Sunteți pe pagina 1din 245

U N J V It R S I T A T H A

I) J N

J A

A N U A RU L
PE A N I I

$COL ARI

1926=1927 ?i 1927=1928

lUBITCLESTiTJiuiruij

R O M l N E A S C A l l 9 2 9

ANUARUL
UN1VERSITATII
DIN IA I
ANII SCOLARI
1926--1927 i 1927-1928

I A S1
JNSTITUTUI. DE ARTE GRAFICE VIATA ROMINEASCA" S. A. C.da 1*
1 9 2 9

I.
CONDUCEREA
ADMINISTRATIA
SI REPREZENTANTUL
UNIVERSITAJII
IN PARLAMENT

Anul colar 19261927

A. Rectoratul Universitatii
Rector: Prof. Dr. Alex. Slatineanu
(de la 1 Decembre 1923confirmat prin I. D. R. No. 5693 din 20 Noembre
1923. Demisia primita cu adresa Minist. No. 131216 pe ziua
de 1 Noembre 1926).

Prof. Petru Bogdan


(de la 1 Decembre 1926confirmat prin I. D. R. No. 3892/1926).

1. SECRETARIATUL
Secretar general: Dr. Gh. I. Botez
(de la 1 lunie 1921, confirmat prin I. D. R. No. 2925/1921 *).

Secretar: Nechita Smochina (Licenjiat in drept)


(de la 1 Noembrie 1925, Adr. Minist. Instruc. No. 110704).

Arhivar: Maria Handoca ^de la 1 Noembne 1922).


I Maria Munleanu-Ioanovici (de la l lulie 1923).
Impiegate: j Qjga Alexandrescu-Pascariu (de la 1 Ian. 1924).
2. ADMINISTRATE SI CONTABILITATEA
Administrator-delegat: Prof. Petru Bogdan
(de la 1 Aprilie 1923demisionat Noembre 1926).

Prof. Mih. David


(de la 1 Decembre 1926Adresa Minist. Instr. No. 1098/1927).
Casier-Contabil: Teodosie Motfl (de la l April 1923).
Ajutor casier-contabil: Elena Lupan (tnaintata pe ziua de 1 Ianuar 1927).
Victoria Costandache (de la 1 Septembre 1924).
Eugenia Suharovschi (de la 1 lanuarie 1927).
Intendent: Const. lonescu (de la 1 Octombre 1896).
ef mecanic: Sava a Nicolaesei (de la 1 Octombre 1916).
ef electrician: Emil Rogus (de la l Noembrie 1897),

B. Senatul universitar
Pre$edinte D-l Rector : Dr. Alex, Slatineanu (Profesor la Facultatea de Medicina) demisionat pe ziua de 1.XI. 1926, apoi
D-l Petru Bogdan (Profesor la Facultatea de Stiin{i).

*) Transferat de la Decanatul Facultatii de MedicinS, undo .1 ocnpal


Jocul de Secretar de la 1 Octombrie 1908 (1. D. R. No. 1905/1920).

I.
Membrl : 1) D-l Decan al I'acultatii da Drept: Prof. Ion Coroi (confirmatpe ziua de 3 Martie 1926: I. D. R. No.
877/1926)
2) D-l Decan al Facult. de Liters i Filosofie: Prof.
ion Botez (confirmat pe ziua de 1 lulie 1926 prin I.
D. R. No. 2867/1926).
3) D-l Decan al Facult. de Medicina : Prof. Dr. C.
1. Parhon (confirmat, in continuare, pe ziua de 15
Decembrie 1925, prin I. D. R. No. 212/1925).
La 1 Decembrie 1926, prin I. D. R. No. 3889/1926
este numit d-1 Prof. Dr. Mih. tefdnescu-Galati.
4) D-l Decan al Facult. de tiinti : Prof. Petru Bogdan (confirmat prin I. D. R. No. 1259/1925, pe ziua
de 20 April 1925).
Pe ziua de 1 Decembrie 1926, fund confirmat Rector al Universitatii, a incetat mandatul de Decan. A
urmat, pe ziuade 1 lanuarie 1927 : d~l Prof. Vas. C.
Bufureanu, confirmat prin I. D. R. No. 247/1927. .
5) D-l Delegat al Facult. de Drept: Prof. G. Tabacovlci, de la 8 Martie 1926 (Decisia Ministeriala No.
26248/1926).
6) D-l Delegat al Facultdtii de Litere i Filosofie :
Prof. Petru Andrei, numit la 26 Febr. 1926 prin Decis. Minist. No. 21514/1926.
7) D-l Delegat al Facultdtii de Medicind : Prof. Dr.
M. tefdnescu-Galati (Decisia Minist. No. 123743/1924),
de la 20 Noembrie 1924.
Pe ziua de 1 Decembrie 1926, a fost confirmat d-1
Prof. Dr. i. Tdndsescu(Decis. Minist. No. 139632/1926).
8) D-l Delegat al Facult. de tiinti : Prof. Ion Simionescu de la 15Iuniel926. (Decis. Minist. No. 62794/1926),

C Senatorul Colegiului universitar-Iai


in Parlamentul
D-l Prof. Nic. Costachescu
(Monit. ol'iciitl No. 131 din IT> l i m i t

Anul colar 19271928

A. Rectoratul
Rector: Prof. Petru Bogdan
(de la 1 Decembrie 1926, confirmat prin I. ~D. R. No. 3892)
1. SECRETARIATUL

Secretar general: Dr. Gh. I. Botez


(de la 1 lunie 1921, I. D. R. No. 2925/1921)

Secretar: Nee. SmochinS (Licentiat in drept) (de la 1 Noembrie 1925).


Arhivar: Maria Handoca (de la 1 Noembrie 1922).
J Maria loanovici (de la 1 lulie 1923).
mpiegate : j Q]ga Pascariu (de ,a ^ Ianuarie 1924)
2. ADMINISTRATE ?I CONTABILITATEA
Administrator-delegat: Prof. Mih. David
(de la 1 Decembrie 1926, adresa Minist. No. 1098/1927).
Casier-Contabil: Teodosie Motas (ce la 1 Aprilie 1923).
Ajutor-Casier-Contabil: Elena Lupan (de la 1 Noembrie 1925).
Victoria Costandache (de la 1 Septembrie 1924,
demisionata pe ziua de 15 Februarie 1928).
Impiegate
Eugenia Suharovschi (de la 1 Ianuarie 1927).
Aurelia Zaharescu (de la 15 Februarie 1928).
Intendent: Const. lonescu (de la 1 Octombrie 1896).
Sef mecanic: Sava a Nicolaesei (de la i Octombrie 1916).
ef electrician: Emil Rogus ide la 1 Noembrie 1897).

B. Senatul universitar
Preedinte: D~l Rector Petru Bogdan (Profesor la Facultatea de
tiinti).
Membri : 1) D-l Decan al Facult. de Drept: Prof. Ion Coroi,
confirmat prin I. D. R. No. 877/1926, pe ziua de 3
Martie 1926.
MandatuI a fost remoit, pe ziua de 1 Aprilie 1928
prin I. D. R. No. 826/1928.
2) D-l Decan al Facult. de Litere si Filosofie: Prof.
Ion Botez, confirmat prin I. D. R. No. 2867/1926, pr
ziua de 1 lulie 1926.

8
MainlaUil a losl roinoit, prin I. D. H. No. 181(5 pe
/iua do I lulic 1028.

3) D-] Decan al Faoult. de Medicina : Prof. Dr. M. $tefdnescii'Gulati, (confirmat pe 1 Dec. 1926 prin I. D.
R. No. 3889/1926).
4) D-l Decan al Facult. de tiinti: Prof. V. C. Butureonu, confirmat prin I. D. R. No. 247/1927, pe ziua
de 1 lanuarie 1927).
5) D-l Decan al Facult. de Teologie: Prof. Par. Grig.
Pit)Ciilescu, confirmat prin I. D. R. No. 680/1928, pe
ziua de 1 Martie 1928).
6) D-l Delegat al Facultatii de Drept: Prof. G. Tabacouici, numit prin Decisia ministeriala No. 26248/1926,
pe ziua de 8 Martie 1926.
La 28 Martie 1928, este numit d-l Prof. Ion Leatris (Decisia minist. No. 39367/1928).
7) D-l Delegat al Facultatii de Litere si Filosofie:
Prof. Petru Andrei, numit prin Decisia ministerial^
No. 21514/1926 pe ziua de 26 Febr. 1926.
La 1 Martie 1928, prin Decisia minist. No. 36442/1928
este numit d-l Prof. Tr. Bratu.
8) D-l Delegat al Facultatii de Medicina: Prof. Dr.
Ion Tdnasescu, numit prinDecis minist. No. 139632/1926
pe ziua de 1 Decemb. 1926.
9) D-l Delegat al Facult. de tiin{i: Prof. L Simionescu, numit prin Decisia minist. No. 62794/1926, pe
ziua de 15 lunie 1926.
La 15 lunie 1928, prin Decisia ministeriala No.
80033/1928, este numit d-l prof. Alex. Popovicl
10) D-l Delegat al Facultatii de Teologie: Prof. Stefan Ciobanu, numit prin Decisia minist. No. 27398/1928
pe ziua de 1 Martie 1928.

C. Senatorul Colegiului universitar-Iai


in Parlamentul farii
D-l Prof. Nic. Costachescu
(Mon. ofic. No. 131 din 15 lunie 1920).

II,

COMISIUNI
UNIVERSITARE

1926-1927

I. Comisiunile disciplinare
a- Comisiunile Facultatilor V
Dela

Membri asesori

Membri supleanji

Facultatea de

Profesorii

Profesorii

Drept

Coroi I.
Dragomirescu P.
Herovanu E.

Dajcovici N.
Ionacu Tr.

Litere

Barbulescu I.
Papacostea C.
erban N.

Andrei P.
Ralea D. M.

MedicinS

D-T Enescu I.
Dr Hortolomei N.
D*r TanSsescu I.

Dr Anghel P.
D=r R3canu V.

tiinfi

Carda Agr.
CostSchescu N.
Popovici Alex.

Constantineanu I.
lonescu Th.

b. Comisiunea disciplinara universitara


Defega{ii Fa*
cultajii de

Membri asesori
Prcfesorii

Membri supleanfi

Drept

Coroi I.

Profesorii
Dascovici N.

Litere

erban N.

Ibraileanu G.

Medicina

Dr. tef3nescu Galafi M.

Dr. Mironescu E.

tiin{i

Cardas Agric.

Procopiu Stf,

1) Institute conform art. 20 din Regulamentul de ordine i disciplind


a studentilor.

I''

ll. Comisiunea Caminurilor )


Pre$edinte: D-l Prof. Petru Me
Membrii:

I. Coroi (Drept)
G. Pascu (Litere)
Dr. V. Ricanu (Medicina)
Al. Popovici (Stiinti)
, '
Mih. DavidDirector camin. Student!
D-na An. P. BogdanD-toara camin. studente
D-l Rud. Su|uDirectorul Cantinei

III. Cenzorii gestiunei Caminurilor


si Cantinei universitare2)

a) Comisiunile Facultatilor
Membri supleanfi

Profesorii

Profesorii
Da$covici N.
Ionacu Tr.

Litere

Barbulescu Hie
Papacostea Cesar
erban N.

Andrei P.
Raiea Mih.

MedicinS

Dr. Bogdan G.
Dr. Hortolomei N.
Dr. Pucariu Emil

Dr. Mironescu E.
Dr. Pu$cariu Elena (D*na)

tiin(i

Costachescu N.
Otin Cr.
Vasiliu H.

Popoviei Alex.
Popovici C.

Teologie

Par. Piculescu Gr.


Par. Tocan I.
Tomescu C,

Berechet Stf.

*
.
'

Membri asesori

Coroi I.
Dragomirescu P.
Herovanu Eug.

Drept

IV. Comisiunea Bifoliotecii


Universitatii3)
(Drept)
(Litere)
(Medicina)
(tiinti)

I. Comisiunile disciplinare.
De la Facul*
tatea de

D-l Prof. Tr. Bratu delegatul Ministerului de Instr.


St. Procopiu

S. Sanielevici
Senatului universitar

.Presedinte: D-l Rector P. Bogdan


Profesor Tr. lonascu
II. Minea
Dr. M. Ciuca
Sim. Sanielevici

1927-1928

b. Comisiunea disciplinara universitara


Delega(i ai
Faculta{ii de

1) Instituitci conform cu art. 30 i 32 din Regulamentul pentru C&minuri ?i cantine universitare.


2) Cpmisiune instituita in conf. cu art. 69 din Regulamentul pentru
('i'lininuri iji cantine universitare.
3) Instituitfi conform art. 6 jji 7 din Regulamentul pentru Biblioteca
Universitatii din lasji.

Membri asesori

Membri supleanji

Drept

Coroi 1.

Profesorii
Da^covici N.

Litere

erban N.

IbrSileanu G.

Medicina

Profesorii

Dr. Butoianu M.

Dr. Zaharescu Caraman N.

tiin{i

Cosmovici N.

Constantineanu 1,

Teologie

Berechet St.

Constantinescu=Iasi P.

I.I

II. Comisiunea Caminurilor.


Preedinte: Dl. Prof. P. Bogdan
Membrii:

I. Coroi (Drept)
M. Ralea (Litere)
Dr. V. Racajiu (MedicinS)
A\. Popovici (tiinti)

M. DavidDirectorul Camin. studenji


D-na An. P. BogdanD-toara Camin studente
D-l Rud. SutuDirectorul Cantinei universitare

III. Cenzorii gestiunii Caminurilor


si Cantinei universitare.
D-l Prof. Tr. Bratu Delegatul Ministerului de instr.
St. Procopiu

S. Sanielevici Senatului universitar

IV. Comisiunea Bibliotecii Uni versitatii


Preedinte: D-I Rector P. Bogdan
Membrii:
Prof. Tr. Ionacu (Drept)
I. Minea (Litere)
Dr. M. Ciuca (Medicina)
S. Sanielevici (Stiinti)

III.

RAPORTUL
RECTORULUI

'

Situafiunea Universitatii din lasi *)


Inalt Prea Sfinte,
Doamnelor i Domnilor,
Domnioare studente / Domnilor studenfi,
.
Cu anul 1926 | 27 se adaoga inca un an la via^a Univertii noastre. care fondata la 1860, numara acum 67 d_anide
activitate. In comparatie cu alte Universitati, cari numara cu sutele cle ani timpul strecurat de la iniiintarea lor, intervalul de
67 de ani pare mic; in raport cu viafa noastra de stat recenta
timpul acesta pare mare, prin activitatea desfaurata de Universitate in conditii cu totul nepotrivite. In adevar, pentru desfaurarea unei intense activitati intelectuale se cer conditii speciale,
pe cari cronicarul moldovan le-a sintetizat in frumoasele cuvinte:
,,la acest fel de lucrare, gind slobod i farS valuri trebueste".
Ce fel de gind slobod am putut avea noi cind in acest interval
de timp a trebuit sa rezolvim doua probleme capitale:
a) Unirea tuturor Rominilor intr'un stat independent;
b) Reforme interne, cari au schimbat complect structura societatii noastre.
In rezolvirea acestor probleme capitale inaintasii notri,
profesori la aceasta Universitate au luat parte activa si au avut
roluri hotaritoare. Universitatea n'a ramas strains de nici una
din problemele neamului si inima ei a batut la unison cu acea
a neamului intreg, concentrind intr'insa durerile si sperantele lui.
In conformitate cu aceasta traditie ea a simtit durere adinca i a luat parte vie la doliul national, cu ocaziunea tre*) La solemnitatea deschiderei cursurilor anului colar 1927/28, in ziua
de 16 Octombrie 1927 a asistat i I. P. S. S. Arhiepiscopul Gurie al Basarabiei. Dupa Te^Deum oficiat de PSr. Agapi a urmat un parastas pentru
odihna sufletului fostului Rege Ferdinand I; apoi m locul d-lui Rector, care
era suferind, d-I Prof. Petru Bogdan, In calitate de Pro-rector, a expus situajia colar3 a anului 1926/27.
Festivitatea a incheiat'o d-1 Prof. Dr. M. tefanescu-Gala{i rostind conferinta sa: ,,Inchinare Regelui Ferdinand".
2

18
( (TCI

l , ' i ; ; < l m I ri d i l l , 1 1 1 ( 1 1 ill l l l l l l l l l . l

VO.SIIK K'l. Ea

'd.

sallltat

CU

Imriirir uivarca pc Iron a Mujcsta'tii sale Regelui Mihai I, cum


rslr salnlata aurora scnina, dupa o noapte de zbucium atmosferic.
In momentele acestea cind o natiune intreaga isi indreapta
cu pietate si recunostinta privirile spre acel care acum 150 de
ani a cazut jerlfa, aparind drepturile Moldovei, Universitatea se
asociaza la aceasta miscare a poporului, si slMvind memoria lui
Grigore Ghica Voda, isi exprimS toata recunostinta si admiratia
ei pentru eroii neamului.
Doamnelor $i Domnilor,
In mersul ascendent pe calea vremei am ajuns momentul,
cand incepem un nou an colar, dupa ce s'a ispravit cu eel vechiu.
Dupa cum un calator prin munti in suisul obositor, se opreste
din cind in cind si cerceteaza drumul lasat in urma, vom cauta
si noi sa cercetam mai de aproape mersul anului scolar trecut
1926 | 27.
In primul loc salutam cu bucurie hotarirea luata de nobilul
si marele Rege Ferdinand I de a se infiinta aici la lasi o Fundatie care sa-i poarte numele: n Fundatia universitara Ferdinand
I" la fel cu Fundatia Carol de la Bucuresti. Ea va aminti necontenit generatiilor viitoare grija ce o avea marele Rege pentru
cultura nationala, precum si dragostea deosebita ce o purta orasului nostru, care s!a creat un titlu de recunostinta din partea
neamului intreg, pentru jertfele facute pe altarul iubirei de neam.
Prin acest gest marele Rege spune tuturor: nu uitap lasul,
catre care avem datorii de recunostinta. Din tot sufletul dorim
ca aceasta recomandare sa trezeascS sentimentul corespunzator
la acei care se gasesc in fruntea trebilor tarii.
In al doilea loc relevm cu deosebita mindrie extinderea
activitatii Universit^tii noastre, prin infiintarea unei a cincia Facultaji, a celei de Teologie, care, avind sediul la Chisinau, face
totusj parte integrants din Universitatea noastra.
Aceasta masura este in tradi^ia Universitatii noastre, care
n'a putut uita nici o clipa ca Basarabia este romineascS i ca
a fScut parte din trupul vechii Moldove.
Uram noului vlastar al Universitatii noastre succes desavirsit si adresam o calda chemare catrS norodul basarabean,
recomandindu-i sa se foloseasca de acest asezamint inalt, pentru sporirea boga^iilor sufletesti, intelectuale si morale.
In al treilea loc tin sa arSt ca in cursul anului expirat s'a

pus cu intensitate la ordinea zilei chestlunea vitaia pentru Universitatea noastra, acea a constructor noi si anume: adaogarea unei noi aripi la Facultatea de Medicina, construirea de clinici incapatoare si suficient inzestrate, construirea de localuri
pentru Facultatile de Drept i de Litere, precum i construirea
Laboratoarelor cari lipsesc la Facultatea de tiinti.
Nu putem insista in de-ajuns asupra nevoilor ce le simtim,
din acest punct de vedere. N'avem sali incapatoare pentru cursuri,
ne chinuim in fiecare an cu facerea programelor, ca sa putem
face fata nevoilor crescinde ale invatamintului nostru universitar, in limitele incaperilor de acum. Natural, nu reusim, de oarece nu se pot adaposti 4000 de studenti, in localul destinat
pentru 1000 de studenti.
Pentru o mai potrivita i solida indrumare a invatamintului,
atit teoretic cit si aplicat, s'a cerut separarea invatamintului
aplicat de pe linga Facultatea de tiinti intr'o facultate separata,
cu denumirea de Facultate a $tiintelor aplicate, cu 3 sectiuni.
Cum vedem s'au pus la ordinea zilei probleme fundamentale pentru viata Universitatii noastre, care asteapta cu incredere ca sa i se dee mijloace pentru o actiune intensa si inaltatoare in rezolvirea problemelor noi ce i s'au pus, in urmastarilor de lucruri datorite situatiei actuale a statului romin.
Pentru edificarea Domniilor-Voastre, in ce priveste mersul
invatamintului de la Universitatea noastra in anul expirat, dati-nii voe sa va citez citeva cifre.
In cursul anului expirat au frequentat cursurile 3811 studenti
i 1644 studente, adica o populate totala de 5455 studenti i
studente la un loc.
Pe Facultati aceasta populatie se repartizaza astfel:
167 studenti +413 studente = 580
tiinti: P
T |
52
530
aplic.
med. ( 465 studenti + 170 studente = 635
Medicina: farm. ) 209
565
-)- 356
1200
Filosofielitere
Drept
Teologie

221-f424
1694-J-186
5254- 43

=. 645
=1880
= 568

21

Au fost
la

proclamati ,,licentiati":
Stiinti
26+32
Litere
16+37
Drept
301+14
Farmacie
20+19

= 58
= 53
=315
= 39

Au obtinut titlul de "doctor" : 2 la tiinti, 2 la litere, 5+ 1 la


drept, i 80 studenti+17 studente au trecut doctoratul in medicina i chirurgie. La tiintelele aplicate 43 student! i 2 studente,
au fost proclamati ,,ingineri".
In caminuri au gasit adapost 300 studenti si 300 studente,
iar la cantina au luat masa intre 650700 studenti i studente.
Statul platete 20 lei pe zi de fiecare student si studenta,
la circa 950 studenti si studente.
Internatul FacuItSfii de Teologie a adapostit 180 studenti,
ar Facultatea de Teologie a mai acordat si 120 burse. I. P. S. Arhip.
iGurie a facut personal sacrificii pentru Facultate, si-i exprimam
multumirile noastre.
Constatam ca statul face sacrificii reale pentru intretinerea
studentilor studentelor. Pentru caminuri i cantina bugetul se
cifreazS la 8.100.000 lei. Colegul nostru, dl. I. Petrovici, ca Ministru al Instructiunii, a mai acordat 500.000 lei dintr'un fond
global pentru imbunatatirea hranei in caminuri i cantina. Cu
ocaziunea aceasta tin sa relevez deosebita solicitudine a colegului nostru pentru nevoile Universitatii, D-sa a dat atentiunea
cuvenita constructiilor universitare i a facut pasul hotaritor
pentru infiintarea Facultatii de Teologie. Sint dator sa-i exprim multamirile noastre calduroase.
Doamnelor i Domnllor,
Acum cind ma apropii de sfaritul expunerei mele, imi
permit sa exprim tineretului universitar toata dragostea ce i-o
poarta corpul profesoral i in acelas timp sa-1 invit sa se patrunda prin studiu de nevoile mari ale neamului. Numai printr'o
munca necurmata va reusi s#-si dezvolte insusjrile, pregatindu-se
ca atunci, cind ii va veni rindul, sa poata conc'uce in chip
victorios neamul pe cararile ce i-au fost trase de istorie.
Sint sigur, Domnilor studenti i Domnisoarelor studente,
ca in iubirea de neam veti gasi eel mai bun indrumator, care
va va da putere ca sa invingeji toate greutatile legate de o aclivitate, de o munca intensa.

Jn povestile cari au leg^nat copilSria noastrS, se spune ca


Fat-frumos vira minile in urechile calului nazdravan si scotea
din ele palate de aur, armate de lupta, comori etc.
In fata acestor povesti, dati-mi voe sa va amintesc ceiace
unul din intelectualii romani, minunatul Virgiliu povesteste in
Georgice, Cartea I:
Pe vremea lui Saturn viata era usoara. Natura dadea oamenilor din belug de toate celea. Pamintul era locuit de o
populate mediocra ca inteligenta si ignoranta.
Din dragoste pentru omenire, Jupiter luind conducerea cerului si a pamintului, cauta sa ingreueze traiul, ridicind diferite obstacole in cistigarea bunurilor materiale. Pentru invingerea acestor obstacole, oamenii trebuira sa munceasca: Ceres i-a
inv^tat arta de a cultiva pamintul, Prometeu le dadu focul, Minerva maslinul; luara nastere artele i mestesugurile.
Nevoia i-a silit pe oameni sa munceascS si sa gindeascS,
i-a facut ingeniosi si inventivi. S'a dezvoltat o rasa de lupta, o
rasa creatoare.
Nu-i nici o greutate sa constatam ca de la calul nazdravan nu putem astepta nimic i ca povestirea poetului din Mantua este mai aproape de realitate, continind in ea un mare adevar: munca inobileaza omul, ii da puteri sufletesti, il face
inventiv si-i da mijloace de a citiga bunurile vietei.
Labor omnia vicit improbus
Et duris urgens in rebus egestas.
La munca dar cu tot focul tineretei, i ve{i avea concursul
neconditionat nu numai al Profesorilor votri, ci i al tuturor oamenilor de bine!

IV.

FIGURI
DISPARUTE

.1

CLIMESCU CONSTANTIN
nascut la 30 Noembrie 1844
decedat la 6 August 1926
Fost Profesor de Geometrie analitica
la Facultatea de fiin{i
Fost Decan al Facultajii, apoi Rector al Universitajii din lasi

SOCOR G A B R I E L
Doctor in medicina si chirurgie
nascut la 15 August 1848
decedat la 29 August 1928
Post Profesor de Fiziologie si clinica oftalmologica la Facultatea de Medicina
Post Decan al Facultajii

V,

SEDINTELE
SENATULUI
SI ALE CONSILIULUI
UNIVERSITAR

Sedinjele Senatului universitar


1926-1927
In anul colar 19261927, Senatnl uniuersitar a t<nut 21
de edinte.
Senatul intrunit cu Consiliile de Facilitate, 11 edinte, dintre
care dou cu Comisiunile instituite adhoc de Minister, pentru recomandarea Profesorilor suplinitori la Facultatea de Teologienou
creatScu sediul in Chis.inSu.
Consiliul uniuersitar a tinut o singura edinta.
Dintre chestiunile aduse in discutfe si hotSririle luate in
diferitele s.edin{e mentionSm, in ordine cronologica:
21 Septembrie 1926.Senatul ia act c& d-1 Ministru al Instr.
Prof. Petrovici (cu No. 30799/1926) comunicfi Rectoratului ca
Ministerul cedeaza Universitatii imobilul Miclescu din F"undacul
40 Sfinti, pentru instalarea unui cSmin de studente; in schimb
Universitatea sa cedeze vremelnic, imobiJul Humpel din Str. Carp
2, unde urmeaza a se instala coala normala de conduc^toare.
Imobilul fost Penetenciar central, din Str. Pacurari, se va
amenaja pentru ca aici six se mute CSminul studentilor, care statuse in Str. Carp 2.
Cantina va continua a funcjiona tot in Str. Pacurari, pana
la construirea unui local propriu.
Pentru acoperirea cheltuelilor necesare amenajarilor, Ministerul trimite ordonanje in valoare de 180.000 i in urma de 42.000 lei.
FatS de aceasta situatie, Senatul hot3rate, ca in anulcolarl926/7 sa fie adSpostiti: in CSminul central B PScurari" i ,,Colegiul latin" 260studenti, iar in Caminul studentelor wRegina Maria", ,,casa Miclescu" i cSminul n sararie", 260 studente.
- Senatul hotSraste ca bursa de 3000 lei anual, rSmasa
vacant^ din fondui A. S. R. Principesa Elisabeta Ducesa de
Sparta, sa se acorde prin concurs unui student al Faciiltatii
de Stiinti.
- Senatul ia cunotint3 cu multumire: eg Ministerul Instr.

28

publice (No. 97118/1926) infiinteaza pe lingS Universitatea din


lasi o Facultate de Teologie cu sediul in ChisinSu; iar in Monitorul oficial No. 207 din 17 Septembrie 1926 s'a si publicat modalitatea punerii ei in functiune.
9 Octombrie 1926.Senatul desemneaza, coni. art. 15 din
Regulament, comisiunile pentru concursurile de admitere in Caminuri.
a) Seria anului 1.:
La Facultatea de Drept:
D-d. Profesori V. C. Bufdreanu

..
I. Coroi

P. Andrei

Litere

I. Minea
G. Pascu
Th. lonescu
Medicina
.

Al. Popovici
Dr. I. Mironescu

G. Pascu
tiinti

S. Sanielevici
M. David
G. Pascu
b) Seria studenjilor inaintati:
La Facultatea de Drept Dd. Profesori: I. Coroi
Bug. Herovanu

Tr. lonascu
,, Litere

I. Minea
G. Pascu
M. Ralea
Medicina

Dr. P. Anghel
Dr. E. Mironescu

Dr. E. Ragcanu

tiin{i

S. Sanielevici

M. David
St. Procopiu
Concursurile sunt fixate pe ziua de 15 Octombrie.
Se discutS bugetul Universitajii pe 1927.
1 Noembrie 1926.Se acorda Aula pentru conferinta d-lui
Prof. O. Tafrali, in beneficial Asociatiei crestine a Femeilor romine.
- Nu se aprobS reprimirea la cantina universitara, a elevilor Scoalei de belle-arte, din cauza aglomeratiei.
- Senatul -conf. art. 18 din Reg. de ordine si discipline
cliiniinM/.i din Universitatca lasi pe studentul Spivac Samuel

29

(sectia chimiei agricole) condamnat de Consiliul de RSzboiu C.


II arm. prin sentinta No. 590/1926, pentru spionaj.
- Motivat de cererea Consiliului Facultatii de MedicinS
(No. 2923) conf. art. 78 din lege, Senatul cere Ministerului mentinerea catedrei de Clinica terapeutica, si scoaterea ei la concurs,
de oare ce Profesorul titular dl. Dr. Em. Riegler, e scos la pensie
(No. 120765/1926) pe ziua de 1 Octombrie 1926.
24 Noembrie 1926. Ministerul Instr. cu No. 131216,
primeste demisia d-lui Rector Dr. A. Siatineanu pe 1 Nov. 1926.
Se declara vacante urmatoare,le locuri la Caminul studentelor ,,Regina Maria":
studente vechi
studente noi
Facult. Drept
1
3

Medicina
4
6

Stiinti
3
12
Litere
^3_
^2_
11
33
- Acorda Aula pentru doua conferinte (12.X1I si 16.1.1927)
in folosul Asociatiei franco-romane ..Lutefia" (Conferentiari Dd.
profesori Dr. G. Bogdan si V. C. Butureanu).
8 Decb. 926.Se aproba primirea definitive in caminuri,
dupa liste nominale, conf. art, 18 din Regulament.
studenti
studente
d e la Facult. Drept
77
4 = 8 !
Litere
30
112
=142
Medicina 29
43
= 72
Stiinti
138
J^^
- 259
274
280
= 554
Senatul conf. art. 73 din lege, de acord cu Consil.
Facult. de MedicinS, invoeste D-nei Dr. Castano Panaitescu docenta universitara a tinea un curs liber, gratuit de Ortopedie
pentru studentii medicinisti.
Se va cere aprobarea Ministerului.
- Se acorda, familiei Conferentiarului N. Labusca, dela
Secjia stiintelor aplicate, un ajutor de 10.000 lei, cu ocazia inmormintarei (mort prin accident).
- Pentru a prevent eventuale tulburari studenfesti, Senatul
hotarSste suspendarea cursurilor si lucrSrilor in laboratoarele Universitat'i. pentru ziua de 10 Decembrie 1926
20 Dec. 1926.Senatul aprobS a se imprumutadin fondul
universitar, destinat CSminurilor, 100.000 lei, Comisiunei cami-

31

nurilor pentru acoperirca cheltuelilor facute cu ridicarea imobilului destinat bucatariei i spaiatoriei de lingS palatul din curtea
fostului Penetenciar unde in prezent s'ainstalat Caminul studen^ilor.
- Senatul, ascultind expunerea Par. Prof. I. Mih&lcescu in calitate de Decan delegat pe linga Facult. de Teologie din
ChiinauhotarSte in unanimitate ca: pentru complectarea studiului in cele cinci ramuri de specializare in invatSmintul religios:
(ramura exegetica, istorica, literaro-filosoficS, sistematica i practice),
trebuesc 15 catedre i 3 conferinte, repartizate in 4 ani de studii.
I. Ramura exegetica: 1) Arheologia evreilor i introducerea in
{vechiul Testament.
2) Limba ebraica $1 Exegeza vechiului Testament.
3) Introducerea in noul Testament i Exegeza noului
Testament.
A. Conferintd: Dialectul alexandrin i Ernimeutica biblica.
II. Ramura Istorica;
4) Istoria bisericeascS medie i moderna.
5) Istoria bisericeascS veche (1054) i Patrologia.
6) Istoria bisericii romine.
III. Ramura literaro-filosoficd :
7) Filosofia.
8) Literatura religioasa moderna.
9) Istoria literature! romine.
B. Conferinfd: Istoria artei cretine.
IV. Ramura sistematica:
10) Apologetica.
11) Dogmatica.
12) Morala.
C. Conferintd: Sectologia.
V. Ramura practica :
13) Omiletica i Pastorala.
14) Catihetica i Liturgica
15) Dreptul bisericesc,
Ministerul a fost rugat sa aprobe intocmirea cuvenitei legi,
ca aceste catedre sa poata fi scoase la concurs, in vederea ocuparei lor definitive.
- Se hotarSs.te ca tot invatamintul aplicat, de pe linga Facultatea de tiin^i, sa formeze o noua Facultate a stiinfelor aplicafe, in cadrul legilor i regulamentelor universitare carora sunt
supuse toate facultatile farS exceptii; iar daca Ministerul persis-

lit in liotarirea de a infiinja o iacultate agronomics, (No.


127713/1926). Senatul e de parere s& se infiinfeze institute superioare speciale, separate de Universitate, nu Facultati.
- Senatul desemneazg pe dl. Prof. P. Bogdan in continuare ca preedinte a! Comisiunei cminurilor (art. 80) iar
in locul de administrator delegat al Universitajii pe dl. Prof.
Mih, David.
12. I. 1927.Se acorda studentului Scutariu Adr. un ajutor
de 3000 lei din procentele fondurilor universitare pentru imprimarea Tezei de doctorat in Medicinal
- Senatul repartizeaza Facultafilor suma de 3.500.000 lei acordata de Minister (No. 3915/1926) pentru procurare de material
didactic i inavujirea laboratoarelor :
Facultatii de Drept
450.000
Litere
550.000
Stiinti
1.200.000
Medicina 1.300.000
3.500.000
- Se acorda Aula pentru trei conferinti publice in folosul
Societa^ii pentru profilaxia tuberculozeiIai (30.1,20. II i 13. III).
29 Ian. 1927. Se propune Ministerului legiferarea modalitatilor pentru recrutarea primii serii de Profesori pentru Facultatea de teologie ChiinaU
- Prefectura judejului Botoani (No. 498/1927) trimite un
ajutor de 5000 lei (dinbugetul 1926) pentru Caminurile studenteti.
Senatul hotarSs.te a se transmite multumiri.
- Senatul ia act de Decizia MinisterialS No, 123.880 din
21 Ian. 1927 care incheie:
Avind in vedere ca Universitatile cari sunt persoane juridicepot fi considerate i ca Direcjiuni autonome periferice.
Avind in vedere ca avizul Senatului universitar este echivalent cu avizul comisiunii speciale cerut de statutul funcjionarilor publici,
in temeiul considerentelor de mai sus, Ministerul acorda
Senatelor universitare dreptul de a face propuneri de numiri i
maintari pentru toate funcfiuniie administrative prevazute in bugetul Universitatilor, in conformitate cu dispozi$iunile art. 39 dirv
Legea statutului funcjionarilor publici.
- Se aproba funcjionarea societatii de binefacere ,,IsvoruI"
a micilor functionari ai Universitafii (statut depus cu No. 126/1927).

Se acorda Aula pentru conferinta d-lui Prof. Gh. Bralianu (20. Ill) in folosul Asociatiei crestine a femeilor romfns, i
pentru o conferinta ad-IuiProf. Dascovici (13. II) in folosul Asociatiei cercului de gospodine".
- Senatul da aviz favorabil, la cererea consiliului Facult.
de Stiinti (No. 129) si intervine la Minister ca Conferinta de Legislatie agrarS si industrials de pe lingg invatamintul agricol sa
fie transformata in Conferinta pentru Anatomia si fisiologia comparata a animalelor domestice".
Senatul roaga Ministerul sa revina asupra deciziei No.
8715/1927 asa fel ca diplomele universitare sa se imprime ca si
pina in prezent de Minister, asigurindu-se astfel o mai mare garantie contra fraudei, tipul fiind uniform.
12 Febr. 1927. Facultatea de Medicina (No. 299/1927)
intervine pentru mentinerea catedrei vacante de Farmacologie,
conf. art. 78 din lege si pentru modificarea titulaturei catedrei
de Terapeutica in ,,Clinica terapeuticd".
- Se acorda, cite un ajutor lunar de 600 lei studentilor Dum.
Rascanu (an, II litere) si Bostan Const, (an. II dr), din procentele
fondului Regele Carol I.
18 Febr. 1927. - - Se acorda gratuit zece vagoane lemne
pentru caminul studentilor medicinisti.
- Se acorda un ajutor de 2000 lei, din procentele fondului
Regele Carol I, D-rei lonescu Ana, studenta (St. Naturale IV),
pentru ingrijirea sanatStii22 Febr.1927 i 24 Febr. Se studiaza si se aproba proectul de lege al invatamintului secundar, trimis Senatului spre a'si
da avizul.
2 Martie 1927. - - In Monitorul Oficial No. 42 din 24 Febr.
1927, a ap&rut scrisoarea M. S. Regelui cu privire la infiintarea
Fundatiei Ferdinand I".
Senatul adreseaza Casei Regale, urma'toarea telegrams:
,,Sire, Senatul universitar din lasi, luind cunotinta de hotarirea Majestatii Voastre de a aseza Fundatiunea universitara
..Ferdinand I" in lasi, constata cu nespusa bucurie ca acestui
ora, aproape uitat de catre conducatori, i se face acum prin
dragostea Majestatii Voastre eel mai bine meritat act de dreptate.
lasul nu trebue sa fie numai un loc de pioaszi reculegere
si un delator de amintiri istorice, ci i un viu focar de culture!
romineasca.

lasul, in care Majestatea Voastra alaturi de Augusta noastrS


Siiverana si de intreaga Familie Regala a trSit momente dureroase, V'a incununat insa cu o glorie neperitoare. Universitatea
ieanS careia prin inalta Voastra protectie si prin delicata atentie
i se da acum posibilitatea de a'i indeplini mai bine menirea,
va inscrie In istoria ei ca, rechemarea la o noua viat&, renaterea culturala a lasului, se datorete Marelui nostru Rege Ferdinand I.
Profesorii si studentii Universit^tii din Iai isi unesc glasurile
pentru a ura din suflet, Augustului lor protector, -grabnica InsSnatoire i viaJS indelungata, pentru binele neamului rominesc".
- Se aproba Aula pentru patru conferinte, In folosul Cercului franco-romin ,,Lutetia", i pentru un ciclu de opt conferinte in
folosul Societatei de Filosofie.
Suma de 200.000 lei, primita de la Minister cu ordinul de
plata No. 2983/1927, pentru inzestrarea laboratoriilor, clinicelor
i seminariilor, se distribue :
10.000 lei pentru Facult. de Litere
10.000

Drept
20.000 la dispozitia Rectoratului
80.000
Facult. de S. tiinti
80.000

Medicina
200.000
16 Martie 1927. Fondul, din bugetul 1927 destinat imprimarii de cursuri, se pune la dispozitia Consiliilor de Facultate
precum urmeaza :
de Medicina 90.000 lei
65.000
Stiinti
45.000
Litere
20.000
Drept
pentru poligrafiare de cursuri
La dispozitia d-lui Rector 20.000
240.000
Se acorda Aula pentru conferinta d-lui Dr. P. Zosin, in
beneficiul Asociatiei generale a medicilor din \ara.
7 April 1927. -- In legStura cu serbarile nationale de
la Chiinau (27.111.1927) la care studentii n'au fost lasati sa ia
parte, ci reinbrsj la lasi cu trenul, din ordinul administratiei locale, a urmat o greva manifestata prin abtinere de la cursuri,
i, o neliniste trecatoare, la Facultatea de Medicina.
- Senatul ia cunostinta ca Rectorul Universitatii din lasi
face parte de drept din consiliul central al Fundatiei Regele Fer;

34
i l i i i . i i u l , conform ultimei hotariri a M. S. Regelui (Monit. oficial
No. 69 din29Martie 1927); i c& la sedinja de la 4 Aprilie 1927,
consiliul Fundatiei a hotarit cumpararea unui teren in lasi pentru
ridicarea unei construcjiuni speciale, iar din venitul magazinelor
din parterul cladirei, i restului din fond sa se institue burse i
ajutoare pentru student! etc.
D-l Prof. Onisifor Ghibu, a ti nut conferinta in Aula,
invitat fiind de studenfii basarabeni (3 Aprilie 1927).
- Senatul a intervenit la Minister pentru crearea conferintelor de: Hematologie, bolile singelui i imunologie i Semiologie medicala, pe baza cererei Consiliului Facultatii de Medicina (No. 816/1927).
- Serviciul tehnic din Ministerul Instructiei (No. 2714/1927)
intiinteaza ca constructiunile noi universitare se vor incepe in
campania 1927; pavilionul destinat laboratoarelor de Zoologie,
Fiziologie si Morfologie se va ridica ulterior impreuna cu pavilionul tiintelor aplicate.
- Se autoriza infiintarea ,,Cercului sludenfilor din oras.ul i
judetul Cetatea Alba".
14 Mai 1927. Senatul mul{umeste ,,Bancii romineti"
Bucuresti pentru donatia de 20.000 lei destinata fondului Caminurilor studenteti.
- Se aproba referatul d-lui Casier Contabil al Universita{ii,
care arata ca : garanjia depusa de d-1 antreprenor Segal S. in
valoare de lei 60.000 (efectedestat)pentru ca numitul nu si-a
indeplinit angajamentul contractualsa fie varsat Fondului universitar si destinat a servi la nevoe penfru viitoare . garanjii, la
cumparari de catre Universitate a lemnelor din padurile statului.
S'a promulgat legea specials pentru infiintarea catedrelor de la Facultatea de TeologieChisinau, (Monit. oficial No.
91 din 28 Aprilie 1927).
Au fost declarate vacante 16 catedre.
Se adreseaza multumiri D-nei Maria Climescu, vaduva
fostului Rector si Profesor de matematica C. Oimescu, pentru
donajia facuta Universitatii a dulapurilor si cSrtilor defunctului
D-sale sot- Se aproba infiinjarea ,,Cercului Vasile Lupu a studenjilor
din judetul Falticeni".
- Pentru poligrafiare de cursuri, (Matematici generale) se
acorda studentului Malcescu C. I., 2000 (doua mii) lei din procentele fondurilor universitare.

- Se inainteaza Ministerului Instr. proectul de lege pentru


crearea Facultatei de tiinti aplicate i infiintarea catedrelor i
posturile de efi de lucrari necesare ei; dupa propunerea facuta
de consiliul FacultSt" de tiinti (No. 268 | 1927).
17 lunie 1927. In conf. cu art. 77 din lege d-nii profesori agregati: Dr. Nic. Zaharescu-Karaman (Clinica obstetricalS) i
Dr. Mih. Butoianu (Medicina operatorie) se propun pentru inaintare ca profesori titulari, pe ziua de 1 lunie 1927, iar dl. prof,
agregat Traian Ionacu (Drept civil comparat i aprofundat doctorat) deasemenea pentru inaintare, insa pe ziua de 1 Octombrie 1927.
- Rectoratul e intiim;at ca licitatia pentru constructiile
de pe Hnga palatul Universitatii este aprobata; cota anului irl
curs fiind 30.000.000 lei, din devizul general de 50.168.000 lei,
(No. 70761 | 1927).
Dl. Octav Botez este numit Conferentiar suplinitor pentru nCritica i Estetica literara"; iar dl. Otetea Andrei, la Conferinta ,,de Istoria moderna i contemporana" preschimbata din
,,Gramatica comparata a limbelor vechi", (ordin minist. No.
59186 | 1927), ambele dela Facultatea de- Literepe ziua de 1
Mai 1927.
Se aproba infiintarea ,,Societatii studentilor faicieni ,,tefan Voda" i a n studentilor in Chimia tehnologica", conform art.
28 din regulamentul de ordine i disciplina.
- Senatul aproba ca din fondurile proprii ale Sectiunii
agricole (Facult. de tiinti) sa se inchirieze, in limitele sumei de
lei 20.000, (chirie anuaia) imobilul situat peste drum de clmpul de experiente ,,V. Adamachi", spre a servi ca adapost studentilor stagiari la acest cimp de experiente.
Senatul aproba ca dl. Rector sa angajeze pentru lemnele trebuitoare corpului didactic pentru iarna 1927 | 28 suma
necesara din fondurile universitare, bani cari se vor rambursa
de catre cei deserviti.
*
Cu incepere din lanuarie 1927, aproape in fiecare edinta
Senatul, sesiz^t de Directiunile laboratoarelor, clinicelor, seminariilor, institutelor, etc., a aprobat schimbari in personalul
inferior de serviciu, in conformitate cu Statutul functionarilor publici
pe baza delegatiunii (No. 123880, lanuarie 1927) data de Minister.

;.,

edinfele Senatului universitar


intrunit cu Consiliile de Facilitate
I. /. Noembrie 1928, SenatuI intrunit cu Consiliul Facultafii de Stiinti, conform art. 90 alin. 5 din Lege, recomanda pe
dl. Gh. Stoicescu (Dr. veterinar-docent) Conferenjiar definiv pentru Medicina ueterinard la secjiunile aplicate ale Facult. de tiinfi.
II. si HI. 2. Noembrie i24 Noembrie 1926.SenatuI intrunit
cu Comisiunea adhoc, instituitii de Ministerul Instrucjiunei conf.
Deciziunii No. 94397 (Monit. ofic. No. 211 1926), au recomandat ca Profesori suplinitori la Facultatea de Teologie (conf. art. 7
din Decizie) pentru catedrele anilor I si II pe :
Par. Hie Tocan, pentru Introducerea in Vechiul Testament si
Arheologia ebraica.
Par. Vasile RaduLimba ebraica si Exegeza Vechiului
Testament.
Par. loan Vascd-~ Introducerea in Noul Testament si Gramatica dialectului alexandrin.
Par. Gr. Pisculescu Exegeza Noului Testament si Teologia biblica.
Dl. Theodor M. Popescu. Istoria bisericei vechi.
Dl. tefan Berechet. Istoria bisericii noi, cu privire specials asupra bisericelor ortodoxe.
Dl. Const. N. Tomescu. Istoria bisericii romine.
Dl. N. Chiriac Dimancea. Patrologia.
Dl. I. G. Savin. Filosofia, logica si teoria cunostintei. Metafizica si istoria filosofiei.
Dl. tefan Ciobanu. Istoria literaturei romine.
Dl. Ion Nichifor Crainic. Literatura religioasS moderna
lar conferentiari pe:
Par. Nic. Timu la Conferinja de Ermineutica, Enciclopedie
i Metodologie teologica, si
Dl. fetru Constantinescu-Iai la Conf. de Istoria artei crestine.
IV. 8 Decembrie 1926. - - SenatuI unit cu Consiliul FacultSfii de Medicina, in conformitate cu art. 82 din lege, aviseazS
pentru transferarea d-lui Prof. Dr. I. Enescu, titularul catedrei de
Farmacologie, la catedra de Terapeuticd, vacantS (Monit. Oficial
No. 262 din 23 Nov. 1926). Ambele la Universitatea lasi.
V. 12 Februarie 1927. SenatuI intrunit cu Consiliul Faculta{ii de Litere, in vederea recomandarei d-lui Paul Nicorescu,

pe baza art. 81 din Lege, ca Profesor titular la catedra vacanta


de Istoria untiedhotarasc ateptarea expirarei termenului de o
lun& (cerut de art. 82 din Lege).
VI. 17 Martie 1927. - - SenatuI intrunit cu Consiliul FacultSjii de Drept aproba inchiderea dosarului concursului pentru ocuparea catedrei vacante de Istoria Doctrinelor economice" de la
Facultatea de Drept din Iai si cer publicarea unui nou concurs.
VII. 21 Martie 1927. SenatuI intrunit cu Consiliul Facultajii de Litere recomanda pe baza art. 81 din Lege, pe d-1 Paul
Nicorescu, Profesor titular la catedra vacanta de Istoria anticd,
dela Universitatea din lasi.
VIII. 14 Mai 1927. - - SenatuI intrunit cu Consiliul FacultStii
de Drept, recomanda, in baza concursului depus, pe d-1 tefan
Berechet, Profesor agregat (art. 83) la catedra vacanta de ,,Istoria
dreptului public si privat in general cu referinfe la vechiul drept
rominesc" dela Facultatea de Drept din Iai.
IX i X. 17 lunie 1927. SenatuI unit cu Consiliul Facult.
de Litere recomanda, in baza art. 81 din Lege, Profesori cu titlul definitiv pe: d-1 lorgu lordan, la catedra vacanta de ,,Limbi
i literaturi romanice", si pe d-1 tefan Mota Zeletin la catedra
vacanta de nlntroducere in Filosofie i Istoria Filosofiei vechi
$imedieuale", ambele dela Facultatea de Litere din lasi.
XI. 17 lunie 1927. SenatuI intrunit cu Consiliul Facultatii de Litere, se pronunta, aprobind cu regret, cererea d-lui Prof.
O. Tafrali, de a se transfera in baza art. 82 din lege, la catedra
de Istoria Artelor, declarata vacanta la Bucureti (Mon. Of. No.
107 | 1927).

Anul colar 1927-28.

Consiiiul universitar
10 Octombrie 1926. In anul scolar 1926-27, Consiiiul universitar a {inut o singura edin{a i aceasta in prezenta d-lui Ministru al Instructiunii Profesorul I. Petrovici.
S'au discutat chestiuni in legatura cu nevoile Universitajii si
in legatura cu crearea Facultatii de Teologie, cu sediul in Chisinau.
S'a votat urmatorul Memoriu:
,,In discutia chestiei Facultatii de Teologie, in urma parerilor
exprimate, domnii Profesori au ramas cu convingerea, ca Basarabia are nevoie de un institut superior de culture a carui menire este sa fie, nu numai un centru de studii teoretice, ci si de
iradiare a culturei romineti in marea raassa a poporului moldovenesc de peste Prut. Basarabia care atita vreme a fost tinuta
departe de binefacerile culturei, are dreptul la viata culturala.
Universitatea din lasi se simte fericita sa-si intindcl sfera sa
de activitate si dincolo de Prut. Universitatea iesana are credinja
ca preotimea basarabeanS va sti sa aprecieze gestul de abnegatie pe care si de data asta il face Iaul, si va sprijini noua
Facultate, care va trebui sa fie acolo pionul culturei rominesti i
laboratorul in care se vor cimenta legSturile sufletesti ale poporului rominesc, i in care se va infaptui solidaritatea desftvirsita atit de necesara pentru prosperarea statului nostru.
Profesorii universitari din lasi, sunt convinsi c& tot clerul
rominesc va saluta cu bucurie noua institute cultural^ dela Chisinauparte integrants a Universitatii din Iaicare va fi factorul principal de cultura, de solidaritate i de ordine in Basarabia.
In consecinta Consiiiul profesoral aprob infiintarea acestei
institutii la Chisinau".

20
In anul colar 1327/1928, Senatul universitar a
de sedin^e.
Senatul intrunit cu Consiliile de Facultate : 14, dintre care
6 edinte au avut loc cu ocazia recomandarei d-lor Profesori ai
Facult. de Teologie din ChisinSu.
Consiiiul universitar n'a t'nut nici o edinta.

Sedintele Senatului universitar


Din chestiunile aduse in discutie s,i hotaririle luate mentionam, in ordine cronologicS :
22 Septembrie 1927. Senatul hotarate deschiderea solemna a cursurilor in ziua de 16 Octorabrie 1927, ora 10 dim. Un serviciu religios va preceda expunerea d-lui Rector sj conferinta, ce o va tinea d-1 Profesor Dr. M. tefanescu-Galati, ca reprezentant al Facultatii de Medicinal
Conform cu art. 62 din Regulamentul Caminurilor universitare, se fixeaza la 200 lei, taxa ce fiece student, nou inscris in
Universitate, trebue s'o verse pentru fondul Caminurilor.
Senatul constata c&, lipsa de incaperi aduce mari impedecari bunului mers al invatamintului la Facultatile de Drept
i Litere i, ca la Facultatea de Medicina se impune ridicarea
aripei a treia.
10 Octombrie 1927. In conformitate cu art. 13 din Regulamentul Caminurilor se declarS vacante 44 locuri la Caminul
studentelor ,,Regina Maria" i 116 la Caminul studentilor.
- Se instituesc urmStoarele comisiuni pentru concursurile
de admitere in eaminuri (art. 15 din Regulament).
a) Pentru amal I :
La Facultatea de Drept . Dd. Profesori V. Butureanu
I. lordan

I. Coroi

Litere

V. Butureanu
,,

I. loraan
I. Minea

Ill
MedicinS

41

V. Bujureanu
I. Jordan
Dr. M. Stefanescu-GalaJi
V. Butureanu
I. Jordan
Alex. Popovici

,,

b) Pentru studentii anilor inaintati:


La Facultatea de Drept
Dd. Profesori I. Coroi
,,

Eug. Herovanu
,,
..
,,
Tr. Ionacu
Litere
,,
I. Minea
M. Ralea
J. Jordan
Medicina

Dr. M. Stefanescu-Galafi
,,
Dr. V. Ricanu
,,
Dr. I. Enescu
Stiinti

V. C. Butureanu

C. Popovici

,,

I. Constantineanu
Senatul ia act ca Ministerul Instructiunii (No. 118998/
1927) prelungeste termenul inscrierii la concursul pentru ocuparea catedrelor vacante de la Facult. de Teologie din Chis>
nau (Mon. ofic. No. 107 din 18 Mai) pina la 18 Octombrie
1927din cauza lunilorde vacanta care nu conteaza dupa Lege.
Ministerul Instructiunii (No. 125486) a delegat pe d-1
Rector Petru Bogdan, sa reprezinte Universitatea lasi la serbarile centenarului ilustrului chimist Marcelin Berthelot, care vor
avea loc la Paris intre 2326 Octombrie 1928.
Senatul aproba principial oferta Societatii de Sport, Gimnastica i Muzica din lasi (No. 40) de a ingradi terenul din darStul Palatului Administrativproprietatea Gradinei botanice a
Universitatii, a construi pe el un basin modern i un lac, fara insa
a stinjini lucrarile daamenajare i plantare a Gradinei botanice.
De a crea o societate anonima, pentru exploatarea basenului sj lacului timp de 30 ani, in scop de a da un beneficiu, i
20% din acesta, va fi pus la dispozitia Universitatii pentru imbunatatirile Gradinei botanice i plantatiunilor, sub conducerea d-lui
prof. Alex. Popjvici.
D-1 Prof. P. Bogdan in calitate de Rector, d-1 Prof. Al.
Popovici ca Director al Instit. botanic i d-1 Osv. Racoutfa ca
Presedinte al Soc. de gimnastica, muzica sj sport din Iai, sunt

delegaji a intocmi actele care urmeaza a fi supuse aprobSrii Senatului.


- Se acorda un ajutor de 4000 lei, din procentele fondurilor
universitared-rei Galaguta Alexandra (inreg. No. 2498) pentru
imprimarea tezei de doctorat in MediciniS.
Se acorda Aula, Societatii filosofice, pentru un ciclu de
conferinje.
19 Octombrie 1927. Se aproba bugetul pe 1928 propus
de Consiliile de Facultate.
Se acorda Aula, pentru o conferinta a d-lui Prof. Dr. G. Bogdan, (6.XI.1927) in folosul Cantinelor colare.
Pentru comemorarea fostului Domnitor Grigore Ghica
Voda, se acorda Aula d-lui Conferentiar Em. Diaconescu (23 Octombrie 1927).
Senatul hotarete a nu mai depSsj numarul celor 612
student!studente careiau masa la Cantina universitara.
15 Noembrie 1927. Se aproba conf. art. 18, listele nominale ale studemjilor i studentelor seria anului I (1927/28), reusjti la concursul de admitere in caminuri.
Se aproba primirea in Caminuri dupa liste nominate a
urmStorilor studentistudente, repartizati astfel numeric, dupa
facultati:

Seria 1927/8
Serii vechi

Drept

Litere

B.

B.

F.

6 40
46

F.

14 16
24 94
38 110

Medicina
B.

6
19

25

_
Stiinti

F.

30
94

Total

F.

B.

16

56

F.

38
96 177 226
36
42 ! 124 112 233 264

Suma
94
403
497

Locurile ce vor mai deveni vacante in Caminuri se vor


ocupa in ordinea clasificatiilor.
- Se acorda studentului de la tiinti, Zaicof Alex, (din
Valea Timocului) iirt\ajutor de 500 lei, din procentele fondurilor universitare.
- La propunerea Facult. de Sjiinti (No. 15/1927) Senatul
hotarate a se cere Ministerului, conf. art. 61 din lege, autorizarea ca d-1 Ing. Andrei lonescu, sa tina un curs liber de Silvicultura generala, pentru studentii sec{ii agronomice.
- Universitatea Hind intiintata ca defuncta Teodora Andronescu (Bucureti) a lasat o donate in folosul Caminurilor din
!ai, Senatul a transmis multumiri familiei donatoarei, dupS ce

42

prin ordonanfa No. 5423/1927 a Casei de Depuneri i Consemnatii, a intrat in posesiunea sumei de lei 47.300,care s'a varsat fondului special.
Se acorda Asociatii studentilor evrei, un vagon lemne
pentru intre|inerea cantinei (No. 2851/1927).
7 Decembrie 1927.Cu ord. telegrafic No. 152311/1927, Minist. Instr. instiinteaza ca d-1 prof. A. C. Cuza, implinind etatea
de 70 ani, este trecut la pensie pe ziua de 8 Noembrie 1927.
- Senatul comunica studentilor cari solicits Aula pentru
sarbatorirea zilei de 10 Decembrie, ca nu recunoate aceasta
data ca zi de sarbatoare universitara, nu acorda Aula i invita
studentimea a-i frecventa oursurile.
Rectorul este autorizat, ca in caz de tulburSri, sa suspende
cursurile pentru ziua de 10 Decembrie.
14 Decembrie 1927. Senatul ia act ca, in ziua de 10 Decembrie, cursurile au fost suspendate, pentru evitarea tulburarilor si ca Ministerul Instr. cu telegrama No. 167946, decide inchiderea Universitatii din sara de 16 Decembrie 1927, pina dupa
vacanta de Craciun.
Fata de aceasta dispozitie, Senatul hotaraste inchiderea
Caminurilor si Cantinei, din sara zilei de 18 Decembrie. In caminuri nu ramin de cit orfanii si cei apreciati ca sunt in imposibilitate de-a pleca.
Se aproba infiintarea ,,Societatii studentilor in Litere si
Filosofie din lasi" in conf. cu art. 28 din Regulamentul de ordine i disciplina.
9 lanuarie 1928. Senatul ii exprima indignarea fata
de cele petrecute la congresul studenjesc de la Oradia mare,
i roaga Ministerul a nu mai autoriza tinerea de congrese
studentesti, fara avizul Senatelor universitare, care sa fie in prealabil puse in curent de programele ce urmeaza a fi desfaurate
i mai ales, ca aceste vor putea aviza si asupra epocilor cand asemene congrese pot sa aiba loc farS a stinjini activitatea didactica i prelegerile universitare.
Senatul ia cunostinta ca dl. Ministru Dr. Angelescu,
(No. 4320/1925) pune la dispozitia Universitatii suma de 1.250.000,
pentru procurare de material didactic?i o repartizeaza precum urmeaza:
Facultatii de Litere
190.000 lei
Drept
60.000
Medicina 500.000
Stiinti
500.000
1250.000

43

- Senatul aproba bugetul pentru intretinerea Caminurilor


(8.100.000) lei urmand ca inCaminul Regina Maria sa fie intretinute
245 studente, la Caminurile de studenti 260, iar la Cantina sa primeasca masa 345 studenti studente.
Se iaact ca dl. Ministru al Instr. publ. (No. 162597/1927)
a cerut d-lor Profesori recomandati pentru Facultatea de Teologie declaratii ca'i vor stabili domiciliul in Chiinau, demisionind din ori ce alt post ce'I ocupa in alta localitate.
21. Ian. 1928.Senatul ia act ca Minist. Instr. (5551 | 1928)
a decis ca, pina la numirea noilor Profesori ai Facult. de Teologie din Chiinau, Profesorii suplinitori recomandati anul trecut,
vor contimia a funcfiona la catedrele lor.
Senatul decide ca de la toamna (1928) fiecare Facultate ii va desemna singura studenti cari urmeaza sa fie primiti in
Caminuri.
10 Februarie 1928.Se hotarete ca Societatile constituite
pe Facultati (Medicina, Litere, tiinti, Drept) sa poata functiona
sub directul control al D-lor Decani,cari vor aproba ti nerea
edintelor stiintifice,iar celelalte societati sa poata tinea sedinte
numai cu obligatia ca ele sa fie prezidate de un membru al
corpului didactic universitar.
14 Februarie 1928. Motivat de cererea Consiliului Facult.
de Medicina (No. 520 | 1928), Senatul aproba inchiderea temporara a cursurilor ei, de oare ce studenti au subscris un memoriu in care declara c& nu vor sarecunoascaRegulamentul Facultatii.
Redeschiderea cursurilor nu se va face decit cind, aceiasi
studenti cari au semnat memoriul rasvratitor, vor semna o declaratie ca se supun Regulamentului i hotaririlor Consiliului profesoral din edinta de la 13 Februarie 1928.
Ramine la aprecierea Facultatii, ca eel mai tirziu, in cinci
zile sa redeschida cursurile, daca majoritatea studentilor vor fi
semnat declaratta ca doresc ca Facultatea sa-sj urmeze activitatea ei linistita i s^iornica.
Cursurile au fost reluate, in mod normal, la 20 Febr. 1928
(No. 299 i 325 | 1928).
28 Febr. 1928. Se aproba infiintarea Societati n studentilor
romini de pestehotare" conf. art. 28 din Regulamentul de ordine
sj disciplina.
- Se acorda d-rei Ghinda Weisman, un ajutor de 3000 lei
din procentele fondurilor universitare, pentru imprimarea tezei de
doctorat in medicina.

4f

44

6 Martie 1928. Pentru ca Ministerul Instr. sa poata numi un judecator supleant in locul d-lui prof. Alex. Popovici,
a carui mandat a expirat, in comisia de judecata a eorpului
didactic secundar, - Senatul recomanda pe dd. Prof. Dr. Stefanescu-Galafi, Ion Botez i Ion Coroi.
In chestiunea cedarei terenuluidin gradina C&minului de
studenle *Regina Maria "~catre Comuna lasj, in vederea deschiderii unei strazi, in fata UniversitatiiSenatul hotarate a faceaceasta cesiune numai in urma unei juste i prealabile desp^gubiri, i pe baza aprobarii ministeriale.
- Se pune la dispozijia Directiei CSminului de studenfi 40.645
lei din fondul universitar destinat Caminurilor, pentru inlocuirea veselei de buceitarie i sufragerie.
3 Aprilie 1928. - Conform art. 73 din lege, Senatul aprob avizul Facultatii de Medicina (No. 618 | 1928) i propune Ministerului sa autorize pe dl. Dr. N. Barbilian sa \ma un curs liber de
Tehnica chirurgicala pentru medicinisti.
- Se aproba conf. art. 28 din Reg. infiintarea ,,Asociatiei
studenteti din judejul i oraul Cetatea alba", ,,Cercul studentilor din judejul Orhei", Societatea studentilor din Covurlui", i
a ,,Societatii studentilor din judetul i oraul Soroca".
Se acorda un ajutor de 4000 lei studentului I. Birca,
din procentele fondurilor universitarepentru a'i imprima teza
de doctorat in medicina.
8 Mai 1928. Senatul luind act de planurile trimise de
Minister pentru noua constructie a Universitatii, gasete ca
eel mai bun este eel concentrat, in care sunt prevSzute: Facult.
de Litere cu intrarea i esjrea in str. Carol, Facult. de Drept cu
intrarea la sud i pavilioanele de la apus destinate FacultStii
de Stiinti.
In conformitate cu art. 77 din lege, Senatul ii insuete
cuprinsul procesului verbal dresat la 25. IV. 1928, de Comisiunea
speciala instituitS de Minister, i propune ridicarea d-lui Prof, agregat 7/z. lonescu, la rangul de Profesor titular la catedra de Fizica
experimentalS (Acustica i optica) a Facultatii de Stiinti din Iai.
Senatul desemne^zS, Facultajile de Medicina i Drept
sa indice Profesorii cari urmeazS sa beneficieze, fiecare, de cite
60.000 lei, sumS pusa la dispozitie de Minister ca pe timp de trei luni,
un ProfesorsS poatfi pleca in str^inatate, pentru cercetSri stiintifice.
- Se aprobii functionarea unei a doua ..Societa^i a stu-

dentilor de la facultatea de Litere", i a n Societatii muzicale


basarabene"in conformitate cu art. 18 din Regulament.
5 lunie 1928- Dl. Preedinte al Republicii Cehoslovace
multumete la telegrama ce i s'a trimis cu ocazia vizitei Abatelui
Zavoral (8. Mai 1928) facute Universitatii noastre.
- In raportul depus de dd. Censori ai Comisiei CSminurile se
propune: Reorganizarea Cantinei universitare,ca sa poata servi
masa la eel putin 1500 studenti-studente,iar bursele ce s'ar
acorda studentilor sa fie eel putin de 2500 lei lunar, pentru fiecare.
27 lunie 1928. Senatul admite propunerea Comisiei caminurilor, ca numarul studentilor gazduiti sa fie micorat, iar camerile
ramase libere sa fie prefacute in sali de lectura.
Se acorda un ajutor de 5000 lei, studentului Vasilescu
Const, pentru a'sj imprima teza de doctorat in Medicina.
- Din suma de 200.000 lei pusa la dispozijia Universitatii
de Casa coalelor pentru publicarea cursurilor d-lor Profesori.
Senatul lasa la dispozitia d-lui Rector, 20.000 lei, pentru a o repartiza studentilor cari poligrafiaza cursuri.
- In tot cursul anului, Senatul a fost chemat a confirma
schimb.area i inlocuirea personalului inferior din serviciile laboratoarelor, institutelor, clinicelor, etc,in conformite cu Statutul
functionarilor publici, (Delegatia Ministeriala No. 123880 | 1907).

47

Sedinfele Senatului universitar


intrtmit cu Consiliile de Facultate
I. 10 Octombrie 1927. Senatul intrunit cu Consiliul Facultatii de Stiinti, recomandS pe dl. Dim. Cddere (docent) ca definitiv la Conferinfa de Mineralogie aplicatd, de la Facult. de Stiinti,
In conformitate cu art. 90 alin. 6 din Lege.
II, III si IV. 10 Noembrie 1927.In trei sedinte, Senatul intrunit
cu Comisiunea special instituM de Minister (Decizia No. 142044),
conform Legii din 21 Aprilie 1927 (Monit. ofic. No. 91 din 28.
IV. 1927) au instituit sub-comisiuni pe specialit&ti, care sa studieze
lucrarile i titlurile celor 61 candidati inscrisi a ocupa cele 16
catedre declarate vacante la Facultatea de Teologie a Universitatii Iai cu sediul la Chisinau.
Din Comisiunea specials fac parte : I. P. S. S. Arhiepiscopul Gurie al Basarabiei, P. S. Episcop Vartolomeu StSnescu al
Rimnicului-noului Severin (delegat al Sft. Sinod), Profesorii: d. Boroianu, Par. I. MihSlcescu, Par. I. Popescu-Malaesti (dela Facult. de
Teologie Bucuresti) si Profesorii: Par. Tarnavschi V., Par. V.
Gheorghiu si Nic. Cotos (de la Facultatea de Teologie Cernauti).
apoi dd. Profesori-delegati V. G. Ispir (Facult. de Teologie
Bucuresti), V. Loichita (Facult. de Teologie-Cernauti), I. Botez,
I. Minea, P. Andrei si M. Ralea (de la Facultatea de Litere si
Filosofie - lasi).
V. si VI. 29 Noembrie 1927 Senatul, in doua sedinte, intrunit cu Consiliul Facultajei de Stiinti, in conf. cu art. 90 din Lege,
recomanda Conferentiari definitivi pentru Matemateci generate,
pe dl. Neculau Constantin si pentru Chimie analitica pe dl. Cerndtescu Radu.
VII si VIII. 29 Noembrie 1927 si 30 Noembrie 1927.Senatul
intrunit cu Comisia specialS-filosofico-literarS, recomandS la catedrele vacante de la Facnlt. de Teologie din ChisinSu:
1) Profesor titular pe dl. $tefan Ciobann la catedra: Istorin lilcniliirci rominc.

2) Profesor titular pe dl. Const Fedele la catedra de


Istoria filosofiei si Pedagogia.
3) Profesor agregat pe dl. Crainic Nichifor Ion (I. N. Dobre)
pentru Literatura religioasd modernd,
4) Profesor agregat pe dl. Constantinescu-Iai Petru pentru
Arheologia cretina i Istoria artei biserice$ti.
IX. 30 Noembrie 1927.Senatul intrunit cu Comisia speciala
(sectia teologica) recomanda pentru cele 12 catedre vacante ale
Facultatii de Teologie Chisinau, la :
1. Arheologia biblica i introducerea in Vechiul Testament
ca Profesor suplinitor pe Par. /lie Tocan.
2. Limba Ebraica si Exegeza VechiuM Testament: Profesor
agregat pe Par. Vasile Radu.
3. Introducerea in Noul Testament si Exegeza Noului Testament : Prof, titular pe Par. Grigore Pi$culescu (Gala Galaction).
4. Istoria bisericeasca veche si Patrologia: Profesor titular
pe PSrintele Cicerone lorddchescu.
5. Istoria bisericeasca medie si modernd: Profesor agregat
dl. Toma V. Bulat.
6. Istoria bisericii romine: Profesor agregat dl. Const.
N. Tomescu.
1. Apologetica : Profesor titular dl. Ion G. Savin.
8. Dogmatica : Profesor suplinitor, Par. Serghie Bejan.
9. Morala: Profesor titular, Par. Valeria lorddchescu.
10. Omiletica i Pastorala : Prof, titular Arhm. luliu Scriban.
11. Catihetica $i Liturgica: Profesor agregat Parintele Dim.
Popescu-Mosoaia.
12. Drept bisericesc Profesor agregat dl. Nee. Gr. PopescuPrahoua (I\. G. lonescu).
X. 17 lanuarie 1928. Senatul intrunit cu Consiliul Faculta{ii de Stiinti nu accepts propunerea No 14235 | 1928 d-lor Profesori V. Vilcovici si General St. Burileanu (primita de la Ministerul
instr.) de a se transfera reciproc unul la catedra celuilalt, prin
consimfimint mutual/ fiind in afara de Lege ;
si roaga Ministerul sa aplice Legea, in cazul d-lui Prof. V.
Vilcovici, care detine doua catedre titulare in invatamintul superior, in doua orase diferite (lasiTimisoara); caci lipsa D-sale de
la catedra aduce grave prejudicii invatamintului matematic la lasi.
XI si XII. 28 Febr. 1928 Senatul intrunit cu Consiliul Facull.itii de MedicinS (in doua sedin^e consecutive) recomandS pe dl.
/'/. Einil Radu, Conferentiar titular pentru Radiologie i dl. Dr.

48

Vas. Dlmitriu Borca, Conferentiar titular pentru OtO'rinO'laringologie.


XIU si XIV. 3 Aprilie 1928. Senatul intrunit cu Consiliul Facult&fii de Medicina (in doua sedinje consecutive) recomand& pe
baza art. 81 modificat, ca Profesor titular de Anatomie descrip'
tivd i Embriologie pe Dl. Dr. Grigore T. Fopa, i pe dJ. Dr.
Emil Savinl, ca Profesor titular la catedra de Farmacologie i
Materie medico, ambele declarate vacante la Facultatea de
Medicina din lasi.

VI

RECTORII UNIVERSITATII DIN IASI


18601926

Rectorii Universitatii din Iai


de la infiinfare pina azi
Strat loan
18601861
Arhiereu Scriban Filaret l) 18611862
18621863
lonescu Nicolae
Maiorescu Titu
18631867
Micle tefan
18671875
Suciu Petru
1875-1880
Culianu Nic.
18801898
Xenopol D. Alex.
18981901
Climescu Const.
19011907
Bogdan Gh. Dr.
19071913
Stere Const.
19131916
Cantacuzino Matei
19161918
Leon Nicolae
19181919
Teodorescu Julian
1920 2)
Leon Nicolae
19201921 8)
Bratu Traian
19211922 4)
Simionescu loan
1923 5)
Slatineanu Alexandru Dr. 19231926 G)
Bogdan Petru
1926-

1) Prorector.
2) lanuarieSeptembrie 1920.
3) PSna la Octombrie 1921.
4) Decembrie 1922.
5) MaiOctombrie 1923.
(!) Nocmbrie 1926.

VII

TABLOURI NUMERICE
RECAPITULATIVE PENTRU
INTREAGA UNIVERSITATE

T A B E O U
de numarul ProJesorilor titulari, Agregafilor, Conferentiarilor i Profesorilor suplinitori
cari au Junctionat in cursul anului scolar 19261927
la Facultatile Universitatii din lasi
Litere

Medicina

tiinti

Teologie

Total

10 !)

17

22

21

70

ProS. agregati

Intre suplinitori nus'au

Conferenjiari

28

38

trecut titularii, cari su-

Profesori suplinit.

11

17

Titlul

Profesori titulari

Drept

20

I )
19

Nota. Tabloul cuprin-

lor, nu al catedrelor.

plmesc una sau doua catedre.

29

1) Doi dd. profesori cari sini suspendati, nu sint


2) Un lector pentru limba francezS.

50

13

131

Or
Ol

os3uirdns HBO JIJBITIJIJ


nu .uojiujrdns
*> IB nu MopuBosjad PUBUI [

6i

-nu apuudno fno[qi?r

n oi a

III

Stuclenfii inscrii in Universitate din


in cifiul $colar 19261927.
Cretini
FACULTATEA

TOTAL

Alte confesiuni

Mozaici

Student! Studente Student! Studente Student! Studente Student! Studente

S U M A

1707
200

1262
172

161
3

208
25

76

1470 '
197

237
3

Litere

164

332

48

79

13

221

424

645

Medicina

248

98

217

72

465

170

635

209

356

565

1162

Dr

Pt

I Licenta
| Doctorat

26

45

182

310

tiinti

564

414

118

47

14

696

466

Teologie

525

43

525

43

568')

2961

1096

584 :

24

19

3783

1699

54823)

Farmacie )

Total

798

1) Pe lingfl Facult. de Medicina funct- incorporat i ,,Invatamtntul farmaceutic", trecut in acest tab. sub titl. ,,Farmacie".
2) Functioneaza numai de doi ani.
3) Unii student! sint inscrii la douS Facultati.

! !!fuapnjs

v '
TABfcOM

NUMERIC

de Licenfiapi proclamati la Universitatea din Iai in anul colar 1926-1927.


Cretini
Mozaici
, Alte confesiuni
TOTAL
TOTAL GENERAL
FACULTATEA
Studenfi Studente Student! Studente Student! Studente Student! Studente

315

19

334

16

38

54

10

12

20

19

39

30

14

67

37'

104 2)

25

418

Drept

273

13

Litere

16

34

Medicina ])

Farmacie

tiinti

53

Teologie 3)

Total

350

87

42

68

113

Ul

531

1) Facultatea de Medicina nu acorda de cil titlul de ,,doctor" pentru absolventii ei.


2) In conf. cu Reg. Farultatii, absol. sect- aplicate pot obtine titlul de ,,Inginer". Din 104 titrati 45 sunt declarati ,,Ingineri".
3) Inca n'a acordat titluri academice, neavind absolvent!.

iJuaA[OsqB aJB.u BDU]


" no

Lf

0*-

'

01

9*

se

LI

88

01

Z.6

91

18

SOI

tofts
WH3N3O 1VIO1

( 3PBIUJIU
^

'

? up, P9W

a^n
^
vflivnnovj

iu}ia.r)

mmsajuoo any

TVI01

(% 3130103^

ajuopnjs flnepras

ajuapnjg ijuaprng ajuapnjg

#*&&

JEJOJ,

noiavx
IIA

VI

TAB LOU NUMERIC


de Licentia(ii proclamati la Universitatea din Iai in anul colar 1927/1928
Cretini
Facultatea

o
a

Alte confesiuni

Mozaici

T O T A L

Studen{i Studente Student! Studente Student! Studente Student! Studente

TOTAL GENERAL

Drept

198

14

47

245

20

265

Litere

16

49

16

56

72

Medicina ')

22

14

36

94

38

132*)

377

128

505

Farmacie

4
-

tiinti

85

Teologie 8)

Total

303

'

18

36

2 1

105

74

22

1) Facullatea de Medicina acordS titlul de LicentS numai far/nacitilor.


2) In conform, cu Regul., absolventilor sect, aplicate li se acordS titlul de Jngineri". Au abtinut acest titlu 65 titrati,
3) IncS n'are absolvent!.

g
bJ

VIII

TABLOU .NUMERIC
de Doctorii proclamati de Universitatea Iai in anul colar 1927/1928
Cretini
Facuitatea

Mozaici

Litere

Medicina

24

Farmacie ')

18

11

28

19

TOTAL GENERAL

42

16

58

47

16

63

Teologie ')
Total

TOTAL

Studenp Studenfe Student! Studente Student! Studente Student! Studente

Drept

tiinti

f Alte confesiuni

11

1) Facuitatea de Medicina e contopita cu ..InvatSmintul farmaceulic".


2) N'are inca absolven{i.

FACULTATEA DE DREPT
Anul colar 1926/27
Decanatul
Decan: Prof. I. Coroi (de la 3 Martie 1926).
Secretar: Spiridon Huianu,
Aj. Secret.: Sinclltichia Nagacevschi-Popescu,
Bibliotecar: Laurence Ullea,
Diurnist: Olga Dragomirescu,
Impiegat: Mihail Tanasachi,
Registrator-Arhivar: Gheorghe Loghin.
TABLOU
cuprinzind numele domnilor Prof esori si toate cursurile (catedrele)
care, dupa reg. Faculta^ii s'au predat in anul scolar 1926/27.
BL

Anul

I C E N T A"

Ma t er i a

in

Gradul

Gh. Tabacouici
I. Coroi
( V. i . Pella
\ Suplinit de
[ N. Buzea

Titular
Titular
Titular

Drept Civil
Drept Roman
Procedure Civila
Drept Constitutional
si administrativ

Traian Ionacu
I. Coroi
Bug. Herovanu

Titular
Suplinitor
Titular

N. Da$couici

Suplinitor

Drept Civil
Drept Comercial
Drept International
public
Economie Politica
Istoria Dreptului
vechiu rominesc
Drept Comercial
(ConferintS)
Drept Civil
(ConferintS)

Gh. Volenti
P. Dragomirescu

Confer. (Suplinit.)
Titular

N. Da^couici
A. C. Cuza,

Titular
Titular

$t. Berechet

Agregat

V. lamandi

Conferentiar

A. P. Zeuleann

Confcrentiar

Drept Civil
Drept Roman
Drept Penal
Procedure Penala

II

P r o f e s ori i

Suplinitor

66

D 0 C T Q R A T

Drept Comercial
I. Leatris
Dr. Civ. aprof. si compar. Florin
Dr. International Privat Alfred Sion
Juvara
Pandecte. (Curs liber)
I. Carol
Dr. Roman aprofundat
Gh. A. Cuza
1st. Doctrin. econonrice N.
Buzea
Statistica si Finance
V. V. Pella
Filos. Dr si Sociolog. ,' V.
V Arion
.. ^
at,
(suplinit
C. Fedele?)
Dr. Roman (Conferin^a) | M.
M. Berceanu
Berrfiann
Legislatia agrara, Industriala si Drept Ad-tiv" "

'

Anul colar 1927/28.


Decanatul
Suplinitor
Suplinitor
Titular
Titular
Conferentiar

Decan : Prof. I. Coroi (Mandat reinoitla 1 Aprilie 1928)

Secretar: Spiridon Huianu,


Aj. Secretar: Sinclitichia Nagacevschi Popescu,
Bibliotecar: Laurence Ullea,
Impiegat: Mihai Tanasachi,
Diurnist: Olga Dragomirescu,
Registrator-arhivar: Gheorghe Loghin.

SEMINARII
LICENTA

Anul I

Dr. Civil D-l Prof. Gh. Tabacouici asist. de Gh. Baileanu.


Dr. Roman /. Coroi
Gr. Ed. Ghica,
( Dr. Penal i Pr. Penala N. Buzea (suplinitor) asist. de
Sp. Huianu.
Dr. Civil D-l Prof. Traian Iona$cu.
Dr. Roman /. Coroi asist. de Gr. Ed. Ghica.
Pr. Civila ,, ,, E. Herovanu asist. deSp. Huianu.
Dr. Constit. ,, ,, N. Dacovici (suplinitor).

j Istoria Dreptului Komin D-l Stefan Berechet (agregat).


Anul III j Dr internatianal Public D-l Prof. N. Dascovici.

TABLOU
cuprinzind numele domnilor Profesori si toate cursurile (catedrele)
care, dupa reg. FacultStiit s'au predat in anul scolar 1927/28
nL

Anul

M a t e r i a

P r o f e s o rii

Qradul

Drept Civil
Drept Roman
Drept Penal
Procedura Penala
Filosof. Drept. Penal

Florin Sion
I. Coroi
V. V. Pella
V. V. Pella
N. Buzea

Titular
Titular
Titular
Titular
Conferentiar

II

Drept Civil
Drept Roman
Procedura Civila
Drept constitutional
si administrativ

Gh. Tabacovici
f. Coroi
Eugen Herovanu

Titular
Suplinitor
Titular

N. Dascovici

Suplinitor

Drept Civil
Drept Comercial
Drept International
public
Economic Politica
Istoria dreptului
vechiu rominesc
Drept Comercial
(Conferinta)

Tr. lonacu
P. Dragomirescu

Titular
Titular

N. Dascovici
N. Buzea

Titular
Suplinitor

$t. Berechet

Agregat

V. I am and i

Coniercntiiii

Gh. Volenti

ConfcrcrHiar

DOCTORAT
Dr. Roman D*l Gh. A. Cuza (suplinitor)
Istoria Do ctrinelor Economice D-IN. Buzea (suplinitor).

I C E N T A"

III

Drept Civil

(Conferinta)

D ) C T O R A T"
Materia

'I

Drept Comercial
Dr. Civ. aprof. ?i compar.
Dr. International Privat
Pandecte (Cuts Jiber)
Dr. Roman aprofundat
1st. Doctrin. economice
Statistics si Finante
Filosof.Dr. si Sociologia
Dr. Roman (ConferintS)
Legislafia agrara, industriala i drept Ad-tiv
Enciclopedia Dreptului

Profesorii

I I. Leatris
|j Gh. Volenti
Alfred Juvara
1
I, Coroi
1 Gh. A. Cuza
t. Berechet
V. V. Pella
Traian Ionacu
M. Berceanu
Valeriu Bulgaru
Eugen Herovanu

Gradul

j Titular
" Confer, suplinit.
Agregat
\Suplinitor
Agregat
Titular
Titular
Conferentiar
Agregat
[j Titular

SEMINARII
LICENTA

Dr. Roman D-l I. Coroi (titular) asist. de Gr. Ghica.


Dr. Civil D4 Fl. Sion (titular) asist. de Gh. Baileanu.
Dr. Penal si Procedura Penala D-l N. Buzea(supl).
asist. de Spiridon Hiiianu.
Dr. Roman D-l I. Coroi (titular) asist. de Gr. Ghica.
Dr. Civil D-l Gh. Jabacovici (titul.) asist. de Gh. Baileanu.
! Dr. Constitutional D-l N. Dascovici (supl).
[Dr. Civil D-l Tr. Ionacu (titular).
Anul III \ D?- International D~l N. Dascovici (titular).
j Istoria vechiului Drept romin esc D-l St. Berechet (agr).
Tribunale Juridice cu anii I, H $i III D-l N. Buznea (Supl).
DOCTORAT
Istoria Doctrin. Economice D-l St. Berechet (suplinitor)~
Filosofia Dreptului D-l Tr. lonaijcu (Titular).

PROGRAMUL
cursurilor de Licenta si Doctorat din anull928 27
L I C E N T A

Anul 1. Drept Ciuil, (dl. prof. Gh. Tabacovici)


Marti (9-10), Mercuri (8-10).
Drept Roman, (dl. prof. I. Coroi)
Joi, Vineri, Simbata (9-10).
Drept Penal si Procedura penald, (dl. prof. V. V. Pella
suplinit de dl. N. Buzea)
Marti, Joi i Simbata (10-11).
Anul II. Drept Ciuil, (dl. prof. Tr. Ionacu)
Luni, Joi i Simbata (11-12).
Procedura Ciuild, (dl. Prof. E. Herovanu)
Luni, Joi i Mercuri (9-10).
Drept Constitutional, (dl. prot. N. Dacovici)
Luni i Marti (10-11), Mercuri (11-12).
Drept Roman, (dl. prof. I. Coroi)
Vineri (10-H i 4-5) p. m. Simbata (10-11).
Anul III. Drept Civil, (dl. prof. Gh. Volenti)
Luni (9-10) Simbata (11-12 i 4-5) p. m,
Dr. International Public, (dl. prof. N. Dacovici)
Luni (11-12), Marti (9-10), Mercuri (10-11).
Istoria Dreptului vechi romin, (dl. prof. t. Berechet)
Vineri (10-11 i 4-5 p. m). Simbata (9-10).
Drept Comercial (dl. prof. P. Dragomirescu)
Luni, Marti, Mercuri (10-11).
Economia Politico, (dl. prof. A. C. Cuza)
Luni, Mercuri i Vineri (5-6).
Drept Ciuil, (Conferinta), (dl. conf. A. P. Zeuleanu)
Marti (2-3), Joi (3-4).
Drept Comercial, (Conferintiar D-l V. lamandi)
Joi (4-5) Simbata (8-9 i 10-11).
D O C T O R A T
Drept Ciuil aprofundat, (dl. prof. Fl. Sion)
Luni, Mercuri (10-11).

70

Statisticd i finance, (dl. prof. V. V. Pellat


suplinit de dl. N. Buzea)
Marfi (9-10), Joi (10-11).
Istoria doctrinelor Economics, (dl. conf. N. Buzea)'
Marfi (6-7), Joi (6-7).
Drept Roman aprofundat, (dl. prof. Gh. A. Cuza)i
Mar{i (5-6), Joi (5-6).
Pandects, (Curs liber) (dl. Prof. I. Coroi)
Vineri (7-8), Simbata (11-12).
Drept Comercial, (dl. prof. I. Leatris)
Mar{i (11-12), Simbata (12-1).
Dr. International Priuat, (dl. prof. Alfred Juvara)
Vineri (11-12), Simbata (10-11).
Filosofia Dreptului $i Social, (dl. prof. C. Fedeles)
Luni (9-10) si Joi (9-10).
Legislafia agrara i industriald (dl. profesor A. C. Cuza).
Mercuri i Vineri (5-6).

PROGRAMUL
cursurilor de Licen^a i Doctorat din anul scolar 1927 28

L I C E N T A

Anul I. Drept Roman, (dl. prof. I. Coroi)


Joi, Vineri, Simbata (9-10).
Drept Civil, (dl. profesor Florin Sion)
Luni, Mercuri, Vineri (10-11).
Dr. Penal i Procedurd Penala, (dl. prof. V. Pella)
Marti, Joi, Simbata, (10-11).
Filosofia Dr. Penal, (conf.) (dl. N. Buzea)
Marti, Joi, Simbata (11-12).
Anul II. Drept Civil, (dl. profesor Gh. Tabacovici)
Marti, Mercuri (8-10).
Drept Roman, (dl. prof. I. Coroi)
Joi, Vineri, Simbata (10-11).
Procedura Ciuild, (dl. prof. E. Herovanu)
Luni, Marti, Mercuri (11-12).
Dr. Const. i Administrate, (dl. prof. N. Dacovici)
Luni, Marti, Mercuri (10-11).
Anul III. Drept Civil, (dl. prof. Traian Ionacu)
Marti, Joi, Simbata (11-12).
Economic Politico., (dl. prof. supl. N. Buzea)
Luni, Joi, Vineri (9-10).
Drept Comercial, (dl. prof. P. Dragomirescu)
Luni (10-11) Marti (10-11 si 3-4).
Drept International Public, (dl. prof. N. Dacovici>
Marti, Mercuri (9-10), Luni (11-12).
Istoria Dr. vechia romin, (dl. prof. t. Berechet)
Vineri, Simbata (10-11) i Vineri (4-5).
Drept Civil, (conferinta) (dl. G. Volenti)
Mercuri, Joi (10-11), Simbata (9-10).
Drept Comercial, (conferinta,) (dl. V. lamandi)
Luni, Marti (8-9), Mercuri (4-5).

72

_J

<
K

_3

-+**
u
o>

i9
<C
H
O
H

CO

'&
e
<->

c^
o
*

a>
"H
o

'S

c/3
<L>

&T

T
O) ce
UN

O-B-S
-Oi

D~
CO
CM

t^-

8
CM

co

co

^L>

*
co

ro

CO
T1

in

^i

in
in

r^
-*

'I'

1co

T
CM

CO

<u

&>

-4_

<

55

< __i

a*
a>

t>-

CM

<3S

CD
t^-

CO

co
t~-

CO

I
1

I
1

CD

in
T-H

co
co

T3

to

G3
N

a
a>

CM

in i oo

CM

CM

CM

.<"

SP

hl>

CO

r^

en

C
O

M<g

ro
^^

i
ii

^*
c
(Li

o.

CM

oo

00

-*

O
H

0)

f3

C^

J
<

o
55

1H

CO

e
**
a
cs

Studcnte

D O C T O R A T
Drept Comercial, (dl. prof. I. Leatris)
Luni i Mar{i (10-11).
Drept Civil aprof. i comp. (dl. prof. supl. Gh. Volenti)
Mercuri, Joi (10-11) Simbata.
Drept International Privat, (dl. prof. Alfr. Juvara)
Mar{i i Mercuri (11-12).
Drept Roman aprofundat, (dl. prof. Gh. A. Cuza).
Joi i SimbSta" (5-6).
Istoria Doctr. Economice, (dl. prof. St. Berechet)
Vineri i Simbata (6-7).
Statistica 1 Finance, (dl. prof. V. V. Pella)
Marti i Joi (11-12).
Filosofia Dr. i Sociologia,
(dl. prof. Tr. Ionacu).
Joi i Simbata (6-71/,,).
Drept Roman, (conferinta) (dl, conf.M. Berceanu)
Marti (5-6) i Joi (4-5).
Legislatia agrara i industriald, (dl. prof. V. Bulgaru)
Luni i Mercuri (6-7)
Enciclopedia Dreptului, (dl. prof. E. Herovanu)
Marti, Joi, Vineri (5-6).

73

C
O

CO

CD
CD

in
in

O5
CM

in

i
CD

00
t^

CM
CD
CM

00

CO

co

<t
CO
1-1

Ci
i~ i

CM
t^

11

00

""
a>

73

^r

CO

TT

co
m

T-H

Tf

55

fe

a
o>

H-

ii
^

I-H

1-^

c
t-

T3

W
Q

Kt

LJ

c
o

re
w
re
o
H

o
Q

cc

"

in
T A B L, O U
de studenpi Facultatii de Drept dupa confesiuni repartizati pe ani de studiu si
(in anul scolar 1927/1928).
Alte confesiuni
Mozaici

Cretini
ANII DE STUDIU

TOTAL GENERAL

Student! Studente Student! Studente Student! Studente Student! Studente

375

32

79

23

454

55

509

II

355

37

52

27

407

64

471

III

429

66

83

30

512

96

608

Total

1159

135

214

80

1373

215

1588

50

57

60

53

10

63

63

120

123

1493

Licenta

Doctoral

TOTAL

1'
1

Total
Total general

103

1202

3;
138

17
231

80

213

1711

Ui

7(J

C/3
C
3

SJ

<

D
o
n
o
-i

o
CD

*-J

g
LISTA NOMINALA

5.
ll
CD

a LicentiatHor in Drept, de la Facultatea juridica din Iai,


I. Anul colar 1926-1927.

O
O

c" 1

to

I*.

CD
CO

to

"S

0. |l
CD

1 n

a>

GO

i<
rf^

I 1

4^

ca 1 2.

CD
3
CD

Sesiunea Noembrie 1926.

a.
(TO

cr

ce
O

S" II
a

|^j

CD
S

j^^
o

"S

O)

CB

S
IB
S)<

>

re
o
o
a

Q.
CD
^>

O3
1
I

to

~
to

B
CD

to
Ul

o.
ro
5.

H
O

?
P.

o
o

CD

CD

H
O
H

to

to

to

CD
I/I

5'
1P

CO

CD

re
O

r*
O
m
M

!>

to

K)
X

p
o

1. Adam D. Marcel,
2. Alexandrini Octav,
3. Arhip loan,
4. Anastasiu Alexandra,
5. ArtSreanu M.,
6. Avram Gh.,
7. Boicescu D-tru.,
3. Blumenfeld Isidor,
9. Beseadovschi Eleonora,
10. Boian Gh.
11. Balaban Emil,
12. Bazalic Haralambie,
13. Candiani Vintila,
14. Capra D. D-tru,
15. Capsamon Trifan,
16. Calin VaJeriu,
17. Corjescu C-tin,
18. Cerghice loan,
19. Comerzan Petru,
20. Costea Neculai,
21. Corini Zaharia,
22. Cheorpec Eugen,
23. Ciortoloman Sterian,
24. Crainic Cristian,
25. Colun Nadejda,
26. Dobrescu tefan,
27. Diordiev Vladimir,
28. Dobrescu Gr. loan,
29. Duvidovici Nuham,
30. Dulberg Herman,
31. Filimon Ion,
32. Frimu Vladimir,
33. Gheinich Ghers,
34. Garbea Titus,
35. Ghica St. Paul D-tru,
36. Georgescu V. D-tru,

37. Gherculescu Dan,


38. Gheorghita loan,
39. Grama Gheorghe,
40. Hette loan,
41. Haifler Lupu,
42. Hanganu Emil,
43. lavorscht Ludovic,
44. Iliescu Corneliu,
45. lonescu St. D-tru,
46. Juganaru Panaite,
47. Jellea Th. Adela,
48. Jurist Paul,
49. Iliescu Gheorghe,
50. Kaminschi lulian,
51. Leonescu M. Herbert,
52. Lozan C. Ion,
53. Lubi H. Isac,
54. Mihalcea Gheorghe,
55. Machedon Leon,
56. MorSrescu C-tin,
57. Negulescu Th. loan,
58. Nutov Hie,
59. Niculescu Gr, Leon,
60. Panaitescu Gheorghe,
61. Pascu Neculai,
62. Petrovanu Casandra,
63. Pecete Neculai,
64. Popescu I. Petru,
65. Popovici Gr. St. Ion,
66. Podubneac Petru,
67. Pruna D. Ion,
68. Porubin Mihai,
69. Popovici V. Mihai,
70. Popa C. D-tru,
71. Roduner Eduard,
72. Radulescu Neculai,

78

73. tefaniu Grigore,


74. Stanculescu I. Ion,
75. Stefanescu I. C-tin,
76. Sandulescu Neculai,
77. Schwartz Rubin,
78. Spigler Leopold,
79. Schwartz lancu,
80. Sapira Bertold,
81. Silberman A. Aba,
82. Sturza Gr. Mihai,
83. SaVinescu Neculai,

84. Semaca Amilcar,


85. Trestianu Cornelia,
86. Ursu Gh. Stefan,
87. Weinberg Benjion,
88. Voicescu Valeriu,
89. VStSsoiu Petru,
90. Vlad Mihai,
91. Vasiliu Gh. Emil,
92. Varipatelon,
93. Zmoiro D-tru.

Sesiunea Februarie 1927


1. Andreev I. Alexandru,
2. BotosSnianu Anton.
3. Bacalu Avram,
4. Bergher Ianchel-rul,
5. Baran Petru,
6. Captaru Mihai,
7. Codreanu Septimus,
8. Caraus D-tru,
9. Chirnoaga Virgil,
10. Cuotor loan,
11. Calmanovici Paulina,
12. Celacu Mihai,
13. Constantin S. Stefan,
14. Cristescu Virgil,
15. Chirica Emil,
16. Danulescu V. Virgil,
17. Draghici Mihai,
18. Dimitrescu C-tin,
19. Derenovschi Avram,
20. Dumitrescu Victor,
21. Eftimie lacob,
22. Fainblat Haim,
23. Frenchel Moise,
24. Gamarnic Berel,
25. Hazgan Gheorghe,
26. Izvoranu Mihail,
27. lonescu T. D-tru,
28. lordachescu C-tin,
29. Ivascu I. loan,
30. lonescu I. D-tru,
31. Lifu Gheorghe,
32. Lucanu Aurel,
33. Mitoseru Neculai,
34. Micle Maria,
35. Manolescu Gheorghe,

36. Miloiu loan,


37. Motas Mihai,
38. Mihail Traian zis Popescu
39. Marcus Beno,
40. Micsunescu Aurel,

41. Niculescu Stefan,


. 42. Nichitovici D-tru,
43. Nitescu VintilS,
44. Pomarleanu D-tru,
45. Petrescu N. Valeriu,
46. Prestescu Valentin,
47. Popovici Pantelimon,
48. Proselmayer loan,
49. Petrovici Volumina,
50. Popescu V. loan,
51. Popescu I. Titus,
52. Petrescu Alexandru,
53. Popescu St. Pasere,
54. Roban V. C-tin,
55. Rozner Artur,
56. Rizescu Gh. C-tin,
57. Reisel Saul,
58. Rosca Madeleine,
59. Sary loan,
60. Scobai lorgu,
61. Spinei Timotei
62. Saimovici Milu,
63. Streitman David,
64. Sinescu D-tru,
65. Tretiacenco Theodor,
66. Trepcea Gheorghe,
67. Terescenco Neculai,
68. Tufuianu loan,
69. fintulescu Neculai,
70. LJrsache Glieorghe,

79

71. VftcSrescu lancu,


72. Waisbuch Paul,
73. Vansaanen Const. Simeon,

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.

74. Waremberg Vasile,


75. Zapan D-tru.

Sesiunea Aprilie 1927.


Albulescu Gheorghe,
22. Marcoci Martirie,
Azvadurov Calust,
23. Marcov Petru,
Boca Mihai,
24. Mihalevici Rahmil,
Boiangiu Filoteia,
25. Mih&escu Gh. C-tin,
Beloiu Gheorghe,
26. Minaham losub,
Culev Neculai,
27. Mihailescu Gh. Dan,
Coca Petru,
28. Mihailescu Gr. C-tin,
Cleaci losif,
29. Moscovici I. Carol,
Chircorian Sofia,
30. Marin A. Gheorghe,
Danciulescu C-tin,
31. Manoliu Micle,
Dimitriu Gh. Victor,
32. Nicolau Adrian,
Epure Lucre{ia,
33. Polak P. David,
Florescu I. loan,
34- Pisarevschi Simca,
Gociu Gheorghe,
35. Rale V. Virgil,
Grigorescu I. loan;
36. Rabacova Roza,
Gheorghiade C. D-tru,
37. Ricman Aurel,
Gheorghiu I. Gheorghe,
38. Stroescu Gh.
Gheorghiu I. loan,
39. Stefanescu Gh. loan, (a)
Georgescu St. Grigore,
40. tefanescu Gh. loan, (b)
lonescu C. Hristache,
41. Stamate D-tru,
Lazar 1. Alexandru,
42. Uzun Gheorghe,

Sesiunea lunie 1927.


1. Antoniu Elena,
2 Averescu Mihai,
3. Apostu Aurel,
4. Arghirescu C. Ion,
5. Brenner Mendel,
6. Braunstein Berthold,
7. Barbos Gheorghe,
8. Brebulet loan,
9. Balasan A. Teodor,
10. Bascoveanu N.
11. Beldie Neculai,
12. Boboc D-tru,
13. Brighiu C-tin,
14. Curculescu Sjefan,
15. Cohn F. Simon,
16. Codreanu Const,
17. Carcevschi Stefan,
18. Ciobanu P. loan,
19. Ciolan Grigore,
20. Chirilov Mihai,
21. Capmare loanichie,

22. Cuculescu Neculai,


23. Cogainiceanu Korea,
24. Caicutiu loan,
25. Cantargi Simeon,
26. Ciugureanu Gh.,
27. Diaconescu Victor,
28. Dumitrescu Socrate,
29. Dorogan Nichifor,
30. Danila C. Mihaii,
31. Dandescu Neculai,
32. Diaconescu I. Ion,
33. Dumitru Ion,
34. Diamandescu Mihai.
35. Dickman Rene,
36. Evitchi Leonid,
37. Focsa Petru,
38. Focsaneanu Neculai,
39. Frumusanu Stefan,
40. Fordea C-tin,
41. Grigoriu M. Vasile,
42. Gain Pctru,

80

43. Gherling Gustav,


44. Grecea Daniel,
45. Georgescu N. loan,
46. Gavrilescu Lucian,
47. Georgescu Corneliu,
48. Gorescu Octav,
49. Gorges Paul,
50. Georgescu Alexandru,
51. Gruzin Mihai,
52. Hurmuzache loan,
53. Haralambov D-tru,
54. Hatman Mihail,
55. Herscovici Hir,
56. lamandi C. Teodor,
57. lacobi Lucia,
58. loanovici Neculai,
59. Isac Ida,
60. lord&chescu Const.,
61. lonescu Alexandru,
62. laroslavici Neculai,
63. Livezeanu Petru,
64. Lazarovici Andrei,
65. LSzSrescu I. Gheorghe,
66. Mihailescu Lazar,
67. Matei Gh. D-tru,
68. Morariu Moise,
69. Manoliu Florin,
70. Marcus lancu,
71. Milea Gh. loan,
72. Marin Gh. Gh.,
73. Mantea F. loan,
74. Mucichescu Alex.,
75. MascSutan Neculai,
76. Nicolescu Athanasie,
77. Negulescu D. D-tru,
78.

79.
80.
81.
82.
83.

84. Pantazi Emanuel,


85. ^reutu V. Gh. loan,
86. Petrovici Alex.,
87. Rudeanu Corneliu,
88. Riconte Aurel,
89. Spiegler Silvia,
90. Stoenescu Gh.,
91. Scriban luliu,
92. Sion E. Mircea,
93. Sava Aurel,
94. Sidor Panaite,
95. Sopron I. Alexandru,
96. Silberman Max.,
97. Stroia Stefan,
98. Scriban Neculai,
99. Serbanescu M. Vasile,
100. Stanescu Emil,
101. Tautu Vasile,
102. Tanasescu C-tin,
103. Tiron D. Maria,
104. Teoclorescu Aurel,
105. Toma Remus,
106. Todilita N. D-tru,'
107. Turcan Mihai,
108. Tama Neculai,
109. Tofan Mihai,
110. Teodorescu Romulus,
111. Tanu Neculai,
112. Urziceanu Grigore,
113. Verucianu Veturia,
114. Vasiliu Cristescu Teodor,
115. Vasilescu Gh.,
116. Vascaboinic Ozias.
117. Varveri Marius,
118. Veinberg Moise,
Popescu Belizarie Chivu D-tru, 119. Velehorsohi Mihai,
Paximade I. Alfred,
120. Vladescu Marcel,
Popescu Emanoil,
121. Vaisman NuhSm,
Popescu 1. Diomed,
122. Varlam D-tru,
Petrescu Alexandru,
123. Vartirez Valeriu,
Popescu Mihai,
124. Zavat Neculai,

II. Anul colar 1927/1928.

Sesiunea Noembrie 1927.


