'44

\";

ok4

l:01Ci

CU

II. Tim. IV. Z.1'4

17444.44.41-4gr11144434

)
6111110

.-544,1

("44444'.4'

ctrl uro

'OD TV! A,

-rD

!II

S444-.P.1:ZE44A.C,M,
.s

I;

it

ORTH

ROMA

..i:.,-71TT.1.711,

thcu

4Tusvalu f*aiolicu
"V11

1\1-)

FEYRUARIE.
ICI

II!1

771

T A 11 F 1.

' 4'1

1.1.4.'I'1 hltj

'4

f4y
'1

V Adunareapreotilor.. 110

I Carte PaMtorala a I.

P. S. Arelliepigeop
ei Metropolit al lingro-Val
Primat al Rorninid..... 65
II Megterul Manolo
75
III Omilie la Dnrninica

VI Carter Pilstorali

li

a Inalt Prea ;..:AntiWitt's* Archiepiscop

ci Mitrop. al Moldove r,ii Sue6vel... 121

il

VII Sumarele gedint.

lilsatula de came.. 96

St. Sinod

469

3.

IV Facult. do Teologie 106

.,..:.:___,., ,....,
-.-,Firf"'!"..,43..--!-i,jrrATAPc'''',;Iza'=_

7056,-. :-,,,,,,i.:,...Prtt-T 4?

..,,
.

BUCIJRESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISER10ESCI
64, Strada Priueipatele-Unite, 34

1883_
,

.044:64"
,0131:.0 1 E.

SECTIA
-4

pal?.

pap:.

ORIE

www.dacoromanica.ro
944-1 r

ANUt VII.

No. 2.

BUCURRST1 PESIBTARM 1883

BISERICA ORTHODOXA RONANA

JURNALt PERIODICU ECLESIASTICt

.A.P.A.IIM 0 DA-TA. PM LT_TlT.A.

nPredicK cuventul"

IL Tim, IV. 2.

MUM
Cu mila lui Donald small Archlepiscopil

al Metropolitd al Ungro-Vlaclifel

si Primatil al Romania.

Tuturor iubitorilor de Dumneclet fratilor Episcopi, PreaCuviosilor ArchimandriVqiEgumeni, Cucernicilor Protoierei,

Preutf qi Diatom, i tuturor bine-credinciosilor chrestira de
tota vresta si de to-La starea, din cuprinsul Jurisdictiunct
N6stre duhovniceqci, hart fie vote psi pace dela Dumnelet
si Mantuitoriul nostru lisus Christos, iarii dela smerenia
Nostra bine-cuventare si dorinti de sanetate, prosperitate
mantuire in Domnul.
Mare le Apostol al neamurilor, Santul Pavel, in vederea
pretioselor (pie de pocainta in care ne introduce Santa ii6stra Bisericit in fie-care ant, cu deosebire in acest timpt alt
ineeputulti prima-vere; se esprimA : latet vrenze bine-primitet,
etch gliva mcintuiret1 De psi tot timpul qi tote Vele din cursul

anului trebue sg, fie intrebuintate de chrestini in interesul

rafiatuirei sufletesa, totusi Biserica, avend in vedere psi nenum'e'ratele nevoi truperi, nenum6ratele ocupatiuni, cu care
tot cetat6nul este datorit sa vina in ajutoriul i pentru prosperitatea familia respective si a societata in genere,
a
destinat Sante le posturi ca stadii speciale pentru cei ce vor

www.dacoromanica.ro

88

CAR1 E PXSTORALi

sa se perfectioneze-duhovnicere, i le-a argat In timpurile

ctle mai potrivite qi mai indemanatice din tote punctele de
privire. Ada, prima-vara, inainte de a incepe ort-ce ocupatiune seridsa chrup6na, cand schimbarea aerultii are o influenta, deosebita asupra organismului nostru Vital, si cand

reinvierea plantelor ni pune in perspective, infun ehiptt

atat de eloquenta, reinvierea nostril din amortire gi ren4cerea duhovnidsca, Biserica ne intimpina cu postul mare,
postul eel mai lunge qi mai necesaril, Postul invierei sail al

Parelor.
Dupe unit interval de dou6 luni i jumaate, apr6pe trei,
cand munca campului cea mai grea este apr6pe terrainata,

cand insalf natura ni recomanda a ne uqura qi sprinteni

pentru ca sa putemil lupta in contra caldurilor verei, child
acest anotimpil ni amintere lupta inferbintata, a Bisericei
contra idolatries i ostenelele. cele mars prin care Santis apostoll ati facut sa triumfe adev6rul Evangelicti, Biserica ni pune

inainte Postul numita all Santilor ApostolL

Dupe alte cate-va s6pternanT, in vedere cu apropierea
tonnes, cand se aduna recolta pamentului cea mai bogata
0 mai seri6sa, cand acest anotimpti ne indemna i pe nos sit
fimti serious observatori la faptele n6stre chretineri care
sent fructul dragostei catra Dumne;leti qi apr6pele, cand Cea
mai onorata, cea mai curate i cea mai nevinovata qi fare
prihana dintre muritori, ni da, un esemplu viii in chiar pers6na sa despre starea de proslavire, trecerea din m6rte la
vista, la care Dumnecleil chiama pe tot' alesii .sei :care s'aft
deosebit in arena virtutei,
Santa nostra Biserica ni 'propune : Postul Adormira sail alit Sclutet-Mariet
Trece, in fine, tamna, vine iarna icana mortei generale. In organismul nostru vitalil se petrece iaraf o schimbare apr6pe radicala ; purificarea sangelui, reclama numaide-cattl nutrirea cu vegetale. In faca tabloului care ni represinta mortea ingrozitore, omul trebue sa se Poca6sca, trebue
sa se gand6sca seriosit la provisiunile morale ce q'a adunatil,
pentru ca sa pota trece distanca ce separa viata, de m6rte.
Anotimpul iernei ni mai represinta veacurile de lancezeala)

www.dacoromanica.ro

tARTE PXSTORAIA

67

de durere, de tipetil, prin care a trecut omenirea pocatdsa

mai 'nainte de venirea in lume a Racumperatoriulut ; i nimica nu p6te fi mai invetittoriii pentru presentu ca Istoria
trecutului! Acest anotimpit ni pune, in fine, in perspective i
ateptarea lei infricolate in care Mantuitoriul nostru din
trecut i present-01 va veni adoua 6rd,ca judectitoriii infricogent, spre a cere s6mit fie-cdruia de faptele ce va fi s6versit in viata, a remunera virtutea i a pedepsi crimele. Inceputul acestui anotimpil Biserica 'lit inaugur6zaiarai on und
poste mare, cu. Postul Nafceref Domnulut
Cunoceti, Vedeti, Iub4ilor mei fraii si fit spirituals, ca
tote intru intelepciune sunt fetcute! i tots aces ce criticit sat
defaima institutiunile- Santei n6stre Biserici, nu-g cunoscii
dripta i stanga for !

Dace am is maT sus ca, cu deosebire Postul in care in-

trams, Postul mare ski al Parelor, ni servere ca timpul

eel mat priinciost pentru mantuire, trebue iubi ilor sa recun6remil intro adsta o iconomid, o condescendiata din partea Jul Duinnecled i a Bisericel. Adsta trebue sii, ne aduca
aminte de parabola Domnului cu lucratorit tocmici ca sa lticreze in viea sa. Nu suntem dintre-tet dela bra Ant6ia, Dia
din a treia, tact din a esea, nici din a noua macar, ci suntern dela 6ra a unsprolecea! Suntem trandavi i somnoroli;
s'a stinsit in nol zelul credirqei, ni s'a constunatit mai de tot
eleul dragostel. Si dm pentru ce Biserica cere dela not mai
putin, iaca pentru ce Domnur-viel este dispus a remunera
macar bums-voirqa nostra. Durere inet, ca la cea mai mare
parte din not lipsere i adsta. Nu sunt departe de not timpurile and straano0i, moii i chiar parintil unora dintre um,
ni dadea esemplu de cea mai infocata religiositate; multe
din casele parinOlor notri ni presentaii aspectul unei capele
sad a unei mid Biserici ; Vedeal acolo mulfime de ic6ne,
care de care mai frinnose i maT bogate, in argintu i aura ;
gasiaT t6te crirOle serviciului divinit, ci nu stand de parade,
ci intrebuincate la inchiniiciunile de seri'', i de dimin4d.
Duminicile i Serbatorile se gi-tsiait bisericele pline de inchinittori; era Doerr marl care cetiati i cantaii la strand mai

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX

tot serviciul divinit, era dintre negutitorii eel marl care fitcead serviciul de paraeclisiarhti, aprinOnd candelele si luminarile, purtand sfesnicile, tocAnd, tragend clopotele, si altele.
Asti 4l insa ce vedemit? Nu numat o r6celii i nepasare de

lucrul Domnului, nu numat sonanoleatti si trandlivie, dar

chiar sfialii, rusinare si despretal. Sunt forte putini ace cretini cares 1 aibii carajul de a sustinea religiunea in publicti,
de a marturisi pe Domnal gi Mantuitoriul Tor inaintea, amenilor, pentru ea gi ei sti merite a fi marturisiti de elti inaintea
Piirintelui ceresctii a ingerilor lui Dumnecleil. Sunt, din
contra, multi de acei ce se ruOneei de Domnul inaintea
6menilor, si de cart se va ruina i Eli inaintea Parintelui
cerescti si a ingerilor set. Sunt iaragi creltint de ocasiune,
earl' vorbesea en mult emfasti de Bisericit i Se614, earl' recunosa. Biserica de paladin al, limbei qi nationahtiitei, de protectare a sciintilor i artelor, dar care in faptti n'aii nisi o
consideratitme, nici turd respeetil pentru ea.

Dar precum Scala nu se pate desconsidera si despretui

ffira ca asemine purtare sia atragii dupg, sine ignoranta scolarilor despretuitori, tot asa, Biserica prthisitti, institutiunile
tristele conseciati nu o atingil pe ea,
el nebggate in semis,
ci ne atingti pe not, atingii familia, societatea i chiar Sfatul.
Biserica, ca i Scala, fiind facutii pentru omit, nu numai
call* face datoria a primi in sinul el pe tots' cet ostenitt si insdrcinaM-pe top' eel insetati de adever si flamiqi de dreptate, dar alerga, diamd cu tnaltd strigare la pahar, clicend:

cel ce este neitnteleptii sd se abate la mine; qi : venitt de

masncaff panea mea fi be0 vinul carele l' am turnatit voce.
Letsati neintelepriea ,si verY fi vir, ca set domnitt ten veacti.

i in adeverti, Iubitilor, neintelept4 este tote eel ce nu lirmezri ci priritisesce calea bisericei; neinteleptti in t6te sfaturile, in tote caile, si in tote intreprinderile sele; pentru ca
afart de bisericI nu pate fi mAntuire in nici o privinp. Cel
abiituttl de Li calea bisericei, este, dupre inteleptul, rdtdcitic
de la calea adevgrulur, lumina dreptater nu-t strdlucefce ,si
sorele nu-t resdre; este piing de- cdretrile fdrd-de-lega fi ale
perpref ; umbld pe cardrf ne-umblate, si nu cun6)sce calea

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX

69

Domnul (Intel. Sol. 5 ; 6, 7). Si dei-ce nu cunoseA calea

Domnului, umbid yen calea lee Cain, dupre cumit (lice Apostolul (Iuda 11,, 12, 13) alerge voioorin reltdcirea lee Valaam,

pentru plaid; suntu ca nite none fern de ape, care se porta

de venture, ca_nite arbor't tomnatict fi fdrd fructii, ea niqte
valurY furiose de mare, ea niqte stele rettdcitore, cdrora in eternit se pdztr6zet negura intunericulut
Ingrozitare este, Iubitilor, ignoranta spirituala, infricoattl
seceta i fametea de acieverul gciintel; dar de o mie de on

mai ingrozitore este ignoranta de ,adev6rurile mantuirei i

fdmetea qi seceta de dreptate sail de viata imbunittatitit. Cad
lipsa culturei spirituale nu perde pe omit, nu-lti abate de la
fiitorea sa destinatiune ; dovadii, miliOnele de sand care s'at.
proslavitil. i se proslavescti in t6ta lumea creltira, nu pen-

tru merite sciintifice, ci pentru cultura inunei, nentru diferitele feliuri de virtuti evangelice ce au practicata in acestit
vie i. Cultura inimel, prin urmare, educatiunea in spiritulti
evangelicti, 6ca spre ce trebue sit finch t6t1, ocupatiunea nostril, tot& viata nastra.
Greala n6stra, Iubitilor, greala capitals, este cg, tot-deauna confunditmit mijldcele cu scopul gi inSlnri mijldcele dreptil.
scope. Caei, ciinta, intelepeiunea lumescrt, educatiunea eivila, nu sunt de cat mijloce care se intrebuintdzii spre a face
din omul natural unit omit adev&af, unit omit dupre Dum-

neIeit. Si nirnine nu p6te tagadui ca forte putin i forte rar

aceste mijldce atingti scopul lor. Este mare num6rul invetaflor, dar f6rte micil num6rul celor ale i. Sunt f6rte putini
acei ce prin sciinta lor ulna pacea, armonia qi bine-facerea
fn t6te privintile, atat in sinul familia lor, precum i in sinul
societittei i spre fericirea patriei. Sunt din contra f6rte multi
care face din qciint6, o army perfidy i teribilit spre a lupta

in contra fratilor Ion, numai in profitul lor material ci spre

daunar generals. Prin sc615,, prin cciinta, vets avea capacittL T,

somitAti., genii destule ; nu yeti avea insil, inimi largi, inimI

nobile, care sa se verse, aca clic6nd, pe altariul iubirei de

aprOpele, pe altariul binelui comun, pe altariul patriei.
4semine 0-enii de inimt le formezii, le nacte Biserica prin

www.dacoromanica.ro

70

CARTE PASTORALX

mijlocele qi institutiunile sale spediale; mij16ce de care inceleptii veaculul V Add. Soo la, educatiunea Inmescit, inspirind
omului o raandrie personal, o- prea mare inbredere In sine,
se pare cl protege gi propagg, egoismul; i uncle> domnere
egoismul nu p6te exista binele comunti. Scala promite dreptile, remuneratiuni materiale, i. idea datoriel o atinge numal
pe unit al doile plants; i uncle nu este puternicil inrAditicinatit idea datoriel, basatA, pe ea insitf, farl, perspective, acolo
nu p6te fi activitate bine inteldsl, ,vi fructifera.
Biserica, din contra, smulge omuluT pang i umbra de incredere in sine, facandu-lit. toticiutoritt, tot-puternictl, numai

in Dumneclett. Biserica spune necontenit ceea ce spune i

realitatea, cis Dumnecleii, mandrilor li stet improtivet pi flume
celor umiliOli det darurile sale. Biserica combate necontenit

egoismul, i fericere numal pe eel smerip (sitraci) in spiritul lor, pa, cdi ce-'0 rectmoscit qi plAngt grealele, pe cel
blang.I, pe eel milostivl, pe eel sineeri (eurap) in inima lor,
pe cel ce flitmAnlescti gi insetez6, de dreptate, pe cei ce sukilt persecutiuni, din partea contrarilor, pentru numele lug[
Dumnelet. Ea declare prin profetul, ca jertfa bine-plitcut5,
lug Dume4eit este spiritul
; fi cet inima iviranta i
smeritet n' o Urgisepce Dumneclo-h

Biserica recomandit o dragoste nemitrginitit cltre Dumnechit i apropele, i semnul caracteristict care distinge pe

bum], cretint 'lit pone in iubire fntru aceasta vorii cun6sce tot cd sunteft discipuk a ma, 'lice Mantuitoriul, de vets'
avea dragoste intre voY. i, eel& ce este mat mare intre vof, set
fie servitoriul tuturor.

