titlu de piesd?
Sperăm să putem realiza toate aceste spectacole,
deşi colectivul nostru este foarte restdns. Acest lu­ - Transfer în interesul
cru il spun avind in vedere că vom juca in conti­ serviciului.
nuare şi piesele stagiunii anterioare - Somnoroasa
aventurd de Teodor Mazilu, Andorra de Max Frisch, - Este o comedie ?
Efros Saga (Mirale Efros) de Iacob Gordin şi reci­
talul de cîntece evreieşti susţinut de Leonie Wald­ - Nu, o dramă despre
modul in care valorile sint
man-Eliad.
uneori deturnate de la me­
nirea lor.

- Ce v-ar bucura
TEATRUL GIULEŞTI mai mult în stagiunea
teatrald care se des­
ELENA DELEANU, director chide ?

- M-ar bucura dacă ar

Vom scoate la rampă, in prima parte a stagiunii, avea loc, totuşi, premiera
Zidarul de Dan Tărchilă şi Fluturi, f luturi... de piesei Omul care s-a trezit
Aldo Nicolaj, in direcţia de scenă a lui vorbind singur, l a Teatrul
Tudor Mărăscu, decorul, Octavian Dibrov, costu­ .. Nottara" (sub titlul In­
mele, Eugenia Bassa-Crişmaru ; apoi, un spectacol­ somnie).
coupe format din piesele Autograful şi. Serpentina de
Paul Everac, protagonist Radu Panamarenco. Se re ­
petă Amadeus de Peter Shaffer, in regia lui Dinu �IRCEA M.
Cernescu, scenografia, Daniela Codarcea, cu Radu IONESCU
Beligan in rolul lui Salieri, Răzvan Vasilescu in Mo­
zart şi I rina Mazanitis in Constance Weber. Se - La ce piesd de
pregăteşte de. . . start vodevi lul Pdldria florentind de teatru lucraţi ?
Labiche, in .regia lui Tudor Mărăscu şi Arta conver­
saţiei, dramatizarea romanului Ilenei Vulpescu, cu - Mă incumet să răs­
Dorina Lazăr ca protagonistă. pund că pritocesc de un

muzi.ca, Ştefan Niculescu. fără intrerupere 28 de ani. rat Sinziana şi Pepelea cu

Pentru stagiunea '82-'83
ne-am propus să reluăm
seria noctumelor, iniţiind
seri muzicale de o fac­
tură deosebită. Primul
spectacol cu ocazia
"a�ului Stravinski" - va
fi alcătuit din două bucăţi
celebre : Petruşka si opera
bufă Vulpea. Regizoarea
Irina Niculescu, care se
află către finalul repeti­
ţii-lor, şi-a asigurat cola­
borarea scenog.rafelor Mi­
oara Buescu şi Anca Zbar­
cea, dar şi a patru solişti
de prestigiu ai Operei Ro­
mâne.
Teatru.J "Tăndărică" se
bucură să inscrie in re­
pertoriul actualei stagiuni
un nou text de Nina Cas­
sian, a căorei prezenţă pe
atişele noastre numără
Spectacolele inspirate de
piesele ei s-au menţinut
permanenili in repertoriul
n<>Sitru, jmplinin.du-se acum
H1 ani de la premiera cu
Elefdnţelul curios, 11 - actriţă
de la Ninigut şi Aligru,
şase - de la Pisica de
una singurd ; in acest ul­
tim spectacol, poeta este
şi semna taTa. muzicii de
scenă. Ştefan Lenkisch pre­
găteşte, fmpreună cu sce­
nografa Anca Zbarcea, un
spectacol pe un nou text
al Ninei Cassian, Nicd fdră
frirJi.
Vom continua, de ase­
menea, tradiţia montărilor
de farse populare. După
spectacolul in aer liber cu
Tîndald... cloş cd !, revenim
in sală, şi, cu gindul la
succesul de care s-a bucu-
ani in urmii, montăm un
Arvinte şi Pepelt?a. tot de
Vao;il-e Alecsandri, specta­
col-recital interpretat de
Brinduşa Zaiţa-Silvestru.
atit de îndrăgită
de către micii r;;i mai marii
spectatori. Scenografia va
aparţine Mioarei Buescu.
iar regia, tinArului direc­
tor de scenă VictOT Ioan
Frunză.
In pe�pectivă se în­
scrie şi colaborarea cu re­
gizorul Silviu Purcărete,
pentru montarea unei pie­
se de Evgheni Şvarţ, Re­
gele gol, text care por­
n�te de la Andersen, pen­
tru a se ajunge la o po­
veste despre război, totul
privit la modul grotesc.
în maniera binecunoscutu­
lui Dragon.

9
https://biblioteca-digitala.ro
an şi ceva o farsă intitu­
lată Neaşteptata vizită a
noului ministru, un fel de
contrapunct la comedia
aparent sportivă Pele şi
caii verzi, care se mai joa­
că încă, la Petru-;;ani, după
trei stagiuni.
- Pe cînd un volum
de teatru în librării ?
- La patru stagiuni de
la debut, bunul-simţ mă
îndeamnă să nu visez deo­
camdată la un volum de
teatru. Sînt încă tînăr.
- Cum arată masa
dumneavoastră de lu­
cru?
- Masa mea de lucru
este alcătuită dintr-o su­
praf aţă plană, un spaţiu
gol pînă ]a stele şi... ser­
tare. In sertare (ale mele
şi ale unor seoretariate li­
terare) am cîteva piese
trudite prin ani o come­
die - Cum se cucereşte
o actriţă, o farsă sportivi
inspirată de avatarurile
unor cluburi de fotbal co­
rupte - Cavalerul şi sam­
sarii, şi o dramă de studio
pe o temă antirăzboinică
Apă pentru
Phoenix. Acestea arfi tex ­
tele mele inedite,
se adaugă şi
Transplantul de
probabil, un viitor musical,
Ia Petroşani, din cîte am
fost an unţa t. Dar,
dumneavOOSJtră cum
anunţarea asta !...
IOSIF NAGHIU
- Ce faceţi, Iosif
Naghiu, în aceste zile
de toamnă?
- Incep să scriu. Să ter­
min de scris. Piese,
suri, proză umoristică, ese­
istică. Citesc şi mai ales
reci tesc. Rămîn la vechii
autori care mi-au
inceputurile carierei
dramaturg. Rămin, sau mă
întorc la ei ?... Şi una,
10
https://biblioteca-digitala.ro
TEATRUL MIC
DINU SARARU, director
- Evident, despre noua stagiune, mai exact,
despre momentul inaugural...
D.S.: Deschidem stagiunea '82-'83 cu piesa lui
D. R. Popescu Ca frunza dudului din rai •,· in regla
Cătălinei Buzoianu şi scenografia lui Mihai Mădescu,
şi cu o strălucită distribuţie in fnlnte cu Leopol.dina
Bălănuţă. Dar noi vom fi mai întîi la BITEF, la
Belgrad...
- De mult ar fi trebuit să fiţi acolo ...
D.S. : Sînt convins că ar fi trebuit să fim la BITEF
şi la alte festivaluri ; nu do1·esc să comentez absen­
ţa noastră, dar sper - sperăm cu toţii - că, incepind
cu anul ace.c;ta, normalitatea, apăr ată de to ţi , va asi­
gura o autentică ierarhie a valorilor in cultură, in
toată cultura...
- Probabil, plecaţi la BITEF cu Maestrul şi
Marg.a1·eta ...
D.S. Trebuie însă să vă spun că .in.că nu ştim
cum "să ne vindem marta"... şi că in mod no rmal
ar trebui să cucerim lumea cu spectacolul românesc
cu piesă românească. Şi am să vă dau un exemplu
pe care vă rog să-I pri.viţi nu ca pe o dovadă de subiec­
tivitate, deşi, măcar in subtext, e vor ba şi de mine. Spec­
tacdlul Teatrului Mic care a intrunit su fragHle absolute
ale tuturor gazetarilor străini, 81le di rec t o rilo r, regizori­
lor, crit.icHor care I-au văzut, oaspeţi din U.R.S.S., R.F.G.,
Anglia, Norvegia, Finlanda, a fast montarea Cătălinei
Buzoianu cu Nişte ţărani •. Coincidenta face că toţi
aceştia au spus că un astfel de spectacol ar putea
interesa publicul de pe toate meridianele. De ce să
ni se pară normal ca o literatură cu ţărani colum­
bieni - e vorba de opera lui Gab ri el Garcia Mar­
quez cu tot specificul ei atit de pronunţat - să poată
pasăre(} cuceri intreaga lume, iar o Uteratură despre lumea
:românească, inclusiv cea ţărănească, să nu iasă in
la care lume ? Dacă ar depinde de mine, dacă aş fi factor
comedia de decizie in cultură, aş face ca acest spectacol al
Cătălinei Buzoianu să fie văzut in Europ a ! Maestrul
umbre,
şi Margareta este, intr-un anume fel, tot o prou d cţie
românească, dramatizarea şi spectacolul ne aparţin.
Viziunea asupra romanului este atit de personală,
ştiţi incit şi cei de la "Taganka" au recunoscut-o. conside­
e cu rînd această dramatizare superioară celei pe care o
joacă ei.
- Şi, după BITEF ...
D.S. Vom intra in plină pregătire cu Richard al
III-lea. Regia, S ilviu Purcărete, scenografia, Adriana
Leonescu. Este echipa care a realizat spectacolul
Diavolul şi bunul Dumnezeu, echipă c are se afirm. ă
prestigios ! Să nu uităm Teatrul Foarte Mic : la 1 4
septembrie, teatrul se va deschide c u Politica, pe
care o consider piesa acestui an, şi sint foarte bucu­
ros s-<> putem impune in con ti nua re, considerind-o o
fereastră deschisă sp�e consolidarea ideii de teatru
politic românesc autentic. Alte tit luri Amurgul bur­
ver­ ghez • ) de Romulus Guga, Nu· pot să dorm *) de Ion
Brad şi Rîvna de Paul Cornel Chitic. Deocamdată, atit
despre viitoarea stagiune. A, incă ceva ! Deschiderea
acestei stagiuni va coincide cu deschiderea celei de-a
treia săli a Teatrului Mic : Sala "23 August", pe
marcat
cunoscuta platformă industrială !
de
• "Teatrul" nr. 11;1981, respecti v, nr. 4/1981,
şi nr. 3/1982 şi nr. 6/1978.
 TEATRUL "NOTTARA" alta. Imi amintesc cu plă­
cere de cîteva spectacole
HORIA LOVINESCU, director văzute la Sofia in vara a­
ceasta can iculară, î n ca­
drul Teatrului Naţiunilor.
In prima parte a stagiunii, prezentăm premiera Incerc să le compar cu
piesei lui Adrian Dohotaru, Insomnie. In rolurile spectacolele noastre. In­
principale apar Alexandru Repan şi George Constan- cerc doar ... Teatrul nostru,
tin. 1·egia lui de fapt, după mi­
ne, mai caută. Dramatur­
Tot in premieră absolută, Negru şi roşu de Horia
gia ? Nu vrea să mai ca­
Lovinescu . Regia Dan Micu. Sceno�afia : Dragoş
ute. Interpretarea trăieşte
Georgescu. Negru şi roşu este o piesă istorică ce se
din ce a adunat in dece­
referă la înlăturarea regelui Tarquinius Su.perbus, in
niul şase, iar critica tea­
secolul 6 l.e.n., şi la instaurarea repu blicH romane.
trală caută pînă g�te
Vom juca o comed ie din l iteratura Renaşterii ita­ ceva. Iată deci, cum din
liene, Calandria de Be:rnardo Dovizi da Bibbiena. citeva fraze, m-am pus
Regia : Costin Mari nescu. Scenografia Doina Le­ bine cu toţi .
vinţa. Şi acum, să nu spun
Ca şi in alţi ani, şi in anul acesta teatrul nostru doar "vorbe, vorbe, vor­
va acorda o atenţie deosebită tineretul ui, căruia i i be" , dau ci teva titluri de
este destinat u n spectacol-recital d e poezie. Premiera piese terminate : Ambasa­
va fi tot in zilele deschiderii stagiunii. da iubirii, Leo şi telescopul
Vom prezenta un spectacol-coupe cu dou ă piese de sau Vînzătorul de imagini,
1. D. Şerban, Radiografia şi Călătorie în doi, In re­ Barca e p lină • (piesă
gia Olimpiei Arghi.r, spectacol destinat să fie jucat scurtă) şi Nasul (piesă
pe platformele industriale şi pe scenele caselor de scu r.tă) . Piese în lucru
cultură. Trei regi şi Comedie de
modă nouă (titlu provizo­
Pentru a doua parte a stagiunii, am Inscris in re­
riu) .
pertoriu Aceşti îngeri trişti de D. R. Popescu, Fire
de poet de O'Neill, Pisica pe acoperişul fierbinte de
- Veţi fi prezent şi
Tennessee Wini ams, Trei săgeţi de Iris Mu•rdoch ; iar
în acest an în librdrii?
la secretariatuJ literar se lucrează cu Mihai Ispirescu,
la o comedie saHrică inspirată din actualitate, Tră­
- D upă volumul de tea­
sură la scară.
tru comentat, bine primit
de către critica de specia­
l i tate, apărut anu l trecut,
anul acesta se pare că nu
TEATRUL NAŢIONAL DIN CLUJ-NAPOCA
voi apărea in librării. Mo­
CONSTANTIN CUBLEŞAN, director ti vele ? Să le zicem, obiec­
tive. Pentru la anul, însă,
am adunate trei cărţi. La
Ca urmare a Congresului educaţiei politice şi cultu rii Editura .,Eminescu" , un
&ocialiste, pentru a răspunde inaltelor comandamente volum de eseistică teatral ă
pol i tico-educative care ne stau in faţă şi pentru a intitulat Lupta cenuşie, la
asigura o valorificare cît mai judicioasă a potenţialului Editura .,Albatros" , u n vo­
artistic al teatrulu i , ne-am regj.ndit planu.riie noii lum de schiţe umoristice
stagiuni ; ne propUJJem, totodată, să ne inscriem cu cu un nume ciudat, Nu
şi mai multă eficienţă in spaţiul socio-cultural al construiţi podul aici, rîul
municipiului CJ uj-Napoca şi al localităţilor u.nde in e ceva mai jos, şi Ia Edi­
mod obişnuit ne deplasăm. La această oră, vă putem tum "Cartea Românească·' .
piesa Am basada iubirii.
spune doar următoarele : stagiunea se va deschide
Desigur, toate aceste vo­
cu o comedie poliţistă, Frumoasa Fernanda, de
lume, pînă la apariţia lor
Vasi·le Rebreanu, premierA absolută, In regia acto­ în librării, rămîn simple
l"lllu
l .i Dorel Vişan şi scenografia lui T. Th. Ciupe. proiecte.
Urmează, din dramaturgia noastră i·ntei'belicA, . . . Eseu
de Tudor Muşatescu, regia : Victor Tudor Popa. Tul­ - Cum vi se arată
burarea apelor de Lucian Blaga, in direcţia de scenă noua stagiune teatrală?
a lui Tudor Mărăscu, completeazA - credem -
- Noua stagiune teatra­
prestigios zestrea teatrului in domeniul drama­
lă., pentru mine arată la
turgiei naţionale clasice. Vom continua repre­ fel ca u ltimele şase-şapte
zentarea operei lui Shakespeare : Othello in stagiuni. Fără nici o legA-
regia lui Dan Alecsandrescu, cu Gh. M. Nuţescu in
rolul titular. (Incepind din anul 1983, Festivalul • Sub tipar in Alma ­
naţional Shakespeare, organizat de Catedra de fllo- nahul "Gong '83"

11

https://biblioteca-digitala.ro
 tură cu ceea ce scriu sau logi e germanică de l a Universi tatea d i n Cluj-Napoca,
am soris. Motivele ? Ce să îşi va intregi programu l şi cu o secţie de teatru­
mai d iscutăm ! teatrologie ; in acest cadru vom juca u l timele pre­
miere Shakespeare ale teatrului nostru. Opera ro­
mână va fi prezentă cu
Falstaft de Verdi, iar stu­
dentii Fac u l l ă \ i i de fi lologie, secţia engleză, cu Visul
TUDOR POPESCU
unei nopţi de t•ară. Pentru a intregi programul unei
aGemenea săptăm îni, ne propunem să invităm ş i alte
- Ce scrieţi ? tea t re cu spectacole shakespeareene.)
Se ma i află in studiu piesele Trei gloante in Long
Lucrez la o comed ie
lsland City de Radu B ăd i l ă ; Tainele tirgului de co­
care s-ar chema provizo­
mediografii bulgari Boian Danovsk i ş i Petăr Slavin­
riu Şarpele monetar. Ac­
ţiunea se petrece intr-u n ski şi Vînăto�rea de raţe de Al. Vampi lov. In culind
autobuz O.N.T. care stră­ urmează să ne definitivăm opţiu nea pentru încă o
bate mai multe ţări. piesă de actuali tate din dramaturgia originală con­
temporană, cu care a 1· UNTla să ne prezentăm in
- De ce v-aţi oprit "ompetiţia Fest ivalului naţional "Cintarea României" ,
la o comedie ?
taiţia viitoare.

- Pentru că inainte de
asta am scris tot drame.

- Ce se mai aude TEATRUL NAŢIONAL DIN CRAIOVA

despre primul dumnea­
voastră volum de tea­ ALEXANDRU DINCA, director
tru ?

- A plecat sp.re tipar Deschiderea stagiunii teatrale aduce spectatorilor

in Editura ,.Cartea Ro­
craioveni două noi premiere Politica de Theodor
mânească" . Este i n ti tul at
Mănescu, in regia lui Mircea Cornişteanu şi sceno­
Jolly-Joker şi cuprinde
grafia lui Viorel Penişoară-Stegaru, şi musicalul Fulgt
zece piese cunoscute $i
necunoscute, j ucate ş i încă de nea şi dio.mante de Flavia B uref şi Camelia Dăs­
nejucate. căle5cu, adaptare după Visul unei nopti de iarnd de
Tudor Muşatescu. l n aceleaşi zile de inceput de an
- Pentru cinemato­ teatral ( 1 8 septembrie - 1 octombrie), vom juca -
grafie ? in microstagiuni - in local ităţile Motru, Tirgu Jiu,
Drobeta Tu.rnu-Severin, Calafat, B ăileşt i şi SlaUna,
- Ain scris un scena­
s pectacolele mai vechi Unchiul nostru din Jamaica
riu, două scenarii, dar . . .
de Dan Tărchilă şi Fluturi, fluturi... de Aldo Nicolaj.
deocamdată, nu. Dintr-o
experienţă mai veche, Programul nootru cu p ri n de (deocamdată !) Greul
ştiu că din cinci in cinci pămîntului de Valeriu Anania, regia, Dan A lecsan­
scenar i i se aj unge şi la d rescu ; Farul de G heorghe Săsărman, regia, Valen­
film. tina Balogh, Luptător pe două fronturi de Marin So­
rescu, regia, Mkcea Cornişteanu ; Reteta fericirii de
- Altceva, ce mai
Mircea Ştefănescu un spectacol de teatru şi poezie
faceţi ?
dedicat ani,versării a 35 de ani de la proclamarea
- Mă duc la Amara, Republic i i .
unde am descoperit ef ici ­ M a i avem i n proiect Un tramvai numit dorinţd de
enţa nămolului românesc. Tenn essee Williams, Alchimistul de Ben J onson şi u n
spectacol-coupe cu dramatizări după proza lui I . L.
(Interviul a fost luat,
Caragiale.
evident, in vară. - P.T.)
La finele lui ianuarie-inceputul lui februarie
1983, intr-un răstimp de zece zile, vom organiza
MIRCEA cele două manife5tări deve n ite tra.di ţionaJ.e pentru

SANDULESCU teatrul şi oraş ul nostru cea de-a VI-a ediţie a "Zi­

lelor Caragiale" şi cea de-a IV-a ediţie a Festiva­
- Cum se
numeşte lului de teatru istoric.
piesa pe careo aveţi Ne propunem să intensificăm activitatea cultu.ralli
pe masa de lucru ?
pe care o desfăşurăm in judeţul Dolj şi in judeţele
- Moartea unui om limitrofe, să asigurăm zece stagiuni permanente in
o bişnuit. In perspectiva tot atitea localităţi.

21

https://biblioteca-digitala.ro
'TEATRUL NAŢIONAL discutiilor avute la Naţio­
"VASILE ALECSANDRI" DIN IAŞI nal u l din Cluj-Napoca, o
refac pen tru actorii de
MIRCEA RADU IACOBAN, director acolo.

- Alte planuri ?
Acum - şi în veci -, gongul inaugural la Iaşi va
bate aducînd Ja rampă Chiriţa în provincie, piesâ Lucrez la un roman.
c a re se află de 1:!0 de ani in repertoriul teatrul u i .
Acesta este omagiul pe care-! aducem patronul u i - Atît ?
teatrului, Vasile Alecsand ri.
Vom prezenta în premieră absolută Drumuri şi - Atî t .
răscruci • de Paul Everac, regia, Călin Florian, sce­
nografia, Mihai Tofan, şi aproape concomitent va
ieşi spectacolul cu Vînăto!lrea de raţe de Aleksandr GHEORGHE VLAD
Vampilov, in regia lui Nicolae Sca.rlat, des!Jinat sălii
Studio. Nicoleta Toia pregăteşte Casa cu fantome de - După voluminoasa
Calderon de la Barca, iar Dan Nasta, piesa lui carte cu piese de tea­
Dario Fo Moartea accidentală a unui rebel. tru publicatd de "Car­
In a doua parte a stagiunii, O scrisoare pierdută tea Românească", ce
de 1. L. Caragi ale ; Puterea şi Adevărul de Titus urmează ?
·popovici ; Trei surori de Cehov. In premieră abso­
lută, o piesă de Andi Andrieş, Eternitatea n-a luat - Probabil, volumul al
sfîrşit. Pentru sala Studio, pregătim două spectacole­ doilea de teatru, la care
.coupe d i n dra maturgi a lui Teodor Mazilu şi, respectiv, lucrez In prezent. Sper că
Ion Sava, pe care le va realiza regizoruJ de fililn tot "Cartea Românească"
M i re! Ilieşiu. Tot la Studio vom juca un spectacol­ mi-1 va trimite la tipar.
.colaj cu piese chinezeşti contemporane.
Ne propu nem să participăm la Festivalul de come­
- Acest al doilea
die de la Gal.aM. cu Chiriţa în provincie, iar la
volum cuprinde şi texte
:Festi valul teatrului scurt de la Oradea cu Hardughia.
inedite ?
- Nu, toate sint jucate.
Prin ţară vom face două mari turnee cu Tot ce
avem mai sfînt de Ion Druţă şi Hardughia de Mir-cea - Şi in afară de a-
Radu Iacoban, lărgindu-ne aria spectatorilor. Şi, ca ceastă culegere ?
în orice s tagiune, un nel i psi t spectacol de muzică - Am î nc eput o piesă
şi poezie. dedicată păcii. Tema am
abordat-o şi in Doi oltent
in Cosmos.
TEATRUL NAŢIONAL DIN TIMIŞOARA - Cum se numeşte
textul ?
LUCIA NICOARA, director
- Deocamdată nu ştiu.
Mă gtndesc sâ scriu un
Şi în stagi u ne a 1982-83, Teat rud Naţional din Ti­
intreg c i clu dedicat păcll.
mişoara va î ncerca să rAspundă inaltelor exigenţe
cul turaJ -educ ative ce stau în faţa teatru lui românesc,
- Personajele acestui
conturind un repertoriu in c are dramaturgiei noastre
nou ciclu tematic vor
i se acordă atenţia cuvenită d i n partea unu i teatru fi tot ţărani ?
n aţional . Vom juca : Arma secretă a lui Arhimede
de Dumitru Solomon (regia, Ioan Ieremia, scenografia, - Bineinţeles.
Emilia Jivanov) ; Ore de dimineaţă, după romanul
- Şi tot cu limbajul
lui Platon Pardău (dr amat i zarea şi regia, N icoleta din judeţul Vtlcea ?
Toia, scenografia , Emilia Jivanov) ; Regina Iocasta
de Constantin Zăirnescu (un proiect mai vechi al re­ - Absolut. Toate per­
gizorului Ioan Ieremia, pe care, în sfîrşit, n va reali­ sonajele mele vor fl şl de
za in acest an) ; D'ale carnavalului de 1. L. Cara giale. aoum incolo din zona olte­
O montare importantă din d.ramaturgia universalA nească a ţării.
va fi Ascensiunea lut Arturo Ui poate fi oprită de
- Alte intenţii ?
Bentolt Brecht. Pentru tinerii spectatori, pregA.tim
comedia muzicală Mary Poppins, dramatiza.re de Sil­ - Mai am nişte piese
via Kerim dupA romanul lui L. P. Travers (In regla incepute mai de muJ.t şi pe
artistului emerit Ion Lucian, scenografia, Petre Geor­ care, dacă mA ţin pute­
ge, muzica, Marius Ţeicu). Iar tn cadrul Stud io-ulu i, rile, în unnMoril dol ani
o nouă piesA de Tudor Popescu : Stsif cel mic. De­ aş vrea sl le duc la ca­
sigur, avem şi un repertnr:lu permanent, In care un păt.

• "Teatrul", nr. 6/1981. - Succea l

13

https://biblioteca-digitala.ro

AL. VOITIN
- Scriaţi, cînd v-am
telefonat ?
- Da.
- Cum se numeşte
piesa ?
- Romanul, vreţi c.;ă
spuneţi. Este vO!lumul III
din ciclul Cinema Splen­
did, şi se numeşte Corbii
demenţi. Dar, dacă e vor­
ba de teatru, vă reamin­
tesc că anul acesta am
scris piesa Proces celebru
la curtea cu juraţi.
- In ce Telaţii vă
aflaţi cu teatrele ?
- ln nici un fel de re­
laţii.
- Să formulez alt­
fel intrebarea : cu ce
piesă sînteţi prezent in
actuala stagiune ?
- Cu nici una. Proba­
bil că am intrat in umbră.
Mă consolez totuşi că
există şi un post-mortem.
Voi fi prezent in revista
"Teatrul" , cu Proces cele­
bru la curtea cu juraţi.
- Piesa aceasta are
şi o valoare documen­
tară ?
- I: o satiră la adTeSa
justiţiei şi a inaltei socie­
tăţi dintre cele două răz­
boaie mondiale, pe ca.na­
vaua unui proces la curtea
cu juri, care are de re­
zolvat o presupusă. dramă
pasională.
- Cind veţi publica
un nou volum de tea­
tru ?
- Nu am predat incă o
asemenea carte unei edi­
turi. Să vorbim despre a­
cest subiect peste un an
sau chiar mai mu l ţi.
https://biblioteca-digitala.ro
număr de 14 reluări vor completa·, destui de armo­
nios, afişul.
Unul dintre evenimentele ce polarizează atenţia
noastră este Festivalul draanaturgiei româneşti con­
temporane (af.lat la cea de-a doua ed.i ţie), a cărui
gazdă sintem şi care se va desfăşura in a doua parte
a stagiunii. Desigur, intenţionăm să participăm şi la
alte manifestări de cultură teatrală naţională, cu c;�.­
racter competitiv.
Una dintre preocupările noastre pemumente ră­
m1ne innoirea mijloacelor de expresie teatrală, efor­
tul colectiv pentru dezvoltarea artei scenice.
Ne preocupă, in continuare, adincirea relaţiei cu
publicul, şi ne propunem o serie de D()i acţiuni in ve­
derea creşterii "calităţii spectatomlui" , a receptivi­
tăţii la valoare. Iniţiativa "Inureprinderea-prietenă" ,
spetacole pe platforme i ndustriale, di5cuţii, după că­
derea cortinei, cu tineretu l studios din şcoli şi fa­
cultăţi, microstagiuni, recitaluri - iată citeva diTlltre
aceste numeroase intenţii pe care le vom trece in
faptă.
TEATRUL NAŢIONAL DIN TIBGU MUREŞ
ROMEO POJAN, director
Stagiunea '82-'83 o inaugurăm la 1 5 septembrie,
pe platforma industrială din Timăveni, cu un program
festiv anume conceput.
Proiectele teatrului, in acest an, sint wmărtoarele :
Ciuta de Victor Ion Popa, in direcţia de scenă a lui
Kincses Elemer ; Vocile nopţii, dramatizare după ro­
manul lui Augustin Buzura ; Poveste de dragoste de
Mi rcea Marian ; Lysistrata şi pactul NATO de Rolf
Hochhuth şi Hamlet de Shakespeare. Pentru sala
Studio : O viaţă de muncă de Radu Iftimovk.i şi In­
tre patru ochi de AJ.eksa.ndr Ghelman. La secţia ma­
ghiară am inSCII'i s in repertoriu : Amurgul burghez •
de Romu.lus Guga ; Pasărea de gheaţă de Siit6
Andrâs ; Transmitem in direct de Tudor Popescu ;
Leonce şi Lena de Georg Biichner ; Opera de trei
parale de Bertolt Brecht ; Burghezul gentilom de
Moliere. De asemenea, la Studio : Procesul· unei ac­
triţe de Kocsis Istvân şi O seară liniştită de Tompa
Z. Mihâly. · Pentru realizarea unora dintre aceste
proiecte i-am invitat pe regizorii Nicolae Scarlat
(Hamlet), Radu Dinulescu (Vocile nopţii), Tompa
Gâbor (Leonce şi Lena). Dorinţe : să participăm la
cit mai multe festivaluri şi manifestări de cultură
teatrală ; să continuăm legătura: cu Teatrul Popular
din Subotiţa (R.S.F. Iugoslavia) .
De doi ani, teatrul nostru nu a putut primi nici
un absolvent, fapt ce a provocat grave petturbări
in buna funcţionare a trupei. In vederea reimpros­
pătării colectivuLui artistic; am organizat un concurs
la care au reuşit ciţiva tineri : Cornel Răhleanu, Cris­
tina Pardanschi, Kilyen Hka, Nina Udrescu şi Incze
lldik6 (acestea din urmă; proaspete absolvente) . Spe­
răm ca debutul lor să fie de bu n augur�
• "Teatrul", nr. 3/1982:.
 PROIECTE REGIZORALE
Mihai BERECHET
La 2 februarie 1982 s-au implinit 80 de
.ani de la premiera piesei lui Alexand::u
Davila.
Vlaicu s-a născut odată cu secolul. E
�n text tributar, deci, stilului neoro­
mantic, practicat la acea vreme in lumea
teatrală europeană şi .,Beau-dire" -lui
Frumoasei spuneri ... Rostand, Sa.rdou, Mi �
chel Zammacoist, Antaine de Buhelier...
Mai poate fi montat astfel azi ?
Vlaicu, o piesă actuală ? Categoric !
Lupta pentru independenţă, pentru pace.
Da, da, pentru pace. .,Pace vreau, Mi­
chede, pace !"
Puţin mă interesează ce spune gura rea
a Iu i Bacalbaşa in admkabilul său "Buc-u­
_
reştiul de altă.daltă" despre scandalul
"Obolul" , şi despre bătaia cu studenţii
sau despre "cadaV'rl.l!l din podurile Naţlo­
nalului" , după cum puţin mă interesează
.scandalul paternităţii lui Vlaicu. Vorbe
de pe a1te lumi . In viaţa teatrală au exis­
tat dintotdeauna camari.le şi distrugători
-de autentice pei'SOlllall ităţi...
Vlaicu nu este o piesă "diurnă" , ci mai
degrabă una "noctumă" . Ca şi Macbeth.
Toate tablourile acestei piese se petrec
noaptea. Zorile apar doar in final, odată
cu cristalizarea categorică a autorităţii
statale şi a forţei decla'l"ate a domnitoru­
lui.
I n intunericul şoaptelor, intrigilor de
palat şi al inte!'e6elor succesorale, preg­
nante sint numai lumina adevărului, fo:­
ţa dragostei de neam, de daJtină şi lege
românească.
Vlaicu, un insingu.rat ? Un timorat ? Un
făţarnic ? Aparenţe. Vlaicu iubi­
tor de oameni, om de acţiune, rezolut şi
nu şovăielnic, da !
...Te rog, pune surdină trompetelor.
... Versul trebuie să exprime idei, nu su­
nete. Vei reuşi ? Vor reuş i ? In petto 1
Tainic !
Nu muzică, ci sunete. Fă să vibreze un
sunet solitar de orgă, la concurenţă cu
o toacă. Va sublinia sonor, suficient, lupta
dintre Clara şi V'Iaicu. Ofer climatul so­
nor al spectacolului tinărului compozitor
de factură modernă ale călrui recente cre­
aţii pe scena Ateneului Român m-au in­
teresat in mod deosebit : Dinu Petrescu.
Nu . categoric decorului cu inutile şi în­
cărcate detalii fals istorice. Trebuie să
porneşti de la scena goală. Pete de cu­
loare, pinze cu forme neobişnu tte, toate
venind de la pod, se vor constitui, abia in
final, intr-un decor. Mobilier : un tron.
Recuzită : o caii1e .
https://biblioteca-digitala.ro
Lucrez pentru prima oară cu Paul
Bortnovschi. O plăcere.
Am impresia că-I cunosc de mult pe
Davila. Mi-au vorbit aU'tea despre el, cu
atit respect şi dragoste, litanii Ion Ma­
nolescu, G. Storin şi Mlllrioara Voicu­
lescu, marea mea profesoară. Ioan Mass oU
a fost ani de zile secretarul lui, şi de la
el am aflat multe.
Ieri, Ia Bellu, au fost deshumate ose­
mintele lui Aristide Demetriad. In cripta
marelui actor, primu-l Vlaicu din istoria
spectacolelor aCEStei piese, a fost inmor­
mintat nepotul lui, rasatu.I actor Ale­
xandru Demetriad. Aniversări ş i coi nci­
denţe .
Voievodul român este supus unar con­
diţii istorice tragice, in care este nevoie '
de renunţări, de diplomaţie, de răbdare,
uneori chiar de perfidie. Necesităţi sta­
tale : " ...eu mă fac călău de-i vorba nea­
mul a mi-I izbăvi."
Costumele, in această piesă, n-au primit
încă, in timpul istoric dat, nici in!luenţa
otomană (căderea Constantinopolului -
1453), nici a evului mediu apusean. n-au
fost încă supuse nici influenţelor modei
leşeşti, ci sint de influenţă bizantină.
E lena Pătrăşcanu-Veakis, atit de drag&
mea amică şi colaboratoare, are, ca intot­
deauna, tinereţea interpretării clasicului
prin autentica modernitate. E vorba şi de
cul-tură plastică şi teatrală.
Boierii, vai, o masă informă, biată ser­
vitute a pieselor istorice ! ! Nu vrea•.J.
Vreau să fac să nu fie Qlla . Mai puţini şi
mai caracterizaţi.
I nsăşi distribuţia mă obligă la anumite
schimbări. Motoi are liniştea, duplicitatea,
autoritatea, fizicul şi... vocea necesară.
Carmen Stănescu, in Clara, e o îndrăz­
neală, dar cred in ea. Interpretă de co­
medie şi dramă modernă, abordează pen­
tru prima oară o mare partitură clasid
românească. Trebuie să aibă şi aşa ce va
in strălucitul ei palmares actoricesc.
Mircea Basarab (Velniciuc) - un ari­
vist şovăitor ; Anca (Aimee Iacobescu) -
o tînără inddzneaţă care ştie ce vrea ;
Rumân Grue (Emil Mureşanu) - po­
porul, de gardă conducătorului, mut si
eficient pînă la sacrificiu ; Miched (Matei
Gheorghiu) - blinda diplomaţie, iubi­
toare de datini ; spătarul Dragomir (Flo­
rin Piersic) - forţa infruntătoare a Ade­
vărului ; Mitropolitul (lulian Necşulescu)
- violenta feţei biser'iceşti cu spada la
brlu. Fiecare dintre personaje trebuie s§.
fie o entitate. Chiar şi simpla apariţie.
Putea-voi ?
15
 Categorilc. Leit-ITlQtdv:uil. spectacolului
trebuie să fie, mă repet, "Pace vreau,
Michede, pace !"
P.S.
La atitea întrebări, o ultimă întrebare
va reuşi oare spectacolul pe care-1 p re­
găte�>c cu această piesă să mobil izeze sim ·
patia noului public, cu forţa cu care a
mobili zat-o spectacolu l l u i Ion Şahighi:m,
cu admi rabi lul George V,raca, la Teatrul
Armatei, în a n u l 1 953 ? Rămîne de văzut.
Alexandru COLPACCI
- Ce proiecte aveţi ?
Nu-mi place să vorbesc despre pro­
iecte. De cîte ori a m vorbit, mi-au ieşit
pe dos.
- Ţarul lvan îşi schimbă meseria de·
Bulgakov . la Teatrul "Buland ra" .
- Ati mai pus în scenă această pie­
să, la Teatrul de Stat din Oradea...
- Da. Tot in decoru.rile lui Dan Ji­
tianu.
- Ce aduce nou spectacolul de la:
Teatrul "Bulandra" ?
- Doar distribuţia. In linii mari, am
păstrat concepţia regizora<lă. Nu cred in
variante regizorale. Ceea ce am avut de·
spus atunci, cu spectacolul orădean, voi
încerca să spun şi cu a-cest spectacol. Di­
ferenţele vor fi de nuanţe.
- Şi de interpretare actoricească.
- Şi. Am în distribuţie pe Victor Re-
bengiuc, Vi rgil Ogăşanu, Tamara Buciu­
ceanu, Ştefan Bănică, Tora Vasilescu.

Atunci, ce faceţi ?
Mircea CORNIŞTEANV.
Semnez regia spectacolului Arma �e­
cretă a lui Arhimede de DumHru Solo­ Pe la mijlocul lunii septembrie, Tea­
mon. l a Teatrul de Comedie. A m in dis­ trul Naţional din Craiova işi va inaugura
tributie. printre alţii, pe Aurel Giurumia, cea de-a 132-a stagiune C'll piesa lui
Ştefan Tapalagă. Theodor Mănescu Politica, la sala Studio.
Am inceput repetiţiile inainte de va­
- Ce va insemna acest spectaco: ? canţă şi, împreună eu scenografUJ Viorel
Penişoară-Stegaru, şi cu actorii Pet�·e­
- Aceasta e arma mea secretă.
Gheorgh iu-Dolj, Elena Gheorghiu, Iancu
Şi altceva ? Goanţă, Maria Goanţă, Tamara Popescu

Schl(ă de decor de Viorel Penlşoară-Stegaru pentru "Politica" de:

Theodor Mllnescu la Teatrul Naţfonar dln Craiova

16

https://biblioteca-digitala.ro
şi Valenti n Mihali, vom incerca să stăm
in vecinătatea liniilor de înaltă tensiune
ale confruntării de idei d in piesa l u .
T h . Mănescu, procurindu-ne cel m a l adec­
vat echipament impotriva ... electrocutării.
Avem cu toţi incredere că-I vom gli.'!ii.
Succesul de la Teatrul Foarte Mic ne-a
întărit această convingere.
După ce voi termina Politica, am să re­
incep lucrul la două piese pe care le pu n
in scenă la Teatrul d i n G alaţi, Anna
Christie de O'NeHI şi Fata morgana de
Dumitru Solomon. Decorurlle ambelor
spectacole le va realiza Victor Creţulescu.
Anna Christie va fi interpretată de Lili­
ana Lupan, seoondată de Radu Jipa, D3n
Bubulici şi Marga Georgescu, iar la Fata
morgana voi lucra cu Romeo Pop, LU i ­
a n a Lupan, Mitică Iancu, Marga Geor­
gescu, Cannen Strujac, Gheorghe Gheor­
ghe, Ioana Citta-Baciu, Grig Dristaru,
Marcel Hi.rjoghe. Piesa lui Solomon, o
farsă pseudopoliţistă plină de haz, cu un
comic verbal şi de situaţii de bună. cali­
tate, nu a mai fost j ucată de mulţi ani
pe scenele profe5ioniste, deşi o merită din
plin. Teatrul gălăţean o va prezenta in
cadrul Festivalului de comedie. Piesa lu1
O'Neill nu are nevoie de recomandări,
ea e5te pentru inte�reţi o probă de vir­
tuozitate. Pentru mine, e prima intilnire
cu marele d ramaturg american. In măsura
in care voi reuşi să-i pun cît mai bine în
valoare pe actori, spectacolul pe care-I
vom face va deveni şi unul "de regie" .
Voi mai realiza in această stagiune, pe
scena Naţionalu.Jui craiovean, premiere
absolute ale pieselor Luptătorul pe două
fronturi de Marin Sorescu şi Farul de
G h . Săsănnan, precum şi premiera pe
ţară a comediei lui Ben Jonson, Alcht­
mtstul. Imi voi respecta şi o mai veche
promisiune făcută Teatrului Bacovia, de
a pune in scenă o piesă, probabil o come­
die de Feydeau.
De asemenea, am inceput să pun pe
hirtie proiectu l unui spectacol Caragiale
illBpirat din proze, pe care-I voi pregăti
pentru tradiţionala manifestare craioveană
"Zilele Caragiale " din 1983.
KINCSES Elemer
In anul teatral 1 982-1983, proiectele
mele regizorale sint multe, f.rumoase, dar
imi pun in faţă şi sa;rcini foarte grele.
In momentul acestei convorbiri-fulger,
pot să spun că am inceput repetiţiile la
piesa lui Victor Ion Popa, Ciuta, la Tea ·
tru.1 Naţional din T.irgu Mureş. Premiera
era programată la sfirşitul lunii septem­
brie, dar eu mai caut tncă o interpretă
ideală a rolului principal, pentru că ti-
https://biblioteca-digitala.ro
năra aboslventă cu care am lucrat, a fost
repartizată la alt teatru, care nu-i ac­
ceptă d eta.5area.
După ce voi fi ieşit din această încurcă­
tură, voi incepe lucru•! la secţia. maghiar'i
a teatrului, cu o piesă originală, pe care
o sperăm in prem ieră absolută la Tirgu
Mureş, Pasărea de gheaţă de Stito Andras,
text care se află in faza de definitivacc
pentru a putea intra in repetiţii. Tot
pentru secţia maghiară, am un proiect
extrem de ambiţios, un spectacol cu
Opera de trei p!Zrale de Bertolt Brecht,
piesă care impune un tur de forţă, o
mare montare cu minimum de mijloa::e
materiale.
Sint invitat şi de alte teatre din ţară,
dar pot anu nţa un angajament ferm, şL
anume cel cu Teatrul de Nord din Satu
Mare, pentru Romulus cel Mare de
Dtirrenmatt.
Sanda M{lNU
- Evident, proiectele stagiunii ! La
ce lucraţi acum, pentru ce an&me vă
pregătiţi, la ce anume visaţi ?
- Singurul lucru sigur deocamdată este
invitaţia Teatru,lui "Bu landra" de a mon­
ta, pe scena de la Schitu Măgureanu,.
Luna dezmoşteniţilor de Eugene O'Neill.
- Piesa s-a mai jucat...
- Da, acum aproximativ 20 de ani, ;3
Teatrul "Nottara" . Este unul di ntre marile
tex.te ale lui O'Neill, o piesă despre ge­
nerozitate şi poezie ; cum am mai spus,
mi se pare chiar anu� trecut, cu acelaşi
prilej al "proiectelor stagiunii" - eu pun
piese pentru mine ; mă coru;ider parte
din public şi, ca mulţi spectatori d i n jur,
simt din cind in cind nevoia unor anume
piese... Luna dezmoşteniţilor este o piesă
cu nişte oameni care i ubesc, care se jert­
fesc, care nu sint cu nimic mai buni sau
mai răi decît noi, dar care au descoperit
frum useţea şi puterea jertfei şi a dra­
gostei, şi mai au totodată capacitatea s'i
trăiască şi să acţioneze în poetic ; in
stare poetică, chiar dacă acest mod de­
trai nu-i imbogăţeşte rnateriail cu nimic,
ba chiar dimpotrivă ...
Piesa se petrece in America anilor '20,
intr-unul dintre momentele de criză ale­
acestui secol ; o voi plasa in această IU-:1-
bianţă, deşi, ca decor, lucrurile ar .fi azi
foarte schimbate ; rămâne, fnsă, vie, pro­
blema omenească. Interpreţii sint Mariana.
Mihuţ, Petre Gheorghlu şi Ion Cocieru.
Scenografia : Octavian D ibrov - decor,.
Viorica PetroJVi ci - costume.
17
 - Şi ce montaţi la Teatrul Naţio­
nal, la locul de baştină, ca să spun
aşa...
- Nu vă pot spune încă nimic precis ;
am citeva proiecte finisate (caiet regizo­
ral) , altele, f081rte aproape de suflet, d • n
nu ştiu dacă ele îşi vor găsi locui i n re­
pertoriul teatrului.
- Vreţi să enumeraţi nişte titluri ?
Lorenzaccio, Stîlpii societăţii, Bolna­
vul închipuit - in sfîrşit, nu are rost s:i
înşir nici titluri, nici visuri. Un proiect
care pare a se afla mai aproape de rea­
l i tate e D'ale carnavalului, dar... AJ1
adăuga că sînt foarte mulţi actori cu care
mi-ar plăcea să lucrez, şi simt că anii
trec foarte repede şi goi, şi pentru ei, şi
pentru mine. . . Regret că nu apucăm să
ne întîlnim şi să lucrăm atit cit am pu­
tea . . .
- Ca profesor la I.·A.T.C., ce spec­
tacol pregătiţi ?
- Cu studenţii daresc să încep Omu l
cel bun din Sîciuan. Nu credeţi că Bucu­
ret;; t iul ar merita un Brech.t ? Poate, la
anul, la Studioul I.A.T.C.
Mircea MARIN
Stagiu nea 1982-83 este pentru mine o
stagiune obişnuită, in măsura în care, h
fel ca şi in celeLalte stagiuni, mi-am pro­
pus să mai uit cite ceva din ceea ce ştiu
şi să mai aflu cîte ceva despre ceea ce
mi se pare că ştiu.
In luna octombrie, probabil, va avea
loc, la Teatrul Dramatic din Braşov, pre­
miera cu Troilus şi Cresida. Faţă in faţă
cu Shakespeare, trăiesc o i ntensă stare
de nelinişte : pe cît mi se pare că îl înţe­
leg mai profund, pe atît am sentimentul
că îl cunosc mai puţin. Experienţa este
oarecum neobişnuită. Ceea ce imi doresc
să aflu cu ajutorul său, este măsura în
care Bilciul - ca metaforă crudă şi gro­
tescă a lumii - poate deveni acea aco­
ladă estetică care să permită tragicului
a vieţui alături cu satiricul, şi sublimului,
cu ridicolul.
Apoi voi lucra, pentru sala Studio,
piesa lui Harold Pinter Aniversarea. Din
institut nu am mai avut ocazia să mă
întîlnesc cu un spaţiu de un asemenea
tip. Ştiu că acesta oferă posibilitatea unui
dialog mai viu intre actul teatral şi
spectator, dar mi-aş dari să aflu dacă
prin intensitatea trăirii participanţilor h
destăinuire se poaite ajunge pină la con­
topirea totală a celor doi termeni ai re-
18
https://biblioteca-digitala.ro
laţiei, astfel incit actul teatral să ia n'lş­
tere ca o proiecţie a conştiinţei martorilor.
In a doua parte a stagiunii, şi tot la
Teatrul Drama-tic din Braşov, prin inte �­
mediul piesei lui Witold Gombrowicz
lvona, principesa Burgundiei, voi mai
afla cite ceva despre regul<l algebrică po­
trivit căreia ,.minus cu mi nus dă plus" -
şi, poate, de ce este necesar ca, pentru a
se obţine semnul plus, semrnuJui minus
să i se opună un semn de aceeaşi cate­
gorie. Să mă eXiplic absolutismul, fn
maiestuoasa şi fastidioasa sa absurditate,
poate fi cutremurat şi forţat a descoperi
adevărul despre sine, numai in cazul in
care i se opune o atitudine păremic de
aceeaşi natură, adică la fel de absurdă.
Deci, uneori, pentru a depăşi absUII'd u l şi
pentru a ajunge la adevăr şi lumină, este
necesar să îmbraci armura strîmtă, şi din
principiu hulită, a absurrdului. Cine este
acel om care se sacrifică ? ...
Tudor MARASCU
- Ce ne veţi oferi in această noud
stagiune ?
- Cu certitudine, Zidarul, excelenta
piesă a lui Dan Tăirchilă, a cărei pregă­
tire am inceput-o încă in primăva�ră la
Teatrul Giuleşti. A fost o muncă anevo­
ioasă, plină de dificultăţi, de aceea aştept
cu mare emoţie premiera.
- Nu sînteţi la primul spectacol
dificil.
- Acest spectacol mi-a pus probleme
deosebite, in primul rînd, de ordinul in­
terpretării. M-au pasionat ideea misteru­
lui creaţiei şi aceea a saorificiU!lui de sine.
Ne-a stimulat, pe colegii mei şi pe m i ne,
asemănarea, pînă la un punct şi păstrînd
toate proporţiile, posibiJ.a paralelă intre
munca celor ce au înălţat, in legendă,
mănăsti rea lui Neagoe, şi aceea a crea­
torilor contemporani, colectivă, olină de
eforturi ş i sacrificii, ziditoare de lume
nouă.
- Alte spectacole ?
- Pălăria florentină de Labiche.
- Este o reluare a vechiului spec­
tacol ?
- Nu. Este un spectacol cu totul nou .
Dealtfel, din vechea distribuţie, nu a nud
rămas decit u n singur intel'pret. Am o
distribuţie excelentă şi cred că va fi un
spectacol de mare succes .
 - Şi in perspectivă ?
In perspectivă, tot la Teatrul Giu­
leşti, Visul unei nopţi de vară de Shake­
speare. Asta e si gu.r. Mai puţin sigul!' sint
că voi putea răspunde invitaţiilor de n
monta Tulburarea apelor de Lucian Bla­
ga, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoc·J,
Visul de Strindberg, Ia Teatrul "Bu­
landra" , şi Tragica istorie a doctorului
Faust de Marlowe, la Teatrul "Nottan" .
- De ce ?
- Pentru că există perspectiva lucru ­
l u i la un film, şi, in proiectele mele, acest
film are prioritate.
Valeriu MOISESCU
Reintors in Bucureşti, la jumătatea lu­
nii iunie, după premiera de la Lenin­
grad cu D'ale carnavalului, am cit it cu
dea;ebit interes ultima piesă a lui
D. R. Popescu, Rezervaţia de pelicani •
- pe care autorul a i ncredintat-o Tea­
trului "Bulandra" - şi mi-am asumat
dificila sarcină a realizării ei scenice.
Spun dificilă, pentru că, poate mai mult
decit in alte texte ale sale , ambiguitatea
personajelor, tragicul difuz, contrastul
dintre limbajul pragmatic, uneori reterio­
rat spre grotesc, şi cel poetic, incărc&.ţ de
simboluri, iţi dau senzaţia alunecării pe
un pămint mişcător, .,intr-un labirint cu
puţine puncte sigure de repe r" - după
e:um observa Romul Munteanu intr-un stu­
diu din .,România literară" .
Desigur, o piesă nouă reprezintă pentru
regizor explorarea pasionantă a unui te­
ritoriu necunoscut. Acest lucru se poate
face călcînd in picioare vegetaţia luxur;­
antă, defrişi nd păduri, asanind lacuri sau
sUJrVolind respectivul teritoriu, instalat co­
mod in carlinga unui avion care te poartă
căre o ţintă prestabilită. Forarea in stra­
turile acestei piese dezvăluie însă un text
dens, de factură oarecum cehoviană, o
parafrază poetică in care personajele sint
văzute nu numai intr-un timp Ri spaţiu
determinate şi uneori deterrni·nante, ci sint
proiectate in dimensiunile unei parabole
a&upra a ceea ce s-ar putea numi marea
aven tură a existenţei umane.
La realizarea spectacolului, a cărui pre­
mieră va avea loc in toamnă, pe scena
de la Grădina Icoanei, alMuri de Paul
BortnoiVschi (decorurile) , Doi:na Levinţ11
(costumele), Vasile Şirli (muzica), işi dau
concursul Gina Patrichi, Ion Besoiu, Ro­
dica Tapalagă, lea Matache, Florian Pit­
tiş, Mircea Diaconu, Constantin Florescu,
Gina Petrini, Mihaela Juvara, Constantin
• ,.Teatrul" 6/1982.
https://biblioteca-digitala.ro
Drăgănescu şi mai tinedi Mariana Buru­
i a n ă Diana Lupescu, Marcel Iureş, Răz­
van Ionescu.
Despre alte proiecte, aş prefera să dis­
cut in momentul in c are ele vor depăşi
cit de cit stadi u l de proiect. In orice caz,
paralel cu activitatea didactică din cadrul
facultăţii de regie a Insti tutului de teatru,
aş vrea să am timp pentru a redacta in
formă defi nitivă o carte terminată, dai'
care poate fi continuată I a nesfîrş it , O·
carte desp.re teatru şi viaţă, i ntitulată n l n­
semnări contradictorii" - din care ci·
teva paE\ini au fost publicate în Alma­
nahul G ong a:l revistei "Teatrul" pe anu L
1982.
Nicolae SCA RLAT
Sint in concediu, am foarte mult de·
lucru şi am să vă răspund cit mai con­
cis. Proiecte am foarte multe - numat
că asta nu prea are legătură cu ceea ce·
ştiu, de pe acum, că voi pune in scenă.
Voi termina Vînătoarea de raţe de
Aleksandr Vam pil ov la Teatrul Naţi onal
din I aş i . Sint aşteptat la Naţionalul din
Tîrgu Muraş, u nde voi pune Hamlet, cu
echipa română. La Piatra Neam ţ aş vrea
să mă ocup de Persecutarea şi asasinarea
lui Jean-Paul Marat, piesa· lui Peter·
Weiss - şi iată-mă, deja, prins intre sub­
jonctiv şi condiţional. O ricum, pînă şi
cele mai îndrăzneţe· visuri pot deveni rea­
l i tate - cu condi ţia să-i convingi pe toţi<
că ai dreptate. Uneori .reuşesc.
Mai muJt despre proiecte n-am să vă
vorbesc, pentru că aş contrac ta datorii
pe care nu ştiu cih.d şi cum am să le·
plătesc. Iar de cind cu d olli n zile astea
exagerate... Şi, fiindcă veni vorba m-ar
interesa foarte mult o piesă despre criza
econom ică mondială. Poate o scrie cineva !
George TEODORESCU
De ce, in ciuda imensei sale puteri şi a·
tezaurului de gî ndire acumulat, polisul,
oraşul-stat atenian, abandonează deodat§­
raţiunile logos-ului, alegind hybris-ul, in
aşa m ăs ură inert Tilcidide ajunge să vor­
bească despre o catastrofă spirituală, Eu­
rip ide, să-şi' găsească liniştea intr-o peş­
teră din Salamina, iar Diogene, să-şi
aleagă, in semn de protest, domiciliul in­
tr-un butoi ? Ba, mai mult, in ciuda fili­
picelor lui Demostene, Atena pasează·
mina Macedoneanului, renunţînd la idea­
lurile politice care făceau originalitatea
civilizaţiei greceşti şi se lasă antrenată in
războaie expansioniste, tipice unei supra­
puteri. Nu ne putem opri. la concepţia
potrivit căreia; i-n. istoria· ciV1i:lizaţiei, wnl
19
 •

