09 Bucuresti Materiale de Istorie Si Muzeografie Ix 1972

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.
ro
/11•„b•l•
Al'!Ae.ENE,/llARIACANTILU,
AURHDUTIJ, r ANAITl.rANAIT
S.Crotardereda<l i•
/lllOAUTURCU
Coperla1'ornefllar1K1grofi<6
GHEORGHE P'OPOVICI
www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.ro
Muzeul de istorie
a municipiu/ul Bucureşti
BUCURESTI
Maleriale de istorie
'
Ji muzeografie
IX
1972
iJt,
"j.1Mol\>r-~
I.ISTA PRESCURTARll.OR
ACTA M.N. Mio Muoei N_.,iaCluJ. I (lt$1.) ol Um<

ANALE. Ar.olo& la--lnlllllUtU!deotud.llblOriuol IO<lal·pollUoo <I<<'*
llnllC.C.alP.C.R.
ARH.C.C.a!P.C.R.• Arh!valn.t!lululold<stud!ll>torl«tolO<l<iol·pollUcedepo
llnllC.C.alP.C.R
AfUl.ST. BUC .• ArM-Slotululi!u<un1U
11.0.R.. "-·~ O..todod ll""""".
CAB., ~tlrl • l>eoiocico 111 au.,.,,.,..i; WII. 1. l t<IZ, •ol. Tl IH!.

DA.CIA,O.O:l a~hael dokwverteo°""'o!ol 01iQU<en awm...iieB\>C'llrettl.
!;;~~:l~=ţ-!„1 , N .S. IWvu< d '1u·"CheolOCi< « d'h;1toiro Mcie1me. Bueu~I. [
M/\TERl /\LF. Mate<tolo o rh«>!Olloo privind Uto<lo. Vttb<a RPR. WII. I Ul.SJJ ;
M.a>eriale1 l .,....,.Uri v-ocl<e. •ol . ll(l~5') ; vol.IX(l9'1) .
~~~·::~=d~:!.";i"::":.:n::~·vfir.":':.7:1~.:._1-vm 1"4-1•
S.C.IA,Studil,l<er«rl*rld<;,IOrio vechoBu<:11rqtl.
S.C.N.,Sludllol «rttlArldo.numlsmatl<'
S.M.l.M., Stutlilolmou..W..S.!<IO<'lc .,..,!e.
':,~D:~„.~~'t"Nl~lt~'ii~A8Tt-ct:::;.IWTENAlll]L1JI MlJ:r.tllJJ,lJl
CUVINTDEDESCtHDERE
211 =-SAaf~~p~luiP<=..J C(lrnl!<tul"; do Cultu,f , 1 -jloo
L'UVINTDl!SALllT
31 ~~RCA - Vl«<=t<dinte ~I Cono;liul\11 "->lu I ol MunlclpluilJl
J2 ~;ce=N:c~~~~l~tu~ul~~...·~~=-~
33 ~U~~\~~~ - m~ ..i """«l;d Mu- din C<K>Omu! Cull\O<i!
34 =-~ „~,:;l'-SCu - Di=lor ol !llu1<1>I"' do btorl• ~1 lloi>ubli<ll
36 ~~~-.t::.~:~ilv~:STANTIN DAICOVICIU - 1>1-:t...ul M.....Wul de ~
l9
_„
Pl:Tlll!:DACHE-DlrtttorulMu....,luldeUWrlooMunl<lplulul BU<W'<$11.
Cl.w:! d<Ut>ll de O<<M"'I< o M....,..)\11 <Io o ""-'ni<iph>lut Suwr"'tl
111!$ 1 UNl:ADEOOMVN I CilJ I ŞTl l NŢIYICI!

SECflAl.b-v«1te .i r....u
l>!NUV.RO&!.Tl'I
5JI-.,\o<'<rwtiril<r""~""""""''°"' ... <linpo<(<adalr.IJ-I~
EUGEN COMŞA
57Flcu.V..lo.,,,,_orf•-l<lol>ud<ob
MlOARATURCV
65 V001[Sll1<""'~ ...-1nau.:u,...a
VICTOR TlODOR>l!CU (PlolqtH

7J Oontrem<ţ'°'-tldln __ VfVl -Vlle-".!nB...,....11
2:~N~<e<l«""""•.ninerew..idelietpelet\IOriuloraiulld
CONSTANTrnŞERBAJ<
Rolul BuN"'flll<irt.l f'"""8tta ""11Uril orlte<>"ll tn EY\ll Mediu
81t<U,...1'1-"""""de14»rnlţlln_,.alXVI-'IM
Jl<'DUŞT>;FANC!OBANU
l2!iOneulB1><Ur•ttlfnl>Oittle1bol.,.nlcli•lu\~Cantocuiloo
AURELIAN SACERDOŢEANU
14J E<nocn!la~-1n-.a1 xvm-ffa
T;~,,...,..,_.d"1,.JXVlll·l„"""'!n„ule\rlnSll•ln<n•.
AR!STIDEŞTEFANFSCU
L<><»J m..,..tlrii Chll)no. ln arllltecWra ool.R~
MARIAS'l"i)'I
Tl""ri bucur<io ..... .,i-11 la - I ln otrlll"*'"U !n - - al XIX·l•
lSI MlprM revolu\klnari din l!.21 la llucvnsll

IONIONAŞCU
167 BUC\lre<Ulol•~!ilt>wnoilvMoniln•trlll.-.itaU
LJV!1.1$TEFANE'!CU
On.>ulB<l~!np<riOOlll>. de,._,.,deJal...:lallttnla""p;WJo <0
VASU..J-:NOVAC[(loloooti)
Coieob l ! n -... B~
MAlltA!IUMINICTEC"Ll:AN(l"f[)
BucuroşUJol!<lslllnlaptap<'ntru Unltt
AURELIAN MOl"OMANCl:A, DRAGOŞ BUOA (Oolefli)

Ev<IWţla<lom<JoJn>,ri<la~Jlo<ur<111de la Cnll"NPrlncil>Olel..-Rotnln<
plRl!nzllelonoutro
Ş"lT.FAN!ONESCU
Strucluro tod.all • popul• ll<-1 orooulul Bu<11,...tl !n A dw• jumltoU a
AUREL!A BUNEA!Oull
:::'n~~~.~~(l<lr (n IPi* _...., -~ .-,llul unitar
NICOl.AECIACHJR
~:'~~- lmponont <e<>IN <Io ,.,.iJLn al I - - - d in 8 o!canl
AURF.LD. Pl:TRJ:llC\I
S<mnltl.011ioo~Nl\ll dln ltnla ~ll
VICîORIAROMAN
:!"::'":~,':.:,"' d• ml,._ - llsU d ln Boa>"""' ln o d .... )omli-
•l<ICOLAE COl'OIU
~.:::..~din Paris tn """""""llllc m~Jl<t-11 bucu~~"'*
ION IACOŞ
Conlribuţlo ClobulW mun<ll<ITl!or dln l.l....,re!ll lo ofirmouo. prl n<iplilo<d•
.,...nl""" tl del'-'Pll•~<llnllomlnlalnanll !Hf-ll'lll
MAtlRICIU K ANUU".
$«tll t 1 - b B......,....11 1n _ 1 e _ . _ , o l e - . Xx
;:~:=~7.:'-~::=- ~lu!~~
Oi>in!o J>JW-1 bo.o:u'""'"nlo !al& de p-..l d<n PooJW Si>lrtl

0
NICOLA1:0. M UNTi...f n.I • ,
~~:i:i\ Cap!-. ~ull<fta<l • ,,,_.iuţill<lr tl lupl.Olot M\W>d-
=·
11'-
tLISABl:TA IONITA
~i.:~1i: ~~1a.::::tllti~! !
~~R~=::::.~~(lt:l-IP44) ..j..
=R=~N.!!:tru1 pl"°' a l mlt<ll'll -IM<lok din RomanlO t/
:lfil ~n~~-=..i mlt<'l'll . , . . _ „ 1n"'""'\ ION11t a prdeton.>Mol J
~d!~,...t.=..,.tn11..,lntfofll00" politi<>e d ln Romllnlo. !n aJunol l
BU<Ul'tOtll - <<mirul pndlirii 1! lnf~pluirii in..,,...,.i„ ontlfudste dl1>
ou1uot lM4
DUMTTRUTUŢU
~~:!:mi~rtt\lolno\l"""l•anlir..o<ioteod~i1<ln~• ... -
PETRUBUtfTA,GWAC:gPllO'l'OPOPEScU<ClujJ
~IA.~dlnluptomuo.kr~pontnllnstauror ... KUV«nululrevo-
!u!~ll<(tnitina;urioid<m<outn1JI>
GELCll MAKSUTOVICI
Ro&uJ;nte~t•i;;w.,.„ „1cneJn~1tllnldo1culturillnanil
4~ 1
--
GHEORGHE ŢUŢU!
°"""°"'""""'"'"""ll<!P.C.R.-Ru""retllln""!l"'VQlu11..idtmoont -
C\oso muncit""'"'bucuret....,,I o1<Yolu1ia0!1n anii """'lr'il<I~ oocl&ll>le
TRAIANSTANl!SCU
D«vollaT"N<11",,....lulB~lllnanllood ollsmulu l
Buourofll - Ma- <Io lst<Jrl• 11 mu1-n1li< Vllt. (1'111 <1111 p.

"" 1 11.(CONSTAN'TI N ŞERBAN)
+ 1111 u .....
FLOAtANGEORm:scu.PANAlTl.PAN A IT.PJ;:rREDACH>;
Mouu! "" lotorlo. munl.ololulul BU<Uf'<1~ 1911-1971. (19Tl) ' "' I*&. + 111
ll„nt!I (!lt.EONORACOFAS)
Medalia ol hl•i•na bltut. ru pril<)ul ....,, _ _ Iul M=ulul d• Istorie

omunlolplulul.Bucur<Oti '
Monif.,...rl "'11<iul„ do _.,l<ente"""'l Mu..ulul d< l1Wrie a munlolDi~l ui

&<ll-li
3'i =c:?":~lli~::'~·~!:~' !";,~;! :-~...~
33 IUUAN ANTONESCU - Dil..:"""'" do la Ui~oo - M- du C'00>0ll
do klC..twn.<t<lo i'!l<lUC11UooSo<taJOo„ '
J.1 ~~:~~ - Dl~tellr·dll MUi!'< d' H llWltt dol• ~blique
).) ACAD_ PROF_ CONSTANTIN DAICOVICIU - Uil'<ICt<'U< du MUltt d'Hilo-

tol"' d• la Tnl\ll'l•• nl•
~9 ~~RF=:! ~~~ud':.i!e.00.d'~::.:i~·•.,,.du ::i~:- : =~

Sl'SJON DE WMMlJNICATION8 !ICll!NTU1Q UI!
I·bl!IU:CTJON.Hisloltt &Ml<o!„olf--1<
DTNU V. RO'>i;Tr!
51 l mpo.-"""" - _,l><!'oJ>ts arcbroloclq .... buca,...lol,.. ••"". 1 921-l ~ <L
E UGl':N COMŞA
51 nrurin<ll""th~ Or'El'-d~•- '- ""<lle ml-ai d e f<rourletHritolle
do l& vl~doB..,.,..t
CONSTANTIN ŞERBAN
lA ..ole do B"""""t<n la l<lnn&li<>n <Io la cUhu,.. urbaJ ... "" MO)""'""'·
... ._.._ _ __ , , __ phlqU< - ](VJ- o l k l e
RADU ŞTF;f'AN CIOBANU

lA rille <Io - e t Io Poli~qu.o b.o.Jkaniqu.o do Ş.,.b.u> C...-.Wn<>.
NICOLAE VA TAMANU
I Yl-<lolaml!dtd .... a l·A-lel'rinctO„<lostlntuSaV>.
AURt:LIANSACEllDOTEANU
143 F.<h»oe•plrie-„ XVIJ) ~metik)e.
IOANACR!STACHJ;:PANAIT
157 :::;~!';::: lmprlmtts ou XVll-tn.. Slkt. l Buco.reoi dano 1„ v<uq,„
A RIST1Di:ŞTEFÂNE$Cl!
~i.:.:i::..===:."""• O. !.a - - i . molu.! du
IONJONAŞCU
Buat,,...,.,...,_ t.lr.m<ylval.,. l l '~l"" ·
LIVTUŞT'.EFĂNESCU
199 :;:~~~BuN.,.,.t<le!>WslerlndoMoyenA&eetle~rn<flt
MARGARETA SAVTN, CRISTlNA OlNU

x ovo„vn1a<_..,,..hile<tedeB"<o„„ll lJ7- 1'ffl
VASIU:~GVAC(Golo,ti)
LeoGol<oli<nl'-"'doBuet.rttl
MARIAHUMJNJCTECLEAN(J-1) ,
B,..,.,.. et J-Tdanllll.l ""10po<1<l'Uni°"
AUR.ELIAN MOTOMANCJ;:A. DRAGOS BUD A (Gd. 0ţt l )
=.":"'R~iu:-~"" ,,,!"~~ de Buca=ot ...,,..... l'Unioo - Prln-
STI:l'AN ION&'K:U
Stn>cturoo .......i. de la ••><•·d•tion de la vUle <I< &.co.reoi clono la """"""°
mo;d~duXIX-•lkle
NICQl..AE CIACHTR
~~rnfd>-1_,,..<l'_ ... 1a1u1„ .... _..-llalkam
AUlllLD.P!:tRESCU
Sl..v.flmllon<N--\clelnl'-
V1CTORIARONAN
~,,,.:."!fl~_:;~~-· - de e-1c1ron11o
NICOU.E COPOIU
~;...:..l•,,.C:.:::d!°P.":'"~':..=°" °"~tl+<eo l>-><•-
IOi; I ACO$
~"~°,;!\=~~~~n~=-.;;,'.""'""'-
GHOORGHECOMLO&il..'<~)
$oclloi;o...,_ ~lat.."" do 1'>lu~poorla'M81loatlon<Ni-tl
"""'~' tiV<Jl..uor-1~ ... - (JullJet 1111- )omoltr ll.211).
GHOOROHEUNC
=R~a.-~iudelaluaepour la~""duPartjC""'-
MARINC. STĂNUiCU
Oplnlot>~q.,.W<•irostcOoe~nwnil<pruo!ioduDNlul.S!>lri!
Nlcor.AE OH. NUNn:ANU

f.~.Mi.eap- .no1.wmna1.., - or•W>iNtlona « deo lut\oo oo.i .tt...,.
ELISA.Bl:TA IONJŢA
~.::~-=:~~~~~n~':'"md..._8:::;!
ALEXANDRU MIHAILl'.ANU
L"rt.onlOm<<nl&~dul-'at\ICommwlloO.Roo.unoln(l$il -L9'1<).
~~:~:o.:,c:.;:.~i::T~,,.. p i - <I• ,,___,, _ _,_ do -.,,....1._

Duc:.,..., - -
r<><>m1.ln (lt:U-
<lu m . . . -1 <1< oolldulltlntttnotlOBlde du
I H9).
prolttloriat
D\JMITR\JT\JŢU
-d<l'~ lmno.tl onalo -. 11-.„,..a.t<odansloodooumonil
ailom&ndadu«mps.
PETRU !.l\Jl<TA.OWRGEPROTOPOPESC\1 (auJI
""-Ud<lalultedoomuoo.opour!"""u,...,.1"""1YO.........,trevolutlon-
1'Alnd_Quo_ROet-•Uono).
OUCU MAKS\JTOV!CI
Loerolod< 11ntelect""llto!bucoratoloo cnceQ'>i<On<omeladUtu.lor>
do lo.ol..,... Old<la<Ul.tuttp<n<lu>tl<s.,.......du~.
OHWRGHEŢUŢVI
=..~~;;.,"':"~.:'::oo'!'!.c...~=f,;~Lndo ll<I-\
l.ONE:L NICOLAE
~=:=.....,.,.,,,,..l!Oi„ 0.. oon o!v<Jllltlm p<ndan.t !<O an-. do I&
TRAUN STANESC\1
4Zlo.!vol- l d < lavlll• <l<Bucareoip<ft<Wit lNannftsduoocl•l!tmo.
!~~~o=~l~~B~••Ph„. vm {lt'll) 46'1 -
~~=..tv=:i:?~t~=:.,i:;~~~1~i1~t71) !IM _.
MARI AC0J0CAll l'SC\1
Mida!U< t'l i - . . ~ ~ \"<>=Ul.oo du doml-oenl<'nat.-o du Mwo!e
d"Hl> tol "'<luMunldpod<~
Manl!ootatlonoO<CM.i~l"""l<<l<ml·..,,tenalr o dum""°"d " hlt.tolro<l"'

mutâd.pod<B"°"'""""
l. Fl!llftVE .111.l!l!:ftNG DE\"(r nm TO TllE U:l ll-Cl!:.W ENAllV
OPTlll!:llVCHAllll9TTOWNB1$1'0mYMllSElllll
AMZA SACEANIJ - Ch.olrman ol the C>mmlltt ol Soclall•I C.1\u nt ond

-t!MoftMtown«lf!..ma...l.
31 GREE"l'ING AIJDRESS
lONBORCA-~<holnnanolthe&tcl\ant.\TOWd C ouncll
32 5:E~l~·~o:a~·~;.:;:ic~·..:.=:.i.m:
-33 . ..
=~ ol ~~~ -;;, .~:.,~,,,........,.. _ . . . . . ol lho
~ ~~:cNolG~.SCU - Di- «I U.. l!;oio..1 -<11.the~
J6 li.CAD. PROf CONSTANTIN DAICOV!r:tl) -

Mo.oeumolTT-.no1lva n;,._
°"""""" of \he Hlstory
.J9 PETR!:OACHE - Dln<t<r<Jl.tbe Hlsl.olT Mu..... moltho_,,,o(Buc~

F i v e - • <Jl.a<ti.vt<1 al. the _ , M,_,m ,oC<ho """'1 olB~
li . SESSJONOF 8 CIEN'TIFICDl8SQTATJOl(S
1-llTSl'.ICTION .Aacl""t , ...,.l,Ollda l ~
DINU V. ROSETTI
51 llnpgr1'u>oeofBuc-t~"'-tl"""Wlthlfl IWand. \-.
EUGEN COMŞA
57A~o,„,......,.tsfound„Dud<$U
MlOARATIJRClJ
fj60di<i:-1r„..,,11&al<l<llnDl>cha....n.
VIC!QR TEODORE5CU (Plol00ţll)
73 ...,_, """'""" tr<>m tl>o V/V t-vn•• „~ A. o . 1n llucharul
PANA!TLPANAIT
1010„""-'"""<Jl.thernodla<vol.or<:llM>.oei<>ol-"""'lnBu<1-lw1thl.o
1'°3andl „ l
&n;r Arl"Ol.TF.AN\1 •
109 An<lenl'-""'-Of!'Odu<ing'U>oi·ltM-Mlhe--10WnlerT\to..1.
CONSTANTIN ŞERBAN
!15 =·1>kredl>1BuclMIJ'atlti-ltbeOOWR"""""°<lllr!na;lhoMlddie'
LVDOVICDr.Jlt.NY
123 Buet-1-c11••>11DCOM1\f"ehllheXVJ''""""'""·
RADU ŞTEFAN CIOBANU
ll ~l<>Wnlnlho-.!><4ilkoo1$e<boro~
Nlcot.AEVATAM.AN\J
137 -·~ ao Prin«lJ'-.,,.iromS1!nlulso„.
AIJRJ:LIAN SACERDOTEAN\J
-~iD<hoXVlll " oonturJ.
(57 IOANACRISTACIJEPANAIT
8U<bKftt"'1ntlllll- 1lo o XVJll °' ~lnlhe'l'nnl7!nnlm>~
ARISTIDESTEFANl:SC"IJ
~~111!:'-~d.c~~~ollho-.dl>alfol
MARIA STA!< ,
~Bl><-1n- ru..•w"1 fu" •~- Io lhe XIX "
181 TI><lQ! _ _ ..,, _ _ .~
---"l'
ION
nnoyl-·tu<lontl•Ofd
IONAŞCU
~[~~r!:::'.1-n1ti1cdOOl>i-.
NARGARETASAVll<.CRISTINADll'IU
x„1..-viu„..-.•r<11i1teto1t1>e1owno1s11<1>.ratom-11M1.
V ASllZl<OVAC(~)
n..~1aml11M><ltho-""'°"
IL ll!lC"nON. 11- . . . i - . . . . - _ _ _...., .........
:~:;:.;~!~.!.~:~orllnlon.
=.::~~=~~:u;;~tn-n tho l nloo IM
Ol
STEfANIONESCll
&>cl al•~ althepapul:otloo.allholownol~ttnll><.......i
hali <'I the X!Xth ..nw-1.
~.:?E=-== ~~~ - „rude '"'" - d ...! _ t
B u o - - - t c e n l n f<rou.......- lhootNUloofU.. Dalk.oti
po<ciiM(lSU.-IS771
SIP-.O.ofU..IR_..lnBl><"--1.
VICTORIA ROMAN
~"'"" ..... ~U.\ho ___ .....,i_"""
upto>IMloun<l&tl(lr>oftlle-lonC<lmm<lnlsll'art;J'.
N/C()l..fJ:CQPOIU
~~~::":t..~~u:R~~~~zl-
IOf'fIACOS
Conlt1....„onof""° w _ o _frGmB- lnaf:llnnln&tho otP•
~l~ """'""""~of IM....,_.,,, prd<U'1&t w!thln
J4AURJC:lt1 kANDG,
m =--~1n--lhon..-"'111eJU1•b
O&ORGJ: COMLOSAN~
309 n..-•-a1.--orit.eo1NA1el<roetlh>1it.e.....i.-
"""-""-"'-""1n8-lotlul>'1'1'-J_,.lHO!.
OtlEOROHJ:UNC
311 -:-au- • - - - 1 n o r
c..r.nun!Olfolrfo'(lll':-1121)
\ho- lor'""'llnl the _...,,.,
MARI!j"C.STA.Nl"SCU
n..-p.iblOcorn- ___ „Pto.lolS!>lrll
NICOLAI: OK. Mmn-.:Al<U

351 Buo:m<w.t-lho~Capl-.lbl - ..-0<'o<ripnil9tlono """
........ (lfil-1"3).
E.LISABllTA!OtilTA
Actl~bl<ho--~ P....,.Orpnlzall-l'Oflo<1olf
~~-:_""of\ho~l'a<\}'.of\honvolutlo<laryond
,. ,. ., _....,,..lllU.. ...-otu..-..1anc.ntn>.rnb!PO<tr
AUXANDRU MlKAll.J:A!<U
(Ur.11--llH•).
OHOOROHt:l. IOl<tTA
- - . . - u , . p 1 - - o r . i . . ...11-..mowmont l n -
IOl<BABICI
:isi
::.::rl UHJ-lt.)f).
- - ....-orUw1nt......--darit:r,.,,.,._ortheitoma·
~~~:..,~u..poH-~1o.11.......1ononUl<o>..-
llu.- -
A_,UM!.
oontro for "''"'ln& wt tho anti-• lnw?TflC!lon rrom
„_
DUMITRUTUTV
o( tho .-..U an\l'-illt I~ ... - ln tho Gonnon
Pl<l"RUllUNT .... C!OIWCPJ\OTOPOP&SCU(Clu!)

"-loomtbt.,..~lor•tahllohl<>iltho--.,7domo.
-ao-1-..tmd-"""'1
cn.cu )IA}(SUTOVICI
!::::S:,.:d~ncin:Uţ;.';..llroo(~<hors< ln t he propa&at!on o( O<la:l<e
GHF.ORGHCŢl/ŢU!
Oovet®mmt<dtl>o.,..,,i,..tl<ln<dtl>oBuclwwt~Cmimunlat
P.ar<ydurinlU.e.-n<dtt>epeap!.,„ ·dom<i«a>l<rtt<ll.utlon
~~<worb:q: ela.-it•n~"" in the "'"' ""· theoodalltl
T!IAIANSTAl<ll$CU
Do"""""1><M<ll tbol<>wt> cd - d u r i n e theoo<U.Utm ,arw
III . •El"IEW:s-NOTl'JI
B~t.-...ihiolor>" and m~, vm (1f"1LJ, .aos -

--i-IO l !1>1trd.ono(COl<STANTIN$ERBANl
=AN~~=~F~~ Ii.fi~~f;r·(l~m~~-D~C +i~

MARIA COlOCARCSCU · ~ Modal - boullie n amped ' on 11H1 oo:aolon ol
thot_,,l_,,......,.,a!thotKltiqryM_,.,,,o(.,,. , lowno(. 0U<bartll
llESTSITZUNGANt.llSSLICHDl!S lil-TEN J Ulllt.llUMSJAffll
DES llUllAll1':8Tt:ll8TADTMU8F.Ullt81'Cll GE!!CfllC>n'E
29 ER 0tTN~NGSA N S !' R ACtf!;
=~„~~~~h;;;,J.Von""1d - Bulol~ttt ""''!'hUUd Iii< Ku!tu< UDd
31 BEGRU&'!UNGSAN5J'RACHE·
lO N DORCA - Vi u1><"ialdeft t .Jos V<llksno 1'eld<rS.. dtR~ t
32 STEFANSTEFANESCU-Di~klo<<INIRnlluW. IOree.cb lrM• ..Nk<>IM'

::.~=pd.'::.o!~=..m~~!d>tr und Ar<"l>OolOSie der Aq<1<m;,,
J.3 JULIAN ANTONESCU - Loltrr - M.....00!...,l<l.lon !m Au...:hl ... tllr

Ku l tu rundoo:r:l"1 totlS<MEr:zlril~
3.4 ~LORIAN GEORGESCU - Direk"'< - L.Vld.....,,.,..um< fUt- G<><:blrhte

-So<l• lio\ioel>eR<P«bli kR uml nien
36 Ma1. Pml. CONSTANTIN DAICOVICIU, Akodttnlrml1i1ld -
MUS<umafU<t<onuylvon i1<1"' G"*'hl<h" ·
Dlrrinor ""°
•
:)'! Pl:TRI: DACHE - Di-lor - SUkoralcr St.dimmeum• !Ur Gel<hl<h...

OO J 1<rhroTi li.l•e!t<lelBui...st.T Stadtm,_,,,.l\icG„rhlrb...
li. TAGVNG WISl!t:NSCffAFJ"t.l CH.1!111.El'E&ATE
SECTU)N l . Ff llh- o Ml<ltdal - • - ~hl<
51~~l:.11rherFon<hut1g<nitnZe\t"'umln.l-!t«. 0
EUGEN COMŞA
5711<-!Du<l<.<~-!>On<ant~ K l<l11,1„ta11ti>
G5 lnBukrfftun..,....,h„s<thll<t.. Uber!'-'oruRPn.
V l(."f'()RTEODORESCU~tl\
73 _ _...• .,.„._..mlU11&«>ltlBu 1<ar„~lm5Ji-7Johrhundert!V.Cb< J .
P ANAlT! , l'ANAIT
101 t:.rtwldtlW\11 a r<t.lol_._ F~ 1m bezua oul du Mil\Ola!,..,
B ul<a .... tlll/j:<-1"71
ŞTBFAN OLTEANU
IO'l~:ur~llonlnGebietd<rsi.il \llokalwt.
CONSTAN'nN ŞERBAN
il5 ~:*"--ln-Enll~bunc<ln<<•ll<lt!3cboftKulturim
iv.ou $T>;,AN CIQllANU

Bu""'-tlol-""°""'pOIUlk <leo Prln-.$<rban C>nloO«>zinO,
NICOLAE VATAMA."undonllnW. •i.l>fnl>Orlb<hen
ARISt'IDEŞTUAN!'SCO
=.,.~:1"'n~~~u":.:""hlloklu• W rumlnbc:hea
181Dte....._bo_von l l2Llnllukaro&
IONIONAŞCU
187 Buloa!w!W>dd le Auslandss~....,Sibonbnrcen
LIVIUŞTl':rANl:SCU
Da-si.dtBu--MltU!alterbqintlfl1d.,."*OltaU""
MARGARETASAVIN,CR18TINADINU
X.vi„ vui..:.- lla,,_,,hl'tek\""" !lu- (1137-IW)
VASILl'!NOVAC~l
ru e~ Goko«.>ln<let-o.chk:h„.
'
IJl!CnQN IL .„.......... U!l..-1..W.blo
MARIA HUMJmc TECLEAN (J....,.>

~IW>d~lmKampletflrdleV«dJllCu,,._
~~~7=':'~111 ~~.~~ du rri.t1<»1unw--

$TUANION!":SCU
~J~d.,.ll<li...-le<BevOll<"""'• lnde• ..... ltt>Hlltle
AURELIABl.'l<l:A ((:lui)
:=.,::~t>e,...~s:!:.!"~i:Si~ple tor <li• Vollendun1 -
l<ICOLA&CIACHlR
~~Z<nmlm >U<Un-lll<un.il<lorVlllU<klmp!e Bol-
Al/REl.0.~
Bedeu"""d..-6-tttVolkn»>lunl Vonl"71.
VICTORIA ROMAN
~~~~11ew...,nc. 1nder >'ot<llftllll!flodftlt.
l<lCOt..AECOPOl l/
U~-Parw. K.....,,uneltl-....ot..-lutiel,.....O<pnW..-.
b'ol=Grll<w:l...,..-RWD1ruo<...., Kom""'n1rllod..., Parto1
~-B=~~t~B<~--ln~
MAl/RICIU!<Alffi>:L
S<bulen - Loht... i<> e.-- wattDd dtt <nla> • - 1„Ju..,?ulta> <ko M.
GHEORGHE OOMLOSAN fl'i..,;,......oj

Qlo BUi<.oo-dleTStmoolio_ _ _ ~- fll<d ie Grtl""IUll det"kon·
_...,_t - - - III Rumlnlm (.lull 1919 - l m!JM" l nl)
NJCOUJ: GH. MUNneANU

3.11 flubrwt - ~rino
b<tukimple(lllll-llWI
._„...,. - "'""'-.m.auon<~ urui ...,_
3GJ BIJQ-t - Z...,trum .s... t~allOl'IOJ<n Soll<lori1lt1-bn •<cun1 ""' rumi-

..U.hon l'r<ll«arlat<s {ltll - 1!09).
Die Ran'°telle <le• s„d\ Bu k.o.,...\ Im polit*hm A oln<hT am V o n - <Id
>~tenWoltkri -
TRAJANUDR!:A
- - Z-..Um - 01.u-.ohfiltrruttJ: - antlt...ri1~ool>on Au!iolo.nd<0,.....
Jl.UgU>\l!U<.
DUMITRU TUŢU
Ncrn......, """ ""tl<Jo>o.\on Ol'ltiw.i>lil<'-> Auf>tan"°" wl<le~-l\ ln l<lt-

~h<n deuWMn D<>k~en
PETRUl'UNTA.GEORCE PROTOPOPESCU (Cloll
391 =':..':"si!:°,~:1<~t'-,,.~;.~~"'s~~'=;,::,).
GELCUMAJ';SUTI)VJCI
!»< rdlc - hi<e-11.it • .., ...,..,,..., !n - verl;we Uunt - w-t,a!L
UDd kultu•lndon~-•"'"'1i>muo
GHEQRCHEŢUŢUI
=::i;i::~~.:,~';...,,~\:~.J:i..~=~tiS<Mn P•<tol Ru-
Dl< Bu-tet M:l><'""'-1- und !h•e Kt11wldr.lun1 ln don J oh""n d<0

oozilt.li>ll1<h<nAulboU<!L
TRAIANSTANPSCU
•21 EDtwtdlhm&-StadtBuloatt10!lm>Ol!alllt!oohomZoltraum.
:;'~b':.'rc;,.,.=~~hi<M• ""d MUO«>Caoh1• vm (!i71). 4M S..
FLORlANGEORGFl>CU,l'ANA!T!.PANAIT.PETREDACH E
Du llu-.er Stadtm""""m lilr GN<hkht• . ltzl-1971 (lf"l!J, !M &. 91 Abb
(El<O<l<IN.Cof„)
MARIA COJOCAR>=U
Modallle UDd Ab21olch<n "prll;t anllssll<h - ~- Jubil.lumojohr -
Buka,...,orStadtmu....,...lih"c..cl>l<hte
VerwwWtunten • nl..,Uch - ~. Jubil.i.u""J• hr dN ~u~t .... 1Wlm...eumo

fil<"aeoch><hte.
004EP)KAHl1E
TOP)l(ECThEHHOE 3ACFJJ;A)i11E IIOCll.llUlEHHOE 11 .ll THDE-

C.llTHJIETl-ilO Mll"3E.ll MYHl-iU11IIAJl llTETA EYXAPECT . .
29 nPE.Jl\1C!IOBHE
AM.lACl'! A HY-np<~U,•ttJ1• Ko••Tt1'll Ky.t '1'}'P" • COllJ<>."•<T••<<o.oro opO<·
....,, "' M;·••••n„OTtt•. 6yup«T.
31 CJIOBOD nPHBETCTBH~
HOH ·60l'l(A-31 •.np<.0«-1"tt•• ll•)'O,,,_., Co ..,0 M>·"'••n>.„ n-t•. 6y••p001'.
3ll IUTE4>,11! lllTE4>AHECl(Y -Jl, pe•TOP H.:TWT)'TO fi<T<>P '" .,ll. HOJ>rA"
np<J<•;\"1'"·"<„n""H<"'P•••AP"'"·'"""A•·-·°"'"""'""""'"'"- ·
„y.
33 ?!~Al!:~~;i<Y - Jl>oP"'"'P r„,„ ...,., .-iy_, np• eo..... KyA•1'1"
J4 '*'JIOl'HAll !I)KOPIDKECKOl' - ll•p„rop M)'J'Oo fi<TOpNo C.P. !>}·• ~•••·
J6 Al(A.l. 111'04>. C. ll.M'll(OBH'ff -Jl•p<<Tl'.lpMy"'' llcrop•• o Tp'""°'"'"''b
39 nETPE llAKJ'. -!l•pe""'P My„. llM<>P" • l•\y•NMM"'·'" ..... 6popt<:J, 50 ,..,

"''"'·'' ""'"'' M,--
li<f<lpo• •Y••uon0.1•- . 6 fHpt<:T.
li. CECCJl.11 HAY'IHblX 40Kll40B CKEU,M.11
C.KUH•AHTll•H U H<j>Oo,lUbHal MC1'09U
.IUIH~'.
POCI.TIH.
61 3Nl'OtNN<6fUpt<T<K"I P"'O...... N- •"'~ "'""l o ""'"'~l 923-19<Sro-.
EY.ll)l(f.HKO.'o\lllA
57 A"l"''"'""l ... .., ...!'}.JH""'l,.-'" "' ' 'll""""""·
l"JiOAnn-'PKY.
~ c...~„"""'""'''""'"''" ... , 6p•pt<tt
BHKTOI' TEOJlOPECKY (n-.m,)
T.l ~"""'""'"'P"VNl.Vll ... 01 6 yn,..,...
11AHAHTH. 11AHAIIT
1-01 p„,,_ .,,..,...,,.....,,,„,„,„"""""1q.•_„.,,„,,sr"r«""'1953-1!l7
WTEeAHOJlTJIHI'
Cf>)> ... t0np<IC>Onof"'"""""""'"".1ttlfOlpy....,„topp• fOJ>""llfHpeon1
KotlCTAHTHHU!EPllAH
l'on llyHp«T0 0 4»-po N ••• r<>pol11".<0l•f••T)'p" o <p<l •U1WO„
JllOllOBHKllf.lt!EHlf
6yu3pt<T-ninorp~ l •••rpX VI ... •
PA.llV'IOllAHV
ropo• Brnpt<T•O&o••.c„ • ....,...,,., rnop<1a„Ka .,.><r••1H1
HHKOJIAEBATAMAHV
ll>Y"<•• ' ... jl)lllO•"•Ka•-.ol A„ll'••• C.•T<>foCuw
AVPEnHAHCA'lf.PJlO!.\llHV
6yuptctt„•~•XVUI „„
OOAHAKPHCTAKEllAllAHT
llyuponu„ ..... „ x w „., , "'P"°"""„"'"'oe,.,.,„,
APHCTl{JlEWTEe AHECKV
=:.""""'1•p•Ki.• "'"o o opun„T)'p<ot0pol11MOIM "° X'/ Jll otuH K"':"'••
MAPH.11, CTAH
ltlo.ool1'a8yupeonl110C11""'" "'rot<'i1•orpo ••r~B XIX H„
D.AHBEPEHlLEA
181 Po- -· - • „,.., „ 11121r.06r•• P"<'"·
HOAH OOHAWKV
187 6y„peet•<Tl'-"''J>O"""'' "N""""fPO""'"'I ·
AflBIOWTEeEHECKY
TopoA 6fHptci"•ll<P"""" ""P''""'°'4>«1....,.,,...unw1uu"I'.
MAPrAPETA CABHH. KPHCHI .a.HHY
K<H 11<pB.,...•pooc. 1punnrop6rn1"""'(18.37- IMS)
BAOLllE HOBAJ(.(f.,........)
ro.w.,,,.•oo:rop„sr"P"""
CEKll,1151 li Hon~ K cosp eMeHU llCTopU

Jo'. APHllXV!ol.HHHKîEKllEAH(ll«w)
6yup<CT•ll«M • llopo.OS<"o6Ml'""""'·
AYPE.rutAH MOTOMAH'IA. llPArouJ 6VfA lfo.11<111n.)
~":" p.;„....,rop.6yupoo"'o'o6T.<Ao ... •••PY'""""'"' o o1t.<<To
WTEeAtt \JOHECKY
239 c..u.„••,,orpynyp111att.„ „.,.s1„poo,..•• •"'P"l••>1"""... x1x„„.
Alfl'EJ1Hl16VHJl(K..1y><)
247 rloa•Tlj..CU•ptm 6plp«UO (lo.pl.&„«>iu• ... p,.,...„.,,.., r<><y» p<HO
11891 - 1895)
HHJ(OJlAE'IAIUIP
6ynp<CT -„ ,....1 „"'11_..•lfopo.6oola.„oc.....,,_•••(!8'1~l9TI)
AYPEJl.ltflETPf.Cl(Y
3 • .-„„JIO'l_..,......... sy:u~•18'11 r<1..,
BHKTOPHJIP(l.ll>.U
=:-~1~„ .........„--··---. 5"„.... „ 00 ...,..
HllJ<;O.i>.EJ<;Ol'lOKI ,
Tpu,"'"''f1op•-~·~•otro1-oo•llyH....... lOOptl>Ul'"'o
P)o~-·ol~oolf1oPft•
H0H 'IAKOW
a•.„.,.-, sy._.., .... ..,......,,....•• .,............... "P•••-•ilop.CSW
Pr»W"'"""'"po.wnpona o 1899- 1901 <
MUPl'l'IHYK.AH!tEJlb
Uh"""" Ol"'•,..• o llt•OJl'C"" o ...,__, _,,......,.,,„ XX „ ...
fEOJll"EKOl'UIOlllAH (l"o_,..)
t;yupo01<•„C0<1o&.tOCT11oo ru„.s.,wi.. ooOO:Ju••1DTP•AU......... J><l<>.t1D·
.-ool Olp>n O I ' ) " - ..... )919-DNP" 1920 r
rEOJlfEYHIC
Syup<o:<01•_,1.......,6:>po.$1„._„„„P"'"
!')--.cui """"'',,..,. (191-1921)
MAPHtl J(.Cf>.HECl(Y
SJ"P"""... ........,.__ ..........,_.., ..,_„ • •- 1..lluyo Qmpol"
!!1'11(0.~AE M.YHTMHY
331 By"JIO<f -P<_ _....,_...,...S.-l&>pM1110.,..„...„1{1g13-l933)
fu·--..
EJl~ll ETAlfQHHl.l,A.
.,.... „ _ . ·J(.P.n .
J(o ...,.~.... 11.aJmlll ,.. _ __ , , O
llyu ....... "'Jl•IU•U• """"- -"""
-•pot>1•0<:010<0
M.i-
~nin•oo O
Pi'-···
>..JlEICCAH.llPY /ltllX>.Hll~ H Y
YP4000.,.on„.o<nuton K.P.!l. (1921- 1'41)
fEOPfE H.HOHHIJ,A
r.,...llY" P•« - „.1;1111•1 "'"" ,.....,.....,....,... >.•••„•• oPJ•"""'
HOHSASH'I
3111 Synpoe•- IM.,.,U•IU•"' "'oqy••JIG.O,ool""'"-"P_,.. P1""'"'""'° opo.ieto•
~~~~!:;'mi
i:::„6yup«ll•""'•,,,_.,,, ,,.,_ „ .i>y.„„,„„„„11'°"'1.-i.po0011
TPA~H Y!lPM
~::.•:=;.- """"°''"""-' -PJ__,, „,.._..,..... ooccnnr "'"!'<'"'
JU'/llHTP:VWLl:V
""°'"'""""'"""'""""""'"""PY,...'"""'""""'w"":rc'"'" OO«n •••otJ»-•.,.
• «>• Jl<""'' ""'"""" """" JIO')''"'llTll
TIETP:VIWHTA,rEOPrETIPOTOllOllECIC::V(J(.y><}
391 ,..,
"'°"'""'<So~•""""""""""""P'..,_,......,....,_.,...,..P,"'_,"°"'"i>' "_....P
•••„. ,,...,""P'....,
fElll<::V MAKO'TOBH4
399 Pn..• 6)'>•p«:rcool•inuJ1•l'<•O• l • hponar••>:<HY""" "Y••')'p••f'O .... OO„ ... _
fEOPfEU:VU:vA
4(16 Pu """"-0pra••>011Wl i<.:PTIByup«n • ro;zy••poJ.JMl""""'f>'"'„'"°IJl<OC1.1""""
HOHE/lbHHKOJIAE
<1 3 6y•<vtttt"-'lpa-•l1<.10«•m>f>IH""""""'""«><Ul'-'11<1'1o...,<Oro<1'p0.,.nl•'''H
TPAJIHCTAHECX,:V
421 P••••n:<ropou 6yufl<""•l<l.l>I0011Wanu ....
111. PEUEH31HI - HOTbl

6yup«,._~P-""• -P' '-'" ""l'>f<>l1'"""'• Vll1(197lj<"Tp. 4r,&+l!O .... .,_
"'!' • •H l (!c:ollC'r11nwn ~•)
<l>/IOPllAH)l(OP)l(ECK:V , rtAttAllTHnAHAHT.nHPEllAKE
/11}'>0~ ~P" wy • • „ ••„..,..
6pop«T 19':11-1971 (1971) IM "'"· + • 1 HAJllOC-
'P"""" IEllEOHOPA l(C>eAQ
/llAPHSl.1(0)1(01<.:APECK:V
loi<:otn• •••- • 1wn)'"l<lO• ... llO"'°f"""l>0-"""1MJ••~P1'WWfWH•,,..~
6y „ pOOT
4411 XPOHll!c:(l'OIIHAA/llAKPHHLJ
~ llooUUC'TIOllO ... Y-.ot00--....... /1\yo„J.l<-n,pw••Y""" ""''""' 6p•p«•.
Cuvînt înainte
ln :tl!ele de 2~ d<'<'l'ml>Tle 1971 Muzeul do !Storie a municipiului

BU<:ureşli a .s.ă rbl:orit ~ de ani de existen\l. Evenimentul a fost evocat
!n radrui unel şedinţ(: jubiliare unnatll de seslunoo $tiÎn\illcll ce a gru-
pat un !n..,,,,n&\ numlr de oadn:: universitare, ce1""\ltorl din Bucureşti,
Cluj, l aşi, TL'l'llşoara, d.lre<tor:l al prlnctpalelor lnstitu\il muzeale din
""
'i
C.i de al IX-le. volum al culegerii "Bucureşti-Materiale de !Slorle
mU2eO(r•fle~ lnmlnuncheut, alături de cuvintele de oalut rostite cu
~..stloca:r.le,refera tuleondueerlimuzeuluisemlcentenar,lcomunlcl
rile hpuşelnceled<>Wi """\ii. Terna i "1iunll .,Roiul Bucureştilor In
ls\orlanaţlonalralostdnbltutll!ncele 45romuniclricareronstitul e
sumarul volumului de laţA . Fie«>re din materialele ce vid acum lumina
tlpurulu!reprez!ntlo»aloro>aSiirontribu\ie laaprofundarearun<>$lîn-
\dor refcrite>arel a existen\• rnulWle<.'Ulari a Bucureştilor, la suobi \i,.,,„
~~=~„:~ •=t
OfflŞ 1-• ocupai !n dezvolta"'• n elnll'erupUi • lsto-
Cole<:tivul Muzeului de bto:rie a municipiului Bucu reşti consldel"A

Uplrlrea~culegertcaunomagluadustuturor""lorcaree.uslujJt
sau au sprijinit timp de cinel decenii existenta aoestet !nstîtu\!l muzee.le
tlcao!ndato:ri,.,,faţldeio\!""!""r"aucolaboratlabunaclesfitu..,..,
amanites\lrllorprtle jultede .emloentenandmuze'lllul.
COMrnTIJL D E REDACTIC
I. şedinţa festivă
la 50 de ani
BUCUREŞTI· IX· 1972
Cuvint de deschidere
Cu cinci decenii ln urmi, idt>el; oonstlluirli mrni mlltt\1 !n.,.,... sll· şl

g~ascli !<>CUI cele mai val~ dovezi materiale privind istoria Bueu-
rciiti lor devenea o realitate prin holărin_„ Consiliului Comun•) al mu-
=
nicipiului. _
l'rin acest aet Hu=re,tiul era prima Gapitala a .unei ţlrt din sud·estul
~~a~J ;::: ~~a 1 ~c"'.!~e~~·~:~~~,;\Ad~l\~~!,fe'"i~ ~,::p!~\~
.Buru~ti "5te o reneetare f!deU a moşteniri i materiale fi spirituale
%lml.tl1.ăde .mi! de generaţii care au trAit, au ml.Ecit pe acest teritoriu
Fiecare din ""le l~OOO de obiec\e"" aklltuiC5C patrimoniul instituţiei
pe <11re o sătb.Hori m. constituie nn i•vor direct al istoriei n<>Mtre mul-
~;:~~n;.,~i;,1 d~~~;~~1~~~i:i':;~;~~1u~~ri~m~:.0 ~1="i"~.;.„~

niloinstilu\ievlc. unfactoracth•lnoperadecleocopcrlre.conocrvatt
~i valorl/icare a patrimoniului. Rlisplll1zind cerintelor 5«l~'iăţli mntem-
porane, Muzeul dei•!oriea municipiului Bu<:Ureitldestll~ra o vasl.ă
aet.ivlt.ite 'ti inţlfid 'i cultur• l-eduea t.i\"' · Tot mai numeroase sini
f„brkile . .p;olile, insti."'tu)iile """' colabottaz! cu muzeul la organi~
O., expozl\ii. mnferin\e, simpozioane. viz!te la monumente istoric..., la
focuri ce amintesc lupta croiră plină de „c"l'ificiu a comuniştilor din
Bucu""lll• la măreţe le transformări ale prezentului Re«ntele. docu·
1.;';~nt~e:'n~~d ~:~:ul~\in~~00i=l~~~~~::..~~~ui g:':,~:f~
partidului nostru. sporesc substanţial tl sardnlle lnsutu\lllor mu"""le.
Talădecem.clndlnrevistădrumulpar<:Ursde-<1.lungul celor SO de ani.
nu totdeauna lin. ci ad"""' presarat cu lipsuri materiale, cu spectrul
<li,trugerii prin bombardamente a patrimoniului în 1944 . trebuie să ma-
nlfeslAm o dorln\ă cresc:tndi de 8 valorifica cu maximum de exigentă
rondi\i!le minunate pe uore 'IOCil'tatea sociali<tă le asiguri muzeelor c:a
~~;~~:r in•utuţ!ilor de ştiinţi ş! eu!lur.1 din Republica Soel.all•IA
E~Pmplelc ce sU.ruie ln aten\ia noa s tră !n aceste momente solemne
$lnt o mărturie a eapaclt.l\ll celor ce dau via\t, zi de zi, munci! din
a"'-"'SUlinsU\u\le
:.\\uzeuJ BUCW1'1tilor a put~t desiăşnr•, datorit.il sprljinuliil acOf'-
dat de orga.,,..le loca),, de part.id ~ i de •lat. o intensâ a<"tivrtate de='""
<:eta~ arheolOfllcj. dncoperlrlle de la Curtea VO'Chc înscriindu->e prin-
~ ""le mal ,·alora ... v<"tiJ:iialeorawhti nostru. Sin\ studiate ş i în..,..
X~~~ e<>~!~~~n!"d~1o,:~:1 1:i~~~~~~;:,a\~~~~~lnlt;:,r;:~
p,rafia celui mai mare oro.ş a l Romanlei !şi ga ~ie !n publica:me mw:eu-
hd o tribuni largll. fi competentă. Putem spune el exemplul unor..,...
van\i, oa.meni de !nal ta eruditic, care au C<1!aborat cu M\!zeu! Buc-u-
re~tilor - ş i lngll.du!t !ol ne fi e sa.un să ...,.!im numele lui N. Iorga,
Grigore Mol11l. Ion lonl>$CU. C. C. Glurescu, H. Dj. Slrun! 41 mulţi alţi!.
•t.!lruieputemlclnpreorupărileC<1lt'ctivul ulacestellnstituţil.Pttsti
glul ştiinţific şi cuJ1ural-educativ al Muz.eulu! este HU•lrat şl de dra-
gostea ţl 8\alj&llentul ru ""re bucureştenU !nconjoarllmll%e\JI "" le re-
1!""1.ă ls10rl&, de !nsăşi """"te manlfestllrl care polarlz.::azl sub cupo!~
acestui hatr[n palat aoademlclenl, ' '"'-"'Uitori
din Bucureşti şl din t,ară,
C<1nducător! de iruitituţii, strlruiî cu toiii ln dor in ţa de a .slrbAtorl seml-
<:<>n~aml celui mai Important mllZC'.i 1.,.,.1 din România
lnnume!eComi~uideCulturi ş!Eduoaţie SoctalisttaMunlcipiulul
Bucureştl, traJl$lllitem felldtlrl celor ce au pu• temeliile aoestel lnltl-
tuţi!. ce!orc:eaumunctt!ncadrulel,c:elor c:e dauvîa~zi dez! nobilei
JT>W>Cide păstrare'i valorificarea tezauniluimaterialtispirituo.l <::Tert
de-a lungul b torielpeacesttMitorlu. '
rn>I', AMZA 6AcKA-'<V
~ln~ o! ComltotuhlldeCultu!io
ll EdllCo\ie Soclolio"' ol Munle;pjulul
Bueu,...tL
Cuvînt de salut
Îml revine plăcuta -;;,hiune de a transmite din pru-tea Comitetului exe-

cutiv al Consiliului popular a l munieipiului BuNreţU ş l a =a personal,
un cilldurois &a.lut tulurw celor preo:enţl la adunarea festivă de utlld
prttumşi tuturorpart.icipan\ilnr llomanilestărileprilejuitede aniven.a-
"'" lmplin!rli unei jumatăţi de veac de la lnfiinţarea MUZ<::ului de hto-
rieamunlcipiululB~tl.
t:u ne propunem sA analizam activitate6 desf4şurată de aceast.I presti-
giouă in<tituţie de cu llu ră şl educaţ!e ln cei SO de ani de ex!sten\t.
ci o.A subliniem faptul el Muzeul de if.torie a munlelpiulul B UNttŞti
reflectare fidelă a moştenk!l materiale şi spirituale a zectlor şl sute:or
de generaţi i ca,... au trliit ş! au munelt pe act.-!>! teritoriu - rnnstituie
penttu ...,; o preZ!eJlţa grtitoare a istoriei muhimilenare. a capacităţii
creatoarealocuitoriloracator=leeguri,a lupteilor pentl"lllibert.ate
f~ da~ta::n=;l~lls~.vi~ ac~=· r:,:.,..:- 1 ~;,.,logid,
pentl"ll\'llliorificareaOOscr.peririlordepeteritoriuloraşulul.lnstudieroa.·
şl_l nregistrare« marilor trandormllri cdilitar-urbanistke ale Capita lei
noasteîncontinuăJ>""ll."-'"'•de-zvol tan: ş!fnnoire,!nactiv i tat.ea „ed u
fa t!văMuzeul s -ab=tşisebucurtde•prijinulpermanental<>rfa
nelorde!"'rtldşideslaL
Factor important de cultură, Muzeul de Istoric a municipiului Bucu-
reşti cote tn acelaşi timp o rea l ă şcoall vie de M>ca ţi e patrioticii a
l>OlmenilO<" muncii şi îndeosebi a tineretului, un mijloc de runoaş tere
a trerutulu! glorios deluptll al populaţ!ei burureştene tn decursul tim-
purilor.
P""'tigi ul •tiinţ! fio ,1 Nltural a l muzeului e<te llustrat ţl de faplul cil
tn decursul existen ~ i sale s-a bucurat de rnlaborarea unor oameni de
ş t!ln\ă de renume ca Nlcol&e Iorga, Constantin Moh!l, Ion lonqcu, Const.
C. Glurncu '1 mulţi al\I! pe can d a torită numlrulul ma,... n u-l putem
cita - academicieni. <"l'n'etlltorl ştilnţlficl. muzeografi - , toţi fiind
cJlauziţidcdorinţadea<"Ontribui prinmun ca lorpli~d<:>pasiune la
r reş lere!lpre<Ug!ulu i m uzeuiu i. la!n~luiinviaţa muni cipiului
Uurureştl, 1" \"aiori!!oarea tezaurului material .şi spiri tual creat de oa-
menll munc!!de-alunguiistorlel.
Tn numele Conoili11lui popular „i municipiului Bucurt'ştl, al celor peste
un m!llon fi jumăta te de locuitor! al or aşului nostru, transmitem oma-
i;i·~l nostru tuturor acelor ce au pus o elirllmidll ia lemelia~teii n•ti
tu\il, iar<.'E'lor care !nanii soctal.lsmului au mundtcu pasiune şi dăruire
ln cadrul el , actualilor angaja\! şi colaboratori aprop iaţi ai muzeului,
le transmitem ctlduroue fclidtlri , ; urlri de noi"""°"""' pentro. viit<>r
Vl<..,_in<eolConslllulul Pwul • •
.ol MWll<lptulul llu<:uttfll
Permiteţi-mi, mai !nt!i, s ă vii \l'ansm!t cu prilejul acestui Important
eveniment din viaţa instituţiei Dumn eavoastră - Jubileul • 50 de a"i
&, existenţă - sal utul cordial al Preo;idiulu i Academici de Ştiintc So-
dale şi Politie.-, al Preşedintelui Academiei. profes<1r universitar M!ron
Comtantinescu, selutul călduros al Biroului Secţiei de istorie ~I arheo-
logie a Academiei şi al Institutului de istoric „N. Iorga".
ln.titu\!c ştiin\ilico-culturall de ma~ inscmnlitate, Muzeul de istoric
a mun!clplulul BucureşU llu•treaz.li trecutul capitalei \lrll, crea\]• oa
materialii şi sphitual.I in tot ""• avut •'-"<'&Sta mal caracteristic.
Oglindă a con,tlln\e! de sine a lumi! Capitalei. Mw.eul de Istorie a
Municipiului Bucureşti redii experi<'rtţa de \"ial<l şi lupii a locuitorilor
aceitui ma"' oroş, a fruntaşilor lui. care prin !apta lor au !nfrumu-
s etat oraşul şi l-au !acut sli }oace rol11l de pr!nclpe.! eentru eronomlc
,1 rultural al ţării, de important !actor 111! luptei pentru progres. pen-
IMl unltateşiindependen ţtna\ionalt.
Oraşul de pe Dîmboviţ a, c-are l& începutul .....-olului al XIX-iea - după
unor observatori strilini „Incinta inima• (ta vllle qui charme
<!.~J>rMl •
leroeur) - s-aimpusca „undiaznantdefoartem.oreprel" spre care
eraulndreptateprivlrilerom:lnllordepretutlndeni;el ad"'·ertlt""ntru
polarizator al ideii unit/iţii •tataie româneşti~ ...,.,,;t rol i-a fost .....,u-
noocut prin alegeroa llli. ln urma proccsului de unificare statală, drept
CllpitBlllaRomănle!lntreglte.
Muzeul oferi vjzitllt<>rilor acele elemen te de ""'1Ştlinţli ale tre<:utu!ui
şialep!'l'"lentului,ca"' s! ntdcncvoieuncica pitaleşiunulpopcrjX."11-
tru•-' icroiconşt i cntviitorul.Elrcdlpeplanull"""'\ al Capitaleiopera
grand!<>11silde<'diliC11rc.,.,lallstăaţJiriilnca reestefermangajat
poporul român
Animaţi de un puternie ..,ntiment de mlndr!e patriotic~ şi devotaţi
instiluţiei, cei"""' au )U<Tflt şi lucre&ză în aet"St muzeu a u ciuta\"
lmplln""scă strlldan!a de constitui"' şi de lmbogăţire a coleetillor. grija
de restaurare şi conserva"' a vestigii lor i.t<wi..e din C•Pitall şi din
raz.oacesteiacuoprcocupareconstantadepopularizare!nrlnd'IJrijc
IO<:U ilorilora,•alori l orpăstratepeteritoriulCapitale:i
O frum011s.I activitate ştllntifict.i con<·reti zcază !n tr-un număr lnS<'mnat
de \'olume tematke tipărite ş i într-o publica\k periodici ce,...,
impus
ln lum<•a "'"'ant.11. o colaborare •lrînsl cu lnstitui;ile de specialitate,
cu AC11demla de Şt!inte Soci.ol-Politice. eu Institutele de Istorie ;icu
Societatea de' ştiin\e istorice !ntre~sc imagin.,.. eforturilor oelor ce
lu<T<>Azll ln ""'-""'t;J in•titu\ie pentru a fixa locul ~i ln peiS8jul cul,tunol
şîşttini;lic a lC•piuilei
Omagiului de pre\ulre a munc!! colectivului Muzeului de l•torie a ora-
,ulul Bucureşti. Prezidiul Ae;ademiti de Ştiinţe Sociale ţi Politi~,
Biroul Se<:ţiel d<' i•torie şi arheologie şi Institutul de i$torle ,.N. Iorga'
l i asociait. cu prilejul a"""tui !nlll\lltor moment, Indemnul continuitl\ii
PTof. dr.ST. 5TEFANESC1J
del>tor<e• • N. IO<P".Pr<><d!ntel<
S.Ctlel de b-1• •1 Arhoolocl•
a lA<adornleldeŞliinteSodalo
"'l'o!i!I~
~ărbtltorir<.-a ""micentcnamlui unei iMtitu\ii muzeale, in cazul de faţă
aMuz.e.uluimunicipiuluicaprtalăestlounprilejdeS!llislacţiepentro
inlrNOga miş<'..-e mu zeil!tică din Romani&. Muzl!<'le n011stre organbale
aici sau în indeplirtatclc oraşe ale Maramure~ul ul, &natului ""u Ilu-
oovinei, iar în ul timul timp chi.ar şi ln numeroose s.ore ale ţării şi - au
dobtndit menirea ln cadrul societăţii contemporane printr-o muncii tita-
nidi a mai multor generalii de muzeologi. Pbtram astazi în patrimo-
niul muzeelor noastre >.estr<.\i istorică a acestui minunat popor. Fiecare
din piesele strînse cu hărni cie şi pâstrate <"U grijă este un izvor al
cunoaşteri i de•voltarii materiale $.OU spirituale • românilor. o mârlurie
Jil"'C\11 a dragostei de patrie, de lrum0$.decolaborare lrăţeascl:I cuto\i
eei ce trllesc şi muncesc alături de noi. Din infinita gamă a piel'<'lor
m"""l •tice "" prefigurează drumul multlmllenar al evoluţie! oocletaţ!I
omeneş)l P<' teritoriului Rom~nlel, .fi ..., rnnturează viitorul lnmlnOll
alpatrlelsociali<te.
Ast.b:i ne-run Wins ln aceasta fromoast clăd i re .a ctmtim 50 de ani
<le la infiin(area Muzeului Bucureştilor. Evmimcntul a făcut sa vibmze
!n 1921 rond„iul neobosit al marelui Nicolae Iorga savantul car<' a
intuit cu atlta perspicacitate persP"cth·a unui muzeu al Bucur<.>şlllor,
in.<tituţie cBr<' să adUll<! e<>l""\ille ei bogate de d<><:11mente, stampe,
.:o•tume. mcmcde ln cart .., regllscşte treeutul oraşului ..,mlmllenar
Jn e<·Je cinci decenii care au lr<'<'ut Muzeul Municipal a lnregistrat. o
dczvoltare<k>mni desublinlat, devenind P<'dreptcuvlntunu] din ph•o\i!
muzeologiei romaneşti. Aportu! cereelătoril or di la depistarea~! rou-
oorvarea unu! p.atrlmonlu alcătuit din cca. 15(1.000 de obiecte, la clar!-
/karea unor aspe<te ale istorici Bucureştilor, la difuza,..... in masele
iargi a cunoştinţelor despre oraşul capitală constituie i:oloana verte-
bra!AaB<'tlvitJltiiinstitu\lcts.Ar!Xitorlte. '
!Jirecţia Muzeelor din Conliliul Culturii,; Educa\iei &icia!!ste a găsi t
un competent şi permanent .sprijin.ln Muzeul de istorie a municipiului
Hurureştl, la rezolvarea unor probleme aut ln CapltaUl cit .fi !n tară.
!11ulti dinti-e colegii mai tir.ed dela diferite m\izee şi-au !mbogatit tu-
~lnţeleln săldeaoesteipresilgioa&einslitu\ii n,l\1,,.a1e.,..u în bogat<'le
ei e<>l"'-'\ii. Ială d""" col<'Clivul Muzeului M istorie a Bucureştilor se
bucură de stima ş i oonsideT"aţia lntregii mn,,,.W.,g;\ romano,~;
"le rllmîne pUlruta îndatorire de a tran<mile la aceasta &olemnă aJu-
nare ln numele mu<eolgilor români, cele mai cildu....,,..,, urllri de no!
suct'eSe MuzeuluiBucureştllorastAzisemloent„nar
P r<1f. IULIAN AN'.l'OSESCU

Dlr<ctor>JDlnoeţld.Jdu ...
dinCor"1llulCWturtltlF.d~
Să- mi f ie Inglidui t, e& Director al Muzeului de Istoric al Repul)!icil
Socialiste Rom:\nla, . uniUitea muzu.lă de pre•tigiu a Aca•;kmlei de
.',Hiinţe Sociale şi Po\iti"'. U aduc un c!ldlll"OS <alui harnicilor !ucrl.i-
tori al Muzeului de istorie a munlciplulul Burureşt! "" prilejul lmpll-
nlriiuneijumlUlţide v eacdeacUvl tat..prodigi~
Am aniversat anul acesta semicentenarul Partidul ui Comunist Român
sub ..,,,,nul unei activitatl lntenseti a unor mari succese ln toatedome-
nitle deactivltate. ln clnst..a ae8tel glorl.,._.,, slrbitor! afootorganizal,
umiînd a fi ln"'111ndlnaugurat. Mu>eul de lstorleal Republicii Socia-
!btc RomAnla, l'f'l"<'Jm şl secţiile oale: Cabinetu l numismatic. Lapida-
riu\ şl Tevourol Istoric N aţional . Este pentru prima dat! !n Istoria pa-
t rie! noastre d nd se re&li>eull un muzeu de asemenea proporţii şi cu
o~del.argi<:Uprindett,.laoareîn.ointasil&uglndit,darcarenu s-a
pututrealiu dedtln cond !ţi!]esoctetă\!lsoctallste
(;!ndlnd la -tl lnalntlşl . ln clipe. de la ţ.I . d nd omagiem activitatea
ocelora.,.,.., acum o jumAtat.. de veac pun ... u Niele lns\!tu\lel ce ne
gbduJeşt.. am de oopltaller ast.h! la slrbil.toarea el , nu putem a.i nune
amintim de marele Iubitor de frumoo şl Nn.-..şt.. re istorica, savantul
Nicolae Iorga , care referindu-se la rolul instituţiei al ciirei oeml.,.,nte-
narll serbilm, seri.o ln „Neamul !lornânesc" din l lclle 192! cil mu>eul
va fl. „ ... nu numa! un loc unde oe pot conC'Cllt,.., supt o bunii lngri•
jJre, lucruri care altfel"" rblţ.esc şi •e di•trog, nu numt1i un mijloc
de • Iniţia pc strJin uşor ln ceea ce a lonnat or!2inalitat..._ unei civl-
ll>•lil displrut.., dar şi ... un complement de l'<'alil.tţl pentru lMtructla
'°°Jari ... " Ze<lC ani mai Uniu, in 1931, Nicolae Iorga, ficlnd parte din
comisia ş li!n\lllcil de orgartlure • Muzeului B ucureş tilor, a contribuit
~~]~i::_·~i::':..~ 1 ..:,.:,.ugurarea primei Wc expo:dţil, fiind astfel
Se cuvine st amintim cu ..,.,.t
prilej ş.I alţi lnalnta'jJ, care a u contrl-
bul! lo afirm.,-.,a Muzeulul B~ti în de<:u<$ul celor 5 deoenil de
e xJstenil. Allturi de prlDwil Dr. Ghe<Yrghian, ca:re a luat ho!Jrlre•
!nfiln~ii muttului ln 1921 şi Dem. I. Dobresru, care, ln 1931 l-a
lMlJlura t e >Q>OZiţla, rt'TTW"clm personalltăţ! u: Dr. George s..v.. ..... nu .
primul director al muzeului, arheologi.I I. Andrlef"S"U şl Dinu V. Ro-
51!\ti, numismatul Constantin Mobil, lllorlcil f\adu Rosetti, G~ge
D.Floresru, lonlon"""1 Şîw::iol~Gh.Asiancil,c&re1ucontribu!1
la organlu ru ş.I dffVOli.rea muzeului :s.u •u con<l<l' df:sUne\e aceste!
:nslltuţliUmpdeaproape~i <lf'ttnll.
s ... u arătat şi"" vor mal aritl aici multe din 1uccesele !nregistrate
de către aoest mu..,u ~. ln opul fertil al mu-crafif,i ro-
man eştl, lnspectaJ ln anii ..:>ctatismulul
Şi.""· oa~ care am avut cinftell. de a condu.oe muzeul ~torit
aproape un d"""'niu şi jumitate, sini da tor "'1i Mlrosez, !ntr-o zi ca
aceo.sta.,om.gUtuturor "'lorcareaupusstridaniepentru!nceputul
ei şi mullJJmirl tuturor ttlor care apo!, a lâturlndu-... .,,...tora, l· au
ridicat la !naltul nivel la care "" gă!ICŞ\e astăzi. Totodat.t, ţin oă e~
prlm tte:unoştin\11 orranelor de partid şi de stat, c&re, ln mod penna-
nent,nc ... u!nd"1!l'lat ,,i:ajutat.
Emotla ani!<>< de ueenieie muz.e<>grafică pe ca"' l-am flieut ln a eeulă
instituţie, a tît de mult apreciat.li de ""menii m•mcfl din Capitală şl din
lntreaga ţară. elorturile eelor aproape 15 ani de mundl lncordatt,
paslo...,ntl ş! pl!nA de sat!s!ac\U ln mljlocu\ entuziastului ş l harnlcu-
hd colectiv a l Muzeului Bucun_-şti, amint!roo celor mai din plin tril\i
ani al ti ne reţii ~!uia c"" va adl'e$eazli 8teAl $8.lut omagial, puşi ln
•!ujba p..05pe ri tă\ i! mu•eulul Urbitorit, a . muzeologiei romAncşti con-
:;.~;:i~~n05ul pe c•"' ll aduc drept recunoştln1li, astlll, la a~tii
,\m primit din partea colectivului 8. cărui aotivitate oec>ord<>ne• acum,

""'-'la al Muzeului de Istorie al Hepubllcil Socialiste Rom.:lnfa, mandatul
deonnaredeavaad...,...,lnlnchel creaaces t eiscucte•locu ţlun! , vil
mul\um il'l pentru val=ul sprijin acordat :\fozeulul Naţi ona l cu pri-
lejul organi>ării $.8.[C, calde fe licitări pentru marile real i•ări obţinute
~i •incere udlri de no! su"""" ln &<:tivltatea vlltoare.
h no"" eta~ de detvoltare a ll<lciet.ll\il rQ~n~ti nu este de ooncep>t
progresul mu • .,.,Jor n"""tre vecine, eu &C<'laş ţe l lnll\iltor pus LI lente-
lle de lnalntaşl gene""l!, CU &Ce&lj! generoasl gr!jl acordală dc part\d,
decît printr-o st rlnsli şi rodnici colabora"'. în numele acestei r'Odnl""
coiaborăl'l şi • pl'lelenlei dint"' "'>kctivele """•tre,,ln numele dragootei
' ia stimeicev-oport,da\l•miwri e ,dragicolegl.'!~ldeL1Mu
z.eu!Elu<:ureştl &Avi""'2din -tlinimo.: „1-mulµan1 •.
Dr. FLOa L\NOroaGl!!ICU

Dlrector.iM.-.J ... de l -
.iR<Oubliq!SodoliOleR<onlot.ia
~':":itc;i-';',.i, n~~eFei\~~~,.,;n:.:;~~:,!to~l;':i· :.: Jan~J,~~~a~c~
ri~ al Transilvaniei, din strli••echca aşezare daco-romanii Napoea, Q
vă ...i,.,,..,. cele mai cil ldmo.ose fe l icitări şi urări de bine în frum0.0'4
şialîtdenecesaradumnea,·oostrliactivitau.mu•eist.icii.
Acum o ju măt.afo de veac cotidianul „ Neamul Romă "'-"""• vestea !n-
t.reguluJ nostru popor d"°"'loitu] l'\'eniment CU!tlll1l\ a] !nfiinţării Mu-
Zle\l)Ui B u Clln'f!i, !jip\ care 11 ron<acra pe ilustrul savant român
1'i<'<llae Iorga ca pArint<.- al institutlei oe astă•! !şi a niversează •eml-
c'entenarul existen\<'l sale
lnliin\arca l>h1'eu!uiBucureştilor,selnscrielnrindulnobilelOT•tră
daniialcinteJ""tualitătiiinaint.a((olcgatedepopor , deasalva,păslra
~i populariza bogatde v<.-tigii a le istoriei patriei, din ""le mal \'c'Chi
tlmpuripinliînzilelen=tre
Cu toate condl\iile vitrege ale trOC11tului intun..,at, !n eare erau nevoi\i
'-'!°"'i deslă~re activitatea de co)e<·\ionare şi conservart= muzeisticii,
oamenii de şti !nţll şi deeultură "'"' "-<OU
de<lieat muzeografiei au adus
remarcabile ron tribuţ!l la îmbogii\!rca patrimooiului muzeal
R.imin lrucrise l n istoricu) colec\iilor muzeale, al activilA\ii mu.,,iMioe
din ţara noastră ~i d in Capitala ei, nume <"
oe l(ll'lgli indH truetlbil <le
f~urirea marllor muzee raman~şU de astllzi . Dintre ele, ... te suficient
'lă reamint<>sc acela al lui Nicolae Iorga personalitate ilustrâ a ~tiin\ci
istoric<> român<-şti şi univeni>le "'u al l<X'Otcnentului colonel Dimitrie
l'apawglu, muzeograf, arheolog, istocic al armatei ş i a) OI111iului Buru-
r<oşU prin exceleri\ă. a câror acth·itate pr;>livalentll.., e....,cteriuazli
printr- un avlnt cntuziast ln vl'dcrea trezirii conştiinţei rontemporanilor
lor,şlmult!al\i!
ln trecu\, lipsind !noă sprijinul material siS\l<na\ie al statu lui, actl\•l-
tatea muzeisticii, !n gcn,,,.,.l, a avut Un caracll'r sporad ic Iar. col«.1iile
şi instituţiil<' muz<'ale nu erau organizate pe baza unei ron<'<'p\li şt!in
ii!i,,.,unit.are
Dt>zvoltar<'a m\!z.,..,lor. în întreaga acrepţh:ne mod~rn! a C\"'intu]ui •
:uat un avînt dooscbit numa! d"pă actul istoric din any.u<t J!M4
ln perioada<"C a unnat-lni '-'V<'niment<·ardina] al istorie! noa.<ltt
contemporane, organizanoa ~i d~zrnltarea no\el<'i muze.ale, dotarea teh-
nlco-materi ală a muzeelor dcvine o problcml de •tat '
Ducur!nd~deopennoncntll'ln drumarcdin parte.apartidului şi a
statului nostru, muz<.'<'le a u !11reglstrat ln procesu! construirii """ialis-
rnului o amplă d..,vo!t>,"' a tit d in punct de vede!"e numeric, cit mal
al,.. sub raportul calitativ al ron~lnu\ului ideologi< marxist·len!nisl,
şt.iinţllie şi al elidcnţcl muncii lor, d1'Venind ostl;z:i puterni<'<' <.'<'ni.re
Jeşlhnţllşlcultură
Ht"Centele documente de portid au cidi""t !n faţa muz~lor problem<:
de i:npr;>rtanµ c ardina l ă, în ce priV'e$te rolul lor, lonnele şi metodl>le
de muncă folosite, penim a constitui eu ade,•Aral puterniee foca!"e de
difuzare în maS<' a ideo!ociei marxi•te-k niniote, a tot ce a avui ma!
minunat treeutul milcnor de lup\,~ şi zbuMu m al poporului nostru.
contribuind ~s \ fel din · µli n b rrărirca pott'T'ţelor muzeului ln corn-
ple>UI. ad i\'itate de lorma;e şl !ntărire a oo~tiin\ei socialiSte a oam,,._
nJlor muncii - făura ri! sod"tă\il socialiste multilawral dezvoltat<', ai
drumululspreoomunlsm
Noi, rei din antica Napocil ne mlndrim, de o""menea, cu !aptul că prin-
tre dv. segăs""" :-- !neepind cu dir..,:torul -. tovarăşi, care nu vor
uita niciodatA „Ahna ma\er Napocensl.s". intl\ldt au !n<:<:put să cu-
noaseă tainele Istoriei pc blincileei şi lcducast.12.icu m[ndric !l d""'-
nit..tc mai departe. int" ' cin•tee dacălilor re li le-.11u sădit ţ i !nlru
etcrni tatea ora!julul visurilor tinereţ ii de pe malurile \' <'Şnic tîn!rulul
şltumult<>Sulu! Someş.
~1u-..ouJ Bueureştilor - mindra capi t ală a Rom1niel •odaliste. al cărui
C<'lectivaorganiza t dupaprincipiişliinţifirecxpo:ti\illdcba<ăşide
?02itelc. s-a P"'-'>'Cntat tn chip remar'Cllhil la difcritele mani!cotilrl ~\iln
\iflce ş i culturale."' numără as!Azi printre <"ele mal de seamA lrtstl-
tuţlide spcciali tatedlnRomăniasocialiSIA .
Unl.m """tui harnic rolectiv ca. d~>:VQ!\ i ndu-~i cf(>alor bogatele tca-
diţii de o jumătate de veac, să ob\inl rezu ltate din cc in re mai rod-
niee ti f(>marca bile ln slujha lnflorir!i culturii noastre socialiste
Dln otr~ ,·ediea Napod la llt!h·ena...,a dv .• glnduri bune !nmlinunchea1"
tn minunatul buchet alegoric de „Nu m~ uiu- - !
AoM. Prol. dr. C. DAlOOVICJll
Dlc<ctO<Ul Mutt11lul do lllori~
Cinci decenii de activitate
a Muzeului de istorie
a municipiului Bucureşti
Sll.rblitorim lmplinlrea a 50 de an! de la hotăr!rea lnfiln\ărU Muzeului

de Istorie • municipiului BueureŞtl . Prilej de satida.c\!e pentru toţi
cel care !1Jbesc oraf1JI ş i muzeul ce-! llustreazi tu<:1Jtul glorloo şl m.li-
"'\ia~nt1Jl1JL Iar pentru nol, h1crltortl a.c„11Jl mU2t'11, anlvenarea
deazicrut5llt1Jie W1ferlcllprlle)de • pr!vlrf'lrM1""<'tlV,de aeviden\la
Cf'<:a ce 01 reali:uot !n ac«ostll jumlltate de semi ş! !n acelafi timp Uc
aprivlcutncn>dere•pr<oviitor
i~r='."a muzeului municipal !n 1921 a iivorlt dintr-o n«e<lt.ie
flue11reşti - cel m a! maro cen tnJ urban din ţAra n'*"\rl, rqedinţii
domneasdl de mal bine de ~ semle fi capitala României ţ!in 1862, J.x
unde ,.....ud<'Slăşura1evenlmentepolllicedeinare lnsemnAtate , adlrul
istorie se confund•, !n multe privinţe, cu lru.ăfl !storl• patriei - ..,
impuneasăaibăunmuzeual!IA\L
Muzrul de istorie a municipiului Buct1ttşU I.şi are lnceputul !n ho\ll -
rlrea Consiliului Comunal al prim.liriel Bucure~tilor de la sftrtltul lunii
iunie 1921. dnd, pdmarul de atunci - dr_ Oh""'"l!hJan, a propus ln-
!ilntuea unui muzeu comunal
Valoroasa lnl\!atlvl a !nflln\.llrll unul muzeu al BuClJr'1lllor a fost
pr!m!tăcuinteresdepop"laţ!aCapîtalei.
L1 afara eonsUtulrli eole<:livului de gpecialilate o J><obkmA ~ţia!A
in această etapjl de !nceput a existen\ei muzeului o !'<'prezintă strln-
gemo patrimoniului, acţl1Jne °" """destişurat !n codnil Dire<:ţiei Miş-
c<U"ea culturali a Capitald din Consiliul Comunal. ,
lnceplndrulillu\1926preocupare•pen1.rudepistareaşicrut51ituir""
~~;;o~~u;,.:fl ~~:!'~~'1.fv';:a;1~~\~~~~~~!\ă~~~
sldoneze..,,,.leveottgil"""'"Mre.ferllalsloriaorqului."'1lul l929
poate fi socot!t ca un morn<mtcrueial tn destinele Muzeului Municipal,
el reprezint.a at!t !nchrle,...,. 1Jnel etape decisive ln !nsl!tulrea patrlmo-
niului cit Ji punetul de plecare ln org.anizat'"" expozlţle! pennanente.
O contribuţie de ..... m.11a completa,...,. fondurilor muzeistice a •vut-o
donati.I lui D. V. Rosetti din Julie 1929, care a oferit primlriel „ves-
tlgllle l<><'• lnlcllor oe au populat meleagurile Bue.....,.tilor de la oflrşitul
epocii de piatrl, plnli la cucerirea romani"_ Ace&Ul don• \ie a consti-
tuit nudeul de baU •l secţiei prei.iorl"" a Muuulul munlelpal. Pa-
trimoniul s-a completat. an de an, prin numeroasele cercetări şi sll-
pl\ur! arheologice Intreprinse de muzeu prin arheologu\ D. V. R .....111.
?ut fi evocate descoperfrile de la Tei. llerllstrâu. •'undeni, Bucureştii
N<ii. Fila..e't şi mai de!>"rte Butimanu, Snagov, Vidra ele, Fiecare dintre
aC<"Ste 5 laţiuni au permis scoatenoa la i\'cală a unor m<immwnte cxtnom
de ?N'tl<>ase pri\'ind'fn primul rînd mileniul I e.n. ln aceeaşi peri<mdă
Consiliul C<imunal în frunte ru Dem. I. Dobrescu a Intel<'> necesitatea
acordării unui sediu ade<'\·at ln care muzeul $ă-.il polltă asigura at!t
consen;area patrimoniului cit_ ş ; ()J'geniuirea expoziţiei permanente -
astfel ctl, tn Juna februarie 1930, Ca"" Moruzi din Calea Victoriei 117
- mooumcnt istoric - care adăpostise pînă atund Oitet:\ia Serviciu!u i
Sanitar. este data Muzeului municipal. z;,,..de 10 ianuariP 1930 mar-
~h<>azll o noull ' etapă pe drnmul afirmării muieului. Printr-o de<:'i, ie
primarla l ă se lnstltuleo comisie şt!ln\lfică compusâ din N. Iorga. I. An-
drîefffCU, Radu Rose\\l, Constantln Mololl, Vlrg\llu Drăghlcean u, An a
Lahovary,carea\'eac• a \ ribuţiilntocmireeunui proiectdeorganl:w.re
a muzeului. Munca curentă, a<;li\'itate. operativă, trebuia dus:; ins.li ,Je
un cokctiv permanent care incepe ş i el să se lnchege 1...,ptat. La 24
Ianuarie 1931 pe lingă Comisiune• ştiinţifică lru;lituită !n Ianuarie 1930
un comitet administralÎ\' şl de achiziţi i rompus din Alh
,;e lnliinţeazll
Simu. ing C. Orghidan, J, Pincas şi dr. George Severcanu, a\'înd ca
~~~~or activ al comitetului şi al Muzeului lllunlclpal pe dr. &•·e-
A<""t moment a marea! sl!rşitul periodci de organizare :><lminis \ rat;\•ă

a mu•eului, a dat inotitu\ici certitudinea existenţei şi a stabili\ă\1i ~
i·"' dea<·his largi perspective. Numinoa dr. G_ Seve...,,,nu. care ,.„
Sl.a
;n frun tea muzeului timp de aproap.: 8 ani - pet"S01l11litate marcan tă
a medicinil r<1Jt1anetti, d a r tot am de runoscut numismat şi eol'-"'\io--
ru.r, a fost o fttidtă alegere. ln noua organizare muzeul• lnceput să
d"'Uşoare o actlvitat.e prodigi001oă ev<: a cuprins şi alte domenii d"<:it
arheclogi.:i.. A• tlcl .). luat liin\ji oeqia nnmismotici şi medalistici!, sec-
\iunea documentelor, b...,.lelor şi urbenislică al cărei lncepu t l --a ron-
smuit imagini dln \'ech1ul Bucureşti. De "-"'""'ne. sc<:ţhmca arlisticA
a fost reorganiutli şi !mbogăţi\ă. Prin numirea unui ....,,..,tar-arhh-ar
al mn>Rulu;, în perSOlna lui George D. Florescu, ..-a !OC<'put \ine"-'B
unuiinV<:nt.>r!azi,studltt<'avechi!orhrisoave
La 22 noembde 1931 s.lli!e Muzeului municipiului Bururcyti se des-
chid pentru public. lnuagurarea are loc !n prezenţa lui Nleolae Iorga
- prim min ist ru, Dem. [. Dobrcseu - primarul Capitalei. C. Haman-
giu - ministru Justiţie! şi a altor rei>f<'zenta nţi ai \'icţii politice~
culturale. Deci noi sArbiltorim şi 40 de ani de la inaugurarca expo-
•l\iei pennanente
De$1 avea un p&tdmoniu insuficient a reda complexa evol uţi e a <0eie-
\ăţii bucu""'lleneexpoz!ţi a, lnaugurati la 22nolen:1hr!e, repn>zlntă orea-
ii.are "'rnarcabilil pe llnla rultiv~rii dragostei faţă de Istoria celui mai
mare°""alţărli.
Colect!vulmuzeului - carein 1939cracompusdin 6p<"°"oe- •-a
•trădultsă f leprezentlnvi a \aculturalliacapltalelşjchlaraţlr ll ,par
ticiplndlaorganizareadeexpozi\il,ef""\u!ndC<'r'-""<!ri, • us\jn!nd eo-
municlr!şlconfe rln\ e.
ln iulie 1933 pe Hngl muzeu a luat fiinţă fi Pinac~ mun icipiului
O al tăactivlt a ted! n aceastăperioadă-demnliderelevat - estepreu
cu,,..rn1 de a surprinde trans.formlirile din oraş precum , ; înregistrarea
pe pelicuL:I a "8Selor vechi. ~i într-un ritm mai lent, patrimoniul
muzeal a crescU! rontinuu prin depi>tAri, cerce tări de teren , prin do-
natH şi „ chititL Astfel de la 8~1 obiecte in 1931 ..-a ajun" la 320(1 ln
!~35 şi la 4330 ln 1940. Prin ce rcetările Intreprinse, prin pub!le!i\iile
editate dintre ·care amintim re\'ista -.Bucureşti" activitatea muzeului
!n""pe să fie run """1tă şi a l>re"i ată atît în ţară ctt şl peste hotare. Cret-
terea patrimonlulul, lărg i rea ae!Mtăţi i , eo;te în să• tingherită şi chiar
Mnatădcsubven\i ilelnmficiente,de lips.o unoratelier-eşilabor1>toare,
de nu!""n.il redus de speci alişti. Casa Moruzi - sediul muzeului şl a !
e~poriţid permanente - devin<? nel ncăpâtoare. F..a avlnd !n ...,.,Jo.şi
timpun!naintatgrad dein.ulubrita\e
La 14 d....,.,mbrie 1939 primăria a lnchir!at pentru muzeu imobilul din
•tr. Ştirbei Vodă 34 - Iar ln toamna Iul 1940 o parte din colecţi i a u
fost depozitate - tot în \r-{I dădirt> de pe Ştirbei Vodll. l a 47, deoa-
rece cutl'emurul dln noiembrie şubre>.ise ,1
mal mult Ca"" Moruzl.
ALia la 14 martie 1941 - după numeroase inten·enţii - primllria
atribuie muzeului fosta cAsll C<'Sianu din Cal"" Victoriei l~l unde a
fostad t1S !ntregulp<11rimonlu
Conse<:inţclc Cl'lu! de a] doil<.'ll rbbci mondial au fost resimţite din
;>lln şl de muzeu.fn 19.U-din<.'llu•ape< irolului pecare-\pre-zentau
bombardrunentele - pi,,..,\„ eei.. mal v•loroase stnt evacuate tn comuna
11.asnk - Dolj unde au nlma., parte din el<', p!nll tn octombri,, 1948
&•acuarea ln comun• Runic, precum ,1 d....,le .chimbllri dintr- un local
~:i!"~u~:d~c~ patrimoniul - !n special ee\ arheologk, d. 11.ibll
AdevArata mo>nire a muzeului a putut fi !nsă lmplinltll ab!• ln anH
pu te!ilpopularec!nd!nstituţ!aacunosnnpr<'facer! s tructuraledeter
m!nate de noua orienta"' a muzeologiei !n h •min• concepţiei materia-
li=ului di~l e<:tk. de transformările lnreglslrate ln baza ş i suprastruc-
\ \ira •ocietă tii
llozlndu-şi actlvitata pe noi le prlndpil mu:zeologioe, definindu-şi ocn-
su! şi con\lnutul preocupărilor ln con formi tate cu cer in ţele m&jon"' ale
epocii pe care o trăim, beneficiind de • prljinul organelor !°"a le de par-
tid $i de st.al, avlnd uigurate rondiţUle materiale "°""'punziltoare,
;\!uzeul municipal - denumit un timp Muzeul. de arh<>0logie şi Lstorle-
a Bucureş til or - a dcvenit un C<"nlru activ de C<"rootă ri şi donunen\Are,
un miji°" import.ani de cunoaştere ~; difuzare a multisecularei istorii
a Capital.el
lnperloadai945---1948 preocuparea esenţial.I acol..etivului a fost
,.,.,if1<11rea patrimoniului pre<:lom şl •tudicrea, se!Wa"'a ~ P"'gătirea
exponatclorpentruviitollrea e:<p<ni\ic
Colectivu! muzeului era ronşti cnt el numai printr-o lugă acţiune de
sporire B patrimoniului putea fi organizată o e:<pozl\ie perm.anentll
cMe o.li poatll lnlăţtşa, dt mai suge5tiv şi eficient, !ntreaga Istorie a
oraşulul-Capita l i
Numir ul şi valoarea obiectelor in trate !n mui:eu ln an1 i 1948--195~
ţînt o grăiloa"' dovadă a preocupării penim Imbogă\lrea continuă a
patrimoniului cu µ; ...., - unele din ele - de importan\4 naţională.
Astfel la 30 d""""'brie 19-17 au fos t achiz iţiona te 802 stampe diferite,
g ra vurl,lltog ra fli , hăr\!lavlndCllautori, p rln treal ţll,pl'Raffi>t,Bou
quet, Mayer, Lancelot,etc . ln perioodaapl'ille l948 - i)lnie 1949 au
foot achlz!;lonate plf'Se muie!slice !n valoare de aproape 5 m!Uoane
lei dintre care amintim un ceas de aur care a apartlnut !ul Al. Ioan
Cuu, albumul cu desene şi """"'""'e
originale de A. Pwz!osi. sabia
lui Ianru Jianu. prodama\ia de La bln, ll<"'UU"ele de S.atmary, uleiu-
rlte de Grlgoresru ţ i P. loanld et<:.
ln patrimoniul muzeului Intra ln an!l urmAtorl, dalorllll. s trlidanlllor
dlrectorulu!Gh. Alltancă ! şi a ""l<'Ctlvului muzeului . Importantele arh ive
a.le '4f!:rAm!ntelor Brtncoven~tl şi ale lui Gh. Gr. Cantacuzino (4272
<10<."Uttlente). De asemenea alnt procurate pi~ de mobili.,,.. obiecte de-
cor1tlve de interior, tt.xtile. nwnlsmatlcl , fotogro.fli ek. Un aport te-
maraibil la cnmpletarea colecţiilor au adl!ll să p.lturile arheologice exe-
cutate de .,anticrul a rheolo&ic Bucureşti !nfiinţ ~ t tn 1953 ln ""laborare
""ln$titutul de arheologie al Academici. Cerrct.1rlle efectu&te la Curtea
Veche, colinele Radu Vodli ş i Mihai Vodli, Ciurel, Cr!ngaşl ' i Dudeşll
au..,.,.lalvellllmportantevestl1PlalelocultorllordeodlnioaTI ai
acestor meleaguri, oare au com pletat 1i ltrgit runoşUnţele despre bW-
riavcche şlfcudalt a BUC11rettilcr
~tauostfelprem!sepentruasetrece l aal că tu lreauneltematlcl
~t!inţili ce la catt sint chern~ţi să lucre>e, !n afa.-a specta~U!or din
muzeu, cadre didactice d in [nvlţlmlntul Supttlor şl al\l sprciallşlf
Er• una din primele tematici care i!u<tra, pe bau concepţiei rna te<ia-
Jisnn1lui dia!ectic şi ittork, evoluţi.o. societ.'l\ii ome ne.ş ti pe - un~to riu
rek<tiv restrlns, din rele mai vi;,cl>i timpuri pini hr prekllt...
P<irmntl d" la patrimoniul existent temotica mgera ln ~i timp
clu..spreoa,..,urma .aselndreptecercl!'laJ"ea pentrv.acoperi,......tutu-
rorproblcrnelorpecare ca le-a inclU>>prealipr..-.entelnexpozi\ia
perm•nenta. Tnmspunen:a ln fapt a tematicii reclama d<finltiwirea
i>'"f'C"SUlu! de reorganlnre lnceput, crearea unei •tructurl admlnlstMl-
~;:i!;:"~:U:'..:'~ek~nţelor ş! dutarea rnuieulul ru laborator loto.
Asllel în anii 1956--1957 sub eonducerea J'<"ol. dr. doc. Ion Jon ~
~temultllrgitl..,hemapersonaluluidespecilllit•te, se const itui "S«ţil
"'1"<'&pUnziltor fiK1lrel orinduirl "°"laie. Două evenimente ce au loc:
Jnl956vlnSAconlirmepreocuparea colecti\'Uluideaoferlpubllcului
posibilitatea cun.,.şterii valoril<.>r din patrimoniu. Este \"orba de inau-
ltlll"&rell Expoziţi " i permanente de numismatici. în iunie, ln c]Adirca
dln R-dul An.o Ipătescu 21 $1 •Colecţiei ,.Mari• ş! dr. G. s.,,..,reanu•
ln noembrie , ln str. I. C. Frimu 26. Se lucra in continuare la pregUl-
.-ea expoziţiei permanente: "" studia minuţios patrimoniul, se lntoc-
meaufişeştiinţifice,se a lcatui a unnoulnv"n t ar gene ral
I.a 10 decembrie 1956 Sfatul Populu al Capitalei atribuie muzeului
Palatul Su(u, monument istoric. caro trebuia repuat şi restaurat !apt
ce se reaUzeazll ln anii 1957- 1958 de S.P.C. !n ""labolWe "'' Diroctia
monumentelor !•t.orlce. crelndu-oe astfel un cadru propice 'iun spa-
ţiu adecvat organizării muzeul"!. La' 23 Ianuarie 1959, cu prilejul
O:nplinirli unUi ,-uc de la !nfaptuirea il!torirulul act a! Unirii Prin-
..,ipatelor, a avut loc~es<hiderea pcntru pub\ica Muroului d"lstorle
a ora~ului Bucureşt!
Populaţi• capitalei • primit"" intere5 ş! sat!sta<:"ţle redeschiderea mn-
z<rului dovadl fiind ş i numJrul '"izitatorilor 15 mil P'-'l""""ne au trecut
.pragul u poziţi e ilnp r im • lunl
P.cdeschidere• muz..Wui a lnsemnat Incununuea unel llCtlvitli\l !~de
•ool<'Ctivulul darşlpunctWdeplecares\:>r<'nola<tlvităti
Aslle! oolecthul muzeu lui. condus din aprilie 19 ~ 9 de pro!. dr. Florian
C.eorgesru, • aoocd• I o importanţi doosebiti ct=rt<etlrii ştiinUfict= puse
lnslujb<lv a !Orlflclrllpa\r!monlul u l, •expozlţleldebezl,vlztndde ase-
~~~~';dj~;,~~ :=~~u~::. ~~ a~='.! .~~~=

li a permis orientare.. spre domenii ~conturau.
As1fel~de istorle vech e şileuda1A • inten 1!1!<11t ll plturllearheo
l02ict= uupn - lor roni care of....eau v ...til(i! pentru "completarea u-
po;zi\iel de bazl ş! aprofandareti 15torici Bucu~ tilor. O importanţi
d<!ON"bită s-a acocdat 1tudieril culturii materiale din epoca bronzului
spedficl zonei cap!Ullei. a ' "melor materiale dallnd d!n perioada de
formare a limbi! ~i poporului romAn, a unor monumente feudale. Prin-
~"':"~~'%"~. şanllrele Străuleşti, nnganu. Cl \elu Nou ~i in
Rezultatele Hpăturilor arhcolOfice an imbogă\il patrimoniul muze• ! ~I