Biserica nu promite drepturi, ci lash, ca ele sg, vinii, dela

sine, pentru adev6ratul meritti : Cetutatt" mad antdift, (lice
Mantuitorul, imp6rdtia luY Dumnecleit pi dreptatea (virtutea)
la, pi t6te cele-lalte so vorth adauge vou4 pi, Luaft jugul
meti, preste vo pi v6" invettaft dela mine, cd sint bland i5'i sme-

rit cu inima, pi veft getsi repaos sufletelor vostre ; ceta jugul

mai este bunk ,si sarcina mea word. i in fine, Celii ce nu-pt"
la erucea pi sit -ma urmeze, nu este vredniOti de mine i ceta

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX

71

fiiul omulut n' a vent ca set-t servgscet altff, ci ca sd servescd

alit fi set-14 dea viata pentru tott.
ET bine, tine nu simte ca asemine principiT, aplicate, stint
singure capabile de a da i individilor, qi farailiilor, qi socie-

MO; adeverata fericire? Not privimil In carer idealul adev6ratet vied creqfine, din seculile primitive, qi ne minuntimu.
Si nu ne minunIUmt numai not ; s'at mimmat paganit chiar,

all admirat dragostea cretina, i v'at sfaramat tote puterile

contra Crucef triumfatore.
Dar pentru a aplica principile Evangelice in viata fiecarut ereltint i a face din elf tint demnit cettiOnii alit pame ntulut qi alt ceriulut, Biserica, acestil scold a vietei dupre
Dumnedeit, are trebuinVa neaparata de dot factors principali :
de dascalt bunt, i polart

Ne-norocire lust, ea cea, mat mare parte din preutt, p6te

ca i din causa lipsurilor de tot feliul ce indura, nu -t fact
datoria conclinciosit, nu rill a se face tuturor tote ca pre
tott sd-t dobeindgscet. Dar mat mare nenorocire, ca cetMenit
chr4tint, flit luminel, scolaril Evangelieti fagil de lumina,
nu vino sa asculte Evangelia, nu frequent6za scola duhovnicesca ! Si nu stint scusabili nice cumil in pretextult ce punt

ca nu gasesct preutt bunt; pentru ca in biserica glasul

Evangeliel, glasul Domnulu!, este supremulinMatoriti; preutul nu este decAtil organul prin care vorbesce i lucreaza
insult Dumnedet. fn veacurile primitive creqtine nu se p6te
dice ea erat preuiT invqact ; totult bisericele erat pline de
scolaril Evangeliel. CaV pagant nu s'at convertit numat din
aullul a doue fret cuvinte din santa Evangelic! CAtt altit nu
s'ati atinst pang in fundul inimel lor, numat vedend viaca
chreqtinilor, numat asistand o singura data la rugaciunile qi
agapiile for ! CA-ct p6catot nepoca4t au devenit eel mat mart

santt, numat atingand pragul bisericel, numat deschidend o

carte -sacra! Unit Augustin, Unt Ambrosie al MediolanuluT
Unit Tustin. Filosoful, Unit Cipriani/ Vegitoriul, si 00; care
at devenit cet mat mart parinti aT biserica ; ,Unt Moisi, un
David talharit, 0 Marie Egipt6ncrt, vesti1 prin degradarea
for morala, i cavi au devenit mat in urine modele de sanIe-

www.dacoromanica.ro

72

CARTE PASTORALA

ar trebui sit indernne, sit incurajeze pe tot chrestinul

ettrt a iubi i crtuta calea bisericef in care se petrecti
asemine minuni.
Nu neruintmii, iubitilor, a dar6spunsti. on cui ne-ar intreba seriosti despre credinta nostril; dar, din nenorocire tritintr'un seculti de indiferentismit religiosti : cei marl, care
ar trebui st dea esemple celor mid, nu locti pentru_biserict
nie,

ceea-ee an trebui se fact. Ar fi de dorittica sit imittmit cu totii pe

bunii nostri suveranl, care se distingti prin virtute i un esemplar devotament religios. Cei mid neavend inderanuri din partea celor marl', se retragti ; eel interesati a p6scui in apt turbure, defaimil si desereditezt anume, institutiunile ndstre cele mai

salutare.. Asa spre esemplu, milostenia la strati, care, nu mai

departe de dbl. cu tra-cleci de ani in unlit, era Virtutea

principalt ce caracterisa pe moii si pAriatii nostri, cari ins
tote sambetele impArtiat pane i bucate, nu numai saracilor
de pe strade, ci i celor inchisi in grosurff ii prin temnite,
astadi este pust la censurg, tocmai de eel cc se pretind lumina
lumei! S'ail gasit Omen! care se entice chiar prin publicitate
ca dispositiunea luatt ca pretqii sa mijloceaset catre bogah
a veni in gjutoriul saracilor, este rea sub pretecstti ca prin
ac6sta s'ar,sustrage 6menii dela muncei.
Ei bine, aseminea idee nenorocitt i care aduce deson6re
oxnenirei, nu s'ar fi mat nascere, dact autoriul ei an fi cugetat mai seriosti, sati ar fi discutat celti patina cu vre-unnl
dintre eel mai simpli preuV. Ar fi aflat atunci, et, aillostenia
la straci aste cea mai strAvech e- ingtiiucfune din lume ; crt
Mantuitorui a rtdicat-sqa rangul de prima virtute in biserica sa Ler crestinii din tot timpul ati practicat-o pant la
punctul de a'si distribui (nail) intr6git avere la sitraci; i ca

acestiti institufune nu se refert atata la straci prechtu la

bogati ; dtid este singural mijloct prin care bogatii justifict
traiul for pe pament11, singurul raijlocii prin care el' devint:
o _providentd divine!, sati, precumit se esprirat dreptul Job :
Ocliiit a orbilor, piciorg a ologilor, petrinfl sdracilor ; singurul mijlocti, 4ict, prin care bogatii 'si capita mantuirea
sufletesct si stima lumei suferinde,

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX

73

Milostenia, Iubitilor, precumit qi rugaciunea, i postuld,

i pocilinta, cunt instrumentele prin care. se regener6zI intr6ga nostra naturil, spirituala ii corporals ; aka 6.1 din mandri, aroganti, nesimtitori, impetriti, cum mai top' qi mai tot
deauna suntemti naturalminte, de,-venimti docih, umilits, cornp&timitori, buni i blanch. Considerati aceste virtuts ca o

gimnasticil spirituals, prin care inima n6stra impetrit6, s6,

schimba in inima bland& qi creltin6scii. Considerati-le ca in-

strumente de scalit, reclamate de cea mai bung methods a

Dascalilor notri spirituals, pentru instruirea, crecerea i
perfectionarea scolarilor Evangeliei, meniti a schimba i mai in

bine fata lumen. Dna nu s'ar fi semanatodata asemine principii mhntuit6re, credeti ca societatele ominelei ar fi ajunsti
la gradul de culturA qi eivilisatie in care se giisescit ast4?
Ore ar fi existat Monastirile,. Bisericele, Scalele, Spitalele. Orfanotrofiile, Gherrondo-iTofiile, Asilurile de tot feliul pentru
omenirea suferit4 data biatranis noqtii ar fi judecat tot ala de

writ ca gi noT asupra marelor principii Evangelice aduse

in lume de Domnul nostru Iisus Christos qi propagate prin
Dumnaleescii. Bei Apostoli?! Sail dacil s'ar fi marginit numai a'i trombita faptele, ne-devenite inca o realitate!! I
tea, Iubitilor men fiT i frati in Domnul, materia ce smerenia N6strA propunemil dragostei Vdstre spre meditare
en ocasiunea introducerei n6stre in Sautul qi marele poste.
Si v6 rug6railt in interesulti celii mai vitalti alit fiecitruia in
parte, in interesul bunei-stars i a prosperitiltd familiilor
D- vdstre, in interesul Societ&tel in genere, in interesul acestui
de Dumnedet. p&zitil Regatti. all Romanies, care este Patria n6strA Comunit,ca sz iubiti Biserica, sA apropiati de ea, sit
aplicati in viata D-v6stre m&ntuit6rele sale exercitil Duhovnicesci, edit putinti in dorint& de a le cun6sce i cerca spre
sciintit. Aveti eatra biserica macar buna-voint& en care

onorati teatrurile i alte petreceri publice. Contribuiti cu

totii in a ye indemna mutuald la santele serviri bisericesci.
Puneti tinerilor i copiilor D-v6stre chiar i mid premii
pentru a-i indemna i incuraja sia frequenteze santele locauri, eaci mai bung este a cli in curdle Donnulut, dupre cum

www.dacoromanica.ro

74

CARTE .PXSTORALA

se esprima. Profet-imp6ratul, deceita mit' in locaourile p&el-

to,silor. Numg hotdrarea, numai cercarea, v6 va face sit

cundscep", sli, simtici, -cAtil de bunt. este jugul DomnuluT, qi
&tit de u6ril qi folositdre 'I este sarcina.

Charul DomnuluT Nostru Iisus Cristos, qi dragostea lui

Dumneq.eti-Tatalui, qi comunicarea santului Duhil sti fie cu
vol. cu to1T. Amin.

Cal Into.

www.dacoromanica.ro

MESTERUL MANOLE
Lectorii notri, veclandit acesta titlu, f T vora fnkipuil ca avema de
ganda sa li presentamit o noua formula, a legendel despre Meterul
Manole.". Legenda acestel persone, devenita aprOpe mitica la tote popOrele din Orientul Europe; este pentru Romanii din stinga Dunarel
formulate de tetra bardul latinitale; D. V. Alicsandri, In baladele
sale; i o nourt formula despre acesta subieeta ar strica pentru Romani tofu efectul, ce-lit are balada genialulul poeta. NoT aid voimit
sa facema maT mutt, materialul istoricit, de care dispunema, ni ofera
posibilitatea, ca Meterul Manole" sa devine de acum o persona istorica, cunoscuta din punctul de privire al locului sen natala, al activitatei sele, precum kiar i al serviciilor, ce el a &lust". omenirei i
specialminte cretiuilor din Biserica ortodocsa. Dar, pentru ca sa puterctit ajunge cu mQ,Tmultil succestila acesta scopit ultimara al studiuluT nostrulla iinta dorinIei sufletuluT nostru, vomit divisa materialul, de

care dispunema, In doe sectiuni; tractandit intaia despre elementul

legenclard al eestianei, apoT vomit desfaura elementul istorich, unde
vomit ecspune tote, ce noT am aflata despre persona, cea atat de rehumita i popularrt.

I.
ME*TERUL MANOLE FATA. CU LEGENDELE POPULARE

Popdrele dela Durarea din seculul al XIV-lea 0.1)6326 la ince-

putul seculului curentti s'ati aflatit In respectul vieteilor sub influinIa cultureT evuluTm.eslid..Aid nu trebue sa caute cine-va
filosofie ; sciinca, propriii disc lipsia cu totul; Tar t6tA cul-

www.dacoromanica.ro

76

METERUL MANOLE

tura se invertia in jurul Religiunei. Kiar Romrnii din Moldova, Muntenia si Transilvania, cei mai favorisati de imprejuritrile istorice, nu se ocupati in acestil. 111110, de cht.,eu
construirea de templurisi organizarea de moniistiri, Tar cared
li s'a presentatit ocasiunea de all manifesta productivitatea
lor literare, totul s'a marginitit intr'o literature eclesiastic5,
si ckte-va chronice, lucrate si aceste 4upre chronograftuile
bizantine, care de ordinar incepit istoria poporului cu eve nimentele biblice. Da, in Religiune pre acele timpuri era
concentrate tote activitatea pop6relor dela Dungrea si tine
voiesce sit faco istoria si mai ales literatura din aceste timpurT, nu va gesi, alitturea cu cultura religiosit, modele pentru studiul Wt.
Literatura poptilarit, propriti v ise, avendit de mentorii cul-

tura claselor mai inalte ale societAtei, se invertesce cu subiectele g 61e tot in jurul Religiunei. Colindcle Romilnilor, care
cantg, nascerea Domnulul, fsi datorescii formula for de astir -di

seculului al XVI-lea si mai ales celuT al XVII-lea. Kiar in

seculul al, XVIII-lea poporul ronattmu era sub influh4a cea
mai directit a Religiunei, chnd flu vedemu producendit piese
literare, ca : O Diece ! prenv6-tate; care 'n yell la sc6lit
carte; Spune! spune ! ce e unul" ? . . . eV; si care piese
literare, dec6, o supunemtt reflecsituailor ndstre, nu putemti
sit nu recumiscemit, ca ea este unit adevoratii simbolu populard, uncle sinatti cuprinse dogmele si credirrOle BisericeT
ortodocse. In fine, insusT legendele poporuluT romanii, ca si
ale celora-lalte pop6re din Oriental Europe, au de subiecttt
persone, care cu activitatea for s'ati distinsit in ramm.a religi6se si aici noT claret legenda despre Mesterul Manole",
care este chntata tot pentru cele bisericescI. De aceia am
dish Bela tiuceputut, si aici o repetAmiet7 ce pop6rele dela Du-

www.dacoromanica.ro

tIEV.Ewct, MANOLE

77

neirea
fetcutic p6n6 acum culture for in marginele Religinnei cre,stine.

Propunendu-ne sit studiemti pre Mesterul Manole", not

in ac6stil, parte, unde ne oeupamit de laturea legendara a cestiuneT, nu vomit ecspune legendele, care se gasescii la Serbi,
GrecT si AlbanezT qi care in multe trasuri shnIna cu legenda

nostril, despre Mesterul Manole". Aid vomit ecspune numat trel specimene despre acestit subiectit Vomit da in tarsmile eT caracteristice legenda Mesterul Manole" la RomAniT de lOngii Carpal, vomit ecspune legenda Macedo-RoxnAnilor, ft,cend.u-ne reflecsiunile asupra el. i apol vomit trece
la o legenda, necunoscutt, literatures romane, adecii, la le-

genda despre Mesterul Manole" a locuitorilor Tesaloniculul, Tesaliei i aT AtonuluT, carea, o spunemtt mat de timpuni va servi, ca punte de trecere dela elementul legendary.
la celii istoricit al cestiuneT.

1. Legends Me$terul Manole" la Romanil din

Carpati. Poetul Latinilor contimpuranT, Muza Romhuilor
dela Carpal-T, Stimatul i iubitul de totT,-Domnul Vasile Alic-

sandri, ni-a representatit pre Mesterul Manole" in modul,

cum RomftniT din Carpati eanta pre acestt. Arehitectt al secululuT al XVI-lea, care a conceputti i apoT a ecsecutatit
planul monitstireT de la Arges. Dupre -acdsta legend& Meq-

terul Manole" este unit zidarit din clece, 'care pre top II
intrecep. Set :
'Pe Argq in jos,
Pe unit malt frumosit,
Negru voila trece, (a)
Cu tovarasi dece.
Noe mesteri marl,
Calfe de zidarT,

Si Manoli gece,
Care-I si intrece..
(rt). Mei popm ttl voIegee si reprexiqte pre N6goo voevodil, funaatortil nthtaiitird

www.dacoromanica.ro

78

AIETERUL MANOtt

Cu alte cuvinte, poporul romknescil consider, pre tot!

lucratorii calfe de zidari; adeca pers6ne, care at treeutt eta giul de, ucenici, i al ajunsil a fi mWeri, iar Manole este
.

rneterid raeterilor, (Alfa calfelor. ApoT acegti meteri stintti

angajaci de Negru (Ndgoe) voda, ca sa-1 congtruiasca pre riul
Angel o monastire, ca care n'a mat fostil i pentru care voru

primi, ca r6splata, aver! qi boeriTr s6t. zidirea In temeliI ;

adeca
Ca s8 -m1 radicat,T,

Aid sd-'mi duraci,

Monastire inalta,

Cum n'a mai fostu alta

Ca voit da aver!,
Void face boerY. (a)

Ear de nu apoi,
Voit zidi pre vol;
Voiu zidi de vii,
Kiar in temeli!,:
Dupi aceste, continua legenda, ca locul, alesu pentru construirea monastirei de Argel, este unit locti istoricit, stintt
nisce zidiuri veki, uncle au mai fostti constructiuni; iar no!
ne intrebamtl, Ere nu va fi fostt. aid! Metropolia de Argeq, despre care menVion6zii, catalogul Iroperatorului Leon (886-911)

pre care not l'am facutti cunoscutil lectorilor ,noqtri prin

articultd, intitulatt. : tTitulatura MetropoNilor Ungro-Valachieia, (b) Apoi legenda adauga, ea, dupe ce mqterii si-ad
trastt sforilei au sapatti temelille, lucrul nu li sporia :
tai

Si meret lucra,
Zidiul radica,
Dar ori-ce lucra,
NOptea se surpa.
Arges, dar se servesce do epitetul generic4 sicomund, Negru vodt, atribuitii color
mai multi Domnitori roman!, al clrora nume individualu a seXpatil din_-memoria
poporului.

(a) tea si o dovadii popularit, cu boeriile In Romani se cread de Domnitori, dupre meritele personale, carii putt% art radice pre unit omit, sett se. -1% despoie de
prerogativele aeordate.
(b) Jurnalul ,Biserica Orthodocsri Romanil", anul V No. 3 jag. 135.149

www.dacoromanica.ro

M4TERT.I., MAI30It

70

Aid se vede o farts misteridsa, earea contraria lucrarea,

lar Melterul Mano le" ni se presinta intr'o stare de desperare,

in urmarea atria el parasepe lucrul qi se cults. Dormindu.,

el visaza, i aces-tit visa 6ea cum este ecspusit tovaralilor se :

0 opta de sus
Aevea mi-a spud,
Ca orT-ce-om lucra,
NOptea s'a surpa ;

Pen'om chotari,
In zidiu de-a zidi (a)
Cea 'ntait sotiOrk
Cea 'ntait suriora,
Care s'a. ivi,
Want in cliorT de 4i,

Aducenda bucate
La soil, ori la frate.

Admitandii i cialali melteri aasta propunere a lui Manole, se chotareseti, ca adoa-4i kiar sa puns in aplicatiune
conditiunile visului. Si Manole, ca meqterd. mare, adoa-4i de4

de dimineta se sue pe skele

and, vai I ce zaria ?