. ___.
,f'
...,., ...� .___
Jw.-·
al1!Wf .'\ft'-4'v

Schite de costum de Marie Jeanne Lecca, pentru ,.Diogene ciinele"

de Dumitru Solomon la Teatrul Evreesc de Stat

perioade de · apogeu al culturii ii urmează spus. î ntre ,.stat-ea de butoi" şi "starea de

o perioadă de criză. Nu cumva chiar in
mecanismul de păstra·re a avantajelor
obţinute şi de transmi tere a calităţilor
cucerite s-a strecurat, de la inceput, •J
eroare ? Poate, atenienii n-au gindit ade­
vărul în termenii formulaţi mai tkziu de
A ristotel, ca o adaequatio rei et intel­
lectus ? Iar un sistem, ca să supravieţu­
iască, trebuie să se autointreţină, să se
autostimuleze, spiritul să devoreze tot
timpul concretul ; cînd îşi reprimă aspi­
ratia spre contactul cu lumea sensibilă,
el nu se perverteşte ?
Acestea sînt întrebările, frămîntările pe
care le declanşează trilogia ateniană a lui
Dumitru Solomon, opere ce ar merita să
cupolă" - ambele atitudini ţinînd, cre­
dem, de acelaşi solipsism etic. Fiindcă
cel mai bine, dar şi cel mai greu, este să
trăieşti la nivelul oamenilor, nu deasupra
lor şi nici dedesubtul lor. Iar dacă nu in­
telegem acest lucru, il omorim încă o
dată pe Socrate - noi, cei de astăzi.
Alexandru TOCI LESCU
- Aşadar, Occisio . .. la Teatrul "Bu­
landra" .
- Occisio Greaorii .. piesă atribuită lui
.

fie prezentate in trei seri consecutive, pe
a ceeaşi scenă. Incercăm un sentiment de
insatisfactie că nu avem posibilitatea să-i
facem pe spectatorii noştri martori la pro­
cesul şi la condamnarea celui care a in­
truchipat cele mai inalte valori spirituale
ale antichităţii : Socrate ; la itinerariul,
nu mai puţin dramatic, al cel.ui care, ur­
cind de Ia lumea sensibHă la lumea in­
teligibilă, edifică in grădinile Akademiei
un logos viguros şi deja tLranic : Platon ;
că nu putem trece prin aceste etape obli­
gatorii, tot atitea porţi deschise inspre
cunoaştere, pentru a ajunge la Diogene.
Considerind deci Diogene cîinele ca o
parte dintr-un tot, gindim spectacolul
nostru, la Teatrul Evreiesc de Stalt, sub
semnul unei tensiuni intre "cel care cautA
veşnic" şi "cel care a gAsit" , mai repede
Samuil Vulcan, şi Barbu Văcărescul, vln­
zătorul ţării de Iordache Golescu, intr-un
spectacol-coupe, pe care l-am pregătit
încă din vară şi l-am gindit mul.tă vre­
me. In mod special m-a interesat Oc­
cisio ...
- E un spectacol polemic in raport
cu premiera de acum cîţiva ani de la
Teatrul de Stat din Oradea ?
- Polemic, nu. Dar, foarte diferit. Veţi
vedea.
- Ce 11'14i aveţi în proiect ?
- Trei spectacole : G4rg4rtf6 de Ion
Băieşu la Teatrul Naţional, Dot ttnerl din
Verona de Shakespeare Ia TeatruD. de Co-

20
https://biblioteca-digitala.ro
medie şi Milionarul sărac • de Tudor Po­
pescu la Teatrul .,Bulandra"
- Toate trei in acelaşi timp ?
Nu. Dintre ele, doar unuL Incă nu
ştiu ca·re. Depinde de mu lte de distri­
butia pe care m i -o doresc, de unele mo­
dificări l a textele autorilor contemporani,
pe care le cer, de mulrte altele.
- Aşadar, nimic sigur.
Ba da. Hamlet la ,.Bulandra" . Cu
Ion Caramitru in rolul titular.
Alexa VISA RION
După filmele lnghiţitorul de săbii şi
Năpasta, m ă intorc - l a teatru cu emoţie ,;1
dragoste. Scena iţi oferă tihna de a in­
cerca, de a reveni, de a schimba... No­
bleţea actului teatral, bucuria căutărilor
permanente, pulsul fiinţelor vii, ce nă­
duşesc pentru a da viaţă gindurilor, toată
" i ncerti.tudinea" teatrului mă atrag deo­
potrivă cu filmul. Am un an pen tru tea­
tru ... La fel de nelin iştitor ca �i cel tre­
cut, la fel de necunoscut ca şi ce·l viitor.
Singura mea şansă e să-I trăiesc ! . Să
exist prin ceea ce spun, prin ceea ce in­
treb ... A tăcea nu înseamnă nimic.
Mă întorc l a GorkL După Barbarii pe
scena Teatrului "Nottara" , incerc acum o
variantă scenică a Vtlegwturiştilor, la
Teatrul "Bulandra " . Piesă grea, încărcată
de sensuri violent-tulburătoare pentru lu­
mea con temporană. Intr-un anume con ·
text social-politic, conştiinţa unor inte­
lectu ali s-a pe.rvertit, stereot i pia i - a dis­
trus şi ei au devenit doar o metaforă a
nim iculu i . Imi propun un spectacol despre
laşitatea acestor i ntelectuali, despre ne­
putinţa loc de a se revolta. Intr-un climat
• Sub tipar in Almanahul "Gong '83"
Anchetă încheiată la 1 septembrie a.c. şi realizată de :
Irina COROIU, Mira IOSIF, Maria MARIN,
Virgil MUNTEANU, Paul TUTUNGIU
https://biblioteca-digitala.ro
de apatie generală, cei care comenteal:ă
tot timpul evenimentele, cei care au tră­
dat prop riile lor idealuri nu sint decit
nişte epave ce-şi ascund degradarea. Orice
atitudine a lor sfîrşeşte in grotesc, in
eşecu l ce acom paniază intotdeauna dero­
garea oamenilor de la adevărata lor con­
diţie. Un spectacol în care raporturile
dintre ideal şi realitate, d intre adevăr şi
m imarea lui, sînt m istificate. Vorbăria,
vodca şi ceaiul d i simulează ratarea. Se
bea, se cîntă. se vorbeşte . . . Se bea, se
cîntă, se iubeşte... Se bea, se cîntă, se
trăieşte . . . lată starea continuă a aceste1
l umi. Pînă cînd ? ... Pină c1nd ?... In tero­
gaţie chinu itoare pentru noi toţi. Bucuriei
de a lucra u n asemenea text i se alătura
valoarea distribuţiei. Aici, adj ectivele sint
de prisos. lată lista actorilor : George
Constantin. Mariana M i h ut. Victor Re­
bengiuc, Ileana Predescu, Gina Patrichi,
Octavian Cotescu, Petrlcă Gheorghiu, Ro­
d�ca Tapalagă, Virgil Ogăşanu, Ion Ca­
ramitru, Lucia Mara, Florin Zamfirescu,
Mariana Buruiană, Constantin Florescu,
Valentin Uritescu, Mihai Mereuţă, ZOt!
Muscan, Răzvan Ionescu. Scenografia,
Daniela Codarcea.
In rest, emoţii şi incredere ...
In martie voi putea răspunde invitaţiei
Teatrului de artă din Moscova (M.H.A.T.)
de a monta comedia lui 1 . L. Caragiale
O noapte furtunoasă. Perspectiva con­
tactu lui cu această tru p ă celebră, cu tea­
trul sovietic in general, stîrneşte in mine
reacţiile cele mai puternice. Primul regi­
zor al M.H.A.T., O. N. Efremov, a fost in­
teresat de concepţia modernă a clasicu­
lui Caragi ale şi totddată a socotit impor­
tantă pentru programul repertorial al tea­
trului moscovit studierea lwnii caragia­
leen�. Tot împreună cu Daniela Codarcea,
voi incerca o versiune scenică care să re­
verbereze şi la Moscova la fel de puternic
ca la Bucureşti semnificaţiile universului
Caragiale.
E mult pentru o stagiune, e puţin ? ...
Nu şti u . . . I n orice caz, alegerea textelor
nu e întîmplătoare . . .
lill

REPET IŢI I
• Teatrul Mic
Dimineaţă d e septembrie. I n ultimul
moment, aflu că repetiţia - prima din
această stagiune - la piesa lui D. R. Po­
pes cu Ca frunm dudului din rai s-a
aminat. Privesc galeri4 de portrete orga­
nizată în holuri. De sub pasta groasă, i n
tonuri întunecate, expresive, a pictorului
Ştefan Laţea-Brandes, străful'geră privi­
rile cîtorva dintre marii actori ai trupei.
La avizier - programul manifestărilor
din cadrul BITEF : 17 şi 18 septembrie,
orele 20, în sala Ate lier, Maestrul şi Mar­
gareta - spectacol prezentat de Teatrul
Mic din Bucureşti, România. Aceasta este,
deci, cauza schimbării programului : se
Tepetă intens pentru BITEF. Ca să ajung
în sală, trec chiar prin scenă, unde între­
TUP - spre regretul meu - confrunta­
rea dintre Maestru şi Bezdomnîi. Convin
cu regizoarea Cătălina Buzoianu să aştept
pînă termină lucrul cu Ştefan Iordache
(cap ras complet, fizionomie schimbată,
deci filmările la Glissando s-au încheiat)
şi Gheorghe Visu.
Cu un imperceptibil efort de concen­
trare, Cătălina Buzoianu părăseşte lumea
lui Bulgakov şi...
- E prima colaborare cu D. R. Popescu,
nu-i aşa ?
- Da, deşi de multă vreme voiam
să-i montez o piesă. Mi-am dorit foarte
tare Mormîntul călăreţului avar ... Cînd
piesa Ca frunza dudului din rai a fost
adusă în teatru, mi-am exprimat do­
rinţa să o pun in scenă eu.
- Aţi publicat, în Suplimentul l iterar­
aTtistic al .,Scinteii tineretului" , caietul
de regie pentru acest spectacol, pasio­
nantă configurare a universului persona­
jelor scriitorului D. R. Popescu...
- Am incercat mai intii să definesc
spaţiul acestui spectacol, şi, intr-un fel,
regret că autorul a folosit apoi acelaşi
termen intr-o piesă de altă respiraţie.
Crescătoria de porci .,competitLvă pe
plan mondial" imi pare a fi o rezer­
vaţie naturală, un ţarc in care sint
adunate nişte specimene prezentate
nouă intr-o aparentă stare de liber­
tate, ca intr-o grădină zoologică ...
- In argumentaţia dumneavoastră im­
plicaţi citeva nume : Cehov, Gorki, Euri­
pide, Moliere, CaTagiale ..
. vivisecţii, şi nu numai a conştiinţelor,
- . Prin materia densă a piesei stră­
bat nişte .ialtrebări, nelinişti pen:ua-
https://biblioteca-digitala.ro
nente ale omului, motive frecvente in
dramatu rgia universală, care in text
devin parafraze. Mie mi se pare că
scriitorul vrea să dea replici (nu răs­
punsuri !), in cadrul acelor teme care
pot fi detectate cu uşurinţă.
- Cu cine aţi realizat concret ambianta
scenică pe care aţi descris-o atît de plas­
tic ?
Am lucrat cu Mihai Mădescu 5l
cu Mircea FloriaJil. Decoru l traduce in
imagine ideea despre spaţiu, Glarificată
pe parcursul lucrului.
- Cum v-aţi ales interpreţii ?
- Am alcătuit distribuţia pe con-
traste foarte puternice. Contrastele mă
atrag intotdeauna, iar D. R. Popescu
este un autor al contrastelor. Leopol­
dina Bălănuţă, ea însăşi o forţă a na­
turii, conţine, reprezintă prin sine ma­
teria universală a personajului. Citeva
dintre piesele lui D. R. Popescu par
a fi scrise pentru o asemenea actriţă.
Intr-un contrast violent cu ea - ca
prezenţă, ca prestanţă - apare Ro­
dica Negrea. Poate nimeni nu ar fi
văzut-o în rolul Didei, dar actrita răs­
punde intenţiei personajului. Fără a
încerca măcar să facă pe cocheta, ea
îşi apără cu exaltare şi imensă can­
doare dragostea la care consideră că
are dreptul. Papil Panduru corespunde
calităţilor pămîntene, telurice ale lui
Ionel. Mizeria umană, figurată de
erou, intră în rewnanţă cu o
conştiinţă trează - cea a soţiei. Iar
cuplul pe care-1 face cu fanatica iu­
bită e pe cit de absurd, pe atît de
grotesc. Foarte mare pondere trebuie
să aibă şi tandemu l rezonerilor Mitică
Pope<lcu (Ţiclete) - Dan Condurache
(Aurelian), pentru că ei sînt "apa mi­
loasă" , unde proliferează ambiţiile.
carierismul, impostura, puterea abu­
zivă şi ticăloşia tolerată - in care
ceilalţi se bălăcesc. Am vrut să accen­
tuez candoarea absurdă a personajelor,
care-şi susţin egoist . cerinţele, cu or­
golioasa convingere că li se cuvine to­
tul ; şi reuşesc să obţină orice, prin
indiferent ce mijloace ; extrem de lu­
cizi, aceşti oameni nu sînt neapărat ci­
nici, dar dispun de o deconcertantă
capacitate de a se absolvi de orice
vină. Trăind intr-o permanentă stare
de imponderabilitate, ei au nostalgia
evaziunii. Ca in grădina viciilor de­
scrisă de Bosch, fac tot ce doresc, dar
se torturează prin exces : implinirea îi
duce la deznădejde, saţietatea îi im­
pinge la desperare. Pe parcursul lucru­
lui, aveam permanent senzaţia unei
ci şi a stărilor difuze. Foarte rar am
lucrat cu un material literar de ase­
menea forţă telurică şi psihanalitică .. .

• Teatrul " Nottara"
Prima intilnire după vacanţă - prima
repetiţie. Se fac comunicări importante.
Pasionaţii de tenis de masă trebuie �ă-şi
caute alt loc de antrenament - sala de
repetiţii va fi doar pentru repetiţii ! ( E
vorba chiar de camera devenită neîncăpă­
toare pentru cei aproximativ 30 de ac­
tori prezenţi, din 50 cîţi va număra dh­
tribuţia.) Data premierei a fost fixată,
aşa că e necesară o maximă efi­
cienţă a muncii. Chiar de-a doua zi, se
va lucra pe grupuri de personaje - "ce­
tăţeni" , "aristocraţi" , ,.republicani" .
Treptat, rumoarea amu.zată şi amuzantă
a celor tineri, ca şi a celor mai puţi11
tineri, se domoleşte. Regizorul se adre­
sează numeroasei adunări : .,Avem de-a
face cu un text foarte important. nu atit
ca implini.re dramaturgică (piesa are o
constr-ucţie laxă), ci ca valoare intrinsecă" .
După succesul cu Fraţii K ararnazo v,
Dan Micu. (secondat tot de Dragoş Geor­
gescu. şi Vasile Şirli), continuind colabo­
rarea cu Horia Lovinescu, porneşte in
acest moment pe drumul dificil al elabo­
rării "ediţiei scenice princeps" a piesei
Negru şi roşu. Insistent, li se recomandă
tuturor să citească cele patru. vagini din
Ab Urbe Condita de Titu.s Liviu.s, lu­
crarea care a inspirat subiectul piesei.
Dan Micu face o minimă punere in
temă :
"Tarquinius, unul dinrtre tiranii Romei,
conduce in mod abuziv treburile cetăţii.
A .ridicat faimosul Coloseum, iar acum
toţi cetăţenii lucrează la temerara opera­
ţiune de canalizare a ceea ce se numeşte
..C loaca maxima" . Spectacolul v.a incepe
intr-o atmosferă densă : se trudeşte din
greu, se sapă, se scoate pămînt, şi nu
pur şi simp1lu se bîrfeşte, ci se constată o
stare de fapt. Iar mai tîrziu, revolta va
avea astfel un suport concret. material.
Plouă la Roma, şi cu toţii poal'tă pelerine
negre şi mişună in preajma u nu i bazin
cu apă - loc de caznă, loc al plăcerii,
dar şi al crimeL Totul trebuie să fie con­
form indicaţiei din text : «Artrnosferă
grea de plumb. Se simte teroarea in aer ...
lnsufleţiţi treptat de imaginile care �e
întrevăd la o�zontul montării, cei care
pînă atunci formau doar un mănunchi
de vedete, încep să se anime. Deschide
lectura Val Săndulescu, şi glasul său tn­
văluitor impune concentrare. Urmează,
pe rînd, Ştefan Sileanu, Emil Hossu, Lu­
cia Mureşan, Elena Albu, Dorin Varga,
Victor Ştrengaru, Valentin Teodosiu, Dra­
goş Pâslaru, Constantin Guriţă şi toţi
ceilalţi. Regizorul, pentru moment,
,.joacă" alături de actori, suplinind pe
unul dintre protagonişti, Brutus - Ale­
xandru Repan, încă în concediu. Lectura
avansează rapid şi temeinic.
https://biblioteca-digitala.ro
- Unde sîntem ? i'n treabă uu
personaj.
- Bucureşti, Bulevardul Magheru,
Teatrul ,.Not tara" răspunde UR
actor.
Natura duală, infinitele disponibilităţi
ale actorilor in genere, ale celor de co ­
medie în special, sînt virtuţi apreciate în
spectacol, analiza bile însă doar în repe­
tiţie. Comediantul poate trece brusc de la
catifelată tandreţe la autoritar ţipăt, adre­
sîndu-se aproape simultan partenerei ,.în­
drăgostite" şi unor maşinişti recalcitranţi.
Cine altul decît actorul poate rîde .. na­
tural" , la comandă, în cascade, triluri,
icnete sau hohote ? Şi cine ştie mai bine
ca el, ca ei, să se bucure de hazul pro­
priilor personaje ? Capabili de detaşare,
actorii îşi persiflează permanent condiţi4
de histrioni...
Reflecţiile acestea s-au aşternut fire !c
in carnetul reporterului, invitat să urce
pe scena sălii mari, alături de Ştefan .
Radof, Ion Punea, Anda Caropol, Petrică
Popa, Horaţiu Mălăele, Ruxandra Sire­
teanu, Elena Nica-Dumitrescu, Ioana Cră­
ciunescu, să asiste, preţ de un ceas, la
schimbul de replici între membrii echipei
care se pregăteşte să însufleţească perso­
najele comediei lui Bernard Dovizi d11
Bibbiena, Calandria. De f«pt, e vorba de
o adaptare a textului scris în 1513 - pe­
rioadă anterioară commediei dell'arte -,
un scenariu centrat pe motivul plautin al
gemenilor, dar c«re împrumută cite ceva
din Aretino, din Cecchi şi încă alţi co­
mediografi.
"«Partitura,. e in curs de realizare
- ne mărturiseşte regizorul Costin Mari­
nescu (aflat in pragul debutului stiu bucu­
reştean, şi ambiţionind să realizeze un
spectacol de o factură aparte). Graţie
abilităţii scenografei Doina Levinţa, spec­
tatorul va trebui să fie condus prin bol­
giile Infernului, să asiste la dezlănţuirile
provocate de o prea îndelungată perioadă
de ascetism. Trimiterile la Dante şi Boc­
caccio vor î nnobila jocul, nu o dată li­
cenţios, al lip;ei de măsl.LI'ă, ce ascunde
conflictul dintre trup şi spirit."
Ne dăm seama repede : "capul tuturor
răutăţilor" e un servitor isteţ care - de
fapt - se prezintă singur : "Cine a mai
văzut să slujeşti la doi stăpîni deodată ?
Darmite la trei, ca mine ! Că eu îi slujesc
Şli pe bărbat, şi pe nevastă, şi pe stă­
pînul meu, aşa încît n-apuc să am o
c lipă de răgaz" . Intr-adevăr, solicitările
nu contenesc, se succed vertiginos tra­
vestiuTi, calambururi, qui pro quo-uri.••
Dar paroxismul situaţiilor comice nu tre­
buie dezvăluit prea devreme... ..Odiseea"
lui Calandro, înşelătorul î114elat, va fi
urmărită în m od sigur cu sufletul la
gură !
Irina COROIU
1
VICTOR ERNEST
MAS EK
.
CREATIVITATEA
în arta
ACTORULUI
(Il)
1
""
in perspectiva trăsăturilor anterior
amintite ale creativităţii, devine
mai evidentă o diferenţă constitu-
tivă, tipologică, intre două categorii de
actori : actorul nativ şi actorul construc­
tiv, distincţie i nsesizabilă din alt unghi
de abordare dectt cel al creativităţii, şi
care, in acest context, nu implică o dife­
renţiere valorică. Actorul nativ este cel
care, dispunind de un accentuat talent
dramatic, prin care înţelegem aici capaci­
tatRa de a-şi converti experienţa in ex­
pre,;ie şi expresivitate scenică (mimică,
gestuală şi vocală) , se joacă, şi se ex­
primă numai pe sine, i ndiferent de perso­
najul interpretat, adică dă personajului
particularităţile propriei sale personalităţi,
propriului temperament, propriilor însu­
şiri i ntelectuale şi emotive. ln cazul in
care este o personalitate accentuată, pro­
fundă, interesantă, cu o gamă largă de
disponibilităţi, el nu ne va plictisi, oricit
de des l-am revedea, cum nu ne-ar plic­
tisi nici in viaţă tovărăşia unui astfel de
om. Complexitatea umană a personali tă­
ţii sale este, in acest caz, suficient de
cuprinzătoare pentru ca, autoexprimin­
du-se scenic, să coincidă cu datele psiho­
logice şi comportamentale ale unui nu­
măr destul de mare de personaje, astfel
ca repetarea ori manierizarea să nu fie
prea curind sesizabile. Relevantă ar fi in
acest sens disti ncţia - pe care nu o pu­
tem dezvolta aici - dintre stil şi mant­
eră in cariera unui actor, respecti v con­
diţiile trecerii stilului in manieră. Rela­
tiva noutate pe care, mai ales in primii
ani ai carierei, o prezintă consecutivele
apariţii pe scenă ale actorului de acest
tip, vine din bogăţia personalităţii sale,
ce-şi dezvăluie ipostaze i nedite. Dar, in
fond, el nu este altul de la rol la rol, ci
va intruchipa toată viaţa acelaşi personaj,
24
https://biblioteca-digitala.ro
prezentindu-ni-1 însă din unghiuri dife­
rite. Repet, nu punem in discuţie prin
această distincţie utilitatea indiscutabil 'i.
pentru teatru şi a acestui tip de actor
(frecvent, dealtfel) , cită vreme nu incep�
să se manierizeze. ln ansamblul travaliu­
lui său artistic, pon'derea creativităţii, in­
deosebi sub aspectu.l capacităţii de rede·
finire, de sinteză şi de originalitate, este
însă, evident, mai redusă.
Actorul constructiv este şi el o per­
sonalitate accentuată, însă mai puţin st3-
bilă şi conturată, insc,riindu-Be pri ntre·
aşa-numitele tipuri "demonstrative" , con­
siderate de Karl Leonhard a poseda o
foarte dezvoHată capacttate de adaptare­
la alţi oameni, care le ajută să se trans­
pun ă cu uşurinţă in modul de a simţi şi
a gindi al altcuiva. Na turile demonstra­
t i ve pot face cu uşurinţă abstracţie de
s i ne 1 • Aces t tip d e actor se "reconstru­
ieşte" cu fiece .rol, folosind d i n propria
sa experienţă numai ceea ce se potn­
veşte cu experienţa personajului creat
de autor. Astfel, la el, capacitatea redefi­
nirii creatoare intră în funcţiune şi faţă
de sine insuşi, faţă de datele sale perso­
nale, subiective. Spre deosebire de tipul
.,nativ " , mai s·pontan, actorul .,construc­
tiv" se bazează mai mult pe gindirea di­
vergentă-asociativă, pe oonştientiza:rea şi
autocontrolul riguros a l mij loacelor sale
de expresie. El este capabil astfel să se
instrumentalizeze, transformindu-se din
subiect in obiect al artei dramatice, in
"material de artă" supus modelării regi­
zorale, spre a putea da expresie oricărui
conţinut uman, oricărei experienţe exis­
tenţiale sinteti7..ate in ti pologia persona-
1 Karl Leonhard, Personalităţi
accentuate in viaţă şi literatură, Ed.
Enciclopedică, Bucureşti, 1972, p. 64 ..
 jului, şi nu numai e�perienţei proprii .
'Şaru;a s a d e a fi nou şi imprevizibil cu
fiece nouă realizare a unui rol este astfel
considerabil mai m8're decit a actorului
.. nativ" . după cum va fi redus ş i peri­
colul de a se repeta şi manieriza.
Deşi în cad rul ambelor categorii tipo­
logice putem intilni actori de mare va­
loare adevăraţi "monştri sacri" ai scenei
sau e:c
ranului ( precum Michel Simon, Fer­
nandel sau Louis de Funes, de pildă, in
prima categorie, sau Lau;rence Olivier,
G erard Phil ipe, Peter O'Toole sau Jean
Louis Barrault ş.a., in cea de-a doua) , in
sensul riguros al artei interpretative, nu­
mal actorul constructiv este cu adevărat
·Creator el însuşi, in timp ce actorul na­
tiv mai mult parttcip4, prin valoarea şi
caracterui obiectiv interesant al personali­
tăţii sale, la creaţia de ansamblu care
-este opera de artă dramatică. Desigur, am
conturat aici două ti po1ogii ideale, posi­
bile, ca atare, numai in plan pur teoretic.
ln realitate. vom întîlni mai ales actori
în care cele două ipostaze se îngemă­
nează, dobindind doar, intr-un caz sau In
·celălalt, o preponderenţă diferită.
In stlîrşlt, liantul şi catalizatorul tutu­
ror acestor aptitudini creative este, ş i in
·cazul actorului, tenacttatea, asumarea
răbdă t? are şi perseverentă a efortului
creator, ca travaliu intens şi de lungă
d urată. Nu există creaţie fără muncă,
nici in artă, şi această m u nc ă grea, ade­
sea chinui toare, presupune o energie mo­
tivatională convertită în acte de voinţă.
Orice persoană are capacitatea de a-.;; i
-conserva şi dezvolta potenţialul său crea­
t i v, prin pu terea voi.nţei sale, prin efort
continuu. prin perseverenţă şi muncă te­
nacf' . Grigore Moisi] atrăgea atentia ti­
nerilor ce intrau in munca de cercetare
că tenacitatea e mat preţtoas4, sub raport
creativ, decit perspicacitatea. Depinde de
vointa noastră să ne intăTim creativita­
tea i n itială prin .autoperfecţionare con­
tinuă. Nietzsche exprima acest adevăr in
chip metaforic spunînd că ,.ŞB!rpele care
nu poate năpirli. moare" La fel, şi ar­
tistul incapabil de innoire continuA es te
sortit mortii �Si deri ziunii estetice. Dar
·această innoire autocreatoare nu vine de
la sine. ea nu este un dat inn.'!iscut. pre­
cum talentul sau fizionomia atrăgătoare,
ci se dobîndeşte pri·n muncă tenace, prin
perfecta stăp'ini.re şi dezvoltare a m ijloa­
celor de expresie, deci printr-un accen ­
tuat profffiion.al1sm. Cite .. tinere speran­
te" , ba ztndu-se doar pe certa lor fnzes-
1 rare nativA, dar lipsite de energia vol l­
tionaiă necesară efortu lui perseverent şi
atrase de abulia unei vieti boeme n u au
sfirşlt prin a do;o:amăgl foarte cun.nd, ra­
tindu-şl aotitudinile creatirve, rămase ast­
·tel doar in stare potenţială. LLpsa tena­
ctt4ţit este, la unii actori aflati la virsta
maturităţii artistice, şi cauza atrofierli
https://biblioteca-digitala.ro
insuşirilor lor creative prin neutili zare,
tocmai din cauza refuzării efortului con­
tinuu de reelaborare, i n virtutea unor
succese şi deprinderi profesionale insu­
şlte in trecut. bar, pri·n utilizarea rutint­
er.ă a acestora, ca a u nor prefabricate,
oricit de bine puse la punct, activitatea
scenică a actorului respectiv i ese din
sfera creaţiei artistice autentice, apârlnd
grevată de m imetism şi stereotipie .
Experienţa tuturor marilor actori a1
scenei româneşti şi universale dovedeşte
că nu se poate realiza nirn!.c peren şi de
valoare in .arta i nterpretativă Ură aceast'i
apU.tudine creativă care este tenacitatea,
forţa motrice a creativităţii tn orice do­
meni u de activitate.
Ce concluzii pot fi desprinse acum,
după această succintă expunere a ceea ce
am num it. · in m0d convenţional, . "argu­
mentul psihologic" ?
In pri mul rind, şi cea mai import.ant'i,
mi se pare constatarea că toate trăsătu­
rile defi nitorii principale ale comporta­
mentului creativ sint necesare atingerii
unor performanţe artistice superio'lre in
munca actorului, cee'3 ce este echivalent
cu a recunoaşte, chiar r>i numai in ba7.a
acestui prim tip de argumente, statutul de
creatie al artei dramatice. Dar faptul că
aceste aptitudini sînt .,necesare" creaţiei
actoriceşti nu înseamnă că. in mod auto­
mat. ele şi sînt prezente in orice mani­
festare i nteroretativă, că in mod automat
orice intruchipare scenică a unui personaj
este un act de creaţie. Faptul că perfor­
mantele de referintă ale artei dramatice
demonstrează valentele ei creative nu in­
Sf'amnă că orice actor ce se urcă pe sce­
nă este, de la sine şi în orice cond iţ i i ,
un creator. C u m nu orice versificator,
chiar publicat în vol ume, este Si u n crea­
t0r de ooezie, sau orice constructor de
dialoguri. un CTeat()r de operă drama­
turgică. Nejustificată es te, de asemenea,
şi pretentia u nor recitatori de a li se omo­
loga drept creatie artistică orice rostir�
rAspicatA. accentuată a unor versu ri . De
multe ori, valoarea estetică in sine a
unei voci melodioase, flrumos timbrate,
devine singurul atu estetic oe care m i ­
zează po�esorul ei . transfor:mindu-şi a ­
cea'ltă calitate; din instTumP.nt a l �xnrE>s i ­
vitAţll scenice, In scop i n sine. Rezultatul
este un fl'lrmJIUsm in olan acuiStic, ce
captează atenţia auditori ului spre u n fe­
nomen sonor, u neori cu valenţe estetice
proprii. dar dezvoltat alături sau chiar
in contradictie cu stratul de semnificaţi!
pe care ar fi ti!'ebul t să le pună in evi­
dentă. Textul devine pretext _pentru eta­
larea u nor calităti- şi a unor abilWiti de
rostire, dar. odată treziti din vraja incan­
tatorie a unor asemenea glasuri. ne dăm
seama că n-am inteles sau retinut mai
n imic d i n ceea ce trebuiau să ne comu­
nice.
 Altitudinea estetică a unei anume arte
nu se judecă însă după eşecuri sau neim­
pHniri, ci după performanţe, chiar dacă
acestea sint mai puţin numeroase. Iar al­
titudinea reali ză.rHor de prestigiu ale ar­
tei dramatice o plasează cert pe aceasta
in orizontul axiologic al creaţiei.
Am menţionat mai sus citeva dintre
cauzele "patologice" ce duc la estomp 3-
rea sau chiar atrofierea funcţi i,lor crea­
tive ale artei i n terpretative stereotipia
şablonardă, rutina şi manierizarea. Există
însă ş i cauze "normale" , obiective, ce fac
ca procesul de reali zare a unui rol să nu
coincidă i ntotdeauna şi pe toată inti nde­
rea sa cu un act de creaţie. In primul
rînd, faptul - constatabil, dealtfel, in ori ­
ce domen iu al a;rtei - că nici un artist
nu este, fără întrerupere şi absolut in
toate manifestările sale, cu adevărat nou,
i mprevizibil, deci creator în sensul rigu­
ros al termenului. Numai faptul de a pro­
duce u n text, o configuraţie cromatică
ori sonoră, ce n-au mai existat pînă
atunci ca a tare, ca entitdţi fizice, încă
nu înseamnă a realiza o creaţie artistică.
Pentru că, să ne amintim, creaţia este
legată de semnificaţia axiologicd a pro­
duselor ei, de faptul că acestea repre­
zintă :Sau nu un progres in .raport cu
contextul lor de referinţă, dacă ele pot
fi legate de atribute precum : "superior·•
sau "mai bine" . La fel, există şi in evo­
luţia oricărui actor momente de pauză,
de acumulare, de repetare şi consoli ­
dare, care, chiar dacă nu sint accentuat
creative, nu îi anulează utilitatea în ca­
drul efortului de creaţie colectivd repre­
zentat de pregătirea unui nou spectacol.
Cu condiţia ca ele să constituie acciden­
tul, o "pauză" necesară, excepţia. şi nu
regula conduitei sale artistice generale.
In al doilea rind, trebuie să facem dis­
tincţie între munca artistică şi creaţia
artistică. Nu toată activitatea consumată
în perimetrul artei este creaţie. Nici in
arta dramatică. Construcţia unui rol, ca
şi a unei opere arhitectonice, nu se poate
l i ps i de utilizarea unor materiale şi teh­
nici preexistente. Nu totul poate şi tre­
buie să fie reinventat. E foarte greu de
trasat o graniţă obiectivă, de unde munca,
respectiv acea activi tate cu caracter re­
productiv, bazată pe deprinderi tehnice,
pe reflexe dobindite prin l u ngi antren�­
mente ş i care asigu!Tă precizia şi acura-
teţea meşteşugului, ati-nge, in artă, punctul
critic, ce declanşează reacţia in lanţ, ex ­
plozia creaţiei. Uneori totul depinde de
un simplu accent, de infiniteztmalul unei
nuante. de acel m i l i gram de substanţă
catalizatoare ce face ca soluţia lăptoasă,
difuză, din recipient, să cristalizeze brusc
sub cele mai surprinzătoare şi expresive
forme.
26
https://biblioteca-digitala.ro
Intr-o praxiologie a c reaţiei va trebui
să distingem, aşadan:, I a un prim palier,
de bază, intre acţiunile eficiente şi cele
neeficiente, iar apoi, la u nuol superior,
în tre ac tiuni creative şi necreative. Ac­
ţiuni.le "eficiente" sînt acele acţiuni ce-şi
realizează obiectivele in prealabil stabi­
hte, în conformitate cu nevoile imediate
sau de perspectivă ale domeniului respec­
tiv. Este vorba de ceea ce Tadeusz Kotar­
binski, referindu-se la această categorie
d e activităţi, numea "lucrul bine fărut" .
Actiunile "neeficiente" sint, desigUII', ace­
lea ce nu-şi finalizează obiectivele, ce
nu-şi reali zează in întregime scopurile.
Evident, numai activităţile eficiente
stau la baza creativităţii, dar nu toate
acţiunile eficiente sînt şi creatoare. De
aceea, în cadrul lor va trebui să operăm
o nouă disti ncţie între acţiuni creative şi
acţiuni necreative. Acestea din urmă se
referă la acel tip de activităţi care, ne­
ducînd în mod dill"ect la producerea de
idei sau obiecte noi şi originale, sînt to­
tuşi utile, necesare şi chiar indispensa­
bile real izării unor bunuri materiale ori
spkituale, valoroase în ansamblul lor.
Partea de rutină şi convenţie a oricărei
activităţi artistice, ca şi nenumăratele
VBJriante şi căutări, abandonate apoi în
decursul procesul ui de creaţie, fac parte
din categoria acestor acţiuni necreative,
dar ind ispensabile efortul ui spre creaţie.
b) Argumentul fenomenologic.
Spuneam la început că una dintre sur­
sele ce a limentează ideea că arta actoru­
lui n-ar aparţine creaţiei o constituie pre­
luarea, conştientă sau nu, a unei prejude­
căţi a esteticii tradi ţionale de tip idea­
list, ce absolutiza forţa c.reatoare a inte­
lectului uman . .,Noutatea absolută" , "crea­
ţia d i n nimic" , nedatoare nici unui pre­
cedent, ar fi, în această viziune, singurele
i postaze legitime ale creaţiei artistice. Lă­
sînt deoparte faptul că posibilitatea "cre!l­
ţiei di.n nimic" este o simplă i l uzie ce
plăteşte tribut teoriei creaţioniste, de ori­
gine mistică, o asemenea perspectivă, răs­
pîndită î ndeosebi in rîndul l i teraţilor,
absolutizează un caz particular al crea­
t i vităţii, evidenţiabil mai ales în muzică
şi literatură, şi îndeosebi în l irică. Este
vorba de ceea ce am putea numi creaţia
primard, care nu repetă nici o :reali zare
anterioară. Simfonia a III-a de Beethoven
sau Scrisorile eminesciene Slî·nt astfel de
creaţii pdmare. ca şi dramaturgia lui Ca­
ragiale. de pildă. Urmind cu consecvenţă
această definiţie unilaterală, restrictivă,
ca fiind singlhra ce exprimă esenţa crea­
ţ.iei, rezu ltă că poate fi con�iderat crea­
tor Bach, dar nu Pablo Casals, cel mai
strălucit i nterpret modern al său ; Enescu,
dar nu şi Ionel Perlea sau Celibidache ;
 Shakespeare, nu insă Laurence Olivier ;
Delavraru:ea, şi nu Calboreanu.
Se contestă astfel, sau numai se i gnoră,
existenţa unei a doua ipostaze a creati­
vităţii, Ia fel de i!"ăspindită in sfera exi­
stenţei artistice, şi anume creativitatea
secundă sau referenţială, avind ca punct
d<:! plecare o creaţie precedentă, ce re­
prezintă tema sa. Acet>t tip de creati vi­
tate este specifică, dealtfel, şi performan­
ţelor exemplare ale criticii şi eseisticii de
artă.
Diferenţa dintre aceste două ti puri de
c•·eativi tate este pur tipologi.că şi nu va­
lorică, intrucit ambele pot duce la per · ·
formanţe artistice de cel mai inalt nivel.
Cel de-al doBea tip de creativitate, cea
secundă, referenţială, respectiv creaţia ce
are ca temă o altă creaţie, a putut fi
pusă însă in evidenţă şi demonstrată con­
vi ngător abia din perspectiva unei feno­
menologii a receptării, ce analizează par­
tici parea creatoare a receptorului la defi­
niti varea şi întregirea ideatică a operei
de artă.
Pentru a evidenţia în ce constă "lec­
tura" creatoare a operei de artă literară
(şi, în contextul acestei demonstraţii, vom
considera opera d ramaturgică drept un
caz particular al ei) , Roman lngarden in­
troduce noţiunile de schematism şi, res­
pectiv, zonă de tndeterminare a textului
l i terar 2. "SchematiSilll ul" de principiu al
oricărei opere literare se manifestă in ra ·
port cu startul obiectelor reprezentate
(persoane, evenimente, lucruri, peisa­
je etc.), precum şi cu cel al sunetelor şi
imaginilor, şi decurge di,ntr-o disproportie
specifică intre mijlocul de reprezentare
prin l imbaj şi ceea ce autorul intenţia ..
nează să reprezinte in opera respectivă.
Obiectele reprezentate in operele de artă
literară sint in esenţă obiecte individual:!,
caracterizindu -se, aşadBJT, printr�un număr
infinit de trăsături. Pentru a le repre­
zenta. opera de artă literară se serveşte
de diferite formaţiuni lexicale, apte să
îndepl inească această funcţie atit datorită
sensului pe care-I conţin, cît şi capaci­
tăţii lor expresive; DBJT, într-o ooerâ de
artâ literară poate fi folosită numai o
can titate finită de cuvinte sau de propo­
ziţiuni. Prin urmare, d acă fiecare dintre
ele ar caracteriza doar una, şi de fiecare
dată altă trăsătură a obiectului repre­
zentat, acesta tot n-ar ajunge să fie multi­
lateral şi univoc determinat. Pentru a­
ceasta ar trebui să d ispunem de o co­
lectie infinită de cuvinte, respecUv fraze,
aşadar să avem de-a face cu o ooeră ce
n-ar putea fi nici scrisă, nici citită pină
la capăt. Se instituie astfel o discrepanţă
între aspiraţia obiectului individual, re­
prezentat prin mijloacele expresiei lite-
2 Roman lngarden, Studii de este­
tică. Ed. Univers, Bucureşti, 1 978,
p. 39-98.
https://biblioteca-digitala.ro
rare, către o determinare multil aterală, şi
incapaci tatea formaţi unilor lexicale res­
pective. ce provine din î nsăşi natura lor,
de a asigura obiectelor o asemenea de­
terminare efecti vă. Această discrepanţă se
materiali zează in opera literară sub for­
ma zonelor de in.determinare in raport cu
care "lectorul" este obligat să-şi mani­
feste acti,vi tatea compensativă, de "con­
creti7.are" a imaginii pe b aza propriei
·
imaginatii.
Deosebit de pregnant se manifestă a­
ceastă i ndeterminMe a operei literare in
stratul sunetelor, intrucit limbajul literar
r.u ne oferă sunete ale cuvi ntelor, ci nu­
mai corespondentele lor grafice, destul d;!
aproximative, chiar arbitrare. Dintre ele­
mentele caracterizării sonore a cuvinte­
lor şi frazelor (ri·tm, melodie etc.). o deo­
sebită im portanţă în actual izarea textu­
lui dramaturgie o are tonul exprimării
cuvi ntelor şi ansamblului de cuvinte. Dar,
cu excepţia semnelor de exclamare şi în­
trebare, limbajul literar nu disoune de
nici un fel de mij loace grafice prin care
autorul exprimă starea şi functiile psi­
hice ale vorbitorului - aspecte vitale in
construirea scenică a unui personaj . In­
dicaţiile de regie ale autorilor sînt, de
regulă, prea generale pentru a schimb:t
radical această si tuaţie.
In concluzie, putem spune că opera de
artă literară reprezintă numai un fel de
armătură, pe care cititorul o completează
sau o împli neşte, şi abia această formă
nouă, mai deplinâ şi mai concretâ, con­
stituie obiectul nemijlocit al percepţiei şl
desfătării estetice. Concretizarea operei de
artă literară este deci rezultatul întîl­
nirii a doi factori diferiţi : opera şi lec­
torul ei, îndeosebi rezultatul capacităţii
jiCestuia din urmâ, de a crea, reproduce
şi redefini, pe care şi-o manifestâ în tim­
pul receptării operei 3•
Ca orice lector, la fel ş i actorul va
completa şi împlini mental wnele de in­
determinare ale textului dramatic, res­
pectiv ale reprezentării schematice a per­
sonajului său. Numai că, spre deosebire
de cititorul obişnuit, el va trebui să trans­
pună şi să materializeze ac.eastă ima­
gine a sa asupra personajului intr-o mo­
dalitate scenică expresivă, care s-o facil
sesizabilă şi inteligibilă şi publicului. Per­
sonajul se constituie astfel scenic intr-o
individualitate concretă, definită univoc
ş i muitilateral, aşa cum el nu a existat
niciodată pînă atunci. Contri·butie crea­
toare deosebit de imrporiantă din parte:�
actoru·l ui, deoarece în cazul textului dra­
maturgie personaju l apare şi mai sche­
matic, fiind reprezentat doar orin repli­
cile pe care le rosteşte şi prin remarci!�
pe care le fac ceilalţi asupra lui, şi nu
ca în cazul prozei, prin comentarii ale
3 Roman lngarden, op. cit., p. 80-81.
27
autorului, desm·ieri minuţioase, sau cu aju­
torul unor imagini simbolice ori metafo­
rice. Caracterul inedit şi imprevjzibi l al
imaginii finale, concrete. a personajului,
reconstruit in planul existenţei dramatice
�
va fi astfel şi mai accentuat el data
�
rindu-se tocmai aportului creat r al inter­
pretării dramatice, ca act de lectură, spe­
cifică, a literatu:rii dramatice.
Rezultatul unei astfel de .. lecturi cre a ­
toare" este de pildă personaju} Traha­
nache, aşa cum il păstrăm in memor1e
din interpretarea magistrală datorată lui
Al. Giugaru. Imaginea sa concretă, în
toate detaliile şi nuanţele din care se
compune grotescul său suculent, nu a
existat inainte şi nici nu va mai exista
ca atare. Ca individu alitate umană, a­
ceas t ă creaţie actoricească reprezintă o
realitate vie, unică şi irepetabilă, precum
orice creaţie.
De regulă, interpretarea creatoare a
actorului se bizuie, aşadar, pe o capaci­
tate profundă de a depista şi fixa. in im3. .
gine vie, concretă, esenţialul din semni fi­
caţia textului, ceea ce explică posibil i ­
tatea actorilor valoroşi de a obtine creaţii
mari şi in roluri mici. In calitate de re­
ceptor. de ..lector" al textului dramatic.,
prin care el actualizează .,zonele de in­
determinare" ale. eroului. actorul nu �te
numai un interpret al rolului scris, ci şi
coautor al personajului. Dacă am încerca
să rescriem (respectiv să descriem), de
pildă, in formă literară, ceea ce a adău ­
gat actorul prin interpretare, textul s-ar
dubla sau tripla, şi încă s-ar pie.rde ne­
consemnate o mulţime de nuanţe de gest
sau vorbire. Acest ..surplus" de semnifi­
caţie se mai datorează şi faptului că în
interpretarea ş i redefinirea scenică a tex­
tului dramatic actorul este un producăto ţ
de sens, activitate in care el se bazează -
cum demonstrează semioticianul Tadeusz
Kowzan - pe nu mai puţin de 1 3 siste­
me de semne c u valoare de reprezentare
specifică, dintre care numai unul ...._ cu­
vintul - este semnul literar, apartinind
,.partiturii'' dramaturgice. Să ne gindim
numai la imposibilitatea de a reduce la
semnul literar una dintre creaţiile de re­
ferinţă ale regretatului Tudorel Popa, in
rabinul din Incid�t la Vichy de Arthur
https://biblioteca-digitala.ro
Mill er, personajul fiind conturat şi indi­
vidualiz.at de actor cu un impresionant
dramatism, fără ca acesta să rostească o
singură replică, deşi este prezent pe sce­
nă un act intreg.
Concluziile ce se conturează in finalul
ace� t �r consideraţii privind tipologia apti­
tudlmlor creatoare ale ac torului · meca­
nismele integrării lor in procesul creator
�
precum şi condiţiile atitudinale Ri moti
va ţionale, de climat, ce favorizează descă­
tuşarea şi stimularea creativi tăţii, ne per­
mit acum formularea unei teze cu valoare
pragmatică şi operaţională . pentru stilul
ş i strategia activităţii artistice a colecti­
y elor d1·a :natice. . Şi anume, fap tul că, 'i
m domemul arte&, respecti v al celei dra­
matice, creativitatea nu reprezintă un dat
înnăscut. decurgind in mo-:1. automat dtn
aptitudinile potenţial creatoare ale per­
·• onn.litătti, ci o STf�ATEGIE şi o TEH­
NICA de utilizare eficientă a inze.strărilor
native, a cunoştinţelor teoretice şi prac­
.
t&ce ale profesiei şi a condiţiilor socta !c·
şi de climat f!lvorabile.
·
In raport cu această 'Înţelegere funcţio­
n�lă a c.reativităţii ies în evidenţă şi două
dz m_ enswnt umane noi ale cr�Uvităţii,
puţm !i au deloc aminti te în discuţiile p�
aceasta temă cea autoconstructivd şi
�
decurgind din ea, cea morală. Prima di
�c !"siune plasează creativitatea ca ţel.
mc1odată deplin şi definitiv atins. al unu1
proces de continuă p erfecţionare contro­
lată a actorului, ca instrument !<i obiect
al creaţiei dramatice. Efort pe care in­
dividul şi-1 poate asuma (sporindu-şi ast­
fel şansele <l e a....ş i transforma aptit udi­
nile din potenţial itate în realitate) sau nu
�
ce<?a ce implică aspectul moral al che6ti
U !l i i, respec�iv responsabili tatea fi ecărui
artist fat fi de propri a sa inzestrare, faţl
de modul in care o conservă şi o dezvoltă
ad�cîndu-şi astfel contribuţia, in pla �
socwl. la sporirea orizontului de valo;·i
spirituale. Iată pentru -:e ratarea sollcitd.
nu numai o judecată estetică ci si una
etică. Ea este nu . numqi urit A sau dezo­
lantă : sub raportul performanţei artistice"
ci şi profund imorală.
1
Semnal
... Să ne=aruncăm în mare!
l ___
VIRGIL MUNTEANU
Am plecat de la mare
cind vara agoniza, am ple­
cat fără regrete, fiindcă
imi era dor de acasă, de
colegi şi de toamnă. Am
plecat sătul de apă şi de
soare, fără să fi izbutit
măcar o zi, măcar un ceas,
să scap de junghiurile bolii
profesionale care e teatrul,
spectacolul.
Litoralul, ştiţi bine, ofe­
ră zeci de atracţii. Printre
ele, la locul de ctnste care
i se cuvine, se află specta­
colul de teatru. Vreme de
trei luni, seară de seară,
se joacă teatru. Pe toată
!işia de ţărm, in toate sta­
ţiunile, de la Năvodari la
Mangalia, se .joacă teatru.
Alături de alte formaţii
artistice, in fiecare seară,
trei-patru trupe de teatru
prezintă spectacole. Ce fel
de spectacole ?
Aici poate incepe o altă
poveste. Trebuie neapărat
să domine spectacolul de
divertisment ? Trebuie ne­
apărat să lipsească spec­
tacolele grave ? Dar, unde
incepe divertismentul şi
unde se sfîrşeşte seriozita­
tea, gravitatea unui spec­
tacol ? Şi aşa mai departe,
şi aşa mereu, fn vreme ce
pe litoral, seară de seară,
se joacă teatru. Se joacă
Peţitoarea, Gaiţele, Logod­
nicul american, Joc d u ­
blu, Cavoul de· familie,
Mielul turbat, cu săli pli ·
ne, cu reţete maxime; Bă­
trînul, da, bătrînul spec­
tacol a l Teatrului "Ion Va­
silescu", Siciliana, a pul­
verizat toate recordurile
de spectatori.
Printre toate acestea, De
litoral s-a petrecut, în !1-
ceastă vară, un fenom'2n
unic în felul lut, fenome-
https://biblioteca-digitala.ro
nul, cum să-l numim ?
cenaclul "Flacăra" ? fe­
nomenul "Păunescu" ?
Cenaclul "Fla.căra" a dat
spectacole pe litoral, şi
iată că noi, cei ce ne ocu­
păm de arta spectacolului,
am ignof'at un fenomen
care aparţine în cel mal
inalt grad şi la cea mai
fierbinte temperatură artei
spectacolului.
Să recunoaştem, cit nu
e prea ruşinos de tîrzi�,
că ne facem vinovaţi de
ignoranţă. Nu de nedreaptă
trufie, nu de jucată indife­
renţă, ci de ignoranţă.
Am înţeles acest lucru
abia cînd, renunţînd la o
'seară cu crap la proţap
pe malul Siutghiolului,
m-am strecurat, oarecum
jenat, avînd in vedere şi
punind la vedere părul
meu aproape alb, printre
mitle de tineri care um­
pleau o grădină de vară.
Intrigat de atîtea co­
mentarii contradictorii, mi­
nat de curiozitate, am vrut
să văd cu ochii mei ce
ştiam doar din pătimaşe
relatări. Un agronom scli­
pitor de deştept · mi-a bă­
tut capul o noapte întrea­
gă, încercînd să-mi de­
monstreze cit de dăunăto.,.
e fenomenul. Fiul lui de
şaptesprezece ani mi-a
spus in zori, într-o singură
frază, că a găsit putef'e�
să înveţe pentru facultate,
unde a intrat primul, după
ce a petrecut o seară îm­
preună cu alţi tineri ca el,
la cenaclu. Ce să mai
crezi ?
M-am dus şi eu la ce­
naclu, impovărat de toate
prejudecăţile. Iubesc poe­
zia şi printre poeţii con­
temporani de primă mări-
me îl număr şi pe Adrian
Păunescu. Dar, nu-mi pla­
ce muzica tînără. N-o în­
ţeleg. N-o condamn, n-o
resping, pur şi simplu, n-o
înţeleg. De asemenea,
nu-mi place exhibiţioms­
mul şi ntCl entuziasmul
împins pînă la delir.
Dar, spectacolul cenaclu­
lui nu are nimic din toate
aceste(l. Spectacolul are
poezie, e doldora de poezie,
geme de poezie, de poezie
bună, şi toţi tinerii aceşti'I
în b lugi şi adidaşi iubesc
poezia, cunosc poezia, cînta
poezia, cu o tinerească,
fierbinte, frenetică patimă,
care e p. vîrstei lor.
Iar Păunescu e un vrăji­
tor. Tandru sau impulsiv.
pierdut în visare sau tu­
multuos, domină cu per­
sonalitatea lui clocotito!lrc
şi scena şi sala, stăpîneşte,
stăvileşte sau, dimpotrivă,
deschide zăgazurile entu­
ziasmului, cu o energie
diavoleasd. El ii face pe
miile de tineri să amu­
ţetl1lcă sau să cînte, după
cum vrea el, după cum se·
cere. E un vrăjitor.
Am plecat de la specta­
col încărcat de tensiune,
cîntînd muzica tînără pe
care n-o pf'icepusem prea·
bine, dar nici nu-mi dis­
plăcuse, ba, parcă, dacă e
să fiu cinstit, dimpotriv t
Am plecat de la mar!!
cînd V!lTa agoniza, şerpu­
ind cu maşina printre la­
nurile bogate de porumb şi
floarea-soare lui, mormăind, .
cum mă pricepeam şi eu,
"Iubita mea, să ne-arun­
căm în valuri ... " , şi-mi zi­
ceam că nu se poate, nu
avem voie să ignorăm a­
cest fenomen, care apar­
ţine artei spectacolului.
 DIALOG DE ATELIER
- S ă incepem dialogul nostru la
timpul prezent. Ultima montare, Ploş­
n i ţa . După vechiul succes cu Baia,
ace!lstă proaspătă premieră a Teatrului
National reprezintă o incercare de �
completa " bibliografia" Maiakovski ?
H. P. : Da. Ş i nu n u m a i atit. Ploşniţ.a
este u n a d i ntre piesele care fac parte de
un sfert de veac din programul meu de
lucru. Acest program fiind suma textelor
po t r i v i te a-mi jalona in timp ofranda
adusă Thaliei ! Şi încă ceva ! E b i ne de
şti u t că această p i esă, într-o form ă ava n ­
s a t ă de spectacol, a fost scoasă din repe­
t i ţ i i . De atunci au trecut zece an i . Sigur.
azi d i s t r ib u t ia nu mai e aceeaş i , n i c i tra­
d u cerea. A dap t a t· e a . <loar ea, a rămas. în
p r i nc i p i u . aceeaş i .
;30
https://biblioteca-digitala.ro
cu
HOREA
POPES CU
despre
• adaptarea " Pi oşniţei" ,
c u. . . încuviinţarea autorului
• consecvenţă şi program
• Teatrul National : teatru
academic sau teatru
pentru marele pu blic ?
• completări la "dosarul Danton"
• trupa : de la soldat la general
• e rîndul dramaturgiei
să elaboreze forme noi
- O adaptare ? De ce ?
H. P. ; I n t implar e a face să fi văzut
Ploşniţa in mai multe montări, toate,
cred, de re fe r i n ţ ă O h l opkov, Plucek (de
d ou ă ori, u na in urmă cu trei ani la
B ITEF, la Belgrad ) , Iutkevici, şi, de ce
nu, Maximi.liian (in 1957, la Timişoara) .
Deşi atit de diferite ca structură şi di­
recţie, toate aceste spectacole mi-au re­
con f ir m at , fără excepţie, ceea ce am sim­
ţ i t şi eu c h i a r de la întîia lectură : că
partea a doua a acestei piese e mai pu­
tin i z bu t i tă declit pri ma . Publicul, şi el
d i ferit (spectacolele le-am văzut in trei
ţări), reacţiona totuşi la fel, ma ni fes t î nd
un vag dezinteres odată a j u n s către cel
de-al şaselea tablou ( p i esa are nouă ta-
 PLOŞNITA
pa•fle& r.u tenti
revulstlci
blouri). De aici, ideea de a face ceva, de
a interveni, mă rog, de a "colabora " .
Dealtfel, Malakovski însuşi, referin­
du-se la MisteTul Buf, scria - citez din
memorie ' : " .. .In viitor, voi toţi cei care
veţi juca, monta, citi, tipări MisteTul Buf,
Bdlimbaţi situaţiile, actualizaţi piesa, fa­
c,eţi-o corespunzătoare zilei !" Iar cu altâ
ocazie, referindu-se direct la Ploşniţa,
afirma că " ... piesele de teatru nu s.fnt in
general capodopere, piesa este o armă a
luptei noastre. Adesea ea trebuie să fie
..ascuţită... şi .. curăţată», de colectivele
mari" . Desigur, nu m i -am pennis să răs­
pund pe de-a-ntregul acestei invitaţii, dar,
înţelegînd spusele lui drept u n asenti­
ment, m i -am propus in primul r'ind o
altă organizare a materialului dramatic.
Astfel, spectacolul începe cu acea parte
mai puţin i zbutită dramaturgie, de care
aminteam, adică cu "secţiunea" in care
Dem. Rădulescu
şi Gheorghe Dlni­
că in PLOŞNIŢA
https://biblioteca-digitala.ro
autorul se referă la un v i itor utopic stră­
lucitor, "viitor" pe care l -am plasat par­
ţial (două tablouri) înai ntea primei părţi
din textul original, şi alte trei tablouri,.
după aceea ; aici am intervenit relativ
puţin, suprimind o pauză şi comprimînd
in consecinţă două tablouri într-unu) sin­
gur. Montarea noastră începe cu tablour
al cincilea al textului original şi numără.
opt tablouri şi un prolog. Vreţi să ştiţi,.
I)<Jate, de ce un prolog ? Am oornit tot
de la MisteTul But, unde autorul, in pro­
log, îşi definea poziţia estetică şi mai cu
seamă concepţia sa despre teatru. Am.
preluat apoi rezu matul piesei (pe care
Maiakovski a simţit nevoia să-I facă îna­
intea lecturii în faţa u nui colectiv de ·
muncitori), l-am trecut d i n proză in ver­
suri, folosindu-!, di ncolo de eficienţa sa
politică, şi ca "intermezzo" între tablouri
el acoperă totodată şi schimbările deco-·
-rului, locuri de joc foarte diferite ca spa­
ţiu şi timp: In lini i mari, aceasta-i adap­
tarea.
- Bala a fost" un mare succes, de
stimă in primul rind. Vreau să cred
că Ploşnita va fi şi un mare succe's dt!
public. Mal este actuală această piesă ?
H. P. : O, extrem de actuală, lntristă­
tor de actuală, şi în aceasta constă ge­
nialitatea acestui mare poet, care exprimă
cu forţă, ca nim eni altul, aciditatea şi
avintul, dacă pot spune aşa, al e satirei
proletare. Poetul Revolutiei este totodată
şi un mare pamfletar a l năravurilor şi
birocraţiei epoci i postrevoluţionare. Ploş­
nita este u n pamflet d i t•ect, etichetat d e
autor ca o piesă publicic:tic:'\ e i . curios.
-ca "o revistă totodată". Tenta revuisfl'ci\
SI.! datoreşte faptului că Maiakovsk i . cum
ştiţi, fusese pentru mai multă vreme in
America. Şi cred că nu i-a displ ăcut tot
ce a văzut acolo. Pot cita cîteva indicatii
..trece o fată ; picioarele i se împleticesc
in paşi de foxtrot şi Charleston" ; sau
,.trec, dansîn-d, 30 de girls" ; iar reporte­
rul, apropo d e acest grup, spune .,priviţi
la acest corp cu 30 d e capete ş i 60 de
picioruşe" . A m retinut doar cîteva dintre
aceste indicaţi i. Spectacol u l compus d e el
a fost inspirat in egală măsură şi de
Meyerhold, care preconiza, printre altele,
acrobaţi i, procedee d e circ. salturi mor­
tale, escaladări. pentru a da un caracter
,.feeric" acestei acerbe satire la adresa
unui .. greu de dezrădăcinat" spirit mi�­
'burghez.
- Sinteti regizo1· de Teatru National
şi director artistic al primei noastre
scene ; in ce măsură considerati cii
evoluţia artistică a lui Horea Pope �cu
a fost determinată de răspunderile,
ob ligaţiile. satisfactiile şi servituţile pl?
care . le implică această calitate ?
H. P. : Mă consider, ca regizor, apt
pentru un Teatru Naţional. prezenţa m�a
a ici fiind şi ea pro�ramatică. Vă mărtu ­
r ; �ec:c c3 in ani i '60, cînd in tentionam să
părăsesc G i u leş tiul - şi. recunosc, imi
amintesc ş i azi de e l ş i de colaborarea
r• 1 Elena Del�anu. cu o p l ăcută nostal­
gie - puteam alege între mai multe tea­
: re din Capitală. Am aşt eptat însă Na­
ţionalul, unicul Joc pentru care am găsit
cu cale să m ă despart de .. Podul Granl"
şi de frumoasele zile petrecute acolo ...
- Imi amintesc că in ,;oerioa.:i:z Giu­
leşti" vorbeaţi de programul unui
.. teatru naţional popular" , vă preocupa
un teatru pentru mase. Vă interesează,
l!l Teatrul Naţiona l. o anume estetică ?
H. P. : Pe vremea aceea vedeam Teatrul
Giuleşti transformindu-se intr-un teatru
naţional popula1·. Era un program. pe
care-I susţineam atit tem·etic, C'it şi prac­
t ; c. Este totlk'?i o diferenţ.'\ sensibilă intre
o asemenea instituţie şi Teatrul Naţional.
Evident că şi un Teatru National are
obligaţia deschiderii spre un public Iar�.
intr-un fel este şi el tot u n teatru popu­
lar. Dar n u trebuie u i tat că Teatrul Na­
ţional are u n rang acad emic ; şi. într-o
măsură. are mai puţină libertate ca acel
�T.N.P." visat ; m ă refer la repertoriu, la
experiment, l a m i j loacele de expresie.

