U N J V It R S I T A T H A I) J N J A

A N U A RU L
PE A N I I $COL ARI
1926=1927 ?i 1927=1928

lUBITCLESTiTJiuiruij

R O M l N E A S C A l l 9 2 9
 ANUARUL
UN1VERSITATII
DIN IA I

ANII SCOLARI

1926--1927 i 1927-1928

I A S1
JNSTITUTUI. DE ARTE GRAFICE VIATA ROMINEASCA" S. A. C.da 1*
1 9 2 9
 I.

CONDUCEREA
ADMINISTRATIA
SI REPREZENTANTUL
UNIVERSITAJII
IN PARLAMENT
 Anul colar 19261927
A. Rectoratul Universitatii
Rector: Prof. Dr. Alex. Slatineanu
(de la 1 Decembre 1923confirmat prin I. D. R. No. 5693 din 20 Noembre
1923. Demisia primita cu adresa Minist. No. 131216 pe ziua
de 1 Noembre 1926).
Prof. Petru Bogdan
(de la 1 Decembre 1926confirmat prin I. D. R. No. 3892/1926).
1. SECRETARIATUL
Secretar general: Dr. Gh. I. Botez
(de la 1 lunie 1921, confirmat prin I. D. R. No. 2925/1921 *).
Secretar: Nechita Smochina (Licenjiat in drept)
(de la 1 Noembrie 1925, Adr. Minist. Instruc. No. 110704).
Arhivar: Maria Handoca ^de la 1 Noembne 1922).
I Maria Munleanu-Ioanovici (de la l lulie 1923).
Impiegate: j Qjga Alexandrescu-Pascariu (de la 1 Ian. 1924).
2. ADMINISTRATE SI CONTABILITATEA
Administrator-delegat: Prof. Petru Bogdan
(de la 1 Aprilie 1923demisionat Noembre 1926).
Prof. Mih. David
(de la 1 Decembre 1926Adresa Minist. Instr. No. 1098/1927).
Casier-Contabil: Teodosie Motfl (de la l April 1923).
Ajutor casier-contabil: Elena Lupan (tnaintata pe ziua de 1 Ia-
nuar 1927).
Victoria Costandache (de la 1 Septembre 1924).
{Eugenia Suharovschi (de la 1 lanuarie 1927).
Intendent: Const. lonescu (de la 1 Octombre 1896).
ef mecanic: Sava a Nicolaesei (de la 1 Octombre 1916).
ef electrician: Emil Rogus (de la l Noembrie 1897),

B. Senatul universitar
Pre$edinte D-l Rector : Dr. Alex, Slatineanu (Profesor la Faculta-
tea de Medicina) demisionat pe ziua de 1.XI. 1926, apoi
D-l Petru Bogdan (Profesor la Facultatea de Stiin{i).

, *) Transferat de la Decanatul Facultatii de MedicinS, undo .1 ocnpal

Jocul de Secretar de la 1 Octombrie 1908 (1. D. R. No. 1905/1920).
 I.
Membrl : 1) D-l Decan al I'acultatii da Drept: Prof. Ion Co-
roi (confirmatpe ziua de 3 Martie 1926: I. D. R. No.
877/1926)
2) D-l Decan al Facult. de Liters i Filosofie: Prof.
ion Botez (confirmat pe ziua de 1 lulie 1926 prin I.
D. R. No. 2867/1926).
3) D-l Decan al Facult. de Medicina : Prof. Dr. C.
1. Parhon (confirmat, in continuare, pe ziua de 15
Decembrie 1925, prin I. D. R. No. 212/1925).
La 1 Decembrie 1926, prin I. D. R. No. 3889/1926
este numit d-1 Prof. Dr. Mih. tefdnescu-Galati.
4) D-l Decan al Facult. de tiinti : Prof. Petru Bog-
dan (confirmat prin I. D. R. No. 1259/1925, pe ziua
de 20 April 1925).
Pe ziua de 1 Decembrie 1926, fund confirmat Rec-
tor al Universitatii, a incetat mandatul de Decan. A
urmat, pe ziuade 1 lanuarie 1927 : d~l Prof. Vas. C.
Bufureanu, confirmat prin I. D. R. No. 247/1927. .
5) D-l Delegat al Facult. de Drept: Prof. G. Taba-
covlci, de la 8 Martie 1926 (Decisia Ministeriala No.
26248/1926).
6) D-l Delegat al Facultdtii de Litere i Filosofie :
Prof. Petru Andrei, numit la 26 Febr. 1926 prin De-
cis. Minist. No. 21514/1926.
7) D-l Delegat al Facultdtii de Medicind : Prof. Dr.
M. tefdnescu-Galati (Decisia Minist. No. 123743/1924),
de la 20 Noembrie 1924.
Pe ziua de 1 Decembrie 1926, a fost confirmat d-1
Prof. Dr. i. Tdndsescu(Decis. Minist. No. 139632/1926).
8) D-l Delegat al Facult. de tiinti : Prof. Ion Simiones-
cu de la 15Iuniel926. (Decis. Minist. No. 62794/1926),
C Senatorul Colegiului universitar-Iai
in Parlamentul
D-l Prof. Nic. Costachescu
(Monit. ol'iciitl No. 131 din IT> l i m i t
Anul colar 19271928
A. Rectoratul
Rector: Prof. Petru Bogdan
(de la 1 Decembrie 1926, confirmat prin I. ~D. R. No. 3892)
1. SECRETARIATUL
Secretar general: Dr. Gh. I. Botez
(de la 1 lunie 1921, I. D. R. No. 2925/1921)
Secretar: Nee. SmochinS (Licentiat in drept) (de la 1 Noem-
brie 1925).
Arhivar: Maria Handoca (de la 1 Noembrie 1922).
J Maria loanovici (de la 1 lulie 1923).
mpiegate : j Q]ga Pascariu (de ,a ^ Ianuarie 1924)
2. ADMINISTRATE ?I CONTABILITATEA
Administrator-delegat: Prof. Mih. David
(de la 1 Decembrie 1926, adresa Minist. No. 1098/1927).
Casier-Contabil: Teodosie Motas (ce la 1 Aprilie 1923).
Ajutor-Casier-Contabil: Elena Lupan (de la 1 Noembrie 1925).
Victoria Costandache (de la 1 Septembrie 1924,
demisionata pe ziua de 15 Februarie 1928).
Impiegate Eugenia Suharovschi (de la 1 Ianuarie 1927).
Aurelia Zaharescu (de la 15 Februarie 1928).
Intendent: Const. lonescu (de la 1 Octombrie 1896).
Sef mecanic: Sava a Nicolaesei (de la i Octombrie 1916).
ef electrician: Emil Rogus ide la 1 Noembrie 1897).
B. Senatul universitar
Preedinte: D~l Rector Petru Bogdan (Profesor la Facultatea de
tiinti).
Membri : 1) D-l Decan al Facult. de Drept: Prof. Ion Coroi,
confirmat prin I. D. R. No. 877/1926, pe ziua de 3
Martie 1926.
MandatuI a fost remoit, pe ziua de 1 Aprilie 1928
prin I. D. R. No. 826/1928.
2) D-l Decan al Facult. de Litere si Filosofie: Prof.
Ion Botez, confirmat prin I. D. R. No. 2867/1926, pr
ziua de 1 lulie 1926.
 8

MainlaUil a losl roinoit, prin I. D. H. No. 181(5 pe

/iua do I lulic 1028.
3) D-] Decan al Faoult. de Medicina : Prof. Dr. M. $te-
fdnescii'Gulati, (confirmat pe 1 Dec. 1926 prin I. D.
R. No. 3889/1926).
4) D-l Decan al Facult. de tiinti: Prof. V. C. Bu-
tureonu, confirmat prin I. D. R. No. 247/1927, pe ziua
de 1 lanuarie 1927).
5) D-l Decan al Facult. de Teologie: Prof. Par. Grig.
Pit)Ciilescu, confirmat prin I. D. R. No. 680/1928, pe
ziua de 1 Martie 1928).
6) D-l Delegat al Facultatii de Drept: Prof. G. Ta-
bacouici, numit prin Decisia ministeriala No. 26248/1926,
pe ziua de 8 Martie 1926.
La 28 Martie 1928, este numit d-l Prof. Ion Lea-
tris (Decisia minist. No. 39367/1928).
II,
7) D-l Delegat al Facultatii de Litere si Filosofie:
Prof. Petru Andrei, numit prin Decisia ministerial^
No. 21514/1926 pe ziua de 26 Febr. 1926.
La 1 Martie 1928, prin Decisia minist. No. 36442/1928
este numit d-l Prof. Tr. Bratu.
COMISIUNI
8) D-l Delegat al Facultatii de Medicina: Prof. Dr. UNIVERSITARE
Ion Tdnasescu, numit prinDecis minist. No. 139632/1926
pe ziua de 1 Decemb. 1926.
9) D-l Delegat al Facult. de tiin{i: Prof. L Simio-
nescu, numit prin Decisia minist. No. 62794/1926, pe
ziua de 15 lunie 1926.
La 15 lunie 1928, prin Decisia ministeriala No.
80033/1928, este numit d-l prof. Alex. Popovicl
10) D-l Delegat al Facultatii de Teologie: Prof. Ste-
fan Ciobanu, numit prin Decisia minist. No. 27398/1928
pe ziua de 1 Martie 1928.

C. Senatorul Colegiului universitar-Iai

in Parlamentul farii
D-l Prof. Nic. Costachescu
(Mon. ofic. No. 131 din 15 lunie 1920).
 1926-1927
I. Comisiunile disciplinare
a- Comisiunile Facultatilor V

Dela Membri asesori Membri supleanji

Facultatea de Profesorii Profesorii
Coroi I. Dajcovici N.
Drept Dragomirescu P.
Herovanu E. Ionacu Tr.

Barbulescu I.
Litere Papacostea C. Andrei P.
Ralea D. M.
erban N.

D-T Enescu I. Dr Anghel P.

MedicinS Dr Hortolomei N. D=r R3canu V.
D*r TanSsescu I.

Carda Agr.
tiinfi CostSchescu N. Constantineanu I.
lonescu Th.
Popovici Alex.

b. Comisiunea disciplinara universitara

Defega{ii Fa* Membri asesori Membri supleanfi

cultajii de
Prcfesorii Profesorii
Drept Coroi I. Dascovici N.
Litere erban N. Ibraileanu G.
Medicina Dr. tef3nescu Galafi M. Dr. Mironescu E.
tiin{i Cardas Agric. Procopiu Stf,

1) Institute conform art. 20 din Regulamentul de ordine i disciplind

a studentilor.
 I'-
'

ll. Comisiunea Caminurilor )

Pre$edinte: D-l Prof. Petru Me
Membrii: I. Coroi (Drept)
G. Pascu (Litere)
Dr. V. Ricanu (Medicina) 1927-1928
Al. Popovici (Stiinti)
, ' Mih. DavidDirector camin. Student! I. Comisiunile disciplinare.
D-na An. P. BogdanD-toara camin. studente
D-l Rud. Su|uDirectorul Cantinei a) Comisiunile Facultatilor

III. Cenzorii gestiunei Caminurilor De la Facul*

tatea de
Membri asesori Membri supleanfi

si Cantinei universitare2) Coroi I.

Profesorii Profesorii

Drept Dragomirescu P. Da$covici N.

D-l Prof. Tr. Bratu delegatul Ministerului de Instr. Herovanu Eug. Ionacu Tr.
St. Procopiu - - -
S. Sanielevici Senatului universitar Barbulescu Hie Andrei P.
Litere Papacostea Cesar Raiea Mih.
erban N.
IV. Comisiunea Bifoliotecii
Universitatii3) MedicinS
Dr. Bogdan G.
Dr. Hortolomei N.
Dr. Pucariu Emil
Dr. Mironescu E.
Dr. Pu$cariu Elena (D*na)

.Presedinte: D-l Rector P. Bogdan

Costachescu N.
Profesor Tr. lonascu (Drept) * tiin(i Otin Cr. Popoviei Alex.
Popovici C.
II. Minea (Litere) . Vasiliu H.
Dr. M. Ciuca (Medicina) '
Sim. Sanielevici (tiinti) Par. Piculescu Gr.
Teologie Par. Tocan I. Berechet Stf.
Tomescu C,

b. Comisiunea disciplinara universitara

Delega(i ai Membri asesori Membri supleanji

Faculta{ii de Profesorii Profesorii
Drept Coroi 1. Da^covici N.
Litere erban N. IbrSileanu G.
1) Instituitci conform cu art. 30 i 32 din Regulamentul pentru C&mi- Medicina Dr. Butoianu M. Dr. Zaharescu Caraman N.
nuri ?i cantine universitare.
2) Cpmisiune instituita in conf. cu art. 69 din Regulamentul pentru tiin{i Cosmovici N. Constantineanu 1,
('i'lininuri iji cantine universitare.
3) Instituitfi conform art. 6 jji 7 din Regulamentul pentru Biblioteca Teologie Berechet St. Constantinescu=Iasi P.
Universitatii din lasji.
 I.I

II. Comisiunea Caminurilor.

Preedinte: Dl. Prof. P. Bogdan
Membrii: I. Coroi (Drept)
M. Ralea (Litere)
Dr. V. Racajiu (MedicinS)
A\. Popovici (tiinti)
M. DavidDirectorul Camin. studenji
D-na An. P. BogdanD-toara Camin studente
D-l Rud. SutuDirectorul Cantinei universitare

III. Cenzorii gestiunii Caminurilor

si Cantinei universitare.
D-l Prof. Tr. Bratu Delegatul Ministerului de instr.
St. Procopiu III.
S. Sanielevici Senatului universitar

IV. Comisiunea Bibliotecii Uni versitatii

RAPORTUL
Preedinte: D-I Rector P. Bogdan RECTORULUI
Membrii: Prof. Tr. Ionacu (Drept)
I. Minea (Litere)
Dr. M. Ciuca (Medicina)
S. Sanielevici (Stiinti)
 '

Situafiunea Universitatii din lasi *)

Inalt Prea Sfinte,

Doamnelor i Domnilor,
Domnioare studente / Domnilor studenfi,
.
Cu anul 1926 | 27 se adaoga inca un an la via^a Univer-
tii noastre. care fondata la 1860, numara acum 67 d_anide
activitate. In comparatie cu alte Universitati, cari numara cu su-
tele cle ani timpul strecurat de la iniiintarea lor, intervalul de
67 de ani pare mic; in raport cu viafa noastra de stat recenta
timpul acesta pare mare, prin activitatea desfaurata de Univer-
sitate in conditii cu totul nepotrivite. In adevar, pentru desfau-
rarea unei intense activitati intelectuale se cer conditii speciale,
pe cari cronicarul moldovan le-a sintetizat in frumoasele cuvinte:
,,la acest fel de lucrare, gind slobod i farS valuri trebueste".
Ce fel de gind slobod am putut avea noi cind in acest interval
de timp a trebuit sa rezolvim doua probleme capitale:
a) Unirea tuturor Rominilor intr'un stat independent;
b) Reforme interne, cari au schimbat complect structura so-
cietatii noastre.
In rezolvirea acestor probleme capitale inaintasii notri,
profesori la aceasta Universitate au luat parte activa si au avut
roluri hotaritoare. Universitatea n'a ramas strains de nici una
din problemele neamului si inima ei a batut la unison cu acea
a neamului intreg, concentrind intr'insa durerile si sperantele lui.
In conformitate cu aceasta traditie ea a simtit durere a-
dinca i a luat parte vie la doliul national, cu ocaziunea tre-
*) La solemnitatea deschiderei cursurilor anului colar 1927/28, in ziua
de 16 Octombrie 1927 a asistat i I. P. S. S. Arhiepiscopul Gurie al Ba-
sarabiei. Dupa Te^Deum oficiat de PSr. Agapi a urmat un parastas pentru
odihna sufletului fostului Rege Ferdinand I; apoi m locul d-lui Rector, care
era suferind, d-I Prof. Petru Bogdan, In calitate de Pro-rector, a expus si-
tuajia colar3 a anului 1926/27.
Festivitatea a incheiat'o d-1 Prof. Dr. M. tefanescu-Gala{i rostind con-
ferinta sa: ,,Inchinare Regelui Ferdinand".
2
 18

( (TCI l , ' i ; ; < l m I ri d i l l , 1 1 1 ( 1 1 ill l l l l l l l l l . l VO.SIIK K'l. Ea 'd. sallltat CU

pus cu intensitate la ordinea zilei chestlunea vitaia pentru Uni-
Imriirir uivarca pc Iron a Mujcsta'tii sale Regelui Mihai I, cum versitatea noastra, acea a constructor noi si anume: adaoga-
rslr salnlata aurora scnina, dupa o noapte de zbucium atmosferic. rea unei noi aripi la Facultatea de Medicina, construirea de cli-
In momentele acestea cind o natiune intreaga isi indreapta nici incapatoare si suficient inzestrate, construirea de localuri
cu pietate si recunostinta privirile spre acel care acum 150 de pentru Facultatile de Drept i de Litere, precum i construirea
ani a cazut jerlfa, aparind drepturile Moldovei, Universitatea se Laboratoarelor cari lipsesc la Facultatea de tiinti.
asociaza la aceasta miscare a poporului, si slMvind memoria lui Nu putem insista in de-ajuns asupra nevoilor ce le simtim,
Grigore Ghica Voda, isi exprimS toata recunostinta si admiratia din acest punct de vedere. N'avem sali incapatoare pentru cursuri,
ei pentru eroii neamului. ne chinuim in fiecare an cu facerea programelor, ca sa putem
face fata nevoilor crescinde ale invatamintului nostru universi-
Doamnelor $i Domnilor,
tar, in limitele incaperilor de acum. Natural, nu reusim, de oa-
In mersul ascendent pe calea vremei am ajuns momentul, rece nu se pot adaposti 4000 de studenti, in localul destinat
cand incepem un nou an colar, dupa ce s'a ispravit cu eel vechiu. pentru 1000 de studenti.
Dupa cum un calator prin munti in suisul obositor, se opreste Pentru o mai potrivita i solida indrumare a invatamintului,
din cind in cind si cerceteaza drumul lasat in urma, vom cauta atit teoretic cit si aplicat, s'a cerut separarea invatamintului
si noi sa cercetam mai de aproape mersul anului scolar trecut aplicat de pe linga Facultatea de tiinti intr'o facultate separata,
1926 | 27. cu denumirea de Facultate a $tiintelor aplicate, cu 3 sectiuni.
In primul loc salutam cu bucurie hotarirea luata de nobilul Cum vedem s'au pus la ordinea zilei probleme fundamen-
si marele Rege Ferdinand I de a se infiinta aici la lasi o Fun- tale pentru viata Universitatii noastre, care asteapta cu incre-
datie care sa-i poarte numele: n Fundatia universitara Ferdinand dere ca sa i se dee mijloace pentru o actiune intensa si inal-
I" la fel cu Fundatia Carol de la Bucuresti. Ea va aminti ne- tatoare in rezolvirea problemelor noi ce i s'au pus, in urmasta-
contenit generatiilor viitoare grija ce o avea marele Rege pentru rilor de lucruri datorite situatiei actuale a statului romin.
cultura nationala, precum si dragostea deosebita ce o purta ora- Pentru edificarea Domniilor-Voastre, in ce priveste mersul
sului nostru, care s!a creat un titlu de recunostinta din partea invatamintului de la Universitatea noastra in anul expirat, da-
neamului intreg, pentru jertfele facute pe altarul iubirei de neam. ti-nii voe sa va citez citeva cifre.
Prin acest gest marele Rege spune tuturor: nu uitap lasul, In cursul anului expirat au frequentat cursurile 3811 studenti
catre care avem datorii de recunostinta. Din tot sufletul dorim i 1644 studente, adica o populate totala de 5455 studenti i
ca aceasta recomandare sa trezeascS sentimentul corespunzator
la acei care se gasesc in fruntea trebilor tarii. studente la un loc.
Pe Facultati aceasta populatie se repartizaza astfel:
In al doilea loc relevm cu deosebita mindrie extinderea
activitatii Universit^tii noastre, prin infiintarea unei a cincia Fa- 167 studenti +413 studente = 580
cultaji, a celei de Teologie, care, avind sediul la Chisinau, face tiinti: PT |
aplic. 530 52
totusj parte integrants din Universitatea noastra.
Aceasta masura este in tradi^ia Universitatii noastre, care
n'a putut uita nici o clipa ca Basarabia este romineascS i ca med. ( 465 studenti + 170 studente = 635
Medicina: farm. ) 209 -)- 356 565
a fScut parte din trupul vechii Moldove.
1200
Uram noului vlastar al Universitatii noastre succes desa-
virsit si adresam o calda chemare catrS norodul basarabean, =. 645
Filosofielitere 221-f424
recomandindu-i sa se foloseasca de acest asezamint inalt, pen- 1694-J-186 =1880
tru sporirea boga^iilor sufletesti, intelectuale si morale. Drept
Teologie 5254- 43 = 568
In al treilea loc tin sa arSt ca in cursul anului expirat s'a

Au fost proclamati ,,licentiati":
la Stiinti 26+32 = 58
Litere 16+37 = 53
Drept 301+14 =315
Farmacie 20+19 = 39
Au obtinut titlul de "doctor" : 2 la tiinti, 2 la litere, 5+ 1 la
drept, i 80 studenti+17 studente au trecut doctoratul in medi-
cina i chirurgie. La tiintelele aplicate 43 student! i 2 studente,
au fost proclamati ,,ingineri".
In caminuri au gasit adapost 300 studenti si 300 studente,
iar la cantina au luat masa intre 650700 studenti i studente.
Statul platete 20 lei pe zi de fiecare student si studenta,
la circa 950 studenti si studente.
Internatul FacuItSfii de Teologie a adapostit 180 studenti,
ar Facultatea de Teologie a mai acordat si 120 burse. I. P. S. Arhip.
iGurie a facut personal sacrificii pentru Facultate, si-i exprimam
multumirile noastre.
Constatam ca statul face sacrificii reale pentru intretinerea
studentilor studentelor. Pentru caminuri i cantina bugetul se
cifreazS la 8.100.000 lei. Colegul nostru, dl. I. Petrovici, ca Mi-
nistru al Instructiunii, a mai acordat 500.000 lei dintr'un fond
global pentru imbunatatirea hranei in caminuri i cantina. Cu
ocaziunea aceasta tin sa relevez deosebita solicitudine a cole-
gului nostru pentru nevoile Universitatii, D-sa a dat atentiunea
cuvenita constructiilor universitare i a facut pasul hotaritor
pentru infiintarea Facultatii de Teologie. Sint dator sa-i ex-
prim multamirile noastre calduroase.
Doamnelor i Domnllor,
Acum cind ma apropii de sfaritul expunerei mele, imi
permit sa exprim tineretului universitar toata dragostea ce i-o
poarta corpul profesoral i in acelas timp sa-1 invit sa se pa-
trunda prin studiu de nevoile mari ale neamului. Numai printr'o
munca necurmata va reusi s#-si dezvolte insusjrile, pregatindu-se
ca atunci, cind ii va veni rindul, sa poata conc'uce in chip
victorios neamul pe cararile ce i-au fost trase de istorie.
Sint sigur, Domnilor studenti i Domnisoarelor studente,
ca in iubirea de neam veti gasi eel mai bun indrumator, care
va va da putere ca sa invingeji toate greutatile legate de o ac-
livitate, de o munca intensa.
21
Jn povestile cari au leg^nat copilSria noastrS, se spune ca
Fat-frumos vira minile in urechile calului nazdravan si scotea
din ele palate de aur, armate de lupta, comori etc.
In fata acestor povesti, dati-mi voe sa va amintesc ceiace
unul din intelectualii romani, minunatul Virgiliu povesteste in
Georgice, Cartea I:
Pe vremea lui Saturn viata era usoara. Natura dadea oa-
menilor din belug de toate celea. Pamintul era locuit de o
populate mediocra ca inteligenta si ignoranta.
Din dragoste pentru omenire, Jupiter luind conducerea ce-
rului si a pamintului, cauta sa ingreueze traiul, ridicind dife-
rite obstacole in cistigarea bunurilor materiale. Pentru invinge-
rea acestor obstacole, oamenii trebuira sa munceasca: Ceres i-a
inv^tat arta de a cultiva pamintul, Prometeu le dadu focul, Mi-
nerva maslinul; luara nastere artele i mestesugurile.
Nevoia i-a silit pe oameni sa munceascS si sa gindeascS,
i-a facut ingeniosi si inventivi. S'a dezvoltat o rasa de lupta, o
rasa creatoare.
Nu-i nici o greutate sa constatam ca de la calul nazdra-
van nu putem astepta nimic i ca povestirea poetului din Man-
tua este mai aproape de realitate, continind in ea un mare a-
devar: munca inobileaza omul, ii da puteri sufletesti, il face
inventiv si-i da mijloace de a citiga bunurile vietei.
Labor omnia vicit improbus
Et duris urgens in rebus egestas.
La munca dar cu tot focul tineretei, i ve{i avea concursul
neconditionat nu numai al Profesorilor votri, ci i al tuturor oa-
menilor de bine!
 IV.

FIGURI
DISPARUTE
 .1 7
-

CLIMESCU CONSTANTIN
nascut la 30 Noembrie 1844
decedat la 6 August 1926
Fost Profesor de Geometrie analitica
la Facultatea de fiin{i
Fost Decan al Facultajii, apoi Rector al Uni-
versitajii din lasi
 SOCOR G A B R I E L
Doctor in medicina si chirurgie
nascut la 15 August 1848
decedat la 29 August 1928
Post Profesor de Fiziologie si clinica oftalmo-
logica la Facultatea de Medicina
Post Decan al Facultajii
 V,

SEDINTELE
SENATULUI
SI ALE CONSILIULUI
UNIVERSITAR
 Sedinjele Senatului universitar
1926-1927
In anul colar 19261927, Senatnl uniuersitar a t<nut 21
de edinte.
Senatul intrunit cu Consiliile de Facilitate, 11 edinte, dintre
care dou cu Comisiunile instituite adhoc de Minister, pentru reco-
mandarea Profesorilor suplinitori la Facultatea de Teologienou
creatScu sediul in Chis.inSu.
Consiliul uniuersitar a tinut o singura edinta.

Dintre chestiunile aduse in discutfe si hotSririle luate in

diferitele s.edin{e mentionSm, in ordine cronologica:
21 Septembrie 1926.Senatul ia act c& d-1 Ministru al Instr.
Prof. Petrovici (cu No. 30799/1926) comunicfi Rectoratului ca
Ministerul cedeaza Universitatii imobilul Miclescu din F"undacul
40 Sfinti, pentru instalarea unui cSmin de studente; in schimb
Universitatea sa cedeze vremelnic, imobiJul Humpel din Str. Carp
2, unde urmeaza a se instala coala normala de conduc^toare.
Imobilul fost Penetenciar central, din Str. Pacurari, se va
amenaja pentru ca aici six se mute CSminul studentilor, care sta-
tuse in Str. Carp 2.
Cantina va continua a funcjiona tot in Str. Pacurari, pana
la construirea unui local propriu.
Pentru acoperirea cheltuelilor necesare amenajarilor, Minis-
terul trimite ordonanje in valoare de 180.000 i in urma de 42.000 lei.
FatS de aceasta situatie, Senatul hot3rate, ca in anulco-
larl926/7 sa fie adSpostiti: in CSminul central B PScurari" i ,,Co-
legiul latin" 260studenti, iar in Caminul studentelor wRegina Ma-
ria", ,,casa Miclescu" i cSminul n sararie", 260 studente.
- Senatul hotSraste ca bursa de 3000 lei anual, rSmasa
vacant^ din fondui A. S. R. Principesa Elisabeta Ducesa de
Sparta, sa se acorde prin concurs unui student al Faciiltatii
de Stiinti.
- Senatul ia cunotint3 cu multumire: eg Ministerul Instr.
 29
28
(sectia chimiei agricole) condamnat de Consiliul de RSzboiu C.
publice (No. 97118/1926) infiinteaza pe lingS Universitatea din
II arm. prin sentinta No. 590/1926, pentru spionaj.
lasi o Facultate de Teologie cu sediul in ChisinSu; iar in Moni-
- Motivat de cererea Consiliului Facultatii de MedicinS
torul oficial No. 207 din 17 Septembrie 1926 s'a si publicat moda- (No. 2923) conf. art. 78 din lege, Senatul cere Ministerului men-
litatea punerii ei in functiune.
tinerea catedrei de Clinica terapeutica, si scoaterea ei la concurs,
9 Octombrie 1926.Senatul desemneaza, coni. art. 15 din de oare ce Profesorul titular dl. Dr. Em. Riegler, e scos la pensie
Regulament, comisiunile pentru concursurile de admitere in Ca-
(No. 120765/1926) pe ziua de 1 Octombrie 1926.
minuri.
24 Noembrie 1926. Ministerul Instr. cu No. 131216,
a) Seria anului 1.:
primeste demisia d-lui Rector Dr. A. Siatineanu pe 1 Nov. 1926.
La Facultatea de Drept: D-d. Profesori V. C. Bufdreanu
Se declara vacante urmatoare,le locuri la Caminul stu-
.. I. Coroi
dentelor ,,Regina Maria":
P. Andrei studente vechi studente noi
Litere I. Minea Facult. Drept 1 3
G. Pascu Medicina 4 6
Th. lonescu Stiinti 3 12
Medicina . Al. Popovici Litere ^3_ ^2_
Dr. I. Mironescu 11 33
G. Pascu - Acorda Aula pentru doua conferinte (12.X1I si 16.1.1927)
tiinti S. Sanielevici in folosul Asociatiei franco-romane ..Lutefia" (Conferentiari Dd.
M. David
profesori Dr. G. Bogdan si V. C. Butureanu).
G. Pascu 8 Decb. 926.Se aproba primirea definitive in caminuri,
b) Seria studenjilor inaintati:
dupa liste nominale, conf. art, 18 din Regulament.
La Facultatea de Drept Dd. Profesori: I. Coroi
studenti studente
Bug. Herovanu
d e la Facult. Drept 77 4 = 8 !
Tr. lonascu
Litere 30 112 =142
,, Litere I. Minea
Medicina 29 43 = 72
G. Pascu
M. Ralea Stiinti 138 J^^ - 259
Medicina Dr. P. Anghel 274 280 = 554
Dr. E. Mironescu Senatul conf. art. 73 din lege, de acord cu Consil.
Dr. E. Ragcanu Facult. de MedicinS, invoeste D-nei Dr. Castano Panaitescu -
tiin{i S. Sanielevici docenta universitara a tinea un curs liber, gratuit de Ortopedie
M. David pentru studentii medicinisti.
St. Procopiu Se va cere aprobarea Ministerului.
Concursurile sunt fixate pe ziua de 15 Octombrie. - Se acorda, familiei Conferentiarului N. Labusca, dela
Se discutS bugetul Universitajii pe 1927. Secjia stiintelor aplicate, un ajutor de 10.000 lei, cu ocazia in-
1 Noembrie 1926.Se acorda Aula pentru conferinta d-lui mormintarei (mort prin accident).
Prof. O. Tafrali, in beneficial Asociatiei crestine a Femeilor romine. - Pentru a prevent eventuale tulburari studenfesti, Senatul
- Nu se aprobS reprimirea la cantina universitara, a ele- hotarSste suspendarea cursurilor si lucrSrilor in laboratoarele Uni-
vilor Scoalei de belle-arte, din cauza aglomeratiei. versitat'i. pentru ziua de 10 Decembrie 1926
- Senatul -conf. art. 18 din Reg. de ordine si discipline 20 Dec. 1926.Senatul aprobS a se imprumutadin fondul
cliiniinM/.i din Universitatca lasi pe studentul Spivac Samuel universitar, destinat CSminurilor, 100.000 lei, Comisiunei cami-

nurilor pentru acoperirca cheltuelilor facute cu ridicarea imobi-
lului destinat bucatariei i spaiatoriei de lingS palatul din curtea
fostului Penetenciar unde in prezent s'ainstalat Caminul studen^ilor.
- Senatul, ascultind expunerea Par. Prof. I. Mih&lcescu -
in calitate de Decan delegat pe linga Facult. de Teologie din
ChiinauhotarSte in unanimitate ca: pentru complectarea stu-
diului in cele cinci ramuri de specializare in invatSmintul religios:
(ramura exegetica, istorica, literaro-filosoficS, sistematica i practice),
trebuesc 15 catedre i 3 conferinte, repartizate in 4 ani de studii.
I. Ramura exegetica: 1) Arheologia evreilor i introducerea in
{vechiul Testament.
2) Limba ebraica $1 Exegeza vechiului Testament.
3) Introducerea in noul Testament i Exegeza noului
Testament.
A. Conferintd: Dialectul alexandrin i Ernimeutica biblica.
II. Ramura Istorica;
4) Istoria bisericeascS medie i moderna.
5) Istoria bisericeascS veche (1054) i Patrologia.
6) Istoria bisericii romine.
III. Ramura literaro-filosoficd :
7) Filosofia.
8) Literatura religioasa moderna.
9) Istoria literature! romine.
B. Conferinfd: Istoria artei cretine.
IV. Ramura sistematica:
10) Apologetica.
11) Dogmatica.
12) Morala.
C. Conferintd: Sectologia.
V. Ramura practica :
13) Omiletica i Pastorala.
14) Catihetica i Liturgica
15) Dreptul bisericesc,
Ministerul a fost rugat sa aprobe intocmirea cuvenitei legi,
ca aceste catedre sa poata fi scoase la concurs, in vederea ocu-
parei lor definitive.
- Se hotarSs.te ca tot invatamintul aplicat, de pe linga Fa-
cultatea de tiin^i, sa formeze o noua Facultate a stiinfelor apli-
cafe, in cadrul legilor i regulamentelor universitare carora sunt
supuse toate facultatile farS exceptii; iar daca Ministerul persis-
31
lit in liotarirea de a infiinja o iacultate agronomics, (No.
127713/1926). Senatul e de parere s& se infiinfeze institute supe-
rioare speciale, separate de Universitate, nu Facultati.
- Senatul desemneazg pe dl. Prof. P. Bogdan in conti-
nuare ca preedinte a! Comisiunei cminurilor (art. 80) iar
in locul de administrator delegat al Universitajii pe dl. Prof.
Mih, David.
12. I. 1927.Se acorda studentului Scutariu Adr. un ajutor
de 3000 lei din procentele fondurilor universitare pentru im-
primarea Tezei de doctorat in Medicinal
- Senatul repartizeaza Facultafilor suma de 3.500.000 lei a-
cordata de Minister (No. 3915/1926) pentru procurare de material
didactic i inavujirea laboratoarelor :
Facultatii de Drept 450.000
Litere 550.000
Stiinti 1.200.000
Medicina 1.300.000
3.500.000
- Se acorda Aula pentru trei conferinti publice in folosul
Societa^ii pentru profilaxia tuberculozeiIai (30.1,20. II i 13. III).
29 Ian. 1927. Se propune Ministerului legiferarea mo-
dalitatilor pentru recrutarea primii serii de Profesori pentru Fa-
cultatea de teologie ChiinaU
- Prefectura judejului Botoani (No. 498/1927) trimite un
ajutor de 5000 lei (dinbugetul 1926) pentru Caminurile studenteti.
Senatul hotarSs.te a se transmite multumiri.
- Senatul ia act de Decizia MinisterialS No, 123.880 din
21 Ian. 1927 care incheie:
Avind in vedere ca Universitatile cari sunt persoane ju-
ridicepot fi considerate i ca Direcjiuni autonome periferice.
Avind in vedere ca avizul Senatului universitar este echi-
valent cu avizul comisiunii speciale cerut de statutul funcjiona-
rilor publici,
in temeiul considerentelor de mai sus, Ministerul acorda
Senatelor universitare dreptul de a face propuneri de numiri i
maintari pentru toate funcfiuniie administrative prevazute in bu-
getul Universitatilor, in conformitate cu dispozi$iunile art. 39 dirv
Legea statutului funcjionarilor publici.
- Se aproba funcjionarea societatii de binefacere ,,IsvoruI"
a micilor functionari ai Universitafii (statut depus cu No. 126/1927).

Se acorda Aula pentru conferinta d-lui Prof. Gh. Bra-
lianu (20. Ill) in folosul Asociatiei crestine a femeilor romfns, i
pentru o conferinta ad-IuiProf. Dascovici (13. II) in folosul Aso-
ciatiei cercului de gospodine".
- Senatul da aviz favorabil, la cererea consiliului Facult.
de Stiinti (No. 129) si intervine la Minister ca Conferinta de Le-
gislatie agrarS si industrials de pe lingg invatamintul agricol sa
fie transformata in Conferinta pentru Anatomia si fisiologia com-
parata a animalelor domestice".
Senatul roaga Ministerul sa revina asupra deciziei No.
8715/1927 asa fel ca diplomele universitare sa se imprime ca si
pina in prezent de Minister, asigurindu-se astfel o mai mare ga-
rantie contra fraudei, tipul fiind uniform.
12 Febr. 1927. Facultatea de Medicina (No. 299/1927)
intervine pentru mentinerea catedrei vacante de Farmacologie,
conf. art. 78 din lege si pentru modificarea titulaturei catedrei
de Terapeutica in ,,Clinica terapeuticd".
- Se acorda, cite un ajutor lunar de 600 lei studentilor Dum.
Rascanu (an, II litere) si Bostan Const, (an. II dr), din procentele
fondului Regele Carol I.
18 Febr. 1927. - - Se acorda gratuit zece vagoane lemne
pentru caminul studentilor medicinisti.
- Se acorda un ajutor de 2000 lei, din procentele fondului
Regele Carol I, D-rei lonescu Ana, studenta (St. Naturale IV),
pentru ingrijirea sanatStii-
22 Febr.1927 i 24 Febr. Se studiaza si se aproba proec-
tul de lege al invatamintului secundar, trimis Senatului spre a'si
da avizul.
2 Martie 1927. - - In Monitorul Oficial No. 42 din 24 Febr.
1927, a ap&rut scrisoarea M. S. Regelui cu privire la infiintarea
Fundatiei Ferdinand I".
Senatul adreseaza Casei Regale, urma'toarea telegrams:
,,Sire, Senatul universitar din lasi, luind cunotinta de ho-
tarirea Majestatii Voastre de a aseza Fundatiunea universitara
..Ferdinand I" in lasi, constata cu nespusa bucurie ca acestui
ora, aproape uitat de catre conducatori, i se face acum prin
dragostea Majestatii Voastre eel mai bine meritat act de dreptate.
lasul nu trebue sa fie numai un loc de pioaszi reculegere
si un delator de amintiri istorice, ci i un viu focar de culture!
romineasca.
lasul, in care Majestatea Voastra alaturi de Augusta noastrS
Siiverana si de intreaga Familie Regala a trSit momente dure-
roase, V'a incununat insa cu o glorie neperitoare. Universitatea
ieanS careia prin inalta Voastra protectie si prin delicata atentie
i se da acum posibilitatea de a'i indeplini mai bine menirea,
va inscrie In istoria ei ca, rechemarea la o noua viat&, rena-
terea culturala a lasului, se datorete Marelui nostru Rege Fer-
dinand I.
Profesorii si studentii Universit^tii din Iai isi unesc glasurile
pentru a ura din suflet, Augustului lor protector, -grabnica InsS-
natoire i viaJS indelungata, pentru binele neamului rominesc".
- Se aproba Aula pentru patru conferinte, In folosul Cer-
cului franco-romin ,,Lutetia", i pentru un ciclu de opt conferinte in
folosul Societatei de Filosofie.
Suma de 200.000 lei, primita de la Minister cu ordinul de
plata No. 2983/1927, pentru inzestrarea laboratoriilor, clinicelor
i seminariilor, se distribue :
10.000 lei pentru Facult. de Litere
10.000 Drept
20.000 la dispozitia Rectoratului
80.000 Facult. de S. tiinti
80.000 Medicina
200.000
16 Martie 1927. Fondul, din bugetul 1927 destinat impri-
marii de cursuri, se pune la dispozitia Consiliilor de Facultate
precum urmeaza :
de Medicina 90.000 lei
Stiinti 65.000
Litere 45.000
Drept 20.000
La dispozitia d-lui Rector 20.000 pentru poligrafiare de cursuri
240.000
Se acorda Aula pentru conferinta d-lui Dr. P. Zosin, in
beneficiul Asociatiei generale a medicilor din \ara.
7 April 1927. -- In legStura cu serbarile nationale de
la Chiinau (27.111.1927) la care studentii n'au fost lasati sa ia
parte, ci reinbrsj la lasi cu trenul, din ordinul administratiei lo-
cale, a urmat o greva manifestata prin abtinere de la cursuri,
i, o neliniste trecatoare, la Facultatea de Medicina.
- Senatul ia cunostinta ca Rectorul Universitatii din lasi
face parte de drept din consiliul central al Fundatiei Regele Fer-
;
 34
i l i i i . i i u l , conform ultimei hotariri a M. S. Regelui (Monit. oficial
No. 69 din29Martie 1927); i c& la sedinja de la 4 Aprilie 1927,
consiliul Fundatiei a hotarit cumpararea unui teren in lasi pentru
ridicarea unei construcjiuni speciale, iar din venitul magazinelor
din parterul cladirei, i restului din fond sa se institue burse i
ajutoare pentru student! etc.
D-l Prof. Onisifor Ghibu, a ti nut conferinta in Aula,
invitat fiind de studenfii basarabeni (3 Aprilie 1927).
- Senatul a intervenit la Minister pentru crearea confe-
rintelor de: Hematologie, bolile singelui i imunologie i Semio-
logie medicala, pe baza cererei Consiliului Facultatii de Medici-
na (No. 816/1927).
- Serviciul tehnic din Ministerul Instructiei (No. 2714/1927)
intiinteaza ca constructiunile noi universitare se vor incepe in
campania 1927; pavilionul destinat laboratoarelor de Zoologie,
Fiziologie si Morfologie se va ridica ulterior impreuna cu pavi-
lionul tiintelor aplicate.
- Se autoriza infiintarea ,,Cercului sludenfilor din oras.ul i
judetul Cetatea Alba".
14 Mai 1927. Senatul mul{umeste ,,Bancii romineti"
Bucuresti pentru donatia de 20.000 lei destinata fondului Cami-
nurilor studenteti.
- Se aproba referatul d-lui Casier Contabil al Universita{ii,
care arata ca : garanjia depusa de d-1 antreprenor Segal S. in
valoare de lei 60.000 (efectedestat)pentru ca numitul nu si-a
indeplinit angajamentul contractualsa fie varsat Fondului univer-
sitar si destinat a servi la nevoe penfru viitoare . garanjii, la
cumparari de catre Universitate a lemnelor din padurile statului.
S'a promulgat legea specials pentru infiintarea catedre-
lor de la Facultatea de TeologieChisinau, (Monit. oficial No.
91 din 28 Aprilie 1927).
Au fost declarate vacante 16 catedre.
Se adreseaza multumiri D-nei Maria Climescu, vaduva
fostului Rector si Profesor de matematica C. Oimescu, pentru
donajia facuta Universitatii a dulapurilor si cSrtilor defunctului
D-sale sot-
- Se aproba infiinjarea ,,Cercului Vasile Lupu a studenjilor
din judetul Falticeni".
- Pentru poligrafiare de cursuri, (Matematici generale) se
acorda studentului Malcescu C. I., 2000 (doua mii) lei din pro-
centele fondurilor universitare.
- Se inainteaza Ministerului Instr. proectul de lege pentru
crearea Facultatei de tiinti aplicate i infiintarea catedrelor i
posturile de efi de lucrari necesare ei; dupa propunerea facuta
de consiliul FacultSt" de tiinti (No. 268 | 1927).
17 lunie 1927. In conf. cu art. 77 din lege d-nii profe-
sori agregati: Dr. Nic. Zaharescu-Karaman (Clinica obstetricalS) i
Dr. Mih. Butoianu (Medicina operatorie) se propun pentru inain-
tare ca profesori titulari, pe ziua de 1 lunie 1927, iar dl. prof,
agregat Traian Ionacu (Drept civil comparat i aprofundat doc-
torat) deasemenea pentru inaintare, insa pe ziua de 1 Octom-
brie 1927.
- Rectoratul e intiim;at ca licitatia pentru constructiile
de pe Hnga palatul Universitatii este aprobata; cota anului irl
curs fiind 30.000.000 lei, din devizul general de 50.168.000 lei,
(No. 70761 | 1927).
Dl. Octav Botez este numit Conferentiar suplinitor pen-
tru nCritica i Estetica literara"; iar dl. Otetea Andrei, la Confe-
rinta ,,de Istoria moderna i contemporana" preschimbata din
,,Gramatica comparata a limbelor vechi", (ordin minist. No.
59186 | 1927), ambele dela Facultatea de- Literepe ziua de 1
Mai 1927.
Se aproba infiintarea ,,Societatii studentilor faicieni ,,te-
fan Voda" i a n studentilor in Chimia tehnologica", conform art.
28 din regulamentul de ordine i disciplina.
- Senatul aproba ca din fondurile proprii ale Sectiunii
agricole (Facult. de tiinti) sa se inchirieze, in limitele sumei de
lei 20.000, (chirie anuaia) imobilul situat peste drum de clm-
pul de experiente ,,V. Adamachi", spre a servi ca adapost stu-
dentilor stagiari la acest cimp de experiente.
Senatul aproba ca dl. Rector sa angajeze pentru lem-
nele trebuitoare corpului didactic pentru iarna 1927 | 28 suma
necesara din fondurile universitare, bani cari se vor rambursa
de catre cei deserviti.
*
Cu incepere din lanuarie 1927, aproape in fiecare edinta
Senatul, sesiz^t de Directiunile laboratoarelor, clinicelor, semi-
nariilor, institutelor, etc., a aprobat schimbari in personalul
inferior de serviciu, in conformitate cu Statutul functionarilor publici
pe baza delegatiunii (No. 123880, lanuarie 1927) data de Minister.
 ;.,
edinfele Senatului universitar
intrunit cu Consiliile de Facilitate
I. /. Noembrie 1928, SenatuI intrunit cu Consiliul Facul-
tafii de Stiinti, conform art. 90 alin. 5 din Lege, recomanda pe
dl. Gh. Stoicescu (Dr. veterinar-docent) Conferenjiar definiv pen-
tru Medicina ueterinard la secjiunile aplicate ale Facult. de tiinfi.
II. si HI. 2. Noembrie i24 Noembrie 1926.SenatuI intrunit
cu Comisiunea adhoc, instituitii de Ministerul Instrucjiunei conf.
Deciziunii No. 94397 (Monit. ofic. No. 211 1926), au recoman-
dat ca Profesori suplinitori la Facultatea de Teologie (conf. art. 7
din Decizie) pentru catedrele anilor I si II pe :
Par. Hie Tocan, pentru Introducerea in Vechiul Testament si
Arheologia ebraica.
Par. Vasile RaduLimba ebraica si Exegeza Vechiului
Testament.
Par. loan Vascd-~ Introducerea in Noul Testament si Gra-
matica dialectului alexandrin.
Par. Gr. Pisculescu Exegeza Noului Testament si Teo-
logia biblica.
Dl. Theodor M. Popescu. Istoria bisericei vechi.
Dl. tefan Berechet. Istoria bisericii noi, cu privire spe-
cials asupra bisericelor ortodoxe.
Dl. Const. N. Tomescu. Istoria bisericii romine.
Dl. N. Chiriac Dimancea. Patrologia.
Dl. I. G. Savin. Filosofia, logica si teoria cunostintei. Meta-
fizica si istoria filosofiei.
Dl. tefan Ciobanu. Istoria literaturei romine.
Dl. Ion Nichifor Crainic. Literatura religioasS moderna
lar conferentiari pe:
Par. Nic. Timu la Conferinja de Ermineutica, Enciclopedie
i Metodologie teologica, si
Dl. fetru Constantinescu-Iai la Conf. de Istoria artei crestine.
IV. 8 Decembrie 1926. - - SenatuI unit cu Consiliul Facul-
tSfii de Medicina, in conformitate cu art. 82 din lege, aviseazS
pentru transferarea d-lui Prof. Dr. I. Enescu, titularul catedrei de
Farmacologie, la catedra de Terapeuticd, vacantS (Monit. Oficial
No. 262 din 23 Nov. 1926). Ambele la Universitatea lasi.
V. 12 Februarie 1927. SenatuI intrunit cu Consiliul Fa-
culta{ii de Litere, in vederea recomandarei d-lui Paul Nicorescu,
pe baza art. 81 din Lege, ca Profesor titular la catedra vacanta
de Istoria untiedhotarasc ateptarea expirarei termenului de o
lun& (cerut de art. 82 din Lege).
VI. 17 Martie 1927. - - SenatuI intrunit cu Consiliul Facul-
tSjii de Drept aproba inchiderea dosarului concursului pentru ocu-
parea catedrei vacante de Istoria Doctrinelor economice" de la
Facultatea de Drept din Iai si cer publicarea unui nou concurs.
VII. 21 Martie 1927. SenatuI intrunit cu Consiliul Facul-
tajii de Litere recomanda pe baza art. 81 din Lege, pe d-1 Paul
Nicorescu, Profesor titular la catedra vacanta de Istoria anticd,
dela Universitatea din lasi.
VIII. 14 Mai 1927. - - SenatuI intrunit cu Consiliul FacultStii
de Drept, recomanda, in baza concursului depus, pe d-1 tefan
Berechet, Profesor agregat (art. 83) la catedra vacanta de ,,Istoria
dreptului public si privat in general cu referinfe la vechiul drept
rominesc" dela Facultatea de Drept din Iai.
IX i X. 17 lunie 1927. SenatuI unit cu Consiliul Facult.
de Litere recomanda, in baza art. 81 din Lege, Profesori cu ti-
tlul definitiv pe: d-1 lorgu lordan, la catedra vacanta de ,,Limbi
i literaturi romanice", si pe d-1 tefan Mota Zeletin la catedra
vacanta de nlntroducere in Filosofie i Istoria Filosofiei vechi
$imedieuale", ambele dela Facultatea de Litere din lasi.
XI. 17 lunie 1927. SenatuI intrunit cu Consiliul Facul-
tatii de Litere, se pronunta, aprobind cu regret, cererea d-lui Prof.
O. Tafrali, de a se transfera in baza art. 82 din lege, la catedra
de Istoria Artelor, declarata vacanta la Bucureti (Mon. Of. No.
107 | 1927).

Consiiiul universitar
10 Octombrie 1926. In anul scolar 1926-27, Consiiiul uni-
versitar a {inut o singura edin{a i aceasta in prezenta d-lui Mi-
nistru al Instructiunii Profesorul I. Petrovici.
S'au discutat chestiuni in legatura cu nevoile Universitajii si
in legatura cu crearea Facultatii de Teologie, cu sediul in Chisinau.
S'a votat urmatorul Memoriu:
,,In discutia chestiei Facultatii de Teologie, in urma parerilor
exprimate, domnii Profesori au ramas cu convingerea, ca Basa-
rabia are nevoie de un institut superior de culture a carui me-
nire este sa fie, nu numai un centru de studii teoretice, ci si de
iradiare a culturei romineti in marea raassa a poporului moldo-
venesc de peste Prut. Basarabia care atita vreme a fost tinuta
departe de binefacerile culturei, are dreptul la viata culturala.
Universitatea din lasi se simte fericita sa-si intindcl sfera sa
de activitate si dincolo de Prut. Universitatea iesana are credinja
ca preotimea basarabeanS va sti sa aprecieze gestul de abne-
gatie pe care si de data asta il face Iaul, si va sprijini noua
Facultate, care va trebui sa fie acolo pionul culturei rominesti i
laboratorul in care se vor cimenta legSturile sufletesti ale po-
porului rominesc, i in care se va infaptui solidaritatea desftvir-
sita atit de necesara pentru prosperarea statului nostru.
Profesorii universitari din lasi, sunt convinsi c& tot clerul
rominesc va saluta cu bucurie noua institute cultural^ dela Chi-
sinauparte integrants a Universitatii din Iaicare va fi fac-
torul principal de cultura, de solidaritate i de ordine in Basarabia.
In consecinta Consiiiul profesoral aprob infiintarea acestei
institutii la Chisinau".
Anul colar 1927-28.
In anul colar 1327/1928, Senatul universitar a 20
de sedin^e.
Senatul intrunit cu Consiliile de Facultate : 14, dintre care
6 edinte au avut loc cu ocazia recomandarei d-lor Profesori ai
Facult. de Teologie din ChisinSu.
Consiiiul universitar n'a t'nut nici o edinta.
Sedintele Senatului universitar
Din chestiunile aduse in discutie s,i hotaririle luate mentio-
nam, in ordine cronologicS :
22 Septembrie 1927. Senatul hotarate deschiderea solem-
na a cursurilor in ziua de 16 Octorabrie 1927, ora 10 dim. Un ser-
viciu religios va preceda expunerea d-lui Rector sj conferin-
ta, ce o va tinea d-1 Profesor Dr. M. tefanescu-Galati, ca re-
prezentant al Facultatii de Medicinal
Conform cu art. 62 din Regulamentul Caminurilor universi-
tare, se fixeaza la 200 lei, taxa ce fiece student, nou inscris in
Universitate, trebue s'o verse pentru fondul Caminurilor.
Senatul constata c&, lipsa de incaperi aduce mari im-
pedecari bunului mers al invatamintului la Facultatile de Drept
i Litere i, ca la Facultatea de Medicina se impune ridicarea
aripei a treia.
10 Octombrie 1927. In conformitate cu art. 13 din Regu-
lamentul Caminurilor se declarS vacante 44 locuri la Caminul
studentelor ,,Regina Maria" i 116 la Caminul studentilor.
- Se instituesc urmStoarele comisiuni pentru concursurile
de admitere in eaminuri (art. 15 din Regulament).
a) Pentru amal I :
La Facultatea de Drept . Dd. Profesori V. Butureanu
I. lordan
I. Coroi
Litere V. Butureanu
,, I. loraan
I. Minea
 Ill
41
MedicinS V. Bujureanu
delegaji a intocmi actele care urmeaza a fi supuse aprobSrii Se-
I. Jordan natului.
Dr. M. Stefanescu-GalaJi - Se acorda un ajutor de 4000 lei, din procentele fondurilor
V. Butureanu universitared-rei Galaguta Alexandra (inreg. No. 2498) pentru
I. Jordan
imprimarea tezei de doctorat in MediciniS.
,, Alex. Popovici
b) Pentru studentii anilor inaintati: Se acorda Aula, Societatii filosofice, pentru un ciclu de
La Facultatea de Drept Dd. Profesori I. Coroi conferinje.
19 Octombrie 1927. Se aproba bugetul pe 1928 propus
,, Eug. Herovanu
de Consiliile de Facultate.
,, .. ,, Tr. Ionacu
Litere Se acorda Aula, pentru o conferinta a d-lui Prof. Dr. G. Bog-
,, I. Minea dan, (6.XI.1927) in folosul Cantinelor colare.
M. Ralea Pentru comemorarea fostului Domnitor Grigore Ghica
J. Jordan Voda, se acorda Aula d-lui Conferentiar Em. Diaconescu (23 Oc-
Medicina Dr. M. Stefanescu-Galafi tombrie 1927).
,, Dr. V. Ricanu Senatul hotarete a nu mai depSsj numarul celor 612
,, Dr. I. Enescu
Stiinti student!studente careiau masa la Cantina universitara.
V. C. Butureanu 15 Noembrie 1927. Se aproba conf. art. 18, listele no-
C. Popovici
,, I. Constantineanu minale ale studemjilor i studentelor seria anului I (1927/28), reu-
Senatul ia act ca Ministerul Instructiunii (No. 118998/ sjti la concursul de admitere in caminuri.
1927) prelungeste termenul inscrierii la concursul pentru ocu- Se aproba primirea in Caminuri dupa liste nominate a
parea catedrelor vacante de la Facult. de Teologie din Chis> urmStorilor studentistudente, repartizati astfel numeric, dupa
nau (Mon. ofic. No. 107 din 18 Mai) pina la 18 Octombrie facultati:
1927din cauza lunilorde vacanta care nu conteaza dupa Lege. _
Drept Litere Medicina Stiinti Total
Ministerul Instructiunii (No. 125486) a delegat pe d-1 Suma
B. F. B. F. B. F. F. B. F.
Rector Petru Bogdan, sa reprezinte Universitatea lasi la serba-
rile centenarului ilustrului chimist Marcelin Berthelot, care vor Seria 1927/8 6 - 14 16 6 6 30 16 5638 94
avea loc la Paris intre 2326 Octombrie 1928. Serii vechi 40 24 94 19 36 94 96 177 226 403
Senatul aproba principial oferta Societatii de Sport, Gim- 46 38 110 25 42 ! 124 112 233 264 497
nastica i Muzica din lasi (No. 40) de a ingradi terenul din da-
rStul Palatului Administrativproprietatea Gradinei botanice a Locurile ce vor mai deveni vacante in Caminuri se vor
Universitatii, a construi pe el un basin modern i un lac, fara insa ocupa in ordinea clasificatiilor.
a stinjini lucrarile daamenajare i plantare a Gradinei botanice. - Se acorda studentului de la tiinti, Zaicof Alex, (din
De a crea o societate anonima, pentru exploatarea base- Valea Timocului) iirt\ajutor de 500 lei, din procentele fonduri-
nului sj lacului timp de 30 ani, in scop de a da un beneficiu, i lor universitare.
20% din acesta, va fi pus la dispozitia Universitatii pentru imbu- - La propunerea Facult. de Sjiinti (No. 15/1927) Senatul
natatirile Gradinei botanice i plantatiunilor, sub conducerea d-lui hotarate a se cere Ministerului, conf. art. 61 din lege, autori-
prof. Alex. Popjvici. zarea ca d-1 Ing. Andrei lonescu, sa tina un curs liber de Silvi-
D-1 Prof. P. Bogdan in calitate de Rector, d-1 Prof. Al. cultura generala, pentru studentii sec{ii agronomice.
Popovici ca Director al Instit. botanic i d-1 Osv. Racoutfa ca - Universitatea Hind intiintata ca defuncta Teodora An-
Presedinte al Soc. de gimnastica, muzica sj sport din Iai, sunt dronescu (Bucureti) a lasat o donate in folosul Caminurilor din
!ai, Senatul a transmis multumiri familiei donatoarei, dupS ce
 42
43
prin ordonanfa No. 5423/1927 a Casei de Depuneri i Consem-
- Senatul aproba bugetul pentru intretinerea Caminurilor
natii, a intrat in posesiunea sumei de lei 47.300,care s'a var-
sat fondului special. (8.100.000) lei urmand ca inCaminul Regina Maria sa fie intretinute
245 studente, la Caminurile de studenti 260, iar la Cantina sa pri-
Se acorda Asociatii studentilor evrei, un vagon lemne
measca masa 345 studenti studente.
pentru intre|inerea cantinei (No. 2851/1927).
Se iaact ca dl. Ministru al Instr. publ. (No. 162597/1927)
7 Decembrie 1927.Cu ord. telegrafic No. 152311/1927, Mi- a cerut d-lor Profesori recomandati pentru Facultatea de Teo-
nist. Instr. instiinteaza ca d-1 prof. A. C. Cuza, implinind etatea
logie declaratii ca'i vor stabili domiciliul in Chiinau, demisio-
de 70 ani, este trecut la pensie pe ziua de 8 Noembrie 1927.
nind din ori ce alt post ce'I ocupa in alta localitate.
- Senatul comunica studentilor cari solicits Aula pentru
21. Ian. 1928.Senatul ia act ca Minist. Instr. (5551 | 1928)
sarbatorirea zilei de 10 Decembrie, ca nu recunoate aceasta
a decis ca, pina la numirea noilor Profesori ai Facult. de Teo-
data ca zi de sarbatoare universitara, nu acorda Aula i invita
studentimea a-i frecventa oursurile. logie din Chiinau, Profesorii suplinitori recomandati anul trecut,
vor contimia a funcfiona la catedrele lor.
Rectorul este autorizat, ca in caz de tulburSri, sa suspende
cursurile pentru ziua de 10 Decembrie. Senatul decide ca de la toamna (1928) fiecare Facul-
tate ii va desemna singura studenti cari urmeaza sa fie primiti in
14 Decembrie 1927. Senatul ia act ca, in ziua de 10 De-
Caminuri.
cembrie, cursurile au fost suspendate, pentru evitarea tulburari-
10 Februarie 1928.Se hotarete ca Societatile constituite
lor si ca Ministerul Instr. cu telegrama No. 167946, decide in-
pe Facultati (Medicina, Litere, tiinti, Drept) sa poata functiona
chiderea Universitatii din sara de 16 Decembrie 1927, pina dupa
vacanta de Craciun. sub directul control al D-lor Decani,cari vor aproba ti nerea
edintelor stiintifice,iar celelalte societati sa poata tinea sedinte
Fata de aceasta dispozitie, Senatul hotaraste inchiderea numai cu obligatia ca ele sa fie prezidate de un membru al
Caminurilor si Cantinei, din sara zilei de 18 Decembrie. In ca-
corpului didactic universitar.
minuri nu ramin de cit orfanii si cei apreciati ca sunt in impo-
sibilitate de-a pleca. 14 Februarie 1928. Motivat de cererea Consiliului Facult.
de Medicina (No. 520 | 1928), Senatul aproba inchiderea tempo-
Se aproba infiintarea ,,Societatii studentilor in Litere si rara a cursurilor ei, de oare ce studenti au subscris un memo-
Filosofie din lasi" in conf. cu art. 28 din Regulamentul de ordi-
ne i disciplina. riu in care declara c& nu vor sarecunoascaRegulamentul Facultatii.
Redeschiderea cursurilor nu se va face decit cind, aceiasi
9 lanuarie 1928. Senatul ii exprima indignarea fata
studenti cari au semnat memoriul rasvratitor, vor semna o decla-
de cele petrecute la congresul studenjesc de la Oradia mare,
ratie ca se supun Regulamentului i hotaririlor Consiliului profe-
i roaga Ministerul a nu mai autoriza tinerea de congrese
soral din edinta de la 13 Februarie 1928.
studentesti, fara avizul Senatelor universitare, care sa fie in prea-
Ramine la aprecierea Facultatii, ca eel mai tirziu, in cinci
labil puse in curent de programele ce urmeaza a fi desfaurate
zile sa redeschida cursurile, daca majoritatea studentilor vor fi
i mai ales, ca aceste vor putea aviza si asupra epocilor cand ase-
semnat declaratta ca doresc ca Facultatea sa-sj urmeze activi-
mene congrese pot sa aiba loc farS a stinjini activitatea didac-
tica i prelegerile universitare. tatea ei linistita i s^iornica.
Cursurile au fost reluate, in mod normal, la 20 Febr. 1928
Senatul ia cunostinta ca dl. Ministru Dr. Angelescu,
(No. 299 i 325 | 1928).
(No. 4320/1925) pune la dispozitia Universitatii suma de 1.250.000,
28 Febr. 1928. Se aproba infiintarea Societati n studentilor
pentru procurare de material didactic?i o repartizeaza pre-
cum urmeaza: romini de pestehotare" conf. art. 28 din Regulamentul de ordine
Facultatii de Litere 190.000 lei sj disciplina.
Drept 60.000 - Se acorda d-rei Ghinda Weisman, un ajutor de 3000 lei
Medicina 500.000 din procentele fondurilor universitare, pentru imprimarea tezei de
Stiinti 500.000 doctorat in medicina.
1250.000
 4f

44
dentilor de la facultatea de Litere", i a n Societatii muzicale
basarabene"in conformitate cu art. 18 din Regulament.
6 Martie 1928. Pentru ca Ministerul Instr. sa poata nu-
5 lunie 1928- Dl. Preedinte al Republicii Cehoslovace
mi un judecator supleant in locul d-lui prof. Alex. Popovici,
multumete la telegrama ce i s'a trimis cu ocazia vizitei Abatelui
a carui mandat a expirat, in comisia de judecata a eorpului
Zavoral (8. Mai 1928) facute Universitatii noastre.
didactic secundar, - Senatul recomanda pe dd. Prof. Dr. Stefanes-
cu-Galafi, Ion Botez i Ion Coroi. - In raportul depus de dd. Censori ai Comisiei CSminurile se
propune: Reorganizarea Cantinei universitare,ca sa poata servi
In chestiunea cedarei terenuluidin gradina C&minului de masa la eel putin 1500 studenti-studente,iar bursele ce s'ar
studenle *Regina Maria "~catre Comuna lasj, in vederea deschi- acorda studentilor sa fie eel putin de 2500 lei lunar, pentru fiecare.
derii unei strazi, in fata UniversitatiiSenatul hotarate a face- 27 lunie 1928. Senatul admite propunerea Comisiei cami-
aceasta cesiune numai in urma unei juste i prealabile desp^gu- nurilor, ca numarul studentilor gazduiti sa fie micorat, iar camerile
biri, i pe baza aprobarii ministeriale.
ramase libere sa fie prefacute in sali de lectura.
- Se pune la dispozijia Directiei CSminului de studenfi 40.645 Se acorda un ajutor de 5000 lei, studentului Vasilescu
lei din fondul universitar destinat Caminurilor, pentru inlocuirea ve- Const, pentru a'sj imprima teza de doctorat in Medicina.
selei de buceitarie i sufragerie. - Din suma de 200.000 lei pusa la dispozijia Universitatii
3 Aprilie 1928. - Conform art. 73 din lege, Senatul aprob avi- de Casa coalelor pentru publicarea cursurilor d-lor Profesori.
zul Facultatii de Medicina (No. 618 | 1928) i propune Ministe- Senatul lasa la dispozitia d-lui Rector, 20.000 lei, pentru a o re-
rului sa autorize pe dl. Dr. N. Barbilian sa \ma un curs liber de partiza studentilor cari poligrafiaza cursuri.
Tehnica chirurgicala pentru medicinisti.
- Se aproba conf. art. 28 din Reg. infiintarea ,,Asociatiei - In tot cursul anului, Senatul a fost chemat a confirma
studenteti din judejul i oraul Cetatea alba", ,,Cercul studen- schimb.area i inlocuirea personalului inferior din serviciile labo-
tilor din judejul Orhei", Societatea studentilor din Covurlui", i ratoarelor, institutelor, clinicelor, etc,in conformite cu Statutul
a ,,Societatii studentilor din judetul i oraul Soroca". functionarilor publici, (Delegatia Ministeriala No. 123880 | 1907).
Se acorda un ajutor de 4000 lei studentului I. Birca,
din procentele fondurilor universitarepentru a'i imprima teza
de doctorat in medicina.
8 Mai 1928. Senatul luind act de planurile trimise de
Minister pentru noua constructie a Universitatii, gasete ca
eel mai bun este eel concentrat, in care sunt prevSzute: Facult.
de Litere cu intrarea i esjrea in str. Carol, Facult. de Drept cu
intrarea la sud i pavilioanele de la apus destinate FacultStii
de Stiinti.
In conformitate cu art. 77 din lege, Senatul ii insuete
cuprinsul procesului verbal dresat la 25. IV. 1928, de Comisiunea
speciala instituitS de Minister, i propune ridicarea d-lui Prof, agre-
gat 7/z. lonescu, la rangul de Profesor titular la catedra de Fizica
experimentalS (Acustica i optica) a Facultatii de Stiinti din Iai.
Senatul desemne^zS, Facultajile de Medicina i Drept
sa indice Profesorii cari urmeazS sa beneficieze, fiecare, de cite
60.000 lei, sumS pusa la dispozitie de Minister ca pe timp de trei luni,
un ProfesorsS poatfi pleca in str^inatate, pentru cercetSri stiintifice.
- Se aprobii functionarea unei a doua ..Societa^i a stu-

Sedinfele Senatului universitar
intrtmit cu Consiliile de Facultate
I. 10 Octombrie 1927. Senatul intrunit cu Consiliul Faculta-
tii de Stiinti, recomandS pe dl. Dim. Cddere (docent) ca defini-
tiv la Conferinfa de Mineralogie aplicatd, de la Facult. de Stiinti,
In conformitate cu art. 90 alin. 6 din Lege.
II, III si IV. 10 Noembrie 1927.In trei sedinte, Senatul intrunit
cu Comisiunea special instituM de Minister (Decizia No. 142044),
conform Legii din 21 Aprilie 1927 (Monit. ofic. No. 91 din 28.
IV. 1927) au instituit sub-comisiuni pe specialit&ti, care sa studieze
lucrarile i titlurile celor 61 candidati inscrisi a ocupa cele 16
catedre declarate vacante la Facultatea de Teologie a Universi-
tatii Iai cu sediul la Chisinau.
Din Comisiunea specials fac parte : I. P. S. S. Arhiepis-
copul Gurie al Basarabiei, P. S. Episcop Vartolomeu StSnescu al
Rimnicului-noului Severin (delegat al Sft. Sinod), Profesorii: d. Boro-
ianu, Par. I. MihSlcescu, Par. I. Popescu-Malaesti (dela Facult. de
Teologie Bucuresti) si Profesorii: Par. Tarnavschi V., Par. V.
Gheorghiu si Nic. Cotos (de la Facultatea de Teologie Cernauti).
apoi dd. Profesori-delegati V. G. Ispir (Facult. de Teologie
Bucuresti), V. Loichita (Facult. de Teologie-Cernauti), I. Botez,
I. Minea, P. Andrei si M. Ralea (de la Facultatea de Litere si
Filosofie - lasi).
V. si VI. 29 Noembrie 1927 Senatul, in doua sedinte, intru-
nit cu Consiliul Facultajei de Stiinti, in conf. cu art. 90 din Lege,
recomanda Conferentiari definitivi pentru Matemateci generate,
pe dl. Neculau Constantin si pentru Chimie analitica pe dl. Cer-
ndtescu Radu.
VII si VIII. 29 Noembrie 1927 si 30 Noembrie 1927.Senatul
intrunit cu Comisia specialS-filosofico-literarS, recomandS la cate-
drele vacante de la Facnlt. de Teologie din ChisinSu:
1) Profesor titular pe dl. $tefan Ciobann la catedra: Isto-
rin lilcniliirci rominc.
47
2) Profesor titular pe dl. Const Fedele la catedra de
Istoria filosofiei si Pedagogia.
3) Profesor agregat pe dl. Crainic Nichifor Ion (I. N. Dobre)
pentru Literatura religioasd modernd,
4) Profesor agregat pe dl. Constantinescu-Iai Petru pentru
Arheologia cretina i Istoria artei biserice$ti.
IX. 30 Noembrie 1927.Senatul intrunit cu Comisia speciala
(sectia teologica) recomanda pentru cele 12 catedre vacante ale
Facultatii de Teologie Chisinau, la :
1. Arheologia biblica i introducerea in Vechiul Testament
ca Profesor suplinitor pe Par. /lie Tocan.
2. Limba Ebraica si Exegeza VechiuM Testament: Profesor
agregat pe Par. Vasile Radu.
3. Introducerea in Noul Testament si Exegeza Noului Tes-
tament : Prof, titular pe Par. Grigore Pi$culescu (Gala Galaction).
4. Istoria bisericeasca veche si Patrologia: Profesor titular
pe PSrintele Cicerone lorddchescu.
5. Istoria bisericeasca medie si modernd: Profesor agregat
dl. Toma V. Bulat.
6. Istoria bisericii romine: Profesor agregat dl. Const.
N. Tomescu.
1. Apologetica : Profesor titular dl. Ion G. Savin.
8. Dogmatica : Profesor suplinitor, Par. Serghie Bejan.
9. Morala: Profesor titular, Par. Valeria lorddchescu.
10. Omiletica i Pastorala : Prof, titular Arhm. luliu Scriban.
11. Catihetica $i Liturgica: Profesor agregat Parintele Dim.
Popescu-Mosoaia.
12. Drept bisericesc Profesor agregat dl. Nee. Gr. Popescu-
Prahoua (I\. G. lonescu).
X. 17 lanuarie 1928. Senatul intrunit cu Consiliul Faculta-
{ii de Stiinti nu accepts propunerea No 14235 | 1928 d-lor Profe-
sori V. Vilcovici si General St. Burileanu (primita de la Ministerul
instr.) de a se transfera reciproc unul la catedra celuilalt, prin
consimfimint mutual/ fiind in afara de Lege ;
si roaga Ministerul sa aplice Legea, in cazul d-lui Prof. V.
Vilcovici, care detine doua catedre titulare in invatamintul supe-
rior, in doua orase diferite (lasiTimisoara); caci lipsa D-sale de
la catedra aduce grave prejudicii invatamintului matematic la lasi.
XI si XII. 28 Febr. 1928 Senatul intrunit cu Consiliul Facul-
l.itii de MedicinS (in doua sedin^e consecutive) recomandS pe dl.
/'/. Einil Radu, Conferentiar titular pentru Radiologie i dl. Dr.
 48

Vas. Dlmitriu Borca, Conferentiar titular pentru OtO'rinO'larin-

gologie.
XIU si XIV. 3 Aprilie 1928. Senatul intrunit cu Consiliul Facul-
t&fii de Medicina (in doua sedinje consecutive) recomand& pe
baza art. 81 modificat, ca Profesor titular de Anatomie descrip'
tivd i Embriologie pe Dl. Dr. Grigore T. Fopa, i pe dJ. Dr.
Emil Savinl, ca Profesor titular la catedra de Farmacologie i
Materie medico, ambele declarate vacante la Facultatea de
Medicina din lasi.

VI

RECTORII UNIVERSITATII DIN IASI

18601926
 Rectorii Universitatii din Iai
de la infiinfare pina azi

Strat loan 18601861

Arhiereu Scriban Filaret l) 18611862
lonescu Nicolae 18621863
Maiorescu Titu 18631867
Micle tefan 18671875
Suciu Petru 1875-1880
Culianu Nic. 18801898
Xenopol D. Alex. 18981901
Climescu Const. 19011907
Bogdan Gh. Dr. 19071913
Stere Const. 19131916
Cantacuzino Matei 19161918
Leon Nicolae 19181919
Teodorescu Julian 1920 2)
Leon Nicolae 19201921 8)
Bratu Traian 19211922 4)
Simionescu loan 1923 5)
Slatineanu Alexandru Dr. 19231926 G)
Bogdan Petru 1926-

1) Prorector.
2) lanuarieSeptembrie 1920.
3) PSna la Octombrie 1921.
4) Decembrie 1922.
5) MaiOctombrie 1923.
(!) Nocmbrie 1926.
 VII

TABLOURI NUMERICE
RECAPITULATIVE PENTRU
INTREAGA UNIVERSITATE
 T A B E O U
de numarul ProJesorilor titulari, Agregafilor, Conferentiarilor i Profesorilor suplinitori
cari au Junctionat in cursul anului scolar 19261927
la Facultatile Universitatii din lasi

Titlul Drept Litere Medicina tiinti Teologie Total

Nota. Tabloul cuprin-

17 22 21 70 Or
Profesori titulari 10 !) Ol
lor, nu al catedrelor.
ProS. agregati 3 2 1 6 Intre suplinitori nus'au

Conferenjiari 3 1 4 28 2 38 trecut titularii, cari su-

plmesc una sau do-
Profesori suplinit. 4 I ) 2 1 11 17
ua catedre.
20 19 29 50 13 131

1) Doi dd. profesori cari sini suspendati, nu sint

2) Un lector pentru limba francezS.
 os3uirdns HBO JIJBITIJIJ

nu .uojiujrdns

*> IB nu MopuBosjad PUBUI [ 6i

-nu apuudno fno[qi?r

n oi a

III
Stuclenfii inscrii in Universitate din
in cifiul $colar 19261927.
Cretini Mozaici Alte confesiuni TOTAL
FACULTATEA S U M A
Student! Studente Student! Studente Student! Studente Student! Studente
I Licenta 1262 161 208 76 1470 ' 237 1707
Dr
Pt | Doctorat 172 3 25 197 3 200

Litere 164 332 48 79 9 13 221 424 645

Medicina 248 98 217 72 - 465 170 635

!
l
Farmacie ) 26 45 182 310 1 1 209 356 565

tiinti 564 414 118 47 14 5 696 466 1162

Teologie 525 43 525 43 568')

Total 2961 1096 798 584 : 24 19 3783 1699 54823)

1) Pe lingfl Facult. de Medicina funct- incorporat i ,,Invatamtntul farmaceutic", trecut in acest tab. sub titl. ,,Farmacie".
2) Functioneaza numai de doi ani.
3) Unii student! sint inscrii la douS Facultati.
 ! !!fuapnjs

v '
TABfcOM NUMERIC
de Licenfiapi proclamati la Universitatea din Iai in anul colar 1926-1927.
Cretini Mozaici , Alte confesiuni TOTAL
FACULTATEA TOTAL GENERAL
Studenfi Studente Student! Studente Student! Studente Student! Studente

Drept 273 13 42 6 315 19 334

Litere 16 34 3 1 16 38 54

Ul
Medicina ])



Farmacie 8 10 12 9

20 19 39

tiinti 53 30 14 7 67 37' 104 2)

Teologie 3)

Total 350 87 68 25 1 418 113 531
1) Facultatea de Medicina nu acorda de cil titlul de ,,doctor" pentru absolventii ei.
2) In conf. cu Reg. Farultatii, absol. sect- aplicate pot obtine titlul de ,,Inginer". Din 104 titrati 45 sunt declarati ,,Ingineri".
3) Inca n'a acordat titluri academice, neavind absolvent!.
 iJuaA[OsqB aJB.u BDU]
" no

Lf L 0*- JEJOJ,
SOI LI 88 I 01

(% 3130103^

Z
z Z

^
( 3PBIUJIU
'

Z.6 91 18 ' 01 9* 9 se ? up, P9W

I I
Z Z a^n
V I I e
*
ajuapnjg ijuaprng ajuapnjg ajuopnjs flnepras ^
WH3N3O 1VIO1
tofts #*&& vflivnnovj
mmsajuoo any iu}ia.r)
TVI01

noiavx
IIA

VI
TAB LOU NUMERIC
de Licentia(ii proclamati la Universitatea din Iai in anul colar 1927/1928
Cretini Mozaici Alte confesiuni T O T A L
Facultatea TOTAL GENERAL
Studen{i Studente Student! Studente Student! Studente Student! Studente

Drept 198 14 47 6 245 20 265

Litere 16 49 6 1 16 56 72

o
a Medicina ') '

Farmacie 4 6 18 8 22 14 36
- =

tiinti 85 36 9 2 1 ~ 94 38 132*)

Teologie 8) -

Total 303 105 74 22 1 377 128 505

1) Facullatea de Medicina acordS titlul de LicentS numai far/nacitilor.
2) In conform, cu Regul., absolventilor sect, aplicate li se acordS titlul de Jngineri". Au abtinut acest titlu 65 titrati,
3) IncS n'are absolvent!.
 g
bJ

VIII
TABLOU .NUMERIC
de Doctorii proclamati de Universitatea Iai in anul colar 1927/1928
Cretini Mozaici f Alte confesiuni TOTAL
Facuitatea TOTAL GENERAL
Studenp Studenfe Student! Studente Student! Studente Student! Studente

Drept 2 2 2

Litere 1

1 1

Medicina 24 5 18 11
42 16 58

Farmacie ') 1 1 1

tiinti 1 1 1

Teologie ') -

Total 28 5 19 11 47 16 63
1) Facuitatea de Medicina e contopita cu ..InvatSmintul farmaceulic".
2) N'are inca absolven{i.
 FACULTATEA DE DREPT
Anul colar 1926/27
Decanatul

Decan: Prof. I. Coroi (de la 3 Martie 1926).

Secretar: Spiridon Huianu,
Aj. Secret.: Sinclltichia Nagacevschi-Popescu,
Bibliotecar: Laurence Ullea,
Diurnist: Olga Dragomirescu,
Impiegat: Mihail Tanasachi,
Registrator-Arhivar: Gheorghe Loghin.

TABLOU
cuprinzind numele domnilor Prof esori si toate cursurile (catedrele)
care, dupa reg. Faculta^ii s'au predat in anul scolar 1926/27.

BL I C E N T A"

Anul Ma t er i a P r o f e s ori i Gradul

Drept Civil Gh. Tabacouici Titular

Drept Roman I. Coroi Titular
I Drept Penal ( V. i . Pella Titular
\ Suplinit de
Procedure Penala [ N. Buzea Suplinitor

Drept Civil Traian Ionacu Titular

Drept Roman I. Coroi Suplinitor
II Procedure Civila Bug. Herovanu Titular
Drept Constitutional
si administrativ N. Da$couici Suplinitor

Drept Civil Gh. Volenti Confer. (Suplinit.)

Drept Comercial P. Dragomirescu Titular
Drept International
public N. Da^couici Titular
Economie Politica A. C. Cuza, Titular
in Istoria Dreptului
vechiu rominesc $t. Berechet Agregat
Drept Comercial
(ConferintS) V. lamandi Conferentiar
Drept Civil
(ConferintS) A. P. Zeuleann Confcrentiar
 66

D 0 C T Q R A T

Drept Comercial I. Leatris

Dr. Civ. aprof. si compar. Florin Anul colar 1927/28.
Dr. International Privat Alfred Sion
Juvara
Pandecte. (Curs liber) I. Carol
Dr. Roman aprofundat Gh. A. Cuza Decanatul
1st. Doctrin. econonrice N. Buzea Suplinitor
Statistica si Finance V. V. Pella Suplinitor Decan : Prof. I. Coroi (Mandat reinoitla 1 Aprilie 1928)
Filos. Dr si Sociolog. ,' V.
V Arion
.. ^ at,
(suplinit C. Fedele?) Titular
Dr. Roman (Conferin^a) | M.M. Berceanu
Berrfiann Titular Secretar: Spiridon Huianu,
Legislatia agrara, Indus- Conferentiar
triala si Drept Ad-tiv" " Aj. Secretar: Sinclitichia Nagacevschi Popescu,
Bibliotecar: Laurence Ullea,
Impiegat: Mihai Tanasachi, ,
Diurnist: Olga Dragomirescu,
'
SEMINARII Registrator-arhivar: Gheorghe Loghin.
LICENTA
TABLOU
Anul I Dr. Civil D-l Prof. Gh. Tabacouici asist. de Gh. Baileanu. cuprinzind numele domnilor Profesori si toate cursurile (catedrele)
Dr. Roman /. Coroi Gr. Ed. Ghica, care, dupa reg. FacultStiit s'au predat in anul scolar 1927/28
( Dr. Penal i Pr. Penala N. Buzea (suplinitor) asist. de
Sp. Huianu. nL I C E N T A"
Dr. Civil D-l Prof. Traian Iona$cu.
Dr. Roman /. Coroi asist. de Gr. Ed. Ghica. Anul M a t e r i a P r o f e s o rii Qradul
Pr. Civila ,, ,, E. Herovanu asist. deSp. Huianu.
Dr. Constit. ,, ,, N. Dacovici (suplinitor). Drept Civil Florin Sion Titular
Drept Roman I. Coroi Titular
I Drept Penal V. V. Pella Titular
j Istoria Dreptului Komin D-l Stefan Berechet (agregat). Procedura Penala V. V. Pella Titular
Anul III j Dr internatianal Public D-l Prof. N. Dascovici. Filosof. Drept. Penal N. Buzea Conferentiar

Drept Civil Gh. Tabacovici Titular

DOCTORAT Drept Roman f. Coroi Suplinitor
II Procedura Civila Eugen Herovanu Titular
Dr. Roman D*l Gh. A. Cuza (suplinitor) Drept constitutional
si administrativ N. Dascovici Suplinitor
Istoria Do ctrinelor Economice D-IN. Buzea (suplinitor).
Drept Civil Tr. lonacu Titular
Drept Comercial P. Dragomirescu Titular
Drept International
public N. Dascovici Titular
Economic Politica N. Buzea Suplinitor
III Istoria dreptului
vechiu rominesc $t. Berechet Agregat
Drept Comercial
(Conferinta) V. I am and i Coniercntiiii
Drept Civil
(Conferinta) Gh. Volenti ConfcrcrHiar
 D ) C T O R A T"
Materia
'I Profesorii
| Gradul
Drept Comercial
Dr. Civ. aprof. ?i compar. I I. Leatris
|j Gh. Volenti j Titular
Dr. International Privat
Pandecte (Cuts Jiber) Alfred Juvara " Confer, suplinit. PROGRAMUL
1
I, Coroi Agregat
Dr. Roman aprofundat cursurilor de Licenta si Doctorat din anull928 27
1st. Doctrin. economice 1 Gh. A. Cuza
t. Berechet \Suplinitor
Statistics si Finante Agregat L I C E N T A
Filosof.Dr. si Sociologia V. V. Pella
Traian Ionacu Titular Anul 1. Drept Ciuil, (dl. prof. Gh. Tabacovici)
Dr. Roman (ConferintS) Titular
Legislafia agrara, indus- M. Berceanu
triala i drept Ad-tiv Valeriu Bulgaru Conferentiar Marti (9-10), Mercuri (8-10).
Agregat Drept Roman, (dl. prof. I. Coroi)
Enciclopedia Dreptului
Eugen Herovanu [j Titular
Joi, Vineri, Simbata (9-10).
Drept Penal si Procedura penald, (dl. prof. V. V. Pella
SEMINARII suplinit de dl. N. Buzea)
LICENTA Marti, Joi i Simbata (10-11).
Anul II. Drept Ciuil, (dl. prof. Tr. Ionacu)

( Dr. Roman D-l I. Coroi (titular) asist. de Gr. Ghica.

Dr. Civil D4 Fl. Sion (titular) asist. de Gh. Baileanu.
Dr. Penal si Procedura Penala D-l N. Buzea(supl).
asist. de Spiridon Hiiianu.
Dr. Roman D-l I. Coroi (titular) asist. de Gr. Ghica.
Dr. Civil D-l Gh. Jabacovici (titul.) asist. de Gh. Baileanu.
! Dr. Constitutional D-l N. Dascovici (supl).
Anul III. Drept Civil, (dl. prof. Gh. Volenti)
[Dr. Civil D-l Tr. Ionacu (titular).
Anul III \ D?- International D~l N. Dascovici (titular).
j Istoria vechiului Drept romin esc D-l St. Berechet (agr).
Tribunale Juridice cu anii I, H $i III D-l N. Buznea (Supl).
DOCTORAT
Istoria Doctrin. Economice D-l St. Berechet (suplinitor)~
Filosofia Dreptului D-l Tr. lonaijcu (Titular).
Luni, Joi i Simbata (11-12).
Procedura Ciuild, (dl. Prof. E. Herovanu)
Luni, Joi i Mercuri (9-10).
Drept Constitutional, (dl. prot. N. Dacovici)
Luni i Marti (10-11), Mercuri (11-12).
Drept Roman, (dl. prof. I. Coroi)
Vineri (10-H i 4-5) p. m. Simbata (10-11).
Luni (9-10) Simbata (11-12 i 4-5) p. m,
Dr. International Public, (dl. prof. N. Dacovici)
Luni (11-12), Marti (9-10), Mercuri (10-11).
Istoria Dreptului vechi romin, (dl. prof. t. Berechet)
Vineri (10-11 i 4-5 p. m). Simbata (9-10).
Drept Comercial (dl. prof. P. Dragomirescu)
Luni, Marti, Mercuri (10-11).
Economia Politico, (dl. prof. A. C. Cuza)
Luni, Mercuri i Vineri (5-6).
Drept Ciuil, (Conferinta), (dl. conf. A. P. Zeuleanu)
Marti (2-3), Joi (3-4).
Drept Comercial, (Conferintiar D-l V. lamandi)
Joi (4-5) Simbata (8-9 i 10-11).
D O C T O R A T
Drept Ciuil aprofundat, (dl. prof. Fl. Sion)
Luni, Mercuri (10-11).
 70
Statisticd i finance, (dl. prof. V. V. Pellat
suplinit de dl. N. Buzea)
Marfi (9-10), Joi (10-11).
Istoria doctrinelor Economics, (dl. conf. N. Buzea)'
Marfi (6-7), Joi (6-7).
Drept Roman aprofundat, (dl. prof. Gh. A. Cuza)i
Mar{i (5-6), Joi (5-6).
Pandects, (Curs liber) (dl. Prof. I. Coroi)
Vineri (7-8), Simbata (11-12).
Drept Comercial, (dl. prof. I. Leatris)
Mar{i (11-12), Simbata (12-1).
Dr. International Priuat, (dl. prof. Alfred Juvara)
Vineri (11-12), Simbata (10-11).
Filosofia Dreptului $i Social, (dl. prof. C. Fedeles)
Luni (9-10) si Joi (9-10).
Legislafia agrara i industriald (dl. profesor A. C. Cuza).
Mercuri i Vineri (5-6).
PROGRAMUL
cursurilor de Licen^a i Doctorat din anul scolar 1927 28
L I C E N T A
Anul I. Drept Roman, (dl. prof. I. Coroi)
Joi, Vineri, Simbata (9-10).
Drept Civil, (dl. profesor Florin Sion)
Luni, Mercuri, Vineri (10-11).
Dr. Penal i Procedurd Penala, (dl. prof. V. Pella)
Marti, Joi, Simbata, (10-11).
Filosofia Dr. Penal, (conf.) (dl. N. Buzea)
Marti, Joi, Simbata (11-12).
Anul II. Drept Civil, (dl. profesor Gh. Tabacovici)
Marti, Mercuri (8-10).
Drept Roman, (dl. prof. I. Coroi)
Joi, Vineri, Simbata (10-11).
Procedura Ciuild, (dl. prof. E. Herovanu)
Luni, Marti, Mercuri (11-12).
Dr. Const. i Administrate, (dl. prof. N. Dacovici)
Luni, Marti, Mercuri (10-11).
Anul III. Drept Civil, (dl. prof. Traian Ionacu)
Marti, Joi, Simbata (11-12).
Economic Politico., (dl. prof. supl. N. Buzea)
Luni, Joi, Vineri (9-10).
Drept Comercial, (dl. prof. P. Dragomirescu)
Luni (10-11) Marti (10-11 si 3-4).
Drept International Public, (dl. prof. N. Dacovici>
Marti, Mercuri (9-10), Luni (11-12).
Istoria Dr. vechia romin, (dl. prof. t. Berechet)
Vineri, Simbata (10-11) i Vineri (4-5).
Drept Civil, (conferinta) (dl. G. Volenti)
Mercuri, Joi (10-11), Simbata (9-10).
Drept Comercial, (conferinta,) (dl. V. lamandi)
Luni, Marti (8-9), Mercuri (4-5).
 72
73
D O C T O R A T
Drept Comercial, (dl. prof. I. Leatris) _J i
Luni i Mar{i (10-11). <
K t^-
c r^
Drept Civil aprof. i comp. (dl. prof. supl. Gh. Volenti) _3
6
1H
C^
i 00 oo
CM
r-
o 2 CO 8
CM 3
-+** CO ^^ T1

Mercuri, Joi (10-11) Simbata. u i9

-*
o> <C
Drept International Privat, (dl. prof. Alfr. Juvara) CO
H
Mar{i i Mercuri (11-12). '& O
H
i
ii
Drept Roman aprofundat, (dl. prof. Gh. A. Cuza).
Joi i SimbSta" (5-6). e

Studcnte
Istoria Doctr. Economice, (dl. prof. St. Berechet)
<->
CO
S h-
l>
D~
CO
CM
1- co co o
T
CM
Vineri i Simbata (6-7). J
<
e
Statistica 1 Finance, (dl. prof. V. V. Pella) ** O ^* ^i
a c c^ O co * r-
Marti i Joi (11-12). cs H (Li o
*
in r^ ^L> co o O
o in in
-* CO
Filosofia Dr. i Sociologia, (dl. prof. Tr. Ionacu). 0)
o. 55
Joi i Simbata (6-71/,,). a>
'S !
Drept Roman, (conferinta) (dl, conf.M. Berceanu)
Marti (5-6) i Joi (4-5).
f3 3
c/3
<L>
"H
o
i
'I' \ 1 1

C en
Legislatia agrara i industriald, (dl. prof. V. Bulgaru) &T O .
Luni i Mercuri (6-7) T
O) ce o
c 1
1 1
UN &> <u
a
1 1

Enciclopedia Dreptului, (dl. prof. E. Herovanu) O-B-S -Oi -4_

3

Marti, Joi, Vineri (5-6). < 55

_ < __i a*
t>- O <3S CD I I CD
M<g a>
T3
CM CO t^- 1 1 I 0

u
G3
to
N
O CM j CO co O in m co
a in i oo t~- 0 co
a> T-H CM
^ 3
3
CM CM

.<" i

C CD 00 i
|
CO co <t
O CO CD in CD CO
a a 11 1-1

SP a
00

S "" in O5 00 CM co Ci CM Tf
a>
73
in
CO
CM
^r
t^
TT
CD
CM
m i~ i
T-H
t^
9
55
:

fe D
3 I-H ii
^ H- 1-^

a c
o> H t-
T3 c
W re o
Kt w M
Q 0
i t re o cc "
O o o O o
LJ H Q H

 n

in
T A B L, O U
de studenpi Facultatii de Drept dupa confesiuni repartizati pe ani de studiu si
(in anul scolar 1927/1928).
Cretini Mozaici Alte confesiuni TOTAL
ANII DE STUDIU TOTAL GENERAL
Student! Studente Student! Studente Student! Studente Student! Studente

I 375 32 79 23 454 55 509

Licenta II 355 37 52 27 407 64 471

Ui
III 429 66 83 30 512 96 608

Total 1159 135 214 80 1373 215 1588

1' 50 3 7 57 3 60
Doctoral

Total
1 53

103

3;
10

17

63

120

3
63

123
:
Total general 1202 138 231 80 1493 213 1711
 7(J

C/3 D <
C o o
3 n CD
SJ o *-J

-i
g
5.
ll
LISTA NOMINALA
CD
|
a LicentiatHor in Drept, de la Facultatea juridica din Iai,
O I. Anul colar 1926-1927.
O
c" 1 "S
to I*. 0. |l a. Sesiunea Noembrie 1926.
to
CD
CO
CD
s 1 n
a> (TO 37. Gherculescu Dan,
1. Adam D. Marcel,
GO
ca 1 2.
P
cr 2. Alexandrini Octav, 38. Gheorghita loan,
i< CD
ce
O 3. Arhip loan, 39. Grama Gheorghe,
I 1

4^ rf^ 3
CD

4. Anastasiu Alexandra, 40. Hette loan,
O
5. ArtSreanu M., 41. Haifler Lupu,
S" II 6. Avram Gh., 42. Hanganu Emil,
a
CD O 7. Boicescu D-tru., 43. lavorscht Ludovic,
|^j 1 o S
j^^
o
"S
3. Blumenfeld Isidor, 44. Iliescu Corneliu,
N
w 9. Beseadovschi Eleonora, 45. lonescu St. D-tru,
C O o
10. Boian Gh. 46. Juganaru Panaite,
B S IB 11. Balaban Emil, 47. Jellea Th. Adela,
CB O) S)<
12. Bazalic Haralambie, 48. Jurist Paul,
J j > p 13. Candiani Vintila, 49. Iliescu Gheorghe,
50. Kaminschi lulian,
re re 14. Capra D. D-tru,
o
Q.
1
1
CD
15. Capsamon Trifan, 51. Leonescu M. Herbert,
o O
^> o
a 16. Calin VaJeriu, 52. Lozan C. Ion,
O3
CD 17. Corjescu C-tin, 53. Lubi H. Isac,
1
I/I
5' 18. Cerghice loan, 54. Mihalcea Gheorghe,
I
CD
B 1P 19. Comerzan Petru, 55. Machedon Leon,
CD
20. Costea Neculai, 56. MorSrescu C-tin,
~ 1 CO
21. Corini Zaharia, 57. Negulescu Th. loan,
T
to to o.
ro H 22. Cheorpec Eugen, 58. Nutov Hie,
to Ul 5. O s 23. Ciortoloman Sterian, 59. Niculescu Gr, Leon,
24. Crainic Cristian, 60. Panaitescu Gheorghe,
? f o 25. Colun Nadejda, 61. Pascu Neculai,
P.
CD o 26. Dobrescu tefan, 62. Petrovanu Casandra,
8 8 CD j 27. Diordiev Vladimir, 63. Pecete Neculai,
H 28. Dobrescu Gr. loan, 64. Popescu I. Petru,
O
!>
to 29. Duvidovici Nuham, 65. Popovici Gr. St. Ion,
H
30. Dulberg Herman, 66. Podubneac Petru,
r* 31. Filimon Ion, 67. Pruna D. Ion,
O K) 32. Frimu Vladimir, 68. Porubin Mihai,
to to m X 69. Popovici V. Mihai,
33. Gheinich Ghers,
to M
34. Garbea Titus, 70. Popa C. D-tru,
35. Ghica St. Paul D-tru, 71. Roduner Eduard,
36. Georgescu V. D-tru, 72. Radulescu Neculai,

73. tefaniu Grigore,
74. Stanculescu I. Ion,
75. Stefanescu I. C-tin,
76. Sandulescu Neculai,
77. Schwartz Rubin,
78. Spigler Leopold,
79. Schwartz lancu,
80. Sapira Bertold,
81. Silberman A. Aba,
82. Sturza Gr. Mihai,
83. SaVinescu Neculai,
Sesiunea Februarie 1927
1. Andreev I. Alexandru,
2. BotosSnianu Anton.
3. Bacalu Avram,
4. Bergher Ianchel-rul,
5. Baran Petru,
6. Captaru Mihai,
7. Codreanu Septimus,
8. Caraus D-tru,
9. Chirnoaga Virgil,
10. Cuotor loan,
11. Calmanovici Paulina,
12. Celacu Mihai,
13. Constantin S. Stefan,
14. Cristescu Virgil,
15. Chirica Emil,
16. Danulescu V. Virgil,
17. Draghici Mihai,
18. Dimitrescu C-tin,
19. Derenovschi Avram,
20. Dumitrescu Victor,
21. Eftimie lacob,
22. Fainblat Haim,
23. Frenchel Moise,
24. Gamarnic Berel,
25. Hazgan Gheorghe,
26. Izvoranu Mihail,
27. lonescu T. D-tru,
28. lordachescu C-tin,
29. Ivascu I. loan,
30. lonescu I. D-tru,
31. Lifu Gheorghe,
32. Lucanu Aurel,
33. Mitoseru Neculai,
34. Micle Maria,
35. Manolescu Gheorghe,
78
84. Semaca Amilcar,
85. Trestianu Cornelia,
86. Ursu Gh. Stefan,
87. Weinberg Benjion,
88. Voicescu Valeriu,
89. VStSsoiu Petru,
90. Vlad Mihai,
91. Vasiliu Gh. Emil,
92. Varipatelon,
93. Zmoiro D-tru.
36. Miloiu loan,
37. Motas Mihai,
38. Mihail Traian zis Popescu
39. Marcus Beno,
40. Micsunescu Aurel,
41. Niculescu Stefan,
. 42. Nichitovici D-tru,
43. Nitescu VintilS,
44. Pomarleanu D-tru,
45. Petrescu N. Valeriu,
46. Prestescu Valentin,
47. Popovici Pantelimon,
48. Proselmayer loan,
49. Petrovici Volumina,
50. Popescu V. loan,
51. Popescu I. Titus,
52. Petrescu Alexandru,
53. Popescu St. Pasere,
54. Roban V. C-tin,
55. Rozner Artur,
56. Rizescu Gh. C-tin,
57. Reisel Saul,
58. Rosca Madeleine,
59. Sary loan,
60. Scobai lorgu,
61. Spinei Timotei
62. Saimovici Milu,
63. Streitman David,
64. Sinescu D-tru,
65. Tretiacenco Theodor,
66. Trepcea Gheorghe,
67. Terescenco Neculai,
68. Tufuianu loan,
69. fintulescu Neculai,
70. LJrsache Glieorghe,
71. VftcSrescu lancu,
72. Waisbuch Paul,
73. Vansaanen Const. Simeon,
Sesiunea Aprilie 1927.
1. Albulescu Gheorghe,
2. Azvadurov Calust,
3. Boca Mihai,
4. Boiangiu Filoteia,
5. Beloiu Gheorghe,
6. Culev Neculai,
7. Coca Petru,
8. Cleaci losif,
9. Chircorian Sofia,
10. Danciulescu C-tin,
11. Dimitriu Gh. Victor,
12. Epure Lucre{ia,
13.
Florescu I. loan,
14. Gociu Gheorghe,
15. Grigorescu I. loan;
16. Gheorghiade C. D-tru,
17. Gheorghiu I. Gheorghe,
18. Gheorghiu I. loan,
19. Georgescu St. Grigore,
20. lonescu C. Hristache,
21. Lazar 1. Alexandru,
Sesiunea lunie 1927.
1. Antoniu Elena,
2 Averescu Mihai,
3. Apostu Aurel,
4. Arghirescu C. Ion,
5. Brenner Mendel,
6. Braunstein Berthold,
7. Barbos Gheorghe,
8. Brebulet loan,
9. Balasan A. Teodor,
10. Bascoveanu N.
11. Beldie Neculai,
12. Boboc D-tru,
13. Brighiu C-tin,
14. Curculescu Sjefan,
15. Cohn F. Simon,
16. Codreanu Const,
17. Carcevschi Stefan,
18. Ciobanu P. loan,
19. Ciolan Grigore,
20. Chirilov Mihai,
21. Capmare loanichie,
79
74. Waremberg Vasile,
75. Zapan D-tru.
22. Marcoci Martirie,
23. Marcov Petru,
24. Mihalevici Rahmil,
25. Mih&escu Gh. C-tin,
26. Minaham losub,
27. Mihailescu Gh. Dan,
28. Mihailescu Gr. C-tin,
29. Moscovici I. Carol,
30. Marin A. Gheorghe,
31. Manoliu Micle,
32. Nicolau Adrian,
33. Polak P. David,
34- Pisarevschi Simca,
35. Rale V. Virgil,
36. Rabacova Roza,
37. Ricman Aurel,
38. Stroescu Gh.
39. Stefanescu Gh. loan, (a)
40. tefanescu Gh. loan, (b)
41. Stamate D-tru,
42. Uzun Gheorghe,
22. Cuculescu Neculai,
23. Cogainiceanu Korea,
24. Caicutiu loan,
25. Cantargi Simeon,
26. Ciugureanu Gh.,
27. Diaconescu Victor,
28. Dumitrescu Socrate,
29. Dorogan Nichifor,
30. Danila C. Mihaii,
31. Dandescu Neculai,
32. Diaconescu I. Ion,
33. Dumitru Ion,
34. Diamandescu Mihai.
35. Dickman Rene,
36. Evitchi Leonid,
37. Focsa Petru,
38. Focsaneanu Neculai,
39. Frumusanu Stefan,
40. Fordea C-tin,
41. Grigoriu M. Vasile,
42. Gain Pctru,

43. Gherling Gustav,
44. Grecea Daniel,
45. Georgescu N. loan,
46. Gavrilescu Lucian,
47. Georgescu Corneliu,
48. Gorescu Octav,
49. Gorges Paul,
50. Georgescu Alexandru,
51. Gruzin Mihai,
52. Hurmuzache loan,
53. Haralambov D-tru,
54. Hatman Mihail,
55. Herscovici Hir,
56. lamandi C. Teodor,
57. lacobi Lucia,
58. loanovici Neculai,
59. Isac Ida,
60. lord&chescu Const.,
61. lonescu Alexandru,
62. laroslavici Neculai,
63. Livezeanu Petru,
64. Lazarovici Andrei,
65. LSzSrescu I. Gheorghe,
66. Mihailescu Lazar,
67. Matei Gh. D-tru,
68. Morariu Moise,
69. Manoliu Florin,
70. Marcus lancu,
71. Milea Gh. loan,
72. Marin Gh. Gh.,
73. Mantea F. loan,
74. Mucichescu Alex.,
75. MascSutan Neculai,
76. Nicolescu Athanasie,
77. Negulescu D. D-tru,
78. Popescu Belizarie Chivu D-tru, 119. Velehorsohi Mihai,
79. Paximade I. Alfred,
80. Popescu Emanoil,
81. Popescu 1. Diomed,
82. Petrescu Alexandru,
83. Popescu Mihai,
80
84. Pantazi Emanuel,
85. ^reutu V. Gh. loan,
86. Petrovici Alex.,
87. Rudeanu Corneliu,
88. Riconte Aurel,
89. Spiegler Silvia,
90. Stoenescu Gh.,
91. Scriban luliu,
92. Sion E. Mircea,
93. Sava Aurel,
94. Sidor Panaite,
95. Sopron I. Alexandru,
96. Silberman Max.,
97. Stroia Stefan,
98. Scriban Neculai,
99. Serbanescu M. Vasile,
100. Stanescu Emil,
101. Tautu Vasile,
102. Tanasescu C-tin,
103. Tiron D. Maria,
104. Teoclorescu Aurel,
105. Toma Remus,
106. Todilita N. D-tru,'
107. Turcan Mihai,
108. Tama Neculai,
109. Tofan Mihai,
110. Teodorescu Romulus,
111. Tanu Neculai,
112. Urziceanu Grigore,
113. Verucianu Veturia,
114. Vasiliu Cristescu Teodor,
115. Vasilescu Gh.,
116. Vascaboinic Ozias.
117. Varveri Marius,
118. Veinberg Moise,
120. Vladescu Marcel,
121. Vaisman NuhSm,
122. Varlam D-tru,
123. Vartirez Valeriu,
124. Zavat Neculai,
II. Anul colar 1927/1928.
Sesiunea Noembrie 1927.
1. Anastasiu Neculai,
2. Angheluta D-tru,
3. Armau Emilia,
4. Averbuch Lidia,
5. Atanasiu D. D-tru,
6. Badulescu Ion,
7. Bursanescu Vasile,
8. Blezu Ion,
9. Bosculescu Ion,
10. Brandabur Gh.,
11. Basiliu Neculai,
12. Baconschi Axinte,
13. Bandac Leonid,
14. Bacalam Afanase,
15. Botez Gh.,
16. Cuperman Moie, 56. Manoliu Neculai,
17. Cozloschi Orest,
18. Constantinescu Traian,
19. Citrea Serafim,
20. Ciulli Virgil,
21. Caragea Vasile,
22. Caramihov Mihai,
23. Cernescu Emil,
24. Corivan Neculai,
25. Corbeanu Aurel,
26. Crivetianu Gh. Gh.,
27. Cuza Al. Grigore,
28. Carjoescu N. D-tru,
29. Chiricianu C-tin,
30. Dumitrescu Grigore,
31. Donca Gh.
32. Drimer Samuel,
33. DumbravS Gh.,
34. Efstatiade D-tru,
35. Ene M. Stefan,
36. Faur N. Valentin,
37. Gobjiia Vladimir,
38. Georgescu Pascal Ion
39. Gatoschi C-tin,
40. Gafter losif,
41. Grigoriu Gr. Ion,
42. Gherda Florea,
43. Herscovici Strul,
44. Hancu V. Gheorghe,
45. Herta Eugen,
46. Maiden Gheorghe,
47. lonescu D. Nestor,
48. lonescu Mihai!,
49. Isaceanu Vasile,
50. Ispir Gh. loan,
51. Konya Eduard,
52. Katz Natan,
53. Lazarescu Gh. C-tin,
54. Leibovici Zigmund,
55. Malcoci Filip,
57. Mooiu Corneliu,
58. Manescu Ion,
59. Milescu Neculai,
60. Niculescu A. Ermil,
61. NSscutiu Eremia,
62. Neamtu Hie,
63. Neamtu Vladimir,
64. Nicolescu C-tin,
65. Negreanu Ion,
66. Neculau Ramiro,
67. Olteanu C-tin,
68. Popa H. M. C-tin,
69. Popov Boris,
70. Popescu Miltiade,
71. Prassa Ivone,
72. Pomponiu Felicia,
73. Panu I. Petru,
74. Purtuc C. Mircea,
75. Popovici N. Mihai,
76. Penescu Ion,
77. Raileanu Visarion,
78. RatS Condrat,
79. Radulescu Gh. Gh.,
80. Sibirschi Sergiu,

cSI. Stiinculeanu Petru,
cS2. Stanescu I. Dumitru,
83. Suruceanu Teodor,
84. Scripca Alexandru,
85. Silion Ecaterina,
86. Serbanescu Ecaterina,
87. Schwartz Michel,
88. Stefanescu Gh.,
89. Saimovici Isac,
Sesiunea Februarie 1928.
1. Adam Alexandru,
2. Antonovschi Petru,
3. Arbuzescu Valeriu,
4. Atanasiu C-tin,
5. Bobocescu Neculai,
6. Beiu Gheorghe,
7. Band Noih,
8. Ceainu Virgil,
9. Calcic Neculai,
10. Ciugureanu Ion,
11. Caragheaur Petru,
12. Cernev Boris,
13. Catargi Dina,
14. Dimitriu Virgil,
15. Dupu Vlad,
16. Dumitriu H. Hie,
17. Danga Gheorghe,
18. Grimberg Laz&r,
19. Galateanu Raicu,
20. Grecu Neculai,
21. Grigoriu C-tin,
22. Grosu Stefan,
23. Hancu V. Neculai,
24. Iuracu Gheorghe,
25. lonescu Elvira,
26. lalomiteanu Ovidiu,
27. Kaufman Solomon,
28. Leon P. Vasile,
29. Levin Beila,
30. Moldoveanu Cristian,
31. Munteanu Ana,
Sesiunea Aprilie 1928.
1. Alexandrescu N. liie,
2. Anghelescu Ion,
3. Bogdan Eugen,
4. Bogu Alexandru,
5. Blanaru C-tin,
82
90. Turtureanu C-tin,
91. Tudor Vladimir,
92. Teodorescu Stefan
93. Tulcinschi Gh.,
94. Tulcinschi Ion,
95. Vasiliev Anastasia,
96. Vaiser Marcel,
97. Vainer Albert,
98. Vasilescu D-tru.
32. Mociornita D-tru,
33. Musca Emil,
34. Neiman Abram,
35. Oprea Hie,
36. Olaru Gh.,
37. Ovseanai Neculai,
38. Paraschivescu Zaharia,
39. Palade Ion,
40. Pavlov C. C-tin,
41. Popovici P. Dorin,
42. Poronicu Gh. D-tru,
43. Petrescu Vladimir,
44. Parhop Mihail,
45. Pop Ciceo Al. Eug. Tiberiu,
46. Racanu Filomela,
47. RadSutan Ion,
48. Rosenfeld Lupu,
49. Segal M. IJic,
50. Stern Friderich,
51. Stefu Octavian,
52. Sterian Ion,
53. Sofiicu Alexandru,
54. Trandafirescu Eugen,
55. Turcu Mihail,
56. Turea Neculai,
57. Traichel Ferdinand,
58. Teoharie Dumitru,
59. Udrea loan,
60. Vaisman Bention,
61. Vaisman Peret,
62. Zamfirescu C-tin.
6. Bucurescu I. loan,
7. Bacaianov C-tin,
8. Beldescu Ion,
9. Berman Leon,
10. Caufman Moritz,
11. Chon F. lancu,
12. Croitoru Eugen,
13. Ciachir Alexandru,
14. Cottan I. Vasile Cerceloiu,
15. Dimitriu Negrei lulia,
16. Dobrescu V. loan,
17. Dubovai Gheinich,
18. Danga Vladimir,
19. Enachescu Neculai,
20. Franc loan,
21. Filipescu loan,
22. Gheorghiu Cristea,
23. Halip Corneliu,
24. Harjescu Cezar,
25. lonescu N. Hie,
Sesiunea
1. Antonescu Cristea,
2. Albu Lazar,
3. Antoniu Alexandru,
4. Alexandrescu Traian,
5. Abramovici Osias,
6. Aburel Traian,
7. Angelescu Vasile,
8. Barber Marcel,
9. Botez C. SJefan,
10. Buia Vasile,
11. Constantinescu Elena,
12. Cazacu Gheorghe,
13. Clime Gheorghe,
14. Constantinescu Venus,
15. Cuperman Aron,
16. Cleinbord Vladimir,
17. Chircorian Angela,
18. Chidel Alexandru,
19. Dascal Abram,
20. Dandescu Remus,
21. Enescu Gheorghe,
22. Elvadeanu Adrian,
23. Faerman Clara,
24. Ghers,el Matia,
25. Gandelman Malca,
26. Gaman Vasile,
27. Gheorghiu-Vieru C-tin,
28. Georgescu F. Gheorghe,
29. Grosu Petru,
30. Grosu Alexei,
31. Gatei Virgil,
32. Hancu Neculai,
33. losifescu C-tin,
83
26. Luta Valentin,
27. Lazarescu loan,
28. Lernovici Aurel,
29. Marcu Strul loil,
30. Maruteanu loan,
31. Marin N. Gh.,
32. Minculescu Lucian,
33. Penescu Maria,
34. Puiu D. Dumitru,
35. Popov D-tru,
36. Popa teian,
37. Riga Anton Gh.
38. Saiovici Abram,
39. aer Moie,
40. Wainberg Eliazar.
lunie 1928.
34. lonescu Trifan Longin,
35. Klein D. Mircea,
36. Lucretianu Dorin,
57. Langherman Eugeniu,
38. Lipovanu Ion,
39. Mihu{a Ion,
40. Macieanu Marin,
41. Munteanu Mihail,
42. Moscopol loan,
43. Neguji loan,
44. Nifa D. Grigore,
45. Popescu M. loan,
46. Paraschivescu C, Vasile,
47. Poenaru Teaca Neculai,
48. Petrescu D. Vasile,
49. Paraschiv St. Vaslie,
50. Polingher Gabriela,
51. Rapaport Ruhla,
52. Rochitanschi Alexandru,
53. Segalle Mauriciu,
54. Sorojchi Simon,
55. Schieber Beno,
56. Stolniceanu Alexandru,
57. Severin Chiril,
58. Stefanescu C-tin,
59. iara Aurel,
60. Tanasachi C. Mihail,
61. Teodorescu N. Neculai,
62. Tesio Mihail,
63. Ungureanu S. Mihail,
64. Zischis Lev.,
65. Zelingher Marcu.
 LISTA NOMINALA
a Doctorilor in Orept proclamati in
a) Anul scolar 1926-27.
Sesiunea Noemvrie 1926 Sesiunea Aprilie 1927
Specialitatea juridica Specialitatea juridica
1. BSilenu Gh. 3. Retter Hilarius
Special, economica
2. Arghiropol Polixenia
Sesiunea lunie* 1927
Specialitatea juridica
4. Catana Aurel.