Cine ca venia?
Soiiora lui,
FlOrea campului1
Ea s'a propia,
Si II aducea,
Pranclu de mancaturA,
Vinu de beutura.
i ve4endii Manole ca s6rta, de a fi puss in zidiul monastire, are sa cads asupra sotiei sole, florea eampuluI" carea
se numia Ana, se puse pre o rug& ferbinte i ceru Bela Dam(a) Cum vedemil, poporul rominescii, din tote pgrille si cu tote ocasinnile, en.
apnea. farmecul geniulul printr'unil actii imoralfi. Asa de geniul artel architectonics
legii tot-de-u.na zidirea tine! flints omenesci in constructiune; de talentul veniitorid legit impulcarea anafore! din (liva de Pagel. Mai in urmrt. cu ameliorarea datenolor s'a modificatil i usul acesta, jiar tot aanairgmasii; ca'cl i astii-41 in constructiunile de valOre poporul credo, &t este zidita statura until omit, lusts cu
trestria dupre nature, citnd pdte mesterul, Tar cind nu, dupre umbra.

www.dacoromanica.ro

80

METERUI, MAXOLE

necieti, 'ea sit tritmit6 o plike furi6sa, carea sip intarc6 pre
Ana din tale. Devotamentul i datoria care baibath facu
pre Ana sa invinge greutaIile, i sal continue calea. Atwad
Manole se puse din nail pre rugaeiune si ceru, Ca sit fa-Ai:1246

Dumneclett pre pamentti o fit/tuna de acelea, care dispoie

brac,liT" Ond6ie paltenii" i restornit muntii", dar i acesth

uraganh nu infrange datoria And de so0e; cad legenda

;lice :

'Ear pe Ana
Nici c'o inturna 1

Ea mereu venia,
Pe drum sovaia,
Si s'apropia,
Si amar de ea,
Eata c'a jungea 1

data ajunsa Ana, Manole intr'un. h planet o sue pre

skele, si glumindh IT dice :

'Star mandruta mea,

Nu te speriea,
Ca vrem s glumimtl,
Si sa te zidirnh!
Ana se 'ncredea,
Si vesel ridea,
Ear Manea ofta,
Si se apuca,
Zidiul de zidith,
Visul de'mplinith.
Ana la inceputh credea, cei e gluma, dar asigurAndu-se
ca gluma primesce unu caracterh de seriositate, ea cu fnaintarea lucrard se tot raga de Manole, dar pentru unit melterh, ca dinsul, invinge am6rea spre arta pre amdrea spre
sotie; qi Ana cu corpul d ciment6za acele zidiurI ale constructiund, care se tot ruinah. In fine terminAndu-se zidirea
And i cu acesta i construirea BisericeT, zidiul mugea neincetat, pronuntandh :

www.dacoromanica.ro

kESTERUL MANOLE

81

Manoli, Manoli,
Mwere Manoli,
Ziudiul MO. me stringe,
Vieta mi se stinge

Ffindi terminatA, construirea edificixd-ui, vine Bi Negru

(Negoe) vocht, ca BA se inkine, adeett sa" yap, dem minastirea sa este ast-feliii construitA, in cat sA nu mai fie alta. Si
in adever, VodA remane prea mu46mitti, dar in sufletul lui

legenda aid, ca qi la TreT-ierachii din Iasi ai lui Vasilie

Lupu, clA nasere do/ilia, de a nu mai ecsista o adoa eonstruqiune semerul. i eca Domnitorul, intrebanclii pre meste4,
deal, pota face o adoa monastire i mai frumosit, i primindii
unit respunsti afirmativt, ordonA, ca BA tale melterilor skelele Bi sa li se trage scirile, spre a putrec,li pre eoperiBul BisericeT i a numaY face o adoa mOnAstire. Legenda mOnitstirei ArgeBul, ca Bi cea a monAstirei Trei-ierarchi din Iasi,
pure pre meSteri in positiune, de all' face aripi de BindrilA
si cu tots arta lor, ca ameni, unde cadti i moril. Singurti
MeSterul Manole", Anahnendii in urmit pre coperiqul Bisericei, aude din noti, qicendu-i-se :

, Manoli, Manoli,
Mestere Manoli
Zidiul retl me stringe,
TititOra 'mi plange,
Copilasiu-'mi frange,
Vieta mi se stinge.
Iar :

Cum o audia,
Manea se perdea,
OkiT -se invdlea,

Lumea se'ntorcea,
Noril se 'nvertea,
Si de pe grindiO,

De pe coperiA
Mortil bietu cadea I
Ear unde cadea,
Ce se mai facea?
0 fontanA lina,
Cu apa putina,
2

www.dacoromanica.ro

82

METERTJL MANOLg

Cu apd sdrata,
Cu lacrirn udatd I

tea In triisurile caracteristice, confirmate prin ecstracte

din balada D-10 Alicsandri, legenda rnondstireI Argeq, i
not aid mai addogdmil, ca partea de pre urmiti a acestel legende, i anume despre sarta meqterilor consructorY, servant,

in total en legenda monastird Trei- ierarchl din Iat. Dar

noT sd, ne intarcerat la legenda melterulur Manole i resumand'o, dieemti, cd, arta in secuLal dl XVI-lea la Romara
este indreptatet spre construirea de templurY, ca mesteirii szIntti

toyarasi de actiune i in fine, ed megerii fi ma ales Manole mire, in pitmentul Terel rominesei ; ceia ce pentru noT insemn6zd simplu, ca remand in 1,'6rit. Asupra aces -

tuT punctil tugdmil atergiunea particular, a lectorlor no tri.

2. Ciinteeul podulni de la Narta, sou dupre dialectul

macedo-romanit ciinticul a puntile' de _Warta. Astir -feliti se
intitulezd legenda fracitor Macedo-romani, care in multe trasurf caracteristfce sdrinind cu legenda n6stra despre Meterth Manole". NoT nu anticipiimii a ne pronun-ca, asupra
cuprinsului ; dar pentru cuventul, cd, ea nu este ined, destul de respandita 'intro Romani): de dincoce de Dundrea, o
reproducemtt aid in intregul eT, insotitd de traductiunea romand, dupre cum nT-o comunicd D. Vangelin Petrescu (Cruqova), (a) clicendd la fine aceia, ce vomit crede de cuviinp,:
Tecstul original

Traductiunea rom4net

la invesceti-ye cu giupile,
Giupile cu nasturli,

Fete ale Romanilor

Juni a! parintilor,
Ia 'mbracati-ve cu giubelele,
Giubelele cu nasturil,

SA ve arisiascd (c) maisturli..

Sa placetT mesterilor...

Facie a Armaiiilor, (b)

Gioiiile a tAtafiilor!

(a) Monstre de dialectul Macedo-rominU de Vangeliu Petrescu (Crusova) Par -

tea I. Bucureal 1880, pag. 84 95.

(b) Literele n Qi m cu circumflecei trebue sit se cit6sc6, ca moldovenescele Si.

rola,

in-ie etc.

(c) Vorbal grecescii dela apiamo =-- placA. D. Vangele crede, ca vine dela
apv(Cco = negli, (ib. pag. 147 No 121).

www.dacoromanica.ro

MgSTERUL MANOLE

Maisturli cu tehne (a) areua,

'ST luarti

codra si cu Mo-

MesteriT cu arta mare,

Si plecara laScodra si Morea.

reuA,

'Si era trei maisturi alavdatT,

Si amentreili (h) 'si erat fratT,
Pe masturie mult invetati,
Si amentreili 'si erat 'nsurat,T.
De mult maTsturi ce era,
La toll numa-le- s'avc,Tia ;

Cate lucre grele era,

Eli putea de le adara.
Un om. Vine (c) de '11 clima
Ca amiratlu (d) le striga.
Si 'nkisira (e) de preuna,
Tuta noptea imna pe luna,
L'Amirtithr se'nclinara,
Cu dor mare-lu 'ntrebara :
tce ursescl (1) tu de la noi?
Noi himt OrnenT, sclaVI a teis

Si erau trel mesteri lAudatT,

Si tus-treT eraU frati,
Pe mesterie mult invetatI,
Si crate trermi eras' insurati.

De mult mesteri ce era,

La toll numele li se audia;
Cate lucrari grele erat,
El puteu de le facet.
Unto omt veni de-T kTema,
CA tmperatul IT striga.
Si plecarA impreunti,
TOtA noptea umblati pe lunA,

imperatuluI se'nkinara,
Cu dory mare-1U intrebara :
Ce poftescl tu dela noT ?
Noi simtemt OrnenT, sclavT
aT teT,.

tEti am avilita ti vol,

Ca hill maisturi multu a reT,
Dela mine ce caftati,
Puntea de Narta s'o adArati?
Ma sl nu putetT s o adaratl,

tEt am auditt de (i) voT,

Ca sUntetT mesteri forte marl,

Dela mine ce ceret,l,

Podul dela Narta s-lt facetl?
Dem nu vetT putea s-lt facetT,

SA scit,1 ca vii nu scapatT).

tDomne 1 te palkarsim, (g)

Tres dile'sa ne minduim,.
Dupa ce 'sl se minduira,
L'Amiratlu apandisird (h) :

SA sciti, ca vii nu sapatT,.

tDomne I te rugamti,

Trel dile sA ne gandimt,

Dupa ce mi se gandira,
imperatulul respunsera :

(a) Dela grecescul T6XY7j = arta.

(b) Macedo-romfing, dupre analogia lul amandoT, facu gi amentreilea, in loeittle
moldoveneseul tus -trel, sea efite"-treT al Muntenilor.
(e)_, V inainte de i se pronunVi, ea moldovetteseul v(r) ine, 17(r)irul etc, Tar nol
ilu vomfi eerie ma :V,
(d) Vorbi arabii, de uncle Qi francesul Amiral. (Littrd)
(e) D. Vangele 11 derivii din grecesee, fiialS a ariita euventul. Ore nu deriv'e dela

= ineurgii ?
(f) NoT derivamu aeestrt vorbd de la 6146) =-- pofteseii, ordonii ; D. Vangele
de la ursitii. Dupre opiniunea nestrrt Qi ursita romineseli i -a luatfi pre a fi al Beg
tot de la aeestli vorbi.
(g) Dela greceseul cpcotaX6w CO rogil.
(7) = rgspundfi.
(h) De la vorba greeit airccecco

www.dacoromanica.ro

8i

METERUL MANOLE

tPuntea aisa s'o addram,

Septe aril kern (a) caftam.
Icl s hiba si sd lipsiasce,
Amiralia sd hargiuesce (b).
NoT sclari a tel sd him,
S'nu ne alasT tea sd ne jalim.
Tu csenea (c) aista ce him,

Fumeile vrem sd ne le-adu-

iPodul aista, ca sd -la facemt,

dpte anT de timpU ceremU.

Aid ce-o fi si ce-o trebui,

imperatia se keltuiasce.
No! sclaviT tel A lima,
SA-nu ne las! s ne jdlima.
In streinatatea asta, unde
suntemU,
Femeile vremU sd ni le-adu-

gem,

cemt,

Pe fling nor s ne le avem,.

tTute aiste, ce cdftat,
Et ye le daU cu giurat,
Punte sanetosa voiU,
CA ye taliu treili ca oh!

Pe longa nor s ni le avemU,.

Se sculara, si amentrei
Se duserd sd lie a for fumeli.
Fumeile le eraU de Nanta,
Le luard si le dusera 'n Narta,

Fumeile le eraU dit munte,

Le duserd in Narta la punte.
i ahurhird (d) de lucru,
Loclu a puntiler 'ndregea,
Them elle le saps,
kietirile le arildipsia (e).
Tutd c,liud ce lucra,

Apa noptea l'o 'neca.

ese an! ma si se curma,
i puntea nu le se addra.
Ma 'si idea si se minduia.
i cu IticarifiT ldT plangea,

Cd keroUlu le aprokia,
Si puntea nu le se addra.
Una diud de dimineta,
MATmarlu Candu-sl la fata,

(a) Dela grecescul zatpbc

'Tote aste, ce cereti,

Ea vi le daU cu juramenta,
PodU sdnatost void,
CA ye tait pe tus-treT, ca

pe oi.!
Se sculara, si cate-tra
Se duserd sd iea a for femel.

Femeile le eraU din Nanta,

Le luard si le dusele in Narta,
Femeile le eraU de la munte,

Le dusera in Narta la punte.

Si s'apucara de lucru,
Locul punter illy prepara,
Temeliile le sapa,
P(k)Tetrele le ronduia.
Totd giva ce lucra,
Apa noptea le-o 'neca.
ese anT da li se curma,
i podul nu li se facea.
Da-'mT sedea si se glindea,
Si cu lacrimi negre plangea,
Ca timpul li (se) apropia,
i podul nu li se facea.
Intro 4i, de dimineta,
MaT-marele candu-sna(spala)
fata,

timpti.
(b) vorlia turcescg.
[c] Dela grecescu g`doc = streirdi si specialminte el,oix = streinatate.
[d] De1a verbul etpX(C0) = incepil, m apucA.
[e] De1a grecescul apaaiCco --= tnsird, randuescA.

www.dacoromanica.ro

85

ME5TERUL MANOLt

Iu se primna pitu ubor,

Unde se primbla prin curte,

Veda o pasere sburatore.

ViClii pulilu asburatort.

PuIllu ado iu 'sT asbura,

Paserea acolo, unde 'ml

Pe lumakie 'sl se discurma,

Pe maT marlu ma'sT muntrea,

Si cu dor mare piridea,

A maTmarluT ma'li dicea_:(a)

tMaimare sa nu te jalesci,

Ma 'se vreT lucru sa

bitisesci (b)1
A friicIuT frate n'vesta sa luati,

sbura,
Pe o ramura se repausa,
Pe mal- marele asa 'mT
(It) privea,
i cu doru mare ciripea,
Iar MaT-marelui asa-T dicea :
eMaT-mare sa nu te jalescl,
Deca vreT lucrul sa ispravescT,

A miculuT frate nevasta sa

luatT,

Tu themelie s'o bagati,

In temelie s'o 1:44,

Ini-rie, ini-vie s'o anvelitT,

Curend, curend s'o'mvalitT,

Jale si mila sa n'aratati,.

Jele si rriila sa nu muntritT.,

Ditu hicate suskira,

Inima ill se dimica;

Mai-marele candu-'mT audia,

Pasarea asta ce-T dicea,
Din ficatu suspina,
Inima-I se demica;

'De mult ce avea mare dor,

Pe aceatcama Mica nor.

De mult ce-avea mare dort,

Pentru acea maimica nor(a).

Nesa 'sT avea un Faict natt,

Densa-sT avea unt mica fats,

Maimarlu candu-sT avc,Tia,

PulTlu aistu cell Clicea,

Pe piciore ne radicatt,
De ma-sa nu se despartia,
Constantin mi-lt klema.
Constantin V-1u clima.
Mal marele mi se gandia,
Maimarlu 'sl se minduia,
i mult reu II venia.
i multu area III crinea.
La sfersitt se gandi,
Tu margine se mindui,
-Ca Dumnedet asa ursi :
Ca Dumneijet asa ursi :.
Podul asta ca sa-lt face,
Puntea aista tea s'o adara,
Lipsia nor ma mica sa mord. Lipsia nora maT mica s

Pe ciciore ne prustatt,
De ma-sa nu se despartia,

mord-.

A casa el dimanda,
PranCiu bun le s'adara,

In casa el porunci,

Nor ma mica sa 'sl se 'ndrega,

Nora maT mica sa se drega

Prandu cu ea sa-1 pitreca.

Pranclu cu ea sa-lt tramita.

Prandt bunt sa li face,

(gatesca)

[a] a cu eircumflecsA bit se ponunlii, ea moldovenescul Zama,

[b] Vorbli lurcesc4,

www.dacoromanica.ro

86

METERUL MANOLE

Malmarlu ce dimanda,
Nor ma Mica 'sT l'asculta.
Constantin '0 lu sculg,
De iu durmia '0 lu destepta.

MaT-marele ce ordonk

De site 'si lu suturA,

'napol pe somnu '1u bAga.

De sire mi-1U satura,

Si 'napoT pe somnu -lu puse.

Nora maT mica mi -lu ascultA.

Pre Constantin si-1l scula,

De unde dormia, si1> desteptA.

Se gat, se army (imbraca),

La podu sa se duce porni.
Cu mare bucurie. era,
PrAnclul candu sT lu ducea ; Pranclul cand
ducea;
Ma la punte eftndu agiumse, Dar la podu cand ajunse,
A mAIsturlor ea 16 dise :
Mesterilor ea li dise :
S'adArA, s'armAtusi,

La punte sa s'duce inkisi.

Cu mare haraud (a) era,

Vol, maisturi, ah! vol maratl,

Cu 'mbareSA (b) ce lucrati 1

Iu e puntea ce adarat,
Sese anT intregT ce lucratn

(Vol mesteri, ah! 'vol amaritl,

Cu noroc ce lucrat,11
Uncle-i podul, ce-aST facutu,
Sese anT intregi ce-aST lucratt ?.

Puntea denda o ahurhim,

(Domna, si noT ne ciudirnt,

Podul de cand l'am inceputt,

Diva si noptea tots lucrAm,

Diva si noptea lucramt;

Si nu putem tea s'o 'mprus-

Si nu putem, ca s6.-111 radi-

gDomna,si noT ne ciudisim(c),

camt.

tam.
MAItharlu. ne dimanda,

MaT-marele ne- ordona,

Cu giurat ne spregiura,,
Asta-41 prandu cae s'aduce,

Cu juramentt ne jura,
Asta-di pranclul car'ar's'a-

SA nu TalAsam tea WO. fuge;

Tu themelie s'lu bAgAm,

Puntea s putem s'o adarAm.

Ea, laia, nu,sT se dukia (d)

Maisturli ce 1T sbura.

duce,
sa nu -lU lasam sa fuge;
to temelie sa-la bAgamt,
Podul sa-la putem s-10. fa-

cemt.
Ea, negra (saraca) nu mi se
dumirea,

Pe barbat-su ma-sI muntrea,

Mesteril ce-I dicea.

Pe barbatu-s'o da mi-1U privia,

Si-lu videa, cd tot plangea.

Cu dor mare lu'ntreba,
Cat videa ca lacerma :

Si-lt vedea, ca tot plangea,

Cu Or mare-1U intreba,
Cat vedea, ca lacrima :

[a] Dela greceseul rpec = bucurie.

[bl Vorbii arnautesed.
[c] Vorbri slavonA de la IyAo = minuue,
id] Dela grecescul 80.x6(0
w = opinezti. tad dull cu prtrerea,

www.dacoromanica.ro

87

ME.5TERilL MANOLB

Vrutlu a m et giorie si b arb at, - (Iubitul meg June si barbatt,

Void s'Enl _spuiii 'n' drept si

curat.

Void sa2mTspuIdreptsi curat.

Ti ce plangi si lacarme0...

De ce plangT si lacramecy?...

Spune

Spune'mT drept, asa sa tra-

'ndrept, a'si 'ffaT

escis

banedTs !

(\Truth, suskirarea a mea,

Nu este ti altu ceva-,
Imt ca4 'nelu, vruta a mea,

Tu acea graph si treci de'l

Iubit'o, suspinarea mea,

Nu este pentru alt-ceva ;
tmi caclu inelul, iubita mea,
Intr'acea gropa si treci de -1u

lie!,

leas !

Tu grepa, nesa 'sT intra,

Cum barbat-su Ii dimanda.
Ahurhi nelu 'si lu caftd,
Far sa sciba ce va sa path.

tn gropa dinsa ImI intra,

Cum barbatu-sed ii ordona.
Incepu inelu a mi -1u cauta,
Far'sa scie ce are sa pats.

MaTsturli'si hiumusira,
Cu vie (a) si thre de friila.

MesteriT mi se repeclira,
Cu graba si fOr' de mild,

Tu themelie o ardcutird,

tn temelie o restogolira,
Si cu petre mi t'o zidira.
Ea, saraca, li tot strigh,

Si cu kietiri s' o stismusira(b).