Fişă provizorie
Născut la 25 ianuarie 1926 în comuna Zlatna, judetul Alba.
Studii : Facultatea de drept, Institutul de artă teatrală şi cinematogra­
ficli (l.A.T.C.), sectia regie teatru.
Artist emerit. director artistic al Teatrului Naţional din Bucureşti.
Laureat a numeroase premii, printre care : Premiul criticii dramatice
pentru cel mai bun spectacol al anului ( 1 956) - Domnişoara Nastasia, Tea­
trul Giuleşti ; Prem iul I pentru regie la Concursul republican al teatrelor
dramatice (1 957) - Inspectorul de poliţie, Teatrul Dramatic din Baia Mare ;
Premiul pentru cel mai bun spectacol şi Premiul I pentru regie la Festi­
ralul teatre lor dramatice ( 1958) - Baia, Teatrul Giuleşti ; Premiul pentru
cel mai bun spect!lcol la Festivalul national de teatru ( 1 969) - Coana Chiriţa,
Teatrul Naţional ; Premiul II la Festivalul dramaturgiei romcineşti ( 1 974) -
Un fluture pe lampă, Teatrul Naţional ; Premiul A.T.M. pe apul 1978 pentru
cel mai bun spectacol şi Marele premiu al Festiva.lului de leatru .,Contem­
poran" -Br!lşov-1979 - Generoasa Fundaţie, Teatrul Naţional ; Premiul A.T.M.
pe anul 1980 pentru regie - Caligula, Teatrul Naţional.
Dintre cele peste 60 de spectacole, retinem : Conu Leonida faţă cu
reactiunea de I. L. Caragiale ( 1 952, Teatrul Giuleşti) ; Doamna Ministru de
B. Nuşici (1955. Teatrul Dramatic din Baia Mare) ; JocuJ dragostei �i-al
întîmplării de M<Jrivaux ( 1 955, Teatrul Giuleşti) ; Domn�oara Nastasia de
G. M. Zamfirescu ( 1 956, Teatrul Giuleşti) ; Tache, I anke şi Kadîr de V. l.
-------- ------ ------ -------· -------

https://biblioteca-digitala.ro
 - Credeţi că Teatrul Naţional are
anumite canaane peste care nu se poate
trece ?
H. P. : Nu e vorba de canoane, ci de
anumite modalităţi estetice şi teatrale, de
obligaţia unui anumit repertoriu, a un�:i
anumite spiritualitAţi naţionale. Sint pie­
se, şi nu puţine, care dacă se pot mon t11
şi justifica pe scena unui "naţional popu­
lar" , cu greu s-ar putea accepta la Tea­
trul nostru Naţional. Feydeau, de pilda,
chiar dacă-! joacă Comedia Francez i ;
acolo, el e acasă, e intrat in patrimoniul
clasic, reprezintă o tradiţie ; noi, în
-t>chimb, nu numai că putem, dar trebuie.
-chiar, să jucăm ·comediile lui Alecsandri.
Ei e clasicul n05tru ş i piesele sale au
deschis poarta teatrului românesc ; dar,
dacă jucăm "Chiriţele" lui Alecsandri, nu
trebuie să ju căm vodeviluri sau farse din
.literatura, fie ea şi clasică, a altor naţii.
- Dar servituţtle care par să ţină
de orice Teatru Naţional - academls­
mul, ruttna tradiţttlor -, in ce măsură
au afectat evoluţta regizorului tnova­
tor, care, cu Doamnişoara Nastasia, în
1957, a "spart plafonul" convenţiilor
scenice, deschizînd, pentru istoria tea-
trului românesc, calea "reteatralt-
·
zărtt" ?
H. P. : Aproape peste tot in lume - şi
:am fost in multe locuri -. Teatrele Na­
· ţionale, instituţii vechi şi solide, nu-s
-<'ele mai aplaudate de lumea teatrală şi
de critică. Peste tot sint hulitori l a zidul
cel mare, d ar toţi vor să sară peste el !
Eu cred că am găsit şi mai pot găsi in
Teatrul Naţional forţele artistice şi mij­
loacele materiale ale unor spectacole pe
care nu le-aş fi putut realiza nicăieri in
altă parte.
- Sînteţi considerat partizanul tea­
trului de mare montare, al luxurtanţei
mijloacelor, care pot sensibiliza specta­
torii...
H. P. : Da ! Sint impotriva actului indi­
ferent, dar nu e nevoie neapărat de o
mare montare ca să realizezi un teatru
puternic, captivant, emoţionant. Recent
m-am intors, după o lună şi mal bine de
peregrinări prin teatrele din Statele Unite.
Am văzut mal multe spectacole mari, dar
cea mai puternică impresie mi-a lăsat-o
un spectacol in două personaje, K2 de
Patrick Meyers, la Washington. Şoc J I
emoţional venea din situaţia-limită - eşe­
cul unei ascensiuni pe Himalaya ; doi
bărbaţi, doi i ntelectuali, adăpostiţi intr-un
refugiu - şi din jocul fantastic, aeroba­
tic şi in acelaşi timp realist şi măsurat,
al actorilor respectivi. Deci, nu e nevoie
de mulţi pe scenă ca să faci un spectacol
mare. Spun asta deşi in multe dintre re­
prezentaţiile mele . .. joacă mulţi ! Şi, in
paranteză fie spus, îmi amintesc că, pe
vremea cind studiam dreptul, se vorbea
despre un principiu in virtutea căruia
cine poate mult, se presupune că poate şi
puţin. Nu mică mi-a fost m i rarea sti
constat că. in teatru, principiul ăsta nu
are nici o rezonanţă. Nu o datA mi-a fost
dat să citesc sau să ascult aprecieri cu o
nuanţă i ronic-peiorativă ; "buni pentru
spectacole din astea mari" (citeşte mult
şi suprafaţă întinsă de joc). Da. recunosc,

P<nJa ( 1 957, Teatrul Dramatic din Bata Mare) ; Moralitatea doamnei Dulska
( 1 957), I nspectorul de poli ţie de J. B. Priestley ( 1 957, ambele l'l Teatrul Dra­
matic din Baia Mare) ; Baia de Maiakovski ( 1 957, Teatrul Giuleşti) ; O
6Crisoare pierdută de 1. L. Caragiale ( 1 959, Teatrul de Stat din Timişoara) ;
Vlaieu şi feciorii Jui de Lucia Demetrius ( 1959, Teatrul Municipal) ; Aristo­
-craţli de Pogodin ( 1 959, Teatrul Giuleşti) ; Ferestre deschise de Paul Everac
( 1959, Teatrul , C. Nottara" ) ; IndrAzneala de Gheorghe Vlad ( 1 962, Teatrul de
.Stat din Piteşti) ; Războiul de Goldoni ( 1963, Teatrul Regional din Bucu­
reşti) ; Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht ( 1963,
'Teatrul Gtuleşti) ; Moartea unui artist de Horia Lovinescu ( 1964, Teatrul
Naţional) ; Patima de sub uimi de O'Neill (1 964, Teatrul Naţional) ; Castiliana
de Lope de Vega (1 966, Teatrul Naţional) ; Becket de Jean Anouilh (1 968,
Teatrul National) ; Cine eşti tu ? de Paul Everac. (1969, Teatrul Naţional) ;
Coana Chiriţa de Tudor Muşatescu ( 1 969, Teatrul Naţional) ; Un fluture pe
lampă de Paul ll;'!7erac ( 1 974, Teatrul Naţional) ; Danton de Camil Petrescu
( 1 975, Teatrul Naţtonal) ; Richard al I I I-lea de Shakespeare ( 1 976, Teatrul
National) ; Generoasa Fundaţie de A. Buero Vallejo (1 978, Teatrul Naţiona!) :
·
·Caligula de Camus (1981, Teatrul Naţional).
In R.S.F� Iugoslavia : Mutter . Cou-rage de Bertolt Brecht ( 1 972) - distins
- cu un premiu al eraşului Belgrad ; Măsură pentru măsură de Shakespeare
0 974, Teatrul Naţional din Belgrad) ; Peer Gynt- de I bsen (1977, Teatrul
Naţional dtn Zagreb) - Premiul pentru cel mai bun spectacol al oraşului
Zagreb ; Oedip Rege de Sofocle ( 1979, Teatrul NaţioMl dtn Belgrad).

https://biblioteca-digitala.ro
în cadrul aceloraşi obligaţiuni şi retribuţ:i,
am făcut spectacole mari ... (citeşte "m:J.rJ"
cum vrei !) . Cineva trebuia să le fac.i şi
pe astea. Niciodată însă distribuţiile mele
nu au depăşit numărul actorilor şi figu­
ranţilor cerut de autor. Nici chiar atunc:
cînd pe scenă erau 206 persoane (scena
Convenţiei, în Danton) . In Rich� rd al
III-lea jucau numai 78 (pe aceeaşi scenă
uriaşă). In Ploşniţa, Maiakovski are ne­
voie de "91 de cuvintători" . Prin adap­
tare, am redus personajele. cam la 50, l a
care s e adaugă şi v r eo 40 .. . necuvintători !
Ca să nu mai vorbesc de Ochiul albBstru
al lui Everac, primul spectacol mont'it
special pentru scena Sălii Palatului, unde
apărea practic întreaga schemă a Tea­
trului Giuleşti, cu directoarea in frunte.
- Cum v-aţi autodefini, din punct'
de vedere stilistic ?
H. P. : Asta e treaba voastră, a criti­
cilor. ·Eu nu mă pot cataloga drept adep­
tul unei u nice modalităţi teatrale. Eu
montez, şi cu dezinvoltură cred, deopo­
trivă Caligula sau P loşniţa ; îi pun in
scenă cu aceeaşi plăcere pe B recht sau
pe Alecsandri . In măsura in care sint
consecvent cu mine insumi - şi, subli­
niez, sint consecvent - aceste spectacole
trebuie .să aibă ceva comun. Ce anume,
e treaba cronicarilor...
- ...care au scris, dar poate nu
destul, despre stilul specific şi origt­
nalitatea montărilOT lui Horea Po­
pescu, despre neobişnuita forţă a ima­
ginii lui scenice. Ce piese anume fac
parte din repertoriul-program care vii
obsedează ?
H. P. : Am mai scris despre acest pro­
gram. Am vorbit puţin despre el chiar la
inceputul dialogului nostru, şi nu vreau
să repet acum titlurile. Programul meu
e• format, cum e şi normal (spuneam că
mi l-am intocmit in u rmă cu 25 de ani ) ,
d i n piese clasice sau mai d e mult cu­
noscute. Desigur, apariţia unor piese noi,
româneşti sau străine, nu mă poate lăsa
indiferent. dacă ele se includ in acea ca­
tegorie care îndeobşte mă pasioneaz'i.
Criticii o numesc teatru monumental, eu
aş zice altfel, un teatru de anvergură :1
ideii. un teatru al ideilor-forţă, al ideilor­
şoc... In această perspectivă, se inscrie şi
un spectacol ca Generoasa Fundaţie, după
un text care s-a născut in lume doar de
cîţiva ani...
- ... Şi totuşi, cîteoo. titluri...
·H. P. : Prog,'ramul -meu este 100mpus
din piese ce au constituit şi vor mai con­
stitui, în timp, pietre d e incercare pentru
multe generatii de regizori. In afara ce­
lor pe care le ştiţi. fiind invitat să montez
cîteva spectacole in Iugoslavia, am reuşit
să impun acolo titlurile extrase din ace­
laşi program Mutter Courage de Brecht,
34
https://biblioteca-digitala.ro
Oedip-rege de Sofoclt!. O certă satisfac�
tie mi-au produs repetiţiile l a Măsur&
pentru măsură de Shakespeare, specta-'
col realizat la Teatrul Naţional din Bel�
grad, şi mai cu seamă cele la Peer Gynt,
montat la Teatrul Naţional din Zagreb.
Din păcate, Peer Gynt, deşi inceput, nu
l-am putut realiza şi l a noi. Prin tre pie­
sele ce am dorit mult să le fac e şi Nu­
mancia de Cervantes. Sper că, pînă nu
voi îmbătrîni prea mult, să pot realiza
cu tinerii din teatru şi acest spectacol.
- Dar dramaturgia originală ? E o
intrebare care se adresează deopotrivă.
regizorului Horea Popescu, omului de
cultură şi directorului artistic al Tea­
trului Naţional. E destul ceea ce frt­
ceţi pentru reprezentarea Şi stimula­
rea dramei naţionale ?
H. P. : Cantitativ, Teatrul Naţional face
destul, nu - ştiu dacă o face într-un mOd
destul de selectiv. In viaţa unui teatru.
determinante sint programările, numirul
de reprezentaţii, n u numai titlurile. Cit
se joacă, nu numai ce se joacă. Noi scoa­
tem opt premiere intr-o stagiune, dar în.
acelaşi ti m.p jucăm in j ur de 30 spectacole­
pe săptămînă, repet, spectacole, nu reci­
taluri ! Avem u n plan imens, sarcini ma:-i
şi, practic, foarte puţin timp şi l!paţilll
de repetiţii ; dar aceasta este o altă pro­
blemă. Literatura română e preponderentă-.
_lu
pe afişul Naţiona lui, dar repet, nu ştiu
dacă şi calitativ facem destul pentru ca­
uza dramaturgiei naţionale.
- Şi cum luptă directorul de sce­
nă Horea Popescu pentru această.
cauză ?
H. P. : Lupta e pe viaţă, nu pe ani r
Cunoaşteţi doar "fişa mea de creaţie"
Ferestre deschise, Ochiul albastru, Cine
eşti tu ? , Un fluture pe lampă, ca să mă·
opresc la Everac. Pisica în noaptea Anu­
lui Nou de D. R. Popescu, spectacol co:J­
troversat şi cu "necazuri" , la Bucureşti,.
tot eu l-am pus. Istoria acestor montări
n-a fost .,netedă" . . . De pildă, la Fluturele­
pe lampă, puterea mea de rezistenţă s-a
văzut confruntată cu puncte de vedere·
opuse, intr-o lungă hărţuială ... Şi aş dori,
cînd. îmi trasaţi bilanţul, să nu u itaţi
Danton. E tot o piesă originală, nu-i a5'i ?'
- Ediţia scenică princeps D anton�
realizată de dumneavoastră la Saltt
Mare a Teatrului Naţional în 1975,
rămîne ca un punct culminant în is­
toria teatrului românesc contemporan.
In revista noastră s-a scris pe lBrg­
despre acest eveniment, s-a realizBt şi·
un "caiet de spectacol" ... Ce s-ar mat
putea adăuga, din perspectiva realiZB'"
torului, la "dosarul Danton" ?
H. P. : Am dorit să pun in scenă a­
ceastă piesă cu mult inaintea eonstruirii
 noului Teatru Naţlional. Ne aflam la �ala
Comedia şi nu pot spune că. acolo erau
condiţiile necesare pen tr u montarea ci.
Simţeam c ă u riaşele dimensiuni ale pie­
sei n u încap pe acea scenă, cu 7,80 m des­
chidere. M ă preocupa găsirea unul spaţiu
corespunzător. ln .cele din urmă, mi-a
venit ideea de a monta Danton la Ate­
.neul Romăn. l-am propus compozitorului
Dumitru Capoianu, pe atunci director al
F i l arm onicii , colaborarea instituţiilor noas­
ti·e. Vroiam să cons t ruiesc spaţiul sonor
al spec tacolului cu marea orgă a Ate­
neului şi cu instrumente de percuţie ; mai
doream să cons t ru iesc o suprastructură
scenică, u n promonteriu, adică o platfor­
mă peste primele rinduri din sală, ex­
tinzînd cu mult scena Ateneului. Astfel,
spectacol ul s-ar fi jucat in forum ; mai
aveam nevoie de corul Filarmonicii, pen­
tru latu ra, să-i zicem corală, a specta­
<:olului, care urma să înglobeze, alături
de .. Marseieza" , numeroase alte cîntece
d i n ei>ocă•; un cor pentru care trasasem
<J în t rea gă caligrafie spaţială ; proiectul
meu, deşi imbrăţişat cu entuziasm de
Capoianu, nu s-a realizat atunci. Mal
tîrziu, in noul sediu al teatrului, cind am
vrut să-1 aduc la îndeplinire, mi s-au
pus din nou nu puţine beţe fn roate. In
cele din u rmă, după multe, multe, multe
confruntări, a ieşit spectacolu l pe care il
c u no aş te ţi . Au rămas puţine idei din ve­
chiul p ro iect.. . In spaţiul imens al sce­
nei, doar in tabloul ,.Tulleries" . flguraţi!l,
In planul doi, .,desena" epoca. In pro­
i ectul de la Ateneu, corul ar fi fost in
'fiecare tablou prezent, urmînd să fie
.. m artoru l c olec ti v
" al 'J)ul saţ l ilor revol u ­
ţi ei .
- M-ar interesa să intrăm puţin in
ra telierul regizorului. Care etapă din
procesul de creatie a unui spectacol
vi se pare mai fertilă, mat pasionantă :
lucrul la masd, mişcarea, conlucrar.?a
cu scenografu.l, cu actorii ?
H. P. : Adevărate but:urii imi produce
finisarea s pec tacolu l ui - f ix are a lu mi n i i ,
3 de talii lo r de mişcare. Mă jenez să spun,
dar sînt un regizor care lucrează pe baza
unu i caiet de regie ! Spectacolele mele
se află, toate, a priori, scenă cu scenă, in
aceste pagini. Recunosc că in elaborarea
spec ta col elor mele, indiferent de natura
p iesei modalitatea cu care operez e de
,
natură vizuală. Dacă citesc o piesă, ima­
ginea, ea mă conduce către ideea teatral1,
.chiar dacă, în cele din urmă, acea primă
viziune plastică nu mai apare. Mă obse­
odează, de la prima lectură, volumele, pro­
portiile, caligrafia in spaţiu.
- Unii colegi ai dumneavoastră, re­
gizori, se declară impotriva teatrului
"de epatare" , de "trucuri" , pledind
pentru simplitatea mijloacelor. Ce pă­
·rr.e:re aveti ?
https://biblioteca-digitala.ro
H. P. : C red că nu poate exista teatru
fără această senzaţie de "epatare", de is­
piti re, de incitare a s pectato ru lu i . Re­
pet, teatrul nu are voie să-I lase pe spec­
tator i ndiferent. Călătoria în Statele Uni te
mi-a întărit această veche convingere.
Cred in teatralitatea i ndispensabilă a tea­
trului. Ceea ce nu e totuna cu gratu ita­
tea unor mijloace, c u snobismul şocului
vizual. Raportat la ceea ce am văzut cu
1 2 ani în urmă, î n America, .,moda" ,
"avangarda" s-a cuminţit, America s-a
c u mi n tit ! In prima mea dimineaţă In
S.U.A., l a Washington, ochii mi-au căzut
din intimplare pe coperta revistei Newt­
week, unde scria : "Arta imită viaţa -
Intoarcere la reali§m " . Tot ce-am văzut
a poi confirma acest titlu : poate din a­
ceastă pricină, u nele spectacole mi-au pi­
rut neinteresante : intervenţia regizoral!!.
f i in d m i n i mă, toate accentele se punea•J
pe text, texte gen " f el ie de viaţă" , cu
un pro n u n t a • specific american. M i ,;e
pare însă f i resc ca, i ndiferent de tipul·
mij loacelor teatrale uzitate, convenţionale
sau ex per ime ntale, de avangardă sau c la ­
sice, să fie recunoscute valorile. C ritic a
nu are voie să fie unilaterală, aprecierile
să meargă intr-o singură direcţie !
- Imi spuneaţi, cu prilejul caietului
de spectacol ta Caligula, dacă nu. m4
înşel, că faceţt parte dintr-o avangard4
care s-a clasicizat... Ce etapă v-a adus
mai multe satisfacţii ?
H. P. : Deoarece mă consider consecvent
cu mine însumi, refuz d efin i ţi ile. Nu sint
nici avangardist, nici demodat, nici tra­
diţionalist, nici i novator. Sint adeptul
spectacolelor coerente. Realismul lor e re­
lativ, dar logic ; caut ca spectatorii să g.!!. ­
sească si ngu ri cheia convenţiei. Caut să
fiu î n ţel es . In acelaşi timp, constat eli,
u neo ri sînt şi mă menţin, alteori dispar
,
din sfera interesului criticii. Dar eu r!l.­
min acelaşi, ca o roată care se învirteşte,
nepăsătoare la schimbările drumului.
Esenţial mi se pare să mă inscriu in pe­
rim etrul dezideratelor şi exi gen ţelor mele,
dar, cum nu sint chiar o roată, nu pot
rămîne nici i ndiferent la ecoul muncii
mele.
- Muzica, filmul, proiecţiile, cine­
tica ocupă un loc important în montd­
rile care v4 definesc. Preferaţi teatru­
lui, filmul ?
H. P. : Nu sîn t unicul regizor de tea­
tru care foloseşte filmul pe scenă. Gin­
des c cinţ!matografic materialul dramatic,
cu alte cuvinte, am In vedere libertatea ,
pe care ţi-o dă filmul, de a te d esfăşura
in spaţiu. Ştiu că despre spectacolele mele
se spune că sint cinematografice. De fapt,
nu înţeleg prea bine această afirmaţie.­
Este o laudă sau un reproş ? E drept
că-mi gîndesc, cum spuneam, montările
neîncorsetate de condiţia scenei. Le văd
35
62
Och iul albastru Paul Everac,
spectacol monlal special pentru
scena Sălii Palatului ( 1 961)

Marga Anghelescu (Domnişoal'<l

Nastasia) şi N. Sircteanu (Vul­
paşin) in anlologicul spectacol
al Teatrului Giuleşti ( 1 956)

Baia de Maiakovski. spl'ctacol

distins cu numl'roasc prl'm i i
(Teatrul Giuleşti. 19:.>1!)

https://biblioteca-digitala.ro
Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită ? de
8. Brecht. rcprezcntaUe-cveniment, pc scena
Teatrului Gluleştl (1 963)

Cas til iana de Lope de Vega, la Teatrul National

(1966), preocuparea pentru stil... -----+

Moartea unui artist de Horia

Lovinescu, la Teatrul Na­
U onal (1964), cu Toma Di­
mitriu, in rolul lui ManDie
� Crudu

37

https://biblioteca-digitala.ro
 Becket de
Anouilh, Tea­
trul Naţional
( 1968). - Ghe­
orghe Cozorici
şi Damian
Crîşmaru

Coana Chi riţa sau

pasiunea pentru
comf'dic (1969)

Danton de Carnii
Petrescu (Teatrul
Naţional, 1975) ,
premieră absolută
la 50 de ani după
apariţia editorială

https://biblioteca-digitala.ro
 Richard al I I I-lea de Shakespeare (U176) - neoblr,nulta forţă a Ima­
ginii scenlce

Generoasa funda­
ţie de ,\. Buero
Vallejo (1978), ştl­
infa d e a desen .­
ldl'i prin per!lo-­
naje. In prim­
plan, Ovidiu Iu­
liu Moldovan

39

https://biblioteca-digitala.ro
intr-o desfăşurare nestinjenită. reducia­
<lu-le abia apoi la c ondiţia scenei, ceea ce
nu înseamnă o sărăcire, ci o esen ţializare,
o stilizare ! Am făcut şi citeva filme, trei,
de lung-metraj, şi această experienţă m - a
învăţat cel puţin care este deosebirea
fundamentală di ntre teatru şi film.
- Să vorbim despre comedie ! Ca
ardelean faimos ce sinteti, se pare că
dezmintiti o prejudecată, demonstrînd
o puternică vis comica !
H. P. : Se poate, dar nu neap5.rat ca
.ardelean. In piese tragice, sumbre chiar,
am folosit din plin elementul comic, une­
ori dilatindu-1, sau am căutat să-I folo­
sesc drept contrapunct. în vederea unui
-discurs dramatic echili brat ; comedia mă
pasionează din studenţie. Primul meu
spectacol, dealtfel, realizat cu ocazia cen­
tenarului naşterii lui Caragiale. in 1 952,
a fost Conu' Leonida .. . , la Teatrul Giu­
le.� ti. Imi place să cred că era i nteresant.
- Nu v-aţi referit deloc !.a actori 1
Ii neglijaţi ? De fapt, cu CP tip de ac­
tor preferati să · lucraţi ? După cit · se
pare, cu vedete !
H. P. : Imi plac actorii care au multă
�la;tici tate şi . expresivitate in mişcar�.
Expresivi tatea. mobilitatea actorului sint
absolut necesare. in concepţia mea despre
teatr u . O altă calitate pe care o pretin<l
actorului este capacitatea de a emoţiona.
Nu mă interesează actorul care se emo­
ţionează el pe scenă (sint mulţi in această
categorie), ci doar acela care poate emo­
tiona sala. Imi pla-: actorii care te duc,
t e iau pe aripa r,pntim-entelor si trăirilor
lm. D 01;i m i -ar plăcea să lucrez mereu
cu ace'<t5i actori. ar fi o greşeală să for­
mez un 'grup re;trins in cadrul unui tea­
tru mare.
- Vi se pare bună structura actu­
ală a trupei Naţionalului ? Judicios
div�rsiftcată ?
H. P. : In raport cu complexitatea sar­
cinilor pe care le avem de îndeplinit, şi
in raport c a obli �atiile specifice Teatru­
lui Natbnal (care are zilnic ·J ·�chipă �n
deplasare !) , trupa noastr-3 m i se pare
bun&.. O trupă înseamn'i 'nsă 0... trupă !
De la soldat la general ! O trupă nu
poate fi alcătu ită numai din generali,
c id atunci n-ar ave"! cine sfi-i tragă ci.z­
mele lui B�ligan ! Dar, din păcate, n�
to�i î.5i cun� locul, ,;i pretind să fi�
d i ;tribuiţi d incolo de măsur'l capacitătilor
lor. Intotdeauna am sp�s că acee�i trupl
poate fi dus'i la dezastru sau la victorie.
Truoa ':! bun fi, are· cîţiv'l .'lC tori excepţio­
nali, ş i taate fortele actoriceşti sînt ne­
cesare. N u . se poate lucra intr-un teatru
compus numai d i n vedete ! De 18 ani
lucrez în Teatrul Naţlonal. iar d i n 1968,
şi cu statutul de d i rector .'lrtistic ; cunosc
bine oro':>lem �le ace3tui colectiv. In ciu­
d a numărului mare de actori tineri, am
mai avea încă nevoie de forţe tinere. So-
40
https://biblioteca-digitala.ro
lici tările sînt intense. Deseori jucăm, la
sediu şi în deplasare. concomitent, 4-5
spectacole ! Aceste probleme meriti o di!­
�.: .J �ie aparte.
- Şi, ca să ne apropiem de sfîrşitul
discuţiei, ce vi se pare necesar, în acest
moment, pentru stimul!!rea teatrului
nostru ?
H. P. : Lupta pentru bogăţia de idei.
Ideile. Am avut o discuţie, la Washi ngton,
cu Zelda Fichlander, cunoscuta anima­
toare a teatrului "Arena Stage" , care îmi.
comunica o descoperi re a ei, tirzie, şi
anume că nou l i n teatru trebuie si-şi aib:i
sursa în substanţa textului, că e rindul
dramaturgie! să elaboreze forme noi, sce­
na epuizind aproape toate experienţele
posibile. Şi eu cred ci de adincimea, de
profunzimea textului dramatic depinde
noutatea pe care o poate aduce un sne .: ­
tacol. Deşi nu-mi plac citatele, voi folosi
iarăşi unul d i n Meyerhold (lucrul la
Ploşniţa m-a pus in contact mai strins
cu articolele lui). Celebrul regizor consi­
dera naţvă disputa "care se eternizează
�n revistele de teatru pentru a se deter­
mina cine este principalul creator al
spectacolului, regizorul sau dramaturgul.
După mine (scria Meyerhold) rolul pr! n ­
cipal revine ideit, i ndiferent eul U apal'­
ţine. In "duumviratul" autor-regizor, con­
duce cel a cărui gîndire este mai bogatA,
mai activă, mai ascuţită ... " Asta scria e!,
in 1 929 ! Cred că ar f i cazul ca, după
5� de ani, să considerAm şi noi naivd
rhestiunea orimatului Gi, la fel de actu­
ală, misiunea ideilor !
- O ultimă întrebare, convenţionată
în aparentă, dar serioasă in fond : la
ce lucraţi ?
H. P. : Zbor deasupra unui cuib de
c nc i , o dramatizare a californianului Dale
Wa�serm 'ln rtupă un roman de Keneth
Kasey. O ca rte după care s-a făcut u n
film celebru. Am văzut filmul, n-am să
soun că nu l-am văzut, r:;i in acele zile
am avut o reticenţă în faţa piesei care
mi-a fost propusă. Trecind de atunci
cîţiva ani si recitind textul, mă simt acum
tentat si-1 montez. M-am intilnit cu au­
toru l la el aca-;ă, am avut un schimb de
p 'l reri. era incintat că va fi jucat şi l a
noi. Piesa m i s e pare profund umanistă,
c · • adînci semnificaţii politice, o piesă
care ronţine o critică amară la adresa
subtilei constringeri in societatea ameri­
C'ln'i. o oies'i care demonstrea.ză cum se
pot pierd� libertAtile omeneş ti . Premie�a
va avea loc in această stagiune.
Convorbirea noastră s-a incheiat aici,
regizorul Horea Popescu preferind �ă
deseneze schiţe de decor şi să traseze
mişcarea actorilor pe coli de calc,
decit să vorbească despre viitorul său
spect!lcol...
Convorbire realizată de Mira IOSIF
" RAM PA" . :
Cariera une1 colectii
O
colecţie de literatură dramatică
reprezintă pentru cultura unui po­
por semnul cel mal si gu,r al stadiu-
lui de dezvoltare a teatrului respectiv.
Nu se poate concepe o m işcare de teatru
fără o dramaturgie proprie de un anume
nivel valoric, fără capodopere şi scrieri
mijlocii, fără un flux continuu al crea­
tiei dramatice, din eare timpul să dis­
cearnă ceea ce rămine Fteneraţiilor vii­
toare. DramatuTgia editată reprezintă o
certitudine a evoluţiei normale a t<:a­
trului. Prin tradiţie, publ icarea pieselor
se inscrie in aria vieţii teatrale normale ;
colecţii şi "biblioteci" specializate. prin­
tre care ,.Colecţia Societăţii autorilor dra­
matici" şi "Biblioteca Teatrului Naţional",
au dat la iveală, in trecut, cea mai mare
parte a pieselor autohtone reprezentate,
şi o bună bucată de vreme a existat
chiar obiceiul de a se d i fuza textul piesei
in antractele reprezentaţie!. "Rampa • ,
colecţie ce apare in Editura "Eminescu"
şi de la a cărei I naugurare a treco.�t
un deceniu, reţine, in formula sub care
ni se înfăţişează acum, aproape tot ce
aveau mat util şi mal encace colecţUle
anterioare. Un format practic, argumentul
autorului şi selecţia critică oferă, in prin­
cipiu, intregul bagaj d e Informaţie pe
care il aşteaptă cititorul de teatru, ca
•) Editura "Eminescu"
https://biblioteca-digitala.ro
1
'
şi practlclanul scenei, d i spus să pună In
valoare. in spectacol, respectivul text.
Sigur că refonnu lări Gi completări sînt
oricînd posibile. Ne referim la posibili­
tatea de a îmbogăţi capitolul de anexe,
eventual, ou i lustraţii, cu mărturii de
creat i e ale interpreţilor şi cu sinteze al·�
operei dramaturgului respectiv.
Pînă in momentul acestei aniversări,
.. Rampa' ră.m()ne cea mai importantă ac­
ţiune ed itorială in domeniul teatrului,
comparabilă, poate, cu "Antologia" , î n do­
u ă volume apărută in aceeaşi editură, sut>
îngri j i rea criticului Valeriu Râpeanu, şi
cu cele patru volume de antologie a tea­
trului scurt elaborate de Valentin Silves­
tru. Harnid în apariţii, consecventii faţă
de afişul teatre•. pe care il urmează fidel,
publicînd foarte rar ceea ce încă nu s-a
j ucat, colecţia include operele semnifi­
cative ale l i t eraturii dramatice din ulti­
mele două-trei decenii, precum r;i unele
scrieri mai vechi. Nu lipsesc, din seria
apărută pînă in prezent, nici lucrări con­
troversate Ia vremea inscenării lor.
dreapta judecată a timpului putînd acum
să�i spună cuvintul. Ecuaţia text-specta­
col. în care intră, că o componentă ac­
tivă, şi împrejurările ,specifice de recep­
tare a operei, se .rezolvă, astfel, încît
putem afla rezistenţa in timp a scrieri i
d ramatice, ca atare. Adesea, destinul unor
scrieri dramatice a depins de nivelul
 transpurterii lor scenice. Au fos t piese pe
nedrept considerate ratate, iar scriitor-i
realmente înzestraţi au cunoscut insuc­
cesul nemeritat. O colecţie de piese, cînd
nu este prizoniera conjuncturii, devine
un loc de tezaurizare a valorilor.
"Rampa" a publicat, cu precădere, piese
de actualitate. Cum e firesc, termenul a
fost înţeles in sensul lui profund, actua­
litatea nefiind determinată de decor sau
de timpul acţiunii, ci de implicarea ope­
rei, simultan, in contingent şi iri
durată. Astfel, şi rul de volumaşe
diferit colorate, cu coperta atît de
inspirat aleasă (cele mai multe dintre
apariţii îşi datorează prezentarea grafică
lui Armand Crintea), se va înfăţişa celor
de miine ca un autentic dosar al timpului
nostru. Acesta pare să fi fost şi criteriul
principal de alegere şi <!e pubwcare a
pieselor in colecţie. Recitind titlurile din
repertoriul "Rampei" , descifrăm configu­
rarea unui concept : nu neapărat desă­
vîrşirea literară, ci posibilitate operei de
a străbate epoca, înir-o continuitate a
tradiţiei ingemănată cu noutatea, culti­
varea îndrăznelii tematice şi de construc­
ţie, a limbajului şi a tezelor. _Teatrali­
tatea, ca valoare perenă a operei, consti­
tuie, de asemenea, o categorie la care
titlul colecţiei obligă. Nu neapărat o tea­
t ralitate în linie t radiţională ; dealtfel,
concepţia redacţiei nu este tributară nici
unei prej udecăţi. Tradiţia este preluată
şi integrată în actualitate . dar în prea­
labi l purificată de ·vetust şi anacronic.
Col�cţia adună, in volumele ei, drama­
turgi prin vocaţie, precum şi poeţi şi pro-
7..atori care s-au apropiat de teatru, dînd
curs unei chemări autentice. Sînt publi­
cate scrieri intrate in patrimoniul clasic,
ca Domnişoara Nastasia de G. M. Zam­
firescu, Ultima oră de Mihail Sebastian,
Patima roşie de Mihail Sorbul, Căruţa
cu paiaţe de Mircea Ştefănescu, interca­
late fire;c printre lucrări ce abia aspiră să
intre în conştiinţa publică. Colecţia sus­
ţine răspîndirea şi cunoaşterea unei opere,
nu-i asigură eternitatea. Dar multe din­
tre lucrările tipărite au cunoscut lon­
gevitate scenică şi adeziunea spectatori­
lor. Opinia publicd de Aurel Baranga,
Să nu-ţi faci prăvălie cu sroră de Eugen
Barbu, Paradis de ocazie de Tudor Po­
pescu invită şi la editarea unui serial al
succesului de public, explicat, acum, şi
din unghiul comentariului critic asupra
textului şi a spectacolului. Şi alte piese,
care au cunoscut de asemenea �loria sce­
nei. s-ar putea înfăţişa gustului şi jude­
căţii de valoare a generaţiilor viitoare.
Mielul turbat, de pildă, ar putea fi con­
siderată, probabil, prima comedie care a
marcat. în epoc;i, o nouă treaptă in ev:>­
luţia speciei literare respective, după
Caragiale şi Muşatescu.
Negînd orice alt criteriu decit acela al
valorii, "Rampa" publică piese reprezen-
42
https://biblioteca-digitala.ro
Lalive pentru cele mai semnificative ori­
entări în teatrul ultimelor decenii : ipo­
teza istorică Noaptea de Mircea Radu
Iacoban, interpretare in cheie filozofică
a unui fapt-divers petrecut în istoria
Moldovei, Descăpăţinarea de Alexandru
Sever, al cărei filon tragic evocă mo­
mente cruciale din destinele oamenilor
care făut·esc istoria naţiunilor, parodia ale
cărei semnificări răzbat prin veacuri,
pînă aproape de noi Croitorii cei mari
din Valahia de Alexandru Popescu, scri­
ere, din păcate, ui·tată de teatre, după
cum şi autorul pare să fi uitat de unel­
tele sale (îl regăsim doar în dramatur­
gia teatrelor de păpuşi) ; piesa lui Mircea
Micu Avram Iancu, despre care s-a..t
spus şi lucruri nedrepte, dar care, reci­
titii acum, ne convinge că autorul el e
un dramaturg profund şi agreabil.
Ist<!ria modernă e abordată din per­
spectiva epocii revoluţionare, 'ca in Sim ­
fonia patetică de Aurel Baranga, Marele
fluviu iŞt adună apele de Dan TArchilă,
Dacă vei fi întrebat de Dorel Dorian ;
a prăbuşirii castei stăpîqitoare, in Cita­
dela sfărîmată de Horia Lovinescu ; a
complicaţiilor sentimentale decurgînd d 1 .�
desfăşurarea evenimentelor, in Casa care
a fugit pe uşă de Petru Vintilă.
Sînt incluşi, in repertoriul "Rampei" ,
comediografi aflaţi l a polii satirei mo­
derne : Aurel Baranga şi Teodor Mazilu,
diferiţi prin viziune şi prin metoda de
asanare morală. Polemici vi.rulente c u
credinţe false sint angajate in piesele
semnate de Horia Lovinescu şi Eugen
Barbu, Fănuş Neagu şi Theodor Mănescu,
Ion Băieşu şi Tudor Popescu, Iosif Na­
ghiu şi Virgil Stoerîescu. Diversitatea for­
mulelor şi limbajului pieselor publicate
conferă Volumelor apărute pînă acum va­
loarea unui amplu tablou al creaţiei lite­
rar-dramatice contemporane. In el se in-
tilnesc, fericit, nu doar generatii (de la
decanul de v.i rstă Mircea Ştefănescu la
Mircea Săndulescu şi Doru Moţoc), d'ir
şi artişti de structuri diferite, cultivind
atît tradiţia oît şi inovaţia, conflictul des­
chis ori cel latent, prospectind neconte­
nit realitatea, cu diverse mijloace. Trep­
tat, adunind cu sîrguitoare competenţă şi
dăruire titlu lîngă titlu, de la aproape cla­
sicul memorial dramatic Jurnalul unei
femei la surprinzătorul florilegiu de stări
tragice Scoica de lemn, "Rampa" intre­
pri nde opera culturală meritorie de a
elabora sinteza artei dramatice, înfăţi­
şînd-o într-o reconfortantă u nitate de
valori.
Carol ISAC

..
1
A
ntre oamenii pe care munca nu-i
istoveşte şi pentru care munca es te
ilumi nare şi luminare, profesorul
Ion Zamfirescu ni se prezintă ca u n
exemplu grăitor al tinereţii nezdruncinate
de trecerea vremii. Sociabil, cu grija de
a nu deveni patetic şi zgomotos, modest
şi discret in relaţi ile de rind, amfitrion
rar şi campi on al distincţiei - iată un
posibil portret al cărturarului care şi-a
anivet's at de curind 75 de ani de viaţă.
Departe de a se fi ilustrat exclusiv in
marginile unei i ntelectualităţi d e cabt­
net, marcate de suficienta dicteurilor ex
cathedra, profesorul Ion Zamfi rescu i-a
format şi pe mai tinerii din jur in spi­
ritul necesităţii ca valorile umaniste să
fie asimilate in extenso, rosturile profe­
siunii de .,dru;căl" , in primul rind, de
om al Cetăţii, in general, fiind măsurate
prin calitatea vieţii create în şi pentru
colectivitatea căreia ii aparţine. Şi (după
cum nu o dată a spus şi scris) această
calitate este determinată de conjuncţia
permanentă dintre efectele superioare ale
minţii şi sufletului, .,elemente" fund!l­
mentale tratate cu aplicaţie in propoziţii
ce amintesc de preocupările statornice de
filozofia culturii şi, deloc "incidental" , de
istoria teatrului de aici şi de aiurea :
" ... aşa cum există un conţinut material
al istoriei, tot aşa, există şi un inefabil
al istoriei" "Literatura are un m erit
https://biblioteca-digitala.ro
universal îmbrăţişează umani tatea, .:: •.1
tot ce o constituie şi o poate reprezenta" ;
"Teatrul. ca reflectare a vieţii, trebuie s �
pună în mişcare judecăţi ş i sentimente" .
. . . Şi cîte, asemenea, altele ...
Ca dascăl şi, mai rec ::!nt, "ca om bătrin·•
(horrtbile dictu !), iubitor de umanioare,
in principal, profesoru l Ion Zamfi rescu lm­
părtăşeşte gindul mai vechi, luminist :
" .. .iubeşte adeverinţa" . Depozitar al unei
culturi enciclopedice, regăsită în propriile
lucrări i mprimate de anvergură, iJÎ în tot
felul de intervenţii scrise sau orale, i n
conferinţe, in referate privind teze de
Profesoru l
doctorat, in simpozioane . ori colocvii in­
soţind indeosebi manifestări de cultu�·ă
teatrală, profesorul "se cheltuieşte" cu
devoţiune şi profundti implicare civică.
Bibliografia operei depune mărturie
despre preocupările constante ale profe­
sorului în teritoriul ilimitat al Thaliei.
Sintezele - Panorama dramaturgiei ori­
ginale, Drama istorică universală şi ro­
mânească ; studiile - Probleme de viaţă,
teorte şi istorie teatrală, Teatru şi uma·
nitate, Teatrul european în secolul lumi·
nilor sint titluri de referinţă ; fără Istoria
universală a teatrului (3 voi .), contribuţiEI
românească în domeniu ar fi, indiscuta­
bil, sărăcită. Intreaga operă scrisă se află
sub arcu l aceleiaşi concepţii suple despre
rostu rile dramaturgiei şi artei spectaco..
!ului . ,Văd necesar ca teatrul să nu in­
semne numai artă, î n accepţiunea acee'l
au tonomizantă care e5te atribuită adesea
acestui concept, ci tot pe atîta să repre­
zinte şi cultură, cu atri butele ei integrale,
de la cele de ordi'n abstract pînă l a · cele
cu func ţ iune militantă" .
Am avut, în anii aceştia, privilegiul de
a-l asculta in diverse ocazii, intre care
aceea. multiplicată. a Festivalului naţio­
na l ,.Cî ntarea Românlei" are semnificatii
relevante ; pe unde a trecut ,.caravana"
juriului prezidat de către domnia-sa, ro­
bus teţea gîndirii sale, afecţiunea nutrită
faţă de interlocutori, interesul expres
pentru achiziţiile ştiinţei şi lucrării fizice
au lăsat o vie impresie. Pe malul Dunării,
la Calafat. acolo unde ,.sentirmentul in­
depen�nţei noastre ca popor" a gravat
pagini antologice, semn că ,. rezistenţa
românească a funcţionat cu tăria şi con­
sQcvenţa unei mari forţe morale" ; 13
căminul cultural etalon d e l a Diniaşi­
Timiş ; la Fabrica de sticlărie ş i porţelan
Curtea de Argeş ; la Tescani-Bacău, pe
locu rile călcate odinioară de Enescu ; pe trebuie trăi tă în ti hnă, prin rnuncă, prin
malul mării, u rmărind Hecuba ; la gura a5pi t·aţia neîntreruptă spre adevăr,
m i nei Lupeni, celebrîndu-1 pe Goethe ; in :lreptate, bine şi frumos - canaane de
,.dulcele tirg al leşilor" ; la fermele Prej­ m i lenii ale construcţiei umane, repere ale
mer-Braşov ; la Cluj -Napoca şi, mai jos construcţiei umane de astăzi.
pe Someş, la Satu Mare ; pe scena Naţio­ Din acest colţ de revistă, î n ceas ani
nalului craiovean (acasă, deci !), oficiind versar, gind de recunoştinţă profesorului
despre clasici şi moderni ; pretutindeni, no3 t ru .
aceeaşi febră a cunoaşterii, a 'întrebărilor
şi răspunsuri lor, î ntări te în ideea că viaţa Victor BIBICIOIU

În
slujba
culturii
naţionale

O sa.lă a muzeului

Cîni directorul general evolutia artei dramatice

al teatre lor, Liviu Re bre a ·
nu, oficiiliza, în sep·• em­
brie 1 942, colect : :z G earqe
Franga, obştea scenei do­
bindea încă un lăcaş de
prestigiu cultural - Mu­
zeul Teatrului National.
De patru decenii. el a r . : •J
contributie insemn�tă 1:1
animarea studiilor de isto­
rie teatrală. Prin tematk.i.
româneşti. Un bogat fond
arhivistic şi iconografie în­
lesneşte investigarea ori­
cărei secţiuni teatrale, căci
acest muzeu a fost, încă
de la înfiinţare, depozitarul
mărturiilor privind înt1·ea­
ga viaţă teatrală româ­
nească.
Fie ca rolul Muzeului
Teatrului N '!ţio!'-al in cul­
•

muzeu! teatral :lin Bucu­ tura romana sa sporeascd

reşti a impus. pînă si cc­ prin achizitii de preţ şi
bt 7:'l ai rigizi cercetători. prin stimularea documen­
o noua 1l t> r z o ·liz:zr-? a ;n.�.?­ tară a studioşilor ! I ar
puturilor teat rului · nostru inifliatorului, George Fran­
cult in Transilvani:z vea­ ga, îi urăm in continuare
cului al XV 1 I l - le:�.. To t aici ani rodnici, aşa cum vă­
a fost evidenţiat - şi ecou­ deşte la, cele opt decenii
rile publicistice n-:�.u int i r­ împlinite, .5 i ele, ieunăzi ! George Franga,
ziat - locul manifestărilo·· tîndu-şl comorile re-
po pul a r e d2 sp e c ! a c o l in I onuţ NICULESCU porterului nostru
•

https://biblioteca-digitala.ro
 S.c'tiso.Wte
din 1Jettă
D
elta, pămînt făgăduit de ape şi înfăptuit de ape in curgerea lor veşnică.
Pămînt cu oameni născuţi şi botezaţi in apele Dunării.
Cu oameni p ldmădiţi in lupta cu apa, cu vîntul, cu ploaia, cu gerul. Suflete
blajine, deschise spre înţelegere şi generozitate.
Delta, frumuseţe aspră şi b lîndă, frumuseţe rivnitd de toţi cei care trdiesc
pe caldarimurtle încinse ale oraşelor, şi care vin atei să-şi limpezească ochii, să-şi
spele sufletul de oboseală şi de îndoieli şi să-şi gdsească, fie măcar pentru o clipă,
răgazul de a visa şi de a spera intru deslivîrşire.
Şi, pentru eli totul pe lume are un început, de ce nu am socoti un inceput şi
poposirea, pentru prima oarli de cînd este Delta, Deltd, a unui mlinunchi de actori
ai Teatrului Mic, condus, dar şi însoţit de scriitorul Dinu Sliraru, rlispunzind,
astfel, generoasei invtttzţit flicute de tovarlişul Ioan Petre, prim-secretar al Comi­
tetului judeţean al P.C.R.
Am dorit să onorlim aceastli invitaţie, oferind oamenilor Deltei, ginduri ale
marilor noştri poeţi, gînduri rostite şi gînduri cîntate, dar şi o fărîmli din sufletul
nostru.
Deci, DUMINICA 25 IULIE, la ora 4 dimineaţa, am plecat cu autobuzul sprz
Tulcea. Dar cum se putea să facem un drum cu autobuzul teatrului, care este
destul de şubred, ca să nu spunem altfel, flirli să avem panli ? Noi am avut două,
ultima şi cea mai serioasli in comuna Ctucurova, de unde am dat un te lefon la
Tulcea şi s-a trimis după noi un auto buz ; în jurul prînzului, am ajuns. Ne-am
imbarcat pe un vapor spre comuna Pardina, pe canalul Chilia, unde am avut
primul spectacol, la ora 20.
Comunli micii, dar cu oameni minunaţi. Primarul, femeie tînărli şi inimoasă,
ne-a preglitit o scenă in aer liber, formatii din două remorci de camion cu pereţi
din stuf; cu o cabinli pentru actori alliturt, flicută tot din stuf. Pe pajiştea fncon­
jurată de flori - gherghtne, petunii, floarea nopţii - oamenii stăteau pe scaune,
iar copitt şi că.ţeii, mulţi copti şi mulţi elitei, stliteau chiar pe iarbă, în faţa
scaune lor.
Şi eră. senin, şi era lună, şi cum mai sunau versurile lui Eminescu, şi ale lui
Bacovia, şi ale lui Topirceanu, şi cum mai sunau cîntecele minunate ale lui Nicu
Alifantts ! Niciodatli n-am fost mai emoţionată decit rostind acolo, pe mal de Dună­
re : "Dintre sute de t;atarge..."
După spectacol, spectatorii au venit sli stea de vorbă cu noi, iar o femeie
mai voinicuţd, cu ochi albaştri, mi-a spus un lucru extraordinar : "Doamnă artistii,
a fost mai frumos ca la Inviere" . In timpul spectacolului, un bărbat s-a dus tntr-o
fugă aca,sli, sli ne aducli un buchet mare de gherghine şi glilbioare, pe care ni l-a
dat pe scend, şt ne-a spus : "Ei, adevlirul e că eu m-am dus fuga acasd, eli eu am
porumbei şi-am vrut sd pririd vreo doi şi să-i aduc, ca la sfîrşitul spectacolului sd
le dau drumul şi sd zboare spre dumneavoastră, deasupra dumneavoa.�tră, a tuturor
cd asta meritaţi" . Şi ne-a invitat pentru a doua zi, la o ciorbd de peşte !
In sufletul meu, amintirea Pardinei, a rămas vie, de parcă intr-adevăr, peste
noi, t:ei de pe scenă, şi cei de pe fjajişte, sub lumina lunii, a trecut în zbor o
pasdre, paslirea Sfîntului Spirit. Sufletele noastre ale tuturor au fost mîntuite, acolo,
pe malul Dunării.
Tot la Pardina, dupli ce am cinat, ne-am . dus, închipuiţi-vă, la discotecă, o
mică sală de dans, unde un acordeon· şi o tobă cîntau muzică disco, şi unde am
dansat şi noi, şi seara s-a încheiat cu o "periniţă" .
LUNI - Chilia veche. Ne-au primit la debarcader cu pîine şi sare. Da, cu
pîine şi sare. Iţi vine să p lingi, cind vezi un lucru ca acesta. Şi de ce sd nu plîngi,
cînd, pe mal de Dunlire, Arta este primită cu pîine şi sare ?