1. Anastasiu Neculai,
2. Angheluta D-tru,
3. Armau Emilia,
4. Averbuch Lidia,
5. Atanasiu D. D-tru,
6. Badulescu Ion,
7. Bursanescu Vasile,
8. Blezu Ion,
9. Bosculescu Ion,
10. Brandabur Gh.,
11. Basiliu Neculai,
12. Baconschi Axinte,
13. Bandac Leonid,
14. Bacalam Afanase,
15. Botez Gh.,
16. Cuperman Moie,
17. Cozloschi Orest,
18. Constantinescu Traian,
19. Citrea Serafim,
20. Ciulli Virgil,
21. Caragea Vasile,
22. Caramihov Mihai,
23. Cernescu Emil,
24. Corivan Neculai,
25. Corbeanu Aurel,
26. Crivetianu Gh. Gh.,
27. Cuza Al. Grigore,
28. Carjoescu N. D-tru,
29. Chiricianu C-tin,
30. Dumitrescu Grigore,
31. Donca Gh.
32. Drimer Samuel,
33. DumbravS Gh.,
34. Efstatiade D-tru,
35. Ene M. Stefan,
36. Faur N. Valentin,
37. Gobjiia Vladimir,
38. Georgescu Pascal Ion
39. Gatoschi C-tin,
40. Gafter losif,

41. Grigoriu Gr. Ion,

42. Gherda Florea,


43. Herscovici Strul,
44. Hancu V. Gheorghe,
45. Herta Eugen,
46. Maiden Gheorghe,
47. lonescu D. Nestor,
48. lonescu Mihai!,
49. Isaceanu Vasile,
50. Ispir Gh. loan,
51. Konya Eduard,
52. Katz Natan,
53. Lazarescu Gh. C-tin,
54. Leibovici Zigmund,
55. Malcoci Filip,
56. Manoliu Neculai,
57. Mooiu Corneliu,
58. Manescu Ion,
59. Milescu Neculai,
60. Niculescu A. Ermil,
61. NSscutiu Eremia,
62. Neamtu Hie,
63. Neamtu Vladimir,
64. Nicolescu C-tin,
65. Negreanu Ion,
66. Neculau Ramiro,
67. Olteanu C-tin,
68. Popa H. M. C-tin,
69. Popov Boris,
70. Popescu Miltiade,
71. Prassa Ivone,
72. Pomponiu Felicia,
73. Panu I. Petru,
74. Purtuc C. Mircea,
75. Popovici N. Mihai,
76. Penescu Ion,
77. Raileanu Visarion,
78. RatS Condrat,
79. Radulescu Gh. Gh.,
80. Sibirschi Sergiu,

82
cSI. Stiinculeanu Petru,
cS2. Stanescu I. Dumitru,
83. Suruceanu Teodor,
84. Scripca Alexandru,
85. Silion Ecaterina,
86. Serbanescu Ecaterina,
87. Schwartz Michel,
88. Stefanescu Gh.,
89. Saimovici Isac,

90. Turtureanu C-tin,


91. Tudor Vladimir,
92. Teodorescu Stefan
93. Tulcinschi Gh.,
94. Tulcinschi Ion,
95. Vasiliev Anastasia,
96. Vaiser Marcel,
97. Vainer Albert,
98. Vasilescu D-tru.
Sesiunea Februarie 1928.
1. Adam Alexandru,
32. Mociornita D-tru,
2. Antonovschi Petru,
33. Musca Emil,
3. Arbuzescu Valeriu,
34. Neiman Abram,
4. Atanasiu C-tin,
35. Oprea Hie,
5. Bobocescu Neculai,
36. Olaru Gh.,
6. Beiu Gheorghe,
37. Ovseanai Neculai,
7. Band Noih,
38. Paraschivescu Zaharia,
8. Ceainu Virgil,
39. Palade Ion,
9. Calcic Neculai,
40. Pavlov C. C-tin,
10. Ciugureanu Ion,
41. Popovici P. Dorin,
11. Caragheaur Petru,
42. Poronicu Gh. D-tru,
12. Cernev Boris,
43. Petrescu Vladimir,
13. Catargi Dina,
44. Parhop Mihail,
14. Dimitriu Virgil,
45. Pop Ciceo Al. Eug. Tiberiu,
15. Dupu Vlad,
46. Racanu Filomela,
16. Dumitriu H. Hie,
47. RadSutan Ion,
17. Danga Gheorghe,
48. Rosenfeld Lupu,
18. Grimberg Laz&r,
49. Segal M. IJic,
19. Galateanu Raicu,
50. Stern Friderich,
20. Grecu Neculai,
51. Stefu Octavian,
21. Grigoriu C-tin,
52. Sterian Ion,
22. Grosu Stefan,
53. Sofiicu Alexandru,
23. Hancu V. Neculai,
54. Trandafirescu Eugen,
24. Iuracu Gheorghe,
55. Turcu Mihail,
25. lonescu Elvira,
56. Turea Neculai,
26. lalomiteanu Ovidiu,
57. Traichel Ferdinand,
27. Kaufman Solomon,
58. Teoharie Dumitru,
28. Leon P. Vasile,
59. Udrea loan,
29. Levin Beila,
60. Vaisman Bention,
30. Moldoveanu Cristian,
61. Vaisman Peret,
31. Munteanu Ana,
62. Zamfirescu C-tin.
Sesiunea Aprilie 1928.
1. Alexandrescu N. liie,
6. Bucurescu I. loan,
2. Anghelescu Ion,
7. Bacaianov C-tin,
3. Bogdan Eugen,
8. Beldescu Ion,
4. Bogu Alexandru,
9. Berman Leon,
5. Blanaru C-tin,
10. Caufman Moritz,

83
11. Chon F. lancu,
12. Croitoru Eugen,
13. Ciachir Alexandru,
14. Cottan I. Vasile Cerceloiu,
15. Dimitriu Negrei lulia,
16. Dobrescu V. loan,
17. Dubovai Gheinich,
18. Danga Vladimir,
19. Enachescu Neculai,
20. Franc loan,
21. Filipescu loan,
22. Gheorghiu Cristea,
23. Halip Corneliu,
24. Harjescu Cezar,
25. lonescu N. Hie,
Sesiunea
1. Antonescu Cristea,
2. Albu Lazar,
3. Antoniu Alexandru,
4. Alexandrescu Traian,
5. Abramovici Osias,
6. Aburel Traian,
7. Angelescu Vasile,
8. Barber Marcel,
9. Botez C. SJefan,
10. Buia Vasile,
11. Constantinescu Elena,
12. Cazacu Gheorghe,
13. Clime Gheorghe,
14. Constantinescu Venus,
15. Cuperman Aron,
16. Cleinbord Vladimir,
17. Chircorian Angela,
18. Chidel Alexandru,
19. Dascal Abram,
20. Dandescu Remus,
21. Enescu Gheorghe,
22. Elvadeanu Adrian,
23. Faerman Clara,
24. Ghers,el Matia,
25. Gandelman Malca,
26. Gaman Vasile,
27. Gheorghiu-Vieru C-tin,
28. Georgescu F. Gheorghe,
29. Grosu Petru,
30. Grosu Alexei,
31. Gatei Virgil,
32. Hancu Neculai,
33. losifescu C-tin,

26. Luta Valentin,


27. Lazarescu loan,
28. Lernovici Aurel,
29. Marcu Strul loil,
30. Maruteanu loan,
31. Marin N. Gh.,
32. Minculescu Lucian,
33. Penescu Maria,
34. Puiu D. Dumitru,
35. Popov D-tru,
36. Popa teian,
37. Riga Anton Gh.
38. Saiovici Abram,
39. aer Moie,
40. Wainberg Eliazar.
lunie 1928.
34. lonescu Trifan Longin,
35. Klein D. Mircea,
36. Lucretianu Dorin,
57. Langherman Eugeniu,
38. Lipovanu Ion,
39. Mihu{a Ion,
40. Macieanu Marin,
41. Munteanu Mihail,
42. Moscopol loan,
43. Neguji loan,
44. Nifa D. Grigore,
45. Popescu M. loan,
46. Paraschivescu C, Vasile,
47. Poenaru Teaca Neculai,
48. Petrescu D. Vasile,
49. Paraschiv St. Vaslie,
50. Polingher Gabriela,
51. Rapaport Ruhla,
52. Rochitanschi Alexandru,
53. Segalle Mauriciu,
54. Sorojchi Simon,
55. Schieber Beno,
56. Stolniceanu Alexandru,
57. Severin Chiril,
58. Stefanescu C-tin,
59. iara Aurel,
60. Tanasachi C. Mihail,
61. Teodorescu N. Neculai,
62. Tesio Mihail,
63. Ungureanu S. Mihail,
64. Zischis Lev.,
65. Zelingher Marcu.

LISTA NOMINALA
a Doctorilor in Orept proclamati in
a) Anul scolar 1926-27.
Sesiunea Noemvrie 1926
Sesiunea Aprilie 1927
Specialitatea juridica
Specialitatea juridica
1. BSilenu Gh.
3. Retter Hilarius
Special, economica
2. Arghiropol Polixenia
Sesiunea lunie* 1927
Specialitatea juridica
4. Catana Aurel.

1.
2.
3.
4.

Subiectele Tezelor de Doctorat


Baileanu Gh. nPrincipii de Drept comparat".
Arghiropol Polixenia ,,Economia politick i clasele sociale",
Retter Hilarius Gasateria in dreptul bucovinean".
Catana Aurel BRecidiva m Dreptul penal".

IX.

FACULTATEA DE LITERE $1 FILOSOFJE


b) Anul $colar 1927-28
Sesiunea Februarle 1928
Specialitatea economica
1. Olteanu Radu

Sesiunea lunie 1928


Specialitatea economica
2. Rateanu Alexandra

Subiectul Tezelor de Doctorat


1. Olteanu Radu B Un organ administrativ de represiune: Consiliul de razboi".
2. Rateanu Alexandra Considera{ii economice asupra reformer
agrare".

FACULTATEA DE L1TERE 1 FILOSOFIE


Anul colar 1926/1927.
DECANATUL
Decan: Prof. I Botez <de la i lulie 1926>
Secretar: L. lavorschi,
Aj. Secretar: M. N. Ungureanu,
Arhiv. Registr.: Maria Prassa,
. \ Mihai D. Gazdaru,
Bibliotecari
Gh. Th. Agrauiloaei.

Corpul didactic al Facultatii de Litere i Filosofie


CATEDRELE
. "cfc

hO

Numele $i Pronumele

Titlul

Specialitatea

Observatii

tj

2
3
4
5

I. GSvSnescllI
Al. Philippide
Hie Barbulescu
G. Ibraileanu
I. Petrovici

6 Tr. Bratu

1 O. Tafrafi
8 G. Pascu

9
10
11
12
13
14
15
If.
17

I. M. Marinescu
Hie Minea
Nee. erban
Petru Andrei
C. Papacostea
Gh. I. BrStianu
I. Botez
Mihai D. Ralea
lorgu lordan

18 Dan BadSreu
19 Virgil Pinot

Prof.

Pedagogia
Filologia romini
Slavistica
n
1st. lit. romln. moderne
n
1st. Filosofiei moderne i Supl. catedrade
n
Logica
1st. Filos. antice
siEnciclop.filos
Limba ?i literatura ger=
a
mana
Arheologia
Supl. catedra de

1st. antica
1st. lit. rom. vechi 5! Dia*

lectologia romlnS
Limba ?i literal. latinS
n
Istoria ronilnilor
n
Limba ?i literal, franceza
w
Sociologia si Elica
Limba s.i lilerat. greacS
M
Istoria universala
f
' Limba 5! literal. englezS
.
Psihologia i Estetica
Limbi 5! literaturi roma*
a
nice
Conf. Filosofie
supl.
Lector Limba franceza

88

ASISTENTH
. "c

2%u
i

Numele si Pronumele

Karl K. Klein
N. C. Bejenaru
t, S. BtrsSnescu
Const. Balmuj
Marg. tef3nescu
Dim. GSzdaru
Grig. Anifescu
Const, Puscasu
Th, Rosculej
Const, StSnescu
Const. I. Botez

1
4

I7
8

iS

!i
13!

Sorin Pavel
14! Alex. Lawrcntz
15 V. Pavelcu
16 Virg. Vasiliu

Titlul

Specialitatea

1
Asist, { Germana
J Istoria romlnilor

rt
tr

n
n

Ofaservajii
Docent univ.

Psihologia
Latina
Slavistica
Filologiea romina
Istoria anticS
Arheologia
1st. lit. romme, vechi
1st. lit. romine moderne
Istoria Filosofiei vechi
Sociologia
Engleza
Pedagogia

3esena- j
toare i

Programa
cursurilor la Facultatea de Filosofie i Litere in anul
colar 1926-27

1. Limba si literatura latina


(D-l Prof. I. M, Marinescu)
Luni lO'/2 (proseminar)
ll'/2-13 (interpret, text.)
Miercuri 10'/3-12Y2 (seminar)
Vineri 11-12 (proseminar)
Simbata ll'12'/2 (literatura)
2. Limba si literatura greaca
(D-l Prof. Cesar Papacostea)
Vineri 16-17 (seminar)
Simbata 8^^-9}/2 (proseminar)
16-17 (literatura)

17-18 (interpretari)
3. Limbi si literaturi romanice
(D-l Prof. lorgu Jordan)
Mar^i 11-12 (gramatica limbelor romanice)
Joi 11-12 (curs)
11-12 (gramat. limb, romanice)

4. 1st. lit. rom. vechi si Dialect, romina


(D-l Prof. Giorge Pascu)
Luni 11-12 (curs)
Miercuri l61/2-l7!^ (seminar)
Vineri \<o%-\l}i (curs)
5. Istoria lit. rom. mod. si Estetica literara
(D-l Prof. G. Ibrdileanu)
Marji 17-18 (seminar)
Joi 17-18 (curs)
Simbata 17-18 (curs)
6. Filologia romina
(D-l Prof. A. Philippide)
Marti 9-11 (curs)
Joi 9-11 (curs)
Simbata 9-11 (curs)
7. Limba i literatura franceza
(D-l Prof. N. $erban)
Joi 16-18 (seminar)
Vineri 16-18 (curs)
Simbata 16-18 (curs)
Lector: D-l Virgil Pinot
Luni 15-17 (grammaire et textes)
Marti 15-17 (gram, et convers.)
Miercuri 15-17 (convers. et textes)
8. Limba si literatura germana
(D-l Prof. Tr. Bratu)
Luni 9-12 (curs i seminar)
Miercuri 9-12 (curs si seminar)
Vineri 9-12 (curs i seminar)
9. Slavistica
(D-l Prof. Hie Barbulescu)
Luni 14'/2-16
Miercuri 14'/3-16
Vineri 14^-16

90
10. Limba si literature engleza
(D-l Prof. Ion Botez)
Luni 17-18
Marti 17-18
11. Istoria rominilor
(D-l Prof. Ilie Mined)
Luni 9-10
Marti 9-10
Miercuri l7V2-18!/2 (seminar)
Joi 18V2-19'/2
12. Istoria universala
(D-l Prof. Gh. Brdteanu)
Marti 11-12
15-16 (proseminar)
16-17 (seminar)
Vineri 10-11
13. Istoria antica
(D-l Prof, supllnitor Orest
Joi 17-18
Vineri 16-17
Simbata 10-12'/3 (seminar)
14. Arheologia
(D-l Prof. Orest Tafrali)
Luni 17-18
Marti 17-18
Joi 10-12 (seminar)
14. Psihologia si Estetica
(D-l Prof. M. D. Ralea)
Luni 17-18
Vineri 17-18
Simbata 15-17 (seminar)
16. Sociologia si Etica
(D-l Prof. Petru Andrei)
Miercuri 17-18
Vineri 15-17 (seminar)
Simbata 17-18

17. 1st. Filosofiei moderne si antice


(D-l prof. I. Petrovici, suplinit de D~l P. Andrei)
Luni 15-17 (seminar)
Marti 17'/2-19V2
18. Logica
(D-l conferentiar Dan Bdddreu)
Marti 16Y2-17V2

Joi 17-18
19. Pedagogia
(D-l Prof. I. Gdudnescul)
Luni 18-19 (seminar)
Miercuri 18-19
Vineri 18-19

Tafrali)

,^

'
=-

o<

=nrz::

'

'

Student

"

tS

Studente
Studen{i

' ~ '

-[I

Studente

i ~ <*3"-~5'
S
^

N-l

Studenfi

>i

^^

"1 s^?
o i

'

Student!

1 J SJ

? 3 ^ C:
as*
U
gac
1 SSS" C

JU

|.ls
,1 (S

Studente

fe|
, j

Studenfi

Studente

2~
Hf?
W

Studenfi

j
H 1

o,

tx)
J^J

:^l^

^o

o^

01 Studente

M*

C^

1 yj
^ *^"^ B
t^"
1
1 l^

O 1
I

H
w

^(

1 *cc

00

(S3

s. 2i| >t) a K p

j_

"-*

r7

! | latssr

^J

I il 1 ' ^ ' I ' " L L I^iii 1 1-1

sl^S*
2
N*r
-.'^l s.

flpl!
1 ) >2.2.

1 |l O ^ Z t ^ ^ w g g Studente

J_

t ' 1 ft CD jj

= JO = ? =~ 73*
~

ju
o

____

= 0 0 ' ' "H^ 8 ^

11

I
~l

xj

3 tfa
-. i lol
"2
&? j Student! "~J oloil
-j

. .

'

g 1 Student!
1

nJ*W H^

a-.
o

ffi

S-k O***

TABLOU NOMINAL
pe specialitati de Licentiatii si Doct. Facult. de Filos. ?i Litere din lasi, din sesiunile; Oct. 1926, Ian si lunie 1927
FILOLOGIA
MODERNA
6S

Cri
3

R o m!n2

FrancezS

GermanS

I s t o r i a

Filologia clasicS

Fi ( o s o f i a

Licentiatii din sesiunea Octombr. e 1916


1
2
3
4
5
6
7

Cojan Maria
Blumenfeld Fciga
Braunstein Silvia
lonescu Aurelia
Stanculescu-Ef rimescu Jana Hurmuzache Mria
Mezetti Dochia
Nepotescu Elisabeta
Polcovnicu Alexandra
Racovi(a Lucrejia

Simionescu-Zapan Cecilia
Gherseli Matlia

Dragomir Ana
Mihaileanu Elena
Gherbanovschi Alexandra
Musteaja Neculai
Vasilescu Elvira

Dragomir Janeta
Harea Vasile

Licentiatii din sesiunea lanuarie 1927


1 l| Caraman Mandija
2 Cruceru Neculai
3 Mancas Viorica
4 Moruzzi Elena
5 Nichiforescu Elena
6 Pitei Eglantina
7 Stan Ruxandra

Labin Suzette-Claire

1 : Capra Constantin
2 ^ Cosiinovici Alexandra
3 Dimitrieva Elena
4 Petrovici Eugeniu
5 Tcaciuc Octavian

Andriescu-Agapi Dorina
Tautu Alice
VarlSnescu Hortense

Clement Natalia
Lungu Vasile
Nicolau Vasile
Vasiliu Beatrice

Manoliu I. loan
Toma D. Petre

Licentiatii din sesiunea lunie 1927

6
7

Teido:escL-!lmo:nu Oespina

Cernat Th. Aglaia


Ohanov Anastasia
*
Gheorghiu Cornelia
Hrijcu Petre

Nastase Haralambie
Petrasevschi Eufimia
Rotundu Aurel
Tufescu-Gheorghiu Elena
Ulrich Hareta

Cardas Violeta
Radu I. Constantin
Ursulescu Nicolai

Doctor! in 1926/27.

1 Horovitz Filip, Doctor in Filosofie si Litere, spec. Istoria, in ses. Oct. 1926, cu teza ,,Provinciile procuratoriene ale Imperiului Roman".
2 Simenschy Theophilius, Doct in Filos. si Litere, spec Filologia clasica, in ses. Ian. 1927 cti teza ,,Le complencit des verbes qui signifie ,,enfendre" chez Homere'

95

ASISTENJII
o
^ r=j

Anul colar 1927/1928.

Numele $i Pronumele
Karl K. Klein

2 N C. Bejenaru
3 t. S. BlrsBnescu

DECANATUL
Decan: Prof. I. Botez (de la l lulie 1926)
Secretar: Lud. lavorsahl
A].-Secretar: Mihai N. Ungureanu
Arhiv. Registr.: Maria Prassa
Bibliotecari. I Mihai D. Gdzdaru
Crfi. Th. Agaunloaei

Corpul didactic al Facultatii de Filosofie si Litere

4 Const. Balmu^
5 Marg. tef3nescu
e D. Gazdaru
7 Th. Simenschy
8 Gr. Ani{escu
9| Const. Pujcaju
10 Th. Rocule{
11
12
13
14

Const. Stanescu
Const. I. Botez
Sorin Pavel
Gheorghe tef5nescu

15
16
17
18

Alexander Lawrentz
V. Pavelcu
Const. Andriescu
Virginia Vasiliu

Titlul

Specialitatea

Asist.

Germana
Istoria romtnilor
Psiohologia si Estetica
Latina
Slavistica
Filologia rominS
Greaca
1st. antica 5! Epigrafia
Arheologia si AntichitSfi
Istoria lit. rom. vechi i Dialectolog.
romlnS
1st. literatutii romlne moderne
Istoria Fiiosofiei moderne 5! Logica
Socioiogia s.i Etica
Istoria Filosotiei vechi si Enciclop. Hlosofica
Engleza
Pedagogia
Istoria universala
Istoria romlnilor

n
_

ii

"

Desen.

CATEDRELE
Numele si Pronumele

1 I. GSvSnescul
A. Philippide
-1 I. Barbulescu
4 G. Ibraileatiu
511 I. Petrovici
6i| Tr. Bratu
n O. Tafrali
8,1 G. Pascu
9,i ! M. Marinescu
10 I. Minea
lli| Nee. erban
12I| P. Andrei
13|| C. Papacostea
If Gh. I. Bratianu
15| I. Botez
16I| Mihai D. Ralea
17|j Icrgu Jordan
18 t. Zeletin
19, Paul Nicorescu
20j Dan BSdareu
i
21ji Octav Botez
22'| Andrei Ofetea
23|i loan Hudi(3
24,1) Virgil Pinot
- -

[I Titlu
Prof.

i Ulllfflul.

Co/if,
supl.

Specialitatea
Pedagogia

Filologia romma
Slavistica
1st. literaturii romme moderne
1st. Filosof. moderne si Logica
Limba fi lit. germana
Arhsologia i AntichitSfi
1st. lit. romtne vechi si Dialect, romtnS
Limba si literatura Iatin3
Istoria romlnilor i Paleografia romtna
Limba si iiteratiira franceza
Sociologia si Etica
Limba ;i literatura greaca
1st. universala si Paleogratia latinS
Limba si literatura engleza
Psihologia si Estetica
Limbi si literaturi romanice
1st, Filosof. vechi i Encicloped. Filosof.
Istoria antica si Epigrafia
Filosofia <Logica>
Critica si Estetica literara
Istoria universala <mod. si contimp.)
Diplomatica moderna
Limba franceza

jframa
Progi
cursurilor la Facultatea de Filosofie i Litere din Iai,
in anul colar 1927/28.
1. Pedagogia
(D-/ Prof. I. Gdudnescul)
Luni 18-19 (seminar cu stud, in Filosofie)
Miercuri 18-19 (seminar cu toji studentii)
Vineri 18-19 (curs)
2. Filologia romina
(D-l Prof. A. Philippide)
Marti 9-11 (curs)
Joi 9-11 (curs)
Simbata 9-11 (curs)
3. Slavistica
(D-l Prof. I. Bdrbulescu)
Luni 14V2-16 (curs)
Miercuri 14V2-16 (curs)
Vineri 14Y2-16 (seminar)

97

4. Istoria literature! romine moderne


(D-l Prof. G. Ibraileanu)
Marti 17-18 (curs)
Joi 17-18 (seminar)
Simbata 17-18 (curs)
5. 1st. Fjlosofiei moderne i Logica
(D-l Prof. I. Petrouici supl. de D-l Prof. P. Andrei}
Luni 15-17 (seminar)
Joi 17V2-19 (curs)
6. Limba si literatura germana
(D-l Prof. Tr. Bratu)
Luni 9-12 (curs i seminar)
Miercuri 9-12 (curs si seminar)
Vineri 9-12 (curs si seminar)
7. Arheologia si Antichita|ile
(D-l Prof. Orest Tafrali)
Luni 17-18 (curs)
Harp 10-12 (seminar)
Marti 17-18 (curs)

8. 1st. lit. rom. vechi si Dialectologia romina


(D-l Prof. Giorge Pascu)
Luni 16'/2-17'/2 (curs)
Miercuri 16'/2-l?'/2 (curs)
Vineri 16V2-17'/2 (seminar)

9. Limba si literatura latina


(D-l Prof. I. M. Marinescu)
Marti 12-13 (interpretari)
Miercuri l01/2-121/2 (seminar)
Simbata 11-12V3 (literatura)

10. Istoria rominilor si Paleografia romina


(D-l Prof, /lie Mined)
Joi 9-10 (curs)
Joi 14Y2-16 (seminar)
Joi 16-17 (Diplomatica)
Vineri 9-10 (curs)
Simbata 15-16 (curs)

11. Limba si literatura franceza


(D-l Prof. Neculai erban)
Joi 15-17
Vineri 15-17 (seminar)
Simbata 15-17

Lector: d-l Virgil Pinot


Luni 15-17 (grammaire et textes)
Marti 15-17 (gram, et textes)
Miercuri 15-17 (convers. et textes)
12. Sociologia si Etica
(D-l Prof. Petru Andrei)
Miercuri 17-18 (curs)
Vineri 15-17 (seminar)
Simbata 17-18 (curs)
13. Limba i literatura greaca
(D-l Prof. Cesar Papacostea)
Vineri 16-17 (seminar)
Simbata 8Y2-9Y2 (proseminar)
Simbata 16-17 (literatura)
Simbata 17-18 (interpreter!)
14. Istoria universala
(D-l Prof. G. I. Brateanu supl. de D-l
Miercuri 11-12 (curs)
Joi 10-12 (seminar)
Vineri 11-12 (curs)
15. Limba si literatura engleza
(D-l Prof. loan Botez)
Luni 17-i8V2
Marti 17-18V2

16. Psihologia i Estetica


(D-l Prof. Mihai D. Ralea)
Luni 17-18 (curs)
Vineri 17-18 (curs)
Simbata 15-17 (seminar)

Ofetea)

99

17. Limbi i literaturi romanice


(Prof, d-l lorgu lordari)
Marti 11-12 (curs)
Miercuri 11-12 (curs)
Joi 11-12 (interpretari)
Simbata 11-12 (curs)
18. 1st. Filosofiei vechi si Enciclopedia files
(D-l Prof. $tefan Zeletin)
Marti 10'/2-12 (curs)
Vineri 10'/2-12 (curs)
19. Istorta antica si Epigrafia
(D-l Prof. Paul Mcorescu)
Luni 16-17 (curs)
Marti 9-10 (curs)
Marji 15-17 (seminar)

TAB&OU
de student!! Facultatii de Filosofie si Litere din lasi dupa confesiuni, repartiza{i pe ani de studii (1927-28)
Anii
Ortodoxi
de
Stuclen|i
Studente
studii
I
107
59
II
103
47
32
III l_
97
307
Total
138

Alte confesiuni

Catolici

Mozaici

Student! Studente

Studenji Studente

2
1
1
4

15
5
3
23

3
3
2
8

Total

Student i j Studente Student Jstuden'i

21
18
19
58

78
55
39
172

4
2
6
12

2
2
3

135
126
124
385

TABLOU
de titlurile acordate absolventilor Fac. de Filosofie si Litere din
lasi dupa confesiuni in anul scolar 1927-28
a)
Catolici
Ortodoxi
Studenji | Studente Studenti Studente

16

48 |i

Studente |Studenti| Studente

'

Total

Alte rituri

Mozaici

Studenji i Studente Studenti

|| 16 j| 56

b) Doctori
Ortodoxi

Mozaici

Studenji || Studente

Studenti Studente

i I -

li -

I- -

T o t a l
Catolici
Alte rituri
Studen(i Studente Studenji Studente Studenti] Studente

i! -

II

II 1 II -

TABLOU
de studentii si studentele Fac. de Filosofie si Litere din lasi care
au frecventat pe specialitati cursurile an. sc. 1927-28 si de Licentiatii din : Octombrie 1927 i Februarie-lunie 1928.
F1LOLOGIA MODERNA
Romlna
Franceza
Germana

Filologia
clasica

Istoria

Filosofia

S3.
ftj
"O
3

24

94

5
in

TOTAL

"O

5 [I 28 || 53 || 129 |j 29

25

|| 33

o
H

34 || 172 || 385

LICENTIATl IN OCT. 1927

II --

II

1 II 1 II 5

|| -

2 |!

4 || 21

4 j| 20

LICENJIATI IN FEBRUAR1E 1928

LICENTIATI IN IUNIE 1928


2

- I 6

DOCTORI <Febr. 1928)

*<

w
u.
-J

TABLOU

NOMINAL

pe specialitati, de Licentiatii si Doctorii Facultatii de Filosofie si Litere din lasi in cursul an. sc. 1927-28
(sesiunile: Octombrie 1927, Februarie i lunie 1928).
FILOLOGIA MODERN A
.o

il

2
3
4
5
6
7
8
9

R o m I n a

Franceza

G e r m a n a

1 st o r ia

Filologia clasica

F iIosofia

Licentiatii din Octombrie 1927


Ctos Theodora

Baican Elena

Dobrescu Alexandra

Buzatov Ecaterina
Dobrovolschy Eugenia
lonescu Aspazia
Kaufman Rasela
Marcus Paula

Vintu Vasile

Lerner Hava

Anastasiu Alisa

Glodeanu Valentina

Barbu Vera
Statescu Silvia

Laz4rescu Laura

: Munteanu Margareta
Simaschievici Dimitrie
Venescu Ecaterina

Arapu Sofia
Nicova Alexandra
Teodoru Maria
Vasiliu Gr, Petru

Pjocopiu Virginia
colnic Esfiri

Vizanti Georgeta

Licentiatii din Februarie 1928


1 Alexandrescu Vasile
2 Cojocaru Daria
3 Costachescu Olimpia

4 Munteanu Haralanibie
5 Pandale-Rosculet Felicia
6 Popa Maria
7 Popovici-Dreuthel Eugenia
8 SJlcianu Dimitrie

Botezatu Aspazia
Nestorian Viorica
Sadoveanu-Manoliu Despina
Sibi Charlotte
Taut Honorina

Chiperman Reiza

Elik Ade!

Bossie Olimpia
Buznea Maria
Pavlov Maria
Popescu Maria
Scorpan Terpsichora
Vulpanovici Sofia

Dulap Ecaterina
Juganaru Panait
Voitinovici-Paraschiv

Victoria

Licentiatii din lunie 1928


1

2
3
4
5
6
7
8
9

Antonescu Constanfa
Carale Victoria

Alexa Dumitru

Ghimici Elena
Haulic5 Agripina
lacovlov Vera
Leu Eugenia

Buialschi Agnesse
Dobrescu-Late; Eliza
Niciporov Ecaterina

Buciuscan Maria

Alexievici Gheorghe
Corivan Neculai
Galan Mihai
lonescu Gh. Cornelia
Stefanov Maria

Bratianu Gheorghe

Gheorghiu Traian

Teodoru Eugenia

TSzlauanu Emilia
Treschin Nicolai

Triandaf Gabriela
Ziubas Damian

Doctorii Fac. de Filosofie i Litere din lasi In an. sc. 1927/28.


1 GSzdaru Dimitrie, Dr. in Filosofie si Litere in ses Febr. 1928, spec. .Filologia romin5", cu teza : ,,DescendenJii demonstrativului latinesc /We in limba romineascS".

fnstitutul anatomic
al Facultafii de Medicina din lasi
inaugurat in anul 1895
condus pina in 1908 de Prof. Dr. Ar. Peride
apoi de Prof. D-r. E. Juvara (1912),
Prof. Dr. I. Tanasescu (1913), Dr. I. Rainer (1920)
Prof. Dr. N. Hortolomei (1925), Prof. Dr. V. Ra?canu (1928)

bll' D1' M' Hol<IOBJ6! (Id53)' blor D1' A' K?*C3Dn (BS8)
(Id 1 3)' Dr F K3!"61 (idSO)
blof D1' T
gboi qs
'1' E' 1"A313 (ldI3)'
conqm! bin? JD
3]

q6 bll' D1' Vl> b61!'!6


in annj j g ^ j
ii qe ^sqicing qra
SIJSfOUHC

FACULTATEA DE MEDICINA
si
INVAjAMINTUL FARMACEUTIC
Anul colar 1926/1927.
DECANATUL
Decan: Prof. Dr. M. tefdnescu-Galati <Dela 1 Dec. 1926>.
Secretar: Dr. Neculai Alexandrescu
Ajutor-Secretar : Const. Alexandrescu
Bibliotecar: Dr. Gh. I. Botez
Arhivar: Gh. Negrufi
Intendent: Gh. Mircea
Impiegat (la BibliotecS): Maria Miclescu
Custode (la Biblioteca): Ion Bordeianu
Mecanic Electrician: Const. Duca
Laborant: Al. tefaniu
Portar: Ion Pricop
Servitor: Vasile Todiracu

Radu Grigorooici

Ion Ciofu
(la Biblioteca) D-tru Neagu.
Catedrele Facultafii de Medicina din lai, cu numele D-lor
Profesori cari au predat cursul in anul colar 19261927a) Medicina
Denumirea Catedrelor

Numele 51 Pronumele
D*lor Profesori

Anatomia descriptive si Embriologia


Anatomia patologica
Bacteriologia
Cbimia medicala si biologica
Clinica boalelor nervoase si mintale

boalelor cailor urinare


.,
I chirurgicala

II chirurg. 5! Anatomia topografica


,
dermato-sifilitica

?i Patologia infantila
,,
medicala
,
si ieoria oftalmologica

;i teoria obsietricala

terapeutica

Prof. supl. Docent Dr. Zamfirescu G.


titular Dr. Gala$escu Petru

SlStineanu Alex.

Sumuleanu Corneliu
,

Dr. Parhon I. Const.

$tefanescu-Gala|i Mih.

Hortolomei Nic.

TSnSsescu Ion

Mironescu Eugen

Gracoski $tefan

Bacaloglu Const.

Puscariu Elena (D-na)


agregat ZSharescu-Karamnn NIC.

titular Enescu Ion

Denumirea catedrelor

Nuraele si Pronumefe
D-Ior Profesori

30
31

Farmacologia si materia medica


Fiziologia si Fizica biologicS
Histologia si Histogeneza
Higiena
Medicina legala
Medicina operatorie
Patologia chirurgicala bandaje si aparate
de fracturi
Patologia si terapia generala
Patologia medicala
Parazitologia (Istoria natur. medicala)
Conf. de Anatomic topografica
,..
,, descriptive si EmbrioJogie

Otorino-laringologie
.. Radiologie si Radiografie

Epidemiologie, profilaxia si clinica boalelor infecjioase

Higiena socials

Ortopedie

Prof. supl. Dr. Enescu Ion


titular
Rascanu Vasile
Puscariu Emil
Ciuca Mihai
Bogdan George
agregat
Butoianu S. Mihai
titular

n
n
,.
Conferen(iar

Dr. Anghel Paul


lonescu-MihSesti Const
Dobrovici Ant.
Leon Nicblae
Dr. Nubert Ion
. Zamfirescu Gh.
Dimitriu-Borca Vasile
Radu Emil
1

BUlteami loan )
Gheorghiu loan*)
Trosc Andrei *)

Corpul Didactic

Analiza aliment, si bauturilor


Bacteriologia

Prof. tit. lonescu-Matiu Alex.

Dr. Slatineanu Alex,


Confereujiar Dr. Gheorghiu I.
Botanica
Prof. tit. Popovici Alex.
Chimia analitica calitatira si

, Costachescu N.
cantitativa
Confer Cernatescu Radu
Chimia minerals
Prof. tit. Costachescu N.
Chimia organica
,.
., $umuleanu Corn.
Farmacia chimica si galenica

lonescu-Matiu Alex
Fizica generala

lonescu Theodor
Farmacologia
Dr. Enescu Ion
10 Higiena

Dr. CiucS Mihai


Confer. Dr. Balteanu Ion
11 Mineralogia
Prof, tit, Bujureanu C. V
12 Toxicologia

lonescu-Matiu Alex.

Laboratoriilor i a personalului respectiv can au functional


in anul colar 1926/1927.

Laboratorul de Terapeutica
Director
Asistent

Preparator
Laborant

Profesor Dr. Ion Enescu


Dr. Gr. Nubert
Dr, Elena Nadejde Nubert
Dr. Manoliu G. Maria
Gr. lonescu
Zinca Lascar
Laboratorul de Parazitologie

b) Invatamintul farmaceut 1C
CURSUL

TABLOUL

De la Facutratea

Medicina

Director
ef de lucrSri
Asistent
Laborant

tiin(i

Medicina
$tiin(i
MedicinS

Laboratorul de Chimie medicala i biologica


Director
ef de lucrari
Asistent
n

Preparator
n

$tiinji
MedicinJ

Profesor Neculai Leon


Dr. Lucia Leon Borcea
Const. Vasilescu
Grig. lamandi
Gh. Postica
Florica Postica

Custode
Laborant

Profesor Corn. umuleanu


Dr. Nic. LazSr
Dr. Felix Nadejde
Ion Claudatus
Aurel Gheorghiu
Margareta Mitescu
Gh. Popoi
Gh. tefanovici
Eliza Popoi
Laboratorul de Farmacologie

1) A Inoeput prelegerile de la 1 Februar


1927.
2) A rnceput preiegerile de la 1 Aprilie 1927.

3) A fnceput prefegerile de h 1 Februar 1927.

Director
Asistent

Preparator
Laborator

Profesor Dr. Ion Enescu (suplinitor)


Dr. Margareta Burada-Petroni
Dr. Eugen N. Renescu
Constanta Parhon
Aneta N. Popovici

107

Laboratorul de Fiziologie
Director
ef de lucrari
Asistent

Preparator technic
Preparator
Custode
Mecanic
Laborant

Laboratorul de Bacteriologie

Profesor Dr. Vasile Racanu


Dr. Leon Ballif
Dr. Eugen N. Renescu
Const. Petrescu
Marcel Capri
Dimitrie Dorogan
Vasile Duca
Ion Maftei
Vasile Hermeziu
Vas. Branza
Traian Hie

Profesor Dr. Al. Sldtineantf


' uDr. Ion Gheorghiu ;i:
\
Dr. Ion Alexa
Dr. Const. Earth
^
Maria Moruzi
-;
Dr. Ion Constandaclffe
Dr. Gh. Costin
, ..
'"'^ Vas. Clotan
i'!Ci5'iOt
loan Asandei
,: Paraschiva Asandei ;
".', Gheorghe Timofte
". Costin Pavel
Gh. MinciunS
:|

'-Director
!
ef de
Asistent
Preparator
Mecanic
Laborant ef
Laborant

Laboratorul de Histologie
Director
ef de lucrari
Preparator

Laborant

Profesor Dr. Ernil Pucariu


Dr. Jacques Goldner
Dr. Marza Vasile
Gh. Chipail
Neculai Lupu
Cristina Lupu

Laboratorul de Patologie externa


(Ataat catedrei de Patologie externS)
Director
Preparator
Laborant

Laboratorul de Anatomic patologica


Director
ef de lucrari
Asistent
Preparator

Desenator
Laborant

Laboratorul de Higiena

Profesor Dr. Petru Gdld$escu


Dr. Neculai P. Balan
Dr. Const. Diaca
Dr. Violetta Strat-Petrovici
Const. Madarjac
Tvardohlib Emanoil
Dimitrie Racovifa
Ruxanda Racovita

Director
ef de lucrari
Asistent

Preparator

Laborant ef
Laborant

Laboratorul de Medicina legala


Director
Asistent
Laborant

Profesor Dr. George Bogdan


Dr. Maria RopalS
Pricop Pascariu

if

Preparator
Laborant

Profesor Dr. Mihai Ciucd


Dr. Ion BSlteanu
Dr. Gh. Tudoranu
Dr. Eugenia Manoliu-AIexa
Dr. Gh. Munteanu
Dr. Alex. Toma
Virginia BSdulica
Gh. Onofrei
Ion Ciofu
Oclalia Onofrei
Paraschiva Codreanu

Institutul de Anatomic i Laboratorul de Anatomic


descriptive

Laboratorul de Patologie generala


Director
Asistent

Profesor Dr. Paul Anghel


Teodorina Danielescu
Luscalov Gavril

Director al Institutului i Laboratorului de Anatomic descriptiva


Dr. Gheorghe Zamfirescu (suplinitor)
Prosector
Dr. Const. Ralescu
Dr. Gh. Zamfirescu
.
Muzeul de Anatomic

Profesor Dr. Const. Ionescu'Mihde$tt


Dr. Mihai Garofeanu
Dr. lonescu Petru
Florica Ha"rjescu
Severin Bejenariu
Const. Scripa

Custode preparator Celan Evdochim

108

Persoiialul materialului i al salii de inject"


ef material
Laborant

Dim. Gherase
lliescu Mihai
Mujiu lustin
Al. Curmei
Zaharia Lova
Mujiu Efreni

Laboratorul de Anatomie descriptive

Preparator
Laborant

Prof. Dr. G. Zamfirescu (supl.)


Dr. Neculai Alexandrescu

Vladimir Bujureanu
Gheorghe furcanu
Elena Popovici Aconf
Dr. Oscar Franche
Th. Burghelea
Radu Badaluta
FSlcoianu Neculai
Dr. Lucinescu Eugen
Plesu Stelian
Remenco Alex.
Carol Tintu
Stef. Vrabie
Em. Gherase
Const, furcanu
Const. Iloianu
Const. Rotariu

Aspirant

De^enator
Mecanic
Fochist
Laborant

Laboratorul de Medicina operatorie


Director
Asistent
Preparator
Desenator
Laborant

Profesor Dr. Mihai St. Butoianu


Dr. Parvulescu Gh.
Tr. Mihailescu
Dimitrescu Const.
Manolescu Emil
Moldovanu Ion

Laboratorul de Anatomic topografica


Director
Asistent supl.
Preparator

Profesor Dr. Ion Tdndsescu


Dr. Em. Craft
Dimitrie Branisteanu

Laboratorul de Farmacie chimica si galenica


Profesor Alexandra lonescu-Matiu
Const. Bordeianu
Const. Popescu
Lupu Coniver

Ana Carale
Hie Ungureanu
Maria Ungureanu
Oniga Emilia

Clinica medicala
Director
ef de lucr&ri
Asistent
n

Director
Preparator

Director
Asistent

109

Preparator
Desenator
Laborant

Director
ef de lucrSri
Asistent
Preparator

Laborant

Director
ef de lucrSri
Asistent

Preparator

Desenator
Mecanic radiolog
Laborant

Director
ef de lucrari
Asistent
Preparator-chimist
Laborant

Profesor Dr. Const. Bacaloglu


Dr. Ion Nimereanu
Gh. Tudoranu
LazSr Diaca
.. D-tru Vasiliu
Neculai Dabija
Petrovici Jeana
Georgeta Vasilescu
Gh. Balmu
Maria Panzariu
Maria Cuco
Clinica I chirurgicala
Profesor Dr. Neculai Hortolomel
Dr. Vladimir Butureanu
Oscar Franche
Viorica Butureanu
Gatoschi Gheorghe
Coralia Agapi
Th. Burghele
Aglaia Cuza
Irimia Galban
Clinica II chirurgicala
Profesor Dr. Ion Tdnasescu
Dr. Dim. Lazarescu
Ion Barca
Dum. Stoleriu
Elena Nicodim
Stere tefaniu
Nicolai Craft
Al. Paveliu
Mihai ZSnescu
Const. FSrama
Clinica infantila
Profesor Dr. tefan Grafoski
Dr. Emil Hurmuzachi
,, Georges Rosenthal
Maria Vasiliu
Camner Mihail
Lipovanu Margareta
Petreanu Eugenia
Solt. Palaghia
Emil Diac

no _
CUhica dermato-sifiligrafica
Director
ef de lucraii
Asistent
Chimist farmacist
Preparator
n

Mecanic electrician
Desenator-mulajor
Laborant-Custode
Laborant

Prof. Dr. Eugen Mironescu


Dr. Gh. Nastasa
Lazar Nicolai
Dimitriu Grigore
Costea Virgil
Dr. Petrovanu Dum.
Petre Zaharia
loan Rotaru
Irina Macarov
Neculai Butnariu

Clinica obstetricala
Director
Asistent

P R O G R A M U L DE STUDII
pe anul colar 1926-1927.
Semestrul de vara.
(Regulamentul din 1922) .
*

Prof. Dr. Neculai Zaharescu-Karaman


Dr. Suzana Grosi
Eugen Aburel
Alexandrina Nastasa
Parhon Constantin
Handoca Marcel

Preparator
Desenator
Laborant

A) FACULTATEA DE MED1C1NA
Anul I.

(Dl. Prof. supl. Docent Dr. Gh. Zamfirescu)


Curs: Luni, Marti i Vineri (5-6 p. m.)
(in amfiteatrul Institutului anatomic)

Clinica boalelor nervoase si mintale


Director
ef de lucrSri
Asistent

Preparator

Laborant

Prof. Dr. Const. I. Parhon


Dr. Emil Savini
Maria Briese
Zoe Caraman
Elena Derevici
Maria tef2nescu
Serafinescu Petru

Chimia medicala si biologica


(Dl. Prof. Corn. umuleanu)
Curs: Luni si Marji (9-11 a. m.)
Lucr^ri practice: Joi si SimbStS (9-12 a. m.)
-(la Institutul de Chimie din str. S^ulescu).

Clinica genito-urinara
Director
Asistent
Preparator
Laborant

Anatomia descriptiva si Embriologia.

Fiziologia si Fizica biologica


(Dl. Prof, Dr. Vas. Racanu)
Curs: Mercuri, Joi i Simbata (5-6 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri, Joi si SimbatS (2-5 p. m.)
(in laboratorul respectiv din noul local).

Prof. Dr. Mihai $tefanescu~Galati


Dr. Ion Motoc
Isabela Musat
El. Constantiniu

Clinica oftalmologica
Director
ef de lucrari
Asistent
Preparator

Desenator
Laborant

Prof. Dr. Elena Puscariu


Dr. lul. Nijulescu
LSzarescu Eugenia
Georgeta Vartic
Ecaterina Bivol-Triandaf
Grigore Kesim
Gr. lamandi
Gh. Maftei

Anul II.

Anatomia descriptiva si Embriologia


(Dl. Prof. supl. Docent Dr. G. Zamfirescu)
Curs: Luni, Marti si Vineri (5-6 p. m.)
(in amfiteatrul Institutului anatomic).

Histologia si Histogeneza
(Dl. Prof. Dr. Emil Pu$cariu)
Curs: Marti (10-12 a. m.)
Lucran practice: Joi i Simbata (10-12 a. m.)
(in laboratorul respectiv din noul local).

112

Fiziologia i Fizica biologica


(Dl. Prof. Dr. I/as. Racanu)
Curs: Mercuri si Joi (5-6 p. m.) Simbata (8-10 a. m.)
Lucrari practice: Mercuri, Joi si Simbata (2-5 p. m.)
(in laboratorul respectiv din noul local).
Anul III. Anatomia patologica
(Dl. Prof. Dr. Petru Galdescu)
Curs: Marti (2-3 p. m.) i Mercuri (3-4 p. m.)
Lucrari practice : Marti (3-6 p. m.) si Mercuri (5-7 p. m.)
(In laboratorul respectiv din vechiul local).

Anatomia topografica
(Dl. Prof. Dr. Ion Tdndsescu i Dl. conferentiar
Dr. Ion Nubert)
Curs: Joi si Vineri (2-3 p. m.)
Lucrari practice: Joi si Vineri (6-7 p. m.)
(la Institutul de Anatomie).
Medicina operatorie
(Dl. Prof.-agregat Dr. Mih. S. Butoianu)
Curs: Vineri i Simbata (3-4 p. m.)
Lucrari practice : Vineri i Simbata (4-6 p. m.)
(la Institutul de Anatomie).

Parazitologia
(Dl. Prof. Nic. Leon)
Curs: Luni si Joi (5-6 p. m.)
Lucrari practice: Luni i Joi (3-4 p. m.)
(in sala de curs i labor, respectiv din noul local).

Patologia medicala
(DL Prof. Dr. Ant. Dobrovici)
Curs: Luni si Mercuri (2-3 p. m.)
(in sala de curs a noului local).

Patologia chirurgicala, bandaje i aparate de


fracturi
(Dl. Prof. Dr. Paul Anghel)
Curs: Marti si Vineri (il-12 a. m.)
(in amfiteatrul Institutului anatomic)

11;;
Stagiu in spital
in h'ecare zi intre 8 i 12 dimineata in clinicele:
1
medicala si chirurgicala, serviciul d-lui prof.
Anghel, i serv. primirii bomavilor din spitalul
Sift. Spiridon.

Anul IV Patologia i Terapia generala


(Dl. Prof. Dr. Const. Ionescu-Mihde$ti)
Curs: Luni (4-5 p. m.) i Marti (3-4 p.m.)
Lucrari practice: Vineri i Simbata (2-4 p. m.)
(in sala de curs i laboratorul respectiv din noul local).
Bacteriologia
(Dl. Prof. Dr. Alex. Slatineanu)
Curs: Joi si Simbata (4-6 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (3-6 p. m.)
(in sala de curs a noului local i in laboratorul
respectiv din vechiul locaj)."

Farmacologia
(Dl. Prof, suplinitor Dr. Ion Enescu)
Curs : Mai^i i Vineri (4-5 p. m,)
Lucrari practice: Luni i Vineri (2-4 p. m.)
(in sala de curs a noului local i in laboratorul
respectiv din str. SSulescu).

Clinica medicala
(Dl. Prof. Dr. Const. Bacaloglu)
Curs: Mercuri i Vineri (10-12 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon)

Clinica I chirurgicala
(Dl. Prof. Dr. Me. Hortolomei)
Curs: Marti, Joi i Stmbata (9-10 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).
Clinica de Epidemiologie, profilaxie i boli infectioase
(Conferinta)
(Dl. Conferentiar'Doeent Dr. I. Balteanu)
Curs: Luni (8-12 a. m.; si Mercuri (8-10 a. m.)
(la spitalul de izolare)

114

Stagiu in spital
In fiecare zi intre 8 i 12 dim.
la spitalul de izolare, clinica II chirurgicala, clinica obstetrical^, clinica medicals i clinica terapeutica din spitalul Sft. Spiridon.
Anul V.

115
B) INVATAMlNTUL FARMACEUTIC
Anul I

Clinica medicala
(DL Prof. Dr. Const. Bacaloglu)
Curs: Mercuri si Vineri (11-12 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).

Mineralogia
(DL Prof. V. C. Bufureanu)
Curs: Mercuri (4-5'/2 p. m.)
Lucrari practice; Vineri (9-12 a. m.)
(in laboratorul respectivFacult. de tiinti)

Clinica II chirurgicala
(Dl. Prof. Dr. Ion G. Tdndsescu)
Curs: Marti, Joi i Simbata (policlinica) (8-9 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).

Chimia minerala
(Dl. Prof. Nic. Costachescu)
Curs: Luni i Martf (2-3'/2 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (9-12 a. m.)
(in laboratorul respectivFacult. de tiinti).

Clinica obstetrical^
(DL Prof, agregat Dr. N. Zahdrescu-Karaman)
Curs: Joi i Simbata (5-6 p. m.)
(la Maternitate)

Fizica generala
(Dl. Prof. 7eodor lonescu)
Curs: SimbSta (4!/2-6 p. m.)
Lucrari practice: Luni (8-12 a. m.)
(in laboratorul respectiv-Facult. de Stiinji).

Clinica terapeutica
(DL Prof. Dr. Ion Enescu)
Curs: Luni (9-11), Mercuri (9-10) si Joi (9-11)
(in spitalul Sft. Spiridon).

Chimia analitica calitativa


(DL Prof. Nic. Costachescu)
Curs: Luni (2-6 p. m.)
Lucrari practice: Luni (2-6 p. m,)
(in laboratorul respectivFacult de Sjiinji).

Higiena
(Dl. Prof. Dr. Mihai Ciucd)
Curs: Vineri si Simbata (2V 2 -3V 2 'p. m-)
Lucrari practice: Vineri si Simbata (3V2-6 p. m.)
(in laboratorul respectiv din noul local)
Radiologia i Radiografia (Conferinja)
(DL conferenfiar-docent Dr. Em. Radu)
Curs: Mercuri si Vineri (10-11 dim.)
(in spitalul Sft. Spiridon).
i.
Stagiu in spital
In fiecare zi intre 8 si 12 dim.
la clinica medicals, clinica II chirurgicala, clinica
obstetricala i clinica terapeutica din spi^lul Sft.
Spiridon.

Botanica
(DL Prof. Alex. Popovici)
Curs: Mercuri i Simbata (8-9 a. m.)
Lucrari practice: Joi (8-11 dim.) i Vineri (2-4 p. m.)
(in laboratorul respectiv de la Facult. de S. tiinti).

Anul II.

Farmacologia
(DL Prof, suplinitor Dr. I. Enescu)
Curs: Marti i Vineri (4-5 p. m.)
Lucrari practice: Marti i Simbata (2-4 p. m.)
(in laboratorul respectiv din localul nou).
Chimia organica
(Dl. Prof. Corn. umuleanu)
Curs : Luni i Marti (9-11 a. m.)
Lucrari practice: Luni (2-6 p. m.)
(la institutul de chimie din str. Saulescu).

117

116

Chimia analitica cantitativa

(Dl. Prof. Me. Costachescu i dl. conferenfiar


Radu Cerndtescu)
Curs: Joi (6-7'/2 p. m.)
Lucrari practice; Mercuri (8-12 a. m. i 2-6 p. m.)
(in laboratorul respectivFacult. de Sfiinti)

o
E-

1-^

mnisaj
-UOD 3)[y

I 1

piezop^

?8S

P!I1B3

1 1

IUI)S3I3

CO 3J

FSmnjj

14
Tl*

Tt

1 1

^ 1

*35a

i<
j3
3

oi

a>-*
in co
14 cooo

cc
Tt

c^

1 1 i i

Farmacia chimica i galenica


(Dl. Prof. Alex. lonescu-Matlu)
Curs: Marti i Joi (5-6 p. m.)
LucrSri practice: Joi (8-12) i Vineri (8-11 a.m. i 2-4 p.m.)
(in laboratorul respectiv din vechiul local).
Anul III Farmacia chimica i galenica
(DL Prof. Alex. lonescu-Matiu)
Curs: Marji i Joi (5-6 p. m.)
Lucraii practice: Marti (8-12 i 2-5 p, m.) i Joi (2-5 p. m.)
(in laboratorul respectiv din vechiul local).
Analiza alimentelor i batiturilor
(Dl. Prof. Alex. ionescu-Matiu)
Curs : Luni i Simbata (8-12 a, m.)
(in laboratorul respectiv din Iqcalul vechiu).
Higiena
(Dl. Prof. Dr. Mihal Ciuca i dl. conferenfiar
docent Dr. I. Balteanu)
Curs : Luni (3-4 p. m.)
Lucrari practice : Luni (4-6 p. m.)
(In laboratorul respectiv din noul local).
Chimia analitica. Toxicologia
(Dl. Prof. Alex. lonescu-Matiu)
Curs: Mercuri (9-10 a. m.)
Lucrari practice : Mercuri (10-12 a. m.) i Joi (8-12 a. m.):
(in laboratorul respectiv din vechiul local)
Bacteriologia
(Dl. Prof. Dr. Alex. Sldtineanu, i dl. conferentiar-docent Dr. I. Gheorghiu)
Curs: Mercuri (5-6 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (5-6 p. m.)
(in sala de curs a noului local i laboratorul respectiv din vechiul local).

CO
CNCO

in oo o^
1-H

in oo

I>O CDC2
r<

* t^

E8

u>

<

a.

,j
3
X
w

iipnjs sp nuy

1 1

H -:

o
E-

=<

mnisaj
-HOD 3}jy

sj

to

PN

X-

"

pIBZO}^

"C
w
(fl

.^

0)

4)

"S"S

1 "g
ii 3-3
OOC/3

V3 C/> 00 OO-

_ "
> _.
r
G) I1

CS

._ a)

to

*:
1
^

"rt
>.
QJ

ii 11
%%

g"g
'O TS
3 3

00 OO

(MO tMO>

.CO

..

1
T-H

CM

ooo

OO

! 1 1

1-H

82 8

hs-^i

00-00

OOC/3

- a>

1
3-3

g g
S-3 3

t-

00 OO

>

~a
fl

"S"

"o

u "cj

<

in

1
CO

(D

I>CO !O(M

1 i
S"

\ i 1 '

! !

1 1

inijSsjj

S2 SS3

r^00

32

jm?ranN

i < ii
CM CO

SIS

ino
in 1-4

.M a>

. CD

CS

A3
a a
& <u
-a -a

B
"2a
c_)

!3!I1B0

<u

1 1

~ 1

00

o S
d

a>in

T!

"5
**
"3u

3 S

<M^-l
O5O
5S CD-* rp Ol tNrf

C^

2J^

i-H

ii 1 1 1 1 1 1
i

it

CM
t^

S3

K3

CO

1 1 1

1 1

R^

m
CO

t^-<M
S1"

2 S

i
1

1 1

1 1 1

0>

**
M

0)

w
S

_j
^
X
u

4>

g g
S-3

00

oooo

npnjs ap imy

gg
3-3

gg

?-

0000

00 00 0000

O C3
U 4)

s fc

8^

RS
i

g^

!oo co
f^K

m CD

-HCO

30 rH

Tf^-l

r
.~

S 8 co

._ ^

. V

V O)
T3 "O
3 3

g
<u
S a
"3 "3 3 3 "3

UO t>Q

0000

a a

>

"i

^3
<

E-

jtvOOO

co

3o
E-

119

LISTA NOMINALA
a Doctorilor in medicina i chirurgie, proclamati in anul
scolar 1926-27 (cu indicatia subiectului tezei, a d-lui Profesor care a prezidat juriul de promotie si a numarului curent
c.e poarta teza)1, BAZIAN Hava. Avortul criminal si secretul profesion'al (Prof.
Bogdan G.)
922
2, INCHUM Martin, Procedeiie neutralizatoare in organizmul gravid,
(Prof. Bogdan G.)
923
3, HARNIK David. Terapia stimulanta specifics si nespecifica contra
agentului cauzal. (Prof. Bacaloglu C,)
924
4, SACHER Neuman Leon. Privire generala asupra glandelor endocrine. (Prof. Bacaloglu C.)
925
5, DIMITRIE Arsenic, Tratamentul tuberculozei pulmonare cu sanocrysina, (Prof. Ciuca M.)
926
6, CAHANE Mares, Cercetari asupra variafiunilor electrolitelor din
sange si {esutul muscular din punctul de vedere ilikibiologic.
(Prof. Parhon C.)
927
7, SCUTARU Ion. Consideratiuni generale asupra intoxicatiilor si in
special asupra intoxicate} cu arsenic si polinevritei consecutivp. (Prof. Bacaloglu C.)
928
8, DANIELESCU Teodorina. Contributiuni la studiul lithopedionului.
(Prof. Anghel P.)
929
9, SVERDLIC Bercu. Contributiuni la studiul abcesului subfrenic,
(Prof. Bacaloglu C.)
930
10. CRAFT N, Emil. Rezectia costala in piopneumotoraxul consecutiv
pleureziilor purulente, putride si gangrenoase, (Prof,
Anghel P.)
931
11. PULVER B. Consideratiuni generale asupra Helioterapiei artificiale. (Prof. Hortolomei N.)
932
12. FELDMAN I. Plastii si autoplastii in pierderile de substante ale
craniului. (Prof. Anghel P.)
933
13. VAISBERG Sura. Consideratiuni obstetricale si medico-legale
asupra anomaliilor sarcinei (Prof. Bogdan G.)
934
14. VAINELBOIM G. Tratamentul operator al prolapsului genital
printr'un procedeu de exohysteropexie (Prof. Anghel P.) 935
15. GOLDENBERG Smerel. Deviatiuni antropometrice ale copiilor
rachitici, in vrasta de unu, trei si cinci ani. (Prof. Gracosky S.) 936
16. LISOVSCHI Vladimir. Contributiuni la studiul morfii subite la
adulfi prin leziuni pleuro-pulmonare. (Prof. Bogdan G.) 937
17. CODNER Ghers. Contributiuni la studiul injectiunilor epidurale in
tratamentul incontinentei esenjiale de urina. (Prof. Stefanescu-Gala{i M.)
938

18. LAZAR Leiba. Iniluenta razelor ultraviolete asupra anafilaxiei


serice, Cercetari experimentale, (Prof. Gra9oski S.)
939
RAPAPORT
Ghenia-Ruhla.
Consideratiuni
la
studiul
accidentelor
19.
940
cu electricitatea casnica. (Prof. Bogdan G.)
20. RABINOVICI Elia. Contributiuni la studiul tumorilor benigne ale
mamelei. (Prof, Hortolomei N.)
941
21. FRADIS Nehemia, Contributiuni la studiul flegmonului urinos. (Prof,
942
Hortolomei N,)
22. GANDELMAN Srul, Supurajiuni perimetrale de origine calculoasa
(Prof. Stefanescu-Galati M.)
943
23. LUCINESCU D. Leon. Studiu asupra chistelor. dermoide de ovar.
644
^ (Prof. Anghel P.)
DASCAL
Haim.
Contributiuni
la
studiul
cancerului
primitiv
al
24.
945
ficatului. (Prof. Bacaloglu C.)
25. PLAKSIN M, Alex. Atentate contra bunelor moravuri savirsite
946
de dementi neresponsabili. (Prof. Bogdan G.)
26. POPESCU Mihail. Acjiunea namolului de Tekir-Ghiol asupra reumatismului cronic. (Prof, Bacaloglu C.)
947
27. SCUTARU P, Adrian. Contributiuni la studiul Chimioterapiei intravenoase a gonocociei cu clorhidratul de 3,6 Diamino, 10
metil acridina. (Tripaflavina). (Prof. Stefanescu-Galati M.)948
28. SINDER Sioma. Contributiuni la studiul eliminarii albastrului de
949
metilen la diabetici (Prof. Bacaloglu C,)
29. S/TERENBERG Manase. Consideratiuni asupra patogeniei hiper950
tensiunei arteriale. (Prof. Bacaloglu C.)
calculilor
biliari.
(Prof.
CARNIOL
lancu.
Etiologia
si
patogenia
30.
951
Hortolomei N.)
31. GINIGER Herman. Consideratiuni clinice si patogenice asupra
952
mixoedemului. (Prof, Bacaloglu C,)
32. POPLICHER F, Hascal. Consideratiuni asupra patogeniei ulcerului
gastric. (Prof. Bacaloglu C.)
953
33. DAICI Strul. Consideratiuni asupra etiologiei si patogeniei cal954
culozei urinare, (Prof. Stefanescu-Galati M.)
34. GOLDENBERG Reiza. Problema profilaxiei tuberculozei. (Prof.
955
Bacaloglu C.)
CEAUSOV
S.
Dumitru.
Corpi
straini
instomac.
(Prof.
Anghel
P.)
956
35.
36. RABINOVICI Simon. Consideratiuni asupra regimului alimentar
in diabet zaharat fara denutritie si in diferite complicatiuni
ale sale. (Prof. Bacaloglu C.)
957
37. URSACHI Aristide, Moartea subita prin leziunile aortei din punct
958
de vedere medico-legal, (Prof. Bogdan G.).
38. TABACARU Grigore. Consideratiuni medico-legale asupra plagilor
prin arme de foe consecutive accidentelor de vinatoare. (Prof.
959
Bogdan G.)
39, PARHON Constanta. Contributiuni la studiul ovarului ca glanda
960
endocrina. (Prof, Parhon C.)
REZNIC
Avram.
Contributiuni
la
studiul
echilibrului
acido-bazic
40.
la alienati. (Prof. Parhon C.)
961

120

121

11. CASPAR Gh. Contribufiuni la studiul kistelor hidatice multiple


ale pulmonului. (Prof. Bacaloglu C.)
.
962
42. BARBAIANI Lucian. Contribufiuni la studiul meningitei cerebro-

65. VASILIU M. Ion 1 )


.
'.
986
66. ROITMAN Ruhla. Considerafiuni medico-legale asupra citorva
cazuri de pruncucideri rare. (Pruncucideri savante). (Prof.
Bogdan Gh.)
987
67. DREUTTEL V. loan. Consideratiuni anatomo-clinice asupra sifilisului hepatic in perioada terfiara. (Prof. Bacaloglu C.) 988
68. BAHOV loan. Seroterapia in scarlatina. (Prof. Ciuca M.)
989
69. ROSEANU L. Lascar. Syphilisul in legatura cu casatoria si divortul din punctul de vedere medico-legal. (Prof. Bogdan Gh.) 990
70. HIMELBRAND Moise. Aphasie in urma facturei bolfii craniene
cu infundarea fragmentelor. (Prof. Anghel P.)
991
71. POPESCU I. loan (Sibiu). Doctrina lui Freud. (Psihanaliza).
(Prof. Parhon C.)
992
72. TOMA A. Contribufiuni la studiul Anatomiei patologice in tifosul exantematic. (Prof. Slatineanu Al.)
993
73. IACOV Sapir. Consideratiuni asupra hemoragiilor in evolufia
ulcerului stomacal. (Prof. Bacaloglu C.)
994
74. BURD Bercu. Gangrena membrelor, consecutiva gripei. (Considerafiuni clinice si patogenice). (Prof. Anghel P.)
995
75. VINER lacov. Considerafiuni clinice si terapeutice asupra reumatismului tuberculos, (Prof. Bacaloglu C.)
996
76. PANTOFARU Strul. Aspecte clinice ale uremiei. (Prof. Bacaloglu C.)
.
997
77. GRECEANIC losif, Consideratiuni asupra glaucomului infantil,
(Buftalmie, Hidroftalmie). (Prof. Puscariu El.)
998
78. DERENOVSCHI Wolf. Keralitaneuro-paralitica, cu doua observafiuni din clinica boalelor de ochi a Facultafii de Medicina
din Ia5. (Prof. Puscariu El.)
999
79. DIMITRIEV Nicolae. Viteza de sedimentare a globulelor rosii
la tuberculosi. (Prof. Bacaloglu C.)
1000
80. LIVSIT-Gruti Malca. Hemiplegiile dureroase. (Prof. Bacaloglu C.) 1001
81. DENISOVSCHI Alexandru. Complicafiuni oculare in xeroderma
pigmentosum. (Prof. Puscariu El.)
1002
82. BUICULESCU Alexandru. Considerafiuni medico-legale asupra omorurilor ?i sinuciderilor prin arme albe. (Prof. Bogdan G.) 1003
83. COFMAN Ifhoc. Consideratiuni asupra sarcomului renal la copii.
(Prof. Stefanescu-Galafi M.)
1004
84. ZAIDMAN Lipa. Considerafiuni asupra studiului semeiotic al
hematemezei. (Prof. Bacaloglu C.)
1005
85. PAVLOV Ion. Contributiuni la studiul modificarei formulei leucocitare in dermatozele pruriginoase. (Prof, Mironescu E.)
1006
86. BOGUS Theodor. Consideratiuni asupra carcinoidului tubului
digestiv. (Prof. Hortolomei N.)
1007
87. BUCINSCHII Petre. Fistule uretro-rectale. (Prof. Stefanescu-

spinale cu coccobacilul lui Pfeiffer. (Prof. Gracoski S.) 963


43. BARBULESCU
C. Contribufiuni la studiul echinococcozei musculare. (Prof, Anghel P.)
44. CIUREA Nicolae. Contribufiuni la studiul pruncuciderilor prin su- 964
focafiune. (Prof, Bogdan G.)

965

45, HELD Moise, Consideratiuni asupra pronosticului si tratamentului


aortic. (Prof. Bogdan Gh.)
46. SVARJ lehezchiel. Considerafiuni asupra anevrismelor arterilor 966
mari in afara de ale aortei. (Prof. Bacaloglu C.)
967
SEIMAN Soil. Considerafiuni asupra paraliziilor facial^. (Prof.
Bacaloglu C,)
968
48.
CATZ Max, Consideratiuni asupra formelor clinice ale encefalitei
epidemice. (Prof. Parhon C.)
969
49. CAPLUN Sulim. Contribufiuni la studiul tulburarilor abdominale produse de aderenfe de origina apendiculara. (Prof. Anghel P,) 970
50.
TEODORASCU Olga. Cateva date clinice si' terapeutice asupra
turbarii. (Prof. Bacaloglu C.)
971
51.
PLESU D. Stelian. Contributiuni asupra abceselor metastatice
ale prostatei. (Prof, Stefanescu-Galafi M.)
972
52.ERNST Siegfried,
Contribufiuni la studiul anesteziei femeilor gravide
in timpul travaliului, prin metoda lui Siegel(Prof, Bogdan G.) 937
53
. POPOVICI Elena. 0 pagina din ,,Istoria medicinei legale",
(Prof. Bogdan G.)
974
54 . GRt)NBERG Aizic. Diabetul insipid, Starea actuala a chestiunei
poliuriei esenfiale. (Prof, Enescu I.)
975
55.
GROBOCOPATEL Ruvin. Consideratiuni clinice si patogenice asupru tumorilor multiple primitive, (Prof. Bacaloglu C,)
976
56
MORGENSTERN
Hermann.
Sifijis
?i
graviditate.
(Prof.
Bogdan
G.)
977
57
PETREANU Eugenia. Contributiuni la studiul p. H. in rachitism,
(Prof. Gracoski S.)
58. SARBU Toma, Eritrodermia exfolianta survenita in urma trata- 978
mentului antisifilitic (Mercur, Bismut si Neosalvarsan). (Prof.
Mironescu E.)
59 KARNIOL Arnold. Drenajul Mikulicz in chirurgia abdominals. 979
(Prof, Hortolomei N.)
980*
60. IACOBI Leon. Paralizia infantila. Contributiuni la studiul tratamentului ei prin agenfi fizici. (Prof, Gracoski S,)
981
61.
SIDERER Ita. Contribufiuni la studiul ruperilor organelor splancnice prin traume directe si indirecte, din punctul de vedere
medico-legal. (Prof. Bogdan G.)
62.. FELDMAN Paulina. Contributiuni la studiul fistulelor ombilico vezicale 982
prin persistenfa permeabilitafei uracuiui. (Prof, Anghel P.) 983
63. SOR Rifca-Tirlea,
Consideratiuni la studiul submersiunei, (Prof,
Bogdan G.)
984
64 LIPO VETCHI Ruhla. Consideratiuni asupra morf ii subite in puerperalitate din punct de vedere medico-legal. (Prof. Bogdan G.) 985

47.

Galafi M.)

1008

1) Promovat ,,Doctor", fara sus(inere de tezS de doctoral, conform Procesului Verbal


No 1593 din 18 Mai 1927.

122
88. BADALUJA Radu. Contributiuni la studiul tratamentului pleureziilor purulente pneumococice la copii cu n Optochin",
(Prof. Bacaloglu C.)
1009
89 ABAGERIU Octavian. Consideratiuni asupra diagnosticului si
tratamentului meningitei cerebro-spinale epidemice. (Prof.
Bacaloglu C.)
1010
90. IONESCU Petru. Contributiuni la studiul tuberculului ,,in vitro"
(prin metoda culturilor de Jesuturi). (Prof. Ionescu-Mi'
haesti C.)
1011
91. FRANCHE Maria. Singele si lichidul cefalo-rachidian in tifus
exantematic. (Prof. Ciuca M.)
1012
92. STEFANESCU Adrian. Consideratiuni asupra sufocajiunei accidentale din punct de vedere medico-legal. (Prof. Bogdan Gh.)
1013
93. SBIERA Partenia, Contributiuni
asupra
tratamentului
cu
ali_
. f*w
kx u.kuilJV'I-lklllU.l
*-U
Clli"
mente iradiate
in rachitism.
1014
__
*V***MOUJ (Prof.
^i lui. Gracoscbi
vjlayUoLUl I.)
1.1
rAXTTT
XT
1 . T
94, FALCOIANU
A. Neculai. Invaginatia intestinala la adult. (Prof.
Hortolomei N.)
1015
95. CONSTANTINESCU M. Nicolae. Quinetum si cinchonina in
*.. malariei.
AU*UA^J> (Prof.
^j. i vji Ciuca
vsiuia ivjL,;
tratamentul
M.)
1016
96. BUZENCHI Carol. Pneumothoraxul in afara de tuberculoza. (Prof.
Bacaloglu C.)
1017
97. SAMIS lacov. Considerafiuni asupra valorii semeiologice a ganglionului lui Troisier. (Prof. Bacaloglu C.)
1018UU

Lista Nominala
a licentiatilor in Farmacie proclamaji in anul colar 1926 1927 inaintea
Facultatii de Medicina din lasi.
1

u
o

i!

No.
Procesului
verbal

4069

2! 4070
3
4
5

6
7

8
9
10

11!
12
13
14
15
16;
17
18
19
20
21
22
23
24|j
25
26
27
28
29
30!
31
32
33
34

4693
4694
4695
4696
4697
5346
5347
5348
5429
5430
5431
5432
5433
6019
6020
6021
6022
6023

186
187
561
562
563
564
565
567
568
569
898
1397
1398
1399

D A T A

Numele si Pronumele

Bronson Peisah
Straitman L. Wolf
Cozloscni Natalia
Sterian Emil
Machedon Adela
Handoca Al. Constantin
Oriol Abram
Manoli loachim
Marcovici Hirsch
Zghibarfa Trofin
Carale Ana
Solomon Rasela
Goldsmidt Golda
Heller Mariem
Rozentul Feiga
lonescu Petrescu Angela
Malancescu Pantazi Viorica
Popa N. Vasile
Manolescu Maria
Florian Florica
Marcus H. Lupu
Oprea Constantin
Nechiforescu Profira
Negri C. Elena
Greif Isidor
Gornic Gher
Helvig Arthur
Georgescu N. Aristia
Colcher D. Reiza
Fisman M. Nahman
Fisman Klepper Rachela
Sarchis David
Averbuch Leib
Balaban Avram

22 Octomb.
n

"

1926

1 Novemb.

it

1)

)!

11

25

7J

11

11

1 Decembrie

^
"

y>

11

11

"

15
20

)'

15 lanuarie

11

1927

5 Februarie ,,
"
"

;?

"

,,

Martie

?j

16
4

6
n

10

124

'

_J l

39j
i

ii

Tapu Gheorghe
Grimberg Sosia
Sor Hana
jirilman Avram
Sirman I. Hana

D A T A

18 Martie

14
"

.- - --. .

1927

"

16 lunie

Biblioteca Facultatii de Medicina din Iai


Infiintata in anul 1884.
Reorganizata in anil 1915 i 1923.
Biblioteca este deschisa zilnic de la ora 14 la 18.

Tablou statistic pentru anul scolar 1926/27.


Luna

B
*

, _&
a

53

13
3

S'au imprum.*) ' S'au restituit

S'au consultat

Nr. cititorilor

R e v i s te
;

Fasc. Volum.

1
0
cd
te.'

"6

Fascicole

38;

1400
1552
1553
1554
2187

- . .. .

35
36
"i

Numele $i Pronumele

Profesori
Conferen^.
Sefi lucr.
A'sistenti

No.
" l| Procesului
;g jl verbal

V
|

*"o

>

Decemb. 1926

12

170

177

195

259

16

23

13

lanuarie 1927

135

188

50

J87

18

12

14

246

177

107

317

14

33

28

15

113

84

28

174

29

35

20

21

61

51

57

87

10

14

34

234

290

218

345

54

38

21

27

23

138

172

96

96

29

33

15

35

I 1097

1139

751

1465

157

190

102

125

Febr.

1927

Martie

1927

21

Aprilie

1927

11-

Mai

lunie

1927

1927

Total

122

La 31 Decembrie 1926 numarul tratatelor i monografiilor


inventariate era de 6357.
Biblioteca primea in anul|1927, in abonament s'au oferit
in mod benevol, 116 publicatiuni medicale periodice.
Aproape 50% din tratate, publicatiuni medicale i reviste
sint legate.
Bibliotecar, Dr. Gh. I. Botez
*) Nuniai D-nii Profesori, Conferenjiari, efii de lucrSri sau Asistenjii pot imprumula
cSr{i sau reviste diu BibliotecS.

127
Denumirea catedrelor

Anul colar 1927/1928.


Decanatul Facultafii de Medicind
Decan: Prof.Dr.M.$tefanescu-Galati<.Delal
Secretar: Dr. Neculai Alexandrescu
Ajutor-Secretar : Const. Alexandrescu
Arhivar: Gh. Negrufi
Intendent: Gh. Mrcea
Mecanic Electrician: Const. Duca
Laboranf. AL tefdniu
Portar: Ion Pricop
Servitor: Vasile Todiracu

Radu Grigorovici

Ion Ciofu

Dec. 1926>

Biblioteca Facultdfii
Bibliotecar: Dr. Gh. I. Botez <de la 21 Octombrie 1914>
Impiegata: Maria J. Miclescu
Custode:
Ion Bordeianu
Laborant: D-tru Neagu.

Ib
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

=1

Denumirea Catedrelor

Numele 5! Pronumele
D*lor Profesori

Anatomia descriptive! si Embriologia


Anatomia patologicS
Bacteriologia
Chimia medicals si biologica
Clinica boalelor nervoase si mintale
,.
boalelor cailor urinare

I chirurgicala

II chirurg, si Anatomia topografica

dermato-sifilitica

si Patologia infantilS

medicals
,
si ieoria oftalmoIogicS

si teoria obstdricalS
lorapciiticS

Prof. supl. Decent Dr. Zamfirescu G.

titular Dr. GalSsescu Petru

,
, SlStineanu Alex.

$umuleanu Corneliu
.

Dr. Parhon I. Const.


tefanescu-Gala{i Mih.
Hortolomei Nic.
TSnasescu G. Ion
Mironescu Eugen
Gra9oski tefan
Bacaloglu Const.
Puscariu Elena (D-na)
Zsharcscu-Karaman Nic.
Knescu Ion

CURSUL

Corpul Didactic

Prof. tit. Dr. Slatineanu Alex.


Conferenjiar Dr. Gheorghiu I.
Prof. tit. Popovici Alex.
2 Botanica

lonescu-Matiu Alex.
3 Chimia alimentarS

, Costachescu N.
4 Chimia analiticS calitativa si
Confer CernStescu Radu
i
cantitativS
Prof. tit. CostSchescu N.
5 Chimia minerals

$umuleanu Corn.
6 Chimia organica

lonescu-Matiu Alex.
7 F armada chimica si galenicS

lonescu Theodor
8 Fizica experimental

v Dr. Riscanu Vasile


9 Farmacognozia

Dr. CiucS Mihai


10 Higiena si Parazitologia
i
Confer. Dr. Balteanu Ion
Prof. tit. Bu(ureanu C. V
11 j Mineralogia

lonescu-Matiu Alex.
12 Toxicologia si chimia biologica

a) Medicina

Prof. supl. Dr. Rascanu Yasile


Farmacologia ?i Botanica medicals
titular Rascanu Vasile
Fiziologia si Fizica biologicS
,

, Puscariu Emil
Histologia s,i Histogeneza

CiucS Mihai
Higiena

Bogdan George
Medicina legalS
agregat ,. Butoianu S. Mihai
Medicina operatorie
Patologia chirurgicala, bandaje si aparate
titular Dr. Anghel Paul
de fracturi

.
lonescu-MihSesti Const
Patologia si terapia generals

Dobrovici Ant.
Patologia medicals

Leon Nicolae
Parazitologia (Istoria natur. medicals)
Conferenfiar Dr. Nubeit Ion
Conf. de Anatomie topografica

, Zamfirescu Gh. Docent


..
,
descriptivS si Embriologie

Dimitriu-Borca V.

Otorino-laringologie

, Radu Emil

Radiologie si Radiografie
,
, Epidemiologie, profilaxia si cli
BSlteanu loan

nica boalelor infecjioase


,
Gheorghiu loan

Higiena socials

Trosc Andrei
,

Ortopedie

s
>
'-. 'j :

b) Invatamintul farmaceutic
*3\

'Catedrele Facultafii de Medicina din lai, cu numele D-lor


Profesori cari au predat cursul in anul colar 19271928-

Numele 51 Pronumele
D*lor Profesori

Bacteriologia elementara

De la Facultatea

MedicinS

,,
tiin{i
MedicinS
$tiinji

'...-.

MedicinS
n

$tiinti
MedicinS

',:

tiin{i
| MedicinS

-.''>1

129

TABLOUL
Laboratoriilor i a personalului respectiv cari au functional
in anul colar 1927/1928.

Laboratorul de Terapeutica
Director
Asistent

Preparator
Laborant

Director
ef de lucrari

Asistent

Laborant

Profesor Dr. Ion Enescu


Dr. Or. Nubert
Dr. Elena Nadejde Nubert
Dr. Manoliu G. Maria
Qr. lonescu
Zinca Lascar
Laboratorul de Parazitologie
Profesor Neculai Leon
Dr. Lucia Leon Borcea
Const. Vasilescu
Grig. lamandi
Gh. Postica
Florica Postica

Laboratorul
Director
ef de lucra>i
Asistent

Preparator
Custode
Laborant

de Chimie medicala i biologica


Profesor Corn. umuleanu
Dr. Nic. Lazar
Dr. Felix NSdejde
Ion Claudatus
Aurel Gheorghiu
Marg. Mitescu (Pina la l Ian. 1928)
Dr. Eugenia Petreanu
Gh. Popoi
Eliza Popoi
Constantin Mircea

Laboratorul de Farmacologie
Director
Asistent

Preparator
Laborator

Profesor Dr. V. fiacanu (suplinitor)


Dr. Margareta Burada-Petroni
Dr. Eugen N. Renescu
Dr. Constanta Parhon
Aneta N. Popovici

Laboratorul de Fiziologie
Prof. Dr. V. Racanu
Director
Dr. Balif Leon
ef de lucran
Dr. E. N. Renescu
Asistent
C. Petrescu
n
D. Dorogan
Preparator
Marcel Capri
Preparator tehnic
C.
Columb
Custode
I. Maftei
Mecanic
Otto Nichelschi
Ajutor mecanic
V. Hermeziu
Laborant
V. Hancu
Tr. Hie
Grecu Ion
Dolineanu Gheorghe

Director
ef de lucrari
Preparator
Laborant

Laboratorul de Histologie
Prof. Dr. Emil Pucariu
Dr. Goldner Jacques
Dr. Marza Vasile
Marza Rusnac Eugenia
Nee. Lupu
Cristina Lupu

Laboratorul de Anatomic patologica


Director
ef de lucrSri
Asistent
Preparator

Desenator
Custode
Laborant

Prof. Dr. Petru Gdlaescu


Dr. Nee. P. Balan
Dr. Const. Diaca
Dr. Violetta Petrovici Strat
Dr. Alexandru Hohman
Eugen lonescu
Tvardohlib Emanoil
Dim. Racovita
Ruxanda Racovita
Aglaia Mardare
Laboratorul de Medicina legala

Director
Asistent
Laborant

Prof. Dr. G. Bogdan


Dr. Maria Ropala
Pricop Pascariu
Laboratorul de Patologie generala

Director
Asistent

Prof. Dr. Const. lonescu-Mihaeti


Dr. Mihai Garofeanu
Dr. Petru lonescu

130

Preparator

Ecat. Rohota
Gh. Chipail
Severin Bejenaru
Const. ScripcS
Cristina Bejenaru

Laborant

Laboratorul de Bacteriologie
Director
Sef de lucraii
Asistent

Preparator

Mecanic
ef Laborant
Laborant

Prof. Dr. Alex. Slatineanu


Dr. Ion Gheorghiu
Dr. Ion Alexa
Dr. Const. Bart
Maria Moruzi
Dr. Ion Constandache
Dr. Gh. Costin pSng la 1 Ian. 1928, dela aceasta data Gh. Balmu
Boczek F.
Ion Asandei
Paraschiva Asandei
Gh. Timofti
Pavel Costin
Filaret CorlSteanu

Laboratorul de Patologie extern^


Director
Asistent
Laborant

Prof. Dr. PaulAnghel


Dr. Lucinescu Eug.
Ion Micu
Laboratorul de Higlena

Director
ef de lucrari
Asistent
Preparator
$ef laborant
Laborant

Prof. Dr, Mihal Ciucd

Dr. Gheorghe Tudoranu


Dr. Maria Franche
Dr. Eugenia Alexa Manoliu
Dr. Alex. Tom a
Dr. Neculai Constantinescu
Virginia BadulicS
Paraschiva Corduneanu
lulian VSrvaroae
Cost. Spulber
Chihaia Gh.

Institutul lucrarilor anatomice 1 Laboratorul


de Anatomic descriptiva
Director
Preparator

Supl. Dr. Gh. Zamftrescu (Conferen{iar)


Dr, Const. Ralescu
Dr. Eug. Aburel

131

Muzeul de Anatomic
Custode preparator Radu Badaluja
Personalul materialului i al salii de injectii
ef de material
Laborant

Erem. Galben
Nistor NegurS
Alecu Curmei
Zaharia Lovas.
Mujiu lustin
Mujiu Efrem

Laboratorul de Anatomic descriptiva


Preparator

Dr. Neculai Alexandrescu


St. Plesu
Vladimir Bufureanu
Elena Popovici Acont
Horia Roiu
Oct. Abageriu
Dr. Falcoianu Neculai
Dr. Lucinescu Eugen
Vasile Turcanu
Th. Burghele
Alex. Remenco
Carol Tint11
Vasile Ciocoiu
Const. Rotariu
Vasile Toma
Tib. Ortopan
Petru Pascaru

Aspirant

,,

De^enator
Mecanic
Fochist
Laborant

Laboratorul de Medicina operatorie


Director
Asistent
Preparator
Desenator
Laborant

Profesor Dr. Mihai St. Butoianu


Dr. Parvulescu Gh.
Tr. Mihailescu
Dimitrescu Const.
Manolescu Emil
Curmeiu Alex.

Laboratorul de Anatomic topografica


Director
Asistent supl.
Preparator

Profesor Dr. Ion G. Tdndsescu


Dr. Em. Craft
Dimitrie Braniteanu

Laboratorul de Farmacie chimica i galenica


Director
Asistent

Profesor Alexandra lonescu-Matiu


Const. Popescu

132

Asistent
n

Preparator
Laborant

Director
ef de lucrari
Asistent
n

Preparator
Desenator
Laborant

Director
ef de luciM
Asistent
Preparator

Laborant

Director
ef de lucrSri
Asistent
Preparator
n

Desenator
Mecanic-radiolog
Laborant
Director
ef de lucran
Asistent

Lupu Coniver
Ana Carale
Eugen Iliescu
Hie Ungureanu
Maria Ungureanu
Toma tyigan
Clinica medicala
Profesor Dr. Const. Bacaloglu
Dr. Ion Nimereanu
Lazar Diaca
Gh. Tudoranu
Neculai Dabija
.; D-tru Vasiliu
N. T. VacSreanu
Getta S. Vasilescu
Otto Zgroinsky
Maria Pcinzariu
Maria Cucos
Clinica I chirurgicala
Profesor Dr. Neculai Hortolomei
Dr. Vladimir Bufureanu
Oscar Franche
Viorica Bu{ureanu
Gatoschi Gheorghe (radiolog)
Vasiliu Veronica
Th. Burghele
Anton Neamju
Aglae Gh. Cuza
Clinica II chirurgicala
Profesor Dr. Ion G. Tandsescu
Dr. Neculai Barbelian
Dr. Alex. Scutaru
Dr. Emil Hoffman (radiolog)
Dum. Stoleru
Elena Nicodim
Stere tefaniu
Nicolai Craft
Alex. Paveliu
Mihai Znescu
Const. FSrama
Clinica infantila
Profesor Dr. tefan Gracoski
Dr. Emil Hurmuzachi
Maria Camner
Mihail Camner
Georges Rosenthal

133
Preparator-chimist
Laborant

Vasile Chiriac
Petreanu Eugenia
Solt. Palaghia
Emil Diac
Clinica dermato-sifilitica

Director
ef de lucrari
Asistent
Chimist farmacist
Preparator

Mecanic electrician
Desenator-mulajor
Laborant-Custode
Laborant

Prof. Dr. Eugen Mironescu


Dr. Gh. Nastase
Lazar Nicolai
Dimitriu Grigore
Petrovanu Dum.
Costea Virgil
Petre Zaharia
Ion BSlau
Irina Macarov
Neculai Butnariu
Clinica obstetricala

Prof. Dr. Neculai Zdhdrescu-Karaman


Dr. Suzana Grossi
Alexandrina Nastase
Marg. Cordescu
Zenobia Rosenthal
Preparator
Parhon Constantin
Desenator
Handoca Marcel
Laborant
Clinica boalelor nervoase i mintale

Director
Asistent

Director
ef de lucrari
Asistent

Preparator
Laborant
Director
Asistent
Preparator
Laborant

" Prof. Dr. Const. I. Parhon


Dr. Emil Savini
Maria Briese
Zoe Caraman
Maria tefanescu, iar dela 1 lulie
Valeria Niculescu
Elena Derevici
Ion Serafinescu
Clinica genito-urinara
Prof. Dr. Mihai tefdnescu~Galafi
Dr. Ion Motoc
Dr. Isabela Musat Potop
Elena Constantiniu
Clinica oftalmologica

Director
ef de lucrSri
Asistent

Prof. Dr. Elena Puscariu


Dr. lul. Nitulescu
LSzSrescu Eugenia

134
Preparator
Desenator
Laborant

Dr. Ecaterina Bivol-Triandal


,, Georgeta Vartic
Grigore Kesim
Teofila lamandi
Gh. Maftei
t. Ca{ir

P R O G R A M U L DE STUDII
pe anul colar 1927-1928.
Semestrul de iarnS.
(Regulamentul din 1923)

A) FACULTATEA DE MED1C1NA
Anul I.

Anatomia descriptiva si Embriologia.


(Dl. Prof. supl. Docent Dr. Gh. Zamfirescu)
Curs: Luni, Mercuri i Vineri (5-6 p. m.)
Lucrari practice: In fiecare zi (2-6 p. m.)
(la Institutul anatomic)
Chimia medicala i biologica
(Dl, Prof. Corn. umuleanu)
Curs : Luni, Marji i Mercuri (9-11 a. m.)
Lucrari practice: Joi i SimbSta (8-12 a. m.)
(la Institutul de Chimie din str. Saulescu).

Anul II.

Anatomia descriptiva i Embriologia


(DL Prof. supl. Docent Dr. G. Zamfirescu)
Curs: Luni, Mercuri i Vineri (5-6 p. m.)
Lucrari practice: In fiecare zi (2-6 p. m.)
(in amfiteatrul Institutului i sala de disecjie)
Histologia i Histogeneza
(DL Prof. Dr. Emil Pu?cariu)
Curs: Luni, Miercuri i Vineri (10-11 a. m.)
Lucrari practice: Luni, Miercuri i Vineri (11-12 a. m.)
(in localul nou : Sala de curs i laboratorul respectiv).
Fizioiogia i Fizica biologica
(Dl. Prof. Dr. Vas. Racanu)
Curs: Joi i Simbata (5-6 p. m.)
Lucrari practice: Joi, Vineri i Simbata (2-5 p. m.)
(In localul nou: Sala de curs i laboratorul respectiv)

137

136

Anul III. Anatomia patologica

Bacteriologia

(Dl. Prof. Dr. Petru Gdldescu)


Curs: Marti i Mercuri (2-3 p. m.)
Lucrari practice : Marfi (3-6 p. m.) i Mercuri (3-5 p, m.)
(in laboratorul respectiv din vechiul local).

(Dl. Prof. Dr. Alex. Sldtineanu)


Curs: Joi i Simbata (4-6 p. m.)
Lucrari practice: Vineri (2-5 p. m.)
(in sala de curs i labor, respectiv din vechiul local)

Anatomia topografica
(Dl. Prof. Dr. Ion G. Tdndsescu i Dl. Conferentiar
Dr. Ion Nubert)
Curs: Vineri i Simbata (4-5 p. m.)
Lucrari practice: Vineri i Simbata (2-3 p. m.)
(la Institutul de Anatomie).

Farmacologia i Botanica medicala


(Dl. Prof, suplinitor Dr. Vets. Rds.canu)
Curs : Luni i Mercuri (4-5 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (2-4 p. m.)
(in sala de curs a noului local i in laboratorul
respectiv).

Medicina operatorie
(Dl. Prof. Dr. Mih. S. Butoianu)
Curs: Vineri i Simbata (4-5 p. m.)
Lucrari practice : Vineri i Simbata (5-6 p. m.)
(la Institutul de Anatomie).

Clinica medicala
(Dl. Prof. Dr. Const. Bacaloglu)
Curs: Mercuri i Vineri (10-12 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon)
Clinica I chirurgicala
(Dl. Prof. Dr. Nic. Hortolomei)
Curs: Marti, Joi i Simbata (8-10 a. m,)
(in spitalul Sft. Spiridon).

Parazitologia
(Dl. Prof. Nic. Leon)
Curs: Luni i Vineri (5-6 p. m.)
Lucrari practice: Luni i Joi (3-5 p. m.)
(in noul local: sala de curs i labor, respectiv).

Ortopedie
(D-l Conferentiar Docent Dr. Andr. Trosc)
Curs: Luni (9-10 a. m.)
(la Spitalul Caritatea)

Patologia medicala
(Dl. Prof. Dr. Ant. Dobrovici)

Stagiu in spital
In fiecare zi (8-12 a. m.)
(in clinica chirurgicala i clinica medicala din spitalul Sft. Spiridon).

Curs: Mercuri i Joi (10-11 a. m. i 2-3 p. m.)


(in sala de curs a noului local).

Patologia chirurgicala, bandaje i aparate de


fracturi
(Dl. Prof. Dr. Paul Anghel)
Curs: Mercuri (10-12 a. m.) i SimbSta (5-6 a. m.)
(in amEiteatrul Institutului anatomic)

Anul IV. Patologia i Terapia generala


(D-l Prof. Dr. Const. Ionescu-Mihdeti)
Curs: Luni i Mar{i (2-3 p. m.)
Lucrari practice: Luni i Marti (3-4 p. m.)
(in sala de curs i labor, respectiv din noul local).

Anul V.

Clinica medicala
(Dl. Prof. Dr. Const. Bacaloglu)
Curs: Mercuri i Vineri (10-12 jum. a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).
Ciinica II chirurgicala
(Dl. Prof. Dr. Ion G. Tdndsescu)
Curs: Marti, Joi i Simbata (policlinica) (8-9 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).

138
Clinica obstetricala
(DL Prof. Dr. N. Zdhdrescu-Karaman)
Curs: Mercuri i Joi (3-5 p. m.)
(la Maternitate)

Clinica terapeutica
(Dl. Prof. Dr. Ion Enescu)
Curs: Marti i Joi (9-11 a. m.) i Vineri (9-10 jum.)
(in spitalul Sft. Spiridon).

Higiena
(Dl. Prof. Dr. Mihai Ciuca)
Curs: Vineri si Simbata (2-4 p. m.)
Lucrari practice: Vineri i SimbSta (4-6 p. m.)
(in laboratorul respectiv din noul local)
Radiologia i Radiografia
(DL Conferenfiar-docent Dr. Em. Radu)
Curs: Mercuri (10-10V2 a. m.) i Vineri (8-9 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon).

139

Clinica i Patologia infantila


(D-l Prof. Dr. $tefan Grafoski)
Curs: Mercuri (10-12 a. m.) i Vineri (9-11 a. m.)
(la clinica infantila din Spitalul Sft. Spiridon)
Clinica dermato-sifilitica
(D-l Prof. Dr. Eugen Mironescu)
Curs: Luni (policlinica) (10-11 a. m.), Marti i Vineri
(11-12 a. m.)
(in clinica respective din Spitalul Sft. Spiridon)

Clinica boalelor nervoase i mintale


(D-l Prof. Dr. Const. I. Parhon)
Curs: Mercuri (2-4 p. m.) i Simbata (9-12 a. m.)
(in spitalul Sf. Spiridon i spitalul Socola)
Clinica oltalmologica
(D-na Prof. Dr. Elena Pucariu)
Curs: Marti (10-11 a. m.) i Joi (9-11 a. m.)
(inclinica boalelorde ochi din spitalul Sf. Spiridon).

Higiena sociala
(D-l Conferenfiar Docent Dr. Ion Gheorghiu)
Curs: Mercuri (4-5 p. m.)
(in sala de curs a noului local)

Clinica genito-urinara
(D-l Prof. Dr. Mh. tefdnescu-Galati)
Curs.: Luni i Joi (11-12 a. m.)
(in clinica respectiva din Spitalul Sft. Spiridon)

Clinica de Epidemiologie, profilaxie i boli infec-Jioase


(DL Conferenfiar-Docent Dr. Ion Bdlteanu)
Curs: Luni i Mercuri (8-10V2 a. m.)
(la spitalul de izolare)

Oto-rino-laringologie
(D-l Conferenfiar Docent Dr. V. Dimitriu-Borca)
Curs : Luni i Mercuri (9-10 a. m.)
(in spitalul Sft. Spiridon)

Stagiu in spital
In fiecare zi
in clinicile: medicala, chirurgicala II, obstetricala i clinica terapeutica din spitalul Sit. Spiridon i Spitalul .Jzolarea".

Stagiu In Spital
In fiecare zi
(in clinicele : infantila, dermato-sifilitica, boalelor nervoase i mintale, oftalmologicS i genito-urinara',
din spitalul Sft. Spiridon).

Anul VI. Medicina legala


(D-l Prof. Dr. Gh. Bogdan)
Curs: Mar{i, Joi si Simbata (5-6 p. m.)
(in arnfiteatrul vechiului local).

140

141

B) INVATAMINTUL FARMACEUTIC
Anul I

Botanica
(Dl. Prof. Alex. Popovici)
Curs: Mercuri i Simb&ta (8-9 a. m.)
Lucrari practice : Joi (8-11 a. m.)
(in laboratorul respectiv de la Facult. de tiinti).
Mineralogia
(Dl. Prof. Vasile C. Butureami)
Curs: Mercuri (4-5'/2 p. m.)
Lucr^ri practice; Vineri (9-12 a. m.)
(in laboratorul respectivFacult. de tiin{i)
Chimia minerala
(Dl. Prof. Nic. Costachescu)
Curs: Luni i Marti (2-4 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (9-12 a. m.)
(in laboratorul respectivFacult. de tiinti).
Fizica experimentala
(Dl. Prof. Teodor lonescii)
Curs: Simbata (4'/2-6 p. m.)
LucrSri practice: Luni (8-10 a. m.)
(in laboratorul respectiv- Facult. de tiinti).
Chimia analitica calitativa
(Dl. Prof. Nic. Costachescu)
Curs: Luni (4-6 p. m.)
Lucrari practice: Mercuri (9-12 a. m.)
(in laboratorul respectiv Facult. de tiinti).

Anul II.

Farmacia chimica i galenica


(Dl. Prof. Alex. lonescU'Matiu)
Curs: Marti i Joi (3-4 p. m.)
Lucrari practice : Marti, Joi (4-6) s.i SimbatS (2-6 p. m.)
(in laboratorul respectiv din vechiul local).
Chimia analitica cantitativa
(Dl. Prof. Nic. Costachescu si dl. Conferenftar
Radii Cerndtescu)
Curs: Mercuri (8-10 a. m.)
Lucrari practice: Mercuri (8-12 a. m. i 2-6 p. m.)
(in laboratorul respectivFacult. de liint'i)

Anul III

Chimia organica
(DL Prof. Corn. umuleanu)
Curs : Luni i Marti (9-11 a. m.)
Lucrari practice: Luni (2-6 p. m.)
(la institutul de chimie din str. Saulescu).
Farmacognozia
(Dl. Prof, suplinitor Dr. Vas. Ras.canu)
Curs: Vineri (3-5 p. m.)
Lucrari practice: Vineri (3-5 p. m.)
(in sala de curs i laboratorul respectiv din noul
local).
Farmacia chimica i galenica
(Dl. Prof. Alex. fonescu-Matiu)
Curs: Marti i Joi (3-4 p. m.)
Lucrari practice : Mercuri i Vineri (2-6 p. m.)
(in laboratorul respectiv din vechiul local).

Chimia alimentara
(Dl. Prof. Alex. lonescu-Matiu)
Curs: Luni i Marti (8-9 a. m,)
Lucrri practice; Luni i Marti (8-12 a. m.)
(in laboratorul respectiv din vechiul local).
Higiena i Parazitologia
'(Dl. Prof. Dr. Mihai Ciucd i dl. Conferentiar
docent Dr. I. Balteanu)
Curs : Luni (3-4 p. m.)
Lucrari practice : Luni (4-6 p. m.)
(in laboratorul respectiv din noul local).
Toxicologia i Chimia biologica
(Dl. Prof. Alex. lonescu-Matiu)
Curs: Mercuri (8-9 a. m.)
Lucrari practice : Mercuri (9-12 a. m.) i Joi (8-12 a. m.)
(in laboratorul respectiv din vechiul local)
Bacteriologia elementara
(Dl. Prof. Dr. Alex. Sldtineanu, si dl. Conferenfiar-docent Dr. Ion Gheorghiu)
Curs: Marti (4-5 p. m.)
Lucrari practice: Marti (5-6 p. in.)
(in sala de curs a noului local i laboratorul respectiv din vechiul local).

142

t-1

PS

prezoj^

IDI[0}83

1 1

""ll

[njjjiunjvi com

w
00

iipn}s ap nny

o
E-

"rt

bt

IDIBZOJ^

Tft^-

H- (

q"

1 1

cd

-*J

ni]0)BQ

,,,^

Ol5

8S

11
oooo oooo <s>v>

-noa 3)jv

1U11IS3J

'C U
u
oj

in

3
to
Hi

DOCO

co

i
S--i S 1 1 i
i
I i

^2

t-iCO

!
CM

^m

g CNCO

J3-^i

-.

.CO

1C. * j*. a>

(U

^^

T-t

olo-*
S co
-*CM

iipnjs op niiy

a a

li 11

C/300 0000

sj

v"
CO

1 1

CO CM

CM r-~
CO CM

CM
$2 S = 05 * CO
Tf CM

n i

.a_ a J3..3

S ^U

gg

T3 TJ
3 3

g S

g g

OO(/3

on on

5 S

"o

>

>

- 1 I 1

S8

OOi-
T( T-H

Is 2!

