ATENEUL

DIN BUCURESTI
INTEMEIAT LA 30

1865

ANUARUL

ATENEULUI
1931

DE ART
BUCURESTI

E.

STR. GRIGORE ALEXANDRESCU 4.- TEL. AUT. 210X43

1932

www.dacoromanica.ro

ATENEUL
DIN BUCURETI
INTEMEIAT LA 30 IANUARIE 1865

ANUARUL
ATENEULUI
PE

1931

INSTITUTUL DE ARTE
BUCURESTI

4.-

STR. GRIGORE

I. E. TOROUTIU
210X43

1932
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MEMBRII

ATENEULUI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

COMITETUL ATENEULUI ROMAN

IUNIE 1929 - IUNIE 1934

Preqedinte: Dr. C. ANGELESCU
Vice-Presedinti:
C. loan, C, Miculescu
Adamescu, Aureliu M.
i G. C. Dragu, Dr. C. Poenaru-Cplescu
D. Mirea, Prof. Dr. A. Obregia
Reprezentanti
ai Sectiunilor: A. Lupu-Antonescu
Censori: P. Garboviceanu, Th. Alessianu, P. Antonescu
Censori supleanti: Dr. N. Minovici,
Morn

MEMBRII ATENEULUI ROMAN

MEMBRI DE ONOARE
Balthasard Victor (Paris)
Enescu George
Vasile
Charles (Nancy)
Nicolae
De Martonne Enunanuel (Paris)
Iuliu
Lacour-Gayet Georges (Paris) Pop Ciceo Stefan

www.dacoromanica.ro

MEMBRI

SECTIUNEA ARTISTICA
Biuroul: Presedinte: G. D.
Vice-Presedinte: Petre Antonescu
George Georgesou, Costin Petrescu
MEMBRI:

10. Mavrodi Alexandru

Mirea George D.
Munteanu
George
14. Nottara Constantin
15. Petrescu Costin
16. Popescu
17. Tafrali O.
18. Verona Artur O.

1. Alessianu Theodor
2. Antonescu Petre
3. Banu Constantin
4. Botez loan
5. Calinescu Grigore
6. Dinicu Dumitru
7. Fonescu loan
Georgescu George
9. Livescu

SECTIUNEA LITERARA
Biuorul : Presedinte
Vice-Presedinte: A. Lupu-Antonescu
: Gh. Adamescu

MEMBRI:
1. Adamescu Gheorghe
2. Antonescu-Lupu Anton
3. Bacaloglu George
4. Barbulescu
5.
Zaharia
6. Bassarabescu loan
7. Brtescu-Voinesti
Al.
8. Burileanu

Trandafir
10. Eftimiu Victor
9.

Dumitru

12. Gaster Moses

13. Goga Octavian
14. Joan
C.
Nicolae
16. Lapedatu Alexandru
15.

17. Moldovanu
18. Mora Mihail
19. Munteanu-Rmnic
20. Nistor
21. Papacostea Cezar

22. Peretz loan

23. Petala Nicolae General
Nicolae
25. Rebreanu Liviu
26. ROsetti Radii D.
27. Sadoveanu Mihail
28. Sorbul Mihail
29.
George
24.

30.
31.

32. Vasilescu-Valjean

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA SOCIAL-FILOZOFICA
Biuorul

Presedinte
Vice-Presedinte
:

G. C. Dragu, Aureliu M.
MEMBRI:
15. Garboviceanu Petre

1. Antonescu Emanoil
2. Arghirescu Gheorghe
3. Baicoianu
4.
Magnus
5.
Nicolae
6. Bobescu loan B.
7.

17.
Bogdan
18. Negulescu Demetru
19. Negulescu
20. Oromolu Mihail
21. Petrescu-Comnen Nicolae
22. Petrovici loan
23. Popescu Stelian
24. Radulescu Constantin
Nicolae N.
25.
26.
Marin
27.
Gheorghe
28. Trancu-Iasi Grigore

Gheorghe

8. Dissescu Constantin C.
9. Draghicescu Dumitru
10. Djuvara Mircea
11. Dragu Gheorghe C.
12. Duca
G.
13. Eliescu Aureliu M.

14. Florescu loan Th.

SECTIUNEA
Biuroul: Presedinte: Dr. Alex. Obregia
Vice-Presedinte: C. Miculescu
C. Kiritescu, Dr. C. Poenaru-Cplescu
MEMBRI:
1.
Constantin Dr.
2. Antipa
3. Georgescu Constant
4. Gerota Dimitrie Dr.
5. Hurmuzescu Dragomir
6.
Constantin
7. Marinescu George Dr.

Miculescu Constantin

9. Minovici Mina Dr.

10. Minovici Nicolae Dr.

11. Obregia
Dr.
12. Poenaru-Caplescu C-tin Dr.
13. Pompeiu Dumitru
14. Popovici-Baznoseanu Andreiu
15. Severin Emil
16. Simionescu Ion
17. Sutu Mihail
Dr.
18. Urechia
19. Valcovici Victor

www.dacoromanica.ro

MEMBRI ACTIVI DECEDATI

Alexianu George (1830-1897)

Aman Teodor (ca. 1832-1891)
Ananescu Dimitrie (1834-1885)
Apostolescu N. (1876-1918)
Anion Constantin C. (1855-1823)

Athanasiu loan (1868-1926)

Aurelian Petre S. (1833-1909)

Victor 1854-1926)
Bacaloglu Emanoil (1820-1891)
Bacaloglu George

1879)
(1824-1881)

Bengescu
Bengescu-Dabija G. (1844-1916)
Bibescu Nicolae (1820-1888)

Boerescu C-tin (1836-1908)

Bogdan Ion (1864-1919)
Brtianu Ion
(1821-1891)
Vintil I. C. (1867-1930)
Cantacuzino
Cantacuzino Ion A. (1829-1898)

Caragiale Ion L. (1853-1912)

Carp Petre P. (1837-1919)
Cerntescu Petre (1825-1892)
Cihoschi Stanislas (f 1924)
(1833-1903)
Codrescu
Dumitru N.
Creteanu George (1829-1887)
Delavrancea (St.) B. 1858-1918)
Demetriescu

(1847-1903)

Diamandi George (1867-19171

C-tin (1849-1923)
Djuvara Alexaadru (1858-1913)

Dragomir Ion C. (t 1875)

Eliade Pompiliu (1869-1914)
Erbiceanu Const. (1835-1913)
Esarcu Constantin
Ion (t 1869)
(1832-1905)
Felix
(1819-1893)
Florescu Ion.
Ion C.
Ghica Dimitrie
(1848-1914)
1927)
Gore

Grigorescu Nicolae (1838-1907)

Hasdeu Bogdan P. (1836-1907)
Hegel Vladimir (1838-1918)
Hepites
1851-1922)
Holban Ion
latropol,

Nicolae (1820-1905)
Ionescu Take (1858-1922)
Gion-G. (1857-1904)
Kalinderu Ion (1840-1913)
Kalinderu Nicolae (1835-1902)
Kiriac Dim. G. (1866-1928)
Koglniceanu M. (1817-1891)
Kretulescu
(t 1908)
(1812-1900)
(1841-1897)

Lahovari Grigore I. (1835-1905)

Laugier Charles (1875-1930)
Laurian
Lecca

A.

(1873-1920)
Alexandru (1834-1902)

Maniu Vasile (1824-1901)

Grigore N. 1843-1903)
Marcovici Cosnstantin
George

Marsillac Ulysse de (1821-1877)

Massimu loan C. (1825-1877)

(1814-1896)
lo
Mincu Ion (1852-1912)
George (1835-1906)
Murgoci George (1872-1925)
Muzicescu
Negri

(1847-1903)

Nenitescu Dimitrie (t 1930)

(1833-1871)
Nicoleanu
Oclobescu Alexandru (1834-1895)
Ciru (1848-1910)
011nescu

(1849-1908)

Onciul
(1856-1923)
Paciurea Leonicla

www.dacoromanica.ro

Bade George D. (1858-1903)

Pangrati Ermil (1864-1931)

Panu George (1848-1910)

Petrescu Alexandru
Piso Pompiliu (1830-1917)
N. Ath.
1908)
Porumbaru (Mih.) Em. (t 1921)
Constantin (1839-1895)

Racovit N. Gr. (1838-1894)

Ranetti George (1875-1928)

Rosetti Scarlat Graf (1802.-1872)

C. (1842-1907)
Sendrea
Seulescu Mihail (1859-1929)
Sihleanu
(1857-1923)

Sion George (1821-1892)

Alexandru
Sperantia Th. D. (1856-1929)
Stncescu Const. (1835-1909)
Grigore (1838-1911)
Stephnescu George (1845-1925)

Gheorghe (1818-1894)
Teodorescu G. Dem. (1849-1900)
Teodoru Dimitrie A. (1866-1910)
Tocilescu G. Grigore (1850-1909)

Trsnea Scarlat (1837-1887)

Troteanu Constantin
Urechia Nestor (1866-1931)

Urechia Vasile A. (1834-1901)

Vcrescu Teodor (1842-1913)
Vellescu
Vericeanu Alex. (1839-1912)

Visu Alexandru (1858-1902)

Alexandru (1858-1919)
Voinescu Eugeniu (1842-1909)
Vulturescu Grigore

Wachmann Eduard
Xenopol Alexandiu (1847-1920)
Xenopol Nicolae (1859-1917)
Zamfirescu Duiliu (1858-1922).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DARE DE
A

COMITETULUI
PE ANUL 1931

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Colegi,

a avut durerea

In cursul anului 1931, Ateneul

piarz pe doi din membrii

Nestor Urechia, inginer inspector general, directorul

Scoalei de conductori de
publice, s'a
cunoscut
cercuri din ce ce mai largi de cirtitori, afar de operele sale
de
de specialitate (Curs de geometrie, a.), prin
rizare
de propagand pentru
pentru
alte
culturalk
de
Ales membru al Societtii noastre la 4 Maiu 1901, Nestor
Urechia a #nut multe
interesante, a fost secretar al
literare.
Comitetului Ateneului
apoi secretar al
1866, a decedat
de 9 Aprilie,
lsnd unanime regrete cercul cunoscutilor prietenilor
La ceremonia
Ateneul
a depus o
colegul nostru d. Gh. Adamescu a rostit o cuvntare.
(Vezi Anexa II).

Ermil
inginer el, era,
Academiei de
din
de arte
Terminnd cursurile

timp, Rectoale

de poduri

sosele din Paris, a intrat corpul tehnic (1890) a fost

serviciul
numit
Ferate Romne. A fost profesor de
meserii din Iasi
geometrie descriptivk la
de
(1894), apoi la Facultatea de
din Bucuresti (1897). Ca
de
a fost inspector general al

(1900-1904), decan al
de
(1905) si rector al
Universittii din Bucuresti (1911). Ca
politic, a fost deputat, senator
de
guvernul prezidat
de Titu Maiorescu 1912). Numit director al coTalei de arhi1904, a lucrat la inceputurile
ei. Ca orator, se distingea prin
prin precizie in
mente

concluziuni.

In timpul
a lucrat ca presedinte al unei comisiuni auxiliare a Statului Major General; apoi s'a dus la Paris,

www.dacoromanica.ro

14

a lucrat
cu ceilalti Romni la struitoarea propagand pentru drepturile patriei sale.
la 3 Iunie 1923.
A fost ales membru al Ateneului
Mort
ziva de 19
un
gol
corpul inginerilor, al proitembrie 1931, el
fesorilor
al arhitectilor, precum
in
Societtii
noastre.

Domnilor

oleg

in anul 1931 s'a manifestat in primul

conferhite. S'a continuat seria a 59-a (1930-1931)

la 5 Aprilie 1931, iar la 8 Noembrie 1931 a

tinut

serie de conferinte (1931-1932), care

a 60-a
modul ur-

Seria a 9-a
Mihail Berceanu:

1931,

11

cultura modern.
18

dieval.
24
ocazia
25

1931, D-1 Gh. Lefteriu: Teatrul francez meMarin

Puterea traditiei.
zilei de 24 Ianuarie).
lui Take
1931, D-1 C.

1931,

nescu.

Februarie 1931,

V. Valcovici: Nationalismul

ciplina

8 Februarie 1931,
15 Februarie 1931,
de a
22 Februarle 1931,
noastre
proectiuni).
1931,

Pasteur.
8 Martie 1931,
la o rspntie.

dis-

D. Burileanu: Demostene.

Dr. C. Poenaru-Ckplescu: ObiSimionescu:

Dr. Marius Nasta: Viata

opera lui

Ing. M. P. Florescu: Pdurile

15 Martie 1931, D-1

22 Martie 1931,

M. Eliescu: Acum 100 de

Nicolae Blnescu: Nationalism

29 Martie 1931,
Dragomir Harmuzescu:
scoalei noastre.
1931, D-1 I. Valaori: Doi prieteni
5

www.dacoromanica.ro

NESTOR URECHIA
la 1866
Membru al Ateneului
dela 1901
Decedat la 9 Aprilie 1931

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

17

Seria

60-a

1931,
Chr. Musceleanu: Edison.
8
15 Noembrie 1931, D-1 Gr. Trancu-Iasi: Spre alte
22 Noembrie 1931, D-1 Peretz: Unificarea legislativ.
N. Lenguceanu:
29 Noembrie 1931,
international&
6 Decembrie 1931, D-1 Dimitrie Pompeiu: Revizuire.
I. B. Bobescu: Cntecele noastre
13 Decembrie 1931,
nationale.
20 Decembrie 1931,
Gh. C. Tullea: Spre un
vidualism.

(Vezi Anexele).

Pe

aceste conferinte organizate de noi, s'au mai

sala mare a Ateneului urmitoarele conferinte:
Martie 1931, orele 5 p. m. D-na Colette-Willy: Dans la

salle et sur la scne.

7 Mai 1931, orele 9 seara,

Geo London:

din

Chicago.
1931
9
9 seara D-1 General
Dumitrescu:
Despre Infanieria
(conf.
serbrii centenarului Regimentelor de Infanterie).
11 Mai 1931 orele 9 seara,
G. Peytavi de Faugres:
L'me de
Paris.
17 Mai 1931
5 p. m. D-1 Prof. Univ.
Musceleacare trim (Conferint
cu ocaDomnita Ileana").
de
1931 orele 4 p.
21
D-1 Prof. Dr. I. Cantacuzino:
Vaccinarea antituberculoask eu B. C. G. (conf.
cu ocazia
Congres National de
25 Octombrie 1931
9 seara, D-1 Piccard: Clitoria
stratosfera. (La 16.000 metri altitudine,
la 27 Mai

1931).

17 Noembrie 1931. orele 9 seara, D-1 Prof. Universitar

Iordichescu: Problema crestin
de cugetarea contimporani
ocazia congresului general al Asoc. generale a
(conf.
Ortodox
si al
generale a cntretilor
bisericesti).
Colegi,

zece

Universitatea Ateneului
cu
existent& care timp s'au

www.dacoromanica.ro

1931 a
importante prele-

18

din toate domeniile. Profesori ai

Universitti au fost
in primul
mai mare numr membri
Ateneului
iar
mai
au fost distinsi profemedici, avocati etc., care au dat concursu1
pretios
tutiei noastre.
subiectelor tratate a atras un auditoriu foarte
numeros variat.
In anul 1931 s'a organizat seria a 10-a de prelegeri, dup
urmktorul program
de D-1
C. Joan, delegatul
Rector al Universitatii noastre:
Comitetuhti Ateneului

juridice (12, 19, 26 Ianuarie; 2

I. Peretz:
Februarie).
Dragomir Hurrnuzescu: Din problemele fizicei
ne (9, 16, 23 Februrie).
D-1 V. Valcovici: Automobilul aero.planul (2, 9, 16, 23
Martie).
Emil Severin: Coloidele
viata de toate zilele (13,
20, 27 Ianuarie; 3 Februarie).
D-1 Dr. N. Minovici: Din flagelele sociale (15, 22 Ianuarie;
10, 17 Februarie).
Dr. C.
Probleme din
(29
5, 24 Februarie; 24
bugete (3, 10, 17
Constant Georgescu: Impozite

D-1 Gr. Trancu-Iasi:

de actualitate
(14, 21, 28 Ianuarie; 4 Februarle).
C. loan: Teatrul romantic (11, 18, 25 Februarie).
literare (4, 11,
D-1 A. Lupu-Antonescu: Aspecte
18, 25

D-1 I. Valaori: Secolul lui August (12, 19, 26 Februa.rie).

D. Pompeiu: Metoda
diverse (5,
12, 19, 26 Martie).
D-1 I. Simionescu:
(16, 23, 30 Ianuarie;
6, 13, 20, 27
A. Popovici-Baznosanu: Misterele reproducerei (6, 13,
20, 27 Martie).
C. N.
Jugoslavia Cehoslovacia
dup
istorice (17, 24, 31
legkturile
Ianuarie).
energiei (7, 14,
Musceleanu: Asupra
21, 28 Februarie).
Istoria
oamenii reprezentativi (7, 14, 21, 28 Martie).
fiecare zi,
de
(Cursurile s'au
la

www.dacoromanica.ro

ERMIL PANGRATI
la 2 August 1864
dela 1923
embru al Ateneului
Decedat la 19 Septembrie 1931

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

21

6-7 p. m.

str. N.

Intrarea

sala de jos din

Ateneului

(Vezi Anexele)
Domnilor

In cursul
au avut
un

1931

sala mare din Palatul Ateneului

de concerte, festivaluri
(Vezi Anexele)

de concerts, festivaluri serbri au mai

de mare
:
La 25 Martie,
p. m., sirbtorirea a 100 de ani
dela inceperea cursurilor
de Limba
Trile
(vezi programul la Anexe).
29 Martie, orde 4 p.
Semicentenarului
Regatului Romniei,
organizati de Asoe.

toarele

Cultul Patriei".

orele 10

La 21

de

dere a primului
National de Tuberculozk sub Inaltul
Patronaj al M. S. Regelui Carol II-lea al
La 5 Decembrie, orele p. m., sirbtorirea Semicentenarului
Societtii Politechnice din Romnia (vezi programul la Anexe).
Colegi,

de expozitie din Palatul Ateneului Romn au expus

pictori sculptori:

In

eursul anului 1931 urmitorii

Ianuarie,

Februarie
Martie

sala Nr. 1
2
3
1
3

,,

,,

,,

2
3
1

N. Vermont (picturk)
(pictur)
T. Tancu-Vulcana (picturi)
S.
(picturk)
Gh. Nichita (picturi)
D-na Florica Vasilescu (pictur)
D-1 A. Clinescu
D-na M. Ionescu-Bacaloglu (pic.)
A. Ananescu (pictur)
E. Baludima Tacian (pic.)
Eug. Filotti-Atanasiu (pic.)
,,
S.

3
1

Decembrie

,,

2
2

In

de expozitie din

,,

,,

D-1

A.

Olga Greceanu (pictur)

(pictur)
Kimon
(picturi)

au avut

www.dacoromanica.ro

al

22

*) (21 Decembrie 1930-21 ranuarie

dela 15 Februarie-15 Martie 1931 expozitia

al Ateneului
1931)

Artistic.

Domnilor Colegi,

In
1931 s'a
de 5 Julie orele 11

Adunare

(Vezi Anexele)
Domnilor Colegi,

Biblioteca Ateneului Romn,

financiare cari au impus
activitate mai
Lucrarea de
din depozitul Bibliotecii a

1931, din cauza

personalului, a avut o

catalogare a
greutate.

prhnite conform legii tipografiilor este

Din cauza numirului redus de
nu se pot
face urmririle
necesare. In
acesta
de multe opere
pe cari
editori
teca e
buna functionare a acestui
tipografi nu le trimit.

faptul
corespondenta cu tipografii editorii
serviciu
nu mai este
die plata taxelor
tot greuttilor financiare
abonamentelor la reviste
a
trebuit fie micsorat, cumparturf de crti nu s'au putut face,
numrul
legate a fost mult redus. Foar.e mult au
donatiile de
In cele ce
date
de mersul Bibliotecii

1931:

Au lucrat la Bibliotecd 3 functionari

meni de serviciu) in toate
de
le,

zi (3-7

4 ore

m.)

In
anului 1931 Biblioteca
colecfelul urmtor:
1) Conform legii s'au primit dela tipografiile din
2938
volume
brosuri, cari au
inregistrate de primire pentru
cari
cresterea
S'au primit
periodice (ziare, reviste, bulemenea numeroase
tine, etc.), cror control si inregistrare
nu s'a putut face,
parte (218), din
de personal sficient.
2) S'au primit dar 101 volume diferite dela Academia
Casa coalelor, dd. Dr. C. Anglescu, Gh. Adam2.sca,
expozantilor
este

in Anuarul

a lucrrilor expuse la al
pe 1930.

www.dacoromanica.ro

Salon al

23

Dr. Poenara-Ciplescu,

Teodor Georgescu, Const.

abonament au venit 29 reviste

limba
(25
franceza, 2 italiene, 2 germane).
Legatul. In decursul anului s'au legat 500
Inventariere
S'au
inventar 534
opere (No. 8841-9374).
S'au catalogat definitiv 779 opere (No. 8422-9200), pentru
cari s'au lucrat:
1127 fise pentru Catalogul
al autorilor,
909 fise pentru Catalogul pe
917 fise pentru al 2-lea Catalog alfabetic.
2953 fise
In rezumat, la sarsitul anului 1931. Biblioteca Ateneului
cuprinde:
a) Inventariate 9374 opere in 16.712 volume.
b) Catalogate
fi consultate de cititori 9200 opere 16.517 volume, pentru cari s'au lucrat total
32.820 fise,
in 3 cataloage anume:
1) Catalogul alfabetic al autorilor, pus la
rilor
sala de
are 11.684 fise.
2)
pe materii, pus la dispozitia cititorilor sala
de
are 10.218
3. Catalogul alfabetic al autorilor, deestinat biroului
tionarilor
are 10.918 fise.
Clasificarea pe materil se face dup
zecimal

trebuintat de

International de Bibliografie din Bru-

xelles.

S'a
volume

triarea publicatiunilor din depoziful Bibliotecii

Rosetti, etc.)
fise provizorii
874
brosuri.

de cinematograf din Palatul Ateneului

fiind
concesionate Asociatiei
pentru propaganda aviatiei"
(A. R. P.
au fost administrate de
Asociatie, potrivit
ei de activitate.
Domnilor
Activitatea

Zegi,

s'a manifestat prin conferintele

culturale organizate de filialele noastre. (Vezi
COMITETUL

www.dacoromanica.ro

ROMAN

ser-

-.

24

25

PE

A ATE

Concerte, fectivaluri,

1)

Vestiarul
Cupoane dela efecte

11

12
13
14
15
16
17

Sume
rcali7ate in

1931

1931

Sume

200.000
400.000

191.000

2
3

Lefurile personalului
Controlul la concerte
Combustibil pentru

6 000
260.000

10.750
260.000

Electr pentru

Apa

10% din excedentul fond. C. Esarcu

Venitul fond. C. Esarcu

Veni'ul fond. V.
Venitul fond. M. Koiciu
Subventia Casei Regale

Subvemtia Ministerului Instructiunii

.
. .
Subventia Casei

Subventia Prefecturei de Ilfov

Venituri eventuale

.
.

servitorilor . . .
localului.

Intretinerea

Asig Palatului Ateneului

mobilietrului

250.000
60.000

62.302
25.000

8
9

550.000
40.000
16.000
291 000
50.000
10.000
5.000
250.000
20.000
25.000
50 000

372.126
63.639
15.600
292.466
38.289
12.850
5.000
45.000
60.000

11

23.740

19

C. Esarcu
Chelt. pentru suceesiunea V. Cons-

20

Jetoane de

12
13
14

15
16

18

3.483.000

.
.

Abonameintul la telefon pe
Imprimate
Serbri
Pensie
pentru succesiunea
V. Constantinescu
Universi aea Ateneului
Biblioteca Ateneului
.
Ateneului
2) .
Cheltueli de cancelarie
Cheltueli pentru administrarea

70.000
180.000
,600.000
000
10.000
150.000
100.000
30.000
5.000
000
10.000

4.200
90.000
390.000
100.000

1931

594.282
52.300
120.904
468.504
55.871

4.000
101.897
33.450
28.351
5.000
50.560
1.376

10.000

1.600
87.000
334.276
32.450
3.983

307.000

276.866

45.800
21

Total

actiuni

titluri esite la
Dobanzi la depozite in nu.merar

Sume
in

1931

cu

Expozitii
loji la conferintele AteLocuri
neului
de cinematograf . .
apei la

8
9
10

Sume
in bugetul

1931

1.000

Neprevzute

2.526.762

50.000
3 003.000

46.682
2.299.352

cu prevederile bugetului
1931
au esit cu im minus de Lei 703.648. (3.003.004) - 2.299.352 =
703.648).

Raporand totalul veniturilor

1931 (2.526.762
lei) la
1931 (2.299.352 lei),
un
de lei:
zece

prevederile bugetului,

anul

1931, au esit cu un minus de Lei 956.238. (3.483.000.2.526.762 = 956.238).

1) Ramas de
in anul
2) Cheltuelile de luminat
din bugetul Ateneului.

1) Dela
Decembrie 1930 plata
la Cinematografele Ateneului
face direct la Soc.
Gaz Electricitate de A. R. P. A.
2) Parte din cupoane au
se incaseze in anul 1932.

www.dacoromanica.ro

cc., Lei: 130.000.

sunt inglobate in capitolele respective

3)
Lei: 136.457 s'au cheltuit efectiv
in anul 1931, iar restul de Lei: 140.409 s'au capitalizat in vederea reparatiunilor
necesare imobilului din B-dul Carol 5 (Casa Esarcu).

RAPORTUL CENSORILOR

Subsemnatii censori,

am studiat cu
situatia
a Ateneului Romin pe
1931
am constatat
toate actele justificaive pentru veniturile
cheltuelile din acest an sunt deplin regul.
De aceea v rugm s binevoiti a da descrcare
lui de
sa pe anul 1931,
acest prilej,
D-lui Presedinte,
D-lui Administrator
Comitetului
Delegat pentru
eresul
pun in conducerea administrarea institutiei noastre.

Censori:

P.

P
Th. Alessianu

www.dacoromanica.ro

ANEXE
I

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PROCESE-VERBALE
1.

Adunarea

28

pentru 5

Adunarea
se

1931,

11 dimineata

cerut de statute, s'a

1931, orele 11 dimineata.

1931,
11 dimineata.
sub presidentia D-lui Dr. C. Angelescu.

dela. 5

al Comitetului, prezint darea de

pe
a Comitetului asupra activittii Ateneului

Gh. C.

asupra
darea de
desarcare Cornitetului de gestiunea sa pe
1930, aducindu-i
multumiri pentru buna
a Ateneului.
cum s'a
din sisemnaleazi
financiar& Ateneului pe 1930, s'a acut
de administratie, desi toate subventiunile
foist unele suprimate altele simtitor
cum este
a
Ministeruilui
si Cultelor. Din aceast
Biblioteca
Ateneulud se
o situatiune material& cu
dificila,
ceea ce a
ca dezideratul unanim al
si al
de a. o
s nu fie adus
la
Singur
Ca.sei
acordat Ateneului Romn un ajutor de 260.000
pentru care trebuiese
adresate multumiri
Alessianu,
Casei
Membru al Ateneului
D-1 Preqedinte propune
se
interventie
N.
Primul Ministru
titular al departamentului Instructiei, ca
acorde un ajutor mai nsernnat Bibliotecii
spre a
1930. Citeste, apoi,
Adunarea

www.dacoromanica.ro

33

putea fi

in toamna acestui an. Adunarea

aceast
C. loan, Vice Presedintele Ateneului Roman,
esbe in
adunirii
de a se trimite o
Membru
D-lui N.
onoare al Atea
ani de
Propunerea
a fost aprobati.
multe
aduce la
si-au manifestat dorinta de a fi membri ai
devenite vacante.
Adunarea general decide
nu se

poste face alegere de noi membri,

nici

la ordinea de
statutului nu
nici n'a fost
statute propunerile de noi membri
zi aceast chestiune.
se cerceteaza apoi,
se fac de sectiunile respective ale
votului
Ateneului, care
de
prezent
generale.
tiunilor fiind de mai mult timp expirat, aoestea nu s'au mai
pentru a se constitui pe un nou period timp, potrivit
se reconstatutelor.
urmare,
primul
stitue
s-si
apoi
procelocurile vacante, unde
deze
la propuneri de
membri

-le

s'ar

nevoia.

Ne mai
sedinta.

nimic la ordinea zilei, D-1 Presedinte

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DISCURSUL

Tinut

care a fost
nisterul

GH. ADAMESCU

Ateneului
lui

pe Nestor
publice

la

pe

a avut

a condus multi ani

de frunte

Mi-

de spa-

noi
dar pang
numeroasele legiuni de
cari obisnuiau
citeasa
rele
sub
glumelor care
ele
interesante
liber
naturii.
nu aunt
niste fapte bun&
asprimea
plkerea
a
poeni
creste desgolite,
strlucirea
varietatea de colori
le numai
de forme a
multumirea sufletului
toarte acestea
curate ale
toate a
le

Scrierile lui,
toate locurile unde se
aunt un
de
eu

tiei, a dezechilibrului, a

trebui
inimBe

antidot
fragedele

de lecturile ce

otrava

Eu am avut fericirea
de aproape pe Nestor
chia, am lucrat eu el
vreme la
de
ei va ramnea o
de
nu
dar a dragostei
adevrate
pe care o
o manifesta pensub steagurile
se
tru toti
minunatelor
vredniei de a fi gata
pentru
Cu
struitoare el
puncte ale programului
3

www.dacoromanica.ro

34

mai
numeroase povesti pentru a face
porunci ale
Dar activitatea lui de talentat vulgarizator problemelor
restrns al
nu se
aride din
la
oercetsiei, ci era
serviciul
Nestor Urechia a debutat in 1882 printr'o povestire
au
teratorul", dar preocuprile
de geomesale
pentru a face
ani,
de
trie analitic sau
Totusi
farmecul
pe la 1904,
la o
din care
pe jos,
qtei, Drwmurile noastre,
Bramvului,
Buoegaor, de numeroase povestiril pentru
urinate de

cele

tineret

Dar
am permis

ca

aduce
salutare din partea
neului Roman.

ogor
Dv., am si sarcina de a
Ate-

Urein Societatea noastr 4 Maiu 1901,

parte la toate
chia a tinut
multe
a
liuntrice ale noastre, a fost
al
literare din
1921 ne-am folosit de concursul lui priceput
atta vreme,
votat.
care
urmeze aceste
nostru
acum, cnd ne
el
mare gol
va umplea numai amintirea rarelor sale camembra devotat
bun
sarcina sa nu numai obligatiile sale personale, ci pe acelea
le
de la printele
Vasile Urechia, mml
pe
din
De aceea,
aceste momente supreme, ne
tea
care a
s-i rup prea de timpuriu
jale
prietenii,
le
zicem
vechia traditie
fie-i
usoar.

www.dacoromanica.ro

ANEXE
III

CONFERINTE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

A.

SERIA a 59-a 1930-1931 )

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CRE$TINISMUL

CULTURA MODERNA

Conferinta d-lui Mihail

de 11 Ianuarie 1931

seara

(Rezumat).

D. Mihail Berceanu a vorbit

despre Crestinism

de

seara la Ateneul
fata culturii

muderne.

Definind cultura contimporank drept totalitatea

fericire
mai
asigure
poate
de
modern fericirea
pozitive,
cadrul exclusiv al
la
Partea
a culturii moderne
faptul de a desratiunea
detrimentul emotivittii.
voltat
lumtate, logica,
De aproape un veac
consunt pur
ceptia de
De aci
dezechilibrului moral al
noastre.

telor

Fericirea, sinonim cu pacea sufletului" -nu poate re

dintr'o desvoltare
dintr'o educatie
nioas a
umane, deci a ratiunii a
Explicatk
mai mult
sem
sensibilitate definitk, domeniul ei cuprinznd
de
subconstient,
facultatea sufletului
a prinde ca un post receptiv seria celor mai subtile
siuni
formele
manifestkri
caracter

inaccesibile
pozitive.
educatie integralk
deci cultivarea
a emotivittii
aceasta,
ratiunea
de
deci
este dimpotrivi dina-

www.dacoromanica.ro

la realiz&ri,

propulsiv,

girea

duce

umane.

Emotivitatea este deasemeni pozitiv

construesste
spiritual, negativ
distruge.
De ad puterea
a iubirii,
a emotivittii
rive, in toate domenlile creatiunii.
manifestare de
apare ca cea mai
deoseibi
ortodox
pozitiv;
care se redeosebit de
de filozofia
din
roa
care defineste
man. Prin
ca iubire,
fi preg&tirea pentru
poate
omul modern, oricare
deplina fericire.

-ca

materiel,

nici odat,
evoluarea
numai prin materie,
se
lismului marxist
socialismul crestin.
Ca popor emotiv, noi
nu ar
rezistenta
de
trecutului
neam se
numai pe puterea
a bisericii,
a
crestinismului In toate
de manifestare
ne va
trinicia
fericirea de care au
nevoe
viata

www.dacoromanica.ro

TEATRUL FRANCEZ MEDIEVAL

George Lefteriu,
Conferinta
seara
1931.
de 18
(Rezumat).

Conferentiarul a incetput prin a

i-a ales acest
mare a
dat
mai putin
de
date
unele
acestui gen de
asupra teatrului modern.
Pentru a
teatrul medieval este nevoe de a
generale, teatrul antic, pe care vorbitorul
noaste, mcar
1-a rezumat pe sourt. expunaind desvoltarea tragediei
mai
dramei satirice,
a
vechea Ellad
Sudul
mai
(Grecia magna).
Intrnd
subiectul propriu-zis, vorbitorul a
primele urrne ale teatrului medieval le
in
XIII-XIV, scnise vechea
roman
jumde
religios:
tate francez1), sub
antichitate, teatrul esia tot din biserick,
stere. Astfel,
care atunci satisfcea toate nevoile sufletesti
poporului.
chiar
introduceau in sliujba religioas, la Paste
la
eu
scene dialogate in
ale drame:
lui Chnistos, fcnd astfel primele
turgice.
timpul teatrul ese din biserici, in
sau pe piata
din
ca piese din
a deveni si laici. Se
acea vreme:
reprsentation d'Adam, Le jeu de
altele titluri
miracles de Notre-Dame,
son abbaye,
De l'enfant donn au diable, De la
D'un
se maria, etc.
versuri de
opt silabe, ou rime
toate
Miracole
foarte pornografice,

www.dacoromanica.ro

42

text, jucndu-se

puy

societate)

Misterele
Cele
sec. XV povestesc
mai vestite sunt: Les
foarte lungi,
de
avnd
chiar
45.000 versuri. Se
Mystre cies actes des
peste 500
61.968 versuri
personagii. Comicul e amestecat
tragicul,
e neglijat,
scene smit amelimbajul foarte obscen. In cele mai
cari
In 1548 ele ajunsestecati
de triviale,
fur interzise.
era organizat modul
Scena,
Teatrul
in trei: 1)
piata public pe care se
- uneori chiar 22 mansions (scene)
mantul, avnd
tblit;
copaci, dar uneori numai
marcate win
3)
de un
2) paraclisul, ornat ou
unde dedeinfernul -o
de balaur,
subt se miscau
I se
de timp nu existau.
Unitatea de
10 ani,
ex. la Bourges, al doilea la
Nefiind o scen propriu-zisi
secol sau chiar 4000
rolul
pe
un actor dup ce-si
erau
de
care
toate
jucau
brcati
costume medievale de
pe cersetori.
de pe
sau
lui
mai mare libertate
ceea ce priveste regia

evenimente
Reprezentatiile aveau
la
enmate
in
a
de epidemii,
afisele
se
le cry, am
cerease. Cu
care ocazie se strngeau bani se
de azi,
amatori,
ei spre a juca, cheltuind
mele, cari genere
mai mult cei ce
foarte bogate.
Regii etc.
voiau a
roluri insemnate:
lurile femenine erau jucate
Era greu
de
stea rsuneori
a. fi actor: Christos trebuia
pe
mai
era veritabil
ore si
de
sulita;
fie
de mai mu[lte
de o indignare
In
montre,
reprezentatiei se
tarea,
ce
azi
a
serie de afise.
frunte eu Dieu oarcumgeau
de 500-600
Acestea
spre a atrage publicul la
mai multe zile,
chiar mai multe
Se
numai
asistnd tot orasul.

In sec. XV

s'au grupat

www.dacoromanica.ro

mai multe

43

de la Passion a
ranumit: La
cari oea
Carol VI dreptul exclusiv de a juca mistere la Paris,
1676 cnd
care a durat
deja de mult teatrul
clasic
Actorii comici erau si ei
Les clercs de
la Basoche Les enfants sans
De remarcat faptul
a.zi
se
pe
sfinti,
exceptia repreSfta Pecioark,
Christos, Dumnezeu, etc.,
zintatiilor
Oberammergau.
Teatral comic se compunea
farces,
sec. XIII de cteva reviste
fusese precedat
Le
Adam de
care se
de la feuille a
Le
de Robin et de Marion, etc.
farsele, destinate la
Abia sec. XV
de mistere.
(farcir) un
au
ceput a fi jucate singure. Se cunosc
150 farse, prinPathelin.
este La farce du
tre cari cea mai
restrnse, cum
spre
Unele farse reprezentau
ex. farsele judiciare (viata
de
a avocatilor
(un fel de reviste scolare de azi), farsele
tilor), farsele
rustice (viata dela
in care se ridiculizau preotii sau
gistratii ou cari
in contact).
piese satirice, indreptate contra
Les Sotties -erau
zilei. Exemplu: La softie du
des
a
Pierre Gringoire,
de Ludovic XII, contra Papii Iuliu II.
Les moralits voiau
moralizeze -contrar
pedagogice -cu actiuni vorbe
Ne-au
totul
65

de personagii alegorice: Bien avis, mal

vous, indigstion, apoplexie, etc.

avis, foi, raison, je
de acestea trebuesc citate les Sermons joyeus (paSaint-Jambon, Sahnt-Hareng,
rodia predicelor,
Raisin
etc.) les
drammatiques (povestiri hazlii cu
ridicule).
De remarcat c
modern se
inspira mult
cel comic medieval: din moralits vor esi
de moravuri
de caracter, din sotties
sociale, din farse
politice

(genul care a subststat

chiar monologul s'a

la noi,

- comediile de

teatrul lui Alecsandri,

etc.

www.dacoromanica.ro

Conferinta

PIJTEREA TRADITIEI
Marin
1931.
de 24
(Rezumat)

de 24 Ianuarie d.
a
vorbit la
Roman, despre
unittii nationale
Definind traditia drept mostenirea binelui fiptuit trebunelor
din
cat pentru
de
vora documentat prin
cum actul
unirii din
nu este de fapt
transmis
genepturilor roratie
care
de pretutindeni.

are

pu-

Traind In
vremurilor ca.

lare, ea
pe

La
mod constient

domnitori

bar.

al 16-lea

ca o
istoric al

In scrisoarea
Viteazul

ci ca o
al
al

crestine,
textual:
depozitar al
aminte
Sa
Romineasc ce
aunt; tot
crestinttii este aruncat aceste
Dumnezeu s
de-ar apuca
aceste
ar fi peire a.
Poftian pentru
hotarelor acefost mai
vreme de mosie
s le
de
Ardealului de Tara
stor
fie
mosie s
de hotarele acestor
fost
mac".
Aceeasi
a
nationale o dovedeste la
Viteazul cronicalrul Miron
de

www.dacoromanica.ro

45

ia
isvor

la vedere

semintie sunt

din Wile

ce
a Moldovei

tot

un neam

sau

se poate
aur,

se poate

prin

bnteanua

porecla lui Eminescu - cere

existentei
Romnii una

noi

fie natia romneasc.

La

-gur de

popor s

el. Una trebue s

Banat, in

in Ardeal,
cnd te
te vei
tuminatele fapte
te
vei uni, atunci, mai aleas natie pe
va fi ea tine"!
Puterea acestei traditii
nostalgii a
nationale
eu
jumtatea
ne apropiem
al 19. Ea
generatia care a fIcut misearea de
desteptare
1848
a pregktit actul din 1859.
mistuia Nicolae
Sleit de puteri de
in Moldova

lupta din rsputeri

lui

a
de

Viteazul,

sfrseasc opera lui

unittii
o alt unire

con-

pentru a

ea sufletele
Conferentia.rul a cerut, in concluzie, generatiei de azi care
marea
s'o
prin cultul frtiei
singurul in
apere
ne
respectul tuturor.

www.dacoromanica.ro

TINERETEA
C.

TAKE IONESCU
in seara de 25
Domnilor,

Peste putin va
granit
eternizeze

acopere

Take

de

care a

M'am gndit profit de acest prilej pentru a

de un oapitol aproape
din viata lui: despre
lui Take
de
aceasta, prima tinerete" a neuitatului
leg
Stat, iar nu tineretea de a doua sau de a treia,
oamenii au
multe tinereti, sau cel putin
au.
adesea
Vreau
de tineretea
de tineretea
care duce pe
la
sa.,
o
grijilor a rdspunderilor.
tinerete,
Mai erau
la
casa
din
a zile
cas chirie, dar
de
sti, strada
gustori
dare de mn, mama se
tata ce
piilor de
Se
un mod de a vorbi.
este
Frosa,
nu se prea
nimeni ale
buna sau ream dispozitie a
tactul ei de femee
ei de
indiferent,
o
vroia
ias da,
a iesit a lui, nu cilca nici
Coana Frosa dorea se
la
Acolo
alege
la 1862 nu exista
frumos. Drumul nu era
o cale
in tara
soselele desfundate ale iernei, te fcea s te gndesti

www.dacoromanica.ro

47

la obosealk, coana Frosa

bine
de a pleca. Dar fr
s'a decis repede.
a doua silueta ei
de o
grea din care luceau
doi ochi
se
d coltul
Abea pe
trei
la

fur

iar

doua zi de dimineat

Lipscanilor. In Lipscani nu
nimic pe placul ei.
Mogosoaei,
intre
sunt
ades'o certe
dar ce zor avea s-i

prin
Se

vrat? Privi dreapta, se

in stnga la
micuri copilresti, trompete
corbii.
la
nu se
opri. Niniic nu se pru
al ei, destept
pentru
destul de
de
In cele din urm se decise. Unif orma aia
cte parale face? A
chipiu
colo sus,
in dimineata
i-o dete
Take
cndu-se la
lung

Nou. Dar
oglinda

moment de bucurie,
cap
chipiul

Era

se

eu sabia

palizi
pe obrajii
deodat lacrimile
sub patul
se asaunse
Dup
Intr'un
mania
scoase de
mult
putu afle cauza acestui inexplicabil acces de suferint. Chipiul avea o singur tres, o
sub-ofiter,
s'a
la
de patru ani,
nu
fie
s'a adus chipiu de general". A fost
comsolat.

trstur de caracter,

care o detin din chiar

gura mamei sale, vorbeste dela sine. Ea desveleste profunzimea

uned
sale pe marele
care a carracterizat dealungul
de mai
mndria.
ambitioas, o
ce nu
dispretul semenilor, ci din constnta intim a

superiorittii, o
multe

care, cusur sau calitate,

actele vietei sale politice.

- Dar ce

zicea
sa
amintirile... Nu se juca
de
era
mna mult
repede spre o
deck
vrstei
Costica,
mare,
era
obositor.
mai
de abea
pe
Victor mult mai
dictionar francez
Un
imn. Cnd
se trudea
s descifreze
cuvnt.
in casa
de
burghezi,
printilor se tinea in curent ou
Moda
nimic lume
bitia familiei nu s'ar fi
mai prejos
Mama se
marginile putintei,
moda
risului,
zi strzile banale ale micului Ploesti

mai

www.dacoromanica.ro

48

cu
noui de

pe
pe

fcea deliciile

Conu

un

pe margini, la

joben"

haine

care

era activ
De
aspect sever,
abundent prelungit de o
el
la 13/25 Octombrie
de timpuriu sotiei
grija
de
1858 al doilea
se
la Ploesti
sale
Dumitru,
era.
ei, venea
pe
a
din
cari Take
Era.
Joan Eliade
printele literaturei romne",
marmora
de pe bulevard,
promotorii
revolutiei
1848, primul
trei locotenenti domnesti
din Maai acelei revolutiuni.
mamei
era
ca mai
cnd
pe
cedonia, ceeace
diplomavre
succes de
frunte pe Take al ei
snge grecesc
el
am
vrei nu fiu iscusit?"
Macedonia,
le ei
in
de urgia Turcilor,
se stabilirk.
alti Macedoneni. Asa facu

Godju, Mocioni.

nevoiti
pe
armata austriaca, unul
chiar camse
pania contra Napoleon cucerind la 1814 galoane
de
se
El muri la
de 94 ani, dup ce se

lui Take bonescu, despre

el
de cavalerie armata austriac.
tru nevoile remontei, el se
de frumoasa Anastasia
dronic,
pe Eufrosina,
de sotie,
lui Take
Mai
cnd
Joan
Maica Anastasia, se retrase
Frosa
la
muri acolo un
azi mormntul.
La
de cinci ani
Take dat clasele primare

toate, el se remarca
la Ploesti.
in care
eumintenie. Materia la care era mai
chip deosebit, era matematica. Dar
un an se
toate pe acea vreme, calamiasupra orasului
epidemii. Se
holetra Take
la pat.
tatea unei
Avea
ani.
l teribil si
ajutor. pe
se
la alta, el
de jur in
la o
se
o
cele din
moartea
verde de copil, un schelet straveziu, putu
patul pentru a

www.dacoromanica.ro

49

larg

fi asezat
atunci numai

de minte.
Cheia, Suzana,

Era

Doc-

erau pe
Prahova avea
va
Predealul, toate
de

stiri cuibrite
plin pustietate, ou
un confort, fr nici o aprovizionare. Dar ce era

din cele
din
Nici o
e
soare. Era
un imam
paraclisul de azi,
1695 de
de
miei, fusese
ea nu
purta
Cantacuzino
de cetate.
se
la 1846, pe platoul
de azi.
avea
in
de doilea patrulater, eu noua
Regelui Carol I. In dreapta
prin grija
de case, chise
de azi, iar pe una din laturi o galerie
azi
priveliste, albia
ca
a
Prahovei, ce urma devie Sinaia.
Furnica la picioarele

p'atunci,
multe,

1864?
azi
pclurros. Mica

steni,

Urea se numea pe
regiunea se numea Podul
Regele

muntele Molomoc
la Bunumele.

a acelor locuri eonsbituia o aclevirat

1802 a avut
cea mare,
din
lui Pasvanbucuresteni aid se refugiara de frica
zeci de ani mai
toghi. Tot
dup asasinarea
la Sinaia de frica
lui Tudor Vladimirescu, alt
Deaceea

zucilor lui

din porunca lui

era de abea
1864,
cari misunau prin acele tinuturi. Intr'o
de perne ferit de
bolnav fu pornit spre

monastirea Sinaia. Urcus

dincolo
de Podul Neagului,
cotiturk, se
de odat sus pe deal,
poian
si plin de soare, cele trei turnuri
forma de azi. Din
mare,
tite,
nu aveau de
la monastire pe Drumul
peste
copilul fu
instalat
din
nu tocmai in
care
pentru veeinicie
la 1922 avea
sale
al brazilor si mai ales puterea de
redar
Platoul
nu
ca azi.
de
jos pe locul
de azi, era o
unde sburda
convalescent se
razele
Aerul

calde.