Ea, laia, ma 'le striga,

Cu Mild it palaearsia.
Carnile 'si le dipira,
Peril din cap 'si arupea.
De cat vir:'nu nu o avdiat
Bocea a lei nu 'IT s'asculta.
Eard nesa le eficea,

Cu mild 11 ruga.
Carnurile si le sfasia,

Peril din cap si-1 rupea.

De cat nici (ver1) unul nu o
au4ia,
Vocea el nu-T asculta.
Eard densa li dices,
Si cat putea IT ruga :

Si cat putea ill palacarsia :

(Vol, maTsturI, ah! Vol ma- Vol, mesteri, ah! vol amarati
ricY
Pe km grain s'm'ascultatl,
Numal o vorba sa -ml asculI

taV,

Va sd ye dicd ninga'na bra,

Tits sd -'mi alasatI 'n fara,
Natlu de fame s'nu'friT mara.
Ia pitriceti sa
aduce,
Tea s-1 bag . pe tits sa suga.
Ca e mic> si ne crescutd,

Ne'mprustatd multu minut.

[a] Vorbli greedseli de olx

0 sa va dice inch o data,

Tita sa mi-o lasacf a bra,
Fatul de fame sa nu-'mi mara,
Ia tramiteil sh mi-lt aduce,
Ca sa-1u punt pe tith sa sugd.

Ca e mict. si necrescuth,
Ne'mpiciorogatd si micu
multd,

= gralnt

[1:4 V.orba atismusirii vine del 2vaCco = zideseti,

www.dacoromanica.ro

88

MEFTERUL MANOLE

Cum trembur mine, marata,

SA trembura si puntea de
Narta!
Cati cAletori va sA'si trece,
Cama multi sA-'si se 'nec6 ;
Cati peri 'n cap mine rM am!
Ahat,T orneni sA-s'neca

tr'an

Cum tremurt et, sEtraca,

Sa tremure si podulde la
Narta !
CatT calatori isT vor trece,
Cei mai multi s mi se 'nece ;

Cati pen 'n cape ea am,

Atata omenT M. se 'nece in-

I....

tr'un an

tea legenda Macedo-romAnit, pre carea D. Vangeliu Petrescu o potrivesce eu legenda romAnescit despre Mesterul
Mamie". Fie, si nol nu ne opunem la acestA gmuire, mai
ales ca am cAutata sit-i china o traductiune cat se p6te de apro,pietA de idiomul Romanilor din stanga DunArei. Dar trebue sit notrtma si distinctiunile, ce ecsista intre ambele Tegende, si care, dupre opiniunea nostrA, resultA din distinctiunea conditiunilor sociale, in care trAesca ambele popere.
Romanic de la Pincla si Carpati, aplicanda pre mesterii legendelor for la arta architectonics, el nu iii aplicA, specialitatea for la acelasi scull de luerAri. Gel din Pindil ni se presintA,

ca fie-care lucrAtora, care esinda din locul s6i1 natala, pled&

sA gAsiase6 de lucru si in fine grtsescil lucrarea unui poda la
unit Inape'ratii; in 6re-ce eel' din Carpati siinta afectati la edificarea unei Biserici. Ceia ce, dupre opiniunea nostrA, a-,
rata direetinnea timpului si siguranta social u, de a se ingriji
omul si de cele spirituale. Pre long aseste, lucrAtorii din
Pinda, pentru ca sA formeze o asociatiune, trebue sit fie frati
de range, in 6re-ce eel din Carpati stinta numal tovarAsi, adecA 6meni, unit): pre basa comunitAtei de interese in jurul
unei asociatiuni. Acosta pentru lVfacedo-romAni, denotA, du-

pre opiniunea nostrA, lipsa de incredere, ce omul are in aprepele sal. cola simplu. Lucru ce a ecsistata si la Romani'
din. stanga Dunarii, clad pentru o intreprindere comunA se
cerea, ca 6menii sA fie intre dinsil sea fiat]: de sange, sea
frati de truce. i bine (lice teoria psichologiert, ca asupra fie-

www.dacoromanica.ro

METERUL MANOLE

89

funilor imaginare ale omului au unit roll. determinativd cir-

cumstarile fisice si morale, ce ineunjura pre omit. Romani!

de la CarpatT, traindd in nisce locuri padurose si Inca neesplorate, se v6dt1 mat multi predate necunoscutuluT, si de aceia IT si vedemtl prin legenditi, atribuindil stricarea iucrareT
dintrro li un.ei forte necunoscute, misteriose ; in 6re-ce Romanii din Pindii, venindd in contactd mat des cu n6gra realitate, atribuesed stricarea luerareT furiel apelorti, adieti unut

elementd naturalit In fine Mesterul Manole" al Romanilor

din CarpatT gasesce mijlocul, pentru paralisarea forte): destrug6t6re in descoperirile, veclute intiund visit, qi el, conform acestord descoperirT, vine la ideia, ea forts, misteri6s6,
reclama sacrificiul uneT femei ; adeca a fiintei celeT mat iubite

pentru unit barbatii. Mai marele" Macedo-romhnilor, care

fusese mg putin influentatti de cultura moderns, scie Inca
a interpreta ciripitul pA,seiilor si dupre acestit s6mnd vekiti
al strebunilor set, el descopere, ea amdrea spre arta si sciinta reclamii, sacrificiul am6rel conjugale (Socrat) si pentru
ca Puntea de Narta sit s'adiireze" trebuie sa fie puss in temelie clnnata-sa cea mat mica . . . . In totii. casul li in
genre vorbindil, suntil multe trAsurT de as6menare intre aceste doe legends, kat ca ambele pop6re sa ineeteze de asi
manifesta particularitatile individuale, resultate din modal
si cikumstarile viqei proprie.

3. Legenda Melterului Manole" dupre locuitoril

Tesalonicului, al Tesaliei i at AtonuluT. in comunaLitochor de longs Olimpul TesalieT, Prea Santitul Porfirie Uspenskif a culestt mat multe anecdote, relative la vietasi activitatea
unuimesterd vestitd, nu in architecture, dar in pictura si iconografia biserie6sca. Supra-numele acestul artistit la Tesaloni-.
cent i. Tesalieni este. Panselin (a), Tar de catre locuitoril AtoTa] Vorbg coin push' dip ltdtto =.-- tot, in totul Eli Geki.rnr--lunii; adecglumiuogilutotul

www.dacoromanica.ro

C,I

METERUL MANOLE

nului el se numesce Manuil Pause lin" (a). Diouisie Furnoagrafiot, scriitort li pictort al Atonului, care qi-a desfitqu-

ratii activitatea sa intre anii X701 -1733, pentru prima

data ni, comunieN, supra-numele de Panselin", acordatt
Meterului Mano le" al locuitorilor din jurul Tesalonicului.
D. V. Barskii, unit algtort mat csi scriitort dintre anii 1725

1744, dupg ce a aulitt diferitele legende despre acestit

Mestert i a contemplate productiunile artistice, ce i se pres mit, lit numesce renumitli . La 1798 tritia centinarul pictorti,
Damaskin, care nu mime, cg scia mai multe anecdote rela-

tive la persona acestui Metert Manole", dar a luatit i

portretul pictorului din nartica catedralei Protatului (b) i
l'a dust in kilia sa din munte, unde soldafi turd la 1821 i-a
scobitt Ail. Pictorul atoniOnt, Veniamin, de la 1806 1816
a copiatt in miniaturit tote productiunile artistice ale lui
Manole al Atonului, pre care traditiunea le aratg i pen6
astg-c,i in monastirile Protatul, Rusicul qi Chilimd.arul -li o
ie6nA, din skitul Vatopedului. T6te acestea copiT ale pictorului Veniamin s'ait pAstratti de cgtreMacarie pictorul, i ele i
p6n6 astit-4T santt intrebuincate, ca modele pentru iconografia
Atonului.

i pentru ca sit vedemt, cg qi din legendele lui

Manole al Atonului nu lipsesce elementul misteriost, vomit

cita aid o aueedota, relativit la icOna Mantuitorului, ce se
aflit In Biserica catedralg a Protatului qi carea, conform opiniunei caltitorilor do autoritate, este o productiune artistic,
cu mull mai noug, de at timpul vieei lui Manuil Panselin".
Ie6na, despre carea vorbimt, este o picturg in mgrimoa na-

turalit a stature oroului i ea este aeolat6 in iconostasul

Bisericei catedrale a Protatului. Despre acOstg kola, pre
[b] TpyALI xienexol Ayxonnol Aicapadil 1867 Tom. IV pag. 279

285.

[b] Numirea ripdinc si apoi ripckanc = intiiiii iti cell. mal Intail, se atribne superioruld presto tote mongsthile din muntele Atonnlui. De aid qi numirea
catedrald de : 'ExxXlaCcx 2a3 apoyriToo = Biserica superioruld.

www.dacoromanica.ro

METERUL MANOLE

91

care tradifunea o prescrie Jul Panselin, se spun, ca turd

bittrinit monachit a veclutil o vedenie, prin carea i s'a anuntatit de sus, el icona acesta nu numaT semanrt, dar represinta

in totul pre Domnul, cfind se 6fia pre pitmentil intre

6menT". (a)

Nu numaT Atonul, dar i Tesalonicul i Tesalia are traditiunT despre Meff,terul Mano le", In Tesalonic preutiT dela
Biserica catredralg, spunit tuturor citlittorilor, ca icdnele, care
se affil la stanga uOlor impitriltesct s1 ntit. zugrNxite de Panselin. In comuna Litochor din Tesalia, nu numaT cl, locuitorii atribuescit luT Panselin unit talentit ecstra-ordinarti in
picturrt, dar pictoriT loculuT, carli se considers de autoritart
in anti, ilia gratuldz6 cu titlul de ereticii" i i acdsta pentru

cuventul, (lied el, di dela ic6nele Mantuitorulza, lucrate de

Panselin lipsesca tot-de-una din aureola literile 6 6v = cel
ce este". Ca faptii, este f6rte dreptii, observatiunea litochorenilor; caot nu numai la Aton, dar in tOtit ortodocsia, uncle
att ecsistatit relatiunT istorice qi de culturA cu Atonul, se Inalnescii picturI 161.6 de aceste litere in aureola iconeT DomnuluT Christos (b). Diet acesta deviare dela regulele iconografie Bisericei ortodocse se datoresce luT Panselin, shut altei

scole de iconografie, noT vomit vedea in partea istoria, a

studiuliff nostru. Aid sN, continurunu cu partea legendara.
despre Melterul Manole" al AtonuluT, cuprinsa, in opera
iutitulata Eesplicatiune pentru zugravi" a D. Simonidi.
In anul 1853, la Atena, unit D. Simonidi, cu aprobarea
Prea Cueernicie See PgainteluT Constantin Economos, publicy o opera a lui Dionisie Furno- agrafiotul, qi intitulatrt :
Ecsplica'iune pentru zugravi ".
IptialvEicc -cctiv co-rOcotov
Adstrt operg, ficsazrt cate-va date legendare, relative la per72

(a) Tpyjor IC. J. AR. pag. 284

(b) VegY qi Revista pentru. Istorie, Archeologie si Filologie a D. Or. C. Tocilescu,
Auul I. Vol. I, fascia. I pag. 245. Tab. 2.

www.dacoromanica.ro

92

MEFERUL MANOLE

Bona 0 arta lit Manuil Panselin ", pre care not le ditmit
aid; implinindu-ne tot-o-data i o datorie de con.sciintii, ca
sa aratilant en P. S. Porfirie Uspenski peri unde merge lticomia omulut de specula edit ifica.
D. Simonidi, publicIndit Ecsplicatiunea pentru zugravi"
a lit Dionisie Furno-agrafiotul, care slice, cA, a scris'o in
anul 1458, adaugit, cit Manuil Panselin este iconograft al
sc6lei lui A.polon din insula Simi 0 tot-o-data, cg, el s'a editgeritil la Aton in seculul al XI -lea ". De altit parte, D-sa,
vorbindt despre culorile, ce intrebuinta Manoil Panselin ",
dice, &I el se servia in arta iconografia de Viotita". Cu 16re,
necunoscutit arta iconografice,-precum ci tuturor scriitorilor
bizantini, carii nicaeri nu fact mentiune despre o asemene,
cul6re, dar nisi despre o scold, de picturru, s6A de vapsitorie
in insula Simi. Noi pentru lectork notri vomit aduce aid
kiar tote argumentele, de care dispunemit, spre a ari.ta, ca
Simonidi este unit simplu speculantt de sciinVi, ci ca tett,
ce are in cartea sa Ecsplicaciune pentru zugravi ", nu este,
de cat o denaturare tendenti6se a legendelor locale despre

ganuil Panselin", artistul legendarit al tuturor poparelor

din peninsula Balcanicii,.

P. S. Porfirie a urmaritt pre acestit plastograft sciintificii

pre t6te caile ci 6ca ce ni comunicii. In anul, 1859 Martie 10,
fiindit in 'multele Atonului, s'a dust la bAtrinul iconograft
al Atonului, Mackie, care, intre altele, T-a spust, cd, ; 0
data a venitil la dinsul Simonidi. Vorba s'a inceputt asupra
publicatiuna lit Dionisie, Ecsplicati-une pentru zugravi",
&mita, de dinsul in Atena. Et, Slice Macarie, l'am intTebatit :
pentru ce al push aici anul 1458, sand este sciutti, cg, Dionisie, ce a teat _aid' in Carea, l'a fitcutt sieci o kilie in anul
1701, ceia ce probeza ci inscriptiunea din Biserica aoestei

kilh?" E! Parintele met, (Ida, eil nu punOmil aid unt ant

www.dacoromanica.ro

ME5TERUL MANOLE

9A

ala de vckiti, nimene nu ar fi cumparatil publicatiunea

mea". (a) Dupg, aceste P. S. Porfirie adauga, cA, aeelao Macarie iconog,raful, in aceiaO di, i-a arati, o carte tipiirita din

anul 7223 (1715), la finele caria era scrisit, ca in acestil

anti a muritti zugravul Atonului David, de origine din oralul
A.vlon al Albania" i apoi a adausil, c la acestti zugravil
a inv6tatir arta iconografi.ei pArintele Dionisie Furno-agrafiotal, i dicea, ca acesta traditiune o are dela dascalul s6ti
Macarie, care in anul 1787 August 24 a terminatti. zugravirea
Biseticei dela cimitiriui Careei. Apoi in anul 1861 Mai 1,
P. S. Porfirie s'a dusti din not. la Aton i a visitatti kilia lei
Dionisie, ce acum apartinea Jul Meletie, i aici, dupa ce a
cercetatti t6te datele istorice ale Biserica dela acesta kilie,
a descoperitti, ca de-asupra ferestra dela strana drepta era

scrisit : Cinstitul i divinitl templu al S-lui loan Inainte

Mergotorul este fundatti i zugriivitti de ctitorul Ierona. Dionisie, nascutti in Furnul-ton-Agrafon, in anul 1701".

PronuntAndil P. S. Porfirie anul 1701 cu unit tonti mai

apasatti, Meletie, propietarul kiliei, a observatii, pentru ce
nu cititi 1401" ? Pentru ca litera 4), dei semiina cu y, dice
P. S. Porfirie, nu-'nn permite o asemenea citire". Atunci
Meletie a adAugatti : Voc,IA, dice Meletie, i recunoscil, ca
acum chti-va ani a fostii la mine renumitul great Simonidi,
qi v6dendil acesta inseriptiune, carea atuna din causa ume;Ielei nu se putea citi, m'a rugatti, ca sa pun sg, se restabiliasc6 dupre trasurile veki, qi ell am rugattl pre pictorul de
aid Genadie, care a qi restabilit'o. i dupre cum se vede, sell
ca Genadie
permisil intr'adinsti s'a mints, sell ca, observendti bine, a transformatti pre ki) in y i cu acesta a skimbatti sensul inscriptinnei". In fine, P. S. Porfirie, urmarindil
(a) Tppm It. A. Alt. 1867 Toni. N. pag. 141.

www.dacoromanica.ro

04

mEtERut NANotE

pre Simonidi pre tote exile, ni comunica, Erminia lui Furno- agrafiotul" ecsistg in treT manuscripte, unul din seculul al
XVIII-lea in monastirea Rusicul, altul din seculul al XVII-lea,

ve4utit de P. S-sa la zugravul din Jerusalem, Ilie Baramie

i al treilea din seculul presentt[ a lui Didron in Paris, de
pre care s'a fgeutit o traductiune qi in limba rasa,. In t6te
aceste manuscripte, vorbindu-se despre modul fotmgrei vgpselelor, nu se face nici o mentiune de Iliotita" lui Simonidi ;

din contra, la tott. pascal se citesce egalminte : lea albituri

vene-tiene, sett cele mai superi6re franOzOscg". Dar de -uncle
in seculul al XI-lea, cand, dupre Simonidi, Panselin art, pictorilor consiliuri pentru conbinarea vgpselelor iconografice,

esisten0 la Francezi a arta' iconografice intr'unq grade aa

de inaintatit?
tea i atreia legends, ski mai corectii, traditiunile despre
Megterul Manole" al Atonului i imprejurimele lui cu tote
observatiunile, ce am cre4utti de cuviinr, sa opunemt't falsificgtorului i speculantului Simonidi. Si tot 4 -data aditiugAmt,

cg Mai Marele" Macedo-romanilor i Mqterul Mandl" at

Romgnilor din Carpati incet6zil, de a mai fi un architectil
vestittl ; in Aton el devine unit pictorti cu renume.