•u Ucut obiectul unor culegeri de note, ar\loole, studll sau lucrArl
monogralict= '
O atenţie deosebită 1n cM!rul munc!l de cer<'etare s-a acocdat •tudieril
unoroo\ec-ţ11dlnp11lrlmon!u .
Strădaniile ace5tei munci • u f0$1 materializa te !nlr- un volum de Do-
cumenle privind istoria oraţului B""'1n'Ştl
P<:ntru a veni ln sprijinul m~..,; largi de cititori dornld "1 runou.di
istoria celui mal mare """' • l ţării muzeul - - pe hllza unei tematici
largi - 'a elaborat tl publica t lucrir! de nul mira HU mal mare ln-
tindere - care lnllumează utAzi 28 de titluri - l"<'fer!\oare la pro-
bl ~me mai puţin tnitl le sau eronat p=entate !n t.rttul. Un grup de
~IA\ori auabordilttemerefcril.O.>rela luptama""lorpopularebucu
~!:~" pentru libertate ş! independenţă, pentru dreptate ş! progres
i'entru • da posibllltatea spedaliş U!or din muze u , ; .tl tor •J)eci.aliş ti s.I
poată puhlka rezultatele ct=ttrtlr:ilor prh-ind rolec(.lilc mu:eealc, sau
<:<ele !ntreprln"" pe teren, ln arhive sau biblloted. instltu\ia noastră a
<.>d!tat,In""plndcu anull964.cules:.,.....destudii ş!notelntltu!atli :
„Materiale de !•torit şi muzeografie" . Cele opt volume apărute piril ln
J)re'Zont (dln 1967 cule1 ereoi oe nrnneşte ~ B""'1!'eŞtl, materiale de lslot"le
şi muzeogrof!c"J conUn num~rOBSe date, ştiri. infonnatll. multe ine-
dite, reforitoare la istoria eapltalei ţl 8d uc reale contribuţ1! la elucl-
d.,..,.,_ unor probleme mai puţin •~•~oscute sau rontroversa\e
Paralel cu • tudie.-ea , ; elaborarea unor artîoo!e ş l lucrări referitoare
la e\"enlmente ""u probleme M recum limitate, au fo•t Intreprinse cer-
~ri prtvind anH mbl ul dezvo!tărll i>raşului, care şi-au găslt renec-
tarea !n un<.'lc lucrări de sintezl. Dintre aceste menţionăm htoria <>n11-
'!Ulul Bucu~ti, ea rc redi trecutul ace.tor meleaguri de la primele
u~dcexi>tenţl! omeneuc!. pini la 1918. Tot la capitolul cerceU.ril
•tlinţlrlce se Includ ciclurile de comunlclrl. lnltl at Inel d in 1~57. re-
luindu-se o .,,.,.,i,e expericn\i.I a Muzeul ui mun!cipel, ciclul de comu-
nl ciirl prin vorletatea temelor tratate, prin elucidarea a n llm c r ~
probleme şi redarea ci rcuitului şllintific a unor ,·aloroase descoperiri,
-p!"-""Um şl prin dczb<lter!le pub\IC<' ce le !nwţe sc . a adus o lncon\esta-
bilă <."On\ril:ru\ie la cunoeş\<.>t'ea istorit'i eapitakl , stimu\lnd şi lncnra-
jlnd 1n acela~i timp noi cercetări
' I !Uspunz!nd
muzeu nu""
unor d'-"'iderate mt1jore J><>lrh•it
limitează
cărora
rostnl şi
rolul unul
numai ln a pillle la dlspozi\l a publicului o S<'rie-
de ""!ori semn iflcotlve ln dom<'niul ln <t1re <'Stc prolilat. draci""""
menirea de a rontribul mt:ltilotera! la opera de culturalizare şi cclu-
caţle , la forman!a ron<Yp\iel 1tiin1 ilice d""pre lume , ; ,;aţ!, muzeul,,.
aoor<lat şi acord! o deooeb i !ă importantă munci! cultura\-educatke
l n ....,nţA munca rultural~ ucativă !mpl!eă ln actlvltalell e<>t!d!anll-
a unui m uzeu realizarea a două obiective ma}Gre• atragerea •pre mu-
zeu a . unui numlir c:it m ei mare de vizitator! $l difuz&rHO unor "1.moş
Un\IO prin miJ l"""" dl mai adecvat<> care s<l rontrlbule nemij\c.ett la
creoterea g radului de instruc\ie. Muzeul de istori e~ munidp!uhll Bucu-
reşti a Tn<'ntinut o lcgUurli trainicii ru maself' Inc§ din primii ani al
exlo\ente! lut Dar deopre o activitate cultural-educativi de proporţii.
luJlcios nrganl •.ată $i vizlnd <ropttr! precise, .., J)Oete vorbi numai
dupA: 1959, o dat.li'-" redeschide.._... mttreulu! pent ru publ!c.
:ConŞ\ientide!aptu\clexpozi\iadebazlconst!\u! e u n uldin oblec
tivt'le ett1trale ale act!viti(ţii. fiind unul din punctde e:<entiale de e<'n-
tact cu publicul- ea reprezenttnd ln ultlmA lnstanţli o lncununare
a lntregii activitAţi şi un lnriiciu tondudent al stadiului oe ear.. l-a
atiM o institutie muze•lli !ntr-o el.apă datl - •-a acorda.to perma-
nentl alenl!P conlfnutului şi for""'! expo>itk! de t>.U. l"olosind ,...,,.,1-
tat.ole ~t!rilorwop ril, cele obtinutede alll •Pedali~ti, v~lorili rlnd
noile ob>ecte achlzitionabo, .,.,Jectivul mu=i!ui a efectuat lmbunlt!ţir f
continue!n expo.ziţiadebazl.
1n afar a relatiel cgn,""' stabile$1l' fn1re mll7J>U $i pllblle prin lnITT-
medilll exPo<1-itiei de bală oer:wnalul de 1<ooclalit.ate 1ntn'Drinde di l<'-
rite actiuni cu <aracter cultund-OOucativ fn !nt.reprindeTi, in<lilutii,
""'""decu.l\nră . cluburi. şcoli cil'. -CUOC(lpul dea!.,_... runoseute
vulorilc muicu lni, de a pr<>l>Sg>t momente. d!n Istoria or~şulul ~! ~ tlh-11.
AC<."ll stl"" '"""li•eazk. printre altele, prtn expoziţi i temporare !nwtJte-
:::'fue=~a:::~~~,d~m:z~~~~;~a~,;bU:~u:l.e ,=~~n\~ ,
radi.n ~i televiziune. artico1" ln pttS! e l<: . FAdnd un succint bil.ant ..,
m11•t.atA cA fn (..., lt'59-1971 au fost sm\inu-te r>este 2000 ronferlnte,
lectorate, simPo<1-ic>ane ~I au fost organlZllte 788 expo•îtii !tînl'l"•nte
~!u:N'ul ,__,, nreoeup&t de menţ!neroo unnr 1"9.lturi ~•nen t„ <'li
"'°"la, fie prin intermediul ln•pector &\ulul şe<>la r , organlZllţ! l\or de pio-
nier! si U.T.C„ fle direct '-" şcolile ş[ !!cee\e din Cap!MIA . l n """"t
""""la oediul m u:.:eului &-au or11anizat expo>i\il cu 1 m-i~Uc• speda !A,
care ,__,,u utili•at la lediile rempltulative, s-au asil(l1rat conditil!e pen-
tru d.,..făşurarea unor l eeţii ln expozltla mu7.<'ulul, s..,,u ln itiat ron-
"'-lnUri pentru <Unoaşterea mttreului şi a iitoriei nra.ţU!ui, a monumen-
telor sale, a luptei forţ elor democratire ln frunte cu P.C.R. M11ttul
l'<'OJ"dă oprijin în vcd'erea or ganidr il unnr cole<:tii si m t»ee şto\an:,
atrage !n Rci.ivitatea ... 1tn număr m ore de tineri, fle prin ""rcul d e
"Prieten! ai llluzeulul", .f ie prin „Cercul de !•torle a Bucureş\!lor" de-
la Palatul Pionierilor. o., asemenea a ll IGS\ antrenaţi unii elevi dm
li cee pe µ nticr e!e ar heologi"" fihrl indmmaU şi an1reM\i in .,.,...,.,_
!41rea ş i cunoaşte""' istorie! locale. Se asigură !n fi..,are an _bun~ d._....
:lf<jutareapracticiitnproduc\ieastuden\ilorFBtultă\lide1stor"',il_l
stltutululdeArtePlast!""„N.Gr!gorescu-
Pentru a putea •prijinl ln me>d organizat pc to\l a""la care se !ntere-
„„•,.ă ln mod deoocbit de istoria Bucu""llilor muzeul a trecut la C<>tl-
s ti1uirea, !ncădinanu l 1960, 3 cer<:ului .,Prieter,ii mu•eului " S-a putui
astfel extinde, ş! pe ace8Slă cale, contactul cu publicul Cllre a adus un
largsprijinlamultemanilestări
Un loc important ln activ!atea lnst!tuţ!ei li 'JCUpă <lepi• ta.rea. col.,,,_
tal"<'•, conservar"" şi otudi....,a patrimoniului mu:t.cal. Fondul de obiecte
muwl<tlce a crescut continuu prin rernllate!e cercetărilor de teren, a
siipâturiloratheologle<>, prindcpistar<.>a ş!ochlziţion arN unorobiectc
~a u documente aflat., !n posesie unor per'<OOne particulare. Fondurile
=~~~! ;o~~:::!:~P:[~~ ~1~~=-1t~.~~~o".i,:; ~:"~m~~~
'flprlndonaţ!lprovenl\eatltd!npar\ea !notitu \iilorsauorganlza\l!lor
o;..;teşt! cltşl a unor pet.iOIIlC porti<."Uian.\ pt"in 0<:,hlmbur i de publi-
ea!ilcu!nst!tu\limuzealedinţară"'1udcl)<'Stchot.areetc
ln prezent !ntregul patrimoniu. Cflte insumeltrA !)<'Sie 150 mii obl..,te,
.,.te grupat în 12 mari <.'lll..,\ii după spectllc$1 pe or!ndulri sociale
StAruitoare preoctipări e"b;t;l şl !n legătură ru conservarea şi restau-
rarea llC\'Stul patri(lloniu. lnC<\ din 1964 muzeul beneficiază de apor-
tul Ate!lerulul de l"C$\aurare. ~ luereltrA at!t !n domeniul oera-
mlcii cit şi asupra obiectelor dln metal, os sau h!..U... ln 1970,cau"""""
a fond ur!lor ..,;igura\e de C.P.M.B. prin Comitetul de Cultură şi t:.d u-
~·aţie Soctall•tă al muni1'1plulu! Bucureşti, s-au procurat noi aparate
m«l1'rnepentrua\elierulderes\auran.-.
La~ de a 50-a anivenare Muzeul de istorie a municipiului Bucu-
reşt i se preolntă eu un bilanţ bogat de r""liziirl. Sub auspldile ins<i-
tu\iel se desf!'JO'lră manllostări ştiin\!lloe şl culturale de pre• Ugiu.
Oamenii de ştiinţă din ţară şi de peste hotar~ eolaboreeză cu mutt"l
fu slrlldan!a cun04.1teril. dl mai temeinice a istoriei <!!lui mai mare
<JJ'hŞ al ţării, a rolului pe " are el l-a ju<:&t în ~to ria B""'tci părţi a
lumii. ln prezent muzeut !nll'<'\ine schim b de publicaţii şl_ Informaţii
~\linţlfi1'eru !OOlnstitu\ilsimilaredinstrăinătatc
Cun04.1terea !storict o~ului Bucureşti prin monumentele, locurile b;to-
ri<'<', ltr!zile şi pi~le sale va •ta = i mult ln atentia cercetărli !n viitor.'
ln a""'t ..,ns..,. aliă ln •Indiu o IU<.Tar<' de mari proporţ!l. un atlas
lstoric, Cllre va "c uprinde nu numa i monum1'ntele cunoscute şi ln,.,,_
gi•tra\e ca alare. ci şi ""ele case, Jocuri ~i alte obiective ce repre"1nt.I
in\CJ"<'S istoric şi arheologic. F..a va ser\~ atit publicului larg. cit ~i edi-
Jj]"r ora~ulul. ca...., o vor putea utiliza în a"\iUnea de s.i•ICmatiZliJ"e
Î~ ~::1 '::'t~r~:i:t~~· ~ va stărui mal mult !n ;lis!rea unor
lorme no!deln\'E'Stlgare • cerinţelorpubllcu!u!
Ne va preocupa organizarea unor ancOOte~ndaj • . p:rîn care vom
cnnoaştc mai ex~ dorin\<"le şl prrowpănle v!"1t.atonlor, prin ncresta
aetivitatcan,..strllputindcăpătaunplusdeeli<imţA
.:Orur\8 n011strt expunere privind ac:th•itatea tot mai romplexl a muzeu-
1,.ti nu pa11te >A nu cuprindă - a"lnd în wdcre momenlU] anive,.,.;;:rii
Cc a•i - ş; numele unora dintre tti tare au C<>ntribuit la lliuriroa
presl!glulu! lnstl\u(Jel noastre. Se cu\•lne Mlfel de a reaminti !n pri-
mul r!nd numele acelo1"11 care au condus d.,._a lungul an!lor, fn caliUl.1.e
de diroctor, d,..Unele """'tei!nstit<ltii: dr. G. Sewroanu, Dlnu RO'e\t!,
Ghe<>rJlhe A•tancl!, P<Of. univ. dr. doc. Ion lonqcu şi prof. dr. Flor;..n
GOQrgest'\J. Alături de aceştia pcntro ajutorul • dt!S la alinnarea mu-
zeului, Pl"'tJ'\l devotamentul cu care au slujit inst ituţia timp de de-
cenll, printre mulii al;ti, rostim numele tovarAşllo:r lui!& Constanti-
n""""' , Eli,„OOta Anghelovlei, Margareta Constar.tlniu , George Vasll6CU .
Aducem de uemenea omagiul, mulţumirile şi recunoştinţa noastrA, tu-
~ ace\ora care a u sprijinii activitalea mlUJeU}ul -fie ln calitate de
donator! /Ic ln calitate de membri a i «>misiilor de •chitlţii sau ai Co-
~-lte~!'!i!~ t,~le~0~ ~· iii"!,.':'!~~ ~:;~18~~~n~i
mul\i•l\il
li asigurim de recunoştinla noa$1ră ~pe toţi col.lbo!'l.torii şi prictmi!.
muzeului cu sprijinul drora Instituţia noastri şi -a putut spori aportul
larăsp!nd!r n !storle!Bucweş tllo:rlnmase~largl.
Privind retrospo-<tlv, putem alirma ci muzeul fi-• !ndeplln!t rolul
care J-a justiliOOI tnlllnţ&nlll. EJ<perien?,a &C\!fllulat.I, mijloaet'le mate-
riale de care d!spunein. sprijinul de care ne bucurlm din partea orga-
nelor de partid ,1 de abot. a lcltu!esc premloe ale une! actlvltttt ,1 mal
ampletnvllto:r.
Con41lenţl de...-cinlle ~revin m~ulu!, de aportul pe care ncesta.
~te$ll-l Muci ln opera de eduCfl.\it !l<l<' i alistă, de fonnare a omului
nou, coled!vu! instltuţlel noastre va da vlaţA d<>eumentelor elabora k!-
deplenara dln3----5noembrlel971,rurr.imulttd.An.tire
Aşa cum aubllnllll aecttt&CUI pneral al part!duluJ nootru, tova -
r~şul ' Nl«>Jae CellouşeACU, „Glol'iMuJ nostru trecut, 1Und la baza de,-
volttrll viitoare• poporului, trebuie $l1"" a fle ln centru! muncii edu-
oaţ!ve' . Muzeul 110ltru prin patrimCll\luJ de caro; dispune are poslbUl-
ta!ff &i lluslreze Ici cee. ce au dat m•! valoros ,aceote ,,,.,[~guri
de--alungul""°"lelor.
ln fnchelereaş dori &ie:i:prim hot.lrlrea !nttteulu! nOltru coled!v ~
a l'lispunde ru competrnţi, pasiune şi deve>tament nobilelor lndatorlri
ce stauln faţ an.-tri.
II. sesiunea de
comunicări ştiii:t tifice
BUCU~EŞTI IX • 1972
SECŢIA I. istoria veche
şi feudală
LOCUL>IAH.U'rUIE[CHlAnU.INA-=ltAC:t:LEID'.lt.4.DOUAl""""TAŢIAAC.
ALXYJ!!- -D!Hc.ll<PLO."°'"""A.
T!NHl~PLK(: A ŢILA O TUr>lllNITll.llNATAT&IN & ..,.:OX.
DINU V. ROSETTI Importanta cercetărilor
arheologice Bucureştene
din perioada 1923-1948
l n •·aloroasa sa monogr"1le , Istoria Bucureştilor G. I. lonnn<:u· Gion

postul...., prezen~ unor.a~rt preistorice pe lnll\lmllc şi terasele
rfllrllor ş! !"""'!lor de pe meleagurile buc·m""fl.<me. Pr:<"•umUile sale
eraulnt.lrlte prin faptu! desroperlr!!,ln Dealul Spirei, aunordocane
de piatra ţi a unor „piramide" de lut , ln ultima d""adă • vea<Ulul t ,.,,_
cut, !ar<"Uprileju!lucrlrilorpentnlcaptllr uapelordelaArcuda$-&r"
fi dat pe$te unelte de piatra. Nu ţtim .,.,... va I! fost soarta obl.,,,telot'
d~ la Arruda, ttim doar că cele din °'"'lui Spirii au fost dAruite lui
fon I. C. Brlllanu. Prin anul 1940. soţ.la acestuia, Eli..., Bdtianu rnl
le-a dlrult pentru Muzeu: dow'i c!""811e de platra, o gresie de ascu-
ţl t, doul obiecte d~ lut ars, ln formă de piramid! pcrfOTată transver-
sal ln panea super!oari, din categoria aş.a~lorgrentllUpcntrurl~
bo!uidet~ut,! n ""zuldet.\lln<Aplrastirlipentru vatrl(adicldow'i
•uportur! li). • căror orll!cti .,, fixa frlgaree), $-&u mai găsit dou! qchil
de cremene, atiplO!', b""aţt de cltlrpid ars, şi dteva fragmente ceraml""
i:,;~~~ li lncadrate în cultura materiali. Tci-Bucureţtl. din epoca bron-
P î nă ln a doUA d«:ada a veaculul nostru arheologiA preistorică.,, poate

asemui . la no!, "" o noa,.., pl~pind.1 cr<:srută la wnbra arheologiei da-
&i.,,,. ln dec.trsul oelui de a] treilea deoeniu a prins rldklnl lot n•ai
puterni"", devenind o ştlintA <!<> s!ne stAtltoare, datorit.I lui Ion An-
dricşescuşllulVaslleP!rvan.
DatorltA aeestora au foot lniţjatc o!pllturi arheologi°" tn prlmu! r înd
ln Muntenia Intre !92- 1925avind d...,ptohiectivaşezlridln orin-
duireo. comunei primitive dealungul Dunlrii dt , ; la nordul acesteia.
<'Crc<!Urilace.re au luatpar toelevii luiPîrvan,la Tin0$ul. pe Prahova:
ibdu fi &aterlna Vulpe; la G!!na-Bobeşti - Bl!Aceana: Ion Nestor:
la Su\\ana, Gumelnlţa, C5&eJOQre\e, Spanţov, MănhtlrN, Lacul Bo-
ian : Vladimir Dumitrescu, Gheorghe Ştefan, VH.lle Chrm"""" • şl a!l,il.
Alt elev a l lui P[rvan, C. S. Nlcolac&en-Plo~r , gli$e,te, lntr-o perl~
gMU. dteva fragrn......ie =-ami"" din vi.ma mai ved>e a fierului, la
Băneasa,lndreptulst\lp!lordetel egraflefărlllr,peca..., l epubllclh"i
Cronica Numismatlc4 1f A rM<>logfcl din 1922. Teritoriul Bucu...,ttilor
propriuzis,r~sede&eoperit.Sece=t.u~cun<>scute prin
inv ... tiga\il mal vechi. bunloari ' SArata-Monle<>ru, unde un <"Cltt>tător
german făcuse săplturi in timpul războiului şi Pi"-'Ul Cr:bani, a"'zarea
getlcl de pe laloml\a. Cea din urmii, ce""'tat.ă de Andri..,.cu, ln 1923
a <"<llltribult la alcltulrea monumentalei opere • lui Pfrvan·: Getica.
Fiind vorba de 3CC$tll im! reamint...,, '"tllm" l-• m cunoscut pe Plrvan
ctnd • vMllt la Si~ra ln a dnoi Murueul mi-am fkut 'UOMl<ia lntre-
prlnz!nd uneori sâplituri la Witenberg (Dealul Turcului) ~ din
epocabronzululşld!nadot1.1epocl • lierulu lget<Hiaclc, 's.l tuat.ăla
5 km de oraş, lnvotlgaţll de pe urma tm'o,... in-am • Ies cu un·cttat
ln ous-numlta lucra"' • magistrului, dupl ce !i ~mnaluem e!tev!'
obiecte şi-o rlşnlţll, dln tuf vulcanic, <:Ma te de mine, piil"estru, pe o
cumplita art itfi, de la a,...zar. pini ln Mu2"ul din turnul Cetltll
R!şniţa l!2ureaz!lnGfll<'<1alAturidcaltedoull e :<~plarede L&Tin<>'u
lfi Mănăstirea(li g.345. şlp. 499)
RevenimlaBucuceşU.
De--a lu ~ul ""lordout r!uri,Colent!n• fi Dlmboviţa •l • teraselor lacu-
rilor, erau n~ gropi rămase de pe ul'Ulll carierelor de nis!p şi a
clrăm1dăr!llor a căror foame de,plmlnt schimba lol"'8rafla locuri-
lor; vln\ul dd!"" ln vlrtejuri C<>lbul 1\r~oşi!o:r ln tlmp ce vestigiile
culturllormaterlale,lărăml1ate,pl!m.!lditeln !ut.eraua~lnC"Uptoa
rele drlimldăril!or. Aşa. s -au mistull sumedenie de &şez!iri, necropole
şlaltemonumenteal e ~tului
Din anul 1923 m-am dlrult C<'rretarll 11<.'<'S\or meleaguri, eu miel !ntre-
ruperi; pe con\ propriu, plnll 1928. cu s ubvenţii din Pflr\ea Munklpiu-
Jui , ia altor loruti, din l!l2g p;nă !n • nul l948. !n <'11rlrul sApliturilor
arheologl,,.,aleMuzeuluiMunicipluluiBueureştl
Investlg•ţiunlle nOf>&tre l-aU limitai, !n prima lor etapli, la depistarea
~r! lor \"e<:hi prime}duitc de a fi distruse prin JucrAri de pAmînl;
la cerceta ...... lor Zllnkl pentni sttlngerea obieetclor pr<>venlnd dln sur-
J>lrlle ma!uiilcr prin extragerea niaipului, pietri1ulul şi pămlntu!ui din
cariereştcarămidArli
ln""plnd cu aşe•area dm capătul strliz!l ,.Zidurile din Vii" , !n SPfltele
gării Obor, tn margina Jacului Fundeni . am dat peste o vasta aşeure
a ci1lturii materiale G\lna nr, din epoca de bronz; wn oonUnuat pc
jlirmurlle lacului Tei, sal\•ind bog•te 'l ,·aJoroase vestigii ale unor vre-
muri,"" ne-au d~t. alci . ln afarA de rllmă.JJţe asem.inlt°"re celor de
!aF'undertl,putin\adead1'SCOperiorul.tura,dinepo(:abronzului,pe
care am denumit-o Bucuretti - Tei; urme de vieţui ,... d!n pri ma şi
din • doll.I epoci a fieT\llui geto-dacic, din epoca Jmper1•la roma~.
din timpul migraţlllor "" şl din secolele IV, VI, VII, cărora se &daug!l
mai..riale din veao::urlle I X, X, fl XIV. S-.. contlnUlll oercetînd ~
de-a. lungul Cole nUnel, la Bucureştii - Noi. Străuleşti, Dăm.!lroaia; pe
Dlmbov!ţa la Ciurel, Dude,tl, Vltan, Popeşt!-Leorden! ,1 altele.
Trednd peste lini& de centuri• fost ldffitifieat.l aş<'UJ"ea eneollticl
de la Magµu Jilav• ln V.ie. Saberulul, de unde provin obiecte ex~
~neri~olf(1la btrate.Capşa, donată de dr-ul htr• tc orafulul Turnu-Se-
A dow. etapli e amu:1eriz&t.l prin stplturile arheol<>11ice !ntrepri"""

Intre anil '1929-1948 , săpături"" au dat dcsropcririlor vechi o au-
"'."I.I ştlln(lflc' . ln2ăduind, prin eette!Ari noi a contribui la smulg~•
drn n<'gUTl a unor mJrturii neseri5e a le Istorie! noastre strAv<'Chl
lnceputurile nu au f<>'t uşoare . Am dot peste multe Impedimente doto-
ril.l unor oom1'ni ...-şi fa.,...,u o plJicere &-ţi pricinui ncplă<:"Ui. Din
fericire 1_.u găsit 11 • IUi ca"' ne-au netezit ca lea, BCOrdlndu-ne mal
m81 , mu]t dcdt un sprijin: IM Andrieşcscu, Nicolae Jorg8, Constantin
Moi„l, Virgil Drlighl~u. Dem. L Dobre!Cu, Paul Nicorttcu, C. C.
'_;iurescu, Strulc!u Stoian, ..>Jexandru Neagu„. C.,lor pleca\\ din!"' noi
pM>a .., 8ducer!amlnte .celorr ftm aşi.,.,,., unotJ1lnţli .
La Măgura Jilava (1929) ....,u aplicat, pentru !ntll& oară, S8neţluni!e
pievh ute impotriw celor cc contravin d!spori(iunilor Legii noastre
!~privinţa monumentelor istorice. Proprietarul cărtrnidăriel s-a opu$
<'fttlulirii silptturilor arheologice. continu!nd distrugerea aşezării prin-
tr-1> exploatare mai i!ltenoivă & carierei. ln Ul"l'l'I& intervenţiei Muzeului
Na1iona! de Antl~hilAţi, prin I. Al>dr ieşe5CU, Ministerul de Interne a
oprit cxploatarea,detel"l'l'l!nlndpeproprletarane ruga sillncepemclt
mai grabnic sil ptturile pentru a -ş i pute& n<Jeschlde !ntreprind~ a .
lndecursulan!lora ufost supu se săplturllor 36Qa.şezir! din cu-
prinsul cenlurel or""'lul. depqînd-o prin extinderea ln clmple, muu:ul
lin~ ind ~e pe atunci oi devină un mu•eu regional. S -•u editat unele
publkaţii re]„tive ]a activitate& şt iinţ!l!di,l s-au ţinut cornunkirl I•
, congreseşisocietă(iş tiinţ ificeintarlşipesteh<>tare , popular!"",..,.
lorprlnconlerinteln~pubUeela radlo ş lutlcole !npre&l, prelegerl
Ja popularAdinYllenîideMunte.
Unlv~roitat e.o 1
C~re slnt roadele ştil n\iflce ale ..,.,.\01' ""'"""tlri. llislnd l• o parte apor-
t ·d material"""-' a Imboa:A\lt muzeul? E greu ca •'spunsul sâ vin.I din
part~• celui ce le-8 intreprins: ""' atare ne vom ,....uma atlngi nd doar
tan genţial apo<"tu\ lor. aşa cum ll lnregis trează unelepubUoaţll ale c=er-
cetlitorllor romănl Hu s tralnl ca ,i
ex""rptlrl dln l'l'Oe<'lzl! re\aUvt la
activitateti ,u;nţifica din perlnada respe<:tiVI. Nu vom uita .a rearriln-
tlm btorla Bucun.-tU!or, ca fi btorla Rom6nilor de N. ]ora:•, pe de
altJt parte !noria Ro!Mnilor şl Istoria Bttrureştilor de C. C. Giurescu,
,.,..,lolosesounbogatmaterta!provenlnddln~rlle arbeologi«
1,o ocureştene, deasemeneo lt1tt11read'e do«orat alui L Nestor. ~
S!ond <kr rorn4nt.<cMio 1t>OTg<'ttlli<:llt.t/or.<ehu"ll (1933) fi, mal recent.
' S•pH~rii. <k I& Moip•a IU.NI . /t4""" pttllrnllla•. Onl) ; DII< ,.,.-..._ Bloa<-
"l<llot, H29: CU•"" "lwlti li l0nllolt' prriol0rlcf dl'O~BO«Vt•f1ilor(lll321:
::.;::, ~~~.: ~;::~~=. 'b.~1r1"':=

:,·.i'a:::.:.~:ri:n;,!~1·;:;;·,d~~'i:''!~ 't~::;~::'.
T""'~' • t.d• ....,<lo" d• r .... .U /•• „4 l'lpoq"' <Olll&i"< """' i.. •i oloo 4
=::·,,!,.n;.~ ~·m':~; .i:.1~ :.":."!;/ :.~~ :=..1i:,:.,~~
Loculoc1,IN4:N .., ...,ll„o/ll>l""'"*" • l" •h~a-•lSOf--lf008.C . LoftdoD,
_,li< „...,,.
lt35 ; Clt>lliuliall1>B1lcu„f1!fD!ofJ1•Jo:"u1.,.ko1ll•'1.l930l;S1<iftl<•p/.,.uHll<M
c„ -QAgel NI flvW .... -lin. 111311 .i altele. ln col-.,
~~llr...,l Sobln ManuU~ '''°"" ,„.ro.
Jl cioil1>41'!1or dt• ,eg1„,.,. Bllclo"""'
Tra:t4tul de 181.mU a Rom4nUI, wl. 1, editat de Academia R.S.R„
/$wric Or(l.1Ulu! Bucure~tî ('dilată ele MUZf'ul de lsturie a municipiului
BucureştJ ,_a.
Valeriu Leahu, ln •sa lucnt"" Cultura Tel (1966): spuM . „~
torul eL (... )a ll<Tis, ln !935, luer9realntitulatA Cfoll~la tlpBucure ţ!I
- Oie B~r Kultur, Studiul elaborat cu enl ln urmi i, ; păo
treeil ,; astlzi, neş tirbit!, v.iouea sa, Jar meritele autorului nu vor
puteafidenimenl'1nidelndtlglduite. lntr-ovreme!ncaredervol-
tarff,ştlln\l'l'1 strădanllled!f..,.l\ilorcercetătorl •u foot.clesea pu11n
ln\l'lese'1 lncurajateln Ron>ln!a Rosetti a ftlutface faţi ,1 el multor
oprellştilvlte.ln· nle-i şl da la lv'-'Llii o lucra""""""· oricum, a oomple-
ta\ atlt de binev;en!t cun'"!linţtole arheolQiiei~une\primitlv e dela
noL" (... ) Lucrnea (...)constituie pini azi, aportul cel ..... 1 substan\1-1
ş;...._i!ns.emnat".
Dupj[ publicarea primului număr din ,,PtibllC<JIWe Muzeului Muncipl11-
!ui Bucu...,,t1", Perlodicul a rtie<1logic »~nla " d!n Frankfurt pe
!\laln,nr.!Hdinl934,publldio,..,..,nzle sub<emniituraunuladlncel
iÎuol ""PUtali preistorld.enl al lumii: P• ul Reinecke, ,,Dinu V. Rosdtl.
DuCOJ>"riri paleolltke fn pr~jma JlucuN'flllor.• ,,S~pl!turllt de la
Vfdrt1" . •
,,lilpofJdamuJUtudlnilnollordesooperlrl,prlncare~!Arlle soluiltl
(n RomAnla. mai cu s<::am.!l după război. contribuie la clucidaree. 1 ~
btorlel Europei rlls.iritene, d.,...,,pe11rile nlvaln!tt de la Vidra aduc
din nou diferite surprize". Şi cunoscutul oeroetltor amlntette slncro-
nlza!'ff propusl privind fazele Vidra I, Boian II, Vidra II, Gumeln!ţa
ele. aţ11. cum aceaSl;a rel~ din slpAturlle noasttt (... ).
„ln condw:lile critice asupno descoperirilor de la Vidra autorul respinge
pe buni d""ptate ş l ,si tuările cronologice tardive, !n privinţa s!îrşitltlui
eulturl!Gumeln! ţa,fiicutlde al ţtcercetltort ".
I.a 21 martie l931. A. M. Talj:rwn, a utoiul PonUdd PuJCltltt. pro-,
fesor\a Unlversil• le şi Dlr<>etor al Muzeului din Helsîngfor:s ne. C"OJJ.-
flrml plimlrea lucrării: „Bd~ zur chronologle ~ rumolnischtn
Bron.zezdl" pe eare _ do"'şte o-o publice ln revl•ta fln!andnil &S.A.
(Euro.ria u ptenlrlonaliiAntica).
l!usu-u\ aavant scrta: „Lucrarea dvs. mli intereseut ln mod deosebit,
pentrunoltoţte..Jcetelndeietnleesccuarhoolog!aEurope!rădritene,
ţara dvs, akătuieste unul dln cele mai Importante O:oduri de comuni-
e~\le (.„) tpa\iul neoesar vă •tă la di spoziţie ln cadrul revisl<'i. Doruc
săamrepnxl~rifotograficebuneşidetene( ...)
)':n~ la urmll nu m-am decis '1 conslmt la publicare, dorind a !mboglţl
studluirudatenolşlmalrondudente
Aeela:şilntr-o scr!wared ln61uilel932scria „Slntconvins.eldesco
peririle arh«>logie din Rom.inia vor fi de o Importanţă extraordinarli
p(,ntru cercet.ările pn.istorice ew-opene . Vă fei!cit cil puteţi lucra fntr-o
a&tfel detarr!nche! ci la tuJ ,t redau pasaju\ln or!glnal:,,/ch begla·
cl:td;nsehe Sie ln einem ~e/un Lande ar!>efU1> :ru KOnne.o .. .•.
Mă n„um treclnd peitc alte multe mirlurii ale .ctMtAţil fi a.porlulul
a dus4tlln\el din pmteacernetlr1lor~lstarlo. ale muzeului i:Dunicl-
piulul BuC1.l?'()JU. vurn ffiln'linti ·doar ....._mai reeentA, datoriU lui Jirt
NeustuptlJ', ln Slcwoen.r.ka Arheologia VT, 2, 1058 ; .,lmporUn\.l euro-
peani a doblndlt~lf\orU•R~m11lcuteamlpr'ln"1pAtur!le,
analbele fi Wt~ ale neo!!tk:u!ui. Prlntl'lll ~'el rve şi-au dşUJjat me-
rlte ln privinţa pniveeului cem:tAr!l neoliticului rorn!nesc ,1 blloenic
trebuie numlr&U, ln afarl de Ion NHl.or, oei. puţin D. Berclu, Honert-
,1a •I Vladimir Dumit,,_,,., Dinu V. RooletU, Radu Vulpe ,1
alţii"
Muzeul munldplulul Bucure;U a lntreţinut rel&UI cu multe livtltutll
~~n~~-fke dln Ew-opti, din Statele Unite ale Amerlcel fi , a lte conu~
A Ueut comunlclrl la A„demla J ua-o:sJavl de µlln\e şi arte - ri!l&Uv
la ln.aiPll! vechi ,1la Ara~• rqa~ Su~ttl - ln privinţa blnArlei
c landfttlne de la Snq:ov. A lntttţinut relatll fi tdllmburl de publlca1U
.::u livt!tute dt cereeUrl şi mlllft din U.R.S.S.• lntT-o '°"'"""'oind ţara
noa&lrinu av.., ~llurlcuUniunt11Sovletkl. lnoep!nddin 1nul 1935
A contribuit, prin ceroetirl la deocoperlrea tl omolog.rea mal multnr
ru.ltur!din<(Jmun.ap1m.1Uvi.lnPaleolitlc aldenl.iflcf.t prezmţalev•
IDMlanulul ş! mousterlU.ulul la B~: ln ~uuc lua BoUnt!nellrtu,
VldMtra I, Iau. Vidra (Boian), cultura Ham&nRJa, (;umelnlţa A,, cul-
tu.... movl!tlor funerare cu~; cultura Bucurqti-Tel, cu a,,1
l~; cultura Borde!-Herăstriu; Rituri funen.re ge\!o., la Snagov
.ş!Popeţtl-Novad.
Pe Ull(ll qnhi din ~acurile li, 111, şi IV autohtone ţi din Umpul
mlgra\!Uor,adata-t,stabilinds~uneooslnl\lgra&l,pentrulntlia
ou~, la Dlm4roai• , Intre douii culturi prele~, una autohtoni din
"""°lele VI-VII ,1 alta 1tr4romlu>eucl datat&, ulterior ln oecolele
IX-X!, ca , ; u:me de vie-\>lin: din secoolu\ 11C'!V. A Iniţiat şi executat
s.'lpl.tur! arheologlt't ln domeniul arheologiei feudale, 111<'<1l!nd cu ccr-
ce:tlrlle la mlnktlrlle Sn"'lov, P lumbuita •l la ·C&&a Gol"'tilor d!ft
G<>leşU • ,
S-arputea,catndecu:sulactlvltAtllmele„nu f!dattotee•putea
d• : au rAmu, dnlp, mult.c lacune. S-ar putea ca ceea ce Rm acu-
mulat, ces ce 1tlm, d nu !ie dtdt un. refiex al Istoriei. nu Istoria
tnsAş!,ao.uta~U'Ucltrecutul.lncarelnoerclm•pltr\lnde,esW
=~~~m~"!.a1":!ri~:.'.'.wnA111tele el unde: ll ~pi ritmul. nu poţi

ln lnchelere, urez copilului ce-ş.I serbeal azi ...mloentenarul, copil
rnn:t mAde p~~~~,:~~. n:,~~~ :u~e\~n::: ~~:~
d voi putea lua parte, ma &!ml cu adevinll fericit ci ml-e ln&1du•t,
cum zit"ta A M. Talgreen, Y mal pot lueru ln\o"-o „tfel de ţari ; fe-
rice, poale J)l'nlru ci, - cum spune Stendhal: „Voca\la este f~rlcirca
deaav<'l!<!Npt lnddttn.lcin:pa>iuneesa•r
v1.,.,1,creSCG1,fl<>rMI!
EUGEN COMŞA Figurinele antropomorfe
descoperite la Dudeşti
Atunci dnd tn"'reărn gtudierea aprofund&tâ a tuturor elomentelor rom-

po,,..ntc ale unei ()J.iturl materiale din epo<'& neolltleA se cuvine .a
acordam t""tâ atenţia ş! prOOlemelor relerito.re la credinţele ""mcni-
lor din ace. perioadă oglindite, !n perle, prin dileritele mtegodl <ie
figurine
Timp !ndelungat pe t.erltorlu! ţării noastre erau eunC>SCute · ~l stud>a\e
mal muli sau ma! puţin, ligurinele antropomn1 fe, de lut ..,.,,, „u din
•lternatcrl a le ,dl nariiledorăspindirealeculturilordinneo!iticuldcz..
volta!, cum sini: Turdaş, Gumeinlţa şi Cucuteni. Pentru restu! ct>l-
turllor mai vtthisespunealiPdauavutreprezentărl plastice făcute
din materiale porl„bile (<I<> exemplu : de kmn) sau "" punea adesea
[&lnd ola!Achluexisten\aplasticiidin continutul lor.
Sroatercalaluminli,dindilerlteaşen'lrtneolitl""tlmpurilşidin di,·erse
'on e, a figurinelor & avut drept eonsecin\ă ""himbarea opiniei specia-
liştilor. Cu timpul glisi,..,. figurinelor •ntropomorle !n cutvc .<au cu-
ta<e a~ ori cultură a [nceput sinu rnai m1re pe nlmenl, cle '1jUn-
glnd st fie lu.ai.. !n consid<>l'•J'!' mai mult numeri~, plorzlndu--se adesea
~i!~efcderc impoii.On\a lor pentl'll lnţelegerea credinţelor ot1m"'1 ilor neo--
Descoperi,..,. şi definirea culturii Dud"1tl,' ln dmp!a din sudul Mun-

teniei şl ln ~udul Olteniei, a •bilo•
mal pu\in, pentru ·~~ timp, atenţia
arheologilor, far figurina S<:QaSI la iveală Inel tn curslll e<>le l de a
douacampan!!·desip.Vurl(d!n , !9S6)dincuprlnsul.tşe7Arlide!a .
Dudeşti,l •hi• daci a l""t rnenţlonatl de unii dint<e specta.Jişt!. F!gu-
rln• reopectlvA cyn•tltuie totu1i o dnvadl important.li că şi purtători!
culturii Dudeştl au !olOllll şi mo&.lat figurine anttopomorfe d~ lu~ ars.
Cer.,,,tare• ln anul 1967 a restur!lor unei locui nţe de suprafaţă, din
aceeaşi 11$4' ... re a dus la de!l<:Operirea altor dtorva llgur!ne. ln preu:nt
di•µun cm de dnct figurine antropomorfo de lu t ars, glsite ln cuprinsul
aşezării de la Dudeftl. La llC<'Slea se ad augă 'l un vas antropomorf
deseoperltlaperlreriaa~rlilnl968.
ln ~ ia. care ne ~ferim .tn t două straturi, ambele ,con\!nlnd
nu.tenalc spc<:ifke culturi! Dudeştl. Nivelu! inferior dOC11mentat pe o
;ouprafa\,!I restrlnd Ung• m&rginea ter11sel joa'* a Dlmbovlţei, apar~ine,
' >:ucenComl00.11t•W••"1<......i.;1<1or<1<1oDto<1„u11.,..i.""'b""".i.""'u:.
'""'h" or. i. ....i or. C•.....:t. in scrv, v11, 1- . 1-2. I>- u - .
'ldom,.Up•U"'11<41a°"""fti.&tM•IM<ll<,V,It51,p.9!1,f1&.T,
gd8 . „„„„
„„„„
f azeivechl a culturil,illTC<'lsuperiOTro,....punzlltOTunela,edrirnal
lntinse declt prima, ronţine maten.te arhee>logie<' specifi.oe la,..; ml!-
l<>cl! a culturH Dud..şU, T <>ate flgurln!le ilslte pini acum provin ditl
~;:J't.,~ufa~o~.fd!~mi~~1 .~n~~"nf.111oct„. ru1turi1 Dudeşu,
J\icinuestecuulslfaoemdescrlereaamllnun\iUllfi~lpie$e.ln
gchimb, se cuvin" să le grupim din punct de vedere tlpologlo. Cele
c:inci figurine, pl"' v ... uJ antre>pomorl, se pot grup11 ln tttl <t1tegorlî;
I. Tre! dintre pkv (l!j". 111-2),• ""şi vasul, lntaţişeezll un per-
sonaj feminin, foarte stilizat. ~n t ln genunchi, cu corpul lndinat
pu\in pe a""te. Lll nici una din piese nu•-• plstrat capul, fllnd spart
din wdllme. Cele d<>uâ laturi ale bustului •inl llTCUitc puternk. !Art
inditltrff umerilor şi a mllnllor. Abdomenul este pre.eminent ,1
.:z.intll o crea•Ul vertica14, pe mijloc. Partea lnfer!oarl a rorpulu! este
pre-
~pl r\1UI de""" superioara printr-o su,grumătunl. de jur lmprejur

F l.o:iur!ne!epre>:.lnt.looare<"are 1teatop!gle. Parteain!erloon1 1flgurl-
ndoreste~lung.t tnlaţl,cu marginea'°""IUl s.ou""'t.angular!.avlnd
fo~~~~1;" mijl<>", ~ aratll Unia despll<iltoare a picioarelor. Baza
Atrqem atenţi a uupra vuulul antropomorf descoperit !n sta,.., frq:-
mentarii, ln anul 196.8, la perll1'ria nordkia a aşe-z,\rii de Ia DudesU.
V uuJ repre%lnUl tot un personaj feminin lngenuncheat (fig. 2). s-a
p;l•trat numoi jumătatea infe-rt<>an'I . .pe l t rm"Inilţlm e. Piesa atund
clnd a fost lntr<>agll • avut aproximativ 29 ~m lnillţiTrl<'. Privită de
sus, partee Inf erioara este de lonnă dreptunghiulari cu laturile ine-
g•le, arcuite. ln !'.l.\ll, latent.I, s!nt douli prc.em!nmţe miel. rotund..,
reprezenl!ndgenun~hll lntre~lla..pu\lnmalsus,estelncizattrlun
ghluJ, indldnd sexul. Din oorp s-a p.'lst.-111 numa! ])lirtea inferi„nl.
Hemarclim l'li nlci una dintre liguri ne\e descrise nu c•te omamentaUl.
:!!. Din • doua ostepic face ~rtc n s ingură flgurin.I, foarte stlll7ati,
lnllţişlnd un pet"S<>naj, se plltt, mascuJJn. st!nd ln plcioll.re (llg. 3).
<=•pul este redat ea un con bcml. cu v!rful arcu.lt, fArl Jndlcil anato-
mke. Braţuldreptd~nuestc...,liclat,d\tpăan:uirealaturi! respec-
tive. pare a fi fost lndo!t din cot. Mina sUngă a Jigurin" i se pare.,....
!ntlnsl. lnllturl.Picie>an:lcs!nta!aturate,fărălin!e sauşlntulredes
p.'lrţiloue . Figurina nu C"te- <>marncntatl. P., ea se obo<>rvă un strat
subţlrede cul<>aregălbu!e, caş! cum ar fl fostwpslt.!I cu galben.
3. Ultima utegorie "1te reprezentată printr-o singurii pl..U !ragmm-
tară, din pastă grosolanj. Ea reda tot un persona j feminin, !n picioare
(fii;(. 4). Fala şi nn•uJ slnt realizate prin ciupirea pastel umede. Slnil
.,;int re!!el.Bţl. Braţele erau !ntlnse lateral. Caracteristic pentr;u .,,.,..,.y
fi ~ina este sp11tele neted de la creştet plnă la partea in lerioară pb-
tr:ită, ca ,; cum figurina ar fi fost fliratll sau !.ipltă P' C"V•
Sintetiz!nd datele run"""'11e "'-~t.!I, pe baza descoperirilor mal nu-
mH"""" din "'l"l'are& dln marginea cartierului Dudefli şi mal pulll)"
din alte complex<", ca purtatori! culturi! Dude;tl: modelau şi lolooeau
1.napllcareacred!nţe!or lor şl figurine antropomorfe de lut ars. lnsta-
-Oiul actual al e<>n"etarilor, oomunitil\ile ace<tcl <:ulturl fiind !n Cimpia
Ilcmin.l primelc careauutilizatfigurine.
• A U'do fl!IUMli „ a· micuµ i{ JNcm«>......_ ~ ..,-"~o~_,,.,
ln pn„.enl, ln zona oraşului Bu<·\1t'-'Şli, din prima fază a culturii nu
se ~·tmose ru certitudine figurin(• antropomodc. După toate probabi-
lităţile ~i ln &'-"'& t•r<>me • -au înt..,buinţat astfel de piese. A'-"'le! faze
o,....... ,.,,.,„,.
1.°""'"!-V'"'"""""°"""'''Pf°'Hllod
1_••
i-ar pulea aparţine doar ligurinde M"Sroperi\C ln """"l săpăturilor

dclaDrăghiceanu_•
ln limf>Ul larei mijlocii "1'al1 fo!oslU>, ln principal, figurine lemhine
şi .,. par<> unele meS<'Ulinc. Cele fcmini~c slnt lnfă\ i ş.atc ..,,,. dupA rnm
am Rrăt<it, ca fiind !rJMenunchea\e. Allelf! mai rare s!nt rep,,.....,nurte
lll
•
J,°""'";- y;g,„;„ •• •
(m.a•'-""""''
_„ f .Dtwl<„1 -
, ....1.1...i.
Y..... ,;„••1ropomo.-/.l
ea sttnd ln picmare. Figurina probabil m&M.'Ullrnl ""te

f,\~i~ict~n~;~n;'. 1 ~~:~,::~ lzace• dcooebitl a redată tot in
figurinelor şi fap-
~;"i<t cn(>j "'lor !"'! tlpurl difer·ite de figurine de>.c0p"1'ile l• Duct,.,,ti,
d<l\'t'<leşt<: cll pin~ !n "'-""' n<'me (<k!el plna ln fa>• mijlode a culturii
indusiv) !n dOmcnlul manifesl!iri\or n:-li~K>&<e ale oamenilor neolitici
din sudul ţirli noas\J'c no ~i în n_-g;unile [nVt'.'cin&te din sud, se pro-
duse-oe o dh·enitica.., a credin(<'lor, ln sensul ci divinitatea femininl,
''udivc.....,!cei„fun<ţll" <ellgioue,ajuru<>se si liereprezental! !nmAl
muhc lelur~co"°'pundtor"lun('ţlct"~ti""
Celct de a treia teze a culturii Dud~ti, numltll Iau Cer nlca, li pot fi
atribuite doui f igurine • ntropornot""t:e do;- lut an. aml>ele detroperite,
dupl cum prl'Clzffl<i Sebasli•n Morinti. ln plmlntul de umpluturi al
.grop!l bordelului 2, la un loc ~~• m•terlalc C't'rtml"" speoclrl"" cul\urU
DudeşU.' •
l'rlm• din cele dou.I figuri ~puţine cu ""rtlmdlnc a.ce.tel cul\ur!. J::a
rcpt1'zlntl "" personaj feminin b1g~nunehe•t ţi este •lmllarl cn dp
~cele din la.• J'l1nd<mi, lnt·&dratc ln prime a11tcgorifo. $p:-Q deOS<'blt1'
~":1~l;~~l~~1~li"~.!~J!. ~::.~~li~~ =cd~~b"~~/i dou~

Din datele publicate <Jl!S.,besti.an Morlnt.2, pc beza obse!va\l!lor flcute
pc t .,,..,n, rMultll d li a doua ligurinl aparUne tot cultur!i Oud~tl,
re!'prct.lv fu e; Cemin Piesa ,..te fragmentara. Din ea s-an păstrat
bustul tl c•pul. UmHlJ 'li porţlUllef> co.,..punzlloar.. braţelor 1\nt re-
date a l'<'lllt. Ghul este apo-oape cilindric, lung. <'U npul mk 11 •liliMt.
c•i b fa(<'ll deasupni şl '-"' o prelungir1' mic! ln .ţpe.tc.' Sinii •!ni relie-
faţj. ln dt1'j)tul bt11ţului st!ni;: sînt doul &dinciturl rotunde, alUura te.
&>..,marei alte ttti adlncilurl rotunde, Tn dttpi.ul gltulu! lnfă\lşlr.d
µ<obabilni1tepodoabc.•
După cum am arlitat, o parte dln figurl...,le <INcoperlte_la_Dl~tl .

.., aflau prln\re dllrlml\urilc unei locuintc de supralaţl, anume grupate
ling~ latura e! de nord. Faph>! desigur nu <>§te înt.implător. Va trebui
prin cere<,Uirlleviitcare>.li >e >'adlldacJace&.'ltl gtuparealigurlnelor
:n partea de nord R locuinţei are sau nu o scmni!ica\ie rituală
1 'inlnd seama de """diLlilc d""""l'l-'l"lrli re~<·li 1;gurinele de la Du-
defU reprei:!ntl o dlvln1tate lomilnlnA slmboU~lnd ln cazul dat o div!-
n;tatcavlndroluldeprotectoere admlnului.
Prin sllpAturlle li rer<:<'llirllc ele<:tuatc pin.I 8<.'Um pc tttltoliul ţllr!!
noastre, astlel de figurine nu ..-au mal gi•it 5n alte culturi
Dri ne referim Ja teritoriul Jugoslav~l. !)ncm sA sublintem rl !n v<>
lumul !n care sini prezentate pe larg figurinele apar!Jntnd cul!urU
Vin~a. d"9CO~rltc ln AŞ<'Ut1'a <'U a""lWll nume . ...te "'produi.I o sin"
JIUrl fil;:urină redind WI pel"$0!laj feminin îngenuncheat. f Upu aprC>a~
wtali de analogii din cadrul *zAril de la Vinta, pentru plastica din
faza Funden! a culturii Oud"'iti, ca şi Jipu aceloraşi analogi! din seria
de circa 200 de !igurine gă>ite fn aşezlirile de la Llubw\11'° şi d" la
Zorlenţu Ma,...," ambele de tip V!n<'!a d!n jumătatea sudici a Banatu-
lui, const!lule pentru nol lnd un argument Important al !aptului -
a.~ dup;il rum am •Alat cu peste l~ • ni !n unnl - cultura Dud°"ti
es teowl turide sinestUitoareşi nuosimpltvariantlaculturii Vin<'ll.
dupâ cum a u =zut unii dintre spedal işti\ nO'jtrl
Căut!ndanal oglipentrurJ g urlneledelaDudeţliln!Alişîndpers(llutje
lngenuncheate, ln zonele sudice am con1tatat cli flrurlne 1lrnllue slnt
nmoocute ln Asia Miel, de exemplu: l• Ciatal Hu!uk (aproximativ !n
stratul IIJ" şi la Ciukurkent,"' npoi în irumla Creta (la Kn""sos)„
ş! tn Grecia (la $.esklo " şi la l's•uigl!).• Ce=titoril care 1-au ocupat
cn problemele plasticii din acele regiuni , le dateezl !n perioada de la
gfi'lituln"°liticului mljlodu şi la ln....,pulul nool!ti<:ulu! tlnlu (din zona
respectlvl)"şl1lntdeacordci acestlîpdefigur!nle1teorlg lnardir1
&la Mici, probabil din ţinutu! Ciatal Huiuk şl cil la lnceput figuri-
nele lngenunche.te er• ut.lcute diii pl.irli şi d1'-abla mal Uniu au fost
reprcdU5e ln lut '"· Semnal!m di şi figurinele similare de la Ow;lqti
pre;!inti unele muclll! care indkA !aptul cil ele reproduc !n lut proto-
tipuri mai V<!<'hi lucrw.te d!n piatra {pentru ca~ sini n~rmale muc:hllle)
Av!nd ln v..:!ere c.I dlleriţl special!ştl consideri tipul de flgurin.l
am:intlt ca fiind originar din A1ia Mi<:l, de unde s-a rl•pîndit apoi
1pre Creta şi spre Grecia, admitem că ş i figurinele d<'SCOpe<ite la
Dudeşti.d!npunct devedere tipoloaie, se tragdin prototipuri
provenite din Aiiia J\lkA_ Oocumcntar<>a aicluaUi nu pemiite să arA-
tllm daCll propag.,,,.. lor s-a produ. prin citul Peninsulei Balcanice
t.au prm intennoedlul comuniti\llor ""°litice din Gre.oi. rontlnentală
Analogiile din alte domenii ale culturii materia l~ ne lac să lnclin!m
elitre ipoteu et In aria culturi! Dudqti, 11'-"-"ile elemente au ajuns prin
lntennediul comunltă\llor din Gn:cta continentali. ln ~l de fa ţl şi
unele Upurl de fiRurine se adaugă !a scria elementelor de origine l u-
diclldincomponenţaculturii Oud eş ti .
Secuvinesli1CC1&tem!n.-vldenţlobserva1lac!ifirilndolal.1Upulde
figurină de c&re ne ocupiim <'Ste specific unei anumite •one ...,latlv
vastedln 1 ud- es tulE uropeiş! dinAsia Mtcil.Dindate\eex))U$e<CZultă
ell astlel de ligurine au fost f<>losite mal mult sau mai puţin Intens, de
purtlitorîl mal multor culturi de<>seblte, lntr-o anumită perload! ~e
timp ale rărei limite 1!nt destul de greu de preciuit pentru piesele din
st.Id. Figurinele de la noi sini datate clar, !n eomplexe lnch!..,, ln fuele
Fun<leni .şi Cern!ca • le culturii Dudeş tl . Folosind datele obţinute pe
ba.._ analizelor C• rbonului 14 ele pot ll d.l tate, cu oarecare aproxi-
m a ţ!elntttaniiU00---3 900 !. e.n .
Faptulcilfigurlnele !şl"plistrea-.Atrăsăturllespeclfirelntoate 2onele
!ncareaufostfolosi te ... expliclprln aceell clflrlexoopjlelnepoca
ne<>!iticl. l'f:])reZentlnla unui penoN.j feminin, fntr-o Qlum!tă pooi-
\!e . .., leg• , ln mentalitatea oamenilor de atunci, cu o anum!tA c~inţA,
n•l blM fi• cu un anumit rol al divinităţii rcspect.lve şl de aceea,
ar!und"„era venerallrutaredivlnltateruunro\binepreci:i.at,toldca-
una ..a era repttlflltata !ntr-o p».lţle •peciflel. Schimbiri!e care se
prod'ueeau, ru Umpul, ln credinţele oamenilor neolitici e-rau oglindite
.şielep:rindisperi\i&anum!torti puri<lefigurineşllnl~lorru
altele, aşa cum a fost şi oszul figurinelor de tlp.11 ""lor deoe<>perite Ia
Uudeşlk cere nu s-au mal folosit ln rulturile mal !Inii din Munteni•.
Fip.riDC!lanthropomoJ"phes
d6couve-rt~ i Dudettl
1 .D>l<l <fl!-ncurtn ooant~pties rey .....,l»D l dto_„..,~u on
~V-antbropomonotic rei>......,,\atltuMl•m""'-""" 1\1&.

2.
!~:m==~:::~~:1::-i~... 1'
MIOARA TURCU Vestigii getice
cercetate în Bucureştr
:!:',!i~!!r1'."e~t1, ';!,~n~~~ei~ ~l:~!l~e;_d:!~ 1d~r~~!1~!'j~

.,.te "'1n<lSCUl! dator1tl cen:et./irii unor sta\!un! ]..alene .o! !n penmelI'lll
octualalBucureşUuluL
Teritoriul C..pitalei situat !n '-"'ntru dmpiei bucureşt.eru. - mir,Jinitl
<le Argeş, D!mbovlia, O.!entina, V• lea Sărăţl! şl cimpia Vlhiei 1 -
princondiţiinoturalelovorabileexi<tente,aofcr!tpermanent poslbl
lltateade a fllocuit,totodat:Aservlnddreptpunctdeleglturllntre
dealurlşilunO'I Dunăr!l
Ulm.I temperau ront!nental.l, ClNlcteriz&lă prin veri calde predomi-
nate de timp uocat eu predpltaţll '-"'cad !n can\ltli\l var!ab!le ţl Ierni
bllnde,altern!nde1.Uernlaspre,aconstltuit unmotlv!nplu1delocu!re
a ac:gtor\inuturl
Urmlnd tradiţi a !na i ntaşilor ca'-"' au vi eţuit pe aceste meleaguri - !n-
cepind din pelPOliticul mijlociu şl plnă ln prima epocă a fierului -
geto-<lacii purUtori ai civll/H\!e\ Lat.'ne, s_,.u stabilit ln numer<>ase
~~'. !t,raB~~~~i!'og~~~1':'v.•w,,,:i~~ c~~l~n ~~~°;'li~:!
N de exem)!lu cel" de la : aţelu Nou, Poveiti-Leorden!, Tlnganu.
Căldiraru-Ce rnlca, Bragadini, Dud"'!li ş! altele. Nu toate a')CzlirLle dc-
pistate pe t<'litoriul C8pitalci •u lost 5n.a tn totalitate studiate. u ncle
fiind numai semnalate. Indiferent de a ltuaţl e , cultura Lat.>ne cunoo-
"''tl lnBucu~tilnpesteWdepuncteadaved!t ex!stenţ11unor11.Şt>
zAri de tip rural g!tuate aproape de rlurile ce străbat on<~<li :
Sabarul, Dimboviţa şi Colentina. Din apropierea Sabarului S<'mnal~m
locuirea în CUT" de cercetare de la Bragadiru; de pe terase.le DimOO-
vl\el am!ntlm pe cele de la' Ciurel. Millal. Voda•, Radu Vod! *, hlse-
"ica Ru<'\Jr, etc., iar de pe ColentiM staţiunlle, S trauleştl,IMmăroaia'.
Herestrllu, Tei, Tel Toboc, Ziduri Intre Vii•. Pantelimon', Căţelu
'
'
/~\ ~~ :o /
< ~7 .. ' ,/"~,"'-'/
(_~ _,. ',,_„---'
I. 1'1110111 ...,,.M B'"""~lfi ..,prluflMI d•....._irill Lall,...
~~:~.f:~~~=:br~+:t' 1~~=~~r.u:~~io?~~l
Noul,Ttnganu l ş! •ltele.Dcş!~readelaPopeşti Novaci,pe c\rgeş.
•ll/(lia\ă pentru lnreput de arheologul Dinu V. Rosetti ş i rel"-"'Ui\ă tn
contlnu..,.,, de prof...orul Radu Vulpe, cit ş i .ceea de la Snagov 9, nu
~ac parte din raza oraşului Rucqreşti , le semnalăm d<'Oll~ majoritatea
. Poulc.movod<&nu , Compl<r"I
IK!!,p.'lfO-rlŞ; P onolt l . P•n•il.
u. „„,..,„ IAI-. ln B~ °" ' "''
materialului litic depistat ln cele dooA puncte MO allJ tn depozitul
;-;;u~~:t d~st~~: ~;~!~'.p~ii B.~~~re~f~;,,,t &<IA posturile pe terasele
joa.sesau!Mltc alerluri!or.A"f'S\e11.1"rl!rld<'SChiseşine!ntăritearU
llrlal. dealt!el cele mai nume- ln regiune.a de dmpic. se pare ci
slnt preferate de clttt geţi. Din categoria aş.,zârilor •u• m e nţionate
cităm pe aceea de la Căţelu Nou, situat! pe un bot de deal de lormi
t:riunghiularA mărginită pe laturile lungi de balta Colo.<1 tina - Pante-
limon; de le Bragadlru. dinvecinătat<>a vechil albii a rluhll &ibar ..au
Tinganu depistată pe una dintre terasele dominante ale rlulul Dlmbo-
v!ţa, l a ronfluenţaluncU larglaaoostul rluruv•leA 'nnganulul, • pil-
r•'..I de codrii"""',; u tlzl mal alcătuiell<' pildu,,,. Cernlea.
Dintre a,,.,Urile fort.if;,,• te - ,1 acestea f~ r\ e rar !nt!lnitc la geţii
allati pe teritoriul BUCUreJtlului - face parte aetta de la Radu Vodll
găs!tlpeocol!nlrepn:zent!ndastă2lunmartordespr!n 1 dlncuprl111u l
tei-asei, datO!"ltl acţiunii de eroziune a Dtmbovi~ei. Forma lnJţiall. •
dealului, identifkt tl dupl clteva pla nUJ'l din prima jumătat e a •ecolu-
lui tn:<."Ut. era o lnJltlmc cu coama ~ită şi largi cc se !ndrepla co-
borlnd domol spre apo Dimbovi\d. Aci •-a !nd1egat o aşe iare gelo-
daci, apiln1.tA de un 'll'nt, ~le dl.l'<•i urme materiale au fost ln tt•
mai mare parte distruse d~ lO<'U'.rea feudal<\ din oe<:. XVII "'
~zărilegetic-eamplaYte!n !u ncl uu teru..desch !s.,ndntărlte pre-
zintă unele trAsă turi caracterl<li c-e: I) s!nt mult râsptnd itc ln t..,...n; 2)
nu sJnt organi zate dupll vreun criteriu bine detcrmlnat. C>lS<'le fiind
cli•pu.. ., la distanţe variabile un~ le de altele.
<:uprivire lat ipuriledel ocuinţegctie.,datelcstn tdest ul dcsa....,,..
şi au pututfi stab!Htepeteritoriu] C.pitalei numai pc haza noilorcer-
cetlr! arh<'Ologiee. Cert este<=! geţii au utilinlt ca tipuri de locuinte
bordeiul şi locuin ţa de oupra faţl. ln timp re bord<"Uc desropcrite la
Ci\elu Nou aveau form.I rombici ~eregulată. oval.I sau r.-ctangularil
prevazute ru trepte de coborlrc. la Tinganu, bordeele gbite !n numar
restrln• prezentau o formili patrulateri ru co\\urlle rotunjite. Plmlntul
de umpluturi """' d in lO<'U!ntele i<!tl"" llflate la Citelu Nou, 'nnganu,
pttrum şi din unicul bordei d""°perit phtl !n pre:oen t la Bragadlru
con\lnea mult.icen..,.i;ceea cear pnteadovedifolos.lrea tnconstruc-
ţle 1 trestM sauplpurlşulu l.La Tlnganu,majorita tea bordeeloraveau
ln lntaior vetre, pe dnd !a Căţelu Nou nu s-au gb it niciodata ln
bordee, vetre sau urme de 11.nuri putem!ci; ..,..„u
sl tua\le demon-
stre.U plasarea lor !n a fara !neăpcrilor te'IJ>CCUV<'. Locuinţe le de su-
prafaţă - adăpo •tur l rld!eaW la sol - au fost surprinse ln numlr
ma! mare li Bragadlru" şi Clitelu Nou . C~le de la Bragadiru nedi•-
truse de lUttărUe agricole in di r-~ un contur olip\ic oau patrulater cu
~ul\urile rotunjite. ln colţul de N-E n u Eat al camerei respective a
existat o vatră d...,,hlsă. m·~l ! aproape rotundă eu diametrul Intre
0,50- 1 m. Vetrele "*""te direct pe pilmlnt ... rveau pentru prepararea
hranei. ln anumHe situaţii ••u găsit chi.ar şl ruptoare m~naj.....: . La
• 1<m l"" ~ l&r• T\lr<u. c„,,.„_ Pf!..iod Of""<l•il~ "''""' ,i /nd•l.i 1;mpu•lt .i. Io
B.agad;.,, (ll;Şl-IH9J , !n
19'1l.p.»-61
B"""""'· Vltl, Mo1eriolt d o l«o•lo J! "'"''°""~/!<,
~,!!~al~:;~tcşl d~r~..!!-~~~~ 1~n'.:~~~~ ~~d 1 ;'~~til a~
d„tinaţ! e rituală. Chlrpicul cu urme de nulele doved<"Ştc materia lul
folosit pen!ru ddiearea ])e"'\ifor. ln acest ""n".., !ntrebulnţa ln con-
struC'ţleun ,;c,hele1 de parl ce susţlneau o împleUtud din nuiele, peste
~are se llPl"I Un strat gros de lut &m'-"teeat ru pale. Din ttlt arătate
mai sus 1e desprinde concluzia existentei la ~eţl ln mod eonromltent
abordeelor,ialocuintelorde •uprafaţă, !Arăaseputea!ac:eodell
mi t11rcin t i mp!ntre...,._.,.te douătipuridccasc.Şiaici"*şi lnaltesta-
tiunl, sate-le getice a \•e<1u pe lingă IO<:Uink si gropi menajere circu-
lare, late !n partea inferioară şi mal lngu•tc la gura cum a fost .,.;ru,1
celor de la Mihai Vodă"• !n lormâ de clopot sau a unul fund de sa~
deţinut 'i
- le. Căţelu Nou" şi nnganu. Pe lingă fun ~ţi~ mena}erll unele au mai
pe aceea religioasă, aşa cum.., presupune pentru un.a din
gropile !n fo„mă de dopot de la Căţelu Nou ln interiorul căreia s-au
allatdepu..,51usaiole 16
Ge!il, loc:ultorl ai melea.gur!lor hucureştene, au folosit unelte reallzate
din fier; din lipsă de probe dire<:te nu putem lua aici în dbcuţ\e even-
tualaexistenţă,iaunorun elte dinlemn.
Dint~ ~neltele de fier d<>Jl<'operile se num!irll prin multitud!Il<fl lor
~~r1Fi~~JrţrJk·~~~>ţ;\~~J~.~~-~~=
Rof!•.
Uc!U<kla Pio1 ... M""""""/l<a•l>«>k>l1i<>l. lff.I, p.7S1t pi. Vl\'14)
: =•u•~~.Z.:.:~"i.."~~~~·1~9:!·~:t_,~;: :'.1~~l~~uL·
"°'""'"'l< •·•U~tl & Ci!•luNou(d,V.Loahil,Op.cl1.tnC.A.B.l.p. :ll
ol 111. ?!·~; lltO<'lo ,,...,,uh! B•"""''~ 1"6, t<>l I. p . 41). Ponitu M*te unelte
exl>U a n alOClll a -ti(d.RoduVu\pe,Ş.~IMt,.,.IG•Mol<>QkPop<Jfl,lnMGl<-
riol<f!<n«t4rlG•M<>l"'1!ttV.195&.ll1.l!!l). ,
"'Un etrll1 de undlli „ to de I• Citelu Nou id. V. L<ahu. op. cit., tn C.A .B. li.
~~~;~!4:+;~~.:, :; ~J;!f::!c~~==
B<T<luilM.PWa.0."°'IMd<••<l<o<l&dud•i><"'""""Stri"'bud•n•
Clnl4hln M•,<<Mul. !,, S.C.IV, 11190, p. I M , fl i. l,H
$:::(::
VO<li) "'· O lingură dln fler, dep~tată !a !arul Tel, pn;cum ~i o serie de
creuzeteeraufolositelnscopultopiriiminereuluidcfler
Repcrtor!ll! uneltelor get!,,.,, a ruprin• şi ace de cusut lucrate din • îrmi
subţire la v!rl, avlnd eapAtul opus prevl2ut ru un orlficln oval s.111
rotundpentruintrodu.,.,rooflrululdeaţi .
Armele întrebuinţate la v!năto.re "811 ln luptă erau ,..,.lizate tot din
fier. Astfd •lnt de remal"<;llt vîrfuri de ..!geţi. fie de tlplll piramidal eu
trei aripioare longitudinale, orl filiforme. virfuri de l!nei de forma
frunzei de salcie cu nervuri mediană pe lama. precum ş! pinten! semi-
circulari tcJ:!nln aţl eu clte do! buton! •ferld !a <'<"le dcm.!l extrem\tlll! şl
un glilmpe !impiu ascuţit şi scurt.
CeramJ<."11 :11, constituie mB)<>rltatea Inventarului ~zărilor "'1J"" aflate
pe teritorilll Bucureştilor. v a.,.,le d!n lut au f<?St blne!n\<'l"' lucrate eu
m!na sau la roatl. R<'Cipientele lucrate eu mi"' se divid ln doul grupe
blne cunoscute: I) vas.. du arse, <>:"<("Clltate negUjent dintr-o putl de
calitate inlerloarl Impură şi poroasă, ln care s-au folosit ca degresan;i
cloburlşimalale-sp!etricele . 2)1nglobcaza,..,.,ipienteconfecţtonatelntr-o
tehniol •uperloarii, dln !)a•tll rr:ai omogenll cu lu•ttu negru sau brun
gris, redind forme cu silueta elega ntă ş! sveltă. care !mită pe cere la
rootă.Ceramico le roaUiC!l te autohton~ şi de import
Din prima eategoric a ""ramleii \ncrati cu mina fac pe.rtc forniele bine
cunoocu\e:vaselebltronconlce.vasele.,uml",""'1tlletronronlce,lnt!lnlte
ln toate aşezările getice bucur"'itene - cllpAc"1ele şl văsuţele ln mlnl a ~
turi. ln a doua ca tegorie executat.;, tot cu mina se lnoadreată cinilt•,
cupele cili ndrice. • tnlchinifo ~I farfuriile. Ceramica la roatl cuprinde:
~.,:. ':'alj;:~'fn,';'~~~ ~ci=~ =~;~~~::u:~·:ict:~~~p~:

alteledln:amf,,,..,,uncantharos,unbalsamar!u,cup.-aşa -z isedellene
gblte la : Tel, Dăm aro.ia . Funden!l Doamnei, Caţe lu Nou, Ttnganu, Bra -
gadiru. Snagov Ne. LI. repertoriul ceramic adiugtm fu u.iolc!e şi greu-
tăţ!lelnlorm!deplramldă.
e'~~:le de podoabă erau ,..,alizate Jndcosebl din argint ,1 uneori din
Fibulele"' din argint sau bronz slnt de mel multe tipuri I) de tip trac
- Certos.o - Cil un buton terminal. ldentllkate la Tel, Căţelu Nou etc
2)euresortlllbilatera!dela:T'inganuşiCăţelu Nou 3)detipull>iauheim
Trebu!escmenUonate ş! cele douil fa!ere glislte lmpreunli cu monede$!
bri \Arl!ntezaurul,b!necunoscut.dela Heristnlu'*.
Br~ţArile din argint, bronz uu fier, allate la : Oltelu Nou tl Bragadiru 11!
sfnt spiralice nelnchise cu extremită\I ln forma eapulu! de şarpe.
•v1a<1:z:1m11.0p.<tl.,p.1:11!.fic.1.
=~~·s: 1M~~ 1~i<la!~<,:~:Uv1~l.~,;::..~rad•~ ~:":.":..~1:.
:. ;=·=·
~;:;: ~·:.-: ~;-~1u. !•l.1.0.B, !n BO<l'UfU V, Mo-1•
•0ortn~Nolcooori<knl fUU11pfOl"'<l""' '"!••07!K< ~l ~ !lnOocio.lnStll<IU
olu/...,1<prioh1dblOriol!o""nl<l,1tM,p.-10<
"Bro.ia<ad•l•Brqadirualool~„itl!n-ul~1 1 1110.
O!>iO!<'lclor des.<ri.., li se ada ugă colierul din argint masiv (D<>alul
PIS<;U]ui) tu protome de şa rpe, pă•lrind pe rnp slriur!le"' imită pi<.'lea
rcptil<'i,prccumşiopallaaur ită delaCă( <'luNou
ln func\ie de dO<'Umenta\ia pruenlJ. gama reprezentărilor plastice din
lu\ fi bronz din &lf'-"Zlirlle geti"" cuprinde: a) figurine antropomorfe
b)ligurinezoomorfoe)protomean\ropomorl cş izoomQrle
Astld legat de ~ro:lin\de gdo-<laeHor se explici p"'zcnţa unor re]>r'<'-

zentllri antropomorfe I.oale de >ex mti<'Ulin, ..._,..lilale S<hema\ic <llnlr-o
pastll groso lan ă. Profesorul !Iadu Vulpe le corulderll almulacre, w o
~;~~~~ii r::;.,i;::1~ ~~~~:1:c~·c:,~Jl:,:,. "~. ':~~;. ~l~r: d:i!:e;,~

presupune lladrlan Daico,·iciu.., kag;'.I de m agi! şi oupec;;liţll"
i°t<'preR~ilările womorlc lucrate cu aceeaşi simplltak <'<' <1'r&Nerizeaz ă
şl pe tele antropomorfe sint aldtuite din dou<\ pil'SC d<• dimensiuni
re<lu"": un porc mistre\ şi un '11\ anima\ căruia h Ii"""11<' capu!, dar
care ll consider~m că a ro:lat imnginea unui bour, în atele \imp11ri
siml>Dlailorţci
Geto-dacii oblşnu l ~u . adeseori, ...:1 -fl lmpodobeudl ,·asele cu protome
an\ropomode şi U>'.lmorfe, exO!<'u\a\<• lntr-1m •til propriu, uncie păstrind
mult rafinament şi gust a1ti<lic_ ln """"\ •<:r>• un fragment ceramic
fnf;\\i~"! 11n b1"t de kmdc. cu ~apui u~r înclinat pe umărul drcyt,
av!nd o !;gur;\ ce ex primă mult pa\eU.m . Phul bogat pieptlwlnt cu
panglica (tenia) pe frunte şi eu o e~rare m«liană, cade pe gît !n bucle
lmbrădminte.a, un Mito" ampl u dr<-p\ <"I~ prinsă pe \lmărul st!ng cu
o agr.ală. f\eprezent.orea a f"'t l ucrat~ [n1r-ur. tipar de facturâ ~
cească. dntlnd din epoca elenls\lc~. respectiv s«. II - I J.e.n
l ntregul invent.ar dcyis\at [n aşezăril e gcti<'<' de pc teritoriul Butu-
C<'Şliului, dovecfoşte cu pri-.intă !n<leletnieirlle popula!ici , bazat.:\ pe
:fi~ic:~\:,"'~r~~':~t '~:"~~ ~;:~:isc~it~?=~:~~\ ~~~„~~:~~!

" R><tu ol f.<• l. Vul.,..,Op.<11„lni»<lo.,l!l-1\'.p.31B.
" HM!rlan DoLrovi<iu, Do<li. 191:1, p . '~'-
de la Căţelu Nou. Nu trebuie n<11lijat nlrl mc""\"1ugul prelu crări i mei.-
Mor documentat l• geţli din BuCUJ'"l"jti prin descoperi,...,_ unei locuin\<'
de meş~ugar>lşi •unui cuplor de red<I$ minereul <lcg•j.t l• BNga-
diro"'!ncur!ulcampan!elde.ilpl\urid!nanull969.
Dln punct de W<lere arheologi<. problema ritului de tnmonn!ntam a
geţ!lor din BUC\lreş\i ..,.te f<>&J"te ~Jab documentat.I. Se ş tie că ln Jumea
J.ToorW de<'N d<«>n1„ll'I•

dooll<ape!O d < l -OJIH<'l'<j . ..,_,„
f . Too•" <k ,..., n • "'°'°""
!nmotmlntare pmferat este c<!l al incincra\ici
•<'<'Sld popula\ll ritul de
cu mal multc variante. Astfel la prima \'aria.nUi : raturile cinerare erau
dcpuşclnuma•1>e<'i• l creatll;!n a 2-•variant11,resturlle,..,.ultatedin
ardkea<i<'lunctululscpunca udirectlngTOlipl,larultimavarlanUlsc
cara<:terlzeo.zi prin aşe„rea raturllor c!neran !n groapl, &"'lpcrlte cu
un,-... ln Bt>a!reşti primde doull ,·•riante amintite au fost ln egala
m.bur4 dovedite prin descoperiri: la DAmâroaia "" unde ,,_au dcpi, tat
dou.11. \'&riante de incineraţie <.~l N!'Slnri\c rcniltate din ardere depuse
dlrcctlntr-ogroapllde formli<i.lindr!cli. Spre dcoocbire de 11<.'e&Stl
,11ua.1ie la Tul şl Pope:şti-Leorden!"' ,,,.!urli" rc•ull~te din ardl>re au
fD'lt&~,..tetntr-ourn3funcrară!njurulri,.._.11scaflauva.eadiacentc.
Jn,·adraren oronologlri •tuturor locuirilor getice din Buou"'IU 1-a fAcut
ln «:le mai multe ""zuri pe baza. «:ramlcii, 'laU !n une!e •itua\ii d•to-
rlt.li monedelor. ""u a fibulelor ~rl\e !n C<llllplexe. Marea majori-
tate a~rilordatcazlldin..,,,. 11-11.e.n.E xcepţiede laa"""'t.ă
lncadrarecronalogi<'.:4 f""" locuirea allală la RBduVodl,c= prin de--
plstare1 unui fragment devM~rufirnls şl• 11neimilnuşide
:i".!io~ ~~~rl~~-~~nî:~t.:~00.:l ::,;;:;~, :.il'jf'~c =J~:~
flurmele malerialeLllU.ne delaCem!ca.
ln concluzie. pe teritoriul Capi talei, locuirile geti"" ln ~e• moi mare
perle plasate pe terase deschise nelnlărite arUlicial au format '-"'ntre
ru un caracter sedentar. NkAlerl aiei nu vom gUi, ca !n_altc părţi din
~~1ti:'~ ~e~11'd.!.-J:'!,~'!!!•~r::a:ru~ :::~„;~~r'~:~
~ft~':i~""~rcetlr! arheologice din Buru'""'IU care vor affl în·
voder<>
depistarea unor noi vestigii Llltene, trebuie &li rezolve o serie de pr<>-
bleme, nedarificale lnd !n aceutl zonl, ca""""" • deplslăr!l de no!
aşezilri datt'ld din perl<>ad• de lnceput a rultur!I materiale getice. De
~u~~~~ad~m!~=.,~n~~ ~ "!P!~~,fi";;';f.,: 1 ~i~ ':=".:;=;,~'.
Da,,.l•i>Ori~a<W.lde1 o Copl t&lo OOl a !donUmpl„do20 ala tlons1 ~,..

(lll-lmo ~l u.n~)oltu+ooo ... pr.Oratsu.-!Hri"°"d"$al>ar,dolaDlmbovlţaot
do la Co.lonUn.a. LH O<!,.. ""' d, _ doo b l<><tlflt< O. l'uoo-p·
tion&<Ul........,t do l'lla\M„ tdkou,,_
l:'..!:i~~~..:...~~
VICTOR TEODORESCU ' Centre meşteşugăreşti
din sec. VIVl-VIl.e.n.
in Bucureşti
Prezenta de2ba\M(! tll"mAre~te &ii real!rme val<>llrea unor desmperiri mai

vechi„uma!nolpeearearhoolOl!iidin Bucureţtlle·auln\roduspentn>
primadatltncircuit ştlinliftt. Seb. Molintz, Vloid :li>Ta, Marg. Oin•tan-
..,.,.,,tă
tiniu, Gh. CUlmir ,; Panait L Panait au merii<> ma! rffente în
preocuparedc branşăvlzlndmef~uguri\e,ptt«Uparepecare,cltiar
d\ntruf"'-"'putur!leeiantebelOce,o susţinuserAfructuospricepe~pa
~~,iV~R~~I. ale ac-elul deean al arhoologiei bucureştene care este
Primele referiri , in!egrlndU-$e ln pr<>blemă, le dat<>răm cercetlrilor

Intre~ de Dinu V. R<>Settl, prin an!l 1930-33. la Dllm<lroola şi
Tei '. Atunci, penlru ' prima data, 11e d~zvl\uia lumii ştlln\1!1"" desro-
perireaunui cupt<>rde olar la Dllmărooia •, subliniindu-"" exemplar suit.
de conoecin\e pe plan Istoric, pe care o atdgea prezenţa acestuia ln
11..ŞCZ&rea unorl<>CUitori din """· VI e.n., l<>Cl.lltori care nu puteau li deci!
mrnanici (cumindl ca olărial&roalărapidă)şloedentar!,decl a gricult<>rl
(transhumanţii nu s!nt olari), phtrători ai unor trad!\i! looale '! • us\!·
nAtor!!contactel<>rrusudulromnn<>-lf!.antln f
Nu•ne surprinde că in!Jolita d<>vadt., de~\ argumenlatll mogistral, a fost
treout! mult timp"" vederea. semnll!caţia ci ajungind a fl ronfundat.A
~u ·11ff~1 m !iH~~
~ lt~'.l!.!'!.go1 1
.,,'" '!! §'3
nm
:1.i.~„-
i1:m 11 1 mm~:i·~
·i·1=!'f„~ 1I§ „ "dU
••.• ~:~
dO ;i X
1•~ 'i•~H ~ •l•"l 'IL!' 1,;; 1:11•-.;''

o.g~ !1.:]] ~
,,.
~~~~-~~j~
~-.,•'"'!'
ilJ1il Mi.jhh !ii·~i!t§f
Et„ ] l"•h
0 5e.,,~~ „~;~.oE[.5 ;11 !Nl'~â·~11 liftil~1·~,
iM"h,â;,i;•i i. "'.1,. 1 .,_,1
~ ~ ... $~!~i~ ::if~JJ5tj I t-•-,!,«-!J» '' "!
~~! ~:§l~ij :u~;t1~ ~f11 ~>.1i"E~„~~„.!e 7§!;d ·"'r!~
i
r.1 !~·~··' :•1f:ip1;