45

https://biblioteca-digitala.ro
 MARTI - Sulina. Plimbare cu vaporul pînă acofo· unde Dunărea· se vanăi
In marea cea mare. Splendid. Tare mat eram fericiţi cu toţii !
La punctu l O, unde Dunărea se uneşte cu marea, şi sufletele noastre s-au
unit cu imensitatea albcu;tră. In momente din astea realizezi i111 ce ţară minunată
trăim, şi parcă numai în momente din astea te întrebi dacă noi, cei care trăim
aici, facem tot ce trebuie să facem ca să fim pe măsura ei. De ce nu reuşim
intatdeauna să ne. moUpstm de frumuseţe şt purit!Zte, de echilibru, de tnţelepciune.
de fcirţă, de la tot ce ne înconjoară, de la minunile pe care le intilnim in dru­
murile noastre ?
Ii!! Sulina am dat două spectacole. Sigur că au fost foarte bune,. dar nu ca.
la Pardina. Ei, ce să mai vorbim, aici eram intr-un orăşel, şi oră.şenti au aflat că.
pe alte meleaguri, cind spectatorilor le place ceva, fluieră sau ţipă cit ii ţin plă­
mînii. Şi cum să nu ţipe şi ei, ca să arate că nu sînt de ici de colo, şi că mai ştiu.
şi ei cîte ceva ? Dar a fost bine.
MIERCURI - zi liberă.
JOI - drum lung de la Sulina la Sfintu GheOTghe. Drum de o zi. Am făcu�
p lajă pe vas şi, pe unde ne opream, săream în Dunăre să ne scăldăm şi ne· zben­
guiam ca nişte copii.
La spectacolul de la Sfîntu G heorghe s-a întîmplat un· lucru interesant. Pu-·
blicul era în mare parte format şi din oameni veniţi de pe alte meleaguri ca sd-şt.
petreacă concediul la Sfîntu G heorghe, şi se spune că er.au şi foarte mulţi puşti!
sau adolescenţi de prin Bucureşti, care au vrut să ne arate că ştiu ei cine sintem·
noi, cu toate că sînt sigură că nu au păşit niciodată In sala Teatrului Mic. Păi
cum, ei ştiau tot. de pildă Papil Panduru era pentru ei Emil Hossu, dealtfel şi:
seamănă Papil cu Emil ... Publicul acesta, mie nu mt-a p lăcut deloc. Publicul ventt
de aiurea nu se lipea de publicul de prin părţile locului, intr-un fel; Il macula. Ce­
se întîmp)ă, oare ? Unii oameni, cum dau cu nasul de oraş, pierd ceva din purita-­
tea aceea a spectatorilor din Pardina. Mereu imi vin fn minte nişte cuvinte ale­
snui cintec cîntat de Geo Vtsu : "Am şt cultivat-o, am dus-o la chermeze şi la·
meci". Cam soiul acesta de cultură îl posedau şi coptlandrii aceia din sală, veniţi
de aiurea.
Şi, cum eu cred şi spun mereu că spectatorii au parte de spectacolul pe care-l'
merită, spectacolul de la Sfintu Gheorghe a fost doar un spectacol bun . .
I m i pare rău pentru localnici, foarte rău imi pare.
VINERI - întoarcerea la Tulcea. Spectacol. Public· foarte bun� Civilizat.
Spectacol foarte bun. Teatrul Mic a fost ovaţionat. Eram foarte mîndri, noi, actorii,
era foarte mîndru scriitorul Dinu Săraru. Şi aveam şi de ce - am încheiat un:
lucru cu bine.
Cu asta s-a terminat turneul nostru in Deltă.. Experienţă fcu;cinantă, dar făcut
unor oameni care merită, atit de mult merită să aibă şi ei parte· de· o fărîmă de­
Artă, după. ce se întorc din lupta cu apa, cu vîntul, cu ploaia . . • .
Aceşti oameni minunaţi ne vor rămîne prieteni, prieteni pe viaţă, pe care­
aşteptăm din tot sufletul să-i revedem.
Să. ne revedem sănătoşi !

Leopoldina BALANUŢA

ma scenă a ţărH (intre mîrţoaga) , A. Demetriade,

1 924 şi 1 928) . Masivul vo­ V. Eftimiu,
NOTE lum de corespondenţă pri­
Paul Gusty,
A. Davila (revelatoare a­
mită (ed. Minerva, 1982) , mănunte privind cizellirile­
cu note de Julieta Moldo­ unor scene din VlatctL
vanu, selectează, din peste Vodă), Marioaa-a Volcu­
Profil în 1 500 de documente, pe
cele grăitoare pentru acti­
lescu etc;

ceaţă
Un uitat pentru lumea
teatrului este fi Corneliu
Moldovanu, poet, publicist,
romancier, cilrector care a
muncit cu sirg pentru pri-
vitatea sa dintr-o jumă­
tate de veac. Citim nume­
roase inisive tipărite ema­
nate de la oameni ai tea­
trului : Agatha Bârsescu,
Tony Bulandra, G. Cipri­
an (interesante relaţii de­
spre cariera Omului cu
G. Călinescu tşi indem ­
na, prin anii '50, colabora­
torii de la instLtutul lite­
rar să se ocupe de viaţa
acestui animator. Venit-a.
vremea , ?
1. N�

https://biblioteca-digitala.ro
 D I VERT I S MENTE
EST I VALE
'Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ
să credem că ar putea fi o ,.stagiune
est i vală " specifică. Ei bine, nu ne mai
amăgim. Cu atit mai mult, cu cit avem
datoria să-i facem şi pe alţii ·să nu se

BURGHEZUL (auto)amăeească.
Burghezul gentilom - aşa cum a fost
pus in scenă de Iulian Ursulescu (anul

GENTILOM IV regie) , in scenografia semnată de Na­

d ina Bădescu-Scriba şi Carnelia Micu
(anul IV scenografie) - nu numai eli
n-a ,.îmbogăţit" nimic, dar a sărăcit ima­
ele Moli ere ginea spectatorilor din toată ţara, aflaţi
pe litoral, despre ceea ce poate fi un
spectacol de Piatra Neamţ.
ln locul exuberanţei tinereşti, al dez­
lănţuitei bucurii de a juca şi al extra­
Regia : IULIAN URSULESCU ordinarei verve de joc, produse lndeobşte
(anul IV regie - I.A.T.C.). Sceno­ de spiritul de echipă pietrean, atunci cind
grafia : NADINA BADESCU-SCRI­ se întîlnea cu un regizor care avea cu
BA şi CAMELIA MICU (anul IV ad evăra t ceva de spus, n-arn putut asista
scenografie, Institutul de arte plas­ decît la cîteva intristătoare tentative de
tice ,.Nicolae Grigorescu" ). Muzica : salvare actoricească pe cont propriu, ape­
NICU ALIFANTIS. lind însă la procedeele îndelung "verifi­
Distribuţia : GHEORGHE DANI­ cate" ale unui meşteşug bătrinicios, ve­
LA (Domnul Jourdaln) ; CORNE­ cin cu cabotineria. Dar şi aceste străda­
LIA BLOOS (Doamna Jourdaln) ; nii, de a face totuşi ceva, de a face ori ­
MIRELA BUSUIOC (Luclle) ; cum ceva, in absenţa unei gindiri regizo­
GHEORGHE BIRAU (Cieonte) ; rale ordonatoare, erau condamnate să se
VIORICA HODEL (Dorlmene) ; deruleze în gol, în mijlocul unei placi­
MIHAI CAFRITA (Dorante, Muf­ dităţi şi abulii generale, sub care cu greu
tlul) ; CARMEN PETRESCU (Ni­ ne mai puteam aminti albastrel e înfia­
cote) ; PAUL CHIRIBUTA (Covlel­ rări de odinioară ale festivalului de l a
le) ; TUDOR ROMEO (Profesorul Pi atra.
de muzicA) : ION MUSCA (Profeso­ Desigur, nu-i vom da unui .. accident"
rul de dans) ; LIVIU TIMUŞ (Ma­ cum este Burghezul gentilom de la Pi at ra
estrul de scrimă) ; TRAIAN PAR­ Neamţ o altă importanţă decî t aceea pe
LOG (Profesorul de filozofie) ; care o merită. Nici nu vom u i ta că sem­
CRISTIAN MOTRIUC (Maestrul natarii regiei şi scenografiei spectacolului
croitor) : FLORIN MACELARU , sînt nişte debutanţi, pe care sîntem obl i ­
RADU DOBINDA (Lachell) ; GEOR­ găţi să-i aşteptăm şi să - i urmărim cu
GETA CACEV'SCIU, LEONARD incredere în intreprinderile lor artisticE
BOICU (Muzlcanţll). viitoare. Tocmai de aceea, ·ţinem să pre­
cizăm că n u superficialitatea acestei lec­
turi regizorale şcolăreşti, drapîndu-şi ba­
lastul căutărilor formale in inventivităti
Printre puţinele premiere de la sfirşit1.1l scenografice strălucitoare pe d i nafară, dar
stagiunii 1981-1982, care au avut loc nu goale pe dinăuntru, ne-a surprins cel ma i
doar pentru ca spectacolele să poată fi mult, ci seni nătatea cu care teatrul, ş i
"raportate" , ci şi jucate in această sta­ nu oricare teatru, c i Teatrul Tineretului
giune, s-a aflat ş i Burglu!zul gentilom u1 din Piatra Neamţ, a acceptat atît de evi ­
domnului de Moliere, la teatrul coconilor denta lipsă de gînd a spectacolului, expu ­
de viţă de la Piatra Neamt . nîndu-şi-o emblematic sub soarele lito­
Spectacolul s-a jucat pac;te vară, la di­ ralului.
verse ore ale caniculei, pe diversele scene Dacă d atoria actorilor e să -şi uite de
şi grădini ale litoralului, .,tmbogă.ţind" sine, pentru ·a se putea regăsi pe el înşişi
ceea· ce ne mai amăgeam p1nă nu de mult în teatru, datoria teatrului este să nu le

47

https://biblioteca-digitala.ro
 poa rte pa ) i i zadarnic, alături de d rumul
pe care n u - l pot parcu rge decît dacă simt
că l e c resc aripi. Burghezul ge ntilom d l'
Ia Piatra nu se ridică însă de la păm î n t .
Oricît s - a r f i stră d u i t actorii reprezen­
taţiei să renunţe I a balastul � i no>gizora l,
na cela s p e c t acol u l u i nu se p oa t e n i c i o
c l i pă înălţa, d i ntr-o ev i dent ă eroare de
co n s tru c ţ i e . C[1ci. Ina intea oricăror căutări
formale, u n spectacol teatral n u se mai
poate î n ă l ţ a astăzi d ecit dacă e î nsufleţi t
de un gind. de o idee regizora l ă, care
să ne poată vorbi nouă, ai<:i şi acu m ,
d es p re Burghezul gentilom a l dom n u l 'J i
de Mol iere. N u pr i nt r -o .,actu a l i zare" fo;· ­
ţată şi n i c i printr-o parodiere facilă, ci
print r-o pos i b i l ă redescoperire a operei
d i n tt·-un unghi de vedere contemporan,
apt să ne t rezească deopotrivă i n teresul
pentru felul î n care arăta ş i pentru felul
în care arată acest burghez de joasă ex­
t rac ţ i e , a uto - ., ar i stoc ra t i za t " p es te noap t e .
Dacă o piesă poate fi inactuală, păs­
trîndu-şi totuşi deplinul interes literar,
u n spectacol inactual e u n n01:sens. Iar
d acă .. Moliere răntine mereu actual " , aşa
cum spu nea George Căli nescu, va trebui
să conchidem că u n spectacol inactual cu
o piesă .,mereu actuală" nu poate fi de­
cît, aşa cum spuneam, un accident. Nu ne
putem desprinde însă de o altă intrebare
s :·ăruitoare, venind de undeva, dinspre
partea domnului de Moliere ce căuta
acest Burghez gentilom pe corabia de l a
P i a t ra ?
Victor PARDON
Teatrul "Constantin Tănase"
• FUNCŢIONI1RUL
DE LL\ DOMENII
de Petre Locasteanu
Cînd - în urmă cu mai bine de un
deceniu - Teatrul "Tănase" a avut ideea
(grabnic abandonată, din păoate) de a
relua, într-un ciclu intitulat "Comedii de
a ltădată" , cîteva dintre marile succese ale
umorului scenic antebelic, au existat une­
le glasuri - nu d intre cele mai auto­
rizate, dealtfel - care au protestat, cu
osîrdie, dar fără nici un haz, invocînd
mai cu seamă cal'itatea comică precară a
textelor alese. Nici astăzi nu ştiu ce ar
fi vrut să găsească în piesele atît d�
vehement incriminate umor englezesc ?
https://biblioteca-digitala.ro
absurd i o nescian ? pamflet social ? Ca şi
c u m acest atit de popular şi moza ic 'lt
gen care e st e comedia nu a r presu pune
şi fars:�, ia r i n at·senalul său parcă n - a r
e x i s t a ş i q u i p r o quo-ul, ş i gagul, ş i
atitea a l t e procedee - elementare, poate,
d a r, s i g u r . eficace. Şi, ca ş i cum nu risul,
sub aspectul său cel mai profund catharc-·
ti c, ar fi scopul u l t i m (şi u nic u l arbi tru
v a l a b i l ) al oricărei comed i i , fie ea .,sa­
va!1t::i" sau " b ulev,ardieră" . . . ( l n pamnte­
ză fie spus, pr i m ul d i ntre s pectac olel e a ­
m i n t i t u l u i c ic l u, Blrlic - şi el, c r i t ic a t
cu îndrîrjire - merita să fie imortalizat
pe pel ic u lă, fie şi numai pentw extra­
ordinara distribuţie pe c a re o afişa, în­
cepînd chiar c u Birlic şi terminînd cu
regretaţii Nicolae· Gărdescu şi Petre Şte-·
f ă n esou - G o n ngă !) .
Nu m-am numărat nici atunci printre
acei protestatari incruntati şi scrîşniţi,
după cum nici acum nu· pot fi printre (e­
ventualii) contestatari ai noului spectacol
montat in acest ciclu la "Tănase" , cu (in,
epocă) celebra comedie a lui Petre L::>­
custeanu Funcţionarul d e la Domenii.
Deplîng ' doaT faptul că el este de-abia.
cel de-al treilea (în mai muLt de zece
ani !) exemplar al unei serii care se cere 1,
- şi era posibi,J - să fie cu mult mai
bogată. Şi aplaud, şi de această dată, ideed
realizării spectacolului cu contribuţia
unei echipe actoriceşti de marcă, repre­
zentativă (nu şi exhaustivă,. bineînţeles)<
pentru momentul actual al comediei ro­
mâneşti, alcătuită cu forţe din şi dinafan
Teatrului "Constantin Tănase" . Nume ca
Matei A lexandru, Coca Andronesou, Lu­
cia Boga, Tamaca Buciuceanu, Florina
Cercei, Matei Gheorghiu, Marian Hudac,
Ion Marinescu, Mihai Mălaimare, Anca
Pandrea. A cfina Popescu, Rodioa Popescu­
Bitănescu, Marta Savciuc, Ileana Stana•
Ionescu, Gabriela Vlad (ordinea este -·
evident - aici, numai alfabetică) pot ori ­
cînd să susţină afişul oricărei comedii, cu
un succes de public fără greş.
Regizorul actualei montări, actorul Ma­
tei Alexandru (programul de sală ne ;t­
minteşte că el continuă o tradiţie Inaugu ­
rată in 1 9 1 1 , pe scena · Naţionalului bucu­
reştean, de· Petre Liciu), a reuşit. la acest
capitol - al distribuţiei -. un adevănt
tur de forţă : pe 12 roluri, nu mai puţin
de 34 de interpreti (printre actori se nu­
mără chiar şi un rE:gizor . . . de film : Saver
Stiopul)', care rulează un nwrnăr impre­
sionant de variante combinatorii,, din mo­
ment ce fiecare rol are trei sau patru
formule interpretative posibile, Iar unii
actori acoperă, La nevoie, mai multe ro­
luri. a·raţle acestui sistem, spectacolul s-a
jucat, seară de seară, într-o nouă... veche·
grădină de vară redată circuitului tea­
tral, grădina "Batiştei" .
Piesa î n sine n u are u n relief deosebit ;
o comedie de' situaţii ,. care· impliCă o•
 Sceni din apectacol

aproximativă sa-tiră a moravuri•lor. pe sau nu, Matei Alexandru a i ntrodus ici­

notat, totuşi : siguranţa şi economia de colo ci teva accente care îi personalizează
mij loace a portretisticii ; ştiinţa ( aproape desfăşu rarea. Aia este stilu! de oomică­
surprinzătoare. dacă ne gindim la vre­ rie dezlănţu1tă practicat de i nterpretul
mea cind a fost scrisă piesa) minuirii m­ lui H. Popescu-Piscifling (cum de nu 1-a:
trigii, in care elementul neprevăzut este numit Locusteanu şi .,jr" ?), aşa este ma­
introdus abil şi cu rost ; în fine, un comic chiajul Mlrtei Savciu c (un incredibiJ Bran,
verba l pe alocuri savuros. Destul pentru in fustă) , a5a este ritmul pe care şi 1-a
ca Petre Locusteanu să merite un loc in dorit şi 1-a obţinut regizoruL Totul tri·
istoria dra.maturgiei româneşti şi pentru mite spre .,marele mut" , spre Stan ş i
ca Funcţionarul de la Domenii să figureze Bran, spre enorm şi burlesc. Lipseşte însă
in repertoriul ciclului ,.Comedi i de altă­ (sau există cu o deptorabilă parcimoni e)<
dată" . un lucru esenţial gagul. Dacă acec;t
Spectacolul, la rindul lui, are haz pe Funcţtow.lT de la Domenii de la .,Batiştei"
m ăsura textului . Di rectorul .de scenA (care ar fi fost şi un spectacol de gaguri, poate·
a operat şi o oarecare "modernizare" a că am fi consemnat un neaşteptat eveni­
replicilor) s�a preocupat in primul rind ment al stagiunii .
de verosimilitatea corespondenţelor actor­ A·r mai fi de semnalat două-trei disc.re­
personaj . Şi nu a greşit. Nu cred că am pariţe, corijabHe dealtfel ; de pildă, func­
urmări.t cea mai bună variantA a distri­ tionalul decor modern creat de Mihai
buţiei, dintre nenumăratele posibile (in Tofan se contrazice cu muzica (ing. Lu­
ziua de 14 iulie 1982, au juCSit Mihai cian Ionescu), fidel"ă alurii generale "belle­
Mălalmare, Marta Savcluc, Marian Hu­ epoque" a spectacolului ; rolul Bea.tricei
dac, Coca Andronescu, Gabriela Popescu, este doar ,.pasabi l " , deşi - cu atit mal
Ion Henter, Ovidiu Moldovan, Matei mult cu cit era d i stribuitA o actriţă de
Gheorghiu, Florina Cercei, Ortansa StA­ tal ia Florinei Cercei - putea şi trebuia
nescu, Anca Pandrea, Matei Alexandru), să fie exploatat la m aximum ; si - nu
dar celei pe care am văzurt-o nu i se ,.ln &firşit" căci se produce la fiecare...
poate reproşa mare lucru. Poate, doar, lui început de act - gongul ,.Batiştei" se
Mihai Mălai mare - excesul de clovnerie ; cere scos urgent din i nventar, căci ,.ha­
executată, e d rept, cu o tehnică remar­ zul" lui - dacl'l ăsta mai poate fi numit
cabilă. haz ! - sună cel puţin ciudat : si-ngura
Dar, această notă" clovnescă a jocului asociaţie de idei pe care m i -a permis
lui Mălaimare naşte şi o altă observaţie, s-o fac e cu sunetul dbglt a!l. unei tigăi
care vizează stilul intregii montări. Voit de teflon.

https://biblioteca-digitala.ro

• SfELL\, STELELE
ŞI BOEML\
Maxi mil ian
\le.se.lovski
"Stela" este, bineinţeles, Stela Popescu.
"Stelele" sint SteJ.a Popescu, Alexandru
Arşinel şi Si le Dinicu. Iar "Boema" ... e
restu l . Adică Luigi Ionescu - care ne
reaminteşte cu fannec că de el este le­
gată' lansarea lalelelor in România : Ac­
vilina Severin - care face aproape tot
ce făcea şi Rita Pavone in "Canzonissime­
Ie·• de aur ale ani.Ior '60 ; încă un cîntă­
reţ (modest, oa factură), care anunţă cu
.emfază, autoprezentîndu-se. că "va inter­
preta o melodie cu conţinut satiric, in­
titulată sugestiv «Gioni»" . Şi mai există
şi baletul (ah, baletul !) şublerul - se
vede - a funcţionat in selecţionarea fe­
telor (nu e chiar ca la "Crazy Horse" ,
dar tot e ceva), dar nervul le cam lip­
seşte, stilul e anemie şi lenevos. Ba chiar,
la un "french-cancan" , noroc că mai apare
şi Stela, ca lucrurile să se învioreze, cît
de cit.
Dar toate aceste detalii sint observa­
bile doat pentru un cronicar incomod �i
certăreţ. Nu e cazul meu şi - lăsînd glu­
m a la o parte - trebuie spus că această
.ultimă premieJ'ă de la "Tănase" scrisă
şi compusă de M. Maximilian şi V. Vese­
lovski. îşi justifică titlul. Căci Stela Po-
o incercare ae ;,french-cancan•-
50
https://biblioteca-digitala.ro
pescu este o "stea" in adevăratul înţeles
al cuvîntului, iar Al. Arşinel o secon­
dează cu brio. Amindoi sint avantajaţi
ele cali tatea textelor pe care le interpre­
tează - inteligente, cu umor şi - mai
ales - "la zi" . De mult nu aan mai ascul­
tat o revistă atit de vie, de indrăzneaţli,
,.obraznică." . în lumina celei mai clasice
tradi ţii moştenite de la patronul teatru­
lui. E bine, e foarte bine aşa.
Un loc aparte - in acest· spectacol de
adevărat divertisment - U au doi inter­
preti pe care dinadins nu i-arn menţio­
nat la înci!put, printre celelalte "stele''
Ana-Maria şi Horia Moculescu. Nu pentru
că ei nu ar accede la acelaşi statut de
,.vedete" . Ci pentru că acest cuplu -
afirmat pînă de curînd în genuri diferi­
te. altfel ,.specializaţi" (ea - actritA. de
.. proză" cum se spune, el _- compozitor
şi solist de muzică uşoară) - este unul
d i ntre cele mai importante cîştiguri ale
genului satiric-muzical de la noi. Umo­
rul lor este discret, cu gust, intelectual
(aş zice - da.că nu m-ar bănui cine 1tie
cine de snobism) , este elegant şi reconfor­
tant. Reconfortant, pentru că atitea cu­
pluri grosiere, dacă nu chiar triviale, :1u
apărut şi au dispărut, de-a lungul an!­
loi·. pe firmamentul estradelor noastre,
compromiţîndu-le. Familia Moculescu este
o floare rară. care trebuie cultivată cu
g1'i jă. Stela Popescu - cea care a ştiut
să-i cîştige pentru acest spectacol - are
şi meritul de a le fi fost amfitrioană.
Cele bune şi cele mai puţin bune din
Stela, stelele şi Boema i se d atorează ­
nici nu se poate altfel - şi regiei lui
Biţu Fălticineanu. Mai puţin bune, co­
regrafiei (Viorica Cişmigiu). Mai multe ­
scenografiei (Gabriela Buhoiu).
Dinu KIVU
 Scrisoare catre redacţie
Autor . . . fără voie
Stimaţi colegi, aflu din atit de preţu i �
dumneavoastră revistă (nr. 7-8/1 982) cii
aş fi autorul unui spectacol de estradă
din Satu Mare. La multe mă aştept eu in
această viaţă teatrală pe care o trăim
atit de intens, dar chiar să mi se spun CJ
că sint ceea c e nici in vis n u mi s-a i n ­
timplat � fiu, ori să voiesc a f i , sau m a ­
c a r să-mi inchipui că aş putea deveni -
i ată o imprejurare care mă aruncă in per­
plexitate.
După cum ştiţi, scriu din ctnd in cind
proză satirică, fie sub formă de schiţe
publicate in reviste, fie in volume. ln
urmă cu vreo trei luni, cred, am fost în­
ştiinţat de cineva din Satu Mare că mi-a
"luat" una dintre aceste schiţe, mi-a tea­
tralizat-o şi "am băgat-o" (expresia era
a i nterlocutorului) intr-un spectacol es­
tradistic unde "a ieşit bine " . Cum nu 'fu­
sesem consultat şi mai ales nu ţineam
cîtuşi de puţin să figurez, chiar şi adap­
tat, într-o atare reprezentaţie, am protestat
nwnaidecit, cerind să fiu scos de pe afiş,
iar bucata să fie exclusă din orogram.
L-am i nformat, in aceeaşi zi, şi in ace­
laşi sens, pe directorul teatrului ("Zău c-o
să vă placă - îmi răspundea domnia-sa
liniştitor - băieţii au lucrat bine" ) , eu
explicîndu-i că lucrătura în chestie se
num�te atentat la proprietatea literară,
însuşire nedreaptă a bunului altuia, Tapt
care va să zică, şi rugîndu-!, in caz că
nu e convins de reali tatea penală a fap­
tei, să mi-o spună sincer, ca s.ă pot apela
la procurorul judeţean. De la acest punct
al convorbirii incolo am primit cele m a1
ferme asigurări "pe cuvînt de onoare" că
FOTOCRONICl\
In avanpremleri ,.Făt­
rrumOII din lacrimi"
dupl M. Eminescu, la
Teatrul "Ţindirlcl"
https://biblioteca-digitala.ro
mi se va da e>atisfacţia eerută. Am, de•
mulţi ani, s l ă biciunea de a crede în cu­
vin tul de onoare al di rectorilor. cei pu ţin
pînă la proba contrarie (pe care unii, de ­
altfel, au şi dat-o), ·sau pînă ce sint trans­
feraţi, înlocuiţi prin dare-afară, ori pu r ·
ş i simplu schimbaţi.
Dezmint deci, pe această cale şi cu .
toată hotărîrea, că aş fi colaborat cu sec­
ţia de estradă a Teatrului de Nord, con­
s id e r acţiu nea de a mi se adapta o proză
şi a se introduce in acel spectacol - dacă.!
a fost, totuşi, săvîrşită - drept infrac- .
ţiune şi v ă fac cunoscut, colegial, că in- .
formaţia pe care aţi publicat-o, induşi in
eroare, fără vina dumneavoastră, du p ă ,
care aş, fi autor al unui spectacol de es- .
tradă, e aiu ristică.
Vă scriu rîndurile de faţă fi i ndcă am
mai fost pus. in. aseme�ea situaţii. Lar.
r elativ recent lin mai), m-am trezit şi pe
ecranul televiziunii, cu o schiţă pe care
distinşii mei colegi din redacţia speciali­
zată au scoli-O dintr-un volum şi au decis
s-o rescrie, s-o adapteze, regizeze şi inter­
preteze intr-un hal, care mi-a dat u n
deznădăjduitor a.omplex d e i nferioritate : .
era prea bună, sau in orice caz prea er­
metică, pentru ca să mai merite s-o s.em-­
nez eu. Nimeni, n ici un televizionar nu
s-a gîndit să m ă intrebe dacă sint de
acord, necum să-mi ceară părerea asupra ,
schimbării de· destinaţie a amintitei proze.
Evident, un autor mi poate fi decit mă­
gulit cînd vede că se acordă o atenţie ·
atit de concretă scrierilor sale. Fac parte ·
insă dintre aceia care pretind ca respec­
tiva atenţie să se manifeste in formele ·
abilitate de civilizaţia contemporană şi nu
de cele ale· paleoliticului timpuriu.
Nu vă mai încredinţez de respectul şi
prietenia ce vi le port, intrucit sint no­
torii. Al d umneavoastră,
Valentin S:lv:! s tr
5L.
 '}ata
comedie în trei acte

de

V ASI LE BĂ RAN
.

ŞI

SER BAN CR EANGĂ

.

PERSONAJELE
MIHAI, 27 de ani,
p rofesor de limba română
PAULA, 24 de ani,
soţia lui, tehnician C.T.C.
ADMINISTRATORUL,
70 de ani, pensionar
FUNCŢIONARUL, 50 de ani
NEA VASILE, 45 de ani,
muncitor, vecinul de jos
JENICA, 43 de ani,
nevasta lui nea Vasile
FANE 1, 37 de ani,
FANE Il, 3 5 de ani,
membrii echipei operative
UCENICUL, 18 ani,
folkist, fotbalist etc., etc.
MIRON, pensionar curajos,
CATALINA, pensionară simplă,
părinţii lui Mihai
ŢIGANCA, oale-crătiţi
(se cunoaşte tipul),
BIŞNIŢARUL, import-export,
Piesa a fost cttitri i n c f: naclv l r e �; i ­
soţ şi soţie
stei . , Teatru l " şi a l liecţiei d e dra­
matllrgie a Asociaţiei scrii torilor d i n
ANA, prietena Ucenicului
�ucureşti, î n şedinţa d i n 1 5 februa - # VOCEA VECINULUI DE SUS
rie a.c. . (ve.:: i "Teatrul" m. 3/1 982). POPENECIU

https://biblioteca-digitala.ro
 ACTUL 1

Decor. : o garsonierA intr-un bloc nou. In mijlocul scenei, uşa.

de Intrare şi un mic hollşor; Pe peretele lateral-stinga, o canapea-pat ,
incastrat! intr-o bibliotecA. Restul moblllerulul face parte din aceeaşi
garnlturl de culoare stinsă. Citeva blbelourl banale, televizor, radio,
telefon. i n camerA, uşoara dezordine a unei dimineţi de dumlnlcii..
Tavanul este singurul lucru deosebit, venind oblic din spate, in aşa fel
incit sii. poatA. fi vii.zut din salii.. Apa.:atul de radio e deschis, geamu­
rile, de asemenea. Sint deschise şi uşile din Interior - cea din stinga,
spre bale, cea din dreapta, spre bucii.tii.rle (aceasta comun'icind, prin­
tr-o alti uşi, şi cu holul). Mihai e intins pe canapeaua-pat. corectînd
nişte teze ale elevilor sAI, pe fondul concertulul preclaslc al dimi ­
neţii. BrWic, in scenA pAtrunde, parcA impins din culise, Ucenicul. Are
o chitarA agăţatA de git. Priveşte spre Mihai (care nu-l observi, de
parcA n-ar exista), apoi spre sali\.

UCENICUL Da. văd că v-ati aşeza t .
Putem incepe ? Deci. intrucit ceilalti
actori se chinuiesc să i.ntre in pielea
personajelor, eu. Ucenicul. m-am gin-
1 dit. adică au gindit alţii pelllt ru mine
şi mi-au dat sarcină să apar in faţa
dumneavoastră. "Vez i . . . mi-au
zis - . . .i,mprovi zează şi tu ceva. nu
·contează, fiindcă la i ncepu tu� piesei se­
n-ghite orice !" "N...w;; crede !" - le-am
zis. "Nu trebuie să crezi, e de aj.uns
să te prefaci !" Şi mi-au dat brtnci in
scenă. Asta-i şansa mea 0 nevoie de
un folkist, Sint folkist, de-un fotba­
l i st. sint fotbalist. dansu,ri populare.
c :neclub etc . . . . etc . ... tot eu . Sint un
fel de jolly joker. (Mişcare cu mina
pe corzile chitarei ; sunet sec.) Ai i n ­
trat i n pielea personaju l u i ?
MIHAI Mai am puţin ! (Fluturd tezele.
răspunzînd nu spre Ucenic, ci spre
bucdtărie, de unde se aude un zgo­
mot:)
UCENICUL Ce să vă mai zic ? Să vă
povestesc viaţa mea. Primele dou ă
luni după ce m -am n.iscut le-am pe­
trec u t acasă. Apoi. nu ş:t i u cum am
n i merit Intr-un tren. fapt este că
m-am agăţat de tampoane. Şi. urcin ­
du -m:i in u l t i m u l vagon şi privind pe
fereastră. mi -am dat seamiU pentru
prima oară d1 grîul nu .creş te in căr­
ţ i le cu poze. pe hi rtie adică. ci pe
cimpu r i . Trecînd mai departe, am intii­
nil u n profesor care m-a sfătuit să
nu incerc să răstoll'n doi munţi cu
acelaşi tirniicop. D i ntr- u n vagon in
altul. am aflat ce-i viaţa, pînă a ve­
nit controloru l . care. văzînd că n-am
bilet. m-a dat j os . A t u nc i am tras
prima concluzie totul se plă­
teşte. Bi ne[nţeles, i n funcţie de r ol .
. Ş i . cum a l m e u e destul d e m i c . n-aş
vrea s3 se spună că !ill cerc să-I fac
principal. Mai bine mă retrag ! (Şi
porneşte spre uşa de intraT�.) Apropo,
vă place muzica asta ? (Arată radioul.)
E cam gravă pentru un inceput de
comedie. Să trecem pe programul ce­
l ălalt.
RADIO : . . . La ora 14, "Unda veselă" , la
15, "Clubul artelor" , la 16 şi 5, "Al­
manah sonor" ...
UCENICUL Am să revin, n.-o să vă las
să-mi duceţi dorul ! (Iese.)
RADIO : ... la ora 17, teatru scurt "Tre­
nul" . (Incepe un fragment de prezen­
tare din piesa radiofonicd. Mihai de­
vine atent.) "P.rimul tren 1-a' pierdut
fiindcă nu ştia că pe acolo trece un
tren. Al doilea, fiindcă n-avea ceas şi
s-a sculat tîrziu. Al treilea. fiindcă,
deşi s-a dU5 la weme, a u i tat să ia
bilet. Al patrulea ... " La ora 18 şi 30,
o nouă emisiune d i n ciclul ...
PAULA (care a intrat în cameră dinspre
bucătărie, opreşte radioul) : Hai, scoa­
lă de acolo, să strlng patul.
MIHAI A l patrulea . . . De ce 1-o fi pier­
dut pe al patrulea ? Ai putea să-mi
explici ?
PAULA : E aproape zece, şi tu . . .
M I H A I : P aula, o problemă mare e · for­
mată din mai multe probleme mici.
Numai rezolvindu-le pe acestea din
urmă. poţi rezolva problema mare.
PAULA Si ?
MIHAI Şi eu vreau să aflu ce gin.deşti
cind vorbeşti , nu numai ce vorbeşti
cind nu gindeqti . . .
PAULA S ă ştii că m ă supăr. . .
MIHAI N-ai voie . . . Nu m i - a i s p u s de
ee-a pierdut al patrulea tren. (Intră
în baie.) M-ai l ăsat să plutesc intr-un
negru mister . . .
PAULA Dacă-i vorba de mister, să-ţi
spun eu u n u l . (Se apucă să curete cu
aspiratorul, in timp ce vorbeşte.) So-

53

https://biblioteca-digitala.ro
 ţul unei colege făcw;e o fixaţie : că
pe unde illltră oamenii ăia in televizor,
că uşa casei e încuiată, trebuie să fie
ascunşi înăuntru, altfel nu se poate.
Şi-n fiecare zi, el demonta şi monta
televizorul. L-a dus la nu ştiu cîţi
doctori ... de pomană ...
MIHAI (scoţînd capul pe uşa băii) : Vor­
beşti tu sau aspiratorul ? Dacă tu,
opreşte aspiratorul, dacă el, nu mai
povesti tu, că nu înţeleg ce spune el.
PAULA (oprind aspiratorul) : Deci, de­
monta şi moillt a . Colega asta a mea,
fată bună altfel, zicea că nu mai su­
portă mult. Noroc de un copil, care
i-a spus că dacă-i place atit să des­
facă televizorul să-1 angajeze la
Radio-Progres. Şi a.cum e fruntaş, ciş­
tigă de trei ori mai mult şi sint feri­
ciţi.
MIHAI (apare din baie, ştergîndu-se, în
timp ce PauZa repune în funcţiune
aspiratorul) : Aşa ! Şi, care-i miste­
rul ?
PAULA : De unde a ştiut copilul ăla ce
nu ştiau doctorii ?
MIHAI : Păi, la mintea copilului omul
trebuie lăsat să facă ceea ce vrea să
facă !
PAULA : Şi dacă nu v.rea să facă ce tre­
buie să facă ?
MIHAI (oprit în uşa băii, priveŞte atent
spre tavan ; apoi, spre fereastră ; şi
din nou spre tavan, unde pare să fie
o pată - foarte discret făcută din lu­
mină ; nu aude ultima replică a Pau­
lei) : Uite un mister... da... cauza . . .
(porneşte spre fereastră, o mişcă în
stînga şi in dreapta, verificînd dacă
nu cumva reflexul geamului face s ă
apară pata de pe tavan : aşa i se
pare) . . e lumi.na !
. aşază pe canapeawz-pat, acum strînsă,..
PAULA (înţelegînd în felul ei mişcarea
ferestrei) : Asta-i un semnal ?
MIHAI : Ce să fie ?
PAULA Cu vecina de vizavi, de
OD-4.
MIHAI : Nu cunosc pe nimeni în blocul
OD-4.
PAULA : Atunci, de ce-i faci semn cu
geamul ?
MIHAI Am avut impresia că e o pată
pe tavan ... Era un reflex, de la geam.
L-am mişcat ca să văd dacă ..asta-i
cauza.
PAULA : Ai putea găsi o explicaţie mai
plauzibilă. Mai multă imaginaţie ! Tu
mi-ai spus doar că zborul imaginaţiei
creează opera de artă. E un fel de
ba.rză, mi-ai zis. Şi -am inţeles !
MIHAI : Aşa ţi-am spus eu, că zborul
imaginaţiei e o barză ?
PAULA : Aşa.
MIHAI : Şi totuşi te-ai căsătorit cu mine.
Iti mulţumesc !
PAULA : Nu schimba vorba !
54.
https://biblioteca-digitala.ro
MIHAI : Nu schimb vorba, mă duc s�b
schimb sif0111e 11 le !
PAULA : De ce să le schimbi, sint bune ...
MIHAI : Just, să le umplu ! Facem pro­
grese . . . Corectăm profesorii ...
PAULA : Fac şi eu ce pot.
(Se aude soneria de la intrare ; Minai·
vrea să deschidă, dar pe sub uşă e stre­
curată o bucată de hirtie impăturită.)
MIHAI : O telegramă ! (O citeşte in
gînd.) O veste bUIIl ă . . . (Apoi, cu voce ·
tare.) Mergem la nămol. Stop. La voi.
Stop. Tata, mama. Stop ... Ce bine ! (Se·
bucură.) Mi-era dor de ei !
PA ULA : Vin să facă nămol la noi ?
Asta mai lipsea !
MIHAI (reluind telegrama) : Stop. Cinci.
luni. Stop.
PAULA : Cîte luni ? Cinci ?
MIHAI Să pregăteşti ceva bun.
PAULA : Ce ?
MIHAI : Tatei ii place mult sufleul de
brinzeturi.
PAULA : Asta-i o veste bună, nu ? Am ·
să storc rufele g.indindu-mă la oe-i
place taJtălui tău, care n-a vrut să mă.
iei că n-am studii superioare. Că el
are... (Trece în baie, trîntind uşa
după ea.) •
MIHAI (citeşte din nou telegrama ; apoi'
vrea să tntre în baie ; uşa e încu­
iată ; bate) : Am descifrat textul . . .
(Se aude cum sînt trîntite rufele în.
apă, foarte tare.) Nu Sltau cinci luni
de zile, trec peste o săptămină, pe­
cinci, adică luni, pe la noi... in drum
spre mare. (Din nou zgomot in baie.,.
. . . Atit... (Alt zgomot,
foarte puternic ;
văzînd că ea nu răspunde, Mihai se
ia teancul de teze, reîncepe să corec­
teze ; apoi, ridicînd privirea din ca­
iete, ochii îi cad din · nou pe tavan ;
la se mişcă în stinga şt în dreapta, ui­
tîndu-se fix într-un punct ; după un
timp se ridică, pune un scaun pe
masă, se urcă pe el ; uşa de la. baie
se deschide şi PauZa scoate capul.)
PAULA : Sufleu de conopidă mănincă ?
MIHAI (răspunde de sus) : Două, trei
porţii !
PAULA : Am să-i găte6c ! (Şi închide
uşa, pentru ca imediat, realizînd că
Mih«i e cocotat pe scaunul de pe
'
masă, să reapară.) Ce faci acolo ?
MIHAI : E o pată aici, pe tavan !
PA ULA E o pată pe ziua mea de lurti !
Dă-te jos de-acolo ! Cind vrei să faci
din ţinţar armăsar, cumpăiră intii un
sac cu ovăz !
MIHAI Foarte bine, dacă nu e, nu e !
(Coboară de pe scaun.) Termin tezele
şi mă duc la sifoane.
PAULA : Termin rufele şi mă duc J a,
bucătărie.
M I HAI O să fie un du-te-vino aJCI.
PA ULA Da' cin d or ateriza şi-ai tăt ? !
( Mihai stă o clipă aşl?zat, corectînd te­
.zele ; după un timp, obsedat de pata de
pe tavan, se ridică, ia dintr-un dulap
f oen u l , îl pune în prelungttorul de �a
.aspirator, se sute pe un scaun ; încearcă
.să usuce pata cu f�enul ; se aude sonerta
de la intrare.)
M IHAI : Vrei să deschizi t u ? Pauia,
deschide tu !
PAULA (crezind că Mihai o anunţă că
pleacd la sifoane) : Bine, trage uşa !
M I H AI : Ce bine ne�nţelegem noi doi . ..
(Fredonează, co borind de pe masă şi
pornind spre uşă, cu foenul în m înă ;
deschide.)
ADMINISTRATORUL : "Cedaţi o jumă­
tate de oră .din timpul dumneavoastră
naturii !"
M I H AI Eu o să-1 cedez pe tot, însă,
mă gindeam, mai încolo, peste vreo
cincizeci de ani măcar ...
ADMINISTRATORUL : Deci, vă aştep­
t ăm ?
M IHAI : N-am unelte . . .
ADMINISTRATORUL : Nu-i nimic !
V-am mai spus ! De unelte ne ocu­
păm noi administraţia. Asta-i rolul
, PAULA : Eu ştiu ? Cred că da. ..
n06tru. Şi cind eram în aviaţie, tot cu
fondurile fixe mă ocupam. Toată lu­
mea credea că zbor. � ! Zburau pi­
loţii şi eu le făceam cu m1na. Păi ce,
eram prost ? Eu rămineam pe pămint,
pe pămîntul ngstru ...
MIHAI : Aerul nu-i tot al nostru ?
ADMINISTRATORUL : El, ba da, dar
aerul, ştii şi mata, mai circulă. Eu,
nu ! Că asta-i i mportan t in viaţă : fie­
care să ştie ce are de făcut. Uite,
acum, noi trebuie să lucrăm in gră
dină ? Luc!l'ăm in grădină !
(Intre ttmp, Pau la a . ieşit din bate ;
ascultif puţin, apoi se apropie de masă,
dă scaunul jos ; brusc, se urcif pe el,
uitîndu-se atentă la •tavan.)
PAULA (ciftre Mihai, care tocmai a
inchis uşa in urma Administratorului) :
Nu-i nici o pată aici...
MIHAI : Nu e, c am uscat-o eu c�
- bleme, de viaţă şi moarte, bunuri şi
foenul.
PAULA : Ţie iţi vin aşa, spontan, ideile
astea, sau le citeşti undeva ?
{Mihai intră în buciftărie, apare
nişte sl.foane în mînii.)
PAULA : Să nu stai mult.
MIHAI Las uşa deschisă, nu mai iau
chei.le...
PAULA O să-mi fie dor de tine ...
MIHAI Şi mie... (lt trimite o bezea ;
iese ; imediat sunif telefonul.)
PAULA : Alo, mami ? Tocmai voiam să-ţi
tele!onez. Spune-mi cum se face su-
https://biblioteca-digitala.ro
fleul de brinzetu ri, adică nu, de co­
nopidă ... Ei, vin, pe cinci, părinţii lui
Mihai, in trecere spre nămol, şi vreau
să le fac, că tatăl lui... Alo, de ce
pl in gi ? Cum, ţie nu ţi-am făcut nici­
odată ? Păi, nu ştiu să fac ... Da' tu ne
făceai nouă... Sigur, tu te-ai sacrifi­
cat pentru noi ... ăsta nu-i un motiv să
plingi... duminica... las-<> şi mata pe
luni... Cum îţi stric ziua ? Mami dra­
gă, eu . . (Se aude soneria.) Intră, e
.
deschis... Cum adică, ţin casă des­
chisă pentru alţii �i pentru tine nu ? !
( Intră un bărbat voinic, cu servietă :
Funcţionarul.) ... Ce-ai vrea să fac ? . ..
(Bărbatului cu servietă.) Cine sînteţi ?
FUNCŢIONARUL : Bună ziua la toată
lumea !
PAULA Nu, n-am spus că cine eşti tu
pel}tru mine, am intrebat aici pe ci­
neva... Cum nu vreau să vorbesc cu
tine ? . . . Of, mami ... Alo ? Alo ? Poftim,
a inchis !
FUNCŢIONARUL : Deci, ziua părea
bună, dar nu se ştie cine a lăsat fie­
.ru.l de călcat in priză. Fapt este că
pompierul, observind fumul, şi-a spus
că trebuie să fie şi foc, şi a strigat.
Iar croitorii, fiind acolo, s-au repezit
cu căldări,le. Era normal, nu ?
FUNCŢIONARUL : Păi, tocmai asta e !
Că nu era normal. După cum se ştie,
misiunea croitoriloc nu este aceea de
a stinge focul. Misiunea aceasta e a
pompierilor. ln consecinţă, pompierul,
intelegi dumneata, nu trebuia să st ri ­
ge "Foc !" spre croitori, ci spre co­
legii lui, adică spre pompieri. Lăsînd
I a o parte că .pornpierul nici nu tre­
buie să strige... Unul dintre croitori
trebuia să strige... cert este că imo­
­ bilul . a ars. Concluzia acestei poveşti,
stimată tovarăşă, e că fiecare trebuie
să facă ce e pus să facă, nu ce vrea
să facă.
PAULA : Am înţeles : pompierul a stri­
gat, şi nu trebuia. Oroitorul n-a stri­
gat,. dar trebuia s-<> facă. Dwnnea­
voastră, însă, ce problemă vreţi să
strigaţi ?
FUNCŢIONARUL : Specificul muncii
mele acoperă o gamă largă de pro­
imobile, maşini, turism, şcolare... Aţi
citit ,.Faust" ?
PAULA : Am ... inceput-o ...
cu FUNCŢIONARUL : Ei bine, eu sin t un
Mefisto pe dos. Cel care face un pact
cu mine nu are decit de clştigat.
PAULA. : E clar, hoţ nu sînteţi... Sinteţi
de la...
FUNCŢIONARUL : Nu pronunţaţi acele
iniţiale banale ! Pentru mine, ele se
traduc in dict0nul : "Avem datoria sli
apărăm speranţa !" N u i frumos ?
-
PAULA : E un vis !
FUNCŢIONARUL I n tuiesc că dumnea­ l'' UNCŢIONARUL : Este ultimul dum­
voastră. şi cu mine ne vom in ţelege. nea vo astră cuvînt ?
PAULA Nu cunoaşteţi i ntuitia femi- PAULA : Penultimul. Ultimul ar fi
n i n ă.. . .. Bună ziua '"
FUNCŢIONARUL Cum să n-o cunosc, FUNCŢIONARUL (demn, strîngîndu-şi
în meseria noastră femeile-s baza, ele servieta) : Bună ziua la toată lumea !
au un simţ mult mai puternic al. . . Şi totuşi, înai nte de a pleca, vreau să
PAULA : . . . t i mpu l u i . . . vii mai dau un exernpJu aveţi o
FUNCŢIONARUL Perfect ! (Se aşază pe pată pe tavan, nu ştiu dacă aţi ob­
scaun, scoate citeva foi din volumi­ s er v at ?
noasa servietă.) Deci, mixtă-complexă ! PAULA : Nu am nici o p ată pe tavan.
PAULA : Asta-i o parolă ? FUNCŢIONARUL I mi pare rău, dar
FUNCŢIONARUL : Se poate ? ! IA.sta-i trebuie să vă contrazic .
cea mai minunată i nvenţie a omen i r i i . PAULA : Şi eu.
E totul : si guranţa, as i gu rarea zilei de FUNCŢIONARUL (apropiindu -se· de cen­
mîine, feric i rea, liniştea, sentimentul tJ·ul camerei) : U i taţi -o, e acolo !
că eşti apă rat , s i gu ranţa ... PAULA Ba nu e ! (Se urcă pe scaun,
PAULA Siguranţa aţi ma i spus o privind tavanul.)
dată. FUNCŢIONARUL : O clipă ! (lşi scoate
FUNCŢIONARUL : E grav. E foarte grav pantofii, urcindu-se, la rindul lui, pe
ce-mi spuneţi . Arri i n cepu t s ă mă re­ un scaun.) Ba e !
pet. I m i fac autocritica. PAULA : Ba nu !
PAULA : Nu vă jenaţi:.. MIHAI (intrînd în hol, în urma Admi­
FUNCŢIONARUL : Mă rog, să ne în­ nistratorului, trece în bucătărie, în
toarcem la oiJe noast re. timp ce acesta din urmă intră in ca­
PAULA (dură) : Intoa.rceţi -v ă dumnea­ meră) : Paula, vrei să scoţi nişte pa­
voastră. Eu aş rămîne !IJOaSă ! hare ?
FUNCŢIONARUL : E normal. Aveţi u n PAULA (insistă) : Nu e nici o pată !
interior atît d e plăcut, atît d e c u gust FUNCŢIONARUL : Ba e !
m obil a t... Aceslte bibelou.ri d răguţe... ADMINISTRATORUL : Sigu.r c ă e ! Vor-
(Apucă un bibelou reprezentînd un ba-i, de unde e ?
cioban, căruia însă îi cade 'capul.) FUNCŢIONARUL : Nu contează ! Vecinul
. . . Vai de mime, re-am făcut ... de sus a uitat robinetul deschis cind
PAULA : L-aţi decapitat... a plecat de-acasă, ori s - a spart o con­
FUNCŢIONARUL : Nu ştiu cum s-a in­ ductă, sau... cauze pot fi nenumărate.
timplat. Im;portant e că pata va creşte.
PAULA : Eu ştiu, s-a sp.ant la m u.tat... ADMINISTRATORUL : Credeţi ? (Se
FUNCŢIONARUL Vedeţi ? Dacă ·ar fi descalţă şi se urcă Jfe un scaun.)
fost asigurat, putea să-şi piardă capul, FUNCŢIONARUL Sint sigur ! (Se suie
l iniş ti t. •
pe masă.)
PA ULA De cînd există întreprinderea ADMINISTRATORUL N-<ar fi exclus !
dumneavoastră ? (Se urcă �i el pe masă, uitindu-se
FUNCŢIONARUL De c e ? spre tavan.)
PAULA Mă gîndesc la atiţia care şi- au PA ULA Chiar vedeţi o pată ? (Se ri­
p ierd ut c apu l , in i s tarie. Dacă-ar fi dică şi ea a!.ături de cei doi ; se ţin
fost asiguraţi, nu le-ar fi păsat, nu ? unul de altul · să nu cadă, privind în
FUNCŢIONARUL : Văd că ştiţi ce-n- sus.)
searnnă răspunderea ! F-UNCŢIONARUL Deci, apa i.ncepe sA
PAULA Lucrez la C.T.C. curgă... MobiHeruJ · dumneavoastră nou
FUNCŢIONARUL : Atunci, nu răm.ine se degradează, crapă, hainele putre­
decit să semnaţi. (li întinde foile pe zesc, un scurt-circuit, incendiu, tava­
c�e a scris ceva). Veţi vedea ce liniş­ nul se pră buşeşt e peste... (Arătînd
tită o să fiţi după ... spre Mihai, care, în cadrul uşii, pri­
veşte stupefiat scena.) E soţul ?
PAULA : Eu sint liniştită. Mă ameninţă
MIHAI Dacă nu vă deranjează ...
ceva ? Mă ameninţaţi dumneavoastră ?
FUNCŢIONARUL : ...Şi peste dinsul. In­
FUNCŢIONARUL : Deocamdată. nu-i ca­
capacitate de muncă, poate nu tempo­
zul. ...
rară. Vecinul de jos, la care apa a­
PAULA Atunci, impotriva cui să mă junge, vă cere daune. Tribunale !
asigur ? D u m neavoastr ă . in cărucior, traversaţi
FUNCŢIONARUL : Impotriva tuturor, şi strada, un camion şi... Aţi putea privi
chiar împotriva dumneavoastrA. Mer­ această desfăşurare de evenimente cu
geţi, de pildă, pe bicicletă, dar avind zîmbetul pe bu ze, oa n i ş te oameni su­
mixtă-complexă ... periori, aflaţi deasupra necazuriJor
PAULA Eu nu mă asigur. N-am pentru vieţii.
oe : n-am nici complexe, nici bici­ MIHAI Eu chiar o pr i vesc cu zimbetul
cle tă. pe buze !