De atunci Sinaia

rmas

sapat

www.dacoromanica.ro

lui. El nu

50

nu a uitat-o, dar

numai

nu

de

mai

sale, de

un
acolo, sub

sub
in
a vroit
eternitatea.
la
spre
odat cu bruma ce
o alt durere se
asutpra familiei.
rete
nu vine
Prvlia
ca.sele Marincin
mergea greu. Holera
nu numai doliu dar o
general. Cu ce
cumpere
cnd n'are?
loan trebui
obloanele
suporte
noarea falimentului. Grea
acea vreme.
Ea
viata, 1-a
se mutase la
soarta se
cnd devenise
proprietar de case de
cnd
somptuoasa lodin
Mogosoaei
solemn barba
alb, in
lui de
adus
Viena...
grea
care era dat prin nedreptatea oamenilor s
adesea
pe
nevinovati.
oamenilor
pentru ce-ai
bine
viatk este
numai prin
puterea
de oricare din scaderile tale.
Mndria
era sngeratk. Intr'un
de negustori, toti
prosneritatea ta le-a stat
ca
un ghimpe in ochi, nu te
in
devenise grea.
Ghiti loan nu era omul se lase
vins. Cu toate lacrimile sotiei sale, el
dar se
repede.
pentru totdea.una.
stabili la Bucuresti.
nevoia intra adesea. Venise
al patrulea
de
era turbure. Grijile apsau
pe amndoi. Dar nra
prea
cap
in
o idee. Ce-ar fi
femeea copiii la Capita
s'ar repezi la Giurgiu unde
de a
taxele de scutire la bariera
era de
drept - se lua
arendat?
contract de la
arenzi fixe.
oraselor
mult era al arendasului, care nu era
esia
deficit
dect
alt cap
loan.
al lui
Zis,
Un bancher evreu din Ploesti nu-i refuz banii
de cari avea
la
activitatea
treburile
Cu voint o
Incet
tot mai
ntate de fier,
se
pe
de data
asta s nu scape norocul din
La
oras mare si neounosout,
grea.
nevoile acsizeToat
Ghit Joan era pe
Cucoana Frosa era brbatul casei.
cnd
batul venea
lucrau amndoi
trziu noaptea la faei

www.dacoromanica.ro

51

cerea
mica
Take

pe

dormeau nestiutori

de

Dase
si iesise
ajuns mai
le mai mare,
doctor
drept din Paris, avocat de
deputat senator, fu
Sf. Sava eel mai vechi
din liceele
Capita lei.
G.

Sf.

ceputul

mai

me,

pieptknat
se

era

Ditnitrie G.

atunci pe
veche
etaj, mare

s'au ridicat casele

vreme

crare la o parte,

l-ai fi

nimeni

palid,

catala

acea vreBarbu
negru

ochii

nu
expunea
de

ca

de grai. In
el nu partiPrivea cu
cipa la
la jocul altora evita cu
Era, dup spusa
ditate
adeexceptional.
examenul de fine de an n'a fost
o

cind a

n'a contestat

aoest merit, nici

treilea an,
sale
memorie
o desvoltare tot mai
fixa suvenirul citirilar sale variate.
zi
o ptrundere din zi
de
mai
a aspectelor vietii,
deja o maturitate nepotrivit pentru
lui.
Prestigiul lui se
In
intr'a
tot
mai tare
e
toti". Numele lui banal era
pe ctorva copii de
pe toate buzele,
au
boeri sau de puternici
celebritatea,
poate zice
a
mai
la Take
care trebuia
de pe

superior
expansiunei lui intelectuale
publice o foaie literar
Revista Junetei".
Era un lucru
Fireste,
celor zece kmi
de adolescenti au putut-o face
coloanele
reviste, de a
regret
n'am putut da, au
adapcstit multe
ramantice
de multe
de
de talent. Dimitrie G.
Franta era in
de romantism literax. Werthar"
spirase lui Chateaubriand
Ren",
pe sari tineretul le
devora, surse de sentimentalism maladiv, de
In

cclioe,

obraji palizi.

lung, oohi tristi

www.dacoromanica.ro

avanbagele

52

Anii de liceu
monoton de
un
Dar programul oficial i se
In a doua
superioar el
clue
an, obtinnd aceleasi note
maxime.
La 17
vara,
proba de bacalaureat. Duanineca
examinarea sa, cuconul
se
care se
de
Se ducea
prospere
Aritesti, .zece
de
pe care
de
ale
o
drum de fier s'a
Gr.
fie V. A. Urechi
cesau,
comisia de examinare la. bacalaureat. Plecau ei s
Durnineca. Unul istoric, altul geolog,
schimbau impresiile de examene.
mine, zise la
le gsesc
Urechi,
foarte obositoare, mai ales pe
verei. Numai rare-ori te
mai rzbun
de a
elev
Alalteri de
am
care m'a
n'am avut
i-o dau.
regretul n'am o not mai mare
10, ca
eu la fel, rspunse geologul. Mi-a rspuns unul la
naturale
adut aminte s mai fi
Dimitrie
- Exact. E
istoricul.
su ascutise urechea la conGhit, care din
versatie, se
lui
se
dai
meu e, donmilor. E Take al meu.
la
wduse
Profesorii felicitar conu
eu
contrar
doi curcani grasi pentru o

Era

1875.

La Paris.
Treburile
mergeau exeelent. Ghit loan,
norocos,
acsizele mai multor orase.
era
din
Casa din Podul
cumprat
gata recldit de
aspectul impuntor al
unei a.devrate
boeresti.
tablouri
sau
din rzboi, statuete de
si de
canapele fotolii
de
bordo" garnisean acum marele salon de jos cu cele
ferestre
direct pe trotuarul
mai elegante
a Bucurestilor. Geaanurile obicinuite fur schimbate

www.dacoromanica.ro

53

ce oglindea
treetorii
7
5
pe
vedea invariabil
privind
suds ce
Frosa, profil uscat,
de distinctie, iluminat de
de
d eindea
din inteligenta acelor doi
la
malitie.
de
Era
zilei,
timid dup
seara, pe
ce se
postavul
la
de Viena,
doi armAsari
rosii, de
gras, solemn
frumusetea.
ezitare, in dreapta.
tot mai
pe el,
se
conceda
coana Frosa, care prefena
ca doi
autentiki
la
de tei, imaoulat
a lui Kiseleff,
pe acea
de
cldirilor de mai trziu.
eu copii
si
bogati
buni. lar
care sub imboldul prosperittii
mereu ca
sub
erea
la. Paris.
p'atunci
cari
poat permiie acest lux.
1875,
trie G.
fu
in Apus,
el
ai
destimilui
Cincisprezece
Att
nici
ban mai mult, fixase
autoritate conu Ghit, care
bine valoarea banului.
implinise chiar in acea
17 ani. In imenaoelui magic Paris, el se simbi profund intimidat. Un
grunte de nisip,
ocean
cartierul studentesc in jurul
Se
de
ani
in Rue Bonaparte Nr. 72.
pentru
rezervat in expansiund
coneentrat in studii.
ai si,
In cercul restrn
de Gr. Androneseu, vecin
romni,
de odaie, el leg acolo
dintre cari cteva aveau
toat viata: C. Disseseu, C.
Mai era acolo Al.
de

Marghiloman

mai

Al Djuvara.

aici,

de tot
viata lud n'a
a
sale. Din an
prea
an mai lacom de a citi a vedea, socotea ziva
pentru a
din ea in
Colegii
nu-i
plimbri
muzeelor
istonu i-au
alte
dect ale canferentelor,
Comedia Francezi.
ori ale onerelor clasice
marea Adelina
ti a cntat la Paris, a perdut o
vin rndul la casa biletelor de.galerie.
tate de zi
rice,

A dat 5 franci, dar n'a uitat satisfactia.

0
de
istorisea el insu-si.
istoriei sta
din
planul
Citirile lui
din primii and avantagiul unei oulturii
preferintei,

www.dacoromanica.ro

54

uimise
generale impresionante. Elevul de la bacalaureat, care
profesorii, elca tot mai
pe
drum. Examenele de
de an se
ou
de bile albe.

ca profesori pe

Valette, pe renumitul civilist

pe Renault, pe
de Santerre.
nu-si
fi lipsit vre oclat la vre
curs,
chiar

la opt

care

de ceata

pustii de s`udentii cari se

la examen ofereau dese ori

de a-i auzi
V cunosc. N'ati
odat,
tiu
rspuns anul trecut.
rog, ce v'a interesat mai mult la
meu".
era tot examenul.
ounosteau.

satisfactia

Vacanta venea de obiceiu

Intr'una din aceste
el
pe una din cele
frumoase
din lumea aristooraticl Sotul ei era
magistrat
de lume. Desi doamna era
mai
de
el, tnrul
pentru ea o adevrat pasiune
n'o
amoroas pe care
La a
el reusi
s'o
timid
era
de
printr'im al
simtimintele sale. Doamna se simti
cteva zile transmise
toat
invitatia
de a
o
magistrat prezida
la ea.
destinele omenesti la Curte. Take
nat fu prirnit semi
unui cochet salonas. Sim- dup spusa lui - i se prea nu
ferricire
fu
este pe pmnt. Dar,
foarte putin abil
-Int pare foarte
ati venit, zise ea. Sunt plietiAm zile

-Nu

tat

sunt

sur. M.

triam"
amorezat

de tact a
?.

jar el care oftase

diafan!

divinizat
acela

prindere

inim. Lipsa de sen-

ori ce

dar
de zile la Paris dup acest

Toate resursele de
pled pentru a nu se
pentru prima
zi o carte de
a

secate.
ajunse

Ne-am

M. G.

ale lui T.

Cnd

de

erau

de
doamne care astepta. Cu
prul
munele frumoasei doanine
primi imediat. Cu respect
vre o 12

www.dacoromanica.ro

55

o timiditate care acum trecuse de la el la ea,

dumitale
zise ministrul, ori ce
v datorez o
greu.
de plait. Vre-o trei ani, cei mai
pentru un
stum'a ferit de multe rele in
la
de
poate mai
tentatii. Am fost un
studios
din cauza d-tale.
Doamna pric.epu foarte
finetea acestei scene, dar
plec multumit de amabilitatea
care satisfcu
cererea.
Conu Ghit
de drum
primea
casa
o dragoste
orgoliu.
faima acestui student
in
Bucuresti. Colegii si din Paris erau
i-o
Dar
lunile de
era prilejul
repede.
Joan, conform obiceiului
bogate mese de familie.
de
mari, se ducea singur
piata mare", in
de la
Viena, dar frlivrea la vizitiu. Se
cele mai
cari nu
celui ce pleca, dar
tisfacerea sentimentului
de
rafinat.
masa
prelungea acea sufragerie spatioas
dominat mai
de veselia unui festin.
de melancolia
de
cteva ochiri premature la
din colt, se da
ordinul de a pune geamantanele la
ochii Coanei
ochii
care se silea zadarnic imite stpnirea
ei inteligenti se
de lacrimi.
pragul
gray totdeauna,
mai mult dar nici mai putin ca de
obicei,
dou degete in buzunarul
vestei, scoase
un fisic"
hrtie
indoit la cele
e de

eapete,

- Na, Take,

zeci de poli

lean, s-ti

ceva.
Take

Porniau la
se
batistele nu se
Take deschidea grbit fisicul"
teau
de aur,
nervos
riumlrtoarea. Ciudat? Erau
iar
numai nousprezece.
Take
care
mare haz de aceast
adoga cu seriozitate:
gray este
farsa
se repeta
fiecare
-Ce e
la fel. Tata... gresea regulat cu un
de
mintea
der sufletul
Dar nu
lui vibra la
probleme. Citise istoria
din Austro-Ungaria, citise trecutul
de suferinte rode
de Carpati, se
la visul - vis.
din

dincolo de pod,

www.dacoromanica.ro

56

de vajde tinerete la a crui Intrupare el era ursit fie un

intregirei
Studentii
erau
mai edosocietate. El fu rugat,
cuent dintre ei,
o conferint
ca subject:
str.
Gay-Lussac, o
apoi

In

tate. Ce

profetia!

vorbi acelui

veche,

auditor amestecat, spre

dar al
care

Cartier Latin",

atrase repede acea

acel
ce-1

de

un proect de
a
habsburgice pe baza principiului de
de adolescent va fi
atunci
viziune

a doua afirmaire a
student s'a
mult mai important" Ia 1879 Parisul
de
cu ocazia
expozitiei universale din acel an. Societatea.
gsi priGeografie a
lejul
a organiza un congres la care
din dorneniul
multe
de
geografice.
de Braza, Serpapinto
celebrul LesErau
reprezinte la acest congres
Studentii
seps. Cine
atunci unanbnitate pe Dimitrie G.
brogea se
Rominiei
acel an
despre Dobrogea
Vechi, el gsi nemerit
turile Romniei asupra ei". Succesul oratorului fu
de rviu,
reprezentantul
veni
mna
romin. Acest reprezentant
din proera celebrul Thurr,
lui
Wyse,
canatului de CorInt.
Dar un succes
mai mare
Peste
zile
avea
a Congresuluti. In program era prefiecare natiune va trebui
tantul ei.
Thurr, cu puterea
prestigiul
pa.triei
sale.
Ungaria, zise el,
sta ne acepicior
toate statele
ale
vicisituomenirei aportul
alte
al
cari se pot
in
o
i-a dat sarcina
mare: pe aceea de a ridica un zgaz contra invaziei musulmane
a Europei.
acest
aceun
timid
de 19 ani. Era
Sala, nopulati
prezentantul
la ultimul
eutot ce intelectualitatea
si
putea

tr'o
o mare

www.dacoromanica.ro

57

elegant al
orator
ignorata
patrie.
- zise el, poate revendica meritul de a fi
necunoscute,
contribuit
ceva la
im
de
a
acela care, pentru
China,
ce cu
Siberia.
ca.
orgolioasei
expuneri a generalului
Dimitrie G.
Dac. Ungaria a contribuit la apararea Europei contra
fost
cari, veacuri
au fost
a
in Orient
toate
limpede

a-i

erau mai apropiati de Turd, trebue s se

norocosi de
au fost
Ungurii;

venit

o
unui

De data
nu
ripostei sale

luptelor politice

putut
a da-

pe

turc..."

care

dar
Viitorul campion al
se

la

In

1879, Take

vara

unu de ani.

dou zeci

Franta,

comi

ce auzea
satisfcut sine de
din care de ast
trimise prin
ibani de
Dinera greu s mai
la socoteal polul"
tre toate
fruanoasei
lacul
Cine poate

din ma.rginea

Aix-les-Bains. De

vre odat firul misterios

un colt de
de

ca acolo, pe

unei
legi

pentru
arunce in
sau
? Citind poetii

unei patimi de care

care
restul
lui sentimentale,
de
scanteerea vorbei
acel instinct al
care
era in
Take
pe de rost
Lamartine.
considera superior
pe aceiasi
a lui Victor
pretuia
Hugo din Tristesse
tot ce
mai fermecabor.
zia omeneasca a creat mai

1817
La Aix,
armul
al lacului Bourget,
iubise,
aid
scrisese marele noet aceste versuri.
frumoasa Juliette, aleasa
aid
asa
lui, sotia
academician Charles,

balonului.

redactorul Rervlstei Junetei" de la liceul

www.dacoromanica.ro

58

de odin:oari,
Ceasuri
atras,
peste care
tregi sta
pe malul apelor verzi
pluteste, de la
nu
ce
voluptate
ori ce suflet de
ce se
o
muri, se

nuvelist

de ani...
De i'heure fugitive htons nous, jouissons!
Aimons
aimons
L'homme n'a point de port, te temps
point de rive;
coule, et nous passons !"

In
el
acolo pe aceea care,
stare de
ou o grab fulger, fu
tovairsa
de
Un concert de binefacere
Programul variat la care da
dezinteresat un
de artipersoane din societatea vilegiaturei, atrase pe tnirul
La al treilea punct
pe
o
luet
foarte
Era o
prul
care o seriozitate prematurd se
mari albastri,
oastitate. Ea se
la pian
steca ou o
care
executati.
de
fu
timiditate.
prefera
feTake
meeasc
asupra lui o impresie
El se uit
odat pe program
numele M-elle Bessie Richards
- care
de
ezitare,
mizi e
iesire,
mare ea la
ofere
de
arate
in

ei, care o
Rosie ca un
prezenta
care
bujor, d-ra Richards
Un glaz
Pentru Take Ionescu glasul femeii a fost
se lipea de
totdeanma un redutabil dar de
tovaDin acea
era
viata lui
vietei lui,
numele

misterioase
cari
Cine a ptruns vre
o femee
vedere? Sute de femei
o
de la
frumoase
trecut pe
brbat
tulbure indiferenta..
de
se asteota
el cade
se
s'a
In trecut, cum

totdeauna se va mira, ce

g5sit" cutare brbat

se
de
greutate. Nu numai
este inNvidual, dar ceeace
oamenii cari privesc
din balconul vietei la
este
dragostea cmeneasci imponderabilul
un
stare
de o
foce
mee?

www.dacoromanica.ro

59

moment anumit un simplu

de
o culoare
la
pe
si
de rochie
de
determine azi o pasiune vijeblond,
unui
si peisagiul in
cnd eri te-ar fi lsat
de
putere
care naste un sentiment are adesea o
el e complicele inimei.
minant,
ct s'a putut
lui
le
bine inconjurate de
eroi
mai usor de
aptoare a Suabiei,
au simtit suferit, de
in peisagiul mediului
ori uncle aiurea.
De sigur
Bourget au
de
inima lui Take
ce
cerea
lui, ostenit de austeritatea lungilor
de
o izbucnire de
la prima
ea s'a
Romnul palid, cu ochii
Tinerei Englezoaice nu-i
cari se
de
o
cuceritoare.
In
ceva armonios

era

Nu era nici
discreti, de o

delicat, de o
mari, fir ridi-

a
de glas,
mai trziu.
Dar
avea o
ideea
afectiune ar putea duce o
inima ei o
rezistent. Un
o
o familie
un
mediu
de opus
revedea cu
anglo-saxon...
ea
imprime
ce

la care fata se supunea

trei, nota de ceremonioasi
din cumintenie ca
din dragoste pentru mama. Conversatia
Vorfrantuzeste.
nu
beau

deja att de multe,

londoneze

El,

a forta o

vorbea asa. de

prin a cuceri In

consideratie mamei

sale. Rezultatul a fost perrnisiunea de a-i

ceeace

jumitatea

La Septembrie reveni la Paris.

din nou muzeele, grdinile,

El

nu

Imprejrurimi.

peste
de citiri nesatioase, o
care acum pluteau statornic sperantele
vis de fericire care
crestea zilnic. Scrisorile
lungi
timiditatea. In
de fraza
,ele contineau ori ce
rente ale
ziselor
dragoste. vorbea de
lui, de muzeele vizitate, de aspectele politice, pentru cari,
tr'o
potrivire,
avea deja un gust
neobicinuit.
cnd

sub censura mamei, plecau de la Londra

rispunsuri tot
de lungi, tot

www.dacoromanica.ro

Paris,
de eu-

60

ncioase,
aspeete ale vieth anglo-saxone incepeau,
inamorat.
fireste,
intereseze
pe
in sufletul
ceva
se
ce
ori
turburatoare, tmisterioasele
se repereutau
ce suflet ales cnd se apropie de pragul
o putere
Lungi
de melancolie
adesea sufletul, crize de
proin
setea de activitate,
existentei sale viiatinse. Ele nu erau
o
a
toare,
mai inainte. nu erau de sigur
sentimentale. Le
reflexul fiziologic al
mediocre, a unei
maladive.
de fier a lui Take
o avea din tinerete,
eu
paloarea adolescentei sale. La el
de sigur alt ceva:
va din manifestarile maturiera o
pur
nu
nici
sale,
sa conceptie de
In
marea
in aceast
lui
ea, de nenumarate ori, asupra mistes'a
rului
Nici citirile, nici
lui nu
de intrebare,
i-au putut smulga tristetea
tristeta
in
sale aside
due,
mijlocul
lrumMoase de viitor,
odat, nechemati. obsesia
mari
m'a
si
de cteva ori,

mirturisea el mai
veche, pe care in 1915, la

Eu am

venea

de 57 de ani,
de

viata nu
fie trit".
al destinului
in el,
ce are de a tri
deosebi
aspecte ale
multor
adesea le
morale pe cari
aceste
de
Dar mai
de toate ndejdea
a visului su de
dragoste, de abea
inea
Tineretea
relua drepprere
Dar foeul

turile. Zile le
inteligent, de simtire.
Repede

btr'o

de

de

de
ce retlecta,
de perspective al lui Ghit loan, se
D-ra
(Elisabeta)
formal
culesese era o fat de
familie, dar
Din
educatie din cele mai alese
avere.
ce
la Bucuavutia. Un gnd rece
resti
aceia cari, fr
o indoial, se uitau
pentru un
o fatk de
cu
de jur
nu erau
tot. Ou
pasiunea lui
Ce
zice? El le va

rante

www.dacoromanica.ro

61

drie

mai

n'o vor
care dela cinci

fie
zi crestea
va avea de cerut
Dar
cirea sa fi
i-ar lipsi. Se gndi
zi

ocaziune

vad

ct de

el

fata

trnul s
la Londra.
Paris.
Era nevoe

lui,
acea
chipiu de general,
ce vor
va fi

c
lui
bin.ecuvntarea
Cum
exprim
se ivi. Conn

nu

biatui isousit

in
Londra. El va potrivi o
Zis fcut. In ajunul
de la
eroii fr

de un

El

ca
doi de

procuror
mai trziu sub,director al Creditulni Urban din Bucuresti.
cunoscut de
bulevarde, se
tr'un
o
de viocabin. Cinci tacmuri
mare
lete.
era
poftit
ca
pe logodnica sa. Dac
s-i prezinte lui Take
presia
va fi bun, farsa se va da pe
nu va
va
ru, vor vedea. ei ce e de
suprare.
Doanmei
se
eo
Andronescu, doritor de a
vitatie a bunului su
btrnul sever
era
tatl
Gbit mu vorbea
englezeste, perieolul unei catastrofe era foarte
mai
in camera re7ervatd, se u.it lung
redus. Cnd conu
la
ceremonies. Masa
figuri strine, le
rece
nu fu din cele
tuturor surpriza de a vorbi
vesele. Take
de
englezeste. Luni
luase
Conu
se mirase de acest gust neasteptat. El
nu
deat romneste,
aproape de
Concentrat in
orizontul
nu
jocul fizionomiei sale -a
fi
La plecare, Take de abea
Infine, la un colt
singur si s afle
straamicul Grigore,
prograirnului, se
politicos
cond.ue doamnele la hotel.
Ghit se opri
lung la Take zise
se
al tu. Ce a gsit
- Da, mare
e
la Englezoaica asta
n'are, zici tu. Mare
apoi
bunului

din

Gr.

dobitoc.

www.dacoromanica.ro

62

mut. Simtea
singernd privoia lui,
aici
grea
nibil. Prevederea lui era
Dar
1908 la o
mare a vietii sale politice, eu ccazaa
ca
al noului partid ce intemeiase, el
ceaTake
cepu repede

surile grele din tinerete putu vorbi

zani cari
la lupta

miilor de part-

Domnilor,

noul incident final care trebuia

la
singur pe malurile
de azi, eram departe de
am
diteranei. M'am scrutat. Mi-am adus aminte
carelatii;
in momen'ul unic al
riera
avere,
relatiuni sau avere, eu m'am multumit
in care se poate
nu

unde sunt,

de

mi-am
fie ceva in mine

am
aci
incredere".

dati voie
sa,
Odat ou
aici
de timpurie, e
realitate prima lui
tinerete. El se
grea
care Istoria i-o va recunoaste
strlucit
ascensiunea
neptat.

www.dacoromanica.ro

OBICEIUL DE A BEA.
de d-1 Dr. C.

la

Istoricul

Vita de
popoarele
gustul

a feet

popoare.

din
buturile vinoase

Uteratura ne

adevir

lia.,
este
literar, ne spune in cartea Facerei
de pobop, cultiv vita de vie, culese
fcnd vin,
de un somn

care era

in seara de

1931.

15

asa stare,
de
apropiere mustr pe fratele
Noe
cele
pe Sim.
apoi in proverbele

cele mai
apreciau mult

butura cea mai

admirabil oNoe dup ce a

stoarse
Ham
era desvelit ;
pe Ham
urmtoa-

e:

Dect

purta o

un nebun a bea vin, mai

de moar".

din timpuri foarte vechi

Japonezii, cari ne-au

tuturor
puterea
din

timp
real e.

o
preparat din orez
berea, pe care au intrebuintat-o
au adoptat butura
tact
era

Fenicienii au dus

vita

la

www.dacoromanica.ro

Grecii

con-

dus

64

de acolo a

la Sicilia
cu

s'a

la
Caton au

Varro

Italie, de

la
pe

coasta

erau frugali, dar

ce
cultura viei, era natural ca

buturei.
care a dus pe Romani la

se

Mediterane.

urm la

nu
orgiile
Bachus,
lui Jupiter
site pe cari le fceau in onoarea
al Semelei, fiica lui Cadmus din Teba. Mithologia descrie
pe
ca
al
petrecerilor, care a
cultura
era
tipul
figurat
tinnd o
pe un
Louvre, am vzut
La Paris
un asemenea
Herodot
de
Scitii beau
:
vin curat, dar beau cam mult. Este o
ca
!
la
Geto-Dacii cunosteau vinul,
Agartisii,
cultivaser vita de vie in
Buerebista, organiistoric Ail. Xenopol
profetul
zatorul
le-a
In Galia Meridionali vita creste
de pe
Plutare, Pliniu,
era
Strabo. Berea
Teofrast Herodot
tiinpurile cele mai vechi,
mult
Christos muneau berea: vin de orz.
inte de
Se
de Egipteni.
berea a fost
descria berea ca o
Germatnii beau
ca vinul. Tacit in scrierile sale
bere.
Se

in evul mediu berea se

a
din ele, dar pe la
au
XVI,
acestor
de atunci a
o
Germania.
A trebuit ca
si berea nu erau asa de
devie
apar spirtoasele
pentru uzul

dezastroase.
alchimisti

din
piatra
elixirul vietei, au descoperit arta distilatiunei
ajutorul
Littr 1)
au fabricat
Se

ceva subtil,

Kopp

1) Littr, Dictionaire de Mdecine 1886.

2) Baer A. Der Alcoholismus, Berlin 1878.

www.dacoromanica.ro

Baer 2) s'a

ast-

65

fel de la cuvntul alkali, numele tartratului de

aqua ardens, aqua vitae,
Alcolul se numeste
ardens, etc.
Abbu Kazar la 1122
Ardin Montnold de
de
pellier, nurnea
la 1300: aqua vitae ardens sau spirt de
a fabrica alcool.

toate popoarele

XVI

Istoricul buturilor

La noi se pare

cele
Alecsandri,

tea

vita a crescut

comedie revendica

mod spontaneu din

paternita-

mod

pentru noi,

Tata Noe cal

Fost-a
pui de

El a

veselia,

via.

S. Aurelian crede
a viei
naturale,
este
tria
cultura viei,
acea
de

se

trep'e ale Carpatilor, care

arat

mare a

si de dealuri din
din
Mehedinti
la Orevita
de

Jud..

la.

pentru

B. P. Hasdeu
de asemenea
Geto-Dacii beau vin;
al XV-a cultura vinului trebue
fi fost foarte
desvoltat de oarece se fcea si
vin.
Socotelile Lembergului,
se cheltuiau
N. Iorga,
bani pentru
1466
trim se
de Poloni lui
figura
de Malvassia. Tot
din
se vede c Dimitrie Ca.nternir
dera
Cotnari egal dac
superior celui de Tokay
exporta
spunea
tara
Domnii au oprit chiar
Ardeal. Mai
portul
streine
oarece vinurile indigene erau
bune.
2)

1798 vioe

francez din

1) Aurelian P. S. Tara

editia II-a, Bucureti

Hurmuzaki. Documente T. III. Bucureti 1880.
5

www.dacoromanica.ro

66

Iasi raporta
se
de
rusi vinul de
vinul era bun,
Odobesti eu 29-30
vadra de 10 oca,
usor foarte
gust... Ce timpuri
! ar zice, cu
un oftat
nostru
Iancu Brezeanu !
t) relateazi
1517
A. Treb. Laurian si N.
mnastirea cea mare din
Neagce
sub domnia
chilli
zid
curtii se
era
resti o
de
e bere. Prin urmare fabricarea
A. Cihac,
la noi
barei se
din 1567 Alexandru
din Iasi Bistrita
i se
mesteri cari
a fabrica bere
chrisov din
1799 al Domnitorului Constantin
vorbeste de o
a.
Milleroaei din mahalaua. muntenimea
aduce

N.

de un Herlez Gera.h.

V. Taban3) arat prima

de bere din Bucuresti
V. A. Urec.he, s'ar fi instalat
s'a
la 1811, lar,
prima
1803-1812 de
Johan

Dr. I. Felix4) regretatul meu profesor

de bere
tara. Se
met, din miere, era
din Polonia.
Mare 1460 primise
dela Lemberg : vin de
1901 erau 17

nist,

Stefan

bere met.
In secolul XVI-lea boerii din Ardeal beau si raehiu.
In 1561
fabrica raehiu in
si din Valachia se
exporta
Bucovila 1685
nei a
cumpere
:
ne
vom merge
fie de
In a doua
se
a secolului al XVIII-a
fabrice rachiu
I. C. Flachat 5)
pnverne din
artelor,
rea sa asupra

Intre 1777 si 1782 Constantin Moruzzi, domnul Moldovei

prea
bani din
pe
face

opri importul rachiului din Polonia,

1) A. Treb. Laurian

N. Balcescu. MagazInul

T. IV Bucuresti

1947.

2) N.
Documente din Arhivele Bistritei. Partea I Bucuresti 1899.
3) V. Taban. Fabricarea
Bucuresti 1900.
4) I. Felix. Istoria Higienei
1901.
C. Flachat. Observations sur le commerce et sur les arts
5)

www.dacoromanica.ro

1767.

67

nedestoinic la muna,
cerut interventia

dar

s'a suprat, a

voit nirneni

se

Fabricarea tuicei, a
de
a tescovinei
era
1814 prin Muntenia Moldova. Apoi au
rut fabricele de
de
fiecare
in 1860 se produceau
an 300.000 litri
la 1900 se fabricau 30.000.000 litri de
alcohol absolut anual.
In 1880
S.
200.000
goane cu vie o productie
de 10 milioane vedre vin.
dar trecutul nostru e ilustru ce
Dup cum vedem,
priveste butura.

are
butura si femeia

antece viticase cari dovedesc c-i place

Doamne

neveste frumoase
de-acas.
Ia-m
pune
Unde o fi rachiu de prune
nevestele mai bune.

Cine nu
cnd si
se'nveselease, beau

si

nu se
! Bem

? Beau tinerii
ne
Bem vara

prin
prin
!
dup
Bem
mamosii moasele cnd se naste un copil, de...
moare cineva de...
la
la
bem la ziva.
bean seara,

la a tuturor prietenilor
rudelor prietenelor etc.
Bem la 40 de mucenici, bem la srbtorile mari ; la

ciun, la
Paisti, la toate
familiare,
la banchete, la serbri
bri
la inaugurri !
dar se
orice afacere
cstig,
alegerile
strasnic
mai ales
femeile, beau muncitorii ca s
Beau
beau litare la
beau toti profesionistii fr
teratii si
poetii, avocatii, profesocrii,
bolnavii...
liticianii,
...Beau medicii cnd se
fetele bsericesti
Beau azi capetele
clondiru !
Patriarde religie, au
Butura e chiar
hii
Proorocii, au but Apostolii toti Sfintii, Regii, Impratii toate popoarele !
!

www.dacoromanica.ro

68

Domnul Nostru Isus Christos

A
nului.

Maica Dom-

Din cele mai vechi timpuri vinul a fost considerat ca

butura
era
cult, era ceva saoru.
La crestini eel mai
religics : Leturgia nu
se poate
de
erestinii aunt
eu Stintele
:
se
jeste
tinerii beau din
vin. La
ce s'a
serviciul
este stropit cu vin,
este simbolul
Prorocul David a zis: Vinul veseleste
Domnul Isus Christos a supus :
ce bea
meu
!

mine

eu

totii
Dar a oprit a ne ruina
orgii
vin,
la Cana Galileei, la
a prefcut apa
iar la Cina cea de
institaind misterul
vin dndu-1 apoi ucenicilor
turi a
paharul
Aceste fapte cunoscute din religia
aunt de
a fi contriibuit la rspndirea cbiceiului da a
la timp
cu msur
cumptat
cum vom
3-400 gr. vin pe zi, nu ar fi vtmtoare,
vedea. Dar si la butur ca si la fumat uzul duce la abuz !
sum non abusum).
devine
la
numai
Substanta
trziu absolut
mod
zilnic, din

ce mai

doza

Alcoolul

de organism.
este subs..ant

obiceiul de a

bea duce la alcoolism.

Cele'orul
morfinomani : la
put bolnavul cere morfin pentru
durerea de care
suferk mai
nu mai e durerea care cere, e o trebuint
Cu
este absolut
devine o
necesitate
de care alcoolicul nu se mai poate lipsi!
Alcoolismul

alcoolismul cronic.

Omul beat, cherchelit, beat mort, beat lulea, beat turtk

ori cum se zice, este in stare de alcoclism acut (ebrie ate)

a
de odat o cantitate prea mare
si-a pierdut echiliratiunea.
Din
dar bea zilnic mai
care nu se
dect doza inofensiv, ajunge pe nesimtite la turburdri
bine
progresive cari se
crome.
butura multk se
fcarte
Oamenii

www.dacoromanica.ro

69

2-3 pahare de vin

mai ales copiii, fetele
generos sau de
la
sunt mai frutrebue
vorbese mai
sunt mai vesele
se
ar bea
pahar se
face
asupra sistemului
Richet 1),
mare savant
dela
a artat c
actiunea
nu
exclusiva,
asupra sistemului
organism
atac tot,
ci este
dar mai
seam
mult sistemul nervos.
Ori, cum sistemul
conduce toate functiuorganismului nostru, se
sine
cronic va
pe
turburri nervoase variate, turbuive ale celorlalte organe.
functionale
In primul
vom pune pe un alcoolic cronic,
un betiv ordinar s
deprteze degetele
sau
limba, vom observa foarte usor
caracteristice. Apoi
e mai usor iritabil, devine nervos,
se
lesne. Cu
creerul
se
celulele
fine perd proprietatile
protoplasma se altereaz,
nevritele,
variate.
Functiunile genitale slbesc
de vreme. In
de
ceasta urmeaz consecintele funeste
Copii
sunt fiinte nenorocite : slabi,
degenerati,
pileptici, histerici, perversi, impulsivi, imbecili, idioti, alienati
criminali. Multi mor
naste, sau imediat
de
alcoolismul, ca
este infanticid.
Aristoteles,
admirabilul
grec, spunea:
O femee betiv naste
stricati".
Plutarch a.
copii betivi".
betivii
Diogenes
de
multe ori
un
corupt
desordonat
te-a creat
spus : Tinere amice, tatl
era beat !".
In adevr. hereditatea joac un rol
omenire.
Descendentid
sunt o nenorocire
darea lcr
Auguste Comte, marele filosof positivist, avea mare dreptate cnd a
: Les vivants sont gouverns par les morts".
contine un mare adevr biologic.
vedem
efectele alcoolismului cronic asupra creerului literatilor, poetilor,
deci

1) Ch. Richet, Poisons de intelligence, 1900 Paris.

www.dacoromanica.ro

70

Geniul

Alcoolismut.

De ce beau. Ia
De-aia mi-e mai binisor
(Poporul)
pra

Este deci bine

are un efect nociv

cu deosebire asupra
nervos,.
e but cantate mai mare
cea
ca inofenun gram de
siv prin experientele

pur la kilogram de greutate corporall, pe

ce vom
vedea. in rezumat
lucrrilor lui
dela
Institutul Pasteur din Paris, ale lui
Atwater 2)
dela noi ale
Obreja, Mina Minovici
tanasiu, s ne
artisti (pictori,
de literati,
tori sau dramaturgi)
a vedea ce efecte a avut alcoolu
organice
ce
asupra operilor
produs.
cari ne
erau
din
cauza substantelor toxice, de care abuzau, astf :
Edgar Pe d:n cauza alcocaului, Quincey din cauza opiului,
din cauza
de Musset bea de
toate!
putea foarte bine rispunde
: Mai bine s beau
nimic
s
genial, dect s nu beau s nu
geniul, dar
Alcoolul sau butura
distruge.
si
Edgar
en barbare", adic da repede
harul
cap,
nerksuflate, cum
Baudelaire despre
ce

exemplu
Odat

bine

descria adirnirabil

de

cu cosciugele
se
c
cu viermii, auzea cum vcrbesc putrefactiile...
vedea
In realitate nu era nicorb enorm care sbura spre
anic; dar fiind
de alcool,
lui
mal vedea
inexistente.
Tot
mai
a vzut
noapte un
care se strecoari camera unui
se desteapt.
simte
e cineva e acolo,
asasinul simte
s'a
1)

2) Atwater et Benedict.
de
f902 T.. VIIL.

Mmoires

Institut Pasteur, 25 Novembre 1902.

exprimental concernant la valeur
Nationale des Sciences. Washington

www.dacoromanica.ro

71

totusi stau nemiscati o or unul

altul

fi

vede cum un frate

pe sora sa vie,
cosciug
nu se m.ai poate
de
o aude gemnd
vede
fantastici
cum se apropie se
de dnsul a.
d.
se alcooliza
vinuri vechi. La
simtea
in idei a alcoolului absorbit canexcitatia
In aceast stare a
lirici ce
bea
fiecare,
felul cantecului. Spre
pentru a cnta bine
solo
biserici,
se bea vinuri vechi de
pentru a cnta
la
se bea
de Bourgogne, pentru opera
vin
de Champagne, iar pentru canzonette,
bea vinuri italiene. Eu
propmie vinul de Chianti.
ce bea mai mult, Hoffmann avea idei sinistre, vedea
fantome, voia
se sinucida. Casi Alfred de
auzea
culorile, auzea mirosul
vedea sunetele...
cnd era bolnav avea
i se
cei
instrumente de
unul e
jur
altul e violoncel, etc.
raze fosforoscente,
dat i se
ce
e inconjurat de spectre, avea sensataia
ceva, mintea i se
se linistea.
Dar
mai
de
se alterase
la vedere
servitoarea (o
totul, devenise

purta pe brate prin

lui Cicerone era betiv,

multi
mai reamintesc
oameni celebri,
de cei amintiti mai
au dat semne de alteratiuni cerebrale cari au fost puse
cu abuzul de
au fost din
aceast cauz degenerati. Asa, fiul lui Tacit, era dernent. Dante,
nemuritorul poet, era deoseori prad halucinatiunilor. Byron era
stricat
cam
descendent
dintr'o
Hereditatea
alcoolism
o adevrata nenorocire
am
Renan, marele
avea un unchiu
idiot si mosul su a fost nebun.
Petru I a fost alcoolic epileptic.
Elisabeta Petrovna, fiica lui Petru
Mare, se
mai
fiecare
Petru
Feodorovicz,
etate,
se mai juca
cu
de
cu
era un
vitios
incorigibil. Sotia sa Caterina
cea
a fast excentric epileptic.
Mare, 1-a ucis
ei

Auguste Comte a vrut

arunce sotia in lacul dela

Enghien; Newton, Zimmermann

Caus au murit nebuni,
Donizetti
O'Connel de paralizie general. Sora lui Kant. o

www.dacoromanica.ro

72

lui Bernardin de
a lui Victor Hugo, fiul lui Donizetti,
atinsi
au
St. Pierre
Schopenhauer gestieulnd strad, vorbind
pe sub
barba
o
departe
toate era.
prin
cauza nenumratelor
Opera
sinucideri ale eititorilor
in fata
Este sigur
asemenea oameni superiori
este la. un
degenerati prin alcool,
de
nu imposibil.
moment dat
trebui
fata
fata
casi
Abstinentii
merosilor

condamnati de majoritate,
Tosen

: Un

poporului".

de literatii

ne
Eminescu,

mult eatea

a nu ajunge s
nenoroeitul erou din piesa lui
prea bine
fuma

se
Maiorescu

cum
Barbu Delavrancea.,

figura lui
de artist,
mare artist orator incomrezistat de sigur
care l-a dobort la
ultimul
nu fi fost alterat din
vie,

acea
parabil,

timp al vietei
analizate

Ultimele lui opere dramatiee trebuese

de vedere.
Ce trist
de dureroasa pentru toti a
la
perderea lui Delavrancea,
ministru conservater,
la
de
de superior
iubit
de toti, acea
a
adevirata
strlu-

acest

literaturei noastre t

lui a fost impu-

Dar
?
0 noapte furtunoasi". Ce monumente splendide de art. dramatie incompaEi bine.
a
a
a but
alesese
la Berlin,
cartier
de
Avea opere
neterNu mai avea ene gia necesar, vointa de a termina
lucrui
! Este sigur
pe DeIavrancea
pe
Caragiale i-am fi avut
noi
organismele
ar fi fost deteriorate

ennemi

1)

Schausen

Pag. 179

226..

2) Dr C.

sau nu ?''. Tip.

1923, pag. &

www.dacoromanica.ro

73

iubiti cnd se desparte

rabzi fiori de moarLe;
cnd

bei rachiu de

(Poporul)

E foarte curios
poetii literatii cei mai delicati
sentimente, ea sensatiuni, ca
de admimai fini
rabile tablouri vii prin deserierile
au fost niste intoxicati,
alcoolici, halucinati in cele din
chiar nebuni.
de mult s'a
si s'a vorbit
de Baudelaire, unul din poetii parnasieni care este
mai
azi
atunci cand volumul
Les fleurs du mal (1857) prola Paris un adevrat scandal literar.

Po
anume :
Charles
traoustse pe
Nouvelles histoires extraordinaires"
Histoires grotesque

srieuses !

Baudelaire de atunci avea

monstru

plictiseala. Viziuni dureroase

excitat. Un
persecutau

Et

longs corbillards sans tambour ni musique

Dfilent lentement
mon
l'Espoir,
pleure, et l'Angoisse, atroce, despotique
inclin plante son drapeau noir.
Sur mon

mortii preocup, se
la toate
vietii, la rusinea omenirei
o descrie
tablouri crude: (Le vin
l'assassin).
lucrurile misterioase, pasioneaza enigma vie
(Le chat). Spec.re apar jurul lui moartea
a
deste (La Mort).
? Intre 1810-1857
Dar cine nu a citit pe Alfred de
a
s'a
mizerie din cauza betiei. In
a
Henri IV
studii stralueite. Apoi a dus o
avu norocul
desordonat,
pe George Sand.
Dragostea
marea
se aprinse; dar
Mai

dup

tarea !
bor. Musset

ca
durerea
din ei au descris acest episod palpitant, al
:

Confession d'un enfant du

(1836)

George Sand
et Lui (1859).
Alfred de Musget
acea
de
desordonat,
devenise un
mare poet
a
Nuit de
Nuit de Dcembre, Nuit
d'Octobre (1835-

www.dacoromanica.ro

74

din nou la darul betiei care-i

1837). Apoi

si viata.
comediile sale: On ne badine pas avec
l'amour
ne
jurer de rien, etc... 1-au ridicat
ani
de
Academie. Totusi viata din
din.
la inmormntarea
buturei dup
ne spune Audic,
acestui genial poet (1857) nu erau mai mult de treizeci
Iat unde duce alcoolismul !

De cnd beau rachiu de

Nu mai port
bun,
Nici nevast

Poporui)

Alcoolul aliment
De

iubi
bem
de nimic
nu mai ai habar

tot ce a fost amar,

Cci toate tree, viata-i un cosmar !
fost Director al Institutului
Un mare savant,
L'alcool aliPasteur
Paris, scrisese un
la timp de care toti
ment", care a fost
negustorii de buturi
akoolul este un aliment,
a lui Duclaux afirmase
toate ziarele au reprodus cu
mari titulatura
lumea
s bea mai
articolului,
c
necesar !
de oarece
aliment este
Toat
avea dreptul se
aliment si
se vorbeste se
in contra lui, dece nu
mai schimbe subiectul
?
? Tot alcool, alcool
iar alcool ? Dace
nu se
contra
la
lor;
cari
tot
s'a
In
lui
societktile de
puteau
existe ?
antialcoolice cu
higienice,
fie transformate in baruri autrebuiau s mai
ori
tot felul de spirtoase alimentare ?
tomate
care este adenostri trebue de
25 Nov.. 1902,

1)

Med. 7

1903.

www.dacoromanica.ro

In

75

marea
a alcoolismului, care ne preocup
grad.
In propozitiunea: Alcooha este
aliment, pe care negusdebitele
de buturi spirtoase o seriseser
de
cuvinte al
aunt apropiate
adevrat nu este
de marele public

Unii eu constiint,
mod hiconstient av.nd interesul de-a
pe
din urm simtind
o plcere a se
apropiere
pe ei
- au primit
de cuvinte
le
nu s'au temut deca de o
cercetare
acestei afirmatiuni.
o mai bim pricepere,
dare
este un
aliment ?
Hedon, un
conferint,
fiziologist, a arta

e greu a da o

Richet Charles, profesor de fiziologie la Paris,

in
mentele aunt substantele care prin arderea
devin
un isvor de
de wergie pentru organism.".
Aliment
Berthelot crede
care se
poate
organismului".
Aceste definitiuni
discutabile pot da
o conceptie mai
adevrat :
eclectice
vii, pentru
este o substant necesar
tretinerea ameliorarea
Din
definitie, putem deduce in mod dar
pentru marele public
substantele necesare folositoare
pot fi alimente. Prin urmare
substant periculoasi,
otrav nu poate fi aliment.
Un aliment nu poate fi
Dar tocmai aci
eroarea,
un aliment poate s nu fie intotdeauna util, depinde de etate,
sex, obicei, cantitate etc.
mod normal constitue
Carnea, de
care
din alimentele cele mai importante,
fi invechit, prost conservat,
&vine aiimentul
toxic, promoartea
timp. Tot astfel
alterate,,
pestele stricat devin cele
periculoase otrvuri pentru organism.
dar aceeasi
poate fi aliment sau
Experientele riguroase
Europa America asupra
alcoolului ca. aliment la
la animale, au dus la resultate
aparent deosebite,
perfect
realitaste absolut identice
exacte.
experimentatori americani Benedict
Atwater au
1) Atwater et Benedict.
tive de
de

experilinentale concernant la valeur

Washington

112, T.
www.dacoromanica.ro

studiat

o riguroas preciziime ce
dinamic poate avea
organismul uman. Trei asistenti din laborator un
suedez, un american un canadian au
pe
calorimetrick
un pat, o mas
scaun.
stea lungiti,
Comunicau
exiteriorul
telefon
forta
sau puteau
pe un motociclu,
in care puterea
se transform& prin ajutorul unui
dynamo, in curent electric care ardea
Edison, iar
de
se
la celelalte forme de
produse de organism.
produsele celui
camera
msurau
experient,
nutrit
alimente lipsite
Apoi
sau zaharoas
alcool ;
treptat
astfel s'a
o
cantitate de alcool poate
proportie de alimente feculente s'a stabilit coeficientul
isodinamic al alcoolului (cantitatea care produce aceeasi
S'au
26 experiente eu cei trei
fie
repaos absolut
ziva, fie
bicicleta.
concluziunile experimentatorilor americani :
In regimul
trei oameni
voinici, s'a
putut
fr nici un inconvenient
alte
legumele
fcrm de
fie sub
alimente analoage,
de spirt curat (80 grame) diluat
Aceste
nu depind de
de repaus sau de
a
rului".
Din
experiente rigaroase putem conchide
poate fi
dar numai acel
litru de
se arde
organism
o
usor
zi,
necesari.
cantitate de alcool (80 grame) o
alcoolul

fainoase,
Hedon
mult

a produs din alimentele zaharate

ce
sub

de glycogen.

toti fisiologistii au clasat de

alimentare, dar numai
canti-

altele

tate

chiar
Higiena" D-rului
exist un grup
la citit,
de alimente anti-deperditoare ca ceaiul, cafeaua alcoolul.
Trousseau, celebrul medic francez,
lucru acum
sale publicate post-mortem.
40-50 de ani 1)
Longet, bazat
experientele lui Liebig afirma c

Urechi.,

am
de

din

) Trouseau.