Ne considergmii obligati fa-0, cu lectorii notri, ea mai

'nainte de a inkeiea partea legendary despre Meqterul Manoli" sa facemii o privire retrospective asupra celor ecspuse
mai sus. In legenda romans, precum qi in cea Macedo-romang subiectul legendei este ung architecal vestitii, din care
unul 10 desfetsurd arta in Construirea u/neY Biseric) artistice,
tar al doilea in construirea unuXpod'a, for6 ca in legenda din
urmg sa pOrte numele de Manole. In legenda fresalonicenilor,

a Tesalienilor qi a monaciallor din Aton, el se numece, ca

www.dacoromanica.ro

ME5TERUL MANOLE

95

qi la Romhnii dela Carpal Mane le", dar numai aid' acestil

meqterti legendarti se distinge Isi ig are valarea sa distinetivd

in arta iconografiet

tea eIementul legendard despre Mqterul Mamie", de

acum sa ne ocupamu qi de celti istoricti.
(Va urma)

Archini. Genadie Enaleenn.

www.dacoromanica.ro

OMIT_II
LA

DUMINICA LASATULUT DE CARNE

,Despre judecata viitOr8"

Fratilor! In tote qilele Biserica ni presintg, eke o

inv6c6tura, pre carea not urmand-o, putemil deveni
din ce in ce mai buni. In Duminica trecuta Biserica
ne-a inv6tatti, cu pilda fiiului celul risipitord, c, i
nol, in casu de cAdere, ne putenau mantui, numai
deal, ne intorcemil la Dumneq.et si din adincul inimei nostre strigamti : Parinte, gresit-am la cert.]. si
inaintea ta". (Luc. XV, 19) Acum doh sdpt6manT, tot
in di de Duminica, Biserica ni-a oferitii., prin pilda Vamesului si a Fariseului, doh modelurl de rugaciune,
unde crestinul era invitatil ease roge, ca Vamesul si
nu ca Fariseul, si cercethndu-siconsciinta sa s slice :

Domne! -fii mie indurntorii. (Luc. XVIII,13). Acei

din uoi, fratilor, carii p6n6 acum s'au rugatti lint

Dumneqeil, ca Vamesul, seu carii, ca fiiul risipitoril,
s'a reintorsii la Pkintele -cerescii si cu inima infranta
qi umilitg, s'ati rugatu de ertare, pentru unii ca acestia
cuprinderea Evangeliei de asta-cy n'are sit-T sperie,

www.dacoromanica.ro

LA DLTMLNICA LXSATULUt DE CARNE

97

din contra tr va tnveseli. Dar, vai de acer din nor,

carii au remasti surd la invetAturile Bisericer de
One acum! Val' de nor! deed, atrasT de dulceturile
lumei acestia, set dedatT poftelor, am dispretuitt,
set pate numaT am amanatt mAntuirea nastr5, de
pre o Ali pe alta . CacT, 4ca, Biserica, dupa invetAturA, ne cere socotela ; dup6 ce ne-a aretatil calea
mAntuirer, si ne-a condust, ca pre nisce minorry la

practicarea bineluT, acum ni presinta judecata, ce

va st fie .. . . 0 ! Dumnecieule! Dumnedeule ! FiT
not indufatort si nu intra la judecath cu robir ter"...
(Ps. CXLII 2). Dar, cu -t6th indurarea diving,; cu
tote c Dumnedeil singurt ne-a invetatt prin Mantuitorul lumeT, cg, el nu voiesce martea pecatosulur, ci
sg, se intarce i 86 fie vit." (Luc. XV, 7) cu tote aceste
judecata cea viitare trebue s'air arba locul ; si
-nor, aril- am primitt dela Dunmec et. atatea darurT si
bunatati, nu putemt remAnea, fare a ne da socot4la
de modul, cum am intrebuintatt talan.tii, ce ni s'at
incredintatt. Acesta nT -o spune Biserica aster - 1T cu
vocea eT cea autoritarA! Acasta o reclamA dreptatea
dumnede4sca! Ac4sta se confirms si prin practiga
nosta de tote clilele I
par s'd vedemt in modt speciah, cum ni presinta
Biserica prin Santa Evangelie de aster -ci judecata viitare, i ce ne rem'ane de, {Acuff' not, carir, din diferite imprejurArr, Inc h n'am push unt inceputil bunt,
pentru mttntuirea nastret.
I.

Fratilor ! Dech, indrepamil atentiunea nostrA asupra cuprinsuluT EvangelieT de asth -dr, descoperimt,
3

www.dacoromanica.ro

is

omniE

ca, aid se tractezA despre jndecata viitore i despre

modul, cum ea are sa se face. jar cad va veni Fiiul
omulu't intru marirea sa si tori Scintzt ingerl cu dinsul,
atunc va fedea pre scaunul marird sale. ASi se vor
aduna 'inaintea ha tote limbele
va despetrti pre
de'n19a unul de altul, precum desparte petstorul oile de
capre. )5 va pone oile la drdpta ha, iar caprele la

stdnga" (Mat, XXV, 31 - 34).

0 ce au4im-d, ii cu okii minces ce vedemil? Fiiul
omului vine intru marirea sa cu santii sei ingeri
Auclirati ca vine unii. R-ege, si not cu totii ne imbrii-

camii in chaine de grbAt6re. Se dait semnalele yenirei Regelui; se ve'd-ti micele detasamente de 6ste,
ce-lti incunjur6, ; si not ne indreptamil privirile in
acea parte, luamit o tinuta .de respectil. Se audit in
poporil cuvintele : eta-1-6" i not ne inkinAmit p6n6
la pamentii. DecA, acesta este tinuta nostrg, cAtre un
Rege p'amenteseti.; deca noT facemil atatea pregittirt
pentru intimpinarea unui omit, incunjuratti de unit
num6ril marginitil de osfasi; putem-ii noT sa r6mA,nemil indiferinti la venirea Regelui Regelor, Imp6ratuldi Impe'ratilor, si Domnului Domnilor ? Unit
micti detasamentti de Este ni-a impusti o tinuta respectu6sa,. IngerT for6 de nuragrii, venindti pre nourii
cerului; serafinai cu oki multi, carii cu pri-virile for

strabatti inimele nastre; cheruvimi cu aripi de foal,

carii potit aprinde atmosfera, din care not r6spiramt.
p6catul ; tota acesta Este nenum6rafa i infricosata,
ce incunjurA asta-li pre Fiiul omului,trebue sit ne
inspire fried, i cutremurti, cad ei stintA puteri for6
de trupuri, ostasi ai celui Prea Innaltu, carii gAtesc-d.
calea Domnului, nu pentru a veni blandu i, smeriti4

www.dacoromanica.ro

LA DUMINICA LASATULIJI DE CARNE

99

ciintru mArirea sa isprejudecata limbelor pamentula Dar, d4ch cu Santa Evangelie a X mat adAuga qi agt
dice : Eat Fiiul om-ului! Vine qi se aqedk, pre seaunul ma'riret sdle.. Da! fratilor, sa nu ne indoinati cat
de putin, ca aict e vorba de judecata, cand 1Viantuitorui o BA ne imparts, ca pre nisce- of sou capre ;
cand unul din soft pdte sA ajunge la dr4pta, tar ce-

la-laltti la stanga; calla skracul, celti despretuitti

astk-clf de not, iii va lua partea cea bunt, tar not
cet mandri i inganfatt de. putere ne vonati alege cu
munca: cea vecinicA. SA nu ni se part ac4sta lucru
mica, i nict sa considerAmti aceste bune pentru eel
ne'nvetatt 1 proqti ; tact cu ast-feliti de vorbe vomti
ajunge acolo, nunde este plangerea i scrinirea dintilor (Mat. XIII, 42).
i fiend ca am ad_usil cuventul met pene acolo, ca st
se va4e, eh' sthatti unit din not, carii, pentru a scapa de
mustrA' rile consciintei i de dreptalor judecata, voles cti

ase indoi, despre judecata viitdre, apoi ve mei, fratilor, anal' perrcritett, ca s6, indreptezti vorbirea anea
i cAtre unit, ca aceqtia. Frate creqtine I Tu iti organisezt o cash. Tu, ca stApanti de cask, introduct in dinsa

diferiti servitors, carii au sarcina, unul sA-V gAtiasce

bucatele, altulsa-ttingrij4sca de cat, al treilea BA face
alte servicit. Nu tot to at dreptul, dupes unti serviciti din
partea servitorilor tee, sa did cAtre femeia qiprietenit
tei,cA cutare servitorti e bunt, i am sa-1-11 milueset,
celalalt e ret, i am sa-lti data afarA,sa-lti pedepsescti?
i iargiqi, not dmenit formAmti societAti,ila constituirea for infiintAmti tribunale, curti, care sa judece pre
totti omul. Sal qi alt- mintrelea. Not in tote clilele qi in
tote c4sul urmArimti vieca apropelut nostru. Ne ut-.

www.dacoromanica.ro

1100

OMItIE

Mind preste qi printre uluce, iscodimti kiar fapte din

vieta vecinulnY nostru, pentru ca sa le supunemti

judechtei n6stre. For6 a mai imulti ecsemplele, te
intrebt, frate creqtine, judeci seu nu faptele vecinulul tn.? Mind tu judechtort, nu judeci vieta membrilor societAteT, recompensandti pre unii -qi pedep-

sinda pre alp? Si tine pate sa -ti nege dreptul, de

a r6splati dupre vrednicie pre servitorul MO Am sa
te rogu kiar sa flu dreptti. Ce diet ? Dreptti este, ca
tu sh, judeci pre vecinul WI, care nu are nici o nevoie de tine, _Tar Dumnecleti, sa nu aibh dreptul de

a te judeca pre tine, care aT tote dela Dinsul? E

drepth, o recunosch Si eh, ca omul, care prin cofisimtimentul seti a intratti intr'o societate, seu s'a inrolatti in serviciul tea, sa fie judecatti pentru faptele
sele ;

dar nu e dreptti, ca omul, cel-ce se aft, le-

gath de Dunanecleti intr'unti modti inevitabilu, sa nu

fie judecattl de Dinsul, qi in consciint4ustila drepta,

ski to stanga sa. N'ar fi &sal drepth, ca omul sa

fie judecatti de Dumnecleti, dech nu i se acorda ragunea, cu carea el p6te cundsce binele qi r6u1, libertatea, cu care el dupre vointh pate practica 1.6111 ski
binele, qi eel putin dech nu i se ardta kiar prin Filui
lug Dumnecleit calea mdntuire stile. Omului i s'a data
totes, ce-'1U p6te puree la ,drepta scaunuluX mArirei
lei Dunanecla." qi dee/ ne mai nadgulimti cu scaparea de judecata viit6re, apoi aceste nu s-anth qi nu
potti fi, de cat pricinuiri intru plicate ".

II.
SA mergemti maT departe qi sa vedernti, cum are
sa se efectue judecata dumnecleesch, precum si ce

www.dacoromanica.ro

LA DUMINICA LASATULUI DE CARNE

101

ne asceptd, pre fie-care din noT. AtuncT va slice tmp6ratul celor de-a dr4pta luT: venitt bine-cuventata
ParinteM mein, de moscenifiimperatia, carea este OHO voi dela intemeierea
Si celor din stanga sa tmperatul va clice : Duceci-ve dela mine blestema )tilor in focul cell vednicit, care este gatitil diavolulul 5ci ingerilor lulu Eca in scurt si chotafitord
sdrta omenireT! Unit au s6 fie bine-cuventatiT PgrinteluT cerescd, Tar altiT blestematiT. DreptiT a sd, mos-

cen4sc6 imperatia de veci, Tar pe'cdtosiT munca de

vecT. FELT ascultareT au sa locuTascd pentru tot-d-una cu Dumnecled si ingeriT luT, iar fiiT ne ascultAreT ad sa aTbd parte cu diavolul si slugile acestuia.
Cu o vorbd, pentru omu se gatesce fericire eternd,
sed mustrare de consciiutd, plangere si nenaangaere
vecinic6,

Dar, sd reflect-drat' ma/bine asupra acestor cuvinte,

ale EvangelieT de astA4T, si ne vomd convinge, ca
nol, (Med mai avemd o judecat5., nu putemil WA remanemti. indiferentT fatd cu sarta nastea cea vecinicA.
CdcT, v6 intrebil fratilor, tine din noT avendu-sT tote
mintele, nu se in.grijesce de sorta-sa prentru. clioa de
mane si nu pune bine pentru adoa-c)i mancarea, re-

masa de astd-4T? Care este omul cu judecata, ce in

tinereta nu se gandesce la bdtrinetea sa, seri, cum se
maT ()ice, nu stringe banT albi pentru clile negre?
Ddch noT ne ingrijimd de qioa de mane, 0 de aniT
bdtranetelor ; d6cd sarta nostrd de und timpli asa de
scurtd meritd preocuparea n6strd; atunci ce ingrijire
trebue sa and, omul pentru s6rta sa cea vecInica?
0 datd, pentru tot-de-una, aid' se chotruiisce cu noT!
. . , . , "Sed intamd in fericirea de -yea, uncle avemd

www.dacoromanica.ro

102

oMYrr

sa ne bucurdnat de via eternd, sed vomit ajunge

in focul celd nestinst, unde vieta este o perpettfa
agonie a mortei. Acum, intre m6rte Si vietd, o cretine, alege
Pre longa aceste, child noT in relatiunele dintre
6meni auclinati, cd, se drAcuiescti unul pre altul, adecd

se dad draculuT, ne intristamk observAnati, c6, nu e

bine; Tar phrin.tiT 181 must% pre copiii lor, pentru
nisce asemenea vorbe. CAnd tnsd au4inati cuvintele,
ca dragul tateT" ,bine-cuventatul tateT" etc, noT
ne inveselimt, (Ma, ni suntu adresate not Si simtimd
o placere, and le auqim_ adresAndu-se altora. ET bine,
d6cd, nisce cuvinte, pronuntate din partea unor 6meni,
s-tiaatd. in stare, de a ne miqca, cum maT putemti rdna'anea indiferenti fatd cu ace148i cuvinte, pronuntate

de Dumnecled? MaT molt, cuvintele dmenilor n'ad

nicT o inriurire asupra nostfa; cuvintele luT Dumnesled sthatti, ordine, porund! AceT din noT, cart): se
vorti invrednici a audi cuvintele : veniti bine-crtventatii Pdrintelui med.", ad sh pkOscd cu bucurie,
spre aT primi cununa vieta for; Tar aceinenorociti,
pentru mail se vord pronunta detundt6rele cuvinte :

Ducqi-vd dela mine blestematilor", ad sa se precipite in abisd, ad sd ajungd 3n focul, care este gittitil diavolulul Si ingerilor lul. Sa ne gandimti., fraflor, la aceia, ce ne asc4ptd, Si cu o ord, maT 'nainte
sA, ne pregAtimil, ca sd moscenim.bi impdfatia, care
este gdtitd, not dela intemeTerea lumel"

. .

i apoT, &and and gAndescd Si la condifunile, ce

ni se cerd, pentru ea noT sa mosceninat vieta de vecT,

and intristezd i 'In'T clicd cu Psalmistul : asemdnatu-

s'a omul cu animale cele &fa de simtue

www.dacoromanica.ro

4i in a-

LA DUM1NICA LASATULIA DFr CARNE

103

deverii., o shturare aceluZ flamenda, o cups cu aph,

oferith celuT insetatii, o sdrenth, push, pe unto mii
golt, seu in fine o cercetare a bolnavulul, seri a cehii din penitenciard, eca tottt, ce Dumnesleti cere de
1a nol, pentru ca sa ajungemil bine-cuventatiI PhrinteluY cerescti." Audi ce pretti mice pune Dumnesleti
omuluY pentru fericirea lul eterna? 0 mangAere de
cate-va minute are se ne aduch o veselie eterna! 0
chainh de unit costa neingmnatti, o mAncare modes.* unit pacharti de aph Mar are sh ne procure o
fericire, pre care okiul omulul n'a v6c4ut'o i mintea
lul nu tio'a inkipuit'o !... Si pre aceste conditiunY, o,
intelepciune dumneqeesch! le pate implini i avutul

i shracul. De aceia in S-ta Sriptur, se lice : chile

lui Dumneq.e-h nu suntti ca chile 6menilor" qi sfaturile luT nu ca ale p6catosilorti...