1
R
l
O5
CM

CM

10

-T3 T3

II

is
i i

"rt

TT T-H

CO tX> C/3 C/2 CX36/3

"O T3
3 3

.2 .2

CMS

T 1

|
| S _S

8 3 S S

n CM
coin
^f r-^

.M

r-l CM

^3

J J a T3 T3 -fl
3 3
t^)W
COM

0 J

ss

X
u
oo

a a n c

sa CM in a- 8"
11 i ! i ! 1

CM CM
CM CM

T1 *-<

***

a
u>
o

r-(

CO

T-^

1 a a JJ

cu

"ffl*

M^ 83

**> coo CM in

o
o
as-

'sa-

CM

a
o
j
M

inmsaj
-HOD 3)jy

co

Absolvenji
Absolvente

ir 1927-1928, la Facultatea de Medicina Iai.

o
o
Q

OO

in

"c3
"S
E-i

LISTA NOMINALA
a Doctorilor in medicina i chirurgie, proclamati in anul
colar 1927-28 (cu indicatia subiectului tezei, a d-lui Profesor care a prezidat juriul de promotie si a numarului curent
ce poarta teza).
1. BULAU C. Constantin. Consideratiuni critice asupra tratamentului tuberculozei orthopedic? la Techir-Ghiol din punct
de vedere al asigur3rilor sociale (Prof. Bacaloglu C.) 1019
2. HOFMAN Avram. Contribufiuni la studiul funcjiunei gastrice la
alienafi (Prof. Parhon I. C.)
1020
3. MARZA D. Vasile. Contribujiuni la studiul metabolismului chimic
al embrionului. Historeac{ia lecitinei in prima perioada
a desvoltarei rmbrionului de gaina. (Prof. Parhon I. C.) 1021
4. BELTER Pesia. Consideratiuni asupra emoragiilor in puerperalitate, din punct de vedere obstetrical si medico-legal.
(Prof. Bogdan G.)
1022
5. CAHANE-WEISSBEIN T. Contributiuni la studiul localizarilor in
nucleii motori (Prof. Parhon I. C.)
1023
6. SOIBELMAN Soibel. Consideratiuni asupra mecanismului facerii
in prezentatiile faciale si pelviene (Prof. Bogdan Gh.) 1024
7. EPELBOIM lanchel. Consideratiuni asupra polinevritelor (Prof.
Bacaloglu C.)
1025
8. GUBERMAN H. Leia. Consideratiuni asupra cistitei acute ble1026
noragice (Prof. Bogdan G.)
9. BALTAGA-GUIDEA Ecaterina. Cercetari experimentale cu privire la unele modificari hematologice sub influenta ra1027
zelor ultra-violete. (Prof. Mironescu E.)
10. NUSEM Aba, Consideratiuni asupra etiologiei si patogeniei pielonefritelor. (Prof. $tefanescu-Galati M.)
1028
11. FISMAN David. Consideratiuni clinice si terapeutice asupra pie1029
lonefritelor (Prof. Stefanescu-Galati M.)
12. CORDESCU Ovidiu. Studiul epiploitei hypertrofice tuberculoase.
(Prof. Bacaloglu C.)
1030
13. BRAILEANU Stefan. Amauroze si amblyopii prin intoxicatiune
1031
cu chinina. (Prof. Puscariu El.)
14. BOCIAROV Gheorghe. Consideratiuni asupra frenicectomiei in
tratamentul tuberculozei pulmonare (Prof. Bacaloglu) 1032
15. VAISMA.N Reveca. Consideratiuni medico-legale asupra afectiunilor cardiace ^ pulmonare la femeile gravide, (Prof.
1033
Bogdan G.)

145

144
16. STEFANIU I. Consideratiuni asupra rupturilor si plagilor vezicei
urinare. (Prof. Stefanescu-Galati M.)
17. GHEORGHIADI C. Vasile. Studiu asupra instinctului sexual.
(Prof. Bacaloglu C.)
18. SPITZER Meir Speitah, Contributiuni la studiul acfiunei histaminei, asupra secretiei gastrice la om, in unele afectiuni gastro-duodenale. (Prof. Enescu I.)
19. IOAN Gheorghe. Studiul asupra eliminarei Phenolsulfonphtaleinei
(P. S, P.) in stare normala si patologica, renali, hepatici, etc. (Prof. Bacaloglu C.)
20. VACAREANU T. Neculai. Consideratiuni asupra valorei determinarei puterei de concentrare maxima renala pentru
cloruri in studiul nefritelor. (Prof. Bacaloglu C.)
21. GHETEUL P. Victorin. Consideratiuni asupra miocarditei sifilitice. (Prof. Bacaloglu C.)
22. IURMAN-GAMARNIC Reiza. Contributiuni la studiul avortului
terapeutic din punct de vedere medico-legal. (Prof.
Bogdan G.)
23. DOGARU Ion. Contributiuni asupra rolului traumatismelor in tumorile maligne din punct de vedere medico-legal. (Prof.
Bogdan G.)
24. REDENSKI Avram. Consideratiuni clinice asupra sclerozei in
placi. (Prof. Bacaloglu C.)
25. GROSU loan. Consideratiuni asupra operatiunilor conservatoare
in duble anexite. (Prof. Hortolomei N.)
26. IRIMESCU Martide. Consideratiuni medico-legale asupra deosebirei dintre unele pruncucideri confundate cu moartea
naturala a pruncului. (Prof. Bogdan G.)
27. URSULESCU G, Maria. Influenta sifilisului asupra glandelor cu
secrefie interna. (Prof. Mironescu E.)
28. USCAT A. Serghie. Consideratiuni asupra icterului sifilitic. (Prof.
Bacaloglu C.)
29. SIRCHIS Haim. Consideratiuni asupra diagnosticului i tratamentului litiazei biliare, (Prof. Bacaloglu C.)
30. GHERSCOVICI Mordha. Consideratiuni asupra chondromatozei
scheletului. (Prof. Anghel P.)
31. MARCR I. losef. Sifilisul hereditar de a doua generatie. (Prof,
Mironescu E.)
32. VAHMAN Nahman Moise. Consideratiuni asupra pleureziilor simptomatice in afara de tuberculoza. (Prof. Bacaloglu C.)
33. POPOVSCHI N. Ana. Contributiuni clinice la studiul dermatitei
herpetiforme duhring. (Prof. Mironescu E.)
34. LUCESCU D. Nicolai. Cauzele mortalitatii infantile. (Prof.
Gra9oski St.)
'
35. VAISUDLER Moise, Consideratiuni asupra acromegaliei. (Prof.
Bacaloglu C.)
36. VAISMAN Ghinda, Consideratiuni asupra hemoptiziilor s.i valorii
lor semiologice, (Prof. Bacaloglu C.)

37. STEINBERG Mendel. Consideratiuni asupra anemiilor pernicioase

1034
1035
1036
1037
1038
1039
1040

1041
1042
1043
1044
1045
1046
1047
1048
1049
1050
1051
1052
1053
1054

_ cryptogenetice. (Prof. Bacaloglu C.)


38. BARCA Ion. Intrauteroovaropexie. (Prof. Tanasescu I.)
39. KAHAN Frieda. Consideratiuni asupra fratamentului diabetului
prin insulina. (Prof. Bacaloglu C.)
40. MENDELOVICI Abis. Consideratiuni asupra gangrenelor la diabetici. (Prof. Bacaloglu C.)
BECHER
Rachil. Consideratiuni asupra atentatelor la pudoare,
41.
savirjite asupra copiilor, din punct de vedere medicolegal. (Prof. Bogdan G.)
42, TEPLITCHI-SRAIBMAN Enta. Consideratiuni asupra ruperilor
valvulare ale cordului de origina traumatica. (Prof.
Bogdan G.)
STEIN
Ch,
Elie. Consideratiuni asupra divorfului si nuiitatei ca43.
satoriei din punct de vedere medico-legal. (Prof. Bogdan G.)
44. SMULEVICI Srul. Consideratiuni medico-legale asupra morjii subite la copiii sugari. (Prof. Bogdan G.)
45. STRUGARIU T. Silvestru, Contributiuni la studiul glicemiei
normale si patologice. (Prof. Bacaloglu C.)
46. HOLBAN H. Antoinette. Retenjiile intra-uterine datorite syphilisului. (Prof. Zaharescu-Karaman N.)
47. DOROGAN Dimitrie. Electrodiagnosticul si variatiunile patologice ale excitabilitajii in functie de rheobaza ?i chronaxie. (Prof. Rascanu V.)
48. SCIUROVSCHI Eugen. Consideratiuni medico-legale asupra hipnotismului ?i starilor analoage in atentatele contra bunelor moravuri. (Prof. Bogdan G.)
49. VASILESCU V.. Constantin. Contributiuni la studiul taeniei echinococcus si al chistului hydatic. (Echinococcus). (Prof.
Leon N.)
50. STEFIRTA T. loan. Hematocolpos si hematometria datorite atreziilor congenitale. (Prof. Anghel P.)
51. CANA I. Constantin. Consideratiuni medico-legale asupra atentatelor la pudoare simulate. (Prof. Bogdan G.)
52. LIEBLICH-Vecsler ludita. Rolul factorilor sociali in diseminarea
tuberculozei. (Prof. Ciuca M.)
53. BAIDANU I. Boris. Asociatiuni morbide in gusa exoftalmica.
(Prof. Bacaloglu C.).
54. ABADJER Alexandra. Consideratiuni asupra deschiderilor anormale congenitale ale anusuluisi rectului. (Prof, Anghel P.)
55. RABACOV Wolf. Tratamentul chirurgical al piciorului stramb
paralitic. (Prof. Hortolomei N.)
56. GEORGESCU N. Constantin. Hemoragiile stomacale urmate de
perforate. (Prof. Bacaloglu C.)
57. COSMIUC Aurel. Parazitismul intestinal in raport cu modificarile sanguine in scarlatina. (Prof. Slatineanu A.)
58. GHEORGHIU Aurel. Contributiuni la studiul colesterinei in graviditate. (Prof. Sumuleanu C.)

1055
1056
1057
1058
1059
1060

1061
1062
1063
1064

1065
1066
1067
;

1068

1069
1070
1071
1072
;

1073
1074
1075
1076

147
,
u

List a Nominal a
a licentiatilor i doctorilor invajamintului farmaceutic de pe linga
Facultatea de Medicina din lai, proclamati in anul colar 1927 1928

No.

Frocesului
verbal

34
35
36

1398
1399
1589

D A T A

Numele si Pronumele
Tomida Teodora
Finchelman lancu
Zolatarov Rascanu Paula

18
u

Mai

21 lunie

1928

A. L1CENT1AJI
B. DOCTORI

~s
o
Z
1

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33

No.
Procesului
verbal

5586
5587
5588
5589
5982
5983
5984
5985
5986
49
50
51
245
246
247
248
249
358
359
553
552
554
744
745
746
820
821
975
976
977
1097
1098
1397

J37|

Numele si Pronumele

D A T A

Craciunescu M. Emanoil
Drahli M. Ijic
Stanescu D. Eugeniu
Segal M. Jacques
Iliescu Eugen
Chircorian Cristea
Goldstein Arthur
Cernefchi Manase
Pincevschi Ific
Prepeh'tchi M. Sender
Vesbianu Eugenia
Petroniu Paraschivescu-Constanfa
Chaland Oscar
Bitmau Gher$
Benderschi Rahili
Sapirin Lei a
Smilovici Milu
Tarnovschi I. Moldova Smara
Ghefov I. Simeon
Ilutza B. Gheorghe
Cabrin Moisei
Matei G. Olga
Gherscovici M. Estera
Finchelstein A. Rasela
Kesler Slioma
Litvin Morduh
Creiciman S. Mordco
Segal Arthur
Fondianer Betty
Goldstein Paulina
Sobelman Nesia
Timotin Rodica
Tepeman Haim

24 Novemb. 1927
W

ft

tf

ft

"

11

Varcovici S. H.

Octombrie 1927*)

16 Decembrie
jy

ft

jf

"
n

n
n

12 lanuarie 1928
W

**

"

27

yj

10 Februarie

"

*'

Martie

23
15

29
W

Mai

i,

)j

11

tt

11

4
18

*> SubiectuI tezei::


Contributiuni la studiul cltor^va produse galenice din plante stabiliiatc
dosarea principiilor lor active.

Biblioteca Facultatii de Medicina din Iai


Tablou statistic pentru anul scolar 1927/28.

Sv2

"td

1SI

1
C/3

"<3

Noemb. 1927

31

188

Decemb. 1927

22

lanuarie

Febr.

1928

V
3

J3

Fasc.

Volum.

217

105

161

21

134

72

82

109

92

76

13

38

57

30

179

182

55

182

65

79

46

69

21

187

152

109

213

67

22

21

P-tU

1928

rfis

|| S'au imprum.') i S'au restituit

R e vi s te

Fascicole

Luna

S'au consultat

Fascicole

Nr. cetitorilor

*C

s5

>
2 !

45

Martie

1928

31

165

175

89

215

36

31

32

19

Aprilie

1928

15

36

35

26

71

21

48

29

28

137

139

60

335

25

22

24

11

1928

33

58

65

95

56

86

63

40

53

Total

211

1022

1047

648

1325

397

412

192

304

Mai

lunie

1928

Bibliotecar : Dr. Gh. I. Botez

*) Numai D-nii Profesori, Conierenfiari, efii de lucrSri sau Asistenfii pot imprurauta.
c3r(i sau reviste din Biblioteci.

XL
FACULTATEA DE

FACULTATEA DE TUNT1
Anul colar 1926/1927.
DECANATUL
( Prof. Petru Bog dan (panS ia 1 Decembre 1926)
Decan ( Prof. Vas. C. Bufureanu (dela 1 lanuarie 1927)
Secretar: Const. Gheorghlu
Ajutor-Secretar: Ion Dascalu
Curier: Gh, Lungu
Laborant: Cost. Anichitoaei
Corpul didactic, catedrele i conferintele
a) Profesorli
-~c
o w
Z$

Numele i Pronumele

Titlul

Catedra

Profesor

Mineralogie si Petrografie
Morfologie
Chimie fizicala
Zoologie
Geometric descriptiva
Chimie minerala
Fiziologie vegetal^
Zootehnie
Fiziol. animala g-rala si compar.
Geografie
Teoria func^iilor
Geometrie analitica
Chimie organicS
Chimie tehnologic5

L>

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

13
14
Ib
16
17
18
19
20

Bu{ureanu C. Vasile

Bujor Paul
Bogdan Petru
Borcea loan
Costin Victor
Costachescu Neculai
Constantinescu C. loan
Cardas Agricola
Cosmovici L Nicolae

David Mihai
Myller Vera (D-na)
Myller Alexandra

Obregia Anastasie
Otin Cristea
Popovici Alexandru
Popovici Constantin
Procopiu tefan
Simionescu loan
Sanielevici Simion
Vasiliu Haralamb

21 Valcovici Victor *)
22 lonescu Teodor

BotanicS

Agregat

Astronomie-geodezie
Fizica (cald. grav. si electricitate)
Geologie si Paleontologie
Calcul diferenjial
Chimie agricola (?i prof supl.
pentru Politics agrarS).
MecanicS
FizicS experim. (acustica ?i optics)

*> Detajat la Politechnica din Timijoara -j\ suplinit prin d-l Prof. Snnielcvici

152

b) Conferentiarii

A
i
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Numele 51 Pronumele

Titlul

Alexa Gheorghe

Confer supl.

Atanasiu Const.

jt

Botez Gh. loan

Carp Vasile
Cassetti losef
Cadere Dumitru
Cambureanu Vasile
Cernatescu Radu
Criveanu loan
Culianu Petru
Diaconescu Emil

Florov Neculai
lonescu N. Const.
Marino Neculai
Mota? Constantin

16 Nicolau Constantin
17 Nifescu Emil
18 Nastasa Gheorghe
19 Petrovici loan
20 Parteni Cezar
21 Panaitescu Scarlat
22 Placinteanu loan
23 Serghie Vasile
24 Stanilescu Gheorghe
25 Stoicescu Gheorghe
26 Saulescu Neculai
27 Vranceanu Gheorghe
28 Zane Gheorghe

n
t>
m

n
B
w

Conf. definitiv
Conf. supl.

H
It
tt

It

It

Catedra sau specialitatea


Chimie tehnologicS
Stajiuni centrale

Paleontologia vertebratelor
Masini termice
Rezistenja materialelor
Mineralogie
Constructs civile
Chimie analitica
Comer{ 5' comptabilitate
Elemente de analiza
Istoria geografiei
Pedologia
Histologia
Tehnologia materialelor
Anatomie Fiziologie ?i Bacteriologie
agricolS (pentru secjia Naturale)
Matematici generale
Ins'alajii indusfriale
Antropogeografie
Chimie minerals (pentru sec. aplicate)
Constructii de masini electrice
Geodezie $i Topografie
Fizici (acustici si optica)

TABLOUL
Laboratoriilor ?i a personalului respectiv care au functionat
in anul scolar 1926/1927.

a) Laboratorul de Botanica
Director
ef de lucrSri
Asistent
Asistenta
Custode
Laboranta

b) Gradina botanica

ElectrotehnicS g-rala si masuri electrice


Desemn industrial
Medicina veierinarS
Ameliorarea plantelor
AlgebrS superioarS
Economie politics

Profesor Alex. Popovici


Const. Petrescu
Const. Papp
Elena Popovici
Vasile Dinu
Tita V. Dinu

ef de cultura
GrSdinar
Laborant

Leopold Bendl
Gh. Lupu
Constantin Solovestru
Dumitru Andronic
Laboratorul de Chimie fizicala

Director
Asistent

Preparatoare
Custode
Laboranta

Profesor Petru Bogdan


Horia Hulubei
Radu Cernatescu
Elena Cezar Parteni
Dumitru Buznea
Eliza Vascautianu
Vasile Pricop
Elena Pricop
Laboratorul de Morfologie

Director
ef de lucrari
Asistent
Preparator
Custode
Laborant

Profesor Paul Bujor


Vasile Zaharescu
Gh. T. Dornescu
Vasile Radu
Sandu Adam
Neculai Toma

154

155

Laboratorul de Mineralogie i Petrografie

Laboratorul de Chimie organica

Director
Asistent

Custode
Laborant

Profesor Vasile C. Bufureanu


Mircea Savul
Virgil lanovici
Orest Nichita
loan Carp
loan Sandu

Director
Sef de lucrari
Asistenta

Custode
Laborant

Laboratorul de Geologic i Paleontologie


Director
Set de lucrari
Asistenta
Asistent
Desenator
Custode
Laborant

Prof. Ion Simionescu


Vasile ZaMrescu
Amalia C. Motas
Th. Vascaujianu
Ecaterina Lucian
Vasile Cubea
Dumitru Arghir

Laboratorul de Fizica (Acmtica i Opticd)


Director
ef de lucrari
Asistent

Preparatoare
Custode
Laboranta
Director
Asistent
Laborant

Prof. Tfi. lonescu


Alex. Cisman
Const. Mihul
Gheorghe iadbey
Margareta Poni
Const. Prisacariu
Elena C. Prisacariu

Laboratorul de Fiziologie vegetala


Prof. Ion C. Constantineanu
Neculai Zamh'rescu
loan Anichitoaei

Laboratorul de Chimie agricola


Director
ef de lucrari
Asistent
Conf. Adm.
Laborant

Prof. Haralamb Vasiliu


Zigmund Huber
Gh. Bontea
Neculai Zamfirescu
Gh, Vernica
Laboratorul de Chimie minerala

Director
ef de lucrSri
Asistenta

Custode
Laborant

Prof. Neculai Costdchescu


Ruxanda Rascanu
A. Burada
Lucia Popovici
Timotei Cosciug
Isidor LazSrescu
Costache Alexandrescu

Prof. Anastase Obregia


Const. V. Gheorghiu
Virginia Grobnic
Hie Matei
Eug. Papafil
Theodor lonescu
Ion D. Luca

Laboratorul de Chimie tehnologica


Director
Asistent

Preparator
Laborant

Laboranta

Prof. Cristea Otin


Gh. Huidovici
Mihai Dima
St. Savenco
Aurel Huidovici
Neculai Jurlan
Maria Copacescu

Laboratorul de Zoologie
Director
ef de lucrari
Asistent

Preparatoare
Monteur
Custode
Laborant

Prof, ion Borcea


Const. Mota
Mihai Constantineanu
Petru Suster
Zenovia Movileanu
Neculai C. Maiaescu
Hie Bourel
loan Draghici

Laboratorul de Fiziologie animala g-rala i comparat&


Prof. Neculai L. Cosmovici
Director
Elena Lupu
Sef de lucrari
Const. Cojocariu
Asistent
Const. Paun
Preparator
Const. Luchi
Laborant
Alex. Carpic

Laboratorul de Gravitate, Caldura i Electricitate


Director
ef de lucrari
j

Asistent
n

Preparator
Custode
Laboranta

Prof. tefan Procopiu


Const. G. Bedreag
Vasile Petrescu
Teodor Savescu
Teodor Farca
Vasile Gheorghiu
Mihai Creangft
Maria M. Creanga

157
156

Asistenp de cursuri
Laboratorul de Mecanica
Director
ef de lucrSri
Asistent
Custode
Laborant

Prof. Simion Sanielevid


Ion PlScinteanu
Const. Menciu
Neculai Chiriac
Dumitru Scutariu
Laboratorul de Geografie

Director
Asistent

Fotograf
Laborant

Prof. Mihai David


Gh. Nastasa
Hulubei Elisa
Florea Mircea
Alfred Launay
Buzduga Teodor
Buzduga Maria

Seminarul matematic
.Director
Asistenta
Asistent

Laborant

Prof. Alex. My Her


Bor Margareta
Cazanacli Petre
umaher Alexandru
Gh. Chirica
Atelierul pentru repararea instrumentelor

Director
ef Mecanic (Atelier)
$ef mecanic
Maestru mecanic
Maestru lemnar
Lucrator specializat

Elev
Suflator in sticla

Prof. $tefan Procopiu


Dimitrie Casian
Gh. $indilariu
Gh. Hagiac
Dimitrie Matei
loan Petrea
Alex. lonescu
loan Mititelu
loanArteni
Alex. Cantemir
Karl Wilhelm

Observatorul de Astronomic, Geodeziesi Mecanica cereasca


Director
Asistent
Preparator
Custode
Laborant

Prof. Const. Popovici


Vasile Gh. Siadbey
Stefan Molotcov
Const. Romano
Nee. Moraru
Mill. Sfar{u

Laboratorul de Zootehnie
Director
Asistent
Preparator

Prof. Agrlcola Carda


Neculai Perpeliuc
Anatolie Nichiforov

Asistent

Emil Stihi
I. Schoenberg
Campul de Experiente a Sec^iei Agricole

Mecanic
Custode

Petre Volf
Vasile Arcalian
Const. Pantea
Nee. Gliza
Gr. Alexei

Laborant
Logofat

Statiunea zoologica maritima Agigea


Director
Ad-tor i Marinar ef
Mecanic
Pescar

Laborant
Servitor

Prof. Ion Borcea


Ion Gavrilescu
lordache Vasile
lanny Cambardidi
Ahmet Soliman
Vladimir Dintu
Neculai Bold

159

Astronomia. (D-l Prof. Const. Popovici)


Prelegeri: Mar|i 10 jum.12
Joi 910 jum.
Vineri 910 jum.

Programul

Anul I.

Prelegeri: Luni 10 jum.12


Mercuri 10 jum.12
Simbata 10 jum.12
Lucrari practice : Joi 812
Chimia minerala. (D-l Prof. Nee. Costachescu)
Prelegeri: Luni 1415jum.
Mercuri 1415 jum.
Lucrari practice : Mar|i 1419
Joi 14-19

cursurilor i orelor de prelegeri, in anii colari


19261927 i 1927-192*.
A) SECTIA MATEMATICA.
-Anul I.

Anul II.

Anallza. (D-l Conferenfiar Culianu Petru)


Prelegeri: Mercuri 1516 jum.
Vineri 16 jum. 18 jum.
Geometria analitica. (D-l Prof. Alex. Myller)
Prelegeri: Joi 910 jum.
Teoria numerilor. (D-na Prof. Vera Myller)
Prelegeri: Simbata 10 jum.12.
Mecanica. (D-l Prof, suplinitor Simion Sanieleuici)
Prelegeri: Luni 910
Mercuri 9 10
Simbata 1516
Analiza. (D'l Prof. Simion Sanieleuici)
Prelegeri: Luni 1516 jum.
Mercuri 15-16 jum.
Vineri 1516 jum.
Exercrfii de analiza : Luni 16 jum.17 jum.
Teoria numerilor. (D-na Prof. Vera Myller)
Prelegeri: Simbata 10 jum.12

Anul III. Teoria functiunilor. (Prof. D-na Vera Myller)


Prelegeri: Luni 10 jum.12
Mercuri 11 12
Analiza. (D-l Prof. Simion Sanieleuici)
Prelegeri: Luni 1516 jum.
Mercuri 1516 jum.
Vineri 1516 jum.
Exercitii de analiza : Luni 16 jum.17 jum.

B) SECTIA FIZICO-CHIMICA.
Fizica experimentala. (D-l Prof. Teodor lonescu)

Matematici generale. (D-l Conf. Const. Mcolau)


Prelegeri: Luni 1719
Mercuri 1719
Vineri 15 jum.17
Seminar de matematici generale: Vineri 1719
Anul II.

Mecanica. (D-l Prof, suplinitor Simion Sanielevici)


Prelegeri: Luni 910
Mercuri 910
Simbata 1516
Seminar de mecanica : Vineri 15 jum.19
Electricitate generala. (DL Conf. Const. Bedreag)
Prelegeri: Mar{i 910 jum.
Vineri 910 jum.
Chimia organica. (D-l Prof. Anast. Obregia)
Prelegeri: Mar{i 10 jum.12
Joi 10 jum.12
Vineri 10 jum.12
Mineralogia. (D-l Prof. Vas. C. Bufureanu)
Prelegeri: Marti 1719
SimbatS 17 jum.19
Fizica generala. (D-l Conferenfiar P. Bedreag)
Prelegeri: Joi 1719
Lucrari practice: Mercuri 1012
Simbata 912

160

Anul HI. Mineralogia. (D-l Prof. Vas. C. Bufureanu)


Prelegeri: Marti 1719
Simbata 17 jum.19
Lucrari practice : Luni 812
Simbata 9-12
Chimia fizicala. (D-l Prof. Petru Bogdan)
Prelegeri: Marti 8 jum.10
Joi 8 jum 10
Vineri 9-10 jum.
Lucrari practice: Simbata 8 12 i 1417 jurru
Luni 812 i 1417
Chimia minerala. (D-l Prof. Neculai Costdchescu)
Lucrari practice: Marti 1417 i Joi 1419
Chimia organica. (D-l Prof. Anast. Obregia)
Lucrari practice : Mercuri 812
C) SECTIA STIINTI NATURALE
Anul I.

Chimia. (D-l Conferenfiar Ion Petrouici)


Prelegeri: Luni 8 jum.-10
Simbata 9V410%
Lucrari practice: Mercuri 1418
Histologia. (D-l Conferenfiar C. lonescu)
Prelegeri: Luni 10 jum.12
Lucrari practice: Luni 14 19 i Mercuri 1012"
Botanica (Anatomia vegetala). (D-l Prof. Al. Popouici)'
Prelegeri: Marti 11 12
Joi 910
Lucrari practice : Mar{i 8 jum. 11
Zoologia. (D-l Prof. Ion Borcea)
Prelegeri: Marti 17-19
Simbata 14 jum.-16
Lucrari practice: Mar{i 1417
Botanica (sistematica). (D-l Prof. Al. Popouici}
Prelegeri: Mercuri 8-9
Simbata 8-9
Lucrari practice: Vineri 8-12
Morfologia animala. (D-l Prof. Paul Bujor)
Prelegeri: Joi 10 jum. 12
Simbata 10 jum.-12
Lucrari practice: Joi 14-19

161

Fizica. (D-l Prof. Petru Bogdan)


Prelegeri: Simbata 16 jum. 18
Lucrari practice : Mercuri 1418 jum.
Anul If. Geografia. (D-l Prof. Mihal David)
Lucrari practice : Luni 8 10 jum.
Zoologia. (D-l Prof. Ion Borcea)
Prelegeri: Mar{i 17-18 jum.
Simbata 14 jum.-16
Lucrari practice : Luni 1318
Geologia i Paleontologia. (D-l Prof. Ion Simionescu)
Lucrari practice: Marti 1417
Botanica (Anatomia vegetala). (D-l Prof. Al. Popouici)
Prelegeri: Marti 11-12
Joi 9-10
Lucrari practice.: Marti 8 jum. 11
Botanica descriptive. (Fanerogame) (D-l Prof.
Alex. Popouici)
Prelegeri: Mercuri 8-9 jum.
Simbata 8-9
Morfologia animala. (D-l Prof. Paul Bujor)
Prelegeri: Joi 10 jum. 12
Simbata 10 jum.-12
Lucrari practice : Joi 1418 jum.
Chimia. (D-l Conferenftar Ion Petrouici)
Prelegeri: Simbata QVi-lOY*
Pedagogia. (D-l Prof. Ion GavanescuV)
Prelegeri: Vineri 18-19
Anul III i IV. Fiziologia animala. (D-l Prof. Ion Borcea)
Prelegeri: Luni 10 jum.12
Mercuri 10 jum. 12
Lucrari practice: Luni 14 17 jum.
Geologia i Paleontologia. (D-l Prof. Ion Simionescu)
Prelegeri: Luni 17 jum.19
Mercuri 17 18 jum.

Geografia. (D-l Prof. Mihai David)


Prelegeri: Marti 15 16 jum.
Vineri 16 jum.-18
Lucrari practice: Luni 8 -10 jum.
Seminar : Mercuri 810
1> Curs co:nun cu student!! Faculta^ii de Litere.
II

163

162

Minerologia. (D-l Prof. Vasile Bufureanu)


Prelegeri: Marti 1718 jum.
Simbata 16 jum.18.
Lucrari practice: Simbata 812
Fiziologia vegetala. (D-l Prof. Ion Constantineami)
Prelegeri: Mercuri 15 jum.17
Lucrari practice: Vineri 812
Chimia fiziologica. (D-l Prof. Ion Borcea)
Prelegeri: Simbata 16 jum.18
Lucrari practice : Joi 14 jum.15 jum.
Simbata 1416 jum.
Pedagogia. (D-l Prof. Ion Gavanescul')
Prelegeri: Vineri 1819
D) SECJIA CHIMIA-TEHNOLOGICA
Anul I.

Anul II.

Fizica experimentala. (D-l Prof. Teodor lonescu)


Prelegeri: Luni 1011 jum.
Mercuri 10-11 jum.
Simbata 1011 jum.
Lucrari practice : Marti 912
Vineri 8 jum.12
Chimia minerals. (D-l Prof. Nee. Costdchescu)
Prelegeri: Luni 14 15 jum.
Mercuri 1415 jum.
Lucrari practice: Mar{i 14 18 jum.
Joi 1418 jum.
Matematici. (D-l Conferenfiar Const. Nicolau)
Prelegeri: Luni 17 18jum.
Mercuri 17 18 jum.
Vineri 16 jum. 18
Desemn industrial. (D-l Conferenfiar Gh. Stdnilescu)
Prelegeri: Joi 1012
Chimia fizicala. (D-l Prof. Petru Bogdan)
Prelegeri: Marti 8 jum. -10
Vineri 9 10 jum.
Lucrari practice: Luni 8 jum. 12 i 14 17
Simbata 8 jum.-12 i 14-18 jum.

1> Curs comun cu studentii FaoultStii <le I.itcre.

Geologic. (D-l Prof. Mihai David)


Prelegeri: Luni 17-18 jum.
Chimia organica. (D-l Prof. Anastase Obregia)
Prelegeri: Marti 10 jum.-12
Joi 10 jum.-12
Vineri 10 jum. 12
Lucrari practice; Mercuri 14-17 i Vineri 14-18
Masuri termice. (D-l Confereitfiar Ing. Vasile Carp)
Prelegeri: Marji 15 jum.-17
Chimia tehnologica. (D-l Prof. Cristea Otin)
Prelegeri: Marti 17 18 jum.
Mercuri 17 18 jum.
Joi 17-18 jum.
Lucrari practice: Joi 14 17 jum.
Mineralogie. (D-l Conferenfiar Dim. M. Cddere)
Prelegeri: Joi 8-9 jum.
Lucrari practice: Mercuri 8 12
.Anul HI. Chimia tehnologica. (D-l Prof. Cristea Otin)
Prelegeri: Marti 17 18 jum.
Mercuri 1718 jum.
Joi 17-18 jum.
Lucrari practice Joi 14 17
Seminar (D-l Conf. G. Alexa) Luni 14 18 jum.
Instalatiuni industriale. (D-l Conf. Ing. Em. Nifescu)
Prelegeri: Marti 15 jum.17
Simbata 15-16 jum.
Rezistenta materialelor. (D-l Conf. Ing. I. Cassetti)
Prelegeri: Vineri 15 jum. 17
Simbata 8-9 jum.
Masuri termice. D~l Conf. Ing. Vasile Carp)
Prelegeri: Simbata 16 jum.-18 jum.
E) SECTIA ELECTROTEHNICA
Anul I.

Chimia experimentala. (D-l Conf. Ion Petrovid)


Prelegeri: Luni 8 jum. 10
Simbata 9-10 jum.
Fizica experimentala. (D-l Prof. Petru Bogdan)
Prelegeri: Luni 10 jum.-12

164

Mercuri 10 jum.12
Simbata 10 jum.12
Lucrari practice: Marti 2 jum.18 jum.
Joi 219
Matematici generaie (DZ. Conf. Const. fricolau)
Prelegeri: Luni 1718 jum.
Mercuri 1719
Vineri 1719
Desemn industrial (Dl, Conf. Gheorghe Stdnilescu)'
Prelegeri: Joi 1012
Anul II. Mecanica (Dl. Prof. Sim. Sanielevici)
Prelegeri: Luni 89 jum.
Mercuri 89 jum.
Simbata 1415 jum.
Masuri electrice (Dl. Conf. Ing. Vasile Serghie)
Prelegeri: Luni 1011 jum.
Joi 1516 jum.
Electricitatea generala (Dl. Conf. Const. Bedreag)
Prelegeri: Marti 910 jum.
Joi 1719
Vineri 910 jum.
Lucra>i practice : Luni 1418 jum.
Masuri termice (Dl. Conf. Ing. Vasile Carp).
Prelegeri: Marti 1617 jum,
Desemn industrial (Dl. Conf. Gheorghe Stdn!lesca)t
Prelegeri: Mercuri 9 jum.12
Simbata 912
Masuri (Dl. Conf. Const. Bedreag)
Lucrari practice : Mercuri 14 jum19
Electrotehnica (Dl. Conf. Ing. Vasile Serghie)
Prelegeri: Joi 89 jum.
Atelier (Dl. Conf. Const. Bedreag)
Prelegeri: Joi 1012
Rezistenfa materialelor (Dl. Conf. Ing. I. Cassetti)
Prelegeri: Vineri 10 jum.12
Seminar: Vineri 14 jum.19
Anul III. Incercari de masini ^(Dl. Conf. Ing. Vasile Serghie}
Prelegeri: Luni 1518 jum.
Mercuri 1519
Vineri 1519

165

Electrotehnica (D-l Conf. Vasile Serghie)


Prelegeri: Marti 8 jum. 10
Vineri 8 jum.10
Constructiuni de masini electrice (D-l Conf. Ing.
losef Cassetti)
Prelegeri: Marti 10 jum.12
Joi 10 jum.12
Seminar: Marti 14 jum.17 jum.
Statiuni centrale (D-l Conf. Ing. Vasile Serghie)
Prelegeri: Mercuri 89 jum.
Desemn industrial (D-l Conf. Gheorghe Stanilescu)
Prelegeri : Mercuri 9 jum.12
Simbata 912
Masini terraice (D-l Conf. Ing. Vasile Carp)
Prelegeri : Simbata 1618 jum.

F) SECTIA AGRONOMIC!
Anul I.

Chimia experimentala (D-l Conf. Ion Petrovici)


Prelegeri: Luni 8 jum.10
Simbata 910 jum.
Lucrari practice : Vineri 1416
Parazitologia vegetala (D-l Prof. Ion Constantineanu)
Prelegeri: Luni 10 jum.12
Anatomia si Fiziologia animala (Dl. Conf. Const.
Prelegeri: Marti 9-10
lonescu)
SimbSta 10 jum.12
Lucrari practice : Vineri 1012
Fizica (D-l Conf, Const. Bedreag)
Prelegeri: Marji 1415 jum.
Microscopia vegetala (D'l Conf. Const. Petrescu)
Prelegeri: Marti 1617 jum.
Botanica (D-l Prof. Alex. Popovici)
Prelegeri: Mercuri 89 jum.
Zoologia si Entomologia (D'l Prof. Ion Borcea)
Prelegeri: Joi 719
Lucrari practice : Mercuri 1012
Minerologia (D-l Conf. Dimitrie Cddere)
Prelegeri: Joi 8 jum.10
Lucrari practice: Joi 1012

166

Anul II.

Chimia agricola (D-l Prof. Haralamb Vasiliu}


Prelegeri: Marti 15 jum.17
Mercuri 1415 jum.
Lucrari practice : Luni 812
Mercuri 812
Agrogeologia (D-l Prof. Mihai David)
Prelegeri: Luni 1415
Joi 910
Industria agricola (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Luni 1516 jura.
Joi 15 jum.- 17
Zootehnia (D-l Conf. Medic veterinar Gh. Stoicescu)
Prelegeri: Luni 1719
Simbata 15-16 jum.
Lucrari practice: Simbata 912
Fitotehnia (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Marti 10 jum.11
Vineri 10 jum.12
Lucrari practice: Marti 1719
Geniu rural (D-l Prof. HaraLmb Vasiliu)
Prelegeri: Mercuri 15 jum.17
Joi 1415 jum.
Medicina veterinara (D'l Conf. Medic veterinar
Gheorghe Stoicescu),
Prelegeri: Vineri IV19
Simbata 1719
Seminar: Vineri 810

Conferin{i {mute de studenp


Vineri: 15 jum.17
Anul III. Industria agricola (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Luni 1516 jum.
Joi 15 jum.17
Chimia agricola (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Mar|i 15 jum.17
Mercuri 1415 jum.
Lucrari practice : Luni 812
Mercuri 8- 12
Zootehnia (D-l Conf. Medic veterinar Gh. Stoicescu).
Prelegeri: Luni 1719
Simbata 1516 jum.
Lucrari practice: Simbata 912

167

Fitotehnia (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)


Prelegeri: Marti 10 jum.12
Vineri 10 jum.12
Lucrari practice : Marti 1719
Geniu rural (D-l Prof. Haralamb Vasiliu)
Prelegeri: Mercuri 15 jum.17
Joi 1415 jum.
Medicina veterinara (D-l Conf. Medic veterinar
Gheorghe Stoicescu)
Prelegeri: Vineri 17 19
Simbata 1719
Seminar: Simbata 8-10

Conferinti tinute de studen|i.


Vineri 15 jum17.

0.

2.3.
a> 5:
~2
_

g-

o B.

e-i GO
S c,
B* 3c

a**?:
rt

05
00

O
C

Q*

C "
3 _^

I A B LOU
de licentiatii, inginerii si doctorii proclamati de Facultatea de tiinti din lai in anul
colar 192627 (dupa specialitati i confesiuni)
D O C T O RI

B
s/5

Matematici
Fizico=chimice
Naturale

Tehnologia )

3..

Agronomia *)
Geografia
T O T A L

e/3

c"
U

*
w

9 1 3

16

18

17
5'

13 |

Electrotehnica *)

t/2

1
6

o
V

Ortodoxi

17

1 II

Z= I 9

21

53

30

2 ;
II -

14

Z,

| .. -

Studente

Studente

a
1

tr

Total

Mozaici

Studente

Ortodoxi

Sectiile

IT)
a
t/5

21

67

37

Mozaici

1
!/r>

Total

13"
w

*o
3
to

ac

w
o

3
t/3

Studente

L I C E N T IA T I

*> Absolvent!! titrati ai Secfiunilor Electrotechnica, Technologia i Agronomia obfin titlul de Inginer

en

171

170

TABLOUL NOMINAL
al licenfiatilor i inginerilor proclama{i tn anul $colar 192627
t

. "e
0 (H
a>

Z 3
u

i
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
39
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54

NUMELE 1 PRONUMELE

Anul
cind a
trecut
Jicenja

Specialitatea
1

Isvoranu Hie
Taran Eugen
Crovefchi Boris
Buchman Gheje!
MSciuca Constantin
Cotic Leia
Vitner Virginia
Pavlovschi Eugen
Andoniant Sarchis
Roznovanu Mihai
Misso Hristofor
Ciolac Mihai
lacovlev Simion
Glickman David
luster Irimia
Zapan Mihai
Parvu Atanasie
Hirszohn Jerom
Lucacer Udeli
Pan8 Constantin
Panamarev Boris
Brutu Maria
Giuca Gheorghe
Tventarnai Metodi
Vainberg Ovsie
Arseni Neculai
Purcel Constantin
Arhiri Gr. Constantin
Ivanov Ludmila
erban I. Ffondor
Dornescu Theodor
Feldman Ita
Mojneagu Vladimir
Chirulescu R. Aurelia
SJadhei Gh. VintilS
Neguleanu Nechita
Draganciu Eliza
Kiselevschi loan
Filipescu Theodosie
SSvescu Constantin
Sculy Eduard
lonescu Gheorghe
Doncoglu Maria
Chetrariu Eufrosina
Stepanov Claudius
Savu D. loan
Raefchi Vsevolod
Teodorescu R. Sylvia
Crocos Claudia
Draganciu Elena
Lepadatu Marieta
Mertic Eugenia
Gherasimescu Emilian
Armeanu Virgil

1926
.,

f
if

Agronomie
Electrotehnica
Agronomia
Electrotehnica
S. tiin(i Naturale
Qhimie

Titlul
Inginer

ff

Jf

Agronomic

1927 i Electrotehnica

1926
Agronomie
Electrotehnica
Chimie
<
)

Electrotehnica
tiinti Naturale
Tehnologie
Electrotehnica
Chimie
t
f

Inginer
<

Inginer

Inginer

Agronomic
c

Chimie
tiinti Naturale
Agronomie
tiinti Naturale
Agronomie
>
tiinti Naturale
Matematici
tiin{i Naturale
Geografie
Chimie

Agronomie
<
Chimie
1
"7
c
1 2^
Stiinji Naturale
Agronomie
:

Chimie
tiinti Naturale
c

Chimie
<
<

Inginer

Inginer
Inginer
c

Inginer

.c
c

2 su

55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97 !
98 j
99

loo
Inginer

<

101 !i
102
103
04

Anul

a
NUMELE 1 PRONUMELE cdnd
trecut

Specialitatea

Titlul

Jicenta

Palade Mariana
Farcas, Tom a
Dimitrescu Aristifa
Lcvcenco Victor
Stoenescu L. Eugen
Mihail Georgeta
Dulap Ecaterina
Chesim tefan
Guja Trofin
Vareolopol Serghi
Mi(s.tein Bliuma
Gaevschi Pavel
Moro$anu Neculai
Rimari Aneta
Popescu Smaranda
Cruceanu Casandra
Caminschi Ana
Hulubei Eliza
Menciu Cecilia
Ciureanu Valeria
Evstatiev Mihail
Fischer LazSr
Dolisianschi Zenaida
Bel{er lancheli
Solomon L. Aron
RangH Sofia*Verzea
Buzenchi Maria
Gudzichevici Vladimir
Ostfeld Haim
Mendelsohn Fijel
Muranevici Maria
Dimitriu Mihai Ochs Rahil
Cartajov Pantelimon
Marcovici Gh. Const.
Silberg Alexandra
Negulescu Gh. Vasile
Croitoru Valentina
Joludev \raleriu
Rotman Abram
Car3usu Mihai
Band Mendel
Friptu Antonina
Grecu Gheorghe
Ignat Elena
Rabinovici Feiga
Co$ulschi Varvara
Radu G. Vasile
Lemel lancu
Moise S.mil

1927
f

tiin(i Naturale
: Electrotehnica
! Sjiinti Naturale
Agronomie
Tehnologie
tiinji Naturale
Geografie
*
.
Agronomic

Inginer
Inginer

Inginer

tiinli Naturale

<
Chimie
Matematici
Geografie
tiinti Naturale
c

'

Electrotehnica
s>tiin{i Naturale
Electrotehnica
c

Chimie
tiin{i Naturale
Electrotehnica

Tehnologie
tiin(i Naturale
Tehnologie
Chimie
Agronomie
Chimie

Agronomie
tiin{i Naturale
Electrotehnica
<

Chimie

Inginer
Inginer
c
Inginer

c
Inginer
loginer
Inginer
Inginer

|;

<

Matematici
tiinti Naturale

Tehnologie
Chimie

Inginer

Doctori proclamafi tn anul $colar 19261927


Bordeianu Const.
C. V. Gheorghiu

1927

Chimie *)

Subiectul tezei de doctoral:


1> Mctoda colorimetrica pcntru recunoastcrca si .loz.irc.i ncidului fosforic.
'
oximclor.

173

b)
. "c
W

X 3

Numele 51 Pronumele

Alexa Gheorghe
Atanasiu Const.
Botez Gh. loan
4 Carp Vasile
5 Cassetti losif
6 Cadere Dumitru
7 Cambureanu Vasile
"''
8 CernStescu Radu
9 Criveanu loan
10 Culianu Petru
11 Diaconescu Emil
12 Florov Neculai
13; Gheorghiu V. Constantin"
14 lonescu N. Const.
15 Marino Neculai
. ... .
\* i p i ,.
,
1R Mota?
1U
Constantin
1

FACULTATEA DE ST11NT1
Anul colar 1927 1928.
DECANATUL
Decan : Prof. Vas. C. Bufureanu (dela 1 lanuarie 1927)
Secretar: Const. Gheorghlu
Ajutor-Secretar: Ion Dascalu
Curier: Gh. Lungu
Laborant: Cost. Anichitoaei
Corpul didactic, catedrele i conferintele
a) Profesorii

IIIu |
1

Numele i Pronumele
Bufureanu C. Vasile

2 Bujor Paul
3 Bogdan Petru
4 Borcea loan

5 Costin Victor
6 Costachescu Neculai
7 Constantineanu C, loan
8 Cardas Agricola
9 Cosmovici L. Nicolae
10 David Mihai
11 Myller Vera (D-na)
12

13
14
lb
16
17
18
19
20

Myller Alexandra
Obregia Anastasie
Otin Cristea
Popovici Alexandru
Popovici Constantin
Procopiu $tefan
Simionescu loan
Sanielevici Simion
Vasiliu Haralamb

21 Valcovici Victor l)
22 lonescu Teodor*)

Titlul

Profesor
ft

n
n
t)

Catedra
Mineralbgie si Petrografie
Morfologie
Chimie fizicala
Zoologie
Geometrie descriptivS
Chimie minerals

Fiziologie vegetalS

Zootehnie
Fiziol. animala g-ralS si comparati
Geografie
Teoria funcjiilor
Geometrie analiticS
Chimie organicS
Chimie tehnologicS
Botanica

Astronomie geodezie si mecan cereascS

Fizica (c5ld. grav. si electricit ate)

Geologic si Paleontologie

n
n
n

Agregat

Calcul diferenfial
Chimie agricolS (si prof supl.
pentru Politics agrarS).
MecanicS
FizicS experim. (iciis!ica si optlCf)

1> Detajat la Politechnica din Timijoara 51 suplinit prin d*l Prof. Sanielevici.
2> Pan5 la 1 lunie 1928 Profesor agregat, apoi Profesor.

17
18
19,
20
21

Mardarescu Emil
Nicolau Constantin
Nifescu Emil
NastasS Gheorghe
Parteni Cezar
22 Panaitescu Scarlat
23 PlScinJeanu loan
24 Popescu tefan
25 Rascanu Ruxanda
26 Serghie Vasile
27 StSnilescu Gheorghe
28^! Stoicescu Gheorghe
29 Otin Cristea <Prof.>

30 Vranceanu Gh.
31 : ZSharescu Vasile

32 Zane Gheorghe

,.

Conferenfiarii
i
Titlul
Confer, supl.

Catedra sau specialitatea

Chimie tehnologica
Sta(iuni centrale
Paleontologia vertebratelor
n
Masini termice
Rezistenfa materialelor
n
Conf. definitiv Mineralogie
Construe^ civile
^ ;.**;
Conf. supl.
Conf. definitiv Chimie analitica
Conf. supl.
Corner} si comptabilitate
Elemente de analiza
Istoria geografiei
Pedolouia
Fizica 5! chimie (pentru sec. aplicate)
Conf. definitiv Histologia
Conf. supl.
Tehnologia materialelor

Anatomie, Fiziologie si Bacteriologie


agricolS (pentru sec(ia Naturale)
- Tehnica exploatarii si industria petiol.
Conf. definitiv Matematici generale
Conf. supl.
Instalafii industriale
Antropogeografie
(
Constructii de masini electrice
Geodezie si Topografie
FizicS (acusticS $i opticS)
" Fitotehnie
n
Chimie minerals (p-tru stud, in farmacie)
Electrotehnica g-ralS ?i masuri electrice
Desemn industrial
Conf. definitiv 1 Medicina veterinara
Conf. supl. | Tehnolog. mecanicS, masini si instalatiuni industriale
"
\ Algebra superioarS
Anatomie si fisiologie compar. a animalelor (sec{ia agricolS)
..
Economia politics

175

T A BL0 UL
Laboratoriilor i a personalului respectiv cari au functional
in anul colar 1927/1928.

a) Laboratorul de Botanica
Director
ef de lucr^ri
Asistent
Asistenta
w

Custode
Laboranta

ef de culturS
GrSdinar
Laborant

Profesor Alex. Popovici


Const. Petrescu
Const. Papp
Maria Celan
Maria Diaconescu
Vasile Dinu
Tifa V. Dinu
b) Gradina botanica
Leopold Bendl
Gh. Lupu
Constantin Solovestru
Dumitru Andronic
Laboratorul de Chimie fizicala

Director
Asistent

Preparatoare
Custode
Laboranta
Director
ef de lucrari
Asistent
Preparator
Custode
Laborant

Profesor Petru Bogdan


Radu Cernatescu
Horia Hulubei
Elena Cezar Parteni
Eliza Vascautianu
Mariana Papafil
Vasile Pricop
Elena Pricop
Laboratorul de Morfologie
Profesor Paul Bujor
Vasile Zaharescu
Vasile Radu
Neculai Grjibowsky
Const. Alexandrescu
Neculai Toma

Laboratorul de Mineralogie i Petrografie


Director
Profesor Vasile C. Bufureanu
Asistent
Virgil lanovici

Orest Nichita
Chelarescu Alexandra
Preparator-mecanic Morosanu Nicolae *)
loan Carp
Custode
loan Sandu
Laborant
Laboratorul de Geologie i Paleontologie
Prof. Ion Simionescu
Director
Th. Vascaujianu
:ef de lucrari
Amalia C. Motas
Asistenta
Neculai Macarovici
Asistent
Desenatoare
Emilia Saulea
Vasile Ciubea
Custode
Dumitru Arghir
Laborant
Laboratorul de FizicS (Acusticd i Optica)
Director
Prof. ?eodor lonescu
ef de lucrari
Alex. Ciman
Asistent
Const. Mihul

Gheorghe iadbe,y
Preparatoare
Margareta Poni
Custode
Const. Prisacariu
Laboranta
Elena C. Prisacariu
Director
Asistent
Laborant

Laboratorul de Fiziologie vegetala


Prof. Ion C. Constantineanu
Neculai Zamfirescu
loan Anichitoaei

Laboratorul de Chimie agricola


Prof. Haralamb Vasiliu
Zigmund Huber
Neculai Zamfirescu
Gh. Bontea
Gh, Vernica
Laboratorul de Chimie minerals
Director
Prof. Neculai Costdchescu
ef de lucrari
Ruxanda Racanu
Asistenta
Adriana Burada
Lucia Popovici
Timotei Cosciug
Ablov Anton
Custode
Isidor LSzarescu
Laborant
Costache Daring^

Ion Vasiliu

Director
ef de lucrari
Asistent
Conf. Adm.
Laborant

*> Ntiinit in poslul Infiintat pc ziu:i de 1 lanurie 1928.

177
176

Laboratorul de Mecanica
Laboratorul de Chimie organica
Prof. Anastase Obregia
Director
Const. V. Gheorghiu
Sef de lucr&ri
Virginia Grobnic
Asistenta
Hie Matei
Asistent
Eug. Papafil
Custode
Theodor lonescu
Laborant
Ion D. Luca
Laboratorul de Chimie tehnolo^ica
Director
Asistent

Preparator
Laborant
Laboranta

Prof. Cristea Otin


Gh. Huidovici
Emil Coman
Semen Savenco
Gh. Cotrut
Aurel Huidovici
Neculai Turlan
Maria Copacescu
Laboratorul de Zoologie

Director
ef de lucrari
Asistent

Preparatoare
Monteur
Custode
Laborant

Prof. Ion Borcea


Const. Motas
Mihai Constantineanu
Petru uster
Zenovia Movileanu
Neculai C. Malaescu
Hie Bourel
loan Draghici

Laboratorul de Fiziologie animala g-rala si comparata


Director
Sef de lucrari
Asistent
Preparator
Laborant

Prof. Neculai L. Cosmovici


Elena Lupu
Const. Cojocariu
Const. Paun
Const. Luchi
Alex. Carpic

Laboratorul de Gravitate, Caldura si Electricitate


Director
ef de lucrari
n

Asistent

Preparator
Custode
Laboranta

Prof. tefan Procopiu


Vasile Petrescu
Teodor Farcas
Toma Savescu
Gh. Vasiliu
Virgil Gheorghiu
Mihai Creanga
Maria M. Creanga

Director
ef de lucrari
Asistent
Custode
Laborant

Prof. Simion Sanieleuici (suplinitor)


Ion Placinjeanu
Const. Menciu
Neculai Chiriac
Ion Gertya
Laboratorul de Geografie

Director
Asistent

Fotograf
Laborant

Prof. Mihai David


Gh. Nastasa
Hulubei Elisa
Lupu Neculai
Alfred Launay
Buzduga Teodor
Buzduga Maria
Seminarul matematic
Prof. Alex. Myller
Cazanacli Petre
Bors Margareta
Gheorghiev Gheorghe
Gh. Chirica

Director
Asistent
Asistenta
Asistent
Laborant

Atelierul pentru repararea instrumentelor


Director
Prof. Stefan Procopiu
ef Mecanic (Atelier) Dimitrie Casian
ef mecanic
Gh. indilariu
Maestru mecanic
Gh. Hagiac
Maestru lemnar
Dimitrie Matei
Lucrator specializat - loan Petrea
Alex. lonescu

;j
Elev
loan Mititelu
loan Grechi
loan Arteni
Suflator in sticla
Karl Wilhelm

Observatorul de Astronomie, Geodezie si Mecanica cereasca


Director
Asistent
Preparator
Custode
Laborant

Prof. Const. Popovici


Vasile Gh. Siadbey
Stefan Molotcov
Const. Romano
Nee. Moraru
Mih. Sfartu

Laboratorul de Zootehnie
Director
Asistent
Preparator

Prof. Agricola Carda


Neculai Perpeliuc
Anatolic Nichiforov
12

179

Asistenti de cursuri

T A BL0 U

Emil Stihi
I. Schoenberg

de studen(ii cari au frecventat cursurile FacultSfii de tiin{i din Ia$i in anul


$colar 1927 | 1928 <dupS specia[it3{i, ani de studii $i confesiuni)

Cimpul de experience a Sec+iei agricole


Petre Volf
Vasile Arcalian
Const. Pantea
Nee. Gliza
Gr. Alexei

Laborant
Logofat

SECJIUNILE

Director
Ad-tor si Marinar ef
Mecanic
Pescar
Laborant
Servitor

x> Q
uu
'5 3
< tn

V
*o
3
</3

27

Matematici

Statiunea zoologica maritima Agigea

Ortodoxi ; Mozaici Catolici Protestanfi

II

12 3

cf

III 14 14 5

Prof. Ion Borcea


Ion Gavrilescu
lordache Vasile
lanny Cambardidi
Ahmet Soliman
Vladimir Dintu
Neculai Bold

I
Fizico-Chimice

16 18 8

Studente

Mecanic
Custode

.3
1
to

Studente

Asistent

178

u
'e"
dj
13
3
3
to to

in

tT
w
X)

II

Naturale

12 37

5 46

Electrotehnica

1
1

III

36 1 10 --

U 34 6

S.
a
oj

13
3

V)

31 1
14 3
20 19
26 23
19 23
48 70
11 38
5 45

c"
w

13
3

6 30

16 64

26
19
]|
46
2 115

30 11
30

26
I 73 27 j

-;

- 43

- 134 9 :
3

_
.

38 4
1
1
37
3
III

'73 7
IV 71 3 2 4

I 14 38
14 39
_j-^
-1

II 16 40 1
17 40

Agronomia

Geografia

III 22 84 4
T O T A L

__

IV 67 45 - ~ -II 1
I 22 9 _8_ Lll
II 21 3 9 3
III 20 3 6 2

!41 13 31 13
5
_
5 1
I 38

Tehnologia

Total

II

||

10

6 26

II

t/} to

in

~a
3

IV 15 61 1 3
1
I 11 18 1 7

III

13"
V
g
o o

III 34 50 14 20
I

w
S
V

. .

II 18 23 1

Alte
confesii

. .

:626488||l7l 65

du

....Li

26 84 1
3 || 808 557

180
181

i"

2.

23

>

o
oq

=r
D

3
N[
o'
o

Or

Matemat

it

>

Electrote

0
H

r
O
00.

Naturale

C/3

re
o
^T
re

o
rJ

'.

en

f*_5T
"C7

Nrf

.
oo
Ul

Oj

o^

E
n
2
o

^o
to

N)

ii
t*J

&

|
4^

OJ

N)

>t-

U!

vi

CO

? |
o

82.

<<s5'
(6

o 2.

i 2cT -O*"B
r
*

Studente

ch
.

Studenfi

Student!

2
] 0
o
N
frj

s.

o>

M
N

! I

Studente

2!

Z!
J:

co Co

to n

^ rT
3.
rO S

IN)

Oi

>L
OJ

4^

N>
NI

OJ

>

Studenji

o
ff
OJ
00

UJ

I*

1
I

II

1
1

II

Student!
Studente
Student!

g_

a
2
o

;i

i l

PC

S.
Studente

C <A
3 s:

o ~-^b
>-
o

Studen{i
H

2j

lce- f
t-

Studente

2- p*ff

o'

il
;|

02
H-t"

s;
iJ
-S
]

(j
1

CA
p-l

H-*

S)< g

s5-0d.

1
II

cS
.
T3 g:

Studente

>
w
o
5

i*
^1

al Iicen{iafilor 5! inginerilor proclamati fn anul jcolar 1927 | 28

CB

o
x_^

TABLOU NOMINAL

a.

'

a3
>_
{2

IS.
3
03
C^

*1
i

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48

49
50
51
52

NUMELE 1 PRONUMELE
Sarbu loan
Fulicea Enea
Potlog Alexandra
Galiurov Pavel
Balmu$ loan
Lupu Neculai
Rojcovanu lunie
Sandu P. Constantin
Procopiu Virginia
Solodovnicov Tatiana
Ceicovschi Valentina
Tupifa Petru
lanati Constantin
Melnicov Pimen
Romanescu Emilian
Catz I. M. Leiba
tef3nescu Alexandru
Triandaf Raul
Condrescu Toma
Cretu Alexandru
Grigoro$cutS Mihai
Nagacevschi Elena
Botez G. Florica
Gatoschi Dumitru
Butuc Iliodor
Cosciug Timotei
Bor Elena
Teodorescu Maria
Apostol Neculai
Trifon Gheorghe
Popa Visarion
Ciubotaru Petru
Dobrescu Z. Const.
Rusnac P. Teodor
Neaga Neculai
Mojoc Maria
I.avrentiev Teodosia
Coman Emil
Prutescu Eugen
Buditeanu Zenobie
Moisescu Petru
Antocianu Achilina
Cupcea Pimen
Calatateanu Eugen
Maima Neculai
Sava Florica
Stroian Alexandrina
Rivalet Maria
Verbitchi Alexandru
Roiba Teoharie
Florescu Ecaterina
Pintilie Cleopatra

Anul
cind a
trecut
licenta

1927

<

4C

<s

<i
$

<
<

Specialitatea
tiinti=Naturale
ElectrotehnicS
Agronomic

Electrotehnica
Geografie
Agronomic
Chimie
Matematici
Chimie
Geografia
Agronomic

Electrotehnica
<
Tehnologie

Agronomic
Chimie

Geografie

Agronomic
c
Fizica
Chimie

1928

1927
1928
<
1927
1928
1927
1928

<
<

<
4E
(f
<
<

Inginer

Ingmer

Inginer

<r
ff

Inginer
<c

<S

Titlul

Agronomic

Geografie
Agronomic
Tehnologie
Agronomic
Fizica
tiinti Naturale

Agronomic

<s

Inginer

Inginer
c

Inginer

<

Fizica
tiinti Naturale
Chimie
tiin{i Naturale
Agronomic
Geografie

Inginer

183

No. 1
curenl1

182

53
54

55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87

88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107

NUMELE 1 PRONUMELE
Postolachi Diomid
Stoeanov Vasile
Gheorghi{a Neculai
Popovici Clemansa Cazan
Nastase Neculai
Murgi Teodasie
Priadcencu Alex.
Epifanov Neculai
Dimoviter Ita
Cobileanschi Tamara
Cazacliu loan
Lahter Tovie
Claudatos H. Jean
Benicovschi Neculai
Manecuta Constanta
Smocova Ecaterina
Alexandrescu Gh. Const,
Adescenco Petru
Moraru Gavrit
Malai Macaria
Macper Fr. Marcel
Bucinschi Maria
Preutescu 'Octavian
Irimescu tefania
Lupan Elena
Efstatiade Eliza
Spivac Boris
Vasiliu C. Maria
Stroian Alexandru
Mihuf Arcadie
Cosnita L, Ecaterina
Gheorghiu Gh. Virgiliu
Savescu Toma
Jordanian D. Neculai
Popescu Aurelia ZahSrescu
Gutman Michel
Grimalschi Valentin
Tertiac loan
Petrovanu Ecateriua
Rozenfeld lioma Leib
Lupu Herscu
Goldenberg lacob
Popa Visarion
Serghi Natalia
Petrusev Valeriu
Gazalov Rafael
Savu D Grigore
Artino Virgil
Stihi Emi!
Turiceanu Gheorghe
ChelSrescu Alexandru
Cern?v Vladimir
Nicolaencu Neculai
f irulnic Moise
Moise mil

Anul
cind a
trecut
licen^a

1928.

Geografie

<

*s

C
K

<

,<

Chimie
Agronomic

Agronomic

<

<

<

Chimie
tiinji Naturale
Chimie
Geografie

Electrotehoica
Chimie

Electrotehnic5
Chimie
Geografie
EiectrotehnicS
tiin|i Naturale
Chimie

Tehnologie
Chimie
Agronomic

>3

Anul
cind &
trecut
licenta

Specialitatea

Titlul

Inginer
Inginer
Inginer

108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132

Inginer

Teodoreanu Odeta
Radulov loana
Petrasciuc L. Codrescu
Timojencu Alexandru
Neamfu Leonid
Dimitrescu Germen
BSlSnescu Alexandru
Lozinschi Trofin
Andriescu Felicea
Mofoc Alexandru
Cebotarencu Alexandru
Coman Emil
Cadere Maria
Calincov Petru
Mujat Isabela
Peripeliuc Neculai
Alilov Anton
Dutchevici Otilia
Jeleascov I. Petru
Popa Vasile
Strainu Vladimir
Crimerman Sura
Perlifen lacob
Bulancea loan
Lungu Coman

1928

Chimie
Agronomic
Chimie

Inginer

<

Agronomic
Chimie
Electrotehnica
Agronomic
Chimie
Agronomic

Inginer
Inginer

Inginer
K

Chimie
C

Agronomic
Chimie
Agronomic
Chimie

Inginer

Agronomic

Inginer

Inginer

<

<

Matematici

Agronomic
Electrotehnica

Inginer

Doctori proclamafi in anul colar 19271928


1

! Radu Alexandru

I 192S

Chimie *>

Inginer

Tehnologic^
Electrotehnica'

Inginer

<
<

<

Chimie
5tiin^i Naturale
Agronomic
Electrotehnica
Chimie
Agronomic
Geografie
Agronomic
Chimie

Inginer

Inginer

NUMELE 1 PRONUMELE

Agronomic

&

II
x"c

Titlul

Specialitatea

<(

Inginer

-i

Inginer

tiin|i Naturale
Chimie
Matematici
Chimie

Agronomic

Electrotehnica
Tehnologie

Inginer

-,<

4E

*> Subiectul tezei de Doctoral :


Torotopii ca indicator! ai mersului reacfiilor cliiniice !ji teoria colo
rarii fibrelor.

XII.
FACULTAIEA DE TEOLOGIE.

FACULTATEA DE TEOLOGIE
creata tn anul 1926, avlnd sediul in ChiinSu.
<Monitorul Oficial No. 207 din 17 Septembrie 1926)

Anul gcolar 19261927


DECANATUL :
Decan-delegat: Par. Econom Stavrofor Ion Mihalcescu
(Prof, la Facult. de Teologie Bucureti)
Pro-decan: D-l Prof. Const. N. Tomescu
Secretar-provizor: Diacon Theodor Simionou
Bibliotecar : Preot-prof. Hie Jocan
Corpul didactic, catedrele i conferintele care au functional,
pentru anii I i II, In anul coiar 1926-1927

1
2
3
4
5
t
7
8
9
10
11

Numele i Pronumele

Titlnl

Catedra

Berechet tefan
Ciobanu tefan
Crainic Nichifor !.
ConstantinescuIai Petru
Dimancea Chiriac Nee.
Popescu Teodor
Par. Pi^culescu Grigore '>
PSr. Radu Vasile ! >
Savin G. Ion
Tomescu Const.
Par. Tocan Hie

Prof. supf.

Istoria bisericei noi


Istoria literature! romine
Literatura moderns religioasa
Istoria artei cretine
Patrologia
Istoria bisericei vechi
Exegeza Noului Testament
Ebraica si Exegeza Vech. Test,
Filosofia
Istoria bisericei romine
Arheologia ebreilor si introdu*
cerea In Vechiul Testament
Ermineutica
Introducerea In Noul Testament

12 Par. Timu? Nicolae


H Diacon Vasc3 Ion

Conf. supl.
Prof. supl.
Prof. supl.

Conf. prof.
Prof. supl.

1> Cunoscut In lumea literara sub denumirea de GaIa Galaction,


2> Suplinit prin Par. Pijculescu Grigore.

189

Anul II.

Programul

cursurilor Facultatii de Teologie in anul scolar 1926-1927 ')


Anul I.

Limba ebraica si Exegeza Vechiului Testament


(Par. Prof. Vasile Radu suplinit prin PSr.
(Prof. Gr. Piculescu)
Luni 1517
Istoria bisericii vechi
(D-1 Prof. Teodor Popescu)
Vineri 1517 i 19-20
Istoria bisericii noi
(D-1 Prof. tefan Berechet)
Luni 1720

Arheologia ebreilor si Intro ducerea in Vechiul


Testament
Prof. Tocan Hie)
Mercuri 9 jum. 10 jum.
Introducerea in Noul Testament
(Diacon Prof. Ion Vascd)
Joi 12 jum. 13 jum.
Patrologia
(D-l Prof. Nee. Chlriac-Dimanced)
Mercuri 15 16
Joi 9 jum. 10 jum.
Ermineutica (Conferinta)
(Conferentiar P5r. Me. Timu)
(Joi 10 jum 11 jum.
*> Au functional numai anii I 5! II.

Istoria artei crestine (Conferinta)


(Conferentiar D-1 Constantinescu-Iai Petm)
Vineri 10 jum.11 jum.
Exegeza Noului Testament
(Par. Prof. Gr. Piculescu)
Marti 11 jum.13 jum.
Introducere in Vechiul Tes t e m e n t
(P3r. Prof. Hie Tocan)
Marti 9 jum. 11 jum.
Istoria bisericii romine
(D-1 Prof. Const N. Tomescu)
Joi 16 jum.19
Exegeza Noului Testament
(Par. Prof. Gr. Piculescu)
Marti 11 jum.13 jum.
Istoria literature! romine
(D-1 Prof. tefan Ciobanu)
Marti 16 jum.18 jum.
Mercuri 10 jum. -11.20

Filosofia
(D-1 Prof. Ion G. Savin)
Vineri 1719
Simbata 11.4012.30
Literatura moderna religioasa
(D-1 Prof. Ion Nichifor Crainic)
Simbata 9.30-11.20 si 12.3013.30

Anul scolar 19271928

T ABL0 U

DECANATUL :

Ani de studii 1

de studen^ii Faculta^ii de Teologie a Universitatii din Iai


(cu sediul in Chiinau) repartiza|i pe ani de studii
in anul scolar 1926-1927

Decan: Par. Prof. Gr. Pi$culescu


Pro-decan: D-l Prof. Ion Savin
Secretar: Diacon Teodor Simionou
Bibliotecar: Par, Prof. supl. Hie Tocan

ORTODOXI

TOTAL
Studen{i

174

Studente

43

217

II

351

351

Total

525

43

568

NOTA. Facultatea n'a


functional de cit cu doi ani
de studii. N'are absolventi.

Gorpul didactic, catedrele si conferinfele care au functional


penlru anil de studii : I, II si III, in anul scolar 1927-1928
Numele i Pronutnele
dlor Profesori
1

Preot Hie Tocan

Titlul
Suplinitor

Denumirea catedrei

Arheologia biblica si Introduce*


rea hi Vechiul Testament
Agregat
2 Petru Constantinescu*Iai
Arheologia cresting si Istoria
artei bisericesti
Titular
3 ;; Ion G. Savin
Apologetica
Agregat
4 ;! Par. D. PopescuMosoaia
Catihetica si Liturgica
5 i; Par. Serghie Bejan
Suplinitor
Dogmatica
Agregat
DreptuI bisericesc
6 j Nee. Popescu-Prahova
Conferenjiar Ermineutic.T
7 Par Nee. Timu$
Titular
8 Par. Grig. Pijculescu
Introducerea in Noul Testament
siExegezajNoului Testament
:
Titular
Istoria bisericeasca veche si Pa
9 ; Par. Cicerone lordachescu
trologia
Agregat
Istoria bisericeasca medie si
10 Toma V. Bulat
moderns
Agregat
Istoria bisericeasca romina
11 j: Const. N. Tomescu
Titular
Istoria Filosofiei i Pedagogia
12 i Const Fedeles
Conferen(iar Istoria romtnilor
13: Alex. Boldur
Titular
14 tef. Ciofaanu
Istoria literature! romine
Agregat
Literature religioasS moderna
15 Ion Nichifor Crainic
Agregat
Limba ebraica si Exegeza Vc
16 Par. Vas. Radu
chiului Testament
17 i Par. Valeria Iord3chescu
Titular
Morala
18 Arhm. luliu Scriban
Titular
Omiletica si Pastorala

193

Istoria literaturii romine


(D-l Prof. $tefan Ciobanu)
Marti 17-18 jum.
Mercuri 910 jum,

Programul
cursurilor Facultapi de Teologie in anul scolar 1927/1928 ')
Anul I.

Arheologia biblica si Introducerea in Vechiul


Testament
(Par. Prof. supl. Ills Tocari)
Joi 910

Limba ebraica si Exegeza Vechiului Testament


(Par. Prof, agregat Vasile Radii)
Vineri 911

Introducerea i Exegeza Noului Testament


(Par. Prof. Gr. Piculescu)
Marti 11 jum.13

Istoria bisericeasca veche si Patrologia


(Par. Prof. Cicerone lordachescu)
Mercuri 1618
Joi 1011

Istoria bisericeasca medie si moderna


(Dl. Prof, agreg. Toma V. Bulat)
Luni 9 10 jum.

sambata 911 3)

Istoria bisericii romine


(Dl. Prof, agreg. Const. N. Tomescu)

Joi 15-16 jum.


Istoria Filozofiei si Pedagogia
(Dl. Prof. Const. Fedele)
Vineri 1516 jum.

Arheologia crestina si Istoria artei bisericesti


(D-I Prof, agregat Petru Constantinescu-Iai)
Joi 16-17 jum.
Vineri 16 jum. 17 jum.
Ermineutica (Conferinta)
(Par. Conferentiar Me. Timu)
Marti 10 jum.-11 jum.
Vineri 11 jum. 12 jum.
Istoria romtnilor (Conferinta)
(D-l Conferentiar Alex. Boldur)
Mar{i 8 jum. 10 jum.
Anul II. Istoria bisericeasca medie si moderna
(D-l Prof, agregat Toma G. Bulat)
Luni 10 jum.12 *)
SimbSta 11-13
Introducerea in Noul Testament si Exegeza
Noului Testament
(Par. Prof. Grigore Pi$culescu)

Mercuri 10 jum.12
Istoria literature! romine
(D-l Prof. tefan Ciobanu)
Marti 17-18 jum.
Mercuri 9 10 jum.
Istoria rominilor (Conferinta)
(D-l Conferentiar Alex. Boldur)
Marti 8 jum.-10 jum.)
Arheologia biblica si Introducerea in Vechiul
Testament
(Par. Prof. supl. Ilie Tocan)
Mercuri 1516
Vineri 15 jum.16 jum.

1> Au functional anii I, II $i III.


2> La douS sSptSmlni.
> La douS sSptSmtni.

194

Limba ebraica i Exegeza Vechiului Testament


(Par. Prof. agr. Vasile Radii)
Simbata 9-11
Istoria bisericeasca vechc si Patrologia
(Par. Prof. Cicerone lorddchescu)
Mercuri 1618

Joi 1011
Istoria bisericii romine
(D-l Prof. agr. Const. N.'Tomescu)
Joi 16 jum.18
Istoria Filosofiei si Pedagogiei
(D-l Prof. Const. Fedeles.)
Vineri 16 jum.18
Anul III. Literatura religioasa inoderna
(D-l Prof. Ion Nichifor Crainic)
Luni 1618
Marti 910
Apologetica
(D-l Prof. Ion G. Savin)
Luni 1112 i 1516
Catihetica si Liturgica
(Par. Prof, agreg. Dum. Popescu-Mooaia)
Luni 1819
Marti 1012
Dreptul bisericesc
(D-l Prof. agr. Nee. Popescu-Prahoua)
Luni 911
Marti 1213
Morala
(Par. Prof. Valeria lorddchescu
Marti 1517
Mercuri 1213
Dogmatica
(Par. Prof, suplinitor Serghie Bejan)
Mercuri 1012
Joi 1112

195

Omiletica si Pastorala
(Par. Prof. Miu Scriban
Mercuri 1517
Joi 1213
Arheologia crestina si istoria artei rominesti
(D-l Prof, agreg. Petru Constantinescu-Ia$i")
Joi 16 jum.18 jum.

T A BL0 U

Ani de studii

de studentii Facultatfi de Teologie a Universita{ii din Iai


(cu sediul in Chisinau) repartizafi pe ani de studii,
in anul scolar 1927-1928
ORTODOXI

XIII.

TOTAL
Student!

Studente
MOT
A
IML/l/i.

232

235

II

165

171

III

145

145

Total

542

551

A
A

1na+
lUdl

fiinto
llluja

anul al Ill-lea de studii.


Facultatea inca n'are absolventi.

SEMINARUL PEDAGOGIC UNIVERSITAR

SEMINARUL PEDAGOGIC UNIVERSITAR DIN IAI


Anul colar 1926/1927
a) Personalul administrativ
Director: Prof. Ion Gavanescul
Secretar: Eliodor Usatiuc
Bibliotecar i supraveghetor de ordine: Ion Dimitriu.
b) Corpul didactic')
0 g

Z Su

2
3
4
5

6
7
8

10
11
12
13
14
15
16

Numele $i Pronumele
D=lui Profesor

Materia predata

Emit Briul
C. V. Praja
C. Fedeles
N. Popea
Constantin Botez

Matematica
Istoria
Filosofia, Franceza
Geografisi

Pr. Gh. Petrovanu


Const. StSnescu
I. Capverde
C. I. Botez
Th. Badarau
Pr. Val. lordachescu
Pr. Cic. lordachescu
Mihai lonescu
Mihai Gh. Botez
Virgil lanovici
D. Dimitriu
A. D. Atanasiu
D. Dobreanu
M. Simionescu

Latina cl. VII


Romlna cl. V--VII
Latina cl. V
Franceza
t. Naturale, Igiena
Religia
Engleza
Germana, Romlna cl. I
i IV, Latina cl, IV
Matemat. V-R si V1UR
tinti Fizico*Chimice
Muzica
Desemn i Caligrafie
Gimnastica
Lucru manual

'> Au functional clasele III, IV, VI si VIII,

Observajii

Suplinit de urma.
torii 3 profesori la
obiectelc indicate

a) Personalul administrativ
Director: Prof, Ion Gduanescul
Secretar: Victor Pascalide
Bibliotecar i supraveghetor de ordine: Const. 1. Radu
b) Corpul didactic 1 )
."5

o w

3U
1
2

6
7
8
9
10
11
12

13
14
15
16
17
18
19

Numele 5! Pronumele
Dlui Profesor
Emil Briul
C. V. Praja
C. Fedele$
N. Popea
C. Antonescu
C. Botez
Pr. Gh. Petrovan
I. Capverde
C. StSnescu
C. I. Botez
Th. BSdarSu
Pr. Valeria lordSchescu
Pr. Cicerone Iord5chescu
M. lonescu
M. Gh. Botez
Virgil lanovici
D. Dimitriu
A. D. Atanasiu
D. Dobreanu
C. I. Radu
M. Simionescu
CSpitan Fr. Nestianu
J. Sibi

Materia predata

Matematici
Istorie, Drept
Filosofie
Geografie
It

Romtna, Latina
Latina
Latina
Romlna
Franceza
t. Naturale
Religia
Engleza
Rom., Germans, Latina
Matematici
Fizico-chimice
Muzica
Desemn, Caligrafie
GimnasticS
Lucru manual
Gimnastica
Franceza

1) Au functional clasele : I, IV, V 5! VII.

Tabloid numeric al studenjilor


absolvent! ai Seminarului peda gogic universitar din lasi, din
anii scolari 1926/27 si 1927/28, grupati dupa sex si facultati
Anul

Data de
cind este in
functiune

1899
1900
1911
1910
1927
1907
1926
1926
1926
1912
1923
1922
1920
1912
1911
1924
1900
1922
1914
1927
1924
1927
1902

L 1T E R E

T 1 1. N T 1

$colar

Student!

Studente

Studenji

Studente

1926/927

1927/928

TOTAL
Studente

SUMA

Anul scolar 19271928

11

15

11

12

23

Sludenji

Observafii

suplinit de
suplinit dc
urmatorii
trei profesori

Prof, repetitor

T A BLO U L
nominal al studentelor si studentilor absolvent? ai Seminarului pedagogic universitar din lasi, grupati pe
facultati si ani scolari
FACULTATEA DE LITERE

FACULTATEA DE $TIINTI

XIV.
Anul scolar 19261927
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Botez C. Matilda
Codreanu Sachelarescu Florica
Lavronschi Cornelia
Loghin Maria
Pitei Eglantina
Popovici Gr. Aurel
Racovi'ta V.
Stan Ruxanda
Tucaliuc C.

1. Cadelcu M.iria
2. Chirulescu Aurelia
3. Doncoglo Maria
4. Popovici I. Maria
5. tefan D. Neculai
6. Vodeniuc MusinschNLiudmila

Anul scolar 1927-1928


1,
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

Dobrescu Alexandru
Pavelcu Vasile
BrStianu Gh.
Bulat tefan
Ohanov Anastasia
lonescu Aspasia
Vizanti Georgeta
lonescu Aurelia
Ungureanu Claudia
Berdan Rosca Eleonora
Lungu Vasile
Labin Suzette
Radu C*tin
Nicolau Vasile
Venes u Ecaterina

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Cviatcovschi Maria
Mitrofan Totna
Buzatov M Ecaterina
Hrijcu Dumitru
Morosanu Neculai
Nagacevschi Elena
Botez Florica
Chesim tefan

TAXE SCOLARE

205

TABLOURI RECAPITULATIVE
de taxele percepute de la studenfii Universitatii din lasi in anii
colari 1926-1927 i 1927-1928
Penlru ce s'a percepul laxa

Suma de plats
1927/928
1926/927
1

Observatiuni

Facultatea de Drept
a) Licenfa.
An. I. Taxa de frecvenja

speciala penlru fon=*


dul de construct!!
,
pentru biblioteca

penlru fond. c3minu=


nurile universilare
An. 11. Taxa de frecvenfa
speciala <conslructii>

penlru biblioleca
An. III. Taxa de frecventa
speciala (conslrucjii]
pentru biblioteca

750

750

200
100

200
100

200
750
200
100
750
200
100

200
750
200
100
750
200
100

re
X
S

150

150

600

600

1200
500
100
700

1200

1000
1500

1000
1500

de frecventa <anual>
penlru biblioleca
speciala de tnscriere
penlru un examen partial
examenului de licenta
n

doctoral

p. cSminurile universilare

xi

>

.2
*ra

'w-

'

<y

(U

-4-1

J3

re

15 ^
v
55

500
100
700

rrt

v-i
w

CX

">
._
w

0.
0
w

X8

<=

* 's
O

01

-0

"3

100
400
500
1000

100
400

500 !
1000

u
1
H

Facultatea de Litere ?i
Filosofie

CL<

Diplome.
Pentru diploma de licenta . . .

docloral . .
Nota. In caz de respingere la exa=
men candidalul va plSti tn sesi=
unea urmaioare :
Penlru examenul parfial de licenta

.
de doctoral

diploma de licenja

doctoral

/**
P5

TO

Taxa de frecventa
. speciala <fond. conslrucjii)
penlru biblioleca
Penlru fiecare examen de docloral

^2

b) Doctorat.

Taxa

4-1

S- Si

Examene.
Penlru fiecare examen par{ial
Clnd Candidalul se Inscrie a Irece
toale maleriile Inlr'o singura se<=

20
30
50
50

400
30
50
100

450

800

500

1000

200

200

Platita la Ad=tia financiara


1926/927 si la Fac. in 927/92S
Bursierii Faculta^ii platesr
numai jumatate
Bursierii ?i respinsii la oral
platesc jumatatea taxei
Respinsii ce se prezinta en
aceiasi teza, achita iumi1<i.
tea taxei
Sc achita o sin(jur3 da(i si
se varsa Rectoralului

NOTA. Toale taxele <1927-1928> s'au achitat la Decanat.

Pentru ce s'a percepul taxa

Suma de plata
1926/927 | 1927/928

Observajiuni
-.

Facultatea de Medicina
a> Medicina.
Taxa de laborator si bibl. <anual>.
p. examene de fine de an
scolaritale <inscrip{iune>
p. ultimul exam, de doctoral
p. teza de doctoral
p. examene In ses. exceptionale
fond.camin. universilare <slu*
denfi noi Inscrisi In facull.)
b> Farmacia,
Taxa de scolaritate <inscriptiune>
p. laborator 5! biblioteca
p. examene de fine de an
p. licenja In farmacie
p. examene In ses. e.xcep{ionale
fond. cSmin. universilarXsludenfi noi Inscrisi)

3000

400
200
500
1000

400

3000

400
200
500

Se achita la cancelaria De=


canatului.
Idem
La ad.tia financial.
La Decanat

1000

400

200

&uma incasata se varsa ca/


sieriei Universita(ii.

200

200

3000

3000

1000

Se achita la ad=tla financiara


Se achita la Decanat.
[dem

200

200

Suma incasata se varsa caa


sieriei Universita}ii.

20
40
40
600

20
40
40
600

Se plate?te la ad=tia finan.

130
130
20
20

130

i!Se Plates, te la Decanat

130
20
20

500

500

200

400
1000

400

400
400

r,

XV

Facultatea de Stiinti
Frecvepja la secfia malemalici
,.

fizico^chimie

si. nalurale
Penlru eliberarea dipl. de licenfa
Frecvenfa si laboralor seo{. c'ecFrecvenfa si lab. sec. tehnologicS


agronomics
Pentru fiecare examen
Pentru examene de doctoral sau
echivalSri de diplome
Penlru fond. c3minuri universitare
fiecare student nou tnscris

200

200

CAMINURILE STUDENJE^TI

$1 CANTINA UNIVERSITARA

i
.

,,

Se varsa la casieria Recto,


ratului

Facultatea de Teologie
In anul scolar 19261927: Fiecare student a achitat 235 lei care
reprezenta : taxa de frecvenfS, taxa de bibliotecS, coslul caelului de
frecvenfa i a c5r(ii de sludent.
In anul scolar 19271928: Fiecare studenl a achitat 400 lei care
reprezenta : taxa de c3min, laxa de frecvenja si laxa de biblioleca.

.
.

If

.
'

Activitatea
Comisiunii Caminurilor i Cantinei.
in anul colar 1926/1927.

In decursul anului scolar 1926/1927, Comisiunea, constituita


din reprezenta^ii celor 4 Facultati sub presiden|ia d-lui Prof. Petru
Bogdan, ca delegat al Senatului universitar, a tinutpentru a solutiona toate obligatiunile de ordin administrativ, financiar i economic, ivite,24 de sedinte.
Merita a fi reroute urmatoarele fapte:
Intrebuintarea sumei bugetare de 8.100.000 in anul 1927
n'a suferit nici o modificare, fa{a de repartizarea facuta prin bugetul aprobat de Senatul universitar in anul 1926.
Comisia a luat act in cea dintai edinta a lunei Octombrie 1926, cS dl. Director al Caminului de studenti, in urma aprobarii d-lui Ministru I. Petrovici, a inceput construirea in regie
a unei anexe la Caminul central din str. Pacurari No. 19.
ClSdirea va fi ridicata in 3 etaje, si este destinata a cuprinde : bucataria, spalatoria-calcatorie, locuinta bucatarului, spSlatoreselor, lenjeritii si vizitiului, iar la etaj va cuprinde numai
sufrageria si oficiul de mincare.
- La 11 Decembrie 1926 Comisiunea, pe baza procesului
verbal incheiat de domnii.: arhitect Pompilian (eful serviciului
tehnic al Ministerului), Prof. M. David, Prof. Dr. V. Rascanu iji
Dl. Rector P. Bogdan, intervine catra Senatul universitar ca s;i
aprobe, sub forma de imprumut, din fondul aflat la Rectoraldenumit al n Caminurilor universitare", a sumei de 100.000 lei, pentru soldarea cheltuelilor ramase neacoperite, pentru construc(ia
ridicata la Caminul studenjilor din Pacurari.
Senatul a aprobat suma cu obligatia sS-i fie restituita inicdiat ce va fi ordonanfata de Minister.
11

210

- Cu ordinul de plata No. 1481 din 3 Febr. 1927, Ministerul Instrucfiunii, vine in ajutorul Comisiei caminurilor cu suma
de 500.000 lei pentru plata hranei studentilor si salariilor servitorilor.
Suma este astfel repartizata:
Caminului de studerite 120.000 lei
student! 190.000
Cantinei universitare
190.000 ,
500.000 iei
- La 24 lunie 1927, Comisia acorda un ajutor de 4000 lei
studentului Bogus Teodor, pentru imprimarea tezei sale de doctorat
in medicinal
- Prefectura judetului Hotin, trimite (ordonanfa de plata
No. 1206/1927) suma de 5000 lei, pentru mSrirea fondului de
alimentare a studentilor lipsi'ti de caminuri.

Tabloul nominal
al Studentelor i Studentilor, primiti in Caminuri,
cu aprobarea Senatului universitar1),
in anul colar 1926/1927A. STUDENTE2)

'

i
_

Facultatea de Drept
1 Constantinescu I. Elena (I)
2 Dragomirescu Olga (I)

3 lanculescu Natalia (I)


4 Mitescu M. Maria (I)

Facultatea de Litere ?i Filosofie

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Arteni Aurora (I)


Almazov Maria (II)
Albu Alexandrina (III)
Andronovici Lidia (III)
Arhiri Anastasia (III)
Alexa Maria (I)
Buhus Ecaterina (I)
Belcescu Aurelia (I)
Buiuc Alexandra (I)
Buiuc Teodora (III)
Buialschi Agnese (III)
Bejan Lidia (III)
Chiriceanu Elena (I)
Costinovioi Alexandra (V)
Caracicovschi Ludmila (III)
CosticS Eugenia (III)
Cernat Aglae (HI)
Costachescu Olimpia (V)

19 Cara Maria (II)


20 Croitoru Elena (III)
21 Cotoran Statia (II)
22 Colosov Maria (III)
23 Ciolac Solange (I)
24 Coalschi Elisabeta (II)
25 Constantinescu Gabriela (I)
26 DSranga Aurelia (I)
27 Damian Maria (II)
28 Derlogea Gabriela (III)
29 Dulap Ecaterina (V)
30 Dorosenco Ana (IV)
31 Friptu Eugenia (II)
32 Ficsinescu Alexandra (II)
33 Gheorghiu Savasta (I)
34 Gaiu Leucadia (II)
35 Goian Tatiana (II)
36 .Ghimici Elena (III)

1) Conform art. 18 din Regulamentul Caminurilor.


2) AdSposrite In imo^ilele: CSminul central ,,Regina Maria" (str. Carol
35), Caminul SarSrie (str. SSrarie 119) $i casa Micfescu (Fund. 40 de Sfin(i).
Oirerlo.ircn CSmimirilor D-na Ana L. Cosmovioi.

213

212

37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
5V
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75

Gobjila Ludmila (III)


76 Petculescu Eugenia (III)
77 Popovici Suzana (III)
Grigoriev Ecateriria (111)
Guriev Alexandra (III)
78 Pandele Felicia (IV)
Gherasimescu Veronica (IV) 79 Palii Ludmila (IV)
GrSu ofia (II)
80 Pitei Eglantina (IV)
81 Petcu Elena (II)
Glodeanu Valentina (HI)
Glodeanu Zenaida (II)
82 Popescu Muata Lucretia (I)
Gorunovschi Vera (III)
83 Roca Olga (II)
84 Rimari Virginia (III)
Harega Larisa (III)
Handrabur Aglae (III)
85 RuginS Valentina (II)
lonescu Adela Virginia (I)
86 Roiu Teodosia (III
lonescu Aspasia (IV)
87 Silberg Teodora (I)
Irimia Maria (III)
88 Stihi Maria (II)
Jamba Varvara (II)
89 Scutelnicu Natalia (III)
JoltailS Alexandra (I)
90 Spinei Cleopatra (III)
Lates Eugenia (I)
9.1 Socalschi Constanta (III)
Leu Eugenia (III)
92 Soltischi Olga (III)
Lisievici Tatiana (V)
93 Simaschievici Valentina (IV)
Labin Susette (V)
94 Stratan Eugenia (II)
Lebedev Kariakin (III)
95 Stefirja Valentina (II)
Lapinschi Valentina (IV)
96 tefanov Maria (II)
Molotcov Vera (III)
97 Sarbu Maria (V)
Mihailescu Clara (I)
98 erba"nescu Ecaterina
Malache Maria (II)
99 Stan Alexandrina (IV)
Mihailovschi Zoe (IV)
100 Safonov Larisa (I)
Mardare Alexandra (III)
101 Silberg Sidonia (I)
Muhina Ana (IV)
102 Teodorescu Nicolina (I)
Muri Elena (IV)
103 Timosenco Nina (I)
Moruzi Elena (III)
104 Tucicovschi Tamara (III)
Mihailescu Magda (II)
105 Tomaziu Natalia (V)
Munteanu Eugenia (III)
106 Timoencu Eugenia (II)
Navrat Lidia (IF)
107 Teodorescu Profira (I)
Nicolescu Ana (III)
108 Varsapov Tatiana (HI)
Nicov Alexandrina (IV)
109 Vatrici Ana (III)
Neamtu Tamara (II)
110 Vucotici Eugenia (III) .
Nicolaev Elisabeta (II)
111 Veleanu Cornelia (II)
Niciporov Ecaterina (II)
112 Venescu Ecaterina (III)
Onisei Elisabeta (III)
113 Vagner Ana (III)
Preotu Henrieta (II)
114 Zelinschi Teodora (II)
Facultatea de Medicina

1
2
3
4
5
6
7

Alexiev Nadejda (IV)


Anton Daria (IV)
Barbu Elena (IV)
Bursacovschi Xenia (VI)
CerdScescu Elena (IV)
Caminschi Maria (1)
Curbet Veveria (IV)

8 Comanov Lidia (II)


9 Dimitriu Georgeta (I f.)
10 GalagutS Alexandra
11 Garaguli Maria (V)
12 Garaguli Ana (VI)
13 Goian Luibovi (I)
14 Grinevici Natalia (V)

15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29

Gobjila Tatiana (II)


Guidea Ecaterina (VI)
Gheorghiu Elena (IV)
Ivancov Eugenia
loachim Eugenia (If.)
Lujetchi Alexandra (I)
Masevschi Eugenia (IV)
Macri Elena (IV)
Motoc Elena (If.)
Mesner Eliza (I f.)
Olenicenco Solomonia
Pali Marta (III)
Popescu Ecaterina (V)
Popescu Anastasia (V)
Popovschi Ana (III)

30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43

Petrov Olga (III)


Petcu Sevastia (II)
Reus Alexandra (II)
Ranevschi Galina (III)
Reslescu Ana (I)
Smirnov Nina (VI)
Stoian Maria (V)
Tomida Teodora (f. Ill)
Ursulescu Maria (VII)
Vengherschi Liuba (IV)
Vieru Maria (II)
Vornicescu Nina (I)
Zelenin Elena (III)
Zaiancicovschi Maria (VII)

Facultatea de Stiinti
Sect!a: Stiin|i naturale
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Anghel Theodosia (II)


Almazov Ana (III)
Andoni Florica (III)
Beleavcenco Alexandra (IV)
Bivol Varvara (III)
Benesciuc Xenia (I)
Buialschi Tamara (III)
Botez Elena (II)
Barbos Ana (II)
Cotovici Tatiana (II)
CSrSu Elena (III)
Cobileanschi Tamara (I)
Chirulescu Aurelia (II)
Cosulschi Varvara (I)
Dimitriu Lucretia (III)
Dimitriev Ana (II)
Gavrilan Olga (HI)
Gurschi Maria (III)

19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36

Gobjila Zenaida (II)


Homutov Maria (III)
lonescu Ana (V)
Ischimji Tatiana (III)
Lavranenco Tatiana (III)
Mereuta Liubov (III)
Mosulef Emilia (II)
Opatchi Sofia (II)
Paiu Ruxanda (III)
Popovici Alexandra (II)
Papadopol Maria (II)
Petreanu Maria (III)
Rimari Ana (IV)
Raileanu lulia (IV)
Slivinschi Lidia (I)
Slonovschi Claudia (II)
Savidonescu M^ria (II)
Trifon Olga (II)

Sectia: Fizico-chimice
I

2
3
4
5
6
7
8
9

Alexandru Valeria (I)


Albu Eleonora (I)
Buracov Elena (I)
Balasan Virginia (III)
Botez Elena (III)
Cruceanu Casandra (IV)
Cutico Sofia (V)
Conovalov Maria (III)
Conovalenco Alexandra (II)

10
11
12
13
14
15
16
17
18

Chirulescu R. Maria (I)


Constantineanu Raluca (II)
Ciubuc Alexandra (II)
CostSchescu Emilia (I)
Doncoglu Maria (V)
Dutchevici Otilia (III)
Friptu Antonina (V)
Friptu Natalia (II)
Grimalschi Ecat. (V)

214

19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

Grosu Nina (II)


Hangan Maria (I)
Haricotov Liubovi (V)
losep Cornelia (I)
Macarerfco Elisabeta (III)
Mironovici Felicia (IV)
Maho lulia (I)
Mircea Florica (III)
Melniciuc Maria (I)
Mihailovici Nadejda (I)
Meza Valeria (III)
Mihail Maria (III)
Nastac Alexandra (I)

32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44

215

Niculescu Florica (I)


Parlicoco Claudia (IV)
Preotu Elena (I)
Petrovici Ecaterina (I)
Rusu Anastasia (I)
Sicinschi Eugenia (I)
StefSnescu Maria (II)
Smorjevschi lulia (I)
Solodovnicov Tatiana (IV)
Svirschi Margareta (III)
Simionescu Elvira (II)
Trufin Elena (III)
Usinevici Claudia (I)

Sectia : Geografia
1 Agura Valentina (II)
16 Mija Maria (II)
2 Bondarenco Varvara (III)
17 Mustea Paraschiva (II)
3 Balaban Eliza (III)
18 Mojoc Maria (HI)
4 Blonschi Eugenia (II)
19 Nija Paraschiva (I)
5 BarcS Maria (III)
20 Nicolau Margareta (IV)
6 Cotoran Cornelia (III)
21 Prodan Ana (III)
7 Dimitriev Nina (II)
22 Palii Nina (I)
8 Dascheva Valentina (II)
23 Preotu Adriana (II)
9 Eistatiade Eliza (IV)
24 Popescu Aurelia (IV)
10 Filotei Aglae (V)
25 Pintilie Cleopatra (III)
11 Florescu Ecaterina (III)
26 Reus Vera (III)
12 Granevschi Eugenia (IV)
27 Stoian Antonina (I)
13 Harabagi Teodora (II)
28 Sumnevici Taisia (IV)
14 Lati Lidia (III)
29 Teodorescu Elena (III)
15 Melnicov Maria (IV)
30 Tarhon Ana (II)
Sectia : Matematici
1 GrSdescu Ludmila (II)
2 Hulubei Sidonia (I)
3 Ischimji Nadejda (III)
1 Cosnija Liga (III)
2 Radulov loana (III)

4 Procopiu Virginia (V)


5 Rahlitchi Claudia (IV)
6 Schumacher Maria (III)
Agronomia
3 Smocov Ecaterina (III)

B. STUDENJI1)
Facultatea de Drept
1 Albu Lazar (II)
3 Aurelian Isac (I)
2 Afanasiev Ion (HI)
4 Arghires:u 1. (HI)
1> Adapostiji In CSminuI central <str. PScurari 19> ?i Coleglul Latin <Seminarul catolic din str. LS{escu>. Directorul Caminunlor: Dl. Prof. Mihai David,

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41

Bogatu Valentin (I)


Buruiana S. Zenovie (I)
Budeci tefan (III)
Blanariu I. C. (Ill)
Boboc Dumitru (III)
Bostan E. Constantin (II)
Botosjneanu A. (Ill)
Botez D. Gheorghe (III)
Beldie Nicol. (Ill)
Barsanescu S. I. (Ill)
Cosminschi Gh. (I)
Ciolan P. Ion (III)
Croitoru Eugen (HI)
Capmare loanichie (III)
Caciulcov Al. Vas. (Ill)
Cantargi Sim. (Ill)
Caicutiu I. (Ill)
Creian Leonid (III)
Chirulescu D. (Ill)
Cuculescu Nic. (Ill)
Dandescu Remus (II)
Danga Gh. (Ill)
Draghici M. (Ill)
Dandescu Neculai (III)
Daniia C. Mihai (III)
Ene M. Stefan (III)
Feldan Pavel (I)
Fordea Const. (Ill)
Filipescu I. Gr. (Ill)
Gaman Vas (II)
Gasparovici Vas. (Ill)
Grosu G. Stefan (III)
Harega Nicolae (III)
Hrecesim Alexandru (I)
Halip Corneliu (HI)
Hancu Gh. (Ill)
HSncu P. Neculai (II)

42 Hurmuzache I. (Ill)
43 lonescu Trifan (II)
44 IsSceanu Vasile (III)
45 JuganSru Alex. (I)
46 Lipovanu G. I. (II)
47 Lepadatu D. (II)
48 Lazarovici A. (Ill)
49 Mican losif (III)
50 Marinescu V. (Ill)
51 Muchicescu Al. (Ill)
52 Marcoci Mart
53 Netedu Dumitru (III)
54 Nijibitchi N. (II)
55 Petrescu D. Vas. (Ill)
56 Popescu Teodor (III)
57 Purtki Mircea (III)
58 Pieptu Aurel (III)
59 Popovici N. M. (Ill)
60 Popescu G. Ion (II)
61 Popescu Th. (I)
62 RSileanu V. (Ill)
03 Scobai Gh. (Ill)
64 Sopron Al. (Ill)
65 Schiopu Mina (III)
66 Turcan Petru (III)
67 f urcan Mihail (III)
68 tanu Gh. Nicolae (III)
69 Tocu CosticS (II)
70 Tofan I. M. (Ill)
. 71Tesio M. (Ill)
72 Ungureanu S. M. (II)
73 Ungureann M. (I)
74 Ungureanu G. G. (I)
75 Velehorschi M. (Ill)
76 Vascov G. V. (Ill)
77 Zacrjevschi Vlad. (I)

Facultatea de Litere i Filosofie


1
2
3
4
5
6
7
8
9

Agavriloaei Gh, (II)


Alexievici Gh. (Ill)
Alexandrescu N. (IV)
Barleanu N. (II)
Bratianu Gh. -(Ill)
Chiritescu V. (II)
Cramarciuc V. (Ill)
Cucu Teofil (III)
Dobrescu Alex. (Ill)

10
11
12
13
14
15
16
17
18

Dumbrava Ion (I)


Diaconu Mihai (I)
Ganea Emilian (I)
Holban T. (II)
LazSrescu Gh. (Ill)
Munteanu D. (II)
Marta Vasile (V)
Nastase Haralamb (IV)
Nechita D. (II)

216
19
20
21
22
23
24

Niculcea Const. (I)


Panait Mihai (I)
Pal Ion (II)
Pruteanu Nic. (Ill)
Rotariu Gh. (Ill)
Serbanescu St. (Ill)

25
26
27
28
29
30

217
Sectia: Agronomia

Sarbu Const. (Ill)


Sarbu Dum. (I)
Savin Victor '(II)
Trantel losif (II)
Ursulescu Neculai (V)
Zalatovici I. (II)

1 Apostol Nicolae (III)


2 Aricov A. (Ill)
3 Alexei Grig. (II)
4 Bruma P. (Ill)
5 Buruiana Vsevolod (II)
6 Chirita I. (1)
7 Calmutchi Trofin
8 Cernev Vlad. (Ill)
9 Cricler Gh. (II)
10 Codreanu Teodosie (II)
11 Cravenev Alex. (I)
12 Codreanu Stefan (II)
13 Chirtochi P. (Ill)
14 Calincov P. (HI)
15 Chendru Ion (HI)
16 Debreu VI. (II)
17 Dalos VI. (II)
18 Dorogan Vas. (Ill)
19 Dobrescu Const. (IV)
20 Esanu Th. (II)
21 GarneatS N, (III)
22 Grigurco Val. (Ill)
23 Gavrilan P. (IV)
24 Gobjila S. (V)
25 Gherman M. (II)
26 lazagi Afanasie (HI)
27 lanati C. (IV)

Facultatea de Medicina
1. Abageru Al. (IV)
2 Axinte Oct. (Ill)
3 Bocearov Gh. (VI)
4 Busila Vladimir (I)
5 Cojocariu S.
6 Costea Virgil (I)
7 Craciun Eugen (I)
8 Curmei Dionisie (V)
9 Dejeu Teodor (IV)
10 Fainita Ion (I)
11 Grosu I. (VI)
12 Halalai Valeriu (IV)
13 Hudita Stefan (I)
14 lov Grigorie (III)
15 Isac C. (Ill)

16 Luscaloy G. (IV)
17 Laziirescu loan (I)
18 Lesnic loachim (I)
19 Luca t. Grigorie
20 Neagoi V. (IV)
21 Pavel Emil (III)
22 Pavel Virgil (1)
23 Procopiu Gh. (Ill)
24 Romandrasu Gh. (I)
25 Strugaru Silviu (V)
26 Solomonov Anat. (V)
27 Taratti Sergiu (I)

28 Ursu Alex.
29 Voicu loan (I)
.

Facultatea de tiinti

..