https://biblioteca-digitala.ro
FUNCŢIONARUL Da r dacă aţi avea MIHAI : Cred şi eu, dacă s-ascunde in
poliţa in buzunar ? Aţi ride in hohote ! baie !
MIHAI : Nici acum nu mai am mult. ADMIN ISTRAT<JRUL Vă jucaţi cu fo­
ADMINISTRATORUL Nu - i nimic de cul !
ris ! (Coboară de pe masă.) Aveţi o FUNCŢIONARUL (reapare din baie) : In
pată pe tavan . plus, rîdeţi de un om al muncii, il
MIHAI : Bine că nu in biografie. trimi,teţi la W.C., cînd el caută ieşi­
BAULA Vrei să mă ajuţi să cobor ? rea !
MIHAI Iubilto, sint sclavul tău ! (0 ia MIHAI : Dumneavoastră sfinteţi de vină.
de mijloc şi o ajută să coboare din­ FUNCŢIONARUL : Pe mine or să mă ju­
tr-o săritură. Funcţionarul, rămas .$in­ dece organele competente, nu nişte
aur pe masă, priveşte neajutorat.} neasiguraţi... Bună ziua !
ADMI NISTRATORUL : Sprijiniţi-vă de PA ULA : La toată lumea ?
mine ! (li intinde mina.) Tot vechile FUNCŢIONARUL (arată către Admi-
cadre sint de bază. nistrator) : Numai dumnealui ! (Iese,
FUNCŢIONARUL : Sinlteţi asigurat·? trintind uşa.)
ADM INISTRATORUL : De dumnea- ADMINISTRATORUL (sare spre uşă) :
voaJStră . . . Să trăi ţi ! (Celor doi.) S-a infierbîn­
M I H A I (către Paula, aparte) : Cine-i ? tat !
PA ULA : A părarea speranţei ! MIHAI : Noroc că-i vinu l rece ! (Toarnă
FUNCŢIONARUL : I ată, aveţi a1c1 un in pahare.)
exemplu viu de prevedere, de grijr1 ADMINISTRATORUL E fo�rte perlcu­
pentru bunuri şi cei apropiaţi. I m i lns ...
daţi voie să vă string m1na ? PAULA : Cine, ăsta ? Aşa erau şi la noi
i n fabrică vreo doi ; făceau gură, da'
(li scutură mîna Administratorului.) nu făceau planu '. Şi c ind i-au scu­
turat puţiJil, le-au căzut din buzunare
MIHAI : Ce-ar fi s-o strîngeţi şi pe-a toate citatele.
mea ? ADMINISTRATORUL : Eu mA gindeam
FUNCŢIONARUL : Inţe!eg că spw1eţi la pata asta. Dacă se ialtimplă ce
Da" ?· spunea ...
H
M I' AI : Cel mult... "La revedere" ! MIHAI : Vorbe ! O rezolv eu, imi repar
FUNCŢIONARUL : Cum, nici puterea singur toate stricăciunile. . .
exemplului personal nu v-a convins ? ADMINISTRATORUL : Vă daţi seama
Cum, toată lumea face ce trebuie să ce răspundere am ? S-ar putea spune
facă, şi dumneavoastră faceţi pe gro­ că n-am inte.rvenit operativ, că am
zavii ? Toţi cei ce s-au asigurat gre­ lăsat situaţia să evol ueze nefericit, că
şesc, şi numai du mneavoastră , nu ? n-am fost vili(ilent . . .
ADMINISTRATORUL : Are d reptate to ­ PAULA : E o biată pată, ce dracu' !
var�ul... Sinrteţi tineri, nu-i bine să ADMINISTRATORUL : Mă duc să sun la
nu ţineţi seama de părerea majori­ tovarăşul Popeneciu, deasupra. Poate-i
tătii. de la el.
FUNCŢIONARUL : Nu numai că nu ţin MIHAI : Beti-vă vinul !
seama. O resping, dragă tovarăşe, e ADMINISTRATORUL Intii sarc in ile, şi
clar, trebuie să spunem lucrurilor pe apoi plăoerile ! Urc . . . (Iese.)
nume. MIHAI (il încurajează) : Mereu mai sus !
PAULA : Să n-o luăm nici aşa . . . PAULA (arată spre pată) : Nu - i de sus !
FUNCŢIONARUL : B a s-o luăm, că tot MIHAI De undeva trebuie să fie.
ce se poate inte rp ret a trebuie inter­
PAULA Popeneciu e un om foarte or-
pretat. Şi aici e cazul, e cazul să în ­
donat, extrem de gospodar.
trebăm, de ce, de ce vreţi să vă ru­
MIHAI Şi eu ! (Hotărît, pune mina pe
peţi de colectiv ?
foen, urcă din nou pe masă, încercînd
ADMINISTRATORUL : Vreţi să vă ru­ să usuce pata.)
peţi de colecti v ?
PA ULA : Ce faci tu e ca şi cum ai pune
MIHAI Nici gind ! compresă la picior de lemn ! (Dispare
FUNCŢIONARUL : V-aţi şi rupt. Eu vin în bucătărie.)
aici, dau "bună ziua" la toată lumea, MIHAI La tavan ! Ş i de unde ştii tu că
dau exemplu l cu pompierul şi croi­ Popeneciu e aşa de gospodar ? Eu şti­
torii, atrag atenţia a<>upra unui pe­ am că e burlac.
r icol potenţial... (Arată pata de pe ta­
PAULA (din uşă ; are în mină un c'lstran
van.) Şi ? Şi m i se ride in nas. A, nu,
in care bate ceva cu telul) : E un bur­
asta n-o să rămînă fără urmări, vă
lac mai aparte.
p romit eu ! O să mă căutaţi, la rin­
du-vA, şi n-o să mA găsiţi... (Luîndu-şi MIHAI Aşa ? Spune-mi tot. Spov�eş ­
servieta, porneşte nervos spre baie, te-te.
deschide uşa, pătrunde înăuntru, con­ PAULA : Nu ţii minte ? Am fost la el
fundînd-o cu ieşirea.) in casă.

57

https://biblioteca-digitala.ro
MIHAI Eu n-am fost la el in ca să . MI HAI : Sinle�i pan i ca rd ! D acă lăsa apa
PAULA Nu tu, eu am fost. desch isă, p î nă ac um era m leoa rcă.
M I HA I Cum ? ADMIN ISTRATORUL (observind abia..
PA ULA Cum se merge la un om in acum că Mihai, aflat pe masă, plimbă:.
casă. C i v i l i zat. Am sunat la sonerie. foenul deasupra capului) : V -aţi spă­
A m auzit " I n t ră !" A m intrat. Nu mi-a lat pe cap ?
dE"schis, că era i n baie. M I H A I : I ncerc să usuc pata !
MIHAI U nde ? Te pomeneşti că . . . ADMINISTRATORUL Ce să faceţi ?
PAULA S e spâla. De unde ş t i i i Păi, asta-i ca şi cum ai înlătura ur­
MIHAI Satirul ! mele, după o crimă.
PAULA Nu satî.rul. o cheie i-am cerut. M IHAI : Nu ex a geraţi ?
"Vecine, i-am zis, m-a trimis soţul ADM I NISTRATORUL : Nicidecum ! Dacă:
meu . . .
'' se î n tî m pl ă ceva grav, trebuie s ă ştim
MIHAI �i n u, că asta-i culmea ! de unde a pornit, nu ?
PAPLA Păi, nu tu m-ai trimis ? M IHAI : Din tavan.
M IHAI Pffite el ? ADM INISTRATORUL Bine spunea cine
PAULA Să iau cheia aia japoneză. s punea : dumneavoastră nu vă pasă de
MIHAI Franceză. colectiv. . . ,

PAULA Aşa mi-a zis Popeneciu că e MIHAI Ba-mi pasă ! Da' n-are rost să
j aponeză, cheia franceză. chem colectivul s ă- m i repare ce pot
M I HAI Va să zică, el se sp ă la. repara singur.
PAULA Ei, da, ce-i de mirare ? ADMINISTRATORUL : Dumneata nu în­
M IHAI Nu mi-ai sp us pînă acum . . . ţelegi că eşti o celulă într-un mare
PAULA N-am cons iderat important. o rganism, şi că orice defecţiune, cit de
MIHAI Adică, tu nu cons·ideri impo rt an t m ică, poate deregla in tregul meca­
că o feme ie, mai mult, nevasta mea, nism ? Noi trăim in blocul ăsta ca.
i n t ră in baie peste un bă�·bat care se într-un fagure, şi fiecare răspunde nu.
spală. Si el ce-a făcut ? numai pentru el, ci pentru intregul.
·

PAULA S-a şters. stup !

M IHAI Nu, că-nnebunesc ! Şi tu ? M IHAI Asta su n ă a articol de la gazeta
PAULA L-am ajutat. Dar trecusem in de perete.
debara ! ADMI NISTRATORUL (din ce în ce mai�
MIHAI E prea mult ! enervat) : Contează ' cum sună, salii
PAULA O pl ăcere ... Să vezi ce ordine contează că dumneata vrei să dă.J.1mi
era ! Acolo-şi ţine sculele ... ( I ntrerupe, blocul ? Ştii dumneata ce e un bloc ?
mirată, bătutul cu telul, căci Mihai, Ştii ce înseamnă zece etaje, o sută de­
învîrtindu.-se pe loc nerv ds, a reuşit apa rta men te, terase şi boxe ? (Amba­
să se lege fedeleş cu prelungitorul·
de lindu-se, Administratorul strigi! dirr..
la foen.) Ai să te-nnozi ! ce în ce 11Uli tare.) Aici sî nt ţevi, a ici
M I HA I : Vreau să mă spin zu r ! Acum ! e u n intreg angrenaj ! Dumneata nu
Aici ! Pata asta e un simbol ! Auzi ! iei nici o măsură de asigurare, cum:
(Strigă, foarte tare.) Cu un bărbat bine a rem arc at antevorbitorul meu ­
gol, în debara ! Şi dacă va fi i ntr ebat - şi, pesemne·
PA ULA Cum, gol ? Era îmbrăcat ! că va fi - ce v a spune tovarăşul ? Că-.
M IHAI Păi, nu spuneai că se spăla ? el a ses·izat, dar eu . . ? Ei b ine nu �
. ,

PAULA Se spăla pe miini. Ia uite, ce i -

Eu răspund ai c·i , eu spun că e cazul
trece pri n cap ! Să ştii că de data asta
.
să tra gem un semnal de alarmă, ferm.
chiar m-am supărat ! (Enervată, se să afle colectivul ce ·se-ntîmplă. Tre­
duce la bucătărie.) buie să te punem în discuţia adunării·.
generale. (Strigătele Administratorului.
ADMI NISTRATORUL (năvălind) : Neno­
au. răscolit blocul ; se aud cîteva lo­
rocire, o adevărată nenorocire ! (Se
vituri în ţevile de calorifer ; PauZa,..
trînteşte, sfîrşit, pe un scaun.)
in bucătifrie, îşi vede de treab4 : de­
M IHAI (gindindu.-se la supărarea PauZei) : acolo răsu.nif zgomotul unui tociftor pe­
Cam aşa e ! un fund de lemn.)
ADMI N ISTRATORUL : Tov. Popeneciu e MIHAI : L in işti ţi - v ă ! Uite,. opresc foen ul !'"
plecat în concediu ... (Coboară de pe masă.)
MIHA I Foarte bine, du c ă-se ! ADMINISTRATORUL Prea tirziu, tova-·
răşe Mihai ! Prea tîrziu ! Colectivul
ADMINISTRATORUL : Cum, foarte bi­
s-a trezit. Vor afla toţi cum ai î ncer­
ne ? ! Şi dacă a uitat apa deschisă ?
cat, cu un obiect de import (analizeaza.
MIHAI E x cl us ! (Zîmbeşte ; pare că-i joenul), să faci să dispară semnele·
revine simţul umorului.) Am aflat din ll nui adevărat pericol pentru întregul
surs ă sigură vecinul nos·tru Pope­ oloc. Fără să. informezi, fără să te·
neciu e un om foarte ordonat. gîndeşti la consecinţe ! Supun aceastăc
ADMINISTRATORUL : Nu vă daţi sea­ a t i tud ine a dumitale la vot ! (Loveşte·
ma de pericol ? S-ar putea i nund a cu o ţeavă a aspiratoru.lu.i în calari-·
blocul ! Poate, întregul cartier. fer ; imediat pare a se auzi un răs-

58
https://biblioteca-digitala.ro
 puns : cineva, undeva în bloc, a lot,it
in caloTifer, cerînd să se facă linişte ;
dar Administratorul interpretează zgo­
motul în felul lut.) Auzi, tovarăşul Tu­
dose de la etajul cinci . De acord ! (Alt
zgomot în ţevi.) Tovarăşul Pandele de
la nouă. Pentru !
M I HAI : Pentru ce ?
ADMINISTRATORUL Pentru vigilenţă !
( Alt zgomot.) Tovarăşul Costin. De
acord ! (0 nouă lovitură.) Tovarăşul
Atanasiu de la trei. De acord ! (Alt
sunet.) De acord !
M I HAI Asta a sunat altfel ! Poate-i
contra . . .
ADMINISTRATORUL : E tovarăşul Stin­
gaciu de la şase. (Două lovituri dis­
tincte.) Da ! Da ! Tovarăşa FloriCia ş i
copilul ei !
M I HAI : Nu-i minor ?
_ADMINISTRATORUL : Şi ce dacă ? Im ­
portant e că inflerează ! (Din nou ci­
neva loveşte în calorifer.) De acord şi
tovarăşul Marcu, etajul patru. (Admi­
nistratorul şi-a scos un carnet şi no­
tează ; zgomotele se înteţesc, lumea,
e nervată pesemne, cere sti se factl li­
nişte ; dar Administratorul notează,
noteaztl mereu, repetind.) Da, etajul
opt, da, unu, da, parter, da, da, da . . .
(Curind, zgomotele lnceteaztl, iar el
aduntl ceea ce e scris în carnet ; tri­
umftltor.) Unanimitate ! Mă duc să
scriu procesul-verbal ! (Iese, ltlsînd uşa
de la intrare deschtstl.)
'FA ULA (apt! rînd din bucătărie, cu toctl­
torul în mint!) : Trebuie s-a.nunţl tot
blocul c'ă ne-<8ITI certat ?
M I HAI Paula, te rog, m ăJOar tu ...
-PAULA Auzi, domnu' bate-n ţevi , pro­
testează... mă mid că nu te-ai dus
să-I baţi pe Popeneciu ...
MIHAI : E plecat in concediu ...
:PAULA : A, va să zică ai fost la el ?
Vreau să fie clar, de azi inainte
(punctează, btltînd cu tocătorul in
masti, fiecare repltctl), dacă ne cer­
tăm, să nu mai scoli tot blocul in pi­
cioare. Măcar atit !
( In cadrul uşii a apt!rut un mustăcios
"3impattc : Nerţ Vasile.)
NEA VASI LE : De la voi era ? Credeam
că a luat foc ceva !
MIHAI : Din contră. Vine potopul...
NEA VASILE : Ei, n-<J luaţi nici aşa.
V-aţi certaJt o ţiră. E normal� Aveţi
timp. Cind oţi avea, ca noi; şase copii,
o să vă treacă ...
PAULA Poftiţi, iTlltraţi...
(Nea Vasile lşi scoate pantofif la uşă,
intră fn ciorapi.)
MIHAI : Bel un şpriţ, nea Vasile ?
NEA VASILE : Da' ce, nu-s în toate min-
ţile ?
https://biblioteca-digitala.ro
PAULA : Cum ?
NEA V ASI LE Ca să refuz !" (Rîde sin­
gur.) Hai , ciocniţi ş i împăcaţi-vă !
(PauZa se codeşte, dar Mihai îi pune
un pahar în mînă.) Noroc ! Pot să-i
raportez Jenlcăi misiune îndeplinită.
Totul a revenit la normal !
MIHAI : Minus pata ! (Arata spre tavan.)
NEA VASI LE : Ce pată ? (Se apropie de
mijlocul cameiei.) A i a mică de colo ?
Şturlubateca, cum a apărut ea ?
M I HAI : Cred. ţă Popeneci u e de vină 1
(Revine la supărarea lui.)
PAULA : Mihai, te rog . . .
NEA V ASIL E : O fi uitat apa deschisă.
Staţi o clipă, cif are nevastă-mea cheile
de la el. (Ridică receptorul, formează
n·umărul lui de · acasă.) Jenico, urcâ
tu la Popeneci u şi vezi de n-a u i tat
v-un robinet deschis. Ei, de ce ? Că-i
ord i,n, Cl-aia . . .
MIHAI : Nea Vasi le... soţia matale... că
noi tocmai . . . Popeneciu ăsta e burlac.
PAULA (intervine, temindu-se ca Mihai
să nu facă o gafă) : Adică, vrea să
spună ...
NEA VASILE (către o femeie ce trece
prin faţa uşii) : Ritmul, ritmul... Ştiu
ce vrea să spună, dar de ce ţi-e frică
nu scapi. A rugat-<J omul să-i ude
florile !
PAULA : Ei, poftim, domnule profesor,
învaţă ce-nseamnă să ai tncredere in
oameni !
MIHAI : Era vorba de femei ... (Glumeşte,
destins acum.)
PAULA : Eşti u n ·rău . . . (Porneşte spre
bucătărie.)
NEA VASILE : Parcă ziceai că dai· un
şpriţ ! (Arată paharul golit.)
MIHAI : Iartă-mă ! Pata asta m-a zăpă­
cit de tot.
JENICA (din uştl) : Nu curge nimic sus !
Bună ziua ! (Pleacă imediat.)
MIHAI : Sărut mîna !
NEA VASI LE : E spirt ! (Dă paharul
peste cap.)
MIHAI : E vtn... nu ştiu ce dealuri . . .
NEA VASILE : Jenica, zic ! Harnică fe­
meie, mare noroc am avut. Doar cu
copih.:.
MIHAI : Ce-i cu copii i ?
NEA VASILE : Ce să fie... necazuri...
MIHAI : Cum, nea Vasile ?
NEA VASILE : De fapt, nu cu toţi, cu
unu', cu băiatul ăl mare.
MIHAI : Ce-i ? E bolnav ?
NEA VASILE : Mai rău !
MIHAI : Vai de mine, cum s-a intim­
plat ?
NEA VASILE : Nu şti u . I-a venit aşa,
deodată, şi oit ai zice peşte, gata a
fost... (Mihai nu ştie ce să spună, e
dezolat) . . . a scris-<J.
MIHAI : Ce să scrie ?
NEA V ASI LE : Păi, nu-ţi spusei ? Poe�·
zia. Cît ai bate d i n palme a scris-o !
59
ADMIN ISTRATORUL (apărînd pe uşă,
in mină cu nişte foi ; a auzit doar
ultima replică şi crede că de el s-a
vorbit) Aşa sîrut eu, expeditiv ! E.
gata procesu•l-verbal. Semnaţi !
NEA V ASI LE Ce să semnăm ?
M I HAI : L-aţi avut gata scris ?
ADMINISTRATORUL : Am totdeauna
cîteva gata. Problema doar se schim­
bă, unan i m Hatea - i constantă.
M I HAI : Numai că i ar s-a schimbat
problema. La Popeneciu nu curge n i ­
mic !
NEA V ASI LE : A i ntrat Jenica ...
ADMINISTRATORUL lncălcare de do­
miciliu ? Grav, fOAJ1'te g,rav... Prin
efracţie ? !
NEA VASILE Să nu-ţi zic eu acum
prin ce ! Te-ai ţicnit ·� la d ă foile
alea să vedem ce prostii oi fi scris în
ele.
ADMINISTRATORUL Auzi, nea Vasile,
eşti d umneata u n reprezentant al cla­
sei muncitoare, însă, te rog, vezi cum
vorbeşti ! Că ce iese d in gură, inapoi
nu se mai poate întoarce . . ."
NEA VASILE : Ce sptii ? Da' limba ?
ADMINISTRATORUL Dumitale îţi arde
de glume. Şi pata aia se-nti nde, creş­
te, poate cu.p1·inde tot blocul, această
frumoasă reali zare a...
NEA VASILE Stai ! (Face semn cu mi­
na, oprindu-1.) Ştim a cui ! Ţi-o re­
zolv eu c-o bidinea, într-o c l i pă ! Acu'
vin ... (Iese.)
ADMINISTRATORUL Inconştient !
M I HAI : Poftim ?
ADMINISTRATORUL Dumneata crezi
că asta-i o simplă pată ?
M I HAI : Ce să fie, altceva ?
ADMINISTRATORUL E o ameninţare.
Reală, concretă, care planează dea­
supra noastră, tocmai pentru a ne
pune la încercare ...
M I HA I Nu planează, stă acolo ltniş­
tită ...
ADMINISTRATORUL : . . . ca u n • ochi des­
'
chis. care ne urmăreşte, care v.rea să
vad.':! dacă dormim sau dacă inchidem
ochii în faţa realităţii. Da, da, nu te
uita la mine, că ştiu ce vorbest:. Ehei,
cîte chesti i au început aşa, din nimic,
ş i -au dat apoi bătaie de cap unor oa­
men i . . . de meserie, luni, ani de zile ...
Cîţi nepătaţi aveau o pată, 'şi nu ca
asta ...
MIHAI Pe as ta o înăbuşă nea Vasile,
în faşă ...
ADMINISTRATORUL : Cum o . înăbuşă ?
Repară aici şi se dărîmă dincolo. . .
Vezi, ţ i - am spus că eş t i tînăr !
MIHAI Asta nu pot să neg.
ADMINISTRATORUL : Tot ce pericli­
tează un sistem organizat, in cazul
nostru blocuJ nostru, trebuie rezolvat
nu a'ia, c-o bidinea, ci cu oameni com­
petenţi. de organe competente.
M IHAI Adică ?
60
https://biblioteca-digitala.ro
ADMI NISTRATORUL Adică de cei ce
lucrează planifieat, unde problema de­
vine sarcină, şi sarcina, dosar. Iar ca­
zul prins acolo are un v i i tor ! Dacă
ne-am apuca fiecare, de ,capul nostru,
să reparăm, unde-am aj unge ? La haos,
e sigur ! Dacă ai zbura şi dumneata
şi eu şi nea Vasi·le, dacă ar zbura
toti, ci ne-ar mai face restul trebu ri­
lor ? Ce s-a.r în t"i mpla cu planul atîto1·
întreprinderi ? S-ar duce de rîpă !
MIHAI : Asta-i cam gogonată... Cu pata
asta îşi fac ei planul ?
ADMINISTRATORUL Trebuie să parti ­
c i păm şi noi, după pute.rile n oas tre.
Poate sub ea se ascunde ceva mai
grav, n i scai conducte spa.rte... Poate
tJ:ebuie cercetat şi la tovarăşul Pope­
neciu, şi la tovarăşu' Vasile . . . şi la to­
varăşi de mai sus... şi chiar la mine,
de va fi nevoie, eu n-am să mă opun.
Important e să aflăm rădăcina răului
şi s-o smulgem.
MIHAI Aşa să facem. Dau telefon acum,
numai să caut numărul. O clipă ! (la
cartea de telefon.)
ADMINISTRATORUL Nu-i nevoie !
M IHAI : Spuneaţi că e . . .
ADMINIISTRATORUL Nu m a i � ne-
voie...
MI HAI Pe cuvllntul meu dacă mai înţe­
leg ceva ! ( Incepe să se plimbe nervos
prin cameră.)
ADMINIST RATORUL Am dat eu tele­
, fon ...
(Mihai se opreşte brusc ; îl priveşte
'
lung pe Administrator, gata să izbuc­
nească ; d!lr se controlează.)
MIHA� As.ta nu,-i cumva amestec în
treburile interne ?
ADMINISTRATORUL : Clnd e vorba d e
vigilenţă, nu trebuie să t e incu.rci cu
n imicu.ri.
M I HAI Atunci, e raiu' pe pămint !
ADMINISTRATORUL : Mă bucur că
apTObi, in sfi.rşit ! lată ! (Rupe foile
cu procesul-verbal.) .,..Pentru dum nea­
ta. Să nu-ţi dăuneze... că eşti tînăr . . .
NEA VASILE (apare, tinind în mînă
coada de lemn a unei btdinele) : Uite
ce m i -au făcut dracii... Au smu.Js pă­
rul din bidinea, să-şi facă barbă pen­
tru ş.coală... (Cum cei doi îl privesc
miraţi, adaug4.) Au o serbare, joacă
ceva istoric ...
ADM I NISTRATORUL : Foarte bine ! Văd
că. uneori, cop.i i i dOIVedesc mai multă
maturitate decit părinţii !
NEA V ASI LE Gargaristule !
ADMINISTRATORUL Nea Vasile !
NEA V ASI LE Acu', ce facem cu pata
asta ?
ADMINISTRATORUL : Nu-i nici o pro­
blPm:i. Tovarăşul Mihai a chemat fo-
 r u r i l e comp<>:ente. (Mihai aprobă fără se desface lăsînd să cadă pe jos alte
.� ă vrea.) citeva mistrii ; Administratorul se repede
N EA VASI LE : Pentru atîta l u c ru , deran­ şi le stringe ; cei doi inchid servieta ; din
j a l i ()Umen : i . . . hol.)
M I HAI C i c ă - i vorba d e plan.
FANE I Bună ziua !
(Se aude soneria lung, fără să se, FANE II Bună.
oprească ; încetează abia cind PauZa, ie­
şind din bucătărie, deschide ; în faţa uşii A D M I N ISTRATORUL : Bună ziua, tova ­
stau doi bărbaţi ; unul are in ' mînă o răşi ! (Realizînd că me_şterii pleacă,
servietă-diplomat.) porneşte după ei, strigînd.) A lo, unde
plecaţi, hei, o clipă, ce facem cu pata ?
FANE 1 : Am sosi t. PAULA Casa noastră a devenit Gara de
FANE I l : Am ! Nord.
PAULA : ' Dacă sinrteţi tot pentru . . . NEA VASILE Eu plec imediat... (Por­
ADMIN ISTRATORUL B i ne-aţi venit ! neşte spre uşă, se-ncalţă.J
FANE I Echipa operativă Fane unu . . .
PAULA Vai, nea Vasile, nu de mata.
FA N E II
FANE 1 :
F ANE 11 :
}... Fane doi . . .

... pe recep t 1e
' .1
zi ceam . . .
NEA VASILE : · Ei, l ăsa ţ i , d a ' . . . totuş i . . .
ADMIN ISTRATORU L : Poftiţi ! (Se descalţă iar.) Vreau să vă citesc
PAULA (neînţelcgind ce se întîmplă) : .. opera·• ... (Scoate din buzunar o foaie
Cine sint dînşii ? Mihai, imi ascunzi de caiet de matematică.) Trebuie să-1
ceva... (deidată, speria_tă) ... nu e v i ­ dau un răspu-ns copilului.
novat... n e asigurăm, dacă trebuie ! MIHAI S-au zim, nea Vasile ! Dacă-i
MIHAI Paula, tovarăşii sint pentru bun, il iau La cenaclu, la J?coală.
pată . . . NEA VASI LE Păi cum s.'i nu
·
fie bun, cu
PAULA Tu i -ai chem at ? originea lui...
M I H A I : Aproape eu . . . (PauZa il priveşte M I H A I : In poezie, originea contează mai
mirată, fără să înţeleagă.) Iţi explic puţin !
mai incolo !
NEA V ASI LE : Ei, glumeam. Da' copilu-1
copil, ce ştie el ? ( !şi drege glasul.).·
( Intre timp, conduşi de Administrator,
AscuJ taţi . . .
cei doi se apropie de mijlocul camerei ;
acesta pune un scattn pe masă şi unul
jos, ca o scară ; dar cei doi nu-l bagă în ( I ncepe să citească, dar, ciudat, nu au­
zim nimic, de parcă n?a Vasile ar mima,
seamă, pornesc să se învîrtească în ;urul
mesei privind în jos.) ar recita cu gestu11i largi, dar fă,ră să
vorbească. Pe uşă intră Ucenicul. Pri­
veşte la nea Vasile, zîmbeşte.)
FANE 1 : Da. da, da ...
F.,AN E I I : Da, da ...
ADMIN ISTRATORUL Nu vă supăraţi, UCENICUL : A intrat in pielea persona­
sus e problema ... jului. tnsă, am oprit suneţul. O poezie
FANE l : D a ? mai lipsea. acum, Ia incheierea actu­
A D M I NISTRATORUL : Da. lui ! (Mihai şi Paula aplaudă ; la ru­
FANE 1 (tot fără să se uite l!l tavan) : găminţile lor, mimate . nea Vasile ci-­
teşte iar poezia.) Mai bine vă spun
E o problemă, deci ? . . . eu o parabol'i, la care să m�itlll ti in
FANE I I : E ... pauz'i. Un vaoor se scufundă. Intr-o
FANE 1 : Da, da ... barcă, scapă doi naufragiaţi - el şi
FANE I I : Da ! ea. Se c unosc, se plac şi, cum apuca­
NEA VASILE Da' cit o s-o dădăciţi seră să ia cu ei tot ce le trebu ia, s-au
aşa ? !'; i m t i t atit de bine pe mare că atunci
.�i nd au a i u ns pe mal au t rebuit i n ­
(Fane 1 şi Fane 11 nu-i dau nici o aten­ ternaţi, c ă aveau rău d e uscat... (Lo­
tie ; pun servieta-diplomat pe masă. Apoi, veşte cu mîna in corzile chitarei : ace­
fiecare scoate din buzunar cite o cheiţă l'ui s•met sec ; .�e întoarce . porneşte
legată cu lanţ de curea ; le introduc in spre ieşire ; apoi, ca şi cum şi-ar­
încuietorile servietei ; o deschid ; şi, apu­ a-t"ce a"'linte dn ct?va, se-nt·:l'lrce către·
cînd cu cîte o mînă, amîndoi scot dină­ sală.) Liberi ! Zece m inute !
untru o mistrie şi o pun ceremonios pe
masă.)

F A.N'<; 1 Am deschi,s şantierul !

FA NE I l L-am deschis f

(Cei doi pornesc spre ieşire, luînd ser­

vieta ; uită însă s.·o închid4. şi aceasta CORTI N A
61

https://biblioteca-digitala.ro
 ACTUL al Il= lea
Acelaşi decor, peste o săptămînă. . Toate mobllele au fost aco­
·peritc cu folii mari de plastic transparent. 1\'lihal tocmai stringe cana­
peaua-pat. Pe jos sint puse ziare, covorul e strins intr-un colţ. Pe
·
masa din mijloc tronează mistria pe care o ştim. Alături de ea, un
caiet îngust, cu un -creion legat cu o sfoarA : o condicii. de prezen�ă.
Şantierul a fost deschis, dar lucrarea nu pare 11 fi avansat : pe tavan
se vede clar, distinct, pata. Se aude o lovitură cu piciorul in uşă ;
Mihai tresare.

::M I H A I Aha ! Aţi venit ? M ă m i r că... m ină chitara.) Iar dumneata ? U nde s -

(Porneşte spre uşă.) Am s ă vă sp u n meşterii '! U nd e '? Ce credeti voi. că

PU azi ci t eva . . . (Deschide ; nu e ni­ eu sînt... (De enervare, uită C t' se pre­
meni ; o scară dublă, ce fusese reze­ gătise să spună.)
mată de uşă, se prăbuşeşte înăuntru. UCENICUL Cînd se rupe o t reap tă la
Mihai o prinde, o trage în casă, în­ scară, omul tipă Ia cea de jos, că
chide uşa.) V i n , pleacă... d a' pînă l î ngă ea a c ă zu t !
·cînd, tovarăşi, pînă ·cînd o să tră i m MIHAI Ţ i pă şi el la cine poa te ! Eu
aşa, ca-n epoca de . . plastic ?
. (Altă însă. vej vede a . . . c.ind vor veni meş ­
lovitură în uşă.) . . . Slaţi că vă spun terii . . .
eu ! (Deschide ; din nou nimeni : doar UCENICUL Cum să v �ă ? Abia au
un sac cu ciment, aşezat în fata uşii ; plecat.
Mihai îl cară înăuntru ; se murdă­ MIHAI Cum să plece, dac ă n-au ve-
reşte pe haine, pe mîini ; încearcă să nit ?
se scuture': se murdăreşte mai rău ; UCENICUL Au venit.
·porneşte spre baie, vorbind singur, MIHAI : Cînd au ve nit ?
enervat.) Poft i m . . . M u n c i m la parte ! UCENICUL Inai•nte să plece !
'Gata, am s u po r tat destul, ajunge, astăzi
dăm cărţile pe faţă ... (Auzim din baie,
MIHAI Ei au adus astea ?
·prin uşa deschisă, monologul lui.) UCENICUL : Materialele le-am adus eu.
. . . A.$a nu ma i merge . . . Să pune ţi mina Dar ei au fost . . . (Se apropie, deschide
·ş i să dispară afurisita asta de pată, condica ; semnea:id şt el.) ... Uitaţi,
'Că altfel nu ştiu ce fac. Da' ce credeţi v - au lăsat cîte un autograf.
dum neavoastră, da' ce credeţi voi ? C ă MIHAI (ia condica, o priveşte, vede sem­
noi si ntem bătaia voastră de j oc, că eu năturile) : Nu se poa te ! Nu e drept 1
.-sint sclavul vostru, para.vanul după C ind au fost ? Ce-s invizibili ? Fir'ar
care vă asc u ndeţ i , ca-n timpul ăsta ai dracului . . . de treabă !. .. De-o săptă­
să vă plimbaţi cu mîinile in buzu­ mînă se plîng că n-au ce le trebuie !
nare ? Eu trebuie să plec Ia şcoa l ă, Acum văd că aţi adus ! De ce-au ple­
am o misiune sflîntă, de dascăl, azi cat ? C i t o să mai stăm aşa, cu casa­
preda u . . . Ce predau azi ? Na , c-am n toa rsă pe dos ? (Sună telefonul ; Mi­
u i tat ! Voi sinteti de vi nă , voi, cu hai rit;lică receptorul.) Nu, nu-s aici.
planul vostru, că eu n u ştiu cum îl Cum, s ă vină la dumneavoastră ? Ba,
faceti, că nu cred că-I faceţ i . . . d acă vin, am s ă- i ţin aici ! . . . De cind ?
De o lună ?... Bine... bine, le spun !
( Intre timp, pe uşa deschisă intră Fane I ( I nchide ; rămîne nemişcat o clipd.)
.şi Fane Il ; se îndreaptă spre masă, des­ Auzi . . . o lună !
-chid condica, semnează ; aud ce spune
UCENICUL V-am spus . . .
Mihai.)
MIHAI : . Ce mi-ai spus ? Ce-ai spus ? In
FANE I : Teatru ... (arată spre baie) . . .Ia loc să stai şi să tot spu i mai bine ai ,

m i c rofon . p une mina şi-ai face !

F ANE II : Stăm să ascultăm piesa ?
F A NE I Am semnat condica ?
FANE II Am !
FANE I Atunci, la treabă ! (Ies, tră­
aînd uşa.)
M IHAI (apărînd din baie� : Ce, voi n -a ­
veţi nici un şef, sinteti de capul vos­
tru ? Am să vă reclam şi am să pu n
lucrurile la pu nc t ! D acă v-a mers cu
alţii , cu m i ne vi s -a - n f und at . Defini­
tiv ! Am răbdat destul, totul are o li­
mită ! (Se aude soneria ; Mihai des­
chide în uşă e Ucenicul ; tine în
UCENICUL : Eu sint doar un ucenic.
Mie, pînă şi cei care nu fl).c nimic imi
spun ce să fac şi ce să nu fac. Iar
dacă fac ceva fără să mi se spu n ă, mi
se reproşează că-mi fac de cap . Că
eu, deş i aş v.rea să fac şi ştiu ce tre­
buie făcu t, nu ştiu cînd trebu ie făcut
ce-i de făcut, iar da că faci ceva cind
nu trebuie. inseam·nă că ai făcu t ce
nu trebui a făcut atunci. M ă rog, pare
gimplu, dar e compli cat . Ajungi că,
de teamă să nu faci ce nu trebuie fă­
cut, să nu faci ce trebuie făcut !

https://biblioteca-digitala.ro
MIHAI E clar : nimeni nu face mm1c,
că nu ştie să facă, ce să facă, de ce să
facă ! Da' leafa vă merge Ia toţi ? !
UCENICUL : Matale nu-ţi merge acuma ?
MIHAI Mie ? Da, trebuie să plec, am
ore.
(Mihai scoate o haină de sub un plas­
tic, porneşte spre uşă ; deschide ; în faţa
uşii, Administratorul ; stă nem1şcat de
parcă ar asculta ce se-ntimpld înăuntru ;
Mihai îl priveşte aspru, dar bătrînul îşi
revine repede.)
ADMIN ISTRATORUL Ei, cum merge
şantierul nostru ?
MIHAI : Asta ascul taţi la uşă ? Mersul
şantierului :?
ADMINISTRATORUL : Se poate să mă
bănuiţi ? ...
M IHAI (nervos) : Se poate, uite că se
poate, totul se poate. Şi, dacŞ va mai
merge tot aşa, stî.nd, şantierul nostru,
o să se poată altele şi mai şi !
ADMINISTRATORUL : Răbdare, răb­
dare. Cu răbdarea treci marea !
M IHAI Da' de ce să trec marea ? Eu
vreau să trec pata asta la probleme
rezolvate !
ADMINISTRATORUL : Nimic nou ?
MIHAI : Intraţi ! Pericolul potenţial, cum
spunea ţi, e tot acolo... Şi va mal fi . ..
(Sună telefonul ; Mihai se-ntoarce,
răspunde.) Nu ... nu-s alei... Ii aşteptaţi
de trei luni ? Cum trece timpul !
(Trînteşte receptorul în furcă ; Admi­
nistratorului.) Şi va mai fi... va fi ...
a fi... (Iese. Administratorul priveşte
în urma lut, dă din cap spre Ucenic.)
ADMINISTRATORUL : Dumneavoastră să
vă faceţi treaba sistematic, organizat,
temeinic ! Nu trebuie să vă lăsaţi in­
fluenţaţi . . .
UCENICUL : Cum ? Cind cleştele susţine
că un eul trebuie tras, ciocanul, dim­
potrivă. e de părere că numai i zbit
,jn cap poate fi de vreun folos.
ADMINISTRATORUL Aşa, aşa. . . Veri­
ficaţi, cercetaţi şi, după cum va fi
cazul, trageţi sau izbiţi ! Am să revin .
Puteţi conta pe mine.. . (Salută şi
ple'acă.)
UCENICUL : Dacă n-ar fi muŞtele, n-ar
fi nici păsări,le, dacă n-ar fi păsările,
n-ar fi nici vulpile, dacă n-ar fi şoa­
recil, n-ar fi nfci pisicille, dacă n-a.r fi
peştii cei mici, n-ar fi nici peştii cei
mari ! Aşa, i a să vedem . . . (Apucă chi­
tara.) Dacă n-ar fi muştele, n-ar fi
nici păsările... (Acord pe chitară ; pe
uşă pătrund Fane 1 şi Fane II ; se
opresc, ascultă puţin.) . . . Dacă n-ar fi
şoarecii, n-ar fi nici pisicile . ..
F ANE I Dacă n-ar fi meşteri i . . .
FANE I I ... n-ar f i nici ucenicii ! FANE : II ... hirtia rămîne !
FANE I : Lasă chitara, ia sacul
menteşi du-1 la maşină.
https://biblioteca-digitala.ro
FANE II : Pas săltat !
UCENICUL : Aici... atmosfera... e carrr
încărcată !
F ANE I : In toată lumea, atmosfera e·
încărcată . . .
F ANE II ... inarmare . . .
FAN� I : ... subdezvoltare . . .
FANE I I .. .lumea a treia .
F ANE I Noi, însă, ne vedem de-ale
noastre . . .
FANE II : ... şi-o să prindem lumea a-nUia
din urmă...
·
FANE I : ... trap- galop .
(Ucenicul ia sqcul, porneşte spre uşi!,
urmat de cei doi meşteri ; după ce pri­
mul iese, sună telefonul ; Fane II se în­
toarce, ridică receptorul.)
FANE II Alo, da ? . . . Cine, meşteri i ? . . .
Dacă-s aici ?... Nu ştiu, o clipă, eu
sinţ cuplajul.. . (Face semn spre
Fane 1.) .
F ANE 1 (la telefon) : Da ... Nu ... nu sînt. . _
Muncesc din greu în alt l oc. .. Puteţi'
fi sigur, sînt oameni foarte serioşi,.
planul e sfînt pentru ei ... , Ii aşteptaţi
de şase luni ? C i ne ştie ce birocrat o·
fi încurcat lucrurile !... Imediat ce vin,
îi trimit la dumneavoastră... BWlă·
ziua ...
JENICA (din uşă) : Bună ziua ! 1-aţh
. dat drumu' ?
FANE I (o prtveşte mirat, nu ştie cine·
e) : Sigur că da ! Sîntem in plan.
JENICA Bravo, asta-i bine. Că m-a•
rugat vecinu' să mai trec să văd cu m ,
merge. . .
F ANE II Merge bine .. .
FANE I : ... pe roate ! •
JENICA : Ei, atunci, vă las să lucraţi.
Dacă sînteţi în plan, e bine, n-aveţi'
treabă, că planul nu cere de min­
care. Da' ăia mic i ai mei şi Vasile,
cînd vin ac asă, vor să fie gata masa, .
că eu nu pot să le pun plan'lll dup�
care am lucrat, în farfurii. Chiar dac1·
l-aş depăşi !
FANE I : Şi noi l-am depăşit luna tre-·
cută !
FANE II Cu douăzeci Ia sută !
JENICA : Poate-! depăşiţi şi-aicea ! Că-s;
disperaţi, dragii de ei...
FANE I : Ne angajăm !
FANE II Ne !
JENICA : Da' nu in vorbe sau aşa... pe·
h i rtie ? !
FANE I : Pe hîrtie e planu', pe hîrtie îl'
depăşim.
JENICA : Vasile 17a depăşit cu numa i :
cinci la sută. Da-n piese !
FANE I I Se compară cinci cu douăzeci ?'
JENICA Da' hirti a, cu piesele ?
FANE I : Hîrtia-! �za. Piesele se duc . . .
de ci­ JENICA Piesele devin maşini, maşinile
ară, seamănă, produc de mîncare. Hîr-
• 63.
 tia produce hi rtie !
::FANE 1 Sinteti bine pregătitâ . . .
FANE l i ... p olitic !
. J ENICA : Ei. .. (Zîmbeşte ; apoi, ca lumi­
nată de-o idee.) lmi mai spune fra­
te-miu de una, de alta . . .
·FANE I l Cine-i fratele dumneavoastră ?
FANE 1 Dacă nu sintem indiscreţi !
JENICA (li priveşte pe rînd ; brusc, ho-
tcirită) : Ionescu.
FA J'.J E 1 Care Ionescu ?
JENlCA N-aveţi un Ionescu acolo l a
dum neavoastră ?
I<'ANE II : Avem mai multi, da' care-i . . .
fratele ?
JENICA Ionescu ... cel Mare.
FANE I Chiar Ionescu ... de la . . . ? ( Ara.tă
cu degetul în sus.)
JENICA : Chiar !
FANE II : A tunci, sigur că ...
'FANE I Ne angajăm !
.TENICA V-aţi mai angajat o dată . . .
'FANE I : Două bătăi ·
strică, două anga-
iamente...
FANE II . . . n ; ciodată !
,TENICA Concret.. Ce vă angajaţi ?
FANE I : O să . . .
'FANE I I . . . ba chiar . . .
FANE I ... păi. . . Hei-rup ! '
JENlCA E clar. Asta o să-i spun lu'
frate- miu că voi o s3... ba chiar. . .
P:\ i ?
·y ANE I Miine se rezolvă !
.TENICA Azi se rezolv ă !
' FANE II Azi ?
·FANE I Azi ! (Cei doi salută, pornesc
spre uşă.) Pu�eti să-i spuneţi tovară­
şului Ionescu că după materiale... am
pornit !
J ENICA Aşa. aşa . porniţi tnaint� tova- .
ră15i. că mie imi dă ciorba in foc.
(Vrea să iasă, dar în uşă se ciocne.�te
rle Ucenic, care o salută respectuos.)
UCENICUL Sărut mina, doamna D racu !
. JENICA Pof: i m ?
·ucENICUL : Nu sinteti doamna Dracu ?
JENICA Nu �tiu dacă sint doamnă, ce
!iEU e ci nu mă numesc Dracu . . .
·ucENICUL M ll. mi r ! Că mie meşterii
a15a mi-au zis "Vezi, c-am dat de
Dracu !"
. JENICA (in•elegin1 gluma, zîmbeşte) : In
viaţă trebu i-e •>ă te descu rci. Că alt­
fel te mănînc.'i leneşii şi proştii !
·ucENICUL Sigur, .au o foame in ei...
JENICA Vai demine... (tresare, por­
n?şte spre uşă) ... bine că ziseşi cu foa-
mea . . . sint in aer cu pianu'.
(Curini d'LPii plecarea Jenicăi. u�'l de
la intrare e deschisă de un bărbat în
v îrstă. in mînă cu un geamantan.)
�
' M7R'"'· l'll' P • rd[)n ! (Mirat d? citea
vede, se retrag?, inchide uşa..)
· ucENIEUL Nu face nimic !
https://biblioteca-digitala.ro
( llproape imediat, uş:z e din nou des­
ch .;ă. de o femeie ia vîrstă, şi ea cu un
geamantan in mină.)
CATALINA Pardon ! (Trage uşa.)
UCENICUL Idern ! ( l şi ia chitara ; nu
observă că au apărut iar bătrînul şi
bătrîna ; impro·vizează.) Mai ales noap­
tea mă intreb... (acord de chitară)
. . . cîţi · fluturi ar putea t rage o căruţă.
MI RON (din uşă) : lncărcată sau goală ?
UCENICUL (fără să se mire de apariţia
lor) : Are vreo importanţă ?
M I RON Sigu r că are. Dacă-i încărcată
căruţa şi trebuie să ajungi musai un­
d�va cu ea, in ha.m i şi fluturi, dacă
n-ai altceva. Dacă-i goală, ce rost are
5ă-ti baU capul !
UCENICUL E şi ăsta un mod de a
privi luc rurile.
MIRON : Astăzi sintem in cinci, nu ?
UCENICUL : Exact.
MI RON : Asta-i blocul OD-3 ?
UCENICUL Contează ?
M I RON : Scara A ...
CATALINA . . . etaj ul doi...
MIRON : ... apartamt'.n tul patruspl'ezece . . .
UCENICUL : Ph�.neta Pămînt !
M IRON O singură intrebare, atunci :
cine eşti d umneata ? Ce faci aici ? Ce-i
cu plasticele astea ? Unde e fiul meu ?
Unde e nora mea ? Pentru ce nu ne-a
aşt.eptat nimeni in ga!'ă ? Pentru ce ...
CATALINA : M i roane !
MIRON . . .pent.ru ce, Catalina, pentru
UCENICUL M'i scuzaţi, o-n trebaţi pe
doamna sau pe mine ?
MIRON Intreb pe cine· vreau, noi, pen­
sionarii, putem pune orice intrebare,
ţentru că noi. tinere, nu ne temem,
no' nu mai avem ce pier'Cie !
UCENICUL Atunci, pe mine vă rog să
mă scuzaţi. (Luîndu-şi ch1 tara, intră
în baie, de unde auzim curînd cîteva
acorduri muzicale şi vocea lut, im­
p rovizind din replicile lut Miron.)
.. Noi, pensionari i, putem pune orice
intrebare. noi, tinere, noi nu ne te­
mem, noi intrebăm pe cine vrem, ce
vrem, căci noi, noi, pensionarii, U.neri
nu sintem, s-avem ce pierde, iată de
ce, noi, pensionarii, s�ntem acei ce-n­
treab!l. arţarii : unde vi-s frunzele, de
C 0-·'lti tăcut ? ... "
M I RON Iată, Catal in&, asta-i generaţi::�.
pentru care ne-am sacrificat noi !
CATALINA Cum adică, ne-am sacrifi­
rat ?
M I RON Adică. . . ne-am sacr.ificat şi...
p:>ftim : u rmările educaţiei pe care
i - ai dat-o lui fiu-tău !
r ATALINA E şi-al tău, p'l.rcă !
M I RON : Cum ? A.şa îşi aşteaptă un fiu,
tat'il ? (Ge.ţ t larg în jur.) A�a îşi aş­
ce tPaptă 'l nori. socrii ? Noi ii anunţăm
că venim, dăm telegramă, şi ei s-a­
pucă de văruit, nu vin la glft'ă, ba-n
 plus il lasă în casă singur pe băiatul UCENICUL : Dacă toţi oamen ii ar avea
ăsta cu f l u t ur i i ... cite-o pasiune, pămîntul ar arăta alt­
'CATALINA : E un băiat foarte drăguţ ! fel !
MIRON O fi rutlă cu Paula ? Că-i cam CATALINA : De ce s-arate altfel ? 1!:
obraznic ... frumos şi -aş a !
'CATALINA MirOane ! MIRON : Păi ţie. . . tu te -m pac i cu toate 1
" M I RON Şi-acum, ce facem ? Mie mi-e (Ucenicului.) La urma urmei, ce-ţl
foame. veni cu problema asta ? Ţi-a dat-o
· CATALINA Ţie ţi-e foame mereu. Ai fi-miu ? Eşti corijent ?
fi în stare să mănînci şi cînd donni . UCENICUL : Nu, ştiţi, eu sînt ucenic.. .
"MIRON E u ? Eu ma i m u l t ciugulesc MIRON : Au inceput ş i profesorii să albii
decît m ă rii.n c ! ucenici ?
•CATALINA : Da, da, --ciuguleşti . . . Pentru CATALINA (a început să pună pe masă,
ciugulitul ăs ta m i - am petrecut eu anunţînd fie care fel) : Uite ciuperci,
toată viaţa la cratiţă ! u ite zacuscă, ce-i pla:c ! u i Mihai ... 1
" M IRON Ş i , dacă n-ai fi stat lingă oale, Ui te găina, uite plăc i n tă .
ce-ai fi fi!"!ut ? Luai prem iul Nobel '! MIRON : Da' vinu' unde-i, C.:1� 1 i : � 'l ? Ia
CATALINA Poate-! luam ! s'i vedem, nu s-a stricat pe t x n ?
MIRON Dacă ţi-1 dădea cineva... Mai (Desface sticla dată de nevastd-sa,
bine am des pache ta ! trage un gît.) A r merge cu apă mi­
CATALINA Sigur că da ! Să-i aştep­ nerală . . .
tă m pe copii cu masa pusă. Să le fa­ CATALINA Nu au, m-am ui ta t.
cem o surpriză ! MIRON : Auzi, Ucenicule ? Ce concluzie
M I RON : Că ei ne-au făcut nouă una .. . tragem de a i c i ?
•CAT ALINA 'Mai " lasă şi tu de la tine. UCENICUL : Că să trag eu o fugă ?
Hai, strî nge plasticl.il Asta. E u mă duc MIRON Eşti isteţ ! Ia zece lei. Bravo 1
să caut o faţă de masă. Toti am început aşa, intii cu mătura.
" M IRON : Ala ce fac r, acolo ? A pus mo­ UCEN�CUL : Unii au inceput in fotolii !
nopol pe baie ? (Se apropie de uşa MIRON : Ai tu ceva in cap ...
bdii, bate în ea.) Hei, tinere, ce faci UC EN I CUL : Ş i asta-i rău, n u ?
a col o ? MIRON Nici bine nu e ! Hai, fugi !
UCENICUL Meditez.
" M I RON : N-ai vrea să ieşi de-acolo să ... (Ucenicul iese.)
meditez şi eu ?
· ucENICUL (apdrînd din bate) : Să ştiţi CATALINA Aşa un nepot m i-aş dori
că, dacă-i adevărat ce mi-aţi spus şi eu !
dumneavoastră, e foarte ttlst ! MIRON : De miCI se gindesc l a fotolii...
•-cATALINA : Ei, b ă ia tule, nu trebuie să CATALINA : Visează şi ei !
pu i totul la sl.if.let. (Pornind spre MIRON Noi, cind eram de vîrsta lor,
bltcătărie.) �ti rudă cu Paula ? visam altceva ... Visam să schimbăm
· ucENICUL : Ca om , si nt rudă cu toţi l u mea !
oamenii. Vreau sâ spun, · cu cei care CATALINA : Şi n-am schimbat-o ? Dadl
sînt intr-adevă r - oameni. ei visează fotolii, o să aibă fotolii !
" MIRON (ieşind dtn oate) : Şi noră-mea MIRON : Mal bine-ar schimba lumea !
nu e ? Ştiu că n-are studii superi­
oa-re. dar . . . (Uşa se deschide brusc. Intră Fane l,
'CATALINA (reintrînd, aude replica lut Fane 11 şi Ucenicul.)
Miron) : Iar ·incepi cu ale tale ? Ha i ,
strîngeţi plasticu' ! (Miron şi Uce­ FANE 1 De la bun ineeput vreau să vă
nicul strîng fo1ta ; Cataltna pune spun că Ucenicului noi ii dăm sar­
ma.�a.) cini !
" MI RON : In problema aia, a ta . . . Ştiu FANE II Noi, meşterii ! (Cei doi par
un om, un Vecin de-al nostru, care
foarte nervoşi ; observînd însă masa
toată v-i aţa a strins fluturi, şi-a dat pusă, enervarea le dispare subit.)
toţi banii pe el, făcea sch imb cu toată FANE 1 : Vai, dar nu trebuia să vă de­
lumea, n-a avut familie, el singur cu ranjaţi !
fluturii, cîteva .mii de fluturi... FANE II Acum, însă ...
• . UCENICUL Şi ? FANE 1 (intorcîndu-se spre Ucenic) : Ce
" M IRON : El ar putea să-ţi spUlll ă cam sta i ? Zboară ! Deşi, eu, vinul simplu...
cî ţ i fluturi SIÎnt necesari să tragă o da' mă rog !
căruţă. Că, dacA nu ş ti e nici atit, în­ FANE I I S ă fie ş i apă minerală ! (Gest
seamnă chiar că Şi-a Irosit viaţa. larg spre Ucenic, expediindu-l.)
· UCENICUL Cum şi-a i rosit-o ? A sta a FANE 1 : A, s ă nu uităm ... (Face semn
fost pasiunea lui ! spre Fane 11, care are in mînă un
:MIRON Dacă toţi am avea pasi uni din săculeţ de hîrtie, ca o miniatură a
astea, s-ar duce omenirea pe copcă ... sacului de ciment cu care au plecat.)