III,
In fine, in S-ta Evangelic de asta-4Y se maY dice :
A,Sfi voril merge p&atop't in munch vectnicei, tar drepM in vieca vectnicet." Pare, ca, la aceste cuvinte a le
MAntuitoruld auslA unit felt' de murmurti. Pare, ch,
mintea unora din noT si-ar slice : vieth vecinich, by-

dar munch vednich, pentru unit train asa

de ticurtii., ca via omulul de pre phmentii, nu o
pricepti. Acestri modii de judecare imY aduce aminte

de o productiune literary a parinteluT literatureT

romAne, Eliade Radulescu, intitulath, Kir Ionith".
Bietul omi`i iutelegea, ba kiar slicea, ca e dreptii,
ca locul din fata stradeY, oferitii de chtre Iliade

pentru unit girl loco alit lui Ionith din fundul

curteY, sa fie luatti in sthpanirea sa, dar nth se dume-

www.dacoromanica.ro

iO4

OMILIt

ria nici cum, a, pentru acestA ofertg, trebue se cedeze locul din fundul curtei. Aa i faoi, dupA ce am
dust. aid o vieta destrtibalatA qi nedemnA de onaii,
ni-ar pracea, ca la judecata viitore s`d capatAmiii. i

vieta vecinica. Avesta am intelege-o, ba pote ar fi

kiar dreptd! Nu e dreptti, fratilorti, pentru Ca, reul
trebuesce pedepsitti, car binele recompensatti. Drep-

tatea diving mai este in conformitatei cu scopul

creitrei nOstre. Noi am fostit creati cu scopul, de a
teal eternt ; pentru ac6sta Dumnesi et. prin Moisi slice :

4i a suflatt in fata multi)! Spiritti de viOcel"; (Facer r II, 7) adicA omul a fost create s'a nu mai m6rA.
Dar, d6c6, omul din primii ani al vietei lui de pre
pAniesntb. a greOtti in corpul lui, Dtimnesleti nu I-a
skimbatt destinuld creArei lui, ci numal l'a lbsatti
ca salt curata pecatul ; mai multit oferindu-Y, ca unit
pArinte, tote mijlOcele necesare. De aceia prin santa

Evangelie se q.ice, ca totivoril continua a trAi, dar

numal unit pentru munca vecinica i dreptii pentru
vieta vecinica.
Veslendti p'e'ne aid cuprinsul santei Evangelii de
astg-sli, de acum sh ne dam socotelit i de intelepciunea Bisericei, dupre care ea a regulatii, ca Evangelia despre judecata viitore, cu conditiunile pentru
moqtenirea imperatiei ceresci, sh., se eitesa, astA-cli,
in ajunul postului.
De mane kiarnoiavem sa vedemii skimbandu-se bucatele de pre masa nOstra.
/EY bine tot de maul trebue sa incepemil a skimba i

modul vietei n6stre. Ura, invidia, reutatea i totU,

ce nu este conformti cu dragostea lul Christos, trebuesce inlocuitu cu bunAtatea i amOrea; cad in-

www.dacoromanica.ro

LA DUMINICA LMATULUT DE CARNE

105

tru-ac4sta ne vort cunasce necrescinir, eh siintemt

discipuli ar lui Christos". ApoT ra s ne intrebamil
acum, dech Vatrinir notri nu erat mar cu minty, de
cat nor, cand er in ajunul postuluY merget din ruder
in ruder qi din vecint in vecint, pentru all erta greqalele unul altuia? El, fratilor, pArAsirea obiceiurilor
strAbune i creqtinetY a adust streinismul i instrei-

narea Roman.ului de tote, ce este nobilt i mantuitort! Et nu mar insistti asupra acestel lature durerose, dar clict : aster -4I perdemt patria, qi mane
impel-6,0a cerulur, carea este OEM not dela intemeierea lumer".
Milcatt pen6 in adancul inimel de decAderea moravurilor ndstre ; i patrunst in t6fa fiinta de dorinta,

ca sa ne invrednicimt cu totir de glasul :

,,venitY

bine-cuventatir Parintelur met" ; inkeit cuventarea

mea nu cu argumente ale intelepciuner lumel acestia" ci cu inima infranta qi sdrobit6, de durere,
cendti :
DOmne Iisuse Christose! Tu, care" nu votescimdrtea pecatosulut, ci set se intorce gi sit fie vitt; infelepte9te-ne 9i ne invatet porucile tale ! Fit prin gracia to
cea divinit, ca unde lipsesce puterea omulut, set priso-

siasa darul tett ! Ajutit -ne, ca, conduit de drepta

judecata, sit cundscemg calea ceardtdcita, pre car ea am

apucatg! ,s5i, find creaturi at induraret 59i at mile

tale, sa fimg condup pre calea binolut, pentru ca astfelig set ne invrednicimg de mangditdrele tale cuvinte :
V enici bine-cuventacit Petrintelut mein, de moscenitt
imSracia, carea este g (Vita voi dela intemeierea lumet" .

Archim. Genadie Emicenu.

Bonita do Catedrals Bistal
Idltropolll lingro-Velachlel,
1883 Februario 20.

www.dacoromanica.ro

Facultatea de_ theologies.

Jot, 10 Februarie, D-nu Ministru al Intructiunii
publice i al cultelor a presentat adunarii deputatilor urmatorul project de lege pentru infiintarea facultatii de teologie. R6mane scum ca Ina lt prea
Santitii Mitropoliti qi EpiscopI sa staruiasca pe langa
doranii deputati qi SenatorI ca proectul sa se voteze

cat mai curand:

EXPUNERE DE MOTIVE
PrOgresul desvoltarei intelectuale a poporului roman impune- necesitatea imperi6sa, deja de totX simtita qi manifestata in deosebite randuri, ca i bise-

rica romans sa Inainteze pe aceiaT trepta de cultura. De aceea Statul in trecut a reoganisat seminariele, de unde at eit preati cu cunoscinte mai
Intinse qi cu o cultures religi6sa mai solids. Pe
de alts parte Statul Inca de mult a tramis, in dilerite renduri, tineri pe la deosebite universitati din
streintate, precum : Germania, Rusia, Grecia i in
Imperiul Austriac, de unde ne-au venit barbati cu
cunoscinte solide teologice. Cu t6te acestea in tim-

purile din urma s'a simtit ca cultura data elevilor

numaT prin seminare, nu este indestulat6re, facia, cu
exigentele culturei n6stre sociale, i ca clerul roman

www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE THEOLOGIX

107

trebue sh se bucure de o cultura mai malt spre a

da vide le bine-facat6re ce tees din moral& qi care
incalclesc religiositatea poporuluT, pentru ca preotul
este maT ales conducittorul poporuluT pe calea moralitatei.
Opiniunea publica, guvernul precum i Sf. Sinod
s'au ocupat de maT multe orT cu estiunea forte urgenta a infiintareT uneT facultag de teologie, unde
clerul nostru precum i tinerii romans din t6rile veeine sa'1 facA cultura for teologica. Anull trecul gu-

vernul, dupa propunerea Sf. Sinod i a initiativeY

hate de 1. P. S. Par. Mitropolit Primat, a qi facut
un in.ceput cu infiitarea acesteT facultatY. Cursurile
predate de catra profesorT zeloqi atll lost destul de

frecuentate qi chiar anul acesta cursurile continua

cu acelaT succes.
Dar spre a se da acesteT faculatT, i prin urmare
eultureT inalte i cleruluT roman o existenta dainuitore, am crqut ca este timpul, avand repetita propunere a Sf. Sinod din sesiunea anului trecul, de a
regula acesta Malta institutiune printr'o lege.
Spre acest scop, sub- semnatul a 0 elaborat aldturatul project de lege pe care '1 supun aprobareY
D-vostre.
Ministrul cultelor i instructiund publice,
P. S. Aurelian.
PROIECTU DE LEGE
PENTRU INFIINTAREA FACULTXTEI DE TEOLOGIE

Art. 1. Se Infiinteda pe langh universitatea din

BucurescY o facultate de teologie, avand scopul de
a cultiva sciintele teologice i de a procura oleruluT
roman inalta cultura teologica.
www.dacoromanica.ro

108

FACULTATEA DE THEOLOGIX

Art-. 2. Facultatea de teologie se declara, de persona morala. Ea pate priori legaturY qi donatiunT in
folosul s6t1.

Art. 3. In facultatea de teologie se vor preda sciintele urmatare :

a) Enciclopedia teologica;
b) Teologia exegetica ;
c) Limba ebraica ;
ci) Archeologia biblica,
0 Introducerea in vechiul i noul Testament;
f) Exegetica vechiulul i noului Testament;
g) Teologia istoried :. Istoria biseric4sch, simbdlica, patrologia, archeologia bisericeY, istoria dogmelor.

h) Teologia sistematica : Dogmatica, -morala;

i) Teologia practica : Catechetica, liturgia, omiletica, pastorala 0 dreptul canonic.

Fie-care din aceste sciinte se pot divisa qi desvolta spre a se preda unele parti.
Art. 4. Pe langa aceste sciinte studentiY facultateY de teologie vor fi obligatY sa urmeze la facultatea de litere i cursurile de limba latina, limba greed,
istoria i literatura romanilor, psichologia, logica qi
pedagogia.
Art. 5. Cursul facultateY de teologie va fi de 4 any.

Art. 6. Gradele ce se vor da de catre facultatea

teologica vor fi de candidat, licentiat i doctorat in
teologie.

Gradul de candidat se capeta cu esamenul general de absolvirea studielor teologice.

Gradul de licentiat se obtine de catre candidatul
de teologie in urma und tese publicata yi sustinufa in public.

www.dacoromanica.ro

1'ACULTATEA DE THEOLOGIA.

109

Gradul de doctor in teologie se confer6 numaT ,, ho-

noris causa" pentru scrieri meritorii.

Art. 7. Srpe a ufma cursul de teologie se cere titlul de bacalaureat de Heal sail de absolvire a unuT
seminar central.
Art. 8. Facultatea de teologie fiind constituith,
nicI un certificat sail grad academic de teologie din
streiatate nu vor avea valdre in Romania de cat in
urma esaminelor prescrise mai sus.
Art. 9. Absolventii facultatei de teologie vor fi
preferiti la gradele ierachiei bisericel romane.
Indara ce absolventi ai facultAtei de teologie vor
fi in num& indesturator, -nu se vor mai admite la
trepta preotesch" absolventi de cursuri seminariale.
Art. 10. Profesorii facultatei de teologie se vor
numi tai renumera ca i profesorii celor-alte faculati.
Art. 11. Pentru una i acesta dath ministerul instructiunei, spre complectarea catedrelor de teologie, va numi pe profesorii titularT.
Art. 12. Un regulament elaborat de cAtre consiliul
facultAtei, va hotAri modul de tinerea prelegerilor,
a esamenilor qi casurij.e de discipline.
Ministru cultelor qi instructiunei publice.

P. S. Aurelian.

www.dacoromanica.ro

Adunarea Preotilor la Mitropolie

In No. 4 al , OrtodoxuluT cetim urmat6rele despre

adunarea preotilor :
In cliva de 20 ale curenteT s'att intrunit la Mitropolia to parochiX Bisericelor din Capitals. Peste

120 de preoti, din ca mai yenerabili, in cea maT

mare parte batranT, s'ai1 intrunit in salonele I. P. S.
PrimatuluX. Am fost forte emotionati, vedelid, in
mijdocul acestei imposante i venerabilX adunari, pe
L P. S. Mitropolitul Primat adresand preotilor sfa-

turi parintesd, si in cugetul nostru ne am gandit

la cuvintele Apostoluld Pavel : ,Archierea ca acesta
ni se cuvenia noun"
Scopul intrunireY se vede din urmatorele cuvinte
pronuntate de I. P. S. Sa, cu acea blandeta, care-lti
caracteriza qi care i-a atras simpatia i iubirea intregului cler.
IubitiT meX fiT! Tot-d4una m'am gandit la mij16-

cele prin care asit putea face, ca clerul BisericeX

n6stre sa implinesca cu ma mare succes datoriile
,, sale. M'am silit i me silesefi, pe cat puterile imi
permit, ca positiunea preotilor sa se imbunatatesca
atat sub punctul de vedere intelectual, cat i moral si material. Cucerniciele v6stre v'atT intrunit in

congTes spre a ve areta pasurile. Scifi forte bine

www.dacoromanica.ro

AIDUNAREA PREOTILOR LA MITROPOLIE

111

tote suferintele preotulul; der, fil mei, trebue sa

fiti phtrunqi de acest lucru ca, spre a ajunge la imbundthtirea dorith, spre a casciga iubirea qi stima
poporului, trebue sa ve silitl a corespunde cu Bantenih misiuniT v6stre in societate.
Una din sacrele datoril ce aveti 10 care ni se pare
cam neglesa, este grijea de saraci, de suferincli, de
aceia care au trebuinth de manghere sufletesch sari
de ajutor material. Nu este destul numai a oficia
Sft. Leturgih qi a indeplini celelalte necesithti religiose ale poporului, ci trebue a 0 alerga in ajutorul
suferindului, a-I qterge lacrimile qi a-I alina durerile.

La acesta nu este nimeni mai obligat decat preotul.

(Semne de aprobare). Aprobarea ce dap.' cuvintelor mele me inveselesce, cad 'ml probezh, ca
Cucernicia v6stra sim i i lucrurile ca qi mine.

,Ve poftescti der a lucra In directiunea acesta

,din t6te puterile. Fie-care preotri sa aiba cunoselate, de t6te nevoile poporenilor sei, qi sa alerge
uncle este trebuinth de mhnghere i de ajutor. Sciti

bine ca nu toil yeti fi in stare a contribui chiar

cu obolul vostru, caci multi din Cucerniciile
v6stre aveti in 0-v6 nevoe de ajutor; der prin
sfaturile vOstre, fie in Biserich, fie in particular,
dispuneti pe cel avutl a veni in ajutorul saracilor.
Aratati bogatului miseria in care se afla vecinul
set, qi fiti sigurl eh el vv, da ce p6te.
Ast-fel facend, societatea ye va bine-cuyanta
,recompensa ostenelelor v6stre nu va lipsi'.
Aceste civinte ale Primatulul sunt cuvinte sante,
pe care fie-care preot trebue sa le intiphresch &lane
in inima sa qi sa mediteze la ele clioa qi n6ptea. I.

www.dacoromanica.ro

112

ADLINAREA PREOTILOR LA MITROPOLIg

NI,

P. S. Sa a pus degetul pe adev6rata rank. Starea

trista in care se afla Biserica si Clerul, provine maT
cu sema din neimplinirea consciinci6sa a datorier,
pe care I. P. S. Sa a amintit-o preotilor. PreotiT nostri iu, cea mad mare parte '0i ail nahrginit misiunea
numaT in datoriile for de altar, fara a se maT gandi,
c`d, pe,lang5, aceste datoriT maT ail si datoriT pastorale

atre poporaniT lor. Ca nisce prtstori si pArintY, ei

trebue s'a, aibA necontenit o neadormita, ingrijire pen-

tru fiii for spirituals; ssa-T cerceteze cat maT des fa

li dea, la trebuintA, cuvenita mangAere suflet4sch;
sa, alerge a veni in ajutor celor ce suferh ; intr'un cuvent, sA, fie Otrunsi de spiritul caritatiT, care este
isvorul tutulor virtutilor chrestine. Clerul nostru n'ar
trebui sh uite, cA, ceea ce a fAcut posibita racirea
chrestinismuluT ; ceea ce a facut, ca nisce 6menT fara
verT o deosebith inveTatura, sA, rusineze pe filosofiT

pagans; ceea ce a facut, ca o man'a de 6meni sa,

brave'e persecutiunile unuT imperiti intreg si sh se
imult4scA zilnic; ceea ce a facut, ca religiunea R6stignituluT sg, ajungA pe tronul impaeatesc,

n'a fost

de cat caritatea manifestath, sub forme de tot felul.

Nu prin erudipiune omenesca ; nu prin elocinta stralucia, ; nu prin aline sail un alt mijloc., a triumfat
Biserica asupra pAganismuluT ; ci numaT prin ace].
spectacol admirabil al caritatii, care silia chiar pe
inamicii chrestinismului s'a esclame- : flea cum se
iubesc chrestiniT intre dinsiT !" OA unde a p6truns
crestinismul, 'sT a intins rhdacinile si caritatea. Caritatea este o virtute eminamente chrestinesca si nelipsita in viata chrestina". Cea d'antaiii manifestatiuric a vietel celel nouii, a religiunel lui Christos, a

www.dacoromanica.ro

113

ADUNAREA PREOTILOR LA MITROPOLTE

fost cg, credinciosii erati o inira6, si Ull. suflet, Si li

era tote de obste", dupe cum cetim in Faptele Apostolilor. Una din cele d'antAiti institutiunt bisericesci
a lost acea a diaconilor, in scopul de a ingriji pentru dr4pta impartire a Autorelor intre sAraci. Ode
d'anthiti adunAri ale chrestinilor erati agapele : inltruniri ale ph'storilor cu fiii for duhovnicesci, uncle
bogatul impb,rtia perinea cu s'aracul.
Cana biserica chrestina., esitA triumfdt6re din luptele el cu pAganismul, a dobandit o esistentA lini-

stita, si viata cretin a pututti s',' se desvolte farce

nici o pedica., vedem cd, prin activitatea clerului se
ridica, main in fie-care (vas, tot felul de case de binefacere : nosocomia, gerontocomia, xenodochia, ptoho-

frophia, orphanotrophia, brephotrophia etc. adia,

case pentru bolnavi, 106trani, streini, sitraci, orfani
si pentru copii ggsiti.
Aceste fapte de caritate eraq privite de tots ca o
misiune special'. a Bisericel, a Clerului, asa in cat
nu numal institutele filantropice infiintate prin activitatea clerului, dar si cele fondate de mirenl, de
particulari, se puneati sub supraveghierea si administratiunea Clerului. CAci clue putea s'a, se intereseze mai bine pentru prosperarea lor?
Erati frum6se timpurile acelea; dar din nenorocire s'aii. schimbat. Din dif erite imprejurari nefericite clerul a inceput a neglige datoriile sale i caritatea a fost inlocuita prin egoismul; clerul, in loc de
a da ajutor s'aracilor si suferinqllor, abuza chiar de
averile incredintate hi pentru acest stop, asa ca in
ode din urmh societatea ,s'a veclut silitA a lua din
mainile clerulul ingrijirea si adminitratiunea acelor
4

www.dacoromanica.ro

114

ADUNARtA PRtOTILOR LA MITROPOLIt

institute filantropice si a averilor destinate pentru

intretinerea lor. i tine ar indraclni sa c ices ca reti
s'a facut ?
Dar sa lasam trecutul; sa vedem presentul. Care
este activitatea CleruluT, care sunt fructele el? S'aii
intamplat in cel din -urma anT multe nenorocirl in
Ora : incendie, inundantii, f6mete si altele ; Cine a
luat initiative pentru a veni in ajutor? Mireni. Se
formeza in tote zilele societatT cu scopuri filantropice; prin a cui initiativa? A mirenilor. Nu zic, ca
clerul n'a contribuit si el la tote acestea, dar totusT
nu in mesura si modul cum se ascepta. Seib. f6rte
bine ca clerul are insusi nevoia de ajutor; ca posifunea sa materials este forte trista; dar nu mai putin adeve'rat este, ca, singurul mijlod ca clerul sa
cascige simpatia societatiT i sa ascepte o imbuna,tatire a positiunil sale, este ca el sa impliasca, maT
bine datoriile sale pastorale.
Acest adever n'a putut scapa din vederea I. P. S.
Mitropolitulul Primat, care a dat state dovezi despre neadormita sa solicitudine pentru imbunatatirea
positiuniT preotilor, si care necontenit a mijlocit si
starueste-pentru acesta. Nof felicitam din suflet pe
I. P. S. Sa pentru activitatea sa archipastorala si dorim sa o vedem imitates de toil ierachii Bisericel Romane. Fib', ea sfaturile parintescT adresate de 1. P.
S. Sa preotilor, sa patrunza inimile acestora si sit 'T
animeze la, implinirea datorielor kit de pastori.
Dupes cuvintele pronuntate de I. P. S. Mitropolitul Primat, P. S. Archiereu Inocentie, Vicarul Mitropoliei a rostit urmatorul cuvent.

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA PREOTILOR .LA MITROPOLIE

4

116

Onorabili ParintI i Mitl frail coliturgisitorl !