Subiectele Tezelor de Doctorat

1. Baileanu Gh. nPrincipii de Drept comparat". IX.
2. Arghiropol Polixenia ,,Economia politick i clasele sociale",
3. Retter Hilarius Gasateria in dreptul bucovinean".
4. Catana Aurel BRecidiva m Dreptul penal".
FACULTATEA DE LITERE $1 FILOSOFJE
b) Anul $colar 1927-28
Sesiunea Februarle 1928 Sesiunea lunie 1928
Specialitatea economica Specialitatea economica
1. Olteanu Radu 2. Rateanu Alexandra

Subiectul Tezelor de Doctorat

1. Olteanu Radu B Un organ administrativ de represiune: Con-
siliul de razboi".
2. Rateanu Alexandra Considera{ii economice asupra reformer
agrare".
 FACULTATEA DE L1TERE 1 FILOSOFIE
Anul colar 1926/1927.

DECANATUL
Decan: Prof. I Botez <de la i lulie 1926>
Secretar: L. lavorschi,
Aj. Secretar: M. N. Ungureanu,
Arhiv. Registr.: Maria Prassa,
. \ Mihai D. Gazdaru,
Bibliotecari
Gh. Th. Agrauiloaei.

Corpul didactic al Facultatii de Litere i Filosofie

CATEDRELE
. "cfc
hO Numele $i Pronumele Titlul Specialitatea Observatii
tj

1 I. GSvSnescllI Prof. Pedagogia

2 Al. Philippide Filologia romini
3 Hie Barbulescu n Slavistica
4 G. Ibraileanu n 1st. lit. romln. moderne
5 I. Petrovici n 1st. Filosofiei moderne i Supl. catedrade
Logica 1st. Filos. antice
siEnciclop.filos
6 Tr. Bratu a Limba ?i literatura ger=
mana
1 O. Tafrafi Arheologia Supl. catedra de
1st. antica
8 G. Pascu 1st. lit. rom. vechi 5! Dia*
lectologia romlnS
9 I. M. Marinescu Limba ?i literal. latinS
10 Hie Minea n Istoria ronilnilor
11 Nee. erban n Limba ?i literal, franceza
12 Petru Andrei w Sociologia si Elica
13 C. Papacostea M Limba s.i lilerat. greacS
14 Gh. I. BrStianu f Istoria universala
15 I. Botez ' Limba 5! literal. englezS
If. Mihai D. Ralea . Psihologia i Estetica
17 lorgu lordan a Limbi 5! literaturi roma*
nice
18 Dan BadSreu Conf. Filosofie
supl.
19 Virgil Pinot Lector Limba franceza
 88

ASISTENTH
. "c 4. 1st. lit. rom. vechi si Dialect, romina
2%u Numele si Pronumele Titlul Specialitatea Ofaservajii (D-l Prof. Giorge Pascu)
1 Luni 11-12 (curs)
i Karl K. Klein Asist, { Germana Miercuri l61/2-l7!^ (seminar)
1
4
N. C. Bejenaru
t, S. BtrsSnescu
Const. Balmuj
J Istoria romlnilor

Psihologia
Latina
Docent univ.
Vineri \<o%-\l}i (curs)
Marg. tef3nescu
I7 Dim. GSzdaru
Grig. Anifescu
rt
Slavistica
Filologiea romina
5. Istoria lit. rom. mod. si Estetica literara
8 Const, Puscasu
tr Istoria anticS (D-l Prof. G. Ibrdileanu)
Arheologia
iS Th, Rosculej
Const, StSnescu

H
1st. lit. romme, vechi
1st. lit. romine moderne
Marji 17-18 (seminar)
Joi 17-18 (curs)
!i
13!
Const. I. Botez

Sorin Pavel Istoria Filosofiei vechi Simbata 17-18 (curs)

14! Alex. Lawrcntz n Sociologia
15 V. Pavelcu Engleza
16 Virg. Vasiliu n Pedagogia 6. Filologia romina
3esena- j (D-l Prof. A. Philippide)
toare i
Marti 9-11 (curs)
Joi 9-11 (curs)
Simbata 9-11 (curs)
Programa
cursurilor la Facultatea de Filosofie i Litere in anul 7. Limba i literatura franceza
colar 1926-27 (D-l Prof. N. $erban)
1. Limba si literatura latina Joi 16-18 (seminar)
(D-l Prof. I. M, Marinescu) Vineri 16-18 (curs)
Luni lO'/2 (proseminar) Simbata 16-18 (curs)
ll'/2-13 (interpret, text.) Lector: D-l Virgil Pinot
Miercuri 10'/3-12Y2 (seminar) Luni 15-17 (grammaire et textes)
Vineri 11-12 (proseminar) Marti 15-17 (gram, et convers.)
Simbata ll'12'/2 (literatura) Miercuri 15-17 (convers. et textes)
2. Limba si literatura greaca
(D-l Prof. Cesar Papacostea) 8. Limba si literatura germana
Vineri 16-17 (seminar) (D-l Prof. Tr. Bratu)
Simbata 8^^-9}/2 (proseminar) Luni 9-12 (curs i seminar)
16-17 (literatura) Miercuri 9-12 (curs si seminar)
17-18 (interpretari) Vineri 9-12 (curs i seminar)
3. Limbi si literaturi romanice
(D-l Prof. lorgu Jordan) 9. Slavistica
(D-l Prof. Hie Barbulescu)
Mar^i 11-12 (gramatica limbelor romanice)
Joi 11-12 (curs) Luni 14'/2-16
Miercuri 14'/3-16
11-12 (gramat. limb, romanice)
Vineri 14^-16
 90

10. Limba si literature engleza 17. 1st. Filosofiei moderne si antice

(D-l Prof. Ion Botez)
(D-l prof. I. Petrovici, suplinit de D~l P. Andrei)
Luni 17-18
Luni 15-17 (seminar)
Marti 17-18
Marti 17'/2-19V2
11. Istoria rominilor
(D-l Prof. Ilie Mined) 18. Logica
(D-l conferentiar Dan Bdddreu)
Luni 9-10
Marti 9-10 Marti 16Y2-17V2
Miercuri l7V2-18!/2 (seminar) Joi 17-18

Joi 18V2-19'/2 19. Pedagogia

12. Istoria universala (D-l Prof. I. Gdudnescul)
(D-l Prof. Gh. Brdteanu) Luni 18-19 (seminar)
Marti 11-12 Miercuri 18-19
15-16 (proseminar) Vineri 18-19
16-17 (seminar)
Vineri 10-11
13. Istoria antica
(D-l Prof, supllnitor Orest Tafrali)
Joi 17-18
Vineri 16-17
Simbata 10-12'/3 (seminar)
14. Arheologia
(D-l Prof. Orest Tafrali)
Luni 17-18
Marti 17-18
Joi 10-12 (seminar)
14. Psihologia si Estetica
(D-l Prof. M. D. Ralea)
Luni 17-18
Vineri 17-18
Simbata 15-17 (seminar)
16. Sociologia si Etica
(D-l Prof. Petru Andrei)
Miercuri 17-18
Vineri 15-17 (seminar)
Simbata 17-18
 w M
' g 1 Student! xj
c
I
= ,^ =- 1 ~l
3 tfa
1 | ^ o< w -j -. i lol
Student
"2
1
1 1 1 - &? j Student! "~J oloil
=nrz:: . . ! ju t ' 1 ft CD jj
o
=
1 1
.
"
____
tS Studente N sl^S*
2 N*r
-[I -.'^l s.
' ' ' r ' ~ ' Studen{i
flpl!
1 ) >2.2. :
Studente 3 1 1 J SJ
= 0 0 ' ' "H^ 8 ^ ! | latssr
i ~ <*3"-~5'
= JO = ? =~ 73* S ^J
Studenfi >i
"1 s^?
o i
? ? 3 ^ C:
as*
11
~ N-l ^ '

1 |l O ^ Z t ^ ^ w g g Studente
gac
JU

U
1 SSS" C
-
(S3

I il 1 ' ^ ' I ' " - Student!

s. 2i| >t) a K p |.ls
,1 (S

L L I^iii 1 - Studente fe| , j

1 *cc
^( O M*

C^

J_ j_ - - - 8 Studenfi

1 2~ ^ *^"^ B
1 yj t^"
~ 1 - s Studente
Hf?
W
I
1
1 l^
nJ*W H^

tx)
j a-.
ffi
1-1
"-* 00 o, ^ J^J Studenfi H 1 o
r7
^^ :^l^ O 1 S-k O***
H I
w
^o o^ 01 Studente r

TABLOU NOMINAL
pe specialitati de Licentiatii si Doct. Facult. de Filos. ?i Litere din lasi, din sesiunile; Oct. 1926, Ian si lunie 1927
6S FILOLOGIA MODERNA
I s t o r i a Filologia clasicS Fi ( o s o f i a
Z Cri
3
R o m!n2 FrancezS GermanS
u
Licentiatii din sesiunea Octombr. e 1916
1 Cojan Maria Blumenfeld Fciga Simionescu-Zapan Cecilia Dragomir Ana Mihaileanu Elena Dragomir Janeta
2 lonescu Aurelia Braunstein Silvia Gherseli Matlia Gherbanovschi Alexandra Harea Vasile
3 Stanculescu-Ef rimescu Jana Hurmuzache Mria Musteaja Neculai
4 Mezetti Dochia Vasilescu Elvira
5 Nepotescu Elisabeta
6 Polcovnicu Alexandra
7 Racovi(a Lucrejia
Licentiatii din sesiunea lanuarie 1927
1 l| Caraman Mandija Labin Suzette-Claire Clement Natalia Manoliu I. loan
2 Cruceru Neculai Lungu Vasile Toma D. Petre
3 Mancas Viorica Nicolau Vasile
4 Moruzzi Elena Vasiliu Beatrice
5 Nichiforescu Elena
6 Pitei Eglantina
7 Stan Ruxandra
Licentiatii din sesiunea lunie 1927
1 : Capra Constantin Andriescu-Agapi Dorina Cernat Th. Aglaia Ohanov Anastasia Cardas Violeta
2 ^ Cosiinovici Alexandra Tautu Alice Gheorghiu Cornelia * Radu I. Constantin
3 Dimitrieva Elena VarlSnescu Hortense Hrijcu Petre Ursulescu Nicolai
4 Petrovici Eugeniu Nastase Haralambie
5 Tcaciuc Octavian Petrasevschi Eufimia
6 Teido:escL-!lmo:nu Oespina Rotundu Aurel
7 Tufescu-Gheorghiu Elena
8 Ulrich Hareta
Doctor! in 1926/27.
1 Horovitz Filip, Doctor in Filosofie si Litere, spec. Istoria, in ses. Oct. 1926, cu teza ,,Provinciile procuratoriene ale Imperiului Roman".
2 Simenschy Theophilius, Doct in Filos. si Litere, spec Filologia clasica, in ses. Ian. 1927 cti teza ,,Le complencit des verbes qui signifie ,,enfendre" chez Homere'
 95

ASISTENJII

o Numele $i Pronumele Titlul Specialitatea

^ r=j
Anul colar 1927/1928. 1 Karl K. Klein Asist. Germana
2 N C. Bejenaru Istoria romtnilor
3 t. S. BlrsBnescu n Psiohologia si Estetica
_
Latina
DECANATUL 4 Const. Balmu^
5 Marg. tef3nescu Slavistica
e D. Gazdaru Filologia rominS
Greaca
Decan: Prof. I. Botez (de la l lulie 1926) 7 Th. Simenschy ii
8 Gr. Ani{escu 1st. antica 5! Epigrafia
Arheologia si AntichitSfi
Secretar: Lud. lavorsahl 9| Const. Pujcaju Istoria lit. rom. vechi i Dialectolog.
10 Th. Rocule{ n
A].-Secretar: Mihai N. Ungureanu romlnS
1st. literatutii romlne moderne
Arhiv. Registr.: Maria Prassa 11 Const. Stanescu Istoria Fiiosofiei moderne 5! Logica
12 Const. I. Botez
Bibliotecari. I Mihai D. Gdzdaru 13 Sorin Pavel
Socioiogia s.i Etica
Istoria Filosotiei vechi si Enciclop. H-
Crfi. Th. Agaunloaei 14 Gheorghe tef5nescu "
losofica
15 Alexander Lawrentz Engleza
16 V. Pavelcu Pedagogia

17 Const. Andriescu Istoria universala
18 Virginia Vasiliu M
Istoria romlnilor
Desen.
Corpul didactic al Facultatii de Filosofie si Litere
CATEDRELE
Numele si Pronumele [I Titlu Specialitatea
Progi
jframa
cursurilor la Facultatea de Filosofie i Litere din Iai,
1 I. GSvSnescul Prof. Pedagogia in anul colar 1927/28.
- -A. Philippide
i Ulllfflul.
Filologia romma
-1 I. Barbulescu Slavistica
4 G. Ibraileatiu 1. Pedagogia
1st. literaturii romme moderne
511 I. Petrovici 1st. Filosof. moderne si Logica (D-/ Prof. I. Gdudnescul)
6i| Tr. Bratu Limba fi lit. germana
n O. Tafrali Arhsologia i AntichitSfi
Luni 18-19 (seminar cu stud, in Filosofie)
8,1 G. Pascu Miercuri 18-19 (seminar cu toji studentii)
1st. lit. romtne vechi si Dialect, romtnS
9,i ! M. Marinescu Limba si literatura Iatin3
10 I. Minea
Istoria romlnilor i Paleografia romtna
Vineri 18-19 (curs)
lli| Nee. erban Limba si iiteratiira franceza
12I| P. Andrei Sociologia si Etica 2. Filologia romina
13|| C. Papacostea
If Gh. I. Bratianu
Limba ;i literatura greaca (D-l Prof. A. Philippide)
15| I. Botez 1st. universala si Paleogratia latinS
16I| Mihai D. Ralea
Limba si literatura engleza Marti 9-11 (curs)
Psihologia si Estetica Joi 9-11 (curs)
17|j Icrgu Jordan
18 t. Zeletin Limbi si literaturi romanice
19, Paul Nicorescu 1st, Filosof. vechi i Encicloped. Filosof. Simbata 9-11 (curs)
20j Dan BSdareu Istoria antica si Epigrafia
Co/if, Filosofia <Logica> 3. Slavistica
i supl.
21ji Octav Botez Critica si Estetica literara (D-l Prof. I. Bdrbulescu)
22'| Andrei Ofetea Istoria universala <mod. si contimp.)
23|i loan Hudi(3 Diplomatica moderna
Luni 14V2-16 (curs)
24,1) Virgil Pinot Limba franceza Miercuri 14V2-16 (curs)
Vineri 14Y2-16 (seminar)
 97
4. Istoria literature! romine moderne
(D-l Prof. G. Ibraileanu) 11. Limba si literatura franceza
Marti 17-18 (curs) (D-l Prof. Neculai erban)
Joi 17-18 (seminar) Joi 15-17
Simbata 17-18 (curs) Vineri 15-17 (seminar)
5. 1st. Fjlosofiei moderne i Logica Simbata 15-17
(D-l Prof. I. Petrouici supl. de D-l Prof. P. Andrei} Lector: d-l Virgil Pinot
Luni 15-17 (seminar) Luni 15-17 (grammaire et textes)
Joi 17V2-19 (curs) Marti 15-17 (gram, et textes)
6. Limba si literatura germana Miercuri 15-17 (convers. et textes)
(D-l Prof. Tr. Bratu)
12. Sociologia si Etica
Luni 9-12 (curs i seminar)
(D-l Prof. Petru Andrei)
Miercuri 9-12 (curs si seminar)
Vineri 9-12 (curs si seminar) Miercuri 17-18 (curs)
Vineri 15-17 (seminar)
7. Arheologia si Antichita|ile Simbata 17-18 (curs)
(D-l Prof. Orest Tafrali)
Luni 17-18 (curs) 13. Limba i literatura greaca
Harp 10-12 (seminar) (D-l Prof. Cesar Papacostea)
Marti 17-18 (curs) Vineri 16-17 (seminar)
Simbata 8Y2-9Y2 (proseminar)
8. 1st. lit. rom. vechi si Dialectologia romina Simbata 16-17 (literatura)
(D-l Prof. Giorge Pascu) Simbata 17-18 (interpreter!)
Luni 16'/2-17'/2 (curs)
Miercuri 16'/2-l?'/2 (curs) 14. Istoria universala
Vineri 16V2-17'/2 (seminar) (D-l Prof. G. I. Brateanu supl. de D-l Ofetea)
9. Limba si literatura latina Miercuri 11-12 (curs)
(D-l Prof. I. M. Marinescu) Joi 10-12 (seminar)
Marti 12-13 (interpretari) Vineri 11-12 (curs)
Miercuri l01/2-121/2 (seminar) 15. Limba si literatura engleza
Simbata 11-12V3 (literatura) (D-l Prof. loan Botez)
10. Istoria rominilor si Paleografia romina Luni 17-i8V2
(D-l Prof, /lie Mined) Marti 17-18V2
Joi 9-10 (curs)
Joi 14Y2-16 (seminar) 16. Psihologia i Estetica
(D-l Prof. Mihai D. Ralea)
Joi 16-17 (Diplomatica)
Vineri 9-10 (curs) Luni 17-18 (curs)
Simbata 15-16 (curs) Vineri 17-18 (curs)
Simbata 15-17 (seminar)
 99
17. Limbi i literaturi romanice
(Prof, d-l lorgu lordari) TAB&OU
de student!! Facultatii de Filosofie si Litere din lasi dupa confe-
Marti 11-12 (curs) siuni, repartiza{i pe ani de studii (1927-28)
Miercuri 11-12 (curs) Anii Ortodoxi Catolici Mozaici Alte confesiuni Total
Joi 11-12 (interpretari) de
Stuclen|i Studente Student! Studente Studenji Studente Student i j Studente Student Jstuden'i
studii
Simbata 11-12 (curs)
I 59 107 2 3 15 21 2 4 78 135
18. 1st. Filosofiei vechi si Enciclopedia files II 47 103 1 3 5 18 2 2 55 126
(D-l Prof. $tefan Zeletin) III l_ 32 97 1 2 3 19 3 6 39 124
Marti 10'/2-12 (curs) Total 138 307 4 8 23 58 7 12 172 385
Vineri 10'/2-12 (curs) TABLOU
19. Istorta antica si Epigrafia de titlurile acordate absolventilor Fac. de Filosofie si Litere din
lasi dupa confesiuni in anul scolar 1927-28
(D-l Prof. Paul Mcorescu) a)
Luni 16-17 (curs) Alte rituri Total
Ortodoxi Catolici Mozaici
Marti 9-10 (curs) Studenji | Studente Studenti Studente Studenji i Studente Studenti Studente |Studenti| Studente
Marji 15-17 (seminar)
16 1 48 |i - 1 ' 6 1 || 16 j| 56
b) Doctori
Ortodoxi Mozaici Catolici Alte rituri T o t a l
Studenji || Studente Studenti Studente Studen(i Studente Studenji Studente Studenti] Studente
i I - li - I- - i! - 1 - 1 - II - II 1 II - .

TABLOU
de studentii si studentele Fac. de Filosofie si Litere din lasi care
au frecventat pe specialitati cursurile an. sc. 1927-28 si de Li-
centiatii din : Octombrie 1927 i Februarie-lunie 1928.
F1LOLOGIA MODERNA Filologia
Istoria clasica
Filosofia TOTAL
Romlna Franceza Germana
S3.
C
ftj
"O
3 5 I "O
I
o
H
in w

24 94 5 [I 28 || 53 || 129 |j 29 25 || 33 34 || 172 || 385

LICENTIATl IN OCT. 1927
1 II -- - II 1 II 1 II 5 || - I 2 |! 3 4 || 21
LICENJIATI IN FEBRUAR1E 1928
5 - 2
- I 6 1 2 4 j| 20
LICENTIATI IN IUNIE 1928
6
DOCTORI <Febr. 1928)
 *<
s
w

o u.
-J

TABLOU NOMINAL
pe specialitati, de Licentiatii si Doctorii Facultatii de Filosofie si Litere din lasi in cursul an. sc. 1927-28
(sesiunile: Octombrie 1927, Februarie i lunie 1928).

il
.o FILOLOGIA MODERN A
R o m I n a Franceza G e r m a n a
Licentiatii din Octombrie 1927
1 st o r ia Filologia clasica F iIosofia

1 Ctos Theodora Baican Elena Lerner Hava Anastasiu Alisa Barbu Vera Arapu Sofia
2 Dobrescu Alexandra Buzatov Ecaterina Glodeanu Valentina Statescu Silvia Nicova Alexandra
3 Vintu Vasile Dobrovolschy Eugenia Laz4rescu Laura Teodoru Maria
4 lonescu Aspazia : Munteanu Margareta Vasiliu Gr, Petru
5 Kaufman Rasela Simaschievici Dimitrie
6 Marcus Paula Venescu Ecaterina
7 Pjocopiu Virginia
8 colnic Esfiri
9 Vizanti Georgeta
Licentiatii din Februarie 1928
1 Alexandrescu Vasile Botezatu Aspazia Chiperman Reiza Bossie Olimpia Dulap Ecaterina
2 Cojocaru Daria Nestorian Viorica Elik Ade! Buznea Maria Juganaru Panait
3 Costachescu Olimpia Sadoveanu-Manoliu Despina Pavlov Maria Voitinovici-Paraschiv
4 Munteanu Haralanibie Sibi Charlotte Popescu Maria Victoria
5 Pandale-Rosculet Felicia Taut Honorina Scorpan Terpsichora
6 Popa Maria Vulpanovici Sofia
7 Popovici-Dreuthel Eugenia
8 SJlcianu Dimitrie
Licentiatii din lunie 1928
1 Antonescu Constanfa Alexa Dumitru Alexievici Gheorghe Bratianu Gheorghe Gheorghiu Traian
2 Carale Victoria Buciuscan Maria Corivan Neculai Teodoru Eugenia
3 Ghimici Elena Buialschi Agnesse Galan Mihai
4 Haulic5 Agripina Dobrescu-Late; Eliza lonescu Gh. Cornelia
5 lacovlov Vera Niciporov Ecaterina Stefanov Maria
6 Leu Eugenia TSzlauanu Emilia
7 Treschin Nicolai
8 Triandaf Gabriela
9 Ziubas Damian
Doctorii Fac. de Filosofie i Litere din lasi In an. sc. 1927/28.
1 GSzdaru Dimitrie, Dr. in Filosofie si Litere in ses Febr. 1928, spec. .Filologia romin5", cu teza : ,,DescendenJii demonstrativului latinesc /We in limba romineascS".


fnstitutul anatomic
al Facultafii de Medicina din lasi
inaugurat in anul 1895
condus pina in 1908 de Prof. Dr. Ar. Peride
apoi de Prof. D-r. E. Juvara (1912),
Prof. Dr. I. Tanasescu (1913), Dr. I. Rainer (1920)
Prof. Dr. N. Hortolomei (1925), Prof. Dr. V. Ra?canu (1928)
bll' D1' M' Hol<IOBJ6! (Id53)' blor D1' A' K?*C3Dn (BS8)
blof D1' T (Id 1 3)' Dr F K3!"61 (idSO)
gboi qs '1' E' 1"A313 (ldI3)'
conqm! bin? JD q6 bll' D1' Vl> b61!'!6
in annj j g ^ j
3] ii qe ^sqicing qra
SIJSfOUHC
 FACULTATEA DE MEDICINA
si
INVAjAMINTUL FARMACEUTIC
Anul colar 1926/1927.

DECANATUL
Decan: Prof. Dr. M. tefdnescu-Galati <Dela 1 Dec. 1926>.
Secretar: Dr. Neculai Alexandrescu
Ajutor-Secretar : Const. Alexandrescu
Bibliotecar: Dr. Gh. I. Botez
Arhivar: Gh. Negrufi
Intendent: Gh. Mircea
Impiegat (la BibliotecS): Maria Miclescu
Custode (la Biblioteca): Ion Bordeianu
Mecanic Electrician: Const. Duca
Laborant: Al. tefaniu
Portar: Ion Pricop
Servitor: Vasile Todiracu
Radu Grigorooici
Ion Ciofu
(la Biblioteca) D-tru Neagu.

Catedrele Facultafii de Medicina din lai, cu numele D-lor

Profesori cari au predat cursul in anul colar 19261927-
a) Medicina
Numele 51 Pronumele
Denumirea Catedrelor
D*lor Profesori

Anatomia descriptive si Embriologia Prof. supl. Docent Dr. Zamfirescu G.

Anatomia patologica titular Dr. Gala$escu Petru
Bacteriologia SlStineanu Alex.
Cbimia medicala si biologica Sumuleanu Corneliu
Clinica boalelor nervoase si mintale , Dr. Parhon I. Const.
boalelor cailor urinare $tefanescu-Gala|i Mih.
., I chirurgicala Hortolomei Nic.
II chirurg. 5! Anatomia topografica TSnSsescu Ion
, dermato-sifilitica Mironescu Eugen
?i Patologia infantila Gracoski $tefan
,, medicala Bacaloglu Const.
, si ieoria oftalmologica Puscariu Elena (D-na)
;i teoria obsietricala agregat ZSharescu-Karamnn NIC.
terapeutica titular Enescu Ion
 Denumirea catedrelor Nuraele si Pronumefe
D-Ior Profesori
j
Farmacologia si materia medica
Fiziologia si Fizica biologicS Prof. supl. Dr. Enescu Ion
Histologia si Histogeneza titular Rascanu Vasile
Higiena
Medicina legala
Puscariu Emil
Ciuca Mihai TABLOUL
Medicina operatorie Bogdan George
Patologia chirurgicala bandaje si aparate agregat Butoianu S. Mihai Laboratoriilor i a personalului respectiv can au functional
de fracturi
Patologia si terapia generala titular Dr. Anghel Paul in anul colar 1926/1927.
Patologia medicala lonescu-MihSesti Const
Parazitologia (Istoria natur. medicala) n Dobrovici Ant.
Conf. de Anatomic topografica n ,. Leon Nicblae
,- .. ,, descriptive si EmbrioJogie Conferen(iar Dr. Nubert Ion
Otorino-laringologie . Zamfirescu Gh. Laboratorul de Terapeutica
.. Radiologie si Radiografie Dimitriu-Borca Vasile
Epidemiologie, profilaxia si cli- Radu Emil Director Profesor Dr. Ion Enescu
30
nica boalelor infecjioase 1
Asistent Dr. Gr. Nubert
Higiena socials BUlteami loan )
31 Ortopedie Gheorghiu loan*) Dr, Elena Nadejde Nubert
Trosc Andrei *) Preparator Dr. Manoliu G. Maria
Laborant Gr. lonescu
Zinca Lascar
Laboratorul de Parazitologie
b) Invatamintul farmaceut 1C
Director Profesor Neculai Leon
CURSUL Corpul Didactic
ef de lucrSri Dr. Lucia Leon Borcea
De la Facutratea Asistent Const. Vasilescu
Grig. lamandi
Analiza aliment, si bauturilor Laborant Gh. Postica
Bacteriologia Prof. tit. lonescu-Matiu Alex. Medicina
Dr. Slatineanu Alex, Florica Postica
Botanica Confereujiar Dr. Gheorghiu I.
Prof. tit. Popovici Alex. tiin(i
Chimia analitica calitatira si
, Costachescu N. Laboratorul de Chimie medicala i biologica
cantitativa
Confer Cernatescu Radu

Chimia minerals
Chimia organica Prof. tit. Costachescu N.
Director Profesor Corn. umuleanu
Farmacia chimica si galenica
,. ., $umuleanu Corn. Medicina ef de lucrari Dr. Nic. LazSr
lonescu-Matiu Alex
Fizica generala
lonescu Theodor Asistent Dr. Felix Nadejde
Farmacologia $tiin(i
10 Higiena Dr. Enescu Ion MedicinS
n Ion Claudatus
Dr. CiucS Mihai Preparator Aurel Gheorghiu
11 Mineralogia Confer. Dr. Balteanu Ion n Margareta Mitescu
12 Toxicologia Prof, tit, Bujureanu C. V
lonescu-Matiu Alex.
$tiinji Custode Gh. Popoi
MedicinJ Laborant Gh. tefanovici
Eliza Popoi
Laboratorul de Farmacologie
Director Profesor Dr. Ion Enescu (suplinitor)
1) A Inoeput prelegerile de la 1 Februar 1927.
Asistent Dr. Margareta Burada-Petroni
2) A rnceput preiegerile de la 1 Aprilie 1927. Dr. Eugen N. Renescu
3) A fnceput prefegerile de h 1 Februar 1927. Preparator Constanta Parhon
Laborator Aneta N. Popovici
 107

Laboratorul de Fiziologie Laboratorul de Bacteriologie

Director Profesor Dr. Vasile Racanu
ef de lucrari '-Director Profesor Dr. Al. Sldtineantf ' u-
Dr. Leon Ballif !
ef de Dr. Ion Gheorghiu ;i: \
Asistent Dr. Eugen N. Renescu Asistent Dr. Ion Alexa

Const. Petrescu Dr. Const. Earth ^
Preparator technic Marcel Capri
Preparator Preparator Maria Moruzi -;
Dimitrie Dorogan Dr. Ion Constandaclffe
Custode Vasile Duca
Mecanic Dr. Gh. Costin , ..
Ion Maftei Mecanic '"'^ Vas. Clotan i'!Ci5'iOt
Laborant Vasile Hermeziu Laborant ef loan Asandei
Vas. Branza Laborant ,: Paraschiva Asandei ;
Traian Hie ".', Gheorghe Timofte
". Costin Pavel
Laboratorul de Histologie Gh. MinciunS :|
Director Profesor Dr. Ernil Pucariu
ef de lucrari Laboratorul de Patologie externa
Dr. Jacques Goldner
Preparator Dr. Marza Vasile (Ataat catedrei de Patologie externS)
Gh. Chipail
Laborant Neculai Lupu Director Profesor Dr. Paul Anghel
Cristina Lupu Preparator Teodorina Danielescu
Laborant Luscalov Gavril
Laboratorul de Anatomic patologica
Laboratorul de Higiena
Director Profesor Dr. Petru Gdld$escu
ef de lucrari Dr. Neculai P. Balan Director Profesor Dr. Mihai Ciucd
Asistent Dr. Const. Diaca ef de lucrari Dr. Ion BSlteanu
Preparator Dr. Violetta Strat-Petrovici Asistent Dr. Gh. Tudoranu

Const. Madarjac Dr. Eugenia Manoliu-AIexa
Desenator Tvardohlib Emanoil Preparator Dr. Gh. Munteanu
Laborant Dimitrie Racovifa Dr. Alex. Toma
Ruxanda Racovita Laborant ef Virginia BSdulica
Laborant Gh. Onofrei
Ion Ciofu
Laboratorul de Medicina legala Oclalia Onofrei
Paraschiva Codreanu
Director Profesor Dr. George Bogdan
Asistent Dr. Maria RopalS
Laborant Institutul de Anatomic i Laboratorul de Anatomic
Pricop Pascariu
descriptive
Laboratorul de Patologie generala Director al Institutului i Laboratorului de Anatomic descriptiva
Director Dr. Gheorghe Zamfirescu (suplinitor)
Profesor Dr. Const. Ionescu'Mihde$tt Prosector Dr. Const. Ralescu
Asistent Dr. Mihai Garofeanu
if Dr. lonescu Petru Dr. Gh. Zamfirescu
.
Preparator Florica Ha"rjescu
Laborant Severin Bejenariu Muzeul de Anatomic
Const. Scripa Custode preparator Celan Evdochim

Q
 108
109
Persoiialul materialului i al salii de inject"
Preparator Ana Carale
ef material Dim. Gherase Laborant Hie Ungureanu
Laborant lliescu Mihai Maria Ungureanu
Mujiu lustin Oniga Emilia
Al. Curmei
Zaharia Lova Clinica medicala
Mujiu Efreni Director Profesor Dr. Const. Bacaloglu
ef de lucr&ri Dr. Ion Nimereanu
Laboratorul de Anatomie descriptive Asistent Gh. Tudoranu
n LazSr Diaca
Director Prof. Dr. G. Zamfirescu (supl.) Preparator .. D-tru Vasiliu
Preparator Dr. Neculai Alexandrescu Neculai Dabija
Vladimir Bujureanu Petrovici Jeana
Gheorghe furcanu Desenator Georgeta Vasilescu
Elena Popovici Aconf Laborant Gh. Balmu
Aspirant Dr. Oscar Franche Maria Panzariu
Th. Burghelea Maria Cuco
Radu Badaluta Clinica I chirurgicala
FSlcoianu Neculai
Dr. Lucinescu Eugen Director Profesor Dr. Neculai Hortolomel
Plesu Stelian ef de lucrSri Dr. Vladimir Butureanu
De^enator Remenco Alex. Asistent Oscar Franche
Mecanic Carol Tintu Viorica Butureanu
Fochist Stef. Vrabie Gatoschi Gheorghe
Laborant Em. Gherase Preparator Coralia Agapi
Const, furcanu Th. Burghele
Const. Iloianu Laborant Aglaia Cuza
Const. Rotariu Irimia Galban
Clinica II chirurgicala
Laboratorul de Medicina operatorie Director Profesor Dr. Ion Tdnasescu
Director Profesor Dr. Mihai St. Butoianu ef de lucrSri Dr. Dim. Lazarescu
Asistent Dr. Parvulescu Gh. Asistent Ion Barca
Preparator Tr. Mihailescu Dum. Stoleriu
Desenator Dimitrescu Const. Preparator Elena Nicodim
Laborant Manolescu Emil Stere tefaniu
Moldovanu Ion Desenator Nicolai Craft
Mecanic radiolog Al. Paveliu
Laboratorul de Anatomic topografica Laborant Mihai ZSnescu
Const. FSrama
Director Profesor Dr. Ion Tdndsescu
Asistent supl. Dr. Em. Craft Clinica infantila
Preparator Dimitrie Branisteanu Director Profesor Dr. tefan Grafoski
ef de lucrari Dr. Emil Hurmuzachi
Laboratorul de Farmacie chimica si galenica Asistent ,, Georges Rosenthal
Maria Vasiliu
Director Profesor Alexandra lonescu-Matiu Camner Mihail
Asistent Const. Bordeianu Preparator-chimist Lipovanu Margareta
Const. Popescu Laborant Petreanu Eugenia
Lupu Coniver Solt. Palaghia
Emil Diac
 no _
CUhica dermato-sifiligrafica
Director Prof. Dr. Eugen Mironescu
ef de lucraii Dr. Gh. Nastasa
Asistent Lazar Nicolai
Chimist farmacist Dimitriu Grigore P R O G R A M U L DE STUDII
Preparator Costea Virgil
n Dr. Petrovanu Dum. pe anul colar 1926-1927.
Mecanic electrician Petre Zaharia
Desenator-mulajor loan Rotaru Semestrul de vara.
Laborant-Custode Irina Macarov (Regulamentul din 1922) .
Laborant Neculai Butnariu
*
Clinica obstetricala
Director A) FACULTATEA DE MED1C1NA
Prof. Dr. Neculai Zaharescu-Karaman
Asistent Dr. Suzana Grosi
Eugen Aburel
Preparator Alexandrina Nastasa Anul I. Anatomia descriptiva si Embriologia.
Desenator Parhon Constantin (Dl. Prof. supl. Docent Dr. Gh. Zamfirescu)
Laborant Handoca Marcel Curs: Luni, Marti i Vineri (5-6 p. m.)
Clinica boalelor nervoase si mintale (in amfiteatrul Institutului anatomic)
Director Prof. Dr. Const. I. Parhon
ef de lucrSri Dr. Emil Savini Chimia medicala si biologica
Asistent Maria Briese (Dl. Prof. Corn. umuleanu)
Zoe Caraman Curs: Luni si Marji (9-11 a. m.)
Preparator Elena Derevici Lucr^ri practice: Joi si SimbStS (9-12 a. m.)
Maria tef2nescu -(la Institutul de Chimie din str. S^ulescu).
Laborant Serafinescu Petru
Clinica genito-urinara Fiziologia si Fizica biologica
Director Prof. Dr. Mihai $tefanescu~Galati (Dl. Prof, Dr. Vas. Racanu)
Asistent Dr. Ion Motoc Curs: Mercuri, Joi i Simbata (5-6 p. m.)
Preparator Isabela Musat Lucrari practice: Mercuri, Joi si SimbatS (2-5 p. m.)
Laborant El. Constantiniu
(in laboratorul respectiv din noul local).
Clinica oftalmologica
Director Prof. Dr. Elena Puscariu Anul II. Anatomia descriptiva si Embriologia
ef de lucrari Dr. lul. Nijulescu (Dl. Prof. supl. Docent Dr. G. Zamfirescu)
Asistent LSzarescu Eugenia Curs: Luni, Marti si Vineri (5-6 p. m.)
Preparator Georgeta Vartic (in amfiteatrul Institutului anatomic).
Ecaterina Bivol-Triandaf
Grigore Kesim
Desenator Gr. lamandi Histologia si Histogeneza
Laborant Gh. Maftei (Dl. Prof. Dr. Emil Pu$cariu)
Curs: Marti (10-12 a. m.)
Lucran practice: Joi i Simbata (10-12 a. m.)
(in laboratorul respectiv din noul local).
 112
11;;
Fiziologia i Fizica biologica
Stagiu in spital
(Dl. Prof. Dr. I/as. Racanu)
in h'ecare zi intre 8 i 12 dimineata in clinicele:
Curs: Mercuri si Joi (5-6 p. m.) Simbata (8-10 a. m.) 1
medicala si chirurgicala, serviciul d-lui prof.
Lucrari practice: Mercuri, Joi si Simbata (2-5 p. m.)
Anghel, i serv. primirii bomavilor din spitalul
(in laboratorul respectiv din noul local).
Sift. Spiridon.
Anul III. Anatomia patologica
(Dl. Prof. Dr. Petru Galdescu)
Anul IV Patologia i Terapia generala
(Dl. Prof. Dr. Const. Ionescu-Mihde$ti)
Curs: Marti (2-3 p. m.) i Mercuri (3-4 p. m.)
Curs: Luni (4-5 p. m.) i Marti (3-4 p.m.)
Lucrari practice : Marti (3-6 p. m.) si Mercuri (5-7 p. m.)
Lucrari practice: Vineri i Simbata (2-4 p. m.)
(In laboratorul respectiv din vechiul local).
(in sala de curs i laboratorul respectiv din noul local).
Anatomia topografica Bacteriologia
(Dl. Prof. Dr. Ion Tdndsescu i Dl. conferentiar (Dl. Prof. Dr. Alex. Slatineanu)
Dr. Ion Nubert)
Curs: Joi si Vineri (2-3 p. m.) Curs: Joi si Simbata (4-6 p. m.)
Lucrari practice: Joi si Vineri (6-7 p. m.) Lucrari practice: Mercuri (3-6 p. m.)
(la Institutul de Anatomie). (in sala de curs a noului local i in laboratorul
respectiv din vechiul locaj)."
Medicina operatorie
(Dl. Prof.-agregat Dr. Mih. S. Butoianu)
Farmacologia
(Dl. Prof, suplinitor Dr. Ion Enescu)
Curs: Vineri i Simbata (3-4 p. m.)
Curs : Mai^i i Vineri (4-5 p. m,)
Lucrari practice : Vineri i Simbata (4-6 p. m.)
Lucrari practice: Luni i Vineri (2-4 p. m.)
(la Institutul de Anatomie).
(in sala de curs a noului local i in laboratorul
Parazitologia respectiv din str. SSulescu).
(Dl. Prof. Nic. Leon)
Clinica medicala
Curs: Luni si Joi (5-6 p. m.) (Dl. Prof. Dr. Const. Bacaloglu)
Lucrari practice: Luni i Joi (3-4 p. m.)
Curs: Mercuri i Vineri (10-12 a. m.)
(in sala de curs i labor, respectiv din noul local).
(in spitalul Sft. Spiridon)
Patologia medicala
(DL Prof. Dr. Ant. Dobrovici)
Clinica I chirurgicala
(Dl. Prof. Dr. Me. Hortolomei)
Curs: Luni si Mercuri (2-3 p. m.) Curs: Marti, Joi i Stmbata (9-10 a. m.)
(in sala de curs a noului local). (in spitalul Sft. Spiridon).
Patologia chirurgicala, bandaje i aparate de Clinica de Epidemiologie, profilaxie i boli in-
fracturi
fectioase (Conferinta)
(Dl. Prof. Dr. Paul Anghel)
(Dl. Conferentiar'Doeent Dr. I. Balteanu)
Curs: Marti si Vineri (il-12 a. m.) Curs: Luni (8-12 a. m.; si Mercuri (8-10 a. m.)
(in amfiteatrul Institutului anatomic) (la spitalul de izolare)
 114 115
Stagiu in spital
B) INVATAMlNTUL FARMACEUTIC
In fiecare zi intre 8 i 12 dim.
la spitalul de izolare, clinica II chirurgicala, cli- Anul I Botanica
nica obstetrical^, clinica medicals i clinica tera- (DL Prof. Alex. Popovici)
peutica din spitalul Sft. Spiridon. Curs: Mercuri i Simbata (8-9 a. m.)
Lucrari practice: Joi (8-11 dim.) i Vineri (2-4 p. m.)
Anul V. Clinica medicala
(in laboratorul respectiv de la Facult. de S. tiinti).
(DL Prof. Dr. Const. Bacaloglu)
Curs: Mercuri si Vineri (11-12 a. m.) Mineralogia
(in spitalul Sft. Spiridon). (DL Prof. V. C. Bufureanu)
Curs: Mercuri (4-5'/2 p. m.)
Clinica II chirurgicala Lucrari practice; Vineri (9-12 a. m.)
(Dl. Prof. Dr. Ion G. Tdndsescu) (in laboratorul respectivFacult. de tiinti)
Curs: Marti, Joi i Simbata (policlinica) (8-9 a. m.)
Chimia minerala
(in spitalul Sft. Spiridon).
(Dl. Prof. Nic. Costachescu)
Clinica obstetrical^ Curs: Luni i Martf (2-3'/2 p. m.)
(DL Prof, agregat Dr. N. Zahdrescu-Karaman) Lucrari practice: Mercuri (9-12 a. m.)
Curs: Joi i Simbata (5-6 p. m.) (in laboratorul respectivFacult. de tiinti).
(la Maternitate)
Fizica generala
Clinica terapeutica (Dl. Prof. 7eodor lonescu)
(DL Prof. Dr. Ion Enescu) Curs: SimbSta (4!/2-6 p. m.)
Curs: Luni (9-11), Mercuri (9-10) si Joi (9-11) Lucrari practice: Luni (8-12 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon). (in laboratorul respectiv-Facult. de Stiinji).

Higiena Chimia analitica calitativa

(Dl. Prof. Dr. Mihai Ciucd) (DL Prof. Nic. Costachescu)
Curs: Luni (2-6 p. m.)
Curs: Vineri si Simbata (2V 2 -3V 2 'p. m-)
Lucrari practice: Luni (2-6 p. m,)
Lucrari practice: Vineri si Simbata (3V2-6 p. m.)
(in laboratorul respectivFacult de Sjiinji).
(in laboratorul respectiv din noul local)
Anul II. Farmacologia
Radiologia i Radiografia (Conferinja) (DL Prof, suplinitor Dr. I. Enescu)
(DL conferenfiar-docent Dr. Em. Radu)
Curs: Marti i Vineri (4-5 p. m.)
Curs: Mercuri si Vineri (10-11 dim.)
Lucrari practice: Marti i Simbata (2-4 p. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon). (in laboratorul respectiv din localul nou).
i.
Stagiu in spital Chimia organica
In fiecare zi intre 8 si 12 dim. (Dl. Prof. Corn. umuleanu)
la clinica medicals, clinica II chirurgicala, clinica Curs : Luni i Marti (9-11 a. m.)
obstetricala i clinica terapeutica din spi^lul Sft. Lucrari practice: Luni (2-6 p. m.)
Spiridon. (la institutul de chimie din str. Saulescu).
 116 117

Chimia analitica cantitativa

cc
(Dl. Prof. Me. Costachescu i dl. conferenfiar 8 S S
14

g Tl* Tt
o 1-^
Tt c^ C^

Radu Cerndtescu) E-
Curs: Joi (6-7'/2 p. m.) w mnisaj
Lucrari practice; Mercuri (8-12 a. m. i 2-6 p. m.) -UOD 3)[y I 1 1 1 ^ 1 1 1 i i 1 ~ 1 1 1 1
(in laboratorul respectivFacult. de Sfiinti) n
a>-* CO in oo o^ (MO tMO>

*35-
piezop^ ?8S in co
14 cooo CNCO 1-H i-H

2J^
T-H
CM
Farmacia chimica i galenica a o
M

(Dl. Prof. Alex. lonescu-Matlu)

Curs: Marti i Joi (5-6 p. m.) i<
j3
V

oi
P!I1B3 1 1 ii 1 1 1 1 1 1 ! 1 1 1 1 1
LucrSri practice: Joi (8-12) i Vineri (8-11 a.m. i 2-4 p.m.) 3 i
: V CO 3J in oo I>O CDC2 * t^ .CO ooo OO
S
IUI)S3I3 r< 8 1-H

(in laboratorul respectiv din vechiul local). 5

..
O
Anul III Farmacia chimica i galenica s
K <M^-l a>in
E8 FSmnjj O5O
82 8
(DL Prof. Alex. lonescu-Matiu) u>
"5
5S CD-* rp Ol tNrf
T!
~
1
Curs: Marji i Joi (5-6 p. m.) **
"3u
< ,j
3 ._ a) .^ 0) . V - a>
M 4)
hs-^i
Lucraii practice: Marti (8-12 i 2-5 p, m.) i Joi (2-5 p. m.) X "S"S
1 "g g"g
A3
a a
& <u g g 1
(in laboratorul respectiv din vechiul local). * a. w ii 3-3 'O TS
3 3
-a -a
3 S S-3 3 3-3 ~a

3 S 00 OOC/3 V3 C/> 00 OO- 00 OO 00-00 OOC/3 t- 00 OO fl

Analiza alimentelor i batiturilor
(Dl. Prof. Alex. ionescu-Matiu) o S 1 1 iipnjs sp nuy
_ "
> _.
r
"rt
>.
"2a
B >
"o "S"
d to
G) I1
5 w
QJ
u "cj
c_) .
Curs : Luni i Simbata (8-12 a, m.) <

(in laboratorul respectiv din Iqcalul vechiu). *:

s S in 1 CM it m
S
Higiena 1 o
(D CO t^
S3 CO
CO

H -:
^ u E-

(Dl. Prof. Dr. Mihal Ciuca i dl. conferenfiar

=<
Curs : Luni (3-4 p. m.)
docent Dr. I. Balteanu)
CS
mnisaj
-HOD 3}jy ii 11 1 1 i 1 1 1 1 1 1 1 1
sj
Lucrari practice : Luni (4-6 p. m.) to

(In laboratorul respectiv din noul local). . "

PN
X-
"C
b
j pIBZO}^ %% I>CO !O(M
S" R^ K3 t^-<M
S1"
2 S
w i
Chimia analitica. Toxicologia (fl

(Dl. Prof. Alex. lonescu-Matiu)

M

o
<u
CS
!3!I1B0 \ i 1 ' ! ! 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
W

Curs: Mercuri (9-10 a. m.)

Lucrari practice : Mercuri (10-12 a. m.) i Joi (8-12 a. m.):
0>
a w inijSsjj S2 SS3 r^00
32 8^ RS S 8 co
m CD
5

(in laboratorul respectiv din vechiul local) **

M i
Bacteriologia a
0) o jm?ranN i < ii
CM CO SIS ino
in 1-4 3 g^
!oo co
f^K g
Tf^-l
-HCO
30 rH S
r
(Dl. Prof. Dr. Alex. Sldtineanu, i dl. conferen- w _j
tiar-docent Dr. I. Gheorghiu) ^ . 4> .M a> . CD .~ V ._ ^ . V

S X g g gg

O C3
U 4) gg a a
V O) S a<u g
Curs: Mercuri (5-6 p. m.) u S-3 ?- 3-3 T3 "O
3 3 "3 "3 3 3 "3 3o
00 oooo 0000 00 00 0000 UO t>Q 0000 E- jtvOOO E-
Lucrari practice: Mercuri (5-6 p. m.) 1
(in sala de curs a noului local i laboratorul res- co
pectiv din vechiul local). npnjs ap imy - B s fc > "i
^3 1
< 0
 119

18. LAZAR Leiba. Iniluenta razelor ultraviolete asupra anafilaxiei

serice, Cercetari experimentale, (Prof. Gra9oski S.) 939
19. RAPAPORT Ghenia-Ruhla. Consideratiuni la studiul accidentelor
cu electricitatea casnica. (Prof. Bogdan G.) 940
LISTA NOMINALA 20. RABINOVICI Elia. Contributiuni la studiul tumorilor benigne ale
mamelei. (Prof, Hortolomei N.) 941
a Doctorilor in medicina i chirurgie, proclamati in anul 21. FRADIS Nehemia, Contributiuni la studiul flegmonului urinos. (Prof,
scolar 1926-27 (cu indicatia subiectului tezei, a d-lui Profe- Hortolomei N,) 942
sor care a prezidat juriul de promotie si a numarului curent 22. GANDELMAN Srul, Supurajiuni perimetrale de origine calculoasa
c.e poarta teza)- (Prof. Stefanescu-Galati M.) 943
23. LUCINESCU D. Leon. Studiu asupra chistelor. dermoide de ovar.
1, BAZIAN Hava. Avortul criminal si secretul profesion'al (Prof. ^ (Prof. Anghel P.) 644
Bogdan G.) 922 24. DASCAL Haim. Contributiuni la studiul cancerului primitiv al
2, INCHUM Martin, Procedeiie neutralizatoare in organizmul gravid, ficatului. (Prof. Bacaloglu C.) 945
(Prof. Bogdan G.) 923 25. PLAKSIN M, Alex. Atentate contra bunelor moravuri savirsite
3, HARNIK David. Terapia stimulanta specifics si nespecifica contra de dementi neresponsabili. (Prof. Bogdan G.) 946
agentului cauzal. (Prof. Bacaloglu C,) 924 26. POPESCU Mihail. Acjiunea namolului de Tekir-Ghiol asupra reu-
4, SACHER Neuman Leon. Privire generala asupra glandelor endo- matismului cronic. (Prof, Bacaloglu C.) 947
crine. (Prof. Bacaloglu C.) 925 27. SCUTARU P, Adrian. Contributiuni la studiul Chimioterapiei in-
5, DIMITRIE Arsenic, Tratamentul tuberculozei pulmonare cu sano- travenoase a gonocociei cu clorhidratul de 3,6 Diamino, 10
crysina, (Prof. Ciuca M.) 926 metil acridina. (Tripaflavina). (Prof. Stefanescu-Galati M.)948
6, CAHANE Mares, Cercetari asupra variafiunilor electrolitelor din 28. SINDER Sioma. Contributiuni la studiul eliminarii albastrului de
sange si {esutul muscular din punctul de vedere ilikibiologic. metilen la diabetici (Prof. Bacaloglu C,) 949
(Prof. Parhon C.) 927 29. S/TERENBERG Manase. Consideratiuni asupra patogeniei hiper-
7, SCUTARU Ion. Consideratiuni generale asupra intoxicatiilor si in tensiunei arteriale. (Prof. Bacaloglu C.) 950
special asupra intoxicate} cu arsenic si polinevritei conse- 30. CARNIOL lancu. Etiologia si patogenia calculilor biliari. (Prof.
cutivp. (Prof. Bacaloglu C.) 928 Hortolomei N.) 951
8, DANIELESCU Teodorina. Contributiuni la studiul lithopedionului. 31. GINIGER Herman. Consideratiuni clinice si patogenice asupra
(Prof. Anghel P.) 929 mixoedemului. (Prof, Bacaloglu C,) 952
9, SVERDLIC Bercu. Contributiuni la studiul abcesului subfrenic, 32. POPLICHER F, Hascal. Consideratiuni asupra patogeniei ulcerului
(Prof. Bacaloglu C.) 930 gastric. (Prof. Bacaloglu C.) 953
10. CRAFT N, Emil. Rezectia costala in piopneumotoraxul consecutiv
pleureziilor purulente, putride si gangrenoase, (Prof, 33. DAICI Strul. Consideratiuni asupra etiologiei si patogeniei cal-
culozei urinare, (Prof. Stefanescu-Galati M.) 954
Anghel P.) 931
11. PULVER B. Consideratiuni generale asupra Helioterapiei artifi- 34. GOLDENBERG Reiza. Problema profilaxiei tuberculozei. (Prof.
Bacaloglu C.) 955
ciale. (Prof. Hortolomei N.) 932 CEAUSOV S. Dumitru. Corpi straini instomac. (Prof. Anghel P.) 956
12. FELDMAN I. Plastii si autoplastii in pierderile de substante ale 35.
craniului. (Prof. Anghel P.) 36. RABINOVICI Simon. Consideratiuni asupra regimului alimentar
933 in diabet zaharat fara denutritie si in diferite complicatiuni
13. VAISBERG Sura. Consideratiuni obstetricale si medico-legale ale sale. (Prof. Bacaloglu C.) 957
asupra anomaliilor sarcinei (Prof. Bogdan G.) 934
14. VAINELBOIM G. Tratamentul operator al prolapsului genital 37. URSACHI Aristide, Moartea subita prin leziunile aortei din punct
printr'un procedeu de exohysteropexie (Prof. Anghel P.) 935 de vedere medico-legal, (Prof. Bogdan G.). 958
15. GOLDENBERG Smerel. Deviatiuni antropometrice ale copiilor 38. TABACARU Grigore. Consideratiuni medico-legale asupra plagilor
rachitici, in vrasta de unu, trei si cinci ani. (Prof. Gracosky S.) 936 prin arme de foe consecutive accidentelor de vinatoare. (Prof.
16. LISOVSCHI Vladimir. Contributiuni la studiul morfii subite la Bogdan G.) 959
adulfi prin leziuni pleuro-pulmonare. (Prof. Bogdan G.) 937 39, PARHON Constanta. Contributiuni la studiul ovarului ca glanda
endocrina. (Prof, Parhon C.) 960
17. CODNER Ghers. Contributiuni la studiul injectiunilor epidurale in
tratamentul incontinentei esenjiale de urina. (Prof. Stefa- 40. REZNIC Avram. Contributiuni la studiul echilibrului acido-bazic
nescu-Gala{i M.) 938 la alienati. (Prof. Parhon C.) 961
 120
121
11. CASPAR Gh. Contribufiuni la studiul kistelor hidatice multiple
ale pulmonului. (Prof. Bacaloglu C.) . 962 65. VASILIU M. Ion 1 ) . '. 986
42. BARBAIANI Lucian. Contribufiuni la studiul meningitei cerebro- 66. ROITMAN Ruhla. Considerafiuni medico-legale asupra citorva
spinale cu coccobacilul lui Pfeiffer. (Prof. Gracoski S.) 963 cazuri de pruncucideri rare. (Pruncucideri savante). (Prof.
43. BARBULESCU C. Contribufiuni la studiul echinococcozei mus- Bogdan Gh.) 987
culare. (Prof, Anghel P.) 67. DREUTTEL V. loan. Consideratiuni anatomo-clinice asupra sifi-
44. CIUREA Nicolae. Contribufiuni la studiul pruncuciderilor prin su- 964 lisului hepatic in perioada terfiara. (Prof. Bacaloglu C.) 988
focafiune. (Prof, Bogdan G.) , 965 68. BAHOV loan. Seroterapia in scarlatina. (Prof. Ciuca M.) 989
45, HELD Moise, Consideratiuni asupra pronosticului si tratamentului 69. ROSEANU L. Lascar. Syphilisul in legatura cu casatoria si di-
aortic. (Prof. Bogdan Gh.) vortul din punctul de vedere medico-legal. (Prof. Bogdan Gh.) 990
46. SVARJ lehezchiel. Considerafiuni asupra anevrismelor arterilor 966 70. HIMELBRAND Moise. Aphasie in urma facturei bolfii craniene
mari in afara de ale aortei. (Prof. Bacaloglu C.) 967 cu infundarea fragmentelor. (Prof. Anghel P.) 991
47. 71. POPESCU I. loan (Sibiu). Doctrina lui Freud. (Psihanaliza).
SEIMAN Soil. Considerafiuni asupra paraliziilor facial^. (Prof.
Bacaloglu C,) 968 (Prof. Parhon C.) 992
48. 72. TOMA A. Contribufiuni la studiul Anatomiei patologice in tifo-
CATZ Max, Consideratiuni asupra formelor clinice ale encefalitei
epidemice. (Prof. Parhon C.) 969 sul exantematic. (Prof. Slatineanu Al.) 993
49. CAPLUN Sulim. Contribufiuni la studiul tulburarilor abdominale pro- 73. IACOV Sapir. Consideratiuni asupra hemoragiilor in evolufia
duse de aderenfe de origina apendiculara. (Prof. Anghel P,) 970 ulcerului stomacal. (Prof. Bacaloglu C.) 994
50. 74. BURD Bercu. Gangrena membrelor, consecutiva gripei. (Consi-
TEODORASCU Olga. Cateva date clinice si' terapeutice asupra
turbarii. (Prof. Bacaloglu C.) 971 derafiuni clinice si patogenice). (Prof. Anghel P.) 995
51. 75. VINER lacov. Considerafiuni clinice si terapeutice asupra reu-
PLESU D. Stelian. Contributiuni asupra abceselor metastatice
ale prostatei. (Prof, Stefanescu-Galafi M.) 972 matismului tuberculos, (Prof. Bacaloglu C.) 996
52.ERNST Siegfried, Contribufiuni la studiul anesteziei femeilor gravide 76. PANTOFARU Strul. Aspecte clinice ale uremiei. (Prof. Baca-
in timpul travaliului, prin metoda lui Siegel(Prof, Bogdan G.) 937 loglu C.) . 997
53 77. GRECEANIC losif, Consideratiuni asupra glaucomului infantil,
. POPOVICI Elena. 0 pagina din ,,Istoria medicinei legale",
(Prof. Bogdan G.) 974 (Buftalmie, Hidroftalmie). (Prof. Puscariu El.) 998
54 . GRt)NBERG Aizic. Diabetul insipid, Starea actuala a chestiunei 78. DERENOVSCHI Wolf. Keralitaneuro-paralitica, cu doua observa-
poliuriei esenfiale. (Prof, Enescu I.) 975 fiuni din clinica boalelor de ochi a Facultafii de Medicina
55. din Ia5. (Prof. Puscariu El.) 999
GROBOCOPATEL Ruvin. Consideratiuni clinice si patogenice asu-
pru tumorilor multiple primitive, (Prof. Bacaloglu C,) 976 79. DIMITRIEV Nicolae. Viteza de sedimentare a globulelor rosii
56 la tuberculosi. (Prof. Bacaloglu C.) 1000
57 MORGENSTERN Hermann. Sifijis ?i graviditate. (Prof. Bogdan G.) 977
PETREANU Eugenia. Contributiuni la studiul p. H. in rachitism, 80. LIVSIT-Gruti Malca. Hemiplegiile dureroase. (Prof. Bacaloglu C.) 1001
(Prof. Gracoski S.) 81. DENISOVSCHI Alexandru. Complicafiuni oculare in xeroderma
58. SARBU Toma, Eritrodermia exfolianta survenita in urma trata- 978 pigmentosum. (Prof. Puscariu El.) 1002
mentului antisifilitic (Mercur, Bismut si Neosalvarsan). (Prof. 82. BUICULESCU Alexandru. Considerafiuni medico-legale asupra omo-
Mironescu E.) rurilor ?i sinuciderilor prin arme albe. (Prof. Bogdan G.) 1003
59 KARNIOL Arnold. Drenajul Mikulicz in chirurgia abdominals. 979 83. COFMAN Ifhoc. Consideratiuni asupra sarcomului renal la copii.
(Prof, Hortolomei N.) 980* (Prof. Stefanescu-Galafi M.) 1004
60. IACOBI Leon. Paralizia infantila. Contributiuni la studiul trata- 84. ZAIDMAN Lipa. Considerafiuni asupra studiului semeiotic al
mentului ei prin agenfi fizici. (Prof, Gracoski S,) hematemezei. (Prof. Bacaloglu C.) 1005
61. 981 85. PAVLOV Ion. Contributiuni la studiul modificarei for-
SIDERER Ita. Contribufiuni la studiul ruperilor organelor splanc-
nice prin traume directe si indirecte, din punctul de vedere mulei leucocitare in dermatozele pruriginoase. (Prof, Miro-
medico-legal. (Prof. Bogdan G.) nescu E.) 1006
62.. FELDMAN Paulina. Contributiuni la studiul fistulelor ombilico vezicale 982 86. BOGUS Theodor. Consideratiuni asupra carcinoidului tubului
prin persistenfa permeabilitafei uracuiui. (Prof, Anghel P.) 983 digestiv. (Prof. Hortolomei N.) 1007
63. SOR Rifca-Tirlea, Consideratiuni la studiul submersiunei, (Prof, 87. BUCINSCHII Petre. Fistule uretro-rectale. (Prof. Stefanescu-
Bogdan G.) 984 Galafi M.) 1008
64 LIPO VETCHI Ruhla. Consideratiuni asupra morf ii subite in puerpera-
litate din punct de vedere medico-legal. (Prof. Bogdan G.) 985 1) Promovat ,,Doctor", fara sus(inere de tezS de doctoral, conform Procesului Verbal
No 1593 din 18 Mai 1927.

I
 122

88. BADALUJA Radu. Contributiuni la studiul tratamentului pleure-

ziilor purulente pneumococice la copii cu n Optochin",
(Prof. Bacaloglu C.) 1009
89 ABAGERIU Octavian. Consideratiuni asupra diagnosticului si
tratamentului meningitei cerebro-spinale epidemice. (Prof.
Bacaloglu C.)
90. IONESCU Petru. Contributiuni la studiul tuberculului ,,in vitro"
1010 Lista Nominala
(prin metoda culturilor de Jesuturi). (Prof. Ionescu-Mi' a licentiatilor in Farmacie proclamaji in anul colar 1926 1927 inaintea
haesti C.) 1011 Facultatii de Medicina din lasi.
91. FRANCHE Maria. Singele si lichidul cefalo-rachidian in tifus 1

exantematic. (Prof. Ciuca M.) 1012 No.

92. STEFANESCU Adrian. Consideratiuni asupra sufocajiunei acci- u Procesului Numele si Pronumele D A T A
dentale din punct de vedere medico-legal. (Prof. Bog- o verbal
dan Gh.) 1013
93. SBIERA Partenia, Contributiuni _ asupra
. f*wUU tratamentului
kx u.kuilJV'I-lklllU.l cu
*-U ali-
Clli"
i! 4069 Bronson Peisah 22 Octomb. 1926
__ mente iradiate
rAXTTT XT
in rachitism.
1 . T
*V***MOUJ (Prof.
^i lui. Gracoscbi
vjlayUoLUl I.) 1.1 1014 2! 4070 Straitman L. Wolf " n
94, FALCOIANU A. Neculai. Invaginatia intestinala la adult. (Prof. 3 4693 Cozloscni Natalia 1 Novemb.
Hortolomei N.) 1015 4 4694 Sterian Emil n it
95. CONSTANTINESCU M. Nicolae. Quinetum si cinchonina in Machedon Adela
5 4695 1) )!
tratamentul
*.. malariei.
AU*UA^J> (Prof.
^j. i vji Ciuca M.)
vsiuia ivjL,; 1016
96. BUZENCHI Carol. Pneumothoraxul in afara de tuberculoza. (Prof.
6 4696 Handoca Al. Constantin n n n
7 4697 Oriol Abram M 1 11
Bacaloglu C.) 1017 Manoli loachim 25
8 5346
97. SAMIS lacov. Considerafiuni asupra valorii semeiologice a gan- 9 Marcovici Hirsch
5347 7J
glionului lui Troisier. (Prof. Bacaloglu C.) 1018- 10 Zghibarfa Trofin
5348 n 11 11
11! 5429 Carale Ana 1 Decembrie
12 5430 Solomon Rasela * ^ "
13 5431 Goldsmidt Golda "
14 5432 Heller Mariem y>
15 5433 Rozentul Feiga n w 11
16; 6019 lonescu Petrescu Angela 15
17 6020 Malancescu Pantazi Viorica u 11
18 6021 Popa N. Vasile
19 6022 Manolescu Maria 20
20 6023 Florian Florica )' 11

21 186 Marcus H. Lupu 15 lanuarie 1927

22 187 Oprea Constantin n
23 561 Nechiforescu Profira 5 Februarie ,,
24|j 562 Negri C. Elena " "
25 563 Greif Isidor V

26 564 Gornic Gher ;?

27 565 Helvig Arthur "
28 567 Georgescu N. Aristia 16
29 568 Colcher D. Reiza n ,, n
30! 569 Fisman M. Nahman n
31 898 Fisman Klepper Rachela 4 Martie
32 1397 Sarchis David 6
33 1398 Averbuch Leib n ?j
34 1399 Balaban Avram 10
 124

_J l No.
" l| Procesului
'
!
;g jl verbal Numele $i Pronumele D A T A

35 1400 Tapu Gheorghe

36 18 Martie 1927
1552 Grimberg Sosia Biblioteca Facultatii de Medicina din Iai
1553 14
"i Sor Hana Infiintata in anul 1884.
38; 1554 jirilman Avram " "
39j 2187 Sirman I. Hana 16 lunie
Reorganizata in anil 1915 i 1923.
i Biblioteca este deschisa zilnic de la ora 14 la 18.
ii
.- - --. . .
Tablou statistic pentru anul scolar 1926/27.
Nr. cititorilor S'au consultat S'au imprum.*) ' S'au restituit

Sefi lucr.
Conferen^.
R e v i s te

Profesori

Fascicole
A'sistenti
Luna , _& ; V V
a 1

- . .. .
B |
*
13 0
3 Fasc. Volum. cd "6 *"o
53 1 te.' >
Decemb. 1926 12 170 177 195 259 16 23 1 13

lanuarie 1927 7 135 188 50 J87 7 18 3 12

Febr. 1927 14 246 177 107 317 14 33 28 15

Martie 1927 21 113 84 28 174 29 35 20 21

Aprilie 1927 11- 61 51 57 87 8 10 14 2

Mai 1927 34 234 290 218 345 54 38 21 27

lunie 1927 23 138 172 96 96 29 33 15 35

Total 122 I 1097 1139 751 1465 157 190 102 125

La 31 Decembrie 1926 numarul tratatelor i monografiilor

inventariate era de 6357.
Biblioteca primea in anul|1927, in abonament s'au oferit
in mod benevol, 116 publicatiuni medicale periodice.
Aproape 50% din tratate, publicatiuni medicale i reviste
sint legate.
Bibliotecar, Dr. Gh. I. Botez

*) Nuniai D-nii Profesori, Conferenjiari, efii de lucrSri sau Asistenjii pot imprumula
cSr{i sau reviste diu BibliotecS.
 127

Numele 51 Pronumele
Denumirea catedrelor D*lor Profesori

Ib Farmacologia ?i Botanica medicals Prof. supl. Dr. Rascanu Yasile

16 Fiziologia si Fizica biologicS titular Rascanu Vasile
Anul colar 1927/1928. 17 Histologia s,i Histogeneza , , Puscariu Emil
18 Higiena CiucS Mihai
19 Medicina legalS Bogdan George
Decanatul Facultafii de Medicind 20 Medicina operatorie agregat ,. Butoianu S. Mihai
21 Patologia chirurgicala, bandaje si aparate
Decan: Prof.Dr.M.$tefanescu-Galati<.Delal Dec. 1926> de fracturi titular Dr. Anghel Paul
. lonescu-MihSesti Const
Secretar: Dr. Neculai Alexandrescu 22 Patologia si terapia generals
23 Patologia medicals Dobrovici Ant.
Ajutor-Secretar : Const. Alexandrescu 24 Parazitologia (Istoria natur. medicals) Leon Nicolae
Arhivar: Gh. Negrufi 25 Conf. de Anatomie topografica Conferenfiar Dr. Nubeit Ion
Intendent: Gh. Mrcea 26 .. , descriptivS si Embriologie , Zamfirescu Gh. Docent
27 Otorino-laringologie Dimitriu-Borca V.
Mecanic Electrician: Const. Duca Radiologie si Radiografie , Radu Emil
28
Laboranf. AL tefdniu 29 , , Epidemiologie, profilaxia si cli-
Portar: Ion Pricop nica boalelor infecjioase BSlteanu loan
Servitor: Vasile Todiracu 30 Higiena socials , Gheorghiu loan
31 Ortopedie Trosc Andrei ,
Radu Grigorovici
Ion Ciofu
Biblioteca Facultdfii
Bibliotecar: Dr. Gh. I. Botez <de la 21 Octombrie 1914> b) Invatamintul farmaceutic s
>
Impiegata: Maria J. Miclescu '-. 'j :
Custode: Ion Bordeianu
Laborant: D-tru Neagu. =1 CURSUL Corpul Didactic De la Facultatea
*3\

1 Bacteriologia elementara Prof. tit. Dr. Slatineanu Alex. MedicinS

Conferenjiar Dr. Gheorghiu I. ,,
'Catedrele Facultafii de Medicina din lai, cu numele D-lor 2 Botanica Prof. tit. Popovici Alex. tiin{i
3 Chimia alimentarS lonescu-Matiu Alex. MedicinS
Profesori cari au predat cursul in anul colar 19271928- 4 Chimia analiticS calitativa si , Costachescu N. $tiinji '...-.
i cantitativS Confer CernStescu Radu
a) Medicina 5 Chimia minerals Prof. tit. CostSchescu N. M

6 Chimia organica $umuleanu Corn. MedicinS

7 F armada chimica si galenicS lonescu-Matiu Alex. n
Numele 5! Pronumele 8 Fizica experimental lonescu Theodor $tiinti ',:
Denumirea Catedrelor
D*lor Profesori 9 Farmacognozia v Dr. Riscanu Vasile MedicinS
10 Higiena si Parazitologia Dr. CiucS Mihai n
Anatomia descriptive! si Embriologia i Confer. Dr. Balteanu Ion
Prof. supl. Decent Dr. Zamfirescu G.
Anatomia patologicS 11 j Mineralogia Prof. tit. Bu(ureanu C. V tiin{i -.''-
titular Dr. GalSsescu Petru
Bacteriologia 12 Toxicologia si chimia biologica lonescu-Matiu Alex. | MedicinS >1
, , SlStineanu Alex.
Chimia medicals si biologica $umuleanu Corneliu
Clinica boalelor nervoase si mintale . Dr. Parhon I. Const.
,. boalelor cailor urinare tefanescu-Gala{i Mih.
I chirurgicala Hortolomei Nic.
II chirurg, si Anatomia topografica TSnasescu G. Ion
dermato-sifilitica Mironescu Eugen
si Patologia infantilS Gra9oski tefan
medicals Bacaloglu Const.
, si ieoria oftalmoIogicS Puscariu Elena (D-na)
si teoria obstdricalS Zsharcscu-Karaman Nic.
lorapciiticS Knescu Ion
 129

Laboratorul de Fiziologie
Director Prof. Dr. V. Racanu
ef de lucran Dr. Balif Leon
Asistent Dr. E. N. Renescu
C. Petrescu
TABLOUL n
Preparator D. Dorogan
Preparator tehnic Marcel Capri
Laboratoriilor i a personalului respectiv cari au functional Custode C. Columb
in anul colar 1927/1928. Mecanic I. Maftei
Ajutor mecanic Otto Nichelschi
Laborant V. Hermeziu
V. Hancu
Laboratorul de Terapeutica Tr. Hie
Grecu Ion
Director Profesor Dr. Ion Enescu Dolineanu Gheorghe
Asistent Dr. Or. Nubert
Dr. Elena Nadejde Nubert Laboratorul de Histologie
Preparator Dr. Manoliu G. Maria
Laborant Qr. lonescu Director Prof. Dr. Emil Pucariu
Zinca Lascar ef de lucrari Dr. Goldner Jacques
Preparator Dr. Marza Vasile
Laboratorul de Parazitologie Marza Rusnac Eugenia
Director Laborant Nee. Lupu
Profesor Neculai Leon Cristina Lupu
ef de lucrari Dr. Lucia Leon Borcea
Asistent Const. Vasilescu
Grig. lamandi Laboratorul de Anatomic patologica
Laborant Gh. Postica Prof. Dr. Petru Gdlaescu
Florica Postica Director
ef de lucrSri Dr. Nee. P. Balan
Asistent Dr. Const. Diaca
Laboratorul de Chimie medicala i biologica Dr. Violetta Petrovici Strat
Director Profesor Corn. umuleanu Preparator Dr. Alexandru Hohman
ef de lucra>i Dr. Nic. Lazar
Eugen lonescu
Asistent Dr. Felix NSdejde Desenator Tvardohlib Emanoil
Ion Claudatus Custode Dim. Racovita
Preparator Aurel Gheorghiu Laborant Ruxanda Racovita
Marg. Mitescu (Pina la l Ian. 1928) Aglaia Mardare
Dr. Eugenia Petreanu
Custode Gh. Popoi Laboratorul de Medicina legala
Laborant Eliza Popoi
Constantin Mircea Director Prof. Dr. G. Bogdan
Asistent Dr. Maria Ropala
Laboratorul de Farmacologie Laborant Pricop Pascariu
Director Profesor Dr. V. fiacanu (suplinitor) Laboratorul de Patologie generala
Asistent Dr. Margareta Burada-Petroni
Dr. Eugen N. Renescu Director Prof. Dr. Const. lonescu-Mihaeti
Preparator Dr. Constanta Parhon Asistent Dr. Mihai Garofeanu
Laborator Aneta N. Popovici Dr. Petru lonescu
 130
131
Preparator Ecat. Rohota
n Gh. Chipail Muzeul de Anatomic
Laborant Severin Bejenaru
Const. ScripcS
Custode preparator Radu Badaluja
Cristina Bejenaru Personalul materialului i al salii de injectii
Laboratorul de Bacteriologie ef de material Erem. Galben
Laborant Nistor NegurS
Director Prof. Dr. Alex. Slatineanu Alecu Curmei
Sef de lucraii Dr. Ion Gheorghiu Zaharia Lovas.
Asistent Dr. Ion Alexa Mujiu lustin
Dr. Const. Bart Mujiu Efrem
Preparator Maria Moruzi
Dr. Ion Constandache Laboratorul de Anatomic descriptiva
Dr. Gh. Costin pSng la 1 Ian. 1928, dela a- Preparator Dr. Neculai Alexandrescu
ceasta data Gh. Balmu St. Plesu
Mecanic Boczek F.
ef Laborant Ion Asandei Vladimir Bufureanu
Laborant Paraschiva Asandei Elena Popovici Acont
Gh. Timofti Aspirant Horia Roiu
Pavel Costin Oct. Abageriu
Filaret CorlSteanu Dr. Falcoianu Neculai
,, Dr. Lucinescu Eugen
Vasile Turcanu
Laboratorul de Patologie extern^ Th. Burghele
Director Prof. Dr. PaulAnghel De^enator Alex. Remenco
Asistent Dr. Lucinescu Eug. Mecanic Carol Tint11
Laborant Ion Micu Fochist Vasile Ciocoiu
Laborant Const. Rotariu
Vasile Toma
Laboratorul de Higlena Tib. Ortopan
Director Petru Pascaru
Prof. Dr, Mihal Ciucd
ef de lucrari Dr. Gheorghe Tudoranu
Asistent Laboratorul de Medicina operatorie
Dr. Maria Franche
Dr. Eugenia Alexa Manoliu Director Profesor Dr. Mihai St. Butoianu
Dr. Alex. Tom a Asistent Dr. Parvulescu Gh.
Preparator Dr. Neculai Constantinescu Preparator Tr. Mihailescu
$ef laborant Virginia BadulicS Desenator Dimitrescu Const.
Laborant Paraschiva Corduneanu Laborant Manolescu Emil
lulian VSrvaroae Curmeiu Alex.
Cost. Spulber
Chihaia Gh. Laboratorul de Anatomic topografica
Director Profesor Dr. Ion G. Tdndsescu
Institutul lucrarilor anatomice 1 Laboratorul Asistent supl. Dr. Em. Craft
de Anatomic descriptiva Preparator Dimitrie Braniteanu
Director Supl. Dr. Gh. Zamftrescu (Conferen{iar) Laboratorul de Farmacie chimica i galenica
Preparator Dr, Const. Ralescu
Dr. Eug. Aburel Director Profesor Alexandra lonescu-Matiu
Asistent Const. Popescu
 132 133
Asistent Lupu Coniver Preparator-chimist Vasile Chiriac
n Ana Carale Laborant Petreanu Eugenia
Preparator Eugen Iliescu
Laborant Solt. Palaghia
Hie Ungureanu Emil Diac
Maria Ungureanu
Toma tyigan Clinica dermato-sifilitica
Clinica medicala
Director Director Prof. Dr. Eugen Mironescu
Profesor Dr. Const. Bacaloglu ef de lucrari Dr. Gh. Nastase
ef de lucrari Dr. Ion Nimereanu
Asistent Asistent Lazar Nicolai
Lazar Diaca Chimist farmacist Dimitriu Grigore
n Gh. Tudoranu Preparator Petrovanu Dum.
Preparator Neculai Dabija Costea Virgil

.; D-tru Vasiliu Mecanic electrician Petre Zaharia
N. T. VacSreanu Desenator-mulajor Ion BSlau
Desenator Getta S. Vasilescu Irina Macarov
Laborant Laborant-Custode
Otto Zgroinsky Laborant Neculai Butnariu
Maria Pcinzariu
Maria Cucos Clinica obstetricala
Clinica I chirurgicala Director Prof. Dr. Neculai Zdhdrescu-Karaman
Director Profesor Dr. Neculai Hortolomei Asistent Dr. Suzana Grossi
ef de luciM Dr. Vladimir Bufureanu Alexandrina Nastase
Asistent Oscar Franche Marg. Cordescu
Viorica Bu{ureanu Preparator Zenobia Rosenthal
Gatoschi Gheorghe (radiolog) Desenator Parhon Constantin
Preparator Vasiliu Veronica Laborant Handoca Marcel
Th. Burghele
Laborant Anton Neamju Clinica boalelor nervoase i mintale
Aglae Gh. Cuza Director " Prof. Dr. Const. I. Parhon
Clinica II chirurgicala ef de lucrari Dr. Emil Savini
Director Asistent Maria Briese
Profesor Dr. Ion G. Tandsescu Zoe Caraman
ef de lucrSri Dr. Neculai Barbelian

Asistent Preparator Maria tefanescu, iar dela 1 lulie

Dr. Alex. Scutaru Valeria Niculescu
Dr. Emil Hoffman (radiolog) Elena Derevici
Dum. Stoleru Laborant Ion Serafinescu
Preparator Elena Nicodim
n Stere tefaniu Clinica genito-urinara
Desenator Nicolai Craft
Mecanic-radiolog Alex. Paveliu Director Prof. Dr. Mihai tefdnescu~Galafi
Laborant Mihai Znescu Asistent Dr. Ion Motoc
Const. FSrama Preparator Dr. Isabela Musat Potop
Laborant Elena Constantiniu
Clinica infantila
Director Profesor Dr. tefan Gracoski
ef de lucran Clinica oftalmologica
Dr. Emil Hurmuzachi
Asistent Maria Camner Director Prof. Dr. Elena Puscariu
Mihail Camner ef de lucrSri Dr. lul. Nitulescu
Georges Rosenthal Asistent LSzSrescu Eugenia
 134
Preparator Dr. Ecaterina Bivol-Triandal
,, Georgeta Vartic
Grigore Kesim
Desenator Teofila lamandi
Laborant Gh. Maftei
t. Ca{ir
P R O G R A M U L DE STUDII
pe anul colar 1927-1928.
Semestrul de iarnS.
(Regulamentul din 1923)

A) FACULTATEA DE MED1C1NA

Anul I. Anatomia descriptiva si Embriologia.

(Dl. Prof. supl. Docent Dr. Gh. Zamfirescu)
Curs: Luni, Mercuri i Vineri (5-6 p. m.)
Lucrari practice: In fiecare zi (2-6 p. m.)
(la Institutul anatomic)
Chimia medicala i biologica
(Dl, Prof. Corn. umuleanu)
Curs : Luni, Marji i Mercuri (9-11 a. m.)
Lucrari practice: Joi i SimbSta (8-12 a. m.)
(la Institutul de Chimie din str. Saulescu).
Anul II. Anatomia descriptiva i Embriologia
(DL Prof. supl. Docent Dr. G. Zamfirescu)
Curs: Luni, Mercuri i Vineri (5-6 p. m.)
Lucrari practice: In fiecare zi (2-6 p. m.)
(in amfiteatrul Institutului i sala de disecjie)
Histologia i Histogeneza
(DL Prof. Dr. Emil Pu?cariu)
Curs: Luni, Miercuri i Vineri (10-11 a. m.)
Lucrari practice: Luni, Miercuri i Vineri (11-12 a. m.)
(in localul nou : Sala de curs i laboratorul respectiv).
Fizioiogia i Fizica biologica
(Dl. Prof. Dr. Vas. Racanu)
Curs: Joi i Simbata (5-6 p. m.)
Lucrari practice: Joi, Vineri i Simbata (2-5 p. m.)
(In localul nou: Sala de curs i laboratorul respectiv)
 136
Anul III. Anatomia patologica
(Dl. Prof. Dr. Petru Gdldescu)
Curs: Marti i Mercuri (2-3 p. m.)
Lucrari practice : Marfi (3-6 p. m.) i Mercuri (3-5 p, m.)
(in laboratorul respectiv din vechiul local).
Anatomia topografica
(Dl. Prof. Dr. Ion G. Tdndsescu i Dl. Conferentiar
Dr. Ion Nubert)
Curs: Vineri i Simbata (4-5 p. m.)
Lucrari practice: Vineri i Simbata (2-3 p. m.)
(la Institutul de Anatomie).
Medicina operatorie
(Dl. Prof. Dr. Mih. S. Butoianu)
Curs: Vineri i Simbata (4-5 p. m.)
Lucrari practice : Vineri i Simbata (5-6 p. m.)
(la Institutul de Anatomie).
Parazitologia
(Dl. Prof. Nic. Leon)
Curs: Luni i Vineri (5-6 p. m.)
Lucrari practice: Luni i Joi (3-5 p. m.)
(in noul local: sala de curs i labor, respectiv).
Patologia medicala
(Dl. Prof. Dr. Ant. Dobrovici)
Curs: Mercuri i Joi (10-11 a. m. i 2-3 p. m.)
(in sala de curs a noului local).
Patologia chirurgicala, bandaje i aparate de
fracturi
(Dl. Prof. Dr. Paul Anghel)
Curs: Mercuri (10-12 a. m.) i SimbSta (5-6 a. m.)
(in amEiteatrul Institutului anatomic)
Anul IV. Patologia i Terapia generala
(D-l Prof. Dr. Const. Ionescu-Mihdeti)
Curs: Luni i Mar{i (2-3 p. m.)
Lucrari practice: Luni i Marti (3-4 p. m.)
(in sala de curs i labor, respectiv din noul local).
137
Bacteriologia
(Dl. Prof. Dr. Alex. Sldtineanu)
Curs: Joi i Simbata (4-6 p. m.)
Lucrari practice: Vineri (2-5 p. m.)
(in sala de curs i labor, respectiv din vechiul local)
Farmacologia i Botanica medicala
(Dl. Prof, suplinitor Dr. Vets. Rds.canu)
Curs : Luni i Mercuri (4-5 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (2-4 p. m.)
(in sala de curs a noului local i in laboratorul
respectiv).
Clinica medicala
(Dl. Prof. Dr. Const. Bacaloglu)
Curs: Mercuri i Vineri (10-12 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon)
Clinica I chirurgicala
(Dl. Prof. Dr. Nic. Hortolomei)
Curs: Marti, Joi i Simbata (8-10 a. m,)
(in spitalul Sft. Spiridon).
Ortopedie
(D-l Conferentiar Docent Dr. Andr. Trosc)
Curs: Luni (9-10 a. m.)
(la Spitalul Caritatea)
Stagiu in spital
In fiecare zi (8-12 a. m.)
(in clinica chirurgicala i clinica medicala din spi-
talul Sft. Spiridon).
Anul V. Clinica medicala
(Dl. Prof. Dr. Const. Bacaloglu)
Curs: Mercuri i Vineri (10-12 jum. a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).
Ciinica II chirurgicala
(Dl. Prof. Dr. Ion G. Tdndsescu)
Curs: Marti, Joi i Simbata (policlinica) (8-9 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).
 138
Clinica obstetricala
(DL Prof. Dr. N. Zdhdrescu-Karaman)
Curs: Mercuri i Joi (3-5 p. m.)
(la Maternitate)
Clinica terapeutica
(Dl. Prof. Dr. Ion Enescu)
Curs: Marti i Joi (9-11 a. m.) i Vineri (9-10 jum.)
(in spitalul Sft. Spiridon).
Higiena
(Dl. Prof. Dr. Mihai Ciuca)
Curs: Vineri si Simbata (2-4 p. m.)
Lucrari practice: Vineri i SimbSta (4-6 p. m.)
(in laboratorul respectiv din noul local)
Radiologia i Radiografia
(DL Conferenfiar-docent Dr. Em. Radu)
Curs: Mercuri (10-10V2 a. m.) i Vineri (8-9 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).
Higiena sociala
(D-l Conferenfiar Docent Dr. Ion Gheorghiu)
Curs: Mercuri (4-5 p. m.)
(in sala de curs a noului local)
Clinica de Epidemiologie, profilaxie i boli in-
fec-Jioase
(DL Conferenfiar-Docent Dr. Ion Bdlteanu)
Curs: Luni i Mercuri (8-10V2 a. m.)
(la spitalul de izolare)
Stagiu in spital
In fiecare zi
in clinicile: medicala, chirurgicala II, obstetri-
cala i clinica terapeutica din spitalul Sit. Spi-
ridon i Spitalul .Jzolarea".
Anul VI. Medicina legala
(D-l Prof. Dr. Gh. Bogdan)
Curs: Mar{i, Joi si Simbata (5-6 p. m.)
(in arnfiteatrul vechiului local).
139
Clinica i Patologia infantila
(D-l Prof. Dr. $tefan Grafoski)
Curs: Mercuri (10-12 a. m.) i Vineri (9-11 a. m.)
(la clinica infantila din Spitalul Sft. Spiridon)
Clinica dermato-sifilitica
(D-l Prof. Dr. Eugen Mironescu)
Curs: Luni (policlinica) (10-11 a. m.), Marti i Vineri
(11-12 a. m.)
(in clinica respective din Spitalul Sft. Spiridon)
Clinica boalelor nervoase i mintale
(D-l Prof. Dr. Const. I. Parhon)
Curs: Mercuri (2-4 p. m.) i Simbata (9-12 a. m.)
(in spitalul Sf. Spiridon i spitalul Socola)
Clinica oltalmologica
(D-na Prof. Dr. Elena Pucariu)
Curs: Marti (10-11 a. m.) i Joi (9-11 a. m.)
(inclinica boalelorde ochi din spitalul Sf. Spiridon).
Clinica genito-urinara
(D-l Prof. Dr. Mh. tefdnescu-Galati)
Curs.: Luni i Joi (11-12 a. m.)
(in clinica respectiva din Spitalul Sft. Spiridon)
Oto-rino-laringologie
(D-l Conferenfiar Docent Dr. V. Dimitriu-Borca)
Curs : Luni i Mercuri (9-10 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon)
Stagiu In Spital
In fiecare zi
(in clinicele : infantila, dermato-sifilitica, boalelor ner-
voase i mintale, oftalmologicS i genito-urinara',
din spitalul Sft. Spiridon).
 140 141
B) INVATAMINTUL FARMACEUTIC Chimia organica
Anul I Botanica (DL Prof. Corn. umuleanu)
(Dl. Prof. Alex. Popovici) Curs : Luni i Marti (9-11 a. m.)
Curs: Mercuri i Simb&ta (8-9 a. m.) Lucrari practice: Luni (2-6 p. m.)
(la institutul de chimie din str. Saulescu).
Lucrari practice : Joi (8-11 a. m.)
(in laboratorul respectiv de la Facult. de tiinti). Farmacognozia
(Dl. Prof, suplinitor Dr. Vas. Ras.canu)
Mineralogia
Curs: Vineri (3-5 p. m.)
(Dl. Prof. Vasile C. Butureami) Lucrari practice: Vineri (3-5 p. m.)
Curs: Mercuri (4-5'/2 p. m.) (in sala de curs i laboratorul respectiv din noul
Lucr^ri practice; Vineri (9-12 a. m.) local).
(in laboratorul respectivFacult. de tiin{i)
Anul III Farmacia chimica i galenica
Chimia minerala (Dl. Prof. Alex. fonescu-Matiu)
(Dl. Prof. Nic. Costachescu) Curs: Marti i Joi (3-4 p. m.)
Curs: Luni i Marti (2-4 p. m.) Lucrari practice : Mercuri i Vineri (2-6 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (9-12 a. m.) (in laboratorul respectiv din vechiul local).

(in laboratorul respectivFacult. de tiinti). Chimia alimentara
Fizica experimentala (Dl. Prof. Alex. lonescu-Matiu)
(Dl. Prof. Teodor lonescii) Curs: Luni i Marti (8-9 a. m,)
Curs: Simbata (4'/2-6 p. m.) Lucrri practice; Luni i Marti (8-12 a. m.)
LucrSri practice: Luni (8-10 a. m.) (in laboratorul respectiv din vechiul local).
(in laboratorul respectiv- Facult. de tiinti). Higiena i Parazitologia
'(Dl. Prof. Dr. Mihai Ciucd i dl. Conferentiar
Chimia analitica calitativa docent Dr. I. Balteanu)
(Dl. Prof. Nic. Costachescu) Curs : Luni (3-4 p. m.)
Curs: Luni (4-6 p. m.) Lucrari practice : Luni (4-6 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (9-12 a. m.) (in laboratorul respectiv din noul local).
(in laboratorul respectiv Facult. de tiinti). Toxicologia i Chimia biologica
Anul II. Farmacia chimica i galenica (Dl. Prof. Alex. lonescu-Matiu)
(Dl. Prof. Alex. lonescU'Matiu) Curs: Mercuri (8-9 a. m.)
Curs: Marti i Joi (3-4 p. m.) Lucrari practice : Mercuri (9-12 a. m.) i Joi (8-12 a. m.)
Lucrari practice : Marti, Joi (4-6) s.i SimbatS (2-6 p. m.) (in laboratorul respectiv din vechiul local)
(in laboratorul respectiv din vechiul local). Bacteriologia elementara
Chimia analitica cantitativa (Dl. Prof. Dr. Alex. Sldtineanu, si dl. Conferen-
(Dl. Prof. Nic. Costachescu si dl. Conferenftar fiar-docent Dr. Ion Gheorghiu)
Radii Cerndtescu) Curs: Marti (4-5 p. m.)
Curs: Mercuri (8-10 a. m.) Lucrari practice: Marti (5-6 p. in.)
Lucrari practice: Mercuri (8-12 a. m. i 2-6 p. m.) (in sala de curs a noului local i laboratorul res-
(in laboratorul respectivFacult. de liint'i) pectiv din vechiul local).
 142

o B co s S
T-^
CO
in
r-(
8 - co
t-1

ir 1927-1928, la Facultatea de Medicina Iai. w inmsaj

-HOD 3)jy 1 1 1 1 1 i I i !

LISTA NOMINALA
^ S--i S -
PS

prezoj^ M^ 83
DOCO
^2 CM
M
o CM a Doctorilor in medicina i chirurgie, proclamati in anul
1 1 i
colar 1927-28 (cu indicatia subiectului tezei, a d-lui Profe-
V
IDI[0}83 1 1 1 1 ^
1 1 1 1 1
sor care a prezidat juriul de promotie si a numarului curent

**> coo CM in
""ll
t-iCO
T1 *-<
^m .CO

^
i O
ce poarta teza).