-~: ~·~.!'!~2 ~ ~l&~!!{; ·a~
;~#J !~;;~:~ 1!~il.:g~; .s!-s ~s_: f
„i.•.i!'';l~ ~1,~~~···.l1ll~·!
r~; ~5s{;~.s8 ~~~ţ~'d"! &•'<1."•;g1;i.1~;1• ·11: 1:
]~f i~&i~{~ E~~~;~!:j ·1!mlaJ!11.?;!;iî'l'' HI
:H
~:i1·:1B~a
! • ;;"'~ ..:!EiiR 1 lli!~~i~H_t 1 i1~to
·;;mii~iti ·1; 1~
~;;;„
i'Hi''; 1.•;·i
'!:~~·-E.ii~"""P
:a-Be
0
••
a!~ ~~ §~ ~„ r·e1°.:s~~~e'f
ii!„ .~E-u§" ~ „ ~.,!, -H~-t ,.,.a-a
~il.;;. "J~-i~11:s.h~~"'S.!'!~ :3i~1=i~·J-:4g.!t . hqjfi;icO~~~~~
~·}i:~;;; .s~~ ~i~;~i~~~-tg 1Î~ 'Îf•h••~jP:;s,lJ.'H:j•
:E .!'!~,...ţ 8~311 ~ E'i.! „~.e·a]": ;ii•'<fli"t••H'!Hli!•!- ~
, •• ~~'\.~ ! 1. „ ••••• ;ş ~u ~h , î-:-.ii U-1~~~~~!.d 1hU ~~
tn dep01Jtul Mu~ului de istoric sl municipiului Burore'şti. vor fi re-
luate, nu 14rl un1'le inoongruente. de <::litre Gh. 'C..lmir •: acum, d"
pUdl,o catanuni lnteresant.Adela Bullmanu(jud.llfov)(fig.5/3)este
dat.Acaprovenlnddel•Tei '
A l ături de vechile deocoperiri a •tlcl valorificate. ample Cffeet.ărl 1iote-
cu fund prelung-ovoidal", !mbogAţindu°"" h•rta vestigiilor m 1'şleşugl

retti din C.pltal~. Clnd , In 1954, "" ..dltau monografic cercetările.
Dinu V. R<>5Cttl ave& prilejul sA lara~; unele !ncheieri''. potrivit $la-
cfiului de atunci al cercetării. O noul treopt! ~ ;nterpretărilor ""-0
dez-
vllule şi volumul Bucuff,ili de odinfoarll, (19MI), ln c•re D. V. Rosetti
şlSeb.Morirrtzl~iauunbi'aonţ''vAdltnece!Wll'.
--·
p. U--3'. cu tl&. l
p.llW-.lll.cu lll. !.tlp,31-H.A-«111CrhlQdfl{IK.V
E'-::!.!J:.~~:?.::.:.:-:~~· ~~
,
~.nJ,lnl!lnltlfllta
~~~~~lo•:iA (li'!!) /A VII·• C°""f41od•o <I< !""'~ G •r~~ dl~
Neceillr, pentfu dl '-"""'lările se orientau tot m~I •mpln •I M•tematio
BSUJ><'& unor obiecte dln sec. V-VI-Vil e.n. Vlad Zlrra şl Gh. Cazlm!r
descopereau la MHltarl-Cîmpul Boja o libul! rom.ono--biz.Jntirul" pro-
bo.bU rehutsaudeşeu (lig. 2/3). ll!arg. Connantinlu !n Ulnea la Sr...i11/efti-
•. -<l<-lonu.o,1-lloo)'l a -lb,lttJl""!;Lc.planulv•elcan.....t
deloo.2,..,oondelutp•rllN"-.
(2 • 1,'3) . 1-2. •i-l B•"'"lm d< odl•loo"' (1-). PI. XXXVJJ/:Z !-1 XXXLVj'I..
llfllldlne1U un tipar de platri" (fig. 514) pentru turnat grll,ule (atri-
buindu-! veacului IV e.n .) iar La Sfri!uleşU-Lunca un tipar de lut
~llg_ 3/6) penll'U cruci " şi un ~uzet treflat (flj. 2/1) la Bdnusa "·
ln $/lrş!t. pe str. Sold(lt Ghloon Nlrolu, pe malul lacului Fundenl de
:pe &fJ'La Colentinel, Gh. C.zlm!r ~ 111 1962 un bordei din ure
provin urmltouele piese publle9te: un tipar de platrl'", blf&clal
(fig. 3/l). cu matriţe pentru cerori (un pandanliv-rozetl fi pandentlvl
~(f~~ fo~f.['„~fi':. ~5~~toPf~~ =~;:ti~u~„~(1;~
de llp -SclW!u/enrlf'm.oniunge,un virl de sl atl ,.avaric.r" (fig. 511) :
are Impunea ' unica inter-pretare , posibili : ueller meşteşugii~ . Cu

!<>f,\e ace.ta, ln 1!n\eul ~laboratl ln 196S. privjnd eJX>CI «'Spectivl din
lstorlaBucureftlulutoerei<;va,-lnf!1grantdeucordcurea.litat<'a-,
H!ndeoseblnivelul od zutalmeşletjugur!lor"l:>.
Estead<'vlratddes<:operlrUe dinBl!CUreşl!,'neronfruntatecual"'lede
aicl„udln ' ţarl.nu puteau da rbpuns lao serie de!ntreblri: oru-e
dovezile atestau, lntr-adevJr, centre 1°"8.le de or!Aurari ? Nu cumva
aţ ~~;~~~B;Fi~:~~ ~1~~~:ll;~~~~:!E:
J ~-<Ir. „_porrt1-
c:-.-
cal«"\lll<lt. pen1"u
«rloCll<&'P...i1 1. ,_t11-illli---T'ul'<:Q,
~<11<1~~ -u~ta...wl
,.._,,,nu6<rima.l.lo~--.
S.V.51115.-:S.V . ~:f! U. ~Js. v.
B,,/161!anr.ID •.S.V.~.Prlnlot
=bl.:ido-::..."':!::~ivn!~~-..,~ dt amJ<n blmntlne ..., local;
"'Gh.Oo>lrnlr,( I ~l_p. „
----- -~
2. ! , BANl:ASA. :!. CASA AllMAT:t'/. S, MILITARI. •-S, DAMAROAIA

l-2. "'"''"'•de lut (I - l •, l·'lo). 3, fObul• r<><nan<>-~zaot!Ni do br<Jru (!.„).
4, lra.lrn<nt do !ibulii dl~tată ca<;>ot'>-duo.\,...nl, de broruc {d. n. :m. S. llp..-
de plotrl U·Jb). 'a. ><h"""- lipului P"""""llv de "'"""ml <O«!IPUl\U'°"""
matrltrl t!J>"Nlul de la fl1- :III. (I-! • l/1: S. M< d•.......,lo). I, op. Maru,..la
Con•'""-tinlu.2,ai>.Bua"'l'i! 119'•).3,ap.VladZ!r"'fl Gh.C..;mir. • ,QP.
D.V .l\oo<tti\v.n.4~5,0jl .D.V .-JIS .M0<intz.
bizantine, ll$ll rum, pe bunj dreptate, • ţi subliniat Margareta Constan-
Un!u tntr-o lucrare • sa "
Prin pnciUll"ea aparenţei romano-bizantine a pieselor, silu•tla ..., com-
plica. lnsl., vid!t. I.Aalndu4<: !n • uspeMie factori!.,.,,..., au determinat
apariţia pl"""lo:r ln aşnlril e nord-dunărene , .., putn crede, justlfkat -
ca pi<>oele, "1dent bizantlnolde, au fost adu~ aici de către ~Ier!
V<'?liţl din Bizanţ sau el ele"""" prC>CUrate pc calefl ~oomenulul" c>rl
chiar el fUSt'SerJ „n!plte" di~t din Biunţ LAmurlr! P"lltru fi..,arhoervaţliledlnsăplturl, asupra căroranude
Unem,lnsl,detalildeniclunfel.pentruclnu •· • upublicat
E:x lstl,totuşi,ooeri e deindicii~nef•csă"'tlnemo-. foartepro
babilA teu uno:r ""'1tre locale. Vom ln""pe dezbllterH prin dl.ocutarea
~lulu!Jlf'nlruflbuledela Td(flg.tl4).
SPf"?d~b!l'l'deplt'!itdebr01U:dela Felnac,me>delulde laTei este
t~~/:i:~~„~~ -;!~;;!na~·~'!,..t':.;,,~!,e;i:'~i= 1~~ :~

...rt. !nllil, -
rum .... cnmit despre cea de la Felnac" - , drept ,,Clla-
poade" (Pr#•omodden) pentru pre<;area unor foiţe meU li"" (aur, argint,
rupru)dlncares-arfirffliutfibul e digitatepresate(Pressbl~~ln),
pentru bunul moUv c'
astfetde fibule nu ,,...u gas!t nlcllerl pini ui
ln r..vanşl, mult.. fibul e dlgll<Jre nUnla!urole, vhute de noi, nl!-ilu a jutat
s.11 distingem cum H t11r11<111 piesele, şi anume q1 f<qa !n ~. (fig. 712~
~„to~':"'~-:! ':~ţi t!~~~~"t. ~~~~:-=tf~~

khlmb mnntarN unO<" l...,~le (de !>l'tinz, de fler) d.!nct ln metalul
portqrafa, ,...,.pectiv placa de care era prins resortul. Dln p!eate, nu
topit,
s-au desoopentş.ltlJIMrele pleselorrespective,dar~rileexemplare
de la HelgiS (Suedia) dml"""treazi folosirN lutulul l• con!ecţlonarea
liparelorpentrufibu!e ".Er• sul!clentunmicClllup(call)tlparulul
pentru crucidelaStriuleşli-Lunca) din lut m<>ale, pe care se apăsa un
model-amprentator (Elm!ruckmodele : ca «ele de la Feln&<: sau Tel, simi-
lare funqlonol modelelor de la Uvist şi PoyMorf} '"• model a cArul am-
prentă (deve nită matriţll) reprodU<.'<'& foarte fidel toate detaliile pleoei.
Dacii'*" "" reali>:a tiparul de lut, atunci un asemenea tipar-e.tlup (nu
pentru fibule Ins!) provine d!iarde la Tei (fJa:. 4/5), numai ci el fusese
atribuit epocii brOn.zuluJlll. Tipul podoabe-I de pe tipar, - ale "trei
detalii au fost elocvent obsenate şi descrise de Dinu V. ROS<>ttl - ,
nu la.să azi nici o !ndoiall 8$Upr8. datllrii $ale vldit mai ttr.<ii: este
vorba de un mic di..,, !n lorn'_â de umt>o, al unui tip de ce=l din
-· .,,poci romani tlrzie şl romano-blzantini 30, urni>? gub care se afli. c&
pandantiv. operli-melon(fi8. 415a)perle«similarăcelorc&resefabrl
cau !n sec. VI e.n. J a Budurea..,a 4 (tipar G, fig. 6/13). Motivu! oma-
mental de pe dis.:. - de lnspira\U. bizantinl - , este şl el curent !nUlnit
ln """""tă vreme, ex.a<'\ pe astfel de umbo-url mici (tn lumea franca:
:.~,~ ~~~~~~~;!%:;:'~'i.,ul:~::·m1!1ii :t!ţi!"°' ce=! „longo-
3. ! -~. SOW. Gil/VAI'/ N/COLAi. G, STRAULiŞT/-LUNCA .
l ,b pud•platri(l·h).2.llmblid<C\l&".,.d1r1bron1(l ·IJ). l.lraemffit_,
dehbul •~„l.lde bron1(1-6l).i.-lid<llot<(l-6<J.!.„<-OO«""dol.,,.
t!!'~t~dt~ ~!,':~,(i:~ i/~..:.., l~•~n~lnl~), l -3, S. ap. Gh. C.ulmlr.
J
4. 1-ll,TIKl_
m<><lo!_,.,,~..., d•n l)QI~ (l..Jlio.>_ >, li-
l, llneurj.cl"' din fi.,. (1-!I<). i-l, lln>bi <le ouroa dLn b""'• ([ - ~~ ol. f, h1„.i1-
de 1"t {J - 91>~- :l.l. mul1Ju1 rn>.lri\ft
W"-r'E:.:~:;:~.:fi~. 0 N ":~. ~.;,;~' 1 J.' .:ii~~~~ ~m1. 11 ~>:..;: :·
Nu trebuie o;\ ne mire fa pt ul cll !nUlnlm la Tel un \!par de lut pentru
<'<'rce!, deoa"""' - ca şi !n ~~u l modelelor pentru fibule - "" cunOllştc
de multă vreme şi un model rU crrc-ei pentru a mprentat tlpare-<'G/up,
dar ~i ~t model-amprentator fElndn1ckm<>rh!e/ fusese ronslderat (ex-
ch!SiV) drept "ca lapod" pentru Pf'.'SIOI fol\e metalice (Pre&!rr!odele): ne
referi m la modelul de la Bioku pija-K n in" (Croaţia), piesă „.....,
!şi mani-
fcstă dub\a sa destlna\ie prin a<pectul .iiu c,;as!-!drntic eu <'<'l al unor
<'<'rcel stela\! wmati de l• K..uU:uOly "-', Molgr&d :., etc. De altfel pb-
lrarea unor modele (Elndruc!mwdelen ) pentru amprentat lutul moole,
euS«>puldearealliatipe,.,....,a l up,era on'-"'<'sitated!ctatăde!ns4şi
utilizafl'a calupului de argiUI. care u&<indu....,,"" miqora, mi"'!orlrlgc-
neniroa produselor, cum nc şl do\'""<>Sc' unc\e dintre elc: libulc {!ig. 7/2),
rer«.>l"
~';~i~!i;~{~t~~~:~„Jff~"- •;<~h;'.~·;:n~~"t;:
~~..!"'.!:".,,J;:,,~:;-Ai~ ~w~\!~i:\~ 1ir .=,f\'."'c':i,~~- "~=~·~„
-ft>o,B"""-tetll,lll'll.p.l.0,nr.<at. i:lO(<la„ro dn:i<)
°'Pooi1n1. oer<:d, v. Ctirn•liu Cir;.., Cl„i;<iM<l l" ""l ll"'l'"'l~ d• 14 C:l• ltic-Os<'°"•
\=.'?:'i-==~~'~i*m~~.7·<:=~~=f~'f"~
·~~
;::„: ,,.~~':::.i~%:~"„;„::„~.•~~~-~=s·:~~~~~
Reveni nd mal atent a•upra tiparului de lut de la Tei, observă m di
meşterul nu a inten\loriat 8ll a mprenteze şl perla-melon de sub micul
d!S<'. ~::.. este abia apbaUi şi tott11Ji, la bui, l oe distinge foart<! cla:r ne>dul
Jirului (de metal) care o •usţln"" (fig. ~5 a), A~ ln"""mnl d meş
rerul a ampr<'ntat ln lutul m<>&U. "" un me>del, Cllm eote ce! de l•
~k~~~;~~i~~~'lnceC::~t •:a~~~~~~~~~!odde~ ;,,r1~~ ~=
semneaz.11 modul de r<opr<><lu.,.,re a modelelor ş i posibllltatee. perpetulril
lor, PJ'l'CUM şi calea proli ler/.irli unor Upurl de podoabe, llustr!ndu-ne
de asemenea ş i preferinla meŞterulul respectiv pentru un anume tlpde
podoab4 dintr-o serie pogibi\f datl. Interesant, de pildlli, este faptul ci
me~! ih 16 T irl pref~ "" Up dt podoobd romano-blu"1tlM, I"'
,,..., ...,......,.., prilejuls-olnUlfleasru:#s4-lref!MampN'n!achlnrln..,.,-
zartt1 d" la Tei, sau Ufldrn<! prin fmpnjurlml
Aeum, dnd , tim el de la Tei provin doul unelte de meş teşugar .i
anume : l) un model-amprentator {llg. 4/ 4) pentru tlpan de fibule digi-
tate. - podoabe „barbare~ - , ţl 2) un tipar de lut (lll . 4/5) pentru
<ff<'<'i de tip mmano-bi~anUn, l lreşte ca tncepem o! devenim mal a tenţi
şicualted<'SCO pcrir1dea !ci,cueseaflăş !az l,!ormlndfoodu!IW$e ttl,
~;eg,""~~!i~.%u~~~ 1~'i~u~ z~~e ~~i?i1g~·Jii~

similarii Bl'.Cloradc la Suddara, ş! un =uzet de lut, atribuindu-le
epodif!erulul 31. „
Faptele lncep, aşadar , sA oe rontUl'eZe mai l/.imurlt. Există unele centre
din Bucure, u. co Tel, ca Soldat Ghivan, de pi, tra<eul r!ulul Colentina
(flg. 8), ln"""" urmele me,teşuglreş t! se concentreul v!illbll, amin-
tindu -ne. izbitor, d~ s itua ţia-etalon de IA Bud llJ"l'tlSOO 4, din pttajma
Mlz!Hulul (llg. 6), unde ac\!v!tatea m etteş u garee$dl local oe desR-
~ura intens, lnlr-un centru rontemporan, cu adlncl riid.ăc!ni tn etapC'le
anter!oore ~eu nenumărate f ire de legaturl, ln vreme, dudnd spre
Bizanţ•_ ln asemenea !mprejurlri, oepAt.11 !mportanţA, fireşte, ~ C<'l~-
~...,.,.· ~ ~1. ~-· ~''''" ll..u!Rllu~
=
<11„1o.no1a ie., p,
'°l.0.B . l, l gt5,p.•l,fl-. ! O(llft&uro...ohfdofioo<J„n. . 9(~ „ ):-tru
ai>alo&lol "" ... - . .... d. D. Tudor, ln n..:w., XI- XII, !9'11-ltn , p, 1115. nr. 13,
~~:..:!.!~: ,i;r~~ 1'=. r~-; ..i:. ~r~"ti~·~~

cot.vamo!, li""" L • <pinu! """"..,.."' Cd. C:lou-., Io nota 6) do lip,•- <1'
....;
N..,,, ... ( S - Nu<>d,i, A •~ <Ololk ! - - J..,.,.io.,.........,
Pod• .... ol,lo, Zomun,
~':itc'::b~;;:2;::t :C.'
:;.·) V • .n.l N U K(ll~- MQ_.-Jd.,.f (J_ Womer, M•udoL
" V""°"T-.......C'1,0.S1'1'•<11llu•olpo„1U-Ct'><i<ff;hohn.U..,<et«l •Tllo„ o,...

~ d!~ NE Mnl...i<I (••pi•M• Ploio1U). !n SClV, 1',' 19M, ' · " ·~ .
:·"~ ~~~Uf;.:;~E~.ri~:d~i!E ~::~

„.,,.; ·,;.i.,.,.. <T«l•~ •' ""'gro.vor<lobronzi . !d•m,tnA<t„daVU •
C."llris d•t S<1. P •tMll.,.i<JUH M, Yol. ~. 1). UMl-
~,:~~~:~~?f u~~!~~~~~:r~~
]alte puncte din Bucureştiul de azi, ln care •-an în\îl nl t Izolat urme
alc a.otivită ţiimeşW;ugăreşll.Dinrîndulacestora. seev!de nţi ază!nd eo
..,bi aşeza""' de la Striul"4ti-Lunea (tot pe r!11l Colentina), prin tiparul
de lut pentru crud (fig. 316) descoperit ale!. care ne demon•trea:>ă că
ln<'JU l"g<ui ! <lC~ft!a, romanlcf, ~rau dej4 crt~tfoa ţl "• d'-""<.>bindu-.., net
demigrat oriis l avi!ncăpăglr.i
Rezultatele cercetArilor din ultlm~ vreme ne şi a•igurA el produ('\ie!
aeestormeş~ugari locali !! stnt SP"<'lfite nu numai &numite tipuri de
podoabe, de caracter rmnan-tir;:iu şi romano-bizantin . dar ~i anumite
a•ocferi de pieu (legate ·de port: eerW. fibule. romano-bizantine"""
<ligitate min iaturale, ll mbl de rurea, aotaramc), precum şi o anum itl
tehnică de rce.liuire şi un anumit stil. care ml se moi (l<>llte azi con-
funda cu alte stiluri !nmdite<>. Oridt ar fi d~ bizantine motivele de
lnspira1 ie, rozeta pentru '°"""'i di: pc tiparul de la Soldat Ghivan
(fiJi. 3/1 b) .., , .a deosebi, tc>lu ,;, de omonima.,. de la Schitu (Dobro-
gea) "'· aşa dupol. cum eatarrna ~ Ja Bullmanu (fig. ~/3) I~ aru l"<'pllca oa
<"\·a•l·P<'rfecta nu ln alte pllrţi , d pe tiparul cu lnoemn pal-.·rq1in
de la PraJo.>şU-Tralan (Ua~u) ", din Jl.to\dova, (fi&. 515) la N de nuniTI:.
deci. ln &CeSIHn•estcpoalt>Ulil$ll !;t'adaoge d tc>t la Soldat Ghlvan
(lări sl.i $tlm ln oe complex) Gti. Culmlr descoperlH fi o a pllcii bl..an-
Unoldli pentru cu,...,a /Pre~bltth.J de tipul celor a doua 1CUturl afrnn-
"
!n M<morl• A~11Qo!1•clo. I, -I<• i;_,,~ 1-. p. ll.!O r1«427. ld'11'1.
'2U. Ila. ll/11. ld<m. !n SCN.
~,~~~~fa~~p.::;c~~~1~ş~4:;~yg'.
""'"i"1red •!l1>ulull>o\" re:i,dol>ll<H.ln<luda un0<dfi&lll, <• d<'l<hl<l<tt0
~urli: J>. 117. !ia. 1'115 • Emliu. 9.'0:l • Obe<Ji1tb!n1L !om • Untett<b;n«.
\~m - s..Jil>w"~m. ""'· CI'. >I N. A - . i (lt:!I:). p . IR III. - · M ..-<I•"•
J'l~V. Clvllonu, !n A•-011ia Moldot·...,vT. 1"9,p.11f,n1. J.\3
tal<'. cu „omament Ilono! fnf.tti~nd o lal"a stilir.att" "· Varianta ei;t.e
,J>flrbari•alf" şi J. W<-'l'ner,dcpîldii,peb&za rnohilit.ltiltlpare!or-cala-
poade /Pre.ssmodele"J, oalrlbuie unor <ettUri avarU.,. Umpurit '". de<>-
seblnd-o ţl el de p!"Oduselt' propriu-zi• bi:tanline. Numai ci, - dintre
teritoriile a.Ilaie sub Aomln•\î•~ avarilor - . s!~I lo.:: undt' •-au
&blt ,!ult'IU!veclilllport ~l'l<Wrnatcola~U(llg.i/1,3)
.., afli alei, la N de I>ur\.ln, !• Polef!.11&-Vran"""' .i la Aldenl-Bu>Au, tn.
u!a eulturtl dac:on:imanice JpoteftJ-ctnclettl''. Se demonstrcui, uU:el,
undt'anulnt' 11e lahr!cau modelele(Pre~len)cal't' •polclrcu!•uln
dJlerltemed!l •var!ce Umpurl1; sau,alll"l sput,cad ne precizam v!zlu-
nca,c!neanumeeraucrfftorii- prodl«ldtorl al &OPStor bunurl. numltemo-
dclc(delnsplraţJe b!zanUni, dar de factUrti ~barbari"), fi cine - p!nila
urmi ,1 ma! eu lffJlli - b.!neflciaril produsulu! lor.
Faptul ci modelul Jl"lllrU llbolle de la T<'I folool5e la fabricarn• unor
p<>doabe prlnext'f'J('n\,i„barbarc", des«>p<:rll<• lndeoilebl fn romplexe
SPl<J"llnlnd mlgrstorilor lt'lmitlrul s lav ro el<"mentc locoile <k' la Sllrata
Mont~u, sau cel gcpldic de la Bra~) " nu ne mal intr igă ast.b.i de
kl, d~ ştim ci 4i dacii din """· III ""· fobrica.._..li, - şi tot
in zon& """wlui dc a •i Bw:un>$li, - mid oglinjoarc de tip µont<>-sar-
matk, penlrU •nul "8rma\llot"" ._...,,. convl<'\ul•u sau chl.ar 41 pentru
dodi loc• lnld „. cirul modo! oglinxilor rcs~,·~ .., va l i ""tins f i la el.
dl~M~~·J~~
nO<luomi>!„ll,..m_J,1„~-Mti<li-U : ~Co<lo""'Linl"f[l'o.
n•ltl.P>n o1t.!n ln1<•r„h, Vl(l-,p..60•llla.SJll • l/1.d<<0moo" ' ' „
C~. Bkhl< 11911), p . i10. 1;ii, 20;1< >I Ode ........... ~ ~ "" """""!eo
J po~tl: <- 11'„ D-V/ R..iti(l"3<).J>.110.fl-. J_!<l/e<..-~"'"'""').
Deţin em, deci, astăzi nu numai dovada privind an leMdenlU! local "'"ş
terugilrt!f<" """' atestă rontinultatca"' ci ~i precedentul rdaJlllor din-
tre me1teşugarll locali 1i migratori! veniţi pe•te el. ln cadrul 8""5tel
reaUt<UI specifice •onei ~i Ump1<!11I dat, trcbnie ln\cleASda "5\e un fenomen care ru prinde e! hn,,.url
diferit<', dup;\ cum ele ,..-neall """nu ln con tact ro sursele modei"
Prin cercetări i e de la Brate! (Tran•il,•an!a), prof. '!. N""to' a dcmonstn>I
eoncretacestade•·ăr, •ublinlind cii · podoabeletrebuleJud..catedo.ar
ln rontextu! lor arheologic strid, singurul care este în drept sil ne
asigure atribuirile etnice °'. Cazul fi bulei digit.ale miniaturale ~-; t e un
caz <"Xcmplar, în tărit ş i prin reevaluarea pi.,,,d-mod~! pentru fibule
de la Tei. Da că, C\l ani ln urmă , stadiul mai pu ţin avan S8 t a l , ti i!l\cl
nu permisese ronc!uz la de rigoare ch!ar d"5COperitorului ei , a>t.'izt
~:;e;:ii"e~a a fost lmplin ită ca un omagiu adu• muncii ce,.,,.,Ultorului
~bu<ur<><ptmln tul•U•mot<O<• 'l"ll""lnU·O\ar&fl ........ <• • ' ""m

locul ..., do b•otiru>. ar li foot luot d o duiman;• /l)o.oorom . .,...llt H_ M•h,<s<u,
Procop. C-0 .,lli•l . „<-, B~ ti,1 9'1:!,p.!o» , !07 '. AHlo:l., 2'1.,; '„Lucri-
U•t~ ve:li{liilor meşleft'pll"'ffl din , ..,_ VIVI-VI/ e.n. de..:oprdle ln
!Jucureş!i
l BĂNEASA (tlg. 8/7). Slipă\url Margama Cnnsuontlnlu.

a)creu•etdelul. lnformAdebol,t'Ugura1n;,nat1. lnil\lmea: Fla;.211
M cm. U rgJmea : t ,2 cm.
Blbl.:.SCIV,J7,l96tl,4.p.67.;,flg.M!.
.:2 C1~itiFIMATEI (llg. 8/4). Slip.oturl supra.·..gMate oo
a)en;.uzeldclul, lra&mentar,wcorp evasi-dHndric, lund F[Jl;.212

ovoidal ş.I gur11 r<>tundA. foll\lmca: $,$cm
Blbl.: Bucurt ffl, l, 1954, p. 248, r41. 40/8; St...UI fi re-
j~tt... I, 19~. p. 52~. fig. 40/t. Cf. şl textul, nota 11
J_ DA:MARO~IA (flg. 1/1). 5apături ll. V. llooelti
• ) rup\or de olar !n groapă s.implă, '-"'vasele (lucrate cele

maimultet'Uroala,darşicu m!na)aş<_"LO.tepcdoulrîn
durictajate.Subş.lprintn;,\""""·se all•u guporticillndric!
dclut(Netuenker).
Bibi.: Ckrm<mia., 18, l9.'M, p . 211- 12,213 fi fig. 6
b]tip.ardepiatrA,mooolacial,monopolar (avtndculeel.o.un Fig.2/$
si11jjurpol),probabi]J'.l<'nln1lnrn•tplilcuţc pentrucata
rome (v•lvadin•pate). Necde>llCTU/<>.
Bibi.: Bucurt ,ti, I, 195'1, p, 259; Studii # "'ferate... l ,
1954.p. 53&.Bucur"'lildeodinioo.ril, 1959,p. 33,PL
XXXl/ 12.Cf. fi iupra, in tex!, n(ltll fi
c) !ingurl-<:i"'- de lui, pn>lnJ turnat mcLalul topit. (Cf.
Bibi.: Bucure1ti, I, 19S4, p. 2şg; Studii 11 r~ferau ... J, IJa;. W
lY~.p. "6.Ntcde...tmio.
- GRIVAN NICOLAE; vtt1 Sol.d. Glll~~n Nîcol"
drsubt ş.I legat d~ n>rp {ltgi!ura ruptă şi plcn:lut.i);
pr<>WbllN>but.Lunglmca :4,, cm.
Lllbl.: C.A.B. I, 1963, p. 6\1, l ig. 17/Jşt.P. 379, PI
!llLSCN, !7, !966. 4.p. 616,fig.81:.
- PL•\ŢA Dt: ~- LO l\l : ,.~,l Sf. Ioan Nou
5 SF. /OAN NOU (stradă). lig . 1/3). Săpături MIMB
a) cuptor de oale, ln groapă sim plă, tronconicii, cu prag. Fli. i/I -2
drcularpelund - vatrli.Supor\i1delul
Bibi . : Buci.cre,iu de odinio•ml, 1959, p. 34, PI. XXXV!U
2 a - 2 b. ~ XXXIV(3.V. şi PI. XXXIV/l-2.
6 SOLD. GHIV AN NICOLAE: (stradă). (fig. 8/8). B, 0 1962. Să-
plltuti. Gh. Cazlm!r.

a) tipar biracia!. monopolar (avind Nlce la ' ln slnsur pol); Flg.311
e11lellralburiu.lln.degr&di>l;peunadinfe\e matriţe
pentru' o rozetă (fig. 3/llb), un element cu doul tort!\e
{fig. 44/c) ş! unelementlll!Jorm cu nod (f!j. 4/lla)(J><-n-
lru suspendat „perle"?); pe laţa opusă. patru <'lemente
fll!lorme •impie (fig. 3/1/d). Dlmefl51unl: 6.3 x 3,5 x l.4
- 1,8 cm. MIMB. nr. inv. 81 .808/S.V. 5591.
Bibi.: 1.0.B. I, 1965. p. 59, fig. 1 SC/V, 11, 1966. 4.
p. 613-74, 141 . 5n. Cultu ra bizantin<! ln Romdnla, nr. 119.
b) llngun\-eli~,dinlut,penlnl turnatrnetalul topit. MIMB, (Cf.
nr. inv. 86.93515606/964. L<mg!rne: 6.5 cm. fli. 617)
Bibl.:l.0.H.,1965,p. 57.
c) pensetă deg!uvaerg:u,din fier MIMB, nr. inv, S.V. 5642/ Fig.3."4
~5;n1::tmea : 3,3 em
d) ""50r din !ier, ci.c mtner tonadat. MIMB. nr. lnv. Flg.3"5
86.985/S&S&.Lungim.,.:14,Scm.
Blbl.:l.0.B.,1,1965.p. 59.fig.8.
e) MIMB.nr. inv.S.V.56 23.
-inediL
f) MIMB,nr . inv.$.V.50051964
- inedit
g)~f~~Ît.nr.!nv.56341965
h) MIMB,nr.!nv.86.968/S.V.5639.
- in'"<[it. I
I) MIMB.nr.inv.S . V.563B/965(deş.:u)
-inroit.
j) limbii de ci.crea (Sc~la~f~nri~,,...„~U"9"J de brom: Fig. 3/2:
MIMB, nr. inv. S.V. 56041964. Lungimea: 4,6 cm
Bibl.:/.O.B.,1.1965.p.59,lig.3.
Tot de la Sold. Ghivan Nirolae. prolline şi urrn!lloarca
p!es.1- une.olta·
k) ~11;~1!itnr. inv. 5619/964 (mal"Cllj : Gh N. 1961. S.,-0,40).
Pentru adi••ltatea meşteşugAreucă, pre zintă interes fi·

l)fragment-deşeude fibuladigit..tă(Wcrner,Upl-F,dege- Flg.313-
nerat),reprezentlnd placa oupcrioarA,cucind butQni („de-
gete") a unui exemplar rebutat. M.I .M.B. nr. lnv. 8&.9371
56081964 (Bn). lnAlţlmea fragmentului : 3,25 em. ~ ll \imea
max!m.ll.(induslvhutonl!latcrali):3.8cm.
Bibi. : t.0.8., I, 1965, p. 59, p. ns. 2. SCIV, 17, 1966, 4,
p . 673,fig.2/3.
7 STRAULEŞTt-/.UNCA (flg. 8/6a). Slpăturl M. Con•t..ntlnlu.
a) tlpar de lut ars, negricios, mono!aclal, monopolar (avlnd Fig.:t'&:
Cl.lleelauns.ingurpol)folositpentruturnatcrucicubrate
scurte, egale, uş0r ll\lte la capete. D!mens!un!:4,8X2,7 X
X 1.5 em. Bibi.: SCJV, 17, 19&6, p. 674-5, flg. 513
Cu.U.biz.lnR<>rn<!nio;{i971).nr.102.
B STJZ.;:~LEŞTI-MAICANEŞTI (fig. 6 b) .Săpături M. Constan-
a ) tipar păstrat monoladal (una din fete distrusA din vc- Fig.5.'4
ch!me), blpolar(cudou4culei , clteoculee la fleear-epol);
gresle clivantl. llnl, ealearoa..A. llab ,,,.fenle.Tlporulfolo-
s..a la turnarea granulelor, ln n'derea ornamentlril unor
podoabecudet..liisaudecorgranulal
MIMB, nr. !nv. 97 .621/S.V. 5998. Dimetl5iuni: 5,8x4,0X
X l,Ocm •
Bt!>il.: C.A.B., II, 1965. p. 161, fig. 72. Cf. nota noastră
J5{r uIJT11,lntext,da\ar-esec.Vl.e.n.J
9 TEl{lig.812).SăpăturlD. V.R<>Settl
a) !ibulil-model-amprentator (Elndruckmodele} pentru rea- Fig. 414
!lzarea tiparelor de lut pentru /ibtde diglt<>te mhiiat1t"'!e
(lip 1-H Werner). M~t..I alb (potin). Lungimea: 3.23 cm
Bibl.: Ger-mania, 18, · 1934, p. 207, fig. 114. J. Werner,
S!at>lsche Bilge!fi!>e!n ... p. 10-4, PI. 30141 . Herbert Kiihn.
Da.o Probl<"m d. m .-germ. ril>dn„. (Bonn, 1956). Pl. XXIII/
Il.37.Bucur•Jllid• odini<>clr4(1959),p.33,P!.XXXl/ll.
B1tcure11/, Scurt is!<>ric (f.a., ld ••t 1960), fig. p. 16, • u•
CI. RIIJTll, textu l şi notele 8 şl 25 (func\ionaht.otea rea lă a
pi ese!)
b) tipar de lut ars, cad miz iu-roşla\k, monofadal. firă culee Fig. 4 '5-
(„u abia och i ţat.t, dac.a "'°"ra deprcsiune de la polul mai
lat al \lparulul nu e-ste lnttmpliltoare); m a triţa pentru
'-"'1'Ce! cu uml>oşi ,.perl.!l" -melon, SUSP"ndat.I (tlp de eer-
e«lromantlnluşlromane>-b i za ntin) . MIMB,nr.inv. 13841
957. Dimensiuni: 6,IX4.1 - 3,4xi,t cm
Dit>I.: D. V. R05etti. Din ptdstor!4 Bucure1Ulor, I, (.foilf-
oa/ia d~ ripBIK">ITeffi, - Di• Bulcarest• rKultur--'-, Bucu-
reşti,J936.p. Jl,nouo5bis.lig . t9şl50.(p .24 - textgerm.)
Jlurure~tll de odlnloar<l, (1959), p. n ~targa"'ta Constan-
tinin, fn 1.0.B .• J, 1965, p. 34-'-36. Vakrin Leahu, Cultura
Tel, Bucureştl, 1966. p. 70. Pt'tltru datarea tiparului ln S<'C
V-VII e.n., vezi nipru, textul şi notele î!l----34.
c) lingură-cău~ de fier pentru topitşl turnat metale. M!MB, F!g. 4 11
nr.inv.:?633/57.C<luşul:0 - lO,Ox8,5t'tll . Lung, cozii -
- 3.7cm.(restulrupt)
Bibi.: Margareta Constllntin lu, !n 1.0.B. I, !965. p. 41.
~~ial~g P<ontru datare în sec. V- VI c.n., v. •upra, textul şi
~ ~,::;:,,!~~'. (s!m!lar, ca furm;l , ""lui de !a Bllnea„).
Bibl.: Margareta Conslantiniu, ln / .O.B., I. 1965. p. 41.

f lg.9 . Pentruda,..,lnepocaprefoudala , ,·.• upr<l. textul
şlnota39.
e)limhădecurea(Scl>Ja ufenriem.mzungej din bronz. M IMB, Flg. 4'3

nr.lnv. J5.822Jl441. Lungimea: t,7 <'Trl
Bibi. : Bucure~li de odlnioar<l, (1959). PI. XXVIH/21. Pen-
tru datare şl !ncadrare, v. •upra, tcxtul şi nota 7
f) limbi de euri.a similară, dar cu deror diferit. Bronz F!g.412
MIMB, nr. lnv . 15.821/JttO. Lungimea: t.65 cm.
Bibi.: Bucureşlli d~ odlnloori!, (1959). Pl. XXVlIJ/22
Pentrudat areşl lncadrare,,·.•upro,textul şinota 7
am!""ntarea tiparelor de lut: Tel (1- 9a); v. şi tipa ,.., de lut

amprentator:v. Model-amprenta!or. •
clluş,v.lingură-eă..,(pcntruturnatulmctalclor)
••CQŞ()r" :Sold.Ghlv<1nN. (l -6d)
creu:ei:Bclnc...,..(1-l • ),CasaArma!cl(l-2a)
cuptor de o!ar : Ddmdr(>(l.ici (1-3 a). ~tr. Sf. Ioan Nou (1- 5'1).
dt>Şeur ! 'Mllltm'i (I-ta). Sold. Ghivon N. (I-fii. I).
•.lihule" digitate: Sold. Ghlvon N. (1-6 1: deşeu), Tei (l-9a· mode!).
fihulâromano-bizan t ină:Milltari (l - 4 a : rebut)
„fila':'._• ~:!,~Jor: Sold.
11 GMvon N. (l- 6i: d~u); ,, şi pondanti<'1
.giuvaergiu : Sold. Ghln1n N. (1-6c: Jl"fiSCtll): \ ".~I tipar~

gravor, gr•va""' matriţelor : v . llpor ~ d~ pla! td.
limbădccurca:SoldGhl<'<>n N{ l-6J),Tel(l-!1<.>, f).
linW-U"li-dWf (Pentruturnatm..,,.le)·
-dc ficr:Tti(l-9<)
- de lut: DdmllrO<lla (l-3c). SoUI. Gllitr<in N. (1-l:lb).
modli>l-amprentatorpentrulibuledlgitate :Tef{l-lla).
o!ar:v.cuplorde olar
penseti giuvaergiu:Sold.Gllf.,..,.N.(1-&).
rebut:v.de,.,u.
tipere(pentru turnatpit'Seuuelemente):
-de]ut:Slri!ulefll-Lunca(l-7a) , Td(f-9b)
- de piatră: D.!m4roala (l..Jb), Sold. Ghlt><m N. (I-Sa),
„ Strd..Uftl-M41<4"<'ftl(l-8a)
t~• metalelor: B4""-'<! (I-la: creuzet), Cii.fii Armat.el (l-2a : Idem)
D.!mllroaia (!-3b: tipu ct1t.lnune ?; 1-3c , clllf~ MUltarl r
(l --4a: rebut, fi bulli r.-b.). Sold. Gllloon N. (I-Ila : tipar
ce=l:l-6b:"* uş; l-6J:llmMdec:ure11;l--6l:deşe11,
ftbulidlgltatl),Sfrdultştl-Ltmca(l-7a:tlparpt.crud).
Stn'!u!eştl-M41dine1tl (I-Ba: tipar pt. turnat gntnule),
Te; (l-9a: model pentru fibule digitate; 1-9b; l!par p\.
ceraol; l-9c: elllf ; l-9d: cnouzl't; 1-9", I: limbi CS.. rurea)
V.fianezol//
Tipuri de pltse (elrmtn!e/ !um<1!e
c;ita{'OO~~<f-a~ixl, miel. UlfO• e\·azatA; im!taUe tlpD!n<igetl\

C<'rai:vn!pandan\lvi
cruc:lcu braţe egale, \llf<)revazate; imitaţie tip Malta(Str4ul eşt!-Lunc<t,
1-7•).
fibule digitate de lip carpcito-dund~<1n (Sold. GlliV<ln N., 1-6 ! - lip
Werner I F d~nerat; Tc:I, l-9a • Werner I H). NCYI'A BENE:
alte două fibule digitate fragmentare (de la Dtmăroala ş i Bă
neasa). deşi nu ne afcrl nici un indiciu al fabrlelril l<>r ln punctul
~,,!:'~~:;,,.provin totuşi din aşezlri !n cwe se practica turna- ,
fibule roma..,,..biz<lnline cu piciorul !nton pe dedesubt şi !egat ~

carp(Milllarl, J-4a)
granule (pentru detaUi granulat..) SIT<lul e,i t-M~lclhe,tt, I-Sa).
limbldeeuT~af&ld.Gllit><1nN., !--llj ; Ttl, l-9",f)
pandantivi~tru<'<'=l)„
-filiformi(Sold . Gllit><1nN., l-6a)
-perlc-meLon(Tel, I-9b)
-~1c(Sold..Gldvan N.; 1-6a )
-umbo{Tei.19b)
-„tortiţe• (Sold.G~i<>anN.,J-6a)
~nt nA,a rt;.a n a m: du V/Vl-Vll-i'me oie<:ln
de. n.e.sur le territniu de la vlile
actuelle de Bu""""'t,
I -l<Hlr de po<ltt (.nnno 1-5a); l•·lb - ooc:Uons; I c - pi.an d o lo <he+

minffo:t.Loohu>bttillou;l-S..p ponon lor,.,.aW„pour,.....
~- ~~:~-!~:;-'Ul do odln,_. Oe Bu<&HOt d'utttlola) ( 1 -),
J. 1-5Sold.Gh!vanNlooloe;l-Stri.WofU-Lunco l -moulo""Plorn(l ... a);

2-bout<looourYdeOQ_U ... j);S-,,.._,klfool>otdo llbule_...
..., - ( l - < l l l ; f - - . . , r . . . . (HI <);5 - -..eoorbeon,...
c..-
„...... ;
(l ... b>;. - mou!een at1ll• U- Ta). (1-i,S - 1/l: 5 - 113). 1- ).S - Gh.
f - • 01!111„ Gh. Cu!mlr 1 - - Musa<eta OmolanUnhL
l - <>.<!llet-pulOOir en
1„ (l-9C); I~ - boul de <Olll'TOI• en
bl<><I.., !1 ... 1. e);
f-flbule-modeleil emp<elndroen an:lle(l„a);l-mouleon or 1ile(l·ll>);
L~~~.;'Jit":Ju:;„~J~·~:~~~s~.·~."~~IL~~P'. ~~uf'~~
.\:;~-·:_;.'.~~';p:;ţ~:;:;~.~;;;ph~"~,;-~]~i;~~~
PANAIT I. PANAIT Dezvoltarea cerc·etărilor
arheologice medievale
la Bucureşti (1953-1971)'
Cu o s ută de ani lnurmă omodcstli broşurii a ('Ol. D. Pappazoglu flleea

<:"Unoscută descoperirea ctton-• obiecte medie,·• le pe teritoriul fostei
Curţi dornnqt!. ,.Istoria începutului o~ului BUCW""'iil" t!~rltA ln
1870 a vea sA fie asUe! p.-ima !i;,,rare !n C8f'<' îşi făcea prezenţa izvorul
arheologic med!ev• I'. Aproape dnei dcrenii mai tîrziu descoperiri ln-
llmpllltoore, de data . aceasta fANtc pe m'a lurile Colentinei, ate<lau pre-
1.en\a unor eomunitllli omeneşti pe arest teritoriu !n plirnl epocă a ml-
gn>t!ei popoarelor şl în see<JMe de început ale .orîndlllrii medi~ale.
C~eea reprezentat ocaracteristkă a arheologie! l>ueuroş\cnc 1nter-
beliee a lo..t""'l)rinderea ei largă atlt a fenomenului material şi •Pirl-
tual privind ""'1\una primitld sau mileniul I e.n . cit ~ ia unor aspecte
ole Istoriei feudale. Pe ae<>astll linie se !n..,,.ie cer<:t't•rea monumentelor
arbeolO![:ieedelaDămâroa!a. Tei.Snagov,.a.1.
lnfiintarea Şa nlier ul ui . arheologic Bucureşti ln 195.1, a TCP"'ll'Yllat un
c~niment de o import{l n ţl dooscbită privind istoria celui mai m"re
oraş rom~n....,. ANm, la aproape doull de.,.mil de la constituirea aces-
tul 'l"'nl!cr, putem • pune da u fost desehi"" ""'gini noi !n i•tori a Bueu-
reştilor pe baza lzvoorelor arheologice şi •·a Urgii eu mult gama eu-
noştinţclor privil>d t.roo:uM W><JrQ din monun>en1"1" feudal~, rblplle
atit în centrul cit şi la periferiile cra~ului capltală. .
Arheologia m edievală bu<:"U reştcanA a Nnoscut o evoluţie a"""ndentli
fi~~~~~':;,~ ~n .,.f;';~~ d~ ~:ITt':c18~n d;...,~a a1vX~~/:_ {""i:~
l iuU prin prizma 5ituaţlilor sta\lstl"" se <'<m<tată fa ptul r t în anii
195:1--1954 au fost cel'a!tate 15 obiective, num!r eare s-a ml'n\inut
41 pettlni rAsllmpul 1955-1959. l n peri.,..aa 1960-1971 obiectivele stu-
diate atifl8 cifra de 38. Dln totalul de 32 staţiuni medievale timpurii
runoscute p!ni!nprezent• au!ost""1"tttalcpllrţlal 22dintrecarell
!ntre anii 1960-1971. ln raport de natura monumeme!or ccl'a!\ate datind
.
din """· XIV-XIX situaţia şantierului arheologic mc<liwa\ in,..,gistreazli
llvetrede M te,12p&late,caseboiereşti.Jja!teconstru<'ţii la!"",26
blscrlcl.şlm<lnăsllrl,2s1rllz!pevau.>eub!medelcmn ~ .a.
ln evoh,\ia acestei ample activită\i, la care şi-au adus aportul .,.,...,_
tltorii Muz.cului d e lstorle a municipiului Bucur e şti ~ i sp«iali ~ti ai ln-
stltutulu! de arhoolog!e se disting douil marl etape caractedzate pdn
'8natk:i ş lmetod epropri!. Primaetapl,..,eşaloneez41Trtn! 1953-1959.
S!ntanllincareŞantierularheologicaurmlritelucldareainceputurilw
<>n1şului prin • tudie"'a unor monumente cent,.,.le ca: Radu Vodă, M!hal
VOOli, Curtea Veche .şi lrnprcjllrimile imediate ale ~1.0J11. Săpăturile
s-au des fAşurat pe speţii largi sau ln curţile interioare, d<'SeOr! aglome-
rate şi lmpropril unor inv<'Stij;:&\il arhcoloeice. Puternica cehipă de spe-
cialişUoonstituiUl!nl953apermisde!!Chidereaunuifrontlargdclu
cru. Săpăturile de la Radu VOOă desfăşurate conform unui plan con:-s-
pundtor Olldrului geografic - mamelon !mpAdurit -$1 OC'Up&t ln parU
t~1 ~if~~i~„.·~;~~J:\f~~~;,r·.!,~~I~ f"Ti,a~:'ttAd~:fii,~d r~da~
unei părţi din ca'l<'le domn<"jli de pe \atu,.,,_ de ,-est, unnele palAncil
Iul Sinan Paşa din 1595, gropi mcna}ere fi s-au făcut Pf"liosse ot:.>er.
vaţii Mupre Jăcaşului de Akxandru al U-lea Mircea
! nălţat Radu
şi
M ihnea•. Apariţia
unei eeram!cl earaeterlsllc~ sl!rşltului
de v~
nu• putut fl Interpretat! datorit.! cond'l\lilor necondudente !n care ea
XIV
afost!ntcrreptatti
Şantierul
pe o
M ihai Vodll prw.intii
mult lntlns.A.
$Upr&laţll
lrăsllturlle
unui front de lucru r'8Jllificat
fapt sub denwnirea·IK'e<ISta se <1lprlnd
O.,
sApAtur! privind lll> lot însemnat de monumente Mf1'ttc !n imediata apro-
pi.,.,... • malulu! drept al Dîmbo\• iţcl. PenlruP.JimaetaµAşantieru] a stu-
diat botul de tcrasA !nalta pe"""' !n a nii 1589--!5-9\ m• rele ban al
c-ra;.;....e;, Mihai apwsi ..,riQioeansarnblul arhitectonic oe-! poarUI fi
astlzi numele'. Şanţurikoare au caroiat curt<io; interioari. pareul din-
spre s~rada UranWI fi otr.tzile_Inw-cin.a i,, de pe latura de s ud au permis
de:i:vehrea unor dovezi materiale dln '<'<'· XVI -XIX printrn .,....., se re-
rnarct resturile unui sroc de moară, pietre funerare "'-' ins<Tipţl! ş! ele-
men~ deeocative. ~i ale irt<rie i agitate" - u ; llieaş. Concomi-
tonl au f<>$t er...,tuale slpăNri la Gorgan!• şl bioerica AlbA-Postlvari •,
Tn anii o.ore •u urmat şantierul şi-a exllns Investigaţiile a.upra monu-
mentelor legate de Curte• Noa;J din De~lul Spirii"', a caselor boierilor
Dudeştl din ~tr. Apolodor "• • bisericii Sf. Apostoli 11 $·•·
Ponderea oo;e.,u velor urm.!lritc în acea.'~ fu.li e<te dală d<' monumMl1"
dinscc.XVll-XV111.
LaCurteaV.,.,hes/ipilturileauavutdreptnurleu • p&tiuldinjurulhlse-
ridi Buna Vestire. ele ntinzlndu-se apoi ln curţile înterioue ale cltorva
!mobile din str. Sotorclul, p.....,jul Fre~ !n lndnt.1 fouel Pieţe de
Flori, ln curtea bistrleli 51. Dumiln>-Potll U. R..zult.11dc ob\lnule au
«1>W1atenţiaU1.>P<9~de vesUgildin.ee.X-Xl,aextw:ntd
unorn1'1rturiilnconteot.1bllcdAlirlddlnsec. alXV-Jea, 1 preicn\Clunor
didlri wu dollrt domn~d din aec. XV1-XV111 "· Mal mult pc hază
~~"1:~ 1"? ~~~. ~~t.1~~'m'1'4~u=r1=~1~1i1t~:
ti11Wlrtlsllpllturtlo.rlntr-o -zonA.i1tded('fll \orultAlcllvlt1tea~tic
TUl u! 1-• 1trimut.1t pc parte. nord...,stld a zonel.studllndu-se b!ser!·
<'ilc S I. Gh eorgh e ViPCh!, Sf. Gh«lrghc Nou, lf RAzvan 11, Col\""· Coo.-
duz!!le JonnulUc aduttau oonlri buţli vatoroase aUt u u pn. \1tcrle! m°'"
~~:r::,1:i~": ,~;"'cllJ!v!.. 1~"bi.':':;~„~'!.r:' !r::'~~~~
etc. Pornit.I lntr-un r\lm •Ieri P<'r\Ollda """""I.I
de Ctt<'(!"1ote arhoolo-
l(ki IC lllnl\eld ln a nii 195&-1959 la d te\•a lucrirl de mol mic:i am-
p lo&"'''
Din anul 1959 Şentientl arl'ieol<>!i:lc Bu<:ur1"11i a fost preluai nu numai
<lin punci de
vro..... linancieor ci şi ln privinţa temalki! de lucru de
~Atre Muu:ul de istoric a municipiului, bucurlndu-"" ln contin!J8re de
o preţioasl col•boran: a •peci.Bliştilor de la Institutul de uh~loglc pe
dte>.•a dln ,..ntierele existente. Aet:m!A a doua perioru:la e.te Cllrac\eri-
ut.1 prlnelortulabo,.d;J.rliconţugate amlli multor<11tegorlidevestigii
&flateat!t!nvalravecheclt 'Jiln im<:diat.1"cd.nlli.>tea~ri iurbane,
fn ~~d':W~n~:J~de:~!'~~:..:.t~1~
'luluinuputellda~taldcdorite atllavremecltzonelepre•upuseca
pis.tn\tC>a~ ak dcvezj]or materiak răml...,.u inlen.., locuite. ln 11CeasU
s.itua\ie•..,. precon!zat•tudi.,,.......,,,..llliJll')"eS prininflu....,1'0pecare
-civili>.a\ia mbanl a avut-o ....upra aşerArilor din imedla\8 apropier-e>t
C<mcomltienl •·acon•ldt'ratu•ill~ uneict1torii monahaleo::in-
1emporani cu peri<*La ln C'tlr<l a foat emiA hrtaovut ]ul Vlad Ţepeş
<lin :Kl &eptemln'le H MI. Ace'!t obilPC'liv a lostdepbtat pe teritoriu\ loca-
lltli\li nnpnu, sat unde eronlce menlione&i.A et RadU ..::I FTum"" a lniil-
jat, 1n muh agil.lta-1 domnie, o mA:nilltlre i i , C. aw-e, dia\ 1960-19'&1
cercelar<>a rulturil materiale din""'· XIV-XV a început să fie fărută în
vatra unui sat de pe Colentina, dispărut ln sec al XVl-lea, şl pe tera..,
lnalt<l de la confluenţa v~ii Tlnganul cu ma1ra V('(;he a Dîmbovi\ei
Metoda 8"""'tadelucru,extinsâşlasupraaltorsto.\iuni,adat=ul
tat<!le "'°"tatl'. A•tfel ln valrn ""!ului Miiclneşti de pe Ce>lentina s-.au
•tudiate,·o!u\iatipuluideaşezare,"lJ"""1n\a,inventarulgosp00ăn>SC
,1 funerar, l3problemede demografie pentru perioada domnie! lui Mfr-
C<)ll <'.el Bi'llrîn, rom.parate ru acelea dfo deeeniile următoare"'. ln prima
necropolă a satului !n """'s-au descoperit numai monede de la Mi""-"'
""!Blilrîn-!'llanum§r -afostgăsitun l otvaloroo;delnele,cercei,
<fltarame care proveneau in mod Incontestabil din ateliere oraşănefti"".
C.. atare la &firşitul sec al XIV-loo aşeUrile dill 1>o1zinu1 mijlociu al Arw-
~1 ·, .., afQu !n dera unui ..,himb <le m.n-furi mAl !riteM aici dectt
tnalteaşez!rirun"""1telndiferlte p!ir\iale\!iriitotprincercetărl
formulată dupâ d\lva ani de studii era ca ln zona
arheologi,,.,. Concluzia
B~tlerist.lziitttbuiesă!ie><lstatopia\llregionalll,locdle
proeurare 8 unor produ.., meşteşugăreşti şl de desfacere 8 articolelor
agro-pastoraleobţlnutedeloc:ultorllsatelor,multmalden..,!nacel timp
decit!nse<!olulanterior2'
AceastA teză a fost conllnnată prin descoperirile dln zona Curtea Veche
relua.te în 1967. L""1'1irlle complexe intreprinse ln ultimii patru ani ln
centru\ oraşului, coordonate direct de Consiliul popular a l municipiului
B~. ·au depAşil cu mult pooib!ll.tAµle inW!ltiga\iei din prima pe-
rl<>adli de lucru. Deutfe<:tarea de constru<1ii l n:llţate !n prima Jupti!t:.te
a sec. al XIX-le.a, a unui sp<1\lu cuprln• Intre sir. Şelari , 30 Dec<'mbrle.
Ş,,pcarl,apermi• extind er ea tăpjltllrll orarh eologlcernca"'prilej a
fost descoperl\A cetăţu ia acestei aşezări datlnd d!n a doua Jumatate a
sec. al X IV-iea, zidurile cetăţii lui Vlad' Ţepeş ~ resturi de la palat11l
domn<.'$<: din oce. •X Vl-XV!JI "'· Rezultatele dob!ndite în urma C<'l"<'etă
rilor arhcologice medicvale au impuscreareaunelrezer\'a\ii arheologice
!n cadrul căreia va functiona o unitate muzeală de un fel deosebit. Şan
tierul Curtea Veche, la bun.a desfăţurare a căruia partidpjl un colectiv
larg de arhoolog!, arhlte<ţi, ingineri, aduce pre<-idri fundamentale pri-
:i~~'."'a~l~~-i'!~i1~l~:~~j'~~~i a~~~:~~~~~~ :n d=teţt~ăt~~
noştin\elor
contemporane privind """- XIV- XV descoperirile de la Curtea
Veche au permis scoaterea la ivealli a unor elemente noi, necunoscute
Existenţa unei cetăţui din cărămidă, cu şanţ de apjlnire, cu o supralată
modC:Stă de 160 m.p. cunostiluie o dovadă a ex!slen~ci unor aUri puncte
întărite de control a drumurilor COm"1'Ciale ln pliia Clmpic română"'
'"!nR01'11taM"'<dOl',on.
° ld<m. A„U'< f! loeo,(njJ "'ijloelu ol
(I9'11~3,p.2:19--:tt2
A'Wf~i-1 C-- XIV-XVI),
~ ~~~::„:u::~ ·~- ~::x:l:IO:•:a ;:„:..:~.:oo::

><rol~!o!X/V-~ln,S.C.l.V.lom.22U9'11),2 , p.2M.
Pro™'bil a.sHd de mici fortifica\ii trebuie oă fl fost şi Jn alte e«n\,..,,
unele dintre ele lavoriiînd<·ons.olida,..,a victil urhane m<!dievalc. Cit pri-
v,,ştc Cetatea BurureşUlor, at~>statli docum~r.tar la 20 septembrie 1'159.
ca nu oe ln«:rie !n rlndlll marilor fortificaţii !nălţ.ole ln """'- X!V-XV
la Dunăre sau pe dlilc de acce. spre Transilvania. Aceastl constrocţie
Ioce.lizatl timp de un ''ellC ln d\kritc plir\i a rost ck-zvelitl compk>t la
Curtea Veche. Făcut.ii din bolovani de riu, cu pivniţe de jur împrejur
cucurtelnterloarAcctaieanureproduceplanulaltuiediliciudeacest
gen, şi dupli clW ştim pinA acum se pare ctl nu~ influenţat arhitC<:tura
medievală rornânN•oc4 ul\crloarii ""· Cetate• Ru<"UTCŞ\i!or nu ~re trhl-
n>rile unui punct capebil să re~iste atacuriklO' de lungă durau'i_ ln are-
laŞi timp ca depăşeft>! cu mult pro~iilc cas<!lor bo'e'rejti sau chiardom~
neftl aşa cum acestea apar la Argef sau Tlrgovl şte. Ca atare """"'!Ar!le
de la Curtea Veche au tmbogătit eunoaşterea arhiledurii autohtone din
sec. XIV-XV eu două elrn><'nte noi. Pe 80'..'(;ea~i Unie o.:: lnscrlu şi des-
roperirile de la Tlnganu ,1 Căldăraru . Amţ.ele "'ntlere au"""" la lvealll
milnurl!oondud<>nteprivlnddoullJA""Ş"romplctne<>un01SCUte.~ca
şi c!rămidll reproduce
"f;kJJ!A de Radu cel Frumos d in bolovani de rlu
~~u~=u::;,;u~~::-~~~ cit a~~t~l~~~~i'.,,.m~~~~)~~l~
jupinesei lui Cernka-Vomicul, d<.> la Căldliraru, ea IMCrie un plan
drepttinghlu la r beneficiinddc<:lopotniţăşi,,.....eg:umen...,till.EJemente
f""1'1<>!""\l<>aseprivind!noepulurilevictiirnonaha !epeostrovuldela
·Cernka au fost obţinute ln urma ~rc-ctârilor din interioru.I şi ln ime-
diata apropiere a bigericii Sf. Nico\ac :n.
;"'r:: 1 ~~~~oi;:;~~ C:1:~;„~ ~~!u~~~:~""~~~ 7:i~;/~

· derestauraresaudescop<>rilepe'i"onl! erelederonurucţli. L.aur>elc
obiective. cum ... fi biioericilie Sf. Gheorghe-Nou, IU.2vmt, S f. Anton,
s:..u relU11t săpAturile anterioare C<1mpletlndu-~ cunO'llinţcle ci1 duc
-noi. Astfel Ja Sf. Gheorghe-Nou s-a pr"C(:iUt ct actualul lkaş ridi ca t
de Comtantln Vodă Br!neoveanu suprapune, !n a!ara ctitotjei din"""
a l X VJ- lea. !und a ţii ~e unei biserici lktu.a din hoJo,..ani de piat ră fn
~. al XV- iea J:!I. ~ se explic! ,i preunţa unor morminte .datate cu
monededeb Mahorn«llJF81ihdC5COpcriteinzonadenord-estacurţii
w ...:hiulu lui ilcAf:M. ln interiorul bisericii Răzvan,...,. gblt un a lt cup-
tor de redu• minereu, fapt ce ronfirmt'l localizarca ln ace<1StA zonll • lic-
raril<>Tme<lievaliz,
'Cercetllri arheologke au f<>l<t e!ectu~te La biserica Vi$1rion Vechi !na-
intea nln•irii lăC'lltulul, :Iii l• mAnăstirea Chlajna din G!ul.-şti, " la bise-
rlcile Br-ezolanu şi SteJaru " ş.a
"Ceea ce au adus nou Investigaţiile medievale au fo<t studiil<> privind
unele ~"nstrucţli dvi\e. ln ~ceastll grupA se !nocriu. a !Aturi de lucrările
de pe str. Apo\odOT, acelm1 efectuate Ungă Podul Mlhai-VodA. Foişorul
Mavrocorda\ilor, Hanu! M""'""• Turnul Col\ei etc. Rezultatele obţinute
atestAexistenţaunorclădiri impunăt oare, alcătuite d!n subsol şl parter,
compuse din ,O e11mere aµ cum s-a precizat la easele Văclreşti\or de
• 1<1<1n. C""'pl<:nil ModW-l 'l'l-H. Mt>O•ff "'od~, ln C.A.B .• li, p. 241-~··

" Oh. o.,,~ al s-u.n M<lrintz. °"'~ ••~ dt Io c.....1ao
_„„
ţi l"'pono"fa io,. ,,........ ...
r<1U, Vl UMIJ, p. 7. Vu! aj S<hlto.
-'>llor <10Jtwl ~ ; ~ I•"'..out••.
1n 8to<'tl-
==~~~-~·-~~n:;'!:;°„C.ilorilo bri,._,.,....,„
~~!!1ZKt:~·ţt~!';.~;:~rl~\~~~,.... ~<rid; S/. G~•
;.,~~!!·lht~,.tln~~, !~~~-· ~-rp~:'. b1s<riU 11141<.toUrll

•"'~ Tur<:u, c...ri<l<NJK prloflld "'"""" V4oriooo v„~~ c„.,.,.TI 0<Mo-
~·.:;s:~~;.!.,~·. ~~.1 uh«>lod<e !nodl„

_„ P-• I . ~allOb1<-lli ••/l.eologkt, !n C.A.B.l, p. m-1•7.
la Podul Mihal-Vodă, 311 sau a unor edificii mai modeste ca foişorul lnlll-
tat de Al. Mavrocordat ln zona ctitorici de familie de la Văeăreşti, alci-
tuitA numa! din 7 camero'°
Cercetările ample de La Hanul Manu~ au avut o dublă semnifi011ţle ele
urmirlnd at!t evol uţia didirii amenajatl de Emanuel Mlrzalan-be! ln
jurul anilor 1803-1804 cit şi elementele arhltedonlee preluate de le
vechee Curtea domneud "· Pe baza s tudiilor arheologiee din lne!nta
hanului s.,au predat zidurile ee lnchldeau !ntinsul •patlu domnese, ln
llet". XVII-XVIII I"' laturile de sud 41 <"St „.O Importanţă deosebitA
a avut stabiliren bptului cll întreaga parte de nord a hanului esteal-
dituită din construcţii ee :tu făcut parte din ansamblul arhiteetonic
domnesc. t'.•tJel casa . eare ocupi! coltul format de str. 30 I:>ecernbrie şi
-str. Cildărari d a t""ză de La mijlocul see. al XVIJl-lea şi benefiduA de
reomr!le unei dea>raţll tn stuc eX<"CutaU !ntr- un stil baroc oonstant!no-
J)Olilan t[rzlu. Plvni\cle clidirii, ee a<.'<lperi\ lat"1'• de nord stnt lllilena-
jate !a s flrşitu\ sec al XV!U-Jea, 'iele au folosit o perioadă de timp
dreptgr9.jduri alezapciilordelatemniţadomne!IS<'A'-'
In prlmAvara anului 1970, cu ocazia lucrărllor de terasare a Bd. 1848,
a fOllt precizată latuni vestiCI a an<amblulu! arl:iltecton!c Col\<'fl !n mi)-
locul că reia a funcţionat p!nă ln august 1888 Turnul Colţei Dezveli.....,
ln 1 upn1faţă,!npofld a unuitrnfierutierspor;1apermisstabl!lrea,P1'n
truprimadatA,•planu!uiaces\ eiinte~nteool'.stru<"11!!năl\at.Ade
marele•plltarMihal Canta.ouzino ~i a tehnicii delueru,autohtoneln""re
·a footzidit"
Arheologia medieva lă burure şt""nă şi-a găsit un amplu front de !umo
peşantierolede eons\ru<"lli.De•ropcririledinPiataSP!aiulul,4'depe
Cal"" Victoriei," de sub paietul Suţu," sau de l.a Pantelimon, • Dea-
lul Spirii,"° din Cartlerul Vllan " ş.a. au lmbogăill C'1noştinţele privind
istoria Burureşlllor ln see. XIV- X\'111 şi •u sporit prin inventaNI ar-
h....,loglc patr!monlul muzei1\!c al lnstitu\iel aslllzi sem!centenare
=~~=:,~J::.· c~A.~;~~nl4 f•"'14!1. d•>rop<TU.i l>ri• •4p4lu•I .,...

*MIOU• T\u>:U ll ...11. C<Jnot. - . . . Cootsl<l• r4Jij prit'IMd _,~ Mowo-
-.i..~.tna ....„.11.v1. p.l:ZO. ,
:~g~~~„ ~r::t. HoH! Mu...,, C..-Cd<lrl •r~. ln Bu!. Mon. !1l on XLI
" Pano.li I. Plana!!. i'w!•U• """"'••Tlllul c„rH Vtt~( din B-tofll l)o<c. XVI-
XVll!) tn lhlel<...rtt, VIII, p.~
..,V,A.llucllla.1'forlal!omhilor,V,p_~
;,t•:::r4x~~f,~"'.i.r1t•1...i 7'11 ...111 Co11<1 dl• 11...,..,..,,,

Mow.. in aui.1.
„" 1<1em. S4p4nlrllo
1dţm, M„~.
d ... Plai• Spi4111h1I, tn, vm. p, 7U---7to.
1........ur1o•~P<f4••1tt•l<"-""""'•11<Jll<l!•~„,uun,1n
BOC11••1!i,VU(Ulllt),p.31---33. '
~-l~„':';~l'!i .""h...iogl<11pofd•fid•lod<-UdlnCopllolol,ln
:.:r.-~1:.iWi.i~~~C<l<l•llo «Jwoloili<•" la ,..„.ij_ J (19'ro) ln Bve!<-
„PanoJt i .Pwmt,0,..<lt.,ln S,.Cl<rtffl. VIl,p.31-39.
• J t>ldom,p,11:1--H
~t!'t:~flnos<u, COK<l4'11o o•loooloQJC< di~ ..,,!J,„J VJtu, ln B14<~ ••JI~
Tn actualele DOJK!i\Î'i arhoologia medievală "" integreuA organic arn-
plu!ui prOC<S înnoltor a) ll(>C ie!ăţi i C<:mtemporanc. Ea a devenii o şWn(A
lnd tsP"f\.abilăefortu_htigenera l devalorificaroamoştenlrilmediev3le.
zămishlăJ><'ll<"<'Stterl!oriu,timpdemaibinedeunmileniu.
Develop...,....,n11 des recberchcsatthWloglque

"'6die valesil1 Bucar1'<t entrel953et l'71
ŞTEFAN OLTE ANU Vechi preocupări
de reducere a minereului
de fier pe teritoriul
oraşului Bucureşti
Evidenţierwi. \?krii documentate, pentn.i \S'\Qri.a poporului nostl'\I, a

vestigiilor acthrJUlţii de extracţie fi reducere a metalelor de baotă de pe
teritoriul Romaniei aparţine, ln general, ultimilor i:l--20 ani. ln trecut
aceste Vl'Stlgli, ln special rezlduW'!le opera\lel de reducere a minereului,
erau=is!dcratebanale,fArăvreooarocareimportan\ăistorid şi,drept
urmare, doar arareori ele nu erau lrufopărtate ""' materiale nefol""it~.
A fost necesară o lntreagă eporil de acumu lări şi ....,..ptări şi mai""
seaml de o noua re<"OnSidcrare a Istoriei noastre pe bau materiali•mu-
lul dlalectle şl istoric pentru ca !n acest contcl<t vest!giilc dc care J)o-
rncne11u, dar nu numai ele, să poată fi integrate !n rindul izvoarelor,
şi nu al celor din urma. ln v<.'derca rwons\ituirii diferitelor aspecte ale
g=i~~e!\i'.v".;ifi' :.!'"i~~~~':t:! pol 'avCll asemenea mate-

riale aparţin!nd dileritelor epoci pentru punerca !n c-viden\ă a unor
i>n'<>CUpărl ale vechilor locuitor! ai patriei noa.Irc, cu deosebită semni-
ficaţie istorici !n ce prlv~te problema fundamentală a istoriei poporolul
romAn 1 .A""1'l'el'M'laOl!roli!tăriBU11Ublinlat..,.\a l<rgăş!p<nnanentăaacii
v!Ui\il extractîvo-reducJ to«re d..,făşUl'tlte in spa ţiul carpato-danubiall
din ,cele mai vechi timpuri, activitate care conlcra populaţiei ce a prac-
ticat-o un e11racter de •labilitate, scd"nta:r, in«>mpatibil cu nomadismul.
ln """"t context de lnnoire dC>CUmentară, o apreciabi~ importanţi o au
d...COperirile arheologice de pe teritoriul actualei Capitale a României ,
materializate in diferite vestigii ale activl!Aţil de extracţie, redllwre
~I prelucnlre a metalului de bez! (fierul) car:e a ajucat ehlar de la !n-
C'eput un rol eovlrşîtor de mal'>' în dezvoltare11 forţelo r de prodUcţie, a
soci..uiţllom.eneştl!ngeneral.
Primele m!rturil, cunoscute plnll !n prezent, eare atestă activitatea de
extracţie, red"""re şi prelucrare a flerului pe teritoriul nraşulul Bucu-
reşti <ktteazA din epoca dacici (sooolele III-I 1.e.n.). Asemenea mirturii
aufostdftcoperltelnsăpăhlrilewbooioglaeefe::t>Jalleln~dacU:l
de la CAţelu Nnu. 1n aeoeastll aŞ<:Ure au (0<t """8'<e la Iveală o Gerle
devcstigiicarcd()C\III\entead preocupări deex!r11c\leşlreducere &m!-
1 Şt. Ol>Mnu, C<T<„4rl <11 prl~lr< lrlk
:::i T=M~~"'r'°~~prl'!t...i""'~;,;;!~1,"'~=~
r<>rill.ll>obrogtl,1nS.C.l.V„l'7L,n<.S;N,MqhlM,ŞLOllHnu,Dl•iUOti&mlu
~~/;..:~ ;~
rU~M!KRo...a~l<l,Bucuroţ U,1'7 0
n~ulu!delicr.precumşiactivitateadeprelll<'rftreametalulu!obţi
nut. S-au descoperit bucăţi mari de zgura de fler r<.v.m!tată d!n opera\!a
de reducere o minereu.lui, ban! d e metal pmtn.i prelucrat, une)t,, ~î
obiectefinjsatel<!'tc.F.a.teindiacu'labllv<rl>ade unatellierdefiert.rle
existentlncadrolaşeTil.rildaclce. Multltud!neaopera\lHortehnlceelc~
luate de meşterul re5J)ectiv. evidenţiate de diferite materiale oa.....,te-
ristice unor anumite laze ale procesului extl"llctlvo-reducAtor şi de pre-
lucrare,dcmonstreazăefectuareatuturoraeestoropera\lidecatremeş
teruldac;l'lltevorba,ll$0dar,deoslabăspecl a ll~•produeţ!elmeş-
1<'$ugăreşt1 lntr-unul din sectoarele el fundamentale : cel al metakr-
giei e xtractivo-pre lucrătoare, fenomen care l'llte, de9.l.tminterl, general
!n"""ast.llepocl
Raient,lntr-oaşemre,de~-declc!dînaceeoşlYTeme,1-.~
coperlt parte din mijlocul prindţal d e producţie ro ajutorul clruill..,.
efectua operaţia de reducere• minereului de fler : C'Uptorul d e redus.
Asemenea....,..,lgilauf06tdexoperiteln_......,.QelaBnogadiruşi
repretlnUl,plnAinetapo.actualldecerretare,prlma deocoperiredeaceşt
~n pe terl'loriul ora.f\l]ul 8u<.-ureţl! şl printre primele din tntreaga
ţart 3 . DlmeMlunl\t!, fonna,eapaci'labeadeproducţ>e, ~~l
tipdeniptorerau foarteasernAnăto1reroale ceiol'!altet\puridlnace
eaş! vreme descoperite atlt pe teritoriul Rormlnlel clt şi ln afara gra-
nltelorei•
ln condiWle Inexistente ln ion.li• unor depozite metarnotlk<! de mine-
reu de fler, apore fl~cJ lntrebarea determinJrll orlginil mincr<."Ulu!
defleTredU!JlnaşeUri!emen\ionate
S-ar putea erede, la prima vedere, cA minereul redus • ci ar puteaav..-
o provenienll trwlSl}vAneanl, lntrucit tn Tr.nsllvnnla u1*ou bogai..-
zldminte de f>er, ~asti. presupunere vir.e 11\$1. !n oontrodicţie cu impo-
•ibilitlitea tnnspor\ulul. ln condiţiile d e atunci. a minereului de fier
dinTransllvanialnclmplamunteanl, aUtdatorit!dificultl!ilorde OTI:! in
tehnic cit ~ !mpJ.i.,.ţlllor de ordin politk ce ar fl comportat o ._...,_
""'nea acţiune. P e de • IU: parte, oontntdleţla amintit.I ar consta şi in
practica. n<.'dnminţitl pini apt<>l]l<' de zilele noastre, de reducere•
mhlereu.lul l• locul de extracţie sau !n Imediata lui apropiere. ·0 r.
existenţe.cuptorulul deredu..•rezlduurllor(•gurii) rezu\te.tede la
funcţiorm'ftll acesiula. prmupune, neopirat, exl51a>1a "'>Ol" reoierve ml-
n!ere ln aproplerea aşeztrll unde s-• efectuat operatta de reducere.
Aşa st!nd lucrurile, slntem obligaţi lă admitem extracţia locală a mi-
n~ulut de fier. Observaţ!! <le ordin g,,ologic, ca şt oole.delaboralor
privind compotl\ia ch!ml<'l a probelM anali•ate provenind dintr-o arie
mal lntinsil (dar de rlmple) nc arată ca nu poate fi vorba de „import"
~e minereu din ma.rile d epozite d e :rAcAm!nle metam6rllce runoscute,
Utuatelamarid~deloc:Wdoereduoere,ci e vorb<tdelNllOe
v!nta .cu.atcmară de origine
locale, de mici lentile de oxizi de !ier de
'N_ M~. SL OltMnu, Dl•

p.3if!wm
'"°'"'
'J"ori4Mdflilv!lhlalr•1ll.V<>l.l,p.H
m!n„!M141 I~ iw...4~1<1. DueuttfU, 1170,
~~i:r~~7~~~~:~?;iE:::E:.~~la~~Ş~"~::.n~
oOOimen.tar-ialuvionaA, a Qror c:iistcnţ;l ln niveluri lent.iC\l!.are ln maiul
rlurllor 911u ~Jurilor est!' un fapt bine runoscut, asemenea lentile
g;lslrulu...,. ln ~Jma ~lit.lţilor sus menţionat!'. De a ltfel, <> ~e
de toptce menţionat!' ln donim<.'Tlll' ln zona de d mpic ln 1Cner1l, ca
valee. Blil, Baia, R..cli rla eu:.. nu pot fi lntlmplătoar.. ; ele indici e>da-
benţa U1'<lr .semene& mlnerallzaJll pe care anuml\i indivizi din ll$eZA•
rile omen('Ştl cHn a propiere te valorificau '. Un....,,,.,.,.,. topic e5tc
pomenit şi pe u:rhorlul onşului 8uo.."UJ"C1ll la JO de<l('mbrle 16&0 : ""te
vorba de „VAiea Bl!I" ln hotarnica moşiei Clanţa de ltnP, Bucureşti'
~J·~~~ :-ev=w::. ': ~t:'Wi:„ 'Te'tlt~n :..lei.
1 1
!n contextul i.octeUţl\ d.clce din serolele llJ. J t.e.n. aşnlrlle din ace·
eaiŞ! vreme de pe 'llerllorl\ll oraşului ~ se tr.<:r!u prlntn gN·
pk"ile doMnognll!oo dacice ai clror loc:ull<irl lfl lruwlherl cunortlnţe\e
ne<:esatt pr..:tklrll unei act.ivl!Jtl proch.ieUve de o mm'f! lns..mnl tate
P"ntrudezvoltanoa f()J"\elor deproductle ln g<>neT&I, !iel'lll ""n1Ululnd
.cea ma l lruem11atll din tolote mater!Jte prime care a u jucat un rul
revoluţionar ln lslaie" '· Allturl de oelela:lte fndoo,je\nkfrl, ei;tnc\ I& no--
ducerea f l ptt!l>Cl'C'ea mcl&lului de bez.i au contribuit la con<0llda, ca_
şlrlspln<llrearulturil.,..ter!alegeto-dace.
Mileniul I e.n. este, ln genera.I, slab "'p=entat demografic pe terito-
riul B"""~Ulor, !.ltualle rare se ..xplict nu atît prin slaba populare
a zon„ i, dl mal df:, grab.i "" dalorefte stadiului actual al cun°"*tcrii
fonnelorrultural" al" romunîtll\ildevia\ldin acea VTCme. Ce=tă
rile elect.uate a u 0<:os la iveală in unele a,e<liril de pe la mijlocul mi-
leniului I şl vesllgU ale l>f"OCO!Oului de reduccre ţi prel~ a fien1-
tui. SM<lf: pomeni'ltn.·.......Uordine de idei q1ra 1i roplrorul deredll!.
d~periteln aşe"d.r!ledel• Ciurelu~ Striule!t.i daUnd din oecokle
VI- VII •,. Sfnt de mcntionel.. de "''' "''"'''" ' tiparele de turnat crudu-
!iţie metal!ce IJVIOţite de~deturnatdatlnddinanel~secole
de"'-"Operlt.. I• Strlul~tl·Lunca "'lu In alte puncte' Vestigii as.emllM-
IC>11re l u fos t descoperite şi fn a]t„ )oeiol\l.ll\l de pe torltorlul ŢAr!i Ilo-
mlneftj l<hr.lh>d 'din ~ """""' ""· de pîldol., la Olt>!ni (j..cl. Tel~
orman) 11, la Slrata-Monteoru, la CTnd<oţti. etc Toate aceste dl!&C<>PC- '
rid lluslrN.Zl activitatea de l)ttlucr3tt a m"talulu! ln vederea conk'C·
\i<miril cruciuliţelor ca obiecte elf: rit, ....-=ie demonstrea.U: utstenţa
une! popula\ll creştine. la act'fl d1 t4 numi i o popul.lţle daco-romani,
inrlndu! clreiase. rihp!ndis..n.....areligie.
111,p. IU.
I& 11'1•~ <le "'~-
~d~
A dol18. Jumăta te a secolului al X -lea reprezint.li pentru aria geograficii
aactualului<Jl"llŞ, eadtaltlelpentrulnf;;reglll spaţiu enracarpatlc " ,
un moment de sensibilii creştere demografică datorită unei oe....care
linişte şi stabilitate a poporuelor, Huta arheologicii a zonei bucurettene
consemnează astAd nu mai puţin de peste 25 aşez!ri da.tind din seco-
lele IX-X!ll, m~ majoritate apar\in!nd secolelor X-XI 12,
Acell.~tă .._.r.slbiUi creştere a populaţiei ln .ona menţionată, !n "port
cusiluaţiadinepoaipn.<'edcnlii (ch i&rdacllcunoaştercaperioadeidlnlre
secolele I-VIII nu se aflii la n ivelul celei din periooda imediat urmA-
toare), a pus !mperi<>" problema gasirii unor mijloaoe potrivite !n ve-
d.....,a aCQJXTiril nevoilor dc aliment.are mereu cresclnde ale popula\lci.
A.şacums-adovedit~nt, urmare...acestei,..,.HUl\i afoste:<tinderee
suprafeţciagricoleşidiu~unorsoluţiitchnicedeunren damcnt
superior. Pentru a răspunde convenabil unor ucrrumea solicitări, ln
$pcd•l !n vederea obţinerii metalului de bază, a fierului, din cere sl
se realizeze unelte agricole, a fast nec:esad extinderea &ctivitlţti de
valorîfk11re a minereului de fier din •onl. atila vreme cit procurarea
metalului pe ca\ee schimbului r.u pu\<>a tl Inel o reali.ta.te. Aşa se e:<-
pllcA d"""'.., constată !n aceută vreme pe !ntreg teritoriul extracar-
patic o generalizare a valorificării rezervelor de mineralizaţii IDCale.
Aproape că nu e xi~U qezare omene>l$CA cercetalA din are sl nu se
li scos la ivea\ii mlrluriile> unei asemcnee. ""Uv!tă\L'i. Aşezirlle din
zonabucureştee.niis-einlegr""'2Aşi e!edeplin!n ..,.,..tcontext.Ce.....,_
Urile arheolog[<,., tnt:reprinseplnlacum ausco.laivealA lnnumeroase
puncte ""P!a\a de Flori, Albot, mlneasa, Mogo;oaia, Buftea e tc.",
vestigii ale procesului de reducere a minereului de fier şi de prelu-
crarea !ul (zgură defierrezultatădinopeni.Uade reducere a minereu-
lui, lupe de fier obţinu t e !n urma reducerii din caii: unna sl se pre-
\ucreze diferlte obieete, une\te, arme ete.). ln ce prlveşte cuptorul de
redus, nu avem, deoc11mdată, date eecte pentru a putee. apreda O!l.pll•
citate& ~i :randamentul """'9!>Jia; at:.leSt luau se poa'ie face, ln5ă, com-
parativ cu uemenea cuplOare de redus d..sooperlte tn alte păr\! de pe
teri'torlul extrat:arpatic cwn ar li, de pi'ld.ă, cel de La lllinrea-l~l" sau
Blrlad-Prodana'". Observaţiile de lMborlitor {analizele spectrele efec-
tuate asupra unor asemenea vestigii) ne dau oon.'Carl Indicaţii ln ce
priveşte n!•·e\ul tebnlc al operaţiei de red ucere a minereului de licr
"Ş~ Ol1<9'1U. Ewlllfi4 prousuM li< ottl"•lz•n Sldl4MI la • li fi sud d• C•rpoJt
~15't=J~1:=:!·~~::::;~
:!:;,).Ol*'>u.
. .~~~:!i.11171~"" '°"~111
~•fl•fUQUTlk„,
B""'1Nlfli, Ul!ll
Off-
(cap. pl'lvllorla!.....iau.mu! llm-
" M. C-.Wiliniu, P. P,,~ op. ct~. p. 13-U; Şt. Olleanu. C...,.<4r! "" prl-
t>ln la pro1h1qla ml•ln4._ I• S10ldii, 111111 Nr.~ I>- i><t; I. lon.otru 11 col• b.
?.~~~~~~E,;;N.fr1::'.Z:J!..:~.q:=m~~-=:
;,~·~.lui tn SC/V, An, V (l!IM) N.r_ l-4. p, U~I:; M. VI (l!lGS)
•setV, 1901Nr. l . P.14iil ;l>totlaRom4Jlitl,•-oi. l.l,B""""""1,1902,p. U.
Rezultatele unor a semene• analize efectuate pe meter!ale des<'C>per!te la
Alba, Piaţa de Flori şi BAneasa indică un prot"ent de fier rămas ln
~lnlre55,58•/, şi58,300/1 ooeacedemorutreazA drandamenNl
uno:r asemenea cuptoare era destul de aclzut, astlel el meşterul res-
='~ ~~: ~~~i~.L:': ~~:e~~. ~„ :=
er• extrem de an""oi..S, ln &pe<'lal c11Jgerea minere11lul de li~r. core,
dupâ cum am •rll!..lt. se gbea ln r.e.tură fn !enlUe extrem de să race
(de cele mal multe ori depunerefl. de - ox!ti se pn_>zenta ca o pojgbi\ll
s11btire lncastr•Ul ln pietre de mllr!mi variabile): numai un bun C:U·
nosclltor, lnarnuot rn cunoş.tin\e tehnice deprinse şi transmise din
generaţ!elngeneraţîe,puteasA!dentlficeşisllobţlniicantltatead"
minereu n"'-""""ri. Urma operaţia de reducere propriu zisă, de!ilul de
diflct!A şi ea, cerind, pentru eleduarea el, cunoştinţe de oonstruC',ie
a ruptorului, de preparare a minereului fi cărbunelui de lemn, d'e do-
zare a · focului cu ajutorul foalelor manuale etc. Toate aceste oper•Ui
erauextremdeanevoioasc,dareletrebuiaufleu\e))<!ntruarksp11ndc
.Wiclthilordin'&llrieWturimaiou&earnli;llU!n&l.a.ia•e:q>llcldeee,
ln momenl11l ln eare, lărgindu-se schimburile eomerclale, fk'l'\ll extru
din depo•ltele metamorfice, din Trans.ih111.nla ln specia.I, pâtrunzlnd
pc piaţa extracarpat!cil, mal eu seam.l din l!eCO!ul 11l XV- iea, sub formă
delupepentruprelucrat,apuscapâtuno:rasemene11anevoioaseprac-
tici. ~r tocmai prin aceste diflrulUlti, actlvltaka de extracţi e, n<lu·
Ol'l"<> şi prelucrare a metalelor mai mult declt ori care alt.ii activitate,
Agraridep!JdA,conler.lpopulaţieieareaprllcticat-<>C8J'BC\cru!de
stab!lltate, sedentar, inC<Qmpallb!lcunomadlsmul neputinct"" 5.1 l~n
deze asemene.a acllvilăţi productive. AC'Qlo unde activitatea ne!ntreruptli
de extracţie şi reducere e3te ptJ'ă ln evidenţA, ea constituie""" mai
~~~re dovadă a contînuităţ!Î, a permanenţei popula\ll'I din acea
Precum oe ştie, dîrşilul secolului al !K!V·l~a şi lnceputul se<:<>lului ur-
mător repre"L!nlă etapa de formare a aşeiărtt urbllne de pe Dlmbovi\11.
CalocdeproducţleşiscbimboraşulB~Uapolarizat!o.jurulJul
ln d""ursu!.evului mediu dezvoltat aproape lntreaga activitate econo-
mici din zonă. Prin Intermediul pielii, Burureştil au pus la dispoziţia
consumatorilor din zon.I o mare dlvendtate de produse prlnlre e11re
şi fierul •ub fonnli de bare de prelucrat, fier adus, ln cea mal mare
parte, din centrele miniere transilvănene !.&U ~hiar de peste hotare.
Venhlle practici aparţinind feudalismului timpuriu, de obţinere a fie-
rului prin valo:rillcarearesurse!orloca!e, se miri menţin doer pe locuri
li !rltr-omlcA mli:rurl. Aşasee:><pliri prezenţa!n s.ApAturiloe arboologiee
..rcctuatepem.zapropriu-zill!i„oraşulutllJll.uinunele~lrur!Ue
aunorvestigil(cuptoarederedus,:zgurldefier)aleprooe1Suluidere-
~ucere a mlnen>ului '"· Cu otitnpul vor d~a şi __..,.,...,.,.. remin!s-
een\e al clror randament c"' mult prea eostisitor !n raport cu pro-
curare.. flerului de)a red.11!1 aflat pe piaţa oraşului. Acest fenomen se
!ntiln ~<>, d„ ltfel, JI" lntreg .teritoriul RmOOni<'I, Iar atestarea Iul pe
teritoriul oratului Bucu""ti reJlectll deplina integrare ş ! din "'-""'t
punct de vede"' a opa\lulul pomenit ln conteJ<tul ~zvoltăril soc ietaţi i
româ_'teştl
Andeonftf p•~Jl<ltions poar riduire le mîninoi

de fer surle1eritolrede' bville de Bueorest
CONSTANTIN ŞERBAN
Rolul Bucureştilor
în formarea culturii
orăşeneşti în evul mediu
ln gener-a\ clnd se vorbe, te de<p.-e cultura din evul mediu ln ţarilc

rom.Inc .., face o clasificare simplistă, con•iderindu-sc eă !n a""le v...,._
muri au existat numai două feluri de culwrA, corespun•lnd' ""lor două
dase sociale fundamentale şi anume o cul1urd /eud411! a stAp!nllor de
mafii, a unei minoritlţi din punct de ''ed~ demografie şi o <11Uur4
popu!orli a ţărănimii deci a unei majorităţi a populaţiei
fată !nsă ea urmărind a""a.tă problem! în procesul istoric li! formării
şldezvoltlrii or"'l"lornoa.stremcdi<>valeeanun~ea,·alllaun
moment dat o sinteză a celor două culturi , dar se va lmbogă\i pe par-
curs cu noi elemente, f liclnd-o să devină mai complex.§, ra lormA şi
eon\!nut. !nccp!nd tn>ptat să oglind..-scll o vreme m~>nta!it.otu ş i va~
lorile spiritual<> ale unei ar.urnite pături sociale ~ i anume a aceleia
constituită din orăşeni şi Urgovcţi iar ma i llnlu la hotarul dlnltt
e\•ulmediu şi epoca modernă ş i mai a le& la !nceputuJ epocii modern<>,
auneiclasewdalenoueonstitultc-burghe..ta.
ln acest"""" cr<>dem că nu mai <' n<>vo!e de demonstrat cA o.şa cum
aflll.rn originii<> burghezie! tn pătW"a orăşeneastli şi a Urgove\!lor din
cvulm ediu,tot a şarultura~h<'Zălşiarc rA dicinUcadî n ciaieifn
.Wtura orAşeneol.!!Cl din evul med'iu. Aşadar tn evul med!u nu .,. mal
poate vorbi numai de o o:ulturil populară şi de una lcud'ală ci şi de Q
:ulturil ori!ş e,,., oscdmal mult sau mal pu\ln dezvoltată , aceasta!!lnd !n
depllniconcordanţăcuniveluldcdezvoltaroal for\elordcproducţi<>
d inmediul urbanrospectiv.
Cultura orllşeneasd ln~ cvu! med iu din ţările rorninc este 0 temi re-
centă inlratli in preocupările 15torldlor din ţara noastră ş i despre unele
~~~u:le~sa~ ~;~vffo~il ~~ p=r~a~~~~~~C-:ti\g!~:~~ ';::::

mai acelecltcva articole privind rltspindlrea ştiin\d de carte rn oraşele
n<>&Stre medievale'. De aceea ca sll lnlreprlnzi un studiu mai complet
asupra formării şi dezvoltării culturii orăşencŞti este nevoie să ce,.,,.._
tni un mare num ăr de dOc'\Jmcnte cu caractc-r urban - numite uneQrl
Impropriei acte municipale - . caro ln prezent, în marea lor majori-
tate s!nt inedite şl din ele să rCJii numa i 3cele elemente care oe referă
la ftilnţa de carte, la !nvlit,Am!nt,Ja t!pogra!!i,la Uteratura de toate ca-
tegoriile, la bibliote'Ci, la Jibr~rH şi cabinete de lecturi, la mentalitatea
popula\!e! urbane din epoca respectivă, ştiri menite s.ă ne <lea o hna-
gine nouă, mai romplcta asupra a ceea cc "" cunoa~te sub numele de
„unlvers"-u! omului din evul ml'diul, dar care locu ieŞte fi-şi de<ft-
şoarli !n\""'8a activitate la oraş. Dar pentru aceasta trebuie sA ştim
un lucru şl anume eondiţiil" de dez11oltare a oraşelor n<>astre ml'die-
vale~! pentru ca ne vom 1-cleri la oraşul Bucu..,,u, a oraŞclor din
Tare. ll.omâm.•2scă pe o perioada de dteva secole•.
Dupii cum -e ş ti e ora~ul Bucureşti nu este cel mai vechi oraş din
Tura Romane a scă şl ca atare nici rultura populaţiei lui nu va fi de
aceee.şJ vechime cu aceea din Clmpulung Muscel uu din Argeş de
ex. ' .Deaoe<11elvaocupaunloc ...'010dar-ovremelnrindul celor·
lalte oraşe ale Ţar!! Rom âneşti. Cu toate acestea elemente de cultură
orăşenească ln Bucureşti pot fi surprin.., din "'-"COiul al XIV-iea, odata
~!~._:1i!~nar~,"';e~;l,"'!n~~~:md~~ur:;~~~~~e:~~ X,eş!:
\iun! chiar numai elementare de aritmetic!. De asemenea dacă ne gtn-
dim Ia scriitorii de documente, la grămăticii care •lnt !n Bucureş t i
c:h!arla sflrşltul sec. XV' fârli să mai \'orbim de<Oei din se-cole le urml·
:rt~„.!~~ d~g~~=:~; ~:\~,"~~ :~ ~;,i;~!~aS~"~ta!ş~~g~:
Ulritecu!X"" tc.st aroste\ uis..uavătal uluisauac teal eadml nlstrailei
locale deBs<>tn~n ea ln~rite de jud!'\ ,,,_, P"""l~a oraşului• (cea mai
veche pii•trat;! fiind din a doua jumătate a"""· XV!) cu Jnscrtp\!a o
vreme ln limba slavă'° ,i din 1628 cu inocrlp\ia ln limb& roml1nliu.
Dact pe ştiutorii de carte li aliăm !ncli din sec. XV, deşi e posibilă
e><istenta lor fi mai lnainte, ln măsura ln """'valori ma teriale de la
mcŞteşugaris-aupiistrat,petipograf l sepa,..-,cll·!anamlasflrşitul
sec. XVI după ultimlle rtrretărl lnt,..,prinse ln această d!re<:ţJe'1. tn
":i!i::.~"ii!::.,.-;r~':,:0~1,1,u~.J:;:l.1~p~~ 1n "°"""'"''•pri-
0 /<i<...,p,Itl
~ ~;:'·~·de L!poCJ"atlo. Hlo\$\ll ltl 1'73 Ia m-- Kumbutta .ie Uq~ Bucu·
=~~=:'.d~f~.~N:~=-~~r;:.~ 1,r:~~~:::
Hni.I<• t>l b lio! «llor<,'l9'i~, p, 1 1 7- ~19
acelaşi timp ma..,Je număr de manuscrise !n limhe slayă şi rorn:tr>ll a>rc
au fost copiate ln Bucureşti" f! care au cireulat apoi ln restul Ţării
Rom ân~şti , ne îndreptă ţeşte să afirmăm cuprinderea ş tiin\ct de ca.~
la un număr ma"' din locuitorii oraşului. Nu este exclus ca la eceas~
să fie rontrlbui\ şi arele şcoli de ln••ăţăm!nt elementar care. au lunc-
tionatpel!ngllbisericiledinrnaha\cle"
Dar la lnceputul ""'°!ului al XV!l-lea !n<"<'p să circule şi cllrţile
populare. frecvcnteln mediul urban"care au lavori2at pe lingll unele
Sl"rieri cu conţinut "-'ligioo, ca Apostolul şl lllrgiree orizontului geo-
grafie al cititorului di:l. mediul urban bucureştean care prin lnterrn<!-
diul lor afla că ex!Wl şi alte ţări. mal lndcpartate, cu o al~ climă.
fauna.şi florll, cu oraşe şi oameni supuşi unor alte obiceiuri, etc. Pin!i
lnsecolulaiiXVlll-leaauci rculatlnBucureşt!desigurşlacelelegende
cucaracterlstorlc, cum ar fi Legenda ciobanului Bucur ronscmnatA rna.i
tirziu şi de căllltoril străin! !n jurnalele lor '" &au baladele care !IU5trau
faptele de \·itejle ale locuitorilor oraşului ln lupta lmpotriva turcilor
Se ştie cll oraşul Bucureşti a fost mult.§ vreme numai reşedinţă dom-
nea.se! ş! anume, ln epoca domniei Itinerante iar mai tînlu devine ca-
pitală a Ţllrli Româneşti, lmpârţlndu-şl """"5til cinste mult tirilp cu
oraşul Tirgo•·işte. Şi totuşi din a doua jum1\atc a secolului al XVJl-lea
la Bucureşti se dau cele mai numeroose hri..,.,,•e şl pitace domneştt,
aief va fi sed iul permanent al Divanului şi pl Curţii dom.J t{'Şli, ln cea
mal mare J><Orlc a anului. A'-""'ll fapt. ·aparent de naturll administrativi
dar!nrealttatedreptoronse<>lnţăac-reşterll!orţe\ordeprnd'-"'Ue
l<X•le, va avea o hot!rltoare influenţ ă a•upra de~voltllrl i ulterioare a
culturll orăşeneşti, pentru ci de acum lnainte Ilici la Bueureşt! .., vor
wncentra aproape toate valorile spirituale aJc Ţări! Rornăn'-"lti. Le vom
~il~c~'"~~~~';l~u~i secol fi )UmAtate, aproape 1n
I. Tnvitţ~mfnU<l.
Din a doua jumătate a secolului •I iKVl! -lea la Bucu-
reşti se roncentr<11zll instituţiile de !nvăţămlnt general ~i superior.
Numărul mare al bherictlor a generat şeollle " lementare pe Ungl "<"'S-
tea !n fiecflre mah•la şi dacă ""te sA ne luăm după cifrele procurate
de unii wn temporant. la sli"flh•l S<.'<'O lului al XVIII-le.a nlstriu cel
puţinclteva:recidcastfelde11CO!i 11 .
Apoi nu trebuic _sll leultlm peC<eledegrad superlor. Lasfir şltul~
rolului a l XVII -iea pe aceea a Academiei domneşti eu limba de ~
dare ~te ş! ln ...colul al XVIII -iea structural ~anl>.at! "· De
asemenea la lnC<'putul 5erolu\u! al XTX-1611 va fun cţ ion a aici Şcoala
s uperioară rondusă de Gh. Lazăr cu limba de predare române&cl.
"v...i ,1 G . stn>mpel. c..,i,u

B~ , 1"8,XLil +3' 1p.
d• ma•„""'• ..,,...,..,tl p1..a Io 1100. voi. 1.
1</storiolil"""",.;t,""'4.... wl.l,B~tl.ttff.P.~:SO.
7~. !· i:r-i•M<ll, Z.cq~<~•ll• I! bl•oi•I• •<ri<ul»I IK llmbd "°""""• s...,......11,
•11....W.OT4fi'IKIHMe>1„pl,vol.l.Bu<:u ~ t1. l NS.p .217
=\~= :E:di~:!:~::~~:·~~l:. ~u~:'!.:i:a1~1~'."i~n-ur;_:i~

: 7i~· camui..no, A«ld<mm• -~•III dl~ au.,..„p1 fi l •fl. Bucu~ll. 111'1'1,
~arin 1820existau, aici, ln BucuNştî două şcoli de !nvă\lmint
s uperior".
2. Tlpogrcf!ik Tot din a doua jumltate a sero\ului al XVII-iea Sţ ,..,._
!nfi!nţ..ază la Bueu"'*tl tipografia pe lingă Mitropolie de data ace«sta
fl care avea Iii cunoud o d<"Zvoltare fllrl p!'"CC<.'dcnt pe timpul lui
Antim Ivireanul ~l apoi ln epoai fanariotă. ln epoca lanariotl. avem şi
prima tipografie bucureşteana eu caracter Laic a lui Constantin bol-
t.şul, probabi: un negustol", care lucra ln.a prin comenzllc lndicate
dl' Mitropolie. La sflr$}tul secolului al XVlll-Jea se vor mai lnfiinta
o;J a ltetipogralHdedltrenegustor!localnicisauve ni\ldecineştieunde
aceea a fra\llor Nirola şi Ianc La...:tr » . ln fine la lnceputul
<:\UTI est.e
serolului al XJX-lea tipogrofia cu caracter laic devine .aproepe s in('.ll'fl
fonnă ln această branşă, de exemplu"""-"" lnfiintatli la caplilul podu-
lu! Mogoşoalellaci'!"'eaualuiMavrogheni".
ţi Ul>nlril. Tn p-rivinta bibiiotedlor,
3. Blb!l<>!eci tn (ol'llŞUI BueuttŞti
existaoasemeneainstituţielnelde la!nfi!nţa,....~em!eidornneştl
de la Sf. Sava care la hweputu! secolului al XVIII-le.o. avea un număr
mare .de clrţi, la aranjatul cilro;ra douJl pe""tlne au lucrai timp de
două luni de zile. O astfel de blbllote<A este pll$ă la dispodţia publi-
cului ![IC! de la sfir,.ltul secolului al, XVIII- iea lar eu im?Nmuturl
abia de la fnceputul secolului al XIX-iea". Această blbllotedi va avea
o salAdei<•eturlpentrueltitorlldinoratdind...,.,nlulal4-Jeaalse-
rolulu! al XIX-iea, clnd ln depozitul ci se vcr afla c:eJ puţin 10.000
volume= iar ln d'-""""iul al 5-lea cu 14 OOO volume, fiind utfel cea
mai maro bibliotO'cil din Ţara RomAneascil "'·
Diluzamiţirtil!nrinduipopulat!eiştiutoo,..,decart e şldornlcade
instTUino se va face şi prin cabinetele de lecturi apărute la Bucul'l"Şti
ln. decenlui al4-leaalsecolu!ui alXIX-lea prin Ubrarli We!""fi Wald-
t>au(1836)2'i:aictvorveninunurnaic'1rţidetotfeluişîlnmultellmbi
strilnedarşlz.iaredepestehota,..,şldin\ară . lnpreajm.1,..,volu\leid!n
1848. llCCl'1ul ln aoeste cabinete se f.,,., !n ..,himbul unei taxe obliga-
torii •.
Diruza,.... dirtil ln rindur!le publicului bucureştean se fa<:<e şi prin in-
termediul librMiilor adA.postite prin hanuri şi de aceea acestora li se
ma.ispl.lrle·kl!nceputdepoz.ite\edeclW"ţidelaboltl.ln-Sucuttştiexislll
ln1830oasemen ... boltălingiibiserimBără\iei şiapar\incaunula
anume Gheorghe libra.rul:r.: apoi a!)lir şi altde mai al"" in centrul
ccmerctal al oraşului. Un eotalog al unei astfel de lihdrli va apă..._..
!n preajma anului 1848 şi cuprinde citeva sute de titluri din cele mal
,„10 IOC-
Şl
1•"'114"'11<Mul dl•
Ol"'8nu. CODSWIUn
Ro„hfc, Compet1dîu, Bucu,..,.11. l!Tll, p. 111-112.
Ş.,Nft. M<1«1uo~rlfc d!o To•o i!Ottl<l~...U JI Mo-
"' ....W m«lho, Buo\lf'OŞU, !9'19. p. 181-236.
„,d.,,,.p.:!111 ,
"Arh,SlB""""'lll.Sulurl ll
"P.Oi><uou,lo/l!ftf4n<11!<1nooll<1•«1b!bho„clio.!>"'blltt'°""'"''""''P<>«I
""111'1•.....,i-l~l "'lNnl<, ln Shl<lll >I «f«Olrl de bmllolool<. voi. I. 1$5~. p. 41l-tf.
"vol.!~9l~tocl!Cologlulu.JSf.S.v aelabatoi \d < p«>f.!."""1li<,!Jll$U.
•V• 1U""111N1m4,,.1<0 l8<:\. p.l2'l.
= ·~~~;,~~."f8;;._n1:12
variate, din toate domeniile ~ anume: litemuri, istorie, economie,
didactici, nknnfie, fliinţe juridice firi 5l mai amintim ziianlle cat'e
le!nsoţeaucadeobi"'"i"'
1, Ut,.,...turo, Se pare el producţiile genului llrlc6lnt mai bine cun....
•·ute, d<'!lprin.se din opera poetici a Viclreştllor c:um ar ii acele venurl
dedicate oonstn>eţiHor edll!tare dlno:r114(deu. ci.melele), unor hutl-
1uţii de t'\llturi (de ex. tea trul, tipografia), uu numeroaselor !n.,..ndll
are devastau o:r114ul din dnd ln dnd '"·
Uten1tura .rultA bucureşte.nă cu lnceputuri !noii d1n ~lele XVI-
ll<Vll prin -cele balade cu continui urban, de ex. ardereA Bucureştilor,
sporetl.emllialesln~lu! •lXVIll-leafl · Ui lnceputuloerolulul al
KIX-lea cu acele balade care ev<:ICA evenimente istorice de mare tra-
glsm prin care a trernt populaţia oraşului c:um "1' ti de ex. revoluţia
dlnI82I(Ctntecullu!BlrnbA$aS.va,)•.
Despre Uteratura drwnatic:l de lnoeput ln Bucureşll ""ştie plnl ln
ptti;ent de Jucrllrile lui Constantin Fac<::a (Comedia vremii) u.u ele
tul C. Băllcescu (O buni educaţie), sau ale Iul Costache Caragiale (O
soattlamahaJa)lucn"iriapirute!ndeceniulal4-leea!seco!ululal
XIX-iea><. Şi totuşi cu un deceniu mlli lnalnte, adldi prin 1820, tusese
&erl$I la Bucureşti - şi de1pre aceuta se ştie pree puţin sau chiar
del0<:-ooornedieln careerausatiriute moravurile medicilor bucu-
i:ettenl, Intitulată Comedia noule Valahlei sau Imunologia doctorllo:r
lnlnfern"'.
Şi llteratura istorici este larg produsă !n BucurqU. Acum un sfert de
veac a-a afirmat el prlina <:mnlcA bucureşteana:""' tJ Cronka Andro-
nf'ftl\o:r; dupa N a mai apilrut Incit una }l anume aceea SMisi de Ioan
Dobrescu, ambele editate, de ace~ autor 13• Dar originile 11<.'eStor
<T<>nlci orq..n.-şt.l Mnt cu mult mal lnainte ~ ele a u avut forme d..,..
sebite,.,.. l puţlncuun~lm a i!nalnte.
O vreme primele M"On!cl bunireşten• vor fL „ vut mpectul primelor
nMStre anale .,,r;.., prin mAnăstirl pe """" le cunoaştem din llteratura
noastrăYe<'he, ad iclavlnda..pectulunor5CUrtelnsemnAri,re1ttltoare
Ja viaţa "'tldlanA din Bucureşti, bogata ln evenimente de felul unruli-
to:r: fte calamlta!l naturale(~, lurtun6, gr!ndlnă, vl)elle, triisnete
~=i~= ;?~~ni:,:~~,;~}~ t;~i:!irl ;i:n~~~ t::'c!rş;i::;i~
de ex. rlzboaiele ruso-tun:e, · sau ră2boa!ele 1 austro-turce" etc. Aceste
htsemn6ri olnt foarte numPrO&Se pe pai::inilc man~lor ln Jimba
slavi , greeet şi mai llies română, pe folie difttitelor tipărituri. ţi au
ornare valoare, adesea chiar de document istoric. Ele au fost seoase
!nevidenţălnceplnddln,;e:,oluln(lllrumai al es deedltor iicatal°"gelo:r
demanuscri.., şidetip;'lr!\UJ"lv<rltirom.1nf'fll •
::u:~~~ ol <lr\110< """""111 a: oe afli 1n lll>T"klol lui G. loanld,

•&.Uld.WJ.stori<,uh<Ol<>giofifi!Ologj.r,vol. V.l .... p.3H.
~~~~i§E2~?~~
•
~.:: ~:,_.
vm.
~"":..i~~~.~i.,i„.,.._~;_r,;-uco1 .w IROri<. vo1. p. ~
1w
Şi totuşi ln secolul a l XVIII-iea a f0$t scrisă prima cron ică a OI'lll,fului
BucureşU care a purtat titlUJ dnd de „Istoria Ţării Rom~n~i şi a
B\lC\l..,.Ş\ilor sirac!i", dnd de „btoria Ţârii Româneş ti de I.a leat 1769"
clnd „Răzm.!rita la Intrarea ruşilor ln B u cuuştl". Această cronică 8Cl"lsl
ln limba română cuprinde ştiri din Bm:O<e')ti de !a !neeputul războiu
lui nao-lurc din 1769-1774. Autorul a fost un membru al ~om unită\il
oraşului identiflc:at cind cu un anume Ştefan Rus.i\neseu. cind cu un
om din casa Canl&CIUinHor. El nu numai cJ pr<:U ntă even imentele ea
unma rtoroculardar lna celaş!timpdl!.lndlca\!lasupreunot constnlcµI
din oraş, blneclll'.IMCUte ca de a . ' hanurU., sf. G heorg~. sf. Ioan, Curtea
domneasd ; unele strlizl principale numlte atunci poduri, drumul slirll,
precum şi le condlţjllc ln "8re a losl a=tet domnul ţării sau cum au
f<$t Bbr.ga\i turciidinoraşetc. ~.
Dar mai este şl o altă cronleă orăşeneascl la începutul secolului al
XIX-iea atrihu!tl, la Naum R!mnicee.nn, a""'a relatare Cl"Qnolog•c.I ea
şi analele de Istorie ln genera! referitoare la anii 1806--18103'. Auto-
rul el a scris-o !n Burore-;tl şi cuprinde multe evenimente dfo viata
or"'iulu!. O spune el la 16 augu&t 1806 „\'inert seara a lug!I d!n Cra-
lo\'a' ca!marnmul boll'I" postelnic Jordaehe Arghiropol venind afct ln
Bucu..,..ti ş! de ofcl dudn du-SI' la Constantinopol ". Astfel de P'"""i>.ărl
de lcx: ai <rid $lnt a proape la fiecare da tă menţ io nată. Se dau chiar
11 amAnunte mal multe de el<. „25 aprll!e 1807 s-au pornit oamenii dom-
nitorului ca să aducil pe domniţa Ruxandra a lui Mavroghcni aici ln
R\lC\lreşti le curte• sau „Z ianuarie 1809, s!mbă tA, a veni t noi.a laj
' Kuşnîcov aid la Divan". Mal trebuie adAugat că autorul face !n ace-
laşi timp predzlir! de locuri ln BllCUreşti cum ar li de ex. Curtea
domnească, unele casc boie..,..u, hanuri, biserici, martăstiri , Mllropo-
lia etc"'.
~!':~~~1 ~l~~!u,:~~~ ~1of~ ~~oorn~ ·r:;;~i„;;rC:::'!-~~
Moldavie""'· Dar a""""ta nu este o in!ţiatlvl l"""'la ci a coman damen-
tului armatei ruse şi nu oglindeşte vlaţ. cclldlanl a or"'iUlui """J)e<:tiv,
Se poate spune, ln !!Ch!mb, cil primele ziare apor p., teritoriul ţlrii
j:,5;;::ten~~:~l~~";l'ti..:~ ar'"\ aspect şl anume tot !na doua
Dar ln Bucure şti? Se file despre „Curierul român<'IC apArut în prl -
"1.!ivara anului 1829. Un lucru IM.I nu se ştie ~ anum„ că acest ziar
a fost proiectat iniţial sl lie un ziar loca! al orălenilor ~i nu al Ţ~ril
Româneşti, şi că el a avut iniţial numel<1,.de „Curi<'t"Ul Bucureştllor-.'°
"C.C.Glurftcu.V~ .,.........,,.i,,..1.10014.....,. 1nll< .,..10 1 "oric1, 1 M8,p.3\l-.ll3;

~l~.-.un "°""'"'III .,..,;/ic.to ~·••· X\111 - XVllI! S...Cur<t!i. l\1'17,
;~~·p.C~:~.,S ""'" OM"''" d<•pt• -~;j dl~ - fOMri<> l<I.