Cand Domnul nostru lisus Christos a ales pe sanOi s61 a-

postol ca prin eT sa respand6scl pe pitmant Mantuitorea

inveOlurit evangelicgi impreunit cu ea vista ehretinit, via
dupre Dumnecled, le -a
: tett eu v' am ales to set mergett ,si
r6dd set aducett rode v6str et set r'gmene t ; i iarafp : .71Ierggnd invetatt tote ne-murilebotezeindu't in numele Tateaut pi al Fiulut
pi alt'c

Stinfulut Duhu, inveyindu-t set petascd tote cote am

poruncitic sic voud. i inert : Ilfergett Sn totet lumea, predicate

Evangelia la Wet zidirea. i in fine, cu privire la interesul

de patrie : Ilfergett,le cline, mat intaig cdtre oite cele perdute
a la caset lu' Israel .1, Indrepta0-vo, ye rogti, privirea i aten-

iunea asupra euventului lifergett, care este intrebuinat de

Domnul qi aci qi in alte locuri. ale Evangeliel, spre a caracterisa rolul i datoria apostoldlui qi a adev6ratei inv6taturi.
Pastoriul sufletese, de i nu .este destinatti a merge din
loc in loco, din Oril, in Ora, de 1a o naViune la alth, natiune,

tottli datoreqte i elti sit totii merge, sa a 'ierge necontenit

in circul ingust insemnat activitatet sale Evangelice. Mergeti de cittatt' dea cea rittAcitA; Merge curend in tirgurt
pi pe ulipele cetettet pi aducett la cina mea setrpci si nevoi tpit ,si fchiopi ,si orbit; EMI la drumurt fi la gardurr, ,si
pe trecdtort set intre, ca set se umple casa mea (Luca 14,
24), li adaogq Domnul acestora; i : a)sa set lumineze
lumina vostrd inaintea 6m,enilor; ca veclgndil, faptele v6stre
cele buns set metracet pre Taal Vostru cel ce resat' ; qi iarasi :
Pdsforiul cel buns, sufletul Sat se puree pentru oI. i iarit :
tote cel, ce voeote sd fie men' mare se t ,fie servitoriec tuturor, cdct'
fi Fiul omulut n, ' a venial,' ca set-t servgscet altit, ci ca sd serve:sat Et ti ,si set-ft dea slifietul pentru rescumpetrarea tuturor.
In fine : eel ce va face oivainv6ta, acela se va chidma mare an
imp6qpia Ceriurilor.
Vedeti, iubitilor, aceste locuri ce am citat din Santa Evangelic, cunt deajuns ea sa ne-precizeze atat natura qi earactepastoral al p-Teoiiei ,din tote timpurile, prer ul Apostolic
cum qi rolul 1i datoriile Pastorilor spiritualT.
Ceea ce distinge servirea pastorale de on -ce servire lumdsca
ili
21

www.dacoromanica.ro

116

ADUNAREA PlIEOTILOR LA MITROPOLIE

este interesul de Pftrinte, interesul de inima si de consciintil

ce trebue 0,1 aiba pastoriuldpana si pentru cea din urtinft,
si pentru cea mai nebrtigatiti in s6mrt dintre oile sale cuventittOre. i acestu interestil sr/ fie necurmattil, de tote timpul gi
in tote local; si sit coprindit t6te vristele, trite conditiunile
qi t6te treptele vietei sociale. Inima pftrint6scft nu numai astdptft ocasiuni, nu numaicautft sit vadtil lipsurile i s asculte
suspinurile ce i se adreskii, dar simte la momenta, palpita
chiar pentru cele ce se petrectil in depftrtare, si este gata sa
smulgiti victitina nu numai din gura leului, din ghiarele cele mai

marl nevoi, ci si din lanturile Infernului, din. prftpastia celei

mai cumplite desnftidiljduiri, chiar cu rizicul propriei sale
vies. Apostolul Domnului nu este un simplu vestitoritt al EvangelieT, ci mai alestil un reformator al moravurilor, un niisertitoritil

crescitoritl dup6 Dumne4eit ; si nu ma simplu, cum s'ar

intempla, ci prin cele mai vii si mai pip Cite esemple, in cuventft si in faptiti, fIcAndu-se elu Insult modekti de cele ce
qi

recomandd altora. Adev6tatal pftstotiiu cautiti chi inset T si a6ea cea rfttacitft, i pentru rescumpftrarea 1 intorcerea el

ft

la staulul nu cruet nici ostendlA, nisi jertve materiale, nisi

chiar piropria sa vi6V1. Adevaratul pastoriu este asa de tare
inrIcheinatti in inima turmei sale cuvintfttore, incat fie-care
din oile pastoriel sale pururea ascultft glasul lui, pururea 'Id
urtineztit.

Acest tablotil Evangelicit push deja sub ochii si in fata

consciintei -n6stre, sa ne intrebtilmtil, Iubitilor conlucrittori
in viea Domnului, ce facem not ca sa senaftnrtitin railcar de
departe nu cu. Dumne4eescul model, ci mftcar cu eel mai
simpli "Astor' din veacurile primitive ale crestinittiltei.

A predica cuventul lui Dumneded, asa golti, numai in

modd theoretic, nu insdmnit eft ne-am facut datoria. Lase
eft si adsta nu o facem de catit numai andtil ni se dau ordine, cu mare greutate, si ca de mAntuialft; lash oft suntu
intre no' si de aceia care nu numai el insii nu predict niclo-datft, dar nu permit nici altora sa-qi fact adstft datorie,
A s6v6rsi Anta leturgie si t6te cele-lalte taine, in modul
cum le Oversimt, adie intr'unil chipti mecanicii psi adeseori

www.dacoromanica.ro

ADUNAREA PREOTILOR LA MITROPOLIE

117

Para sa fimil noT inqin.e convini de ceea ce facemtt, i farm

sa esplicamil poporuluT insemnatatea i necesitatea fie -cares
taine, era i nu este o dovada a demnitaieT n6stre saceraotale.
Mai ales, ea nu mi s'ar putea contrazice, data alt( avansa,

ca multi din noT esereita preutia numal ca o meserie, spre

a'ql c4tiga pAnea de tote zilele. i dace amtt constata Inca
ca multe din, cetirile qi rugaciunile ce facem, qi afara de biserica 11 in biserica, ni se intorc spre pacatd, din causa lipBei de respectil en care le facem.

Chiar datoria de pastorill spiritual, de confesort, care ni

s'ar parea ea este mai bine intel6sa 11 mai bine practicata,
eel Minn. aka rar cum ni-o facem, in cele patru posturT anuale sail mai bine qicenchl, numal in postal mare,
nu no
indreptateqte a ne recomanda ca buns pastort i aci nu vedem de ca.til unit mecanismil : Preutul alt6pta in casa-sa said
in Biserica, ca sa-I ving, fiT de duchovnicie; deed ali venitd
top' sail ba, acdsta nu preocupa, pe nimene ; da', pacatosul
fea marturisitil pacatele din sufletil ei cu hotarare nestramu-

tata de a se indrepfa, aasta putinit trage luarea aminte a

confesorului; ingrijirea de a da fiilor spiritual) o directiune
conformil, =cu cerintele ad.everateT vied cretine, aVeforma
in privinta plecarilor qi a moravurilor, a-I face atenti i conciincioli, mai ales asupra ocupatiunilor eu care fie-care cetat6nu este dator sa vina in ajutorul qi pentru prosperarea
este mai cu totul str6ina de parintil
gi fericirea societatei,
notri spirituali.
Ei bine, dupre tote acestea, se cuvine 6re sa ne intrebam
seriosti : ce trebue sa facemil ? Cum trebue sa ne reformam
noT indne pentru ca sa fimil in stare a reforma pe a1tiT. In
trecutt, cand tera nostra train intr'o viata aka licend patriarchala, indeplinirea aka simply a datoriilor preuteqti, indeplinire insa cucernica qi coliqtiinci6sa, era de ajunsit ca sa
recomande pe buniT pastorT ; acuma insa presupuindil chiar
ca am fi la nivelul aceleia0 cucerniciT qi moralitati, cum erait
aces domni pastor!, totu1 n'am putea face nimica, pentru ca

cerintile societatei moderne aunt altele, pentru ca chiar naturile i caracterile s'atl modifieatil dupa timpti. Atunci era

www.dacoromanica.ro

118

ADUNAREA PREQTILOR LA MITROPOLIE

aeajunsil. sa fie bisericile deschise, si vizitatorii, rugatorif

crestini eel buni nu lipsiail de la datoria lor. Celor lenesi, de
earl' erat. f6rte putilii, societatea ins6si le aplica pedepse infamante. Astacli insg, bisericele stet de cele mai multe on
pustii, i not bisericosii s6versim Arita liturgie contra santelor canonenumai in presence, zidurilor, iconelor i stranetor.
Ce et facem dar ? Eel ce sit facem ; sit ne ritdiegmit no
la nivelul societatel ;- sa ne facem necesari prin luminile gi
conduita nostril esemplara. Sa -adoptitm pentru convingere
mijloce practice potrivite cu timpul si cu starea de eivilizatie
in care am intratit Numai doctrina cresting, ca euventil lui
Dumneoleit insu i, ca ratiune perfecta, nu se p6te desvolta si
modifica ; numai santele institutiuni nu se potit aboli sail
schimba ; dar o forma dinafaricit mai pliteutit, higiena, frumosul, se potti introduce in Biserica, si trebtie sa ne grgbim
a le introduce. Biserica este pentru omit; iard nu omul pentru
Bisericd, a zis domnul si Mantuitoriul lumei, Grabiti-v6 dar,
Iubitiloi Confrati, a stgrui ca tote bisericile sa fie bine ingrijite, bine si comod incal;lite Si Ruminate, Grgbiti-v6 a introduce o citire, o cantare pliteutit i atritggt6re. Grabiti-v6 mai
&esti fratia vostrit a v0 face tuturor tote ca pre toA sea putong dobandi.
Yeti glee p6te cis v6 inpedieg lipsa mij16celor materiale
d6r nu uitati maxima apostolului, ca vrednica este lucrdtorul

de plata sa; nu scitpati din vedere pe confratii Preoti cart

fac datoria mai bine, cum stint mai respectati, mai eitutati,
si mat bine trate*. N' am vNutii, clicea Psalmistulpe dreptul
parfait, nick ameinta loot cerfind pane.
i apoi, nu este natural ca mai anteiii sit ne reformitm noT,
sa ne facem respectatr si eitutati, pentru ca sit fimil mai bine
trate*? halt P. S. MetropolitA Primat este cu atata mai in-,
dreptit a v6 cere acesta, cu (Att. n'a ineetatt. unit momenta
's1

a solicita, de la -orit qi onorabilul Guvernul imbungtgtiri

sortei materiale a frgtiei vastre.
Sit ne hotitrimt. dart iubitilor, a ne face pitstori in euvent
si in faptit ; sa purtamti unit mare interes pentru institutiunile societgtei, deja existente, si sit contribuimil la crearea

www.dacoromanica.ro

ADLTNAREA PREOTILOR LA MITROPOLIE

119

altora care ar fi absolute necesare. La o idee, o durinlit,

care vi se comunica astadi din partea halt Eirea ShntituluT
nostru Metropolit. IncepetT prin asv6 face Pastors practici ;
incepetT a v6 crea adev'eratT fit duhovnieWT, atattl din datdtwit' de bunet.voe, dbl. din sdraciX capitalia; yeti avea atunci
multe inimT, cart vor palpita la vederea gi intalnirea cu frittia vostra ; yeti avea multe bine-cuventari, qi mai alesti drep-

tul la respectul 0 recunoltinta societatel.

Vedeci: ca in scumpa nostril, patrie totul 0 tote se milca
cite asociatiunT de bine-facere in t6te privintile. D6r Ere
prudently ar fi, cuviinciosti vi s'ar parea ca numai Preotul
sa stea cu manile incrucilate i rece privitoriti la suferintile
de totti feliul ce apasa societatea ? Preotul -care este parinte
comun! Preotul care este datoriit a esploata de -o potriva, qi
bogatia i saritcia, i sitnatatea li maladia, i bucuria i suferinca, qi viata si murtea,
in interesul mantuirei in Domnul a tuturor fiilor Bisericei !
Finind, Iubitilor, ye roga 0 ye conjurit, sa incepennl prin
a ne afirma : cad' numai atunci vom fi bine-villutT, respectatT qi renuna6rap. Ire rogil, Inalt Prea Santite Stapane, mai
ganditi qi propuneti vi alte mij16ce prin care Clerul Rim in
ar putea sa iasa din starea de apatie qi sit'i creeze prin chi
insult' meritul qi positiunea sa incontestabila.
Fad', milostivul qi induratul Dumneclell ca bunul inceputit
ce se face pentru bine-facere, in profitul saracilor poporultill
sit fie incununata de succesul eel mai stralucitil, spre ineurajarea nostra qi In alte intreprindert salutare, spre mAntui,
rea qi feficirea Neamului nostru li spre gloria lui Dumneclet.

Dupa aeesta Cue. Sa Preotul Floru a adresatti I.

P. S. Sale urmatorele cuvinte :
Inalt Prea &incite Stapane!
Fericirea ce o simtll fiiI, dad bunul for parinte, adunAnd.u-T injurul sat, le da sfatuiri mantuit6re ce privescit la implinirea datoriilor 0 la viitorul for fericitil; adsta inalta fericire o simtim in acest4 momenta not devota$ fit spirituals

www.dacoromanica.ro

120

ADUNAREA PREOTILOR LA MITROPOLIE

al halt Prea S.-v6stre, ascultb,nd chiemarea la inplinirea

unela din dele Mai sfinte datorii a pre6tuluf crqtin. SA teliV

halt Prea Saufte Stiipane!

I. P. S. Primatul, respundend la aceste cuvinte

a 4is4 :
Suet aprdpe opt anT de cand me aflu pe scaunul
a acesta Mitropolil si n'am avutti o di mat fericita
ca acesta, child ye v6db. pe totT asa de simtitorT si
gata de a ye inplini datoria. Fie ca a tot puternicul

sh v dea putere intru acesta si sg, biue-cuvinteze

activitatea vastra.
Duph acesta a mat vorbitti cate-va cu.vilite D-111.
Director al cancelarieT, dupg, care apoT preotiT s'ati
retrasti.
n

Zotu.

-909012POCIO-

www.dacoromanica.ro

CARTEA PASTORALA
a Wit Prea Sdncitului Archlepiscop al Mitropolit al Moldovel al Suave!

Data 'in luna Noembrie 1882.

1CO SIP
Cu

milts lur Durnne4ea, Arehiepiecopa fi Mitropolit Holdover qi. Suceva

(Urmare veil! pag. 64 No. 1, anul VII).

Iota deeT, cum Sf. Scripturd, cuventul lui Duranecleii, cuventul adeverulul si a tot), intelepciunea, ne arata i ne descrie, prin gura Sfurtilor Apostob: i chiar a insusi Mantuitorului. nostru Iisus Hristos, eine, i ce fel sunt proorocii eel
tainci-nosT, pe car): insusi Mantuitorul Hristos precum i Sfintii
ApostolT 'T numesce antihristi, si ne invar, sa, ne pil.zim de
el, pentru ea, acestia lupth, cu inversunare in contra adev6-

Tatei,intelepciunI, in contra invetaturei lul Iisus Hristor, a

morale): santei Evangelic, a Sf-lor Apostoli, a sfintelor can6ne
si a invetilturei sec Maltose a sfintilor prirint): ac Bisericei.
Si daca am -urma cu citatiunile in acesr, privintit, s'ar putea

forma o carte intregit, dar credem cii, pentru acum este de

ajuns. Pe acestia Sf. Apostol Pavel, in Epistola sa cea I-a
carte Corinteni, cap. 5, scrie ca ntrebue a'i taia de la corpul bisericeT i a'T da Satanel spre chinuirea trupulni pentru ca sufletul lor
sg, se mantuiascg In 1iva Domnulul; nostru Iisus Hristos". Acetia

sunt ereticii earl turburit.astrgi Biserica lui Dumnecleti, turburand consciintele bine-credinciosilor prin propagarea ideilor lor r6tAcite, precum sunt i faptele lor desfranate, intrebuintand Jibertatea cuvgntului si a preset de acoper6"ment
r6uttiteT lor, precum dice Apostolul. Acestia, sunt earl de la
adev6r ail r6tacitil. Ii inv6tatura cea ski6t6sit nn vor sit o
prim6sc6,, ci dupd, poftele sale voescii a'sc alege lorusI inv6-

0,tori earl ail le mitguldscil, audul vorbindu-le dupii, placul

lor, precum ;le spune Sf. Apostol Pavel. Acestia sunt acele
isvore fart de apa, precum IT as6ma,nii, Apostolul Petru, norI
earl se pOrtg, de vaorT, cgrora negura intunericulul in -yea
se prtzesce. i dacri, marele Apostol Pavel Dascitilul nemurilor" precum '1 numesce Biserica
ne invata prin Epistola carte Tesaloniceni. citar, mac sus
cri, no1 credinciosil
trebue sit tinemu si traditiunile cart ne-am invetatti, ore prin.