Dieu. Paris

pag. 375.

www.dacoromanica.ro

IL

77

un

distins printre alimente, pu'nd

substantele grase.

tar a alcoohilui,

amylaceele

aa dar de mult valoarea

Atwater nu au

Benedict

confirmndu-le prin experientele

precizeze aceste
guroase din
de vedere
au permis de mult
Grasset din Montpellier, Hedon
care munceste
bratele,
bea un litru de
vin pe zi care
8
alcool, ceeace revine la im gr.
alcool pe zi de kilogram greutate ccrp, dar
un
alcool sub
o
Franta care
Un
80 kgr. avea voe
bea un litru vin
24 ore.

asupra
Dar pentru a completa edificarea cititorilor
toxicittii
aliment, trebue amintesc experientele
savantul fisiologist, care
comunicarea
la
1901,
Academiei de stiinte din Paris la 21
de Americani.
aparent opuse
concluziuni
de oameni, s'a servit
pe cari
Chauveau,
la o
cu carne
24 km. pe
mersul
se
ratie alimentark
In 54
1 kgr.
cinelui
o
din
o cantitate
Apoi s'a
27
le nu a mai putut merge
isodonamick de alcool.
apoi a
Ccncluzia lui Chauveau a
zile numai 18 km. pe
fost c
alimentarea
nu poate
animal.

de
Ar
Americanilor:
de 20 kgr.
realitate este
Chauveau
unui
greutate
48 grame alcool pe zi,
o doz de 2 ori mai
mare
cea intrebuinta de Benedict Atwater la orn.
tot alcoolul (48 gr.)
Chauveau
chinelui, pe

americanii
doze fractionate
distantate. Concluzia
este
pe cnd la
20 gr. alcool ar fi
48 gr. au fost toxice
mai
avut valoarea alimentar nutritivi.
Benedict si Atwater spun
este permis
muncitor
bea un litru vin pe zi;
din experientele lui Chauveau
litri vin pe zi
a
acelas muncitor nu poate
suferi consecinte rele.
experiente pe animale injeetndu-le alcool
Grehant a
vine, direct
Concluzilunea
la care a ajuns
gram alde animal
este
doza

www.dacoromanica.ro

78

1 kgr. animal
Dup

cool

; exact ca concluzia Americanilor la

dar
expunere, voi afirma deci
sau
inofen.siv sau
cantitatea
hi organism

alcoolul poate fi
calitatea
raport greutatea
altruismul ar fi
mai
omenire ca
de sigur
ar fi mai
acea cari
mod desintemondial cu
resat s se ocupe de bindle
Dar
lui,
barbariile lui nepermise, dar cari totusi au
mai
avut
de dezastroase pentru
mai mult
de mare dreptate a
multe popoare, ne
Egoismul conduce
a
avut La Rochefoucauld
toxic,

lumea".

Antialcoolismul.

Am fi putut introduce sistemul

Gothmborug,
care particularul instruit constient

din Suedia Norvegia,

a venit in ajutorul
Magnus

pentru combaterea pericolului alcoolic.

pe la jumatatea secolului XIX-a peri-

In

La noi s'a tiprit de

savantul meu
de mediMina Minovici, un organ de propaganda intitulat

nu a ajutat

Antialcoolul. Statul

abo-

natii nu
abonamentului,
refuzau, pentru simplul motiv
timp (pe la 1900) Rusia
pe an pentru antialcoolism.

unii primari dela

carciumari-primari. In
anual
ruble

mizerie se poate vedea

betivului,
deosebire
unde nu este
targurilor, a craselor mari!
Aci oamenii
mai
ziva la ocupatiunile
sau
pentru agonisirea traiului greu de
zilele,
nu au timpul necesar
pe betiv de
mahalalelor.
La
populatimiea fiind
betivii se

la

nose,

tot satul

de

cine trage la
la

e obisnuit

cine nu. In multe

butura, se

de trei ori pe zi. A fost chiar

chiar
plata bani,
o

de rsboi toc-

rachiu
nenorocit,

1) Grehant. Revue Scientifique, 28 Mans 1903, page 385.

www.dacoromanica.ro

79

se da soldatului dimineata un
Ce bine tria don Vagmistru pe vremea aceea !
La un moment dat problema
la ordinea
zilei, s'a
rachiul din armat prin ceai.
S'a spus de
ci
unii
avem alcoolism la
orase. Putem vedea
din descrierea unui distins
modest medic de plas, regretatul Dr.
avem regiuni
ce spune la 1893 acest
cu 2784 suflete din cari 630 crestini
2115 izraeliti, jud. Botosani, unde sunt stabilit de
luni
nume, n'am
astzi nici
ca medic al plsii
cti rornani de ambele sexe am vzut
un evreu beat,
trgurilor, mi-e greu a nota".
pe stradele prin
Evreii
cari timpul sptninii se nutresc
mai
fac tot posibilul se ospteaz bine
ca
bntue alcoolismul.

In

bta.

in urma mizerabilei
Tranii romni
din
Dumineca
sptmnei, petrec
s guste altmare parte dintre acestia
ceva
rachiu.
aceste
petreceri
a doua zi
Martea natural nu le mai trebue nimic,
zac toat
ziva dup
Nu-i mirare
nu gsesti nici
la
cele mai
cald
duce
a crsmar, acela care are fericirea a
curnd
de ajuns cantitatea de rachiu
pe el. In zilele de
ce se poate procura pe
psri. Pentru trebuinta acestor
de alcool, au bietii
din
sate, targurile
le es negustorii evrei spre intmpinare
la un
mai departe chiar.
E adevrat afar de psri, multi dintre
mai au
oi, dela cari tot nurnai
rachiu se
etc... Cum
rachiul
e cauza tuturor nenorocirilor, se poate ccnvinge oricine,
zi de
o
din cele
dela sat, sau pe
30
ale
acesta. Toate simt
de romni
distinctie de sex si etate. Ba se
mijlocul multirnii impenetrabile, femei
copii la
cu
Se poate
vedea aci
goliciunea ei, degradarea fisic moral la
care
aduce alcoolul pe
Mi s'a intmplat ca,
pe unul beat la culme
se lase
fie dus
s'a impotrivit
energie,
! etc."
acestia sustin

dar
suflet, de cele

du.rerea in
spus de un medic
intr'unul din frumoasele sate ale

oetului :

www.dacoromanica.ro

80

La Moldova cea frumoas

Viata-i dulce
L'al Moldovei dulce Soare
floare
Istoria higienei
din 1901 de
Felix, vedem
s'au propus
gretatul savantul
msuri administrative, fiscale religioase pentru a scumpi
turile, a se
debitele, a se restrnge numrul
deschise.
timpul cnd crciumile pot
societti de
de temperantd,
S'au creat
statele cu organizatiuni sanitare mai vechi mai
S'au
aziluri pentru corijarea betivilor, s'a recomandat
bluturilor, s'au pedepsit asprn falsialimentar asupra
internationale pentru
s'au
congrese
alcoolismuilui.

In
Carol

mai

prieteni la chefuri.
La 1536 regele
recidiva

se aplicau

Mare oprea a se ridica toasturi

mai eficace.

a se invita

II a pedepsit betia
urechilor.

La 1736 George II pedepsea betia tot

iar
caz de
in stare de betie, nu se admitea betia
ca motiv
micsorarea pedepsei. (Circumstantele atenuante
de azi, nu existau ca termen juridic).
In 1913 in Suedia
Danemarca betivii perdeau dreptul

nu puteau vota ca aleg5tori. Au urmat apoi

betiei, dar nu an
a
dat rezultatele asteptate.
pare din nou a-si face o cale sub
de

diferite

Americanii
diferite forme.
voit s desfiinteze
buturile depe vapoarele
cari fac cursele

to

nu vor ad se
pe im vapor care n'ar avea...
butur ! Iat de ce America e numi
: le pays
vor s urmeze o cale
bea putin numai

genii

din anumite
Dar

cari sunt inofensive.

vointa americani nu vrea

libertatea
pe banul lui,
bea
nu ar
nu
ad
ce vrea, cnd vrea ct vrea.
organizate contra
tinuturi sunt
De sigur
au
mului; se poate bea numai ceai
pentru
membri indeajuns pentru functionarea clubului, dar
infrnarea alcoolismului. Contrabanda prin toate mijloacele
creste
Cea mai

la reorganizare serioasi, mi se

www.dacoromanica.ro

81

pare
ar fi azi micsorarea
alcoolice, prin
inchiderea
la anumite ore.
c
Italia
mare

a
bauturilor
progresiva a localurilor prin

se

de

dela ora 3, din propria initiativ a

nilor carciumari, cari vin astfel in ajutorul statului pentru cornbaterea
Primul Ministru al
Mussolini, lea
multumit
patriei.
Se

consumator in

spontanee

aceast

public

de mult s'a

de

asupra cauzelor cari duc pe

variate de peinterior agreabil la ei

cluburi,

Este lipsa
trecere
deosebire clasa muncitoare duce greu
insalubre,
cu sgornot
la
etc., ei se
atrage
au spatiu
la

Din cauza
nici o

la bar,

tare,

pe care nu o au acas.
Factorul eel mai important pentru lupta contra alcoolismului ar fi femeea.
Femeea,
minunat, isvor nesecat al tuturor
ar
fericirilor ca al tutmor nenorocirilor, e drept
totdeauna
se
fie
mai curat,
caute a face interiorul casei
mai luminos
vesel,
tine
muncitor
dnsa totdeauna. El n'ar avea ce
mai
s stea
la
i-ar
i-ar
plcea,
locuinta
avea alt aspect.
dar
e nevoe de o
de o educatie
a femeei
eu privire la alcoolism.
s inspire
desgustul pentru
la
cnd se duce cu ei aproape
nu s fac
zilnic la

Ignoranta este primul rand cauza acestui

drept cuvnt se poate spune
este cauza tuturor
relelor.
Avem unele sate, in care 70% din

este analfabeta.

acolo educatia copiilor

se
Cum am putea
vederea unei vieti sobre
eu obiceiuri altele
de azi?
Ministru Angelescu, eminentul
S'au
prin silinta
al
un mare numr de
noi, ceeace e
perfect pentru
Am
publieate
trei
brie 1922)
eu
ar

Viitorul" intitulate coala

tip

eldite nouile
mai ales

rurale

trebui s

www.dacoromanica.ro

82

viitor, ca indrumare pentru o

care
lipseste aproape cu

cele mai multe

scoale.

a termina,
asupra conDar,
ce spune azi
secintilor nocive ale alcoolismului :
Alcoolismul este intoxicatiunea
care
din
atunci cnd
uzul obisnuit al alcoolului
nu se
Este o mare gresal a
alcoolul e necesar
predispune la
cari se dedau la munci
puterea. Excitatiunea
pe care
sau repar
o produce, trece repede,
apoi depresinnea
e vtIn realitate
nu e necesar
pentru
lumea.

Obiceiul de a bea rachiuri duce repede la alcoolism, dar

o diferent

bkuturile zise higienice contin alcool, nu este

de doze.

care bea zilnic o cantitate prea mare de vin sau bere,

mod tot asa de sigur ca
care bea rachiuri.
Buturile
.zise aperitive, liquerurile aromatice (absinmenta, melissa etc.) sunt cele mai periculoase pentru
afar de alcool, contin esente cari aunt
puternice.
Obiceiul de a bea atrage
sine lipsa de afectiune pentru

devine alcoolic

deci
familie, uitarea indatoririlor sociale, desgustul pentru
rnizeria familiei, apoi
crima.
Obiceiul de a bea duce pe
la spital,
alcoolismul produce boalele cele mai ucigktoare, ca: paralizia, nebunia, boalele
ale ficatului, hidropisia etc.
stomacului
Alccolismul este una din cele mai frequente cauze cari fac
organism tuberculoza.
Alcoolismul
toate boalele acute: febra
cari la un bolnav sobru s'ar fi
sau
tifoid,
pe aleoolic.
terminat prin vindecare, omoar
cade asupra copiilor. Dac
al
de a
din
alcoolici au trit cteva luni,
apoi
copi
de epilepsie, sau mor de meningit
amenintati de
berculoas, ori
de

Pentru sntatea

pentru viitorul

pentru existenta farniliei,

alcoolismul este

din cele mai teribile

ultimul cuvnt l-a spus Georges Guillain, un savant

al Academiei de medicina din Paris,

:
din Aprilie 1929
L'alcoolisme mondain,
La nocivit des cocktails

www.dacoromanica.ro

comuinicarea

83

Vorbind de obizeiul acestor

tari, preparate
enu se obicinuesc numai lumea curselor,
a teatrelor, a artelor literelor ci a
Se
struesc baruri
apartamente baruri portative pentru
mobile Se gsesc baruri
toate statiunile balneare

sente toxice,

terice.

rzboi,
a progresat. Din
cauz
savantul medic a observat:
depresiuni
oase, inaptitudine la munca intelectual, reactiuni nervoase
pulsive, apoi epilepsia tardiv, nevritele, accidentele de circu-

latie etc.,

Acest obicei a fost introdus Europa

Franta
par les femmes de ce pays sec",
din America. Femeile
francese au
acest obicei prin snobism
un
dintre ele sunt alcoolice.

www.dacoromanica.ro

FRUMUSETA

Prof. J. Simion3scu la 22 Februarie 1931

de

(Rezumat).

traiul

Natura nu
Ea

omului numai ceea ce-i este trebuitor pentru

sufleteasci puteradesea

- prin

Prim podoabe de

a formelor
din cer
tablouri care nu.
influenta
asupra omului.
Ea
nu
adesea caractere
rasselor, dar manifestatiunile intelectuale ale
aprobor. Senitatatea filosofiei lui Ruskin,
piat de cele vesnice,
singur le datoreste
parte Highlandurilor scotiane, pe care le contempla intr'una,
munti
a
tinereta
verzi; ou ele sta adesea de
sufletesc din
rele lui Ibsen este corespunzator
ale
durilor norvegiene, ca
cerului,
contrasturilor dintre
albastrul apei
muntilor
cu
Din
la noi natura nu este
cercetata ca
temeinicie a
Dintre
spiratoare sau ca
singura
are
roase
ales
frumnsii
pagini
munti,
aceente de dragoste de
chiar
pitoreasca.
Nu doar
Tara
este
de farmee
Dimpotriva.
mai

lume

aspri, doboritori prin

Sud numai stepe
margini.

tinuturile
tora

nostru are un relief

pare
natura,
ceva din variatia

www.dacoromanica.ro

ca Svitera
nu
ca Rusia

de variat, dar
de
din toate
a acesal
noastre.

85

primvara toamna, ti amintesc de

eu scufie
In vremea
de
fac
dorul de Pirinei. Bucegii sau
mare sunt
Tiro lul de nord, dup cum Petrosul
Inul,
deosebiti de
Alpilor centrali.
nu
mai inflorite, dup spusa
de
De la munte,
dealurilor
cele de pe aiurea, te scobori pe
cu
de soare, nurnai livezi
cu coastele
de
preumblare, primvara,
vii.
Cisnidioara
de
ti
un colt din Japonia, de pe vremea
floririi ciresilor.
Muntii
dealurile
incercuite de jur
de
line mai joase, pe spinarea
se
plugul, sau de
tine vara. Pe toate le incinge
netede, valuri de aur argint,
mai
vale. asemenea
a Moselei, sau Dunrea,
de
fluviu al Europei.
Ori unde
privirea, e numai belsug frumuet..
Nsipuri
Unde sunt mai
Danemarca nu se
tinse dau vinurile vestite de aba,
Cetatea

neproductive nu acoper tinuturi mari. Chiar unde

nordul Moldovei
al Basarabiei, dau
industriala
varul
Peste

de variat, rar nu bate soarele, ascuns

de
revars
ce
farmec formelor
sau
ce
de
colt mediteran,
Argint de la
smochini anigbelsudali. Mai
este anotimpul nu
gului ca aiurea, ci al zilelor senine,
al
neintrecute de culori, asrvarlite pe
dar mai
pe
catul frunzar al pdurilor.
Printre multele colturi
de farmec ori
iarna ca
vara, cuprisul trii noastre sunt alte colturi de un pitorese
cum nu se mai
aiurea. Shlbateca vale a Bicazului e
Bazias
neintrecut,
ca Valea Dunrii
Orsova nu
alta
Europa.
vara vin
Delta
ca
noianul
de tot solul, mai
begat de
al
din Delta
e
unui volum de fotografii minunate scoase de
trimes special al Academiei de tiinte din Viena,
fieze
demne de
de pe
pentru noi toate. In viata
Natura a fost
Natura e elementul pasiv. Omul e elementul activ; el
reste rodnicia, o
cum
frumusetile
La noi
de a face mai atractiv win
ce
e vremea omul
nu lase darurne naturii nevalorificate, fruplaiurilor noastre
de
drnicia Naturii.
mai

www.dacoromanica.ro

VIATA
OPERA LUI LOUIS PASTEUR
D-lui.Dr. M. Nasta,
seara de Martie 1931

(Rezumat).

Louis Pasteur s'a

ce a

tiblear.

Arbois, apoi la
din Paris.

le ca fiu
lui,

Bezanon, a intrat

pentru
a consarrat primele lui cerparatartric. Ceeace
studiu asupra
de
nu
lui, se dezveli,
prin
si mintei agere a lui Pasteur. Acest acid
minune
de lumina polarizati, singutartric, datorea inactiunea lui
rul caracter prin care se
de
era
din doi acizi,
dar
mod diferit. Fiecare din acesti acizi devia
lumina polarizat,
la stnga, amestecul
la dreapta,
era
Pasteur mai
un lucru, in
acestor
anume
acesti acizi paratartrici, drept
pe care
deosebit
se
de
de o
care
paratartric dreut.
Acest fapt
interesul lui Pasteur pentru studiul
Teoriilor ma i mult
mai putin
care
fenomen misterios ermentatiei, Pasteur
bazate
niste
in toate
cornusculi de forrnk
sau
care constituesc
;a doua i-a permis
ce se
la sunrafata
e disfa.ptul
nu exist fermentatie
acest
de

www.dacoromanica.ro

87

trus

pe de
parte, e de ajuns
unui
ce poate fenmenta o
din acest vl, pentru ca el s
s se
determine ferrnentatia.
prin
microscopic
prin observatia

putea constata o

se

a acestui vl era pentru Pasteur

dovada cea mai

el este
de niste mici
tuitoare de aceiasi
cu
Eviclenta faptelor nu o putea nega nimeni
toti aavurlui Pasteur
nevoiti
prezenta
tilor vii lichidele in fermentatie,
asupra
pe
aceste
erau diferite. Pentru unii,
fiinte
nu
cauza
ci un
ei;
pe
se
fermentat. Aceste
Pasteur
atace chestiunea generatiei spontanee. vietuitoare
produs ornu poate naste
din
nu
ganic sau neorganic, care
da nastere unei fiinte
altele de acelasi
toare. Oriunde
ea s'a
fel. Printr'o serie de experiente memorabile, de o preciziune
valoare dernonstrativi, la care nici
acuma nu s'a mai
nimica,
un
la
bere
a
toti gerrnenii
ca aerul din
apoi
praf
microscopici
rati
vasul
putem
conserva la infinit acest lichid.
fermenteze.
Din aceste
s'a
technica princiinstrumentatie a bacteriologiei, care astzi,
cu metodele ianaginate de Pasteur.
Pasteur fu chemat
dea
mai
apliIn
acestor cercetiri. Numit la 1855 decan Faculcare
din
regiune in
de
de
fermentatie constituiau ocupatia de
a locuitorilor, el
fenomene,
fu pus situatia de a studia mai de
dorinta mai ales de a
metode
atunci
care
pe industriasi
aetivitatea
Intr'aclevr.
a
trebui
vreme lui Pasteur,
se convinge diferitele alteratii pe care le
ca
berea, etc.,
fermentatiei care produceau
adesea mod
neasteptat,
uneori productia
erau datorite
prezentei. pe
unui an
infectii,
fermentul specific, a unei alte
care
fermentatie. Examinnd sistematic la microdetermina o
scop
lichide alterate, el
alteratie
respunde
timp reusi
anume microorgainism, si
stabileasci o serie de
(preventive destinate
asigure

www.dacoromanica.ro

88

cum li

toare.

fermentului utilizat,
astfel alteririle nepreindustria de pagube
dar
aceste
ale vinului, boalele vinului
mai
erau determinate tot de niste fiinte
le ale
putrefactii ale materiei organice, aceste

prin identitatea

cu altele sugerau apropierea

rnilor.
superioare, cu
Care aceast asemdnare pur exterioara
nu fi avut la
o identitate mai
a fenomenelor? Iat
care
care
mintea lui Pasteur,
buiau
se desvolte rodnice cuceritoare.
alte preocupkri
boalele

lui

In
verforma singura
milor de
a locuitorilor, un
flagel care ameninta curand
lase pe drumuri,
le, sute mii de
se
in Lecare an. De
va
ani
printre vermii de
care-i
goleau, una
alta,
de a stvili
gres.
Dumas,
al
lice, se
lui elev, Pasteur,
atunci
studieze
Pasteur acestor
ani a
a
nevoit
Intr'un domeniu care-i era
totul
mai
cele
elementare notiuni asupra
chestiunei, dar
numeroase
gresite,
la cumasterea adevrului.
la
unor
de
e
al flutucro-orgamisme, care
relui, se transmit prin
astfel
Singura
examinarea
de
acelora care
a perechilor de fluturi care sunt
la ouat.
gsite infeetate
Gratie
metcde
acelea ale fluturilor
de Pasteur si care mai sunt
sericieultura a
de acest flagel.
In
acester
ideile lui Pasteur a supra naturei
boalelor infectioase
din ce in ce
Ceea ce
pentru el numai o
devenea
Supuratia,
de
putea fi
de microorganisme care purtate de
er, de
sau
murdare
Spiritul lui si
de
lui de a traduce
fapte
pe care le descoperea,
curnd
mijloacele de
a infeetiei.

www.dacoromanica.ro

89

Pansamente
zate prin
pe

instrumente de asemenea
curtenia

erau
le gsia Pasteur necesare pentru a asigura

chlrurgia
msuri, gratie
curtenia vhidecarea
acea putut ia avntul pe care 1-a luat, ultimele
un
englez de la
Lister, obtinea vininspirat de
decri
de
lui
Psteur, antisepticele, pentru dezinfectia rnilor, a
instrumentelor chirurgicale.
ce
lipsea lui Pasteur era
a
naturei microhiene a boalelor. Inc de pe la 1865
vzuse
animalelor moarte de crbune, niste bastcnaae
microscopice,
ar exista o
ele
Pasteur gratie metodelor pe care le
la
reusi
aceste
astfel obtinute
provoace
Putin
la
dup aceea el
furunculul
osteomielita
datorite stafilococului, c strepeste agentul patogen al
puerperale,
holera
glinilor este
ea datorit.
zi
culturi vechi, constat

dar, care nu-i fu

nu se mai

ou microbi, de
peste ct-va
inoculnd
astdat virulenti, vzu
ele rezist la
pe cnd alte
care nu mai fuseser inoculate mureau de infectie. Imeseam
diat Pasteur
anumite conditiuni, microbii
pot perde
atenuati ei au proprietatea
de a vaccina contra infectiei cu bacili virulenti,
cum
vaccineaz hi contra variolei.
cinul lui
Gracie acestei metode Pasteur prepar
vaccinul
anticrbunos. Experienta. memorabil de la Pouilly le Fort (31
Maiu 1881) prin care el demonstr pe o
fata
unui public
de
veterinari efectele minunate
ale acestei vaccinri,
poate cea mai important
din analele
prin ea puneau bazele vaccinrei preventive, una
cele mai importante bogate consecinte descoperiri.

descoperire era

s dea numelui

popularitatea cea mai mare pe care vre-un

de

mai mare bineal

ei,
maf
prin
aceea
turbarea era o boal care imprec este intotdeauna
nu i se cunoaste
siona imaginatia multimei. Desi
agentul patogen, mai
misterioas
ale
de
ei, azi mai suntem minunati, de
priceperea. aproape supra omeneasc,
care Pasteur
vre-odat

ridice la rrangul de
omenesc. Nu
prin
sub care se

www.dacoromanica.ro

90

despre ea. Cu o
timp aproape tot ce se
de conceptie cu
el
microb cultivabil, sistemul nervos,
creerul
aplicnd acestor
trebuesc intrebuintate
tesuturi
lui de atenuare, prin
uscare,
prepare vaccinul antirabic.
pe cini
astfel
demonstrark eficacitatea,
curnd,
Joseph

salvat de la moartea prin turbare, de

Meister, fu primul
Pasteur.
Desi sunt

de ani de atunci, cine poate enumera

toate aplicatiLle
care descoperirile
Pasteur le-au avut pentru industrie,
pentru snktatea
neamului omenesc,
ar putea numai, a,proximativ,
aprecieze sutele de mii
rnilioanele de vieti
salvate
ele ?
ale normalistului
Ce departe suntem
primele

Pasteur asupra acidului paratartric,

ele, ce armonios edificiu! Te

totusi ce logid

privind opera lui, ce

a
a
minti att de
organizate,
rea roadelor rnultimea binefacerilor pe care le-a
trebuie

te minuneze

pra nearnului omenesc.

fi
Dar geniul lui creator nu
toate
au luat

ca

ne

lui ne-ar fi
am trece sub tkcere
fletesti.
de simtitor la durerile
suferintele pe
care le vedea jurul lui dureau
ale lui proprii,
cirile de care nici el nu a fost crutat
i-au fost numai
pentru a
ca un imbold
aline pe acelea
menilor
chiar el
arte a sufletului, o
cnd
serait beau de faire la part du coeur dans
3are de

binefacere,

cunoscuti

les grandes dcouvertes

cnd omenirea
Mai mult ca oricnd
pe ruinele adunate pretutincleni de rkutatea pro3tia
pilda vietei lui Pasteur,
ni se
vedinclu-ne
neamul ornenesc exist totusi
lepciune
viata de orn, tot
care pot reda
ce
inconstiente au distrus
patimilor

www.dacoromanica.ro

DE ANI

ACUM

Conferinta D-lui

seara

M.

de 15 Martie 1931

Doamnelor

Domnilor,

Acum 100

Subiectul conferintei mele din

ani" pare la.
bizar,

Cei
care mi-au atras atentiunea au fost prietenii
inei dela Omul Liber", care,
m'am
si-i rog
gazet
s'au
foarte
le-am spus
Ce este asta Acum 100 de ani"? Istorie, filosofie,
literatur ?
Le-am spus
este cte
din toate astea.
fiindc, din practic
cu mai
auditorul
interes o conferinta al carui subject este cunoscut
scurt,
spui de
ceput,
pe care o
Acum 100 de ani" este viata politic,
acum
de ani. Dar
100
ani,
nu 2, 3, 4
5 sau mai mult.
de ce.
s'a desvoltat
cicluri. Au fostIstoria
inceputuri anevoioase ca la toate papoarele s'a mers desvoltandu-se; a venit apoi o
care a oprit
desvoloare;
viata
Apoi
luat
c se
din nou spre desvoltare; din
de moarte pentru ca

din nou.

Si acum 100 de ani este

unui alt ciclu.

D-lor
pentru ca
bruit s citesc multe
voe

spui

ciclu,

aceast

asupra istoriei Rom.nilor

la
un istoric
de complet ca
de bine,

politic a lui Take

www.dacoromanica.ro

a tredati

discum

pe care am
e.ste dragostea
care
tace
T.
sau este
sintetizarea
noastre asa
de Take
a fost
Cnd acum
am vorbit despre
tot aici
T. Ionescu, mtre multe alte
din
lui
Nu

am reprodus
parte din discursul
care ilustrul
sintetiza Istoria
fac pe Dvs.
eu poate
1892. Take lola 5
a fost
cabinetul Lascar Catargiu raspundea
nescu era

sefului liberalilor de atunci Dimitrie Sturdza la invinuirea

ce se adueea guvernului
rate de
sub urgia ungureasca.

la suferintele
ce spunea Take

Ati adus
lament chestiunea
Inainte de a explica
ce ati

ceta ce ati voit -

caz eu am convingerea
ati

ia.

de a cer-

facut - dati-mi voe

Tau

dent

din

aceast

Vazut-ati vreun

aceasta

lament ocupandu-ise eu chestiuni de

ocup de
nu

deputatii tineri,
d.
simt din stofa din care se fac

d.

de
n'au
pe aceste
se pricepe
1,derea situatiunei; dar
eu d-voastri, care n'ati putut
vorbi o ardoare juvenil,
o
ardoare,
se
la oarecare
a doua tinerete, si a doua tinercte
nu trebue
nici
la
Pentru ati vorbit de chestiunea
din Unga,,ria ca si cum ar data dela 1885, sau dela 1883, sau dela. 1888,
v spun
chestiunea aceasta este mai veche,
de veche, ca existenta poporului romanesc.
nu este ceva caractee.stic
Intrebatu-v'ati d-voastri
acest neam,
modul care a fast
istoria
acestui fapt
lui de veacuri el n'a suferit

teristic ?

Neamul romanesc, d-lor, nu s'a desvoltat

mare
lalte neamuri. El a fost creatiunea

mare

de geniu, care voia

la o nevoe

toata
a unui

De acea neamul
nu se
ca celelalte neamuri pe cele
maluri ale
dou
lanturi de munti, el se
pe un
munti ca o
gata
loveasc
dreapta
De aceea acest neam
este despartit prin culmile Carpatilor
trunchiuri.

www.dacoromanica.ro

93

In
fapt
poate, secretul
azi. Nu de ieri, nu de alaltderi, nu de
trit uniti

de
au

de ani,

totdeauna,

poli

afar& de rari momente,

tot cazul dela
imperiului
Bulgaro-Romn, granita
au fost crestele Carpatilor,
Romnii de
n'au fost
nationalk
Romnii de dincoace.
dincolo
Viata unora s'a
prin viata celorlalti
la

Nord,

de
a
mai vie
la
nismului. De dou ori, la interneiarea principatelor

sterea literark torta romnismului a fost

de dincolo, in alte epoci ea a fost
aci,
ordce
zice, temelia

rom-

la rena-

de

unde este,

Ca

spuneti un lucru,
de simplu cunoscut de toti,
spuneti
neamul romnesc,
politiceste, sua
intact, ca s spuneti el, pe cele
laturi
a fost este in
neamuri, ca
ale
cu
spuneti
cameni politici,
luat
la
Adresk
introius precedente necunoscute
alte
mente,
de Grecia.
nu
aceasta, nu poate fi aceasta, v
,,ca

Ce v'a speriat? Ce v'a fcut s vorbiti? Cereti

se

un lucru nefolositor, sau un lucru umice? Un lucru

cereti
are
litor?
pur simplu s
simpatii, atunci nu vedeti
ne-am dispretui pe noi,
am
spunem?
cereti s tracrede lumea avea nevoe
gem sabia,
mai ru!
cereti
s
din
Europei civilizate, atunci voiu
se
Statul meu stima
partea lumei
fiu
sunt destul de
inspir;
pentru
se
.

Dar ce v'a speriat?

Este mai pericol

dat&?

pentru ca
Parlamentului o
de
pericol ceea ce are pentru

vizut

deni

ideea romknismului,
vre-un colt de
romnismului

ce ar vrea
ideea romnismului? Imi

nu

Am

Romni coplesiti,

care s

capete ?

ati

Rega':u1 acesta,

care ne intunecase chiar limba, care a

impiedicat intrziat inceputul literaturei noastre, neamul
romnesc s'a scuturat de
pstrat limba,
romneasck
este pe cale de a creia o
Am
Balcani
n'am pierit;
lupta
elenismul
Maghiarii
de peste Carpati
a fost neamul
si n'a dat
alt dat, supus la
,,de influenta

-a

www.dacoromanica.ro

94

tot n'a dat

gioase

tenii

pieioare!

nici

Cu toate

aveau

neamul

,Dar mai mult

incercri de
att, au fost
desnationalizaxe a Romnilor
mult mai
ca cele de astzi
ele s'au
de
romlor
nismului!
nimic
contra
s'a
nu
spre folosul
aduceti aminte
a venit calvinismul in Transilpe Transilvneni la calvivania, s'au
nism; conversiunea n'a reusit, dar a
un rezultat, rezulromnesti Romnii au
tatul a fost s'au tiprit

ceput

A venit apoi propaganda catolica, atunci s'au luat copii

studii teos'au trimes la Roma pentru
s'au
apostoli, dar nu apostoli
logice,
s'au
ai romanismului, ci apostoli ai
De cnd atta decazut-a acest neam pentru ca
de
ne cereti
de slab
facem o
deti
jale,
in
de a face o
facem
poitica femeease? Da, a fost un moment care Romnii de
dincolo au
pericol, mult mai
dect
nu
cunoasteti Istoria! D-lor, ceeace face greutatea
chestiunei
de dincolo de Carpati, este pe o chestiune
national stau altoite o chestiune
una
orice stat, d-lor, trebue
fie proprietari mari proprietari
mici, bogati sraci; dar cnd toti sunt de
nationalitate, de
grija intereselor generale face
mine dragostea peste
de clase,
armonia
de stat.
nenorocirile istorice fac, ca numai unii
,,proprietati
ca
fie ale
unora satele ale altora, atunci problema devine
de grea,
ar fi ternerar crezi
ani de gavernare s
,,de

poti

o rezolvi.

dincelo
Carpati unde
Asa s'au petrecut
de stat romn,
mnii ajunseseri nu numai a nu avea
dar nici libertatea de orn,
erau iobagi,
proprietari din vrernuri, pentru o multime de cuvinte
rizase.
De aceea la
secolului nostru, atunci cnd

ideea nationalittilor,
realitate s'a
cari voiau eu
se
rilor, au
s profite de aceast situatie

maghiari
rnaghia-

au

obtin maghiarizarea Romnilor, oferindu-le,

tatea de
conditiunea de
maghiar.

www.dacoromanica.ro

liber-

la 1820--

converteasc pe
fost fcute ca
numeroase
Romani, oferindu-le libertatea de
Apoi
la acele ademeniri
au rezistat,
libertate,
se oferea
acele momente,
au
ei vor face
?
Ia v citesc un istoric al d-voastre, pe care
coronat benchetuit:
Pentru a se putea,
la efectuarea schimbului

propus de Szechenyi, de a se da, adick

acelor cari ar lepda nationalitatea

ar adopta pe
cea rnaghiar, trebuiau pregaite popoarele, puse putint de
a deprinde tot mai
rasei domnitoare. Dietele,
din Transilvania, dela
din Ungaria,
de la 1825,
1834
mai multe legi, cari urmareau atare

tint.

Asa se hotrste
ca
buintata toate daraverile

fie

cele civile, in
autorittile eclesiastice
corespondenta
redactarea tuturor matriculelor, in corespondenta oficial dela
regirnentele grnitresti;
se mai
dispozitia
valoare justitie,
ca un act s nu
nu va fi
toate
din tar limba predlimba
rei obiectelor s fie acea
Mai mare pericol se ivi,
pentru
celedin faptul mai
lalte mai deosebire pentru cea
primiti
functie,
multi membri
urma deprin-

derei
rvn

snul

maghiare,

o aplecare care acea

invttura
se
despuiau
acei cari o
de
prin
lidarittei care interesele propriului
popor.
scoal primeau
plcere ungurirea numelor. Romnii
a nu se crede

nu vorbeau limba

ei iubeau
graiul
cu cuvinte unguresti, substituite
Protopopii preotii ced mai de frunte trimiteau fetele
la invttura
din Cluj. Damaschin Bojinca sustinea
pe atunci, o
a lui, din 1827,
Romnii
limba patriei unguresti,
brvorbeau limba patriei, cea ungurea,,bati de natiunea
nu mai putin ca Ungurii nscuti. Curtea episcopului
,,se pun cu diligent spre sure a

de a creia

se

unit Lemenyi, semna a curte ungureasck a`t de mult era

intrebuintat aceast
i 1830, la moartea episcopului
Ioan Bob, viitorul episcop tinuse cuvntarea funebr
maghiard.

www.dacoromanica.ro

limba

Chiar

cetatea romnismului,
din Blaj, se
maghiara;
neavnd voe vorbeachip pentru a deprinde
vorbeau
ei

introdusese

unguretste.

acestea se petreceau pela 1830 Bojtinca, care este

urm profesor de drept la universitatea din

citat, a fost

Intrebati,

cari

che-

se petrec lucrurile si la 1892

stiune, dae tot
nici discursul d-lui Sturdza, nici
sa

care a
Nu,
afirm

atunci romnisrnul de

nu a fost
1892,.
!

nu este

niciodat, dar niciodat nu a

idee
mnismului ca idee de ras mai
azi.
Cei cari cunosc starea lucrurilor Bucovina,
de
acum
ani limba romneasci da
limbei rutene, azi s'a
o reactiune
teren pe
zi. In Ungaria?
v spun
nu
rostul Istoriei
Nu
care aunt mai
ricol, pentru abunci aunt descurajate cu totul; plng atunci
cnd deja
s se ridice simt dernnitatea omenease
amenintat. Ia s ne uitm
Frantei!...
Cnd poporul francez a stat mai ru,
nu sub
vie XIV, cu toate acestea poporul striga: S
gele Soare! Sub Ludovic XV, sub regele care atta rusinase
Franta,
starea
era de
adora pe Louis bien-aim, nu a
dect
sub Ludovic XVI, atunci
virtutea se
pe
cepuse deja era reformelor.

azi mai tare protest Romnii de peste Carpati,

aceasta nu trebue
fac s credeti
aunt mai

Dar

Ei bine, acum 40

mai departe, mergeti

ati fi

Balcani.

acolo, nu
,,fi auzit de Romni. Nu erau?
stau
am
statistic. Dela 1864
azi?
o
1888

nu s'au

si

peninsula Balcania deca 28 de

1888-1891 s'au
16 scoale
dela 1891
pe cale se deschid, peste 40.
azi s'au
sau

Dac

aveti o

mai
misteiesit aceast
expansiune
ideei de ras,
precedente
istoria
atimci voiu
ea
datoreste evenimentelor dela 1877; se
RegaRegat,.
de
a
tului
se datoreste

rele vremei
tare a ideei

s v

www.dacoromanica.ro

97

avea onoarea
oum
la care,
si noi. Nationalitatea

fiinta

mai puternic:

roman

voim

tot

dria de neam. De
vrea

v dovedesc, am lucrat
limbi,
hotare,

are drept
eel
Cu totii tinem la numele de
ne rmn.
s'a pierdut
cu
Bulgariei, totusi acest
nu
el s'a
din el a crescut,
si aceast

mai ales,

corowne ar aparfine,

Si atunci,
manismului se

se
Statul
cnd ddeea
cnd vedem pretutindeni nu. o
moale, ci o rezistenta de otel, care pumnul se sparge,
veniti pe de o parte
cu un fel de dragoste de ocazie,
din
v interesati cam
rost de soarta
Romnii din
d-voastr,
garia, jar
piewi s'ar
Transilvania
pe cale de a pieri,
ne-ati
Atunci veniti ne spuneti
duce Regatul
mintea fiecaruia
noi,
un
spus, cari au
ce
fel de rebus, de am stat nopti
ca
ne gandim
ar voi d. Sturdza s facem !..."
(Aplauze furtunoase
dovedese, DoamAplauzele Dvs. unanime
prerea mea,
T.
nelor si D-lor,
Dvs.

istoricul desvoltirei romanismului, a fost

genial.
Cine

arate asa de lumdnos cauza

astzi a putut
initial a vicisitudinilor teribile
care s'a
romanismul
dela inchegarea lui
ca toate
Romnii nu au avut
nu s'a
o desvoltare
nu au fost un produs natural. Ei
creeze o
genial, care, vroind
sunt oreatiunea unui
la marginea de
a imperiului, i-a dus
stabilit la
si din
ei nu au mers
fertilitatea solului drumurilor obisnuite ci s'au asezat pe crestele
pentru a fi aprati dela dreapta dela
apoi de
care nu mai aveau puterea
s
un imperiu
de
ei au
sprijin.
au trecut peste ei, aproape 1000 de ani, toate hoardele
salbatice
lumina care radia din Roma le
care
deserturi ale
spre cetatea
din
De multe ori,
de Divul
veacurilox
Traian
caracteristica popoarelor
are
se
au
ele putere de
este
cauza care
de imbold pentru o nou
are
viata,
sire.

www.dacoromanica.ro

D-nelor
D-aor, Romnii au
in locurile
pe care le locuesc
aveau o
foarte descnd au fost
Descoperirile care se fac diverse
ad a fost o
ne
ale
Dar plecnd oficialitatea
aceast viat s'a stins
cu
Cei
de prnnt agricultorii
au putut s reziste;
ceilalti fie
au plecat fie
s'au desnationalizat.
romneascd ne
Urmele romane din actuala
de
sunt descendenti ai acestor Romani
care au
cultori
ultima rezerv
din fosta

Dade, Dacia felix".

plugari
la o

cetul

mai

mici sttulete in jurul cte

sau judele. Un fel de

pstori au

Au

s revie
s formeze

castel
care
al tinutului care mai
care in trecerea
deva-

cnd
cnd
stau totul.
Aceste inceputuri modeste
aibe o desvoitare
a venit invazia maghiard. Inruditi de
Ungurii s'au asezat
Hunii care pustiiserd aceste
rile de-a
Tisei au
se organizeze. Ca
fiu
drept trebuie
noi cunoastem prea putin Istorla
a unui istoric vechi, pe cte o inscriptrecutului.
cte o
incomplet de pe un monument vechi s'au crea: adevdrate
piept,

legende istorice.
Atila
lui Dumnezeu;

legenda care arat pe Huni

din aceast

pe Unguri ca niste

s'a creat

ici.