65

https://biblioteca-digitala.ro
FANE II Am adus înapoî sacui de ci�
ment ! (I-1 pune ceremonios in braţe.)
FANE 1 : Pe noi ne scuzaţi o clipă ...
(Cei doi pornesc spre btJie.)
MIRON : Cine-s ă$tia ?
CATALINA : Meşterii, n-ai auzit 1 ?
MIRON : Te pomeneşti c ă, dacă profesorii
de română au ucenici, au şi meşteri
care-i învaţă ce şi cum. ..
CATALINA : Of, Miroane. .. (Sună cineva
la uşă.) Ei or fi ? Vezi cum te porţi,
ariciule . . . (Deschide uşa.) Ce bine-mi
pare c-aţi... (Se întrerupe ; în uşă e
iarăşi Administratorul.)
ADMINISTRt:.lvRUL : Ei, cum merge
şantiE>• ;.. i nostru ? (Pătrunde in casă,
pri . r.. c: spre tavan.)
MJ :?.JN : Care şantier ?
ADMINISTRATORUL : Şantierul "Pălă­
mida" .
MIRON : Ce pălămidă, domnule ? Cine
mai eşti şi dumneata ?
ADMINISTRATORUL : Dar dumnea-
voastră cine sînteţi ?
MIRON : Eu am intrebat primul !
ADMINISTRATORUL : Dumneavoastră
aţi intrebat, dar nu aveaţi dreptul sA
intrebati . Eu insă am dreptul ! Pentru
că eu răspund. Şi cine răspunde are
dreptul să-ntrebe !
CATALINA : Sintem păainţii lui Mihai.
ADMINISTRATORUL : V-aţi trecut in
cartea de imobil ?
M IRON : Ascultă, domnule...
ADMINISTRATORUL : Tovarăşe ...
MIRON : Tovarăşe Pălămidă ...
ADMINISTRATORUL : Eu nu sint păll ă-
midă. Eu sint administratorut "Pălă­
mida" e nu mele codificat al şantieru­
lui nostru.
MIRON : De ce codificat ?
ADMINISTRATORUL : Ca ISă nu stîr­
nim panică, de aia ! Că dacă-i ziceam
şantierul "Pata" cum suna, hai ?
MIRON : Patologic ! (Evident, se referă
la administrator, dar acesta nu înţe­
lege, sau se face că nu înţelege.)
ADMINISTRATORUL : Păi, vedeţi ? ...
CATALINA : Despre ce pălămidă, ptiuu,
pată e vorba ?
ADMINISTRATORUL : Pata asta de pe
tavan. (Abia acum observă masa pusă ;
se enervează subit.) Sub care dum­
neavoastră văd că benchetu i ţi , că or­
ganizaţi ospăţuri, fără să vă pese de
ceilalţi. Zău, atita nepăsare n-a:m mai
intilnit ! Fi ti lu l e aprins şi noi punem
masa pe butoiul cu pulbere ...
(Din baie apar FtJne 1 şi Fane II ;
sînt curaţi, aranjaţi, parfumaţi. Fane 1
e in haină neagră şi papion.)
FANE I (către Fane Il) : Hei, haina !
FANE II : Pardon ! (lşi scoate haina, un
sacou ce pare normtJl, dar, intorcîn­
du-l pe dos, îl transformă intr-un
smoching impecabil ; de sub gulerul
66
https://biblioteca-digitala.ro
cămăşii eztrage un papion, pe cart
şi-1 aranjeaz4 rapid.)
ADMINISTRATORUL : A ... E pentru
dînşii 1 Aşa, da... sigur... nimic nu-i
prea bun pentru meşterii noştri, care,
cu eforturi supraomeneşti, vor reuşi să
stăvilească această pată ca.re. ..
FANE I : ToastUirile mai tirziu !
ADMINISTRATORUL : Scuzaţi 1 Pot
să-mi permit să vă urez poftă bună ?
(Meşterii, pe care hainele par să-i fi
transformat total, căci se comportă
ca nişte lorzi, ftJC cite un gest moale
către el, de aprobare. Tare, cu elan.}
Poftă bun ă !
FANE I : Mulţu ...
FANE II : . . .mim !
(Miron nu mai inţelege absolut nimic �
'dar bătrfna, intuind ceva, devine gazdă.)•
CATALINA : Luaţi loc, vai, de ce staţit
in picioaD:e ? !
(Fane 1 şi Fane II vin in dreptul sca­
unelor ; stau drepţi, nemişcaţi, privind'
către Miron, care se utt4 ls ei incruntat ;.
Administratorul sare şi le trage scaunele,.
îi ajută să se a,eze.)
ADMINISTRATORUL : Pot să mă re-
trag ?
FANE 1 : De...
FANE II : ...sigur !
FANE I : Ce hors-d'oeuvre aveţi ?
CATALINA : Uite, clupercuţe munte;.
aşa le zicem noi , stnt un deliaiu ! Şi,
zacuscă, făcută cu mrna mea, ce-i'
place lui... (Se opreşte să-l pomenească'
pe Mihai, ca să nu-i :Jignească.)
FANE II : Reclama-i suNetuJ. eomerţului !"
FANE 1 (il priveşte reprobatoT pe Fa•
ne II ; apoi, către bătri111i) : Dar luaţi,
loc şi d UliiJlv lea oastră. .. (Arată masa,
la care nu sînt puse decit două sca-­
une.)
MIRON : Ia uite domn'e, ce politeţe . . .
(Incepe, evident, să se enerveze.)
CATALINA (tăindu-i replica) : Lăs aţi ,.
o să mîncăm după aia !
FANE 1 : Cum doriţi ! Luminările unde­
sint ?
MIRON (explodează) : Ce lumÎinări ?
FANE II (ctJlm) : Cum, ce lu m în ări ·r
Nu mergeţi la cinema ori. la teatru ?
Lurni nă ril e, pentru atmosferă !
MIRON Atmosferă, h ai ?
CATALINA Miroane ! Vezi in deb ara, o
te rog (insistă) . . .am văzut că mt alea
de la nuntă (Spre meşteri.) Se poa te ?
FANE I Treac ă de la· noi... Da' haideţi·
odată, că nu putem sta aic i pînă
miine, nu ?
(Catalina desface borcanul cu ciuperci.
Miron vine cu lumînările de nuntă, în­
conjurate de flori artificiale. Fane IT
.sare şi le aprinde. 'Bătrînul nu ştle cum
să le fixeze şi unde.)
'FANE II Ţine-le mata aşa, in picioare.
Vezi, nu prea aproape, să nu ne afu­
me !
(Miron stă drepţi, cu cite o luminare in
_fiecare mină ; ·tremură de enervare.)
'FANE I : De ce s-o fi olătintnd aşa ?
FANE II : A băut in timpul producţiei,
e clar !
MIRON Cum de nu vă e aşa... puţin .. .
'FANE I : Aţi spus ceva ?
·CATALINA : A zis să ... gustaţi !
(Cei doi - meşte1'i gustă cUn ciuperci.)
'F ANE I : Bunicele . . .
'FANE I I : Reţeta !
CATALINA După ce le speli bine, le
opăreşti şi faci un oţet...
'FANE II : Scris, nu oral.
'FANE I : Vă daţi seama, cu cîte avem
noi pe cap, numai să ţinem minte
reteta nu ne arde ! 1Jn pic de vin alb
sec, vă rog...
MIRON (cu bucurie răutăcioasă) : N-a­
vem decit vin roşu, na 1
'FANE II : Roşu, Ia antreuri ? ! Aşa ceva
n-am mai pomen:.it ! Eu zic să ple­
căm . . .
'FANE 1 : S ă le m a i acordăm o şansă !
(Auzim uşa deschizîndu-se ; intră Pa­
-ula, in mînă cu o plasă din care se vede
�t o sticlă ; rămîne stupefiată privind
scena ,.mesei ·za lumînări".)
'CATALINA : PauJ.a, ce bine-mi pail'e c-ai
venit ! (Uitind df! meşteri, se apropie
de Paula, o sărută.)
MIRON : Te-aş sălruta şi eu, da' trebuie
să ţin ,.atmosfera" !
'FANE 1 : Aveţi o sticlă de vin in pla-
să ? (Paula dă din cap.)
FANE II : Alb ?
·FANE 1 : Sec ? (PauZa aprobă, zăpăcită.)
'FANE Il Atull'lCi de ce n-o destupaţi ?
(PauZa ar vrea să zică ceva, dar Cata·
1ina o ia la bucătărie să-i explice, pe­
semne, ce se-ntîmplă.)
'FANE I : Vezi, dacă acorzi oamenilor o
nouă şansă ? Pot realiza enorm une-
ori ...
'FANE I I : Oricum, cu luminările
incUJrcat-o ...
MIRON : Ce-i cu lUJl'liinările ? Poate
vă place cum le ţin ?
'FANE I Ai vorbit cu dinsul ?
'F ANE II Să vorbesc cu sfeşnicul ? !
:F ANE 1 Vezi, asta nu mi-a plăcut nici­
odată in viaţă : cind ţi-e lumea mal
dragă, se găseşte cite unul să vor­
bească neintrebat . ,
https://biblioteca-digitala.ro
MIRON : Fi.T'ar ale dracului de lumi­
nări, că dacă nu le arunc acuma ...
FANE II : Eu zic să plecăm !
(Paula, care a apărut din bucătărie,
unde a vorbit cu Catalina şi s-au infor­
mat reciproc asupra situaţiei, sare tn­
grt;orată.)
PAULA : Vai, de ce să plecaţi ? Min­
caţi, şi pe urmă... cu forţe noi, ata­
caţi pata !
MIRON : Eu nu mai am forţe, nu mai
ţin luminările !
PAULA : Lasă, tată, că le ţLn eu. Toarnă
mata vinul. (Paula ia cele două lumi­
nări. Miron vitne cu sticla la masei ;
toarnă. Catalina serveşte zacusca ;
pune jumătate de borcan, se opreşte.)
CATALINA : Ii ţin o lingură şi lui Mi­
hai !
FANE 1 : Dar, vă rog, puteţi s-o ţineţi
şi pe toată ! Noi nu vă obligăm, chiar
sintem gata . . .
FANE II .. . să plecăm !
FANE 1 (către Fane Il) : Se poate să
spui asta ? Ce, noi nu înţelegem ce-n­
seamnă dragostea de mamă ? stnteţi
mama tovarăşuJui profesor, da ?
CATALINA : Da.
M IRON Şi eu sint tatăl. Las' că vine
el...
FANE I : Dacă vă enervaţi aşa, n-o
s-apucaţi pensia.
MIRON : Ei, uite c-am apucat-o !
CATALINA : Miroane ...
MIRON : Dacă-am apucat-o, am apu­
cat-o, ce să le fac eu ? !
PAULA : Tată, te rog !
MIRON : Ce mă rogi, Paula, ce mă
rogi ? Venim la voi, şi aici - şanti­
erul .,Pălămida" ...
FANE 1 : Imi daţi voie să vă contrazic :
şantierul se numeşte .,Pata OD-3".
MIRON : Vezi că nici m ăcar atit nu
ştiţi ? Pata codificată e .,Pălămida" .
FANE I I : Reţeta !
CATALI NA : Vă place zacusca ? V-o
scriu, cum nu ...
MIRON In gară, de asemenea Jlimeni...
PAULA : Am uitat, tată, că azi e cinci.
Vezi şi mata ce-avem pe cap, cu p ata
asta !
CATALINA (mîndră de laudele meşteri­
lor, a luat condica de prezenţă şi scrie
reţeta pe ea) : Ştiu să fac şi zacuscll
cu măsline ...
au
FANE I I A se nota. . .
nu FANE 1 : Doamne ? ! Pe c e scrieţi ?
CATALINA : Am găsit un cadeţel...
FANE : 1 : Pe condica de prezenţă ? Se
poate ? Vll'eţi să ne daţi planul peste
cap ? Dă-i, Fane, caietul de sugestii 1
(Fane li scoate dintr-un buzunar un
carnet, il intinde Catalinei. Miron se re­
pede şi-l ia.)
67
 MIRON' Aha, caietul de sugest. H . Vii
am la mină ! I a să vedem ce scrie in
el, cred că-i pl in de... (Deschide la
întîmplare.) Supă de raei introducem
o bucată de unt şi ulei peste crusta­
ceele... Ce ?
FANE I I Deli c ioas ă ! (Pe parcursul
lecturii lui Miron, Fane I şi Fane li
vor comenta felurile de minr.are :
"Excepţional !" , "Artă" , .,Se topesc în
gură ! " , "Un vis ! " )
MIRON (întoarce cîteva foi mirat) : Fi­
leuri a l'anglaise : se prepară sosu l ...
(Sare la altă pagină.) Vinat in .,Sal­
mis" ... (Schimbă iar.) Steak, Beef­
steak, Hamburg Steak... Rosbif... (Sună
soneria, lung, insistent. Miron por­
neşte spre uşă ; în drum, Catalina fi
smulge carnetul ; citeşte puţin, apoi
se apucd sd scrie şi ea.) Aş a, Mihai,
sună, fiule... să se vadă cine-i stăpîn
aici !
( In faţa uşii, o ţigancd tînără, cu oale­
crătiţi.)
ŢIGANCA : Boiarule, om te-am făcut.
Iete colea, oale, ce n-ai văzut, marfă
a-ntîia. Şi le dau pe nimic, pe haine
vec h i, pe ghete, pe ce-ai in casă
d-azvirliJt !
MIRON : Nişte lumînări am eu de az­
vtrlit ! In capul . . .
ŢIGANCA (strecurîndu-se pe linQă el,
induntru) : Coniţelor, văd că vă·r uiţl,
daţi colea ce-aruncaţi . Casă nouă, oale
noi !
PAULA : Lasă-ne-n pace, şi dumneata . . .
ŢIGANCA : Astea-s lumină.rile d e vrei
să le-azvîrli, conaşule ? Auzi : le iau !
PAULA : Nu iei nimic. O iei din loc.
N-am nevoie de oale, am destule, să
am ce pune-n ele .. .
FANE 1 : Alo ! ? ! D a' pe noi ne-a hitre­
bat cineva ?
CAT,ALINA (speriată) : Mai doriţi za­
cuscă ?
FANE II : Noi in ce punem apa, in ce
facem mortarul, in ce ne spălăm scu­
lele ?
F ANE i : Ai nişte oale mari ?
ŢIGANCA : Am, şefilor, cwn să n-am !
(Iese şi reintră curînd, cu doud oale
enorme.)
MIRON : Asta le-ntrece pe toate !
ŢIGANCA : Le-ntrece, că-s ţîţă de miţă !
l-auzi cum sună ! (Loveşte cu degetul
într-o oală.) Tobă !
FANE II : Merg !
FANE 1 : Da ţi-i lumînările !
PAULA : Sînt amintire de la nuntă ...
FANE 1 : Plarwl nu se face, tovărăşico,
cu sentimente d-astea ! Vreţi sau nu
să dispară pata ? (Arată spre tavan,
Ţiganca vine şi se uită în sus.)
PAULA (aproape plîngînd) : Vreau ...
FANE II (către Ţigancă) : Şte"ge-o ! Lasă
oalele şi ia lumînările.
68
https://biblioteca-digitala.ro
MI RON Rămîneţi fără atmosferă !
F ANE I : Scot fum, stimate ! Acum, cind
toată lumea luptă contra poluări.l, săc
·
punem şi noi umărul.
(Ţiganca ia lumînările, le stinge, por­
neşte spre ieşire ; se opreşte însă.)
ŢIGANCA : Mai trebe ceva . . .
CATALINA : Du -te, dragă, pleacă, gafa !
ŢIGANCA Mai trebe ceva, că , ies in
pierdere.
FANE I I : Daţi-i, domn'e, ceva, să scăpăm.
de ea.
ŢIGANCA (apucă din cuier o pălăr i e) :
Asta !
MIRON : D ă-o-ncoa 1 E·a mea ! (Dar Ti­
ganca nu-t d4 drumul din mînă.)
FANE I : Sdrţan !
FANE li : Ce simţ al proprietăţii a11
unii . . .
MIRON D e c e nu vă daţi voi hainele ?'
FANE I : Şi să răminem la m asă în că­
maşă ?
FANE II : Asta ar mai l i ps i !
MIRON (nereuşind să ta păldrta din mîna�
Ţigăncii ; se întoarce la ei) : Nlu1 cât
sînteţi domni mari !
FANE 1 : Omul muncii...
FANE II ...e respectat !
(Ţiganca profită, bagă pălărier: î31: sac şi'.
pleacă.)
MIRON (explodînd) : Dac ă-t em ai mun- ·
cii, dacă munceşte, cAl nu. toţi care-şi!
zic oameni ai munciii,. muooesc. Unii1
au devenit oameni ati lenei ! (Văzînd·.
că rtganca a p lecai;.J' ... Poftim, am ră-­
mas şi fără pălătie... Şi nici la gară'
nimeni ...
FANE 1 : Ai auzit ?
FANE II : Am auzit : nici la gară ni-·
meni ? !
FANE 1 Ce fel de oameni aţi spus că•
sîntem ?
CATALINA : Miroane !
PAULA Tată !
MIRON : Am spus că unii...
FANE 1 Unii, dar v-aţi referit Ia uniit
aici de faţă ! ?
FANE II (înţelegînd în sfîrşit) : La noi ? •
FANE 1 : Ma·i vezi alţi oameni ai mun- ·
cii aici ?
PAULA Şi eu sînt om al muncii !
MIRON : Nu m-BIIll referit la tine, Paula ... .
FANE II Atunci, la cine ?
FANE I : Cine sînt oamenii muncii, oa­
menii lenei, adică ?
CATALINA (vrînd să salveze situaţia) :
Eu sînt ! Aşa glumeşte el cu mine ... .
M I RON Ba nu ..
FANE 1 Noi am fi, deci !' ? Noi, leneşi ? '
Noi, care niciodată n u ne grăbim slh
terminăm o lucrare ...
FANE I I : Să dăm rasol, cum se zice ...
CATALINA : Vă servesc şi găina ime-­
diat. ! Da' nu-i rasol, e friptă ...
 (Suna telefonul, raspunde Pa ula.)
PAULA Alo ... Da, vi-i dau imediat.
Pentru dumneavoastră !
F ANE I : Noi, care sintem atit .de soli­
citaţi... ? (Arata telefonul.)
F ANE I I Cei m a i solicitaţi !
F ANE I Şi, dacă sintem atit de solici­
taţi, înseamnă că sintem cei mai buni,
cei mui buni meşteri, nu ? (Se apro­
pie de telefon, ia receptorul, raspunde
automat.) Nu, nu . sînt aici meşterii !
Cum ? ... A . . . tu ·�ti ? ! ... Eşti sigur ?
N-are nici o soră ? ... Au fost cinci
fraţi '! ... Sigur că dau o baterie ... Bun !
(Pune telefonul jos, priveşte lung la
cei din jur ; apoi, fix, spre Fane 11.)
Ionescu n-are nici o soră !
FANE II Atunci, ce mai stăm ? Să ple­
căm !
FANE 1 : Sigur că plecăm. Eu nu pot
lucra cînd sint ameninţat !
PAULA : Vai, da' cine v-a ameninţat ?
CATALINA G.'1ină crescută-n curte,
grasă, să vedeU ce gust are ...
FANE I I : l-aţi pus şi-un pic de...
FANE 1 (tăindu-t replica) : Ne-ameninţă
şi cu găina ! Poftim !
PAULA : Z."'u, nu v-ameninţă nimeni !
FANE 1 (aratind spre Miron) ; Dar dum­
nealui ?
MIRON : Nu v-am ameninţat...
FANE II : Dar urma s-o faceţi ! Cum aţi
sărit şi-aţi luat carnetul nostru de
su �estli... culinare ? !
FANE 1 Urma să spuneţi că .,ştiţi voi",
adică noi, "cine sint eu ? Am să vii
reclam ! " Aţi f i zis... "VOTbesc eu cu
şefii dumneavoastră ! Le spun cum
lucraţi" - cum lucrăm noi respec­
tiv - "că sînteţi nişte ... "
FANE II ... Terchea-berchea !
FANE I : Asta, poate n-ar fi spus-o !
MIRON (nu mai rabdă) : Ba asta sin-
teti !
(Pa ula cade sfîrşită pe scaun, îşi ia
c!lpul în mîini.)
FANE 1 Iată, ameninţări şi j i gniri !
Ajunge, am suportat destul ! Auzi,
sora tovarăşului Ionescu - că sora
lui stă la bloc ! ? (Porneşte spre uşă.)
CATALINA : Reţetele ! (1ncearcă să-t re­
ţtnd, întinzîndu-le carnetul în care a
scris şi ea J ... Şi găina ...
FANE I I : Unde-i găina ?
CATALINA ( apare cu un pachet din
bucătdrie) : Uite-aici !
FANE II : Foarte bine, o luăm la pa:
chet ! Bună ziua ! (Lui Miron.) V-e
spune un om ai muncii, aşa să ştiţi '
(Iese, trînttnd uşa.)
MIRON : l-auzi ! Dacă aşa am fi muncit
şi noi, vă vedeam eu acum ...
PAULA : Ce să mai vezi, tată ? ! Uite
cum trăim ... (Aratd mobilele acoperite'
cu plastic.) ... Acu' ... ce mai contează !
https://biblioteca-digitala.ro
ADMINISTRATORUL (navalind înauntru,
aude ultima replică) Ce mai con­
tează ? ! Uite că mai contează cum te
porţi in societate. Uite că dacă unora
nu le pasă, mie imi pasă ! Va să zică,
eu mă zbat, trag semnalul de alarmă,
aduc forurile competente, şi dumnea­
voastră le daţi afară ! ?
MIRON Ce foru.ri am dat afară ? Nu
ştii ce vorbeşti ? Ieşi dumneata afară :
ADMINISTRATORUL : Aha, continuaţi .
n-aveţi pic de conştiinţă, nu vă mus­
tră deloc ? Ameninţaţi oamenii mun­
cii, ·ii jigniţi în exerciţiul funcţiunii !
Cocoloşi ţi această pată ...
MIRON : Pat şi Patachon !
ADMINISTRATORUL Cine sînt tovară­
şii ?
MIRON : Parc-aţi fi dintr-un film cu
Pat şi Patachon, aşa sînteţi de cara­
ghios !
ADMINISTRATORUL : Eu - caraghios,
eu - Pat şi Patachon ? Eu am lucrat
in aviaţie, tovarăşe. Acolo am văzut
<lestule. Destule pete ! Una era PP
burta unui avion. Şi eu am atras aten­
ţia asupra ei, da' mi s-a ris în nas.
Că ştiţi cum sint aviatorii... Ha, ha,
ha ! Aşa au dispălrut : rizind ! Şi, pe
urmă, cine-a fost de vină ? Eu, tot eu r
Că de ce n-am fost ferm, că aşa şi pe
dincolo... nu mai ride că... poţi să
zbo:ri !
MIRON : Ba să zbori dumneata de-aici '
Eu sint acasă la fiul meu, care... (se
aude uşa deschizindu-se) .. .iată-1 ! Mi­'
hai. dă-1 afară !
PAULA : Oh, Mihai, bine c-ai venit !
CATALINA : Mihăiţă ...
MIHAI : Sărut-mina, mamă ! (Se apropie,
o săruta.) Ce se-ntimplă aici ?
ADMINISTRATORUL Se-ntimplă că ta­
tăl dumneavoastră a dat afară meşte­
rii !
MIHAI : Aşa, tată ? (Vine şi-l sdrutd.)
MIRON Aşa, fiule ! Şi-o să-I dau afară
şi pe dumnealui '!.. .
M IHAI (se aproDie de PauZa, o sdrută ş!
pe ea) : Aşa, Paula ?
PAULA (cu l!lcrimi în ochi) : Aşa; Mi­
hai !
M IHAI (hotărît deodată) : Şi ce mai aş­
tepţi, tată ?
MIRON (fericit că-i dă cineva dreptate,
se răsuceşte spre Administrator) : Ai
auzit ?
ADMINISTRATORUL : Am auzit. Am
văzut. Vă ţineţi de sărutări şi îmbră­
ţişări, fără să vă pese de pată, fără
să vă pese de colectiv, fără să ...
MIHAI ...ascultăm l a uşi !
ADMINISTRATORUL Tovarăşa Paula,
cu dumneata vorbesc ! Lucrezi la
C.T.C., eşti o reprezentantă a clasei
muncitoare... Eu plec, dar dumneata
fă o şedinţă cu ei, fă ceva ca concep­
ţiile astea ...
69
 M1HAI : Aţi făicut o caoofonie !
ADMINISTRATORUL (ameninţător) : Ş }
am să fac şi altele, şi mai şi... (Dă sa
iasă, dar în uşă se ciocneşte de un
bărbat îmbrăcat numai "din pachet" ,
brunet, c u o geantă mare p e umăr ;
trece pe lîngă el val-vîrtej.)
BIŞNIŢARUL : L-aţi refuzat ? ! Ce vinde
tipul ?
MI HAI : Vorbe răsuflate !
BIŞNIŢARUL Mai merge marfa asta ?
PA ULA Nu mai pot ! Asta cine mai e ?
MIHAI : Calm, iubito ... calm . . .
BIŞNIŢARUL : Asta-i spun ş i � u so-
ţiei : calm, iubito, calm. Afacerile cer
calm şi tact... şi uneori inţelege !
MIRON : Pălălria mea... ( Arată pălăria
din mina Bişniţarului.)
PAULA Soţia durnitale e ţiga ... femeia
cu luminările ?
BIŞNIŢARUL : Cu cratiţele. Femeia - la
cratiţă. Nu poate ea, deşi e foarte ca­
pabilă, să se ocupe, ca mine, de im­
port-export.
PAULA Mihai, să iei lumînărHe ina­
poi !
MIHAI : Ce lumînări, PauJa ? Explica­
ţi-mi şi mie ce se petrece aici ! ?
BIŞNIŢARUL : Vă explic eu, stimate
domn ! Soţia mea a fost aici, şi-n
schimbul reci.pientelor... (arată oalele)
. . . a obţinut două lumînări de nuntă şi
această ' pălărie ...
MIHAI (aspru) : Ai dat luminăriJe de
nuntă ?
MIRON Şi pălăria mea !
PAULA Mihai, erau meŞterii şi-au zis ...
pentru pată ...
BIŞNIŢARUL : Tocmai despre meşteri aş
vrea să vă zic. Şi despre pată ! In
fond, unde e ?
CATALINA : Uite-o, maică, pe tavan ...
BIŞNIŢARUL Da, i nteresantă ... Deci,
ma femme, care deşi e o persoană
simplă, are nas, a înţeles că familia
dumneavoastră vrea să scape de o
pată ! Cunoscind modul de lucru din
construcţii - o perioadă am fost şi
eu obligat să acţionez in domeniu -
mi-a sugerat, pe şleau, că aici ar fi
ce\'a... propice pentru fiama mea. Aşa
că am intrerupt lectura ziarului meu
preferat, "Financial Times" , ş i...
CATALINA : Copii, eu aş pune masa ...
PAULA Te ajut şi eu, mamă !
MIRON La ce sînteţi abonat ? Asta-i
u n ziar nou ?
BIŞNIŢARUL : ,.Fin.ancial Tirnes" e un
fel de... cum să vă spu n . . . "Gazeta
cooperaţiei" ... la englezi !
MIRON : Păi, ştii engleza ?
B IŞNIŢARUL : Băiatu' se descurcă cu
toate limbile globului : Bonjour, good
bye, guten Tag, buongiomo ... Da'n me­
seria noastră nu limba contează, ci,
cum v-am spus, nasul ! Nasul imi
spune mie acum că . . . (îşi scoate geanta
de pe umăr, desface fermoarul şi,
70
https://biblioteca-digitala.ro
după c e d ă deoparte vreo două car­
tuşe de Kent, scoate un spray mare şt
gros) ... dumneavoastră aveţi nevoie de
asta !
MIHAI c: Ce-i aia !
BIŞNIŢARUL : Un spray pentru pete !
De tencuială, de parclle t, de rufe, de
orice. Bineinţeles, nu şi pentru pete
de conştiinţă . . .
MIHAI : Ar f i fost ceva, să fie şi pentru
conştiinţă.
BIŞNIŢARUL : Ei,- nu s-au g1ndit pe­
semne, ori n-au avut nevoie, că-1 fă­
ceau şi pentt·u aşa ceva. Cu tehnica
lor !
(PauZa fi face semn discret lui Mihai că
nu, să nu-l cumpere.)
MIHAI : Şi preţul ? CaJre e ?
BIŞNIŢARUL : Preţul e ... in consecinţă !
Poftiţi cartea mea de vizită. Dacă
vreţi să-1 folosiţi, imi daţi telefon.
MIHAI (ta curtea de vizită, citeşte) :
John Buruiană, import-ex-port. Bine,
cu importul, cam înţeleg eu... cu ex­
portul, tnsă, ce faci ?
BIŞNIŢARUL : Meqe ma4, slab. Dar
mai merge. Se cer ii - băgăm ii, se
caută ceramică - ne axăm pe cera­
mică... Acum, nu prea se cere nimic.
E criză... de... cunoaşteţi şi dumnea­
voastră situaţia internaţională ...
MIHAI : Cu asta sintem l a zi... •
B IŞNIŢARUL : Mă retrag. Bună ziua,
sărut-mina ! Rărnlne cum ne-am in­
teles.
MIHAI : Sau cum nu ne-am inteles !
BIŞNIŢARUL Dacă nu-:l folosiţi, vin
şi-1 iau înapoi. Nu e nici o supălrare.
Mişcarea face bine organismudui !
Poftă bună ! (Iese.)
MIRON : Parcă-i dootor ! Auzi : mişcarea
face bine organismului ! Că mîncarea
nu-i face ? ! Da' unul nu-ţi recomandă
să mănînci ! Mişcă-te, mişcă-te !
CATALINA : Asta ţi-ar mad lipsi ţie :
să-ţi recomande ! . . .
MIHAI (venind cu două scaune din
bucătărie, le pune la masă, apucă un
pahar umplut de Miron) : Ei, bine ati
venit !
MIRON : Bine v-am găsit !
PAULA : Bine ca ăsta ...
CATALINA : Lasă, o s-o rezolve el, Mi­
hai. Dă-o-ncolo de pată !
PAULA (cu reproş) : .De opt zile o tot
·
rezolvă...
MIRON (hi timp ce Mihai o priveşte mi­
rat pe PauZa) : Sigur, acum el e de
vină ! Că d-aia a făcut facultatea, să
scoată pete !
CATALINA : Mi,roane !
PAULA : Lasă-1, mamă, să spună ... 1-a
dat afad pe meşteri, 1-a dat pe admi­
nistrator, şi ăsta-i o cutră, o să vezi
cwn o să ne-ncondeieze ! Dacă tata
o ţine tot aşa . . .
MIHAI Paula !
PAULA : Ascultă, Mihai, n-am să tremu r
niciodată in faţa ta. Şi nici in faţa
altora. Nu mă sfiesc să spun cu glas
tare că te iubesc. Dar să nu se ames­
tece nimeni în viaţa noastră ! Chiar
dacă n-am studii...
MIHAI : Cine se amestecă ?
MIRON : Cine se amestecă ?
UCENICUL (intrind, după ce a bătut in
uşă, fără să fi fost luat in seamă de
cineva) : N-aan găf;it apă minerală !
CATALINA (către Miron) : Taci din
gură !
(Ucenicul o priveşte mirat, crezînd că
lui i se adresează.)
MIRON Nu tac ! Ascultă, fata mea, cine
se amestecă ?
PAULA : Vroiam să-ţi fac sufleu de co­
nopidă ...
MIRON Mie, de b rinzeturi imi place !
PAULA Păi sigur că da, dumitale nu-ţi
place nimic din ce fac eu !
MI HAil Paula, dar nici n-ai făcut...
PAULA : N-am făcut ! Nici tu n-ai fă­
cut să dispară pata !
MIHAI (enervat) : Şi tu ce-ai făcut ? Ai
dat lumin ăa"iJe de la nuntă ?
"
MlRON (obsedat) : Şi pălări a !
CATALINA : Asta'.!!; Paula dragă, ei cred
că doar noi trebuie să-i servim.
MIHAI : Mamă, şi tu ? !
CATALINA : Cum, şi eu ? Ce, eu n-am
dreptul să spun ce �ndesc ? S-au eli­
berat popoare, uite că ne eliberăm şi
noi, femeile !
UCENICUL (tot fără să fie observat) :
N-am găsi.t Rlpă mineral ă ! (Scoate
zece lei din buzunar.)
mează numărul, continuă.) Mergem,
mamă, la mama ! N-o s-aş teptăm să
ne dea afară ... c-ai văzut, aşa obiş­
nuiesc dumneailor ...
CATALINA : Sint în stare ! Ia să-i lăsăm
cu pata lor, să-i vedem, se descurcă ?
PAULA Alo, mami ? ... Vin la tine cu
mama ! Da, tu eşti mama mea, ştiu . . .
vin c u mama-soaoră. . . Cum, cind ?
Acum ! Nu, Mihai nu vine ... Nu ne-am
certat... Alo, de ce plingi ? Mami...
(Pune telefonul jos ; nu ştie ce să
zică ; apoi, hotărîtă.) . . . PLlngea de
bucu rie !
MIHAI Mai şi m inţi...
PAULA : Aşa, jigniţi -ne !
UCENICUL : N-am găsit apă minerală !
(Flutură hîrtia de zece lei, dar nt­
meni nu-l vede, de parcă nici n-ar
exista.)
MIHAI : H ai, tată, să plecăm...
MIRON Hai, fiu'le, ce-am ajuns să ne
comande femeile ? !
PAULA : Nu plecaţi voi. Plecăm noi !
MIHAI (hotărît) : Ba, noi am şi plecat !
(Porneşte spre uşă, urmat de Miron,
care, în treacăt, apucă şt geamanta­
nul ; ies.)
PAULA : Şi noi ! Da-n- altă direcţie !
(Catalina îşi strînge geamantanul, ne­
hotărîtă.)
CATALINA : Paula, iartă-mă, eu mă duc
după Miron !
PAULA : Sigur că da, du-te, cade-i în
genunchi, poate-o să te ierte !
..
CATALINA : Asta-i destinul femeu !
(Porneşte spre uşă.)
PAULA (ferm) : Al meu o să fie altul !
(Iese şi ea.) •

PA ULA Aşa, mamă, ce cred dînşii ? Că
ne-au îngenuncheat ? Nu ştiu decit să
ameninţe şi să j ignească !
MIRON : Şi ce-aţi fi vrut ? Să Sltau
drepţi in faţa lor, să ţin luminăa"ile
pînă iau dinşii masa ? Auzi, sfeşnic . . .
CATALINA Ei na, că-ţi cădeau galoa­
nele de mareşa! !
MIHAI : Are dreptate tata ! S-ajungem
noi să-i servim pe cei care trebuie să
ne servească ?
PAULA : Ce vrei, dacă altfel nu se poa­
te ? Trebuie să te ad8JJ)tezi ! Lumea se
schimbă ... Dacă vrei să fii fericit ...
MIHAI : Eu nu vreau să fiu fericit in
felul ăsta !
PA ULA AtuncJ.. n-ai să fii !
vreau să fiu fellrci.tă ...
MIRON : Dacă noi vă-mpiedicăm,
căm !
CATALINA : Pleci tu, Miroane, eu nu
pot s-o las pe Paula cu ·casa-n halul
ăsta . . .
MIHAI Dacă pleacă tata , plec
PAULA : Ba nu, plecăm noi ! (Se-n­
dreaptă spre telefon, şi-n timp ce for-
UCENICUL : Cea mai frumoasă primă­
vară e totuşi aceea pe care o faci cu
o singură floare ! De la ce s-or fi
l u at ? De la apă mtnerală, n u se pu­
tea, că n-am găsit. . . (Sună telefonu l ;
înainte de a răspunde, Ucentcul pune
cei zece lei pe masă.) Alo, da !... Nu,
nu sînt aici meşterii . Ii aşteptaţi de
un an ? . . . Dacă vor veni ? Ce .POt să
vă spun eu ?... Ştiţi ce gindeş1e c ir­
tita ? Că soarele e o invenţie a poe­
tilor care s-au depăa"tat de realitate ! ...
_
Nu, nu-i spitalul de... E doar. . . (se uttă
_
spre spectatori) . . .un teatru ! (1nchtde
telefonul ; se-ntoarce spre sală.) Nu
ştiu ce gîndiţi dumneavoastră, dar eu
Iar eu m-am săturat p'ină-n gît de pata asta !
Vreau să respir, weau să trăie�c cu
_
ple- adevărat, să mă simt u til, nu sa JOC
.
. intr-o piesă sorisă de alţii... Aşa ca ne
vom revedea sau nu ! (Porneşte spre
ieşire ; din uşă.) Din · nou liberi. Da'
nu exageraţi cu libertatea, tot zece
mi nute !
şi eu !
CORTINA

https://biblioteca-digitala.ro
 ACTUL al Ill=lea
Acelaşi Interior. Pare ci nimic nu s-a schimbat, deşi au trecut
încă trei săptămîni. Doar masa a fost strinsi şi acoperiti din nou cu o
folie de plastic. Pe ea se afli mlstrla şi condica de prezenţi. Pe bufet
troneazA spray-ul contra tuturor petelor şi, rezemati\ de el, cal'tea de
vizită a Bişni�arulul. Iar pe tavan, pata, la fel de prezentă. şi vizibilă..
Auzim o cheie ri\suclndu-se în broascA : Intră. Paula. Priveşte în
jur, la Interiorul dezolant, şi of\teazi\. Se apropie d e centrul camerei,
ridici ochii spre pati, oftează Iar. Intri\ în bale şi auzim şi de acolo
un oftat greu, tocmai cind uşa se de!lchide şi Mihai intri ia hol. Se
uiti spre camera ce pare pustie, se reazemă de perete.

M I H.i.I Of . . . MIHAI (către Paula, acoperind micro­

PAULA (in uşa băii, fără să-l vadă pe fonul) : Cum o s ă vîndă j u mate de
Mihai şi fără ca acesta s-o observe) : spray '!
om . . . PAULA I ntrea b ă - 1 , ce pierzi ? !
MIHAl O h hh . . . MIHAI Nu pot s ă fac asta ! E ridicol !
PAULA : Oh .. . PAULA : Dă-mi-I m i e ! (la receptorul.)
MIHAI Eeee . . . Alo ! Bună ziua ! Auzi... î ţi propunem
PAULA E. ') afacere, adică o jumătate... nu, nici
hU HAI Asta e ! u n j u m i -j u m i , vreau să zic : plătim
PAULA Asta... e ci neva ? jumate ş i folosim jumătate din spray.
MIHAI J u m i -j u m i , auzi expresie !
(Cei doi fac cite un pas înainte, se văd PAULA : C um ieşi în pierdere ? .. . Ce se­
a bia acum : se privesc lung, nemişcaţi cretară ? . . . A ! (Pauză. Paula acope7'4
.şi... uitînd ctl sin.t certaţi, se aruncă unul microfonul.) Mi-o dă pe nevastă-sa 1
spre � elălalt, se îmbrăţişează.) . . . Alo ? ! Da, dragă . . . dacă n i c i noi, fe­
meile nu ne înţelegem .. . Cum ? . . Val, .
MIHAI Pau l a � tu, ce drăguţă eşti !... Sigur c-aşa e
PA U LA M ihai ! M i hai imi pare atit de foarte bine . . . Te pup !
.rău, n - a m vrut ... MIHAI Tu te pupi cu oricine ?
M IH A I Eu sint de vină ! PAULA (î n c hizînd telefonul) : Plătim trei
PAULA Ba eu sint de vină ! Sint 'J sfertu ri ş i folos im jumate !
proas t ă ! M IHAI Halal afacere !
MIHAI B a eu s î n t pro� t . PAULA Ne dă şi l u m inările înapoi !
PAULA � · n:em a m î n d o : . . . Sic !
MIHAI Cum ? M I H AI Aşa mai merge !
PAULA .. .împreu n fl, i a r ! Dă-o incolo PAULA Dac'i n-ai nevast'i l a casă, să-�i
de pată. Eu chiar m-am gindit, c'i nd cumperi ! (lrnbrăţişîndu-l.) Vai, �P.-al
veneam pe aici, că-i umbra ta, şi m i s l'lbit !
s e părea că nu-s s i ngură. Aproape MIHAI Am pierdut al patrulea tren.
a-nceput s1-mi fie dragă . . . PA ULA C n.r e t t·en ?
MIHAI Azi scăpăm de rivala mea MIHAI : N-ai de unde să mai ţii m i nte.
Acum ! (0 sărută pe Paula, porneşte Unul care pierde trei trenuri. Le-am
spre telefon, ia în mînii cartea de vi­ dat tema ast,::� copi i lor. De ce-l pierde
zit i a Bişniţarului, fo rm 7ază numă­ şi pe-al patrulea ? ! Un elev a scris
rul.) Oricit o costa ! a.şa : .. A pierdut a l patrulea tren, pen­
PA ULA Oricit ! tru c'l a l patrulea tren nu exi sta ! "
MIHAI Alo . . . cu tova . . . cu d o m n u l B u ­ PAULA E drăguţ.
r u i a n ă ! . . . La telefon ? Pentru spray, MIHAI Dră.gu ţ ? E formidabil ! C ite
l -aţi l ăsat la noi. mai ţ ineţi m i nte ? . . . �an3e se oferă unui om '!
N u , n - a m fu git n ic3i eri . a m fost... m ă PAULA Pard era vorba de trenuri. ..
rog, care-i preţul ? . . . C it ? (Mihai MIHAI F ii atentă . ă a i o şansă, mai
aproape scapii receptorul din mină ; ai una, ş i o alta, ŞI le ratezi pe toate
face .� emn s p re Paula cu toate dege­ trei, a patra nu mai există, intelegi ? !
tele întinse.) Ac;;ta intuia ăla m i c u l . Nu-i fantastic ?
PAULA Cit ? PAULA : Nu ţi-am spus şi eu atunci, cu
M I HAI (îşi ar!ltă din nou degetele) : E copilul cu "Radio-Progres" ? Şi tu
piperat rău ' · · Sigu r c ă -mi trebuie, că m i -ai zis că fiecare trebuie să facă
·
altfel nu v-aş fi telefonat. . . ce-i place !
P A U L A (ginditoare) : Poate n u - l folosim M I H A I (se apropie de ea) : M ie, acum,
tot. l i dăm înapoi CP. rămîne ! ştii ce m i -ar plăcea ?