"ld<no,p.2'7-2'1
"Dans1mon -u.hl""'1Nt<lp4tUpoP4„t~M1''""°"'""1n s1...iut1„•«-
"4l<d o1< 1oti.m od i o,r,1-.p.1H~.
H:.~~~~~~E=~~~:~.1 ~~~m. KNoobol•. n u-1191,
ş! abia ln ultimul m<Bncnt I ,..._. dbt numele • ub care a şi apiirot. Şi
tot Ja .Bucu""'!li a fost ultmor Jocul conrentz!rii presei in !ntrcftga
Ţară Romi\neasell la lncepulul 5ecolului al X IX-iea . Astfel !n ajunul
anului 1848 existau !n capitala Ti ril Romftn'°'t! U ziare, ln timp cc la
Brlli!a erau numai 3 Jar la Craiova, Ruzau ş1 caracal numa! cite unul.
Deslgurd a rmall!da spu• c:!te='adcspre„tabucu""'!tean3,des-
Prf mentaUtatea dllct"!telor cla$e şi <:etegori! $Odaie J)<!nlru a nvea
un tablou cit mal ccmplei al prob!t'mti cere ne preocupi. Dar nu nu-
ma! aut. °'"9.ful BurureşU \"a deveni ln cu~l secolului XIX şi XX
11centrul de coordonare şi. dc.tmbogA!irea cullUJ"ildlncelelalteora~
ale Ţării Ron>al\eft! l!e prlr1 Intermediul pro!010rllor care d"9Chld ~!I
!nalta oraşe. al Upognflllor eare ]uen:a?.A ln alte centre urbane nu
n<.imai ln Ţara RomAnlMISdi dar şl ln Moldo'"• (de e :<. <.in Upogra!
b<.icurEŞ\e11n lucretLZA ln a doua )UmAtate a seeolulul • l XVll!-lea 1.0<;-
ma! la RlldAu\i), al manuSC"ri&e\or ş1 tlp.!lriturilo r earc clreultl ln tOfltă
Ţara Român~i ş1 ln Moldova ţi ln Transll\'• nla. fie • l ncg1r.1torilor
1f m~tl!ŞWilD"llor am!,.danţl Cl'1'e transmit "" CUl\Olftln~l~ lor prof<"S!O.
nale ,l peaceleaspirltualedoblndlteln timpul şederi! lor!ndelungate!n
BucureşU. "
Astfel dupil un secol f! jwnătale de la statornicirea ea pitak! Ţării Ro--
~11 la Burureşli, ilic! _ l n a'-""SI. OT&l se vor n&Şte !orţel~ cele mai
importante spiritual~ ale lntregii \iliri, care ln priml'le decenii a le ..,_
colului a! •X IX-iea vor pune bazele eulturil unei noi clase 50clall', bur-
ghezia, Iar dupi ce relaţl.!le <apitaliste se vor instaW11 cu temeinicie,
„,,„„14 culmrl, de origine lll"l>anfi, va contribui l>ot4rltor la flur!"""
cultlll"il11a\iooaleromln0ţtl.
Ler&lede Bu.,,rest en l.aformntiolldelacullure11r1wolne

• uMoyen la;e
LUDOVIC DEMlNY Bucureşti-centru
de tiparniţă
in secolul al XVI-iea
Muzeul de Istorie • munlcipului Bucu~ti " d~lt !n anll soeialiS-
cuv'lnt -"" ~ "'inna

mulul un puternic centru de cercetare" Istorie! capitalei. Pe drept
d„ atlt materialul arhMloglc: ""°' la lumină
<le cnlaboratorii mu•eului cit şi tematl,,. 4i doeumentaţ\a l<>t mal diver-
slf!,,.te '1 mai bogate, • u contribuit ln mod substan\i3l Ja cunoaşte-
rea mal prolundil•l!""utululcapitalei tlri! noas~sociallstc.A•icu
noaştem mai bine rolu! pe care l-a jucat oraşul fn via\a econornid.
t<>cia1A şi politică• ţ!rli. Slnt reellzlrl remar<:ab\le fi ln domeniul
l1torlelculturli;aul°'tabordate'1~tateoserledeupectemajore
privind viaţa cultur•l-arthtldi din trecutul bogat al oraşului.
htoM tiparului bUCUJ"l'ştean, a drţii, • bibl!oterilor ş! prin urmare
a cirrulaţlel ldellor a devenit şl ea o temi din ce ln ce mal mult abor-
datl. Este firesc acest IU<TU, d~ ea <Qnslllu!e un aspect major al
dnvoltull culturale româneşti. La acea.ia mal adilugăm ca
vreme !n-
delungat.l oraşul de pe Dtmbov!\a • juc.t un rol de seama şi 1n dei-
volta..... rultumlli • po~lor v~ine, • popo11relor din Balcani ln mod
!=malaleatndommJ.ultiplriri!drţilor,apublimţiilorperio-
Pre\ulndaresttrerutal<:'lllpitalei,.,,.re!nprffentrunoaşteoadevA
ratl renaştere ca.l"&clerisllcli de alUel or!ndulril no.stre socialiste pe
toate planurile vieţii. lneercăm prln rlndurile ce urmează sA aducem
şi noi o clirllmidă la edificiul mllre\ a ! tn:.:utulul cultura\ al oraşului
Bucureşti. Sfntem eonştienţl 1'ă aceaslli contribuţie est<: mode!ilă, dar
Sl'fllimentul d1' omagiu in"orlişete din recunOJ)lin ţa pe care o simţim ca
odatonefaţtdeceeaeeastuineo!ertviaţ;ieultural.latUdebogati
acapltalel
Tiparul şi <'8.rlea tipărit!. aceste instrumente de păstrare şi transmi-
tere a Informaţiei, au eonstltult o latură importantă ln dezvoltarea
=ltunilă a oraşului Bucu~li, poate mai i mportantă chiar decit sin-
tem dispuşi s ă credem a.i tn vtrteju\ vieţi i modeme. Cind a pătrons
şl aîct aQe11 revoluţie care a f<>!it multip\k>area mecanică a clrţii? ln-
1,,.bBma nu „ pune pen'b"\I prima dabli. Eai a !<l'1t fannulată de mulţi
special~ll ~pinii acum. Răspunsul, ţlnind seama de informaţiile exis-
tente pin.I. nu de mult, putea 5li fie dalli numai ln sensul ln ca,,. s-a
dat de mulţi cerretători iluştri'. Anu! 16711 era anu! care apărea pe
primacarlc:care indiscut.abilcraoproducţieatiparnl\eibuc~tene.
Clorio fnle!e!IJ.!ul tiplrită prin truda şi strădan!a lu! Varlaam, om de
culturii remarcabil din see<>lul a! XVII- iea. marc• p!ni nu de mult !n
coll!)tii nţa noastră a tuturora lnceputurile tiparului ln Bucureştil. l\u
dispuneam de in!onnajil, mal bine zis nu erau 1nct.i depi..tate ştirile care
să ne permit~ să plasăm acest lnceput intr-o perioad! mel lndepl rtală
Pllroo paradoxal faµtul cil multe alte cent"' din .Ţara RomaneMCA şl
Moldova, fâră să mal pomeriim de eele din Ti·Ms!lvanla au cunOSGUt
lncă din secolele iXVl-XVll- lea arta mult!plidirll m!""'nlc-e a clrţi!, iar
or~ul de µe Dimboviţa să nu cunoască aceruiU artă dectt din ultimu\
•Ier t a l veacului al XVII- ka lncoace, deşi el juca un rol mai impor-
tant in dezvoltareacultural Aaţârlid""ltm ultealte""nll"'<' . lnte"61lnt
este lnsli faptul că şi !n acesl ca• paradoxul nu era din domeniul "'8-
Utăţl! obl.,.,tiv„, el din .,.,1 al cunoaşt..r!I . Azi ne stau Ja dlsp<J:Ziţle ştiri
!!lgure,doveziinrontestabllecăprimatiparnltăbu~şleanils-a!n
filnţat nu ln ultimul sfert a! veacului al XV/1 -lea ci cu un secol ma!
t"""1tle, adică !n jurul anului 1573 ~l cli prima tipări tură realizatli ln
~Uiti parnl\Aaplreacudatadel582
Rezuli.atul la care s-a ajuno a•i constituie rodul unor eercetllri mai noi,
la care 1i-a~ adu• contrib"ţia mul\! u.vanţi .~i oamen! de ştiinţă r~
mâni şi strl1nl. }'!ld să ""'°"'tituim drumul d""tul de anevoios par-
cuiB a.. oertt'tare (am lkut ~a91.a într-un ah studiu)' wm arăta
doar d apariţia primei Uparni\e ln Bucureşti legaUI de numele iero-'
monahului Lavrentie a evoluat mult timp lntr-o direc ţ ie ce nu ofcrea
nici un punct d<' sprijin pentru a lega activitatea lui Lavrenti„ de ora-
şul de pe Dlmboviţa. Cu toţi! eram convinşi alătu ri de cei care au sem-
nalat pentru prima dată ln bibliogra!il!e străi n e sau romAne'fti de ame
;':"ţ~a~~~:i~x7:i:..;,,..d~uti~ri~t~l':.-e~~'.ufn ti/;°~;:,tgr~~iaelro~~:
la un momenl da t s-a ln<etă\enlt acea părere !ormu!atl de Nicolae
lorgaclileromonahulLavrentie esteun.afi..ceeaşipeB<>anllicudiaronul
Lorln\, care tlparea la Bnl$0V ~la Alba Julla "41"\1 cu caractere chiL"i-
Uce ln a doua jumătate a secolului al XVl-!ea. Ştirile despre Lavrentie
er11ufoarte puţ1ne, e le aufo•tstr1nsedln8<."eleexernplaredcfcc teca re
au plstmt numele Iul dOer ln xllognivurilc ce ap3retlu ln frontispicii
şi dintr-o lnsemnare din care reieşea el el a vlndut unul din aceste
exemplare fostului staroste din Putna la o dlttă a cărei exactitate a
fostpusi la lndoialil nu fără teme!. Exemplarele cunoeeute pinii nu de
multnuaup3• trat tex tulcpiloguluiwid edeobleeitipogno!il!şiln
~i<:au numele, d a'lllL şi locul Upiririi cirţll. In mod firesc ln """"te con-
Oloof;Pi>1<~ •ll<orlm "'l<l4Bvcuu1fll•ueoluJa!:XV11I·IH.l n JWv4"' Uto•l«l
............ XV (1110). p. ~ I ; Barbu Toodo<U<U. ctmii..Jltz ""cl>i! cd'fl l>U<•i·
0<ffl d< ihln<<ffl /UO f- 1110). ln (li...uJ Blu>1<'U, XX (l lil! L). n•. t-10. if. ln-42 ! ,
Tll Slmod<-. Tiplsr>ll !>ol<:llNll<O" d < «"< l>iu•ic<urn>do%.
~~'.;.""chil Mimn>Olli dl~ J,lot""flfl, ln Gl111~! Bl.sni<ll XXVI (lM7), nr. - .
;~~p. ~~2:1~ N orva H~ aiM._..f'- "'""'~'"'"" O«h•. •ol. I, Buo~tl.

~~~(ig~z.J~~~~.... hi of<'OI~! ol J:VH .... 1n Stu.dil. R <oill' dt
diţii se diutau alte dl d ee. i<labili ooordonatele principale ale edi:til.ril
căr\iloorlui Lavrenli<!. Erau ins.I.şi multe îndoieli. S-auexP<"imatşi pA
rt!ri,carenuputeau fiup-eont:r.a1'ise,c:ă l.av'""1Wl>enu er liltlll\tipograf,
ci doar un xllognivoi' modest. TotUl'i ~.eure. evolua. S-a afirmat,
apo! a-a argumenblt din eţ ln oe mai «>nYlngllOI; ci oub a5pc.::tul ca-
racteristicilor tipogreJ'!eto nu se poii;.te stabili nld " un fel de i~ntitate
!ni.re dr\ile llpllrite de diac<:inul Lwfo\ ~ Cl'tle ale lui LaVl"t'nlle lero-
monahul'. La argumente!<! de ardln tipogn f le s-au adtugat ult<-rior
~argumentede altinaturl l.
~lega""' problemelor atit de controver"8te ln prlvlnta actM\.l\U tlpo-
grafloe a lu! Lavnin1;,, putea s6 gbeucli o IO!u!ie f\lndamcntală numai·
pc baza unor Informaţii noi. S-a ln~'Cput o deplstal1! s istematic! a
exemplarelor de TdT<ltvenplwl llavon Imprimat de Lavr10nUe 1. Rezul-
tatul a !Olllt ma! mult dcdt OW"prinz.ltor. S-a eăslt 1Urţltul eyilogulul
lnuemplarulaflat laB!bUo~publLcidlnLenln&f11<1Pfoba:taC4n.1!•
9-3 Ileul datarea c.lr\11'. Omul de ştiintl bulgar Pe ter Atanaso\• a
publicat penin! Jll'Î"'* dati textul prunei parţi a ep!loeulul dupi exem-
p larul dln Blblloteca ,,Elmka ,1 Kirll D. AnamoV'" de la Sv!ştov 1•
Acest text a fost publi<:at de Peter AU>nasov şi ln \rad""""' roml -
nea,.,1 ln „Rcvb ta bibliotecilor"'. ln ....,,.tepilogsc l(Tfe printre altele:
,Drcpt""""""'leuie~ulLavren\leamr'lvnitN ajutonliSfln
lului Duh şl cu dragos\l'<I cca dir.. dumncwie,tile sfinte biserici, am
s cris W'easti.. ct1rte TelTUt"V<lngheL. U. zilele bir.ecuvintatului... dom-
Vnlvonit.ii\il
~W ; l
~. ·i tnmpllot .... Bl!;illot<aoV.
Blbllol«l& MUZN!W <le - · relli:lc...a
1.o .Blbllo>te<a.lvonVuw"diJ'IPlovdiv ;
f'o.•~.-N':,,!=·,i!._~~1n,la Blbllot<a no!l<>nall din S<>tlo.
o • f o o t - t t n 1n1<1eG"-ChJP.Hrlot<wlto
I "'""~ploi " ri<ollfl...... bll>Uokoo " Striftot> (Clltll
1nblbl!Olec.ll dlnSvlot<w). pu-•11'.l~bU„n
I KlrUD...t.,..-..li'"t> V'.Solf1""lCUlefe,..
i!'.~~l!KlrJIO.A....,.,.,-dlnSvlft<NJ.
!WOll. ll_l>Ubllc.t_<>ltie.l>fO"in<Jooll a _l _,\IO. tUlUro<--

<.'fll.""110rdeplni ........... Mllelc.l•too! ilevolea.- 'A-olfa<ldln
n0<1~ex~9\lbli<lr>d<ledl10o-ln...itulunol pre
collJ! Collt~~oUolO"" I - t.o.... -u

,...,llrl mol amplo• • th1111\ll IW lAvreriue. lnt.e&NI ''"'"'I epilo&\llul !n "'11-
11"~ol„\ l~I l..oY<W1tle
!eromonlhuU "1>f.rut !n StoroMigat•~• m ....rwra. ' " - " " 1 ...<n1o11 (Ll,..rotura
~lvocho,~!limatcrlol<J,vol.l,Sol!a,lll"ll.P.il,_.40.
~111 vtniunM "'1clnol.l ll•vm61.<::1\Wa8j)Arul I.O noi lmorw"" cu n:pr<Jd~
t.,.....U!d&fllelor<leopticclna1Udllle : L. ~.TlpamlJ4b11C10«rt«>n4...,
J:~1~:~~~1~""~t.~~ ::'1>1~.~~,::X~'P(:':;;ţ~ n~.'\ 8:_"','";f~,~. i<"™""'·
lui nootrn Io Alexandru Vol<>vod, in timpul arhiereului kir v!Adi<'<I
f:ftimle; pentru """4Sla eu robul lui Dumnezeu şl mal mic Intre cAlu-
~~~~~4l~~~-
a:m
tr-Jnu-.m:-făci.it tipar. Am lkut ~asta ZC<'e anLp.!liil eree.t fonn~
fi ~triţe ... Aceasta s-a dlrşit !nanul de la naşterea~-H;istos 1582~.
Dotar"a că"rfU f!pl!rUe de La11rentle. Din textul epilogului reiuită d,,._.

tul de clar Tetroe11<1nglle!u/ slavon la <:>1re Lll.vrelle leromonahul şr
ucenicu! său au lucrat timp <l: 10 ani a fost terminat ln 1582. Aceas!.li
dată a fost pusă la fndoial ă mai lnUi pornindu-se de le. datarea f!cu!.li
de Gebhard ID!kher pe baza anali..,,; f!ligranel<1r Mrt.lri pe care •-au.
=~ 1 te~~~~~;!~ : 1 i~~ ~~~t"iin ~~~ta~~1~fllf5ţ~~~?5,'i~a m~

Un:iu'°. La această plrere s-a asociat şi Al Mar"Ş, aire mai aducea
ln discuUe $1 data lnsemnlirii de pe unul din exemplarele din Cluj.
Publlclncite:.tu l lnsem n llrii,dincarerezul ti căLavrenUeavindut
<:>1rtea fostului 5taro5te de Putna Brooitog. el anttă cll la •fîrşit există
o dată scrisa de altă mini. an,une anul 1~76. ln mod fil"e$<l Al. Mareş
că o ""1'W nu putea fi vtnduU \naintie de a fi ~ipk"i'tl fi deo<i
'!!!''tiit
pun"" la lndoia!ă anul 1582 ca ~n de t.lplri,..,, al Tetra...,.,nglle!ului g]a-
von al Iul Lavrent.le. El afirma chiar. in duda dovezilor concludmte.
ci acel fragment de cpllag din exemplaru\ de !a Lenlngrad s-a rătăcit
dintr-o alta cane ş! a fost ataşat dln !nt!m plare la T e traţt>O:ng~elul lu(
Lavrenlle ". Aceast.I presupunere a trebuit sl fie definitiv abandonată
dupâ ce prima parte a epilogului a f06t glsilli lot lnt.r-un exemplar
~ln T..muvongllf:lul Iul l.aVTI'ntle . :Mal mult, s-a constatat cA acel eu-
v!nt care se termini !n fmgmentul cu data din exempl• nil din Lenln -
grad lncepe ln fragmentul de epilog din exemplarul de la Şviştov.
Subliniem şi faptul c4 atit caracterele poligrafice ale fragmentului de
epllog cit ~l hlrUa pe care el a fost t!părlt- sini Identice cu caracterele-
pol!gr• flee ale Td""'"""9e!ului lu! La~rentle şl eu hlrt!a pe eare s-a
lrnpr!ma! lntreg textul. Pe de llltl parte o eumtnare a istoriei lipa-
rulul chirilic european ne-a arătat că tn !ntreg ace-st tipar nu gblm
nici un Tetmt11<1nglld slavon care sl fi fost tipărit !n 15-112 şi de la
care sA fi ajuM fragmentul de epilog la cartea Iul Lavrent!e
O examinare a dorumentelor moldoveneşti din ultimul sfert al sec<>-
lulul al XVI-iea a arilat totodatl c4 este 5ndolelnic4 lom!a! data scrisl
de altl mină la lnsernnarea privitoare la vin.a.ea exernplanilui dii la
Cluj Jw!Wul staroste de Putn<>„ Bro1tog. Estie important.li tocme.l pre-
cizarea din !nsemna,..,, c4 Broştog la data cum părl rli nu mai era sta-
roste, c4 el cumpărasi: cartea după""· • fost staro5te, ori ln documentul
'"'"'°"....,
·i.--
• Flllgra,..I<
pl><Ho ... IMI

""'l.
ft t(polriturilc <hlrilloo dl• ucolul 41 XVJ-IH, tn R"""'"'
(1119'1), p . i2i; !<lern, Ci>lorid<n>lll / iUar<O"°""""' ... ~ .... „Bw„
bll>Uol«:;IOT, XX
41 IMI i... ..... ~u• • lbld•ra XXII (!Mf), nr. ll. p. 1<! -1<1..
Moiref. U • ..,pUoldi~ 1nom<1paM1M '"""'"'""di~ o<Wlul ol XVl·l<•;
~~~""."°"°h11M LO>'•.,.•lt. tn snum fi <„<d<iri H...,.,i.tlN. X>:! (1t10).
din 18 aprilie 1584 dat ~e Petru Şchiopul !a laş! u el Inel era staroste
dePutna,d..:inumalduplaceaatldatăputeasl..,hltiUonezeTem1-
n>a11Qh.eiul dele. Lavrentle.lnfelul· ace<t.lnudat.ldel582careflgu-
rea:rA In epilogu! clrţi!, ci data de 1~76 scrisă de altă mină dupl ln-
~nare. pomenită rămîne cea dl$cutabill
Se părea deci cil nu avem motive să ne lndoim de llll\U) !5B2 «i dată
de tipărire a elrţU. Cu toate acestea Gebhard Nussbicher din Braşov
a reluat discuţia lntr-un articol re-cent publicatu POl'nlnd de la fap-
tul cil ln epikg figurffZ.11: numele lui Alexandru al li-le.a M!rcee., domn
al Ţării Romdneşti Intre 1~68 şi 1517 şi oei al Mitropolitului Eftimie
(Hi6B-15n) "" sprijinitori al editării cirţii, Nusshik:her crede el nu
poateslfiedatadl!l582caanaltipăriril,cAci!aaceadaUlniciAle
xandru al 11-JCQ Mi=a nu mai trlia , nici Eftimie nu mai era mitro-
polit. DupA el tlpogrei'ul a ..:ris gn:Şit data: ln loc de 7082 stil blnn-
tin (deci 15H sWcreştinapusean) el aoa-io 1582. Totodată NUMblidler
selndo ieşted efaptuleltipărireaell"\liarf idUl"llll lOanl,cltcl lni•to-
ria tiparului rom!nesc din secolul al XVI-iea nu ne mai tntllnlm CU>
Se impun dlevll precizări. Mai !ntii subliniem di !n epilog Eftimie nu

mai flgureazA tn calJ.tate de mitropolit ci ln cel de arhiereu, deci ln
felul acest.a trebuie să rect!flcAm oele spuse de Nussbii<:her. Eftimie nu
mal era ln 1582 mitropolit dar arhiereu era. TotodatA nu avem mo-
tive să ne îndoim de lunga o:Wnotă a tlplriturii, deoarece Lavnmtle·
aflnnA ln epilog el singur a trebuit să Iacă patriţele ~I matriţele, pre-
cum şi lormele pentru tipar. O examinare mai •tentă a caracterisllci-
!or pol!gn.flce ale tiplritur!lor lu! Lavrentie ne dovedeşte tocma.i fap--
tul el mijloacele de car<- el dispunea erau modeste Ji că chiar şi lite-
rele de rlnd nu s-au llpl.rit de pe o sJngurA matriţa:! Nu poate fi luat /
ln considerare nld faptul ..i lncli din 1575 Mihnea Turcitnl figuroo.d
olitur! de tatai slu Alexandru al Ii-lea Mircea ca sprijinitor al ed.1-
Uirli unor c.lrU •iavone de cAtn. Coresi. Lavrentie a reţinut d eci spri-
jinul lnltial pe care l-a primit de la Alexandru al ll-lea Mlroeolt ~de
!a Eftimie pentru editarea dr\il „ te. ln acesthptnu"'te ş! nu poate-
li nlmiccares.lc'O!ltra,~nJ realităţii.
Ampreiwpussi noi di aceldiaconus B<>ebdriicker......, 1111573 a f0$t
trimis, de vl!di<a la Braşov pentru a cumpăta o presa de tipar era
tocmai Lavrentle. Cu aceasU oc112.ie el a C\llnplirat şi hlrt ia de la·
Bnlşov pe care treptat, plnA la 1582 a tipărit cartea sa. Nu avem ded
sul!cientetemelutis.lnelqdoimdedatadel582scrisdeLavrentie-
la sf!rşltuJd!r\tisale ,!neplloe
Locul Uplhir!I dirţllor lui Lovrt nUt . In epilogul reprodus mai aua ..,.
afirmllrăspiC"atelLavrentlelşlavcatiparniţa!napropierea ce tă\li
Bucureştilor. pe rlul Colentina, la ~n/istl""' unde este hram sfintului
prooroc lna!n«: mergltorul Ioan BoteziitoruL Care era mA!lbtlreac
aceasta! RAspUll5ul n[.J oferil documentele date~ Mihnea Tutcitul
la 1585 " şi ""le emanate de Mal<'i Basarab. Din OC'l'Ste dC>CUm..nte
rezultăclar că este v0<ba de mănlstiree. Plumbuita, important llicq de
cultură feudal!, !ntemeiat in a doua jum.!ltal<' a secolului al XVI-iea.
Alei a funcţiona t deci prima tiparniţă bucureşteanA care şi-a Inceput
activitatea!njuntlanulu!l573şidupăz.....,anidemunc!greaLavn>ntie
ieromonahul şi ucenicul U u Iovan terminau Te!rQ•v<mglielul slavon.
ln legătură cu activitatea lui Lavrentie am mai semnalitt şi altă da1Ji
că el a sem şi o a doua ediţie a Te!r<levanglodulul "1.!lvon cun=utll a•I
pe b&UI e~empla:relor aflai<' la Bibliot""" V. I. Lenin din Moscova şi
18 Blblio~ Ivan Vawv din Plovdiv " · Totodua, Al. Mareş a descoperit
la Biblioteca Bisericii Sf. Nid>lae din &heii Braşovului dteva lile dintr-o
P>1>lllre &lavonătipăritiitotdeLavrentie'"·
ln felul acesta activitatea tiparniţei bucureş\me condusă de Lavrentie
neapareln\r·o lurninăcutotulnouăş!capitalaţariinoastreinc'dln
semlul al XVl -lea se !'1$(.Tie printre acele 10 C€ntrc ln care funcţionau
tipam\ţe ln a""loccoL lnceputul tiparului bucureşteontrebui~deci plasat
nu ln perioada <lltimului $Iert al ""'°!ului al XVII-!.,.~ el !n cea a ultl-
mului sfert al W&cului al XVI-iea.
Buc.....,.t-.centrt lJ'!>Olnlphique
auXVl-!me•ieo:le
=:~=:==~fz~:~~:r?i:~:~~~I~ ~~f~l
;~~~~"':.=.:i ~Pk\,;:l<~S~'::. "ii":'.:.. "1""t'.!~~K~ 111i~h~ ::....i
'" Al . M• r„. V• upllol dl~ iJ1on.. fjpo"'M ,,,,,...,..,. d i~ o•colu! ~! - XVI - IR,
btS1todil1lcer<.i4•!1i""oiJli u,XX!U9'10>,nr . l, p .~.
RADU ŞTEfAN O OSANU Oraşul Bucureşti
în politica balcanică a
lui Şerban cantacuzino
!'u=1~b~~ ~\~J"d~= ~e 1:it-01:; 1~~~i:, roc~~~i1n~1 ~k!'8us':

ţinllotul materlal al tiplrirli, estompează ln m<>d i ntenţionat in5"mnl-
tate• actului de eulturl reprezentat de apariţia că rţii şi widroţiazl
personalitatea politici a domn\torolui. Textului, <"UnO!Cllt erudiţilor, i...
foiit dată adevlrata sa pondere de N. lcrga <'8r<' a arilat, ln contextul
evenimentelor epocii, .ernnificaţia numirii lui Şerban-VodA „rn!ldi\l
lmpirăteasdi~ dintr-o „mlnunatl şira•, ,,mlndrla elln!lor, •lava Blzan\u-
lui, gloria Camaw:zinilor, put<noa lntregi! Misii•• titluri care bldicl rolul
istoric pe care voi>I să-l )oaro', ş! pun problema reşeciîn\el sale, pe
care o voia de car&cter aulic. Bucureşt iul oraşul devenit capitală defi-
nitivă a Ţării Româneşti din I M9", a fost examinat din punct deved'ere
al evoluţiei btorl"" ln timpul domniei voievodului valah, l!e ln lucrări
careauavutcasubiect•)ll'CÎaltre<.'\l\ulsău 1 .fie!nstud!lcares-au
ocupat de Şerban C~ntaeuzino direct .au tangenţial'· Predecesori\
no;tr!aurel<"Vatdezvoltattaoraşulul I\" Plan !ntem,urmJ.rlnd Intensa
<:r<>ţtereapr<>duc\le!,structurasocial4şimodllidrile eilnul timulpii trar
al~lululXVII, frimlnt4rilepoHUceşi,ln line, puternica activitate
<:ull.Ural~ desfilşunol4 alei de tnvaţaţl vrn.IU din tQt ~ud .....stul Eurfll)<'L
O problemi la fel de lnsemnatl o constituie dlllcut.vea rolului Bucu-
reţtiului ln c•drul relaţlllor lnternaUonale din Pen lnsula Balcani_,. şi
et.opoleevoluţielluicasedluallntreprlnzătoruluişiinfluentuluiŞet-ben
Cantacw:ino
F!u a l J""telniculul C. Canta<:Utlno. membru al celei mlli puternice
familii bo!el"-"!li din Ţara Romănoosd, d....,,,ndl'tlt din lmpăratul bizantin
uzurpatorul roan VI C• ntacurlnO: Şerban Vodl ~ a primit o <'duca\ie
aleasă ln .ŞC.,aia boiereasOO din Tlrgo\ll~te ln care şl-a PUII ampttnta
ideilor umanistul Pantelimon Ligaridls 1 ţi !n marea ~la ~ă
din St.ombul unde alături de alU romAnl de seama: al timpului.
N. Mile«.'U '°.
i:-triarh.ul Colitei, D. Cantemir 'ek., a au.diat prekgerile
faimosului profesor Gh. Vla5'ios. Punlnd accentul pe umanl$mul grec
de esenţă bizantini fondat c!e ideile neoar!stotdbmuJui, lnvl\jl\ii """'
l-au edue•t pe viitorul domnitor !-au forma t o glndlre de facturi euro-
pe<1n4 care nu avea nlml<: c:omun cu spiritul bta\!st oriental. Convin-
gem ei Istoria <'Sie evolu\lon!>l!, ln <:<mtinu! .ctiimbere, derivat! din
filozofia neoblzantinl şi In .,_,,.! aş! timp lmnsced<'f'ltal4 - idee provenită.
din educaţia religloasA - a lnfJuen\jlt profund politica sa extern!
Porninddelaetlc:a &ristotelic!anidupăcare supr«nulbineeste lnte
r"'ul general, Şerban-Vodă• !n"'"""'°t 1-1 introduci conceptul de lege
lnraporturUcdintre•tale,devenind astfelunpromotor aldreptu!ul
Interna\!"""! tntr-un moment ln care domnea iib<.,-ul arbitru "· Avînd
"formaţie !nteJectualA so lidă, cunosdnd bine <:urSul evenimentelor euro-
~e. d!n el>O<"l art lerlC>11ră domnlei ctnd a f""t tnalt dr,,g!ltor, a du• o
politici plini de realism fia ll>oeroat d lntrodueli principM eclt!li-
hrului !n Penln.ula Baicankol. Aid, !n urm• un~i idei a pepelitl\il "•
Habsburgii • u !nce,.,,at sA-l izgoneasel pe otornaol, <I c'\lcereasol
htambulul şi prin această schimbare a eehJUbrului politic să compen-
se•e lnfrlngerile lorln oeddenl Tentativa Curţi! de la VieM a provncal
...,.cţl• tlreasd a Sublimei Poru, !n <f<e<,Jln datorit! •chimhări i ese nt~
lcudalismului otoman şi a luptei de eliberai'<' a popoarelor beJ,,.nl"C.
lnc:a pabllă s! se redreseze prin reformele energicilor \'lziri din f1t1t1Ula
• Pentru lam.lll• fi ...,...i.,.i.. M $<rboon c . . . - Vocii - M!h&U Cantaow:IDO

~~ ~nto<11<l•!lorln«>cmlUi<le!lanu lMlho.1 l Cantacul.!no,Ed.N.lorp..
1
~~.!..::-.:..ie:~i:-~<leo ~tu~e d.": =•~loj;,:~
rm boler11or ~ln T•ra Rom&neucl. cf. v. rapa-Coot .... IA• <>"Ol•"
ol< r•..u;-
„Q••<'•><• <„ ....1„,
n v..i.o.Me - R.E.S.E.E.I. H-2)/ lt<IJ. pp. %3-24
Penin< ptuentatt• l ui N . MllHCU v.- P. P. Pan altffotM• MU<ICU
~-~~"'.: '.:;i!~~"f~.~:.,~f':• :=~~v ':t .;,~=~~

<>!d<lo !mp. Jl~Oli:ooo Ano~_,ofluoJdt OlncostN, III; Co~liu BUbuloocu. ,.,,_
/cl4 Io Nicolo< Mi1<1"" J......,i~I d < <>114<°""" I" CMM. od. a f -a, Bu°"""tt, 19'9.
~ ~~=·=· :~t~""~: 1\1:~~.i. oit~

~\Oli.
d. ..., <rl<!nl<tt ottro Vttt o root -tru
prima
,..l•d••,,...pl•o-E<l.!Arou™',Pari " l~'IO!.vol.ll,1>. 3,1.
pap.l !n lnmnl,... din 1618
<11111 ln Hb<ol,.. _ .
două puteri s-a extins a tr~ ~înd
}{Upriili. Imediat conf!J('!ul dintni cele
l'ol onla,aparentrenăscutlsubcondu<'Cr<...,lui loanSobiesk i (l6H-1697),
kusia, ln plin proces de e xp•msiune ~ afim1are pe pla" european ,
Vcne(ia, care , i-a PU5 ln }e>c ultimele resune pcntni a recuceri Mediterana
orientali, ~ !n fine, FTan ţ.!1 ~ i An.glia care nu doreau m odilicar~.., sl tua-
ţiei balcanlce pen~ru a ou fi atinse inte=ele lOT
Ţ'jrileromlne Pl'inalll>JnOmia de earese bucurau tntr-un m<rn<enl.
ln ct.re ""lelaJte uate balcanice erau înglobate fie ln Imperiul Otoman,
fle ln Imperiul Habsburgic, prin poziţia lor geograficii, l• ro<l !luen\tl
lntere!<elor muUor puteri <'S\-('Uropcnc, • u !ost !n centrul aten\icl
marilor vecini Car(! w e vitat o ln!ErVenlle rniliWA C\l lmpll c.ţU ~l re-
tulce.'te imprevizibile fi au clutal o apn:ip~ pecale dlplomaticl.
Ocup11r<>a tronulttl de către Şerban Cantacuzino Jntr-llfl moment e~ t
iedi!icil,deol\itarea uneinolslrud:Url!IJIQtialeln &olcaJYiarid! -
~l~~~~ JŢ;~~~~~:i u~;r c~-:·~~~~·g:~~ ':..~tă~~1't:1':~
tamilia oa. lflOOlljurln(lu-W de oameni destoinici, ca ştoJni<:ul C. c.nta-
euztno tl, fNtele oău, Unlrul C. Brhlox>~u ", nepoţu\ :oliu şi fiind inte-
re$10l tn pM!bu, irca zr• hnlcll a !mper;uJui Otoman, Şerban-Vodă a dus
o politică e" tcrn ă dlrei• i-• imprim•t un c~ r&ck.T român~-.;.,. apărlnd
iuterescle tu\uror · romlnllor pc eare a lncer"9.t s.1-i reuneas<:l şi în
""""'8$i1imp,uncan.cterbalcanic,.urmlrJnd~aunuifrontlllrg
.,..,;-otoman,~ sub condu""rea sa ar fi retkut marele sta\ ~
1inevul mediu "
Centrul politic din c• re a condu• Şcrban-VodA vastele-I planuri • foi t
~la sa, <J<9.JUI B\IC'llJ'eŞI! , numi\ !n mod j\t.~fiocat de dlătnrll
• tnlini „ampli.,.lmum et d!tisoi mnm" _ Cu o vi f;.ţ."i intcnsl domin•tl d~
J~l! boflaţl, cu ample leglturi be.~ „ Gheţea R \ISIJela,
SO<-'flll lui Ş.,rban Cantacuzino••, Manu Apostol , !no\ii Pepano, zaraful
Pa pa Nicola, cei trei argintari <Npruvlceni etc."· innori\or <<:'n\ru cul-
tural, Bucun'$tiul a fost lli1>~\i a domnitonilui inai n\e de •"" urc&
pe tron: dnd abia vldea • <'<)><li int~n\ic, da r .., prcC>CUpa sA dea un
;z~;E~~"'!~~ fu~:~„2 ~$:ti~liio::-~=:

C. - - - . O u a avut o inn ..... lli «Mmioa„ unchiul oiu Ş<rt.n Canlacl>z!DO.
g,:,:::~~='.·;=:r![!:.'/c.B;.1r"no, - 1n ~~ p1~c;"'1.i -...
~=~~~~~fg~J~:#?f.'":~S:"~"';~~G~~:; W}t~
......... ldffa<"Prlmat-<>tl orudltul ICl'KlttemlaC.e&v<tlaln 1687 !n prd4oja
E.1;.~~~~v1::~~r:.~~i~:~~;. ,«.· 7~ ":d~-o:~ ~=~~

:.1~~~":::."d;'=-= ~·1<"=";~'1:~ r~tei~;e.cu~.:.,,';"'!" a~l:,.,"':i'!:;
~~~~~~~~~~~~~,~;~~F~~~~~~~::r~
"Pen!N n<&uoto<ll stabilit; fn lluc"""ti in timpul <lomnl<i 1111 S< rbon - Vodă
Y. N.Iorp.-1'«„·i<loomtl'JUMrnm.I M«,BUeu""ftl, l HS,vol.Il,o•p.I
caracter fastuos viitoarei sale capitale - a terminat Mitropolia sub
Radu L<:-on, deoşi aceasta a r<'])J'ezentat interesele facţh<nii adwr"" a
BfJenikr "'· Imediat dupl ce "' deV<mit dunnit<J<", a numit ca i"l)l'avnii:
al Bueure1t1ulul, una dintre cele mal !nsemnate dregătorii ale ţării,
oameni deosebit de C'llpabili lnt,... care s-a r=arcat tln l ru) C Brinco-
veanu, aire a ocupBt ace&&tă funcţie de trei orl (ltl73-1680 ; 1683;
1687- 1688) " · Urmărindu-şi ~fndul de a imprima oraşului Wl caracter
impunător ~Idea s.atislace n ecc &ităţile oră şen imii de care era legat prin
numeroase interese, a ridicat edificii laice ş i religioase: iezătura de
~~~~·~;~: ;b:n~ţ~~~i~;t~~!";:e~~~~t~~~
actuala blsericA Domnea8<'A 11, mlnlstlrea Cotroceni, bi5el'lca de lemn
Gorgan! 23 şi biserica de l~mn din mahalaua Srorţarului 21. Actlvltatet1
omstructlva intensă a lui Şerban.VodA s-a d"5fă'jurat ln special ln a
doua parte a domniei al citei !nceput a fMI marC11t de asediul Vienei
(17 iulie 1683 - 22 septembrie 1683). l n prima parte ' (lfi78--!683) a
lntreprinsacţ!uniprudentepentru a pune bllrele rea!lzArilasplraţiilor
!n legâturAcu\ărilerom:\ne, sintetic redate de cronlcu : .,lnt!ipohtea
pururea să hle domni ln Ţara Muntenească din nc~mut Cantacu•lnilor.
Al doilea cerea şi iara Moldovei d. hle !n 5"ama lor $1 domni Cantarozini
sll hie. Al trel!ea cerea sll bie d ()JŢlnl singuri şl stăplnltorl sll hie cu m
va v""" ru ţara.$! cu ai ţării şl de nim"nl opr eală să nu aibă. A pa(ra
-.::erea s4 le dea parte de l<>e a Ardettlulul unde slnt cetllţlle Logoşul,
C11ransebeşul, Mehadla, Upc,·a, eu ţinutu l Amlaj care să fie de moşie
ru privllegh!uri de la împărat dale neomului Cantaeuzinesc~ '"
După ce a reuşit sll determine alell<!rea mitropolitului Traneilva nieî, Sava
Brancovici, de cAtre &inodul din Ţara RomlneascA, Şerb8n Can\lacllUno
,_.,.impus ln fa\la Habsburgllorcareauttimlifa Bucureşti reprezentanţii
~t,e!~f,"~ r,n~:r~...=l~,A~J: p;::!"tulviLad~~~:
Ounaoclndu-se 1nllu...ţ.a l ui Şerbim Vodă ln Peninsula &lcanlcii, }ogl·
ţuriJepeoareJ.eavealaStambulrupeI'SOJi8.IM\imarcant..ltle lnfperlu ·
:.~~.~~.:.~!.':'.' iN..~~ii:i'." --~ Milro;w>l!ri - tn SU1clll fi J..a•rt

•$1.l<O\-.J-P . 1.~ o i<,op.cll . ,od.d<.pp . 129-I JO.
• ct.c_c.G!ur-.-u,oi>.ctt.,«1. dt. p.80.
"Aminw>k tn- nw, "" bua documtt1.Wl0< lzt<di l<. f..,,.;....u;, 'c. c . Gt"rneu
!n i.,,.turt. ou oum.,.,......, ter...ului ,1 trec<roo l>anulW !n l)&llimon!lli mlnlistlril
Cotro<onJ - ot C.C. Glureocu. op.<11.,<d.d<.,p. llO. ,
"' C-e domn.,.Urilllcak <l<S<rban-Vodlpe .,.....1" Coloo V1ctori<l lnlre!H!W
Gh. G ~h1 u-Dej ol otr. C. °""""""'nu-Gh- nu ~ foo\ d...,n..e ol nu,.....,
flicu\ ia v „ U 110 ti ip<n lN •ll oe <kt<tnrtln.a proporţ!~.dar j udoolnddupa AnUm b htl
nwttleoUrt].,,. arllJl<C\onlot< Me V<>levOOuhl! 1! Can"'°'1Zlrlllor, trollule "* li f -
w ni.-. Pmtru dio<uţ l a orit!""""'1l b!00<lo!l Doamnei v. Gr. Ionescu - 111-
: : : : "'ll di~ Romdnia, <d. M . R.P.R., llocuufU, Ull:l, voi_ !t li b!bU0&rafla
11 C. C. Giu.--u.~p. <il., od. cti, p. 80
"lblcl....,Baer!oa „ _ pW..U !npun<tulfn.,.,..eai... v;ctorlo!Jnli\tl"I„
~h~=rm:.-!n C""'l«lrl•1um1<„~Buo., lll61 , vol. 11, p 231

"O oc:t>tct& och1 ţliblbll o& rati~l M _..lulG0..B r.n«W lclU ~11ll)1n-1a
=1~!~\~1~{;,!,~~~ ~:..~~· v~.' !:io:it. ': or;:.~':;. ~:~up~~~:~ţlel
aUCU ~ EŞTIJ !,(" l'OUTlCA B>.LCANICA 133.
lu! Otoman - marele vizir Kara Mustafa KUprU!i, ma...le dragoman

Pana!Ql Nioossi<>s Marnona, Alexandru Mavrocordat-Exapolitul etc."',=
oerut domni"lorolui valah st S<•.Slina la Sublima PO&ri1a înlocuirea 1.U
M. ApPaify şi să sprijine inceperea lupte i antkll<>mane a paposrelor bal-
oanioo '°'. lJa Bucureşti li s-a ra.punş d Ji"" va "'°""'Pta oore""' cu'°"""'
diţiac,ami"trop<>litulort<>dox Saw Branoovicidelinutde lm.perialis4fi<!-
eliberat şi sl fie ,....pect;ata a>edi.nţa romllnllar ardelen; - 2l august
1681 s-a romunimt la BucureŞti el """"""' troinsmi-'l ambaA!IClorului Vle-
niel la .st.mbul, omte\e CapnA, a f06"t aoceptată :ii, Şerban VMă prin
afirmare& pcroonaliUţii sale de la BU<:Ure$ti. <>b\inlnd artleil.un "".~"
~iplon'llltic, impunlnd reopectarea ilradiţiei oe dăinuia de la Mihal-V1--
ru..l: alegeroomîtropolitu\uideAlb.i-Iulia să fie fAcutăd„.;nOOul Ţării
RomAnei:rti, lnU'rind conştiinţa de unitate a românilor de pe ~bele ver-
sante ,.;,, Carpaţilor. f4ecu1 turcik>r !n faţa Vienei la.,..,.., a contribuit
ovid""'t Şerban Vodl"', <:rearea stimei Ligi (20 martie 1664), i-<1u ln-
tări t poziţia il i-au J>C""'ll să-ti oonturne cu mm multă precirie linilll!
~i>"ect:oMe ele p<>Wticii externe, ceea ce a det<mninat sili se discu'te ln can-
eel..nile din Europe.Oocidentaltd !nrondiţiiledestramării Imperiulut
Oboman, sub oonduoereo. Bucureştiului se va face o li.gA a ţărilor ro-
mane care va cere probecţia tmp&mtului Leopo.kl 1 31. Dixuţitle purtMe
ln oercurile dipkmatitt nu erau 'iit>si'te de :temei : ln HIS~ Şerban Vodă
• Inchelat o alianţă cu principeJ.. Transilvan~!, Mihaly Appaffy, prin
-... se pnoveclm aplinlrea int.ereselorambekia- ţAri ·ln faţa Hab$1::iulll'i lor
J1 a ooomanilor şi se aoomtua, la .,...,,. expresă a ŢAril · R<Yl1Aneş1i, di ..e
;::'ao'-:,:..,~lf"ll 4i obl.,.,lurilor roinAni\<Jr ounenin\aii !n acel moment
A celaşi !nt.eres 1-a vMit Şerban VMă şi fatii de Moldo\'a asupra căreia
emitea preten\li ln virtutea rudeniei cu Dumltr a şco Cantacuzino. Dupa
""a dus tratative diplomatice cu regele Ioan Sobiesky şi a reuşit sA-i
oontraea!"e\<e pretenţiile asupra Moldovei, a !ntre\inut bune rela\!i cu
Ştefan P<-trl.,.,icu, lnrurajlnrl trimit<Tea solfol moldovene la Moscova
(l ianuarie 1684) şi apo! a smţinut alegcrealu! Constantin Dmt.emirea
domnitor şi ": reuşit ln 1686 sli determine trimite-rea unei delegaţii mol-
dovene la BucureşUcarea aderat la alianţaperpetuâ dintreTransllvanfa
1iŢ3.ra.Romlnească.Duccreauneipoliticidc~europeant,
remareată ero ambasadorul franoez la S tambul. elogib.tli de prcoa pari-
ziană"", l-a determinat pe Şcrt..n Voda s;t caute un echili\,ru con$lallt
lnt,.., Viena, Stambul, Moscova .şi VM:fOVla, admlra bH prins.li de crn--
:'e.~"·J.i ;:,li~f!,.un~ ;.'..""!,~i;' =~.~~ ~t~
ci plan.urile sale ronverg ru ale marilor Mi v""lni numai plnl la un
anumit punct, Jar orlc:c gr~ poate dllC'.C la distrugerea Ţllri\ Roma-
ne ş li cu.a cilr.,i sonrtll se identifica.
0..şl Bucureştiul a devenit după 168-1 sediu! agent.!1<1r Habsburg! ln
Balcani - reziden tul Kumltz. rontele L. Csâky - ş l ai mls.ionarilor
Vaticanului - ;„.mlhtl francez Anto!ne Dunod ''. !talia nul Giovanni
Batti>la Oei Mont! "' ele., care aveau mllllunee. sJi ridice popoarele bal-
canice la luptl an t\olomanli, ~ credH. d !n arest moment viitorul
luiŞ..-banVodl~enţ1ablzantinl,titluJ.deoonte,darlllmpunea
ln attlaşi timp anumite obllgatil lil, l-au deti>rm!nat <A mmeatJ ln
iulie 1688 31 o delega\ie '*""a precedat ac\Junea contelui Vetteranl şt
apoi ln ootornbnie 1688'° două de\ega\ii cltre Viena cu misiunea de
a negocia ferm şi de a fixa condiţiile exacte Ilie trecerii ţlirii de • uh
suzerani tatea otomani sub aceea austriacl . Deoare<:e ..,mnarea &ctulu!
cu Viena prezenta perirolul catolicizării ş i al nercspeetarii d<epturi lor
rom:lnilor, Şerban V<>da şi-a ind,..,ptat privirile <:ttre M<>Scova; la
slirşltul lui 1687 a U1mis către rurtea ţarilor Ivan şi Petru pe l~i!a
arhimandritul mănlistirii Sf. Petru ~I Pavel de la Atho-, cu scrioori d"
recomandare de la fos tul patriarh Dioriisic ş i de la mitropolitul ŢA rli
Romlln<"!ti Tc'Odosic "· Revenind' La BUC"l>l'C'lti ru un dspUn$ in~urajator,
!I. :,:,~"'=v1"'î.i!
ZQooovlk ~
1,;; '1· ~;,:;,. ':-
op. dl„ Joc. dt„ Şt .
Duou~U. v.
lo..-u, f'. I.
I.
Pana i~
Radon!~. op, do„ Io<. dl,
op. dl., od d~ <op. III,
Jt"~·llCt\Yi\a!M
lui Giov... Bl Batlls"' O.I MoMl v. G. Cll!n-=u - A kol..i
~~J;~:ii:,„~•:ti~n" Mofdo.co ,..g11 moU
X\11/ •• xvm !B Dlpknro.0-
• I. & s.,,..,..,,., - .S...M1r„ 1<"'5<•rll<>r dlplorr„nlu _,,...,..~•• I••,.. ; .....
;==:T~~~ lo~~~'t!Ji{{~ ,,: ~~?:!pap.~

~~~~'?f~:=:."1·do~~o:.~~ ~.!~ 10~~-~B;.a<t.;"~
~~~~~~;:;~~~~~'30·~::?.
U-<Om<l11iio.XVll/l,P. 1tl!
• Adouad ol-ţiel.,.,,...U-300poorooano""1dusldo!Nll'Olo 1 pital"IO<Uo<l>e
C 0<11&<:UZ!no, m 1....t o -Cono \aA\ i niwu-nu,mattleco:nl!IŞorbonVlild-">ft
mattloc/ip l\aAŞerbatlc.ntao UJ.!r>0du«11do"'rl -lel a V!..,,. _P<Btruovo-
?:~~;!~;~,~:;;~~~~~-~~~;··R: <I~·.=~::::
p.;.teşidatoritAaltulrornân allatacoloN.Mi~u", ls.tiiaa/,,.t trimis
dln nou IB M°""""a cu · llC!isorl de La Dion!Aie Ji J>'ltriarh•ll sirb
Ar&enie Iii &vind misiune& de a lncheis. o allan\A ~'\l Rusia<>. Deşi
alianţa nu~• putut lncheia deoan.-ce '">Iul a revenit dupl moartea
domnului valah, Bu~tiul a avut un rol de ~aml [n pollllM blll-
cank:I a Rusle! : w acordul lui Şerban Canta.i:utino aici a luat contact
(Uul desoor>derlt al ~ buJ,gm RCOltWaV SU'litimm.Mcl CU dil
ruşi , 1 vlen<:'21 tnainte de a pomi riscul.La d in 168&'°. Oupi lntr1ngerc1
Iul R011tislav, e~ oe pnx!am&l'e tar la Timovo <>, Şerban Vodt a pre·
lfUlt o armat:. de 30-40.000 oameni, alcltuitA din româol, bulgari, slrbl
şi grl'CJ a !ni est..at-o w tunuri " fi ~d ~""st.Im pe Arget cu zaherea" l1,
ş lprinprnoţic1tolid•l0t~l. p...wm şl prlnnC>gu!torlatncur1jat
!n i 688 l•bucnirea „primetr6sooalcnatlonalebuig.rc•ll antlotomane
din CMprovlţul calolk ~i d in Mlt" le ortodo..'<e .,,...1 1ncon)urau
Jmpun!odu-oe ln !aţa,... ..ventl!lla dL'1m~mbrl.r<> a Imperiului O,tornan
carc „ fi avut d""'J>l c:on5<'dnţll ~iat.llmpuM!'N 5UttranltA \il lmP>'·
ra tu)ulLeopold,~d<:t.1toat.lm.lt..!ltrlapol!tldlpe oarel-e re
m arcat-o ambasadoru? ~'flgll'l'. la Stambul, William Paget. să ghal.$CI
<m eliat .,..,..,$!.poaU.fi<ipu.. Ha~,ş,..t.ar>VcdJ. a ~td.
lupte s ingur pentru aparan:a neamului ,.au prin "'1iturii şl ortodoxism
d"'PC>Zlt.aralbunurilor sp;ritualcln"""I ~lu. Ţinlnd oea.maden.,._.._..._
•itAţileoancelariei a reorganin'tşrnela&. Siovenle&. la Sf1ntulGheorghe
V<'Chl. $1ngura<fe.....stgenlnBaicani şi l-aac._"ntuat~lcnllromâ
n.,._,, "·
Apoi • d>emat la Burur..şti num"""ll dasdlli şl erudili "onorabil
plltiti~; !n fruntea !or 5" inst::riu preceptorul fhllui sAu Ghrorghe Sc-
vastos Klmeni~~. viitorul oondudllor al A'c ademîeî doe la Sf. Sava
şi eruditul Ierem!•ea.:.-Ua •• •
Pentru rbJÂndl.,.,. slovei 5t'ri'<e a reinliinlllt din primul an al domniei
(1687)tipogt&liadelaMitropo!iadinBurutt11i 5iundea tipArit lngraM
• . oll., p. 11
~l~~"~
-:.,.c;oav.wo - p<e ... IOC. oii., vorbefto .i "-°'.cil•
11 ),!uJ\ ~ ln l•~ romlonl &-a IH.Tcdllal t- u prim& tipo&'11fl• .
!ootlnl!lntotl.la 60<:unol! dtŞ.°""'to<UZlno.Lll-lunMdtoornunl<:Arl flllillillo.
• N.l.M.11. '<0rwlllol'\ol 1. " - - ' a dov..,ut dl prima tlpcctalle a lun<\lonot ln
Bu<u~llln OO<lOlul XVI J.omin:..tlno l'lumbo.dto.
Biblia Jn limba română (5 noiembrie 1687 - sepwmbrie 1688) care
alături de aceea ln limba elini are, ln contextul situaţiei balcanice,
~';:~:,.~~~~~:~est cultural-politie"', a l unui act lndreptat lmpotriva
Prin acţiunile sale, Şerban Vodă a re~tsA C<>nture..„ tr1săturile spc-
dlice ale politicii externe a Ţlrii Româneşti şi a deschis eal"a pe care
o va urntt1 i uecesorul du Constantin Br!nC<>\'eanu care, deşi nu a fos t
un creatorM ,aavut ~rituldeaştisăseadllpte•es!tuiiţillor,lolosind
experienţa unchiului sl1L Introducerea eeh!l!brului ln Pen!nsula.Bal-
eaniclil-a in..,,.;sfntre pionlerii dreptulu! lnterna\ional, Iar polarozarea
ln jurul sliu a tuturor forţel or de luptă ant!o\omanA a atras asupra <a
• ~J~~m~~\ ,;~:,;,!~ c!n~~~~: i:;~!~~~ sa, Bucureştiul, ln
Looville de Bo.caresletlapolltiquebalhnlque
de Şerban Can tacu~ino
NICOLAE VĂTĂMANU Studiul medicinei
la Academia Domnească
de la Sf. Sava
Prin lnfiln\area Academiei Domneşti de la Sf. Sava, !nvăţAm!ntul bucu-

reştean a fost lnzestre t cu n ,,şcoo!ă lnaltll de nbştc pentro "'°larll lo-
cainici~ 5trlinl". „Programul cuprindea 1tudiul cla<ic!lor greel şi „un
intreglnvaţămln t ştilntll1"""tilnzolic~•.
lnstltuţiacreaU.era Jaunnlvel„corespunzl.itor aC"' luiaalunellacul
tlili de arte lllx>raie (facultas Brllum) din uril""rsilllile apusene••, Iar
din Orient se pute& romp11ra numai ru Academia patrlilrhie! din Con-
stantinopol. Doctoru! Alexandru Helladius, om ~ "'}ltunl care um-
bl""" pe la multe şroli fna!te din EUl'(lpa, prez<>nt !a Bucureşti prin
1713, declara ln cunOll<'uta"" luCl'are cl .şcoal a bucureşteana l!;i merita
deplin titlul de Academie : „Nequc mirum est Bucurestiam Academ!am
vocare•J.
lnfiinţirea Academiei Domneşti a corespuns neces1.Uţilorculturrue in-
terne ale \Arii din acel moment de unic;I !nf!or!re, dar totodat.!l ş l unor
nevoi politice de Bfirmare !n a!ara , deoarece Constantin Brâncoveanu
,.ln\e!egea sll-ş! lntăreascil domnia şi prln asemenea acţiuni rulturale
de mare prestigiu"'·
Dat lilnd caracterul tot mai pronunţat laic, dupll 1707, al studiilor,
prinil'e csre filozofia ..-ri•totelid. şi ,1iin\ele"" afinnau ln dauna
toologiei, s-a pm lntrebaN'a care entU f!iin\ele studiate?• Din docu-
mentul intitulat „Rînduia!a dasclllilor de la Sf. S ava din Burureşt! "
!nto<:mlt ni prilejul reorganizliril Academiei, ln 1707,• prln grija
patriarhului Hrlsant, "'2u1Ui că se preda filozofie, literaturi clas!dl.
greacă, gramatld ,; ortografie. Din actul ollcial lipsl'8C ştllnţele pozi-
llve, care totuşi s-au predat la Sf. Sa\'8, Şl dintre e le, cel pu\!n, geo-
RrB!iaşimediein a
Cirul am roncreti.at pentl'\l prima oarll concluziile la eare ajunse.cm
•.tudiind aceastll problemă, ' arătam ell'obiectele de studiu trecute !n
„Rinduială~ erau subvenţionate din fond public, de vist.lerJ., aşadar, ,fn
timp ce '-"'lelalte, !n special medicina, ru Jl'lll1'e probabilitate din fon•
durlle proprii ale domnitorului, de la cămara. Făclnd """ast.ll afirmaţle
ma rondw;,eam dupA alte situaţii similare. ln bogatul ş i docwnentatul
du studiu monografic, recent apintt, asupra Academiilor domneşti,
cercet.lltoarea Ariadna Camarlano.Ciorana recunC>aŞte dl se preda geo-
grafiapreeumşiunelerursuridemediclnl \e(lretldi
Darlnaceast.llprivin\l[110rotescel "1ntnecesareunelepreclzllri.
Academia Domneascil de la Burureşt! fuseoe "'l[anizat.ll avlndu- 5e în
vede"' două ilustre mod ele: Facultatea de arte de la Padova ş! Aca-
demia p1>triarlllei constantinopolitane. La ambele instituţii oe !>"'eda m e-
dicina. P. P. Panaitl'SCU a arătat ci Dimitrie Cantemir studiase la Con -
sumtlnopol, !,,..,,_, altele, şi medioina, 11"Vlnd profesor pe Ailex.mdn.i Mavro-
cwdat •.De altfel C;ant.emlr ln•U4i menţiona !n „Istoria imperi.ului Ott>-
man• "'1 Mavroeordat li fl.IS"Se dascăl de tuo:zofie, l.e<l!ogle ţl modiclna
Meritul de a li elutat sA li.fle dri la Academia Domneesdl de la Sf.
San •-au predat şi rursuri de medidnl, li revine lui Victor Pap11""5tea
I:J scria: „Programele [Academiei) au Instaurat ln viaţa societă\ll roma-
n eşti . înt.r-o forma olict.a!Jl. de •lat. roitul pentru d8$iclsmul gree<>-ro-
man, pentru disclplinele lilo:zofice şi. dopă unele !:tv~. chiar pentru
medicina• l(I. V~ Papacost.ea a mai revenit asupra lpote•ei sale. !ntr-un
a lt studiu." tmdc •cri• di Teodor din Trapezun t şi Nicolae K..,.,,meus
aveau ,.meritul de a fi in trodus [nvatlmlntul eoridalean (... ) ln ţlirlle
române şi. Ioane probabil , şi pe cel medi ca l ~
.Din nefercire, el 'i'" a mai avut Ump sll - şl continue şi sll -şi deflnlt!veze
cercetă ri lelnaceastădireeţie
Propriile melc invest!ga\il m""u du.~ !a eondu:tla el Intr-adevă r la SI
~~aii~--.:;~a:it=url de medicină teoretici, aşa rum am allrma t ln
(n pre>ll':nt şi cea mai """"'tă lttorie a A<Blemiilor domneşti admitie
exilttenţa. cursurilor de medieina, desigur elementare de iniţi ere ln
"tainele disclpline!•i. Eate un punct dştlgat pentru Istoria medicine! ro:
mAne,u, lucru care ne bucura, mal ale• c.I al\! istorici laudA Academia
u un centru de cultura laică. dar nu mcnţloneazl medicina printre
obiectele stud iate".
ŞLtotuşi, mărturia lui Helladiu•. Invocată repetat ş! fol osită cu tncre-
Jere. este categoriei. E l li.firmă c! nklieri ln altă i:i«rte a Orien tului
.111 se mal preda medicina, ln afară de BucuNŞti : .,Medica studia !n
hls Gymnasii•. ve! univenitatuli5 ut ita l<quar si Bucu,....tium excipies,
plane ignorantu •" "· (Studii medicale ln ""'-'Ste gimnazii sau mici urli-
vel"llit.ll\i, cum li se mal spune, ln „1ara de BucureşU, nu se pomenesc).
Lucrul acesta " fost ""'Ol !n relief şl de un recen~en\ al lu"1'1rli, ln
,,Journaldes~avanş"dlnlun!el714.
Acelaşi Hell&dil.s ne aratA ctne erau profesorii ~i anume cei trei medici
„1 curţii dornne,ti. ClUlm: „Nam &dsunt phil05opl\!e et theo!oglae pro-
fessores duo, pni.ettt eplsropum el duo hypodidasclll, quos latine magi-
attt vocamus. Medici etiam Princlpls ttts et quidem modemus Archla-
ter !talus est. qul Jocum Comnenl occupant"'"· (S!nt doi profesori de
~:::1: t~t=~::~.dMaiep~~~l :io11r:~~~.;,,:,.~i:~
care cel ·mai nqu este un Italian,"""" a venit tn locul ltti Comnen".
lnţ0n\inuare ni se a..atld numărul lnvaţăceilor trecea de 200
Aşadar cei trei medici <bnneşti "'""u pro!e&<Ti ai Mademiel. De$i Hel-
ladlus 'nu le spune numele, cei,.puţtn !taUanul care a lnloeuit pe Comnen
este fArli lndoialil. Bartolomeo Fen11ti; dintre ceilalţi dol. unul era Pan-
talron Calliarchl, dar nu Py!mino rare pl""""" din ţar! ln 1708.
ŞI ln privinţa Iul Ioan Comnen este n"""'ară o .JAmurire ; e! s-a eAlu-
gArit ş i a păr4"1t slujba de medie dtimn'-"C lnrA din 1702, e.şa cum aratA
"Condica Vist!erid " '"· Ferrall lnsa a sos!\ !n ţarA, la curtea lui Br:ln-
coveanu, abia peste f8Se ani, !n 1708. Prin urmare Ferrat! nu l-a putut
lnlocui pe Comn..., ln slujbe de medic al curţii. Trebuie doar 54 admi-
tem câ l-a lnlocuit numai ln s lujbe de profesor la Academia Dom-
neascl. AUlcl lucrurile apar cit se poat<> de limpede ". Tot~i cerce-
tAto•u·«< A. Oamariano-Cionm, in ~l'llfia dta'tl, nu admite cil Ioan
Comnen • r fl fou profesor I• Sf_ Sava. tnvoclnd lipsa de documente
convingătoare_ Argumentul produs ad, eredl>m ci va li socotit pe deplin
""llsfAeătorşlcilsevaraliapunrtulnMlrude\•edere
Dar domnia sa mal f..,,., Ins.I o afirma\!e, dupll pAreret1 noastră cam P"'"
::a\legOrlcl. CiUm ; „Noi credem cl medicii domneşti nu predau nici un
"""' la Aa>d._.,, ia Domneu<:t ; "'i lngrijeau numai d"' bolnavi" '"· D"1'
dcrarebolnav!?Lll1~200deelevleraunecesarltrelmedid?$1
r!r><l~ ln 1713? Academia l"!'a tot~l o 4CO&l1i şi nu un spital!
-asta
HotArltJueru,nlseparepreatndrbncaţăaserţiunl'8.
ln sehimb, autoa,..,. monografie! citate fa.ce o alUl declaraţie surprin-
zltoare, ln pofida acelcie>ji lipse de dO>CUment<> invoellte. Cităm ; „Puu,m
alirma ci no\!uni elementare şl iniţiere ln tainele lleellt<>l discipline a
dat elevilor s.li Maf'CQ6 Porfiropoulos, după ,,Aforismele" Iul Hipocrat
ş l dupA Ga lenM, ale olror opero le tradusese şl le interptttase în neo-
,gn'acll"11 Reţ!nem dln aceutlfrază lrutd•·ertent.acilMarcuarf! tradus
„operele" sau ,,opera" lui Gakn, cind el nu a făcut declt să talmll<.'easc ă
nişte "<>Jl'ICntarii ale lui , la Afori,mele lui Hipocrat, şi aeelea numa.I
b.,~i~. cităm mal depactc: „M!ll'ro"I Porliropouloo nu er'a medic, dar În

"""'"vreme prof""<>rii erau considera\i omniscien\i şl fiindcl cursurile-
de medicină teoretică pe atunci erau ln &tr!ns/i legătură cu fizica şi
ştilnţele naturii( ... ) el putea preda deci ş.iun curs teoretic de medi·
cină"D.
E!te bizar.I ~astiinterpretaTe, pe care o respingem, fiindd seinde-
plr1eazldell<levăr. fn rc3li1ate lucrurile stauasţfeJ. Maro.i. Pol"firopol
a intreprins traducerea „Aforismelor" în limba neo-gt"<'acl Intre ani!
17IO, il71 4.El!nsuşispune"eiiJUducanuCantacuzino,earei-aeo
mandat traducerea, era pe atunci mare comis. RAducanu a de~nut această
g;;,~~t~~;~~e"".!, i::~ m~~u::~zit.,,L~:=n~ 8c!~~..:.:

cum a!irmli autoarea monogralie!i:I. lnsăşl traducatorul, Por!iropol, de-
dară : „De'1gur d m-am împotrivit cit ml-a stat !n putere de a primi
..,...,..u; Sllttlnl, care atrăgea asupra mea destulă primejdie" "·
Mai mult chiar, Marcu nici nu şi-a tcnninat traducerea „Aforismelor"'
pecar e o!ncepuse,fol "'indu-<e,probabil,dcun mode!g~$iadop-
Und urmlltoarca normă: mai lnt!i dădea textul lui H!pon11t in elina
clasică, urmiit de traducerea ln nro--gre>icl şl dirşind fiecare Aiori..,..
cu com<>ntarlul lui GaJen. Din cele şase cărţi, lnsumlnd 409 Aforisme,
Mar<:u a tradUii numai pinii ia cartea a cincea, Aforismu! 23. Restul de-
180 de Aforisme doar le-a transcris dupl textul hti Hipo<:l'al, lăl'ă sA
miii dea trad""<'r<* ln neo-gf'eacli $i nlci comentarUJe lui GB!en. ln „..,.._
meneacondiţii, l ucrareaastfeltrnnchi.atăcstee,·identc:ănumalputea
•lujicamaterlaldcstudiu
De altkl nici nu este de c"""ut ca Rliducanu Cantacuzino sll-i li cerut
lui Matru sA Iaci traducerea pentru Academie. La vremea aceea re\a-
(lile dintre Cantacw:!neşti ~i Brineovcni erau încordate şi RAducanu nu
• vea de ce sl ajute Acaldemia, ooritribuind estf"1 l.a glo!'ia vln.llul du.
De ali:fel şi fratele Uu, viitt>rul domn;to:r Ştefan Cantacuzino, li coman-
dase lui Marcu traducerea !n neo-gread a unei părţi din opera !uf
Proeopiu din Cezarcea,:zr; cu toată probabi!i"'tca pentru lmbogliţ!rea
biblioteciilorpen.on a l e,amtacuzincşti
Dar să revenim la „Aforismele" lui Hipocral Acoostă, „blbllc a medi-
cilor" , eum era numită ln v~ca veche, a fO!it studiat.A la Sl. Sava,
ln cadrul cun!uril<>r teoretice de medicină. Nu !nsă după trad u"""'"
româneascl,"" aşanim am IO!it inc\inatsă ~la un moment dat,
!liclndo„prespunere", care la autoarea monografici lndiscuţieadevenlt
chiar o „afirm a ţie", lucru cu totul deosebit. Aforismele au putut ll
"lbid•m.
"So.locloO<eooomos,Ptt!M•,..,.,..f<»< Kvprl1',Atenl,la.i).p.10
"T"""°"'Rli<luleocll,Llft< d< d•«>i«midi,,..,...Jo..drnTo..,RoMh<4>""0nm1J .
"" - ~op.cit. ,fll>.193,n.:ml.
„ ..
"Trad uc..nlodin~tl!!s1ntlkuted<prof.l.S1>\ri<lonaki t.
~ran,op.ci<„ p.~
"P- l Comovod<&n'1, N. V'tlmann, Lll J>l'<fnlO"" \rod .iction dH ,,Apltorlsm<0"
~~":"'x,..;;'t7";, ::;:~~ ':i~i~~ (XVII! · • 1lkle1, Rovue des Otudes >ud- I oun>-
«imentate ln gfOC"$t<>, de către doctorul Bartolomeo f'en11li, cunoscltor
al acestei llmbl, liindcli a comenta Aforismele era o treabă de dbctor
şlnuded~ideşt!lnţenatura lel
Să mai adaugăm pentru o cit ma! deplin ă lămurire• proble=i în dis-
cu\led Brancoveanudore• st reform..,,eAOBdem\.ade la SI. Sava !noi
din 1700, clnd primise unele propuneri, din parte6 lui H. W. Ludolf,
de la Halle,71 propuneri.,....., n-au putut li acceptate. Dar ln 1707 a-a
procedatlareorgan lzarea iMtitU\ieişitota\unciafostadus d'el•
Smirna doctorul Bartolomeo Ferratl. Prin el s-a lnlrodlll, credem noi.
s tudiul teoretic al medicinei la SI. Sava, constlnd din comentarea tex-
lelor daslce medieall!
Soarta acestor rurr;uri a fost legată de aceea a lui Brâncoveanu. Dupli
e.l iderea domnitorului şi după fuga arhiatru!ui slu, eu~rik de medi-
~;;:l~te~!:,'!,'!~':.,te~ucontribuit la gloria eulturifl a epocii br4nco-
._·ene$tl şi au rămas ln amintirea c<:lor cu iubire dl: ţară ca un idea!
spre care a u năzuit, J>Hle 60 de ani. lnlmosul Aleundru Ipsilanti 41
medicul du Man~ Ell ade, dar firă succes
' 'Etude de lamed icl nee l'uadimleprlnclere

de ,,Sfintul Sav•~ .
.Al'.A~ePrln<!ttedo,.&! .
1701,d••>>•m• doml<lo<ln<
..!'HiWO<tal e , - , , . . r
~$?.:t;~~:::l'.,,'M":::~ ~:~::;; ~ ~~.:

ft&llt la p..,rnltte trad1>C1ioo d'uno oeuv„ d ' Hiwoet•~ Ofl not.., l• "lllle.
Wlntu, Dl• Pflr~• <Io< Wal-

-,, Ed_ •od SJl<hloWehm SPTQ<1": ~ t• ff"ll<, I• H.
JOhfhndm,~l\n,1 D S4,p.U9
AURELIAN SACEROOJEANU Etnografie bucureşteană
în secolul al XVIII-iea
Titlul comunklrll mele poat.. trMI unora dintre bUC"UreŞtiologi un ol're--

care interes, datfi!nd faptul cil .film qa de puţin ln ""'1Utl muerie
,1 destul de d!Apanit. ln "'•lltat.. lntlnd o rap<:anl prMenllnd un volum
impreslonantdeinformaţllghi t.!ln vrac,lnl~lstorkeprlvlt„
de unii ru zlmbetul indulgentei: pomelnl.,.,le a numeroase biserici din
Bucureşti. Creddl la sfirşitseva •·cdea d nu am lntlns o capcană ct
amindk•t !nciiodire<:ţi e de cereetare islori ct.
Intre lzv<>&re\e istorice se numiri .i.l pomelnloele de pe l• biserid. ""hl-
turl ş! mJ:năsU r L Scrise pe lemn, pe tlb!iţe simple ori ln dlpt!"" sau
trlpl!<'e, sipate !n pia t:rA şi puse Ul pro$<:0midle, ori pe""-'""'" ddicatl ln
curtea blser!ctl, mulate ln tttaeotA sau pi<:tatc pe z!d, une<>ri e<insem-
nate ş\ ln acte fund•ţionale .. u ln hri-ve, ele ave• u menirea si fle
la !ndemlna preoţilor CI $1 pomeneMCI numele din ele !ntr-un anumit
~al 11'.lj~i ttligioai1e. La lneeput ele cuprindeau numai numele
ctitorilorqedmlntulul
Cu llmpul lnsi pomelnicele s-au adiugat cu numele tuturor doMtorllor
asimilat! cu ctitorii. Atunci au lnceput s.I fie saUe ln caiete şi ln con-
did. ajunglnd MlevArate manuserise. Numele de domni, arhierei ş!
egumeni enu n<>t.o.te 10.uxe•lv, i&J' m doenril>:lrib" grupa"lie pe familu. Cu
ajutorul lor se llmuresc nmlte probleme ~ privitoare la •ucee-
llunea domnilor .şi a arhlerellor „ u la lnrudlrile din sinu\ unor famllll
notabile şl obJ~ U . Prin aceasta pomelnlctle capUI lmportantll deose-
bltl. ln spedal d"emogratic .şi etnograllc.
Mai mult lncli : pomelnlcile au ajUM adevlra te lnsemnărl d,I cronica
prin adnotlrî deosebite pri\~nd oarn<'Ili de seaml ~l fapte notabile. A•t-
fel pomelnicul rnlnlstlril Bi • triţa din Moldova con11ernnează numele
boi«ilor oare au murit aplrfnd a.ta.te& Chilia, ier .a.I mlinbtirii Gov.,...
şi a! mlnhtlrii Curl<'a de Ar geş dau întinsa lista a boierilor lui fuidu
voi<>vod care au murit ln lupte cu turcii. agarenii cum se spune 8COlo
Oar nu vrem a.a stArulrn mai mult asupra importanţe\ pomelnicelor ca
izvoare Istorice. Faptul este notoriu fi nu mai comporta di«:uţ;l. !n
istoriografi• noastrl D. Ondul ln scrierlle sale istori<'<> s-a adresat ade-
sea lor. Iar odatl le-a închinat rhlar o prelegere universl\arâ: Vechi!"
/X>m<'lrike co ;,..,oare U!orfu '. Este necesar sa se publice integral dl
maimultedlnvechi l e noastrepomelniceşîsăsest!iruie s ulicientasupra
cuprlnsuluilorvariat.
Revinlat(>mll
OrllŞul Bucureş ti se bucură acum de numeroase stud!! speciale ~I ciliar
de monografii dezvoltat<:, uneori monumentale ca prerenUlre du nu
destul de corespunzător şi ln conţinut. Factologic slnt foarte amlnun-
ţite dar acest<.'& nu lnlăt;urll fol os i ree~ l o:rmaivKhiscriseşi ele viol
~f~!~:,.'f.,t. a o:r~lul nostru,SCl'isă pentrutoţi, li~te

ne lncli. ln
-ea: trebuie pus un accent doosebit pentru cunoaş terea v i eţii omului de
rlnd,aprodu<=llloro\uldlrectşiadistribuitoruluid e bunuri,eare au
făcut ca demografic primul orat al tă rii ol cread atit de mult.
ln V<!dcrea completării documentării cu privire la viaţa e>&menilo:rsimpli
şi amodcşlilor lucrălori !n numeroase ramuri de prOOueţic, cred c4 pre-
zintă interes şi notele de btă. Sint scoase numai din pomelnice, care
dau. la un loc o gam.!I variat,t de inlonna\ii. fo p lus ele aduc şl JJ.mu-
-..iri cu privire la vechimea rnonumentelo:r religloue, elariliet unele amă
nunt<: in1er~te lncl obscure pînă acum şi, in mod spectal, e\e îlu1-
l,..,.zll mal binedeclt orice a lt lzvo:r istoric creŞterea demografică a ma-
halalelor bu~ureştene. Pomelnkele la care ne referim provin de la mai
=
• puţin de jumă tate din nwnărul bisericilor existente ln Bucureşti tn
secolul al XVIII-iea şi nu cuprind declt pe o:rtodoeşi; totuşi din e le,
;J::.~esJjndv"orco:1te~!liv::i~, p;:;s'."Fn~r::i c~~';,~~
mare de capi de familie, 3561; - cit reiese din totalizarea lor - este
- derel!nut,putlndducelaaprecicreaprobabillapopu l aţieiora.şuluiln
ansamblul său~
Pomeln icele la ca"' ne referim au fost copiate ln\r-(1 condică pe la $!îr-
ş!lul Sl'CO!ului al XVIII-lee, dar eompune""" celor mai multe a avut
loc ln I.Ol cursul seeolului. Unele !şi au lnceputul c:hiar mai lnainte ş i
au fos l eonllnuate an de an. Pentru o folosire mal sigură a lor d' m o
snirtă informaţie Istorică asupra bisericilor ln care o.-au a lcAtuit •.
IV. Biserica Cur!M Domne'2.1<>1 (-Veche), hram Buna Vestire azi Sf. An-
t on. Fundaţie a lui Mircea Ciobanul, f ără lndolală ln locul alteia mai
, ..,.,hi. Renovată in 1715 de Ştefan C:• ntacuzino voievod. - 5 pomelnice
rul69nume
V. Biserica cu Sfinli {SlMeJ, sau To\i Sfln\11, hram Intrarea ln Biserică.
CUtor mitwp<!itul Danill de Aninoass (1726) tn locul bÎ6elieii lui popa
"' Hera sau Flera din BAjeşli. - 43 pomelnice cu 822 nwne
Vl. Biserl<3 din mahalaua Seaune, hram Preelsta (Adormirea)_ Ctitori
'fr~:~.!ce la Tlmova ~i nepotu-său Stavro, la 1715. - 61 µomelnice cu
Vil. Biserica din mahalaua C<>lţii fo•t Hanul Colţii, Calinderu apoi Bul-
~arli, hrarn•Sfi nţli Ierarhi, azi, Sf. Ilie, - 27 pomelnice cu 794 nume
VIIJ. Biserica Neguţlltori (Neg•1'1orl), hram Sf. Nicolae. Biserica mai
,·e.:;he de lemn a ars cu tlrgul ln februarie 1718. Refâcut.ă ln piatră la
1726. AP«nincabresleinegustoTi!or. -79pomel nic..cu897 nume
IX. BUerica Verguiu!, hram Sf. Dumitru, apoi Sf. Mihail şl Gavrll şi
Sf. Mina. Ctitorie a mitropolitului D<lnillde Aninoasa, la 1724. - 25
~;;~~acuj\.Ţf~~~~=; hram Sf. _lngerl Mihai l şi Ga vrll (St. Volewzl)
~~r!, j,:::'~~~a:;"w!!,~rla sora jup!nuhil. Manta cupet la 1733. - 43 po-
XI. Biserica Sf. Vl...,..·Htrearo:i, hram Cuv. Paras.ohlva şi Botezul Dom-
nului. Fundată ln vremea lui Matei Basarab (1645); refăcută.ulterior
de ma! multe ori. - 26 pomelnice cu 709 nume ·•
XI!. Biserica din mahalaua J>ope&CU!ui, zisă ,i Protopopului ori Jignita,
hram SI. Nicolae. Biserica de lemn exista !n serolul al XVI -I.,. . Pre-
făcută de Gheorghe (Totoescu) căpitan de lefegii pe la 1118. - 73
pomelnice cu 1376nume
.XIII. Blserioa din mahala ua O<tenl, hram Adormirea Maicii Domnului.
Exista la sfirşltul secolului al XVZl- lea, iar !n 1722 refăcut!i de ·zid de
Ni.,.,lae protopop şi CtinstanUn vata!. - 49 pomelnke ru 900 nume.
XIV. Biserica din mahalaua Slrbllor, hram Sf. Ni.,.,!ae. Era de !cmn la
1639. refăcută de •id de V8$1le P<>citeanul la 1692 şi de arhiereul loa-
nichie Stavropoleos I• 1732. - 72 pomelnice cu 1507 nume
.XV. Biserica din mahalaua IH~a Veche, hram SI. Treime. LI !n.,.,put
a fost de lemn; In timpul Iul Alexandru yolevod a fost flicutll de z!d de
~anu:~aşa. jup!n Apostol şi popa Constantin. - 37 pcmelnlee cu
XVI. Biserica LogoJdt Efrem, hram SI. Nicolae (ne!dent!flcată). - 3
pomelnicecu94nume
'XVII. Biserica din mahalaua Stoicu, azi Bradu Staicu. hram Intrare.a
!n Biserică, cu adlugare dc hramuri Dumin ica tuturor dinţilor şi S!.
Apootoli.-43pomelnicecul142nume.
'XVTll. Biserica din mahalaua CeaU, Radu, hram Sf. N;.,otae ţi Adormi-
rea: la îne<lput de lemn. apoi de zid (1760). Pe>mclnic d.in, 7 ianuarie
J757 . -62pomelnice cu lJJOnumc.
XIX . BW:rioa din mahalaua /anii, a,; bi.erica Enl!, hram SI. Nicolae
Bi$erica veche lirut.O. de Tudora a lui Mihai din Tlrgşor; la 1670
lnchinată de rana sllrmagioaica la mănăstirea din nrgşor, rezidUll ln
1724 de Pană Neg<>l!SCU mare logof't. - 40 pomelnice cu
814 nume
XX. Biserica Dlntrorl, hram Sf. Nicolae, apoi şi Naşterea Domnului
~~ ~=ri~:"!ulu~1 -g~~. ~~~~-1:an~rf:':7o~d~ ret~ci:~~~!.~
- 37pomelnl'-""cu720numc.
XXI. Biserica din mahalaua Bofeonu zisll şi Bradu-Boteanu, hram SI
Ioan Botezlltorul, azi S!. Gheorghe. J upan Mihul o ridicase din lemn
pe la 1700; zidită din platrădefill lu!GrigoreMiuleţla 1760, a:ci este
complet rezidit.ii. - 45 pomelnice ru 786 nume .
.XXII. Biserica din mahalaua Diroa.,:, fost!i Popa Neagu Din;aş ul Bise-
rica Albâ, hram SI. Nicolae, azi Sf. Ilie. fundaţie de la !nC<'putul seco-
lului al XVlll-lea. - 112 pomelnice cu 1977 nume
XXIII. Biserica din mahalaua Ilre:roillnu! !ost! Sterpul şl Popa Stoica.
hram Sf. Tro!ţ.A, din 1710. - 55 pom„lnitt cu 912 nume ·
·X XIV. Biserica de juf'dminf, hram Sf. Dumitru. Fundatil ln secolul al
XVl- lea. Mal lh!u zlsl a BAlăceanu\ nl şl relăcută de m•i multe ori. -
45 pomelnice cu 875 nume.
XXV. Biserica Mil"gureonuhd (a lui Radu Şerban Vodă) l• ct1pul Podului
Mog<>';OBil, hram SchlmbaN.'fl la F• lll şi Adonnire11. n..ztdită de P!rvu
Cantacuzino ln 1761. - 32 pbmelnice cu 612 nume.
:XXVI. Biserica din mahalaua Gol'.escul zisA ~l de I• G-Orgăroel, az! Sf.
Ilie-Rahova. hram Sf. Ilie. - 34 pomelnice cu 65(1 nume
XXVII. Bberl"8 Schitului llagt Dina azi Schitul Maicilor, hram Buna
Vestire. zlditil ln 1726. - 40 pomelnice cu 864 num„.
XXVltl. Biserica m!nAsUr!i Anflm, hram Totl S!inţil: ctitor mitropo-
litul Antim Ivireanul ln 1715. - 47 pomelnice cu 718 nume
XJ:{IX . Biserlc• din mahalau• BroJfenl zlsA şi Tăbăcari, hram Adormi-
rea şi Sf. Nicolae. Fundat.li la 1731. - 63 pomelnice cu ll92 nume
XXX. Biserica din mahalaua Ffotîna Boului, ati Popa Talu, hram Ador-
mirea. - 61 pomelnltt cu 1090 nume
XXXI. Biserica din mahalau.o Sf. Ci...or9M Vechi, fosta mănăstire Sf.
Gheorghe Vechi. - 53 pomelnice cu 752 nume
XXXII . Biserica din mahalaua O!ori zisil şl Ceauş Precup, hram Ador-
mirea. Fundata la 1758 de Dumitraşco Racoviţli mare vistier, Mihan
Ole1nul şi Iancu! Clipit.anul. - 85 pomelnice cu 1470 nume
XXX!ll. Biserica din mahal• ua &lpunari, hram Adormirea. Exista la
!669. - l7pomelnlcecu221nume
XXXIV. Biserica din Şelari, hram Sf. Nicolae. - 72 pomelnice cu I3H
!.,~ !S:;i;;•n~:::e.maha!aua Sll!vu tro, hram Adormirea. - 67 po-
8 22
~v~:.;. ~:;:~lv~.n-m a;i:.:l~~i ~~u::orm;re., Sf. Ana şi
XXXVII. Biserica din mahalaua Popa Rlldul azi Manca Brutaru. hram
Naşterea M. o., sr. Gheorghe ş! Sf. Nicolae. - ~o pomelnice cu 1136
XXXVIII. Biserica de la capul Podului M0991oail, a clucerului Barbu!

Meriş&n de pe la 1730. - 112 pomelnice cu 2808 nume.
XXXIX Biser!oe. din mahalaua Ceau1 David zis.I şi Popa Dima, azi
Icoane!, hram Adormire«, ctitor David Corbea . Fosta de lemn, tta de
azi a lostz!ditll1nl786.-95pomelnicecu2Ş86nume
XL. Biserica din mahalaua Tht"""'" hram Sf. Ştefan. Probabil pe Podul
Vergului az.l Calea CUăra.il. - 39 pomelnice cu 372 nume
XLI. Biserica din mahalaua Dobrofeasa. rumtne de identificat - 23
pomelnlcecu697nwre.
XLII. Biserica dln mahalaua Dol>r'ofeosa de la D<>al, hram Buna vestire,
Cuv. Paraschiva ~ St. Filolteia. Intre elitari Matei Basarab cu lllna
doomna şi Constantin Nlstur<>I cu Ancuţa. - 56 pomelnke cu H71
.XLHI. Bi""'1o dln mahalaua Dobrnu o.sa din Vale; tine de !Jobro~.
- 22 pomclni"" cu 523 nume.
XLIV.BiserlcaPrundul. - 23 POm<.'ln!re rn 703nume .
.XLV. Biserica din maha\f.ua S!a jorfo/u!, hram Sf. Mina . lnt<e ctito.-!
Maxim arhltteul JI Conatanttn Vod~ Mavrocord• t. - 132 pomeli'lire ev
2883numc
XLVI. B!S('r!ca din lmahalau• Olt larl, hram Sf. lngerl (Volevo>J) Vechea
~~~~~m:.c lemn • l llll! ttlăcutA de zid ln 17S7. - 31 pomelnice cu
!XLVII. Biserica din mahalaua Ll<c<>cl, hram S f. Nicola... Ctitori Radul
Le-onvolcvod (1684-1669)'!1 Şi.ranmitropoUt, dar 4l Ma~l Basara b cu
llerăşUi. - 104 pomelnic..- cu 1999 n ume
!XLVIII. Biserica dln mahalaua Po"PO So.Ir<', hram Sf. NlNll..-.. - 96
POmcln!cecu 2184 nume
XLIX. Biserica din m•halaua COn!rnldarl! de Jor., hram Sf. Dumitru
apol $1. Gheorghe -$1 S f. Tufon. - 15 pomelnkc cu 273 nume.
L Biserica din mahalaua.„ - 63 pomelnice cu 1382 nume
LI. Bl..,rlca dln mahal• "*'-'" - 38 pomelnice cu 748 nume
LI!. Bll('rlc• din mahala...„ . - 83 p<1111Clnlce cu 2061 nume
Ul!. B!oer!ca din mahalaUL.. - 41 pomelnice cu 7l4 nume.
l,V. Biserica din mahalaua ctitor Constantin Nblurel la 1743
Cea veche cu hramul SI. Dumitru. ctitor Radu! Leon voievod (1&64--
1669). - 68 pomelnlee cu 1981 nume.
LV. Bi!K'rica din mahalaua Popa Chilul zis.A şi Popa Petre, hram Ador-
mil'<'a, Sf. NiNllae '1 Spilidon. - 74 pomelnice cu 2379 nume
LVt. Biserica dln Prund, hram SI. Nicolae, fundat.I !n \-remea mitro-
politului Teofil lnainte de 1648. p._. locul ci s-a. :r.ldlt blscrlca Domniţa
Băla'8. - ~2 pom<!lnice cu 2071 numc
LVII. Biserica din P.nm<I, Ju-.am Sf. l'\iNllac. Bisericii deosebit.I de pre-
cedenta dd!IA tnainte de domnia lui Antonie Vodl din PopeţU, poate
&ceea.şiru biserica popei Matei nmoscut.l lncii de la 15~. - 16 po-
mdniC<Ocu 467nume
LVl!l. BberlCI din mahalaua Alb<! - Postllvarf, lu-am Sf. l'\l1'0lac. V~
: ::• ci urd plnA ln ~lui a ! XVI-iea. - 16 pome!nlre cu 2510
LIX. Biserici dln mahal•ua Gorgan, hram Sf. Ilic. - · 108 pomdni.-c ~u
37~7 nume.
LX. B!oerlc• dln mahalaua Pof!4 Nan, hH m Sf. Par.,chlva . ExL.ta la
1719.reliicutlla l76$. -98pomclnlcccu3647null>I'.
LXI. Biserica dln mah• t.ua Prtt11P<'Jll VttM, hram T o\! Slin\il. - 46
pomelnice cu UM nume.
LX!!. Blscr!c• din mahal.lua Popo Rusu. hram S f. Paras<:hl\•a . - 103
pomelnlce cu2U7nume.
LXJI. Blscrlca din mahalaua Moldot><>nl (Slln tu l lonidl· Mo!downi), hram
Sf. lo..n Botezllor ul, ~\dit.I I• 1795 de Dimitrie Dirilcul. P<' locul alteia
mal vcehi a popi! Opn::1. - 64 pomelnice cu 1576 nume.
LXJV. Bi:scrka dln mah•laua. - 34 pomelnice cu 849 nume
LXV. Biserica din mahal• ua VUidicdi (Sf. Nlcolae-Vlădid). hram S!.
Nicol..,,, ctitor Neofit arhiereul (1738-1754). - 70 pomelnice"' 1769
I.XVI. Biserica din mahalaua Popa fra"'° azi Pitar Mnş, hram Sf. Nl-
eoJae. - 106 pomelnite cu 2616 nume
LXVII. Bi""rloa din mahalaua Apostol, hram Sf_ Constantin ~i Elena. -
17 pom~lnl"<' cu HO nume
~:Ste de observat d unele bi=ici all douA ... u ""'i multe hramuri.
~~:~~ ~:,"~~ee i!~~~~uid~~;~~a~~~·~\~r d~~~iv~;Jord'::S: ~~
mai multe pruni~ pentru ospăt.aree sărăcimii, de care se kga şi mli-
n,..,a veniturilor bisericii. Tot<;>dată pluralitatea hramurilor provine~
de la bresle, mai multe in.i;:rijindu-se de """"&Şi biscridi, adăugind as\lel
eahrampcsfîntullorJ>lllron
Dinpunctd:eve<lereorgani za\oric,•ewdeciienoriilceuprin d lmnumă r
variabil de fam!IU. S!nt destul de mul te ~ le care depăşesc suta: Ste-
jaru\ (132): Capul p>dulul Mog"'°"'!l şi Dlrvaş (CU c!te 112): G<>rgan!
(108); PoJ>ll lvaşcu (106); Lueaci (104); Popa . Rusu! (103); Dohrotea&a
şi Prundul (eu d!e 101). ln te priveşte numărul •nlletelor înscri$e la
pomenire, acesta este lmpre-<ionanl, ln multe cazuri depăşind donă mii .
Gorgani (;J .757); Popa Nan (3.6H); Prundul {3.241); Popa Rusul (2 .897) ;
Stejarul (2.863); Capul p;dului MogoŞOBli {2.808); Dobroteasa (2.891),
Popa Ivaşcu (2.616); Ceau, David (2.5-66); Albl-Postl.i>"ari (2.510); POJ>ll
Ch!\ul (2.379); Bati~l e (2.257); Popa Soare (2.184)
La unele biserici, numărul mare a l ttedind~lor corespunde şi cu al
familiilor. Majoritatea acestor pomelnice apar\in mirenilor de obşte, d~
mai sini ,i bi"'-•rici cu CX'tc închis de credinclO<ji, ca de pildă Curtea Dom-
neascli (!V) 'i o neident!licaratl hi=-icil a logorlltu!ni <:!rem (X VI) '
Cifrele d ate mai sus nu trebuie luate ln mod absolut. Practica de tot-
deauna şi C<>nscm nările din~steporne l niceoadevcres<:demai multe>
ori; arată ea acel aşi pomelnic apare la mal multe bi..,..iel, după cum
vor credincioşii. ACC$Slă voinţă ~te în funcţie de !.!;ma şi religiodtatea
unor preoţi sau de miraC<>!cle unor obiecte de cult, cum e-<te icoana de
la bi""rica Cea'-" David, numită chiar a Icoanei. lnsă temeiu\ principal
st.a in adevllraţii enori$!ji . Chiar la bi..,.!ca lto11nel, din 95 pomelnice,
cu 2.586 nume, numai tn'i familii aparţin altor mahalale, Dirvaş, Şelari
şi Jancul, iar patru sint de la Aluma\I, lk-Ldead şi Ploieşti , dar est.<:
posibil <·a şl acestea să se li ~tabilit apoi în acea.stă ""'hala
Unele însemnări arată locul de unde vin locuitorii BuCUJ'CŞtlulu!, ca de
86), argeşanul
XXIX- 37): bra-
apar mai rar şi
otZlga(UIJ-16),
„GbMrghc stegar
tur!lan" (LX - 26). Este ,1 lln „ion Mehedinţu!" (XXXVlll-86).
Slntşi \'eniti de peste hotare, mai mult negustor!,ca:Dristoreanul, din
Dirstor sal! S!llstra (Vl-50), Turtăcăian, din Turtucaia (XXXl-39). mul\!
ţarigrldeni alături de un Sava de la Stambo! {V-41) şi un Gheorghe
lral""'ontul, deci din Trapezunt (LVI- ~). dar ş! o Criteanca (Vll-15)
E greu de spus !n ~ măsură numele etnic aparţin !n adcvlr M\i el res-
• P<atru 0<1<-ntato oilt• „ornon• ln -antuJ. trln\lle mal ou. b onumăn>! de