Pe cnd astzi descoperim

mirare
care sunt
isvorul din care a pornit Ungurii Hunii au avut Asia
u.n
a
intindere
grad de
poate sta
foarte bine
de Imperiul roman. Dar civilizati sau

batici este indiferent, Maghiarii s'au asezat pe

dreapta
Paralel

din

au

se organizeze
presiunea asupra
organizare a
care
erau in
formatiune, deci nepregdtiti
reziste. Preshmea era puternicd
preau
au
fie
de puternicii
atunci,
vecini.
asta se
cam acum 1000 de ani, din Maramures
din

punctele in care presiunea devenise insuportabild

ramuri din care una reinvie viata romneasek

Tara-Romneasc.
sub presiunea ungureascd
presiune silindu-i
gisit
a putut
desvolte.
care viata
si

au

www.dacoromanica.ro

in

99

Si s'a desvoltat
de bine
nu a trecut
de
ani dela acest
Moldova att
vedem
de bine organizate
piept valului
al Turcilor, care
este menit
furia eu care plecase
cotropeasc
Europ.
Mai
Mircea eel
care a organizat prima armat permanent
Europa,
Mare
Moldova, reusesc
imprime Sultanilor
umili-

care a stins avntul

vedeti la ce

Ca

ceast perioad de tinip,

aliant
la 1381
al Poloniei.

ajunsese
romne in
permit s
amintesc tratatul de
Mircea superbul Vladislav rege

lui
Mare, Papa dela Roma, ii trinute
roana
de aprtor al
In plin expansiune se gseau atunci

dup ctva timp

au
s'au
pe cnd la
mergeau spre dezastru alturi de
noi
la vecinii nostri
roi se desvolta un
popor care a mers din succes in
a ajuns formidabila
care
toat lumea.
Acolo s'au priceput salutarele efecte ale fortei puse slujconstiente. Cu Crucea
cu sabia
cealalt, Tarul dela. Moscova care
800 de ani era un
decursul veacurilor,
tributar
al Ttarilor, ajunge,
creeze aceast
putere.
de departe,
La Rusi constiinta acestei autoritti merge
dispare printr'o
cnd
se
pentru ca poporul
increderea
putere aproape Dumnezeiasci.
Din
la noi
la Polonezi certuri jurul Tronului,
care certuri slbesc
tara
de
a ajuns
fie
alte
noi dela superbul Mircea
au ajuns ca Voevozii
care
pe Sultan cu sabia
fie slujbasi turcesti de a
categorie pe care un
turcesc de a
categorie,
numai de o
de 100
Turci venea si-i lua din Scaun
la Constanpiercleau
tinopol unde Domnul
rudele lui de aproape
de

capul.

mai de aproape desvoltarea trilor

Dar

tara

in Moldova certurile din

jurul
dintre familiile care aveau pretenle slbesc
de
tiunea de a domni asupra acestor
ele dispar din dreptul public european.

www.dacoromanica.ro

Erau considerate ca. provincii

despre soarta
avea s se
in Congrese Internationale,
nu
aveam glas. Turcia, Rusia, Austria
ne
i
Dar aceast
rocul nostru a fost nu au putut se
de a ne
a
s ne
au
religiune strink
este o problem pentru
s'a putut renas,te
cerceteze nasterea
istoricii care si-au dat
tarea diverselor popoare. Subt
s'a scris s'a
vorbit slavoneste 300 de ani si
Turcii
de
acestia au
pmntend, au trimes Domni din Fanarul
vrut pule
curentului
pentru a introduce
lupt a profitat
cum.

s ne

Dela Apus
limba
in limba
Mai

prin religiunea
au inceput

ne

ea

cato-

cele
de

deat

de a ne desna-

ungurene i-au dus la

au luat Romnii din
leglu de Propaganda fide". Dar curios, in
Roma la
s-i desnationalizeze
cum credeau,
limba
lui Traian,
religia,
tele care vorbeau despre Dacia fericit,
acele urme
care se
la Roma la noi care
comuniVd, se entuziasmeazk
tar propatatea de
vin
ai

mai ales
o carte asupra Rope care censura ungureasc o caracterizeazk asa: Cartea
de ars autorul bun de
cartea
care ne
sunt
fortele politice decad, o
tunci
in alt marte.
puncte de
vldici care
scrisul romnese,
din Transilvania sub Horia, Closca Crisan sunt
vdite
sub cenusa care acoperea, din ce in ce mai muL,
focul care se stingea, erau elementele resurectiei viitoare.
i
lor s'a desvoltat in
Am spus
Istoria
Samuel Klein

mea ar fi

Unul
minndu-se

formarea
al

In adevr, am
este

retragerea Romanilor din Dacia terpresiunea ungurease. Al dodlea ciclu incape

si Tara
2 state romnesti din
la 1830.
ceeace

natiunea pare

aceste cicluri
fie sdrobit definitiv,

www.dacoromanica.ro

01

menite

dea

tocmai

de

ca element de reinviere.

fapte servesc

de starea de
care ajunsese thile surori.

de mizerie

fie direct fie indirect, au cutat

de a apra crEinii de

pe

functionari
care
cptau
cu bani
cu intrigi, acesti Domni depindeau de bunul plac al
favoritilor Sultanului
acestia nu se mai sturau. Fireste
biata
aceste interventii.
cnd vezi
de jos
Citind cronicile vremii,
romne.
ajunseserd
cunosteau aceast stare de lueruri; de aceea,
Desigur

cosi; au

la

Turcii.
atunci

era

romni.

ace-

de mai multe ori, au trdat cauza

aceasU grije de soarta

planul lui Petru cel
care visase
se incoroneze Tar la Constantinopol
sub domnia
roman de
Pentru Rusi,

sub care se

Tot
era

Rusii nu au fost prea

pe

de

Sub

cestui plan au proteguit pe Ipsilante care

Ipsilante dela noi dar ofiter superior

armata
AcE3ta, iiesigur
sub
revolutionarilor
francezi, a proclama eliberarea Grecilor de sub jugul Turclor.
fcut uniforme impresionante capuri de mort chipiu
sforditcarea
Libertate sau Moarte"
pornit
romne, anuntnd c urma lui vine o puternic armat
care
pe turci.
sdrobesc elanul
fac astfel ca
revolutia s fie
dezarmeazd pe
Intiu Rush, sub preshmea
armata
Tudor ela
care si
furese ofiter
lante.
Ipsilante, care-si luase aere de Domn
rus,
decreta msuri
Stat
dac vrea
Greci
tara greceasck. El eu rpandurii
lui, vor libera
romnease de asupritori,
cu Greci.
Rsboaiele Turclor
care mai toate se
pe teritoriul romnesc,
holera, drile apdstoare,
rcmnesc.
sleiser
care au pornit camplin de dulceat
1828
rania
ni
garanta
gritatea teritoriului, abia
incepuser rsboiul
au ridicat 20.000 de Romni pentru a sluji la
proviziun'lor de rsboi. Cum au fost tratati acesti Romni este
; la reclamatiunle
care
au dat un

www.dacoromanica.ro

102

&au:
mor Romnii ce ne
de
treaba s se
le-am
ochii ca
la
Dar Rusii de data asta sunt
se
preliminariiile de pace
se
printre altele,
protectoratul Rusiei supra
romne. Aceste
de generalul Kiseleff, general
dar care
sunt
bucurndu-se de protectiunea
2 tari, Nieolae Alexandru,
ajunge repede la o situatie
Dnsul este trimes
presedinte
dou
Toti istoricii nostri
plini de laude la adresa acestui
dovedeste

general.
Desigur,

romneasc,
cunostea
vrernea lui in
planurile secrete ale
rusesti.
El
Rusia, dup ce cotropise Basarabia,
le transanexeze Moldova Tara romneasca
prat
forme in gubernie
Dar fie favorurile cu care
cei doi tari, fie
cronica scandaloask a
timpului,
ai unei
fie dintr'o cauz, fie din
schimbat gndurile.
alta, Kiseleff a
Probabil
s viseze o domnie romneasc sub
a
dinastia Kiseleff. Numai
se
regulamentul organic
care, desi se
care este prima
a
gseste organizarea
a Rusiei
acel
se
dispozitii administrative si de organizare care au dat
mare

Kiseleff renaste
romnesc,
romneaales
la
justitia romneasc
ale Domniei fanariote,
Domnii nostri, ultimele
o
personal, in genere
din
si
de
Domn pentru siguranta lui.
ultima
de viat romVenit cu
Kiseleff o
mai
putere. Nu pot s
afirm
gandurile lui au displacut la Petrograd de
a
fost rechemat. Rusii
tratastul dela Adrianopol,
vor
trile romne vor fi ocupate de ctre
Despgubirile nu s'au pltit, dar
despgubirile de
la 1834 Rusi au
romne, Kiseleff a plecat s'au
aproape 3 veacuri, din nou Domni romni, dar sub
intronat,
Rusiei, protectorat foarte
suveranitatea
nici o lege fr
greu, de oarece Domnii nu puteau
rusi.
Dar de aci evenimentele fericite se succed vertiginos
pean.

se
Ia Paris
la acest congres, sub inspiratia
a

www.dacoromanica.ro

euro-

103

au fost
ale
se zice
de refugiati politici
care
o propaganda activa
Michelet, poate
Paris, influentat poate de celebrul
sub influenta generoasa a savantilot francezi care, ca Quinet,
seama de origina
de rolul
pe
Orientului, Romnii
care, la
de 1000 de
ani. Care va fi
este greu de precizat, fapt
este
pozitiv,
eu
opunerea
a Austriei
a Eneiterei, Walevsky a reusit
Turciei, ceva mai
vederile sale.
provincii autonome sub
Tri
deveneau
7 maxi puteri;
ranitatea Sultanului, dar sub proectiunea
dintre
statut
alesi pe
Domni
propriu care avea
se re.dacteze de conferinta ambasadorilor,
la redacarea lui, de
poporului

prin Divanurile Ad-hoc

unirea; apoilautonomia: integritatea teritoriului,
itutional Dorrn dinteo dinastie
Alegerile care se fac pe baza
1858,
persoana Domnitorului Alexandru Cuza silesc pe
puteri
anume
pe Sultan
de si
Unirea
pe care congresul nu o putuse consfinti.
La 1830
aproape moarte, Kiseleff
de gratie.
s dea
tocmai
slujeste ca
Inviorarea merge
ment al
de iute la 1861 avem
Domn
al
unite;
la 1866 avem Domnul
din Dinastie
corespunde
prisosint la
le
rain.
nadejdile pe care
tara se organ
Luptele in jurul Tronului
doresc,

depe scena lumii

de bine
o
se
sub
viteazul
de aproape 400 de ani, armata
dea
independenta
Dornnitorului
Carol I
roana de Rege.
In 50 de
de la 1830
autoritate
corcertul statelor
o
50 de ani avem unirea tuturor
sub Ferdinand
Sant.
din aceste capitole pe
Desigur, D-nelor
care le-am marcat
desvoltarea realizat,
cea din
studiu si desvoltare.
de
In
acestei
,.Acum 100 de ani"
am vrut
acum 100 de ani
istoric de progres vietii

www.dacoromanica.ro

104

In acest rstimp s'au obtinut,

Dar
s'a
mult,
este
de consolidare a
de a fi
c
partea cea mai
patriotic
cere pentru
ei nu numai
a realittilor vietii. Viata
nai
dar cunoasterea
de
este mult mai
problemele sociale se
de
fel
foarte putini pot s le
De acea rezolvirea
este
Penru noi Romnii, problema care trebue
ne preocupe
unificarea
a tuturor
lor.
Avem
transilvneand,
basarabean,
dar nu avem
aceast conunitatea
nu este garantati.
din al
trup, s'au rupt
din care s'a
format
nu pot s uite.
bine
cu arma
pe fat, nu
stare s doboare tara romneasc,
bine ceeace
acum 5000 de ani
a spus neamului lui
romnesti
de mult,

Israel amenintat de pieire: Ale tale dintru ale tale

s ne desbine profitnd de deosebirile noabogati,

bastin
de
de alte religiuni.
ne desbine,
ura.
Rolul generatiei de astzi este
s
aceste manopere, prin care se
distrugerea Statului ro-

stre firesti:
alt
In furia
liber.

ura
Lozinca

dragoste

totul se

propovduiasci peste tot

cetteni

ur

de

sub
un

prin

oricine
se
al
al neamului

preext

s fie

www.dacoromanica.ro

se naste

NATIONALISM

Conferinta D-lui

seara de
22 Martie 1931.
(Rezumat)

In epoca noastr
a rrnas
cel mai
ternic propulsor al energiei popoarelor pstritor
unui
chilibru necesar,
frmntarea
unor
romantismul decadent si sacrificiul liberttii
ce oscileai
fata
masinismuhii.
Nationalismul
mai nobile sentiment?,
brutal, care caut s ingenunche forta
inoral.

cea mai durabil mai exprenumai cei esiti din

vicisitudinele vietii u.nei
patrii, pot
simti
pulsatiunile
mediului
tresc ;
care s'au
profunda
semnificatie,
pot ptrunde
frumusetea limbii materne,
cugetare,
mistic,
tot ce
caracteristica
spiritualitatea unui neam, pe care se
se
perfectionndu-se o cultur
s'v unitate

nal.

Nationalismul purcede dintr'o puternica conceptie poziare fundarnentul

tiv, ce
realitatea
Secoli de
de cugetare, de viat material sufleteasc pe
aceleiasi socie'ti politice,
traditii
o unitate vie
legat de
constiinta national este rezultatul acestei creatiuni naturale, desvoltat istoric, explicabil
apartinnd fiecrei
bunul drept al justitiei pentru
lelalte.
Cine face

asigura

din nationalism doctrina

pentru a-si
Evanghelia fralumi, acela

www.dacoromanica.ro

106

ternittei
omenirca la silbticia, omului cavernelor.
Nationalismul civilizat e
de
iar megalomania frenetic
la constituirea unei singure
care
subjuge toate popoarele, e barbaria aceasta
actuale, nu se poste.
extrem violent., dar nu s'a putut
cea
S'a
nu se poate.
opune o realitate
Nu se poate, pentru
Se opune tot ce ne
tot ce ne-a mngiat am
iubit, tot ce ne-a crescut, ne-a hrnit ne desvolt :
noastre fertile,
pretioase
isvoarele cristaline,
Impreun, fratii de pretutindeni
care
veacuri
taina
au ndjduit,
mama, familia, prietenii
tot
se cuprinde
scumpul nume al patriei noastre,
ce ne proteg, arma' a
ce ne
drapelul ei
lupte
mormintele nenumirate mide odihnesc eroii, troitele
ce ridic
bratele rughtoare spre
e patria
Patria de la pater,
de unde
pmntul, unde au vzut
au muncit,
rodnic ogorul stepei, unde au luptat spre a-1
ra
stropit cu snge
care
jertfindu-se,
E patria terra, patria noastr.
dorm penru veci
Romnia,
lumea.
De acea iubim
apoi
pentru o natiune, ceeace este drade patrie
e att de
gostea de viat pentru un
nostalgia care
c este
ne lipseste
o lege
easc ce nu se poate elucla, e legea aceluiasi snge, a
fizice
aceleiasi
intelectuale care determink o
naticnal
entitate concert unitar, distinct
carac
Omenirea prin distributiunea geografich pe calea cula civilizatiei se gseste
cultura se va desvolta mai mult mai liber
natiuni,
fiecare din ele, ca
orn,
va spori individualitatea tot mai
a omului, a
implicit
lumei.

De aceia numai prin respectarea desvoltrilor nationale

dreapta
armonizare s'ar putea
acord
popoare.

Standardizarea neamurilor ca
a persoanelor este
o mare iluzie, pentru
caracterul etnic ca
individual este de ordine natural
; cuprinznd originalul fizic, intelectual

moral, care intregesc pe.-sonalitatea

natiuni.

www.dacoromanica.ro

CERINTELE SI NEVOILE
D-lui Prof. Drag.

NOASTRE.

seara de 29

Martie 1931.
(Rezumat)

Un stat modern trebue

buna sa desvolpe o serie de instituthmi, dintre cari cele mai insemnate
:

1.

rea

2.

organizat
toate grapentru unifica-

pastrarea bunei

sanitar pentru cutarea

a poporului.
3. Armata pentru

activ

caz de

Ideile de apropiere si de colaborare

natiuni, cari
universale prin Tribunalul de
formarea
Haga, au fost oprite
mersul
trecut.
Au trecut an, Societatea Natiunilor, aceast institutie
balsam pacific,
inmulteste
cari se
delungate sentimente de dreptate, de apropiere
popoare.

Cu toate acestaa - Europa

mrilor distrugatorului
slabiciune
concurs

a duce povara ur-

o stare de lucruri

sociale,

de conlucrare

crizR

si cauzeaz o
acest

lupt
a pus
mul de valori sufletesti
technice, s'a putut vedea, ca
vast laborator de
ceeace ce forma superiori`atea
slbiciunea fiecaruia; de aceea un
criteriu de judecati,
de
se
a pregtirei
popoare,

www.dacoromanica.ro

108

Pentru a se rspunde acestei cerinti

s'a discutat
trile bazele nouei reforme generale a
Discutia nu s'a terminat
in unele tri formeaz
obiectul principal al grijei oamenilor de Stat. - considernd
factor

scoala

afirma-

in

rea

a fost ultima

care
modern
interval prorepreiint
Seiggresele au fost
de insemnate
mai important&
nobos o evolutie a societtii
tot

tatea a intrat pe

restul timpurilor din

Organizarea rational a invtmntului se
ruler principii ale revolutiei franceze. Condorcet este cel care
prezentat (1792) proectul asupra
a studiat
public, dar ne realizat - al
atins,
ideal n'a fost
cci
astzi
Franta se urmreste
numita
trecerea
a
din scoala
secundar.
socialist este
la

integral -

lon).

Acest deziderat -

programul partidului radical-francez

- constitue un punct din

a

readus Ia ordinea

care Ministrul Instructiunei, F. Albert sub guvernul

E. Herriot fi fost rezolvat,
prin
zilei

eptate -

cum vom vedea.

Noi avem trecerea
cea secundar aceasta a contribuit de sigur la satisfacerea
prin producerea
repede a
administrative ale

unui mare numr de candidati la functiuni - dar va constitui

o
social&
mai
nu se d tineretului o
pentru

productive.

primar.

de
primar trebuie
fie o
prezente
dominant pentru noi, att pentru generatiile
si pen ru reducerea analfabetismului la adulti.
energice.
Guvernul sovietic a adoptat
putin vioorganizat metode
In
apusene
amenzi.
lente dar totusi eu
efective
Politica
a lui Haret utilizat un sistem de
suri pentru ca intr'adevr obligativitatea
devie real&
Dar Haret intrebuintat indemnuri morale, dorind
din
un factor activ de ridicare
si econoa steanului.

www.dacoromanica.ro

109

obligativitatea de fapt
se
vrsta de
copiilor
jumtate din
de luminile

aproape
benefi-

creat de marele animator a disprut,

grijilor materiale actuale sub povara
de sacrificiu pe nedrept aplicate salariului, duc o viat de
de descurajare
de nnzerie, sau
dau munca
la alte ocupatii. In aceste
coala nu poate
sufletul
al copiilor, entuziasmul pentru ideea de
devr, de dreptate de mndrie national.
Analfabetismul ne pune
mare inferioritate
dac toti o constatm toti
au
au
reducerea lui, mijloacele
aplicatiunile
legale n'au
fost
un progres, o micsorare
Statisticile ne
treptat a nestiutorilor de carte,
imprejurrile
mers prea incetinel,
aceast
nu ne
care ne-am prezentat la expozitia
Inteo
1900 - era trecut din 660.000 de copii vrst de a urma
(7-13 ani) numai 227.000 urmau, din cari 181.000
la
din

se prezentau la examen

de abia 9.800 absolveau.

rurale 4.342
eu 392
urbane 1.351 invttori.
In Romnia
o statistic& din 1922, procentul nestiutorilor de carte este :
In Basarabia 94%.
60%.
In
In Transilvania 42%.
In Vechiul Regat 43%.
2.511.161 din cari nici
de
nu urmau; cu 23.057 scoli si 37.767 invttori.
de 560.000.
Legea Dr. Angelescu a adus un spor de
Dar acest spor nu s'a mentinut
astzi pare s fim
de regres,
statisticele oficiale.
In general
a fost modelat
cea fra.ncez, poate nu
care aceea
aceiasi grij
se studiaz problema
: unde nu se neglijeaz nici una
din experientele dobndite, unde se tine mult la traditie nu
se
ea existent
umbra unor reforme
puite teoretic.
Aveam 3.575

secundar.

Acolo, modificarea
etape succesive,
sdruncinri

secundar s'a

www.dacoromanica.ro

prin

anchete -

110

ani.
Ribot a
mai
la legea Leygues.
Noi
o lege
acum doi ani
1928, - d'abia
aplicat
se vorbeste de schimbarea ei.
profund sdruncinare prin
suprimrile
desfiinthrile
anului
au
grave
sunt
invtmntului.
siguranta uPentru buna lui desvoltare trebuie
astfel de
nei munci continue care nu se poate avea
de desfiintri de suprimri de
Apoi schimbarea necontenit a programelor de studii
dispezitii de tranzitii repezi, de
de combinare
materii produc o mare perturbare
stnjenesc buna pregatire
producand absolventi slabi,
cum au constatat-o comisiile
de bacalaureat.
unui tineret
Principiul
nu
se

neglijat

ori discutata, o

de

si metoda die lucru, cu

naturale ce ar putea utiliza fiecare pentru o specializare anumit, rmne cea mai important&
rmne
un deziderat,
sportul bine
nu desvolt numai mu.schii, nu
numai circulatia ci intensifica spiritul de camaraderie, de
de rezistent, de initiativa,
disciplin, de
nunate cari pretuesc mai
de ct multe din volumele pe cari
copiii nostri.
In
de aceasta avem marele numr de liceeni
nici o
entuziasm
fi descoperit vre
o aptitudine, cari
Universitate pentru a
postulantilor la slujbele statului.
De aceast stare
nu sunt vinovati elevii.
le arate, s-i
Profesorul ar
prin lectii
interesante; trebue credinta de apostolat.
preparate

cadrul unei vietii

Dar cnd irnboldul sufletesc se

de grijile zilei,
cnd lipsurile se adun,
se
resalariile
sub minimum de
fiecare se gndeste
intrebuinteze munca
alte ocupatiuni, spre a-si spori
mijloacele unei vieti necjite.

Pe de alt parte, arare ori vede o recompens sau o

cunoastere pentru munca

nu
printre

mai priceputd
dela putere.
Pe
cei
club, cei cari sunt bine
cal,
cari cutreer cu pelerina
mahalalele,

www.dacoromanica.ro

lo-

111

de curs fac
electoral&
poporului suveran fericirile
aceia pot spera la deputtii, la slujbe
grase cel care e mester la alegeri, poate deveni chiar ministru.
munca cinstit,
bun
dar
de stat
nu mai
greu
de acei ajunsi
trebue s merg mai departe
sau mcar
cei ce rmn legati de ea, dar asemeni conditiuni, face
cum
din profesor
un
al soartei.
cum este Drofesorul. actiunea ei va fi
scoala este
dus, tocmai acum cand avem mai mare
de afirmarea
inflorirea unei vieti romnesti
cele mai multe din orasele
noastre.
Superior.

Superior cuprinde tineretul adolescent dode a-si

fixa
o profe-

ritor de

Se pune intrebarea: Ce
cuan vor trebui

cum se va comunica
pentru

fesiuni :

Universitatea se retrgea aladat pe

din cupa
unor prosenine ale

teoretice - timparile de inflorire ale matematicei -

abandona profesiunilor aplicatiunile scoase din

tei. Teoreticiani idealist ai adevrului stiintific,
cnd
cunostinteputeau contribui prin descoperiri la lrgirea
abandonau oamenilor practici folosul aplicatiunilor acestor
descoperiri.
Ct
progresele
urmau
mers
ei foarte reduse nu
joc de
puteri
foarte
constituind niste demonstratii, stiinta teoretic6

deAt o
gravitatea ei, nu putea avea pentru aceste
Oduitoare indiferenti
de multe ori un marcat dispret.

secolului trecut, aplicatiunile eindustrial& din ce

estindere problemele practice
ce mai mare, cnd prin
a rezultat o
cereau pentru rezolvarea
concursul
laborare mai
teorie
colaborare
s'a dovedit cu
este
mai folositoare
mai
si mai
apoi
ritm foarte accelerat
si inventiunile minunate cari
Dar cnd,

Televiziune.

www.dacoromanica.ro

112

mai mult aceast miscare

a
Rzboiul a precipitat
organizarea.
noui directive
In
o mai
activitatea
actuale o mai
de
sitark pentru
tdintei
practica, cu anlicatiunile ei.
In
doilea
o
a tuturor
prolesionale superioare de a se apropia de Universitate, de a-i
prumuta vestmntul metodele, de a-i copia formele titlurile.

dat seama
constatare probeaz
lumea
profesional sau technic trebue s fie condus
de

Chiar scoalele
creease contra
niversitate, cum
Politechnicele germane,
nui profesor german
fost

deosebit de

se apropie de

deosebite
aPregairea prea specializat
este
de marele curent universitar, nu este cea
unilateral si incompleti.
Aproape toate
organizat institute de
prin technica,
Universitate, impuse
pe
chimia fizica rzboiului trecut. De asemenea s'a impus
pletarea
creearea laboratoarelor de studii
de cercetri
desvoltirii inclustriei pentru acele ale aprrei nationalh,cu prevederea unui personal
bine pltit
prin o
o
cercetrile

In aceste
prevaleazi convingerea
mijloacele de
reformele
inzestrarea laboratoarelor sunt mai eficace de
prin
votate, dar lipsite de aportul material. Un
legea privitoare la numirea profesorilor,
altele este la
care a
schimbat, redijat frimntat vre-o 12
In occident, uncle traditia
in respectarea drepse pune
fiearuia, dar
clatorii ori
pe aplicatiune, pentru
legalitatea este
mai mult
ssi profesiune.
de legi
Ce
cu ranentul cel mai mare, cantitativ,
este inferior,
inutilizabil,
aduce naijloace noui de activitate, din contr, adesea le stnjeneste.
Universitatea actual trebue s
toate elementele
culturale, progresului
necesare
activittei

admirabilul
spune M. Bars
ticol: Que fait l'Universit pour la recherche scientifique" :
economice.

www.dacoromanica.ro

113

Universitatea
qi ciraci ai
mai puOne spirite

care este metoda

eiintifice
Metoda
de

jurnaliqti
o superfi-

acestora.
nenorocire, nu este
nostri.

dintre

ce privete cercetarea
ea se realizeazi
cu mari greutti, sau este
din cauza lipsei de
fonduri materiale de personal - laboratoarele faculttilor
noastre d'abia tresc.
a
Cea mai
nostru superior, ar fi promovarea acestor mijloace
asigurarea matenecesara,

Cu
totusi tineretul
doritor de lucru.
cnd vre unul
pricepere nu se descurajeaza,
cestia are ocazia
la unul dintre laboratoarele
se

occidentale,

prin care ne

de

face cinste nearnului.

pentru
inem

la

toti cei ce ne cunosc tara, ne

streinilor despre noi,

privilegiati prin

bogtiile naturale ce posedam.

Pentru punerea in valoare a

trebue s ne pregatim ca, prin
priceperea noastr, s
stim le folosi pentru ridicarea economiezi noastre.
Se cere ca Idealismul universitar
lumineze munca pentru cercetarea
ridice prestigiul

Cu aceast convingere, Universitatea

tatea sa intelectual, va servi la unificarea

va spori activi-

si la

prosperitatea generala.
A nu folcsi utiliza aceste energii, a nu le
este
o
le impiedica este o crim
contra neamului
nostru.

www.dacoromanica.ro

11

tinut

EMSON
D-lui prof. Chr. Musceleanu,
seara de 8 Noembrie 1931
(Rezumat).

Anul acesta a murit Edison in al 85-lea an al vietii sale;

su Thomas A. Edifost prea btrn fat de
son, mort la 104
de bunicul
John Edison, care a
trit 102 ani. Tat lui
foarte
ztor un pasionat lupttor politic,
hotel
Vienna. din Ontario, pe malul lacului Erie. Aci cunoscut pe
Elliot,
care s'a
la 1828.
Isbucnind revolutia
Canada la 1837, Samuel Edison a trebuit
s prseascd totul
fug
sa State le-Unite, unde,
diferitele centre, s'a fixat
ce a petrecut ctiva
Milan
1842
Ohio. In acest
ziva de
11 Februarie 1847, s'a nscut acela care,
cteva decenii, a
devenit unul dintre
inventatori ai lumii
timp
Creatorul unei industrid care reprezinth astzi un capital de
7
dolari (1.120.000.000.000 lei),
un venit anual de
aproape un miliard de dolari, sau circa 160
lei,

n'ar

uzinele lui

circa 600.000 lucrtori.

Numele primit la botez a fast

a
su
Thomas Alva. Are un frate, William Pitt, care a fost directorul
companiei de tramwaie din Port Huron (Michigan), o
Tannie, care a dovedit un real talent literar.
Thomas Alva Edison,
a dat mult de lucru
rintilor si, din cauza
lui subrede a linsei de
nu
nimic,
Ca
de
aplicatiune la
ultimul
clask
spunea
tatlui lui
son
nu a avut pn atunci un elev cu capul
ca al lui

www.dacoromanica.ro

115

clasa
odat. In fata acestei
nu va putea
Thomas si
a fost
perspective, Thomas, care nu avea atunci de
opt
se ocupe
de
lui
retras dela
extraordinare.
mama sa, care vedea in
ei un copil eu
pe care o aprecia mama sa la copil, era
In primul rnd,
spiritul de observatie apoi rbdarea ce o avea cnd urmrea
atentie
interesau.
intre-

pe care le punea

comun. Nu se

sale, erau esite din

odat
care
ddeau
totdeauna s
singur
lucrurilor, fie prin
observatie, fie
pe care le putea obtine.
La vrsta de 12 ani, sub conducerea mamei sale, citi DeAngliei
cadenta
de Gibbon,
qtiintelor.
de Hume, Istoria.
de
Citind un tratat elementar de
s'a
casei
de mult,
de aceste
transformase
printesti
adevrat laboraor. Toti banii pe
avea
crti
procurarea de
aparate cu care experimenta toat
Cum nu prea
s'a
ar
pentru satisfacerea

putea s

ceva mai multi bani. Pentru aceasta,

a
ziare reviste
s
trenul care
Port Huron Detroit.
trenul
pleca dimineata se
seara, avea cteva ore libere
multe conflicte eu printii

Detroit, pe care le petrecea biblioteca

Vnzarea ziarelor mergnd bine, a
dup
vreme,
Port Huron, unde locuia
una penpentru vnzarea. legume, fructe
tru vnzarea ziarelor, iar
unt.
fructelor legumelor
prea proa renuntat la
gen de afacere a rmas
vnzarea ziarelor, care aducea un rvenit destul de bun. La acea
avea 14
Cu vnzarea jurnalelor a dus-o pn la isbucnirea rzboiului civil,
pe care
a scos singur
Weekly

tiprea
labora+orul din pirvnit. La
tirajul era de
trenul Toronto4C0-500 numere, pe care le vindea
Port-Huron-Detroit.
ziarul mergea din
ce mai
i-a ridicat tirajul la 1000 de numere. Imbunttirea pe care
dorea acum s'o intro
era de a avea
telegrafice. Pentru
de gark s'a
aceasta profitnd de ajutorul
telegrafia,
spera
ca telegrarist
vre-un birou, de uncle s
obtine
telegrafice pentru
ziar. Dup scurt vreme ziarul
telegrafite, lu o desvoltare att de mare,
deveni
mai important
din

www.dacoromanica.ro

116

nu neglijat
gazetria atrgea
lui de laborator. Cuan
era ocupat
ziaruluii, nu mai avea timp pentru
redactarea
tisfacerea
lui pentru
Timpul
de care mai
Port Huron
putea dispune, era numai cnd fcea drumal
at dela seful de tren ausi Detroit.
multe struinte a
instaleze un
laborator
de bagaje,
din cauza unei negliunde transporta ziarele. Intr'o
jente, s'a produs o explozie, vagonul a
foc.
de tren
care era responsabil s'a
pe
de
in ct
i-a dat cteva palme, de pe urma
auzea de
cu mare greutate, si i-a restras autorizatia de a mai vinde
ziare tren. D3 atunci. s'a lsat de gazetrie a
numai

Cu toate
un moment

telegrafia, la care erau multe de indreptat,

totul la

Dup o serie de inventiuni mrunte, a

problema
multiplex",
posibitatea de a
transmite
timp,
sens sau altul, mai multe telegrame, pe
a
duplex",
fir. La

adic posibilitaea de a telegrafia simultan,

Sistemului duplex i-a urmat

uplex" jar acestuia
sistemul sextuplex" prin care se poate transmite trei telegrame
pe
trei sens invers,
timp
fir.
sale
domeniul telegrafului a
ajunsese inginer cansilier, suma de
primit dela compania
clolari. Aceast
a fost
pentru a
conditinni mai
laboratorul
instala
la
Park.
In acest laborator,
ce s'a ocupat
o serie de invencu
tiuni
a
'eleccum
tric, a
la perfectionarea
care,
Pentru
fcut de
Bell, nu prea aducea
cercetkrile domeniul acusticii. Cu aceste
a

studii a ajuns nu numai la gsirea microfonuldi, cea mai de

lui,

a telefonului, dar la inventarea

repete vocea
masin care putea

alt
Inventia
astzi, a fost

sau

bogtie pe care o are

Electricitatea era
luminat, pn la Edison
arc,
din cauza consumuilui mare
a functionrii neregulate, fcea
s nu fie apreciat
Edison a cutat
ca folosirea
de
dea un alt
mai usor de
incndescent contat. Dup mii de
a
la lampa
introduicea
dintr'o par de sticl interiorul
fir de
de mtase,
bambus sau
care

la

www.dacoromanica.ro

117

scotea
la

cnd

electric trims prin fir l

lumineze.

nu se scotea aerul, firul ardea lampa nu

un timp foarte scurt.
putea fi folosit
pe care o
astzi, este un
Lampa
produs mai perfectionat al
Din studiul
atunci cnd firul este
ou incandescent, Edison a
emite un mare numr de electroni, cari,
sunt
prinsi de o
asezat imprejurul firului
rul balonului, dau nastere la un
electric.
fenomen
Edison" a servit mai arziu lui
ounoscut
numele de
Lee de Forest pentru
cu
electrozi.
Ultima dintre inventdile remarcabile acute de Edison, este
acumulatorul cu dectrozi de fer
In acest acumulator se
potasa locul acielectrod pozitiv hidratul
din acumulatorii
negativ oxidul de fer.
de
intrebuintare mare au gsit acesti acumulatori manavigatia submarin. Opera lui
rina americank
special
numai la inventiunile
Edison nu se mrgineste
realizrii acestei
sus, ea este mult mai vasa.
opere considerabile, care a adus att bine omenirii, este dup
cum
chiar el, munca
continua".
o lucrare, eitea mai
tot
s'a
acelei
dup ce
fixa bine ideile, trecea
munca
de laborator. In laborator lucra sir 18-20 ore, nu se
atunci, cnd,
pe
peste msur, adormea
din

2-3

de scum in aceasa pozitie,

pasiune. Jar cnd
de
skrbtorire i se spunea c opera lui se datoreste bun parte
inspiratiei, rspunde
sut era inspiratiune, iar
numai
transpiratiune.
mare calitate a lui Edison era
99 la
optimismul. Cnd se apuca de o lucrare era cluzit de o
mare incredere de sine. Nu se descuraja niciodaa
ori o
nu-i reuseau. Era
stare
de mii
munca

rezultatul
cnd ajungea
Totdeauna era
dispus s
care
glume, iar
este secretul acestei permanente
le rspundea
c munca modu
viata
muncit
mdncat
lucrare,
vesel

meu" spune rznd tuturor. Carne nu mnca dedt

rar, atunci nurnai de

Mnea de obicei cam aceleasi

iar alcoole n'a but

de legume paste
fructele le avea totdeauna lng el

www.dacoromanica.ro

118

peste 60 de ani,

In

bolnav a
mereu preoeupat de o
ce

spune el celor care

timp
de mult. In
realizarea cruia trebuia
mai poat
ca
rit
plan.

pe care a dus-o
mare

nu mai
lucru, pentru
croit un plan
A mumulti ani de aci
realizarea acestui

www.dacoromanica.ro

12

SPRE ALTE
Conferinta Domnului Gr. L. Trancu-lasi tinut la Ateneul
seara de 15 Noembrie 1931.
Nu

nu vreau

seara aceasta, o ascensiune

fac eu Dv.
pentru a vedea ce comod se
pe acolo;
realizez
idealul aviatorilor,
cred
de
sunt nici turburiri atmosferice, nu sunt nici

furtuni, nici alte impedimente pentru navigatiunea

doaxnnelor

Dim-

dornnilor, vreau s aterisez pe pmnt

sntos, pentru
vrea
ceva din sufletul meu
pun
aceste momente de depresiune.
sufletele Dv.
Un romancier englez spunea
: presentul nu este
de ceeace a fost
o
de
in
de ceeace va fi".
La 11 Noembrie,
trecute, - sunt

13 ani, - s'au sunat trmbitile anuntnd pacea,

tnd
Lumea credea
aceste trmbite, aducktoare
oameni, vor suna fericirea popoarelor;
de
ceste trmbite vor
belsug,
stare,
o
mai
viata dinainte de rzboi.
Dar omenirea care
adncul transeelor, truplcerile,
amenintate, s'a dedat
la o trinitate : trinitatea
acestui trap s'a
lui Wotan, a lui
a lui
Era o
consacrat necontenit fiintei
trupului
o
menesc; nu mai era o
Omenirea era victima. inflatiunei; nu numai victima

inflatiunei monetare, victima

Bluff"-ului. Vedeti Dv. ce

sociale, victima
BIuff"-ul. De exem--

www.dacoromanica.ro

120

plu, a.stzi dela Bueuresti vorbeste foarte usor

New-Yorkul,
Washington
vorbeste foarte usor
Mexico-ul
Dar este imposibil
o
telefonica
strada
Paris, strada Washington
va fi mai greu,
eu
centrul
avea o strad New-York.
Este
Bluff"-ului sub variate
Doamne!
Pentru exportul
nosam
o
de

tru - n'o

de nhnic -

telefoane americane
totul este

sosele suedeze
chibrituri

- Dece ?

energie bel-

Pentru
a
de
scopul
cum
voiu
este o
unde vreau
aterisez
Dv.
poporul
meu
mnesc
este o zare a realittii, a simplicitatii, a bunului
simt, care trebue
viitor.
ne
s'au creat
specifice de oameni. Acesti
oameni s'au
Les
riches". Claude Farrre
fineste pe acesti nouveaux riches":
cari sunt bogati
stie cum sunt
aibe putinta
au acea
de

Este o deosebire
Les nouveaux riches"
Les hommes nouveaux" (oamenii noui). Oamenh
pot
Les nouveaux riches" sunt departe de a
justifice
bor.
putea justifica
o

Tineretea noastr, - pentru

tinerete, nu a
a

eu

formez
ling

o defineste: generatia soferului primitiv, impresionat de

ceeace sare
observatia lui Galsworthy, romancier englez,
bolsevic
mai bine cu un
englez
este
un
Rusia
deck
cu cineva din strabunii lui.
Pentru
Suntem in

economica,
a XIII-a
timp de un veac, dar
timp suntem
suflet, si un talent cum este Duhamel, pe care
D-lui Poldy
1-am avut zilele acestea aici (gratie
Stern), cum este Daniel Rops,
este Frantz Werfel, pornesc
omenesc mai
apcstolat ca s

omenie, mai

Vor

- Cum se

-0
Eu am

mare la noi

criza

de suflet ?
munca!
trebue s'o repet necontenit : este
este o
extraordinara : srkie

www.dacoromanica.ro

121

pretutindeni; functionari nevoiasi, lume care nu

ce mnca
dela SoDv. attea automobile, cari
totusi,
sea" la Palatul de Justitie dela Palatul de Justitie la osea".
pe roate"...
Am descris aceast situatiune
care
te
: - Unde merge
prin
necontenit ? Merge
deschid contuarele
pbn
fabricile,
concordat ? Merge s
lips ? Merge la o afacere oarecare ?
! Alearg
o vites extraord_nark in care
stea 3 sau 4 ceasuri
calce pe pietoni, pentru a se duce

la club; pentru a merge s

o
din pricina aceasta
Victoriei ? Victoria" care
stalat pe
gura undeva

noastre -a fost

un

s'a

un alt simbol, al

noastre: lanturile.

al

Dac intri
sal
Dela rsboiu incoace, totul es e
de spectacal
vorbeste de America - calci pe
voare persiene false, vezi tablouri, cpii dup cpii...
Domnule
! D-ta care ai
acesteia, lucruri
frumoase, vezi cpii
cpii ! - vezi statui a
antique" dar luminate cu becuri electrice; to.ul
cerul
este
lacrimile sunt false !... totul, absolut wtul; muzica
etalndu-se in fata
este
suflet.
prin lege:
Un singur lucru care
Conform
vigoare, un
nu poate
Imediat
mai
2.20 metri de ru_at pe
aceste dimensiuni, imediat cazi prevederile codului
ce
penal.

Imi aduc aminte,

s vreau, de acea definitie a srutului, dat de Rostand
Cyrano de Bergerac" : Le baiser ?
aveu qui veut se confirmer, c'est le point rose qu'on
met sur
du verbe aimer. - Acum srutrile pe ecran nu
mai sunt puncte putea s spun c sunt puncte, puncte...
dimensiuni de 2.20
sunt
metri.

mare , un
este
2-3
tmni. Lui Wagner i-a trebuit 20
pentru
lui
Littr i-a trebuit o viat
pentru cpera lui,
la
un moment dat Duha,mel spune :
da toate
unei Fugi" de
a unei piese
de

unui

de

secolul vitesei !
un aviator italian, care a
timp de
drumul dela Roma pn la un trib african,

www.dacoromanica.ro

122

una
voia
conving pe
de Italieni
spunea. :

tribului de

realizat

fcea 24 ore; asczi

drumul acesta
singur or. Atunci
de trib
23
in restul
ce faceti ?
criza
acesta care rmne explie
tot
tot abuzul care se gseste sufletul omenesc.
Rationalizarea
mi se
ating acest pu.nct pentru
conferinta acum,
gpare
care mi-a
seste
D-1 Landauer,
al organizatiei
dela Geneva, care a tinut s asiste la
dat putinta
se accelereze ritmul proclucastzi toate
economice nu au rmas
lui
capitole din istoria economiei politice. De exemplu

:-

Malthus prevedea
rnijloacele de

progresie
omenirea creste
cresc progresie aritmetick Astzi trebue

s cream necontenit consumatori, de

productia s'a

mod vertiginos.

Exista un soiu de
aceasta, pa.tima aceasta
moment dat. A trebuit s
s'a trezit
cata.strofa din

se trezeasc
Wall-Street din New-York, ca omenirea
atunci Paul Valry
Regards sur le monde
s sporeasck
futur" ne spune : Oamenii mari, cari ne-au
gesatunci
turi mari, au
a ajunge la bunul
ce
trebue s tragem. noi, cari sunt

rile care cari noi trebue s tindem ?

Poetul Mihail Codreanu, la Iasi, asista la tratarea unei
se amestece
el
vorb atunci a
:
din furtuni
E de-un poet nevoie

maluri greu se
mult
pilot.

m gndesc
adnc invttur este
cele spuse
de poetul Codreanu.
M'a.m dus deunzi la diferite birouri ale oamenilor de
fa ceri
am gsit
de
; am citit devize luate
din
mari si
dac omului acestuia
rulau,
fi vorbit de artk de teatru, de
de

ar fi spus: Mie imposibiL dragul

Moreni, actiunile
Oamenii aceia
degringolada
putere momente
chemarea.
decorul
sondele mele

men

etc... etc...

economick gsesc
a
tezaur

e.

vedeti D-v.,

ca din timp, atunci

www.dacoromanica.ro

le mergea

123

se oteleasc aceast
putere pe care
arta ti-o
recurg la ea
dezastru.
cum
nenorocire, abia
invoac numele lui Dumcari cad
nezeu. Creclinta ar trebui
le fie
obisnuit.
bine,

a fost nevoie de arta

Nu
timpul acesta.

ca

- Dece ?

- Pentru

act
nu este
cnd muzica
prin
ne vine
cum ne vin conservele;
phonomanii" se
intensitatea aparatelor de
acum este
dio,
cum automobilele, se
de
adevrata. Arta produs la discretie, prin
masinilor, face ca omul
ias din
Arta aceea
de care avem nevoie neontenit
existenta
cotidian,
atrage, prin
vibrare a
ei,
arta
curent care se sbate deasupra pamntului, arta
care o transmite prin adncul
aceea atrage puterea
copacilor
cum le transmite
tului prin
omenesc,

ea se
cutii de tinichea,

noastre.

adncul

trebue cultivata ! Nu vreau

fim fiinte omenesti,
ca o
de gramofon sau ca un film de
cinematograf care
gndesc la cele
de prietenul meu Radu Rosetti.
Vorbind de acest Ateneu" la temelia
nu este numai inima unei
este
tuturor femeilor romne, cari
au contribuit la.
acestei opere de
care

fr

tara noastr se fleste,

lui

sd-mi pierd

este

Din

Eri":

unul din defeetele

nerecunostinta".

fire, nu

face

Nu stiu
meu prieten cunoaste
poDumnezeu a adunat toate virtutile
erau
virtuti mari virtuti
In fundul
se gseau
le prezint pe una
femei care nu se cunosteau.
Era penceleilalte. Erau Devotanventul"
cnd devotaxnentul se
cu recunostinta.
tru prima
Nu stiu
Radu Rosetti citise
a.

veste,
acolo

fost
Eri",
de nerecunostinta lumii,
memoria lui C. Exarcu care a
acest templu al
unde
se pot manifesta toti artistii nostri.
s
pe Enescu,
noastre, care din
romnesti
pe toate
si
noastre a realizat

www.dacoromanica.ro

124

Intocmai ca Grigorescu, care din tipuri pe

nu le observam, a
opere la care lumea

care

nescu a realizat rapsodii cari formeaz

lumii
cari contribue la
poporului romnesc,
muzica
ca
care, muzica
toate durergo este

Cnd vom ajunge oare

s
Duhamel, atunci
Je dois tout ma pauvref
(Datorez totul
cti
din
necontenit
: datorez
Poate
cel care
vorbeste,

Datorez totul
un vers

Ca

Je me

spune

mele !"

ceeace se

cum

viata

nevoiasi nu
mele" !
necontenit :

flamand Verhaeren pot

pun
Pot spun :
afirm eu
pot spun
rea
aceast afirmatie va fi de

Poa'e

de toate

vous

Datorez totul

oare-

spun :

un exemple".

tinerei generatii, ca o
tria
toat convingetineri :
mele" !

e adevrat:

A quelque chose
est bon !"
aceste greutti prin care trecem
vor aPoate
tara noastr
bine
aceasta.
din
duce
oamenii din
sufletesti
timpul
de covrsiti de
vietii
monetare, poate nu erau
acesteia.
nu v
greuttile prin care ai trecut.
de
Vin oamenii la mine, necjiti,
afa:
cerilcr sau operatiunilor
cum
?
Mai
la tine ai
la cinernatograf ? Te asteuta automobilul
la
?
ai chefuri
de
cum le faci acum ?
Luptai
, Ai
nevoias,
greuluptau din greu ca s te creasca".
vietei;
Noi
la
ca vai de capul nostru,
aveam
asa de elegante ea acum; umblam eu
ciubote
rupte
cum se zice la noi
umblam cu coatele
rupte.

www.dacoromanica.ro

125

aduc aminte
Constantinescu
de
tor dela Mercur. . Umbla
o
la scoala
comert.
Erau
paie din satul su.
in
sa de pae, era nostalgia satului
ce lumina acolo !
de

deck

bine

seara aceasta nu voi reusi

s'a

spune

era o

au crescut,

tat si au fost
de

ul

timpul

- far

necontenit.

v spun ce mi s a
rmsesem la Galati; nu

noi

dau o
; Viata
abuzez prea
razboialui :

plec la Iasi, unde ne

cherna la Parlament. Vemau

armata merge pros ; sbui au
aeroplane
a Galatilor. Eu
ce s tac; m,rg?
Eram
bagajele pregatite. In timpul acesta venia
n-vasta;
un
la mine: Coane Grigore, mi-a

copilul ?" Sau

etc. n'am ce manca...".

