Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3 lie
ARHIVA
ORGANUL SOCIETATII STIINTIFICE SI LITERARE
DIN IASI
; Apare °data pe lunA, cu ilustratiuni.
----
ABONAMENTUL PE AN 15 LEI -
in tail si-1n strainatate
g;
F41.
g sm.., . 0. °
-F7 .,44r...7
CedSCM,
-Comunicari de articole, abonamente, trimiteri de bani si on -ce co-
iesponden(a, a se adresa d-lui R. D. Ntanasiu, Iasi,
CLEPIENT-BFICAU
UPI
Povestire
El se intoarse.
De ce pled ? Radule ?
Nu pot sä stab._ cu toate cä las parintif
Si ?
Hai fie, pe tine... vezi c5... adio... §i pleca
spre usä.
Ea if taia drumul §i atirnindu-se de gitul luf :
Radule, Radule, nu pleca, te rog, te iubesc Radule,
nu pleca...
Nu mai plec, nu mai plec, raspunse el saru-
tind-o.
amindol intrard in antret strigind :
Rmin, ramin!'
Batrinul le, fesi inainte.
lei cer mina nepoatel d-tale, tats.
A... --fact' batrinul- asa sift" treaba ? D-zeii sa vä
bine-cuvintezesi-i saruta pe amindoi plingind. Apol
incepu sa strige :
uxando, l< uxando, vino de-ti saruta copiii
R uxando...
Era .UUrdiaaU
Dr. ZCSIN
asp/alai de Alienall
dela
MANASTREA NEAMTULUI
7
'1
rt , R"
4.
[et
'
11111
tilii '1 it
?a, 1114".4..,;:.
!..-stizre--. - ,
1
ct ' 1,
,
"!'.0t,"!!am:.!*.14:e.0 - .
1NAINTE DE 1863.
f 1.
W6).4--
a.;
a OWOr a
3 31 rl '
t s
3
ti °
---
".:13, ° s - °
,
.7 a., "E
-6.
9 r
_
Vederea lasului, in 1840, dupd tabloul zugravit de Ludwig Stawschi, aflator in pinacoteca de Iasi.
Ro lul educativ al §tiintelor naturale 117
440.
;Li
,
1-Airtpk4
e
, -...,.;
' --`vt-
v" . o
4.
.1.; Cr.:
A.'
,
.2tr!fia
It' , aS'e grz. s:f...70414-amo . uo, .11
Mitropolia din Iasi, vazuta din Ulita Zulii (azi str. S-tu Lazar) 1845.
ISTORIA VAEI DUNARII 125
gut' care iii fixa albia minors pina la Cernavoda, diva cursul
DnnariT actuale.
Delta este cu totul noua si a luat nastere in urma unor
putin insemnate mistarT orogenice, care ail schimbat' inclinatia
G. PFISCU
ilrotili etimologice
IV.
Alemindoua.1.Fimidoilyi
ban: alernindad beides, im neutralem Sinne (Weigand,
Jbs. III 312 -b) este contaminafie din iele±amindoda .Mgl. Si-
middilyi, 1idr amindoi amindaid sint Te§ite din Wa-
midoilyi, sibi-Flat pop.*ammiduo, *ambid 110.
Booth
bdsta interj. §i adv destul, deajuns, ajunge; nu mai mer-
ge, nu se poate, nu! Ultimul infeles iI gasesc in Arhiva 1905
pg. 12: hojma graiti §i basta va-ntelegeti.
Cuvintul, cunoscut mie din Moldova §i ramas necunoscut
§i lurCihac si luT Hijdati, aminte§te pe it. prov. sp. pg. bastare,
bastar suffire, etre assez pour, cari toate ne radica la un pro-
totip latin *bas tare. Imperativul acestul verbbasta s-a pastrat
izolat in romine§te in interj. Si adv. basta.
Coca
mgl. coca tete. en sens figuit'r este alb. lulled tete, occiput.
GurIes
mgl. gurles, mr. gurledzd grogner. Ov. Densu§ianu, Roma-
nia 1904 pg. 78 deriva pe mr. granyedzu din lat. grunnio. Tot
de aid se deriva §i mr. gur/azti, mgl. gurle's din Papahagi,
130 G. PASCU
Sparie:
dr. spdriti, speria; mr aspdru; mgt. spar effrayer.
Cihac 1 2583nu era departe cincideriva pe spdritiel scrie spa,-
riti din lat. pavor pavoris. Ov. Densusianu, Histoire dela
gangue roumaine 1 165 admite char un *expavorare, in legatura cu
132 G. PASCU
it. spaurare, prov. espaorir, sp. pg. espavorir. Legile fonologiei ro-
mine cer ins in mod necesar un *expavilo, e x pa veo. Din *ex-
pavilo s-a nascut *spair, dr. spdria, cu aceias metateza a 411 i
diva r ca si in zeriii> .*scabilo. Speriti provine prirk analo-
giea formelor neaccentuate in can a s-a prefacut in e prin a-
similatie cu e, Curmatori (sperient, speradm, speriidt, speriid).
Mr. aspdru §i mgl. spar an sineonat pe 1.
Zgiriu
dr. zgPriii, mgl. zgdir gratter.