Sectia: Electrotehnica
1 Arhiri Pavel (II)
2 Ant Vlad (II)
3 Bancea Alex. (Ill)
4 Bucatariu lacov (II >
5 Bodorin Anatol. (Ill)
6 Conovalenco Mihai (IV)
7 Climovschi Dum. (II)
8 Crjirjevschi S. (II)
9 Cazacenco Vlad. (Ill)
10 Delibaltov I. (Ill)
11 Dorogan Vas. (II)
12 Farcas. Toma (II)
13 Goreniuc Eugen (III)
14 Gheorghiu Const. (II)
15 Gavrilovici Octav (II)
16 Gudzinchevici Vladimir (VI)
17 Ivanovici Sergiu (II)
18 Ilchevici Nee. (Ill)
19 Jovmir Nicanor (II)

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53

lanov Nic. (I)


loan M. Vas. (I)
Levcenco Victor (IV)
Lesnic Sim. (Ill)
Lozinschi Trofin (III)
Leascenco Gr. (II)
Marinov Neculai (II)
Mastacan Gh. (I)
.
Matei Ion (II)
Murgi Teodor (III)
Nichiforov Anat. (Ill)
Neaga Nic. (V)
Nicolaev Eug. (IV)
Nicolaenco M. a(II;
Popov Vas. (I)"
Preadcenco Al. (IV)
Perepeliuc C. (IT)
Petrusca Valeriu (II)
Rublenco Sim. (II)
Rusnac Teodor (III)
Spinel Theodor (IV)
Slavciu S. (I)
Tontici Gavril (II)
Turcan G. (I)
Velica Const. (II)
Zaicov Alex. (I)

Sectia : Chimia tehnologica

20 Luscalov Nee. (Ill)


21 Luta Valentin (II)
22 Luca Dim. (II)
23 Lupan Anatolie (I)
24 Matei Vasile (I)
25 Marcov Al. (Ill)
26 Negrujac N. (II)
27 Oprisor S. (II) '
28 Popovici C. Gh. (II)
29 Popov. V. (II)
30 Perovschi Nic. (II)
31 Popovici V. (Ill)
32 Popescu Alex,.(Ill)
33 Rosca Ion (I)
34
Rosca Alex.
(Ill)
<~\~ i-.
..
.
._',
35
Sicorschi
Gh.
(V)
36 Vetrogon I, loachim (III)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Adescenco Petre (II)


Ablon Anatol. (II)
Caradgea Zaharia (I)
Coman Em. (Ill)
Costiniuc Ion (I)
Cotrut Gh. (IV)
Chiriceanu Nicol. (Ill)
Calmatiu Trofin (IV)
Calustrovici Christofor (III)
Cebotarencu Al. (II)

11 Djighit Mihai (II)

13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

lonescu Gh. (I)


Mintici Eugen (II)
Nastase Nee. (HI)
Nicolaev Ion (I)
Postolache Diomid (III)
Rusu Petru (II)
Sendroiu Petre (III)
SorbalS Ion (II)
Scripa Gh. (II)
Simionescu Ion (II)
Timosencu Alex. (II)

12 Gregorescufa Mih. (IV)


Sectia: Pizico-chimica

1 Botez P. Const. (I)


2 Barladeanu Th. (1)
3 CSrlan Vas. (II)

4 Cotea Gh. (II)


5 Delimarschi Pavel (III)
6 Ischimji Nee. (I)

218
10 Melniciuc I. (II)
11 Stadnicov Sozont (II)
-12 Tertiac I. (IV)

7 Marin Alexei (I)


8 Mateescu Ion (II)
9 Mihu Dumitru (I)

Sectia : Matematici
1
2
3
4
5

Arnautov Vas. (HI)


Cojocariu Serghie (III)
David Neculae (I)
Gaiu Em. (I)
Gheorghiev Gh. (II)

6
7
8
9
10

Mangeron Dumitru (I)


Mazilu Gh. (I)
Morosanu Neculae (IV)
Perlifen lacob (IV)
Vasiliu Mircea (II)

n{i naturale
1 Arvat Alex. (II)
2 Jitariu Petru (III)

y^^ituatia recapitulativa pentru anul $colar 1926-1927

'

3 Zaharia Nicol. (Ill) *


4 Zaicov Alex. (I) *'i '<' '
Sectia: Geografia

1 Lupu Nicol. (II)

Cantina universitara1)

2 Velicu I. Vas. (I)

In anul scolar 1926 (Octombrie)-1927 (30 lunie), au luat


masa la Cantina universitara (str. Pacurari No. 19), 610 studenti
i studente, desi in bugetul Ministerului Instructiunii Publice (Comisia caminurilor i cantinei studenteti din Iai), erau alocati pe
zi cite 19 lei, numai pentru un numar de 345 studenti.
!
f,j ,.,:*> lata cotele lunare achitate de studenti:
5
.{
80 gratuiji
.uv.
/<r
;
38 plStind 150 lei lunar
/
' ti !C *l 'Jl-' '

^^

146

300
360
450
600

170
114
60

"

" i '

'

v>*\'\ ,H'

.v

Sumele incasate lunar, de la studenti:


Octombrie 1926 Noembrie

Decembrie
lanuarie
1927 Februarie

Martie

Aprilie

Mai

lunie

90.960 lei
184.295
103.626
123.096
135.542,75
136.999
81.935
160.058
145.478
1.161.989,75

.
1> Situata In curtea CSminului central a studentilor, str. PScurari I".
Director : Dl. Rudolf Su{u.

221

100 locuri pentru Facultatea de tiin{i.


90

Drept,
85

Litere.
70

Medicina.
345

.fr . n.wl/iD^i>ffftiis3
Activitatea Comisiei

Caminurilor i Cantinei in anul colar 1927/1928


Comisiasub presidentia d-lui Prof. P. Bogdan ca delegat
al Senatului universitara functionat in anul colar 1927/1928,
in urmatoarea compunere;
D-l Prof. Alex. Popouici (delegat al Facult. de Stiinti).

Dr. Vas, Rdcanu (

,,
MedicinS).
Ion Coroi
(

Drept).

Mih. D. Ralea (

Litere).
Dl. Prof. Mihai David (Directorul Caminului de studenti).
D-na Aneta P. Bogdan (Directoara Caminului de studente).
Dl. Rudolf Sufu (Directorul Cantinei universitare).
Dr. G. I. Botez, secretar (numit de Senatul universitar).
Serviciul contabilitatii si casieriei era incredintat D~rei
Elena lonescu; iar
Arh'iva (ajutor-secretar) : d-lui Nechita Smochina.
Comisia cenzorilor era compusa din domnii Profesori universitari: Tr. Bratu, Sim. Sanielevici si St. Procopiu.
In 13 sedinte Comisia a rezolvit toate lucrarile in legatura
cu bunul mers al caminurilor. Dintre Tncheierile acestora releyam:
Primirea demisiunii d-nei Dr. Alexandrina Natasemedica
caminuluisi recomandarea In locu-i a d-nei Dr. Eliza Lambior.
Numirea, ca supraveghetoare (1 Oct. 1927) la Caminul
,,40 de Sfinti" a d-rei Venescu Ecaterina, In locul d-rei Nichiforescu, iar ca bibliotecarS a d-rei Beleavcenco.
Senatul a aprobat ca, fata de greutatile aprovizionarii, Comisia s3 rectifice bugetul pe ultimele luni din 1927, reducind
numarul studentilor din caminul de studenti (de la 280) la 260
iar a studentelor (dela 262) la 245, augmentind in schimb numarul
celor ce primesc masa la Cantina de la 310 la 345 cu urmatoarea repartizare :

- S'au declarat vacante, pentru anul colar 1927/28, 40


de locuri la Caminul de studente, i 106 la Caminul de studenti,
(30 studente noi i 10 studente vechi, 36 studenti vechi i 70
studenti noi).
In viitor, toate actele justificative, care se refera la intrebuintarea cotelor piatite de studenti,in vederea ameliorarii
hranei lor, se vor depune in arhiva Comisiei Caminurilor la
Rectorat.
Casa coalelor (No. 61.758) nedispunind de fonduri pentru
achitarea constructiunii ridicate (de dl. antreprenor Leibovici)
in curtea Cgminului de studente ,,Regina Maria", Comisia
propune Senatului ca suma de 162.295 lei sa fie platita din fondul aflat la Rectorat, destinat caminurilor.
Comisia primeste demisia D-rei lonescu Elena, din postul de casiera-contabila, i da delegate d-lui Dr. G. I. Botez,
(secretarul comisiei) sa conduca casieria cu. incepere de la 1 Mai
1928, pina la noi dispozitiuni.
La Caminul Sararie se numeste supraveghetoare D-ra
Maria Bivol (in locul d-rei Celan, demisionata, 12/V/1928).
Suma de 22.500 lei rezultata din vinderea a doi minzi,
se trece la capitolul veniturilor extraordinare ale CSminului de
studenti.
27 lunie 1928. Ministerul Instructiunii, acorda un ajutor
de 500.000 lei, pentru uurarea cheltuelilor de intretinere.
Rata I (125.000 lei) primita se repartizeaza ;
50.000 pentru caminul studentelor.
50.000

studentilor.
25.000 ajutor sanitar pentru studente i studenti bolnavi,
pentru cftutarea sSnatatii lor in timpul vacantei.
- Comisia propune Senatului o reorganizare a Caminurilor
prin reducerea numarului studentilor, infiintarea de sali de lectura, i aplicarea unui regulament intern, cit se poate de strict,
cSci sistemul caminurilorcazgrmi nu satisface necesitSt'le si rostul infiintSrii lor.
- Senatul universitar comunicti hot&rarea cS recrutarc.i

222

223

studenlilor atat a celor vechi cat i a celor noi destina{i de a fi


primiji in Caminuri, In anul colar 1928/1929prin derogare de
la Regulamentul in vigoarese va face de fiecare Facultate
in parte.
Aceste ii vor desemna la timp comisiunile, i Ji vor depune tablourile cu numele celor propui a fi primi{i in caminuri
i, in limitele locurilor vacante, Senatul va dispune primirea.

BUGETUL PE ANUL 1928')


pentru Caminurile i Cantina universitara
A. Personalul administratlv i de serviciu

i 3S

a.
z

-a S
3J

3!

1 2500 2500 30000

Secretar Adm.

1 1600 1600 19200 1 1500 1500 18000


_

-
-y-

Econom magaz.

1 1100 1100 13200 1 1000 1000 12000

Lengera

2 1100 2200 26400 1

Bucatar Sef

Ajutorbuc.No.2

2 1600 3200 38400 1 1000 1000 12000


2 900 1800 21600 (1 900 900 10800
(1 800 8QO 9600
2 800 1600 19200 1 700 700 8400

Portar de noapte

900

900 10800 1

Portar de zi

700

700

Vizitiu

1 1200 1200 14400 1:

Servitor camere

14

900

900

8400 1 600
800

4000 4000 48000

1500 1500 18000

1500 1500 18000

900 10300

900 10800
600

7200

800

9600 1

700 5600 67200 5

900

900 10800

Custode-bibliot.

900

900 10800 1

Supraveghetoare
Sararie-Miclescu
Servit. SarSrie
Miclescu
Total

700

700

700

700

'

Baesije

700 3500 42000 1 800 800

600 600 7200 |

8400

700 11200 134400

Infirmier

1000 1000 12000

SpalStorese

1250 1250 15000

750 4300 54000 3 700 2100 25000 1

(i

Rindaji

Observator

1250 1250 15000

800 1600 19200

750 10500 126000 8 600 4800 57600


.

13 *

E-i "

600 1200 14400 16

800 3200 38400 2

Rindai S5rarie
Miclescu

"

Sf

CANTINA-Pacurari

-3 | " *c3 cw
t * 3
iSJ
J3~ -1

Administrator

Servitor bufet

"c3"3
J5 S
1 (9 C
31

1 4000 4000 48000 1 4000 4000 48000

Ajulorbuc. No.l

a> -3
_I

Director

Intendent

CAMINUL
.REGINA MARIA*

CAMINUL
STUDENJILOR

8400
9600

r 700
14400

700

7CO

700

8400

600 1200

500 1000 12000

600 1200 14400

8400

' 21200 46400 556800 38 18900 30300 363600 27 14800 25300 303600

') Anul bugetar pentru CSrriinuri mi corespunde en anul calendaristic, ci cu eel jcolar,
caic tncrpe la 1 Octombric.

224

B. Intrefinerea.
CAMINUL CAMINUL ,,RE-| CANTINA
.:STUDENT!LOR GINA MARIA" PACURARI
260 studenti

245 studente

TOTAL
AJNUAL

345 studenti

Hrana pe 9 luni,
1404000 1323000 1769850
a 20 lei pe zi

Hrana pe 12 luni
(personalul) (48)345600 (37)266400 (26)187200
70000
Infirmeriile
15000
15000
24000
Medicii
12000
10000
Cai'Carute
70000
30000
30000
Studente evrei

ce (burse)
100000
Spalatoriile
35000
15000
25000
Diverse: Repara^ii, mobilier,
cancelarie, ve100000
60000
selS etc.
70000
150000
Aprovizionari
200000
200000
Total
2248600 1981400 2297050

4496850
799200
100000
46000
130000
100000
75000

.v)

Secretar
Casier- Contabil
Arhivar-secretar
ajutor

DIURNA
LUNARA

DIURNA
ANUALA

1
1

2200
2000

26400
24000

2000
6200

24000
74400

230000
550000
6527050

TOTAL ANUAL

74400 lei

Jetoane deprezenta (n lembrii Comis. cenzori, mem- ( 1 onnnn


brii Comisiilor de exan len p. admitere in CSmin)
\
20000
Cheltueli de Cancela rie
124550
NeprevSzute
To tal . 348950 lei
RECAPITULARE
1) Salariile personalului
2) Intretinerea generals
3) Comisia Caminurilor

al Studentelor i Studenfilor, primiji in Caminuri,


cu aprobarea Senatului universitar,
in anul scolar 1927/1928A. STUDENTE1)
Facultatea de Litere i Filosofie2)

C. Comisiunea Caminurilor
oi
Zw
a.

Tabloul nominal

Total 0
general

1224000
6527050
348950
8100000

1 Alexa Maria (II)


2 Albu Alexandrina (IV)
3 Andronovici Lidia (IV)
4 Arteni Aurora (II)
5 Almazov Maria (III)
6 Arhiri Anastasia (IV)
7 Buiuc Teodora (IV)
8 Buialschi Agnese (IV)
9 Belcescu Aurelia (II)
10 Buiuc Alexandra (II)
11 Bejan Lidia (IV)
12 Caracicovschi Ludmila (IV)
13 Costica Eugenia (IV)
14 Chelarescu Ecaterina (I)
15 Cara Maria (III)
16 Croitoru Elena (III)
17 Cotoran Statia (III)
18 Chirilov Ana (II)
19 Colosov Maria (IV)
20 Chiriac Maria (I)
21 Ciolac Solange (II)
22 Constantinescu Gabriela (II)
23 Cosulschi Elisabeta (III)
24 Chiriceanu Elena (II>
25 Derlogea Gabriela (IV)

26 Daranga Aurelia (II)


27 Danilov Minodora (I)
28 Dimitriu Olga (I)
29 Damian Maria (III)
30 Friptu Eugenia (III)
31 Ficsinescu Alexandra (III)
32 Friptu Maria (I)
33 Ghimici Elena (IV)
34 Gobjila Ludmila (IV)
35 Glodeanu Zenaida (III)
36 Grigoriev Ecaterina (IV)
37 Gaiu Leucadia (III)
38 Goian Tatiana (HI)
3J Guriev Alexandra (IV)
40 Gheorghiu Savasta (II)
41 Grau Sofia (III)
42 Gorunovschi Vera (IV)
43 Georgescu Elena (I)
44 Galusca Tatiana (I)
45 Gobjila Elena (I)
46 Gasca Raisa (I)
47 Handrabur Aglae (IV)
48 Harega Larisa (IV)
49 lonescu Adela (II)
50 Ignat Minodora (I)

1) Directoara Caminurilor : D-na Ana Petru Bogdan.


2) Facultatea de Drept n'a recomandat nici o students.

15

226
51 Irimia Maria (IV)
52 Joltaila Alexandra (II)
53 Lebedev Mina (II)
54 Late Eugenia (II)
55 Lupascu Lidia (I)
56 Leu Eugenia (IV)
57 Malache Maria (HI)
58 Mihailovschi Zoe (IV)
59 Mardare Alexandra (IV)
60 Mihailovici Nadejda (II)
61 Mihailescu Clara (II).
62 Mihailescu Magda (III)
63 Munteanu Eugenia (III)
64 Modval Ana (I)
65 Navrat Lidia (III)
66 Niculescu Ana (IV)
67 Neagu Nadejda (I)
68 Neamtu Tamara (III)
69 Nicolaev Elisabeta (III)
70 Niciporov Ecaterina (III)
71 Onisei Eiisabeta (IV)
72 Preotu Henrieta (HI)
73 Pelin Larisa (I)
74 Petculescu Eugenia (IV)
75 Popescu Lucrejia (II)
76 Popovici Suzana (IV)
77 Pereatcov Olga (I)
78 Plopeanu Felicia (I)
79 Rosescu Alexandra (I)
80 Rimari Virginia (IV)
81 Rosca Olga (III)

82 RuginS Valentina (III)


83 Rascanu Maria (I)
84 Radu Maria (II)
85 Roiu Teodosia (IV >
86 Scutelnicu Natalia (IV)
87 Stihi Maria (III)
88 Spinei Cleopatra (IV)
89 Socalschi Constanta (IV)
90 Soltischi Olga (IV)
91 Slonovschi Natalia (II)
92 Stempovschi Xenia (I)
93 Silberg Teodora (II)
94 Silberg Sidonia (II)
95 Stratan Eugenia (III)
96 Stefirta Valentina (III)
97 Stefanov Maria (HI)
98 Sozonov Larisa (II)
99 Svirschi Vanda (III)
100 Teodorescu Nicolina (II)
101 Tucicovschi Tamara (IV)
102 Timosencu Eugenia (II)
103 Vucotici Eugenia (IV)
104 Vatrici Ana (IV)
105 Vaieanu Cornelia (III)
106 Vdoviceac Valentina (II)
107 Vagner Ana (II)
108 Velescu Margareta (I)
109 Vasiliu Georgeta (I)
110 Venescu Ecaterina (II)
111 Zelinschi Teodora

Facultatea de Medicina
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Alexiev Nadejda (III)


Anton Daria (III)
Barbu Elena (V)
Balteanu Elisa (I)
Bursacovschi Xenia (VI)
Curbet Veveria (III)
Chirica Ludmila (l)
Cerdacescu Elena (V)
Cumanov Lidia (III)
Dimitriu Georgeta (II f.)
Goian Luibovi (II)
Gabor Elena (I)
Garaguli Maria (VI)
Garaguli Ana (VI)
Gobjila Tatiana (III)

16 Gheorghiu Elena (V)


17 loachim Eugenia (II f.)
18 Ivancov Eugenia (VI)
19 Lujetchi Alexandra (V)
20 Macri Elena (V)
21 Motoc Elena (II f.)
22 Masevschi Eugenia (V)
23 Mesner Eliza (II f.)
24 Popescu Anastasia (VI)
25 Popescu Ecaterina (VI)
26 Petrov Olga (IV)
27 Petcu Sevastia (III)
28 Reslescu Ana (II)
29 Ranevschi Galina (IV)
30 Rotariu Eugenia (IV)

227

31
32
33
34
35
36

Reus Alexandra (III)


Stucalov Ludmila (I)
Stoian Maria (VI)
Suceveanu Ecaterina (I)
Smirnov Nina (VI)
Tomida Teodora (IV f.)

37
38
39
40
41

Vieru Maria (III)


Vengherschi Liubov (V)
Vornicescu Nina (II)
Venescu Maria (III)
Zelenin Elena (IV)

Facultatea de tiin$i
Sect!a: Stiinti naturale

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

Anghel Theodosia (III)


ArnSutu Elena (II)
Andoni Florica (IV)
Almazov Ana (IV)
Beleavcenco Alexandra (IV)
Buialschi Tamara (IV)
Botez Elena (III)
Barbos Ana (III)
Carau Elena (IV)
Chioseva Eugenia (II)
Cotovici Tatiana (III)
Dimitriu Lucretia (IV)
Dorogan Haritia (I)
Fulgulescu Fiorina (I)
Golubenco Nadejda (V)
Gurschi Maria (IV)
Gobjila Zenaida (III)
Galusca Eleonora (II)
Grosu Constanta (I)
Gavrilan Olga (IV)
Grosu Claudia (II)
Homutov Maria (IV)
Hulubei Didona (III)

24 Hangiev Elena (II)


25 Ischimji Tatiana (IV)
26 Josan Cornelia (I)
27 Lavranenco Tatiana (IV)
28 Leahu Maria (I)
29 Mereuta Liubov (IV)
30 Moldovan- Elena (I)
31 Macarenco Elisabeta (IV)
32 Macrinici Taisia (I)
33 Macarie Maria (I)
34 Melnic Natalia (I)
35 Mosulet Emilia (III)
36 Opatchi Sofia (HI)
37 PuscS Taisia (I)
38 Paiu Ruxanda (IV)
39 Popovici Alexandra (III)
40 Papadopol Maria (III)
41 Petrescu Alexandrina (II)
42 Sarbu Victoria (I)
43 Spiridonescu M^ria (III)
44 Titu Maria (I)
45 Tverdevici Raisa (I)
46 Trifon Olga (III)

Sectia: Fizico-chimice

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

14
Alexandru Valeria (II)
15
Albu Eleonora (II)
16
Balasan Virginia (IV)
17
Botez Elena (II)
Constantineanu Raluca (III) 18
19
Costachescu Emilia (II)
20
Chirulescu Maria (III)
Conovalenco Alexandra (III) 21
Ciulcov Margareta (I) , 22
23
Dutchevici Otilia (IV)
24
Dimitriu Alia (I)
25
Friptu Natalia (III)
26
Fratila Eugenia (I)

Hangan Maria (II)


Melniciuc Maria (II)
Meza Valeria (IV)
Maho Mia (II)
Mihail Maria (IV)
Mircea Florica (IV)
Nastac Alexandrina (II)
Niculescu Florica (II)
Popov Ana (III)
Preotu Elena (II)
Parlicocos Claudia (V)
Petrovici Ecaterina (II)
S. tefanescu Maria (III)

22K

27 Sicinschi Eugenia (I)


28 Smirjevschi lulia (II)
29 Svirschi Margareta (IV)

30 Simionescu Elvira (III)


31 Usincovici Claudia (II)
32 Vdoviceac Eliza (I)

Sec^ia: Geografia

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

Agura Valentina (III)


Blonschi Eugenia (III)
Bondarenco Varvara (IV)
Barca Maria (IV)
Cotoran Cornelia (IV)
Duschieva Valentina (III)
Dimitriev Nina (III)
Efstatiade Eliza (IV)
Florescu Ecaterina (IV)
Granevschi Eugenia (IV)
Ghincovschi Liubov (II)
Harabagi Teodora (III)
Hudija Elena (I)

14 Lati Lidia (IV)


15 Motoc Maria (IV)
16 Molotcov Vera (IV)
17 Mija Maria (IV)
18 Mustea Paraschiva (III)
19 Mindru Eugenia (I)
20 Nija Paraschiva (II)
21 Pintilie Cleopatra (IV)
22 Procopiu Maria (IV)
23 Slonovschi Claudia (III)
24 Tarhon Ana (III)
25 Trufin Elena (IV)
26 Teodorescu Elena (IV)
Sectia: Matematici

1 Gradescu Ludmila (III)


2 Ischimji Nadejda (IV)

3 Schumacher Maria (IV)

Sectia: Chimia tehnologica

1 Barboselu Maria (II)


Sectia : Agronomia

1 Cosnita Liga (IV)


2 Caravasile Varvara (II)
3 Radulov loana (IV)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

4 Smocov Ecaterina (IV)


5 Varzare Elena (II)

B. STUDENTI1)
Facultatea de Drept
Antoniu Alex. (II)
12 EIa Mihai (III)
Anastasescu Vasile
13 Gasparovici Vas.
Albu Lazar (III)
14 Gheorghiu G. (I)
Bobulescu tefan
15 Gaman Vasile (III)
Bortan Const. (Ill)
16 Hancu C. V. (Ill)
BuruianS Zenovie (II)
17 Hudi{a Vasile
Bogatu Vasile (II)
18 Hrecesim Alexandru (II)
Cerban Grigore
19 Isar Aurel (II)
Constatinescu D.
20 lonescu Tr. (Ill)
Dandescu Remus (III)
21 Juganariu Alex.
Demetrescu Alfons (II)
22 Lipovanu Ion (III)
1> Directprul Catninurifor: DI- Prof. Mihai David.

229

23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34

Lepadatu D. (HI)
Mican losif (II)
Marta Ignat (I)
Mateevici Nee. (II)
Mihu Dum. (II)
Marinescu Mihai (II)
Niculea Vasile (II)
Nijibitcu Victor (III)
Olariu Const.
Oprea Z. Hie (III)
Popovici Const. (I)
Rusu Gleb (II)

35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46

Severin Chiril (III)


Sachelarie Mihai (I)
Suman Gh. (I)
Socolov Nic. (II)
Sarbu I. Dum. (II)
T^ntu Nee.
Teodorescu Vasile
Topal tefan
Ungureanu G. G.
Ungureanu Mihai (HI)
Wanieck Eduard (I)
Zacrijevschi Vlad. (II)

Facultatea de Litere ?i Filosofie


1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

Agavriloaei Gh. (Ill)


Bratianu Gh. (IV)
Boclojanschi Mihai (I)
Barleanu N. (Ill)
Cucu Teofil (IV)
Chiritescu Vasile (III)
Chirosca Ion (I)
Cramarciuc Vasile (IV)
Cerchez Theodor (I)
Cucu Stan (I)
Cosmin Neculai (I)
Craciuc Andrei (I)
Diaconovschi Leonte (I)
Dobrescu Alex. (IV)
Dumbrava Ion (II)
Diaconu Mihai (II)
Ganea Emilian (II)
Gavrilita Neculai (I)
Gaman Emanoil (I)
Holban Teodor (III)

21 loachim tefan (III)


22 Lazarescu Ion (II)
23 LSzarescu Gh. (IV)
24 Males Gh. (I)
25 Manoliu Filip (!)
26 Munteanu D. (Ill)
27 Nechita D. (Ill)
28 Niculcea Const. (II)
29 Pamfil Chiril (1)
30 Pieptu Tr. (I)
31 Panait Mihai (II)
32 Pal Ion (III)
33 Sarbu Const. (IV)
34 Sarbu Dum. (II)
35 endrea Alex. (I)
36 endrea Nic. (IV)
37 Serbanescu St. (IV)
38 Serbanescu Gh. (I)
39 ZIotovici I. (Ill)

Facultatea de Medicina
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Axinte Oct. (IV)


Banea Ion (II)
Berzan Filip (I)
Bretcan Adrian (III)
Corneliuc Eugen (I) '
Cojocariu P.
Costea Virgil (II) .
Dobrescu Dim. (II)
Draganciul Valeriu (I)
Fainita Ion (II)

11 Halalai Valeriu (V)


12 Hudita Stefan (II)
13 Lesnic loachim (II)
14 Mancev VI. (II)
15 Neagoi Victor (V)
16 Osipov Gr. (I)
17 Pavel Virgil (II)
18 Pavel Emil (III)
19 Pintilie Dum. (I)
20 Procopiu Gh. (IV)

230

21 Rosendorfschi Robert
22 tirbu Aurel
23 Taraja Sergiir(II) '

231

24 Ursu Alex. (IV)


25 Voicu loan (II)

Facultatea de Stiinti

13
14
15
16
17
18

Iskimji Nic. (II)


Luta Valentin (IV)
Mintici Eugen (III)
Marinov Lazar (I)
Postolache Diomid (IV)
Poov t. (I)

Sectia: Electrotehnica
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Arhiri Pavel (II) W


11 Luta Valentin (IV)
Bancea Alex. (IV)
12 Mihov Eugen (IV)
Bucatariu lacov (III)
13 Nedelcov Gh. (I)
Climovschi Dum, (III)
:. 14 Negrutac N. (Ill)
'
Crjirjevschi Sigmund (III)
15 Oprior Sim. (Ill)
Dorogan Vas. (IV)
16 Olteanu St. Jlie (II)
Gheorghiu Const. (IV)
17 Protopopov Mihai (I)
Gavrilovici V. (IV)
18 Popovici C. Gh. (Ill)
Ivanovschi Sergiu (IV)
19 Perovschi Nic. (Ill)
Jovmir Nicanor (III)
20 Vetrogon I. loachim (IV)
: Agronomia

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

Bucicov S. (IV)
v
Bruma Pavel (IV)
Cricliv Gh. (Ill)
Codreanu tefan (III)
Cernev Vlad (IV)
Chirija T. (II)
Cravcenco Alex. (II)
DanicS P. (II)
DungS Igor (II)
Debreu Nicolae (III)
Dalos VI. (Ill)
Esanu Th. (IV)
Gherman M. (IV)
Grigoriev Val. (IV)
Garneata N. (IV)
Grigurco Valentin (IV)
Ilchevici Mi:. (IV)
loan N. Vas. (II)
Ivan Varija (II)
Jovnir Nic. (IV)

21 Lesnic Sim. (IV)


22 Lozinschi Troiin (IV)
23 Leascenco Gr. (Ill)
24 Mastacan Gh. (II)
25 Marinov Neculai (III)
26 Molceanovschi V. (Ill)
27 Matei Ion (III)
28 Marin Alexei (II)
29 Nicolaev Bug. (IV)
30 Nicolaev Mihai (I)
31 Nicov A. Vasile (I)
32 Paov tef. (I)
33 Popov Vas. (II)
34 Paruta Vlad. (Ill)
35 Rublenco Sim. (II)
36 Revenco Marian (II)
,. 37 erbanov Arcadie (I)
38 Slavcev Sim. (II)
39 Tomac Ant. (Ill)
40 Velicu Const. (Ill)

Sectia : Chimia tehnologica

1
2
3
4
5
6

Adescenco Petre (IV)


Bucataru lacob (III)
Bilmagher Gh. (I)
Calustrovici Christofor (IV)
Cebotarencu Al. (IV)
Coban Anatolie (III)

7
8
9
10
11
12

Dumbrava Aurel (III)


Epifanov Afanasie (III)
Gheorghiev Nicolae (I)
Hurmuzache I. (Ill)
Hurmuzache D. (I)
Huidovici Aurel (III)

19
20
21
22
23

Rusu Petru (111)


Sorbala Ion (III)
Simionescu Ion (III)
Timoencu Alex. (Ill)
Vasinschi Ion (III)

Sectia: Fizico-chimice

1
2
3
4
5
6
7

Botez Const. (II)


Barladeanu Th. (II)
Burghelea Petre (I)
Chiriceanu Neculai (IV)
Coban Anatolie (IV)
Djighit M. (Ill)
lonescu G. Gr. (II)

8
9
10
11
12
13
14

Matei Vasile (II)


Mateescu Ion (II)
Melniciuc I. (II)
Petrovanu Aurel (II)
Pasalski Victor (I)
Postolache Ion (III)
Jurcan B. Botezat (II)

Sectia: Matematici

1
2
3
4
5
6
7
8

Bijelmaier G. (I)
Dimov Ion (I)
David Neculae (II)
Gridenoc Serghie (I)
Gaiu Em. (II)
Mazilu Gh. (II)
Mangeron Dumitru (II)
Medvetchi Ion (1)

9 Nedelcu Neculai (I)


10 Nicov Adr. (1)
11 Prepelita Serghie (I)
12 Rusnac' Greg. (I)
13 Stoicescu Teodor (I)
14 Spataru Const. (I)
15 TiglSu Gr. (I)
16 Volcovinschi Basencu (I)

Sectia: Stiinti naturale

1
2
3
4

Bacescu Mihai (II)


Canepa Gh. (I)
Paraus. Serghie (I)
Huzum Ion (I)

5
6
7
8

Jitariu Petru (III)


Tazlaoanu G. I. (II)
Velicu V. (Ill)
Zaharia Nicol. (Ill)

Sectia: Geografia

1 Babov Vlad. (I)


2 Conciu Dum. (IV)
3 Dandescu Ion (I)

4 Popovici Rom. (II)


5 Sarbu Gh. (I)

Cantina universitara ])
Situa|ia recapitulative pentru anul colar 1927/1928
In anul colar 1927 (Octombrie)1928 (30 lunie), au luat
masa la Cantina universitara PScurari: 600 studenti i studente.
Alocajia de 19 lei pe zi, era destinata numai pentru un
numSr de 345 studenti;; dintr'acetia 70 au primit masa gratuita
in tot cursul anului colar.
Sumele incasate lunar, de la studenti:
Octombrie 1927
178.542 lei
167.167
Noembrie
81.909
Decembrie
lanuarie 1928
165.434
Februarie
158.609
Martie
146.372
Aprilie
75.711
169.387
Mai
197.683
lunie
1.340.814 lei

1> Director: Dl Rudolf Sufu.

XVI.
FONDURILE UNIVERS1TATII

it

>'u\

v. :
;.;;"' ' ' . ' -

Serviciul contabilitafii i easieriei


Anul ?colar 1926/192T
1. Fondurile Universitajii Iai
(Situatia la 31 Septembrie 1927)
. "
o o>
o

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

Numerar
TeTll.

Denumirea fondului

EFeqfe

aCSminurilor universitare"
.Carol I" pentru burse ,.
B Prof. Petru Poni" . .. .
,,Prof. N. Leon" . . . .
B Prof. Julian Teodorescu"
. . . .
r Universitar"
n Prof. A. C. Cuza Prof.
C. umuleanu Arh. Curie"
Fond, d e ,,rulement" . . . .
Fond. ,,Studentilor basarabeni" .
Fond, pentru ,,monumentul studentilor cazuji in razboiu"
Fond, pentru BCasa CreangS" .
Fond. ,,Ion V . Praja" . . . .
Depozitul ,,Prof. Agr. Cardas" .

774100
396000
37050
8100
10000
125350

968825 60
126773 20

3600

981
50000 29702

192685

2860
492 46718 25
3065 -

1546885

1233742 35

2 3

Fond.
Fond.
Fond.
Fond.
Fond.
Fond.
Fond.

Total

. . . .

518
1081 2726 30

EJectele se afla depuse la:


Banca Nationala, Casa de depuneri din Bucuresti i la
Banca Iailor;
iar numerarul la:
Banca lasilor si in Casa Rectoratului.
t

2. Ajutoare acordate din procentele fondurilor


universitare
a) Din venitul ,,Fondului Carol 1 pentru burse" s'au acordat unnatoiirele ajutoare:

237
236

3600
3600
3600
2000

lei la opt studentf ai Faculty de tiinti a cate 450 lei.


lei studentului D. RScanu, de la Facultatea de Litere.
lei studentului C. Bostan, de la Facultatea de Drept.
lei studentei Ana lonescu, de la Facultatea de tiinti (secJia naturale) pentru ingrijirea

a 1000 lei lunar (anual)


Sccjia Filologia modernS

11
12
13
14
15

Albu Alexandria
Caraman Mandi(a
Capra Constantin
Dobrescu Alexandru
Nichiforescu Elena

15 CostSchescu Olimpia
16 Cucu Teofil
17 Grigoriev Ecaterina
18 Ghimici Elena
1 9 Gherasimescu Veronica
20 Mustea Elena
21 Nichifor Gh.
22 Savin Gr. Victor

16
17
18
19
20

Cernat Aglae
Ignat Minodora
Munteanu Margareta
Nastase Haralambie
Rotundu Aurel

23
24
25
26
27
28
29
30

12800 lei in total.


b) Din venitul ,,Fodului Prof. P. Poni":

Sec{ia IstoricS

3000 lei studentei E. Trofimov pentru imprimarea tezei de doctorat In medicinal


1

c) Din venitul ,,Fondului Prof. Me. Leon" :


1000 lei studentei E. Trofimov, ajulor pentru imprimarea tezei
de doctorat in medicinS.

d) Din venitul ,,Fondului universitar*:


2000 lei studentului I. C. Mateescu pentru poligrafiarea cursului de matematici generate.
500 lei studentului A. Zaicov, de la Facultatea de tiin{i pentru intretinere.

Sec(ia Filosofie

Secfia Filologia dasica

a 1000 lei lunar (anual)

a 600 lei (pe 9 luni)

1
2
3
4
5

Dulap Ecaterina
Gobjila Ludmila
Iliescu Dumitru
Nicov Alexandra
Radii I. Constantin

1
2
3
4
5
6
7
8

6
7
8
9
10

Barbu Vera
Bratianu Gh.
Corivan Nicolai
Panteleev Leon
Statescu B. Silvia

9
10
11
12
13
14

1
2
3
4
5

Cotoranu Stratia
Cogalniceanu t. Horia
Dobo; Elena
Ispas Eufrosina
Lipovanu Ion

Dascalescu Ion
Neculcea Const.
Nicolescu Ana
Petcu Elena
Teodorescu Despina
Ulea Virginia

6
7
8
9

Constantinescu Elena
Dumbrava Ion
lonescu G. Ana
Mihnea Ana

Gheorghicf Gheorghe
Hulubei Didona
Ischimji Nadejda
Lepadatu Hie
Perlifen lacob
Sumacher Maria

Buialschi Agnesia
Holescu Eugenia
Leu Eugenia
Sfarlos Georgela
Slavic Profira

15
16
17
! 18
19
!
20

Croitoru Elena
Duzinchevici Gh.
Lazarescu M. Gh.
Popovici Emilia
Rosca Olga
Stefanov Maria

7 Cruceanu Casandra

1
2
3
4
5
6

Cojoewiu Sergiu
Gradescu Ludmila
Gaiu E.
Liberovici Saia
Mangeron Dim.
Sava Florica

1 Arnautov Vasile
2 Chelariu Dim.
3 Mester Iheli

Ablov Antonie
Bucicov Serghie
Carlov Vasile
Parttnie Lucia
Teodoreanu Odeta
Tertiac Ion

4 Bors Elena
5 Friptu Antonina
6 Petrovanu Ecaterina

Beliafcenco Alexandra
Menciu Cecilia
Niculescu Eugen
Popescu Casandra
Rimari Aneta
Spiridonescu Maria

7 Dumitriu Lucrejia
8 Hulubei Penelopa
9 Rusnac Teodor

Secjia $t. Naturale

13
14
15
16
17
18

Diaconescu Maria
Jitariu Petru
Moisescu Petru
Morosan Nicol.
Mosneaga Margareta
Rascanu Beatrice

13
14
15
16
17
18

Secjia Geografia

19 Caminschi Valentina
20 Teodorescu Elena

| 8 CotruJ Gheorghe

19 Botez Elena
20 Pintilie Cleopatra

10 Granevschi Eugenia

Sectia Electrotehnica

21
22
23
24

11 Bancea Alexandru
12 Ivanovschi Sergiu
13 Lupan Emanoil

Secjia Technologie

25 Timosencu Alexandru
26 Triandaf Paul
27 Vasiliu Maria

14 Grecu Gh.
15 $endroiu Petru
16 Simionescu Ion

Sccjia Agronoiiie

28 Alexei Grigore
29 Chirtochi Pavel
30 Tontici Gavril

17
18
19
20

a 300 lei (pe 9 luni)

Chirilov Ana
Derlogea Gabiiela
Popa Matilda
Rimari Virginia
Ungureanu N. Mihai
Ursulescu Neculai
Usatiuc Elionor
Vucotici Eugenia

1
2
3
4
5
6

Coman Emil
Matei Vasile
Nastase Nicolae
Rivalet Maria

S'au distribuit burse a 1000 lei lunar, a 600 lei i a 300 lei
pe cate 9 luni studentilor Facultcitilor de Litere i Filosofie, tiin{i
i MedicinS, cuprini in alfituratele tablouri nominale.
1. Fac. de Litere
i Filosofie

9
10
11
12

'

10
11
12
13
14

7
8
9
10
11
12

Sec^a Fiz. Chimice

19300 lei in total.

3. Burse din fondurile bugetare ordonanjate


de Ministerul Instructiunii

Arhiri Anastasia
Holban Teodor
Irimia Maria
Lungu Vasile
Munteanu Dumitru
Stihi Maria
Venescu Ecaterina
Zlotovici Ion

H. Facultatea
de Stiinti
Sectia Matematici

a 300 lei (pe 9 luni)

a 600 lei (pe 9 luni)

Gaicinschi Emil
Luja Valentin
Popescu Alex.
Vasiliu Gh.

Esanu Teodor
Nicov Vasilu
Spinei Timolei
Strainu Vladimir

239

238

111. Facultatea
de Medicina

a 1000 lei lunar (anual)


r

<

'

'

a 600 lei (pe 9 luni)


1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
4
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

Balmus I. Gh.
Barbu Elena
Brejcanu Adrian
Buhu$ Constantin
Cerdacescu Elena
Cadere Teodor
Costinescu Nicolae
Comerzan D-tru
Gavriliu Elena
Gheorghiu Elena
Hudifa $tefan
Ion Gheorghe
lancu Ion
lonescu Elvira
loachim $tefan
Macri Elena
Marin $tefan
Nedelescu Petru
Popa Adela
Popescu Ecaterina
Petcu Savasta
Pascu Laurenjiu
Stoian Maria
Stretcu Ion
Tarafa Serghie
Juchel Vasile
Tisu losef
Vicareanu Neculai
Vulpe Alex.
Verghenschi Liuba

In total s'au distribuit:


Studentilor in litere .
.
tiinti
medicina
.
S'au mai distribuit:
Studentilor din teritoriile alipite,
trimis d e Ministerul Instructiei
.
Deasemenea studen^ilor cari au
d e ingrijirea sanata{ii
.
.

dupa
.
avut
.

a 300 lei (pe 9 luni)


1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

Butescu Eugen
Bumbaru Gh.
Cozmiuc Aurel
Ciofea Irimia
David Neculai
Hancu Virgil
lonescu Erail
Isac Const.
Nica Victor
Petrovici M. Jeana
Procopiu Gh.
Pogorevici Th.
Popescu Anastasia
$tefaniu Stere
Schiopu Nicolae
Trifan Nina
Tapov Dumitru
Vlasie Hristodor
Vieru Maria
Vornicescu Nina

5. Fondul bugetar pentru imprimarea cursurilor


universitare
240.000 lei, din bugetul anului 1927.
S'au pus la dispozitia Facultatii de Medicina" . 90.000 lei

Stiinti
. 65.000
.

Litere
. 45.000

Drept
. 20.000
iar pentru poligrafiarea de cursuri, la dispozifia Rectoratului
. 20.000
240.000 lei

6. Fond pentru mobilier


200.000 lei s'au incasat pentru mobilier, din bugetul general al Ministerului.
*
Casier Contabil:
Teodosie Mota

. 396.000 lei
396.000
. 216.000

tabloul
.
. 67.700
nevoie
.
. 120.000
Total 1.195.700 lei

4. Burse si ajutoare primite de la diferite


autoritati
2250 lei, din partea ,,Funda{iunii universitare Carol I", bursa
studentei in medicina, Goian Liubov,
50.000 lei din partea Casei coalelor, ajutor pentru asisten^a medicala a Studentilor suferinzi.
52.250 lei in total.

241

3. Burse din fondurile bugetare ale Ministerului


de Instrucfie
A.In anul scolar 1927/1928 s'au distribuit:
40 burse a 1000 lei lunar (anual).
90 burse a 600 lei lunar (pe 9 luni).
60 burse a 300 lei lunar (pe 9 luni),

Anul colar 1927/1928.

Ele s'au acordat:

1. Fondurile Universitatii Iai

50 la studentii Facultatii de Medicina


70 la studentii Facultatii de Litere
70 la studentii Facultatii de tiinti

(Situatia la 30 Sept. 1928)

j
i
2
3
4
5
6
7
8
9
10

11
12

Numerar

Denumirea fondului

Efecte

Fondul ,,CaminuriIor universitare"


.
n Carol I" pentru burse
,,Prof. P . Poni" . . . .
,,Prof. Nic. Leon" . . .
,,Prof. Julian Teodorescu"

Universitar"
. . . .
Prof. A. C. Cuza-Prof. C.
Sumuleanu Arh. Gurie"

d e rulement" . . . .

Studentilor basarabeni"

pentru ,,monumentul studentilor cazuji in rSzboi"

pentru ,,Casa Creanga" .


,,I. V. Praja"

821600
396000
35050
7600
10000
125350

1109673
134873
1036
1875

3600

1353
50000
32375

Total . . . .

1590885

191685

Lei

B.

152
4041

3153
492

123102

Nominal sumele s'au pla"tit, precum urmeaza", dup& recomand&rile Consiliilor profesorale:
1. Fac. de Litere \
i Filozofie

a 1000 lei lunar (anual)


Gobjila Ludmila
Iliescu Dumitru
Savin Victor
Soroceanu Vasilisa
Vucotici Eugenia

IjChirilov Ana
2 Derlogea Gabriela
3 Gheorghiu Traian
4 Ispas Eufrosina
5 Mitru Valeria
6 Popa Matilda
7 Eimari Virginia
8 Ungureanu Mihai

1
2
3
4
5

Filologia clasica

6
7
8
9
10

Corivan Nicol.
Dascalescu Ion
Dumbrava Ion
Niculcea Const.
Panteleev Leon

9
10
11
12
13
14

Filologia moderns

11
12
13
14
15

Albu Alexandrina
Buialschi Agnesse
Grigoriev Ecaterina
lonescu Eugenia
Sfirlos Georgefa

16
17
18
19
20

Duzinchevid Gh.
Holban Teodor
Ignat Minodora
Munteanu DunfT
Stefanov Maria

2. Ajutoarc acordate din procentele fondurilor


1) Studentului Bostan C. din Fond. Carol I pentru burse 5400
2) Studentului Zaicov A. (tiinti) originar din Valea
Timocului din Fond, universitar
.
.
. 500
Pentru imprimarea tezelor de doctorat in medicina studentilor:
3) /. Bared, din Fond, universitar
.
. 4000
4) Weismann Ghinda, idem
.
.
. 3000
5 ) Gdldgufa Alexandra .
.
.
. 4000
6) Vasilescu Const, din Fond. P. Poni
.
. 3000
i din Fond. Julian Teodorescu . 200Q
21900

a 600 lei (pe 9 luni)

Secjia; Filozofie

1462125;

universitare
in anul colar 1927/1928.

216000
456000
456000
1128000

1
jl
Istoria

'

a 300 lei (pe 9 luni)


1
2
3
4
5

Cogalniceanu Horia
Cotoranu Stratia
Cramarciuc Vladimir
Garcineanu Victor
Rugina Valentina

6
7
8
9
10

Alexandrescu lulia
Condeescu Eliza
Craciun Dumitru
Lazarescu Gh.
Revent Victoria

15 Ciornei Dum.
16 Fantanariu Eugenia
17 Ghimici Elena
18 Helescu Eugenia
19 Lazarescu Ion
20 Leu Eugenia
21 Mustea Elena
22 Silberg E. Sidonia

11
12
13
14
15

Dumitrescu Teodosia
Lazarescu Viorica
Losniev Adela
Manoliu Filip
Panaite Mihai

23
24
25
26
27
28
29
30

16
17
18
19
20

Croitoru Elena
Cucu N. Stan
Gaiu Leocadia
lonescu Constftfltfa
Males Arhirie Cli.

Andriescu C. Vasile
Constantinescu Elena
lonescu Gh. Ana
Nicolescu Ana
Petcu Elena
Ulea Virginia

Arhiri Anastasia
Irimia Maria
Joltaila Alexandra
Roca Olga
Romandaju Gh.
Stihi Maria
Vdoviceac Valentina
Zolotovici Ion

'I i
242
a 1000
2. Facultatea
Secjia Matematici

Fizico-chimice

Nalurale

Geogralie

a 10001el

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
. 15
16
17
18

lunar (anual)

Gaiu Emanoil
Hulubei Telemac
Hulubei V. Didona
Iskimji Nadejda
Mang*eron Dim.
umaher Maria
BSrboselu Maria
Cotru} Gheorghe
Coman Emil
Dumitriu Vas.
Rivalet Maria
Teodoreanu Odeta

a 600 lei (pe 9 luni)


1
2
3
4
5
6

Barsanescu Virgil
Chelariu Dumitru
Druzenco Anastasie
GrSdescu Ludrnila
Sava Florica
Stoicescu Teodor

7 Botez Const.
8 Burghelea Petru
9 Carlov Vasile
10 Popa Mariana
1 1 Parteni Lucia
12 Tertiac Ion

Bacescu Mihai
13 Albu Elenora
Hormutov Maria
! 14 Buialschi Tamara
Jitariu Petru
15 losif Cornelia
Mosneaga Margareta 16 Nicolescu Eugen
Ruch Lncia
17 Spiridonescu Maria
Rascanu Beatrice
18 Tazlaoanu Ion

19 Mihailescu Gh.
20 Tarhon Ana

4 Bors Elena
5 Popov Ana
6 Petrovanu Ecaterina

7 Dumitriu Lucrefia
8 Hulubei Pnelopa
9 Titu Maria

10 Hudita Elena

Tehnologie

21 Adescenco Petru
22 Revent Victor
23 Timosencu Alex.

11 Chiriceanu Nic.
12 Simionescu Ion
13 endroiu Pavel

ElectrotehnicS

24
25
26
27

14 Bancea Alex.
15 Ivanovschi Sergiu
16 Stiubeiu Paul

Agronomie

28 Alexei Giigore
29 Rubienco Simon
30 Tontici Gavril

17
18
19
20

Molceanovschi Ion
Negrujac Nic.
Nicov A. Vasile
Olteanu Ion

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

Bumbaru Gh.
Busila Vladimir
Berzan Filip
Crisan Mihai
Daulja Const.
David Nicolae
Dobrescu Dumitru
Fainija ion
Goian Liubovi
Hancu Virgil
Hulubei Dora
Lambescu Alexandru
Osipov Grigore
Petrovici Maria Jeana
Pintilie Dutn.
Scripa Panaite
Surugiu Simion

3. Facultatea
de Medicina

a 600 lei (pe 9 luni)


18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

1 Cojocariu Sergiu
2 Qridenoc Sergiu
3 Tocu Const.

19 Botez Elena
20 Blonschi Eugenia

Gaicinschi Emil
Lu{a Valentin
Lupan Emanoil
Popescu Alex

lei lunar (anual)

a 300 lei fpe 9 luni)

Petcu Savasta
Popescu Anastasia
Schiopu Nicolae
$tirbu Aurel
Tara{a Qheorghe
Tuchel Vasile
Timofte Valentina
Vulpe Alexandra
Vengherschi Liuba
Vlasie Hristodor
Vieru Maria
Vornicescu Nina
Vasilescu Angela

:, 300 lei ( pl - <) luni)


18 Tibuleac Ion
19 Tapov Dumitru
20 Tibuleac Olga

B. Studentii din teritoriile alipite raai jos indica^idupS listele


nominale trimise de Ministerau primit fiecare cite 250 lei
lunar, adica pe timp de 9 luni:
Total . . . . 85500 lei.
Facultatea de Litere
1
2
3
4
5
6
7

8 Lu(a Valentin
9 Lityin Maria
10 Labudzinschi Claudia
11 Neaga Nadejda
12 Scutelnicu Natalia
13 Soroceanu Vasilisa

Andronovici Lidia
Bucov Raisa
Diacovschi Leontie
Grau Sofia
Grosu Vera
Ischimji Nicolae
Lupacu Lidia

Facultatea de Medicina
1 Bursacovschi Xenia
Facultatea de Stiin{i

1 Balmu? Gh.
2 Brejcanu Adrian
3 CordScescu Elena
4 Cadere Teodor
5 Costinescu N. Hie
6 Ciofia Erimia
7 Ciochina D-tru
8 Dimitriu Constantin
9 Gavriliu Elena
10 Hudi{a $tefan
11 lancu Ion
12 lonescu Elvira
13 lonescu Erimie
14 Isac Constatitin
15 Ion Grigore
16 Nica Victor
17 Popa Adela

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Barbos Ana
Barca Maria
Bianov tefan
Dimitriev Ana
Golubenco Nadejda
Gurschi Maria
Ghincovschi Liubovi
Grimalschi Elena
Iskimji Tatiana
Ivanov Olga
Lavranenco Tatiana
Levcenco Nina

13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24

Leavcenco Olga
Latii Lidia
Lehatchi Antonia
Mije Maria
Mereufa Liubovi
Muscinschi Claudia
Mutof Elena
Slivinschi Livia
Sumnievici Neonile
Stucalov L.
Trifan Olga
Varzari Elena

I I

4. Burse ?i ajutoare primite de la diferite autoritafi


a) Dela Ministerul Instruc{iunii pentru stud. Hroni A.
b) De la Fundatia universitara Carol I, pentru studenta medicinistS Goian Liubovi
c) De la Prefecture Judefului Soroca, cu ordonanja
de restituire No. 45177/1928, pentru studenjii din acelas
judej (vezi tabloul nominal)
,
d) De la MCasa Scoalelor1', (ord. No. 11161/1928),
pentru asistenta sanitarS a studen|ilor suferinzi (vezi tabloul nominal)

245
6000
3000

22500

30000

61500

Tabloul nominal
cu indicarea sumelor distribuite studentilor din judejul Soroca
1 Slonovschi Natalia
Litere
2 Stratan Eugenia
3 Caralupa Maria
4 Radu Maria
5 Chiroc loan
6 Coptovici Tatiana
Stiinti
7 Calcatin Nicanor
8 Ravenco Marchian
9 Postolachi Vladimir
10 Samsonov Alexandru
11 Milniciuc loan
12 Juras Nicolai
13 Pascolschi Vasile
14 Popov .Vasile
15 Calustrovici Cristofor
16 Dorogan Nicolai
17 Dublenco Simion
18 Moraru loan
19 Duda Mihail
Total

2000 lei

1500
1000
1500
600
1500 .
600 .
1200
1400
1000
1400 .
700
2000

1000
1100
1300
1000
1000
700

22500 Jei

Tabloul nominal
si sumele ce-au primit studenfii suferinzi
1 Alexiev Nadejda
1500 lei
2 BSrca Maria
1500
3 BrSila Zoe
- 1500 ,
4 Crian Mihai
3000
5 Cod^u Natalia
1000
6 Duzinchievici Gh.
1500
7 Dimitriu I. Ion
1500
8 Dimitriu Const.
1500
9 Gurschi Maria
1000
10 Ghincovschi Liubovi
1000
11 Lupacu Lidia
1000
12 Mican losif
1000
13 Moisescu Olimpia
1500
14 Nechita Dum.
1000
15 Ocneanu Georgeta
3000
16 Popa Adela
3000 ,
17 Serebreanschi A.
2000 ,
18 Savin Victor
1000
19 Velicu C.
1500
30000 lei

5. Donatiuni pentru fondul ,,Camin. universitare"


De la ,,Banca Romineasca" s'au incasat
Prin testamentul defunctei Andronescu Teodora

lei 20000
47300
lei 67300

6. Fond bugetar pentru imprimarea cursurilor


d-lor profesori universitari
Casa coalelor a ordonantat din bugetul 1928

lei 200000

Casier-Gontabil: Teodosie Motdf

XVII
BIBLIOTECA CENTRALA A UNIVERSITATH

Anul colar 1926/1927

Domnului Rector al Universitatii last,


La adresa Dv. No. 2045/927 avem onoare a vS inainta situatia Bibliotecii Universitatii pe anul 1926/1927.
Biblioteca a fast miiritS cu 4302 de volume, 5 cSr{i rare,
45 de manuscrise, 1304 de reviste (din care 150 straine) 7 ziare
vechi (in 11 volume).
A fost frecventata de 26.416 cititori.
S'au consultat 3542 volume, din care 1967 de literature i
filologie, 385 de filosofie, 368 de istorie, 388 de drept, 295 de
tiinti, 25 de medicina i 114 diverse.
S'au imprumutat 826 de c8rji i reviste.
Profit de ocazie pentru a v atrage atenjia c& de 16 ani
directorii Bibliotecii noastre cer necontenit local propriu de BibliotecS.
Din cauza localului absolut impropriu in care ne aflm
farS salS de lectura incSpStoare, f^rS sali de serviciu pentru functionari, f8rS magazii si fara sSli de rezervS, lectorii, cat pot incapea, stau inghemuiti, functionary is obligati sS lucreze la mesele lectorilor, Kind tot timpul incomodati de public, c&rtile,
revistele i ziarele nu pot fi aranjate, iar servitorii nu pot supraveghia suficient pe lectori.
Din aceastS cauza inventariarea i catalogarea cSrtilor, revistelor i ziarelor merge greu/ aranjarea fielor merge incet,
consultarea Bibliotecii este anevoioasS i se constatS i lipsuri
i foarte curind nu vom mai putea pune in BibliotecS niciun
petec de hSrtie.
Rog interveniti energic pentru construirea unui local propriu, c8 altfel ne asfixiem.
Director: G. Pascu

Anul colar 1927-1928

Domnului Rector al Universitdfii lasi,


Am onoare a Va" aduce la cunotiinta urmatoarele:
Biblioteca in cursul anului colar 1927-1928 a fost frecventata de 17,880 cititori, in medie' lunarS 1700 i zilnicS de 90
cititori.
S'au inregistrat 4601 volume din care 3643 conform legii,
817 cumparate straine i 141 donate.
S'au consulat 335 volume Istorie, 1623 literatura moderna,
78 literaturS clasicS greacS, 92 lit. la ting, 360 drept, 70 tiinti
Naturale, 62 Matematici, 54 Chimie, 86 Gramatica, 68 Geografie,
i 420 Filosofie.
S'au imprumutat 930 volume.
Biblioteca nu mai are loc pentru aranjatul caroler de cit
maximum un an.
p. Director: A. Budac

XVIII
ASOCIAJIUNI STUDENTESTI

Asociafiunile studen|eti
de pe linga Universitatea din Iai, aprobate de
Senatul universitar
care au functional in anii colari 1926-1927 si 1927-1928.
1. Societatea Academica ,,Auram lancu" (1 Mart 1919)')
2. Societatea studentilor in Drept (3 Mart 1919).
3. Asociatia generala a studentilor evrei (21 Mai 1919).
4. Societatea studentilor in $tiinfi (30 Mai 1919).|
5. Societatea studentilor agronomi aloan lonescu Brad"
(30 Mai 1919 si 15 Aprilie 1924).
6. Societatea studentilor in Litere i Filosofie (23 Mart 1920).
7. Cercul studentilor dorohoieni (13 Decembrie 1921).
8. Societatea studentilor din jud. Tighina (19 Mai 1922).
9. Cercul studefesc fdlcian n$tefan Vodd" (19 Mai 1922).
10. Cercul studentilor din jud. Balfi (19 Mai 1922).
11. Societatea sportiva a studentilor UniversitStii Iai (19
Mai 1922).
12. Cercul studetesc uasluian Pene Curcanul". (30
Mai 1922).
13. Societatea sportiva a studentilor ieeni PavSza (14
Mai 1923).
14. Cercul studenfesc nBacau" (30 Mai 1924).
15. Societatea culturala stu'denteasca' ,,Basarabia" (28 Septembrie 1925).
16. Cercul studentesc ,,Cetatea Alba" (7 Aprilie 1927).
) Data aprobSrii

."I
17. Cercul studentilor in Chimie tefmologicd (1 Aprilie 1927).
18. Cercul studenjesc orheian ,,Vasile Lupu" (14 Mai 1927).
19. Cercul studenfesc falticinean ,,Bogdan Vodd" (14
Mai 1927J.
20. Societatea ,,studenfilor romlni de peste hotare" (28
Februar 1928).
21. Cercul sfudentesc covurluian ,,Costache Negri" (13
Mart 1928).
22. Cercul studentilor din oraul i judefui Soroca (3 Apr.
1928).
23. Societatea studentilor in Litere i Filosofie (a doua
organizatie) (8 Mai 1928).
24. Societatea muzicala basarabeand (8 Mai 1928).

XIX
LEGI $1 REGULAMENTE

Extras
din
Legea asupra invafamintului secundar i superior
(din 1898 cu modificarile aduse pina la Aprilie 1QH)

CAPITOLUL V
InvatamintuI superior
SECTIUNEA I
Uniuersitafile i imparfirea lor.
Art. 56. - - Sint doua Universitati: una in Bucuresti si
alta in Iai. J)
Fiecare Universitate va cuprinde:
Facultatea de Teologie ortodoxa;
Facultatea de Drept;
Facultatea de Medicina *) ;
Facultatea de Filosofie si Litere;
Facultatea de tiinti.
Universitatile sint intretinute de Stat. Ele sint supuse controlului Ministerului Instructiumi i Cultelor.
Art. 57. -- Facultatea de Teologie cuprinde studiul tiintelor teologice ortodoxe;
Facultatea de Drept cuprinde studiul stiinfelor juridice i al
tiintelor de Stat;
Facultatea de Medicina cuprinde studiul stiintelor medicale
cu cele ajutatoare si invatamintul farmaceutic;
Facultatea de Filosoiie i litere cuprinde studiile filosofice,
literare, filologice i istorice;
1) Din ziua de 1 Octombrie 1919 sunt transformate in Universitati
romine^ti: cea din Cluj i cea din CernSuti. Vezi Inaltul Decret regal
No. 1151 din Martie 1924 In Monit. Ofic. No. 68 din 27 Martie 1924.
2) Pe linga Universitatea din Bucureti a luat fiinta Facultatea de
Farmacie (Lege promulgata prin 1. D R. No. 2889 din 7 lunie 1923.- -Mon.
Ofic. No. 54 din 12 lunie 1923).
17

258

Facultatea de Stiinji cuprinde studiul tiin|elor matematice,


fizice, chimice, naturale i aJ aplicatiunilor lor.
Fiecare facultate va putea fi impartita in sectiuni.
Art. 58. - - Studiile universitare se vor face prin un numar
de cursuri i prin conferee i lucrari practice in seminarii, in
institute, in laboratorii si in clinice.
Aceste cursuri i lucrari constituesc invatamintul normal
al Universitatilor, menit sa dea o pregatire teoretica i practica
cu caracter general; elese fac de c&tre profesori-titulari, profesoriagregati, conferentiari si docenti, ajutati de personalul necesar.
Fiecare facultate va putea determina prin regulament see*
tiunile in cari se poate imp&rfi, cursurile generale obligator!!
pentru fiecare secfiune, precum si pe acele de specializare, menite a da studenfilor o pregatire tiinj:ifica superioara intr'o directie anumita, fie teoretica, fie practica", aplicata la cerin^ele
industriale, agricole, igienice, juridice, comerciale . m. d.
Cursurile de specializare vor putea fi facute i de conferentiari,
Ministerul, luind avizul conform al Consiliului facultatii respective, poate crea posturi de conferentiari pentru anumite
cursuri teoretice si de stiintS aplicata; i numai dupa trei ani de
funcjionare neintrerupta" poate crea catedre, prin legi speciale
acolo unde asemenea cursuri au devenit necesare; in acest
scop se va lua avizul Consiliului facult&tii respective i al Senatului universitar. Odata cu crearea catedrei se va prevedea prin
acelas. proect de lege i fondul pentru instalarea laboratorului,
cimpului de experienje, ori a seminarului necesar acestei
catedre.
Art. 59. - - I n viitor, pe linga unele facultaji se va putea
organiza un invatamint superior agricol, comercial, dentistic,
medico-legal, electrotehnic . m. d. cu acelas caracter de tiinta
aplicata. Aceasta se va face prin lege, in urma avizului Consiliului facultatii i al Senatului universitar.
Inscrierea in fiecare dintre aceste coale superioare se va
face prin cancelaria facultatii la care este alipita coala.
Regulamentele speciale, intocmite de catre Consiliul facultatii, vor arata conditiunile de funcjionare a coalei.
Consiliul facultatii respective, odata cu avizul relativ la necesitatea infiintSrii vre-unei asemenea coale speciale, va arata
Ministerului cari sint cursurile ce se pot face in comun cu student! obinuiti ai acelei faculta^, ori ai altor facultaji, i cari

259

'

23
IS

:
g,
.
-,

. :
.

,':
u

.gj

i
e

sint cursurile speciale pentru cari trebuesc create posturi de


conferentiari, in conformitate cu dispozitiunile art. 58 din aceastft
lege, precum i titlurile pe baza carora poate cineva cere inscrierea in fiecare din aceste coale.
Universitatea poate libera, in aceleasi conditiuni ca i cele
prevazute la art. 67, diplome de Stat acelora cari vor fi absolvit cu succes toate examenele teoretice i practice, ce se vor
cere prin regulamentele speciale de func{ionare ale acestor coale.
Art. 60. - - Prin regulament se vor fixa taxele ce se vor
percepe de la studen^i pentru inscriptii, examene i diplome.
Pentru lucrarile de laborator se va percepe de la fiecare
student o taxa deslinata a acoperi cheltuelile de material.
Studentii lipsiti de mijloace se vor putea dispensa de plata
acestor taxe. Dispensa se va acorda de Rectorul Universitatii,
dupa propunerile Decanilor.
Art, 61. AfarS de lucrarile prevazute la art. 58 i 59,
pe linga fiecare Universitate se vor putea face cursuri i conferim;e libere i gratuite asupra oricarei rSmure de tiinta i de
catre persoane cari nu apartin corpului universitar romin.
Persoanele cari vor voi sS deschida un asemenea curs, vor
trebui sa aiba invoirea Senatului Universitatii, data dupa ce va
fi luat avizul motivat al Consiliului facultatii respective i aprobarea Ministerului.
Un curs va putea fi inchis prin decizie ministeriala, dup&
ce se va avea avizul Senatului Universitatii.
In caz de urgenta, Rectorul va putea suspenda cursul, aducind faptul imediat in dezbaterea Senatului Universitatii.
~>repturile pe cari Universitatea le poate avea ca persoana
juridica, se vor exercita de catre Rector i Senatul universitar.
Senatul va putea delega depline puteri Rectorului.
SECJIUNEA II
Studenfi, audienfi, cursuri, examene, diplome i disciplina.
i
Art. 63. Numai
absolventii
liceelor se pot inscrie ca
student! universitari. x)
1) Acest aliniat este modificat prin legea votata la 7 Martie 1925.
Art. 19. E. are urmStorul cuprins: numai bacalaureatul da dreptul dc
Tnscriere in invatamintul superior. lar alin. ultim din art. 22 al Legii inv<1tamintului secundar din 1928, zice :
Pentru inscrierea In Universitat' i coale superioare speciale, lmr;ivor ufma cursurile unui an pregatitor, ce se va organiza printr'un
special.

_260_

La facultatea de Teologie se pot inscrie absolvenjii cu diploma ai Seminarului precum si absolventii sec^iunii clasice a
liceelor, acestia din urma numai cu avizul favorabil al facultatii,
Studentii cari vor fi fgcut studiile secundare in scoale straine se vor inscrie, dupa ce vor fi obtinut echivalarea certificatelor lor conform dispozifiilor legii,
Art. 64, Consiliul profesoral al fiecarei faculratafi va
decide dac admite ca audienji i persoane cari nu poseda diploma de absolvire a unui liceu ori seminar, insa au vrista de
17 ani implinifi; audientii pot frecventa unele cursuri i lua parte
la unele lucrari de seminar ori de laborator, intrucit prin aceasta nu s'ar stinjini activitatea studentilor si daca profesorii
respectivi consimt. Audientii pot fi admisi, dupa a lor cerere i
dupa invoirea Consiliului facult&tii a trece examene asupra cursurilor sau paitilor de curs audiate si asupra lucr^rilor practice
pe cari le-au urmat, in scop de a obtine certificate universitare.
Art. 65. Studentii sint datori sa frecventeze regulat cursurile, conferintele si lucra>ile practice ale facultStii sau sectiunii
in care sint inscrisi i sa treacS regulat examenele prevazute
in regulament. Studentii cari in curs de 2 ani consecutivi nu
vor fi trecut examenele cuvenite, conform dispozitiunilor prevazute in regulamentul facult&tii, vor fi stersi din matricula facultatii.
Studentul slers din matriculS nu se va putea reinscrie in
aceeasi facultate decit la inceputul unui an scolar urmator si
numai daca" Consiliul faculta^ii respective va admite aceasta
reinscriere.
Pedepsele studentilor se vor putea aplica de Decan, Rector
sau Senatul Universitatii, dupa regulele stabilite prin regulamentul de ordine si discipline.
Pentru abaterile comise in afara cuprinsul Universitatii, in
calitate de studenfi, aceste pedepse se vor putea aplica si de
Minister, luind avizul Senatului universitar.
In caz de turburari grave, Senatul universitar sau Ministrul,
acesta din urma dnpa ce va lua avizul Senatului universitar, vor
putea pronunja inchiderea temporary a unuia sau a mai muitor
cursuri.
Asociajiunile de studenti nu se vor putea forma decit cu
autorizarea Senatului Universitatii. Aceasta autorizare este revocabila.
Regulamentul de ordine si disciplina al studentilor universitari va fi elaborat de un consiliu compus din Rectorii si De-

261

canii ambelor J ) University i de un delegat al Ministerului. Ministerul, dupS ce va lua avizul Senatelor ambelor1) Universitaji,
va hotari asupra lui i-l va supune sancjiunii regale.
Art. 66. - - Anul scolar pentru Universitati incepe la 1 Octombrie si se termina la 30 lunie. In acest interval se cuprind
si sesiunile de examene.
In acest interval, afara de Duminici, vor fi vacante dela
24 Decembrie la 7 lanuarie inclusiv si dela Duminica Florilor
la Duminica Tomei inclusiv, precum si sarbStorile cele mari bisericeti si nationale.
Art. 67. -- Fiecare Universitate va libera douS feluri de
diplome: diploma de licentS si diploma de doctor.
Fiecare facultate mai poate libera certificate universitare
de cursurile si lucr&rile practice urmate, precum si de examenele date de catre audienti.
Dreptul de a libera asemenea certificate se acorda de cStre Minister, dupa ce se va lua avizul Senatului Universitatii, in
urma cererii facultatii, in care se va specifica pentru fiecare categorie de certificate pentru ce anume studii si lucrari se acorda.
Asemenea certificate nu se pot echivala cu diplomele de
Stat si nu confera nici intr'un caz, celor ce le poseda, drepturi
analoage.
Art. 68. Regulamentele fiecarei facultati se vor elabora
de catre o comisiune compusa din profesorii acelei facultati. Prin
regulamente se vor stabili cari sint, pentru fiecare facultate si
sectiune, titlurile cu cari se pot inscrie Studentii i audientii; apoi
cursurile, conferintele, lucrarile practice, clinicile precum sj examenele cari privesc fiecare facultate si cari sint necesare pentru
obtinerea fiecarei diplome universitare; de asemenea si condrjiile in cari se libereazS certificatele universitare.
Pentru facultajile de Litere si tiinp regulamentele vor
trebui sa tina seama de dispozitiunile art. 23, 24 si 25 2) din
aceasta lege, Ministerul va hotari asupra regulamentului i-l va
supune sanctiunii regale.
1) Celor patru UniversitSti.
2) In noua lege a invatamintului secundar (din 1928) con{inutul acestor
iirticole este indicat in :
ART. 27. Jnvatamintul secundar se predil in gimnazii i licco.
ART. 28 Gimnaziul are de scop desvoltarea inteligentii i aptitudinilor
clcvilor. cimtimiind a le da cultura genera 1ft elemental i indrninarilc dc
( i r i l i n (!(lncativ incepute in priinolo 1 claso priinarc, progatindu-i, fie prnlm
n iirin.i r ' n r s i i l s n p c r i n r , i l licniilni, fio pcnlni ,i iirin.i sroiih; sp(>cialc i l l rule , | i l ! l l / . ' l l t > r .
\1 .i
I.,

i..

,...(.

263

In nici un caz numarul anilor de studiu in o specialitate nu


va putea fi mai mic de trei ani pentru licenta si de cinci ani
pentru doctorat.
a) Materiile litewre $i gtiintifice: religia, limba romtnS, no{iuni de
limba latina in legSturS cu limba romina, istoria Rominilor sj istoria universaia In legStura cu istoria Rominilor, limba franceza, geografia generals
sj geografia Rominiei, instructiunea civica matematicele, sjiintele fizice,
chimice, naturale sj agricole, no{iuni de higiena;
b) Arte i dexteritati: Comune: muzica, caligrafia, desenul si modelajul, educatiunea fizica. Speciale, la baeji: lucrul manual In ateliere; iar la
fete: lucrul de mlnS sj gospodSria; aceasta din urmci se va precla numai
in mod practic.
ART. 29,Liceul intregeste cultura generala pentru a forma cugetarea
proprie sj a constitui baza necesarS pentru studiile de specializare ce se vor
face in Universitate sau in coalele speciale superioare, f8r3 Insa a incepe
aceasta specializare din liceu. Liceul desaviregte in acela timp opera educativS inceputa in coala primar3 sj continuata in gimnaziu.
Materiile de studiu ce se predau in liceu smt:
a) Materiile literare $i gtiinfifice: religia, limba romina, limba latina,
nofiuni de limba sj cultura elina, limba franceza, istoria universal^ si istoria
Rominilor, geografia generala sj geografia Rominiei, filosofia, sociologia,
economia politica cu dreptul constitutional i administrativ, matematicele^
stiintele fizico-chimice sj naturale, higiena. Afara de limba franceza se va
mai
invafa sj o a doua limba moderna care va fi dup3 coale: gennana sau
engleza;
b) Arte /' dexteritati. Comune: muzica, desenul artistic si linear, educatiunea fizica. Speciale, la baefi: lucrul manual in ateliere; iar la fete:
lucrul
practic.de mina sj gospodaria; aceasta din urmS se va preda numai in mod
ART. 30.Ministerul Instrucfiunii va alcatui programele de invtSmint
cari vor cuprinde distribupa materiilor pe clase sj gruparea lor in catedre,
instrucjiuni metodice pentru fiecare materie sj tabele analitice ale acestor
materii. Programele vor fi astfe) coordonate in cit sa rSspunda scopului liceului de a da cultura generala. Numarul maxim de ore pe saptamina pentru
toate materille sj dexteritatile nu va trece de 28 pentru gimnaziu si 30 pentru
liceu in fiecare clasa. Pe linga obiectele de studii obligatorii dela art. 28 sj
29 se vor putea adSuga si altele facultative, limba Italians, etc. dupa trebuinjele coalei i posibilitatile de realizare.
ART. 31.Educafiunea moraia constitue una din preocuparile de c3=
petenie ale liceului.In afara de tendinta educativa generala a materiilor de
invajamint ce se predau in liceu, educafiunea moraia se va urmari prin
lecfii i exercipi speciale, cu scopul de a cultiva insuirile sufletesti ale elevilor forraindu-le deprinderi de viafa cinstita, ordonata sj disciplinata, necesara omului i cetateanului.
ART. 32.In programele de invafamint ale scoalelor secundare va
figura religia ca materie de studiu. Organizarea acestui studiu se face de
Ministerul Instrucfiunii, in injelegere cu autoritatile religioase respective, In
ceeace priveste chestiunile de programa i manualele de invapniint. Pentru
predarea religiei elevilor aparpnind altor culte declt religiei ortodoxe i
greco-catolice romine, se pot concentra la un loc elevii mai multor clase
din aceiai scoaia, sau dela mai multe coale secundare din aceiasj localitate, in cazul cind numarul acestor elevi pe clase este prea mic.
ART. 33 Educatiunea fizica va figura in programele de inviltamint
ale coalelor secundare de baieti i de fete, cu un num8r de patru ore pe
saptamind de fiecare clasa.
ART. 34Materiile de studiu din invatamintul secundar se prodaii
de profesorl i maestri. ProFesorii predau materiile de invat<lmint tc-orclir,
i.ir maeslrii predau InvfitSmtntul artelor i al dexteritfltilor.

Art. 69. - - Pentru a dobindi doctoratul in Drept iiecare candidat va aprofunda o specialitate, despre care diploma sa va
con{ine o mentiune specials. In acest scop, candidatul va urma
Profesorii i maetrii sint prouizori sau definitiui. Provizorii sint cei
numiti in baza examenului de capacitate; ei pot deveni definitivi dupa 3
ani de functionare, conform dispozitiunilor art 63. i unii ialtii se numesc
titulari.
Catedrele neocupate de titulari pot fi ocupate de suplinitori.
ART. 35.In liceele de fete, corpul didactic, cu exceptiunea profesorilor de religie, va fi format numai din profesoare sj maestre femei.
In gimnaziile de baieti, profesorii i maestri! de dexteritatiafara cle
religie i gimnasticapot fi i femei, in lipsa de barbati; in cursul superior
al liceului insa, numai barbati.
Dispozitiunile de mai sus nu se aplicS coalelor particular > cu drept
de publicitate pentru profesorii barbati i femei, cari se gasesc functionind
in momentul promulgarii legii de fata.
ART. 36. Pentru ca cineva sa fie numit profesor sau maestru, trebue
s8 indeplineascS urmatoarele conditiuni:
a) S3 fie cetatean romin;
b) S3 fie major i s3 se bucure de drepturile cetateneti i de o buna
reputatie;
c) S3 nu fi suferit nici o condamnare penaia care ar atrage interdictiunea corectionaia ;
d) B8rbatii sa fi satisfacut legea recrutarii; ,
e) Sa fie absolvent al invatamintului secundar cu diploma legalS (bacalaureat sau titlul echivalent cu bacalaureatul: certificat de maturitate sau
vechiul certificat de absolvire) ;
f) SS aiba studiile de speciatitate i examenele de capacitate preva*
zute in articolele urmatoare, conform cu specialitatea careia se destina;
g) S3 cunoasca bine limba romineasca;
ft) S3 nu fie atins de vre-o boala sau vre-o infirmitate incompatibila
cu functiunea de profesor.
ART. 37.Membrii corpului didactic secundar sint functionari publici,
fiindu-le aplicabile acele dispozitiuni generale din partea I-a a Statutului
functionarilor public!, cari nu sint modificate prin dispozitiunile speciaie ale
legii de fata
ART. 38. - Pentru ca cineva sa devina profesor de invatamint secundar (gimnaziu sau liceu), trebuie ca pe linga conditiunile generale dela
art. 36 sa fie doctor sau licentiat al unei facultati de litere sau de tiinti,
cu diploma legal recunoscuta, sa fie absolvent ai unui seminar pedagogic
i sa fi trecut cu succes un examen de capacitate pentru eel pm;in o materie principaia i doua materii secundare. Candidatii la catedrele de liinte
fizico-chimice sj naturale vor prezenta i un certificat ca sj-au insuit tehnica experimentaia impusa prin programele invatamintului secundar.
Ca materie principaia nu poate fi aleasa decit una din materiile cari
u'gureaza in programa liceului (curs,superior), cu exceptia dreptului i economiei politice; acestea nu pot fi alese decit ca materii secundare.
Una din materiile secundare poate fi inlocuita printr'o arta sau dexteritate, in cazul cind candidatul a absolvit coala respectiva.
Pentru materiile facultative, modul de recrutare a profesorilor so va
indica prin regulament.
Nu se admit angajamente de profesori cu contract.
Profesorul de higiena va trebui s8 fie in licee medicul coalei.
ART. 39.
Examenul de capacitate se trece intre 15 lamiaric si lf>
Aprilie, in sesiuni anuale, la una din Universitati, prin rota(ic, inaiiuea unci
numitc de Ministerul Instrucfiunii.
In:

(^oiiiisiiiiiilc so numesc po .( ani si siul formate din cilr Ti inciiiliri,


i.ni: .' |IIII|I',MII s.tii avrejjiiti dol'inilivi di-hi un.i ilin UnivcrsilaO, ilni

265

eel pujin doua cursuri speciale pentru doctorat, In afara de acele


generale. Facult&tile de Drept vor propune regulamentarea acestor cursuri generale
Facultatile de Medicina vor libera diplome de doctor in medicina, de licentiat i de doctor in farmacie 1), de doctor in specialitatea artei dentare, precum i certificate de specializare in
profesori de liceu, licenjiati sau doctor!, cu o vechime de eel putin cinci
ani
cu titlul definitiv i al cincilea, un profesor universitar pentru pedagogie.
Membrii
vor fi alesj astfel incit comisiunea s8 poata examina trei
speciali'tap
asociate.
ART. 40.
Examenul de capacitate consta din probe scrise, colocvii si probe practice pedagogice; pentru specialitatile stiintifice cari comporta lucrari practice, candida{ii vor trece si o proba de laborator.
Probele se noteaza cu note numerice dela 110. Pentru a ob^ine
nota medie a examenului de capacitate aceste note se adunS intre ele, adaugindu-se s,i nota de absoJvire a Seminarului pedagogic cu V2 conficient.
Se considers ca respini candidatii cari la specialitatea principaia an
pbtinut nota
inferioarS lui 7.50, iar la cele secundare o nota medie
inferioara
lui medie
7.
ART 41. Rezultatul fiecarui examen de capacitate se aproba de
Ministerul Instructiunii dupS cercetarea Consiliului Permanent. Anularea unui examen se poate face numai pe baza avizului conform al Consiliului
Permanent, pentru grave abater! dela dispozijiunile legii i regulamentului;
in acest caz se va tinea imediat un nou examen de capacitate.
ART. 42. Candidatii reusJti dobindesc o diploma de capacitate,
in care sint indicate materiile trecute, cu mediile i cu numSrul de clasificare.
Ministerul Instructiunii intocme$te tablouri de capacitate, pe sesiuni
si materii, in cari candida{ii rensjfi vor fi trecuji in ordinea de clasificare,
cu mediile lor. Tablourile se vor publica in Monitorul Oficial si in Buletinul
Ministerului Instructiunii in cursul lunii Mai i servesc Ja numirile de profesori titulari ce se fac pe 1 Septemvrie ce urmeazS.
Candidatii inscrii pe tablou, cari n'au fost numip in cursul anului la
o catedra vacanta, vor fi reinserts.! in anul urmator in tablpu inaintea celor
reusiti cu aceeas, medie. Keus.ita la un examen de capacitate da dreptul
celui reuit s8 fie inscris in tabloul materiel respective s.ase ani consecuiivi,
Inscrierea pe tabloul unei materii principale este aceea care d& candidatului dreptul la numire, indicind anul i ordinea lui de clasificare.
Un candidat se poate prezenta numai de trei ori la examenul de
capacitate.
ART. 43. Profesprii de religie se recruteaza in condifiunile aratate la art 38, cu deosebirea c& acestora li se cere sa aiba doctoratul sau
licenfa in teologie, sau diploma de absolvirea studiilor superioare teologice
ale confesiunii respective, avind in acest caz la baza diploma de bacalaureat sau de maturitate. Ei pot fi dispensati de a trece examenele de capacitate pentru alte materii in afara de religie. Aces.ti profesori trebue s& fie
preofi hirotom'ti, insa nu vor putea indeplini functiunea de paroh i nu vor
putea
servi decit la bisericile cu eel putin doi preoti in localitajile unde
au i catedra.
ART. 44. Profesorii de religie pentru alte confesiuni decit cea
cretina ortodoxa, profesorii de materii facultative, precum s.i cei de lirnbi
minoritare se recruteaza prin concurs publicat de Ministerul Instructiunii
pentru
catedrele cari au capatat stabilitate, in condi{iunile ce se precizeaza
prin
regulament.
1) Numai cele din la?i i Cluj; caci Universitatea din Bucuresti, are
Facultate do Farmacie (legea din 1923).

medicina legalS; acestea din urmS se vor acorda doctorilor in


medicinS cari au facut studii i lucrari practice speciale in institutele de medicina legala dela fiecare Universitate.
Facultafile de Litere pot sa libereze diploma de licentiat sau
doctor in: a) filologia clasica, b) filologia moderna, c) studii filosofice, d) studii istorice cu geografia.
FacuMtile de tiinti pot sa libereze diplome de licentiat
sau doctor in: a) matematici, b) tiintele fizice, c) tiintele chimice, d) tiinti naturale, e) sjiinti aplicate.
Examenele trecute inaintea UniversitStilor pentru obtinerea
unei diplome sint examene de Stat.
Diplome obtinute in virtutea acestor examene confera posesorilor lor toate drepturile prevazute prin legi i regulamente.
Doctorii in drept vor fi dispensati de stagiul in barou i de
jumatate din stagiul cerut pentru a fi numiti in magistratura.
Facultatile nu pot conferi diplome fara trecerea tuturor examenelor prevazute in regulament, nici titluri onorifice, afara
numai de certificatele universitare prevazute la art. 67.
Art. 70. - - Pentru o mai strinsa legatura^ intre diferitele facultati, studentii unei facultati vor fi obligati, prin regulamente,
sa frecventeze anumite cursuri i lucrari practice in alte facultati.
Cum, de pilda, studentii facultatilor de Drept vor urma cursurile
de medicina legala la facultatile de Medicina, drept canonic la
facultatea de Teologie, logica la facultatile de Litere i altele cari
se vor stabili de Consiliile facultatilor respective.
Odata prevazute prin regulamente, aceste cursuri comune
devin obligatorii, iar studentii vor fi obligati sa treacS toate examenele i lucrarile legate de acele cursuri, facindu-li-se mentiune
despre aceasta in diploma.
In afara de aceste cursuri comune obligatorii, orice student
al unei facultati poatein mod facultativfrecventa cursuri i
lucrari practice dela alte facultati i trece examene, avind numai aprobarea profesorilor i a Decanilor respectivi i daca nu
impiedica pe studentii obinuiti ai facultatii in lucrarile lor. In caz
cind au trecut cu succes examenele teoretice i practice, ele vor
fi mentionate in diploma.
Studentii se vor supune in totul regulamentelor facultatii $i
ale laboratorului ori seminarului unde doresc a urma i vor fi oliiigati a piati taxele obinuite de inscriptie, de laborator, ori de
seminar. Rectorul, dupS propunerea Decannlui, poate sS aconle
sculiri d( v l a x c ;i(-clor lipsi(i do mijloacc ^i mcritosi.

267
l

Art. 71 ). -- Diplomele sj certificatele obtinute in strainatate vor putea fi recunoscute la noi, dupa ce se va fi stabilit de
Minister echivalenta lor, intrucit exista reciprocitate intre cele doua
tari respective si intrucit aceste diplome si certificate au valabilitate in |ara care le-a emis.
Cind intre prqgramul studiilor unei scoli straine i programul
coalei similare din tara, cu care se cere echivalenta, va fi deosebire de materii, candidatul va trebui sa treaca pentru a obtine
echivalenfa, un examen de diferenja asupra materiilor pe care
programul scoalei straine nu le poseda.
Echivalenta diplomelor i certificatelor de studii universitare
se va judeca de Consiliul facultatii respective, conform dispozitiunilor prev^zute in regulamentul fiecarei faculta{i, dupa ce se
va fi stabiiit mai intai de Minister echivalenta cu bacalaureatul,
porrivit art. 19 D. alin. Ill, din aceasta lege -).
SECTIUNEA III
Corpul profesoral uniuersitar :i)
Art 72. - - Corpul profesoral al Universitatilor se compune
din profesori titulari, profesori agregati, conferentiari i docen{i.
Numarul acestora din urma va fi limitat pentru fiecare facultate de c&tre consiliul profesoral al faculta^ii.
Art. 73. - Docentii fac in Universitate, asupra oricarei ramuri de stiintS, cursuri paralele sau complimentare de acelea
facute de cStre profesori titulari si profesori agregati. Cursurile
1) Redactarea acestui articol este corectatS prin legea promulgata prin
I. D. R. No. 888 din 7 Mariie 1925. (Monii. Qh'c. No. 54 din 8 Martie 1925).
2) Vezi legea promuIgatS prin I. D: R. No. 888 din 7 Martie 1925
In
cu echivalarile, legea invatamintului secundar din 1928
precizeazalegatura
:
ART, 23.Oiplomele de bacaiaureat sau de maturitate obtinute in
strainatate, fie de cetatenii sau supusji romini, fie de cetateni sau supusi
straini, nu sint considerate ca valabile decit cu condifiunea de a fi supuse
verificarii Consiliului Permanent al Instructiunii, care poate acorda sau respinge
echivalenta, sau poate dispune o examinare complimentara a candidatului.
Consiliul Permanent va da echivalenja diplomelor de bacalaureat sau
de maturitate obfinute in strainatate, fntrucit exista o perfects reciprocitate
intre cele doua tari respective i intrucit aceste diplome au deplina valabilitate in fara care le-a emis.
In ceiace priveste certificatele de Inv&tSmlnt secundar, pe lingS conditiunile alineatului precedent, se mai cere ca scolaritatea i programele sa
fie asSmanatoare. In caz contrariu, Consiliul Permanent stabilete examenul
de diferenta ce trebue sa se depuna si clasa in care poate fi priinit elovul.
J) VC-/A legea pronmlgata prin I. D. R. No. -1804 din 17 Noetnbrie 1922
si pul)lii:ata in Monilorul Ofic. No. 1K4 din 2,5 Noembrie 1922.

iacute de docenti sint libere si gratuite sau retribuite numai de


catre studentii cari le asculta. Cursul facut de un decent nu se
poate deschide decit cu invoirea Senatului Universitatii, data dupa
propunerea motivata a Consiliului facultatii respective si cu aprobarea Ministerului.
Cursul poate fi inchis prin deciziune ministerial^, dupa ce
se va avea avizul Senatului Universitatii, dat asupra propunerii
motivate a Consiliului facultatii respective.
Docentii vor putea suplini, in caz de lipsa, pe profesorii agregati sau profesorii titulari, la cursuri i la examene.
Pentru aceasta se cere aprobarea Decanului facultatii res^
pective; iar dacS durata suplinirii trece la 15 zile, aprobarea Ministerului.
Art 74 a). Pentru ca cineva sa fie admis docent universitar, trebue sa poseada diploma de doctor, sa probeze ca a facut
studii universitare de specialitate si sa treaca inaintea unei comisiuni, constituita din sinul facultatii, un examen de abilitare.
Candidatul prezinta facultatii la care voete sa se abiliteze,
cererea sa insotita de un memoriu asupra lucrSrilor tiintin'ce si
studiilor facute. Examenele se anunta cu a,se luni inainte i se
vor tine la Universitatea unde este vacanta. Cu examinarea candidatilor va fi insSrcinata o comisiune, care se va alcatui conform dispozitiunilor al. 1 i 2 ale art. 83.
Comisiunile de docenta, cari functioneaza la data promuigarii legii de fata, ori cari ar fi stadiul lucrarilor vor fi refacute
in conformitate cu dispozitiunile al. 1 si 2 ale art. 83.
Examenul de abilitare va consta din:
a) O lucrare originala tiparita, din materia asupra careia
se trece examenul, pe linga lucrarea de doctorat. Comisia va
hotari daca teza de doctorat se poate socoti printre lucrarile
tiintifice ale candidatului.
b) Un colocviu asupra specialitatii pentru care se cere abilitarea;
c) DouS lectiuni publice, faCute dupa 24 ore de preparare,
asupra unor subiecte date de comisiune :
d) Candidatii pentru docenta in tiintele experimentale sau
medicate vor face i cite doua lucrari practice, in laborator
sau spital, asupra unor subiecte date de comisiune si in timpul
fixat de dinsa.
1) A l i n . 2 s.i 3 sinl n i o i l i f i r a U - (irin I c j f O i i promulgata prin I. I ) I J .
No. 799 si piililic.il.-, i n M o n i l . Oficial No. 50 i l i n I M.irlic l!U.r).

VI

2f>8

Rezultatul examenului de abilitare se consemneaza intr'un


raport care va confine analiza motivata a probelor.
Numirea docen{ilor se va face de Minister. Docentul care
timp de trei ani de la numire nu va fi facut curs si care nu ocupa nici un post intr'un institut, laborator, clinicS sau seminar,
va pierde calitatea de decent.
Docentul numit la o Universitate se poate transfera la cealalta Universitate, daca aceasta transferare este admisa de Consiliul facultatii la care voeste docentul s& se transfere.
Art, 75. Profesorii titulari si profesorii agregafi fac cursurile universitare, precum si conferintele i lucr&rile practice,
cari se raporta in chip nemijlocit la aceste cursuri, putind fi ajuta|i la aceasta de preparatori, asistenfi, sefi de lucrari, sau de
conferenfiari recrutafi dupS modalitatile prevazute in aceasta lege.
Ei pot ocupa posturile de directori de seminar, laborator,
institut universitar, ori de clinica", in spitale, alipite pe linga Universitafi.
. Art. 76. - - Profesorii agregafi iau rang imediat dupa proson! titulari. Ei iau parte de drept in Consiliile facultatii; insa la
deliberarile Consiliului facultatii in unire cu Senatul universitar nu
pot lua parte decit cu voce consultative Au drept de vot la
alegerile senatoriale pentru Senatul farii.
Art. 77. - - Un profesor agregat poate fi ridicat la rangul
de profesor titular, la catedra ce ocupa, daca a functional deja
in aceasta calitate timp de eel pu{in trei ani consecutivi.
Numai vechirnea singura nu constitue un drept la ridicarea
in gradul de profesor, ci trebue ca profesorul agregat sS se fi
distins prin lucrarile sale asupra materiei ce preda, lucrari fiicute
in timpul functionarii ca agregat asupra materiilor ce preda.
Asemenea numire se da de Ministru prin decret regal, dupa
raportul motivat al Senatului Universitafii, bazat pe avizul motivat al unei comisiuni compuse din cinci membri, profesori titalari, dintre cari trei s5 fie ai facultatii respective. Preedintele
va fi numit de Ministru dintre profesorii titulari ai facultatii respective. In caz de respingere, agregatul va putea cere din nou,
dupa doi ani, sa fie ridicat la rangul de proFesor. In aceleasi
condifiuni o asemenea cerere se poate reinoi la fiecare trei ani.
Pentru facultatea de Teologie - - s i numai pina la infiintarea unei facultaji similare la lasi - - Senatul universitar din Bucuresti va desemna pe ceilalfi trei membri ai comisiunii, alesi
dintre profesorii facultafilor de Litere sau Drept din ambele Universitati dupa inrudirile catedrei.

Art. 78. Pentru viitor crearea unei catedre, suprimarea


sau schimbarea de destinatie a unei catedre universitare devenita
vacant^ se va face numai prin lege, dupS cererea facultatii respective i cu avizul Senatului Universitatii, sau dupa propunerea
Ministrului i dupa ce se va lua avizul conform al Senatului Universitatii, unit cu Consiliul profesorilor facultatii respective.
Numai dupS satisfacerea acestor conditiuni se vor putea
trece pe viitor catedre in bugetul Ministerului instructiunii.
Art. 79. - - Cind o catedra ocupata de un profesor titular
ramine vacanta, Ministerul insSrcineaza cu suplinirea ei pe unul
dintre profesorii titulari, profesorii agregati, docentii sau conferentiarii facultatii, care va fi fost recomandat cu majoritate de
Consiliul profesoral al facultatii respective.
Pentru suplinire, Consiliul facultatii, trebuie sa recomande
Ministerului un suplinitor eel mai tirziu pina la 20 zile de la
data cind catedra a devenit vacanta. In caz cind Consiliul facultatii nu se conformeaza dispozitiunii de mai sus, Ministerul va
numi un suplinitor din oficiu.
Art. 80. Pentru ocuparea unei catedre vacante, Ministerul pina in termen de trei luni de la data cind s'a produs vacanta, o va publica prin Monitoml Oficial i prin Buletinul oficial
al Ministerului. PinS in termen de doua luni candidatii adreseaza cererile lor Ministerului insotite de un memoriu asupra titlurilor gi lucrarilor lor tiintifice. Ministerul inainteaza acest memoriu facultatii respective.
Nimeni nu poate Candida daca nu este cetafean romin,
daca nu poseda diploma de doctor, probind ca a facut studii
universitare in specialitatea pentru care candideaza. J)
Art. 81. 2) Daca o catedra ramine vacanta i pina in termen de 60 zile libere de la data primei aparitiuni a publicatiunii de vacanta in Monitorul Oficial, profesorii titulari ai facultatii respective, intruniti in Consiliu, vor putea propune ca sa fie
numit cu titlul de profesor o persoana care sase fi distins intr'o
activitate tiintifica neintrerupta de eel putin 5 ani in specialitatea catedrei vacante i prin lucrari de mare valoare, afarft de
acele care au servit pentru obtinerea titlului de doctor.
1) Prin legea promulgatS sub No. 7265, din 19XII. 1913 (Mon. Ofic.
No. 225 din 9, I, 1914) s'a suprimat partea finals a alin. II din art. 80 a ve
chiului text.
2) Aceasta ie redactarea art 1 s,i 3 din legea specials promulgate l,i
3 Mart. 1925. (Mon Of. No. 50-1925)

..'/I)
Propunerea trebuie sS fie fScuta de eel pu{in douS treimi
din numarul profesorilor titulari ai facultatii respective i va putea cuprinde chiar mai multe persoane, daca fiecare din ele a
intrunit acest numar de voturi. AceastS propunere va trebui sa
aibS i avizul favorabil al Senatului universitar unit cu ConsiliuJ
facultSt" respective.
Rectorul Universitatii, inlSuntrul termenului prevazut de
alin. I, va inainta propunerea Ministerului, care, daca nu este
vorba de conferentiari definitivi existenti inmomentul promulgSrii legii de fata, o va supune unei comisiuni compusa din patru
profesori titulari ocupind catedre identice cu aceea la care s'a
facut propunerea de numire.
Daca la facultate nu exista profesori titulari de aceiasi specialitate se va desemna in comisiune un profesor titular, care ocupa
o catedra de o specialitate indeaproape inrudita cu catedra vacantS.
a) Pentru facultSJile de Drept, Litere si tiim;i membrii comisiunii vor fi desemnati de Consiliul facultatii unde exists catedra vacanta i de Consiliile celorlalte facultati similare, cite unul
de fiecare facultate;
b) Pentru facultStile de Medicina doi membri vor fi desemnati de Consiliul facultatii unde exists catedra vacanta, iar ceilalti doi vor fi desemnati de Consiliile respective ale celorlalte
douS facultati de Medicina;
c) Pentru facultatea de Medicina veterinarS i pentru facultatea de Farmacie comisiunea se va compune dintr'un membru
desemnat de facultatea unde exists catedra vacanta, iar ceilalti
trei, desemnati cite unul de fiecare din cele trei facultati de medicina ;
d) Pentru facultafile de Teologie comisiunea se va compune
din doi membri desemnati cite unul din fiecare facultate i va fi
complectata cu doi membri din Sft. Sinod desemnati de Senatul
Universitatii unde este catedra vacanta.
Comisiunea constituita conform dispozitjunilor alin. precedente se va intruni de urgenta la Ministerul Instructiunii i va
lucra sub presjdentia celui mai vechiu profesor.
Fiecare membru al Comisiunii este dator a face cite un raport separat, in care ii va consemna aprecierele sale asupra valorii tiintifice a persoanelor propuse de Consiliul facultatii. unde
exista catedra vacanta.
Deciziunea de recomandare a uneia din aceste persoane se
va da de comisiune cu majoritate de voturi.

271

Persoana recomandata de comisiune va fi numita profesor


titular la catedra vacanta. Ministerul poate refuza numirea, motivind hotarirea sa.
In cazul cind Comisiunea nu recomanda nici una din persoanele propuse de Consiliul facultatii, precum i in cazul cind nu
se pronunta in termen de 30 de zile libere dela data cind propunerea Universitatii a fost trimisa Ministerului, se va urma procedura normals de recrutare a profesorilor universitari i se va
dispune inceperea concursului de agregatie conform dispozitiunilor art. 83.
Propunerile ce s'ar gasi la data promuIgSrii legii de fata
facute pe baza art. 81 abrogat, se vor supune din nou Consiliilor
profesorale respective spre a fi facute in conformitate cu dispozitiunile legii de fata i aceasta dacS au fost inaintate de Universitate Ministerului in termen de 60 de zile dela data primei
aparitiuni a publicatiunii de vacantS a catedrei in Monitorul
Oficial.
Art. 82.Cind un profesor titular sau profesor agregat va
voi sa se transfere la o catedra similars publicata vacantS, el va
adresa cererea sa Ministerului pina in termen de o lunS de la
publicarea vacantei.
Cererea sa va fi de urgenta i cu precadere comunicatS
ambelor UniversitSti. Senatul fiecarei Universitati, unit cu Consiliul facultStii respective, va judeca cererea i ii va inainta Ministerului raportul eel mult pina la expirarea termenului de publicatiune.
In caz cind ambele Universitati cu majoritate, vor fipentru
transferarea petitionarului, Ministerul va transfera pe profesorul
titular sau profesorul agregat astfel recomandat, care isj va pastra
toate drepturile cistigate la prima catedra.
In acelas. mod se va proceda i in cazul cind doi sau mai
multi profesori titulari sau profesori agregati vor fi cerut transferarea.
In caz de diverginta intre cele doua Universitati, profesorul
va putea fi recomandat de Senatiri universitar impreuna cu Consiliul facultatii carei apartine catedra vacanta, pe baza lucrSrilor
sale de o reals valoare stiintifica in acea specialitate.
Numai dupS ce se va pronunta asupra acestor cereri a profesorilor universitari cari au cerut numirea lor la catedra similars
vacanta, se va proceda la cercetarea titlurilor i meritelor celorti candidate

272

273

Art. 83 1).Cu examinarea candidatilor va fi insarcinata o


comisiune de sapte membri dupa cum urmeaza:
I . Patru membri delegaji de Consiliul facultatii unde e vacanta catedra, dintre profesorii titulari specialiti ai acelei Facultati, ori din alta Facultate, ori dintre profesorii universitari onorifici; unul din acesti patru membri ar putea fi chiar o persoana
straina de Universitate, dar sa fie romin i cu o reputajie tiinfifica bine stabilM.

Lucrarile vor fi cercetate i apreciate de fiecare membru al


comisiunii; cu redactarea raportului asupra lucrarilor comisiunea
va ins&rcina pe unul sau doi dintre membrii sSi. Inurmavaavea
loc un colocviu public intre membrii comisiunii si fiecare candidat
in parte asupra celor cuprinse in una sau mai multe dintre lucrarile ce a prezentat acel candidat; la colocviu pot sa asiste
si ceilal{i candidafi;
b) Probe didactice in numar de trei, care vor consta din:
1. O prelegere publica asupra unui subject tras la sorfi
dintr'un numar de 14 chestiuni fixate de comisiune; 2. Celelalte
doua probe pot varia dupa natura catedrei si aprecierea majoritatii comisiunii; aceste probe pot fi examene clinice, lucrari
practice in laborator, comentarea si discutarea unor lucrari de
specialitate sau chiar tot prelegeri.
Pentru fiecare din aceste probe se va da candidatului un
timp de pregatire lasat la aprecierea majoritatii comisiunii.
Cind candidafii cari au cerut dela Minister, in termen legal,
ocuparea catedrei, sint profesori titulari sau agrega{i universitari, precum si rominii cari ocupa o func^iune echivalenta cu aceia de agregat ori profesor intr'o Universitate straina, ale carei
diplome sint recunoscute de Universitate, acestia vor fi scutiti de
colocviu si de probele didactice.
Modalitafile dupa cari va lucra comisiflnea se vor fixa prin
regulament. In tot cazul comisiunea va lucra totdeauna cu majoritate, presedintele nu va lipsi dela nici-o proba. Membrul care
a lipsit de la o proba nu mai poate lua parte la lucrarile comisiunii.
Fiecare menbru isi va nota separat i in mod obligator impresiunile i aprecierile asupra valorii lucrarilor precum si asupra
fiecarei probe in parte a fiecarui candidat. Aceste note se vor
anexa dosarului.
Dupa terminarea tuturor probelor, comisiunea incheie un referat amanuntit si motivat asupra rezultatului examenului, recomandind cu majoritate pe eel reusit. Abjjnerea unui membru
prezent de a-si da parerea pentru s,au contra incheierii referatului, precum i neprezentarea fara motiv la oedinta a comisiunii
se va considera ca un refuz de serviciu. Comisiunea poate insfl
sa nu recomande pe niciun candidat, motivind aceasta hotarirc.
Opiniile separate vor fi de asemenea motivate.
Preedintele este obligat ca, eel mai tirziu in zece zile dela
terminarea examenului, sS inainteze dosarul lucrarilor Rectoruli.i

2. Trei membri delegaji de celelalte Facultaji simiiare in


modul urmator:
a) Pentru facultatile de Drept, Litere si tiinti, cei trei membri cari intregesc comisiunea vor fi delegaji cite unul de fiecare
din Facultatile simiiare de la celelalte trei Universitati;
b) Pentru facultatile de Medicina, cei trei membri cari intregesc comisiunea vor fi delegaji de celelalte doua Facultati i
anume: Facultatea cea mai veche va delega doi membri, iar
cea mai noua unul;
c) Pentru facultatea de Medicina veterinara 2) cei trei membri
cari intregesc comisiunea vor fi desemnafi cite unul de fiecare
din cele trei facultaji de Medicina;
d) Pentru facultatile de Teologie cei trei membri cari intregesc comisiunea vor fi desemnati astfel: doi de catra Senatul
Universitajii unde e catedra vacanta, dintre membrii Sf. Sinod,
iar al treilea de cealalta facultate de Teologie.
e) Ministerul desemneaza ca presedinte pe unul din mernbrii
delegati de Consiliul facultatii unde e vacanta catedra.
Nu pot face parte din Comisia examinatoare persoane inrudite sau aliate pina in al patrulea grad inclusiv. Se recuza orice
inrudit sau aliat, in acela grad cu vreunul din candidaji.
Examinarea la care vor fi supusi candidatii va consta din
urmatoarele probe :
a) Lucrari stiintifice tiparite, afara de acele cari au servit
pentru objinerea titlului de doctor.
Lucrarile prezentate vor trebui sa dovedeasca o neintrerupta
preocupare tiin{ifica; in tot cazul e necesar ca parte din ele sa
fi fost tiparite cu eel pu{in 6 luni inainte de declararea catedrei
vacante.
1) Cele dintai douS aliniate simt rectificate i promulgate prin I, D. R,
No. 4304 1922 (Monit. Oficial No. 184 din 23 Nov. 1922).
2) AceastS facultate a luat fiinfS prin transformarea Scoalei super, de
medic, veterinara I. D. R. No. 1429 din lulie 1921.