1. BULAU C. Constantin. Consideratiuni critice asupra tratamen-

K [njjjiunjvi com Ol5 8S g CNCO ss
^3 T 1
tului tuberculozei orthopedic? la Techir-Ghiol din punct
r-l CM
de vedere al asigur3rilor sociale (Prof. Bacaloglu C.) 1019
1C. * j*. a>
2. HOFMAN Avram. Contribufiuni la studiul funcjiunei gastrice la
J3-^i -. V .M (U

.2 .2 alienafi (Prof. Parhon I. C.) 1020

1 a a JJ a a n c
3. MARZA D. Vasile. Contribujiuni la studiul metabolismului chimic
a w 11 J J a T3 T3 -fl
3 3 O |
| S _S "rt
al embrionului. Historeac{ia lecitinei in prima perioada
00 oooo oooo <s>v> t^)W
^^
COM
a desvoltarei rmbrionului de gaina. (Prof. Parhon I. C.) 1021
o "rt Z 4. BELTER Pesia. Consideratiuni asupra emoragiilor in puerpera-
j iipn}s ap nny
a W
0 J sj 1
I Q

o litate, din punct de vedere obstetrical si medico-legal.
(Prof. Bogdan G.) 1022
M o
o 5. CAHANE-WEISSBEIN T. Contributiuni la studiul localizarilor in
as- cu

o
E-
q" 8 3 S S v"
CO
3 i S nucleii motori (Prof. Parhon I. C.)
6. SOIBELMAN Soibel. Consideratiuni asupra mecanismului facerii
1023

in prezentatiile faciale si pelviene (Prof. Bogdan Gh.) 1024

1U11IS3J
-noa 3)jv 1 1 1
T-t
1 1 1 1 - 1 I 1 1 7. EPELBOIM lanchel. Consideratiuni asupra polinevritelor (Prof.
Bacaloglu C.) 1025
"ffl* cd 8. GUBERMAN H. Leia. Consideratiuni asupra cistitei acute ble-
-*J
bt
IDIBZOJ^
sa CM in a- 8"
Tft^- CO CM CM r-~
CO CM
is OOi-
T( T-H R noragice (Prof. Bogdan G.) 1026
'sa-
H- ( 9. BALTAGA-GUIDEA Ecaterina. Cercetari experimentale cu pri-

'C U
ni]0)BQ 11 i ! i ! 1 1 1 i i 1 1 l vire la unele modificari hematologice sub influenta ra-
zelor ultra-violete. (Prof. Mironescu E.) 1027
u
oj

***
,,,^ coin
^f r-^
n CM CMS $2 S = 05 * CO CM
Tf CM
S8 CM
O5
CM
10. NUSEM Aba, Consideratiuni asupra etiologiei si patogeniei pielo-
nefritelor. (Prof. $tefanescu-Galati M.)
11. FISMAN David. Consideratiuni clinice si terapeutice asupra pie-
1028
a 1029
S ^U
u> O olo-* 10 lonefritelor (Prof. Stefanescu-Galati M.)
o
3
m CM CM
CM CM S co -*CM n i
^
Is 2! TT T-H
OO
in 12. CORDESCU Ovidiu. Studiul epiploitei hypertrofice tuberculoase.
to w (Prof. Bacaloglu C.) 1030
Hi j 13. BRAILEANU Stefan. Amauroze si amblyopii prin intoxicatiune
Absolvente

.a_ a J3..3
Absolvenji

Q 1031
S X a a
li 11 "O T3 II gg
-T3 T3
g S
T3 TJ
g g
"c3
cu chinina. (Prof. Puscariu El.)
14. BOCIAROV Gheorghe. Consideratiuni asupra frenicectomiei in
u
oo C/300 0000
3 3
CO tX> C/3 C/2 CX36/3
3 3
OO(/3 on on 3 "S
E-i tratamentul tuberculozei pulmonare (Prof. Bacaloglu) 1032
15. VAISMA.N Reveca. Consideratiuni medico-legale asupra afectiu-
o
iipnjs op niiy ~ a 5 S "o nilor cardiace ^ pulmonare la femeile gravide, (Prof.
> > o
Q Bogdan G.) 1033
 145
144
37. STEINBERG Mendel. Consideratiuni asupra anemiilor pernicioase
16. STEFANIU I. Consideratiuni asupra rupturilor si plagilor vezicei _ cryptogenetice. (Prof. Bacaloglu C.) 1055
urinare. (Prof. Stefanescu-Galati M.) 1034
38. BARCA Ion. Intrauteroovaropexie. (Prof. Tanasescu I.) 1056
17. GHEORGHIADI C. Vasile. Studiu asupra instinctului sexual.
39. KAHAN Frieda. Consideratiuni asupra fratamentului diabetului
(Prof. Bacaloglu C.) 1035 prin insulina. (Prof. Bacaloglu C.) 1057
18. SPITZER Meir Speitah, Contributiuni la studiul acfiunei hista-
minei, asupra secretiei gastrice la om, in unele afec- 40. MENDELOVICI Abis. Consideratiuni asupra gangrenelor la dia-
betici. (Prof. Bacaloglu C.) 1058
tiuni gastro-duodenale. (Prof. Enescu I.) 1036 BECHER Rachil. Consideratiuni asupra atentatelor la pudoare,
19. IOAN Gheorghe. Studiul asupra eliminarei Phenolsulfonphtaleinei 41.
savirjite asupra copiilor, din punct de vedere medico-
(P. S, P.) in stare normala si patologica, renali, he- legal. (Prof. Bogdan G.) 1059
patici, etc. (Prof. Bacaloglu C.) 1037
20. VACAREANU T. Neculai. Consideratiuni asupra valorei deter- 42, TEPLITCHI-SRAIBMAN Enta. Consideratiuni asupra ruperilor
valvulare ale cordului de origina traumatica. (Prof.
minarei puterei de concentrare maxima renala pentru Bogdan G.) 1060
cloruri in studiul nefritelor. (Prof. Bacaloglu C.) 1038 STEIN Ch, Elie. Consideratiuni asupra divorfului si nuiitatei ca-
21. GHETEUL P. Victorin. Consideratiuni asupra miocarditei sifi- 43.
satoriei din punct de vedere medico-legal. (Prof. Bogdan G.) 1061
litice. (Prof. Bacaloglu C.) 1039
22. IURMAN-GAMARNIC Reiza. Contributiuni la studiul avortului 44. SMULEVICI Srul. Consideratiuni medico-legale asupra morjii su-
bite la copiii sugari. (Prof. Bogdan G.) 1062
terapeutic din punct de vedere medico-legal. (Prof.
Bogdan G.) 1040 45. STRUGARIU T. Silvestru, Contributiuni la studiul glicemiei
normale si patologice. (Prof. Bacaloglu C.) 1063
23. DOGARU Ion. Contributiuni asupra rolului traumatismelor in tu- 46. HOLBAN H. Antoinette. Retenjiile intra-uterine datorite syphi-
morile maligne din punct de vedere medico-legal. (Prof. lisului. (Prof. Zaharescu-Karaman N.) 1064
Bogdan G.) 1041 47. DOROGAN Dimitrie. Electrodiagnosticul si variatiunile patolo-
24. REDENSKI Avram. Consideratiuni clinice asupra sclerozei in gice ale excitabilitajii in functie de rheobaza ?i chro-
placi. (Prof. Bacaloglu C.) 1042 naxie. (Prof. Rascanu V.) 1065
25. GROSU loan. Consideratiuni asupra operatiunilor conservatoare 48. SCIUROVSCHI Eugen. Consideratiuni medico-legale asupra hip-
in duble anexite. (Prof. Hortolomei N.) 1043 notismului ?i starilor analoage in atentatele contra bu-
26. IRIMESCU Martide. Consideratiuni medico-legale asupra deo- nelor moravuri. (Prof. Bogdan G.) 1066
sebirei dintre unele pruncucideri confundate cu moartea 49. VASILESCU V.. Constantin. Contributiuni la studiul taeniei echi-
naturala a pruncului. (Prof. Bogdan G.) 1044 nococcus si al chistului hydatic. (Echinococcus). (Prof.
27. URSULESCU G, Maria. Influenta sifilisului asupra glandelor cu Leon N.) 1067
secrefie interna. (Prof. Mironescu E.) 1045 50. STEFIRTA T. loan. Hematocolpos si hematometria datorite atre- ;
28. USCAT A. Serghie. Consideratiuni asupra icterului sifilitic. (Prof. ziilor congenitale. (Prof. Anghel P.) 1068
Bacaloglu C.) 1046 51. CANA I. Constantin. Consideratiuni medico-legale asupra aten-
29. SIRCHIS Haim. Consideratiuni asupra diagnosticului i trata- tatelor la pudoare simulate. (Prof. Bogdan G.) 1069
mentului litiazei biliare, (Prof. Bacaloglu C.) 1047 52. LIEBLICH-Vecsler ludita. Rolul factorilor sociali in diseminarea
30. GHERSCOVICI Mordha. Consideratiuni asupra chondromatozei tuberculozei. (Prof. Ciuca M.) 1070
scheletului. (Prof. Anghel P.) 1048 53. BAIDANU I. Boris. Asociatiuni morbide in gusa exoftalmica.
31. MARCR I. losef. Sifilisul hereditar de a doua generatie. (Prof, (Prof. Bacaloglu C.). 1071
Mironescu E.) 1049 54. ABADJER Alexandra. Consideratiuni asupra deschiderilor anor-
32. VAHMAN Nahman Moise. Consideratiuni asupra pleureziilor simp- male congenitale ale anusuluisi rectului. (Prof, Anghel P.) 1072
tomatice in afara de tuberculoza. (Prof. Bacaloglu C.) 1050 55. RABACOV Wolf. Tratamentul chirurgical al piciorului stramb ;
33. POPOVSCHI N. Ana. Contributiuni clinice la studiul dermatitei paralitic. (Prof. Hortolomei N.) 1073
herpetiforme duhring. (Prof. Mironescu E.) 1051 56. GEORGESCU N. Constantin. Hemoragiile stomacale urmate de
34. LUCESCU D. Nicolai. Cauzele mortalitatii infantile. (Prof. perforate. (Prof. Bacaloglu C.) 1074
Gra9oski St.) ' 1052 57. COSMIUC Aurel. Parazitismul intestinal in raport cu modifi-
carile sanguine in scarlatina. (Prof. Slatineanu A.) 1075
35. VAISUDLER Moise, Consideratiuni asupra acromegaliei. (Prof.
Bacaloglu C.) 1053 58. GHEORGHIU Aurel. Contributiuni la studiul colesterinei in gra-
viditate. (Prof. Sumuleanu C.) 1076
36. VAISMAN Ghinda, Consideratiuni asupra hemoptiziilor s.i valorii
lor semiologice, (Prof. Bacaloglu C.) 1054
 147

,
No.
u
Frocesului Numele si Pronumele D A T A
verbal

List a Nominal a 34 1398 Tomida Teodora 18 Mai 1928

a licentiatilor i doctorilor invajamintului farmaceutic de pe linga 35 1399 Finchelman lancu u
Facultatea de Medicina din lai, proclamati in anul colar 1927 1928 36 1589 Zolatarov Rascanu Paula 21 lunie
A. L1CENT1AJI
B. DOCTORI
No. *
~s Procesului Numele si Pronumele D A T A J37| Varcovici S. H. Octombrie 1927*) |
o verbal
Z

1 5586 Craciunescu M. Emanoil 24 Novemb. 1927

2 5587 Drahli M. Ijic W W ft

3 5588 Stanescu D. Eugeniu tf ft n

4 5589 Segal M. Jacques w
5 5982 Iliescu Eugen " w 11
6 5983 Chircorian Cristea 16 Decembrie
7 5984 Goldstein Arthur jy ft jf

8 5985 Cernefchi Manase " n

9 5986 Pincevschi Ific n n
10 49 Prepeh'tchi M. Sender 12 lanuarie 1928
11 50 Vesbianu Eugenia W W
12 51 Petroniu Paraschivescu-Constanfa ** "
13 245 Chaland Oscar 27
14 246 Bitmau Gher$
15 247 Benderschi Rahili n yj n
16 248 Sapirin Lei a n ^ n
17 249 Smilovici Milu w
18 358 Tarnovschi I. Moldova Smara 10 Februarie
19 359 Ghefov I. Simeon
20 553 Ilutza B. Gheorghe 23
21 552 Cabrin Moisei w
22 554 Matei G. Olga " u *'
23 744 Gherscovici M. Estera 15 Martie
24 745 Finchelstein A. Rasela
25 746 Kesler Slioma w v
26 820 Litvin Morduh 29
27 821 Creiciman S. Mordco W W W

28 975 Segal Arthur 3 Mai i,

29 976 Fondianer Betty n )j 11
30 977 Goldstein Paulina tt n 11
31 1097 Sobelman Nesia 4
32 1098 Timotin Rodica 18
33 1397 Tepeman Haim f 1
*> SubiectuI tezei::
Contributiuni la studiul cltor^va produse galenice din plante stabiliiatc
dosarea principiilor lor active.
 Biblioteca Facultatii de Medicina din Iai

Tablou statistic pentru anul scolar 1927/28.

Nr. cetitorilor S'au consultat || S'au imprum.') i S'au restituit

rfis

R e vi s te

Fascicole

Fascicole
Luna Sv2
*
"td
V

1SI
3

P-tU *C
1
C/3
"<3

Fasc. Volum.
s5
J3

>

Noemb. 1927 31 188 217 105 161 21 134 2 ! 45

Decemb. 1927 22 72 82 109 92 76 13 38 57

lanuarie 1928 30 179 182 55 182 65 79 46 69

Febr. 1928 21 187 152 109 213 67 22 6 21

XL

Martie 1928 31 165 175 89 215 36 31 32 19

FACULTATEA DE
Aprilie 1928 15 36 35 26 71 21 48 4 29

Mai 1928 28 137 139 60 335 25 22 24 11

lunie 1928 33 58 65 95 56 86 63 40 53

Total 211 1022 1047 648 1325 397 412 192 304

Bibliotecar : Dr. Gh. I. Botez

*) Numai D-nii Profesori, Conierenfiari, efii de lucrSri sau Asistenfii pot imprurauta.
c3r(i sau reviste din Biblioteci.
 FACULTATEA DE TUNT1
Anul colar 1926/1927.
DECANATUL
( Prof. Petru Bog dan (panS ia 1 Decembre 1926)
Decan ( Prof. Vas. C. Bufureanu (dela 1 lanuarie 1927)
Secretar: Const. Gheorghlu
Ajutor-Secretar: Ion Dascalu
Curier: Gh, Lungu
Laborant: Cost. Anichitoaei

Corpul didactic, catedrele i conferintele

a) Profesorli
-~c
o w Numele i Pronumele Titlul Catedra
Z$
L>

1 Bu{ureanu C. Vasile Profesor Mineralogie si Petrografie

2 Bujor Paul Morfologie
3 Bogdan Petru Chimie fizicala
4 Borcea loan Zoologie
5 Costin Victor Geometric descriptiva
6 Costachescu Neculai Chimie minerala
7 Constantinescu C. loan Fiziologie vegetal^
8 Cardas Agricola Zootehnie
9 Cosmovici L Nicolae Fiziol. animala g-rala si compar.
10 David Mihai Geografie
11 Myller Vera (D-na) Teoria func^iilor
12 Myller Alexandra Geometrie analitica
13 Obregia Anastasie Chimie organicS
14 Otin Cristea Chimie tehnologic5
Ib Popovici Alexandru BotanicS
16 Popovici Constantin Astronomie-geodezie
17 Procopiu tefan Fizica (cald. grav. si electricitate)
18 Simionescu loan Geologie si Paleontologie
19 Sanielevici Simion Calcul diferenjial
20 Vasiliu Haralamb Chimie agricola (?i prof supl.
pentru Politics agrarS).
21 Valcovici Victor *) MecanicS
22 lonescu Teodor Agregat FizicS experim. (acustica ?i optics)

*> Detajat la Politechnica din Timijoara -j\ suplinit prin d-l Prof. Snnielcvici
 152

b) Conferentiarii

A Numele 51 Pronumele Titlul Catedra sau specialitatea

i2
Alexa Gheorghe
Atanasiu Const.
Confer supl.
jt
Chimie tehnologicS
Stajiuni centrale
3 Botez Gh. loan Paleontologia vertebratelor
4
5
Carp Vasile
Cassetti losef
n Masini termice
Rezistenja materialelor
TABLOUL
t>
6 Cadere Dumitru m Mineralogie Laboratoriilor ?i a personalului respectiv care au functionat
7 Cambureanu Vasile Constructs civile
8 Cernatescu Radu Chimie analitica in anul scolar 1926/1927.
9 Criveanu loan Comer{ 5' comptabilitate
10 Culianu Petru n Elemente de analiza
11 Diaconescu Emil B Istoria geografiei
12 Florov Neculai w Pedologia
13 lonescu N. Const. Conf. definitiv Histologia a) Laboratorul de Botanica
14 Marino Neculai Conf. supl. Tehnologia materialelor
15 Mota? Constantin Anatomie Fiziologie ?i Bacteriologie Director Profesor Alex. Popovici
agricolS (pentru secjia Naturale) ef de lucrSri Const. Petrescu
16 Nicolau Constantin Matematici generale
17 Nifescu Emil Ins'alajii indusfriale Asistent Const. Papp
18 Nastasa Gheorghe n Antropogeografie Asistenta Elena Popovici
19 Petrovici loan Chimie minerals (pentru sec. aplicate) Custode Vasile Dinu
20 Parteni Cezar Constructii de masini electrice Laboranta Tita V. Dinu
21 Panaitescu Scarlat n Geodezie $i Topografie
22 Placinteanu loan H Fizici (acustici si optica)
23 Serghie Vasile It ElectrotehnicS g-rala si masuri electrice b) Gradina botanica
24 Stanilescu Gheorghe tt Desemn industrial
25 Stoicescu Gheorghe Medicina veierinarS ef de cultura Leopold Bendl
26 Saulescu Neculai It Ameliorarea plantelor GrSdinar Gh. Lupu
27 Vranceanu Gheorghe AlgebrS superioarS
28 Zane Gheorghe

It Economie politics
Laborant Constantin Solovestru
Dumitru Andronic

Laboratorul de Chimie fizicala

Director Profesor Petru Bogdan
Asistent Horia Hulubei
Radu Cernatescu
Elena Cezar Parteni
Dumitru Buznea
Preparatoare Eliza Vascautianu
Custode Vasile Pricop
Laboranta Elena Pricop
Laboratorul de Morfologie
Director Profesor Paul Bujor
ef de lucrari Vasile Zaharescu
Asistent Gh. T. Dornescu
Preparator Vasile Radu
Custode Sandu Adam
Laborant Neculai Toma
 154 155

Laboratorul de Mineralogie i Petrografie Laboratorul de Chimie organica

Director Profesor Vasile C. Bufureanu Director Prof. Anastase Obregia
Asistent Mircea Savul Sef de lucrari Const. V. Gheorghiu
Virgil lanovici Asistenta Virginia Grobnic
Orest Nichita Hie Matei
Custode loan Carp Eug. Papafil
Laborant loan Sandu Custode Theodor lonescu
Laborant Ion D. Luca
Laboratorul de Geologic i Paleontologie
Director
Laboratorul de Chimie tehnologica
Prof. Ion Simionescu
Set de lucrari Vasile ZaMrescu Director Prof. Cristea Otin
Asistenta Amalia C. Motas Asistent Gh. Huidovici
Asistent Th. Vascaujianu Mihai Dima
Desenator Ecaterina Lucian Preparator St. Savenco
Custode Vasile Cubea Laborant Aurel Huidovici
Laborant Dumitru Arghir Neculai Jurlan
Laboranta Maria Copacescu
Laboratorul de Fizica (Acmtica i Opticd)
Director Prof. Tfi. lonescu Laboratorul de Zoologie
ef de lucrari Alex. Cisman Director Prof, ion Borcea
Asistent Const. Mihul Const. Mota
Gheorghe iadbey ef de lucrari
Asistent Mihai Constantineanu
Preparatoare Margareta Poni Petru Suster

Custode Const. Prisacariu Preparatoare Zenovia Movileanu
Laboranta Elena C. Prisacariu Monteur Neculai C. Maiaescu
Laboratorul de Fiziologie vegetala Custode Hie Bourel
Laborant loan Draghici
Director Prof. Ion C. Constantineanu
Asistent Neculai Zamh'rescu Laboratorul de Fiziologie animala g-rala i comparat&
Laborant loan Anichitoaei
Director Prof. Neculai L. Cosmovici
Laboratorul de Chimie agricola Sef de lucrari Elena Lupu
Asistent Const. Cojocariu
Director Prof. Haralamb Vasiliu Preparator Const. Paun
ef de lucrari Zigmund Huber Laborant Const. Luchi
Asistent Gh. Bontea Alex. Carpic
Conf. Adm. Neculai Zamfirescu
Laborant Gh, Vernica
Laboratorul de Gravitate, Caldura i Electricitate
Laboratorul de Chimie minerala
Director Prof. tefan Procopiu
Director Prof. Neculai Costdchescu ef de lucrari Const. G. Bedreag
ef de lucrSri Ruxanda Rascanu j Vasile Petrescu
Asistenta A. Burada Asistent Teodor Savescu
Lucia Popovici n Teodor Farca
Timotei Cosciug Preparator Vasile Gheorghiu
Custode Isidor LazSrescu Custode Mihai Creangft
Laborant Costache Alexandrescu Laboranta Maria M. Creanga
 157
156
Asistenp de cursuri
Laboratorul de Mecanica Asistent Emil Stihi
Director Prof. Simion Sanielevid I. Schoenberg
ef de lucrSri Ion PlScinteanu
Asistent Const. Menciu Campul de Experiente a Sec^iei Agricole
Custode Neculai Chiriac Mecanic Petre Volf
Laborant Dumitru Scutariu Custode Vasile Arcalian
Laboratorul de Geografie Const. Pantea
Laborant Nee. Gliza
Director Prof. Mihai David Logofat Gr. Alexei
Asistent Gh. Nastasa ,
Hulubei Elisa Statiunea zoologica maritima Agigea
Florea Mircea
Fotograf Alfred Launay Director Prof. Ion Borcea
Laborant Buzduga Teodor Ad-tor i Marinar ef Ion Gavrilescu
Buzduga Maria Mecanic lordache Vasile
Seminarul matematic Pescar lanny Cambardidi
Ahmet Soliman
.Director Prof. Alex. My Her Laborant Vladimir Dintu
Asistenta Bor Margareta Servitor Neculai Bold
Asistent Cazanacli Petre
umaher Alexandru
Laborant Gh. Chirica
Atelierul pentru repararea instrumentelor
Director Prof. $tefan Procopiu
ef Mecanic (Atelier) Dimitrie Casian
$ef mecanic Gh. $indilariu
Maestru mecanic Gh. Hagiac
Maestru lemnar Dimitrie Matei
Lucrator specializat loan Petrea
Alex. lonescu
Elev loan Mititelu
loanArteni
Alex. Cantemir
Suflator in sticla Karl Wilhelm
Observatorul de Astronomic, Geodeziesi Mecanica cereasca
Director Prof. Const. Popovici
Asistent Vasile Gh. Siadbey
Preparator Stefan Molotcov
Custode Const. Romano
Laborant Nee. Moraru
Mill. Sfar{u
Laboratorul de Zootehnie
Director Prof. Agrlcola Carda
Asistent Neculai Perpeliuc
Preparator Anatolie Nichiforov
 159

Astronomia. (D-l Prof. Const. Popovici)

Prelegeri: Mar|i 10 jum.12
Joi 910 jum.
Vineri 910 jum.

B) SECTIA FIZICO-CHIMICA.
Anul I. Fizica experimentala. (D-l Prof. Teodor lonescu)
Programul
Prelegeri: Luni 10 jum.12
cursurilor i orelor de prelegeri, in anii colari Mercuri 10 jum.12
19261927 i 1927-192*. Simbata 10 jum.12
Lucrari practice : Joi 812
Chimia minerala. (D-l Prof. Nee. Costachescu)
A) SECTIA MATEMATICA. Prelegeri: Luni 1415jum.
Mercuri 1415 jum.
-Anul I. Anallza. (D-l Conferenfiar Culianu Petru) Lucrari practice : Mar|i 1419
Prelegeri: Mercuri 1516 jum. Joi 14-19
Vineri 16 jum. 18 jum.
Matematici generale. (D-l Conf. Const. Mcolau)
Geometria analitica. (D-l Prof. Alex. Myller)
Prelegeri: Luni 1719
Prelegeri: Joi 910 jum. Mercuri 1719
Teoria numerilor. (D-na Prof. Vera Myller) Vineri 15 jum.17
Seminar de matematici generale: Vineri 1719
Prelegeri: Simbata 10 jum.12.
Anul II. Mecanica. (D-l Prof, suplinitor Simion Sanielevici)
Anul II. Mecanica. (D-l Prof, suplinitor Simion Sanieleuici)
Prelegeri: Luni 910
Prelegeri: Luni 910 Mercuri 910
Mercuri 9 10 Simbata 1516
Simbata 1516 Seminar de mecanica : Vineri 15 jum.19
Analiza. (D'l Prof. Simion Sanieleuici)
Electricitate generala. (DL Conf. Const. Bedreag)
Prelegeri: Luni 1516 jum.
Mercuri 15-16 jum. Prelegeri: Mar{i 910 jum.
Vineri 1516 jum. Vineri 910 jum.
Exercrfii de analiza : Luni 16 jum.17 jum. Chimia organica. (D-l Prof. Anast. Obregia)
Teoria numerilor. (D-na Prof. Vera Myller) Prelegeri: Mar{i 10 jum.12
Prelegeri: Simbata 10 jum.12 Joi 10 jum.12
Vineri 10 jum.12
Anul III. Teoria functiunilor. (Prof. D-na Vera Myller)
Mineralogia. (D-l Prof. Vas. C. Bufureanu)
Prelegeri: Luni 10 jum.12
Mercuri 11 12 Prelegeri: Marti 1719
SimbatS 17 jum.19
Analiza. (D-l Prof. Simion Sanieleuici)
Fizica generala. (D-l Conferenfiar P. Bedreag)
Prelegeri: Luni 1516 jum.
Mercuri 1516 jum. Prelegeri: Joi 1719
Vineri 1516 jum. Lucrari practice: Mercuri 1012
Exercitii de analiza : Luni 16 jum.17 jum. Simbata 912
 160
161
Anul HI. Mineralogia. (D-l Prof. Vas. C. Bufureanu)
Fizica. (D-l Prof. Petru Bogdan)
Prelegeri: Marti 1719
Simbata 17 jum.19 Prelegeri: Simbata 16 jum. 18
Lucrari practice : Luni 812 Lucrari practice : Mercuri 1418 jum.
Simbata 9-12 Anul If. Geografia. (D-l Prof. Mihal David)
Chimia fizicala. (D-l Prof. Petru Bogdan) Lucrari practice : Luni 8 10 jum.
Prelegeri: Marti 8 jum.10 Zoologia. (D-l Prof. Ion Borcea)
Joi 8 jum 10 Prelegeri: Mar{i 17-18 jum.
Vineri 9-10 jum. Simbata 14 jum.-16
Lucrari practice: Simbata 8 12 i 1417 jurru Lucrari practice : Luni 1318
Luni 812 i 1417
Geologia i Paleontologia. (D-l Prof. Ion Simionescu)
Chimia minerala. (D-l Prof. Neculai Costdchescu)
Lucrari practice: Marti 1417
Lucrari practice: Marti 1417 i Joi 1419
Botanica (Anatomia vegetala). (D-l Prof. Al. Popouici)
Chimia organica. (D-l Prof. Anast. Obregia)
Prelegeri: Marti 11-12
Lucrari practice : Mercuri 812 Joi 9-10
Lucrari practice.: Marti 8 jum. 11
C) SECTIA STIINTI NATURALE Botanica descriptive. (Fanerogame) (D-l Prof.
Anul I. Chimia. (D-l Conferenfiar Ion Petrouici) Alex. Popouici)
Prelegeri: Mercuri 8-9 jum.
Prelegeri: Luni 8 jum.-10 Simbata 8-9
Simbata 9V410%
Lucrari practice: Mercuri 1418 Morfologia animala. (D-l Prof. Paul Bujor)
Prelegeri: Joi 10 jum. 12
Histologia. (D-l Conferenfiar C. lonescu) Simbata 10 jum.-12
Prelegeri: Luni 10 jum.12 Lucrari practice : Joi 1418 jum.
Lucrari practice: Luni 14 19 i Mercuri 1012" Chimia. (D-l Conferenftar Ion Petrouici)
Botanica (Anatomia vegetala). (D-l Prof. Al. Popouici)' Prelegeri: Simbata QVi-lOY*
Prelegeri: Marti 11 12 Pedagogia. (D-l Prof. Ion GavanescuV)
Joi 910
Lucrari practice : Mar{i 8 jum. 11 Prelegeri: Vineri 18-19
Anul III i IV. Fiziologia animala. (D-l Prof. Ion Borcea)
Zoologia. (D-l Prof. Ion Borcea)
Prelegeri: Luni 10 jum.12
Prelegeri: Marti 17-19 Mercuri 10 jum. 12
Simbata 14 jum.-16 Lucrari practice: Luni 14 17 jum.
Lucrari practice: Mar{i 1417
Geologia i Paleontologia. (D-l Prof. Ion Simionescu)
Botanica (sistematica). (D-l Prof. Al. Popouici} Prelegeri: Luni 17 jum.19
Prelegeri: Mercuri 8-9 Mercuri 17 18 jum.
Simbata 8-9 Geografia. (D-l Prof. Mihai David)
Lucrari practice: Vineri 8-12
Prelegeri: Marti 15 16 jum.
Morfologia animala. (D-l Prof. Paul Bujor) Vineri 16 jum.-18
Prelegeri: Joi 10 jum. 12 Lucrari practice: Luni 8 -10 jum.
Simbata 10 jum.-12 Seminar : Mercuri 810
Lucrari practice: Joi 14-19
1> Curs co:nun cu student!! Faculta^ii de Litere.
II
 162
Minerologia. (D-l Prof. Vasile Bufureanu)
Prelegeri: Marti 1718 jum.
Simbata 16 jum.18.
Lucrari practice: Simbata 812
Fiziologia vegetala. (D-l Prof. Ion Constantineami)
Prelegeri: Mercuri 15 jum.17
Lucrari practice: Vineri 812
Chimia fiziologica. (D-l Prof. Ion Borcea)
Prelegeri: Simbata 16 jum.18
Lucrari practice : Joi 14 jum.15 jum.
Simbata 1416 jum.
Pedagogia. (D-l Prof. Ion Gavanescul')
Prelegeri: Vineri 1819
D) SECJIA CHIMIA-TEHNOLOGICA
Anul I. Fizica experimentala. (D-l Prof. Teodor lonescu)
Prelegeri: Luni 1011 jum.
Mercuri 10-11 jum.
Simbata 1011 jum.
Lucrari practice : Marti 912
Vineri 8 jum.12
Chimia minerals. (D-l Prof. Nee. Costdchescu)
Prelegeri: Luni 14 15 jum.
Mercuri 1415 jum.
Lucrari practice: Mar{i 14 18 jum.
Joi 1418 jum.
Matematici. (D-l Conferenfiar Const. Nicolau)
Prelegeri: Luni 17 18jum.
Mercuri 17 18 jum.
Vineri 16 jum. 18
Desemn industrial. (D-l Conferenfiar Gh. Stdnilescu)
Prelegeri: Joi 1012
Anul II. Chimia fizicala. (D-l Prof. Petru Bogdan)
Prelegeri: Marti 8 jum. -10
Vineri 9 10 jum.
Lucrari practice: Luni 8 jum. 12 i 14 17
Simbata 8 jum.-12 i 14-18 jum.
1> Curs comun cu studentii FaoultStii <le I.itcre.
163
Geologic. (D-l Prof. Mihai David)
Prelegeri: Luni 17-18 jum.
Chimia organica. (D-l Prof. Anastase Obregia)
Prelegeri: Marti 10 jum.-12
Joi 10 jum.-12
Vineri 10 jum. 12
Lucrari practice; Mercuri 14-17 i Vineri 14-18
Masuri termice. (D-l Confereitfiar Ing. Vasile Carp)
Prelegeri: Marji 15 jum.-17
Chimia tehnologica. (D-l Prof. Cristea Otin)
Prelegeri: Marti 17 18 jum.
Mercuri 17 18 jum.
Joi 17-18 jum.
Lucrari practice: Joi 14 17 jum.
Mineralogie. (D-l Conferenfiar Dim. M. Cddere)
Prelegeri: Joi 8-9 jum.
Lucrari practice: Mercuri 8 12
.Anul HI. Chimia tehnologica. (D-l Prof. Cristea Otin)
Prelegeri: Marti 17 18 jum.
Mercuri 1718 jum.
Joi 17-18 jum.
Lucrari practice Joi 14 17
Seminar (D-l Conf. G. Alexa) Luni 14 18 jum.
Instalatiuni industriale. (D-l Conf. Ing. Em. Nifescu)
Prelegeri: Marti 15 jum.17
Simbata 15-16 jum.
Rezistenta materialelor. (D-l Conf. Ing. I. Cassetti)
Prelegeri: Vineri 15 jum. 17
Simbata 8-9 jum.
Masuri termice. D~l Conf. Ing. Vasile Carp)
Prelegeri: Simbata 16 jum.-18 jum.
E) SECTIA ELECTROTEHNICA
Anul I. Chimia experimentala. (D-l Conf. Ion Petrovid)
Prelegeri: Luni 8 jum. 10
Simbata 9-10 jum.
Fizica experimentala. (D-l Prof. Petru Bogdan)
Prelegeri: Luni 10 jum.-12
 164
Mercuri 10 jum.12
Simbata 10 jum.12
Lucrari practice: Marti 2 jum.18 jum.
Joi 219
Matematici generaie (DZ. Conf. Const. fricolau)
Prelegeri: Luni 1718 jum.
Mercuri 1719
Vineri 1719
Desemn industrial (Dl, Conf. Gheorghe Stdnilescu)'
Prelegeri: Joi 1012
Anul II. Mecanica (Dl. Prof. Sim. Sanielevici)
Prelegeri: Luni 89 jum.
Mercuri 89 jum.
Simbata 1415 jum.
Masuri electrice (Dl. Conf. Ing. Vasile Serghie)
Prelegeri: Luni 1011 jum.
Joi 1516 jum.
Electricitatea generala (Dl. Conf. Const. Bedreag)
Prelegeri: Marti 910 jum.
Joi 1719
Vineri 910 jum.
Lucra>i practice : Luni 1418 jum.
Masuri termice (Dl. Conf. Ing. Vasile Carp).
Prelegeri: Marti 1617 jum,
Desemn industrial (Dl. Conf. Gheorghe Stdn!lesca)t
Prelegeri: Mercuri 9 jum.12
Simbata 912
Masuri (Dl. Conf. Const. Bedreag)
Lucrari practice : Mercuri 14 jum19
Electrotehnica (Dl. Conf. Ing. Vasile Serghie)
Prelegeri: Joi 89 jum.
Atelier (Dl. Conf. Const. Bedreag)
Prelegeri: Joi 1012
Rezistenfa materialelor (Dl. Conf. Ing. I. Cassetti)
Prelegeri: Vineri 10 jum.12
Seminar: Vineri 14 jum.19
Anul III. Incercari de masini ^(Dl. Conf. Ing. Vasile Serghie}
Prelegeri: Luni 1518 jum.
Mercuri 1519
Vineri 1519
165
Electrotehnica (D-l Conf. Vasile Serghie)
Prelegeri: Marti 8 jum. 10
Vineri 8 jum.10
Constructiuni de masini electrice (D-l Conf. Ing.
losef Cassetti)
Prelegeri: Marti 10 jum.12
Joi 10 jum.12
Seminar: Marti 14 jum.17 jum.
Statiuni centrale (D-l Conf. Ing. Vasile Serghie)
Prelegeri: Mercuri 89 jum.
Desemn industrial (D-l Conf. Gheorghe Stanilescu)
Prelegeri : Mercuri 9 jum.12
Simbata 912
Masini terraice (D-l Conf. Ing. Vasile Carp)
Prelegeri : Simbata 1618 jum.
F) SECTIA AGRONOMIC!
Anul I. Chimia experimentala (D-l Conf. Ion Petrovici)
Prelegeri: Luni 8 jum.10
Simbata 910 jum.
Lucrari practice : Vineri 1416
Parazitologia vegetala (D-l Prof. Ion Constantineanu)
Prelegeri: Luni 10 jum.12
Anatomia si Fiziologia animala (Dl. Conf. Const.
Prelegeri: Marti 9-10 lonescu)
SimbSta 10 jum.12
Lucrari practice : Vineri 1012
Fizica (D-l Conf, Const. Bedreag)
Prelegeri: Marji 1415 jum.
Microscopia vegetala (D'l Conf. Const. Petrescu)
Prelegeri: Marti 1617 jum.
Botanica (D-l Prof. Alex. Popovici)
Prelegeri: Mercuri 89 jum.
Zoologia si Entomologia (D'l Prof. Ion Borcea)
Prelegeri: Joi 719
Lucrari practice : Mercuri 1012
Minerologia (D-l Conf. Dimitrie Cddere)
Prelegeri: Joi 8 jum.10
Lucrari practice: Joi 1012
 166 167

Anul II. Chimia agricola (D-l Prof. Haralamb Vasiliu} Fitotehnia (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Marti 15 jum.17 Prelegeri: Marti 10 jum.12
Mercuri 1415 jum. Vineri 10 jum.12
Lucrari practice : Luni 812 Lucrari practice : Marti 1719
Mercuri 812 Geniu rural (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Agrogeologia (D-l Prof. Mihai David) Prelegeri: Mercuri 15 jum.17
Prelegeri: Luni 1415 Joi 1415 jum.
Joi 910 Medicina veterinara (D-l Conf. Medic veterinar
Industria agricola (D-l Prof. Haralamb Vasiliu) Gheorghe Stoicescu)
Prelegeri: Luni 1516 jura. Prelegeri: Vineri 17 19
Joi 15 jum.- 17 Simbata 1719
Seminar: Simbata 8-10
Zootehnia (D-l Conf. Medic veterinar Gh. Stoicescu)
Conferinti tinute de studen|i.
Prelegeri: Luni 1719
Simbata 15-16 jum. Vineri 15 jum17.
Lucrari practice: Simbata 912
Fitotehnia (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Marti 10 jum.11
Vineri 10 jum.12
Lucrari practice: Marti 1719
Geniu rural (D-l Prof. HaraLmb Vasiliu)
Prelegeri: Mercuri 15 jum.17
Joi 1415 jum.
Medicina veterinara (D'l Conf. Medic veterinar
Gheorghe Stoicescu),
Prelegeri: Vineri IV19
Simbata 1719
Seminar: Vineri 810
Conferin{i {mute de studenp
Vineri: 15 jum.17
Anul III. Industria agricola (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Luni 1516 jum.
Joi 15 jum.17
Chimia agricola (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Mar|i 15 jum.17
Mercuri 1415 jum.
Lucrari practice : Luni 812
Mercuri 8- 12
Zootehnia (D-l Conf. Medic veterinar Gh. Stoicescu).
Prelegeri: Luni 1719
Simbata 1516 jum.
Lucrari practice: Simbata 912
 0.
n

2.3.
a> 5:
~2
_

g-
o B.

e-i GO 05
00

S c, O
B* 3c
a**?:
rt
C
Q*

C "
3 _^

I A B LOU
de licentiatii, inginerii si doctorii proclamati de Facultatea de tiinti din lai in anul
colar 192627 (dupa specialitati i confesiuni)
L I C E N T IA T I D O C T O RI

Ortodoxi Mozaici Total Ortodoxi Mozaici Total

Sectiile a ac
Studente
Studente

Studente
Studente

tr
U
o
V
c"
U I- 13"
w w
o
B 1
o
3 * T)
a 1
*o
3
o
3
s/5 t/2 e/3 w t/5 !/r> to t/3

Matematici 1 1 1 - 1 1 Z,



en
Fizico=chimice 13 | 9 1 3 3 16 U 2 2

Naturale 6 17 1 II 6 18

Electrotehnica *) 8 Z= I 9 1 17

Tehnologia ) 3.. 2 ; 5' | .. - .

Agronomia *) _
21 - II - 2 21 2 -


Geografia I 3 1 3

T O T A L 53 30 14 7 67 37 2 - 2

*> Absolvent!! titrati ai Secfiunilor Electrotechnica, Technologia i Agronomia obfin titlul de Inginer
 170 171

TABLOUL NOMINAL .c Anul

al licenfiatilor i inginerilor proclama{i tn anul $colar 192627
c
2 su NUMELE 1 PRONUMELE cdnd a
trecut Specialitatea Titlul
Jicenta
Anul
. "e cind a
t
0 (H
a> NUMELE 1 PRONUMELE trecut Specialitatea Titlul 55 Palade Mariana 1927 tiin(i Naturale
Z 3
u Jicenja 56 Farcas, Tom a : Electrotehnica Inginer
1 57 Dimitrescu Aristifa f ! Sjiinti Naturale
i Isvoranu Hie 1926 Agronomie Inginer 58 Lcvcenco Victor Agronomie Inginer
2 Taran Eugen ., Electrotehnica 59 Stoenescu L. Eugen Tehnologie
3 Crovefchi Boris Agronomia 60 Mihail Georgeta tiinji Naturale
4 Buchman Gheje! Electrotehnica 61 Dulap Ecaterina Geografie
5 MSciuca Constantin f S. tiin(i Naturale 62 Chesim tefan * .
6 Cotic Leia if Qhimie 63 Guja Trofin Agronomic Inginer
7 Vitner Virginia ff 64 Vareolopol Serghi
8 Pavlovschi Eugen Agronomic Inginer 65 Mi(s.tein Bliuma 4
9 Andoniant Sarchis < 66 Gaevschi Pavel
10 Roznovanu Mihai Jf 67 Moro$anu Neculai tiinli Naturale
11 Misso Hristofor 1927 i Electrotehnica 68 Rimari Aneta
12 Ciolac Mihai 1926 69 Popescu Smaranda <
13 lacovlev Simion Agronomie 70 Cruceanu Casandra Chimie
14 Glickman David Electrotehnica
f x 71 Caminschi Ana Matematici
15 luster Irimia Chimie
f 72 Hulubei Eliza Geografie
16 Zapan Mihai )
< 73 Menciu Cecilia tiinti Naturale
17 Parvu Atanasie 74 Ciureanu Valeria c
18 Hirszohn Jerom Electrotehnica
f Inginer 75 Evstatiev Mihail
19 Lucacer Udeli tiinti Naturale
9 76 Fischer LazSr ' Electrotehnica Inginer
20 Pan8 Constantin Tehnologie Inginer 77 Dolisianschi Zenaida s>tiin{i Naturale
21 Panamarev Boris Electrotehnica 78 Bel{er lancheli Electrotehnica Inginer
22 Brutu Maria Chimie 79 Solomon L. Aron c c
23 Giuca Gheorghe t 80 RangH Sofia*Verzea Chimie
24 Tventarnai Metodi 81 Buzenchi Maria tiin{i Naturale
25 Vainberg Ovsie 82 Gudzichevici Vladimir Electrotehnica Inginer
26 Arseni Neculai Agronomic Inginer 83 Ostfeld Haim
27 Purcel Constantin c 84 Mendelsohn Fijel Tehnologie c
28 Arhiri Gr. Constantin Chimie 85 Muranevici Maria tiin(i Naturale
39 Ivanov Ludmila tiinti Naturale 86 Dimitriu Mihai - Tehnologie Inginer
30 erban I. Ffondor Agronomie Inginer 87 Ochs Rahil Chimie
31 Dornescu Theodor tiinti Naturale 88 Cartajov Pantelimon Agronomie loginer
32 Feldman Ita Agronomie Inginer 89 Marcovici Gh. Const. Chimie
33 Mojneagu Vladimir > c 90 Silberg Alexandra
34 Chirulescu R. Aurelia tiinti Naturale 91 Negulescu Gh. Vasile Agronomie Inginer
35 SJadhei Gh. VintilS Matematici 92 Croitoru Valentina tiin{i Naturale
36 Neguleanu Nechita tiin{i Naturale 93 Joludev \raleriu Electrotehnica Inginer
37 Draganciu Eliza Geografie 94 Rotman Abram <
38 Kiselevschi loan Chimie 95 Car3usu Mihai
39 Filipescu Theodosie 96 Band Mendel |;
40 SSvescu Constantin Agronomie Inginer 97 ! Friptu Antonina Chimie
41 Sculy Eduard < 98 j Grecu Gheorghe <
42 lonescu Gheorghe Chimie 99 Ignat Elena
43 Doncoglu Maria
1 "7
1 2^ c loo Rabinovici Feiga Matematici
44 Chetrariu Eufrosina Stiinji Naturale 101 !i Co$ulschi Varvara tiinti Naturale
45 Stepanov Claudius Agronomie Inginer 102 Radu G. Vasile
46 Savu D. loan : 103 Lemel lancu Tehnologie Inginer
47 Raefchi Vsevolod < 04 Moise S.mil Chimie
48 Teodorescu R. Sylvia Chimie
tiinti Naturale Doctori proclamafi tn anul $colar 19261927
49 Crocos Claudia
50 Draganciu Elena c Bordeianu Const. 1927 Chimie *)
51 Lepadatu Marieta Chimie C. V. Gheorghiu
52 Mertic Eugenia <
53 Gherasimescu Emilian <
Subiectul tezei de doctoral:
54 Armeanu Virgil 1> Mctoda colorimetrica pcntru recunoastcrca si .loz.irc.i ncidului fosforic.
' oximclor.
 173

b) Conferenfiarii
. "c
W
i
0

X 3
Numele 51 Pronumele Titlul Catedra sau specialitatea

Alexa Gheorghe
1 Confer, supl. Chimie tehnologica
2 Atanasiu Const. Sta(iuni centrale
Botez Gh. loan n Paleontologia vertebratelor
4 Carp Vasile Masini termice
5 Cassetti losif n Rezistenfa materialelor
6 Cadere Dumitru Conf. definitiv Mineralogie
FACULTATEA DE ST11NT1 7 Cambureanu Vasile
8 CernStescu Radu
"'' Conf. supl. Construe^ civile ^ ;.**;
Conf. definitiv Chimie analitica
Anul colar 1927 1928. 9 Criveanu loan Conf. supl. Corner} si comptabilitate
10 Culianu Petru Elemente de analiza
11 Diaconescu Emil Istoria geografiei
DECANATUL 12 Florov Neculai Pedolouia
13; Gheorghiu V. Constantin" Fizica 5! chimie (pentru sec. aplicate)
Decan : Prof. Vas. C. Bufureanu (dela 1 lanuarie 1927) 14 lonescu N. Const. Conf. definitiv Histologia
Secretar: Const. Gheorghlu 15 Marino Neculai . ... . Conf. supl. Tehnologia materialelor
\* i p i ,.
1R Mota? ,
Ajutor-Secretar: Ion Dascalu 1U Constantin Anatomie, Fiziologie si Bacteriologie
Curier: Gh. Lungu agricolS (pentru sec(ia Naturale)
17 Mardarescu Emil - Tehnica exploatarii si industria petiol.
Laborant: Cost. Anichitoaei 18 Nicolau Constantin Conf. definitiv Matematici generale
19, Nifescu Emil Conf. supl. Instalafii industriale
20 NastasS Gheorghe Antropogeografie
Corpul didactic, catedrele i conferintele 21 Parteni Cezar Constructii de masini electrice
(

22 Panaitescu Scarlat Geodezie si Topografie

a) Profesorii 23 PlScinJeanu loan FizicS (acusticS $i opticS)
24 Popescu tefan " -
Fitotehnie
Catedra 25 Rascanu Ruxanda Chimie minerals (p-tru stud, in farmacie)
IIIu | Numele i Pronumele Titlul
26 Serghie Vasile
27 StSnilescu Gheorghe
n

Electrotehnica g-ralS ?i masuri electrice

Desemn industrial
28^! Stoicescu Gheorghe
1 Bufureanu C. Vasile Profesor Mineralbgie si Petrografie 29 Otin Cristea <Prof.> ,.
Conf. definitiv 1 Medicina veterinara
Conf. supl. | Tehnolog. mecanicS, masini si instalati-
2 Bujor Paul ft Morfologie
3 Bogdan Petru Chimie fizicala uni industriale
n 30 Vranceanu Gh.
4 Borcea loan n Zoologie 31 : ZSharescu Vasile " \ Algebra superioarS
5 Costin Victor Geometrie descriptivS Anatomie si fisiologie compar. a ani-
6 Costachescu Neculai Chimie minerals malelor (sec{ia agricolS)
t) 32 Zane Gheorghe .. Economia politics
7 Constantineanu C, loan Fiziologie vegetalS
8 Cardas Agricola n Zootehnie
9 Cosmovici L. Nicolae n Fiziol. animala g-ralS si comparati
10 David Mihai n Geografie
11 Myller Vera (D-na) Teoria funcjiilor
12 Myller Alexandra Geometrie analiticS
13 Obregia Anastasie n Chimie organicS
14 Otin Cristea Chimie tehnologicS
lb Popovici Alexandru m Botanica
16 Popovici Constantin m Astronomie geodezie si mecan cereascS
17 Procopiu $tefan Fizica (c5ld. grav. si electricit ate)
18 Simionescu loan n Geologic si Paleontologie
19 Sanielevici Simion Calcul diferenfial
20 Vasiliu Haralamb w Chimie agricolS (si prof supl.
pentru Politics agrarS).
21 Valcovici Victor l) MecanicS
22 lonescu Teodor*) Agregat FizicS experim. (iciis!ica si optlCf)

1> Detajat la Politechnica din Timijoara 51 suplinit prin d*l Prof. Sanielevici.
2> Pan5 la 1 lunie 1928 Profesor agregat, apoi Profesor.
 175

Laboratorul de Mineralogie i Petrografie

Director Profesor Vasile C. Bufureanu
Asistent Virgil lanovici
Orest Nichita
Chelarescu Alexandra
Preparator-mecanic Morosanu Nicolae *)
Custode loan Carp
Laborant loan Sandu
T A BL0 UL Laboratorul de Geologie i Paleontologie
Laboratoriilor i a personalului respectiv cari au functional Director Prof. Ion Simionescu
in anul colar 1927/1928. :ef de lucrari Th. Vascaujianu
Asistenta Amalia C. Motas
Asistent Neculai Macarovici
Desenatoare Emilia Saulea
a) Laboratorul de Botanica Custode Vasile Ciubea
Laborant Dumitru Arghir
Director Profesor Alex. Popovici Laboratorul de FizicS (Acusticd i Optica)
ef de lucr^ri Const. Petrescu
Asistent Const. Papp Director Prof. ?eodor lonescu
Asistenta Maria Celan ef de lucrari Alex. Ciman
w Maria Diaconescu Asistent Const. Mihul
Custode Vasile Dinu Gheorghe iadbe,y
Laboranta Tifa V. Dinu Preparatoare Margareta Poni
Custode Const. Prisacariu
b) Gradina botanica Laboranta Elena C. Prisacariu
ef de culturS Leopold Bendl Laboratorul de Fiziologie vegetala
GrSdinar Gh. Lupu Director Prof. Ion C. Constantineanu
Laborant Constantin Solovestru Asistent Neculai Zamfirescu
Dumitru Andronic Laborant loan Anichitoaei
Laboratorul de Chimie agricola
Laboratorul de Chimie fizicala Director Prof. Haralamb Vasiliu
Director Profesor Petru Bogdan ef de lucrari Zigmund Huber
Asistent Radu Cernatescu Asistent Neculai Zamfirescu
Horia Hulubei Conf. Adm. Gh. Bontea
Elena Cezar Parteni Laborant Gh, Vernica
Eliza Vascautianu Laboratorul de Chimie minerals
Preparatoare Mariana Papafil Director Prof. Neculai Costdchescu
Custode Vasile Pricop
Laboranta Elena Pricop ef de lucrari Ruxanda Racanu
Asistenta Adriana Burada
Laboratorul de Morfologie Lucia Popovici
Timotei Cosciug
Director Profesor Paul Bujor Ablov Anton
ef de lucrari Vasile Zaharescu Custode Isidor LSzarescu
Asistent Vasile Radu Laborant Costache Daring^
Preparator Neculai Grjibowsky Ion Vasiliu
Custode Const. Alexandrescu
Laborant Neculai Toma *> Ntiinit in poslul Infiintat pc ziu:i de 1 lanurie 1928.
 177
176
Laboratorul de Mecanica
Laboratorul de Chimie organica Director Prof. Simion Sanieleuici (suplinitor)
Director Prof. Anastase Obregia ef de lucrari Ion Placinjeanu
Const. V. Gheorghiu Asistent Const. Menciu
Sef de lucr&ri Custode Neculai Chiriac
Asistenta Virginia Grobnic
Hie Matei Laborant Ion Gertya
Asistent
Eug. Papafil Laboratorul de Geografie
Custode Theodor lonescu
Laborant Ion D. Luca Director Prof. Mihai David
Asistent Gh. Nastasa
Laboratorul de Chimie tehnolo^ica Hulubei Elisa
Lupu Neculai
Director Prof. Cristea Otin Fotograf Alfred Launay
Asistent Gh. Huidovici Laborant Buzduga Teodor
Emil Coman Buzduga Maria
Semen Savenco
Preparator Gh. Cotrut Seminarul matematic
Laborant Aurel Huidovici Director Prof. Alex. Myller
Neculai Turlan Asistent Cazanacli Petre
Laboranta Maria Copacescu Asistenta Bors Margareta
Asistent Gheorghiev Gheorghe
Laboratorul de Zoologie Laborant Gh. Chirica
Director Prof. Ion Borcea Atelierul pentru repararea instrumentelor
ef de lucrari Const. Motas
Asistent Mihai Constantineanu Director Prof. Stefan Procopiu
Petru uster ef Mecanic (Atelier) Dimitrie Casian
Preparatoare Zenovia Movileanu ef mecanic Gh. indilariu
Monteur Neculai C. Malaescu Maestru mecanic Gh. Hagiac
Custode Hie Bourel Maestru lemnar Dimitrie Matei
Laborant loan Draghici Lucrator specializat - loan Petrea
;j Alex. lonescu
Laboratorul de Fiziologie animala g-rala si comparata Elev loan Mititelu
loan Grechi
Director Prof. Neculai L. Cosmovici loan Arteni
Sef de lucrari Elena Lupu Suflator in sticla Karl Wilhelm
Asistent Const. Cojocariu
Preparator Const. Paun Observatorul de Astronomie, Geodezie si Mecanica cereasca
Laborant Const. Luchi Director Prof. Const. Popovici
Alex. Carpic Asistent Vasile Gh. Siadbey
Preparator Stefan Molotcov
Laboratorul de Gravitate, Caldura si Electricitate Custode Const. Romano
Laborant Nee. Moraru
Director Prof. tefan Procopiu Mih. Sfartu
ef de lucrari Vasile Petrescu
n Teodor Farcas Laboratorul de Zootehnie
Asistent Toma Savescu Director Prof. Agricola Carda
Gh. Vasiliu Asistent Neculai Perpeliuc
Preparator Virgil Gheorghiu Preparator Anatolic Nichiforov
Custode Mihai Creanga
Laboranta Maria M. Creanga 12
 178 179

Asistenti de cursuri T A BL0 U

Asistent Emil Stihi de studen(ii cari au frecventat cursurile FacultSfii de tiin{i din Ia$i in anul
I. Schoenberg $colar 1927 | 1928 <dupS specia[it3{i, ani de studii $i confesiuni)

Cimpul de experience a Sec+iei agricole .3 Alte

Ortodoxi ; Mozaici Catolici Protestanfi confesii Total
1
Mecanic Petre Volf SECJIUNILE
to
u w

Studente

Studente
W
V S.
Custode Vasile Arcalian x> Q cf 'e" tT S 13" c" a
Const. Pantea uu
'5 3
V
*o
3
13
dj

3
1
3
w
X)
3
V
~a
3
V
o o
3
g
3
w
13
3
oj
13
3

Laborant Nee. Gliza < tn </3 to to in in t/} to V) m

Logofat Gr. Alexei I 27 7 1 3 . . 31 1
Matematici
_
II 12 3 2 14 3
Statiunea zoologica maritima Agigea
III 14 14 5 5 ! 1 20 19
Director Prof. Ion Borcea
Ad-tor si Marinar ef Ion Gavrilescu I 16 18 8 4 1 1 1 26 23
Mecanic lordache Vasile Fizico-Chimice II 18 23 1 19 23
_ _
Pescar lanny Cambardidi III 34 50 14 20 48 70
Ahmet Soliman
12 37 1 1
_ __
Laborant Vladimir Dintu I 11 38
Servitor Neculai Bold II 5 46 5 45
Naturale
1
III 6 26 2 1 1
1 6 30

IV 15 61 1 3
16 64

I 11 18 1 7 1 II ~
26 1
||
II 10 9 19
Electrotehnica ]|
III 36 1 10 -- - 46 |-
IV 67 45 - ~ -II 1 - 2 115
I 22 9 _8_ Lll- 30 11

Tehnologia

5
II 21 3 9 3
III 20 3 6 2
!41 13 31 13
_

1

30
26
I 73 27 j
-;
I 38 5 1
- 43 1
U 34 6 3 - 134 9 :
Agronomia _
. III 37 3 1 1 - . 38 4

f

6
IV 71 3 2 4 '73 7
I 14 38 _j-^ 14 39
-1
1

Geografia II 16 40 1 17 40
III 22 84 4 -
26 84 1
T O T A L . . :626488||l7l 65 5
du ....Li 5 3 || 808 557
 180
181

Matemat
Naturale
TABLOU NOMINAL

Electrote
H O >
N[
r
O i" o' a.
0 00.
1 2. o CB al Iicen{iafilor 5! inginerilor proclamati fn anul jcolar 1927 | 28
H it 23 o
oq Or
C/3
re
'.
Anul
>
r
* *
=r
D
o
x_^
H
o
rJ
o o
^T
re
i
en
f*-
_5T
*1 NUMELE 1 PRONUMELE cind a
trecut
licenta
Specialitatea Titlul

.
"C7
Nrf
s i
2
Sarbu loan 1927 tiinti=Naturale
ElectrotehnicS Inginer
Fulicea Enea
| 3 Potlog Alexandra Agronomic
oo
Ul N) & 4^ o> >t- M
N CO Studenfi ? |
<<s5' 4 Galiurov Pavel


o i (6 5 Balmu$ loan < Electrotehnica X

8- 1 o 2. 6 Lupu Neculai Geografie

Oj
o^
ii
t*J OJ 1 1 U! ch I Studente 2. i 2-
cT -O*"B
7
8
Rojcovanu lunie
Sandu P. Constantin

4C
Agronomic
Chimie
Ingmer
. r *
! 9 Procopiu Virginia Matematici
^o 1 1 N) vi 1 i 1 Student! 2
o
] 0 co C-
o
to n
10
11
Solodovnicov Tatiana
Ceicovschi Valentina
<s

Chimie
Geografia
E N frj ^ rT 12 Tupifa Petru Agronomic Inginer
n
2 s. 3.
rO S- 13 lanati Constantin
o to 1 1 Studente 2! Z!
1 1 I
! I

14 Melnicov Pimen <r
- J: 15 Romanescu Emilian <i Electrotehnica ff
S 16 Catz I. M. Leiba $ <
cS

> . 17 tef3nescu Alexandru Tehnologie

s IN) Oi
>L
OJ 4^
N>
NI OJ Studenji M
!
T3 g:
S)< g 18
19
Triandaf Raul
Agronomic

CA 02 Condrescu Toma .
o p-l H-t" 20 Cretu Alexandru Chimie
s5-0d.

ff
21 Grigoro$cutS Mihai <

22 Nagacevschi Elena Geografie

OJ
00 N UJ 1 1 m
i*
^1 Studente
J 23 Botez G. Florica
<

>
i
iJ
s; 24 Gatoschi Dumitru Agronomic
c
Inginer
<c
w H -S 25 Butuc Iliodor
^
o
5
O
I* 1 1 1 1 1 i 1 Student! O ]
2- p*-
_
ff
26
27
Cosciug Timotei
Bor Elena


Fizica
Chimie
o 28 Teodorescu Maria
0 O 2j 29 Agronomic Inginer
g_ Apostol Neculai <S
1 1 1 1 1 1 II 1 Studente
lce- f
t- 30 Trifon Gheorghe
31 Popa Visarion
C <A 32 Ciubotaru Petru 1928
I | 1 1 1 1 1 1 Student! 2 a 3 s: 33 Dobrescu Z. Const.
o
N o ~-^b 34 Rusnac P. Teodor 1927
1 o' o >- 35 Neaga Neculai 1928
1 1 II 1 1 1 1 I Studente a- 36
37
Mojoc Maria
I.avrentiev Teodosia
<
1927
Geografie
Agronomic Inginer
| 3
(j >_ 38 Coman Emil 1928 Tehnologie c
{2 39 Prutescu Eugen 1927 Agronomic
H-*
1 1 1 1 *
1 Studen{i
PC
IS. 40 Buditeanu Zenobie 1928 Fizica
1 tiinti Naturale
II ' 41 Moisescu Petru
il
H
o
3 42 Antocianu Achilina
1
43 Cupcea Pimen Agronomic Inginer
1 S. 03
;|

44 Calatateanu Eugen <

C^ <
1 1 ;i i l 1 1 M Studente 45
46
Maima Neculai
Sava Florica
<
Fizica
<s

47 Stroian Alexandrina tiinti Naturale

48 Rivalet Maria < Chimie
49 Verbitchi Alexandru 4E tiin{i Naturale
50 Roiba Teoharie (f Agronomic Inginer
51 Florescu Ecaterina < Geografie
52 Pintilie Cleopatra <
 182 183

No. 1
curenl1
Anul
NUMELE 1 PRONUMELE
Anul
cind a
trecut
licen^a
Specialitatea Titlul II
x"c
NUMELE 1 PRONUMELE cind &
trecut
licenta
Specialitatea Titlul
1

53 Postolachi Diomid 1928. Agronomic Inginer 108 Teodoreanu Odeta 1928 Chimie
54 Stoeanov Vasile &
109 Radulov loana Agronomic Inginer
55 Gheorghi{a Neculai C Geografie 110 Petrasciuc L. Codrescu Chimie
56 111 Timojencu Alexandru <
Popovici Clemansa Cazan < *s
57 Nastase Neculai X Chimie 112 Neamfu Leonid Agronomic Inginer
58 Murgi Teodasie Agronomic Inginer 113 Dimitrescu Germen Chimie
59 Priadcencu Alex. 114 BSlSnescu Alexandru Electrotehnica Inginer
4 Agronomic
60 Epifanov Neculai C 115 Lozinschi Trofin
61 Dimoviter Ita K
Chimie 116 Andriescu Felicea Chimie
62 Cobileanschi Tamara
5tiin^i Naturale 117 Mofoc Alexandru Agronomic Inginer
63 Cazacliu loan 118 Cebotarencu Alexandru 4 K
<
Agronomic Inginer
64 Lahter Tovie Electrotehnica 119 Coman Emil Chimie
65 Claudatos H. Jean ,<
Chimie 120 Cadere Maria C

66 Benicovschi Neculai Inginer 121 Calincov Petru Agronomic Inginer

Agronomic Chimie
67 Manecuta Constanta
Geografie 122 Mujat Isabela
68 Smocova Ecaterina Inginer 123 Peripeliuc Neculai Agronomic Inginer

Agronomic Chimie
69 Alexandrescu Gh. Const, (
Chimie 124 Alilov Anton
70 Adescenco Petru C 125 Dutchevici Otilia
71 Moraru Gavrit Inginer 126 Jeleascov I. Petru Agronomic Inginer
Agronomic
72 Malai Macaria 127 Popa Vasile
128 Strainu Vladimir < <
73 Macper Fr. Marcel Chimie
74 Bucinschi Maria ? tiinji Naturale 129 Crimerman Sura Matematici
75 130 Perlifen lacob
Preutescu 'Octavian Chimie Inginer
76 Irimescu tefania Geografie 131 Bulancea loan Agronomic
< , 132 Lungu Coman Electrotehnica
77 Lupan Elena
78 Efstatiade Eliza c
79 Spivac Boris Electrotehoica Inginer Doctori proclamafi in anul colar 19271928
80 Vasiliu C. Maria Chimie
81 Stroian Alexandru < 1 ! Radu Alexandru I 192S Chimie *>
82 Mihuf Arcadie <
83 Cosnita L, Ecaterina <
84 Gheorghiu Gh. Virgiliu <
85 Savescu Toma < Electrotehnic5
86 Jordanian D. Neculai Chimie
87 Popescu Aurelia ZahSrescu Geografie
88 Gutman Michel EiectrotehnicS Inginer
89 Grimalschi Valentin
tiin|i Naturale
90 Tertiac loan
Chimie
91 Petrovanu Ecateriua
92 Rozenfeld lioma Leib
Tehnologic^ Inginer
93 Lupu Herscu
Electrotehnica'
94 Goldenberg lacob
95 Popa Visarion
Tehnologie -i
96 Serghi Natalia
Chimie
97 Petrusev Valeriu Agronomic Inginer
98 Gazalov Rafael <(
99 Savu D Grigore
tiin|i Naturale
100 Artino Virgil
Chimie
101 Stihi Emi!
Matematici
102 Turiceanu Gheorghe
Chimie
103 ChelSrescu Alexandru >3

104 Cern?v Vladimir
Agronomic Inginer
105 Nicolaencu Neculai -,<
106 f irulnic Moise
Electrotehnica *> Subiectul tezei de Doctoral :
107 Moise mil
Tehnologie 4E Torotopii ca indicator! ai mersului reacfiilor cliiniice !ji teoria colo
-
rarii fibrelor.
 XII.

FACULTAIEA DE TEOLOGIE.
 .

FACULTATEA DE TEOLOGIE
creata tn anul 1926, avlnd sediul in ChiinSu.
<Monitorul Oficial No. 207 din 17 Septembrie 1926)

Anul gcolar 19261927

DECANATUL :

Decan-delegat: Par. Econom Stavrofor Ion Mihalcescu

(Prof, la Facult. de Teologie Bucureti)
Pro-decan: D-l Prof. Const. N. Tomescu
Secretar-provizor: Diacon Theodor Simionou
Bibliotecar : Preot-prof. Hie Jocan

Corpul didactic, catedrele i conferintele care au functional,

pentru anii I i II, In anul coiar 1926-1927

Numele i Pronumele Titlnl Catedra

1 Berechet tefan Prof. supf. Istoria bisericei noi

2 Ciobanu tefan
3 Crainic Nichifor !.
4 ConstantinescuIai Petru
5 Dimancea Chiriac Nee.
t Popescu Teodor
7 Par. Pi^culescu Grigore '>
8 PSr. Radu Vasile ! >
9 Savin G. Ion
10 Tomescu Const.
11 Par. Tocan Hie
12 Par. Timu? Nicolae
H Diacon Vasc3 Ion
Istoria literature! romine
Literatura moderns religioasa
Conf. supl. Istoria artei cretine
Prof. supl. Patrologia
Prof. supl. Istoria bisericei vechi
Exegeza Noului Testament
Ebraica si Exegeza Vech. Test,
Filosofia
Istoria bisericei romine
Arheologia ebreilor si introdu*
cerea In Vechiul Testament
Conf. prof. Ermineutica
Prof. supl. Introducerea In Noul Testament

1> Cunoscut In lumea literara sub denumirea de GaIa Galaction,

2> Suplinit prin Par. Pijculescu Grigore.
 189

Istoria artei crestine (Conferinta)

(Conferentiar D-1 Constantinescu-Iai Petm)
Vineri 10 jum.11 jum.
Anul II. Exegeza Noului Testament
(Par. Prof. Gr. Piculescu)
Marti 11 jum.13 jum.
Introducere in Vechiul Tes t e m e n t
(P3r. Prof. Hie Tocan)
Programul . Marti 9 jum. 11 jum.
Istoria bisericii romine
cursurilor Facultatii de Teologie in anul scolar 1926-1927 ') (D-1 Prof. Const N. Tomescu)
Joi 16 jum.19
Anul I. Limba ebraica si Exegeza Vechiului Testament Exegeza Noului Testament
(Par. Prof. Vasile Radu suplinit prin PSr. (Par. Prof. Gr. Piculescu)
(Prof. Gr. Piculescu) Marti 11 jum.13 jum.
Luni 1517 Istoria literature! romine
Istoria bisericii vechi (D-1 Prof. tefan Ciobanu)
(D-1 Prof. Teodor Popescu) Marti 16 jum.18 jum.
Vineri 1517 i 19-20 Mercuri 10 jum. -11.20
Istoria bisericii noi Filosofia
(D-1 Prof. tefan Berechet) (D-1 Prof. Ion G. Savin)
Luni 1720 Vineri 1719
Arheologia ebreilor si Intro ducerea in Vechiul Simbata 11.4012.30
Testament Literatura moderna religioasa
Prof. Tocan Hie) (D-1 Prof. Ion Nichifor Crainic)
Mercuri 9 jum. 10 jum. Simbata 9.30-11.20 si 12.3013.30
Introducerea in Noul Testament
(Diacon Prof. Ion Vascd)
Joi 12 jum. 13 jum.
Patrologia
(D-l Prof. Nee. Chlriac-Dimanced)
Mercuri 15 16
Joi 9 jum. 10 jum.
Ermineutica (Conferinta)
(Conferentiar P5r. Me. Timu)
(Joi 10 jum 11 jum.
*> Au functional numai anii I 5! II.
 Anul scolar 19271928
T ABL0 U
DECANATUL :
de studen^ii Faculta^ii de Teologie a Universitatii din Iai
(cu sediul in Chiinau) repartiza|i pe ani de studii Decan: Par. Prof. Gr. Pi$culescu
in anul scolar 1926-1927 Pro-decan: D-l Prof. Ion Savin
Secretar: Diacon Teodor Simionou
Ani de studii 1

ORTODOXI Bibliotecar: Par, Prof. supl. Hie Tocan

TOTAL
Studen{i Studente Gorpul didactic, catedrele si conferinfele care au functional
NOTA. Facultatea n'a penlru anil de studii : I, II si III, in anul scolar 1927-1928
functional de cit cu doi ani
I 174 43 217
de studii. N'are absolventi. Numele i Pronutnele
dlor Profesori
II 351 351
1 Preot Hie Tocan
Total 525 43 568
2 Petru Constantinescu*Iai
3 ;; Ion G. Savin
4 ;! Par. D. PopescuMosoaia
5 i; Par. Serghie Bejan
6 j Nee. Popescu-Prahova
7 Par Nee. Timu$
8 Par. Grig. Pijculescu
:
9 ; Par. Cicerone lordachescu
10 Toma V. Bulat
11 j: Const. N. Tomescu
12 i Const Fedeles
13: Alex. Boldur
14 tef. Ciofaanu
15 Ion Nichifor Crainic
16 Par. Vas. Radu
17 i Par. Valeria Iord3chescu
18 Arhm. luliu Scriban
Titlul Denumirea catedrei
Suplinitor Arheologia biblica si Introduce*
rea hi Vechiul Testament
Agregat Arheologia cresting si Istoria
artei bisericesti
Titular Apologetica
Agregat Catihetica si Liturgica
Suplinitor Dogmatica
Agregat DreptuI bisericesc
Conferenjiar Ermineutic.T
Titular Introducerea in Noul Testament
siExegezajNoului Testament
Titular Istoria bisericeasca veche si Pa
trologia
Agregat Istoria bisericeasca medie si
moderns
Agregat Istoria bisericeasca romina
Titular Istoria Filosofiei i Pedagogia
Conferen(iar Istoria romtnilor
Titular Istoria literature! romine
Agregat Literature religioasS moderna
Agregat Limba ebraica si Exegeza Vc
chiului Testament
Titular Morala
Titular Omiletica si Pastorala
 193

Istoria literaturii romine

(D-l Prof. $tefan Ciobanu)
Marti 17-18 jum.
Mercuri 910 jum,
Arheologia crestina si Istoria artei bisericesti
(D-I Prof, agregat Petru Constantinescu-Iai)
Programul Joi 16-17 jum.
Vineri 16 jum. 17 jum.
cursurilor Facultapi de Teologie in anul scolar 1927/1928 ')
Ermineutica (Conferinta)
(Par. Conferentiar Me. Timu)
Anul I. Arheologia biblica si Introducerea in Vechiul Marti 10 jum.-11 jum.
Testament Vineri 11 jum. 12 jum.
(Par. Prof. supl. Ills Tocari) Istoria romtnilor (Conferinta)
Joi 910 (D-l Conferentiar Alex. Boldur)
Limba ebraica si Exegeza Vechiului Testament Mar{i 8 jum. 10 jum.
(Par. Prof, agregat Vasile Radii) Anul II. Istoria bisericeasca medie si moderna
Vineri 911 (D-l Prof, agregat Toma G. Bulat)
Introducerea i Exegeza Noului Testament Luni 10 jum.12 *)
(Par. Prof. Gr. Piculescu) SimbSta 11-13
Marti 11 jum.13 Introducerea in Noul Testament si Exegeza
Istoria bisericeasca veche si Patrologia Noului Testament
(Par. Prof. Cicerone lordachescu) (Par. Prof. Grigore Pi$culescu)
Mercuri 1618 Mercuri 10 jum.12
Joi 1011 Istoria literature! romine
Istoria bisericeasca medie si moderna (D-l Prof. tefan Ciobanu)
(Dl. Prof, agreg. Toma V. Bulat) Marti 17-18 jum.
Luni 9 10 jum. Mercuri 9 10 jum.
sambata 911 3) Istoria rominilor (Conferinta)
Istoria bisericii romine (D-l Conferentiar Alex. Boldur)
(Dl. Prof, agreg. Const. N. Tomescu) Marti 8 jum.-10 jum.)
Joi 15-16 jum. Arheologia biblica si Introducerea in Vechiul
Istoria Filozofiei si Pedagogia Testament
(Dl. Prof. Const. Fedele) (Par. Prof. supl. Ilie Tocan)
Vineri 1516 jum. Mercuri 1516
Vineri 15 jum.16 jum.
1> Au functional anii I, II $i III.
2> La douS sSptSmlni.
> La douS sSptSmtni.
 194 195

Limba ebraica i Exegeza Vechiului Testament Omiletica si Pastorala

(Par. Prof. agr. Vasile Radii) (Par. Prof. Miu Scriban
Simbata 9-11 Mercuri 1517
Istoria bisericeasca vechc si Patrologia Joi 1213
(Par. Prof. Cicerone lorddchescu) Arheologia crestina si istoria artei rominesti
Mercuri 1618 (D-l Prof, agreg. Petru Constantinescu-Ia$i")
Joi 1011 Joi 16 jum.18 jum.
Istoria bisericii romine
(D-l Prof. agr. Const. N.'Tomescu)
Joi 16 jum.18
Istoria Filosofiei si Pedagogiei
(D-l Prof. Const. Fedeles.)
Vineri 16 jum.18
Anul III. Literatura religioasa inoderna
(D-l Prof. Ion Nichifor Crainic)
Luni 1618
Marti 910
Apologetica
(D-l Prof. Ion G. Savin)
Luni 1112 i 1516
Catihetica si Liturgica
(Par. Prof, agreg. Dum. Popescu-Mooaia)
Luni 1819
Marti 1012
Dreptul bisericesc
(D-l Prof. agr. Nee. Popescu-Prahoua)
Luni 911
Marti 1213
Morala
(Par. Prof. Valeria lorddchescu
Marti 1517
Mercuri 1213
Dogmatica
(Par. Prof, suplinitor Serghie Bejan)
Mercuri 1012
Joi 1112
 T A BL0 U
de studentii Facultatfi de Teologie a Universita{ii din Iai
(cu sediul in Chisinau) repartizafi pe ani de studii,
in anul scolar 1927-1928
Ani de studii

ORTODOXI
TOTAL
XIII.
Student! Studente
MOT A
IML/l/i. A
A 1na+
lUdl fiinto
llluja
SEMINARUL PEDAGOGIC UNIVERSITAR
I 232 3 235 anul al Ill-lea de studii.
Facultatea inca n'are ab-
II 165 6 171
solventi.
III 145 145

Total 542 9 551

SEMINARUL PEDAGOGIC UNIVERSITAR DIN IAI
Anul colar 1926/1927
a) Personalul administrativ
Director: Prof. Ion Gavanescul
Secretar: Eliodor Usatiuc
Bibliotecar i supraveghetor de ordine: Ion Dimitriu.
b) Corpul didactic')

0 g Numele $i Pronumele
Z Su D=lui Profesor Materia predata Observajii

1 Emit Briul Matematica

2 C. V. Praja Istoria
3 C. Fedeles Filosofia, Franceza
4 N. Popea Geografisi
5 Constantin Botez Suplinit de urma.
torii 3 profesori la
obiectelc indicate
Pr. Gh. Petrovanu Latina cl. VII
Const. StSnescu Romlna cl. V--VII
I. Capverde Latina cl. V
6 C. I. Botez Franceza
7 Th. Badarau t. Naturale, Igiena
8 Pr. Val. lordachescu Religia
9 Pr. Cic. lordachescu Engleza
10 Mihai lonescu Germana, Romlna cl. I
i IV, Latina cl, IV
11 Mihai Gh. Botez Matemat. V-R si V1UR
12 Virgil lanovici tinti Fizico*Chimice
13 D. Dimitriu Muzica
14 A. D. Atanasiu Desemn i Caligrafie
15 D. Dobreanu Gimnastica
16 M. Simionescu Lucru manual

'> Au functional clasele III, IV, VI si VIII,

 Anul scolar 19271928 ^

a) Personalul administrativ Tabloid numeric al studenjilor

Director: Prof, Ion Gduanescul absolvent! ai Seminarului peda gogic universitar din lasi, din
Secretar: Victor Pascalide anii scolari 1926/27 si 1927/28, grupati dupa sex si facultati
Bibliotecar i supraveghetor de ordine: Const. 1. Radu
L 1T E R E T 1 1. N T 1 TOTAL

SUMA
b) Corpul didactic 1 ) Anul
$colar Student! Studente Studenji Studente Sludenji Studente
."5
o w Numele 5! Pronumele Data de
3U Dlui Profesor Materia predata cind este in Observafii
functiune
1926/927 3 6 1 5 4 11 15
1 Emil Briul Matematici 1899
2 C. V. Praja Istorie, Drept 1900 11
3 C. Fedele$ 1927/928 7 8 4 4 12 23
Filosofie 1911
4 N. Popea Geografie 1910 suplinit de
C. Antonescu It 1927
5 C. Botez Romtna, Latina 1907 suplinit dc
Pr. Gh. Petrovan Latina 1926 urmatorii
I. Capverde Latina 1926 trei profesori
C. StSnescu Romlna 1926
6 C. I. Botez Franceza 1912
7 Th. BSdarSu t. Naturale 1923
8 Pr. Valeria lordSchescu Religia 1922
9 Pr. Cicerone Iord5chescu Engleza 1920
10 M. lonescu Rom., Germans, Latina 1912
11 M. Gh. Botez Matematici 1911
12 Virgil lanovici Fizico-chimice 1924
13 D. Dimitriu Muzica 1900
14 A. D. Atanasiu Desemn, Caligrafie 1922
15 D. Dobreanu GimnasticS 1914
16 C. I. Radu 1927
17 M. Simionescu Lucru manual 1924
18 CSpitan Fr. Nestianu Gimnastica 1927
19 J. Sibi Franceza 1902 Prof, repetitor

1) Au functional clasele : I, IV, V 5! VII.

 T A BLO U L
nominal al studentelor si studentilor absolvent? ai Semi-
narului pedagogic universitar din lasi, grupati pe
facultati si ani scolari

FACULTATEA DE LITERE FACULTATEA DE $TIINTI

XIV.
Anul scolar 19261927
1. Botez C. Matilda 1. Cadelcu M.iria
2. Codreanu Sachelarescu Florica 2. Chirulescu Aurelia TAXE SCOLARE
3. Lavronschi Cornelia 3. Doncoglo Maria
4. Loghin Maria 4. Popovici I. Maria
5. Pitei Eglantina 5. tefan D. Neculai
6. Popovici Gr. Aurel 6. Vodeniuc MusinschNLiudmila
7. Racovi'ta V.
8. Stan Ruxanda
9. Tucaliuc C.

Anul scolar 1927-1928

1, Dobrescu Alexandru 1. Cviatcovschi Maria
2. Pavelcu Vasile 2. Mitrofan Totna
3. BrStianu Gh. 3. Buzatov M Ecaterina
4. Bulat tefan 4. Hrijcu Dumitru
5. Ohanov Anastasia 5. Morosanu Neculai
6. lonescu Aspasia 6. Nagacevschi Elena
7. Vizanti Georgeta 7. Botez Florica
8 lonescu Aurelia 8. Chesim tefan
9. Ungureanu Claudia
10. Berdan Rosca Eleonora
11. Lungu Vasile
12. Labin Suzette
13. Radu C*tin
14. Nicolau Vasile
15. Venes u Ecaterina
 205

TABLOURI RECAPITULATIVE
de taxele percepute de la studenfii Universitatii din lasi in anii
colari 1926-1927 i 1927-1928
Suma de plats
Penlru ce s'a percepul laxa Observatiuni
1 1926/927 1927/928

Facultatea de Drept re
a) Licenfa. X
S
An. I. Taxa de frecvenja 750 750
speciala penlru fon=* S
dul de construct!! 200 200 3
G 4-1

S- Si
, pentru biblioteca 100 100
penlru fond. c3minu= . ;
nurile universilare 200 200 ^2 /**
P5
An. 11. Taxa de frecvenfa 750 750
speciala <conslructii> 200 200
penlru biblioleca 100 100 CL< xi
'
An. III. Taxa de frecventa 750 750
speciala (conslrucjii] 200 200 3 >
.2 <y
pentru biblioteca 100 100 *ra W

Examene. w 'w-
O w
Penlru fiecare examen par{ial 150 150 (U -4-1

Clnd Candidalul se Inscrie a Irece J3 ^ -

toale maleriile Inlr'o singura se<= re
600 600 15 ^
TO rrt
b) Doctorat. v v-i
55 w
Taxa de frecventa 1200 1200 y CX
. speciala <fond. conslrucjii)
penlru biblioleca
500
100
500
100
a
"> 0.
Penlru fiecare examen de docloral 700 700 ._
w
0
w
Diplome. X8 <=
Pentru diploma de licenta . . . 1000 1000 * 's
docloral . . 1500 1500 O

01
Q

Nota. In caz de respingere la exa= w -0

men candidalul va plSti tn sesi= V
unea urmaioare : "3
Penlru examenul parfial de licenta 100 100 3
. de doctoral 400 400 u
diploma de licenja 500 500 ! 1
doctoral 1000 1000 H

Facultatea de Litere ?i i
Filosofie
20 400 Platita la Ad=tia financiara
Taxa de frecventa <anual> 1926/927 si la Fac. in 927/92S
penlru biblioleca 30 30
speciala de tnscriere 50 50
50 100 Bursierii Faculta^ii platesr
penlru un examen partial numai jumatate
, examenului de licenta 450 800 Bursierii ?i respinsii la oral
platesc jumatatea taxei
doctoral 500 1000 Respinsii ce se prezinta en
n aceiasi teza, achita iumi1<i.
tea taxei
p. cSminurile universilare 200 200 Sc achita o sin(jur3 da(i si
se varsa Rectoralului

NOTA. Toale taxele <1927-1928> s'au achitat la Decanat.

 Suma de plata
Pentru ce s'a percepul taxa Observajiuni
1926/927 | 1927/928
-.
Facultatea de Medicina
a> Medicina.
Se achita la cancelaria De=
Taxa de laborator si bibl. <anual>. 3000 3000 canatului.
p. examene de fine de an 400 400 Idem
scolaritale <inscrip{iune> 200 200 La ad.tia financial.
p. ultimul exam, de doctoral 500 500 La Decanat
p. teza de doctoral 1000 1000
p. examene In ses. exceptionale 400 400 ,
fond.camin. universilare <slu*
200 200 &uma incasata se varsa ca/
denfi noi Inscrisi In facull.) sieriei Universita(ii.
b> Farmacia,
Taxa de scolaritate <inscriptiune> 200 200 Se achita la ad=tla financiara
p. laborator 5! biblioteca 3000 3000 Se achita la Decanat.
p. examene de fine de an 400 400 [dem
p. licenja In farmacie 1000 1000
p. examene In ses. e.xcep{ionale 400 400 r,

fond. cSmin. universilarXslu- Suma incasata se varsa caa

denfi noi Inscrisi) 200 200 sieriei Universita}ii.

Facultatea de Stiinti XV
Frecvepja la secfia malemalici 20 20 Se plate?te la ad=tia finan. V

,. fizico^chimie 40 40 n y

si. nalurale 40 40

Penlru eliberarea dipl. de licenfa 600 600 , CAMINURILE STUDENJE^TI

Frecvenfa si laboralor seo{. c'ec-
130 130 i!Se Plates, te la Decanat
Frecvenfa si lab. sec. tehnologicS
agronomics
130
20
130
20
i

.
$1 CANTINA UNIVERSITARA
Pentru fiecare examen 20 20 , ,,

Pentru examene de doctoral sau

echivalSri de diplome 500 500 I , ,

Penlru fond. c3minuri universitare Se varsa la casieria Recto,

fiecare student nou tnscris 200 200 ratului

Facultatea de Teologie
In anul scolar 19261927: Fiecare student a achitat 235 lei care
reprezenta : taxa de frecvenfS, taxa de bibliotecS, coslul caelului de
frecvenfa i a c5r(ii de sludent.
In anul scolar 19271928: Fiecare studenl a achitat 400 lei care
reprezenta : taxa de c3min, laxa de frecvenja si laxa de biblioleca.
 .
.

If
.
'

. Activitatea
Comisiunii Caminurilor i Cantinei.
in anul colar 1926/1927.

In decursul anului scolar 1926/1927, Comisiunea, constituita

din reprezenta^ii celor 4 Facultati sub presiden|ia d-lui Prof. Petru
Bogdan, ca delegat al Senatului universitar, a tinutpentru a so-
lutiona toate obligatiunile de ordin administrativ, financiar i eco-
nomic, ivite,24 de sedinte.
Merita a fi reroute urmatoarele fapte:
Intrebuintarea sumei bugetare de 8.100.000 in anul 1927
n'a suferit nici o modificare, fa{a de repartizarea facuta prin bu-
getul aprobat de Senatul universitar in anul 1926.
Comisia a luat act in cea dintai edinta a lunei Octom-
brie 1926, cS dl. Director al Caminului de studenti, in urma a-
probarii d-lui Ministru I. Petrovici, a inceput construirea in regie
a unei anexe la Caminul central din str. Pacurari No. 19.
ClSdirea va fi ridicata in 3 etaje, si este destinata a cu-
prinde : bucataria, spalatoria-calcatorie, locuinta bucatarului, spS-
latoreselor, lenjeritii si vizitiului, iar la etaj va cuprinde numai
sufrageria si oficiul de mincare.
- La 11 Decembrie 1926 Comisiunea, pe baza procesului
verbal incheiat de domnii.: arhitect Pompilian (eful serviciului
tehnic al Ministerului), Prof. M. David, Prof. Dr. V. Rascanu iji
Dl. Rector P. Bogdan, intervine catra Senatul universitar ca s;i
aprobe, sub forma de imprumut, din fondul aflat la Rectoral-
denumit al n Caminurilor universitare", a sumei de 100.000 lei, pen-
tru soldarea cheltuelilor ramase neacoperite, pentru construc(ia
ridicata la Caminul studenjilor din Pacurari.
Senatul a aprobat suma cu obligatia sS-i fie restituita inic-
diat ce va fi ordonanfata de Minister.
11
 210

- Cu ordinul de plata No. 1481 din 3 Febr. 1927, Ministe-

rul Instrucfiunii, vine in ajutorul Comisiei caminurilor cu suma
de 500.000 lei pentru plata hranei studentilor si salariilor ser-
vitorilor.
Suma este astfel repartizata:
Caminului de studerite 120.000 lei
student! 190.000
Cantinei universitare 190.000 ,
500.000 iei
- La 24 lunie 1927, Comisia acorda un ajutor de 4000 lei Tabloul nominal
studentului Bogus Teodor, pentru imprimarea tezei sale de doctorat al Studentelor i Studentilor, primiti in Caminuri,
in medicinal
cu aprobarea Senatului universitar1),
- Prefectura judetului Hotin, trimite (ordonanfa de plata
No. 1206/1927) suma de 5000 lei, pentru mSrirea fondului de in anul colar 1926/1927-
alimentare a studentilor lipsi'ti de caminuri. A. STUDENTE2) i
_
' Facultatea de Drept
1 Constantinescu I. Elena (I) 3 lanculescu Natalia (I)
2 Dragomirescu Olga (I) 4 Mitescu M. Maria (I)

Facultatea de Litere ?i Filosofie

1 Arteni Aurora (I)
2 Almazov Maria (II)
3 Albu Alexandrina (III)
4 Andronovici Lidia (III)
. 5 Arhiri Anastasia (III)
6 Alexa Maria (I)
7 Buhus Ecaterina (I)
8 Belcescu Aurelia (I)
9 Buiuc Alexandra (I)
10 Buiuc Teodora (III)
11 Buialschi Agnese (III)
12 Bejan Lidia (III)
. 13 Chiriceanu Elena (I)
14 Costinovioi Alexandra (V)
15 Caracicovschi Ludmila (III)
16 CosticS Eugenia (III)
17 Cernat Aglae (HI)
18 Costachescu Olimpia (V)
19 Cara Maria (II)
20 Croitoru Elena (III)
21 Cotoran Statia (II)
22 Colosov Maria (III)
23 Ciolac Solange (I)
24 Coalschi Elisabeta (II)
25 Constantinescu Gabriela (I)
26 DSranga Aurelia (I)
27 Damian Maria (II)
28 Derlogea Gabriela (III)
29 Dulap Ecaterina (V)
30 Dorosenco Ana (IV)
31 Friptu Eugenia (II)
32 Ficsinescu Alexandra (II)
33 Gheorghiu Savasta (I)
34 Gaiu Leucadia (II)
35 Goian Tatiana (II)
36 .Ghimici Elena (III)

1) Conform art. 18 din Regulamentul Caminurilor.

2) AdSposrite In imo^ilele: CSminul central ,,Regina Maria" (str. Carol
35), Caminul SarSrie (str. SSrarie 119) $i casa Micfescu (Fund. 40 de Sfin(i).
Oirerlo.ircn CSmimirilor D-na Ana L. Cosmovioi.
 212 213

37 Gobjila Ludmila (III) 76 Petculescu Eugenia (III) 15 Gobjila Tatiana (II) 30 Petrov Olga (III)
38 Grigoriev Ecateriria (111) 77 Popovici Suzana (III) 16 Guidea Ecaterina (VI) 31 Petcu Sevastia (II)
39 Guriev Alexandra (III) 78 Pandele Felicia (IV) 17 Gheorghiu Elena (IV) 32 Reus Alexandra (II)
40 Gherasimescu Veronica (IV) 79 Palii Ludmila (IV) 18 Ivancov Eugenia 33 Ranevschi Galina (III)
41 GrSu ofia (II) 80 Pitei Eglantina (IV) 19 loachim Eugenia (If.) 34 Reslescu Ana (I)
42 Glodeanu Valentina (HI) 81 Petcu Elena (II) 20 Lujetchi Alexandra (I) 35 Smirnov Nina (VI)
43 Glodeanu Zenaida (II) 82 Popescu Muata Lucretia (I) 21 Masevschi Eugenia (IV) 36 Stoian Maria (V)
44 Gorunovschi Vera (III) 83 Roca Olga (II) 22 Macri Elena (IV) 37 Tomida Teodora (f. Ill)
45 Harega Larisa (III) 84 Rimari Virginia (III) 23 Motoc Elena (If.) 38 Ursulescu Maria (VII)
46 Handrabur Aglae (III) 85 RuginS Valentina (II) 24 Mesner Eliza (I f.) 39 Vengherschi Liuba (IV)
47 lonescu Adela Virginia (I) 86 Roiu Teodosia (III 25 Olenicenco Solomonia 40 Vieru Maria (II)
48 lonescu Aspasia (IV) 87 Silberg Teodora (I) 26 Pali Marta (III) 41 Vornicescu Nina (I)
49 Irimia Maria (III) 88 Stihi Maria (II) 27 Popescu Ecaterina (V) 42 Zelenin Elena (III)
50 Jamba Varvara (II) 89 Scutelnicu Natalia (III) 28 Popescu Anastasia (V) 43 Zaiancicovschi Maria (VII)
51 JoltailS Alexandra (I) 90 Spinei Cleopatra (III) 29 Popovschi Ana (III)
52 Lates Eugenia (I) 9.1 Socalschi Constanta (III)
53 Leu Eugenia (III) 92 Soltischi Olga (III) Facultatea de Stiinti
54 Lisievici Tatiana (V) 93 Simaschievici Valentina (IV)
55 Labin Susette (V) 94 Stratan Eugenia (II) Sect!a: Stiin|i naturale
56 Lebedev Kariakin (III) 95 Stefirja Valentina (II)
5V Lapinschi Valentina (IV) 96 tefanov Maria (II) 1 Anghel Theodosia (II) 19 Gobjila Zenaida (II)
58 Molotcov Vera (III) 97 Sarbu Maria (V) 2 Almazov Ana (III) 20 Homutov Maria (III)
59 Mihailescu Clara (I) 98 erba"nescu Ecaterina 3 Andoni Florica (III) 21 lonescu Ana (V)
60 Malache Maria (II) 99 Stan Alexandrina (IV) 4 Beleavcenco Alexandra (IV) 22 Ischimji Tatiana (III)
61 Mihailovschi Zoe (IV) 100 Safonov Larisa (I) 5 Bivol Varvara (III) 23 Lavranenco Tatiana (III)
62 Mardare Alexandra (III) 101 Silberg Sidonia (I) 6 Benesciuc Xenia (I) 24 Mereuta Liubov (III)
63 Muhina Ana (IV) 102 Teodorescu Nicolina (I) 7 Buialschi Tamara (III) 25 Mosulef Emilia (II)
64 Muri Elena (IV) 103 Timosenco Nina (I) 8 Botez Elena (II) 26 Opatchi Sofia (II)
65 Moruzi Elena (III) 104 Tucicovschi Tamara (III) 9 Barbos Ana (II) 27 Paiu Ruxanda (III)
66 Mihailescu Magda (II) 105 Tomaziu Natalia (V) 10 Cotovici Tatiana (II) 28 Popovici Alexandra (II)
67 Munteanu Eugenia (III) 106 Timoencu Eugenia (II) 11 CSrSu Elena (III) 29 Papadopol Maria (II)
68 Navrat Lidia (IF) 107 Teodorescu Profira (I) 12 Cobileanschi Tamara (I) 30 Petreanu Maria (III)
69 Nicolescu Ana (III) 108 Varsapov Tatiana (HI) 13 Chirulescu Aurelia (II) 31 Rimari Ana (IV)
70 Nicov Alexandrina (IV) 109 Vatrici Ana (III) 14 Cosulschi Varvara (I) 32 Raileanu lulia (IV)
71 Neamtu Tamara (II) 110 Vucotici Eugenia (III) . 15 Dimitriu Lucretia (III) 33 Slivinschi Lidia (I)
72 Nicolaev Elisabeta (II) 111 Veleanu Cornelia (II) 16 Dimitriev Ana (II) 34 Slonovschi Claudia (II)
73 Niciporov Ecaterina (II) 112 Venescu Ecaterina (III) 17 Gavrilan Olga (HI) 35 Savidonescu M^ria (II)
74 Onisei Elisabeta (III) 113 Vagner Ana (III) 18 Gurschi Maria (III) 36 Trifon Olga (II)
75 Preotu Henrieta (II) 114 Zelinschi Teodora (II) Sectia: Fizico-chimice
Facultatea de Medicina I Alexandru Valeria (I) 10 Chirulescu R. Maria (I)
2 Albu Eleonora (I) 11 Constantineanu Raluca (II)
1 Alexiev Nadejda (IV) 8 Comanov Lidia (II) 3 Buracov Elena (I) 12 Ciubuc Alexandra (II)
2 Anton Daria (IV) 9 Dimitriu Georgeta (I f.) 4 Balasan Virginia (III) 13 CostSchescu Emilia (I)
3 Barbu Elena (IV) 10 GalagutS Alexandra 5 Botez Elena (III) 14 Doncoglu Maria (V)
4 Bursacovschi Xenia (VI) 11 Garaguli Maria (V) 6 Cruceanu Casandra (IV) 15 Dutchevici Otilia (III)
5 CerdScescu Elena (IV) 12 Garaguli Ana (VI) 7 Cutico Sofia (V) 16 Friptu Antonina (V)
6 Caminschi Maria (1) 13 Goian Luibovi (I) 8 Conovalov Maria (III) 17 Friptu Natalia (II)
7 Curbet Veveria (IV) 14 Grinevici Natalia (V) 9 Conovalenco Alexandra (II) 18 Grimalschi Ecat. (V)
 214 215

19 Grosu Nina (II) 32 Niculescu Florica (I) 5 Bogatu Valentin (I) 42 Hurmuzache I. (Ill)
20 Hangan Maria (I) 33 Parlicoco Claudia (IV) 6 Buruiana S. Zenovie (I) 43 lonescu Trifan (II)
21 Haricotov Liubovi (V) 34 Preotu Elena (I) 7 Budeci tefan (III) 44 IsSceanu Vasile (III)
22 losep Cornelia (I) 35 Petrovici Ecaterina (I) 8 Blanariu I. C. (Ill) 45 JuganSru Alex. (I)
23 Macarerfco Elisabeta (III) 36 Rusu Anastasia (I) 9 Boboc Dumitru (III) 46 Lipovanu G. I. (II)
24 Mironovici Felicia (IV) 37 Sicinschi Eugenia (I) 10 Bostan E. Constantin (II) 47 Lepadatu D. (II)
25 Maho lulia (I) 38 StefSnescu Maria (II) 11 Botosjneanu A. (Ill) 48 Lazarovici A. (Ill)
26 Mircea Florica (III) 39 Smorjevschi lulia (I) 12 Botez D. Gheorghe (III) 49 Mican losif (III)
27 Melniciuc Maria (I) 40 Solodovnicov Tatiana (IV) 13 Beldie Nicol. (Ill) 50 Marinescu V. (Ill)
28 Mihailovici Nadejda (I) 41 Svirschi Margareta (III) 14 Barsanescu S. I. (Ill) 51 Muchicescu Al. (Ill)
29 Meza Valeria (III) 42 Simionescu Elvira (II) 15 Cosminschi Gh. (I) 52 Marcoci Mart
30 Mihail Maria (III) 43 Trufin Elena (III) 16 Ciolan P. Ion (III) 53 Netedu Dumitru (III)
31 Nastac Alexandra (I) 44 Usinevici Claudia (I) 17 Croitoru Eugen (HI) 54 Nijibitchi N. (II)
18 Capmare loanichie (III) 55 Petrescu D. Vas. (Ill)
Sectia : Geografia 19 Caciulcov Al. Vas. (Ill) 56 Popescu Teodor (III)
1 Agura Valentina (II) 16 Mija Maria (II) 20 Cantargi Sim. (Ill) 57 Purtki Mircea (III)
2 Bondarenco Varvara (III) 17 Mustea Paraschiva (II) 21 Caicutiu I. (Ill) 58 Pieptu Aurel (III)
3 Balaban Eliza (III) 18 Mojoc Maria (HI) 22 Creian Leonid (III) 59 Popovici N. M. (Ill)
4 Blonschi Eugenia (II) 19 Nija Paraschiva (I) 23 Chirulescu D. (Ill) 60 Popescu G. Ion (II)
5 BarcS Maria (III) 20 Nicolau Margareta (IV) 24 Cuculescu Nic. (Ill) 61 Popescu Th. (I)
6 Cotoran Cornelia (III) 21 Prodan Ana (III) 25 Dandescu Remus (II) 62 RSileanu V. (Ill)
7 Dimitriev Nina (II) 22 Palii Nina (I) 26 Danga Gh. (Ill) 03 Scobai Gh. (Ill)
8 Dascheva Valentina (II) 23 Preotu Adriana (II) 27 Draghici M. (Ill) 64 Sopron Al. (Ill)
9 Eistatiade Eliza (IV) 24 Popescu Aurelia (IV) 28 Dandescu Neculai (III) 65 Schiopu Mina (III)
10 Filotei Aglae (V) 25 Pintilie Cleopatra (III) 29 Daniia C. Mihai (III) 66 Turcan Petru (III)
11 Florescu Ecaterina (III) 26 Reus Vera (III) 30 Ene M. Stefan (III) 67 f urcan Mihail (III)
12 Granevschi Eugenia (IV) 27 Stoian Antonina (I) 31 Feldan Pavel (I) 68 tanu Gh. Nicolae (III)
13 Harabagi Teodora (II) 28 Sumnevici Taisia (IV) 32 Fordea Const. (Ill) 69 Tocu CosticS (II)
14 Lati Lidia (III) 29 Teodorescu Elena (III) 33 Filipescu I. Gr. (Ill) 70 Tofan I. M. (Ill)
15 Melnicov Maria (IV) 30 Tarhon Ana (II) 34 Gaman Vas (II) . 71Tesio M. (Ill)
35 Gasparovici Vas. (Ill) 72 Ungureanu S. M. (II)
Sectia : Matematici 36 Grosu G. Stefan (III) 73 Ungureann M. (I)
37 Harega Nicolae (III) 74 Ungureanu G. G. (I)
1 GrSdescu Ludmila (II) 4 Procopiu Virginia (V) 38 Hrecesim Alexandru (I) 75 Velehorschi M. (Ill)
2 Hulubei Sidonia (I) 5 Rahlitchi Claudia (IV) 39 Halip Corneliu (HI) 76 Vascov G. V. (Ill)
3 Ischimji Nadejda (III) 6 Schumacher Maria (III) 40 Hancu Gh. (Ill) 77 Zacrjevschi Vlad. (I)
Agronomia 41 HSncu P. Neculai (II)
1 Cosnija Liga (III) 3 Smocov Ecaterina (III) Facultatea de Litere i Filosofie
2 Radulov loana (III)
1 Agavriloaei Gh, (II) 10 Dumbrava Ion (I)
B. STUDENJI1) 2 Alexievici Gh. (Ill) 11 Diaconu Mihai (I)
3 Alexandrescu N. (IV) 12 Ganea Emilian (I)
Facultatea de Drept 4 Barleanu N. (II) 13 Holban T. (II)
1 Albu Lazar (II) 3 Aurelian Isac (I) 5 Bratianu Gh. -(Ill) 14 LazSrescu Gh. (Ill)
2 Afanasiev Ion (HI) 4 Arghires:u 1. (HI) 6 Chiritescu V. (II) 15 Munteanu D. (II)
7 Cramarciuc V. (Ill) 16 Marta Vasile (V)
1> Adapostiji In CSminuI central <str. PScurari 19> ?i Coleglul Latin <Se- 8 Cucu Teofil (III) 17 Nastase Haralamb (IV)
minarul catolic din str. LS{escu>. Directorul Caminunlor: Dl. Prof. Mihai David, 9 Dobrescu Alex. (Ill) 18 Nechita D. (II)

19 Niculcea Const. (I)
20 Panait Mihai (I)
21 Pal Ion (II)
22 Pruteanu Nic. (Ill)
23 Rotariu Gh. (Ill)
24 Serbanescu St. (Ill)
Facultatea de Medicina
1. Abageru Al. (IV)
2 Axinte Oct. (Ill)
3 Bocearov Gh. (VI)
4 Busila Vladimir (I)
5 Cojocariu S.
6 Costea Virgil (I)
7 Craciun Eugen (I)
8 Curmei Dionisie (V)
9 Dejeu Teodor (IV)
10 Fainita Ion (I)
11 Grosu I. (VI)
12 Halalai Valeriu (IV)
13 Hudita Stefan (I)
14 lov Grigorie (III)
15 Isac C. (Ill)
Facultatea de tiinti
Sectia: Electrotehnica
1 Arhiri Pavel (II)
2 Ant Vlad (II)
3 Bancea Alex. (Ill)
4 Bucatariu lacov (II >
5 Bodorin Anatol. (Ill)
6 Conovalenco Mihai (IV)
7 Climovschi Dum. (II)
8 Crjirjevschi S. (II)
9 Cazacenco Vlad. (Ill)
10 Delibaltov I. (Ill)
11 Dorogan Vas. (II)
12 Farcas. Toma (II)
13 Goreniuc Eugen (III)
14 Gheorghiu Const. (II)
15 Gavrilovici Octav (II)
16 Gudzinchevici Vladimir (VI)
17 Ivanovici Sergiu (II)
18 Ilchevici Nee. (Ill)
19 Jovmir Nicanor (II)
216 217
25 Sarbu Const. (Ill) Sectia: Agronomia
26 Sarbu Dum. (I)
27 Savin Victor '(II) 1 Apostol Nicolae (III) 28 lanov Nic. (I)
28 Trantel losif (II) 2 Aricov A. (Ill) 29 loan M. Vas. (I)
29 Ursulescu Neculai (V) 3 Alexei Grig. (II) 30 Levcenco Victor (IV)
30 Zalatovici I. (II) 4 Bruma P. (Ill) 31 Lesnic Sim. (Ill)
5 Buruiana Vsevolod (II) 32 Lozinschi Trofin (III)
6 Chirita I. (1) 33 Leascenco Gr. (II)
7 Calmutchi Trofin 34 Marinov Neculai (II)
8 Cernev Vlad. (Ill) 35 Mastacan Gh. (I)
16 Luscaloy G. (IV) 9 Cricler Gh. (II) 36 Matei Ion (II) .
17 Laziirescu loan (I) 10 Codreanu Teodosie (II) 37 Murgi Teodor (III)
18 Lesnic loachim (I) 11 Cravenev Alex. (I) 38 Nichiforov Anat. (Ill)
19 Luca t. Grigorie 12 Codreanu Stefan (II) 39 Neaga Nic. (V)
20 Neagoi V. (IV) 13 Chirtochi P. (Ill) 40 Nicolaev Eug. (IV)
21 Pavel Emil (III) 14 Calincov P. (HI) 41 Nicolaenco M. a(II;
22 Pavel Virgil (1) 15 Chendru Ion (HI) 42 Popov Vas. (I)"
23 Procopiu Gh. (Ill) 16 Debreu VI. (II) 43 Preadcenco Al. (IV)
24 Romandrasu Gh. (I) 17 Dalos VI. (II) 44 Perepeliuc C. (IT)
25 Strugaru Silviu (V) 18 Dorogan Vas. (Ill) 45 Petrusca Valeriu (II)
26 Solomonov Anat. (V) 19 Dobrescu Const. (IV) 46 Rublenco Sim. (II)
27 Taratti Sergiu (I) 20 Esanu Th. (II) 47 Rusnac Teodor (III)
28 Ursu Alex. 21 GarneatS N, (III) 48 Spinel Theodor (IV)
29 Voicu loan (I) 22 Grigurco Val. (Ill) 49 Slavciu S. (I)
23 Gavrilan P. (IV) 50 Tontici Gavril (II)
24 Gobjila S. (V) 51 Turcan G. (I)
. 25 Gherman M. (II) 52 Velica Const. (II)
.. 26 lazagi Afanasie (HI) 53 Zaicov Alex. (I)
27 lanati C. (IV)
Sectia : Chimia tehnologica
20 Luscalov Nee. (Ill)
21 Luta Valentin (II)
1 Adescenco Petre (II) 13 lonescu Gh. (I)
22 Luca Dim. (II) 2 Ablon Anatol. (II) 14 Mintici Eugen (II)
23 Lupan Anatolie (I)
3 Caradgea Zaharia (I) 15 Nastase Nee. (HI)
24 Matei Vasile (I) 4 Coman Em. (Ill) 16 Nicolaev Ion (I)
25 Marcov Al. (Ill)
5 Costiniuc Ion (I) 17 Postolache Diomid (III)
26 Negrujac N. (II) 6 Cotrut Gh. (IV) 18 Rusu Petru (II)
27 Oprisor S. (II) '
7 Chiriceanu Nicol. (Ill) 19 Sendroiu Petre (III)
28 Popovici C. Gh. (II) 8 Calmatiu Trofin (IV) 20 SorbalS Ion (II)
29 Popov. V. (II)
9 Calustrovici Christofor (III) 21 Scripa Gh. (II)
30 Perovschi Nic. (II) 10 Cebotarencu Al. (II) 22 Simionescu Ion (II)
31 Popovici V. (Ill)
11 Djighit Mihai (II) 23 Timosencu Alex. (II)
32 Popescu Alex,.(Ill) 12 Gregorescufa Mih. (IV)
33 Rosca Ion (I)
34 Rosca Alex. (Ill)
<~\~ i-. .. . v
._', Sectia: Pizico-chimica
35 Sicorschin
Gh. (V)
36 Vetrogon I, loachim (III) 1 Botez P. Const. (I) 4 Cotea Gh. (II)
2 Barladeanu Th. (1) 5 Delimarschi Pavel (III)
3 CSrlan Vas. (II) 6 Ischimji Nee. (I)
I
 218

7 Marin Alexei (I) 10 Melniciuc I. (II)

8 Mateescu Ion (II) 11 Stadnicov Sozont (II)
9 Mihu Dumitru (I) -12 Tertiac I. (IV)
Sectia : Matematici
1 Arnautov Vas. (HI) 6 Mangeron Dumitru (I)
2 Cojocariu Serghie (III) 7 Mazilu Gh. (I)
3
4
David Neculae (I)
Gaiu Em. (I)
8
9
Morosanu Neculae (IV)
Perlifen lacob (IV)
Cantina universitara1) ^
5 Gheorghiev Gh. (II) 10 Vasiliu Mircea (II)
y^^ituatia recapitulativa pentru anul $colar 1926-1927
n{i naturale '
In anul scolar 1926 (Octombrie)-1927 (30 lunie), au luat
1 Arvat Alex. (II) 3 Zaharia Nicol. (Ill) *
2 Jitariu Petru (III) 4 Zaicov Alex. (I) *'i '<' ' masa la Cantina universitara (str. Pacurari No. 19), 610 studenti
i studente, desi in bugetul Ministerului Instructiunii Publice (Co-
Sectia: Geografia misia caminurilor i cantinei studenteti din Iai), erau alocati pe
1 Lupu Nicol. (II) 2 Velicu I. Vas. (I) zi cite 19 lei, numai pentru un numar de 345 studenti.
!
f,j ,.,:*> lata cotele lunare achitate de studenti: 5
.{ 80 gratuiji .uv.
/<r ; 38 plStind 150 lei lunar /
' ti !C *l 'Jl-' ' ^ ^^ " " i ' ' v>*\'\ ,H'
146 300
170 , 360 .-
- 114 450 v
60 . 600
Sumele incasate lunar, de la studenti:
Octombrie 1926 - 90.960 lei
Noembrie 184.295
Decembrie 103.626
lanuarie 1927 - 123.096
Februarie 135.542,75
Martie 136.999
Aprilie 81.935
Mai 160.058
lunie 145.478
1.161.989,75

.
1> Situata In curtea CSminului central a studentilor, str. PScurari I".
Director : Dl. Rudolf Su{u.