ord1noolb~ioll0<,l " '"" ar• bă l •l><"i\ladlnpomoln lo ln~lll•olta tl
pe<:tive. Presupunem el "<'le mai multe au acest c•racter, dar este de
observat el s!nt puţine şi numele pc..sonal nu contribuie la o pr<.'Clzare
lanache {XLVlll-75) „
mal mare. Astfel, ,,grerul" •e lnUJneite de trei ori: Gheorghe (XXHl-22),
Nlstue (XVI-3); „slrbul" de vreo clnclsprezece
or!, o da!A fiind „Ene tră!star s!rbul" (XLIV-19), Jar ctte odată „ru• ul"
~~~~.?J J~X'î~.1 ·~~-~~· s!'0:ii!~x;f:"c: d!!:ii'5p~i~ ~=~

la ortodoxie.au prins!mplăporeclt. Despre„neamtul", careapareade-
:c:~.~OJ'obri~neî,n d~~ 1:fi~1~ :.:',,,~~" ,~ldo~.e~'/t11~re~n ~!,"',! .~~~
dovene<=" : Antimla (XIX-18) şi Nastasia {XXXVI-66)
Orlentare<itopografidînor&}$iidcntificarealocuitorilOJ'nuerauu'iOI'
de r u liz.at într--oVt'i!llle dnd uliţel e nu erau fixate, Iar casele nu aveau
numere. Pentru a<;<>aS ta, în pomelnic se recurge la formule variate, care
1,; au "-<tic! importanţa lor. ~le mai rhpîndite formule stnt : „ce "3<1c
Ja", sau„lîngă"casauneipersoaneuiaicunoscute,,i"del• ".•au„ot"
(- de la), oii „d!n casa" cuiva. A;ia. de pildă; „Andrei ce ş.adc lingă
Sava sii men" (XLII-50), „Anghelina de lingă Armean • prod" (XLII-55),
„Anlirna care ş.ade la Lupul" (XVJl-34), ,,Antonie ce şade la Matei
•Umcn" (VLI-11), „Cmtandin care '8de la Amza. tat>.cla" (XLll-48), „Do-
bra ce şade în caoa Lupoiului" (XIV-72), „Ianc care şade la Neaqa"
(XLll!-2), „Lbrandra ce '8<fe la Jane CărâmidA" (XLll-5!). „M.aria ce
~:accş~ i~~~~~3i,1 ~~~1~.}~Y~1J~· i1!~ri~1~!'uo[\i_\f;),P~=
""şade la Radu brutar" (XXVJ-JŞJ, „Rada care •u f('1'llt la Aneuţa"
(XXXVl-81), ,.Sultana care •ade
la Allxandrache" (LIV-51), „Dl>spln•
din caoa clpit. Nicli" (XLV--4), „Ion den cua Zaharici" (XLVJll-92),
„Ion si!mcnul din casa Iul D<>bn!" ( c._..,
Stăni-
- 27), „Rada
muma lui Niculae n casa ,Tudor în casa lui
Pascal" (L-51), „Vladul de V-10, 46), „Zam-
flrad!ncasaStoicllpltă"""!l
La a<'l'ste formule se ma! pot adtuga: „Dragomir. de l• chilie" {XLVJl-81).
„Gane de la odll " (XXIX-MJ, „!tanea ce şade i.. chl!ie" (XIV-33),
„Muşat \!ganul chlliaşul" (LXV-24) şi „Stoiana din curtea bisericii"
lenli(XIX-17)
Fara lndolalA, c~ ln toate act"Ste cazuri .avem de-a face cu chiriaşi, al
cilror , numl'lr în acea vreme nu-l putem bAnu!, dar se poate !ntrevedea
P<'1i\lalorsodalâ,ca ,l • •t!P!nilorcaselor,chlllllorsauodi!lor.
Alte forme de localizare pe nre le aflăm •lnt; „Jane al Mariei de la
grmutUrul" (LXV-42), „Ion de la Orăghid" (XLV-87), „N...,.cşa · de la
jupîncasi" (XlX-34), „Radu! ot Stan post." (XLVJll-37), „Radul de i..
Vlad dmiar" (XLV-88), „Sandu! de la Bj\aşa doamna" (XXVJ -4), „Stana
de la DragnMi" {L!-38), „ŞllrbBn de la jupînca-"' Dobra" ,,XLV-86),
„unchiaş Toma ot Stavllr logofllt" {XLVJJ-62).
Lato\laceştia,vcdcmstarc• lOJ'dcarga\I
ArgA\la, fMă !ndo!alt, era de trepte şi funcţU diferite şl deci cinstită
ca atare. Pomdni<"!!le ne dau clteva din 3<:e$tea: "Barbu] sluga COC<>anii
Saftli" (LXlll- 39), ,.Dumitru sluga ol vel ban" (LXIJ-86), „Ion chelariul
ot Filipescu" (XLV-3), „Mihai l ogofăt ot vei portar" (XLV-93), „Radu!
ch<'larlul dela Bl't'W!an ul" (LXllI-23),,,SUtnclul v!!arde Ja BărbAt.escul"
(LXV-511)
Cred el şi lrumo.sa ins\ltuţie a ropllului din cos<! de la ''echea curte
· şi asimiltndu-...... cu
nume !n pornclni-
II-70) Cheorghl~
(XLVII-85) Oan,,.,._
Che&tiunca ar merita o "'"''"tar.. spoclală, pomelnicele r._..pectlve putlnd

da Jamurirl suf!cl<'Tlt.e pentru cun..aşt..rea familiilor <:Mora a parţineau.
„Tudorcopilul"(LXIII-M)nucredemcălntril!n a ceastacategorie,cl<'S\e
vorba de unh!pocoristic.
tn sf!rş!t, stnt ş! alte forme de localiza.., mal general<'' „An.enle d<'
la povarnă" (XLV- 67), „Dumltraşeo ot povarnă" (XlX- 7), „Oprea de
!a povarnă" (XXX-28) ş! „Stan de la povarna• (XLV-70). lncl. nu e
vorba d<' mahalaua Poverne!, ele! alatu,..,. mai apare ,,MihllllA la po-
varna P~ulu!" (XLV-16). Deci, au putu !i mai muli<' poverne.
„PoerUI" palatului domn....,, nu , se
""J)e•. Astfel, avem mai mulii ,
(XLIV-40). Oan<et1 (LIX-8"), Stoi,,a
sile (L!X-18). Dar sub •'<"'abula „neam(" , ma l
(XVll-39). kbim (UX-22). fon (XIV-27), Ivan (LXI
~i Stoica(XJll-33). Nici unul nu poate li '}"amţ
Dt-'bunli set1mlcl. aceşti a locuiau la poarta s pr<'Clll"<'dlideaullţa numit!
mal tlrl:!u nem\<'8SCI. Epoo;Jbil ca 8C<'8Slad-şl fJ luatnurn<'i<'de la<'l,
dar dc ce au lot.I porecllti aş.a nu putem preciza. E mal probabil &I fi
avut meşteşuguri specifice nemţeşti dectt cil erau negustori de mllrluri
nemteştl
De acelaşi caracter topografic ma i amintim o pr«izlll"e : ,.de la mar-
gine•, a<lkă de la marginea orqului, nu a mahalalei. cum e ca:tul lui
N~ul. V\aicul 'li Vi$an din mahalaua Pr..,upeţ; (LXI-li, 19, 24).
Dar tot aşa ma! apar „lstratecal!cul de la marg\n<'•, cu ,,Stanc!ul ca-
licul d„ !a margine~ (LX!-29, :JO), aUlturi de „StolCD' stegar de la mar-
' ginc" (LXIV-18)
S!nt num"""1Se pomelnice de domni. arhi<'l'<'i , boieri mari, cAlugărt,
preoţi şi alţii, care pot aduce preci>ări importante despre tnrudirl şl
s ~!uo, l. Nume de domn! apar ş! ln pom<'lnîcele unor famlll l mal
mode• te. Aşa, de pildă, despre Constantin Şerban zis Citnul, Letopi-
seţul Cantacuzinesa1 •punt' că era fiu\ lui Şe rban Buarab voievod
„că -l ştia di iaste de neam mare. domnC$<:", iar Radu Popes<:u proct-
~eazl .. lilnd slmlnţ! de domn". Pomelnicul popii Stanciu! de la B!oe-
rica Domnească şl al prezbiterii Maria are înscris ln el şi pe acest
Constan tin voiev<>d (XXXVI-6). Popa Stanciu! are frate pe Popa Simion.
care lnsl ln pomelnicul său nu aminteşte pe Constantin voievod
(XXXVl-9). lnlorma\Ja delicata: a cronicilor capăt.a: astfel prin pomel-
nic o confirmare documentară nooontestata:, flind fn ""cla şi timp ş\ un
documentalmoravurilorVTI'mil
Din ordinul ostăşesc a vem o C"Oloratură bogată. Ostaşii cA!Arl apar oub
nui:nedecl.]ărqi(lO) . cillGreţl(l5),c a'"";(40),bejlil(Xll-35,66),
dehul (XLV- 78), sarage {Vl!-32. XV-30, XXll-45). Pedestrimea se are.Ui
prin dorobenţ! (Xll- 26, XXXIIl-2), talpoşi sau Ullpaşi (37), fU&taşi
(LVIl- 67, LV-60), panţlri (XLll-33) şi ~ (XV-18, LX-~). ln g<>-
ncral catanli (XXl-U2, XLVJl-33) şi slujitori (:iq!:Vl-lZ, 16: LlV-13),
dar mal ales lefegii (56) şi seimeni (122), Poate el .şi ~Dumitru liv<>n-
1ut" (LXl- 32) Iace parte tot dln 06t4şlm<>. Comandanţi! lor stnt : aga
(Xll-3), armaşi (6), iuzbaşi (X-3, iXXIX-48) şi odobaşi (7). Intre ei e.te
un ceauş de beşlii (Vl-8) şi un „ceauş za lefegii" JUX-9f>), o ,,Dobra
deliD&la" (XLVl-7) şi mai multe odobqoaie, soţii de f<>Jti sau actuali
şe!ioslăşetU.
Se men\loneazll mal mult de 40 dedp!tanl şl clteva cllp!Ulnl'S<', !ntre
n legUurlicuoast.eas!nt şi 28 de stegari, lntrecare,1„Gheorghe1te-

1X'°L~~).Wnj~teOs~d=1=!(Wi1/!3~ numele ~bucl\Df".
Mal Interesante pentru reconstilui,..,.. vie\U bucureştene în secol<>le al
NVIl-lea-al XVIII-iea, este mica boierime cu Muritele el dregitorll.
De cel<> mal multe ori, se vede Umpede din ce U>ndiţil •Odaie i..vora
~cum lncepe l l constituie o pil.turi strins legat.i prin !nrudirl sau
prin apropi.,,...a de figuri mal răsărite. Unele din aceste dregătorii slnt
de< lnUlnlte ln pomelnke, altele !nsă apar s poradic. Ceauşii şi "Atafll,
care st'* mai·mult funcţii, par sl fie oei mal num<'l'OŞ!
CIO<ltt#i !ndeplinesesarcinl Uit pe linieostăşellscl,dt şi adminiotrati„ă.
fn pomelnicele de fa;t, !nt!lnim peste 30 de <:ffUŞl. între aceştla, •tnt
doi f<>Ştl ceauş i: Frone biv ceauş fi Radu! biv ce«uş (XXIJ-34, 93),
dar şi un „Cîntea a l ceauşoaii" {XLV-104). Amintim ş! pe „Gheorghe
c:eauş de neguţători " (Xll-16) ş! pe „Iordache ceauş n copii~ (XXll-32).
Interesant e.te oi doui biserici au de ctitori pe Ceauş Radu! {XVIII)
~i pe Ce•uş O>lvid (XXXIX). ace.ta din urrru'i ..,.m prin misiunile sale
ln Rusia ş! cunoscut istoriei noastre sub numele de David Corbca
Vătafi! s!nt arătaţi de multe feluri; de •prozl (LVlll-21), de calici
(XXXIX-71; l.XV-52), de cari (XLVIIl-5.4; L-5, LX-92), de cărămi
dari (XLIV-22), de ciocănarJ (Vl-44), de dlrvarl (l.XIV-29) de grajd
(X!H-38). de U.utarl (Vl-12), de lemnari (XLVll-34). de nevolnici
(XXXVIJ-7), de păscar! sau pescari (XLVll-7.64;.l..-27), de potcovari
(Vl..2'9), de ~!a ri (XXXIV- 14). de zidari {LVl-49) şl de zUltar! {Ll- 20).
Alături de ei s!nt ş! vătlişei. Un'"Ol'i apare şi otarootele de Mrbleri
~XX-7,9)şidecroitor!{V-13).
Dominant este însă numArul m"""riaşi!or şi organizarea lor. Mulii sint
m"""rlaş!, uneori arăUndu-oe,l lneem.,..,rle:meşter cizmar (XLVll -72),
~[v?i'o':'~Oi,5 ~„~~%-~'~;·,:;n 5/x~v\~1;1, ~~~ 1 ~i~~·şi ~;~

(XXIV-22; XXXVI-I). Cei mai mul\! 1!nt m<>$eri"'ll oau negillltori; abagiul
(9), apar!ul (XXXVl ~30}, arbag!ul sau harabagiul (XXXIV-41), băcan (7),
I băiaş(Lll
I
pogtăv •rl (67), po$tăVA,..,.., şl „Necula postăvar domnE'SC" (LX\91). pot-

;:;~. (~~m:-;;~1)~~Jt <~f~,rci:J: ~b':!!· i;~~~V-~6.~~'.~"6~
!!llcarlul (XXXlX-43) cu „Dumitr„ oecarul" (XXl-30). săid lieari (5).
săpunari şi slipunlir<:$e (8), sîrmari uu sfrmaci (XLV- 83. XLVll- 78,
XLVlll -32, 60), surugiu (XLil- 30), şalvarag!l (XXXIV--44, 45, ~), 1felari
(12) cu "'!ari de lemn (XXXIV- 37, 4 1) tal>act sau t.llbăeeri (43), lntre
ei „Gheorghe tabac $lrbul" (XLIV-6) ţl ,Radu! tabacul boşar (?;•
(XLIV-12), talpaşi (33), tamburagiu (XLV- 95), tăulari (5). tecar (XXJ-.16).
tlmplar (Vlll- 38), tolqari (Xll-24, XLVllJ-61, toiangit (XXXll- 17.
LXiVl-26), t°"'ători (13), Intre ei .fi „Marin torcltor domnesc" (LX-7),
trA!starl (16). cu „Ene trăistar &!rbul" (XLJV- 19) şl .. Cosuindin trăi
star erghclegiul" (XTV-16), trimbiţ.aşi (XXXl-33, 34, 51. XLVlll -:15. 39),
untari iXXIX-19, XXXVl-35, 65), văcari (8), vărzar (XIV-49), vlieri (5),
vizitiu (XXX-17), v!nător (XIl-30), zarafi (Vll-7, Vlll - 6, X-3), iibu-
nari (li), :tldari (23), cu „Ion :tldarnl ţiganul" (LXV-25), :tlltari (XXIV- 6,
iXXXIV-10,40,LVl-34),zugravi(S)
Lăsăm laurmA oocupa\l,.,earev• f!destulde rAspînd!tă . ln manuscrt..
are dou.! grafii. mArar şi merar. L-am Jntllnlt . de multe ori alaturi de
nume variate, ea Barbu!, Chiriţă, Dobre, Drlghict, Duma, Iane, Ioan, Ior-
dache, Jllco, Marm, Mllea, Ne'll""· Nicola, Panait, Rl7.ea, Voico ş! Voinea
De<:I. nu J>Ofl le fi nume de fami1"', ci de ocuJ"lţie, meru, vînzJltor de
mere. Nu poate li vorba de o tra..scricre ~!tă penu-u „morar", fiindcă
al)fln!şiacestaa!Aturffde,,mlcinUor".
Pomelnicele de faţA ajută .fl la cuno11şterea !nceputurilor manufactiţ
riere !n oraşul BunireşU. Astfel, Anonimul turc de la 1740 spunea des-
pre Bucureşti ci areos~turA bun.I, biSoerlc! dep!atrl lrumoas.e şi
bogate, loculn\e impozante, pi• \I organlzatl, două bAl, mlnAstirl lncon-
jurate ni ziduri de plf.tră, meterhanea domnea"'' şl drclum!. De ase-
menn, c;l se prelucra ed ln !•brici un frum<l$ po.1.tav s lni!lu, din lină
adusl din Bugeac, dar pentru a avea postav roşu, se trimitea la vopsii
ln Siştov•. Traduditorul 11Ce$lul Izvor, cere !ml comunica~ nivlntul
tu"""5<0 pentru „fabrici " (kiarhaM sau l<yarlla,..J, spune el """51e
pceocupilrl !ncepuseră Inel din vremea lui Şerban Cantacuzino (1679)
şlcA..,i.ivauculntreruperlpln.llal740 '.
La toate aceste num,.,, adăugăm dteva al căror sens nu-l putem lntro-
vedea : Cazan portar de băţ (XL-27), Mulei! harapctl (XXl-17), Mihai
ce au tost slndei (LIV-52), dasdlul Ivan slocltorlul (V-16) ş ! Nec:ula
vcAg (XLVlll-21). Ar putea li la mijloc gcqeli ale copiştilor, dar nu
excludemnlclposlbllll&tea stfieexpUC1teinvHtor.
(XXXl-2), Sto!nă (V-34). Stratat (LXVI-41, 84, Tedralie (Vi-l), care
ar fl •lnon lmul lui Pătrat. Timlrca (XXXII-Mi), Ţag (X[-9), Velmeşu
(LIV-5), Zafbeta 00-11), Zanbiia (Vll-5), Zaneptu (LV-30), Zerna
(VI-li), Z!rne (XIIl-'18) şi ztrna (XIX-IO. Ce!e mal multe s!nt necu-
n05Cllte dicţionaru lul nostru onomastlc 1.
Tot privitor la nume, aU"agem atenţia şi uupra următoarelor: „Ion ool
roiu" şi ,Jon cel negru" (Llll-39, 40), •.Jon Dragul Maichil" (XLV-48).
,,Mihăilă cazac Barllâ albi" (XLVJl-42), ,,Vişan Fărlmloalll " (XLIV-13),
~.Neştiuta" (LX-'18) al cllrui sens e greu de surpr!n• (ep. lgnota), şi
r:!i'J 0;~ ~~~~~ifn~~~~-s:~·u~e;::a ~oa!:~~~~~= Cki~~l)~ ~
de curioase s!nt ctrmea (XL-3), ctnnan (XL-4) şi Crum.ea~
<\I-li
(XXXIX-li).
lntereseaz! mult frecvenţa unor nume ca .\fU&Q. ş! M.,,at dar •Urpr!nde
raritatea altuia foute CWl<>SC!Jt cplet.I populare: /kan4. Ltp:ldat ln>l
csteJoarterisplndlt.Origlneaare5tulapo11te staatltln„!epA<larea"
511U ,,vtndearea" pruneului de forma, ca sA scape de moarte, dar şl
!nlaptulrealdea1lfo11tlepllOOt.•lnon!m cucoptl pllrilslt-unas-
i:::!.!l.vieţii ooclale - dt ş! nbcut lna!nte de vreme după ~tellle
'Toate BCeStea rldicll problemed~bite pentru preclzaru etimologiei

lor,contribulndutlelşllalstorialimbll.
·Nu puţine s!nt şi Informaţiile de ordin cultura l. Astfel, apar Ncdelco
~01~~::,f~!li (X~vi~;~~r 11~~~)~· ~~~"!.~:i~~re~hi~,::~.
XXJV-5), dar mal ales ,.Şer-
~~~ 1:g~:~ 1 ;;- e~~ul(~~Ji'~ ~~.1! ~o;~~:~~·"'~::ri~r~

...
drţl" (LXJl!-2) lnsA mal presllll de toţi, e!plltase Jaiml „Popa Chiţul
legAtoriul de elrţl" (XXXVl-2 ; XLVll-10; LV-18), al cilrui num e I!
ooartă $1 azl o blserlcil ş! o mahala din Bucureşti, atlt de mare era
prestigiul său ln Ja ţa contemporanllor. A,,..,;tora !e al!turăm pe „Ior-
dache zugrav• (V-1 5), pe „Popa Niculae •ugra.,.. (XLVll-49) ~ pe
„lonlţA rusul ce este Iconar• (XXXIX-M), Desigur, nu e bine sA uităm
11ici pe excelentul callgral popa Nicola de la mitropolie (XXVJJ!-27),
..,are !halt loc !şi zice şi „notareşul mitropoliei", colaborator apropl• t
al mitropolitului Anllm Ivireanul 1. „Popa Nicula de la mitropolie "
(LVl!-13) activează ceva mai lin;iu şi pare
sA aibă legături de rudenie
cu Aizude ""-ti pune !n fruntea pomelnicului un l!!e voievod (LVIl-3).
Toate "'-"""le lămuriri adăugate la munele de botez, singurul necesar
cultulu i, provin din necesitatea de a deosebi ma! bine pe CJ"l'dindoşi!
~~:11.~i~tanlli><oo<'1, Dlc!-r °"""'41tlc r<nn4~•„, BU<UNlfti. Ed!• A<ad.

~ A. --.nu. A • llm h>l<Cll""! •t~l.UI, blll!lolKU li IOf>OF"'I. 1r1 GlanrJ
Bloorlcl~ XXII (UIOJ), n<. 9-10, p. m. lllO.
oare erau omonimi. A.,._..,,tă """"5.itate a i'ăcut ca utlizl noi ~ a vt"tn
!ndirectodocumentareexlttmdeutll.li. ,
Profeslunlle au dat nume unor st rolizi. d in vechiul Bu<:urefti şi chiar
unor mahalale. Cu toate aocstea. nu ""' po11te apune ci existli vreo
rrulst1rlicareslobUgc peprofes!onlş!I sl. $1 IDCU!Udln mahalaua
"'5pedlvl, &l.U el f'[ lnşW ar I! ţinut I• -1.L Pomelnl.,.,le de laţi
ar• tli pl"eela ln dt.e mahalale locuiau meseriaşii de IM:t'laşl kl. ma l ales
~;,~to:.bul• să fle ln legl turl ~ cu cUe~~u. wm $Tnt dzmaril.
Concentrareapro f("SlonlştUor are loc ln caw1 dnd 11e !ucruzll pentru
p\aţiiaauc!nd,prinnatu„ lor,unclcprofe11h111la!rcondl.\lispttlale
de munci şl un mediu aclceval. cum $\ni poştlvarli, tiblcarli.
oaca. pttttn!lnd a""si material drnp1 onpcanl, cititorul po11t<: v~a
<:A el rh pundc l\tlulul şi po.t<: fi Interesu sl. cunOUCI. mai bln~ d llO-
grafla bucur<"!lttnă din acest sero! ele lnnoirl socia le şi C<'Onomlre
IOANA Cli:IST ACl-E PANAIT Tipăritura bucureşteană
din al XVIII-iea veac

în satele transilvănene
l n pragu.I secolului al XVIJI-lu, Imperiu! AllStriac reuşeşte, slidînd

v<>inta mqelor populare. Să legifereze unirea bioericil rom:ln eşU din
Trans:llvanla cu biserla Romcl. Acest act va ddermin.a lntrcgul cun
alistorteipoporului romAndeaiciln acest$CCO\,luptaconf~cmalll,
fltndunsuportaloeleipolitioeflsocialc
Printre se<>purlle politice urmărite de Curtea de la Viena prin acest
act,se!=ieşiacclade -aroPe!cgăturilepopula\îclrom:lncştidîn
Tra MUv.anla, eu celelalte două ţir! romt ne. ln fata acestui pericol cc
ameninţi coeziunea u , popontl român gli&eşte un izvor unic de adă
pare,!zvorullimbiicomune.
ln folosul neamul ui rom~ncsc de pretutindeni, „al patrioţilor" , no\iune
oe cuprindea pe cei de o limbă, s-a desfAfurat !n Ţara RomAnea&cll,
Invearula!!XVIIJ-lea,occmtinuăfiintcn_.ilactivita te dctraducereşl
tipărire a cArţ!lor de cult tn limbii. romănA, fle ln centrul tipografie
de la Buzlu, dar mai ales !n oele de la Tîrgovl~te. Rlmnlc fi Bucu~U.
Cu toate deciziile prohibitive luate de autorit.'lţile tl'llllsilvănene. !m-
potriva cărţii de la sud de mun\i. a cllroi semnificaţie politicii le en
clară, aceuta pătrunde intens ln satele de pe5te munţi. dovadă avlnd
arl, du~ autca vicisitudini cc s-au abătut as\lpra .ceston, numAri.d
tnsemnatlnregistra tdcronoştin\eled e pînlacum
Cereet.'lrilţ
noastre de teren desfăşurate ln 8$<.'Zăr!le de peste munţi ln
perioada 1004-1971, ca fi cele efectuate ln unele biblioteci posesoare
dc vechi tiplirituri,audctermin atcreşterca, dela623'IaJ.797, ac!fre!
drţilor Upllrite ln Ţara Rom~nca~. care au depA!jit Carpe\li
Cercetătorii culturii româneşti a sec. al XVIII-iea, uu a unor aspect..
ale u le, au e<1ns!derat, !n l!mltele datelor pe care le deţlneau, o pre-
•·"
f•mill<
·~
Ar<INI,
Ar<leat, l<lom IV, lfJl- l Hll, p
Crioon,la -11111:...an.I,
~~~~:.ro'.'":.h~s:,IJldir< o ~rJ!I rom.1~<111 l• t~••
ponderenţ!l ln Tra n$!lvania a lipăriturii din eentn;l de la Rlmnie, la
lnfilnţarea căru ia s-ar fi avut !n vedere, în primul rînd aceastA pro-
vincte1,
Datele rezultate !n urma investigatlllor noastre, ne !ndreptătesc sa al!r-
măm ca Bucureştiul a deţin u t rolul principal ln fnzestrarea eu cărţi
româneştlalllj<'Zărilortransllvănene
Vom relicta unele din aspectele f,.._.,.,,en\el la românii de !""te munţi
a lipllr!tu.rli bucu ,...ştene, concludente !n <:<eea"" priveşte nowi lumlnA
arun"8\ă asupra a<'llvitAUi Upograliee d!n cel mai Important centn; al
ţ!lrll
Autorii valoroasei lucrări ,,Bibliografia romăneascll veche• • au primit
multe informa(il de dincolo demun\l, privind semnalarea unor tipiri-
turl rom ânqli neeun06CUtc de ei'· După """rgeua a mal mult de o
jumătate de secol, Transilvania contin ui sa răm!nll o surd de îmbo-
găţire a cunoştinţelor despre vechea. tipăritură rom~easeA, prilejuind
totodatAunele!ndreptllrl pre\iOQe!luerliri •
Vom aminti tipăriturile n!'CUn°"""tc p!nă acum !n bibliografia wehe.
rodalaetivît.Aţllteasculu!tipograllcbucureştcan. lnlăcaşulrom.Anese
dinBozeş(jud.Alba),.,.,rcetii rilenoastce a useosla!vealăoeditieine
dita din Antologhion, l!părită )a Bucureşti !n văleatul 7251 (1743), de
Dimitrie Pandovid tipograful. Biserica monument istoric din Mărgi
neni (jud. Braşov), de\!ne ln patrimoniul sau, pe llngA a lte cărţi inte-
""""'te, ş! un Octolh, tipărit la Bucureşti, ln anul 1756, de &irbu
Bucureşteanul tipogra ful, tipărlturA de asemeni necunoscut.I de bibUo-
IJTall. ln licq ul de lemn din Căbeştl (jud. Hunedoara), deasupra !ntrArii
căreia se mal poate eiU anul 1673, am aflat o alt.I <'<ii \ie de Antolo-
ghlon, nesemnala t.I apar\ln!nd a""l uiaşlcentn; tipogra fic, dinanul 1762.
şi de eare !şi leagă numele tipograful Iordache Stoicovld. lnseeţia. cilr\tl
vechi a Bibliotecii Aeademiel R.S.R„ Filiala Cluj (BRV. 250) a ajun&
~pre păstrare un exemplar din ediţia n!'CUnoscu tA a Triodului, t!pArit
la Bucureşti de Grigorte ie-romanahul, l• dJeat 7276 (1763). O alt.I
C8I'te din aoeast.4 tipiriturll am aflat şi în casa parohial.A din Apahida
Uud.Cluj),adusădinlăraşuldeJemn, astizllnrulnA.
Alăturămaeestornoisemnal.!lr( de editli necunoscute, eiteva completilrl.
Jndrept.Ari şi conflrmări, la unele v...,hi tipărituri trecute 1n Blb!logral ia
romilneasdl veche, numai ca urmare a unor comunic.!lrl, IArli a se avea
la tndcmlnă vreun exemplar. Catavasierul, tipărit la Bucureşti, în 1724,
treeut ln Biblio&ra!ia romAneascil veehe fn urma informaţiei Iul 11&-
~~":m:i~~~~!, ~i::• !;'\):~i~v!i:~.bl~n~ ~~!~aţi~~~~~
satele de peste mun\! prin depistarea a lncA trei exemplare. Un ul a
~.A~~IT;~~< ii°R7'!.':: :.::;;!"': ';:.;:·~~"j';,.:=i.e; =:

„MllOI dloo ""'"'~""""'· 1711.1-J l<I(), tn, Mil<OJ>. Ole., XII, nr. 1--1, UHIO, p. ~
~ ~~~B~~.• ~~ui~t. simon...:u, »ib!Jogtdfia rom4..... c.1 o«lit, m t-mc.
'AicwUn Z. N. Pop, BiblioG'rcti. wmd~ - · · - · ol< «>14tl<n'«•t n«jlo-
Ml<l, ln S<O<dll fl~ldrtot.bibJiO!oQW,Ed.Acod . lll,BucureoU, IHQ ,p,21 )--149 ,
1 1.Blanu,N. Hodof,op.rlf.,ll,p.22,
'N. !<><111. l lloria Wurtdl rom4~<1<4 voi. li. VAl<nl! de Mwit<, l!I09, p. 1!0.
aparţinut biscrlcii din Valea Marc (jud. Cov'"""8) 1, un altul a c!rrulat
!n oatele Bretea şi Blnău• (jud. Hun...to.ni.), !ar ultlinul poartl numai
lndlclllc ci...:ulaţlel sale ln Transilvanla, o preţuire ln mUl"41 1.,
Triod, BuNrCŞtl. 1742, trecut ln Bibliognfia romlneascl veche, după
„..,,,,na lare blbllot[....t'leă •, l oe confirmi ullt.en\& '1I9e !ntlreşte
pătrunde'"" s;i ln TnM llv1nia prin ex=p1.,...,1: , ,cumpărat de Paşte
Ion din hn~ (jud. Albi) cu 10 numlirlturl 41 dat hiM'ricil neunite din
sat ln 1767 martie H zile ", precum 4i prin oel deţinut de biserica
fos tei episcopu a Feluculul. TiplrL1ura ooruU!ule OO!ltene&la tlpogra·
tulu! Dimitrie Pandovlci. DuPll o mentlune dintr-o b..,.urt ar<fole&nl
• fOlt Inserat !n BtbUoerafla romlncascii •·cehe un catavasier de Bucu-
reşti din 1760 •l. ·In realitate e&rlea a vltut lumlM Upuuiul ln ant>l
urmllt.or 1761, prin munca Upogra!lclo a lui lon:lad>e Stoloovicl. dupl.
cum Indici foaia de titlu a exel'npiarulul oe se aril ln muzeul parohi&!
al 11tulul Silişte (jud. S ibiu). Allt! cirU a le acestei edl\U le-am !ndcn·.
Ufk1t !n liCllOlurlle de lemn din Netuş (jud. Sibiu), !a cea din OcoUşel
(jud. Cluj), precum ~I la cea din Loma (jud. Sllaj)
l>up4 o semnalare a Jul N. Iorga C$IC tttleut ln citate lucrlll'C un Pen-
tkQlltar din 7272 (1764) ~. Ex=plarul din aceas\I M.iţle gă>.it ln ctl-
toria Jui Comtantin Brlcoveanu, de la Polan.1 Mliru\ul (jud. B""°v)~
f~po:~~ni:...": '""teotiplrlturt bucureşteanl, datora~
Analiza suitlsticl a Uplriturilor de la sud de <:arpa\i, păstrate !n Tran·
oilvanla, ne cilluzeşte, spre un alt aspect"" Uustreazi frecvenţa tipă· ·
riturilor bucureşteneln &atele de J>'""te munţi . Din C9drul titlurilor din
Ţara RomAnea!lcl, "' Impune, adesea; prin numlrul de exemplare eu-
n06Cllt plnl o.sth!, o cdlţie bw;u,.qteanA. -
Cartea „Cl'llr!acodromlon~ $au Th·anghelle lnviţiitoatt, d!n 1732 ocupi~
Sn?;~~~~F~~~~f~E·:~:PZ:~E:lre7Ei~~ (
Ccrb!a , Ahnqul Mic de Munte, Dumbrlivl\a (jud. Hunedoara), pr..cum<
fli pe cele din Chcdu t i Sinpaul (jud. CluD.
Printre ttle opt •edi\11 de CUanli lntilnile ln Trani;!lvanla, IM! olmpune,
prin cele 37 ex=pla,.., cunoscute, ce.a de BueuttŞU, dln 1768. Rl;mar-
cllm larga sa drculaUe. ln jud. H unedoara, unde am glllt 6 din Cele
23semnallrl oe ne1parţin.
Prin cuvintele: „lntr-un volum de o frumuseţe firi pereche a re 1trli·
bitu Jl""lut!ndenl ln Arde.al, u~ se lfbesc exemplare cu grlma<f*,
dl ~I ln Moldova"· e]Ofl:la N. Iorga, Evll11ihell1 tlpAr!IA la Bucure:ştl,
ln 1723. Intr-adevlr, noile ceroe!Ari, au sporit cu Inei 22, numlrul celM
19 exemplare deja men\!onate, ln!Arlnd clrculatla sa ln toate .onele
provJ~el. lnvestlgaUlle ~te dovedesc, de asemenea. larga drculaU~
alei, a ediţiei de Bucureşti dln 1760 a E\/anghelieL Alte 23 exemplare
.., adaugi celor ll' cun=te anterior din care, aproape jumătate, le-am
afJatln/rurnOIL'eleaşetilridinŢaraSAlajulul
Prezenti prin cele 14 exemplare phtrate. Liturghia din 1741, e<>n-
stitule un indice a.upra capacitilţ!I te""'ulul tipografic al Şcolii Vllcl-
r<'Ştilor, instalat ln ministirea Sf. S.vL Cartea a !ost lnlllnita nu
numai ln zona Braşovului,·c1 4f a Hunedoarei, SllU a $filajului, dove-
dlta alci de enmplarul aflat ln • trllbunul lllcaş de l""1.n de la MAgura .
Ocartemultclt!tainTnmt.l.lvanlaa fOllt MlirgMitare, ln ediţia bucu-
reşteanll din 1746. 16 exemplare adllug!ndu- se ce!or p&tru anterior
semnalate.lntllnltacuprecilderelnsateled!nsud. eanualipsitnicl
tn zona .,..ntraUI., $8.U.,... de nord, lilnd cun"""1.llă ln sat..ie eele mal
DS<'Unse,p:rlnu-emunţişlvlli. •
Oloire cele 18 edi\!! ale Penticostarului, lnt!lnite ln ""tele din Tran-
s iJ,•ani a, l'.ea mal apre<:iată a f <>llt cea de B~ureşti. din 1766. Cele 2~
de menţlonărl bibliografice anterioare, le sporlm cu !ncă 17 exemplare
atestatedenolş!careextlndearlasadec!rcula\iepiMlalllcaşurHe
deJemnd!nzonaSAlajului. ·
Ullimele Cl'r<:etilr! rid!cil de la 15 la 37, num ă rul cllr\ilor Triodul Săp
tlm!nl!Marl,tipăritlnl726,lnacelqiCl'ntru<'l1 l tural
Oprim aici citarea cdlţillor bueur<'Ştene. care s.au bucurat de preţuirea
romllniloc transllvănenl, l.ndreptlndu-ne a tenţia spre o altă grăitoare
<Iova~ a aprecierii şl circula\!ei car\!! bucu ~ten~ dincolo de munţi.
Est.. \/orba de pătrunderea sa ln satele ce!e ma! l•oiat.., ln !Acaşurlle
de lemn eele mai modeste. Ne atau martur!e numărul reiau,· mare
păstrat p!nll asUlzi de un slngur lllcaş. Din biserica v..ehe de lemn din
Someşul Rece (jud. Cluj), afiatil ln restaurare, au strllbiitut vremea
pini la noi, 6 tipărituri de la •udul mun\!lor. dintr~ care 5 leşite de
5ub teascul tipografic al Bucureştilor. (Triod, 1746; Antologh!on, 1766;
Cazanii, 1768; Octoih, 1774; Pentlcostar, 1782, alllturi de Apostolul
de Buzlu.din 1743).
După un drum de;;tul de anevo!Oll se ajunge la biserica dirr ... tul Tres-
tia (jud. , Hunedoara). aşezatll pitoresc pe un deal stincos. Lacaşul, a
cărui ve<:hime ridld probleme, a păstrai cu grije opt cllrli lipărlte
fu Ţara Romăneaseă, cu frumoase legaturi ln picle. patru tipărite la
Bucur<'Şti (Triod, 1746; Evanghelie, 1750; Psaltire, 1756; Octoih, 1774)
Pentru a ajunge ln satul Valişoara (fost Porcu,..,.,), din munţii Metali-
fer[, nu ai alt mijloc d..elt a p&rcurge 7 km, pe o vale de ph1u. ln
Ul.caşul de lemn, ridicat conform !nscrip\ie! !n 1787, se păslreazli cu
respl"'t, ecou .al preţuirii de odinioara . şapte Importante clrti tipăr i te
dincoace de munţi. dinlre care cinci bucureştene: (Octoih, 1720; Triod.
172tl; Mărgăritare, 1746; Anatologh!on. 1766; Penticostar. 1782. alături
-de Apostolul de Buzău, 1704 ş! de Llturghil , T!rgovlşte. 1713)
ln satul Po!enl (jud. Alba). poJ)OSC'ltl numai dac~ te lncume\l să urci,
timp de mai bine de trei eeasuri, un munte stlncos. dupl care se şl
piteşte ... ml, num!t od!nloarll •Ugesti>·, „Dupl Piatrll", Biserica de zid,
aca1-el lnlll\!me se sl tulaza la ln.oeputui veacului XVII, mai deţine ş.ase,
·din vechlle sale tipllrlturi munteneşti, dintre care, jumatate tipărite la
Bucureşti. (Chiriaeodromlon. 1732; Mllr;dlitare. 1746; Triod. 1746)
Dar cartea bucure ştean!, nu a fost numai ciUtl el şi coplaU, la lumina
slovei sale ni&clndu-oe num<'roşl copişU tnmsilvlneni, cere au realizat
man<*'l'ise ln Cll?'I! au urmat tndeaproape cartea tipllriU. Nu puţine
slnt manuscrisele, pe care harnicii mlnuitori ai condeiului au cons"l'n-
nat că • u avut ca i:wod, una din tipăriturile b<M:urqtene. Nu vom
exemplifica cu vreuna din cir'lile pe care şi astăzi le.am aflat ln nu-
mlr destul de mare, ca Octoihul lipărit la m4nMire1 Antim, ln 1720,
sau .Cu a.nlile lui !Uc Miniat, 1742, t l după care avem şi manuscrl$e,
ci cu o carte, prin• cărei copie, obţinem o nouă lumini asupra lnten-
""i prezenţe de od!nio«rll a Bucureştiului cultural ln .atele de peste
munţi. ln codicele copiat ln Vclţ (Jud. Sibiu) de l<>gofltul Matei din
Saroţ,la17i(},seallă şi„lntre~rlhogosloveşt!'!curlspunsur1adu-
i]~~ d~mS:~ d';'81r:f.~~~~b~:)e ! r:Îi ~ţi(ef'f~~.t\~~utel:i

UpllrîtelnBucuttşUlaanul 7249~"(1741)
Copistul a urmat ln munca „
slovele "'!el de a doua c4rţi Up!rlte !n
tipografia şeolil Vtcăreştilor, ln 1741, din care nu am ma.I aflat astăzi
nici un exemplar !n Transilvania, avlnd prin act'llt manuscris dovada
că şi ea a trecut la român!! de peste munţi . O altA atestare a prezenţei
&alealcl, anteri01rA manuscrillulu!,am mal allat-olnlr-o !~nare,
de pe singurul exemplar cunoscut din Psaltirea de Bucureşti, 1748 11,
şi oare a cirrulat, fapt semnificativ, ln Transilvania. ln 17~7. popa
Petru ,Jocultor 1>CUm ln Chlreu~ 17, cum mărturisea el, IT14iru!a pe ultl-
m„!e lile a le llpărlturll'*, clrţlle llca.ţulul. Prlntoe cele 20 de titluri
allăm şi „Bogoslovla",care nu poate reprezenta altceva dedt „Tntreb4r:I
hogosloveşti " .
Contribuind l• ~e!iniUva rea procesului de lntrodurere a Hmbll române
ln lntreaga blse!ic.l romAneasdi, tipăritura bucureşte • nA a folosit şi ca
manual, după care d.uclill!, lmpărtl,.eau 'tlint,a de carte !n s.atele tnn-
silvlnene. Din numeroa&ele lnscmn.lrl al cirul conţinut UU3treazli afir-
maţia noastri. vom aminti citeva. Proprietarul excmplal'tl\u! de Mar-
gărltare, Buc. 1746, găsit ln Ucaşul s.atul11! de munte Rogo}el, !>ii
just!ficaupru blestem pentruce\cel-lva lua !n vreun fel, prin cu-
vinele „ „ .că pe astă sfintll carte au !nvăţa t un om de au fost oa das-
~.!:ri~~n~~~e dr: se!e~~u::."~~::~~~\,:J';~~ ~:ta;;

douădecenli.peflrul!nvă\ăm!ntulu!de stal '!afoloslrllc4rţllorde
cult. Pe f.l. citim: „Am scris eu dascălul Bucur c!nd lnvliţam cop!ll !n
casa pa;rintelul popi! lui Ti$C!, de la Moedu de Sus, leat 1776". Cu o
frumoasA grafie, !n 1794, se nota pe ulUm11. ropertil: ,.Şi am scris eu
"BJbL AcodRSR. F. CIUJ,mu.rom. 1, 1.1-'°.

: 1mBJ.n11.N.Ho<l°"01>.<it„ll,p.lll'1;l.B!anll.ll.Si......,_..,01>.dl,...,l.IV,
"ChlnoHUJ!lor
CU„Tf.mril.,.~14,v<li .l,Ed . AQod.(1007),p. 6:, 143,loo.Bilţ.a oeala lnNIDl.o
blolfflol<loild,o - l -.w •-1!1>Ut~. ln 1157,Cl'11ledio>!-~
•Dup.iolle__,i.ni rlprin...U.-....n• . , _ , Pa!-ajun&e llt.B~ll.
~~d!'.:1rtru1-=c!.';"~'. AcMiemloel RSR, C.R.V. 2ff, wid• llm «t-
"A<umooalllln BlblMUHUlulBrul<.Siblu,CVflXVlll, 1711
Jon sin popii lui Jon Tişcă, de la Moc'Ciu de Sus, pn_'Cum , ,\..,Ş ti<' de
cîndamtnvăţatdine!,eopiii , 7302" , '
Am expus datele din acest artleo\ cu gind11l de a sitlla la locnl meri -
tat activitatea tipografică a Burureştllor, din a l XVIII -iea '""""- Stră
daniile rărturarilor, grupe\i ln iurul acestui teasc t ipo~ralk, adresate
de o potri•·ă, românilor de pretutindeni, au contribuit la fă uri rea unu!
grai comun, a l unei rult1trl uni.,.,, factor de seamA, !n mentine"'"
conşUinteiromâneştl,într-oepocădefrlimlntatlli!;torie
Publlcatloru imprim~ au XVJll ~ me 5ied e

.ilBun ,.,..tdaru les vU!ages Tranoylva iru1
ARISTIDE ŞTEFĂNESCU Locul mănăstirii Chiajna
în arhitectura celei de
a doua jumătăţi
a secolului al XVIII-iea
din Cîmpia Română
ln parka de vest a Qr84ului zilelor noastre şi nu prea departe de ultl-

mlle case ale Iul, străjuind intrerc'8 ln llucur"'ili pe linia c.., \•lne din
spre Roşior ii de Vede, "" aflli ruinele impun!to&n;: ale •unei biserici,
căreia Jc>calnieli l i zle „Măniist!rea Doamne Chlajna• fiind runoscutli
şi sub numele de „Mlnlstirea Chlajna-Giul"'iti"
Dadi ea "" af]j astăzi în marginea Or84\1lui, fn momentul construe(lei ,
clnd limitele tirgului se opreau cern pe aliniam<>ntul şe>soe lt•i Basa-
rab•, ea •-<1 aflat l a odi$tanţl apreciabili de centni.! urban, de-.. lun-
gul unuia din drumurile ce strllb.li lcau pădurile şi lanudlc mOljici marii
mllnbtiri bnenreşt.ene a $ărindan1]ni '
Pridvorul Său ""te ras pină ]a nl,·elul funda\iilor. fo pronaosul păs
trind obunii t<>nculal&ruc!IU •pre interior, bol\ile •-au prăbuşit pă5-
trlndu-se mei bine deasupra naosului. Aici chiar o bunA parte din
t"rla ""n trala mal poate sugera Ină!\ irnea iniţială e edilidulnL Altanil
"" prczinlădcasemcneacu bolta prăbuşită, iar din catapclea<rnă nu
•e mai păstrca•ă nim ic. ln 1.id"l nordic se mai ob.;ervă cca ~c-a patra
;;!';,i~?~"f,~.:.";,,!~:l!a~im„ntat <;'hiar tn rlndul cercelăt-Orilor o atitudine
controversa tă privind monumentul. Ele se rezuma la două reprezen-
tllrlcartograflce ~lcltevamcnţJun!documentare .
Pe harto amtrlad de la 1170'. este Inserată, pe mal ul st!ng ~1 D!m-
bovi(ci. pe una din terasele propioe unei olari construcţii o mănăstire
cu zidurile lnconjurltollre. Cum pe această parte a ora~u!ui nu cu-
n<>Bştcm un alt ~'<lificiu Mem.'lnltor oare $! li etru atcntia _cart-Ogra-
filor m!litarl, considerăm cil nu poale li a ltul dedt mănăstire.a G!ll-
leşt!.
Harta întocmit<! de Schmidt la 1791 si tue ază bi'lerice le nord - vest de
satul cu ace laşi nume, pc ma lul nordic a l laculu i, pr<>babil actuala
balt:O ce vine din spre RudenL alimentat de un rlule\ neidentificat de
cartograf. Malul era oeva mai îna lt ferit de pericolul apei, în aprople-
r._. aunelp:ld uriceo despăr\ead<.'satulG l uleşti
' C-C . Oiu ~ 1"<WMIB"""""li<>l'Dl•ul•m41Utthi•!mputipi" ' Î•Zll• l•

""""« .EPL,Ru<"\Or„tl.lOOl. Harto m . 2, p . 0.----«3
> Oir<etlol =ionoli a ArM•etOI' StaMu;, lnd'<:e crooolo&ic Nr. I Ar00va M i tropollet
î lirl !Rom l n.,. tl. l~JSllll,Vol.ll,B<><:u,..,,ti,Ul6 1 , p.74" , &n>fondinllu!I •,
,..,,,_ rn ~ , I J> v „ f 3'I •
' 14rla •u> IMacftd < l• l770,FOlu ht "1"'<'<1ld • i <tori<amun lr lplululBu~\i
Singuratec şi izolat, Jăcaşul este mai ~proape de „Sana~ şl Străuleşti
decltdcGiulcşti.
Din cat<>goria lzvoardor scriSl', mal concrete şi !n acelaşi timp con-
temporane monumentului, slnt „însemnările Androneşt!Jor" '· Menţlo
nind <:<Jndiliilc venirii la trQn a lui Ale xandru lp&ilanti, autorul. amin-
teşte şi activitatea t'dililar--urbani~ticl a domnitorului cu care prikj
spune că „Au lnceput sl facil şi o mlinbtire la Giukşt! aproape dă
Bucureşti şi au rămas nesJivirşil;l~. Al~l.aşl izvor. descrind domnia lui
Nicolae Pclro Mavroghcn!, care a luat &eaunul ŢlrU RomMeşU la
1780,mcnţ!oneazăcă : „aulsprăvîtţinilnbtlttaGluleţt!". '
Dacă dim crezare aceluiaşi Izvor, la 19 august 1792 mlnăst!rea funo-
µona, ln incinta ei afllndu-se mltropolltlil Cozma ip egumenul mlnl-
sUrll Sărindar, care aveau sl se !mboln.llveascl şisl moari de cium.1 la
clk-vazilc.
Călătorind prin Ţara Rom~eascll. ln 1778. ,.Monsie ur de B(auer )" amin-
U,Şt"' satul „Schuleschtl" ~. ca a.vlnd o blseric!l. Memorii!"' nu dau amili-
nuntc dar cu s.lguranţâ se n;>ferili la bill('rka satului Giuleşt! llŞeutt !n
vffhlme, kloarecarcd istanţădemormment -
In a sa .,Istoria romlmilor"' aplirul;l ln 1894, V. A. Urechla, menţ!o
near.ă s că murind Enachc Văcărescu î n 1797, acesta a b sat dispoziţie
clironomilor !iăi, s.ă dea 2000 1a!eri bis<'ricii din Giuleşti. Alexandru
lpsilanti, <"mite l.'U acest prilej un pitac,' ln Cllfi> se relevă cli Enachc
Văcărescu fusese anterior administrator al acestei rnoşl! ş! că s-ar fi
cuvenit să lase o sumă mai mare pentro folos obşle$c. Domnitorul hotă
răşte ca suma de 2000 taleri şi alte adăugiri să nu fie date biserici! de
la Giuleşti deoarece aceasta !n acel moment „nu are trebuinţă de aju-
tor~, urmind ca banii să fie vărsap la cutia milelor. Este surprinză
t oarE decizia domnitorului, dar 1t-a putea ca pitacul respectiv să se
referelabisericadincarlieru\Sllrindar .
Lipsa Izvoarelor s-a făcut s.imlitli şi în lucrllrile istoriografilor acestul
lăcaş, studiile întocmite ln &<:est sens tiind de multe ori fOVăitoare.
N. Popescu, lntr-un articol manuscris., atribuie Iul Alexandro l?l'ilantl
lnceJ)utul lucdr!!or, Jar terminarea lor lui Nicolae MaVTOghenl ~.
Bazat pe informaţUle oferite de N. Popescu, arhitect ul Virgiliu Popescu,
a lntocmit &ehiţele unei restaurar! a monumentului, lncrcdin\înd lui
Alexandni l ps.ilanti şi Nicolae Mavrog~ni cinstea de a fi ctitorii lilca·
şului.9.
La rlndul $llu N. Stolcescu. numeşte r uina blserldi Chiajna-Giuleşli
drept biserica 0\uleşll-Ţlgănll', lar pe ~a din Ţigănie, căreia l se mal
!j
~îce ş! Sărindar, drept Gluleştl-Slirlndar. IO Informaţiile sale provin !ie
1 de la V. A. Urechiă, fie din alte lucrări menţionate, dar reţine drept
ctitornurnaipeAlexandro i pi.ilanti •
Helulnd a~l<'aşi informaţii, în ("a(!rul unei lucrări privind cartierul.
ocrcdă!Qrul Gh. V.MileSCll" atribuie ru:<:'lulaşl Alexandro lpsllanti, con·
structia de pe terasa stingă a cursului D/mbovlţcl, !a confluenţa sa cu
rluleţ~J! Cf! v!ne de la RudenJ.
ln afilra preocupăr!!or ştlln~fiCf! ln acest sens n-au lipsit lntenţlli.e de
a o restaura şi conaerva, tn ma1 multe rfndurl, lnCf!plnd chiar eu primii
· ani al secolului nostru. Mal alestn ultima vreme Ins.ii Interesul pent ru
maree ruini a crescut, lmpun!nd tmblnarea Izvoarelor cunoscute cu
ample ecn:ctlriarheologlCf!. ·
Cu ani !n urmi D. V. Rosetti, impresionat d"e zidurile mlnlstirH a
efectuatclteva sondaje,dar rezultateleacestor Cf!r<:et.lrlnuauvh ut
nlctodatălumina tlparulul.
Terenulfavorabll a~UoraconslilultvatraunorC<)munitl\ldln
neolitic şi CJ"><Xlil bronzului, Cf!rcetate de V1i1lerlu Lelilhu ln 1962.
În scopul ...,zolvărU problemelor legate de e<>n:etarea edificiului, Mu-
' zeul · de istorie a municipiului Bucureşti "' lnlţtlilt două campa.n!l de
săpături arheologice ln cursul anilor 1970 şi 1971. -
Ma,.;vele săpături ocazionat., de exploatarea pămintului pentru o cără-
:'.tt"·.:;: ~~n~~~~~ff~~cţi:r:..~a.al:ucr~';e:':t ~uif~;:;:
tarea arheologică prin deranjarea depunerilor normale şi răroieli cfee-
tuatepentruanivda locul.
lncă de la !nceput a apiirot dar că biserica este construită după un
plan tradi\ional, ocupînd o suprafatll. dc 653 m.pP . Pridvorul a fost
deschispctoatecelelr•-i laturi,ocupîndlntreagafaţadăşiavlndo
lungimede5m. (lainterlor) ·
Pronaosul aupralărgit are 9,7 m. Partea sa superioară a fost sprijinitii
pc patru arce"""" descărcau în· zidul de vest şi ln timpanul <lini.re
naosşipr<>n!lOll
NaosulOC"up!ndun 1pa.ţiulargde l4,40m, a...,doullabsldefoartepuţin
pronunţatespr-eexterlor.
Faţă de ~ trei :u:şl tredi\>onale t nUlnite ia m& toaW ctita:-ille lie
e11Jt, biserica mănlst!rll d in GJu\eşU. mal arc lncă un ~ !ntN! naos
şi abslda 1 est!căce se află ln grosimea zidului nordic oomunlclnd direct
cu proscomidia. Aceasta lmprcunA cu veşmîntarul sint observabile şi
.l.$li!ii,alăturl deouşcced4dca sprcp&rtcade gud~tacur\il. ln
zid\1l estic s-a mal practicat ulterior o nişe<:(! a &crvit în perioada de
!uneţlonarca blscricH
· La mai multe nivele. construc!ia a fost oonsolid.aUI cu tiranţi de lemn,
lipsiţi a~'Um de blrne, pc zid putindu"'3e ob.$erva .~! urmele schelelor
Ci\trc partea superioară au fost am<:najate o serie de goluri ovale al
căror rol, arhitecţii li consideră major in ~·cntila\ia clădirii !l.
Deşi a fm,t ten~uită cu un mortar •~ial a c~rui gr Mime <.>Ste de
0,5 cm .• 0. 7:> "''\ .iar în wmpo•i\ic se \'ăd d l\i şi păr . «.'ret!t.area arh<.'0--
logii:ă n-a sui·piins kagm„nlc de fre><:ă şi cons i d <•răm că nu a fost
pict:ltă
Elementelt decorative sir" mult mai l><>gale la exterior. )nălţimea zidu-
dt1l ui e>te împărţită d<• tm briu ln două r<•gistre SJ'<Ollpe egale. Cd
SU?"l'iorareunnum.l!.rdc firide,iar""linf„ri<JCpw><>Uticucadrece
alterne:i.z(lcucoloaM angajated!ndrămldă, cai-.. la partea sup..>rioarl
'"' frnmoH,;,; c~pitele cu volute ob1lnute şi ele din cArAmltl cu un
prolil>J><>cial
.llriu l median, di11 ciirămizi o.emidrculare p1 -e,i n l.ă ]a colţurile e<tic<>
al<• pronaosului şi ale a ltarului blocuri din piatr.~ frum"" lucrai<' cu
moth·e floral<' p<11<tbrinco,· en"'ŞtL a~a cum prubabil a" fosl decorate şi
ancadramentele uşilor ş! foreoll'elor dln care asl.ă?.I nu se ma! păslroa>.ă
tl<•dt pende din d r ă mid ă înt..., •idăria pr op ri u-z i să ~i blocul de piatră
Bl ancadramentului. ln c\lr"Sul $âpălurii s-a l'C<'Uţ)Crat "" •ingur frag-
ment din piatrăd.,.,oratli,dar nune putem pronuntaaaupra]oculul<Oe-1
va fi ocupat
Foarte probabil că la exterior b'. <:irea + Im. fa tă de nivdu l de dll-
caro al constructorilor, edificiul a purtat un corsaj. de pia t ră. Ace<tea
nu s-au pi;stra t plnă ln zilele noastre, dar ruptura zidului l<' indid
Se.oţ!unea longitudina lă B străbătut cei 43 m . lungime. bisericii şi ln
"lara zidurilor 20m . spre e<t şi 50 m. la , ..,.t nC<:ulîndu-se un •ondaj
~ pe terenul de la ,-est de bioe r ică , J><.'l"JX'ndicular pe faţada monu-
mentuluJ..,,,mil.soarăl7,10m
Terenul a fost puternk deranjat mai a les în partea de •ud şi !n fata
biscriciiundcs- aucfe<:tuatrli.zpieliprofundc,astfolcănivcluldcdil
care al t'O!'lstructorilor corespunde, sau pe alocuri 11 depăşeşte pe cd
actual. Numai în partea de nord JU~rările agricole n-au afectuat !naş.a
m:ăsură terenul. iar depunerile se ridic<l pîoă !a+ Im. faţă de nivelul
de căkare al constructorilor, mar<:a\ de fiecare dală printr-un decroş
rnai mult sau mai puţin pronun\Ş.t, din c!rămlzi de dimtlnsiunile:
Q,265 m x 0,14 m (0,135 m, 0,15 m .) X 0,04 m (0,045 m) . Peste toi
8ub ace<\ de.;TOŞ a mm; lă\ime c•tc intre 0,80 m ş l 0,H m, zidă ria
capătă uu a:;;!)e<'\ carac\cristlc fundaţiilor <:u mult mortar curs pe$!e
<'~r:lmi7.l, dinD acest..ia o rezi~ter.\ă ia umezeal ă ş! <iur!tate dco.<'bită
Masi\itatca funda\jilor este ;uhliniată ~ide grosimea sa puţin obişmlitli
de 2.20 m. ce "" lmp\lntă , adlnc ln plmintul galben castaniu
i~~iio~a la-49~8~0 mm. !r,N;',.';:aibl%~'1~i11,e s~: 1 ::!~ f~~~ri'eln~~~ i'~'::im-:'t

numai 0,09 m. - 0,91 Jn , Iar funda\llle nu se adlnCC$C mai mult
de Im. Ele au fost con•t11iite P<' sl<temul unui palier - pridvor."""
tind!, lat de 1,90 m, şi ~~merA, c;l.tre exterior, a cărel \li.rglme este
de 5,20 m. Dar ae<!Stea Jmpreunil cu p<ir tea superioară a zidurilor bise-
ricii stnl realizate din cărămizi a!e căror dimensiuni •!nt 0,26 m
(0,255 m.) x 0,05 m . (0,045) X 0,13 m, (0,185 m).
Dlfo,.,,n\a şes!zabllă 1n ,,...,a ce prl\'<rŞte materialul de constru<'ţie ind lcll
<'dificarea compil'XUlul ln douli. etaP<'. d._..tu\ de apropia te ln limp. păr
\ ile mentionateapartinind<"'lcid<• adot1afa>.c
Din >ăpăluri mai "-'>Uită ras-a foioo<it <k- căln> <"<>n•lrtlCtilli un .niwl
ol>(inutpcinrăztt!f'l'aterenulnipînâlanh-elulcorespu11zat.orJ>('rirntdei
U. T1'nc şi culturilor epocii bronzului. l..'icllşul urma fosă să funcţion~•e
Ja un nh'd SUJ>('r!Or ce m~soarll in cxlPr!or I m. f_atA dt cei Indicat
de de<:r(>fur! şi dunga oompa<:\ă d" nwrtar şi r'răm1z! m\"d <"<.' ""'t"'S-
punde cu partca de )05 a brlulul dr pialră.
fc.~~n~1~~~ ~~v.~~„""::: 1.~=::i1ce~~~r~~u~~:.';~iCa~ 1lr;!
dal~rca•li ş! rep!ul di mormln\clc •uprinse ln !IC<:llunHe ""5ch!... se
.s_~wsc foa rte pu\!n adln<"il<!. gropile m~surlnd Intre 0,3:. m şi O.~J m
t;imHar !n Interior. muhip!elur i~rdri de re>tauran·, le-a losl co-
mun~ intcntla de a t~>rll!I llic&şul de muloxul prAbuşit din bol\1 f i de
at-ecâ !n al'e!I\ momM t, n1'"~1u1 de dlr8f'(' la ~ • functlunat bise-
rica se gâs"')tc l• + 0,10 m. + 0.12 m. deasupra celui actual
Ceramica gbill ~ i.....tun: la dlev• rragmente . lndlnlnd t·l tre o dat.nl1l
a monumentul") la mljlotul ~!ului • l XVIII-le._ Este ln gMeral «'·
ramica cu omalţ ,·en;u; inlllnltil şi Ja FliS<:"rlca ni;r,·an 11 şl Cud ea
V<'<hc':;
Tot !X'n\ru o dalare !n a<-ca•lli p::rl<)lldă pledea"<l ~l o m.ooedil găsi t.~
lntr-<l groapă a drcl umpluturii ""·t e spl'Clflcii momentului oons\ru<'\ki
cmlsll de bănl\riile otomane, ln limpid Iul Mahmud I şi d atau m
1731"
ln CUl"IUI săpilturllor au IMt surprinse şi un număr de şase mormlntc.
pc partea de sud a liCBfUlul cc <:unstitulc u do\'adl Ură pulin\ă de
1-1g"'1!1. a lun.< tlonlitii biS4.'t"icii. Numărul mic de mormintc, frce\'enta
~~u~ăs~tclu1: ~ !:',P\~l ~;~ ~lfa ~~ n':PfnP~:r1. d~e ~~d';~~~i":"~~
<'ă perl<>ada de lunc\!onare a lost limL\aHI, după car<!. d in cauze necu-
nostutc, dar în nici un""' in urma unui inccndi;;, mănăstirea a f.,.,
părăsită
Din C<'lc şase mormlnlc ..an rceuperal '!I trei moo- puternic oxi-
date din cat12.a umezelii şi a varului cc a rost aştcrnut ln •icriu şi ln
groapa monnlnlullli. E:le sini ....,isc de monetllrlilc owmane ln timpul
lui l>l ustafa lll (l757-l7H ) ". Şi """"I.ea lntArcsc id....ea constnlirii
lAcaşulul la mijlocul seoolulul a\ XVlll-lea şl "'"\ln lpote7.a pilrbitii
mllnAstirill•loer\e$CUrtlimp
M~l mult d..clt aUt. ln !866 ~u.-nll d!n (;!ule'ttl.Slrb! ccnstrulesc u
b!S<Tlru\A cc se glscştc !a numai circa l km. de m.,.„. bisericii a mAnl-
•\!ril. Ori a.I• poate ducc la roncluzla dl laareadaUl mlnAsti!'t'a~'l'a
qa distrus.I, Incit 1. !ost mal U$0r de construit un lieaş modC'$t. dcdt
rcp11rarea cclul c~ \st..·nt
Aşadar ridicat.li la mljloc.~1! S<'CQ\ulul al XVHl-lca. blser!cl ~te C'.On-
lcmporanA un<~ lntf"t'jl pl~lade de ('dificil ele rult din Bucureşti şi d!n
1mprejurim!. Dar !nc..'l'rlnd o comparo.\le nu-l glslm analngll. Li<:aşn-
~-'·
rile din ~Iul al XVllJ-lea, !te că e<te vorba de ""! al mAnistirii

Sf. Spiridon aparţln!nd Lui Consumlln Ma,·...,,.,,,....iat din 1747, ln Jocul
altei• mai vechi, „u ctitoria lui Stoica dt>Ctt ru hramul sflntului
Ştelan a dre!ronstrucţles-a!nchela1 la25•~t1768.saublser!ca
hvor ridlcalli !nve 1793-1796, nu •u aproape nimic oomun cu bisc-
rlca mnnăstiril din Giuleştl.
Pe toate le dep:IŞ<_>Şte ln primul rlnd !n d!mcn1îunl. constituind pentru
accastil l"'•ioadi, un exemplar ~ingular, un rol.:. de Udtrlfl tn multi-
tudlnt11 edlf!cHlor de """5t Ren din seoolul al XVJll-lea.
~bici evidente e~i.,und nu numai ln proportll du ţi !n ce prlwşte
planul ,1 clemcnlcle d<'W""lh<e. putem spune d !a Bl>C\lttŞli bller\Cll
mAnlistlr!! din G!uleţtl nu are tangen\e de gtll cu nici o lll.ta. Dar nu
numai !n Bu~tl el chiar ln xona mal aprop!•li a ClmplcL Romilne
nu cunoattem blSl'r!Cl analoage celei din Ghileşti, atlt pentru RCOl11l
alXVI!l- leac!t•lmaltlndu
Unitari ln tund•lll şi sili, d'* a f06t ridJcati ln do\IA etape. biM!rlca
mănlstlrU din Gl11lcşU, moştcneşu- clem~ntc de drror postbr!nro'e-
ncş\J, wt.l••h!le pc blocurilc tle platrA din col\ur!le n-ulul '! a!ta-
rului. piistr!nd ln acel.aşi timp ş! planul lradl!lona! a! bi.sericil<>I" rum~
neşli. Similitudini cu monumente!~ contemporane nu .., ""nOfl<'. iar
<"<lnStru<O\ia!arlndullliunuadM.·('llltealnSli'lunprototlp.
Llpsa ;.-·Ollrclor. Şo\"Aiala c:u cam e<te pr<>Zfllltat monumentul ra ~i
neu:incordan\a lor1lntjt11tlficateprlnUpsadclnforma\!la""lorC11...,
8ll~is despre ac<cst lucru. Ma!erlalul dcCQn'llruc\!C ,; monedele, in-
dică o cons truc\ic de la miJ!ocul secolului al XVIH -ka, iar men\iunilc
cartograf i ct!osusţin
Este adevărat d ,Jn semnărilc AndroneşUlor• spun apr<>ape Urli posi-
bilitatea rontrazicerii că Alexandru !ps!lanti • .Jnceput c'OI\Strucţi,.. şi
că Nirolae Mavrogheni a încheiat-o. Dar ln ronţ! nutu l ac...-s\el cronici
de familie s-ar fi putut strecura o inexactitate pe care n-ar fi putut-o
~~""at'tf' ,:r 1 ~~~{ ~ d:''~itlri:u~~ 1 :!1~u~~~ 0~~~1t,;,~;~ ~·::~ 1 ~i d~1:i:
c'Onstalăm că ambele sit u e ază~ acelaşi ! °"' edi ficiul şi deci nu cxist;l
suspi ci uni!n ceeace priveş te identifl careasa.
Ni se pare de asemenea ciud ată ş i hotArirca domnitorului Akxandru
!psilanti, dl n 1797 de a vărsa la cutia mil„loc cei 2000 ta!erl lă~\i de
&iăchltă VMA,..,scu l'<'lltru biserica d in Gil>!eştl . Preztuntivul ctnor ~
văduvească oare biserica de această pre\ioa'\â sumă aut tlmJ> dl nici
nueraterminatA?
lndlc!!le arhroiogice, con fruntate cu o parte din iv.w>arele scrise, do-
~~ă~ ~ ;~;:~;;~:~a c~:.,';1~ 1 r:J:u':-'1\~~ 1 c=l~u~~l r~~~i~~~·
pred:z.liri !n legătu ră cu istoricul acystui monument. şi ln vi itor
Monumentu l construit "LI meşteri a căror origine credem c'
ar trebui
căutatA la sud de Dunăre, ln zona da l mato-grcceasc~. se prezintă totuşi
"" e•·idente amprente romltneşt!. Stilul s.lu cu elem""te n<-oclaslce.
timpurii, Mie autohtonizat ,1 reprezintă hibridul Ură urmări de la mij -
locul secolului al XVl!T- lca, al acestor e<imbln.a\ii. Orl<:u m biserica aşa
cum •-a pă s trat, repr"2int.â o realizare majori a arhitecturi! rcllgi<>11se
româneş ti ln peri<>11da fcudali&mul ul dezvoltat, contribuind prin sln-
gularitatca sa la !ndivlduali7.area tradiţiona lcl or licaşuri de acel0$l gen
$! identificarea cltorva elem„nte de !arturâ mai ,·eche prcunte $i ln
"""8Slă construcţie
Alături de celelalte edificii ronl<!mporane. blserlcs mănăs tirii din Giu-
l eşti contribuie la istoria arhltecturl! romaneşti, e<implet!nd în ace laşi
timp şl lista monumentelor feudale din Ţ ara Romanea""a cu o con-
• trucţle origina l ă
P lace dumonastereChlajnadan• l'auhil""t"'e

de lajie<onde moiti6 du XVlll ~me sittle dans
laC.mpagne&Wrt<llne
ro:eoudunnombrodo>1J<tomb<s.<lo•l1 <1uoiqu«-uMOav&lmt d<iomonn.alN
f°"""
Ito~ du «mps <I< MOUltapha IU (17"1-17HJ_ Le
'" """'di"~ <>t 50 m de l'~. 1„ mun .i... ...Uu!„ de „
du roU oue>! a ttv~le
~- lAO ~h'm..,„
-C<"otil1otl• ""'..,..."do--.......,.i...., indiq"*"t<lev.• o!IMadt_,\tUCtlon,
d....,,,I"""'-""Y'e
1„ ...,.._;..., ....,.<loto ......,. la <O<>lllN<lkln du n><•l'l\•m<<lt au
milieu du XVlll-tmo „tel< .., _, •bondonn · - un l&Po de tomPo ,..1ot1~-
1. Plandoo r ochotthN....,MOIORIQuff- f<rrh. Vlelori.oAvl <IAnol

2.....pocll~n tlHlwllln.
3. F<>:odot<1ddumonu,.....,t - lf'&p>b l'An:ll.Vktorioof\vld.anet
MARIA STAN Tineri bucureşteni plecaţi
la studii in străinătate
în secolul al XIX-iea
Cele trei deco:.nli care au urmat după mişcarea revolu\ionarli din anul
1 821au~tatunpr<>Ce$cOnUnuudemoderni...,..,aonşulul
BurureşU, strlia legat de d.,,;voltarea rela\!ilor capitaliste şi de criza
:reglmuluifeudal
Intr-adevAr dupl pacea de la Adrianopol (1829) pt'O<'eSul de dezvoltare
alndualrlelorlşeneşU "" """""tueaziislmţltor,atltlnceeaceprlveşte
numărulunltiţ.llor,cl't4fmaial81specilicul.lor.
La !nceputul relui de al patrulea deceniu a! secolului a! XJX-lca
existau ln Bucureşti peste 100 de „f.abricl", majoritatea ateliere de
cooperaţie simplii. şi n!ct o fabrică propriu-zisă. Precumpăneau tAbl-
drme 41 poo1ernele de l"llChiu, Oe Wei şl 'de &ipw> şl ,.fabriclle" legate
de'"*""""teX"tilJ.(bamnale, .t estemelurl,clorapi,glitane,ellC.);la...,...
iea se ma! adlugau morile. Un stadiu mal avan.oat !I reprerinti fabrica
de la Tunari, !nfi!n\atl de Nlmlae Blileanu şl manuf...,tura doctorului
Zucker, care prodUC<'a maşin i agricole, pompe de in<!<'ndiu, mob!l!er.
Dar menţinerea relaUilor feudale era o Mnă !n calea dezvol lărll ln-
duatriei bucureşten e. care va lua un av!nd n;iai accentuat după reve>-
J uţla burghe2o-democmtlcă d!n anul 1848
<Comerţu] a continuat sA a!bll. un rol important !n viata economid a
o...,ulul.
O staUst!cll din anul 1824 indica faptul di tn rapitala Ţării Româneşti
se gAsea jumJ.tate din numărul prlivlili!lor C<'ntralc urbane din ţarli
(15 1&fa~de3002) 1 •
<:a $1 pe plan economic, Burun.>ştiul cun~te profunde transJonnări
!'f~'!.~~luţ.lonad din anul 1321 şi revolu\ia burghezo-<lcmocratidi

dln1848tnscrlco per ioadAcfervescenUpeaireotrilaor11~u!in~
ttteeri! Iul lntr--0 nouă orfndulre. Raporturile de cla.sl sufereau trans-
formllrl Impuse de d~ol t area economici. Burghezia care !şi !ntlireşte
poxi\ille !n dauna boierime!, aspira dln ce ln ce mai mult la puterea
politică.
ln mdrul.ll<'l'Stor prefaceri ş! făclnd parte intrinsecA din J)rOC<'!lul In-
terior al oociet.iţii rom~ 5e awen'tu.ea.ză , ; lupta peritro formarea
unei culturi nalionale prin crearea lnvliţămlntului superior !n limba
romana ~i prin introducerea acesteia ea limbă de predare ln ~L
De !apt „Regulamentul Ş<'oale lor publice din prin\lpatuJ Ţării RornA·
neşu-? apărut Jn anul 1833 pun~a l>azde învăţ;lmintului de toate gra-
dele din Tara Homânca.scă. Grija pentru l)n."gâliN:'a viitrntre!or cadre
didactice de n ivel supcrior rezultă şi din artkolu! 2~ 1 al a=tui Hegu-
lament rare con\lne p..evedcti ..eforito<1re la trimiterea de bursieri la
un1versitA\i lc din 1'Curopa_ .,Pentru a se forma prolc'!lori destoinici de
apredalnşroalelenaUonalc!nvA\âturi!n a.!te,se,·ortrimiledinvr<.'lhc
in v...,me Uncri pam!ntenl la un i v<•rsilă\i l e cele mai luminat<: ale Eu-
ropei, pentru ca sli sll desll\1rŞ('ască la a lor i n,·liţă tur ă". Din docu-
mentele cuprinse in fondul Ministerul CultelOt' şi lnstruc(iun!l PubliC<.•
existent la Arhivele Statului din Bu<;u...,ştl, aflăm cli !nanul 1820 r:fo-
r1a~clor trimite primii bursieri ca să-şi desăvl~aseA studi!lc la
unlversită\lle diu r:uropa'. Aceştia puteau să se specializeze în dome~
nlu l ştiln\e!o r sociale
Astfel, ln 1820, Ioan Pandeli, C<>nStiandin Papa Dirnitriu ~ al \ii dau
lnscrisul Eforiei Ş:."Oalc!Ot'naţjon•le. Din aces\ addatlalaprille.
1820 de Constandin P•pa Dimltrlu (C't'l care mai llrzlu va deveni Cou-
stantin Morolu, profosor la cursul de legi dc la S!. Sa,·a) aflllm ell .,du~
ma! multă rugăminte ... " a reuşti să !ie trimis „„.ot Biza din Italia a
!nvăţa m"'ileşugurile fi lozof iceşti \n limba i1"liană cu cheltuiala din
>'enitul căsi1 şcoaldor„.••. r:i pdmc.a anual o bursă de 2.000 taleri în
wroc de4anipen\J"Ua-şi„sliv!rşl"totcursulînvll\âturi!. ln !ncheierea
lnscrisu l ul11ea r a\Aşlnbligaţ1alui ... „săfludatursăviud...,ptlalluru
r..ştl. ca s.fl mă aşezdascAl!aşroaldeceslnL flirăsă flu•lobod în
sor<>' de opt.ani a mă dll<:le !n a l!A parte„.•, Iar !n caz că respecti\·uJ
ar vrea să cal"" acest l"l(Amlnt se arată că „ ... alunel am a răspunde
ori eu sau chez aşul meu toatll cheltu!ala c~ o \'8 Iace casa şc'<>lllcl or
cUminelntr-acest""r""d.epatruanlcudobîndalor„.-•.
Coruitandin Papa Dimitriu (C. Moroiu) obtine doctoratul în d...,pt la
Pisa ln Italia , iar ln ..,,;; !a.30--1838 este profesor la colegiul Sf. S..va
pred!ndrursuldelegi • ,
DinadresaE!o ri e i ~Mordin24apri!ie.1845către„Cinsti talogo
k\ie a treburilor bisericeşti" semnată de Petrache Poenano aflăm de.-
pre un alt tînllr care ru cheltuiala statului va studia ş tiinţa k.o;ilor şi
anume Georgie (Gheorghe) Costaforu despre care Petrache Poenaru
spunea ln adresă „ ...că numitul a fost lnlr-ade-·lir unul din cei mai
lnainta\i ş.oolarl al colegiului SI. S1wa.„" la care „Efori& ' vbut ru
mu l ţumire <:li acest t!nllr ş! !n postul !nea!'<> 1-a aflat sluj ind d.; clnd
a ieşit din şcoală n---a lncetat de a-şi mai adAQia ln~a1<1turlle urmind
prin intervalur! şi cursul legilor• -}! de asemene4! aratll „n~dăjdu!csc
că \'a şti să se · 1o1,...,.,.,ă de fm·il\âturile ee ll mai trebuie a doblndi
!nunlversită\lstrcine- 7 .
ln încheierea celor arătate mai sus Poenaru propunea să l "" acorde
tln::~~i.viitor studen t un ajutor de 100 galbeni pe an în timpul de
in' anu l 1858 Ghoorghc Costaforu va

După
fn dJ"l'pt •. rointo&rcerw. sa ln
ob\ine la Paris titlul de doctor
ţara el a !ost dircctor al Eforiei
.')coalelor, proksor de drept, rector al \lni\•enită\ii din Bucureşti >l
unuldine.>!rnalrenumlţiavocaţldinBucureştî.
La 20' C<>ptcmbrie, 1850 C. Briiiloiu "'-'mna un raport cltro domn ie în.
ca"' arata jalba făcută de paharnicul Andrei Brezoi•nul tat.al lui Con-
•tantinBnraoianul„ce!nvl\alaParisştiinţclejwidice"' ·
Paharnicul Andrei Brezoianu! solicita un ajutor pe timp de 8 luni· pen-
tru fiul să u caro !ş.l lua,,.,liccn\a !n drept şi e:<amcnul de doctorat. dar
mai a\·ea de trecut examenul la dreptul !ran\UZ<.= şi teza !a acesta.
ln ce~erea sa paharnicul Andrei Brezoianul este •usţinut de C. Br~ iloiu
care seric ,„ ..ci ar !I de mare nefolos a se întoaree acel şco l ar aici
n"5ăn·!ş!l.." "· Din "'"'"'a lui Dimitrie Paul Vio""'nu dalil la 9 n<>-
iembric, 185~ all ~m „„ .ci din pricina lips<>I de prof....,rl [n aceas\.l la-
rnltatc. ' gJnt •ilit a nu desăslI"ji a{'Cat.tli ştiinţă şi a pierde mult timp
lucru deslul de trist pentru cei care voi<'SC a studia„.""· Efori a Şroa
lelor ln raportul dln 13 d"""mbrle, 18~ slobozea pentru acest tină r
250 galbeni pentru a li trimis la „Academia !mpărateasc.a din Pari•
spre a se d<'Săvlr.şi cu lnva\ătUTa drepturilor"''. Tot un raport din anul
1854 a l Eforiei Ş.,O.lelor e<>nsemnea ză ca a""•t Unăr şi-a luat gradu!
de emlnentil allt la „DT<'plu roman" cit şJ la „Dreptu civil" " ş! era
!nsllrdnat pe !Inga dobîndiT<'a cunoştlntelor n""""'re !n specialitatea
leg ilor „„.să studieze organlzaroo grefilor şl or!ndu!ala pălit.a ln ale.I·
tuirea si ecspedl<'t'Ca actelor printr-o pradidl lllmwit"8re„.""
P. PO<'naru, M. Ghica şl G. Costaforu semnau în 4 decembrie. 1858,
Jurnalul Eforiei Şmal e lor prin care se hotlra ca, Conslantl n Boerescu
să fie trimis pe seama bugetului acesteia sit studieze la f"acultatea de
drcpl din Paris deoarccl' „„.<'S\e de obşte cunosrut silinţa sa şl buna oa
oondui ta„."''. I
Constantin Bocrcscu reîntors în ţară va fundiona ca prof~'SOI" de dropt
<frillauniven;itatea dinBucureşti'°.
-"-~~· leaşl pcrsonalitjţi marcante ale culturii romaneşti vor scrie, ln
28,octombri<', 1858 în jurnalul Eforiei Şcoa lelor el „„.voind a lndeplin!
una din cele ma! dintîi datorii ale sale pentru formar"ea de prof<'SOri
pentru facultăţi !n vederea notwi Academii ce se fund ează„. ca tedra
de t::cunomie Politic! pentru care • -a publ icat concursu. ramtnlnd va-
cantă prin negbiT<' de prof<'SOr se va trimite la Paris Dl. Alecu Pe-
lrescu, elevu din şcoala de Dreptu de ald "8I'e 4-i·• terminat lnvăţătu
rile •tit gimnas!ale dl ş! ale ştiinţe! Dreptului eu cele mal bune
note ... "".IsearordliobllJ"Sl'ide24-0degalt.en!pean,,... .iardup1iter-
:;'~";:ci~.·"~~iilor va preda &onom!a politicii ca
profesor la facultatea
Alăturidetlnertl~săstudiezeşWnţalegllors!ntşlalţllsub
venUon•ttde•UllsAAtudle?.eUterele,vlltoripro1esori l aşcol!lede
toategradeledinţaril.Astlel,EforiaŞooalelorhotlir•lal6aprilie,
1833 ca
sA acorde o aumli de 5.000 !el din C..- Şc:oalekrr d-lul Dimitrie
Pavlldl• ., .. a jutorul ce cere pentru a d lnl.,.nl la 11).vl\lturlle"" are
a mai urma ln A"8demla de i.. Paris pin.I i.. luna Iul Iulie viitor ...•"·
După t..nninarea studiilor Dimitrie Pavlidls !şi asuma obligaţia să
prf.'d..,.„ ...!n vreme de trei ani ln şcoai.. din Bucureşti una din [n,·li-
ţllturile ce se vor socoU de trebuintA d!ndu-l-511eafa ce este hotArîtă
prin regulament""·
Fostului epistat a l Colegiului Sf. S.va Iancu Vasiliu l"" acordă de
dlre Eforia Ş<.-oalelor la 14 noiembrie. 1836 • urna de 500 le! pentru
a mer~ Ja Viena să studieze l • Aeademla de ocolo"
I. E!lade RAdulesru, N. Gole""u "'-""nau decretul dat de l<Ftenenţa
domn~l din 19 august, 1848, prin ca re Georgie Creţeanu şl Gri-
gorie P.,reţ primeau dte 200 galben! pe an pentru •-studia la univer-
sităţile Europei {Paris) cu obligaUa „ ... • servi patria oricind vor li che-
maţi despre eunoşUnţele dştigate ... ""'· Primul-se menţioneaz.i că era
obligata studia •. ştiinţele literale" şi a-ş! lua diploma de licenţiat „cs-
~i~~-. larcel deal doilca lnvaţa limbile orientale ş.i în special limba
LaConStant\nopolesleplilnilln...,uilHOţţn!iro!P\cipl<lcao.l!nvejl>
limbagreaol,av!nd o bună de numai !O galbeni pelunl:ll.Totaces-
tui!lnlrEforiaŞcoalelorbotllrAşteln '4~, 18Slldi-imaiaco<d<!
clte350lelpelunldeoa.recepeUnglillmbagreaelel$tudiaşllimba
tum!i,laearoflee<1proi;:rese"
Burghezia !n dezvoltare acordă o atenţie sporită studiului ştiinţelor
n • turii propriu-zise şi ""lorlalte ramuri lnrudite. A~Uel, una din dis-
ciplinele ştiinţelor naturale şi anume farmacia este printrE primele
din •te'lt domeniu,_..,.,, cun""flc o largă "'glemcntarE Juridic.I
Dar toaU a~tă lcgisla\lc anterioară e•te inUrită prin Regulamentul
Organic ea"' prev""'ea ea •plierii care deschideau ollclne !n Ţarilc Ro-
mAneşt! d posede diplome eliberate de una din a.;edemlilc eurQpene
n"CUnosrute'". lnt.>resul pe """" lncep să ll manifest\' tinerii români
pentru profesiunea farmaceuticii reiese ş! din raportul E!o-riei Şooale-
lor pe anul JU2 prin raTT "" hotlira ea Unlrul N"lco!ae Giinesc\! oi
studieze ,.ţtilnţa farmaceltl<:i la Ha=v" dlndu-l-s.e un ajutor de 100
galbeni lmplriU>şti""". ln ~expediatidinMoscov• !a 6au
gust. 1834, Nico]ll(' Găn8CU ocrle M __ .el pentru o mal buni dcdvîrJitt
a şt!lnJel pe cve o 1tudiad e me>"O la Moscova la At:11demla mf!dicohl-
rurgkall ocuplndu-o.c mal d~ de partea farmaciei pe c&re vrea si
o !nveţe clt ma l bine penlru .a fl lolOl'it<rr patrte i...• n . In anu! 1836
printr-o nou.I ~ Gline..cu cere s.I I<:' mal prelunge111dl_ lncil pe
unanajutoruJacordatdcoereceerati„l~apucat sldeatudiul me
dJclnel, pentru a avea o formaţie mal doeplln.A "'. l.a 4 sep~mbrle, 1837
c<mlcr!nţa lmplriteşt.!i Academii medlco-hldrurglt:11le dln M..rova di
mArturie pentru Nicolae GAnescu care obţine titlul de doctor !n medi-
c!nA111.
în 24 oclom~. 1834 Alexandru Dimitrie Ghle11 domnul Ţări! Romi·
nqU hol!rt.şteS.lslob<MOM IOOgalben\pean luJDlmltrlHrls~Capl
tanovlcl pentru „„ .lnvlţlltura doftorii oe o unneut ln unlvera!tatff.
dc !a Vicna•lll.
Scr!""8rea pe care Dimitrie H.Utca Capltanovid o ..:ne d!n Viena la
I noiembrie, 1836 spun„ „„.sini lncred!ntat ci urmlnd cu Botanka şi
lnvaţătura Ct'lorlaltc laturt ak l~torlel naturale prK'tlm Mineralogia.
Zoologia 41 Agronomia, voi pute aduce patriei mai muli folos decit
~'\l lnsArl· Botanica.„""· Dupli tenninareoo studiilor !n Austri• Hristea
CapltanQ\lki pleacli sa stud;.,z,. ln Germ.ru.. unde !nanul 1840 trece
e""""'nul de d<><tor ln medicin.i 41 chirurgie la unive l"litatH de ia Hei-
defuerg:a. tnanul 1832, iunie l1, F'rwiiraooţlă~uidoctor Teodor
Gheorghladl• adreso. o jalbA domnului Alei:andru D!m!tr!e Ghica prin
"°"'S<>lkitaun a ju'torde 200galbeni pen\n.l fil.f ei B ariton ca~ invliţa.
„ ...cursul doh\ori.,,...,!n Acadl'fTlilleLondrei. __• ".
Ş!Jista \!nerilorpleca\io.tdeprindămcşteşuguldoctorice«o!noc.:ident
c'Onlinull. Ast!el•. Ohe<>fihc Mavrodin Ch!paridls ot S f. Elelterie pi!
Pc.du! de pi.mini .., rup ln }all>ll u. din 28 iunie, !838, domnului Alex.
O!mltrle Ghica ca sA i o.a dea un ajut<rr pentru a Invita mt'fll.eţUgul
dohtorlcesc „.„dorind 1uf\etul meu"" s;i nu rlm!n' ln stare prOMli
fl nea.vlnd n!d un ajutor, nici stare rlmlnlndu-mt din plrin\l c• ol
lnvM _,,,enu meş1.eţu1...•;it_ Dintr-<m raport al Eforiri Şroale\or
sem„t d e P. Poenaru la 4 Iunie, UU6, ..rlAm ol se ~ 100 ""1berl!
pe tre!•nl tlnlrulul A. MarinnN:' „ ...t-aarJtat dl a.-e adcvlratA voca-
::"::·n'J:°ş:i~7:~. ~lnl•tetul c..!1tlor " 1nom><11...11 l'lll>lloo ~· _ ,,

" l!>ld..... t . ll>lbit, ll:S.
•1t114•••„ t.l-L:Nv.
• 11114tM,t. lll9.170.
• 1!>1<11m,6oo.M'9/I*'l ,l.3.,I
"1!>1<1....,1. :u.
•tbl<U-m,.!.115.-.16
" Jlrid<„, d<Jo.tlO«l/lut,l. L
"l~d<m, t:l,3 ·
(iedeprolesor,chibi;uiescsă!n$ărclnezepe""'-"l\Jl<'ofesoralnvăţa
naturală ru ~ti!nţele ce s!nt !nclinatc de aceasta, ca după
la Paru t..oria
cevtodoblndilndestulerun<J$tlnje lll...,,.,,...,.,profesorde """as\ăca
\edră la Colegiul Sf. Sava ... •$. Şi Dimitrie Nieto oolicita la_ 12 &<'?-
tem.bric, 1849 un • jutor de 150 de lei pe luni deotottce studm larm•-
da I.o. Consttontinopol 311. Raportul Depactamcntulu! c<e<Jinlei din 29 au~
~~ ~~ ~::di~°:~~u~b~~::-..1:\:u~~~~ ~~m':ni ~~!ns~~~
~~~=~• 1~c~p11';ă~~di~e B~~~~ Jtn cg~ns~1::=1~
Recunoaşterea şcoalcl român""lti de Medictnl reiese şi din ofuul prin-
\ului caimacarn din l8da'embrie,18~7, prin <>*re"' fllcea cul"I08C\lt cl
Ministerul lnstruc\iunll Publice din Franţa. considera Şoo.11\a de Medi -
cinA şi Ch!rurgi:ed\n Bucu~ ... „8'1>emAnl!.1oare ..,,,,,1e1or pregătitoare
~~~i~ll!mş! 1 1:~~.: ~1~1';:~~.l, c:'n l~~d~~~şt: ~=~~orj_~ ~~

'i""SCistud!!lemO<licaleLo.Par\s. .. ":lll
Tn raportul Dr. Davila din anul 1858, septembrie 22, cllt"' „Dir<'<'\ia
Şroalelor publice" se sublinia ,.„dreptul ce"" dJ elevilor acest<.~ 'l"O•lc
de a merge să continuie •tudlul lor !n unlvenitil\ilc r~gatului :S..rdl-
nieL.-"'
Grigore Ştclllnescu scria din Paris ln 11163, februarie, 15/27 în scri-
•o•uea sa cAtre Ministrul lnslrucţlunli că a !oot trlmis ln anul 1859 la
Pa ris la Sorbonna penlnl a-şi lua Ucenţa ln ştunţele naturale, ramura
geologic solicit!nd unstipendiude50ga!benllnplusneresarpenlru
a-.şl cumpjlra dirU, htrţi, n'-""-'SBl'e pregăllril sale"'. Grigore Ştefâ
ncscu" !naintaş de seamă al geologiei rom:lnl'$ti. este primul prol"'°r
de mineralogie, geologie şi pa!O<lntologie al Univ<'rsită\li din Buc\!reşti
,i membru fondator al Academiei Române. El a realizat prima harlil
geologicăaRorn:\nlcil•scaradel:200.000ln1898,fiindunpropa
SRtora!Jdcilor darwinist cînţa.ranoastră
Din e xemplele citate plnă tn prezent rezultă dnmenl!le variate in C8l"'
oe Instruiau tinerii bucurettcnl laşoolileoccidentales au de la btambul.
Fenomcnlil C$le propriu şi !n domeniul ştiinţelor tehnice ln cue se
vor lcmnaspe<:ia!işti!Jlrlnslegaţideproc"""'1dede:troltarealindust:riei.
Prin raportul Eforiei Şooalcl(lr din JO d'""'mbric, 1847 dt!'<' Departa.-
mentul trebutil(lr bisericeşti"" hotăra ca Ale"andru Golescu (ArăpilA)
sli meargă s.I studieze fizica şi chimia cu o bursA de 200 galbeni pe
an Lo. Pari• " -
"' l l>ldt»>,'*.l~lflll<$,f.:I-.
»Jl>i4cm, doo.2517/18H,tl,:t
"JltloU-m,doo.1>73/184f,f. 1
: :=:: ~.";i,a~~,~~ :J-4.
•Am_ S~ BU<. Minlltonl! C\>lt•!ot , 1 hUlruc\lunll P\lblko TOu R,...,.,,.....,I.
d<>1.IS89/18'13.(5,ZU.
" Dl<!klll4nl! "''""" .,.<i<l<>pfdi<, vot. m Q - ~ Ed. Politicl Buc., 1111. ~- !«>.
_,,.,,,_,„
::C,.Ar1~~~~';'."i 4 .~~otorul CUltfllo< 11 Jnstrucţ;un;; Publloo Ţaro.
La30mai.l857organizindu·»eunroncurspenl.rubun.ele arordalc
pentru studiu ln străinăUl.te aflăm din jurnalul ~..,mi•iei d a reuşit la
~~~în~~'ri:iea ~a~:'1':., ~~ ~~";;~~în~~; ~~i;,s-~~i~i~~u
""ţiuneaş!aptiludinea.itse d estitulepentrusciin\el etchnicecese
c:;;:
atudiazA în şoalele de arte şi rnaeslrii !n Francia, lar Dimitrie Ana-
""""" anltl ndu mal mult! aplicare la sdlncille na turale„.• <:.
Jurnalul Eforie! Ş.,0.. le lor din 6 Iunie, 1857, "'mnat de P. Poenarn
recomandapeSplr!donlrocianucasălietrimi$pentrudeoăvil"!irca
studiilor sa!e ca inginer la Şcoala lmpedalii Polltehnlcl din Pario " .
La rlndul sAu diredoru] Şcoalei de arte din Bucureşti recomandă prin-
tr--0 adl'<'Să din 2 octombrie, 18.58 Eforiei i nstrucţie! publl.oc pe Lupu-
lescu Ioan. şi Veslle Anton de a Intra ln fabrica de maşini R.R. a
D. Wurrn din Viena pentru a studia mecanica pe timp de Jani"'' un
a jutor de SO de galbeni de fiecare. Aceşti doi tineri vor solicita !n 28116
fabruarle, 18511 lui Alex. Ioan Cuza prelungirea pe lncă tcei ani a
şederi! lor la Viena pentru a studia la şe<>ala politehnici de arolo dupii
absolvirea a~a umtind .ii se intoard tn ţari. „duclnd semînţa artei
demecanlcilinglnerUdecaretaranoastrl<><teorfanll„.'°. De asemenea,
ln şedinţa Eforiei Şc:ool e!or se hotărăşte prin jurnalul din 12 ..,ptem-
brie. 1861 ca ln urma roncursului dat de <:<.-i mai buni conducători
de mine p<>ntru a li trimişi Ump de 3 ani !n Belgia la Llege pentru
a studia aceasU spe<:lalltate să fie de<:larn re<1$it C. Mărglri~u„.
Odatlrupregătireaunorcadretine<eln~Uperi°"dăîndome
niul Jiter'CloT ş i al tehnicii se simte nevoia de a oe cultiva !n rimlu\
oamenilor gustul pentru artă ~ l anume pentru plct ud d<!sprc care ln
Jurnalul Eforiei Şcoalelor din 5 iulie, 1840 se scria că ~„.Intre cunOOj-
tin\ele care slujesc a lnl lţa scnt!ment~ le omului, pictura, această
oglindă a naturel ca şi istoria ln sufletul său, gustul omeniei în fno-
:::/:. ~r~rt~~a;!tu~f i~u~„~~~ ~?e a;!i d.~„~~~ ~~d~~~,'.;;cu::.~