IK

21 I

Universitatii respective, care dispune tiparirea ori poligrafiarea


raportului comisiunii, spre a fi distribuit membrilor consiJiului facultatii i Senatului cu eel putin 7 zile inainte de convocare.
Rectorul convoaca Senatul universitar impreunS cu Consiliul
facultatii respective spre a cerceta formele prin care a trecut examenul precum si referatele, si a recomanda sau nu, Ministerului
spre a fi numitpe candidatul prezentat de comisiune. Recomandarea se face c\i rnajoritate i va fi motivate. De asemenea
vor fi motivate si opiniile separate.
Dosarul complect al lucrarilor va fi inaintat Ministerului f2ra
intirziere.
Ministerul numeste pe candidatul recomandat; insa poate si
refuza numirea motivind aceasta hotarire.
In acest caz, precum si In cazul cind Senatul, unit cu consiliul facultatii, nu recomanda, sau in cazul cind comisiunea n'a
prezentat spre recomandare pe nici un candidat, Ministerul va
dispune publicarea din nou a catedrei vacante.
Numirea se face cu titlu de profesor agregat, afarS de cazul
cind persoana recomandata va fi functional la o catedra similars
cu titlul de profesor litular. In toate cazurile de numire se vor
publica in Monitorul Oficial si in Buletinul Ministerului referatele
comisiunii si raportul Senatului universitar, unit cu consiliul facultS{ii respective, precum si deciziunea Ministrului.
Art. 84. la caz cind Universitatea nu ar inainta raportul
privitor la numirea de profesor agregat sau profesor titular pinS
in trei luni dela data cind au fost inaintate faculta^ilor memoriile
candidatilor, Ministerul va face o invitare Universitatii, i daca
plna intr'o luna dela data acestei invitari nu s'a inaintat dosarul
lucrilrilor, Ministerul face o a doua invitare; iar daca dupa" 15
zile dela data acestei noui invitari Universitatea nu a inaintat
raportul sau, Ministerul va putea numi deadreptul, ca profesor
agregat, pe orice persoanS care ar indeplini conditiile cerute de
lege, chiar in lipsa rapoartelor ce nu i s'au prezentat. In acest
caz decizia Ministrului va arata motivele numirii fScute.
Lunile lulie, August si Septemvrie nu conteazS in termenele
mentionate in acest articol.
Art. 85. - - Numirea de profesor agregat i de titular se va
face prin decret regal.
Art. 83. - - Nimeni nu poate obtine titlul de docent, conferentt'ar, profesor agregat sau profesor titular la facultatea de
Teologie daca nu este crestin-ortodox.

275

Se vor recomanda de preferinta clerici hirotoniti.


Art. 87. - - Fiecare din cursurile universitare poate fi facut
de unul sau mai multi profesori titulari, ori profesori agregati.
Din contra, acelas profesor titular sau profesor agregat poate fi
insarcinat cu mai multe cursuri in cadrul specialitatii sale. In aceasta privinta Ministerul va cere totdeauna avizul facultatii respective. Nimeni insa nu poate fi titularul a doua" catedre universitare.
Fiecare profesor titular sau profesor agregat poate face lectiuni suplimentare asupra oricaror alte materif in limita specialitatii sale, i chiar in afara de specialitate: aceasta numai cu
autorizatiunea consiliului facultatii respective.
In caz de controversa, profesorul va putea apela la Senatul
Universitatii, care se va pronunta asupra cererii, imediat i in
ultima instanta. Asemenea cursuri sunt gratuite i facultative
pentru studenji.
Art. 88. -- Profesorii agregati i profesorii titulari universitari sunt inamovibili, Ei nu pot fi suspendati, permutati sau exclui din corpul didactic decit in conformitate cu prescrierile
acestei legi,
Art. 89. Profesorii titulari i profesorii agregati sunt de
drept directorii laboratorului, ai seminariilor si clinicelor i ai institutelor universitare in legatura cu catedra ce ocupa; mai pot
fi medici sefi de spitale unde au si clinicile respective, pot suplini
catedre universitare vacante i pot face cursuri si in alte facultati
insa numai in materia care intra in sfera specialitatii lor. Pentru
fiecare din aceste insarcinari ei vor prirni o diurna.
Pe viitor profesorii titulari si profesorii agregati nu vor putea
fi profesori secundari in coalele secundare, seminarii, coale miJitare secundare ori profesionale publice. x )
1) Art 83, din Legea invStamintului secundar (din 1928) are urmStorul cuprins:
ART. 83. Profesorii din invat^niintul secundar nu pot fi detaa{i la alte
catedre rtin acest invajamint, nici in posturile personalului ajutator din invatamintul superior (asistenji, efi de lucrari, conferentiari, bibliotecari, etc.)
Ei sunt obligati s3 func{ioneze numai la c&tedrele unde sunt titulari, cu excepjia celor chemati in posturi de control i adminis.tratie colara, in conformitate cu legea organizarii Ministerului Instructiunii.
Profesorii secundari cari se gasesc functipnind in momentul de fata
ca detaati in posturi de asisten^i, efi de lucrari si conferentiari, pe cari le
ocupa ca suplinitori, vor putea beneficia de prelungirea acestei detaari inca
eel mult doi ani dela punerea in aplicare a acestei legi.
Membrii corpului didactic secundar, c3satoriti, pot fi dctas.a(i in alta
localitate cu are
scopul de a aduce ye unul din soji in localitatea in care celalalt sot ''
functiunea la Stat. Aprobarea se va da de Minister pe limp

276

Profesorii agregaji vor putea insS fi repetilori, in seminariile


pedagogice.
Incompatibilita{ile acestea nu exisla pentru docenji.
Art. 90. Pentru cursuri altele decit cele ce se predau de
profesorii titulari i de profesoiii agregaji, Ministerul, cu avizul
conform al consiliului facultatii, poate insSrcina anume persoane
cu predarea acestor cursuri in calitate de conferenplari. InsSrcinarea se poate da pentru un studiu sau un grup de studii, dupa
cum se va prevedea in regulamentele speciale ale facultafilor.
Conferentiarul va fi obligat ca, in termen de o luna dela
data insarcinarii ce a primit, sa depuna la decanat un plan detailat al cursului ori al suplimentuiui de curs ce urmeaza a face.
Consiliul facultatii, cu avizul profesorului titular, va putea
modifica acest plan.
Conferentiarii vor fi numiti de preferinja dintre asistenfi,
prosectori ori sefii de lucrSri, cari vor fi trecut cu succes examenul de docenja prevazut de art. 74. Numai in lipsa acestora
se vor lua dintre docen^ii cari nu figureaza in personalul laboratoriilor, seminariilor ori clinicelor.
Conferentiarii nu vor capata titlul definitiv dupa trei ani,
decit daca vor fi facut lucrarile tiintifice si cursul lor, i daca
cursul lor va fi capatat un succes recunoscut, in urma propunerii
motivate a eel putin cinci profesori, sau dupa cererea Ministrului.
Propunerea va fi examinata de consiliul profesoral al facultatii unit cu Senatul universitar. Ministrul va putea da numirea
ceruta de Universitate sau o va putea refuza.
Salariul sau va fi supus gradatiunii dupa aceleasi norme ca
i al profesorilor sau agregatilor.
Postul de conferentiar definitiv este incompatibil cu acela
de profesor secundar in coalele publice; precum si cu orice post
cu titlu definitiv din personalul laboratoarelor, seminariilor sj
clinicelor.*)
Conferen{iarii pot fi insa repetitori in seminariile pedagogice.
InsSrcinarea data unui conferentiar suplinitor dureaza atit
timp cit se simte nevoie de ea. Retragerea insarcinarii se face
de catre Minister, luind avizul conform al facultatii respective.
de un an colar, cu dreptul de a se reinoi eel mult de doua ori pe acela?
termen, dupa care nu se mai poate reinoi sub nici un motiv.
Aceasta rtetas.are se acorda numai pentru a suplini catedre bugetare
similare din invajamintul secundar public, legalmente constituite i aflate libere, nu insa pentru catedre din invajamintul particular, nici pentru funcfiuni
din fnvatamintul de alte grade sau din alte administrajiuni publice ori private.
1) Aceasta rectificare este introdusS prin art. 1 al Legii promulgate
prin I. D. R. No. 1096/1928, publirata in Mon. Ofic. No. 90 din 25. IV. 1928.

277

Conferentiarul care face parte din personalul unui laborator,


clinics ori seminar primeste o diurna de 150 lei lunar peste salariul ce primeste in institutul din care face parte.
Cind Conferentiarul nu face parte dintr'un laborator, seminar
ori clinicS, va primi 450 lei lunar.
Art. 91 A1). Membrii corpului didactic universitar nu pot
sa aiba o alta catedrS sau functiune retribuita de Stat, judet, comuna sau vre-o institutiune al carui buget e yotat de AdunSrile
leguitoare sau controlat de Stat, nu pot sa aiba functiuni permanente la institutiuni private, nici nu pot sa exercite in mod permanent profesiuni libere, ca cele de advocat, medic, inginer, etc.
in alta localitate decit aceea in care ii au catedra.
Ei sunt obligati s& aiba domiciliu efectiv in localitatea unde
au catedra si nu pot sa locuiasca permanent in timpul anului
colar in alta localitate.
Se excepteaza dela obligatiunile de mai sus membrii corpului didactic universitar, cari indeplinesc mandate parlamentare sau
cari ocupa una din functiunile de Ministru, Ministru plenipotentiar,
subsecretar de Stat, secretar general, director general de invatamint precum i acei ce au Insarcinari oficiale temporare in strainatate.
Celor ce nu se vor conforma acestor dispozitiuni li se va
notifica in scris de catre Minister prin Decanatele respective, ca
in termen de 30 zile sa se conforme dispozitiunilor de mai sus.
Membrii corpului didactic cari nu se vor conforma dispozitiunilor aliniatelor precedente vor fi trimis.! de Minister inaintea
comisiunii de judecata a membrilor corpului didactic universitar,
cari judecind cazul, va propune Ministrului sa-i considere demisionati.
Comisiunea de judecata este obligata sS trimita Ministerului
in termen de eel mult 40 zile raportul ei bine motivat asupra
acestui caz, pentruca Ministrul sa decida. Daca dupS trecerea
acestui termen comisiunea nu va ft inaintat raportul ei, Ministrul
va decide cu avizul conform al Consiliului Permanent. Membrul
corpului didactic universitar in cauza, va fi ascultat atit de comisiunea de judecata cit i eventual de Consiliul Permanent. Daca
dupa o prima convocare membrul corpului didactic universitar in
cauza, nu se prezinta, atunci va fi judecat in lipsa.
In cazul prevazut de aliniatul precedent, membrul corpulu.
1) Accst iirticol tlevonit 91 A i 91 B este prornulgal prin 1. 1). H.
No. 10!)r> | 192H. I,curc- publiral.l in Mon. Oficial No. 90 din 25 April l'L'H

278

didactic trimis inaintea comisiunii de judecatS va fi suspendat


dela catedrS cu pierderea salarului, pin& in momentul, cind comisiunea sau Consiliul Permanent se va pronunja.
Pentru membrii corpului didactic universitar cari se vor ft
gasind la promulgarea acestei legi in conditiunile interzise de ea
se fixeaza un termen pina la inceputul anului scolar viitor, inlauntrul caruia, fiegare trebue sS-i aranjeze situatia in conformitate cu legea.
Art. 91 B. - - Profesorii titulari, profesorii agregati si conferentiarii sint oblfgati sa faca regulat cursurile si conferintele cu
cari sint insarcinati, conform programelor si regulamentelor. NumSrul orelor de curs, conferinte sau lucrari practice pe saptSmina
se determina de c&tre consiliul fiecarei faculty, care va cauta
sa armonizeze JucrSrile facultajii cu nevoile de pregatire ale fiecarei specialitati.
Orele de curs pe cari membrii corpului didactic universitar
sint obliga{i sS le faca saptaminal nu pot fi asezate intr'una si
aceias zi. Ele se vor tine in tot timpul dela 1 Noembrie pina la
31 Mai, cu exceptia vacantelor de Craciun si de Pasti. Afara de
cursurile propriu zise si paralel cu ele, membrii corpului didactic
universitar sint datori s3 t' n & examene, s3 supravegheze lucrarile
de laborator, sa dirigeze lucrarile de Seminar si celelalte lucrari
de specialitatea lor.
Orariul se intocmeste de consiliul profesoral al fiecSrei facultat' si se mainteazS Ministerului spre cunotinta la inceputul
anului scolar, precum si dup& orice schimbare a lui.
Membrii Senatului universitar cari in timp de 6 luni vor lipsi,
ori din ce cauza, 5 sedinje dela Senat, vor fi considerati de drept
demisionati din aceasta insarcinare, iar daca sint i Decani, vor
fi considerati demisionati i din decanat.
Membrii corpului didactic universitar sint datori sa ia parte
la Consiliile de facultate, de Universitate, precum si sa faca parte
din juriile examinatoare in cari vor fi numiti, fie de Rector, fie
de Decan, fie de Consiliu, fie de Ministru, conform legii si regulamentelor, Cind insa aceste insarcinari ar fi in afara de Universitate, ei vor fi indemnizati dupa regulele ce se vor stabili prin
regulament.
Orice lipsa nejustificata dela una din aceste indatoriri va
atrage dupa ea o rejinere proportionals din apuntamente, care
se va v&rsa la Casa scoalelor. In caz de recidivS se vor aplica
i alte pedepse disciplinare.

279

Membrii corpului didactic universitar cari In cuprinsul unui


an colar vor lipsi dela orele de curs un numar de ore egal cu
acel ce sint obligati sa facS in decursul a doua luni, fara concediu sau f3r& a-si fi motivat absentele la Decan sau la Minister, vor fi supusi dispozitiunilor alineatelor 5, 6 si 7 art. 91 A.
Decanii facult^tilor sint obligati s comunice lunar Ministerului
absentele nemotivate ale membrilor corpului didactic universitar.
In cazul aliniatului precedent catedrele membrilor corpului
didactic universitar considerati demisionati vor fi imediat publicate vacante spre a fi ocupate conform dispozitiunilor legii, iar
cei demisionati nu vor putea reintra In invatamint decit candidind la o eventual^ catedra vacanta.
Modificarile art. 90 si 91 cuprinse in aceasta lege se aplicS si celorlalte scoli superioare dependinte de Ministerul Instructiunii.
Art. 92.Ministerul va inlesni publicarea cursurilor, conferintelor si a tratatelor de lucrari practice ale profesorilor titulari,
ale profesorilor agregati si ale conferentiarilor. Cind Consiliul
facultatii opineaza cu majoritate a se tipari atari lucrari, Ministerul va fi obligat a o face.
Art. 93.Dispozitiunile articolelor 40 '), 41, 45, 46, si 48 din
1) ART. 39.-Profesorii i maetrii sint datori s& facS cursurilor lor
regulat, astfel cum stnt prevazute in orare i programe.
Ei sint datori sa faca, atit in clase, cit i afarS de clase, toate lucrSrile ce le sint impuse prin legi, regulamente, programe i instruc{iuni ministeriale.
Ei sint datori sS participe la toate consiliile, conferintele si comisiunile examinatoare la care vor fi numiti de autoritatea gcolarS. Cind insS
aceste insarcinSri ar reclama activitatea profesorului sau maestrului in afara
de coalS, el va fi indemnizat dupS regulile ce se vor stabili prin regulament.
ART. 40.Orice absents nemotivata la vre-una din indatoririle puse
profesorilor i maetrilor prin art 39, trage dupa dinsa o refmere de apuntamente, proporjionala cu timpul absentat. Aceste retineri se vor vSrsa la
Casa coalelor.
In caz de recidivS se vor putea aplica i alte pedepse disciplinare
ART. 41.Nici un profesor sau maestru nu poate parBsi scoala fara
concediu.
Acel care va absenta in cursul unui an 30 de zile f3rS concediu sau
f8ra motiv bine cuvintat, apreciat de Minister, va fi considerat ca demisionat.
Coneediile se acorda:
a) Pentru cazuri de boaia bine constatata. Daca concediul de boal<1
se prelungete peste un an, Ministrul are dreptul, cu avizul conform >\\
Consiliului Permanent, s8 puna pe profesor sau maestru la pensiunc din
oficiu;
b) Pentru numirea intr'o funcjiune administrativa colara sau pculni
o insarcinare temporara tiintifica;
c) Pentru complectarea studiilor in strainState;
(I) I V n t n i iiidcplinirca m i n i mandat clecliv.
In Cil/.ul (mil ruincilinl

c Mini Imii; (Ic (luiiil luni, iiplunl MI ill si' nu

280_

aceasta Jege J) se aplica si profesoriJor titulari si profesoriior


agregati universitari, cu deosebire c3 alin. c dela art. 41 se suprima si se inlocueste cu aliniatul urmator:
c) Pentru numirea in funcjiunea de Ministru.
Art. 94. ~ Dupa 30 de ani de serviciu, un profesor titular
sau un profesor agregat universitar poate fi pus la pensiune din
oficiu. Pentru aceasta,, Ministerul va cere rnai intai avizul Senatului UniversitStii, unit cu Consiiiul profesoriior facultajii. Acest
aviz se va da prin vot secret, cu bile si fara desbatere.
In caz cind avizul Universitajei este negativ, Ministerul, in
mes.te din oficiu de Minister i se retribuete cu 80% din Jeafa titularului
i in co'iiptul acestuia. Grada{ia va rSmine intreaga titularului.
Cind concediul mai mare de doua Juni este acordat pentru cauzS
de boala, suplinitorul va prim! numai 60% din leafa titularului.
ART. 42 Profesorii de curs secundar i superior pot fi numiji Minitri, secrelari general!, director! de administrate speciale, prefect!, director!
de prefecturi, primari sau ajiitoare de primari, cu rezerva, ca, odata cu incetarea insarcinarii la care au fost chemaji, s3-s,i reia de drept catedrele ce
au avut, cu toate drepturile cis.tigate In invatamint.
ART. 45. InceteazS de a face parto din corpuJ didactic profesorii s.i
maes,trii condamnati pentru crime sau pentru delictele urmatoare: fals., furt,
ins.elSciu>ie, abuz de incredere, calotnnie, mflrturie mincinoasS, atentat la
bunele rnoravuri, delapidare de ban! public!, mituire, perrepere de taxe ilegale, spargere de sigilii, sustragere de acte in cazul art. 204 din codul penal.
pendatiIn detimpul
drept.instrucfiunii 5! al jiidecStii, profesorii si maetrii sint susPot fi suspend^! de la c.itsdrele lor sj profesorii cari In timpul rSzboiului i al ocupafiunii au avut o atitudine antinafionaia nepotrivita cu
caracterul sj indatoririle functiunii Jor. Aceasta suspendare se aplica profesoriior atunci cind ea devine necesarS in int^resul ordinei, discipline! S.GOlare s.i a demnitajii corpului didactic Suspendarea se pronunja de Ministru
cu avizul Consiliului Permanent. Ea dureazS ptna la judecarea profesorului
de cStre coaiisiunea de judecata *).
ART. 46.Din
vechea lege a invafaminat sec. a primit prin noua
lege urmatoarea
redactare.
ART. 91.Profesorii s,i maetrii exclui definiliv din tnvatamint pe
cale disciplinara, sau pusj in disponibilitate pentru inaptitudine conform
art. 64 i 65 alin 2 nu mai pot relntra In invatamint.
Cei demisionati voluntar sau demisiona{i din oficiu pentru neprezentare la catedra, cumul, absenfe, cqncedii prea lungi, sau pentru a'i regula
drepturile Id pensiune inainte de limita de vrista obligatorie, pot relntra in
invatamint timp de do! ani, cu titlurile i drepturile pe cari le aveau in momentul ieirei lor, dacfl na i-au regulat dreptul la pensiune. t'entru aceasia
e necesar avizul favorabil al Consiliului inspectorilor general! dat in urma
cercetarii statului personal al profesoriior sj aprobarea Ministrului.
Consiiiul
inspectorilor
general! va fixa catedreie ce se vor incredinta
profesoriior
relntrafi
In invatamint
ART. 48.Este oprit membrilor corpului didactic secundar exerci'tiul
ori-carui comerciu i al oricarei profesiuni incompatibile cu demnitatea caracterului lor sau cu indatoririle func{iunii.
1) Legea Inva{amintului secundar i superior din 1912.
2) Acest aliniat ultim s'a Indrodus prin Decretul lege No. 441 din 20
lunie 1919 publicat in Monitorul oficial No. 27-28 din Fehruaric 1919.

281

interesul inva{3mintului, poate cere din nou avizul UniversitStii,


dupa trecere de un an de la ultima convocare.
Dupa 35 ani de serviciu impliniti, profesorii titulari si profesorii agregaji universitari pot fi pusi la pensie din oficiu de catre Ministerul instrucjiunii, cu avizul conform al Senatului universitar.
Dupa virsta de 70 de ani impliniti punerea la pensie din
oficiu a profesoriior titulari si a profesoriior agregati universitari
este obligatoare.
Profesorii universitari trecuti la pensiune in virtutea acestui
articol vor pastra titlul de profesori onorifici.
Art. 95'). Profesorii titulari universitari vor primi salariul de 1000 lei lunar; iar profesorii agregati salariul de 600 lei
lunar.
Salariile profesoriior titulari i ale profesoriior agregati universitari sunt supuse gradatiunii conform art. 38 l),
Catedrele suplinite se platesc cu salariul prevazut pentru
profesorii agregati. Salariile prevazute in acest articol se vor
inicora cu 20 la suta pentru suplinitori in folosul Casei coalelor.
1) Vezi legea publicata in Monitorul OEicial No. 184 din 23 Noembrie 1922.
2) Devenit astazi art. 98 din legea invat,amintului secundar <din 1928).
ART. 98.Qrada{ia este cres.terea periodica a lefii profesoriior i maes,trilor titulariprovizori sau definitivicari li se da potrivit cu timpul lor
de serviciu in corpul didactic, in cbipul urmator: 25 la suta dupa 5 ani;
50 la suta dupa 10 ani; 75 la suta dupa 15 ani, 100 la suta dupa 20 ani i
125 la suta dupa 25 ani. Toate gradajiile se socotesc la ultima leafa de baza
cuvenita profesorului sau maestrului.
Supliriitorilor deveniti titulari, li se so:otesc la gradatii anii serviti pe
baza titlurilor de studii cerute de lege pentru a fi numiti in Invatamint in
modul urmator:
a) Pentru tofi anii de suplinire, chiar daca tree de cinci, li se acorda
o singura gradate;
b) Cfnd anii de suplinire sint mai pu^ini de 5, se adauga la timpul
servit ca titulari spre a forma primul termen de gradate.
Nu se t'me in seama pentru gradate timpul petrecut in excludere temporara din corpul didactic on In concediu mai mare de ase luni in cursul
unui an, exceptindu-se numai cnncediile pentru Indeplinirea unei functiuni
administrative, exercitarea unui inandat electiv, sau pentru misiuni tiintifice
incredin^ate de Ministerul instructiunii.
Termenii de gradate se socotesc pe ani s,colari, tinindu-se seama i
de drepturile de .gradate cl^tigate in invatamintul secundar public, dependent de alt department, daca acel InvatSmint intra in prevederile acestci
legi. Inscrierea lor in buget se face cu inceperea anului bugetar care urmeazS imediat dupa implinirea termenului.
Gradatia face parte integranta din retributiunea lunara a proicsorului
sau maestrului, formind Impreuna cu leafa de baza un tot indivizibil, la c.irc
se calcjleaza drepturile profesorului la sppruri sau pensiune. Ea roiistiluc
un drept personal al profesorului, care continua sa beneficie/e do acest dn-pl
aliinci cind trocc in allo funi t'uini de invatamint sau administrate scol.ir.i.

283

SECTIUNEA IV
Administrat'ia interioard a Uniuersitatilor.
Art. 96. Fiecare Universitafe se administreaza de catre
un Rector, numit prin decret regal, pe termen de trei ani, din o
lists de trei persoane alese de Consiliul Universitar dintre pro
fesorii titulari in activitate.
Rectorul este reeligibil o singura data in continuare.
El are o diurna de 500 lei pe luna.
Rectorul trebue s& aiba virsta de 40 de ani si sa fi servit
eel pufin opt ani ca profesor universitar.
Art. 97. Afacerile interioare ale fiecarei facultati sunt conduse de cStre un Decan, ales de Consiliul faculty dintre profesorii titulari in activitate, pe termen de doi ani i confirmat prin
decret regal.
Decanul este reeligibil o singura data in continuare.
El are o diurna de 300 lei pe luna.
Decanul controleazS regulata frecventare la cursuri si celelalte lucrari ale niembrilor corpului didactic al facultatii. El are
sub autoritatea sa cancelaria facultatii.
El reguleaza examenele si numete comisiunile examinatoare.
In lipsa Decanului, functiunile sale sint indeplinite de eel
mai vechiu dintre profesorii titulari ai facultatii.
Art. 98. - - Atit Rectorul cit si Decanii pot fi revocati prin.
decret regal, dat dupa un raport motivat al Ministerului. Cel revocat nu mai poate fi reales timp de trei ani.
Art. 99. - - Rectorul administreaza Universitatea cu concursul Senatului universitar, care se compune, afara de Rector,,
din Decanii facultatilor si din cite un membru ales de Consiliul
facultatii dintre profesorii ei titulari. Membrii ordinari ai Senatului
se aleg pe cite doi ani si nu sint reeligibili in perioada imediat
urmatoare. Alegerea lor va fi confirmata de Ministru.
Senatul e prezidat de Rector sau, in lipsa, de eel mai vechiu.
dintre Decani.
El se intruneste in sedinja ordinara odata pe luna si in sedinte extraordinare de cite ori este convocat de Rector.
Senatul universitar, pe linga diversele atributiuni ce ii sunt
date prin prezenta lege, mai are si pe cele urmatoare:
a) Administreaza averea proprie a Universita{ii, conform
actelor de donatiune sau de fundajiune si a regulamentelor speciale si conformindu-se dispozitiunilor cuprinse in legea Casei.

scoalelor. La finele fiecarui an colar el da seama publica Consiliului universitar de modul cum a administrat averea Universitatii;
b) Prepara proiectul de buget al averii Universitatii i il supune la aprobarea Consiliului universitar;
c) Se pronunja asupra acceptiunii legatelor sau donatiunilor
i indeplinete formele cerute de legi pentru intrarea in posesiune;
d) Se pronunta in chestiunile de disciplina ale studentilor,
in cazurile prevazute de regulamentul de ordine i disciplina;
e) la cuno^tinja de raporturile Decanilor, facute in numele
Consiliilor de facultate si adreseaza Ministerului la finele fiecarui
an scolar, un raport general asupra lipsurilor constatate i a imbunatatirilor de adus;
f) Se pronunta in toate chestiunile asupra carora va fi consultat de Rector sau Ministru.
Art. 100. - - Consiliul de facultate se compune din toti profesorii titulari i profesorii agregati ai facultatii. Conferentiarii vor
lua parte cu voce consultativa si numai la intocmirea orariilor.
El este convocat i prezidat de Decan sau, in lipsa, de eel
mai vechiu dintre profesorii titulari.
Consiliul de facultate, pe linga atributiunile ce ii sunt date
prin prezenta lege, mai are si pe 'cele urmatoare:
a) Face orariul facultatii in aa chip, incit studentii facultatii
sa poata audia toate cursurile de cari au nevoie pentru prepararea examenelor ce au sa treaca, atit in facultatea unde sint
inscrisi cit i cursurile inrudite sau ajutatoare dela alte facultati.
Ministerul poate interveni in acest sens la Consiliul facultatii: el
poate apela la Senatul Universitatii, daca crede ca facultatea nu
a tinut seama de aceste cerinte;
b) Discuta diversele chestiuni cari intereseaza mersul studiilor precum i disciplina in facultate, iar rezolutiunile luate le
supune Senatului Universitar;
c) La finele fiecarui an colar face o dare de seama de
starea facultatii, pe care Decanul o inainteaza Senatului Universitar ;
d) Formeaza regulamentele facultatii care vor fi supuse aprobarii aprobarii Ministerului.
In cazurile prevazute de art. 77, 79, 81, 87 i 105 Consiliul
facultatii se tine numai cu profesorii titulari ai facultatii;
Art. 101. -- Consiliul Universitar se compune din toti protesorii titulari i profesorii agregati ai Universitatii. Atributiunile
lui afara dc accle care rezultcl din aceastd lege, se vor lixa pritv
rcmihmirnl

284

El se convoacS de Rector sau dela sine, dupa cererea a


trei membri ai Senatului ori a apte profesori; cererea va fi trimisa Rectorului, care va convoea Consiliul de urgent^.
El va fi consultat asupra chestiunilor de interes general al
Universitafii, care i se vor supune de Rector sau de Senat.
In orice caz, el va tine o sedinja pe an, in care va asculta
raportul Senatului asupra administratiunii averii Universitafti i va
vota bugetul acestei averi.
SECTIUNEA V
Institute anexe pe lingo. Unwersitaft.
Art. 102. Pe Imga facultatea de Teologie va exista un
internat teologic, in care studentii, Jinuti in discipline indispensabila viitoriJor preoti, vor fi exercitafi in practica serviciilor religiop.se.
Studentii vor fi bursieri sau solvent!, primi{i prin concurs
dintre absolventii seminarist! cu diplomat Intrind in internat vor
lua obligatiunea de a se hirotoni. Directorul internatului va fi un
profesor dela facultatea de Teologie cleric hirotonit sau in caz
de lipsa, laic.
Art. 103. -- Invcitamintul farmaceutic constitue o sectiune
a facultatilor de Medicina. Studentii cari se destinii acestui invatamint vor urma parte din cursuri in comun cu studentii dela
facultatile de Stiinji si parte cu cei dela Medicina. Regulamentele
speciale_ale faculta{ilor respective, vor determina aceste cursuri.
Art. 104, Studiile practice in facultStile de Medicina se
vor face in institutele, laboratoriile si clinicile alipite pe linga
faculty.
Nuniarul institutelor si laboratoriilor, dotajiunea lor, personalul necesar la conducerea lucrSrilor, se fixeaza de Minister, prin
regulamente, dupa" ce va lua avizul Consiliului facultStii.
Cursurile de clinicS si de terapeutica se vor face in Bucureti
in spitalele Eforiei civile, iar in lasi in ale Epitropiei Sf. Spiridon.
Aceste aezamin<e vor continua a pune la dispozitia facultatilor salile si numSrul de paturi necesare invatSmintuIui clinic
i terapeutic, ce se vor gasi functionind la punerea in aplicare
a legii de fata. Pe viitor cheltuelile pentru infiintarea si intretinerea de noui clinici vor fi in sarcina Ministerului Instructiunii.
Profesorii de clinicS si de terapeutica vor fi de drept sefii acestor
servicii spitalicesti. Un regulament va hotSri raporturile dintre pro-

fesorii de clinicii i terapeutica i administratiile spitalelor, precum


i conditjunile in care se va face invat&mintul practic medical in
celelalte servicii ale spitalelor.
Art. 105. -- Lucrarile practice la facultatile de tiinti vor
avea loc in institutele, seminariile si laboratoriile alipite pe lingS
aceste faculta^- Studentii facultatilor de Teologie, Drept, Litere
i Filozofie, precum si acei ce urmeaza sectia matematicilor, vor
face lucrari practice in seminarii, ce se vor infiinta treptat pe
linga fiecare catedra universitara.
Prin regulamente, Ministerul poate intruni mai multe seminarii sau mai multe laboratorii, cari prin natura lor pot fi reunite,
organizindu-le intr'un singur institut. Pentru aceasta va cere avizul conform al Consiliului facultatii respective.
Directorul unui laborator, al unui seminar sau al unei clinici
primeste o diurna de 100 lei lunar; directorii institutelor cari cuprind mai multe laboratorii, clinici ori seminarii, precum si directorii celor doua institute de medicina legala, de la ambele UniversitSti, primesc o diurna de 300 lei lunar.
Directorul fiecarui laborator, seminar ori clinicS este dator
a inainta anual Decanului un raport de activitatea institutiei in
cursul unui an colar.
Art. 106.Treptat cu organizarea i cu inzestrarea seminarillor, se va infiinta prin buget cite un asistent la fiecare seminar.
La orice laborator sau clinica, directorul va fi ajutat de
eel putin un asistent. Dupa numarul studentilor, dupa importanta
j extensiunea lucrSrilor de laborator ori clinica, pe linga un asJstent se mai pot adSuga unui sau mai multi preparatori, al doilea
asistent sau prosector, ori un sef de lucrari. Crearea postului de
sef de lucrari nu se poate face decit prin lege, in urma avizului
Consiliului facultatii respective.
Gradele acestor functionari in ordine cresc&toare sunt: preparator, asistent, ef de lucrSri. Prosectorii i efii de clinicS sint
egali in grad cu asistentii; ei vor primi salariulde: 250 lei lunar
preparatorul; 300 lei lunar asistentul, prosectorul sau eful de clinica; 450 lei lunar eful de lucrari.
Pentru suplinitori se vor face retineri de 20 la suta in folosul
Casei gcoalelor.
c>
Aceste salarii vor fi supuse gradatiei, i anume la eel mult
patru gradatii de 15 la suta fiecare, ce se vor acorda numai acelora cari functjoneaza cu titlul provizoriu ori definitiv i la intervale de eel putin 5 ani una de alta. Primele douS gradatii se

286

vor acorda numai pe baza vreunei lucrari ori observajii stiintifice,


pe care directorul Jaboratorului, seminarului ori clinicei, sau Consiliul facultatii a apreciat-o ca merita a fi data publicitatii, si cari
lucrari se vor fi publicat in ulrimii cinci ani inainte de acordarea
grada{iei. A treia gradafie se va acorda numai acelora cari, pe
Jinga condi'tia aratata mai sus, vor fi trecut cu succes si examenul de docenja prevazut Ja art. 74.. Ultima gradafie se acorda
la eel pujin cinci ani dupa a treia si in aceleasj conditiuni ca si
primele dou3; in tot cazul dupa zece ani dela acordarea ceJeide
a treia gradatii, se va acorda fiecarui functional' si grada{ia a
patra. Decanul cu avizul Consiliului facultatii, va propune Ministerului, prin raport motivat, cui ise cuvine ase a:orda o gradafie.
Art. 107.Ministerul numeste personalul unui laborator, seminar ori al unei clinice, dupa recomandarea directorului.
Nimeni nu poate fi numit asistent, prosector, sef de lucrari
ori asistent de clinica, daca nu are titlul de licenjiat ori doctor
si daca nu a facut un stagiu de eel pu{in cite doi ani in fiecare
dintre gradele inferioare, in acelas laborator sau clinica, ori in
alte similare. Pentru sefii de lucrari, titlul de doctor este obligator.
Ca preparatori se pot numi si studentii cari au absolvit facultatea ;
iar la medicina dintre acei cari au trecut examenele primilor
patru ani, cu obligatia ca eel mult in trei ani dela data numirii
sa objina titlul respectiv de Jicentiat ori doctor; in caz contrar
vor fi considera{i ca demisionati.
Numirea se face cu titlul suplinitor; numai sefii de lucrari
se numesc dintr'o data cu titlul pro vizor, cu condi'tiune de a
fi trecut examenul de capacitate prevazut in acest articol.
Dupa trei ani de functionare cu titlul supllnitor, fie chiar si
in grade deosebite, preparatorii si asistentii sint obligati a se prezenta la un examen de capacitate, ce se va trece in fata unei
comisiuni alcatuite din direclorul laboratorului, clinicei ori seminarului si un membru delegat de Minister dintre profesorii facultatii in specialitate; la caz de divergenfa, parerea directorului laboratorului va avea preponderenta.
La examenul de capacitate se pot prezenta, cu consimtimintul directorului, si doctorii cari vor fi lucrat intr'un laborator,
intr'o clinica sau un seminar similar, eel pujin doi ani dupa obtinerea titlului de doctor.
Examenul va consta din probe orale si practice asupra
ursului si lucrarilor ce preda directorul institute!; si va avea
Joe dupa modalitati ce se vor reglementa.

287

Pentru acela laborator, examenele de capacitate nu pot


avea loc la intervale mai mici ca 2 ani.
Directorul laboratorului, seminarului, ori al clinicei poate cere
motivat aminarea cu un an, si numai o singura data, a permisiunii de a se prezenta la acest examen vreunul din subalternii sai.
Acei cari nu izbutesc a trece cu succes examenul de capacitate sunt obligati a se prezenta a doua oara, dupa trecerea de
doi ani; daca nici de data asta nu izbutesc, vor fi obligati a
parasi laboratorul.
Atit asistenjii, cat i preparatorii suplinrtori, dupa trecerea
examenului de capacitate, se numesc de catre Minister cu titlu
provizoriu.
Dupa trei ani de functionare cu titlul provizoriu, acelora cari
nu vor fi suferit nici o alta penalitate mai mare ca avertismentul,
li se poate acorda titlul definitiv, in urma unui raport favorabil
al directorului laboratorului, seminarului ori al clinicei respective.
Numirea se face prin decret regal.
Sunt scutiti de acest stagiu de trei ani acei cari, dupa indicatia directorului lor de laborator, seminar ori clinica, vor fi
petrecut eel pu{in un an in strainatate s.i vor produce certificate
satistacatoare apreciate de directo'r si de modul cum i-au intrebuintat timpul acolo.
Suplinitorii acelor plecati in concediu in scopul aratat la aliniatul precedent vor primi 50% din salariul titularului.
Art. 108. Personalul laboratoriilor, seminariilor i al clinicilor este dator sa ajute pe director in lucrarile stiintifice, la
conducerea si supravegherea laboratorului i a lucrarilor practice
ale studentilor i in pregatirea lucrarilor pentru curs.
Asistentii, sefii de lucrari si asimilatii lor nu mai pot avea
in afara de laborator alta ocupatie cu caracter permanent; aceia
ai facultatii de Medicina pot fi i medici de spital sau dispensarii.
Ei sint datori a se indeletnici i cu cercetari speciale, pentru a contribui la progresul tiintei. Regulamentele speciale vor
cuprinde amanuntele functionarii laboratoriilor, seminariilor, a clinicilor, precum si drepturile si indatoririle personalului.
Art. 109. - - Dupa 30 de ani de serviciu, un preparator, asistent, prosector ori's.ef de lucrari poate fi pus la pensiune din
oficiu.
Pentru aceasta Ministerul va cere avizul Consiliului
tatii. Cind avizul este negativ, Ministerul, in interesul invat
tului, poate cere, dupa trecerea de un an, din nou avizul facultatii.

28cS
289

DupS vrista de 65 ani impliniti punerea la pensie din oficiu


este obligatoare.
Art. 110. - - Un preparator, asistent, prosector orief de lucrari poate cere si objine transferarea sa la un laborator, clinica
ori seminar similar, cu (oate drepturile citigate, numai daca directorul ori seful institute! la care doreste a se transfera consimte
in scris la aceasta.
Art. 111. Pe linga" fiecare Unversitate se va organiza
cite un seminar pedagogic, menit a pregati personalul didactic
pentru invStaniintul secundar.
LucrSrile acestui seminar vor fi teoretice si practice. Din
punctul de vedere teoretic, seminarul pedagogic are de scop familiarizarea candidajilor cu discufiuni pedagogice si cu literatura,
pedagogics. Din punctul de vedere practic, seminaristii vor face
practica didactica fntr'o coala secundara de baefi si una comercialS, cari vor fi alipite pe linga seminar, ca scoale de aplicajie;
iar seminaristele vor face practica didactic^ in cite una din scoalele secundare sau normale de fete din lasi si Bucureti, dupa
modaJitaii ce se vor reglementa.
Prin regulament se va putea determina i alta modalitate
functionarii seminariilor.
Lucrarile acestui seminar se vor conduce de cStre profesorut
titular, ori profesoml agregat de pedagogic al Universitatii, sau
alta personalitate pedagogics recunoscuta, in calitate de maestru
de conferinte al seminarului pedagogic si ca director al coalei
de aplicajie alipitS pe lingS seminar.
El va avea titlu de director al seminarului universitar si va
primi pentru aceasta insSrcinare o diurnS de 500 lei lunar.
Maestrul de conferinte va fi ajutat in lucrSrile sale de mai
multi profesori seminariali, cari vor fi luaji dintre profesorii agrega{i si conferenfiarii facultSJilor de Filosofie, Lilere, Teologie i
Stiinti, sau dintre profesorii securidari cari vor fi dovedit o competentS speciala in materie pedagogics.
Numirea, precum si detasarea profesorilor seminariali se va
face de Minister, dupa recomandarea directorului seminarului.
Studentii facultatilor de Filosofie, Litere, Teologie i Stiinp',
cari se destina carierei didactice, sint obligati sa frecventeze regulat timp de doi ani lucrarile teoretice si practice ale seminerului pedagogic, conform art. 24 ') din aceastS lege, precum i
1) Devenit
Vezi pagina
230. In noua lege a !nva{amintului secundar (1928) art. 36.

dispozitiunilor cuprinse in regulamentul special al seminariilor pedagogice.


Repetitorii vor fi plau'ti cu diurne socotite pe baza de 40
lei lunar de fiecare lec{iune saptaminalS pentru studii i religie
i de 25 lei lunar de fiecare ora pe saptSminS pentru dexteritati.
Ei sint obligati a lua parte la toate discutiile, lucrSrile practice
i lec|iunile atingatoare studiului ce predau, fSra nici un alt supliment de plats.
Seminarul pedagogic fiind un institut universitar de experimentare pedagogics va avea un regulament special in ce privete functionarea coalei de aplicatie, precum i organizarea lucrarilor teoretice sj practice ale seminarului. Acest regulament se
va face de director, luind avizul Consiliilor facultatilor de Filosofie, Litere, tiinti i Teologie, in cari avize se vor putea da i
informatiuni potrivite cu privire la metoda logics specials de cercetare a fiecarui studiu, in conformitate cu fazele de dezvoltare
a diferitelor tiinte. Regulamentul se va supune cu raport motivat aprobarii Ministerului.
Art. 112. Studentilor romini fara mijloace, afara de cei
din facultatea de Teologie, li se vor da burse de studiu. Aceste
burse se vor da prin concurs.'O parte din burse vor fi in special
rezervate studentilor cari se destina carierei didactice. Bursele vor
fi de cite 100 lei pe lunS eel putin.
Studentii bursieri vor fi supui unei supraveghieri deosebite
in ceiace privete studiile i purtarea lor. Vor pierde bursa acei
cari nu vor fi exacji la cursuri, conferinte i lucrari practice, cei
ce nu isi vor trece examenele cu succes la epocile fixate prin
regulament i cei ce nu vor avea purtare bunS.
Art. 113. Dela promulgarea acestei legi nici un gimnaziu sau liceu nu se va mai putea infiint.a decit printr'un anume
proiect de lege, nu pe cale bugetarS.
SECTIUNEA VI
Penalitaii.
Art. 114. Pedepsele disciplinare la cari por fi supus.i profesorii agregati, conferentiarii, docentii, efii de iucrari, asistentii
cu asimilatii lor s,i preparatorii sint cele enumerate la art. 49')
din aceasta lege, afarS de aceia dela aliniatul e.
1) ART. 49. Meinbrii corpului didactic cari vor cSlca indatoririle, ce
le sint impuse prin legi sau regulamente, sau vor da dovezi de incapacitate,
de iinoralitute, ori de rea purtare in societute, vor fi supui, dupa gravitatea culpei, In una din urmntoiirclc ]>cclcpsc:

290
291

Art. 115.Ministrul, cu avizul conform al Senatului universitar, poate pronunta contra unui profesor titular ori profesor aaregat pe acele de sub aliniatul a si b; iar contra unui decent
pe aceea de sub aliniatul a.
a) Avertismentul;
b) Amenda, cu pierderea lefei pe tirnp de 1 pina ia 15 ziie ;
c) Cenzura, cu pierderea iefei pe timp de 1 pinS la 30 zile ;
d) Suspendarea pe timp de 2 pina la 6 luni; in timpul suspendSrei,
profesorul sau maestrul va fi suplinit In comptul s3u, suplinitorul fiind numit de Minister, conform art. 33 alin. VII, platit cu 80% din leafa celui sus=
pendat; gradafiunea insa va raminea Intreaga acestuia ;
e) Permutarea;
f) Excluderea temporara din corpul didactic, pina la maximul de 2 ani;
in timpul ei, profesorul sau maestrul perde i leafa i gradatiunea;
g) Excluderea pentru totdeauna din corpul didactic.
ART. 50. Contra unui profesor sau maestru secundar definitiv Ministerul sau un Inspector general poate pronunta dintre pedepsele prevazute
de art. 49 pe acea dela lit. a.
Ministrul, in urma raportului motivat al unui inspector, i luind avizul
Consiliului Permanent, poate pronunta pedeapsa dela lit. b ; iar in urma raportului motivat al unui inspector sj luind avizul conform al Consiliului Permanent, pedeapsa dela lit. c. Sumele provenite din amends i cenzurS se
vor v8rsa la Cassa coalelor. Amenda i cenzura insa mi se pot aplica uneia s.i aceias.i ^ersoane mai mult de 30 de zile In cursul unui an s.colar,
Ministrul, dupa hptarirea comisiunei de judecata prevazuta la art. 51,
aplica pedepsele dela lit. d e, f i g:
ART. 51.Comisiunea de judecata a membrilor corpului didactic secundar i superior va fi compusa din cinci membri, din cari doi supleanti,
numiti prin decret regal;
Doi din o lista de s,ase, prezentata de Senatul Universitatii din Bucure$ti, dintre profesorii acelei Universitaji;
Doi din o lista de ase. prezentata de Senatul Universitatii din lasj,
dintre profesorii acelei Universitafi;
Un profesor universitar numit de Ministru.
Dintre cei doi supleanti, unui va fi luat din Universitatea din Bucures.ti, celalt din Universitatea din iai.
Membrii comisiunii se numesc pe timp de 6 ani.
Ei se relnoesc. prin tragerea la sorti a cite doi membri, la fiecare
doi ani.
Judecata se va face dupa ce acuzatul a fost citat s8 se prezinte inaintea comisiunii. El are dreptul a lua cunotinta de acuzare, de actele s.i probele invocate in contra sa. Acuzarea va fi sustinutS de un delagat al Ministerului, iar acuzatul is.i va face apSrarea in persoana, In scris sau verbal, ori
printr'un aparStor ales de acuzat dintre membrii corpului didactic.
Comisiunea lucreaza cu trei membri. Atit delegatul Ministerului cit i
acuzatul au dreptul de a recuza cite unui din membri, care atunci se Inlocues.te
prin cite unui din cei doi supleanti, tras la sort! de cStre pres.edintele comisiunii.
sdinjele comisiunii de judecata nu sint publice,
pliraent aca
de gasete
ancheta. de cuviinta, comisiunea poate dispune facerea unui suComisiunea poate pronunja qricare din pedepsele enumerate la art. 49.
pronuntata in virtutea art. 49, lit. / s.i g, se va face prin
decret Excluderea
regal.
Hotaririle comisiunii vor fi executorii s.i fara recurs i se vor inainta
indata Ministerului; impreuna cu dosarul afacerii.
Cind insa pedeapsa pronuntata e cea prevfizuta la art. 49, lit. g, profesorul cxclus are drept de a cere Ministerului Instruc{iunii rcvizuirea pro-

Celelalte pedepse se pot pronunta de cStre comisia de judecata prevazuta la art. 51 *) din aceasta lege i in formele prev&zute acolo.
Art. 116.-In contra unui conferentiar ori sef de lucrari,
Decanul, cu avizul conform al Consiliului facultatii. Rectorul sau
Ministrul pot pronunta pedeapsa de sub litera a: Ministrul, cu avizul conform al Senatului universitar, i pe acele de sub litera
b si c.
In contra unui preparator ori asistent definitiv, ori in contra
oricarui functionar asimilat cu acetia, directorul laboratorului
poate pronunta - o singura data pedeapsa de sub litera a; Decanul cu avizul conform al Consiliului facultSt", i pe aceea de
sub litera b; Rectorul sau Minislrul si pe aceea de sub litera c;
cesului. Ministrul, luind avizul conform al Consiliului Permanent, hotar3s.te
asupra cererei de revizuire.
Cind cererea de revizuire este admisa dosarul, impreuna cu botarirea motivata a Consiliului Permanent se va inainta comisiunei de judecata
prevazuta in acest articol.
Procesul de revizuire se judeca de catre comisiunea complects compusa din cei cinci membri.
Profesorul acuzat are dreptul de a recuza pe unui dintre membrii comisiunii. In acest caz, unui dintre membrii Senatului Universitar din Bucureti, tras la sor{i va inlocui pe menibrul recuzat,
ART. 53.Daca o pedeapsa se pronunta contra unui profesor sau
maestru care in ultimii cinci ani nu a mai suferit nici o pedeapsS decit un
singur avertisment, Ministrul, apreciind, poate s8 suspende aplicarea pedepsei
timp de un an pentru cele dela lit. a, i b dela art. 49, de trei ani cea dela
lit; c i de cinci ani pentru cele dela lit. d, e, f s.i g; daca insa pedeapsa
a fost pronuntata de comisia de judecata, Ministrul nu poate uza de dreptul
definit de acest articol decit dacS comisia de judecata, in sentinta sa, da avizul c3 Ministrul poate, daca crede, s8 uzeze de acest drept.
Daca, pina la expirarea termenului de suspendare a pedepsei, profe*
sorul sau maestrul condamnat nu s'a mai facut vinovat de nici o alta vina,
Ministrul va pronunta radiarea pedepsei i atunci situatia profesorului sau
maestrului condamnat va redeveni aceiasj ca i cmd pedeapsa nu s'ar fi
pronuntat.
Dac8 insa, in urma radierei pedepsei, profesorul sau maestrul condamdamnat se va face vinovat de o nou8 culpa care s3-l faca pasibil de o pedeapsa mai mare decit avertismentul, pedeapsa care i se va aplica va fi eel
putin egaia cu pedeapsa radiata, ori care va fi culpa lui cea noua.
Daca una din pedepsele dela lit. a, b, c, d, e sau /, dela art. 49 a
fost pronuntata contra unui profesor sau maestru, care In ultimii 5 ani, inainte de pronuntarea pedepsei, nu mai suferise nici o alta pedeapsa decit un
singur avertisment, daca pedeapsa a i fost aplicata celui vinovat, dar daca
el nu se mai face vinovat de nici o vina noua care sa fie pasibila de o
pedeapsa mai mare decit avertismentul, pina intr'un termen respectiv egal
cu acele prevazute la alin. I din acest articol, socotind din ziua cind s'a terminal aplicarea pedepsei, Ministrul va putea pronunta radiarea pedepsei ;
daca insa pedeapsa a fost amenda, cenzura, suspendarea sau excluderea
temporara, nu se va restitui celui condamnat suma refmuta din leafa l u i .
Dispozitiile alin. Ill din acest articol se aplica s.i radierii de pedeapsa Fa<:ul;i
conform aliniatului de fata.
1) Ve/.i legea promulgata la 30 Octombrie 1924 prin I. D. R. No. .ML'.
(Mmiit. Ofirial No 240, 1924).

293

Ministru], cu avizul conform al Senatului universitar, i pe aceea


de sub litera d.
Cind eful de lucrari, asistentul, preparatorul ori asimiiati*
lor funcJioneazS cu titlul provizoriu, in fiecare din cazurile citate
la aliniatele precedente se poate aplica o pedeapsa cu un grad
superior, in ordinea araiata la art. 49.
Orice pedeapsa mai mare decit acele prevSzute in aliniatele precedente se aplica de catre Ministru in urma unei hotarari
a comisiunii de judecatS, aa cum se prevede la art. 51 din aceasta lege. In caz de grava abatere de la datoriile lor, preparatorii i asistenjii vor putea fi indepartati de catre Ministru, in
urma uuui raport motivat al directorului i cu avizul consiliului
facultatii.
Dispozitiile art. 53 se aplica i functionarilor prevazuji la,
art. 114 din aceasta lege.
Preparatorii ori asistenfii suplinitori i asimilafii lor pot fi.
inlocui{i de catre Ministru, in urma unui raport motivat al directorului laboratorului, seminarului ori clinicei.
Art 117.Orice membru al corpului didactic secundar ori
superior, precum i orice funcjionar titular al laboratoriilor, seminariilor, clinicilor i observatorului astronomic, fiind exclus din
invStamint in urma unei sentinje a comisiunei de judecata, poate:
s3-i dobindeasca pensiunea sa imediat in raport cu anii serviti
in invStamint. Pentru a-i exercita acest drept, eel condamnat
va face o cerere Ministerului instruc{iunii, care va lua i avizul
comisiunei de judecata, daca este loc, sau nu, a se da urmare
cererii facute."
CAPITOLUL VII
Dispozitiuni finale i tranzitorii.
Art. 118.Aceasta lege se va pune in aplicare din ziua,
promulgarii, afarS de dispozi'tiunile in legatura cu bugetul, cari
vor fi complectate definitiv in bugetul anului 19131914.
Art. 119.~Profesorii tifulari, profesorii agregafi, decent" universitari, conferenjiarii, directorii de laboratorii i de institute
normale i seminarii, cari se vor gasi functionind cu titiul provizoriu sau definitiv in momentul punerii in aplicare a acestei legi,
vor pastra toate drepturile cistigate in invStamint.
Agregajii de la facultatea de Medicina, numifi in virtutea
legi! din 15 Aprilie 1900 i cari se vor gasi functioned cu titlul

definitiv in momentul promulgarii acestei legi, precum i agregajii


provizori, la oricare facilitate, vor fi consideraji ca profesori agrega^i, bucurindu-se pe viitor de toate drepturile ce le acorda
legea de fata.
Art. 120.Timp de doi ani de la promulgarea acestei legi,
candidatele la examenele de capacitate pentru invatamintul secundar al fetelor, cari vor avea trei ani neintrerupti de suplinire
in inv&tarnint, vor fi dispensate, pentru a se inscrie la examenele de capacitate, de pregStire pedagogics; insa nu pot fi dispensate de examenul oral din pedagogic, nici de problemele de
practica pedagogica,
Art. 121. - - In vederea reorganizarii invatSmintuIui farmaceutic la ambele UniversitSti. catedrele de chimie analitica si de
analiza alimentelor i a bauturilor dela facultatea de Medicina
din Bucureti vor trece la cea de tiint,i; iar la Universitatea din
Iai se va infiinta o catedra de Chimie analitica cu analiza alimentelor i a bauturilor la facultatea de tiinti, iar la facultatea
de Medicina o catedra de Farmacie chimica i galenica.
Art. 122. - - Pentru ocuparea catedrelor vacante, pentru
care se vor fi trirnis Universitatildr memoriile candidafilor in momentul promulgarii acestei legi, recomandaiile i numirile se vor
face dupa dispozitiile legii din 1901.
Art. 123. Preparatorii, asistenjii, efii de lucrari, prosectorii laboratoriilor si ai clinicelor, cari se vor gasi functionind
in momentul punerii in aplicare a legii de fata, neintrerupt in
aceeas. institute, ori in institutii sirnilare, de 5 ani, vor fi numiti
cu titlul provizoriu, in urma recomandarii favorabile a directorului laboratorului, ori a efului clinicei respective, fSra a mai fi
obligati sa treaca examenul de capacitate, conform legii.
Acei cari se vor gasi functionind de 10 ani pot fi numiti cu
titlul definiliv, in urma raportului favorabil al directorului laboratorului ori al clinicei respective,
Acei cari nu vor avea un raport favorabil din partea directorului de laborator, ori de clinica, vor trebui sa treaca examenul de capacitate. >_
Nu pot fi numiti cu titlul provizoriu ori definitiv, oriciti ani
vor fi servit, preparatorii i asistentii cari nu sint licentiati, precum s,i efii de lucrari cari nu sint doctori.
Acei cari functioneazS in prezent cu titlul de ef de lurrari,

294

de mai pu{in ca 5 ani si nu sint doctori, vor fi numifi, dupa


promulgarea legii cu titlu de asistent.
Gradape insa se vor aplica dupa indeplinirea a 5 ani de
functiune cu titlul provizoriu ori definitiv, in conformitate cu dispozitiunile legii de fata.
Art. 124. - - Conferentiarii actuali provizori, daca vor fi trecut
examenul de docent& cu distinctiune, si daca lucrarile lor vor fi
cpStat in Universitate un succes deosebit, vor putea dobindi numirea lor cu titlul definitiv dupa recomandarea Consiliului facultatii in urma inifiativei luate de eel putin 5 dintre profesorii titulari, sau dupa cererea Ministrului, aceasta insS numai in timp
de 2 luni dela punerea in aplicare a acestei legi. Propunerea profesorilor sau cererea Ministrului, va fi examinata de Consiliul
facultatii unit cu Senatul universitar. Rezultatul va fi inaintat
Ministrului care va putea face nurairea definitive ceruta de Universitate, sau o va putea refuza.

295

si contrarii dispozijiunilor ei, sint i rSmin abrogate in momentul


promulgarii acestei legi.1)
Art. 130. - - La imprimarea legii invatamintului secundar i
superior se vor introduce modificarile din prezenta lege, numerotindu-se articolele din nou;

Validarea drepturilor prevazute la art. 124 si 125 se va face


de catre Minislru, luind avizul conform al Consiliului Permanent.
Art. 125. Femeile straine, membrii ai corpului didactic,
vor putea obtine pensie potrivit cu retinerile ce li s'au fScut
dela numirea in inva^amint, in conformitate cu legea pensiilor civile.
Art. 126. - - Din personalul actual necesar observajiilor si
cercetSrilor stiin{ifice dela observatorul meteorologic si astronomic,
acei cari posedS diploma de licentiat ori doctor, dupa recomandarea directorului institutiei, trei vor fi egalafi in drepturi i obligafii cu sefii de lucrSri, doi cu asistentii; ceilaiti vor pastra situatia
actuals, avind dreptul la cite o gradate de 15/0 din cinci in
cinci ani. Numarul functionarilor se va fixa prin regulament de
Consiliul facultatii, Pe viitor li se aplica toate dispozitiile legii de
fata privitoare la personalul laboratoriilor.
Art. 127. - - Studentii cari au inceput studiile universitare
pentru licenta ori pentru doctorat sub prevederile legii din 1901
vor putea termina studiile in conformitate cu dispozitiile acelei legi.
Art. 128. Pina in termen de trei luni dela promulgarea
legii de fata, Consiliile facultatilor vor inainta Ministerului proectele de regulamente pentru punerea in aplicare a unor articole
din lege, unde se prevad asemenea regulamente.
Art. 129. Toate legile, regulamentele si dispozitiile anterioare legii de fata, privitoare la invatamintul secundar si superior

I) ART. 139 (din Legea inv. secundar din 1928).


Articolele 1-54 din vechea lege a invatamintului secundar i superior,
precum i orice alte legi, contrarii legii de fata, sunt s,i rSmin abrogate.
Toate dispozi|iunile cuprinse ins& in art. 40, 41, 45, 47, 48, 49, 51 s.i 53 din
legea invatamintului secundar s.i superior din 1898, cu modih'carile aduse in
1912, intrucit aceste disROzifii se aplicS in prezent invatamintului superior,
rdmin in vigoare i de acum inainte in ce privete corpul didactic universiliii,
pina la yotarea unei noi legi a invatamintului superior.
Dispozitiunile cuprinse in art. 98 s.i 99 din prezenta lege, se aplica
deasemenea s.i membrilor corpului didactic universitar.
Toate drepturile in plus relative la salarizarea personalului did,u IK ,
administrate sau de orice natura cari decurg din aplicarea prexentei li^'i,
vor intra in vigdaro cu incepere dela I laiuuiric 1929.

297

fost mobilizaji in serviciul armatei din zona de operatiuni sau a


etapelor, pe tot timpul campaniei 1916-1918, in conformitate cu
decretul de mobilizare, fie ca grade inferioare, fie ca ofiteri inferior!, fie ca ofiteri superior! i cari, in acest timp erau titular! in
invatamint, ori cari ar fi numSruJ anilor serviti. Aceasta gradate
nu va prejudicia drepturile gradate! in curs, nici nu va micora
cota prevazuta pentru gradatia la merit a celorlalti membri a!
corpului didactic.

L e- og e-' a~*
pentru transformarea Universita^ii din Cluj in Universitate
romineasca
(Decretal lege No. 4090 din 12 Septembrie 1919, publicat In
Monitorul oficial No. 123 din 22 Septembrie 1919. Ratificat prin
legea promulgata cu Decret regal No. 1151 din 26 Martie 1924,
publicat In Monit. Ofic. No. 68 din 27 Martie 1924).

Legea
pentru transformarea Scolii superioare de medicina veterinara in Facultate de medicina veterinara
(Promulgata prin I. D. R. No. 429 din 22 Mie 1921; publicatd
in Monit. Ofic. No. 87 din 23 Mie 1921).

Art. 1. Universitatea maghiara din Cluj se transforms pe


ziua de 1 Octombrie 1919, in Universitate romineasca.
Art. 2. Salariile, gradajiile i indemnizatiile profesorilor i
functionarilor de la aceastS Universitate vor fi aceleasj cu ale
profesorilor i functionarilor de la Universitajile din Bucuresji i lasj.

Legea
pentru transformarea Universitafii germane din Cernauti
in Universitate romineasca.
(Decretul'Iege No. 4091 din 12 Septembrie 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 126 din 22 Septembrie 1919, Ratificat prin
legea promulgata cu Decretal regal No. 1151 din 26 Martie 1924,
publicat in Monitor, ofic. No. 68 din 27 Martie 1924).
Art. 1. Universitatea germana din Cernauti se transforma
pe ziua de 1 Octombrie 1919, in Universitate romineasca.
Art. 2 Salariile, gradatiile si indemnizatiile profesorilor i
functionarilor de la aceastS Universitate vor fi aceleasj cu ale
profesorilor i functionarilor dela Universitajile din Bucures.fi si Iai.

Legea

Art. unic. Art. 1, 6 i 23 se modifica astfel:


Art. 1. Invatamintul medicine! veterinare se da" in Facultatea de medicina veterinara care se incorporeaza Universitatii
din Bucureti.
Art. 6. Personalul didactic al facultatii de Medicina veterinara se compune din profesori titular!, conferentiari, efi de
lucrari, i asistenti. Ei sint asimilati corpului didactic al celorlalte
Facultati.
Art. 23. Facultatea de Medicina veterinara, confera diploma de Doctor in medicina veterinara, dupa normele celorlalte
facultan'. Pentru obtinerea ei, candidatul va trece examenele studiilor cari se predau in facultate in cinci ani i va sustinea o
teza, care va fi o lucrare originala.
Diplomele obinuite confera posesorilor toate drepturile prevazute de leg! i regulamente.

Legea
pentru recunoasterea la gradate a anilor servi^i ca suplinitori de catra membrii corpului didactic
(Promulgata prin I. D. R. No. 4521 din 9 Noembrie 1921, i
publicatd in Monit. Ofic. No. 181 din 12 Noembrie 1921).
Art. 1. Se socotesc la calculul gradatiilor anii serviti de
actualii membri a! corpului didactic ca suplinitori de catedra, de
titulari, in functiuni administrative colare i in laboratoriile ise-

_298_

299

minariile Universitatilor, precum si conferentiarii si docem;ii si profesorii suplinitori de la Universitate. Numai anii serviji cu litlul
de licentiat pentru profesorii secundari, si cu titlul de absolvent!
a eel putin 4 clase secundare, pentru maestri sau invatStori, se
socotesc in acest calcul numarul acestor ani, oriclt de mare ar
fi, neputind da dreptul decit la o singura gradatie,
Art. 2. Acoperirea se va face din bugetul ordinar pe
1921-1922.

d) Pentru fac. de Teologie cei 3 membri cari intregesc comisiunea vor fi desemnati astfel: 2 de catre Senatul Universitatii
unde e catedra vacanta, dintre membrii Sf. Sinod iar al treilea
de cealalta facultate de Teologie;
e) Ministerul desemneaza ca preedinte pe unul din membrii
delegati de Consiliul facultatii unde e vacanta catedra.

Legea
pentru extinderea aplicarii legii invatamintului secundar
si superior si la Universitafile din Cernauti si Cluj i modificarea art. 83 din aceias lege
(Promulgate prin I. D. R. No. 4804 din 17 Nov. 1922, publicata
in Monitorul Oficial No. 184 din 23 Nov. 1922)
Art. 1. Sectiunea III din legea inv. secundar si superior
cuprinzind art. 72 si 95 inclusiv, se aplica la cele patru Universitati din cuprinsul Regatului Rominiei,
Art. 2. -- Aliniatele I si II ale art. 83 din legea inv. secundar si superior, se modifies astfel:
Cu examinarea candida{ilor va fi insSrcinata o comisiune
de 7 membri dupa cum urmeaza :
/. Patru membri delegati de Consiliul facuM{ii unde e vacanta catedra, dintre profesorii titular! specialist! ai acestei facultati, ori din alta facultate, ori dintre profesorii universitari onorifici; unul din 4 membri ar putea fi chiar o persoana straina de
Universitate, dar sa fie romin si cu o reputafie stiim;ifica bine
stabilita.
2. Trei membri delegati de celelalte facultati similare in
modul urmator:
a) Pentru facultafile de Drept, Litere si tiin{e, cei 3 membri
cari intregesc comisiunea vor fi delegati cite unul de fiecare din
facultatile similare dela celelalte 3 Universitati;
b) Pentru facultafile de Medicina, cei 3 membri cari intregesc comisiunea vor fi delegati de celelalte doua facultati si anume: Facultatea cea mai veche va delega 2 membri, iar cea
mai noua unul;
c) Pentru fac. de Medicina veterinara cei 3 membri cari intregesc comisiunea vor fi desemnati cite unul de fiecare din cele
3 facultati de Medicina;

Legea
pentru crearea Facultatii de Farmacie de pe linga
Universitatea din Bucureti
(Promulgata cu Inaltul Decret Regal No. 2889 din 7 lunie 1923
i publicata. in Monitorul Oficial No. 54 din 12 lunie 1923).
Art. 1. -- Invatamintul universitar farmaceutic se separa de
eel medical.
In acest scop se creiaza o Facultate de Farmacie pe linga
Universitatea din Bucureti.
Art. 2. - - Un regulament de administrate publica, facind
parte integranta din aceasta lege, va determina modul de organizare i functionare a acestei facultati.

Legea
pentru recunoaterea ca persoana juridica a
Universitatii din Cernauti
(Promulgata prin L D. R. No. 3654 din 28 Octombrie 1924, i
publicata. in Monit. ofic. No. 243 din 4 Noembrie 1924).
Articol unic. Se recunoas.te Universitatii din Cernauti calitatea de persoana juridica de drept public.
PIna la unificarea organizarii invatamintului superior ea se
va administra de Senatul universitar in conformitate cu legile si
regulamentele in vigoare la data promulgarii legii de fata.
Senatul universitar poate delega Rectorului, in total sau in
parte, atributiunile sale de administratiune.

Legea
pentru recunoaterea ca persoana juridica a
Universitatii din Cluj
(Promulgatd cu L D. /?. No. 3658 din 28 Octombrie 1924 i publicata in Monitorul Oficial No. 243 din 4 Noembrie 1924).
Articol unic. -- Se recunoaste Universitatii din Cluj calitatea
dc persoana j i u i i l i c i l de drop! public.

300

301

Pina la unificarea organizarii invatamintului superior, ea se


ya administra de Senatul universitar in conformitate cu legile i
regulamentele in vigoare la data promulgarii legii de fafa.
Senatul universitar poate delega Rectorului, in total sau in
parte, atribujiunile sale de administratiune.

niversitati. Presedintele nu poate fi recuzat; in caz de boalS sau


de alta impiedicare, el va fi inlocuit la judecata desupleantulsau
magistrat, care va prezida comisiunea.
Comisiunea judeca cu patru membri i cu presedintele: ea
poate lucra insa i cu trei membri sau cu doi i cu pregedinte,
daca ceilalt,! membri lipsesc dela edinta.
Secretarul general al Universitatii face oficiul de grefier al
comisiunii.
Art. 5. Acuzatia impotriva profesoruluj invinuit va fi sustinuta de un profesor universitar delegat de Minister.
Apararea i-o face invinuitul in scris sau verbal, singur sau
ajutat de un aparStor ales de el dintre membrii corpului didactic
universitar.
edintele comisiunii nu sint publice.
Cand comisiunea gasete necesar, ea poate dispune facerea
unui supliment de ancheta! de catre organele de control ale Ministerului.
Art. 3. Profesorii Academiei de Drept din Oradea Mare
i ai Academiei de comert din Cluj, precum i personalul titular
al Institutelor anexe ale Universitatilor, depind, din punct de vedere disciplinar, de aceasta comisivme.
Art. 7. Dispozifiunile prevazute in art. 49, 51, 53, 114,
115, 116 si 117 din legea invafamintulul secundar i superior,
intrucit ele privesc felul pedepselor ce pot fi aplicate membrilor
corpului didactic universitar i ai institutelor anexe i modalitatea
aplicarii lor, ramin in vigoare.
Art. 8. Comisiunea de judecata prevSzuta la art. 51 al
legii inv. secundar ramine competenta sa judece numai pe membrii
corpuiui didactic secundar.

Legea
pentru instituirea comisiunii de judecata a membrilor cor-

pului didactic universitar


(Promulgate prin I. D. R. No. 3682 din 30 Oct. 1924, publicatd
in Monitorul Oficial No. 240 din 31 Oct. 1924).
Art. 1. Comisiunea de judecata a membrilor corpului didactic universitar se compune in chipul urmator:
a) Pentru membri asesori i patru membri supleanjj, numiji
de Ministru din cite o lista de 6 profesori titulari, intocmita de
Senatul fiecSrei University, astfel incit fiecare Universitate sa fie
reprezentata prin cite un asesor si un supleant;
b) Doi presedinji de secfiune de la Inalta Curte de Casatie,
desemna{i de Inalta Curte, dintre cari unul asesor, iar eel de al
doilea ca supleant.
Art. 2. Tofi membrii comisiunii se numesc prin Decret
Regal pe o durata de cinci ani. La o eventuala vacanja a unuia
din membri universitari, Senatul Universitatii respective va prezenta, la invifatia Ministerului, o lista de trei profesori pentru fie
care loc vacant, dintre cari Ministerul va numi pe inlocuitor pentru
timpul cat mai avea s& functioneze membru inlocuit.
Vacantele ivite printre membrii magistral se vor complecta
in acela chip, cum se fac si numirile acestor membri.
Art. 3. Insarcinarea de membru in comisiunea de judecata
este obligatorie. Neprimirea acestei insarcinari sau neparticiparea
la edinfele comisiunii, f&ra justificare admisa de comisiunea de
judecata, constitue un refuz de serviciu legalmente datorit.
Art. 4. Comisiunea se constitue de regula cu cei cinci
membri asesori, sub presedintia membrului magistrat.
Atit invinuitul cit si delegatul Ministerului cu sustinerea acuzSrii au dreptul sa recuze, fara" aratare de motive, pe unul din
asesorii profesori. Membrul recuzat e inlocuit de drept prin supleantul sau, iar in lipsa acestuia presedintele il inlocueste prin
tragere la sorti cu unul din ceilalti membri supleanji alei de U-

Legea
din 3 Martie 1925
(Promulgates prin I. D. R. No. 799, publicatd in Monitorul Ofic.
No. 50 din 4 Martie 1925)
s.

Art. 1. Art. 81 din legea inv. sec, i superior se abrogS


i se inlocueste cu urmatoarele dispozijiuni:
Daca o catedra ramine vacanta si pina in termen de 60
de zile libere dela data primii aparitiuni a publicatiunii de vacantd in Monit. Oficial, profesorii titulari ai FacultStii respective,

302

intruniti in Consiliu, vor putea propune ca sa fie numit, cu titlul


de profesor, o persoanS care sa se fi distins intr'o activitate
tiintifica neintrerupta de eel putin 5 ani in specialitatea catedrei
vacante si prin lucrari de mare valoare afara de acele cari au
servit pentru obtinerea titlului de doctor.
Propunerea trebue sa fie facuta de eel putin doua treimi
din numarul profesorilor titulari ai facultatii respective si va putea
cuprinde chiar mai multe persoane daca fiecare din ele a intrunit
acest numar de voturi. Aceasta propunere va trebui sa aiba si
avizul favorabil al Senatului Universitar unit cu Consiliul Facultatii respective.
Rectorul Universitatii, inauntrul termenului prevazut de al. 1.
va inainta propunerea Ministerului, care, daca nu este vorba de
conferentiarii definitivi existent! in momentul promulgarii legii de
fata, o va supune unei comisiuni compusa din 4 profesori titulari
ocupind catedre identice cu aceia la care s'a facut propunerea
de numire.
Daca la Facultate nu exista profesori titulari de aceiasi specialitate se va desemna in comisiune un profesor titular, care ocupa o cateda de o specialitate indeaproape inrudita cu catedra
vacanta :
a) Pentru Facultatile de Drept, Litere si tiinte, membrii
comisiunii vor fi desemnati de Consiliul Facultatii unde exista
catedra vacanta i de Consiiiile celorlalte Facultati similare, cite
unul de fiecare Facultate;
b) Pentru Facultatile de Medicina doi membri vor fi desemnati de Consiiiul Facultatii unde exista catedra vacanta, iar
ceilalti doi vor fi desemnati de Consiliile respective ale celorlalte
doua facultati de Medicina;
c) Pentru Facultatile de Medicina Veterinara i pentru Facultatea de Farmacie comisiunea se va compune dintr'un membra
desemnat de Facultatea unde exista catedra vacanta, iar ceilalti
trei desemnati cite unul de fiecare din cele trei Facultati de
Medicina;
d) Pentru Facuitatile de Teologie comisiunea se va compune
din 2 membri desemnati de cite unul de fiecare facultate si va
fi complectata cu doi membri din Sf. Sinod desemnati de Senatul Universitatii unde este catedra vacanta.
Comisiunea constituita conform dispozitiunilor aliniatelor precedente se va intruni de urgenta la Ministerul Instructiunii i va
lucra sub preidem;ia celui mai vechiu profesor.

30'3

Fiecare membru al comisiunii este dator a face cite un raport separat in care isi va consemna aprecierile sale asupra valorii tiintifice a persoanelor propuse de Consiliul facultatii unde
exista catedra vacanta.
Deciziunea de recomandare a uneia din aceste persoane se
va da de comisiune cu majoritate de voturi.
Persoana recomandata de comisiune va fi numita profesor
titular la catedra vacanta. Ministerul poate insa refuza numirea,
motivind hotarirea sa.
In cazul cind comisiunea nu recomanda nici una din persoanele propuse de Consiliul facultatii, precum i in cazul cind
nu se pronunja in termen de 30 zile libere dela data cind propunerea Universitatii a fost trimisa Ministerului, se va urma procedura normala de recrutarea profesorilor universitari i se va dispune
inceperea concursului de agregatie conform dispozitiunilor art. 83Art. 2. Aliniatul 2 la art. 74 din legea inv. sec. i supeperior se modifica astfel:
Candidatul prezinta facultatii la care voete sa se abiliteze
cererea sa insotita de un memoriu asupra lucrarilor tiintifice i
studiilor facute. Examenele se anunta cu 6 luni inainte i se vor
tine la Universitatea unde este vacanta. Cu examinarea candidatilor va fi insarcinata o comisiune, care se va alcatui conform
dispozitiunilor al. 1 i 2 ale art. 83.
Art. 3. Propunerile ce s'ar gasi la data promulgarii legii
de fata facuta pe baza art. 81 abrogat, se vor supune din nou
consiliilor profesorale respective spre a fi facute in conformitate
cu dispozitiunile legii de fata i aceasta daca au fost inaintate
de Universitate Ministerului in termen de 60 de zile dela data
primii aparitiuni a publicatiunii de vacanta a catedrei in Monitorul Oficial.
Comisiunile de docenta, cari functioneaza la data promulgarii legii de fata, oricare ar fi stadiul lucrarilor vor fi refacute
in conformitate cu dispozitiunile al, 1 si 2 ale art. 83 din legea
invatamintului sec. i superior.

Legea
pentru modificarea arU 18 al. IF, art. 19 i 71 din legea
asupra inv. secundar i superior
(Promulgata prin /. D. R. No. 888 din 7 Martie 1925 publicata
In Monitoml Oficial No, 54 din 8 Martie 1925).
Art. unic. Art. 18 al. II din legea inv. secundar i superior
so srhimbft prrcurn urmeazS:

304

Promotiunea dintr'o clasa In alta a colarilor din gimnazii,


seoale secundare de fete gr. I-iu i din primele 4 clase (cursul
inferior) ale liceelor se va face Jinind seama de notele obtinute
la toate obiectele in cursul anului, de purtarea si de regularitatea frecventarii.
Pentru elevii ultimelor 4 clase de liceu i pentru elevele
scoalelor secundare de fete gr. II-lea, promotiunea se va face
tinindu-se seama de normele aratate mai sus, precum i de rezultatele unui examen anual de fiecare clasa, ce se va tine intre
10 i 20 lunie.
Modalitatea promotiunilor se va stabili in mod amanuntit
prin regulament.
Art. 19 ptecum si art. 71 din legea asupra invatamintului
secundar i superior se abroga si se inlocuesc urmatoarele articole noui:
Art. 19 A. Elevii cari au promovat cl. IV a gimnaziilor,
liceelor sau scoalei secundare de fete sint declaraji absolven}i ai
gimnazului, cursului liceal inferior sau ai s.c. secundare de fete gr. I.
Art. 19 B. Inscrierea in cl. V a liceului sau c. secundare
de fete de gr. II de orice categoric scoale de Stat, confesionale
sau particulare, cu sau l&r& drept de publicitate se va face numai pe baza depunerei unui examen de admitere, al carui scop
este a alege dintre absolventii cursului inferior pe cei mai bine
pregatiti in limita locurilor disponibile in cl. V. Examenul va consta
din probe generale asupra materiilor f undamentale : limba romina,
istoria Rominilor i geografia Rominiei si din probe speciale in
legatura cu categoria scoalei sau a secjiunei pentru care concureaza elevul. Comisiunile de examinare vor fi alcatuite din profesori ai scoalei, Ministerul avind dreptul sa numeasca un delegat al sau cu titlu de presedinte al comisiunii, acolo unde va
crede de cuviinta.
Acest examen se va fine numai la scoalele statului, iar la
coalele cu drept de publicitate numai pentru proprii lor elevi.
Elevii reuifi la acest examen si cari nu vor avea loc la
scoala Statului, la care au depus examenul, vor avea dreptul
a se inscrie la alte scoli ale statului unde se voi gasi locuri libere sau a intra in invatamintul particular.
In timp de 5 ani dela promulgarea acestei legi, liceele din
Basarabia vor rezerva jumatate din locurile din cl. V-a pentru
cei mai bine clasificafi din absolventii celorlalte scoli secundare
inferioare (gimnazii, scoli medii) din Basarabia, cari vor fi inscris
pe baza notelor de promotiune a cL IV -p.

305

Nici o class a V-a nou& nu se va putea mfiinja la orice fel


de ?coala secundara decit cu prealabila autorizafie a Ministerului
data pe baza avizului conform al Consiliului Permanent al Instructiunii, iar nurnarul elevilor din fiecare clasa va fi eel fixat
prin art. 17 al legii in vigoare.
Art. 19 C. Dupa promovarea lor din ultima clasa a liceelor sau coalelor secundare de fete de gr. II de orice categoric
coale de Stat, confesionale sau particulare, cu sau fara drept
de publicitate elevii s.i elevele vor depune un examen de bacalaureat, al carui scop este de a verifica cunos.tintele dobindite
de elevi la materiile de studiu cele mai importante i de a dovedi influenta studiilor facute asupra formarii cugetSrii lor.
Examenele de bacalaureat se depun inaintea unor comisiuni speciale instituite de Minister in orasele de re^edinja ale regiunilor colare. Vor fi doua sesiuni: una de varS intre 25 lunie
si 10 lulie i una de toamna intre 15 i 30 Septembrie. Fiecare
comisiune se alcatuete din 7 membri, dintre cari: ase vor fi
numi^i dintre profesorii titulari dela clasele superioare ale liceelor
Statului, iar al aptelea membru care este si preedintele comisiunii, dintre membrii corpului didactic universitar, profesor, agregat sau conferentiar definitiv dela facultatile de Litere sau de
tiinti, sau dintre fotii inspector! colari ai invatamintului secundar. Aceste insarcinari sint obligatorii; neindeplinirea lor va atrage aplicarea sanctiunilor prevazute pentru refuz de serviciu legalmente datorit.
Examenul va consta atit din probe scrise cit i orale i se
va face asupra materiilor fundamentale: limba si literatura romina, istoria Rominilor, geografia Rominiei, instructia civica, la
cari se vor adaoga o limba modern^ precum i doua materii
speciale in raport cu categoria coalei sau a sec^iunei pe care a
urmat-o candidatul. Elevii cari au urmat un liceu cu alta limba
de predare decft 1. romina, vor putea depune examenul asupra
acestor 2 materii speciale in limba respective. In acest scop, comisiunea se va putea complecta numai in caz de nevoie, cu eel
mult inca doi membri cari se examineze in limba respective.
Competinta acestor membri este limitata la specialitatile pentru
cari au fost numiti.
In localitatile unde sint licee de stat, daca numarul absolventilor de licee trece de 100, Ministerul va putea constitui o
comisiune in conditiunile de mai sus.
Art. 19 D. - Candidatii reui|i la exarnenele de bacalaureat
21)

306

vor primi o diploma de bacalaureat, care se va libera de Minister


prin intermediul inspectoratelor regionale pe un forrnular uniform.
Pe tot cuprinsul teritoriului Statului romin nu se va putea
organiza i depune nici un altfel de examen de bacalaureat, maturitate, sau absolvire de liceu i nu se va putea libera nici o
altfel de diploma recunoscuta de Statul romin, decit cele prevgzute in aceasta lege.
Diplomele similare obfinute in strainState nu sint considerate ca valabile decit cu conditia de a fi supuse verificarii Consiliului Permanent al Instrucfiunii cari poate acorda sau respinge
echivalenta pur i simplu sau poate dispune o examinare complementara a candidatului.
Art. 19 E. -- Numai bacalaureatul da dreptul de inscriere
in invatamintul superior. Pentru serviciul militar cu termen redus
i pentru admiterea in func{iuni publice, absolvirea ultimei clase
este deajuns.
Art. 19 F. - - Notarea raspunsului elevilor din invatSmintului secundar se va face cu cifre dela 1 la 10.
Art. 19 G. Un regulament special va dezvolta dispozitiunile cuprinse in arlicolele de mai sus.
, Art. 71 din legea invtSmintului secundar i superior va
avea urmatoarea nouS cuprindere:
Diplomele si certificatele obtinute in strainatate vor putea
fi recunoscute la noi, dupS ce se va fi stabilit de Minister echivalenta lor intrucit exista reciprocitate intre cele douS $ari res'
pective si intrucit aceste diplome si certificate au valabilitate in
{ara care le-a emis.
Cind intre programul studiilor unei scoale straine si programul coalei similare din \ara, cu care se cere echivalenta, va fi
deosebire de materii, candidatul va trebui sa treaca pentru a
obtine echivalenta un examen de diferenta asupra materiilor pe
cari programul coalei straine nu le poseda.
Echivalenta diplomelor si certificatelor de studii universitare
se va judeca de Consiliul facultatii respective, conform dispozitiunilor prevazute in regulamentul fiecarei faculta^i dupS ce se va
fi stabilit mai iatai de Minister echivalenta cu bacalaureatul, potrivit art. 19 D. al. 3 din aceastS lege.
Art. final. Legea invStamintului secundar i superior dela
1898 impreuna cu modificcirile ce i s'au adus pina la 1912, se
aplica in intreaga {at& in ceiace priveste invatSmintul secundar.

307

Lege
pentru extinderea dispozitiunilor art. 56117 din legea
invatamintulni superior i la Universitea din Cernauti
(promulgatd prin I. D. /?. TVo. 1949 din 12 lunie 1925, publlcatd
in Momtoml Oficial No. 127 din 13 lunie 1925).
Art. unlc. Dispozitiunile art. 56117 din legea invatSmintului superior se vor aplica i Universitatii din CernSuti.
Se excepteaza dispozitiunile art. 96 alin. final cari vor intra in vigoare numai dupa ce Universitatea din Cernauti va implini opt ani de existenta ca Universitate romineasca.

Lege
pentru extinderea dispozitiunilor art, 106 i 107 din legea
invatamintului secundar si superior si asupra
Universitatii din Cluj
(promulgata prin I. D. R. No. 2241 din 25 lunie 1925 i publicatd
in Monitorul Oficial No. 196 din 6 Septembrie 1925)
Art. 1. -- Dispozitiunile art. 106 i 107 din legea invatamintului secundar i superior se, extind i asupra Universitatii
din Ciuj, cu exceptiunea salariilor si gradatiilor, cari vor fi cele
prevazute in legile i dispozitiunile in vigoare.
Art. 2. - - Preparatorii, asistentii i efii de lucrari ai laboratoarelor si clinicelor de pe lingS aceasta Universitate numiji
pinS la data de 1 Noembrie 1921, cari se vor gasi functionind
in momentul punerii in aplicare a legii de fata, neintrerupt i cari
intrunesc condulunile de titlu cerute de art. 107 din legea invatamintului secundar i superior, vor putea fi confirmati cu titlul
provizoriu dela data implinirei a trei ani dela numire, in urma
recomandarii favorabile a directorului laboratorului ori a efului
clinicii sj a facultatii respective, fara a mai fi obligati a trece examenul de capacitate prevSzut in lege.
Art. 3. Actualii conferentiari provenhji din adjunct! vor
putea fi confirmati cu titlul provizoriu in aceleai conditiuni.

D e ci zia
Ministerului de Instructie No. 51262
(publicatd in Monitorul Oficial No. 123 din 5 lunie 1926).
Noi, Ministru Secretar de Stat la departamentul Instructiunii,

308

Avind in vedere dispozi'tiunile legii bacalaureatului, promulgate in anul 1925,


Avind in vedere ca aplicarea acestei legi a gasit un numar
de tineri cari se preparau pentru trecerea bacalaureatului francez,
autorizat a se tine in JarS sub auspiciile misiunii franceze din Rominia si prin ingrijirea Universitatii din Montpellier,
Avind in vedere necesitatea unei solutii echitabile, care Jichidind starea de fapt existenta, sa" asigure aplicarea dispozitiunilor legii fSra sa loveasca in situajia unor tineri pe cari ea i-a
gasit in cursul unei pregatiri autorizate de Minister,
Decidem:
Art. 1, -- Examenul de bacalaureat francez aprobat de Ministerul Instructiunii prin ordinul cu No. 44049/1923, va continua
sa funcjioneze in anii 1926 i 1927 in condi'tiile i pentru categoriile ce urmeaza:
a) In anul 1926, se vor putea prezenta la acest examen
perttru a depune partea a doua a bacalaureatului francez, toti
tinerii cari au trecut cu succes prima lui parte in anii precedent;
b) Se vor putea prezenta la prima parte a bacalaureatului,
tinerii pregatiji intr'una din colile franceze din strSinatate cu conditie s8 aiba vrista de eel pu{in 16 ani impliniti. Deasemenea,
vor fi primiji in aceleasi condi{ii si tinerii cari au pregatit bacalaureatul intr'una din coalele franceze din tara in baza unei aprobari a Ministerului Instructiunii.
c) In anul 1927 va funcjiona o ultima' sesiune de bacalaureat francez pentru tofi tinerii cari au reusit in anul acesta la
prima parte a bacalaureatului i doresc sa i-l complecteze cu
cea de a doua parte.
Art, 2. Diplomele de bacalaureat liberate de Universitatea
din Montpellier tinerilor cari sint cetafeni romini sau originari
din Rominia, reusi'ti la acest examen, nu sfnt valabile pentru
inscrierea la Universitatile din tara decit cu conditia treceri unui
examen suplimentar de lirnba si literatura romina, istoria Rominilor si geografia patriei. Acest examen se va depune inaintea
comisiunilor de bacalaureat din sesiunea Septembrie, iar adeverinta de trecere a lui cu succes va fi alipita pe linga" diploma
de bacalaureat, facmd corp cu ea.
Tinerii de cetatenie si origina straina sint dispensati de aceasta proba suplimentara.
Art. 3. Diplomele liberate de Universitatea din Monpellier
tinerilor ce au trecut, in Rominia, examenul de bacalaureat fran-

309

cez complect in anii 1923, 1924 si 1925, sint considerate de drept


ca echivalate cu diplomele de absolvire a liceului sau de bacalaureat din Rominia si au dreptul la inscrierea in Universitati,
fara alta formalitate decit aplicarea unei vize din partea Ministerului.
Art. 4. D. Director general al invatamintului secundar e
insSrcinat cu aducerea la indeplinire a deciziunei de fata.
Data la 15 Mai 1926.
Ministru (ss) P. P. Negulescu.

Legea
pentru infiinfarea unor catedre umversitare i pentru fixarea normelor tranzitorii de numirea primilor profesori la
Facultatea teologica a Universitatii din Iai, cu sediul la
Chiinau
(promulgatd prin I. D. R. No. 1137 din 21 Aprilie 1927, publicatd in Monltond Oficial No. 91 din 28 Aprilie 1927).
Art. 1 Se infiinteaza urmatoarele catedre universitare,
care se repartizeaza la cele patr'u Universitati:
a) La Facultatea de Litere si Filozofie a Universitatii din
Bucureti:
1. Istoria artelor.
2. Dialectologia si folclor romanic.
3. Sociologia comparata a civilizatiilor.
4. Arheologia preistorica, catedra care inlocueste actuala
conferinta existenta.
b) La Facultatea de Drept a Universitatii din Bucureti:
1. Istoria doctrinelor economice, catedra care inlocuete catedra de drept comercial sj maritim, care se desfiinteaza.
c) La Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti:
actuala catedra de Teologie practica, se imparte in urmatoarele
doua :
1. Liturgica si pastorala.
2. Catihetica i Omiletica, cu exercitii de predicS.
d) La Facultatea de Medicina a Universitatii din Cluj:
1. Bacteriologia.
2. Clinica de cai urinare, in locul catedrei de Patologie, care
se desfiinteaza.
e) La Facultatea de Stiinti a Universitatii din Cernauji:
1. Fiziologhi animalS.

_ 310

f) La Facultatea de Litere si Filozofie din lasi:


1. Introducerea in Filozofie, Istoria Filozofiei vechi i
dievale.
2. Limbi i Literaturi romanice
g) La Facultatea de Drept din lasi;
1. Enciclopedia dreptului.
2, Conferinta de Comercial, creiata prin bugetul anului 1927,
se transforma in conferin{a de: Filozofia Dreptului penal.
h) La Facultatea de Teologie a Universitatii din Iai, cu sediul la ChisinSu:
1. Arheologia biblica i introducerea in Vechiul Testament,
2. Limba ebraica si Exegeza. Vechiului Testament.
3. Introducerea in Noul Testament i Exegeza Nouiui Testament.
4. Istoria bisericeascS veche si Patrologia.
5. Istoria bisericeasca medie si moderna
6. Istoria bisericii romine.
7. Istoria Filozofiei i Pedagogia
8. Literatura religioasa modern^
9. Istoria literaturii romine
10. Apologetica
11. Dogmatica
12. Morala
13. Omiletica si Pastorala
14. Catihetica sj Liturgica
15. Dreptul bisericesc
16. Arheologia cresting i Istoria artei bisericesti, in locuf
Conferintei cu acelas. nume, existenta.
17. Conferinta de Istoria Rominilor cu privire speciala la istoria Basarabiei.
Art. 2. Prin derogare de la art. 79, 81 i 83 din Legea
asupra invatamintului secundar si superior, primii profesori titulari, profesori agregati i profesori suplinitori ai Faculta{ii de Teologie ai Universitatii din Iai, cu sediul in Chiinau, vor fi numifi
de Ministerul Instrucfiunii publice pe baza recomandarii Senatului
Universitatii din lasi, impreuna cu a unei Comisiuni speciale numite de Ministerul Instructiunii dupa recomandarea Faculta{ilor
respective i formata precum urmeaza:
Pentru catedrele teologice din trei profesori titulari de la
Facultatea de Teologie din Bucuresti, trei profesori titulari de la
Facultatea de Teologie din Cernauti i I. P. S. S. Arhiepiscopiil

311

Basarabiei, precum i un delegat al Sft Sinod, recomandat de


preedintele Sinodului.
Pentru catedrele de : Filozofie, Literatura religioasa moderna,
Istoria literature! romine i Istoria artei bisericeti din cinci Profesori titulari de la Facultatea de Litere i Filozofie din Iai i
cite un profesor titular de la Facultatile de Teologie din Bucureti i Cernauti.
Senatul Universitatii din Iai, unit cu Comisiunea speciala
respectiva, va putea recomanda Profesori titulari, agregati sau
suplinitori.
Numirile se vor face dintre candidatii cari vor poseda titluri
academice i vor fi publicat lucrari de valoare i specialitatea
respectiva.
Profesorul titular, odata numit, face parte de drept din comisia de recomandari cu incepere de la data publicSrii decretului regal de numire in Monitorul oficial.
Atributiunile ambelor Comisiuni speciale inceteaza in momentul in care vor fi numit opt profesori titulari la Facultatea
de Teologie a Universitatii din Iai, cu sediul in Chiinau.
De la aceasta data numirile de Profesori la Facultatea de
Teologie a Universitatii din Iai, 'cu sediul in Chisinau, se vor
face conform dispozifiunilor legii asupra invatamintului secundar
i superior.
Art. 3. Comisiunile sint obligate sa-i sfireascS lucrarile
in termen de doua luni dela data numifii lor.
Daca inlauntrul acestui termen comisiunile nu vor fi inaintat
Ministerului rezultatul lucrarilor lor, Ministerul va putea numi
deadreptul Profesori agregati la catedrele respective, dintre candidatii ce au concurat sau alte persoane ce ar indeplini conditiile
legale. In acest caz Ministerul va motiva numirea.
Art. 4. In timp de cinci ani dela data infiintarii Facultatii
de Teologie din Chiinau vor fi insarcinati cu suplinirea catedrelor
vacante, sau detaati cu toate drepturile lor, profesorii sau agregatii de la celelalte Universitati din tara.

313

Regulamentul Facultafii de Drept din Iai')


Art. 1. Cursurile facultatii de drept cuprind toate ramurile tiintelor juridice i ale stiintelor de Stat.
Ele cuprind: istoria dreptului romin, dreptul roman, dreptul
roman aprofundat si Pandectele, dreptul civil, dreptul civil aprofundat i comparat, procedura civila, dreptul penal, procedura
penala, dreptul comercial, dreptul comercial comparat i maritim,
dreptul constitutional, dreptul administrativ, legislatia industrials
si agrarS, economia politica, finanfele si statistica, dreptul international privat, dreptul international public, sociologia, filozofia
dreptului, istoria doctrinelor economice si enciclopedia dreptului.
Art. 2. Din aceste cursuri: dreptul civil, dreptul roman,
istoria isvoarelor si instituted, dreptul penal, procedura penala,
procedura civila, dreptul comercial, dreptul constitutional i administrativ, economia politica, istoria dreptului romin si dreptul
international public sint obligatorii pentru licenta.
Pandectele, dreptul roman aprofundat i istoria lui, dreptul
civil aprofundat si comparat, dreptul comercial comparat si maritim, dreptul international privat, istoria doctrinelor economice,
finantele i statistica, dreptul administrativ, legislatia industriala
i agrara, sociologia si filozofia dreptului i enciclopedia dreptului, fac parte din cursurile obligatorii pentru doctorat.
Art. 3. Cursurile universitare specificate in art. 2 se vor
face de profesorii titulari sj profesorii agregati ai facultatii.
Ei vor putea fi ajutati de conferen{iari i docenti, cari vor
fi recrutati conform legii.
1) Actualul regulament al Facultafii de drept din Iai ii are originea
in regularnentul din 1913, aprobat prin Inaltul Decret Regal No. 5786 din 1
Octombrie 1913 i publicat m Monitorul Oficial No. 160 din 17 Oct. 1913.
Acest regulament din 1913 a suferit o prima modificare in 1924 aprobata prin Inaltul Decret Regal No. 474 din 8 Febr. 1924 i publicata in
Monitorul Oficial No. 32 din 13 Febr. 1924 i o a doua modificare in
1926 apobata prin Inaltul Decret Regal No. 2870 din 7 lulie 1926, publicata
in Monitorul Oficial No. 163 din 24 lulie 1926.
Regulamentul deci, in vigoare astazi la Facultatea de drept din la?!,
eslc col din 1913, cu niodificiirile adusc in 192-! $i 1926

Cind aceias, materie va fi predata de mai multi profesori,


Consiliul va putea stabili alternarea lor dela licentS la doctorat.
AceastS alternare nu se va face decit cu consimtimintul
profesorului respectiv.
Art. 4. Facultatea de drept elibereaza doua feluri de
diplome: diplome de licenta i diplome de doctor.
Art. 5. ~ Termenul pentru dobindirea licen|ei in drept
este de 3 ani. inauntru acestui termen se vor depune examenele
partiale prevazute de art. 9. Procesul-verbal colectiv de proclamare a licenjiatilor in drept, prevazut de art. 38, alin. 4, nu va
cuprinde pe viitor decit pe acei student! cari au implinit 3 ani
de scolaritate dela imatricularea lor in facultate. Nici o dispensa
nu se poate acorda pentru scurtarea acestui termen.
Art. 6. -- Termenul pentru dobindirea doctoratului in drept
este de 2 ani. Inauntrul acestui termen se vor putea depune
examenele de specializare pevazute de art. 11. Examenul final
de doctorat se va depune dupa ce vor fi trecut 2 ani colari
dela inscrierea candidatului in facultate.
Art. 7. - - Termenele prevazute de art. 5 i 6 se socotesc
pe ani colari. Anul colar incepe in Octomvrie i se terming
in lunie.
Art. 8. - - Pentru licenta, durata cursurilor de drept roman
va fi de 2 ani, de drept civil de3 ani, iarcelelalte cursuri mentionate in art. 2 se vor preda in cite un an fiecare. Orice curs
va trebui safie complect terminat in durata prevazuta de acest
articol.
Art. 9. -- Pentru licenta studentji vor urma cursurile i
vor depune examene asupra urmatoarelor materii:
In anul I: dreptul penal i procedura penala, dreptul roman
i dreptul civil.
In anul II: dreptul roman, dreptul civil, dreptul constitutional i administrativ i procedura civila.
In anul al Ill-lea: dreptul civil, dreptul comercial, economia
po itica, dreptul international public i istoria dreptului romin.
Art. 10. Candidatii la^doctoratul in drept vor aprofunda
o specialitate despre care diploma lor va confine o memjiune
speciala. In acest scop, ei vor urma cursurile i vor depune examenele prevazute de art. urmator:
Art. 77. Examenele de doctorat cu specializarea $tiintelor juridice se vor trece asupra urmatoarelor materii:
Primul examen:

315

a) enciclopedia dreptului;
b) pandectele;
c) dreptul roman aprofundat i istoria lui;
d) istoria doctrinelor economice.
Al doilea examen:
a) dreptul civil aprofundat si comparat;
b) dreptul comercial comparat si maritim;
c) dreptul international privat;
d) filozofia dreptului,
Examenele de doctorat cu specializarea tiinfelor sociale i
economice se vor trece asupra urmatoarelor materii:
Primul examen:
a) enciclopedia dreptului;
b) istoria doctrinelor economice;
c) finance si statistics;
rf) drept roman general.
Al doilea examen:
a) drept administrativ;
b) legislafia agrara si industrials,c) sociologie;
d) drept civil general.
Cursurile de sociologie, precum si cursurile de filozofia dreptului, vor fi fScute de titularul catedrei de sociologie si filozofia
dreptului.
Despre taxe
Art. 12. Taxa de frecvenja este de 750 lei pentru licenta si 1.200 lei pentru doctorat; ea se plates, re la inceputul
fiecarui an scolar direct la cancelaria facultatii. Aceste taxe vor
constitui un fond comun din care se va refine 2 la suta cheltueii de precepere, 3 la suta pentru personalul administrativ ce
manipuleazS; ele se vor repartiza la sffrsitul anului, profesorilor
si agregajilor, potrivit orelor de curs efectiv fScute, socotindu-se
eel pu{in trei ore saptamfnal.
Aceste taxe vor intra in vigoare cu incepere din anul scolar 19261927 i numai pentru studenjii car! se vor inscrie la
licenfa sau doctorat cu incepere din acest an.
Art. 13. -- Studenfii vor plSti deasemeni o taxa speciala
de 200 lei anual pentru licenta i 500 lei pentru doctorat.
Pe linga aceste taxe ei vor plati i o taxa de biblioteca,
care este de 100 lei anual.