www.dacoromanica.ro

122

CARTE PASTORALX

cuventul, onT prin Epistolele sale, apoi, cum ne-am pure not
astii-ch sg, r6sturniimil acele inv6talurf si acele traditiuni, p e care
Biserica le-a moscenitu de la inceput si le-a conservatti 136116
asta,-0 cu sfintenie si ne atinse? Cum ne-am apuca sit resturnilm

mai multl, de catit traditiunT, dar chiar aseq.emintele sfintilor

apostolT si a le sfintilor pilrintf at Bisericel crestine, coprinse
in sfintele canone, atatit cele apostolescT si a le sin6delor ecumenice, catil si in scrierile acelor sfintf parinti de dupg, vremi,
intem.eiate pe acel6st- sfinte can6ne si pe cartile sfinteT scrip-

turf, si cart scrierf ate servitil in t6te vecurile pea asta-cy si

vor servi tot-d'a-una de inv6tiltura cea siln6t6sA, in Biserica
lilt Hristos? Nu 1. fratilor si fiilor Nostril: suiletesa s nu fie
ac6sta nicT o data in biserica nostr,i, romans, crestinA-ortodox6,. Departe de not, ratiticiff si turburiltoriT; ss intorcem
au4ul nostril de la bzirfiturile for 4i s &la cu lure aminte,
cum ne invatI ins* MAntuitorul, ca ss nu ne incelitm d
cuvintele for cele mitgulitore dar Aline de otravilomork6re.
Ei predicA, reforme in Biseridi, si reclamt imbuntdatirt
pretinse pentru clerul mirean. Dar-care romanti este sail p6te
sil fie, in contra reformelor celor bune si intelepte pe baza
canOnelor sfinte ? sari in contra imbunetiltirelor in ce privesce

clerul in genere precum se facts imbunatitthl si in privinta

tuturor celor-l'alte clase a le societatei? Ati nu Guvernul t6ref impreumt cu Corpurile LegiuitOre se ocupil de tate acestea? Ati nu chiar in privinta cleruluT mireanti s'a propus in
Senatil din partea Prelatilor bisericel un proiectil de lege
pentru imbunatatirea positief materiale a cleruluT care s'a
si votat de Senat in sesiunea tresua a anuluT curentil. 1882,
in unanimitate cu concursulti Guvernulut si cu t6t6, bunavointil, a tuturor? Ati nu Sf. Sinod al, bisericel nOstre a propusit Corpurilor Legiuit6re, Inca mai dinainte, unit proiect
de lege pentru organisatia itiv6tamentulut religios-clericahl
In Seminarif, a carnia votare se asdpfa, si se sperA, ea va fi
aa precum interesele bine intelese a le bisericel si ale cleruluT noseru o reclamit? Ail nu tot Sf. Sinod a cerut Guyernuluf si mai din 'nainte si acum in urniii, ca s6 se infiinteze
o Facultate de Teologie, care esfe. adt 4e mttltt necesarie

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX

123

pentru deml nostru i despre tare avem sigarh incredintare eh chiar in sesiunea actualh a Camerilor Legiuitore se
vainfiin$ printr'o lege speciall? Acestea sunt necesitaVile
imperi6se ale bisericeT 01/4 clerului nostru, imbundtatirY morale de culture inteletualet precum si cele materiale posibile,

iar nu reforme r6sturnat6re a insuqi institufunilor bisericel,

dupe cum aiurezil, acei turburatori pldtiV de streini.
Acestor nemernici nu le este de imbunatatiri reale, ci numai de turburdri i r6sturnArT. La asemenea sfeliturf s'ait
incercatti inch o data sa ajungh pe o alth cale, pe calea sooialisth, tot aid inlaf, propaganda fad% de sfiala i farh de ruiflare printr'o alth foie o nou6 eresie socialil, pficonisath in do ctrina turburht6re Socialismul _Romani-h. ! ! planta streina, i

venin6sh pentru Ora nostrh i pentru poporul roman. Dar atunci, acum trel ani in urmil,, Guvernul .c6reT, in intelepciunea sa

0 in interesul bunel ordine i a liniscei publice, pe propagatoriT acestei doctrine streine, fiindu streini eT in ii, 'i -a dat
afara, din -Org. Asta-di insa lupul s'a imbracatti in pielea
oiei, cum am mai gig, qi inc4rch, s t intre In staulul bisericel,
sa amagesch i sh inple pe insusi yhstoriT turmei cretine,
pe insuI clerul prin promisiuni frum6se i ademeilit6re-;
vrajmalul '0.-a ales teramul bisericel cu intituViunile el canonice, i abusand de libertatea preseT, nu crap, nimicti,
nici legs (acute de bra, mid can6nele sfinte, nici persdnele
care represinta autoritatea canonich a bisericei. Turbarea

for este ca a acelora coprinIT de duhul necurat; nu mai

cunoscil nici o margine a liberti4eilaa ca ahiar prin publicitate ameninp, pe pre14-ii bisericel cu glop ul. Cugete acum on
ce romantic cu bun simtit, cine i ce fel de 6meni sunt aceia
care reclamh i propaga reforme in bisericg prin Asturnarea
institutiunilorti seculare canonice ale bisericel, ameniircand
autorithcile bisericel cu asasinatul i indemnand pe der la rebeliune, fiindil el insu0' sperjuri, renege* din der Si degrada# moralicece i tote aceste fapte le propga prin publicitate i be urmeza in fapth tot in `numele libeltatei.
Libertatea este push de Dumneslett in natura onaului. Cu

totii iubinati libertatea ai ne place a face us de ea; cu toil

www.dacoromanica.ro

124

CARTE PASTORALA

respectamil libertatea preset; voim ca poporul romanit sa

exprime liber si fart, nicT o temere doriMele yai prtsmile
sale si dorim ca libertatea absoluta s domnesca, pentru
binele societtiteT ; insa, iarasT en tocil scim ct orT si ce libertate de actiune in societate ca si In nature 'SI are marginile

eT, si eel ce talc t aceste margini nu r6mAne ne pedepsit,

precura in ordinea morale de Dumne4et1, asa in ordinea socialit si legate, de legile ereT ; Asa dar, a face din libertatea
cuventuluT si a preseT o arena pentru a provoca la rebeliune
si a indemna la asasinat prin glonttl., cum o fac batjocoritorii
turburittorT de la pamfletul Deseeptare intitulatti in batjoeura si cliar eciesiasticie literara, acesta constitue o crimp
si criminaliT trebueseti pedepsiV, ca unit ce propagi anarchic din care anarchie p6te isvora o resbunare sociald, ale
careT conseciMe vor fi _fatale si Wel si bisericeT, mat ales ct
clerul este provocatti si indemnat la asemenea fapte criminals in seas de resbunare pentrur inchipuite asupriri. Clerul
a arm- misiune in societate este de a predica pacea, iubirea

si infriitirea tuturor; nu vrajba, nu ura, nu resbunarea, nu

deftilmarea, nu calomniile, cacT--acestea suet faptele servitorilor intunereculuT, servitoriT spiritului satanicescti, care de

Ia inceputti a batut resboill in contra adeveruluT, in contra

fiilor luT Dumnelet ; care chiar in paraclisul ptimentescii s'a
ins-Inuit cu inselaciune eittre primiT parinp aT omenireT, dicendu-le erk de vor manca din pomul oprit, vor fi si eT ca
nisce Dumne4eT; tot acelasi, spiritti al intunerecultif este si
acum, acel spiritti satanicescti, Diavolul, care, dupe cum,
dice Sf. Apostol Petru in Epistola I, cap. 5 : _Ca un led rg,cnindti, umblit cAutandu pe tine ECO. ingi a; dar vol, slice acelaI Apostol, stall Impotriva, Intgriii flinch"' In crediniI."

In fa0, scandalosuluT spectacol causat de batjocoritorii

turburdtori cu pamfletul for Desceptarea" mercenarii NihilismuluT resttunittor, at ateismuluT, bestial, aT acelei hidre

cu multe si felurite capete pline de otravit, spectacol, am

dis, scandaIos sJ scarbosi care nu s'a mat Intamplat sub forma de astiti-0, in patria lui Alexandru--Cel-Bunn, a luT Ste-

fan, si a Jut Vasile Lupu, a Dositeilor, a Varlaamilor si a

www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX.

125

Veniaminilor ; in patria acelor bine credinciosi roman!, bun!

crestinT car! impodobeaii pamantul t6rei cu monumentele 1,or
religi6se
biserici si monastiri
spectacol ce nu s'a mai
intamplat, 4iceniii, de cat numaT din partea strainilor care
umblail sit introducii, si la noT sectele for religiose, schismatice, precum CalvinistiT i altiT din secolul al 17-lea; dar
ace! maretT si nemuritorT barbati roman!, pe de o parte prin
tiphrirea cartilorti religiose in limba nationals, si pe de alta
adunandu-se in sobor general
precum s'a facut eel din
Iasi' in timpul lei Vasile-Voda-Lupu
combateati eresiile
for si curiltati biserica romana, de neghina arnucata de vriljmasT. In fata acesteT nour incercari de raturnare a ase4a,mintelor bisericeri psi credintei pitrintilor nostri. NoT credelm
c6, este de datoria tuturorti bine-credinciosilor crestini romaul, si laid si cleric!, de a combate r6tacirile propagate cu
en atata indrasnela si inversunare de aceT mercenari ph till
de streini pentru a sfasia in dou6 turma bike-credinciosilor
bisericeT lul Hristos, a nemuluT romanesc, imperechindu-T
prin urea i vrajba, chiar pe,thrainul religiose al bisericei.
De aceia No!, dupe, datoria pastorali sufietescI ce este push
asupra-Ne, i intemeiat pe cuvintele Sf Scripturi, al carol.
text '1 am citat maT sus, cum si pe exemplele predecesorilor
Nostril in asemenea imprejurart, venim prin ac6sta carte a
face-apel mai Antal titre poporul roinanii, bine-credinciosil
crestinT si fi! a! Nostril sufletesci din acdstd, Eparlaie a San te! Mitropolii Moldovei si Is clicena : Fillor l aduceti-v6 aminte

de credinta pitrintilor

strAmosilor nostril, pe care ei ail

conservat'o cu mulKt santenie in timpuri grele pentru nemul_

romanescii, in timpii chiar de invasiunT barbare, cu care credinta s'a intrtritil in ispite si in nevoT; si nu datl ascultare
barfitorilora. de ast t-11.1 car! ca hula
pentru ban!
batjoinstitutiunile
santeT
mumei
nocoresc credinta bittranilor si
stre biserici ; clef chiar abusurl de ar fi, chiar Ore care rele naca nisce Omen!
ravir! de ar B. printre servitoril bisericeT
nu prin panaftete i batjocure se indrept6za
ce suntu i eT
relele ngrilvirT yi abusurile, ci prin pace, iubire si bunk
intelegere:
www.dacoromanica.ro

fi i

CARTE PXSTORALA.

Catre presa cea seri6s, Ne adresama (If o rugamt, In interesul moralei publice si al prestigiului preset' Insai, sa,'0
indreptecle atentiunea asupra micarilor nihiliste i ateiste
ce se inc6rca, prin. libertatea preset', a propaga ideile cele

rat -

tacite in modal i prin langagiul eel mg. desfranat, care pe

lenga 1-6111 moral ce se face, compromite i degrad6za pe In

saki presa; o rugam, clicem, ca grin vocea a autorisata qi

demna sit le combata qi sale stigmatiseze cu cuvintele cele
drepte i san6t6se ; cad: biserica cu religiunea nostra ortordoxa este patrimonial nostru sramolesed comuntt i stump
al poporului romant, pe care patrimoniu suntemt datori
ap6ra cu to ii, fundii interesul general al tuturor.
La guvernul qi la justitia t6rei, facem apel asemenea qt'
rugrtmil : et nu toter* mat' mult timptl scandalul moral
ce de lepte luni qi jun, se comite cu numita f6ie-panifiet,
peste limitele a t6ta libertatea ; cad, credem, ca, morala cu
bursa online publica i biserica cu institutiunile eT sante merita mai mult respect de cat ace ce in numele libertate preset turbura i batjocoresct tot ce e Sant qi respectat la on-ce
popor, prefacandu-se ea, ap6r6, ceva spre o imbunatatire 6recare dupa, cum inteleg et' qi le place lor, -conform cu pasiunile lor.
In fine, credem ca o datorie shnta, in interesul general al
bisericei, pentru mantuirea bine-credincioilor -cretini, Ne
chiama, a Ne adresa vi catre
frati intru Hristos,

prea santiti Ierarhi Eparhioti gi a face apel la luminile tuturor, ca Cu totii impreuna intr'o unire, sa lucrilan I sg, go'limu din staulul turme lui Hristos pre lupii cei hrapitori,
cariT imbracatiln pielea 6iei se -introduc pe nesimtite
Iar catre clerttl sante n.6stre biserici romane-ortocloxe,Ne
adresam, it indemnam i '1 povaluim : sreli intorcki, aqui si
sa, nu- dea ascultare barfelelor turburatorilor de liniscea consciinte bine-credinciclilor cretini, a acelor turburatori necredincio9i si athei, renegatl ei tradatori ca Iuda, cart' turbura pacea biserice? i vor sa, festorne onlinea lucrurilor in
biserica i santele eT aeq. Lminte, predicand vrajba i ura
Intre fra4i1 i servitorii aceluia i sfanta altar ;- ci la tote en-

www.dacoromanica.ro

tAkTE ASTORALX

127

vintele i milglisirele for

r6spuntp, fie-care cu cuvintele
MAntuitorului care le-a dis spiritului ispititor de pe munte ;
Mere inapoia mea Satano.". -Cad precum acel spirit ispititor al
satanef, pe verful muntelul, se adresa catre MAntuitorul cu
cuvintele mg,glisit6re, puindu'i inainte chiar i clise din santa
scripture i promitAndu'i ca'l va da imperatiile lumeT data
se va inchina luT, tot ala acelaT spirit-it ispititor se presinta
si asti-t-ch in biserica luT Dumne4et, adresandu-se chiar catre
cler i arittandti unora pietrile cN, se vor preface in paine,
altora cti," vor sbura pe sus- fax,t de aripi i altora ea, for le
va da bnntitritile lumei data se vor inchina luT, adica data

vor asculta qi se vor lua dupe inv6titturile luT earl' sunt

amestecate cu atata atractiune de interese materia]e lumesel,
Pe clerici maT vertos r!,u. deosebire IT indemnam i ii povatuim sa nu dea ascultare unor asemenea invtaturl i promiinienT, ci Ea'qT aduc6, aminte de cuvintele Apostolului Pavel,
_el eel ce le propagit, acetia sunt acel apostoli mincinoo,
lucriLtorl vicleni, inchipuindu-se intru Apostoli al luT Hris-

tost.precum (lice Apostolul Pavel in a II-a Epistola cititre

CormtenT, Cap, 11 : gi nu este de mirat, urmezA, marele Apastol,
ca insug Satana se preface in Inger de lumina; nu_ este dui- lucru
mare de se prefac gi slujitorii lul ca slujitoril dreptAteil cArora va fi
sfargitul de pe faptele lor," de aceia, dice in cap. 6 aceimi EpistolA : nu ye injugati intru alt jug cu eel necredinciogi. CA' ce impArtitgire are dreptatea cu fat% de legea? Sail ce impreunare are lumina
cu intunericul? Sail ce unire are Hristos cu Vefiar ? Sail ce parte
este credinciosuluT cu eel 'necredincios ? Sau ce insofre este biserieel lu! DumnecleA cu idolil ?" i in alt loco (Fapt. Apost. cap.
20, vers. 28) acestai mare Apostol iarii T (lice ciltre preotT :
Drept aceia luati aminte de vol gi de tots turma intru care Duhul
sent v'ati pus pre vol Episcopi ca sA" pAstoriti bisericaluiDumnePtt
care o au cAgtigat cu sangele sett. CA ell scin acesta ca dupA. ducerea
;me& vor intra lupii grei intru voi can nu vor crt4a turma. i dintru vol
ingi-ve se vor scula bArbacii graind indarAtnicit cl sg, tragA pe ucenicl
dupl dengi. Peitru aceia priveghiati..." i iardi acelaT Aposol in

cap. IV titre EfesenT slice : Drept aceia ve" rog, fratilor, cu vred-nicia siy umblati dupA chemarea cu care sunteT chemqi : cu too,
smerenia gi blAndeiele, cu indelunga, rAbdare, ingAduind unulu altuia cu dragoste gi nevoindu-vg a pacli unirea Domnulut intru legA.

tura pAcei." Tar -dragostea qi pacea despre care vorbesce aid

www.dacoromanica.ro

128

CARTE PASTORALA

Sf. Apostol Pavel, se intemeiazg, pe acea dragoste i pace

pe care o tliii ne-o invade insuF# MAntuitorul In Evanghelia

de la Ion, cap. 13, prin cuvintele care le elite true sfinth

Apostoli :

oy5i moue clic acum : porunca noun dart vane ca sa ve iubiy unul pre altul, precum i eti v'am iubit pre vat; tntru acesta Vor

cunosce toll cis ai m el ucenici suntey, de vey ayes, dragoste Intre vol".

i in cap. 14 lice : paces, mea dart voile, nu precum lumea, at,

eu dart von1a iar in cap. 15 cp.ce : ,Precum m'ati iubit pre mine
Tata, si eu It'am iubit pre vol.' : remaney intru dragostea mea : de
veil facii poruncile mele, veil remanea Intru dragostea mea." i :
Acosta este porunca mea ca sa ye iubiy unul pre altul, precum ert
v'am iubit pre vol."

Acestor sante i Dumnqeesci porunci qi Inv6tIturl, datorT

fiindti, fratilor i flaw i not cu tofi a le urma, este tot-d'a

una de eel ma' mare folos sufletesc qi moral ale avea in yedere, dar mai ales acum credem de a Nostril, datorie a aduce
aminte tuturor bine credincioOlor cretin' roman' cuvintele
de pace, iubire i unire pe care santa muma nOstril, bisericii,
le esclamit i le predicil cr edincioilor se in tote Vele la Sf
Leturgie, prin gura preocilor, gicend : oSrt, iubim unit
pre altil ca intr'un gandti sa marturisim".
jarIqT, indemnandt pe credincioqi la rugg,ciune be (lice : Ent-

rea credintel wi impartasirea Sfantului Duh sa o cerem in tote 411ele vietei niistre, pe care suntem datori st o allerosim m l Hristos Dumnepil."
Cu aceleaqi cuvinte din Sf. Leturgie incheem i not acestg,

carte pastorale, 4icend tuturor : Darul Domnului nostru

Jisus Hristos si dragostea lute Dumneqeii si Tatal si

impartasirea Sfantului Duh s6 fie en vol en top, ca
si v6 lumineze si sit ve intaresea povatuindu-ve pe
mica Nell si a adev6rului sere tot luerul bun si bine
plaeut lul Dumneleii. Amin.

www.dacoromanica.ro