bine. aria picturii eote un ram din cele mai lol""ltoare ale învi'.ităt11-
rei publice" •7. La cele arălate nuoi sus domnul Alex. Dimitrie Ghica
menţiona !n hotărlrca sa din 5 septembrie, lll40, prin care UnArul l<>1n
Negulid este trimis să studieze la Roma urm.!ltoarele ,„ .. cunnştinţa
pictwiifiindprcapuţinintinsătntr-aee.istăţarăn11să a fliilntreru
mllni profesori depriruii ln ascmenca in,·ăţătură şi ca să să poaU forma
pe viitor art~U d<>Stoinici de a laţi Intre rom.1ni a""t gust...""' aprobă
plecar<>a t!nărnlui artist. Astfel, Negullct primeşte ln anul 1840 o bursll
de200galben!peanpentrua sc dc&li\'Îl"!ilnartapict11rii \aAcade-
mia de la Roma. studiu pe care de alllel a<'CSUl · l-a început la Pari$.
Lui îi vor. umia beneficiind de buna statului G. Petrescu şi P_ Alec-
sandreiiCu, car<> studiau pictura la Roma. lnsuşi Nicolae Grigorescu
!şi va desăvll"!i la Roma studiile de pictură Jn~-,,pute la Paris, lu~ru pe
„>e•.,,prelungeasd
aflăm
li dln scriMolrea lui dln l i augusl 1866 din care cerea sl
cu Inel dol an! huna (540 frllncl şi
00 de centime)
p<.>n truas\ud!• plcturalnltaU. " . .
0"1\ă 1-amunli aant1eipent"1carew.eriimanifestă inter...esteacooa
a uhitecturli. A"""t lucru re!Me din jalba Mcuta la 15 m&!, 1841, de
C. W alenştei n prin care solicita suma de 72 galbeni pe 3 anl pentru
flulsiluHanrichdeoa~ardori„„.si!nveţe artiit~ura,avtnddl'O
..,bită aplicare .şi gust privind ci acest meşteşug va fi mal de tre-
buinţa şl mal folositor pairii sale Ţării Rumâneşti"°· Efori• $coalelor
li ap ro~ ln anul l~H să meargA si studieo:e arhitectura la Univeroi-
tate& de la Vlen• Tot din fondul Eforiei Şroalelor na\ionale se slobozea
ln 27 ianuarie, 1848, 100 galbeni a jutor şrolarului Al<'e<llndru Orescu
ce se afla trim is la „A"8demii strelne• pentru !nvAţltura arhitecturii
şt P<'ntru „.„vremea ce l-a trebult să mal şe az! la Academia de la
.Mon aco„. c asilsil deprinz! l.oşUintagemnetrieidewriptive"şiapli
cat.I pentru care .-.te numit prof<'Sor la Colegiul Sf. Sava"'
Ultimele tn,; d"""nli ale prime! Jumătăţi a sero!ului al XIX-iea ""
<.11racterizeazll, aşadar, prin mari su""""' ln domeniul instruirii tinerei
generaUI
Mulţjdlntre foşUJ bursieri vor deveni l"'l""nalilă il mareante • !e ştlin
(ei, culturii ,1 arteL ale vie\!! sodale-politice. Fărt nici o lndoială, feno-
menul are un put<>mic caracter de clasă. Bursieri! statului pro•·in ln
tt!e mai dMe cazuri din rlndurlle burghezie! sau a!e.moşlerlmU. Nu
se pune problema recrutarii unor atari <>1meni dintre ţăranu sau orA-
$Cnii de rlnd. Cu tot acest &SJX."'I. preoeupar<>a de a in•trul un corp
profesoral de mare valoar<> reprezinU una din marile cuceriri ale SO.:
det.A\l! bueur~tene din a doua JumAtatc a C('-]ui de al XIX-!ea veac.
J e'1n es b„careotoio p• rli$i l'etr:11"1er

po11 r iit 11 die r a11 Xl X~meslffle
DAN !fRINOEJ Mişcarea revoluţionară
din 1821 la Bucureşti -
Capitală a Ţăr ii Romaneşti, de11tinat • fi capitala •tatului rom:\n de51-

v!rş!t in hotan>le ...1„ fireşti, Bucure,til au juc• t tn tot <~•nllil l$toricl
lor un ro! primordial ln 1$1(1ria poporului rom:ln, Puţine Ru fost eve-
nlment,,,le majore C'llre s.I nu fi fost corelat,,, istorie i e11pitalei. Marile
moment,,,, paglni de luptă lne1dratc marei bliUUi\ de dilx-rare socialA
şi na\lonalA au gbit fn Bucur•:Şti terenul fecund al concretiză ri i lor
Proresul de făudr~ a României moderne d esUşur&t !nea din a doua ju-
mătate a ""'-"<llului al XVHl-lea. o dată cu formarea na\iunil moderne
1'0m1'ne ~i !ncheia't in 19111 cu doeoivlrşirea urut!\ii start.ale, "" avut tn
~=~l o placi turnantă, principalul punct de şprijin, untru! ...,_
Mişe11rea revoluţionar~ d!n 1821, prdudiul marei revolu\ii paf<>ptl•t,,,,

tnC<'putul concretiz!r!l program ului de el!berare socia lă ş i naţion a !l, a
gAsit ln Bucureşti principalul tcatru de desfaşurare 1 . Important cen-
tru s\Jd-<.'St euroj)C<ln, nurrutrlnd o popula\ie cel pu\În !ntreiUi fa\ă de
fioea,... din vlll<J8rt>le capitale bak• nire Sofia, Atcn a ori Belgrad - ln
jurul a 60000 de locuitori fata de 10000-15000 fiecare din centrele
amintite J - , beneficiind totodat.a de un rqiim de autom:imie poltud
care a !ngaduit &ei nu numai de:tVol- unei mi~ pre>prii de eli-
benl.N, ·d ar şi a m~or J>OPO"t'l!lor vecine ,; prietene 1upusio domî-
na\lei strilne, BUCtlreflii a u C\lll05C\Jt ln acea epocii o statt de
efet"V_,\;A politlct. care şi -a găsit ln 1821 una din matenloliziirîle
.,.,k mal evfdent,,,. Dar <'Stc neîndoielnic ca evenimcntdc gencr.i.e de
m~ condusa de Tudor Vladimil'l!St"ll, ca ,1 de mişoa!"a ete.wtl,
n-au apărui izolai ln Istoria S<'CUlara a ora.tulu!, d ele s-au lntegnot
unulprocncveluti\\ BC<'en\uatlnrondl\]lle specl alealedestrlun.lrH
orîndulr!! feuda le, ale "1izei societâ\ii feudale ln ţările romane
Revo l uţionari! !ra ncc~i - t i ln mod paradox• I ' i emlgra\i ,...galitU.
el înşişi rhpinditori ai idc'<Jlogiei ...,,·olu\ionare.- , luptători pentru
lib<rtategrecioripoloni,...fugia\i !n ţările romlne,darm a ialesiooal
nid care vAd în lupta de eli berare calea fireaşea a unei a<'ţiun l !n care
~~:~~~!:: ~·~f~~~~!~!~~~;T~~fiU~.r~~
~=.::;~~:i~: :;i':!~I '"'"·"""fu, «1<dlM4 ol «J>lralarl· evenimentelor din 1821 iminenta lor i•bucnire. Mişeliri de
nemulţumire ale maselor de bucureştrni', mlŞ<Oări de amluţi. com-
~tr:~1d~}ii~~~~11~fin~1 di; J~~:~:r'J,lu~~~:n1!1xrieJ:,e'~"i., U~fe0v~:~~

ce vor d<'Clan şa mişcările din 1821. toate se lnsttlu ea prolog a l ma-
relui momen\ de la a cllrul desfăşura "' s-au lmpllnit ln lC<.'St an 150
de ani·
,,ln dlrşll - scria Nicolae Blllcesw - anul 1821 veni. Atunci !n teară
se rnanllest.!lunadin~lemişcllrienergiC<',carearătjuneţapopoa-
;"~~~:' ~~°:l~~bt~~ ~d~~~~,7;;~~:!1: :.,~:u~:!i~ 1 ~lci"cuB~~

ria şi cu boierii .,flgi'.idulţi". ad a jud<'C&t
d cadntl g,:,neral al lmJ><e-
j urărilor şi a hotărlt clile de acţiune. de ad, lnsflrşit, a plecat el ln
fruntea unci """'de arnlu\i, tn zilele ln care Alexandru Su\u 1şi trăia
pentru a aJ)t"inde v!lvAtăile mişelirii în provincia sa na tall.
sflrşltul.
DeşiaeţhJnba.propriu-o:islafooitd~tllinapUsulOltlenlet,aooio
unde cir<:Umslanţele erau mai prielnice unei reUfitC, Tudor Vladiml-
rescu a avut ln vedcrc de la tnceput deplasare<1 ,.Adunlrii norodului"
la rAsărit de Olt fi venirea lui ln fruntea din capitala ţării, deoar...,..
numaldeacleipUfNaCJion<lcaunconducdt<>ra!Jta!Ulul
Dar şi pin! la s0$l...,. „Adunări! norodului" la Burureşti, eveniment
c.,_eaavutlocdouiilunidupădecl•~amişcărll,capltalaîlirii
RomAneşti • jucat un rol important !n dM flişur a "'a evenimentelor.
Tudor Vladimirescu a purtat negocieri ru odrmul...,. provizorie. care
deţinea lnterimatui în urma morţii Jui Aleundru Suţu, ru Divanul
boieresc, ln timp"" aulllrita tile, ele !nşlle frAm!ntate, căutau că! de
ieŞjre diri impaSul ln care ~ gbeau il>C<'l'Cird !nlruCtuo&!le ""'IJunl
rep,,,,.ivc, !mpotrlva rebelilor ori neg«iind. ln timpul """"ta, tnMele
orişeneşU, I.a rindttl lor, erau departe de a fi nepăsătoare. lilnd senM-
billzatc am de ţelurile mişcării pandurilor. cit f i de cele- ale m\şcArii
c"'riste. Faţă de Intensificatul P"""" de lugl al boierilor, au I«"""""
aprinşe, dnd breslele se string la curte ş i cer """°tee.IA „cu mare stri-
gare"'· •
!n prime a..cadl a luni! mortie, o dat.li ru lnC<>putul primăverii. Tudor
Vladimireseu porneşte ln fruntea „Adunării norodului• spre capltaHi
După un marş admirabil organizat. dovadă 8 capacitli\ilor sale militare
şi a disciplinei celor ce-l urmaseră,• e<1nduclitorul mişcllri! a ajuns ln
prejama orBfulu!, de unde prin intermediul unul detaşament, condus
de Dimitrie Macedonschi. unul dintre adjun<'lli săi, a trimis o pro-
'Jb~ .i>-1 :11.

::,~f,",~.;- <>l<1oo&, C""'plOt•l l•i Mill<o~ Gnm, tn t"mu;kk~•v Kd•m.,. L<o•J6>,
s'= :='~';!'.=-'~7i~~ T"I•""""*"

~.v~1!f!~ ,li~)~ <>r«f"M
~~~~~!@::::~:~~ i~t::::~:'.01~ :~ ~::·:
darnaţie adresatil buCU"'flenllor. La 21 martie• av\11 loc solemna
intrare !n oraş a oaste! pandurilor. Un căpitan du""• steagul albatni
şi Tudor purta tn ml~ n pl!ne mare, ca .emn a l belfugu!u! pe care
mi~a ......... ntagJduia!ncazde!zbfndA' .
lmprcjurlirile erau~bitdegrele,deot1r...,..chiar!na.cele2ilese
aflasev.,..tea d~vulriideciltreţaratlt a mlşc::l.rileteristec! l 41. •
rnişcArll !ul Tudw Vladiml~ Tn!bula al""51 o a le de Ieşire din
lmpa.ţ. Plan urile unei grandioase acţiuni de e liberare antlntomane ru
sprijinul unei annate regul.ate N3e..., ......te..u nim!ci'lie ori col puţin
amlnate; dl~pre Moldova se apropia de BuCUM"ştl oastea eterlstl ln
f runte.ro AJexandruii;gil•ntl, care era d<'j)ar\e de a da <IQ\•adi de prea
multă dbdpllnA ,1
de a Ugldul • uccese pe tar!m mlll lar, Jar Europa,
dom!natli de &plr!tul Sfintei Alianţe. era departe de a µlrea dlspusl
la un sprijin. Lu! Tudor nu- i rlmlnea decît sii caute s ingur cilile de
so luţionareagrelelorlmprejurilri .
Ducurei!/tllaufOfll.tiettnuJJnearelno:urwla)IQ-doulluni,pinliklmij-
locul lun!I mal, •-•u de$f.lşurat slrAduln\e!e Iscusite ale Condudtoru!ui
pandurilor de • e\'lta sau c-el pu\ln amina o ocupatie otoman~ ~I do::
a dob!ndi !mplinlr... unora dintre revt=ndldrlle pentru care se ridic...e
la lupt.li „AdunarN norodului•. La Burureşti •avut loc schimbul de
jurimirlt.e dinft Tudor VladimittsaJ , 1 bot..ril rillrna31 ln \nl"6, mre,
ln fapt, reprezenta o oubordonare evident.I • ttlor din urmi faţă de
ttl pe care poporul U desemna 1ub tllulatura de „dnmnul 1'\ldor". Tot
laBuc:ureştl aavu tl oclntreved.....,.adintreconducitoruJ,,AdunArlinn
:rodu!ul"şl Alexandru lpoilanU, prin care daci nu s-a •JUM la o ln·
ţelegere clari ~ntru o • trtns.!l conlucnore. eel puţin 1-a stabilit un
modtLf vl~I, respect.al pini spre sfi~tul lunii mal. clnd Tudor a
foat ridicat prin trădare din m!jlocul oştirii u le. ln 1ffr11Jt, d!n Bucu-
reşti a Intreprins rondudtorul rnlscArU unele acţlun! de naturidlpln-
matlct, !ncerdnd ga&irta unei fonnule de comprunls ru PC>llrta oto-
m anA f.lrl • µlrlsi !nsii armele din miinl. ca t l c!şt!garee sprijinului
=~ - <:ftacee%plicllungile.,.,letm.-evedericu Udrizl<i,can
,,..Jarul lflen\lel a111lr1""'"'°· Tot de la Buc:ureşti & trimis el delegalf
la Laybaeh !n speran ţa lnţelegerU de dlre marile puteri • JU5te'lel
ca uzei poporul ui a.lu.. Cu d!rzen!e, el a refuzat mult llmp a.I .,.,..,,,_.eze
<>raşul. !nţe leglnd import a nţa politici a m~\lneril sale ln Buroreştl.
„Cu ruşin e - ocrla ~J mitropolitului - va fi să ne 1pAJmtntAm Inel ~
sl ne şi trtgem, !n vreme ee sln tem datori .a ne )ertlim pentru patria
~pentrucare s.intşi e-.o veni'tdlnpreunAcupoporuJ""·
Din Bucureşti. Tudor Vl• dimire$CU a !necreat d-şl ~glteascli oaste11
pentru o lu p t.I~ TeZisten\4. A OCUP"! punctele chele din or"' şi s
fortîficlllt mănbtire a Co11"1:1C>'nl. on:lon!nd .a se f acă „:pn\uri c:u tabie
tî meterl.'Zuri lmpreJurul mănAst!rll" şi depo:tll!nd aci ln$emna\e can;
t.ltăţidealimmteU. Inlegaturl c:ulendinţa lui Tudordeaoepregilli
pentru o rezisten ţi 1n oraş , aghiotantul 5.111 Mihai Cioranu noteazll:
•11>1<1 ..... 1>.t'I-#.
"°"""-•
• v w. de uemphl, l<u•""'"'"'- ...-!• n....a, V<OI. 11. Jlu<UAOll. 11111'1, p. I U - P
prjtolft<I t l f - R"'"'obtrl /U...,..I& <k I& /UJ, V<OI. li, p. Zl-n.
"Doolll<nr.:lolflTn.ILoll..._..,_ctl.,p.113-1!5
,;rudar Juind de supt atip!nirea &.vei mitr<Jp;ilia, minMlire.. Radu
Vodifi~ MihaiVoda("""'cltoetl'dleaoesteoint>:iditepe
dealurllna!te)le-auumpl ulcupandurişiauocupatastfelco:amalbunl
poziţie pentru apăl'9.ro• capitalei""· Burureşti! au m• i fost un <'f'ntru
der>ecrutareşiuncentnJ.ln"81"e,cu. a·ju1nru1~ik:c>d!nora1[1,
coodudilorul mlşcâril revoluţionare a asigur• t dotarea cu armunent
şi muniţii a oaste! pandurilor. La ln<'f'putul lunii aprll!e, Tudor eerea
Divanului .,oă vle aici (i.. Bucureşti) toţi polcovnicii şi căpitanii cu
roţi oamenii lor lrltt-am...ţ! bine... ca 8A p\111em cu dlnşil !Mlmplna
trebuinteleat!tcele pol!Uceştl, dt şloeleMtişeşll" "·
Dar la Bucu""!ll, Tudor Vladimirescu n-a fost nwnal un romandant
militar. el şi Wl conducltor politic. De aici, din capitala Ţirll Rom:l-
neşti, ci a euvernat efectiv starul. „Jălbiledel•Jăluitorl-se ,.,, lata
lntr-o cronică a vromil-pentru orice oe da la; Tudor şi el !e orlndula,
ori la Divan, ori la mitropolie, ori la bimbqa Sava şl cu analorale de
Ja dîn,il elhoUiraşllndropta ... "".Boleri!dinDivanerauexecutantll
voinţei lui Tudor, cere le dădea dispo:r.lţll. De altfel. l'I lnş!şl mărturi
"""u c! .,trebi\e ostăşetl" nu-i pr!veau, ci doar cele ,,politlceşU-11.
d<'Şi şi ln această privlnţ'I hoUirlrile e rau luate !n u ltima Instanta: tot
de Tudor Vladimirescu. Deci:r.ille sale nu se referoau doar la Bucureşti,
dl•aproape!ntregteritoriul;lri! . „Tudor-MatăCioranu -aorln
duit şl ispravnici ln Rom4nia Mare peste judetele A~ul, Oltul, T ele-
"rmanul. Vlaşca ş! llfnv .. " 17• Tot din Bucureşti dirigui• conduc!torul
.• adunlrli norodului" politie11 exteml şi Uuroa planurilor de viitor.
De.,; , viitoare• cepltal4 a României unite, avea el să 11erîe mitropo-
Htului şl ma,.,.lul vistier Alexandru Filipeocu-Vulpe, de:i:viluind idea-
luri de unitate naţionali . cerindu-le să stabilea.sd striMe legături cu
Moldova . „Urmeuă să şUm - scr!a ci - <'.'ele "" se f..:: acolo ,1 sJ le
v"5tim cttte de alei ca. fiind i. un glnd şi lnlr-un glH cu Moldova,
Aiputemctşti(adeopotrivldreptăţlle.cestorprinţlpalurl.ajutorln·
du-neun!lpealţ11" 11•
Dar \Ula din problemele "5enţlale"" ..... u J)U$ conduc4torulul m!şcirli
revoluţion are din 1821, dupl co: Rusia ţaristă• adlllt cA nu lnţelegea
•:,.!;7e°';'~:',n e~~~~l ;.!ci• ~e:i !:~:~=•~elin;~;~

Pc&U.. Pnlden't, el nu rupsese pWl\~ cu ~ Otoman nlc:l atunci
r:
ctnd sperue o apropiat.I acţiune romunt lmpotrlva H. Cu •tlt mal
mult. el• tn cen11t !lă realirei.e o lntelegere dupl ce """te• deuvu.lrll
ţarului fusese primlUi. Negocierlle s-au purtat îndeosebi din Bucu·
reşti. de unde. potrivit mJlrtur!ri WlUi .oontemporan şi aprop!U a l sAu
apurlal.,necontenltăcorespondenţ!lculo\!paş!iserhatur!lordupă
mal ul dr<'pl al Dunarii" "· Tudor s-a lngrljit de a menţine staţiile de
" M. Clonnu. R<ool~1ia M Tod.,,. Vl<dlml•"OU. ln N. JorP. """'""'• coof..,,. •

.,.,...,.. ""'"'" mlf«l•i! M 1"1od.,,. va..;11m;.<..,... Bl>C\lttfU. 1921. p. 211
"Doc'l<mnlepritnMUU>rl4Ro""'nlri.114o<oolo"lo/11J.vol. ll.p.34.
"1'1""4~/•ltorilM...,!n!<.!O!"p,<>11.clt .• p.J:IS.
: lt?;E~~E:-5 1E:E ~E =:: ::: : :: :·!,"p.·::

•M.Cloronu.o„.,;1 .• !nJo<.Cif.• p.:a.
~V.;~!:'~~~~ ~~1:"~~e~~ :~n::.i~1~i.~~\~~~
prin ce•uşul Nurl Aga . Condl(iile ntomane ..,...u lns.I iNo"<:l'ptablle,
~.tndu- depunere. anMio!" sau conlucnu"t'& bnp>lriva etet!Ş'tllor.
F•1A de ref u.iuJ justlfieat al oondue!itoru!ui miprii de I da cuni ptt-
tenţ!Uor otomane, J.a ln"'P"t\11 JunU mai ~ decllnf'Ot din mal multe
direcţii !nvaiia oştilor Port\!, corpul principal lndreptlndu-se spre
Bucureşti. Tudor a p!Anult lnllial m unlndu-41 forţele cu aoelea a le
bimblşe! Sava, potrivit unei lnleleg<!:rl dln 8 mai, I.I rniste; am!ndol
..., ridk:et ste"l!ul libertltJ;. Dar d uplidwtie.. lui Sava şi raportul de
forţe Inegal 1-&u determinai •pol pc conducitorul mlşctril I.I revin! la
pl1null.lude relrajere !nOlt...UL
La 13 ma! turei! au ajuns 1.6 ObUeşU, iar la 14 mal erau !a Copllccnl.
In d ua urmttOll"<!, „ Adunatta llOrodulul~, a po'lrhll Suc11rt'ŞU1. Tudor
a declarat o.t841lor dl ci hotarf~ evacuarea <>raŞulul „ca ISA nu fim
pricina noi ailljurl a lrderJI lui~. „Pin.A ln oeasW • cesta un econo-
m.l1!t, fraţilor, tre.hlcuturcll -m.al adlugacl-a nuct!capllm!n-
lul no.Iru... dar•.• wdem foarte bine ci vrtjmaşl\ noştri au ajuM afară
~o~~~::,~oas.r~ ~·":o.~.n~n·';!,~·· t··te~."""C: ~
ndt>4U ~ not""· O<- dirnln„aţll au pl"""t <:attle cu muniţii, provizii
şi bagaje , iar cătno ora patni dupi amiul a lnttput deplasarea forţe
lor prlndpale. alcătuite din cir<a 5000 panduri şi 1 000 de amluţi
dllrl". Tudor lnttr<:a sll l'\'Olliuze <x>n""1'llrarea tortelor sal~ peste
Olt, unde a8 rezbte !nv•dalorilor. Ridicarea sa prin trldare din mij-
locul O'ltenllor lli va I..,., in.tl ra """"te planuri sli"" spulbere. l..a.
17 mai 1821 lrupelechehalei paşei de Slllstra po'ltrundeau tn 8ucure"ftl.
,.Iar &s"PT• intrlrii turcilor fu Bucureşti,"" Sttia lntr-un i•vor con-
temp<ran. cine poate povesti c!Ui f rici şi spalml au l<dl. ln pol.itia
8ucu,....tilor,nllvilindunlieulomeiş!Mplltnbraţeprlnhanuri.
alţii prin ml nlsUrl I bioerlci, eum şi allil prln pimniţe şi Răuri. lnci~
fiecare din cel rimaşi ln Butur"4U nu mal a~e.au nldejM dli viaţli" "·
Cruda reprulune .,. , ,.a a~te asupra ""pitalel, llMnd urme adînd ln
amintlrelMntemporanUor.
Dcr.c:hiz!nd J)TOOtAul de fluril'\' a Rom~nlel mod"me , m~area n:vo-
luţionarl din 1821, desli$UHU tn bullll mlsurl tn Bucureşti, apgi:e
ca op&illlll desetimA ln Istoria oraşulut Fapta pandurl!O!"l-a !n.cTts
tn a.rtea de aur a ltec:Utulul capitalei ea un ....mnal de de,t.eptare, ca
n conetttlzare a nl zulntelor profunde ale neţlun!l ln 11m1mblui el.
Bucul'\''IU revoluţie! .~ptiste. al Uni..,l, al lnde~ndenţei şi al deW-
vtrflr!l unhlţll, •tlitale, Bucureftiltlle\orgla1oiuedln a ugust 1944,
capitala soctaUstll contemporani no11i, lb<'sc ln aprlil!e zll~ a le anului
1821 exemplu lnsufletttor de fndrbr>e'!i . lr>cepUl de drum pe calu
mA,.,,.\J a constltulrl\ unui s lJ.t modern, unitar şi neat!rnat, o J>'lg!nl
v1e ,1 nemuritoare a forţcl şi lnţel<'Pciunli nepleritoal'\' a poporului.
" Ooc!o...nto""ol"4lol<><lollo014'olfl.Jtlo-lo d<l4JUJ,V01. !1.p. 43.

:•pc~~-~~~· M--•· J><"'I„ mif<>oT<• !ori T- „.
Vi..llml~s<•, '" N. , ....
„ Dan Beflmlel •' 'l)-a)atl Ji<y._... ~,., <IL ,., IU-HG.
" J.Dlr1<W1u,O•.<if., I~ lo<. <il.,vtll. v , p. 11
JON IONAşCU Bucureştii şi studenţii
transilvăneni
în străinătate ·
ifaj~!.5a1m~~1i11f:;~d~ntted:n~"'i7.:v~..:ita";!;1idia;!~~~~\'. 0 ~~~ ~i~t;:

..,i originad din Transilvania, convinşi ci ln condiţiile pactului dualist
aUlltro-ungar, !ncheiat recent, rom:ln!i de peste munţi \'Or avea să duel
.., luptă politicli grea şi de durată, pe care vor dştiga-o numai dacă la
conducerea lor.., vor găs i oameni energici şi cu o oerioas.fl pregatire
Intelectuală, a u hoUrît lnliinţarea la Bucureşti a unei sc>dettiţi ca1'C
-s.i~i procure fonduri spre a putea • luta cubu,.,... şi •tipendii pe stu-
..Jenţii „din Transilvania şi pllrtilc „;• (Maramureţ, Crişana, Banat) şi
din Bucovina, caro să- ş! Iaci studiile ln Franţa şi Ital ia, ţlri neolatine•.
1.a 23 lun!e/5 !ulic, societat<.'a şi-a ales un comitet, avlnd preşedinte
pe valorosul Istoric patriot AL Papiu !!arian, prim procuror ia Curtea
de Casaţie, fost mini•tru de Jusli\!e ln guvernul lui M. Kogălniceanu,
ş! vl<:e preşed i n\l pe prolesor!l universitari de Istorie V. A. Urochia şi
P. I. Cernă\cscu, printre membri ligurînd B, P. Haşdeu, Aaron florian
şi cl\îva &tudcn\I, printre cern şi I. Cacitu (L Tacit), cen: ar şi ri făcut
propunerea din 3/1!> mal'. lntr-o altl f"din\ă, din llO Jun!e/12 Julie,
dnd !1--au aprobat şl statutele, s-a stabilii ca societatea să Se intituleze
„Transilvania" '. La 11123 iulie, s tudentul \raiailvlinean I. T_ Cheţan
scria din Graz studentului bucureştean.I. Corvin, o-.iginar din B...,,
ca a aflatcum arebucurie „despre societat<.·a Transilvania,"" aJ! ln-
j!/nţat fn BuctJr~ştl* ~i ,,ci aţi p~ în "8pul soctetAţli pre ""l mai apt
bărbat,preînvliţo tulPaplullar!an„." '·
R"""n<>11-1terea ei ofici.l.lli, prin d"'C1'Ctul domn'-"C din 8120 dce<mbrle
1867',a!ăcutslcrească sim \!tornutnlil'Ul""lordornicisa contribuie
• Comunlcare \&oe>lunea Mu.eulu1din<l«embr1e t9'11

...
~_\„~~„ Dl• trK><M -=Ul41tt „TfoMlwnia", 11167- IUO, Bucu,...t\, liHll,
' 1<1 ..... lbldtM, p, 11 C1. ti V. o."11eli_.,„ Sod<loln Tfo•„iloo'llo" <li" B....,.
<qr1J><'lfnlwr1ll1'!«<1„..i.•1l1M1l•lct>Um-m•utia#rom4•i<li•A1Uffi>-U-rio,
ln S1"4U, l H, m. L, B uanou. 1"6, p, 97; Idem. M""°•u <>tllurol.!
Pf"l'11 „,.i,_
dl>o /tll , B~ p. !VŞ, caro nu !n~I • l<le<>Uf"'*
'°"""'""'
P<.,.....
<Io - . B &MIUIMI, voi.
pw:>itruul!ntem<-lerlll<'<...,.111,lal/'15,mal;Tonl°"""""'!.Sl&t>lcl#J.Sl•tn<.
;.7~.::::::u::;j li, T!m .......a, 1910,
'CopN= !ncoloe\ianoHtri.
-s l.Olnd\l,op.Cll„p. 11.
societăţi, care !şi
la a.igurarea unei solide We materiale a "'-"'•tel
propunea săs u• \inlilnmodsatisflieătorunnurnârde-cl\!vatlnerl
rom:lnl din Transilvania, Banat. Crişana, Mararnurq, Bucovina, pen-
~ a,~~;t;ii!:~:'nri~e~~·~J;a.C:::~1~:~~.~1~~~1.~
.....,. de l2H, cei mai mulţi din BucurqU. ln ICe<>alii lună, „Românul~
lui C. A. Rosetti recomanda publicului cu dildură soc. „Transilva nia",
fiind o a.sociaţie „numai na\iooalll", nu polltidl" 1. Nu trebuie trecut
cu ""<ierea faptul ea tn 1867 fiind miniiltru de interne, I. C. Br1"ianu
a dat un sprijin deosebit societA\ii pentru a aduna bani! nO'Cl!sari creării
unuifondlmportant,dinaltaruivenil s ă se asigureplatan>gulatA
abul"$<i:krrşiS\lbvenţlilor.Consiliilepermanentealem\lltorjude\e,
precum şi ale oraşelor din Romtnia, au prevbut fonduri a\lbotan\iale
pentru • jutor areastuden\ilortransilvănenl I
Dar Importante gume bAncŞti ...,." str!ns şi de la diferite pjlturi sociale
din Burureştl, !n specia! de la intelectuali civili şi militari. O serloaa.t
contribuţie la sporirea fondurilor a venit din partea negustorilor, met--
teşugarl!or, vlnzătorllor din prăvăl!He din Llpscanl, Curtea Veche.
Calea Mogoşoaiei, str. Fnanced, Bllrllţia, Sf. Gheorghe, Blănari, CoJţea,
Doamnei, BeJveden> ete. N,,.u lipsit de l• •ubscrlb\I! şi lunqionari de
la Flnanie, JU$tiţie, IMtrucţiunea publki, Interne, Primllria Bucure~u.
lmprlmerla Sta.tulul, P04tA şi telegraf, Curte• de conluri ete.
Pini la 15 mai 1868, Soci.etatea adunase un capital de 40.000 lei aur.
Dob!n:dle l• acesl capital. puteau asigura de«amd•IA lnlreţinerea nu-
mai • tre! studen\i, lnceplnd dela 1octombrie1868,fiecarehursifiind
de 150-200 de galbeni pe an i. S-a •nunţat prin presa bucureşteanâ .şi
~·de peste Carpaţi, ca aeeşU tineri cu studllle corespunziltoa..., ca"'
doresc sA participe la concurs, să ln&lnteze toate actele cerute p!nA la
loepternbrle . Pr!n„Astra • delaSiblu.-.ulnscrls9concurenţi,prin
~ac:eştla flgurlnd Ioan A. Lapedatu (n. lnColun la 6 iulie 1845), ,1
Ioan Bozocea (n. ln Vllcel e -Braşov la 1 aprilie 1846). Al\! 25 de con -
curen ţi o-a u adresat direct Societăţii la Bucurqtl. Comisia de· cerce-
la!'e a fOCll<;lor, (ormatA ~in I. C. Tacit ti C. Fortunatu, profel<lri, IJ\
I . Procoplu, • propus ca bursele 5A ""atribuie lui Ioachim C. Drliges=
(n. !n Blljel-Tfrnava Micii la 12 ""pternbrie 1846) 1, .,.re lncepuse an-
terior studii de medlcinA la Viena; Ioan A. Lapedatu • şi Ioan Bozo.-
cea'°· """a ce eom!telul • • probat, Drigescu urm!nd d continue me-
dicina la Torino, Lapedatu literei<' şi Bozocea ştiinţele tehnice la Paris,
timpde treianl".
Spre s!lrşltul anului 1868, oameni polilid llpslti de tact ş i cu slm\
patriotic tocit, !ncep ..a "" ridice fmpotrlv• &etivltl\li desfăşurate de
„Tl'ansil\'ania" şi ilustrul ei p.._..,,...;;nte, A. Paplu llmiBn. A'tacul a f06\
l. V•i.,..nlr.."o dl• 1'„b.., -.fl""' i.."•"'1,..,1'11 <4 ' " ' •IU><'"t dlpl<>mo.
d• d<><- I• m«ll<I"' 11 <~lrltltM toi ~~~kl·°""""" Coto"' dl• 1',..uu'"'"'"
pornit de gl.'f\craluJ Tcl!, ln şe.dln\a Senatului din 29 noicml>rie. ln
<Odllla !t'llnced a „Moni10ni.lu1 Oficial" s-a tnodus allet'at \Ul p&MJ dm
<llseunul !ul Tclt dupll .,.,... >OCi<!tat..>a Translh-anl• ei.te denuntaUl ca
M>cielal" 1tcre1a ff polUf.cll, adi cglnd ei a/utoan::le _,,.,rd• tc •t1iden\llor
~lnt un prflf:rt, nu un seop; Cil sume ronslde ,..bilc s -•u Jnn...t şi nu-
mai doi-trei 1\udenU •u primit burse, şi lntreblnd ce ş-a fl<:!ll cu,.....
tul?Uisa11St!cl5'11eln\cle11gadimlalUbanl a ulostlntr<:buln\a\l
„lnlr- unoroprcvalu\!onar" ". l aUlromcvoL~dctristldeoLogla
pollUcian::voluţlooaruluidela \8481Şitnanllurmatorl,clndaajun•
ministru la lnstrucţ!unu publicii. a luat mhurl de frlnare a lnvAUl-
m!ntulul. d" llm.ltan::a drepturilor eadrt"lor dldacU"' etc., dar de 1J1ceasUl
latură nu e locul să ne ocupăm acum. Preşedintele Papiu !!arian a
ră$pun• prin pres.11, publicind un articol in ,.Rominul" din 8 deC<'m-
bde, reprodu• în „Sentinela", nr. 177, şi în „l'Î:toi!e d'Odent• , nr. 34,
intitulat : „Generalul Tcll şi socfotatca „Transilvania". La 15 d"""1!"1-
briepreşedintc leaco nv"°"tcornitctul, care a prol<.'Stat împotriva calom-
niilorce i s-au adreoat, arătînd că unicul ocop al societ.ăţii e ajulotal"t'a
•luden\ilor transilvăneni, c~ ea se conduce dupl statute aprobate , ;
publiCate, şi ~tnt întărite prin de<:r<>t domne0<:. Bilan\u\ anului 1867-
!~~ ~~ta~a~ :~5i~~~1 ~e~;~t~~ ~u~a c~lt~~~l~ 3 !~-~~2 01e~~~~
anuali de 8"/t. Sumele provin de la cei 1247 de membri ai $0Ci et.ătl!
şi de la d ifer iţi donatori. Conform $lalutelor, capitalul bănesc este
intangibil, numai din dobinda obţinutli se pot acorda bune studcn \ilor.
Aşa se explkă faptul că s-au acordat bune numai la trei studenţi. In
~laşi timp, la propune""' lul H~eu şi Odobescu, s-a hotlirlt sA ""'
intervin;! l• mini<tcrul de inttrne, de\!nut acum de M. Kogălniceanu,
lisepubliceproi.....tulşiexpllca(.iilelned i\!afra ncezli a Monitorulu!.
Papiu llarlan a triml< lui Koglllnlceanu, la lncepulul anului 1869 ş i
oscri$Qftreprivatl,lntrecare,printre_ a lte!e,arată:„RomAniidlnTran
şi Bu<:<Nina, în m!JJ_oeul unguri lo~, au mai multe ~
s ilvania,_ Ungaria
,,..,,_~ţiuni.Pre~nteJ.ea11oe1•>ţiW>eitranSLlvan.e,uereşecltnţl
!nSilblu,lnmij!oculungurllor,.,.teV.Pop,aetualpre~tealCurţil
de "8$8\ic transilvane. Preşedint ele societălli „Transilvania" dln Bucu-
reşti, !n mijloeul rominilor, procuror fiind la Curtea de casaţi e a Ro-
mAn!e!, sl-i fie oare ofialJ a se adresa la guvern In trebile Soc.ietă \i i?t
Undeammergeatunci " 1LI.
La s!h"lltul anului 1870, capitalul $0Cicti1\il a ajun• )a •urna de 90.QO(J
de lel aur, fapt ce a determinat comitetul sA majoreze la cinci numărul
burselor in t""mna anului 1871. Au fost admişi la concursul de acte:
Artemie Ander<:<> Hrunorodeanu din M aram ureş, pentru medicină la
Torino, şi al\! p&tru pentru inginerie şl m!nc la Gand .$! Ll~ge, în Bel-
gia". lna!nte de a spicui dtcva pasaje din scrisorile adresate de Dră
gescu lui Alexandru Paplu Ilar!an p~!ntele Soi:i et.ă\ 11, conside-
răm uti! 5<l aratlim ln lini! generale, contr!bu\ia masivă a bucureşte
nilor la dezvoltarea societăţii Transilvania, semnal!nd ş! numele unor
membri. lncepem eu studenţii, liindci aceşta au ,.luat - dupa cum am
art:tat - ln!\lativa.Am putut identifica !naceastă categorie 36 de per-
soane, pl"intre ele găsindu - se: I. M!icelariu, I. C. Tacit (din „Cacit"),
I. Marţian, I. Manliu, M. Droe Bareianu, D. A. Laurian, Ştefan Michai-
lescu (student la ştlln\e, locuind ln PolonA 60), G. A. Urechia, M. Ştr•
jan, Gr. T. Brăti anu etc_ Pare extrem de semnifioativ !aptul că pentru
ridicarea tln<-1im.U din Transilvania prin lnvaţăturl !nalte, tn ţări la_-
tine, se lnscriu membri şi 65 de ofiţeri, din diferite arme: doroban\l.
vlnatori, lăncieri (cavalerişti), artileri~tl, genişli, divizion de tren, ma-
r inad . Sînt 21 de •µblocot enenţi (Cazimir, Enacovid, A. Bolintim:anu
de la „batalionul de model", Al. Tell, Donici); 15 locotenen\! (Boteanu,
Celar!anu, A. C. Robescu, Belkr, P. Mac:.:11, Bujoreanu, Epure); 17
d pilani (A. Berindei, Ghidionesc1>, lancovkl. Polizu. M~ Trestianu,
llurez<>anu, Popovitz,Cod~,Jgnat); patrum.oiori (Jancovici.lia
ro\i,FGmlac, Srhelclli) ; doico\onci(L.ec<:a. Racoviţli)şiungentTal.
Adrian. revolu\ioMrul de la 1848. care mal tlrzlu va deveni pt"<.'ţ<'dl n
tdc socletl!,ll. Uni! dlnu-e aeqtl ofiţc[! au aj uiu etneralL N-am men-
tloMI alct pe generalul N. Gok$(:u. membru coruitant al soclcUţli , care
e COM.iderat pcr:sonalltate politici de prim rang. Fllndd e vorba de
penon•lltA\l marcante, mcntloni m di ln cadro1l SO"- Transilvania ""'
numiri ş! oameni de 'tl!nţii, pruf<"'Orl unl~ersllari, litera\!, publlclştl.
KotAIT> cite-·a nume ' 'B . P. H IO$deu, A. O<lobncu. A. Pa p\U' J!arian.
A. T reb. taurlan , V. A. Ul"Cdlla, P. Poni, Amn Florin, P. I. Cem4-
tescu, Şt . Slhleanu, O. Oanlclopolu. O. C. Sturza-SC~lanu. dr. A. Fl tu.
El!e Angelescu. Petre lsp\l'('SCU, Gr. G. Grand~•. Olntni ch!riarht d~
semnalat ' ~una. Mclchlsedcc. Dlonlslc Romano. P rlnU'e oa.meni! po-
litici c!Um pe ' Anl.On Arlon. mlnlstN de r h boi ; !\Ic, Flc,·a , G. Chlţu,
P. Grl d1'1ea nu, G. Mlruscu. N. Gr. ltaeowlţii, Al. Lupqcu. Apan ln
llsU> ~l nume le Iul N. Boss.ie. d<' la llutl. redactorul pr-obabil al pl!n-
g<'ril ţliranllor pontaşi din Moldov;> ln adu narea adboc. Mo.gislratur a
„ repre•entatl prin Gr. TTîandafH. I. C. C lmpineanu, G. ~'tkoianu.
Eugen P redescu.etc.
DupA prezentarea 1ucclnU a genezei şi slTUcluril sodctA\ii burur"'itene
„Tninsllvanla~, ne rămlne n ln <'!'le ce unneazi III lnU.IJlim, ln l inii
~°,,";\~] ~~c~:;~li~:pi~i~:-ian~\c~C,:;; ·~;r.::::~:~·le;;'~ ~

tcia launivcrsiUlţl le dinApus.
lncepem cu cel mal vechi dintre ei, Ioachim C. Drig....,u, ~espre rare
.,.... scris şl acum doi ani, cu unde greieli, în „Ramuri", din c i:alova.
de I. Pltra~. Se faceo..:nrlll lre<...,.,, lnrevl•UI a actlvlUl\I! htcr ar-
patrloU<'e ln Italia , ln anii 1810--71, a •Wd<'nluhti de ""re ne ocupăm,
in..istlndu-se asupra volumului Doruri fi spe,...nţc, dedkU Alex andri-
nei !larallllTlh, ..:.SCulă Magheni. lncă fiind la Pesta a publicat, !n 186R.
Nopţ!le carpaU,,.,, !ar ln 1869, Le Torino. sub pseudonim llorea, Brutu.
Catone , A mor ş! pairi~. volum de poo:zll lnd•lnat ;celăţeanul u! A. P.
!!arian". Flindcl produC1la llterarl politici şl socială a acestui Drl-
~..,_tc dcstulde bog.atlşlselntlnde peoJ)<'rioadldeaproi<hnat!v
5() de an!, nu este locul să ne O<'llpilm de aceasta, el &I spku!m din
oorespondenţa acestuia cu Paplu l i.arian tn anu 1869-1 872: ln prima
1erisoaredlnl 5 nov. 1868, Drăj:...:u ~lc cilAIOria la Tor!no,corn
par!nd ~luaţla lntlorltoarc a Venetlci şi I.ombardie i Independente,
,.paradisulţlirilor",cuaceeade tristA lnroblrea TTansl!vanlei,COM.i
derlnd ct prin „politica porumbulu i frlDl~ şL ~prin psalm!" nu ""
dşllgl nici o vlctorlc. Se aratA lndntat de frumuseţe• Turlnulu!, 111115
~u un cusur : 1C1unpetea, care e de 2-3 ori mal mue CI la Viena, Masa
li CO!'lă
i!ln!c 65 de lire. iar «>rtelul (locuinţa) 3()11. Jn\J'-o aJtA m lth'5,
dln 311 ~
decembrie l1udl laC'Ultatea şl d lnîclle. numln.il &tudenţjlor
µ!nă la 100, pe clnd la Pari& oe urel p\nl la 700, iar la Viena aoo.
Studenţi! roml ni erau hlnc apr('(:\a!i mal lnalnte. !nsli aaim. d in cau>a
&bakrllor gra'·' a l~ un0<a, .int oco~lţl. Se ~a ~Iii &I fad ~tlu\A „~•uza
noastd publicului italian", care o cunoa.ite slab. AdmirA vioiciunea$
g,:net<>•ilatea poporului italian, ln opoziţi<' cu caracterul grav ş! serios
pe care .•o tiranie rnilenarl" l-a imprimat t<>mânului. A cunoseut pe
ilustrul filorotnân Giovena\e Vegezzi Ru,;calla. care a lnf ii nţat ai<'l
ct!l dlntli seminar de L român! ln strliin.ltate. La 18 ian . 1869 asigură
pe Papiu CA „ncposcdînd nlmlc alta deci! amarul patriei şi afeqiunca
românilor bineslm\itorl, copil a l unei pairii martire. îmi ştiu datoria
mea " de a studia. „Dael Trans!kanla e ţara suferlntei ţi dezamll.girii,
ea e şi ţş.ra speranţelor" şi conchide „Victoriile pot procura oarrearn
bună •lare material! unu! popor, dar martiriul fundeut grandetca
::.~:!sta ;;~~:.,;·~~~~n:: ~ f~~=~l~a~i:.' e~~~Fmi':du'~~n;,~

rea cli .,mllganil nu va mai domni peste la» nici tirania J)<'Ste lib<>r-
tate .. .- Am dormit şi am dbda\ prea mult. Nu prin pacienţă. ci prin
imP<Odcn\,l'l (reveluţie) devin popoarele libere.„ Transilvania e inima
României, în ~„ pubează, b.oie viaţi. „RomAnlei viitorului". ,.ln jurul
Albei Iulia riiticnc umbrele mari şi generoase ale lui Mihal şi Horia".
„Românilor„_, nu faceţi lumea ~ .., convingi cJ. acolo unde odlnJom
.sburau la lupt4 titani ca Mihai, Ch!nezu, Corvin, Horia şl l•nru, se
Urii._..,, !n sclavie ruşinoasă mieii şi nedemnii lor nepo\i... despre\ui\i
~spionllşl1blrllunulguvern!e1ina1,şivAorganiz.oţ.i,wn!\!.văpre-
_gă ti\i pentru lupta ~a marc a \ibert.ilţii şi independentei. Religiunea
no ...tra u fle rel!g!unea lu! M!hal, Horea ş! BArnu\lu„. între Tisa şi
Marea Ne•gră to(l <Intern lra\!, 10\l anm un nume, un drapel, o Qooş~
·ou1•·"·-•·1··~·-- · "~''' •.,,, •._, . ".'•.•--o!."""'·-••"•
E<g ·;;~!J.-t "§pi!!.g!l""'§.J;:-~i~~f~-~<i=~-~o-e,.,..,!l~:s~-a~e"!.: .!l]"
•.s ~;!~ . ~l:;. 5 <-c::~s~'I! ~~~-· -~l~-;;8 j...;'f:a~
tl':J"''""'!.."~ -~ t~-„ •.e.-„;;.a"-.i „„ "bEii".!li~~~·~ „ ?a :~~i~ţ~ ~
"..s e-"'l:l-.:ol'! e 11
i~~~~ i~~~;l.sfa~ ~~~~!~~ i~;~~~-8 a.s~~j i~i~:~~~i! ~ !i ~=
~ .;~i~;!~v so ~ţ ;j]~ !5.E:§!] !!.~ !! !~~l~.~~ s"" ~ l,;~~] ~~-§~! §~~
0,
i'i~·t~:W~ r:~ 1WH>~r1 ~F 1 •:1d ~:~ ·~·h~~~1~~·

;~~li~;~~] i :~~[;~1~ -~f ,~:-~,~ ~~~t~; i.~~~ ~~ ~i1;~~~:~if
o.~]].s:s! ~ a:1~a~~3!!!i i>!i-81 ~ %ţ;·~ ~ ~:§-8] ~ ;i b .:!<J-~;~ a-·i::i.~ t!.:: ~);
;~!1!1~ !li !I~~~~~; Jl1~i;~~:~~~!~ ~ i~~j: .i~s~~ t~~ :~!
!;•"• ~ ,."~, •' !~1 i~ ~!:;.; h]J •! Î'. • ~e '"" ,Jw, ., l"if,.
;. s~i~ ~~i~~-U!:ii=i "~.s,~: ~1~.5.s,~]~~~ ~-~ ~ ~~ 5·; . 6 ~~:!!~j i~~i
i~,8.-·~:: ;~:af§.· 1·.s;;ţ ~!l lr~·„e.:i::~~.;! !di:i!:.s :s- e~·5-g.~ ::i 2 -~!o; a~~ s.:i „ „
5 „:-:-;;.E·g~_~.,, !s: "&§:a o:;:1.~ ~~'\ll'f~:a.s 2"" f l "" 5 1l.~ n ~· ;:; .!!-- ~ ·.;8""~'3-ţ"
Ol
s]i.!! ~ =·~ ~~ b~;i-;; .!l~:; ~ at.:!! .!!':t]~il l~; ·g ~~ ~ ~ ~~S~'§.;~ 8" ~ ~ ~8. 0
""j~ • ;•s "•·'j"•"••• •.i • ' ·~· "·5 ' • " ''" "''Î'-"
~"3~~ ~i11;~'8~~~ 11 _&.§"&·~~~l 2 !i~f~]]~ J~ i~ ~]~:nţ_: !~ „„,ţ~ ~ ~
fg
?:
~ 8 ~ a ~~~:.si'B_~~=·=~-~]~5:~]!;:;-;:~i~~ i ~-:; ! E ~ ]=e_.sf~~ -:i ~ t,~
~~ -~ t~j- ii E~: ~f§ :..~t: „!5~] ~~ld·a~.!! e~ ~ ţ ~~ [s § 2 8.J:J! il·!]
.Sa.Z.=E ~.:! le ~-iLll.i::~g Est „,i.!1 .::'ii<i:c~~-„~~·ts:e .in:: a .Sf~-~ :!1 ~ .:U:.!l ~z
~~:::-<>c~ :':Z;J'·~!~~~~P~~a~\;"".:j!~rrd:od~;a~~lniZ
Şi continuă: ,.Ţ4ran, copil al poporului, ştiu munci. Iubesc coarnele
plugului cum Iubesc peana şi spada. Aoeste douJl din urmă Y<r. fi ar-
mele mele cu care vui lupt.a". Depl!nge faptul că Franţa ~i Italia nu
susţin suficient c• uza rom4nllor transUv4nenl." exprimlndu-şi e>pinia dl
Intre ele „şi mizerabila de Austria" s-a a l cătu i t o mrnutruoos.:; eoa!qle,
f îindea ..,..te olate • u monarhii dlnasUtt şi .,di""-'tllle n-<iu principii,
ci numai Interese•. F4dnd tn iulie o cAlătorie !n munţii Itallcl ,1-a.
..mintii cu jale de „munţi! frumoşl şl a,·uti ai Transilvaniei" sub opre-
siune •trălnă . fn august anunţă tipărirea poe2.l!lor amintit.. sub pig.eu-
donimul demonstrativ Brutu• Horia, iu !n decembrie \ari.şi depllnii:e
""artaTransilvanle!ITitîcindtotodatApesivitateapopula\!elr<mtăncştl
faţA de agreslvit.atea uuprltortlor. ln februarie 1871 lş.1 exprimi ne-
mulţumirea dl n-e primit buna. $i. de nu s-ar fi glndit la obligaţl!le
f aţAdeTransilvania„aşfiplecattnFraneiacasăcornbat,sâcadpen
iru primogenita Intre naţiunile latine". ln noiembrie scrie despre •ptl-
Jinul pe care l-a dat noului venit, maramureşanul Art.o.mie And~rco. un
tln4r studios şi cu drosebitA sensibiHtat.. de poet şi artisl, care din
păcate a dl'Cl!<Ult ln ultimul an de me<licinll. venit pentru odihnă ln
ocumpu-1 Maramu....ş. unde a rlimu pentn1 '"ecie. ,1n decembrie, dupil
obţinerea doctoratului, Drăgcscu arată lui Papiu cll dorea sli se sta ·
blleascA ln Blaj, Abrud' sau Făgăraş, s-a intcreuot prin prieteni de
persP'-'Clive şi a p:rimit răspunsuri negatirn. ,...... ce li Iace sl se gin-
dcarl a aba.ndona Europa „şi să cer ospitali tate Alricei", !Mă numai
::~~~a!~d va constata „ci toate ~ilinţelc mele de a mll g\abili !n ea
Aceas\li idee a Indignat ad!nc pe Paplu Ilar!an an: !l r t.spunde Rta-

.clndu-l .,de uşurinţll !nca]lficabUA". ,.Nu văd unde e amoarea şi devo-
tamentul patr!otlc cu care te l• uzl. Te tem! de peraecu\iunlle unguri-
Jor?IDar lnct n-ai!Jl.cutnlmicpentrurom4nl, nimic contra ungurilor ... ,
tremuri de 1r!<:11 lnchlpultA a unguMlor şi fugi de frica lor ptn4 tn
AlMca"I Ş i tnche!e: „Ne pere riu de asemenea dlvagaţlun! ... Drum.ul
ln patrie e m al eftln şi mal scurt d..c!t drumul Afrlce!" lf. Or4gescu a
renu nţa t la planurile lui avent~. a venit !n România, a fost medic
la Cralova, Constanţa, Ploieşti, a continuat .a seric, mal ales pe llirfm
me<llcal-social, f4rt. a mal avea suflul poetic din tinereţ e. O viata inte-
resantAcarearmeritaomonograJie!
&Tigori din Pari„ apoi din Bruxelles, pe a lt tQn şi ln alt gen. au \"Cnit
~i di n partea lu! I. Lopedatu, ta\lil istoricului. ll preocupă ~tudiul i•to-
rici naţionale ~i folclorul; doreşte >;li i se trimi tll clrţi din ţară; afirm.'!
•uperioritalea francezilor la\ă de germani în domeniul C\1ltur!i şi dvi-
liutici. Sus ţine că românii transilvăneni se vor oaJ\"a numai prin cul-
turi. idee HuminlsUi . Şi el se arată nemulţumit ci presa franceză nu
simpatizează pe transilvăneni. in raport cu ungurii. Mărtu ri seşte că
acum limba română se află într-o „confuziune ba.bi!on ică" (glndindu-se
desigur la tC<>riile \ul Cipariu ş . a .). Publicii ''ersuri ln .,Traian" şi •.~·a-
mili•",undc w1 laces:.i aparilşlnişte studii. Pentrucauu Tn n.Hvan\ei
1.int rcmarc11hlle arll"Olele lui C. Maniu şi Perieţunu-Bu>Au. Ultima
~i.~~e ·~.~tl/lp:01~uti ~::!~~.,}; !i~:dv~~;~~l~ l!~le~:A
ş!l•torici,ln spedalde popularUa!'<', sfit"şlndu-lioC-
Despre ccre<pondenţa ccfor!•lll •ludenţi cu f • plu l larlan rămtne 5ll ,-or-
blmcuallprllcj
..
1866 noiembrie JS s.n., I Turin . I. C. Ortiet1a1 deterie d Uitorla hd TurÎll,
comparA sh U<11la tnllorit<N•e a V1>~iel 11 LomHrdlel lndependentl', ea
1'ru1s ilvania afuprlll de JUJul 11.tln, F•ll de bursa~ prlmette, vlap
e scumpl la Turln.
Torino 15111 1&68

Scumpul meu domn,
Ml !aru el-li ...:rlu a:;.a t!n:i<L Am aşteptat sl ml 11.fC>:: definitiv ca
să-ţi pol fnlă\i~ ln deUiiu pcio.ltjunca mu . Din lunga-ml clil.itorle
nu-\i voi lmplirtlşî declt un epi~. Acesb $<: <efereoe (•Ic) la Lom-
hardo-Vencţia. Trednd prln acest paradis tcreslrU ml-am ad us aminte
d l numai ieri-alaltlieri gem.,. sub jugul de f le.- a l unul MllSlnator de
popoa,..., mi-am ~·ocat scenele din Vcnc\ia şl Milano, am ,-.tzut lre-
dnd pc dinainM-mi \mite lanlomrl~ martirilor independentei itallerH!
şi mi-am ~i• : „pentru un popor"" ştii' voi şi ....,..;nea, toate sini pcio.i-
bile, ca pcntru dumnezeu"
Ce mult seamăni Lombard<>-Vene\Î8 cu scumpa noutră Tra milvania.
J)acl ceEa se numeşte paradisul ţărilor, asta s-ar putea numi „regina
ţărilor•. Trecutul celei prime searnAn:li ro prezentul eelei d-a doua
Fi-vavenltoriul TraruilvMtiel asem...,,eep~uiVenetiei1Voida
un r <bp\m• poriliv &lunci, dnd vom &"""' un plincipe care st fie "pri~
mul !iOldat ·a l independen}ei rornbe- şl pre lingi el un C.VW ifi
Oaribaldi romAn. Ce va aduoe venllorîul tw ttiu, Ş'tl\.I at!ta ci mi"°""'
~ •!ngc
Ded. - d acii noi vom fi tot laş! - &şl lftOl!llnda unn4lorilar noş
tri co .sau 5ll nu ge mal.,.,..,,, sau, daci au gustu! d-a .., nqte, W
vin' !mbrilcatl cu cima.sa de kr. Prin •.poUtka porombuhd !rlpt" şi
pr!n„P!l8lml" nu se ctştlgl n lcto \•ictoric
Acum un cuvlnt d<'Spre Tulin. Tu rin11l e o cetate l nlict . pre Umpul
roma nilor se numla ..Augu5ta T aurlnnrum". Situa t P" ambe maluri!~
rlului Po, pc culme a şl l• poale le unM coline, se bucur! de aspeclu)
cel mai pftOCfl<:. ~~ frumos. cunit ~; "'fl.ll&t. Aici se nUeu. <::neiu Attleu,
unul din ducii c•re IA011 Jmpr<"una cu Traian t1ompanllle ~!el. aici
se nbcu şi ma~i., C:lvu•. Pn..• te toi, Turlnul ioe bUCW"i de un
nume bun. Un •ln~'" del.-ct l l'C ,.ocumpc!N•. O scumpete pre 2-3 ori
mal mare CI ln Vi..na. Sok r;e p!'fltru pl"lnz şl ctni 6~ li~ ital!cnc.
pcntru eortd 30 !ir<:. lndt pcnlm dejun, nu l-am tr=1t ln buget deoa-
rece m-am dedat a -l preumWa 1 Pentru admisiune am solvit 50 de lirc,
pentru cărţi 55 lire. Cu bugetul stau rău. Călătoria m.., costat 156
fnuri ; <:<>mp11taiu. aci vertmint8le de lamă, oe am Wbuit sli mi
le cumpAr ln Viena,,; didactrul pentru semestrul 2-lea. Banii oc-i
mai am, abl"-mi a jung prc decembre. DeacM !mi pennit a vă ruga
~-~~ta~~~';;' s"',,,.';!~~~-:: d~'t"~~iruase=~·~e:=. ~~
rogu-"'de urulevolp!Ati did&CtruJ ? .T!-ebu!e d ducoviaţ!demonarc.
şl tot nu es la Cllle. Apoi d-ta ştii cA Intre patru păre\! omul !lepros-
teşte ... •),ln socielate!!eprcface... •j.
Adresa.La Uni""""lta.te
St!milşllub!re.A!d-t.ale
I. C. Drllgesru
1871 ae,,.,mbt!e 30.1.v. A. P1pl11 llarianmustri cu eeverit.ate pe J.C, Dri-

1Jescu, care l-a 0ttis ci n11 DU1l vine t11 tari, !Jotirlad11-ae d ae duci l11
Mri„.II invltli d-şi respede angajamentul deonoar..şidMvini tn
Tn.nsilv.rua.
DomnuluiDrăgeteu
Am primit scriSOfl?'ea din 2111872. Trei an! dez!le t..-a crescut Socie-
tatea Trans!lvanla cu ba:711 socri aduna\i dln sudoarea rom:\nulul P<'!l-
tru un scop s.l!nt. ln urmă-ţi trimiserilm şl bani de reln~oarcere ln
pairie. D-ta, cu o uşurinţă lnceliflcabl!il, In le>c sil-~l lndeplineşli dato-
ria de onoare lşci pierzi timpul ln dlvagaţJ unl neiertate unui blrbot ln
etatea, fn porlţlunea şl legăturile de onoare oe Iii contractat.
Capreşedin te al s.xlelă ţji s1ntlndreptdea-1lonlona . cabinevoitor
III d-tale so\ te "rog~· !medle.t sli te lntorci ln pairie.
D-ta ne spui di-ţi adori pairia malpresU$de toate, şi apoi adaugi cil
l~penm..i„te atabilitnAfri(a ... ••).No!te~t"IJ.bani
5'.<:ri.banU~uiasuprlit,~ln!ranAni, nupentru&fricani ... „).
Nu văd unde e amoarca şl devotamentu! patriotic cu care ~ Iau>.! . T e
temide~u\iunileunguriior?Dar!n<:ăn-allăcutnlmkpenlnl
români. nimic contra ungurilor. Ungurii n-au pentruOI! sli-4i ră~bune
contre dumitale şi d-ta, ln Turin. tremuri de frica lnehipuită a un-
gurilor şi lugl de lrka lor pînă !n Africa. N-ai curaj, eşti un lrlooe.
Altmintre&, demult te in\orCNti acad, în loc să cazi eu ruşine la pi-
cioardenuşt!ueu!!nTurln.
Mai ută iarnj $Cria i că te Impuşii ; mai adeunlizl ..:riai unul amic
de aici ci pleci !n Ameriea; aeum lridră>.neşli a- mi scrie mle, pre-
şedintelui S<;>cietil\ii carc te-a crescut, cil pleci in Mrica. .. '). Ne p&..e
riiude~en!di\'aga\lunl,neparc r lucA\epier:r.lpentruromânldin
singurul motlvciie~U unlrlcos
•Punctele<leowpe>Uiune oP•rtln...,;iutuJui.S<rio.,.,..,.ore !ozin<a

or1moouu",lntuoolb„ ,n1.
••Puncte de1uope>Uie ale<rnl..,.,Mul
Termin !nviUndu-tc pentru ultima .,.,ă u să te lntord actosă. Dru-
mul ln patrie e ,mai left!n fi mal scu.r-t d"C'!t drumul Africel. Şi dintre
to.ate, lntrorctndu-te acasă, \l-al lmplinit o datorie de onoare şi •·el
!nv ă ;a aflmalculnima
Filsinatosşidintre toa:IJl',filma.icuinirn.11..
A P(apiu )
(ScrlsişlsubscrisJ.dePap!ullarlanJ.
lkacara t etlaetudlantsTransylvaiu io l'etninru
LIVIU şmANESCu Oraşul Bucureşti
in perioada de trecere
de la feudalism
la capitalism
btoriaeuropcarul!ntrei750--I850,i:lincare~alărlin08.'ltref~
parteintegrantii,estecar...,terlza Ui prindez•·oltarea"OnlinuAanoll
socletaţi captt9liste victorioasă ln ŢArlle de Jos,; AnglU., vktorle hn-
pud lumii prin marea reV<>luţie burgheză din Franţa dupA 1789. Oc-
cidentul a cunoseut astfel o temeinicie a relaţiilor de pr<>ducţ! e capl-
taliste lnclt LI l&.48,K.Marx a pn<:tapebazaanalize!ştlinţ!tlc ea tta
liUiţli ca „!n FTanţa în Anglia ş! in Germania domne$le burghe:r.ia" I.
fie\aţiile Europei de apus ru Europa rbArltean.I au evoluat astfel fndt
lnţelegerea lor poate fi piitrunol datorită aeelel•ş! analize marxiste:
„Datorii! mitclrilor din 1848 şi 18'49 Rusia •- • POmenit p!ni-ntr-atlt
de antrenatA in politica european.I, lndt acum trebuie &A .şi !nfAp-
t~A dt-mal repede vechile el planuri ln leg.§turt cu Turcia, cu
Constantinopolul, acea.3M cheto! a <'GJei •ele, daci nu vrea a ele !li
<levlnA pmtru totdeaun.1 Irealizabile. S""""'5ele contrare\'Olu\ie! # pu-
terea, in continuă creştere, a partidulul revoluţlonar ln Europa orel-
dmtala, situa ţia lntemA a Rusiei. !nsliş! # starea precarii a fin a nţelor
ei o $ilesc ol ac\lonne cu toaUi rapiditatea. Am !ost, nu de mult ma r-
torii prologului diplomatic al IK'f.'Ste! nol acţiuni • pectaculoase !n PT<""
blemaorlentaM;pestecltevalunlvomputee,..istal a desfă$~
acţiunii ln~. Războiul cu Turcia este ln m<>d n....,....r un rhbol eu-
ropean"„. „a ltt ln"' prlve,te desfacerea materiilor ei prime clt tl fn
<'.e pr!•"-'Şle cumpărarea de produse Industriale, Rusia nu &c poa~
lipsl de Anglia nici mkar şase luni, ceea "' s-a vbut dt Ml poate· d ~
llmpfrle !nd ln ll:impul blooadel continentale napoleoniene ; ti l..a:ntl
aoeata estie ~i mai valabil penb'u zilele r>OIO.Slz'e. O i110lare de p~\a en-
glezll !-ar provoca Rusiei, dupii clteva Juni. convulsii pulernl<'.e. Ch
d""pre Anglia ea nu numai di.._. poate dispensa un timp oarecare d"
ptaţa~,datpoatesl- $1proeuredepeaJ tep!ej;etot fe\uldP
materllprlmer~$U"'·
g,,,,wui anali>.at, 17~0-IM O, are ~i caraCterioUioa unei E'1l'q>e oe-
cidentale ind us tri~linte, oopitaliste $ia unei Europe de r1$ărlt ln plin§
desoornpunere a feudalismului şi trecerii spre oopital!sm clal' mult
deo.ebiUi .d e perlwda asemănătoare a Europei occidentale locma! prin
faptul di trecerea la caplta!lsm a Europei r.lsAr!tene •-a produs ln J>ff-
2"'1\a, suh Influenta# prin acţiunea capiţallsmului Ottldental, a re.ia-
'IC;arl Man<,1'r.Enselo, ° " '•·V<ll '- B UCUr.ftl,Ule9,p. f05.

2 IC;, Man<, P'r. Enf;~ll, °"'•• voi. 1, B1><t1~tl, 1180, p. 2:D-W.
ţlilor de producţie capitaliste europene puternice, •ub impresia şi ac-
~~~ea rnlj;°!.~r::I~ut-''~r'k:x~~e~~:d l~~tA ~fi':a~:: :::.
acrietn""!r""t i848 :„Marileţ4riagricolegitualll!tnu-eM...-....Bal
ticl. "1 Marea Neagrl nu pot li lzbfivlta de barberia patriarhală- teu·
dflldeeltcuajutorulunelrevoluţUagrarecaresl-itranslormepe
tiranii lobagl u.u clicaşi (frohnpfiicht!gen) !n proprietari de plmlnt
!iberi,orevoluţiecutotulasemănatoarecelelcare a -avutloclnl789
Inu.tele franceze•'.
ln Europa de rlislrit evenimentele dintre 1750-1850 au consemnat
continuele c!ocnlrl dintre Rusi. fi Turcia, dintre Rusia ş! ţările Euro-
pei centrale ş i occidentale, dlsparl\!a statului polon~. lntlnderca ron-
tlnua a .terit:orioJlm imperiului \ari$t, mcuţime. aşa-numitei probleme
o:riflltale, acţiunile alstematl"" ale ttaeţlonarei Sfinte Alianţe.
lstorlapo.trieln<>11slreln 1ud-estulcut0pean,pefondultrecerileeo-
nomiei •pre capita!iom a scrU cele mal glorlOMe pagini ale sale situată
!n locul de înterlerenll ale acţiunilor uuprltoare ale celor trei mari
lmperll: Imperiul otoman fn continuu declin, Imperiul habsburgic !n
cursde!ndu•trlfllzareţll mperiulţarlstlnpllnlexpoomluneteritoriali.
Romanitatea
plin ~
orientală de la Dunlre;I de Jpg mal
"1ăturl de al.te pop>all""
„,,.
ln ace~ timp ln
(sfrbl, <naţi, muntenegren.l,
~oneni,bulgari,&!oveni,albane1.1,grect~lapoiunguri,.::ebl,slo
vacl, polon~!, bieloruşi, ucraineni) de formare a 1tatului na ţional ca
urmare firească a p!şirii lor !n lstorla modernă a Europei de răs.I.rit
1'.Venlmentele cu răsuruot ln Istoria europeană: lnlocull'ff ioMRici cu
clădş\8, rA..,.,..Ja Iobagilor sub rondu""""' Iul Horea. Clfll'C& şi Cri'3n;
mltcarea revoluţionară dln 1821 a Iul Tudor Vladimirescu; uv<>lUţia
burgMio-<lemocraUcA din 1848, au impus veclnllOT şi Europei ixct-
dentale fiinţa na)lunll rom~ne. °"Ji af»\i sub jugul cel<Jr douA im-
perii: otoman şl babsburgic romAnii au r(!flUzat o ,acţlunc generală
internă Intre 1750---1850 de lnllturarea fcudali$mului şi de promova re
arelaţlllordeproducţlecap!tall•te,asocletl\!lnol.pecareşi-auaxat
visurile re.Udril un!tJi\il naţional e şi a le •droblrii uuprlrll străine
şi sociale.
In societatea roltlânea.<el, la mijlocul e.ecolului al XVUl- leo eveni-
mente \mportan\e produse ln ""°nomia .a au dctermlnfit modificarea
raporturilor dintre \Iran! 41 boier! caracterizate prin lnlocuirea lo ~
giel cu cllcl.şia ln Moldova şi Muntenia. Pe de o po.rte aceast.A modi-
ficare tn structura economici şi soclalJl a soctetA\11 r-onutneştl, pe de
alta parte neîntreruptul asalt al mlirlurllor şi fabrleatelor occidentale
veh.ieulate mai ales de negustori! bucureşteni au detennln.at pe planul
relaţiilor externe adoptarea unor succu ive mlsuri care mai lntll au
rellectllt'dar-'&p0lau4i"{>rijlnitaparlţi8.,de~ t itemeinicia
captta1Wnu!uil a nol.P~dlnl774,batişeriluldinl802,paceadela
Adrianopole, nu au lnlesnltnumel dezvoltarea - = · e l .noastre ci
mal lnt!i au reflectat tocmal mod!lidrlle impuSe de propria nutrii.
detVoltare,luptapoporululfllcletle lnalntate alepersonalit.lţllor.~
pentru ""uturuea jugului strl!in şi a a•updrii na\lona!e. Cel d1nU1,
~ij,;:~~~~ :;!";~:.,a~;~,~t=:=lr!o~;~~~~~
sau a bsolut s-a Urui boleresc t.au aristoc:ntic, apot Janarlot s.o.u ori-
şen..., (~r~ "'Jl')l docoies: 11a>.1 brotnot f l aaun ""te pe cale
face n.>m!nesc u.u democntk"'... •. Atr"iel"e& atenţiei e.supra caracte-
a...,
rulul n ou, de deivoltare 1 oraşelor roman""tl lntf'e 1750-1850 şi tn
lruntl:'alorBu<tll"e1tll.nua foslnuma.lo lntui\lea Rll~lul, ctacum
cind run~tem mal amănunţit istoria oodct.lţll mm:ln01tL ea oeste o
reaUtate dintre ~le ma! puternic. ale ~l de la frudalism la capi-
talism a poporului romh motot"ul dlfu:..lr1l puternice ln mase a oon-
ştl!n\cl naUoil.ale şi a neccsltA\U reaUz!ril statului na\lonal moderr>
rom4n.
Istoria oNlţulul Bucu~tl Intre 1 7~0-1850 al.C$tA ln primul r!nd ex!t-
ten\a cond!\!llor ruişlttll producţiei capiiall$te : a pltalur! W.neştl acu-
mulate, p!aţ.a, unelte •I mijloace de producţie de•~nlte proprietate ale-
lntreprlndtorulul, fmţa de munci-marii. ln a.I doilea rlnd ea arau:
~xl1\enta bazei ma lf'No1" a apari\it'I capita.llsmulul: ettţ\etea forţelor
de producţîe Io I.Inul societ.Atu feuda le şi mal alPS a oamenilor care
pun !n rnl.şciire unelte de producţie şi produc bunuri ma teriale. ln
Bucureţti s-a produs o putemkă specia.liiEAr"I' şl diferen\icre a m"'!te-
~ugurUor, de alei apariţia unor unelte noi. spcdali.ate. apoi o nmi.l
urganizere a producţiei prin manufacturi fi ln mod continuu o neln-
ceUIUi creştere a populaţie\. Pc de o parte, mai aJes ln a doua jwn U ate
a sec<Jlu!ul al ~Vllf-ica s-a prod"" dizlocarea prnprlet.Aţil feuda.le ur-
bane !n mld gospodării aJc produdtorilor de mlrfuri sau~ai
capitalului comerciaJ, Jar pi: de a !Ui parte, mal a.le1 la finele prunci
jumătriţiaseodhtluialXIX-1ea„tnceput~de lich;darc•pro
priet.l\li personale a micului producltor uupn uneltelor de produoţ;~
, igospodlrlelpersonale
Buc:ure,m numărau la 1821 pl'<le 20.000 de oameni 5 des~ ~are sc-
J)08t.! 'P""" cl """'o 1118Sll de l1'.Jl"l;' de munel vie- ,. ...liberi tn dubl\L
""n1,liberldeveehllerela\lldcdil'nte!ii:<aurela\iidedependenţilş1
de..,rvitute leuda.l.A,'11nal dollcarind, liberi de ori~ aV<!T"e $1, bu-
nuri ,1 de orice torrn.ll. de ""istcn\;I ob\ectlvA. materiali, 11d1cl liberă
~u.ic"i~~:'"~i~' v~~~cL;i~ ş1dÎhC1e1•ca"!::.~u~t4~~.~~~
Este un lapt conSla tat de Istorie ci el au tncercat mal lnt!l Iii te OC:Upt'
eu •~Hl• din urm.I ~Id de p.. ac.!$l drum au fost alungaţi c:u aju-
toNI "!'lnzurliloril, ..i flttlpulul ln!amle\ tl aJ bkiulul, pe \)=a ca.-e
6uoela9111jlt.muncil...~ 1
IstoriaBuruttţtllor aceste! perioade ateot.1 munca lnoordatA • popula\!e!
~~perttru(ftmU.~l!in- fi penln.llndestuk'ea
~reri! popula\!el cu produsele fabricate ale Europei occidentale-. Prima
Jumltate a 11«<>lului al XIX-lu ln!bule ln\eleasl mal lntli ca o puter-
nicl prczenţl. prelunglt.l a proi.ctarla\ulul european ln !-lrlle noastre.
ftrmeot P""•ent materlaJ prin produsele muncH sale c!t şl prin rb u -
'N.BAl<...11.0!><„.B""°''""ll. 1-. vol. l, P. 310.

~ 1~~. ~IOO•• Io 1 1 - ll<>nlhll<»", llwmu!Akl, e ...,..,...u . It!ll . "ol x.
I K . :.l&r><, F0<m• pr.,,.l'l"glll,_. prod..,.f.rl «1p!U!lll~. ikl<U"lll, 11511. p. '5.
~~~ ~~~~ire;o~~~?tna~t1!I ~!~~~ 0 ~":~n~~•iRe;~
spedfieul perioadei de t""-""" la capitallsm al Istoriei noastre •sliu-
rtnd ln e tapele următoare un ritm rapid de d.,.,voltMe cirui• nu i
g..a opU$ decit politica antipopularii a monstruoaoei coalllli burJ1hezo-
moşier-.1i
btorla Bueu.-eştllor !ntre 17W-1850 confirmă locul princlpal pe
ora>jul,denumit pe buni d,..,pUlte de romani Inel de la ln.,..putul sero--
care
lului al XVIII-iea „vestitul orll>j anume Bucureşti"•, n ocupă ln viata
$ocietllţii romJ.neşli. !nceplnd mai ales dupl 1821 el a devenit centrul
vi eţii politice şi ntllurale, al mişciril de eliberare na\ionall şi socialt,
al luptei pentro făurirea unitllţ;l şi a statului na\ional romJ.n modern.
Darloculal'.eStanuarfipututflOCllpaldeeldad""Ot'lornlasa,co-
merţul lui mai ales, nu l-.ar li fllcuteentrul.lntregel mişdirl de elibe-
rarenaţionalt•lpopoarelordln rnd-estuleuropean
Trecerea de la feudalism la capitalism a tllrilor române a impus dln-
totdee.una an• ll.,, multilaterali me.l lntti •relaţiilor agra"-' ~ d!l\>ritele
explicaţ;iaurondus la dezvăl uireatrept&tiialndelungatuluipro.,...de
pltrundere a capitalismului ln agriculturi şi de formari! a clasei pro-
let&.re dln RomAnill. lnţeJegerea mai apropiMl d e realit&W poate fi fA-
cu!A adogînd ş! studlul atent al dezvolt.ilrii oraşelor !n aceastll pecioadl.
ln fruni..a .,,.,.tor oraşe Bucu,..,4tii au avut un rol Important fi i•to-
da so glorloas/I adaogA noi posibilităţi de Inţelegere a ttvoluţ; el bur-
ghezcdelal84 81nţărileromane
Eferv"'"'°"nta viaţă cronomic! şl culturală a Bucureştilor din prima
Jumătate a oecolului al XIX-I"'- a rontribuit [n bunJ ~ăsurA la pro..
movare• tendinţelor burgheziei romine spre crearea pieţei na ţionale
uni<'f', a statului na\i<>na\ unic. Ora>jul 8 ronlribu!t ln mod hotărîtor
Lo.d.,.,voltareaforţelordeproducţiecapitali<te.careavlndnevoiespo
rltii de braţe de munci, de materii pdme. de pie\~ de desfacere a pro-
duselor 8 slărlma t vechea Izolare dintre provtnr1ile rom5neşti stato~
~;l~~1:'~~~r1"""'~~t~j! ,d'co~~~t~;o~!d1;~ba"'.'~!!1~1~:!!un~~
~!~~ f~i,..:~~~:;i :t~l~ ~~ft~'::;l~ $~~u~~i:~o~a\ ~':A~ veacur1
0
•Fonll6rea natiunii romane ~ a •latulul naţiOna\ român, rezultat':'!
!upi..i seru.lare a poporului rom5n, a fost lncununarea imedlaUl a act1-
viUlţii $0Clal-economlce şi cultural-politice a generaţ;ilor epoc1i l7~
1650 ln care un rol de s~aml l-a avut oraşul Bucu,..,şti. ln ace!aş timp
cu Iupta1n lntem>r pentr:u promav~a ' n<>:iisocietăţi s-a de$.!lşumt ~i
eroica luptă de eliber• re de sub jugul celor trei mari imperii vecine
a supritoare, !=unall d~ sucees. RomAnla s-a lmpm ln Istoria mo-
dern! a h.\Jropei şi n:zu!tatul a=tel r-ecunoaşleri !l ronstitu!e liln!a
tir>lu,vo!n1&<le•-
or1,n....,1<Jri.lunl..,....1....,
tl<lePoPOţU l ce<Ond..ceo u•.
netnlreruptă a natiunli 'li statului pe teritoriu! pe care e-e !ormnl şi
f: ~~i:1~.,.~~~~t :,:Z,d~:~=.,st~~~~~i. Românie! dintre 1750-

1 8~. ln care 8<.'eea a Buc:un!4tilor arc un rol precumplnltor. f"°" ma i
deplin! !nţelegeru Pf'«<'!lulu! fnnnlrii naţiun ii române, categorie so-
cial~ lmporllntl ln viaţa actuatJ. • llOJ)<larelor. ln perioada revohoţld
sociali9te. avem de-a faoe cu o o:inl:inul ~fi tnfloorVe a nll-
Uunll şl etatulul rom3n „Naţiunea o;! statul vnr "Onlinua 9l coru1U-
tule !noi. multi vreme baza dnvoltAril .sodeUitll sodallste . Dczvoltaree
naţ!unil.lntlrirea. statulul-lallst~oorin~lorobiectift
ale vJ('\l! wd&le : aceasta nu numa.I ci nu vine ln cont..aJc\le cu !n-
ten:sele !ntcma\lonallsmu\ul socialist, ci, dlmpolrlvt , OOl'€:'$punde pe de-
pl!n acestor lnteret.e, aol!darlUlţli \nternaUon• le a namenllar muncit,
ca02el soclallsmulu! sl picii" ' · Po lingi natlunile aod.ti..te d latc !n
plini de•volta re, !n lume 1Htl:r.J apar naţiuni noi pe c.1le abia de oon-
1Utulre, l&r v« h!le na1Junl. capitalisle. slnt 1ublectul unar oont.lnul
atentate ale ml)OOpO!Mllorettaceducela op02i\la unl)rm„e llril din
s!nul ~lornaţlunl.
htori•Buc:ureşt.llor dintre 1750-1850 esl>' o parte a lstor!e!
naţiunllromAne ,\ anume parte..eicearnal dinamlcÎ
Lll villedeBpeanstdcpuis lc lindeMo)-cn-,\«:e,

etle ~!l~ntdPC•pit•li!lllle
MARGARETA SAVIN, Xavier Villacrosse,
CR.ISTINA DINU
arhitect al Bucureştilor
(1837-1855)
D acl !n primele dt'<'enil ale $eCO\ulul al X!X-k!a .., constată p...un~

timidA a une>r elemente noi ln ceea oe priveşte modemi:mn:a orllfU}ui
ca: ai.stemati- din 1802-1803, fonnarea unui comitet de poli~,
(1807). ilwnlnarea ru felinare a Podului Moge>Ş<>aiei din ~pte ln ppte
c-, (1814)' exiatenţa epistA$lilor de mahala!.., (HUO) d~rea Agiei
(Poli\iel) de DorohAn\!e, (1821)1 - ln perioada Regulamentara aceste
tentat!ve demodernizare""definesc mai concret,,.., conturecl, capitl
„mploo.re.
Pe de alU parte, şi unele calamitlţ! naturale (cutremurul din Ianuarie
1838, lnundaiia Dimbovl(ef din martie 1839 şl marele loc din martie
1847) pun domnia fn sltWllia de a \li.li m.âsur! concrete şi rapide d e in-
d~ .. ~ituaţiei.S!ntlnstituitemm isi icareaV<!lWinalribuţiiin -
1rumuse\.flrelt oraşu lui, pun probleme otrict urbanistice privitoare· la
aJlniereastrăz!lor,construlreadecue 3 etc .. .eurmăreaadicllnJru
musciarea oraşului tn mDC! mal sistematic fi mal european".
Măsurile erau lnsă aplicate numai !n centrul "*Pilalel , • uh •uprav~
ghereaunuiarhit~taloraşului.
1n rlndur!le arhitecţilor din prima jumlitate a ~!ului al XIX-iea,
printr(' care amintim pe VJadlmfr de Blaremberg. Moritz von Olt, Fel-
&tt, Alexandru Orăscu, M . Sanejouand, A. Hem. Mclik, se numărli şi
iKavierVillll<TOSSI!
~~e;:IA ~~:;oi,::·~~~ra;~ :;~u~~: !~~~z:::-"or~

şululdedupll830
lnoeea oepriveşte origin«i,cind şi cuoe~vinelaDueureŞilaceft
Xavier Vlllacr-osse, nu se ştie nlml~ sigur. Dupl uni! este fran"" z de ori-
gine', după al\il „f'<!!"ugiat artâlan"" •tud i! de nrhillOOtUră ln Franţa· ~.
Cert este U • rfim,.. pini I• rnoartea sa, !ntlmp\a\li ln decftnbrie 1855,
e<:Uţean lran""z, dupl cum menUoneazll ,.\eneralioescul Consulat al
Fran\e!~ !n legătură cu anunţul dai „pentru creditorii răposatului d. Kza-
vlcr Villagrosu, lo&tul arhitect al statului ... de a se arăta cu rlOC"Umen-
1ii;:
~~:~~~b~~;;:;.~:··A$:.re..,a c':p1 d:u:c~":,"'~ i:;:;:1':ri;~rif: 1 :1rrr~\i~
descenden\i, Xavier VlllacrC>!Se a r fi !nmormînuit la cimitiru! parizlan
..L-.PWeLachab;ie1
1n Bucu~U a locuit ln pasaju! can=-i poartă numele de pe Calea Vic-
toriei de a.zi $i pe ul;.ţa Cişmi giului "• oe se alla, O(lrox.imativ. pe t.-""""11
de azi a l s trăzii Spiru Haret. (Dupâ moartea lui Xavier Villa<T<>ISe. uli ţa
°"""'la 11156, după <)Utn ne arat! plnnul Yung lnto<mit ln ...,.,1 an, cu
-numele arhiteduhli).
ln 1830 _, chA'loreşte eu Polixenla. una d in !iioete lui Sera fim, dra-
goman ' pe Ungă Con•ulatul Franţci la Bucumiti, traducător şi interpret
al lui Napolkn !n C8mpania din Rus!a. Dragomanul ~\re Serafim a,·ca
mari posibilltă\i materiale'. Soţia lui X . Vill""r"'"" şl sora a""'teia,
Anastasia, eAslltoritA cu negustorul grec Macca. prlmesl' drept .,,Sire
parte din proprietăţile de pe Podul Mogoşoalc i, k„ pe care se vor trasa
la 1890 pasajele Macca $1 Vlllacrossc. Numele mentlonatelor pasaj<\ p:is-
h a te plnA ln ,,remwile n08'!tre. stnt legate de numele \'Cehilor proprle-
tari a i aoestor locuri'°.
Familia Xavier $! Po!btcnla Villacrosse a re ma! mul\! copii . morţi de
timpuriu, cu exoepţla lu! Jean Fcrnand" (1850-1938) şi a Pauline:!
(182!>---1 909) ". Am putea deci pn>$upune anul 1825 ca datll a ven irii
lulXavierV!llacrOM<"lnBucu reşti.
Activitateaarhitcctu\uiXavierVillacrossepoate fiprivltA <ubtc.,;as-
pccte,lcgate a rmonloslntrecl eş ianume:
J.activitateapropriu->:i<lde arhltect;
2.l>ClivitateadesfAşurat.Alnealitatca~de arhitcct•l statului ,
3. aetlvlta teadesfaşura tli !n celitateasa de arhitect al oraşului Bue':'reşti.
iXavierVHlacroose esteautorul primului local al pr!mlr!oi o raşulu i n0«-
tru. ronstrult ln l8H(Ca s.aOraşulul).Planurileş!eonstru cţiaaufost ridi
e&te de el, fiind ajutat de meşterul Andrei Sta~te . Primăria v«:he se
t~i~~p:~!':4'~v;tt7 rnr..~em~lsc~ ~iă~~~•.; ~~lev::m~r:~

amintea ei la 6 septembrie HH2 se punN piatra fundam e ntal ă a casei
d ioB""""'I';·
.~ m M ! <O>O>it~<j;!lorlMd•«
.OH<lV-V di••.-1~!.UXIX-lu!n 811<11 .... li .... „.w„ d<!ll•»i• ,, "'"''°"'"'"·
!!"'J~~~;,~·J'".:et. Adm;n; ...... u, •. Xl, IM:!, p. ~19' Cantor do A,-;, VI, IM:!,
p. ~; curi...w Romlneioo xm. 1„,. p. m. 2111-!I•
orăş!meş\l din Clipit.ală, lar,,inaugurareazldirii<0elei noj a Sfatului oră
şenesc o anllilţa „Vestitorul Românesc"" „eu ocazia alegerii noului
preşed~nte, mare!„ w.tier Aftlcu Ghica şl " membruar Sfatului Ortşe
nosc din Bucureşti •.
ln atentfa domniei şl a marilor dn>gătorl •tAtca către ml)l""ul .ecolulul
al XIX-1.... şi ridicarea unui teatru naţional. CDm!llia format.l !n 1840
""'.'a ";ă se lndeletnl<Oe&SCA Jn lnlregim„ cu adu.,.,rea la !ndeplinlre a
~~~i:i.'·1~A~~~~ ~~~;~tar~~n::~~~~ :ei:tt~!~::...~:ie\•~1~::':f~
unul al lui VHlacrOMe, altul al lui Bal:oano şi un •I treile• datorat lui
!1LCOb Melik . Deşi Bibcscu Vodă preferă proiectul lntocmlt de Xavier
V!llacroue ' '. totuşi lucrarea a f ost repartizată !n IM6 arbl~ului
A. Helft, .,.,,.., 11 lnoeput zidim> ln decumul acelui~! an". Controlul
ca\i\A\ii cărămizilor folosite l• construiretL noului teatru a fost efectuat
hwl de X. Vi!lacrosse, arbitert •l oraşul ui, asistat de arhitectul Iacob
Melik, lniunie lB45 " .
De asemenea, Xavier Villacr"'™' a fost oolkitat oă intocmcucl ,i pla-
nuri ~ pentru ronstruirea unui palat al Arhivelor Ţării Romane şti, ln-
trudt a rblvele erau a dăpos tite ln loruri !mpropril pe la dilerite mlnibtiri
din Bueureşti. lns.!l aceste planurl, ea şl acelea ale Iul Blaremberg şl
Salman nu a u fost reallzate:ll atlt din cauza evenimentelor pol!tlee, c!t
ŞI din motive financiare. Ceva mai muli, arhitectul Salman neputind
termin• planurile, ele slnt lnc....dln\ate lui Villacroo.se 21, ceea re scoate
ln e videnţi capacitatea sa profesionala. Planul ru detaliile Iul era ter-
m!natln luna august 1850.
Cum Intre prevederlle Regulamentului Organic era .şi problema 5Js-
tematlzlril oraşelor ţl r il, pr!n r!d!ca,..... planurilor cad11$U"ale, !ntocmi-
rea parrelărilor , ridicarea de noi construcţii etc., Xavier Villacroue
este numit arhitect al statului, tocmai ix-ntru respectarea şi apllearea
...,._otordispo%iliiRcgulementare.lnprimulrindtrebuia &l 1"eaibAin
vedere un„le oraşe du~rcn e - foste rai• le - ca Giurgiu, Brâila, Turna
Severin, Turnu Măgurele. Pinâ în 1836 VlUacrosse n-apare sub d"1\u-
m!rea de arbiten •1 statului. Tot.u ş i este anga jat In provincie ,,să
restructureze şi să îmbunl tlli"ascil pl• nul oraşului Turnu-Severin, ln-
t.,,,mitini\i• \dear bitectulMoriuvonOtt".
Numit arbltec:ton al st.etului:L> funcţloneaz.a Jn ac<>astA c1ll tate pină tn
!Hl. Alte publlcaili ~ !I desemneaza pe Villacr"'3<' c• fiind ins.!lrcinat
de odrrrmire „cu croirea ~I î nfrumuseţarea noului oraş Turnu-.5everin,
jud. M„hedin\i".ClidWilepubllce fiparticulare""lt.ceautnacest~
"V•\lt.Rom. IM 3.nr. Vll, p.:lt2. •

~,~r;~:.~::.:·;. :"•!•! ...1-1. ln llM<IO"' Wori• ••, ... *' lllol<W
'" G.Polra, TM l'111Nor;owJinB•""„ l'ld• o114<141<1,od. l\Ml,p.41.
:.~- ~~· - <i<., p. 60. M
ln1st. LuCTirU
0< l'ub:.~:.::· 1211. !.
ldtul >l•M"'lo' Slot•lvl, BLI<. HI.O, p. <,
d~pA planul pus ladlsi:"'~ţie de inginerul statului:l'. ln anul 1837 dom-
mt_orul Alexandru Dimitrie Ghica vlzite&zll Turnu Severin, de !apt pro-
prietlit;tle lui parUculare, Iace.un recensămlnt a l conlribuah!lllor ş! o
excursie cu cara<'ter arh<'Ologic. ConotruC1iile de aici tncepu..,rl de
cltvat!mp".
Din ao-;-ea.şJ perioadă datează şi înfrumuseţarea ortLŞulul Tumu-Mlgu-
rele. Tot VlUacrOASe lntocmeşte planurile noulul oraş, ln cursul anului
183tl,,~virşlnd\Hlndeeurwi&O!'i!'uiaşian" (l836n.n.) ş i„lritirindu&i
de Mina Sa Vodl prin oli• ul domn...., eu nr. 651 PU ş! pornit d. VU-
lacroz arhitectonul statului, ca lmpreuni cu otclrmultorul judeţului $.I
lnceapA croiala oraşului, m&surlnd,.; toate locurile eu osehire a cla-
aurilor,adnunur!Jorşlapleţelor"27
Planurile or~lor Turnu-S.-Verin şi fyrnu-Măgurele !ntocmite de Vil-
lacros&e, preZ1ntl avantajuJ ci ,,ne dau indicalii preţioese .,.up:ra lelulul
wm..,aplioaşioere<lliizape t,.......un.-ş~dup4modelul
oraşelormarld!nEuropa.
Pentru a lnţelege m al bine 1tetivitaOO. arhitectului V!llacrosse, vrun
fA<:e dteva referiri la modu! de organizare a plrţi! tehnice pendinte de
DepartamentuldinLllunlru. .
La 1833, e<>nfonn Regulamentului Organic. se pr<!vedt8! o nouă org•-
nlzare a părţl! tehn!ce din prlncipat. Logea e dezvoltatli prin prolectul
de lege din mal 1840. O..că !n anul 1833 oecţia l11Jilnereaoci lonna o
„IDQA" ade parlllmentuJuidelntf:rne.tni840dPveneaosecţtecom
pletli, subimplrţitl ln două ,,m"5e" - una a lnj(lnerlel, care se ocupa
de drumuri, şosele, poduri, ş! alta a arhitecturi\ ce se ocupa de d.l-
diri1e publl.,.., canmtine, 18nniţle, IŞC<l'ti, c:uAnni, ""'P""'ţil de m!nktlri;
chelurl!e Dunării, scurgerea băl\ilor etc. „Arhltedonil" oraşelor aveau
aselndeletnklcutoatecltepriv....,lnlrumusetarealor.
lnl847. direcţlalucrărilorpubliceaveapatrudesp.1rţlrl:inginer""icl,
podurlşldrumuri,arhitecturişilucrirlhidraulioo
La 3 septembrie lUI, iXavier Vl\lacrosse este nwnil ar hitect a l ora-
.şuiu!, conform adresei Departamentului din Uuntru tătre Sfatul Ora-
şen....,: ,.dup4 noua organlza\ie licu tă la partea tehnica, !n urma ch.ib-
•uirli mijloc ită •pre aceasta şi !nllirirli priml\l'l prin !naltul o!!s eu
nr. 1041,urm!nd a trece la se<.ţla lngin""'asd lnpostde arh.itedon al
secţleid.Halnrkf'alser,larlnloculnumituluiarololaSfatu!o:rlşenesc,
1:1, XO:.vie Vilacr<:&'I, se dA aa'!1Bta ln cunoştinţă ao:
ind.o.tt ee..., aratl
d.Vllacros acolosălse predea "' ... etc.
1n perioada de pîna la 1841, chiar !nainte ea Xavier Villacrosse să lie
numit arhitect a l oraşului. prim.Aria 1-a sollcitat sl sol utione:ze mal
multe probleme urhanisUce şi edilitare. Printre acestea amintim : „po-
runca Departamentului din l,Auntru către Sfat~! nrăşmesc Bucureşti, ln
urma jillbil epitropului bisericii Sf. Vineri inamtată domnitorului. pen-
tru cercetarea ce trebuie a se face la zidurile bi""1"kii de arhltectonu!
" l.IWot!n GuoU a!lclall. nr. H, 1135. p. M-45.