.fr . n.wl/iD^i>ffftiis3
Activitatea Comisiei
Caminurilor i Cantinei in anul colar 1927/1928
Comisiasub presidentia d-lui Prof. P. Bogdan ca delegat
al Senatului universitara functionat in anul colar 1927/1928,
in urmatoarea compunere;
D-l Prof. Alex. Popouici (delegat al Facult. de Stiinti).
Dr. Vas, Rdcanu ( ,, MedicinS). in curtea Cgminului de studente ,,Regina Maria", Comisia
Ion Coroi ( Drept). propune Senatului ca suma de 162.295 lei sa fie platita din fon-
Mih. D. Ralea ( Litere). dul aflat la Rectorat, destinat caminurilor.
Dl. Prof. Mihai David (Directorul Caminului de studenti).
D-na Aneta P. Bogdan (Directoara Caminului de studente).
Dl. Rudolf Sufu (Directorul Cantinei universitare).
Dr. G. I. Botez, secretar (numit de Senatul universitar).
Serviciul contabilitatii si casieriei era incredintat D~rei
Elena lonescu; iar
Arh'iva (ajutor-secretar) : d-lui Nechita Smochina.
Comisia cenzorilor era compusa din domnii Profesori uni-
versitari: Tr. Bratu, Sim. Sanielevici si St. Procopiu.
In 13 sedinte Comisia a rezolvit toate lucrarile in legatura
cu bunul mers al caminurilor. Dintre Tncheierile acestora releyam:
Primirea demisiunii d-nei Dr. Alexandrina Natasemedica
caminuluisi recomandarea In locu-i a d-nei Dr. Eliza Lambior.
Numirea, ca supraveghetoare (1 Oct. 1927) la Caminul
,,40 de Sfinti" a d-rei Venescu Ecaterina, In locul d-rei Nichifo-
rescu, iar ca bibliotecarS a d-rei Beleavcenco.
Senatul a aprobat ca, fata de greutatile aprovizionarii, Co-
misia s3 rectifice bugetul pe ultimele luni din 1927, reducind
numarul studentilor din caminul de studenti (de la 280) la 260
iar a studentelor (dela 262) la 245, augmentind in schimb numarul
celor ce primesc masa la Cantina de la 310 la 345 cu urmatoa-
rea repartizare :
221
100 locuri pentru Facultatea de tiin{i.
90 Drept,
85 Litere.
70 Medicina.
345
- S'au declarat vacante, pentru anul colar 1927/28, 40
de locuri la Caminul de studente, i 106 la Caminul de studenti,
(30 studente noi i 10 studente vechi, 36 studenti vechi i 70
studenti noi).
In viitor, toate actele justificative, care se refera la in-
trebuintarea cotelor piatite de studenti,in vederea ameliorarii
hranei lor, se vor depune in arhiva Comisiei Caminurilor la
Rectorat.
Casa coalelor (No. 61.758) nedispunind de fonduri pentru
achitarea constructiunii ridicate (de dl. antreprenor Leibovici)
Comisia primeste demisia D-rei lonescu Elena, din pos-
tul de casiera-contabila, i da delegate d-lui Dr. G. I. Botez,
(secretarul comisiei) sa conduca casieria cu. incepere de la 1 Mai
1928, pina la noi dispozitiuni.
La Caminul Sararie se numeste supraveghetoare D-ra
Maria Bivol (in locul d-rei Celan, demisionata, 12/V/1928).
Suma de 22.500 lei rezultata din vinderea a doi minzi,
se trece la capitolul veniturilor extraordinare ale CSminului de
studenti.
27 lunie 1928. Ministerul Instructiunii, acorda un ajutor
de 500.000 lei, pentru uurarea cheltuelilor de intretinere.
Rata I (125.000 lei) primita se repartizeaza ;
50.000 pentru caminul studentelor.
50.000 studentilor.
25.000 ajutor sanitar pentru studente i studenti bolnavi,
pentru cftutarea sSnatatii lor in timpul vacantei.
- Comisia propune Senatului o reorganizare a Caminurilor
prin reducerea numarului studentilor, infiintarea de sali de lec-
tura, i aplicarea unui regulament intern, cit se poate de strict,
cSci sistemul caminurilorcazgrmi nu satisface necesitSt'le si ros-
tul infiintSrii lor.
- Senatul universitar comunicti hot&rarea cS recrutarc.i
 222 223

studenlilor atat a celor vechi cat i a celor noi destina{i de a fi

primiji in Caminuri, In anul colar 1928/1929prin derogare de
BUGETUL PE ANUL 1928')
la Regulamentul in vigoarese va face de fiecare Facultate pentru Caminurile i Cantina universitara
in parte. A. Personalul administratlv i de serviciu
Aceste ii vor desemna la timp comisiunile, i Ji vor de-
CAMINUL CAMINUL CANTINA-Pacurari
pune tablourile cu numele celor propui a fi primi{i in caminuri STUDENJILOR .REGINA MARIA*
i, in limitele locurilor vacante, Senatul va dispune primirea.
i 3S
a.
-a S "c3"3

J5 S
1 (9 C
-3 | " *c3 cw
t * 3
13 *
z
a> -3
_I 3J 31
Sf iSJ 3!
J3~ -1
E-i "

Director 1 4000 4000 48000 1 4000 4000 48000 1 4000 4000 48000
.
Administrator 1 2500 2500 30000

Intendent 1 1600 1600 19200 1 1500 1500 18000 1 1500 1500 18000
_
Secretar Adm. - -y- 1 1500 1500 18000

Econom magaz. 1 1100 1100 13200 1 1000 1000 12000
Lengera 2 1100 2200 26400 1 900 900 10300
Bucatar Sef 2 1600 3200 38400 1 1000 1000 12000 1 1250 1250 15000
Ajulorbuc. No.l 2 900 1800 21600 (1 900 900 10800 1 1250 1250 15000
(1 800 8QO 9600
Ajutorbuc.No.2 2 800 1600 19200 1 700 700 8400 1 1000 1000 12000
Portar de noapte 1 900 900 10800 1 900 900 10800
. Portar de zi 1 700 700 8400 1 600 600 7200
- Vizitiu 1 1200 1200 14400 1: 800 800 9600 1 700 700 8400
Servitor bufet 4 800 3200 38400 2 600 1200 14400 16 700 11200 134400
Servitor camere 14 750 10500 126000 8 600 4800 57600

Rindai S5rarie
Miclescu .
2 800 1600 19200 '

Rindaji (i 750 4300 54000 3 700 2100 25000 1 700 700 8400
SpalStorese 8 700 5600 67200 5 700 3500 42000 1 800 800 9600
Infirmier 1 900 900 10800

-

Custode-bibliot. 1 900 900 10800 1 600 600 7200 |

. Observator

j r 700 700 8400
Baesije - - - 2 600 1200 14400 -

Supraveghetoare _
Sararie-Miclescu
2 500 1000 12000 i 7CO 700 8400
M
Servit. SarSrie
Miclescu - 2 600 1200 14400 -

" Total ' 21200 46400 556800 38 18900 30300 363600 27 14800 25300 303600

') Anul bugetar pentru CSrriinuri mi corespunde en anul calendaristic, ci cu eel jcolar,
caic tncrpe la 1 Octombric.
 224

B. Intrefinerea.

CAMINUL CAMINUL ,,RE-| CANTINA

.:STUDENT!LOR GINA MARIA" PACURARI TOTAL
AJNUAL
260 studenti 245 studente 345 studenti

Hrana pe 9 luni,
a 20 lei pe zi 1404000 1323000 1769850 4496850
Hrana pe 12 luni

(personalul) (48)345600 (37)266400 (26)187200 799200 Tabloul nominal

Infirmeriile 70000 15000 15000 100000
Medicii 24000 12000 10000 46000 al Studentelor i Studenfilor, primiji in Caminuri,
Cai'Carute 70000 30000 30000 130000 cu aprobarea Senatului universitar,
Studente evrei- in anul scolar 1927/1928-
ce (burse) 100000 100000
Spalatoriile 35000 25000 15000 75000 A. STUDENTE1)
Diverse: Repa-
ra^ii, mobilier,
cancelarie, ve- Facultatea de Litere i Filosofie2)
selS etc. 100000 60000 70000 230000
Aprovizionari 200000 150000 200000 550000 1 Alexa Maria (II) 26 Daranga Aurelia (II)
Total 2248600 1981400 2297050 6527050 2 Albu Alexandrina (IV) 27 Danilov Minodora (I)
3 Andronovici Lidia (IV) 28 Dimitriu Olga (I)
4 Arteni Aurora (II) 29 Damian Maria (III)
C. Comisiunea Caminurilor 5 Almazov Maria (III) 30 Friptu Eugenia (III)
6 Arhiri Anastasia (IV) 31 Ficsinescu Alexandra (III)
.v)
oi DIURNA DIURNA 7 Buiuc Teodora (IV) 32 Friptu Maria (I)
Zw LUNARA ANUALA TOTAL ANUAL 8 Buialschi Agnese (IV) 33 Ghimici Elena (IV)
a.
9 Belcescu Aurelia (II) 34 Gobjila Ludmila (IV)
10 Buiuc Alexandra (II) 35 Glodeanu Zenaida (III)
Secretar 1 2200 26400 36 Grigoriev Ecaterina (IV)
Casier- Contabil 1 2000 24000 11 Bejan Lidia (IV)
12 Caracicovschi Ludmila (IV) 37 Gaiu Leucadia (III)
Arhivar-secretar 38 Goian Tatiana (HI)
ajutor 2000 13 Costica Eugenia (IV)
1 24000 14 Chelarescu Ecaterina (I) 3J Guriev Alexandra (IV)
3 6200 74400 74400 lei 15 Cara Maria (III) 40 Gheorghiu Savasta (II)
16 Croitoru Elena (III) 41 Grau Sofia (III)
Jetoane deprezenta (n lembrii Comis. cenzori, mem- ( 1 onnnn 17 Cotoran Statia (III) 42 Gorunovschi Vera (IV)
brii Comisiilor de exan len p. admitere in CSmin) \ 18 Chirilov Ana (II) 43 Georgescu Elena (I)
Cheltueli de Cancela rie 20000 19 Colosov Maria (IV) 44 Galusca Tatiana (I)
NeprevSzute 124550 20 Chiriac Maria (I) 45 Gobjila Elena (I)
To tal . 348950 lei 21 Ciolac Solange (II) 46 Gasca Raisa (I)
22 Constantinescu Gabriela (II) 47 Handrabur Aglae (IV)
23 Cosulschi Elisabeta (III) 48 Harega Larisa (IV)
RECAPITULARE 24 Chiriceanu Elena (II> 49 lonescu Adela (II)
1) Salariile personalului 1224000 25 Derlogea Gabriela (IV) 50 Ignat Minodora (I)
2) Intretinerea generals 6527050
3) Comisia Caminurilor
- 348950 1) Directoara Caminurilor : D-na Ana Petru Bogdan.
2) Facultatea de Drept n'a recomandat nici o students.
Total 0
general 8100000 15

51 Irimia Maria (IV)
52 Joltaila Alexandra (II)
53 Lebedev Mina (II)
54 Late Eugenia (II)
55 Lupascu Lidia (I)
56 Leu Eugenia (IV)
57 Malache Maria (HI)
58 Mihailovschi Zoe (IV)
59 Mardare Alexandra (IV)
60 Mihailovici Nadejda (II)
61 Mihailescu Clara (II).
62 Mihailescu Magda (III)
63 Munteanu Eugenia (III)
64 Modval Ana (I)
65 Navrat Lidia (III)
66 Niculescu Ana (IV)
67 Neagu Nadejda (I)
68 Neamtu Tamara (III)
69 Nicolaev Elisabeta (III)
70 Niciporov Ecaterina (III)
71 Onisei Eiisabeta (IV)
72 Preotu Henrieta (HI)
73 Pelin Larisa (I)
74 Petculescu Eugenia (IV)
75 Popescu Lucrejia (II)
76 Popovici Suzana (IV)
77 Pereatcov Olga (I)
78 Plopeanu Felicia (I)
79 Rosescu Alexandra (I)
80 Rimari Virginia (IV)
81 Rosca Olga (III)
Facultatea de Medicina
1 Alexiev Nadejda (III)
2 Anton Daria (III)
3 Barbu Elena (V)
4 Balteanu Elisa (I)
5 Bursacovschi Xenia (VI)
6 Curbet Veveria (III)
7 Chirica Ludmila (l)
8 Cerdacescu Elena (V)
9 Cumanov Lidia (III)
10 Dimitriu Georgeta (II f.)
11 Goian Luibovi (II)
12 Gabor Elena (I)
13 Garaguli Maria (VI)
14 Garaguli Ana (VI)
15 Gobjila Tatiana (III)
226
82 RuginS Valentina (III)
83 Rascanu Maria (I)
84 Radu Maria (II)
85 Roiu Teodosia (IV >
86 Scutelnicu Natalia (IV)
87 Stihi Maria (III)
88 Spinei Cleopatra (IV)
89 Socalschi Constanta (IV)
90 Soltischi Olga (IV)
91 Slonovschi Natalia (II)
92 Stempovschi Xenia (I)
93 Silberg Teodora (II)
94 Silberg Sidonia (II)
95 Stratan Eugenia (III)
96 Stefirta Valentina (III)
97 Stefanov Maria (HI)
98 Sozonov Larisa (II)
99 Svirschi Vanda (III)
100 Teodorescu Nicolina (II)
101 Tucicovschi Tamara (IV)
102 Timosencu Eugenia (II)
103 Vucotici Eugenia (IV)
104 Vatrici Ana (IV)
105 Vaieanu Cornelia (III)
106 Vdoviceac Valentina (II)
107 Vagner Ana (II)
108 Velescu Margareta (I)
109 Vasiliu Georgeta (I)
110 Venescu Ecaterina (II)
111 Zelinschi Teodora
16 Gheorghiu Elena (V)
17 loachim Eugenia (II f.)
18 Ivancov Eugenia (VI)
19 Lujetchi Alexandra (V)
20 Macri Elena (V)
21 Motoc Elena (II f.)
22 Masevschi Eugenia (V)
23 Mesner Eliza (II f.)
24 Popescu Anastasia (VI)
25 Popescu Ecaterina (VI)
26 Petrov Olga (IV)
27 Petcu Sevastia (III)
28 Reslescu Ana (II)
29 Ranevschi Galina (IV)
30 Rotariu Eugenia (IV)
227
31 Reus Alexandra (III) 37 Vieru Maria (III)
32 Stucalov Ludmila (I) 38 Vengherschi Liubov (V)
33 Stoian Maria (VI) 39 Vornicescu Nina (II)
34 Suceveanu Ecaterina (I) 40 Venescu Maria (III)
35 Smirnov Nina (VI) 41 Zelenin Elena (IV)
36 Tomida Teodora (IV f.)
Facultatea de tiin$i
Sect!a: Stiinti naturale
1 Anghel Theodosia (III) 24 Hangiev Elena (II)
2 ArnSutu Elena (II) 25 Ischimji Tatiana (IV)
3 Andoni Florica (IV) 26 Josan Cornelia (I)
4 Almazov Ana (IV) 27 Lavranenco Tatiana (IV)
5 Beleavcenco Alexandra (IV) 28 Leahu Maria (I)
6 Buialschi Tamara (IV) 29 Mereuta Liubov (IV)
7 Botez Elena (III) 30 Moldovan- Elena (I)
8 Barbos Ana (III) 31 Macarenco Elisabeta (IV)
9 Carau Elena (IV) 32 Macrinici Taisia (I)
10 Chioseva Eugenia (II) 33 Macarie Maria (I)
34 Melnic Natalia (I)
11 Cotovici Tatiana (III)
12 Dimitriu Lucretia (IV) 35 Mosulet Emilia (III)
13 Dorogan Haritia (I) 36 Opatchi Sofia (HI)
14 Fulgulescu Fiorina (I) 37 PuscS Taisia (I)
15 Golubenco Nadejda (V) 38 Paiu Ruxanda (IV)
16 Gurschi Maria (IV) 39 Popovici Alexandra (III)
17 Gobjila Zenaida (III) 40 Papadopol Maria (III)
18 Galusca Eleonora (II) 41 Petrescu Alexandrina (II)
19 Grosu Constanta (I) 42 Sarbu Victoria (I)
20 Gavrilan Olga (IV) 43 Spiridonescu M^ria (III)
21 Grosu Claudia (II) 44 Titu Maria (I)
22 Homutov Maria (IV) 45 Tverdevici Raisa (I)
23 Hulubei Didona (III) 46 Trifon Olga (III)
Sectia: Fizico-chimice
1 Alexandru Valeria (II) 14 Hangan Maria (II)
2 Albu Eleonora (II) 15 Melniciuc Maria (II)
3 Balasan Virginia (IV) 16 Meza Valeria (IV)
4 Botez Elena (II) 17 Maho Mia (II)
5 Constantineanu Raluca (III) 18 Mihail Maria (IV)
6 Costachescu Emilia (II) 19 Mircea Florica (IV)
7 Chirulescu Maria (III) 20 Nastac Alexandrina (II)
8 Conovalenco Alexandra (III) 21 Niculescu Florica (II)
9 Ciulcov Margareta (I) , 22 Popov Ana (III)
10 Dutchevici Otilia (IV) 23 Preotu Elena (II)
11 Dimitriu Alia (I) 24 Parlicocos Claudia (V)
12 Friptu Natalia (III) 25 Petrovici Ecaterina (II)
13 Fratila Eugenia (I) 26 S. tefanescu Maria (III)
 22K
229
27 Sicinschi Eugenia (I) 30 Simionescu Elvira (III)
28 Smirjevschi lulia (II) 31 Usincovici Claudia (II)
29 Svirschi Margareta (IV) 32 Vdoviceac Eliza (I) 23 Lepadatu D. (HI) 35 Severin Chiril (III)
24 Mican losif (II) 36 Sachelarie Mihai (I)
Sec^ia: Geografia 25 Marta Ignat (I) 37 Suman Gh. (I)
26 Mateevici Nee. (II) 38 Socolov Nic. (II)
1 Agura Valentina (III) 14 Lati Lidia (IV) 27 Mihu Dum. (II) 39 Sarbu I. Dum. (II)
2 Blonschi Eugenia (III) 15 Motoc Maria (IV) 28 Marinescu Mihai (II) 40 T^ntu Nee.
3 Bondarenco Varvara (IV) 16 Molotcov Vera (IV) 29 Niculea Vasile (II) 41 Teodorescu Vasile
4 Barca Maria (IV) 17 Mija Maria (IV) 30 Nijibitcu Victor (III) 42 Topal tefan
5 Cotoran Cornelia (IV) 18 Mustea Paraschiva (III) 31 Olariu Const. 43 Ungureanu G. G.
6 Duschieva Valentina (III) 19 Mindru Eugenia (I) 32 Oprea Z. Hie (III) 44 Ungureanu Mihai (HI)
7 Dimitriev Nina (III) 20 Nija Paraschiva (II) 33 Popovici Const. (I) 45 Wanieck Eduard (I)
8 Efstatiade Eliza (IV) 21 Pintilie Cleopatra (IV) 34 Rusu Gleb (II) 46 Zacrijevschi Vlad. (II)
9 Florescu Ecaterina (IV) 22 Procopiu Maria (IV)
10 Granevschi Eugenia (IV) 23 Slonovschi Claudia (III) Facultatea de Litere ?i Filosofie
11 Ghincovschi Liubov (II) 24 Tarhon Ana (III)
12 Harabagi Teodora (III) 25 Trufin Elena (IV)
13 Hudija Elena (I) 26 Teodorescu Elena (IV) 1 Agavriloaei Gh. (Ill) 21 loachim tefan (III)
2 Bratianu Gh. (IV) 22 Lazarescu Ion (II)
Sectia: Matematici 3 Boclojanschi Mihai (I) 23 LSzarescu Gh. (IV)
4 Barleanu N. (Ill) 24 Males Gh. (I)
1 Gradescu Ludmila (III) 3 Schumacher Maria (IV) 5 Cucu Teofil (IV) 25 Manoliu Filip (!)
2 Ischimji Nadejda (IV) 6 Chiritescu Vasile (III) 26 Munteanu D. (Ill)
Sectia: Chimia tehnologica 7 Chirosca Ion (I) 27 Nechita D. (Ill)
8 Cramarciuc Vasile (IV) 28 Niculcea Const. (II)
1 Barboselu Maria (II) 9 Cerchez Theodor (I) 29 Pamfil Chiril (1)
10 Cucu Stan (I) 30 Pieptu Tr. (I)
Sectia : Agronomia 11 Cosmin Neculai (I) 31 Panait Mihai (II)
1 Cosnita Liga (IV) 4 Smocov Ecaterina (IV) 12 Craciuc Andrei (I) 32 Pal Ion (III)
2 Caravasile Varvara (II) 5 Varzare Elena (II) 13 Diaconovschi Leonte (I) 33 Sarbu Const. (IV)
3 Radulov loana (IV) 14 Dobrescu Alex. (IV) 34 Sarbu Dum. (II)
15 Dumbrava Ion (II) 35 endrea Alex. (I)
16 Diaconu Mihai (II) 36 endrea Nic. (IV)
B. STUDENTI1) 17 Ganea Emilian (II) 37 Serbanescu St. (IV)
18 Gavrilita Neculai (I) 38 Serbanescu Gh. (I)
Facultatea de Drept 19 Gaman Emanoil (I) 39 ZIotovici I. (Ill)
1 Antoniu Alex. (II) 12 EIa Mihai (III) 20 Holban Teodor (III)
2 Anastasescu Vasile 13 Gasparovici Vas.
3 Albu Lazar (III) 14 Gheorghiu G. (I) Facultatea de Medicina
4 Bobulescu tefan 15 Gaman Vasile (III)
5 Bortan Const. (Ill) 16 Hancu C. V. (Ill) 11 Halalai Valeriu (V)
6 BuruianS Zenovie (II) 17 Hudi{a Vasile 1 Axinte Oct. (IV)
7 Bogatu Vasile (II) 2 Banea Ion (II) 12 Hudita Stefan (II)
18 Hrecesim Alexandru (II) 3 Berzan Filip (I) 13 Lesnic loachim (II)
8 Cerban Grigore 19 Isar Aurel (II) 14 Mancev VI. (II)
9 Constatinescu D. 20 lonescu Tr. (Ill) 4 Bretcan Adrian (III)
10 Dandescu Remus (III) 5 Corneliuc Eugen (I) ' 15 Neagoi Victor (V)
21 Juganariu Alex. 6 Cojocariu P. 16 Osipov Gr. (I)
11 Demetrescu Alfons (II) 22 Lipovanu Ion (III) 17 Pavel Virgil (II)
7 Costea Virgil (II) .
8 Dobrescu Dim. (II) 18 Pavel Emil (III)
1> Directprul Catninurifor: DI- Prof. Mihai David. 19 Pintilie Dum. (I)
9 Draganciul Valeriu (I)
10 Fainita Ion (II) 20 Procopiu Gh. (IV)

21 Rosendorfschi Robert
22 tirbu Aurel
23 Taraja Sergiir(II) '
Facultatea de Stiinti
Sectia: Electrotehnica
1 Arhiri Pavel (II) W
2 Bancea Alex. (IV)
3 Bucatariu lacov (III)
4 Climovschi Dum, (III)
5 Crjirjevschi Sigmund (III)
6 Dorogan Vas. (IV)
7 Gheorghiu Const. (IV)
8 Gavrilovici V. (IV)
9 Ivanovschi Sergiu (IV)
10 Jovmir Nicanor (III)
1 Bucicov S. (IV) v 21 Lesnic Sim. (IV)
2 Bruma Pavel (IV)
3 Cricliv Gh. (Ill)
4 Codreanu tefan (III)
5 Cernev Vlad (IV)
6 Chirija T. (II)
7 Cravcenco Alex. (II)
8 DanicS P. (II)
9 DungS Igor (II)
10 Debreu Nicolae (III)
11 Dalos VI. (Ill)
12 Esanu Th. (IV)
13 Gherman M. (IV)
14 Grigoriev Val. (IV)
15 Garneata N. (IV)
16 Grigurco Valentin (IV)
17 Ilchevici Mi:. (IV)
18 loan N. Vas. (II)
19 Ivan Varija (II)
20 Jovnir Nic. (IV)
Sectia : Chimia tehnologica
1 Adescenco Petre (IV)
2 Bucataru lacob (III)
3 Bilmagher Gh. (I)
4 Calustrovici Christofor (IV)
5 Cebotarencu Al. (IV)
6 Coban Anatolie (III)
230
24 Ursu Alex. (IV)
25 Voicu loan (II) 13
11 Luta Valentin (IV)
12 Mihov Eugen (IV)
13 Nedelcov Gh. (I)
:. 14 Negrutac N. (Ill) ' 3
15 Oprior Sim. (Ill) 4 Chiriceanu Neculai (IV)
16 Olteanu St. Jlie (II)
17 Protopopov Mihai (I)
18 Popovici C. Gh. (Ill)
19 Perovschi Nic. (Ill)
20 Vetrogon I. loachim (IV)
: Agronomia
22 Lozinschi Troiin (IV)
23 Leascenco Gr. (Ill)
24 Mastacan Gh. (II) 6 Mazilu Gh. (II)
25 Marinov Neculai (III)
26 Molceanovschi V. (Ill)
27 Matei Ion (III)
28 Marin Alexei (II)
29 Nicolaev Bug. (IV)
30 Nicolaev Mihai (I)
31 Nicov A. Vasile (I)
32 Paov tef. (I) 4 Huzum Ion (I)
33 Popov Vas. (II)
34 Paruta Vlad. (Ill)
35 Rublenco Sim. (II)
36 Revenco Marian (II)
,. 37 erbanov Arcadie (I)
38 Slavcev Sim. (II)
39 Tomac Ant. (Ill)
40 Velicu Const. (Ill)
7 Dumbrava Aurel (III)
8 Epifanov Afanasie (III)
9 Gheorghiev Nicolae (I)
10 Hurmuzache I. (Ill)
11 Hurmuzache D. (I)
12 Huidovici Aurel (III)
231
Iskimji Nic. (II) 19 Rusu Petru (111)
14 Luta Valentin (IV) 20 Sorbala Ion (III)
15 Mintici Eugen (III) 21 Simionescu Ion (III)
16 Marinov Lazar (I) 22 Timoencu Alex. (Ill)
17 Postolache Diomid (IV) 23 Vasinschi Ion (III)
18 Poov t. (I)
Sectia: Fizico-chimice
1 Botez Const. (II) 8 Matei Vasile (II)
2 Barladeanu Th. (II) 9 Mateescu Ion (II)
Burghelea Petre (I) 10 Melniciuc I. (II)
11 Petrovanu Aurel (II)
5 Coban Anatolie (IV) 12 Pasalski Victor (I)
6 Djighit M. (Ill) 13 Postolache Ion (III)
7 lonescu G. Gr. (II) 14 Jurcan B. Botezat (II)
Sectia: Matematici
1 Bijelmaier G. (I) 9 Nedelcu Neculai (I)
2 Dimov Ion (I) 10 Nicov Adr. (1)
3 David Neculae (II) 11 Prepelita Serghie (I)
4 Gridenoc Serghie (I) 12 Rusnac' Greg. (I)
5 Gaiu Em. (II) 13 Stoicescu Teodor (I)
14 Spataru Const. (I)
7 Mangeron Dumitru (II) 15 TiglSu Gr. (I)
8 Medvetchi Ion (1) 16 Volcovinschi Basencu (I)
Sectia: Stiinti naturale
1 Bacescu Mihai (II) 5 Jitariu Petru (III)
2 Canepa Gh. (I) 6 Tazlaoanu G. I. (II)
3 Paraus. Serghie (I) 7 Velicu V. (Ill)
8 Zaharia Nicol. (Ill)
Sectia: Geografia
1 Babov Vlad. (I) 4 Popovici Rom. (II)
2 Conciu Dum. (IV) 5 Sarbu Gh. (I)
3 Dandescu Ion (I)
 Cantina universitara ])
Situa|ia recapitulative pentru anul colar 1927/1928

In anul colar 1927 (Octombrie)1928 (30 lunie), au luat

masa la Cantina universitara PScurari: 600 studenti i studente.
Alocajia de 19 lei pe zi, era destinata numai pentru un
numSr de 345 studenti;; dintr'acetia 70 au primit masa gratuita
in tot cursul anului colar.
Sumele incasate lunar, de la studenti:
Octombrie 1927 178.542 lei XVI.
Noembrie 167.167
Decembrie 81.909 FONDURILE UNIVERS1TATII
lanuarie 1928 165.434
Februarie 158.609
Martie 146.372
Aprilie 75.711
Mai 169.387
lunie 197.683
1.340.814 lei

1> Director: Dl Rudolf Sufu.

 >'u\ it
E

v. :
;.;;"' ' ' . ' -

Serviciul contabilitafii i easieriei

Anul ?colar 1926/192T
1. Fondurile Universitajii Iai
(Situatia la 31 Septembrie 1927)
. " Numerar
o o> Denumirea fondului
2 3 EFeqfe
o TeTll.

1 Fond. aCSminurilor universitare" 774100 968825 60

2 Fond. .Carol I" pentru burse ,. 396000 126773 20
3 Fond. B Prof. Petru Poni" . .. . 37050
4 Fond. ,,Prof. N. Leon" . . . . 8100 518
5 Fond. B Prof. Julian Teodorescu" 10000 1081 -
6 Fond. r Universitar" . . . . 125350 2726 30
7 Fond. n Prof. A. C. Cuza Prof.
C. umuleanu Arh. Curie" 3600 981
8 Fond, d e ,,rulement" . . . . 50000 -
9 Fond. ,,Studentilor basarabeni" . 29702
10 Fond, pentru ,,monumentul stu-
dentilor cazuji in razboiu" 2860
11 Fond, pentru BCasa CreangS" . 492 -
12 Fond. ,,Ion V . Praja" . . . . 192685 46718 25
13 Depozitul ,,Prof. Agr. Cardas" . 3065 -
Total . . . . 1546885 1233742 35
EJectele se afla depuse la:
Banca Nationala, Casa de depuneri din Bucuresti i la
Banca Iailor;
iar numerarul la:
Banca lasilor si in Casa Rectoratului.
t

2. Ajutoare acordate din procentele fondurilor

universitare
a) Din venitul ,,Fondului Carol 1 pentru burse" s'au acor-
dat unnatoiirele ajutoare:
 237
236
a 1000 lei lunar (anual) a 600 lei (pe 9 luni) a 300 lei (pe 9 luni)
3600 lei la opt studentf ai Faculty de tiinti a cate 450 lei.
Sccjia Filologia mo- 11 Albu Alexandria 15 CostSchescu Olimpia 10 Buialschi Agnesia
3600 lei studentului D. RScanu, de la Facultatea de Litere. dernS 12 Caraman Mandi(a 16 Cucu Teofil 11 Holescu Eugenia
3600 lei studentului C. Bostan, de la Facultatea de Drept. 13 Capra Constantin 17 Grigoriev Ecaterina 12 Leu Eugenia
14 Dobrescu Alexandru 18 Ghimici Elena 13 Sfarlos Georgela
2000 lei studentei Ana lonescu, de la Facultatea de tiinti (sec- 15 Nichiforescu Elena 1 9 Gherasimescu Veronica 14 Slavic Profira
Jia naturale) pentru ingrijirea .
1 20 Mustea Elena
21 Nichifor Gh.
12800 lei in total. 22 Savin Gr. Victor

b) Din venitul ,,Fodului Prof. P. Poni": Sec{ia IstoricS 16 Cernat Aglae 23 Arhiri Anastasia 15 Croitoru Elena
17 Ignat Minodora 24 Holban Teodor 16 Duzinchevici Gh.
3000 lei studentei E. Trofimov pentru imprimarea tezei de doc- 18 Munteanu Margareta 25 Irimia Maria 17 Lazarescu M. Gh.
19 Nastase Haralambie 26 Lungu Vasile ! 18 Popovici Emilia
torat In medicinal 20 Rotundu Aurel 27 Munteanu Dumitru 19 Rosca Olga
1 28 Stihi Maria !
20 Stefanov Maria
c) Din venitul ,,Fondului Prof. Me. Leon" : 29 Venescu Ecaterina
30 Zlotovici Ion
1000 lei studentei E. Trofimov, ajulor pentru imprimarea tezei
H. Facultatea |
de doctorat in medicinS.
de Stiinti
d) Din venitul ,,Fondului universitar*: Sectia Matematici
i
1 Gheorghicf Gheorghe 1 Cojoewiu Sergiu 1 Arnautov Vasile
2 Hulubei Didona 2 Gradescu Ludmila 2 Chelariu Dim.
2000 lei studentului I. C. Mateescu pentru poligrafiarea cursu- 3 Ischimji Nadejda 3 Gaiu E. 3 Mester Iheli
4 Lepadatu Hie 4 Liberovici Saia
lui de matematici generate. 5 Perlifen lacob 5 Mangeron Dim.
500 lei studentului A. Zaicov, de la Facultatea de tiin{i pen- 6 Sumacher Maria 6 Sava Florica
tru intretinere. Sec^a Fiz. Chimice 7 Cruceanu Casandra 7 Ablov Antonie 4 Bors Elena
| 8 CotruJ Gheorghe 8 Bucicov Serghie 5 Friptu Antonina
19300 lei in total. 9 Coman Emil 9 Carlov Vasile 6 Petrovanu Ecaterina
' 10 Matei Vasile 10 Parttnie Lucia
. 11 Nastase Nicolae 11 Teodoreanu Odeta
3. Burse din fondurile bugetare ordonanjate 12 Rivalet Maria 12 Tertiac Ion

de Ministerul Instructiunii Secjia $t. Naturale 13 Diaconescu Maria 13 Beliafcenco Alexandra 7 Dumitriu Lucrejia

14 Jitariu Petru 14 Menciu Cecilia 8 Hulubei Penelopa
S'au distribuit burse a 1000 lei lunar, a 600 lei i a 300 lei 15 Moisescu Petru 15 Niculescu Eugen 9 Rusnac Teodor
16 Morosan Nicol. 16 Popescu Casandra
pe cate 9 luni studentilor Facultcitilor de Litere i Filosofie, tiin{i 17 Mosneaga Margareta 17 Rimari Aneta
i MedicinS, cuprini in alfituratele tablouri nominale. 18 Rascanu Beatrice 18 Spiridonescu Maria

Secjia Geografia 19 Caminschi Valentina 19 Botez Elena 10 Granevschi Eugenia

1. Fac. de Litere a 1000 lei lunar (anual) 20 Teodorescu Elena 20 Pintilie Cleopatra
i Filosofie a 600 lei (pe 9 luni) 1 a 300 lei (pe 9 luni)
Sec(ia Filosofie 1 Dulap Ecaterina Sectia Electrotehnica 21 Gaicinschi Emil 11 Bancea Alexandru
1 Chirilov Ana 1 Cotoranu Stratia
2 Gobjila Ludmila 22 Luja Valentin 12 Ivanovschi Sergiu
2 Derlogea Gabiiela 2 Cogalniceanu t. Horia
3 Iliescu Dumitru 23 Popescu Alex. 13 Lupan Emanoil
3 Popa Matilda 3 Dobo; Elena
4 Nicov Alexandra 4 Rimari Virginia 24 Vasiliu Gh.
4 Ispas Eufrosina
5 Radii I. Constantin 5 Ungureanu N. Mihai 5 Lipovanu Ion Secjia Technologie 25 Timosencu Alexandru 14 Grecu Gh.
6 Ursulescu Neculai 15 $endroiu Petru
26 Triandaf Paul
7 Usatiuc Elionor 16 Simionescu Ion
27 Vasiliu Maria
8 Vucotici Eugenia

Secfia Filologia dasica 6 Barbu Vera Sccjia Agronoiiie 28 Alexei Grigore 17 Esanu Teodor
9 Dascalescu Ion 6 Constantinescu Elena
7 Bratianu Gh. 29 Chirtochi Pavel 18 Nicov Vasilu
10 Neculcea Const. 7 Dumbrava Ion
8 Corivan Nicolai 30 Tontici Gavril 19 Spinei Timolei
11 Nicolescu Ana 8 lonescu G. Ana
9 Panteleev Leon 20 Strainu Vladimir
12 Petcu Elena 9 Mihnea Ana
10 Statescu B. Silvia 13 Teodorescu Despina
14 Ulea Virginia
 238 239

5. Fondul bugetar pentru imprimarea cursurilor

111. Facultatea
de Medicina a 1000 lei lunar (anual) a 600 lei (pe 9 luni) a 300 lei (pe 9 luni) universitare
r
< 1 Balmus I. Gh. 1 Butescu Eugen
' 2 Barbu Elena 2 Bumbaru Gh. 240.000 lei, din bugetul anului 1927.
3 Brejcanu Adrian 3 Cozmiuc Aurel
4 Buhu$ Constantin 4 Ciofea Irimia S'au pus la dispozitia Facultatii de Medicina" . 90.000 lei
5 Cerdacescu Elena 5 David Neculai Stiinti . 65.000
6 Cadere Teodor 6 Hancu Virgil
7 Costinescu Nicolae 7 lonescu Erail . Litere . 45.000
8 Comerzan D-tru 8 Isac Const. Drept . 20.000
9 Gavriliu Elena 9 Nica Victor
' 10 Gheorghiu Elena 10 Petrovici M. Jeana
iar pentru poligrafiarea de cursuri, la dispozi-
11 Hudifa $tefan 11 Procopiu Gh. fia Rectoratului . 20.000
12 Ion Gheorghe 12 Pogorevici Th.
13 lancu Ion 13 Popescu Anastasia 240.000 lei
4 lonescu Elvira 14 $tefaniu Stere
15 loachim $tefan 15 Schiopu Nicolae
16 Macri Elena 16 Trifan Nina 6. Fond pentru mobilier
17 Marin $tefan 17 Tapov Dumitru
18 Nedelescu Petru 18 Vlasie Hristodor
19 Popa Adela 19 Vieru Maria
200.000 lei s'au incasat pentru mobilier, din bugetul gene-
20 Popescu Ecaterina 20 Vornicescu Nina ral al Ministerului.
21 Petcu Savasta
22 Pascu Laurenjiu
23 Stoian Maria Casier Contabil:
*
Teodosie Mota
24 Stretcu Ion
25 Tarafa Serghie
26 Juchel Vasile
27 Tisu losef
28 Vicareanu Neculai
29 Vulpe Alex.
30 Verghenschi Liuba
In total s'au distribuit:
Studentilor in litere . . . . . 396.000 lei
tiinti 396.000
medicina . . . . 216.000
S'au mai distribuit:
Studentilor din teritoriile alipite, dupa tabloul
trimis d e Ministerul Instructiei . . . . 67.700
Deasemenea studen^ilor cari au avut nevoie
d e ingrijirea sanata{ii . . . . . 120.000
Total 1.195.700 lei

4. Burse si ajutoare primite de la diferite

autoritati
2250 lei, din partea ,,Funda{iunii universitare Carol I", bursa
studentei in medicina, Goian Liubov,
50.000 lei din partea Casei coalelor, ajutor pentru asisten^a me-
dicala a Studentilor suferinzi.
52.250 lei in total.
 241

3. Burse din fondurile bugetare ale Ministerului

de Instrucfie
A.In anul scolar 1927/1928 s'au distribuit:
40 burse a 1000 lei lunar (anual).
90 burse a 600 lei lunar (pe 9 luni).
Anul colar 1927/1928. 60 burse a 300 lei lunar (pe 9 luni),
Ele s'au acordat:
1. Fondurile Universitatii Iai
(Situatia la 30 Sept. 1928)
50 la studentii Facultatii de Medicina 216000
70 la studentii Facultatii de Litere 456000
Numerar 70 la studentii Facultatii de tiinti 456000
Denumirea fondului Efecte
j Lei B. 1128000
i Fondul ,,CaminuriIor universitare" 821600 1109673 Nominal sumele s'au pla"tit, precum urmeaza", dup& reco-
2 n Carol I" pentru burse . 396000 134873 mand&rile Consiliilor profesorale:
3 ,,Prof. P . Poni" . . . . 35050 1036
4 ,,Prof. Nic. Leon" . . . 7600 1875 1. Fac. de Litere \ a 1000 lei lunar (anual) a 600 lei (pe 9 luni) a 300 lei (pe 9 luni)
5 ,,Prof. Julian Teodorescu" 10000 152 i Filozofie
6 Universitar" . . . . 125350 4041 Secjia; Filozofie 1 Gobjila Ludmila IjChirilov Ana 1 Cogalniceanu Horia
7 Prof. A. C. Cuza-Prof. C. 2 Iliescu Dumitru 2 Derlogea Gabriela 2 Cotoranu Stratia
3 Savin Victor 3 Gheorghiu Traian 3 Cramarciuc Vladimir
Sumuleanu Arh. Gurie" 3600 1353 4 Soroceanu Vasilisa 4 Ispas Eufrosina 4 Garcineanu Victor
8 d e rulement" . . . .

50000 5 Vucotici Eugenia 5 Mitru Valeria 5 Rugina Valentina
9 Studentilor basarabeni" 32375 6 Popa Matilda
10 pentru ,,monumentul stu- 7 Eimari Virginia
3153 8 Ungureanu Mihai
dentilor cazuji in rSzboi"
11 pentru ,,Casa Creanga" . 492 Filologia clasica 6 Corivan Nicol. 9 Andriescu C. Vasile 6 Alexandrescu lulia
12 ,,I. V. Praja" 191685 123102 7 Dascalescu Ion 10 Constantinescu Elena 7 Condeescu Eliza
8 Dumbrava Ion 11 lonescu Gh. Ana 8 Craciun Dumitru
Total . . . . 1590885 1462125; 9 Niculcea Const. 12 Nicolescu Ana 9 Lazarescu Gh.
10 Panteleev Leon 13 Petcu Elena 10 Revent Victoria
14 Ulea Virginia
2. Ajutoarc acordate din procentele fondurilor
universitare Filologia moderns 11 Albu Alexandrina 15 Ciornei Dum. 11 Dumitrescu Teodosia
12 Buialschi Agnesse 16 Fantanariu Eugenia 12 Lazarescu Viorica
in anul colar 1927/1928. 13 Grigoriev Ecaterina 17 Ghimici Elena 13 Losniev Adela
14 lonescu Eugenia 18 Helescu Eugenia 14 Manoliu Filip
1) Studentului Bostan C. din Fond. Carol I pentru burse 5400 15 Sfirlos Georgefa 19 Lazarescu Ion 15 Panaite Mihai
1 20 Leu Eugenia
2) Studentului Zaicov A. (tiinti) originar din Valea jl 21 Mustea Elena
Timocului din Fond, universitar . . . 500 22 Silberg E. Sidonia
Pentru imprimarea tezelor de doctorat in medicina studentilor: 16 Duzinchevid Gh. 23 Arhiri Anastasia 16 Croitoru Elena
Istoria
3) /. Bared, din Fond, universitar . . 4000 17 Holban Teodor 24 Irimia Maria 17 Cucu N. Stan
18 Ignat Minodora 25 Joltaila Alexandra 18 Gaiu Leocadia
4) Weismann Ghinda, idem . . . 3000 19 Munteanu DunfT 26 Roca Olga 19 lonescu Constftfltfa
5 ) Gdldgufa Alexandra . . . . 4000 20 Stefanov Maria 27 Romandaju Gh. 20 Males Arhirie Cli.
6) Vasilescu Const, din Fond. P. Poni . . 3000 28 Stihi Maria
29 Vdoviceac Valentina
i din Fond. Julian Teodorescu . 200Q 30 Zolotovici Ion
'
21900
 'I i
242

a 1000 lei lunar (anual) a 600 lei (pe 9 luni) :, 300 lei ( pl - <) luni)
2. Facultatea a 10001el lunar (anual) a 600 lei (pe 9 luni) a 300 lei fpe 9 luni)
18 Petcu Savasta 18 Tibuleac Ion
Secjia Matematici 1 Gaiu Emanoil 19 Popescu Anastasia 19 Tapov Dumitru
1 Barsanescu Virgil 1 Cojocariu Sergiu
2 Hulubei Telemac 20 Schiopu Nicolae 20 Tibuleac Olga
2 Chelariu Dumitru 2 Qridenoc Sergiu
3 Hulubei V. Didona 3 Druzenco Anastasie 21 $tirbu Aurel
3 Tocu Const.
4 Iskimji Nadejda 4 GrSdescu Ludrnila 22 Tara{a Qheorghe
5 Mang*eron Dim. 5 Sava Florica 23 Tuchel Vasile
6 umaher Maria 6 Stoicescu Teodor 24 Timofte Valentina
25 Vulpe Alexandra
Fizico-chimice 7 BSrboselu Maria 7 Botez Const. 26 Vengherschi Liuba
4 Bors Elena
8 Cotru} Gheorghe 8 Burghelea Petru 27 Vlasie Hristodor
5 Popov Ana
9 Coman Emil 9 Carlov Vasile 28 Vieru Maria
6 Petrovanu Ecaterina
10 Dumitriu Vas. 10 Popa Mariana 29 Vornicescu Nina
11 Rivalet Maria 1 1 Parteni Lucia 30 Vasilescu Angela
12 Teodoreanu Odeta 12 Tertiac Ion

Nalurale 13 Bacescu Mihai 13 Albu Elenora 7 Dumitriu Lucrefia

14 Hormutov Maria ! 14 Buialschi Tamara 8 Hulubei Pnelopa
. 15 Jitariu Petru 15 losif Cornelia 9 Titu Maria B. Studentii din teritoriile alipite raai jos indica^idupS listele
16 Mosneaga Margareta 16 Nicolescu Eugen nominale trimise de Ministerau primit fiecare cite 250 lei
17 Ruch Lncia 17 Spiridonescu Maria
18 Rascanu Beatrice 18 Tazlaoanu Ion lunar, adica pe timp de 9 luni: Total . . . . 85500 lei.
Geogralie 19 Mihailescu Gh. 19 Botez Elena 10 Hudita Elena
20 Tarhon Ana
Facultatea de Litere
20 Blonschi Eugenia
Tehnologie 21 Adescenco Petru 11 Chiriceanu Nic. 1 Andronovici Lidia 8 Lu(a Valentin
22 Revent Victor 12 Simionescu Ion 2 Bucov Raisa 9 Lityin Maria
23 Timosencu Alex. 13 endroiu Pavel 10 Labudzinschi Claudia
3 Diacovschi Leontie
ElectrotehnicS 24 Gaicinschi Emil 14 Bancea Alex. 4 Grau Sofia 11 Neaga Nadejda
25 Lu{a Valentin 15 Ivanovschi Sergiu 5 Grosu Vera 12 Scutelnicu Natalia
26 Lupan Emanoil 16 Stiubeiu Paul 6 Ischimji Nicolae 13 Soroceanu Vasilisa
27 Popescu Alex
7 Lupacu Lidia
Agronomie 28 Alexei Giigore 17 Molceanovschi Ion
29 Rubienco Simon 18 Negrujac Nic. Facultatea de Medicina
30 Tontici Gavril 19 Nicov A. Vasile
20 Olteanu Ion
1 Bursacovschi Xenia
3. Facultatea
de Medicina Facultatea de Stiin{i
1 Balmu? Gh. 1 Bumbaru Gh.
2 Brejcanu Adrian 2 Busila Vladimir 13 Leavcenco Olga
3 CordScescu Elena 3 Berzan Filip
1 Barbos Ana
4 Cadere Teodor 4 Crisan Mihai 2 Barca Maria 14 Latii Lidia
5 Costinescu N. Hie 5 Daulja Const. 3 Bianov tefan 15 Lehatchi Antonia
6 Ciofia Erimia 6 David Nicolae 4 Dimitriev Ana 16 Mije Maria
7 Ciochina D-tru 7 Dobrescu Dumitru 17 Mereufa Liubovi
8 Dimitriu Constantin 8 Fainija ion
5 Golubenco Nadejda
9 Gavriliu Elena 9 Goian Liubovi 6 Gurschi Maria 18 Muscinschi Claudia
10 Hudi{a $tefan 10 Hancu Virgil 7 Ghincovschi Liubovi 19 Mutof Elena
11 lancu Ion 11 Hulubei Dora 8 Grimalschi Elena 20 Slivinschi Livia
12 lonescu Elvira 12 Lambescu Alexandru 21 Sumnievici Neonile
13 lonescu Erimie 13 Osipov Grigore
9 Iskimji Tatiana
14 Isac Constatitin 14 Petrovici Maria Jeana 10 Ivanov Olga 22 Stucalov L.
15 Ion Grigore 15 Pintilie Dutn. 11 Lavranenco Tatiana 23 Trifan Olga
16 Nica Victor 16 Scripa Panaite 12 Levcenco Nina 24 Varzari Elena
17 Popa Adela 17 Surugiu Simion
 I I

4. Burse ?i ajutoare primite de la diferite autoritafi

245
a) Dela Ministerul Instruc{iunii pentru stud. Hroni A.
6000
b) De la Fundatia universitara Carol I, pentru stu-
denta medicinistS Goian Liubovi
3000
c) De la Prefecture Judefului Soroca, cu ordonanja Tabloul nominal
de restituire No. 45177/1928, pentru studenjii din acelas si sumele ce-au primit studenfii suferinzi
judej (vezi tabloul nominal) , 1 Alexiev Nadejda
22500 1500 lei
d) De la MCasa Scoalelor1', (ord. No. 11161/1928), 2 BSrca Maria 1500
pentru asistenta sanitarS a studen|ilor suferinzi (vezi ta- 3 BrSila Zoe - 1500 ,
bloul nominal) 4 Crian Mihai
3000
30000 5 Cod^u Natalia 1000
6 Duzinchievici Gh. 1500
61500 7 Dimitriu I. Ion 1500
8 Dimitriu Const.
1500
9 Gurschi Maria
Tabloul nominal 1000
10 Ghincovschi Liubovi 1000
cu indicarea sumelor distribuite studentilor din judejul Soroca 11 Lupacu Lidia 1000
12 Mican losif 1000
1 Slonovschi Natalia 13 Moisescu Olimpia 1500
Litere 2000 lei 14 Nechita Dum.
2 Stratan Eugenia 1000
1500 15 Ocneanu Georgeta
3 Caralupa Maria 3000
4 Radu Maria 1000 16 Popa Adela 3000 ,
1500 17 Serebreanschi A.
5 Chiroc loan 2000 ,
600 18 Savin Victor
6 Coptovici Tatiana Stiinti 1000
7 Calcatin Nicanor
1500 . 19 Velicu C. 1500
600 .
8 Ravenco Marchian 30000 lei
1200
9 Postolachi Vladimir
1400
10 Samsonov Alexandru
1000
5. Donatiuni pentru fondul ,,Camin. universitare"
11 Milniciuc loan
1400 . De la ,,Banca Romineasca" s'au incasat lei 20000
12 Juras Nicolai
13 Pascolschi Vasile
700 Prin testamentul defunctei Andronescu Teodora 47300
2000
14 Popov .Vasile lei 67300
1000 I
15 Calustrovici Cristofor
1100
16 Dorogan Nicolai
1300 .
6. Fond bugetar pentru imprimarea cursurilor
17 Dublenco Simion
1000
d-lor profesori universitari
18 Moraru loan
19 Duda Mihail 1000 Casa coalelor a ordonantat din bugetul 1928 lei 200000
700 ,
Total 22500 Jei Casier-Gontabil: Teodosie Motdf
 XVII

BIBLIOTECA CENTRALA A UNIVERSITATH

 Anul colar 1926/1927

Domnului Rector al Universitatii last,

La adresa Dv. No. 2045/927 avem onoare a vS inainta si-
tuatia Bibliotecii Universitatii pe anul 1926/1927.
Biblioteca a fast miiritS cu 4302 de volume, 5 cSr{i rare,
45 de manuscrise, 1304 de reviste (din care 150 straine) 7 ziare
vechi (in 11 volume).
A fost frecventata de 26.416 cititori.
S'au consultat 3542 volume, din care 1967 de literature i
filologie, 385 de filosofie, 368 de istorie, 388 de drept, 295 de
tiinti, 25 de medicina i 114 diverse.
S'au imprumutat 826 de c8rji i reviste.
Profit de ocazie pentru a v atrage atenjia c& de 16 ani
directorii Bibliotecii noastre cer necontenit local propriu de Bi-
bliotecS.
Din cauza localului absolut impropriu in care ne aflm
farS salS de lectura incSpStoare, f^rS sali de serviciu pentru func-
tionari, f8rS magazii si fara sSli de rezervS, lectorii, cat pot in-
capea, stau inghemuiti, functionary is obligati sS lucreze la me-
sele lectorilor, Kind tot timpul incomodati de public, c&rtile,
revistele i ziarele nu pot fi aranjate, iar servitorii nu pot supra-
veghia suficient pe lectori.
Din aceastS cauza inventariarea i catalogarea cSrtilor, re-
vistelor i ziarelor merge greu/ aranjarea fielor merge incet,
consultarea Bibliotecii este anevoioasS i se constatS i lipsuri
i foarte curind nu vom mai putea pune in BibliotecS niciun
petec de hSrtie.
Rog interveniti energic pentru construirea unui local pro-
priu, c8 altfel ne asfixiem.
Director: G. Pascu
 Anul colar 1927-1928

Domnului Rector al Universitdfii lasi,

Am onoare a Va" aduce la cunotiinta urmatoarele:
Biblioteca in cursul anului colar 1927-1928 a fost frecven-
tata de 17,880 cititori, in medie' lunarS 1700 i zilnicS de 90
cititori.
S'au inregistrat 4601 volume din care 3643 conform legii,
817 cumparate straine i 141 donate.
S'au consulat 335 volume Istorie, 1623 literatura moderna,
78 literaturS clasicS greacS, 92 lit. la ting, 360 drept, 70 tiinti XVIII
Naturale, 62 Matematici, 54 Chimie, 86 Gramatica, 68 Geografie,
i 420 Filosofie.
S'au imprumutat 930 volume. ASOCIAJIUNI STUDENTESTI
Biblioteca nu mai are loc pentru aranjatul caroler de cit
maximum un an.
p. Director: A. Budac
 Asociafiunile studen|eti
de pe linga Universitatea din Iai, aprobate de
Senatul universitar

care au functional in anii colari 1926-1927 si 1927-1928.

1. Societatea Academica ,,Auram lancu" (1 Mart 1919)')

2. Societatea studentilor in Drept (3 Mart 1919).
3. Asociatia generala a studentilor evrei (21 Mai 1919).
4. Societatea studentilor in $tiinfi (30 Mai 1919).|
5. Societatea studentilor agronomi aloan lonescu Brad"
(30 Mai 1919 si 15 Aprilie 1924).
6. Societatea studentilor in Litere i Filosofie (23 Mart 1920).
7. Cercul studentilor dorohoieni (13 Decembrie 1921).
8. Societatea studentilor din jud. Tighina (19 Mai 1922).
9. Cercul studefesc fdlcian n$tefan Vodd" (19 Mai 1922).
10. Cercul studentilor din jud. Balfi (19 Mai 1922).
11. Societatea sportiva a studentilor UniversitStii Iai (19
Mai 1922).
12. Cercul studetesc uasluian Pene Curcanul". (30
Mai 1922).
13. Societatea sportiva a studentilor ieeni PavSza (14
Mai 1923).
14. Cercul studenfesc nBacau" (30 Mai 1924).
15. Societatea culturala stu'denteasca' ,,Basarabia" (28 Sep-
tembrie 1925).
16. Cercul studentesc ,,Cetatea Alba" (7 Aprilie 1927).

) Data aprobSrii
 ."I
17. Cercul studentilor in Chimie tefmologicd (1 Aprilie 1927).
18. Cercul studenjesc orheian ,,Vasile Lupu" (14 Mai 1927).
19. Cercul studenfesc falticinean ,,Bogdan Vodd" (14
Mai 1927J.
20. Societatea ,,studenfilor romlni de peste hotare" (28
Februar 1928).
21. Cercul sfudentesc covurluian ,,Costache Negri" (13
Mart 1928).
22. Cercul studentilor din oraul i judefui Soroca (3 Apr.
1928).
23. Societatea studentilor in Litere i Filosofie (a doua
organizatie) (8 Mai 1928).
24. Societatea muzicala basarabeand (8 Mai 1928).

XIX

LEGI $1 REGULAMENTE
 Extras
din
Legea asupra invafamintului secundar i superior
(din 1898 cu modificarile aduse pina la Aprilie 1QH)

CAPITOLUL V
InvatamintuI superior

SECTIUNEA I
Uniuersitafile i imparfirea lor.

Art. 56. - - Sint doua Universitati: una in Bucuresti si

alta in Iai. J)
Fiecare Universitate va cuprinde:
Facultatea de Teologie ortodoxa;
Facultatea de Drept;
Facultatea de Medicina *) ;
Facultatea de Filosofie si Litere;
Facultatea de tiinti.
Universitatile sint intretinute de Stat. Ele sint supuse con-
trolului Ministerului Instructiumi i Cultelor.
Art. 57. -- Facultatea de Teologie cuprinde studiul tiinte-
lor teologice ortodoxe;
Facultatea de Drept cuprinde studiul stiinfelor juridice i al
tiintelor de Stat;
Facultatea de Medicina cuprinde studiul stiintelor medicale
cu cele ajutatoare si invatamintul farmaceutic;
Facultatea de Filosoiie i litere cuprinde studiile filosofice,
literare, filologice i istorice;
1) Din ziua de 1 Octombrie 1919 sunt transformate in Universitati
romine^ti: cea din Cluj i cea din CernSuti. Vezi Inaltul Decret regal
No. 1151 din Martie 1924 In Monit. Ofic. No. 68 din 27 Martie 1924.
2) Pe linga Universitatea din Bucureti a luat fiinta Facultatea de
Farmacie (Lege promulgata prin 1. D R. No. 2889 din 7 lunie 1923.- -Mon.
Ofic. No. 54 din 12 lunie 1923).
17
 258
Facultatea de Stiinji cuprinde studiul tiin|elor matematice,
fizice, chimice, naturale i aJ aplicatiunilor lor.
Fiecare facultate va putea fi impartita in sectiuni.
Art. 58. - - Studiile universitare se vor face prin un numar
de cursuri i prin conferee i lucrari practice in seminarii, in
institute, in laboratorii si in clinice.
Aceste cursuri i lucrari constituesc invatamintul normal
al Universitatilor, menit sa dea o pregatire teoretica i practica
cu caracter general; elese fac de c&tre profesori-titulari, profesori-
agregati, conferentiari si docenti, ajutati de personalul necesar.
Fiecare facultate va putea determina prin regulament see*
tiunile in cari se poate imp&rfi, cursurile generale obligator!!
pentru fiecare secfiune, precum si pe acele de specializare, me-
nite a da studenfilor o pregatire tiinj:ifica superioara intr'o di-
rectie anumita, fie teoretica, fie practica", aplicata la cerin^ele
industriale, agricole, igienice, juridice, comerciale . m. d.
Cursurile de specializare vor putea fi facute i de con-
ferentiari,
Ministerul, luind avizul conform al Consiliului facultatii res-
pective, poate crea posturi de conferentiari pentru anumite
cursuri teoretice si de stiintS aplicata; i numai dupa trei ani de
funcjionare neintrerupta" poate crea catedre, prin legi speciale
acolo unde asemenea cursuri au devenit necesare; in acest
scop se va lua avizul Consiliului facult&tii respective i al Sena-
tului universitar. Odata cu crearea catedrei se va prevedea prin
acelas. proect de lege i fondul pentru instalarea laboratorului,
cimpului de experienje, ori a seminarului necesar acestei
catedre.
Art. 59. - - I n viitor, pe linga unele facultaji se va putea
organiza un invatamint superior agricol, comercial, dentistic,
medico-legal, electrotehnic . m. d. cu acelas caracter de tiinta
aplicata. Aceasta se va face prin lege, in urma avizului Consili-
ului facultatii i al Senatului universitar.
Inscrierea in fiecare dintre aceste coale superioare se va
face prin cancelaria facultatii la care este alipita coala.
Regulamentele speciale, intocmite de catre Consiliul facul-
tatii, vor arata conditiunile de funcjionare a coalei.
Consiliul facultatii respective, odata cu avizul relativ la ne-
cesitatea infiintSrii vre-unei asemenea coale speciale, va arata
Ministerului cari sint cursurile ce se pot face in comun cu stu-
dent! obinuiti ai acelei faculta^, ori ai altor facultaji, i cari
259
sint cursurile speciale pentru cari trebuesc create posturi de
conferentiari, in conformitate cu dispozitiunile art. 58 din aceastft
'
lege, precum i titlurile pe baza carora poate cineva cere inscrie-
rea in fiecare din aceste coale.
Universitatea poate libera, in aceleasi conditiuni ca i cele
prevazute la art. 67, diplome de Stat acelora cari vor fi absol-
vit cu succes toate examenele teoretice i practice, ce se vor
cere prin regulamentele speciale de func{ionare ale acestor coale.
Art. 60. - - Prin regulament se vor fixa taxele ce se vor
O
percepe de la studen^i pentru inscriptii, examene i diplome.
Pentru lucrarile de laborator se va percepe de la fiecare
student o taxa deslinata a acoperi cheltuelile de material.
23
IS Studentii lipsiti de mijloace se vor putea dispensa de plata
:
g, acestor taxe. Dispensa se va acorda de Rectorul Universitatii,
.
dupa propunerile Decanilor.
-, Art, 61. AfarS de lucrarile prevazute la art. 58 i 59,
pe linga fiecare Universitate se vor putea face cursuri i confe-
rim;e libere i gratuite asupra oricarei rSmure de tiinta i de
. :
I catre persoane cari nu apartin corpului universitar romin.
. Persoanele cari vor voi sS deschida un asemenea curs, vor
,':
u trebui sa aiba invoirea Senatului Universitatii, data dupa ce va
fi luat avizul motivat al Consiliului facultatii respective i apro-
i
barea Ministerului.
Un curs va putea fi inchis prin decizie ministeriala, dup&
ce se va avea avizul Senatului Universitatii.
In caz de urgenta, Rectorul va putea suspenda cursul, a-
ducind faptul imediat in dezbaterea Senatului Universitatii.
~>repturile pe cari Universitatea le poate avea ca persoana
juridica, se vor exercita de catre Rector i Senatul universitar.
.- Senatul va putea delega depline puteri Rectorului.
gj
SECJIUNEA II
Studenfi, audienfi, cursuri, examene, diplome i disciplina.
i
e i
Art. 63. Numai absolventii liceelor se pot inscrie ca
student! universitari. x)
1) Acest aliniat este modificat prin legea votata la 7 Martie 1925.
Art. 19. E. are urmStorul cuprins: numai bacalaureatul da dreptul dc
Tnscriere in invatamintul superior. lar alin. ultim din art. 22 al Legii inv<1-
tamintului secundar din 1928, zice :
Pentru inscrierea In Universitat' i coale superioare speciale, lmr;i-
vor ufma cursurile unui an pregatitor, ce se va organiza printr'un
special.
 _260_
La facultatea de Teologie se pot inscrie absolvenjii cu di-
ploma ai Seminarului precum si absolventii sec^iunii clasice a
liceelor, acestia din urma numai cu avizul favorabil al facultatii,
Studentii cari vor fi fgcut studiile secundare in scoale stra-
ine se vor inscrie, dupa ce vor fi obtinut echivalarea certificate-
lor lor conform dispozifiilor legii,
Art. 64, Consiliul profesoral al fiecarei faculratafi va
decide dac admite ca audienji i persoane cari nu poseda di-
ploma de absolvire a unui liceu ori seminar, insa au vrista de
17 ani implinifi; audientii pot frecventa unele cursuri i lua parte
la unele lucrari de seminar ori de laborator, intrucit prin ace-
asta nu s'ar stinjini activitatea studentilor si daca profesorii
respectivi consimt. Audientii pot fi admisi, dupa a lor cerere i
dupa invoirea Consiliului facult&tii a trece examene asupra cur-
surilor sau paitilor de curs audiate si asupra lucr^rilor practice
pe cari le-au urmat, in scop de a obtine certificate universitare.
Art. 65. Studentii sint datori sa frecventeze regulat cur-
surile, conferintele si lucra>ile practice ale facultStii sau sectiunii
in care sint inscrisi i sa treacS regulat examenele prevazute
in regulament. Studentii cari in curs de 2 ani consecutivi nu
vor fi trecut examenele cuvenite, conform dispozitiunilor preva-
zute in regulamentul facult&tii, vor fi stersi din matricula facultatii.
Studentul slers din matriculS nu se va putea reinscrie in
aceeasi facultate decit la inceputul unui an scolar urmator si
numai daca" Consiliul faculta^ii respective va admite aceasta
reinscriere.
Pedepsele studentilor se vor putea aplica de Decan, Rector
sau Senatul Universitatii, dupa regulele stabilite prin regulamen-
tul de ordine si discipline.
Pentru abaterile comise in afara cuprinsul Universitatii, in
calitate de studenfi, aceste pedepse se vor putea aplica si de
Minister, luind avizul Senatului universitar.
In caz de turburari grave, Senatul universitar sau Ministrul,
acesta din urma dnpa ce va lua avizul Senatului universitar, vor
putea pronunja inchiderea temporary a unuia sau a mai muitor
cursuri.
Asociajiunile de studenti nu se vor putea forma decit cu
autorizarea Senatului Universitatii. Aceasta autorizare este revo-
cabila.
Regulamentul de ordine si disciplina al studentilor univer-
sitari va fi elaborat de un consiliu compus din Rectorii si De-
261
canii ambelor J ) University i de un delegat al Ministerului. Mi-
nisterul, dupS ce va lua avizul Senatelor ambelor1) Universitaji,
va hotari asupra lui i-l va supune sancjiunii regale.
Art. 66. - - Anul scolar pentru Universitati incepe la 1 Oc-
tombrie si se termina la 30 lunie. In acest interval se cuprind
si sesiunile de examene.
In acest interval, afara de Duminici, vor fi vacante dela
24 Decembrie la 7 lanuarie inclusiv si dela Duminica Florilor
la Duminica Tomei inclusiv, precum si sarbStorile cele mari bi-
sericeti si nationale.
Art. 67. -- Fiecare Universitate va libera douS feluri de
diplome: diploma de licentS si diploma de doctor.
Fiecare facultate mai poate libera certificate universitare
de cursurile si lucr&rile practice urmate, precum si de exame-
nele date de catre audienti.
Dreptul de a libera asemenea certificate se acorda de cS-
tre Minister, dupa ce se va lua avizul Senatului Universitatii, in
urma cererii facultatii, in care se va specifica pentru fiecare ca-
tegorie de certificate pentru ce anume studii si lucrari se acorda.
Asemenea certificate nu se pot echivala cu diplomele de
Stat si nu confera nici intr'un caz, celor ce le poseda, drepturi
analoage.
Art. 68. Regulamentele fiecarei facultati se vor elabora
de catre o comisiune compusa din profesorii acelei facultati. Prin
regulamente se vor stabili cari sint, pentru fiecare facultate si
sectiune, titlurile cu cari se pot inscrie Studentii i audientii; apoi
cursurile, conferintele, lucrarile practice, clinicile precum sj exa-
menele cari privesc fiecare facultate si cari sint necesare pentru
obtinerea fiecarei diplome universitare; de asemenea si condrjii-
le in cari se libereazS certificatele universitare.
Pentru facultajile de Litere si tiinp regulamentele vor
trebui sa tina seama de dispozitiunile art. 23, 24 si 25 2) din
aceasta lege, Ministerul va hotari asupra regulamentului i-l va
supune sanctiunii regale.
1) Celor patru UniversitSti.
2) In noua lege a invatamintului secundar (din 1928) con{inutul acestor
iirticole este indicat in :
ART. 27. Jnvatamintul secundar se predil in gimnazii i licco.
ART. 28 Gimnaziul are de scop desvoltarea inteligentii i aptitudinilor
clcvilor. cimtimiind a le da cultura genera 1ft elemental i indrninarilc dc
( i r i l i n (!(lncativ incepute in priinolo 1 claso priinarc, progatindu-i, fie prnlm
n iirin.i r ' n r s i i l s n p c r i n r , i l licniilni, fio pcnlni ,i iirin.i sroiih; sp(>cialc i l l -
rule , | i l ! l l / . ' l l t > r .
\1 .i I., i.. ,...(.

In nici un caz numarul anilor de studiu in o specialitate nu
va putea fi mai mic de trei ani pentru licenta si de cinci ani
pentru doctorat.
a) Materiile litewre $i gtiintifice: religia, limba romtnS, no{iuni de
limba latina in legSturS cu limba romina, istoria Rominilor sj istoria uni-
versaia In legStura cu istoria Rominilor, limba franceza, geografia generals
sj geografia Rominiei, instructiunea civica matematicele, sjiintele fizice,
chimice, naturale sj agricole, no{iuni de higiena;
b) Arte i dexteritati: Comune: muzica, caligrafia, desenul si mode-
lajul, educatiunea fizica. Speciale, la baeji: lucrul manual In ateliere; iar la
fete: lucrul de mlnS sj gospodSria; aceasta din urmci se va precla numai
in mod practic.
ART. 29,Liceul intregeste cultura generala pentru a forma cugetarea
proprie sj a constitui baza necesarS pentru studiile de specializare ce se vor
face in Universitate sau in coalele speciale superioare, f8r3 Insa a incepe
aceasta specializare din liceu. Liceul desaviregte in acela timp opera edu-
cativS inceputa in coala primar3 sj continuata in gimnaziu.
Materiile de studiu ce se predau in liceu smt:
a) Materiile literare $i gtiinfifice: religia, limba romina, limba latina,
nofiuni de limba sj cultura elina, limba franceza, istoria universal^ si istoria
Rominilor, geografia generala sj geografia Rominiei, filosofia, sociologia,
economia politica cu dreptul constitutional i administrativ, matematicele^
stiintele fizico-chimice sj naturale, higiena. Afara de limba franceza se va
mai invafa sj o a doua limba moderna care va fi dup3 coale: gennana sau
engleza;
b) Arte /' dexteritati. Comune: muzica, desenul artistic si linear, e-
ducatiunea fizica. Speciale, la baefi: lucrul manual in ateliere; iar la fete:
lucrul
practic.de mina sj gospodaria; aceasta din urmS se va preda numai in mod
ART. 30.Ministerul Instrucfiunii va alcatui programele de invtSmint
cari vor cuprinde distribupa materiilor pe clase sj gruparea lor in catedre,
instrucjiuni metodice pentru fiecare materie sj tabele analitice ale acestor
materii. Programele vor fi astfe) coordonate in cit sa rSspunda scopului lice-
ului de a da cultura generala. Numarul maxim de ore pe saptamina pentru
toate materille sj dexteritatile nu va trece de 28 pentru gimnaziu si 30 pentru
liceu in fiecare clasa. Pe linga obiectele de studii obligatorii dela art. 28 sj
29 se vor putea adSuga si altele facultative, limba Italians, etc. dupa trebu-
injele coalei i posibilitatile de realizare.
ART. 31.Educafiunea moraia constitue una din preocuparile de c3=
petenie ale liceului.In afara de tendinta educativa generala a materiilor de
invajamint ce se predau in liceu, educafiunea moraia se va urmari prin
lecfii i exercipi speciale, cu scopul de a cultiva insuirile sufletesti ale ele-
vilor forraindu-le deprinderi de viafa cinstita, ordonata sj disciplinata, ne-
cesara omului i cetateanului.
ART. 32.In programele de invafamint ale scoalelor secundare va
figura religia ca materie de studiu. Organizarea acestui studiu se face de
Ministerul Instrucfiunii, in injelegere cu autoritatile religioase respective, In
ceeace priveste chestiunile de programa i manualele de invapniint. Pentru
predarea religiei elevilor aparpnind altor culte declt religiei ortodoxe i
greco-catolice romine, se pot concentra la un loc elevii mai multor clase
din aceiai scoaia, sau dela mai multe coale secundare din aceiasj loca-
litate, in cazul cind numarul acestor elevi pe clase este prea mic.
ART. 33 Educatiunea fizica va figura in programele de inviltamint
ale coalelor secundare de baieti i de fete, cu un num8r de patru ore pe
saptamind de fiecare clasa.
ART. 34Materiile de studiu din invatamintul secundar se prodaii
de profesorl i maestri. ProFesorii predau materiile de invat<lmint tc-orclir,
i.ir maeslrii predau InvfitSmtntul artelor i al dexteritfltilor.
263
Art. 69. - - Pentru a dobindi doctoratul in Drept iiecare can-
didat va aprofunda o specialitate, despre care diploma sa va
con{ine o mentiune specials. In acest scop, candidatul va urma
Profesorii i maetrii sint prouizori sau definitiui. Provizorii sint cei
numiti in baza examenului de capacitate; ei pot deveni definitivi dupa 3
ani de functionare, conform dispozitiunilor art 63. i unii ialtii se numesc
titulari.
Catedrele neocupate de titulari pot fi ocupate de suplinitori.
ART. 35.In liceele de fete, corpul didactic, cu exceptiunea profe-
sorilor de religie, va fi format numai din profesoare sj maestre femei.
In gimnaziile de baieti, profesorii i maestri! de dexteritatiafara cle
religie i gimnasticapot fi i femei, in lipsa de barbati; in cursul superior
al liceului insa, numai barbati.
Dispozitiunile de mai sus nu se aplicS coalelor particular > cu drept
de publicitate pentru profesorii barbati i femei, cari se gasesc functionind
in momentul promulgarii legii de fata.
ART. 36. Pentru ca cineva sa fie numit profesor sau maestru, trebue
s8 indeplineascS urmatoarele conditiuni:
a) S3 fie cetatean romin;
b) S3 fie major i s3 se bucure de drepturile cetateneti i de o buna
reputatie;
c) S3 nu fi suferit nici o condamnare penaia care ar atrage interdic-
tiunea corectionaia ;
d) B8rbatii sa fi satisfacut legea recrutarii; ,
e) Sa fie absolvent al invatamintului secundar cu diploma legalS (ba-
calaureat sau titlul echivalent cu bacalaureatul: certificat de maturitate sau
vechiul certificat de absolvire) ;
f) SS aiba studiile de speciatitate i examenele de capacitate preva*
zute in articolele urmatoare, conform cu specialitatea careia se destina;
g) S3 cunoasca bine limba romineasca;
ft) S3 nu fie atins de vre-o boala sau vre-o infirmitate incompatibila
cu functiunea de profesor.
ART. 37.Membrii corpului didactic secundar sint functionari publici,
fiindu-le aplicabile acele dispozitiuni generale din partea I-a a Statutului
functionarilor public!, cari nu sint modificate prin dispozitiunile speciaie ale
legii de fata
ART. 38. - Pentru ca cineva sa devina profesor de invatamint se-
cundar (gimnaziu sau liceu), trebuie ca pe linga conditiunile generale dela
art. 36 sa fie doctor sau licentiat al unei facultati de litere sau de tiinti,
cu diploma legal recunoscuta, sa fie absolvent ai unui seminar pedagogic
i sa fi trecut cu succes un examen de capacitate pentru eel pm;in o ma-
terie principaia i doua materii secundare. Candidatii la catedrele de liinte
fizico-chimice sj naturale vor prezenta i un certificat ca sj-au insuit teh-
nica experimentaia impusa prin programele invatamintului secundar.
Ca materie principaia nu poate fi aleasa decit una din materiile cari
u'gureaza in programa liceului (curs,superior), cu exceptia dreptului i e-
conomiei politice; acestea nu pot fi alese decit ca materii secundare.
Una din materiile secundare poate fi inlocuita printr'o arta sau dex-
teritate, in cazul cind candidatul a absolvit coala respectiva.
Pentru materiile facultative, modul de recrutare a profesorilor so va
indica prin regulament.
Nu se admit angajamente de profesori cu contract.
Profesorul de higiena va trebui s8 fie in licee medicul coalei.
ART. 39. Examenul de capacitate se trece intre 15 lamiaric si lf>
Aprilie, in sesiuni anuale, la una din Universitati, prin rota(ic, inaiiuea unci
numitc de Ministerul Instrucfiunii.
(^oiiiisiiiiiilc so numesc po .( ani si siul formate din cilr Ti inciiiliri,
In: i.ni: .' |IIII|I',MII s.tii avrejjiiti dol'inilivi di-hi un.i ilin UnivcrsilaO, ilni

eel pujin doua cursuri speciale pentru doctorat, In afara de acele
generale. Facult&tile de Drept vor propune regulamentarea aces-
tor cursuri generale
Facultatile de Medicina vor libera diplome de doctor in me-
dicina, de licentiat i de doctor in farmacie 1), de doctor in spe-
cialitatea artei dentare, precum i certificate de specializare in
profesori de liceu, licenjiati sau doctor!, cu o vechime de eel putin cinci
ani cu titlul definitiv i al cincilea, un profesor universitar pentru peda-
gogie.
Membrii vor fi alesj astfel incit comisiunea s8 poata examina trei
speciali'tap asociate.
ART. 40. Examenul de capacitate consta din probe scrise, coloc-
vii si probe practice pedagogice; pentru specialitatile stiintifice cari com-
porta lucrari practice, candida{ii vor trece si o proba de laborator.
Probele se noteaza cu note numerice dela 110. Pentru a ob^ine
nota medie a examenului de capacitate aceste note se adunS intre ele, a-
daugindu-se s,i nota de absoJvire a Seminarului pedagogic cu V2 conficient.
Se considers ca respini candidatii cari la specialitatea principaia an
pbtinut nota
inferioara lui medie
7. inferioarS lui 7.50, iar la cele secundare o nota medie
ART 41. Rezultatul fiecarui examen de capacitate se aproba de
Ministerul Instructiunii dupS cercetarea Consiliului Permanent. Anularea u-
nui examen se poate face numai pe baza avizului conform al Consiliului
Permanent, pentru grave abater! dela dispozijiunile legii i regulamentului;
in acest caz se va tinea imediat un nou examen de capacitate.
ART. 42. Candidatii reusJti dobindesc o diploma de capacitate,
in care sint indicate materiile trecute, cu mediile i cu numSrul de clasi-
ficare.
Ministerul Instructiunii intocme$te tablouri de capacitate, pe sesiuni
si materii, in cari candida{ii rensjfi vor fi trecuji in ordinea de clasificare,
cu mediile lor. Tablourile se vor publica in Monitorul Oficial si in Buletinul
Ministerului Instructiunii in cursul lunii Mai i servesc Ja numirile de pro-
fesori titulari ce se fac pe 1 Septemvrie ce urmeazS.
Candidatii inscrii pe tablou, cari n'au fost numip in cursul anului la
o catedra vacanta, vor fi reinserts.! in anul urmator in tablpu inaintea celor
reusiti cu aceeas, medie. Keus.ita la un examen de capacitate da dreptul
celui reuit s8 fie inscris in tabloul materiel respective s.ase ani consecuiivi,
Inscrierea pe tabloul unei materii principale este aceea care d& can-
didatului dreptul la numire, indicind anul i ordinea lui de clasificare.
Un candidat se poate prezenta numai de trei ori la examenul de
capacitate.
ART. 43. Profesprii de religie se recruteaza in condifiunile ara-
tate la art 38, cu deosebirea c& acestora li se cere sa aiba doctoratul sau
licenfa in teologie, sau diploma de absolvirea studiilor superioare teologice
ale confesiunii respective, avind in acest caz la baza diploma de bacalau-
reat sau de maturitate. Ei pot fi dispensati de a trece examenele de capa-
citate pentru alte materii in afara de religie. Aces.ti profesori trebue s& fie
preofi hirotom'ti, insa nu vor putea indeplini functiunea de paroh i nu vor
putea servi decit la bisericile cu eel putin doi preoti in localitajile unde
au i catedra.
ART. 44. Profesorii de religie pentru alte confesiuni decit cea
cretina ortodoxa, profesorii de materii facultative, precum s.i cei de lirnbi
minoritare se recruteaza prin concurs publicat de Ministerul Instructiunii
pentru
prin catedrele cari au capatat stabilitate, in condi{iunile ce se precizeaza
regulament.
1) Numai cele din la?i i Cluj; caci Universitatea din Bucuresti, are
Facultate do Farmacie (legea din 1923).
265
medicina legalS; acestea din urmS se vor acorda doctorilor in
medicinS cari au facut studii i lucrari practice speciale in insti-
tutele de medicina legala dela fiecare Universitate.
Facultafile de Litere pot sa libereze diploma de licentiat sau
doctor in: a) filologia clasica, b) filologia moderna, c) studii fi-
losofice, d) studii istorice cu geografia.
FacuMtile de tiinti pot sa libereze diplome de licentiat
sau doctor in: a) matematici, b) tiintele fizice, c) tiintele chi-
mice, d) tiinti naturale, e) sjiinti aplicate.
Examenele trecute inaintea UniversitStilor pentru obtinerea
unei diplome sint examene de Stat.
Diplome obtinute in virtutea acestor examene confera po-
sesorilor lor toate drepturile prevazute prin legi i regulamente.
Doctorii in drept vor fi dispensati de stagiul in barou i de
jumatate din stagiul cerut pentru a fi numiti in magistratura.
Facultatile nu pot conferi diplome fara trecerea tuturor e-
xamenelor prevazute in regulament, nici titluri onorifice, afara
numai de certificatele universitare prevazute la art. 67.
Art. 70. - - Pentru o mai strinsa legatura^ intre diferitele fa-
cultati, studentii unei facultati vor fi obligati, prin regulamente,
sa frecventeze anumite cursuri i lucrari practice in alte facultati.
Cum, de pilda, studentii facultatilor de Drept vor urma cursurile
de medicina legala la facultatile de Medicina, drept canonic la
facultatea de Teologie, logica la facultatile de Litere i altele cari
se vor stabili de Consiliile facultatilor respective.
Odata prevazute prin regulamente, aceste cursuri comune
devin obligatorii, iar studentii vor fi obligati sa treacS toate exa-
menele i lucrarile legate de acele cursuri, facindu-li-se mentiune
despre aceasta in diploma.
In afara de aceste cursuri comune obligatorii, orice student
al unei facultati poatein mod facultativfrecventa cursuri i
lucrari practice dela alte facultati i trece examene, avind nu-
mai aprobarea profesorilor i a Decanilor respectivi i daca nu
impiedica pe studentii obinuiti ai facultatii in lucrarile lor. In caz
cind au trecut cu succes examenele teoretice i practice, ele vor
fi mentionate in diploma.
Studentii se vor supune in totul regulamentelor facultatii $i
ale laboratorului ori seminarului unde doresc a urma i vor fi o-
liiigati a piati taxele obinuite de inscriptie, de laborator, ori de
seminar. Rectorul, dupS propunerea Decannlui, poate sS aconle
sculiri d( v l a x c ;i(-clor lipsi(i do mijloacc ^i mcritosi.

l
Art. 71 ). -- Diplomele sj certificatele obtinute in straina-
tate vor putea fi recunoscute la noi, dupa ce se va fi stabilit de
Minister echivalenta lor, intrucit exista reciprocitate intre cele doua
tari respective si intrucit aceste diplome si certificate au valabi-
litate in |ara care le-a emis.
Cind intre prqgramul studiilor unei scoli straine i programul
coalei similare din tara, cu care se cere echivalenta, va fi deo-
sebire de materii, candidatul va trebui sa treaca pentru a obtine
echivalenfa, un examen de diferenja asupra materiilor pe care
programul scoalei straine nu le poseda.
Echivalenta diplomelor i certificatelor de studii universitare
se va judeca de Consiliul facultatii respective, conform dispozi-
tiunilor prev^zute in regulamentul fiecarei faculta{i, dupa ce se
va fi stabiiit mai intai de Minister echivalenta cu bacalaureatul,
porrivit art. 19 D. alin. Ill, din aceasta lege -).
SECTIUNEA III
Corpul profesoral uniuersitar :i)
Art 72. - - Corpul profesoral al Universitatilor se compune
din profesori titulari, profesori agregati, conferentiari i docen{i.
Numarul acestora din urma va fi limitat pentru fiecare fa-
cultate de c&tre consiliul profesoral al faculta^ii.
Art. 73. - Docentii fac in Universitate, asupra oricarei ra-
muri de stiintS, cursuri paralele sau complimentare de acelea
facute de cStre profesori titulari si profesori agregati. Cursurile
1) Redactarea acestui articol este corectatS prin legea promulgata prin
I. D. R. No. 888 din 7 Mariie 1925. (Monii. Qh'c. No. 54 din 8 Martie 1925).
2) Vezi legea promuIgatS prin I. D: R. No. 888 din 7 Martie 1925
precizeazalegatura
In : cu echivalarile, legea invatamintului secundar din 1928
ART, 23.Oiplomele de bacaiaureat sau de maturitate obtinute in
strainatate, fie de cetatenii sau supusji romini, fie de cetateni sau supusi
straini, nu sint considerate ca valabile decit cu condifiunea de a fi supuse
verificarii Consiliului Permanent al Instructiunii, care poate acorda sau res-
pinge echivalenta, sau poate dispune o examinare complimentara a can-
didatului.
Consiliul Permanent va da echivalenja diplomelor de bacalaureat sau
de maturitate obfinute in strainatate, fntrucit exista o perfects reciprocitate
intre cele doua tari respective i intrucit aceste diplome au deplina valabi-
litate in fara care le-a emis.
In ceiace priveste certificatele de Inv&tSmlnt secundar, pe lingS con-
ditiunile alineatului precedent, se mai cere ca scolaritatea i programele sa
fie asSmanatoare. In caz contrariu, Consiliul Permanent stabilete examenul
de diferenta ce trebue sa se depuna si clasa in care poate fi priinit elovul.
J) VC-/A legea pronmlgata prin I. D. R. No. -1804 din 17 Noetnbrie 1922
si pul)lii:ata in Monilorul Ofic. No. 1K4 din 2,5 Noembrie 1922.
267
iacute de docenti sint libere si gratuite sau retribuite numai de
catre studentii cari le asculta. Cursul facut de un decent nu se
poate deschide decit cu invoirea Senatului Universitatii, data dupa
propunerea motivata a Consiliului facultatii respective si cu apro-
barea Ministerului.
Cursul poate fi inchis prin deciziune ministerial^, dupa ce
se va avea avizul Senatului Universitatii, dat asupra propunerii
motivate a Consiliului facultatii respective.
Docentii vor putea suplini, in caz de lipsa, pe profesorii a-
gregati sau profesorii titulari, la cursuri i la examene.
Pentru aceasta se cere aprobarea Decanului facultatii res^
pective; iar dacS durata suplinirii trece la 15 zile, aprobarea Mi-
nisterului.
Art 74 a). Pentru ca cineva sa fie admis docent univer-
sitar, trebue sa poseada diploma de doctor, sa probeze ca a facut
studii universitare de specialitate si sa treaca inaintea unei co-
misiuni, constituita din sinul facultatii, un examen de abilitare.
Candidatul prezinta facultatii la care voete sa se abiliteze,
cererea sa insotita de un memoriu asupra lucrSrilor tiintin'ce si
studiilor facute. Examenele se anunta cu a,se luni inainte i se
vor tine la Universitatea unde este vacanta. Cu examinarea can-
didatilor va fi insSrcinata o comisiune, care se va alcatui con-
form dispozitiunilor al. 1 i 2 ale art. 83.
Comisiunile de docenta, cari functioneaza la data promui-
garii legii de fata, ori cari ar fi stadiul lucrarilor vor fi refacute
in conformitate cu dispozitiunile al. 1 si 2 ale art. 83.
Examenul de abilitare va consta din:
a) O lucrare originala tiparita, din materia asupra careia
se trece examenul, pe linga lucrarea de doctorat. Comisia va
hotari daca teza de doctorat se poate socoti printre lucrarile
tiintifice ale candidatului.
b) Un colocviu asupra specialitatii pentru care se cere a-
bilitarea;
c) DouS lectiuni publice, faCute dupa 24 ore de preparare,
asupra unor subiecte date de comisiune :
d) Candidatii pentru docenta in tiintele experimentale sau
medicate vor face i cite doua lucrari practice, in laborator
sau spital, asupra unor subiecte date de comisiune si in timpul
fixat de dinsa.
1) A l i n . 2 s.i 3 sinl n i o i l i f i r a U - (irin I c j f O i i promulgata prin I. I ) I J .
No. 799 si piililic.il.-, i n M o n i l . Oficial No. 50 i l i n I M.irlic l!U.r).