72

https://biblioteca-digitala.ro
 PAULA (punindu-i spray-ul in braţe) :
Să scoţi pata !
M I HAI (sărutind-o in trecere) : I nti i
sarcinile, şi apoi... vorba administra­
iorului... (Se urcă pe un scaun, pe
masă.) .. Dă-mi ochelarii de soare, s�
. mă, se reped la condică şi incep să sem­
nu-mi sară in ochi. O fi toxic ?
PAULA : La bani i ăştia ? Nu cred că-I
fac ăia toxic... sint şi e i oameni... se
gindesc !
M I HAI Da, da. Se gindesc ... la oameni,
şi mai ales la ce-i al lor ! Tu dă-mi
ochelarii, că decit să se gîndească alţii
la mine, mai bine mă gindesc eu ...
PAULA .. .la mine ! (Zimbeşte, ii tri-
mite un sărut ; ridică un plastic, trage
un sertar ; ii dă o pereche de oche­
lari.)
MIHAI (dă drumul jetului din spray ;
vorbeşte totodată tare, repede) : Cu
m i ne nu-ţi merg·e, pată dragă ! FaE:i
dragă ! Umbra mea ! O să rămîn fărli
umbră ? Ei şi ? Atunci să vezi spec­
tatori ! Omul fără umbră ! ... Am să
bat lumea in lung şi-n lat. Un om fără
umbră oare are nevoie de pa.şaport 7
Cred că nu . .. ( Intre timp, re/lectorul
care face să apară pata se stinge in­
cet, încet, iar conturul de pe tavan
dispare ; tavanul rămîne curat, alb,
imacu,at.) ...Şi tu, alături de mine,
ducindu-mă de ... nas !
PAULA : Mihai ! (Văzînd că pata
dispare.) Ajunge ! (Soţul n-o ascul­
tă ; continuă să dea cu spray-ul,
pornit, ca şi cum s-ar lupta cu u n
duşman invizibil.)
MIHAI : .. .Iar eu, modest, voi da inter­
viuri, voi povesti cum totul a porn1t
de la o pată, care...
PAULA ( bucuroasă) : . .. nu mai există !
(Bate din palme.) Gata, Mihai, go­
leşti spra�-u1 !
MIHAI ... care s-a sfîrşit, pentru ca in
casa noastră să apară iar intelegerea
şi fericirea. (Priveşte rezultatul : ta­
vanul curat.) Am invins ! (Cob04ră
dintr-un salt, cet doi încep să sară
într-un picior.) Aşa ! Aşa ! Aşa !
( Brusc, Mihai rămîne nemişcat.) Ao­
leu, dacă afl ă . administratorul că am
scos pata cu spray-ul, va fi o jale ...
PAULA (se aude soneria) : Vorbeşti de
l up şi... ce facem acum ?
MIHAI (c4zfnd pe un scaun) : Am
incurcat-o ! Să vezi că iar se dărimă
dincolo, c ă iar ne-am rupt de colec­
tiv, Asta-i In stare de orice ... (Se sună
tar, lung, tnsistent, la Ufă.)
PAULA II ascund in bucătărie, il în­
velesc cu ceva ! Deschide tu !
MIHAI (urnindu-se greu spre intrare) :
Să deschid ! Eu deschid, da' o să
• mA.-nghitA, o să mA-nchidă ...
PAULA (căutînd o soluţie) : Spune-i că
meşterii au făcut-o !
https://biblioteca-digitala.ro
(Dispare in bucătărie ; Mihai deschide
uşa, nu inainte însă de a-şi scuipa in
sin ; năvălesc Fane 1 şi Fane II, acesta
din urmă cu o servietă-diplomat in mină ;
trec pe lîngă Mihai fără să-l bage în sea­
neze amindoi deodată ; tînărul ii pri­
veşte uimit ; cei do � nu spun nimic pînă
nu termină de semnat toate paginile res­
tante ; abia apoi, relaxaţi, se aşază pe
cite un scaun, răsuflînd uşuraţi.)
FANE I Bine, tovarăşe, eşti inconşti-
•
ent ?
MIHAI (crezind că-i vorba de pat'l. scoasă
cu spray-ul) : Am vrut şi noi să scă­
păm ...
FANE II Aţi vrut si\ ne daţi planul
peste cap, asta a�i vrut !
MIHAI (timorat) : N-am ştiut că pentru
dumneavoastră ...
FANE I N-ai ştiut ?
(Pau la apare din bucătărie în spatele
lui Mihai ; pare mai liniştită văzînd că-.o;.
meşterii şi nu Administratorul.)
MIHAI De cind ne tutuim ?
PAULA (sărind imediat) : Aşa se prac­
tică între oamenii care muncesc ală­
turi ! ( li dă un cot lut Mihai ; apoi
meşterilor.) Laşi protocolul deopar tP..
cind lupţi pentru acelaşi ţel !
FANE 1 (văzînd cd e aprobat) : Sigur d
da ! Ce. noi avem timp de fiţe "!
FANE II : lţi dai seama ce se putea în-
timpla ?
MIHAI : Nu ... recu nosc, am greşit ... însă ...
FANE II Nu-ţi dai seama ce pericol e ..•
FANE I : ...dacă nu semn.J.m c:> :�di<:a ?
MIHAI (răsuflă uşurat) : A , de condic.i
e vorba ? !
FANE I I : Da' ce alt pericol ne paşte "!
(Bate în masă cu degetul arătătcr.)
Ce, ăsta nu-i d-ajuns ? N-am semnat
condica de-o chenzină şi ceva.
FANE I Am :-;emnat-o !
PAULA (preluînd ideea) Sigur c-aţi
semnat-o ! Zi de zi, ceas de ceas ! Şi
chiar dacă n-aţi fost aici, sufletul
dumneavoastră, al vostru vreau sa Zll",
aici a fost !
F ANE II Păi, un' să fie ? Dacă aici era.
condica ? !
PAULA Numai aşa se explică, numa�
asa, că, iată, pata a dispărut 1
FANE I : Ce pată ?
MIHAI : Pata de pe tavan !
FANE I (ridicînd pentru prima oară pri�­
virea) : · A fost o pată pe tavan ? lnţe­
leg eu bine ?
PAULA : Pentru care aţi deschis şan-
tierul !
FANE I Şi a dispărut ?
PAULA Voi aţi făcut-o să dispară !
FANE 1 : Deci. scopul pentru care a fost
deschis şantierul a fost atins ?
FANE II Prin munca noastrA ?
73
FANE I Dar prin a cui... măi... meşter e ?
Prin a cui ? N-auzi ce spun oarnemi
ăştia ? Pofti ţi , continuaţi !
PAULA : Deci, m unc i nd cu abnegaţie,
făcînd efortu.ri peste eforturi, găsind
soluţii noi, ingenioase ...
FANE I Să i a cuvintul şi dumnealui !
(Mihai se codeşte, dar e salvat de so­
neria de la uşă ; se repede să deschidă ;
apare o fată : Ana, prietena Ucenicului.)
ANA : Il caut pe Ucenic ! E\ună ziua !
FANE II Chiar, unde umblă ăsta ?
F ANE 1 Noi munci m aici, cu abnegaţie,
cum a spu.s dînsa, ne spe tim , şi el,
folk, dansuri populare . . .
ANA : Nu-i l a dansuri, c-am f os t !
FANE II : Ai fost ş i la tematice ? Mie,
alea-mi plac !
ANA Şi la Cineclub şi la fotbal, peste:
tot. Nu-i !
FANE I Uite generaţia tînără ! Poţi s ă
pu·i bază pe ea ?
MIHAI Noi nu l-am văzut de trei săp­
tămîni !
FANE I : S-a ars !
FANE II Condica-i la băiatu' ! (O ri-
dică în sus.)
FANE I : E-n aer !
ANA : Să fie oriu nde , numai să fie bine 1
FANE II : D rac mo rt ai v ăzut ?
FANE I (insinuant) : E el undeva ...
ANA Păi da, da' unde ? Că, ştiţi cum
se-ntîmp l ă uneori ? Cine sapă groapa
altuia ajunge departe, iar cine se
scoa l ă dis-de-dimineaţă cade singur în
ea !
FANE Il : Atunci e ori departe, ori într-o
groapă ! (Rîde singur.)
ANA (aproape plîngînd) : Ce fel de oa­
meni sînteţi ? Nu vă pasă de el ? De­
loc ?
PAULA (luînd-o pe după umeri) : Nu
ştiu, d raga mea, nimic. Ne pare rău !
Nouă ne pare rău ! Zi şi tu, Mi ai,
·
ceva !
MIHAI E dezgheţat... se descurcă el !
ANA (pornită spre uşă, se întoarce către
meşteri) : Să vă fie ruşine ! (Deschide
uşa energic, vrea să iasă, dar se cioc­
neşte de Administrator şi de Funcţio­
narul cu servieta, care stau amîndoi
a.�cultînd ce se petrece înăuntru.) Ce
faceţi ? Ascultaţi la uşă ? Să vă fie şi
vouă ruşine ! (Trece printre ei, dis­
pare.)
FUNCŢIONARUL (de parcă nici n-ar fi
auzit-o) : Bună ziua l a toată lumea !
ADM!NISTRATORUL : Ei , cum me rge
şantierul nostru ?
FAN� I Auzi, ruşine ! ? Să ne fie ru­
şine că grija noastră e viaţa in tre­
prinderii, nu viaţa ucenicilor... Bine
c-au ven i t şi tovarăşii ! S-audă şi
dînşii.
ADMINISTRATORUL (descoperind tava­
nul curat) : E gata. . . pata ? !
74
https://biblioteca-digitala.ro
FANE I (enervat subit) : Cum să n u fie
gata pata, ce, sintem in Patagonia ?
Mai şi -n trebaţi ? Ascu l ta ţ i ! (Lui •Mi-
hai.) Aveţi cuvin tul !
MIHAI (stă o clipli pe ginduri, priveşte
spre Administrator, spre meşteri ;
apoi) : N-aş vrea să spun ce gîndesc...
FANE Il : Aşa, aşa . . .
MIHAI : ...sau ce simt...
FANE 1 Aşa ?
MIHAI . . .ci şi una, şi alta ! Cu alte cu­
v.nte, vreau să spun că sinteţi . . .
PA ULA Mihai !
M I HAI (după o lungă pauză) : ... nişte
oameni cum eu n-am mai î ntîlnit !
FUNCŢIONARUL (către meşteri) : Sin­
teti asiguraţi ?
FANE II : Nu-ntreru.peţi vorbitorul !
FANE I : Continuă, tovarăşe profesor !
T·receţi pe concret !
MIHAI Concret, vreau să spun c ă , iată,
pata nu mai există. Şi nu mai există,
datorită... (se apropie de Administra­
tor, care, între timp, a privit tavanul
din diferite unghiuri ale camerei, şi
arată cu un gest larg spre Fane I şi
Fane II) . .datorită lor. Pentru că ei
.
sînt cei care smulg de la noi ... răul din
rădăcină, ei stnt, ca să zic aşa, meta­
for1c, petele noastre... bune, benefice !
FANE II : Beneficii, e rost de beneficii ?
ADMINISTRATORUL : Benef ic iul mo-
ral . . .
FUNCŢIONARUL : .. ..al asigurări i !
FANE 1 : Dumnealui cine e ?
ADMINISTRATORUL : De la ...
FUNCŢIONARUL : Avem datoria să apă-
răm speran.ţa !
ADMINISTRATORUL : L-am rugat să
vină, să vadă că eu mă zbat, că vi gi ­
lenta n-a dispărut... din blocul nostru.
FUNCŢIONARUL Aveţi totuşi citeva
cazuri care. . . (Arată spre Mihat şi
Paula.) Eu am tras semnalul de alar­
mă, mi-am făcut datoria, şi iată, pata
p s-a volatilizat, de parcă ar fi fugit
speriată de aceşti va jn ic i .. . (Nu gă­
seşte cuvîntul.)
ADMINISTRATORUL Cetăţeni ?
FANE II : Meşteri ?
PAULA : Oameni ?
T
FUNC IONARUL : . . .constructori ! Asta
voiam să zic. Şi tot eu mă ridic şi
zi c... (Se aşază pe un scaun.) De ce,
de ce nu sint toţi ca ei (g est spre
meşteri), de ce nu vor să intre şi
dumnealor... (îi aratli pe cei doi ti­
neri) in rlnduri ? Vor să trăiască me­
reu, aşa, In u mbra unei pete ?
MIHA.I : Nu mai e nici o pată ! (Arată
tavanul.)
FUNCŢIONARUL : O pată dispare, o /
pată apare. Fiecare om are pata lui !
ADMINISTRATORUL : Cind lucram eu •
în aviaţie...
FUNCŢIONARUL (oprindu-1 cu un gest
scurt) : Dar poate pune Wl zid tntre
 el ş i ea. Iar această baricadă o am e:.� MIHAI : Dar dacâ ei nu fac nimic ?
aici . . . (Bate cu mina în servietă, o des­ FUNCŢIONARUL : Nu faci nici dum­
chide, scoate cîteva foi prinse cu o neata !
clamă ; ii întinde stiloul.) . . . Nu trebuie MIHAI : Şi-atunci ?
decît să semnaţi ! FUNCŢIONARUL : Eşti asigurat ! (Se ri-
PAULA : DraguJe, in fond . . . dică. dă mîna cu Mihai.) Te felic i t.
MIHAI ln fond, ce, Paula ? In ce fond ? ADMINISTRATORUL Bravo !
De unde atîtea fonduri ? (Face semn FANE 1 : Ura !
frecfndu-şi degetul mare de arătător.) FANE II : Hei-rup ! Şampan ie, să vină
Că trebuie să-i dăm şi ăluia cu ... şampania !
PAULA : Mihai ! ... FUNCŢIONARUL Intii să semneze şi to­
MIHAI (aiurea) : Cu .. . trompeta ! varăşa !
ADMlNISTRATORUL : Ce trompetă ? PAULA (semnind) : N-avem şampanie !
Sper că nu vreţi să vă cumpăraţi o Noi ... ştiţi ... (Se aude soneria ; Mihai
trompetă. Acum, că via ţa bloc ului a deschide ; intră Nea Vasile, ţinînd în
revenit Ia normal. . . mînă o sticlă de... şampanie.)
FAINE I I (care s-a aplecat peste umă­ NEA V ASI LE Am adus asta, s-o bem
rul Funcţionarului, vrînd să citească pentru . . . îm p ăc are ! Măi copii... A, da.:
foile, dar acesta le-a acoperit) : Dum­ aici e sărbătoare in toată regula !
neavoastră la... dato ria speranţei, lu­ MIHAI : Aşa o sărbătoare ...
craţi după plan, aveţi, adi.că, aşa, o FANE II : Iată recompensa societăţi i,
hîrtie după care . . . iată şampania !
FUNCŢIONARUL : Cum să n- avem ? Ce, ADMINISTRATORUL : Priveşte tavanul,
no i sîntem de capul nostru ? nea Vasile ! Ei ? ! Avem sau nu ce
FANE II l - au zi, tovarăşe profesor ! sărbători ?
FANE 1 (ridică tonul, ameninţător) : NEA VASILE : Aţi te rminat- o ! Bravo,
Dumitale, bag seama, nu-ţi pasă de flăcăi ! Toemai mă gîndeam c ă o să-mi
planul altora. Pe-al nost ru, era să-1 faceţi clasa de ris !
dai peste cap, pe-al dinsului, refuzl FUNCŢIONARUL (fluturind foile, să se
să-I real i zezi . . . usuce semnăturile) : Ce clasă, aţi fost
MIHAI (enervat) : Ei, nu, că eu vă fac la şcoal ă împreună ?
planul la toţi ! NEA VASILE : Clasa muncitoare, că din
PAULA (văzînd că meşterii se supără) : ea fac parte eu ! Şi-s mindru de asta !
Să participăm şi noi ! Te rog... FANE 1 : Şi eu !
ADMINISTRATORUL : Nu-ţi mai cum­ FANE I I : Şi noi !
peri trompetă ! Şi, cu banii ăia ... NEA VASI LE : Ei, totul e bine cind se
PAULA : Renunţă la trompetă, că, dacă sfîrşeşte cu b ine ! Vecine, scoate nişte
se află ... pahare !
ADMINISTRATORUL : Ce să se afle ? FANE II (din nou lord) : Cu pLcior !
MIHAI : Că nu ştiu să cint la trom­
petă 1 (Paula porneşte spre bucătărie, apoi se
FANE I : Uite, domn'e, pentru cine-am răzgîndeşte, se intoarce, scoate o cutie din
pus noi atita suflet ! bufet ; o deschide.)
FANE II : Şi trurp !
ADMINISTR.ATORUL : Astea-s urmările FANE 1 : Sigur că da ! la mai spune,
educaţiei primite în familie. Tatăl tovar�e profesor.
dwnitale . . . FANE II : S-audă şi dîn5ul că nu l-am
FANE 1 : Jigneşte oamenii ! făcut de ris !
FANE Il : Ii ameninţă ! MIHAI (neavînd încotro) : Prin efortu­
ADMINISTRATORUL : Pe mine chiar rile conjugate ale noastre... ale tutu­
m-a dat afară. . . . ror, pata ...
MIHAI : Ce legătură are acum tata ? E ADM INISTRATORUL : "Pericolul poten­
iJ.a nă mol, nu-i mai 11rebuie .. . ţial" - ar fi bine să spUlileţi !
ADMINISTRATORUL : Are, cum să MIHAI : P.rin eforturile conjugate ale
n-aibă ? Unde-ai invăţat mata sâ nu noast re, ale tutwror, "pericolul poten­
respecţi planul uTl.OI' intreprinderi ? I n ţial" - ar fi bine să spuneţi...
familie ! ADMINISTRATORUL : Asta nu trebuia
MIHAI : Şi
dacA semnez, înseamnă că s-o ziceţi...
am pri mit o educaţie bună. ? MIHAI : Ce să nu zic ?
FUNCŢIONARUL : InseamnA că societa­ ADMINISTRATORUL : Profesor de ro­
tea v-a recuperat ! mână, şi nu ştii cum se trage o con­
MIHAI (aproptindu-se de masă, semnează cluzie festivă .. .
asigurarea) : Ei, poftim, societate, m-21 MIHAI : Bine că ştii dumneata ! Că alt­
�recuperat ! ceva .. . tot nu ...
FUNCŢIONARUL (glumind) : Aţi văzut, ADMLNISTRATORUL : Sigur că ştiu !
n,-a durut ! Astăzi e bine să fii � Uite, in primul rind, te ridici aşa, in
rind cu lumea. Să f.aci ce fac ceilalţi 1 picioare ...

75

https://biblioteca-digitala.ro
NEA VASILE Te-ai ramolit de tot ?
Eşti pe plcioare ...
ADMINISTRATORUL (enervat de gluma
l !Li Nea Vasile) Trebuie să se simtă
că �ti cu picioarele pe pămînt ! Apuci
scaunul din faţă cu o mdnă (apuc!i
spătarul unui scaun) ... faci o pauză
lungă ...
NEA VASILE ... pînă adorm oamenii din
sală ...
ADMI NISTRATORUL (uitîndu-se urît la
el) PI·iveşti in jur ... Strîngeţi plasti­
cele, că-m;Jiedică atmosfera festivă !
(l'aulei, care tocmai şterge cu o cîrpă
albă cîteva pahare scoase din cutie.)
Ne-ar trebui şi-o faţă de masă ... asor­
tată !
PAULA : Mihai, mă ajuţi ?
ADMINISTRATORUL Tragi aer în
piept, şi spui, modest : .. Eu nu sînt u n
vorbitor, nu ştiu s ă leg cuvintele, ca
alţii, eu atîta ştiu ... " Cine face pro­
cesul-verbal ?
FANE II Să scrie dumnealui, că tot e·
cu stiloul... încărcat.
FUNCŢIONARUL : Verba yolant, script.l
manent.
FANE I De ce vorbeşti păsăre.şte ? Spu ­
ne cinstit, munci tor�te. in faţă, ce-ai
de spus !
M I HAI : Vorba zboară, scrisul rămîne !
FANE I I Foarte bine c ă rămîne ! S-avem
şi noi, de la pata rusta ...
FANE I : ...o patalama ! . FUNCŢIONARUL :
NEA V ASI LE (privindu-i mirat) : Sînteţi
daţi dracu' !
FANE I Clasa noastră nu se-ncu.rcă în
vorbe, nu ?
ADMINISTRATORUL " ... ştiu ... să mun­
cesc !"
FANE I I La:;ă ce munc�ti mata, spune
cum am muncit noi !
ADMINISTRATORUL (îşi drege glasul) :
Un pahar cu apă ! (PauZa se-ntrerupe
din strînsul plasticelor, porneşte spr�
bucătărie ; pe uşa lăsată întredes­
chisă după intrarea lui Nea Vasile,
apare o lumînare de nuntă, apoi alta ;
în sfîrşit, intră Bişniţarul. PauZa !l
apucă de braţ, îl bagă în bucătărit!,
revine cu un pahar cu apă.)
FANE I (către Funcţionar) : Vezi să nu
scapi nimic !
FANE II Cuvînt cu cuvint, că, cine ştie . . .
FANE 1 : ... cind a i nevoie d e noi !
FUNCŢIONARUL (insinuant) : Sau in-
vers ! (Schimbînd tonul.) Sînteţi as i ­
gu.rati ?
FANE 1 Sigur că sintem ! Că, pe şan­
tier, nu ştii cînd ...
FANE I I ...te prinde ! (Fane I îl pri­
veşte aspru.)
PAULA : Mihai, vrei să vii puţin ? (Trec
amîndoi în bucătărie.)
NEA VASILE (către Administrator) :
Dă-i drumu' Ia moară !
ADMINISTRATORUL : Nea Vasile, dacă
n-aş şti că lucrezi unde lucrezi...
76
https://biblioteca-digitala.ro
FUNCŢIONARUL Toţi l ucrăm ... unde­
va �
FANE I N-avem şi noi dreptul... (ju­
cind o tristeţe ajîncă) ... după atîta
muncă, la citeva cuvinte frumoase '!
FANE I I : Eu zic să plecăm .. . (Se şterge
la ochi, se smiorcăie.)
NEA VASILE : Staţi, măi, flăcăi, în fond
v-aţi făcut treaba. Pata nu mai e. Si­
gur, n-a fost mare lucru, da' alţii n •J
fac n ici a ti t . . .
FANE 1 (revenindu-şi) : Păi, vedeţi...
FANE II (încă se preface trist) : Trup şi
suflet...
ADMINISTRATORUL (se clăteşte în git,
cu apă) : Gîîii... Intregul nostru colec­
tiv, prin gura celui mai avizat, vă
spune : giîiî... (Se mai clăteşte o dată.)
Mulţumesc ! Nu pentru că aţi muncit,
asta facem cu toţii, ci pentru că aţi
pus suflet, aţi pus trup, aţi pus tot
ce-aţi avut mai bun in voi, pentru
ca stupul acesta, blocul nostru, să-şi
regăsească menirea : să facă miere !
FANE I (către Funcţionar) : Asta cu
mierea n-o scrie. Sorie aşa să-şi re­
găsească drumul spre mai sus !
ADMINISTRATORUL : Munca plină de
elan a meşterilor ... (li arată, dar gre•
şit.) . . . Fane unu şi Fane doi...
FANE 1 : Eu sînt Fane unu, şi el...
FANE Il : ...doi !
ADMINISTRATORUL : Deci, toţi trei ...
Staţi, că m-am
încurcat ! Care trei ? A... unu şi cu
doi egal trei, da ...
ADMINISTRATORUL Cei doi meşteri
şi Ucenicul ! Sau să nu-l pC..�""nim ?
FANE I : E tînăr ! Să mai aştepte !
ADMINISTRATORUL (luîndu-şi elan) :
Ei, meşterii, au fost, sînt şi vor ră­
mîne pentru noi un exemplu : iată,
putem spune, iată cum se munceşte !
(Administratorul s-a pornit, vorbeşte
tare.) Nu rasol, ci temeinic, nu super­
ficial, ci In adîncimea problemelor au
forat ! (Strigă.) Ei �.-au văzut o pată.
ci o sarcină de plan, şi, pentru a o
îndeplini, nu s-au bătut cu pumnii In
piept, au pus mina şi-au făcut ! AIJ
făcut ! Au făcut ! (Scandează puter­
nic ; Fane I şi Fane II aplaudă ; oa­
menii din bloc, deranjaţi de strigăte,
au inceput să bată in ţevi.)
NEA VASILE Parcă au făcut ouă de
diamant, aşa strigi !
ADMINISTRATORUL (în culmea elocin­
tei) : Iată, intregul echipaj, toţi mem­
brii săi... (arată spre caloriferul de
unde se aud zgomotele) ...se bucură,
stri�ă arlături de noi : "Mulţumi m meş­
terilor ! Mulţumim !"
NEA VASILE (aplaudind in glumă) : Ştii
s-o suceşti cum !ţi convine !
ADMINISTRATORUL : De aceea, vreau
sA spun . .
.
FANE 1 : Cred că-i d-ajuns ! (Scuzin­
du-se.) P-onn ă, pare falsă ! Semnaţi !
 (Administratorul semnează docil foaia
pe care a scris Funcţionarul.)
FANE II (arată sticla din mîna lui Nea
Vasile) : St i cla aia-i dt.-cor ? Dă-o-ncoa,
s-o desfac eu, şi mata semnează...
NEA VASI LE Mad pezevenghi sînteţi...
F ANE I : Colega . . .
NEA VASILE (apropiindu-se de masă) :
Pentru ei o fac . . . (Arată spre bucătă­
rie.) D acă sint mulţumiţi...
FANE 1 N - a i auzit ce-a spus tovarăşul
profesor ?
.NEA VASI LE Ei... să semnăm ... pen tru
p ac e !
(Pocnetul dopului de la sticla de şam­
panie ; toţi tresar.)
:f'ANE II : Cum vorbişi de pace, gata
;glonţul !
(Toarnă în pahare, ridică unul, vrea să
bea.)
NEA VASI LE : S- aşteptăm gazdele !
C op il ! (Se îndreaptă sprebucătărie,
de unde apar Mihai şi Paula ; Bişnt­
tarul, cu geanta sa mare pe umăr
in care· a ascuns, pesemne,
spray-ul -, vrea să iasă.)
FANE I : Uite-1 p-ăla cu ţigările ! Ce
faci, băi, tutungerie de i mport ?
FANE II : Specul antuJe,J
:FANE 1 : Parazit.ule !
ADMINISTRATORUL : Cine-i ?
F ANE 1 : Un rebut al societăţii ! Ştiţi cit
ia pe pachet ?
BIŞNIŢARUL : Am de unde !
·FANE II : Huo, la muncă ...
A DMINISTRATORUL : Si gu r că da,
munca 1-a făcut pe om !
BIŞNIŢARUL : Şi s-ar putea ca tot ea
să-I desfacă !
F ANE II (făcînd un pas spre el) : Mai ş i
v o r beş t i ? !
ADMINISTRATORUL : Afară ! Ieşi afară
din blocul nostru sănătos !
BIŞNIŢARUL (ieşind) : Respectele mele !
(lşi ridică pălăria.)
FUNCŢIONARUL C i ne -i cetăţeanul ?
Ce lucrează ?
FANE 1 : Asta, să lucreze ? ! Oameni ca
el ne fac de ris pe noi , oamenii mun­
cii !
MIHAI (răspunzînd Funcţionarului) :
I m port- export .
FUNCŢIONARUL : De... meserie pericu­
loasă ! E asi gu rat ?
PAULA : Nu ştim, da' bani are si gur...
FUNCŢIONARUL : Mă duc dupâ el !
(lşt strînge servieta.) Şi o oaie râtâ­
cită e bună pentru plan ! (Iese, dar se
tntoarce imediat.) Aţi zis ceva ? Nu ? !
Atunci, bună-ziua la toată lumea !
FANE I : Aţi semnat ?
FUNCŢIONARUL : Indescifrabil !
FANE II : Decit deloc...
https://biblioteca-digitala.ro
NEA VASILE (ridicînd paharul) : Ei, h al
noroc ! Feric ire şi casă de piatră !
PAULA Fără pată ...
FANE I : Bine zici ! Ia semnaţi aic i ! (Se
apropie, cu foaia de pe masă.)
PAU LA : Ce-i asta ? Iar ne asigurăm ?
FANE I I : N e asigurăm noi ! E ...
FANE 1 : ... raportul de activitate. (PaulCJ
semnează ; Fane l îi dă hirtia lut
Mihai.) Ci�te, tovarăşe profesor, sA
vezi cuvîntare... (Mihai pare sfirlit,
citeşte in gind.) Tare... că adevărul
trebuie strigat in gura mare !
MIHAI .. . Intregul nostru coJectiv... mul­
ţumesc. . . nu pentru că aţi muncit.. .
drumul spre mai sus ... nu rasol, ci te­
meinic ... adincimea problemelor... şi-au
făcut ... au făcut... au făcut.. . (Cade pe
un scaun, epuizat.)
NEA VASILE : E obosit !
FANE II : Intelectualii ăştia nu ţin la
tăvăleală !
NEA VASILE : Sint insă in stare să apre­
cieze o poezie. Că, de fapt, eu de asta
veni!...
FANE 1 (luînd mîna lut Mihai, il ajutcl
să semneze) : Aşa... frumos... citeţ...
(Acesta nu mai poate sau nu mai vreCJ
să se opună.)
NEA VASILE (cu ale lui) : Uite ce trăz·
naie a mai scris ăla mare al meu :
"Mistrie,
tu, prelungire a m i i n ii constructorului,
tu, aripă de pasăre,
inălţînd evul de miine,
ţie, talpă a paşilor noştri
de zi cu zi,
ţie mă-nchin !"
(Toţi aplaudă veseli ; Mihai priveşte in
jur dezorientat, apoi aplaudă şi el.)
ADMINISTRATORUL : E cam mistică !
PAULA : Bine că nu-i pesimistă !
NEA VASI LE : Poetul meu zice că ar­
tistul ar mai avea motive să fie pesi­
mist. . .
ADMINISTRATORUL : Ce motive, mă
rog ?
NEA VASILE : Păi... pericolul războiului
atomic... timpul care fuge... d-ale lor 1
(Lui Mihai.) Cum ţi s-a părut ?
MIHAI (nemaiînţelegînd nimic) : E fă­
cută cu elan... aşa cum noi toţi... ne
angajăm ... să nu precupeţim . ..
NEA VASILE : Lasă... vorbim miine 1
( Soarbe paharul.) Eu plec !
(Fane I şi Fane Il au scos cite o chetţcl
legată cu lanţ de curea, au desfclcut ser­
vieta-diplomat şi pun încluntru mtstria,
condica şi scrisoarea semnată de toţi.)
FANE 1 Am inchis şantierul l
FANE II : L-am ! (Pornesc spre uş4.)
ADMINISTRATORUL : Incă o datA, felici-
tări ! Imi daţi voie să vă sArUt ? (F4T4
77
 să mai aştepte răspunsul, ii sărută pe
Fane 1 şi Fane II.) M eş teri i noştri,
ce ne-am face noi fără voi ?
PAULA Scara n-o luaţi ?
FANE I O să trimitem un ucenic. N-o
să ne cărăm noi, ditai meşterii, cu o
scară 1 sus . . .
FANE I I Dacă ne vede vreun coleg ?
Ce exem plu am da ?
FANE I : La . . .
FANE I I : ... revedere !
MIHAI (sfîrşit, sieşi) : N u , asta nu, vă
rog . . .
(Ies toţi ; PauZa închti.de uşa.)
PAULA : Uf ! B ine că s-au dus !
MIHAI Bine că s-au dus ...
PAULA (privind spre tavan) : A făcut
treabă bună spray-ul !
MIHAI Au făcut treabă bună. meşterii 1
PAULA : Cum, au făcut ? Noi am făcut 1
MIHAI Noi am făcut...
PAULA H ai să stringem plasticele 1
MIHAI Să stringem plasticele...
(Se apucă să strîngă foliile ce-au mai
rămas pe mobile.)
PAULA Totuşi, poate ai dreptate, dacă
nu erau ei, şi ceilalţi, trăiam cu pata,
ameninţaţi, fără să ştim. Aşa... am
căutat soluţii, ne-am zbătut... şi, iată,
am rezolvat-o !
MIHAI Şi, iată, am rezolvat-o .. .
PA ULA Sîntem şi asiguraţi 1
M I HAI Del!Ch id sint bă11bat !
, (Crapli
uşa ; nu vedem cine e, auzim dou
vocea.)
POPENECIU : liună seara, vecine !
MIHAI : Bună seara, vecine !
POPENEC I U : Eu sint Popeneciu... de
MIHAI : E u sint... de j os .
POPENECIU Am f ost plecat in con­
cediu, acum am venit ! N -am sunat
la nea Vasile, c-or dorm i copiii. Voiam
să ştiu dacă s-a intimplat ceva cit am
l i psi t...
MIHAI : Cît am lipsit ...
POPENECIU : Nu vă sim ţi ţi bine ?
MIHAI : Nu mă simt bine ? (Strigă de-
parcă ar vrea să-l audă tot blocul.)
Mă simt fOarte bine ! (Parcă trezit
de propria-i voce, sau de-o adu.cere­
aminte.) Şi n-am nevoie de cheia du­
mi.tale !
PAULA : Mihai !
POPENECI U : Ce cheie ?
MIHAI : Franco-japoneză, adică, nu, ja­
pono-franceză. Noapte bună ! (Inchide­
uşa.) Dormiţi in linişte ! E pace şi...
sună telefonul ! (lşi acoperă urechile
cu mîintle.)
PAULA (văzindu-t gestul) : Mama tre­
buie să fie ! Alo... tu �ti, mami ? ...
Nu, dorm aici astă-seară !... Ne-am tm­
păcat... e pace şi linişte... Alo ? De ce
plingi ? ... Maml... Alo ! . . . (Inchide tele-
fonul".) ... Poftim, iar plinge. . .
M IHAI (rezemat de perete, o priveşte­
absent) : Ştii ce mi-a zis odată Uce ­

MIHAI ... asiguraţi... nicul ? " Unul. fnota intr�un ocean, altul
PAULA Şi fe ri c i ţi ? s - a-nec at intr-un l ighean !" Asta din
MIHAI . . . fericiţi... urmă sînt eu !
PAULA : Mihai, mă enervezi ! PAULA : Pt-ea le dramatizezi ! N-ai făcut
MIHAI Te enervez ... decit să-ţi aperi· cămlinuL. fericirea !
!"AULA Ce-i cu tine ? MIHAI : Minciuna fericirii...
MIHAI Ce-i cu mine ? PAULA : Fericire există şi�tr-o gaură.
PAULA : Eşti obosi t ? de şarpe. Mare, mică, atita cită e, fie­
MIHAI Sînt obosit. care om are dreptul să şi� apere 1
PAULA Să facem patul ? M I HAI Cu ce mijlOace ?
M I HAI Să facem patul... PA ULA : Cu mijJoacele pe oare le are
PAULA Sau să nu-l facem ? la indemi"nă !
MIHAI Sau să nu-l facem.. .
PA ULA Repeţi ce spun eu, ca un pa- (Pau.la a desfăcut între timp canapeaua­
pagal. pat ; Mihai ridică. pTivirea ; încreme­
MIHAI : Da, ca un papagal ... neşte : pe tavan a reapărut peta 1 Se­
PAULA : Eu te iubesc 1 trînteşte cu feţa in jos pe pat.)
MIHAI Ştiu. Toţi mă hibesc.. .
PAULA : Şi tu mă iubeşti ? MIHAI Tu vezi ce-am văzut eu ?
MIHAI : Şi eu ! PAULA (priveşte spre tavan ; Intoarce
PAULA : Oh, incetează ! repede capul) : Nu vreau să văd ce-at
MIHAI : Incetez... văzut tu ! Nu vreau să mai văd ni­
PAULA Tu n-auzi, să incetezi ? mic !
MIHAI : Aud .
MIHAI : Nici eu nu vreau, dar.. .

PAULA (puntnău-şi mUnile pe ochi) :

(Sună soneria.) Dacă nu vrei, poţi să nu vezi ...
MIHAI : Sli nu văd ?
PAULA : Sună la uş ă ! PAULA : Da, să nu vezi. Ceea ce nu vezt,
n u există ! Inchide ochii !
MIHAI : Sună la uşă ...
MIHAI : I-am rnchis.
PAULA : Cine-o mai fi ? Or fi afhrt 1 PAULA (.luîndu-şi miintr'e de l4 och:t)' :
Deschide, eşti bArbat ! Şi eu. ! Vezi ceva; ?'

78
https://biblioteca-digitala.ro
MIHAI Nimic.
PAULA : E bine ?
MIHAI : E ! Acum ! Dar miine, ce-o să
facem ? O să umblăm ca orbeţii prin
ca.nleră ?
PA ULA : Miine, miine, mereu miine ! Eu
vreau să trăiesc azi ! Pînă miine-i o
veşnicie !
MIHAI : Şi veşnicia trece...
PAULA .Ce-ai zice dacă-am pune nişte
draperii �ase la ferestre ?
MIHAI : De ce nu ? Iar noi să purtăm
ochelari de soare fumurii ! Să fim in
plin absurd !
PAULA : Da' ce-i absurd ? E absurd să
vrei să fii fericit ? Eu vreau să fiu
fericiltă, Mihai ! Că altă viaţă n-a:m,
doar asta ! Şi, dacă va trebui să nu
deschid ochii, ei bine, n-o să-i des­
chid, şi gata ! Uite... (porne.,te prin
cameră, pipăind in jur cu miinile in­
·ttnse) . .pot să mă descurc... IncearcA
. aducem pe tavă pahairul cu apă 1 Noi,
.şi tu ! (Mihai se ridică şi el, cu ochii
închişi ; porneşte prin cameră ; se
ciocnesc unul de altul, se-mptedică de
mobilă.)
MIHAI : Adevăru-i că nu-i imposibil !
PAULA : Vejf ? Totul e să vrei !
MIHAI : Lumina e aprinsii ?
PAULA : Ce lumină ?
MIHAI : Stinge-o ! In felu� ăsta, fa­
cem şi economie !
(Ea nimereşte comutatorul ; a.pasă ; lu­
mina nu se stinge brusc, ci sca.de tnce­
pînd din centrul scenei, ca şi cum pata
.s-ar intinde in cameră,, ca intunericul
t.J
nopţii.)
PAULA : Pe intuneric, cu ochii lnchişi,
vezi şi mai puţin 1
MIHAI : Cind te gîndeşti ce risipA fA­
ceam ! (Umblă prin cameră.) Uite,
CORTINA
https://biblioteca-digitala.ro
asta-i masa, ăsta-i un scaun, t.elevbo­
rul, ăsta-i ciobanul... Na, că i-a cAzut
capul !
PAULA : Nu-i nimic ! II găsim noi ! (Cei
doi încep să caute, bîjbîind, capul bi­
beloului.) Avem tot timpul ... avem
toată viaţa tnainte ! Important e sA fim
fericiţi...
MIHAI : Cum ?
PAULA : Să fim fericiţi, asta-i impar-.
ta.nt... (Intră în scenă, parcă impin.s4
din culise, Ana, prietena Uceniculull
ANA (publicului) : Pun pariu că a.cwn
aşteptaţi să apară Ucenicul ! Din pă­
cate, asta-1 tot ce mi-a rămas de la
el ! (Arată chitara pe care o ţine In
mînă.) Era in faţa uşii mele, cu un
bilet pe ea : "Am plecat pe şantier 1"
Ce s-a-ntimplat cu el ? A dispărut,
pur şi simplu, din piesă ! Ştii, tmi
spunea el odată, noi sintem puşi să
tinerii actori ! Nu vreau să-l car plni
o să fac un lac pe scenă. Iar eu, care
n-am nici un rol In piesa asta, li dau
dreptate. Treceam pe aici, căutindu-1,
şi, fiindcă Upsea, m-au pus pe mine
să intru in scenă : "Du-te, mi-au zis,
ne trebuie un final !" "N-aş crede !"
- le-am răspuns. "Nu trebuie să crezi,
trebuie să fii optimistă !" Culmea-i
că sint ! Sint convinsă c-am să-I gă­
sesc ! Dar de ce a plecat pe şantier,
cind lucra pe un şantier ? ,.Stnt şanti­
ere şi şantiere !" - mi-ar fi răspuns.
(Porneşte spre ieşire, printre Miha.i şt
Paula.) . . .A ... (se intoarce către pubUc)
dacă-1 vedeţi... spuneţi-i... spuneţi-i
că totul n-a fOiSt decit o piesă ! Şi că
s-a terminat ! O să ştie el despre ce-i
vorba ! (Trece uşor mina pe corzile
chitarei ; dă să iasă ; publicului.) Li�
beri ! Definitiv 1
79

A D E LA MĂRCULESCU
Repartizată odată c u promoţia anu­
lui 1 959 a I.A.T.C., la Botoşani, unde lua
fi inţă un nou teatru, Adela Mărculescu
nu apucă să-şi incheie stagiul, fiind so­
licitată pentru rolul Ninuccia in De Pre­
tore Vincenzo de Eduardo De Filippo, la
Teatrul de Stat din Ploieşti, ca parteneră
a lui Toma Caragiu. Prilej de afirmare
rapidă. Zaharia Stancu, directorul Tea­
trului National, o invită să interpreteze
rolul Sorinei din lnşir-te, mărgărite d-e
Victor Eftimiu. I n 1 965, intră prin con­
curs in colectivul primei scene. Fişa ei
de creaţie cuprinde : Casandra (Troienele
de J. P. Sartre), Logodnica (Nu"Rta în­
singerată de Federico Ga rcia Lorca), A na
Tache, Ianke şi Cad.âr de V. 1. Popa),
Gabrielle (Danton) şi Dona Diana (din
piesa cu acelaşi titlu) de Carnii Petrescu,
Daia (Cine a fost Adam ? de Leonida
Teodorescu), lsabela (Regina de Navara
de E. Scribe), Aglaia (Idiotul, după Dos­
toievski) - " ... spectacol în care mă in­
tiln&am cu omul iascinat de ideea ade­
vărului scenic, Alexandru Finţi, căruia il
păstrez o deosebită amintire şi ca pro­
fesor, şi ca regizor" - spune actriţa. "Unul
dintre cele mai importante roluri a fost
Made�ne din Părinţii teribili de Coc-'
t ea u . Timp de 1 1 ani, am avut şansa şi'
bucuria să joc alături de Tantzi Cocea,
Irina Rachiţeanu şi de regretatul Geo•
Barton" . Di ntre piesele pe afiş, poate fi
v ăzu t ă in Idolul şi Ion Anapoda de
G. M. Zamfirescu (Mioara), Gatţele de·
Al. Kiriţescu (Margareta) ş.a. La televi­
ziune a realizat cîteva interpretări re­
marcabile, printre care Julieta ( Romeo �i ·
J u lie t a de Shakespeare) , Ioana Boiu (Su­
flete tari de Carn ii Petrescu), Nera (Fin­
tina Blanduziei de Vasile Alecsandri) etc.
Concentrată, pasionată de efort. actriţu­
gindeo;; te alături de autor şi de regizor ;
pe lîngă talent şi farmec, ea posedă Il ·
tehnică excelentă, intemeiată pe exerci­
ţiu minuţios ; jocul ei este simplu, dar
bogat, profund, serios. Adela Mărculescu
se numără printre actorii care investi­
ghează universul poeziei. Cele trei recita­
luri realizate i-au adus satisfacţii deose­
bi te, în ţară) şi. In turnee · ih.cununate de
succes în R.F.G., Italia şi Senegal.
Următoarea premieră : Intre patru ochi
de Aleksandr Ghelman.
"Vreau să las spectatorului intreaga
surpriză de a descifra piesa scriitorului
sovietic Aleksan.dr Ghelman, Intre patru
ochi ; e o piesă de un realism atroce, un
realism esenţial, care nu se lasă circum­
scris de bariere dogmatice. E vorba dt
un cuplu ajuns la vîrsta maturităţii, care
îşi dă seama, la un momen t dat, că o
legătură conjugală este falsă, dacă se spri­
jină doar pe partea pragmatică a vieţii,
fiind l i psită de un supor� moral, de sen­
timente autentice
Omu l cel mai puternic in acest cupla
este ea, Nataşa, care· se dovedeşte in stare
să se smulgă dintr-un angrenaj care-i
oferea un anumit nivel social, nişte înles­
n i ri materiale ; după 20 ee ani de căs­
nicie, in care a acumulat o tristă expe­
rienţă, incepe· o · nouă viaţă. Dal' in po­
vestea unui cuplu fiecare îşi trăieşte dra­
ma lui, fiecare este, la· rind u l său, vic­
timă şi vinovat.
Lucrul ra· această piesă imi prilejuieşte
prima întîlnire cu regizoarea Anca Ova­
nez-Doroşenco şi retntilnirea cu mai ve­
chiul meu partener din Dona Diana, Ih·
mian Crîşmaru"

Ion Şahighian reoonstl� Tony Bulandra primeşte

(( tuie, in tripticul cu care Legiunea de onoare" pen­
Rampa
"

11
se deschide stagi,unea la tru contribuţia Ia răspin­
1
Naţionalul bucureştean, at­ di·rea repertorlului ţării

a cum mosfera reprezentaţiilor di:A

celălaat veac. I. Skbu ,
lu i Ria.ciire: • Cum asista
Hasdeu Ia repetiţiile pie­
1. Manu, 1. Finteşteanu,
50 de a ni Elvira Godeanu, Sonia Cli.l­
selor saJe· ? Ne spune meş­
terul Nottara : " ... stătea
ceru apar in textele lui
sep tembrie G. Sion, V. Alecsandri,
tăCut in l oja, nu lntrerupea
jocul actorilor, cum făcea
B. P. Hasdeu. "Ramp'l"
1932 constată, eu uimire
Jată, dt de actual e sar­
disimu­ bunAaa'l'li Delavrancea, şl
mai ades Ca.Tag!ale, care
casmul bătrlhilor;.. a· juca' toate· rolurile" . e

80 https://biblioteca-digitala.ro
 slujesc i m i vor permite, voi realiza '>'
a l t ă dramatizare, la care lucrez. E vorba,
de Sonata Kreutzer de Tolstoi" Alexan­
dru Repan se numără astăzi printre ac­
tor i i care sustin prestigiul Teatrului "Net­
tara" ş i al căror nume pe genericul fil­
melor şi emisi unilor de televiziune repre­
zintă un magnet pentru public.
Brutus din p iesa Negru şi roşu de
H oria Lovinescu completează fişa sa a•?
creatie cu un rol deose bit de interesam .
.. Din punct de vedere istoric, Brutu7
este un personaj celebru ; mulţi dmtre
spectatori a u u n punct de vedere aprio­
ric asupm lui, aşa. î"ncit e destul de difi­
c i l să acreditezi o nouă imagine, d i n
unghiul ficţiunii artistice. Fireşte, şi în
piesa lui Horia Lovinescu, Brutus apare­
ca un revoluţionar convins, închinându-şl·
viaţa cauzei ; el u răşte cu patimă monar­
hia şi toate racilele ce decurg din această'
VIITORUL ROL formă de guvernămint. Originalitatea vi­
ziunii dramaturgului român constă în

ALEXA NDRU REP AN mijloace, în nuanţele i nvestigaţiei psiho­

logice. Dîndu-se· drept nebun şi bufon, ac­
ceptînd temporar umilinţa, pentru a-,i·
Ultima convorbire cu Alexandru Repan
ascunde astfel adevăratele ginduri şi a-şi
pentru rubrica "viitorul rol" a avut loc
putea înfăptui proiectele, Brutus redevine
in anul 1 975, cind repeta rolul lui Egist
el însuşi odată cu instaurarea republicii
6in Intoarcerea la Micene de Evangelos
romane. Dar incepe o luptă mult mai
Averoff-Tossizza. Intre timp, a jucat ci­
grea. împotriva duşmanilor dinăuntru şi
teva roluri im portante Henric (Henr�c
dinafară, împotriva sărăciei şi a coru p­
al Ill-lea de Shakespeare) , Abel (Jocul
ţiei. în finalul căreia va plăti cu sîng�
vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă)
credinţa sa faţă de ideal. Brutus - in
şi Dan (Noaptea umbrelor) de H oria Lo­
viziunea lui Horia Lovinescu - lasă moş­
vinescu. Stagiunea '81-'82 i-a adus o im­
tenire omenirii modelul revoluţionarului"
portantă i zbindă artistică, in explorarea
de o intransigenţă absolută, care nu ezita
unui personaj tulburător - lvan _Feodo­
in faţa celei mai grele jertfe - condam­
rovici K aramazov (Kamarazovii de Horia
narea propriilor săi copii, vinovaţi de tra­
Lovinescu şi Dan Micu, după Dostoiev­
dare ; el se înscrie printre cei dintii, in
sk i ) , spectacol care a participat la Tea­
lungu l şir de revoluţionari care vor tre­
trul Naţiunilor, la Sofia. ln serialul TV
bui mereu să salveze republica, în de­
Lumini şi umbre, interpretează rolul Ni ­
ne! Bereanu . cursul întregii rstorli a omenirii ; dealt­

Concepindu-şi existenţa profesională sub fel, ulti mele lui cuvi nte sînt «Salva ţi.:
semnul diversităţii modurilor de e�pri­ Repubiica !w
mare, actorul are curajul i nitiativei crea­ M ă reîntîlnesc cu u n dramaturg şi cu
toare ; el a adaptat pentru sce nă, ca mo­ un regizor de care mă leagă multe reu­
nod ram ă, romanul Craii de Curtea veche şite în cariera mea dramaturgu l Horia'
de Mateiu Caragiale, rezervî nd u -ş i inter­
Lovinescu şi regizorul Dan Micu" .
pretarea ş i regia. "Dacă timpu l şi inda­
toririle faţă de teatrul a cărui scenă o Maria MARIN

Aurel Munteanu joacă in . . . tura dramatică moderna, portofoliu! comitetu lu i de·

cetatea Banilor (el, pătimaş de la Oscar Wilde la Pi­ lectură al Teatrului Naţio­
pokerist !). Directorul A . randello . Opera de popu� nal se. află, printre altele,
D e Herz 1-a dis tri bu it in lartzare fntreprills ă de Borgia de Al. Ki.ri ţesc1.1,
nostalgica evocare a lui distinsul cărturar va con­ Umbra de V. Voiculescu,
Mircea Rădulescu, Sere­ ti nu a citeva decenii. e Ion, dramatizarea romanu­
nad& dtn trecut. Gongul Din mărturiile de ereaţie lui lu i L. Rebreanu de·
craiovean va anunţa apoi aJe lui G. M. Zamm rescu, M. Sorbul (excepţional'i,
piesele lui Shakespeare, .la reluarea Domnişoarei· pe nedrept uitaltă azi •
Ibsen, Moli ere, Caragiale. Nastast.a : "Am aoordat o 1982' !), Generaţia de sa'­
Mari şi nobile eforturi mare importanţă tăcerilor crificiu de Valjean şi "o
pentru supravieţuire. e şi am inlocuit tiradele cu piesă de V. Eftimiu" (nu
Ion Marin Sadoveanu va un singur gest brutal, se precizează tifll.ul, să mai
conferenţia despre litera.- trint. seJJmUicativ". • ln fiarbă confraţii o·vreme. ..) e

https://biblioteca-digitala.ro 81

PERSONAJUL ISTORIC
Dacă impătimitul scormonitor de bu­
coavne Mihai Emine5C'I.l, i ndiferent la pre­
.:izia didactică, a dorit să concentreze in
scrieri dramatice substanţa negurosului
veac al descălecatului Moldovei, A. Da­
vila procedează ca inaintaşii săi Ha&l.eu
şi Alecsandri, unnind supus atit linia isto­
riei cît şi canoanele dramei romantice hu­
goliene. Se atinge astfel apogeul V'!lloric
al romantismului in literatura dramatică
română, fără a se . umbri însă elocventa
arhivelor, C'um deseori se întîmplase în
scrisul adepţilor acestui curent literar.
,.Cazul Davila", de care erau pline ga­
zetele inceputului de veac, nu ne mai
spune azi nimic. Istoria literară a ratifi­
cat fără drept de apel patemitatea scriito­
rului asupra capodoperei dramei noastre
istorice. In cartoanele lui Al. Odobescu,
denigratorii lui Davila n-au găsit dedt
"rumeguşul" ce răanîne în unna unei
vaste opere. Versurile marelui prozator,
din proiectate piese de evocare. erau ili­
zibile. Procesul literar, comparabil cu
"afacerea Caion" , căreia Caragiale i-a ţi­
nut piept cu aceeaşi neclintită mindrie,
aparţine moravurilor unei epoci cind asa­
sinatu.l moral era o armă la indemină.
Şi totuşi, investigaţia noastră documen­
tară porneşte de la acest penibil episod
din 1913. Director al Teatrului Naţional,
A. Davila trebuie, forţat de imprejurAri,
să răspundă. Răspunde, demn, infidelu­
lui său amic D. Fagure, cronicar dramatic.
Avem, astfel, unica mărturie de creaţie
asupra lui Vl«tcu-Vodă şi indicaţia pre­
cisă a izvoarelor. A unora - după cum
se va vedea : . . . Vlaicu-Vodă e al meu şi
� lui. Ofensiva religioasă de peste munţi e
numai al meu. Nici obiectul, nici carac­
terul, nici peripeţiile, nimic, nimic nu-şi
are izvorul decît la mine. Nici chiar nu­
mele de Vlaicu nu e cunoscut in istorie.
Vezi Xenopol, Istoria romdnilor, voi. III,
pag. 62 şi 63, u nde este numit Vladislav
Basarab. vezi Engel citat de Şincai (Hro­
nicul romdnilor, pag. 304), care il nu­
meşte Laţco, vezi Cornides (id.), care il
82
https://biblioteca-digitala.ro
între
document
.
ŞI
ficţiune
numeşte Ladislau. Doar un privor din
1367 al împăratului Ludovic, vorbind de
Vladislav, spune «Un mare Vlaik ..... Acest
nume de dispreţ 1-am dat simbolului meu.
Da, simbol, Vlaicu-Vodă nu e altceva, şi
toate personajele din el sint simboale".
(Adevărul, 1 nov. 1913) .
Aşadar, istoria lui Xenopol (ediţia din
1 896) şi Hronica lui Şincai (editia Toci­
lescu din 1886) sînt indicate ca unice
surse. Inainte de a deschide bătrinele
cărţi, să-I priJvim pe Vladislav I (Vlaicu)
în lumina istoriografiei clasice. Neoot al
lui Basarab I, intemeietoru l Ţării Româ­
neşti, Vladislav I, fiul lui Nicolae Ale­
xandru, mOIŞteneşte coroana in 16 noiem­
brie 1364 (la Xenopol, greşit, 1360). Intră
imediat in conflict cu regatul maghia:-:,
fiind amestecat, prin inrudirea cu ţarul
bulgar Straşimir, in luptele de la poalele
Balcanilor.' Craiul Ludovic al Ungariei,
care se dorea suzeran la Dunăre, il ia
drept zălog sora şi cumnatul, anexind ast­
fel ţaratul bulgar al Vidinului, şi obţine
forţat supunerea Curţii din Argeş. Ce­
dează lui Vladislav posesiuni ardelene -
Amlaşul şi Făgăraşul ; mehedinţene -
Severinul. In schimb, doreşte trecerea ţă­
rii la catolicism. Papa repede rnisionari la
Curtea de Argeş, Doamna Clara, mam11
vitregă a domnului, lucrează pentru stin­
gerea influenţei bizantine. Tulburările ar­
mate reincep, tradiţia puternică a Răsă­
ritului impune o a doua mitropolie orto­
doxă a ţării, la Severin. Stareţul Nico­
dim, al ctitoriei domneşti Vodiţa, apoi al
Tismanei, e sfătuitorul tainic al domnu­
oprită şi, odată cu ea, cea politică. Iuţi
şi aprige lupte - amintind Posada intllu­
lui Basarab - au loc pină spre 1377,
cind Vladislav apare ultima dată in hrl­
soave. Cronologia e incertă. Ii urmeazii
- împrejurările nu se cunosc - fratele
său, Radu I, şi el veghind hotarele, ne­
ostoit. Abia in 1386, Mircea zis cel Bi­
trin va aşeza deplin principatul,• pentr.1
V LAI CU VODA *

,ase veacu ri, pînă la unire. (cf. C. C. Giu­

rascu, Istorilll românilor, 1, Fundaţii,
1946, N. Iorga, Istoria românilor. Ctito­
rii, Buc. 1937). Conflicte politice şi reli­
gioase, cu aceeaşi forţă de iradiere, tul­ FUă. llln. elegantul program.
bură domnia lui Vladislav ; cadrul istoric de- turneu
e generos pentru u n poet dramatic ce
vrea să scoată din materialul faptic o
înaltă morală patriotică.
Ce află Davila in scrierile pomenite de domnului muntean, insetat de indepen­
el ? In Istoria românilor din Dacia Tra­ denţă.
iană, voi. III, 1 896, de A. D. Xenopol, in In Hronica lui Şincai, faptele sint ex- ­
două pagi ni , se concent rează zbuciumul trem de sumare (Xenopol preia totul),
domniei ce avea să-1 inspire. Cum crono­ incit izvorul nu i-a- putut- folosi dramatur- ­
logia voievozilor nu se precizase încă, gului. Laţco, numit de Şincai ca sinonim
Xenopol �eşeşte afirmind că soţul Clarei, pentru Vladislav, este de fapt domnuL
Nicolae Alexandru, nu a domnit (tabla moldovean, contemporan lui Vlaicu ! Mi­
definitivă a domnilor munteni abia la nuţia noastră documentară poate părea .
A. Sacerdoţeanu, lndrumări in cerae­ fastidioasă pentru cine nu cunoaşte "ro­
tărtle istorice, Buc., 1945). Părintele manul" disputelor privind clarificarea ce­
lui Vlaicu nu este pomenit, deci, ţosului ev al intemeierii principatului. Un
in piesă. Se va vorbi despre "stir­ secol de istoriografie n-a limpezit deplin,
pea basarabă ", aluzie la inte­ problemele ! (Cf. pe larg Gh. B rătianu,
meietor. Curios, istoricii ulteriori lu i Xe•
Tradiţia istorică despre întemeierea sta­
lelor româneşti, Buc., 1945.)
nopol nu vor mai scrie nici despre Si­
Totuşi, detaliile istorice reale ale dra-­
mion Staret, craiul sirb, cu care se mă·
mei trimit la o documentare amplă. Ti­
rită domnita Anca, sara de etnge a lui radele rostite de Vlaicu (Davila se in­
Vlaicu - episodul erotic Anca-Mircea şală, Vladislav I era cunoscut in epoca..
sa şi sub numele de Vlaicu, cf. C. C. Giu­
din piesă este imaginat -, ci de&pre Uroş
rescu, op. cit.) au fineţe politică, indicind .
(cf. N. Iorga, op. cit.). Exactă este odiseea Izvoare mai profunde decit cele divulgate ·
ţarului bulgar Straşimir şi a soţiei aces• de autor. Abilitatea diplomatică a vole­
tuia, sora lui Vlaicu, captivi ai regelui vodului, cu referiri la situaţii ooncrete, .
nu putea să emane din simple pagini de �
Ludovic. Incidentul trece In piesă ca mo­
sinteză, chiar dacă autorii lor erau Xe­
tiv de şantaj al casei angevine Impotriva nQpO! şi Şincai. Atunci ? Gestul de ener­
vare al autorului , de · a se explica in ci­
� "Vlaicu Vodă" de A. Davila. teva fraze de gazetă, nu ar putea cumva.