:11!:.":i'.\~~ '::"'-~ Col<CJI„... "' .,...,.......... """'""'" la '"""" Ronl4-
" llulelln Gaz<-\,i ofl<~ nr.~IOOCl.1'3e,P.13i.
>IArll. s~ I.lu<. Primiri& MW>lelg. lluclu'tf\l, dol. ></1 '37-1'41, t 2u.
Vill&<."rOSse şi Fai$<:r, "" udj d d d i dimo se por.te M>COU temeinici
şl lirA a ameninţa vre n primejdie" • . La :n •u&utt 1831 raporta Sfa-
tului or•nesc„cercetirilcatirii stllpilor fibolli!o..bisericii Sf. Vi-
neri" - awri•ti de cumtmunl\ din 1831.
Toi ln 1838. cercellnd staru bi.seriei! Sf. Visarion V.-chi, .X. Vl!lacr~!IC
=~/~aru bol!llor f i . ndurllor cu rercurl d• fler , ; dlrlm„ea
Cll~lrea coml• lel de ro0u fi ol:w:rvatorul (loitornl de foc) al .,,.,,,,teia ,

de J)<'lle drum de bbttica Rlr.·an, erau ln s tare proaati pe la 1837,
dupl cum H CC1N1tati din oetttta S !atului O~c IK!Telati lui Vil·
lecrOSM!de .,iur~taverilkatt1fo:>l'°"'lulde loc tl alcltdlrillnCll
perllor comltlel de f'OfU, p!'nlru • H pul.ea Une m"°'tul IUCTlrUor•Ji.
La8!ulle 18'0 ocomisleform.atidln•rhlteciul a/utoralinglncrulu!
~1!~1 ·~~~\:f~11~i.uLv~-r:.~,~~i.c:~~.",~~
prin aire arUa cauule s lt.birll clldlrU oomi..lcl de l'OfU şi !)f"Cpunea
$Chlmbare« luturor l(rlndlor tavanului, anexind f l oalcuJul cheltuielilor.
Starea ln n re oe a n a ln 1837-18311 casa Dlni"I! Golescu de pe Podul
:=
MOf10400llel, redam• repara\li gomeralc, <hlti filnd $l dorinţa domni-
torului „de • fi domnc~ ~-. Cu toate reparirl!e lf modifkârlle
n~,...alosllnsân:înatarh.Vm..,,..,,....21.
lmp,...ună cu Morltz von Ott ,.„
revizui ţ! planurile palatului Barbu
Stlrbei. construltdupi planu.U..arh.Mlc:h..I S.Detoo-ndmortln1R37 33•
Tot ln atribuţiile arhi~ului oraşului "" lnscriau şi rezolvarea c•:re-
rllor proprietarUor de a cl.lldi din _nou, oererile de repar•\ii. lnope<:ţia
ealdar!murilor "• ml11uran>a uliţelor "" se llŞtemeau din piatră din
Mu", aldituireade~\urlşireparan>alor,reparar-ea?Agazurilorşi .
podurilor de pe Dl.mbov!\a. funcţionarea fintinilor e\C. ln calitate d~
arilltect al otllŞulul, Villacn:iae rezolvă lmpreunl cu ajutorul secţiei
• rhiteclooice "'rdnile ce J.e revenea u. Astfel ln ! S-H Sl• tul Orăşencfc
li cere a . .studia !ărl :r.llbavâ s.ituaţia, arlllatA de el lnd din noiembrie
1843,lnleglturlculmbuniltllţir!Je~laVMiu!Saca&iUordepe
Ungl bala mlni•tlrii SI. J.,.n•. Imediat lnlocrnl'fle plinul de constatare
ş! de mlsuri "'· Aot:laşi S l•t Odşen~ $C adreset1z.i Iul Vlllacro$$C „a
vede• ,1
reclllN\Hle prop:rlctarllor lnalntate domnului, cu privire l•
• .vt..&.8"':. Prlm.,._MWllclp.B~, cloo.7'11Q. l. l .I Glunlo l UI ;
~-.'7-1 1*311,l.'1
St. Buc. Ptl-

•N.li""-OJl.<il. p.l!IU.
" .o.m: M""ldp. a..cur..11.
~..ii:":':lo.i-cue-<~~l~J;.»L, llHO - .„
cloo. n 11m. I. n ...,._ nr. ••·
l~Uo - I. - - I, 1„1
~.:~ ~'="(.)"'"....~~P·a:: ~.!!1".a~"'~°d! ::. ==~r;I t ~

~~;r~;~~~cl=Lo°'=~~~J:~
" C.C.GWr_..,op. cU.,p.LU
=l~~ir1-r:.i.J=;~~~~~I. f. 44; L I, 11<1\ulOe plaţl
" Mh.S1.s.... -.i.o.111untc1p.111>turqU,Goo. ~1•n. 1.„,
"Ar~. SI. Bilo. Prlmlrlll Murilclp. ~li, (li„„ I. U, la L li - roportlll Iul.
~~':;"u':i!m':~~~n'::~aunTî~ul~iil~:.~~~rm şi a cakWa
~'f!~Pi~~=~ ::::~:~1 .ţ1~u~~%1~~"5~f l~~ ~:;~' u~/;

f~•1tr~t::.!ee 11;, repara\li la localul sratului Or~nesc '°.
ln 11147, V!Uacrcisse şi Gilbert, me«nlcul f!nllnilo:r, lini solicita\i a fare
mai multe amenajări cursului D!mbovliei ln mahalaua Ciirimidar;. -
unde Jn .,,.,I loc provcaoae strkic!unl loruito:rUor de pe malurile ei •2,
Iar ln bau ord!nulul 1216 al Departamentului din Uiunlru din 27 fe-
~~~~I~~ v!~~o:m~u:tt 1 ~rf=~ 1 de~~~ri~nfâe:!!.~i~
Spirei""'·
Vlllacrosse, cu experienţa sa, aleUuleşte şi un proiect de c!.ldire solidă
41 nu lipslU de confort pentru lun<'\!onarul „căpitanul" de la bariera
şOselciCotroeeni"'.
Cum ln timpul „marelui foc• din martie 1847 a avut mult de su!<'J"it
hanul Constantin VO<lll, de pe podul Mogoşoa !ei, la 9 octombrie 1852
a !Ofit aleAtulU o oomt.le condusă de X. Villacrosse şi formată din
~v~~r~U~ i~~t ~~~;..~.r1iecc~~:a.~.-~~
~/:uietşi~t=eb~e.,;~~rim~':i't~i~ 1 ~r.a care .,.ste sw-ea generală
Cum biserica Sf. Gheor11he Nou, dil;trusă şi e. ln parte de locul ,din
:.::.~.:· .':'!.~·1.re~~~::i'"'V~~~·p~:i~~il~~ ~~~~~„~=
. de o'itre o romisie format.I din runosruţiJ arttltect;l Herft, Alex. Oriscu
~l Johann Schlatter. Repuarea bisericii St. Gheorghe Nou a fost ter-
!"QlnaU ln 1856.
Din !nalt.I pon.u:u:! domneasd "" alcltula lri 1851 o comil;ie pentru
,,restatornicirea raion!ril oraşulu!M, VllJIK.TOl!lle er• membro ln această
comisie.alaturldemaioru!Borroczynşîşefu!Poliţiel".
Jn 1852, Vil!acrosse fntoo;mea doul devbe pentru reparaţii imediate şi
vlilo&n>l a localulprelceturiipoli\ielcsipitalei 48,
" Ar!L si. a.,.,. Ptl""'1.a Munlcip. Bu<UttJtl, - . l/I JH, 1. t; nponw . de r la-
'" Jd;...,l.Bt.
Socotim di pe temeiu) ""'"tor don.J"""'te de arhivll am reUljit, cel
pu\in ln parte, !IA pttUnUlm persona lllatea lui Xavier VHla~r<>SSe, care
a contribuit la opera <Le fnlrum~are, $lstcmatlzare ş! mod~ruiuire
a or~ului-capi"'1ll, ln perioada R~lamentarll.
DE-sigur di, cercetarea actMUllii tuturor Inginerilor şi arhltecţUor ~are
au lucrat ln ·DucureşU !n prima jumAtete a sewlului a l XIX-iea , ş! !n-
deoseb! ln perioada RegulanumtarA, ar contribui )n mod <'!l<ln\lal la
Cl.ln"'"l!tetea amlnunţltl a tuluror ctepclor de conslnlire şl 1'1frumu-
aoeiareaoraşulu!-cap!lallllnpuloadamcn\lon•tl
XavltrVUlacrout,ar<:hit«tt ck S..ca1~1(l&37-l8S5) 1
VASILE NOVAC Goleştil în istoria
,Bucureştilor
Boieri de tară, atestali d""umentar !n mod~ la sftrşitul secolului

al xv.1n , ex islind probabil lncii de la ineeputul Sl'<'Olului al XIV-lea,
lnainte de constituirea statului feudal Ţara Ro!Tlaneascl, dnd au dat
pe Baldovin Mărăcine, "':' „d'"VeI>ise Ollm pe la 132() Beaudoin marquil
de. Ronsard " 1 - Gol eştli au jucat timp de patru vncuri un ro! de
m rang lnzbuctumata ! •lo rieaţări in <lfttre
ducUori al partidei ""se strlduia să lnllture?'O'l$p!tul ttl(im fanariot

ce a urmat Iul C. Br1ncoveanu şi St. Cantacuzino (Spă tarul Radu
Golescu),militan lid<:' frun te pentru~ireaculturiinaţ ionale (lor
d ~he şi Dlnlcu GolesN), Goleştii !ncete„..1 de a mai juca un rol
major ln Istoria ţării, odată cu st!ngen-a strilucitei reneralil a revo-
luţionarilor şi unioniştilor ca,... a oonl>"ibuit a'tlt de mult la fonn..,....
unuistatromân.,..,,unitarfl !ndependent.
Sitahiliţi ln Goleş"\ii din Podgoria Muscelului, de \ntle şi-a u Nat de
fi !'<'&re dată numele p.[na dnd s..,.u stln• ln linie blr blteasc.:1 1, acqti
birl>a\l şi-au dedăşura t o mare parte a activităţii politice şi culturale
lnoraşul Bucumiti
Ei locuiau fn mahalaua Gol""""l ui, probabil din $«"OIU1 al XVl-ln fi,
ln mod ccrt,inve..,ul alXVll-lea 1.
Baldovin PlreAlabul. primul di ntre Go\eştl, men\lonat tn docummlele
"!>'Xii, era un b::ner bogat, de \'remece dAdea rude i~ Chlrtiea, la
nuntă. o zc'Sln' pc care Gh . I. lonrn;'$cu-Gion o oonsidera caracter!st!dl
marilor boieri bucureşteni de la ln.,.,pu tul ..,...tui minuna t secol XVI'.
h-BŞCtl logo făt Golc>s<u. \•itearnl de la JUişte, unde fratele sau va pLI U
cu ~!aţa cred inţa fa ţă de domn . a\·ea o proprletflte pe malul Dimbovl ţe!
' · G.J . lonnoocu - G i on,1"otl4 B ~""mtU.,.. B""uuotl. 1 lill,p.1 1!

• s-auoonUn ... t;irlnBr1noovenl.Leur<l<n 1 ,!Ştlrbd.
~~'.S;°"~~j!:' ~~~",,P~...d~ ,~-~ ·=ud~~'"".1.~.· r~tibu~

:;: :-:t,~\~.:i~.;..:ln~'!:' ~ ~tl~~:. ~ ~!"': ;,;.,'! ~- ~
oor<"
ou m!njl 11, tl ol 150, ol pottl !oii, ol mitei de otupl 50, 11 ca/tane n •'un cot
p!nă la satul c,.,,.,,.;, pe care o vinde !n L572 lui Alexandru Vodă
(1566---1577)pentrucăa~t1urma st o ' dea„mănăstiriiSl!ntaTroită.
Alcx'."'dru Vodă Mircea a 2!dit mănăstirea Radu Vodi! (n.n.) !n urma unei
~::::':~~Ei ~~g~~~:l~e ~~~o~~t~!?:Eii~~~

~~~~~~~~ 6~oldova, dl şi unei pAr\i a boierilor tării „!n frunte
ln viaţaBu"1.lreştilor din <'J>O"• lui Matei Basarab a fost foarte comentat
procesul dintre Maria, f ata lui Ivaşcu Vornicul ş.i &o\ul .au Vasile
S pătaru l ;
Un ro! aparte, atît în viaţa ţării, dl şi a Bu("Ureş tilor ]-a jucat vestitul
Stroie Leurdcanu. El ocupă un rol !nsemnat Jn vi aţa pollticl a Ţării
Roman.,,,u fiind conduditorul part.idei Bălenilor şi deci, "'h·""81" ho-
tarlt al Cantacu:tinilor
~rol: ~a~~n~.};~':e~~~ ~~~t~:d;a1!1 ·.~~ince~rf1~~~~
pe locurile mănă!lt.irll. Procesul se judedl înaintea lui Vllcu Vistierul
~ilui Creţulesru Radu "11re-i împacă •. Aceasu. biserică „ni dârămaU
seaflapeloculundeeaztC.E.C. ,
~~rene~t'd~l~i:I;~~l c'!om:,:e!r~~! ~a~~:~.ra~t.:i!sA::;;.. c~ 0 v;:
~ :a•':tsaincaie~~::o:"';i~:tr~~em(~g~I:t~:· l~:;rl~~ s~~. se~re;
lnscrnn.aonou âintăriuapo:tiţieide)adeinvidtat a .vist>entluiLeur
deanu.JaU,unmotivlnpluspentr u .,,.,..,adversariiluiclutauoă-l<:<:>m
, prom i tăcu orice pr eţ De B<'K'<I, !nclinăm să credem el la 1652. cind
Stroie Leurdeanu este dat !n judecată lmpreunli cu Radu din Fărcq .
vistier al doilCll, şi cu Tudor Cămăraşu, domnitorul a trebuit s4 f aci
acest lucru sl!it de o ma,.., parte din boierii din partidul advers, care
nudoreauconsol,idareapoziliei luiStroie.
Nu V"""1 .t spunem, di Stroic ~i •ubalternii lui n-au f urat din vist<>ria
.statului; n-ar fi fost nld primii. nici ultimii dregitori cu asemenea
lndclctnidri. d<>r nu vedem roostuJ ca un !nalt demnitar eu expe-
rien\;l s4 spargă o singură ladă cu 85 pungi a 500 de taleri •~ cind ar
l!putu t să-şilnsuşc~ba niiînain tedc a- ipuneînlllzi
~d~~! 6:12 d;"~.1~;~ ~e 1 ~~cl:':; ;:.,~\; ~e:;=; 'i~urŢ..:f~~~~I~ ,~~

:::~!:uri ~!i 'i~ :·i!!mc:i~~Uli'T: ~"UJ~„:\<~'imti"t:; ~ t 11.tt.~
~:1\7~ :• .::"Jeql,;11.1~'~.1 .::..~on~t ~~.,!~;•;i ~~1 '!,..~. ~;
ro. uoo::;;~:~~~.~ ~~:1„ nlrneslU-.
:t ~. •=
' lbld•„
'AUll. TTebonlu U."""" l i Nic. Bll.....u, Maaaz!n Istor!< p<nlnl o.ci.. Tom. I.
Duo.1 l U,p. 20t. "
•N.!o.rp,l.ltori o DO>CUre\'tllor. B """reoţ;.1$~.P.8'!
t'~~~~'t,~.'i;.~"fi l:1~. 1 :1oe..:u. M~gazln J1lori< penffv llddo. Tom. I,
şi ':""11
onn legilor~ trebuia d. li ae .taie co.peteie-, banii unnlnd d. fie
puşi le. loc, domnitoru! ~I Qb;temca J\dunarc IC mulţun"IB!c 5l-i bl_.
teme cumplit. atlt pe <.'!, cit şi pe ttl ""' !....ar ma! da •lujb<:>
ll.
CI ln Joc era o problem.I poli~, nu _.-1.a finanţelor ţlrll, o doved<'Şte
Japrulci1uccesorulluJStro1"Lcurdcanulavisterlel-a ln\rocutln
~•Htatecauz!ndlfgrlb!ndridlcarca'leimenllot.
Cu oca:ida rlscoollei scimcnUor fi dorobanUlor, cue • avut un p,..,,.
nun1u oracter anUbolereoe a u !°'t alacele , 1 oucle martofol logotllt
Straie Leurdeanu de lingă l>iS<!riai Sf. Ioan din mahalaua Te.bacilor".
re=c~ar~~ :!~1n::'a:u;i.te~l~l~n::e~:1)0~ 1:tinsr~.~:18 ~f~·
„lnUmpl!ndu-n!-114 t uai fi pribegie aici ln Tera Ungureu.:t, !n eeto.tca
Br&fOVU.lu! pentru zavistia daraben.ilor fi a aeimenilor. caru R-au r!d!-
cat Gllupra a tot ,_,,,...,_~c:umarevrlJm14le,pen-CNenw.lţi
d!n bolert a fi perii... am SCiipit aici tn tttal<!a Braşovului, dempttw'lâ
cu bo!ttul meu Strol" LogoU.tul şi c\J coconii dumnoa.lu!, numai c:u tru-
purlle, !ar alt mult pu!in ""' am avut eu şi boierul meu Stroie L.oiofi t .
ne-au luat tot şi ne-au Jefuii fi den 8 0&C1<tt1IJ fi de prto la .,.....1„
n oastre de la ţarjl nimic nu n~u ramas~ "'· O oonflrmace ln plus o
ad"\C 1urorllellinei,Juplncsek:CaleafiStan.a, lntr-un zapi:ldlnl5de-
""mbrle !65S ln care .., spune el : ,.dO<'Obanţii t l M>imenil clnd s-..u
sculatasupraboiarilorţi!.rll atun°""aulu•tşiau)efuittotce auavut
soranoastră ... salc, \la:anl, haine,$<"U!e,dobi~şialt.!dechiscde
.casă"'"·
N u ne mal oprim asupra rolului I"' care l-a jucat la wnortrea pos~lnl
<:"Ul.ui C. Cantacuzino (20.Xll.16&1) pe dnd era caimacanul lui Grigore
Ghi<:a -plecat cu.turt"i.!LaasOOi.ulceţ:iţii Up·ar-La pedepsirealuil:n
.urm.a~ulu!dereabilitare lnl<>ntatdeCant.M:uzinlla20apri.lic
l669 s ubAntonie Vodă din Popeşti, la cllugliriree lui forţată la Snagov,
"lnd pun!ndu-i-se nume de monah Siiveslru, l-a preferat pe cel de
Moh.amct"
Splitarul fi.adu Goler.cu face o strlluciUl carîcrl polltlcă in \'remca lui
Constantin VodA Brlnroveanu şi răml"" celebru prin &itua"'a în fruntea
mllldlrll de liohldare a prna'<p!ilului regim fanariot cc !IC instaurase
prin perwana Ju!Nlcolel:>Mavrocon:lat.
l..a moartea lui Şerban Canta<."Urino .,sfatul t l toată adunarea bo!~rimil
autrimbpePTedaBrătă4a0uvelpJt.ar i ~uGoleteudel-•upoftlt" "
!)<! COMtantln 8rlncowanu sA preia domnia ŢAril RoinanetU.
Radu Oo\cscu va lndeplini SBJ'cinl Ioane diverse de Ja treburile parti-
•~•laN! al<.' domnului - zLdlow. m!nlsUrii Brincovcnl l•, procurarea a
OO.OOObucl!işindrUăpcntru loi~!edinvUledela Piteţti2lpin!
!-~~~~n~. Rlm>Olo ul•...no. fi don>bo~ dia 8"""Ujtl la l l U.
" Nlo. D...,_,.. Po.IUl1'lno!C....1<1Ml• CA......,.,..110,N..,...l•l<""'1<Pf"lP.<11., PU l:lt.
Jac..ledestat - Ja 1689,aprilieC. Brîncoveanuscriebraşovenilors;l-1
facă un Inel ca c..I „ce a trimis cu postelnicul Radu G-O!l'SCu"". mi-
siune.. de-a merge ln Mo!d.,,.·a , !ie la 1693 dnd tşi mărita fata cu
Constantin VodA Dum.", fie oa ln »ehimburile obifnuite de 50lii, c:a
"""de6&.l108,ctndapttQtlal2 1ebntar:iefi &"8!rwlpoiatla201Tlllrtie
acelaş.l an=.
Cele mai delicate misiuni le !ndeplineşte „pe Ungă Helsaler pentru a
nu mBI protege pe Baltceanu, protivnicul Jul C. Brlncoveanu ... u la
P~ pentru a dejuca Intrigile lui Toma Cantacuzino pe lingă vizir" " ·
fle mai ale< ln Bucureşti ln lipsa domnului ca"' l4sue ln fruntea tre-
bilor ţ.bii alături ru Stroie Leurdeanu pc ŞerWn Greceanu şi Jane
VA<:ăreseu 20.
Le 171~ oet<>rnboie H U gbim in Bucurefl;i Jiettlnlrw:\ oa matt iog<:>!it
unactemlsdeŞtelanCantacu:tlnolll.
Le 4 martie 1716 tot la Bucureşti semneazA un art al primului domn
din Pha""r - Nicolae Mavrqron:lat de do.ta aceasta ln calitate de „vei
spătar"'l1.
~~~i;:;,""m"'!'i~ulţ~u~e~;.,~i'~io:l dde ·~Ju~e:i1t!1; :.ti~

""coostltulc lntr-o grupare antiotoman.li, condusă de Radu Gole<CU ru
scoptll.lnWmririinouluiregim:h>n:x>-fanaliot..Laoer-ereaac:e&teigrupiri
lnnoapteadel3-- 14nOt"mbrie 1716 „unde~ntcompu•dinostaşl
imperiali şi si mpatizanţi loeaU, condus de maiorul Plvoda, s-a stf"E'<:\lrU
pini ln or&f -······ · Dupl nimlct..,a unui grup de armata t.lt4risc,
Cllntonat ln apropicr<"<O Bucureştiului, austri..,ll ajutaţl de spătarul Radu
G-O!MCU păU"und la Curtea Domneascli, iau captiv pe domn şl lam!l!a
.a şi-lupediazlilngrablllaSib!u" lil.
~l final al ml~rl! face ca spltarul Radu Colescu să pănli~ii
pentru totdeauna Bucureşti!, stabilindu-se ln OJten!.a C>ruJllllA de aus-
tri..,l, unde-l p.i;m Jia 1723 prinllrt membrii ,,guvernului okeim"'"
$pitarul Radu Goltscu a.., Wi leit, una se m.lritii cu N!col.e Ştirbei
cu Qll'!: va a..- un Jiu, oe va fi cunoscut oa Banul Goi..sa.i, tal.li
htllordacheşlDlnlru.
„lnciidln 1784 - 1787Ulntllnlm ca •pătarlic1ndohotărnlde.Laln
ceputul veacului urmilor purta titlul de vomic 41 en amestecat lnlr-<>
mulţime de afaceri, avlnd .i· d.atorU deotule. Se iscălea biv \!el vornic ln
1807. ·ln 1809 e! floea parte dln' Dlvan. ln 1815 •uptC.ragea. Radu Go--
les<>.1 en numai vei ban, tJld. din 180~ cu acest titlu, el .e ln!A ţişase ca
"Id<„, ~ 21 7 -311.
" Panait I. Panait. An>«I< dlft lupta pop!IJ4ţloi l>\oeo<uJkM hnJ><>frl"" r<11!•u•lul
C U •<o-fourloel!7Hl- l ~ ll.p.:I0-21.
" H. lorp.. Ser!llQf! .BucuroşU.ltOl.p.XLVll!.
epitropul cheltuitorului boier Unlir Collitantin Dud.......u. I se zicea
Răd"""'nll. Ari.ta să li fost un om lste\. eărturar şi priceput tn tot felul
deda:raver! 311. Ap.ll vedeaN. Io11a.
Cunoscut prin fnfiinţarea la Gol~ti pe cheltuiala sa a unei holnite şi
a unei ifCOll ln llmbe romAni pentru copili satului. amintim din acti-
vitatea "8 bueu'""'ftetoni.: cumpAra:rea unei~ de Ja ,.copl!l răposa
tului cloxer Manolache Lahovari"li i... 22 decembrie 181 5, cumpărarea
unor parcele de pămlnt pe care a făcut Hanul RQfu, clădire !n lormA
de .,U" ce este 'ituată pe lingă Curtea Ve<.'he, uliţa Şelari fi otrada
Sm!rdan 31, precum şi preoeuporea. a!âturi de Constantin Flllpescu şi
Barbu Vi.cAreO(:U, de,a executa lucrări ,)a riul D!mhovlţa, pentru a feri
onşu\ de lnneclciune ». El uatA domnului Intr-un nport din 22 martie
1814 ,.cine anume sll Iacă luerarea şi ln sama ml cade cbe!luLl.la"-".
Dintre copiii Banului Radu Gol"5CU : Nirolae lenachl, Gheorghe sau
lordacl>i şi Con•tantin sau Dinicu. ne oprim numai la ultimii do!, eare
aujucet un rol de sea mă ln dezvolta""' lnvăţimlntului şi culturii din
(ara noastră.
Tordacl>i seoate Inel din 1800 o hartă a lumii In greceşte, din ca re nu
lipseşte. Ucut.1 separat, Valahi.I . Era mare vornic pe vreme& lui Ghlea
Vocii. A sprijinit, ca efor al feoalelor, pe Gh. Lazlr ln crearea şeoUl
de la Sf. Sava din Bucureşti . ProtesteuA vehement şi cu fo)O$ !mpo-
triva lncerdrll de reducere a bugetului 'l"Olii 'JI lu astfel „apărătorul
cA.!dllros a\ aşmrnlnte\or de luminare !n ellrf: era sA "" Uureasci.
viitorul na\ion.al" :.... Luerările „1~ manuseri"" - D!eţlonarul limbii
rom4nc. Dicţionar român-elin eHn -romăn, "1.l!egere• de proverbe. gra-
matica (pin~ l• 164-0). satirele şi piesele de teatru ee criticau pc boieri
şi pe domni au fost citite ln cereuri ""'trlnse "8u • u circulat numai
ln manuscrae. Doar eram.1Uca va vedea lumin• tiparului în tipografia
JuiEllad•.
Casele "8\e au fost pe Podul Mogoşoalel . situate Intre Biserica Sf. Vasile
şi B!ser!u Popa Cosma (ce era aşezat.I mai ln spate). Vis-a-vis erau
c-le LogoJitulu! Aleeu Filipescu ,1 banului Barbu Văcărescu. Mai
t!rz!u a locuit acolo ,1 Barbu Catargiu şi au f0$t casele Pascal. Tot
alei a locuit fiul slu AL G. Gol<!'SC\1-Negru !n timpul ~tuţie! de la 1148.
Casele erau mari. "8tlsficind nu numai ""'oile familiei. de vreine ce
ln .,.ptembrie 1837 C_urlerul lui EJi.ade anun\a.: .,Supt ,,.,..le dumnealui
dvornkulul Ior<Uclte Go\....:u slnt doo privll!I didilupt ca chirie-una
ru 5d"5plirţiri şl altaru tl"t'i Şi sldauşl amtndowl lmpreună şi lieşNre
deosebit; de llcela cine va fi muşteriu va merge la dumnealui pll Podul
Mogoşoaiei •i.,. tocmeasd">l
ln anul urmUor • ub acele.i,! caoe erau .. trei aparlamentur! de inchl-
riat, unul ru noui. desplir\iri, eu grajd!, şopron . cuhnle şl pivni\f;. altul
• 1bi<U'm.
'" G. l'<ltr;a. op.<11.p.Tilll
~l~Z:.~~~: ~:~:.•he !n ..B•<><r<lr! ... odl~k>o„" , l9S9, Edi!U<a flii"·
:~;,r:.:~~~,:~~~r:x~. ro, p. m
eu 4 şi altul cu 3, care se dau şi toate tmpreunA şl fi"ŞCare deosebit
dupatrebu i nµmuşteriului~'". •
Tot ln aceste case 11e arendau motiile. ca de exemplu - Ghica din
Ilfov, aproape de Budeşti, Leordcni din M~l sau Negraşi din V!~ •
Act!v!tale8 desfâşUl"8tă de D:iniC\l Golesru este mal mult cunoscută.
Numele lui e legat de colabor- ru Tudor Vladimirescu, mal ales ln
perioada burur eşteanA a mişciiri l. AstJe!, se pare ci la „Ciorogîrla a
venit Dlnlcu Gol""'11, ln haine de a r nAut, aduclnd .. . .. (lui Tudor
- n.n.)unlnscrlsas!gurlltord!nparteaa77boierl.inclusivacelor
~t~rl~:~v::•::. \~1să~~~ti~~~ s:~~g;lc~.:'. 1 ~~~
tre semnatar! găsim &tlt pe Constantin Gol"5CU. cit şl pe fratele sllu
Nicolae•• . Nu !ntlmpl&tor Tudor Vladimirescu lnchide pe boierii, care
Vl"(l\au să plece, ln casele lui Dinlru Golescu de la IJE,lvedere din mar-
ginea Burur eşti lor şi nu lntlmp!Ator el law o $erlc de clilAtorli In
eceastâ vreme, cu asentimentul lui Tudor : la Vădreşti - 28 mart.le,
la Cîmp!na (din Ploieşti av!nd pl ~a) la 7 martie: şi iar.Aşi !a CTm-
plna , plcctnd din Bucureşti kl 2 aprilie<:I
La 24 aprllle J82l, Tudor V!adiml.....,u dă lui Dinlru o poruncă odre-
$8tA viltafului plaiulul Cirnpinii ,,să d.,. liberă t~re pentru un num4r
de vlte nle logo!Atulul Constantin .Golescu ,.avlnd nevoie~ Intru tre-
buinţa cas!l dumisale . . . . ca un lucru "" nu Mi.. nego\". Man: trumş!
!I consideră pe DJnlC\l păr\a~ „la răscoala Vladim irescului"U.
lntre 1812-1815 tot pe Podul Mogo'IQ&.iei, Dinio.i va construi un palat
traln.!c,fncăpător.acoperitcu.,tablAdefier"",ccva jucaunrol
important !n viaţa politid şi eultura!ll a României, • Ut prin activitatea
desf<l~urată fn el de Dinlru, cit şi prin tran•fonruorea Iul ulterioară Jn
palat domnesc. „Tradi\ia ne pă$trea •4 în toată lrăgczim<>ll el, minunarea
-oontempo:ranllor lui Dinicu Golescu, ,·az!nd clădirea fără scamă Pe care
~!~~~;": ~~iil~i/~~in~:"i':~;,i. ~;,:i~~~n=~n~~~~an:~

puneau Intre altele şi printr-un salon nemaipomenit de mare, Radu
Golcocu. tatăl sliu. iar li spus : „Frumos salon, IUul meu! Dar ru ce-<J
ol!-! luminezi? Fiul a răspuns cu adlnc ln ţeles: eu cl~desc pentru Yllto-
rime•<>. Contemporanii aritau cu m!ndrle casa lui, cea mal arătoasa
şimaiaprc.apede<"<'nlruloraşului '". -
Nu prin această minunare a contemporanilor a str41udt această casa,
d prin faptul, d „S<>ctetat<'<l !Herarll" !n!iinţatll de Din io.i Golescu,
"/Um, IIM ;.,p._ 14.J>. •

" ld•m, 113'1 „pi. t :Z, 1131 no•. 11, lMO lanu.o.rl< 9, !HO toMuari• H '1 oprni• li
;J,~Ed=n:~i to~i;.'91.Mutq<u, .u,..e1. mll!<or• •!o t.i.co.ld _..14„ dl•
~~:-~€::~1~ :.:·:~~= ~B:'" : c::·::::·,;: 1:..1':

„Korl Mar" /,.,..,"41'1 d<•J>U n>m.\nl, Uilura Acad. B.S.R. Buc. ll>M, pq:. li„
"EmilV!rtoou,P11!eM„oo>l<1"""1<nct..t•«"11C.Bu<.lm,pq:.XXIL
" Emil VITtoou,op.clc.,p. XXII.
„ Jd„„p.XXIV
fon F.liade Rldul<'SCU $1 Stanciu Cllpă\lineanu la Go~t! tn anul 1827,
"'a o reluarea <el<'I dill. Braşov din 1821 , H t„ gch<IUW! <IC(l!o. Jn easa
lui Dinicu se ţine1u adunările _,;.,,lllţi!. Acolo şi-a clUt gramatica fra-
lelc 5Au lorda<:l>e, lot loCO!o i;e citeŞte ş; a 1ul EUade. To1 ac-olo s-a
p..c< la Cllle redactarea prim('lo:r :ilare d in Ţara Rom&nc~l : Fama
U pschil, scos !n 1827 de I. M. C. Roaettl fi Curim.tl Române&<! redactat
d e F.liade lneeplnd cu anul 1829. Tot ln aceaslf ead Elladc lş! citcftc
primele traduecrl din Lamartine . El. "a llCl"le mal Uniu; ~Golesco
ou\'r!tleo vas1... u.lonsdeaonpalf.ls a un easlnont1lonel. a unbl-
bl!othcque ....""· ·
Gole&CU era un m are Iubitor al muzicii Lliutarll sll, ca f i a l părinţilor
"ra u vHU\!.„Orchestrau...carea)UC11tunrol~bit5ndezvultarea
gustului muzical .. . .. a stal la baza formlrll primelor 1>0astN! muzici
mJUtare o..ganluitc dupli lnfilntarea armatei pimllltcrur"
La etaj, s-a de6clils o llbrirle de cltre Walbawn, cc se • "'""iase ~u
Wintcrhalder . ln a>drul llbrllrlcl $;!ana un cabinet d<' eiti~ a ziardor,
r<>vlstclor ~l carţllor fran\UZ<'Şti şi nem\"$li. Era „un ]U<'l"\l e xtraordinar
•a fi vb;ut mulţlmn persoan<>\or ce se aduna tn """l !oca! ţi setea
o0ucare se aronca a.upra g....,telor strainc.lndorinţaeeu de1tept<1
afund de a se ţine in coren\ul politicii din afarl . .. . . :p se vlzu o
:u~=~~a~c~"i;:'~l:C:~~r'ai:.~m!1~r_'lau oa ""mperc sau sA
După moaru.a prematurii• lui Dinicu la 5 octombrie 1830, copii săi
mai mari Ştefan şi Nicolae, copleşiţi de datorii. lulndu-5e după indi-
<:aţla lestamentad a i.atălul !nr, v!nd la 21aprilie1833 acest palat -
Sfatului Adminl!;trallv, °""'deja, era inslalat ....,]o „cu chirie de mai
lnainte ,.,...me" "°. Avlnd aproximativ 2â de înclperi, pal.atul ad.'lpostea
„Sl'rviciilc admlnistratlve cenu-ale ale ŢArll Romt"'-"ti, aproape \ot ,,gu-
vernuldeal\ldatA""·
La s flr,l\lul anului 1837 """ ln p:rim3vara urm.lltoarc Alex=dru Dt'ml-
trie Ghica Voievod u schlmbll destinaţia lransformlndu-l tn Palatul
Domn""" !n lnţelMul ~'t'Chi $1 larg de Cur!<' Domneasd. Su<·dnt tre-
c!nd ln revlslf, putem spune d acelaţl p.la\ a 8e•Vll Iul Ghe<>r~hc Dl-
mitrle SllxM:U (!8'12-1848) e1 „palat de tcrcmonle". La fel pe timpul
tul Ştlrbel ln sffrşit, Cuza VodJ educe simbolul unirii tot !n oet!Sl
P8lat, unde a.-eau sA S<: lnUlnease.li supt .,,.,Jqi acoperilf Moldova şi
Muntenia, li umbra plini de dNi:05te de \8d a lui Oiniru Go!escu• ~.
La 18~8. palatul este sediul Guvt'T11ulul provizoriu ln cuc Ştefan Go--
.lacu era membru al gU\"tTnulul şl ministrul j115Uţtci, Nicolae Goll'SCU
- m inistru din nluntru ş; Apoi locotcrwmt domnesc, iar A. O . Oolc.'SC'U
- S<:etetar a\ guvernului. La ~ln~le gu\"l'rnului parUdpau toţi mcmbrll
" /~Id.<...
:; ::'i~;r~~1":,,_a:,;.•~~~ I M.-..1 de tnorle a o...uiu.r B""uretli, p. w.
: ;::ii:.· xxvm
-'" fdf m, p.XXX.
romltetul;,i <evolu\ioMr din care mal făceau parte do! Goleşti . Radu
C. Goletcu şl Alex. C. Golescu-Albu. ,
lnrurajat de rezultatele exeek>nte pe care le ob\[nuse prima şroali
mixt.li [ntemelată la mQfia sa din Goleşti. prin s trlldanille unor pro-
lesorl !luştrl ca: Aron Flor!an , l ElladeRAdul~ DlnlcuGol....cu, a
vrut sll lnfiinţeze !n caoele sale de pe Podul Mogoşoalei o şa;>11l, un
fel de institut numai pentru lete, dar moartea sa a survenit !nainte
d e transtornareaproicctul u ilnl a ptă
Nu ,..te lorul aici pentru că 5paţlul ş! timpul n-o lngllduie, sii pre--
zent.llm activlta~ Goleşti lor din 11en<:n\îa revolu\!ooa rllor şi unioni• -
Ulor. Ne ll)Ultum!m, ln con...,,lnţă, oii semnallim doar clteva lucruri. Atlt
fraţii Goleşti (Ştefan, Nicolae, Radu şi Alexandru) copiii lui Dinicu
Goleocu cil ş! vim! lor Alexandru G. Goi"""u zl5 Negru, !!ul lu i
lordacheaujoca tunrolacU\• [ nperi """8 prepaşoptl5Ul,peplancul
tural !ie ln cadrul Socie tăţii Filarmonice, !le mal a les ~ Aoocleo\lel
Literare . Fără lndoia\i sint membrii activi al „Frăţiei", oare avea un
pronunialcaracterpoUUcrevo!u\lonar.lnprimAvara anulu!l'48stnt
membri al Comitetului revolu\lonar. La 17 mal, din ce! 14 membri ai
Comitetului revolu\!onar sini cinci Golqti - mai mult de o trei me
din ~t Comitet. ln Comioia Ex"C\ltivi era şi un Go!esru - Ale-
xandru G_ Gole..:u - Negru. ln timpul revolu\l<>I el ~A un rol im-
portant nu numai prin numllr, dar ş i prin Ideile ş i funcţii l e pe ,are
le au. Partea cea mal important.I. şl cea mai mare a actWită\ii lor se
d,..!ăşoar lln primulrlndiaBucureşti
O scurta oprire numai la Nicolae Gol<'Scu. lnsărcinat cu izhucnirea
revoluţiei ln Bucuretti, buat pe masele populare care lnconjoarA Pa-
latul domn"5<', f"l propune domnului oă sub&::rle „Corutttuţ;a"
teazl Usta noului guwrn. După aceea e dUll ln triumf de masele popu-
dic-'i-i
lare, ru murici, la domiciliul $.lu'".
M-am .oprit la acest episod pentru ci de aici provine, poale, dorin ţa
1111 de a-, ; depune aondldatun de deputat !n oraşul Bucureşti. Buru-
~tenii n aleg ca deputat al lor ln Adunarea Ad-Hoc a Ţării RomA-
nf1U. al ci~l vlooprel!edinte va fl, precum ş l !n Adurtarea Na\[ona!A
dini859,l861,etc.".
"Doctorul Carol O.vila, pl'in clsătorl a eu Ana Racoviţl, nf"poalA de
!ild a Iul Dinicu Golescu şi a Zin~ii (cirf"lB dupA revolu\ia de la 18411,
la Intervenţia generalului ţorl5t Liiders i s -a refuzat mai Jntii reve-
nirea in tari şi apoi şederea la Bucureşti, intră tn neamul Golcştilor.
Dupl căsătorie Ana Racoviţă D<ivila, preia sarcina de directoare a
Ail.Jului tn!iln\at de so\ul 5ău remarclndu-se prin prÎ"'"P!'re&., pasiunea
!n munclş! mal ales prlndragootea cucareM"ocupl de orfane. A<0ell$tii
muncll esteîntrerupUlprintr-omoar ten.lprasnlc4:iJstupid4„.
Flul lor, Alexandru a rămas celebru ,aUt prin drama sa ist orică
.•Vlalcu VodA" , cit şi prin activitatea "" o depune ca director al Tea-
" N•col11e lorP, lnMl4B""""''lul ~ l.p, :14'1

" Rominul, an IV, nr. 9, :i:l/J.ll.I Ull ol an V, nr. n--+1, 3-< a prill• 1801. p_ :IOS
::·,~~-:~;;'. Ptttlrarl O.vita. Di~ <i<llO 1! rouJ1>0«knfa lu; C• rol Do•'il•,
::;~le~a\ional din Burureştl şi "" director al P'O?riei companii
Vechile ca... ale Golcşti!or, din SC<'Ol<'le XVI-XVJll aşezate !n Ma-

halau.o G<:>le<culul ce awa 1n l718, 86 case"'. le-a li$a\ la 2 !ebtuarie
1815 Banu Radu Golescu liulul du mal mare Nlco!M. De la acesta
prin lpotecatt ajung la 1819 ln mlinlle baronului Sachel1rfo ş! apoi
- muli mal Uniu - !n s tlpfnirea ~intelor Brtncoveneştl. Pe
locul v1'&iior case a le G'™"tilor e clidill IC\lm - spunH Emil V!r\Qllu
ln1937 - JU!lu!DomnitaBfJ... $7.
Hanul Gol8C\llu! se afla llnji <>tielc bol('l"eftl fi~.,.• MXOlil de Fotino
„printrecele~ptemar!hanurifiribl...,.lcl".
FTa\!i Goleşl! au avut case pe l'odul Mogaooaiei llntl blS<lrlca T abacu
pe caN la 10 lwlle 1881 le-au pus ln vlnure „prin mezat" 111,
Printr<! cmorme bucureştene alt Golcştllor d1lm ' bisct!ca s r. Nicolae
din ~l•r! pe oare ,,la 8 martie 17SO Anita, f iica riipo::u.tului Radu biv
vel Spitar Gol<"SeU o dă mitropolitului N~U" fl b!S<ll'ie& S!. lc>an
cel Ma,..., „11i..i ref iruUI de Constantin Brlncoveanu lilnd ctitor pe
atund, probabil plin Leunlenl şl Jupan R..:lu Gol"""' biv ""! ccmis
ca.... 1apar1.ela<:heltu!alr•
Dflcll, ln """" "" ne J)l"Îvqte conliderlm numlrul otrlzllor "" poartă
numele din acest neam ca ... tislăciitor, tt<!dem totuşi di ar !l bine ca
pc viitor 0 1tradă din Bucureşti s.ll ~·te numele spătarului Radu
Golescu şi alta pc al lui Al..-xandl'\I G. Gol=-Negru. E pkal de ase-
menea d numele uncl strlz! "" oe nume• Ştefan Golescu a dlsp.'irut,
ln t imp ce •-• mentinut numele •lrtlzll ce-l purta o ne~ti • oa de
sorllcălltorita cu El!igllamGr&nl.-Zoe
Şi Zoe Grant a fost animata de ""'1timente umanitare, du nu "" com-
pară cu ma,...le rol jucat de Ştefan Golcscu, unchiul el, ln islllria mo-
dcrnA11RomAnlcl.,
ln Burureşti exioti de mult o statuie a Iul CI.rol O.vil& ridicatA ln
11103 "' ln f l \11 FacultA!U de medic!M, tl una a soţiei $1.le Ana 1n fa\&
Azilului Elena Doamna 1 ciirei dirnctoarc a losl.. De asemen~• pe bule-
vardul Dlnicu Gol_. de unde lnttpe 1tnda Baldovin Pftdlab, Jncl
dintre cele douA r hboaie Hi ridicat o statuie lui O!nlru Golescu, ln
care ii.par ~l cel patru Iii •I sii. 0 11pl lnlorma\Ule noutre Inedite lll
ace.1rnonume ntn-1 fostîn•U1tU••l nlciodaU1.Propun,cu11Ce&SUlocWe,
ca ln pr!mivaTI anului 11172 Comitetul Munlclpel 1J Culturii şl Edu-
c:aţiel Sod.allste tn colabora"" cu cel 1lml!ar al Judeţului Arg('f sA Iacii
a<lt'!ltlucru.
'" lonneoeu-01°"' os>. •11- p. ~11.

" EmllVl.....u,os>. <it,p.UI.
"11om&nulnr. l lot,&n V.Tflt lunl<lllll,p. loCM.
•1onnet<u-Gioo,op.t1r,p.:ios.
•1oon<1cu -Gion,op.clt, p.l-lll'T
=:Cn::':i1,~ ~;~~Edi~~~~~!i!,! Mu~lul C<>l<1U
Le.GoleJlien l' hisloire d e Bucarest
• u leurdo u llrHoodllleo
~ mlmo, l'orllde """1!11110 lff n<imbttustal ~li ... "' 1„ nomt>nu~ o!l a b!; - ~
d f mocro 11 ~ueo"'p.---.
m ••11alondeoi0~"""ceu e .,,eien n • tamlllel'<IWnlllne.lnoplrioe d 1 -
C'„ t '"""'!!Xii l ~ de la vUlo do lluoornl
~":;,~'" ._,..u. ~"'"''"'"''" Uolo, <n analns momoola, • l'!Utoln d e
SECŢIA II istorie modernă
şi contemporană
•1JClllUOiT:ifl11AflIINLll>"TA""N'f11UUlflltS.
EVOLUTlA l>D<OCltATICA AO""'Ul.111 •llCllllQTf DK LA ""1ltl:4 l'IU>«:n„,TU.OJI
Pil<AINZil.ICL.ll--
&TllucruitA.tOCIA'-'. „J>OPUU.Ţ'II!OO ""'UL UIBuctl KEf'TllNADOllA11111lAT„T1' „
=~- ~-D.l:_,,..l<&AKICt.OU.TADU<BllC~TllNAPOllA,;,,OIA.
">"""fl'IILI' COWll~ OIN P..... IN ORG..,.,:U.Ţm..IC >rnNCrr'OIU:f'n BUCllltQTnlg
~·--~ •.c.a.
CONTIUllUTIA MUJfCrTOIULOJt DU< BUCllKQT:i LA AmlMAftl:4 .... lr<aPllLOJI D1: 011-
0ANl%Aftl;" DJ;: Lll..,.A A PIO()LrTA1' ...TULUI DIN JOOllAHIA IN ANII.__, ...
.ŞCOLl"IMIC.\ULABUCllPŞTllHPR<IUlJO D ECENllALltSECOL ULUI >=
llOCl ...... TllBuctlMŞTU<llNB<»rnALUPn>PO<Tlt.U..0.UJllUA.PA!tTU>llLlllCO!O •

HCVDITIUtVOLV/"IDNAJ<INllOMAJ<LA.0•••"IO- ... •Orlo l...,.
BllCUKEITnll.,Dll'OltTANTCEr<TRllM.Lll,..,.,..l"l:MTJIUCJ<LU;Up.Ci
OPINl.APUBUCA•UC~~A„AŢADEPllOCESULDINDEALUL&Plllll .
AUCU PŞTl - CAPITALA.11.U"OLu;roHAU„OKGANIZAŢULO•"LUPTSLOJIWIJHCl·
AC1'1VITATLo.0ft0 ......... ŢtUP.C.•.BUCllIUtfT:i00t.n<OITAINKll:<&U:LDJ:ll<TOllm A

PAATIDULUICQWllN,.... A W"'°Aftll NAT.,,..O.LKll DUIOCllAT:iCIO DIN ROW.\NtA.
-Of<A.SllL B UCll•QTI<:i:NTllULPIVOTAL~A ltO ANTIFAXJSTl:DINllO>LUU"'
BUctlllEtTl - CENT11UAL-CA11.UDEM>LIDARlTA'111 NATJONAL.\ AP1'0LETAIU„T11•
LOCUL•IJCllRQTIL.Oft1HCADftllL"'AM1N"TAllJLORPOLll"!CIODU<IKlllANIAINMU•
,NULCJtLUIOJ<ALil·-ILUBo.IWONDU.I.
BIJCU•llBTll-CENT1111ALINUPT1J!RlllHBllUCflEI A .... „AXI0'111DINAll0urtl-
-~At.>:INIUUCTll'!NAT10NAt.0:ANT11';.ac,.TCOOL!ND?ftlNDOCll-~
ASPECTl:Dn<LUl'TAllAULO•PEN"nlUIN$TAU-..U:.0.0-=Ullll:VOLIJTION".U-
Dal(>01U.'nC(WITlHOU„"DO:WO!OITllATJl)
::';,~~:,nAŢn BllCUltQ'l'D<E lN °PltOPAOAllE>. 'TUNŢEI 11 CULTUIUI IN
r>UVOLTAft~OKGANl:tA'!'W P.C.11. BllCllUfTI IN ANII ftlt\'OLVflE[ DE>IOCIU.T
MARI A HUMlNIC·TECLEAN Bucureştii şi laşii
în lupta pentru Unire
(aspecte documentare)
Bucu~UI şi laşii, capitale strA\·echl ale ţlicilor rom.Ane. privite din

punctuldev..ie.-ealluptctpentruprogressocialşinaţiorutl,pent:ru
aplrarea existenţei fiinţe! noastre na\lonale, şi-au completat, reciproc,
de-• lungul istoriei, configuraţia spiritual-politic.I romAneascll.
Dialogul viu lnt.:e .c:ele doul capitale s-a accentuat ma! ales ln epo<.'9.
modernă e Istoriei noastre. dnd_problcmatica oociai-politicl. diploma-
tici a ţarilor romilne devine ma• complex.I, lnte<'es!nd ln primu! r!nd
~~: ~;~~ progresiste !n <=area şi ronso\idarea temeliilor •talului
ln anii 1856--18Ş8, plini de acţiuni eferve=nte, revoluUona..,, Burn.-

~lil şi laşii. prin cei mai devotaţi patrioţi pentru cauza Unirii. au
stat sub semnul celei mai \ntensecirru!a\ii a informaţiei politice dintr-.o
parte !ntr-alta a Mikovulul. A""asta ni se pare a li o caractcrl$Udl
aactivit.lţiiunlonisteşlareoprolundăsemnlf!ca\le.politicl,repre
legături,
zenttnd punctul culminant a! unor vtch! contacte, Iuiri de
"'llabor!ri,!ntrajulol"ătiln1.receledouăţllri.
Jnepuizab!Jele surse documentare ale epocii. dar mai ales corespon·
denţa particular! cu caracter politic dintre Iaşi şi Bucureşti, ne aduc
ln lumin~ aspecte ale strlnsei colaborări între ce!,, doul capl.lll.le. l ndl
!nalnte de Uni..,, se em!ses<' părttM că oraşul BuC\ln'ŞU va ri capitala
statului naţional unitar român. dar eu deosebii.I delicateţe faţă de mol-
doveni, nuseaccentua ldeea. D!n contra. lntr-o-·~alu!Dioni1ie
Pop Marţi a n cltre Gh. Magherudin 1857 l~I ghea ecou părerea, destul
d e risptnd!U, ea dupA proclamarea Uniri! Hloă (se) uneesel ambele
divanuri,caprincipiulesp:rlrnat!M\i-l facă !apU.Sprealncung!ura poate
d.,,teptata jaluzii a laşilor ln contra Bucureştilor - (lucru acum la
lnceput delicat) - !li se n>Uneascl ln Fcqanl sau ln alt loc, cu coln\e-
legere reciproci ... • t, Toate considera\Ule de ordin pol!tlc, dec! lnclu&v
şi propunerea reunirii - se Inţelege: ru caracter temporar -li nu eu
rangdecapitală -!n Focşani aadunirilor, D. P. Marţian doreştcsl
f!elmplrl4[\e„rucapilcluburilordinla.syşi~ti ... Desunt
bune sau greşite . vor rel!ecta ş! d-lor şi nu"" va arăt& Umpul. dar
elUnunepoatăimputanegUgeatadatoriâ".
;,,~i;:,.;~1 =::.\e ~.!~c;°!ii:i.2,h.~W,"J.!:.~Z,:14~1\~

(Jl»-Jl 51/,Ed. Ae&d.RPR,19'1:1.p..311.
A"""'°şi opinie despre rolul lnainta t al laşilor şi Bucureştilor ln lupta
pentru Unino este •m\inuUI şi de A. G . Goleseu ln 1858 e!nd scria cu
deosebit patriotism lui D. A. Sturd•a: „J'al eu beau me dlre que nous
~::;n~~· 81:':,~:i ~'rn:onc:~~o~u~C:'::, laqu'iem~t~,::;:
arUref poli!iquu d'un &eu! et mEme poys (subl. ns., M.H.T.), dont la
ooeurb.atlraunjourăFocşani"'·
Un fir roşu al cortsponden\el dintre laşi şi Bucureşti ln aceşti ani tl
conrti tuie oon tinuasub!in iereanecetită\ii strln11c'rlirda\lllorderolabo
rano dintre for ţ e le unioniste moldovene şi muntene, activfnd un amplu
>«:himb de informalii, păreri. sfaturi şi hotărirl. ln toamna anului 1856
I. L Filipescu ,..,nea la laşi nu numa! ca !nso\itor al zia ristului englez
Crowe, dar şi rn mls!unca luării legăturii di=te cu unioniştii mol-
dovrni. a discuUlrii mijloacelor şl formelor care să oondudl la o lnţe
lell"re comună asupra punctelor principale din programul de luptă
pentru Unire'. căci. ad!iuga O. Rallct într-o scrisoare către Chr. T('!l,
.. astăzi este timpul să ne cunoaş\('m şi $.I d!sparJ hotar...le re ne des~
part fără să ne mal desblne"'· O. Rallet,a<:E'St .,suflet al naţie! române"~
~um avea d.·l numea!;C!i M. &rghiescu, ne oferă o chinle$enţâ a gln-
diril politice a epocii cind afirma dl „aslăti glndlm, rngetAm şi trebui
s1i glndim şi să cugetăm mai romaneşte dectt totdeauna" şl !n acest
"""" .,trebui să ne punem ln relaţi e mal ad..,;! ru fra\!i român! ~l să
asistăm la lucră rile cc a r mai face România privitoare la tmbele ţări
„uatlngiitoarede modllicaţii!efirman u!uJ" •.
D!n rlndul unlon!ştllor munteni, interesantă documentar <'Sie corespon-
denţa lui I. B4!ăeeanu şi Gr. loranu, care ofrră lui V. Alecsandri şi
M . Kogălniceenu adevărate tablouri ale silua\iei politice din Bucu-
reşti: .... . le in<:redlnţez câ Bucureştii nu pre• •lnt dispuşi să \iii:I
multă socoteală de simp&tiilc pen tru Ilirei ale principelui caimacam. Am
ronvingereacA oridt de apll<ător ar fi g11vernul. munten!l noştrii se vor
pronunţa pentru Unire"'· Dar sistemul de presiune şi intimidare prin
destiluirişian>stări,ld"entlcdecicaşilnMoldova.nuaveaaoupra"nio
nişti\ormuntcnld""!tu n efectcontrar -!ntărire a !ncrederliln cauza
Uniri!: ,.Si <= aetes de brutale immixtion dans une question de
consc!ence Jnt!mJdentquelqucs til!des, !ls ont l'avantage d"allumer chez
Ies autres une „deur qul ne s'~telndra qu'avec leur vle. Nous .wmmcs
d<!c!do!s6fairenotredevo!rcoUtequecoiltcetnoll!l!eferons"•.
P atetice chemări la rc.olvarea !n comun a problemelor polit!ce rurente
lansa M. Kogălniceanu ciitre 1.1. Filipescu. rer!ndu·i concursul pentru
;,,,.~.J.ulA.G.Coleocu<itr.oD.A.Stunlza.Buctn... ll,l,114d"":"l!S. !~
:~~.!:'.lp.D.l6'1: Stunlu ellt'e C. llurm O&Zakl, Miei.'*n~ 28 noornbrll dt<
: ~~lu! M. _,hi...,., e~ t<e Chr. Ttll, ~! . 1/19 oel 1351. Tn op. <11 .• p, 52'1.
;n~~.":. ~ ~·;fl•t eătro I. Ghica, lq l, 1$-lO ""'i/2'1 mal - 1 iun ie 13s;.

;n~.\"i,. Gr.lonnueltroM.Kogilni<Mnu.Bueuro,u.Zllul!o/5~-a.1856.
:..Se.:11':":"':'ulul I. llllkoon~ <li."'° V. A!e<„ndrl. Hucu...,tl. li,31 a~ II!.$.~>
anularea listelor el<'Ctcrale din Moldova pentru Adunar('a ad h<><, fal-
sifiMte de Uimlklimia lut N, Vogoride, sul.liniind rolul laşUor ln miş
carea unlonlstll: •... car n-oyez-mo.i ce n'e.i pai d Bucaren, mai< d
Ja.uy que ~"Olt,.., d'eid' la. wa.ndr que•lion• {1ubl. 111~ M.H.T.j•. De
asenwnea, l<>n Gh1<11 era solicitat aUt de moldoveni, cit fi de munteni,
-.1 plrlsHsd ln1ula Sam111 ,1, cu C\lllDOC11tu-! tal~\ dlplomMlc, sA
meargă la Paris ln preajma deschiderii conf<.>rlnld europene. ce avH
sA discut<.> şl situ•\la Principatelor : „Acum e Umpu\ sA siatomlclm
unlr<.'9 dintre rţii. C8 sA putem a)unge la cealalti • . . sA ne organizăm
!n linişte, dC!lvl l"lndu-ne resursele materiale şl morn!c . .. Grabcştc
de> n venl !n \arâ •. ." '° ; „Commenl dans eettc lmmense luttc naUonalc
que les Prlnclpa.nt("I'. O()Utlenncnt. Ion Ghyka scralt-ll. scul A ~·en t<•n!r
do!giW? Jc sal& quc VDUS avri. falt d"admlrablcs chbscs A Sam<>i; mal•
A l'heur<! qu'!J tsl \"Olre place n"<'$l pa.& IA; cil<.> dolt ~tre au milieu de
nous . ..""
Convlnscrea fcrmA c! ,.n""5 1<>yons unls comme oorps politiq•J<! tout
Butani que nOU$ le som"""' d~jă par lc S811g el par Ic coeur" '1 dau
rorespondcnţel dint,.., Ja~i fi Durort>şll caractttul d<.> adcvaralt' progr~mc
de acţiune pcntru rcalitar~a ldulului romun. lnlorrrtatia poliliol schim-
bată cu re~ularltat<.> dintr-o Cl<pitalli ln cc!l!altl are un conţinut larr:
de la <lt.-msscarea uneltirilorcllim.lcAmlllor („ . la prer.s!Oll moral<.> que
Vogorid.'s exe,..,., ~urle pauvn: Molda\•le ""t do. beaueoup plus terrl-
b\e". "tous nous horrunes marquants, tous ce qu"Jl y a d'!ndependant,
d"honnf.te, tl'lnte!Hgent. d"• tt.acliC i son po.ys ont ~I~ raye<". "1), la pre-
unUI,...,. amănunţit!i a "iluaj.iei p:>Jitke (Hlle vroiţi sA şti\i ee se petrec
la noi In <><a.ia alegerilor nu pulcti afla d<'Cil scandale ... In seun
pretutindeni C\!\•io!en\e. b:ităi,•ilin\i şl viclenii""; „Situa\iac foarte
gre, diei <><h!i din afară •lau la pînd;'i, la fleeare mişcare ce lr. pare
ln !avor • li rădio~ !n rnnlra n °"'"trli" " l pînă la irnp;'lrt!işirea b>lCurii!or
recip~ C\! ocru:la v<>t!irl\ Unirii ln ambele Adunlici a.d .hoc (,.Eu -
M. Scrghie..:u. n.n"- - 4i Iratele Dolinllneano eram l'ă V<'nim ma! de
timpuriu dar lra\ll romani din sora noastră Moldavia n<N! oprit_ ~a să
sen.;m de rtpreun tanţi ai României la m,,,.... zi de uYz!, fl •~ am
Io.Id<.> 1&1A cind $-au exprimat pentru d!E'stl• de viat! a nS\iei
noestre"").
~~~:';i~ul M. KOCllnl<Nnu cl!re t. I. Ylllflt*Cll. lW . •.10 lwilo 1• 17. !n
" Scr.toal"ft M n R.a\l<\ <11.,..1. Ch~ Pano "1t au'" 1851. 1n "":cu.. p. ne.
" Scrlooor<a lulM.KOCllnl<Hnucllln! l.Chl<a,IW<U1eJtl,2tl011./P fobr.l854.
; f!:E
1no,,.<tt,p.349
~:. M. Kocfolnl""'""u <l"" t. I. FIHpeocu las!. 29 mal./IO lwile 1117.
"Sc'"'-t•lu!nRl.Uet<t...,l .l.Ftllp<Ku.la>~lî.'H IUJ1lelSSl,lno,,.CU..
~;ii;~~~~~~~;;:~;::~&~~\;r;~~=;!n~
»Su<>GOcoa l«iA. I'>onudl!re/\_ C.C olncu, 1"'1.ijisde<. l~lo"l!- dl.• p. •~'
lnc&drulece<torcuprln7,;\\e>are infonnaţii politi<Oe dintre capitalele
<Oelor două principate ni.ta numeroase d~te cere etestă n=ttatee mei
mult d<'C!t stringentă a cunoaşterii, !n mod recipr<>e a etapelor luptei
pentru Unire. Din acest punct de vedere ni se par semnificative cit.ev•
documente, Intre care o scrisoare • Iul D. Rallet eatre generalul
Magheru" !n care infor ma\lile acestul din urmA s!nt apreciate nu
numa! ce nişte „acturi Insemnate a Istorie! lmprejucărilor din urma
princareautrecutşiaresămaltreac' blatanoastratari" ,darHfrn!
~'OT ,,„.„; d ~ 14m><rire fn "-'<'bile !ucr6ri alt noa.<tu" (subL n s., M.H.T.).
Convingerea şl hoUrlrea ci trebuiesc rupte orice mAşti ale uneltlrllor
reac\lonarc care ,,sa at!nge acum de viitorul nc>0tru. de păstrarea. cel
mai scu"'pe m01teniri", dar „cauza ne e dreaptă", face ca prezenta
Ieşenilor să lie tot mei frecventă ln Bucureşti, undedealt!eleraşl
sediu! comisie! <0e!or şapte puteri europene. Mărturia neobo'litului Rallet
.,..te edilicatoano: „Am fost şi mă duc Iarăşi peste puţin la Bucun:şli.
~'fe '~:~ :::~ril:'':'re~il~\~e J~~ni;.',.';f~~ f.:~mns~ :.r~.~
Tot in 1857, fa !unie, cind o delegaţie unionist.l din Moldova mergea
la Bucun!Şti sil µrot estne în la\ll eomislei europene îmµotrlva mll$urilor
el<'Ctorale discriminatorii a le lui Vogorlde, V. Alecsandri !Acea un ape l
d!dur~călreunioni$liimuntenl,prln I. I. FUipese•1,pentrubuna pri-
mire e fratilor lor'' · La fel, c!nd A. G. Gol~scu venea la laşi ln octom-
brie 1858 ce...-a găzduire lu i D.A. Sturdza pentru a nu st!njenl actl-
v!latel dln casa lui D. Ral.le! care, ln acele "°nd!ţii, era „un vral cercle
~~~i~~:i~~ r~~~~~~. au~~~~u:n i~;~\~iei~tas:,or~ aF~~i 'rf::i~
electorale.„avemtimpdeaneln\elege" (cu unlon!şt!imunten!-n.ns.,
M.H .T.). Convenind asupra modalita\1! de trimitere a corespondenţe i
l n t7e<0eledouă capitale,l.Malo~roaglJ"'D.A.Sturd.asil oes ta
bilească pentru o perioadă la laşi, ca astfel ,,s.I mă lnştllnţa\1 des de
tot ' cefaccti",iar „euvlivoi\ineaufaltdetotcursullucruri!or!n
Bu.cureşt!" 21 •
unioniştilor munteni era la fel de activ
Faptul cil t l Interesul din partea
pentrutot.,.,., acesepe~ a tn Moldova,\ncap italaa<Oe$teia-nu
cleu vl,·ant al. ml""1'1l unioniste - este dovedit de o serl1JO&re a Iul
l. B.Uăceanuoore solic!taunajutorblnesclui Jon Ghica pentru diverse
acţiuni aleµar tideina\ional.e. !ntrecareşî "unvoyagcenMoldavle"t
une toum<'e d&Jb Ies dix-<ept dist rictş sont non molns indisµen ... bles~"
ln general, ln preajme alegCTl!or pentru Adunarea ad hoc a Moldovei
a existat un susţinut interes al unioniştilor munteni pentru tot ceea
:.
!~~.;~ ::::::„:~.T<~~ l~:~~;s:; :T.~:
;~1wv.AJO<Sa11drlcltrol.l.l"illp<O<\l,Iaş~lWllellSl,!n01>.~
~~:"'.,;'"'e1:.~1p.~:iic;. Gol""'u <l ""' D. A. Sturdu, Bucu..,.u, :i:t oct./11 noemb<.
!~= ::i : :i-=u·:::~: :·::~B:::~;:fi:t li:„ =::

ce se !ntlmpla la lati. Un gniP"'j de compondenţe .....mnate de I. Bllă
eeanu cuprinde iunlinunle semnificative d!n vl•\a polllleA !~ană ;
:~~~~ai;" :1e~"„~er.J~U.~t0~~1lp':.~ig~onal~:~:."ri~~
Moldova, lntrig!le reacţiunii de aici lnlre<:lnd chiar $i „Mlsu:ttle Par!-
1ulul" de Eup..Sue Zl, du mal alttttte s ubUnllll ho\.lrfrea rnaselor
populare, lntrunte cucel mal prcgres.1$Ure~u.nţi al sll, sAlupte
J)Olntru re-U:ure. Idealului de progrft social $1 naţional: „Une pro-
tesU.tlon &lgn<le ~ 6.000 ~Jewiurs ... vlenl d"t-lre remJ&e, au it eom-
mlsga!ru ~r sll< molda vcs dont Mav,..nl e l Rallet. SJx autres d!s-
lrlcts sont en lrain de.. ~un~rellacte.l.ep.1rtlunlonlsted<.'clare,
v oulolr 1'1bl.tenlrenmasscaux,.<lecUon1 qulaurontUeud'aujourd'hul
en ~ jours. C«.tc dl'marehe pualt avolr falt une cer talne !mpron!on
Sllt ceu.x des membtts de la Commbs.lon . . . • 11. °""flre ecoul ln Ţara
n omaneaocli • er.erglcclor .cţlunl al~ unioniştilor moldoveni ave m <>
mlrturle !ntereMJ'l\.I • lui M. Koplnl<:ffl\u, <.'<'l caro! „dHende une
cause pl"" vitale~ rum &plinea D. BoHntineanu, $1 anume cil partiuni!
lu! Ştirbei şl Bll>Hcu „vor lucra contra Unlrel, pentru cil el sini spărie\l
de moldoveni,"" l<:m rk ningăo li de capaci10!e.1·noa.str~ (subl. ns.,
M.H .T.). Nu crede el eugcrn• "":
A u existat şi gnrutli\l ln ,..,Jaţiile dintn: cele douti """'tre ale mişcării
unionlste,clicl nutotdeauna s.-.a ..,~llsl..,menţinli legăturl!e strtnse,
nutotdee.un•a existalowtltatedevederiehLar incedrulJ)'rlidcina-
ţiolUllc r.suora unor miji"""" şi fonne de rezolvare a problemelor din
programele de acţiune politicii. O.. la laşi, D. Ral!ct observa cli ,.ne-am
lupt.at flrllrezultat cu fraţii dln J"tom;l.nlaeasli-1 f...,.,mde nua proccta
$inguri br.sele reorgan!zllrei din lăuntru. rnlicar a-şi presrurta misia şi
a aproba P<l ale nD11Stre""; iar din Buc11reşU. I. Bala.,.,anu scria lui.
V , Alec.andri ci unul din numerele ,.Stelei Dunării- , prin atacurile
la adresa ca!macemuJul Al. Ghica face un real deserviciu mişcării unio-
nist~ muntene, dar ,1 lnlernclor caiuel oomune româneŞti "'· Dar, astfel
de greul.li\!, de reproşuri amicale n u au lezat cu n imic rela\llle dintre
ee)e doulcapita.le.
Un Hani puternic al acestor relaţii l-au constituit ,1 presa unlonlstl, pu-
blloi&\!ile l$lorico-poliUce,~aucil'eula1 lnte11s !n ambeleprlnelpate.
0
Cons!derind pl"<!H ,,IOU$un poinl de vuc lt<Jp <!lev<>- ". M. KoglHni~anu
:t::-*Xs.:;;.~1'~~rEZ:. :ifut·~:::~
Sctl_,.. ·lull.Bllkffnu cAlttl.Chka,BucumU.~'lwtl-,llullo!8'1. ln
:~l~J M. K<>P!nJ~ <tltt D. Cou<llnl, B..curetU ZOI IMI' f- . IM*.
=P~lZ.: ~: =1.::::-.~;.;h:-- . .:::.::.·=..:t8· ,~~""I~'··,~/~~
;. ~lu! M. Kodlnk=u - C. Noart. I„~ 19/i l - · t~n. 1n 0,.. dl.,
a \înut sil ridice . .Steaua Dunării" la rangul de tribună polilicll a celor
doull principate ln lupta pentru Unire. Despre eficienta practid a unui
asemenca· ~iar ne vorbeşt e o Kri.OOro din Bucureşti a lui I. Băliccanu.
care-l roagll pc V. Alecsandri: „lnondez-nous de numeros de la Sr""'1
Dunarli, cnvoyE"Z-cn A tout.es vM oonnaW...n""s paMl_.es, prl-sente!. el
li ventr. Ce:t u" noble journa!M"' (sub!. ns., M.H.T .). Dar pentru buna
informare a acestui jurnal al Unirii, M. Kogălniceanu solicită inlen•
Bucureştilor să organizeze o corespondent.A regu\aUi" cu ,..,.Jacţia, ca,..,
sil fle \a curent cu tot """a "" se lntimpJA tn Ţara RomAncasdi"
Corespondenţa activii dintr., laşi ş! Bucureşti cr!stallzet1ză opţiuni poli-
tice <le str i ng<-n!ă actualitate pentru · pcri<lllda 1856--1858. Cele d tcva
exemple citate ne demonstrează că , pr!n reflect<lrea adecvat;} a roali-
Ui\ii epocii. scrisor!le MOh!mbete Intre moldoveni şi muntrni constituie
preţioase fragmente document.are dintr-un mare tot care oo numeşte
mişmre unionista. Aceasta readuce în coordonatele activităţii P"""tl""
aleepocii,dup;\mornentul 1848. rela\ia dintre naţional ~i;~: afk-
marea penonalitil\ii noa•tre na\ionale prin a':'tonomte ş! Unire. _reor-
ganizarea burghezo-democratica a ..X:ietAUi pri.n adoptarea de leg>, re-
forme şi lormc institutionale caracteristice VlC\ll modeme. Acestea erou
şi obiectivei<> majore ale programului ,P'"!OPtismului, llmitcfo cronolo-
gice ale a=tci mişciiri fiind. după opinia mai multora, 1829--18~9
Avlnd tn vedere aceste doU<'l motiva\il. raportul mişcă ri! unioniste Ială
de po.~pti.<m este raportul practicii fa\ll de teorie, .,.te concnotizarea
pe planul luptei politice ş i sox:iale a idealurilor paşoptiste . ,. _.. e de
remal"Cllt că ln momentele de teru<iune, cînd miza nu mai e un detaliu
&&ualtuldeordin,ulteorici.clîn,Jl;şicxistenţanaţjonalll,!ncazul
revoluţiei 1848 'i ln perioada Unirii. deosebirile de vederi rămln ln
umbrll, pa.ţopt iştii găsindu-şi unitatea. cu un admirabil patrioti.m şi
o pcrle<0tă sudură, !n planu! acţiunilor practiC<>"" · Acest admirabil
patriotism carea adunat la lm loc pc paşoptl , \il munteni şi moldo,·enl
lnm~area unionist.:iaonora\<·apitalelc '-"'lordoU<'l tă ri, conferindu-le
nepieritoare merite !n realizarea Unirii. E drept că motiw' obiective
ca:ourbani,are accentuaU,ovia\ă economleă,comerc!ală mai puter·
u ică, venituri mai mari. buget mai important au impus !n 1862 o sin-
guri capitală: Burureştii '2. Aceste motive au lool recunoscute şi de
/I.I . Kogălniceanu care, după cum aprecia mai t!t1.iu N. Iorga, dcŞi era
..l'-'4"•n prin tradlţjlle de fam!lle, proprletA\lle, Interesele sale", toltl$l
""decl ară „hotărit şi elocvent, într-un frum°"' discun, j)<'lltru Bucu-
TC!)tl"""· Dar în stema lor Bucureştii au preluat -~i tot ct.'Ca ce ronslituia
va l oareistoricăd i n laş! :oameni,idei,fapte
~~~~.;~.· „i::::n:l:nv;. ;1:~:~. :;::«1~210 :~1;85~.:

;',f~11~.~:.,._'1 = 1 1;~~~~~. li:.:~:.~,, ';"~"'s~:°t;u 'tnt=iv"':i~:
~ia"~i:c. rn..,_.., w- lhl.,.„11;io.- d;~ c<I• ....,; """M 11 ... ,,..„ p1...i"'
;1i.1< ...... tn.l:d.p<ntn>llteraU1rl,Bueur „t1.IMll,p.„3.
~~:~·a1::~u~~I~~,•;;·,~',~· o"'"' pol!ll<: .i ..,...a„„r, Ed. fundotiun.H
Bu.,._t etJa..y la lulle pourl'Union
l:• ul<tur, on oo bu.ml..., utt mo~I ~tttaltt. """"' utlllot, p.-ni.. d„

.._„ tt0uv•U on llaloon OYflC la lune -
f#<llloe<ru ru.,.,<1eoPr1""1PouO!s.
un i - - - ot vdoQ..,. 1>•>11<
Deo„do<u:tlon<l<....,..iePo\tlolialne-ltlalenl u!mto loomolda•os~ l„
;...i;:,u.~~ ~9;. l • ~!ode de l a pttporaUOtl du P'and ~ Polltl<1ue du ş „
:;:_~":.=:.:Na."":!";:=...:..~ 1:-:„::;: ~!.,!..';'~
';'n:r,.• ,I!"'i!"'vfu~:: s:= :.,:,':':"!,~~~"':~~ ~~:...__...,• 10
AURELIAN MOTOMANCEA Evoluţia demo grafică
DR AGOŞ BUGĂ
a oraşului Bucureşti
de la Unirea Principatelor
Române
pînA în zilele noastre
Dezvollar<'a oomer\ulul dup.:I pacea de la Adrianopole (1829), dnd ..,.