2f>8
Rezultatul examenului de abilitare se consemneaza intr'un
raport care va confine analiza motivata a probelor.
Numirea docen{ilor se va face de Minister. Docentul care
timp de trei ani de la numire nu va fi facut curs si care nu o-
cupa nici un post intr'un institut, laborator, clinicS sau seminar,
va pierde calitatea de decent.
Docentul numit la o Universitate se poate transfera la cea-
lalta Universitate, daca aceasta transferare este admisa de Con-
siliul facultatii la care voeste docentul s& se transfere.
Art, 75. Profesorii titulari si profesorii agregafi fac cur-
surile universitare, precum si conferintele i lucr&rile practice,
cari se raporta in chip nemijlocit la aceste cursuri, putind fi a-
juta|i la aceasta de preparatori, asistenfi, sefi de lucrari, sau de
conferenfiari recrutafi dupS modalitatile prevazute in aceasta lege.
Ei pot ocupa posturile de directori de seminar, laborator,
institut universitar, ori de clinica", in spitale, alipite pe linga Uni-
versitafi.
. Art. 76. - - Profesorii agregafi iau rang imediat dupa pro-
son! titulari. Ei iau parte de drept in Consiliile facultatii; insa la
deliberarile Consiliului facultatii in unire cu Senatul universitar nu
pot lua parte decit cu voce consultative Au drept de vot la
alegerile senatoriale pentru Senatul farii.
Art. 77. - - Un profesor agregat poate fi ridicat la rangul
de profesor titular, la catedra ce ocupa, daca a functional deja
in aceasta calitate timp de eel pu{in trei ani consecutivi.
Numai vechirnea singura nu constitue un drept la ridicarea
in gradul de profesor, ci trebue ca profesorul agregat sS se fi
distins prin lucrarile sale asupra materiei ce preda, lucrari fiicute
in timpul functionarii ca agregat asupra materiilor ce preda.
Asemenea numire se da de Ministru prin decret regal, dupa
raportul motivat al Senatului Universitafii, bazat pe avizul moti-
vat al unei comisiuni compuse din cinci membri, profesori tita-
lari, dintre cari trei s5 fie ai facultatii respective. Preedintele
va fi numit de Ministru dintre profesorii titulari ai facultatii res-
pective. In caz de respingere, agregatul va putea cere din nou,
dupa doi ani, sa fie ridicat la rangul de proFesor. In aceleasi
condifiuni o asemenea cerere se poate reinoi la fiecare trei ani.
Pentru facultatea de Teologie - - s i numai pina la infiinta-
rea unei facultaji similare la lasi - - Senatul universitar din Bu-
curesti va desemna pe ceilalfi trei membri ai comisiunii, alesi
dintre profesorii facultafilor de Litere sau Drept din ambele Uni-
versitati dupa inrudirile catedrei.
VI
Art. 78. Pentru viitor crearea unei catedre, suprimarea
sau schimbarea de destinatie a unei catedre universitare devenita
vacant^ se va face numai prin lege, dupS cererea facultatii res-
pective i cu avizul Senatului Universitatii, sau dupa propunerea
Ministrului i dupa ce se va lua avizul conform al Senatului Uni-
versitatii, unit cu Consiliul profesorilor facultatii respective.
Numai dupS satisfacerea acestor conditiuni se vor putea
trece pe viitor catedre in bugetul Ministerului instructiunii.
Art. 79. - - Cind o catedra ocupata de un profesor titular
ramine vacanta, Ministerul insSrcineaza cu suplinirea ei pe unul
dintre profesorii titulari, profesorii agregati, docentii sau confe-
rentiarii facultatii, care va fi fost recomandat cu majoritate de
Consiliul profesoral al facultatii respective.
Pentru suplinire, Consiliul facultatii, trebuie sa recomande
Ministerului un suplinitor eel mai tirziu pina la 20 zile de la
data cind catedra a devenit vacanta. In caz cind Consiliul fa-
cultatii nu se conformeaza dispozitiunii de mai sus, Ministerul va
numi un suplinitor din oficiu.
Art. 80. Pentru ocuparea unei catedre vacante, Ministe-
rul pina in termen de trei luni de la data cind s'a produs va-
canta, o va publica prin Monitoml Oficial i prin Buletinul oficial
al Ministerului. PinS in termen de doua luni candidatii adrese-
aza cererile lor Ministerului insotite de un memoriu asupra titlu-
rilor gi lucrarilor lor tiintifice. Ministerul inainteaza acest me-
moriu facultatii respective.
Nimeni nu poate Candida daca nu este cetafean romin,
daca nu poseda diploma de doctor, probind ca a facut studii
universitare in specialitatea pentru care candideaza. J)
Art. 81. 2) Daca o catedra ramine vacanta i pina in ter-
men de 60 zile libere de la data primei aparitiuni a publicatiu-
nii de vacanta in Monitorul Oficial, profesorii titulari ai faculta-
tii respective, intruniti in Consiliu, vor putea propune ca sa fie
numit cu titlul de profesor o persoana care sase fi distins intr'o
activitate tiintifica neintrerupta de eel putin 5 ani in specialita-
tea catedrei vacante i prin lucrari de mare valoare, afarft de
acele care au servit pentru obtinerea titlului de doctor.
1) Prin legea promulgatS sub No. 7265, din 19XII. 1913 (Mon. Ofic.
No. 225 din 9, I, 1914) s'a suprimat partea finals a alin. II din art. 80 a ve
chiului text.
2) Aceasta ie redactarea art 1 s,i 3 din legea specials promulgate l,i
3 Mart. 1925. (Mon Of. No. 50-1925)
 ..'/I)
Propunerea trebuie sS fie fScuta de eel pu{in douS treimi
din numarul profesorilor titulari ai facultatii respective i va pu-
tea cuprinde chiar mai multe persoane, daca fiecare din ele a
intrunit acest numar de voturi. AceastS propunere va trebui sa
aibS i avizul favorabil al Senatului universitar unit cu ConsiliuJ
facultSt" respective.
Rectorul Universitatii, inlSuntrul termenului prevazut de
alin. I, va inainta propunerea Ministerului, care, daca nu este
vorba de conferentiari definitivi existenti inmomentul promulgS-
rii legii de fata, o va supune unei comisiuni compusa din patru
profesori titulari ocupind catedre identice cu aceea la care s'a
facut propunerea de numire.
Daca la facultate nu exista profesori titulari de aceiasi specia-
litate se va desemna in comisiune un profesor titular, care ocupa
o catedra de o specialitate indeaproape inrudita cu catedra vacantS.
a) Pentru facultSJile de Drept, Litere si tiim;i membrii co-
misiunii vor fi desemnati de Consiliul facultatii unde exists ca-
tedra vacanta i de Consiliile celorlalte facultati similare, cite unul
de fiecare facultate;
b) Pentru facultStile de Medicina doi membri vor fi desem-
nati de Consiliul facultatii unde exists catedra vacanta, iar cei-
lalti doi vor fi desemnati de Consiliile respective ale celorlalte
douS facultati de Medicina;
c) Pentru facultatea de Medicina veterinarS i pentru facul-
tatea de Farmacie comisiunea se va compune dintr'un membru
desemnat de facultatea unde exists catedra vacanta, iar ceilalti
trei, desemnati cite unul de fiecare din cele trei facultati de me-
dicina ;
d) Pentru facultafile de Teologie comisiunea se va compune
din doi membri desemnati cite unul din fiecare facultate i va fi
complectata cu doi membri din Sft. Sinod desemnati de Senatul
Universitatii unde este catedra vacanta.
Comisiunea constituita conform dispozitjunilor alin. prece-
dente se va intruni de urgenta la Ministerul Instructiunii i va
lucra sub presjdentia celui mai vechiu profesor.
Fiecare membru al Comisiunii este dator a face cite un ra-
port separat, in care ii va consemna aprecierele sale asupra va-
lorii tiintifice a persoanelor propuse de Consiliul facultatii. unde
exista catedra vacanta.
Deciziunea de recomandare a uneia din aceste persoane se
va da de comisiune cu majoritate de voturi.
271
Persoana recomandata de comisiune va fi numita profesor
titular la catedra vacanta. Ministerul poate refuza numirea, mo-
tivind hotarirea sa.
In cazul cind Comisiunea nu recomanda nici una din per-
soanele propuse de Consiliul facultatii, precum i in cazul cind nu
se pronunta in termen de 30 de zile libere dela data cind pro-
punerea Universitatii a fost trimisa Ministerului, se va urma pro-
cedura normals de recrutare a profesorilor universitari i se va
dispune inceperea concursului de agregatie conform dispozitiuni-
lor art. 83.
Propunerile ce s'ar gasi la data promuIgSrii legii de fata
facute pe baza art. 81 abrogat, se vor supune din nou Consiliilor
profesorale respective spre a fi facute in conformitate cu dispo-
zitiunile legii de fata i aceasta dacS au fost inaintate de Uni-
versitate Ministerului in termen de 60 de zile dela data primei
aparitiuni a publicatiunii de vacantS a catedrei in Monitorul
Oficial.
Art. 82.Cind un profesor titular sau profesor agregat va
voi sa se transfere la o catedra similars publicata vacantS, el va
adresa cererea sa Ministerului pina in termen de o lunS de la
publicarea vacantei.
Cererea sa va fi de urgenta i cu precadere comunicatS
ambelor UniversitSti. Senatul fiecarei Universitati, unit cu Consi-
liul facultStii respective, va judeca cererea i ii va inainta Mi-
nisterului raportul eel mult pina la expirarea termenului de pu-
blicatiune.
In caz cind ambele Universitati cu majoritate, vor fipentru
transferarea petitionarului, Ministerul va transfera pe profesorul
titular sau profesorul agregat astfel recomandat, care isj va pastra
toate drepturile cistigate la prima catedra.
In acelas. mod se va proceda i in cazul cind doi sau mai
multi profesori titulari sau profesori agregati vor fi cerut trans-
ferarea.
In caz de diverginta intre cele doua Universitati, profesorul
va putea fi recomandat de Senatiri universitar impreuna cu Con-
siliul facultatii carei apartine catedra vacanta, pe baza lucrSrilor
sale de o reals valoare stiintifica in acea specialitate.
Numai dupS ce se va pronunta asupra acestor cereri a pro-
fesorilor universitari cari au cerut numirea lor la catedra similars
vacanta, se va proceda la cercetarea titlurilor i meritelor celor-
ti candidate
 272
Art. 83 1).Cu examinarea candidatilor va fi insarcinata o
comisiune de sapte membri dupa cum urmeaza:
I . Patru membri delegaji de Consiliul facultatii unde e va-
canta catedra, dintre profesorii titulari specialiti ai acelei Facul-
tati, ori din alta Facultate, ori dintre profesorii universitari ono-
rifici; unul din acesti patru membri ar putea fi chiar o persoana
straina de Universitate, dar sa fie romin i cu o reputajie tiin-
fifica bine stabilM.
2. Trei membri delegaji de celelalte Facultaji simiiare in
modul urmator:
a) Pentru facultatile de Drept, Litere si tiinti, cei trei mem-
bri cari intregesc comisiunea vor fi delegaji cite unul de fiecare
din Facultatile simiiare de la celelalte trei Universitati;
b) Pentru facultatile de Medicina, cei trei membri cari in-
tregesc comisiunea vor fi delegaji de celelalte doua Facultati i
anume: Facultatea cea mai veche va delega doi membri, iar
cea mai noua unul;
c) Pentru facultatea de Medicina veterinara 2) cei trei membri
cari intregesc comisiunea vor fi desemnafi cite unul de fiecare
din cele trei facultaji de Medicina;
d) Pentru facultatile de Teologie cei trei membri cari in-
tregesc comisiunea vor fi desemnati astfel: doi de catra Senatul
Universitajii unde e catedra vacanta, dintre membrii Sf. Sinod,
iar al treilea de cealalta facultate de Teologie.
e) Ministerul desemneaza ca presedinte pe unul din mernbrii
delegati de Consiliul facultatii unde e vacanta catedra.
Nu pot face parte din Comisia examinatoare persoane inru-
dite sau aliate pina in al patrulea grad inclusiv. Se recuza orice
inrudit sau aliat, in acela grad cu vreunul din candidaji.
Examinarea la care vor fi supusi candidatii va consta din
urmatoarele probe :
a) Lucrari stiintifice tiparite, afara de acele cari au servit
pentru objinerea titlului de doctor.
Lucrarile prezentate vor trebui sa dovedeasca o neintrerupta
preocupare tiin{ifica; in tot cazul e necesar ca parte din ele sa
fi fost tiparite cu eel pu{in 6 luni inainte de declararea catedrei
vacante.
1) Cele dintai douS aliniate simt rectificate i promulgate prin I, D. R,
No. 4304 1922 (Monit. Oficial No. 184 din 23 Nov. 1922).
2) AceastS facultate a luat fiinfS prin transformarea Scoalei super, de
medic, veterinara I. D. R. No. 1429 din lulie 1921.
273
Lucrarile vor fi cercetate i apreciate de fiecare membru al
comisiunii; cu redactarea raportului asupra lucrarilor comisiunea
va ins&rcina pe unul sau doi dintre membrii sSi. Inurmavaavea
loc un colocviu public intre membrii comisiunii si fiecare candidat
in parte asupra celor cuprinse in una sau mai multe dintre lu-
crarile ce a prezentat acel candidat; la colocviu pot sa asiste
si ceilal{i candidafi;
b) Probe didactice in numar de trei, care vor consta din:
1. O prelegere publica asupra unui subject tras la sorfi
dintr'un numar de 14 chestiuni fixate de comisiune; 2. Celelalte
doua probe pot varia dupa natura catedrei si aprecierea majo-
ritatii comisiunii; aceste probe pot fi examene clinice, lucrari
practice in laborator, comentarea si discutarea unor lucrari de
specialitate sau chiar tot prelegeri.
Pentru fiecare din aceste probe se va da candidatului un
timp de pregatire lasat la aprecierea majoritatii comisiunii.
Cind candidafii cari au cerut dela Minister, in termen legal,
ocuparea catedrei, sint profesori titulari sau agrega{i universi-
tari, precum si rominii cari ocupa o func^iune echivalenta cu a-
ceia de agregat ori profesor intr'o Universitate straina, ale carei
diplome sint recunoscute de Universitate, acestia vor fi scutiti de
colocviu si de probele didactice.
Modalitafile dupa cari va lucra comisiflnea se vor fixa prin
regulament. In tot cazul comisiunea va lucra totdeauna cu majo-
ritate, presedintele nu va lipsi dela nici-o proba. Membrul care
a lipsit de la o proba nu mai poate lua parte la lucrarile co-
misiunii.
Fiecare menbru isi va nota separat i in mod obligator im-
presiunile i aprecierile asupra valorii lucrarilor precum si asupra
fiecarei probe in parte a fiecarui candidat. Aceste note se vor
anexa dosarului.
Dupa terminarea tuturor probelor, comisiunea incheie un re-
ferat amanuntit si motivat asupra rezultatului examenului, reco-
mandind cu majoritate pe eel reusit. Abjjnerea unui membru
prezent de a-si da parerea pentru s,au contra incheierii refera-
tului, precum i neprezentarea fara motiv la oedinta a comisiunii
se va considera ca un refuz de serviciu. Comisiunea poate insfl
sa nu recomande pe niciun candidat, motivind aceasta hotarirc.
Opiniile separate vor fi de asemenea motivate.
Preedintele este obligat ca, eel mai tirziu in zece zile dela
terminarea examenului, sS inainteze dosarul lucrarilor Rectoruli.i
IK
 21 I
Universitatii respective, care dispune tiparirea ori poligrafiarea
raportului comisiunii, spre a fi distribuit membrilor consiJiului fa-
cultatii i Senatului cu eel putin 7 zile inainte de convocare.
Rectorul convoaca Senatul universitar impreunS cu Consiliul
facultatii respective spre a cerceta formele prin care a trecut exa-
menul precum si referatele, si a recomanda sau nu, Ministerului
spre a fi numitpe candidatul prezentat de comisiune. Reco-
mandarea se face c\i rnajoritate i va fi motivate. De asemenea
vor fi motivate si opiniile separate.
Dosarul complect al lucrarilor va fi inaintat Ministerului f2ra
intirziere.
Ministerul numeste pe candidatul recomandat; insa poate si
refuza numirea motivind aceasta hotarire.
In acest caz, precum si In cazul cind Senatul, unit cu con-
siliul facultatii, nu recomanda, sau in cazul cind comisiunea n'a
prezentat spre recomandare pe nici un candidat, Ministerul va
dispune publicarea din nou a catedrei vacante.
Numirea se face cu titlu de profesor agregat, afarS de cazul
cind persoana recomandata va fi functional la o catedra similars
cu titlul de profesor litular. In toate cazurile de numire se vor
publica in Monitorul Oficial si in Buletinul Ministerului referatele
comisiunii si raportul Senatului universitar, unit cu consiliul fa-
cultS{ii respective, precum si deciziunea Ministrului.
Art. 84. la caz cind Universitatea nu ar inainta raportul
privitor la numirea de profesor agregat sau profesor titular pinS
in trei luni dela data cind au fost inaintate faculta^ilor memoriile
candidatilor, Ministerul va face o invitare Universitatii, i daca
plna intr'o luna dela data acestei invitari nu s'a inaintat dosarul
lucrilrilor, Ministerul face o a doua invitare; iar daca dupa" 15
zile dela data acestei noui invitari Universitatea nu a inaintat
raportul sau, Ministerul va putea numi deadreptul, ca profesor
agregat, pe orice persoanS care ar indeplini conditiile cerute de
lege, chiar in lipsa rapoartelor ce nu i s'au prezentat. In acest
caz decizia Ministrului va arata motivele numirii fScute.
Lunile lulie, August si Septemvrie nu conteazS in termenele
mentionate in acest articol.
Art. 85. - - Numirea de profesor agregat i de titular se va
face prin decret regal.
Art. 83. - - Nimeni nu poate obtine titlul de docent, confe-
rentt'ar, profesor agregat sau profesor titular la facultatea de
Teologie daca nu este crestin-ortodox.
275
Se vor recomanda de preferinta clerici hirotoniti.
Art. 87. - - Fiecare din cursurile universitare poate fi facut
de unul sau mai multi profesori titulari, ori profesori agregati.
Din contra, acelas profesor titular sau profesor agregat poate fi
insarcinat cu mai multe cursuri in cadrul specialitatii sale. In a-
ceasta privinta Ministerul va cere totdeauna avizul facultatii res-
pective. Nimeni insa nu poate fi titularul a doua" catedre uni-
versitare.
Fiecare profesor titular sau profesor agregat poate face lec-
tiuni suplimentare asupra oricaror alte materif in limita specia-
litatii sale, i chiar in afara de specialitate: aceasta numai cu
autorizatiunea consiliului facultatii respective.
In caz de controversa, profesorul va putea apela la Senatul
Universitatii, care se va pronunta asupra cererii, imediat i in
ultima instanta. Asemenea cursuri sunt gratuite i facultative
pentru studenji.
Art. 88. -- Profesorii agregati i profesorii titulari universi-
tari sunt inamovibili, Ei nu pot fi suspendati, permutati sau ex-
clui din corpul didactic decit in conformitate cu prescrierile
acestei legi,
Art. 89. Profesorii titulari i profesorii agregati sunt de
drept directorii laboratorului, ai seminariilor si clinicelor i ai in-
stitutelor universitare in legatura cu catedra ce ocupa; mai pot
fi medici sefi de spitale unde au si clinicile respective, pot suplini
catedre universitare vacante i pot face cursuri si in alte facultati
insa numai in materia care intra in sfera specialitatii lor. Pentru
fiecare din aceste insarcinari ei vor prirni o diurna.
Pe viitor profesorii titulari si profesorii agregati nu vor putea
fi profesori secundari in coalele secundare, seminarii, coale mi-
Jitare secundare ori profesionale publice. x )
1) Art 83, din Legea invStamintului secundar (din 1928) are urmS-
torul cuprins:
ART. 83. Profesorii din invat^niintul secundar nu pot fi detaa{i la alte
catedre rtin acest invajamint, nici in posturile personalului ajutator din in-
vatamintul superior (asistenji, efi de lucrari, conferentiari, bibliotecari, etc.)
Ei sunt obligati s3 func{ioneze numai la c&tedrele unde sunt titulari, cu ex-
cepjia celor chemati in posturi de control i adminis.tratie colara, in con-
formitate cu legea organizarii Ministerului Instructiunii.
Profesorii secundari cari se gasesc functipnind in momentul de fata
ca detaati in posturi de asisten^i, efi de lucrari si conferentiari, pe cari le
ocupa ca suplinitori, vor putea beneficia de prelungirea acestei detaari inca
eel mult doi ani dela punerea in aplicare a acestei legi.
Membrii corpului didactic secundar, c3satoriti, pot fi dctas.a(i in alta
localitate cu are
scopul de a aduce ye unul din soji in localitatea in care ce-
lalalt sot '' functiunea la Stat. Aprobarea se va da de Minister pe limp
 276
Profesorii agregaji vor putea insS fi repetilori, in seminariile
pedagogice.
Incompatibilita{ile acestea nu exisla pentru docenji.
Art. 90. Pentru cursuri altele decit cele ce se predau de
profesorii titulari i de profesoiii agregaji, Ministerul, cu avizul
conform al consiliului facultatii, poate insSrcina anume persoane
cu predarea acestor cursuri in calitate de conferenplari. InsSrci-
narea se poate da pentru un studiu sau un grup de studii, dupa
cum se va prevedea in regulamentele speciale ale facultafilor.
Conferentiarul va fi obligat ca, in termen de o luna dela
data insarcinarii ce a primit, sa depuna la decanat un plan de-
tailat al cursului ori al suplimentuiui de curs ce urmeaza a face.
Consiliul facultatii, cu avizul profesorului titular, va putea
modifica acest plan.
Conferentiarii vor fi numiti de preferinja dintre asistenfi,
prosectori ori sefii de lucrSri, cari vor fi trecut cu succes exa-
menul de docenja prevazut de art. 74. Numai in lipsa acestora
se vor lua dintre docen^ii cari nu figureaza in personalul labo-
ratoriilor, seminariilor ori clinicelor.
Conferentiarii nu vor capata titlul definitiv dupa trei ani,
decit daca vor fi facut lucrarile tiintifice si cursul lor, i daca
cursul lor va fi capatat un succes recunoscut, in urma propunerii
motivate a eel putin cinci profesori, sau dupa cererea Ministrului.
Propunerea va fi examinata de consiliul profesoral al fa-
cultatii unit cu Senatul universitar. Ministrul va putea da numirea
ceruta de Universitate sau o va putea refuza.
Salariul sau va fi supus gradatiunii dupa aceleasi norme ca
i al profesorilor sau agregatilor.
Postul de conferentiar definitiv este incompatibil cu acela
de profesor secundar in coalele publice; precum si cu orice post
cu titlu definitiv din personalul laboratoarelor, seminariilor sj
clinicelor.*)
Conferen{iarii pot fi insa repetitori in seminariile pedagogice.
InsSrcinarea data unui conferentiar suplinitor dureaza atit
timp cit se simte nevoie de ea. Retragerea insarcinarii se face
de catre Minister, luind avizul conform al facultatii respective.
de un an colar, cu dreptul de a se reinoi eel mult de doua ori pe acela?
termen, dupa care nu se mai poate reinoi sub nici un motiv.
Aceasta rtetas.are se acorda numai pentru a suplini catedre bugetare
similare din invajamintul secundar public, legalmente constituite i aflate li-
bere, nu insa pentru catedre din invajamintul particular, nici pentru funcfiuni
din fnvatamintul de alte grade sau din alte administrajiuni publice ori private.
1) Aceasta rectificare este introdusS prin art. 1 al Legii promulgate
prin I. D. R. No. 1096/1928, publirata in Mon. Ofic. No. 90 din 25. IV. 1928.
277
Conferentiarul care face parte din personalul unui laborator,
clinics ori seminar primeste o diurna de 150 lei lunar peste sa-
lariul ce primeste in institutul din care face parte.
Cind Conferentiarul nu face parte dintr'un laborator, seminar
ori clinicS, va primi 450 lei lunar.
Art. 91 A1). Membrii corpului didactic universitar nu pot
sa aiba o alta catedrS sau functiune retribuita de Stat, judet, co-
muna sau vre-o institutiune al carui buget e yotat de AdunSrile
leguitoare sau controlat de Stat, nu pot sa aiba functiuni perma-
nente la institutiuni private, nici nu pot sa exercite in mod per-
manent profesiuni libere, ca cele de advocat, medic, inginer, etc.
in alta localitate decit aceea in care ii au catedra.
Ei sunt obligati s& aiba domiciliu efectiv in localitatea unde
au catedra si nu pot sa locuiasca permanent in timpul anului
colar in alta localitate.
Se excepteaza dela obligatiunile de mai sus membrii corpu-
lui didactic universitar, cari indeplinesc mandate parlamentare sau
cari ocupa una din functiunile de Ministru, Ministru plenipotentiar,
subsecretar de Stat, secretar general, director general de invata-
mint precum i acei ce au Insarcinari oficiale temporare in stra-
inatate.
Celor ce nu se vor conforma acestor dispozitiuni li se va
notifica in scris de catre Minister prin Decanatele respective, ca
in termen de 30 zile sa se conforme dispozitiunilor de mai sus.
Membrii corpului didactic cari nu se vor conforma dispozi-
tiunilor aliniatelor precedente vor fi trimis.! de Minister inaintea
comisiunii de judecata a membrilor corpului didactic universitar,
cari judecind cazul, va propune Ministrului sa-i considere demi-
sionati.
Comisiunea de judecata este obligata sS trimita Ministerului
in termen de eel mult 40 zile raportul ei bine motivat asupra
acestui caz, pentruca Ministrul sa decida. Daca dupS trecerea
acestui termen comisiunea nu va ft inaintat raportul ei, Ministrul
va decide cu avizul conform al Consiliului Permanent. Membrul
corpului didactic universitar in cauza, va fi ascultat atit de co-
misiunea de judecata cit i eventual de Consiliul Permanent. Daca
dupa o prima convocare membrul corpului didactic universitar in
cauza, nu se prezinta, atunci va fi judecat in lipsa.
In cazul prevazut de aliniatul precedent, membrul corpulu.
1) Accst iirticol tlevonit 91 A i 91 B este prornulgal prin 1. 1). H.
No. 10!)r> | 192H. I,curc- publiral.l in Mon. Oficial No. 90 din 25 April l'L'H
 278
didactic trimis inaintea comisiunii de judecatS va fi suspendat
dela catedrS cu pierderea salarului, pin& in momentul, cind co-
misiunea sau Consiliul Permanent se va pronunja.
Pentru membrii corpului didactic universitar cari se vor ft
gasind la promulgarea acestei legi in conditiunile interzise de ea
se fixeaza un termen pina la inceputul anului scolar viitor, in-
launtrul caruia, fiegare trebue sS-i aranjeze situatia in conformi-
tate cu legea.
Art. 91 B. - - Profesorii titulari, profesorii agregati si confe-
rentiarii sint oblfgati sa faca regulat cursurile si conferintele cu
cari sint insarcinati, conform programelor si regulamentelor. Nu-
mSrul orelor de curs, conferinte sau lucrari practice pe saptSmina
se determina de c&tre consiliul fiecarei faculty, care va cauta
sa armonizeze JucrSrile facultajii cu nevoile de pregatire ale fie-
carei specialitati.
Orele de curs pe cari membrii corpului didactic universitar
sint obliga{i sS le faca saptaminal nu pot fi asezate intr'una si
aceias zi. Ele se vor tine in tot timpul dela 1 Noembrie pina la
31 Mai, cu exceptia vacantelor de Craciun si de Pasti. Afara de
cursurile propriu zise si paralel cu ele, membrii corpului didactic
universitar sint datori s3 t' n & examene, s3 supravegheze lucrarile
de laborator, sa dirigeze lucrarile de Seminar si celelalte lucrari
de specialitatea lor.
Orariul se intocmeste de consiliul profesoral al fiecSrei fa-
cultat' si se mainteazS Ministerului spre cunotinta la inceputul
anului scolar, precum si dup& orice schimbare a lui.
Membrii Senatului universitar cari in timp de 6 luni vor lipsi,
ori din ce cauza, 5 sedinje dela Senat, vor fi considerati de drept
demisionati din aceasta insarcinare, iar daca sint i Decani, vor
fi considerati demisionati i din decanat.
Membrii corpului didactic universitar sint datori sa ia parte
la Consiliile de facultate, de Universitate, precum si sa faca parte
din juriile examinatoare in cari vor fi numiti, fie de Rector, fie
de Decan, fie de Consiliu, fie de Ministru, conform legii si regu-
lamentelor, Cind insa aceste insarcinari ar fi in afara de Univer-
sitate, ei vor fi indemnizati dupa regulele ce se vor stabili prin
regulament.
Orice lipsa nejustificata dela una din aceste indatoriri va
atrage dupa ea o rejinere proportionals din apuntamente, care
se va v&rsa la Casa scoalelor. In caz de recidivS se vor aplica
i alte pedepse disciplinare.
279
Membrii corpului didactic universitar cari In cuprinsul unui
an colar vor lipsi dela orele de curs un numar de ore egal cu
acel ce sint obligati sa facS in decursul a doua luni, fara con-
cediu sau f3r& a-si fi motivat absentele la Decan sau la Minis-
ter, vor fi supusi dispozitiunilor alineatelor 5, 6 si 7 art. 91 A.
Decanii facult^tilor sint obligati s comunice lunar Ministerului
absentele nemotivate ale membrilor corpului didactic universitar.
In cazul aliniatului precedent catedrele membrilor corpului
didactic universitar considerati demisionati vor fi imediat publi-
cate vacante spre a fi ocupate conform dispozitiunilor legii, iar
cei demisionati nu vor putea reintra In invatamint decit candi-
dind la o eventual^ catedra vacanta.
Modificarile art. 90 si 91 cuprinse in aceasta lege se a-
plicS si celorlalte scoli superioare dependinte de Ministerul In-
structiunii.
Art. 92.Ministerul va inlesni publicarea cursurilor, confe-
rintelor si a tratatelor de lucrari practice ale profesorilor titulari,
ale profesorilor agregati si ale conferentiarilor. Cind Consiliul
facultatii opineaza cu majoritate a se tipari atari lucrari, Minis-
terul va fi obligat a o face.
Art. 93.Dispozitiunile articolelor 40 '), 41, 45, 46, si 48 din
1) ART. 39.-Profesorii i maetrii sint datori s& facS cursurilor lor
regulat, astfel cum stnt prevazute in orare i programe.
Ei sint datori sa faca, atit in clase, cit i afarS de clase, toate lucrS-
rile ce le sint impuse prin legi, regulamente, programe i instruc{iuni mi-
nisteriale.
Ei sint datori sS participe la toate consiliile, conferintele si comisiu-
nile examinatoare la care vor fi numiti de autoritatea gcolarS. Cind insS
aceste insarcinSri ar reclama activitatea profesorului sau maestrului in afara
de coalS, el va fi indemnizat dupS regulile ce se vor stabili prin regu-
lament.
ART. 40.Orice absents nemotivata la vre-una din indatoririle puse
profesorilor i maetrilor prin art 39, trage dupa dinsa o refmere de apun-
tamente, proporjionala cu timpul absentat. Aceste retineri se vor vSrsa la
Casa coalelor.
In caz de recidivS se vor putea aplica i alte pedepse disciplinare
ART. 41.Nici un profesor sau maestru nu poate parBsi scoala fara
concediu.
Acel care va absenta in cursul unui an 30 de zile f3rS concediu sau
f8ra motiv bine cuvintat, apreciat de Minister, va fi considerat ca demisionat.
Coneediile se acorda:
a) Pentru cazuri de boaia bine constatata. Daca concediul de boal<1
se prelungete peste un an, Ministrul are dreptul, cu avizul conform >\\
Consiliului Permanent, s8 puna pe profesor sau maestru la pensiunc din
oficiu;
b) Pentru numirea intr'o funcjiune administrativa colara sau pculni
o insarcinare temporara tiintifica;
c) Pentru complectarea studiilor in strainState;
(I) I V n t n i iiidcplinirca m i n i mandat clecliv.
In Cil/.ul (mil ruincilinl c Mini Imii; (Ic (luiiil luni, iiplunl MI ill si' nu
 280_
aceasta Jege J) se aplica si profesoriJor titulari si profesoriior
agregati universitari, cu deosebire c3 alin. c dela art. 41 se su-
prima si se inlocueste cu aliniatul urmator:
c) Pentru numirea in funcjiunea de Ministru.
Art. 94. ~ Dupa 30 de ani de serviciu, un profesor titular
sau un profesor agregat universitar poate fi pus la pensiune din
oficiu. Pentru aceasta,, Ministerul va cere rnai intai avizul Sena-
tului UniversitStii, unit cu Consiiiul profesoriior facultajii. Acest
aviz se va da prin vot secret, cu bile si fara desbatere.
In caz cind avizul Universitajei este negativ, Ministerul, in
mes.te din oficiu de Minister i se retribuete cu 80% din Jeafa titularului
i in co'iiptul acestuia. Grada{ia va rSmine intreaga titularului.
Cind concediul mai mare de doua Juni este acordat pentru cauzS
de boala, suplinitorul va prim! numai 60% din leafa titularului.
ART. 42 Profesorii de curs secundar i superior pot fi numiji Mi-
nitri, secrelari general!, director! de administrate speciale, prefect!, director!
de prefecturi, primari sau ajiitoare de primari, cu rezerva, ca, odata cu in-
cetarea insarcinarii la care au fost chemaji, s3-s,i reia de drept catedrele ce
au avut, cu toate drepturile cis.tigate In invatamint.
ART. 45. InceteazS de a face parto din corpuJ didactic profesorii s.i
maes,trii condamnati pentru crime sau pentru delictele urmatoare: fals., furt,
ins.elSciu>ie, abuz de incredere, calotnnie, mflrturie mincinoasS, atentat la
bunele rnoravuri, delapidare de ban! public!, mituire, perrepere de taxe ile-
gale, spargere de sigilii, sustragere de acte in cazul art. 204 din codul penal.
pendatiIn detimpul
drept.instrucfiunii 5! al jiidecStii, profesorii si maetrii sint sus-
Pot fi suspend^! de la c.itsdrele lor sj profesorii cari In timpul rSz-
boiului i al ocupafiunii au avut o atitudine antinafionaia nepotrivita cu
caracterul sj indatoririle functiunii Jor. Aceasta suspendare se aplica profe-
soriior atunci cind ea devine necesarS in int^resul ordinei, discipline! S.GO-
lare s.i a demnitajii corpului didactic Suspendarea se pronunja de Ministru
cu avizul Consiliului Permanent. Ea dureazS ptna la judecarea profesorului
de cStre coaiisiunea de judecata *).
ART. 46.Din
lege urmatoarea vechea lege a invafaminat sec. a primit prin noua
redactare.
ART. 91.Profesorii s,i maetrii exclui definiliv din tnvatamint pe
cale disciplinara, sau pusj in disponibilitate pentru inaptitudine conform
art. 64 i 65 alin 2 nu mai pot relntra In invatamint.
Cei demisionati voluntar sau demisiona{i din oficiu pentru neprezen-
tare la catedra, cumul, absenfe, cqncedii prea lungi, sau pentru a'i regula
drepturile Id pensiune inainte de limita de vrista obligatorie, pot relntra in
invatamint timp de do! ani, cu titlurile i drepturile pe cari le aveau in mo-
mentul ieirei lor, dacfl na i-au regulat dreptul la pensiune. t'entru aceasia
e necesar avizul favorabil al Consiliului inspectorilor general! dat in urma
cercetarii statului personal al profesoriior sj aprobarea Ministrului.
Consiiiul
profesoriior inspectorilor
relntrafi general! va fixa catedreie ce se vor incredinta
In invatamint
ART. 48.Este oprit membrilor corpului didactic secundar exerci'tiul
ori-carui comerciu i al oricarei profesiuni incompatibile cu demnitatea ca-
racterului lor sau cu indatoririle func{iunii.
1) Legea Inva{amintului secundar i superior din 1912.
2) Acest aliniat ultim s'a Indrodus prin Decretul lege No. 441 din 20
lunie 1919 publicat in Monitorul oficial No. 27-28 din Fehruaric 1919.
281
interesul inva{3mintului, poate cere din nou avizul UniversitStii,
dupa trecere de un an de la ultima convocare.
Dupa 35 ani de serviciu impliniti, profesorii titulari si profe-
sorii agregaji universitari pot fi pusi la pensie din oficiu de ca-
tre Ministerul instrucjiunii, cu avizul conform al Senatului uni-
versitar.
Dupa virsta de 70 de ani impliniti punerea la pensie din
oficiu a profesoriior titulari si a profesoriior agregati universitari
este obligatoare.
Profesorii universitari trecuti la pensiune in virtutea acestui
articol vor pastra titlul de profesori onorifici.
Art. 95'). Profesorii titulari universitari vor primi sala-
riul de 1000 lei lunar; iar profesorii agregati salariul de 600 lei
lunar.
Salariile profesoriior titulari i ale profesoriior agregati uni-
versitari sunt supuse gradatiunii conform art. 38 l),
Catedrele suplinite se platesc cu salariul prevazut pentru
profesorii agregati. Salariile prevazute in acest articol se vor
inicora cu 20 la suta pentru suplinitori in folosul Casei coalelor.
1) Vezi legea publicata in Monitorul OEicial No. 184 din 23 Noem-
brie 1922.
2) Devenit astazi art. 98 din legea invat,amintului secundar <din 1928).
ART. 98.Qrada{ia este cres.terea periodica a lefii profesoriior i ma-
es,trilor titulariprovizori sau definitivicari li se da potrivit cu timpul lor
de serviciu in corpul didactic, in cbipul urmator: 25 la suta dupa 5 ani;
50 la suta dupa 10 ani; 75 la suta dupa 15 ani, 100 la suta dupa 20 ani i
125 la suta dupa 25 ani. Toate gradajiile se socotesc la ultima leafa de baza
cuvenita profesorului sau maestrului.
Supliriitorilor deveniti titulari, li se so:otesc la gradatii anii serviti pe
baza titlurilor de studii cerute de lege pentru a fi numiti in Invatamint in
modul urmator:
a) Pentru tofi anii de suplinire, chiar daca tree de cinci, li se acorda
o singura gradate;
b) Cfnd anii de suplinire sint mai pu^ini de 5, se adauga la timpul
servit ca titulari spre a forma primul termen de gradate.
Nu se t'me in seama pentru gradate timpul petrecut in excludere tem-
porara din corpul didactic on In concediu mai mare de ase luni in cursul
unui an, exceptindu-se numai cnncediile pentru Indeplinirea unei functiuni
administrative, exercitarea unui inandat electiv, sau pentru misiuni tiintifice
incredin^ate de Ministerul instructiunii.
Termenii de gradate se socotesc pe ani s,colari, tinindu-se seama i
de drepturile de .gradate cl^tigate in invatamintul secundar public, depen-
dent de alt department, daca acel InvatSmint intra in prevederile acestci
legi. Inscrierea lor in buget se face cu inceperea anului bugetar care ur-
meazS imediat dupa implinirea termenului.
Gradatia face parte integranta din retributiunea lunara a proicsorului
sau maestrului, formind Impreuna cu leafa de baza un tot indivizibil, la c.irc
se calcjleaza drepturile profesorului la sppruri sau pensiune. Ea roiistiluc
un drept personal al profesorului, care continua sa beneficie/e do acest dn-pl
aliinci cind trocc in allo funi t'uini de invatamint sau administrate scol.ir.i.

SECTIUNEA IV
Administrat'ia interioard a Uniuersitatilor.
Art. 96. Fiecare Universitafe se administreaza de catre
un Rector, numit prin decret regal, pe termen de trei ani, din o
lists de trei persoane alese de Consiliul Universitar dintre pro
fesorii titulari in activitate.
Rectorul este reeligibil o singura data in continuare.
El are o diurna de 500 lei pe luna.
Rectorul trebue s& aiba virsta de 40 de ani si sa fi servit
eel pufin opt ani ca profesor universitar.
Art. 97. Afacerile interioare ale fiecarei facultati sunt con-
duse de cStre un Decan, ales de Consiliul faculty dintre pro-
fesorii titulari in activitate, pe termen de doi ani i confirmat prin
decret regal.
Decanul este reeligibil o singura data in continuare.
El are o diurna de 300 lei pe luna.
Decanul controleazS regulata frecventare la cursuri si ce-
lelalte lucrari ale niembrilor corpului didactic al facultatii. El are
sub autoritatea sa cancelaria facultatii.
El reguleaza examenele si numete comisiunile examinatoare.
In lipsa Decanului, functiunile sale sint indeplinite de eel
mai vechiu dintre profesorii titulari ai facultatii.
Art. 98. - - Atit Rectorul cit si Decanii pot fi revocati prin.
decret regal, dat dupa un raport motivat al Ministerului. Cel re-
vocat nu mai poate fi reales timp de trei ani.
Art. 99. - - Rectorul administreaza Universitatea cu con-
cursul Senatului universitar, care se compune, afara de Rector,,
din Decanii facultatilor si din cite un membru ales de Consiliul
facultatii dintre profesorii ei titulari. Membrii ordinari ai Senatului
se aleg pe cite doi ani si nu sint reeligibili in perioada imediat
urmatoare. Alegerea lor va fi confirmata de Ministru.
Senatul e prezidat de Rector sau, in lipsa, de eel mai vechiu.
dintre Decani.
El se intruneste in sedinja ordinara odata pe luna si in se-
dinte extraordinare de cite ori este convocat de Rector.
Senatul universitar, pe linga diversele atributiuni ce ii sunt
date prin prezenta lege, mai are si pe cele urmatoare:
a) Administreaza averea proprie a Universita{ii, conform
actelor de donatiune sau de fundajiune si a regulamentelor spe-
ciale si conformindu-se dispozitiunilor cuprinse in legea Casei.
283
scoalelor. La finele fiecarui an colar el da seama publica Con-
siliului universitar de modul cum a administrat averea Universitatii;
b) Prepara proiectul de buget al averii Universitatii i il su-
pune la aprobarea Consiliului universitar;
c) Se pronunja asupra acceptiunii legatelor sau donatiunilor
i indeplinete formele cerute de legi pentru intrarea in posesiune;
d) Se pronunta in chestiunile de disciplina ale studentilor,
in cazurile prevazute de regulamentul de ordine i disciplina;
e) la cuno^tinja de raporturile Decanilor, facute in numele
Consiliilor de facultate si adreseaza Ministerului la finele fiecarui
an scolar, un raport general asupra lipsurilor constatate i a im-
bunatatirilor de adus;
f) Se pronunta in toate chestiunile asupra carora va fi con-
sultat de Rector sau Ministru.
Art. 100. - - Consiliul de facultate se compune din toti pro-
fesorii titulari i profesorii agregati ai facultatii. Conferentiarii vor
lua parte cu voce consultativa si numai la intocmirea orariilor.
El este convocat i prezidat de Decan sau, in lipsa, de eel
mai vechiu dintre profesorii titulari.
Consiliul de facultate, pe linga atributiunile ce ii sunt date
prin prezenta lege, mai are si pe 'cele urmatoare:
a) Face orariul facultatii in aa chip, incit studentii facultatii
sa poata audia toate cursurile de cari au nevoie pentru prepa-
rarea examenelor ce au sa treaca, atit in facultatea unde sint
inscrisi cit i cursurile inrudite sau ajutatoare dela alte facultati.
Ministerul poate interveni in acest sens la Consiliul facultatii: el
poate apela la Senatul Universitatii, daca crede ca facultatea nu
a tinut seama de aceste cerinte;
b) Discuta diversele chestiuni cari intereseaza mersul stu-
diilor precum i disciplina in facultate, iar rezolutiunile luate le
supune Senatului Universitar;
c) La finele fiecarui an colar face o dare de seama de
starea facultatii, pe care Decanul o inainteaza Senatului Uni-
versitar ;
d) Formeaza regulamentele facultatii care vor fi supuse a-
probarii aprobarii Ministerului.
In cazurile prevazute de art. 77, 79, 81, 87 i 105 Consiliul
facultatii se tine numai cu profesorii titulari ai facultatii;
Art. 101. -- Consiliul Universitar se compune din toti pro-
tesorii titulari i profesorii agregati ai Universitatii. Atributiunile
lui afara dc accle care rezultcl din aceastd lege, se vor lixa pritv
rcmihmirnl
 284
El se convoacS de Rector sau dela sine, dupa cererea a
trei membri ai Senatului ori a apte profesori; cererea va fi tri-
misa Rectorului, care va convoea Consiliul de urgent^.
El va fi consultat asupra chestiunilor de interes general al
Universitafii, care i se vor supune de Rector sau de Senat.
In orice caz, el va tine o sedinja pe an, in care va asculta
raportul Senatului asupra administratiunii averii Universitafti i va
vota bugetul acestei averi.
SECTIUNEA V
Institute anexe pe lingo. Unwersitaft.
Art. 102. Pe Imga facultatea de Teologie va exista un
internat teologic, in care studentii, Jinuti in discipline indispen-
sabila viitoriJor preoti, vor fi exercitafi in practica serviciilor re-
ligiop.se.
Studentii vor fi bursieri sau solvent!, primi{i prin concurs
dintre absolventii seminarist! cu diplomat Intrind in internat vor
lua obligatiunea de a se hirotoni. Directorul internatului va fi un
profesor dela facultatea de Teologie cleric hirotonit sau in caz
de lipsa, laic.
Art. 103. -- Invcitamintul farmaceutic constitue o sectiune
a facultatilor de Medicina. Studentii cari se destinii acestui inva-
tamint vor urma parte din cursuri in comun cu studentii dela
facultatile de Stiinji si parte cu cei dela Medicina. Regulamentele
speciale_ale faculta{ilor respective, vor determina aceste cursuri.
Art. 104, Studiile practice in facultStile de Medicina se
vor face in institutele, laboratoriile si clinicile alipite pe linga
faculty.
Nuniarul institutelor si laboratoriilor, dotajiunea lor, perso-
nalul necesar la conducerea lucrSrilor, se fixeaza de Minister, prin
regulamente, dupa" ce va lua avizul Consiliului facultStii.
Cursurile de clinicS si de terapeutica se vor face in Bucureti
in spitalele Eforiei civile, iar in lasi in ale Epitropiei Sf. Spiridon.
Aceste aezamin<e vor continua a pune la dispozitia facul-
tatilor salile si numSrul de paturi necesare invatSmintuIui clinic
i terapeutic, ce se vor gasi functionind la punerea in aplicare
a legii de fata. Pe viitor cheltuelile pentru infiintarea si intreti-
nerea de noui clinici vor fi in sarcina Ministerului Instructiunii.
Profesorii de clinicS si de terapeutica vor fi de drept sefii acestor
servicii spitalicesti. Un regulament va hotSri raporturile dintre pro-
fesorii de clinicii i terapeutica i administratiile spitalelor, precum
i conditjunile in care se va face invat&mintul practic medical in
celelalte servicii ale spitalelor.
Art. 105. -- Lucrarile practice la facultatile de tiinti vor
avea loc in institutele, seminariile si laboratoriile alipite pe lingS
aceste faculta^- Studentii facultatilor de Teologie, Drept, Litere
i Filozofie, precum si acei ce urmeaza sectia matematicilor, vor
face lucrari practice in seminarii, ce se vor infiinta treptat pe
linga fiecare catedra universitara.
Prin regulamente, Ministerul poate intruni mai multe semi-
narii sau mai multe laboratorii, cari prin natura lor pot fi reunite,
organizindu-le intr'un singur institut. Pentru aceasta va cere a-
vizul conform al Consiliului facultatii respective.
Directorul unui laborator, al unui seminar sau al unei clinici
primeste o diurna de 100 lei lunar; directorii institutelor cari cu-
prind mai multe laboratorii, clinici ori seminarii, precum si direc-
torii celor doua institute de medicina legala, de la ambele Uni-
versitSti, primesc o diurna de 300 lei lunar.
Directorul fiecarui laborator, seminar ori clinicS este dator
a inainta anual Decanului un raport de activitatea institutiei in
cursul unui an colar.
Art. 106.Treptat cu organizarea i cu inzestrarea semina-
rillor, se va infiinta prin buget cite un asistent la fiecare seminar.
La orice laborator sau clinica, directorul va fi ajutat de
eel putin un asistent. Dupa numarul studentilor, dupa importanta
j extensiunea lucrSrilor de laborator ori clinica, pe linga un a-
sJstent se mai pot adSuga unui sau mai multi preparatori, al doilea
asistent sau prosector, ori un sef de lucrari. Crearea postului de
sef de lucrari nu se poate face decit prin lege, in urma avizului
Consiliului facultatii respective.
Gradele acestor functionari in ordine cresc&toare sunt: pre-
parator, asistent, ef de lucrSri. Prosectorii i efii de clinicS sint
egali in grad cu asistentii; ei vor primi salariulde: 250 lei lunar
preparatorul; 300 lei lunar asistentul, prosectorul sau eful de cli-
nica; 450 lei lunar eful de lucrari.
Pentru suplinitori se vor face retineri de 20 la suta in folosul
Casei gcoalelor. c>
Aceste salarii vor fi supuse gradatiei, i anume la eel mult
patru gradatii de 15 la suta fiecare, ce se vor acorda numai a-
celora cari functjoneaza cu titlul provizoriu ori definitiv i la in-
tervale de eel putin 5 ani una de alta. Primele douS gradatii se
 286
vor acorda numai pe baza vreunei lucrari ori observajii stiintifice,
pe care directorul Jaboratorului, seminarului ori clinicei, sau Con-
siliul facultatii a apreciat-o ca merita a fi data publicitatii, si cari
lucrari se vor fi publicat in ulrimii cinci ani inainte de acordarea
grada{iei. A treia gradafie se va acorda numai acelora cari, pe
Jinga condi'tia aratata mai sus, vor fi trecut cu succes si exa-
menul de docenja prevazut Ja art. 74.. Ultima gradafie se acorda
la eel pujin cinci ani dupa a treia si in aceleasj conditiuni ca si
primele dou3; in tot cazul dupa zece ani dela acordarea ceJeide
a treia gradatii, se va acorda fiecarui functional' si grada{ia a
patra. Decanul cu avizul Consiliului facultatii, va propune Minis-
terului, prin raport motivat, cui ise cuvine ase a:orda o gradafie.
Art. 107.Ministerul numeste personalul unui laborator, se-
minar ori al unei clinice, dupa recomandarea directorului.
Nimeni nu poate fi numit asistent, prosector, sef de lucrari
ori asistent de clinica, daca nu are titlul de licenjiat ori doctor
si daca nu a facut un stagiu de eel pu{in cite doi ani in fiecare
dintre gradele inferioare, in acelas laborator sau clinica, ori in
alte similare. Pentru sefii de lucrari, titlul de doctor este obligator.
Ca preparatori se pot numi si studentii cari au absolvit facultatea ;
iar la medicina dintre acei cari au trecut examenele primilor
patru ani, cu obligatia ca eel mult in trei ani dela data numirii
sa objina titlul respectiv de Jicentiat ori doctor; in caz contrar
vor fi considera{i ca demisionati.
Numirea se face cu titlul suplinitor; numai sefii de lucrari
se numesc dintr'o data cu titlul pro vizor, cu condi'tiune de a
fi trecut examenul de capacitate prevazut in acest articol.
Dupa trei ani de functionare cu titlul supllnitor, fie chiar si
in grade deosebite, preparatorii si asistentii sint obligati a se pre-
zenta la un examen de capacitate, ce se va trece in fata unei
comisiuni alcatuite din direclorul laboratorului, clinicei ori semi-
narului si un membru delegat de Minister dintre profesorii facul-
tatii in specialitate; la caz de divergenfa, parerea directorului la-
boratorului va avea preponderenta.
La examenul de capacitate se pot prezenta, cu consimti-
mintul directorului, si doctorii cari vor fi lucrat intr'un laborator,
intr'o clinica sau un seminar similar, eel pujin doi ani dupa ob-
tinerea titlului de doctor.
Examenul va consta din probe orale si practice asupra
ursului si lucrarilor ce preda directorul institute!; si va avea
Joe dupa modalitati ce se vor reglementa.
287
Pentru acela laborator, examenele de capacitate nu pot
avea loc la intervale mai mici ca 2 ani.
Directorul laboratorului, seminarului, ori al clinicei poate cere
motivat aminarea cu un an, si numai o singura data, a permi-
siunii de a se prezenta la acest examen vreunul din subalternii sai.
Acei cari nu izbutesc a trece cu succes examenul de capa-
citate sunt obligati a se prezenta a doua oara, dupa trecerea de
doi ani; daca nici de data asta nu izbutesc, vor fi obligati a
parasi laboratorul.
Atit asistenjii, cat i preparatorii suplinrtori, dupa trecerea
examenului de capacitate, se numesc de catre Minister cu titlu
provizoriu.
Dupa trei ani de functionare cu titlul provizoriu, acelora cari
nu vor fi suferit nici o alta penalitate mai mare ca avertismentul,
li se poate acorda titlul definitiv, in urma unui raport favorabil
al directorului laboratorului, seminarului ori al clinicei respective.
Numirea se face prin decret regal.
Sunt scutiti de acest stagiu de trei ani acei cari, dupa in-
dicatia directorului lor de laborator, seminar ori clinica, vor fi
petrecut eel pu{in un an in strainatate s.i vor produce certificate
satistacatoare apreciate de directo'r si de modul cum i-au intre-
buintat timpul acolo.
Suplinitorii acelor plecati in concediu in scopul aratat la a-
liniatul precedent vor primi 50% din salariul titularului.
Art. 108. Personalul laboratoriilor, seminariilor i al cli-
nicilor este dator sa ajute pe director in lucrarile stiintifice, la
conducerea si supravegherea laboratorului i a lucrarilor practice
ale studentilor i in pregatirea lucrarilor pentru curs.
Asistentii, sefii de lucrari si asimilatii lor nu mai pot avea
in afara de laborator alta ocupatie cu caracter permanent; aceia
ai facultatii de Medicina pot fi i medici de spital sau dispensarii.
Ei sint datori a se indeletnici i cu cercetari speciale, pen-
tru a contribui la progresul tiintei. Regulamentele speciale vor
cuprinde amanuntele functionarii laboratoriilor, seminariilor, a cli-
nicilor, precum si drepturile si indatoririle personalului.
Art. 109. - - Dupa 30 de ani de serviciu, un preparator, a-
sistent, prosector ori's.ef de lucrari poate fi pus la pensiune din
oficiu.
Pentru aceasta Ministerul va cere avizul Consiliului
tatii. Cind avizul este negativ, Ministerul, in interesul invat
tului, poate cere, dupa trecerea de un an, din nou avizul facultatii.
 28cS
DupS vrista de 65 ani impliniti punerea la pensie din oficiu
este obligatoare.
Art. 110. - - Un preparator, asistent, prosector orief de lu-
crari poate cere si objine transferarea sa la un laborator, clinica
ori seminar similar, cu (oate drepturile citigate, numai daca di-
rectorul ori seful institute! la care doreste a se transfera consimte
in scris la aceasta.
Art. 111. Pe linga" fiecare Unversitate se va organiza
cite un seminar pedagogic, menit a pregati personalul didactic
pentru invStaniintul secundar.
LucrSrile acestui seminar vor fi teoretice si practice. Din
punctul de vedere teoretic, seminarul pedagogic are de scop fa-
miliarizarea candidajilor cu discufiuni pedagogice si cu literatura,
pedagogics. Din punctul de vedere practic, seminaristii vor face
practica didactica fntr'o coala secundara de baefi si una comer-
cialS, cari vor fi alipite pe linga seminar, ca scoale de aplicajie;
iar seminaristele vor face practica didactic^ in cite una din scoa-
lele secundare sau normale de fete din lasi si Bucureti, dupa
modaJitaii ce se vor reglementa.
Prin regulament se va putea determina i alta modalitate
functionarii seminariilor.
Lucrarile acestui seminar se vor conduce de cStre profesorut
titular, ori profesoml agregat de pedagogic al Universitatii, sau
alta personalitate pedagogics recunoscuta, in calitate de maestru
de conferinte al seminarului pedagogic si ca director al coalei
de aplicajie alipitS pe lingS seminar.
El va avea titlu de director al seminarului universitar si va
primi pentru aceasta insSrcinare o diurnS de 500 lei lunar.
Maestrul de conferinte va fi ajutat in lucrSrile sale de mai
multi profesori seminariali, cari vor fi luaji dintre profesorii agre-
ga{i si conferenfiarii facultSJilor de Filosofie, Lilere, Teologie i
Stiinti, sau dintre profesorii securidari cari vor fi dovedit o com-
petentS speciala in materie pedagogics.
Numirea, precum si detasarea profesorilor seminariali se va
face de Minister, dupa recomandarea directorului seminarului.
Studentii facultatilor de Filosofie, Litere, Teologie i Stiinp',
cari se destina carierei didactice, sint obligati sa frecventeze re-
gulat timp de doi ani lucrarile teoretice si practice ale semine-
rului pedagogic, conform art. 24 ') din aceastS lege, precum i
1) Devenit
Vezi pagina 230. In noua lege a !nva{amintului secundar (1928) art. 36.
289
dispozitiunilor cuprinse in regulamentul special al seminariilor pe-
dagogice.
Repetitorii vor fi plau'ti cu diurne socotite pe baza de 40
lei lunar de fiecare lec{iune saptaminalS pentru studii i religie
i de 25 lei lunar de fiecare ora pe saptSminS pentru dexteritati.
Ei sint obligati a lua parte la toate discutiile, lucrSrile practice
i lec|iunile atingatoare studiului ce predau, fSra nici un alt su-
pliment de plats.
Seminarul pedagogic fiind un institut universitar de experi-
mentare pedagogics va avea un regulament special in ce pri-
vete functionarea coalei de aplicatie, precum i organizarea lu-
crarilor teoretice sj practice ale seminarului. Acest regulament se
va face de director, luind avizul Consiliilor facultatilor de Filoso-
fie, Litere, tiinti i Teologie, in cari avize se vor putea da i
informatiuni potrivite cu privire la metoda logics specials de cer-
cetare a fiecarui studiu, in conformitate cu fazele de dezvoltare
a diferitelor tiinte. Regulamentul se va supune cu raport moti-
vat aprobarii Ministerului.
Art. 112. Studentilor romini fara mijloace, afara de cei
din facultatea de Teologie, li se vor da burse de studiu. Aceste
burse se vor da prin concurs.'O parte din burse vor fi in special
rezervate studentilor cari se destina carierei didactice. Bursele vor
fi de cite 100 lei pe lunS eel putin.
Studentii bursieri vor fi supui unei supraveghieri deosebite
in ceiace privete studiile i purtarea lor. Vor pierde bursa acei
cari nu vor fi exacji la cursuri, conferinte i lucrari practice, cei
ce nu isi vor trece examenele cu succes la epocile fixate prin
regulament i cei ce nu vor avea purtare bunS.
Art. 113. Dela promulgarea acestei legi nici un gimna-
ziu sau liceu nu se va mai putea infiint.a decit printr'un anume
proiect de lege, nu pe cale bugetarS.
SECTIUNEA VI
Penalitaii.
Art. 114. Pedepsele disciplinare la cari por fi supus.i pro-
fesorii agregati, conferentiarii, docentii, efii de iucrari, asistentii
cu asimilatii lor s,i preparatorii sint cele enumerate la art. 49')
din aceasta lege, afarS de aceia dela aliniatul e.
1) ART. 49. Meinbrii corpului didactic cari vor cSlca indatoririle, ce
le sint impuse prin legi sau regulamente, sau vor da dovezi de incapacitate,
de iinoralitute, ori de rea purtare in societute, vor fi supui, dupa gravita-
tea culpei, In una din urmntoiirclc ]>cclcpsc:
 290
Art. 115.Ministrul, cu avizul conform al Senatului univer-
sitar, poate pronunta contra unui profesor titular ori profesor a-
aregat pe acele de sub aliniatul a si b; iar contra unui decent
pe aceea de sub aliniatul a.
a) Avertismentul;
b) Amenda, cu pierderea lefei pe tirnp de 1 pina ia 15 ziie ;
c) Cenzura, cu pierderea iefei pe timp de 1 pinS la 30 zile ;
d) Suspendarea pe timp de 2 pina la 6 luni; in timpul suspendSrei,
profesorul sau maestrul va fi suplinit In comptul s3u, suplinitorul fiind nu-
mit de Minister, conform art. 33 alin. VII, platit cu 80% din leafa celui sus=
pendat; gradafiunea insa va raminea Intreaga acestuia ;
e) Permutarea;
f) Excluderea temporara din corpul didactic, pina la maximul de 2 ani;
in timpul ei, profesorul sau maestrul perde i leafa i gradatiunea;
g) Excluderea pentru totdeauna din corpul didactic.
ART. 50. Contra unui profesor sau maestru secundar definitiv Minis-
terul sau un Inspector general poate pronunta dintre pedepsele prevazute
de art. 49 pe acea dela lit. a.
Ministrul, in urma raportului motivat al unui inspector, i luind avizul
Consiliului Permanent, poate pronunta pedeapsa dela lit. b ; iar in urma ra-
portului motivat al unui inspector sj luind avizul conform al Consiliului Per-
manent, pedeapsa dela lit. c. Sumele provenite din amends i cenzurS se
vor v8rsa la Cassa coalelor. Amenda i cenzura insa mi se pot aplica u-
neia s.i aceias.i ^ersoane mai mult de 30 de zile In cursul unui an s.colar,
Ministrul, dupa hptarirea comisiunei de judecata prevazuta la art. 51,
aplica pedepsele dela lit. d e, f i g:
ART. 51.Comisiunea de judecata a membrilor corpului didactic se-
cundar i superior va fi compusa din cinci membri, din cari doi supleanti,
numiti prin decret regal;
Doi din o lista de s,ase, prezentata de Senatul Universitatii din Bu-
cure$ti, dintre profesorii acelei Universitaji;
Doi din o lista de ase. prezentata de Senatul Universitatii din lasj,
dintre profesorii acelei Universitafi;
Un profesor universitar numit de Ministru.
Dintre cei doi supleanti, unui va fi luat din Universitatea din Bucu-
res.ti, celalt din Universitatea din iai.
Membrii comisiunii se numesc pe timp de 6 ani.
doi ani. Ei se relnoesc. prin tragerea la sorti a cite doi membri, la fiecare
Judecata se va face dupa ce acuzatul a fost citat s8 se prezinte ina-
intea comisiunii. El are dreptul a lua cunotinta de acuzare, de actele s.i pro-
bele invocate in contra sa. Acuzarea va fi sustinutS de un delagat al Minis-
terului, iar acuzatul is.i va face apSrarea in persoana, In scris sau verbal, ori
printr'un aparStor ales de acuzat dintre membrii corpului didactic.
Comisiunea lucreaza cu trei membri. Atit delegatul Ministerului cit i
acuzatul au dreptul de a recuza cite unui din membri, care atunci se Inlo-
cues.te prin cite unui din cei doi supleanti, tras la sort! de cStre pres.edin-
tele comisiunii.
g sdinjele comisiunii de judecata nu sint publice,
pliraent aca de gasete
ancheta. de cuviinta, comisiunea poate dispune facerea unui su-
Comisiunea poate pronunja qricare din pedepsele enumerate la art. 49.
decret Excluderea
regal. pronuntata in virtutea art. 49, lit. / s.i g, se va face prin
Hotaririle comisiunii vor fi executorii s.i fara recurs i se vor inainta
indata Ministerului; impreuna cu dosarul afacerii.
Cind insa pedeapsa pronuntata e cea prevfizuta la art. 49, lit. g, pro-
fesorul cxclus are drept de a cere Ministerului Instruc{iunii rcvizuirea pro-
291
Celelalte pedepse se pot pronunta de cStre comisia de ju-
decata prevazuta la art. 51 *) din aceasta lege i in formele pre-
v&zute acolo.
Art. 116.-In contra unui conferentiar ori sef de lucrari,
Decanul, cu avizul conform al Consiliului facultatii. Rectorul sau
Ministrul pot pronunta pedeapsa de sub litera a: Ministrul, cu a-
vizul conform al Senatului universitar, i pe acele de sub litera
b si c.
In contra unui preparator ori asistent definitiv, ori in contra
oricarui functionar asimilat cu acetia, directorul laboratorului
poate pronunta - o singura data pedeapsa de sub litera a; De-
canul cu avizul conform al Consiliului facultSt", i pe aceea de
sub litera b; Rectorul sau Minislrul si pe aceea de sub litera c;
cesului. Ministrul, luind avizul conform al Consiliului Permanent, hotar3s.te
asupra cererei de revizuire.
Cind cererea de revizuire este admisa dosarul, impreuna cu botari-
rea motivata a Consiliului Permanent se va inainta comisiunei de judecata
prevazuta in acest articol.
Procesul de revizuire se judeca de catre comisiunea complects com-
pusa din cei cinci membri.
Profesorul acuzat are dreptul de a recuza pe unui dintre membrii co-
misiunii. In acest caz, unui dintre membrii Senatului Universitar din Bucu-
reti, tras la sor{i va inlocui pe menibrul recuzat,
ART. 53.Daca o pedeapsa se pronunta contra unui profesor sau
maestru care in ultimii cinci ani nu a mai suferit nici o pedeapsS decit un
singur avertisment, Ministrul, apreciind, poate s8 suspende aplicarea pedepsei
timp de un an pentru cele dela lit. a, i b dela art. 49, de trei ani cea dela
lit; c i de cinci ani pentru cele dela lit. d, e, f s.i g; daca insa pedeapsa
a fost pronuntata de comisia de judecata, Ministrul nu poate uza de dreptul
definit de acest articol decit dacS comisia de judecata, in sentinta sa, da a-
vizul c3 Ministrul poate, daca crede, s8 uzeze de acest drept.
Daca, pina la expirarea termenului de suspendare a pedepsei, profe*
sorul sau maestrul condamnat nu s'a mai facut vinovat de nici o alta vina,
Ministrul va pronunta radiarea pedepsei i atunci situatia profesorului sau
maestrului condamnat va redeveni aceiasj ca i cmd pedeapsa nu s'ar fi
pronuntat.
Dac8 insa, in urma radierei pedepsei, profesorul sau maestrul condam-
damnat se va face vinovat de o nou8 culpa care s3-l faca pasibil de o pe-
deapsa mai mare decit avertismentul, pedeapsa care i se va aplica va fi eel
putin egaia cu pedeapsa radiata, ori care va fi culpa lui cea noua.
Daca una din pedepsele dela lit. a, b, c, d, e sau /, dela art. 49 a
fost pronuntata contra unui profesor sau maestru, care In ultimii 5 ani, ina-
inte de pronuntarea pedepsei, nu mai suferise nici o alta pedeapsa decit un
singur avertisment, daca pedeapsa a i fost aplicata celui vinovat, dar daca
el nu se mai face vinovat de nici o vina noua care sa fie pasibila de o
pedeapsa mai mare decit avertismentul, pina intr'un termen respectiv egal
cu acele prevazute la alin. I din acest articol, socotind din ziua cind s'a ter-
minal aplicarea pedepsei, Ministrul va putea pronunta radiarea pedepsei ;
daca insa pedeapsa a fost amenda, cenzura, suspendarea sau excluderea
temporara, nu se va restitui celui condamnat suma refmuta din leafa l u i .
Dispozitiile alin. Ill din acest articol se aplica s.i radierii de pedeapsa Fa<:ul;i
conform aliniatului de fata.
1) Ve/.i legea promulgata la 30 Octombrie 1924 prin I. D. R. No. .ML'.
(Mmiit. Ofirial No 240, 1924).

Ministru], cu avizul conform al Senatului universitar, i pe aceea
de sub litera d.
Cind eful de lucrari, asistentul, preparatorul ori asimiiati*
lor funcJioneazS cu titlul provizoriu, in fiecare din cazurile citate
la aliniatele precedente se poate aplica o pedeapsa cu un grad
superior, in ordinea araiata la art. 49.
Orice pedeapsa mai mare decit acele prevSzute in alinia-
tele precedente se aplica de catre Ministru in urma unei hotarari
a comisiunii de judecatS, aa cum se prevede la art. 51 din a-
ceasta lege. In caz de grava abatere de la datoriile lor, prepa-
ratorii i asistenjii vor putea fi indepartati de catre Ministru, in
urma uuui raport motivat al directorului i cu avizul consiliului
facultatii.
Dispozitiile art. 53 se aplica i functionarilor prevazuji la,
art. 114 din aceasta lege.
Preparatorii ori asistenfii suplinitori i asimilafii lor pot fi.
inlocui{i de catre Ministru, in urma unui raport motivat al direc-
torului laboratorului, seminarului ori clinicei.
Art 117.Orice membru al corpului didactic secundar ori
superior, precum i orice funcjionar titular al laboratoriilor, se-
minariilor, clinicilor i observatorului astronomic, fiind exclus din
invStamint in urma unei sentinje a comisiunei de judecata, poate:
s3-i dobindeasca pensiunea sa imediat in raport cu anii serviti
in invStamint. Pentru a-i exercita acest drept, eel condamnat
va face o cerere Ministerului instruc{iunii, care va lua i avizul
comisiunei de judecata, daca este loc, sau nu, a se da urmare
cererii facute."
CAPITOLUL VII
Dispozitiuni finale i tranzitorii.
Art. 118.Aceasta lege se va pune in aplicare din ziua,
promulgarii, afarS de dispozi'tiunile in legatura cu bugetul, cari
vor fi complectate definitiv in bugetul anului 19131914.
Art. 119.~Profesorii tifulari, profesorii agregafi, decent" u-
niversitari, conferenjiarii, directorii de laboratorii i de institute
normale i seminarii, cari se vor gasi functionind cu titiul pro-
vizoriu sau definitiv in momentul punerii in aplicare a acestei legi,
vor pastra toate drepturile cistigate in invStamint.
Agregajii de la facultatea de Medicina, numifi in virtutea
legi! din 15 Aprilie 1900 i cari se vor gasi functioned cu titlul
293
definitiv in momentul promulgarii acestei legi, precum i agregajii
provizori, la oricare facilitate, vor fi consideraji ca profesori a-
grega^i, bucurindu-se pe viitor de toate drepturile ce le acorda
legea de fata.
Art. 120.Timp de doi ani de la promulgarea acestei legi,
candidatele la examenele de capacitate pentru invatamintul se-
cundar al fetelor, cari vor avea trei ani neintrerupti de suplinire
in inv&tarnint, vor fi dispensate, pentru a se inscrie la exame-
nele de capacitate, de pregStire pedagogics; insa nu pot fi dis-
pensate de examenul oral din pedagogic, nici de problemele de
practica pedagogica,
Art. 121. - - In vederea reorganizarii invatSmintuIui farma-
ceutic la ambele UniversitSti. catedrele de chimie analitica si de
analiza alimentelor i a bauturilor dela facultatea de Medicina
din Bucureti vor trece la cea de tiint,i; iar la Universitatea din
Iai se va infiinta o catedra de Chimie analitica cu analiza ali-
mentelor i a bauturilor la facultatea de tiinti, iar la facultatea
de Medicina o catedra de Farmacie chimica i galenica.
Art. 122. - - Pentru ocuparea catedrelor vacante, pentru
care se vor fi trirnis Universitatildr memoriile candidafilor in mo-
mentul promulgarii acestei legi, recomandaiile i numirile se vor
face dupa dispozitiile legii din 1901.
Art. 123. Preparatorii, asistenjii, efii de lucrari, pro-
sectorii laboratoriilor si ai clinicelor, cari se vor gasi functionind
in momentul punerii in aplicare a legii de fata, neintrerupt in
aceeas. institute, ori in institutii sirnilare, de 5 ani, vor fi numiti
cu titlul provizoriu, in urma recomandarii favorabile a directo-
rului laboratorului, ori a efului clinicei respective, fSra a mai fi
obligati sa treaca examenul de capacitate, conform legii.
Acei cari se vor gasi functionind de 10 ani pot fi numiti cu
titlul definiliv, in urma raportului favorabil al directorului labo-
ratorului ori al clinicei respective,
Acei cari nu vor avea un raport favorabil din partea di-
rectorului de laborator, ori de clinica, vor trebui sa treaca exa-
menul de capacitate. >_
Nu pot fi numiti cu titlul provizoriu ori definitiv, oriciti ani
vor fi servit, preparatorii i asistentii cari nu sint licentiati, pre-
cum s,i efii de lucrari cari nu sint doctori.
Acei cari functioneazS in prezent cu titlul de ef de lurrari,
 294
295

de mai pu{in ca 5 ani si nu sint doctori, vor fi numifi, dupa

promulgarea legii cu titlu de asistent. si contrarii dispozijiunilor ei, sint i rSmin abrogate in momentul
promulgarii acestei legi.1)
Gradape insa se vor aplica dupa indeplinirea a 5 ani de Art. 130. - - La imprimarea legii invatamintului secundar i
functiune cu titlul provizoriu ori definitiv, in conformitate cu dis-
pozitiunile legii de fata. superior se vor introduce modificarile din prezenta lege, nume-
rotindu-se articolele din nou;
Art. 124. - - Conferentiarii actuali provizori, daca vor fi trecut
examenul de docent& cu distinctiune, si daca lucrarile lor vor fi
cpStat in Universitate un succes deosebit, vor putea dobindi nu-
mirea lor cu titlul definitiv dupa recomandarea Consiliului facul-
tatii in urma inifiativei luate de eel putin 5 dintre profesorii ti-
tulari, sau dupa cererea Ministrului, aceasta insS numai in timp
de 2 luni dela punerea in aplicare a acestei legi. Propunerea pro-
fesorilor sau cererea Ministrului, va fi examinata de Consiliul
facultatii unit cu Senatul universitar. Rezultatul va fi inaintat
Ministrului care va putea face nurairea definitive ceruta de Uni-
versitate, sau o va putea refuza.
Validarea drepturilor prevazute la art. 124 si 125 se va face
de catre Minislru, luind avizul conform al Consiliului Permanent.
Art. 125. Femeile straine, membrii ai corpului didactic,
vor putea obtine pensie potrivit cu retinerile ce li s'au fScut
dela numirea in inva^amint, in conformitate cu legea pensiilor civile.
Art. 126. - - Din personalul actual necesar observajiilor si
cercetSrilor stiin{ifice dela observatorul meteorologic si astronomic,
acei cari posedS diploma de licentiat ori doctor, dupa recoman-
darea directorului institutiei, trei vor fi egalafi in drepturi i obli-
gafii cu sefii de lucrSri, doi cu asistentii; ceilaiti vor pastra situatia
actuals, avind dreptul la cite o gradate de 15/0 din cinci in
cinci ani. Numarul functionarilor se va fixa prin regulament de
Consiliul facultatii, Pe viitor li se aplica toate dispozitiile legii de
fata privitoare la personalul laboratoriilor.
Art. 127. - - Studentii cari au inceput studiile universitare
pentru licenta ori pentru doctorat sub prevederile legii din 1901
vor putea termina studiile in conformitate cu dispozitiile acelei legi. I) ART. 139 (din Legea inv. secundar din 1928).
Articolele 1-54 din vechea lege a invatamintului secundar i superior,
Art. 128. Pina in termen de trei luni dela promulgarea precum i orice alte legi, contrarii legii de fata, sunt s,i rSmin abrogate.
legii de fata, Consiliile facultatilor vor inainta Ministerului pro- Toate dispozi|iunile cuprinse ins& in art. 40, 41, 45, 47, 48, 49, 51 s.i 53 din
legea invatamintului secundar s.i superior din 1898, cu modih'carile aduse in
ectele de regulamente pentru punerea in aplicare a unor articole 1912, intrucit aceste disROzifii se aplicS in prezent invatamintului superior,
din lege, unde se prevad asemenea regulamente. rdmin in vigoare i de acum inainte in ce privete corpul didactic universiliii,
pina la yotarea unei noi legi a invatamintului superior.
Art. 129. Toate legile, regulamentele si dispozitiile ante- Dispozitiunile cuprinse in art. 98 s.i 99 din prezenta lege, se aplica
deasemenea s.i membrilor corpului didactic universitar.
rioare legii de fata, privitoare la invatamintul secundar si superior Toate drepturile in plus relative la salarizarea personalului did,u IK ,
administrate sau de orice natura cari decurg din aplicarea prexentei li^'i,
vor intra in vigdaro cu incepere dela I laiuuiric 1929.

L e- og e-' a~*
pentru transformarea Universita^ii din Cluj in Universitate
romineasca
(Decretal lege No. 4090 din 12 Septembrie 1919, publicat In
Monitorul oficial No. 123 din 22 Septembrie 1919. Ratificat prin
legea promulgata cu Decret regal No. 1151 din 26 Martie 1924,
publicat In Monit. Ofic. No. 68 din 27 Martie 1924).
Art. 1. Universitatea maghiara din Cluj se transforms pe
ziua de 1 Octombrie 1919, in Universitate romineasca.
Art. 2. Salariile, gradajiile i indemnizatiile profesorilor i
functionarilor de la aceastS Universitate vor fi aceleasj cu ale
profesorilor i functionarilor de la Universitajile din Bucuresji i lasj.
Legea
pentru transformarea Universitafii germane din Cernauti
in Universitate romineasca.
(Decretul'Iege No. 4091 din 12 Septembrie 1919, publicat in Mo-
nitorul Oficial No. 126 din 22 Septembrie 1919, Ratificat prin
legea promulgata cu Decretal regal No. 1151 din 26 Martie 1924,
publicat in Monitor, ofic. No. 68 din 27 Martie 1924).
Art. 1. Universitatea germana din Cernauti se transforma
pe ziua de 1 Octombrie 1919, in Universitate romineasca.
Art. 2 Salariile, gradatiile si indemnizatiile profesorilor i
functionarilor de la aceastS Universitate vor fi aceleasj cu ale
profesorilor i functionarilor dela Universitajile din Bucures.fi si Iai.
Legea
297
fost mobilizaji in serviciul armatei din zona de operatiuni sau a
etapelor, pe tot timpul campaniei 1916-1918, in conformitate cu
decretul de mobilizare, fie ca grade inferioare, fie ca ofiteri infe-
rior!, fie ca ofiteri superior! i cari, in acest timp erau titular! in
invatamint, ori cari ar fi numSruJ anilor serviti. Aceasta gradate
nu va prejudicia drepturile gradate! in curs, nici nu va micora
cota prevazuta pentru gradatia la merit a celorlalti membri a!
corpului didactic.
Legea
pentru transformarea Scolii superioare de medicina vete-
rinara in Facultate de medicina veterinara
(Promulgata prin I. D. R. No. 429 din 22 Mie 1921; publicatd
in Monit. Ofic. No. 87 din 23 Mie 1921).
Art. unic. Art. 1, 6 i 23 se modifica astfel:
Art. 1. Invatamintul medicine! veterinare se da" in Facul-
tatea de medicina veterinara care se incorporeaza Universitatii
din Bucureti.
Art. 6. Personalul didactic al facultatii de Medicina ve-
terinara se compune din profesori titular!, conferentiari, efi de
lucrari, i asistenti. Ei sint asimilati corpului didactic al celorlalte
Facultati.
Art. 23. Facultatea de Medicina veterinara, confera di-
ploma de Doctor in medicina veterinara, dupa normele celorlalte
facultan'. Pentru obtinerea ei, candidatul va trece examenele stu-
l diilor cari se predau in facultate in cinci ani i va sustinea o
teza, care va fi o lucrare originala.
Diplomele obinuite confera posesorilor toate drepturile pre-
vazute de leg! i regulamente.
Legea
pentru recunoasterea la gradate a anilor servi^i ca supli-
nitori de catra membrii corpului didactic
(Promulgata prin I. D. R. No. 4521 din 9 Noembrie 1921, i
publicatd in Monit. Ofic. No. 181 din 12 Noembrie 1921).
Art. 1. Se socotesc la calculul gradatiilor anii serviti de
actualii membri a! corpului didactic ca suplinitori de catedra, de
titulari, in functiuni administrative colare i in laboratoriile ise-
 _298_
minariile Universitatilor, precum si conferentiarii si docem;ii si pro-
fesorii suplinitori de la Universitate. Numai anii serviji cu litlul
de licentiat pentru profesorii secundari, si cu titlul de absolvent!
a eel putin 4 clase secundare, pentru maestri sau invatStori, se
socotesc in acest calcul numarul acestor ani, oriclt de mare ar
fi, neputind da dreptul decit la o singura gradatie,
Art. 2. Acoperirea se va face din bugetul ordinar pe
1921-1922.
Legea
pentru extinderea aplicarii legii invatamintului secundar
si superior si la Universitafile din Cernauti si Cluj i mo-
dificarea art. 83 din aceias lege
(Promulgate prin I. D. R. No. 4804 din 17 Nov. 1922, publicata
in Monitorul Oficial No. 184 din 23 Nov. 1922)
Art. 1. Sectiunea III din legea inv. secundar si superior
cuprinzind art. 72 si 95 inclusiv, se aplica la cele patru Univer-
sitati din cuprinsul Regatului Rominiei,
Art. 2. -- Aliniatele I si II ale art. 83 din legea inv. se-
cundar si superior, se modifies astfel:
Cu examinarea candida{ilor va fi insSrcinata o comisiune
de 7 membri dupa cum urmeaza :
/. Patru membri delegati de Consiliul facuM{ii unde e va-
canta catedra, dintre profesorii titular! specialist! ai acestei facul-
tati, ori din alta facultate, ori dintre profesorii universitari ono-
rifici; unul din 4 membri ar putea fi chiar o persoana straina de
Universitate, dar sa fie romin si cu o reputafie stiim;ifica bine
stabilita.
2. Trei membri delegati de celelalte facultati similare in
modul urmator:
a) Pentru facultafile de Drept, Litere si tiin{e, cei 3 membri
cari intregesc comisiunea vor fi delegati cite unul de fiecare din
facultatile similare dela celelalte 3 Universitati;
b) Pentru facultafile de Medicina, cei 3 membri cari intre-
gesc comisiunea vor fi delegati de celelalte doua facultati si a-
nume: Facultatea cea mai veche va delega 2 membri, iar cea
mai noua unul;
c) Pentru fac. de Medicina veterinara cei 3 membri cari in-
tregesc comisiunea vor fi desemnati cite unul de fiecare din cele
3 facultati de Medicina;
299
d) Pentru fac. de Teologie cei 3 membri cari intregesc co-
misiunea vor fi desemnati astfel: 2 de catre Senatul Universitatii
unde e catedra vacanta, dintre membrii Sf. Sinod iar al treilea
de cealalta facultate de Teologie;
e) Ministerul desemneaza ca preedinte pe unul din membrii
delegati de Consiliul facultatii unde e vacanta catedra.
Legea
pentru crearea Facultatii de Farmacie de pe linga
Universitatea din Bucureti
(Promulgata cu Inaltul Decret Regal No. 2889 din 7 lunie 1923
i publicata. in Monitorul Oficial No. 54 din 12 lunie 1923).
Art. 1. -- Invatamintul universitar farmaceutic se separa de
eel medical.
In acest scop se creiaza o Facultate de Farmacie pe linga
Universitatea din Bucureti.
Art. 2. - - Un regulament de administrate publica, facind
parte integranta din aceasta lege, va determina modul de orga-
nizare i functionare a acestei facultati.
Legea
pentru recunoaterea ca persoana juridica a
Universitatii din Cernauti
(Promulgata prin L D. R. No. 3654 din 28 Octombrie 1924, i
publicata. in Monit. ofic. No. 243 din 4 Noembrie 1924).
Articol unic. Se recunoas.te Universitatii din Cernauti ca-
litatea de persoana juridica de drept public.
PIna la unificarea organizarii invatamintului superior ea se
va administra de Senatul universitar in conformitate cu legile si
regulamentele in vigoare la data promulgarii legii de fata.
Senatul universitar poate delega Rectorului, in total sau in
parte, atributiunile sale de administratiune.
Legea
pentru recunoaterea ca persoana juridica a
Universitatii din Cluj
(Promulgatd cu L D. /?. No. 3658 din 28 Octombrie 1924 i pu-
blicata in Monitorul Oficial No. 243 din 4 Noembrie 1924).
Articol unic. -- Se recunoaste Universitatii din Cluj calitatea
dc persoana j i u i i l i c i l de drop! public.
 300
Pina la unificarea organizarii invatamintului superior, ea se
ya administra de Senatul universitar in conformitate cu legile i
regulamentele in vigoare la data promulgarii legii de fafa.
Senatul universitar poate delega Rectorului, in total sau in
parte, atribujiunile sale de administratiune.
Legea
pentru instituirea comisiunii de judecata a membrilor cor-
pului didactic universitar
(Promulgate prin I. D. R. No. 3682 din 30 Oct. 1924, publicatd
in Monitorul Oficial No. 240 din 31 Oct. 1924).
Art. 1. Comisiunea de judecata a membrilor corpului di-
dactic universitar se compune in chipul urmator:
a) Pentru membri asesori i patru membri supleanjj, numiji
de Ministru din cite o lista de 6 profesori titulari, intocmita de
Senatul fiecSrei University, astfel incit fiecare Universitate sa fie
reprezentata prin cite un asesor si un supleant;
b) Doi presedinji de secfiune de la Inalta Curte de Casatie,
desemna{i de Inalta Curte, dintre cari unul asesor, iar eel de al
doilea ca supleant.
Art. 2. Tofi membrii comisiunii se numesc prin Decret
Regal pe o durata de cinci ani. La o eventuala vacanja a unuia
din membri universitari, Senatul Universitatii respective va pre-
zenta, la invifatia Ministerului, o lista de trei profesori pentru fie
care loc vacant, dintre cari Ministerul va numi pe inlocuitor pentru
timpul cat mai avea s& functioneze membru inlocuit.
Vacantele ivite printre membrii magistral se vor complecta
in acela chip, cum se fac si numirile acestor membri.
Art. 3. Insarcinarea de membru in comisiunea de judecata
este obligatorie. Neprimirea acestei insarcinari sau neparticiparea
la edinfele comisiunii, f&ra justificare admisa de comisiunea de
judecata, constitue un refuz de serviciu legalmente datorit.
Art. 4. Comisiunea se constitue de regula cu cei cinci
membri asesori, sub presedintia membrului magistrat.
Atit invinuitul cit si delegatul Ministerului cu sustinerea a-
cuzSrii au dreptul sa recuze, fara" aratare de motive, pe unul din
asesorii profesori. Membrul recuzat e inlocuit de drept prin su-
pleantul sau, iar in lipsa acestuia presedintele il inlocueste prin
tragere la sorti cu unul din ceilalti membri supleanji alei de U-
301
niversitati. Presedintele nu poate fi recuzat; in caz de boalS sau
de alta impiedicare, el va fi inlocuit la judecata desupleantulsau
magistrat, care va prezida comisiunea.
Comisiunea judeca cu patru membri i cu presedintele: ea
poate lucra insa i cu trei membri sau cu doi i cu pregedinte,
daca ceilalt,! membri lipsesc dela edinta.
Secretarul general al Universitatii face oficiul de grefier al
comisiunii.
Art. 5. Acuzatia impotriva profesoruluj invinuit va fi sus-
tinuta de un profesor universitar delegat de Minister.
Apararea i-o face invinuitul in scris sau verbal, singur sau
ajutat de un aparStor ales de el dintre membrii corpului didactic
universitar.
edintele comisiunii nu sint publice.
Cand comisiunea gasete necesar, ea poate dispune facerea
unui supliment de ancheta! de catre organele de control ale Mi-
nisterului.
Art. 3. Profesorii Academiei de Drept din Oradea Mare
i ai Academiei de comert din Cluj, precum i personalul titular
al Institutelor anexe ale Universitatilor, depind, din punct de ve-
dere disciplinar, de aceasta comisivme.
Art. 7. Dispozifiunile prevazute in art. 49, 51, 53, 114,
115, 116 si 117 din legea invafamintulul secundar i superior,
intrucit ele privesc felul pedepselor ce pot fi aplicate membrilor
corpului didactic universitar i ai institutelor anexe i modalitatea
aplicarii lor, ramin in vigoare.
Art. 8. Comisiunea de judecata prevSzuta la art. 51 al
legii inv. secundar ramine competenta sa judece numai pe membrii
corpuiui didactic secundar.
Legea
din 3 Martie 1925
(Promulgates prin I. D. R. No. 799, publicatd in Monitorul Ofic.
No. 50 din 4 Martie 1925)
s.
Art. 1. Art. 81 din legea inv. sec, i superior se abrogS
i se inlocueste cu urmatoarele dispozijiuni:
Daca o catedra ramine vacanta si pina in termen de 60
de zile libere dela data primii aparitiuni a publicatiunii de va-
cantd in Monit. Oficial, profesorii titulari ai FacultStii respective,
 302
intruniti in Consiliu, vor putea propune ca sa fie numit, cu titlul
de profesor, o persoanS care sa se fi distins intr'o activitate
tiintifica neintrerupta de eel putin 5 ani in specialitatea catedrei
vacante si prin lucrari de mare valoare afara de acele cari au
servit pentru obtinerea titlului de doctor.
Propunerea trebue sa fie facuta de eel putin doua treimi
din numarul profesorilor titulari ai facultatii respective si va putea
cuprinde chiar mai multe persoane daca fiecare din ele a intrunit
acest numar de voturi. Aceasta propunere va trebui sa aiba si
avizul favorabil al Senatului Universitar unit cu Consiliul Facul-
tatii respective.
Rectorul Universitatii, inauntrul termenului prevazut de al. 1.
va inainta propunerea Ministerului, care, daca nu este vorba de
conferentiarii definitivi existent! in momentul promulgarii legii de
fata, o va supune unei comisiuni compusa din 4 profesori titulari
ocupind catedre identice cu aceia la care s'a facut propunerea
de numire.
Daca la Facultate nu exista profesori titulari de aceiasi spe-
cialitate se va desemna in comisiune un profesor titular, care o-
cupa o cateda de o specialitate indeaproape inrudita cu catedra
vacanta :
a) Pentru Facultatile de Drept, Litere si tiinte, membrii
comisiunii vor fi desemnati de Consiliul Facultatii unde exista
catedra vacanta i de Consiiiile celorlalte Facultati similare, cite
unul de fiecare Facultate;
b) Pentru Facultatile de Medicina doi membri vor fi de-
semnati de Consiiiul Facultatii unde exista catedra vacanta, iar
ceilalti doi vor fi desemnati de Consiliile respective ale celorlalte
doua facultati de Medicina;
c) Pentru Facultatile de Medicina Veterinara i pentru Fa-
cultatea de Farmacie comisiunea se va compune dintr'un membra
desemnat de Facultatea unde exista catedra vacanta, iar ceilalti
trei desemnati cite unul de fiecare din cele trei Facultati de
Medicina;
d) Pentru Facuitatile de Teologie comisiunea se va compune
din 2 membri desemnati de cite unul de fiecare facultate si va
fi complectata cu doi membri din Sf. Sinod desemnati de Sena-
tul Universitatii unde este catedra vacanta.
Comisiunea constituita conform dispozitiunilor aliniatelor pre-
cedente se va intruni de urgenta la Ministerul Instructiunii i va
lucra sub preidem;ia celui mai vechiu profesor.
30'3
Fiecare membru al comisiunii este dator a face cite un ra-
port separat in care isi va consemna aprecierile sale asupra va-
lorii tiintifice a persoanelor propuse de Consiliul facultatii unde
exista catedra vacanta.
Deciziunea de recomandare a uneia din aceste persoane se
va da de comisiune cu majoritate de voturi.
Persoana recomandata de comisiune va fi numita profesor
titular la catedra vacanta. Ministerul poate insa refuza numirea,
motivind hotarirea sa.
In cazul cind comisiunea nu recomanda nici una din per-
soanele propuse de Consiliul facultatii, precum i in cazul cind
nu se pronunja in termen de 30 zile libere dela data cind pro-
punerea Universitatii a fost trimisa Ministerului, se va urma proce-
dura normala de recrutarea profesorilor universitari i se va dispune
inceperea concursului de agregatie conform dispozitiunilor art. 83-
Art. 2. Aliniatul 2 la art. 74 din legea inv. sec. i supe-
perior se modifica astfel:
Candidatul prezinta facultatii la care voete sa se abiliteze
cererea sa insotita de un memoriu asupra lucrarilor tiintifice i
studiilor facute. Examenele se anunta cu 6 luni inainte i se vor
tine la Universitatea unde este vacanta. Cu examinarea candi-
datilor va fi insarcinata o comisiune, care se va alcatui conform
dispozitiunilor al. 1 i 2 ale art. 83.
Art. 3. Propunerile ce s'ar gasi la data promulgarii legii
de fata facuta pe baza art. 81 abrogat, se vor supune din nou
consiliilor profesorale respective spre a fi facute in conformitate
cu dispozitiunile legii de fata i aceasta daca au fost inaintate
de Universitate Ministerului in termen de 60 de zile dela data
primii aparitiuni a publicatiunii de vacanta a catedrei in Moni-
torul Oficial.
Comisiunile de docenta, cari functioneaza la data promul-
garii legii de fata, oricare ar fi stadiul lucrarilor vor fi refacute
in conformitate cu dispozitiunile al, 1 si 2 ale art. 83 din legea
invatamintului sec. i superior.
Legea
pentru modificarea arU 18 al. IF, art. 19 i 71 din legea
asupra inv. secundar i superior
(Promulgata prin /. D. R. No. 888 din 7 Martie 1925 publicata
In Monitoml Oficial No, 54 din 8 Martie 1925).
Art. unic. Art. 18 al. II din legea inv. secundar i superior
so srhimbft prrcurn urmeazS:
 304
Promotiunea dintr'o clasa In alta a colarilor din gimnazii,
seoale secundare de fete gr. I-iu i din primele 4 clase (cursul
inferior) ale liceelor se va face Jinind seama de notele obtinute
la toate obiectele in cursul anului, de purtarea si de regularita-
tea frecventarii.
Pentru elevii ultimelor 4 clase de liceu i pentru elevele
scoalelor secundare de fete gr. II-lea, promotiunea se va face
tinindu-se seama de normele aratate mai sus, precum i de re-
zultatele unui examen anual de fiecare clasa, ce se va tine intre
10 i 20 lunie.
Modalitatea promotiunilor se va stabili in mod amanuntit
prin regulament.
Art. 19 ptecum si art. 71 din legea asupra invatamintului
secundar i superior se abroga si se inlocuesc urmatoarele arti-
cole noui:
Art. 19 A. Elevii cari au promovat cl. IV a gimnaziilor,
liceelor sau scoalei secundare de fete sint declaraji absolven}i ai
gimnazului, cursului liceal inferior sau ai s.c. secundare de fete gr. I.
Art. 19 B. Inscrierea in cl. V a liceului sau c. secundare
de fete de gr. II de orice categoric scoale de Stat, confesionale
sau particulare, cu sau l&r& drept de publicitate se va face nu-
mai pe baza depunerei unui examen de admitere, al carui scop
este a alege dintre absolventii cursului inferior pe cei mai bine
pregatiti in limita locurilor disponibile in cl. V. Examenul va consta
din probe generale asupra materiilor f undamentale : limba romina,
istoria Rominilor i geografia Rominiei si din probe speciale in
legatura cu categoria scoalei sau a secjiunei pentru care concu-
reaza elevul. Comisiunile de examinare vor fi alcatuite din pro-
fesori ai scoalei, Ministerul avind dreptul sa numeasca un dele-
gat al sau cu titlu de presedinte al comisiunii, acolo unde va
crede de cuviinta.
Acest examen se va fine numai la scoalele statului, iar la
coalele cu drept de publicitate numai pentru proprii lor elevi.
Elevii reuifi la acest examen si cari nu vor avea loc la
scoala Statului, la care au depus examenul, vor avea dreptul
a se inscrie la alte scoli ale statului unde se voi gasi locuri li-
bere sau a intra in invatamintul particular.
In timp de 5 ani dela promulgarea acestei legi, liceele din
Basarabia vor rezerva jumatate din locurile din cl. V-a pentru
cei mai bine clasificafi din absolventii celorlalte scoli secundare
inferioare (gimnazii, scoli medii) din Basarabia, cari vor fi inscris
pe baza notelor de promotiune a cL IV -p.
305
Nici o class a V-a nou& nu se va putea mfiinja la orice fel
de ?coala secundara decit cu prealabila autorizafie a Ministerului
data pe baza avizului conform al Consiliului Permanent al In-
structiunii, iar nurnarul elevilor din fiecare clasa va fi eel fixat
prin art. 17 al legii in vigoare.
Art. 19 C. Dupa promovarea lor din ultima clasa a lice-
elor sau coalelor secundare de fete de gr. II de orice categoric
coale de Stat, confesionale sau particulare, cu sau fara drept
de publicitate elevii s.i elevele vor depune un examen de ba-
calaureat, al carui scop este de a verifica cunos.tintele dobindite
de elevi la materiile de studiu cele mai importante i de a do-
vedi influenta studiilor facute asupra formarii cugetSrii lor.
Examenele de bacalaureat se depun inaintea unor comi-
siuni speciale instituite de Minister in orasele de re^edinja ale re-
giunilor colare. Vor fi doua sesiuni: una de varS intre 25 lunie
si 10 lulie i una de toamna intre 15 i 30 Septembrie. Fiecare
comisiune se alcatuete din 7 membri, dintre cari: ase vor fi
numi^i dintre profesorii titulari dela clasele superioare ale liceelor
Statului, iar al aptelea membru care este si preedintele comi-
siunii, dintre membrii corpului didactic universitar, profesor, a-
gregat sau conferentiar definitiv dela facultatile de Litere sau de
tiinti, sau dintre fotii inspector! colari ai invatamintului secun-
dar. Aceste insarcinari sint obligatorii; neindeplinirea lor va a-
trage aplicarea sanctiunilor prevazute pentru refuz de serviciu le-
galmente datorit.
Examenul va consta atit din probe scrise cit i orale i se
va face asupra materiilor fundamentale: limba si literatura ro-
mina, istoria Rominilor, geografia Rominiei, instructia civica, la
cari se vor adaoga o limba modern^ precum i doua materii
speciale in raport cu categoria coalei sau a sec^iunei pe care a
urmat-o candidatul. Elevii cari au urmat un liceu cu alta limba
de predare decft 1. romina, vor putea depune examenul asupra
acestor 2 materii speciale in limba respective. In acest scop, co-
misiunea se va putea complecta numai in caz de nevoie, cu eel
mult inca doi membri cari se examineze in limba respective.
Competinta acestor membri este limitata la specialitatile pentru
cari au fost numiti.
In localitatile unde sint licee de stat, daca numarul absol-
ventilor de licee trece de 100, Ministerul va putea constitui o
comisiune in conditiunile de mai sus.
Art. 19 D. - Candidatii reui|i la exarnenele de bacalaureat
21)
 306
vor primi o diploma de bacalaureat, care se va libera de Minister
prin intermediul inspectoratelor regionale pe un forrnular uniform.
Pe tot cuprinsul teritoriului Statului romin nu se va putea
organiza i depune nici un altfel de examen de bacalaureat, ma-
turitate, sau absolvire de liceu i nu se va putea libera nici o
altfel de diploma recunoscuta de Statul romin, decit cele prevg-
zute in aceasta lege.
Diplomele similare obfinute in strainState nu sint conside-
rate ca valabile decit cu conditia de a fi supuse verificarii Con-
siliului Permanent al Instrucfiunii cari poate acorda sau respinge
echivalenta pur i simplu sau poate dispune o examinare com-
plementara a candidatului.
Art. 19 E. -- Numai bacalaureatul da dreptul de inscriere
in invatamintul superior. Pentru serviciul militar cu termen redus
i pentru admiterea in func{iuni publice, absolvirea ultimei clase
este deajuns.
Art. 19 F. - - Notarea raspunsului elevilor din invatSmin-
tului secundar se va face cu cifre dela 1 la 10.
Art. 19 G. Un regulament special va dezvolta dispozi-
tiunile cuprinse in arlicolele de mai sus.
, Art. 71 din legea invtSmintului secundar i superior va
avea urmatoarea nouS cuprindere:
Diplomele si certificatele obtinute in strainatate vor putea
fi recunoscute la noi, dupS ce se va fi stabilit de Minister echi-
valenta lor intrucit exista reciprocitate intre cele douS $ari res'
pective si intrucit aceste diplome si certificate au valabilitate in
{ara care le-a emis.
Cind intre programul studiilor unei scoale straine si progra-
mul coalei similare din \ara, cu care se cere echivalenta, va fi
deosebire de materii, candidatul va trebui sa treaca pentru a
obtine echivalenta un examen de diferenta asupra materiilor pe
cari programul coalei straine nu le poseda.
Echivalenta diplomelor si certificatelor de studii universitare
se va judeca de Consiliul facultatii respective, conform dispoziti-
unilor prevazute in regulamentul fiecarei faculta^i dupS ce se va
fi stabilit mai iatai de Minister echivalenta cu bacalaureatul, po-
trivit art. 19 D. al. 3 din aceastS lege.
Art. final. Legea invStamintului secundar i superior dela
1898 impreuna cu modificcirile ce i s'au adus pina la 1912, se
aplica in intreaga {at& in ceiace priveste invatSmintul secundar.
307
Lege
pentru extinderea dispozitiunilor art. 56117 din legea
invatamintulni superior i la Universitea din Cernauti
(promulgatd prin I. D. /?. TVo. 1949 din 12 lunie 1925, publlcatd
in Momtoml Oficial No. 127 din 13 lunie 1925).
Art. unlc. Dispozitiunile art. 56117 din legea invatSmin-
tului superior se vor aplica i Universitatii din CernSuti.
Se excepteaza dispozitiunile art. 96 alin. final cari vor in-
tra in vigoare numai dupa ce Universitatea din Cernauti va im-
plini opt ani de existenta ca Universitate romineasca.
Lege
pentru extinderea dispozitiunilor art, 106 i 107 din legea
invatamintului secundar si superior si asupra
Universitatii din Cluj
(promulgata prin I. D. R. No. 2241 din 25 lunie 1925 i publicatd
in Monitorul Oficial No. 196 din 6 Septembrie 1925)
Art. 1. -- Dispozitiunile art. 106 i 107 din legea invata-
mintului secundar i superior se, extind i asupra Universitatii
din Ciuj, cu exceptiunea salariilor si gradatiilor, cari vor fi cele
prevazute in legile i dispozitiunile in vigoare.
Art. 2. - - Preparatorii, asistentii i efii de lucrari ai labo-
ratoarelor si clinicelor de pe lingS aceasta Universitate numiji
pinS la data de 1 Noembrie 1921, cari se vor gasi functionind
in momentul punerii in aplicare a legii de fata, neintrerupt i cari
intrunesc condulunile de titlu cerute de art. 107 din legea inva-
tamintului secundar i superior, vor putea fi confirmati cu titlul
provizoriu dela data implinirei a trei ani dela numire, in urma
recomandarii favorabile a directorului laboratorului ori a efului
clinicii sj a facultatii respective, fara a mai fi obligati a trece e-
xamenul de capacitate prevSzut in lege.
Art. 3. Actualii conferentiari provenhji din adjunct! vor
putea fi confirmati cu titlul provizoriu in aceleai conditiuni.
D e ci zia
Ministerului de Instructie No. 51262
(publicatd in Monitorul Oficial No. 123 din 5 lunie 1926).
Noi, Ministru Secretar de Stat la departamentul Instructiunii,
 308
Avind in vedere dispozi'tiunile legii bacalaureatului, promul-
gate in anul 1925,
Avind in vedere ca aplicarea acestei legi a gasit un numar
de tineri cari se preparau pentru trecerea bacalaureatului francez,
autorizat a se tine in JarS sub auspiciile misiunii franceze din Ro-
minia si prin ingrijirea Universitatii din Montpellier,
Avind in vedere necesitatea unei solutii echitabile, care Ji-
chidind starea de fapt existenta, sa" asigure aplicarea dispoziti-
unilor legii fSra sa loveasca in situajia unor tineri pe cari ea i-a
gasit in cursul unei pregatiri autorizate de Minister,
Decidem:
Art. 1, -- Examenul de bacalaureat francez aprobat de Mi-
nisterul Instructiunii prin ordinul cu No. 44049/1923, va continua
sa funcjioneze in anii 1926 i 1927 in condi'tiile i pentru cate-
goriile ce urmeaza:
a) In anul 1926, se vor putea prezenta la acest examen
perttru a depune partea a doua a bacalaureatului francez, toti
tinerii cari au trecut cu succes prima lui parte in anii precedent;
b) Se vor putea prezenta la prima parte a bacalaureatului,
tinerii pregatiji intr'una din colile franceze din strSinatate cu con-
ditie s8 aiba vrista de eel pu{in 16 ani impliniti. Deasemenea,
vor fi primiji in aceleasi condi{ii si tinerii cari au pregatit baca-
laureatul intr'una din coalele franceze din tara in baza unei a-
probari a Ministerului Instructiunii.
c) In anul 1927 va funcjiona o ultima' sesiune de bacalau-
reat francez pentru tofi tinerii cari au reusit in anul acesta la
prima parte a bacalaureatului i doresc sa i-l complecteze cu
cea de a doua parte.
Art, 2. Diplomele de bacalaureat liberate de Universitatea
din Montpellier tinerilor cari sint cetafeni romini sau originari
din Rominia, reusi'ti la acest examen, nu sfnt valabile pentru
inscrierea la Universitatile din tara decit cu conditia treceri unui
examen suplimentar de lirnba si literatura romina, istoria Romi-
nilor si geografia patriei. Acest examen se va depune inaintea
comisiunilor de bacalaureat din sesiunea Septembrie, iar adeve-
rinta de trecere a lui cu succes va fi alipita pe linga" diploma
de bacalaureat, facmd corp cu ea.
Tinerii de cetatenie si origina straina sint dispensati de a-
ceasta proba suplimentara.
Art. 3. Diplomele liberate de Universitatea din Monpellier
tinerilor ce au trecut, in Rominia, examenul de bacalaureat fran-
309
cez complect in anii 1923, 1924 si 1925, sint considerate de drept
ca echivalate cu diplomele de absolvire a liceului sau de baca-
laureat din Rominia si au dreptul la inscrierea in Universitati,
fara alta formalitate decit aplicarea unei vize din partea Minis-
terului.
Art. 4. D. Director general al invatamintului secundar e
insSrcinat cu aducerea la indeplinire a deciziunei de fata.
Data la 15 Mai 1926.
Ministru (ss) P. P. Negulescu.
Legea
pentru infiinfarea unor catedre umversitare i pentru fixa-
rea normelor tranzitorii de numirea primilor profesori la
Facultatea teologica a Universitatii din Iai, cu sediul la
Chiinau
(promulgatd prin I. D. R. No. 1137 din 21 Aprilie 1927, publi-
catd in Monltond Oficial No. 91 din 28 Aprilie 1927).
Art. 1 Se infiinteaza urmatoarele catedre universitare,
care se repartizeaza la cele patr'u Universitati:
a) La Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din
Bucureti:
1. Istoria artelor.
2. Dialectologia si folclor romanic.
3. Sociologia comparata a civilizatiilor.
4. Arheologia preistorica, catedra care inlocueste actuala
conferinta existenta.
b) La Facultatea de Drept a Universitatii din Bucureti:
1. Istoria doctrinelor economice, catedra care inlocuete ca-
tedra de drept comercial sj maritim, care se desfiinteaza.
c) La Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti:
actuala catedra de Teologie practica, se imparte in urmatoarele
doua :
1. Liturgica si pastorala.
2. Catihetica i Omiletica, cu exercitii de predicS.
d) La Facultatea de Medicina a Universitatii din Cluj:
1. Bacteriologia.
2. Clinica de cai urinare, in locul catedrei de Patologie, care
se desfiinteaza.
e) La Facultatea de Stiinti a Universitatii din Cernauji:
1. Fiziologhi animalS.
 _ 310
311

f) La Facultatea de Litere si Filozofie din lasi: Basarabiei, precum i un delegat al Sft Sinod, recomandat de
1. Introducerea in Filozofie, Istoria Filozofiei vechi i preedintele Sinodului.
dievale.
Pentru catedrele de : Filozofie, Literatura religioasa moderna,
2. Limbi i Literaturi romanice
Istoria literature! romine i Istoria artei bisericeti din cinci Pro-
g) La Facultatea de Drept din lasi;
fesori titulari de la Facultatea de Litere i Filozofie din Iai i
1. Enciclopedia dreptului.
cite un profesor titular de la Facultatile de Teologie din Bucu-
2, Conferinta de Comercial, creiata prin bugetul anului 1927, reti i Cernauti.
se transforma in conferin{a de: Filozofia Dreptului penal. Senatul Universitatii din Iai, unit cu Comisiunea speciala
h) La Facultatea de Teologie a Universitatii din Iai, cu se- respectiva, va putea recomanda Profesori titulari, agregati sau
diul la ChisinSu:
suplinitori.
1. Arheologia biblica i introducerea in Vechiul Testament, Numirile se vor face dintre candidatii cari vor poseda titluri
2. Limba ebraica si Exegeza. Vechiului Testament. academice i vor fi publicat lucrari de valoare i specialitatea
3. Introducerea in Noul Testament i Exegeza Nouiui Tes- respectiva.
tament.
Profesorul titular, odata numit, face parte de drept din co-
4. Istoria bisericeascS veche si Patrologia.
misia de recomandari cu incepere de la data publicSrii decretu-
5. Istoria bisericeasca medie si moderna lui regal de numire in Monitorul oficial.
6. Istoria bisericii romine.
Atributiunile ambelor Comisiuni speciale inceteaza in mo-
7. Istoria Filozofiei i Pedagogia
mentul in care vor fi numit opt profesori titulari la Facultatea
8. Literatura religioasa modern^
de Teologie a Universitatii din Iai, cu sediul in Chiinau.
9. Istoria literaturii romine
10. Apologetica De la aceasta data numirile de Profesori la Facultatea de
Teologie a Universitatii din Iai, 'cu sediul in Chisinau, se vor
11. Dogmatica
face conform dispozifiunilor legii asupra invatamintului secundar
12. Morala
i superior.
13. Omiletica si Pastorala
Art. 3. Comisiunile sint obligate sa-i sfireascS lucrarile
14. Catihetica sj Liturgica
in termen de doua luni dela data numifii lor.
15. Dreptul bisericesc
Daca inlauntrul acestui termen comisiunile nu vor fi inaintat
16. Arheologia cresting i Istoria artei bisericesti, in locuf Ministerului rezultatul lucrarilor lor, Ministerul va putea numi
Conferintei cu acelas. nume, existenta.
deadreptul Profesori agregati la catedrele respective, dintre can-
17. Conferinta de Istoria Rominilor cu privire speciala la is- didatii ce au concurat sau alte persoane ce ar indeplini conditiile
toria Basarabiei.
legale. In acest caz Ministerul va motiva numirea.
Art. 2. Prin derogare de la art. 79, 81 i 83 din Legea Art. 4. In timp de cinci ani dela data infiintarii Facultatii
asupra invatamintului secundar si superior, primii profesori titu- de Teologie din Chiinau vor fi insarcinati cu suplinirea catedrelor
lari, profesori agregati i profesori suplinitori ai Faculta{ii de Teo- vacante, sau detaati cu toate drepturile lor, profesorii sau a-
logie ai Universitatii din Iai, cu sediul in Chiinau, vor fi numifi gregatii de la celelalte Universitati din tara.
de Ministerul Instrucfiunii publice pe baza recomandarii Senatului
Universitatii din lasi, impreuna cu a unei Comisiuni speciale nu-
mite de Ministerul Instructiunii dupa recomandarea Faculta{ilor
respective i formata precum urmeaza:
Pentru catedrele teologice din trei profesori titulari de la
Facultatea de Teologie din Bucuresti, trei profesori titulari de la
Facultatea de Teologie din Cernauti i I. P. S. S. Arhiepiscopiil

Regulamentul Facultafii de Drept din Iai')
Art. 1. Cursurile facultatii de drept cuprind toate ramu-
rile tiintelor juridice i ale stiintelor de Stat.
Ele cuprind: istoria dreptului romin, dreptul roman, dreptul
roman aprofundat si Pandectele, dreptul civil, dreptul civil apro-
fundat i comparat, procedura civila, dreptul penal, procedura
penala, dreptul comercial, dreptul comercial comparat i maritim,
dreptul constitutional, dreptul administrativ, legislatia industrials
si agrarS, economia politica, finanfele si statistica, dreptul inter-
national privat, dreptul international public, sociologia, filozofia
dreptului, istoria doctrinelor economice si enciclopedia dreptului.
Art. 2. Din aceste cursuri: dreptul civil, dreptul roman,
istoria isvoarelor si instituted, dreptul penal, procedura penala,
procedura civila, dreptul comercial, dreptul constitutional i ad-
ministrativ, economia politica, istoria dreptului romin si dreptul
international public sint obligatorii pentru licenta.
Pandectele, dreptul roman aprofundat i istoria lui, dreptul
civil aprofundat si comparat, dreptul comercial comparat si ma-
ritim, dreptul international privat, istoria doctrinelor economice,
finantele i statistica, dreptul administrativ, legislatia industriala
i agrara, sociologia si filozofia dreptului i enciclopedia dreptu-
lui, fac parte din cursurile obligatorii pentru doctorat.
Art. 3. Cursurile universitare specificate in art. 2 se vor
face de profesorii titulari sj profesorii agregati ai facultatii.
Ei vor putea fi ajutati de conferen{iari i docenti, cari vor
fi recrutati conform legii.
1) Actualul regulament al Facultafii de drept din Iai ii are originea
in regularnentul din 1913, aprobat prin Inaltul Decret Regal No. 5786 din 1
Octombrie 1913 i publicat m Monitorul Oficial No. 160 din 17 Oct. 1913.
Acest regulament din 1913 a suferit o prima modificare in 1924 a-
probata prin Inaltul Decret Regal No. 474 din 8 Febr. 1924 i publicata in
Monitorul Oficial No. 32 din 13 Febr. 1924 i o a doua modificare in
1926 apobata prin Inaltul Decret Regal No. 2870 din 7 lulie 1926, publicata
in Monitorul Oficial No. 163 din 24 lulie 1926.
Regulamentul deci, in vigoare astazi la Facultatea de drept din la?!,
eslc col din 1913, cu niodificiirile adusc in 192-! $i 1926
313
Cind aceias, materie va fi predata de mai multi profesori,
Consiliul va putea stabili alternarea lor dela licentS la doctorat.
AceastS alternare nu se va face decit cu consimtimintul
profesorului respectiv.
Art. 4. Facultatea de drept elibereaza doua feluri de
diplome: diplome de licenta i diplome de doctor.
Art. 5. ~ Termenul pentru dobindirea licen|ei in drept
este de 3 ani. inauntru acestui termen se vor depune examenele
partiale prevazute de art. 9. Procesul-verbal colectiv de procla-
mare a licenjiatilor in drept, prevazut de art. 38, alin. 4, nu va
cuprinde pe viitor decit pe acei student! cari au implinit 3 ani
de scolaritate dela imatricularea lor in facultate. Nici o dispensa
nu se poate acorda pentru scurtarea acestui termen.
Art. 6. -- Termenul pentru dobindirea doctoratului in drept
este de 2 ani. Inauntrul acestui termen se vor putea depune
examenele de specializare pevazute de art. 11. Examenul final
de doctorat se va depune dupa ce vor fi trecut 2 ani colari
dela inscrierea candidatului in facultate.
Art. 7. - - Termenele prevazute de art. 5 i 6 se socotesc
pe ani colari. Anul colar incepe in Octomvrie i se terming
in lunie.
Art. 8. - - Pentru licenta, durata cursurilor de drept roman
va fi de 2 ani, de drept civil de3 ani, iarcelelalte cursuri men-
tionate in art. 2 se vor preda in cite un an fiecare. Orice curs
va trebui safie complect terminat in durata prevazuta de acest
articol.
Art. 9. -- Pentru licenta studentji vor urma cursurile i
vor depune examene asupra urmatoarelor materii:
In anul I: dreptul penal i procedura penala, dreptul roman
i dreptul civil.
In anul II: dreptul roman, dreptul civil, dreptul constitutio-
nal i administrativ i procedura civila.
In anul al Ill-lea: dreptul civil, dreptul comercial, economia
po itica, dreptul international public i istoria dreptului romin.
Art. 10. Candidatii la^doctoratul in drept vor aprofunda
o specialitate despre care diploma lor va confine o memjiune
speciala. In acest scop, ei vor urma cursurile i vor depune exa-
menele prevazute de art. urmator:
Art. 77. Examenele de doctorat cu specializarea $tiinte-
lor juridice se vor trece asupra urmatoarelor materii:
Primul examen:

a) enciclopedia dreptului;
b) pandectele;
c) dreptul roman aprofundat i istoria lui;
d) istoria doctrinelor economice.
Al doilea examen:
a) dreptul civil aprofundat si comparat;
b) dreptul comercial comparat si maritim;
c) dreptul international privat;
d) filozofia dreptului,
Examenele de doctorat cu specializarea tiinfelor sociale i
economice se vor trece asupra urmatoarelor materii:
Primul examen:
a) enciclopedia dreptului;
b) istoria doctrinelor economice;
c) finance si statistics;
rf) drept roman general.
Al doilea examen:
a) drept administrativ;
b) legislafia agrara si industrials,-
c) sociologie;
d) drept civil general.
Cursurile de sociologie, precum si cursurile de filozofia drep-
tului, vor fi fScute de titularul catedrei de sociologie si filozofia
dreptului.
Despre taxe
Art. 12. Taxa de frecvenja este de 750 lei pentru li-
centa si 1.200 lei pentru doctorat; ea se plates, re la inceputul
fiecarui an scolar direct la cancelaria facultatii. Aceste taxe vor
constitui un fond comun din care se va refine 2 la suta cheltu-
eii de precepere, 3 la suta pentru personalul administrativ ce
manipuleazS; ele se vor repartiza la sffrsitul anului, profesorilor
si agregajilor, potrivit orelor de curs efectiv fScute, socotindu-se
eel pu{in trei ore saptamfnal.
Aceste taxe vor intra in vigoare cu incepere din anul sco-
lar 19261927 i numai pentru studenjii car! se vor inscrie la
licenfa sau doctorat cu incepere din acest an.
Art. 13. -- Studenfii vor plSti deasemeni o taxa speciala
de 200 lei anual pentru licenta i 500 lei pentru doctorat.
Pe linga aceste taxe ei vor plati i o taxa de biblioteca,
care este de 100 lei anual.
315
Taxele prevazute de acest articol se vor incasa in douft
rate egale: in Octombrie s,i Februarie al fiecSrui an colar.
Art. 14. - Taxele de examen sunt: lei 150 pentru fiecare
examen partial de licenta, lei 600 cind candidatul se inscrie
pentru a trece toate materiile intr'o singurfi sesiune; 700 lei
pentru fiecare examen de doctorat; 1.000 lei diploma de licenta;
1.500 lei diploma de doctorat. In caz de respingere la examen,
candidatul va plati in sesiunea urmatoare, la care se va inscrie, ur-
matoarele taxe: 100 lei pentru fiecare examen partial de licenta,
400 lei pentru examenul de doctorat, 500 lei diploma de licenta,
1.000 lei dipioma de doctor.
Art. 15. - - Taxele prevazute la art. 13 i 14, se vor varsa
direct la decanatul facultatii, care dupa ce va retine 2,'9 cheltueli
de percepere, le va distribui in modul urmator:
Taxele speciale prevazute de primul alineat al art. 13 vor
fi varsate de decanat, la sfirsitul fiecarui an colar, la Casa de
depuneri i consemnatiuni, pentru fondul de constructie al fa-
cultatii.
Taxele de biblioteca prevazute de alin. 2 al art. 13, vor
forma un fond special care va fi intrebuintat pentru cumparari
de carti, reviste i pentru acoperirea cheltuelilor de functionare
si intretinere a bibliotecei Sacultatii.
Totalul taxelor de examene incasate pentru fiecare an de
licenta, se vor imparti intre examinatorii respectivi, proportional
cu numarul candidatilor examinati.
Taxele de examene de doctorat i de teza de doctorat, se
vor imparti in pSrti egale intre profesorii cari au facut parte din
comisiunile examinatorii.
Din sumele provenite din taxele pentru diplomele de li-
centa i doctorat, Consiliul facultatii va atribui o parte din aceste
sume, pentru formarea la facultate a unui fond, in vederea aju-
torarii studentilor saraci, pentru premii de lucrari, etc.
Art. 16. - - Scutirile pentru taxele de examen, cit si pentru
taxa de frecventa, taxa speciala i de biblioteca, se vor acorda
de catre consiliul facultatii, avindu-se in vedere dovezile de lipsa
de mijloace si notele de trecerea examenelor: nota medie apte
sau mentiunea ,,bine" la examenul de absolvirea liceului si de
bacalaureat studentilor anului intaiu de licenta, iar studentilor
anilor urmatori eel putin nota medie 15.
Art. 17. - - Pentru uizarea diplomelor de licen{d sau docto-
ral in drppt, ol>tinute m straindtate, se vor plati urmatoarele taxo:

_3I6_
100 lei la administrafia financial sau percepfie in contul
Cassei coalelor, iar la decanul facultSfii o taxa care se repre-
zinte echivalentul tuturor taxelor de: bibh'otecS, special^, exa-
men, frecvent& i diplomS pe cari le platesc studentii facultafii
noastre in conformitate cu regulamentul actualmente in vigoare.
Art. IS. In afarfi de taxele menfionate prin art. 1218
inclusiv, nu se va incasa dela studenfi nici o alta tax3, sub orice
denumire ar fi.
Despre inscrieri
Art. 19. - - Pentru a fi inscris ca student reguJat al facul-
tafii de drept din lasi, pefionarul este obligat a depune la secre-
tariatul facultyii urmatoarele acte :
a) Certificatul de absolvire a studiilor liceale conform legii
fnvatamintului secundar si superior, sau diploma de absolvire a
unei scoale secundare de fete de gradul al II-lea, sectiunea cla-
sic#moderna conform art. 6 din aceast lege.
b) Extractul de nastere.
c) Consimfimintul pSrintilor pentru inscriere, in cazul cind
studentu] nu este major, precum si adresa lor.
d) Dovada de plats a taxelor de frecventa si de biblioteca.
Toate aceste acte se vor pastra la secretariatul facuMfii
in dosarul studentului, pina la terminarea studiilor, trecere la
alta Universitate sau exmatriculare,
Studentul va declara secretariatului facultafii domiciliul sau,
si-1 va instiinfa de orice schimbare de adresa survenita in cursul
studiilor sale.
Art. 20. - - Pentru fiecare student se formeaza un dosar
special in care se depun si se inscriu actele prevazute de arti-
colul precedent.
Acest dosar mai confine:
a) Un formular tiparit in care se inscrie numele si pronu-
rnele studentului si actele de scolaritate.
b) Caetele de cursuri cu frecventarea anilor de studii.
c) Petifiuni si tot ce se refera la scoJaritatea studentului,
Aceste acte vor fi vizate de decanul facultafii.
Facultatea de drept va avea si o matricola in care se vor
trece tofi studenfii inscrisi in aceasta facultate. Fiecare student
va avea in matricola partida sa, in care se vor trece locul si
data nasterii, nafionalitatea, cetafenia, religia, diplomele si titlu-
rile ce poseda in momentul inscrierii, examenele ce a trecut in
J17
facultate cu rezultatele lor, recompensele i pedepsele, precum
orice alte date relative la activitatea sa de student.
Art. 21 Inscrierile se fac de catre secretar sub privi-
gherea decanului. Pe toate actele rdepuse, cu ocazia inscrierii,
se face o viza specials, care va cuprinde data de inmatriculare
a studentului in facultate. Aceasta viz se va face de asemeni
pe orice acte depuse de student posterior inscrierii sale in fa-
cultate.
Art. 22. Nu vor fi inscrisj ca studenfi regulati la licenfa
in anul I, decit acei ce vor implini conditiunile cerute de lege
i regulament,
Art. 23. - - La doctorat nu se vor putea inscrie decit li-
cenciatji facultafilor din fara sau posesorii unor titluri echivalate
de facultate, conform art. 71 dinlegea invafamintului superior si
art. 53 din acest regulament.
Art. 24. Inscrierile in facultate se vor face pe viitor dupa
un formular tiparit. Ele vor fi depuse personal de student la
secretariat.
Cererile de inscriere, semnate personal i insofite de actele
necesare i de recipisele pentru taxe, 'se pot trimite i prin posta
inauntru termenului prev&zut de art. urmator.
Art. 25. -- Inscrierile ordinare in facultate se vor putea
face intre 130 Octomvrie iar intre 130 Noemvrie numai in
cazuride forfa majora.
Art. 26. Un caet de cursuri se va da de secretar stu-
dentului in mornentul inscrierii. Pentru obtjnerea caetului, studen-
tul este obligat a prezenta in termenul stabilit de secretar o fo-
tografie a sa (bust marimea 6/8, avind un fond de culoare des-
chisa); aceasta fotografie se va lipi pe coperta (verso) caetului
de cursuri.
Caetul de cursuri va fi prezentat profesorilor respectivi, cari
vor constata in el regulata frecventare a studentului la cursuri.
Rezultatul examenului va fi comunicat studentului prin tre-
cerea notelor obfinute in caetul de cursuri facuta de secretariat.
Caetul este anual i se libereaza anulindu-se eel precedent.
Art. 27. - - Transferarile dela o Universitate la alta se vor
aprecia de consiliul profesoral al facultatii unde se cere transfe-
rarea, avindu-se in vedere actele i situafiunea studentului in
facultatea de unde se transfera.
Aceste transferSri nu se vor putea face decit in luna Oc-
tombrie al fiecarui an colar. In caz de transferare se va {inc
 318
searna numai de examenele care reprezinta intreaga grup3 de
materii ale unui an de studiu. Celelalte examene partiale nu vor
fi t'nute in seama si nu vor fi men{ionate in extrasul de matri-
cola ce se va inainta facultatii la care se face transferarea.
Art. 28. -- Studentul, care cu stiinta va fi fost substituit
la inscrierea in facultate sau la examen, cum si studentul care
?1 va fi substituit, vor fi pedepsiifi conform regulamentului de or-
dine si discipline, independent de aplicarea legii penale.
De asemenea vor fi nule de drept examenele depuse de
studentii Tnscrisi prin frauda, insusindu-si acte ce nu le apartin.
AceastS penalitate este independents de orice urmarire sau ho-
tarire judecStoreasca.
Art. 29. Studenjii sint datori a frecventa regulat cursu-
rile si conferintele sub pedeapsS de a nu fi primiti la examene
de cfltre profesorul respectiv.
Frecventarea regulata se va dovedi prin semnarea facuta
de profesor in caetul de cursuri.
Art. 30. - - Studentul care in timp de doi ani consecutivi
nu a trecut eel putin examenele unui an, conform dispozitiunilor
acestui regulament si in ordinea stabilita de el, va fi ters din
matricola afara de cazurile de forta majors cari se vor aprecia
de Consiliul facult5{ii.
In acest din urmS caz, Consiliul facultatii va hotari terrne-
nul in care trebue s& se treaca examenul.
Studentul exmatriculat nu se va putea inscrie in facultate,
decit la inceputul unui an scolar, si numai daca consiliul admite
reinscrierea.
Reinscrierea in facultate nu se va admite pentru studentii,
cari in timpul cit au fost inscrisi, au avut o frecventare cu to-
tul neregulata, nici pentru aceia cari vor fi avut o purtarea rea.
Art. 31. - - In cazul cind un student a obtinut de doua ori
iavoarea de a fi reinscris si totusi nu va fi depus examenele in
timpul prevSzut de articolul precedent, va fi definitiv exmatricu-
lat din facultate.
Art. 32. Dispozitiunile articolelor precedente se vor aplica
i studentilor transfera{i dela o facultate la alta, avindu-se in ve-
dere situatia din dosarul facultatii de unde se transfera.
Termenele de exmatriculare se socotesc pe ani scolari cu
exelusiunea sesiunii de examen in care se implinesc.
Corpul didactic al facultatii
Art. 33.Corpul didactic al facultatii se compune din profe-
sori titulari, profesori agregati, conferentiari, docenti si suplinitori.
319
Art. 34.Cursurile universitare si examenele se fac de cStre
profesorii titulari, de profesorii agregati si profesorii suplinitori.
Se vor putea face cursuri complimentare de cStre confe-
rentiarii si docentii numiti conform legii.
Art. 35 In conformitate cu art. 72 din lege, numarul
docentilor se limiteaza astfel: 3 pentru dreptul civil, 2 pentru
dreptul roman i cite unui pentru fiecare din materiile prev&zute
de art. 9 si 11 din prezentul regulament.
Art. 36.Profesorii titulari, profesorii agregati, conferentiarii
si profesorii suplinitori, sint obligati s& faca regulat cursurile i
conferintele de care sint insSrcinati.
Numarul orelor de cursuri si conferinte pe sSptamina se
determina de catre Consiliul facultatii.
Ei sunt datori sa ia parte la examene si la consiliile de
facultate. Orice lipsa nejustificata dela una din aceste indatoriri,
va atrage pierderea apuntamentelor pe acea zi, ce se vor var-
sa la Casa coalelor.
Grade si examene
Art. 37, Licenta in drept se obtine trecind examanele
partiale de fine de an asupra tuturor materiilor prevSzute de
art. 9 din prezentul regulament.
Examenele sint orale: profesorii insS au facultatea de a
da i o lucrare scrisa: in asemenea caz se va da aceia ches-
tiune la toti studentii inscrii pentru trecerea acelui examen sj
in aceiai zi pentru toti.
Proba aceasta nu va fi elirninatorie.
Studentii cari au fost admisi la toate examenele partiale
prevazute de art. 9, vor fi proclamati licentiafi in drept prin-
tr'un proces-verbal colectiv, incheiat de profesorii respectivi ai
ultimului an de licenta, notindu-se in dreptul fiecarui licentiat si
notele obtinute la examenele partiale ale anului al Ill-lea.
Aceste note vor fi trecute si in diplomele respective de licenta.
Art. 38. Studentii sunt obligati a se prezenta la toate
materiile unui an de studii in decursul celor trsi sesiuni de exa-
mene ale anului respectiv (lunile Octombrie, lanuarie); neprezen-
tarea la toate materiile in cursul acestor trei sesiuni echivaleazS
cu renuntarea la examenul anului respectiv, atrSgind anularea
celorlalte examene partiale trecute.
Numai candidatii respinsi la vreuna sau mai multe materii
in decursul acestor trei sesiuni vor putea depune din nou exa-
 320
men la acele materii in decursul aceJor trei sesiuni ale anului
scolar urmator.
Examatricularea se aplicS tuturor candidajilor cari timp
de doi ani cind aveau dreptul de a se inscrie la vreun examen
nu au trecut cu succes toate examenele parjiale ale anului
respectiv.
Nimeni nu va fi admis a depune vreun examen aparjinind
grupului de materii a unui an superior, dacS nu va fi depus sau
complectat eel mai tirziu intr'o sesiune anterioara toate examenele
partiale ale anului precedent.
Art, 39. Examenele parjiale se tin de cStre profesorii
materiilor respective.
La inceputul fiecarei sesiuni de examen, decanul va inamta
profesorului examinator lista candidafilor.
Dupa examinarea tuturor candidajilor, fiecare profesor, pentru
materia sa, va incheia un proces-verbal, cuprinzind numeie a-
cestor candida^i i notind in dreptul fiecarui candidat nota obfinuta.
Pentru fiecare an de licenta, se va mtocmi cite un registru
de procese-verbale, nuruit si numerotat.
Art. 40, In cazul cind unul din examinatori ar fi impie-
dicat de a tine examenul partial de licenta, el va putea fi in-
locuit, pentru acel examen, printr'un alt profesor de specialitatea
respectiva sau dintr'o specialitate fnrudita.
Art. 41. Doctoratul in drept se obtine trecind examenele
de specializare asupra materiilor prevazute de art. 11 conform
dispozitiunilor acelui articol si un examen final de doctorat.
Art. 42. Examenul final de doctorat consists din sus-
tinerea unei teze si sustinerea a 5 pozifiuni alese de candidat
asupra oricaror materii din cele prev&zute de art. 1,
Art. ^3, Examenele de doctorat prev&zute de art. 11 vor
fi trecute in fata unei Comisiuni alcatuita din profesorii de spe-
cialitatea materiilor respective sau de o specialitate inrudita cu
aceste materii si prezidata de eel mai vechiu prefesor.
Sustinerea tezei de doctorat se va trece inaintea unei co-
misiuni de 5 membri, prezidata de profesorul specialitatii din care
este luat subiectul tezei de doctorat.
Examenele tezei de doctorat precum si examenele de teza,
se fac pentru un singur candidat si in fata comisiunii respective.
Comisiunea va lucra totdeauna cu majoritate. Daca unul
din profesorii cari fac parte din juriul examinator, lipseste dela
examenele de doctorat prevazute de articolul 11 sau dela e-
,121
xamenul final de doctorat, candidatul va fi examinat asupra
materiei sau pozitiunii respective de unul din ceilalti membri ai
comisiunii.
Art. 44. Examenele se tin fara intrerupere, rezultatul
trebue dat indata dupa terminare.
Sesiunile ordinare de examene pentru licenta si doctorat,
vor fi dela 20 Octombrie pinS la 10 Noembrie, dela 25 lanuarie
pina la 10 Februarie, dela 5 pina la 30 lunie.
Inscrierea la aceste exemene se face dela 110 Octombrie,
dela 1020 lanuarie si dela 2131 Mai inclusiv.
Pentru materiile prevazute de articolul 8, a cSror cursuri
se fac in mai mul^i ani, oricare ar fi seria de inscriere in facul-
tate a candidatului, examenul partial de licenta va fi trecut pe
viitor cu profosorul care in anul curent a facut cursul asupra
materiei respective.
Art. 45. Regulele de examatriculare aplicabile la licenta
prevSzute de articolul 31, se vor aplica i la doctorat.
Pentru doctorat notele echivaleaza In modul urmator:
14, 15, 16=suficient; 17, 18=bine; 19, 20=foarte bine.
Candidatul trebuie sS obJinS nota medie 14 si sa nu aiba
la o materie mai putin de nota 10.
Notele se dau de comisiune, care hotSrgte daca studentul
a fost sau nu admis.
Art. 46. Teza de doctorat nu se va pune in lucrare de-
cit dupS ce subiectul ei a fost admis de decanat, Tn urma avi-
zului profesorului de specialitate sj trecut in registrul tezelor de
doctorat.
Art. 47. Teza nu se va putea sustine decit dupa ce pro-
fesorul de specialitate, care a aprobat subiectul, va face un
raport favorabil asupra lucraiii in manuscris a candidatului.
Decanul, eliberind in urmS ,,bunul de imprimat", candidatii sint
obligati a imprima lucrarea si cu eel putin 20 zile inainte de
data fixarii pentru sustinere, sa depuna 60 exemplare imprimate
din teza lor la decanatul facultStii.
Art. 48. Teza va fi comunicata membrilor juriului exa-
minator i va putea fi sustinuta in orice epoca a anului scolar.
Membrii juriului examineaza pe candidat asupra oricSrei chestiuni
din subiectul tezei. Daca teza de doctorat a fost facut sub con-
ducerea unui profesor agregat, acesta va fi de drept in comisiu-
ne, nu insS preedinte. DacS teza a fost sustinuta cu succes,
presedintele proclamS doctor pe candidat.
 322 323

Art. 49. Candidatul care va fi trecut toate examenele una din Universitajile noastre, conform art. 71, alin. 2 din legc.
de licenta cu eel putin nota 18 si doctorat cu menjiunea foarte Art. 56 Sa dovedeascS pentru licenta terminarea unui
bine, va fi declarat : magna cum laude, mentiunea care va fi treniu academic, iar pentru doctorat eel putin 4 ani de colaritate.
trecuta in diploma, Art. 57. SatisfScind conditiunile menfionate in cele douS
Art. 50. Aprecierea raspunsurilor candida^ilor se va face articole precedente, candidatul va fi supus unui collocviu, iar
cu cifre variind intre 10 i 20. daca comisiunea va crede de cuviin{a si la un examen inscris.
Pentru a fi admis la un. examen partial de licenta, candi' Comisiunea se va compune din cinci profesori titulari sau agre-
datul trebue sa fi objinut nota 12. gati, desemnati de consiliul facultatii-
Pentru licenta notele echivaleaza cu menjiunile urmatoare : Art. 58. Sint valabile toate examenele i gradele ce au
12, 13, 14 cu suficient ; 15, 16, 17 cu bine ; 18, 19, 20 cu foarte bine. fost obtinute cu pastrarea dispozidunilor prezentului regulament
Candidatul care a fost admis la ultimul examen de licenta sau ale regulamentului din 1 Octombrie 1913.
(III) va purta in diploma mentiunea obtinuta la cele mai multe Art. 59. Orice dispozitiuni din alte regulamente anteri-
materii ale acestui examen. oare, contrare celor din prezentul regulament, vor fi considerate
Art. 51. Licen{iatul care nu a fost respins la nici un e- ca abrogate.
xamen i a trecut toate examenele de licenta numai cu eel pufin
nota 18 va fi dispensat de plata taxelor de frecventa la doctorat.
Prin procesul-verbal colectiv prevazut de art. 37, el va fi
declarat licentiat cum laude", facindu-se menjiune de aceasta
in diploma.
Art. 52. Odata cu cererea de inscriere la examenul de
licenta sau doctorat, candidatul va justifica si plata taxelor cuvenite.
Pe viitor candidatul va complecta si un formular tipSrit in
care va arSta examenele ce le-a trecut i sesiunile in care a
depus acele examene, si va indica pentru licenta si materiile la
care dorete sa depunS examenele partiale.
Art. 53. - - Diplomele si certificatele obtinute in strainatate
nu confers nici un drept titularului in tar<*. daca nu vor fi
echivalate cu unul din titlurile pe care le confer^ facultatile de
drept din Romania.
Echivalenta acestor diplome se ve judeca de o comisiune
de cinci profesori titulari sau agregaji, desemnati de Consiliul
facultajii.
Art. 54. Cind intre programul unei scoale strSine si
programul facultatii vor fi deosebiri de materii va trebui, pentru
a obtine echivalenta, sa se treaca" mai intfi un examen asupra
materiilor pe care programul scoalei straine nu le poseda.
Art. 55. Pentru a fi admis la examenul de echivalare
a titlurilor din strainatate, candidatul va trebui s& indeplineascS
urmatoarele condi'tiuni : sa posede pe linga diploma de doctor
sau de licenjiat, certificatul de absolvire a inva{dmintului secun-
dar din Jara, sau o diploma de studii echivalata, recunoscuta de
 325

Asistentii sint insarcinati cu pregatirea materialului biblio-

grafic si cu examinarea lucrarilor seminariale ale studentilor ina-
inte de a fi discutate in edinta.
Asistenjii licentiati pot fi insarcinati de profesor cu prezi-
darea edintelor seminariale in lipsa sa, iar la cursurile de limba
REGULAMENTUL cu exercitiile practice.
Facultatii de Litere i Filozofie din Iai
Asistentii cari au doctoratul pot fi Tnsaicinati, cu avizul
(Aprobat prin I. D. R. No. 6179 din 27 Decembrie 1923 i publicat in
Monitorul Oficial No. 216 din 2 Octombrie 1925). Consiliului facultatii, chiar a tine cursuri inlocul profesorului ori
de a face un curs complimentar.
TJTLUL I TITLUL II
Cursurile predate in Facultate Durata i felul cursurilor
Art. 1. La facultatea de Litere si filozofie din lasi re Art 4. Cursurile sint teoretice i practice de seminar.
predau urmatoarele cursuri:
1. Limba si literatura latinS, Atr. 5. - - Durata lor este de 3 ani pentru licentS i de 5
ani pentru doctorat.
2. Limba si literatura greacg,
3. Arheologia si antichitati, Art. 6. - - Intinderea unui curs poate fi de 1 an, de 2 ani
4. Istoria artelor, i de 3 ani.
5. Filologia romina, Art. 7. Anul scolar tine dela 1 Octombrie pina la 30 lunie.
6. Istoria literaturii rominesti vechi, Art. 8. - - Orariul se stabileste la inceputul fiecarui an co-
7. Istoria literaturii rominesti moderne, lar in Consiliul Facultatii.
8. Limba i literatura francezS, Art. 9. Cursurile i lucrarile de seminar se tin numai in
9. Limba i literatura germanS, zilele de lucru i numai intre orele 812 si 15-20.
10. Limbile si literaturile slave, Art. 10. - - Cursurile neprevazute la art. 1 al prezentului
11. Istoria veche cu epigrafia, regulament i introduse ulterior promulgSrii sale, se vor repartiza
la diferite speciality in urma unei hotariri a Consiliului Facultatii,
12. Istoria medie, moderna i contimporanS,
13. Istoria rominilor, hotarire care apoi se va afia.
14. Logica, TIULUL III
15. Psihologia, Inscrierea
16. Estetica,
Art. 11. -- Cursurile facultatii pot fi urmate de studenti i
17. Etica, de audienti.
18. Sociologia,
Ca studenti sint admisi numai absolventii de liceu i ab-
19. Istoria filozofiei vechi, medii, moderne si contimporane, solventele colii secundare de fete de gradul II sectia clasica-
20. Pedagogia si istoria pedagogiei, moderna.
NumSrul cursurilor poate fi sporit. Ca audienti pot fi admii, cu permisiunea Decanului, perso-
Art. 2. Cursurile se predau de profesori, agregafi, con' ane cari neavind un certificat de absolvire a invatSmintului se-
ferentiari i docen{i.
cundar, dovedesc totu, prin studiile ce le-au f&cut i virsta lor,
Art. 3. -- Profesorii titulari si agregafl sint ajutaji in semi- cS au maturitatea pentru a audia cursuri universitare.
narii de asistenti.
Art. 13. Inscrierea studentilor se face intre 1 pinft la 20
Octombrie, printr'o petitie adresata Decanului, in care candida-
tul montionenzS:

326
1. Numele i pronumele,
2. Anul sj locul nasterii,
3. Religia si nationalitatea,
4. Anul cind si liceul de unde este absolvent,
5. Specialitatea i secjiunea pe care dorete s'o urmeze,
6. Adresa in oras.
Pe linga petijia sa, studentul va anexa actele necesare
pentru justiJicarea punctelor 14.
Art. 14. - - Fiecare student va poseda la facultate un do-
sar al sau compus: din cererea de inscriere in facultate, cererile
de inscriere la examene i din toate procesele-verbale de exa-
menele partiale si generale de licenta i de doctorat iscalite de
profesorii cari au examinat.
Art. 15. - - Decanul are dreptul sa retraga la nevoie in-
scrierea audientilor.
Art. 16. - - Numai studentii au dreptul sa treaca exame-
nele conform art. 32 si urra., audientii pot obtine prin decanat
certificate de frecventarea cursurilor audiate.
Art. 17. -- Inscrierea studentilor dupa 20 Octombrie se poate
face numai cu avizul Decanului i cu aprobarea Rectorului pina
la eel mult 31 Decembrie. Dupa acest ultim termen nu se mai
poate face nici o inscriere.
Art. 18. - - La 1 lunie i la 1 Octombrie se va comunica
fiecarui profesor lista studen{ilor cari urmeaza sa treaca examene
in sesiunea curenta la profesorul respectiv.
TITLUL IV
FRECVENJE
Art. 19. - - Studentii sint obligati sa urmeze regulat la cur-
surile teoretice si la lucr&rile practice de seminar ale specialita-
tii alese.
Art. 20. - - Pentru justificarea frecventii, fiecare student
trebuie sa poseada un carnet de frecventa, iscSlit de profesorii
ale caror cursuri le urmeaza.
In caz de pierdere se poate obtinea un dublicat.
Art. 21. In caz cind boala sau alte motive apreciate de
facultate impiedica pe un student de a lua parte la activitatea
universitara in curs de un an, acel an nu se ia in seama la tri-
eniul academic.
Art. 22. - - Studentii sint datori sa treaca eel putin douft
examene pe an.
327
Art. 23. -- Frecventa de!a facultatile de litere ale celor-
lalte Universitati romineti, pentru unul sau toti anii de studii,
se recunoaste, insa candidatul va trebui sa raspunda la exame-
ne din materiile de specialitatea respectiva ce se predau la fa-
cultatea din Ias,i.
Art. 24. -- Facultatea poate elibera certificate de cursurile
urmate si de examenele trecute.
Certificatele vor avea pecetea facultatii si vor fi iscalite de
Decan si de secretarul facultatii.
Directorii de seminar pot elibera certificate de lucrari prac-
tice de seminar.
TITLUL V
Examene i grade
Art. 25. - - Facultatea de litere i filozofie confera douS
grade: licenta i doctoratul.
Licenta
Art. 26. - - Licenta este de 4 feluri:
1. Licenta in filozofie,
2. Licenta in filologia clasicS,
3. Licenta in filologia moderna cu urmatoarele sectiuni:
a) Cu limba romina;
b) Cu limba franceza,
c) Cu limba germana;
d) Cu limbile slave,
4) Licenta in istorie.
Art. 27. Pentru obtinerea licentii, Studentii sint obligati sa
treaca examene partiale pe materii i generale de licenta.
Examenele partiale pe materii au de scop sa arate intrucit
studentul a reusit sa-i asimileze, an cu an, cunotintele nece-
sare pentru obtinerea licentii.
Examenul general de licenta are de scop sa arate intrucit
candidatul a reuit sa stapineasca cunostintele unui grup de
materii, aa c3 sa fie in stare, pe de o parte a urmari progre-
sele tiintei, iar pe de alta a le utiliza in cariera de profesor.
Examenele par^iale
Examenele partiale se tree in lunile lunie si Octombrie,
intre 120 ale lunii.
Cu aprobarea profesorului respectiv studentii pot trece mai
 328_
I
multe examene parfiale intr'o singura sesiune.
Art, 29. Pentru a fi admii la licenfa, candidatii trebue
sa fi trecut examenele parjiale ale vreuneia din specialitatile
prevazute la art. 3039, precum i pentru candidafii la licen^a
in filologia clasica, in filologia moderna sau istoria, un examen
la alegere din urmatoarele cursuri de filozofie: istoria filozofiei,
sociologia, etica, psihologia si sa fi facut eel putin cite o lucrare
seminariala la obiectele de studii, nu insa i la materiile auxili-
are, adica la acele cu unul sau doi ani de curs.
Examenele partiale pe specialitate
Art. 30, - - I. Pentru licenfa in filozofie.
1. Psihologia,
2. Logica cu teoria cunostinjei,
3. Etica,
4. Estetica,
5. Sociologia,
6. Istoria filozofiei (vechi, medii, moderne)
7. Pedagogia,
8. Un curs la alegere, care poate fi si dela alt& facultate,
cu aprobarea prealabila a unuia din profesorii de filozofie.
Art. HI. //. Pentru licenfa in filologie clasted.
1. Examenul de limba i literatura latina,
2. Examenul de limba si literatura greaca,
3. Examenul de istoria veche,
4. Examenul de arheologie si antichita^i,
5. Examenul de istoria filozofiei vechi,
6. Un examen de filozofie conform art. 29.
Art. 32. ///. Pentru licenta in filologia moderna.
A. Cu limba rominS :
1. Examenul de filologia romina,
2. Examenul de istoria literaturii romine vechi,
3. Examenul de istoria literaturii romine moderne,
4. Examen de limba latina, curs de 2 ani,
5. Examen de limba paleoslovenica i mediobulgara, curs
de 2 ani,
6. Un examen de istoria rominilor pin& la intemeerea prin-
cipatelor.
7. Un examen de filozofie conform art. 29,
8. Examenul de Introducere in limbile i literaturele ro-
manice.
329
Art. 33.B. Cu limba francezS:
1. Examenul de limba i literatura franceza,
2. Examen de limba i literatura latina, curs de 2 ani,
3. Un examen de filologia romina (introducere in tiinta
limbii i fiziologia sunetelor),
4. Un examen de istoria moderna i contimporana,
5. Un examen la alegere din urmatoarele cursuri: litera-
tura rominS moderna, literatura germana sau literatura greaca,
6. Un examen de filozofie conform art. 29.
7. Examenul de limbi si literaturi romanice.
Art. 34C. Cu limba germana:
1. Examenul de istoria limbii i literaturii germane,
2. Examen de limba latina, curs de 2 ani,
3. Un examen de filologie romina (introducere in stiinta
limbii i fiziologia sunetelor),
4. Un examen la alegere din urmatoarele cursuri: istoria li-
teraturii romine moderne, istoria literaturii franceze sau istoria
literaturii grecesti,
5. Un examen la alegere din istoria medie sau istoria mo-
derna si contimporana,
6. Un examen de filozofie conform art. 29,
7. Examenul de limba i literatura engleza.
Art. 35D. Cu limbile slave:
1. Examenul de limbile i literaturile slave,
2. Un examen de limba i literatura germana,
3. Un examen de filologia romina (introducere in stunja
limbii i fiziologia sunetelor),
4. Un examen de istoria rominilor pinS la intemeerea prin-
cipatelor,
5. Un examen de istoria medievala,
6. Un examen de filozofie conform art. 29.
Art. 36.IV. Pentru licenta in istorie:
A. Cu istoria veche:
1. Examenul de istoria veche cu epigrafia,
2. Examenul de arheologie cu antichitati greco-romane,
3. Examenul de istorie medie, moderna si contimporana cu
paleografia latina,
4. Examenul de istoria rominilor cu paleografia romina,
5. Examenul de limba latina, curs de 2 ani,
6. Examenul de limba greaca, curs de 2 ani,
7. Un examen de filozofie conform art. 29.

Art. 37. B. Cu istoria universal^:
1. Examenul de istoria medie, moderna i contimporana 1 cu
paleografia latina,
2. Examenul de istoria rominilor cu paleografia rormna,
3. Examenul de istoria veche cu epigrafia,
4. Examen de limba latina, curs de 2 am",
5. Un examen de limba paleoslovenica,
6. Un examen de filosofie conform art. 29.
Art. 38. C. Cu istoria rominilor:
1. Examenul de istoria rominilor cu paleografia romina,
Examenul de istoria medie, moderna i contimporanfl cu
paleografie latina,
3. Examenul de istoria veclie,
4. Examenul de arheologie si antichitafi,
5. Examenul de limbile i Jiteraturile slave,
6. Examenul de istoria literaturii romme vechi,
7. Un examen de filozofie conform art. 29.
Art. 39. Deosebit de cursurile pentru examenele partiale
prevazute, studenjii cari se pregatesc pentru invatamintul secun-
dar sint obiigaji sa urmeze intr'un an un curs pedagogic (con-
form art. 24 din legea invatSmfntului secundar i superior) si sa
treaca examen din aceasta materie.
Art. 40. -- Absolventii facultafii detiinti cari vor sa treaca
licen^a fn filozofie $i au frecventa cursun'lor de filozofie, sint
scutiti de examenul No. 8 dela art. 30.
Art. 41. - - Studenjii inscrii la o specialitate oarecare a
facultatii de Litere, cari vor sa treaca licenta in filozofie i au
frecventa cursurilor de filozofie i au trecut eel pu{in doua exa-
mene partiale la specialitatea anterioara, sint asemenea scutiti
de examenul No. 8 dela art. 30.
Art. 42. - Absolventii facultStii de tiinti, sec{ia stiinfelor
naturale, cari vor sa treaca licenta in istorie i au frecventa
cursurilor de istorie, vor trebui sa treaca toate examenele parti-*
ale ale uneia din cele trei secfiuni ale acestei specialitati.
Art. 43. - - Studentii pot urma i alte cursuri decit acelea
ale specialitatii alese i pot trece i examene.
Art. 44. - - Examenele parfiale se tree inaintea profesorului
respectiv i constau din interogatie oralS. Numai in caz cind
profesorul gSsete de cuviinja, candidatul poate fi supus i la o
proba scrisa.
Rezultatul examenului se exprima prin bile albe, roii si
331
negre, i anume: trei bile albe, doua bile albe s.i una rotjie, 1
bilS alba i 2 roii, 3 bile roii, bila neagra. Aceste bile se con-
semneaza intr'un proces-verbal.
Art. 45. Candidatui care va fi obtinut bila neagra la o
materie, va fi aminat pentru sesiunea urmatoare..
Daca candidatul este respins de 2 ori la aceeai materie,
el poate cere sa fie examinat de o comisie de 3 proJesori, din
care profesorul respectiv nu poate lipsi.
Decanul va aviza asupra cererii.
Art. 46. - - Examenele partiale, netrecute in timpul celor
3 ani de studii, vor trebui sa fie trecute neaparat in decursui
a 2 ani imediat urmatori. Dupa expirarea acestui termen, stu-
dentul pierde dreptul de a se mai prezenta la examene.
Consiliul facultStii insa, apreciind validitatea motivelor in-
vocate, poate admite trecerea examenelor i dupa acest termen.
Art. 47. Pentru examenele partiale se va percepe o ta-
x& de 30 lei de fiecare examen (curs de un an), din care 7 la
suta revine Decanului, iar 3 la sutS secretamlui sSu.
Aceste taxe se vor depune la secretariat odata cu cererea
de inscriere la examen.
Art. 48. Bursierii facultatii sint scutiti de taxe petru exa-
menele par^ale. Ei sint obligati sa treaca eel putin doua exa-
mene partiale in fiecare an i sa ia parte activS la lucrarile de
seminar. Contrar nu vor beneficia de scutire in anii urmStori.
Examenele generale de licenta
Art. 49. - Trecerea tuturor examenelor partiale pe ma-
terii (conform art. 3039) confera candidatilor titlul de absol-
vent! al facultafi i le da dreptul sii se prezinte la examenul de
licenta.
Art. 50. - - Examenele de licenta consists dintr'un examen
oral i dintr'un examen scris.
Examenele orale
Examenele orale de licenta se tree din cite 3 materii: uncle
fixe, unele la libera alegere a candidatului din materiile spo-
cialitatii respective.
Art. 57. -- /. Pentru licenta in filozofie:
1. Psihologia sau logica,
2. Istoria filozoiiei,
3. O materie liber#.
 332^
Art. 52. ~ II. Pentru licenta in filologie clasica:
1. Limba si literatura latina,
2. Limba i literatura greaca,
3. O materie liberal
Art. 53. ///. Pentru licenta in filologia moderna;
a) Cu limba romina :
1. Filologia romina,
2. Istoria Jiteraturii romine vechi i moderne (materia in-
ireagS fiind examinata de un singur profesor),
3. 0 materie liberal
Art. 54. - b) Cu limba franceza: 1. Limba i literatura francezS,
23 Doua materii libere.
Art 55.c) Cu limba germana": 1. Limba i literatura germana,
2.3. Doua materii libere.
Art. 56.d) Cu limbile slave: 1. Limbile i literaturile slave,
2.3. DouS materii libere.
Art. 57. IV. Pentru licenta In istorte: a) Cu istoria veche :
1. Istoria veche,
2. Limba latina sau greacS,
3. O materie liberS.
Art. 58. b) Cu istoria universala: Istoria medie moderna
i contimporanS,
2.3. Doua materii libere,
Art. 59. c) Cu istoria rominilor: 1. Istoria rominilor.
2.3. Dou^ materii libere.
Examenele scrise
Art. 60. /, Pentru licenta in filosofie:
1. Analiza unui op clasic ales de candidat cu aprobarea pro-
fesorului de istoria filozofiei,
2. O lucrare asupra unei chestiuni alese de juriu din mate-
riile de licenta art. 51, afara de istoria filozofiei.
Art. 61. //. Pentru licenta in filologie clasica :
1. 0 traducere din greceste in rominete ori din romineste
in latineste, dupa aJegerea candidatului,
2. O lucrare asupra unui subiect ales de juriu din materiile
de licenta, art. 52.
Art, 62. ///. Pentu licenta in filologie moderna:
1. Pentru grupul A o lucrare de filologie romina sau de
istoria literaturii romine vechi sau moderne; pentru grupul B o
lucrare de istoria literaturii franceze ; pentru grupul C o lucrare
de istoria limbii i literaturii germane; pentru grupul D o lucrare
din limbile i literaturile slave.
2. O lucrare fixatS de juriu din celelalte douS materii de
licenta art. 53, 54, 55, 56.
Art. 63. -- IV. Pentru licenta in istorie :
1. O lucrare fixata de juriu din materia principals specificata
la art. 59, 60 i 61.
2. O lucrare fixata de juriu din celelalte doua materii de
licenta art. 57, 58 i 59.
Art. 64. Examenul de licenta se trece inaintea unui ju-
riu compus din trei membri desemnati de Decan dintre profesorii
inateriilor respective. Decanul va da unuia din ei delega{ia de
a prezida comisiunea.
Juriul hotarate subiectele lucrarilor scrise i zilele i orele
de lucru.
Hotarirea se consemneaza prin proces-verbal iscalit de toji
membrii juriului.
In caz de absen{a a unuia din membri, el este inlocuit printr'un
profesor, de preferinta dela o specialitate inruditS desemnat de
Decan.
Art. 65. La examenul scris de licentS se acorda cite 3
ore de lucru de fiecare lucrare, iar examenul poate fi fixat de-
odata la mai multi candidati pentru aceiai licenta.
Examinarea lucrarilor scrise se face de intregul juriu, iar
notarea se face cu bile albe, rosji i negre conform art. 32, dupa
ce fiecare profesor in parte i-a dat pSrerea sj se consemneazS
in proces-verbal.
Art. 66. In caz cmd candidatul a obtinut eel putin toate
bilele rosji, el este admis la examenul oral de licentS: in caz
cind el a obtinut vre-o bila neagra, el este aminat pentru sesi-
unea urmatoare.
Rezultatul se afieazS.
In caz cind unui din membrii juriului lipsete, el este inlo-
cuit printr'un profesor, de preferinta dela o specialitate inrudita
desemnat de Decan.
Art. 67. Examenul oral de licenta este public, se tine in
prezenja tuturor membrilor juriului i durezS un ceas i jumatate
pentru cite un singur candidat.
A/f. 68. La examenul oral membrii juriului examineazit
iiecare din specialitatea sa cite jumState de ceas,
Un profesor nu poate examina din douS materii decit nu-
 334
mai cind suplineste o a doua catedrS, in acest caz juriul se va
complecta cu un al treilea profesor de la o specialitate inrudita,
desemnat de Decan.
In caz cind unul din membrii juriului lipsete, el este inlo-
cuit printr'un profesor, de preferinta dela o specialitate inrudita,
desemnat de Decan.
Art. 69. -- Fiecare membru al j juriului se pronunja asu-
pra examenului intreg printr'o bilS conform art. 44, iar rezulta-
tul se consemneaza printr'un proces-verbal iscalit de to\\ membrii
juriului.
Art. 70 - - Candidatul care a obtinut eel putin trei bile roii
este declarat licentiat.
Candidatul care a obtinut o bila neagra este aminat pentru
sesiunea urmatoare, cind este obligat sa repete intregul examen
oral.
In cazuri exceptional si cu aprobarea Consiliului facultatii
examenul poate fi aminat si a doua oara.
Art. 71. - - Candidatul care a obtinut majoritate de bile
albe este declarat licentiat ,,cum laude", iar eel care a obtinut
toate bjlele albe w magna cum laude".
Aceste distinctii se mentioneaza in diploma de licenta.
Art, 72 Examenele de licenta setrecintre 1 30 Octom-
brie i 1 24 lunie, iar pentru candida{ii cariurmeaza sa repete
examenul oral (conform art. 66) i intre 25 pina la 31 lanuarie.
Art. 73. - - Absolventii facultatii de Stiinti (conform art. 40
$i 42) vor putea trece examenul de licenta in filozofie ori istorie
ca i absolventii facultatii de Litere.
Art. 74. Modalitatile trecerei dela o secjie a facultatii de
Litere la alta se vor hotari de Consiliul facultatii.
Art. 75 Candidatii la examenele de licenta vor depune
Ja secretariat, odatS cu cererea de inscriere, o taxa de examina-
re de 200 lei.
Pentru candidatii cari repeta examenul oral de licenta (con-
form art. 70) taxa de examinare este numai de 100 lei.
Din taxa intreaga ori pe jumiitate, 15 la suta revine Deca-
nului, 5 Ja suta secretarului, iar restul se imparte in mod egal
intre membrii jiuriului.
Diploma de
Art. 78 Candidatul declararat licentiat capatS o diploma
de
335
Art. 77 - Diploma de licenta se da in numele M. S. Re-
jjHui, este investitacu pecetea Universitatii, este iscalita de Minis-
trul Instructiei, de Rectorul Universitatii si de Decanul Facultatii.
Ea specifica specialitate din care Candidatul a fost examinat,
iar la filologia moderns i sectiunea conform art. 26.
Art. 78. La primirea ei Candidatul iscaiete diploma de
licenta in prezenfa secretarului facultatii si depune o taxa con-
form regulamentul de taxe universitare.
Doctoratul
Art. 79 Doctoratul este de un singur fel: in litere i filozofie.
Art. 80. Pentru a obtine Doctoratul, Candidatul trebue sa
implineasca urmatoarele conditii:
1. Sa fie licentiat,
2. Sa fi participat eel putin un an, dupa trecerea exame-
nului de licenta, la lucrarile de seminar ale specialitatii respective.
3. Sa fi prezentat o lucrare originala de specialitate, numita
teza de doctorat si aprobata conform art. 84.
Art. 81. Teza de doctorat se .remite Decanului, in ma-
nuscris, spre a proceda la compunerea juriului de examen i de
cercetare a tezei.
Art. 82. Juriul se compune din 5 profesori, din care 2 de
specialitatea tezei, 2 de specialitatea aleasa de candidat, (conform
art. 86) desemnati de Decan i sub presedintia Decanului.
Art. 83. - - Din cei 5 profesori, cHji alcatuesc juriul, se aleg
2 cari sa examineze teza i anume pe profesorul cu care can-
didatul a lucrat in seminar, ca referent i pe un al doilea ca
coreferent.
Art. 84. - - Referentul i coreferentul sint obligati sa depue
juriului raportul eel mult in doua luni dela primirea tezei.
Daca juriul aproba teza, candidatul este admis la exame-
nul oral.
Art. 85. Teza de doctorat trebuie tiparita i distribuita
tuturor profesorilor facultatii cu eel putin 30 de zile inainte de
examenul oral.
Facultatea poate acorda dispensa de tipar.
Art. 86. Examenul oral de doctorat consista in susjinerea
orala a tezei i intr'un examen din doua materii:
1. Materia din specialitatea cSreia s'a fcut teza.
2. O materie libera.
Art. 87. - - Cind un membru al juriului lipseste din cauzS de
 336
boaJei sau de absenta din tara, el poate fi inlocuit de Decan cu
un alt profesor.
Art. 88. Candidatul admis cu unanimitatea bilelor albe
este proclamat doctor n magna cum laude", iar eel admis cu ma-
joriratea bilelor albe: ,,cum laude".
Art. 89. - - Candidatul respins la examenul oral poate re-
peta exmenul dupa un an, cu aceias teza ori cu o teza nouci,
dupa aprecierea juriului.
Art. 90. - - Pentru examenul de doctorat se piateste o taxa
de 350 lei, care se depune la decanat odatS cu cererea de in-
scriere la examen.
In caz cind candidatui repeta examenul cu aceiasi tezS, ta-
xa este de 200 lei.
Taxa de examen se imparte egal intre membri juriului, dupa
ce se defalcheazS din ea 5 la suta pentru secretar.
Diploma de Ooctorat
Art. 91. Diploma de doctorat se da in numele M. S.
Regelui, este investita cu pecetea cea mare a Universitajii, este is-
caiita de Ministrul de instruc{ie, de Rectorul Universitatii si de
Decanul faculta{ii.
Art. 92. - - Diploma de doctorat este tiparita pe pergament
si la primire candidatui iscaleste in prezenja secretarului Uni-
versitatii i achitS o taxa conform regulamentului de taxe
universitare.
TITLUL V.
Echivalarea titlurilor universitare straine cu cele romine?ti
Art. 93. Studentii can" i-au facut studiile universitare in
strainatate i vor sa dobindeasca titlul de licenja in filozofie si
litere din \ara, vor trebui sa dovedeasca:
a) Absolvirea invatamintului secundar din tara sau din strai-
natate: in acest din urma caz ei trebue sa fi dobindit echiva-
lenta ceruta de lege (art. 71 alin: II din lege),
b) Terminarea eel putin a unui trieniu academic pentru spe-
cialitatea in care voesc sa obfina titlul de licenjiat.
Ei vor trece apoi examenul de licenfa conform art, 50 si
urmatorii din acest regulament.
Art. 94. Licentiatii facultatilor strSine, can voesc sa trea-
ca examenul de doctorat, pe lingS indeplinirea condi'tiunilor ce-
rute de art. 80, trebue sa fi dodindit si echivalenta diplomei de
337
la una din facult&tile din \ara conform art. 71. alin. Ill
din lege.
Ei vor trece apoi examenul de doctorat conform art. 80 i
tirmatorul din acest regulament.
Art. 95. - - Licentele si doctoratele straine vor putea fi re-
cunoscute echivalente cu cele din tara, in urmatoarele condipuni:
Posesorii respectivelor diplome vor trebui sa dovedeasca :
a) Absolvirea invStSmintului secundar din |ara sau din strai-
natate; in acest din urma caz ei trebue sa aiba si echivalenta
ceruta de lege,
b) Ei vor trebui sa dovedeasca terminarea eel putin a unui
trieniu academic.
Facultatea va putea supune la un examen de incercare pe
licentiatii i doctorii cu diploma din strainatate, cind va gasi de
cuviinta. Acest examen se va face asupra materiilor principale
din specialitatea pentru care candidatui a obtinut diploma.
El se va trece inaintea unei comisiuni numita de Decan si
compusa conform art. 64 i 82 din acest regulament.
Comisiunea va fi prezHata de Decan, sau in caz de boala
ori absenta, de un profesor delegat de dinsul.
Candidatul va varsa la secretariatul facultatii taxele preva-
zute la art. 75 si 90; sumele rezultatese vor imparti intre mem-
brii comisiunii.
Art. 96. - Cind candidatui nu indeplinete conditiunea
prevazuta la art. 93 lit. a, el va fi respins pina ce va produce
titlul respectiv. Cind candidatui nu indeplinete conditiunea de
sub litera b a aceluia articol, facultatea apreciaza daca trebue
sa-1 supuna la un examen de incercare, sau daca trebuie sa-1
oblige a trece toate examenele partiale si de diploma cerute de
acest regulament pentru obfinerea unui titlu echivalent cu eel
pe care il poseda candidatui.
Aceste examene se vor trece la termenele fixate de fa-
cultate.
Art. 97. - Pentru examenele de echivalenta se vor plati
taxele prevazute la art. 75 si 90 din acest regulament, precum
si taxele de diploma prevazute in regulamentul taxelor univer-
sitare.
TITLUL VI
Dispozitii tranzitorii
Art. 98. - - Regulamentul de fa{S intrft in vigoare dela 1
Octomvrie 1923.
22
 338
Art, 99. Studentii inscrisj in facultate i cu frecvenja termi-
nate inainte de intrarea in vigoare a acestui regulament, ii vor
trece examenele dupa vechiul regulament.
Art. 100. Studentii inscrii in facultate sub regimul re-
gulamentului anterior vor avea latitudinea s&-i continue studiile
i sa treaca examenele conform regulamentului de fata sau sa
faca aceste studii i sa treaca examenele conform dispozitiilor
regulamentului in vigoare la data inscrierii lor.
Art. 101. Oricare ar fi data de inscriere a studentilor,
ei vor fi supusj la plata taxelor prevazute in regulamentul de fata.
Art. 102. ~ Cind se vor crea noui catedre i noui cursuri,
Consiliul de facultate va avea caderea sa le declare facultative
sau obligatorii i a le repartiza sectiunii ce va crede de cuviinta.
REGULAMENTUL
pentru Facultatea de Medicina din lasj
(aprobat prin I. D. R No 3113 din 18 Decembrie 1928 $ipublicat in Mo-
nitorul Oficial No. 285 din 21 Decembrie 1928).
CAPITOLUL I
Art. 1. -- Inscrierea pentru invatamintul medical se face la
secretariatul Facultatii de medicinS, la inceputul fieciirui an co-
lar dela 115 Octomvrie. DupS 15 Octomvrie pina la 1 Noem-
vrie se poate acorda inscrierea de catre decan, in urma unei
cereri motivate s.i a depunerii unei taxe speciale de 200 lei.
Nu se poate acorda nici o dispense de inscriere peste
1 Noemvrie.
Art. 2. -- Consiliul profesoral al FacultStii va stabili la in-
ceputul fiecSrui an sjcolar numarul inscrierilor ce pot fi admise
in primul an pentru ca invatamintul sa se poata preda in con-
difiuni satisfScatoare.
Cind numSrul cererilor de inscriere ar fi superior celui fixat
de Consiliul profesoral, admiterea se va face in ordinea clasifi-
catiunii la examenul de bacalaureat precum i a mediei obtinute
in cursul superior de liceu la partea tiintificS.
Art. 3. Pentru a fi inscris student al Facultatii de me-
dicinS peti{ionarul este obligat a depune la secretariatul Facul-
de medicinS urmatoarele acte:
a) Diploma de bacalaureat;
6) Extractul de natere;
c) Consimtamititul pSrintilor pentru inscriere in cazul cind
studentul nu este major, precum i adresa lor. Toate aceste acte
se vor p&stra la secretariatul Facultatii in dosarul studentului,
pina la terminarea studiilor, trecere la alta Facultate, Universita-
te, sau pina la exmatriculare.
Studentul este obligat a declara la secretariatul Facultatii
domiciliul sau i orice schimbare ulterioara de domiciliu.
Candidatul nu va fi admis ca student de cit in urma unui
examen medical din partea Facultatii.
 340 341

Art. 4. Pentru fie care student se formeaza un dosar spe- de doctorat la Facultatea din lasi, potrivit regulamentului in
cial in care se depun si se tnscriu actele de mai sus, (art. 3). vigoare.
Acest dosar mai combine : Art. 8. Sludiile medicale dureaza 6 ani.
a) Un formular tiparit, in care se inscriu numele si pronu- Programa cursurilor cuprinde tiintele invatamintului medi-
mele studentului, inscriptiunile, examenele si toate actele de co- cal si lucrarile practice corespunzatoare.
laritate ale studentului; Art. 9. Catedrele existente la Facultatea de medicina, la
6) Carnetele de frecvenja pentru materiile din anii de studii; punerea in vigoare a acestui regulament sint urmatoarele:
c) Carnetele de frecventare la lucrarile practice.si clinici; Chimia medicaia i biologica,
d) Petifiuni in genere, tot ce se refers la colaritatea stu- Parazitologia,
dentului. Anatomia descriptiva si embriologia,
Art. 5. Fiecare student va avea un carnet de frecven- Istologia i istogeneza,
tare la lucrarile practice, in care, la finele fiecarui semestru, pro- Fiziologia si fizica biologica,
fesorii atesta frecventarea invatSmintului respectiv. Patologia si terapia generala,
Art. 6. ~ Cind un student al unei Universitati straine, ar Clinica medicaia,
dori as continua studiile la Facultatea de medicina din lasi, odata Clinica I chirurgicaia,
cu cererea de inscriere, va fi obligat a depune pe lingS actele II chirurgicaia i anatomia topografica,
prev3zute la art. 3 si certificatele de examene, studii i inscrip- Clinica dermatologica i sifiligrafica,
tiuni, ob{inute la acele Universitati. boalelor mintale i nervoase,
Toate aceste acte si certificate straine, vor fi traduse in si patologia infantiia,
limba romina i legalizate de Ministerul Afacerilor Straine. boalelor cailor urinare,
Diploma de bacalaureat, va fi in prealabil echivalafa de si teoria oftalmologica,
Ministerul Instructiunii, iar valoarea i ecbivalenta inscriptiunilor si teoria obstetricaia,
i certificatelor de studii si examene obtinute la acele Universi- terapeutica,
tati, vor fi judecate in fiecare caz special de catre Consiliul pro- Patologia chirurgicaia,
fesoral al Facultatii, prin o comisie de echivalare, pe baza legilor Patologia medicaia,
i regulamentelor in vigoare. Medicina operatoare,
Art. 7. - - Doctorii in medicina cu diplome dela o Univer- Anatomia patologica,
sitate strains, cari ar dori sS-si echivaleze diploma sa cu aceia Farmacologia i materia medicaia (farmacodinamia si far-
a Facultatii de medicina din lasi, vor trebui sa prezinte odata macognozia),
cu cererea de echivalare urmatoarele acte in original, traduse Igiena,
in limba romina si legalizate de Ministerul Afacerilor Straine: Medicina legaia,
a) Diploma de doctor in medicina; Bacteriologia.
6) Extractul de nastere;
Art. 10. Materiile cursurilor i lucrarilor practice sint
c) Certificatul ca e cetacean romin.
impartite in anii de studii, precum urmeaza:
Numai diploma de doctor in medicina din statele in car!
aceasta diploma ar da titularului dreptul imediat la libera prac-
Anul I
tica a medicinii in acele state, va putea fi judecata echivalenta.
si posesorul ei va fi admis a se prezenta la examenul de libera Chimia medicaia si biologica,
practica a medicinii in tara noastra. Anatomia descriptiva i embriologia,
Cu celelalte diplome posesorii lor vor trebui sa documen- Istoria i istogeneza,
teze frecventarea anilor de studii si sa treaca din nou examenul Fizica biolo^icS.
 342 343

In acest scop fiecare profesor este obligat a inainta deca-

Anul II natului intre 115 lunie a fiecarui an, programul si orele de
Anatomia patologica, studii ce poate asigura la catedra sa in anul urmator, in cadrul
Bacteriologia, orarului acelui an,
Patologia chirurgicala, Art. 11. Anul colar incepe la 1 Octomvrie i se termina
,, medicala, la 30 lunie.
Anatomia si embriologia, Semestrul de vara incepe la 1 Martie.
Fiziologia, Cursurile incep la 15 Octomvrie i se termina la 31 Mai.
Semiologia medicals (conferinta). Cursurile nu sint intrerupte decit in zilele de sarbatori bi-
Anul III sericeti i nationale fixate de Rectorat, conform legii invatamin-
tului superior.
Farmacologia i materia medicala,
Vacantele de Craciun i Pati tin cite 15 zile.
Medicina operatoare,
Art. 12. Fiecare profesor va primi dela decanat cataloa-
Anatomia topografica,
gele studenfilor regulat inscrisi pentru fiecare an de studii, eel
Parazitologia,
mai tirziu pina la 1 Noemvrie.
Clinica I chirurgicala',
Art. 13. Fiecarui student i se formeaza, la intrarea sa
medicala.
in Facultate, un carnet de cursuri in doua exemplare, unul din
Anul IV ele fiind duplicat ce se pastreaza la dosarul de colaritate al stu-
Patologia generala, dentului, pina la sfirsjtul studiilor medicale. Aceste carnete au
Igiena, foi de frecventarea cursurilor, stagii in spitale i examene pe tot
Clinica II chirurgicala, timpul invatamintului medical.
II medicala, In carnetul ce se da studentului, profesorii atesta semestrial
terapeutica, frecventarea cursurilor i stagiul in spitale, iar la finele anului
Ortopedie (conferinta). colar tree i semneaza notele obtinute la examene
Semnatura semestriaia de frecventa se da de catre profe-
Anul V sori in ultima ora de curs a fiecarui semestru. Pe baza atestarii
Clinica obstetricaia, de frecventa a tuturor profesorilor unui an de studiu, se da de
nervoasa i mintaia, catre decan semnatura fara de care studentul nu este admis la
dermatologica, examenul acelui an. Daca un student pierde carnetul sau, i se
medicala infantiia. poate elibera un duplicat dupa eel ce se aila la dosarul sau de
colaritate; va trebui insa sa indeplineasca formele ce se cer
Anul VI pentru anuntarea anuiarii unui act oficial.
Clinica urinara, Ori carui student care are mai mult de 6 absente nemoti-
oftalmologica, vate intr'un semestru la cursuri, lucrari practice sau clinici, nu i
Medicina legala, se iscalete foaia de frecventa;. el ramine repetent.
Radiologia (conferinta), Studentul care n'a frecventat Facultatea timp de 2 ani, va
Clinica oto-rino-laringologica (conferinta), fi ters din matricolele Facultafii si nu se va putea reinscrie in
Epidemiologia i clinica boalelor infectioase (conferinta), Facultate decit la inceputul unui an scolar i numai daca consi-
Decanul stabilete la inceputul anului scolar pentru fiecare liul Facultatii va admite reinscrierea.
an de studii, stabilindu-se astfel programa orelor de studii i Art. 14. -- Stagiul de spital este obligcitor i fara intreru-
lucrSri practice pentru amindoua semestrele. pere din luna Ootomvrie pina la 1 lunie, Incepind din anul II.
 344
DecanatuI Facultafii va orindui in fiecare semestru seriile
si modul de rotajiune al studentilor stagiari in diferitele servicii
de clinici ale Facultatii.
Internii si externii efectivi ai institutiunilor unde recrutarea
se face prin concurs, se socotesc stagiari in serviciile unde func-
tioneaza. Pentru a face cu putin^a si acestora frecventarea lecji-
ilor clinice, se vor rindui, pe cit posibil, in orariul cursurilor,
lectiile clinice dupa ora 10, iar stagiul de spital dela ora 8-10.
Fiecarui student trimis la stagiul de spital, i se elibereaza
de catre decanat pentru fiecare semestru un caet de stagiu, cu-
prinzind cite o foaie pentru fiecare zi de stagiu. Studentul noteaza
curat si cu cerneaia toate invatamintele ce a c&patat din stagiul
sau in fiecare zi. La sfirsitul saptaminii un asistent al clim'cii, iar
la sfirsitul lunei seful de lucrari, cerceteaza, corecteaza sau com-
pleteaza aceste note. La sfi'rsitul stagiului semestrial profesoru!
iscaleste, apreciind activitatea studentului la stagiu i la coloqui-
urile ce i s'au facut. Caetele de stagiu ramin proprietatea stu-
dentului. Ele trebuesc prezentate juriului examinator la docto-
ratul IV.
DecanatuI va elibera la inceputul anului, fiecarui student
care urmeaza lecjiuni clinice, un caet pentru clinici, cuprinzind
atitea foi cite zile de lec{ii va avea pentru fiecare clinicd in
cursul anului. Studentul noteaza in acest caet dupa fiecare lectie
clinica" a profesorului, cu cerneaia si curat, invatamintele ce a
capatat. La sfirsitul semestrului, seful de lucrari va cerceta, co-
recta si complecta aceste note, semnind aprecierile sale.
Caetul de clinici ramine proprietatea studentului si va trebui
prezentat juriului examinator la doctoratul IV.
CAPITOLUL II
Examenele
Art. 15. Examenele sunt : 1) examene de fine de an,
2) doctorate si 3) teza.
Toti studemMi din anii de studii sint obligati a se supune
in cursul anului la coloquiuri, probe scrise sau orale ori de cite
ori va socoti necesar profesorul respectiv.
La clinici studentii sint de asemenea obligaji a se supune
la coloquiuri, in tot cursul stagiului, facute fie de profesori, fie de
medici primari ori conferentiari sau asistenji care au fost ins&r-
cinati de profesorii respectivi cu educajia clinica a studen{i/or.
345
Aceste coloquiuri pot fi cit de dese in, cursul stagwluj de spital.
Aprecierile se fac asupra fiecarui student, pe foaia speciala a fie-
carui stagiar din caetul sau de studii.
In carnetul studentului numai profesorul va trece nota si
va atesta frecventa regulata.
1. Examene rfe fine de an.
Examenele de fine de an se fac de catre profesorii respec-
tivi : ele au loc intre 130 lunie (sesiunea de varS) si intre
115 Octomvrie (sesiunea de toamnS).
Examenele de fine de an consists in probe practice i probe
orale sau scrise.
Probele practice sint eliminatorii si se dau inaintea probe-
lor orale.
Daca un candidat a otyinut mai putin decit nota 6 la pro-
ba practicS, el este respins si nu mai poate continua examenul
oral la acea materie.
Candidatii admisi la proba practice tree i proba orala, iar
daca nota obtinuta este mai mica de 6, candidatul este respins.
In sesiunea de vara studen^ii sint obliga^i a se prezenta
la examen eel put,in la jumState din materiile anului respectiv.
Cei respinsi in sesiunea de var& sint admii a trece in se-
siunea de toamnS examen numai la materiile la care au fost
respini, pe linga materiile la care nu s'au prezentat.
La 15 Octomvrie sesiunea de examen de fine de an este
inchisa, Studentul care in sesiunea de Octomvrie nu s'a prezen-
tat la examene, la una sau mai rnulte materii, este declarat
repetent.
Dupa sesiunea de toamna, Studentul care a fost respins la
douS sau mai multe materii r&mine repetent. El nu va fi inscris
in acela an, decit dupa cererea de reinscriere ce se va face
eel mai tirziu pina la 1 Noemvrie. Cind cererea de reinscriere
nu este facuta in termen, studentul este exmatriculat i nu va
mai putea fi reprimit decit numai la inceputul anului colar.
Daca un student este respins numai la o materie el este
considerat corigent si este promovat in anul superior, dar va
trebui ca in cursul anului sa treaca" corigenta la 15 lanuarie, 15
Martie sau 15 Mai.
Daca nu a reus.it sa treaca corigenta pinS la 15 Mai, va
putea sS se prezinte la acest examen in lunie sau Octomvrie,
dar nu va mai putea in aceste sesiuni sa fie inscris la examc-
 346
nele anului in care este promovat provizoriu; el va trebui s& re-
pete acel an.
La conferin(ele prevSzute in programul de cursuri studen^ii
sfnt obligafi a trece la sfirsitul anului un coloquiu cu conferen-
tiarul respectiv, care noteazS aprecierile sale anume in cataloage
pe care le inainteazS profesorului pe lingS a cSrui catedrS este
alipita conferinta spre a servi la notarea studentului la cursul
fondamental al profesorului.
Studentul de anul I, II, III si IV, care a rmas repetent 2
ani in acelas an, este exmatriculat si nu mai poate fi inscris in
medicina,
2. Examenele de doctorat.
Au de obiect intreaga materie a obiectelor de studii res-
pective,
Examenele de doctorat sint in numar de 4 si anume:
Doctoratul I
Anatomia, istologia si fiziologia.
Probe practice la toate materiile.
Doctoratul II
Patologia interns, patologia externa, anatomia patologica"
si bacteriologia.
Probe practice la anatomia patologica si bacteriologie.
Doctoratul III
Medicina operatoare, patologia general^, igiena, farmacologia.
Probele practice la toate materiile.
Aceste examene de doctorat se pot trece numai dupS ter-
minarea cu succes a anului III.
Doctoratul IV
Clinica medicala si terapeutica (una sau alta), clinica chi-
rurgicala, clinica infantila si de boli contagioase (una sau alta).
Clinica obstetrical^ si clinica sifiligrafica, la care se va adauga
una din urmStoarele clinici speciale, pe rind sau dupa alegerea
decanului:
1. Clinica dermatologica; 2. medicina legal&; 3. Clinica
cailor urinare; 4. Ciinica neuro-mintalS; 5. Clinica oftalmologica\
Probe practice la toate materiile.
347
Acest examen de doctorat se poate trece numai dupS ter-
minarea cu succes a anului VI.
Cind un student are dreptul de a se prezenta la mai multe
examene de doctorat intirziate, el le poate da unul dupa altul,
in caz de reusjta, fSra nici un stagiu intre ele decit numai tim-
pul necesar pentru indeplinirea formalit&tilor.
Pentru examenul de doctorat decanatul formeazS serii de
35 candidati.
Examenele doctoratului I, H i HI, se" tin zilnic, incepind
dela 1 Noemvrie pinS la 30 Mai, iar pentru doctoratul IV, pin&
la 30 lunie-
La toate examenele de doctorat sint probe practice si pro-
be orale.
Pentru probele practice si orale se va proceda in modul
urmator:
In ziua i ora fixata candidati se vor prezenta la labora-
toriile respective, sau serviciile de clinicS, unde profesorul re-
spectiv ii va supune intii la proba practicS, acordindu-le timpul
pe care-1 va crede necesar pentru eSectuarea probei i apoi la
proba orala.
Probele practice sint eliminatorii, ele se tin inaintea pro-
belor teoretice.
Pentru a fi admis la proba practica, candidatul trebue s&
obtina nota 6.
Cind candidatul a fost admis la proba practicS el trece i
proba orala la care trebuie sa obtina nota 6 pentru a fi admis.
Proba orala la doctorate se trece inaintea tuturor profeso-
rilor materiilor fiecarui doctorat, intruniti in comisiune sub pre-
edintia celui mai vechi. Pentru rezultatul doctoratului, comisiu-
nea incheie procese-verbale, 'pe formulare date de catre decanat
i cari se alipesc la dosarul de scolaritate a studentului.
Daca un candidat nu a obtinut fie la proba practica, lu>
la cea orala, nota 6, la o materie sau mai multe el repeta docto-
ratul in intregime.
Ramine in aceste cazuri la aprecierea profesorului la care
un candidat a obtinut nota eminenta, sS-i mentina aceia la re-
petarea doctoratului.
Candidatul respins la un doctorat nu poate din nou so so
prezinte la acel doctorat decit dupa un interval de 2 luni din
ziua in care a fost respins.
Acest termen poate fi redus la o lunft de catre decan, in
 348
caz cind candidatul a fost respins la o singura materie, iar pro-
fesorul acelei materii atesta ca eel respins a urmat regulat cli-
nica sau laboratorul in cursul acestei luni.
Inscrierea candidatului pentru doctoratul I, II s.i III se face
la secretarialui Facultatii odata pe sapt#mina, fncepind dela 25
Octomvrie i se inchide Ja 20 Mai, iar pentru doctoratul IV in-
scrierile se inchid la 15 lunie.
Candidatul care nu se prezintS la examen in ziua, ora si
locul desemnat de decan, pierde dreptul la taxa de examen i
nu poate fi inscris decit dupa o luna dela ziua in care fusese
fixat. In caz de boala constatatS numai prin organele decanatu-
Jui, candidatul pierde taxa de examen, dar poate fi reinscris de
indatS ce s'a restabilit.
Art. 16. - - Toate examene sint publice. Ele nu se pot trece
decit numai inaintea Facultatii unde studentul a frecventat anul
de studii respectiv.
Art, 17. - - Notele de apreciere se insemneaza prin cifre
exprimate pe o scara dela 110, cu semnificatia urmatoare:
15, r&u, respins.
6, suficient.
7, multumitor
8, bine
9, foarte bine.
10, cu lauda.
Sustinerea tezei.
Art. 18. Candidatul sustine teza pentru doctoratul in me-
dicing i chirurgie, tratind un subject lasat la libera lui alegere
din domeniul tiin{elor medicale.
Aceasta lucrare este tiparita intr'un format dupa modelul
adoptat de Facultate.
Art. 19. Manuscrisul tezei, inainte de imprimare trebuie
sa fie aprobat de profesorul sau agregatul sub conducerea caruia
s'a facut lucrarea i contrasemnat de preedinte i de catre decan.
Concluziile vor fi facute in limba rominS i in limba fran-
ceza.
Profesorul sau agregatul care a semnat sau contrasemnat
concluziile tezei, va fi de drept presedinte al juriului de pro-
mofiune.
Art. 20. Candidatul este dator a depune Ja secretariatul
FacultStii 80 exemplare din teza imprimata, cu 10 zile inainte
de sustinerea ei.
349
Aceste exemplare vor fi distribuite profesorilor definitivi i
profesorilor agregati i intregului juriu. Se va face schimb de
teze cu alte Facultati.
Art. 21. -- Juriul pentru sustinerea tezei se compune din
2 membri numrti de decan i lua^i pe cit se poate din ramurile
cari fac obiectul tezei. Al treilea rnembru va fi preedintele ales
de candidat. Un suplinitor va fi numit dintre profesori, conferen-
tiari sau docen{i.
Juriul tezei trebuie se aib& eel putin doi profesori titulari
i nu poate lucra decit cu 3 membri.
Membrii juriului vor examina pe candidat asupra chestiu-
nilor sustinute in teza.
Art. 22. " La sustinerea tezei candidatul va imbra'ca roba.
Art. 23. - - DupS sustinerea tezei de doctorat in medicina
i chirurgie i dupa achitarea taxelor regulamentare, decanul co-
munica Rectorului UniversitS{ii admiterea candidatului la gradul
de doctor in medicina i chirurgie, cerind i eliberarea dipiomei;
cere Ministerului Sanat^tii Publice admiterea titularului la libera
practicS a medicinei in tara i anui\t& Ministerul de Rasboi pen-
tru regularea stagiului militar.
CAPITOLUL III
Institutele anexe pe linga Facultate
(institute, laboratorii si clinici).
Art. 24. Fiecare profesor definitiv sau profesor agregat
este dator s& alcatuiascS un regulament, care va determina mo-
dul de functionare a institutului, laboratorului sau clinicei sale.
Aceste regulamente vor fi aduse la cunotinta decanatului.
Art. 25. - - Personalul institutelor, laboratoriilor i clinicilor
este dator s& aduca la indeplinire cele prescrise in regulamentul
acestor institutiuni.
efii de lucrari, prosectorii, asistentii, preparatorii i in ^c
neral tot personalul este obligat a se conforma tuturor dispo/.i-
tiunilor cuprinse in legea invatSmintului superior, privitoare la
personalul acestor institute, precum i dispozitiunilor speciale sta-
bilite in regulamentul respectiv al fiecarui institut, clinieci sau
laborator.
Orice abatere dela datoriile impuse personalului, prin
i regulamente, se vor pedepsi conform dispozitiunilor din I
invattimintului.
 350
Art. 28. Gradele funcfionarilor din institute, laboratorii
si clinici sint cele prevazute in legea inva^iimintului superior.
Art. 27. - - Profesorii titulari sau profesorii agregafi de cli-
nici sint de drept sefi de servicii intr'unul din spitalele Epitropiei
Sft. Spiridon lasi. In aceasta ultima calitate a lor, profesorii ti-
tulari sau profesorii agrega{i de clinici au dreptul si indatoririle
medicilor primari de spitale, in conformitate cu regulamentul
Epitropiei Sft. Spiridon din lasi.
Epitropia va pune la dispozifia numitilor profesori sau agre-
gaji un serviciu prevSzut cu numarul de paturi necesar pentru
tinerea cursului de clinica.
Art. 2,8. - - Studenjii sint obligatf a se conforma in timpul
frecventaiii clinicilor, institutelpr si laboratoriilor, regulamentelor
acestor institutiuni, precum si dispozifiunilor prescrise pentru
serviclul de clinic^ de catre Epitropia Sft. Spiridon din lasi.
Abaterile vor fi aduse la cunostinta decanului si supuse
penalitSfilor dictate de regulamentul de ordine si discipline a
studenjilor universitari.
CAP1TOLUL IV
Trecerea student/lor dintr'o Facilitate
tntr'alta din fard.
Art. 29. - - Studentul poate trece dintr'o Facultate de me-
dicina intr'alta din tarS, pastrind beneficiile acordate de foile de
frecventare, precum si acele a examenelor ce a trecut. Nu vor
fi insa recunoscute examenele parfiale ale unor materii din un
an de studii.
Aceasta transferare nu se poate efectua decit la inceputul
anului scolar, sub nici un cuvint nu se poate transfera la alia
Facultate un student care nu are complect trecute toate exame-
nele anului precedent aceluia in care vrea sS se inscrie.
Art. 30. Pentru trecerea unui student dela Facultatea
de medicinii din lasi la alia Facultate, studentul face decanului
cererea de retragere dela Facultate i i se elibereaza toate actele
cerute de art. 5 din prezentul regulament precum si un certificat
de scolaritate in care se men{ioneazS situafia sa colara, precum
si rezultatul examenelor date.
Cu aceste acte face cerere de inscriere la Facultatea unde
vrea sa se transfere.
351
CAPITOLUL V
Mentiuni.
Art. 31. Pentru a incuraja si a recompensa pe studemMi
care se disting la studii, Facultatea acorda mentiuni pentru teze
de doctorat.
Art. 32. - - Mentiunile se vor acorda la sfiritul anului co-
lar pentru tezele sustinute in cursul acelui an.
Aceste mentiuni in fiecare an vor fi in num&r de 8 maxi-
mum si anume: O mentiune, intiia; doua mentiuni a doua i 5
mentiuni a treia.
Consiliul profesoral va stabili la finele anului scolar gradul
i numarul mentiunilor de acordat, precum i numele candidatilor
carora li se vor decerna.
Art. 33. Mentiunile se acorda avindu-se in vedere co-
laritatea candidatului i valoarea tezei inaugurale.
Art. 34. Mentiunea intiia se va acorda in conditiunile ur-
matoare: candidatul sa nu fi fost respins la nici un examen, sa
fi obtinut ca nota medie generala, rezultind din mediile docto-
ratelor, eel pu^in nota 8, sa nu fi fost pasibil de nici o mSsura
disciplinary si sa fi obtinut la teza sa inaugurala nota maximala.
Art. 35. Mentiunile a doua i a treia vor fi acordate de
consiliul Facultatii, in ordinea de merit, tinindu-se seama de va-
loarea tezei i de notele obtinute de candidat la examenele de
doctorat, a caior medie general^rezultind din mediile doctora-
telortrebuie sa fie eel pu{in nota 7.
CAPITOLUL VI
Administrafia Facultatii.
Art. 36. -- Decanul este organul administativ al Facultatii:
el functioneaza sub controlul consiliului profesoral al Facultatii.
Consiliul profesoral poate alege din sinul sau 5 profesori titulari
cari sa ajute pe decan in indepliuirea tuturor atributiunilor sale,
privitoare la administratia i bugetu' laboratoarelor, institutelor,
si clinicilor. Profesorii alesi vor fi 2 profesori de clinica si 3 pro-
fesorii directori de laboratoare. Ei vor fi alei pe timp de 2 ani
ca si decanul.
Art. 31. Decanul asistat de profesorii delegati, va a\ca-
tui in fiecare an, proectul de buget al laboratoarelor, clinicelor
si institutelor ce urmeaza a fi supus consiliului profesoral, In
cursul lunei Octombrie si inaintat la timp Ministerului Instructiunii.
 352
Art. 38. Veniturile Facultatii se compun:
1. Din fondurile puse la dispozifia Facultatii, institutelor,
clinicelor sau laboratoriilor, de cStre Stat, pentru cheltuelile de
material si intretinere, fie ca sint fonduri globale destinate a fi
repartizate de consiliu, fie ca este o suma prevazuta in buget
cu anumite destinatiuni.
2. Din taxele platite de students pentru acoperirea cheltue-
lilor de materiale si biblioteca.
Aceste taxe vor fi de 3.000 lei anual, cit timp se vor men-
tine condifiunile sub cari s'a facut prezentul regulament.
Studentilor lipsi'ti de mijloace si cari au trecut examenul
la timp, li se vor reduce aceste taxe la 1.000 lei anual.
Toate taxele dela NT. 2 vor fi platite la cancelaria deca-
natului Facultatii la inceputul fiecarui semestru.
3. Din orice alte venituri ce s'ar putea aduce Facultatii,
precum: subven{iuni, donajiuni, testamente, etc.
Art. 39. - - Decanul asistat de profesorii delegati va re-
partiza la inceputul fiecarui an scolar, cu aprobarea consiliului
profesoral, sumele destinate funotio'narii clinicilor si laboratoare-
lor i completarii instalatiunilor necesare;
a) Un prim fond de intrejinere, cheltueli de material si
publicatiuni, pentru fiecare institut, clinica sau laborator, Jinind
seama de sumele afectate fiecarei clinici sau laborator, in bu-
getul curent si de nevoile fiecarui serviciu, in raport cu numarul
studentilor si cu natura lucrarilor ce se fac;
b) Un fond pentru completarea instalatiunilor si amenajarea
localurilor, in raport cu cerintele invatamintuli'i.
Aceste fonduri vor fi puse la dispozifia directorilor de in-
stitute, clinici sau laboratoare si vor fi justificate in conformitate
cu dispozijiunile legii contabilitatii publice.
Decanul asistat de profesorii delegati, in infelegere cu pro-
fesorii respectivi, va putea totusi s& fac3 comenzi comune de
materiale necesare clinicelor, laboratoarelor i institutelor, in scop
de a objine cele mai bune condi'tiuni de calitate, de pret i de
plata ;
c) Fondul pentru intrejinerea localului Facultatii si a servi-
ciilor anexe (serviciul cadavrelor, crescatorii si animale, etc.),
ingrijindu-se de buna lor functionare;
d) Fondul pentru biblioteca centrala a Facultatii i
catiuni.
353
Taxe de colaritate, taxe de examene, taxe pentru examene
de docenfa j taxe pentru echiualarea diplomelor strdine.
Art. 40. In afarS de taxele prevazute la art. 38, alin. II,
student" vor plati;
1. O taxa de inscriptiune (colaritate) de 200 lei, catre
Stat.
2, O taxa de 300 lei, pentru fiecare examen de fine de an
sau doctorat, care va fi varsata la cancelaria decanatului Fa-
cultatii, odata cu cererea de inscriere la examen.
Students respini la examenul de fine de an sau la docto-
rate, vor plati o noua taxa.
Pentru sustinerea tezei se va pl&ti o taxa de 500 lei.
Pentru diploma de doctor in medicinS se va plati o taxa
de 500 lei.
Art. 41. - - Pentru inscriere la examenul de docentS, can-
didatul va plati o taxa de 8.000 lei, iar personalul didactic al
laboratoriilor, clinicilor i institutelor va plati 5.000 lei.
Art. 42. Pentru echivalarea diplomelor dela Universita-
tile straine se va plati o taxa de 5.000 lei.
Art. 43. Taxele dela art. 40, alin. II, HI i IV; art. 41
i 42 se vor repartiza imediat dupS sfirsitul fiecSrei sesiuni, intre
profesorii examinatori, proportional cu numarul candidatilor exa-
minati de fiecare, prin ingrijirea decanului, asistat de profesorii
delegati, dupa ce se vor deduce 15 la suta cheltueli de perce-
pere, cuvenite functionarilor cancelariei decanatului.
Art. 44. - - Consiliul profesoral va putea modifica la ince-
putul fiecarui an colar, sub rezerva aprobarii Ministerului de
Instructie, taxele pentru acoperirea cheltuelilor de materiale si de
bibliotecS, potrivit cu nevoile Facultatii, numarul studentilor si
pretul materialelor necesare invatamintului.
Art. 45. Decanul, asistat de profesorii delegati, va acorda
scutire numai pentru taxele de scolaritate studentilor saraci si
meritoi, in conformitate cu dispozitiunele art. 60 din legea invii-
tamintului secundar si superior.
Art. 46. - Decanul, asistat de profesorii delegati, este
raspunzator de intreaga administrare a fondurilor puse la dispo-
zitia Facultatii.
La inceputul fiecarui an el va supune Consiliului profesoral
o dare de seama asupra activitatii si gestiunii anului precedent.
Pentru justificarea sumelor alocate in bugetul Ministerului
 355

Instructiunii sau primite sub ori ce titlu dela Stat, Consiliul de ad- conform regulamentului sub care s'au inscris in Facultate,
ministra{ie, va inainta acte justificative, conform legii contabili- la 2 obiecte in 15 lanuarie i la un obiect in 15 Martie i 15
tatii publice. Mai, sub aceleasi modalitati.
Anal de specializare. Dispozitiile transitorii nu se vor aplica studenfllor ce se vor
Art, 47. Se vor infiinta pe linga Facultatea de medicina inscrie in anul I sub prezentul regulament si vor inceta cind
din Iai studii de specializare. ultima serie de studenti inscrisi sub vechiul regulament, seria
Art, 48. Consiliul profesoral al Faculta^ei va organiza Octombrie 1927, va fi beneficiat de ultimul drept de corigenta
studiile de specializare in timp de eel mult un an dela promul- la doua obiecte adica la 15 lanuarie 1934.
garea regulamentului. Art. 52. Se vor aplica si studentilor aflStori in Facultate
Durata acestor studii de specializare va fi de eel mult la promulgarea acestui regulament dispozitiile articolului 14 pri-
un an. vitoare la stagiu de spital, art. 15 privitor la modalitatea trecerei
Art. 49. Nu vor fi admisi la acest an de specializare examenelor actuale de doctorate, art. 1822 privitoare la sus-
decit doctorii in medicinS si chirurgie, pe baza diplomei, dori- tinerea tezei, art. 29 i 30 privitoare la trecerea dela o Facul-
tori a se perfecfiona si a imbrStisa una din specialita|ile inva- tate la alta i art. 38, alin. II si art. 40 privitoare la taxele de
tamintului medical. colaritate i examene.
Se creiaza" in acest scop urmatoarele speciality: Art. 53. Toate dispozitiunile anterioare privitoare la
Chirurgie, igienS si medicina sanitara", medicina legala, micro- taxele pentru Facultatea de medicinS din lasi sint abrogate.
biologie si medicina experimental^, obstetrica si ginecologia, der-
matologia si sifiligrafia, boalele cilor genito-urinare, psihiatria
si boalele sistemului nervos si oculistica.
Pe linga aceste specialitati, se vor mai putea infiin{a cu
timpul i altele pe care Facultatea le va g&si necesare.
La terminarea acestor studii candidatul va objine diploma
de specialist, in urma unui examen si a unei lucrari in domeniul
specialitStii.
Art. 50. - - Pentru a se putea intitula specialist, in vreuna
din ramurile tiin{ei medicale, doctorul in medicina i chirurgie
va trebui sS posedii i diploma de specialist, care se va ob{ine
pe baza studiilor de specializare conform acestui regulament.
CAPITOLUL VII
Dispozifii transitorii.
Art. 51. Prezentul regulament infra" in vigoare dela data
de 1 Octombrie 1928, si va incepe sa se aplice studenjilor care
se vor inscrie in anul I dela acea epocS.
Studentii aflatori deja in Facultate la 1 Octombrie 1928,
vor beneficia ins3 si ei de dispozitiile art. 15 in ce priveste co-
rigenja la o maferie la epocile de 15 lanuarie, 15 Martie si
15 Mai, sub modalit&tile acelui articol.
Studentii din anii III, V si VI, vor avea dreptul de cori-
 357

22. Morfologia animals,

23. Anatomia i fiziologia vegetal^,
24. Fiziologia animaia generals i comparata.
25. Geologia,
26. Paleontologia,
Regulamentul Facultatii de Stiinfi din lasi 27. Mineralogia i petrografia,
(Aprobat prin Inalt Decret regal No 1 187 din 28. Histologia,
Monhorul Oficll So. 78 5
' 29. Chimia biologica.
IV. Ceografia
TITLUL I
V. tiintele aplicate
Art. 1. Materiile predate la Facultatea de tiinti vor fi,
urmatoarele: 30. Mecanica aplicatS,
31. Matematici aplicate la finante i comert,
J. tiintele matematice
32. Fizica aplicata (electrotehnica),
1. Elementele de analizS infinitezimala (conferinte), 33. Chimia tehnologicS,
2. Algebra superioara,
34. $tiinte tehnologice,
3. Geometria analitica,
35. Chimia agricoia,
4. Geometria proectiva (geometria descriptiva si aplica- 36. tiinte agronomice.
Jiile ei),
Materiile enumerate cuprind cursuri teoretice i aplicate
5. Calculul diferential si integral, profesate in Facultate, precum i cursurile mai importante ce
6. Mecanica rationaia, urmeazS a fi create in vederea lucrarilor de specializare i de
7. Astronomia,
aplicare practicS la diferite tiinte.
8. Mecanica cereasca, Acestea din urma se vor crea pe mSsura trebuintelor i
9. Teoria functiilor,
dupS avizul Facultatii. dat in special pentru fiecare dintr'insele.
10. Geometria superioara, Art. 2. Asupra materiilor predate in Facultate, se vor
11. Fizica matematica.
face conferinte publice, conferinte in seminarii, lucrari practice
II. tiintele flzico-chimice in laboratorii si exursii tiintifice.
Art. 3. Fiecare din cursurile Facultatii vor putea fi pre-
12. Fizica (gravitatea, caidura, electricitatea),
date de unul sau mai multi profesori titular! sau agrega^i, aju-
13. Fizica moleculara, acustica si optica,
14. Chimia mineraia, tati de personalul necesar: de conferemiari, sefi de lucrSri, asis-
15. Chimia organica, tenji si preparatori.
16. Chimia analifica, Conferintele care cuprind exercijiile i colocviile facute cu
17. Chimia fizicala, studentii asupra materiilor cursului, vor fi conduse de profesori
18. Mineralogia. titulari, agregaji sau conferenfiari in seminariile Facultatii.
LucrSrile practice se vor face in institute si laboratoriile Fa-
III. $tiinfele naturale cultat". conform regulamentelor speciale, sub privigherea profe-
19. Conferinfe de fizica si chimie, sorilor, de drept director! ai laboratoriilor respective.
20. Zoologia descriptiva, Excursiunile se vor face dupa propunerea i sub conduccrr.i
21. Botanica descriptiva, profesorilor respectivi.
Art. 4. - - Programul de impcirtire a materiilor pe zile $i
ore pentru cursuri, conferinte, sau lucra>i practice se fixca/ri < ! <
 358
catre Consiliul Facultatii Ja inceputul fiecarui an colar. El nu se
poate schimba in cursul anului, decit cu consimtimintul tuturor
profesorilor din sectia respective.
Acest program orar se imprima si se afieaza in localul
Universitatii i in toate institutele i laboratoriile Facultatii.
Art. 5. - - Cu ocazia stabilirei programului orar, Consiliul
Facultatii, dupa injelegerea intervenita intre doi profesori sau
agregati de aceias. specialitate, va putea insSrcina pe unul din
ei cu profesarea unei parfi din curs sau a unui curs intreg, fS-
cind parte din catedra celuilalt i reciproc.
Consiliul poate insSrcina de asemenea pe un conferentiar
sau mai multi, cu facerea unui curs cuprins in cadrul examene-
lor de licenta, cu Jinerea umii curs de specializare sau de apli-
cafiune practica.
Asemenea ins^rcinare se da numai pentru un an colar.
Ea poate fi reinoita la inceputul fiecarui an colar.
Art. 6. -- Fiecare profesor e obligat sS-i termine cursul
pentru licenta in eel mult doi ani. Cursurile pregatitoare dela fie-
care sectie, precum i cursul de Mineralogie dela sectia tiintelor
naturale, se vor face intr'un singur an.
TITLUL II
Grade $i diplome Durata cursurilor.
Art. 7. Facultatea confer^ doua grade de diplome, anume:
diploma de licenta i diploma de doctorat.
Art. 8. Diploma conceputa in numele M. S. Regelui
va purta semn&turile Ministrului instrucjiunii publice, a Rectoru-
lui Universitatii i a Decanului Facultatii, precum i sigiliile Mi-
nisterului instruetiunii i al Universitatii. Diploma va purta titlul
specialitatii pentru care e dat gradul de licenta sau de doctorat.
Diploma de doctorat va arSta i subiectul tezei pe baza
caieia candidatul a fost admis la acest grad. La primirea diplo-
mei de licenta sau de doctorat, candidatul trebue s'o semneze
la locul cuvenit in prezenta Decanului Facultatii.
Art. 9. Durata cursurilor pentru gradul de licenta este
de trei ani sau eel mai mult patru ani in fiecare din specialita-
tile Facultatii. Pentru doctorat aceasta durata este de cinci ani
eel pujin in care numar se cuprind anii ceruti pentru licenta.
TITLUL III
Examene pentru gradul de licenta.
Art. 10. Pentru obtinerea gradului de licenta pentru unul
din grupurile de materii, studenjii sint datori sd treactt exame-
359
nele asupra tuturor materiilor cuprinse in acel grup i in ordinea
indicate de art. 15. Intervalul de timp in care trebuesc trecute
toate aceste examene e minimum de trei ani s.i un maximum
de ease ani.
Studentii cari nu i-au putut trece toate examenele unui
grup in interval de ease ani, pierd toate examenele trecute.
Dispensa de minimum sau maximum in aceasta privinta
poate acorda Consiliul Facultatu numai in cazuri exceptional i
bine motivate.
Studentii vor trebui s3 plateasca taxa de 20 lei pentru sectia
matematicS, in care se cuprinde taxa de inscriptii i examen, i
40 lei pentru sectia fizico-chimica i naturale.
Studentii lipsiti de mijloace vor putea fi scutiti de plata
acestor taxe.
Art. 11. Studentul care in interval de doi ani consecu-
tivi nu va fi trecut nici un examen, va fi ters din matricola Fa-
cultatii.
Studentul ters nu se va putea inscri in aceiasj Facultate
decit la inceputul anului colar urmStor i numai dacS Consiliul
Facultatii va admite aceastS inscriere.
Art. 12. Anul colar incepe la 1 Octombrie i se ter-
mina la 30 lunie. El este impar^t in doua semestre: intiiul se-
mestru dela 1 Octombrie pina la 15 Februarie i al doilea se-
mestru dela 15 Februarie pina la 30 lunie.
Art. 13. Sesiunile de examen au loc in fiecare an in
lunile lunie i Octombrie i anume: dela 1530 lunie i dela
115 Octombrie.
Cursurile inceteaza la 31 Mai. Sesiuni extraordinare de
examen nu se pot acorda.
Art. 14. - - Inscrierile pentru examen se fac la secretariatul
tii cu eel putin 5 zile inainte de inceperea sesiunei.
Aceste inscrieri se vor face dupa cererea inscris facuta de
fiecare candidat i purtind timbrul legal.
Art. 15. - - Diploma de licenta se ya dobindi dupS urma-
rea cursurilor, a lucrarilor practice i Jrecerea tuturor examenelor
unui grup aratate aci mai jos, pentru fiecare fel de licenta 51
dupa susjinerea unui colocviu. Materiile unui grup vor fi rinduitc
in cei 3 sau 4 ani de studiu dupa repartizarea anuala specili-
cata mai jos, pentru fiecare licenta.
Cind nevoia s'ar ivi, Consiliul de Facultate, va putea modi-
lica aceastii roparti/.are, ea nu se va putea face decit la inceputul
anului ^rolar.
 360
361
1 Licenfa in matematicu
Anul I Anul II
1. Zoologia descriptive,
1. Elemente de analiza infinifezimala" (conferinje),
2. Algebra superioare, 2. Morfologia animaie,
3. Geometria descriptiva, 3. Morfologia vegetal^ i botanica descriptive.
4. Geometria analitica. Anul HI
Anul II 1. Fiziologia animaie generaie si comparate,
1. Calculul diferenjial i integral, 2. Fiziologia vegetal^,
2. Mecanica, 3. Mineralogia i petrografia,
4. Geologia si paleontologia.
3. Cursuri speciale i seminarii ce se anunfa la Inceputul
anului.
Anul IV
Anul 111 1. Fiziologia animaie i comparatS,
1. Teoria funcfiunilor, 2. Geologia i paleontologia,
2. Astronomia, 3. Histologia,
3. Cursuri speciale i seminarii ce se anunja la inceputul Studentii cari ar dori sa termine frecventarea cursurilor in
anului.
3 ani pot urma in plus in fiecare din primii 3 ani cite o materie
IILicenfa in tiintele fizico-matematice din grupul imediat urmetor, inscriindu-se in acest scop la ince-
putul anului, la decanat.
Anul I
1. Elemente de analize, IV.Licenfa in chimie
2. Geometria analitica si descriptive, Anul I
3. Algebra superioare.
1. Matematici generaie (no{iuni de algebre superioara, ge-
Anul H ometrie analitice, analize matematica i mecanice rationale),
1. Calculul diferenfial i integral, 2. Chimia minerals,
2. Mecanica rationale, 3. Fizica experimental (curs complect).
3. Fizica (gravitatea, caldura si electricitatea). Anul II
Anul III 1. Chimia organice,
1. Teoria funcjiilor, 2. Mineralogia i petrografia,
2. Fizica (acustica si optica), 3. Chimia tehnologica (curs general).
3. Capitole speciale de fizice matematica ce se anunje la Anul III
mceputul anului.
1. Chimia organice,
III.Licenfa in tiinfele naturale 2. Chimia fizicaie si analitica,
3. Chimia agricola i alimentare, cu observatia ce : la fiecare
Anul 1
materie se va trece cite un examen.
1. Fizica si chimia (conferinte),
2. Zoologia descriptiva, VLicenfa In fizica
3. Morfologia animalS, Anul I
4. Morfologia vegetala si botanica descriptiva. 1. Matematici generaie (ca la licenta in chimie),
2. Chimia mincral.1 (curs redus),
 362 363