Mi-a murit mama, tata' ,

ne
acestea cotidiane, faptele acestea
viata
necontenit
ce fac
un moment mai
nu va vem
noastre,
s
Galatii ; viata aceasta care curgea necontenit
dea
ziva de
suntem preocupati de crachul cu.:are... de concorcutare,... de budgetul statului care nu se
datul
poate echilibra sau se echilibreaza
se echilibreazi ?
o mangere,
dar
acelasi timp
copiii se
oamenii mor, Stau la
:
; Luna,
mas sau dorm ! Soarele
razele delicat2, e
reEfrange deasupra
copacilor nostri. Viata contisi

fie

zilele trecute la Viena

Vienezii
Hinterland", Vienezii
ia,
nati de eco- durile unui vals oarecare; Vienezii acestia au avut
Faptul

ei,

ziate. Nu stiu care din dv. a citit : The story of the happy

aducandu-si arninte, cu
Prince" a lui Oscar
ges-tului Vienezilor de povestirea operei care a realizat-o
ajutorul randunicii.
trimitea
ochii lui de pietre pre-

tioase - era o statue cu pietre scumpe sabia sa;

nes imatele dela

tot ce avea pe dinsul ca decor, o trimitea s aline

www.dacoromanica.ro

126

al
omenesti. Am
gestul Vienezilor un
inimii emenesti,
o
a
omenesti,
de rndunica lui Oscar Wilde, care alin toate suferintele
toate durerHe.
Imi aduc
de Bertrand Roussel, care preconiza o
nou
a ceeace este
om.
cu
propovduesc munca ! S'a spus
Vreau ca necontenit
trebue repet : sunt lucruri cari trebuesc repetate
Evanghelia
fiecare Duaninick
din puterea
aceasta sfnt,foarte
oameni se folosesc. Am venit
nu a
dat la festivitate
se citise Evanghelia
stiut ce Evanghelie se citise.
doar se citise Evanghelia acea
a semnatului semintei, aruncate pe piatr
aruncate
aruncate
burueni si asfixiat; a
pe drum luat de
a smntei aruncate pe
cerului
ogor bun care a
E bine, Domnilor doanmelor ! Repet necontenit. - Se
citau la noi
:

aur
Noi

Din nenorocire aceste versuri s'au adeverit, dar nu din

vina poporului

tesaure nesfrsite
entuziasti, nu trebue s fie

demnitate,

Un

popor

de energie, de munck de viteji

condusi de

Am propus
radea Mare,

deviz.

congresul Astrei" dela O-

la 1920,
:

Muntii
Vrem

Vreau ca tezaurul acesta de

lui romnese s fie pus valoare.
Vedeti Dv.

domnilor,

energie al poporuse

bud-

ca. acest buget s fie

de
getului statului nostru;
un ritm mai intens al vietii, de curaj de optimism,
acest
buget sunt niste cauze de deprimare, izvor de descurajare pennu a
trupul
tru
a ajusta trupul dup hain este a
ajusta haina.
totdeauna conferinte
m documentez. Nu tin
Caut
vine din simpatie ca
la Ateneul Romn. Nu este un public
un ceas
seara.
rspundere care trebue
Sunt
traduc cuvintele

www.dacoromanica.ro

127

am fost un constructor
mele in fapte am ambitia s spun
contribuiu
mai mult posibil la mersul
cau
ritmului vietei tara mea.
la
de a nu
eu descuSunt
energie, cu
rajare, cu deprimare, ci
cu actiuni
voiu spune
conferintei
optimism de
dati
ast sear* este tocmai acea injectie -

cuvntul - de energie
de tara

voie

rile noastre.

n'ar

nu

folosesc

optimism.
ocaziunea

sala aceasta, s
gandesc, pentru
care a. fcut cinste
sease mii de
A
iescinderea
plecarea ca
fac o perforAmerica, pentru gloria
deschidem
de subscriptie am
ca
seara aceasta
o
folosesc,
fac un
apel, ca fiecare
contribue
ceva
cu timpurile grele cari le
pentru ca s
acestei Domnisoare care
sunt
buni
a vorbi de alte
la Domnisoara
metri,
trebue

de

s-i
mele,

plecarea
transmit D-v.

eroism al poporului romanesc.

Este un
tcou al dorintei

seara aceasta.

Femeia,
opera aceasta de regenerare a poporului, are
rol foarte mare.
acum, educatiunea care s'a dat
este muzica, cum sunt fila fost ea o educatiune fals,
mele,
sunt statuele,
sunt covoarele,
sunt
Femeia, n'a fost
ca.
rile soartei; a fost intotdeauna
a fost crescut ca s
n'o bat nici vAntul,
n'o
nici intemperiile temperatua venit reversul soartei, femeia aceasta a fost
la Marienbad pe Prinam
la
o
cesa Galitin
cu talerul
vzut pe Dulitzkaia, fica celui mai mare
din Rusia, cntnd
helleri"
mi-am zis: Educatiunea
este
Femeia trebue prelupta aceasta pentru viat. Nu
dac ati citit
Ginei Lombroso:
sunt altero-centriste,

sunt eo-centri
femeia

slujba binelui
acestea ale
puse
vederea altei vieti in care trebue

o fiint de sine
toate greuttile, pentru ca
loare,
nu fie dependenta necontenita a
a brbatului
si a familiei

www.dacoromanica.ro

128

de vedere al operelor de asistent femeia

vreau ca sufletul
ei,
vibreze
strofe din Marceline Desbordes-Valmore.
femei
Am gsit
ultima vreme o carte a lui
Zweig care destoate
literaturii franceze. Este in acea carte o
rugchme
Zweig, cel mai frumos
cum o
de leagn, cea mai frumoas
de
din lumea
pe care el a au.zit-o vreodat
Mai ales din

Cher petit oreiller doux et chaud sous ma

Plein de plumes choisies, et blanc, et fait pour moi,
Quand on a peur du
des loups, de la tempte,
Cher petit oreiller, que je dors bien sur toi !
Beaucoup, beaucoup d'enfants pauvres et nus, sans mre,
d'oreiller pour dormir
nmisons, n'ont
Ils ont toujours sommeil,
destine amre
Maman ! douce maman

Cela me fait gmir

toti sau toate, cnd adorm pe o

sunt
copii
cari nu au o
pe care
odihneasca capul.

Ce bine ar fi

din puf -

li-e somn

numai copilul poate s formeze

Mi-aduc aminte de niste versuri
frantuzesti :
femei cari intrau la
: Una
copilul
care venia
boteze; alta un copil pe care voia
ingroape. La un moment dat mama cu copilul nou nscut,
plngea de mila femeii cu copilul mort mama cu copilul mort,
la
nscut.
Dece ? doanmelor domnilor ?
Pentru
astzi suferintele
deasupra caselor
gardurilor cari despart vecinii; suferintele oamenilor
trec deasupra
aviatiei, peste frontierele
peste
artificiale, cari
popoarele.
ornenesti ale unora si ale
! In
comunitate a suferintelor
lumea se uneste.
trebue
De aceea, m'am gndit
pornim o actiune,
o
mare
regenerrii fizice morale
a poporului nostru. Necontenit, mintea mea, in
mei, am
avut o imagine : Sunt vre-o
40
de atunci.
in
muntii Vrancei si am
o femeie
gard, la
poarta unei curti. Era
ajutor, avea
pe paie drept
M'am gndit

de unire dintre

www.dacoromanica.ro

129

rachiu cu undelemn. Copilul nscut in acele condi-

poate peste 20-25 ani a murit tot

Vrancei,
Poate copilul acela, el, trupul lui,
este
acolo unde arde flaara
pentru
necu-

nu 1-am
ru acel copil? N'am
noscut. Ce-am fcut noi
nu 1-am ajutat cnd a
a murit cum
ajutat cnd s'a
a
necunoscuL De
eu cred
opera de regenerare a
poporului trebue s'o
dela copil. Tin ca vorbele mele
le traduc fapte, de aceea am luat initiativa Expozitiei
colaboratori
Vreau ca acolo,
ajutorul
vederea regener5ril; vreau dau
ce s'a fcut
acum
ajutor, vreau
dau sfaturi vederea spiritului de economie,
distrus astzi. tezaurul acesta
al economiei. Pe mine nu
sau care este numele banchepreocup care
a
rului care a czut sau care actiune scade la burs; pe mine
mai
tezaur al trei mele : spiritul de
romnesc.
dere care se
necontenit
Un sondeur
Cmpina
spunea
: Mai bine
s beau banii
depun la
un
ajunge
la acest
al sfrsitului lumii,
puteti Dv.
ce
De aceea vreau, doamnelor domnilor, porpericol ne
nim
demonstrarea opera de
Expozitia Copilului"
dar
drumare. Nu vom realiza poate
contribui prin
ea - pentru vreau s repet aceleasi cuvinte pe cari tot Mar-

celine Debordes Valmore le spune: Enfants, priez pour

j'ai
pri pour vous",
facem
noi, s ne
noi
s avem noi pe cineva care
pentru copiii nostri, pentru

se roage pentru noi.

popor Conditiunea esential este : Conduc5torii
nu numai conduatorii efectivi, din punct de vedere al guvernrii - conducdtorii intelectuali, apostolii
trebue
meze un popor, nu fac totul ea deprime acest popor. Aveti
exemple necontenit
s'ar intmpla, oricte crahuri
Acest popor va exista,
de
ar fi; oricte falimente se vor declara, poporul nostru
va
lui nebnuite, tezaurele cari zac
generatoaxele
rile sufletului acestui popor,
de energie stau
adncul muntilor
trebuesc
puse in valoare.
Voiu sfrsi conferinta mea, aducndu-mi aminte de moartea
lui Saint-Simon. Saint-Simon a
un mare idealist, dar ca pe
Unul c'e
toti, ucenicii toti
toti
unul. sub
pretexte.
pe atunci, ca acum,
practice imediat
de beneficii erau mai atrgtoare.
Dup o
de cteva ore Saint Simon desehide ochii si
un ucenic
era Olinde.
Sachez
9

www.dacoromanica.ro

130

que dans ce monde

ne peut crer rien de
beau qu'avec rlan et avec roptimisme".
noi",
doamnelor
vreau
ajung, dup cum odinioar
Ateneu

rien

cari
mi-a fo-

dela Uzina Electrick - era intunecat

le noi, pe cari vreau

lu-

le ajung sunt zrile unei

umanititi mai bune, a unor suflete mai
a unor
vibreze.
repet eu:
lumea aceasta
bine
mare, nu se poate realiza
elan, entuziasm
optimism".
Inchin
suferint azi, tot optimismul
dea care trebue s ne conduc viata intreag.
a venit,

www.dacoromanica.ro

13

UNIFICAREA

Conferinta D-lui Prof. I. Peretz,

de 22

Noembrie

dictionarul cel mare al lui Larousse, de vreme ce

tionarul
publicat de Academia
mn", n'a ajuns
la litera I,
peste literile D
la cuvntul unifier", care corespunde
verbul nostru
exulicatiunea rduire, amener plusieurs
a unifica",
parties un seul tout", a reduce, a
mai
singur tot.
Unification", la care corespuncle substantivul nostru unificare", este rezultatul acestei actiuni ;

mai multor prti

singur tot, facerea unui tot din

mai multe fragmente, unei singure

din unitti diferite.
Deci unificarea legislativ nu poate fi
mai mullegislatiuni
formarea
tot
deosebite,
alegerea celor
din
celor mai putin bune
criteriul unor principii de alcituire
conforme cu ratiunea din punct de vedere logic, conforme cu dreptatea din punct de vedere etic.
Aceasta a fost intentiunea legiuitorilor
cnd,
o mie
mai bine de ani, trile roreunindu-se din nou,
mne, ce au format pe vremuri Dacia fericit a lui Marcu
Traian, s'a simtit nevoia temperrii pe cale legislativ a

pe cari,

nu le

aduce

enti-

viguroasa lui omogeneitate,

a poporului romn
vicisitudinile istorice le
asupra
terne sociale ale asezkrilor
de sub diferite inruriri
streine. Trebuiau date la
acestea, care in
forma imnunerilor legislative mai cu seamk, stteau
calea
uniri
a neamului; trebuiau elabowww.dacoromanica.ro

132

rate norme comune

viat
potrivite fiecrei
impreana, corespunzand prin urmare
nu numai s'a
ricuce ale neamului roilianesc ae
cautat s se aduc la
aceasca opera
gislativ,
oiganele de scudiare a normelor
existente de elaborare a celor viitoare, dar s'a crezut necesar
aceast
de cpetenie a
s se
in Constitutiunea
spre a-i preciza astfel
obligativitatea ei.
iat c, dup do1spieLece
dela unire,
ce s'au
indalungate acest sens, un malt magistra_,
truntea justitiei prin participarea sa efec..iv la
ajuns
citiul puterei executive; un
compilator
legat pentru totdeauna
al legiuirilor noastre, care
de
codimlor
romane; un entuziast admirator al
Napoleon, pe care a
s-1 comenteze
mai multe volume, a crezut c
Curs de drept civil
adevrata cale spre unificarea
diferitelor

es_e acea a intinderei pur si simpl a codului

ale

francez la toate provinciile, ce fuseser,

aceast

la D-sa scutite

unificare", sau, mai bine zis, acest chip de

fie relevat.

unificarea

al reusitei sau nereusi ei

Nu din punct de
viata
tuale a incercrei. Reusita este un factor pozitiv
instaureaz o
mci
dar nu
chiar atunci
o valoare
punct de vedere
are la temelia
sa adevrul. Reusite
legi gresite,
nes5buite,
cu abuzuri de putere,
de principii de drept, cu viode texte legale
de porunci constitutionale, cu batjocorirea
cu dispretuirea opiniei publice: ce alt este

toria politia a trei noastre de cnd i s'a dat prima ei constiastzi ?!... In tara bogatk cu popor cuminte,
tutiune
betia de putere a fost boala pturei suprapu,se, care a
numai s vrea
arate prin
mijloace
poate cnd
vrea, dar nu a dovedit intotdeauna
exact ceea
vrea.

In
pe care Dapontes o proslvea cu entuziasm, despre care
mai bun Tara romneascd;
spunea; bun este
este Ungaria, mai
bun este
Tara
lume, mai bun este Tara
tara binecuvntat
de Dumnezeu
detinerea
blestemat de oameni, ideea
terei executive are drept corolar bunul
rer spcctar a
forrnei, nici

dreptului, a adus cu Fine conceptiullea

ci nimai una
la
chip absolut

legea nu este o form

ul af-r
lege
este indiferent
legea se

bizar

sau nu

www.dacoromanica.ro

133

bine sau nici

ne putnd reesi din aplicarea sau neaplicaracter anumit, care s
carea ei, atta timp
ea nu are
tereseze unele cerinti ale Statului,
special
cu precdere
fiscale.

de aceea mentalitatea inaltului magistrat, care a crezut

a unifica o
a distruge mai multe
legi in favoarea uneia singure nu trebue ne
Dar, dac nu ne mir, nu putem nici s o

.crum nu ne mir,
urtilor noastre de Apel a

s le

Curti de

prerile
Justitie

Nu ne mirk fiindc racila este veche am semnalat-o

rsunet ca al gla.sului celui
in nenumrate rnduri,
pustiu; nu le aprobm,
ce propovduia
a le admite
este a
logica, a viola legea, a nesocoti dreptul sine.
totusi este
dac nu avem nici o alt putere, credem
alarma de pe
o
de constiint de a mai da
o
care este Atheneul
tribun liber a opiniei
mn.
Dela

trebue
facem o constatare :
cele mai bune intentluni toate aceste dorinti
pe care le cornbatem.
tocmai in aceasta st marele

fpericol,
lupti impotriva relei credinti, dar buna credint te dezarmeazi. Este evident si nu contest nimenea
este un bine ca legislatiunea s fie una aceeasi pentru
treaga
atunci
esti
de
legiuirea
pe care ai apucat-o
tark pe care ai studiat-o
Facultatea
de Drept, pe care ai aplicat-o ca magistrat, ai sucit-o
tot
ca avocat, ai suferit-o ca
pe care ai aprofundat-o
scrierile minunate
autorilor
doctele subtilele
ale forurilor judecaoresti franceze, este
surat superioar oricrei alte alcituiri de legi
complex de regule juridice cutumiare, este firesc
socotesti
numai prin hrzirea ei intregime nefericitilor, cari n'au
noscut
la dnsa lumina adevratei dreptti
cuvntul

adevratului drept, va aduce armoniza.rea in perfectiune,

poate
fie ceva perfect in viata omeneasc.
dac mai
la
absolut
zinterest
lturalnica
a temei de necunoseut si
versiunei de noui studii puterea obicinuintei dragostea

mului baut de atta vreme

cu atta siguranti

de lege, este
pentru noi
entuziasmul magistraturii noastre pentru Codul Napoleon
de ce s'a pronuntat ea aproape in
favorabil unei
legislative obtinute
lrgirea sferei de
a acestui codice la
tar.
www.dacoromanica.ro

134

Numai
Numai
este o
In teascurile
pede al unui cuvnt, care

se tortureze
a-1 face
eronate Intelesul
de ambiguitate; este o
s se calce cu
nu nunlai
ci
litera legii, mai ales cnd acea lege este
Constide care instantele care aunt chemate
impue tuturor
respectul ei
asigure intangibilitatea;
un pcat
de geniu propriu al neamului romnesc, care a
printr'o
elaborare
zilnic, in timp de veacuri, din mosi
mosi obiceiul juridic pAstrat
sfintenie
masele mari
ale poporului,
dai la o
toate
falacios
sale juridice, sub
fi inferioare,
dai mcar osteneala le aduni, le examinezi, le studiezi,
de a le
de a le
pentru totdeauna.
deci,
S
la o parte tentative
legislative, care
care poate fi
dispozitiunile Constitutiunii
privint, care este lozinca
ceamcar acuma,
rativ a unei reforme, care
a unui
sul al doisprezecelea, de constiinta
popor.
Ideea
dreptul este produsul unei
externe
partea legiuitorului este destul de rspndit societatea
dern
buni
jurisconsultii practici". Herbert Spencer, John Stuart Mill, Bain au
eel ce au repus-o
cci ea exista
patrimonivl 111din vechime
un mare
sofic al omenirei, ea a avut, din anumite
mare inrurire.
sunet
ceea ce este impus de
nu a fost greu
se ajung la ideea
puterea este
dreptul. Si dela Bismark, care afirmase, spire
forta
s'a ajuns in mai putin.
de treizeci de ani la ideea
sanctiuni
coercitiune
nu
la formula lui Bunge a
germane :
Dreptul este forta. Consecintele primejdioa.se ale acestei teorii
s'au. vzut imediat. S'a vzut
incercarea
urma unei pregitiri
germanici de a a.servi lumea
de
tenacitate
care totusi a dat gres
de rezistenta
a constiinse mai
acum in usurinta Iegiferrii

a puterei executive, fie direct pe cale de

de sigur, prin falsificarea regimului

fie indirect,
tot
parlamentar, prin ParIamentele emanatiuni ale puterei execu-

tive, camuflati sub

liberei vointe a poporulrui suveran", mai ales de cnd
introducerea sufragiului universal.
Au mai esit la
chiar pe cale de teorie
nu e

www.dacoromanica.ro

135

nici un an de
poate chiar

prim ministru
ou senin&tate
convingere, inutilitatea discuarii
Pariament a proectelor de legi, de vreme ce
studiate de guvern, care nu e
ce face"
nu
dreptul reprezentantei
la un alt rol
acela
de a vota
simple formalidiscutiune, ca indeplinire a
cele hotarte de
niinistrul de resort, care avea astfel
paternitatea legii
asume
a ei. Aceasta,
bage de
ou acesc sistem
Din
puterea executiv& lua locul puterei
conceptie,
la noi, este
aproape la toti oaindiferenta
politici,
de conceptiunea jua
convingerea
legiuitorul poate nu
impune legea, dar
crea
Dar
este cu totul
de
El e in
de ea mai
de ea. Nu el
din lege, ci legea
exprime,
trebue
formuleze. Origina lui nu e formude vreme ce manifestaaceasta legalk ci e
eonstiinta popoarelor,
legi, ci
lui nu mint
din conditiunile de
din oonceptiunea
el nastere.
legea naturalk
a neamurilor
salk etern imutabila legea politick specialk trecatoare
favoarea celei
ea nu e
variabilk este o deosebire
simtit, voit,
de a
Din
ce
arbitriu,
primit de popor prin liberwl
de
el prin
respectat de el
evlavie, face parte
patrimoniul
etic
poate fi
prin nici o
pozitivd. Legea
a fost
de Cicerone :
Lex est ratio summa, insita in natura, quae jubet ea quae
cienda sunt, prohibetque contraria. Legea este ratiunea suprecare porunceste cele ce trebue
fie
se
cute
lege trebue,
pe cele contrarii.
poate pe
se poate, traduce lozinca poruncitoare a legei
pczitive, ea trebue
nevoile
mai mult
putin
vrernei, astfel ca spiritul ei s
litera
a
uaragrafelor legale. Ea
pentru ca norma
s fie
un reflex al adev&rului juridic in sine.
seama
ce nu simte aceasta,
dreptul
ce
zitiv, desi este un produs constant al istoriei, trebue
fie
rurea insufletit de Heea
dreptate absoluta, nu poate
fie
un bun legiuitor.
El
vointa,
puterea, poate cu
puterea sa
impue vointa, dar nu va schimba
forma
ce va putea
scape de
dreptului, nu fondul
soarea legii, va urma vechea
de drept, ipe care i-o die-

www.dacoromanica.ro

136

teaz conceptia lui

cel
lui
ce nu va putea s scape, va
chpa
de
poverei legale dar nelegiuite,
va putea s se
libereze de
forta se
dar nu se
nici
sutletul.
este sufletul pe
care
trupul adesea
urcios la
vedere, legea
a legiuitorilor
De aceea, poporul
a rmas intotdeauna refrac-

tar inovatiunilor legislative aduse de aiurea. Nu pe cale de

rzvtire violent
aceasta a
pe observatorii
perficiali -ci pe cale de rezistent pasiv. S'au lovit de ea.
fanarioti,
de superioritatea culturii
zantine, se strduiau
introduc dreptul

alte domenii
acelea
care
dicasde canoanele ortodoxiei in urma
a urmat
a
urmat
pmntului.
Domnii strini au crezut
face pe
necunoasterea
care erau
popor
comoara
ce-i
nu aprecieze
Alexandru Constantin Moruzi Voevod a pus pe Toma
moldoveneasck numita Hexabibla
Carra s
manualul lui Constantin Harmenopulos.
poporul moldoverile
pe calea

si

nesc a primit Indemnoasa Adunare",_a tcut a urmat

inte obiceiul pmntului.
Grecii, subtai
priceputi,
si au
dat seama de inanitatea tentativelor
pe
A-.
legiuirile grecesti mcar parte.
lexa.ndru loan
la 1780, Scar Alexandru Calimah la
1817,
George Caragea la 1818 au introdus
codicele
poporul
a
Pravilniceasca
conch", Legiuirea Caragea", Codicele civil al Principatului
Moldovei"
obiceiul
a tcut a urmat
numai paragrafele ce consacrau aceste obilui, lund
cnd, entuziasmul creator de
nou, cnd tot ce
era
ou un trecut stnjenitor de libertate se prea
betia
de
de injositor,
se
de libertate, egalitate, fraternitate
delirul individualismude
eroice de
lui triumfitor, un
crificii mrete, de
Inviersunat,
de credint cucernia de
se tra la
nfptuire de
a
jertfiser
ce
pe
cnd

occidentaIe si

se poate

ei;

din amintire tot ceea ce

sese mai nainte,

cugete
mului
din suflete
se poate rupe
traditia,
istoria,

www.dacoromanica.ro

cnd se credea
conoeptia de

137

de drept, ce

amar de vreme

societate nou pe temelia unor idei unor

de sufletul nostru, s'a tradus in
aplicat Codul Napoleon, menit
fericeasc Principatele Unite, poporul romn a primit Codul civil, a tcut a urmat
inte obiceiul pmntului.
acuma 90%
putin din
aproape saptezeci de
de legiuire francez.
va urma de
cnd
ce nu au
oblduite de ea
studiat, perfectioceast legiuire frumoas, interesant,

nat, dar strin de sufletul, de mintea de

lui i se
va
prin a
puternicia puterei executive, slbiciunea
puterei legislative
complicitatea vinovat a puterei
toresti.
Intinderea unui singur codice la
netinnd
seama nici de legiuirile existente, atta vreme aplicate in
feritele provincii, nici de obiceiul
care acuma de

abia avea ocaziu.nea s fie exprimat

aplicat
cum se cuvine, nu are nici mcar scuza de corespunde
cerintele Constitutiunii noastre. Legiuitorul
de
la 1923 s'a
la nevoia unificirii legislative a rezolvit-o
mai normal si mai
Intr'adevr articolul
chipul
vechiul aliniat 12 din ve137 din Constitutie, care a
chiul articol 130,
urmtoarele: Se vor revizui toate
ale Statului
legile existente in diferitele
spre a se pune in armonie eu Constitutiunea de
asigura
unitatea
ele
in vigoare.
Din ziva promulgrii
desfiintate
sunt
acele dispozitiuni
legi, decrete, regulamente
alte
acte contrarii
prezenta Constitutiune".
putin acest

legiuitorul constitutional ar fi avut ideile pe care

le preconizeaz
capul justitiei magistratura cea mai
dortoare de a-i complace pe de o parte, doritoare de
ori-ce nou
pe de alt parte, formula
scuti ei

articolului 137 ar fi fost

totul alta. S'ar fi spus de
:
Se abrog toate legiuirile
in vigoare in prtile Statului
care au
sub alte suveranitti
cea naSe vor aplica de aci
in tot coprinsul Statului
vigoare
vechiul
Dac n'a
buintat legiuitorul constitutional formula aceasta sau alta eeste c n'a voit
o fac,
procedura
putin
i se area
dnd la o
parte tot ce putea s se opun prevederilor constitutionale,
www.dacoromanica.ro

telegea
pue de acord
spiritul larg al nouei
tutiuni
conlegale clin diferitele prti ale
timp
topindu-le
tot armonios,
care tot ce

era mai bun, mai folositor, mai conform principiilor de

locul, indiferent izvorul etnic din care a izvork, indiferent
din care a luat naszere.
la
acastei opere de unificare - Conexistente
stitutiunea o spune ritos: codicile
vigoare.
Se poate ceva
imperativ ?

? Mai precis ? Mai categoric ? Mai

toate acestea
justitiei consideri
acest text
nu este o piedic la procedarea
plenurile forurilor
judectope care o preconizeaz,
resti se
acestei preri
o dulce
misckoare unanimitate !...
Aceasta

virtutea a tot puternicei interpreari.

marea vinovati. Interpretarea

interpretarea
sfioas, modest la
cnd
respectul textului de
lege intervenea numai
cazul
sau insuficientii
lui; interpretarea, care autoriza pe Laubardemont afirme
de un orn, ori ce ar cuprinde ele, smit
rnduri
ficiente spre a trimite pe acel
la esafod; interpretarea, care
a neglijat mai
a dispretuit mai apoi, a nesocotit
litera legii; interpretarea, care a degradst legea, substituindu-i
a distrus unitatea
celui chemat
o aplice,
inlocuind-o
multiplicitatea opiniunilor forurilor juscris pozitiv
interpretarea, care a inlturat
care este
pentru a-i pune
ceva fugitiv
presia momentank a judeckorului; interprearea, care permite
abuz, care aduce ou ea cortegiul nesigurantelor care deruincredere
a dreptului, care descurajeaz
dreptului, care tritureaz,
dreptate; interpretarea,
macin,

zdrobeste,

Gratie ei, Constitutiunea

spune

nu spune.

a ceva:

ne spune ceeace spune,

virtutea ideei c

are dreptul de a se substitui puterei legislative pentru a

drepta"
defectuoase.
aceasta este mai primejdioas
deck interpretarea. Pentruc cea din
e numai arma pus
serviciul celei dintiu.
Dela o vreme puterea

prerogativele

cari nu i le acord
Isi permite s aprecieze
legea
nu aulice, sub pretext
nu o gseste bunk
sum preocupri de ordine executiv. considernd nainte de

www.dacoromanica.ro

unei cauze drepte, care ar rezultatul matear costa pe Stat in special repararea unei
comise de organele
executive;
manifesti
antipatii de
de
devine
pierde rigidiun
tatea,
al vlului, ca examineze cu
da ochiului cine este in cumpna
arunc ca
intoat puritatea de cuget
partea, care socotese
trebue
ajute s
cu convingerea
face un
atrne mai greu dreptatea.
a decide

rial al

in convingerea
numai
procedeaz
este
drept,
ce a neglijat
studieze sau poate nick nu a
studleze
nu
pronunt pentru
civil franoez
in Romnia
dar
- nu va fi
tot
este
ciuda
constitutiei,
a

or.

este cu
att de superior codul Napo
obiceiurilar noastre
leon tuturor celorlalte codiice,
toate
ridice
? Merit el intr'adevr se
dispozitiunile
dinti, toate
strivechi
dragoste de poporul romn in curs de
?
statornicie

Superioritatea codului Napoleon nu vine

e

din trdizeci
intrunite

structura

de legi disnume-

parate, votate izolat

rotare
franceze, de drept roman,
regale, de legi
Eo
dreptul scris, inspirat
Roma,
dreptul cutumiar
provinciilor vechei
drept cuvnt de vreme ce
Francii.
acesta din
codul era destinat s se aplice poporului francez) a
a
marea majoritate a
roman,
articolelor
Superioritatea codului Napoleon
cum
trebue
lucrrile ulterioare lui,
se
cpera de explicare a lui, in activitatea frumoas a ilustrilor
francezi, cari au
al
pentru
ca

admirabil monument de
nu
nostru.
cteva exemple de
aceasta,
franceze
le
dispope de o parte,
alte
pe de

din
uzitate in
Codul francez cunoaste ca regim de bunuri In
principal
dealtminteri neprimit de

www.dacoromanica.ro

140

care a luat din el

Dar ideea

rul
drept
dela. ideea

mai

nu este

dotal al
care
a celor doi

nu este
?
a
surori vin la succesiunea

dotei

cez impune

atundi cnd frati

Dar
a baiatului, care
la

nire nu e care

de

averei

rom.n cu

fran-

dela

a fiicei

Casa
o

totdeauna

sa de

? Cc

francez

pune pe sotie
o
o
care
pe ea care a
de brbatul
a dus cu el
bucuria
bindle
celei anai departate rude, pe care poate nici nu a
zut-o
o data
decedait.
obiceiul
tului sotul supraVietuitor mosteneste chiar
rude de
doilea,
In baza dreptului pe care i 1-a.
nu
de
trei feluri de testamente,
care eel mai
intreginne de
cere formalitatea
din lege limba de
se las
pe
testamentul
unei sociede
dedati scrisul. Codul francez nu
cnd obiceiul
de
cotitatea
e
lui
partea
introduce ideea de
a
si de
francezii au numai imboldul
binefacerea acolo
adeseori al patimei. Codul francez nu
de
ei
proprietatea
distruge cu toate
familialk a
imobiliar,
servare a

mkritate,
care nu o
consacri incapacitatea
obiceiul
care o resping alte legiuri din provincille
In ce
superior codul francez !...
putea
zez
vigoare acuma
multe
din alte legiuiri
cnd n'ar fi
cele care
si
care
nile de proprietate
de
pe

trolare a

titlul de proprietate, care

existente

mijloace repezi de
kmobilelor, care

procedurii la sectiile de notariat ale

care

transcriptiunilor

de chipuri de condice de reaua stare a.

www.dacoromanica.ro

141

Unde este superiorhatea codului

sa se
care
acestui codice la

nu

trancez ? Care
trea

capul

al

regat ?
este
noi ne-am cbicinuit cu
?
dela.
de
care
le aplice ? Pentru
dnd
ce se face ?" se
acuma afar de lege, vor

Pentru
esie
? Pentru
legea
Petru
nu
nu
aceste regule juridice

la intrebarea: Dar cu
din umeri: Cum au trit
si de acuma

?"...

! Aceasta nu mai poate ! In

de promulgare la Pravilniceasca sa condic Alexandru Joan Ipsilant
procla.ma
: alti mai mult
norod,
mai vrtos la
de

poate a ii la un
credint, de ct a vietui
nu uraiba

de pravili. Adec sau s

meze dup pravili". Ceea ce
un domn
proslvea tot att
dreptul bizantin ct proslveste
magistratura
francez, totusi nu pregeta de a se
a face ca poporul
adresa la dreptul
se
bucure de
; ceea ce
dup el toti
cari au legidomnii
strini de snge
de
nu
nu
ferat pentru poporul
se fac
nostri de Stat.

ru se
lege

tul

se cbicinueste

nu
nici
desconsiderare

aceasta chiar

mai

interesul

poporul nu
!...

www.dacoromanica.ro

din

CkNTECELE NOASTRE NATIONALE

D-lui I. B. Bobescu, tinut seara
de 13 Decembrie 1931.

Cntecele noastre nationale sunt isvoare nesecate de

originale.
Balade
legende,
ori
ele sunt pietre
din
mnesc, cum
marele nostru poet Alecsandri,
al
nume nu va putea niciodat fie desprtit de doinele
baladele noastre nationale.
cuprinde veselia, de se
Pe Romn de-1
dorul,
de o fapt
cntece alin
el cnt.
diurerile, prin
aminteste de
de multumire,
eroii,
istoria neamului.
prin cntece
de ce cred
stueste interesant chiar necesar
diem aceste
in care apar: toate pornirile, toate

toate ideile toate razele geniului romnesc.

unele
cntecele noastre nationale prezint
literare. Ele pot exeroite,
spun chiar
exercite, o inrurire in desvoltarea
trebue
rei noastre.
aceste
un
trebueste treout
regulele
cum geniul popular descoperi
vederea,
la
art,
instinctiv, se
artei cum
Poeziile

popoare.

sentimentele pe care le
mai mult
baza acestor
noastre
tece:
al
dragostea
al cerului
al
seculare, al cmpiilor
albastru, murmurul isvoarelor
cntecul psrilor, toat
e
versurile, in
aceast splendoare a naturei se
cnteoele

iromnesc.

www.dacoromanica.ro

143

Din

Romnul e:
rrilrator al

vezi
pcporului romn, spunea Vulpian,
bun,
dornic, falnic iubitor.
poet chiar uneori,

pe care le cnt, Romnul se serveste de

strument muzical,
a intona un cntec
co irul des. Din
zice el

ca de un in-

mai ales cnd

Doini",

sufletul.
care a auzit
red.nd focul din
lui, prin
nu
ream'ntit de
dulci ale

senine un fluer de
sul dulce al
de clipele fericirte, care s'au dus
se mai
Cci muzica are darul de a
de multe
nu
povesti;
ceeace nu. are ouvinte
o
de a
face relas
rasei,
Ea ne
mul, sperantele
la sunetul muzicei totul vibreazi,
ea trezeste
adormite indrumeaz spre
ideaamorul, constituind cum spunea
le; cntecul
cu dantul

Isvorul ferieirei
..Melodiile

ca

lui poetice, spu-

nea Alecsandri, sunt tezaurul cel mai

al
fac
parte din viata, din
din
lui.
acestea
duoiase, de
armonioase, ce cuprind o lume
de
ne
datorda de a le feri
pe odoare sacre
de nimiciri
le
sfintenie
.,ale natonalittei noastre" ).
pentru Romni, cntecele
nationale au avut
aceste cntece,
trecut o important
prin aceea
raspndite printre fratii subjugati, au
realizarea idealului national de intregire a neamului.
Tot cntecele
ne-au
faptele glorioase
acela sacru ce se
ale straunilor
limba strCntecele noa,stre nationale mai
si originea
strnsa
ctecele poporane ale Italiei fruniza" din cntecele noastre

floarea" :

nationale

Fior de viole
Li vostri ochietti furono le strale

che fece - la ferita che mi dole....

spun Italienii.

Alexandri lui D.

scrisoare trimise de la Mircesti

www.dacoromanica.ro

Martie

144

cele mai
din cantecele noastre populare
cu frunza verde, aceasta provine din iubirea ce
nul o are pentru
Frunza
din cntecele
noastre nationale, seaveste
de
a cnteCnd subiectul e eroic, cnd cuprinde
vifrunza de stejar, frunza de brad, frunza de
teaz, poetul
sunt
bujor,
voinicii baladelor sau a cntecelor
ca bradul ,tari ea
bujorul. Cntecele
de dragoste
frunzele de: sulcifn, de
au
e de durere, se
frunza de
viata
Rsar sfioase
preajma colibelor, prind apoi aripi, cutreer
dealurile impnzite de
vetrelor. De cte
se
&um,
pierdut
zare,
te opresti
cmpiilor o melodie
cum se s inge
cine
de
tot cei de
din ce
se
un neam eu noi. Asa cltoresc cntecele populare !
pe vremuri: Culegerea
Un soriitor francez

de

cnd

tecelor populare ale unei

a
adevrata istorie
Fcnd
remard el

ar fi complet, ar
Tri".
ddea perfect seama,

este imposibil ca o culegere de cntece nationale

fie

Cum cea mai mare parte din aceste cntece

tresc de ct memoria
sunt
dispar, aproape zilnic, pagini pe
muritori, moartea face
Trebue adugat
faptul
cari
o art nu le poate
exactitudiinea nu se caut
la noi
Cnteeele
la alte popoare
o
un
interes. Ele sunt
cea mai
a obiceiurilor
mai presus de
natural
cea mai
toate, a geniului, unui popor.
Privite din
punet
vedere, cntecele
atentiunea;
ele nu alidtuesc istoria unui
o
artnd
epoce, pe care o zugrivesc cntnd. Alteratiunile inevitabile
trecnd din gefaptelor pe care cntecele nationale le
oarb
generatie, fac
nu se acorde o
popor.
s nu poat fi substituite
nationale ale
forma
primitiv,
rane
ele fr
au un fond de
ncpulari, cum
lucrurile
aproape de natur, se multumesc
cum le
de aproane. Ei nu cnt idealul,
vreodat

1) Pompiliu Prvescu. (Din viata pop.

www.dacoromanica.ro

Hora din

arta

prin naivitatea
ce se

ei
realitatea,
adeseori la lucruri

dau
spunea

ar fi

toate regulele artei. Ori

timpul le aduce

opere

ou poeziile

ele

pe care
ceva

din

figurile de pe medaliile monedele vechi, ce prin

Ca
pierd ceva din liniile
uzura timpului prin
rele
nu se mai
la
cum au
totusi, trecerea
poate
definitiv
tot astfel
cntecele nationale: ele
care
zugravesc diferitele evenimente prin care trece un
exactitatea cerut de istorie, nu
ele nu sunt date
nici de despretuit nici mai putin instructive.
Istoria e bine
nu
deci
acesta de
doouxnente;
se adape
de multe ori, nici memoriile oamenilor
particulark, nici Croai
nici corespondenta
nicile,
deosebire Cronicele noastre, uttate
mnastiri,
n'au pus
ar fi trebuit, trecutul nostru
de
suferinte dar de fapte glorioase, poporul romnesc
o istorie
nu totdeauna
cum au fast evenimentele,
dar asa
el o
mai ales
cum o
stiti ceeace Romanul a suferit,
voiti
voiti
cnd rand
a
ce a
dominatia
dupmani, cititi baladele
a Rusilor, a Grecilor
afectlimile naturale ale
vedea instinctele
noastre. Aci
sentimentul
de Patrie cu
Romnilor, confundndu-se
nationale.
acela al
acestea
ele,

din

altii,
a poetilor rustici, necunoscuti
a unei natiuni ce
opera
sacole, expresiune
tati
nationali i-au
ceasta alctueste un suflet,
rpasiunilor
tuturor.
tat voce, facndu-se
zi faotele
Au cntat zi
al
emotiunea aceea pe care o
numai un martor
tului
evenimente ce
ocular al evenimentelor ce au
zele istoriei nationale ale unui neam.
In
tristete
acelea de eroism, asculti
o
interiorua sufletului,
a
sensibilittei
ce
emotiunilor,
ferintelor visurilor.
In cntecele nationale ca
poporului nostru,
lui sufletesti. Aci apare credinta
icoana vie a

www.dacoromanica.ro

146

amintirilor, recunostinta pentru faptele eroilor,

religia strmoseasch, iubirea de Patrie, iubirea de
familie. inclinarea spre dragoste
Toate
iubirea de
ce el

aceste sentimente Romnul le exprim cntnd. Spectacolul

al naturei i-a produs dragostea de dnsa,
ca acel

indian, care intlnind

zerii ale lumei:
btrnetea
pilastrii de aur, grdinile

pluteau lotusii de argint, a

caute linistea
s'a dus

zi
cale-i cele trei
moartea, a
palatul
lacuri fermecate, pe luciul

familia, a prsit

decorul superb al pduiubind natura, orele de

rilor seculare, tot astfel,
ferint, mai ales
tcerea
desiumea codrilor, se
pe dinaintea
timpului al vietei.
cele ostsesti", se desIn cntecele
si
evenimentele istoriei, faptele vitejesti
eroilor. In

totul,

cntecele haiducesti" apare resen'imentul ce haiducii aveau

Ciocoilor", pe vremuri.
contra fanariotilor
Invaziile, tirania dreggtorilor, birurile,
care
adesea vatra tranului, un tciune stins
in
fie la
fcut ca rbdarea proverbial a Romnului
lsnd bordeiul afumat,
calea codrului,

au

se nu tlhar de drumul mare ci haiduc":

In
de la Strunga
Sunt de cei
pusca
Care dau
la
'n
Sunt de cei, ce
Care noaptea 'n

cum zice Alecsandri.

Chiar fetele bisericesti, se fceau uneori haiduci. In Vi-

dra

Staian" avem un astfel de exemplu:

Stoian
Cu

vechi
pe

Ce s'a lsat de popie

de sfnta leturghie
Si s'a dat in haiducie

De Bujor haiducul"

popular spune:

www.dacoromanica.ro

147

verde de
Bujor
Bate, prad, nu omoar!
A

Pe ciocoi bag
dea haul de

din cele mai frumoase, este

Dar, cntecul haiducesc,

acesta cntat pe la 1843:

vine, vara trece,

s'a

Ce-o

facem vai de noi!

soare,
de ciocoi ?

codru,
de bani,

Daleu! Codre, frtioare,

Ce-ti fcusi
des,
Unde 'n
la
Stam sunnd din
des?
Daleu! Drag primvari,
De-ai veni cnd
vrea eu,
simt
durda pe spate
s-rni

ici

Cinoi pistoale ferecate,

haiducesc.
Cu
pe coama cea pletoas
desmierd
pe zarea luminoa.s,
sboare, eu s-i zic:
El
- Fugi ca
fugi ca gndul
voinice ndsdrvan!
Cci a.cum ne-au venit rndul,

A sosit

de an

Codru

Noi vitejii amndoi,

'nehidem calea
La neferi
groaz
ciocoi!
Tot pe la 1843 se cnta
de frumoase:

cntecul acela

Cu-al meu suflet

a-mea

www.dacoromanica.ro

cu ver-

143

Cu-al meu
albit de spume,
In dusman vom da
De
duce vestea 'n lume!

In Doine"

durerea, dragostea
scump al Trei cutropit, iubirea de liberdorul" toate chinurile lui.
tate, dar mai ales
prin
toate tonurile,
Doina e
ce
de la suspinele Mecate a unei chinuitoare suferinti,
la striapare
rasboinice ale eroilor. In doina intitulata Ste
frumusetea inspiratiunei poetice a marelui
duiosia
stru Alecsandri. In
doin scris pe la 1853 poetul
soarta
durerea de
a
al Patriei
iubite:
la tine
De la mine
Numai stele si lumine!
rea,

Dar ce sunt acele stele?

Sunt chiar

mele,

au sburat
pe cer s'au aninat,
Cum
despre zori
Ce

Roua limpede pe
Varsat-am multe din ele
Pentru soarta
mele!
Multe
de jelire...
de dulce fericire,
Ah!

numai

luceferi

Dragostea de
de
scump, ce o simte
poetul Alecsandri
acel:
mnul, a
popular,
s fie propriu zis un
scris pe la 1848, care
exprim totusi duioase sentimente:
cine

Cine

'npins de-al soartei

'n veselie,

S srut
De-oi vedea
Muntii
Si-ai ti codni de

Unde curg
Reci isivoare ce dau

care zic de

www.dacoromanica.ro

Mai in toate circumstantele vietei: acas, la cmp, la

plug, la nunt, la petrecere, sau cnd cnt de

singur, Romnul
se
la aplicarea regulelor artei
muzicale, iat de ce cnturile nationale ale poporului
nesc,
mai ales, gsim ceeace
printii nostri,
au pus din sufletul, din bucuriile, din durerile din sperantele
in viitor,
Romnul

Tot cu doina vietueste.

din
sau din fluer, doina e expresia duiosiei
si a tristetei, in ea apare nota specifici a sufletului romnesc,
plaiurilore melodia dulce duioas ce s'a infiripat in
s'a
poezia trist a Mioritei.
noastre, acolo
E cntecul ce-ti umple sufletul de o dulce melancolie, cnd
trist cu care a
va
linistea serei, e
Romnul!

auzi

In cntecele noastre nationale virtutea, iubirea de familie, fericirea casnic au fiecare locul
adormit,
la snu-i
pe

duios:

Nani, nani, puiul mamei".

Sentimentul religios se gseste asemenea redat, de multe
ori, in cntecele noastre nationale. Religia din poesia
popular e
crestinism generos,
de naspirit
turalism
amintiri de mythologie, cuprinznd un
de
de celelar:e religiuni cari nu
nationalismul.

In legenda
sau
Manole"
gsim evocarea lui Dumnezeu, spre a
elementele naturei
'n cale pe
pe
s
sotia lui
de sacrificiu.
spre
ce venea,
mare asemnare gsim
a noalegend
referitoare la fundarea oraScutari.
Ruga bietului
le a fost
zadar,
Floarea

dragostea ei pentru

ploaia

le, a infruntat elementele naturei:

vntul
in zidul mnstirei:
spume

www.dacoromanica.ro

150

Manole, Manole,
Manole,

Zidul ru

Viata mi se stinge !

Credinta
Dumnezeu,
prin milostenii a sufletului
din baladele lui

credinta
de pcate, o

cu

In Grai

in Groza" doi vestiti

tlhar, pe care numai dragostea pen ru tatl
fioroasele lui
su,
mai oprea din cnd
crime, hotul acesta ce se
care a
a
pe
boteza cununa pen ru
sufleacesta
tul
de
In Groza" apare
credinta prin
se
picatele. Cnd
care
grije de
ace.sta vestit

legi a
cum spune poetul,
din cei ce-1
dup
tina
nimeni n'ar fi crezut
el a
face
o fapt
Surprinderea deci a
mare, cnd au vzut apropiindu-se de mort un mosneag
ce scoase
vedoi bani netezi, pe care
mort
,chea sa
puse,
negrul

a stins zile multe

bordeiu-mi arsese,
Oameni buni an
pe un ger cumplit
Nevasta-mi
pe
N'aveam nici de hran, nici
de 'nvelit,
prpdit!
Si nici o putere!
Nu
alta din mila cereasck

De ct a muri,
Cnd
ista,
Pe-un cal alb ca iarna deal se ivi,
i-aproape de mine, calul
opri.

Nu plnge, imi zise, n'ai grije, Romne,

piept brbtesc,
Na,
cumperi haine
d'atunci copiii tot pomenesc.

mai

o eruce

In cntecele noastre nationale, pe

www.dacoromanica.ro

plngnd.
sentimentele ce

151

le-am descris, pe
elemente, pe
ales

iubire de patrie

de liberta:e gsim

le putem numi principale: iubirea de

Romnii de pretutindeni sub farrnecul naturei au cntat

frumusetele ei.
Carpatii cei trufasi,
iarna de
sunt un
isvor de
furitori de legende, pe care
le-au
povestit trecndu-le din
'n gur.