83�

https://biblioteca-digitala.ro
 justifica faptul că el a trecut totoda�ă
peste substanţiale surse bibliografice ? C�J
puţin patru scrieri ale timpului ii ofe ­
reau material copios şi de autoritate, făra
-de care e gi"eu să înţelegem structura do-
-cumentară a dramei, şi mai ales teza ei
.concepţia îndrăzneaţă asupra artei de a
guverna, a unui domn rotnân. Intrăm
deci pe tărîmul 1prezumţiilor - lucru
fi resc, in absenţa mărtu.riilor. Este cu to­
tul plauzibil că Davila a consultat primele
tomuri din Documente privitoare la isto ­
ria românilor, Buc., 1 880, din colecţia
Hurmuzaki, că a citit conferinţele lui
D. Onciul, reunite in volumul Originile
Principatelor române, B JF. ., 1899, că s-a
pasionat de introducerea lui B. P. Hasdeu
Negru vodă. Un secol şi jumătate din în­
ceputurile statului Ţării Româneşti la
Etymologicum Magnum Romaniae, tom
IV, Buc., 1898, precum şi de cartea ace­
luiaqi, Istoria critică a românilor, Buc.,
1 873. Altminteri, cum ar fi realizat mag­
nificul portret al domnului, cum ar fi c.J­
noscut amănunţit epoca, versificind in to­
nalitate romantică tradiţională "chinul
unui domn român" ? 1
Istoricii au admirat - cu îndreptă­
ţire - şi profilul literar al doamnei Cla ..
ra, coborîtoare d i n banii unguri ai Sev�­
rinului, pătimaşa agentă a papalităţii (v.
C . Gane. Trecute vieţi de doamne şi dom­
niţe, I, Buc., f.a.), precum şi prezenţa in
acţiunea piesei a stareţului Nicodim :tl
Vodiţei (Vlaicu, probabil, a fost inmor­
mintat aici), mereu printre boieri, mereu
păzitor de canoane (Documentele Ţării
Româneşti, publicate de P. P. Panaitescu,
1, Bu c ., 1 938) . O lectură in paralel a listei
"personagiilor" dramei cu Dicţionarul
m.arilor dregători din Ţara Românească şi
Moldova, sec. XIV-XVII de N. Stoicescu
(Ed. Enciclopedică, 1 971) confirmă şi alte
prezente istorice : a lui D ragomir, cîrm u i ­
torul cetăţii Dimbovita (Bucureştii ? ) , a
lui Aldea, a lui Baldovin - boieri cu
rol exponenţial in piesă, purtători de me-
saj naţional. I n ce scrien 1-a cunoscut
Davila ? Dar pe Muşat, Miked, Vlad, Ma­
nea '! Cum şi-a apropiat această ono­
mastică slavă, perfect credibilă pentru
veacul al XIV-lea ? I ntrebări, probabil,
fără răspuns. (Zvăpăiatu l Mircea, viitorul
domn, are. in acţiune, o tinereţe imagi­
nată.)
Rămîne de precizat încă o chestiune
- cea a l imbii. " ... nu există ( ... ) cuvin�e
sau locuţii cari să nu fie întrebuinţate in
vreun colţişor al României" - avertiza
autorul, în ediţia a cincea a piesei, din
1 929. Denigratorii erau sceptici, însă.
Omul saloanelor n-ar fi putut, chipurile.
aprofunda rostirea neaoşă ! Se uita 'însă
că A. Davila era coboritor din Goleşti,
prin mama sa, Ana Racoviţă, care şi-a •
CI'escut copiii in ambianta argeşeană a
proprietăţilor familiei, că accesul la hri­
soavele acesteia nu era un lucru de ne­
glijat, in fine, că dedicaţia din fruntea
piesei tipărite trebuia să trezească luarea­
aminte : "Mamă 1 Care, mai presus de
toate 1 Datina străbună proslăvind-o, 1
Ne-ai sădit în suflete credinţa 1 I ntru re­
învierea neamului. 1 Acest rod al invăţ::i.­
mîntului tău îl închin pomenirii tale."
Educaţia profund românească a copiilor
doctorului Carol Davila e mai presus de
orice îndoială şi e probată documentar
(cf. Elena General Perticari Davila -
Din viaţa şi corespondenţa lui Carol Da­
.vila, Fundaţii, 1 935) . Este un capitol de
biografie literară complet i gnorat de spe­
cialişti..-
Vom vedea, i n episodul următor, cum
băiatul căruţaşului din Delea Nouă bucu­
reşteană, Barbu Delavrancea, va pătrunde
in evul de aur moldav, al lui Ştefan cel
Mare. cu dezinvoltura docwnentară şJ
lingvistică a lui A. Davila. Atitudine ac··
cesibilă doar fiilor pămîntului, marc ati
de tainice şi răscolitoare legături cu stră­
moşii.
Ionuţ NICULESCU

in patie a realizat, să obiş­ obşte "conflictul Millo­

NOTE nuiască publicul cu "ma­ Pascaly" , de prin anii
rele �pertoriu" '. in speţă 1 863. Polemicile, care au
cu drama hugoliană. In­ antrenat toată presa vre­

REMEMORĂRI tiiul Hamlet pe scena ro­

Intr-o sordidă cameră de
hotel, peste drum de ve­
chiul Naţional, se sfinşea,
acum o sută de ani, Mi­
hail Pascaly. Epoca Millo­
Pascaly intr a ln istorie cu
dezideratele împlinite. Ele­
vul lui Costache Caragiale
a desăvirşit, prin jocul
său, romantismul interpre­
tativ a dou ă generaţii de
profesionişti, a visat,
mânească (1861), apoi Răz­
van (1867), U arătau în
strădania de a sluji piesa
de valoare. Iniţiator 31
turneelor- in Ardeal (1861!
şi 1871), Pascaly era un
mare patriot, şi pro�­
mele sale de reformă a
Teatrului Naţional. iscate
in �lemica publică avută
c u Mi1lo, sint insuficient
cunoscute. Istoria teatrală
n-a prea stăruit asupra
şi episodului numit inde-
mii, au dus la un fericit
rezultat - limpezi.rea di­
recţiilor repertoriului, au­
tohton - şi au pregătit în­
fiinţarea Societăţii drama­
tice.
Rolul lui Millo şi al lui
Pascaly in aşezarea teatru­
lui, şi prin contributii teo­
retice, pe baze deplin · na­
ţionale - iată un capitol
de istorie ce-şi aşteaptă
tnc ă cercetitoru l .
1. N.

https://biblioteca-digitala.ro
 Teatrul popular
din Lugoj
la
LONDRA
$" John fal11'off , 0,,",,,., P=',l'fWU
C A S T: F.nton und N1m Cc,"'I.W•r • '''"
ShaUow • • r�o«r GOII?<I<I
Sltndtr , . , Horfo h,oi'...-
Fonl • . , . , 1/oltf'll�t· Sptrli._llunu
'oa• . . . . . . , Ntr.o'J• e, ,,..,""
Ooctot Colvs and ,hlol • • , A'cuo"dw V11 latu
'Sir Hwgh han• . . , 0-.dw l lOtt '4
lnnkee,.r e>•d John • • IDrl'J (�DIUCtS' u
lordol,.h and •uubr Mur" t.uPt,ttu-u
!.knf�lt cu,d ••btott , , Vldo.t' 8oow/(l
Mktrtl.fl Ford , . . Htno M dlilt
Mbwtu ,ogt , [<JJllfl<D l'tqlou
.Anne '09' uruf Rollil'l lfo!tnt•lt� ,\,r�-�:ot<j•'
M1'-!rtu Oulckly l• i" S• (,/�,
OIRfCTION do1•;n Q•ld co1hu'nt DAN UOIJ IONlSCU
DIRECTOR of Utt PopJitl! fi, ._.,,,. OHEOftCHif lUCtiESCU

tat spectacol� artistu l emerit Constantin

Faptul că Teatrul popular din Luguj
a participat la o manifestare atit de pres­
tigioasă cum este ,,Săptămîna internaţio­
nală a teatrului de amatori" (ediţia
a VI-a) . - Londra, 1 9-26 iunie 1 982,
organizată de "The Questors Theatre" ia
colaborare cu A.I.T.A. ( I .A.T.A.), 0 ) nu este
o simplă întîmplare. La Lugoj se joac'i
teatru in limba română de peste 1 4 1 de
ani. iar Teatrul popular din acest oraş
va sărbători in curind douăzeci de ani
de existentă : premiile şi distincţiile ob­
ţinute - l n festivalurile şi concursurile re­
publicane sint numeroase şi importante.
In cele trei ediţii ale Festivalului naţio­
nal "Cînt!! rea României" , colectivul lugo­
jean a fost distins, de fiecare dată, cu
titlul de .. laureat" şi medalia de aur şi,
pentru meritele sale deosebite, in
anul 1 967 i s-a acordat Ordinul .,Meritul
cultural" clasa 1 la implinirea a 1 25 de
ani . S-au jucat, pe scena Teatrului popu­
lar din Lugoj, piese de Machiavelli,
Shakespeare, Goldoni, Marivaux, Cehov,
Nuşici, Csiky Gergely, Caragiale, Victor
Ion Popa. Victor Eftimiu, Mihail Sebas­
tian. Tudor Muşatescu, Aurel Barang:1,
Paul Everac, Da n Tărchilă, Eugen Barbu,
Mihai lspirescu - şi mulţi alţii. Alături
de Dan Radu Ionescu, regizor al Teatrului
Naţional din Timişoara şi instructor per­
manent al scenei lugojene, au mai mon-
* ) Asociaţta internaţională pentru
teatrul de amatori, afiliată de I.T.I.
şi recunoscută de UNESCO.
Moruzan, Aureliu Manea, Constantin Di­
nischiotu. Se prezintă spectacole şi in lim­
bile maghiară şi germană.
Colectivul teatrului a intreprins un
turneu in R. S. F. Iugoslavia, in anul 1 969,
şi ·a reprezentat cu succes teatrul româ­
nesc de amatori la cel de-al 40-lea Fe>­
tival jubiliar "Jira§ek" de la Hronov, in
R. S. Cehoslovacă, în 1970, unde a pn­
mit ,,Diploma de onoare" pentru specta­
colul .,Epoleţii invizibili" de S. Andreescu
şi Th. Mănescu, în regia l u i Aureliu
Manea.
Un asemenea palmares, precum şi cali­
tatea spectacolului cu piesa Nevestele ve­
sele din Windsor de Shakespeare. (regia,
Dan Radu Ionescu), i-a determinat pe
organizatori - reprezentati de domnul
Tony Rushforth, delegat de "The Ques­
tors Theatre" din Londra - să invite
Teatrul popular din Lugoj la această m a­
nifestare.
Printre participanţi au fost colective
teatrale valoroase, ca "Studioul K" din
Budapesta. cu Leonce şi Lena de Georg
Btichner. Teatrul "Schahrazad" din Stock­
holm, cu Doctor Dap�utto (un colaj
de texte realizat in maniera biomecanică
a lui Meyerhold) , precum şi " trupa lon­
doneză de la "Questors", cu A douăsp?"e­
zecea. noapte de Shakespeare. Reprezen­
· "
taţiile au av ut loc in sala t eatrului - gazdă,
o sală încăpătoare, modernă, adaptabilă
atit pentru traditionala scenă "italiană" ,
cît şi pentru cea .,centrală" ("en rond" ) .
C u acest prilej, a u fost organizate un
colocviu şi un seminar despre arta in­
terpreţilor-amatori şi despre posibilităţi'le
de şcolarizâre a acestora.

85

https://biblioteca-digitala.ro
 Scenă din originala montare a trupei lugojene

Din trupa lugojeană fac parte oameni ce a declarat, după spectacol, domnul
de virste şi profesii diferite, printre care Tony Rushforth, directorul celei de-a
Dumitru Popescu, tehnician (Falstail), VI-a ediţii ·a Săptămînii internaţionale a
Constantin Ilie, · inspector la Banca teatrului de amatori de la Londra : ,.Tea­
de Stat din Lugoj, (Fenton) , Eugen Gan­ tru l Questors doreşte să remarce parti­
gan, ceferist (Shallow), Valentin Sprîn­ ciparea Teatrului popular din Lugoj la
ceană, activist cultural (Ford), Nicolae festivalul nostru. Reputaţia acestui tea­
Bălteanu, cofetar (Page) , Alexandru Vir­ tru popular este de mult consacrată in
daru, tehnician (Doctor Caius), Ovidiu România şi, de curlind, spectatorii brita­
Lăzărescu, medic (Sir Hugh Evans), Ion nici au avut ocazia să vadă această com­
Coj ocaru, activist cultural (lnnkeeper), panie prestigioasă prezentind o originală
Marin Lupulescu, electriclan (Bardolph), punere în scenă a piesei Nevestele ves2le
Victor Brinda, laborant (Simple). Elena din Windsor. Calitatea artistică a aces­
Meden, telefonistă (Doamna Ford ) , Eu­ tei producţii a fost mult admirată rsi mult
genia Pelglan, educatoare (Doamna Page) , timp ne vom aminti de ea. Lugojul 1-a
lannila Sincovici, dactilografă (Ann readus pe Shakespeare la viaţă cu origi­
Page), Ioan Schafer, fochist (Doamna nalitate şi strălucit talent. Dorim ca Tea­
Quickly, in travesti). Românii au prezen­ trul popular din Lugoj să-şi continue suc­
tat două spectacole, in 23 şi 26 iunie, bu­ cet>ele" .
curindu-se de participarea unui nwne­ Un succes care onorează - şi obligă.
ros public, care a unnărit evoluţia in­
terpreţilor cu un deosebit interes. Iată Mihai CRIŞAN

86
https://biblioteca-digitala.ro
TlATRUl NAJIUNilOR
II Sofia

i u nie - i u l i e '82

• MARGARETA
BĂRBUTA .

Un festival al contrastelor
şi convergenţelor
1 nevitabil, însem nările mele despre
stagiunea Sofia '82 a Teatrului Na­
ţiuni lor încep, ca şi ale colegilor
care m-au precedat, prin a constata di­
versitatea de genuri, de forme şi de for­
mule spectaculare prezentate de nu­
meroasele trupe participante (după un co­
municat oficial : 45 de trupe din 32 de
ţări ) . Pentru că aceasta a fost, intr-ade­
văr, una dintre trăsăturile caracteristice
ale amplei manifestări i nternaţionale,
care, in urma hotărîrii Congresului I.T.I.
de la Madrid - 1981, a fost intitulată
"Teatrul Naţiunilor - festivalul I.T.I.
pentru înţelegerea• reciprocă între popoare
şi culturi " .
Acest titlu exprimă semnificaţia ma­
joră a festivalului şi reprezintă totodată,
una din tre explicaţiile principale ale di­
versităţii sale programatice. Larga des­
ch idere spre zone geo-culturale diferite
a inlesnit contacte, schimburi de expe­
rienţă, de opinii, intre oameni de teatru
de variate orientări, animaţi de dorin'(;a
sinceră de cunoaştere, de înţelegere a fe­
nomenului teatral de pe alte meridiane,
clădit pe alte temeiuri de tradiţie şi is­
torie. S-au putut vedea astfel, la Sofia,
uneori in aceeaşi seară, spectacole de tip
tradiţional european ş i asiatic, alături de
altele m ă rturisind căutări febrile in di­
recţia unei noi eXpreslvltăţl, care sa slu-
jească mal activ comunicarea cu publi­
cul. S-au evidenţiat contraste, s-au des­
coperit convergenţe. Oricît de diferite ar
fi fost spectacolele - teatru d ramatic
sau muzical, balet sau pantomimă, tea­
tru de păpuşi sau cîntece şi dansuri popu­
lare - scopul s-a dovedit a fi mereu
acelaşi : transmiterea unor idei şi expe­
rienţe omeneşti, în modalităţi artistice cit
mai .adecvate sensibilităţii şi capacităţii
de percepere ale publicului. Dealtfel, labi­
litatea graniţelor .dintre genuri este una
dintre caracteristicHe teatrului contempo­
ran, evidenţiată in numeroase spectaco le
ale festivalului.
Am avut prilejul să vedem un specta­
col de teatru Nâ, prezentat de trupa
"Zeami-Za", cu limbajul său specific, la
care participă, deopotrivă, instrumentele
muzicale (de pereuţie şi de suflat), cu rit­
mul lor elocvent, creator d� atmosferă şi
de tensiune, jocul actorilor (combinind su­
nete vocale c iudate, gesturi h ieratice,
mişcări ritmate, pînă la dansul frenetic),
costwnele şi . obiectele, toate utilizate po­
trivit unui cod in care p redomină un
convenţionaUsm rafinat. Ansamblul cla­
sic ,.Kathakali" din India, statul Keraia,
ne-a uimit cu strălucirea costwnelor, cu
expresivitatea mimicii şi a măştilor, cu
nesfîrşita bogăţie a gesturilor executate

87
https://biblioteca-digitala.ro
 cu o agilitate nemaiîntilnită, într-un spec­
tacol cuprinzînd scene din Mahabharata.
Princi piul sincretismulul mijloacelor de
expresie, propriu teatrului tradiţional asia ­
tic, l-am regăsit in cele mai -moderne
spectacole ale teatrului european, · con­
cretizat, desigur, în alt sistem de selll ne.
Nu altfel procedează Jozef Szajna cîncl,
in tul burătorul său spectacol Dante (după
Divina Commedia), foloseşte cu precă­
dere limbajul expresiv al corpu lui uman,
plasticitatea mijloacelor scenice (măşti,
manechine, obiecte, muzica şi ,dansul),
pentru a-şi comunica viziunile coşmareştl
asupra destinului omului, dar şi setea de
pu ritate şi purificare (scena purgatoriu­
lui, desfăşurată in valuri de pinze albe
involburate, are o mare forţă emoţionala,
ca un avertisment şi ual apel adresate
conştiinţei publicului). Spre deosebire de
teatrul asiatic, distanţat, teatrul lui Szajna
soli cită intens participarea spectatorului.
La conferinţa de pt·esă organizată după
prima reprezentaţie, Szajna a vorbit in­
delung despre concepţia sa de teatru, ge­
nerată de formaţia lui de artist plastic ;
el vede teatrul ca o sinteză a artelor, struc­
tură complexă de imagini in mişcare, in
Mască din spectacolul cu scene din care cuvîntul este element contextual, 'ar
"Mahabharata" în reprezentarea materia concretă a obiectelor inanimate
ansamblului "Kathakali" din India şi sunetul muzical participă, alături de
actori, la realizarea unui univers dina­
mic, in care şi publicul intră ca pact�
integrantă. Viziunea lui Szajna asupra
lumii de azi e marcată tragic de ororile
lagărelor de concentrare naziste, dar în
acelaşi timp afirmă incred-erea in forţa
omului de a birui haosul. Delimitarea tea­
trului de literatură e pentru el aproape
o obsesie, deşi Ia baza spectacolelor sale
stau, de cele mai multe ori, mari opere
ale literaturii universale (Don Quijote,
Faust, Divina Commedia sau scrieri ale
lui Witkiewicz, transformate in scenarii).
Cu citeva zile înainte, văzusem specta­
colul Teatrului de Cameră din Munchen
(Mtinchner Kammerspiele), cu Iphtgenia
în Taurida de Goethe, in regia lui Dieter
Dorn, un spectacol care pune in valoare,
cu mijloace de o extremă simplitate, dar
de un rafinament profesional desăvirşit,
forţa dramatică a cuvintului. Pe fundalul
de un alb imaculat, avînd drept singur
element de decor ual practicabil median,
actorii, in· costume ale epocii noastre, dă­
deau viaţă personajelor lui Goethe, trăind
cuvîntul şi reEiucind mişcarea la esenţial ;
marea actriţă Gisela Stein, interpreta !fi­
geniei, modelindu-şi vocea in infinite
nuanţe şi i ntensităţi, izbutea totodată Mă
anime, prin gesturi laconice, o prezenţă
statuară. Ii era partener, de acelaşi ca­
l ibru actoricesc, deşi de altă factură sti­
listică, Thomas Holtzmann, în regele Toas,
Moment din celebrnl spectacol figură viguroasă sculptată in piatră dură.
"Dante" dupA .,Divina Commedla", O singură dată a simţit regizorul nevma
in regla lui Jozef Szajna să-şi extindă spectacolul în sală, aducin·

88 https://biblioteca-digitala.ro

"lflgenla in Taurida" de Goethe la "Mtincbner Kammersplele " :
cl'ntru, protagonlsta Glsela Steln
du-1 pe O reste printre spectatori, în scena
delirului - monolog vizionar, c are cu­
prinde publicul intr-o comunicare a cebr
vii cu cei de mult dispăruţi. In rest,
esenţializarea de tip clasic a urmări t
afi rmarea valorilor morale eterne, evitînd
orice element concret de determinare i>­
torică, geografică sau socială. Desigur, un
;tsemenea spe<:tacol are un handicap in
faţa unui public care nu cunoaşte limba,
sau cel puţin opera lui Goethe. mai ales
dacă nu toţi actorii sînt de valoarea pro­
,agoniştilor. Mai mult, fragmentarea spe·�­
tacolului in scene despărţite prin scurte
cortine de intuneric nu favorizează men­
ţinerea tensi unii. Totuşi, experienţa a fost
extrem de interesantă şi cu rezultate re­
marcabile, tocmai in d i recţia afirmării
valorii expresive a cuvîntului, fără spri­
j inul vreunui element vizual de teatrali ­
zare.
Intre aceste două extreme - teatr:.�l
,.teatral" , practicat de Szajna, cu o pro­
fuziune de mij loace convergînd spre am­
ple metafore poetica-filozofice, şi teatrul
"literar" , prezentat, cu remarcabilă ţinută
profesională, de trupa miincheneză a l u i
D i eter Dorn - s-au î nscris cele m a i multe
spectacole ale festivalului. dovedind r.:ă
orice formulă poate fi viabilă, dacă e rea­
li zat'! cu talent, dacă izbuteşte să co­
munice publicul u i o idee majoră. Un tea­
tru ,.teatral" pînă la renunţarea la lite­
ratură, cuvintul intervenind mai mult in
chip de "poantă" decit ca m i j loc de co­
municare, practică micul grup de tineri
a l .. Teatrului pe frînghie" ("Divadlo na
Provazku" ) din Brno, Cehoslovacia, în
spectacolul Commedia dell'arte , suită de
improvizaţi! comico-acrobatice reluind
vechi scheme ale teatrului popular italian,
cu unele adaptări la realităţi sociale con-
https://biblioteca-digitala.ro
..
in
temporane. Grupul "Serapions" din Au.>­
tria foloseşte mijloace mai savant elabo­
rate, bazîndu-se pe complexe procedee
si mbolistice. In abordarea capodoperelor
clasice, am remarcat de asemenea di­
versitatea atitudinilor şi soluţiilor. Shake­
speare rămîne cel mai solicitat .,contem­
poran al nostru" ; d i n opera sa se inspiră
spectacole ample, de rezonanţă simfonică
(Regele Lear - Malîi Teatr d i n Moscova
şi Teatrul de Stat d i n Ankara) , precum
şi reducţii modeste, de rezonanţă carne­
rată (Furtuna, - Actors' Touring Com­
pany din Londra, cu Prospera şi Ari�!
jucaţi de actriţe, ceea ce modifica unele
relaţii între personaje ; şi aceeaşi piesă,
in adaptarea lui Gerard Lepinois. sub ti­
tlul De cealaltă parte a insulei -;- Teatr u l
Elementar d i n Belgia, versiune năstruş­
ni că, dar nu lipsită de o i n tenţie i n tere­
santă, cu o singură actriţâ - Susana Las­
treto - interpretind pe rÎIIl d toate rol:J­
rile, cu un curaj n,eegalat, d i n păcate, de
expresivitatea artistică) . Recitalul actori ­
cesc a fost, dealtfel, reprezentat in fes­
tival .qi de Jean Louis Barrault (Limba-
• jul corpului), de Maria Paz Ballesteros
d i n Spania (oratoriul Teresa de Avilla de
Mendez) şi de marea actriţă spaniolă
Nuria Espert, care a recitat (din păcate
doar intr-o singură seară. pentru un mi•:
grup de invitaţi) versuri de Rafael Al­
berti.
Un spectacol realist a fost cel al Tea­
trului Malii din Moscova, cu dramatiza­
rea după Foma Gordeev de Gorki, lim­
pede articulat î n favoarea tînărului Foma,
neliniştit căutător al u n u i drum propriu,
al adevărului şi al cinstei, greu de u rmat
intr-o lume dominată de r�acitatea ne­
gustorimii în plină ascensiune. Excesele
tînărului ,.debusolat" int r-o asemenea
 "Furtuna" de Shakespeare, in douli. insolite viziuni scenice : la Tea­
trul Elementar din Belgia (sub titlul "De cealaltli. parte a Insulei" ) -
stinga ; şi la Actor's Touring Company din Londra
lume au valoare de protest ; în final, o
notă tragică şi totodată satirică răsună
premoni toriu, lăsînd ami ntirea unei ima­
gini scenice revelatoare. Colegul meu şi
vechi prieten, eminentul critk polonez
Roman Szydlowski, a înţeles spectacolul
ca o condamnare a tînărului Foma. Iată,
că şi realismul îşi are polisemia sa, in
funcţie de starea de spirit şi de expe­
rienţa receptorului.
Situate între clasicism ş i modernitate,
Intre tradiţii populare sau culte, mereu
revigorate, şi căutări novatoare (care une­
ori se îndreaptă spre regăsirea surselor
milenare), s-au înfăţişat şi spectacolele de
balet şi cele de operă. N-aş vrea să las
în afara acestor însemnări spectacolul va­
loros al grupului de balet clasic din Mos­
cova, cu Facerea lumii de A. Petrov, pus
in scenă de Kasaktina şi Vasiliev, in ca!"e
umorul şi lirismul se imbinau in scene
solistice sau de ansamblu de un rafin a­
ment artistic impecabil. Cît de5pre bale­
tul modern, el a avut la Sofia reprezen­
tanţi străluciţi trupa finlandeză a lui ·
Yorma Uotinen (Orizontul uitat), Bale­
tul din Gyor (R. P. Ungară) al lui Ivan
Marko (Umbra lui Don Juan deasupra
noastră), "Tanzforum" din Koln. Opera,
la rindul ei, şi-a etalat modalităţile con­
trastante, mergind de la clasica Pietta del
paragone de Ross i ni (la Piccola Scala di
Milano, in regia lui Eduardo de Filippo)
Ia moderna Manechinele de Rudzinski
(Opera de Stat din Wroclaw, în regia
lui Wisznewski şi G rzezinski, remar­
cabilă sinteză expresivă a muzicii şi ar­
telor audio-Vizuale) .
ln această somptuoasă defilare de spec-
tarole toate, regretabil programate
90
https://biblioteca-digitala.ro
la aceeaşi oră -, mişcarea teatrală a ţă­
rii -gazdă s-a afirmat prin ceea ce are
ea mai reprezentativ, in toate genurile,
in ce priveşte atit repertoriul, cît şi ex­
presivitatea scenică. Din păcate, au tre­
cut aproape neobservate citeva oferte re­
pertoriale interesante, s-au pierdut, in
mulţimea multicoloră a afişelor străine,
micile, dar interesantele manifestări de
cafe-teatru pe teme contemporane.
De5pre participarea românească s-a scris
imediat in revistele săptămînale sofiote.
Spectacolele Teatrului "Nottara" s-au bu­
curat de bune aprecieri, dar au fost lip­
site de publicitatea necesară pentru a l i
s e asi,ura publicul pe care 1-ar f i me­
ritat. Expoziţia internaţională "Afişul de
teatru in lume" , organizată în aer liber,
pe platforma Teatrului Naţional "Ivan
Vazov" , cuprindea şi un număr de afişe
de spectacol româneşti. "Revista Română" ,
cu numărul ei trilplu dedicat teatrului
nostru, a foot elogiată de oameni de tea­
tru din multe ţări.
Cîteva cuvinte despre simpozionul cu
tema "Originile teatrului. Intoarcerea la
surse e oare o soluţie pentru teatrul con­
temporan ?" După cum a explicat secre­
tarul general al Institutului Internaţional
de Teatru, Lars af Malmborg, scopul sim­
pozionului era trecerea in revistă a unor
căutări şi cercetări actuale, privind ca­
pacitatea surselor străvechi de a alimenta
arta teatrală de azi. Comunicările cu ca­
racter larg informativ au fost însoţite ade­
sea de proiecţii de fiLme documentare
sau de diapozitive şi urmate de discuţii.
Specialişti bulgari au prezentat ample ex­
puneri asupra originilor teatrului pe te­
ritoriul Bulgariei, precum şi asupra unor
 ritualuri populare păstrate pinA in zilele
noastre (in care am recunoscut asemă­
nAri izbitoare cu unele dintre acelea
ale poporului român, fapt firesc, zona
balcanică fiind leagănu l multor manife5-
tări culturale înrudite). Profesorul Metin
And din Turcia a intreprins o amplă in­
-cursiune in istoria ritualurilor de teatr•J
popular străvechi in Alll atolia, detectind
motive dramatice, tipuri, personaje care
pot fi considerate sursa de inspiraţie a
unor opere teatrale europene de mai tir­
ziu. Coru;ideraţii interesante, generate de
controverse, a �prins referatul cu pri­
vire la experienţele lui Peter Broock şi
ale lui Jerzy Grotowsld in direcţia re­
descoperirii şi reactualizArii unor surse ale
teatrului. Richard Cortney (Canada) , En­
rico Fulchignoni (Italia), Briglt Orkeson
(Suedia) au imbogăţit infonnaţia participan­
ţilor la simpozion cu expuneri documen­
tate despre "Spiritele sacre in teatrul in­
dienilor din America de Nord" , .,Pose­
darea, ca fenomen teatral" , "Dansul afri­
can şi relaţiile sale cu dansul asiatic şi
european de-a lungul istoriei" . Dezbate­
rile asupra temei generale au fost
înlocuite de alte expuneri, formularea in­
trebării din titlu dobindind un caracter
mai mult retoric ; in cele din unnă, ln­
săşi situaţia teatrului contemporan, cu
diversitatea sa de soluţii, de formule şi
ipostaze, reflectată de recenta stagiune
sofiotă a Teatrului Naţiunilor, constituie
cel mai bun răspuns.
Vitalitatea teatrului contemporan se
sprijină pe legMura sa cu viaţa, pe ca­
pacitatea sa de a angaja un dialog des­
chis, viu, .stimulator, cu publicul larg, asu­
pra problemelor esenţiale ale existenţei.
Aceasta s-a dovedit a fi şi preocuparea
principală a multor oameni de teatru,
dintre cei care şi-au expus crezul şi cău­
tările in cadrul conferinţelor de presă.
Pretl!ltindeni - am aflat-o de la oameni
de teatru francezi, englezi, suedezi, islan­
dez!, vietnamezi, polonezi -, teatrul îşi
caută căi, mereu reinnoite, de comuni­
care cu publicul popular, muncitoresc.
Această preocupare, aceste căutări con­
stituie punctul de convergenţă al nume­
roaselor şi variatelor direcţii ale teatru­
lui contemporan.

maturgia sa este văzută

REVISTA REVISTELOR ca o permanentă căutare
"a celor mai expresive

D.ta log somn de mare şi Violeta
"
,, violet4), prin realismul po­
etico-psihologic (Muze tu.l­
Revista "Dialog" nr. 1 , bur4toare) la realismul
m a i 1982, îşi grupează, ca psihologic din piesa Nina
<le obicei, materialele in Rtcci.
două secţiuni : piese sau Revista mal conţine pa­
scenarii şi eseuri . Sîlllt pu­ gini inedite de arhivă şi
blicate două scenarii de rubrica permanentă de
film .: Oameni in ceaţă de cronică a vieţii teatrale
Anton! Slonimsky şi Va­ internaţiOilalle .
letul de Janusz Pac-Po­
marnacki şi Andrzej Jeny
Piotrowski, ·precum şi ,, Scena "
textul aproape inedit (pu­
blicat doar într-.un mic Numărul 3-4/1982 al
tiraj, in anul 1919) al pie­ revdstei lunare poloneze
sei Migue l Manara (Mister "Scena" inserează eseuri,
în şase imagini) aparţi­ interviuri, prezentări ale
nînd poetului frati.Cez Os­ unor trupe străine, meda­
kar W. Milosz. Textul este lioane dedicate unor fi­
însoţit de o schiţă biogra­ guri proeminente ale vieţii
fică semnată. de laua-eatul teatrale - toate coru;titu­
Premiului Nobel Czeslaw ind, dealtfel, rubrici per­
Milosz, • nepotul autorului. maneme ale publicaţiei.
Din suita de eseuri, n Din rindul eseurilor, re­
semnalăm pe cel al Sla­ marcăm pe cel semnat de
wei BBirdijewska, intitulai Slawa Bardijewska; "Mo­
"Janusz Styczen : Fante­ ralitate perversă" , ce ana­
zie onirică" , in care se lizează dramatu.rgia lui
prezintă creaţia poetică şi Ireneusz Iredyflski prin
<la"arnatică a scriitorului prisma credo-ului său ar­
polonez J. styczefl. care tistic, care trebu-ie [nţeles
evoluează de la realismul "in dialectica şi contradic­
poetic (piesele Dormi un ţiile sale interioare" . Dra-
semne ale epocii " , o in­
vestigare in profunzime "a
celor mai frămînllaite pro­
bleme ale vremurilor noas­
tre" .
In eseul "Romantismul
lui Micinski" , Justyna
Hofman abordează creaţi:!
dramatică · a acestui poet
şi dramaturg aparţinînd
curentului romantic nl
"Poloniei tinere", de la
a cărui moarte s-au im­
plinit 60 de ani.
Cunoscutei actriţe Alek­
sandra Slaska îi este de­
dicat un medalion, semnat
de Krystyna Kostaszuk.
Mai semnalăm un inter­
viu cu regizorul italian
Giovanni Pampiglione, care
a montat, la Teatr Start
din Cracovia, Mincinosul
de Goldoni. La rubrica
consacrată prezentării mi$­
cării teatrale străine sint
incl(lse două materiale
unul despre Statele Unite
- semnat de Jan Skot­
nicki, "Republica teatrală
regională" , şi altul despre
Spania, "Teatre Lliu-re
din Barcelona" de Andrzej
Matynia.
A. M.

91

https://biblioteca-digitala.ro
 Afişul de teatru
din
Republica Democrată German ă
\

Un eveniment al lunii iulie 1-a constituit deschide­

rea Expoziţiei de afişe de teatru din Republica De­
mocrată Germană, organizată la Teatrul Naţional.
lncăpătoarea sală a devenit modestă, în compara­
ţie cu bogăţia panourilor de afişaj. La o primă şi
superficială privire, vizitatorul este derutat, intr-atit
varietatea manierelor expozafltilor solkită atenţia ;
dar, după un prim tur de orizont, iată că se contu­
rează cîteva direcţii stilistice, care acordă expoziţiei
caracterul de a reprezenta in mic o mu.Jt mai bogată
realitate, anume aceea că în R.D.G. afişul -este o artă
cu o puternică tradi ţie, care nu refuză innoirile şi
care caută să se inspire din inepuizabila experienţă a
··�··----
artelor vecine - gravura şi pictura. Aşadar, arta afi­
şului din R.D.G. se inscrie intre l i mitele largi ale
,.Regele Lear" T un portret unui graf.ism pur şi ale unei bogate picturalităţi.
expresionist Dacă, pe de o parte, am întîlnit afişe în care linia
- ca să mă exprim în l imbaj de teatru - jo.ac•'
• ,.Condamnarea lui Lucullus" rolul principal, artistul urmărind fie puritatea şi gra­
- tensiune plastică expre­ ţia, fie expresivitatea formei, a desenului, pe de altă
sivă parte am văzut afişe in care cul001rea e căutată pen­
tru forţa ei de a şoca sau, după caz, de a atrage pe
vizitator. Astfel, in prima manieră ne intimpină u n
bogat panou de afişe pentru Teatrul Naţional Ger­
man din Weimar, semnate Kuhrt. Reţinem o frumoasă
gravură la Mutter Courage de Brecht, pentru puritatea
formei, şi o compoziţie puternic tensionată Ia• Con- .
damnarea lui Lucullus de Paul Dessau (după Brecht) ,
in care tensiunea se reali zează intre un pătrat (scin­
dura scenei) şi translaţia elipsoidală a citorva siluete
d rapate.
·

Ilustrative pentru cea de-a doua manieră mi s-au

părut afişul semnat Ruddigkeit, la Regele Lear, pen­
tru Teatrul orăşenesc din Leipzig .:.... portret expre­
sionist în maniera l ui Kokoschka - şi fanteziile co­
loristice ale lui Kaufmann pent.ru Opera Comică din
Berlin, dar, aici, sub rezerva că• predi lecţia pentru
pata bogată, grasă, care fuzionează prea des in de­
trimentul formei, duce uneori la confuzie.
Pentru un echilibru intre culoare şi formă pledează
afişele l u i Wendt, create tot pentru Teatr•l orăşe­
nesc d i n Leipzig - Opernhaus. E un grafician incli­
nat către alegori zarea plastică a simbol urilor textu ­
lui · d ramatic. Astfel, o clepsidră cu coroană în care
picură ... sînge, pentru Macbeth de Verdi, sau un cOif
pe viziera căruia se odihneşte un per50naj cu mine­
care şi pulpare de l uptător, dar cu capul încoronat,
pentru Xerxes de Haendel.
Nu e ocolită nici caricatura - oare, în limbajul
formelor, aceasta nu a premers expresionismu­
lu·i, tocmai prin exagerarea detaliului expre-

!) 2

https://biblioteca-digitala.ro
siv '? Rudolf G ruttner o utilizează fie in­
tr-un portret de caracter in registru aproape
naturalist, fie intr-o grafică ludică debordînd
intr-o fantezie de copil, care imaginează în per­
spectivă topologică scene groteşti sau pur comice,
înviorate de pete de cu loare in maniera lui Dufy
afişele pentru Teatrul Dramatic de Stat din Dresda
la Piromania pentru episcop de Sean O'Casey şi, res­
pectiv, Un omi e un om de Bertolt Brr echt. La
acelaşi teah·u, nu vom trece cu vederea un a.fiiŞ
semnat Walter pentru Păsărelele de Peter Hacks, care
incintă prin stilizarea formelor, jocul savant al cur­
belor şi simţ pentru culoare.
Am văzut însă şi simboluri mai puţin inteligibile,
unele la nivel formal, altele la cel al semnificaţiei.
Aşa, nu am putut înţelege, dincolo de şocul resimtit,

StiUzare a
formelor la
"Plslrelele" de
Peter Hacks

O compoziţie fantezistll. pen­

tru "Un om este un om·•
de B. Brecht

Puritate a
formei la
,.Mutter Courage" •
de B. Brecht

grafica afişului semnat Kaienburg la Casa Bernardei

Alba de Federico Garcia Lorca (Deutsches Theater -
Berl in), reprezentind un animal monstruos, despicat,.
din care atîrnă viscerele ; am admirat expresivita­
tea desenului, fără a-i putea pătrunde semnificaţi3.
Cu astfel de limite, dar şi cu remarcabile reuşite,
expoziţia şi-a atins scopul : de a arăta publicului
român dh·ecţiile unei arte in plină expansiune a for­
melor, care ştie şi poate să fie ea insăşi1 chiar tute­
lată de necesităţile altei arte, ·aceea a teatrului, pe
care o traduce in modurile sale specifice, tot aşa cum
teatrul trnduce viaţa.

Constantin RADU-MARIA

93

https://biblioteca-digitala.ro

CARTEA DE TEATRU
ION COCORA
·
11P rivitor ca .la teatru", (III)
Iată, a apărut cel d�-a1 treilea volum
de note referitoare 1� l i teratura drama­
tică şi la spectacolul de teatru, semnat
de Ion Cocora, serie care însumează o
mie de pagini. •) Spectator pasionat, au­
torul notează conştiincioo impresii şi gin­
<luri ·· despre tot ceea ce vede şi simte, se
întreabă cu nelinişte care va fi destinul
unui d ramaturg, al unui regizor, al unor
<lirecţii în teatrul românesc. Impresiile
se suprapun, revine asupra unor afirma­
ţii, se justifică, argumentează, emite ipo­
teze, se completează, face trimiteri la alte
Jucrări, la alţi autori, la alte specta­
cole, comparind valori, pledînd cu ar­
doare, neobosit, încercînd să se convingă
pe sine ş i pe alţi i .
Efortul d e sistematizare a materialului
este vădit, după cum vădită este şi difi­
cultatea de a ru;; eza o ordine in noianul
de idei - fie că se referă la diversele
moduri de expresie teatrală aplicate ace­
leiaşi opere, la ipostazele scenice in care
este tratat un autor sau la fluctuaţiile
- i nerente - i n care se exprimă u n
regizor i n evoluţia sau involuţia carierei
sale. Aşa se face că notaţiile se referă
la un autor şi la citeva dintre piesele
• acestuia, la un regizor căruia ii u rmăreşte
concepţia artistică in timp, la spectacole
luate la intimplare şi la debuturi mai
mult sau mai puţin semnificative, la cu­
rente şi direcţii, la problemele actorului,
ale teatrului pentru copii, ale experimen­
tului teatral, ale redescoperirii unor au­
tori şi u nor texte u i tate. Onest, autorul
îşi inti tulează, cu modestie, principa1ul
capitol al cărţii, "Fişe pentru u n dicţio­
nar al dramaturgilor români contempo­
rani" , grupind piesele Mielul turbat, Opi­
nia publică şi Interesul general de Aurel
Baranga ; Autobiografie, Jocul vieţii şi al
morţii în deşertul de cenuşă de Horia
Lovinescu '· Cititorul de contor şi Ordi­
natorul de Paul Everac ; Raceala, A treia
'ţeapă şi Pluta Meduzei de Marin So­
rescu ; Scene cUn viaţa unui badăran şi
Iluzia optică de Dumi tru Solomon ; Noap­
tea cabotinilor şi Speranţa nu moare în
zori de Romulus Guga ; Cuibul şi Con­
curs de f;umuseţe de Tudor Popescu, mai
•) Ion Cocora, Privitor ca la teatru,
III, Editura "Dacia" , Cluj-Napoca,
1 982.
https://biblioteca-digitala.ro
copios fiind reprezentat D . R. Popescu ­
cu Rugăciune pentru un disc-jockey, Mun­
tele. Cuiul sau iepurii, Aceşti îngeri trişti
şi Mormîntul călareţului avar, i nce r­
cind să ne înfăţişeze o panoramă conclu­
dentă ş i optimistă asupra stadiului in
care se află creaţia dramatică a zilelor
noastre. Acest tablou este completat cu
u rmătorul capitol, "Un autor, o piesă" ,
in care apar autori ca Theodor Mănescu,
Ecaterina Oproiu, Titus Popovici, Ion
Băieşu, Kocsis Istvan, Dan Tărchilă, Ale·
xandru Voitin, Viorel Cacoveanu, Husz·
zar Sandor, Szab6 Lajos. Angela Bacan­
cea, Valentin Munteanu, (la care se
adaugă trei debutanţi, Constantin Cuble­
şan, Mi rcea Micu şi Mircea Săndulescu),
cu virtuţile ş i limitele fiecăruia, cu stră­
dania de a descopeli ce este semnificativ
şi i mportant in fiecare piesă.
Clujean, Cocora nu-şi circumsclie zo� a
de interes doar la teatrele din oraşul sau
de reşedinţă sau din oraşele mai apropi­
ate, ca Tirgu Mureş, Turda, Oradea, Arad,
Baia Mare sau Satu Mare, el aleargă de
la Galaţi la Braşov, de la Piatra Neamţ
la Timişoara, de la Bîrlad la Petroşani,
de la Bacău la Sibiu, poposind, ori de
cite ori are prilejul, şi i n Capitală.
Analizind un text d ramatic, de pildă a!
lui Baranga, el se referă la Caragiale, la
Maiakovski ; pentru Cititorul de contor
aduce argumente şi din alte piese ale l u i
Everac, precum Un fluture pe lampă ;
discutind piesele lui D. R. Popescu, trece
in revistă întreaga creaţie literară a
acestuia dar ii aminteşte şi pe Mrorek,
pe Ankm Holban, pe Eminescu sau pe
Sadoveanu. Un spectacol de la Teatrul
.,Nottara" este comparat cu acelea ale
teatrelor d i n Timişoara, Iaşi sau Tirgu
Mureş, cu aceeaşi piesă, unul de �a Na ­
.
ţionalul clujean cu unul de la Giu �eştl,
sau unul de la Sibiu cu unul de la P1atra
Neamţ etc. Vorbind despre citeva specta­
cole ale regizorului :Aureliu Manea, 1. Co­
cora se referă şi la alte spectacole mai
vechi sau mai noi ale aceluiaşi regizor,
la alţi regizoii români sau de peste ho­
tare cu aceeaşi piesă sau cu altele.
Ace �tă "supraargumentare" a afirmaţiilor
este permanentă, dar entuziasmul il face
să fie, uneori, subiectiv. Cum insă autorul
însuşi ne mărturiseşte ... consider că e
"
cinstit să recunosc că relatia mea cu te a­
trul (spectacolul) iese, intr-o măsură, din
aşa-zisul perimetru al criticii. Uneori se
întîmplă ca starea de bucurie pe care
mi-o provoacă un spectacol sau altul să
fie atit de puternică incit anulează orice
încercare de reflecţie", să-i acceptăm su­
biectivismul, in măsura i n care nu-l um­
breşte judecata de valoare, şi să-i apre·
ciem entuziasmul şi dragostea pentru tea­
tru, mărturisită şi in această carte, care
se citeşte cu pl ăcere şi cu real folos.
Mihai CRIŞAN
 In memoriam

Alexandru Demetriad

A iexa.ndru Demetrlad a jucat pînă in ultima lună a stagiunii, deşi era minall.
de o maladie care nu-l lăsa nici o Iluzie asupra apropiatulul sfîrşit şi care ii in­
semna zilele cu o durere atrooe, mlcşorindu-1 tot mai vizibil libertatea şi fluenţa
miş1�ărilor. A desfăşurat o uriaşi voinţă. şi energie pentru a putea apirea. pe scenă,
dar nlclodati in această infruntare cu durerea şi cu moartea n-a rostit un cuvint.
de tinguire sau de spalmi, iar ochii mari, puţin sticloşi, dilataţi de lunga Insomnie,
îşi apirau, nealterate, resursele de inţelegere şi uimire. Aceeaşi admirabilă clarltat�
de gindire, aceeaşi eleganţă. nesiUti, neciutată, aceeaşi măsuri in cuvinte şi acelaşi
tact in gesturi. Totul divulga nobila ţinută. intelectuali a unui om şi a unul artist
care nu s-a pirislt pe el însuşi, supraveghindu-şl efuziunile şi reflllllurile, mereu
invilulte intr-o netulburati moderaţie a tonului şi modestie a purtirll. De obicei.
la porţile suferinţei, clvllltatea, discreţia, delicateţea sufletească. se sfîrşesc, ori
rimin masei şi costumaţie. Alexandru Demetrlad a dovedit, şi in cel mai greu ror
al vieţii sale, admirabila distincţie a unei personalltiţl neasemeni. Deoarece valorile
inteligenţei, echilibrului, generozitiţll ficeau parte din procesul siu de exprimare ..
erau înseşi semnalmentele identitiţli lui.
A slujit, timp de patruzeci şi cinci de ani, Teatrul Naţional, dăruind speeta­
colelor in care a jucat acuitatea. unei minţi şi cumpătarea unei sensibllltiţl pe care­
experienţa vieţii şi a culturii le-a desăvîrşit. In Lanţuri, pe care a jucat-o în plină.
tinereţe, in Inspectorul de poliţie, in Diplomatii, in Zoo, in Zodia Tau rului, in
Caligula, a adus precizie şi subtilitate, adeverind un talent de actor ce-şi scru­
ta personajele cu o Impecabilă logici şi senină comprehensiune. lnţelesese taln�
teatrului, şi, tocmai d e aceea, in interpretArile sale, emoţia deţinea primatul asupra
tehnicii, şi inteligenţa, asupra procedeelor. Pentru Alexandru Demetriad, specta­
colul n-a fost scamatorie, alintare, Joc: uşuratec, ci comunicare gravă, responsabilă,
cu lumea, cu oamenii, dezvilulţi in lumina asplraţillor, Intereselor, determină­
rilor lor.
Alexandru Demetrlad rămîne exemplul şi amintirea unui artist cart apar­
ţine, prin har şi culturi, celei mal frumoase tradiţii a teatrului românesc.

Gh. CRISTESCU-

Dl �cret, aşa cum a trăit, Cristian Pincescu a adu­

nat, mtr-o viaţă, mii d e fotografii şi documente, fără·.
de care monografia idolului său, Victor Eftimiu, nut
putea fi scrisă. A fost. secretarul maestrului, omni­
prezent şi scrupulos, fanatic in admiraţie, el însuşi.
dramaturg şi evocator al scenei. Puţini la noi s-au·
i a'
devotat, ca el, unui om al teatrului, pu ini şi- u no­
tat Impresiile şi au adunat mărturii, ca acest bărbat
Cristian delicat şi surîzător, calchiind ţinuta celui pe care 1-a.
flancat, convins că asttel îl adumbreşte aripa unui
Păncescu clasic.
Redacţiile - şi a noastră - I-au cunoscut in ulti­
mii ani, ca animator al "salonului literar V. Ertimiu".
mer.eu in mină cu un manuscris de aduceri-aminte.
mereu temător că autorul Cocoşului negru ar putea
cădea in uitare.

1. N.

https://biblioteca-digitala.ro 9;").

CITITORI I
DRAGA REDACŢIE,
Sînt u n statornic i u bitor al teatrului ş:
,puţine sînt spectacGlele J!le care să nu Je
fi văzut, I n Bucureşti, în ultimii ani. Poate
să fie o simplă impresie, dar m ie mi s -a
părut că, În primăvară şi spre vară, :IU
:avut loc prea puţine premiere bucureştene.
Mai puţine decit în alţi ani. De asemc>­
nea. c red că stagiunea de vară a fo'>t
mai săracă decît altă dată. De aceea,
m-am bucurat să pot merge la o pre­
:rnieră a Teatrului "C. Tănase " , cu
pies ă jucată de actori ai Teatrului Naţio­
nal . Am văzut Funcţionarul de la Do­
menii, o piesă necunoscută mie, ş i pot
spune că m i -a plăcut piesa. La fel, spec­
tacolul mi s-a părut bine jucat, cu mul t.ă
·vervă ş i cu fantezie. M-am documentat.
şi am aflat că autorul este u nu l d intre
precursorii comediei de moravuri romfi­
neşti. Şi atunci, vă întreb de ce această
p ! esii nu s-a jucnt la Teatrul National,
unde î i era locul meritat, cu atît mai
mult cu cit este j ucată de actori ai aces-
1ui teatru ?
'
Dinu Gurău
elev, Bucureşti
R. - Aceeaşi întrebare ne-a frămîn­
tat şi pe noi, fără să-i fi aflat răs­
punsul. E bine, totuşi, că s-a jucat şi
că Teatrul ,.Constantin Tănase " a avut
iniţiativa de a in"Dita actori at primei
scene. pentru a sluji cît mai bine
această valoroasă piesă din patrimo­
niul nostru teatral.
TOV ARAŞE REDACTOR-ŞEF,
M ă numesc Rudolf Haube ş i sînt pro­
fesor de geo�ra fie în Ti mişoara. Iubesc
teatrul şi c i tesc tot ce se scrie în legă­
tură cu această pasiune a mea şi a f am l ­
l i e io mele. S e intelege că sînt abonat l a
revista ,,Teatrul" ş i a m toată colecţia, c u
excepţia cîtorva numere. Urmăresc cu i n ­
teres toate piesele de teatru p e care 1€
publicaţi 15i, P" cit imi stă în putinţă,
merg să le văd j ucate. Nu inteleg de
ce două piese pe care le-aţi publicat. şi
care mie m i se par deosebit d e valoroase,
69
https://biblioteca-digitala.ro
a u c u v i n tu l . . .
nu se joacă. Este vorba de Costandineşt ii
de Paul Everac şi de Leordenii de Ale-
xandru Sever.
Cu stirni).
R. Haube
R.- A L•eti dreptate să vă întrebaţi
de ce aceste două, cu adevărat, va­
loroase texte, nu se joacă pe vreo scenă
din ţară. Părerea noastră este că sint
mai multe piese publicate de revista
o noastră care ar merita să figureze in
repertoriile teatrelor. Poate că, ctttn­
du-vă scrisoarea, se vor găsi în tea­
trele noastre secretari literari recep­
tivi, care să le propună in repertoriu
La rîndul nostru, aşteptăm din partea
dumneavoastră şi alte sugestii, cărora
le vom face loc în paginile revistei.
Comunicati-ne numerele care t•if lip­
sesc din cnlecţie. Poate t•ă ajutifm s -o
completati..
STIMATA REDACŢIE,
Sint un spectator din Rimnicu Vilcea şi
urmăresc cu i n teres spectacolele care ne
vizitează oraşul. Ştiu că î n multe local i ­
tăţi d i n ţară s e desfăşoară festivaluri de
teatru Ia care participă teatrele, cu· cele
mai bune spectacole realizate. Aceste fes­
tivaluri au loc in oraşele care au tea­
trele lor. ne. ce nu se organi zează ase­
menea f<>stivaluri şi in oraşe fă1·ă teatre,
cum este Rimnicu VJlcea ? Ar f i o ma!'e
sărbătoare pentru oraşul nostru. Sint si­
gur că t.e atrele care ne vor vizita cu acest
oril.,f nu vor duce l i psă de spectator i .
Barbu Mustaţă, metod ist
R. - Ideea dumneavoastră este ex­
celentă. O vom susţine, şi sperăm că
A.T.M. va face la fel.
Andrei Constantin, pensionar, corn.
Strunga, jud. Iaşi Tamarei Buciuceanu
îi puteţi scrie pe adresa : Teatrul "Bu­
landra" str. Schitu Măgureanu nr. 1 -
Ducureşti.
Foto : Ileana Muncaclu IONUŢ NICULESCU Personajul istoric intre docu-
ment şi flc,iune - Vlaicu-Vodă p. 82
MIHAI CRIŞAN Teatrul popular din Lugoj la
Londra p. 85

TEATRUL NAŢIUNILOR (Il)

MARGARETA BARBUŢA Un festival al contraste-

lor şi convergenţelor p. 87

*
REDACŢIA ŞI ADMI­
NISTRAŢIA
A. M. Revista revistelor p. 91
Str. Constantin Mitle
nr. 5-7 CONSTANTIN RADU-MARIA Afişul d e teatru d i n
Republica Democrată Germană p. 92
Te l. 14.35.58

CARTEA DE TEATRU

MIHAI CRIŞAN "Privitor ca la teatru" de Ion

Cocora p. 94
IN MEMORIAM :

COPERTA IV Alexandru Demetriad, Cristian Păncescu p. 95

Gtela Popescu, în multiple CITITORII AU CUVINTUL p. 96

i'Jostaze flnclusiv in tra-
vesti, alAturi de... Ale-
Kamlru Arşlnel), in spec-
tacolul Teatrului "C. Tă-
n:lse"

• I. P . Informa \ i a c. 2542
I ·H 1
200
Lei 1 2

https://biblioteca-digitala.ro
 S T E L /l ,

stelele ....

B O E M il

https://biblioteca-digitala.ro