Taxele prevazute de acest articol se vor incasa in douft


rate egale: in Octombrie s,i Februarie al fiecSrui an colar.
Art. 14. - Taxele de examen sunt: lei 150 pentru fiecare
examen partial de licenta, lei 600 cind candidatul se inscrie
pentru a trece toate materiile intr'o singurfi sesiune; 700 lei
pentru fiecare examen de doctorat; 1.000 lei diploma de licenta;
1.500 lei diploma de doctorat. In caz de respingere la examen,
candidatul va plati in sesiunea urmatoare, la care se va inscrie, urmatoarele taxe: 100 lei pentru fiecare examen partial de licenta,
400 lei pentru examenul de doctorat, 500 lei diploma de licenta,
1.000 lei dipioma de doctor.
Art. 15. - - Taxele prevazute la art. 13 i 14, se vor varsa
direct la decanatul facultatii, care dupa ce va retine 2,'9 cheltueli
de percepere, le va distribui in modul urmator:
Taxele speciale prevazute de primul alineat al art. 13 vor
fi varsate de decanat, la sfirsitul fiecarui an colar, la Casa de
depuneri i consemnatiuni, pentru fondul de constructie al facultatii.
Taxele de biblioteca prevazute de alin. 2 al art. 13, vor
forma un fond special care va fi intrebuintat pentru cumparari
de carti, reviste i pentru acoperirea cheltuelilor de functionare
si intretinere a bibliotecei Sacultatii.
Totalul taxelor de examene incasate pentru fiecare an de
licenta, se vor imparti intre examinatorii respectivi, proportional
cu numarul candidatilor examinati.
Taxele de examene de doctorat i de teza de doctorat, se
vor imparti in pSrti egale intre profesorii cari au facut parte din
comisiunile examinatorii.
Din sumele provenite din taxele pentru diplomele de licenta i doctorat, Consiliul facultatii va atribui o parte din aceste
sume, pentru formarea la facultate a unui fond, in vederea ajutorarii studentilor saraci, pentru premii de lucrari, etc.
Art. 16. - - Scutirile pentru taxele de examen, cit si pentru
taxa de frecventa, taxa speciala i de biblioteca, se vor acorda
de catre consiliul facultatii, avindu-se in vedere dovezile de lipsa
de mijloace si notele de trecerea examenelor: nota medie apte
sau mentiunea ,,bine" la examenul de absolvirea liceului si de
bacalaureat studentilor anului intaiu de licenta, iar studentilor
anilor urmatori eel putin nota medie 15.
Art. 17. - - Pentru uizarea diplomelor de licen{d sau doctoral in drppt, ol>tinute m straindtate, se vor plati urmatoarele taxo:

_3I6_
100 lei la administrafia financial sau percepfie in contul
Cassei coalelor, iar la decanul facultSfii o taxa care se reprezinte echivalentul tuturor taxelor de: bibh'otecS, special^, examen, frecvent& i diplomS pe cari le platesc studentii facultafii
noastre in conformitate cu regulamentul actualmente in vigoare.
Art. IS. In afarfi de taxele menfionate prin art. 1218
inclusiv, nu se va incasa dela studenfi nici o alta tax3, sub orice
denumire ar fi.

Despre inscrieri
Art. 19. - - Pentru a fi inscris ca student reguJat al facultafii de drept din lasi, pefionarul este obligat a depune la secretariatul facultyii urmatoarele acte :
a) Certificatul de absolvire a studiilor liceale conform legii
fnvatamintului secundar si superior, sau diploma de absolvire a
unei scoale secundare de fete de gradul al II-lea, sectiunea clasic#moderna conform art. 6 din aceast lege.
b) Extractul de nastere.
c) Consimfimintul pSrintilor pentru inscriere, in cazul cind
studentu] nu este major, precum si adresa lor.
d) Dovada de plats a taxelor de frecventa si de biblioteca.
Toate aceste acte se vor pastra la secretariatul facuMfii
in dosarul studentului, pina la terminarea studiilor, trecere la
alta Universitate sau exmatriculare,
Studentul va declara secretariatului facultafii domiciliul sau,
si-1 va instiinfa de orice schimbare de adresa survenita in cursul
studiilor sale.
Art. 20. - - Pentru fiecare student se formeaza un dosar
special in care se depun si se inscriu actele prevazute de articolul precedent.
Acest dosar mai confine:
a) Un formular tiparit in care se inscrie numele si pronurnele studentului si actele de scolaritate.
b) Caetele de cursuri cu frecventarea anilor de studii.
c) Petifiuni si tot ce se refera la scoJaritatea studentului,
Aceste acte vor fi vizate de decanul facultafii.
Facultatea de drept va avea si o matricola in care se vor
trece tofi studenfii inscrisi in aceasta facultate. Fiecare student
va avea in matricola partida sa, in care se vor trece locul si
data nasterii, nafionalitatea, cetafenia, religia, diplomele si titlurile ce poseda in momentul inscrierii, examenele ce a trecut in

J17

facultate cu rezultatele lor, recompensele i pedepsele, precum


orice alte date relative la activitatea sa de student.
Art. 21 Inscrierile se fac de catre secretar sub privigherea decanului. Pe toate actele rdepuse, cu ocazia inscrierii,
se face o viza specials, care va cuprinde data de inmatriculare
a studentului in facultate. Aceasta viz se va face de asemeni
pe orice acte depuse de student posterior inscrierii sale in facultate.
Art. 22. Nu vor fi inscrisj ca studenfi regulati la licenfa
in anul I, decit acei ce vor implini conditiunile cerute de lege
i regulament,
Art. 23. - - La doctorat nu se vor putea inscrie decit licenciatji facultafilor din fara sau posesorii unor titluri echivalate
de facultate, conform art. 71 dinlegea invafamintului superior si
art. 53 din acest regulament.
Art. 24.
Inscrierile in facultate se vor face pe viitor dupa
un formular tiparit. Ele vor fi depuse personal de student la
secretariat.
Cererile de inscriere, semnate personal i insofite de actele
necesare i de recipisele pentru taxe, 'se pot trimite i prin posta
inauntru termenului prev&zut de art. urmator.
Art. 25. -- Inscrierile ordinare in facultate se vor putea
face intre 130 Octomvrie iar intre 130 Noemvrie numai in
cazuride forfa majora.
Art. 26. Un caet de cursuri se va da de secretar studentului in mornentul inscrierii. Pentru obtjnerea caetului, studentul este obligat a prezenta in termenul stabilit de secretar o fotografie a sa (bust marimea 6/8, avind un fond de culoare deschisa); aceasta fotografie se va lipi pe coperta (verso) caetului
de cursuri.
Caetul de cursuri va fi prezentat profesorilor respectivi, cari
vor constata in el regulata frecventare a studentului la cursuri.
Rezultatul examenului va fi comunicat studentului prin trecerea notelor obfinute in caetul de cursuri facuta de secretariat.
Caetul este anual i se libereaza anulindu-se eel precedent.
Art. 27. - - Transferarile dela o Universitate la alta se vor
aprecia de consiliul profesoral al facultatii unde se cere transferarea, avindu-se in vedere actele i situafiunea studentului in
facultatea de unde se transfera.
Aceste transferSri nu se vor putea face decit in luna Octombrie al fiecarui an colar. In caz de transferare se va {inc

318

searna numai de examenele care reprezinta intreaga grup3 de


materii ale unui an de studiu. Celelalte examene partiale nu vor
fi t'nute in seama si nu vor fi men{ionate in extrasul de matricola ce se va inainta facultatii la care se face transferarea.
Art. 28. -- Studentul, care cu stiinta va fi fost substituit
la inscrierea in facultate sau la examen, cum si studentul care
?1 va fi substituit, vor fi pedepsiifi conform regulamentului de ordine si discipline, independent de aplicarea legii penale.
De asemenea vor fi nule de drept examenele depuse de
studentii Tnscrisi prin frauda, insusindu-si acte ce nu le apartin.
AceastS penalitate este independents de orice urmarire sau hotarire judecStoreasca.
Art. 29. Studenjii sint datori a frecventa regulat cursurile si conferintele sub pedeapsS de a nu fi primiti la examene
de cfltre profesorul respectiv.
Frecventarea regulata se va dovedi prin semnarea facuta
de profesor in caetul de cursuri.
Art. 30. - - Studentul care in timp de doi ani consecutivi
nu a trecut eel putin examenele unui an, conform dispozitiunilor
acestui regulament si in ordinea stabilita de el, va fi ters din
matricola afara de cazurile de forta majors cari se vor aprecia
de Consiliul facult5{ii.
In acest din urmS caz, Consiliul facultatii va hotari terrnenul in care trebue s& se treaca examenul.
Studentul exmatriculat nu se va putea inscrie in facultate,
decit la inceputul unui an scolar, si numai daca consiliul admite
reinscrierea.
Reinscrierea in facultate nu se va admite pentru studentii,
cari in timpul cit au fost inscrisi, au avut o frecventare cu totul neregulata, nici pentru aceia cari vor fi avut o purtarea rea.
Art. 31. - - In cazul cind un student a obtinut de doua ori
iavoarea de a fi reinscris si totusi nu va fi depus examenele in
timpul prevSzut de articolul precedent, va fi definitiv exmatriculat din facultate.
Art. 32. Dispozitiunile articolelor precedente se vor aplica
i studentilor transfera{i dela o facultate la alta, avindu-se in vedere situatia din dosarul facultatii de unde se transfera.
Termenele de exmatriculare se socotesc pe ani scolari cu
exelusiunea sesiunii de examen in care se implinesc.
Corpul didactic al facultatii
Art. 33.Corpul didactic al facultatii se compune din profesori titulari, profesori agregati, conferentiari, docenti si suplinitori.

319
Art. 34.Cursurile universitare si examenele se fac de cStre
profesorii titulari, de profesorii agregati si profesorii suplinitori.
Se vor putea face cursuri complimentare de cStre conferentiarii si docentii numiti conform legii.
Art. 35 In conformitate cu art. 72 din lege, numarul
docentilor se limiteaza astfel: 3 pentru dreptul civil, 2 pentru
dreptul roman i cite unui pentru fiecare din materiile prev&zute
de art. 9 si 11 din prezentul regulament.
Art. 36.Profesorii titulari, profesorii agregati, conferentiarii
si profesorii suplinitori, sint obligati s& faca regulat cursurile i
conferintele de care sint insSrcinati.
Numarul orelor de cursuri si conferinte pe sSptamina se
determina de catre Consiliul facultatii.
Ei sunt datori sa ia parte la examene si la consiliile de
facultate. Orice lipsa nejustificata dela una din aceste indatoriri,
va atrage pierderea apuntamentelor pe acea zi, ce se vor varsa la Casa coalelor.
Grade si examene
Art. 37, Licenta in drept se obtine trecind examanele
partiale de fine de an asupra tuturor materiilor prevSzute de
art. 9 din prezentul regulament.
Examenele sint orale: profesorii insS au facultatea de a
da i o lucrare scrisa: in asemenea caz se va da aceia chestiune la toti studentii inscrii pentru trecerea acelui examen sj
in aceiai zi pentru toti.
Proba aceasta nu va fi elirninatorie.
Studentii cari au fost admisi la toate examenele partiale
prevazute de art. 9, vor fi proclamati licentiafi in drept printr'un proces-verbal colectiv, incheiat de profesorii respectivi ai
ultimului an de licenta, notindu-se in dreptul fiecarui licentiat si
notele obtinute la examenele partiale ale anului al Ill-lea.
Aceste note vor fi trecute si in diplomele respective de licenta.
Art. 38. Studentii sunt obligati a se prezenta la toate
materiile unui an de studii in decursul celor trsi sesiuni de examene ale anului respectiv (lunile Octombrie, lanuarie); neprezentarea la toate materiile in cursul acestor trei sesiuni echivaleazS
cu renuntarea la examenul anului respectiv, atrSgind anularea
celorlalte examene partiale trecute.
Numai candidatii respinsi la vreuna sau mai multe materii
in decursul acestor trei sesiuni vor putea depune din nou exa-

320

men la acele materii in decursul aceJor trei sesiuni ale anului


scolar urmator.
Examatricularea se aplicS tuturor candidajilor cari timp
de doi ani cind aveau dreptul de a se inscrie la vreun examen
nu au trecut cu succes toate examenele parjiale ale anului
respectiv.
Nimeni nu va fi admis a depune vreun examen aparjinind
grupului de materii a unui an superior, dacS nu va fi depus sau
complectat eel mai tirziu intr'o sesiune anterioara toate examenele
partiale ale anului precedent.
Art, 39. Examenele parjiale se tin de cStre profesorii
materiilor respective.
La inceputul fiecarei sesiuni de examen, decanul va inamta
profesorului examinator lista candidafilor.
Dupa examinarea tuturor candidajilor, fiecare profesor, pentru
materia sa, va incheia un proces-verbal, cuprinzind numeie acestor candida^i i notind in dreptul fiecarui candidat nota obfinuta.
Pentru fiecare an de licenta, se va mtocmi cite un registru
de procese-verbale, nuruit si numerotat.
Art. 40, In cazul cind unul din examinatori ar fi impiedicat de a tine examenul partial de licenta, el va putea fi inlocuit, pentru acel examen, printr'un alt profesor de specialitatea
respectiva sau dintr'o specialitate fnrudita.
Art. 41. Doctoratul in drept se obtine trecind examenele
de specializare asupra materiilor prevazute de art. 11 conform
dispozitiunilor acelui articol si un examen final de doctorat.
Art. 42. Examenul final de doctorat consists din sustinerea unei teze si sustinerea a 5 pozifiuni alese de candidat
asupra oricaror materii din cele prev&zute de art. 1,
Art. ^3, Examenele de doctorat prev&zute de art. 11 vor
fi trecute in fata unei Comisiuni alcatuita din profesorii de specialitatea materiilor respective sau de o specialitate inrudita cu
aceste materii si prezidata de eel mai vechiu prefesor.
Sustinerea tezei de doctorat se va trece inaintea unei comisiuni de 5 membri, prezidata de profesorul specialitatii din care
este luat subiectul tezei de doctorat.
Examenele tezei de doctorat precum si examenele de teza,
se fac pentru un singur candidat si in fata comisiunii respective.
Comisiunea va lucra totdeauna cu majoritate. Daca unul
din profesorii cari fac parte din juriul examinator, lipseste dela
examenele de doctorat prevazute de articolul 11 sau dela e-

,121

xamenul final de doctorat, candidatul va fi examinat asupra


materiei sau pozitiunii respective de unul din ceilalti membri ai
comisiunii.
Art. 44. Examenele se tin fara intrerupere, rezultatul
trebue dat indata dupa terminare.
Sesiunile ordinare de examene pentru licenta si doctorat,
vor fi dela 20 Octombrie pinS la 10 Noembrie, dela 25 lanuarie
pina la 10 Februarie, dela 5 pina la 30 lunie.
Inscrierea la aceste exemene se face dela 110 Octombrie,
dela 1020 lanuarie si dela 2131 Mai inclusiv.
Pentru materiile prevazute de articolul 8, a cSror cursuri
se fac in mai mul^i ani, oricare ar fi seria de inscriere in facultate a candidatului, examenul partial de licenta va fi trecut pe
viitor cu profosorul care in anul curent a facut cursul asupra
materiei respective.
Art. 45. Regulele de examatriculare aplicabile la licenta
prevSzute de articolul 31, se vor aplica i la doctorat.
Pentru doctorat notele echivaleaza In modul urmator:
14, 15, 16=suficient; 17, 18=bine; 19, 20=foarte bine.
Candidatul trebuie sS obJinS nota medie 14 si sa nu aiba
la o materie mai putin de nota 10.
Notele se dau de comisiune, care hotSrgte daca studentul
a fost sau nu admis.
Art. 46. Teza de doctorat nu se va pune in lucrare decit dupS ce subiectul ei a fost admis de decanat, Tn urma avizului profesorului de specialitate sj trecut in registrul tezelor de
doctorat.
Art. 47. Teza nu se va putea sustine decit dupa ce profesorul de specialitate, care a aprobat subiectul, va face un
raport favorabil asupra lucraiii in manuscris a candidatului.
Decanul, eliberind in urmS ,,bunul de imprimat", candidatii sint
obligati a imprima lucrarea si cu eel putin 20 zile inainte de
data fixarii pentru sustinere, sa depuna 60 exemplare imprimate
din teza lor la decanatul facultStii.
Art. 48. Teza va fi comunicata membrilor juriului examinator i va putea fi sustinuta in orice epoca a anului scolar.
Membrii juriului examineaza pe candidat asupra oricSrei chestiuni
din subiectul tezei. Daca teza de doctorat a fost facut sub conducerea unui profesor agregat, acesta va fi de drept in comisiune, nu insS preedinte. DacS teza a fost sustinuta cu succes,
presedintele proclamS doctor pe candidat.

322

Art. 49. Candidatul care va fi trecut toate examenele


de licenta cu eel putin nota 18 si doctorat cu menjiunea foarte
bine, va fi declarat : magna cum laude, mentiunea care va fi
trecuta in diploma,
Art. 50. Aprecierea raspunsurilor candida^ilor se va face
cu cifre variind intre 10 i 20.
Pentru a fi admis la un. examen partial de licenta, candi'
datul trebue sa fi objinut nota 12.
Pentru licenta notele echivaleaza cu menjiunile urmatoare :
12, 13, 14 cu suficient ; 15, 16, 17 cu bine ; 18, 19, 20 cu foarte bine.
Candidatul care a fost admis la ultimul examen de licenta
(III) va purta in diploma mentiunea obtinuta la cele mai multe
materii ale acestui examen.
Art. 51. Licen{iatul care nu a fost respins la nici un examen i a trecut toate examenele de licenta numai cu eel pufin
nota 18 va fi dispensat de plata taxelor de frecventa la doctorat.
Prin procesul-verbal colectiv prevazut de art. 37, el va fi
declarat licentiat cum laude", facindu-se menjiune de aceasta
in diploma.
Art. 52. Odata cu cererea de inscriere la examenul de
licenta sau doctorat, candidatul va justifica si plata taxelor cuvenite.
Pe viitor candidatul va complecta si un formular tipSrit in
care va arSta examenele ce le-a trecut i sesiunile in care a
depus acele examene, si va indica pentru licenta si materiile la
care dorete sa depunS examenele partiale.
Art. 53. - - Diplomele si certificatele obtinute in strainatate
nu confers nici un drept titularului in tar<*. daca nu vor fi
echivalate cu unul din titlurile pe care le confer^ facultatile de
drept din Romania.
Echivalenta acestor diplome se ve judeca de o comisiune
de cinci profesori titulari sau agregaji, desemnati de Consiliul
facultajii.
Art. 54. Cind intre programul unei scoale strSine si
programul facultatii vor fi deosebiri de materii va trebui, pentru
a obtine echivalenta, sa se treaca" mai intfi un examen asupra
materiilor pe care programul scoalei straine nu le poseda.
Art. 55. Pentru a fi admis la examenul de echivalare
a titlurilor din strainatate, candidatul va trebui s& indeplineascS
urmatoarele condi'tiuni : sa posede pe linga diploma de doctor
sau de licenjiat, certificatul de absolvire a inva{dmintului secundar din Jara, sau o diploma de studii echivalata, recunoscuta de

323

una din Universitajile noastre, conform art. 71, alin. 2 din legc.
Art. 56 Sa dovedeascS pentru licenta terminarea unui
treniu academic, iar pentru doctorat eel putin 4 ani de colaritate.
Art. 57. SatisfScind conditiunile menfionate in cele douS
articole precedente, candidatul va fi supus unui collocviu, iar
daca comisiunea va crede de cuviin{a si la un examen inscris.
Comisiunea se va compune din cinci profesori titulari sau agregati, desemnati de consiliul facultatiiArt. 58. Sint valabile toate examenele i gradele ce au
fost obtinute cu pastrarea dispozidunilor prezentului regulament
sau ale regulamentului din 1 Octombrie 1913.
Art. 59. Orice dispozitiuni din alte regulamente anterioare, contrare celor din prezentul regulament, vor fi considerate
ca abrogate.

325

REGULAMENTUL
Facultatii de Litere i Filozofie din Iai
(Aprobat prin I. D. R. No. 6179 din 27 Decembrie 1923 i publicat in
Monitorul Oficial No. 216 din 2 Octombrie 1925).

Asistentii sint insarcinati cu pregatirea materialului bibliografic si cu examinarea lucrarilor seminariale ale studentilor inainte de a fi discutate in edinta.
Asistenjii licentiati pot fi insarcinati de profesor cu prezidarea edintelor seminariale in lipsa sa, iar la cursurile de limba
cu exercitiile practice.
Asistentii cari au doctoratul pot fi Tnsaicinati, cu avizul
Consiliului facultatii, chiar a tine cursuri inlocul profesorului ori
de a face un curs complimentar.

TJTLUL I
Cursurile predate in Facultate

TITLUL II
Durata i felul cursurilor

Art. 1. La facultatea de Litere si filozofie din lasi re


predau urmatoarele cursuri:
1. Limba si literatura latinS,
2. Limba si literatura greacg,
3. Arheologia si antichitati,
4. Istoria artelor,
5. Filologia romina,
6. Istoria literaturii rominesti vechi,
7. Istoria literaturii rominesti moderne,
8. Limba i literatura francezS,
9. Limba i literatura germanS,
10. Limbile si literaturile slave,
11. Istoria veche cu epigrafia,
12. Istoria medie, moderna i contimporanS,
13. Istoria rominilor,
14. Logica,
15. Psihologia,
16. Estetica,
17. Etica,
18. Sociologia,

Art 4. Cursurile sint teoretice i practice de seminar.


Atr. 5. - - Durata lor este de 3 ani pentru licentS i de 5
ani pentru doctorat.
Art. 6. - - Intinderea unui curs poate fi de 1 an, de 2 ani
i de 3 ani.
Art. 7. Anul scolar tine dela 1 Octombrie pina la 30 lunie.
Art. 8. - - Orariul se stabileste la inceputul fiecarui an colar in Consiliul Facultatii.
Art. 9. Cursurile i lucrarile de seminar se tin numai in
zilele de lucru i numai intre orele 812 si 15-20.
Art. 10. - - Cursurile neprevazute la art. 1 al prezentului
regulament i introduse ulterior promulgSrii sale, se vor repartiza
la diferite speciality in urma unei hotariri a Consiliului Facultatii,
hotarire care apoi se va afia.

19. Istoria filozofiei vechi, medii, moderne si contimporane,


20. Pedagogia si istoria pedagogiei,
NumSrul cursurilor poate fi sporit.
Art. 2. Cursurile se predau de profesori, agregafi, con'
ferentiari i docen{i.
Art. 3. -- Profesorii titulari si agregafl sint ajutaji in seminarii de asistenti.

TIULUL III
Inscrierea
Art. 11. -- Cursurile facultatii pot fi urmate de studenti i
de audienti.
Ca studenti sint admisi numai absolventii de liceu i absolventele colii secundare de fete de gradul II sectia clasicamoderna.
Ca audienti pot fi admii, cu permisiunea Decanului, persoane cari neavind un certificat de absolvire a invatSmintului secundar, dovedesc totu, prin studiile ce le-au f&cut i virsta lor,
cS au maturitatea pentru a audia cursuri universitare.
Art. 13. Inscrierea studentilor se face intre 1 pinft la 20
Octombrie, printr'o petitie adresata Decanului, in care candidatul montionenzS:

326

1. Numele i pronumele,
2. Anul sj locul nasterii,
3. Religia si nationalitatea,
4. Anul cind si liceul de unde este absolvent,
5. Specialitatea i secjiunea pe care dorete s'o urmeze,
6. Adresa in oras.
Pe linga petijia sa, studentul va anexa actele necesare
pentru justiJicarea punctelor 14.
Art. 14. - - Fiecare student va poseda la facultate un dosar al sau compus: din cererea de inscriere in facultate, cererile
de inscriere la examene i din toate procesele-verbale de examenele partiale si generale de licenta i de doctorat iscalite de
profesorii cari au examinat.
Art. 15. - - Decanul are dreptul sa retraga la nevoie inscrierea audientilor.
Art. 16. - - Numai studentii au dreptul sa treaca examenele conform art. 32 si urra., audientii pot obtine prin decanat
certificate de frecventarea cursurilor audiate.
Art. 17. -- Inscrierea studentilor dupa 20 Octombrie se poate
face numai cu avizul Decanului i cu aprobarea Rectorului pina
la eel mult 31 Decembrie. Dupa acest ultim termen nu se mai
poate face nici o inscriere.
Art. 18. - - La 1 lunie i la 1 Octombrie se va comunica
fiecarui profesor lista studen{ilor cari urmeaza sa treaca examene
in sesiunea curenta la profesorul respectiv.
TITLUL IV
FRECVENJE
Art. 19. - - Studentii sint obligati sa urmeze regulat la cursurile teoretice si la lucr&rile practice de seminar ale specialitatii alese.
Art. 20. - - Pentru justificarea frecventii, fiecare student
trebuie sa poseada un carnet de frecventa, iscSlit de profesorii
ale caror cursuri le urmeaza.
In caz de pierdere se poate obtinea un dublicat.
Art. 21. In caz cind boala sau alte motive apreciate de
facultate impiedica pe un student de a lua parte la activitatea
universitara in curs de un an, acel an nu se ia in seama la trieniul academic.
Art. 22. - - Studentii sint datori sa treaca eel putin douft
examene pe an.

327

Art. 23. -- Frecventa de!a facultatile de litere ale celorlalte Universitati romineti, pentru unul sau toti anii de studii,
se recunoaste, insa candidatul va trebui sa raspunda la examene din materiile de specialitatea respectiva ce se predau la facultatea din Ias,i.
Art. 24. -- Facultatea poate elibera certificate de cursurile
urmate si de examenele trecute.
Certificatele vor avea pecetea facultatii si vor fi iscalite de
Decan si de secretarul facultatii.
Directorii de seminar pot elibera certificate de lucrari practice de seminar.
TITLUL V
Examene i grade
Art. 25. - - Facultatea de litere i filozofie confera douS
grade: licenta i doctoratul.

Licenta
Art. 26. - - Licenta este de 4 feluri:
1. Licenta in filozofie,
2. Licenta in filologia clasicS,
3. Licenta in filologia moderna cu urmatoarele sectiuni:
a) Cu limba romina;
b) Cu limba franceza,
c) Cu limba germana;
d) Cu limbile slave,
4) Licenta in istorie.
Art. 27. Pentru obtinerea licentii, Studentii sint obligati sa
treaca examene partiale pe materii i generale de licenta.
Examenele partiale pe materii au de scop sa arate intrucit
studentul a reusit sa-i asimileze, an cu an, cunotintele necesare pentru obtinerea licentii.
Examenul general de licenta are de scop sa arate intrucit
candidatul a reuit sa stapineasca cunostintele unui grup de
materii, aa c3 sa fie in stare, pe de o parte a urmari progresele tiintei, iar pe de alta a le utiliza in cariera de profesor.
Examenele par^iale
Examenele partiale se tree in lunile lunie si Octombrie,
intre 120 ale lunii.
Cu aprobarea profesorului respectiv studentii pot trece mai

328_
multe examene parfiale intr'o singura sesiune.
Art, 29. Pentru a fi admii la licenfa, candidatii trebue
sa fi trecut examenele parjiale ale vreuneia din specialitatile
prevazute la art. 3039, precum i pentru candidafii la licen^a
in filologia clasica, in filologia moderna sau istoria, un examen
la alegere din urmatoarele cursuri de filozofie: istoria filozofiei,
sociologia, etica, psihologia si sa fi facut eel putin cite o lucrare
seminariala la obiectele de studii, nu insa i la materiile auxiliare, adica la acele cu unul sau doi ani de curs.

Examenele partiale pe specialitate


Art. 30, - - I. Pentru licenfa in filozofie.
1. Psihologia,
2. Logica cu teoria cunostinjei,
3. Etica,
4. Estetica,
5. Sociologia,
6. Istoria filozofiei (vechi, medii, moderne)
7. Pedagogia,
8. Un curs la alegere, care poate fi si dela alt& facultate,
cu aprobarea prealabila a unuia din profesorii de filozofie.
Art. HI. //. Pentru licenfa in filologie clasted.
1. Examenul de limba i literatura latina,
2. Examenul de limba si literatura greaca,
3. Examenul de istoria veche,
4. Examenul de arheologie si antichita^i,
5. Examenul de istoria filozofiei vechi,
6. Un examen de filozofie conform art. 29.
Art. 32. ///. Pentru licenta in filologia moderna.
A. Cu limba rominS :
1. Examenul de filologia romina,
2. Examenul de istoria literaturii romine vechi,
3. Examenul de istoria literaturii romine moderne,
4. Examen de limba latina, curs de 2 ani,
5. Examen de limba paleoslovenica i mediobulgara, curs
de 2 ani,
6. Un examen de istoria rominilor pin& la intemeerea principatelor.
7. Un examen de filozofie conform art. 29,
8. Examenul de Introducere in limbile i literaturele romanice.

329

Art. 33.B. Cu limba francezS:


1. Examenul de limba i literatura franceza,
2. Examen de limba i literatura latina, curs de 2 ani,
3. Un examen de filologia romina (introducere in tiinta
limbii i fiziologia sunetelor),
4. Un examen de istoria moderna i contimporana,
5. Un examen la alegere din urmatoarele cursuri: literatura rominS moderna, literatura germana sau literatura greaca,
6. Un examen de filozofie conform art. 29.
7. Examenul de limbi si literaturi romanice.
Art. 34C. Cu limba germana:
1. Examenul de istoria limbii i literaturii germane,
2. Examen de limba latina, curs de 2 ani,
3. Un examen de filologie romina (introducere in stiinta
limbii i fiziologia sunetelor),
4. Un examen la alegere din urmatoarele cursuri: istoria literaturii romine moderne, istoria literaturii franceze sau istoria
literaturii grecesti,
5. Un examen la alegere din istoria medie sau istoria moderna si contimporana,
6. Un examen de filozofie conform art. 29,
7. Examenul de limba i literatura engleza.
Art. 35D. Cu limbile slave:
1. Examenul de limbile i literaturile slave,
2. Un examen de limba i literatura germana,
3. Un examen de filologia romina (introducere in stunja
limbii i fiziologia sunetelor),
4. Un examen de istoria rominilor pinS la intemeerea principatelor,
5. Un examen de istoria medievala,
6. Un examen de filozofie conform art. 29.
Art. 36.IV. Pentru licenta in istorie:
A. Cu istoria veche:
1. Examenul de istoria veche cu epigrafia,
2. Examenul de arheologie cu antichitati greco-romane,
3. Examenul de istorie medie, moderna si contimporana cu
paleografia latina,
4. Examenul de istoria rominilor cu paleografia romina,
5. Examenul de limba latina, curs de 2 ani,
6. Examenul de limba greaca, curs de 2 ani,
7. Un examen de filozofie conform art. 29.

331

Art. 37. B. Cu istoria universal^:


1. Examenul de istoria medie, moderna i contimporana 1 cu
paleografia latina,
2. Examenul de istoria rominilor cu paleografia rormna,
3. Examenul de istoria veche cu epigrafia,
4. Examen de limba latina, curs de 2 am",
5. Un examen de limba paleoslovenica,
6. Un examen de filosofie conform art. 29.
Art. 38. C. Cu istoria rominilor:
1. Examenul de istoria rominilor cu paleografia romina,
Examenul de istoria medie, moderna i contimporanfl cu
paleografie latina,
3. Examenul de istoria veclie,
4. Examenul de arheologie si antichitafi,
5. Examenul de limbile i Jiteraturile slave,
6. Examenul de istoria literaturii romme vechi,
7. Un examen de filozofie conform art. 29.
Art. 39. Deosebit de cursurile pentru examenele partiale
prevazute, studenjii cari se pregatesc pentru invatamintul secundar sint obiigaji sa urmeze intr'un an un curs pedagogic (conform art. 24 din legea invatSmfntului secundar i superior) si sa
treaca examen din aceasta materie.
Art. 40. -- Absolventii facultafii detiinti cari vor sa treaca
licen^a fn filozofie $i au frecventa cursun'lor de filozofie, sint
scutiti de examenul No. 8 dela art. 30.
Art. 41. - - Studenjii inscrii la o specialitate oarecare a
facultatii de Litere, cari vor sa treaca licenta in filozofie i au
frecventa cursurilor de filozofie i au trecut eel pu{in doua examene partiale la specialitatea anterioara, sint asemenea scutiti
de examenul No. 8 dela art. 30.
Art. 42. - Absolventii facultStii de tiinti, sec{ia stiinfelor
naturale, cari vor sa treaca licenta in istorie i au frecventa
cursurilor de istorie, vor trebui sa treaca toate examenele parti-*
ale ale uneia din cele trei secfiuni ale acestei specialitati.
Art. 43. - - Studentii pot urma i alte cursuri decit acelea
ale specialitatii alese i pot trece i examene.
Art. 44. - - Examenele parfiale se tree inaintea profesorului
respectiv i constau din interogatie oralS. Numai in caz cind
profesorul gSsete de cuviinja, candidatul poate fi supus i la o
proba scrisa.
Rezultatul examenului se exprima prin bile albe, roii si

negre, i anume: trei bile albe, doua bile albe s.i una rotjie, 1
bilS alba i 2 roii, 3 bile roii, bila neagra. Aceste bile se consemneaza intr'un proces-verbal.
Art. 45. Candidatui care va fi obtinut bila neagra la o
materie, va fi aminat pentru sesiunea urmatoare..
Daca candidatul este respins de 2 ori la aceeai materie,
el poate cere sa fie examinat de o comisie de 3 proJesori, din
care profesorul respectiv nu poate lipsi.
Decanul va aviza asupra cererii.
Art. 46. - - Examenele partiale, netrecute in timpul celor
3 ani de studii, vor trebui sa fie trecute neaparat in decursui
a 2 ani imediat urmatori. Dupa expirarea acestui termen, studentul pierde dreptul de a se mai prezenta la examene.
Consiliul facultStii insa, apreciind validitatea motivelor invocate, poate admite trecerea examenelor i dupa acest termen.
Art. 47. Pentru examenele partiale se va percepe o tax& de 30 lei de fiecare examen (curs de un an), din care 7 la
suta revine Decanului, iar 3 la sutS secretamlui sSu.
Aceste taxe se vor depune la secretariat odata cu cererea
de inscriere la examen.
Art. 48. Bursierii facultatii sint scutiti de taxe petru examenele par^ale. Ei sint obligati sa treaca eel putin doua examene partiale in fiecare an i sa ia parte activS la lucrarile de
seminar. Contrar nu vor beneficia de scutire in anii urmStori.

Examenele generale de licenta


Art. 49. - Trecerea tuturor examenelor partiale pe materii (conform art. 3039) confera candidatilor titlul de absolvent! al facultafi i le da dreptul sii se prezinte la examenul de
licenta.
Art. 50. - - Examenele de licenta consists dintr'un examen
oral i dintr'un examen scris.

Examenele orale
Examenele orale de licenta se tree din cite 3 materii: uncle
fixe, unele la libera alegere a candidatului din materiile spocialitatii respective.
Art. 57. -- /. Pentru licenta in filozofie:
1. Psihologia sau logica,
2. Istoria filozoiiei,
3. O materie liber#.

332^
Art. 52. ~ II. Pentru licenta in filologie clasica:
1. Limba si literatura latina,
2. Limba i literatura greaca,
3. O materie liberal
Art. 53. ///. Pentru licenta in filologia moderna;
a) Cu limba romina :
1. Filologia romina,
2. Istoria Jiteraturii romine vechi i moderne (materia inireagS fiind examinata de un singur profesor),
3. 0 materie liberal
Art. 54. - b) Cu limba franceza: 1. Limba i literatura francezS,
23 Doua materii libere.
Art 55.c) Cu limba germana": 1. Limba i literatura germana,
2.3. Doua materii libere.
Art. 56.d) Cu limbile slave: 1. Limbile i literaturile slave,
2.3. DouS materii libere.
Art. 57. IV. Pentru licenta In istorte: a) Cu istoria veche :
1. Istoria veche,
2. Limba latina sau greacS,
3. O materie liberS.
Art. 58. b) Cu istoria universala: Istoria medie moderna
i contimporanS,
2.3. Doua materii libere,
Art. 59. c) Cu istoria rominilor: 1. Istoria rominilor.
2.3. Dou^ materii libere.
Examenele scrise
Art. 60. /, Pentru licenta in filosofie:
1. Analiza unui op clasic ales de candidat cu aprobarea profesorului de istoria filozofiei,
2. O lucrare asupra unei chestiuni alese de juriu din materiile de licenta art. 51, afara de istoria filozofiei.
Art. 61. //. Pentru licenta in filologie clasica :
1. 0 traducere din greceste in rominete ori din romineste
in latineste, dupa aJegerea candidatului,
2. O lucrare asupra unui subiect ales de juriu din materiile
de licenta, art. 52.
Art, 62. ///. Pentu licenta in filologie moderna:
1. Pentru grupul A o lucrare de filologie romina sau de
istoria literaturii romine vechi sau moderne; pentru grupul B o
lucrare de istoria literaturii franceze ; pentru grupul C o lucrare

de istoria limbii i literaturii germane; pentru grupul D o lucrare


din limbile i literaturile slave.
2. O lucrare fixatS de juriu din celelalte douS materii de
licenta art. 53, 54, 55, 56.
Art. 63. -- IV. Pentru licenta in istorie :
1. O lucrare fixata de juriu din materia principals specificata
la art. 59, 60 i 61.
2. O lucrare fixata de juriu din celelalte doua materii de
licenta art. 57, 58 i 59.
Art. 64. Examenul de licenta se trece inaintea unui juriu compus din trei membri desemnati de Decan dintre profesorii
inateriilor respective. Decanul va da unuia din ei delega{ia de
a prezida comisiunea.
Juriul hotarate subiectele lucrarilor scrise i zilele i orele
de lucru.
Hotarirea se consemneaza prin proces-verbal iscalit de toji
membrii juriului.
In caz de absen{a a unuia din membri, el este inlocuit printr'un
profesor, de preferinta dela o specialitate inruditS desemnat de
Decan.
Art. 65. La examenul scris de licentS se acorda cite 3
ore de lucru de fiecare lucrare, iar examenul poate fi fixat deodata la mai multi candidati pentru aceiai licenta.
Examinarea lucrarilor scrise se face de intregul juriu, iar
notarea se face cu bile albe, rosji i negre conform art. 32, dupa
ce fiecare profesor in parte i-a dat pSrerea sj se consemneazS
in proces-verbal.
Art. 66. In caz cmd candidatul a obtinut eel putin toate
bilele rosji, el este admis la examenul oral de licentS: in caz
cind el a obtinut vre-o bila neagra, el este aminat pentru sesiunea urmatoare.
Rezultatul se afieazS.
In caz cind unui din membrii juriului lipsete, el este inlocuit printr'un profesor, de preferinta dela o specialitate inrudita
desemnat de Decan.
Art. 67. Examenul oral de licenta este public, se tine in
prezenja tuturor membrilor juriului i durezS un ceas i jumatate
pentru cite un singur candidat.
A/f. 68. La examenul oral membrii juriului examineazit
iiecare din specialitatea sa cite jumState de ceas,
Un profesor nu poate examina din douS materii decit nu-

334

mai cind suplineste o a doua catedrS, in acest caz juriul se va


complecta cu un al treilea profesor de la o specialitate inrudita,
desemnat de Decan.
In caz cind unul din membrii juriului lipsete, el este inlocuit printr'un profesor, de preferinta dela o specialitate inrudita,
desemnat de Decan.
Art. 69. -- Fiecare membru al j juriului se pronunja asupra examenului intreg printr'o bilS conform art. 44, iar rezultatul se consemneaza printr'un proces-verbal iscalit de to\\ membrii
juriului.
Art. 70 - - Candidatul care a obtinut eel putin trei bile roii
este declarat licentiat.
Candidatul care a obtinut o bila neagra este aminat pentru
sesiunea urmatoare, cind este obligat sa repete intregul examen
oral.
In cazuri exceptional si cu aprobarea Consiliului facultatii
examenul poate fi aminat si a doua oara.
Art. 71. - - Candidatul care a obtinut majoritate de bile
albe este declarat licentiat ,,cum laude", iar eel care a obtinut
toate bjlele albe w magna cum laude".
Aceste distinctii se mentioneaza in diploma de licenta.
Art, 72 Examenele de licenta setrecintre 1 30 Octombrie i 1 24 lunie, iar pentru candida{ii cariurmeaza sa repete
examenul oral (conform art. 66) i intre 25 pina la 31 lanuarie.
Art. 73. - - Absolventii facultatii de Stiinti (conform art. 40
$i 42) vor putea trece examenul de licenta in filozofie ori istorie
ca i absolventii facultatii de Litere.
Art. 74. Modalitatile trecerei dela o secjie a facultatii de
Litere la alta se vor hotari de Consiliul facultatii.
Art. 75 Candidatii la examenele de licenta vor depune
Ja secretariat, odatS cu cererea de inscriere, o taxa de examinare de 200 lei.
Pentru candidatii cari repeta examenul oral de licenta (conform art. 70) taxa de examinare este numai de 100 lei.
Din taxa intreaga ori pe jumiitate, 15 la suta revine Decanului, 5 Ja suta secretarului, iar restul se imparte in mod egal
intre membrii jiuriului.

Diploma de
de

Art. 78 Candidatul declararat licentiat capatS o diploma

335

Art. 77 - Diploma de licenta se da in numele M. S. RejjHui, este investitacu pecetea Universitatii, este iscalita de Ministrul Instructiei, de Rectorul Universitatii si de Decanul Facultatii.
Ea specifica specialitate din care Candidatul a fost examinat,
iar la filologia moderns i sectiunea conform art. 26.
Art. 78. La primirea ei Candidatul iscaiete diploma de
licenta in prezenfa secretarului facultatii si depune o taxa conform regulamentul de taxe universitare.
Doctoratul
Art. 79 Doctoratul este de un singur fel: in litere i filozofie.
Art. 80. Pentru a obtine Doctoratul, Candidatul trebue sa
implineasca urmatoarele conditii:
1. Sa fie licentiat,
2. Sa fi participat eel putin un an, dupa trecerea examenului de licenta, la lucrarile de seminar ale specialitatii respective.
3. Sa fi prezentat o lucrare originala de specialitate, numita
teza de doctorat si aprobata conform art. 84.
Art. 81. Teza de doctorat se .remite Decanului, in manuscris, spre a proceda la compunerea juriului de examen i de
cercetare a tezei.
Art. 82. Juriul se compune din 5 profesori, din care 2 de
specialitatea tezei, 2 de specialitatea aleasa de candidat, (conform
art. 86) desemnati de Decan i sub presedintia Decanului.
Art. 83. - - Din cei 5 profesori, cHji alcatuesc juriul, se aleg
2 cari sa examineze teza i anume pe profesorul cu care candidatul a lucrat in seminar, ca referent i pe un al doilea ca
coreferent.
Art. 84. - - Referentul i coreferentul sint obligati sa depue
juriului raportul eel mult in doua luni dela primirea tezei.
Daca juriul aproba teza, candidatul este admis la examenul oral.
Art. 85. Teza de doctorat trebuie tiparita i distribuita
tuturor profesorilor facultatii cu eel putin 30 de zile inainte de
examenul oral.
Facultatea poate acorda dispensa de tipar.
Art. 86. Examenul oral de doctorat consista in susjinerea
orala a tezei i intr'un examen din doua materii:
1. Materia din specialitatea cSreia s'a fcut teza.
2. O materie libera.
Art. 87. - - Cind un membru al juriului lipseste din cauzS de

336
337

boaJei sau de absenta din tara, el poate fi inlocuit de Decan cu


un alt profesor.
Art. 88. Candidatul admis cu unanimitatea bilelor albe
este proclamat doctor n magna cum laude", iar eel admis cu majoriratea bilelor albe: ,,cum laude".
Art. 89. - - Candidatul respins la examenul oral poate repeta exmenul dupa un an, cu aceias teza ori cu o teza nouci,
dupa aprecierea juriului.
Art. 90. - - Pentru examenul de doctorat se piateste o taxa
de 350 lei, care se depune la decanat odatS cu cererea de inscriere la examen.
In caz cind candidatui repeta examenul cu aceiasi tezS, taxa este de 200 lei.
Taxa de examen se imparte egal intre membri juriului, dupa
ce se defalcheazS din ea 5 la suta pentru secretar.
Diploma de Ooctorat
Art. 91. Diploma de doctorat se da in numele M. S.
Regelui, este investita cu pecetea cea mare a Universitajii, este iscaiita de Ministrul de instruc{ie, de Rectorul Universitatii si de
Decanul faculta{ii.
Art. 92. - - Diploma de doctorat este tiparita pe pergament
si la primire candidatui iscaleste in prezenja secretarului Universitatii i achitS o taxa conform regulamentului de taxe
universitare.
TITLUL V.
Echivalarea titlurilor universitare straine cu cele romine?ti
Art. 93. Studentii can" i-au facut studiile universitare in
strainatate i vor sa dobindeasca titlul de licenja in filozofie si
litere din \ara, vor trebui sa dovedeasca:
a) Absolvirea invatamintului secundar din tara sau din strainatate: in acest din urma caz ei trebue sa fi dobindit echivalenta ceruta de lege (art. 71 alin: II din lege),
b) Terminarea eel putin a unui trieniu academic pentru specialitatea in care voesc sa obfina titlul de licenjiat.
Ei vor trece apoi examenul de licenfa conform art, 50 si
urmatorii din acest regulament.
Art. 94. Licentiatii facultatilor strSine, can voesc sa treaca examenul de doctorat, pe lingS indeplinirea condi'tiunilor cerute de art. 80, trebue sa fi dodindit si echivalenta diplomei de

la una din facult&tile din \ara conform art. 71. alin. Ill
din lege.
Ei vor trece apoi examenul de doctorat conform art. 80 i
tirmatorul din acest regulament.
Art. 95. - - Licentele si doctoratele straine vor putea fi recunoscute echivalente cu cele din tara, in urmatoarele condipuni:
Posesorii respectivelor diplome vor trebui sa dovedeasca :
a) Absolvirea invStSmintului secundar din |ara sau din strainatate; in acest din urma caz ei trebue sa aiba si echivalenta
ceruta de lege,
b) Ei vor trebui sa dovedeasca terminarea eel putin a unui
trieniu academic.
Facultatea va putea supune la un examen de incercare pe
licentiatii i doctorii cu diploma din strainatate, cind va gasi de
cuviinta. Acest examen se va face asupra materiilor principale
din specialitatea pentru care candidatui a obtinut diploma.
El se va trece inaintea unei comisiuni numita de Decan si
compusa conform art. 64 i 82 din acest regulament.
Comisiunea va fi prezHata de Decan, sau in caz de boala
ori absenta, de un profesor delegat de dinsul.
Candidatul va varsa la secretariatul facultatii taxele prevazute la art. 75 si 90; sumele rezultatese vor imparti intre membrii comisiunii.
Art. 96. - Cind candidatui nu indeplinete conditiunea
prevazuta la art. 93 lit. a, el va fi respins pina ce va produce
titlul respectiv. Cind candidatui nu indeplinete conditiunea de
sub litera b a aceluia articol, facultatea apreciaza daca trebue
sa-1 supuna la un examen de incercare, sau daca trebuie sa-1
oblige a trece toate examenele partiale si de diploma cerute de
acest regulament pentru obfinerea unui titlu echivalent cu eel
pe care il poseda candidatui.
Aceste examene se vor trece la termenele fixate de facultate.
Art. 97. - Pentru examenele de echivalenta se vor plati
taxele prevazute la art. 75 si 90 din acest regulament, precum
si taxele de diploma prevazute in regulamentul taxelor universitare.
TITLUL VI
Dispozitii tranzitorii
Art. 98. - - Regulamentul de fa{S intrft in vigoare dela 1
Octomvrie 1923.
22

338

Art, 99. Studentii inscrisj in facultate i cu frecvenja terminate inainte de intrarea in vigoare a acestui regulament, ii vor
trece examenele dupa vechiul regulament.
Art. 100. Studentii inscrii in facultate sub regimul regulamentului anterior vor avea latitudinea s&-i continue studiile
i sa treaca examenele conform regulamentului de fata sau sa
faca aceste studii i sa treaca examenele conform dispozitiilor
regulamentului in vigoare la data inscrierii lor.
Art. 101. Oricare ar fi data de inscriere a studentilor,
ei vor fi supusj la plata taxelor prevazute in regulamentul de fata.
Art. 102. ~ Cind se vor crea noui catedre i noui cursuri,
Consiliul de facultate va avea caderea sa le declare facultative
sau obligatorii i a le repartiza sectiunii ce va crede de cuviinta.

REGULAMENTUL
pentru Facultatea de Medicina din lasj
(aprobat prin I. D. R No 3113 din 18 Decembrie 1928 $ipublicat in Monitorul Oficial No. 285 din 21 Decembrie 1928).

CAPITOLUL I
Art. 1. -- Inscrierea pentru invatamintul medical se face la
secretariatul Facultatii de medicinS, la inceputul fieciirui an colar dela 115 Octomvrie. DupS 15 Octomvrie pina la 1 Noemvrie se poate acorda inscrierea de catre decan, in urma unei
cereri motivate s.i a depunerii unei taxe speciale de 200 lei.
Nu se poate acorda nici o dispense de inscriere peste
1 Noemvrie.
Art. 2. -- Consiliul profesoral al FacultStii va stabili la inceputul fiecSrui an sjcolar numarul inscrierilor ce pot fi admise
in primul an pentru ca invatamintul sa se poata preda in condifiuni satisfScatoare.
Cind numSrul cererilor de inscriere ar fi superior celui fixat
de Consiliul profesoral, admiterea se va face in ordinea clasificatiunii la examenul de bacalaureat precum i a mediei obtinute
in cursul superior de liceu la partea tiintificS.
Art. 3. Pentru a fi inscris student al Facultatii de medicinS peti{ionarul este obligat a depune la secretariatul Faculde medicinS urmatoarele acte:
a) Diploma de bacalaureat;
6) Extractul de natere;
c) Consimtamititul pSrintilor pentru inscriere in cazul cind
studentul nu este major, precum i adresa lor. Toate aceste acte
se vor p&stra la secretariatul Facultatii in dosarul studentului,
pina la terminarea studiilor, trecere la alta Facultate, Universitate, sau pina la exmatriculare.
Studentul este obligat a declara la secretariatul Facultatii
domiciliul sau i orice schimbare ulterioara de domiciliu.
Candidatul nu va fi admis ca student de cit in urma unui
examen medical din partea Facultatii.

340

341

Art. 4. Pentru fie care student se formeaza un dosar special in care se depun si se tnscriu actele de mai sus, (art. 3).
Acest dosar mai combine :
a) Un formular tiparit, in care se inscriu numele si pronumele studentului, inscriptiunile, examenele si toate actele de colaritate ale studentului;
6) Carnetele de frecvenja pentru materiile din anii de studii;
c) Carnetele de frecventare la lucrarile practice.si clinici;
d) Petifiuni in genere, tot ce se refers la colaritatea studentului.
Art. 5. Fiecare student va avea un carnet de frecventare la lucrarile practice, in care, la finele fiecarui semestru, profesorii atesta frecventarea invatSmintului respectiv.
Art. 6. ~ Cind un student al unei Universitati straine, ar
dori as continua studiile la Facultatea de medicina din lasi, odata
cu cererea de inscriere, va fi obligat a depune pe lingS actele
prev3zute la art. 3 si certificatele de examene, studii i inscriptiuni, ob{inute la acele Universitati.
Toate aceste acte si certificate straine, vor fi traduse in
limba romina i legalizate de Ministerul Afacerilor Straine.
Diploma de bacalaureat, va fi in prealabil echivalafa de
Ministerul Instructiunii, iar valoarea i ecbivalenta inscriptiunilor
i certificatelor de studii si examene obtinute la acele Universitati, vor fi judecate in fiecare caz special de catre Consiliul profesoral al Facultatii, prin o comisie de echivalare, pe baza legilor
i regulamentelor in vigoare.
Art. 7. - - Doctorii in medicina cu diplome dela o Universitate strains, cari ar dori sS-si echivaleze diploma sa cu aceia
a Facultatii de medicina din lasi, vor trebui sa prezinte odata
cu cererea de echivalare urmatoarele acte in original, traduse
in limba romina si legalizate de Ministerul Afacerilor Straine:
a) Diploma de doctor in medicina;
6) Extractul de nastere;
c) Certificatul ca e cetacean romin.
Numai diploma de doctor in medicina din statele in car!
aceasta diploma ar da titularului dreptul imediat la libera practica a medicinii in acele state, va putea fi judecata echivalenta.
si posesorul ei va fi admis a se prezenta la examenul de libera
practica a medicinii in tara noastra.
Cu celelalte diplome posesorii lor vor trebui sa documenteze frecventarea anilor de studii si sa treaca din nou examenul

de doctorat la Facultatea din lasi, potrivit regulamentului in


vigoare.
Art. 8. Sludiile medicale dureaza 6 ani.
Programa cursurilor cuprinde tiintele invatamintului medical si lucrarile practice corespunzatoare.
Art. 9. Catedrele existente la Facultatea de medicina, la
punerea in vigoare a acestui regulament sint urmatoarele:
Chimia medicaia i biologica,
Parazitologia,
Anatomia descriptiva si embriologia,
Istologia i istogeneza,
Fiziologia si fizica biologica,
Patologia si terapia generala,
Clinica medicaia,
Clinica I chirurgicaia,
II chirurgicaia i anatomia topografica,
Clinica dermatologica i sifiligrafica,

boalelor mintale i nervoase,

si patologia infantiia,
boalelor cailor urinare,

si teoria oftalmologica,
si teoria obstetricaia,

terapeutica,
Patologia chirurgicaia,
Patologia medicaia,
Medicina operatoare,
Anatomia patologica,
Farmacologia i materia medicaia (farmacodinamia si farmacognozia),
Igiena,
Medicina legaia,
Bacteriologia.
Art. 10. Materiile cursurilor i lucrarilor practice sint
impartite in anii de studii, precum urmeaza:
Anul I
Chimia medicaia si biologica,
Anatomia descriptiva i embriologia,
Istoria i istogeneza,
Fizica biolo^icS.

342

Anul II
Anatomia patologica,
Bacteriologia,
Patologia chirurgicala,
,,
medicala,
Anatomia si embriologia,
Fiziologia,
Semiologia medicals (conferinta).
Anul III
Farmacologia i materia medicala,
Medicina operatoare,
Anatomia topografica,
Parazitologia,
Clinica I chirurgicala',

medicala.
Anul IV
Patologia generala,
Igiena,
Clinica II chirurgicala,

II medicala,
terapeutica,
Ortopedie (conferinta).
Anul V
Clinica

obstetricaia,
nervoasa i mintaia,
dermatologica,
medicala infantiia.
Anul VI

Clinica urinara,

oftalmologica,
Medicina legala,
Radiologia (conferinta),
Clinica oto-rino-laringologica (conferinta),
Epidemiologia i clinica boalelor infectioase (conferinta),
Decanul stabilete la inceputul anului scolar pentru fiecare
an de studii, stabilindu-se astfel programa orelor de studii i
lucrSri practice pentru amindoua semestrele.

343

In acest scop fiecare profesor este obligat a inainta decanatului intre 115 lunie a fiecarui an, programul si orele de
studii ce poate asigura la catedra sa in anul urmator, in cadrul
orarului acelui an,
Art. 11. Anul colar incepe la 1 Octomvrie i se termina
la 30 lunie.
Semestrul de vara incepe la 1 Martie.
Cursurile incep la 15 Octomvrie i se termina la 31 Mai.
Cursurile nu sint intrerupte decit in zilele de sarbatori bisericeti i nationale fixate de Rectorat, conform legii invatamintului superior.
Vacantele de Craciun i Pati tin cite 15 zile.
Art. 12. Fiecare profesor va primi dela decanat cataloagele studenfilor regulat inscrisi pentru fiecare an de studii, eel
mai tirziu pina la 1 Noemvrie.
Art. 13. Fiecarui student i se formeaza, la intrarea sa
in Facultate, un carnet de cursuri in doua exemplare, unul din
ele fiind duplicat ce se pastreaza la dosarul de colaritate al studentului, pina la sfirsjtul studiilor medicale. Aceste carnete au
foi de frecventarea cursurilor, stagii in spitale i examene pe tot
timpul invatamintului medical.
In carnetul ce se da studentului, profesorii atesta semestrial
frecventarea cursurilor i stagiul in spitale, iar la finele anului
colar tree i semneaza notele obtinute la examene
Semnatura semestriaia de frecventa se da de catre profesori in ultima ora de curs a fiecarui semestru. Pe baza atestarii
de frecventa a tuturor profesorilor unui an de studiu, se da de
catre decan semnatura fara de care studentul nu este admis la
examenul acelui an. Daca un student pierde carnetul sau, i se
poate elibera un duplicat dupa eel ce se aila la dosarul sau de
colaritate; va trebui insa sa indeplineasca formele ce se cer
pentru anuntarea anuiarii unui act oficial.
Ori carui student care are mai mult de 6 absente nemotivate intr'un semestru la cursuri, lucrari practice sau clinici, nu i
se iscalete foaia de frecventa;. el ramine repetent.
Studentul care n'a frecventat Facultatea timp de 2 ani, va
fi ters din matricolele Facultafii si nu se va putea reinscrie in
Facultate decit la inceputul unui an scolar i numai daca consiliul Facultatii va admite reinscrierea.
Art. 14. -- Stagiul de spital este obligcitor i fara intrerupere din luna Ootomvrie pina la 1 lunie, Incepind din anul II.

344

DecanatuI Facultafii va orindui in fiecare semestru seriile


si modul de rotajiune al studentilor stagiari in diferitele servicii
de clinici ale Facultatii.
Internii si externii efectivi ai institutiunilor unde recrutarea
se face prin concurs, se socotesc stagiari in serviciile unde functioneaza. Pentru a face cu putin^a si acestora frecventarea lecjiilor clinice, se vor rindui, pe cit posibil, in orariul cursurilor,
lectiile clinice dupa ora 10, iar stagiul de spital dela ora 8-10.
Fiecarui student trimis la stagiul de spital, i se elibereaza
de catre decanat pentru fiecare semestru un caet de stagiu, cuprinzind cite o foaie pentru fiecare zi de stagiu. Studentul noteaza
curat si cu cerneaia toate invatamintele ce a c&patat din stagiul
sau in fiecare zi. La sfirsitul saptaminii un asistent al clim'cii, iar
la sfirsitul lunei seful de lucrari, cerceteaza, corecteaza sau completeaza aceste note. La sfi'rsitul stagiului semestrial profesoru!
iscaleste, apreciind activitatea studentului la stagiu i la coloquiurile ce i s'au facut. Caetele de stagiu ramin proprietatea studentului. Ele trebuesc prezentate juriului examinator la doctoratul IV.
DecanatuI va elibera la inceputul anului, fiecarui student
care urmeaza lecjiuni clinice, un caet pentru clinici, cuprinzind
atitea foi cite zile de lec{ii va avea pentru fiecare clinicd in
cursul anului. Studentul noteaza in acest caet dupa fiecare lectie
clinica" a profesorului, cu cerneaia si curat, invatamintele ce a
capatat. La sfirsitul semestrului, seful de lucrari va cerceta, corecta si complecta aceste note, semnind aprecierile sale.
Caetul de clinici ramine proprietatea studentului si va trebui
prezentat juriului examinator la doctoratul IV.
CAPITOLUL II
Examenele
Art. 15. Examenele sunt : 1) examene de fine de an,
2) doctorate si 3) teza.
Toti studemMi din anii de studii sint obligati a se supune
in cursul anului la coloquiuri, probe scrise sau orale ori de cite
ori va socoti necesar profesorul respectiv.
La clinici studentii sint de asemenea obligaji a se supune
la coloquiuri, in tot cursul stagiului, facute fie de profesori, fie de
medici primari ori conferentiari sau asistenji care au fost ins&rcinati de profesorii respectivi cu educajia clinica a studen{i/or.

345
Aceste coloquiuri pot fi cit de dese in, cursul stagwluj de spital.
Aprecierile se fac asupra fiecarui student, pe foaia speciala a fiecarui stagiar din caetul sau de studii.
In carnetul studentului numai profesorul va trece nota si
va atesta frecventa regulata.
1. Examene rfe fine de an.
Examenele de fine de an se fac de catre profesorii respectivi : ele au loc intre 130 lunie (sesiunea de varS) si intre
115 Octomvrie (sesiunea de toamnS).
Examenele de fine de an consists in probe practice i probe
orale sau scrise.
Probele practice sint eliminatorii si se dau inaintea probelor orale.
Daca un candidat a otyinut mai putin decit nota 6 la proba practicS, el este respins si nu mai poate continua examenul
oral la acea materie.
Candidatii admisi la proba practice tree i proba orala, iar
daca nota obtinuta este mai mica de 6, candidatul este respins.
In sesiunea de vara studen^ii sint obliga^i a se prezenta
la examen eel put,in la jumState din materiile anului respectiv.
Cei respinsi in sesiunea de var& sint admii a trece in sesiunea de toamnS examen numai la materiile la care au fost
respini, pe linga materiile la care nu s'au prezentat.
La 15 Octomvrie sesiunea de examen de fine de an este
inchisa, Studentul care in sesiunea de Octomvrie nu s'a prezentat la examene, la una sau mai rnulte materii, este declarat
repetent.
Dupa sesiunea de toamna, Studentul care a fost respins la
douS sau mai multe materii r&mine repetent. El nu va fi inscris
in acela an, decit dupa cererea de reinscriere ce se va face
eel mai tirziu pina la 1 Noemvrie. Cind cererea de reinscriere
nu este facuta in termen, studentul este exmatriculat i nu va
mai putea fi reprimit decit numai la inceputul anului colar.
Daca un student este respins numai la o materie el este
considerat corigent si este promovat in anul superior, dar va
trebui ca in cursul anului sa treaca" corigenta la 15 lanuarie, 15
Martie sau 15 Mai.
Daca nu a reus.it sa treaca corigenta pinS la 15 Mai, va
putea sS se prezinte la acest examen in lunie sau Octomvrie,
dar nu va mai putea in aceste sesiuni sa fie inscris la examc-

346

nele anului in care este promovat provizoriu; el va trebui s& repete acel an.
La conferin(ele prevSzute in programul de cursuri studen^ii
sfnt obligafi a trece la sfirsitul anului un coloquiu cu conferentiarul respectiv, care noteazS aprecierile sale anume in cataloage
pe care le inainteazS profesorului pe lingS a cSrui catedrS este
alipita conferinta spre a servi la notarea studentului la cursul
fondamental al profesorului.
Studentul de anul I, II, III si IV, care a rmas repetent 2
ani in acelas an, este exmatriculat si nu mai poate fi inscris in
medicina,
2. Examenele de doctorat.
Au de obiect intreaga materie a obiectelor de studii respective,
Examenele de doctorat sint in numar de 4 si anume:
Doctoratul I
Anatomia, istologia si fiziologia.
Probe practice la toate materiile.
Doctoratul II
Patologia interns, patologia externa, anatomia patologica"
si bacteriologia.
Probe practice la anatomia patologica si bacteriologie.
Doctoratul III
Medicina operatoare, patologia general^, igiena, farmacologia.
Probele practice la toate materiile.
Aceste examene de doctorat se pot trece numai dupS terminarea cu succes a anului III.
Doctoratul IV
Clinica medicala si terapeutica (una sau alta), clinica chirurgicala, clinica infantila si de boli contagioase (una sau alta).
Clinica obstetrical^ si clinica sifiligrafica, la care se va adauga
una din urmStoarele clinici speciale, pe rind sau dupa alegerea
decanului:
1. Clinica dermatologica; 2. medicina legal&; 3. Clinica
cailor urinare; 4. Ciinica neuro-mintalS; 5. Clinica oftalmologica\
Probe practice la toate materiile.

347

Acest examen de doctorat se poate trece numai dupS terminarea cu succes a anului VI.
Cind un student are dreptul de a se prezenta la mai multe
examene de doctorat intirziate, el le poate da unul dupa altul,
in caz de reusjta, fSra nici un stagiu intre ele decit numai timpul necesar pentru indeplinirea formalit&tilor.
Pentru examenul de doctorat decanatul formeazS serii de
35 candidati.
Examenele doctoratului I, H i HI, se" tin zilnic, incepind
dela 1 Noemvrie pinS la 30 Mai, iar pentru doctoratul IV, pin&
la 30 lunieLa toate examenele de doctorat sint probe practice si probe orale.
Pentru probele practice si orale se va proceda in modul
urmator:
In ziua i ora fixata candidati se vor prezenta la laboratoriile respective, sau serviciile de clinicS, unde profesorul respectiv ii va supune intii la proba practicS, acordindu-le timpul
pe care-1 va crede necesar pentru eSectuarea probei i apoi la
proba orala.
Probele practice sint eliminatorii, ele se tin inaintea probelor teoretice.
Pentru a fi admis la proba practica, candidatul trebue s&
obtina nota 6.
Cind candidatul a fost admis la proba practicS el trece i
proba orala la care trebuie sa obtina nota 6 pentru a fi admis.
Proba orala la doctorate se trece inaintea tuturor profesorilor materiilor fiecarui doctorat, intruniti in comisiune sub preedintia celui mai vechi. Pentru rezultatul doctoratului, comisiunea incheie procese-verbale, 'pe formulare date de catre decanat
i cari se alipesc la dosarul de scolaritate a studentului.
Daca un candidat nu a obtinut fie la proba practica, lu>
la cea orala, nota 6, la o materie sau mai multe el repeta doctoratul in intregime.
Ramine in aceste cazuri la aprecierea profesorului la care
un candidat a obtinut nota eminenta, sS-i mentina aceia la repetarea doctoratului.
Candidatul respins la un doctorat nu poate din nou so so
prezinte la acel doctorat decit dupa un interval de 2 luni din
ziua in care a fost respins.
Acest termen poate fi redus la o lunft de catre decan, in

348

caz cind candidatul a fost respins la o singura materie, iar profesorul acelei materii atesta ca eel respins a urmat regulat clinica sau laboratorul in cursul acestei luni.
Inscrierea candidatului pentru doctoratul I, II s.i III se face
la secretarialui Facultatii odata pe sapt#mina, fncepind dela 25
Octomvrie i se inchide Ja 20 Mai, iar pentru doctoratul IV inscrierile se inchid la 15 lunie.
Candidatul care nu se prezintS la examen in ziua, ora si
locul desemnat de decan, pierde dreptul la taxa de examen i
nu poate fi inscris decit dupa o luna dela ziua in care fusese
fixat. In caz de boala constatatS numai prin organele decanatuJui, candidatul pierde taxa de examen, dar poate fi reinscris de
indatS ce s'a restabilit.
Art. 16. - - Toate examene sint publice. Ele nu se pot trece
decit numai inaintea Facultatii unde studentul a frecventat anul
de studii respectiv.
Art, 17. - - Notele de apreciere se insemneaza prin cifre
exprimate pe o scara dela 110, cu semnificatia urmatoare:
15, r&u, respins.
6, suficient.
7, multumitor
8, bine
9, foarte bine.
10, cu lauda.
Sustinerea tezei.
Art. 18. Candidatul sustine teza pentru doctoratul in medicing i chirurgie, tratind un subject lasat la libera lui alegere
din domeniul tiin{elor medicale.
Aceasta lucrare este tiparita intr'un format dupa modelul
adoptat de Facultate.
Art. 19. Manuscrisul tezei, inainte de imprimare trebuie
sa fie aprobat de profesorul sau agregatul sub conducerea caruia
s'a facut lucrarea i contrasemnat de preedinte i de catre decan.
Concluziile vor fi facute in limba rominS i in limba franceza.
Profesorul sau agregatul care a semnat sau contrasemnat
concluziile tezei, va fi de drept presedinte al juriului de promofiune.
Art. 20. Candidatul este dator a depune Ja secretariatul
FacultStii 80 exemplare din teza imprimata, cu 10 zile inainte
de sustinerea ei.

349

Aceste exemplare vor fi distribuite profesorilor definitivi i


profesorilor agregati i intregului juriu. Se va face schimb de
teze cu alte Facultati.
Art. 21. -- Juriul pentru sustinerea tezei se compune din
2 membri numrti de decan i lua^i pe cit se poate din ramurile
cari fac obiectul tezei. Al treilea rnembru va fi preedintele ales
de candidat. Un suplinitor va fi numit dintre profesori, conferentiari sau docen{i.
Juriul tezei trebuie se aib& eel putin doi profesori titulari
i nu poate lucra decit cu 3 membri.
Membrii juriului vor examina pe candidat asupra chestiunilor sustinute in teza.
Art. 22. " La sustinerea tezei candidatul va imbra'ca roba.
Art. 23. - - DupS sustinerea tezei de doctorat in medicina
i chirurgie i dupa achitarea taxelor regulamentare, decanul comunica Rectorului UniversitS{ii admiterea candidatului la gradul
de doctor in medicina i chirurgie, cerind i eliberarea dipiomei;
cere Ministerului Sanat^tii Publice admiterea titularului la libera
practicS a medicinei in tara i anui\t& Ministerul de Rasboi pentru regularea stagiului militar.
CAPITOLUL III
Institutele anexe pe linga Facultate
(institute, laboratorii si clinici).
Art. 24. Fiecare profesor definitiv sau profesor agregat
este dator s& alcatuiascS un regulament, care va determina modul de functionare a institutului, laboratorului sau clinicei sale.
Aceste regulamente vor fi aduse la cunotinta decanatului.
Art. 25. - - Personalul institutelor, laboratoriilor i clinicilor
este dator s& aduca la indeplinire cele prescrise in regulamentul
acestor institutiuni.
efii de lucrari, prosectorii, asistentii, preparatorii i in ^c
neral tot personalul este obligat a se conforma tuturor dispo/.itiunilor cuprinse in legea invatSmintului superior, privitoare la
personalul acestor institute, precum i dispozitiunilor speciale stabilite in regulamentul respectiv al fiecarui institut, clinieci sau
laborator.
Orice abatere dela datoriile impuse personalului, prin
i regulamente, se vor pedepsi conform dispozitiunilor din I
invattimintului.

350

351

Art. 28. Gradele funcfionarilor din institute, laboratorii


si clinici sint cele prevazute in legea inva^iimintului superior.
Art. 27. - - Profesorii titulari sau profesorii agregafi de clinici sint de drept sefi de servicii intr'unul din spitalele Epitropiei
Sft. Spiridon lasi. In aceasta ultima calitate a lor, profesorii titulari sau profesorii agrega{i de clinici au dreptul si indatoririle
medicilor primari de spitale, in conformitate cu regulamentul
Epitropiei Sft. Spiridon din lasi.
Epitropia va pune la dispozifia numitilor profesori sau agregaji un serviciu prevSzut cu numarul de paturi necesar pentru
tinerea cursului de clinica.
Art. 2,8. - - Studenjii sint obligatf a se conforma in timpul
frecventaiii clinicilor, institutelpr si laboratoriilor, regulamentelor
acestor institutiuni, precum si dispozifiunilor prescrise pentru
serviclul de clinic^ de catre Epitropia Sft. Spiridon din lasi.
Abaterile vor fi aduse la cunostinta decanului si supuse
penalitSfilor dictate de regulamentul de ordine si discipline a
studenjilor universitari.
CAP1TOLUL IV
Trecerea student/lor dintr'o Facilitate
tntr'alta din fard.
Art. 29. - - Studentul poate trece dintr'o Facultate
dicina intr'alta din tarS, pastrind beneficiile acordate de
frecventare, precum si acele a examenelor ce a trecut.
fi insa recunoscute examenele parfiale ale unor materii
an de studii.

de mefoile de
Nu vor
din un

Aceasta transferare nu se poate efectua decit la inceputul


anului scolar, sub nici un cuvint nu se poate transfera la alia
Facultate un student care nu are complect trecute toate examenele anului precedent aceluia in care vrea sS se inscrie.
Art. 30.
Pentru trecerea unui student dela Facultatea
de medicinii din lasi la alia Facultate, studentul face decanului
cererea de retragere dela Facultate i i se elibereaza toate actele
cerute de art. 5 din prezentul regulament precum si un certificat
de scolaritate in care se men{ioneazS situafia sa colara, precum
si rezultatul examenelor date.
Cu aceste acte face cerere de inscriere la Facultatea unde
vrea sa se transfere.

CAPITOLUL V
Mentiuni.
Art. 31. Pentru a incuraja si a recompensa pe studemMi
care se disting la studii, Facultatea acorda mentiuni pentru teze
de doctorat.
Art. 32. - - Mentiunile se vor acorda la sfiritul anului colar pentru tezele sustinute in cursul acelui an.
Aceste mentiuni in fiecare an vor fi in num&r de 8 maximum si anume: O mentiune, intiia; doua mentiuni a doua i 5
mentiuni a treia.
Consiliul profesoral va stabili la finele anului scolar gradul
i numarul mentiunilor de acordat, precum i numele candidatilor
carora li se vor decerna.
Art. 33. Mentiunile se acorda avindu-se in vedere colaritatea candidatului i valoarea tezei inaugurale.
Art. 34. Mentiunea intiia se va acorda in conditiunile urmatoare: candidatul sa nu fi fost respins la nici un examen, sa
fi obtinut ca nota medie generala, rezultind din mediile doctoratelor, eel pu^in nota 8, sa nu fi fost pasibil de nici o mSsura
disciplinary si sa fi obtinut la teza sa inaugurala nota maximala.
Art. 35. Mentiunile a doua i a treia vor fi acordate de
consiliul Facultatii, in ordinea de merit, tinindu-se seama de valoarea tezei i de notele obtinute de candidat la examenele de
doctorat, a caior medie general^rezultind din mediile doctoratelortrebuie sa fie eel pu{in nota 7.
CAPITOLUL VI
Administrafia

Facultatii.

Art. 36. -- Decanul este organul administativ al Facultatii:


el functioneaza sub controlul consiliului profesoral al Facultatii.
Consiliul profesoral poate alege din sinul sau 5 profesori titulari
cari sa ajute pe decan in indepliuirea tuturor atributiunilor sale,
privitoare la administratia i bugetu' laboratoarelor, institutelor,
si clinicilor. Profesorii alesi vor fi 2 profesori de clinica si 3 profesorii directori de laboratoare. Ei vor fi alei pe timp de 2 ani
ca si decanul.
Art. 31. Decanul asistat de profesorii delegati, va a\catui in fiecare an, proectul de buget al laboratoarelor, clinicelor
si institutelor ce urmeaza a fi supus consiliului profesoral, In
cursul lunei Octombrie si inaintat la timp Ministerului Instructiunii.

352
Art. 38. Veniturile Facultatii se compun:
1. Din fondurile puse la dispozifia Facultatii, institutelor,
clinicelor sau laboratoriilor, de cStre Stat, pentru cheltuelile de
material si intretinere, fie ca sint fonduri globale destinate a fi
repartizate de consiliu, fie ca este o suma prevazuta in buget
cu anumite destinatiuni.
2. Din taxele platite de students pentru acoperirea cheltuelilor de materiale si biblioteca.
Aceste taxe vor fi de 3.000 lei anual, cit timp se vor mentine condifiunile sub cari s'a facut prezentul regulament.
Studentilor lipsi'ti de mijloace si cari au trecut examenul
la timp, li se vor reduce aceste taxe la 1.000 lei anual.
Toate taxele dela NT. 2 vor fi platite la cancelaria decanatului Facultatii la inceputul fiecarui semestru.
3. Din orice alte venituri ce s'ar putea aduce Facultatii,
precum: subven{iuni, donajiuni, testamente, etc.
Art. 39. - - Decanul asistat de profesorii delegati va repartiza la inceputul fiecarui an scolar, cu aprobarea consiliului
profesoral, sumele destinate funotio'narii clinicilor si laboratoarelor i completarii instalatiunilor necesare;
a) Un prim fond de intrejinere, cheltueli de material si
publicatiuni, pentru fiecare institut, clinica sau laborator, Jinind
seama de sumele afectate fiecarei clinici sau laborator, in bugetul curent si de nevoile fiecarui serviciu, in raport cu numarul
studentilor si cu natura lucrarilor ce se fac;
b) Un fond pentru completarea instalatiunilor si amenajarea
localurilor, in raport cu cerintele invatamintuli'i.
Aceste fonduri vor fi puse la dispozifia directorilor de institute, clinici sau laboratoare si vor fi justificate in conformitate
cu dispozijiunile legii contabilitatii publice.
Decanul asistat de profesorii delegati, in infelegere cu profesorii respectivi, va putea totusi s& fac3 comenzi comune de
materiale necesare clinicelor, laboratoarelor i institutelor, in scop
de a objine cele mai bune condi'tiuni de calitate, de pret i de
plata ;
c) Fondul pentru intrejinerea localului Facultatii si a serviciilor anexe (serviciul cadavrelor, crescatorii si animale, etc.),
ingrijindu-se de buna lor functionare;
d) Fondul pentru biblioteca centrala a Facultatii i
catiuni.

353
Taxe de colaritate, taxe de examene, taxe pentru examene
de docenfa j taxe pentru echiualarea diplomelor strdine.
Art. 40. In afarS de taxele prevazute la art. 38, alin. II,
student" vor plati;
1. O taxa de inscriptiune (colaritate) de 200 lei, catre
Stat.
2, O taxa de 300 lei, pentru fiecare examen de fine de an
sau doctorat, care va fi varsata la cancelaria decanatului Facultatii, odata cu cererea de inscriere la examen.
Students respini la examenul de fine de an sau la doctorate, vor plati o noua taxa.
Pentru sustinerea tezei se va pl&ti o taxa de 500 lei.
Pentru diploma de doctor in medicinS se va plati o taxa
de 500 lei.
Art. 41. - - Pentru inscriere la examenul de docentS, candidatul va plati o taxa de 8.000 lei, iar personalul didactic al
laboratoriilor, clinicilor i institutelor va plati 5.000 lei.
Art. 42. Pentru echivalarea diplomelor dela Universitatile straine se va plati o taxa de 5.000 lei.
Art. 43. Taxele dela art. 40, alin. II, HI i IV; art. 41
i 42 se vor repartiza imediat dupS sfirsitul fiecSrei sesiuni, intre
profesorii examinatori, proportional cu numarul candidatilor examinati de fiecare, prin ingrijirea decanului, asistat de profesorii
delegati, dupa ce se vor deduce 15 la suta cheltueli de percepere, cuvenite functionarilor cancelariei decanatului.
Art. 44. - - Consiliul profesoral va putea modifica la inceputul fiecarui an colar, sub rezerva aprobarii Ministerului de
Instructie, taxele pentru acoperirea cheltuelilor de materiale si de
bibliotecS, potrivit cu nevoile Facultatii, numarul studentilor si
pretul materialelor necesare invatamintului.
Art. 45. Decanul, asistat de profesorii delegati, va acorda
scutire numai pentru taxele de scolaritate studentilor saraci si
meritoi, in conformitate cu dispozitiunele art. 60 din legea inviitamintului secundar si superior.
Art. 46. - Decanul, asistat de profesorii delegati, este
raspunzator de intreaga administrare a fondurilor puse la dispozitia Facultatii.
La inceputul fiecarui an el va supune Consiliului profesoral
o dare de seama asupra activitatii si gestiunii anului precedent.
Pentru justificarea sumelor alocate in bugetul Ministerului

355

Instructiunii sau primite sub ori ce titlu dela Stat, Consiliul de administra{ie, va inainta acte justificative, conform legii contabilitatii publice.
Anal de specializare.
Art, 47. Se vor infiinta pe linga Facultatea de medicina
din Iai studii de specializare.
Art, 48. Consiliul profesoral al Faculta^ei va organiza
studiile de specializare in timp de eel mult un an dela promulgarea regulamentului.
Durata acestor studii de specializare va fi de eel mult
un an.
Art. 49. Nu vor fi admisi la acest an de specializare
decit doctorii in medicinS si chirurgie, pe baza diplomei, doritori a se perfecfiona si a imbrStisa una din specialita|ile invatamintului medical.
Se creiaza" in acest scop urmatoarele speciality:
Chirurgie, igienS si medicina sanitara", medicina legala, microbiologie si medicina experimental^, obstetrica si ginecologia, dermatologia si sifiligrafia, boalele cilor genito-urinare, psihiatria
si boalele sistemului nervos si oculistica.
Pe linga aceste specialitati, se vor mai putea infiin{a cu
timpul i altele pe care Facultatea le va g&si necesare.
La terminarea acestor studii candidatul va objine diploma
de specialist, in urma unui examen si a unei lucrari in domeniul
specialitStii.
Art. 50. - - Pentru a se putea intitula specialist, in vreuna
din ramurile tiin{ei medicale, doctorul in medicina i chirurgie
va trebui sS posedii i diploma de specialist, care se va ob{ine
pe baza studiilor de specializare conform acestui regulament.
CAPITOLUL VII
Dispozifii transitorii.
Art. 51. Prezentul regulament infra" in vigoare dela data
de 1 Octombrie 1928, si va incepe sa se aplice studenjilor care
se vor inscrie in anul I dela acea epocS.
Studentii aflatori deja in Facultate la 1 Octombrie 1928,
vor beneficia ins3 si ei de dispozitiile art. 15 in ce priveste corigenja la o maferie la epocile de 15 lanuarie, 15 Martie si
15 Mai, sub modalit&tile acelui articol.
Studentii din anii III, V si VI, vor avea dreptul de cori-

conform regulamentului sub care s'au inscris in Facultate,


la 2 obiecte in 15 lanuarie i la un obiect in 15 Martie i 15
Mai, sub aceleasi modalitati.
Dispozitiile transitorii nu se vor aplica studenfllor ce se vor
inscrie in anul I sub prezentul regulament si vor inceta cind
ultima serie de studenti inscrisi sub vechiul regulament, seria
Octombrie 1927, va fi beneficiat de ultimul drept de corigenta
la doua obiecte adica la 15 lanuarie 1934.
Art. 52. Se vor aplica si studentilor aflStori in Facultate
la promulgarea acestui regulament dispozitiile articolului 14 privitoare la stagiu de spital, art. 15 privitor la modalitatea trecerei
examenelor actuale de doctorate, art. 1822 privitoare la sustinerea tezei, art. 29 i 30 privitoare la trecerea dela o Facultate la alta i art. 38, alin. II si art. 40 privitoare la taxele de
colaritate i examene.
Art. 53. Toate dispozitiunile anterioare privitoare la
taxele pentru Facultatea de medicinS din lasi sint abrogate.

357

Regulamentul Facultatii de Stiinfi din lasi


(Aprobat prin Inalt Decret regal No 1 187 din
Monhorul Oficll So. 78

'

TITLUL I
Art. 1. Materiile predate la Facultatea de tiinti vor fi,
urmatoarele:
J. tiintele matematice
1. Elementele de analizS infinitezimala (conferinte),
2. Algebra superioara,
3. Geometria analitica,
4. Geometria proectiva (geometria descriptiva si aplicaJiile ei),
5. Calculul diferential si integral,
6. Mecanica rationaia,
7. Astronomia,
8. Mecanica cereasca,
9. Teoria functiilor,
10. Geometria superioara,
11. Fizica matematica.
II. tiintele flzico-chimice
12. Fizica (gravitatea, caidura, electricitatea),
13. Fizica moleculara, acustica si optica,
14. Chimia mineraia,
15. Chimia organica,
16. Chimia analifica,
17. Chimia fizicala,
18. Mineralogia.
III. $tiinfele naturale
19. Conferinfe de fizica si chimie,
20. Zoologia descriptiva,
21. Botanica descriptiva,

22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.

Morfologia animals,
Anatomia i fiziologia vegetal^,
Fiziologia animaia generals i comparata.
Geologia,
Paleontologia,
Mineralogia i petrografia,
Histologia,
Chimia biologica.
IV. Ceografia
V. tiintele aplicate

30. Mecanica aplicatS,


31. Matematici aplicate la finante i comert,
32. Fizica aplicata (electrotehnica),
33. Chimia tehnologicS,
34. $tiinte tehnologice,
35. Chimia agricoia,
36. tiinte agronomice.
Materiile enumerate cuprind cursuri teoretice i aplicate
profesate in Facultate, precum i cursurile mai importante ce
urmeazS a fi create in vederea lucrarilor de specializare i de
aplicare practicS la diferite tiinte.
Acestea din urma se vor crea pe mSsura trebuintelor i
dupS avizul Facultatii. dat in special pentru fiecare dintr'insele.
Art. 2. Asupra materiilor predate in Facultate, se vor
face conferinte publice, conferinte in seminarii, lucrari practice
in laboratorii si exursii tiintifice.
Art. 3. Fiecare din cursurile Facultatii vor putea fi predate de unul sau mai multi profesori titular! sau agrega^i, ajutati de personalul necesar: de conferemiari, sefi de lucrSri, asistenji si preparatori.
Conferintele care cuprind exercijiile i colocviile facute cu
studentii asupra materiilor cursului, vor fi conduse de profesori
titulari, agregaji sau conferenfiari in seminariile Facultatii.
LucrSrile practice se vor face in institute si laboratoriile Facultat". conform regulamentelor speciale, sub privigherea profesorilor, de drept director! ai laboratoriilor respective.
Excursiunile se vor face dupa propunerea i sub conduccrr.i
profesorilor respectivi.
Art. 4. - - Programul de impcirtire a materiilor pe zile $i
ore pentru cursuri, conferinte, sau lucra>i practice se fixca/ri < ! <

358

catre Consiliul Facultatii Ja inceputul fiecarui an colar. El nu se


poate schimba in cursul anului, decit cu consimtimintul tuturor
profesorilor din sectia respective.
Acest program orar se imprima si se afieaza in localul
Universitatii i in toate institutele i laboratoriile Facultatii.
Art. 5. - - Cu ocazia stabilirei programului orar, Consiliul
Facultatii, dupa injelegerea intervenita intre doi profesori sau
agregati de aceias. specialitate, va putea insSrcina pe unul din
ei cu profesarea unei parfi din curs sau a unui curs intreg, fScind parte din catedra celuilalt i reciproc.
Consiliul poate insSrcina de asemenea pe un conferentiar
sau mai multi, cu facerea unui curs cuprins in cadrul examenelor de licenta, cu Jinerea umii curs de specializare sau de aplicafiune practica.
Asemenea ins^rcinare se da numai pentru un an colar.
Ea poate fi reinoita la inceputul fiecarui an colar.
Art. 6. -- Fiecare profesor e obligat sS-i termine cursul
pentru licenta in eel mult doi ani. Cursurile pregatitoare dela fiecare sectie, precum i cursul de Mineralogie dela sectia tiintelor
naturale, se vor face intr'un singur an.
TITLUL II
Grade $i diplome Durata cursurilor.
Art. 7. Facultatea confer^ doua grade de diplome, anume:
diploma de licenta i diploma de doctorat.
Art. 8. Diploma conceputa in numele M. S. Regelui
va purta semn&turile Ministrului instrucjiunii publice, a Rectorului Universitatii i a Decanului Facultatii, precum i sigiliile Ministerului instruetiunii i al Universitatii. Diploma va purta titlul
specialitatii pentru care e dat gradul de licenta sau de doctorat.
Diploma de doctorat va arSta i subiectul tezei pe baza
caieia candidatul a fost admis la acest grad. La primirea diplomei de licenta sau de doctorat, candidatul trebue s'o semneze
la locul cuvenit in prezenta Decanului Facultatii.
Art. 9. Durata cursurilor pentru gradul de licenta este
de trei ani sau eel mai mult patru ani in fiecare din specialitatile Facultatii. Pentru doctorat aceasta durata este de cinci ani
eel pujin in care numar se cuprind anii ceruti pentru licenta.
TITLUL III
Examene pentru gradul de licenta.
Art. 10. Pentru obtinerea gradului de licenta pentru unul
din grupurile de materii, studenjii sint datori sd treactt exame-

359

nele asupra tuturor materiilor cuprinse in acel grup i in ordinea


indicate de art. 15. Intervalul de timp in care trebuesc trecute
toate aceste examene e minimum de trei ani s.i un maximum
de ease ani.
Studentii cari nu i-au putut trece toate examenele unui
grup in interval de ease ani, pierd toate examenele trecute.
Dispensa de minimum sau maximum in aceasta privinta
poate acorda Consiliul Facultatu numai in cazuri exceptional i
bine motivate.
Studentii vor trebui s3 plateasca taxa de 20 lei pentru sectia
matematicS, in care se cuprinde taxa de inscriptii i examen, i
40 lei pentru sectia fizico-chimica i naturale.
Studentii lipsiti de mijloace vor putea fi scutiti de plata
acestor taxe.
Art. 11. Studentul care in interval de doi ani consecutivi nu va fi trecut nici un examen, va fi ters din matricola Facultatii.
Studentul ters nu se va putea inscri in aceiasj Facultate
decit la inceputul anului colar urmStor i numai dacS Consiliul
Facultatii va admite aceastS inscriere.
Art. 12. Anul colar incepe la 1 Octombrie i se termina la 30 lunie. El este impar^t in doua semestre: intiiul semestru dela 1 Octombrie pina la 15 Februarie i al doilea semestru dela 15 Februarie pina la 30 lunie.
Art. 13. Sesiunile de examen au loc in fiecare an in
lunile lunie i Octombrie i anume: dela 1530 lunie i dela
115 Octombrie.
Cursurile inceteaza la 31 Mai. Sesiuni extraordinare de
examen nu se pot acorda.
Art. 14. - - Inscrierile pentru examen se fac la secretariatul
tii cu eel putin 5 zile inainte de inceperea sesiunei.
Aceste inscrieri se vor face dupa cererea inscris facuta de
fiecare candidat i purtind timbrul legal.
Art. 15. - - Diploma de licenta se ya dobindi dupS urmarea cursurilor, a lucrarilor practice i Jrecerea tuturor examenelor
unui grup aratate aci mai jos, pentru fiecare fel de licenta 51
dupa susjinerea unui colocviu. Materiile unui grup vor fi rinduitc
in cei 3 sau 4 ani de studiu dupa repartizarea anuala specilicata mai jos, pentru fiecare licenta.
Cind nevoia s'ar ivi, Consiliul de Facultate, va putea modilica aceastii roparti/.are, ea nu se va putea face decit la inceputul
anului ^rolar.

360
361

Licenfa in matematicu
Anul II

Anul I
1. Elemente de analiza infinifezimala" (conferinje),
2. Algebra superioare,
3. Geometria descriptiva,
4. Geometria analitica.
Anul II
1. Calculul diferenjial i integral,
2. Mecanica,
3. Cursuri speciale i seminarii ce se anunfa la Inceputul
anului.
Anul 111
1. Teoria funcfiunilor,
2. Astronomia,
3. Cursuri speciale i seminarii ce se anunja la inceputul
anului.
IILicenfa in tiintele fizico-matematice
Anul I
1. Elemente de analize,
2. Geometria analitica si descriptive,
3. Algebra superioare.
Anul H
1. Calculul diferenfial i integral,
2. Mecanica rationale,
3. Fizica (gravitatea, caldura si electricitatea).
Anul III
1. Teoria funcjiilor,
2. Fizica (acustica si optica),
3. Capitole speciale de fizice matematica ce se anunje la
mceputul anului.
III.Licenfa
1.
2.
3.
4.

in tiinfele

naturale

Anul 1
Fizica si chimia (conferinte),
Zoologia descriptiva,
Morfologia animalS,
Morfologia vegetala si botanica descriptiva.

1. Zoologia descriptive,
2. Morfologia animaie,
3. Morfologia vegetal^ i botanica descriptive.
Anul HI
1.
2.
3.
4.

Fiziologia animaie generaie si comparate,


Fiziologia vegetal^,
Mineralogia i petrografia,
Geologia si paleontologia.
Anul IV

1. Fiziologia animaie i comparatS,


2. Geologia i paleontologia,
3. Histologia,
Studentii cari ar dori sa termine frecventarea cursurilor in
3 ani pot urma in plus in fiecare din primii 3 ani cite o materie
din grupul imediat urmetor, inscriindu-se in acest scop la inceputul anului, la decanat.
IV.Licenfa in chimie
Anul I
1.
ometrie
2.
3.

Matematici generaie (no{iuni de algebre superioara, geanalitice, analize matematica i mecanice rationale),
Chimia minerals,
Fizica experimental (curs complect).
Anul II

1. Chimia organice,
2. Mineralogia i petrografia,
3. Chimia tehnologica (curs general).
1.
2.
3.
materie

Anul III
Chimia organice,
Chimia fizicaie si analitica,
Chimia agricola i alimentare, cu observatia ce : la fiecare
se va trece cite un examen.
VLicenfa

In fizica

Anul I
1. Matematici generaie (ca la licenta in chimie),
2. Chimia mincral.1 (curs redus),

362

3. Fizica experimentala (curs complect).


Anul II
1.
namica,
2.
3.

Fizica generaia teoreticS (gravitatea, caldura, termodielectricitate, magnetism),


Mecanica rationala,
Chimia organic^.
Anul III

1. Fizica generals teoretica' (fizica moleculara, acustica^


optica),
2. Chimia fizicaia,
3. Cristalografia.
Un licenjiat in chimie mai poate cap&ta titlul de: ,,Licentiat
in chimie tehnologica", dupa trecerea examenelor de: a) Curs
special de Chimie tehnologica, b) Masini si instala^ii industriale;
sau nLicentiat in Chimie agricola" dupa" trecerea examenelor de:
a) Chimie agricola p, I (Nutrirea plantelor i animalelor, b) Chimie
agricola p. II (Industriile agricola).
VI.Licenta in geografie
a) Pentru studentii dela Facultatea de Litere si filozofie:
1. Geografia fizica,
2. Antropogeografia,
3. Chorografia,
4. Geologia,
5. Istoria generaia sau filologia romina,
6. Zoologia (rSspindirea animalelor) si botanica (raspindirea
plantelor) sau
6. Fizica (magnetismul pSmintesc) sau
6. Geodezia.
b) Pentru studentii Facultatii de tiinti:
1. Geografia,
2. Antropogeografia,
3. Chorografia,
4. Geologia,
5. Zoologia si botanica descriptive,
6. Istoria generaia sau
6. Fizica (magnetismul pSmintesc) sau
6. Geodezia.
Institutele agronomic, tehnologic si electrotehnic se condac

363

de regulamente speciale. Toata activitatea lor se afia sub controlul direct al Consiliului de Facultate.
Art. 16. - - Studentii cari urmeaza cursurile unui grup,
sint datori sa urmeze in acela limp toate conferintele si lucrarile practice relative la materiile respective, asa cum sint fixate
la inceputul fiec^rui an scolar, prin programul orar stabilit de
catre Consiliul Facultatii, precum si excursiunile stiintin'ce, organizate de profesorii respectivi.
Art. 17. Pentru a se putea prezenta la examenul unei
materii, candidatul va trebui sa . urmeze mai intii cursul si sa
faca lucrarile cerute de profesor la conferinte, laborator i seminar.
Examenul consta din:
a) O proba scrisa,
6) O proba practica,
c) 0 proba oraia.
Probele se vor trece in ordinea indicata mai sus. Fiecare
din ele este eliminatoare.
Art. 18. Examenele pentru fiecare materie se vor trece
inaintea unei comisiuni formate din 3 profesori de specialitate
sau de stiinte inrudite asupra careia se trece examenul.
Comisiunea va putea lucra numai cu doi din membra sai.
Din comisiune fac parte de drept profesorul de materie
respectiva pentru care candidatul cere sa fie examinat.
Aceste comisiuni sa alcStuesc de catre Consiliul Facultatii
inainte de inceputul sesiunii examenului. Cind profesorul de materie respectiva lipseste sau nu poate lua parte la examen, motivind aceasta imposibilitate, se va putea inlocui de catre Decan
cu un alt profesor de aceiasi materie inrudita.
Art. 19. - - Mai multi candidati pot trece deodata o proba
scrisS. Candidatii vor fi supraveghiati in tot timpul acordat,
pentru proba, fiindu-le interzisS orice comunicare intre ei sau
consultare de carti sau manuscripte asupra materiei. Timpul acordat pentru o proba scrisa este de 3 ore.
De asemenea o proba practica poate fi trecuta deodata de
mai multi candidati. Candidatii nu vor avea dreptul a comunica
intre ei. Durata probei practice rSmine la aprecierea profesorului
de materie respectiva.
Proba orala este publica. La aceasta proba nu poate fi
examinat decit un singur candidat.
Durata probei orale va fi de maximum o ora de fiecare
candidat.

364

Art. 20. - - Rezultatul examenului pentru fiecare materie se


consemneaza in proces-verbal semnat de membrii comisiunii
cxaminatoare.
Calificativele cari vor servi la aratarea acestui rezultat sint
urmatoarele: cu distincfie, foarte bine, bine, satisfacator, aminat.
Rezultatul examenului este notat de profesor i in caietul
de cursuri al studentului.
Art. 21. - - La sfiritul sesiunii, Decanul va ingriji ca secretarul Facultatii s& treaca in registrele matriCole toate rezultatele
consemnate in procesele-verbale de examen.
Art. 22. Pe linga studentii regulafi ai unei secjiuni, cari
sint tinuti sa treaca examenele de materii, studentii unei alte
sectiuni a Faculty sau studentii unei alte Facultafi, sau chiar
auditori liberi, pot cere sa fie examinati numai la unul sau numai
la unele din cursurile Facultatii, fie dintre cursurile cuprinse in
programul de licenta, fie inca dintre cursurile de specializare.
Candidatul va dovedi frecventarea la acele cursuri.
Decanul Facultatii va putea elibera celor in drept certificate din care sa se constate examenele parjiale date de dinsji.
Art. 23. - Studentii cari vor fi trecut toate examenele
unui grup de licenta, vor fi declarati absolvent! ai Facultatii de
tiinti, secjiunea respectiva. Ei se vor putea prezenta atunci la
colocviul general, depunind taxa de 100 lei ceruta pentru diploma de licenta. In caz de respingere dela examen taxa se va
restui.
Acest examen care va fi numai oral, are de scop sa dovedeasca intrucit candidatul i-a insus.it in mod temeinic cunostintele specialitatii sale, mai cu seama cu aplicare asupra uneia
dintre materiile ce face obiectul unei catedre alese de candidat
impreuna cu un profesor pentru acest colocviu.
Aceste examene se tree inaintea unei comisiuni formata
din eel putin 3 dintre profesorii de materiile principale ale licentii respective, desemnati in Consiliul Facultatii.
Art. 24. - - Dupa examenul oral, juriul hotSraste admiterea
sau respingerea candidatului. Rezultatul se consemneaza intr'un
procesverbal i se proclama imediat in prezenja tuturor membrilor juriuiui.
Admiterea candidatului la gradul de licenta se va face in
baza rezultatelor obtinute la examenele speciale de materii i a
celui obtinut la colocviul final.

365

Admiterea se face cu unul din calificativele urmatoare: cu


distinctiune, foarte bine, bine, satisfacator.
Calificativul cu care s'a acordat gradul de licenta se va
mentiona in diploma.
Art. 25. Pe baza procesului-verbal de admitere la examenul de licenta, Decanul va interveni la Ministerul de instructiune, prin Rectorul Universitatii, pentru eliberarea diplomei de
licentiat.
Art. 26. - - Pina la eliberarea diplomei, va putea da candidatului un certificat provizoriu, constatind admiterea la examenul de licenta.
Asemenea certificat nu se va elibera decit in caz de trebuinta justificata din partea candidatului. Se va mentiona in
certificat c3 el 'este valabil numai pentru scopul anume indicat
de catre candidat i ca nu poate tine loc de diploma definitive.
Certificatul provizoriu va fi inapoiat Facultatii la eliberarea
diplomei definitive.
Acest certificat va fi anulat i se va pastra. in arhiva.
T1TLUL IV
Examenele pentru gradul de doctor.
Art. 27. - - Facultatea de Stiinti confera urmatoarele feluri
de diplome de doctorat in stiinti:
a) Doctoratul in tiintele matematice;
6) Doctoratul in tiintele fizice;
c) Doctoratul in tiintele chimice;
rf) Doctoratul in tiintele naturale;
e) Doctoratul in tiintele aplicate cu mentionarea specialitatii.
Art. 28. Pentru a se putea prezenta la examenul de
doctorat, in una din specialitatile aratate, candidatul va trebui
sa indeplineasca urmatoarele conditiuni:
1) Sa fi obtinut titlul de licentiat in specialitatea respectiva;
2) Sa fi lucrat timp de eel putin doi ani sub directia unuia
din profesorii Facultatii in laboratoarele sau seminariile acestei
Facultati, facind cercetari originale;
3) S3 prezinte o lucrare originaia i de valoare asupra specialitatii in care voete sa obtine gradul de doctor.
Aceasta lucrare va trebui sa cuprinda o descoperire in ceiace
privete rezultatele sau metodele.
Candidatul este tinut in orice caz sa faca istoricul complect al chestiunii de tiinta despre care s'a ocupat.

366

Acest istoric nu va avea o intindere mai mare decit a 3-a


parte a memoriului, cuprinzind lucrarea originala.
Cind subiectul tratat este de domeniul tiintelor experimentale, candidatul va fi {inut s& prezinte la examen, dupa aprecierea juriului, diferite aparate de cari s'a servit i substanjele sau
preparatiunile ce a obtinut, precum si materialul relativ la subiectul tezei.
Art. 29. - - Lucrarea originala, formind teza de doctorat,
va fi prezentata Decanului FacultStii, care o va trimite la o comisiune compusa din 3 profesori sau agrega^i ai sectiei respective,
printre care profesorul materiei din care este luat subiectul tezei.
AceastS comisiune Jsi va da avizul in scris i motivat asupra
meritelor i defectelor ce prezinta lucrarea, aratind daca poate fi
primita pentru sustinerea ca tezS la examenul de doctorat.
Comisiunea de mai sus va forma i juriul examenului de
doctorat in caz de aprobare a tezei.
Cel pu{in unul din 3 membri ai juriul tezei va fi profesor
litular. Preedintia comisiunei o va avea profesorul sub a carui
direcfiune s'a lucrat teza.
Art. 30. DupS autorizare, teza va fi tiparita de catre
candidat, care este dator a depune la secretariatul Facultatii un
num&r de 50 exemplare ale tezei. Candidatul va depune in acela timp taxa ceruta pentru diploma de doctorat.
Teza va fi distribuita tuturor profesorilor i agregajilor Facult&tii, cu eel pujin 15 zile inainte de data fixatS pentru susfinerea ei.
Data examenului de doctorat se va anunja prin afise in
localul Universitatii, Totf profesorii Facult3{ii sint invitati sa asiste
la sustinerea tezei.
Art. 31. - - Examenul de doctorat va cuprinde:
a) Sustinerea tezei originale tiparite, candidatul fiind dator
sa raspunda la toate chestiunile i obiec|iunile orale ce i se vor
propune de juriu asupra tezei.
b) 0 proba oralS asupra propozitiuniJor propuse de Facultate din materiile sectiunii respective. Subiectele propuse de Facultate se comunica candidatului cu eel putin 15 zile inainte de
data fixata pentru susfinerea tezei.
Art. 32. Examenul de doctorat este oral si public. El
va dura o or& eel pujin, doua ore eel mult.
Se va putea acorda candidatului o pauza intre cele douit
pr\\ ale examenului ar^tate la art. 31.

367
Juriul delibereaza imediat dupa terminarea examenului.
Membrii juriului ii exprima pSrerea prin vot, dind bila alba, roie sau neagra.
Art. 33, - - Candidatul va f i admis la examenul pentru gradul de doctor, daca va obtine majoritatea bilelor albe i nici o
bila neagra. In caz cind candidatul a obtinut unanimitatea bilelor albe e declarat admis cu ,,distinc{iune". Mentiune despre aceasta se va face in diploma de doctor.
Art. 34. Candidatul care nu a obtinut numarul de bile
cerut la art. precedent, este respins de la examen.
Juriul hotarajte in acest caz daca teza cu care se prezentase candidatul respins mai poate fi prezentata la o a doua sustinere pentru gradul de doctor.
Nici intr'un caz nu poate fi prezentata la sustinere mai
mult de doua ori.
Art. 35. " Rezultatul deliberSrii juriului este consemnat
intr'un proces-verbal i proclamat imediat de prezident in public
i in prezenta tuturor membrilor juriului.
Art. 36. Decanul, pe baza procesului-verbal de admitere
la examenul de doctorat, intervine la Ministerul instructiunii, prin
Rectoratul UniversitStii pentru eliberarea diplomei de doctor in
tiinti.
Art. 37. PinS la eliberarea diplomei definitive, Decanul
va putea da candidatului un certificat, provizoriu, constatind
admiterea la examenul de doctor in conditiunile stabilite la art.
26 pentru eliberarea certificatului de licenta.
Certificatul provizoriu va fi inapoiat FacultStii la eliberarea
diplomei definitive. Acest certificat va fi anulat i pSstrat in arhivti.
TITLUL V
Echlvalarea studiilor superioare i a titlurllor uniuersitare straitw
cu cele ale Facultdtilor de Stiinfi din fara.
Art. 38. Cei cari au facut studii universitare in
late i doresc a le continua intr'o Facultate de tiinti din
pentru a obtine gradul de licentiat, se vor conforma dispozi{iunilor art. 3 din regulamentul de ordinea i disciplina studentilor
universitari, prezentind Facultcitii toate actele cerute pentru fnscrierea ca student regulat, precum i certificatele dovedind cursurile, exatnenele, conferintele i lucrflrile practice ce a urmat
in str<iiiititatc.