Sextil Puscariu, Cony. liter. 1905, pg. 75 zice: «Daca cAu-
tAm in alte limbi, vom vedea o strinsa legatura,etimologica in-
tre vorbele cari insemneaza zeria si boala, la care trebue sa to
scarpinimareil, riia, astfel e nemt. kratzen §i kriitze, fr,, gratter
§i grattelle, alb, kruany si kroma», apoi alb. kiarony scarman in
:legatura cu alb. kere rife, care derivA din lat. caries. «Si:pre-
cum kietrony presupune un *cario,-are, asa se reduce si cn-
vintul nostru zeridre la un prototip *excariare». Rationamen-
tul d. P. este asa de just, incit ma mier ea nu la dus, pentru
romineste, direct la etymul *scabilo, scabo gratter, in legAtu-
rA cu scabia gale. Din *scabilo avem mgl. zgdir, pe care d.
P. I-a scApat din vedere, si, prin metateza, dr. zeria. Preface-
rea lui a in i prin a este datorita formelor neaccentuate. Pen=
tru prefacerea lui sc- in zg- sf. chiar zgabc14 scabia, pen-
tru care nu este nevoe de a admite influenfa alb. zgebe, dupA
cum face Ov. Densusianu, Hist. de la langue roum. 1 351.
Pe baza etimologiilor cder *cairum, *carium; bdera
*vaira, varia; torintia*atnimna, *autumneus 'd. Ptis-
cariu voeste sa scoata regulele ca. ui <o §i dri <dir. In Arhiva
1904 pg. 438 am aratat dela ca, atit etimologiile cit si regulele
fonologice pe cari autorul vrea sa le stabileasca, sint gresite.
Etimologiile pe cari le-am propus pentru sktiiP, spciria §i aga-
rid probeala in mod definitiv adevarul spuselor mete. Dr. ski*
vban. skip, mr. skiskiu, mgl. skims, *spuico rezolva toate in
mod diferit grupul di: In dr. ski* iti s-a pAstrat; in vban. skip
i din di a facut metateza inaintea lui u gi sT-a asimilat apoi a-
cest sunet: vban.skir> *skiap in mr. sktikiu i din zit a' facut
NOTM ETIMOLOGICt 111
metatezA dui-A p.: mr. skiikiu> *skripfu. In niciun caz insa iii
nu dA o. ,!expayito; zgPriri, *scAbilo urata a
dri nu da dir, fiindca acest dir cu atit maT mult ar trebui sa
se pAstreze cind el este etimologic; spariu> *spdir,
zgdir. Din aceste doua etimologil s-ar putea conchide tocmaT
contrarul, anume ca dir =ari.
Zgiesc
Zgiesc in izolarea zgiesc ochii ecarquiller les yeux est lat.
*excaveo, excavo. Zgiesc ochit a insemnat decT la originA
scot ochii afara din cavitatea lor>. Pentru prefacerea luT sc- in
zg- cf. zg riti ca b i I o.
eodor T. Burada.
gate itatmitif
IN MOLDOVA
Il
IV.
1) Despre toate acestea vezi: Dosarul Postelniciel No. 263 dirt 1832
infiintarea teatrului francez in Iasi sub directia fratilor Furo.
2) El a facut si planul caselor Visternicului Gh. Roset Roznovanu.
3) An. 1832 No. 97 pag. 388 si anul 1837 pagina 81.
4] Anul 1832, No. 91.
5] Pentru prima data am cintat cu violina pe scena acestui Teatru
de Vat-mtge. Vezi : Asociafiunea generals a artistilor din Iasi : Serbarea fu-
bileului de 50 ant a d -lui T. Burada, Iasi, 1904.
ISTORIA TEATRULUI 139
CRONICA
Viata noaaA, No. 1 din 1 Februar 1905.
0 noua revista aparuta pe orizontul nostru literar. In arti-
colul sau intitulat dRataciri literare», d. Ovid Densusianu se
ridica contra curentuluT poporanist, atit de accentuat in timpul
din urma In literatura noastra, si gaseste gresite si dauna-
toare artel imitatiile versurilor din doinele si baladele popu-
lare. < De ce numal ce e la tarn ar fi aclevarat rominesc? Dar
n-avem gi viata noastra orasaneasca, nu gasim si in ea ceva ca-
racteristic, ceva care sä alba dreptul sa fie trecut in arta? A
condamna sistematic in bloc, once inriurire straina, este o a-
beratiune in care, din pacate Area multi cad Slabiciunea lite-
raturil noastre in multe part.' vine mi se pare deacolo ca am
ramas prea strain.' de ce au produs de sama alte literaturi».
In afirmatiile d -lui Densusianu e o parte de adevar, dar
marile curente nu-s produse, ci mune consacrate de critici, $i
tendintele sale nu vor putea triumfa decit prin opere. Curentul
poporanist e reprezintat in literatura noastra prin opere cari nu-s
lipsite de o reala valoare artistica. Acest curent e poate prea
Ingust, dar ar fi desigur nedrept sa-1 tagaduim puterea si bine-
facatoarea lui sat-Mate.
Mai sint 2'recenzil absolut nedrepte, cad pentru recen-
zent, «D. Leca e cel maT artist dintre poetiT tinerl», si citind
citeva versuri de Maria Cuntan exclama «e si acesta un fel de
poezie, dar hotarele mei trec ceva mai departe».
146 CRONICA .