Vara decorul se schimba, mantia da zpad dispare,

apare

cmpul

Sub stejarii gigantici din

de

pdurile seculare, unde razele soarelui nu

acolo
mai
banii, pzitorii oilor caprelor, cnt ca
monoton. Romnul ounoaste bine pdurea de aceia
viata
codrul i-a servit
zictoarea: Codrul free
de refugiu
timpul
barbarilor,
aci a auzit el
duioase, cari au
rdsunncl fluerul din care a scos

inverzite.
soarele ; in balada lui Corbac"
iubeste
plnge pe
prizonier ce
se poate bucura de razele
lui binefcktoare. Iubeste apoi stelele, prietenele lui, ce-1
prin
senine,
ascunse ale
tesc
pe care le
pdurei. Iubeste
cu ele
paratii in sentimentele lui intime:

Printii m

cum

imaginea unui obiect gratios. Intr'o

lui Bogdan-Vod gsim:
Trisurile
cari urmau pe logodnica lui
,,dan, sunt adevrate grdini cu
calul lui Novak, lui Novak, baba-Novak, din fuga lui
s'a oprit la poarta
de
care
florilor".
rdeau
tot asa,
versuri
de frumusete de sentiment,

descriere a

ce reamintesc pe acele din idilele elegante ale poetilor latini,

Romnul
tresc att de
cum in cuvinte
atingtoare descria Bossuet moar:ea prematur a Ducesei
Orleans :

Madame, a pass du matin au soir ainsi que Pherbe des

champs. Le matin,
fleurissait avec quelle grce vous le
savez, soir nous la
sche!".
Este fr
o idee
a imagina raportul dintre

anumite
de plante
deseoperi limbajul
Romnul e

sentimentele omului,
toate aces.:ea pentru
intimitatea naturei.

actele

zis al

www.dacoromanica.ro

152

Animalele, arborii, florile,

romn le ia de
durHor lui. El le
cum ar

isvoarele cntretul
asociindu-le

prieten se
dnsele, destinuindu-le sufletul.
Mihu,
rsboinic, Mihu
voinic, ce-si ridica
mele imbrcate
aur
fier cu degetul
Mihu care
foc un
de dor:
Un cntec
Att de frumos,
Muntii
rsun
Soimii se adun,
Codrii se tezesc
Frunze le
Stele le

'n cale s'opresc...

Mihu vorbeste si se sftueste cu murgusorul

Balada
care se
mai mult si mai
Miorita" lui
legtura dintre Romn
Alecsandri.
Mare le poet a
foarte mult la
balad.
lva, Regina
Carmen
scrisoare trimis la
Paris pe la 1900 Maestrului Enescu, spunea
lui Alecsanviata
pentru
nu
dri, i-a fost

inainte de a ajunge

- atunci cnd trecea muntii, purtnd

nenretuita
perise un bulgre de aur.

avnd

Nord
Balada aceasta,
Michelet
Nimic mai
duioas, care-# rupe
e un lucru sfnt,
simplu, nimic mai naiv, dar
mai mret!" Tristete, naivimretie, unite
iat caracterele dominante
ale acestei balade.
Pericolul ce
tnrul pstor,
oitei
totul prezint un
reciDroc ce-i
ce duios.
de o dulce tristete.
Si lucru e
lipsind vara
din satul
de celelalte dragoste, asupra
parte de o
iubit,
cui
s reverse
lui
asupra
turmei de
el? Si cine
atent
pericolului
iubit ? Ea
de
Mioara
scaDe. Apoi. ct filosofie
concepdar vai! nu
!
pstorului asupra vietei a
contra soartei nemiloase ? Ce poate
Poate el

www.dacoromanica.ro

153

face impotriva

a nedrepttei? Spectacolul mret

viata e o
naturei nu l-a
oare
moartea ca
? Pentru ce dar s'ar ridica contra
a puterei
legilor naturei ce sunt comune tuturor? Stejarul se plnge el
oare, cnd e
de trsnet?
Cum vedem
acest
apare o reminiscent& a
credintei destin, zilele fericite ori nefericite, sau a
pstor primeste
resemmului musulman.
nare soarta ce-1 asteaptk el vrea
somnul de veci printre turmele lui.
Va auzi astfel din fundul mormntului
cMilor,
va crede
nu
al fluerului,
sunetul
schimbat locul. Plnsul oilor lui dragi
oamenilor. Ideea
se
rztoare, deaceia
nu se
Nu, nu e mort, el s'a
cu:

va consola de

cu

nimic de moartea lui.

strng.nd in juru-i turmele, trnsform puterile

spre
a servi de oasrpeti la nunta lui. Pmntul
devine o bisemuntii, arborii, simt intrebuintati
rick soarele, luna,
la ceremonia cununiei.
Un singur
produce
in aceste ultime
momente. E durerea netrinur ce o va
maica lui
viata, tot
toate sperantele
care pusese in el.
ei.
vede
amare, alergnd pe
pe
intrebnd si toti zicnd:
Cine a

cine a

Mndrul

Tras printeun

Tnrul

spune

s nu-i spue de moartea

Ear la cea
S nu spui
la nunta mea
A czut o stea.
spue

s'a

www.dacoromanica.ro

154

C'o

A lumei

a avut nuntasi

Brazi

Preoti, muntii mari,

$i stele

mii
!

este
felul de a anunta
Miorita"
moartea
a tnirului ftizic, cntat
de Millevoye, care privind cum cad frunzele la sarsitul toamnei,
le adreseaza o rugaciune

Tombe, tombe, feuille phmre,

Et couvrant ce triste chemin,
Cache au dsespoir de ma mre.
La place je serai demain".
Pe lng celelalte sentimente ce au inspirat Cdntecele
stre nationale, sentimentul
putea
ca
locul de
desmintit,
Nu voiu merge
acolo ca s spun
cu Michedar pe de alt parte,
let,
dragostea e totul pentru
nu pot
iubirea nu alimenteaza mai toate cntecele noastre nationale.
Una din cauze
temperamentul poporului
romanesc,
cald,
latin, ce-i
prin vine.
in concertul
In splendoarea
de la
in murmurul isvoarelor, sub apusurile de soare sub farmecul
cu
decorul acesta rustic,
noptilor calde de
se
vce, spre dorinta de a
sufletul
iubi:

Bate

'n
de voinicel

Viata apoi in comun, vara la munca cmpului, iarna la

sezitori, plimbarile
potecile din
umbroase, micile
idile formate
din copilrie dau nastere iublrei,
de aceea
spuneam
cantecele populare, dragostea
mare rol.

In Vick a

Vornicul",

www.dacoromanica.ro

cu: La
balad ce are
toate acestea, ca
pe cnmulte altele, dragostea a
tretul popular. Ce frurnoase sunt versurile ce dulce
din:
a lui
de
Mndrulit de la
Ce nu treci colea pe punte,
te str.ng la pieptul meu,
S culegem

Tu fragi
prin
Eu crini albi pe
Colo 'n lunca inverzit,
Unde iarba inflorit

Se 'ngn cu 'n isvor,

Vin pe
mndrulit,
Eu
cnt doina
Tu
plngi de dulce dor!
Dar legenda
care devotamentul dragostei dus
la
e redat
sacrificiul pentru iubirea sincer
duiosia, e fr
legenda noastr popular5 intitulat:
Vdrful
Fcnd parte din Povestile Pelesului", scrise
de Carmen lva, legenda aceasta a inspirat pe vremuri pe

rele nostru rnaestru al penelului Mirea, rednd acea capod'oper

a picturei
ce poart numele dup
Vrful

E prea
acea.st legend e prea mare devotamentul dragostei skrmanului pstor pentru Ileana lui frumoas,
valea Pelesului,
ce a intlnit-o la
zi de
trzie, cnd soarele
toat valea.
era fata,
mai
ca cea mai frumoas floare. Nebun de dragoste,
ca
fac fetei pe plac, se ho
spre a-i da dovad de
murita lui iubire,
execute incercarea la care fata '1 supunea,
muntelui,
de oile lui,
anume,
iarna
toate
din strmosi
care-si
oile,
trebue
toamnei, lundu-si rmas bun
moar! Spre
de la

oile pe care poate nu le va mai

vedea, lundu-si
bun de la frunzele
ale fagului, prinse buciumul
se sui sus, sus de tot, spre
muntelui, acolo unde
cherna la
pustietatea mare a muntelui, drept prieteni
Singur
pe
avnd doi vulturi ce pluteau la picioarele lui, el se

durere. Somn agitat,

iarba deas, unde adormi de dor
care norii i se preau c iau forme de
frumoase, plutind

www.dacoromanica.ro

156

spre el
frumoase doreau ca

In aer, cn ndu-i doina

dulce,
aruncndu-i trandafiri.
storul s fie al
voiau
valea de jos pentru totdeauna.
Transformaser locul

albe

rolacere,

'n

de flori,

n o
de petale de trandafiri,
un i.svor cristalin ce
curge cu dulce susur pe
verde
moale,
talange de aur
Apoi, totul se

oile albe,

tot tuna, fulgera, trksnetul

usori, apoi mai desi,
din viscolul ce se
de cioban, buciume

argint la
negure dese, se

peste
cu

ce muntii jur
cntece de

prejur

voci armonioase, fluere

din
nevzute

iluminat
un palat de
cruia luna sta pe un tron
uitndu-se la stelele mii, ce
se

dansau la picioarele tronului. Una din stele mai mare

lucitoare, se apropie de el

zise: Fii

mai

! Vino cu

cutreeri lumea,
mele, tu
ai servi
de lumina cea mai strklucitoare".
uitndu-se mai bine, i se pru luna de pe tron
cu Ileana lui.
un freamt mare,
urm un trsDar de
net cumplit,
locul palatului de zpad,
un lac mare jurul
forfo.:eau pitici cu brbi
se
lungi si
lumini
care aduceau pietre scumcap sau
pe le
lac, mrindu4e strlucirea.
Regele piticilor zise: Ai
tinere. Ti-ai
datoria pentru o femee frumoask. Credinta iubirea
mine

ea e mare si de ludat, dar necredinta ta ctre datoria ce ai

este si

mare

toate

ce se petrece

ta, totusi nu pot indeprtez de la tine pedeapsa ce te

`". Zicnd acestea dispru
bietul
singur.

voci
si
acest vuet
cheUn vuet mare
mau, care-I desmierdau, care-1 ameteau.
In adncul stncelor rsun o voce puternici: Fiule esti
mele!
al meu pentru
al meu! Nu mai scapi din
vecie!"
acel moment stnca se
femee
se,
buze de
pe astor bratele ei de
care
de
scape, dar nu putu.
piatr
el se
el, cine esti ? Femeea deveni din
Cine
tu,
aceste cuvinte: sunt doral"; tu esti al
prin vijelie
meu, cele din urm buze
care le-ai
ale mele".

Se fcu
Soarele

Razele lui

asupra unui

www.dacoromanica.ro

palid, care

157

Doar
pierdut vale. Nu mai
mai
lui lungi
ghiata in jurul lui
se
sub
ce se
ivi iaroa verde. Venise
Era
de frunzele
Pdurea se
Buna
mugurii apreau. eastorul
nu mai vedea nimic.
se rdspndi din vale spre munte. Pstorul nu
Ciripit de

rezemat de bucium, se
o

mai auzea. Tot ce e viu se aduna acum

vale
trezi. Zadarnic ! El se uita tinta.

jurul lui spre a-1

ar fi

de piatr.
sale: ochii, frumosii
viata se ivi
Dar de
a strdluci. Fata i se
lui ochi negri de odinioar,
putin, cu capul
turmele,
telincelor.
apropiat al
Puse buciumul la buze
le
de bun venire. Buciumul
din
lui slbite
ducnd mna la inim
Mor!" mort
fr suflare.
lui credinciosi ajunserk acuma sus, lingeau
nele fata. Veni
Mioara"
fratii
lui

nume.

Ciobanul frumos de
subtire
un brad,
tele crete negre,
acum intins,
ceresc pe fata
lui
stins pentru vecie.
suflarea lui
Buciumul pe care odinioard la 'nsufletit

Jur

caldd, sta rupt in

prejur nimic nu purta urmele

alucinatiunea
vrful mun-

si semnele sbuciumului ce dusese

pe care gerul
cumplit i-o
telui.
acolo
Ciobanii

dat sufletul, un
la cap o cruce, care se
iar vrful muntelui

mnt. In ziva de Paste,

numeste
astzi: Crueea
unde muri
numele de: Vrful
Frumusetea imaginelor

tueste mai mult s spun

noastre nationale,
literatura

dor!".
legende populare

gsim calitti literare

cntecele
ele
exercite o influent
din ele
fi prezentate chiar

ca modele de compositiune de stil.

Muzica
populark compus din bucti de
frumusete de
de inspiratie curat romneascd, cred
poate
lupte cu succes, contra influentelor strine, ce ar
mai
s
aceste manifestatiuni ale geniului
ca artistii lirici compozitorii
romnesc. De aceea, ar fi de
mai
nctr
se
spre aceste isvoare nationale.

In
de muzca zgomotoas. uneori aproape
diferitelor jazz-banduri la mod, ar fi mai nimerit
clipele de

nu

ne

muzica aceasta

www.dacoromanica.ro

tatoare a simturilor, ci cu melodiile duki,

pe care le redau cntecele

des", ori: Mugur,

Cine n'are dor pe lume", Toate

de

evocatoare,

Cine a auzit: La

Cu ce

toate se
si nu si-a simtit sufletul robit de frumusetea acestor arii
muntilor nostri, in care romnale, aceste suspine
totdeauna dorur sufletului lui?
necat
nul
va

www.dacoromanica.ro

15.

SPRE UN NOU INDIVIDUALISM

Conferinta D-lui Ing. Gh. C.
in .seara
de 20 Decembrie 1931
(Rezumat)

la noi aiurea,
nu este locul
stri
aplicarea de retete vechi cari nu fac altceva
a

aspectul

se

ghsirea aplicarea aclevratelor solutdi.

pe un
noi sunt acestea: productie
desvoltare, care se adreseaz unei consumatii
masinism
de mari
ilimitate; preturile de cost
productiei industriale

nu pot face sudura cu puterea de cumprare a

torilor; un volum limitat de monezi, cu o
de circulatie
repartitie defectuoash a aurului acoperitor; etc.
cu
La aces'e stri noi,
ele, se propun
pot gsi o aplicare
s rezolve ceva:
Restrangere de productie, micsorare
a orelor de
cru., devalorizarea monezilor nationale gsirea de noui baze
de stabilizare, etc.

D-1 Inginer
pentru rezcivirea crizei se pare
s'a gsit dorneniul
care trebueste utilizat. Acest
nou se numeste colectivitatea.
act.ioneze
diferite feluri,
CoIectivitatea
regiuni. In America
moral, instituind controlul
girul
directia productia
trusturile cartelurile
nu constitue un
al
acestea
se adapteze puterii de cumprare a consurnatorilor.
fie din ce
ce mai
In Europa, colectivitatea

mult tutelark dar acord un gir material pe termen

ca
dea un sprijin pentru rezolvarea diferitelor aspecte ale
al

al datoriilor, al preturilor de cost, etc.

www.dacoromanica.ro

In Rusia situatia este astfel

colectivitatea devine
complet gestionark individul necontnd pentru nimica.
diferitele
de a
al colectivittii,
majoritatea gnditorilor sunt
activitatea
dului
de a
fi
s devie
colectivitatea poate fi
ca un instrument,
cum la rndul
fost moneta, masina, etc.
im instrument pentruca activitatea individului
nu mai fie
de materialismul acut al erei noastre.
Viitorul este al individului select,
mai putin
obositi,
mai
de traiu, cu o grije mai
de ziva de
Pe toate astea le va organiza colectivitatea,
rmnnd
timpul material linistea necesar pentru a putea
a
noi forme de progres.

www.dacoromanica.ro

ANEXE
LA UNIVERSITATEA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1.

REALITTI JURIDICE
d-lui I. Peretz.
L

1931

12

care puterea
A vorbi de realitti juridce
legislativi functioneaz ou
rodnicie
care
ca urmare un vraf de legiuiri, pare la prima vedere
de
si mai ales nefolositor. Ce poate fi mai
bine
ct o lege?... Ce
viata
fixa
complexul legilor vigoare ?...
de
a Statului a
A face un. rezumat de ele, a
analiza contin.ustul
nu
nici cadrul acestor prelegeri, nu
corespunde nici
Alta trebue s fie preocuparea celor, cari,
scopului
ca mine,
permit
studieze
marginea cursurilor oficiale
diferitele
ale
noastre sociale,
le
din anumite puncte de vedere, scpate atentiunii legislatorului,
afar de ambianta deformtoare de
le discute
a
politicei,
problemele
le rezolve, s
propue, pe
se pricepe, mijloace de indreptare de ameliorare. De aci rostul acestor cursuri; de aci preocuparea, ce se
desprinde din titlul acesta de realitdti juridice.
Cci realitatea
nu se confund mai nici
legea. Si este
s fie asa. Legea e,
curent
ceptath,oregul de conducere
de autori atea social, obliantoritatea asupra
gatorie pentru toti
care
Dar
pentru
pe care o
legiuktorul,
perfectibil,
este
o
pe de o parte s se apropie de
ideal, iar pe de
parte
corespund
sociale. Intre
tinte oscileaz
aproape
de
una
adesea

al celor ce au puterea
fie de diferirte feluri,

ou

acesta poate

inspirat chiar de cele mai nobile

www.dacoromanica.ro

sentimente de cele
generoase intentiuni, dar ajimge tot*
fac
cea dreapa
devieze mintea legislatorului

nepotrivite, dac nu chiar

constiintelor. Acestea se revolt
impotriva
le aplice, acolo
ele nu au o sanepenalk caua
se
atunci cnd ele
pedepse contra color ce nu le
De aci, o repet, deosebirea
a legii realitatea
realitatea
a constiintei
asnnuare a
sub
la
este
auspiciile morale ale
Dar dela ideal
mare deprtare chiar atunci cnd am admite c dreptul
totdeauna forme imutabile.
Dar aceasta nu se
Vrit en
des Pyrnes,
nu numai dela
la
a spus Montesquieu.
erreur au
dela pcper la popor
la
A
Savigny
popor la diferite epoce dreptul se
a scris impotriva
a
a
proclamat
epocei samt
Spiritul poporului
legu"; a
sustinut-o
succes
istorico-jurio
o
mai
toti
acestia
ca
loan
Scarlat
e un adevr
Alexandru Calimah loan George Caragea.
care nu se poate contesta. Cu vremea,
mersul progresiv al
dea astfel

Or acestea nu se pot

desvoltarea
a
se
schimb raporturile sociale
se
noi sari de fapt
probleme noi, care car
care cer noi norme de drept se
perios solutiuni,
bine, care se traduc
trezesc
de
de noi forme sociale. Este evident
o legislatiune,
de potrivia ar fi fost ea
la im moment dat, nu mai corespunde acestor cerinte, cnd
s'au schimbat
conceptiunile, ideile
Iat deci
o

legea
conducere

realitti juridice alturi de

norme de
societatea nu poate
se
din lege, cerute
in

cnd legislatorul
vremurilor,
intervina
le
o
obligatorie,
ideale.
sub auspiciile
fiind, este evident c la noi
ca si de altminteri
multe alte
o mare deosebire
dreptul
leginitorii nostri dela 1864
dreptul real. Aceasta
s legifereze.
nu o
mcar acuma cei
dorinta de a rupe
dinti aveau
o
trecutului
increderea
atotputernicia
modificatoare
populare.
a
de
de
ale poporului nu-si
inspiratia straturile
c5. trebue

www.dacoromanica.ro

165

el nu poate sacrifica
legat
datinele de cari din

si forta sa de
este o

de

usurint traditiunile
cari au facut coeziunea
toate nascocirile

ei nu-si dau
de aiul ea: ei nu au nici o
pe care fac de calea gresit pe care au apucat,

se dea alarma.

se vor opri

Domnii fanarioti,
totdinadinsul
transforme

al optsprezecelea, au
romne in adevarate
greceaseg.
au
priceperea
mijloace: cultura
grecesti. Dar cultura
A afinat
superioare, le-a
nu a dat rezultatele
ascutit
le-a dat putinta de a pricepe mai bine de a
finete problemele vietii sociale,
nu a avut
asupra maselcr
A
acceptata
opunere, dar n'a putut impiedica
constiintei
al pandurilor lui Tudor Vlaclimirescu.
era firesc
au
o
fie
numai unei
astfel.
bcgea nu se
ci
popor. Clasele de sus, fermecate de
de
frumusetea limoei grece de cornorile literaturii ei, puteau
cum se
monumentul ratiunei
admire
de
al
roman, trecut
rnodificarile bizantine ;
dar poporul
era in
putea admite,
conlui juridice,
sentimental lui intim de drept,
Domnii
tica
a obiceiului pamntului.
cu
repede
de aceasta.
Ipsilant la 1780 introdase
Alexandru
sa
obiceiurile
pe care crezuse
poate
autorul
de legi al lui
Ghica Voevod, Mihail Fotinopulos
cnd
Hios.
socoti
princina neprimirii
este
faptul
legiuirilor bizantme de
poporul
nu
greceste dete ordin lui Toma
romneste Manua
Constantin
Carra
putut
se
repede
nu aceasta era cauza
rezistentei pasive, dar tenace a poporului, ci nepotrivirea
legi straine
care insufletea dreptul obiceiurilor
sufletul

un alt codice,
care s imromne. Si
noi ale
dreptului cu tezaurele
p eune
chiului drept pstrate
scumpatate de popor
sa
urma lui, Scarlat Alexandru Calimah Moldova,

George Caragea
codice de legi,
Muntenia
care
juridice a Romnilor. Dar ceea
simteau
strinii, nu pot
nu pot
sau

www.dacoromanica.ro

166

vor

mkar pe noii

dea

la

acum
ignoranta

pe care nu o

tr*te

din
dreptului

se
dispozitiuni legislative menite

in:

a tot

de

ce este

si din

de grecizare pe

din Guatemala
o

cum i se

bine zis codului nostru civil mare

dreptului sau
civil nu prevede de
forme de testamente:
se fac tot
dar testamentele la
de moarte in
legea
de
dela 1864;
civil nu considerk pe
sotie ca mostenitoare
una
numeroasele legi noi
fiscale nici nu-i mai
vre-un drept de mostenire, dar la
ea
pe
pe colaterali;
civil prevede egala succesiame a cophlor, inzestrarea numai
telor
colatinmea dotei pentru a asigura dreapta
toti la averea defunctului, dar la
se face eu stirea
acceptarea tuturor
vnzktoare fiului
averea
celui mai mare; se
nici
cari se
ei nici fetele
nu mai pot veni la
la
zestrea
se
casa
celui mai rnic.
Am putea
exemplele, dar ar fi eu
E destul
constatim c5, o alt viat a dreptului
la
de
cea
de nevoe la orase prin
transactiunilor juriclice proximitatea instantelor judecktoresti obligate
aplice legea
Or
a dreptului
din
constiinta
din modul
de
din nevoile epor prin care a trecut, modificatk
insensibil prin evolutiunea ideilor este realitatea
de aceasta ne
ea este cea
drept de a fi
la
noi,
prin ingrijirea legiuitorior curn spunea prefata la condica
Ipsilanti: mai
defimare nu poate fi
sa Alexandru
sau
nu
norod, de
la
a
pravili sau nu urmeze
pravili".
manifestarea realittii juridice una
acum
societtii
din institutiunile de
acea a
a ei, care sunt
vedem care este conceptiunea
vigoare care
nepotivirile dintre
acestei legi pentru a o face
trebue s fie modifickrile
pe de o parte cu
pe
alt
parte eu o viitoare
a

pot fi asezate din

www.dacoromanica.ro

vedere

unirei:

167

femee fie pe temelia familiei, fie pe

hordei,

pe cea a unirei mai mult sau mai putin constante a

persoane de sex diferit
scopului impus de
acela al perpetuarii speciei, fie pe
tuturor
libertate a
sexe
o constrngere
nici o piedia alegerea
care atrage
sine
o
numai provizor:e,
a constitui nici
drept al
asupra celuilalt, nici vreo obligatiune

unuia

de cel-

de
a
lalt, sau
care nu e a
horde. Aceasta se
si la
nu numai
le
trage din studiul
la cele
la lmurirea problecelor dinti
ne
pe cele din
ce se
calea cercettorilor

Credinta care a donmit mult vreme

au

horda
familia
epoce diferite,
astzi
dinti, nu mai este

fenomene sociale ce s'au

o perfectionare a
nici de utopistii
Cei
nici de
in sine
famine
temelie de alcituire
sunt indiferente,
nu
conditionate de un progres
sau o stare
de civilizatiune
sunt urmri
de traiu impus de
tabile ale
si de
care
societatea la o
a desvoltrii sale. Se
ipoate,
aceasta se
de cele mai multe ori, ca horda
sub una din difevremea
alcatuire
se transforme
ritele ei forme, dar se
ca ea
despre utopistii politici
din antichitate
sub autoritatea de
Platon, care cere comunitatea
statul ideal pe care
prin
se
Saint-Simon. Thomas
Campanella.
la bolsevicil de
distrugatori ai

ca
partizani

ai comunismului femeilor, transformat

conjugal
de apropiata de
de fapt suprim
indatorire conjugala
ajunge la o
de
mai simplista de
repudiul roman.
de
organizatie
nu o regsim la
ncstru, nici la
cendentii
presupusi, cari au
la nordul
pe care Herodot ni-i
numai
comusituatiune istoricul grec
nitatea ferneilor
dragoste
dorinta de a
ne mai
ei
de discordie. Deci la
forma familiala trebue
recurgem pentru a
a
nostru.
gentrei forme de organizatiune social
cea familial larg cea familial restrns. In tar la

www.dacoromanica.ro

-- forma

ele ar

organizatia

gentilie,

sau
scoboritorilor

pur familial -

forma familiei
Toate aceste organizatiuni sunt integrate
in
toate
trecut de ibrma primitiv a
noastre
matriarcatului, care pare
nu fi
legat
o
de primitivul
casnice
cesar de
pentru a
mai
aci e nevoe de
departe.
denumirea de ambilianizm, derivat dela expresiunea
ambil anak"
este nurnele ce se
Malaezia unei forme
de
se
de inferioritate care este
pus
sotiei sale,
care
urma
toriei.
Mazzarella diStinge trei forme de

nou urine
de existenta acestui ambilianizm la
transformate din
matriarcale in patriarcale. Cele trei tipuri sunt: ambilianizmul
pur,
se
quasi
familia femeei sale in tot timpul castoriei; ambilianizmul
porar,
aceasta se prelungeste
tiny oarecare
slujirea sotului
timpul
sotiei,
casa
situatiunea aceagta nu
dela logodn
la castorie.
le nou
de ambilianizm sunt urmtoarele: continuarea
a
sotiei prin
femeei,
unica
a ulnei familii, se
sale, ia de cele mai multe ori numele
familii
e
siderat ca
continuarea juridic a familiei sotiei
prin
ei,
sau
fil,
mai
mare fac parte din familia
ai
continuatori sunt,
lips de alti mostenitori; castoria semunbrbatul femeea rmn fiecare
viata
a
se mrgineste la vizite pe care
le
face sotiei sale in casa
apartin
ei, iar
mamei;
temporari a
sotii sunt
obligati
mai mult legturile
fie
case deosebite, fie neputandu-se vedea de
noaptea, fie
nindu-se
pdtre;
impus sotilor de obiceiu
au datoria s se
de perfectarea csatorlei, cnd
sau mai. putin lung dela traiul comun
abtie un timp mai
celebrarea cstoriei; reintoarcerea temporara a
sau
familia sa,
femeea
familia sa pentru
obiceiu, urun
mai mult sau mai
indelungat
ca apoi coabitarea sotilor s devie permanent; leviratul

www.dacoromanica.ro

169

fratele sau un alt brbat din familia

ia de sotie pe
acesi3uia,
funct este obligat
cum
e obligat
castorie pe sora
sale; jurisnefiind
dictiunea familiei femeei asupra sotului,
dreptul
pedestul de supus
sale familia acesteia
depseasa; in fine dreptul
sotiei
disolve
Nici
din aceste forme de
nici una din
ale lui nu se
societatea
din primele timpuri ale
sale ignorea.za arganizatiunea
nu
ea.
toate aceste forme
enumerate
o
societate matriacala sau
de noi nu se pot
matriarcal, de vreme ce ele
pe
care a
sotiei sale.
organizarea social patriarcala ea se
ce priveste
la baza
ca
familiale a
din cele mai vechi timpuri.
vedem la ce

rezulta-e ne duce conceptiunea patriarcal a castoriei la

La
toate gentilice,

patriarcale, care,

Post, sunt la origine

de grupe
exoga-

individuale,
mice. Cele
sunt

de raporturi matrimoniale
intre toate
grup
ce fac parte din
social,
de
persoanele din afara
cele individuale nu au nevoe de
Endogamia
grup
castoria
ce
exogamia
are la temelie prohibitiunea
membrii
sau unor grupuri sociale determinate. De
individuale fie ele endogamice fie exogarnice
urme numeroase in
noastre populare.
atunci
din diferite cauze
In
spre
este exogamica, raptul este forma cea. mai
a recruta
prin ideea
Acest rapt este
pact
vechime
popoarele sau triburile
care nu ai
de
sau de amicitie sunt
deci
tot este legitim.
primitivi, cari,
tradite, nu prea
recornandabili popoarelor
au fost siliti s
la acest expedient pentru a
o
de Romulus.
hi mica cetate
Saexogarnice
aplicarea
nu e de
prin rapt.
In colindele noastre se vorbeste destul
pleac la
fete
lade
voinici, cari
ce
fcut

www.dacoromanica.ro

de

in

care

strine

170

urmati de robi

de

se
rapsodua

pe una creia

roabe

care

opte*te cu drag:

Nu te duc
Ci te

mie, curtilor,

la
s nu ne
raptul, care atrgea robfa
brbatului
ou sine
a femeei
prinse
de un brbat din alt grup gentilic.
De aceea, desi chemarea
a femeei de a procrea
deci
o punea
situatiune
respectath, juridiceste
sa era tct aseminat aceea
alt nume. Dreptul
roabe. Puterea asupra ei
a unei
de familie al brbatului se numea la Romani
nu

potestas, dar nu era mare diferenth

femeea, proprietate a
pentru acesta copii
el avea dreptul de viat

ele

de familie al brbatului su,

proprietatea lui
asu.pra
de moarte. Cu deciderea
genexogamich decade
tilice, la Romani ca la alte popoar e,
si ea.
endogamic aicea nu mai poate
fi vorba de rapt, de vreme ce ea se face
grup.
ou cumprarea. Femeea e
De aceea raptul este
de
acestuia sau de
de
grupului familial
care a
al lui astfel trece proprietatea
CondiNasterea la Roma
tiunea ei este aceeasi ca a femeei
care
familia
pe femEe
a chstoriei
su
cheltuelile
fkute de
printeo
ambilianizm, de
ce ea
zestre nu este o supravietaire
istoriceste
timp
ci e
urmeaz
cu
religoase
de
romani sub
filosofiei
de
brbatului ei,
grece. De fapt femeea trece
drept rmne independenth de tatl
familie al barbatului
de
situatiune
puterea
sub influenta religiunii crestine rezultatele
le vedem
urme ale endogamiei
ale
Dar
atuncea
in
noastre populaxe uzitate
exogamiei le
acuma
este reevocat
nunti. Astfel la rnasa
ce se
cari
pe
www.dacoromanica.ro

171

casa
miresei, cari caut le
prnz la
miresei
in lupta de
in
din curtea
vornkeii
care cucerire numai, poate
pentru cucerirea colacului,
rele
fine in casa
fata
a
Cnd la
se aduce
o alt
fript se pune pe
se
vorniceli
miresei
le-a
nunul mare
o
flpe
care
ce
pe
ei.
miresei
rzboiul, iarsi
eent a raptudui ex-gamic. Neamurile
i
special
starostii sunt
prosoape sau
de
miresei
mare se face pentru liberarea
In fine la scoaterea
miresei din curte o
se
mai

Dar la elementul acesta exogamic,

in attea lupte
succesive se intretese elementull endogamic al cumprrii.

busuioc" dup ce s'a ocolit masa de trei ori cnd s se ias

un
sau o
mai
afar cu
a
sau
un vr sau alt
se mine
desparte
lipsa
pe
de ginere,
versiunea ce ne-o d

imprate,
ai parte de
curat de aicea, poftim rscumpr-ti
scapi cu
mai
dela frati, apoi poti merge
mireasa dela
place!
dnsa unde
ce
mi-o rscumpr?
mirele.
Cu ce
Dar de rscumprat trebue s'o rscumperi,
cci altmintrelea nu-i dau drumul s
din cas.
endogamice.
Iat o amintire a
Dar cumprarea dela familie
ajunge,
mirele este
alt sat. Traditiunea
flckilor din at
fie preferati la
acesta
fost un drept exclusiv
vreme. De
ei cer mirelui s le pliteasc
al
Acum,

vulpe".
Uneori plata se face

putin rachiu,
alte ori
merge mai
atunci
nu se multumesc
greu.
nemultumiti nu mimai
se
strice podurile
dar se strduesc chiar rstcarna
pe unde
trsura miresei
ei uneori sar si la btae
care caz

prapurul, care
mirele se alege adesea greu
se
de vulpe este mai aproape de rapt
de

mai pomenim de trgul de fete dela

www.dacoromanica.ro

Pietru pe mun-

172

tele Mina la hotarul dintre Moti Criseni? De cel dela

la Recea tara
dela
Maria la Teiusul
dela
depe vatra
Blaj? Toate vdite
niscente ale
stravechi endogamice ?
Am zis
religiunea
care au
pe ici pe colo
tilate, incomplete,
rost
o
conceptiune a

a schimbat vechile concepobiceiuri

sanctiune

a pus

locul
pe

familiei largi primitive

mai mult familia restrnsa
In privinta aceasta Evanghelia dela Matei" capul 19
grafele 3-6 ne
oare

3.

la

cade

Fariseii ispitindu-1
pentru vreun cuvnt ?"

zise: n'ati citit

el

care a facut

femee i-a
pre dnsii?"
omul pe
5. a zis: de aceea va
pe
m-sa
va
de
sa vor fi doi
carne".
6 In nu mai sunt ci un
Deci
nezeu a unit, omul
nu
Mateiu mai
o
de divort
de MntuiMarcu, dar
torul, pe care nu o
acesta ne va
interesa numa.i mai
privinta
Deci doctrina
este pe de o
familiale independente de
parte crearea
se reduce la tat,
deci de sine stttoare.
copiii
Inda' ce acestia se castoresc, ei ies din
cercul
familial
care
o
si
milie. Acea
familie formeaz
sotie o
ce priveste pe
imitate. Ei nu
ci unul singur.
nusingur
androgynon,
tocmai
a
contopire
singur entitate a sotilor

dintru

crestini. Ca consecinta unirea aceasta este indisolubila, nu se

poate desface,
att mai
snune Sfntul

Paul,
mai

Christos

se
comuniune

Biserick. Nusufleteasca

nu se poate
sau a fost
prin diferite cauze, e posibil, e chiar util uneori
ei. Ea se
pe
credinta reciprock pe iubire, care face pe soti
se
se ajute urul pe altul. Dar cum trebue o conducere, se
este

cci vir caput mulieris"

inferioar
ccnsiderata oarecum ca
Nu i se
nici
a fast
primului cm dela
pricina
Lalitatea
mitiv. Totusi,
ea datoreste ascultare
el la
datoreste protectiune
Toate acesLea bine
femeea

religiunea

www.dacoromanica.ro

173

numni cnd este vorba de o

binecuvntarea Bisericei. Astfel
brbat
unire
femee este inexistent& pentru
sau,
e numai
pentru a o pedepsi fie
fle chiar, prin interventia ei
pe
puterea seculara. eu pedepse mirenes-i.
Aceasta este
care a
toate formele
de
acea.sta este familia crestin care a
locul
largi agnatice
gentilic. Acestea sunt
familia
lui
I
codul civil francez. Acestea se
codul nostru
civil,
Francezi la 1864.
vigoare, luat de noi
a corespims vreodat
matrimoniale a poporului
mai se potriveste
idei
eu noile
conceptiuni sociale; cum au evoluat acestea pentru ce au evoluat rmne
viitoarele prelegeri.
examinm
Prelegerea

la 19

1931

asumndu-si regentarea vietii familiale,

Biserica
impune anumite conditiuni de existent si de validitate a
torDor
religia
cum le-am
concepute de
neasc.
este interesant
deosebirea dintre
biserica
biserica
rsaritean nu se
la indisolubilitatea
sau numai
a
este vorba de contracci se
atunci
tarea
In dreptul
occidental, rnatrimonium
indefacit utrisque consensus legltimus". De aci consecinta
pendent de ori ce
singura
a
constitue
Binecuvntarea sacerdotalk nu este de neeesitate, sed
de solemnitate.
la Conciliul din Trento si la decretul din
11 Noembrie 1563, nu a fest nici
necesar celebrarea
in facie ecclesiae". Chiar
acest conciliu, preotul in Occident nu
primeste
ci
asist la
trei martor_,
contractul
fata a doi
care a trecu
apoi
E
consibiserica
sotii nu
li se binecuvndera ca un pcat fap'ul
teze
piin verba de praedar ea era
pe care le rosteau viitorii soti care obligau unul
de cellalt. Aceste
rata et vera sed detes ata", cum le
Scotia, unde
numea biserica, s'au
le Unite si
celebre.
dela Gretna Green au
erau foarte
Deestata" sau ni, aceste
nu mai
eau indeplinirea a o
pe caie
de
le pretindeau preotii dela enoriasii
atunci cnd
se

www.dacoromanica.ro

74

cunune in fata bisericei. De

ele continuar, eu toate opuclerului
in timpul Frondei, un avocat: Gaulmin
se
tndu-se ca
preotului parohiei sale
acesta refuznd sub diferite pretexte
parte la chstorie,

se duse la notar unde

de a se
de brbat femee fat de doi marturi
preotului comunicare de aceast csatorie prin portrel. Aceste
orii luar
de la el numele de mariages la Gaulmine".
La 1680, clerul francez protesteaza impotriva scandalului
ckstoriilor la Gaulmine
la 1697 Ludovic al XIV
prezenta ppreotului
ckstorie
cere
patru martori, conditiune trecut urm codul civil.
se face prin simplul conPrin urmare la Catolici
simtimnt al prtilor contractante, cu
ultima
a dreptului a prezentei preotului, care primeste cstoria o
binecuvnteaza,
s o celebreze.
Cu totul alel se petrec lucrurile
dreptul canonic
oriental.

Aci puterea imperial intervine spre a sprijini biserica

pretentiunile ei. Impratul Leon al VI, zis Filosoful

porunceste
care nu au fost celebrate de biseric
pe viitor
o cstorie s nu se mai
cununie"
Sub influenta acestei
evolutiunea
a lui,
csktoriei
se face sub auspiciile sub controlul biseIn tara
legiuirile civile care se vor
urm
nu vor restrnge autoritatea bisericei
materie de cistorie,
ba chiar Constitutiunea dela 1866 va recunoaste obligativitatea
conbenedictiunii religioase la estorie. Csatoria prin
simtimnt al
care rolul preotului e numai de asistent,
in trile romne.
nu s'a practicat
ce conceptiune a cstoriei se
aceavedem

st castorie religioas bizantin

conceptiune pare s fie acea pe care a exprimat-o
Joan George Caragea Vvd.
legiuirea sa, care a fost
de
criticat de
dreptului civil, cari
definitiunea
at pe deplin dela bizantini a lui Scarlat Alexandru Calimah
codicele su civil. Nunta este
muierea spre facere de copii".
unirii brbatului
Preocuparea aceasta de a avea cine perpetueze neamul,
pomeneasc pe printi la moarte
s
dup
moarte, cine s fie toiagul
este
la
rul
In basmele noastre,
cari nu au avut norocul
copii, sau au avut nenorocirea s-i piarz ni se
chinuiti de gndul
nimeni nu are
de ei, nu are le
vre-o
nu are s le
rugciunile obicinuite

www.dacoromanica.ro

175

dorinta de a avea
moarte pentru odihna sufletelor bor.
mosnegii
babele recurg la
de mare,
copii este
ba uneori chiar
fieri,
de suflet cea
cale. De altminterea ideea
lucru, pe care
de a se
spre a avea copii nu se
in
basme, ci
poeziile populare. In Fata de

pe fata, care rezist la toate ademenirile lui, cu un

pe

zice:

eu vreau
la copii".
cu femeea
este considerat
Unirea
este expus
ca normal, fireasca. Cel
de
la desconsiderare chiar la batjocura. Poporul nu-si poate
plica situatiunea nefireasca a burlacului
prin credinta
sau ursitul sau, - aceasta la brbati i-a murit
se
s mai astepte
le e ursita
de ani
de mritat.
face
sotie la bine la
de ajutor de alinare, doreste fiecare:

Ar fi bine
S'am
spune
zice

'nsor
eu cev'ajutor".

flciul unguresc", cel aruia,

cum

numai dracul mai vine de

credinta
celui care a trecut de treizeci de
i-au trecut
pe
vremea
se
ornul singur
cea
altii si cea
o
numai dracul se
mai poate ocupa de el.
casa e
unde nu e
e neingrijit
pe
unde nu e fernee.
nu-i brbat cask
cum
casa
conduri e ca o cas pustie";
muierea
lipseste, casa se risipeste". Omul
muiere e
ca un
muierea
este dindar

tr'un anumit punct de vedere ca un cal impiedecat",

din
punctul de vedere al
ea este ca un cui
protap", ca o
ca
ciocan", ca un car

fus",
o
fr ternelie", singuratec
til. Asa dar scopul vietii la
la femee este se
cu
de-a pururi,
intemeieze o familie
perpetueze
prin copiii, cari vor avea grij de
vor
ei la
la moarte, cari vor pomeni
cari
din
Am
devin tomnateci sunt luati oare
o

www.dacoromanica.ro

batjocur;
despre fetele
ele au mai mult
de suferit. -Cci ele trebue
s fie cerute csktorie
mai ales din lips de zestre, de hrnicie sau de frumusete, s
nemritate consider
situatiune ca o
mai mare nenorocire
flcii:

La vatra cu doi tciuni

rugciuni
Fac
a,
Smb'a,

se vor mrita".

nu toate dispun de averea, care

pra tuturor cusururilor,

vlul

asu-

zecile
care mrit secile,

sutele
care mrit slutele
miile
care mrit
sufletul ei nu numai una se tnguieste:

Vai, de

vedea

De fetia blestemat
rusine
mor
nernritat";
se porneste

fac de dragoste ca

lumea, cum e
cucu"
prefcut
laur, balaur" s-i aduc ursitul

drag la
pentru ca focul.

Peste pdure

Peste cmpuri epureste"

s azvrle apoi resteul furat

seara de sfntul

peste

Am
ceremoniile cistoriilor rmsite de la vechile cstorii exogamice endogamice. Aceasta ca forme
Ca fond
la
este profund endogamie. Fea se
fete din alte
nu
sate, ci mai fiecare fecior caut a se cstori
din satul
su. Mai ales
convine nici
fetele sunt acelea,
nu

de cum a se mrita prin sate strine".

Cel ce si-a dat fata din sat" pierde din consideratiunea

www.dacoromanica.ro

177

consecint fireasc a conceptiunii endogamiei, r-

mas
substratul
al poporului.
vici, relev
de e mirele avut, de e un
dintr'o famine respec
; toate acestea nu

dup

de e

lucrul".

bine
Spusu-ti-am,
S
dai in
cu tine,
zile deplin
N'ai
m'ai dat sat strin":

cu jale
nevast
mritatul

cci nimic nu este mai

de

Dar'ar Dumnezeu
dea
Pe tot
bujor
$i'n toat casa fecior!

De-ar da Durnnezeu bucate

la
sate,
Ae-ea
s moar
Colea cnd va fi
s'o 'ngroape 'ntre
n'o dee'n straini!"

De

in
Cu pit
Mai bine in satul
de

Cu

Mai bine hula din satul tu de ct lauda din satul

Care

satul

Mnce-o jelea si

!"

dar fata general nu se

sat
dar nici
cu
nu se prea
la
mai mult nu
sale, ca
fie privit
in satul
miritat" s fie
intrebat oare care ironie Barbul din balada cu acest nume:
Barbule din Risuceni,
la Strmbeni?
Ce cati, Barbule, la noi,
Ori nu sunt fete la voi ?"
Ce cati

www.dacoromanica.ro

178

Nu mai
satoriilor exogamice e

ostilitate impotriva
cnd este vorba de
de alte neamuri, fie chiar pravo-

mai

slavnici,

Strainul e

mursa de pelin.
Dulce-i mursa de zahar,
Dar pelinu-i tot amar
strinu-i tot dusman
la
tiran.
N'a fost frate nici n'a fi
lumea va
soarele va luci".
Ca

ca un ecou al

versuri ale lui Eminescu:

Mnca-i-ar

cinii"...

se jeleste nevasta
copchilu'n

Nu ii

ca di cni".

Aceeasi aversiune o are poporul

de

lege", de data aceasta, bine

pentru
cei
sub influenta idei-

religioase:

De-ai fi, badeo, vr'un

purta dragostea'n
Dar nu esti de legea mea,
n'om putea"
Ne-om iubi
zice fata

iar

moldovean se

Am zis zu

pre-a me lege
de-acuma
alege
Nici
nici
Numai prisne moldovanca".

In
drept
poate
chiar numa.i sentiment firesc de denmiitate omeneasca, o
persoane
este
situatiune social
ochi
care devine

www.dacoromanica.ro

179

su,
lumea
basmele noastre,
de

probabil sub
La noi

personagiu

care se
Frumos sau a

lumea realk

unui

sub

nu e

tara

se
ca
Occident.
elementului unguresc din acel

Necjirtu-i
Cnd

pe

vacile pe
copila

slugi".

Acestea toate constituesc deci piedici morale la

serioase, acele provenite din rudenie
au
fost atta timp impuse
de
se pot considera
numai ca morale ci ca
la
de rudenie
care codul
ca
a unirei
brbat femee.
Clcarea rudeniei poart
popor ca
pravilele
mnesti
denumirea de amestecare de
este
spit, nepotii
prohibitt tot ca in acele pravile
la a
de veri al
sau cognatiune.
de
tot sub influenta
bisericesti nu se
unirea
au
considerati rude din botez,
de
au
nas, fie
aceiasi
Tot astfel
de afnitate, de cuscrie
sotii
celor care sunt
adoptivi.
rudele tatilor
cari sunt copii de suflet
despre celelalte cerinte in deobste, precum e la fete
Piedicele

frumsetea,

Fetisoara

Mrit fetisoara",

cinstea, mai scump de

gospodritul casei,

toate",

Cine
Coad.a-i cade",

fata nepriceput

Mt-m'a*,
stiu

Nici de

n'ar fi baiu,

www.dacoromanica.ro

priceperea la

180

Dar nu stiu face mlaiu.

de
n'ar fi
Nu

face

De

c'o

intelepciunea,
Mai

Neva.sta
E-a

pe

minte

Acestea pentru fete. Pentru

nu se cere
brbatul trebue s fie putintel mai frumos de ct dracul",
dar neslutenia,
cum spune srmana
ardeleneasc:

Maick,
Da-i mai mare urtul.
trece,
Muresul,
pot petrece.
n'are leac,
Numai trei scnduri de brad
piatr mare la cap".