368

Consiliul Facultatii va decide, pe baza acestor certificate


In care an ar trebui inscris studentul, recunoscindu-i echivalenta
examenelor anterioare.
Art. 39. Cei cari au f&cut studii universitare in strainatate i voesc sa dobindeascS titlul de licentiat al uneia din secfiunile Facultatii de tiinti din Jara, vor trebui sa dovedeasca:
a) Ca au absolvit invatSmintul secundar din Jara i ca intrunesc conditiunile cerute pentru inscrierea in Facultatea de
tiinji, conform art. 49 din acest regulament.
In cazul cTnd candidatul i-a fScut studiile secundare in
strainatate, el va trebui sa obfina mai intiiu echivalarea titlurilor
sale cu cele cerute la aliniatul precedent, conform dispozijiunilor
din legea mva'ta'rmntului secundar i superior.
b) Ca a frecventat un trieniu academic intr'o Universitate
strSina pentru specialitatea in care voeste sa dobindeasca licenfa.
Nici o dispense nu se va putea acorda asupra acestui termen
de frecventare.
Cei cari au satisfScut conditiunile precedente, vor putea
trece examenul de licenja. Ei vor fi supusi mai intiiu la doua
probe practice, hotarite de juriul de examen, din materiiJe cuprinse in programul de licenta a sectiunii respective, conform'
art. 15.
Pe urma vor trece un examen oral asupra tuturor materiilor cuprinse in acest program.
Art. 40. Licentiatii Facultatilor straine cari voesc sa treaca
examenul de doctorat inaintea unei Facultaji de tiinji din \ara,
pe linga conditiunile prevazute la articolul precedent sub lit. a
i b, vor trebui sa dobindeasca echivalarea diplomei de licenta
inaintea Consiliului Facultatii. Ei vor trece examenul de doctorat
conform dispozitiunilor acestui regulament (art. 27 37).
Art. 41. -- Diplomele de licenta si de doctorat straine vor
putea fi recunoscute ca echivalente cu cele din tara, conform
legei, in urmatoarele conditiuni:
1) Pentru gradul de licentiat, candidatul trebue sa dovedeasca conditiunile de sub lit. a si b de la art. 49 al acestui
regulament.
2) Pentru gradul de doctor, candidatul trebue sa dovedeasca ca satisface conditiunile cerute lapunctul precedent pentru
gradul de licentiat i, pe linga aceasta, ca a lucrat timp de eel
putin un an intr'un seminar, institut sau laborator universitar,

sau sub simpla directiune a unui profesor universitar pentru pregiitirea lucr&rei originale, care a format subiectul tezei, cu care
a obfnut gradul de doctor.
Candidatul, pentru echivalarea titlului de doctor, va trebui
sa depunS la secretariatul FacultStu un numar de 50 exemplare
d ; n teza imprimatfi cu care a obtinut titlul sau.
Art. 42. - - Echivalarea diplomei de licenta sau de doctorat
in strainatate, se va acorda numai dupa ce candidatul va fi
supus la o incercare asupra cunotintelor cerute prin acest regulament pentru titlul corespunzStor.
Consiliul Facultatii avind in vedere titlurile candidatului i
conditiunile in care el a obtinut acele titluri, hotSrSte natura
i subiectul probelor scrise, practice sau orale din care se va
compune incercarea ceruta in aliniatul precedent.
In orice caz, incercarea va cuprinde eel putin un colocviu
asupra materiilor principale din specialitatea pentru care candidatul poseda diploma.
Pentru echivalarea diplomei de doctor, candidatul va trebui
sa rSspunda la chestiunile si obiectiunile ce i se vor propune
asupra tezei imprimate cu care i-a obtinut titlul.
Comisiunea inaintea careia se vor trece aceste probe de
incercare va fi formats conform prescriptiunilor acestui regulament asupra juriului de examen pentru gradul cu care se cere
echivalarea.
Art. 43. - Pe baza procesului-verbal incheiat de comisiunea inaintea c&reia s'a trecut examenul de incercare, Consiliul
Facultatii va delibera i acorda echivalenta sau va respinge cererea de echivalenta.
Facultatea va putea echivala o diploma de doctorat str&ina
numai cu diploma de licenta respectiva din \ara, in cazul cind
din examinarea conditiunilor in care a fost obtinut titlul i din
incercarea trecuta inaintea Facultatii se va constata ca titularul
satisface tuturor conditiunilor cerute pentru gradul de licentft
din tara, Jar nu i pentru cele cerute pentru gradul de doctor.
Art. 44. - - Candidatii cari vor cere echivalarea unei diplome de licenta sau de doctor in strainatate, dovedind ca indeplinesc conditiunile cerute de art. 39, alin. a din acest regularaent, dar lipsindu-le trieniul academic cerut de alin. b al aceluia articol, vor putea obtine echivalenta titlurilor lor, trecind
toate examenele partiale sj generale cerute de prezentul regulament pentru obtinerea unui asemenea titlu. Consiliul Facultatii
24

JJ70_
va hotari intervalele la cari se vor trece acest examen.
Pentru gradul de doctor, teza cu care s'a obfinut gradul
In strainatate va servi si la examenul trecut inaintea Facultatii
ca teza de docforat, dacS candidatul dovedeste ca a facut acea
lucrare Intr'un seminar sau institut al unei Universitati straine,
sau sub simpla direcfiune a unui profesor universitar strain.
Art. 45. Pentru examenul de echivalare se vor plati taxe:
a) Pentru examenele de incercare pentru gradul de licenfa
(art, 5253) 100 lei;
6) Pentru examenul de licen^S (art. 50) 200 lei;
c) Pentru examenul de incercare pentru gradul de doctor
(art. 5253) 300 lei;
d) Pentru examenele partiale, in cazul cind candidatul nu
dovedeste frecven{a unui trieniu academic (art. 53) 200 lei.
Pe linga aceasta taxS se va plati si taxa de sub lit. b sau
c de mai sus, pentru examenele de licenja sau de doctorat.
Taxele piatite pentru examenele de echivalare se vor imparji: 25 la suta pentru cheltuelile cancelariei Facultatii si 75 la
suta se vor imparti Intre membrii juriului de examen.
TITLUL VI
Inscrierea studenfilor in Facilitate i indatoririle lor relative
la frecuentarea cursurilor, a conferinjelor i a
lucrarilor practice.
Art. 46. Cursurile Facultatii sint publice. Celelalte lucrari
in Facultate, precum sint exercijiile si conferintele, lucrarile practice si excursiile pot fi urinate numai de catre studenfii si audientii regulaji inscrii. In laboratorii si la excursiuni vor putea lua
parte, cu autorizarea profesorului respectiv, si alte persoane intrucit vor fi locuri disponibile.
Art. 47. -- Se pot inscrie ca studenji regulafi ai Facultatii
de Sjiinfi toji acei cari vor prezenta certificatul de absolvire a
liceului.
Cei cari au absolvit invatamintul secundar in orice scoale
straine sau in scoale din fara altele declt liceul, nu vor putea
fi inscrisi, ca studenfi regulaji ai Facultatii, in conformitate cu
aliniatele precedente, decit dupa ce vor obfine echivalarea titlurilor cu certificatul de absolvire a Invatamintului secundar real
sau modern,
Pe linga studenfii inscrisi pentru licenfS si doctorat in Fa-

371
cultate, se vor inscrie tot prin cancelaria Facultatii, studentii
scoalelor superioare de tiinti aplicate ce se vor infiinta pe lingS
aceasta Facultate.
Consiliul Facultatii mai poate admite ca student! liberi si
persoane cari nu posedS diploma de absolvire de liceu, avind
insa virsta de 17 ani impliniti. Audientii pot frecventa unele
cursuri si lua parte la unele lucrari de seminar si laborator, fntrucit prin aceasta nu s'ar stinjeni activitatea studentilor si daca
profesorii consimt.
Audientii liberi sint admisi a trece unele examene asupra
unei materii sau asupra lucraiilor de seminar sau de laborator,
ce au urmat pentru a objine certificate universitare.
Art. 48. Inscrierea in Facultate se va face numai la inceputul anului scolar, in-primele 15 zile ale lunei Octombrie.
Consiliul Facultatii va putea autoriza insciieri in intervalul
dela 1631 Octombrie, numai pentru cazuri, cind neprezentarea
cererei de inscriere, inainte de 15 Octombrie, va fi lamurit justificata prin motive de forja majora.
Art. 49. Pentru a fi inscris ca student regulat, candidatul va prezenta la secretariatul Facultatii o cerere in regula purtind timbrul legal si aratind lamurit:
a) Numele si pronumele candidatului,
6) Nationalitatea si religiunea,
c) Data si locul nasterei,
d) Numele, profesiunea si domiciliul tatalui sau sau al tuiorelui,
e) Domiciliul candidatului in oras,
/) Titlurile i diplomele de invatamint ce poseda candidatul,
g) Sectiunea Facultatii pentru care voeste sa fie inscris.
Odata cu aceasta cerere, candidatul va depune la secretariat, in original toate actele si diplomele sale relative la indicatiunile mai sus enumerate, precum : actele de nastere (un extract,
eliberat de oficiul starei civile), certificatul de absolvirea invatamintului secundar,
Toate actele depuse la secretariat vor fi clar enumerate
in petijiunea de inscriere. Candidatul yn primi in schimb o chitanta, indicind numarul i data inregistrarei cererei sale, precurn
si numarul actelor ce a depus.
Dupa deciziunea Decanului, petitionarii cari indeplinesc conditiunile rerute pentru inscriere, vor fi trecuti in matricola generaia a Facultatii ca studenti regulnti numai dupa cc vor li

_372_

achitat taxa legala i vor fi primit dela secretariat carfea de student i carnetul de cursuri.
Art. 50. - - Actele depuse pentru inscrierea ca student regulat se vor pastra la secretariatul Facultyi, in dosarul respectiv
al studentului, tot iimpul cit el va raminea regulat imatriculat.
Aceste acte nu vor fi restituite celui in drept decit in caz de
exmatriculare prin absolvirea studiilor, prin exluderea sau retragerea studentului din Facilitate. Acesta va trebui sa restitue in
acela timp cartea de student i caietul de cursuri.
Art. 51. - - In tot timpul cit studentul ramine regulat imatriculat, el este dator s avizeze secretariatul Facultatii despre
orice schimbare a domiciliului s2u in ora.
Art. 52. -- Secretariatul Facultatii va fine o matricola generala in care studentii vor fi inscrisj la inceputul fiecaiui an
colar, in ordinea alfabetica, deschizindu-se pentru fiecare student o partida speciala, in care se vor trece toate datele relative
la starea civila i studiile anterioare, aa cum smt enumerate
in art 49.
Deasemenea se vor nota in acest registru, pentru fiecare
student rezultatele obtinuts la diferite examene, recompensed
i orice date relative la activitatea sa de student.
Art. 53. - - Studentii uneia din Facultajiile de Stiinji din
tara cind voiesc sa treaca la celelalta Facilitate de Stiinti se vor
conforma dispozijiunilor art. 2 din regulamentul de ordine s,i
disciplina studentilor universifari, depunfnd la secretariatul Facultatii, unde voiesc a se muta actele cerute pentru inscrierea ca
student regulat, la art. 49, precum sj certificatul liberal de celelalta Facultate, despre cursurile, conferintele i lucrarile practice
ce au urmat i despre examenele ce au trecut acolo.
In urma acestora Decanul va decide inscrierea lor in anul
in care le da dreptul examenele ce au trecut in prima Facultate.
Art. 54. La inceputul fiecarui an colar, eel mai tirziu
pina la 1 Noembrie, studentii regulat inscrisj vor primi dela secretariatul FacuItSt'i caiete de cursuri, conform art. 14 din regulamentul de ordinea i disciplina studentilor universitari.
In aceste caiete se vor insemna toate cursurile, conferintele
i lucrarile practice la care studentul trebuie sa ia parte in anul
colar curgator.
Studentul va trebui sa prezinte personal caietul de curs,
fiecarui profesor, agregat sau maeslru de conferin{e, atit la inceputul cursului sau a lucrarilor, cit i la terminarea lor.

373

Profesorul sau maestrul de conferin{e va certifica, prin semnatura sa, la locul anumit din caiet, despre prezentarea studentului la inceputul anului colar s.i despre regulata frecventare la
sfirsit.
Consiliul Facultatii sau fiecare din profesori in parte vor
putea infiinta registre de prezenta sau orice alt mijloc de control,
pentru a verifica modul de indreptare a studentilor. In special
se vor lua deosebite masuri de control pentru studentii bursieri ai Facultatii, ai UniversitSt", ai Fundatiunii Carol I sau ai
Academiei, pentru aseconstata regulata frecventare i regulata
trecere a examenelor din partea acestor bursieri.
Art. 55. -- Numai studentii regulat tnscrii in Facultate au
dreptul sa se prezinte la examene necesare pentru obtinerea gradului de licenjiat sau .doctor.
Pentru a fi admii la aceste examene ei trebuie sa dovedeasca regulata frecventare prin vizele date de profesorii respectivi in caietele de cursuri.
Dispense de frecventare se pot acorda de Consiliul Facultatii studentilor cari dovedesc ca au urmat unul din cursurile
Facultatii in alte coli similare sau ca imprejurari de forta majorS
i-au impiedicat de a urma.
Art. 58. La inceputul anului colar, eel mai tirziu pina
la 1 Noembrie, secretarul Facultatii va trimite fiecarui profesor,
agregat sau conferentiar, catalogul studentilor imatriculati in anul
colar curent,
TITLUL VII
Dispoztfii tranzitorii
Art. 57. - - Studentii inscrii inainte de punerea in aplicare
a acestui regulament, vor trece examenele partiale i examenul
de licenta in conformitate cu vechiul sau noul regulament dupft
cererea lor i aprobarea Consiliului Facultatii.
Art. 58. Cazurile speciale cari s'ar prezenta in conditii
exceptionale i n'ar corespunde acestui regulament, vor fi regulate de Consiliul Facultatii cum se va gasi cu cale.
Art. 59. - - Toate regulamentele s,i dispozitiunile anterioare
ramin anulate dela data punerei in aplicare a acestui regulament.
Ministrul instruc{iunii $i al cultelor,
S. Mehedinti.

375

REGULAMENTUL
sectiunilor de Electrotehnica, de Chimie industriala ?i de $tiinti
agricole de pe lingd Facilitated de tiinti a Universitatii din Iail).
(Promulgat prin Inalt decret regal No, 1187 din 17 Mai 1918, publicat in
Monitorul Oficial No. 78 din 29 lunie 1918).

5. Fizijca industriala, (Acumulatori electrici etc.)


6. Electrochimie i electrometalurgie,
7. Telegrah'e i telefoniecu sirma i ISra sirma,
8. Legislatie industrials cu notiuni de supraveghere i de
conducere.
9. Lucrari practice In laborator i in atelier.
Toate lucrarile de laborator i de atelier vor ii executate
in laboratoarele i atelierele institutului electrotehnic, sub conducerea proiesorului de iizica, fiind ajutat de personalul laboratorului i de conferentiarii respectivi.
B. Secfia chimiei industriale
Anul I

CAPITOLUL I
Cursuri predate
A. Secfia electrotehnica
Anul I
1. Matematici generale,
2. Fizica experimentala,
3. Mecanica experimentala,
4. Electricitatea generals,
5. Elemente de geometrie descriptiva i desemn industrial,
6. Tehnologia mecanica,
7. LucrSri practice in laborator si atelier.
Anul II
1. Electrotehnica generals (Partea I),
2. Masuri electrice industrial,
3. Constructii de masini electrice, (Partea I),
4. Masini termice (Partea I).
5. Rezistenta materialefor si statica grafica,
6. Instalatiuni electrice i incercSri de masini,
7. Lucrari practice de laborator si atelier.
Anul HI
1. Electrotehnica generals (Partea II),
2. Construc{ii de masjni electrice (Partea II),
3. Masjni termice (Partea II),
4. Tracfiune electrica,
1) Dio acest regulament se aplicS numai articolele nemodificalive
prin jAdausiil" de la pagina 379.

1. Matematici generale,
2. Chimie anorganica,
3. Cristalografie i mineralogie,
4. Fizica experimentala,
5. Elemente de geometrie descriptive i desemn industrial,
6. Tehnologia mecanica (curs redus).
Anul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Chimia organica,
Chimie tehnologica generala,
Chimie fizicala i analitica,
Maini termice, electrice i hidraulice,
Electrochimia $j electrometalurgia,
Qeologia (curs redus).
Anul III

1. Chimia tehnologicS specials, .


2. Aparate industriale chimice i industria lor,
3. Rezistenta materialelor i statica grafica,
4. Chimia tehnica, in special cu privire la petrol i derivate,
5. Notiuni de construct^ de fabrici,
6. Legislate industriala cu notiuni de supraveghere i de
conducere.
Dintre aceste cursuri vor fi comune:
a) Cu sectia tiintelor chimice: matematici generale, fizicu
experimental^, chimia anorganica, cristalografia si mineralogiu,
chimia organicS i chimia fizicalS si analiticS;
b) Cu institutul electrotehnic : elemente de geometrie descrip-

376

377

tiva si de desemn industrial, masini termice, electrice si hidrauiice, electrochimia si electrometalurgia, rezistenja materialelor
si statica grafica, legislafia industrials cu nofiuni de supraveghere
si de conducere si tehnologia mecanica;
c) Cu secfia stiintelor naturale : geologia;
d) Toate celelalte cursuri si lucrari sub conducerea profesorului de chimie tehnologica, fiind ajutat de personalui laboratorului si de conferen|iarii respectivi.
C. Secfia tiinfelor agricole
Cursuri sumare pregatitoare: Chimia, fizica, botanica cu
parazitologia vegetal^, zoologia si entomologia agricola, rnicroscopia vegetala, microscopia animala, geologia cu agrogeologia
i economia politick.
Aceste cursuri vor fi grupate in 4 examene. Parte din ele
vor putea fi comune cu cursurile altor secjiuni, parte vor fi anume
facute pentru aceste secjiuni.
Un obiect complet dela Facultatea de Stiinfi dupa alegerea
studentului,
Chimia generala, chimia organica, fizica experimental^, zoologia, morfoiogia animala, fiziologia animala, botanica, fiziologia
vegetala, mineralogia, geologia.
Cursurile agricole
Chimia agricola (partea I). Nutrirea plantelor cu studiul pamintului si ingra'sSmintelor, nutrirea animalelor domestice,
Chimia agricola (partea II). Industriile agricole,
Fitotehnia cu anexele ei (pomicultura, viticultura, etc.),
Zootehnia cu anexele ei fapicultura, sericicultura, avicultura etc.),
Economia rurala (politica agrara, legislatia agricola1, contabilitatea agricola),
Geniul rural: (Maini agricole, irigatii i drenaj, agritnensura, hidrologia, agricola' consfructii rurale).
Medicina ueterinara
Cursurile vor fi intovSrasite de lucrari practice sj de
monstratiuni.

de-

Din fiecare rnaterie se va trece un examen sau doua, dupa


cum se va gasi de cuviinp. Mai este apoi obligator stagiul la
cimpul de experienta agricola.
In fiecare din aceste secfiuni durata studiilor e minimum
de 3 ani.

Fiecare din aceste seciuni va fi pusa sub conducerea unui


director, care va fi de drept: pentru sectiunea electrotehnica
profesorul de fizica, pentru sectiunea de chimie tehnologica profesorul de chimia tehnologica, iar pentru sectia de stiinte agricole
profesorul de chimia agricola.
CAPITOLUL II
1. Inscrierile. Studen^ii i audientii vor fi inscrii dupa acelea norme ca i in Facultatea de tiin$i.
In afara de acestia vor mai putea fi inscris.i ca elevi regulap in aceste sec^iuni de tiinti aplicate i cei cari, neposedind
certificate de absolvire a studiilor liceale, vor fi trecut un examen
special de admitere anume fixat pentru fiecare sectiune. Acest
examen se va trece in fafa unei comisiuni formata din profesorii
secfiunii respective sub preedin^ia directorului, i va consta din
probe orale i scrise asupra materiilor partii tiintifice predate in
sectiunea modern^ de liceu.
De asemenea, cei ce au facut ca student,! anumite cursuri
i lucrari, fie in \ara, fie in strainState i prevazute in regulamentul de fata, in urma complectarii cu cursurile i lucrSrile
cerute, se vor putea bucura de toate drepturile acordate studentilor sectiunii respective.
2. Tctxele colare, ce se vor percepe pentru institutul electrotehnic i pentru eel de chimie tehnologica, atit de la studentii
regula^i, cit i de la audienti, vor fi urmatoarele: a) Taxa de
inscriere e de 30 lei, dind dreptul de a urma toate cursurile institutului; b) Taxa de laborator e de 100 lei, platibilS in doua
rate, la 1 Noembrie i la 15 Februarie; c) Taxa de examen
partial 10 lei. La institutul agricol se va percepe numai o taxft
de frecventa anuala de 20 lei.
Aceste taxe se vor achita la Decanatul Facultatii de tiinti
si vor fi intrebuintate pentru nevoile sectiunii respective.
Scutiri de taxe nu se vor admite decit studentilor meritoi,
dupa prezentarea unui act de paupertate, vizat de administratia
financiara.
CAPITOLUL III
Titlurile universitare obtinute de absolventii sectiunilor de
tiinti aplicate vor fi urmatoarele:
1. Audientii vor obtine certificate universitare in cari se
vor arSta cursurile urinate, lucrdrile executate, precum si cxamenelc trccute.

Aceste certificate vor fi eliberate de Decanatul Facultatii de


tiinti i contrasemnate de directorul secjiunii respective.
2. Studentii regulaji, absolvent!, cari vor fi f&cut o practica
de minimum 2 luni pentru secjiile de electrotehnica i chimie
tehnologica i de un an pentru secfia agricola, in instalajii corespunzatoare specialitatii, cu aprobarea directorului sectiunii, vor
ob{ine diplome de licentiaji in tiin{ele aplicate, cu menjiunea
de inginer electrician, inginer chimist sau inginer agronom, in
urma executarei unei lucrari speciale de diploma propusa i examinata de directorul secfiunei respective impreuna cu doi profesori sau conferenjiari de la materiile apropiate,
3. Elevii inscrii in baza examenului de admitere, indeplinind aceleai condign prevazute sub No. 2 pentru studenfi, vor
obtine diplome de absolvire, recunoscute ca diplome de Stat,
conform art. 59 din legea invatdmintului secundar i superior.
4. Licen{ia{ii in tiin{ele aplicate cu menjiunea de inginer,
vor putea objinea gradul de doctor inginer, In urma executarei
unei lucra>i originale dupa riormele obinuite i prevazute de
regulamentul FacultStii de tiin|i.
Orice alt caz neprevazut in regulamentul de fa{3 se va
rezolva de Consiliul Facultatii, unit cu profesorii i conferenfiarii
sectiunii respective.
Ministrul cultelor i instruc{iumi,
S. Mehedinfi

Regulamentul secfiilor aplicate de la Facultatea


de Stiinti din IaiADAUS
(aprobat cu Inalt decret regal No. 4236 din 8 Septembrie 1923 i publicat
in Monitorul Oficial No. 133 din 15 Septembrie 1923).

1. Normele de inscriere ramin aceleai ca i la Facultatea


de tiimj.
2. Programul cursurilor se stabilete pe 4 ani conform tabkmrilor aci alaturate:
A

Sectiunea electrotehnica
Anul I
1. Matematici generate (algebra superioara, geometria anal.),
2. Eiemente de analiza,
3. Chimie minerala,
4. Fizica experimentala,
5. Desen industrial,
Cu lucrarile de seminar i laboratoarele respective.
Anul II
1. Electricitate generala i termo-dinamlca,
2. Mecanica aplicata,
3. Rezistenja materialelor i statica grafica,
4. Masuri electrice,
5. Tehnologia materialelor, maini unelte s,i elemente de
construc|ie,
6. Nojiuni generate de electrotehnica,
Cu lucrarile de seminar i laboratoarele respective.
Anul III
1. Electrotehnica generala I,
2. Construe^! de maini electrice I,
:i. Maijini tormirc I,

381
4. Ma'suri electrice II,
5. Fizica industriala (acumulatori, luminat, comunicatii electrice),
6. Hidraulica, uzine hidroelectrice,
7. Tractiune electrica si aplicatiile mecanice ale electricitatii,
Cu proecte si lucrarile de laborator respective.
Anul IV
1. Electrotehnica generala II,
2. Construe^ de masini electrice II,
3. Masini termice II,
4. Electrochimie si electrometalurgie,
5. Construct" civile si edilitate,
6. Legislate industriala i contabilitate,
7. Exploatari electrice: uzine, ateliere C. F.,
8. Centrale electrice: distribufia energiei electrice,
Cu proecte i lucrari de laborator respective.
B
Secftunea: chimia tehnologica

Anul I
1. Matematici generate (notiuni de algebra superioara, anaJizS matematicS, geometria analitica si mecanica) doua examene,
2. Fizica experirnentala,
3. Geometric descriptiva cu desen industrial,
4. Tehnologia mecanicS,
5. Chimia anorganica,
Toate cu lucrarile de laborator respective si seminar.
Anul II
1. Chimia organica,
2. Masini termice, hidraulice electrice,
3. Geologia filoanelor, minereurilor si exploatarilor miniere,
4. Cristalografia i mineralogia,
5. Legislatie industrial^,
6. Electrotehnica generala,
Cu lucrarile de seminar si laboratoarele respective.
Anul III
1. Chimie organic^,
2. Chimie fizicala i analiticS,
3. Chimie tehnologica general^,

4. Constructii civile,
5. Rezistenta materialelor cu statica graiica,
6. Fizica industriala,
Toate cu proecte s,i lucrarile de laborator respective.
Anul IV
1. Chimie tehnologica speciala (petrolul),
2. Electrochimie si electrometalurgie,
3. Chimie industrials,
4. Aparate industriale chimice, constmctia lor i instalatii
industriale,
5. Chimie alimentara,
6. Contabilitate,
Toate cu proecte i lucr&rile de laborator respective,
C

Sectiunea stiintelor agricole


Anul I
1. Chimie minerals,
2. Fizica experimentala,
3. Zoologia sj entomologia agricola,
4. Anatomia comparatft a animalelor domestice,
5. Anatomia vegetala,
6. Geologia,
7. Mineralogia,
8. Economia politica,
9. Matematici generate,
Cu lucrarile practice respective.
Anul II
1. Chimie organicS,
2. Meteorologia agricola,
3. Fiziologia animala,
4. Botanica descriptive,
5. Fiziologia vegetala,
6. Agro-geologia,
7. Bacteriologia agricola1,
8. Statistica tiintelor iinanciare,
9. tiintele comerciale,
10. Agrimensura,
Toate cu lucrarile practice respective,

382

Anul III
1. Chimia agricola I (nutrirea plantelor),
2. Industrii agricole I (fermentatiuni),
3. Fitotehnie I,
4. Zootehnie I,
5. Geniul rural I,
6. Medicina veterinarS I,
7. Stiinji economice agricole I,
8. Pomicultura, viticultura, legumicultura,
9. Ameliorarea plantelor,
Toate cu lucrSrile practice respective.
Anul IV
1. Chimia agricola II (nutrirea animalelor domestice),
2. Industria agricolS II,
3. Fitotehnia II,
4. Zootehnia II,
5. Geniul rural II,
6. Medicina veterinara II,
7. Stiinte economice agricole II,
8. Piscicultura, avicultura, apicultura i sericicultura,
9. Silvicultura,
Toate cu lucraiile practice respective.
Stagiul de practiciS in uzine, ateliere, exploatari in aceti 4
ani de studiu se fixeazS la un numar de 6 luni la secfia de
electrotehnica i 3 luni la secjia chimie tehnologica.
Studenfii in tiin{ele agricole vor face o practica eel putin
de 6 luni la cimpul de experience.
4. Un student nu poate fi considerat promovat intr'un an
al institutului decit dupa ce a trecut eel putin jumatate din examenele anului precedent.
5. Inscrierile pentru to{i anii se fac numai la inceputul anului in cursul lunei Octombrie, cursurile trebuind sS inceapS la
1 Noernbrie eel mai tirziu. Sesiunele de examinare suit in lunie
i Octombrie in tot cursul acestor luni.
Sub nici un motiv nu se vor acorda sesiuni in mijlocul
anului.
Un student care 2 ani consecutivi n'a trecut examenele
este exmatriculat.
6. Studenjii actuali din anul III vor putea opta pentru noul
regulament, trecind examenele de diferenta. In anul III se con-

__ 383_

\
sider^ studenpi cari au trecut examenele dupa vechiul regulament dar nu sj-au luat inca diploma sau certificatul de absolvire.
7. Studenjii cari vor fi trecut toate examenele prevazute
de regulament i vor sustiunea un examen special de diploma
cu subiect dat din o specialitate anumita, vor objinea titlul de
inginer electrician, sau inginer chimist sau inginer agricol, titlul
echivalent cu licentiat in tiintele aplicate.
Se va putea acorda i titlul de doctor in tiintele aplicate
dupa normele de obtinere al acestui grad la Facultatea de

Ministrul instruc(iunii
Dr. C. Anghelescu

Regulamentul Facultatii de Teologie din Chisinau


CAPITOLUL I
Studiile
Art. 1. In Facultatea de teologie din Chisinau se predau
urmStoarele cursuri, distribuite astfel pe ani:
Anul I
Istoria bisericeasca veche i Patrologia, Istoria bisericeasca
medie (1054 1453, 1517), Istoria bisericii romine, Arheologia
Evreilor, Gramatica ebraica, Introducerea in Noul Testament,
Ermineutica, Istoria Hteraturii romine, Istoria Rominilor.
Anul II
Istoria bisericeasca veche (continuare), Istoria bisericeasca
moderna, Istoria bisericii romine, (continuare), Introducerea in
Vechiul Testament, Exegeza Noului Testament, Exegeza Vechiului Testament, Gramatica idiomului Alexandrin, Istoria literaturii romine, Istoria Rominilor, Literatura religioasa Moderna si
Istoria Filozofiei.
Anul III
Apologetica, Dogmatica, Morala, (partea generala) Sectologia, Catihetica, OmiIetica,T Dreptul bisericesc, Literatura religioasa Moderna, Pedagogia si Arheologia Crestina.
Anul IV
Apologetica (continuare), Dogmatica (continuare), Morala
(speciala), Liturgica, Pastorala, Dreptul Bisericesc (continuare)
si Istoria artei bisericeti.
Aceste cursuri se vor preda de titularii celor 16 catedre si
de cei trei conferen|iari ai Facultatii i anume: profesorii in eel
pujin patru ore de curs saptamfnal, iar conferentiarii in eel
trei ore, saptarninale.

Art. 2. Profesorii titular!, agregatii i conferentiarii acestei Facultati, cum i proiesorii dela alte Facultati i personalitati culturale cu mare reputatie vor putea tine i alte cursuri
si conierinte suplimentare, facultative i gratuite, dupa invitarea
sau autorizarea Consiliului Facultatii, conform art. 61 din legea
invatamintului superior.
Art. 3. - - Studentii fac sub conducerea profesorilor lor i
lucrari practice de seminar.
Ei fac i practica bisericeasca in capela Internatului FaculArt. 4. Cursurile dureazS patru ani pentru licenta i doi
in plus pentru doctoral.
Cursurile de doctorat vor incepe numai dup& ce se vor fi
ocupat cu titular! toate catedrele prevazute in legea de infiintare
a acestei Facultati.
Ele vor fi tinute tot de profesorii cari fac cursurile pentru
licenta i care vor fi renumerati cu un salariu egal cu al unui
agregat.
Un regulament special va determina condHjunile in care se
vor tine aceste cursuri.
Art. 5. - - Anul colar incepe la 1 Octombrie i tme pin&
la 30 lunie.
Lunile lunie i Octombrie stnt consaorate in special exa
menelor.
Art. 6. - - In Duminici i in urmatoarele sarbatori bisericeti i nationale nu se vor tine cursuri, lucrari de seminar i
examene: 14 i 26 Octombrie, 8 i 21 Noembrie, 6 Decembrie,
dela 18 Decembrie pina la 7 lanuarie inclusiv, 18, 24 i 30
lanuarie, 2 Februarie, in saptamina intiia a Sfintului i Marelui
Post, 25 Martie, de Miercuri seara inainte de Duminica Floriilor,
i pina Luni dupa Duminica Tomii, 24 Aprilie, 10 i 21 Maiu,
Inaitarea Domnului, a doua zi dupa Duminica Rusalilor i 29 lunie.
CAPITOL II
Inscrierea i frecvenfa
Art. 7. In Facultatea de Teologie se pot inscrie de
drept i fara vre-un examen absolventii cu diploma ai seminarilor i bacalaureatii sectiei clasice i al Liceului unitar.
Bacalaureafii sectilor. reala i moderna se vor putea inscrie
numai dupa ce vor da diferenta, cei dintiiu de limba latina i
a, cei de al doilea de limba greaca.
25

_386_

Art. 8. - Absolventii institutelor teologice din Transilvania


vor frecventa doi ani, in care vor audia urmatoarele cursuri:
Exegeza Vechiului si a Noului Testament, Patrologia, Istoria bisericii romine, Teologia dogmatic^ si Morala, Liturgica, Sectologia, Literatura religioasa moderns, Filozofia si Istoria artei
crestine, si vor face exercitii omiletice si pastorale.
Din aceste materii vor depnne examene anuale, iar din cele
teologice si examene generale si anume: examenul I general
va consta din: Exegeza Vechiului Testament, Exegeza Noului
Testament si Istoria bisericii romine, iar al doilea examen general va consta din: teologia dogmatica, teologia morala i
Liturgica.
Dupa trecerea cu succes a acestor examene, vor elabora
i susjine teza de licenta.
Art. 9. - - Se admit si studenti extraordinari, cari vor putea
urma toate cursurile sau numai o parte din ele, vor plati ace.
leasi taxe si vor fi supusi acelorasi reguli ca ceilalji studenti.
Pentru cursurile urmate si examenele ce eventual ar depune, se vor elibera acestor studenti certificate de catre profesorii respectivi, vizate de Decanat, dar nu li se va putea confer!
nici decum titlul de licentiat sau de doctor.
Art. 10. Inscrierile in Facultate se fac intre 1 i 15 Octombrie la Secretariatul Facultatii.
Dupa aceasta data si numai pina la 31 Octombrie inscrierile nu se vor putea face decit de Decan si pentru motive
binecuvintate.
Intre 1 si 31 Decembrie inscrierile justificate se fac numai
de Rector, in urma avizului favorabil al Decanului.
Dupa aceastii data nu se mai pot face inscrieri sub nici
un motiv.
Art. 11. - - Odata cu cererea de inscriere, petitionarul va
depune si diploma de studiile fScute, buletinul sau extractul de
nastere sau de botez, un certificat dela parohul comunei unde
locuieste, prin care sa se constate ca este un bun ortodox, recipisa de achitarea taxei de frecventa in suma de 30 lei, achitati la perceptie, si 300 lei la Secretariatul Facultatei, pentru
inscriere, biblioteca, etc.
Inscrierile facute in nereguia atrag dupa ele, oricind s'ar
descoperi, anularea examenelor date si a titlurilor obtinute.
Art. 12. ~ Fiecare student, cind se inscrie in Facultate
primeste dela Decanat un exemplar din acest regulament, car-

387

netul de student, care se schimba la inceputul fiecarui an scolar si un caiet de studii, imprimat, care se da pentru toata durata studiilor.
Pe intiia pagina a caietului de studii se vor nota: Numele,
pronumele, locul nasterei i eel de domiciliu al studentului, numele, pronumele si profesiunea parintilor, coala in care el a
invatat s.i numarul, data sj origina certificatului de studii.
In caietul de studii se vor trece si cursurile de audiat.
Prezentarea la cursuri si frecventa se constata prin caietul
de studii, in care va semna fiecare profesor la inceputul i la
sfirsitul fiecarui an scolar.
Tot in caietul de studii fiecare profesor va trece nota ce
va da studentului respectiv la examenul anual din materia sa,
cum si nota sau aprecierea asupra lucrarilor de seminar.
Dupa examene caietul de. studii va fi prezentat la Secretariatul Facultatii, spre a trece notele din el in matricoia.
In caz de pierdere a caietului de studii, se va publica anularea lui prin Monitorul Oficial, dupa care Decanatul va elibera
un duplicat pentru care se va percepe o taxa de 100 lei.
In duplicat se vor trece dupa matricoia, toate notele care
fusesera in caietul pierdut.
Daca se pierde caietul inainte de a se fi trecut in matricoia
notele din el, se vor repeta toate examenele, daca se poate
face dovada frecventei, iar daca nu, se vor frecventa din nou
si cursurile.
Art. 13. - - La trecerea dintr'un an intr'altul, studenti trebuie
sa dovedeasca cu semnaturile profesorilor din caietul de studii,
ca au frecventat cursurile i seminarele, ca au depus cu succes
examenele, la eel putin jumatate din materiile anului din care
promoveaza, si ca au achitat taxa de 30 lei la perceptie, pentru
frecventa, i de 100 lei la Secretariat, pentru inscriere si biblioteca.
In caz cind nu sint indeplinite aceste conditiuni, acel an
de studii nu se tine in seama.
Art. 14. La sfirsitul lunei Maiu, Decanatul va inainta
fiecarui profesor, un catalog de studentii care au dreptul sa se
prezinte la examen.
Fiecare profesor va trece intr'un registru special numelc
tuturor stiulrnl'ilor cari se prezinta la examene in fiecare sesiune
jji nota cc li-o < l . i .
\\-l. /.
I..i Dcraiiatul h'acultatii so va \ine un mjislru

388
general sau matricola de numele studeritilor in ordine alfabeticaV
in care se vor nota: numele i pronumele studentului, locul i
data nasterei i na^ionalitatea lui, domiciliul i rezultatele examenelor parjiale, generale si al celui de licenta sau de doctorat,
cum si sesiunea in care a fost trecut fiecare examen i numele
profesorului examinator.
Art. 16. - - Scutiri de frecvenfa nu se admit. Decanul poate
acorda studentilor, pentru cazuri de boala sau de forja majora,
concedii care sa nu treaca in cursul unui an peste doua luni, iar
Consiliul profesoral pm& la maximum 4 luni.
Art. 17. Scutiri de taxe nu se admit decit pe jumatate
si numai pentru studentii cu totul saraci, care nu sint functionari
i care, i vor fi trecut examenele cu eel putin media opt, iar
cei din anul intiiu daca vor fi avut la examenul de absolvirea
seminarului sau la eel de bacalaureat tot media opt.
CAPITOLUL III
Examene / diplome
Art. 18. Examenele ce urmeaza sS fie depuse de stu~
dentii-teologi sint: anuale, generale, de licenta i de doctorat.
Art. 19. - - Examenele anuale se depun inaintea fiecarui
profesor, agregat i conferenfiar din materiile facute de acestia
in cursul anului colar.
Asupra cursurilor si conferentelor suplimentare nu se vor
treceexamene decit daca acestea prezinta o valoare exceptional
de mare i numai cu aprobarea Consiliului profesoral,
Art. 20. Examenele generale se dau din materiile teologice, predate de profesorii titulari i de agregafi in anii al doilea
i al patrulea de studii.
Ele sint in numar de doua i constau din materiile principale ale celor patru ramuri ale teologiei: exegetica, istorica,
sistematica si practica.
Din cele doua dintiiu se depune examen general la sfiritul
anului al doilea, iar din celelalte doua la sfiritul anului al
patrulea.
Fiecare din ele se va depune in doua rinduri i anume :
Examenul intiiu odata din materiile exegetice si altadata din materiile istorice, iar examenul al doilea odata din materiile sistematice i altadata din cele practice,
Fiecare din cele doua parti ale unui examen general se
depune in fata comisiunei compusa din cei trei profesori de ma-

leriile ramuri respective, prezidate de Decan sau de unui dintr'insii,


Nota obtinuta de candidat la fiecare profesor in parte va
fi considerata ca nota anuala la materia respectiva, iar media
notelor dela toate materiilemajorata in caz cind d& fractii aa
lei ca sa iasa note intregi sau jumatativa fi media examenului
respectiv.
Art. 21. -- Asupra materiilor predate de conferentiari i a
celor literaro-istorico-filozofice nu se dau examene generale.
Art. 22. Trecerea ambelor parti ale fiecftrui examen general este obligatoare in aceia sesiune.
Candidatul care nu s'ar prezenta i la a doua parte in aceias. sesiune pierde examenul dat.
Candidatul care nu obtine notS de trecere la vre-una din
materiile grupului este respins la toate i nu poate repeta examenul decit in sesiunea urmatoare.
Reuita sau respingerea ia o parte a examenului nu atrage
dup& sine reuita sau respingerea la cealalta parte.
La examenele generale, studentii se vor prezenta in grupe
de eel pudn 2, eel mult 5.
Art. 23. Raspunsurile la examene se apreciaza cu note
dela 1 la 10.
Pentru ca un student sa fie considerat reusjt la un examen
trebuie sa obtina eel putin nota 6.
La examenele de licenta i de doctorat, se vor da, in loc
de note, urmatoarele calificative:
6
Ad limitem
7
Non sine laude
8
Cum laude
9
Magna cum laude
10.
Summa cum laude
Art. 24. Sesiunile pentru examenele generale i anuale,
sint in lunile lunie i Octombrie.
Art. 25. Cererile de inscriere la examenele anuale i
generale se vor adresa Secretariatului Facultatii, pentru sesiunea
de lunie intre 15-20 Maiu, iar pentru sesiunea de Octombrie
antre 1-10 Octombrie,
Nu vor fi admii sa depuna examene anuale studentii cari
nu vor avea atestata frecventa la toate materiile ce sint obligati sa urmeze i daca nu-i vor fi achitat toate taxele, iar la
examenele generale, daca nu vor fi depus cu succes i toate
examenele anuale ale anului precedent de studii.

390

Art. 26. Taxele pentru examenele anuale vor fi de 50


lei de fiecare profesor, iar pentru examenele generale de 150
lei de fiecare din cele douei parti ale acestor examene.
Art. 27. - - Neprezentarea sau nereusita la intiiul examen
general sau la o parte din el nu impiedicS pe student sa fie
admis sa frecventeze anul al treilea, dar el nu va putea sa dea
examene anuale de anul al 3-lea sau sa frecventeze si mai departe si anul al patrulea, pina ce nu va depune cu succes examenul intiiu general.
Art. 28. - - Studentul, care in timp de doi ani nu se va
prezenta sau nu va reui la nici un fel de examen, va fi exmatriculat.
Reinscrierea unui asemenea student se va face numai de
Consiliul Profesoral i numai la inceputul anului colar.
Art. 29. -- Studentul care a depus cu succes examenul al
doilea general este candidat de licentiat.
Art. 30. Titlul de licentiat in Teologie se ob{ine dupa
ce candidatul elaboreazS in scris o teza asupra unui subiect ales
de el din studiile teologice sau i din cele istorico-literaro-filozofice care stau in strinsa legatura insa cu chestiunile teologice.
Subiectul ales va fi supus aprobarii Decanului dupa ce va
fi luat mai intaiu avizul profesorului respectiv.
Extinderea tezei de licenta va fi de eel pujin trei coale de
tipar, format 8.
In caz cind subiectul va fi traducere din Sfintii paring sau
dintr'o limbS straina, va fi de eel putin 5 coale de tipar format 8.
Candidatul este dator sa arate in teza toate izvoarele de
care s'a folosit in elaborarea ei si toate citatiunile ad literam
sau si numai dupa sens luate din diferiti autori, cum i sa declare
ca n'a folosit alte izvoare afara de cele indicate si ca el insusi
este autorul ei.
In caz cind s'ar dovedi eg ceva din cele declarate nu este
exact, candidatul nu va mai fi primit niciodata i sub nici un
cuvint la examenul de licenta, iar daca aceasta se va dovedi
dupa ce a obtinut titlul de licentiat, i se va anula diploma.
La sfarsitul tezei se va pune i un curriculum vitae al
candidatului.
Art. 31. Teza de licenta va fi prezentata in manuscris
Decanatului, care o va trimite spre cercetare profesorului din
materia i cu avizul careia a fost aleasS, sau in caz de for{3
majora, altui profesor de specialitate apropiata.

_391_
Daca avizul proiesorului care cerceteaza teza este favorabi!
Decanul fixeazS o zi si o orS in care sS fie sustinuta teza.
Odata cu sustinerea tezei, candidatul va sustine i 5 pozitiuni, cite una adica din cele patru ramuri ale teologiei si una
din materiile literaro-istorice-filosofice.
Preedintele Comisiunei de examinare este profesorul care
a cercetat teza, iar Decanul face parte din Comisiune chiar daca
candidatul n'are pozitiune la el.
Art. 32. Daca raspunsurile date de candidat sint suficiente, candidatul va depune in fata comisiunei urmatorul juramint:
M Eu (cutare) candidat la licenta in Teologie.
Jur inaintea Atotputernicului i a Tottiutorului Dumnezeu,
ca in toata viata mea voiu pazi i voiu propovadui farS schimbare invatatura Sfintei noastre biserici ortodoxe de rasarit, aa
cum ni s'a dat de Domnul i Mintuitorul nostru lisus Christos,
cum s'a propovaduit i predat de Sfintii Apostoli i de SEintii
Parinti ai bisericii noastre, aa cum se pastreazS de Sfinta bisericS i cum mi s'a predat de profesorii meiin aceasta Facultate.
Jur, c& in toata viata mea, voiu pastra sj voiu apSra bunul
nume al acestui inalt focar de cultura teologica,
Aa sS-mi ajute Dumnezeu. Amin".
Dupa implinirea i a acestei formalitati, candidatul este
proclamat, de Decan, licentiat in Teologie.
Art. 33. - - I n diploma de licenta se vor trece i notele
obtinute de candidat la examenele generale, calificativul dela
examenul de licenta, titlul tezei i data sustinerei ei.
Art. 34. - - Licentiatii care vor caica juramintul, vor pierde
titlul i drepturile ce confera licenta in Teologie," prin anularea
ei de Facultate.
Art. 35. - - Deocamdata tezele de licenta nu se vor tipSri.
Art. 36. - - Conditiunile i amanuntele examenelor de doctorat se vor fixa ulterior printr'un regulament special.
Art. 37. Titlul de licentiat i de doctor in Teologie se
confera numai candidatilor de religiune cretina ortodoxa.
Art. 38. -- Pentru examenul de licenta se va piati o taxa
de 320 lei, afara de cea care se da pentru cercetarea tezei, i
care va fi de 200 lei.
Taxa pentru diploma de licenta este
Art. 39. - - Examenele pentru licenta i doctoral se [>ol
tine in orice timp al anului colar, afara de vacanje i de sarbfttorl.

393

CAPITOLUL IV
Transferdri i echivalari de diplome dela Facultati strdine.
Art. 40. -- Elevii institutelor teologice din Ardeal nu vor
fi primiti in Facultate decit daca vor dovedi ca sint absolven^i
cu diploma ai unui liceu sau bacalaureati ori absolventi de seminar.
Acei dintre ei care vor fi urmat numai anul intiiu la un
asemenea institut, fie ca si-au dat sau nu acolo examenele, vor
fi primiti in anul intiiu, iar cei din anii urmatori in anul al doilea
i vor trebui sa depunS examene din materiile anului intiiu de
Facultate pe care nu le-a urmat in institutul teologic.
Art. 41. -- Studentii dela celelalte Facultati teologice din
tara se primesc la inceputul anului colar cu situajiunea pe care
vor dovedi c au avut-o in momentul retragerii lor dintr'una
sau alta din Facultati.
Ei vor trebui insa s3 depunS examene din materiile care
nu se aflS in programa Facultatilor dela care se transfers.
Aceste examene se vor da in cursul sau la sfirsjtul primului
an de studii in Facultatea de Teologie din ChiinSu,si inainte
de a fi trecut cu succes aceste examene nu vor fi admisi sa
depuna altele.
Art. 42. -- Candidajii, licenjiatii, magitrii i doctorii dela
alte Facultati ortodoxe din alte tari, cari ar voi sS'si echivaleze
diplome de studii, vor trebui mai intiiu sfi faca dovada ca posedau diploma de seminar sau de liceu ori bacalaureatul in momentul cind s'au inscris in Facultatea de unde au diploma.
OdatS cu cererea de echivalare, ei vor prezenta Decanatului i carnetul de studii, absolutoriul sau un alt act, din care
sii se vadS studiile ce au urmat, examenele ce au depus, si
rezultatele ce au obtinut, cum i dacS au facut lucrSri practice
de seminar i un exemplar din regulamentul in vigoare la Facultatea respective in timpul cind au studiat acolo.
Art. 43. - - Licemjiatii, magistrii i doctorii vor fi supusi la
trei probe orale, constind din tratarea a 3 subiecte, pregatite in
timp de cite 24 ore.
Unul din aceste subiecte va fi din Istoria bisericii romine,
iar celelalte doua vor fi teologice, combinate cu literatura sau
filozofia.
Art. 44. - - Candidatii in teologie vor face 4
probe: cite una din fiecare ramurS a Teologiei.

asemenea

Art. 45. - - Daca rezultatul examenului este satisfScator,


diplomele se viseazS de Decan i cele de licentS i de doctoral
se recunosc ca atare, iar cele de candidat se echivaleazS cu
licenta i cele de magistru cu doctoratul in Teologie.
Art. 46. - - Comisiunea de echivalare va consta din 5 profesori sub preziden^ia Decanului.
Art. 47. - Taxa pentru un examen de achivalare va fi
de 3.200 lei.
CAPITOL V
Administratia Facultat'ii
Art. 48. - - Facultatea de Teologie din Chis.inSu se conduce
de un Decan, ales dintre profesorii titulari, pe termen de 1 an
31 confirmat prin Decret Regal.
Decanul este reeligibil o singura data in continuare.
El reprezinta Facultatea in orice imprejurare, face legatura
cu celelalte Facultati. cu Rectorul, cu Ministrul Instructiunii, cu
autoritatea bisericeasca i cu orice autoritati.
Decanul supravegheaza ca intreg personalul didactic s,i administrativ al Facultatii sS-i faca datoria contiincios, ca studentii sa frecventeze regulat cursurile i sa se conformeze tuturor
dispozitiunilor legii i regulamentului Facult&tii i al Universitatii,
cum i dispozitiunilor luate de autoritatea colara in drept etc.
El administreaza i intreaga avere a Facultatii, asupra
careia prezinta bil?,nt anual, care, dimpreunft cu conturile de
gestiune, vor fi verificate de doi profesori, delegati de Consiliul
Profesoral.
Art. 49. - - Decanul este ajutat in multiplele sale atributiuni
de Secretarul Facultatii.
Secretarul este eful cancelariei Facultatii, contrasemneaza
toate hirtiile oficiale care ies dela Decanat i este raspunzaior
de exactitatea lor, ca i de a oricarui material informativ pe
care-1 procura Decanului pentru punerea rezolutiilor, la darea
raspunsurilor la intrebari ce i se pun de autoritatea colara etc.
Secretarul incaseaza taxele platite de studenti, le distribue
celor in drept, primete cererile de inscriere in Facultate i la
examene, pregatete.lucrarile pentru orice fel de examene, are
grija de trecerea exacta in matricola a notelor i a rezultatului
examenelor, de complectarea diplomelor de licentS i de doctorat, etc. etc.
Archivarul, resist ratorul, daci sint, ca i impiegatii i orice

_394_

alti functionari ai cancelariei, stau sub ascultarea Secretarului.


Secretarul titular trebuie sS aiba eel pu|in titlul de licen{iat in Teologie. Fara acest titlu, el nu poate indeplini decit
provizoriu insarcinarea de secretar.
Art. 50. Pentru conducerea bibliotecii, Decanul este ajutat de bibliotecar, care poate fi un funcjionar special sau un
profesor.
Art. 51. -- Decanul primeste 10% din taxele de inscrieri,
14% din taxele de examene anuale, generale, de licenta, de
doctorat si de echivalare,peste ceeace i se cuvine ca membru
examinator in aceste comisiuni in cazul cind este si examinator.
Art. 52. - - Secretarul primeste 5 % din taxele de inscriere
6 % din taxele de examene anuale si generale cite 20 lei din
taxa de licent& si 200 lei din cea de echivalare.

REGULAMENTUL
..Seminarului pedagogic universitar" din Iai
I
Inscrierea in Seminar. Indatoriri in timpul asistenfti.
1. Cererea de inscriere la Seminarul pedagogic universitar,
alcatuita dupa un formular dat, se adreseazS directiunii acestei
institutii, insotind-o de dovada c& petj^ionarul a trecut eel putin
un examen de pedagogic, anume din didactica sau din pedagogia generals.
2. Numarul total al orelor de asistenJS va fi de 40, la cari
se adauga eel putin 10 edinte de observare i supraveghere a
elevilor in pauzele dintre ore.
3. Dintre orele de asistenfa, mai mult de jumatate se vor
destina obiectului principal al candidatului i celor inrudite mai
apropiat cu el.
Se vor cauta in primul rind orele lectiilor model t m ute de
profesori; in al doilea, orele lectiilor de proba ale candidatilor,
cu obligatia express de a asista i la discutarea lor; in al treilea
rind lectiile curente ale practicantilor, urmate totdeauna de observatiile profesorilor.
4. Asistentul va primi dela cancelarie un caiet pentru notarea orelor de asistenta sau edintelor de supraveghere in recreatie, confirmate prin semn&tura profesorilor respectivi.
Deosebit de caietul personal de asistenta, candidatul va
semna de prezenta i intr'un registru special al clasei, spre a
servi de control in caz de pierdere al caietului de frecventii.
Domnii profesori, la intrarea sau iesirea din clasa\ vor inchide rubricile cu iscSliturile asistentilor, notind numSrul lor !ji
sernnind.
5. La leojiile dc practicS pedagogic.1, asistentii vor nota in

396

aietul de asistenta sau in foi deosebite ce se vor anexa, observatiile lor, i vor indeplini anumite insarcinSri date din oficiu de
director sau de profesori, in scopul orientarii i preg&tirii lor
practice, in sensul prevederilor dela punctele 13 i 14 de maijos.
6. In timpul perioadei de asistenta, candidatii vor cauta
sa-i insuiasca normele generale calauzitoare ale practicei pedagogice, asistind la discutii i la colocvii, i vor aduna materialul
de observatiuni asupra manifestarilor elevilor in clasS si in recreajie, necesar in special la alcatuirea portretului psihologic,
cit mai documentat, al unui anumit elev.
II
Colocviul
premergator practicei pedagogice

7. DupS terminarea perioadei de asistenta cu Indeplinirea


Indatoririlor ei, candidatul va putea cere sa fie primit a trece
colocuiul premergStor practicei pedagogice.
8. La cererea de inscriere1 pentru colocviu, (f&cuta dup3
un formular dat) candidatul va anexa:
a) Caietul doveditor de asistenta facuta;
b) dovada dela Facultatea respectiva c& a trecut toate examenele in specialitatea la care cere colocviul pentru practicS;
c) dovada cS a trecut toate examenele de pedagogic;
d) un plan de lectie asupra unui subiect dat de profesorul
respectiv din programa obiectului la care candidatul voiete sS
inceapa practica i anume un plan de lectii pentru cursul inferior
i unui pentru cursul superior, dacS este vorba de obiectul principal al candidatului, i un plan de lectie numai de curs inferior
pentru obiectele alese ca secundare.
9. Hotarirea tinerii colocviului se va afia de secretar la
data propusa de profesorul respectiv i aprobatS de Director
care prezideazS examenul.
10. Colocviul va consta din intrebari asupra planului i
tehnicei lectiilor, asupra valorii educative a studiului respectiv,
asupra preocup&rilor metodologice i educative in genere, indicate in mare parte, intr'un anumit chestionar. ])
11. Cu prilejul colocviului, candidatul va face cunoscut numele elevului pe care 1-a observat i studiat mai de aproape
pentru zugraVirea lui intr'un portret psihologic individual.
1) Chestionarul este anexat acestui regularnent.

_397_
12. Rezultatul colocviului se va nota in foaia matricularS
a candidatului.
13. Dupa trecerea colocviului pinS la inceperea practicei,
candidatul are dreptul i in acela timp obligatia de a face:
a) critici din oficiu la lectiile de proba ale practicantilor.
b) rapoarte asupra lectiilor de proba;
c) rapoarte asupra s.edim;elor de discutie ale lectiilor de
proba ;
d) statistic! de felul distribuirei intrebarilor adresate clasei
in timpul lectiei.
14. Insarcinarile dela litera a) se dau numai candidatilor
cari au sustinut colocviul. Cele dela litera c) i d) i in unele
cazuri i cele de sub litera b), pot fi indeplinite i de asistenti,
fie dupa cererea lor, fie date de oficiu.
Toate aceste lucrSri, ale asisten{ilor se mentioneaza in caietul lor personal de frecventS i se va tine seamS de ele la
colocviul premergStor practicei pedagogice.
15. Toate insarcinarile indeplinite de candidat dupS trecerea
colocviilor se consemneaza intr'un caiet personal de practica,
unde se vor insemna i toate celelalte lucrari facute pina la
terminarea practicei pedagogice.
Ill
Practica pedagogica
16. Data t meru colocviului hotarSte ordinea rindului la
practica pedagogics dupa tabloul respectiv al fiecarei specialitati.
AceastS ordine a rindului la practicg se poate schimba:
a) cu consimtamiBtul practicantilor inscrii pe tablou,
b) in cazul cind eel inscris la rind absenteaza dela seminar,
c) cind in vederea examenului de capacitate apropiat, un
licentiat care a indeplinit conditiile lucrarilor cerute la punctul
13, cere aceasta preferinta i cei inscris.i inaintea lui n'ar putea
obtine la timp licenta in specialitatea respectiva.
17. Pentru a-i lua rindul la practica se cere candidatului:
a) Sa fi indeplinit lucrfirile date din oficiu, dupa trecerea
colocviului, i indicate la punctul 13.
b) Sa fi asistat eel putin la ultimele douS lectii ale practicantului dupa care urmeaza, spre a cunoate i pastra continuitatea lectiilor clasei.
18. Pentru fiecare lectie curenta practicantul va prezenta
profesorului un plan de lectie, dup& normele pedagogice cunoscute.

398

399

Invatamintul, urmarind educajia complects cu prilejul culturei generale, in plan se vor arSta preocuparile de educajia
inteligentei, a sentimentelor superioare si a vointei, precum i
de educatie fizica.

25. Insarcinarile de critic, raportor i statistic al lectiilor


<le proba se pot da i altor practicanti prezenti, deosebit de cei
aratati in anuntul pentru tinerea lectiei.
26. La obiectul specialitatilor principale se tin doua lectii
de proba, una la cursul inferior si alta la eel superior.
La materiile alese ca obiecte secundare, numai o lectiune,
anume la cursul inferior, sau la o clasa corespunz&toare, dupa
natura obiectului.
27. Candidatul va face a doua lectia de proba, numai dupa
ce prima se va fi discutat.
28. La edinta de discutare a lectiilor de proba, care se
va anunta din timp suit obligati a lua parte toti cei care au asistat la lectii.
Fara aceasta conditie, nu li se va tine seamS de asistenta
la lectie.
29. In ordinea obinuita a discutiei:
a) Raportorul va expune mersul exact i detailat al lectiei,
b) Practicantul va face observable sale proprii asupra lectiei, in o autocriticd sincerS i intemeiata pe fapte i principii,
c) Critical din oficiu va prezenta valoarea lectiei, obiectiv,
in lumina principiilor didactice i educative, cSlauzitoare ale practice! pedagogice.
d) Statistical va aduce tabloul grafic al modului de repartizare a intrebarilor puse clasei, urmat de o scurta interpretare
rezumativS.
Toate aceste lucrari scrise se vor depune imediat spre a
fi anexate la dosarul candidatului.
30. Se va numi din oficiu un raportor al edintei discutiei,
care va consemna parerile profesorului i directorului.
Acest raport de edinta se va aduce eel mai tirziu a treia
zi dupa edinta, i se va anexa la dosare dupa ce va fi vSzut
i semnat de profesor s.i de director.
31. Neindeplinirea sarcinilor date din oficiu cu prilejul lectiilor de proba i al discutiei lor, se va consemna in foaia matriculara a candidatilor respectivi.
Ea poate atrage dupa sine, in anume cazuri, pierderea rindului la practica pedagogics.
Notarea lectiunii se va trece in foaia matriculara a candidatului.
33. Candidatii sint datori, in timpul asistentei i a practice!,
sa ia parlo activS la edintele lucritrilor practice de pedagogic,
tinute la Tamil.itc dc Dircctorul scminarului.

Subiectul lec{iei, formuJat dupa programa analitica a materiel clasei, va avea extensiunea necesarS de tratat in o jumatate de ora i proportionals cu intinderea intregii materii de
tratat in tot cursul anului.
19. Neterminarea materiel puse in planva atrage dupa sine
anularea lectiei.
Asemenea nu se va {ine cont de lectia fScutS, cind practicantul va intra tirziu sau va termina lectia inainte de incheerea orei.
20. DupS repetate greseli de tehnica didactica sau eventual de greseli de fond, practica pedagogics a candidatului poate
1i intrerupta si aminata, trecindu-se altui practicant inscris la rind
pe tablou si prezent la lucrSrile Seminarului.
21. DupS fiecare lectie curenta profesorul face, in pauza
dintre orele de clasa, observable necesare la cari asistS si cei
ce au fost de fatS la \\netea lectiei.
Aceste observatii vor fi scrise de practicant si aduse la
lec{ia urmatoare, se vor anexa la dosarul practice!, dupa ce vor
fi vazute si semnate de profesorul seminarial.
22. Pentru indeplinirea corelatiei didactice, practicantul e
tinut sa cunoascS si se consulte manualele intrebuintate in clasa
la diferitele obiecte de studii.
23. Dupa un numar de lectii curente, care se va gasi suficient dupa aprecierea profesorului respectiv, acesta va propune
directorului, dupa un formular aflator in cancelarie, admiterea
practicantului la lecjia de proba.
Dupa aprobarea Directorului, secretariatul va anunfa, cu
eel putin doua zile inainte, ziua, ora i clasa la care se va tine
lectia de proba.
In acest anunt se va arata personalul insarcinat din oficiu cu:
a) critica lectiei,
b) raportul asupra lectiei facute,
c) statistica distributiunii intrebarilor la lecjia recapitulative
i la lecfia progresiva,
24. Absentarea practicantilor dela aceste insarcinari date
din oficiu se va nota in foaia matriculara.

400

Prezenta la aceste lucrari se va consemna in carnetul personal al candidatului.


34. Candidajii vor indeplini anumite insarcinari date din
oficiu, precum:
a) A vizita gazdele elevilor, impreuna cu dirigintele sau ca
delegafi ai lui ;
b) a participa la vre-o excursie ;
c) a insoti i supraveghia elevii, la vizitarea monumentelor
i asezamintelor demne de v&zut ale orasului; la festivity pub'
lice; la biserica ; asemenea la unele edinte de sport; etc.
d) a lua parte la unele sedinte ale profesorului de psihologie pentru stabilirea datelor necesare la alcatuirea fi$ei psihologice a elevilor.
IV
Lucrari seminariale
Absolvirea
35. Candidatii seminarian, in timpul practicei lor la Seminar, isi vor alege, cu asentimentul profesorului si cu aprobarea
Directorului, un subiect din domeniul pedagogiei teoretice sau
practice, de preferintS o chestiune de didactica aplicata la obiectul specialitStii sale, de educate sau organizatie colara, care,
intemeiata pe principiile tiin{ei pedagogice, va fi documentata
cu date si sugestii culese din timpul activitafii sale in Seminar.
In urma avizului unui profesor care a condus practica, directorul va aproba sau respinge Jucrarea, sau va chema pe candidat s'o susfina oral in fa{a sa i a profesorilor respectivi.
36. Candidatii seminarian, pe baza observatiilor facute asupra elevilor, in timpul asistentei i a practicei, vor elabora o
lucrare de psihologie individuals, luind, ca subiect de studiu
special, un elev al scolii de aplicajie, dupa alegerea sa si cu
avizul dirigintelui clasei respective.
Acest portret psihologie, in urma unui referat al dirigintelui i dupa aprobarea directorului, va fi anexat la dosarul candidatului, impreuna cu celelalte lucr&ri ale lui.
37. Activitatea pregatitoare la Seminarul pedagogic trebue
facuta cu continuitate. Intreruperea ei complecta in timpul unui
an, atrage dupa sine anularea celor implinite numai partial.
38. Dupa terminarea tuturor lucrarilor s.i indatoririlor araiate
mai sus, candidatul va inainta cererea pentru obtinerea certificatului de absolvirea Seminarului pedagogic universitar, dupa un
formular dat.

401
In certificat se trece nota medie la absolvire, ceruta de
Lege, exprimind rezultanta notarilor obtinute de candidat la toate
lucrarile i insarcinSrile din timpul activitatii sale dela Seminarul
pedagogic.
39. Reglementarea functionarii Seminarului pedagogic universitar" fiind conditionata de scopul institute} i de sugestiile
experientei, Directorul ii rezervS dreptul, cind va fi nevoe, sa
complecteze prescriptiunile de mai sus cu alte dispozitii noui.

403

Orientare in directivele i tehnica practicei


pedagogice')
Col o c v iiiI
Candidatul, dupd ce a indeplinit condtfia de a fi asistat
in deajuns la lecfiile i actiuitatea intreagd a Seminarului pedagogic, spre a obserua mecanismul lui in acfiune i a-i asimila
normele vii ale functiondrii lui, trece, inainte de a-i incepe proprla sa activitate practicd, un colocviu, care inainte se sustinea
nnmai in fofa Directorului, iar de citva timp i in a profesorului
de materia specialitdfli candidgtului.
Scopul colocviului este, pe de o parte, a se constata cum
a vdzut i refinut candidatul normele didactice i preocupdrile
educative, cum crede cd trebue sd procedeze in predarea studiului sdu si in realizarea intenfiilor pedagogice ale formdrii
omului intreg; iar pe de alia parte, a indruma ?i orienta in
cazuri de dubiu.
Chestiile asupra cdrora se pun intrebdri cu prilejul colocviului, sunt de regula urmdtoarele:
I. Natura obiectului de studiu in care se ua face practicd.
Ce loc ocupd in clasificarea tiin{elor.
Importanfa lui culturald generald, teoreticd i practicd.
Metoda lui de investigate.
Locul ce ocupd in invdtdmint; scopul; numdrul de ore.
II. Programul materiel de predat. Succesiunea pdrfilor lui
pe clase cu chestiunile principale. Mai amdnunfit, programul analitic al clasei unde va incepe candidatul practica.
HI. Manualele didactice, in genere, existente pentru obiectul
respectiv. Pdreri asupra lor. Manualul intrebuintat in clasa practicei pedagogice.
1) Extras din ,,Buletinul Seminarului pedagogic universitnr din Ia$i
No. 4, pe 1925-1926.

Materialul auxiliar: caiete, rechisite colare, recomandate


elevilor pentru note, exerctfii, etc.
IV. Planul lectiei. Pdrfile lui componente:
a) Recapitularea lectiei precedente \
b) Lecfia noud, progresivd.
c) Recapitularea rezumatiud, partiald sou totald, a lectiei noui;
d) Preocupdrile metodologice $i educative.
V. Punctele principale de prevazut in planul lectiei progresive, schtya cunotintelor ae predat in jumdtatea de ord destinatd lec{iei noui, despdriite i grupate dupd natura materiel, in
unitdfi metodice, in categorii indicate de cuprinsul programei $1
de scopul obiectului de studiu.
Bundoard, la limba latina; cuvintele noui de extras i
de notat;
regula gramaticald de stabilit i formulat;
cuuinte asemdndtoare cu dele din limba romind;
particularitdtile, idiotismele limbei ce se predd, etc.
i totaa, mutatis mutandis, pentru celelalte obiecte de studiu.
Schita planului de lecfie progresivd cuprinde pe scurt, adevdrurile noui de comunicat, in ordinea progresivd a programei.
De regula practicantul le va nota pe tabld in o schi^a sistematicS, pe care i elevii o vor copia in caietele lor.
VI. Sd se releveze contributia specifics adusd de studiul
in chestiune istorie, tiinte naturale, matematici, religie, filozofie>
geografie, etc. la formarea spiritului, la educarea inteligenfei.
Cdror facultdti SK adreseazd ? De ce operafii mintale se serues.te
mai mult ? Ce deprinderi functionate lasd in spirit ?
PreocuoSri metodologice i educative de prevazut in plan:
VII. Priuitor la educatia inteligentei:
1. Corelat'ia. Cit i cum poate satisface obiectul de studiu
dat, cerlnfele legdturii in spirit a cunotinfelor lui cu ale celorlalte studii din programul clasei? Cu carl din ele sta mai mult
in legaturd de schimb i ajutor reciproc ?
2. Intuitia. In ce constd intuifia cerutd de natura studiulul.
Intuifia in istorie, in studiul limbilor, in matematici, in stiinfele
naturale ori fizico-chimlce, in psihologle i logicd, etc.
3. Priuitor la educatia Inteligentei, colocuiul insistd asupni
unei chestiuni, care nu se cere sd se prevadd in plan, anume:
cum .se exercita mintea prin euristicS ? Cum se pun intrebdrilc
pentru gnxnvu (ttlc.iwrului s.1 cele de control ? Cdror funcfuinl
mintale sc <i<ln-:,i-,i a unc.le $i cdrora celelaltel

Metoda activa, in conducerea actiuitdfii mintale a elevilor


si pentru exercitarea funcjiunilor spiritului, este o procedure didacticd si educatiud de un interes central. Bine indeplinitd con*
stitue i unul din mijloacele cele mat efective pentru stdptnirea
voinfei, pentru stabilirea disciplinei.
VIII. Privitor la educajia simtimintelor.
Preocuparea humanists. Ctt si cum poate contribul, o tnfeleaptd si chibzuitd predare a studiului in chestiune, la trezirea
si dezvoltarea sentimentelor superioare, estetic, religios, moral,
national.
Cu aceastd preocupare se iese din sfera pur intelectualistd
a acfiunti coalei, se face un pas hotdrttor cdtre realizarea con~
cepfiei pedagogice a colii ca institute de educatiune complects.
Se va concretiza, prin exemple luate din observafia activitdtii colare i din considerafii teoretice, modul cum obiectul
specialitdtli candidatului poate indeplini cerinfele principiuhd pedagogic al humanismului.
IX. Pentru educajia vointei. Ideia educafiei integrale se
complecteazd cu preocuparea exercitarii puterilor direct active
ale sufletului, a vointei.
Practicitatea obiectului de studiu. Cum se poate pane in
acfiune uoinfa elevului, cu prilejul preddrii acelui studiu ? Ce
legaturi firesti ies la weald intru adevarurile acelei tiinti, acelei
materii de program, si uiafd ?
X. Tot relatiu la formarea vointei si a caracterului:
Cunoasterea si siwravegherea diferitelor insarcin&ri dateelevilor, din oficiu sau prin alegere intre ei, ca mid functii publice, pentru exercitarea sentimentului rdspunderii si pentru tmplintarea unor deprinderi de acfiuni de folos public.
XI. Preocupdrile de educate fizicS. Ce anumite griji trebue
sd aibd practicantul, ca uiitor educator, in cariera lui profesionald, pentru viata fizicS a elevilor, independent si indiferent de
specialitatea catedrei sale ? Contributia de colaborare a fiecarui
profesor la pdstrarea si tntdrirea sdndtdfii scolarilor.
XII. In acela sens: grija si preocuparea de educajia estetica si religioasS. Nu prin considerafti teoretice si apropieri pe
care le pjate oferi studiul, sub inspirafia ideii humaniste, ci
direct i concret prin manifestdrile viefii, in acte.

Regulament pentru acordarea de burse in tara1


i in strainatate.
(Sanctionat cu Inaltul decret regal No. 4.232 i publicat in Monitorul Oficial
No. 132 din 20 Septembrie 1923).

CAP1TOLUL I.
Burse in tara
Art. 1. Pe lingS fiecare Universitate din tara se instituesc burse i semi-burse pentru studentii lipsiji de mijloace,
spre a li se da posibilitatea sa urmeze studiile universitare.
Art. 2. - - Num&rul burselor i semi burselor, precum i sumele ce se acorda pentru h'ecare bursa i semi-bursS se stabilesc
in fiecare an prin buget. Spre acest sfirs.it, va fi consultat in
prealabil Senatul fiecarei Universita^i.
Art. 3. Senatul universitar va repartiza pe Facultati bursele i semi-bursele ce au fost inscrise in buget pentru fiecare
Universitate.
Consiliul fiecarei Facultati, tinind seama de bursele i semiburse atribuite studentilor sai, va determina numeral de burse i
semi-burse ce sint de acordat la fiecare din sectiile FacultStn
studentilor din anul I i numarul de burse i semi-burse ce sint
de acordat studentilor din anii urmatori.
Art. 4. -- Bursele nu se pot acorda decit pentru un an,
Art. 5. Nici o bursa nu se da decit prin concurs.
Art. 6. Concursul se tine in fiecare an intre 15 Octomvrie
1 Noembrie, pentru fiecare Universitate, inaintea Facultatii
respective.
Art. 1. Comisiunea de examinare a candidatilor va fi
formats din 3 profesori universitari, numiti de Ministerul instructiunii in modul urmator:
a) Pentru candidatii cari se prezinta ca sa ocupe bursa in
anul I al oricSrei Facultati, comisiunea examinatoare va fi formats din un profesor al Facult&t respective i doi profesori, unul
dela Facultatea cic Litere, iar celalt dela Facultatea de Stiinti dela
IJnivcrsitatra rcspccliva.

406

b) Pentru studen^ii cari se prezinta ca sa ocupe burse din


ceilalti ani al Facilitator, comisiunea se va compune din trei
profesori al Facultatii respective.
Art. 8. - - Candida{ii doritori a obtine aceste burse vor prezenta acte prin cari vor arata c sint lipsiji de mijloace, ca sint
romini si ca au trecut cu succes si In mod regulat examenele
anului precedent.
Art. 9. Concursul va consta :
a) Pentru candidatii cari solicita burse in anul I, din o
proba scrisS si una oralS asupra uneia din materiile urmatoare :
limba si literatura romina, istoria si geografia romina, precum si
din o probS scrisa si alta oralS asupra oricareia din materiile pe
care candidatul le-a facut in ultimul an al liceului;
b) Pentru studenjii cari solicita burse in ceilalji ani ai Facultatilor nu se cere decit o proba scrisa si alta orala" asupra oricSreia din materiile pe care candidatul le-a facut in anul precedent.
Art. 10. OdatS o burs& obfinuta, ea se poate acorda si in
anii urmatori, daca studentul a urmat cursurile regulat, a trecut
examenele satisfScator si la epocile indicate de regulamentul Facultatii respective si dacS nu a contravenit intru nimic regulamentului de ordine si discipline al Universitafii. In acest caz, consiliul Facultatii respective, cu majoritate de voturi, va propune Ministerului pin& la 15 luliu ale fiecarui an acordarea mai departe
a bursei.
Art. 11. - - Bursierul care in decursul anului lipseste nemotivat de la cursuri, dela lucrarile de seminar si de laborator, ce
este obligat a frecventa, sau care contravine dispozitiunilor regulamentului de ordine si disciplina al University, pierde imediat
bursa, in urma deciziunii consiliului Facultatii respective, luata
cu majoritate de voturi, sau a Senatului universitar.
Art. 12. Bursele se vor publica in fiecare an inainte de
lima Octomvrie in Monitoml Oficial si se va afisa la fiecare
Facultate in parte.
Art. 13. Candidatii vor trimite actele cerute prin acest
regulament secretariatului Facultatii respective inainte de 1 Octombrie ale fiecarui an.
Art. 14. Membrii juriului examinalor intrunindu-se la
datele fixate mai sus, vor alege ca presedinte pe eel mai vechiu
dintre profesori si vor proceda in prima sedint& Ja examinarea
actelor prezentate, eliminlnd pe acei candida{i cari nu indeplinesc condijiunile cerute.

407

Art. 15. - - Rezultatele concursului vor fi inaintate Ministerului prin Rectoratul respectiv in primele zile ale lui Noembrie.
Ministerul aprobind rezultatul concursului, va inainta tabloul
burselor Rectoratului.
Art, 16. Pierderea bursei va fi comunicata prin Rectorat
Ministerului Instructiunii, care va suprima plata bursei.
CAPITOLUL II
Art, 17. - - In vederea pregatirii profesorilor de specialitate
liter ara i stiintifica necesara invatSmintului secundar, Ministrul
va publica in fiecare an un numSr de burse la Universitatile
din tara.
Art. 18. Numarul burselor precum i sumele acordate
pentru fiecare bursS, se vor stabili prin buget, dupS nevoile invgtamintului.
Art. 19. Rectoratele Universitatilor. luind avizul Facultatilor de Litere i de tiinti, sint obligate sa prezinte Ministerului,
intre 115 Noemvrie, un tablou cu numarul i nomenclatura
burselor. Ministerul va examina aceste burse i va supune comisiei
bugetare pentru ca sa poata figura in buget, pe acele ce va
socoti necesare, in vederea scopului urmarit.
Art. 20. - - Aceste burse se dau in aceleai conditiuni ca
i bursele prevazute in articolele precedente, cu deosebire ca ele
se acorda pe tot timpul duratei studiilor bursierilor i cS acetia
iau obligatiunea formala, fie direct daca sint majori, fie prin paring sau tutori dacS sint minori, de a servi Statului in invatamintul secundar eel putin 10 ani dupa terminarea studiilor
universitare, iar in caz contrariu, de a inapoia Statului toate
sumele primite ca bursieri.
CAPITOLUL III
Burse in strainatate
Art. 21. - - Nici o bursS nu se acorda in strainatate decit
pentru studii cari nu se fac in tara.
Att. 22. - - Se pot acorda insa burse licentiatilor sau doctorilor Universitatilor noastre cari merg in strainatate pentru a
se perfectiona i a-i complecta studiile facute in tara. In acest
caz aceste burse nu se pot acorda decit acelor licentiati sau
doctori desemnati de dou& treimi din numarul profesorilor Facullal'ii adunaji in consiliu, cari au trecut in mod regulat i satisl . u . i l o r ionic ( - . H i i r n o l o In l-'ncultalca respective.

408

Art. 23. Intre 115 Noembrie ale fiecarui an. Universitajile vor trimite Ministerului instructiunii publice un iablou cu
numarul si nomenclatura burselor ce propun pentru strainState.
Acest tablou va fi examinat de Minister si comisia bugetara
sj in Jimita fondurilor disponibile se vor trece in buget bursele
ce se vor socoti necesare.
Art. 24. Bursele in strSinState se acordS pe durata de
timp indicate de Facultatea respectiva.
Art. 25. Toate dispozitiunile prevazute la articolele precedente referitoare la bursele din JarS si privind alcatuirea comisiilor, finerea concursului, probele cerute candidatilor, pierderea
drepturilor la burse, etc., privesc si bursele din strainState.
Art. 26. -- Bursierii din strain&tate sint obligati a trimite
anual. in luna August, Ministerului Instructiunii publice, directiunea inv&tamintului superior, un certificat eliberat de Facultatea
sau scoala superioarS respective, prin care sa se constate ca
bursierul a urmat regulat cursurile, c& a trecut examenele la timp
i in mod satisfScator, si numai in urma primirii acestui certificat
se va putea continua bursa si in anul urmator, Netrimiterea
acestui certificat atrage dupa sine pierderea bursei.
Ministrul Instructiunii
Dr. C. Angelescu

Regulament pentru caminuri i cantine universitare


(Sanc^ionat cu Inaltul decret regal No. 4237 din 8 Septemvrie 1923 i publicat
in Monitoml Oficial No. 144 din 30 Septemvrie 1923).

T I T L U L I
CAPITOLUL I

Dispoztfiuni generate
Art. 1. Pe lingS fiecare Universitate din |ara se infiinteaza caminuri si cantine, cu scopul de a ajuta la intretinerea
materials a studentilor universitari lipsiti de mijloace.
Art. 2. Vor func^iona caminuri si cantine separate pentru
studen^i i studente.
Caminurile i cantinele pot func^iona separate pe Facultati
sau intrunind mai multe Facultati la un loc, dacS Senatul universitar decide in acest fel.
Art. 3. -- In caminurile i cantinele universitare nu se primesc decit student! si studente universitare, depinzind de Ministerul instructiunii.
Studentii si studentele institutiunilor cari depind de alte ministere nu se primesc in aceste caminuri i cantine.
Art. 4. Caminurile i cantinele sint institutiuni anexate
Universitatilor; ele sint puse sub autoritatea suprema a Senatelor universitare respective.
Art. 5. Caminurile si cantinele fiind infiintate pe baza
Decretului-lege cu No. 3.668 din 27 August 1919 sint persoane
morale i pot fi reprezentate in justice prin directorul lor, afara
de cazurile speciale cind comisia cSminelor da delegate speciala
preedintelui sau unuia din membrii sai.

T I T L U L II
CAPITOLUL II
Despre caminuri
Art. fi. - In ciiminuri se primesc student! sau studente f<1rii
pl.il.i !}isciui . i i U c n l i i diiiisia r:\iniiiurilor poatc dispune lolusca

410

un numar, ce nu va trece de o pStrime de numarul locurilor din


camin, sa se dea la studenti sau studente solvente.
Studenti fara plata sint intretinuti in mod gratuit : solventii
platesc o tax& reprezentind echivalentul intretinerii lor In camin ;
semi'Solventi platesc jumatate din taxa solventilor.
Art. 7. Solventilor nu li se vor da locuri decit in cazul
cind sint mai multe locuri la caminuri decit cele prevazute in
buget pentru student" fa>a plata i semi-solventi, sau cind dupa
concurs au mai ramas locuri neocupate de studentii fara plata,
sau de semi-solventi.
Cind numarul celor ce cer locuri de solvenfi este mai mare
decit numarul locurilor disponibile, se va fine concurs intre candidati, in aceleasi conditiuni ca pentru studenji fara plata i
semi-solventi.
Cind numarul celor ce cer locuri de solvenji este mai mic
sau egal cu numeral locurilor disponibile, atunci selectiunea se
va face tinindu-se seama" de modul cum candidatul a trecut examenele anterioare, de purtarea sa, etc.
i intr'un caz i intr'altul aceiai comisiune care a examinat pe studentii fara plata i semi-solventi decide si de selectiunea solventilor la sfirsitul concursului.
Art. 8. Numarul locurilor din caminuri se fixeaza in fiecare an de Minister in urma raportului comisiunii caminurilor i
cantinelor in limita locurilor disponibile din caminuri i a sumelor
prevazute in buget.
Comisiunea caminurilor si cantinelor va inainta Ministerului,
prin Rectoratul respectiv, eel mai tirziu pina la 1 Noembrie a
fiecarui an, un raport aprobat de Senatul nniversitar, in care va
indica :
a) Numarul locurilor din fiecare camin, locuri ce trebuesc
prevazute in buget, aratind numarul studentilor fara plata si
semi-solventilor ;
b) Suma necesara intretinerii unui student fara plata ;
c) Sumele necesare adrninistrSrii fiecarui camin in parte
(personal, material, etc.).
Art, 9. - - In caminuri nu pot lua masa decit studentii sau
studentele cari locuesc in cSminul respectiv.
CAP1TOLUL III
Primirea in caminuri
Art. 10. - Primirea studentilor in caminuri nu se face
decit prin concurs.

411

Art. 11. -- Studentii cari doresc sa fie admis.i a trece concursul de primire in caminuri trebuie sa adreseze cererile lor in
scris Rectoratului Universitatii eel mai tirziu pina in ziua de 15
Octombrie, insotite de urmatoarele acte:
a) C& sint cetateni romini;
b) Ca parintii lor nu locuesc in oraul unde se gases,te
Universitatea;
c) Ca sint lipsiti de mijloace, anexind cererii un certificat
liberat de administratia financiara respectiva (aceasta conditiune
se cere numai celor ce concureaza pentru locurile fara plata i
pentru semi-solve);
d) Ca sint inscrii regulat la Universitate, anexind certificatul de studii i examene.
Cei din anul intii vor prezenta diploma de absolvire de liceu i un certificat ca au reuit la examenul de admitere in Universitate ;
e) Certificatul medical de sanatate.
Art. 12. - - Studentii cari primesc burse, precum i studenfii
functionary nu sint admii in caminuri.
Comisiunea examinatoare poate fotuji face exceptiune, admitind la concurs in conditiunile de mai sus pe studentii cari
primesc burse in bani sau chiar pe acei cari sint functional,
cind comisiunea va socoti ca sumele ce aceti studenti primesc
sint prea mici pentru intretinerea lor. Deasemenea comisiunea
poate admite la concurs pe acei studenti cari ocupa posturi universitare la institute sau laboratorii, in ramura specialitatii lor i
a caror retribmuune este prea mica pentru intretinerea lor.
Art. 13. Locurile vacante in caminuri pe Facultatii se
stabilesc de catre Senatul universitar dupa nevoile Facultatilor
i ale invatamintului.
Tabloul cu aceste locuri vacante se va afia inainte de 15
Octombrie, la fiecare Universitate (la Rectorat i la Facultat'le
respective) prin ingrijirea secretariatelor Universitatii i Facultatilor pentru ca studentii sa poata lua cunos.tinta de locurile vacante.
Art. 14. -- Concursul se tine in fiecare an intre 15 Octombrie pina la 1 Noembrie pentru fiecare Universitate, inaintca
Facultatii respective.
Art. 15. - - Comisiunea de examinarea candidatilor va fi
formata de trei profosori universitari, numifi de Senatul univt
tar In modul iirin.ltor:

413
412

a) Pentru candidatii din anul intii al Facilitator, comisiunea


va fi formats dintr'un profesor al FacultSt" unde este inscris
candidatul i doi profesori, unul dela Facultatea de Litere, iar
celelalt dela Facultatea de tiinti dela Universitatea respectiva;
b) Pentru candidatii din ceilalti ani ai FacuItStilor, comisiunea va fi formata din trei profesori ai Faculty unde este
inscris candidatul.
Art. 16. - - Concursul va consta:
a) Pentru candidatii din anul I din o proba scrisa si alta
oralS asupra uneia din rnateriile urmatoare: limba i literatura
rominS, istoria i geografia romina, precum si din o probS scrisa
si alta orala asupra oricareia din rnateriile pe cari candidatul le-a
fScut in ultimul an al liceului, dupa alegerea comisiunii;
6) Pentru candidatii din ceilalti ani ai Facultatilor nu se
cere decit o proba scrisa 1 alta orala asupra oricareia din materiile pe cari studentul Je-a fScut in anul precedent, dupa alegerea comisiunii.
Art. 17. - - Membrii juriului examinator, intrunindu-se la
data fixatS mai sus, vor alege ca presedinte pe eel mai vechiu
dintre profesori si vor proceda in prima sedinta la examinarea
actelor prezentate, eliminind pe acei candidati cari nu indeplinesc conditiunile cerute.
Art. 18. - - Rezultatul concursului va fi inaintat Senatului
universitar spre aprobare.
In urma aprobarii data de Senatul universitar, se va trimite
Ministerului o copie exacts depe rezultatul definitiv, spre a fi
pastratS in arhivele sale.
Art. 19. Un loc odata obtinut in camin de catre un student fara plata sau semi-solvent se mentine si in anii urmatori
pina la terminarea studiilor in aceleasi conditiuni, daca studentul
a urmat regulat cursurile, a trecut examenele satisfacStor i la
epocele indicate de regulamentul Facultatii respective, i daca
nu a contravenit intru nimic regulamentului de ordine i disciplina al Universitatii, precum i dispozitiunilor de ordine prevazute
In regulamentul de fata.
In fiecare an, pina la 15 lulie, comisia cSminurilor i cantinelor, examinind in parte situajiunea fiecarui student farS plata
i semi-solvent, va inainta Senatului universitar un tablou cu cei
cari mai au dreptul s& raminS i anul viitor in cSminuri, si cu
acei cari au pierdut acest drept, pentru ca locurile acestora din
urma sS se declare vacante.

Locurile solventilor se dau numai pentru un an. Solventul


poate remoi cererea sa pentru anul viitor. Comisiunea de examen decide cum s'a specih'cat la art. 6.
CAPITOLUL IV
Disciplina in cdminuri
Art. 20. - - Studentul din camin care in decursul anului lipsete nemotivat dela cursuri, dela lucrarile ce este obligat a
frecventa sau care contravine dispozitiunilor regulamentului de
ordine i disciplina a Universitatii, sau contravine dispozitiunilor
de ordine i disciplina ale regulamentului de fata, pierde dreptul
de student fSra plats sau semi-solvent, in urma deciziunii comisiunii caminurilor, luata cu majoritatea de voturi i confirmata
de Senatul universitar.
Art. 21. Studentul din camin este obligat sa mentina
ordinea, decenta i disciplina, atit in camin, cit i afara din cSmin. El tiebuie sa respecte toate legile, regulamentele i dispozitiunile universitare.
Art. 22. Studentii din caminuri cari se vor abate dela
ordinele i dispozitiunile de mai sus, sirit pasibili de urmatoarele
pedepse:
1. Admonestarea,
2. Admonestarea publica afiata;
3. Excluderea temporara din cSmin;
4. Excluderea definitiva din camin, cu pierderea bursei.
Pedepsele de sub No. 1 si 2 se dau de director. Cele de
sub No. 3 i 4 de comisiunea caminurilor i cantinelor.
Nici un student nu poate fi pedepsit fara a fi ascultat i
judecat conform dispozitiunilor regulamentare.
Vor fi eliminati din cSmin studentii cari au contractat o
boala molipsitoare ce necesiteaza un tratament indelungat.
T I T L U L III
CAPITOLUL V
Despre cantine

Art. 23. In afara de caminuri, unde studentii gasesc cele


necesare intretinerii lor, pe lingS Universitatile din tarSvorfunctiona si cantine separate pentru studentii cari nu sint incaminuii.
Art. 24. - - In cantine nu se primesc decit studenti universitari dcpinziiul df Ministerul Instructiunii.

414

415

Studentii Institutiunilor altor ministere nu se primesc in


aceste cantine.

CAPITOLUL VIII

Art. 25. - - In cantine se primesc studenji fSra plata, semisolventi, solven^i,


Pentru studentii fara plata taxa cantinei se plateste de 7
Minister; pentru semi-solven^i taxa se plateste pe jum&tate de
Minister si jumatate de student si in fine solventii platesc taxa
intreaga.

Comisiunea caminurilor si cantinelor

Comisiunea caminurilor si cantinelor stabilete in fiecare an


proporjia solventilor in raport cu studentii fara plata si semi-solvenjii din cantinS.
Art 26. Numarul locurilor in cantine se stabileste de
catre comisia caminurilor i cantinelor odata cu numarul locurilor in aceleasi condijiuni ca pentru caminuri (art. 7).
Art. 27. -- Dispozitiunile prevazute la art. 921 pentru
primirea studenjilor la caminuri si disciplina lor se aplicS identic
si pentru caminuri si in cantine in aceleasi condi{iuni.
T I T L U L IV
CAPITOLUL VI
Administrarea caminurilor i cantinelor

Art. 28. - - Caminurile si cantinele sint supuse autorita{ii


directe a Universitatii.
Ele sunt administrate de c&tre Senatele universitare prin
comisia caminurilor si cantinelor i prin directorii caminurilor i
cantinelor.
CAPITOLUL VII
Senatul universitar
Art. 29. - - Senatul universitar este autoritatea suprema a
caminurilor si cantinelor studen{esti a Universitatii respective.
El ia dispozijiunile pe care le crede necesare pentru mersul
regulat si desvoltarea caminurilor si cantinelor in conformitate
cu legea si regulamentul.
Art, 30. - - Senatul universitar deleaga din sinul sSu pe
presedintele comisiunei c&minurilor si cantinelor.
El numeste pe directori, administrator! i medicii c^minurilor dupa recomandarea in scris a comisiei caminurilor.
Art. 31. Senatul universitar nu poate lua hotSriri privitoare
la caminuri si cantine fara avizul prsalabil al comisiei
rilor si cantinelor.

Art. 32. CSminurile i cantinele studemjilor vor fi conduse la fiecare Universitate de o comisiune a caminurilor i cantinelor compusS din:
a) Un preedinte, delegat de Senatul universitar dintre
membrii sSi;
b) Cite un profesor de fiecare Facultate, ales de consiliul
Facultatii respective ;
c) Directorii caminurilor i cantinelor.
La lucr&rile acestei comisiuni pot lua parte i delega^i ai
cornitetului de patronagiu, orideciteori va socoti preedintele c&
e nevoie.
Deasemenea pot fi chemat'i i preedintii comitetelor studentesti alecaminurilor i cantinelor cind preedintele comisiunii
crede necesar a-1 chema.
Atit preedintele, cit i membrii comisiunii cSminurilor i
cantinelor se deleaga pe un singur an. Delegatia lor poate fi
reinoita, numai cu consimtimintul lor.
Preedintele i membrii comisiunii caminurilor i cantinelor
se deleaga in fiecare an de Senat i eonsiliile Facultatilbr in
prima jumState a lunei Octomvrie. Membrii cei mai noui intrS
in functiune imediat.
Comisiunea caminurilor i cantinelor va avea un secretar,
numit de Senat dupa recomandarea comisiunii. Secretarul va fi
retribuit cu o diurna fixata de Senat prin bugetul anual.
Art. 33. - - Comisiunea caminurilor i cantinelor este competenta in toate chestiunile privitoare la caminuri si cantine. Ea
stabileste bugetul de cheltueli i venituri, dispune facerea licitatiilor pentru aprovizionarea caminurilor i cantinelor, aproba ofertele sj incheierea contractelor in limitele sumelor prevazute
in buget.
Ea supravegheaza conducerea si administrarea caminurilor
i cantinelor i judecS cazurile disciplinare, in limitele prevazute
prin regulamentul de fata.
Ea alcatuete bugetul anual al fiecarui camin si cantina in
Hmita fondurilor prevazute in bugetul Statului si-1 prezinta Senatului universitar spre aprobare.
Art. 34. - - Anul bugetar al caminurilor i cantinelor incepe
la 1 Octombrie.

416

Art. 35. -- Comisia caminurilor si cantinelor se intruneste


odata pe luna la data fixata si orideciteori presedintele sau majoritatea membrilor ei cred necesar.
Comisia caminurilor si cantinelor poate lua hotariri numai
daca sint prezenti eel putin jumatate din membrii ei. Hotaririle
se iau cu majoritatea membrilor prezenti. In caz de paritate votut
presedintelui decide. Comisiunea caminurilor si cantinelor nu poate
lua hotariri privitoare la un camin sau la o cantina far& avizul
verbal sau in scris al directorului acelui camin sau cantina,
Asupra lucrSrilor fiecarei sedin{e se fncheie un proces-verbal.
Art. 3d. Presedintele comisiunii caminuriiorsupravegheaza
execmjia hotaririlor luate de comisia caminurilor si cantinelor. El
poarta corespondenta in numele comisiunii si semneazS impreuna
cu secretarul hotaririle ei. El are dreptul de control asupra tuturor lucrarilor, actelor si registrelor caminurilor sj cantinelor
studenteti.
El este obligat sa faca, la sfirsitul anului de gestiune, un
raport Senatului universitar despre activitatea si funcfionarea
caminurilor, pe tot timpul anului, raport care va fi inaintat Ministerului cu propunerile Senatului.
Art, 37. Secretarul comisiunii caminurilor redacteaza procesele-verbale ale edintelor, conduce corespondenfa comisiunii
dupa indicatiunile preedintelui, redacteaza toate actele i hotaririle comisiunii caminurilor si cantinelor, face toate lucrarile de
cancelarie, administrate i registratura, ale comisiunii si tine in
regula arhiva comisiunii.
CAPITOLUL IX
Comitetul de patronagiu
Art. 38. Pe linga comisiunea caminurilor si cantinelor
va putea functiona si cite un comitet de patronagiu alcatuit
din persoane in afara de Universitate, cari poarta interes tineretului universitar.
Art. 39. In acest comitet de patronagiu vor intra maximum 7 persoane, dintre cari 4 numite de Minister, iar 3 de
Senatul universitar,
Numirea membrilor din comitetul de patronagiu se face
pe 3 ani.
Art. 40. Comitetul de patronagiu secondeaza comisia
caminurilor si cantinelor in administrarea si bunul mers al Cil
nurilor i cantinelor.

417
Art. 41. Comisiunea caminurilor i cantinelor poate da
din atributiunile sale comitetului de patronagiu pentru stringerea
de fonduri pentru gospodarie, precum i pentru oricari alte insarcinari necesare pentru bunul mers al acestor institutiuni.
CAPITOLUL X.
Directorii caminurilor i cantinelor
Art. 42.Fiecare camin e condus de catre un director, care
are in grija sa conducerea culturaia, educativa si disciplinara a
studentilor din camin.
El constata i judeca in prima instanta abaterile de la regulamentul de ordine si disciplina.
El executa in camin hotaririle Senatului si ale comisiei caminurilor.
El are puterea i obligatia de control asupra intregii administratii materiale si morale a caminului.
El este obligat a inainta comisiei' caminurilor un raport trimestrial de situatia financiara, administrativa i moraia a caminurilor.
El numete intregul personal de serviciu al caminurilor, dupa
propunerea administratorului. El pregateste proiectul de buget
anual al caminului.
Nici o dispozitiune nu se poate lua In camin fara tirea
directorului.
Daca comisiunea caminurilor i cantinelor socoteste cil este
in interesul bunei conduced a caminurilor i cantinelor, poate da
mai multe sau toate caminurile i cantiaele in sarcina unui singur
director.
Art. 43. Directorul este recomandat de catre comisiunea
caminurilor i cantinelor dintre profesorii universitari i numit <lc
Senatul universitar. Numirea se face la inceputul lunii lulie. Noul
director intra in functiune imediat.
Art. 44. In cazul cind comisiunea caminurilor i cantinelor
socoteste potrivit, poate propune numirea ia unei alte persoane
in afara de profesorii universitari, cadirectori de camin sau cantina.
Art. 45. Directorul nu are nici locuinta nici intretincre in
camin. El primeste pentru serviciile sale o diurna fixatd de Senatul universilar prin bu^ctul anual, daca este profesor, iar daca
nu esio |)ioi(",cii. d cstc piittit cu leafcl lunarflstabilityprln I M P M I
|)ro|)iii)t>ren Si'iialiilni imivorsitar.
27

418

419

In caz ca Senatul universitar gaseste ca este in interesul


caminului ca directorul sa locuiasca in camin, el poate da aceasta
autorizare.
Art. 46. Directorul este obligat sa treaca zilnic prin camin
si sa aiba eel pufin o zi de audienta pe saptamina la ore fixe.
El este obligat s& ia parte la sedinjele comisiei caminurilor
si cantinelor.
Directorul va avea in localul caminului cancelaria cu registrele necesare si sigiliul s&u. Administratorul, ca si intreg personalul caminului va sta la dispozi^ia directorului in toate chestiunile privitoare la camin.
Art. 47. Cantinele separate vor fi puse sub directia unuia
din directorii caminelor.

Infractiunile disciplinare, neregulele administrative, preoum


i abaterile dela regulamentul caminurilor si cSminelor savirsjte
de administrator vor fi judecate de comisiunea caminurilor in
prima instanta, de Senatul uuiversirar in ultima instanta.

CAPITOLUL XI

CAPITOLUL XIII

Administratorii

Comitetul studentesc

Art. 48. In afara de director, pe lingS fiecare camin si


cantinS se numeste cite un administrator, care are in sarcina sa
administrate, casieria, contabilitatea si arhiva caminului,
Daca comisia caminurilor si cantinelor socoteste ca este in
interesul bunei conduced a caminurilor si cantinelor, poate da
mai multe caminuri si cantine in sarcina unui singur administrator.
Art. 49. Administratorul dirijeaza si controleaza personalul
de serviciu care sta sub ordinele sale directe.
El este raspunzator de ordinea acestui personal si de buna
administrare si functionate a caminului si cantinei. Pentru toate
actele sale de administrate, casierie si contabilitate el este obligat
sa tina registre in regula conform legilor universitare si legilor de
contabilitate a Statului.
Administratorul nu poate face cheltueli decit conform cu
prevederile bugetare.
El este obligat sa faca directorului un raport lunar de situatia casei.
Art. 50 Administratorul este numit de Senatul universitar
dupa propunerea comisiei caminurilor. Pentru serviciile sale primeste un salariu egal cu acel al secretarilor de Facultati, casa si
masa in camin. El va lua aceiasi masa ca si studentii, fiind cu
desavirsire interzis de a i se gati separat.
Art. 51 Administratorul este obligat sa depuna o garantie
in bani fixata de Senatul universitar.

Art. 54. In fiecare camin si cantina separata se institue


un comitet studentesc care are de scop sa ajute pe director in
conducerea educativa, culturaia si disciplinara a studentilor.
Art. 55. Comitetul studentesc este compus din 5 membri
alesi cu majoritate de voturi de colegiul electoral studentesc,
format din toti studentii, fara plata, semisolventii i solventii caminului. Alegerea se face prin vot secret, sub presedintia directorului caminului, in prima jumatate a lunii Noemvrie. Comitetul
se constitue imediat 1 intra in functiune la 1 Decembrie. Durata
comitetului este de 1 an. Membrii comitetului pot fi realesi.
Art. 56. Comitetul studentesc isi elaboreaza singur regulamentul disciplinar i educativ al studentilor. Acest regulamon)
nu va intra in vigoare decit dupa aprobarea comisiunii si r;m
tinelor.
Art. 57. Comitetul studentesc are raspunderea respectrtrii
de catre membrii caminurilor a dispozitiunilor cuprinse in ro^ulamentul de ordine i disciplina al institutiunii.
Membrii lui sint obligati sa observe si sa constate abatorilc
facute, pe care le comunica directorului.
Art. 58. Comitetul studentesc comunica oficial cu diroctiunea cSminului prin presedintele sau. Acesta poate aducc la
cunostinta directorului ori si ce dorinte i nemultumiri ale studentilor din camin si poate cere in numele lor sa se ia anumitc
mftsuri. Eventual comitetul studentesc poate face apel dela hot.1-

CAPITOLUL XII
Personalul didactic
Art. 52. Pentru desavirsirea progreselor culturale i educative ale studentilor din caminuri, Senatul universitar, dupa propunerea motivata a comisiei caminurilor si cantinelor, poate numi
conferentiari si maetri de muzica, sport, etc. in limita prevederilor bugetare.
Art. 53. Conferentiarii i maestrii vor fi piatiti cu o diurnS
fixata de Senatul universitar prin bugetul anual al caminurilor.