3. Fizica experimentala (curs complect). de regulamente speciale. Toata activitatea lor se afia sub contro-
Anul II lul direct al Consiliului de Facultate.
Art. 16. - - Studentii cari urmeaza cursurile unui grup,
1. Fizica generaia teoreticS (gravitatea, caldura, termodi- sint datori sa urmeze in acela limp toate conferintele si lucra-
namica, electricitate, magnetism), rile practice relative la materiile respective, asa cum sint fixate
2. Mecanica rationala,
la inceputul fiec^rui an scolar, prin programul orar stabilit de
3. Chimia organic^. catre Consiliul Facultatii, precum si excursiunile stiintin'ce, orga-
Anul III nizate de profesorii respectivi.
Art. 17. Pentru a se putea prezenta la examenul unei
1. Fizica generals teoretica' (fizica moleculara, acustica^ materii, candidatul va trebui sa . urmeze mai intii cursul si sa
optica),
2. Chimia fizicaia, faca lucrarile cerute de profesor la conferinte, laborator i seminar.
3. Cristalografia. Examenul consta din:
a) O proba scrisa,
Un licenjiat in chimie mai poate cap&ta titlul de: ,,Licentiat
6) O proba practica,
in chimie tehnologica", dupa trecerea examenelor de: a) Curs
c) 0 proba oraia.
special de Chimie tehnologica, b) Masini si instala^ii industriale; Probele se vor trece in ordinea indicata mai sus. Fiecare
sau nLicentiat in Chimie agricola" dupa" trecerea examenelor de:
din ele este eliminatoare.
a) Chimie agricola p, I (Nutrirea plantelor i animalelor, b) Chimie Art. 18. Examenele pentru fiecare materie se vor trece
agricola p. II (Industriile agricola).
inaintea unei comisiuni formate din 3 profesori de specialitate
VI.Licenta in geografie sau de stiinte inrudite asupra careia se trece examenul.
Comisiunea va putea lucra numai cu doi din membra sai.
a) Pentru studentii dela Facultatea de Litere si filozofie: Din comisiune fac parte de drept profesorul de materie
1. Geografia fizica,
2. Antropogeografia, respectiva pentru care candidatul cere sa fie examinat.
3. Chorografia, Aceste comisiuni sa alcStuesc de catre Consiliul Facultatii
4. Geologia, inainte de inceputul sesiunii examenului. Cind profesorul de ma-
terie respectiva lipseste sau nu poate lua parte la examen, mo-
5. Istoria generaia sau filologia romina,
tivind aceasta imposibilitate, se va putea inlocui de catre Decan
6. Zoologia (rSspindirea animalelor) si botanica (raspindirea
plantelor) sau cu un alt profesor de aceiasi materie inrudita.
Art. 19. - - Mai multi candidati pot trece deodata o proba
6. Fizica (magnetismul pSmintesc) sau
6. Geodezia. scrisS. Candidatii vor fi supraveghiati in tot timpul acordat,
pentru proba, fiindu-le interzisS orice comunicare intre ei sau
b) Pentru studentii Facultatii de tiinti:
1. Geografia, consultare de carti sau manuscripte asupra materiei. Timpul a-
2. Antropogeografia, cordat pentru o proba scrisa este de 3 ore.
3. Chorografia, De asemenea o proba practica poate fi trecuta deodata de
4. Geologia, mai multi candidati. Candidatii nu vor avea dreptul a comunica
intre ei. Durata probei practice rSmine la aprecierea profesorului
5. Zoologia si botanica descriptive,
6. Istoria generaia sau de materie respectiva.
Proba orala este publica. La aceasta proba nu poate fi
6. Fizica (magnetismul pSmintesc) sau
6. Geodezia. examinat decit un singur candidat.
Durata probei orale va fi de maximum o ora de fiecare
Institutele agronomic, tehnologic si electrotehnic se condac
candidat.
 364
Art. 20. - - Rezultatul examenului pentru fiecare materie se
consemneaza in proces-verbal semnat de membrii comisiunii
cxaminatoare.
Calificativele cari vor servi la aratarea acestui rezultat sint
urmatoarele: cu distincfie, foarte bine, bine, satisfacator, aminat.
Rezultatul examenului este notat de profesor i in caietul
de cursuri al studentului.
Art. 21. - - La sfiritul sesiunii, Decanul va ingriji ca secre-
tarul Facultatii s& treaca in registrele matriCole toate rezultatele
consemnate in procesele-verbale de examen.
Art. 22. Pe linga studentii regulafi ai unei secjiuni, cari
sint tinuti sa treaca examenele de materii, studentii unei alte
sectiuni a Faculty sau studentii unei alte Facultafi, sau chiar
auditori liberi, pot cere sa fie examinati numai la unul sau numai
la unele din cursurile Facultatii, fie dintre cursurile cuprinse in
programul de licenta, fie inca dintre cursurile de specializare.
Candidatul va dovedi frecventarea la acele cursuri.
Decanul Facultatii va putea elibera celor in drept certifi-
cate din care sa se constate examenele parjiale date de dinsji.
Art. 23. - Studentii cari vor fi trecut toate examenele
unui grup de licenta, vor fi declarati absolvent! ai Facultatii de
tiinti, secjiunea respectiva. Ei se vor putea prezenta atunci la
colocviul general, depunind taxa de 100 lei ceruta pentru diplo-
ma de licenta. In caz de respingere dela examen taxa se va
restui.
Acest examen care va fi numai oral, are de scop sa dove-
deasca intrucit candidatul i-a insus.it in mod temeinic cunostin-
tele specialitatii sale, mai cu seama cu aplicare asupra uneia
dintre materiile ce face obiectul unei catedre alese de candidat
impreuna cu un profesor pentru acest colocviu.
Aceste examene se tree inaintea unei comisiuni formata
din eel putin 3 dintre profesorii de materiile principale ale li-
centii respective, desemnati in Consiliul Facultatii.
Art. 24. - - Dupa examenul oral, juriul hotSraste admiterea
sau respingerea candidatului. Rezultatul se consemneaza intr'un
procesverbal i se proclama imediat in prezenja tuturor membri-
lor juriuiui.
Admiterea candidatului la gradul de licenta se va face in
baza rezultatelor obtinute la examenele speciale de materii i a
celui obtinut la colocviul final.
365
Admiterea se face cu unul din calificativele urmatoare: cu
distinctiune, foarte bine, bine, satisfacator.
Calificativul cu care s'a acordat gradul de licenta se va
mentiona in diploma.
Art. 25. Pe baza procesului-verbal de admitere la exa-
menul de licenta, Decanul va interveni la Ministerul de instructi-
une, prin Rectorul Universitatii, pentru eliberarea diplomei de
licentiat.
Art. 26. - - Pina la eliberarea diplomei, va putea da can-
didatului un certificat provizoriu, constatind admiterea la exa-
menul de licenta.
Asemenea certificat nu se va elibera decit in caz de tre-
buinta justificata din partea candidatului. Se va mentiona in
certificat c3 el 'este valabil numai pentru scopul anume indicat
de catre candidat i ca nu poate tine loc de diploma definitive.
Certificatul provizoriu va fi inapoiat Facultatii la eliberarea
diplomei definitive.
Acest certificat va fi anulat i se va pastra. in arhiva.
T1TLUL IV
Examenele pentru gradul de doctor.
Art. 27. - - Facultatea de Stiinti confera urmatoarele feluri
de diplome de doctorat in stiinti:
a) Doctoratul in tiintele matematice;
6) Doctoratul in tiintele fizice;
c) Doctoratul in tiintele chimice;
rf) Doctoratul in tiintele naturale;
e) Doctoratul in tiintele aplicate cu mentionarea specialitatii.
Art. 28. Pentru a se putea prezenta la examenul de
doctorat, in una din specialitatile aratate, candidatul va trebui
sa indeplineasca urmatoarele conditiuni:
1) Sa fi obtinut titlul de licentiat in specialitatea respectiva;
2) Sa fi lucrat timp de eel putin doi ani sub directia unuia
din profesorii Facultatii in laboratoarele sau seminariile acestei
Facultati, facind cercetari originale;
3) S3 prezinte o lucrare originaia i de valoare asupra spe-
cialitatii in care voete sa obtine gradul de doctor.
Aceasta lucrare va trebui sa cuprinda o descoperire in ceiace
privete rezultatele sau metodele.
Candidatul este tinut in orice caz sa faca istoricul com-
plect al chestiunii de tiinta despre care s'a ocupat.
 366
367
Acest istoric nu va avea o intindere mai mare decit a 3-a
Juriul delibereaza imediat dupa terminarea examenului.
parte a memoriului, cuprinzind lucrarea originala.
Membrii juriului ii exprima pSrerea prin vot, dind bila alba, ro-
Cind subiectul tratat este de domeniul tiintelor experimen-
ie sau neagra.
tale, candidatul va fi {inut s& prezinte la examen, dupa apreci-
Art. 33, - - Candidatul va f i admis la examenul pentru gra-
erea juriului, diferite aparate de cari s'a servit i substanjele sau
dul de doctor, daca va obtine majoritatea bilelor albe i nici o
preparatiunile ce a obtinut, precum si materialul relativ la su-
biectul tezei. bila neagra. In caz cind candidatul a obtinut unanimitatea bile-
lor albe e declarat admis cu ,,distinc{iune". Mentiune despre a-
Art. 29. - - Lucrarea originala, formind teza de doctorat,
ceasta se va face in diploma de doctor.
va fi prezentata Decanului FacultStii, care o va trimite la o co-
Art. 34. Candidatul care nu a obtinut numarul de bile
misiune compusa din 3 profesori sau agrega^i ai sectiei respective,
cerut la art. precedent, este respins de la examen.
printre care profesorul materiei din care este luat subiectul tezei.
Juriul hotarajte in acest caz daca teza cu care se prezen-
AceastS comisiune Jsi va da avizul in scris i motivat asupra
tase candidatul respins mai poate fi prezentata la o a doua sus-
meritelor i defectelor ce prezinta lucrarea, aratind daca poate fi
tinere pentru gradul de doctor.
primita pentru sustinerea ca tezS la examenul de doctorat.
Nici intr'un caz nu poate fi prezentata la sustinere mai
Comisiunea de mai sus va forma i juriul examenului de
doctorat in caz de aprobare a tezei. mult de doua ori.
Art. 35. " Rezultatul deliberSrii juriului este consemnat
Cel pu{in unul din 3 membri ai juriul tezei va fi profesor
intr'un proces-verbal i proclamat imediat de prezident in public
litular. Preedintia comisiunei o va avea profesorul sub a carui
direcfiune s'a lucrat teza. i in prezenta tuturor membrilor juriului.
Art. 36. Decanul, pe baza procesului-verbal de admitere
Art. 30. DupS autorizare, teza va fi tiparita de catre
la examenul de doctorat, intervine la Ministerul instructiunii, prin
candidat, care este dator a depune la secretariatul Facultatii un
Rectoratul UniversitStii pentru eliberarea diplomei de doctor in
num&r de 50 exemplare ale tezei. Candidatul va depune in ace-
tiinti.
la timp taxa ceruta pentru diploma de doctorat.
Art. 37. PinS la eliberarea diplomei definitive, Decanul
Teza va fi distribuita tuturor profesorilor i agregajilor Fa-
va putea da candidatului un certificat, provizoriu, constatind
cult&tii, cu eel pujin 15 zile inainte de data fixatS pentru susfi-
nerea ei. admiterea la examenul de doctor in conditiunile stabilite la art.
26 pentru eliberarea certificatului de licenta.
Data examenului de doctorat se va anunja prin afise in
Certificatul provizoriu va fi inapoiat FacultStii la eliberarea
localul Universitatii, Totf profesorii Facult3{ii sint invitati sa asiste
la sustinerea tezei. diplomei definitive. Acest certificat va fi anulat i pSstrat in arhivti.
Art. 31. - - Examenul de doctorat va cuprinde: TITLUL V
a) Sustinerea tezei originale tiparite, candidatul fiind dator
Echlvalarea studiilor superioare i a titlurllor uniuersitare straitw
sa raspunda la toate chestiunile i obiec|iunile orale ce i se vor
propune de juriu asupra tezei. cu cele ale Facultdtilor de Stiinfi din fara.
b) 0 proba oralS asupra propozitiuniJor propuse de Facul- Art. 38. Cei cari au facut studii universitare in
tate din materiile sectiunii respective. Subiectele propuse de Fa- late i doresc a le continua intr'o Facultate de tiinti din
cultate se comunica candidatului cu eel putin 15 zile inainte de pentru a obtine gradul de licentiat, se vor conforma dispozi{i-
data fixata pentru susfinerea tezei.
unilor art. 3 din regulamentul de ordinea i disciplina studentilor
Art. 32. Examenul de doctorat este oral si public. El universitari, prezentind Facultcitii toate actele cerute pentru fn-
va dura o or& eel pujin, doua ore eel mult.
scrierea ca student regulat, precum i certificatele dovedind cur-
Se va putea acorda candidatului o pauza intre cele douit surile, exatnenele, conferintele i lucrflrile practice ce a urmat
pr\\ ale examenului ar^tate la art. 31.
in str<iiiititatc.
 368
Consiliul Facultatii va decide, pe baza acestor certificate
In care an ar trebui inscris studentul, recunoscindu-i echivalenta
examenelor anterioare.
Art. 39. Cei cari au f&cut studii universitare in straina-
tate i voesc sa dobindeascS titlul de licentiat al uneia din sec-
fiunile Facultatii de tiinti din Jara, vor trebui sa dovedeasca:
a) Ca au absolvit invatSmintul secundar din Jara i ca in-
trunesc conditiunile cerute pentru inscrierea in Facultatea de
tiinji, conform art. 49 din acest regulament.
In cazul cTnd candidatul i-a fScut studiile secundare in
strainatate, el va trebui sa obfina mai intiiu echivalarea titlurilor
sale cu cele cerute la aliniatul precedent, conform dispozijiunilor
din legea mva'ta'rmntului secundar i superior.
b) Ca a frecventat un trieniu academic intr'o Universitate
strSina pentru specialitatea in care voeste sa dobindeasca li-
cenfa.
Nici o dispense nu se va putea acorda asupra acestui termen
de frecventare.
Cei cari au satisfScut conditiunile precedente, vor putea
trece examenul de licenja. Ei vor fi supusi mai intiiu la doua
probe practice, hotarite de juriul de examen, din materiiJe cu-
prinse in programul de licenta a sectiunii respective, conform'
art. 15.
Pe urma vor trece un examen oral asupra tuturor mate-
riilor cuprinse in acest program.
Art. 40. Licentiatii Facultatilor straine cari voesc sa treaca
examenul de doctorat inaintea unei Facultaji de tiinji din \ara,
pe linga conditiunile prevazute la articolul precedent sub lit. a
i b, vor trebui sa dobindeasca echivalarea diplomei de licenta
inaintea Consiliului Facultatii. Ei vor trece examenul de doctorat
conform dispozitiunilor acestui regulament (art. 27 37).
Art. 41. -- Diplomele de licenta si de doctorat straine vor
putea fi recunoscute ca echivalente cu cele din tara, conform
legei, in urmatoarele conditiuni:
1) Pentru gradul de licentiat, candidatul trebue sa dove-
deasca conditiunile de sub lit. a si b de la art. 49 al acestui
regulament.
2) Pentru gradul de doctor, candidatul trebue sa dove-
deasca ca satisface conditiunile cerute lapunctul precedent pentru
gradul de licentiat i, pe linga aceasta, ca a lucrat timp de eel
putin un an intr'un seminar, institut sau laborator universitar,
sau sub simpla directiune a unui profesor universitar pentru pre-
giitirea lucr&rei originale, care a format subiectul tezei, cu care
a obfnut gradul de doctor.
Candidatul, pentru echivalarea titlului de doctor, va trebui
sa depunS la secretariatul FacultStu un numar de 50 exemplare
d ; n teza imprimatfi cu care a obtinut titlul sau.
Art. 42. - - Echivalarea diplomei de licenta sau de doctorat
in strainatate, se va acorda numai dupa ce candidatul va fi
supus la o incercare asupra cunotintelor cerute prin acest regu-
lament pentru titlul corespunzStor.
Consiliul Facultatii avind in vedere titlurile candidatului i
conditiunile in care el a obtinut acele titluri, hotSrSte natura
i subiectul probelor scrise, practice sau orale din care se va
compune incercarea ceruta in aliniatul precedent.
In orice caz, incercarea va cuprinde eel putin un colocviu
asupra materiilor principale din specialitatea pentru care candi-
datul poseda diploma.
Pentru echivalarea diplomei de doctor, candidatul va trebui
sa rSspunda la chestiunile si obiectiunile ce i se vor propune
asupra tezei imprimate cu care i-a obtinut titlul.
Comisiunea inaintea careia se vor trece aceste probe de
incercare va fi formats conform prescriptiunilor acestui regula-
ment asupra juriului de examen pentru gradul cu care se cere
echivalarea.
Art. 43. - Pe baza procesului-verbal incheiat de comisi-
unea inaintea c&reia s'a trecut examenul de incercare, Consiliul
Facultatii va delibera i acorda echivalenta sau va respinge ce-
rerea de echivalenta.
Facultatea va putea echivala o diploma de doctorat str&ina
numai cu diploma de licenta respectiva din \ara, in cazul cind
din examinarea conditiunilor in care a fost obtinut titlul i din
incercarea trecuta inaintea Facultatii se va constata ca titularul
satisface tuturor conditiunilor cerute pentru gradul de licentft
din tara, Jar nu i pentru cele cerute pentru gradul de doctor.
Art. 44. - - Candidatii cari vor cere echivalarea unei diplo-
me de licenta sau de doctor in strainatate, dovedind ca inde-
plinesc conditiunile cerute de art. 39, alin. a din acest regula-
raent, dar lipsindu-le trieniul academic cerut de alin. b al ace-
luia articol, vor putea obtine echivalenta titlurilor lor, trecind
toate examenele partiale sj generale cerute de prezentul regu-
lament pentru obtinerea unui asemenea titlu. Consiliul Facultatii
24
 JJ70_
va hotari intervalele la cari se vor trece acest examen.
Pentru gradul de doctor, teza cu care s'a obfinut gradul
In strainatate va servi si la examenul trecut inaintea Facultatii
ca teza de docforat, dacS candidatul dovedeste ca a facut acea
lucrare Intr'un seminar sau institut al unei Universitati straine,
sau sub simpla direcfiune a unui profesor universitar strain.
Art. 45. Pentru examenul de echivalare se vor plati taxe:
a) Pentru examenele de incercare pentru gradul de licenfa
(art, 5253) 100 lei;
6) Pentru examenul de licen^S (art. 50) 200 lei;
c) Pentru examenul de incercare pentru gradul de doctor
(art. 5253) 300 lei;
d) Pentru examenele partiale, in cazul cind candidatul nu
dovedeste frecven{a unui trieniu academic (art. 53) 200 lei.
Pe linga aceasta taxS se va plati si taxa de sub lit. b sau
c de mai sus, pentru examenele de licenja sau de doctorat.
Taxele piatite pentru examenele de echivalare se vor im-
parji: 25 la suta pentru cheltuelile cancelariei Facultatii si 75 la
suta se vor imparti Intre membrii juriului de examen.
TITLUL VI
Inscrierea studenfilor in Facilitate i indatoririle lor relative
la frecuentarea cursurilor, a conferinjelor i a
lucrarilor practice.
Art. 46. Cursurile Facultatii sint publice. Celelalte lucrari
in Facultate, precum sint exercijiile si conferintele, lucrarile prac-
tice si excursiile pot fi urinate numai de catre studenfii si audi-
entii regulaji inscrii. In laboratorii si la excursiuni vor putea lua
parte, cu autorizarea profesorului respectiv, si alte persoane in-
trucit vor fi locuri disponibile.
Art. 47. -- Se pot inscrie ca studenji regulafi ai Facultatii
de Sjiinfi toji acei cari vor prezenta certificatul de absolvire a
liceului.
Cei cari au absolvit invatamintul secundar in orice scoale
straine sau in scoale din fara altele declt liceul, nu vor putea
fi inscrisi, ca studenfi regulaji ai Facultatii, in conformitate cu
aliniatele precedente, decit dupa ce vor obfine echivalarea titlu-
rilor cu certificatul de absolvire a Invatamintului secundar real
sau modern,
Pe linga studenfii inscrisi pentru licenfS si doctorat in Fa-
371
cultate, se vor inscrie tot prin cancelaria Facultatii, studentii
scoalelor superioare de tiinti aplicate ce se vor infiinta pe lingS
aceasta Facultate.
Consiliul Facultatii mai poate admite ca student! liberi si
persoane cari nu posedS diploma de absolvire de liceu, avind
insa virsta de 17 ani impliniti. Audientii pot frecventa unele
cursuri si lua parte la unele lucrari de seminar si laborator, fn-
trucit prin aceasta nu s'ar stinjeni activitatea studentilor si daca
profesorii consimt.
Audientii liberi sint admisi a trece unele examene asupra
unei materii sau asupra lucraiilor de seminar sau de laborator,
ce au urmat pentru a objine certificate universitare.
Art. 48. Inscrierea in Facultate se va face numai la in-
ceputul anului scolar, in-primele 15 zile ale lunei Octombrie.
Consiliul Facultatii va putea autoriza insciieri in intervalul
dela 1631 Octombrie, numai pentru cazuri, cind neprezentarea
cererei de inscriere, inainte de 15 Octombrie, va fi lamurit justi-
ficata prin motive de forja majora.
Art. 49. Pentru a fi inscris ca student regulat, candida-
tul va prezenta la secretariatul Facultatii o cerere in regula pur-
tind timbrul legal si aratind lamurit:
a) Numele si pronumele candidatului,
6) Nationalitatea si religiunea,
c) Data si locul nasterei,
d) Numele, profesiunea si domiciliul tatalui sau sau al tu-
iorelui,
e) Domiciliul candidatului in oras,
/) Titlurile i diplomele de invatamint ce poseda candidatul,
g) Sectiunea Facultatii pentru care voeste sa fie inscris.
Odata cu aceasta cerere, candidatul va depune la secreta-
riat, in original toate actele si diplomele sale relative la indica-
tiunile mai sus enumerate, precum : actele de nastere (un extract,
eliberat de oficiul starei civile), certificatul de absolvirea inva-
tamintului secundar,
Toate actele depuse la secretariat vor fi clar enumerate
in petijiunea de inscriere. Candidatul yn primi in schimb o chi-
tanta, indicind numarul i data inregistrarei cererei sale, precurn
si numarul actelor ce a depus.
Dupa deciziunea Decanului, petitionarii cari indeplinesc con-
ditiunile rerute pentru inscriere, vor fi trecuti in matricola ge-
neraia a Facultatii ca studenti regulnti numai dupa cc vor li
 _372_
achitat taxa legala i vor fi primit dela secretariat carfea de stu-
dent i carnetul de cursuri.
Art. 50. - - Actele depuse pentru inscrierea ca student re-
gulat se vor pastra la secretariatul Facultyi, in dosarul respectiv
al studentului, tot iimpul cit el va raminea regulat imatriculat.
Aceste acte nu vor fi restituite celui in drept decit in caz de
exmatriculare prin absolvirea studiilor, prin exluderea sau retra-
gerea studentului din Facilitate. Acesta va trebui sa restitue in
acela timp cartea de student i caietul de cursuri.
Art. 51. - - In tot timpul cit studentul ramine regulat ima-
triculat, el este dator s avizeze secretariatul Facultatii despre
orice schimbare a domiciliului s2u in ora.
Art. 52. -- Secretariatul Facultatii va fine o matricola ge-
nerala in care studentii vor fi inscrisj la inceputul fiecaiui an
colar, in ordinea alfabetica, deschizindu-se pentru fiecare stu-
dent o partida speciala, in care se vor trece toate datele relative
la starea civila i studiile anterioare, aa cum smt enumerate
in art 49.
Deasemenea se vor nota in acest registru, pentru fiecare
student rezultatele obtinuts la diferite examene, recompensed
i orice date relative la activitatea sa de student.
Art. 53. - - Studentii uneia din Facultajiile de Stiinji din
tara cind voiesc sa treaca la celelalta Facilitate de Stiinti se vor
conforma dispozijiunilor art. 2 din regulamentul de ordine s,i
disciplina studentilor universifari, depunfnd la secretariatul Facul-
tatii, unde voiesc a se muta actele cerute pentru inscrierea ca
student regulat, la art. 49, precum sj certificatul liberal de cele-
lalta Facultate, despre cursurile, conferintele i lucrarile practice
ce au urmat i despre examenele ce au trecut acolo.
In urma acestora Decanul va decide inscrierea lor in anul
in care le da dreptul examenele ce au trecut in prima Facultate.
Art. 54. La inceputul fiecarui an colar, eel mai tirziu
pina la 1 Noembrie, studentii regulat inscrisj vor primi dela se-
cretariatul FacuItSt'i caiete de cursuri, conform art. 14 din regu-
lamentul de ordinea i disciplina studentilor universitari.
In aceste caiete se vor insemna toate cursurile, conferintele
i lucrarile practice la care studentul trebuie sa ia parte in anul
colar curgator.
Studentul va trebui sa prezinte personal caietul de curs,
fiecarui profesor, agregat sau maeslru de conferin{e, atit la ince-
putul cursului sau a lucrarilor, cit i la terminarea lor.
373
Profesorul sau maestrul de conferin{e va certifica, prin sem-
natura sa, la locul anumit din caiet, despre prezentarea studen-
tului la inceputul anului colar s.i despre regulata frecventare la
sfirsit.
Consiliul Facultatii sau fiecare din profesori in parte vor
putea infiinta registre de prezenta sau orice alt mijloc de control,
pentru a verifica modul de indreptare a studentilor. In special
se vor lua deosebite masuri de control pentru studentii bursi-
eri ai Facultatii, ai UniversitSt", ai Fundatiunii Carol I sau ai
Academiei, pentru aseconstata regulata frecventare i regulata
trecere a examenelor din partea acestor bursieri.
Art. 55. -- Numai studentii regulat tnscrii in Facultate au
dreptul sa se prezinte la examene necesare pentru obtinerea gra-
dului de licenjiat sau .doctor.
Pentru a fi admii la aceste examene ei trebuie sa dove-
deasca regulata frecventare prin vizele date de profesorii re-
spectivi in caietele de cursuri.
Dispense de frecventare se pot acorda de Consiliul Facul-
tatii studentilor cari dovedesc ca au urmat unul din cursurile
Facultatii in alte coli similare sau ca imprejurari de forta majorS
i-au impiedicat de a urma.
Art. 58. La inceputul anului colar, eel mai tirziu pina
la 1 Noembrie, secretarul Facultatii va trimite fiecarui profesor,
agregat sau conferentiar, catalogul studentilor imatriculati in anul
colar curent,
TITLUL VII
Dispoztfii tranzitorii
Art. 57. - - Studentii inscrii inainte de punerea in aplicare
a acestui regulament, vor trece examenele partiale i examenul
de licenta in conformitate cu vechiul sau noul regulament dupft
cererea lor i aprobarea Consiliului Facultatii.
Art. 58. Cazurile speciale cari s'ar prezenta in conditii
exceptionale i n'ar corespunde acestui regulament, vor fi regu-
late de Consiliul Facultatii cum se va gasi cu cale.
Art. 59. - - Toate regulamentele s,i dispozitiunile anterioare
ramin anulate dela data punerei in aplicare a acestui regulament.
Ministrul instruc{iunii $i al cultelor,
S. Mehedinti.
 375

5. Fizijca industriala, (Acumulatori electrici etc.)

6. Electrochimie i electrometalurgie,
7. Telegrah'e i telefoniecu sirma i ISra sirma,
8. Legislatie industrials cu notiuni de supraveghere i de
conducere.
9. Lucrari practice In laborator i in atelier.
REGULAMENTUL Toate lucrarile de laborator i de atelier vor ii executate
in laboratoarele i atelierele institutului electrotehnic, sub con-
sectiunilor de Electrotehnica, de Chimie industriala ?i de $tiinti
agricole de pe lingd Facilitated de tiinti a Universitatii din Iail). ducerea proiesorului de iizica, fiind ajutat de personalul labora-
(Promulgat prin Inalt decret regal No, 1187 din 17 Mai 1918, publicat in torului i de conferentiarii respectivi.
Monitorul Oficial No. 78 din 29 lunie 1918).
B. Secfia chimiei industriale
CAPITOLUL I Anul I
Cursuri predate 1. Matematici generale,
A. Secfia electrotehnica 2. Chimie anorganica,
Anul I 3. Cristalografie i mineralogie,
1. Matematici generale, 4. Fizica experimentala,
2. Fizica experimentala, 5. Elemente de geometrie descriptive i desemn industrial,
3. Mecanica experimentala, 6. Tehnologia mecanica (curs redus).
4. Electricitatea generals, Anul II
5. Elemente de geometrie descriptiva i desemn industrial, 1. Chimia organica,
6. Tehnologia mecanica,
2. Chimie tehnologica generala,
7. LucrSri practice in laborator si atelier.
3. Chimie fizicala i analitica,
Anul II 4. Maini termice, electrice i hidraulice,
1. Electrotehnica generals (Partea I), 5. Electrochimia $j electrometalurgia,
2. Masuri electrice industrial, 6. Qeologia (curs redus).
3. Constructii de masini electrice, (Partea I), Anul III
4. Masini termice (Partea I).
5. Rezistenta materialefor si statica grafica, 1. Chimia tehnologicS specials, .
6. Instalatiuni electrice i incercSri de masini, 2. Aparate industriale chimice i industria lor,
7. Lucrari practice de laborator si atelier. 3. Rezistenta materialelor i statica grafica,
4. Chimia tehnica, in special cu privire la petrol i derivate,
Anul HI 5. Notiuni de construct^ de fabrici,
1. Electrotehnica generals (Partea II), 6. Legislate industriala cu notiuni de supraveghere i de
2. Construc{ii de masjni electrice (Partea II), conducere.
3. Masjni termice (Partea II), Dintre aceste cursuri vor fi comune:
4. Tracfiune electrica, a) Cu sectia tiintelor chimice: matematici generale, fizicu
experimental^, chimia anorganica, cristalografia si mineralogiu,
1) Dio acest regulament se aplicS numai articolele nemodificalive
prin jAdausiil" de la pagina 379.
chimia organicS i chimia fizicalS si analiticS;
b) Cu institutul electrotehnic : elemente de geometrie descrip-
 376
tiva si de desemn industrial, masini termice, electrice si hidra-
uiice, electrochimia si electrometalurgia, rezistenja materialelor
si statica grafica, legislafia industrials cu nofiuni de supraveghere
si de conducere si tehnologia mecanica;
c) Cu secfia stiintelor naturale : geologia;
d) Toate celelalte cursuri si lucrari sub conducerea profe-
sorului de chimie tehnologica, fiind ajutat de personalui labora-
torului si de conferen|iarii respectivi.
C. Secfia tiinfelor agricole
Cursuri sumare pregatitoare: Chimia, fizica, botanica cu
parazitologia vegetal^, zoologia si entomologia agricola, rnicro-
scopia vegetala, microscopia animala, geologia cu agrogeologia
i economia politick.
Aceste cursuri vor fi grupate in 4 examene. Parte din ele
vor putea fi comune cu cursurile altor secjiuni, parte vor fi anume
facute pentru aceste secjiuni.
Un obiect complet dela Facultatea de Stiinfi dupa alegerea
studentului,
Chimia generala, chimia organica, fizica experimental^, zo-
ologia, morfoiogia animala, fiziologia animala, botanica, fiziologia
vegetala, mineralogia, geologia.
Cursurile agricole
Chimia agricola (partea I). Nutrirea plantelor cu studiul pa-
mintului si ingra'sSmintelor, nutrirea animalelor domestice,
Chimia agricola (partea II). Industriile agricole,
Fitotehnia cu anexele ei (pomicultura, viticultura, etc.),
Zootehnia cu anexele ei fapicultura, sericicultura, avicul-
tura etc.),
Economia rurala (politica agrara, legislatia agricola1, conta-
bilitatea agricola),
Geniul rural: (Maini agricole, irigatii i drenaj, agritnen-
sura, hidrologia, agricola' consfructii rurale).
Medicina ueterinara
Cursurile vor fi intovSrasite de lucrari practice sj de de-
monstratiuni.
Din fiecare rnaterie se va trece un examen sau doua, dupa
cum se va gasi de cuviinp. Mai este apoi obligator stagiul la
cimpul de experienta agricola.
In fiecare din aceste secfiuni durata studiilor e minimum
de 3 ani.
377
Fiecare din aceste seciuni va fi pusa sub conducerea unui
director, care va fi de drept: pentru sectiunea electrotehnica
profesorul de fizica, pentru sectiunea de chimie tehnologica pro-
fesorul de chimia tehnologica, iar pentru sectia de stiinte agricole
profesorul de chimia agricola.
CAPITOLUL II
1. Inscrierile. Studen^ii i audientii vor fi inscrii dupa ace-
lea norme ca i in Facultatea de tiin$i.
In afara de acestia vor mai putea fi inscris.i ca elevi regu-
lap in aceste sec^iuni de tiinti aplicate i cei cari, neposedind
certificate de absolvire a studiilor liceale, vor fi trecut un examen
special de admitere anume fixat pentru fiecare sectiune. Acest
examen se va trece in fafa unei comisiuni formata din profesorii
secfiunii respective sub preedin^ia directorului, i va consta din
probe orale i scrise asupra materiilor partii tiintifice predate in
sectiunea modern^ de liceu.
De asemenea, cei ce au facut ca student,! anumite cursuri
i lucrari, fie in \ara, fie in strainState i prevazute in regula-
mentul de fata, in urma complectarii cu cursurile i lucrSrile
cerute, se vor putea bucura de toate drepturile acordate stu-
dentilor sectiunii respective.
2. Tctxele colare, ce se vor percepe pentru institutul electro-
tehnic i pentru eel de chimie tehnologica, atit de la studentii
regula^i, cit i de la audienti, vor fi urmatoarele: a) Taxa de
inscriere e de 30 lei, dind dreptul de a urma toate cursurile in-
stitutului; b) Taxa de laborator e de 100 lei, platibilS in doua
rate, la 1 Noembrie i la 15 Februarie; c) Taxa de examen
partial 10 lei. La institutul agricol se va percepe numai o taxft
de frecventa anuala de 20 lei.
Aceste taxe se vor achita la Decanatul Facultatii de tiinti
si vor fi intrebuintate pentru nevoile sectiunii respective.
Scutiri de taxe nu se vor admite decit studentilor meritoi,
dupa prezentarea unui act de paupertate, vizat de administratia
financiara.
CAPITOLUL III
Titlurile universitare obtinute de absolventii sectiunilor de
tiinti aplicate vor fi urmatoarele:
1. Audientii vor obtine certificate universitare in cari se
vor arSta cursurile urinate, lucrdrile executate, precum si cxa-
menelc trccute.
 Aceste certificate vor fi eliberate de Decanatul Facultatii de
tiinti i contrasemnate de directorul secjiunii respective.
2. Studentii regulaji, absolvent!, cari vor fi f&cut o practica
de minimum 2 luni pentru secjiile de electrotehnica i chimie
tehnologica i de un an pentru secfia agricola, in instalajii co-
respunzatoare specialitatii, cu aprobarea directorului sectiunii, vor
ob{ine diplome de licentiaji in tiin{ele aplicate, cu menjiunea
de inginer electrician, inginer chimist sau inginer agronom, in
Regulamentul secfiilor aplicate de la Facultatea
urma executarei unei lucrari speciale de diploma propusa i exa-
minata de directorul secfiunei respective impreuna cu doi profe- de Stiinti din Iai-
sori sau conferenjiari de la materiile apropiate, ADAUS
3. Elevii inscrii in baza examenului de admitere, indepli- (aprobat cu Inalt decret regal No. 4236 din 8 Septembrie 1923 i publicat
nind aceleai condign prevazute sub No. 2 pentru studenfi, vor in Monitorul Oficial No. 133 din 15 Septembrie 1923).
obtine diplome de absolvire, recunoscute ca diplome de Stat, 1. Normele de inscriere ramin aceleai ca i la Facultatea
conform art. 59 din legea invatdmintului secundar i superior. de tiimj.
4. Licen{ia{ii in tiin{ele aplicate cu menjiunea de inginer, 2. Programul cursurilor se stabilete pe 4 ani conform tabkm-
vor putea objinea gradul de doctor inginer, In urma executarei rilor aci alaturate:
unei lucra>i originale dupa riormele obinuite i prevazute de A
regulamentul FacultStii de tiin|i. Sectiunea electrotehnica
Orice alt caz neprevazut in regulamentul de fa{3 se va
Anul I
rezolva de Consiliul Facultatii, unit cu profesorii i conferenfiarii
sectiunii respective. 1. Matematici generate (algebra superioara, geometria anal.),
2. Eiemente de analiza,
Ministrul cultelor i instruc{iumi,
3. Chimie minerala,
S. Mehedinfi 4. Fizica experimentala,
5. Desen industrial,
Cu lucrarile de seminar i laboratoarele respective.
Anul II
1. Electricitate generala i termo-dinamlca,
2. Mecanica aplicata,
3. Rezistenja materialelor i statica grafica,
4. Masuri electrice,
5. Tehnologia materialelor, maini unelte s,i elemente de
construc|ie,
6. Nojiuni generate de electrotehnica,
Cu lucrarile de seminar i laboratoarele respective.
Anul III
1. Electrotehnica generala I,
2. Construe^! de maini electrice I,
:i. Maijini tormirc I,
 381
4. Ma'suri electrice II,
4. Constructii civile,
5. Fizica industriala (acumulatori, luminat, comunicatii e- 5. Rezistenta materialelor cu statica graiica,
lectrice),
6. Fizica industriala,
6. Hidraulica, uzine hidroelectrice, Toate cu proecte s,i lucrarile de laborator respective.
7. Tractiune electrica si aplicatiile mecanice ale electricitatii,
Cu proecte si lucrarile de laborator respective. Anul IV
1. Chimie tehnologica speciala (petrolul),
Anul IV
2. Electrochimie si electrometalurgie,
1. Electrotehnica generala II,
3. Chimie industrials,
2. Construe^ de masini electrice II, 4. Aparate industriale chimice, constmctia lor i instalatii
3. Masini termice II,
industriale,
4. Electrochimie si electrometalurgie, 5. Chimie alimentara,
5. Construct" civile si edilitate, 6. Contabilitate,
6. Legislate industriala i contabilitate, Toate cu proecte i lucr&rile de laborator respective,
7. Exploatari electrice: uzine, ateliere C. F.,
8. Centrale electrice: distribufia energiei electrice, C
Cu proecte i lucrari de laborator respective. Sectiunea stiintelor agricole
B Anul I
Secftunea: chimia tehnologica
1. Chimie minerals,
Anul I 2. Fizica experimentala,
1. Matematici generate (notiuni de algebra superioara, ana- 3. Zoologia sj entomologia agricola,
JizS matematicS, geometria analitica si mecanica) doua examene, 4. Anatomia comparatft a animalelor domestice,
2. Fizica experirnentala, 5. Anatomia vegetala,
3. Geometric descriptiva cu desen industrial, 6. Geologia,
4. Tehnologia mecanicS, 7. Mineralogia,
5. Chimia anorganica, 8. Economia politica,
Toate cu lucrarile de laborator respective si seminar. 9. Matematici generate,
Cu lucrarile practice respective.
Anul II
1. Chimia organica, Anul II
2. Masini termice, hidraulice electrice, 1. Chimie organicS,
3. Geologia filoanelor, minereurilor si exploatarilor miniere, 2. Meteorologia agricola,
4. Cristalografia i mineralogia, 3. Fiziologia animala,
5. Legislatie industrial^, 4. Botanica descriptive,
6. Electrotehnica generala, 5. Fiziologia vegetala,
Cu lucrarile de seminar si laboratoarele respective. 6. Agro-geologia,
7. Bacteriologia agricola1,
Anul III
8. Statistica tiintelor iinanciare,
1. Chimie organic^,
9. tiintele comerciale,
2. Chimie fizicala i analiticS,
10. Agrimensura,
3. Chimie tehnologica general^, Toate cu lucrarile practice respective,
 382 __ 383_
\
Anul III sider^ studenpi cari au trecut examenele dupa vechiul regula-
1. Chimia agricola I (nutrirea plantelor), ment dar nu sj-au luat inca diploma sau certificatul de absolvire.
2. Industrii agricole I (fermentatiuni), 7. Studenjii cari vor fi trecut toate examenele prevazute
3. Fitotehnie I, de regulament i vor sustiunea un examen special de diploma
4. Zootehnie I, cu subiect dat din o specialitate anumita, vor objinea titlul de
5. Geniul rural I, inginer electrician, sau inginer chimist sau inginer agricol, titlul
6. Medicina veterinarS I, echivalent cu licentiat in tiintele aplicate.
7. Stiinji economice agricole I, Se va putea acorda i titlul de doctor in tiintele aplicate
8. Pomicultura, viticultura, legumicultura, dupa normele de obtinere al acestui grad la Facultatea de
9. Ameliorarea plantelor, Ministrul instruc(iunii
Toate cu lucrSrile practice respective. Dr. C. Anghelescu
Anul IV
1. Chimia agricola II (nutrirea animalelor domestice),
2. Industria agricolS II,
3. Fitotehnia II,
4. Zootehnia II,
5. Geniul rural II,
6. Medicina veterinara II,
7. Stiinte economice agricole II,
8. Piscicultura, avicultura, apicultura i sericicultura,
9. Silvicultura,
Toate cu lucraiile practice respective.
Stagiul de practiciS in uzine, ateliere, exploatari in aceti 4
ani de studiu se fixeazS la un numar de 6 luni la secfia de
electrotehnica i 3 luni la secjia chimie tehnologica.
Studenfii in tiin{ele agricole vor face o practica eel putin
de 6 luni la cimpul de experience.
4. Un student nu poate fi considerat promovat intr'un an
al institutului decit dupa ce a trecut eel putin jumatate din exa-
menele anului precedent.
5. Inscrierile pentru to{i anii se fac numai la inceputul a-
nului in cursul lunei Octombrie, cursurile trebuind sS inceapS la
1 Noernbrie eel mai tirziu. Sesiunele de examinare suit in lunie
i Octombrie in tot cursul acestor luni.
Sub nici un motiv nu se vor acorda sesiuni in mijlocul
anului.
Un student care 2 ani consecutivi n'a trecut examenele
este exmatriculat.
6. Studenjii actuali din anul III vor putea opta pentru noul
regulament, trecind examenele de diferenta. In anul III se con-

Regulamentul Facultatii de Teologie din Chisinau
CAPITOLUL I
Studiile
Art. 1. In Facultatea de teologie din Chisinau se predau
urmStoarele cursuri, distribuite astfel pe ani:
Anul I
Istoria bisericeasca veche i Patrologia, Istoria bisericeasca
medie (1054 1453, 1517), Istoria bisericii romine, Arheologia
Evreilor, Gramatica ebraica, Introducerea in Noul Testament,
Ermineutica, Istoria Hteraturii romine, Istoria Rominilor.
Anul II
Istoria bisericeasca veche (continuare), Istoria bisericeasca
moderna, Istoria bisericii romine, (continuare), Introducerea in
Vechiul Testament, Exegeza Noului Testament, Exegeza Vechiu-
lui Testament, Gramatica idiomului Alexandrin, Istoria litera-
turii romine, Istoria Rominilor, Literatura religioasa Moderna si
Istoria Filozofiei.
Anul III
Apologetica, Dogmatica, Morala, (partea generala) Secto-
logia, Catihetica, OmiIetica,T Dreptul bisericesc, Literatura re-
ligioasa Moderna, Pedagogia si Arheologia Crestina.
Anul IV
Apologetica (continuare), Dogmatica (continuare), Morala
(speciala), Liturgica, Pastorala, Dreptul Bisericesc (continuare)
si Istoria artei bisericeti.
Aceste cursuri se vor preda de titularii celor 16 catedre si
de cei trei conferen|iari ai Facultatii i anume: profesorii in eel
pujin patru ore de curs saptamfnal, iar conferentiarii in eel
trei ore, saptarninale.
Art. 2. Profesorii titular!, agregatii i conferentiarii a-
cestei Facultati, cum i proiesorii dela alte Facultati i persona-
litati culturale cu mare reputatie vor putea tine i alte cursuri
si conierinte suplimentare, facultative i gratuite, dupa invitarea
sau autorizarea Consiliului Facultatii, conform art. 61 din legea
invatamintului superior.
Art. 3. - - Studentii fac sub conducerea profesorilor lor i
lucrari practice de seminar.
Ei fac i practica bisericeasca in capela Internatului Facul-
Art. 4. Cursurile dureazS patru ani pentru licenta i doi
in plus pentru doctoral.
Cursurile de doctorat vor incepe numai dup& ce se vor fi
ocupat cu titular! toate catedrele prevazute in legea de infiintare
a acestei Facultati.
Ele vor fi tinute tot de profesorii cari fac cursurile pentru
licenta i care vor fi renumerati cu un salariu egal cu al unui
agregat.
Un regulament special va determina condHjunile in care se
vor tine aceste cursuri.
Art. 5. - - Anul colar incepe la 1 Octombrie i tme pin&
la 30 lunie.
Lunile lunie i Octombrie stnt consaorate in special exa
menelor.
Art. 6. - - In Duminici i in urmatoarele sarbatori biseri-
ceti i nationale nu se vor tine cursuri, lucrari de seminar i
examene: 14 i 26 Octombrie, 8 i 21 Noembrie, 6 Decembrie,
dela 18 Decembrie pina la 7 lanuarie inclusiv, 18, 24 i 30
lanuarie, 2 Februarie, in saptamina intiia a Sfintului i Marelui
Post, 25 Martie, de Miercuri seara inainte de Duminica Floriilor,
i pina Luni dupa Duminica Tomii, 24 Aprilie, 10 i 21 Maiu,
Inaitarea Domnului, a doua zi dupa Duminica Rusalilor i 29 lunie.
CAPITOL II
Inscrierea i frecvenfa
Art. 7. In Facultatea de Teologie se pot inscrie de
drept i fara vre-un examen absolventii cu diploma ai semina-
rilor i bacalaureatii sectiei clasice i al Liceului unitar.
Bacalaureafii sectilor. reala i moderna se vor putea inscrie
numai dupa ce vor da diferenta, cei dintiiu de limba latina i
a, cei de al doilea de limba greaca.
25
 _386_
Art. 8. - Absolventii institutelor teologice din Transilvania
vor frecventa doi ani, in care vor audia urmatoarele cursuri:
Exegeza Vechiului si a Noului Testament, Patrologia, Istoria bi-
sericii romine, Teologia dogmatic^ si Morala, Liturgica, Secto-
logia, Literatura religioasa moderns, Filozofia si Istoria artei
crestine, si vor face exercitii omiletice si pastorale.
Din aceste materii vor depnne examene anuale, iar din cele
teologice si examene generale si anume: examenul I general
va consta din: Exegeza Vechiului Testament, Exegeza Noului
Testament si Istoria bisericii romine, iar al doilea examen ge-
neral va consta din: teologia dogmatica, teologia morala i
Liturgica.
Dupa trecerea cu succes a acestor examene, vor elabora
i susjine teza de licenta.
Art. 9. - - Se admit si studenti extraordinari, cari vor putea
urma toate cursurile sau numai o parte din ele, vor plati ace.
leasi taxe si vor fi supusi acelorasi reguli ca ceilalji studenti.
Pentru cursurile urmate si examenele ce eventual ar de-
pune, se vor elibera acestor studenti certificate de catre profe-
sorii respectivi, vizate de Decanat, dar nu li se va putea confer!
nici decum titlul de licentiat sau de doctor.
Art. 10. Inscrierile in Facultate se fac intre 1 i 15 Oc-
tombrie la Secretariatul Facultatii.
Dupa aceasta data si numai pina la 31 Octombrie in-
scrierile nu se vor putea face decit de Decan si pentru motive
binecuvintate.
Intre 1 si 31 Decembrie inscrierile justificate se fac numai
de Rector, in urma avizului favorabil al Decanului.
Dupa aceastii data nu se mai pot face inscrieri sub nici
un motiv.
Art. 11. - - Odata cu cererea de inscriere, petitionarul va
depune si diploma de studiile fScute, buletinul sau extractul de
nastere sau de botez, un certificat dela parohul comunei unde
locuieste, prin care sa se constate ca este un bun ortodox, reci-
pisa de achitarea taxei de frecventa in suma de 30 lei, achi-
tati la perceptie, si 300 lei la Secretariatul Facultatei, pentru
inscriere, biblioteca, etc.
Inscrierile facute in nereguia atrag dupa ele, oricind s'ar
descoperi, anularea examenelor date si a titlurilor obtinute.
Art. 12. ~ Fiecare student, cind se inscrie in Facultate
primeste dela Decanat un exemplar din acest regulament, car-
387
netul de student, care se schimba la inceputul fiecarui an sco-
lar si un caiet de studii, imprimat, care se da pentru toata du-
rata studiilor.
Pe intiia pagina a caietului de studii se vor nota: Numele,
pronumele, locul nasterei i eel de domiciliu al studentului, nu-
mele, pronumele si profesiunea parintilor, coala in care el a
invatat s.i numarul, data sj origina certificatului de studii.
In caietul de studii se vor trece si cursurile de audiat.
Prezentarea la cursuri si frecventa se constata prin caietul
de studii, in care va semna fiecare profesor la inceputul i la
sfirsitul fiecarui an scolar.
Tot in caietul de studii fiecare profesor va trece nota ce
va da studentului respectiv la examenul anual din materia sa,
cum si nota sau aprecierea asupra lucrarilor de seminar.
Dupa examene caietul de. studii va fi prezentat la Secreta-
riatul Facultatii, spre a trece notele din el in matricoia.
In caz de pierdere a caietului de studii, se va publica anu-
larea lui prin Monitorul Oficial, dupa care Decanatul va elibera
un duplicat pentru care se va percepe o taxa de 100 lei.
In duplicat se vor trece dupa matricoia, toate notele care
fusesera in caietul pierdut.
Daca se pierde caietul inainte de a se fi trecut in matricoia
notele din el, se vor repeta toate examenele, daca se poate
face dovada frecventei, iar daca nu, se vor frecventa din nou
si cursurile.
Art. 13. - - La trecerea dintr'un an intr'altul, studenti trebuie
sa dovedeasca cu semnaturile profesorilor din caietul de studii,
ca au frecventat cursurile i seminarele, ca au depus cu succes
examenele, la eel putin jumatate din materiile anului din care
promoveaza, si ca au achitat taxa de 30 lei la perceptie, pentru
frecventa, i de 100 lei la Secretariat, pentru inscriere si biblio-
teca.
In caz cind nu sint indeplinite aceste conditiuni, acel an
de studii nu se tine in seama.
Art. 14. La sfirsitul lunei Maiu, Decanatul va inainta
fiecarui profesor, un catalog de studentii care au dreptul sa se
prezinte la examen.
Fiecare profesor va trece intr'un registru special numelc
tuturor stiulrnl'ilor cari se prezinta la examene in fiecare sesiune
jji nota cc li-o < l . i .
\\-l. /. I..i Dcraiiatul h'acultatii so va \ine un mjislru
 388
general sau matricola de numele studeritilor in ordine alfabeticaV
in care se vor nota: numele i pronumele studentului, locul i
data nasterei i na^ionalitatea lui, domiciliul i rezultatele exa-
menelor parjiale, generale si al celui de licenta sau de doctorat,
cum si sesiunea in care a fost trecut fiecare examen i numele
profesorului examinator.
Art. 16. - - Scutiri de frecvenfa nu se admit. Decanul poate
acorda studentilor, pentru cazuri de boala sau de forja majora,
concedii care sa nu treaca in cursul unui an peste doua luni, iar
Consiliul profesoral pm& la maximum 4 luni.
Art. 17. Scutiri de taxe nu se admit decit pe jumatate
si numai pentru studentii cu totul saraci, care nu sint functionari
i care, i vor fi trecut examenele cu eel putin media opt, iar
cei din anul intiiu daca vor fi avut la examenul de absolvirea
seminarului sau la eel de bacalaureat tot media opt.
CAPITOLUL III
Examene / diplome
Art. 18. Examenele ce urmeaza sS fie depuse de stu~
dentii-teologi sint: anuale, generale, de licenta i de doctorat.
Art. 19. - - Examenele anuale se depun inaintea fiecarui
profesor, agregat i conferenfiar din materiile facute de acestia
in cursul anului colar.
Asupra cursurilor si conferentelor suplimentare nu se vor
treceexamene decit daca acestea prezinta o valoare exceptional
de mare i numai cu aprobarea Consiliului profesoral,
Art. 20. Examenele generale se dau din materiile teolo-
gice, predate de profesorii titulari i de agregafi in anii al doilea
i al patrulea de studii.
Ele sint in numar de doua i constau din materiile princi-
pale ale celor patru ramuri ale teologiei: exegetica, istorica,
sistematica si practica.
Din cele doua dintiiu se depune examen general la sfiritul
anului al doilea, iar din celelalte doua la sfiritul anului al
patrulea.
Fiecare din ele se va depune in doua rinduri i anume :
Examenul intiiu odata din materiile exegetice si altadata din ma-
teriile istorice, iar examenul al doilea odata din materiile siste-
matice i altadata din cele practice,
Fiecare din cele doua parti ale unui examen general se
depune in fata comisiunei compusa din cei trei profesori de ma-
leriile ramuri respective, prezidate de Decan sau de unui dintr'insii,
Nota obtinuta de candidat la fiecare profesor in parte va
fi considerata ca nota anuala la materia respectiva, iar media
notelor dela toate materiilemajorata in caz cind d& fractii aa
lei ca sa iasa note intregi sau jumatativa fi media examenului
respectiv.
Art. 21. -- Asupra materiilor predate de conferentiari i a
celor literaro-istorico-filozofice nu se dau examene generale.
Art. 22. Trecerea ambelor parti ale fiecftrui examen ge-
neral este obligatoare in aceia sesiune.
Candidatul care nu s'ar prezenta i la a doua parte in a-
ceias. sesiune pierde examenul dat.
Candidatul care nu obtine notS de trecere la vre-una din
materiile grupului este respins la toate i nu poate repeta exa-
menul decit in sesiunea urmatoare.
Reuita sau respingerea ia o parte a examenului nu atrage
dup& sine reuita sau respingerea la cealalta parte.
La examenele generale, studentii se vor prezenta in grupe
de eel pudn 2, eel mult 5.
Art. 23. Raspunsurile la examene se apreciaza cu note
dela 1 la 10.
Pentru ca un student sa fie considerat reusjt la un examen
trebuie sa obtina eel putin nota 6.
La examenele de licenta i de doctorat, se vor da, in loc
de note, urmatoarele calificative:
Ad limitem 6
7
Non sine laude
Cum laude 8
Magna cum laude 9
10.
Summa cum laude
Art. 24. Sesiunile pentru examenele generale i anuale,
sint in lunile lunie i Octombrie.
Art. 25. Cererile de inscriere la examenele anuale i
generale se vor adresa Secretariatului Facultatii, pentru sesiunea
de lunie intre 15-20 Maiu, iar pentru sesiunea de Octombrie
antre 1-10 Octombrie,
Nu vor fi admii sa depuna examene anuale studentii cari
nu vor avea atestata frecventa la toate materiile ce sint obli-
gati sa urmeze i daca nu-i vor fi achitat toate taxele, iar la
examenele generale, daca nu vor fi depus cu succes i toate
examenele anuale ale anului precedent de studii.
 390
Art. 26. Taxele pentru examenele anuale vor fi de 50
lei de fiecare profesor, iar pentru examenele generale de 150
lei de fiecare din cele douei parti ale acestor examene.
Art. 27. - - Neprezentarea sau nereusita la intiiul examen
general sau la o parte din el nu impiedicS pe student sa fie
admis sa frecventeze anul al treilea, dar el nu va putea sa dea
examene anuale de anul al 3-lea sau sa frecventeze si mai de-
parte si anul al patrulea, pina ce nu va depune cu succes e-
xamenul intiiu general.
Art. 28. - - Studentul, care in timp de doi ani nu se va
prezenta sau nu va reui la nici un fel de examen, va fi ex-
matriculat.
Reinscrierea unui asemenea student se va face numai de
Consiliul Profesoral i numai la inceputul anului colar.
Art. 29. -- Studentul care a depus cu succes examenul al
doilea general este candidat de licentiat.
Art. 30. Titlul de licentiat in Teologie se ob{ine dupa
ce candidatul elaboreazS in scris o teza asupra unui subiect ales
de el din studiile teologice sau i din cele istorico-literaro-filo-
zofice care stau in strinsa legatura insa cu chestiunile teologice.
Subiectul ales va fi supus aprobarii Decanului dupa ce va
fi luat mai intaiu avizul profesorului respectiv.
Extinderea tezei de licenta va fi de eel pujin trei coale de
tipar, format 8.
In caz cind subiectul va fi traducere din Sfintii paring sau
dintr'o limbS straina, va fi de eel putin 5 coale de tipar format 8.
Candidatul este dator sa arate in teza toate izvoarele de
care s'a folosit in elaborarea ei si toate citatiunile ad literam
sau si numai dupa sens luate din diferiti autori, cum i sa declare
ca n'a folosit alte izvoare afara de cele indicate si ca el insusi
este autorul ei.
In caz cind s'ar dovedi eg ceva din cele declarate nu este
exact, candidatul nu va mai fi primit niciodata i sub nici un
cuvint la examenul de licenta, iar daca aceasta se va dovedi
dupa ce a obtinut titlul de licentiat, i se va anula diploma.
La sfarsitul tezei se va pune i un curriculum vitae al
candidatului.
Art. 31. Teza de licenta va fi prezentata in manuscris
Decanatului, care o va trimite spre cercetare profesorului din
materia i cu avizul careia a fost aleasS, sau in caz de for{3
majora, altui profesor de specialitate apropiata.
_391_
Daca avizul proiesorului care cerceteaza teza este favorabi!
Decanul fixeazS o zi si o orS in care sS fie sustinuta teza.
Odata cu sustinerea tezei, candidatul va sustine i 5 pozi-
tiuni, cite una adica din cele patru ramuri ale teologiei si una
din materiile literaro-istorice-filosofice.
Preedintele Comisiunei de examinare este profesorul care
a cercetat teza, iar Decanul face parte din Comisiune chiar daca
candidatul n'are pozitiune la el.
Art. 32. Daca raspunsurile date de candidat sint sufi-
ciente, candidatul va depune in fata comisiunei urmatorul juramint:
M Eu (cutare) candidat la licenta in Teologie.
Jur inaintea Atotputernicului i a Tottiutorului Dumnezeu,
ca in toata viata mea voiu pazi i voiu propovadui farS schim-
bare invatatura Sfintei noastre biserici ortodoxe de rasarit, aa
cum ni s'a dat de Domnul i Mintuitorul nostru lisus Christos,
cum s'a propovaduit i predat de Sfintii Apostoli i de SEintii
Parinti ai bisericii noastre, aa cum se pastreazS de Sfinta bi-
sericS i cum mi s'a predat de profesorii meiin aceasta Facultate.
Jur, c& in toata viata mea, voiu pastra sj voiu apSra bunul
nume al acestui inalt focar de cultura teologica,
Aa sS-mi ajute Dumnezeu. Amin".
Dupa implinirea i a acestei formalitati, candidatul este
proclamat, de Decan, licentiat in Teologie.
Art. 33. - - I n diploma de licenta se vor trece i notele
obtinute de candidat la examenele generale, calificativul dela
examenul de licenta, titlul tezei i data sustinerei ei.
Art. 34. - - Licentiatii care vor caica juramintul, vor pierde
titlul i drepturile ce confera licenta in Teologie," prin anularea
ei de Facultate.
Art. 35. - - Deocamdata tezele de licenta nu se vor tipSri.
Art. 36. - - Conditiunile i amanuntele examenelor de doc-
torat se vor fixa ulterior printr'un regulament special.
Art. 37. Titlul de licentiat i de doctor in Teologie se
confera numai candidatilor de religiune cretina ortodoxa.
Art. 38. -- Pentru examenul de licenta se va piati o taxa
de 320 lei, afara de cea care se da pentru cercetarea tezei, i
care va fi de 200 lei.
Taxa pentru diploma de licenta este
Art. 39. - - Examenele pentru licenta i doctoral se [>ol
tine in orice timp al anului colar, afara de vacanje i de sar-
bfttorl.

CAPITOLUL IV
Transferdri i echivalari de diplome dela Facultati strdine.
Art. 40. -- Elevii institutelor teologice din Ardeal nu vor
fi primiti in Facultate decit daca vor dovedi ca sint absolven^i
cu diploma ai unui liceu sau bacalaureati ori absolventi de se-
minar.
Acei dintre ei care vor fi urmat numai anul intiiu la un
asemenea institut, fie ca si-au dat sau nu acolo examenele, vor
fi primiti in anul intiiu, iar cei din anii urmatori in anul al doilea
i vor trebui sa depunS examene din materiile anului intiiu de
Facultate pe care nu le-a urmat in institutul teologic.
Art. 41. -- Studentii dela celelalte Facultati teologice din
tara se primesc la inceputul anului colar cu situajiunea pe care
vor dovedi c au avut-o in momentul retragerii lor dintr'una
sau alta din Facultati.
Ei vor trebui insa s3 depunS examene din materiile care
nu se aflS in programa Facultatilor dela care se transfers.
Aceste examene se vor da in cursul sau la sfirsjtul primului
an de studii in Facultatea de Teologie din ChiinSu,si inainte
de a fi trecut cu succes aceste examene nu vor fi admisi sa
depuna altele.
Art. 42. -- Candidajii, licenjiatii, magitrii i doctorii dela
alte Facultati ortodoxe din alte tari, cari ar voi sS'si echivaleze
diplome de studii, vor trebui mai intiiu sfi faca dovada ca po-
sedau diploma de seminar sau de liceu ori bacalaureatul in mo-
mentul cind s'au inscris in Facultatea de unde au diploma.
OdatS cu cererea de echivalare, ei vor prezenta Decanatu-
lui i carnetul de studii, absolutoriul sau un alt act, din care
sii se vadS studiile ce au urmat, examenele ce au depus, si
rezultatele ce au obtinut, cum i dacS au facut lucrSri practice
de seminar i un exemplar din regulamentul in vigoare la Fa-
cultatea respective in timpul cind au studiat acolo.
Art. 43. - - Licemjiatii, magistrii i doctorii vor fi supusi la
trei probe orale, constind din tratarea a 3 subiecte, pregatite in
timp de cite 24 ore.
Unul din aceste subiecte va fi din Istoria bisericii romine,
iar celelalte doua vor fi teologice, combinate cu literatura sau
filozofia.
Art. 44. - - Candidatii in teologie vor face 4 asemenea
probe: cite una din fiecare ramurS a Teologiei.
393
Art. 45. - - Daca rezultatul examenului este satisfScator,
diplomele se viseazS de Decan i cele de licentS i de doctoral
se recunosc ca atare, iar cele de candidat se echivaleazS cu
licenta i cele de magistru cu doctoratul in Teologie.
Art. 46. - - Comisiunea de echivalare va consta din 5 pro-
fesori sub preziden^ia Decanului.
Art. 47. - Taxa pentru un examen de achivalare va fi
de 3.200 lei.
CAPITOL V
Administratia Facultat'ii
Art. 48. - - Facultatea de Teologie din Chis.inSu se conduce
de un Decan, ales dintre profesorii titulari, pe termen de 1 an
31 confirmat prin Decret Regal.
Decanul este reeligibil o singura data in continuare.
El reprezinta Facultatea in orice imprejurare, face legatura
cu celelalte Facultati. cu Rectorul, cu Ministrul Instructiunii, cu
autoritatea bisericeasca i cu orice autoritati.
Decanul supravegheaza ca intreg personalul didactic s,i ad-
ministrativ al Facultatii sS-i faca datoria contiincios, ca stu-
dentii sa frecventeze regulat cursurile i sa se conformeze tuturor
dispozitiunilor legii i regulamentului Facult&tii i al Universitatii,
cum i dispozitiunilor luate de autoritatea colara in drept etc.
El administreaza i intreaga avere a Facultatii, asupra
careia prezinta bil?,nt anual, care, dimpreunft cu conturile de
gestiune, vor fi verificate de doi profesori, delegati de Consiliul
Profesoral.
Art. 49. - - Decanul este ajutat in multiplele sale atributiuni
de Secretarul Facultatii.
Secretarul este eful cancelariei Facultatii, contrasemneaza
toate hirtiile oficiale care ies dela Decanat i este raspunzaior
de exactitatea lor, ca i de a oricarui material informativ pe
care-1 procura Decanului pentru punerea rezolutiilor, la darea
raspunsurilor la intrebari ce i se pun de autoritatea colara etc.
Secretarul incaseaza taxele platite de studenti, le distribue
celor in drept, primete cererile de inscriere in Facultate i la
examene, pregatete.lucrarile pentru orice fel de examene, are
grija de trecerea exacta in matricola a notelor i a rezultatului
examenelor, de complectarea diplomelor de licentS i de docto-
rat, etc. etc.
Archivarul, resist ratorul, daci sint, ca i impiegatii i orice
 _394_

alti functionari ai cancelariei, stau sub ascultarea Secretarului.

Secretarul titular trebuie sS aiba eel pu|in titlul de licen-
{iat in Teologie. Fara acest titlu, el nu poate indeplini decit
provizoriu insarcinarea de secretar.
Art. 50. Pentru conducerea bibliotecii, Decanul este a-
jutat de bibliotecar, care poate fi un funcjionar special sau un
profesor.
Art. 51. -- Decanul primeste 10% din taxele de inscrieri,
14% din taxele de examene anuale, generale, de licenta, de
doctorat si de echivalare,peste ceeace i se cuvine ca membru REGULAMENTUL
examinator in aceste comisiuni in cazul cind este si examinator.
Art. 52. - - Secretarul primeste 5 % din taxele de inscriere ..Seminarului pedagogic universitar" din Iai
6 % din taxele de examene anuale si generale cite 20 lei din
taxa de licent& si 200 lei din cea de echivalare. I
Inscrierea in Seminar. Indatoriri in timpul asistenfti.
1. Cererea de inscriere la Seminarul pedagogic universitar,
alcatuita dupa un formular dat, se adreseazS directiunii acestei
institutii, insotind-o de dovada c& petj^ionarul a trecut eel putin
un examen de pedagogic, anume din didactica sau din pedago-
gia generals.
2. Numarul total al orelor de asistenJS va fi de 40, la cari
se adauga eel putin 10 edinte de observare i supraveghere a
elevilor in pauzele dintre ore.
3. Dintre orele de asistenfa, mai mult de jumatate se vor
destina obiectului principal al candidatului i celor inrudite mai
apropiat cu el.
Se vor cauta in primul rind orele lectiilor model t m ute de
profesori; in al doilea, orele lectiilor de proba ale candidatilor,
cu obligatia express de a asista i la discutarea lor; in al treilea
rind lectiile curente ale practicantilor, urmate totdeauna de ob-
servatiile profesorilor.
4. Asistentul va primi dela cancelarie un caiet pentru no-
tarea orelor de asistenta sau edintelor de supraveghere in re-
creatie, confirmate prin semn&tura profesorilor respectivi.
Deosebit de caietul personal de asistenta, candidatul va
semna de prezenta i intr'un registru special al clasei, spre a
servi de control in caz de pierdere al caietului de frecventii.
Domnii profesori, la intrarea sau iesirea din clasa\ vor in-
chide rubricile cu iscSliturile asistentilor, notind numSrul lor !ji
sernnind.
5. La leojiile dc practicS pedagogic.1, asistentii vor nota in
 396
aietul de asistenta sau in foi deosebite ce se vor anexa, obser-
vatiile lor, i vor indeplini anumite insarcinSri date din oficiu de
director sau de profesori, in scopul orientarii i preg&tirii lor
practice, in sensul prevederilor dela punctele 13 i 14 de maijos.
6. In timpul perioadei de asistenta, candidatii vor cauta
sa-i insuiasca normele generale calauzitoare ale practicei peda-
gogice, asistind la discutii i la colocvii, i vor aduna materialul
de observatiuni asupra manifestarilor elevilor in clasS si in re-
creajie, necesar in special la alcatuirea portretului psihologic,
cit mai documentat, al unui anumit elev.
II
Colocviul
premergator practicei pedagogice
7. DupS terminarea perioadei de asistenta cu Indeplinirea
Indatoririlor ei, candidatul va putea cere sa fie primit a trece
colocuiul premergStor practicei pedagogice.
8. La cererea de inscriere1 pentru colocviu, (f&cuta dup3
un formular dat) candidatul va anexa:
a) Caietul doveditor de asistenta facuta;
b) dovada dela Facultatea respectiva c& a trecut toate e-
xamenele in specialitatea la care cere colocviul pentru practicS;
c) dovada cS a trecut toate examenele de pedagogic;
d) un plan de lectie asupra unui subiect dat de profesorul
respectiv din programa obiectului la care candidatul voiete sS
inceapa practica i anume un plan de lectii pentru cursul inferior
i unui pentru cursul superior, dacS este vorba de obiectul prin-
cipal al candidatului, i un plan de lectie numai de curs inferior
pentru obiectele alese ca secundare.
9. Hotarirea tinerii colocviului se va afia de secretar la
data propusa de profesorul respectiv i aprobatS de Director
care prezideazS examenul.
10. Colocviul va consta din intrebari asupra planului i
tehnicei lectiilor, asupra valorii educative a studiului respectiv,
asupra preocup&rilor metodologice i educative in genere, indi-
cate in mare parte, intr'un anumit chestionar. ])
11. Cu prilejul colocviului, candidatul va face cunoscut nu-
mele elevului pe care 1-a observat i studiat mai de aproape
pentru zugraVirea lui intr'un portret psihologic individual.
1) Chestionarul este anexat acestui regularnent.
_397_
12. Rezultatul colocviului se va nota in foaia matricularS
a candidatului.
13. Dupa trecerea colocviului pinS la inceperea practicei,
candidatul are dreptul i in acela timp obligatia de a face:
a) critici din oficiu la lectiile de proba ale practicantilor.
b) rapoarte asupra lectiilor de proba;
c) rapoarte asupra s.edim;elor de discutie ale lectiilor de
proba ;
d) statistic! de felul distribuirei intrebarilor adresate clasei
in timpul lectiei.
14. Insarcinarile dela litera a) se dau numai candidatilor
cari au sustinut colocviul. Cele dela litera c) i d) i in unele
cazuri i cele de sub litera b), pot fi indeplinite i de asistenti,
fie dupa cererea lor, fie date de oficiu.
Toate aceste lucrSri, ale asisten{ilor se mentioneaza in ca-
ietul lor personal de frecventS i se va tine seamS de ele la
colocviul premergStor practicei pedagogice.
15. Toate insarcinarile indeplinite de candidat dupS trecerea
colocviilor se consemneaza intr'un caiet personal de practica,
unde se vor insemna i toate celelalte lucrari facute pina la
terminarea practicei pedagogice.
Ill
Practica pedagogica
16. Data t meru colocviului hotarSte ordinea rindului la
practica pedagogics dupa tabloul respectiv al fiecarei specialitati.
AceastS ordine a rindului la practicg se poate schimba:
a) cu consimtamiBtul practicantilor inscrii pe tablou,
b) in cazul cind eel inscris la rind absenteaza dela seminar,
c) cind in vederea examenului de capacitate apropiat, un
licentiat care a indeplinit conditiile lucrarilor cerute la punctul
13, cere aceasta preferinta i cei inscris.i inaintea lui n'ar putea
obtine la timp licenta in specialitatea respectiva.
17. Pentru a-i lua rindul la practica se cere candidatului:
a) Sa fi indeplinit lucrfirile date din oficiu, dupa trecerea
colocviului, i indicate la punctul 13.
b) Sa fi asistat eel putin la ultimele douS lectii ale practi-
cantului dupa care urmeaza, spre a cunoate i pastra continu-
itatea lectiilor clasei.
18. Pentru fiecare lectie curenta practicantul va prezenta
profesorului un plan de lectie, dup& normele pedagogice cu-
noscute.
 398
Invatamintul, urmarind educajia complects cu prilejul cul-
turei generale, in plan se vor arSta preocuparile de educajia
inteligentei, a sentimentelor superioare si a vointei, precum i
de educatie fizica.
Subiectul lec{iei, formuJat dupa programa analitica a mate-
riel clasei, va avea extensiunea necesarS de tratat in o juma-
tate de ora i proportionals cu intinderea intregii materii de
tratat in tot cursul anului.
19. Neterminarea materiel puse in planva atrage dupa sine
anularea lectiei.
Asemenea nu se va {ine cont de lectia fScutS, cind practi-
cantul va intra tirziu sau va termina lectia inainte de inche-
erea orei.
20. DupS repetate greseli de tehnica didactica sau even-
tual de greseli de fond, practica pedagogics a candidatului poate
1i intrerupta si aminata, trecindu-se altui practicant inscris la rind
pe tablou si prezent la lucrSrile Seminarului.
21. DupS fiecare lectie curenta profesorul face, in pauza
dintre orele de clasa, observable necesare la cari asistS si cei
ce au fost de fatS la \\netea lectiei.
Aceste observatii vor fi scrise de practicant si aduse la
lec{ia urmatoare, se vor anexa la dosarul practice!, dupa ce vor
fi vazute si semnate de profesorul seminarial.
22. Pentru indeplinirea corelatiei didactice, practicantul e
tinut sa cunoascS si se consulte manualele intrebuintate in clasa
la diferitele obiecte de studii.
23. Dupa un numar de lectii curente, care se va gasi su-
ficient dupa aprecierea profesorului respectiv, acesta va propune
directorului, dupa un formular aflator in cancelarie, admiterea
practicantului la lecjia de proba.
Dupa aprobarea Directorului, secretariatul va anunfa, cu
eel putin doua zile inainte, ziua, ora i clasa la care se va tine
lectia de proba.
In acest anunt se va arata personalul insarcinat din o-
ficiu cu:
a) critica lectiei,
b) raportul asupra lectiei facute,
c) statistica distributiunii intrebarilor la lecjia recapitulative
i la lecfia progresiva,
24. Absentarea practicantilor dela aceste insarcinari date
din oficiu se va nota in foaia matriculara.
399
25. Insarcinarile de critic, raportor i statistic al lectiilor
<le proba se pot da i altor practicanti prezenti, deosebit de cei
aratati in anuntul pentru tinerea lectiei.
26. La obiectul specialitatilor principale se tin doua lectii
de proba, una la cursul inferior si alta la eel superior.
La materiile alese ca obiecte secundare, numai o lectiune,
anume la cursul inferior, sau la o clasa corespunz&toare, dupa
natura obiectului.
27. Candidatul va face a doua lectia de proba, numai dupa
ce prima se va fi discutat.
28. La edinta de discutare a lectiilor de proba, care se
va anunta din timp suit obligati a lua parte toti cei care au a-
sistat la lectii.
Fara aceasta conditie, nu li se va tine seamS de asistenta
la lectie.
29. In ordinea obinuita a discutiei:
a) Raportorul va expune mersul exact i detailat al lectiei,
b) Practicantul va face observable sale proprii asupra lec-
tiei, in o autocriticd sincerS i intemeiata pe fapte i principii,
c) Critical din oficiu va prezenta valoarea lectiei, obiectiv,
in lumina principiilor didactice i educative, cSlauzitoare ale prac-
tice! pedagogice.
d) Statistical va aduce tabloul grafic al modului de repar-
tizare a intrebarilor puse clasei, urmat de o scurta interpretare
rezumativS.
Toate aceste lucrari scrise se vor depune imediat spre a
fi anexate la dosarul candidatului.
30. Se va numi din oficiu un raportor al edintei discutiei,
care va consemna parerile profesorului i directorului.
Acest raport de edinta se va aduce eel mai tirziu a treia
zi dupa edinta, i se va anexa la dosare dupa ce va fi vSzut
i semnat de profesor s.i de director.
31. Neindeplinirea sarcinilor date din oficiu cu prilejul lec-
tiilor de proba i al discutiei lor, se va consemna in foaia ma-
triculara a candidatilor respectivi.
Ea poate atrage dupa sine, in anume cazuri, pierderea rin-
dului la practica pedagogics.
Notarea lectiunii se va trece in foaia matriculara a can-
didatului.
33. Candidatii sint datori, in timpul asistentei i a practice!,
sa ia parlo activS la edintele lucritrilor practice de pedagogic,
tinute la Tamil.itc dc Dircctorul scminarului.
 400 401
Prezenta la aceste lucrari se va consemna in carnetul per- In certificat se trece nota medie la absolvire, ceruta de
sonal al candidatului.
Lege, exprimind rezultanta notarilor obtinute de candidat la toate
34. Candidajii vor indeplini anumite insarcinari date din lucrarile i insarcinSrile din timpul activitatii sale dela Seminarul
oficiu, precum:
pedagogic.
a) A vizita gazdele elevilor, impreuna cu dirigintele sau ca 39. Reglementarea functionarii Seminarului pedagogic uni-
delegafi ai lui ;
versitar" fiind conditionata de scopul institute} i de sugestiile
b) a participa la vre-o excursie ;
experientei, Directorul ii rezervS dreptul, cind va fi nevoe, sa
c) a insoti i supraveghia elevii, la vizitarea monumentelor complecteze prescriptiunile de mai sus cu alte dispozitii noui.
i asezamintelor demne de v&zut ale orasului; la festivity pub'
lice; la biserica ; asemenea la unele edinte de sport; etc.
d) a lua parte la unele sedinte ale profesorului de psiho-
logie pentru stabilirea datelor necesare la alcatuirea fi$ei psiho-
logice a elevilor.
IV
Lucrari seminariale
Absolvirea
35. Candidatii seminarian, in timpul practicei lor la Semi-
nar, isi vor alege, cu asentimentul profesorului si cu aprobarea
Directorului, un subiect din domeniul pedagogiei teoretice sau
practice, de preferintS o chestiune de didactica aplicata la o-
biectul specialitStii sale, de educate sau organizatie colara, care,
intemeiata pe principiile tiin{ei pedagogice, va fi documentata
cu date si sugestii culese din timpul activitafii sale in Seminar.
In urma avizului unui profesor care a condus practica, di-
rectorul va aproba sau respinge Jucrarea, sau va chema pe can-
didat s'o susfina oral in fa{a sa i a profesorilor respectivi.
36. Candidatii seminarian, pe baza observatiilor facute a-
supra elevilor, in timpul asistentei i a practicei, vor elabora o
lucrare de psihologie individuals, luind, ca subiect de studiu
special, un elev al scolii de aplicajie, dupa alegerea sa si cu
avizul dirigintelui clasei respective.
Acest portret psihologie, in urma unui referat al diriginte-
lui i dupa aprobarea directorului, va fi anexat la dosarul can-
didatului, impreuna cu celelalte lucr&ri ale lui.
37. Activitatea pregatitoare la Seminarul pedagogic trebue
facuta cu continuitate. Intreruperea ei complecta in timpul unui
an, atrage dupa sine anularea celor implinite numai partial.
38. Dupa terminarea tuturor lucrarilor s.i indatoririlor araiate
mai sus, candidatul va inainta cererea pentru obtinerea certifi-
catului de absolvirea Seminarului pedagogic universitar, dupa un
formular dat.

Orientare in directivele i tehnica practicei
pedagogice')
Col o c v iiiI
Candidatul, dupd ce a indeplinit condtfia de a fi asistat
in deajuns la lecfiile i actiuitatea intreagd a Seminarului pe-
dagogic, spre a obserua mecanismul lui in acfiune i a-i asimila
normele vii ale functiondrii lui, trece, inainte de a-i incepe pro-
prla sa activitate practicd, un colocviu, care inainte se sustinea
nnmai in fofa Directorului, iar de citva timp i in a profesorului
de materia specialitdfli candidgtului.
Scopul colocviului este, pe de o parte, a se constata cum
a vdzut i refinut candidatul normele didactice i preocupdrile
educative, cum crede cd trebue sd procedeze in predarea stu-
diului sdu si in realizarea intenfiilor pedagogice ale formdrii
omului intreg; iar pe de alia parte, a indruma ?i orienta in
cazuri de dubiu.
Chestiile asupra cdrora se pun intrebdri cu prilejul coloc-
viului, sunt de regula urmdtoarele:
I. Natura obiectului de studiu in care se ua face practicd.
Ce loc ocupd in clasificarea tiin{elor.
Importanfa lui culturald generald, teoreticd i practicd.
Metoda lui de investigate.
Locul ce ocupd in invdtdmint; scopul; numdrul de ore.
II. Programul materiel de predat. Succesiunea pdrfilor lui
pe clase cu chestiunile principale. Mai amdnunfit, programul ana-
litic al clasei unde va incepe candidatul practica.
HI. Manualele didactice, in genere, existente pentru obiectul
respectiv. Pdreri asupra lor. Manualul intrebuintat in clasa prac-
ticei pedagogice.
1) Extras din ,,Buletinul Seminarului pedagogic universitnr din Ia$i
No. 4, pe 1925-1926.
403
Materialul auxiliar: caiete, rechisite colare, recomandate
elevilor pentru note, exerctfii, etc.
IV. Planul lectiei. Pdrfile lui componente:
a) Recapitularea lectiei precedente \
b) Lecfia noud, progresivd.
c) Recapitularea rezumatiud, partiald sou totald, a lectiei noui;
d) Preocupdrile metodologice $i educative.
V. Punctele principale de prevazut in planul lectiei pro-
gresive, schtya cunotintelor ae predat in jumdtatea de ord des-
tinatd lec{iei noui, despdriite i grupate dupd natura materiel, in
unitdfi metodice, in categorii indicate de cuprinsul programei $1
de scopul obiectului de studiu.
Bundoard, la limba latina; cuvintele noui de extras i
de notat;
regula gramaticald de stabilit i formulat;
cuuinte asemdndtoare cu dele din limba romind;
particularitdtile, idiotismele limbei ce se predd, etc.
i totaa, mutatis mutandis, pentru celelalte obiecte de studiu.
Schita planului de lecfie progresivd cuprinde pe scurt, ade-
vdrurile noui de comunicat, in ordinea progresivd a programei.
De regula practicantul le va nota pe tabld in o schi^a sis-
tematicS, pe care i elevii o vor copia in caietele lor.
VI. Sd se releveze contributia specifics adusd de studiul
in chestiune istorie, tiinte naturale, matematici, religie, filozofie>
geografie, etc. la formarea spiritului, la educarea inteligenfei.
Cdror facultdti SK adreseazd ? De ce operafii mintale se serues.te
mai mult ? Ce deprinderi functionate lasd in spirit ?
PreocuoSri metodologice i educative de prevazut in plan:
VII. Priuitor la educatia inteligentei:
1. Corelat'ia. Cit i cum poate satisface obiectul de studiu
dat, cerlnfele legdturii in spirit a cunotinfelor lui cu ale celor-
lalte studii din programul clasei? Cu carl din ele sta mai mult
in legaturd de schimb i ajutor reciproc ?
2. Intuitia. In ce constd intuifia cerutd de natura studiulul.
Intuifia in istorie, in studiul limbilor, in matematici, in stiinfele
naturale ori fizico-chimlce, in psihologle i logicd, etc.
3. Priuitor la educatia Inteligentei, colocuiul insistd asupni
unei chestiuni, care nu se cere sd se prevadd in plan, anume:
cum .se exercita mintea prin euristicS ? Cum se pun intrebdrilc
pentru gnxnvu (ttlc.iwrului s.1 cele de control ? Cdror funcfuinl
mintale sc <i<ln-:,i-,i a unc.le $i cdrora celelaltel
 Metoda activa, in conducerea actiuitdfii mintale a elevilor
si pentru exercitarea funcjiunilor spiritului, este o procedure di-
dacticd si educatiud de un interes central. Bine indeplinitd con*
stitue i unul din mijloacele cele mat efective pentru stdptnirea
voinfei, pentru stabilirea disciplinei.
VIII. Privitor la educajia simtimintelor.
Preocuparea humanists. Ctt si cum poate contribul, o tn-
feleaptd si chibzuitd predare a studiului in chestiune, la trezirea
si dezvoltarea sentimentelor superioare, estetic, religios, moral,
national.
Cu aceastd preocupare se iese din sfera pur intelectualistd
a acfiunti coalei, se face un pas hotdrttor cdtre realizarea con~
cepfiei pedagogice a colii ca institute de educatiune complects.
Se va concretiza, prin exemple luate din observafia activi-
tdtii colare i din considerafii teoretice, modul cum obiectul
specialitdtli candidatului poate indeplini cerinfele principiuhd pe-
dagogic al humanismului.
IX. Pentru educajia vointei. Ideia educafiei integrale se
complecteazd cu preocuparea exercitarii puterilor direct active
ale sufletului, a vointei.
Practicitatea obiectului de studiu. Cum se poate pane in
acfiune uoinfa elevului, cu prilejul preddrii acelui studiu ? Ce
legaturi firesti ies la weald intru adevarurile acelei tiinti, acelei
materii de program, si uiafd ?
X. Tot relatiu la formarea vointei si a caracterului:
Cunoasterea si siwravegherea diferitelor insarcin&ri date-
elevilor, din oficiu sau prin alegere intre ei, ca mid functii pu-
blice, pentru exercitarea sentimentului rdspunderii si pentru tm-
plintarea unor deprinderi de acfiuni de folos public.
XI. Preocupdrile de educate fizicS. Ce anumite griji trebue
sd aibd practicantul, ca uiitor educator, in cariera lui profesio-
nald, pentru viata fizicS a elevilor, independent si indiferent de
specialitatea catedrei sale ? Contributia de colaborare a fiecarui
profesor la pdstrarea si tntdrirea sdndtdfii scolarilor.
XII. In acela sens: grija si preocuparea de educajia es-
tetica si religioasS. Nu prin considerafti teoretice si apropieri pe
care le pjate oferi studiul, sub inspirafia ideii humaniste, ci
direct i concret prin manifestdrile viefii, in acte.
Regulament pentru acordarea de burse in tara1
i in strainatate.
(Sanctionat cu Inaltul decret regal No. 4.232 i publicat in Monitorul Oficial
No. 132 din 20 Septembrie 1923).
CAP1TOLUL I.
Burse in tara
Art. 1. Pe lingS fiecare Universitate din tara se insti-
tuesc burse i semi-burse pentru studentii lipsiji de mijloace,
spre a li se da posibilitatea sa urmeze studiile universitare.
Art. 2. - - Num&rul burselor i semi burselor, precum i su-
mele ce se acorda pentru h'ecare bursa i semi-bursS se stabilesc
in fiecare an prin buget. Spre acest sfirs.it, va fi consultat in
prealabil Senatul fiecarei Universita^i.
Art. 3. Senatul universitar va repartiza pe Facultati bur-
sele i semi-bursele ce au fost inscrise in buget pentru fiecare
Universitate.
Consiliul fiecarei Facultati, tinind seama de bursele i semi-
burse atribuite studentilor sai, va determina numeral de burse i
semi-burse ce sint de acordat la fiecare din sectiile FacultStn
studentilor din anul I i numarul de burse i semi-burse ce sint
de acordat studentilor din anii urmatori.
Art. 4. -- Bursele nu se pot acorda decit pentru un an,
Art. 5. Nici o bursa nu se da decit prin concurs.
Art. 6. Concursul se tine in fiecare an intre 15 Octomvrie
1 Noembrie, pentru fiecare Universitate, inaintea Facultatii
respective.
Art. 1. Comisiunea de examinare a candidatilor va fi
formats din 3 profesori universitari, numiti de Ministerul instruc-
tiunii in modul urmator:
a) Pentru candidatii cari se prezinta ca sa ocupe bursa in
anul I al oricSrei Facultati, comisiunea examinatoare va fi for-
mats din un profesor al Facult&t respective i doi profesori, unul
dela Facultatea cic Litere, iar celalt dela Facultatea de Stiinti dela
IJnivcrsitatra rcspccliva.
 406
b) Pentru studen^ii cari se prezinta ca sa ocupe burse din
ceilalti ani al Facilitator, comisiunea se va compune din trei
profesori al Facultatii respective.
Art. 8. - - Candida{ii doritori a obtine aceste burse vor pre-
zenta acte prin cari vor arata c sint lipsiji de mijloace, ca sint
romini si ca au trecut cu succes si In mod regulat examenele
anului precedent.
Art. 9. Concursul va consta :
a) Pentru candidatii cari solicita burse in anul I, din o
proba scrisS si una oralS asupra uneia din materiile urmatoare :
limba si literatura romina, istoria si geografia romina, precum si
din o probS scrisa si alta oralS asupra oricareia din materiile pe
care candidatul le-a facut in ultimul an al liceului;
b) Pentru studenjii cari solicita burse in ceilalji ani ai Fa-
cultatilor nu se cere decit o proba scrisa si alta orala" asupra ori-
cSreia din materiile pe care candidatul le-a facut in anul precedent.
Art. 10. OdatS o burs& obfinuta, ea se poate acorda si in
anii urmatori, daca studentul a urmat cursurile regulat, a trecut
examenele satisfScator si la epocile indicate de regulamentul Facul-
tatii respective si dacS nu a contravenit intru nimic regulamen-
tului de ordine si discipline al Universitafii. In acest caz, consi-
liul Facultatii respective, cu majoritate de voturi, va propune Mi-
nisterului pin& la 15 luliu ale fiecarui an acordarea mai departe
a bursei.
Art. 11. - - Bursierul care in decursul anului lipseste nemo-
tivat de la cursuri, dela lucrarile de seminar si de laborator, ce
este obligat a frecventa, sau care contravine dispozitiunilor re-
gulamentului de ordine si disciplina al University, pierde imediat
bursa, in urma deciziunii consiliului Facultatii respective, luata
cu majoritate de voturi, sau a Senatului universitar.
Art. 12. Bursele se vor publica in fiecare an inainte de
lima Octomvrie in Monitoml Oficial si se va afisa la fiecare
Facultate in parte.
Art. 13. Candidatii vor trimite actele cerute prin acest
regulament secretariatului Facultatii respective inainte de 1 Oc-
tombrie ale fiecarui an.
Art. 14. Membrii juriului examinalor intrunindu-se la
datele fixate mai sus, vor alege ca presedinte pe eel mai vechiu
dintre profesori si vor proceda in prima sedint& Ja examinarea
actelor prezentate, eliminlnd pe acei candida{i cari nu indepli-
nesc condijiunile cerute.
407
Art. 15. - - Rezultatele concursului vor fi inaintate Ministe-
rului prin Rectoratul respectiv in primele zile ale lui Noembrie.
Ministerul aprobind rezultatul concursului, va inainta tabloul
burselor Rectoratului.
Art, 16. Pierderea bursei va fi comunicata prin Rectorat
Ministerului Instructiunii, care va suprima plata bursei.
CAPITOLUL II
Art, 17. - - In vederea pregatirii profesorilor de specialitate
liter ara i stiintifica necesara invatSmintului secundar, Ministrul
va publica in fiecare an un numSr de burse la Universitatile
din tara.
Art. 18. Numarul burselor precum i sumele acordate
pentru fiecare bursS, se vor stabili prin buget, dupS nevoile in-
vgtamintului.
Art. 19. Rectoratele Universitatilor. luind avizul Facul-
tatilor de Litere i de tiinti, sint obligate sa prezinte Ministerului,
intre 115 Noemvrie, un tablou cu numarul i nomenclatura
burselor. Ministerul va examina aceste burse i va supune comisiei
bugetare pentru ca sa poata figura in buget, pe acele ce va
socoti necesare, in vederea scopului urmarit.
Art. 20. - - Aceste burse se dau in aceleai conditiuni ca
i bursele prevazute in articolele precedente, cu deosebire ca ele
se acorda pe tot timpul duratei studiilor bursierilor i cS acetia
iau obligatiunea formala, fie direct daca sint majori, fie prin pa-
ring sau tutori dacS sint minori, de a servi Statului in invata-
mintul secundar eel putin 10 ani dupa terminarea studiilor
universitare, iar in caz contrariu, de a inapoia Statului toate
sumele primite ca bursieri.
CAPITOLUL III
Burse in strainatate
Art. 21. - - Nici o bursS nu se acorda in strainatate decit
pentru studii cari nu se fac in tara.
Att. 22. - - Se pot acorda insa burse licentiatilor sau doc-
torilor Universitatilor noastre cari merg in strainatate pentru a
se perfectiona i a-i complecta studiile facute in tara. In acest
caz aceste burse nu se pot acorda decit acelor licentiati sau
doctori desemnati de dou& treimi din numarul profesorilor Facul-
lal'ii adunaji in consiliu, cari au trecut in mod regulat i satis-
l . u . i l o r ionic ( - . H i i r n o l o In l-'ncultalca respective.
 408
Art. 23. Intre 115 Noembrie ale fiecarui an. Univer-
sitajile vor trimite Ministerului instructiunii publice un iablou cu
numarul si nomenclatura burselor ce propun pentru strainState.
Acest tablou va fi examinat de Minister si comisia bugetara
sj in Jimita fondurilor disponibile se vor trece in buget bursele
ce se vor socoti necesare.
Art. 24. Bursele in strSinState se acordS pe durata de
timp indicate de Facultatea respectiva.
Art. 25. Toate dispozitiunile prevazute la articolele pre-
cedente referitoare la bursele din JarS si privind alcatuirea comi-
siilor, finerea concursului, probele cerute candidatilor, pierderea
drepturilor la burse, etc., privesc si bursele din strainState.
Art. 26. -- Bursierii din strain&tate sint obligati a trimite
anual. in luna August, Ministerului Instructiunii publice, direc-
tiunea inv&tamintului superior, un certificat eliberat de Facultatea
sau scoala superioarS respective, prin care sa se constate ca
bursierul a urmat regulat cursurile, c& a trecut examenele la timp
i in mod satisfScator, si numai in urma primirii acestui certificat
se va putea continua bursa si in anul urmator, Netrimiterea
acestui certificat atrage dupa sine pierderea bursei.
Ministrul Instructiunii
Dr. C. Angelescu
1 CAPITOLUL II
Regulament pentru caminuri i cantine universitare
(Sanc^ionat cu Inaltul decret regal No. 4237 din 8 Septemvrie 1923 i publicat
in Monitoml Oficial No. 144 din 30 Septemvrie 1923).
T I T L U L I
CAPITOLUL I
Dispoztfiuni generate
Art. 1. Pe lingS fiecare Universitate din |ara se infiin-
teaza caminuri si cantine, cu scopul de a ajuta la intretinerea
materials a studentilor universitari lipsiti de mijloace.
Art. 2. Vor func^iona caminuri si cantine separate pentru
studen^i i studente.
Caminurile i cantinele pot func^iona separate pe Facultati
sau intrunind mai multe Facultati la un loc, dacS Senatul uni-
versitar decide in acest fel.
Art. 3. -- In caminurile i cantinele universitare nu se pri-
mesc decit student! si studente universitare, depinzind de Minis-
terul instructiunii.
Studentii si studentele institutiunilor cari depind de alte mi-
nistere nu se primesc in aceste caminuri i cantine.
Art. 4. Caminurile i cantinele sint institutiuni anexate
Universitatilor; ele sint puse sub autoritatea suprema a Sena-
telor universitare respective.
Art. 5. Caminurile si cantinele fiind infiintate pe baza
Decretului-lege cu No. 3.668 din 27 August 1919 sint persoane
morale i pot fi reprezentate in justice prin directorul lor, afara
de cazurile speciale cind comisia cSminelor da delegate speciala
preedintelui sau unuia din membrii sai.
T I T L U L II
Despre caminuri
Art. fi. - In ciiminuri se primesc student! sau studente f<1rii
pl.il.i !}isciui . i i U c n l i i diiiisia r:\iniiiurilor poatc dispune lolusca
 410
un numar, ce nu va trece de o pStrime de numarul locurilor din
camin, sa se dea la studenti sau studente solvente.
Studenti fara plata sint intretinuti in mod gratuit : solventii
platesc o tax& reprezentind echivalentul intretinerii lor In camin ;
semi'Solventi platesc jumatate din taxa solventilor.
Art. 7. Solventilor nu li se vor da locuri decit in cazul
cind sint mai multe locuri la caminuri decit cele prevazute in
buget pentru student" fa>a plata i semi-solventi, sau cind dupa
concurs au mai ramas locuri neocupate de studentii fara plata,
sau de semi-solventi.
Cind numarul celor ce cer locuri de solvenfi este mai mare
decit numarul locurilor disponibile, se va fine concurs intre can-
didati, in aceleasi conditiuni ca pentru studenji fara plata i
semi-solventi.
Cind numarul celor ce cer locuri de solvenji este mai mic
sau egal cu numeral locurilor disponibile, atunci selectiunea se
va face tinindu-se seama" de modul cum candidatul a trecut e-
xamenele anterioare, de purtarea sa, etc.
i intr'un caz i intr'altul aceiai comisiune care a exami-
nat pe studentii fara plata i semi-solventi decide si de selecti-
unea solventilor la sfirsitul concursului.
Art. 8. Numarul locurilor din caminuri se fixeaza in fie-
care an de Minister in urma raportului comisiunii caminurilor i
cantinelor in limita locurilor disponibile din caminuri i a sumelor
prevazute in buget.
Comisiunea caminurilor si cantinelor va inainta Ministerului,
prin Rectoratul respectiv, eel mai tirziu pina la 1 Noembrie a
fiecarui an, un raport aprobat de Senatul nniversitar, in care va
indica :
a) Numarul locurilor din fiecare camin, locuri ce trebuesc
prevazute in buget, aratind numarul studentilor fara plata si
semi-solventilor ;
b) Suma necesara intretinerii unui student fara plata ;
c) Sumele necesare adrninistrSrii fiecarui camin in parte
(personal, material, etc.).
Art, 9. - - In caminuri nu pot lua masa decit studentii sau
studentele cari locuesc in cSminul respectiv.
CAP1TOLUL III
Primirea in caminuri
Art. 10. - Primirea studentilor in caminuri nu se face
decit prin concurs.
411
Art. 11. -- Studentii cari doresc sa fie admis.i a trece con-
cursul de primire in caminuri trebuie sa adreseze cererile lor in
scris Rectoratului Universitatii eel mai tirziu pina in ziua de 15
Octombrie, insotite de urmatoarele acte:
a) C& sint cetateni romini;
b) Ca parintii lor nu locuesc in oraul unde se gases,te
Universitatea;
c) Ca sint lipsiti de mijloace, anexind cererii un certificat
liberat de administratia financiara respectiva (aceasta conditiune
se cere numai celor ce concureaza pentru locurile fara plata i
pentru semi-solve);
d) Ca sint inscrii regulat la Universitate, anexind certifica-
tul de studii i examene.
Cei din anul intii vor prezenta diploma de absolvire de li-
ceu i un certificat ca au reuit la examenul de admitere in Uni-
versitate ;
e) Certificatul medical de sanatate.
Art. 12. - - Studentii cari primesc burse, precum i studenfii
functionary nu sint admii in caminuri.
Comisiunea examinatoare poate fotuji face exceptiune, ad-
mitind la concurs in conditiunile de mai sus pe studentii cari
primesc burse in bani sau chiar pe acei cari sint functional,
cind comisiunea va socoti ca sumele ce aceti studenti primesc
sint prea mici pentru intretinerea lor. Deasemenea comisiunea
poate admite la concurs pe acei studenti cari ocupa posturi uni-
versitare la institute sau laboratorii, in ramura specialitatii lor i
a caror retribmuune este prea mica pentru intretinerea lor.
Art. 13. Locurile vacante in caminuri pe Facultatii se
stabilesc de catre Senatul universitar dupa nevoile Facultatilor
i ale invatamintului.
Tabloul cu aceste locuri vacante se va afia inainte de 15
Octombrie, la fiecare Universitate (la Rectorat i la Facultat'le
respective) prin ingrijirea secretariatelor Universitatii i Faculta-
tilor pentru ca studentii sa poata lua cunos.tinta de locurile va-
cante.
Art. 14. -- Concursul se tine in fiecare an intre 15 Oc-
tombrie pina la 1 Noembrie pentru fiecare Universitate, inaintca
Facultatii respective.
Art. 15. - - Comisiunea de examinarea candidatilor va fi
formata de trei profosori universitari, numifi de Senatul univt
tar In modul iirin.ltor:

412
a) Pentru candidatii din anul intii al Facilitator, comisiunea
va fi formats dintr'un profesor al FacultSt" unde este inscris
candidatul i doi profesori, unul dela Facultatea de Litere, iar
celelalt dela Facultatea de tiinti dela Universitatea respectiva;
b) Pentru candidatii din ceilalti ani ai FacuItStilor, comi-
siunea va fi formata din trei profesori ai Faculty unde este
inscris candidatul.
Art. 16. - - Concursul va consta:
a) Pentru candidatii din anul I din o proba scrisa si alta
oralS asupra uneia din rnateriile urmatoare: limba i literatura
rominS, istoria i geografia romina, precum si din o probS scrisa
si alta orala asupra oricareia din rnateriile pe cari candidatul le-a
fScut in ultimul an al liceului, dupa alegerea comisiunii;
6) Pentru candidatii din ceilalti ani ai Facultatilor nu se
cere decit o proba scrisa 1 alta orala asupra oricareia din ma-
teriile pe cari studentul Je-a fScut in anul precedent, dupa ale-
gerea comisiunii.
Art. 17. - - Membrii juriului examinator, intrunindu-se la
data fixatS mai sus, vor alege ca presedinte pe eel mai vechiu
dintre profesori si vor proceda in prima sedinta la examinarea
actelor prezentate, eliminind pe acei candidati cari nu indepli-
nesc conditiunile cerute.
Art. 18. - - Rezultatul concursului va fi inaintat Senatului
universitar spre aprobare.
In urma aprobarii data de Senatul universitar, se va trimite
Ministerului o copie exacts depe rezultatul definitiv, spre a fi
pastratS in arhivele sale.
Art. 19. Un loc odata obtinut in camin de catre un stu-
dent fara plata sau semi-solvent se mentine si in anii urmatori
pina la terminarea studiilor in aceleasi conditiuni, daca studentul
a urmat regulat cursurile, a trecut examenele satisfacStor i la
epocele indicate de regulamentul Facultatii respective, i daca
nu a contravenit intru nimic regulamentului de ordine i discipli-
na al Universitatii, precum i dispozitiunilor de ordine prevazute
In regulamentul de fata.
In fiecare an, pina la 15 lulie, comisia cSminurilor i canti-
nelor, examinind in parte situajiunea fiecarui student farS plata
i semi-solvent, va inainta Senatului universitar un tablou cu cei
cari mai au dreptul s& raminS i anul viitor in cSminuri, si cu
acei cari au pierdut acest drept, pentru ca locurile acestora din
urma sS se declare vacante.
413
Locurile solventilor se dau numai pentru un an. Solventul
poate remoi cererea sa pentru anul viitor. Comisiunea de exa-
men decide cum s'a specih'cat la art. 6.
CAPITOLUL IV
Disciplina in cdminuri
Art. 20. - - Studentul din camin care in decursul anului lip-
sete nemotivat dela cursuri, dela lucrarile ce este obligat a
frecventa sau care contravine dispozitiunilor regulamentului de
ordine i disciplina a Universitatii, sau contravine dispozitiunilor
de ordine i disciplina ale regulamentului de fata, pierde dreptul
de student fSra plats sau semi-solvent, in urma deciziunii co-
misiunii caminurilor, luata cu majoritatea de voturi i confirmata
de Senatul universitar.
Art. 21. Studentul din camin este obligat sa mentina
ordinea, decenta i disciplina, atit in camin, cit i afara din cS-
min. El tiebuie sa respecte toate legile, regulamentele i dispo-
zitiunile universitare.
Art. 22. Studentii din caminuri cari se vor abate dela
ordinele i dispozitiunile de mai sus, sirit pasibili de urmatoarele
pedepse:
1. Admonestarea,
2. Admonestarea publica afiata;
3. Excluderea temporara din cSmin;
4. Excluderea definitiva din camin, cu pierderea bursei.
Pedepsele de sub No. 1 si 2 se dau de director. Cele de
sub No. 3 i 4 de comisiunea caminurilor i cantinelor.
Nici un student nu poate fi pedepsit fara a fi ascultat i
judecat conform dispozitiunilor regulamentare.
Vor fi eliminati din cSmin studentii cari au contractat o
boala molipsitoare ce necesiteaza un tratament indelungat.
T I T L U L III
CAPITOLUL V
Despre cantine
Art. 23. In afara de caminuri, unde studentii gasesc cele
necesare intretinerii lor, pe lingS Universitatile din tarSvorfunc-
tiona si cantine separate pentru studentii cari nu sint incaminuii.
Art. 24. - - In cantine nu se primesc decit studenti univer-
sitari dcpinziiul df Ministerul Instructiunii.
 414
Studentii Institutiunilor altor ministere nu se primesc in
aceste cantine.
Art. 25. - - In cantine se primesc studenji fSra plata, semi-
solventi, solven^i,
Pentru studentii fara plata taxa cantinei se plateste de 7
Minister; pentru semi-solven^i taxa se plateste pe jum&tate de
Minister si jumatate de student si in fine solventii platesc taxa
intreaga.
Comisiunea caminurilor si cantinelor stabilete in fiecare an
proporjia solventilor in raport cu studentii fara plata si semi-sol-
venjii din cantinS.
Art 26. Numarul locurilor in cantine se stabileste de
catre comisia caminurilor i cantinelor odata cu numarul locu-
rilor in aceleasi condijiuni ca pentru caminuri (art. 7).
Art. 27. -- Dispozitiunile prevazute la art. 921 pentru
primirea studenjilor la caminuri si disciplina lor se aplicS identic
si pentru caminuri si in cantine in aceleasi condi{iuni.
T I T L U L IV
CAPITOLUL VI
Administrarea caminurilor i cantinelor
Art. 28. - - Caminurile si cantinele sint supuse autorita{ii
directe a Universitatii.
Ele sunt administrate de c&tre Senatele universitare prin
comisia caminurilor si cantinelor i prin directorii caminurilor i
cantinelor.
CAPITOLUL VII
Senatul universitar
Art. 29. - - Senatul universitar este autoritatea suprema a
caminurilor si cantinelor studen{esti a Universitatii respective.
El ia dispozijiunile pe care le crede necesare pentru mersul
regulat si desvoltarea caminurilor si cantinelor in conformitate
cu legea si regulamentul.
Art, 30. - - Senatul universitar deleaga din sinul sSu pe
presedintele comisiunei c&minurilor si cantinelor.
El numeste pe directori, administrator! i medicii c^minu-
rilor dupa recomandarea in scris a comisiei caminurilor.
Art. 31. Senatul universitar nu poate lua hotSriri privitoare
la caminuri si cantine fara avizul prsalabil al comisiei
rilor si cantinelor.
415
CAPITOLUL VIII
Comisiunea caminurilor si cantinelor
Art. 32. CSminurile i cantinele studemjilor vor fi con-
duse la fiecare Universitate de o comisiune a caminurilor i can-
tinelor compusS din:
a) Un preedinte, delegat de Senatul universitar dintre
membrii sSi;
b) Cite un profesor de fiecare Facultate, ales de consiliul
Facultatii respective ;
c) Directorii caminurilor i cantinelor.
La lucr&rile acestei comisiuni pot lua parte i delega^i ai
cornitetului de patronagiu, orideciteori va socoti preedintele c&
e nevoie.
Deasemenea pot fi chemat'i i preedintii comitetelor stu-
dentesti alecaminurilor i cantinelor cind preedintele comisiunii
crede necesar a-1 chema.
Atit preedintele, cit i membrii comisiunii cSminurilor i
cantinelor se deleaga pe un singur an. Delegatia lor poate fi
reinoita, numai cu consimtimintul lor.
Preedintele i membrii comisiunii caminurilor i cantinelor
se deleaga in fiecare an de Senat i eonsiliile Facultatilbr in
prima jumState a lunei Octomvrie. Membrii cei mai noui intrS
in functiune imediat.
Comisiunea caminurilor i cantinelor va avea un secretar,
numit de Senat dupa recomandarea comisiunii. Secretarul va fi
retribuit cu o diurna fixata de Senat prin bugetul anual.
Art. 33. - - Comisiunea caminurilor i cantinelor este com-
petenta in toate chestiunile privitoare la caminuri si cantine. Ea
stabileste bugetul de cheltueli i venituri, dispune facerea licita-
tiilor pentru aprovizionarea caminurilor i cantinelor, aproba o-
fertele sj incheierea contractelor in limitele sumelor prevazute
in buget.
Ea supravegheaza conducerea si administrarea caminurilor
i cantinelor i judecS cazurile disciplinare, in limitele prevazute
prin regulamentul de fata.
Ea alcatuete bugetul anual al fiecarui camin si cantina in
Hmita fondurilor prevazute in bugetul Statului si-1 prezinta Sena-
tului universitar spre aprobare.
Art. 34. - - Anul bugetar al caminurilor i cantinelor incepe
la 1 Octombrie.
 416
Art. 35. -- Comisia caminurilor si cantinelor se intruneste
odata pe luna la data fixata si orideciteori presedintele sau ma-
joritatea membrilor ei cred necesar.
Comisia caminurilor si cantinelor poate lua hotariri numai
daca sint prezenti eel putin jumatate din membrii ei. Hotaririle
se iau cu majoritatea membrilor prezenti. In caz de paritate votut
presedintelui decide. Comisiunea caminurilor si cantinelor nu poate
lua hotariri privitoare la un camin sau la o cantina far& avizul
verbal sau in scris al directorului acelui camin sau cantina,
Asupra lucrSrilor fiecarei sedin{e se fncheie un proces-verbal.
Art. 3d. Presedintele comisiunii caminuriiorsupravegheaza
execmjia hotaririlor luate de comisia caminurilor si cantinelor. El
poarta corespondenta in numele comisiunii si semneazS impreuna
cu secretarul hotaririle ei. El are dreptul de control asupra tu-
turor lucrarilor, actelor si registrelor caminurilor sj cantinelor
studenteti.
El este obligat sa faca, la sfirsitul anului de gestiune, un
raport Senatului universitar despre activitatea si funcfionarea
caminurilor, pe tot timpul anului, raport care va fi inaintat Mi-
nisterului cu propunerile Senatului.
Art, 37. Secretarul comisiunii caminurilor redacteaza pro-
cesele-verbale ale edintelor, conduce corespondenfa comisiunii
dupa indicatiunile preedintelui, redacteaza toate actele i hota-
ririle comisiunii caminurilor si cantinelor, face toate lucrarile de
cancelarie, administrate i registratura, ale comisiunii si tine in
regula arhiva comisiunii.
CAPITOLUL IX
Comitetul de patronagiu
Art. 38. Pe linga comisiunea caminurilor si cantinelor
va putea functiona si cite un comitet de patronagiu alcatuit
din persoane in afara de Universitate, cari poarta interes tine-
retului universitar.
Art. 39. In acest comitet de patronagiu vor intra ma-
ximum 7 persoane, dintre cari 4 numite de Minister, iar 3 de
Senatul universitar,
Numirea membrilor din comitetul de patronagiu se face
pe 3 ani.
Art. 40. Comitetul de patronagiu secondeaza comisia
caminurilor si cantinelor in administrarea si bunul mers al Cil
nurilor i cantinelor.
417
Art. 41. Comisiunea caminurilor i cantinelor poate da
din atributiunile sale comitetului de patronagiu pentru stringerea
de fonduri pentru gospodarie, precum i pentru oricari alte in-
sarcinari necesare pentru bunul mers al acestor institutiuni.
CAPITOLUL X.
Directorii caminurilor i cantinelor
Art. 42.Fiecare camin e condus de catre un director, care
are in grija sa conducerea culturaia, educativa si disciplinara a
studentilor din camin.
El constata i judeca in prima instanta abaterile de la regu-
lamentul de ordine si disciplina.
El executa in camin hotaririle Senatului si ale comisiei ca-
minurilor.
El are puterea i obligatia de control asupra intregii admi-
nistratii materiale si morale a caminului.
El este obligat a inainta comisiei' caminurilor un raport tri-
mestrial de situatia financiara, administrativa i moraia a ca-
minurilor.
El numete intregul personal de serviciu al caminurilor, dupa
propunerea administratorului. El pregateste proiectul de buget
anual al caminului.
Nici o dispozitiune nu se poate lua In camin fara tirea
directorului.
Daca comisiunea caminurilor i cantinelor socoteste cil este
in interesul bunei conduced a caminurilor i cantinelor, poate da
mai multe sau toate caminurile i cantiaele in sarcina unui singur
director.
Art. 43. Directorul este recomandat de catre comisiunea
caminurilor i cantinelor dintre profesorii universitari i numit <lc
Senatul universitar. Numirea se face la inceputul lunii lulie. Noul
director intra in functiune imediat.
Art. 44. In cazul cind comisiunea caminurilor i cantinelor
socoteste potrivit, poate propune numirea ia unei alte persoane
in afara de profesorii universitari, cadirectori de camin sau cantina.
Art. 45. Directorul nu are nici locuinta nici intretincre in
camin. El primeste pentru serviciile sale o diurna fixatd de Se-
natul universilar prin bu^ctul anual, daca este profesor, iar daca
nu esio |)ioi(",cii. d cstc piittit cu leafcl lunarflstabilityprln I M P M I
|)ro|)iii)t>ren Si'iialiilni imivorsitar.
27
 418
In caz ca Senatul universitar gaseste ca este in interesul
caminului ca directorul sa locuiasca in camin, el poate da aceasta
autorizare.
Art. 46. Directorul este obligat sa treaca zilnic prin camin
si sa aiba eel pufin o zi de audienta pe saptamina la ore fixe.
El este obligat s& ia parte la sedinjele comisiei caminurilor
si cantinelor.
Directorul va avea in localul caminului cancelaria cu re-
gistrele necesare si sigiliul s&u. Administratorul, ca si intreg per-
sonalul caminului va sta la dispozi^ia directorului in toate ches-
tiunile privitoare la camin.
Art. 47. Cantinele separate vor fi puse sub directia unuia
din directorii caminelor.
CAPITOLUL XI
Administratorii
Art. 48. In afara de director, pe lingS fiecare camin si
cantinS se numeste cite un administrator, care are in sarcina sa
administrate, casieria, contabilitatea si arhiva caminului,
Daca comisia caminurilor si cantinelor socoteste ca este in
interesul bunei conduced a caminurilor si cantinelor, poate da
mai multe caminuri si cantine in sarcina unui singur administrator.
Art. 49. Administratorul dirijeaza si controleaza personalul
de serviciu care sta sub ordinele sale directe.
El este raspunzator de ordinea acestui personal si de buna
administrare si functionate a caminului si cantinei. Pentru toate
actele sale de administrate, casierie si contabilitate el este obligat
sa tina registre in regula conform legilor universitare si legilor de
contabilitate a Statului.
Administratorul nu poate face cheltueli decit conform cu
prevederile bugetare.
El este obligat sa faca directorului un raport lunar de si-
tuatia casei.
Art. 50 Administratorul este numit de Senatul universitar
dupa propunerea comisiei caminurilor. Pentru serviciile sale pri-
meste un salariu egal cu acel al secretarilor de Facultati, casa si
masa in camin. El va lua aceiasi masa ca si studentii, fiind cu
desavirsire interzis de a i se gati separat.
Art. 51 Administratorul este obligat sa depuna o garantie
in bani fixata de Senatul universitar.
419
Infractiunile disciplinare, neregulele administrative, preoum
i abaterile dela regulamentul caminurilor si cSminelor savirsjte
de administrator vor fi judecate de comisiunea caminurilor in
prima instanta, de Senatul uuiversirar in ultima instanta.
CAPITOLUL XII
Personalul didactic
Art. 52. Pentru desavirsirea progreselor culturale i edu-
cative ale studentilor din caminuri, Senatul universitar, dupa pro-
punerea motivata a comisiei caminurilor si cantinelor, poate numi
conferentiari si maetri de muzica, sport, etc. in limita prevede-
rilor bugetare.
Art. 53. Conferentiarii i maestrii vor fi piatiti cu o diurnS
fixata de Senatul universitar prin bugetul anual al caminurilor.
CAPITOLUL XIII
Comitetul studentesc
Art. 54. In fiecare camin si cantina separata se institue
un comitet studentesc care are de scop sa ajute pe director in
conducerea educativa, culturaia si disciplinara a studentilor.
Art. 55. Comitetul studentesc este compus din 5 membri
alesi cu majoritate de voturi de colegiul electoral studentesc,
format din toti studentii, fara plata, semisolventii i solventii ca-
minului. Alegerea se face prin vot secret, sub presedintia direc-
torului caminului, in prima jumatate a lunii Noemvrie. Comitetul
se constitue imediat 1 intra in functiune la 1 Decembrie. Durata
comitetului este de 1 an. Membrii comitetului pot fi realesi.
Art. 56. Comitetul studentesc isi elaboreaza singur regu-
lamentul disciplinar i educativ al studentilor. Acest regulamon)
nu va intra in vigoare decit dupa aprobarea comisiunii si r;m
tinelor.
Art. 57. Comitetul studentesc are raspunderea respectrtrii
de catre membrii caminurilor a dispozitiunilor cuprinse in ro^u-
lamentul de ordine i disciplina al institutiunii.
Membrii lui sint obligati sa observe si sa constate abatorilc
facute, pe care le comunica directorului.
Art. 58. Comitetul studentesc comunica oficial cu diroc-
tiunea cSminului prin presedintele sau. Acesta poate aducc la
cunostinta directorului ori si ce dorinte i nemultumiri ale stu-
dentilor din camin si poate cere in numele lor sa se ia anumitc
mftsuri. Eventual comitetul studentesc poate face apel dela hot.1-
 420
rirea pe care o ia directorul, in cazul cind acesta nu e profesor
universitar, la comisiunea caminurilor, in fata careia, prin pree-
dintele sSu sau printr'un delegat, isi poate expune i susjine ce-
rerea. Hotaririle date de comisiunea caminurilor r cantinelor
sint definitive.
Art. 59. - - Daca comitetul studemjesc nu respecta legea sj
regulamentele universitare i nu lucreaza in perfect acord cu pre-
vederile stabihte de regulamerit, sau daca lipsa sa de activitate
pericliteaza interesele materiale i morale ale caminului, va fi di-
zolvat de comisiunea caminurilor i cantinelor, in urma unui
raport al directorului.
In caz de dizolvare se precede imediat la alegerea altui
comitet in conformitate cu prevederile legii de fata.
Daca in terminul fixat nu se face o noua alegere, sau daca
sa aleg din nou cei din comitetul dizolvat, atunci comitetul in-
ceteazS de a funcjiona.
Art. 60. - - In privinta drepturilor i datoriilor ce decurg
din calitate de student, nu exista deosebire intre student! i stu-
dente.
Art. 61. - - StudentuI are dreptul la toate avantajele ofe-
rite de camin i cantina in conformitate cu dispozitiunile regu-
lamentare. Daca e cazul, el se poate plinge directorului caminu-
lui, i in ultima instanta se poate adresa in scris comisiei caminu-
rilor, cind directorul nu e profesor universitar.
T1TLUL V
CAPITOLUL XIV
Fondul caminurilor i cantinelor studenfeti
Art. 62. - - In fiecare Universitate se creiaza un fond spe-
cial al caminurilor i cantinelor studenteti, care va fi alimentat
din urmatoarele venituri:
1. Subventie acordata de cStre Stat pentru intretinirea ca-
minurilor i cantinelor,
2. Interesele capitalului i a averii donate Universitatilor
pentru fonduri inalienabile ale caminurilor i cantinelor.
3. Taxele percepute dela studentii solventi i semi-solventi.
4. 0 taxa platita de fiecare student la intrarea sa in Uni-
versitate, pentru fondul caminurilor, taxa fixatS anual de Senatul
universitar.
5. Venituri extraordinare, donajii, colecte, etc.
421
Art. 63. - Universitatile sint autorizate sa primeasca do-
natiuni de ori i ce naturS pentru construirea caminurilor i can-
tinelor deasemenea pentru ajutorul studentilor din cSminuri i
cantine. Donatiunile primite constitue averea Universitatii.
Art. 64. -- Averea mobila i imobila provenita din diferite
donatiuni, colecte i orice fonduri inalienabile, date sau capita-
lizate pentru caminuri i cantine studenteti, se administreaza de
Universitati dupS un regulament anume intocmit de Senatul Uni-
versitar i aprobat de Ministerul instructiunii publice.
Art. 65. - - Venitul anual al acestei averi se poate cheltui
pentru sustinerea caminurilor i cantinelor sau se capitalizeazS
in totul sau in parte dupa hot&rtrea Senatului universitar i dupa
avizul prealabil al comisiei cSminurilor i cantinelor.
Art. 66. Din capitalul fondului cSminurilor studenteti,
Senatul universitar poate pune la dispozkla c&minurilor si canti-
nelor avansuri rambursabile pentru aprovizionari i cheltueli
urgente.
Aceste avansuri nu se pot acorda decit pe baza unui ra-
port motivat*al comisiei caminurilor i cantinelor numai in limita
sumei prevazute in bugetul anual.
Fondurile necesare functionarii c&minurilor i cantinelor vor
fi puse la dispozitia comisiei cSminurilor i cantinelor trimestrial
sau lunar, dupa trebuinta.
Art. 67. - - Fiecare Universitate va tine un registru-inventar
pentru averea i capitalul caminurilor sj o arhiva speciala pentru
toate actele privitoare la aceasta avere.
Art. 68. Fiecare camin sj cantina este obligat s& \m
un registru inventar, in care va fi trecutS toata averea sa imo-
bila. In fiecare incapere din cSmin se va afla un inventar inca-
drat de tot ce se gases.te acolo, subscris de administratorul ca-
minului i de persoanele carora le sint incredintate lucrurile din
acea camera. Administratorul fiecarui camin i cantina este ras-
punzator de toata averea trecuta in inventar.
TITLUL VI
CAPITOLUL XV
Controlul gestiunii caminurilor i cantinelor
Art. 69. - - Controlul gestiunii caminurilor i cantinelor so
exercita de o comisiune de trei cenzori. Dintre acetia unui cstc
deseniiuil <lr Scunlul universitar, iar ceilalt'i doi de Ministerul
 423
422

instrucjjunii. Intre acestia doi din urmS va fi o persoanS recu-
noscutS pentru competen{a sa administrative si financial.
Cenzorii se numesc pe trei ani.
Art. 70. Comitetul cenzorilor se intruneste de regula
odata pe luna, iar exceptional cind e convocat, fie de Ministru,
fie de Senatul universitar sau de comisia cgminurilor si canti-
nelor.
Art. 71. -- Controlul comitetului cenzorilor nu exclude con-
trolul general potrivit dispozitiunilor legii contabilitatii generale a
Statului.
Art. 72. Insarcinarile de membri, atit in comisia cami-
nurilor i cantinelor, eft si in comitetul cenzorilor sint platite cu
jetoane de prezenfa, stabilite de Minister.
TITLUL VII
CAPITOLUL XVI
Functionarea ?i administrarea caminurilor i cantinelor
studen{eti
TITLUL VIII
CAPITOLUL XVII
Art. 76. - - La punerea in aplicare a acestui regulament,
comisiunea caminurilor si cantinelor va verifica situatiunea actu-
alilor studenti din caminuri si cantine i va stabili cari dintre ei
trebuiesc mentinuti in drepturile lor anterioare (ca studenti f&rS
platS: semi-solventi ori solventi), tinind seama de dispozitiunile
regulamentului de fata. Imprejurarile exceptionale ale anului sco-
lar expirat nu vor fi o cauza de eliminare a studentilor din ca-
minuri i cantine.
Art. 77. Pentru regulamentarea mai amanuntita a nor-
melor de functionare i administratiei interioare a caminurilor si
cantinelor, se va intocmi de fiecare Unlversitate, in cadrele a-
cestui regulament, un regulament mai amanuntit.
Art. 78. - Toate dispozitiunile contrare regulamentului de
fata se anuleasa, intrucit nu sint prevSzute in legi speciale.
Ministrul Instructiunii
Dr. C. Angelescn

Art. 73. - - Caminurile i cantinele studenjeti functioneaza

in tot timpul anului scolar. In vacantele de vara cSminurile sint
inchise. Intervalul acesta de timp se utilizeaza pentru reparatii
sj curatirea radicals a caminurilor. Senatul universitar poate
dispune, cind nevoile universitare o cer, functionarea unuia dintre
cSminuri si in timp de vara.
Art. 74. - - Aprovizionarea caminurilor se face prin licitatie
publica, dupS normele administratiei de Stat. Comisia caminurilor
este insarcinata cu facerea licitatiilor. Ea cerceteazS i aproba
ofertele si da autorizare administratorilor cfiminurilor sa incheie
contractele. Comisia caminurilor si cantinelor poate sa nu faca
licitatie i sa ceara oferte pentru aprovizionarile cari nu tree de
10.000 (zece mii lei).
Art. 75. Administrator^ caminurilor aduc la indeplinire
contractele incheiate. Ei observa pe a lor raspunde ca obligajiu-
nile luate de ofertanfi prin contract sS fie indeplinite intocmai i
raporteaza comisiei caminurilor orideciteori ofertantii fac cea mai
mica abatere dela ele.
In caz de nevoie si pentru alimentarea zilnicS se poate face
aprovizionarea i direct de administrate, cu aprobarea comisiei
caminurilor si cantinelor.