Se mai cere apoi voinicia, cci fata de

boggtiei:

De

cu hemeu
c'un
Mai bine-oi
pogace
Cu voinicul care-mi place";

s'o

apoi statornicia,
Toate acestea nu preinteres din punct de vedere
ct nu-si au origina in vre-un obiceiu strivechiu sau
vreo dispozitiune de
amintirea poporului
drept roman sau de drept canonic,
in sngele
ca o
ci numai din relatiunile
vietii sociale, din dorinta de mai bine, din simpatia
agreabil, din interesul
chip firesc
ce
solide, din nevoia de a-i
de a stabili
pe
pe

posibil
Contractarea
acesteia se face prin
Dar el nu ajunge. Mai trebue

rintilor, att al mamei ct

al

www.dacoromanica.ro

din

181

hotritor, ca

sine

Ardeal ne-o

pe eel al mamei.

verde, anu' se face,

Ce iubesc mamii nu-i place.
ar plcea
ca mie
mere'n cummie,
De-ar plcea la tata,
azi ne-am cumma".

acesta, care nu se d

Dar

reflexiune
sfatuire,
care
cumstanta
ce
a se

dintre frati si
nu sencepe
mult
fiilor

ficelor,
Macedonia.

ci
dela

adesea

de

nu sunt
mai
de ideea
mai tineri

este firesc. Cu
mai
vreme era singurul, care hotra la cstoria
cum se pare este azi la Romnii din
cere si

celor mai

a printilor anume prim

fratelui celui mai mare.
putea fi o
ce
amintire dela comunitatea primitiv slav, care primea snul
ei pe noul venit introdus prin
Odat asigurat
de
trimite
petitorii sau voatra
fata dela
se
face
interes juridic,
de obiceiul din uncle
nu
de
regiuni de a se
un
in care sunt
acesta
troduse cteva monete.
bani are caracterul de arvun a logodnei,
fata
se
face imediat ceeace se
incredintarea,
mireasa
vrea
urm
strice logodna ea nu se poate
tuirea mrului, ci trebue
care erau
pusi
mr,
zice Armenopolu: arvuna are
intoack
ce a luat arvuna, dac se demite,
de aproape,

doit

caz de

a luat".

ce se
Dup petire
asezarea,
este contractul de zestre are la noi in
caraoter particular, cci este
de
sau fat. Asezarea se mai numeste din aceast
tur,
sau
se face chipul acesta : printele
flcului
pe printele feti cu vrea s inzestreze floa-

rea", ce s'a
rspunde
apoi

tatl

s'o dea tnirului imprat".

zestre ficei sale

toate lucrurile, pe care le
la rndul su ce se
tnrului imprat"; jar
averea misctoare
la
su
su. Neaprat
ce va da
uneori

www.dacoromanica.ro

discutiune, ba chiar
din balada
Mare:

cnd e un

ca Letinul

Alei, Letinul bogat

de lege

La cuvinte rspicat
cam ciudat
la
C'a
la
S'a tocmit pn' la
prin

are valoare de

Aceast

la prestarea celor fgiduite, ficndu-se uneori

numita foaie de zestre, cartea, inscrisul sau scrisoarea, care se
si de marturii ce
de
la
foaie de zestre se
s'au aflat de
de a se scoate zestrea.
auzul tuturor
pe

Zestrea fe
cele din

rintilor, fata e
frati din averea

de

mama ingrijind de
amndoi
vite,
au avut
de ea sau de
de eel
In caz cnd nu este
o avere,

este benevol
adesea fata este silit
apoi ea
zestrea prin
d, in
de cojocul, ilicul, pieptarul, ciubotele

papucii,
care
surorii

vacile

in

de azi si o parte de

bani, de care frati,

vreme se rescumpra
valoarea
ce i s'ar fi
dispozithme ce
se regseste att
Pravilniceasca
Ipsilant
i
care dovedeste persistenta privilegiului
Legiuirea Caragea
masculinittii Tara Romneasck. Mama
traiste, desagi,
oghialuri, perne
deale imcatrinte,
prostire, apoi fete de
stergare,
servete
fine phnzeturi, putin din lucrurile
fine
fetii mai dedeau pe vremuri
de ginere, eu care
acesta se ducea la cunmiie.
carul
boi,
cai, sania, vaci,
oi,
cas eu
numai un
loe
mama
rnduri
schimburi
o
la
asezarea oblig pe printi este ckwad
fghduelilor fcute la asezare poate atrage

procese pentru zestre.

Zestrea aceasta nu este
la adpost de
dar el este
de ea
o pierde, este dait
ce
rudele femeii
scot zestrea, cci zestrea
femeii nu se pierde nici ap.

www.dacoromanica.ro

183

aceasta conform cu legkuirile

femeea
pierde zestrele in anumite cazuri,
dreptul ei trece
s'a dovedit rea
la
prevede
pravila care de sigur este
izvorul acestei cutume.
consimtimntul
nu se poate
se poate

terie de

special

nimic de aface
reminiscentele
aceasta nu
primitiv al castoriei exogamice. Ea se face fie cnd
fata
se iu.besc
impotriva vointei ei, fie
amandoror
voe
noapte
soarelui
La

fug

fie

fata e

sau chiar a
scop de a scuti cheitueli de
fata a fugit de
a sa Kotzebue ne
reusesc s scape o
fetei, atunci
de goana ce le-o
e

cu

de

face aluzie

cas, nu te teme
Vin la maica de
cere,
De m'a da, de nu m'a da,
fura,
Pe fereastra
La
In cazul al doilea fireste
totul ca
fie pedepsit.
ultimul caz, evident
In fine

mai

nu e vorba de

urmarire.

sau

asezare,
mai

fac

de preot; dar se poate face

Aceasta

schimbarea inelelor, sau daruri reciproce:

preot
bani de argint sau un
din partea mirelui, nafram din
miresei.
sunt semne de unire si de credinta. Inelele
Inelul
la vechii Romani sub
se
la ceremoniile

signa". Le regsim
unirea
iubitul, iubita sau
la caste

numele de anuli pronubi, mutuae

doinele populare
basme.
credinta in
ruginesc sau se
iubirea unuia din ei piere. Cnd

simbolizeaza

pe
,,E1

se

din

Draga mea, sufletul meu,

Tine

meu

www.dacoromanica.ro

degetul
Cnd inelu-a rugini,
c'oi muri!"

- De

Na-ti naframa de
Pe margini
aur tras:
s'o

c'oi muri !"

se fac
la
este un semn
o impiedicare la
toti ureze bine
perechi a
se
se
biserici.
de preot
fine se
asteria
de serbri populare,
care am regsit
urme de raptul
pridin

Clstoria, care nu se mai poate desface, dup

care face s i se
noii cAstorite la iegirea
definitivei desarteli de
:
C la

Lado, nu mai plnge,

te-oi duce
o face plopul pere
viginele

mugurele
viorele
resteul coarne moi

Atuncea-i merge 'napoi!"

indisolubil

Cci

desi biserica admite

ce nu se cade
despre care poporul
:
Nu

cu
e

principiu,
mai

Miritatu-i lueru mare

Nimeni nu-1 poate a stricare
Nice

nici

Numai moartea cea grabnic;

Nice pop, nici

Numai singur
nului

In ce
femeea sa, o

acest traiu comun al

prelegerea viitoare.

www.dacoromanica.ro

185

Prelegerea

1931

Care sunt raporturile

aceste
persoane imite prin
de
pmnului? Unele
bisericesc
altele
ramas neinfluentate de el.
le

astorie,

examinm.

Ideea exprimat
zicatoarea:
cer", dovedeste o profund convingere
Christcs
sunt
De
vedem
nu

scrise
aceste castorii, f

generalk, indisopoporului nostru

buintarea frecvent a divortului.
rari cazurile
omul
isi stric casa".
biserica crestin
nu
ea nu mai corespunde
desfacerea cstoriei
a,devratei ei meniri,
acea
ratei ei
sufleteasc
care este de esenta
este desfcut dintr'o pricin oarecare; dar
porul este mai
biserica
s vie secolul
influenta ncilor idea ale codului civil frannouasprezecelea
ca
se obicinuiasc mai
cez privitoare la desfacerea
conceptiunea
apoi
cea
a casniciei puse
discretia unuia dintre
mai cu
mitocanu,
dela tar asezat
marginile scannului
al Mimteniei, pe lang metoue
e
Mitropoliei se
idee,
este
gata. In cete
dealul Mitropoliei",
procesele de desprtenie sunt de competinta bisericei la
gloate se
ruperea unei
la sectiile tribunalelcr,
fcute pe
pe moarte la bine la ru, pentru
ale
caractor"
incompatibilitate
abuzeaz dela
de
indulgentei,
si
aceast
pentru ei a esit popar
bisericei
toarea: Duminee cununie
Luni la Mitropolie". Altii
mai ptrunsi de ideea
este
die viata orneea este
dela Dumnezeu ca binele, se
uneori
la traiul incompatibil'
nu va face
sotia
cu amrciune cu filosofie: Hopa
tinu nunta, chiu, vai patruzeci de ai !..."
vedem

duce el

de multe ori

dragostea
la aceast unire,
ea se
mentine, traiul este fericit. Dar dragostea nu este un him apreciator al calittilor morale. In genere la
care aceasta
neatins caracterul originar etnic latin, dragostea se
sub Mfluenta inftisrii fizice. Ochii
de vesunt elementele decisive rscolirea

www.dacoromanica.ro

186

de ani

derea persoanei menite s

cea iubit. Acum
lutarii din Fierbinti cntau:

Dac'ai

dac'ai pricepe
Dragostea de
se'neepe!
Dela ochi,
sprncene
subtirele".

Cci ochii

sprncenile, fac toate

lcan adoga:
Si faimosul Petrea

De n'ar fi ochi
N'am mai fi
Nici

sprncene,
grele,
tinerele".

aici frumusetea,
Se mai
de elegantele noastre,
rului bogat:
coadele lungi
Le lea

in ultimii
exotice, a

strungreata 'n dinti

plngi
Te face pe drum
De nu
pe unde-ajungi!"

La flcu altele
ca urmare dragostea.

care atrag admiratiunea

o

enumerare:

Voinicel
tinerel

tras printr'un
Ca un fir
De

Fetisoara-i trandafir.
mijeste
Inegreste
luceste

Inimioara-i
Ca
Deci nalt,
subtire, ochi

gurita-i, cnd vorbeste

mierea te'ndulceste".

ten" frumos, sprncenat,

bun de gur:
idealul Romncii.

www.dacoromanica.ro

187

Dragostea aceasta,

nu

Nevast cu doi

din ficati,

Ficatii
Nu-1 lsa,

uscat-o dragostea,
Bate-o
Dar
este satisfcut
celui indrgostit, nimic
face s mai renunte la dragostea

mai trage
Eu de tine nu
las!

tras,

De-asi trage necaz de

De tine nu m'oi desparte".
Dragostea aceasta romneascg nu este
femeea se arat usuratec:

chiar

Marioaro dintre
Cu dragostea'n patru
Na dela mine cinci zloti
nu te iubi
toti"
zice un

gelos
dragostea lui.
exclusiv
rspunsul Marioarei e hotritor:

Nu-mi

banii

am prietenii miei
banii se cheltuesc
Dar prieteni nu

In conditiuni
reciproc este
ca
fie fericit. In
aceasta trebue totusi
se
treze o anurnit iera.rhie. Ori ct de
ar fi brbatul
comun

s lase din
de sotia sa, el nu trebue nici
conducerii
Brbatul este capul muierii", legea
muierii", crucea muierii", cheia" stlpul casii". Desi
cea
cocosul trebue
ca
nici
iar nu gina" si nu trebue s fie nici
este vai de casa unde brbatul e mubadea cu altit";

www.dacoromanica.ro

188

Autoritata

nu trebue

casnicie; s'a

se afirme intotdeauna

trebue
din

greul. A
nimeni pe lume:

este

Nici

nici copii,

nici un

fata

dar
nuite

buirlacul

griji noi,

De cnd

sau

De

Grija casii

luai"

femeea e preocupata
totul
barbatul;
acesta are un singur lucru
este iubit de
sa..
Dar ce se face cnd
din dragoste,
nu s'a
din
fata a fost
s'a bucurat avere,
alte consideratiuni dect dragostea ei pentru viitorul
Atuncea
un element disolvant, care
Aceasta
este "urtul", care
popular nu coprindie
sine plicclaselor otioase, ci aversiunea
de persoana sotului
sau a sotiei.
auziti cum se jelesc
femei:

fiecare dintre

bine

nu o

Vai de
Argintul s'a

la avere
mele

Si muierca-a 'mbatrnit.

C'am
Femeea
meea

care

de

mea,
numai
ea!

femeea nevreclnica, femeea

motive de
barbatul. Unecri se

de

la

Batd-te crucea de

Cu

cine

cununasi!"
satului"

Cu propteaua gardului"
merge

ea la obor,

www.dacoromanica.ro

pentru pasul pe
cu nasul din

189

Fug vacile se omor

gndesc
fiindc :

boala

De la frunte pn' la nas"

Sapte

tip putin potrivit

poporului nostru,
idealul de frumusete
ideal ce se desprinde din fetele de pe sfintele icoane ale fresdin biserici cu ochi mari
sprincene bogate, nas
drept subtire, fat prelung buze subtiri.
Dar nevasta
pricina are:
Buze moi
Ca dunga

subtirele"
podele"
degete de-a mele".

Si
poate s

nasul la aceste

de ct:

Bat-te crucea de fine"

De ce n'ai vzut-o bine,"
C n'avea stea
mine?"
Dar
se mai
Este mai putin legat de
cas. Este mai liber o s vedem imediat ce se
din
libertate. El se mai distreazd pe aiurea, mai la crciumd,
la drum, mai umblnd
alt femee mai pe gustul lui;
dar asupra
urtul are o influent dezastruoas o
pfnge pn gnduri criminale, ades suggerate de complicele
Nu
vorbim de brbatul prost, care a inspirat
cunoscut cu refrenul Omule, boule", ci de brbatul urt. In
Foaie verde de
se roag lui Dumnezeu:

Fh-m Doamne, bob de mei

'ntre femei
Si
S le-aud vorba sfatul
Cum farniec brbatur
ce

Dumnezeu

De ti-e
Ia pmnt

dorinta?

urt

'n a*ternut
se scoale surd mut,
La cap punei un dovleac

leac,

www.dacoromanica.ro

JO

La picioare
Sd-i
Jur prejurul patului
Patului
Pune floarea macului

Ca s
Nu e vorba

dracului!"

si ilbovnicul le

Aluzi,

popa

te roag

S m

te iau eu!"

Dar, insistkm, nu se vede

De

La carcium, cnd a plecat

a ideei de
mngiere

parte.

verde avrAmeas,
plecat Olteni la
Si-au rmas Oltencele,
De-a 'nfundat crciumele,
Toarni
vedrele

De-si beau

nu-si prea face

aceast

Insoari-te cnd vrea,

ta o fi c'a
Fetele pn smit fete

Prin

nu se vede.

Dup ce pun
'n cap,
Prin crciumi nu mai
la cauzele de nemultumire ale femeii
de
Cntecul cunoscut turitate prezenta soacrei
turor :
Soacrk,
te-ai coace,
De te-ai coace
Dulce tot nu te-ai mad face:

Intri 'n
Ca
Esi afar,
Ca o

unghiu,

Ca un junghiu"

www.dacoromanica.ro

191

de ajuns msura sentimentelor nurorilor

ne
de

Tudorel",

vintele :

populare nu

mai indulgente

nu se adreseazd nurord sale de

Fa,

de ele. In
cu

de nora mea!"

Ghencea" o tine
Nemncata,

Si de

Si de soare nevazut"
firul ei o
Dumnezeu o pedepseste, atunci
la judecata
Mai intervine si
maritale,
dreptulud
ce-1 are
asuora femeii sale, dirept acorde
aplicarea
dat de obiceiu de pravile, dar care este

lui de care

romne din veacul al XVI-lea

dreptul acesta ail
corecta sotia
de
stabilesc anume prin clispozitiuni
este
corectiunea aplicat femeii
ce ne spune zaceala a
din
23 a
lui
Lupu,
si de Praivila munteneasc a lui Matei
Basarab;

cum nu se

se va
mai
acesta rane s mairg
lemnul in obraz sau
atunce
cnd o va lovi
lui".
rurea va
pentru
mai departe:
nestine
De-si va
sau cu palma,
nu
este
ei, de o are bate
de mult
de des".
S'ar
aceast
este destul
ori ce exigente masculine
sunt pe
toare
privitre la
cnd s face

deiplin

la

toiagul,

totusi nu este asa.

versurile
de Anton Pann O
asciultam plangerile fen- eii
ute de

www.dacoromanica.ro

cu

192

Arza-1 focul
bate turbat!
Cum

Si

smulge de
'n mine

Ori cu ce 'n

Gata

De-mi

Ori

vine,

la

vorba
cociorva,
amar,

par

eu lemnu

N'am

face pe trup semn,

judec vina,

zic,

izbeste

Ori apuc
vede
Si as_pra-mi o

De

Zdravan
Cap, picier,

mii pe jos
nici un os
cot,

peste tot!"

Care e remediul? Divortul? Nu! Moartea! Dovada de ce

era
conpopulara.

Of, moartea

Ca

S
S
mai e un

glas
ceas

vie

ia sau pe el,
scape 'ntr'un fel".
popular

care se

Aoleu

m'a lovit

femeea:

spata
lopata

Aoleu

doare

C'a

Aoleu

lemnul
doare capu

C'a dat

mine eu boldul!"

m'a
eu
Aoleu m doare

m'a lovit
protapuil!
Aoleu mi-a
m'a
toporul
Aoleu mi-a secat

Mai mare varietate de instrumente

sigur greu de

www.dacoromanica.ro

este de

93

rearnintim

Cu brbatul

Tresc bine ea cu dracul

si-aseark mi-a spart capul!"

unei
e consecinta, nu
fireasc?
este dies foa.rdistractiuni extra conjugale, acea.st
te des
vinovatul caut
poeziile populare
ponegrind chiax fetele
vldica de-i
bisericesti:
tot are ibovnick".
ne spune unul din acesti soti neastmiprati:

Iubii fete

neveste

si

Si mi-e inirnioara rece!"

Preferinta merge
sfatul ce se

putin acesta este

la neveste.
fi

mai

Fati mare n'oi iubi,

de te prinde
mare,
spinare.
o nevestic
fric
stau noaptea
de m'or prinde ea,

Ti-o

Oi da

scdpa".

cu femeeia

primejdioas

Mai

Trebue
care
licate. De aceca
rului
de dnsa:

pe

astfel de
le

femeea

De ti-e voia s iubesti,

Vino singur
vorbesti,
Nu mai pune pe altul,
altul

care este deprins

cu ansul:

satul

dragei sale

www.dacoromanica.ro

mear-

194

Foaie verde
I-auzi, lele, pitigoiul!
Las la dracul

Haide

Foaie verde cum e macul

Auzi, lele,
la dracul brbatul,
Vin te
cu altul.
Foaie verde isomia

I-auzi lele
,,Las'o la

*i hai

Uneori

de iie
neicuta 'n vie."

declar

nici o pudoare:

Bine e cu nevestia

Dar

prinzi

Cni ai vre-o inim rea

Mai dai seara pe la ea."
Alte ori
indignarea

ibovnicului e prea mare si provoaa

a bkrbatului:

Cine bate la fereastrk

Noaptea-acum ora asta ?

adast.
noastrk".

Bate

rspunde femeea.

soti:

cliscutiune

Nu-i

pisiceasc,

Ci-i

bkrbatul; la care femeea

Nu-i
Ci-i

cu

de
de cotoi.

potoleascL

mai

fermecate,
toate
C nevasta mult face,
vede si tace.
Taci,
le

'n

www.dacoromanica.ro

nostru totusi nu o ia

a resenmrii

Al

verde baraboi,
Nu v'oi prinde pe-amndoi,
jupoi ca oi.
desi
el poate

nu

de

nevasta
acesta

in

delict.

In
capului
pe sotia sa
nu
lupta sa
Hairam Basa, ba
chiar i-a declarat
tot un bro
i-o fi".
pedeapsa pe care o
el sotiei
ese reounoscut
ca dreapt de care rudele acesteia, cari blesteam pe moart.
E drept
nu prea este
primejdie
de
care
prin mahalale
muierile altora
s
se fac
sau
crciunul. Dar
i se dea minte
cel amorezat nu se uit la nimic.
chiar la
de
de
de eumetrie.
se
rspunde
ce i se aduc
de cealalt
viociune:
ai

este
sape la

legat.

el la

de

macului

s'o dea
se duc iadului;
si finul cnt nasei:
las poarta descuiat
fereastra destupat&
perdeaua ridicat

te

de-i fi
dau pe

bine

iar de-i fi

s-mi

are
pentru fin. Cnd acesta o
dece

este

ea

de drumul meu.
de
ce
r._9punde:

www.dacoromanica.ro

nevestei s'o vin-

196

Pun-te 'n car,

nevasta se

la moar,

de brbatul care a
Preferinta femeei pentru ibovnic
ajuns
se vede din deosebirea de tratament
e
poezia intitulat Rvasul"
care
la

vine

vine brbatul:
Las'

vie

Calea 'n
De mncare

gtit

fie!

i-am spalat-o,
mrcini am
Cu

i-am frecart-o!

lat ce rispunde
Las'

i se

sosirea ibovnicului:

vie

'n trandafiri s-i

De mncare i-am gtit

pui fript,

Dou

curechi
cinci oca de vin vechi
i-am
trandafiri
usoat-o,
Cu busuioc i-am frecart-o!"
Se

bkrbatul cum poate

femeii

aceiasi

ca

cntec

la Radu Vod,
Eu stam puica de
Cnd toca la Ghencea 'n deal
Eu stam puioa pe
devine att
expert
diferitele iubiri:

face clasificri

Dragostea de
Ca

Cine 'nghite tot sughit.

www.dacoromanica.ro

ierarhi-

197

Dragostea de
mare
Ca fasolea din
Nici o
nu are.
Dragostea de
Ca o poam
Ca o floare 'mbabocit.
de
Ca mrtcarea
merge

multe ar
De ele se

n'ar fi gurile rele.

lume
vezi

cum

nu. se

dovedeste.

Eu iubii
m'a
Am iubit

lumea
o

De
preferint pentru vOduye, care am vzut
se manifesti In cintecele
dup
a
In
ce
de la
guste
este
fr mai
brbatul
purtrii sale
pe cnd era
E adeuneori o
scurt,
Maria
cntecul

Saicile":

- Foicia de

Eqi, Mario, s te
de pe ses
ca
les
Nu pot,

e mica

S'am o

ltrtoare

toate sunt tinute

Dar
de scurt
trecut au jucat de bucurie la
rare ca s
fie prea aspre cu cei ce le
ct suferre de

meu

De asear ai murit
uit
Of si nu
uit !

www.dacoromanica.ro

ce au
nu e de
dragostea

198

tiranului, care a

Alta zice

Dormi, dormire-ai somnul lung,

tras
ajung.

alta mai
meu,

un joe

te

iar la

Vino
de

te

te

hop,

Ce noian de amar de suferint

ca
inimile
dureroase ironii macabre.
Fireste simt
care
bocetele nu sunt
cele

din

se fi

aceste

urma birbatului

de
ci
din
Dar vremea aduce
ea alinarea durerii
ca
o
insotire,
Dumnezeu a
nu e bine ca omul
biserica
a doua.
fie

zis
cimunie.

Care este ideea

la poporul nostru
impresie earn

e
se despart
e
unii altora, dar nu

ce se desprinde
din
cum se desprinde
folklorul
lipsa elemen
care
al iubirei. Sotii nu

ei nici o comunitate de atectiune

parte
in
esiri brutale ale sotului, care se
la
lodire a
de rizbunare ce repede se
o
o
in
o
tueste,
ce
tra'ul apucat, repetirea pentru sine a maximei
de
de
eu
dar mai
de

familie deseurajati
pe de o parte;

Cu

femeii pe de
vedem

s'a aflat

de emancipare a

parte.
prelegerea viitoare la ce rezultate au dus ele.

www.dacoromanica.ro

199

la 2

IV.

1931

Care este

codul

care reproduce
Napoleon.
exase
ce anume
pe rind ee este
sant necesare pentru contractarea
dintr'insa cum
ei; care sunt
datorirle oe
desface.
ce anume
se
francez
cel
nu defmesbe
toria ; dar o
a ei o
de
legei
privitoa.re la
V, carte I a
civil despre
de consilierul de Stat Portalis, unul
numai
Iat ne spune acesta: Animalele, care
impuls
orb, nu au
sau
se
de
periodice
moralitate. Dar, la oameni,
amestec
mai mult sau mai putin toate actele
drep..ul succede
de
sentimentul este
instinctului. Eu descoper
contract
unirea
sexe.

Acest contract nu este pur

are
natura, care a
el

zice

sa ne asocreatiunii. El este
marea
spirat adesea comandat de
Acest contract nu este nici
act pur religios, de vreme
ce el a precedat
tuturor sacramentelor
timp
pozitive, dateaz din
tuturor
tat ca omul.
ea
este
independwut de
civile
religioase? Este
a
cieze in

perpetua specia, pentru a se

poarte povara
a im-

care se unesc pentru

prin ajutoare mutuale,
destinul

auzim pe Scar

graful 63 al Codului

de familie se
persoane
deciziunea,

paraMoldovei: Legiturile
prin toarneala de
prin care
legal vointa
Calimah Voevod

al

in

unire

cinste,
unire
copiii
ajute reciproc
si
chipul putineios".

nu este
cea bizantin
codul civil,
persoane: un brbat

de vreme cenu

dragoste,

circumstant

franmare
de
este un contract. Contract
sui
o femee, contract
de
avnd
vedere

www.dacoromanica.ro

200

persoane de sex diferit.

contract
nici de
drept
ei este
de drept natural. Cci el se
vietid
a cettii chiar de
de
rea
Dar un contract de drept natural nu axe,
la discretia fiepoate avea
este prin
natural n'are
Ckstoria de
antipodul astoriei din dreptul
mare
este
care este
aceasta pe de o parte este inexact& pe de
parte este duntoare intereselor
Inexactitatea ei
a
Cu toate acestea unirea
nu o
mascul
o femel nu se
numai la. oameni ci
animale superioare; vice. versa promiscuitatea nu a
la
omenire. Dar interesul
mult pe legislator. Revolutiunea
rupsese
multe zgazuri, pe care vechea societate le punea
liberei
Urmaser de aci multe excese, multe
soopul

nu este

de pur

multe
consul,
care, cum spune
Victor Hugo:
perait sous
avea
de nereguli, fie chiar
nevoe de o societate organizat,
ce
pasiuni. De aceea Portalis adaog,

un simplu contract: Era eu

se lase acest

contract prada pasiunilor. Animalele sunt conduse de un fel

instinctul le
de fatalitate;
le
tele
se
din nevoia
nevoilor
devine
la oameni nu este
dorintelor
la imaginatiunea
vorbeste
natura tace.
virturtea care
asigur demnitatea
dreptul
a rmne
liber
nu ax
de a-si comanda
opune adesea de
prea slabe bariere
nemoderate

Care ar fi

la care s'ar expune societatea ornepasiunilor omenesti, de care se

eme atta consilierul de Stat francez? Nici nu se poate
dac nu se
asupra
S nu ne temem s o spunem: dac
simturile noastre
exercite o
tiranic, uzul
fortelor
noastre nu an fi fost
constant
mijloacEle
genul omenesc
de legi, de mult
fi
chiar, care i-au
date pentru a se conserva a se repro-

fru

duce".

Portalis crede dar

la inceputurile omenirei cstoria
in sensul codului civil francez a existat pe lume
altfel
fi pierit de.
ea s'a perpetuat
mult. Este inutil
discute o asemenea

www.dacoromanica.ro

201

Prin
cistoria este
contract, un contract mai
celelalte, dar un contract.
va fi la baza
transforme cu
a teoriilar noi, care
toria actual.
altfel

Cine
Am
mai. ales

acetst

urma

de la Trento
catolic din 1680,

Occident,

necelebrate in facie ecclesiae" erau declarate nule; am.

dela
in
ele au fost sub
necesitatea
religioase a
a fost
chiar si de constitutia dela 1866. Codul
cez este
eNpresia
legislatiunii.
a fost urmat
servil traclucere a lui.
de codul civil
aceste
duri, ofiterul strii civile,
reprezentantua puterei lake,
preotului, reprezentantul
Este aicelas rolul
la
al
preotului la
la
La Francezi, preotul primeste
acordului
al

de
noi,

conformitate
religicasA

afar,",

care este la

de

articolul 22
pentru

apoi

de ea. La

textul, de cazurile ce se
prevedea prin anua fost
s'a secularizat
Franta,
preotilor dreptul de a
s'a luat din
s'a trecut
de vointe al
ce se
lege", lege, care

drept
care
numele legii,
s'au
noua situatiune.
Esenta cstoriei civile este deci
vointei prtilor
contractante.
strii civile este numai de a constata acest
vointe,
toate
a cerce a
care puterea
conformitate de idei
nu
putere religioas, le cere s
e brbat
unirea.
femee
o adevrat
de a fi
la temelia
societtii
apoi de a proclama formal solemn
vointa prtiilor, care
sunt uniti pe viitor. El eoroboreazi
de
civile; dar nu o
ea ar rmnea

tot o societate

de

libera voint a unui

si a unei femei.
Formula
uzitat
de des in terminoeste o pild strlucith a maniei de personificare,
ce bntue spiritele omenesti, care nu se pot
de panteiz-

www.dacoromanica.ro

202

Biserica

mul
;

lui ChriDunuiezeirca din legislatiune,

exceptiuni, a
unei personificmi oare care,
bage
la nimic real. Acea.st
nu
teogonic.
este foarte
moderne cu toate
sele spiritului omenesc. Sufletul omenesc are apetent de
fie chiar
devotioa3k
de
trebue
nerationale. Ca Guillaume de Lerris Jean de Meung, cari,

le Roman de la rose", personific ura, violenia, avaritia, jos-

nicia, pofta, invidia,

skrveselia, inbirea,
cia pedeoparte lumea
gingsia,
tineretea pe
sinceritatea,
de
parte attea attea
sculptorii catedragotice, care
ca
tionarii dela
seco:ului al optsprezecelea, care
pe
Dumnezeu la o parte instituesc, fr
dea
de inconde
secinta
de a te
liber de ori ce superde
zeitei Ratiune
o reiligiune prin alta,
egalitatea,
de deae minores" ca
tot
fraternitatea, patria, tot
oamenii din zilele noastre simt
de a
trebuinta neaprat, instinctiv de a-si crea
adora
venera. Dreptatea, onoarea,
se
actualmente de aceast personificare. Legea nu
mai
pe jos.
Dar, pe cnd,
legiuirile moderne
un legiuitor nu
s'a gndit
personifice Constitutiunea sau
din cea
de suveran a tot
eel
la ochi ea justitia, nu
fie imputin la noi
este
batjocorit,
pe
ci
s nu vad
de
ipostasa
agent fortei pueu dou fete
Janus; toti s'au
sedusi
lege si au
dea seama
din ea o persoan,
nu
expresia de
a cuiva,
nu
de sine stittor.
e
Englezii nu au
in
ei se aresteaz de
un
numele regelui sau al reginei. La
noi, ca
a
noastre
se aresteazi
numele
nu al Stanumele legii" se
puterei suverane.
tului, nu
natiunii, nu
conceptiune, fruct
La noi. unde se cere
obligatorie celebrarea cstoriei
este vreo deosebire
firecea
ce nriveste oelebrarea
nu. Dar, admitnd c
se multumesc
aceast
ste
nu mai
la binecuvntarea bisericeasci,
remonie
este
sau nu? Chestiunea a.
deslegati
www.dacoromanica.ro

203

Romn

nu pare s fie
de persoane.

care
sens negativ la 1872 printr'o
de
de moment sau

sale
Intr'adevir Casatia pune ca temeiu al
intentiunea legiuitorului a
de a stabili principiul
pur
ci un consa
nu este
tract mixt,
sa,
numai la
ofiterului strei civile, ci
nirea formalittilor civile

la consacratiunea religioas".
Ca

ar fi

binecuvntarea

deci

nu

de ct

Dar
se grbeste
adaoge:
legiuitorul prin
articol, a stabilit principirul
care
regul

vor trebui a fi

nu este absclut, ci

specificate prin o deosebit lege posterioar"

acea lege
prin urmare
nefiind
prevAzute de constitutiune
care este
se poate
astfel
nu se va face acea lege special care s
determinnd exceptiunile,
completeze
un contract civil suipus numai la formele ar-

Nu vi se pare c
supremei noastre instante
riclice este, eu tot respectul ce se
de
Constitutdunea noastr a stabilit
dup
tara romneasc
mrturisirea Casatiei,
nu e
poate
s fie considerat de Casatie
contract pur civil,
un contract purr civil?
Constitutiunea spune
binecuvntarea religioas este
de cazurile care se vor determina prin anumit
obligatorie
acea lege neficnclu-se,
rmne im
lege,
toate cazurile. Casatia rstoarn principiul stabilit de
mixt
Constitutiune sub
nu s'au
se
vreme ce nu se
nile
care vor fi, trebue
regulei generale
acestea
substitue ele,
o impiedice de a. lua nastere.
numai de
Aceasta. este o eroare
dar chiar de
trebuia

discutiunile

au

Casatia. care
cu ocazia votrii articolului 22

adunarea legiuitoare,
circumstantele
in care s'a
o
dou curente:
acest articol,
acel conservator, care se temea de o
autorittii
sericei ortodoxe
obligator s
nu va mai fi
consfinteasc (macar
din
acte ale strii percurentul
generalitatea
soanelor)
care
outea
mt fie
din

www.dacoromanica.ro

treceau

c&storia

amane cazuri, atunci

snul natiunii romne se proclama

c
confesiuni nu constitue
ferenta de credinti
o
civile a le exerspre a
Constitutiune o arminit
cita. Or
se introdusese
ce privea protejarea autorititii bisericii ortodoxe, acest
de a fi
regul nu mai avea nici o
de
nu era nici
autoritatea
culturi
interes de a
acestor religiuni prin dispozitiuni
Se mergea
mai depare si se cerea, de vreme ce Constitutiunea garan`.a
libertatea constiintei, dreptul de a nu fi legat de nici o religiune,
dreptul de a fi ateu, dreptul de a nu fi supus
regule
pe care
nu le primea care deveneau astfel o
nesuferit in
ce caz impotriva principiilor de libertate, care stau la
constitutiunii noastre. Acestea erau
atunci cnd prode sigur cazurile care se
mitea o lege care
excenteze anume
dela regula
neral
tuturor interesul bisericii stravechi a neamului
aceasta.
nostru nu era greu de
Motivul
legea privitoare la exceptiuni nu fost
nu

mai are valoare e"te totul antijuridic.

autoritate
eu mai
Inchipuiti-v o
cea constitutional, o
particulari, care
caebligativitatsa ei
legea
ce
zuri este asimilat
principiul
pentru
Inchipuiti s-i
tie. Inchipuiti-v un
care
favoarea cuiva
pe
cu
care le va face
averea
care nu-1
admis de
nu s'a fcut
satie hotrlrea sa testamentul este nul
codicilul
de sustineti
Casatiei
teorie
are s fie
vedeti
ca o erezie

trebue
Dar cum
a Casatiei s'a
care este situatia
in
chiar
e
impotriva dispozitiunilor
al
Nici o deosebire de
civil francez.
am spus
civil. PArtile
Pentru el serveste nentru
vointa
de a se lua reciproc de
ofiterul
toate formele
strii civile,
s'a convins
ce a
indeplinite, proclam
legii unirea
legale
ca incheiat.
Si codul civil urevede
formalitate este obligasi
neindeplinirea ei atrage nulitatea
Prin rrmare c&storia ar fi tot un contract mixt, care
www.dacoromanica.ro

205

intervine confirmarea
str:i civile.
civile prin reprezentantul ei,
totusi,
conbine fondul
nu este
asa.
Care este originea necesittii
gsim exprimat
civile
expunerea de motive de la votarea codului civil
Franta. In
Franta anterevolutionar existau deosebirile de
existau
de clase, care
cu
persoane
arora ar fi fost prea mare difepretext.
rent. Se putea apoi face o opoziVe la cs
perioade ditirambice binefacerile noului spicnt
motive, din
rit, care a drmat vechile opozitiuni
vechiul drept francez.
A
o vreme, si
vreme nu este departe de noi,
care,
pretextul
usoare
avere sau
se cuteza
fac
la o astorie
egalitatea este stabiliti prin
rationaa Dar
soti vor putea ceda
noastre,
ale
naturii
nu vor mai avea. de luntat
tuturor acestor desertkiuni
care
s'o
aduceau
nevoia,
spunem,
fatalitatea
Sau mai putin de temut
aceste opozitiuni bizare care erau inspirate de
teme
comandate de avaritie. Nu se
de
specucare chestiune de
latiuni combinate cu atta
se ocupa lumea de toate, afar de fericire. Toate
sociemai putin dominate de aceleasi prejuerau mai mult
decti, vanittile erau gradate
conditiunile; un caracter
ale frumusetii,
statornic,
toate erau sacrificate unor idei ridicule si mizerabile, care
prezente si care inbuseau mai
ceau
dinainte generatinnile
Din pricina acestor
se
clandestine,
luptaser
civile
Franta
ecclesiastice
de revolutie.
avea
prejudectile
clandestinitate, oare
trecute, era considerat acum ca o primejdie pentru ordinea
blic noua asezare
si era
ca
fat de noul spirit care
De aci obligativitatea cstoriei fata
strii civile, de
pedeapsa
a
celebrate. Nu esenta
bilittii
era
ci un interes de
zis ordine
ale arui motive nu prea se vd bine, juridiceste vorbind,
si care din
are sanctiuni
de iMperfecte.
Inteadevr ce ne spune codul civil
www.dacoromanica.ro

206

materie este identic

nostru pentru
francez. S
articolele respective:
173. Orice cstarie, care s'ar fi
tain nu s'a
civile se poate
celebrat
al
mama, de
ataca
de
ascendentii si de
interes
care au la aceasta
de
ministerul public".
actual,
Deci Ministera public la urna. Ciudat
se
ordinea
Cci dac
nimeni nu cere anularea
celebrate tain, aceste
sunt valabile.
tot
este
care face cstoria. Dar nu
consimtmntul
este numai at&t. Ca s avem
o
c interventia ofiterului strii civile nu este chiar de esenta
urmare
tot
face cAstoria.
ce
183:
care s'a declarat
priviirea
totusi produce efectele sale civile,
ea s'a contractat cu
se presupune reaua
regul
trebue dovedit.
in cele mai multe cazuri csva continua
toria se va
sale
de
Ce mai
din anula.rea ei
reaOr

litate ?

date spre a se evidentia

cistoria; toate celepublicitate
scop de

Toate aceste detalii au

msuri restrictive sau

de a face unirea
evidentierea acestui adeel noua teorie
este necesar pentru a sa stabili
Aceast

se mai

care cere ca conditie s:ne qua non curnunia"; dar se

potriveste
simtmntul poporuld
cu
de care ce conceptiunea

legat de celebrarea crununiei de

biseric, ci de

tervenit
prti atrage
sine in obiceiul
desfacerea ei prin repudiarea sotiei de
se opue
considere
nea s se
cnd
continuind s existe legalmente,

este

ca nimeca

a fost

Dimitrie Cantemir
opera sa Descriptio
ne
zi, (e vorba de printii nevestei) ei
spune urmtoarele: a
se
vin la el (la ginere) la dnsa
ca o
acea
cale prea mare,
cum se
printii de cinste
sau se
se afl
fecioar, atuncia
sau de rusine

www.dacoromanica.ro

207

sunt toate bune, ci

cu mas
nu numai
aceea
miresei pe un
frumoas, la care se aduce
ou
fecioriei o arat la toti, la care obisnueste

arunce fieste carele cte un

rnic,

aceasta se face

numai ntre oamenii

la cei cinatiti se
numai la socri.
fast stricat
Iar
fiica
dinainte,
atuncea a doua zi
mncare,
la sine pe toate
t mirea.sa fecioar,
sale le arat c
curele
e
pe
ei
mai rele
o pun
loe de cai, dup ce vin, pe fiica
silesc
s'o trag
pe
la casa
o
napoi ca pe
poate
le
pre dnsminteal la drum.
sii, atunci unul ca acela osebit de alte
se mai pedepseste
de
un
de
de
rile trii.
o opreste brbatul ei
Iar zestrea
porunca judecheltuiala care a fcut-o el la nunt o plineste
pzit pe
dela parintii aceia care nu
Si
eel
oamen. aceia;
de aproape pe
nu
de frunte
uncle ca acelea;
poa.te
lesne
se
de
fenu fie vreuna fecioar, atunci plinesc
prin
mai mare si nernultumindu-se
lui dau
aceea, apoi
iau pe fiica
voie
s pe alta".
Mai
privat ca cea care reese
cuvintele lui Dimitrie Cantemir, nici
se poate.
La
s'a garantat
o sotie
a fost
mirele n'a
este
dar
s se termine cu proclamarea
atuncea masa care
cinstei femeei
intemeierea
a
csnicii se

batjocorire a

a tinerei
care a intervenit la cununie. Nu
bisericesc pronu
nunt divortul
soti, ci prtile desfac de la ele
aceasta ce nu mai are nici o valabilitate pentru ele,
dela
autoritatea intervine
rea
E
care
c este o autoritate
Mai relevm
pe care
dau printii fetei necinstite
Este
particularA care se pare nu atrage
de sigur
biseric.
aplicarea ei nici chiar
Dimitrie Cantemir ne ar fi informat de aceasta, el care se
de
detaliu de
curioas
o

desfacerea

www.dacoromanica.ro

208

acestea sunt
acuma, nu mai pun attea
pe cinstea sotiei
mai cu
pilda color bogati lund bani pentru
Dar nu este asa. Dreptul consuetudinar
acuma
de dreptul legal restituirea sotiei printilor ei ase-

S'ar

de

pe

se face

zidele noastre. Am o

dela Domnul Eugne Petit, consilier la. Curtea de

Apel
Iasi, care arat
a constatat
acel judet, o
vremea cnd Domnia sa era judector de ocol
fetei este
asemnktoare. La calea
mare,
ginerele
care
in
un pahar
cu vin pe care
socrului
Acesta
tremurand de fria. Intr'adevr,
ginerele este
rmne pahar socrul
nerele
si
veselia;
ginerele a
avut motive s fie
purtarea dinnainte de
a sotiei sale, vinul tot se scurge din paha
funclul
socrul este batjoconit
toate
fata
Domnul Petit mai
pentru a convinge pe
c aceast stricare a
toriei nu
au fost zadarnice. Toate argumentele D-sale
lovindu-se de supremul argument:
am
noi din mosi
acuma de gustul dumitale !...
nu
ne
Prin urmare
in ciuda
regulelor de drept
civil, care n'a luat msuri
de
contra dorintelor exprimate
constitutiunea
castoria a
simplu contract
prtile ce se
care deci este la discretia
sau
cum le este
realitate. Spicum trebue
fie
ritul juridic poporului
nici de data
s'a
aceasta.
La ce rezultate va duce
viitcr apropiat recunoasterea adevrului
o
nu este un sacrament ci un simplu
contract consensual i de bun
se va vedea
urnitoarea serie de prelegeri asupra
juridice.

www.dacoromanica.ro

DIN PROBLEMELE ACTUALE ALE FIZICEI

in zilele de: 9,

23 Februarie 1931
de d. Dragomir Hurmuzesau

1. Starea
a
Tot ce cade sub simturile noastre
din

materie este

molemle la corpii

atomi la corpurile simple.

Atomii,
la descoperirEa fenomenelor radioactive,
erau considerati ca
fixe
neputandu-se
mai
departe.
Radioactivitatea ne-a
e sunt unii atomi, ca cei
Radiu, Actimiu, Toriu ai famaiilor
se desfac sponnoi atomi printr'o filiatiune
tan, explodeaza, dnd nastere
corpilor simpli s'a
bine
cu
vre-o treizeci peste
celor cunoscuti in secolul al 19-lea.
Constituirea
fi
Plecnd dela
de hidrcgen
este
mai simplu,

atcmii ar fi
pozitiv, iar

dinteun miez - nucleu central electrizat

acestuia. s'ar

niste anumite

- sarcina cea
de electricitot atti
tate negativ - gruntele de electricitate, entitatea
nega tiv.

Existenta valoarea
a fost
cel mai sigur prin experientele de electroliza, prin fenomenele
vid, cu ajutorul
descacarea electricitatei
lui razelor catodice.
Intr'adevar
constituite prin
elecmari,
din iuteala
tronilor, la iuteli
la

minei -

300000 kilometri pe

teoria

- cea mai mare

- Einstein.

www.dacoromanica.ro

210

Fenomenele ce se petrec
triode - utilizate in
receptia emisiunea radiofonick sunt datorite emisiunei elecposibilittei de modificare
tronilor de la fHamentul
a acestui flux electronic, prin influenta unui cmp electric, asufilamentul
drumul
pra grtarului, pus
gativ placa
Fenomenele fotoelectrice, datorite dup cum se
lude metal de sodiu, spre exemplu, sunt
unei
duse prin emisiunea electronilor proportional eu radiatiunile
luminatoare.
coprinse in
Aceast aplicatle este intrebuintat televiziune.
minunate aplicatiuni ale Fizicei, sunt
Aceste att

de electrieitate - electronului.
de energie.