420

rirea pe care o ia directorul, in cazul cind acesta nu e profesor


universitar, la comisiunea caminurilor, in fata careia, prin preedintele sSu sau printr'un delegat, isi poate expune i susjine cererea. Hotaririle date de comisiunea caminurilor r cantinelor
sint definitive.
Art. 59. - - Daca comitetul studemjesc nu respecta legea sj
regulamentele universitare i nu lucreaza in perfect acord cu prevederile stabihte de regulamerit, sau daca lipsa sa de activitate
pericliteaza interesele materiale i morale ale caminului, va fi dizolvat de comisiunea caminurilor i cantinelor, in urma unui
raport al directorului.
In caz de dizolvare se precede imediat la alegerea altui
comitet in conformitate cu prevederile legii de fata.
Daca in terminul fixat nu se face o noua alegere, sau daca
sa aleg din nou cei din comitetul dizolvat, atunci comitetul inceteazS de a funcjiona.
Art. 60. - - In privinta drepturilor i datoriilor ce decurg
din calitate de student, nu exista deosebire intre student! i studente.
Art. 61. - - StudentuI are dreptul la toate avantajele oferite de camin i cantina in conformitate cu dispozitiunile regulamentare. Daca e cazul, el se poate plinge directorului caminului, i in ultima instanta se poate adresa in scris comisiei caminurilor, cind directorul nu e profesor universitar.
T1TLUL V
CAPITOLUL XIV
Fondul caminurilor i cantinelor studenfeti
Art. 62. - - In fiecare Universitate se creiaza un fond special al caminurilor i cantinelor studenteti, care va fi alimentat
din urmatoarele venituri:
1. Subventie acordata de cStre Stat pentru intretinirea caminurilor i cantinelor,
2. Interesele capitalului i a averii donate Universitatilor
pentru fonduri inalienabile ale caminurilor i cantinelor.
3. Taxele percepute dela studentii solventi i semi-solventi.
4. 0 taxa platita de fiecare student la intrarea sa in Universitate, pentru fondul caminurilor, taxa fixatS anual de Senatul
universitar.
5. Venituri extraordinare, donajii, colecte, etc.

421
Art. 63. - Universitatile sint autorizate sa primeasca donatiuni de ori i ce naturS pentru construirea caminurilor i cantinelor deasemenea pentru ajutorul studentilor din cSminuri i
cantine. Donatiunile primite constitue averea Universitatii.
Art. 64. -- Averea mobila i imobila provenita din diferite
donatiuni, colecte i orice fonduri inalienabile, date sau capitalizate pentru caminuri i cantine studenteti, se administreaza de
Universitati dupS un regulament anume intocmit de Senatul Universitar i aprobat de Ministerul instructiunii publice.
Art. 65. - - Venitul anual al acestei averi se poate cheltui
pentru sustinerea caminurilor i cantinelor sau se capitalizeazS
in totul sau in parte dupa hot&rtrea Senatului universitar i dupa
avizul prealabil al comisiei cSminurilor i cantinelor.
Art. 66. Din capitalul fondului cSminurilor studenteti,
Senatul universitar poate pune la dispozkla c&minurilor si cantinelor avansuri rambursabile pentru aprovizionari i cheltueli
urgente.
Aceste avansuri nu se pot acorda decit pe baza unui raport motivat*al comisiei caminurilor i cantinelor numai in limita
sumei prevazute in bugetul anual.
Fondurile necesare functionarii c&minurilor i cantinelor vor
fi puse la dispozitia comisiei cSminurilor i cantinelor trimestrial
sau lunar, dupa trebuinta.
Art. 67. - - Fiecare Universitate va tine un registru-inventar
pentru averea i capitalul caminurilor sj o arhiva speciala pentru
toate actele privitoare la aceasta avere.
Art. 68. Fiecare camin sj cantina este obligat s& \m
un registru inventar, in care va fi trecutS toata averea sa imobila. In fiecare incapere din cSmin se va afla un inventar incadrat de tot ce se gases.te acolo, subscris de administratorul caminului i de persoanele carora le sint incredintate lucrurile din
acea camera. Administratorul fiecarui camin i cantina este raspunzator de toata averea trecuta in inventar.
TITLUL VI
CAPITOLUL XV
Controlul gestiunii caminurilor i cantinelor
Art. 69. - - Controlul gestiunii caminurilor i cantinelor so
exercita de o comisiune de trei cenzori. Dintre acetia unui cstc
deseniiuil <lr Scunlul universitar, iar ceilalt'i doi de Ministerul

423

422

instrucjjunii. Intre acestia doi din urmS va fi o persoanS recunoscutS pentru competen{a sa administrative si financial.
Cenzorii se numesc pe trei ani.
Art. 70. Comitetul cenzorilor se intruneste de regula
odata pe luna, iar exceptional cind e convocat, fie de Ministru,
fie de Senatul universitar sau de comisia cgminurilor si cantinelor.
Art. 71. -- Controlul comitetului cenzorilor nu exclude controlul general potrivit dispozitiunilor legii contabilitatii generale a
Statului.
Art. 72. Insarcinarile de membri, atit in comisia caminurilor i cantinelor, eft si in comitetul cenzorilor sint platite cu
jetoane de prezenfa, stabilite de Minister.
TITLUL VII
CAPITOLUL XVI
Functionarea ?i administrarea caminurilor
studen{eti

i cantinelor

Art. 73. - - Caminurile i cantinele studenjeti functioneaza


in tot timpul anului scolar. In vacantele de vara cSminurile sint
inchise. Intervalul acesta de timp se utilizeaza pentru reparatii
sj curatirea radicals a caminurilor. Senatul universitar poate
dispune, cind nevoile universitare o cer, functionarea unuia dintre
cSminuri si in timp de vara.
Art. 74. - - Aprovizionarea caminurilor se face prin licitatie
publica, dupS normele administratiei de Stat. Comisia caminurilor
este insarcinata cu facerea licitatiilor. Ea cerceteazS i aproba
ofertele si da autorizare administratorilor cfiminurilor sa incheie
contractele. Comisia caminurilor si cantinelor poate sa nu faca
licitatie i sa ceara oferte pentru aprovizionarile cari nu tree de
10.000 (zece mii lei).
Art. 75. Administrator^ caminurilor aduc la indeplinire
contractele incheiate. Ei observa pe a lor raspunde ca obligajiunile luate de ofertanfi prin contract sS fie indeplinite intocmai i
raporteaza comisiei caminurilor orideciteori ofertantii fac cea mai
mica abatere dela ele.
In caz de nevoie si pentru alimentarea zilnicS se poate face
aprovizionarea i direct de administrate, cu aprobarea comisiei
caminurilor si cantinelor.

TITLUL VIII
CAPITOLUL XVII
Art. 76. - - La punerea in aplicare a acestui regulament,
comisiunea caminurilor si cantinelor va verifica situatiunea actualilor studenti din caminuri si cantine i va stabili cari dintre ei
trebuiesc mentinuti in drepturile lor anterioare (ca studenti f&rS
platS: semi-solventi ori solventi), tinind seama de dispozitiunile
regulamentului de fata. Imprejurarile exceptionale ale anului scolar expirat nu vor fi o cauza de eliminare a studentilor din caminuri i cantine.
Art. 77. Pentru regulamentarea mai amanuntita a normelor de functionare i administratiei interioare a caminurilor si
cantinelor, se va intocmi de fiecare Unlversitate, in cadrele acestui regulament, un regulament mai amanuntit.
Art. 78. - Toate dispozitiunile contrare regulamentului de
fata se anuleasa, intrucit nu sint prevSzute in legi speciale.
Ministrul Instructiunii
Dr. C. Angelescn

425

Regulament de ordinea i disciplina studenfilor


universitari.
(Sanctionat prin Inaltul decret regal No. 1980 din 27 Aprilie 1923 si publi- <
cat in Monitorul Oficial No, 33 din 13 Mai 1923)

Inscrierea studenfilor
Art. 7. - - Se pot inscrie in Facultatile de Filozofie si Litere,
tiinti, Drept, Medicina si Medicina veterinara, absolventii liceelor
din tara sau din strainatate, ale caror certificate au fost echivalate conform legii si in urma trecerii unui examen de admitere
instituit pe linga fiecare Facultate 1). Acest examen se va da dupa
o programa fixata de Minister si va consta din probe generale
asupra limbei, geografiei si istoriei romine, precum si din probe
speciale pe fiecare Facultate. Membrii juriilor examinatoare se
vor numi de Minister.
Se pot inscrie in Facultatea de Teologie absolventii cu diploma ai seminariilor din tara sau cei din strainatate, ale ca>or
diplome au fost echivalate de Facultatea de Teologie respectiva
precum i absolventii de licee secjia clasica, cu avizul favorabil
al Faculty.
Se inscriu in Universitate in primul loc rominii. Supusii straini sau cei f&ra nici o protectie, se primesc in limita locurilor
disponibile si cu avizul conform al Consiliului profesoral al Facult^tii respective.
Studentul admis in Universitate va face o declaratie scrisa
ca va respecta Jegile,
i toate dispozifiunile, cari se vor lua de
autoritatile scolare 2).
1) Examenele de admitere in Universita{ii se desfiinteazS prin ordinul
Ministerului de instrucjie No, 87165 din August 1925
2) Art. 1, Aprobam sS se adaoge in complectarea la art. 1 din Regulamentul de ordine s.i disciplina studentilor universitari sancfionat prin Inaltul decret regal No. 1980 din 1923, s.i publicat prin Monitorul Oficial No. 33
din 13 Mai a. c. urmatoarele aliniate:
Elevii cari au terminat mvStSmintul secundar in strainatate precum
si studen{ii Universitatilor straine se pot inscrie in Univeisitajile noastre fSra
a depune examenele de admitere, dacS aces,ti elevi sau student! au facut
studiile in tSrile cu care avem legaturi de reciprocitate in cea ce privete
invatamintuJ.
Studentii inscris.i la unele Facultatii pot sa se inscrie in cursul studiilor la alte r'acultap conform dispozitiunilor de mai jos ale acestui regulament, fara se mai treaca examenul prev3zut de aliniatul acestui articol.
(I. D. R. 4229 din 8. IX. 1923-Monitorul Oficial No. 132 din 14
Septembrie 1923).

Art. 2. - - Studentii unei Universit&tii din Jara, C ari doresc


sa se transfere in alta Universitate, vor trebui s& prezinte la Decanat certificatele prevazute la art. 1, precum sj certificatele de
cursurile, conferintele si lucrSrile practice ce ar fi urmat la prima
Universitate i de examenele ce au trecut acolo.
In urma acestora, ei vor fi inscrisi in anul la care le dau
dreptul examenele ce au trecut, conform art. 4 din acest regulament.
In cursul anului colar, transferarea unui student dela o
Facultate la alta nu poate fi admisa decit in caz de forts majora apreciata de Consiliul Facultatii, conform dispozitiunilor regulamentare speciale ale fiecarei Facultati. Studentul trebuie sa
prezinte i un certificat de bunS purtare eliberat de Decanul Facultatii.
Art. 3. - - Studentii cari au facut studii universitare in strainatate, si doresc a se inscrie intr'una din Facultatile romine, vor
prezenta certificatele prevazute la art. 1, precum i certificatele
dovedind, cursurile, examenele, conferintele si lucrarile practice
ce au urmat in strainatate.
Consiliul Facultatii va decide, pe baza acestor certificate
in care an trebuie inscris Studentul i dacS gaseste de cuviinta,
sa-1 supuie unui examen.
Art. 4. -- Inscrierile se fac intre 1 i 15 Octombrie. DupS
acest termen si eel mai tirziu pina la 15 Noembrie, inscrierea
nu se poate admite decit cu avizul mbtivat al Decanului i cu
aprobarea Rectorului.
Art. 5. -- Fiecare Facultate va avea o matricola in care
se vor trece toti studentii inscrii la acea Facultate.
Fiecare student va avea in matricola partida sa in care se
vor trece locul i data nasterii, nadonalitatea, cetatenia, religia.
diplomele i titlurile ce poseda in momentul inscrierii, examenele
ce au trecut in Facultate cu rezultatele lor, recompensed i pedepsele, precum i orice alte date relative la activitatea sa de
student, Odata cu inscrierea se va forma un dosar special pentru
fiecare student, in care se vor pastra actele depuse: certificatdr
de studii in original, extractul de natere, etc., pina la terminarca
studiilor, sau trecerea la alta Universitate sau exmatriculare.
Art. 6. -- Cind un student parasete Universitatea, i se elibereaza actele depuse la inscriere, impreunS cu o copie de pc
partida sa din matricola. Partida se inchide si din acel momcnl
Studentul nu se mai considers ca aparfmind Universitatii.

427

O partida inchisa nu se mai poate redeschide decit conform


art. 8, alin. Ill si IV.

sa publice anularea ei \nMonitoruloftcial. La o luna dupS aceasta


publicatiune, se va libera studentului alta carte.

Exmatricularea studenfilor

Frecventarea cursurilor

Art. 7. Studenful care in timp de doi ani consecutivi


n'a trecut eel pujin examenele unui an, conform dispozitiunilorprevazute in regulamentul fiecarei Facultati si in ordinea stabilita de acel regulament, va fi ters din matricola, afar de cazurile
de forta majors, cari se vor aprecia de Consiliul Facultatii respective. In acest din urmS caz, Consiliul Facultatii va hotari termenul in care trebuie sa se treaca examenele.
Studentul exmatriculat nu se va mai putea inscrie in aceias Facultate, decit la inceputul unui an scolar i numai dac&
Consiliul Facultatii respective va admite reinscrierea,
Reinscrierea in Facultate nu se va admite pentru Studentii
cari in timpul cit au fost inscrii au avut o frecventare cu totul
neregulata, nici pentru aceia cari vor fi avut purtarea rea.
Liberarea cdrfilor de student
Art. 8. - - Fiecarui student, aparfinind in mod regulat Universitatii, i se va elibera o carte de student cu fotografia vizata
de Rector, dupS modelul anexat la acest regulament.
Carfile de student se JibereazS la inceputul fiecSrui an
scolar de cStre Decanatele respective i sint valabile numai pentru
acel an colar. Cartea nou& nu se libereaza, decit dupa prezentarea celei vechi, care se anuleaza.
La exmatriculare cartea de student se inapoiaza Decanatului, in schimbul actelor prevazute la art. 6, alin. III.
Pentru fiecare carte se va piati la Decanatul respectiv o
taxa fixata de Rector.
La absolvirea studiilor cartea de student se restitue Decanatului si numai dupa acesta se da absolutoriul.
Art. 9. -- Studentii sint datori sa prezinte cartea lor la
orice cerere a unui profesor sau a secretarilor Universitatii. La
caz de trebuinta se va putea interzice intrarea la un cursoricarei
persoane care nu ar poseda cartea de student a Facult&tii
respective.
Art. 10. - - Orice abuz faptuit cu intrebuintarea cartii de
student se va pedepi conform acestui regulament.
Art. 11. -- Cind un student si-a pierdut cartea, va face cunoscut Decanului FacultSJii respective, care va obliga pe student

Art. 12. Studentii sint datori sa frecventeze regulat cursurile profesorilor, conferintele si lucrarile practice si sa treaca'
regulat examenele prevazute in regulamentele Facultatilor respective. Fiecare student va avea un caiet de cursuri, care se va
libera la inscriere in Facultate de catre Decant i in cari profesorii
vor constata prin semnaturi de atitea ori pe an, cit se va prevede in regulamentul Facultatii respective, frecventarea regulata
la cursuri, conferinte i lucrari practice.
Art. 13. -- Studentii cari nu pot dovedi prin caietele de
cursuri fracventarea regulata a cursurilor i lucrarilor cerute de
regulamente, nu pot fi primiti la examene.
Trecerea examenelor
Art. 14. Examenele pentru fiecare an nu se pot trece
decit inaintea Facultatii unde studentul a fost inscris anul acela.
Art. 15. Examenul in care se constata o frauds este mil,
Nulitatea se pronunta imediat de catre profesorul sau juriul
examinator.
Cazul va fi diferit Decanului, care va decide daca trebuie
aplicata fraudatorului si complicilor sSi una din pedepsele prevazute la art. 18.
Art. 16. - - Durata maxima a anilor de studiu, pinS cind
studentul poate objine diploma de licenta este de 6 ani ; iar
pentru obtinerea celei de doctor durata se va stabili de fiecare
Facultate.
Purtare, penalitdti
Art. 17. -- Studentii sint datori sa aiba la Universitate si
afarS de Universitate o purtare cuviincioasa.
In aceasta privint& ei sint supusi, atit in interiorul Universitatii cit i in afarS, privigherii autoritatilor universitare, aa cum
ele sint constituite prin legi i regulamente.
Studentii universitari sint subordonati in relatiunile lor cc
tateneti i in faptele de domeniul judec&tii publice, legilor si
autoritatilor comune.
Cind un student este condamnat de autoritatile civile sau
militare, sentinta se va lua in cercetare de Senatul universii.n
i dacJi faptul aduce un prejudiciu ordinii si demnitatii univcrsi
tare. Scnalul poale aplica una din pedepsele prevctzutc la art. is

_428_
Art. 18. In caz de abatere dela datoriile lor de student!,
<ie turburari, insubordonari sau lipsa de respect catre profesori
si autoritati, studentii vor putea fi supusi la urmatoarele penalita'ti:
a) Admonestrarea verbaia ;
b) Admonestrarea cu afisare ;
c) Pierderea dreptului de a se prezenta la o sesiune dexamen sau la doua sesiuni consecutive ;
d) Excluderea pentru totdeauna dintr'o Universitate;
e) Excluderea pentru totdeauna din toate Universitatile tarii.
Decanul poate aplica pedeapsa de sub litera a, Rectorul pe
cele de sub a, si b, Senatul universitar pe oricare.
Pentru pedepsele de sub literile c, d, si e, Rectorul inainte
de a supune chestiunea desbaterilor Senatului, va putea cere
avizul consiliului Facultatii respective asupra masurilor disciplinare
ce trebuiesc luate.
Facultatiie sint obligate ca in termen eel mult de 6 zile, sa
dea acest aviz, in caz contrar, Rectorul supune cazul Senatului
universitar far acest aviz.
Pedeapsa de excludere pentru totdeauna din Universitate sau
din toate Universitatile se pronunta de Senatul Universitatii prin
hotarire motivata, fiind prezenti la sedinja eel pujin 2/s din
numarul membrilor Senatului.
Art. 19. - - Cind pedeapsa excluderii din toate Universitatile
s'a pronuntat contra unui student, Rectorul face cunoscut aceasta
dispozijie si celorlalte Universitati.
Comisli de disciplind
Art. 20. La fiecare Facultate va functiona o comisie de
disciplina compusa din 3 profesori asesori si din 2 profesori
supleanti trai la sort! la inceputul fiecarui an dintre toti profesorii Facultatii.
La fiecare Universitate va functiona o comisie de disciplina
compusa din cite un membru asesor si cite un supleant desemnaji de fiecare Facultate.
Aceste comisiuni sint prezidate de drept de eel mai vechi
profesor.
Comisiile de Faculty sint convocate de Decan ori de cite
ori este trebuinta.
Comisiunea disciplinara universitara este convocata de Rector.
Comisiile pe Facultati fac anchetele, constata faptele si inainteaza actele Decanilor.

429

Comisiunile universitare ancheteaza in cazurile cind faptuitorii'


aceleias infractiuni apartin la mai multe Facultati sau cind se
produc turburari in masa; comisia universitara poate in asemenea
cazuri sa repartizeze comisiilor de Facultati anchetarea inculpatilor,
apartinind fiecarei Facultati.
Comisiile sint datoare sa inainteze rapoartele lor eel mult 6
zile dupa ce au fost convocate, in cazuri exceptionale pot cere
o prelungire de termin, care nu va trece peste 10 zile.
Art. 21. -- Actiunea disciplinara a Universitatii este indepedenta de actiunea altor autoritati competinte, conform legilor
existente.
Art. 22. Pentru abaterile grave comise de student! in
afara de Universitate, Rectorul din propria sa initiativa sau dupa
cererea Ministrului, va cohvoca de urgenta Senatul universitar
spre a lua masuri grabnice impuse de situatie.
Art. 23. Cercetarile in cuprinsul Universitatii sau al institutiunilor dependinte de Universitate, ordonate de autorit&ti
extrauniversitare, nu vor putea fi facute fara autorizarea prcalabila a Rectorului.
Inchiderea Uniuersitafii
Art. 24. - - I n caz de turburari grave, si cind s'ar produce
acte de violenta in interiorul Universitatii, Rectorul cu avizul Senatului universitar, poate cere interventia fortelor publice chiar
in interiorul Universitatii.
Art. 25. - - In caz de trebuinta, pentru a evita sau potoli
turburari, Senatul universitar poate pronunta suspensiunea imuia
sau mai multor cursuri.
Daca termenul de suspensiune este mai mare de 30 dc /ilr
aceasta masura va trebui sa aiba aprobarea Ministrului.
Inchiderea temporara a unuia sau mai multor cursuri, in
cazuri de turburari grave, se va putea face i de Ministru luiml
avizul Senatului universitar, care va trebui dat in 48 de ore rH
mai tirziu.
Art. 26. Pentru abaterile comise in afara de cuprin nl
Universitatii, in calitate de studenti, pedepsele din art. 18 se pot
aplica i de Ministru, luind avizul Senatului universitar, care va
trebui dat in acelas. termen ca la art. precedent.
Asociatiuni studentetfi
Art. 27. - - Numai studentii universitari Inmatriculati se pol
i;ni|>a in asm i.i(mni s1iulcnlcs.ti.

430

Nu pot fi admise decit urmatoarele feluri de asocia{inni:


a) Asociatiuni pe Facultaji pentru complectarea cunostintelor
de speciaiitate.
b) Asocia{iuni pe judete si regiuni cu scop exclusiv cultural
sj ajutor reciproc;
. c) Asociatiuni sportive ;
d) Centre studentesti pe Universitate alcatuite din comitetele asociatiunilor pe Facultati.
Scopul centrului universitar este pur cultural. Central stabileste legaturi culturale intre studentii unei Universitati cu studentii dela alte University din tara si din strainState.
Deciziunile centrelor studentesti nu pot fi executate decit
dupa aprobarea Rectorului.
Toate asociatiunile studenteti constituite, in afara de prevederile acestui regulament, vor fi dizolvate de organele competinte.
Art. 28. - - Asociatiunile de studenti nu se pot constitui
decit cu autorizarea Senatului universitar.
Aceasta autorizare este revocabila.
Pentru a obtine autorizarea, comitetul de initiativa ai infiintarii asociatiunii, va face o cerere la Rectorul Universitatii pe
linga care va al&tura statutele, regulamentul si o lista de numele tuturor membrilor fondatori ai asociatiunii.
Rectorul prezinta Senatului statutele i regulamentul, dupa
ce mai intai a verificat prin Decanatele Facultatilor respective,
lista membrilor asociatiunii.
Senatul, cercetind statutele i regulamentul, si luind act de
verificarea membrilor, poate acorda autorizarea ceruta.
Orice modificare in statute i regulament va avea nevoie
asemenea de aprobarea Senatului universitar.
Inscrierile de noi membri in cursul anului, vor fi imediat
comunicate Rectorului spre verificare si aprobare dacS sint students regulati.
Art. 29. - - Studentii cari ocupa functiuni publice sau private, nu pot fi membri in biroul unei asociatiurii studenteti; se
excepteaza cei ce ocupa funct'uni universitare.
Studentul exmatriculat sau care a pSrasit de buna voie
Universitatea sau care si-a terminat studiile universitare, este de
fapt iesit din asociatiune.
Art. 30. Dupa ce s'a dat autorizarea, membrii asociatiunii se aduna la sediul ei, spre a-i alege biuroul si vor incheia

431

un proces-verbal iscalit de toti cei cari au luat parte la vot, in


care se va specifica modul cum a urmat alegerea. Daca se va
ivi vre-o contestatie, aceasta se va anexa la procesul verbal.
Acest proces-verbal in original, precum si contestatia, dacS
va fi, se vor inainta Rectorului de catra biroul care a prezidat
alegerea. Numai dupa validarea alegerii de catre Rector, biroul
va putea funcjiona.
Orice alta alegere partiala sau totala a biroului se va comunica Rectorului, dupa formele de mai sus.
Art. 31. La toate intrunirile asociatiunilor studentesti, nu
pot lua parte si vota decit membrii inscrii.
Orice deciziune se ia prin vot nominal i secret; numai in
chestiunile administrative se poate vota si altfel.
Deciziunile luate in asociatiunile studentesti, vor fi semnate
de preedinte si contrasemnate de toti membrii comitetului, cari
sint solidar raspunzatori.
Art. 32. Prezidentul asociatiunii sau delegatul sau de
birou, va prezenta Rectorului in fiecare an o dare de seama
amanuntita despre activitatea asocia'uunii, precum si despre gestiunea averii asociatiunii.
Numai dupa aprobarea Rectorului biroului se va considera descSrcat de gestiunea averii asociatiunii.
Art. 33. - - Asociatiunea studenteasca, nu poate comunica
in scris sau verbal cu Rectorul sau "alte autoritSti decit prin organul preedintelui sau delegatul de birou.
Cind un student, si-ar insui acest drept al pres.edintelui
unei asociatiuni va fi supus la una din penalitatile dela art. IS,
alin. a, b, c, la care se mai adauga excluderea din Universitate
pentru un an,
Aceste penalitati se vor aplica de Rector.
In caz de recidiva, se vor aplica penalitatile d si e dela
art. 18.
Art. 34. Nici un anunt de convocare sau de comunicare
din partea unei asociatiuni studenteti, nu se poate face prin afise,
fie in afara, fie in Universitate, farS permisiunea Rectorului.
Art. 35. - - Nu se pot desbate in sinul asociatiuni studentesti decit chestiuni prev&zute in statutul ei.
Nici o asociatiune studenteasca, nu poate lua parte ca atare la intruniri publici i nici provoca intruniri publice de oricc
natura.
'n < .I/ ilc i nnlravenire la acestea, asociatiunea va fi disol-

433_

432

vata si merabrii biroului vor fi supusj, dupS cazuri, la penalitajile aratate la art. 18.
Studentii fie izolati, fie in grupuri, nu pot provoca intruniri
publice sau intruniri de studenji i nici nu pot vorbi in asemeriea
intruniri in calitate de studenti, sau in numele studenjjlor, far^i
autorizatia Senatului universitar. Acei cari vor contraveni la aceasta, vor fi teri din oficiu din registrul Universitatii i nu vor
mai avea dreptul a se prezenta la examene. Tot astfel se pedepsesc cei cari in intruniri ar lua decizii contrare legilor si regulamentelor universitare sau a dispozifiunilor luate de autoritatile universitare.
Studentii cu aprobarea Rectorului se pot intruni in adunari
generale pentru vreun interes comun studentesc, cu conditiunea
ca aceste intruniri sa fie provocate de preedintele asociatiunii
autorizate i aprobate de Rector.
Daca la asemenea intruniri se va constata ca au luat parte
i persoane cari nu sint student! ai Universitatii locale, preedintele intrunirii va fi responsabil i pasibil de pedepsele prescrise
la art. 18. La aceste intruniri pot participa de drept profesorii.
Rectorul i Decanii pot disolva orice intruwire care s'a depSrtat dela scopul pentru care a fost convocata ; cei cari s'ar
opune somatiunii f&cute se vor pedepsi cit mai nemtirziat, conform art. 18.
Art. 36. - - Studentii nu pot da sau patrona reprezentatir
publice de orice natura, f&ra aprobarea Rectorului.
Art. 37. Rectorul va putea control a oricind va gasi de
cuviinta, mersul i lucrarile asociatiunilor.
El poate delega in acest scop pe unul dintre profesorii
Art. 38. - - Ori de cite ori se va constata vre-o abatere dela
statutele ori regulamentul asociatiunilor sau dela regulamentul de
fata, Rectorul poate cere Senatului universitar revocarea autorizafiunii.
Art. 39. In cazuri grave si de turburSrii a ordinii publice,
Ministrul va putea cere Senatului universitar judecarea urgent^ i
pedepsirea vinovatilor.
Art. 40. - - Studentii nu pot face parte din asociatiuni secrete
sau din societati cu scopuri anarhice. Cei cari se vor abate vor
fi pedepsiti, conform art. 18.
Art. 41. -- Studentii nu pot participa la asociatiuni studenteti neautorizate de Senat. Contravenientii vor fi pedepsi{i, conform
art. 18.

Art. 42. - Acest regulament se va pune in aplicare indata


dupa promulgarea lui.
Model de cornet de student
Universitatea din . .
No
Facultatea de .
anul colar 19.. . 19 ..
Sectia
. .
No. matricolei .
Cartea liberata de noi Decanul acestei faculta^.
Student. . . Facultatn
nSscut . la . anul . . luna .
Dat azi .
Decan . .
Secretar . . . .
(SemnStura studentului)
(L. S.)

435

Regulamentul pentru Biblioteca Universitatii din Iai


(aprobat cu Inallul decret regal No. 2271 din 9 lunie 1916 i publicat in
Monitorul oficiah No. 63, din 21 lunie 1916)

CAP. I
Compunerea i deschiderea
Art. 1. -- Biblioteca Universitatii dinlai se imparte in doua
secjiuni: 1) cuprinde ca^ile, revistele si ziarele tiparite; 2) manuscrisele, stampele, monedele, hartile si sigiile.
Art. 2. -- Sectiunea I cuprinde doua subimpartiri: A) publicatiile de interes literar si stiintific; si B) depozit arhivar a!
restului publicatiilor rominesti, care trebuesc trimise de editori i
autori conform legii presei si care nu cad in categoria publicatiunilor de sub A.
Art. 3. - - Exemplarele duble, absolut identice, vor fi date
in schimb ori daruite altor biblioteci din tar&.
Art. 4. Biblioteca este deschisa in toate zilele de lucru,
eel putin 9 ore, asa cum va fi stabilit de comisiunea bibliotecii,
in intelegere cu directorul. Biblioteca va fi inchisa in toate serbatorile legale, religioase i najionale, cuprinse in regulamentul
Universitatii. In timpul vacantei orele de lucru pot fi reduse de
comisiunea bibliotecii.

CAP. II
Comisiunea bibliotecii i personalul
Art, 5. Biblioteca Universitatii este pusa sub controlul
Senatului universitar.
Art. 6. - - Administratia superioara a bibliotecii este incredintata unei comisiuni, alcatuita din cite un profesor delegat din
fiecare Facultate si care nu poate fi Decanul ori delegatul Facultajii in Senatul universitar.
Art. 7. - - Comisiunea se va intruni eel putin odata peluna.
in vacante, numai dacg va fi nevoe, sub presedintia Rectorului,
sau in lipsS sub presedintia celui mai in virsta dintre membri. Ea

va fi convocata de Rector de cite ori va fi necesar sau ori cind


unul dintre rnembrii o va cere. In ultimul caz presedintele este
obligat sS convoace comisiunea in interval de 3 zile, daca aceasta
nu se va face, comisiunea se poate aduna, in urma unei convocari facute de eel care a facut convocarea i va lucra sub
presedintia celui mai in virsta. Hotaririle comisiunii sa iau cu
majoritate de voturi. Pentru a se lua hotarire trebue sa participe
eel putin 3 din 5 membri. Daca un membru este impedicat a lua
parte la sedinte (boala, concediu etc.), Facultatea respective va
desemna un loctiitor, iar daca un membru lipsete fSra motiv
trei sedinte consecutive, se va considera demisionat i Facultatea
respective va alege un nou delegat. Directorul bibliotecii va fi
invitat s& ia parte la lucrarile comisiunii.
Art. 8. Profesorii delegati ai Facultatilor din comisiunea
bibliotecii sint alei pe termen de 3 ani i se pot realege.
Art. 9. Personalul superior se compune eel putin din un
director, un bibliotecar, un sub-bibliotecar i 4 custozi.
Art. 10. Functionarii superiori ai bibliotecii sint numiti
provizori de Minister, numai in urma avizului motivat al comisiunii bibliotecii; dupa un an de functionare ei vor trebui s& fie
confirmati cu titlul definitiv de Minister, dacS comisiunea bibliotecii va da o hotarire favorabiia.
Daca functionarii superiori, in timp de 3 ani dela numire,
nu dobindesc definitivatul se vor considera demisionati.
Art. 11. Conditiunile de admitere pentru functionarii superiori sint: titlul academic si lucrarile stiintifice sau concurs in
fata comisiunii bibliotecii prin cari candidatii avind titlul academic
sa dovedeasca stapinirea limbilor, cunoasterea clasificarii stiintelor
i a elementelor tiintei bibliotecare.

CAP. Ill
Atributiunile comisiunii bibliotecii i ale personalului.
Art. 12. -- Comisiunea bibliotecii va supraveghea personalul
administrativ, lucrarile bibliotecare si va lua toate masurile necesare bunului mers al bibliotecii; personalul se va conforma deciziunilor comisiunii bibliotecii.
Art. 13. Atributiunile comisiunii bibliotecii sint:
a) Cel mai tirziu pina la 15 Decembrie al fiecarui an va
alcatui un ante-proiect de buget pentru biblioteca Universitatii,
prevftzind i < ; i i > hcltuelile necesare pentru personal si material.
A<cst ante |>nnc( I i l n p . i cc a fosl aprol>;it de Senatul ori do Co-

437
436

legiul universitar, se va inainta de catra Rector Ministerului spre


a se avea in vedere la alcaiuirea bugetului Statului;
b) Va controla i alcatui definitiv, impreuna cu directorul,
in fiecare luna listele de carji ce sint a se cumpSra din banii
prevazufi in buget care vor fi facute provizoriu de director, dupa^
ce va lua cunotinta de cuprinsul condicelor de deziderate,
precum i de nevoile Facultatilor, pe baza listelor formate de
custozi, ori date direct de profesori ori de Decani;
c) Va determina, impreuna cu directorul cartile care formeaza biblioteca uzualS;
d) Va primi donatiunile de orice fel;
e) La edintele Senatului universitar, cind se vor discuta
chestiuni bibliotecare, va lua parte eel pu|in unul dintre membrii
comisiunii;
/) In fiecare an inaintea de formarea bugetului comisiunea
va face un raport Ministrului despre starea bibliotecii, despre progresele i imbunStatirile facute precum i despre trebuinjele ei
eventuate. Acest raport se va publica in anuarul Universitatii.
Art. 14. - - Atributiunile directorului bibliotecii sint:
a) Este eful ierarhic al intregului personal administrativ i
de serviciu al bibliotecii; are toatS ini{iava pentru progresuj
bibliotecii; este rSspunzator de starea bibliotecii i de toate lucrarile bibliotecare;
b) PSstrarea i raspunderea cSrti'or i zestrei bibliotecii;
c) Poarta intreaga corespondents a bibliotecii i da frecventatorilor bibliotecii toate ISmuririle privitoare la cSrti i manuscrise, determine cSrtile de interes literar i tiintific precum
i acel de interes arhivar, conform art. 2;
d) Elibereaza cartile de intrare i de imprumut dupS cum
specifica mai jos art. 22 i 31 ;
e) Raspunde de inventariare, de lucrftrile de catalogare, de
starea registrului de imprumut, de revizuirea anuaia a bibliotecii
i de revizuirea lunard, a bibliotecii uzuale precum i a revistelor i ziareler expuse in sala de lectura ;
f) la nQtaV,Jsapt8minal de cuprinsul condicei de deziderate,
pentru a o lua in considerare i a face referat comisiunii bibliotecii ;
g) fine conferinje bibliotecare, eel putin odatS pe lunS cu
restul personalului superior (bibliotecari, subbibliotecar i custozi)
asupra imbunStatirilor de adus ;
ft) Intpcmete i inainteazS la 1 al fiecSrei luni comisiunii

bibliotecii, listele de cSrtt necesare de cumpSrat pentru a umplea


treptat lipsurile in biblioteca;
i) La 1 Noembrie al fiecarui an inainteazS comisiunii bibliotecii un raport amanuntit despre cum a funcjionat biblioteca
i despre mersul lucrarilor bibliotecare din cursul anului.
Art. 15. - - Atributiunile bibliotecarului i ale subbibliotecarului sint:
a) Ajutorarea directorului in selectionarea carjilor conform
art. 2;
b) Serviciul de catalogare;
c) Serviciul de imprumutare i restituirea c&rtilor imprumutate.
Art. 16. - - Atributiunile custozilor sint:
a) Serviciul cartilor in sala de lectura;
fe) Supravegherea i colectionarea revistelor i ziarelor ,
c) Serviciul secretariatului;
d) Serviciul inventarierii;
e) Aducerea i aezarea cu ajutorul servitorilor, a cartilor
iritrebuintate de lectori;
/) Legatul cartilor;
g) Supravegherea primirei regulate a exemplarelor legale
conform legilor speciale in vigoare, supunind directorului abaterile pentru urmSrirea contravenlentilor.
Art. 17, In conferintele bibliotecare lunare cu directorul.
functionarii superior! vor propune lista cartilor de cumpaiat corespunzatoare lipsurilor specialitatilor, in care functionarul este
competinte, avind in vedere pentru aceasta trebuintele profesorilor i studentilor, tinind seama de insemnarile din condica de
deziderare, studiind cataloagele de antiquariat i revistele de critica literara de specialitate.
Aceste liste se vor inainta apoi la timp de director comisiunii bibliotecii.
Art. /& - - Functionarii superior! va lucra la catalogare
potrivit speciality lor.
Art. 19.
Functionarii superior! sint obligati sS cunoasca
toate laturile functionarii i organizarii bibliotecii pentru a sc
putea inlocui unul pe altul la nevoie.
Art. 20. - - Orele de lucru ale functionarilor superior! vor fi
minimum de 18 ore pe saptaminS i maximum 42.
Art. 21. - - Comisiunea bibliotecii impreuna cu directorul,
vor lixa ati! atributiunile personale ale fiecarui functionar cit 5!
orariul dt- liu i n .

438

439

CAP. IV
Cetitorii i sola de lectura.
Art. 22. Pot intrebuinta salade lectura corpul profesoral
i studentii dupa ce se vor legitima prin cartea de student; persoanele particulare numai in urma eliberarii unei carti de intrare,
Art. 23. Carole se servesc In sala de lectura de catre
functionarii bibliotecii. Cetitorii nu se pot servi singuri decit numai
de biblioteca uzuala si de revistele din cazarele anume specificate. Cererea de servirea cartilor in sala de lectura se face printr'un buletin de lectura, pe care cetitorul este obligat sS-1 complecteze si s&-l semneze.
Art. 24. - - In mod exceptional si numai pentru o singura
data custodele de serviciu poate invoi intrarea in sala de lectura
persoanelor trecStoare prin oras.
Art. 25. -- Cartea de intrare este personals, sub nici un
cuvint ea nu va putea circula; daca se va pierde, posesorul ei
trebue sa instiinteze imediat directia,
Art. 26. La intrarea in sala de lectura se arata cartea
de legitimare ori de intrare pentru a fi inregistrate intr'o condica
speciala destinata a face statistica zilnica a frecventarii.
Art. 27. - - Sala de lectura cuprinde:
a) O biblioteca uzuaia care sa contina dictionare, enciciopedii, bibliografii, colectii de reviste critice, cataloage, manuale etc,
6) Ultimele numere ale revistelor celor mai principale romine
i straine ;
c) Catalog alfabetic i pe materii, ambele pe fise ;
d) O condica pentru deziderate in care cetitorii sa indice
cartile care nu se g&sesc in biblioteca si pe care doresc sa le
citeasca ;
e) O condica de deziderate pentru imprumut in care cetitorii
vor insemna cartile pe care voesc sa le aiba dar care sint imprumutate.
Art. 28. Cetitorilor care consulta mai des biblioteca penttu lucrari stiintifice li se vor rezerva intr'un loc special volumele
intrebuintate dupa cerere si posibilitate.
Art. 29. -- Profesorii universitari vor avea o masa speciala
de cetit.
Art. 30. Cetitorii cari aduc carji cu dSnsii [.in sala de
lectura sint obligati odata cu cartea de intrare ori legitimare s&
arate ce anume carti au cu sine pentru a fi notate.

La iesire cetitorii sint obligati a se supune la cercetat pentru a verifica daca cartile cu care pleaca sint cele notate.

CAP. V
ImprumutuI cartilor.
Art. 31. - - Cartile din biblioteca nu se pot imprumuta decit
numai profesorilor universitari din lasi si acelor cari au carti
speciale de imprumut, Acestea se dau de director dupa urmatoarele norme:
a) Studentilor universitari numai cu garantia in scris a profesorului respectiv i dupa ce vor aduce o dovada dela Decanat
ca au depuse acolo actele de inscriere (certificat de natere,
examen de absolvire) ;
b) Membrilor corpului didactic primar si secundar dupa
recomandatia unui profesor universitar;
c) Persoanelor particulare dupa legitimare si cunostinja personaia in privinta situatiei lor sociale i dupa ce vor depune o
cautiune de eel putin doua ori valoarea cartilor imprumutate.
Art. 32. Carole de intrare i imprumut se dau in cursul
anului pentru un timp limitat, pina eel mult un an, aceste carti
trebuesc reinoite intre 1 si 16 Noembrie al fiecarui an.
Art. 33. Imprumutatorul va trebui sa subscrie la primire
un buletin in care se va arata t tlul cartilor cu numarul volumelor,
pretul lor, starea in care se gasesc, adresa imprumutatorului .i
timpul in care se obliga a le inapoia. Custodele de serviciu va
inainta buletinul de imprumut directorului, bibliotecarului ori subbibliotecarului pentru a fi iscalit.
Art. 34. Nu se vor imprumuta cartile uzuale (enciciopedii,
dictionare, manuale, cataloage, gramatici etc.), fascicole din opere
in curs de publicatie, carti ori editiuni rare, reviste nelegate.
Art. 35. Imprumutul se va face pe termen de eel mult
trei luni pentru profesorii universitari si de o luna pentru restul
cetitorilor.
Art. 36. - - Nu vor putea fi imprumutate unei persoane mai
mult de 5 volume odata. In cazuri exceptional, comisiunea bibliotecii ori directorul, pentru lucrari tiintifice, poate mari numarul volumelor de imprumut.
Art. 37. Imprumutatorii sint obligati a restitui la termen
volumele avind dreptul de a reinoi buletinele de imprumut, dacS
nu sint inscrise in condica de deziderate. Imprumutatorului

441
nu i se vor putea da alte volume inainte de restituirea volumelor imprumutate mai inainte.
Art. 38. Directorul, bibliotecarul sau subbibliotecarul
vor tine un registru de imprumut in care se vor inscrie cartile
imprumutate i numeJe imprumutatorului in ordinea cronologica
a chitantelor si vor lua dispozi{iunile necesare ca sa se tie in
orice moment numele persoanelor cari au imprumutat i cartilS
imprumutate.
Art. 39. - - Se pot imprumuta carji dela biblioteca la biblioteca; schimhul de carji intre biblioteci se face pe cale oficiala.
Toate acestea se vor decide numai de comisiunea bibliotecii.

CAP. VI
Penalitdfi.
Art. 40. - - Functionarii cari nu se conformeaza intocmai
dispozijiunilor regulamentului de fata, ori nu arata aptitudini suficiente se vor inlocui de Minister numai in urma unei hotariri
motivate a comisiunii bibliotecii, care trebue sa fie aprobata de
Senatul universitar,
Comisiunea bibliotecii poate cere Ministerului pentru orice
abatere avertismentul si amendarea cu salariul dela 1 pina la 15 zile.
Art. 41. - - Cetitorii sint tinufi a ingriji de buna purtare a
cartilor, cataloagelor, condicelor de deziderate i a mobilierului si
a se conforma prescriptiunilor acestui regulament.
Este oprit a scrie pe ca'rfile bibliotecii. a le sublinia, adnota
sau a le deteriora in orice fel.
Contraventiunile se pedepsesc cu implinirea costului ori
deteriorari, cu retragerea cartii de intrare, ori cu amindoua.
Art. 42. - - Cedarea carfiior personale de intrare ori de imprumut aduce dupa sine retragerea lor precum si interzicerea
dreptului de frecventare.
Art. 43. In sala de lectura trebue sa domneasca cea
mai perfecta liniste, este aspru oprit orice zgomot produs din
converzatii, preumblSri prin sala, etc.
Contravenjiunile se pedepsesc intai cu observatia, apoi cu
interzicerea frecventarii.
Art. 44. - - Cetitorii care nu vor restitui funcjionarilor cartile consultate in sala de lectura, ori nu vor aranja la locul lor
cartile si revistele consultate direct din cazarele puse la dispozifie,
vor fi pedepsiji intai cu observajie, apoi cu interzicerea frecventarii.

Art. 45. Nerestituindu-se la termen cartile imprumutatr,


directorul va invita imediat, printr'un formular tiparit, persoana
imprumutatoare sa readuca cSrtile. Daca pina in 3 zile nu va
primi raspuns, va repeta aceasta invitatie. Daca pina in alte 3
zile nu va primi nici acum r&spunsul, directorul va referi comisiunii bibliotecii, care se va intruni de urgenja pentru a lua urmatoarele masuri pentru restituirea cartilor;
a) Profesorii universitari vor fi raportati Rectorului, careva
supune cazul Senatului universitar ori Colegiului universitar i apoi
Ministerului pentru a li se opri din leafa costul dublu al cartilor
neinapoiate ;
b) Membrii corpului didactic primar sj secundar, in urma
avizului directorului, vor fi raportati la Minister pentru a li se
opri din salariul lor valoarea dubla a cartii;
c) Studentii universitari vor fi obligati, inainte de a da examene, ori de a lua actele dela Decanat, a prezenta Decanatului
respectiv o dovada eliberata de directorul bibliotecii ca nu au
nici o carte imprumutata. Directorul bibliotecii va tine un registru
special de studen{ii imprumutatori i de profesorii respectivi cari
au garantat pentru fiecare student.
Va aduce, in sfirsit, la cunotinta Decanatelor aceste nume
ale studentilor imprumutatori.
Fara acest certificat secretarii Decanatelor, sub nici un cuvint,
nu vor putea da inapoi actele studentilor ori admite a figura pe
lista de examene.
In caz de pierdere a c&rtilor i de achitarea costului lor,
actele vor putea fi eliberate ;
d) Persoanele particulare daca sint functional Statului, vor
fi raportati instantelor superioare si Ministerului pentru a dobindi
costul dublu al cartilor nerestituite, daca nu sint functionary li
se vor lua din garantii, i se va procura cu aceti bani Ccirtilc
nerestituite. Prisosul rSmine in beneficiul bibliotecii.
Art, 46. Cetitorii cari vor sustrage carti, foi din manuscrise, ori manuscrise intregi, vor plati daune stabilite de comisiunea bibliotecii impreuna cu directorul, vor fi eliminati dintre
frecventatorii bibliotecii i inaintati parchetului.
CAP. VII
Inventor, legatul cdrfilor, revizuire, cataloage, ilonafii,
corespondenfa.
Art. 47. - I'iocare volum tiparit sau manuscris cum si
orice stampa, doc mm-iil, luirtii, etc., care intra in biblioteca, vor

442

443

fi insemnate cu sigiliul special al bibliotecii Universitat" din lasi


si vor fi trecute intr'un inventar general,
Art. 48. -- Indata dupa inventariarea publicatiilor (carfi,
reviste, ziare, etc.), se va face o selec{iune in sensul art. 2.
Art. 49. Cartea inventariata si solecfionata va fi legata.
Revistele se vor lega indata ce vor forma volume, ziarele
dupS ani.

Art. 57. Ca masura tranzitorie si prin derogatiune, functionarii actuali ai bibliotecii vor putea fi confirmati in functiune
din nou cu titlul definitiv, desi functioneaza de mai mult de doi
ani cu titlul provizoriu, aceasta insa numai pe baza unui aviz
formal al comisiunii bibliotecii.

Art. 50. -- Cartea legata va fi inregistrata definitiv, dupa


autorul ei, pe fisa specials, pentru formarea catalogului alfabetic,
apoi va fi clasificata si inscrisa pe o alta fisS dupa cuprinsul ei,
pentru formarea catalogului pe materii.
Art. 51. - - Catalogul alfabetic si catalogul pe materii, ambele fise vor avea locul in sala de lectura llnga custodele de
serviciu.
Aft. 52. Odata pe luna se va face revizuirea bibliotecii
uzuale a revistelor i ziarelor din sala de lectura, iar odata pe
an, in a doua jumatate a lunei Julie (1 15), se va face revizuirea generala. In tot timpul revizuirii, biblioteca va fi deschisa
numai dimineata, numai profesorii universitari vor putea imprumuta car{i in acest interval.
Art. 53. Se va tine o carte de aur a bibliotecii de catre
comisiunea bibiiotecii, in care se vor inscrie toft cari doneaza
bibliotecii fonduri, carti, manuscrise, etc. de o valoare minima de
500 lei. In sala de lectura a bibliotecii se va expune un tablou
de to{i donatorii, dupa cartea de aur. Pentru donatiuni de o valoare mai mica de 500 lei se va exprima multimiri in scris de
director.
Art. 54. - Intreaga corespondent^ a bibliotecii, in interesul
bibliotecii, este oficiala.

CAP. Ill
Manuscrise, incunabile, stamps
Art. 55. - - Manuscrisele, incunabilele, stampele nu se pot
imprumuta decit dela biblioteca la bibliotecS, pe raspunderea i
riscul bibliotecii unde se trimit, ele pot fi consultate in biblioteca
numai dupa invoirea directorului.

CAP. IX
Dispozifii tranzitorii
Art. 56. -- Orice dispozitiuni anterioare acestui regulament
sint abrogate.

Mlnistrul cultelor / instrucftunii publics


I. G. Duca

XX

FUNDATIUNEA ,,REGELE FERDINAND I'

L E G E
pentru infiintarea Fundatiunii ,,Regele Ferdinand I"
(Promulgata prin I. D. Regal No. 572 din 11 Februarie 1926, i publicata
tn Monitorul Oficial No. 38 din 16 Februarie 1926)

Art. I. Cu prilejul implinirii virstei de 60 ani a Maiestatii


Sale Regelui Ferdinand I i ca semn de dragoste i recunotinta
fata de infSptuitorul unita^ii nationale a Rominilor, se infiinteaza
un aezamint in scop cultural, civil si militar, care va fi persoana juridicS de drept public, cu denumirea ,,Funda{iunea Regele Ferdinand I" si care se va administra potrivit unui statut
orinduit de Maiestatea Sa Regele Ferdinand I.
Art. II. Aceasta fundatiune se doteaza de natiunea romina
cu un patrimoniu initial de 200.000.000 lei in numerar, din al
c&rui venit jumState va servi in pSrti egale la Jncurajarea i
educatiunea culturala a tineretului, precum i in vederea cercetSrilor tiintifice consacrate cunoasterii Romaniei, iar cealalta jumState va servi pentru ajutorarea culturala a familiilor militarilor.
Se autoriza Ministerul de Finante ca acoperirea acestei
dotajiuni sa se faca din fondurile disponibile ale bugetului pe
exercitiul anului 1925.

Scumpul Meu Presedlnfe al Consillulul


Cu prilejul implinirei varstei de 60 de ani, Tara intreaga
Mi-a dat nenumarate dovezi de iubire, iar Corpurile Legiuitoare
au votat, intr'un singur glas, o lege pentru infiintarea unui Aezamint cultural, civil si militar, cu numirea de ,,Fundatiunea
Regele Ferdinand I", care se va administra potrivit unui Statut
orinduit de Mine.
Adinc recunoscator Reprezentantilor Nafiunii pentru acest
semn de dragoste i devotament fata de mine i spre aducerea
la indeplinire a dispozitiilor suszisei legi, va trimit alSturatul Statut
cu rugamintea sa dispuneji publicarea lui in Monltorul Oficial.
Sint fericit ca, precum Voevozii notri lasau asezaminte de
binefacare, pot astfel i Eu sa-Mi indeplinesc una din marile Mele
dorinti prin infiintarea unui Asezamint, asemanator cu Fundajia
universitara Regele Carol I" din Bucuresti, urmind prin aceasta
i buna pilda a prea iubitului Meu Unchiu. Am hotarit ca aceasta
noua Fundatiune universitara sa 'se intemeieze in vechiul i stralucitul centru cultural al Moldovei intregite, in oraul lasi. CSci
aici, dupa prima unire a Principatelor, prin mari jertfe s'a fSurlt
marea Unire cu celelalte \&n surori de sub stapinirea straina;,
i tot in lasj Ne-am adapostit, impreuna cu Regina, in vremurile
de cumpSna ale rSsboiuIui pentru unitatea Nationals. In amintirea
acestor zile grele si mari, in care scumpa Mea Sotie Mi-a fost
tovarSsa inimoasS in suferinti i eel mai bun i statornic sprijin
intru toate, doresc ca Ea sa fie asociata la ocrotirea tuturor Asez&mintelor acestei Fundatiuni.
Tot atit de fericit sint ca am putut da un semn de parinteasca iubire i vitezei Mele armate, datorita1 cSreia am putut
face fata greutatilor trecute ale TSrii i care sint sigur ca va fi
i in viitor puternic scut de ordine i de aparare.
Prin crearea aezamintelor colare, precum si prin numeroasele ajutoare culturale prevazute in acest Statut pentru tinerimea studioasS dela toate Universitatile, sint incredintat ca se
va deschide o era noua de progres cultural i de infrStire sufleteasca in toata Romania pe veci units, pentru intregirea i intarirea careia am luptat din tot sufletul si cu toata dragostea.
Primeste, Scumpul Meu Preedinte al Consiliului, incredin|area sentimentelor de inalta stima ce-fi pSstrez.
Bucure$ti, 22 Fevruarie 1927.

FERDINAND

Se aproba.
(ss) FERDINAND

STATUT
pentru

conducerea i administrarea Fundatiunii


,,Regele Ferdinand I".
Potrivit prevederilor art. 1 din legea promulgata prin Inaltul
Decret Regal publicat in Monttoml Oficial No. 38 din 16 Februarie 1926, se stabilesc urmatoarele dispozijiuni pentru conducerea i administrarea Fundatiunii ,,Regele Ferdinand I" infiintatS
prin acea lege:
Art. L Conducerea i administrarea Fundatiunii sint incredintate in mod onoritic unui Consiliu i la doua Comitete, cite
unui pentru fiecare din cele doua secfiuni prevazute de legea
Fundatiunii.
Consiliul se compune din 9 membri i anume : Ministrii de
Instructie Publics i de RSzboi, Ministrul Casei Regale, Seful Marelui Stat-Major, eful Casei Militare a M. S. Regelui, Rectorul
Universitatii din Bucureti, un reprezentant al Academiei Romine
i cei doi Director! administrate prevSzuti la alin. 5 de maijos.
Cele doua Comitete sint urmatoarele:
a) Comitetul pentru incurajarea i educatiunea cultural^ a
tineretului i pentru cercetarile stiintifice consacrate cunoaterii
Romaniei, compus din: Ministrul Instructiunii Publice, Ministrul
Casei Regale, Rectorul Universitatii din Bucureti, reprezentantul
Academiei Romine i Directorul administrate respectiv.
Consiliul, precum i aceste Comitete vor funcjiona la sediul
central al Fundatiunii, in Capitala T^rii.
Fiecare sectiune va avea cite un Director administrateUnui dintr'inii, indicat de Consiliu, indeplineste i functiunea de
Secretar General al Consiliului. Ei vor lua parte la edintele Comitetelor rcspci live i u dropt de vot.
2!)

450

Atributiunile i salariile lor se vor fixa printr'un regulament


stabilit de Consiliu cu aprobarea M. S. Regelui.
Art. 2. -- Intru indeplinirea scopurilor prevazute de art. 2
al legii Fundatiunii, se vor infiinta: o Fundatiune universitara
,,Regele Ferdinand I" in lasi i un Institut cu internat pentru educatiunea fiicelor de ofi|eri, Tntr'o localitate ce se va fixa ulterior.
Hotaririle relative la aceste creatiuni se vor lua de Consiliul Fundatiunii, dupa propunerea Comitetelor respective i cu
aprobarea M. S. Regelui.
Art. 3. -- Consiliul administreaza averea Fundatiunii, putind
face plasamente de fonduri, cumparari, etc.
Consiliul accepts i administreaza legatele i donatiunile ce
se vor face Fundatiunii. Aceste legate i donatiuni pot fi primite
i cu destinatiuni numai pentru unul din scopurile Fundatiunii.
El fixeazS pentru fiecare an suma alocata fiecSrei sectiuni
pe baza repartitiei prevSzute in legea Fundatiunii.
El supune aprobgrii M. S. Regelui bugetul general al Fundatiunii, care va cuprinde i bugetele celor douS sectiuni ale
Fundatiunii, precum i dSrile de seamS intocmite de Comitetele
respective, dispunind publicarea lor in Monitorul Oficial i in
brosurS.
Pentru cheltuelile extraordinare neprevazute in buget i depSs.ind suma de 250.000 lei va fi nevoie de votul afirmativ a 7
din cei 9 membri cari compun Consiliul i de aprobarea M. S.
Regelui.
El numete cu aprobarea M. S, Regelui pe cei doi Director}
administrativi ai Fundatiunii.
Art. 4. Fundatiunea este reprezentata in justice prin
Secretarul General al Consiliului, care pe temeiul deciziunilor i
cu autorizarea Consiliului poate incheia i semna orice acte in
fata instantelor judecatoreti i a autoritatilor financiare s.i administrative.
Art. 5. In marginile prevederilor legii i ale dispozitiunilor
din prezentul Statut i din regulamente, Comitetele, cu eel putin
majoritatea membrilor, vor putea face orice acte i lua orice deciziuni pentru indeplinirea scopurilor urmarite de Fundatiune.
Comitetele vor Jntoemi in fiecare an cite un buget cuprinzind veniturile i cheltuelile sectiunii respective; vor intocmj
deasemenea in fiecare an cite o dare de seamS asupra situatumii
financiare i activitatii Fundatiunii, cari se vor publica de Consiliu
in Monitorul Oficial i bros.urL

451

Art. 6. Comitetul prevSzut la art. 1, lit. a, are in sarcina sa:


a) Conducerea i administrarea Fundatiunii universilare ,,Regele Ferdinand I" din Iai;
b) Acordarea de burse pentru studii in tara i in stramatate
precum i procurarea de carfi elevilor i studentilor lipsiti de
mijloace;
c) Organizarea i subven^ionarea cercetarilor tiin{ifice privitoare la cunoatere a tarii;
d) Acordarea de ajutoare Academic! Romine.
Modalitatile pentru acordarea de burse i subventiuni se vor
fixa prin regulament.
Art. 7. -- Comitetul prevazut la art. 1, lit. b, are in sarcina sa :
a) Conducerea i administrarea Institutului cu internat pentru educatiunea fiicelor de ofiteri;
b) Acordarea de ajutoare pentru invatatura fiilor si fiicelor
de militari in colile atit inferioare cit si superioare din targ i din
strainState;
c) Acordarea de ajutoare la cSsStoria absolventelor meri^oase i lipsite de mijloace din Institutul prevSzut la lit. a.
Art. 8. Consiliul va intocmi regulamentul general, precum i pe acelea ale celor douS sectiuni pentru functionarea
Fundatiunii i a tuturor aezamintelor infiintate de ea.
In acest regulament se vor prevedea m&suri privitoare la
numirea unor Comitete locale a acestor aezaminte.
Aceste regulamente vor fi supuse de Consiliu aprobarii M.
S. Regelui.
Art. 9. - - Pina la intocmirea acestor regulamente i a bugetelor, Consiliul va putea lua orice masuri i face orice acte pentru
indeplinirea scopurilor Fundatiunii.
Art. 10. - - M. S. Regele ii rezervS dreptul de a exercita,
in orice mod va crede de cuviinta, controlul asupra functionftrii
Fundatiunii i sa ordone masurile cuvenite.
In caz de minoritate a Regelui, acest drept, precum i toatr
celelalte drepturi rezervate M. S. Regelui prin Statutul de fata.
tree pina ia majoritate asupra Principelui celui mai in virsta din
Familia Regala, afarS de cazul supravietuirii M. S. Reginoi Maria,
care va exercita areste drepturi pe tot timpul vietii Sale.

452

Modificarea Statutului Fundatiunii


,,Regele Ferdinand I"
(publicat in Monitorul oficial No. 63 din 29 Martie 1927)

In urma aprobarii M. S. Regelui se fac urmatoarele modificari in Statutul pentru conducerea i administrarea Fundatiunii
,,Regele Ferdinand I" publicat in Monitorul Oficial No. 42 din
24, Februarie 1927:
Art. 1 alin. I se modifies astfel:
Consiliul se compune din 10 membri si anume: Ministrii
de Instructie publica si de Razboiu, Ministrii Casei Regale, eful
Marelui Stat Major, eful Casei militare a M. S. Regelui, Rectorii
UniversitStilor din Bucuresti i lasi, un reprezentant al Academiei
Romine i cei doi Directori administrativi prevazuti la alin. Vde
mai jos:
Art. 1 lit. a. se moaifica astfel:
a) Comitetul pentru incurajarea i educa|iunea culturala a
tineretului si pentru cercetarile stiintifice consacrate cunoasterii
RomSniei, compus din: Ministrul Instrucfiunii publice, Ministrul
Casei Regale, Rectorii Universitafilor din Bucuresti si lasi, reprezentantul Academiei Romine si Directorul administrativ respectiv.

Fundatiunea ,,RegeIe Ferdinand I"


D E CIZ IE
(Monitorul oficial No. 92, din 29 Aprilie 1927, pag. 5826)

Prin deciziunea din 4 Aprilie 1927 aConsiliului Fundatiunii


,Regele Ferdinand I", cu Inalta aprobare a M. S. Regelui au fost
numiti: d-1 G. T. Kirileanu, bibliotecarul M. S. Regelui, ca Director
administrativ al sectiunii pentru incurajarea si educatiunea culturala i pentru cercetarile stiintifice consacrate cunoasterei Romaniei, iar dl. General in rezerva Ion I. Florescu ca Director
administrativ a sectiunii pentru ajutorarea culturala a familiilor
militarilor.
D-lui G. T. Kirileanu i s'au incredintat si atributiunile de
Secretar general al Consiliului Fundatiunii,

XXI

CONSILIUL UNIVERSITAR

An ul c o l a r 1926-1927

LISTA NOMINALA
a domnilor profesori

titulari i agregati ai Universitafii


din Iai

(Art. 101 din legea invatamintului secundar i superior din 1912)


go
u S

j4 a
Z

11

*yp.

N U ME L E

si P R O N U M E L E

DO M I C I L I U L

I. Facultatea de Drept

1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11

Coroi loan
Cuza C. Al.
Dacovici A. <agregat>

Dragomirescu Petre
Herovanu Eugen
Iona$cu Traian <agregat>
Juuara Alfred (agregat)
Leatris Ion
Pella V. Vesp.
Sion Florin
Tabacovici G.

Otel Binder
Str. Codrescu 3
Toma Cozma 5 :
Catargi 12
\
Sft. Sava 16
Lascar Catargi 28
Otel Traian
Alea Principesa Maria
Otel Continental
Str. Cuza-Voda 24
Otel Traian

II. Facultatea de Litere i Filozofie


12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
1C

Andrei Petru
Barbulescu file
Botez loan
Brdtianu I. Gh.
Bratu Traian
Gauanescul I.
Ibraileanu G.
Marinescu loan
Minea Hie
Papacostea Cesar
Pascu Giorge
Petrovici I.
Philippide Alex.
Ralea D. Mihai
$erban Nicolae v
Tafrali Great

Str. Lascar Catargi 20


Speranfa 14
$tefan eel Mare 47
Coroi 5
Pacurari 76
Toma Cozma 2
Coroi 3
Ralet 9
Zugravi 41 bis
Scoalei de Arte 4
Savescu 20
Carp 3
., Kogalniceanu 2
y\lexandri 3
Buzdugan 3
Carol 28

457

N UME LE
PRONUMLE

D O MI C I LI U L

III. Facultatea de Medicina ?i Invatamintul farmaceutic

28
29
30
31
32
33
34
35
36
37 10
38 i i
39 [2
40 13
41 14
42 15
43 16
44 17
45 18
46 19
47 20
48 21
49 22
50 23

P. Dr.
Str. Lascar Catargi 20
Bacaloglu C. Dr.
Carol 44
Bogdan Gh. Dr,
G-ral Berthelot 12
Butoianu Mih. Dr. <agr.)
Spitalul Militar
Ciucd Mih. Dr.
Carol 5
Dobrouici Anton Dr.
Carol 5
Enescu Ion Dr.
Palade 7
Gdldescu Petru Dr.
Muzelor 18
Gragoschi St. Dr.
Gral Berthelot 3
Hortolomei N. Dr,
Cuza-Voda 42
lonescu Alexandra-Matiu
Albinet 9
lonescu Mihdeti C. Dr.
Muzelor 18
Leon Nicolae
Toma Cozma 13
Mironescu Eug. Dr.
Albinet 21
Parhon C. Dr.
Ospiciul Socola
Pu$cariu Elena Dr. (D-na) Str, Gandu 3
Pu$cariu Emil Dr.
Gandu 3
Kascanu Vas. Dr.
Tautu 6
Sldtineanu Al. Dr.
Sp. Pascanu 4
$tefdnescu-Gala{i M. Dr.
Lascar Catargi 12
Saulescu 4
umuleanu Cor.
Tandsescu I. Dr.
Vasile Conta 22
Zaharescu-K. N. Dr. <agr.)
Maternitatea
IV. Facultatea de tiinti

51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
65

Bogdan Petru
Borcea Ion
Bujor Paul
Bufureanu Vas.
Cardas, Agricola
Constantinescu C. Ion
Cosmovici N.
Costachescu Me.
Costin Victor
Dauid Mihail
lonescu V. Theod. <agr,>
Myller Vera (D-na)
Myller Alexandra
Obregia Anastasie
Otin Cristea
Popouici Alexandra

Str. Sft. Atanase 17


Buzdugan 3
Carol 49
Aleia Principesa Maria
Comuna Copou
Str, Pacurari 18
Sarariei 76
Asachi 12
Kogalniceanu
Caminul Pacurari 19
Str. Toma Cozma 26
Targusor Copou
Str,"Sarariei"ll5
Toma Cozma 5
Comuna Copou

Nr. curcnl 1
seneral

456

67
68
69
70
71
77

11
u ^

NUMELE
?i P R O N U M E L E

D OMIC I LIUL

17 %

17
18
19
20
21
77

Popovici Constantin
Procopia tefan
Sanieleuici Simion
Simionescu Ion
Vasiliu Haralamb
Valcovici Victor

Obs. Astronomic-Copou
Str. Lascar Catargi 46
Aleia Principesa Maria
Str. Sararie 104
Comuna Copou
<Detasat>' Timisoara

V. Profesori Onorari
73 1 Rlegler Emanoil Dr.
74 2 Socor Gabriel Dr.

Str. Pacurari 12
Cuza-Voda 23

Rector: PETRU BOGDAN


Secretar General: Dr. GH. I BOTEZ
lanuarie 1927.

459

A n u . l coj_aj^ 1927-1928

NUMELE
si P R O N U M E L E

LISTA NOMINALA
a domnilor profesori titular! i agregati ai Universitatii
din Iai
(Art. 101 din legea invatamintului secundar i superior din 1912)

HI. Facultatea de Medicina i Invatamintul f armaceutic


1

r3y '"'~3 I
u

5 ".*I

NUMELE
si P R O N U M E L E

DOMICILIUL

1. Facultatea de Drept
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
7 7
8 8
9 9
10 10
11 11
12 12

Berechet tef. (agr.)


Bulgaria Valer. (agr.)
Coroi loan
Dascouici N.
Dragomirescu Petre
Herovanu Eugen
Ionacu Traian
Juuara Alfred (agr.)
Leatris Ion
Pella V. Vesp.
Sion Florin
Tabacouici G.

Biserica Mitoc <I. C. Brat.)


Str. Speranfa 5
Otel Binder
Str. Toma Cozma 5
Catargi 12
Sft. Sava 16
Lascar Catargi 28
Otel Traian
Afea Principesa Maria
Otel Continental
Str. Cuza Voda 24
Otel Traian.

11. Facultatea de Litere i Filozofie


13 1
14 2
15 3
16 4
17 5
18 6
19 7
20 8
21 9
22 10
23 11
24 12
25 13
26 14
27 15
28 16
29 17
30 18
31 19

Andrei Petru
Bdrbulescu Ilie
Botez loan
Brdtianu I. Gh.
Bratu Traian
Gdvdnescul I.
Ibrdileanu G.
lordan lorgu
Marinescu Ion
Minea Ilie
Nicorescu Paul
Papacostea Cesar
Pascu Giorge
Petrouici I.
PMippide Alex.
Ralea D. Mihai
erban Nicolae
Tafrali Orest
Zeletin $tefan

Str.

,
,
,
,,
,

,,

,,

ff

Lascar Catargiu 20
Speranja 14
Stefan eel Mare 47
Coroi 5
Pacurari 76
Toma Cozma 2
Buzdugan 8
Lapusneanu 32
Ralet 9
Ipsilante 2 (Stria)
Oastei 7
$coalei de Arte 4
Savescu 20
Caro 3
Kogalniceanu 2
Alexandri 3
Buzdugan 3
Csrol 28
Oastei 9
^-^tl ^

DOMICILIUL

32
33
34:
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47

48
49
50
51
5
53
54

10
11

12!
13
14
15
16
17
18
19
20
21

Anghel P. Dr.
Bacctloglu C. Dr.
Bogdan Gh. Dr.
Butoianu Mih. Dr.
Clued Mih. Dr.
Dobrovici Anton Dr.
Enescu Ion Dr.
Gdldescu Petru Dr.
Grafoschi St. Dr.
Hortolomei N. Dr.
lonescu Alex.-Matiu
lonescu Mihdeti C. Dr.
Leon Nicolae
Mironescu Eug. Dr.
Parhon C. Dr.
Pacariu Elena Dr. (D-na)
Pucar:u Emil Dr.
Ris,canu Vas. Dr.
Sldtineanu AI. Dr.
Stefanescu-Galaft M. Dr.
umuleanu 'Cor.
Tdndsescu I. Dr.
Zdhdrescu-K. N. Dr.

Str. Lascar Catargi 20


Carol 44
G-ral Berthelot 12
Spitalul Militar
Carol 5
Carol 5
Palade 7
Muzelor 18
G-ral Berthelot 3
Cuza-Voda 42
Albinet 9
Muzelor 18
Toma Cozma 13
Albinet 21
Ospiciul Socola
Str, Glndu 3
Gtndu 3
Tautu 6
Sp. Pascanu 4
Lascar Catargi 12
Saulescu 4
Vasile Conta 22
Maternitatea

IV. Facultatea de Stiinti


55'
56|
57
58
59j
60

61
62
63
64!
65
66
6
68
&.
7(

10
11

i:

L3

M!
I

ll

Bogdan Petru
Borcea Ion
Bujor Paul
Bufureanu Vas.
Carda Agricola
Constantineanu C. Ion
Cosmovici N.
Costdchescu Me.
Costln Victor
David Mihail
lonescu V. Theod. (agr.)
Myller Ve.ro. (D-na)
Myller Alexandra
Obregia Anastasie
Otin Cristea
Poponici Alexandra

Str. Sf. Atanase 17


Buzdugan 3
Carol 49
Aleia Principesa Maria 4
Comuna Copou
Str. Pacurari 18
Sarariei 76
Asachi 12
Kogalniceanu
Caminul Pacurari 19
Str. Toma Cozma 5
Ttrgusor Copou
Str."Sararie"ll5
Toma Cozma 5
('onum.i Copou

460
"c
!- 'I

11

J C

C a:

2"?

71
72
73
74
75
76

17
18
19
20
21
22

N U ME L E
si P R O N U M E L E
Popovici Constantin
Procopiu tefan
Sanieleuici Simion
Simionescu Ion
Vasiliu Haralamb
Vilcovici Victor

D 0 MI C IL I UL
Obs, AstronomioCopou
Str. Lascar Catargi 46
Aleia Principesa Maria
Str. Sarariei 104
Comuna Copou
<Detasat> Timisoara

V. Facultatea de Teologie
(cu sediul in Chisiuau)

77 1 Bulat G. Toma (agr.)


78 2 Ciobanu Stefan
79 3 Constantinescu P. (agr.)
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89

4
5
6
7
8
5
10
11
12
13

Str. Elca 18, Craiova


Liceul Real, Chisinau
Str. Alex, eel Bun 75, :
Chisinau
Crainic Nichifor I. (agr.)
Str. Polona 38, Bucuresti
Fedele$ Const.
Istrati 2, lasi
Pr. lorddchescu Cic.
Seminarul Veniamin, lasi
Pr. lorddchescu Valer.
Biserica Barboi, lasi
Pr. Pisculescu Grig.
Internat. Facult. Chisinau
Pr. Popescu-Mosoaia D. (a) Str. Popa Chitu 24, Buc.
Popescu-Prahoua N. (a.)
Patriarhia, Bucuresti
Pr. Radu Vasile (agr.)
Intern. Facult. Chisinau
Str. M. Cornea 81, Buc.
Savin loan
Tomescu Const, (agr.)
Str. Alex, eel Bun 73,
Chisinau

VI. Profesori Onorari


90 1 Cuza C. Alexandra
91 2 Riegler Emanoil Dr.
92 3 Socor Gabriel Dr.

Str. Codrescu 3
Pacurari 12
Cuza-Voda 23

Rector: PETRU BOGDAN


Secrerar General: Dr. GH. I. BOTEZ
lanuarie 1928.

XXII

MEMBRII COLEGIULUI ELECTORAL


AL UNIVERSITATH DIN IA$I

Universitatea din Iai


Anul colar 1926-1927

Lista nominala
a doranilor Profesori onorari, titulari, agrega^i i conferentiari def initivi, membri ai colegiului electoral universitar
(Art. 21 din legea electorala1926)

-s

pau
V-

NUMELE $1 PRONUMELE

CJ

z0 s z

ll
><%

Aparfine Facultatii de

I
Profesori onorari

1 1 Riegler Emanoil
2 2 Socor Gabriel

1854 Medicina
1848
H
II

Profesori titulari

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Andrei Petru
Anghel Paul Dr,
Bacaloglu Const, Dr,
Barbulescu Hie
Bogdan Gh. Dr,
Bogdan Petru
Borcea loan
Botez loan
Bratianu I. Gh,
Bratu Traian
Bujor Paul
Bujureanu C. Vasile
Cardan Agricola
Ciuca Mihai Dr.
( "onslantineanu C. loan

16 ( Woi loan
19 17
inovicl Neculai
"i. 18
i' I n - :i-n Neculai
21 l
.1111 V i i M . i r
i i Cuit ( . A.

1891
1869
1871
1875
1859
1873
1879
1872
1898
1875
1862
1858
1883
1883
1859

Litere
Medicina
ii
Litere
Medicina
$tiinti
j

Litere
jf

$tiin^i
n
n

Medicina
^tiin^i
1879 Drept
1889 Sriinti

1876

1H72
1 i 1

1 >iq.l

465

..

5- S
6 I 0

2:

NUMELE $1 PRONUMELE

It
i< fd

Apar fine FacultSfii de

"K

21 David Mihai
2- 22 Dobrovici Anton Dr.
2, 21 DragOmirescu Petru
2f 2^ Enescu loan Dr.
21 2f Gala^escu Petru Dr.
2t 2 Gavanescul loan
29 27 Gra9oschi $t. Dr.
3C 2S Herovanu Eugen
31 29 Hortolomei Neculat Dr.
32 30 Ibraileanu G.
33 31 lonescu Alexandra Matiu
34 32 lonescu Mihaesti C. Dr.
35 33 Leatris I.
36 34 Leon Neculai
37 35 Marinescu loan
38 36 Minea Ilie
39 37 Mironesou Eugen Dr.
40 38 Myller Alex.
41 39 Myller Vera <Dna)
42 40 Obregia Anastasie
43 41 Otin Cristea
44 42 Pcipacostea Cezar
45 43 Parhon Const. Dr.
46 44 Pascu Giorge
47 45 Pella V. Vespasian
48 46 Petrovici loan
49 47 Philippide Alex.
50 48 Popovici Alex.
51 49 Popovici Const.
52 50 Procopiu tefan
53 51 Puscariu Elena Dr. (Dna)
54 52 Puscariu Emil Dr.
55 53 Raiea D. Mihai
56 54 Rascanu Vasile Dr.
57 55 Sanielevici Sim.
58 56 Serban Nicolai
59 57 Simionescu loan
60 58 Si'on Florin
61 59 Slatineanu Alex. Dr,
62 60 tefanescu-Gala{i M. Dr,
63 61 $umuleanu Corneliu
64 52 Tabacovici G,
65 53 Tarrali Orest
66 >4 Tanasescu loan Dr.

1886 Stiinti
1878 Medicina
1882 Drept
1884 Medicina
1872
1859 Litere
1871 Medicina
1875 Drept
1885 Medicina
1871 Litere
1883 Medicina
1883
1878 Drept
1862 Medicina
1880 Litere
1881
1883 Medicina
1879 Stiinji
1880
1864
1880
1887 Litere
1875 Medicina
1882 Litere
1897 Drept
1882 Litere
1859
1866 Stiinti
1878
1890
1875 Medicina
1859
1896 Litere
1885 Medicina
1870 $tiinti
1886 Litere
1873 Stiin(i
1888 Drept
1873 Medicina
1874
f/
1869
1871 Drept
r
1876 Jtere
1875 vledicina
r

N'o. curent 1

s'5

464

NUMELE SI PRONUMELE

67 65 Vasiliu Haralamb
68 66 Valcovici Victor

ll
"s|

Aparfine HacultStii <lc

1880 $tiinti
1887
I/

III

Profesori agregati
69
70
71
72
73
74

1
2
3
4
5
6

Butoianu Mihai Dr.


Dacovici N.
lonascu Traian
lonescu V. Teodor
Juvara Alfred
Zaharescu-Karaman N. Dr.

1876
1888
1897
1899
1875
1881

Medicina
Drept
rr

Stiinfi
Drept
Medicina

IV

Conferentiari definitivi
75
76
77
78
79

1
2
3
4
5

Berceanu Mihail
lamandi Gr. Vasile
lonescu N. Constantin
Stoicescu Gh.
Zeuleanu P. A.

Drept
18
1879
//
1878 $tiintt
1884
It
1879 Drept

Rector: PETRU BOGDAN


Secretar general: Dr. G. 1. BOTEE
Iai, lanuarie 1921.

407
'c

tz

3g

Universitatea din lai

-j ?
/
y

Anul scolar 19271928

Lista nominala
a domnilor profesori onorari, titulari, agrega^i si cpnferenfiari definitivi, membri ai colegiului electoral universitar
(Art. 21 din legea electorala-1926)
3 a

3
. -

en
IH
3
U

NUMELE SI PRONUMELE

'C
-i
* ri

oa

Aparfine Facul=
tSjii de

Profesori onorari
1 1 Cuza C. Alex.
2 2 Riegler Emanoil Dr.
T
3 Socor Gabriel Dr.

1857 Drept
1854 Medicina
1848
n

II
Profesori titulari

4 1
2
e 3
7 4
8 -Jc
9 6
10 7
11 8
12 9
13 10
14 11
15 12
16 13
17 14
18 15
19 16
20 17
21 18
22 19

Andrei Petru
/\nghel Paul Dr.
Bacaloglu Const. Dr.
Barbulescu Hie
Bogdan Gh. Dr.
Bogdan Petru
Borcea loan
Botez loan
Bratianu I. Gh,
Bratu Traian
Bujor Paul
Butoianu Mih. Dr.
Butureanu C. Vasile
Cardas Agricola
Ciobanu Stefan
Ciuca Mihai Dr.
Constantineanu C. loan
Coroi loan
Cosmovici Neculai

1891
1869
1871
1875
1859
1873
1879
1872
1898
1875
1862
1876
1858
1883
1883
1883
1859
1879
1889

Litere
Medicina
Litere
Medicina
Stiinti*
Litere
Stiinti
Medicina
Stiinti
Teologie
Medicina
Stiinti
Drept
Sjiinti
T

.f

23 20
24 21
25 22
26 23
27 24
28 25
29 26
30 27
31 28
32 29
33 30
34 31
35 32
36 33
37 34
38 35
39 36
40 37
41 38
42 39
43 40
44 41
45 42
46 43
47 44
48 45
49 46
50 47
51 48
52 49
53 50
54 51
55 52
56 53
57 54
58 55
59 56
60 57
61 58
62 59
63 60
< > l 61

65 62
06

63

NUMELB SI PRONUMELE

Costachescu Neculai
Costin Victor
Dascovici Nee.
David Mihail
Dobrovici Anton Dr.
Dragomirescu Petru
Enescu loan Dr.
Fedeles Const.
Galaescu Petru Dr.
Gavanescul loan
Gra^oschi St. Dr.
Herovanu Eugen
Hortolomei Neculai Dr.
Ibraileanu G.
lonasjcu Traian
lonescu Alexandra Matiu
lonescu Mihae?ti C. Dr.
lordan lorgu
lordachescu Cicerone Par.
lordachescu Valeriu Par.
Leatris loan
Leon Neculai
Marinescu loan
Minea Hie
Mironescu Eugen Dr.
Myller Alex.
Myller Vera (D-na>
Nicorescu Paul
Obregia Anastase
Otin Cristea
Papacostea Cezar
Parhon Const. Dr.
Pascu Giorge
Pella V. Vespasian
Petrovici loan
Philippida Alex.
Pi$culescu Grigore Par.
Popovici Alex.
Popovici Const.
Procopiu ^tefan
1'uijc.iriii 1 'Jena Dr. <D-na>
l'ir:( . i r i n 1 vmil Dr.

Ralea IX Mlli.ii
I ' . r . .11111 \'.IM|I- | ) i .

^C fl
c

1876
1872
1888
1886
1878
1882
1884
1877
1872
1859
1871
1875
1885
1871
1897
1883
1883
1888
1882
1885
1878
1862
1890
1880
1881
1883
1879
1880
1864
1880
1887
1875
1882
1897
1882
1859
1879
1866
1878

1890
1875

1859

Apartinc l'ncul
tatii de

Stiinfi
rr

Drept
Stiin^
Medicina
Drept
Medicina
Teologie
Medicina
Litere
Medicina
Drept
Medicina
Litere
Drept
Medicina
//

Litere
Teologie
//

Drept
Medicina
Litere
rf

Medicina
Stiinti
rf

Litere
Stiinti
it

Litere
Medicina
Litere
Drept
Litere
//
Teologie
S.tiinti
t*
tf

Medicln3
ft

18% LJttN

(885

Mnli, in.!

|No. cureni II
| general |

468

"S

NUMELE $1 PRONUMELE

6
g

67 64
68 65
69 66
70 67
71 68
72 69
73 70
74 71
75 72
76 73
77 74
78 75
79 76
80 77
81 78

Sanielevici Sam.
Savin loan
Serban Nicolai
Simionescu loan
Sion Florin
Slatineanu Alex. Dr.
Stefanescu-Gaia^i M. Dr.
$umuleanu Corneliu
Tabacovici Gh.
Tafrali Orest
Tanasescu loan Dr.
Vasiliu Haralamb
Valcovici Victor
Zeletin $tefan
Zaharescu Karatnan N. Dr.

"3 '

<%
G

1870
1885
1886
1873
1888
1873
1874
1869
1871
1876
1875
1880
1887
1882
1881

Aparjine Facul*
tajii de

Stiinti
Teologie
Litere
Stitn^i
Drept
Medicina
it
ft

Drept
Litere
Medicina
$tiin$i
//

Litere
Medicina

Ill

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Berechet Stef.
Bulat G. Toma
Bilgariu Valeria
Cratnic Nichifor loan
Constantinescu Petre
lonescu V. Teodor
Juvara Alfred
P pescu Mosoaia D. Par.
Popescu Prahova N.
Radu Vas. Par.
Tomescu Const.

Berceanu Mihail

Cadere Dim.
Cernatescu Radu
lamandi Gr. Vasile
lonescu N. Constantin
Nicolau Const.
Stoicescu Gh.

Drept
Teologie
Drept
Teofogie
//

Stiin{i
Drept
Teologie
rr
ir
tr

Conferentiari definitivi
1
2
3
4
5
6
7

<*.

1885
1887
1898
1889
1892
1899
1875
1874
1886
1887
1890

18
1876
1894
1879
1878
1873
1884

Drept
tiinti
//

Drept
$tiinti
rr

<S

<;

<,

<C

<S

20
27
28
29
30
30
31
31
40
42
42
47
59
93
95
117
117
118

152
154
156
157
164
168
i*

171

120
123
125
125
146
147

ft

*C

Rector : PETRU BOGDAN


Secrctar General : Dr. OH. I. BOTEZ

19 rtndul

IV

93
94
95
96
97
98
99

Pag.

Profesori agrega+i
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92

ERRATA

172
172

tn
11 citeste: reuim
i
Facultate

16

iar

15

pln3

21

E. Mironescu

16

romine

19

sfnt

39

Facultajilc

40

Teologie

23

slnt

29

slnt

41

sint

22

clnd

32

<No. 14235 1928)


31

clt

13

Ian.

Desenatoare

22

Studente

8 i 10
12

Student!

Bercu

29

losef
.

31

Gher

35
<f
clteva

11

1926/1927

sau

19

oferite

19
38

1*epeman

8
<
3030

Hermann

8 Octbre

cttor*va

11
Confer.

2
Ciubea

14
Prof, suplin.

2
4
Ciinpul

Stiinilescu

25
3
speci.ilitflti,
*
8
Elcclrolchnlot

clnd

2
Ingincr

38
mci iinli'ii
*
27
Polltrlinlca

34

loc de reusim

facultate
ar

4 panS

I. Mironescu

romane.

sunt

facultatile ,
teologie

sunt

sunt

sunt
*
cand

No 14235/1928
*
ct
Ian

tudente
student!.

B.

I.
G.

cateva .

1926 1927

s'an

oferit

Tepeman

37

H.
Octbre.

catorva
Confer
Cubea
Prof.
Campul
Stanilesoi
spccialitaji.
Electrolclinlca.
cand

logilHT

< inccaii
Politcclinica

470
Pag.

(f

187 rlndul
189

194

199

206

211
214
236

249

260

261

263

265

266
269
269
275

277
281

282
283
285

Z86

287

288
289

291
295

304
308

320

<r

C
t!

321
323
331
333
349
350
350
353
354
357
384

391

(r

393
395
403
408
414
419
423

424
430
430

<c
^

22 citeste : Filozofia
Filozofia
20

11

Filozofiei
12

Filozofia
Facult.
12
14
ad=fia
P. Bogdan
31

42
colegiul
Fondului
7

cite
22
18

clt
dupa
34
8

Floriilor
didactic
9

filozofice
Monit.
26

adre
22
seaz3
23
Profesorii
21

slnt
21
slnt
13
Clnd
34

Universitate
3
slnt
20

clinici
16

suplinitor
28
7

slnt
263
41

Filozofie
13

5
Facultatii,
o
slnt
lnscrii
41
31
slnt
32
trecerii
Inainta
13
numeie
16
profesorul
14
trieniu
3

candidatui
4

neagra
30

Razboiu
19
serviciul
15
Facultate
20
2.
7
tranzitorii
31
excursii
26

moderna
21

crestina
bisericesc
24
5

istorico500 lei
38
23

Facultatii
7
petitionarul
pentru
2

anual
14

institujiunilor
4
^
universitar
Universitate
13
Angelescu
18
complectare
29
a
20

catra
21

471
In

<;

loc

L. Cosmovics
colegiul

<r

Fodului

<t

,f

<

cate
cat
dnp3
Florilor
didaclic
filosofice
Monii.
>
adrese
azS
Profesorii
sunt
sunt
Cfnd
Universitafe
suut
clinici
supllnitor
sunt
230
Filosofie
Facultajii.
sunt
Inscris
sfnt
treceri
inalnta
numeie
profosorut
treniu
candidatui
neagra
Rasboi
serviciul
Pacultate
2
t ansitorii
exursii
Moderns
Crestina
Bisericesc
istorice*

Facultatii
pctitionarul
pentru
anual.
Institutiunilor
uuniversitar
Universitate
Angelesn
complectarea
ai
la

de

Filosofia
Filosofia
Filosofiei
Filosofia
facult.

Pag.

430 rindnl
437
437
439
440
448
456
459

41 citeste: biroul
1
c3r(i
vor
33
din
28
bibliotecii,
24
faurit
19
26
Maternitatea
Asaclii
35

'

>

biuon I
cflr|(

<

va
din

bibliotecll.
faurit
Matornitatea
Asaci

II

IV.
V.

Tabla materiel
I.
A.
B.
C.
A.

B,
C.
II,

Conducerea Administrajia i Reprezentantul _Pag.


Universitatii in Par lament
Anul scolar 19261927
Rectoratul Universitatii
5
1. Secretariatul
,
.
..
2, Administra^ia si Contabilitatea
5
Senatul universitar
.
.
.
Senatorul Colegiului universitar din Iai, in Par'
lamentul Torii
.
.
.
Anul scolar 19271928
Rectoratul Universitdtii
1. Secretariatul
7
2, Administratia si Contabilitatea .
.
7
Senatul universitar
.
.
.
Senatorul Colegiului universitar din Ias.i in Parlamentul

Comisiuni universitare
19261927
a) Comisiunile disciplinare ale Faculta^ilor
&) Comisiunea disciplinara universitara ,
c) Comisiunea Caminurilor ,
.
.
d) Cenzorii gestiunii Caminurilor si Cantinei universitare
.
.
.
.
e) Comisiunea Bibliotecii Universitatii ,
.
19271928
a) Comisiunile disciplinare ale Faculta^ilor
6) Comisiunea disciplinara universitara .
,
c) Comisiunea Caminurilor .
.
,
d) Cenzorii gestiunii Caminurilor si cantinei universitare
e) Comisiunea Bibliotecii Universita|ii .
.

III,

Raportul Rectorului
Situa^iunea Universitatii din lasi

11
12
12
13
14
14
14
15

17

Figuri disparate
Scdinfele Senatului si ale Consiliului universitar
19261927, Sedinjele Senatului universitar
.
Sedin^ele Senatului universitar intrunit cu Consiliile
de Facultate
,
,
,
Consiliul Universitar
.
,
,
19271928. Sedintele Senatului universitar
,
Sedin^ele Senatului universitar intrunit cu Consiliile
d e Facultate
.
,
,
VI.
Rectorii Universiiatii din lasi. 1860-1926
Rectorii Universitafii din lasi dela infiin^are pina azi
VII. Tablouri numerice recapitulative pentru intreaga
Universitate
1. Tablou de numarul Profesorilor titulari, Agrega^ilor,
Conferen^iarilor si Profesurilor suplinitori (in anul
scolar 19261927)
.
.
.
2, Tablou de numarul Profesorilor titulari, Agrega^ilor, Conferen^iarilor si Profesorilor suplinitori
(in anul scolar 19271928)
.
.
3. Studen^ii inscrisi in Universitate (19261927) .
4. Studen^ii inscrisi in Universitate (19271928) .
5, Licenfiajii proclama^i in an, scolar 192627
.
6, Licenjiatii proclaim^ in an, scolar 192728
.
7. Doctorii proclama^i in an, scolar 192627
.
8, Doctorii proclama^i in an, scolar 19271928
,
VIII.
Facultatea de Drept
19261927
Decanatul
.
.
,
.
Corpul didactic si catedrele .
,
.
Seminarii-Asistenfii
.
.
,
19271928,
Decanatul
.
.
.
.
Corpul didactic si catedrele .
.
.
Seminarii-Asisten^ii
.
.
.
Programul cursurilor (19261927)
,
.
Programul cursurilor (19271928)
,
.
Tablou numeric de studer.fii Faculta^ii de Drept dupa
confesiuni, repartiza^i pe ani de studiu si sectiuni, in anul scolar 19261927 .
.
Tablou numeric de titlurile acordate absolven^ilor ,
Facult. de drept in anul scolar 19261927 .
Tablou mum-fir de studentii Facult. de Drept dupS
i - i i i i l c - . i i i n i , i-e-pafli/aji p- ani dr xllldiu si SGC(iimi in a n u l si-olar 1927-1928 .
.

23
25
27
3 6
3 8
39
4 6
49
51
53
5 5
56
57
58
59
60
61
62
63
6 5
6 5
6 6
6 7
6 7
6 8
69
71
73
74
75

III.

IV.

Lista nominalfl a Doctorilor proclamafi, cu indica^ia:


subiectului tezei de doctorat, numele d-lor profesori, pre$edin{i ai juriului de promote si numarul curent ce poarta teza
,
, 1 1 8
Lista nominala a Licenfiafilor in farmacie
,
123
Biblioteca Faculta^ii de Medicina
.
, 1 2 5
Anul scolar 19271928.
Decanatul
.
.
, 126
Corpul didactic si catedrele :
a) Medicina
.
.
. 1 2 6
b) Invajamintul f armaceutic
.
. 127
Laboratoriile si clinicele cu personaiul lor
. 128
Programul de studii: a) Medicina
.
,135
b) Invatamintul f armaceutic . 140
Tablou numeric de studen^i (repartizafi dupa sex,
confesiuni, ani de studiu, speciality!)
.
142
Lista nominala a Doctorilor proclama^i, cu indica^ia :
subiectului tezei, numele d-lor profesori, presedinfi ai juriilor de promote si a numarului curent
ce poarta teza
.
,
14S
Lista nominala a farmaci?tilor
a) Licen^iati
,
. 146
b) Doctor!
.
.
.147
Biblioteca Faculta^ii de medicina .
.148

Tablou numeric de titlurile acordate studenfilor Facultatii de Drept in anul scolar 19271928 ,
76
Lista nominala a Licenftatilor in Drept (anul scolar
19261927).
Sesiunea Noembrie 1926
.
77
Sesiunea Februarie 1927
.
. 7 8
Sesiunea Aprilie
1927
,
, 7 9
Sesiunea lunie
1927
.
. 7 9
Sesiunea Noembrie 1927 (an. sc. 19271928) ,
81
Sesiunea Februarie 1928
Sesiunea Aprilie
1928
Sesiunea lunie
1928
Lista nominala a Doctorilor in Drept proclama^i in
an. scolar 192627 si 192728 .
84

IX,

Facultatea de Litere i Filozofie

85

Anul scolar 19261927


Decanatul
.
.
.
.
Corpul didactic si catedrele
.
87
Asisten^ii
,
.
88
Programa cursurilor
.
.
88
Tablouri numerice de studenfii repartizaji pe ani de
studii si de titlurile academice acordate dupa
speciality!
.
92
Tablou nominal de Licenjiatii si Doctorii proclamafi
in anul scolar 19261927
.
.
93
Anul scolar 19271928
Decanatul
Corpul didactic si catedrele
Asisten^ii .
.
.
, 9 5
Programa cursurilor
.
.
95
Tablouri numerice de studen^ii repartiza^i pe ani de
studii si de titlurile academice acordate dupa
specialita^i
Tablou nominal de Licen^ia^ii si Doctorii proclamati
in anul scolar 19271928
,
100

X. Facultatea de Medicina ilnvatainintulfarmaceutic


Anul scolar 19261927
Decanatul
.
,
.
,
Corpul didactic si catedrele .
a) Medicina
,
,
.
b) Inva^amintul f armaceutic
,
,
Laboratoriile si clinicele cu personalul lor
.
Programul de studii : a) Medicina
,
.
b) Invajamintul f armaceutic .
Tablou numeric de studenji (repartizaji dupa sex,
confesiuni, ani de studiu, speciality)
,

XL

101
103
103
104
105
111
115
(

117

Facultatea de tiin|i

149

Anul scolar 19261927


Decanatul
,
.
,
151
Corpul didactic si catedrele
,
, 1 5 1
Conferenjiarii
,
,
,152
Laboratoriile si personalul respactiv
.
153
Programul cursurilor (in an scolar 1926-27 si 1927-28 158
a.) Secjia matematica
,
.
,158
b)
,
fizico-chimica
.
.
, 159
c)
,
stiin^i naturale
,
,
. 160
d)
,
chimia tehnologica ,
.
.
162
c)
,
electrotehnica
,
.
. 163
f)
,
agronomica
.
.
.165
Tablou numeric de studenfti cari au frecventat
cursurile (repartiza^i dupa sex, confesiuni, specialitati si ani de studii) in an scolar 1926-27
168
Tablou numeric de licenfratii, inginerii si doctorii
proclamati in an scolar 192627 .
,169
Tabloul nominal al titrajilor
.
, 1 7 0
Anul scolar 1927-1928
Decanatul
.
.
,
, ' 172
Corpul didactic si catedrele
,
, 172
Conferonliarii
.
,
,
'', 173
Lnboruloriile si personalul respectiv
,
, 1 7 4

V.

VI.
Pag.

Tablou numeric de studenjii cari au frecventat cursurile (repartizati dupa sex, confesiuni, specialita^i,
si ani de studii) in an scolar 1927-28
. 179
Tablou numeric de licenfiajii, inginerii si doctorii
prodamati in an scolar 1927-28 .
. 180
Tabloul nominal al titra^ilor
,
,181

XII

Facultatea de Teologie

185

Anul scolar 1926-1927


Decanatul
.
.
.
187
Corpul didactic si catedrele
.
. 187
Programul cursurilor
,
,
.188
Tablou numeric al studen^ilor repartizati (pe doi ani
de studiu) .
,
.
.190
Anul scolar 19271928
Decanatul
,
.
.
.191
Corpul didactic si catedrele .
.
. 191
Programul cursurilor
.
,
.192
Tabloul numeric al studenfilor (trei ani)
, 196

XIII.

XIV.

XV.

Seminarul pedagogic universitar

Tabloul nominal al studentelor si studentilor din c&minuri grupati pe Facultati (in anul scolar
19271928)
.
.
.
a) Studente
.
.
.
.
b) Studenti
.
.
Cantina universitara
.
.

XVI.

202

Taxe colare

203

Tablouri recapitulative ale taxelor percepute de Facultaji in anii scolari 192627 si 192728
.

205

Caminurile studen{eti 5 cantina universitara

207

199
200
201

XVII,

Activitatea Comisiunii Caminurilor si Cantinei (in an


scolar 19261927)
,
.
,209
Tabloul nominal al studentelor si studenfilor din caminuri (19261927} grupati pe facultati:
a) Studente
.
.
.
.211
b) Studenti
Cantina universitara
.
,
. 2 1 9
Activitatea comisiei caminurilor si cantinei (in anul
scolar 19271928)
.
,
.220
Bugetul pe anul 1928 pentru caminuri si cantina universitara
. 223

233

Serviciul Contabilitatii si Casieriei (anul scolar


19261927)
.
.
1. Fondurile Universitatii lasi
,
2. Ajutoare acordate din procentele fondurilor
.
3. Burse din fondurile bugetare ordonantate de Ministerul Instructiunei (tablouri nominale).
.
4. Burse si ajutoare primite dela diferite autoritati .
5. Fondul bugetar pentru imprimarea cursurilor universitare.
.
.
.
6. Fond pentru mobilier.
.
.
.
Anul ?colar 1927/28.
1. Fondurile Universitatii lasi.
.
.
2. Ajutoare acordate din procentele fondurilor universitare.
,
.
3, Burse din fondurile bugetare ale Ministerului de
Instructie (tablouri nominale).
,
4. Burse si ajutoare primite dela diferite autoritati
(tablouri nominale).
.
,
5, Donatiuni pentru fondul Caminurilor universitare".
6, Fond bugetar pentru imprimare de cursuri universitare.
.
.
..

197

Anul scolar 1926- 1927,


Personalul administrativ, corpul didactic si catedrele
Anul scolar 19271928.
Personalul administrativ, corpul didactic si catedrele
Tabloul numeric al studenfilor, grupati dupa sex si
facultati in anii scolari 192627 si 192728 .
Tabloul nominal al absolven^ilor, grupati pe facultati
si ani scolari
.
.
.

Fondurile universitare

Biblioteca centrala a Universitatii.


Raportul pe anul scolar 1926/1927.
Raportul pe anul scolar 1927/1928.

XVIII.

Asociatiunile aprobate de Senatul universitar.

Legi si Regulamente

235
235
235
236
238
239
239
240
240
241
244
245

245

.
.

247
249
250

251
253

Asociatiuni studentesti.

XIX,

225
225
228
232

a) Legea invatamintului superior,


,
b) Legea pentru transformarea Universitatii din Cluj
in Universitate romincasccl.
.
,
(') Legea pentru trafufofflUfM Univcrsit&fU germane
din Cerniuji in U n i v o i sil.iU- romincascft,
,

255
257
296
296

(I) l.fgc;i p c u l r u .'icorchmi gr:i(l:i|ii-i <! m r r i l ,i m r i i i

lirilm f D i p i i l u i ilitl;u-lii- n n i l > i l i / . i l


(') I r i ' i .1 j l i ' l l l l l l
in. .li. in.i
\.-lrim.n.i

l l .lll'.lol III. I I i-.l

vrlrrilliir/l

'....III

III l . i i u l l . i l i -

,
i l | M - | H I i i i'
.Ir

ili

nu.li.in.i
.

296

Vlll.

VII.

Pag.

Pag.

/) Legea pentru recunoasterea la gradate a anilor


serviji ca suplinitori de catra membrii corpului
didactic.
.
.
.
. 2 9 7
g) Legea pentru extinderea aplicarii legii invatamintului secundar si superior si la Universita|ile
din Cernauti si Cluj si modificarea art, 83 din
ace'asi lege.
,
.
. 298
h) Legea pentru crearea Facultajii de Farmacie de
pe linga Universitatea din Bucuresti,
. 299
/) Legea pentru recunoasterea ca persoana juridica
a Universitatii din Cernauti,
.
. 299
y) Legea pentru recunoasterea ca persoana juridica
a Universitatii din Cluj,
.
. 299
k) Legea pentru instituirea comisiunii de judecata a
membrilor corpului didactic universitar
. 300
/> Legea din 3 Martie 1925 (modificarea art, 81 si
74 al. II). ,
,
.
.301
m) Legea pentru modificarea art. 18 al, II, art, 19
si 71 din legea asupra inv. secundar si superior.
303
n) Legea pentru extinderea dispozijiunilor art. 56117
din legea inv. superior si la Universitatea din
Cernauti. .
.
.
.307
o) Lege pentru extinderea dispozi^iunilor art. 106 si
107 din legea inv. secundar si superior si asupra
Universitatii din Cluj .
,
. 307
p) Decizia Ministerului delnstruc^ie No, 512621926, 307
q) Legea pentru infiinjarea unor catedre universitare
si pentru fixtrea normelor tranzitorii de numirea primilor profesori la Facultatea teologica
a Universitatii din lasi, cu sediul la Chisinau, 309
r) Regulamentul Faculta^ii de Drept din lasi,
, 312
s) Regulamentul Facultatii de Litere si Filozofie
d i n lasi.
.
.
.
. 3 2 4
t) Regulamentul pentru Facultatea de Medicina din lasi 339
u) Regulamentul Faculta|ii de $tiinfi din lasi
356
y) Regulamentul sectiunilor de Electrotehnica, de
Chimie industrials si de tiin^i aplicate de pe
linga Facult. de $tiinji a Universitafii din lasi 374
w) Regulamentul secfiilor aplicate de la Facultatea
de Stiin^i din lasi. (Adaus.)
,
, 379
x) Regulamentul Facultatii de Teologie din Chisinau 384
y) Regulamentul ,,Seminarului pedagogic universitar"
din lasi
,
395
z) Orientare in directivele si tehnica practice! pedagogice
.
.
.
. 4 0 2
a') Regulamentul pentru acordarea de burse in {ara
si in strainatate
.
,
, 405
b') Regulamentul pentru caminuri si cantine universitare 407

c') Regulament cie ordinea si disciplina studenfilor


universitari
,
,
, 424
cl') Regulamentul pentru Biblioteca Universitatii din
lasi
,
.
.
.434
XX.

Fundatiunea ,,Regele Ferdinand I"

445

Lege pentru infiintarea Fundatiunii ,,Regele Ferdinand I"


,
Scrisoarea M, S. Regelui Ferdinand
.
,
Statut pentru conducerea si administrarea Fundatiunii
Modificarea Statutului Fundatiunii
.
.
Decizie
.
.
.
.

XXI.

Consiliul universitar
Lista nominala pentru anul 19261927
Lista nominala pentru 19271928
,

447
448
449
452
4 5

453
.
,

455
458

XXII. Membrii Colegiului ele^ral al Universitatii


din lasi
461
Lista nominala pentru anul 19261927
Lista nominala pentru 19271928
,
Errata
.
.
.
Tabla materiel

,
,
.

463
466
4 6