Regulament de ordinea i disciplina studenfilor
universitari.
(Sanctionat prin Inaltul decret regal No. 1980 din 27 Aprilie 1923 si publi- <
cat in Monitorul Oficial No, 33 din 13 Mai 1923)
Inscrierea studenfilor
Art. 7. - - Se pot inscrie in Facultatile de Filozofie si Litere,
tiinti, Drept, Medicina si Medicina veterinara, absolventii liceelor
din tara sau din strainatate, ale caror certificate au fost echiva-
late conform legii si in urma trecerii unui examen de admitere
instituit pe linga fiecare Facultate 1). Acest examen se va da dupa
o programa fixata de Minister si va consta din probe generale
asupra limbei, geografiei si istoriei romine, precum si din probe
speciale pe fiecare Facultate. Membrii juriilor examinatoare se
vor numi de Minister.
Se pot inscrie in Facultatea de Teologie absolventii cu di-
ploma ai seminariilor din tara sau cei din strainatate, ale ca>or
diplome au fost echivalate de Facultatea de Teologie respectiva
precum i absolventii de licee secjia clasica, cu avizul favorabil
al Faculty.
Se inscriu in Universitate in primul loc rominii. Supusii stra-
ini sau cei f&ra nici o protectie, se primesc in limita locurilor
disponibile si cu avizul conform al Consiliului profesoral al Fa-
cult^tii respective.
Studentul admis in Universitate va face o declaratie scrisa
ca va respecta Jegile, i toate dispozifiunile, cari se vor lua de
autoritatile scolare 2).
1) Examenele de admitere in Universita{ii se desfiinteazS prin ordinul
Ministerului de instrucjie No, 87165 din August 1925
2) Art. 1, Aprobam sS se adaoge in complectarea la art. 1 din Regu-
lamentul de ordine s.i disciplina studentilor universitari sancfionat prin Inal-
tul decret regal No. 1980 din 1923, s.i publicat prin Monitorul Oficial No. 33
din 13 Mai a. c. urmatoarele aliniate:
Elevii cari au terminat mvStSmintul secundar in strainatate precum
si studen{ii Universitatilor straine se pot inscrie in Univeisitajile noastre fSra
a depune examenele de admitere, dacS aces,ti elevi sau student! au facut
studiile in tSrile cu care avem legaturi de reciprocitate in cea ce privete
invatamintuJ.
Studentii inscris.i la unele Facultatii pot sa se inscrie in cursul stu-
diilor la alte r'acultap conform dispozitiunilor de mai jos ale acestui regu-
lament, fara se mai treaca examenul prev3zut de aliniatul acestui articol.
(I. D. R. 4229 din 8. IX. 1923-Monitorul Oficial No. 132 din 14
Septembrie 1923).
425
Art. 2. - - Studentii unei Universit&tii din Jara, C ari doresc
sa se transfere in alta Universitate, vor trebui s& prezinte la De-
canat certificatele prevazute la art. 1, precum sj certificatele de
cursurile, conferintele si lucrSrile practice ce ar fi urmat la prima
Universitate i de examenele ce au trecut acolo.
In urma acestora, ei vor fi inscrisi in anul la care le dau
dreptul examenele ce au trecut, conform art. 4 din acest regu-
lament.
In cursul anului colar, transferarea unui student dela o
Facultate la alta nu poate fi admisa decit in caz de forts ma-
jora apreciata de Consiliul Facultatii, conform dispozitiunilor re-
gulamentare speciale ale fiecarei Facultati. Studentul trebuie sa
prezinte i un certificat de bunS purtare eliberat de Decanul Fa-
cultatii.
Art. 3. - - Studentii cari au facut studii universitare in stra-
inatate, si doresc a se inscrie intr'una din Facultatile romine, vor
prezenta certificatele prevazute la art. 1, precum i certificatele
dovedind, cursurile, examenele, conferintele si lucrarile practice
ce au urmat in strainatate.
Consiliul Facultatii va decide, pe baza acestor certificate
in care an trebuie inscris Studentul i dacS gaseste de cuviinta,
sa-1 supuie unui examen.
Art. 4. -- Inscrierile se fac intre 1 i 15 Octombrie. DupS
acest termen si eel mai tirziu pina la 15 Noembrie, inscrierea
nu se poate admite decit cu avizul mbtivat al Decanului i cu
aprobarea Rectorului.
Art. 5. -- Fiecare Facultate va avea o matricola in care
se vor trece toti studentii inscrii la acea Facultate.
Fiecare student va avea in matricola partida sa in care se
vor trece locul i data nasterii, nadonalitatea, cetatenia, religia.
diplomele i titlurile ce poseda in momentul inscrierii, examenele
ce au trecut in Facultate cu rezultatele lor, recompensed i pe-
depsele, precum i orice alte date relative la activitatea sa de
student, Odata cu inscrierea se va forma un dosar special pentru
fiecare student, in care se vor pastra actele depuse: certificatdr
de studii in original, extractul de natere, etc., pina la terminarca
studiilor, sau trecerea la alta Universitate sau exmatriculare.
Art. 6. -- Cind un student parasete Universitatea, i se e-
libereaza actele depuse la inscriere, impreunS cu o copie de pc
partida sa din matricola. Partida se inchide si din acel momcnl
Studentul nu se mai considers ca aparfmind Universitatii.

O partida inchisa nu se mai poate redeschide decit conform
art. 8, alin. Ill si IV.
Exmatricularea studenfilor
Art. 7. Studenful care in timp de doi ani consecutivi
n'a trecut eel pujin examenele unui an, conform dispozitiunilor-
prevazute in regulamentul fiecarei Facultati si in ordinea stabi-
lita de acel regulament, va fi ters din matricola, afar de cazurile
de forta majors, cari se vor aprecia de Consiliul Facultatii res-
pective. In acest din urmS caz, Consiliul Facultatii va hotari ter-
menul in care trebuie sa se treaca examenele.
Studentul exmatriculat nu se va mai putea inscrie in a-
ceias Facultate, decit la inceputul unui an scolar i numai dac&
Consiliul Facultatii respective va admite reinscrierea,
Reinscrierea in Facultate nu se va admite pentru Studentii
cari in timpul cit au fost inscrii au avut o frecventare cu totul
neregulata, nici pentru aceia cari vor fi avut purtarea rea.
Liberarea cdrfilor de student
Art. 8. - - Fiecarui student, aparfinind in mod regulat Uni-
versitatii, i se va elibera o carte de student cu fotografia vizata
de Rector, dupS modelul anexat la acest regulament.
Carfile de student se JibereazS la inceputul fiecSrui an
scolar de cStre Decanatele respective i sint valabile numai pentru
acel an colar. Cartea nou& nu se libereaza, decit dupa prezen-
tarea celei vechi, care se anuleaza.
La exmatriculare cartea de student se inapoiaza Decana-
tului, in schimbul actelor prevazute la art. 6, alin. III.
Pentru fiecare carte se va piati la Decanatul respectiv o
taxa fixata de Rector.
La absolvirea studiilor cartea de student se restitue Deca-
natului si numai dupa acesta se da absolutoriul.
Art. 9. -- Studentii sint datori sa prezinte cartea lor la
orice cerere a unui profesor sau a secretarilor Universitatii. La
caz de trebuinta se va putea interzice intrarea la un cursoricarei
persoane care nu ar poseda cartea de student a Facult&tii
respective.
Art. 10. - - Orice abuz faptuit cu intrebuintarea cartii de
student se va pedepi conform acestui regulament.
Art. 11. -- Cind un student si-a pierdut cartea, va face cu-
noscut Decanului FacultSJii respective, care va obliga pe student
427
sa publice anularea ei \nMonitoruloftcial. La o luna dupS aceasta
publicatiune, se va libera studentului alta carte.
Frecventarea cursurilor
Art. 12. Studentii sint datori sa frecventeze regulat cursu-
rile profesorilor, conferintele si lucrarile practice si sa treaca'
regulat examenele prevazute in regulamentele Facultatilor res-
pective. Fiecare student va avea un caiet de cursuri, care se va
libera la inscriere in Facultate de catre Decant i in cari profesorii
vor constata prin semnaturi de atitea ori pe an, cit se va pre-
vede in regulamentul Facultatii respective, frecventarea regulata
la cursuri, conferinte i lucrari practice.
Art. 13. -- Studentii cari nu pot dovedi prin caietele de
cursuri fracventarea regulata a cursurilor i lucrarilor cerute de
regulamente, nu pot fi primiti la examene.
Trecerea examenelor
Art. 14. Examenele pentru fiecare an nu se pot trece
decit inaintea Facultatii unde studentul a fost inscris anul acela.
Art. 15. Examenul in care se constata o frauds este mil,
Nulitatea se pronunta imediat de catre profesorul sau juriul
examinator.
Cazul va fi diferit Decanului, care va decide daca trebuie
aplicata fraudatorului si complicilor sSi una din pedepsele preva-
zute la art. 18.
Art. 16. - - Durata maxima a anilor de studiu, pinS cind
studentul poate objine diploma de licenta este de 6 ani ; iar
pentru obtinerea celei de doctor durata se va stabili de fiecare
Facultate.
Purtare, penalitdti
Art. 17. -- Studentii sint datori sa aiba la Universitate si
afarS de Universitate o purtare cuviincioasa.
In aceasta privint& ei sint supusi, atit in interiorul Univer-
sitatii cit i in afarS, privigherii autoritatilor universitare, aa cum
ele sint constituite prin legi i regulamente.
Studentii universitari sint subordonati in relatiunile lor cc
tateneti i in faptele de domeniul judec&tii publice, legilor si
autoritatilor comune.
Cind un student este condamnat de autoritatile civile sau
militare, sentinta se va lua in cercetare de Senatul universii.n
i dacJi faptul aduce un prejudiciu ordinii si demnitatii univcrsi
tare. Scnalul poale aplica una din pedepsele prevctzutc la art. is
 _428_
Art. 18. In caz de abatere dela datoriile lor de student!,
<ie turburari, insubordonari sau lipsa de respect catre profesori
si autoritati, studentii vor putea fi supusi la urmatoarele penalita'ti:
a) Admonestrarea verbaia ;
b) Admonestrarea cu afisare ;
c) Pierderea dreptului de a se prezenta la o sesiune de-
xamen sau la doua sesiuni consecutive ;
d) Excluderea pentru totdeauna dintr'o Universitate;
e) Excluderea pentru totdeauna din toate Universitatile tarii.
Decanul poate aplica pedeapsa de sub litera a, Rectorul pe
cele de sub a, si b, Senatul universitar pe oricare.
Pentru pedepsele de sub literile c, d, si e, Rectorul inainte
de a supune chestiunea desbaterilor Senatului, va putea cere
avizul consiliului Facultatii respective asupra masurilor disciplinare
ce trebuiesc luate.
Facultatiie sint obligate ca in termen eel mult de 6 zile, sa
dea acest aviz, in caz contrar, Rectorul supune cazul Senatului
universitar far acest aviz.
Pedeapsa de excludere pentru totdeauna din Universitate sau
din toate Universitatile se pronunta de Senatul Universitatii prin
hotarire motivata, fiind prezenti la sedinja eel pujin 2/s din
numarul membrilor Senatului.
Art. 19. - - Cind pedeapsa excluderii din toate Universitatile
s'a pronuntat contra unui student, Rectorul face cunoscut aceasta
dispozijie si celorlalte Universitati.
Comisli de disciplind
Art. 20. La fiecare Facultate va functiona o comisie de
disciplina compusa din 3 profesori asesori si din 2 profesori
supleanti trai la sort! la inceputul fiecarui an dintre toti profe-
sorii Facultatii.
La fiecare Universitate va functiona o comisie de disciplina
compusa din cite un membru asesor si cite un supleant desem-
naji de fiecare Facultate.
Aceste comisiuni sint prezidate de drept de eel mai vechi
profesor.
Comisiile de Faculty sint convocate de Decan ori de cite
ori este trebuinta.
Comisiunea disciplinara universitara este convocata de Rector.
Comisiile pe Facultati fac anchetele, constata faptele si inain-
teaza actele Decanilor.
429
Comisiunile universitare ancheteaza in cazurile cind faptuitorii'
aceleias infractiuni apartin la mai multe Facultati sau cind se
produc turburari in masa; comisia universitara poate in asemenea
cazuri sa repartizeze comisiilor de Facultati anchetarea inculpatilor,
apartinind fiecarei Facultati.
Comisiile sint datoare sa inainteze rapoartele lor eel mult 6
zile dupa ce au fost convocate, in cazuri exceptionale pot cere
o prelungire de termin, care nu va trece peste 10 zile.
Art. 21. -- Actiunea disciplinara a Universitatii este inde-
pedenta de actiunea altor autoritati competinte, conform legilor
existente.
Art. 22. Pentru abaterile grave comise de student! in
afara de Universitate, Rectorul din propria sa initiativa sau dupa
cererea Ministrului, va cohvoca de urgenta Senatul universitar
spre a lua masuri grabnice impuse de situatie.
Art. 23. Cercetarile in cuprinsul Universitatii sau al in-
stitutiunilor dependinte de Universitate, ordonate de autorit&ti
extrauniversitare, nu vor putea fi facute fara autorizarea prcala-
bila a Rectorului.
Inchiderea Uniuersitafii
Art. 24. - - I n caz de turburari grave, si cind s'ar produce
acte de violenta in interiorul Universitatii, Rectorul cu avizul Se-
natului universitar, poate cere interventia fortelor publice chiar
in interiorul Universitatii.
Art. 25. - - In caz de trebuinta, pentru a evita sau potoli
turburari, Senatul universitar poate pronunta suspensiunea imuia
sau mai multor cursuri.
Daca termenul de suspensiune este mai mare de 30 dc /ilr
aceasta masura va trebui sa aiba aprobarea Ministrului.
Inchiderea temporara a unuia sau mai multor cursuri, in
cazuri de turburari grave, se va putea face i de Ministru luiml
avizul Senatului universitar, care va trebui dat in 48 de ore rH
mai tirziu.
Art. 26. Pentru abaterile comise in afara de cuprin nl
Universitatii, in calitate de studenti, pedepsele din art. 18 se pot
aplica i de Ministru, luind avizul Senatului universitar, care va
trebui dat in acelas. termen ca la art. precedent.
Asociatiuni studentetfi
Art. 27. - - Numai studentii universitari Inmatriculati se pol
i;ni|>a in asm i.i(mni s1iulcnlcs.ti.
 430
Nu pot fi admise decit urmatoarele feluri de asocia{inni:
a) Asociatiuni pe Facultaji pentru complectarea cunostintelor
de speciaiitate.
b) Asocia{iuni pe judete si regiuni cu scop exclusiv cultural
sj ajutor reciproc;
. c) Asociatiuni sportive ;
d) Centre studentesti pe Universitate alcatuite din comite-
tele asociatiunilor pe Facultati.
Scopul centrului universitar este pur cultural. Central sta-
bileste legaturi culturale intre studentii unei Universitati cu stu-
dentii dela alte University din tara si din strainState.
Deciziunile centrelor studentesti nu pot fi executate decit
dupa aprobarea Rectorului.
Toate asociatiunile studenteti constituite, in afara de pre-
vederile acestui regulament, vor fi dizolvate de organele com-
petinte.
Art. 28. - - Asociatiunile de studenti nu se pot constitui
decit cu autorizarea Senatului universitar.
Aceasta autorizare este revocabila.
Pentru a obtine autorizarea, comitetul de initiativa ai in-
fiintarii asociatiunii, va face o cerere la Rectorul Universitatii pe
linga care va al&tura statutele, regulamentul si o lista de nu-
mele tuturor membrilor fondatori ai asociatiunii.
Rectorul prezinta Senatului statutele i regulamentul, dupa
ce mai intai a verificat prin Decanatele Facultatilor respective,
lista membrilor asociatiunii.
Senatul, cercetind statutele i regulamentul, si luind act de
verificarea membrilor, poate acorda autorizarea ceruta.
Orice modificare in statute i regulament va avea nevoie
asemenea de aprobarea Senatului universitar.
Inscrierile de noi membri in cursul anului, vor fi imediat
comunicate Rectorului spre verificare si aprobare dacS sint stu-
dents regulati.
Art. 29. - - Studentii cari ocupa functiuni publice sau pri-
vate, nu pot fi membri in biroul unei asociatiurii studenteti; se
excepteaza cei ce ocupa funct'uni universitare.
Studentul exmatriculat sau care a pSrasit de buna voie
Universitatea sau care si-a terminat studiile universitare, este de
fapt iesit din asociatiune.
Art. 30. Dupa ce s'a dat autorizarea, membrii asociati-
unii se aduna la sediul ei, spre a-i alege biuroul si vor incheia
431
un proces-verbal iscalit de toti cei cari au luat parte la vot, in
care se va specifica modul cum a urmat alegerea. Daca se va
ivi vre-o contestatie, aceasta se va anexa la procesul verbal.
Acest proces-verbal in original, precum si contestatia, dacS
va fi, se vor inainta Rectorului de catra biroul care a prezidat
alegerea. Numai dupa validarea alegerii de catre Rector, biroul
va putea funcjiona.
Orice alta alegere partiala sau totala a biroului se va co-
munica Rectorului, dupa formele de mai sus.
Art. 31. La toate intrunirile asociatiunilor studentesti, nu
pot lua parte si vota decit membrii inscrii.
Orice deciziune se ia prin vot nominal i secret; numai in
chestiunile administrative se poate vota si altfel.
Deciziunile luate in asociatiunile studentesti, vor fi semnate
de preedinte si contrasemnate de toti membrii comitetului, cari
sint solidar raspunzatori.
Art. 32. Prezidentul asociatiunii sau delegatul sau de
birou, va prezenta Rectorului in fiecare an o dare de seama
amanuntita despre activitatea asocia'uunii, precum si despre ges-
tiunea averii asociatiunii.
Numai dupa aprobarea Rectorului biroului se va consi-
dera descSrcat de gestiunea averii asociatiunii.
Art. 33. - - Asociatiunea studenteasca, nu poate comunica
in scris sau verbal cu Rectorul sau "alte autoritSti decit prin or-
ganul preedintelui sau delegatul de birou.
Cind un student, si-ar insui acest drept al pres.edintelui
unei asociatiuni va fi supus la una din penalitatile dela art. IS,
alin. a, b, c, la care se mai adauga excluderea din Universitate
pentru un an,
Aceste penalitati se vor aplica de Rector.
In caz de recidiva, se vor aplica penalitatile d si e dela
art. 18.
Art. 34. Nici un anunt de convocare sau de comunicare
din partea unei asociatiuni studenteti, nu se poate face prin afise,
fie in afara, fie in Universitate, farS permisiunea Rectorului.
Art. 35. - - Nu se pot desbate in sinul asociatiuni studen-
testi decit chestiuni prev&zute in statutul ei.
Nici o asociatiune studenteasca, nu poate lua parte ca a-
tare la intruniri publici i nici provoca intruniri publice de oricc
natura.
'n < .I/ ilc i nnlravenire la acestea, asociatiunea va fi disol-
 433_
432
Art. 42. - Acest regulament se va pune in aplicare indata
vata si merabrii biroului vor fi supusj, dupS cazuri, la penali-
tajile aratate la art. 18. dupa promulgarea lui.
Studentii fie izolati, fie in grupuri, nu pot provoca intruniri Model de cornet de student
publice sau intruniri de studenji i nici nu pot vorbi in asemeriea Universitatea din . .
intruniri in calitate de studenti, sau in numele studenjjlor, far^i No
anul colar 19.. . 19 .. Facultatea de .
autorizatia Senatului universitar. Acei cari vor contraveni la a- Sectia . .
ceasta, vor fi teri din oficiu din registrul Universitatii i nu vor No. matricolei .
Cartea liberata de noi Decanul a-
mai avea dreptul a se prezenta la examene. Tot astfel se pe- cestei faculta^.
depsesc cei cari in intruniri ar lua decizii contrare legilor si re- Student. . . Facultatn
gulamentelor universitare sau a dispozifiunilor luate de autorita- nSscut . la . anul . . luna .
tile universitare.
Dat azi .
Studentii cu aprobarea Rectorului se pot intruni in adunari Decan . .
generale pentru vreun interes comun studentesc, cu conditiunea Secretar . . . .
ca aceste intruniri sa fie provocate de preedintele asociatiunii
autorizate i aprobate de Rector. (SemnStura studentului)
Daca la asemenea intruniri se va constata ca au luat parte
(L. S.)
i persoane cari nu sint student! ai Universitatii locale, preedin-
tele intrunirii va fi responsabil i pasibil de pedepsele prescrise
la art. 18. La aceste intruniri pot participa de drept profesorii.
Rectorul i Decanii pot disolva orice intruwire care s'a de-
pSrtat dela scopul pentru care a fost convocata ; cei cari s'ar
opune somatiunii f&cute se vor pedepsi cit mai nemtirziat, con-
form art. 18.
Art. 36. - - Studentii nu pot da sau patrona reprezentatir
publice de orice natura, f&ra aprobarea Rectorului.
Art. 37. Rectorul va putea control a oricind va gasi de
cuviinta, mersul i lucrarile asociatiunilor.
El poate delega in acest scop pe unul dintre profesorii

Art. 38. - - Ori de cite ori se va constata vre-o abatere dela

statutele ori regulamentul asociatiunilor sau dela regulamentul de
fata, Rectorul poate cere Senatului universitar revocarea autori-
zafiunii.
Art. 39. In cazuri grave si de turburSrii a ordinii publice,
Ministrul va putea cere Senatului universitar judecarea urgent^ i
pedepsirea vinovatilor.
Art. 40. - - Studentii nu pot face parte din asociatiuni secrete
sau din societati cu scopuri anarhice. Cei cari se vor abate vor
fi pedepsiti, conform art. 18.
Art. 41. -- Studentii nu pot participa la asociatiuni studen-
teti neautorizate de Senat. Contravenientii vor fi pedepsi{i, conform
art. 18.

Regulamentul pentru Biblioteca Universitatii din Iai
(aprobat cu Inallul decret regal No. 2271 din 9 lunie 1916 i publicat in
Monitorul oficiah No. 63, din 21 lunie 1916)
CAP. I
Compunerea i deschiderea
Art. 1. -- Biblioteca Universitatii dinlai se imparte in doua
secjiuni: 1) cuprinde ca^ile, revistele si ziarele tiparite; 2) ma-
nuscrisele, stampele, monedele, hartile si sigiile.
Art. 2. -- Sectiunea I cuprinde doua subimpartiri: A) pub-
licatiile de interes literar si stiintific; si B) depozit arhivar a!
restului publicatiilor rominesti, care trebuesc trimise de editori i
autori conform legii presei si care nu cad in categoria publica-
tiunilor de sub A.
Art. 3. - - Exemplarele duble, absolut identice, vor fi date
in schimb ori daruite altor biblioteci din tar&.
Art. 4. Biblioteca este deschisa in toate zilele de lucru,
eel putin 9 ore, asa cum va fi stabilit de comisiunea bibliotecii,
in intelegere cu directorul. Biblioteca va fi inchisa in toate ser-
batorile legale, religioase i najionale, cuprinse in regulamentul
Universitatii. In timpul vacantei orele de lucru pot fi reduse de
comisiunea bibliotecii.
CAP. II
Comisiunea bibliotecii i personalul
Art, 5. Biblioteca Universitatii este pusa sub controlul
Senatului universitar.
Art. 6. - - Administratia superioara a bibliotecii este incre-
dintata unei comisiuni, alcatuita din cite un profesor delegat din
fiecare Facultate si care nu poate fi Decanul ori delegatul Facul-
tajii in Senatul universitar.
Art. 7. - - Comisiunea se va intruni eel putin odata peluna.
in vacante, numai dacg va fi nevoe, sub presedintia Rectorului,
sau in lipsS sub presedintia celui mai in virsta dintre membri. Ea
435
va fi convocata de Rector de cite ori va fi necesar sau ori cind
unul dintre rnembrii o va cere. In ultimul caz presedintele este
obligat sS convoace comisiunea in interval de 3 zile, daca aceasta
nu se va face, comisiunea se poate aduna, in urma unei con-
vocari facute de eel care a facut convocarea i va lucra sub
presedintia celui mai in virsta. Hotaririle comisiunii sa iau cu
majoritate de voturi. Pentru a se lua hotarire trebue sa participe
eel putin 3 din 5 membri. Daca un membru este impedicat a lua
parte la sedinte (boala, concediu etc.), Facultatea respective va
desemna un loctiitor, iar daca un membru lipsete fSra motiv
trei sedinte consecutive, se va considera demisionat i Facultatea
respective va alege un nou delegat. Directorul bibliotecii va fi
invitat s& ia parte la lucrarile comisiunii.
Art. 8. Profesorii delegati ai Facultatilor din comisiunea
bibliotecii sint alei pe termen de 3 ani i se pot realege.
Art. 9. Personalul superior se compune eel putin din un
director, un bibliotecar, un sub-bibliotecar i 4 custozi.
Art. 10. Functionarii superiori ai bibliotecii sint numiti
provizori de Minister, numai in urma avizului motivat al comisi-
unii bibliotecii; dupa un an de functionare ei vor trebui s& fie
confirmati cu titlul definitiv de Minister, dacS comisiunea biblio-
tecii va da o hotarire favorabiia.
Daca functionarii superiori, in timp de 3 ani dela numire,
nu dobindesc definitivatul se vor considera demisionati.
Art. 11. Conditiunile de admitere pentru functionarii su-
periori sint: titlul academic si lucrarile stiintifice sau concurs in
fata comisiunii bibliotecii prin cari candidatii avind titlul academic
sa dovedeasca stapinirea limbilor, cunoasterea clasificarii stiintelor
i a elementelor tiintei bibliotecare.
CAP. Ill
Atributiunile comisiunii bibliotecii i ale personalului.
Art. 12. -- Comisiunea bibliotecii va supraveghea personalul
administrativ, lucrarile bibliotecare si va lua toate masurile nece-
sare bunului mers al bibliotecii; personalul se va conforma de-
ciziunilor comisiunii bibliotecii.
Art. 13. Atributiunile comisiunii bibliotecii sint:
a) Cel mai tirziu pina la 15 Decembrie al fiecarui an va
alcatui un ante-proiect de buget pentru biblioteca Universitatii,
prevftzind i < ; i i > hcltuelile necesare pentru personal si material.
A<cst ante |>nnc( I i l n p . i cc a fosl aprol>;it de Senatul ori do Co-

436
legiul universitar, se va inainta de catra Rector Ministerului spre
a se avea in vedere la alcaiuirea bugetului Statului;
b) Va controla i alcatui definitiv, impreuna cu directorul,
in fiecare luna listele de carji ce sint a se cumpSra din banii
prevazufi in buget care vor fi facute provizoriu de director, dupa^
ce va lua cunotinta de cuprinsul condicelor de deziderate,
precum i de nevoile Facultatilor, pe baza listelor formate de
custozi, ori date direct de profesori ori de Decani;
c) Va determina, impreuna cu directorul cartile care for-
meaza biblioteca uzualS;
d) Va primi donatiunile de orice fel;
e) La edintele Senatului universitar, cind se vor discuta
chestiuni bibliotecare, va lua parte eel pu|in unul dintre membrii
comisiunii;
/) In fiecare an inaintea de formarea bugetului comisiunea
va face un raport Ministrului despre starea bibliotecii, despre pro-
gresele i imbunStatirile facute precum i despre trebuinjele ei
eventuate. Acest raport se va publica in anuarul Universitatii.
Art. 14. - - Atributiunile directorului bibliotecii sint:
a) Este eful ierarhic al intregului personal administrativ i
de serviciu al bibliotecii; are toatS ini{iava pentru progresuj
bibliotecii; este rSspunzator de starea bibliotecii i de toate lu-
crarile bibliotecare;
b) PSstrarea i raspunderea cSrti'or i zestrei bibliotecii;
c) Poarta intreaga corespondents a bibliotecii i da frec-
ventatorilor bibliotecii toate ISmuririle privitoare la cSrti i ma-
nuscrise, determine cSrtile de interes literar i tiintific precum
i acel de interes arhivar, conform art. 2;
d) Elibereaza cartile de intrare i de imprumut dupS cum
specifica mai jos art. 22 i 31 ;
e) Raspunde de inventariare, de lucrftrile de catalogare, de
starea registrului de imprumut, de revizuirea anuaia a bibliotecii
i de revizuirea lunard, a bibliotecii uzuale precum i a reviste-
lor i ziareler expuse in sala de lectura ;
f) la nQtaV,Jsapt8minal de cuprinsul condicei de deziderate,
pentru a o lua in considerare i a face referat comisiunii bi-
bliotecii ;
g) fine conferinje bibliotecare, eel putin odatS pe lunS cu
restul personalului superior (bibliotecari, subbibliotecar i custozi)
asupra imbunStatirilor de adus ;
ft) Intpcmete i inainteazS la 1 al fiecSrei luni comisiunii
437
bibliotecii, listele de cSrtt necesare de cumpSrat pentru a umplea
treptat lipsurile in biblioteca;
i) La 1 Noembrie al fiecarui an inainteazS comisiunii bi-
bliotecii un raport amanuntit despre cum a funcjionat biblioteca
i despre mersul lucrarilor bibliotecare din cursul anului.
Art. 15. - - Atributiunile bibliotecarului i ale subbibliote-
carului sint:
a) Ajutorarea directorului in selectionarea carjilor conform
art. 2;
b) Serviciul de catalogare;
c) Serviciul de imprumutare i restituirea c&rtilor impru-
mutate.
Art. 16. - - Atributiunile custozilor sint:
a) Serviciul cartilor in sala de lectura;
fe) Supravegherea i colectionarea revistelor i ziarelor ,
c) Serviciul secretariatului;
d) Serviciul inventarierii;
e) Aducerea i aezarea cu ajutorul servitorilor, a cartilor
iritrebuintate de lectori;
/) Legatul cartilor;
g) Supravegherea primirei regulate a exemplarelor legale
conform legilor speciale in vigoare, supunind directorului abate-
rile pentru urmSrirea contravenlentilor.
Art. 17, In conferintele bibliotecare lunare cu directorul.
functionarii superior! vor propune lista cartilor de cumpaiat co-
respunzatoare lipsurilor specialitatilor, in care functionarul este
competinte, avind in vedere pentru aceasta trebuintele profeso-
rilor i studentilor, tinind seama de insemnarile din condica de
deziderare, studiind cataloagele de antiquariat i revistele de cri-
tica literara de specialitate.
Aceste liste se vor inainta apoi la timp de director comi-
siunii bibliotecii.
Art. /& - - Functionarii superior! va lucra la catalogare
potrivit speciality lor.
Art. 19. Functionarii superior! sint obligati sS cunoasca
toate laturile functionarii i organizarii bibliotecii pentru a sc
putea inlocui unul pe altul la nevoie.
Art. 20. - - Orele de lucru ale functionarilor superior! vor fi
minimum de 18 ore pe saptaminS i maximum 42.
Art. 21. - - Comisiunea bibliotecii impreuna cu directorul,
vor lixa ati! atributiunile personale ale fiecarui functionar cit 5!
orariul dt- liu i n .
 438
CAP. IV
Cetitorii i sola de lectura.
Art. 22. Pot intrebuinta salade lectura corpul profesoral
i studentii dupa ce se vor legitima prin cartea de student; per-
soanele particulare numai in urma eliberarii unei carti de intrare,
Art. 23. Carole se servesc In sala de lectura de catre
functionarii bibliotecii. Cetitorii nu se pot servi singuri decit numai
de biblioteca uzuala si de revistele din cazarele anume specifi-
cate. Cererea de servirea cartilor in sala de lectura se face prin-
tr'un buletin de lectura, pe care cetitorul este obligat sS-1 com-
plecteze si s&-l semneze.
Art. 24. - - In mod exceptional si numai pentru o singura
data custodele de serviciu poate invoi intrarea in sala de lectura
persoanelor trecStoare prin oras.
Art. 25. -- Cartea de intrare este personals, sub nici un
cuvint ea nu va putea circula; daca se va pierde, posesorul ei
trebue sa instiinteze imediat directia,
Art. 26. La intrarea in sala de lectura se arata cartea
de legitimare ori de intrare pentru a fi inregistrate intr'o condica
speciala destinata a face statistica zilnica a frecventarii.
Art. 27. - - Sala de lectura cuprinde:
a) O biblioteca uzuaia care sa contina dictionare, encicio-
pedii, bibliografii, colectii de reviste critice, cataloage, manuale etc,
6) Ultimele numere ale revistelor celor mai principale romine
i straine ;
c) Catalog alfabetic i pe materii, ambele pe fise ;
d) O condica pentru deziderate in care cetitorii sa indice
cartile care nu se g&sesc in biblioteca si pe care doresc sa le
citeasca ;
e) O condica de deziderate pentru imprumut in care cetitorii
vor insemna cartile pe care voesc sa le aiba dar care sint im-
prumutate.
Art. 28. Cetitorilor care consulta mai des biblioteca pen-
ttu lucrari stiintifice li se vor rezerva intr'un loc special volumele
intrebuintate dupa cerere si posibilitate.
Art. 29. -- Profesorii universitari vor avea o masa speciala
de cetit.
Art. 30. Cetitorii cari aduc carji cu dSnsii [.in sala de
lectura sint obligati odata cu cartea de intrare ori legitimare s&
arate ce anume carti au cu sine pentru a fi notate.
439
La iesire cetitorii sint obligati a se supune la cercetat pen-
tru a verifica daca cartile cu care pleaca sint cele notate.
CAP. V
ImprumutuI cartilor.
Art. 31. - - Cartile din biblioteca nu se pot imprumuta decit
numai profesorilor universitari din lasi si acelor cari au carti
speciale de imprumut, Acestea se dau de director dupa urma-
toarele norme:
a) Studentilor universitari numai cu garantia in scris a pro-
fesorului respectiv i dupa ce vor aduce o dovada dela Decanat
ca au depuse acolo actele de inscriere (certificat de natere,
examen de absolvire) ;
b) Membrilor corpului didactic primar si secundar dupa
recomandatia unui profesor universitar;
c) Persoanelor particulare dupa legitimare si cunostinja per-
sonaia in privinta situatiei lor sociale i dupa ce vor depune o
cautiune de eel putin doua ori valoarea cartilor imprumutate.
Art. 32. Carole de intrare i imprumut se dau in cursul
anului pentru un timp limitat, pina eel mult un an, aceste carti
trebuesc reinoite intre 1 si 16 Noembrie al fiecarui an.
Art. 33. Imprumutatorul va trebui sa subscrie la primire
un buletin in care se va arata t tlul cartilor cu numarul volumelor,
pretul lor, starea in care se gasesc, adresa imprumutatorului .i
timpul in care se obliga a le inapoia. Custodele de serviciu va
inainta buletinul de imprumut directorului, bibliotecarului ori sub-
bibliotecarului pentru a fi iscalit.
Art. 34. Nu se vor imprumuta cartile uzuale (enciciopedii,
dictionare, manuale, cataloage, gramatici etc.), fascicole din opere
in curs de publicatie, carti ori editiuni rare, reviste nelegate.
Art. 35. Imprumutul se va face pe termen de eel mult
trei luni pentru profesorii universitari si de o luna pentru restul
cetitorilor.
Art. 36. - - Nu vor putea fi imprumutate unei persoane mai
mult de 5 volume odata. In cazuri exceptional, comisiunea bi-
bliotecii ori directorul, pentru lucrari tiintifice, poate mari numa-
rul volumelor de imprumut.
Art. 37. Imprumutatorii sint obligati a restitui la termen
volumele avind dreptul de a reinoi buletinele de imprumut, dacS
nu sint inscrise in condica de deziderate. Imprumutatorului

nu i se vor putea da alte volume inainte de restituirea volume-
lor imprumutate mai inainte.
Art. 38. Directorul, bibliotecarul sau subbibliotecarul
vor tine un registru de imprumut in care se vor inscrie cartile
imprumutate i numeJe imprumutatorului in ordinea cronologica
a chitantelor si vor lua dispozi{iunile necesare ca sa se tie in
orice moment numele persoanelor cari au imprumutat i cartilS
imprumutate.
Art. 39. - - Se pot imprumuta carji dela biblioteca la bibli-
oteca; schimhul de carji intre biblioteci se face pe cale oficiala.
Toate acestea se vor decide numai de comisiunea bibliotecii.
CAP. VI
Penalitdfi.
Art. 40. - - Functionarii cari nu se conformeaza intocmai
dispozijiunilor regulamentului de fata, ori nu arata aptitudini su-
ficiente se vor inlocui de Minister numai in urma unei hotariri
motivate a comisiunii bibliotecii, care trebue sa fie aprobata de
Senatul universitar,
Comisiunea bibliotecii poate cere Ministerului pentru orice
abatere avertismentul si amendarea cu salariul dela 1 pina la 15 zile.
Art. 41. - - Cetitorii sint tinufi a ingriji de buna purtare a
cartilor, cataloagelor, condicelor de deziderate i a mobilierului si
a se conforma prescriptiunilor acestui regulament.
Este oprit a scrie pe ca'rfile bibliotecii. a le sublinia, adnota
sau a le deteriora in orice fel.
Contraventiunile se pedepsesc cu implinirea costului ori
deteriorari, cu retragerea cartii de intrare, ori cu amindoua.
Art. 42. - - Cedarea carfiior personale de intrare ori de im-
prumut aduce dupa sine retragerea lor precum si interzicerea
dreptului de frecventare.
Art. 43. In sala de lectura trebue sa domneasca cea
mai perfecta liniste, este aspru oprit orice zgomot produs din
converzatii, preumblSri prin sala, etc.
Contravenjiunile se pedepsesc intai cu observatia, apoi cu
interzicerea frecventarii.
Art. 44. - - Cetitorii care nu vor restitui funcjionarilor car-
tile consultate in sala de lectura, ori nu vor aranja la locul lor
cartile si revistele consultate direct din cazarele puse la dispozifie,
vor fi pedepsiji intai cu observajie, apoi cu interzicerea frecventarii.
441
Art. 45. Nerestituindu-se la termen cartile imprumutatr,
directorul va invita imediat, printr'un formular tiparit, persoana
imprumutatoare sa readuca cSrtile. Daca pina in 3 zile nu va
primi raspuns, va repeta aceasta invitatie. Daca pina in alte 3
zile nu va primi nici acum r&spunsul, directorul va referi comi-
siunii bibliotecii, care se va intruni de urgenja pentru a lua ur-
matoarele masuri pentru restituirea cartilor;
a) Profesorii universitari vor fi raportati Rectorului, careva
supune cazul Senatului universitar ori Colegiului universitar i apoi
Ministerului pentru a li se opri din leafa costul dublu al cartilor
neinapoiate ;
b) Membrii corpului didactic primar sj secundar, in urma
avizului directorului, vor fi raportati la Minister pentru a li se
opri din salariul lor valoarea dubla a cartii;
c) Studentii universitari vor fi obligati, inainte de a da exa-
mene, ori de a lua actele dela Decanat, a prezenta Decanatului
respectiv o dovada eliberata de directorul bibliotecii ca nu au
nici o carte imprumutata. Directorul bibliotecii va tine un registru
special de studen{ii imprumutatori i de profesorii respectivi cari
au garantat pentru fiecare student.
Va aduce, in sfirsit, la cunotinta Decanatelor aceste nume
ale studentilor imprumutatori.
Fara acest certificat secretarii Decanatelor, sub nici un cuvint,
nu vor putea da inapoi actele studentilor ori admite a figura pe
lista de examene.
In caz de pierdere a c&rtilor i de achitarea costului lor,
actele vor putea fi eliberate ;
d) Persoanele particulare daca sint functional Statului, vor
fi raportati instantelor superioare si Ministerului pentru a dobindi
costul dublu al cartilor nerestituite, daca nu sint functionary li
se vor lua din garantii, i se va procura cu aceti bani Ccirtilc
nerestituite. Prisosul rSmine in beneficiul bibliotecii.
Art, 46. Cetitorii cari vor sustrage carti, foi din manu-
scrise, ori manuscrise intregi, vor plati daune stabilite de comi-
siunea bibliotecii impreuna cu directorul, vor fi eliminati dintre
frecventatorii bibliotecii i inaintati parchetului.
CAP. VII
Inventor, legatul cdrfilor, revizuire, cataloage, ilonafii,
corespondenfa.
Art. 47. - I'iocare volum tiparit sau manuscris cum si
orice stampa, doc mm-iil, luirtii, etc., care intra in biblioteca, vor
 442 443

fi insemnate cu sigiliul special al bibliotecii Universitat" din lasi Art. 57. Ca masura tranzitorie si prin derogatiune, func-
si vor fi trecute intr'un inventar general, tionarii actuali ai bibliotecii vor putea fi confirmati in functiune
Art. 48. -- Indata dupa inventariarea publicatiilor (carfi, din nou cu titlul definitiv, desi functioneaza de mai mult de doi
reviste, ziare, etc.), se va face o selec{iune in sensul art. 2. ani cu titlul provizoriu, aceasta insa numai pe baza unui aviz
Art. 49. Cartea inventariata si solecfionata va fi legata. formal al comisiunii bibliotecii.
Revistele se vor lega indata ce vor forma volume, ziarele
dupS ani.
Mlnistrul cultelor / instrucftunii publics
Art. 50. -- Cartea legata va fi inregistrata definitiv, dupa
autorul ei, pe fisa specials, pentru formarea catalogului alfabetic, I. G. Duca
apoi va fi clasificata si inscrisa pe o alta fisS dupa cuprinsul ei,
pentru formarea catalogului pe materii.
Art. 51. - - Catalogul alfabetic si catalogul pe materii, am-
bele fise vor avea locul in sala de lectura llnga custodele de
serviciu.
Aft. 52. Odata pe luna se va face revizuirea bibliotecii
uzuale a revistelor i ziarelor din sala de lectura, iar odata pe
an, in a doua jumatate a lunei Julie (1 15), se va face revi-
zuirea generala. In tot timpul revizuirii, biblioteca va fi deschisa
numai dimineata, numai profesorii universitari vor putea impru-
muta car{i in acest interval.
Art. 53. Se va tine o carte de aur a bibliotecii de catre
comisiunea bibiiotecii, in care se vor inscrie toft cari doneaza
bibliotecii fonduri, carti, manuscrise, etc. de o valoare minima de
500 lei. In sala de lectura a bibliotecii se va expune un tablou
de to{i donatorii, dupa cartea de aur. Pentru donatiuni de o va-
loare mai mica de 500 lei se va exprima multimiri in scris de
director.
Art. 54. - Intreaga corespondent^ a bibliotecii, in interesul
bibliotecii, este oficiala.
CAP. Ill
Manuscrise, incunabile, stamps
Art. 55. - - Manuscrisele, incunabilele, stampele nu se pot
imprumuta decit dela biblioteca la bibliotecS, pe raspunderea i
riscul bibliotecii unde se trimit, ele pot fi consultate in biblioteca
numai dupa invoirea directorului.
CAP. IX
Dispozifii tranzitorii
Art. 56. -- Orice dispozitiuni anterioare acestui regulament
sint abrogate.
 XX

FUNDATIUNEA ,,REGELE FERDINAND I'

 L E G E
pentru infiintarea Fundatiunii ,,Regele Ferdinand I"
(Promulgata prin I. D. Regal No. 572 din 11 Februarie 1926, i publicata
tn Monitorul Oficial No. 38 din 16 Februarie 1926)
Art. I. Cu prilejul implinirii virstei de 60 ani a Maiestatii
Sale Regelui Ferdinand I i ca semn de dragoste i recunotinta
fata de infSptuitorul unita^ii nationale a Rominilor, se infiinteaza
un aezamint in scop cultural, civil si militar, care va fi per-
soana juridicS de drept public, cu denumirea ,,Funda{iunea Re-
gele Ferdinand I" si care se va administra potrivit unui statut
orinduit de Maiestatea Sa Regele Ferdinand I.
Art. II. Aceasta fundatiune se doteaza de natiunea romina
cu un patrimoniu initial de 200.000.000 lei in numerar, din al
c&rui venit jumState va servi in pSrti egale la Jncurajarea i
educatiunea culturala a tineretului, precum i in vederea cerce-
tSrilor tiintifice consacrate cunoasterii Romaniei, iar cealalta ju-
mState va servi pentru ajutorarea culturala a familiilor militarilor.
Se autoriza Ministerul de Finante ca acoperirea acestei
dotajiuni sa se faca din fondurile disponibile ale bugetului pe
exercitiul anului 1925.
 Scumpul Meu Presedlnfe al Consillulul
Cu prilejul implinirei varstei de 60 de ani, Tara intreaga
Mi-a dat nenumarate dovezi de iubire, iar Corpurile Legiuitoare
au votat, intr'un singur glas, o lege pentru infiintarea unui Ae-
zamint cultural, civil si militar, cu numirea de ,,Fundatiunea
Regele Ferdinand I", care se va administra potrivit unui Statut
orinduit de Mine.
Adinc recunoscator Reprezentantilor Nafiunii pentru acest
semn de dragoste i devotament fata de mine i spre aducerea
la indeplinire a dispozitiilor suszisei legi, va trimit alSturatul Statut
cu rugamintea sa dispuneji publicarea lui in Monltorul Oficial.
Sint fericit ca, precum Voevozii notri lasau asezaminte de
binefacare, pot astfel i Eu sa-Mi indeplinesc una din marile Mele
dorinti prin infiintarea unui Asezamint, asemanator cu Fundajia
universitara Regele Carol I" din Bucuresti, urmind prin aceasta
i buna pilda a prea iubitului Meu Unchiu. Am hotarit ca aceasta
noua Fundatiune universitara sa 'se intemeieze in vechiul i stra-
lucitul centru cultural al Moldovei intregite, in oraul lasi. CSci
aici, dupa prima unire a Principatelor, prin mari jertfe s'a fSurlt
marea Unire cu celelalte \&n surori de sub stapinirea straina;,
i tot in lasj Ne-am adapostit, impreuna cu Regina, in vremurile
de cumpSna ale rSsboiuIui pentru unitatea Nationals. In amintirea
acestor zile grele si mari, in care scumpa Mea Sotie Mi-a fost
tovarSsa inimoasS in suferinti i eel mai bun i statornic sprijin
intru toate, doresc ca Ea sa fie asociata la ocrotirea tuturor Ase-
z&mintelor acestei Fundatiuni.
Tot atit de fericit sint ca am putut da un semn de parin-
teasca iubire i vitezei Mele armate, datorita1 cSreia am putut
face fata greutatilor trecute ale TSrii i care sint sigur ca va fi
i in viitor puternic scut de ordine i de aparare.
Prin crearea aezamintelor colare, precum si prin nume-
roasele ajutoare culturale prevazute in acest Statut pentru tine-
rimea studioasS dela toate Universitatile, sint incredintat ca se
va deschide o era noua de progres cultural i de infrStire sufle-
teasca in toata Romania pe veci units, pentru intregirea i inta-
rirea careia am luptat din tot sufletul si cu toata dragostea.
Primeste, Scumpul Meu Preedinte al Consiliului, incredin-
|area sentimentelor de inalta stima ce-fi pSstrez.
Bucure$ti, 22 Fevruarie 1927.
FERDINAND
Se aproba.
(ss) FERDINAND
STATUT
pentru
conducerea i administrarea Fundatiunii
,,Regele Ferdinand I".
Potrivit prevederilor art. 1 din legea promulgata prin Inaltul
Decret Regal publicat in Monttoml Oficial No. 38 din 16 Fe-
bruarie 1926, se stabilesc urmatoarele dispozijiuni pentru condu-
cerea i administrarea Fundatiunii ,,Regele Ferdinand I" infiintatS
prin acea lege:
Art. L Conducerea i administrarea Fundatiunii sint in-
credintate in mod onoritic unui Consiliu i la doua Comitete, cite
unui pentru fiecare din cele doua secfiuni prevazute de legea
Fundatiunii.
Consiliul se compune din 9 membri i anume : Ministrii de
Instructie Publics i de RSzboi, Ministrul Casei Regale, Seful Ma-
relui Stat-Major, eful Casei Militare a M. S. Regelui, Rectorul
Universitatii din Bucureti, un reprezentant al Academiei Romine
i cei doi Director! administrate prevSzuti la alin. 5 de maijos.
Cele doua Comitete sint urmatoarele:
a) Comitetul pentru incurajarea i educatiunea cultural^ a
tineretului i pentru cercetarile stiintifice consacrate cunoaterii
Romaniei, compus din: Ministrul Instructiunii Publice, Ministrul
Casei Regale, Rectorul Universitatii din Bucureti, reprezentantul
Academiei Romine i Directorul administrate respectiv.
Consiliul, precum i aceste Comitete vor funcjiona la sediul
central al Fundatiunii, in Capitala T^rii.
Fiecare sectiune va avea cite un Director administrate-
Unui dintr'inii, indicat de Consiliu, indeplineste i functiunea de
Secretar General al Consiliului. Ei vor lua parte la edintele Co-
mitetelor rcspci live i u dropt de vot.
2!)
 450
Atributiunile i salariile lor se vor fixa printr'un regulament
stabilit de Consiliu cu aprobarea M. S. Regelui.
Art. 2. -- Intru indeplinirea scopurilor prevazute de art. 2
al legii Fundatiunii, se vor infiinta: o Fundatiune universitara
,,Regele Ferdinand I" in lasi i un Institut cu internat pentru e-
ducatiunea fiicelor de ofi|eri, Tntr'o localitate ce se va fixa ulterior.
Hotaririle relative la aceste creatiuni se vor lua de Consi-
liul Fundatiunii, dupa propunerea Comitetelor respective i cu
aprobarea M. S. Regelui.
Art. 3. -- Consiliul administreaza averea Fundatiunii, putind
face plasamente de fonduri, cumparari, etc.
Consiliul accepts i administreaza legatele i donatiunile ce
se vor face Fundatiunii. Aceste legate i donatiuni pot fi primite
i cu destinatiuni numai pentru unul din scopurile Fundatiunii.
El fixeazS pentru fiecare an suma alocata fiecSrei sectiuni
pe baza repartitiei prevSzute in legea Fundatiunii.
El supune aprobgrii M. S. Regelui bugetul general al Fun-
datiunii, care va cuprinde i bugetele celor douS sectiuni ale
Fundatiunii, precum i dSrile de seamS intocmite de Comitetele
respective, dispunind publicarea lor in Monitorul Oficial i in
brosurS.
Pentru cheltuelile extraordinare neprevazute in buget i de-
pSs.ind suma de 250.000 lei va fi nevoie de votul afirmativ a 7
din cei 9 membri cari compun Consiliul i de aprobarea M. S.
Regelui.
El numete cu aprobarea M. S, Regelui pe cei doi Director}
administrativi ai Fundatiunii.
Art. 4. Fundatiunea este reprezentata in justice prin
Secretarul General al Consiliului, care pe temeiul deciziunilor i
cu autorizarea Consiliului poate incheia i semna orice acte in
fata instantelor judecatoreti i a autoritatilor financiare s.i admi-
nistrative.
Art. 5. In marginile prevederilor legii i ale dispozitiunilor
din prezentul Statut i din regulamente, Comitetele, cu eel putin
majoritatea membrilor, vor putea face orice acte i lua orice deci-
ziuni pentru indeplinirea scopurilor urmarite de Fundatiune.
Comitetele vor Jntoemi in fiecare an cite un buget cuprin-
zind veniturile i cheltuelile sectiunii respective; vor intocmj
deasemenea in fiecare an cite o dare de seamS asupra situatumii
financiare i activitatii Fundatiunii, cari se vor publica de Consiliu
in Monitorul Oficial i bros.urL
451
Art. 6. Comitetul prevSzut la art. 1, lit. a, are in sarcina sa:
a) Conducerea i administrarea Fundatiunii universilare ,,Re-
gele Ferdinand I" din Iai;
b) Acordarea de burse pentru studii in tara i in stramatate
precum i procurarea de carfi elevilor i studentilor lipsiti de
mijloace;
c) Organizarea i subven^ionarea cercetarilor tiin{ifice pri-
vitoare la cunoatere a tarii;
d) Acordarea de ajutoare Academic! Romine.
Modalitatile pentru acordarea de burse i subventiuni se vor
fixa prin regulament.
Art. 7. -- Comitetul prevazut la art. 1, lit. b, are in sar-
cina sa :
a) Conducerea i administrarea Institutului cu internat pen-
tru educatiunea fiicelor de ofiteri;
b) Acordarea de ajutoare pentru invatatura fiilor si fiicelor
de militari in colile atit inferioare cit si superioare din targ i din
strainState;
c) Acordarea de ajutoare la cSsStoria absolventelor meri-
^oase i lipsite de mijloace din Institutul prevSzut la lit. a.
Art. 8. Consiliul va intocmi regulamentul general, pre-
cum i pe acelea ale celor douS sectiuni pentru functionarea
Fundatiunii i a tuturor aezamintelor infiintate de ea.
In acest regulament se vor prevedea m&suri privitoare la
numirea unor Comitete locale a acestor aezaminte.
Aceste regulamente vor fi supuse de Consiliu aprobarii M.
S. Regelui.
Art. 9. - - Pina la intocmirea acestor regulamente i a buge-
telor, Consiliul va putea lua orice masuri i face orice acte pentru
indeplinirea scopurilor Fundatiunii.
Art. 10. - - M. S. Regele ii rezervS dreptul de a exercita,
in orice mod va crede de cuviinta, controlul asupra functionftrii
Fundatiunii i sa ordone masurile cuvenite.
In caz de minoritate a Regelui, acest drept, precum i toatr
celelalte drepturi rezervate M. S. Regelui prin Statutul de fata.
tree pina ia majoritate asupra Principelui celui mai in virsta din
Familia Regala, afarS de cazul supravietuirii M. S. Reginoi Maria,
care va exercita areste drepturi pe tot timpul vietii Sale.
 452

Modificarea Statutului Fundatiunii

,,Regele Ferdinand I"
(publicat in Monitorul oficial No. 63 din 29 Martie 1927)

In urma aprobarii M. S. Regelui se fac urmatoarele modi-

ficari in Statutul pentru conducerea i administrarea Fundatiunii
,,Regele Ferdinand I" publicat in Monitorul Oficial No. 42 din
24, Februarie 1927:
Art. 1 alin. I se modifies astfel:
Consiliul se compune din 10 membri si anume: Ministrii
de Instructie publica si de Razboiu, Ministrii Casei Regale, eful
Marelui Stat Major, eful Casei militare a M. S. Regelui, Rectorii
UniversitStilor din Bucuresti i lasi, un reprezentant al Academiei
Romine i cei doi Directori administrativi prevazuti la alin. Vde
mai jos:
Art. 1 lit. a. se moaifica astfel:
a) Comitetul pentru incurajarea i educa|iunea culturala a
tineretului si pentru cercetarile stiintifice consacrate cunoasterii XXI
RomSniei, compus din: Ministrul Instrucfiunii publice, Ministrul
Casei Regale, Rectorii Universitafilor din Bucuresti si lasi, repre- CONSILIUL UNIVERSITAR
zentantul Academiei Romine si Directorul administrativ respectiv.

Fundatiunea ,,RegeIe Ferdinand I"

D E CIZ IE
(Monitorul oficial No. 92, din 29 Aprilie 1927, pag. 5826)

Prin deciziunea din 4 Aprilie 1927 aConsiliului Fundatiunii

,Regele Ferdinand I", cu Inalta aprobare a M. S. Regelui au fost
numiti: d-1 G. T. Kirileanu, bibliotecarul M. S. Regelui, ca Director
administrativ al sectiunii pentru incurajarea si educatiunea cultu-
rala i pentru cercetarile stiintifice consacrate cunoasterei Roma-
niei, iar dl. General in rezerva Ion I. Florescu ca Director
administrativ a sectiunii pentru ajutorarea culturala a familiilor
militarilor.
D-lui G. T. Kirileanu i s'au incredintat si atributiunile de
Secretar general al Consiliului Fundatiunii,
 An ul c o l a r 1926-1927

LISTA NOMINALA
a domnilor profesori titulari i agregati ai Universitafii
din Iai
(Art. 101 din legea invatamintului secundar i superior din 1912)

11
*yp.
go N U ME L E
u S
si P R O N U M E L E DO M I C I L I U L
j4 a
Z

I. Facultatea de Drept

1
2 2
i Coroi loan
Cuza C. Al.
Otel Binder
Str. Codrescu 3
3 3 Dacovici A. <agregat> Toma Cozma 5 :
4 4 Dragomirescu Petre Catargi 12 \
5 5 Herovanu Eugen Sft. Sava 16
6 6 Iona$cu Traian <agregat> Lascar Catargi 28
7 7 Juuara Alfred (agregat) Otel Traian
8 8 Leatris Ion Alea Principesa Maria
9 9 Pella V. Vesp. Otel Continental
10 10 Sion Florin Str. Cuza-Voda 24
11 11 Tabacovici G. Otel Traian
II. Facultatea de Litere i Filozofie

12 1 Andrei Petru Str. Lascar Catargi 20

13 2 Barbulescu file Speranfa 14
14 3 Botez loan $tefan eel Mare 47
15 4 Brdtianu I. Gh. Coroi 5
16 5 Bratu Traian Pacurari 76
17 6 Gauanescul I. Toma Cozma 2
18 7 Ibraileanu G. Coroi 3
19 8 Marinescu loan Ralet 9
20 9 Minea Hie Zugravi 41 bis
21 10 Papacostea Cesar Scoalei de Arte 4
22 11 Pascu Giorge Savescu 20
23 12 Petrovici I. Carp 3
24 13 Philippide Alex. ., Kogalniceanu 2
25 14 Ralea D. Mihai y\lexandri 3
26 15 $erban Nicolae v Buzdugan 3
27 1C Tafrali Great Carol 28
 456 457

Nr. curcnl 1
N UME LE 11 NUMELE

seneral
D OMIC I LIUL
PRONUMLE D O MI C I LI U L u ^
?i P R O N U M E L E
17 %

III. Facultatea de Medicina ?i Invatamintul farmaceutic 17 Popovici Constantin Obs. Astronomic-Copou

67 Str. Lascar Catargi 46
68 18 Procopia tefan
P. Dr. 69 19 Sanieleuici Simion Aleia Principesa Maria
28 Str. Lascar Catargi 20 Str. Sararie 104
29 Bacaloglu C. Dr. Carol 44 70 20 Simionescu Ion
30 Bogdan Gh. Dr, G-ral Berthelot 12 71 21 Vasiliu Haralamb Comuna Copou
77 77 Valcovici Victor <Detasat>' Timisoara
31 Butoianu Mih. Dr. <agr.) Spitalul Militar
32 Ciucd Mih. Dr. Carol 5 V. Profesori Onorari
33 Dobrouici Anton Dr. Carol 5
34 Enescu Ion Dr. Palade 7
35 Gdldescu Petru Dr. Muzelor 18 73 1 Rlegler Emanoil Dr. Str. Pacurari 12
36 Gragoschi St. Dr. Gral Berthelot 3 74 2 Socor Gabriel Dr. Cuza-Voda 23
37 10 Hortolomei N. Dr, Cuza-Voda 42
38 i i lonescu Alexandra-Matiu Albinet 9
39 [2 lonescu Mihdeti C. Dr. Muzelor 18 Rector: PETRU BOGDAN
40 13 Leon Nicolae Toma Cozma 13 Secretar General: Dr. GH. I BOTEZ
41 14 Mironescu Eug. Dr. Albinet 21
42 15 Parhon C. Dr. Ospiciul Socola lanuarie 1927.
43 16 Pu$cariu Elena Dr. (D-na) Str, Gandu 3
44 17 Pu$cariu Emil Dr. Gandu 3
45 18 Kascanu Vas. Dr. Tautu 6
46 19 Sldtineanu Al. Dr. Sp. Pascanu 4
47 20 $tefdnescu-Gala{i M. Dr. Lascar Catargi 12
48 21 umuleanu Cor. Saulescu 4
49 22 Tandsescu I. Dr. Vasile Conta 22
50 23 Zaharescu-K. N. Dr. <agr.) Maternitatea
IV. Facultatea de tiinti

51 Bogdan Petru Str. Sft. Atanase 17

52 Borcea Ion Buzdugan 3
53 Bujor Paul Carol 49
54 Bufureanu Vas. Aleia Principesa Maria
55 Cardas, Agricola Comuna Copou
56 Constantinescu C. Ion Str, Pacurari 18
57 Cosmovici N. Sarariei 76
58 Costachescu Me. Asachi 12
59 Costin Victor Kogalniceanu
60 Dauid Mihail Caminul Pacurari 19
61 lonescu V. Theod. <agr,> Str. Toma Cozma 26
62 Myller Vera (D-na) Targusor Copou
63 Myller Alexandra
64 Obregia Anastasie Str,"Sarariei"ll5
65 Otin Cristea Toma Cozma 5
65 Popouici Alexandra Comuna Copou
 459

A n u . l coj_aj^ 1927-1928
NUMELE DOMICILIUL
LISTA NOMINALA si P R O N U M E L E
a domnilor profesori titular! i agregati ai Universitatii
din Iai HI. Facultatea de Medicina i Invatamintul f armaceutic
(Art. 101 din legea invatamintului secundar i superior din 1912)
1
32 Anghel P. Dr. Str. Lascar Catargi 20
r3y '"'~3 I
u
NUMELE 33 Bacctloglu C. Dr. Carol 44
5 ".*I si P R O N U M E L E DOMICILIUL 34: Bogdan Gh. Dr. G-ral Berthelot 12
* 35 Butoianu Mih. Dr. Spitalul Militar
36 Clued Mih. Dr. Carol 5
1. Facultatea de Drept 37 Dobrovici Anton Dr. Carol 5
38 Enescu Ion Dr. Palade 7
1 1 Berechet tef. (agr.) 39 Gdldescu Petru Dr. Muzelor 18
Biserica Mitoc <I. C. Brat.) Grafoschi St. Dr. G-ral Berthelot 3
2 2 Bulgaria Valer. (agr.) Str. Speranfa 5 40
3 3 Coroi loan 41 10 Hortolomei N. Dr. Cuza-Voda 42
Otel Binder Albinet 9
4 4 Dascouici N. Str. Toma Cozma 5 42 11 lonescu Alex.-Matiu
5 5 Dragomirescu Petre Catargi 12 43 12! lonescu Mihdeti C. Dr. Muzelor 18
Toma Cozma 13
6 6 Herovanu Eugen Sft. Sava 16 44 13 Leon Nicolae
7 7 Ionacu Traian 45 14 Mironescu Eug. Dr. Albinet 21
Lascar Catargi 28 Ospiciul Socola
8 8 Juuara Alfred (agr.) Otel Traian 46 15 Parhon C. Dr.
9 9 Leatris Ion 47 16 Pacariu Elena Dr. (D-na) Str, Glndu 3
Afea Principesa Maria Gtndu 3
10 10 Pella V. Vesp. Otel Continental 48 17 Pucar:u Emil Dr.
11 11 Sion Florin 49 18 Ris,canu Vas. Dr. Tautu 6
Str. Cuza Voda 24 Sp. Pascanu 4
12 12 Tabacouici G. Otel Traian. 50 19 Sldtineanu AI. Dr.
51 20 Stefanescu-Galaft M. Dr. Lascar Catargi 12
11. Facultatea de Litere i Filozofie 5 21 umuleanu 'Cor. Saulescu 4
53 Tdndsescu I. Dr. Vasile Conta 22
54 Zdhdrescu-K. N. Dr. Maternitatea
13 1 Andrei Petru Str. Lascar Catargiu 20
14 2 Bdrbulescu Ilie Speranja 14
IV. Facultatea de Stiinti
15 3 Botez loan Stefan eel Mare 47
16 4 Brdtianu I. Gh. Coroi 5 55' Bogdan Petru Str. Sf. Atanase 17
17 5 Bratu Traian , Pacurari 76 56| Borcea Ion Buzdugan 3
18 6 Gdvdnescul I. , Toma Cozma 2 57 Bujor Paul Carol 49
19 7 Ibrdileanu G. , Buzdugan 8 58 Bufureanu Vas. Aleia Principesa Maria 4
20 8 lordan lorgu ,- Lapusneanu 32 59j Carda Agricola Comuna Copou
21 9 Marinescu Ion , Ralet 9 60 Constantineanu C. Ion Str. Pacurari 18
22 10 Minea Ilie , Ipsilante 2 (Stria) 61 Cosmovici N. Sarariei 76
23 11 Nicorescu Paul Oastei 7 62 Costdchescu Me. Asachi 12
24 12 Papacostea Cesar $coalei de Arte 4 63 Costln Victor Kogalniceanu
25 13 Pascu Giorge Savescu 20 64! 10 David Mihail Caminul Pacurari 19
26 14 Petrouici I. ,, Caro 3 65 11 lonescu V. Theod. (agr.) Str. Toma Cozma 5
27 15 PMippide Alex.
ff

^-^tl ^ r

Kogalniceanu 2 66 i: Myller Ve.ro. (D-na) Ttrgusor Copou

28 16 Ralea D. Mihai Alexandri 3 6 L3 Myller Alexandra
29 17 erban Nicolae Buzdugan 3 68 M! Obregia Anastasie Str."Sararie"ll5
30 18 Tafrali Orest ,, Csrol 28 &. I Otin Cristea Toma Cozma 5
31 19 Zeletin $tefan Oastei 9 7( ll Poponici Alexandra ('onum.i Copou
 460

"c
!- 'I 11 N U ME L E
J C
C a: si P R O N U M E L E D 0 MI C IL I UL
2"?

71 17 Popovici Constantin Obs, AstronomioCopou

72 18 Procopiu tefan Str. Lascar Catargi 46
73 19 Sanieleuici Simion Aleia Principesa Maria
74 20 Simionescu Ion Str. Sarariei 104
75 21 Vasiliu Haralamb Comuna Copou
76 22 Vilcovici Victor <Detasat> Timisoara
V. Facultatea de Teologie
(cu sediul in Chisiuau)

77 1 Bulat G. Toma (agr.) Str. Elca 18, Craiova

78 2 Ciobanu Stefan Liceul Real, Chisinau
79 3 Constantinescu P. (agr.) Str. Alex, eel Bun 75, : XXII
Chisinau
80 4 Crainic Nichifor I. (agr.) Str. Polona 38, Bucuresti MEMBRII COLEGIULUI ELECTORAL
81 5 Fedele$ Const. Istrati 2, lasi
82 6 Pr. lorddchescu Cic. Seminarul Veniamin, lasi AL UNIVERSITATH DIN IA$I
83 7 Pr. lorddchescu Valer. Biserica Barboi, lasi
84 8 Pr. Pisculescu Grig. Internat. Facult. Chisinau
85 5 Pr. Popescu-Mosoaia D. (a) Str. Popa Chitu 24, Buc.
86 10 Popescu-Prahoua N. (a.) Patriarhia, Bucuresti
87 11 Pr. Radu Vasile (agr.) Intern. Facult. Chisinau
88 12 Savin loan Str. M. Cornea 81, Buc.
89 13 Tomescu Const, (agr.) Str. Alex, eel Bun 73,
Chisinau
VI. Profesori Onorari
90 1 Cuza C. Alexandra Str. Codrescu 3
91 2 Riegler Emanoil Dr. Pacurari 12
92 3 Socor Gabriel Dr. Cuza-Voda 23

Rector: PETRU BOGDAN

Secrerar General: Dr. GH. I. BOTEZ
lanuarie 1928.
 Universitatea din Iai
Anul colar 1926-1927

Lista nominala
a doranilor Profesori onorari, titulari, agrega^i i conferen-
tiari def initivi, membri ai colegiului electoral universitar
(Art. 21 din legea electorala1926)
pau
-s V-
Aparfine Facul-
s NUMELE $1 PRONUMELE ll
CJ ><% tatii de
z0 s z

Profesori onorari

1 1 Riegler Emanoil 1854 Medicina

2 2 Socor Gabriel 1848 H

II

Profesori titulari

3 1 Andrei Petru 1891 Litere

4 2 Anghel Paul Dr, 1869 Medicina
5 3 Bacaloglu Const, Dr, 1871 ii
6 4 Barbulescu Hie 1875 Litere
7 5 Bogdan Gh. Dr, 1859 Medicina
8 6 Bogdan Petru 1873 $tiinti
9 7 Borcea loan 1879 j
10 8 Botez loan 1872 Litere
11 9 Bratianu I. Gh, 1898 jf
12 10 Bratu Traian 1875
13 11 Bujor Paul 1862 $tiin^i
14 12 Bujureanu C. Vasile 1858 n
15 13 Cardan Agricola 1883 n
16 14 Ciuca Mihai Dr. 1883 Medicina
17 15 ( "onslantineanu C. loan 1859 ^tiin^i
18 16 ( Woi loan 1879 Drept
19 17 inovicl Neculai 1889 Sriinti
"i. 18 i' I n - :i-n Neculai 1876 H
21 l .1111 V i i M . i r 1H72 N
i i Cuit ( . A. 1 i 1 1 >iq.l
 464 465

N'o. curent 1
s'5
^
..
1
Apar fine Facul- ll Aparfine Hacul-
5- S NUMELE $1 PRONUMELE It tSfii de
NUMELE SI PRONUMELE "s| tStii <lc
6 I 0 i< fd

X "K

2: 21 David Mihai 1886 Stiinti 67 65 Vasiliu Haralamb 1880 $tiinti

2- 22 Dobrovici Anton Dr. 1878 Medicina 68 66 Valcovici Victor 1887 I/
2, 21 DragOmirescu Petru 1882 Drept
2f 2^ Enescu loan Dr. 1884 Medicina III
21 2f Gala^escu Petru Dr. 1872
2t 2 Gavanescul loan 1859 Litere Profesori agregati
29 27 Gra9oschi $t. Dr. 1871 Medicina
3C 2S Herovanu Eugen 1875 Drept 1876
31 29 Hortolomei Neculat Dr. 69 1 Butoianu Mihai Dr. Medicina
1885 Medicina 1888 Drept
32 30 Ibraileanu G. 1871 Litere 70 2 Dacovici N.
71 3 lonascu Traian 1897 rr
33 31 lonescu Alexandra Matiu 1883 Medicina 1899 Stiinfi
34 32 lonescu Mihaesti C. Dr. 72 4 lonescu V. Teodor
1883 Juvara Alfred 1875 Drept
35 33 Leatris I. 1878 Drept 73 5
36 34 Leon Neculai
r
74 6 Zaharescu-Karaman N. Dr. 1881 Medicina
1862 Medicina
37 35 Marinescu loan 1880 Litere
38 36 Minea Ilie 1881 IV
39 37 Mironesou Eugen Dr. 1883 Medicina
40 38 Myller Alex. 1879 Stiinji Conferentiari definitivi
41 39 Myller Vera <Dna) 1880
42 40 Obregia Anastasie 1864 75 1 Berceanu Mihail 18 Drept
43 41 Otin Cristea 1880 76 2 lamandi Gr. Vasile 1879 //
44 42 Pcipacostea Cezar 1887 Litere 77 3 lonescu N. Constantin 1878 $tiintt
45 43 Parhon Const. Dr. 1875 Medicina 78 4 Stoicescu Gh. 1884 It
46 44 Pascu Giorge 1882 Litere 79 5 Zeuleanu P. A. 1879 Drept
47 45 Pella V. Vespasian 1897 Drept
48 46 Petrovici loan 1882 Litere
49 47 Philippide Alex. 1859 Rector: PETRU BOGDAN
50 48 Popovici Alex. 1866 Stiinti
51 49 Popovici Const. 1878 Secretar general: Dr. G. 1. BOTEE
52 50 Procopiu tefan 1890 Iai, lanuarie 1921.
53 51 Puscariu Elena Dr. (Dna) 1875 Medicina
54 52 Puscariu Emil Dr. 1859
55 53 Raiea D. Mihai 1896 Litere
56 54 Rascanu Vasile Dr. 1885 Medicina
57 55 Sanielevici Sim. 1870 $tiinti
58 56 Serban Nicolai 1886 Litere
59 57 Simionescu loan 1873 Stiin(i
60 58 Si'on Florin 1888 Drept r
61 59 Slatineanu Alex. Dr, 1873 Medicina
62 60 tefanescu-Gala{i M. Dr, 1874 f/
63 61 $umuleanu Corneliu 1869
64 52 Tabacovici G, 1871 Drept
r
65 53 Tarrali Orest 1876 Jtere
66 >4 Tanasescu loan Dr. 1875 vledicina
 407

'c
tz Apartinc l'ncul
3g NUMELB SI PRONUMELE
Universitatea din lai -j ?
^C fl
c
tatii de
Anul scolar 19271928 / y

23 20 Costachescu Neculai 1876 Stiinfi

Lista nominala 24 21 Costin Victor 1872 rr
a domnilor profesori onorari, titulari, agrega^i si cpnferen- 25 22 Dascovici Nee. 1888 Drept
fiari definitivi, membri ai colegiului electoral universitar 26 23 David Mihail 1886 Stiin^
(Art. 21 din legea electorala-1926) 27 24 Dobrovici Anton Dr. 1878 Medicina
28 25 Dragomirescu Petru 1882 Drept
en 'C
29 26 Enescu loan Dr. 1884 Medicina
3 a IH
-i Aparfine Facul= 30 27 Fedeles Const. 1877 Teologie
3 3
U NUMELE SI PRONUMELE tSjii de
. -
oa
* ri
31 28 Galaescu Petru Dr. 1872 Medicina

32 29 Gavanescul loan 1859 Litere
33 30 Gra^oschi St. Dr. 1871 Medicina
I 34 31 Herovanu Eugen 1875 Drept
35 32 Hortolomei Neculai Dr. 1885 Medicina
Profesori onorari 36 33 Ibraileanu G. 1871 Litere
37 34 lonasjcu Traian 1897 Drept
1 1 Cuza C. Alex. 1857 Drept 38 35 lonescu Alexandra Matiu 1883 Medicina
2 2 Riegler Emanoil Dr. 1854 Medicina 39 36 lonescu Mihae?ti C. Dr. 1883 //

T
3 Socor Gabriel Dr. 1848 40 37 lordan lorgu 1888 Litere
n
41 38 lordachescu Cicerone Par. 1882 Teologie
II 42 39 lordachescu Valeriu Par. 1885 //

43 40 Leatris loan 1878 Drept

44 41 Leon Neculai 1862 Medicina
Profesori titulari 45 42 Marinescu loan 1890 Litere
46 43 Minea Hie 1880 rf
4 1 Andrei Petru 1891 Litere 47 44 Mironescu Eugen Dr. 1881 Medicina

2 /\nghel Paul Dr. 1869 Medicina 48 45 Myller Alex. 1883 Stiinti
e 3 Bacaloglu Const. Dr. 1871 49 46 Myller Vera (D-na> 1879 rf
7 4 Barbulescu Hie 1875 Litere 50 47 Nicorescu Paul 1880 Litere
8 -Jc Bogdan Gh. Dr. 1859 Medicina 51 48 Obregia Anastase 1864 Stiinti
9 6 Bogdan Petru 1873 Stiinti* 52 49 Otin Cristea 1880 it
10 7 Borcea loan 1879 53 50 Papacostea Cezar 1887 Litere
11 8 Botez loan 1872 Litere 54 51 Parhon Const. Dr. 1875 Medicina
12 9 Bratianu I. Gh, 1898 55 52 Pascu Giorge 1882 Litere
13 10 Bratu Traian 1875 56 53 Pella V. Vespasian 1897 Drept
14 11 Bujor Paul 1862 Stiinti 57 54 Petrovici loan 1882 Litere
15 12 Butoianu Mih. Dr. 1876 Medicina 58 55 Philippida Alex. 1859 //
16 13 Butureanu C. Vasile 1858 Stiinti 59 56 Pi$culescu Grigore Par. 1879 Teologie
17 14 Cardas Agricola 1883 60 57 Popovici Alex. 1866 S.tiinti
18 15 Ciobanu Stefan 1883 Teologie 61 58 Popovici Const. 1878 t*
19 16 Ciuca Mihai Dr. 1883 Medicina 62 59 Procopiu ^tefan 1890 tf
20 17 Constantineanu C. loan 1859 Stiinti
T .f
63 60 1'uijc.iriii 1 'Jena Dr. <D-na> 1875 Medicln3
21 18 Coroi loan 1879 Drept < > l 61 l'ir:( . i r i n 1 vmil Dr. 1859 ft
22 19 Cosmovici Neculai 1889 Sjiinti 65 62 Ralea IX Mlli.ii 18% LJttN
06 63 I ' . r . .11111 \'.IM|I- | ) i . (885 Mnli, in.!
 468
| general |
|No. cureni II

"S
u
"3 ' Aparjine Facul*
3
y NUMELE $1 PRONUMELE c
<% tajii de
6 G
g
67 64 Sanielevici Sam. 1870 Stiinti
68 65 Savin loan 1885 Teologie
69 66 Serban Nicolai 1886 Litere
70 67 Simionescu loan 1873 Stitn^i
71 68 Sion Florin 1888 Drept ERRATA
72 69 Slatineanu Alex. Dr. 1873 Medicina
73 70 Stefanescu-Gaia^i M. Dr. 1874 it
74 71 $umuleanu Corneliu 1869 ft Pag. 19 rtndul 11 citeste: reuim tn loc de reusim
75 72 Tabacovici Gh. 1871 Drept <S 16 i Facultate facultate
76 73 Tafrali Orest 1876 Litere 20 15 iar ar
77 74 Tanasescu loan Dr. 1875 Medicina 27 21 pln3 4 panS
28 16 E. Mironescu I. Mironescu
78 75 Vasiliu Haralamb 1880 $tiin$i ; 29 19 romine romane.
79 76 Valcovici Victor 1887 // 30 39 sfnt sunt
80 77 Zeletin $tefan 1882 Litere 30 40 Facultajilc facultatile ,
81 78 Zaharescu Karatnan N. Dr. 1881 Medicina 31 23 Teologie teologie
31 29 slnt sunt
Ill - 40 41 slnt sunt
42 22 sint sunt
Profesori agrega+i 42 32 clnd * cand
<*. 47 31 <No. 14235 1928) No 14235/1928
82 1 Berechet Stef. 1885 Drept 59 13 clt * ct
93 2 Ian. Ian
83 2 Bulat G. Toma 1887 Teologie <S 95 22 Desenatoare
84 3 Bilgariu Valeria 1898 Drept 117 8 i 10 Studente tudente
85 4 Cratnic Nichifor loan 1889 Teofogie <; 117 12 Student! student!.
86 5 Constantinescu Petre 1892 //
118 29 Bercu B.
31 losef . I.
87 6 lonescu V. Teodor 1899 Stiin{i 35 Gher G.
88 7 Juvara Alfred 1875 Drept 120 11 <f clteva cateva .
89 8 P pescu Mosoaia D. Par. 1874 Teologie <, 123 2 1926/1927 1926 1927
90 9 Popescu Prahova N. 1886 125 19 sau s'an
rr 125 19 oferite oferit
91 10 Radu Vas. Par. 1887 ir * 146 38 1*epeman Tepeman
92 11 Tomescu Const. 1890 tr 147 8 1 37
8 < 3030
IV 8 Hermann H.
8 8 Octbre Octbre.
Conferentiari definitivi ^ 11 cttor*va catorva
X 152 2 Confer. Confer
93 1 Berceanu Mihail 18 Drept 154 14 Ciubea Cubea
94 2 Cadere Dim. 1876 tiinti 156 2 Prof, suplin. Prof.
95 3 Cernatescu Radu 1894 157 4 Ciinpul Campul
//
<C 164 25 Stiinilescu Stanilesoi
96 4 lamandi Gr. Vasile 1879 Drept 168 3 speci.ilitflti, * spccialitaji.
97 5 lonescu N. Constantin 1878 $tiinti i* 8 Elcclrolchnlot Electrolclinlca.
98 6 Nicolau Const. 1873 rr *C 171 2 clnd cand
99 7 Stoicescu Gh. 1884 38 Ingincr logilHT
ft 172 27 mci iinli'ii * < inccaii
172 34 Polltrlinlca Politcclinica
Rector : PETRU BOGDAN
Secrctar General : Dr. OH. I. BOTEZ
 470 471

Pag. 187 rlndul 22 citeste : Filozofia In loc de Filosofia Pag. 430 rindnl 41 citeste: biroul ' biuon I
189 20 Filozofia Filosofia 437 1 c3r(i cflr|(
a 194 11 Filozofiei Filosofiei 437 33 vor < va
199 12 Filozofia <; Filosofia 439 28 din din
206 12 Facult. facult. 440 24 bibliotecii, bibliotecll.
14 ad=fia 448 19 faurit faurit
211 31 P. Bogdan L. Cosmovics 456 26 Maternitatea Matornitatea
214 42 colegiul colegiul 459 35 Asaclii > Asaci
236 7 Fondului <r Fodului
22 cite ,f cate
249 18 clt cat
260 34 dupa < dnp3
: 261 8 Floriilor Florilor
263 9 didactic <t didaclic
265 6 filozofice filosofice
c 266 26 Monit. Monii. >
269 22 adre adrese
269 23 seaz3 azS
275 21 Profesorii Profesorii
21 slnt sunt
277 13 slnt sunt
281 34 Clnd Cfnd
282 3 Universitate Universitafe
283 20 slnt suut
285 16 clinici clinici
Z86 28 suplinitor supllnitor
287 7 slnt sunt
288 41 263 230
289 13 Filozofie Filosofie
291 5 Facultatii, Facultajii.
o
295 slnt sunt
304 41 lnscrii Inscris
308 31 slnt sfnt
(f 32 trecerii treceri
320 13 Inainta inalnta
16 numeie numeie
321 14 profesorul profosorut
323 3 trieniu treniu
331 4 candidatui candidatui
333 30 neagra neagra
349 19 Razboiu Rasboi
350 15 serviciul serviciul
350 20 Facultate Pacultate
353 7 2. 2
354 31 tranzitorii t ansitorii
357 26 excursii exursii
<r 384 21 moderna Moderns
crestina Crestina
C 24 bisericesc Bisericesc
t! 391 5 istorico- istorice*
f 38 500 lei
(r 393 23 Facultatii Facultatii
395 7 - petitionarul pctitionarul
403 2 pentru pentru
408 14 anual anual.
414 1 institujiunilor Institutiunilor
419 4 ^ universitar uuniversitar
423 13 Universitate Universitate
18 Angelescu Angelesn
424 29 complectare complectarea
<c 430 20 a ai
^ 430 21 catra la
 II

IV. Figuri disparate 23

V. Scdinfele Senatului si ale Consiliului universitar 25
19261927, Sedinjele Senatului universitar . 27
Sedin^ele Senatului universitar intrunit cu Consiliile
de Facultate , , , 3 6
Consiliul Universitar . , , 3 8
19271928. Sedintele Senatului universitar , 39
Sedin^ele Senatului universitar intrunit cu Consiliile
Tabla materiel d e Facultate . , , 4 6
VI. Rectorii Universiiatii din lasi. 1860-1926 49
I. Conducerea Administrajia i Reprezentantul _Pag. Rectorii Universitafii din lasi dela infiin^are pina azi 51
Universitatii in Par lament VII. Tablouri numerice recapitulative pentru intreaga
Anul scolar 19261927 Universitate 53
A. Rectoratul Universitatii 1. Tablou de numarul Profesorilor titulari, Agrega^ilor,
1. Secretariatul , . .. 5 Conferen^iarilor si Profesurilor suplinitori (in anul
2, Administra^ia si Contabilitatea scolar 19261927) . . . 5 5
B. Senatul universitar . . . 5 2, Tablou de numarul Profesorilor titulari, Agrega-
C. Senatorul Colegiului universitar din Iai, in Par' ^ilor, Conferen^iarilor si Profesorilor suplinitori
lamentul Torii . . . (in anul scolar 19271928) . . 56
Anul scolar 19271928 3. Studen^ii inscrisi in Universitate (19261927) . 57
A. Rectoratul Universitdtii 4. Studen^ii inscrisi in Universitate (19271928) . 58
1. Secretariatul 5, Licenfiajii proclama^i in an, scolar 192627 . 59
2, Administratia si Contabilitatea . . 7 6, Licenjiatii proclaim^ in an, scolar 192728 . 60
B, Senatul universitar . . . 7 7. Doctorii proclama^i in an, scolar 192627 . 61
C. Senatorul Colegiului universitar din Ias.i in Par- 8, Doctorii proclama^i in an, scolar 19271928 , 62
lamentul
VIII. Facultatea de Drept 63
II, Comisiuni universitare 9 19261927
Decanatul . . , . 6 5
19261927 Corpul didactic si catedrele . , . 6 5
a) Comisiunile disciplinare ale Faculta^ilor 11 Seminarii-Asistenfii . . , 6 6
&) Comisiunea disciplinara universitara , 19271928,
c) Comisiunea Caminurilor , . . 12 Decanatul . . . . 6 7
d) Cenzorii gestiunii Caminurilor si Cantinei univer- Corpul didactic si catedrele . . . 6 7
sitare . . . . Seminarii-Asisten^ii . . . 6 8
e) Comisiunea Bibliotecii Universitatii , . 12 Programul cursurilor (19261927) , . 69
19271928 Programul cursurilor (19271928) , . 71
a) Comisiunile disciplinare ale Faculta^ilor Tablou numeric de studer.fii Faculta^ii de Drept dupa
6) Comisiunea disciplinara universitara . , 13 confesiuni, repartiza^i pe ani de studiu si sec-
c) Comisiunea Caminurilor . . , 14 tiuni, in anul scolar 19261927 . . 73
d) Cenzorii gestiunii Caminurilor si cantinei universitare 14 Tablou numeric de titlurile acordate absolven^ilor ,
e) Comisiunea Bibliotecii Universita|ii . . 14 Facult. de drept in anul scolar 19261927 . 74
III, Raportul Rectorului 15 Tablou mum-fir de studentii Facult. de Drept dupS
i - i i i i l c - . i i i n i , i-e-pafli/aji p- ani dr xllldiu si SGC-
Situa^iunea Universitatii din lasi . . 17 (iimi in a n u l si-olar 1927-1928 . . 75
 III. IV.

Lista nominalfl a Doctorilor proclamafi, cu indica^ia:

Tablou numeric de titlurile acordate studenfilor Fa- subiectului tezei de doctorat, numele d-lor pro-
cultatii de Drept in anul scolar 19271928 , 76 fesori, pre$edin{i ai juriului de promote si nu-
Lista nominala a Licenftatilor in Drept (anul scolar marul curent ce poarta teza , , 1 1 8
19261927). Lista nominala a Licenfiafilor in farmacie , 123
Sesiunea Noembrie 1926 . 77 Biblioteca Faculta^ii de Medicina . , 1 2 5
Sesiunea Februarie 1927 . . 7 8 Anul scolar 19271928.
Sesiunea Aprilie 1927 , , 7 9 Decanatul . . , 126
Sesiunea lunie 1927 . . 7 9 Corpul didactic si catedrele :
Sesiunea Noembrie 1927 (an. sc. 19271928) , 81 a) Medicina . . . 1 2 6
Sesiunea Februarie 1928 b) Invajamintul f armaceutic . . 127
Sesiunea Aprilie 1928 Laboratoriile si clinicele cu personaiul lor . 128
Sesiunea lunie 1928 Programul de studii: a) Medicina . ,135
Lista nominala a Doctorilor in Drept proclama^i in b) Invatamintul f armaceutic . 140
an. scolar 192627 si 192728 . 84 Tablou numeric de studen^i (repartizafi dupa sex,
confesiuni, ani de studiu, speciality!) . 142
IX, Facultatea de Litere i Filozofie 85 Lista nominala a Doctorilor proclama^i, cu indica^ia :
Anul scolar 19261927 subiectului tezei, numele d-lor profesori, prese-
Decanatul . . . . dinfi ai juriilor de promote si a numarului curent
Corpul didactic si catedrele . 87 ce poarta teza . , 14S
Asisten^ii , . 88 Lista nominala a farmaci?tilor
Programa cursurilor . . 88 a) Licen^iati , . 146
Tablouri numerice de studenfii repartizaji pe ani de b) Doctor! . . .147
studii si de titlurile academice acordate dupa Biblioteca Faculta^ii de medicina . .148
speciality! . 92 XL Facultatea de tiin|i . 149
Tablou nominal de Licenjiatii si Doctorii proclamafi
in anul scolar 19261927 . . 93 Anul scolar 19261927
Anul scolar 19271928 Decanatul , . , 151
Decanatul Corpul didactic si catedrele , , 1 5 1
Corpul didactic si catedrele Conferenjiarii , , ,152
Asisten^ii . . . , 9 5 Laboratoriile si personalul respactiv . 153
Programa cursurilor . . 95 Programul cursurilor (in an scolar 1926-27 si 1927-28 158
Tablouri numerice de studen^ii repartiza^i pe ani de a.) Secjia matematica , . ,158
studii si de titlurile academice acordate dupa b) , fizico-chimica . . , 159
specialita^i c) , stiin^i naturale , , . 160
Tablou nominal de Licen^ia^ii si Doctorii proclamati , d) , chimia tehnologica , . . 162
in anul scolar 19271928 , 100 c) , electrotehnica , . . 163
f) , agronomica . . .165
X. Facultatea de Medicina ilnvatainintulfarmaceutic 101 Tablou numeric de studenfti cari au frecventat
Anul scolar 19261927 cursurile (repartiza^i dupa sex, confesiuni, spe-
Decanatul . , . , 103 cialitati si ani de studii) in an scolar 1926-27 168
Corpul didactic si catedrele . Tablou numeric de licenfratii, inginerii si doctorii
a) Medicina , , . 103 proclamati in an scolar 192627 . ,169
b) Inva^amintul f armaceutic , , 104 Tabloul nominal al titrajilor . , 1 7 0
Laboratoriile si clinicele cu personalul lor . 105 Anul scolar 1927-1928
Programul de studii : a) Medicina , . 111 Decanatul . . , , ' 172
b) Invajamintul f armaceutic . 115 Corpul didactic si catedrele , , 172
Tablou numeric de studenji (repartizaji dupa sex, ( Conferonliarii . , , '', 173
confesiuni, ani de studiu, speciality) , 117 Lnboruloriile si personalul respectiv , , 1 7 4
 V.

VI.
Tablou numeric de studenjii cari au frecventat cursu- Pag.
rile (repartizati dupa sex, confesiuni, specialita^i,
si ani de studii) in an scolar 1927-28 . 179
Tablou numeric de licenfiajii, inginerii si doctorii Tabloul nominal al studentelor si studentilor din c&-
prodamati in an scolar 1927-28 . . 180 minuri grupati pe Facultati (in anul scolar
Tabloul nominal al titra^ilor , ,181 19271928) . . . 225
a) Studente . . . . 225
XII Facultatea de Teologie 185 b) Studenti . . 228
Cantina universitara . . 232
Anul scolar 1926-1927
Decanatul . . . 187 XVI. Fondurile universitare 233
Corpul didactic si catedrele . . 187 Serviciul Contabilitatii si Casieriei (anul scolar
Programul cursurilor , , .188 19261927) - . . 235
Tablou numeric al studen^ilor repartizati (pe doi ani 1. Fondurile Universitatii lasi , 235
de studiu) . , . .190 2. Ajutoare acordate din procentele fondurilor . 235
Anul scolar 19271928 3. Burse din fondurile bugetare ordonantate de Mi-
Decanatul , . . .191 nisterul Instructiunei (tablouri nominale). . 236
Corpul didactic si catedrele . . . 191 4. Burse si ajutoare primite dela diferite autoritati . 238
Programul cursurilor . , .192 5. Fondul bugetar pentru imprimarea cursurilor uni-
Tabloul numeric al studenfilor (trei ani) , 196 versitare. . . . 239
6. Fond pentru mobilier. . . . 239
XIII. Seminarul pedagogic universitar 197 Anul ?colar 1927/28.
Anul scolar 1926- 1927, 1. Fondurile Universitatii lasi. . . 240
Personalul administrativ, corpul didactic si catedrele 199 2. Ajutoare acordate din procentele fondurilor uni-
Anul scolar 19271928. versitare. , . 240
Personalul administrativ, corpul didactic si catedrele 200 3, Burse din fondurile bugetare ale Ministerului de
Tabloul numeric al studenfilor, grupati dupa sex si Instructie (tablouri nominale). , 241
facultati in anii scolari 192627 si 192728 . 201 4. Burse si ajutoare primite dela diferite autoritati
Tabloul nominal al absolven^ilor, grupati pe facultati (tablouri nominale). . , 244
si ani scolari . . . 202 5, Donatiuni pentru fondul Caminurilor universitare". 245
6, Fond bugetar pentru imprimare de cursuri uni-
XIV. Taxe colare 203 versitare. . . .. 245
Tablouri recapitulative ale taxelor percepute de Facul- XVII, Biblioteca centrala a Universitatii. 247
taji in anii scolari 192627 si 192728 . 205 Raportul pe anul scolar 1926/1927. . 249
Raportul pe anul scolar 1927/1928. . 250
XV. Caminurile studen{eti 5 cantina universitara 207
XVIII. Asociatiuni studentesti. 251
Activitatea Comisiunii Caminurilor si Cantinei (in an
scolar 19261927) , . ,209 Asociatiunile aprobate de Senatul universitar. , 253
Tabloul nominal al studentelor si studenfilor din ca- XIX, Legi si Regulamente . 255
minuri (19261927} grupati pe facultati:
a) Studente . . . .211 a) Legea invatamintului superior, , 257
b) Studenti b) Legea pentru transformarea Universitatii din Cluj
Cantina universitara . , . 2 1 9 in Universitate romincasccl. . , 296
Activitatea comisiei caminurilor si cantinei (in anul (') Legea pentru trafufofflUfM Univcrsit&fU germane
scolar 19271928) . , .220 din Cerniuji in U n i v o i sil.iU- romincascft, , 296
Bugetul pe anul 1928 pentru caminuri si cantina uni- (I) l.fgc;i p c u l r u .'icorchmi gr:i(l:i|ii-i <! m r r i l ,i m r i i i
versitara . 223 lirilm f D i p i i l u i ilitl;u-lii- n n i l > i l i / . i l , 296
(') I r i ' i .1 j l i ' l l l l l l l l .lll'.lol III. I I i-.l '....III i l | M - | H I i i i' ili
in. .li. in.i vrlrrilliir/l III l . i i u l l . i l i - .Ir nu.li.in.i
\.-lrim.n.i .
VII. Vlll.
Pag. Pag.

/) Legea pentru recunoasterea la gradate a anilor c') Regulament cie ordinea si disciplina studenfilor
serviji ca suplinitori de catra membrii corpului universitari , , , 424
didactic. . . . . 2 9 7 cl') Regulamentul pentru Biblioteca Universitatii din
g) Legea pentru extinderea aplicarii legii invatamin- lasi , . . .434
tului secundar si superior si la Universita|ile XX. Fundatiunea ,,Regele Ferdinand I" 445
din Cernauti si Cluj si modificarea art, 83 din
ace'asi lege. , . . 298 Lege pentru infiintarea Fundatiunii ,,Regele Ferdi-
h) Legea pentru crearea Facultajii de Farmacie de nand I" , 447
pe linga Universitatea din Bucuresti, . 299 Scrisoarea M, S. Regelui Ferdinand . , 448
/) Legea pentru recunoasterea ca persoana juridica Statut pentru conducerea si administrarea Fundatiunii 449
a Universitatii din Cernauti, . . 299 Modificarea Statutului Fundatiunii . . 452
y) Legea pentru recunoasterea ca persoana juridica Decizie . . . . 4 5 2
a Universitatii din Cluj, . . 299
k) Legea pentru instituirea comisiunii de judecata a XXI. Consiliul universitar 453
membrilor corpului didactic universitar . 300 Lista nominala pentru anul 19261927 . 455
/> Legea din 3 Martie 1925 (modificarea art, 81 si Lista nominala pentru 19271928 , , 458
74 al. II). , , . .301
m) Legea pentru modificarea art. 18 al, II, art, 19 XXII. Membrii Colegiului ele^ral al Universitatii
si 71 din legea asupra inv. secundar si superior. 303 din lasi 461
n) Legea pentru extinderea dispozijiunilor art. 56117 Lista nominala pentru anul 19261927 , 463
din legea inv. superior si la Universitatea din Lista nominala pentru 19271928 , , 466
Cernauti. . . . .307 Errata . . . . 4 6 9
o) Lege pentru extinderea dispozi^iunilor art. 106 si Tabla materiel
107 din legea inv. secundar si superior si asupra
Universitatii din Cluj . , . 307
p) Decizia Ministerului delnstruc^ie No, 512621926, 307
q) Legea pentru infiinjarea unor catedre universitare
si pentru fixtrea normelor tranzitorii de nu-
mirea primilor profesori la Facultatea teologica
a Universitatii din lasi, cu sediul la Chisinau, 309
r) Regulamentul Faculta^ii de Drept din lasi, , 312
s) Regulamentul Facultatii de Litere si Filozofie
d i n lasi. . . . . 3 2 4
t) Regulamentul pentru Facultatea de Medicina din lasi 339
u) Regulamentul Faculta|ii de $tiinfi din lasi 356
y) Regulamentul sectiunilor de Electrotehnica, de
Chimie industrials si de tiin^i aplicate de pe
linga Facult. de $tiinji a Universitafii din lasi 374
w) Regulamentul secfiilor aplicate de la Facultatea
de Stiin^i din lasi. (Adaus.) , , 379
x) Regulamentul Facultatii de Teologie din Chisinau 384
y) Regulamentul ,,Seminarului pedagogic universitar"
din lasi , 395
z) Orientare in directivele si tehnica practice! pe-
dagogice . . . . 4 0 2
a') Regulamentul pentru acordarea de burse in {ara
si in strainatate . , , 405
b') Regulamentul pentru caminuri si cantine universitare 407