Am vzut cele
de
conceptii:
de eleetricitate. Invtatul german Plank a introdus

energia ar interveni tot prin cantitti disnotiunea

quanta.
continue, plecnd dela cea mai mic
mai bine aceast teorie s revenim la

conceptia atomului lui Bohr,

studiarea

special

hidrogen.

a acestui gaz adus la

de linii luminoase
In acest caz se observ un mare
ori hidrogenul n'are
un singur electron circulatie

imprejurul nucleului.

existenta attor bande speetrale admitndu-se

grup de atomi electronii
dup orbite de
nivel de energie
rimi deosebite - fiecare corespunzitor la
liniile luminoase din
reprezint o variadeosebit
tiune de energie de un numr de quanta corespunz&tor cderei
clectronului dela o orbit mai mare pe una mai mic.
de nivel quantic corespunde o emisiune
La
de energie de radiatiune.
din fiecare
cum avem un mare numr de
- avem un rezultat statistic pentru
de radiaSe

tiuni.

de magMagnetonul esLe
mai mic magnet magnetism avem intotdeauna
netism. Se
legat de cea negativk neputnclu-se
separa.
Dintre toate fenomenele fizicei, natura magnetismului a
un mister
a gravitatiunei.
In timpurile din
gratie experientelor
cmpuri
de
rnagnetice foarte
putut determina
magnetisme a diferitelor
de unde s'au dedus propriede constituVa
magnetic interioark.
www.dacoromanica.ro

211

Astfel s'a gsit pentru

indica

ar fi
netice ar fi

care
unora un
elementari - magnetoni.
dar toate fenomenele electrice
materia
conceptia
tot
fenomenele magde

Aceste
entitti
se pot reduce la una
prin echivalenta dintre magneti
curent circular produce un cknp
Intr'adevir, se
magnetic ca un magnet.
In cazul nostru
produs de
mai simplu curent este
electron
unui
acesta ar da nastere
unui magneton.
Dup numrul de electroni
am avea tot atti
magnetoni.
In aceast conceptiune ar urma ca,
magnetice
ordinea
atomic.
cki,
lucrurile stau cu totul
de fer, nichel si cobalt, celelalte corpuri
un numr
de ct o foarte
intenmai mare de electroni nu
sitate magnetic.
Pentru explicarea acestui rezultat se admit actiunile
terioare
acesti magnetoni pe de o parte, se introduce
legea quantelor de energie a acestor magnetoni pe de
parte.
Cu modul acesta se ajunge a se
unifickei,
reducnd astfel fenomenul la o

zat pe conceptia discontinuittei

a elementelor unitare:
atomul,
de materie - electroroul,
de elecde magnetism - quanta,
tricitate - magnetonul,
gruntele de energie.

www.dacoromanica.ro

TEATRUL ROMANTIC

Rezumatul prelegerilor dela 11, 18

de

5 Februarie 1931, tinute

C.

Miscarea romantick din prima jumtate a secolului al

nousprezecelea este o puternick reactiune impotriva clasicisfalnic timp de
veacuri. In locul
mului, care
personalitktei
a objectivismului operilor clasice, supuse
de un pronuntat spirit antic, inovatorii
gulelor fixe
romantici au creat opere subiective.
picioare regulele
Victor Hugo
emancipndu-se de influenta celor
tovarlsii lui au ridicat stindardul
au proclamat dreptul scriitorilor de a-si afirma
au pus sensibilitatea
ratiunei, care
imaginatiunea
de la Boileau era
ea facultate dominant&
din 1789 a
Sguduitura
rilor s
personalitatea
adresa
de a se
unui public restrns, condus de cteva saloane pretioase, aveau
a face
cu cercuri largi de oameni care se interesau de
literaturi.
de Rousseau Diderot, de Shakespeare Goethe, romantismul a avut ca strkluciti precursori pe Chateaubriand M-me de
Odes et Ballades", el apare triumIn zadar reprezentantii traditiunei ai procedeelor
sice
o
nouei
viguroas de distrugere
literare.
era foarte aspru, dar
biruinta. Lirisrnul
desi
violent, a
ptrunse pretutindene, chiar
genurile objective:
teatru,
roman si istorie.
Clasicismul se manifestase
modul eel mai puternic
tragedie. Romanticii

de a

dea o

victorie
1830 cu
cisiv pe acest trm
drama Hernani, eveniment literar de mare important&
www.dacoromanica.ro

213

unui gen nou, menit

clasick Lupta a fost grea
clasici

tragedia

romantici,
cunode pasionate
de

d'Hernani
taberele.
erau
de
In prefata dramei Cromwell din 1827,
o alcauire foarte greoae
versuri frumoase sonore dar
peste
de jucat, - se
manifestul teatrului roHugo spune c drama este forma
cea mai
merit a timpurilor moderne. Respinge
aristotelice de
libertatea autorului, nu
timp
de
unitatea de actiune. Cere ca
streaz de
s se
formeze in mod strict edevrului istoric si in moravuri
caractere. Revendick
de a contopi frumosul cu
grotescul sublimul,
monotonia,
cum este
perifrazele eleganta silit din poesia clasick
Din operele teatrale romantice ale lui Victor Hugo se
mai
asupra
si defectelor din cele
principale drame Hernani Ruy-Blas.
In urma maestrului in calea
de el
o
frumoasele sale
Alexandre Dumas
drame istorice Henri III et
Christine,
a
o strlucit imaginatiune o pricepere deosebit teatru.
Chatterton, Marchale
Alfred de Vigny
traducerea versuri a lui Othello si le Marchand de Venise ocup
de frunte dramk apoi Prosper Mrime
Jacquerie
un

scuta

si Alfred de Musset
istoria se
Lorenzaccia au artat
transporta vie pe teatru.
prea tare
Teatrul romantic nu
realitatea,
nici chiar verosimilitatea istorick
reuseste s dee
mia unei

sau a unui personagiu

cum poetul
imaexactitate nu
de
in caractere,
costume

decoruri.
mult
Cultivat
mult pn pe la 1848,

drama se desvolt foarte

deopotrivk studii istorice

Tour de Nesles, Antony,
chiar les Burgraves au
con-

de moravuri; astfel
Mario Tudor, Angelo
siderate ca legitime
Mai putin reusite sunt Marie-Jeanne de Dennery, Paillasse
le Chiffonnier a lui Felix Fiat, care se apropie de melodrama,
un
inferior.

aceast puternia desvoltare, drama

mai ales

gustul publicului. De asemene si tendrama

se
tot mai mult spre comedia de
dintele
Augier, Al. Dumas fils, Barmoravuri, reprezentat prin
Sardou.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANEXE
V

ACTIVITA TEA FILIALELOR

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ATENEUL ROMAN DIN GIURGIU

lae
Secretar: C.
Presedinte:

In
1931 s'au
mai multe
dat
ale Soc.
eu privire la
tinut conferinte de atre reprezentanti ai
in timp de
prirnejdia
S'a
din Biblioteca
ajunla 330 volume. Biblioteca este
pe sistemul
pe termen scurt
Adunarea
a membrilor a admis, in
de la
numele de Nieolae
19 Julie 1929,
filiala aceasta

PROGRAMUL CONFERINTELOR
18 Octombrie:
Profesor A.
Antonescu, delegatul Ateneului din
Bucuresti: Cum dispar zicerile noastre.
25 Octombrie:
Dr. Gh.
Putem
Jean Bart, reprezintand Liga
Importanta Ligei
26 Octombrie:
navale.

Blnescu: Viata oraselor.

Profesor V.
Florenta,
artelor (cu proectii).
15 Noembrie: D-na
Aurelia Cochinescu:
ca element
educativ.
Noembrie:
8 Noembrie:

22 Noembrie: Printele P. Partenie, Directorul Seminarului Central din

Traditia religioas in educarea poporului.
Conferinta a fost
de productii muzicale.
6 Decembrie: D-1 Profesor M. Marinescu: Folclorul
13 Decembrie:
Consilier Traian Mircescu, presedintele Asociatiei Culturale Zorile din Ghimpati: Cultura la
fine productiuni de cor recitri.
in fata religiei.
20 Decembrie: C. S. Pr. C. Popescu: Viata
Tot la 20 Decembrie a fost Srbtorirea
rabescu,
al Giurgiului.

Capita

www.dacoromanica.ro

ATENEUL ROMAN DIN ORADEA

Secretar: A.

Presedinte: Prof. Bogdwn

din Oradea s'a

a Ateneului
Adunarea
Cele Trei
ziva de 9 Aprilie 1932 localul
Crisuri".
la 9 ApriGestiunea
dela 6 Martie 1930 si
s'a stabilit,
lie 1932, avndu-se
vedere activul
Generale,
conform
acte verificate prezentate
urrnator:
Sold actirv dela 6 Martie 1930
dela banc ale
Subventie dela
Cheltueli

6 Martie 1930
sold activ de

in
.

Lei

2.504.10.000.Lei 39.133.Lei 17.955.Lei 21.178.-

Prin urmare gestiunea financiara

de azi
un
sold activ de 21.178 lei, pentru care gestiune Adimarea Genecuvenit.

Se admit ca membri activi:

Doctor
Alex.

Oradea.
Completarea

primar
Spitalului
profesor la Facultatea de
din

localitate, VaIn locul D-lui Colonel Bengliu, mutat

decedati, se aleg ca membri
lente
de Curte, Oradea, si D-1
comitet: D-1 N.
Dobos,
al Trib. Oradea, Dr.
medic de spital judet,ean.

www.dacoromanica.ro

219

CONFERINTE TINUTE IN ANUL 1930-31

1.

de deschidere a conferintelor,

Ionescu.

Pozitivismul lui Auguste Comte" Eugeniu Sperantia 9 Nov. 1930. Sala

Casei Nationale.

diplomatic a Rzboiului de intregire", General

2. Preghtirea
Ath. Negulescu 23 Nov. 1930. Casa National.
30 Nov. 1930. Sala Casei Nationale.
3. Corp suflet", N. N.
Al. Andreescu 8 Dec. 1930. Casa National.
4. Misterui
5. Distrugerea omenirei prin alcoor, Dr. N. Minovici Prof. Univ. Cluj.
Sala Casei Nationale. 14 Decembrie 1930.
Sala Casei
intelectuale", Prof. Dr. I. Minea dir.
6. Higiena
Nationale. 8 Februarie 1931.
G. Bota, 8 Martie 1931. Sala Casei Nationale.
7. Arta de a
26 Aprilie 1931.
8. Femeea in fata dreptului", Prof. Bogdan
Sala Casei Nationale.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANEXE
VI
CONCERTE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PROGRAMELE CONCERTELOR

SERBARILOR

DATE IN SALA DE FESTIVITATI A ATENEULUI

IN CURSUL ANULUI 1931
Soc. 'Compozitorilor
de
ocazia implinirii a zece
a organizat, sub inaltul patronaj al M. S. Regelui Carol al II al Rcmaniei,
toarele 3 concerte:
de
9 lanuaric. Concert de
G. Enescu: Octet pentru coarde
(executat de
A. Theodorescu, L. Feldmann, A. Sarvassy, Dailis, T.
pentru
L. Mendelsohn sub conducerea autorului); M. Negrea:

pian (executat de D-na A. Voileanu-Nicoara); R. Cremer: Melodii (executate

populare armonizate pentru voce
de D-ra M. Cocorascu); C. Brdiloiu:
pian (executate de D-1 G. Stefanovici).
10
Concert coral dat de Soc. Cora Carmen- sub conducerea
D-lui I. Chirescu.
religioase de: I. Ghika-Comnesti, D. G. Kiriac
G.
Cucu; Coruri originale de: D. G.
M.
I. Borgovan
I. Vidu;
pop..ilare de: I.
G. Galinescu, G. Dima. E Mandyczewski, G.
Muzicescu
D. G. Kiriac.

lanuarie. Concert simfonic cu orchestra Filarmonica- condus de

a
C. Nottara: Preludiu; T.
strul G. Enescu. G.
Rapsodia
Popescu:
A. Castaldi: Tarantela; S.
Brediceanu: Basarabeasca;

(solo D na A. Viardot); G. Enacovici:

M. Jora: Dansul floraresei; T. Rogalsky: Inmormantarea la Ptrunjel;
I. Nonna Ctescu: Preludiul la actul al II-lea al operei bufe Dela Mateiu
A. Alessandrescu:
melodii (solo: D-na A. Viardot); S. Drgoiu:
A. Zirra: Scherzo; M. Mihailovici: Cortegiul divinitatilor infernale;
D. G. Kiriac:
populare armonizate (executate de D-1 G. Folescu); D.
Golestan:

lin:

de lncoronare.

16 lanuarie. Concert de canto al

Anna Maria Guglielmetti. J.
S. Bach; Sufletul meu crede; J. Haydn: Livezile se
cu
G.
B. Pergolese: a) Canzonetta, b) Tre giorni; Giuseppe Giordani: Caro mio ben;

F. M. Veracini: Pastorala; W. A. Mozart: a) Aria reginei noptii (Flautul

www.dacoromanica.ro

224

b) Aria din nunta lui Figaro (Voi che sapete), c) Violeta, d) Aria
din Don Juan (Batti o bel masetto); G. Rossini: Aria din Brbierul din Sevilla
trist; V. Carnevali: Va
(Cavatina Rosinei); G.
Nell; G. Duparc:
o farfalla; Saint-Saens: Privighetoarea.
17 lanuarie. Concertul violonistului Jean Nestorescu. G. Pugnani-Kreisler:
Praeludium and Allegro; F. W. Rinst: Sonata I; Max Bruch: Concert
G. Minor;

Mendelsohn-Achron: On Wings of Song; Fabian-Rehfeld: Spanish Dance; J.

Brahms - D. Hock.stein: Valse A. Major; Cecile Burleigh: Moto Perpetuo; H.
Wieniawski: Scherzo Tarantelk.

20 lanuarie. Concertul violonistului Vasa Prihoda. Brahms: Sonata in

Re minor" 4 prti; Tchaikovski: Concertul Re major" op. 35 (3
Mencuvinte; Paganini-Prihoda: Sonatina; Rich. StraussPrihoda: Valsul din opera Cavalerul Rozelor";
La ronde des Lutins.

delsohn-Prihoda:

21 lanuarie.
Coral dat de Asoc. Culturald a Personalului C. F. R.
Ed. Hbsch:
sub inaltul
al M. S. Regelui Carol al II-lea al
C. Frank: Fericirea a
N. Oancea:
Regal; G. Muzicescu:
(conMoniuszko: Kozak; G. Galinescu:
Trandafir de pe Cetate;
ducerea
D-1 N. Georgescu-Postelnicu).

24 lanuarie, orele 4 p. m. Concert simfonic, dat in onoarea Altetelor Imperiale Principe

Principesa Takamatsu ai japoniei, de orchestra Filarmo-

de maestrul G. Georgescu. Beethoven: Simfonia a cincia in do

G. Enescu: Poem

minor; Ravel:
25

de Soc. Cora

Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu organizat

de Uniunea ArtiCarmen- sub conducerea D-lui I.
cu concursul D-nelor: E. Baicoianu (soprona)
Tana Na-

stilor
ncscu-Comsa (alto)

al

Vasile Rabega

Ludwig van Beethoven: a) Uvertura Leonora" No. 3, b)

Re

pentru orchestra, solisti

George Folescu
Simfonia a IX-a in

cor.

28 1anuarie. Concert de
dat de Lotte Lehmann. Wagner: a) Aria
Elisabetei" din opera
b) Schmerzen, c) Trume; Schubert: a) An
die Musik, b) Der Tod und das Mdchen, c) Auf dem Wasser zu singen; Weber:
Aria Agathei" din opera Freischutz"; Schumann: a) Der Nussbaum b) Ich
grolle nicht, c) Auftrge; Brahms: a) Von ewiger Lime, b) Der
c) Vergebliches Stndchen; Rich. Strauss: a) Traum durch die Dmmerung, b) Wiegenlied, c) Zueignung.

Februarie. Concert sirnfonic diiijat de maestrul G. Georgescu cu concursul pianistei Marcel le Meyer (Paris). Schubert: Simfonia in Si
Beethoven: Concertul pentru
orchestra in Do minor"; Berlioz:
Simfonia

7 Februarie. Concertul violonistului Felix Galimir. I. Handel: Sonata Re

major"; Mendelsohn: Concert Mi minor"; Saint-Saens: Introduction et Rondo

www.dacoromanica.ro

Capricioso; Kreisler: Caprice Viennois, Tambourin Chinois; Sarasate: Airs

hmiens.
8
Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu
concursul pianistei Sylvia Chelaru-Serbescu. Brahms: Uvertura
Rachrnaninow:
Concertul pentru piano orchestra in Do minor", op. 18, Rich. Strauss: SimfoAlpilor, op. 64.

13 Februarie. Concertul pianistului Frederic Lamond. Beethoven: Sonata

in Do major' op. 53 (Waldstein); Brahms: Variatiuni op. 35, pe o

de

Paganini (ambele caete); Chopin: a) Sonata in Si bemol", op. 35, b) Berceuse,

c) Mazurka in Fa minor"; Listzt: a) Etude de concert, b) Rond de Lutins,

c) Tarantella di bravura.
15 Fehruarie. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu cu concursul pianistului Fr. Lamond. Bach: Suita in Re
Ceaikowsky: Concertul
pian
in Si bemor; Brahms: Simfonia No.
Do
16 Februarie. Concertul de canto dat de Jeanne-Marie Darr. Chop:n:
Sonate, op. 58; Schumann: a) Fantasiestcke, op. 12, b) Toccata, op. 6; PaganiniLiszt: Six etudes; Rachmaninoff:
en sol mineur; Schrecker: Etude; SaintSaens: a) Bourre pour la main gauche, b) Toccata, op. 111.

22 Februarie. Concert simfonic (festival Beethoven) dirijat de

a) Simfonia
G. Georgescu cu concursul violonistei Alma Moodie
orchestra, c)
No. 8 in Fa major", b) Concertul in Re major" pentru
Simfonia No. 7 ,,La major".
26 Februarie. Concertul violonistei Alma Moodie. Beethoven: Sonata in
de
La minor", op. 47 (Kreutzer); Bach: Ciaconna. pentru solo de
Suita
;
Haendel-Flesch : Rugaciune - pastorala Re major"; Wieniawsky: Capriccio in Mi
Wilhelmi: Nocturna
La chasse; Sarasate: Tarantella.

ChopinCar-

28 Februarie. Concert simfonic (festival Mozart) dirijat de Theodor

Nina
galschi cu concursul D-nelor Eleonora
Evantia Costinescu (soprana), G. Dimo (soprana)
al D-lor M. Vulpescu (bariton), M. Vasiliu (tenor),
P. N. Pancu (flaut). Mozart: a) Simfonia
No. 36 in Do major", b) 'Concert pentru flaut
in Do major", c) Arie
din Cantata: Regele
d) Fragmente din opera Rapirea din Serail".
concursul
Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu
(Patetica);
piani.stului Claudio Arrau. Ceaikowsky: Simfonia No. 6 in Si
Grieg: Concertul pentru piano orchestra in La minor"; Strawinsky: L'oiseau
de feu,
de balet.

6 Martie. Concert de canto dat de Ninon Valin. Gluck: Le Songe d'Iphiinnamorarsi; Nicolas Matteis: Caro volto
en Tauride; Scarlatti: 'Chi
pallidetto; Gluck: Air d'Alceste (Divints du Styx); Gabriel Faur: a) Clair de
15

www.dacoromanica.ro

Lune, b) Mandoline; Clade Debussy: a) Cest l'extase langoureuse, b)

Fantoches; Saint-Saens: La cloche; Claude Debussy; a) L'Enfant Prodigue
(Air de Lia), b) Mandoline; Manuel de
lla: Chant populaire espagnole;
Joaquin
a) Cantilena de la Nina perdida, b) Pano murciano; Fernando
Obradors:
las de curro dulce,
a Revistei literare

a zece ani de

artistice

Gandirea".
Martic. Concert simfonic dirijat de A. Alessandrescu, Dvorak: Simfonia
Chabrier: Bourre fantasque; Debussy:
No. 5 in Mi minor" (Din Lumea
l'Aprs-midi d'un

Massenet: Scene Alsaciennes.

15 Martie. Concert simfonic dirijat de Egizzio Massini cu concursul pianistului Leopold

Scriabin: Sinifonia a doua in Do major", op. 29;
Respighi: Patru dansuri vechi (prima auditie); Prokofieff: Al treilea concert
pentru piano orchestra in Do
op. 26.
16
Festival dat studentii Cehoslovaci, veniti in vederea celui de
al II-lea congres al Micii Intelegeri Studentesti, ce urma
se
la Bucuresti
intre 15-21 Martie 1931 1).

18

Intelegeri

Festival dat de studentii

ce urma

cu ocazia Congresului

la

dat de Quartetul
Festival de
19
Cehoslovaca
Conservatorului de
al Statului din Praga al D-relor Zdenka
concursul Conservatorului de
Marie Blahovcov
Dramatica
din Bucuresti.
20 Martie. Concert de pian dat de George Ciolac. Bach-Bsoni: Chaconne;
Capriccio; Glazunow: Sonata (3
Scarlatti-Taosig: Pastorala
Chopin:
a) Fantezie, b) Ecossaises,
Berceuse,
Scherzo Mi major"; Enescu: Toccata; Debussy: Reflets dans l'eau; Albeniz: Navarra.
Georgescu cu concursul
22 Martie. Concert simfonic dirija de
pianistului Leopold
Rich. Strauss: Don Juan, poem simfonic op. 20;
Chopin: Concertul pentru pian
orchestra in Mi minor"; Brahms: Simfonia a

IV-a in Mi Minor", op. 98.

24 Martie. Concertul pianistului Backhaus. Bach: Fantasia
fuga; Brahms: Variatiuni pe o
de Haendel; Beethoven: a) Sonata quasi una
fantasia, op. 27, No. 2 in Do diez minor" (Clair de
b) Sonata op .111,

b) Trei etude, op. 10 (La

in Do minor"; Chopin: a) Balada in Sol
Vals op. 64, No. 1, d) Valse brillante (Mi

bemol, Fa major, Sol bemol),

bemol).

1) Congresul convocat la Bucuresti pentru 15-21 Martie 1931, n'a avut

din cauza nevenirii

din Jugoslavia.

www.dacoromanica.ro

227

inceperea cursurilor
a 100 de ani
Programul: 1. Imnul regal, 2. Cuin Tarile
D-lui Prof. Dr. Gh. Marinescu, delegatul Ministrului Instructiunii
4. Cuvantarea D-lui G. Puaux, Ministrul
Cultelor, 3. La
5. Cuvantarea D-lui Prof. Gh. Adamescu, Presedintele Comitetului
in
D-lui Prof. Fr. Lebrun, reprezentantul profesorilor
de Comemorare, 6.
francezi, 7. Recitari: a) Etienne le Grand - poezie de J. Vaillant, b) A la Rou25
oficiale de Limba

4 p.

manie - poezie de H. Buvelot, recitate de D-ra Viorica Anghel dela

Versuri din poeti francezi; 8.
populare
Edouard VII din Paris,
cor mixt: a) Doina de T. Teodorescu, b) De ar fi lumea de
(de N.
(de N. Oancea); 9. Banul
- poezie
Oancea), c)
de V. Alecsandri, recitata de
H. Acterian dela Teatrul Regina Maria,
populare franceze, cor mixt: Le jeu de la rose - potpourri de Vieilles,
chansons franaises. Corul format din
Liceului de Fete Carmen
elevii Liceului
sub conducerea D-lui Prof. N. Cerchez.

orde 9

Concertul pianistului Serge Prokofieff. D. Buxet fugue

re-mineur; Schubert-Prokofieff: Valses;
Miaskovsky: Deux Bizarreries, op. 25; Moussorgsky: Tableaux dune exposition;
Prokofieff: a)
sonate en r-mineur, op. 14, b) Trois Gavottes, op. 12,
25 et 32, c) Contes de la vieille grand mere, op. 31 Nos 2 et 3, d) Marche, op.
12, e) Suggestion diabolique, op. 4.
25

tehude-Prokofieff:

27
Concertul pianistului Serge Prokofieff. Prokolfieff: Troisime
sonate en la mineur op. 28 (executat de S. Prokofieff); Blas de Laserna-Nin:

El jilguerito con pico de oro; D. Scarlatti: Qual farfaletto

Purcell: There's
not a swain on the plain; Glinka: Dans mon sang
ardente flamme (execu-

tate de D-na Lina Llubera

canto); Prokofieff: a) Huit visions fugitives, op.
22, b) Etude en mi-mineur, op. 2, No. 3 (executat de S. Prokofieff); Moussorg-

sky: a) Le hanneton (Enfantines), b) Chanson de Parassia (Foire de Sorotchintsi); Miakovsky: Les cercles; Prokofieff: a) Plainte

(chansons populaires),

b) Les aubiers; Strawinsky: La rose sainte, op, 6 (executate de Lina

canto);
a) Andante de la quatrime sonate, op. 29, b) Fragment du
Divertimento, op. 43,
Marche de
L'amour des trois oranges", op. 33,
d) Toccata, op. II (executate de autor).
concursul
Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu
W. Backhaus. Mozart: Simfonia in Do major" (Jupiter); Beethoven:
din Roma,
major"; Respighi:
Concertul pentru piano
orchestra in
29

poem simfonic.

30 Martic. Concert de canto al D-nei Alice Viardot-Garcia. Haendel:

Schubert: a) Vision, b) Marguerite au rouet; Gretschaninoff:
Triste est la steppe; Glazounoff: Romance orientale; Rachmaninoff: Le prinAir de

temps; Gabriel Faur: Les berceaux; Debussy: Chanson de Bilitis; Albert Roussek
Ode chinoise; Vincent Davico: Visiteurs; Erik Satie: Daphne; Nonna Otesco:
Odelette; C. Brailoiu: Berceuse; Filip
a) Chanson &amour, b) Chanson

www.dacoromanica.ro

228

gak;

Alessandresco:

Manuel de

de ma

a) El pa

El vito.

espagnole, b) Jota:
2 Aprilie. Concertul Soc. Cora le

Nostru" condus de G. Niculescu.

Fr. Bazin: Seguidilla; C. Loewe: Printul Eugen; C. Saint-Saens: Marinarii din

(prima auditie);
Kermor; S. Dragoiu: Pohod na Sybir; C. Nottara: Imnul
G. Niculescu: Invierea; H. Berlioz: Resude
J. Faur: a) Crucifix, b)
la izvor (prima
popular; V. Jianu: Vino
rexit; Ed. Wachmann:
I. Vidu:
lele
N. Oancea:
auditie); G. Stoenescu:
B. Anastasescu:

lelito!; I. Chirescu:

le rose la obraz; J.

Faur: Vinul Frantei.

al Soc. Cora le Carmen", condus de I.
4 Aprilie. Concert de
rescu cu concursul D nei Evantia Costinescu (soprana)
al D-lor G.
Pessione (pianist). G. Cucu: a)
lisuse Hristoase,
novici (tenor)
b) Veniti norii de multime (colinde de Florii); M. Negrea: Psalmul 123; G.
Heruvicul; I. hirescu:
gice; - . Franck:
La

mari

Anton Pann) - coruri litur-

D. G. Kiriac: Invierea; I. GhikaH. Berlioz: Crist a 'nviat

morti (din Damnatiunea
Faust) - coruri religioase; diferite melodii executate de G. Stefanovici;
Lassus: Ecoul (pentru 2 coruri); G.
Tiganii - coruri din repertoriul
BihoNicodim Ganea: Revederea (M. Eminescu); S. V.
M. Jora: Slutul; M.
lu: Taci
Of,
omul prost!; I.
bate; D. G. Kiriac: Cristos din morti a
- coruri din repertoriul national.
Fecioara

5 Aprilie. Concert simfonic dirijat de Clemens Krauss, directorul Operei

al concertelor filarmonice din Viena. Beethoven: Simfonia a
Rich. Strauss: Till Eulenspiegel, poem simfonic op. 28;
bemol
IMussorgsky-Ravel: Tablouri dintr'o
Wagner: Uvertura la Maestrii
de
in

din
cu
18 Aprilie. Concert de canto, organizat de Soc. Principe le
Viorica Anghel.
concursul D-relor: Lucia, Andrea
Mozart: a) Flautul magic, aria
b) Flautul magic: maledictiunea;
Brahms: a)
Liebe ist
b) Wehe so willst du mich wieder; R. Strauss:
Wie soltten wir; G. Hue: a) Sur l'eau, b) Il a neig des fleurs; Charpentier:
Louisa arie; Johnson: Valse chante; Fijan: A la grande messe; Eblenjer: Les
roses et le lilas; Gounod: a) Mireille arie, b) Mireille vals; Carlos Pedrell: Par
matin d'azur; Manuel de
a) El pano moruno, b) Jota; Borgovan: Toarce
Romberg: a) L'amour chant& b) Un seul baiser; Mercier: L'amour a n'a
Fair de rien; L. Urjel: Le vieux cocq; Szulc: Je m'appelle
A. Thomas:
siede trio.
Mignon aria Titaniei; Viardot: Chanson du

Concert simfonic cu patru piane

dirijat de Simeon
2
No. 24 Do minor", b) Concertul No. 10
lescu. Mozart: a)
bemol
pentru 2 piane; Bach: a)
No. 22 Re minor" pentru 3 piane,
b) Concertul No. 28 La minor" pentru 4 piane
D-na Aurelia 'Cionca,
Arnold Kieltsch, D-ra Clara Segal, D-1 Eduard

www.dacoromanica.ro

229

al baritonului P. stefnescu-Goanga, prim

4 Mai. Concertul de

La
solist al Filarmnicei
riton de la Opera
din Bruxelles
Kursaalului din Ostende. Giordani: Caro mio ben; Berlioz: a) Air des
b) Serenade; R. Strauss: Lieder; Respighi: Nebbie; Schumann: Les deux grenadiers: Bizet: Carmen (air du Toreador); Vidor: Non Credo; Paladhile:
Verdi: Ballo in Masehera;
Le Prince Igor; Brediceanu, etc.:
lodii
Chaliapine Koineman: Les Bateliers de la Volga; Massenet:
Herodiade (Vision fugitive).
Antonio Vivaldi: Sonata
8 Mai. Concertul violoncelistului
variatiunl pe o
de Mozart (Flautul ferma auditie); Beethoven:
mecat); Bach-Casals: Adagio; Dimitrie Cuclin: Allegro molto moderato (prima
auditie; Gyl Plesoianu:
(prima
Schumann: Adagio Allegro;
Ed.
Concert; Manuel de Falla: a) El pano moruno b) Jota; Paul Hinderruith: Capriccio (prima auditie); S.
Senaille: Allegro Spiritoso.

de Liceul de Fete
17
ora 5 p.
Serbare artistica culturala
Conferinta: Cunoasterea lumii in care
tinuta de D-1
Domnita
la
Univ. Ch. Musceleanu. D-ra Doina Nora Michailescu
M.
G. Fclescu
diferite
nationale; D-ra E.
S. Regina Maria;
D-ra A. Martac
la
Gutianu dela Opera
diferite
pian: Impromptu de
de Albeniz, Rapsodia a VI-a de Liszt; D-1
Eintesteanu dela Teatrul
diferite versuri;
T. Rogalsky acornla pian.
ora 4 p. m. Soc.
Nationala a Femeilor
toreste Ziva Mamei". Corul elevelor Institutului Societtii Ortodoxe
de deschidere tinut de D-na Mar'a Glogoveanu; alte

a reprezentantului Ministerului
T. Popescu: ,Sarbtorirea
fnstruct:unii, a reprezentantului Municipiului Bucuresti, a Presedintelui Asociat;ei Cultul Patriei-. Citirea lucrarilor premiate la concursul pentru Dragostea
de

Premierea elevilor.

7
ora 4 p. m. Srbatorirea unui an
reintoarcerea in
a M. S.
Regelui Carol al II-lea,
de Uniunea Ofiterilor de
din Capitala.

'Concert de
in folosul coloniiior
20
ale Minicipiului
Bucuresti, sect. IV Verde, sub
patronaj al M. S. Regelui Carol
II-lea,
dat de baritonul
Lupescu
concursul primadonei Pia
Haendel:
Ich trage
Verdi Parti; Giordani: Caro mio ben; Reisenauer: Morgenlied;
A. Ldpescu); Tosti: Penso; Auber:
de
meine Minne (executat. de
rire Manon (execut. de D-ra Pia Igirosanu); Schubert: a) An die Musik, b) Am
(in
de
O.
Bohrn: B:tt; Loewe: Tom der Reimer; Wagner: Tannhuser (romanta
Verdi: Un Ballo in Maschera (Eri tu...),
act. I); Andreescu-Scheletti:' Fluerasul
cutat de D-1 A. L..); Verdi: Traviata

(executat de D-ra P. L); Wagner: Vasul

www.dacoromanica.ro

(duetul din actul II)

230

Serta: D-ra P.
de
A. L.
Eliade

Olandezul:

A. L. - Diferite

arii

executate

24 lunie, ora 32 p. m. A 63-a auditie muzical

de maestrul
fostul
C. Teodorian, bariton la Opera
elevi

S'au executat diferite

Schubert, Schumann, Puccini, I.
Tremisot,
Eliade.

din: Pergolese,

Gounod,

T. Mattei, Flotow, Donizetti Verdi, E.

S'au executat
Festiva lul Liceului Carmen
A.
dansuri nationale sub conducerea D-nei Sofia Popescu.
29

diferite

ora 9 a.

sub conducerea

al maestrului G. Enescui).
S. Bach: Sonata No. 3 in Re major"; Schumann: Sonata No.
in
in Re
La minor"; Debussy:
minor"; Brahms: Sonata No.
in
24 Octombrie. Concert de
I.

25 Octombrie. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu. Prokofieff:

in
major'', op. 25; Brahms:
lu concert pentru
acomp. de
in La
op. 102 (solisti: Al. Teodorescu
G. Cocea-violoncelist); Honegger: Pacific 231.

Simfonia
violoncel
violonist

27 Octombrie. Concert de

al maestrului G. Enescu. Mozart: Sonata

No. 17 in La major"; G. Enescu: Sonata No. 3

romnesc;
Franck: Sonata in La

La minor", in stil popular

Concert de
al maestrului G. Enescu. Beethoven:
31
Sonata No. 7 in Do minor"; Gabriel Faure: Sonata No. in La
Beethoven: Sonata
Kreutzer" in La minor" No. 9.
Concert simfonic dirijat de maestrul G. Geor11 a.
Noembrie,
Florica Cristogescu cu concursul pianistului Robert Casadesus
piano
foreanu. Wagner: Preludiul la Tristan Isolda"; Liszt: Concertul
suita de orchestra Privelisti moldoorchestra in Mi bemol"; M. Jora:
venesti"; d'Indy: Simfonia pe un
pentru orchestra mare
dela
piano obligat.

Noembrie, orele 9 seara. Concert coral dat de Reuniunea

de Prof. N. Oancea. N. Oancea: a)
b)
N.
T. Brediceanu: La ezatoare; C. I. Baciu: Ileano,
N.
Pe marginea
T. Popovici: La
I. Bohociu:
N. Oancea:
I. Vekeanu: Pupi de
Oancea: Badiu meu. frumos mai
b) Nu-mi place; N. Oancea:
verde de
I. Vidu: a)
'n
(fragment din poemul
dusei cu
T. Popovici:
la
din

Maestrul G. Enescu
o serie de 9 concerte serale de

a organizat
ocazia implinirei a 50 ani de
3 concerte simfonice serale cu orchestra

,,Filarmonica".

www.dacoromanica.ro

231

Iancu" regele muntilor); L Vidu: Rasunetul Ardealului; N.

M'o luat
Neamtu
V.
Trandafir de pe
N. Oancea:
T. Popovici:
ochii
G. Dima:
N. Oancea:
cu trei izvoare; N.
I. Velceanu: Pastorul; N. Oancea:
'n
A. L.
Imn de

4 Noembrie. Concertul pianistului Robert Casadesus. Scarlatti: $ase

nate (No. 486 in Sol majojr", 465 in Re major", 263 in Si minor, 487 in
Sol major", 395 in La major'', 463 in Re major"; Beethoven: Sonate caracop. 81; Schumann: Papillons, op. 2; Chopin: Fantaisie, op. 49; Ravel:
d'eau, b) Forlanda, c) Alborada
Gracioso.

a)

al maestrului G. Enescu. Veracini: Sonata

Concert de
solo; Max
minor'' pentru
minor" (4
S. Bach: Sonata
Guitare; Mozart:
D'011one: Roumanichels (2
- prima auditie); Ed.
Andante, Menuet
Rondo (sol major).
ora 9 seara. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Enescu.
10
G. Enescu: a) Suita de orchestra, No. in Do major" op. 9 final, b)
in La major", op.
I-a in Mi bemol" op. 13, c) Rapsodia
No.
No.

al maestrului G. Enescu. I. S. Bach: SoSchumann: Fantasia; Beethoven: Romanta in

(dedicata lui
Sol major"; Ysaye: Sonata in Re minor" pentru solo de
11 Noembrie. Concert de

nata in Mi minor"

(4

G. Enescu); Ravel: Kaddisch; Leclair: Sarabande

Tempo di Minuetto.
14 Noembrie. Concert de

La minor" (3

I.

Tambourin; Pugnani-Kreider:

al maestrului G. Enescu. Tartini: Sonata

S. Bach: Partita Re minor" pentru solo de

Saint-Sans: Havanaise; Ernest Bloch: Nigun: Debussy: Minestrels; Paganini: Capriciu No. 24 (acompaniamentul de
Enescu).
Simonis:

15 Noembrie. Concert simfonic dirijat de A. Alessandrescu. Beethoven:

Simfonia No. 6 in Fa major" (Pastorala); Rich. Strauss: Moarte
poem simfonic; Berlioz: Trei fragmente orchestrale din Damnatiunea lui Faust".
17 Nombrie. Festiva lul Asoc. G-le a Clerului ortodox
al Asoc.
bisericesti. J. Popescu-Pasarea: a) Imnul clerului, b) Imnul
(coruri); cond) Fericit
c) Mare. este taina
ferinta: Problema
de cugetarea contimporana"
de Pr. Prof.
Univ. Valeriu
Dumnezeule
Wachmann: Cerurile spun (cor);
(cor); Bazin: Gloria Patriei (cor); Imnul Clerului.

G-le a

21 Noembrie. Concert de

Re major" (4

al maestrului G. Enescu. Nardini: Sonata

S. Bach: Sonata Do major" jentru solo de

Szymanovsky: La Fontaine d'Arethuse; Core lli: La Folia;

Tzigane.

22 Noembrie. Concert simfonic dirijat de

G. Georgescu cu concursul pianistului Claudio Arrau. Haendel: Concerto grosso
Re minor"; Ra-.

www.dacoromanica.ro

232

chrnaninow: Al treilea concert pentru

auditie); Beethoven:
a
in

orchestra in Re minor' (prima

Mi

(Eroica).

24 Noembrie, ora 9 seara. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Enescu.

No. 2 in Re major'', op.
a) Rapsodia
2, b) Suita de
orchestra No. 2 in Do major", op. 20, c)
simfonica in
parti, No.
G.

Noembrie. Concert simfonic dirijat de Carl Elmendorff, Directorul

wagneriene dela Bayreuth
Mnchen. Schubert: Uvertura la Rosamuride"; Reger: Variatiuni
fuga pe o
de Mozart (prima auditie);
Wagner: a) Uvertura la Tannhauser"
Baccanalul (prelucrare pariziana),
b). Siegfried
pe Rhin marsul funebru din Amurgul zeilor", c) Uvertura la opera Rienzi".

i Decernbrie, ora 9 sea.ra. Concert simfonic organizat de maestrul G.

orchestra
major" No. 2,
Enescu. I. S. Bach: Concertul pentru
pentru
solo de G. Enescu - dirijor N. Otescu; G. Enescu: Simfonia

orchestra Si minor'', op. 8,

scu; Beethoven: Concertul pentru

solo de G. Cocea - dirijor G. Eneorchestra

op. 61 (caden-

tele de Ioachim), cu solo de G. Enescu - dirijor G. Georgescu.

Semicentenarului Soc.
5 Decembrie, ora 4 p. m.
a
Politechnice din
Presedintele Societatii Politechnice, 2,
Lucrarilor Publice, 3. DPlegatul Academiei
Comunicatiilor
4. Rectorul
Politechnice Regele Carol al II-lea", 5. M. S. Regele Carol
al II-lea.

5 Decembrie, ora 9 seara. Concert de

al maestrului G. Enescu.
Haendel: Sonata La major" (2
Vitali: Ciacona; Dvorak: Largo din lumea
Pugnani-Kreisler: Tempo di Minuetto; Beethoven: Sonata Kreutzer.

6 Decembrie. Concert simfonic drijat de Carl Elmendorff. Weber: Uvertura la Oberon"; Brahms: Simfonia No. Do minor"; Wagner: a) Preludiul
la Lohengrin"; b) Idylla Siegfried"; c) Uvertura la Maestrii
din
Nrnberg".

Decernbrie. Concertul violoncelistului G. Cocea. Haendel: Sonata in

Sol minor"; Bach:
a III-a in Do major" pentru solo de violence!: SaintSaens: Concertul in La minor"; Joaquin
a) Montanesa, b) Tonada Murciana,
Saeta, d) Granadina
spaniole), prima
Frescobaldi.Cassado: Toccata; Gonz: Scherzo.
al rnaestrului G. Enescu.
Decembrie. Concert de
Sonata Re minor" (4
Beethoven:
Concert stck La major";
Romanta Fa major"; Leclair: Sarabande et Tambourin; Schubert: L'Abeille; Sarasate:

12 Decembrie. Concertul Soc. Corale Cantul Nostru"

de G.
eulescu. Kreutzer: Imnul Duminical al Pastorului; Beethoven: Imnul noptii; Schu-

www.dacoromanica.ro

233

mann: Pe lacul lin; Vorobkievici: a) Pre tine te

Eri
Az.; Sabin
,Drgoi: Pohod na Sybir; X: Te chem, o noapte,
Berlioz:
de glorie; J.
Haydn: Qui tollis; Saint-ns: Soldatii Gedeonului; V. Jianu: a)
b) Vecinul; N. Lungu: Maria, neichi Marie; G. Niculescu: La
I. D. Chirescu: a) Mama, b)
le rose la obraz; N. Oancea: Catlina; G.
nescu:
ajun (La pian
lele
dimineata la
Costescu:
I. Filionescu).

Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu

de Stat din Viena. Schubert: Simfonia
Adele Kern, dela
auf Naxos"
in Do major"; Rich Strauss: Aria Zerbinettei" din opera
13

cursul

Strauss: a) Uvertura la Liliacul", b) Frhlingsstimmen

cu solo de canto;
(Voci de primvard) cu solo de canto; Rich. Strauss: Till Eulenspiegel, poem
simfonic.

de coloratura a
Concert dat de Adele Kern,
15
de Stat din Ciena. Mozart: a) Aria Susannei" din Nunta lui Figaro'', b) Vorrei
Maid mit dem lieblichen
spiegarvi oh Diol; Froehlich und frei, Pastorale,
Sinn,
auf dem Berge
populare); Rossini: Aria ,,Angelinei"
venn die Hhne krhn, b) Elfenlied, c) Auch
Cenerentola"; Hugo Wolf: a)
kleine Dinge knnen uns entzcken, d) Er ist's; Mahler: a) Liebst du um Schnheit, b) Ich atmete einen linden Duft; Rich. Strauss: a) Schlechtes Wetter, b)
Amor; Rubinstein: Vals caprice; Job. Strauss: An der schnen blauen Donau.
17

pianistei Aurelia Cionca.

Fantesie; Beetho-

ven: a) Sonata op. 53, Allegro con brio, b) Molto adagio. Rondo; Brahms: Variatiuni op. 21 No. 2; Chopin: a) Nocturne op. 15 No. 1, b) Vals, op. 69 No. 1,
c) Mazurka, op. 30
3; Szimanowsky: Mazurka op. 50 No.
2 (prima
Liszt: a) Sonetul No. 104
Petrarca, b) Rapsodia
(prima
Kodaly: Jocuri de pe
(prima auditie).
18
Concertul baritonului Robert Shilton. T. Giordani: Caro mio
fu; R. Schumann: An die
ben; G. F. Haendel: Ombra
will; Fr. Schubert: a) An die
Pe malul Jiului; I. Borgob) Der Wanderer;
van: Bate murgul din picior; Kiriac: Necredinciosul; Tourgenev: Fedia; Gretchaninov: a) Les
b) Pourquoi se fanent tes feuilles; Ch. Chaminade: L'anneau d'argent; Saint-Sons: Le pas d'armes du Roi Jean; H. Dupare: La vague
et la cloche; J. Massenet: Vision fugitive; G. Verdi: Credo (monolog din Otello).

Concert de
al Soc. Cora le Carmen" condus de I.
19
Chirescu cu concursul D-Ior Gh. Folescu (bas)
Umberto Pessione (pianist)
dela Opera
D. G. Kiriac: a)
ce veste minunatd, b)
magii au
plecat; T. Popovici: a) Praznic luminos, b)
s'a nscut Hristos; G. Dima:
Leagn verde; I. Chirescu: a) Nunta din Cana Galileii, b) Citinele, citioar; I.
Borgovan: Cntec de
(cuvinte de Oct. Goga); T. Brediceanu: a)
vin
b) Sus in vrful muntelui,
Gazde
nu mai dormiti; X:
Hristos se naste in Betleem (colind alsacian din sec. XV); A. Ferretto: Din -

www.dacoromanica.ro

234

dela (colind italian tradus de Dem.

Alf. Castaldi: Canzone
M. Teodorescu
N.
Vendemmia (executat de I. Stancov
I. Manolescu (violoncel); I. Ghika-Comanesti:
Folescu (fagot)
(clarinet),
La
G. Cucu:
noroc; I. Cidu:
M.
don

rile dalbe.

20 Decembric. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu cu concursul pianistei M. Cocorascu. Vivaldi: Concert pentru orchestra; Schuman: Cona V-a
orchestra
La minor-; Beethoven:
certul pentru piano

Do minor-.
ora 3 p.
23
nizat de ziarul Universul-.

Al. V lea concurs al datinilor

www.dacoromanica.ro

orga-

CUPRINSUL
Pag.

Membrii Ateneului
Membrii decedati

1931

5
8

Darea de
a Comitetului pe 1931
Situatia financiari
raportul censorilor

11
24

ANEXE
I. Procese-verbale.
de la 28

lie

29

II.

Discursul D-lui Gh. Adamescu la inmormntarea lui N

Urechia

33

III.
A. Seria a 59-a 1930-31.

cultura
2. G. Lefterin, Teatrul francez medieval
Puterea traditiei . .
3. Marin
4. C. Xcni, Tineretea
Take
Obiceiul de a bea .
5. Dr. C.
Stmionescu, Frumusetea pmntului romnesc
6.
7. Dr. M. Nasta, Viata opera lui Louis Pasteur
M. Eliescu, Acum 100 de ani
8.
1. M. Berceanu, Crestinismul

9. Nicolae
10. Drag. Hurmuzescu, Cerintele

nevoile

www.dacoromanica.ro

noastre

39
41
46
63
84
86
91
105
107

236

11. Chr. Musceleanu, Edison

12. Gr. L. Trancu-la0, Spre alte zri

114
119
131

13. I. Peretz, Unificarea legislativ

B. Bobescu, Cntecele noastre nartionale
14.
15. Gh. C. Tullea, Spre un nou individualism
IV.

142

la Universitatea Ateneului.

1. I. Peretz,
juridice
2. Drag.
Din problemele actuale
qtef. C. loan, Teatrul romantic .

163
209
212

z fizicei

V. Activitatea filialelor.
Ateneul
Ateneul

din Giurgiu Raport pentru 1931

din Oradea. Raport pentru 1931

VL Concerte

Programele concertelor

serbrilor din anul 1931

www.dacoromanica.ro

217