desfl!nţează monopolul \Ul'<'.eSC asupra Principatelor Române ,1 oomerţul
devine liber, atrage dupA sine.aglomerări de populaţii !n qczările ur-
bane, ş.l lnd~bl ln principale\eoraŞe ale Ţări! Romăneştl precum şi
lnuneleponurldunA""'e·
A1leSt proces de aglomerare a populaţiei , în oraşe, 5-a amplilicat, mai
ales, în a doua jumătate a secolului XIX-lea, ca urmare a lntensl fi cărîi
comerţului şi a d"1:voltărll meşteşugurilor. Cu dczvoltare11 capitalismu-
lui ln Romănia, după Unirea Principatelor, după anul 1859, populaţia
oraşului s poreşte continuu. Creşterea numărulul dc locuitori, în a doua
jumAtate a sec. XIX, ln or~, 5- a produs atit prin !migrarea unor
Jocuitoridlns.ateleaŞ'-'Ulle !nlmprejurimi!ecentrel<>rurbanc,c!tş.lprin
stabilirea a unei tnsemnate păr\l a populaţiei venite de peste Carpa ţ i.
Din ~ datel e" recesămîn tului din 1899 r"1:ultă el 240/o din popula\ia
~~n.::;.":'~;i,~.:O~;r• din aceia a Olteniei este formată din locuit<>r:i vcniU
tn acest sens la rocensămîntul din 1899, ca să dăm c!teva exemple,,...,,
constatat di, ln judeţe'le Ilfov peste 13</t din p<>pubţie era vmibl din
Than•ilvania ; ln Judeţul Brăila 400/o, în Prahova 22,5•/o- Rcşedin\cle
acestor Judeţe, oraşele BucureşU, Brăil a~ Ploi<'Şli la care se adaugă
Craiova ş i Ga la;i, care au jucat cel mal Important ro! !n producţia meş
tcşugAreasc!i şi tn comer\,lncep!nd cu a doua jumătate a se<:olului XIX,
au foiit centrele care au atras un mare număr de oameni
Creşterea m<'<lie anuală a popula\ici <>r41ulul Bucureş ti ln perioada
1859-1899 de 3f,J'lo, nu a-a putut realiza deci! pc seema imigrilrl!or
depopula\le,d<'OO,..,....lnperioadaanllorl6&1i--1878 sporulnatura! a
cUn<>SCut un deficit de 15.600 persoane; !ntre anii 1878-llUl\I sporul
natural al <>nşulul Bucur<'Şti a fost de numai .°JO/o. iar în perioada anil<>r
1889-1899dcaproximativde5,8'1o l
' B!jl MlreM: 0.1UOrca„ o<<i<! .... I" ~«hM <-t I" IMml"" .„„..,..i„t<kn'
d!„1'!111tilfJO,lnRttCUo!mt"'11lGnomilelR""'4"kl.
°.:v'i!:'. ~'-,i.~14::.. ~~. ;:":!'w"i~~.-iu o -14Jkl ""'''""" mori 41" R.P.R
La lnceputul """°lu!ul XIX, dupli date e<timative pe baza hărţi! ni"-'$t!
din 1635 3. ln Ţara Rom:lneasd trăia o popula\!e de peste 1.478.000
~~~!~rild.20/o din a""ast.11.Populaţielocuia în oraŞ<' şl

tirguri. restul de
89.8•/o trfua în m<l<lml rural. Dact urmărim cvo~u\i.a demografică a
orB.'fului Bucureşti. în raport cu <'<'lelalte oraşe. constatăm eli marea
llllljorltate a oraşelor fi Urguri!or erau mici, multe dln ele sub 1000
de locuitori. Numai 5 oraşe : Bucureşti, P!Oio>$ti, Craiova. Galati şi
Brăila dep1iŞ<'au 5.000 de locu itori. ln ele trăiau peste 93.600 pe1·so1me,
adică mai mult de jumătate (61.8•/o) din popula(ia u r bană . Toate cel~~
)alte centre urbane erau simple tirguri în care schimbul de pre.duse
jucarolulprindpal!ndczvolt a realoreconomică
Schimbăr ile intervenite !n structura economidi. în d"""niile 3-4 ale
sec. XIX prin !ntenslricarea comer\ulul. d<'1wo!ta1ta, ln e<>nt!nua!'1', a
meşteşugurilor, creşterea producţiei agricole şi apariţia unor industrii
uşoar e meşteşugăreşt i, pc scară mai largii, au dus într-altele La creş
te!'1'a mal rapidll. a n umăr ului populaţiei !n Or8$ şi la o evolutk mai
&CC(!ntuatAaunorcent..,urbane.
Astft'l, fixarea capitalelor la toate judeţele mllrglnite de Dunârc. ln
oraşele aşezate pe malurile acestu i flu viu. ea să"" poat! •uprav<';(hca
mal bine hotarele de sud ale tării.a 1051 ractorul prindpal care au fllcut
ca„ !n scurt timp, numărul popuLa\iei acestor Ora.Şe. devenite ""ntre
judeţene. sa crească fo" r te mult în eompe.ratie cu ceea ce fuseserll p!nA
~~:::~.deoarece !n ele !ncepe sll St' dezvolte o viaţă economicii mai
De 8$Ctnenea trasarea unor linii de dreula\!e care aveau sli lege Bucu-
l"Cfliul - capitala \Arii - cu Oiiava prin Piteşti--Slatina-Crmov.a-
1"""'1.l Severin; cu~pevaJ.eaPrahoveişicuMoldovaprinBu:tău ,
Rlmnicu Si!.rat. Focşani a făcut ca oraşul sll,., dezvolte, sub a<pecl
demografic. mult mai rapid şi o dată eu el t(>llte aŞO>zllrile ce,., gilseau
de-alungulae<>$\orcăl.
ln AceBStă perioadă Bucureştiul înregist rează creŞte ri mari !n număru l
populaţiei. Fiind capitala tării şi avind Giurgiu! ca un a,·antpost la
Ourulrc, ca.., lucreaZ<l. acum rriat mult penim eJ, lnccpe sa sc desvolte
ati\ aub aspect economic. dt şi social-politic mult mai ..,p<'de. ln com -
pa raţle cu .,,,lelalte otaşc"
Spre Bucu,..,şti se l nd rcaptă acum. din ce ln ce mai mult. atit comer-
cian\i, meseriaşi ~l oamen i de afaceri din lntreaga ţaril. cit şi din unele
state din Europa Centralii, ca şi un număr mare de agricultori din satele
din împrejurimi ln cit, la 1859. populaţ i a BucureŞtiului depăşise 100.000
de locuitori. La 1859. llnul Unirii Principe.telor Române. peste 35"/, din
popul aţi a urbană. din sudul ţ.'irli eu concentrat.li. ln oraşul Bucuretti
Datoritll mişelirii continuă a populaţiei. !n secolul XJX, de la sate fa
oraşcdarşiasporuluinatural.popu laţiaor~lor.aŞ<'ZateintreCarpa\i
;,~~,1;..~~',~;::"!;";k~i,"~~~;~%~f'lui C. C. o;,,,_...', Prl• <lp.,.!• Rom~u

' l n h•rt.a russsd d. ! S3' „„ pU>.Otl\at nlln\irul do familii. pentnl 11..,.,..
r~;lr~~;..=:$;~:~:;;~~~~,=~: 1~~~r11:-:;:ur:!'f~~:
şi Dunăre ajunsese la pesl~ 740.500 \ocuiltlri, ceea ce inseamnA o creş-
tere de Pl'Sle 2 or! mai mare fală de anut I BS9.
Ca urmare, populaţia urban! ttJ>rt'Zenta, la sfirţltuJ secolului XIX (1899)
::,;il;!'.ncei 3.903.000 locult<Jrl al
leritar!ului \Ari! dintre Carpati 'ji
ln 80e$t concu111 demoirran„, populaţia oraşului BUC\lttţt! a]u"<lc de la

121.731loc:uitarilnanull859.la276.178!nanul l89'9.
l n sero.lui XX creştero nuntantlui popula\iei OT4ŞC!lor <.'llt.! mult ma!
mare dedt ln • doua jumitate • l(!C(llului XIX (t7'/1 fa\f de 291/1) ;
acestlucrualăculcaraporluldinln!pop.11atia urbanlf!rnral.ă!<!lie
lnlr-o ccntinul llCh!mb&tt ln lavoatta popula\iei urbane. ln sec.<>iul XX
pe li"<lii lact<Jrul mlgraltlrlu t'ilr;, a jucat principalu! rol tn ctt:Şteru
populaţie!. s-a ad.luga1. !a OTaşul Bueuttţti. i"<liobatta unor localiliiţi
din a propicrH lui ca ul"11laN! a exlindetil ~ului, ln ~t fd numai
!n anul 1930 au losl troente la oraşul Bucureşti IO«lltă\il car<- totalizau
e\.700locultorl.Lf. a""5U.flp1" s-auadllugat, evldent. ,i sporulnatural
al popula\!ei.
Dar <:'11 privire b creş\erea num.U.UW popula\ioei urbane inclusiv - a
Maşului Bucureftl. "" distingtte: ~-tn oecotul xx•.
l.Pcrioada189'9-l1Mlclndpopulaţialnttglstttaza.!n g"'1eral,c~
\ett!cntă,liirA„lturi.
li. Perioada llMl- 1948 ci11d creştcrea populaţiei urbane ~-.te foarte
:~~::~\~r.din principalele eentre au lleăderi lnscmf\atc în nwnărnl
III.Perioada 19~1 969,perioadaepocii sociali$te,ci11dwlnregis

trffZllcelc mai mari cn:şleri în populaţia urt.anA,datorltă dL'Zvoltărilor
<.'COnomice a tu\urOT cent:rclOT ~i lret-..-n-a ln rlndul oraşelor al unor
l~lilăţi industriale,""" ttnl:re ru funcţiuni admillisl:rativ politk-,,
!n prima perioada la oraşul Buror<:<;ti ~le!"ea modie anuală a popu-
l•ţi ci pînă !11!94lalcotde62•;1 ;înl><'rioada anilor 1941- 1948 Ullcu-
,..,~tiul cunoaşte o cre'jtere d~ numal 7'/ o cea ce ir.scamnA dr<:a 7.000
Joc..,,!tori pe an; eel mai mic •por lnrei!i•t.-•t ln """°lu! nostru.
!n perioo<la a 3-a. pcri08d.\ du~ 1948, perioada epocii sociali•l<', dnd
se porneşte la reconsl:rucţia .....,..lor şi indus1rlaUzarca sociali•t:t a \Adi,
pupulaţla urbani tn general şi ~il ln special lnftg>&Tl"l'.uâ t:rl"ll-
ter!, medii, anuale, deosebii de mart datoritii sporului nawral r!dJcat
dt 4l 4porululmlj!ratorlu.
Intre anl! JIJ.48-1969 sporul mediu. a nual. al populaUel ~lor lnu-e
Ca;pa\l 4i Dunln! - a fost de 31.:!0/1 adldi de pesţe 1$ (lti mal mare
dedt tn perload.\ anilor 1941- 19<18. Cele mal ,,...n cretteri IHU tnro-
gistra \ !n or1.$Cle tn care .ww dezvoltat ln!oemnaie r amuri lndustriAI<!
si oare au atrasunn\lll\lrrnarocde forţide munci. Pearuoamb1u oro.·
ş.e\oo-. eearnal~~1tteanwntntlu!popuie.\îei,totale,ocuooa.»c,
cviderl1.oraşulBUC\lreş1icupest.!41$.000,loeultorio::oeaee tt>«O':intl
uo $pCO" anu!ll de 19'/ o- Aportu.\ cel mai tnsemrw.t 111 ~ !"'ri<><Kli
\a avut mlşc:ll<ree mign>torie, Dupl anul 1949 """"' stabilit ln Bucurefti
pegtie350.000delooult.orive>iţidintoatepăl"\lleţAr!l.
Oraşul~!oentruluri>en,datcrltlrohllulpecare--lde\lne,den
Unirea~loraoeiadecapitallaţiril,cufunclli~
lnviaţa~lclşl"°"lalpol.itlelapoporululnoinruaCUl'>OllCUlttle
mal mari creş~ ale numll'\llui de !.ocuJţt;rj &Ul tn sooolu:I XIX cit şi
ln_..,.luJXX.
La totalul populaţie! urbane dintre Carµa (l sl Dunăre (adld raportat
la oraşele aşezate ln Oltenia şl Muntenia], Bucureştiul deţine "2.1 45,SO/•
dlnpop.ila\îe.
fnlnchelerea~Ur:llpeeareofacemcupr!vlrelaoraşu!Bucu
reşU ne oprim cu dteva consldent,li, Ia lmigrlrlle, ~ .... u produs
ad. OraşulBucuresll a atras. rum era şi firesc, cel mat mare num!r
depopulaţ\edinto&lettgiunileţărll.
Dlnoeipe<tel.366.600!iocuJl>cripeeare-inumlriB~tiilarecen
allmlntul din 1960 nurTUticca 36,80/o slnt loce.lnicl. adică ln cifrt rotundă
502800lorultori,larr-estulde63,2•/o adiclipesle863.800sunt'·enlţiln
Bucureşti!ndlfer!le perioade.
Peste 363.000 loruitorl s- au stabilit ln BurureşU lnalnle de 1944; Iar
dr<:a 460.000 dupâ această datll (pentru un num.ar de 39.800 locuitori
a i Bu"Ureştiulul nu"" cunoaşte data s tabilirii lor !n cap!talll).
Cel m.i mare flux de populaţie, sp,.., Bucureşti, este !nreiistrat 1n pe-
rioadaindustrializării$0C\aliste•.
~=u::~. ':ar:~~;~!~." ~a ;.~~~JoJ'°~;~J ':~l~t

ln Burure:şli,dinlntreagaţarll, aproape jumlltat., - 416.300 (48'/o)sunt
'"eniti din Munten ia; iar dintre nceştia mai mult de jumăt.ate (aproxi-
mativ 220.000) sunt venl\i din iona decimple a IM'.t'Stei provincii, ion!
mai pu\in industrialiuitA, ln comparaţie eu alte regiuni ale ţării
Trandorrnarea •oelallstll a agrkulturll şi lndeosebi mecanizarea mun-
cilor agricole, "11re !n 'z onadeelmple s-ae xtins petoatl supralaţa e!.
au !.!rut c:a un numllr Important de braţe de munoA 5' rAmln! dis-
ponibil
Multe dintre braţele disponibile s-au !ndrept.at spre marele ®ne şi
şanti...realeC a pitalel.
Aşa~ explic!, de ce num&l după anul 1950 •-&u stabilit ln BuCUJ"l'f\Î,
dinzona.dec!mpleaMunten!ei,pesU,llO.OOOlocuitorl.
Moldova ocupăloculdoi,!nprlvinţaaporlu lu lpecerel-aavullaeref
terea populaţie! oraşului Bucureş\L Din aceastA parte a· ţari! sunt veniţi
ln Bucureşti peste 133.600 locuitori (15,7•/o); unne„A Transilva nia cu
pe-sie 103.000 locuitor! (120/ 0), Oltenia cu aproape 87.000 l<>CUltori (100/ 0),
Dobrogeacucirca24.000locuitorişiBanatulcuaproape l3.000locultori.
Acesta esle aspectul demografic a! Bucureştilor cercetat pe linia lml-
~i~~~tu~1151°:~c~~~~~! ~=~o~„•i:!i:! !~"
pentrupopulaţiadlntoate provlnciileRomAnlei
c:=;
Evolutiondm.og-r• phlquede llvUlede O..ttre11I
deplliol'uniond~ prlm:lpautCs iu"<lu'• nosi@urs
Le d.fv~enldocomm«eed.,..leoPn o Roumalnf;_. l otm!Ofd'Andrtnoplo

UHll)o ;\IUR..,rb«i1.owo11·&oer<l!..,.,.,,\ du nombredei._..uon<1ans 1„
$TEFAN IONESC\J Structura socială
a populaţiei
în a doua jumătate
a sec-al XIX-iea
Analizastructurli..,.,ia1eapopulaţieî o„şuluÎBucureştllnadoua)umll
tate a secolului • I XIX-iea contribuie la cunoaşterea evo!u\iel societlUî
rnmAneşt:linlf'!'lenl,pMltructaoeotoraş,o:apit31.laRomAnieidinanuJ
1862, a fost cel mai ma,... centru U?ban al ţării, a cunoscut o ronstantl
~te"' a populaţi ri , a fost cel mai de seaml centru politic fl economic
~. ln consecintA, cel mal de-"" centru al luptelor clasei muncitoare
După rizboiul pentru cucerirea independentei (1817-1878) devine cet
mai mare cenlnl economie a l tAr!l, aici lllnd ""nrentrate cele mal nume-
r<>a$f! intreprinderi industriale, marile bănci, marile Intreprinderi ""mer-
clale ş! H•<letăţl de asigurare Şl de <Tedit (ln anul 1878 erau !n Bucu-
reşti ~9 tntreprinderi industriale, pentru "" ltt anul 1900 d. f ie 178 !)
Desu,uraree procesului de stratifi"8re a • ocictălii romAneşU, ln genenl,
'l a celeibucureştene,!nd~l,afost e11putin1Aln a douajumll~
această peri<>adă asistăm la crearea
a semlulul a l XIX-iea pentru ci în
statululron>Anmodemunilicatşi!acurerireaindependenţetpolitireşi
econom!re. AstJel, s-au IT<'<ll rondi\iile n...,,,sare pentru"" societatea
româneas râsăsepoatăorganizape~realit.lţiloreilocal e, specifi<e.
Iar dintre aceste condiţii obie<:Uve menţionAm reforma agrară din 1864,
"8re determ!nll mart disponibilit.lţi de bra\1' de muncii pentru industrie;
legea pentru Inrunjarea lntrod~rll Industriei zaMru!ul ln ţanl, di.n
1873, care a făcut poolb!ll trdllnjlarea fabrlcilor de la Sascut şi Chitila;
l egl'apentru!ncurajueaindustr!e!naţionaledin 188lşi,lnsfirşit,legea
brevetelordeinvenţ;e,~v:lneşiea inavan tajullndustrleJn•\lontle.
Prinleg!uirtcareaufncurajatfarmarea şldezvoltareaindustrielnaUo
nale,ceadetenninatşiapariţlaproletartatulul, s-aaju~la'1itua\ia cl
o societate de lip feudal să se transforme, !ntr-un tim p rerord, doar ln
clteva decenii, 1ntr-o..,.,ietatede Up e&pita!!st, ma1ta moşierime şi !o.-
:s~t~rl~~~~~:riie~;:~1~:t~~nl~d,lnres~~ie "':x~:'oa~~r=p'1uS1.f:"~~
a&istat , i la d esfăş urarea procesului de transformarea clasei muncitoare
dinoeta..dfn.siM,lnocla$1lpentru•iM.Ast!el,prin con!runtareamun-
citorlmll cu realitl(lle social-cepitaii•te ale orlnduiril bu!'flh,..e, prin
greve, prin activitatea cercurilor llOCiali•te s-a ajun• la lnfiînµrea Clu-
bului muncit<irilor din Bucureşti ln 1888 - forml superioad organiz.:i-
tor!că faţă de rereurt!e soc!all•te - ş! ln 1893l a !nfl!nţareaPartldulu i
social-democrat al muncltorllcr din Rom!nia. lntr- un asemenea cJimaţ ln
structura sociala ' • popul.a\lei oraşului Bueu reşU lşl f..,._ loc, din.ce tn
ce mal pregnant, proleţatlatul. A.ta se upl!Cll de ce, ln 1888, ln zilele
negre ale rbeoalelor tlrlneŞU din Judeţele megî...., Ilfovulul, muncito-
rlmu bucureşteana la a Utud!ne demni şl fennl, spr!j!nlnd justele,...._
~t~~~::!a ~~~ d~~:iclndu-se lmpotrlva nedreptl\llor sociale,
La sftrşttul ~!ului al XIX-iea, oraşul Burureşti se dtua ca număr de

locuitori printre centrele urbane europene eu o populaţie medie. Astlel,
/~~11io~"'71;';,~rl~l:::.at1::!ie8 ':":~1u\::"~icf8~ ~fuctt:
Bord... ux ş! Frankfurt pe Main, care numirau, respectiv, 274.611 locui-
tori, 256.906 locuitori şi 244.611 locuitori, ln timp ce un mare centni
european,Genl'\la , aveanumal87.9261ocuitorl.
La 31 d<"C<'mbrle 1899 oraşul Bucureşti nu.mln 282.071 locuitori, !Ari
popula \!& flotanta, şl Inel 3- ~.000 locuitori care, din motive diverse, nu
au fost recenzaţi. Aceast.I. d1r4 ridlcatl , ln raport"<> numlrul locuito-
r!lor !nanul 1894- Z40.801 locultorl ,seexplictprinexllnde...,.hota-
""lor oraşului ş! prin!nce!Aţenlrea multor stcălnl, vechi rezident! ln
Bucureşll. De asemen,.., trebuie să reţinem şl fa ptul Cil la .Jlrşltul seco-
1Uiu1 al XIX-I"" se a flau ln Bucureşll ş! foarte numeroşi români din
Tran5.Llv anla,alcirornurnArserldioa la38. 8&0, <11rca veaucetăţenîa
austrn-ungar4 1. •
Analiza staUstici a celor 282.011 Jocu!tori, dtl ":urnAra oraşul BueuttŞU
lnanul 1891l.ne aral4cldlntreaceşUa82.961 erau prolesîonl$Uşlm,,._
seria.şi Jar16.832 er•u lemei cu profesiuni şi m..erii. Adkă, d.in totalul
populaţiei numai 101.793 locuitori avea u pro.lesl l; de<i 36•/o din popu-
laţie tota!A a oraşului. fmpărţltă pe sex, .populaµ. oraşului număra
146.140 bărbaii ~l 135,931 femei, ~v ~ 1.8•/0 .fl 48,2'/o '.
!::.:;: 1:U :ul~~~3~:~u;::k:U::~'..~e%r1l;f~l~i~

5337 comercianţi) ne vom da sca..,. de u ltul cantitativ dar .fl calitativ
reaJiut de cttre popul•\i• ora.şuiu! ta &llrşîtul oecolului, ln 1899, pe
plan profesional ' .
'J1.uand...,kl1C al.,..,.,..i\Ollh<c>t„ltl1>t••lllWf f1J nt,BIJO\nf!LlllOl,p.te.

'"•"""'lot•lkll<•l"""""'(a,.,.,,...ft(,11163,p. 41
'Acat Alt ..... lltaUYoloolitall~COpl\looem"111co\le1l1DllloondudenU.dooci-I
oom-"'>cu- 11l do<lenol*"ln_,,„ot1aumo,lcf11p:ll• ol~
bllnt....,i..n la lncefrullll MC. al x1x.1 ... Din daldoo unei atau.uct '" v!.oUntol
Tl r1lllomln<tli,lnloo:nllU.!nMtullHO,-cl!naee.lano-ulnBUC\llWfU
~~ţt~4~~:[:t;f~!:~~~ă
olrimldarU,toplaJ>&U,ptlMartl,o~arl ~ <roltori4-i<>t.ol&l427br81 o. I<>
-.llrtll. comp&nla Eldarl-dulabo<rMtmpla:I nwnln l i membri, a Wlcorllot, li:
acova Ulot,22:a<OJoeorllortubllri.l':<V.A.Ure<hl&.0•-• Ti rll
R<l ... HflldllolflO,BuCW'<ftl, IA'1,p.'!.
Ponderea deînograJ!clle~lu! Burul'<'Şlidinanull863plnll!nanul
1899. cu cxc:epţie anilor 1879 şi 1880. cind popula\la este !ntr-o mic.li
ddere(ln1879,176.674Jocuitorl , iln l ll80, J76.H91ocultorl)e<teln-
tr-o c:onlinu.I cr<., len:. lntr-o proporţie ao vart..U aproximativ. lnue
J•/r -41/o'. Concomitent ci1 ~~- numlrulut l~itorilor oraşului se
cnn51aUi, ln perload1 mentionata, fi dcsf"urvt'll unul proct.• de $lra tl-
licau sociali a populaticl .,. unNn! a dezvolliri! industriei şi a u-
cena!unll c&pilali&mului. Se produc 1dicll m.al multe me1amorl02e în
"tn.n:tura soc!ett;U. dispar unele meş1e4U&url. proprii orlnc!ulrU feudale,
(ln l86l erau 73 oeapraz.lrU şl 39 <illfe ; lu ln 1890 ei nu mal slnt
1nrea!s traţl stali<lllc) ; apar altemeşteţugurl, proprii orrnudlrU noi, bur-
ghez.f. ce se con110lida etc. Astfel, deivollaiw. tnd ustrk'I mq !nlste a
Jmpus. !ntr-un mod tola\ ,1 nou. l"(!gltUCturarea popula\lcl orqulul. La
acnteno!rNllliţi M! &daus;:l eon~nţcle lor ooctale,pepl anrevoluţlo·
nar. ce s.. prodvc !n dnduriJ„ popula\lel, ca urmate • e "p!oattr!! eapl-
Ulist.ot. !n aceastt prl v inţl\. aparitia prolctarlatulul, dezvoltar..a lu!. e.<te
ooon.sccinţl\
Analiza oomparativi a numArului populaţlet OBŞulul Bucurqtl pe pro-
fesiuni !ntre anU 1863---1899 evldenţlW o &erle de r-ealita\! soclale ln
mlsurl .a eJ<pUee modul ln caro s-a 00.lqurat dezvoltarea sociel!ţii
bucureştene pep\.lnsocial.cum $-.u lidtldalobWllparte, din .,.,...c~
ri$tlcilc orlnduir!l lcudale tl cum au a~rut noile Cll\egOril $0Clale care
au determinat 11$C'.en~unea şi consolidare• c&pilallanuJul 5.
ln a nu! 1863"" practicau ln BUCID"<'Şli 45 de meserii, care totali"'u
6.131 mal.ţtri•i2.997calfe {- lolal 9.l28)oe lntre\irlN.u 38.799membrl
de !11tnllle. Dt> .uemen.,.. ln a""laşl an se practicau 30 feluri de comerţ
caretotall:tauJ.880 negmtorl'li l.457vlnzitorl(- iotal5.J37), ee .ln-
treţineau 18.~74 membri dl> familie. ln schimb. ln 1899 en1u [nc:adratJ.
l n apro:o:lmaliv 70 prole$iuni 101.793 locuilori, dintr-o populaţie de
282.07\l0C1Jitorl. Cifrele comparat.ivc ne indlct,. pe de o parte, o
creştere senslbUA a num.Arulul proleslunUor tl de<:i şi o en:ş\ere ocn>il-
hilă a nivelului de via~ a locuitorilor oraşului ln anul 189fJ !n raport
cu anul 18113. Aceasta n'fllilal<' rcine şi mai clar din f aptul el !nanul
1899 5lnt Incluse ln rt<:eT>Sllmlnt o ..eric de prot.,.iuni ee nu ap;ir ln
datele 5\atlf \lte dln 1863. Astfel. ln 1899 erau tn Bucureşti 308 doetor!.
127 larmaclştl, I~ drostu,11. 4 1 stomatologi. 631 lnglnerl, 470 avoCaţl,
12H prolHOri, 130 Uarlştl şi $<:riitori. E~ld<'ll l existau şl !n 1663 aS<"-
menca cotegorll de tibni profd.ioni.ţtl dar , desigur, numlrul lor cr•
lnd!lcront şi nu marca nld o pondere ln slatlsUcelc pe proles!un!.
•<Ut1<>1ollcl&le,1"'bll•
„..,,u~„ ~rJU „„,..
olp.16-TS; Latpenlr\J.~o !o
~~.',~~~:'!~~;..,:;~„.!'!';!;i: J!:<;:'. ~:-i;,~•,1:n:~~
O diferenţă sensibilă !n ceea c..
pdveste r idicarea n ivelului ele viaţă a
populaticibucureştene!nl 8 99Jn raport cua~ladin l86 3,ţinlndseama,
b!ne!n\el ,,.. .d ecre~numă rulu!pop0laţleldelaaproximatlvl 60.000
locuitori la 260.071 locultorl, o creştere adld de 75'/o. se constati la
numărul categori;Jor ..x:!ale care asigurau ali men ta~ populaţiei . ln
1863,s!nt 204 miicelari, 423 brutartşl slmigll, H 7 cofetari pentru ca ln
1899 sll fie, respectiv, 947 mă~lar!, 979 brutari'! s!mlgl!, 247 cofetar!
De asemenea, ln statistica din J863 nu este nici un mezelar, deşi Pa\ac
Jnfllnţase !nea din 18560 rudimentara lntreprlnde-"' de fabricat meze-
lurl,pentrucaln 18995lllletrecu\i77mezelarl. La tei, tn 1863,s!nt95
cafegii dar ln 1899 s!nt 142 cafenele şi 15 „industriaşi cafegH". Mai
elocventll eştc •itu.11\Ja în legăturii cu r<.'Staurantele şl drdum!le. ln
I863. s lntl403birturl şi41restauratoripentrucatnl899săfie,N!S
pectl\',l522blrtur!şl 119restauratorl.Lacapltolul!mbrăci!imintcşiartl
"°'edcuzcasnk:,c lf"' lesrnt şl mlii griitoe.re. ln l883erau688croitori
pentru bllrba\i ş i 93 pentru lemei, iar ln 1899, 2076 croitori pentru băr
baţi şi 1754 pentru femei. Dacă a"em ln vedere că <TeŞte rea popula\id
ln 1899,!nraport CUa<....,adin l 663es t e,a prox lmati,·,de7 Y./o. şidacă
reţinem dl număru l croitorilor este, aproximativ. de 3000/0 mai mare
!n 1899 faţă de acela din 1883, ne putem da ..,ama c!t se ridicase nive-
lul de \'la\;'I, b!nc !n!eles al claselor dominante ln primul rînd, în 1899,
l n raport cu anul 1863. La fel nu m ă ru l cizmarilor ijl al pantofarilor
crcştedcla924în186J, l a32 06ln l89 9.Sau:pAlă rieri craullîn!863 ,
dar 127 fn 1899; modiste : erau 37 in 1863, dar 133 !n 1899. Apoi lri -
7cri ~i bărbieri : erau 135 ln 1863 t l 647 ln 1899. În sfîrşit, statistica
din 1899 inregistrealll . nlcl mai mult nici mal pu\in, d'-'C[I 22 „fabrici
de umbrcfe- . Numai numărul blănarilor bucureşteni se mcn\inc, !ntr- o
oarecare măsură, !ntr-un ra port echilibrat în 1899 faţa de 1863. ln timp
ce in 1863. crall 335 blănari~ cojocari, ln 1899 erau 593 blăna ri , cojo-
c.ori ~I t ăbăcar!. C...ell ce ar ată ca ţi la sllrşita l secolului blăn arii bucu -
rt'1l<'nl, cu o n:puta\ ie europeanii lncă din secolu\ al XVIII -lea, dnd e xe-
cutau comenzi venite de la Viena sau Constantinopol. ş !-au păstrat po-
Zi\iile ciştlga\e de-a lungul unei exper!enţe pro!esionale cu adevArat ..,-
culal'<' . La f cl,concl udenli< OSteşl s\a\!stka privitoare lame..,rllleşi pro-
fesiunile legate de constrUCJii şi mobilier. ln primul rind se constată
dilnl899aparno!pro(<.'lliUnl;ant reprenorl şlconstructorLlnstatls
tica din 1863 nu existau asemenea profesiuni. !nsll [n 1899. erau 326
:,~~~i';~n~~i ~:;~:tr~~~·.:~mş~l d~~te~~m~~u~~!~~. dt':t ~8 ~~'!~~~
lnBucureşti 7l2zldarl,J'.l<'nlru ct11nl899slllie15J7_S..u:\'Ol"'itori
şi zugravi. Statistica din 1883 nu prevede asem<>nea proleliiuni insli în
1899 erau LJ77 vol"'ltorl·şl zugravi. Altă categoric prof<.'llionaLl legată
deconstructil:pietr8ri.În1863,erau ln Bucur<>şti96pietrarl!'"'ntru
ca ln 1899 sa fie 55 1 pietrar! şi >ClllplorL La sfirşi tul serolu!ul sln~
~:";~i·~;~ ~~I .,:'f:!un~~ ;;~~:~:ud:cm':~~~ i~I ;';;':~~~ 1 ~:~
!n
can\! ; !n timp celn 1863 erau 360 fierari în 1899 erau 2681 llerari şi
m«anici. Concludente slnt ş i cifrele privitoare la numărul tapi\<'rilor
şl plăpumarllor. ln timp ce ln 1863 .;rau 104 tapiţeri şi plăpuma ri , !n
1899 erau 290. Cu pest<> 6Q0t/o creştc numârul timplarilor. în 1863 erau
400 meşteri timplarl, ln 18~ e rau 2567, Număru l CNS<>rnicarilor şi a
gluvalergliloreste,de asemenea,lntr-ocreşterosubstanţ!aLl.ln 1863erau
109, pentru oa în 1899, numărul lor să croueli la 223. O cifră elocven tă
este...,.,.,aatinichlglllor. ln llmpce!n 1863 eraulnBurureş!l 56 \inichl -
g!l, !n 1899 erau 952. Diferenţa este extrem de sug..stlvl . Ea arată cil !n
1863 mai crau !n Bucureşti foarte multe case acoperite cu e>lane, ln Ump
ce la sfirş!tul serolulul, acest lucru devine o:> raritate. Toate casele, !n
proporţle de aproape IOQ0/ 0, erau acoperite w tabrn. Dovada o awrn1
lntr--Oaltăcifrlstat!st!oll:!nl863exlstaobreasl.laola r ilor :erau5
atel!erodefabricatolane;!n 1899numalexlstaniciunatelierdeolane.
Apoi, la sfirşitul serolului, sta tL~tica din 1899 î nrel( i s troaz.ă o profesiune
noul;agrlldinarile>rşia florarl lor,<:<:eaccnuse !nt!mpLl ln l863c!nd
in Buwreşt! este wn<>SCTJ t numai un horticultor elveţian : Louis Le»raz
caro Ul'ln8 lui Wilhelm Mayer, hortieultorul german adus fn tara după
1844 pentru amenajarea grlldlnll Cişmigiu. ln adedr, !n 1899 erau !n
Buwreşti 329 grildinar i şi florari. lnOă cifra cea mai condudcntJl pri-
vind stadiu l de ascensiune R burgheziei la d!r ş itul .,_..,olului al XIX-iea,
ne-o indică numaruJ birjarilor. ln 1863, erau 298 de brljarl în tinăra
capitală a României, penim ca !n 1899 numi.irul l<>r s;! crease! la 970
,,,.,.ceindicA,tnace laşi ti mp, şinumărul\ră•Urilordestradll . Or,!ntr- un
centruurbancu282.07lloeuitori,safic970trl.i•urlde s t radâdenotă
e xistenţau ne iburgh eziiîn p linaasce nsiun eşi av ute.pen trudi,sănu
uităm, faţă de anul 1863, creş ter ea numi.irului acestor trlsuri dcplşcş~
3000;„ !n timp ce num;!ru[ popula\lei cn.>şte, cum am ,·ăzut, numai apro-
ximativ cu 750/-. lneA un exemplll: !n 1863 statisticele nu in"'@listreai:A
nmnarul b ucatarilor pen tru c~. desigur, nu era importan t; ln !8~ ei
aklhiiescobreasll.idcsinestJltJltoarc,cul00 7 membri
Revelator este, de a....,menet<1 . .11:radu l de cultură al populaţie! bucu reş tene
la s!îrşitul secolului al XIX-iea. Pe de o partc, sc con•tală tu\ foarte
ridicat nivel cultural şl intelectual la o minoritate din membrii clase- ,
lor dominante; Iar pe de alta, un foarte mare număr de analfabeţJ ln
rindurile popula\iei. Astfel, în t imp '-"" ln 1863 erau !n Bucureşti 13
librari şi anticari, aproximativ 100 de ti pografi şi 26 l egător! de clrţl ,
~n_ J899 crau ln Bu cu reşti 64 librari (lipseşte n umăru l antioa rilor), 863
lipografi ,litogra li ş il63 lcgAtorldecărţl,cc.;!acepresupuneexist<>nţa a
numcroase bibliok-ci partiwlan:. Din """""' cifre reiese în mod dar ca
niveluJ..cullUI"&l al membrilor claselor dmninanl<! na foarte ridicat.
cultUI"a franceză execcltlndu - ş! Influenta ln saloanele bueureştenc. Nu
aceeaşi era s!tua\!a pentru maroa masa a popula\lel bucureştene. ln r!n-
durile ei nivelul instrucţid generale, al şlii n \ ci de carte ele m e ntară, oe
menţlnc foarte seăzu t şi la sfir şi lu] scrolului ca şi ln !!163_ Din totalul
popula\ !e!,de282 . 071 J ocu!tori,nurna i l56,358erauşt!utoridccarte
!arl25. 713\ocultor!erauanalfabc\! '. Ceea cenearatăcă .., men(.lneo
izbitoare de<>sebire intre nivelul de wltură al claselor dominante rapor-
Ut la acelaalmaselor lacgipopulare
Acum. in ceea ce priv"'ite forma rea proletariatului bucureştean, datele
statistice ne ind icii urmlltoarelc el~mente !n legătură CU &ilua\ia d!n
1863. Pentru acest an, statistica lnregislrefWl. numai exis\en\.l unor mc·
seriaşi al cAror numl r, !n afară de acela dependent de aUmentaţla pu-
blică, de<"ele mal multe orl .,.te foarte mic_ Astfel !n 1863, s!nt lnre-
g!stra\129 \umlnArarl fi •ăpunarl, 7 ,Junicri" 36 Postăvari, 27 holang!l ,
28 caretaş!. 38 sticlari, 39 !lcltuşi, 68 • rămari, 17 „bumbăcari", 26 ar-
gintari etc. adie! m"lU,şugari cu mici ateliere. ln 1899, situaţia se
schiml>il radlcal. Statistic• municipe.Ul lnreg!sll'Cază ,.munci tori cu bca-
ţe lc", ln carese Includ, blne lnţeles, munc!torll dln fabrlci, 11577 bâr-
baţi fi 2063 temei, adîcl un total de 13640 muncitori. La aceasta cilril
se adaugi ş! <"ei 158 lucrători din fahricilc statu lui. O..Cli comparăm
a«aS1A cifră, cu numaru\ total al muncitorilor pe ţară consuităm d mal
mult dc o treime din numărul lor lucrau ln fabricile dln Bucu~ti
Adie.I, în timp ce în toată ţara erau 22. 103 lucrător! !n industria Incu-
~~~~~„~~,:~·~·„ 3s9i!t ~~~'::~l t~~a\n:.,~~;:1 ~:î~~;~~8 ~oc~iăt~:;~ !~,~~~~

trlabucureşt.canllucraul3798 lucratorl
~~~~~r,;~~~'.i4~~~:~;~!~~~14~~~
popula\le neprodueth·A de aproximativ ll!0.278 oameni (dacă ~dem din
~~ r:~la!~ c".: !~~O~~), l~u~~ri,;.,~it~'. $i10112 ~91~ I,:'~~:,:,~ a~~
un total de 23.927 oameni. Ceea ce ne lndkă gravul d~-z.cchlllbru soeial
ln care se afla societatea bucureşteatlă Ia •firşitul secolului al XIX- teii.
A""as~ ".""ictate era formată, ln afar~ de lucr~torii din fabrk1 şi me·
l<(:riaşi, drn clasele domi nante, adică din vechea boierime şi m'*ierime,
transformată ln mare burgheiie şi din mica burghezie alc~ tuitl, îndeo-
sebi, din lumea func\ionarilor de stal, particulari şi comcrcian\l. Aceasta
numAra, ln total 15-153 oameni, din care func\!onarl publlcl, 6.156;
funcţionari particulari, ~ .307 4i rornercian\i patroni, 4.690. La ac.:astă
<ilra gcnerillă de 15.153 funcţionari şi romcrcian(l se adauga şi 5.512
militari, care alcUuiau cadrele oli(eTcşU din garniwana Bucureşti
TGate a~tc cifre dcmonslread că la sfîrşitul secolului al XIX-iea, struc-
tura socială a populaţiei orqului Bucureşti, prezintă grave Jnega l!lă\l şl
contradicţii.Ex!stau,deopotrivă , ociasaburghczâconsol idata şlun
proletariat maturizat a cirui prezentă activă în via\a societăţii bucu·
reştene se impunea prin toate formele dc manllestărl protestata,..,,
ln !nchelere,sc poatcs\15\inc, pe temeiul dat.clor statistice oficiale -
dirianii 1863 şi 1899 -că in această perioadă de timp, ln afarA de
o creştere constantă a numarului locuitorilor, •-au produs in structura
sociala a popula\icl oraşului Bucureşti tran.tormlri radicale care au
determin at, pc de o parte, lichidarea formelcr de tip feudal, Iar pc de
altoi, apari\ia f<>rmelor de tip hurgl1ez. Feruimenul este mal prc11,nant l~
si'!rşltul IMl'COlului al XIX·lea, cirul aslslAm lllconwllda"-'• caplta!i1mulul
şi Ia m11turl.tan'8 proktariatului, prin făurire• C'llnştiinţei lui rev<>lU·
\l()Jiare
L-.1trudure toeîalede la p:>p11l• t>on de la ville

de 8u<:an!$t d.n1 I• see<>nde m<>lll6 d ll XJ X ~me l~cle
lill pNn&ntcommo-<ledltcuulonltt<lonn• ....u•uquooflloltiln doo .,,,,...

1 "'3eo>llOt. l'euteur AMIJ'11Cl'tvo111Uond~pMq11edl•""""'u"'""'""I •
de laJ>Ol)uloiUonde.lll•llle<leBuo:-.eiurl•e• """coB<l""l°"'&l"'lfl""U••
m lw.ot>••„i. ronno1!..,dela~.L'l*vemt<l\du•tal>de.l'dde•le 6t
! ~!"::.1'7:...t;:."::"* „ ,. ~-~.:.~1~'!'~~.!"11~-.,,,&1«>
-
du<111pllallame do<i1 1" XIX ~rn<1l+<:le, .....i lo \<-'•'"'mat!on
En un l<Vbl- 11.... on conou.„-. on llalloll avec: la daMe ""'";,,.. buo• ·

....-. qu'l la fin du XIX-.0 olicle - d IUi i.. pro<tl&S"" de 111&1"'11ti<>n du
pro1-.t o:omme •u!„ du <lfve\oppmlmt • J';nd..,lrie de la .We de Bu<M...,
~,,:;:u1„1tapl)n)o<;maU•emmtunlien<lela,,..oductJont<>Uole<lel'm<lustrie
AURB.IA BUNEA Rplul politic
aJ Bucureştilor în lupta
pentru desăvîrşirea
statului unitar român
jl891-)895)' ' .
Lu.pia pen'lnl supremaţie I~ oiqn"lala MoldoYeî ,; wpitalll. ' ŢArii Roml-

neştt, a fost c!ştig•tl ln 1859 de cea dln urmi, i•r vlcto:ri• • fost defi-
111.Uvl ln 1862. Drumul BueureJtilor a continut t:rlumJal. Problem• ale-
gerll Intre doui or• ce fi-u fi revendicat~uldealicentrulvie\il
politice a sllltulul, nu • • mai pm nJciodatL Dlmpotrivll, capitala Ro-.
mAnie1 a f«<tn""""1'11\ cu atribuţii noi,.,. fiind ..,,.,.mu. for oindlldiiwr
nu numai al 1tatulu! rom.ln. ci al lntregl.I naţiuni, deci şi al acele! pllrţl
ce.., afla sub stăplnl rea monarhiei a115tro-ungare. Credinţa s-a lntlrlt
<lupii ce Romlln!a a devenit independ~tl. A f ost formulatl succint dio
redactorul primului coUdJanromAnescdln Tra111Hvanla, Ion Slavici. cere
adoptase ca dicton al .„Tribunei" forllJula: „Soarele românismului ,la
Sucure~ti ră.are".
Ultimul d"""nlu al veacului al XIX-iea a IO$t d~eb!t de fructuos
tn lupta pen~ d~!,,... unrtlţli Sta'lme a Flmn6niel. At:ribuţia •ta~
tului romAn, de • ~prljlnl şi conduce adivitale1 pentru desăVîl':Jirea uni-
tliţll pollUc.., are un teren pr!~lnlc . de manlfHlare. Capitala devine im~
µ!!cit centrul ce pola r!ze~:ză energllle şi emite totodată mesaje ce se
~fii lo:i:na \lunii, peslegranltelcpolltlce.
l n primii doi 'a ni un dlaloe politic se d"'1işoarl din inlţlaUva studen-
ţilor unlverallar! din România care tipilresc la Bucureşti tn 1891 „Me-.
mor!ulprlvitor!asituaţtaromllnilord!n . Trans!lvanlaşi U1111ar1a•, adre-
slndu-se publicului univers!tă\!lor europene. Cu •rgumente lstork:.. şi
<l.emogrdîce, cu exempllficlrl din situaţia cultuno!A 41 politici • roma-
nilor din monarhie, se demonstr..ezl dreptate• ceuzei lor, se !lustreazl
oprimarea la care 1lnt SUPUlll de reprezentanţii slatului dualiot. Nu lip-
""'"' nici evocarea unul element din peisajul Bucureştilor , s tatuif. din
1ata universîtiţll, B lui Mihai Viteazul, lnflptu\torul, - de~l de srurti
<I.unii, - al visului de unire • rom!ntlor, şi care eon•tltule - se arat.\
!n Memoriu - „un Indemn I• lupta de •pllrare a fraţilor dln Trans.11-
vanla" '· L& „Răspunsul" dat de studenţii maghiari din Clujl a venii
„Replica" studenţilor romt.nl de III unlvel'$ltAţlled!n V!eiu., Graz, Buda-
pesta şi Cluj. elabor• tă de Aurel C. Popovlcl ca lucrare c;i caracter
:ştiinţific, pe baza unui numlr tmprcs!onant de lucr4rl de îstorie, 1de,geo-
' M"'"°""' lhld....Jllor ~ioi-ril•rl '"""41iol p r i - 14 ........Jlo roma..uor dlA

~~IT~~!!:i.:!:..w.-._..1411,,_„toplnlmo
•t ••o•pte Ht,f'attt,lt33,p.111-1t •
~f~e p~~w;::i~, ~~= a""~~,~~!~u~ţ~ ax';~a\~e. 1 ~n·~~~i~il~
română. fran,,...,i, germanii,
cnglezA · şl italiană, iar pentru tipărirea el,
Bucureşti, a rontribult cu 40 .000 de franci•.
Liga Culturalâ, cu sediul la
ToateaeestemanifostAripotfi&cw!Qtitccaunpreludicl a ~acţ;une
ce se va df!S/ă.jura dupll prezentarea \a Viena , ln mai 1892, a revendi-
clrllor burghezo-<lemocrati"" a romanllor din monarhia dual!st.l. Dele-
ga\ia de 300 de perwane nu a fost primită de Francisc !osii !ar Memo-
randul a fQSI. remis, flr l a fi dti1, guvemului UngarieL I'Qpulaţia Bucu-
reşUJor nu rimine impa.ibill. In ""ara •ilel de l i l•,m ie, tn sala mare
a unlve..s!ti.i\ii, se \ine întrunirea de pregătirea meellngulul de protest
lmpotrlvaasupririi na\ionalefi dcsolidariure cu memorandlşllL Parti-
cipă rectorul u11ivel"$.it.l\il, Alexandro Oră.cu, preşedintele-Ligii Cultu-
rale Gr. T. Brâlianu, membri ai padamentu!ul : N. Fleva, P. Gridiş
tea nu, Em. P. Porumbaru, C. C. Dobrescu, de asemenea oameni de cul-
tură şi ştiin\i, Barbu Şteli'.i~O'SCU-Delavrancca, Niwiac Xcnopol şi alU!.
Adunart'a proi1'Ctat.l se va ţinc \a H hmie 1892 !n sala Orfeu. Cu MeSt
prilej a test formulat ln mod deschis id<'lllul desilvirşlrll unltaţii poli-
tice, de elitre Gheorghe Panu, senator, ~ f al Partidului Raţ!ical. "Ge-
neraţiunea de la 48 - spune el -s-• luptat P"ntru .;,man<:iporea a 5
milloone de roman!, cari stntem nci, dar m•i •in t inel 5 milloone e<>
rlmin de emandpal şi emancîpere• lor cade fn sardna d-vOll!Jtri. Mal
mult d-lor, sardna dumneav<>astră poate este mal !nalta, dci I"' clnd
~e:ii::, a~u~i::;i~ ~.~~~· .r!~„;t~,"'ca~· 1=.n~~:'i'!:

lntr<>gulul neam~ •. Participanţii, Intre care numeroşi studen\l, merg
apoi lnrolonaU şi se adunâ ln pi•ţa din fata Unlvenită\ii„ ln jurul sta-
tuii 'lui Mihai Viteazul. PoorU rocarde V~ ~i llori. „R~" lui
Andrei Mureşanu şi „Hora Unlrll~ lnsufieţesc !ntn.aga aslsten\Ji •. Se-
distribuic ~oe răspindeşte mai departe In ţari şi ajunge cl.t.ndestin ~
ln Traruilkania, ziarul ocazional „Turda", „ziar al neamului romane,..•
cum se ptedzeazâ ln subtitlu'. Ttitlul, de asemenea articolul de fond:
Turd4 1601- 1692, asocia II'O'Cutul cu prezentul, Turda, or~ul dereşe
din\Ji al preşed!ntelul Partidului Naţional Român, fiind $i locul ce adă
postea ln apr<>pierea sa mormlntul lui Mihai Viteazul . Purtlnd aminti-
..,. acestei dcmonstra\ii. un grup de stude nţi din Bueurefli va pleca
la scurtă vreme l"'ntru a participa la Congresul pAcli de L• Bem• . F.i
aveau misiunea 54 se deda,.., solidari eu lupta rom!nllor transilvăneni.
Pentru !ntocmlrea. Memoriului ce !Nbuia citii de delegatul romln, se
oollclta&e şl se primeşte ajutorul lui Take ionffCU, mlnl1\l'\l al Cultelor
,1 Jn1 lrucţlun!I publltt "'"''*"tor eompe1ent al problemei. Ctieltu!elll.-
departlclpare •u fostacoperltedegu''"""'dar rlrlase facepubllcltate. ·
Capltal•!,lexerclttastfelrolulpolilicprlnprompl!tudlneacucarese
martll'-"'tl alJluri de lupta fra\Uor de dlnM!<> de Cnp11\l , 1 prin strl-
duinţa de a ridica problema ln faţa opln!l'.1 publl"" şi a oamenilor de
•tal din l:..Urop&. Ba lndcp!lnf1te ..._..,..aşl mWune ' i ca gaulă a repre-
zentanţllorvle\ll polll!ee,lculturaleromâncştl din rnonuhle. A""'itla ''ln
oA ""hlmbe părul "'"u &I se eonsultate cu pen.onalit.lti!c cu rol eondu-
cltor !n statu l Independent. LI ln.,.,putu\ luni! lulle 1892, Vaslle Luca-
ciu r4mlne la BucureJli tr<>I zile, fiind· ..trb.litorlt ca un adedrat erou
naţional •. ln luna nolembcic 1892 oo$esc la Bucureţti, preşcdintek.
tt~tulfi*"~,.,.WgeneraJQ'\PartiduhrlNaţionaldinTnu-<.rlvania·
Ioan Ra\!u, lullu Corola n şi Vasile Lucaclu. Se lnt!lnc"" cu membci al
Ug!l Culturale : Grigore Brătianu, Petr<> GrâdişteM1u, Ion aş Grid!şteanu_
C. C. Arion, C.C. Dobrncu, C.C. Dissescu. cu repttzentan\l al Comite-
tului Naţional Studenţesc••. LI banchetul de' 130 de tadmud dat de
Gh. Vern~ ln cinstea memorandiştilor, Ionaş Gr~dlşteanu vorbeşte
demWunea!storiclaotatuluiindependentdeareunilnjuruli.Aupar-
tean•\iunii eeoe•ll•substăpînlre•trâinl"
Anul 1893 pune !n !aţa luptci de elibe,.,.re şi unire a romlnilor din mo-
nahi• h• b&burglcl probleme noi. lm.en\!a reprczenl• n\Uor 1tatulul dua-
list de a reP'im• ln,,.,rdrile de rezistent!. devine evidentă prin chemarea
lnlaţajusti\lel!ntuaJu!EugenBrote...,u>atpentrutipărlr.,.şirăs
pîndlrea Memo.-andulul. La 13 mal 1893.., deschide •P<li ..:ţlune judi-
ciari lmpotriva !ntu11ului Comitet şi a a ltor fruntatl poUtid români"·
Lovitura trebuleparatăprindemonitrarea, caracterului dem8$Aalmiş
cirH memorandiste. ln luna mai şi iunie 1893 se desfăşoară ln Transil-
vania o ""t!vitate febril! !n vederea convodril conferinţe! extraordi-
nare a Partidului Naţional Român. Succesul a fost desiv!rşiL ln :rilele
de 23-24 lu!le, la Sibiu, Memorandul a lo•t recunoscut ca fiind nu
al unui grup „ u partid ci e.l lntregii na\iuni romlne din monarb!ell.
Activitatea este urmâri\ă pas cu pas din H.om:lnia. Au !oe manif ... uri
ln numeroase oraşe - P" primul loc dtu!ndu-sc Bucureştii - la ln-
ceput lmpotriv• lne<!rclrilor repetate ale oficialltă'1l din Austro-Ungaria
dcazlldArnlcilntrunireaconlcrU\telde laSibiu.lntreacesteadeosebit
de putemi"" au !ool demonstraţ!Ue organizate tn ziua de 14 iunie 1893
La Bucureşti şi !Bill". Dupădesd!ld.,..,.a eonferin\cl s.msul manifest.lrilor
• A M . Ell-=u. 'l"ob I-KIL CO"olttiA14 111u1U 14 A- ! -... B""Uf'Ottl,
~}~~~:~ii~:w~ =u;:1:::.d:~::
~~ P4ao«l<An:l1olu!trl/oţl..Wol</lnu!-1tlMM"'90<, llu<\I-
!! G ~~·!n„~~<~V~~ ~"~~ 1~':. r.~· Ro"'4n! dtn 1/IJ lun!c

Jim, rf. T'Tlbna, X, nr_ 1i1 <lln 3/H !unio im, p. .ai.
a fost de •derare. Se uimit numeroase telegrame~ ocrisorl, se publici
!n coloanele ziarelor artirnle de încur• jare şi de angaiare ln lupta pen-
tru trnpl!nlrea !dealului de ellberlU"f' ŞI unire. Din BuClll'e$tl se expe-
·dlazl \a Sibiu lldresoo de salul purtind un numJr at!t de mare de ""m-
nilturi lnctt .. Tribuna" 1$i propune $A le publice trepUlt, $0C"Dl:lnd cli
pentruale!nfitJţapetnate<>dată,nuarajung..un numiral.ria~ul
drlar dacă ar fl consacnt ln lnt.reglme aoestui tcOP "· ln dununea
următoare conferinţe!, solemnl\atea predării ste-ii~or la Prede• l •
, prilejuit noi manifestaţii. Delegaţia bucureştNnl ~ lntoarce !n capi-
:!:~ 1:"f;1 ;,;~~!":~n~"1~-~~~l~~„~~ ~o~~u\;;„:~
lui anunţai ln pre5.l, primi...._ de~goţlel s-a tăcut ln Gara de Nord de
dlre 1 tudenţj şi membri ai Llg!l Cu!lurale "- PoslbllltAţl.le 1tudenţjlor
1~i3 ~":~·wd~u~~~~~ a°t~~~·~p""est;~~r!.~1 % ~~"~':~!'.
Juş!t şi luminos" cum declară ln cuv!ntarea sa profesorul unlvenillll'
~~u .
1n oondiţji tn oare sis1'elnul de lr'ampJrltUri, oomun!C&ţli _,; teleoomun~

catii era ln plină dezvoltare. permitedilu,..r-ea}>romptA a ştirilor car-e
iradiază din Capitală • dreslndu-se lntregli na\!unL Sub impulsul miş
clrii de eliberare ş! unire apar la Bucur-eşti, ln a nul 1893, „lridlmta
Romlna"periodi<:ce-tipropuMsăpregi~oplnlapubl.lclpentru
ziua ,.cumpănlrU revendi<".aţlunilor legitime ale popoarelor", zi re se
apropie !ncxorabH:IO, şi d orul „Corespondenţa Română" sub lngrljirea
lui Ion Slavic!. Tn artkolul redacţional al periodicului „Corespondenţa
Hom~nr se expune programu! publicaţiei : să in$uf!e ""tutlasm ln $US-
ţinerea cau-.ci comune a rominilo-r din toale \inuturile româneşti. dar
cu oobrletate, ~fără a agita ura şovina" li. In acela~l ani •e Up;lr-ese
la Bu.,..,....şti lucr!r!le lui Aurel C. Popov!c! :12 şi a lui Eugen Broto2'
Hustr!nd cu dale concludente politica de asuprire socială şi naţionali
ce .., , exer<:ită asupra românilor din statul dualist. Z!IU"f'le ocu!onale
••TUrdaM din 1892 fi „Goigo'ta" !n 1894 " , .la CM'e.., .taugli illRi:ăriie
ln ..paginlle numeroaselor ziare ş! revtsle contemporane, lntregesc ~rul
11 ~· i'ix~":"=:.11ov1.:!:
fkMilUWl.Wt.-.ior..,..i-1
rnljloa~io!" de propaganda ce pornind din B~U rnob!llzeazA rnRwle
tnjurulacel.ela.,i a<:ţi\ln!.
~:~~e a;a.=,,~::;i~~ •~lul~=~n~ şl~~~n~~~~rg~

HoUrlru ofic'WltA\il d in Aumo.u„pn.a de • t.- din procesul ce se
pregll eaodemornMtra\iedesprepu11erearepn'llivla.-.rulu!duall11t,a
ritlnN towfl necl!nt!U. 1n aceste mndl\il rolul politic al O.phalel <:!'efle
"IOlicltlri cuun cct'lţlnulnou. lnlunano~ l893 1oanRa\iuvine
doul.P""Udedeguwmărntnl : conserv•~•lnaţ.iooal-libt.-a:!.Consv.!
urile 11u•curne1-0bloctautudinea""'ll"ebuia-.doptaU!n raţ1, acţi11nll
Judiciare ce .., Jn'l!mltue memorandiştilor. Membri SU""rmUui ~
vator : t.a.ck" O.largi. P. P. Carp. Take ton~. de .-.meDO& I"im*-
rul Capitoile'l Nloolae FilipH<>U. .,...it~- pmtn.J. • ""ftPlra de
i~ ocmpllca\ii ln np<Îrturile cu monarhia l>abWurgid. _ . per>-
tcu ca en aing\ua ..,luţie cu~realist- e11 ~~diftlisl&e
prezinlle a pl't>CeS • . Cu D. A. Sturdza, Ioan Raţiu a vu leg'!Uli Inel
dlnanul 1885, prin Lrrlennediul lui!""" BIRnuşi Ion Slavici. Opinia lui
D. A_ Sturcha ln probkma ridkată de Raţiu va fi exprimau ho~
!n anul 1894,i:iu~pronunţarea oerrtin\"ldeoondanmal'f:. Trirruţindpnn
BarbuŞlle!~-Dela~o- · =~lnaeluiPartiduluiNaţio
nal R<m>ln, la Sib\u. el susţine d membri .,,,...f\!ăton •l Partidului nu
t~iel!..lse supun~pedepselşlclie l ndiaotca eiWlnm$fe...,ln
RornAnia centrol activiUţii lOJ'T-. lntr.. timp, relaţiile Intre fnm1""îi
politici r bna.-U:ngario şJ oei ttlugîaţl ln Romi:>ia conUnui
iu)>'Wictulprincipaldeidte"""'1iees1e •1a Bucur.eşti. ln lunad~i<l
1893 vine aici'ft""'°°'" .MUr.lil p:ll>lru a ... lntîlni cu E:\lgetl Brate ~\ cu
alţii „dc~ir.mmultedea'ricomunlca flde avleere deshlf\rl!n
multe ku:..uri", lll'DIA el tn xrlonan:a e>:pt<lktll din Dej I.o 5 d«embrl<:
('11.n.) 21!. ln .anu} unnJ.lor Jon R usu ŞirianuJ - r-edactoru\ „Tri:>unei~,
"°""'te le Bucurefl\ perrtru „.., coruulla <:U Eugen Brt>tie•. Legltun ee
mcn11ne tl eu auvernul Rom..,lel. La lnceputu\ anului 1993 Ioan Ra\lu
trlmftie!a Bucureşti, cu mblune~ pe V.Sile~. Aeert.a va
fi prim!1 ln audl9lţl. dar cu cea mal mare dilCre\le. de mtnlatrul de
extemeAJexandruLahovvy•.
Schimbu! de P'=l "t<: asidu u ln "aceştl ani. t..egawn ""' men\lne hui
~h.lllbra'tl, pi!'Slie cumpt.na Carp:>\tlcr. Ml~ n aiion-:J-pollttci de eli-
berare fi unire uebuia a.I te dezvoltie ooncomiwnt, ln Transil'Van:ia 4l ln
RomAnla. llustroazl ln mod conch>dm1 ~ concep\!e, fapt.ul d
propo.ineTea lkută Comitetului Ne.\icmal Rom.An din Transilvania de
dit..., D. A. Sturdza, ln anul 1894, de a ttta: ln Romă/Ila, a fost rnpinsă
eu demnlta~ de Joon Raţiu fi apoi combil.tuti = vehemenţi de nume-
r<llJl oe.meni politic! din ţarl. ln relaţia: romlrli dln monarllla h&b&bw--
g!dl - românl din statul independent, se rezervaprlm!lorcuv!ntul
Mtirttorlnluptapentrudeslv!rşireaunitlţlipolltice. La.so.J.ici"liril_!
ie.MatedinTranallvania,1rebuiaslvinioaunrispUl"Jllprom;tt,solida-
ri2WeadlnRomlnia.. ~~re"" lnt;eies~ realitate. Stri-
l11e de calculele !n care un element lmpgrtent li con1tltu la dorinţa de
putere, ele se manllesti de o parte ,1
die alta a arcului .:mpatlc ln !or-
me adecvate condiţiilor sped!ice, dar ooncoml'tent fi unllal".
Pollîbilitateemanifestlriivigul"OaSei...,foituigur.a'licapttalelFfumlniei
prlnca.litMteasadeineinUaUTO>Timportan'lieinatituţiide'tilnţAş!cul
tunl : Unl~rslta~ Academia RomAnA, Liga CUl'tutall "· Cu o p<lll<iere
<k>oiseblu; a Intervenit tl lmp,...jurarea ci Burureşll1 1 eta locul de adu-
nare a .D::rrpurilor Legiuitollre. M~ populari de ...udarl~ =
lupta romJ.n!lordin m(ll"Jarhie" Influenţat şi pe membrii pariamentu\ui.
lnCamera(l"P"ta\ikiraituirt.1peo....J.'4Mi~el, !n~lce--ş!µn...
"""inţeH, tn didlrea unlvers!tătli, 11t dioc:utA aspectele mu)ţilalel'aJ e fl
oomple:<e a !e ,.ehestlun!! transilvane• . Parlamentul devine o tribuni de-
laeare, deputa\l şisenator!,dlnopod\ledar t idlnma)orltate,dez.aprobl.
oprima.- naţionali. •l-f! e:i:prlml eeirt!mentiele frlţeş.t; faţl de romlnll
din Transilvani.a.. ln anll 1119Z-189~. numirul. intervenţiil« - cupril>-
dnd ..tel şi rtspunsur!le de pe banca minlsti!iriall - e. fost de ~1. Au
participa't19d e penUine,profelOl"Î, aV'OCllţi,zlarifli,rnotieri, bancheri,
lndustrîao!. Mulţi dln ~tia tu.eserl miniftri aau vor e:<en:ita tn vii'tm;
a<'.eQUi dcmnltate"2. Se oontura astfel atitudinea unor personalltllţi
burgheze eu rol. important tn poli"rtca in'ternl 'i exteml • ţlrii. , Di.scu-
ţille tn parlamen'l ating 1llua\ia lnvlţăm!Nlului , ; o:ulturii românilor
din monarhia habsburgld, aruU linia de amduitl fală de romlnli lml·
graţl din Austro-Ung.aria, aprecia.zi poiitica externl" sta"tului rom.ln
tn lumina idealului de viitor.al unirii. Desigur, intre oratori unii auur-
mlrit 100pur! politlclanb.te sau de popularitate. ln eotalitatea lor lnsl
manif...tlrile ln parlam=tul Romlniei a u aemnalat opiniei pub\ioo euro-
~ existen\a llllei problerne """1e ln statul vecln, şi aou relevirt l<:ltodatl
elnatulromlnelllein"terelllltdemodullncareea evol\reaZl
Acţiunea rnemorandi.ui a tmc:ris punc:tul sAu o.I mal ?nalt 1n anil
1892-1894. Cu .mtinia asprA de ronda""""" tnoepe refluxu.I. Bueu-
reştll contlnull sl. fle !nctntă de luptll po!Jtlal. Pentru z.!ua de 24 a prl-
lie/ 8·mal 1894 - 11jurn.ll tnceperii procesului memorandl..t - se proiee-
iează 0 mare in'lrunlre menită li el<ercite pre$itme aaupra Curţii cu
juraţi de la Cluj~. lnvlUnd pe Dlmltrle Butcu\escu - competent
u-ganizator al UJIQI' expc>Ziţll indWltriale - , V. A. Urechla, p~intele
Ligii .C ulilumle 1,;, ezprlm4 ~di Butrulesru „va lua ~
<l;.,poz;iliilepentrucaW.1e!M'.ldetlţile<:0<>peratl""sAIQ~J.&.mani
t ....taţie' . Pe lnvita\îe, nota autografi a Iul Butcul_,, ronsem.neazl:
„Amp1.111'1o&te a ili~me.leca5'fiul a lni:lţimeastlrulnţeioramk:ului
meu 4i adrninobilulu:I patriot V. A. Ure<:hia" "'· Străduinţa arnbilo:r mem-
hT! ai Ligi\ Cultw-.le ""tie ~eritol"ioe, dftlO'Und preocuparea de a llqi:i
bua llOcial.i a participanţilor la acţlunile de wlidarizaM cu lupta pro-
greo.!atA a romlnllor tc"""""""Jllini, lntr-un timp elnd B~i oon-
centra tnlntreprlnder!l.e lndurtriale 4 iateli~ 4100de muno!'lori tl
pene U.000 de meţlle'şugari ,1 mlcl-m~l:-:;_ Revista „Familia" din
Oradea anunţă de aoe~nea adunarea proie<:te!tt tn atpit.ala RmnAniei
pentru Dumineca Tomli, men\lontnd şi numooJoe (Jf'8.torl1or: fon.el Gri-
<1J,teanu, Barbu Şteflnescu-0.\a vraneea, studentul S . Dumit~-Iaşl,
.i al\lt•. Comitetul naţional al sh1denţllor bucureşteni contri-
buie lnteM la moblltzau. Un Ape! <'<ltre cetăţenii Ca,iiro!~i, afJ.tat de
atuden)i ln ajo.mul adunirii, cl>ema k>cuitorii al pactjcipela manifestaţie
pe'lltru • ltrimite „tru:urajărtle lor, fn.ţilor prigoniţi f i Dipi:stulţl" . Cu
ctt..va Zile tr...inte, le I& "'Prilie 1894, „.,,_.,.„ k:ICordunirî ln princi,--
lele <:entre~Lnls'lratl""dlntari.Cua~prllej aufoSt~nati
reprezentan\ti provinciali ,1 udei la adunaroo « ~ loc la Bu~ la
'24 aprilie/& m11l 1894, participi del.ega.\l d!n 33 local.lti\i din RomAnia.
Mitingul«aedesr~tnaalaBăilorEforielestelmpun!torprin
-participarea unor delegaţi muncitori. linlnl. fotelectuali, elemente a le
burgOO!e! ,J a\e micit burghez!!, recruta\i de .pe o • rle geografici. ce
<:Uprinde tntz-es .u>.tul rom.ln. Activitate.. de °"'ltaţioe şi propagandi 11
f0$t lntenslfleati prin rhp\ndlrea cu acest prilej a zl an.ilul-manll"5l
lntitulatsimbo>lic .,Golgot:a • -CJ<11anald\l:"Erii p0p<l"'1)ui român". tn
.:eleopt1"'41ln.ia'le foiî11e fa<:eoicoan!cuprinzăwar..a. lupteipolitice
11 românilor de pe-rte munti,<I(' expun Jelurlleburgh.em-ilemo<:ra'li«pe
care e! le urmi.--; se dl num~ ttlor cll=atl ln faţa ju.li\iel. Cadrul.
tneal"eavea &lse d es f~procesulatieoonere1izatprinda"t„uupra
C(ltt'l\tatului • i oraşului Cluj 1$1 pertlM.l o dt mai ştrJnsi a propi.,,..,, 11e
prezintifloodti\l•atliiROOVtaundeavea.s.leedesfi.şo,aroeprooesul..
Rubriea,.lnforma.\ii",cupriru:lndftirlcuprlvirel.o.poslbilltillledecir-
cula\le şi de cazare şi deasemenea !nform• tll referitor la serviciul te\e-
graf-te!.efonal or&fului auj,den<1tipreocu-~Lii:!iiCul
turale - subwoplciileclreiaaap{trutziarul-deaa14guraparticiparea.
la prooo.'6 a unul numiJ' c:h. m11i m,.,... de ce'titenl din RomAnla. „G<llgota"
aaplruttntr-untlrajde20.000eXfll"lp!are'", dinea..., oparteauajun1
la Cluj prin I. LupUiescu, N. Brin....., şl Corneliu Axente, exponenţi al
Ligii Cultwale. wniţi pentru a participa la procesul Memorandist " ·
Culţinutul:i:laruluiaf0&tcun011CUtlnAustro-Ungariam.tnumaid~
ci li prin intennediul.presei romtnqtideaici . Revista „Familia• ll /.aDe
o amplă ~tano i i uproduce ~zia ocazionali a lui Alexandru
V\ahu\i:EroUor-marfiricest'lnchelecuprofet!zarea : „LAsau Jn-
d!jzitorllsă-ş.ifaoAda!Ol" la/ V~a-veţi!ICrispezkluricu s\oved<.l u
mini/lnternniţe\e""8.Sltt:TriiuclRom<\nia !"'°·
ActivitatC.: a rontinuat lări !ntrerupere, adi\lonlnd nol " acţlunl ln ana-
lele politice ale Bucureştilor. Atcn\la oplnlci publlce·europene se con-
cenl!"eazl .supra oraşului socotit de acum Cllpltala v!Muala a tuturor
românilor. La sediul Llgii Culturale sosesC tel<'gI'llme de lmbărbătau ,
Din rorespondenta prim!U. V. A. Ure<:hia, ))n!Şedinlele Llgil. pub!ieă
ln 1894 sub titlul Voci Latine, un număr de 147 lelegrame, scrlsor:i,
poezii, di,,.,ursuri şi aM!cole semnate de oameni politic!, profesori uni-
"""'itari. ocrii tor!, zlariştl de ren~e european,dlnFranta,1111.lla,Bel
gla. Elveţia''· La 3-'I iunie 1894. se desflllfOart la BueuttŞ\l un mare
miting de protestlmpotriva asprei sentinţe de rondamnare. Manlf.,.tul-
apelceaparee;u&<'eflStlocazie,semi:atde 423.837depersoane,a„Uld
Jl<..'fll.I'U rom.tnli din statul independent li pentru cei din TraMilvanla,
CllllZDO& tion al ăeste~şl„una 1ingură""cum se preciz.eazl!napel.
Manllest.1.irile contribuiau la lmplinlrea unei legitil\i obi..,llve: deM-
vlrşlrea unitiltii statului natlonal. lncereArUe de a o Jrlna sau de a o
lmpiedka se tranolormau ln tot atl\ia •llmulen\!. Georges Clemenceau.
redactor al zîarolul ,.La justice• . de"S<'i freuă clraeterul n~ ş! legic
al aspiraţiilor de unire a romllrtilor din Austro-Unpria şi Rornania
Vorbind. lnlr-un artirol publicat la ~2 mai 1894, despre cei 15.000 de
tara ni român! sosl\l la Cluj pentru a aclama pe acui:a\I, el socoteşte za-
darnice orice lncerclri de !mpotrivire ln !a ţa acestor manilestari de
mast. ,.Cum ar putea să se puna s\avilă privirilor !!>dreptate spre Bucu-
retll•"' fntreab6 el. Bucu~il slmboli~ază !n viziunea ccn1empora-
ni1J.. J1flnctul de !ntersec\!e al asplra\lllor progresiste ale naUunll. ln:
parlamentul. Ungariei se semnalează a~ta lmprejurare, arăUndu-se
.~u~~~~~=~~~l .~:c;!.!; ;;~:~.roc~â~~~i~i\;,:;.hi~~t ':°U:

Mari, ln Bucurt!ŞU" "· ln acelaşi timp membru naUunll rom!ne fle-
;,:~:.'!".t.'.'::",.':'oi:in"::it~"'u:Olttzl<ffftlullnA„IT<>-U11,1otlo,,...i. Gaz•1&
~ ~~~l~Xţ~ :~·~~..:;.:u~~)~~l2
"A•
Du-
clas "°"'m hwpos. A~/"'/ d<o am 4. ''"'' Jm .., -•ffl al>9<11a!I....,.
N"""""'"Mllfi"'1'1 d<t Bl!Tg<'I" ci„ K1><. 1111. W - 1>o A.,,.!.,,........ clft Nm<f-
llitth<• l'•"ll• 1n. u_.. '"'" Skkoll>I!..,,.,.,
:,.".M,';":, Wn'°':! ~~/~:;:-Juli., Ciuf. li<Sl,
1"4. ~Ş~~ M"'"f<f
p. JM. Vezi 1t ,...,.,na, XXX.
"Cl. O.M-... op.<fl,p. 1)2.
~· Noploj. XX, BU<Lai>nta, la!lf, p. W (dloeunul devu\atulul Plll;tnirldy
"..!:: ·a.,;.:.. ' .l, ~;f;: 9,.;: .-,..., _c:<J.s.~r;:pu:.!..:;;;·_!;·""..s"'~f.§0>d- s'l;. i: "'~t ~
t~ ~~3~:S:;:>3 ej~~&~&e.„~~-i~f~.!~~ii~~~;:;; "' [:as "
U ]~ii~~~~. ~;?;]J~;]~~~~;a~j~~~§~~~] !! ~· ~i ~ §.
;• o\'•>,FP '-•di!S,<i'•j[!~8<'Hi>'lo · ;! l Î'i ,
i:h ~~~i~iif !Î!:!I~~ii~~~:~~t~J~~~i~ I: ;..~!~ ;"I
>lli€~~"' f•~i''lj~o<!!!i]h~•ha• H: riÎ jit
1~11111111 mm1i11111111îim111 111i~1:1

-;~ ·H1•h< •'•"'i.;i! -, •.,;„;5•!•:•ii• ţ, ',J. ~·I
.-~~iiI~ii~]i. ~!~~1~~j~i~if!i~&!t"i1!i~ !~~!di }1 ~
i.,!~~-·•"'~1„!'<'•Hi·~l'"•
;i"§-~e--~ellf:~_~];.~a~i.s~ 11 ~~~:z~:g~L,:J': i:
·i;;, ·~ ,•1,i•;;
~><h/ 8 s
,j,
:r.~
-i I•!! 1~~r1i~ .i.~~~!li!~im.d~f~;H{~ ;HJ~f·~ilh
:6 8.~ 8] ;~ ~ lis.i'® ~~:s i:g ~~ ~~ ~~ .;f] L~~ -~1li~ a.2 ~N~~~:t.~~;
morandist i.a. Partlc!pA tn m<>d soll!lar l()Cllltorli Românie! dar
dinmonarhiahal>sburgic4 .Filndacutai:icăaucol<'Ctatobiccl c ,.pen1ru
,i români
:~~~~i~;a~u~li:a~~~~eu~~llli!':-:al:e.~\':.ini:;:::v~i;:'~in~~~
glul-Rorn.!l.nesc şi din Rodna Veche. de lWlmenea două lemei din Slghl-
şoara, prootul Ioan DobrescudinCorbu- llng.!i Tulghcş- lmpreun4
cu sotl• . dou4 femei din ArP8$ şi una din Rcşta Montan!!.<. Fruntq Uor
ardclenl l e-aufostacordate.!nurma strllduinţdordepu$C.numer~
s ubsid!l ,.pentru a putea oontlnua lupta" , cum a rat.!i un contempwan „ .
Manlfest.arilc pollUce d!n România au avut un lndreptar puternic d_at
de mişcarea s<Kill.llstil. Adeziunea este oomplet.!i ln ce prlv~te aduna.rile
populare de sprijinire a luptei pMgres!ste a rom4nllor din monarhia
habsburgici. Se preconizea ză !nsă o a preciere dlferenUatii subUnîlndu..,...
dcmal"Cll ţla Intre ma.a muncit0$1"e a poporului maghiar ş l dasele ex-
plc.atatoare. Pmtru exemplillca re ~ aduc chiar mărlut!i\e Dr.-ulul L"""'-
clu.,.,... a spus cil romănil din statul dualist nu au duşmilnle contnl
l>OP<Jrulul maghiar, ci ,.rontra claselor domnitoare"'"· AC<'le~! jaloane
le preconlzeazA şi sociali• tuJ rom.!l.n Al. G. Rad<>Vid !n artlci>lul ,.Ire-
den ta RomârUl". Dupli ce a~îao.ll manllestatîa din iunie 1894 din
Bucureşti pentru caracterul .,energic dar paşnic" semnatarul urează .,lz-
b!ndi buni" aduniril ce urma sit se destişoare Ja Ploieşti cu a<x•latl scop
de u primare a sentimentelor de lmbllrblltare, derapelea<il la jude<:ala
initilotorilor cerind !n numele tutw-o:r ,.sit ne cruţe de plaga 'f"vlnlsmu-
!ui•". Se relev.!i astfel conţinutul progresist al luptei de e liberare şi
uni...,aTrans llva nlelşl oece...,afievitatcmanill'Stllrilecear I! purtat
n mprcntanegatlvi ana ţlonallsmuJuibur-ghez.
Bucu reştii, centrul vieţii economice, po!IUce. administrative şi culturale
a României a exercitat o t>Ul<'rnlcil alrao;ţie şi a ""nstltu!t un ptlll"t de
„prlj!n pentru romtnil t uhjuga\l monarhiei habsburgice. Prin aglta\!a
~; Dronagando cilrela !-a pus la dispoziţie numeroase resurse, prin POO l-
bilităţile de ln\llnire a lrunt a şllor ardelenl eu personau\4\i • le vie\ii pu-
bliC<' ~I 'de stat din România. prin solidariza"'a exprlmatil ln adunlri
populare.fi !n incinta parlamentului. prin rubstanţlaleleaju toare mate-
ria le pe ct1re le-• acordat, ct1p!tala României a jucat un important rol
oolitic !n luDta de eliberare şi uni"' a Traru:iUvaniei. Românii din monar-
"hia Austro-Ungari au vhut ln •talul Jndependent de la granlţl, ş i im-
plicit ln ct1pitala lui. chedşi.a rei:ultatu\ui viclorioe al luptei. ln vi~ill la
Bucureşti şi Privind !n prlmlvara a nului 1894 panorama'-"" se desehlde
dln Dealul Mitropolie!, lo•ll Vulcan, redacto.-ul revistei „Fam11;a• din
Oradea,trececugîndu\dlnC<>lodeomont,acruUnd eu°"hli mln\l.i viito-
ru\. .,O vedere minunatl asupra nesflr:şituhli oraş Bucureşti - serie el
- cu multele sale edlf!cll Impozante fl cu bisericile-1 mici şi mari ... Ve-
deam di e plln de viaţii, cll are viitor. Eram inspirat de lnCN<lerea ln
vltalitateaelcmentuluiromAnesc•r.I
Ler61ep0\itiquede811caresldablblutte
pour l'uhevement de l'<'il•t vniWtt roum.in (18tl-18t5)
L 'autou<c~re<11!epen.;\on\! „ <ltml.,..<1l:<onaduXl~..,.llkloono
-udeo • rondsf'lloul tot1 d &11S l oYOtodolorMllM-"°""'~dol'un11fd'"'"'I
·~~~~~:do;::~~;:::~~~;;;~
NICOl.AE OACHlll: Bucureşti-important
centru de sprijn al luptei
popoarelor din Balcani
(1875-1877)
~v:fi~tţ,11!~~b'di~ă;~ ~:'nie '!"~;;::,.~~1~; ~~1rn56,;;.n'!:i

eA tratatul de l• Paris din martie 18~6, menii.ne• încisuzera nltatca oto-
man! pentru Principatele române , Serbia şi Muntenegru, iar celelalte
teritorii dinpenbu•ula Balcanici (cuexeep\ia Gredei can devenlie inde-
pendenti ln 11130), tta u !nd subordonate dh~t Imperiului Otoman.
Totuşi cele doui Prlndpate l'<lm.Aneştl se un<"SC In 1859 mAr!ndu-.fl mm-
bat!vltatH, Iar în anU urmlll<>rl se duc tratative lritre RomanJa, Serbla,
~~~~n~~i:1v~~;rl~l~~~:n.ef~ f:nu~':f:'i'~. l~ncG~~~:e~o~::
nl<'i, se !ncheie un tratat secret de alianţA !ntrl' ţara noastră şi Serbia,
tratatcarereflectarelaţlilecordîale!ntrecelc douastalecare ..., pre-
găleausălnlAturedefinltlvdcpendenta l orlaţădeturct '
Dupăwm aritam.terltoriileaflatedirectsubdomin•\l• Porţii. ca Dobro-
gea, Mac._ionta, Bulgaria, Dosnia, H~gov!na, Albania, sange•eul Novi
Bazar, părţi din Serbla Veche, părţi din Eplr, Teaalia, Cipru etc, nevoind
sAajungll laputrezire, odatAcu lmP:riulOtoman- a eArui proces de
Clezagregare e\"olua \"<'Tliginos - , !mpinse de puternice ne<:eSită\i ew-
nom!ce şl politice, luptă prin diferite dl pentru enandpa.re na\iooalL
o.....,.... !n Apecial romAnildin Dob"'!lea, .,..,....ni! din Maeedanla, bul-
glll"lî, albane1.1l, \'Or duta atil !n România ş! !n ·~•l ln BucuNţt.i., pe
clnd cel dJn Bo&nl ~, Herţego\'!na, dln vechea S..rble, din san&<'•eul
Novl Ba:tlll', 1]a\"li din Maceoonla, din v ... tul Bulgarie i, $e vor orient&
:;rr~~~/1~::;r,udu;i8,;:. S:~d1fn 8~4~~. ~e~. :
vor orienta spre Grecia.
De .....,,...,"- hl BuC'Ul'efti
se aflau stabiliţ i cu mult dinainte, mulţi .p
pcişlaîrbl, .,,, re s -• ubucuratde toatelîbl!rta\il e <'l!le-auacordatauto
ritliţt!e române, pe timpul clnd la sud de Duni,..,, viaţa şi avutul le era
!n perlrol. ln plus !n timp ce refugiaţii balcanici găseau aril la noi !n
ţarA. 1'hiarlnct u da !aptulul1'i otomanll.::ereauext.ridarea lor,autorl
tăţl\e române fac ,ieane 1upUţilOr otomani. 1n acest serui ne permitem
.;:; dăm numtti ! exemple deoseblţ de concluden-\>e.
Aslhl, ~ nat:!
li. Tun;lei se arată : „ ...
pe ctnd 1upuşll tuturor guvernelor s triUne oe .(li-
oesc ln oorullţli clll"e )e aslgurA o prote<:ţlum' elicaet, rupuşU Puterii
Suprame~ vid ade5a reduşi 1a penibila n""""1\a\e de a recurze I• o
altlnaţionalitatepentruapunecomerciulşipet$0AnalulJnaplrare
deorlcepledlciflvexaţiuni" 2. , lnaldolleecaz,ln1875,ciţiva • upuşi
otomani aflaţi !n Rom!n1• se
pltng mnsululut general otoman de 1a
:!i:uÂ;:x~:!i:1#\:1ai;r:;::i~teb~~f'11, au ''* aresta\1 ,de poli·
Muntenegrulc-arelnperioada 1670-1872$epregliteas61upteimpotrlva
turcilor ş l dorea cret1rea unei Ligi .au Antante balcanice, propunea Ro--
minieî să fie ln lruntea acesteiantan\e ,. ... IUnd naUune1 ceto mll nume-
roui, cea mai prosperă, pe care prinţul Nicolae al Muntenegrulul o
consideri cea mal avans.ata ln Orient ş! tara cea mal l;qj;atl ln res\llV.
Dacllni\lat!vaarpornl-aratăprinJulMuntenegrulul-dela'""K"le
George al Greciei, .r pute. să inspire nelncrederea s1avilor-d!n Turcia,
plus dezidenţele ,..,llgloase Intre grecii ş! bulgari! din Imperiul Otoman.'
Daderveni din pnrtea.St-rbiel,ll'"C"Li.ravea n,>ZerVe, <:retlndeA·aoesta
estepun<:lul de vederealslavUor" I. Prinţul Munten..grulu! a !ost Invi-
tat ln 1874 d vlzlte2e Roman!a pentru a put!clp.. la m;&nevTele ami.atei
noestre, s Jar 1a fn<'.eputul anului 1875, diplomatul român, A. Sturdza,
propune Oli România si dărulascli Muntenegrulul, tunuri pentru o b&-
:~~~ni!,e ~e~::"~: :~l~~~=ll~~n~~,,;;~~~-
laţia a luat o atitudine aşa de amenln\ttoe,..,, lnclteo1>1pliot1ţiunl &erloase
s!ntinevit.abile"'.
1'.Venimentele $e ptt<:!piU Jn 11eruiul el ln vano anului J875 .., redeech!de
criu orienta14prlnizbucn!reari...,.lelorlnH~lnaşlBosnla '.
In urmaacegtorrtsooale se rld1"l la lupii poporul bulpr lnseptembrle
::~: J!r~Fa~M~~~~::~e~Fu1.:i:i~ul ~j= ~=
~-puidnd toate mlj!oaccleJ>1140!oel11 rel 1ţiil e cu turcll, le declari rUIK>iu
ln aprilie 1877 urmatl de Rom.Ania. Arllco!ul !le fl\t .,. ocupi tocmai "
.
de a<:east.l perlOldi deo&eb!t ~ lrămlntatl ln viaţa popo.re!M b&lo:a-
nl~ (v•ra anulul 1875-aprille 1877),lnslsUnd tpe_b&za de1n11terlale
de erhlvl româneşti, bulglreştt, 1lrbeşti ~ muntenegrene, de-11 Irita
acţiunllec-re s -a udesflşuratln.,.pitalaRomlnieL
Rbcoala ld>ucnltl ln &.ni& ,1
Herţegovin.ti, .., bucura de elmp..lil ţi
sprljinulalate)Mblkanice,lnelullv • Rom4niel,~·1111biliţ!Au
avtnd dlferiţ.e org1ntuţll ln Bl>CW'etti unnliind .cu multi atenţie ieyeru.
mentele.Rnrdl.uţkmarilbulgario:invoaclot«llflţlla&.icur.fdcude\it
gaţ!dintoetlBlµpri1,ca,..,cuftlrea 1utorlllţllorromlne..,lntruni!9<:
, lnfedlntadlnl21up1 18_75,şilulndhotlrlreacaprofltlnddeeon
jun<"lurl M tncupl o risoi?"Jl generall ln Bu1pri.•. ~ bulglirnc -
„Zname. (Drapelul), ce ?"""'
la BucureşU, chema lntroun apel ~porul
bulgar I• o rhcoAlt gencralli pentru obţinerea independentei. Iar „Ro-
m4nul~ din 7 septembrie 1875 scria urmi~le : ,,ttpetlm ci •î~ţa
de~nupo11tefiln0rlenlp1nlcepoponoţlunUecreştiru!nusevor
oonslllui ln suite aulOnome, COfllormcereril ior- 111. Prinţul Carol !!scria
:;I&~~ ?,!,..,.,~~n~l!.87~;;f~~:i=:c!ttlll.d~=
cesllUDM orientali, care nu pollte fi rezolvaUi declt ln Orient chiar,~
tea1rulihboiului,cuooncurwulpopo11ttlordlreotln~te· U.In<'.O!t
tîn\lare anii dl Romlnia, ln situaţia oompiled ereatl ln Bdcant, 9n
nevoie di ctştige timp penlru a se lnUrt l'ICOnom!c ~ militar n. Deşi
Rom!nta 1-a doclarat di va pistra neutralitatea. totuşi va ajuta ln toate
ai~eCl...teJl":rb:ula\i,dar<:Umultiprud~ţi,deoal'eoem.arile
~erau foarteatentelatotcese~trecelnBalC11ni.DisraeUdeclara
urmiltoarele: „... lnteivle Gttmanlel, Rusiei şl Auslrle! slnt mal dlr"eCte,
darnumallmportantedecltlnten.>SeleEnglllerîel" 13•
~ntuldipl""!-8tlca\SerblellaBueureşti,Pelronievicl ,raportala28
Herţcgovlna•5. Guvernul sirb<:aresepreglteas.I lntei-vlnldirectln aju-

torul rAsc:ulatllor, eno lnteresat d cunOUcii ce atltudlne vor lua bulgari\
din RomAnla şl mai alee cel din Bucureştl. ln acest'll<!l\ll, h-.cl la 21 oc-
tombrie 1875, minlsll"'lll de exlerne olrb, Jovan Rlstlcl, cere agentu!Ul
dlplomatiedelaBucu...,U,lnfonnaţlldetaliatedespreactivltateabul
prilor11. ·Petmnevlcl, raport.la28nolembriel87.5,ci la e\avenltJtrl-
t t.o Botev cu o d lnalnte ,1 l-a adus un grup de bulgari care au em!-
. gnt ln urma riocoalei de la Slara Z.gora ,1 roqi di fle ajutaţi, ln !ll!n-
sul s.l U se ellt.er..ze paşapoarte d slnt s!rbi ".La li) decembrie 1875,
guvemu.l "IM>tld.linstroc\iuniagentului d u. si le dea paşap<>M1>e ţi
ollelnlesneesc:Atrecere11preSerbia'". Materlale\edearhiv!buleJ-
reţtl, arat! c! .,:oala bulgari .din BUCUl't'Ştl, lnfiln\at! ln 1869, a foot
nevoit! di~ !..Chici! cursurile temporar pentru a . cua ln toate IDc!perile
9001U ~ re!ugl•tll bulgari catt ~au di tttlldi Dun!iea <'li toi.~ db-
~ ::i:.:.='7..o~'pe~~ 1t:~~i:Î,;.,r:;,"'!'~!!~
de oonlltetW revoluţionar bulgar cu rediul la GlurFu. IUscoala a dat o
puternici lovituri slalemulul leudal turc, ,; a pus problema bulgari
ln.fa\aoon,tllnţellntn'Kl\omenlrlprogreslste.~r~lşl · alm.1-
sacrelort~tl a fostdeo!ebildeputernklnpresaromW ".Zlarul
atitudine impotrlva
.,RomJ.rml~ 11. alacA
atrodt!ţilor lurceşU şl ln nenu-
~:'o~~et,_1~·=•~~p=~.~~~~~~re~1f / :
d iad .atele ,; ,, ... ln mijlot"Ul :f16ckikr Bll. ml.celirit şi ln>pupt kmd,
~trfnl şi copii Uri cruţare~ :n. Ma}orllatelo perk•:licelor român!lfll. ca
Te legraful rom:ln, Vooett Prahovei, Albina, etc, au descris eroismul bui-
comitele de
aceşlia".
ln ajulO>"lll risculaţilor~!X>f'l"\ll4i revoluţiaml"u!Hri:stoBoto:v
~gliteşte o ceau c.re sA lreaci la sud de Dun!re, a cărei ·.,,..:an1zare
şi d~ a fost reallz:atA ln mare parte la Bllcu~ti, lnalnte de-a ajunge
• la Giurgiu. şi care s-a acoperit de glorie ln ciuda laplulu! că Boto:v rf1
foarte mulţi cetaşi cad în lupt.A. Merii.I &I meiiţiontm !aptul că guv.,,._
nul slri> era interesat ca Botev sl tre&di cit mai repede tn Bulga ria . ca
răscoala d ia amploare ctt mal ma..e, ca fntr-o asemenea conjun<"turi
Serbiastpoattacţionamallejer!n.ectorulotu:io.
~~..:Z~l~ ~~-U~uf:'ka~~o~~~.'~i:u~~e l~!ld:.;

refugiai! strbi tree ln România, numărul lor mtrindu...., !n urma ~
cuiu! de pe lront a lrupelor slrbo1U. Se dau dlspo:zî\ii, ca si se <!ra atll
, 1 hranl pe soooteala s tal.ului român famiiiilor de peste Dun.lre. iar .a uto-
rl_ t lţile IA m!'81"gA penonal prin comune „unde se !mpart familiile refu-
giate şi luai! măsuri pentru hnina celor aflaţi ln lipd" 3 . C.pilala Ro-
nu\niei,Bucu~tiul,şi-a d.t şieua«ast.'locaz~contributla>l
Opinia publlcl din Romdn!a, d,,,.,,.,_ tot mal mult d participe la rllzbolu
de pertetl Serbiei şi Muntenegrului. ca prin luptă să-tl cl!;tlii:e""!nd epen-
denţa. . .Aki toti s!nt nmtn turcilor şl spirilul public lnC<'pe să devin~
i"iiliolnlc" ~ noi.a Carol I în memoriile .ale"!. Acest lucru o-a resfrînl
şipePJanintern.lndl!naprlllel876c-adeguvernuJ<»i>irervator al lul
Laseir.Caiargiu, Iar dupii dteva lncerclr! ""-""te de-a. se forma nişte
guverne de COlllllle, vine 1n all,llUSI 1815 un iuvem Uberal prezidat de
~~u~8':''~ ~~=:7.: ~~~~~~~~V~

~ptntz-u , aduc9tnitalivec:uguvern>1n..,1n~unu1, rt.zboi"
ruso-turc~lnev.,.,t1.111Uta~trecerlitrupelor~t1 spreteatrul.de
rizbolu prin teritoriul Romlniel. Era ne«-aar4 lnd o <»nvenţle scrtsl,
ceunna- Sl!. fieelabo-r•Ul printratativesecn:'l<>,caretcebulauduse l•
• Bucu~i,şî undeparl<>•romanlilnslstad M:J>f"'vadă lnmod expr""
d ln cazul p!ltrunderii trupelor ruseşti prin Rom:lnia "1 fie asigur•bl
lntegritateateritorlululn"'tcu.Inacestscopsasqtel•B~reştl,incog
nito, la 16128.nolembrin 1876, diplomatul rus Nelldov, pentru a elabor•
amvenţla mai sus amlnt!U, unde va duoe tntatlve ~ cu Carol şi
I. C. Bratlanu, convenţie eue tn Jurul datei de :?3 .nolembriţ st. v. era
=~ :tr~~~~n;,;:~~d!n.:ci":'~:!:e ~vi~~~~~:
activă pe care o destllşurau blll"'-niclt ln e•pitala Romtin!ei•.
SoioeştedeMemene..JaBu"llttŞti, d11rnudirectdin Rusi• ctprtn Austro-
Unpria. colonelul rus Parensov, .şefu! serviciului ~ lnf~ a ann•-
tel e. 2-a ruse~care urma să strlngă informalii despre dislocarea arma-
tel lutt'e.~euagenţllSăid&est.1.bilette l aGiu<"l!iu,vlnefoertedos
la Bucureşti' unde se lntUneşte cu prinţul Carol fi eu I. C. Bnl.tianu,
lntr-orm;Acare aw.douAlntri ri ş inurrWnoeptea,caqcntU .,..lorlaltţ
m ari puteri Să nu bo!.nulasd el Rominla duce 11'11Uol!ve cu Rusia fi • ..,
-deg!nds.Apertlclpeactlvlnevmtua!IUotea. unulrlzbo!ruso-ture".
DupA cum oe 'tle, In a""st timp lfl desflşu,.. Jucrlrile şi conferinţa de
la Constantinopol,prtn mijlDClreadirel• marile puteri mal fAceauo tn-
<.'<'TC&N!de a evîta rlzbolul. Şi...-easUl lnc.e,,,,.,...s-a dovedltlns.l Uuzo-
rle,ea avtnddarulde aronvlngepoporulromân,odatA!npluo ,- dipu~
rile occidentale nu erau dispuse .a arorde României n!cl un sprijin pen-
tru • obţin e independenţa. Mal mult, !n timpul conferinţei, Pe Ungi
care şl guvernul romAn trlmisese · un reprezenUont, Poarta a ulitat '1
mal fi\4, prin Conl!ltitutia pe care a ad<>Piat-o„d conaldeTi România c:a
J:~~:p~:~;:~ Jr~~~~!~ .::~:::.u~a .:;'~~:ta~= ,,

dreptlll"llor ....ie pentru care, seeole, Romll.ll şl ·•u v~rsat •lngele. Nld
sahia lungă a lu! Baiazid şi Mahomed nu a putut d. piltrondi pini tn
munţii RomAniei, unde cutează ast.lzi .a străbată Mldhal paşa cu constl-
tuţUt. lui•:U. De l apt Br!Uanu exprima prin 8""9Sla starea generalii de
' ~~ri~=~oo":, ~~~~-=~n~a~8 ~":::.ş~~~ ~·~.~1:;ut1ei~~:~

bflza Constituţiei otomane, este considerata o provincie otomani a. Jlf'O-"
!':!•:aci ~:.te :::1:~=ţ;1~o C:~~;~n!1..~~=· :·I~=:
nu era decltcale. armelor,, ln OC>lahorwe cu celelalte &Uite ba!canlce fi
~'U Rusia, care avea._ Interese •peclale M &!Abeascil şl sA lnlllure pe Oto-
~~11~~~~:='.că, Interese ,.,.,.., coincideau~ cele •le popoa-
Mergtnd pe aceastA Unie, guvernul rom4n încheie la 4 ap:rilie 1877, la
Bucureşti,cuclteva:r.lle lnaintede dedanşareş17:•boiuluidecătreRIWa,
: ~":,,P.s!;,~, c!'a"""* vd ·nl~! J:~ropri (lHl--H), Ed. Pol., 1116!, p, 1$11.
"~"'dUJ>.1.N.tora:o, It10...,Rom.i~iloo-,uoLX,p.l72.
-"'Pom>>OV, l .c.p. Gll
convmti• româno-rusi privind lrt'<'eru trupelor ruse prin RomanJa:l' • .
1n urma lnclx>Jeril acestei "01\Venţli, guvernul roman prin ntasurile luate
fi prin pogibil!U.ţile .,._i,; armallei ruse de a 1treee ne•tingberita prin
Rom:lnla, """' angajat activ ln evenimentele din Balcani, ajunglnd de
fapl la <> stare de rizbcll cu Imperiul Otoma n. Dupll ce Romani•, Ja 29
aprtiel811,fl(declaratn..tioiTurciei,iarla9mail8778!ostpro--
clamatl ~ţ. de atat, ln Bucu,...ştl vin numeroşi emisari bal-
<S>lcl, iar Serbia, MunteMgrU fi G,...cla trimit pers011ne olic!•le. eare
diacuU diferite varilltne <le colabc>nlre tmp:;itriva OWmanilor. De •Je-
menea, la Bucuref tl, ,.i-a d....tăfurat activitate. c!tev• luni serviciul
privind administnţia civil.I a viitoa,...lor teritorii bulgireşli cli~rate
Astfel din ordinul prinţului Cttcuki, la 30 aprilie 1877, pleacli din
Chiflnău spre Bucurotti ccm1is la care a vCfl ca scop &li studic:te instltu-
ţi!le din Bulgari.a şi din Turda fi sl fad propuned tn leglWri eu
viitoarea organlia,... a Bulgariei. Com!ola sub preşeden\ia colonelului
Sc>bolev, lşl !ncepe lucrArlle la 5 mat, şl tot la Bueureştl se tlpllreşk
primul Volum a l acestei comisii , Intitulat „Mate'r ialt dlia izucenla Bol-
garii" •.
Dupl cum oe ştie dupi dedpnşaru rilzboiulul, clteva mii de bulgar!,
S-<1Upr<.'8ătl.tmililar tnti--oltabiri.t!nglPlo!ej,ti,pentruaparticiJ18
la operaţiunile milita.re de la sud de DunAre tn cadrul avangardei ruse.
Pentru~şli voluntarl apllrea un periodic la Ploieşti (dupa mulii eff-
cetatorl), denumii „Sekidnevnl novlnar". (Noutăţi cotidiene). Pe baZIL
materialelor st udiate la Sol ia pot alirma că ~t periodic a părea la.
Bucuttştl, Jn m-ada Carol r. piaţa SI. Anton, nr. 14, apo! a fost Te-
daciat ln slnda. A~i 24, unde oe şl :tipire.i< adicl la 1K1Ua tipo-
grat!edlnBueur eştl».
Pe baza de materia le de arhivl româneşti, bulg4reştî, s irbeş ti şi mun-
teneg,...ne, autorol a scos ln evldenţ.1 unele aspecte mal importante_,_pe
care l-a Jueat Bueuttş\iul, ln perioada 1875---1871 (limilîndu-oe p!nă !L
deel • nşarearAzbolului), pentrulumeabakanlcl.
Buchuelt -irtlpo<Uint centre d'appui

dela luttedes peuplM dM&lluim (1 875-1877)
En oo l>Manţour <loo ~~d'aoohlve...,...,,..net,bulpret,oerb<oelmont<!

~l'aul<'Utmol..,~let61e)OUt- J&ville - d e S...0..tUl"""""la.
_.,Ctw"t
<lek«iM °"""llle <l*I' le~--.1 <too '*'">lin do H~ ·
~- le luoQU'Oll avril 1111"1 ,~ J&l\.-ie~ laeuttro i l'l:mpln>
t...suorre<leCrlmHO\ l eu.M <lepal~ do~ n'""'1vantpu a -...1„

pr<>bl«neobtikaNQ .... ilaYelllo<le\-l$7~ 1o.D<lbroudja,L.o, M-no„
• I>oc.pri'ăldlol.Romllllei(riz.!>1.lr>d.),Y<lt , ll,doo.IU,p.ll2 flurm.

• M-11 dlia lnttlOlo Bolooril. C-. I. BI><. 1111 (Y<>lwnW a a plnll ln tipo-
. , _ _._WW- .,slara~•J.
111 811>1.llfnodl~#CVll,/IOl!a.Potlodlu(Carieo.TWt ) . Foloc<l\>tltlt.N!u!_s.i<ld
DOYDln-.a...cufffll, l rTl.oubred. lvll.L. A)«l<>YfiP,S.Bob<coY,
AUREL O. PETRESCU Semnificaţia
recensămîntului
din 1878 la Bucureşti
ReoM!Sămlntul Capitalei din 1878 osie una dintre •ursele de date j:,re-
situaţia Bu<'l.ll'eŞUulul de
1i.,...,, pr!v!nd arum aproape 100 de ani, ln
tlmpulnlizboluluipentruindepen~nţă 1•
Dateleanterloare o!nt sporadicefisumare .
Astfel, ln timpul lui Constantin Bctncoveanu (1688-1714), Bucureştiul
aveavreo8.000decaseşlcir<:a50.000delocuitorl'.
Dupi aproape un secol, pe vremea lui Mavrog~eni . (1786--1789)~
populaţia Bucurcşliului a crescut la 88.000 locu;tor1. Printre <'.<'le ma>
importante clidirl ale epocel, fiind' 3 şrol! mari, 1 spital, 16 hoteluri,
l7fintinl3b4l1'tc.•.
Primul reccnsămhit mai deiatiat al Bucureştiului a avut le><: Jn 1859,
.:lupiunir<>aprincipatelor •.
ln 1863, Pop Marţian participue penlru prima dată la un Congres ln~
terruiţlonaldeStati stici,lacare o -adiscutatuniformizareadatclorre
:'o':n~:~::'.f;;e~~t{;i.~; :. putu compar. rezultatefo obţinute ln diferite
Recensilmlntul Capitalei dln 1878 a ţinut seama de reoomandir!le Con-
l(rcselor lnternaţlQn.1le de Statistid s.
Acest ...:<:msiimtnt a fost discutat ln oe<.i une ordinară de .,Onorahllul
Con•Ulu C-Omunal al Ora~ulu! Bucureşti" la 1 octomhr!e 1877 fi • probat
Ja 3 octombrie 1877. Recensimlntul a I06t efectuat Intre J- 18 noiem-
brie l8714iJ ;an....ne- 15april>e I878
~intre memhrli Con-,ili ului Comunal care a u luat parte tla organizarea
~'conducerea at0estui reoenolim!nt
au fost fi personalităţi mattt1nte &le
vr«milea:C. A.RosetUşiDr.D.Sergiu'
' AnaleloS..U.lloo
tr.1-IV,11163, p. 22
~~ţ~!1•:IT.~d:f~~ri/~~·~.:;z~~~S.::...:i. ~~
•1<1<,,,,p. 1
Dr. D. Sttglu era corulderat de mntemporanll stJ . pe lingă un medie
desc:-amişiun„foartelnfiuentronsl!i<'reomunal""·
Una dintre strtzlle Ca pitale{ poartă ,; astăzi numele stu, ln amintirea.
:!';"~~e dcs!Aşura\e !n slu)ba locuitorilor Capitalei de &eum aproape
lte<.1'nstm!ntul Bucureştiului din 1878 a fost ele<:tuat pe 80.000 de for-

mulare şl cuprindea 3 plrţi : I. - Date topografi"", li. - Date despre
edifl<ilşilll.-Datedcsprepopula\!e '.
Polrtea l-<1. Topografia arăta pozi\ia ge ografică a Bucw-eşliului, men-
\!<lrilr.d el esteattu&t la 21° 23' 5-1" longiludine - dupl meridianul
Parl•ulul, · lar nu dupl meridianul de la Greenwich, cum este oficial
în prMent '°. I
Suprafaţatotalllaoraşuluierad e aproape30k mp.,dln c.re: 12,I tmp
vil, 4.2 kmp. CW"\I, 4,2 kmp. livezi, 3,0 kmp. grlidlnl: deci majoritate.
suprafe\e\ av"" e&raeter agnr, ceea ce a determinat pe un c:ilAtor striln
con\lempo<"anstscriecl8UCUUf\lul.era„unoraşmJ.ctntr-unaatmare•".
Tabela sinoptici generală cuprindea ln cele 5 arondismente ale Capi·
> W..i:21.037~ti .cu20.323edlficiifil77.&48k>c\li1ai,reve
nlnd!Osufletclalediliciuşi8sufletelal.000mp.".
Areostafaţide1969,clndBucur<.'Şliulaveal.554.0181ocuitori,Ure.
~-;~n1~ o densiUlte a popula\lei de 2.569,8 locui.tori!kmp. · 1a 1 Iulie
Populaţia C.pitalei a crescut !n de<:un de un sero! de eproape JO ori,
odatăcucreşterea'densltă\!lpopula\iel
llecensămlntul cuprindea ş! ,,subjmplir\irea otr&delor pav1te fi nepa-
~}~~? 1~1~~ r~/~v:i~~Ji~:;;.~ ~~c3'~1 t~ mll~i~e ~t :,,~~!:

Polr!~o 11...i Edificii cuprindea 21.037 propr!etll\i cu 20.323 edificii, din
""':' 19.642 case de locuit, dar şl 61 .,,.,.mede vl\, 12 norarll şi ghe·
tfiriletc
Edifieille. pentru culte şl instrucţiune cuprindeau'!: I Academie, l
!'J:.~.~,J~~fd; a~~~a:!~~,r""" a armatei, 7 f<'Qll române şl pen·
Industria cuprindea printre ,.fabrkl şi ateliere": 30 tăbAclril, 97 mori
c:u Ctll, 12 mori cu aburi, 15 spirturi şi poverne etc, ca şi primele: Z
tumltorli de font.l, 2 obiecte mecanice etc."
Alimentarea cu •P<'l a Cap!Ullel se !Acea din: l.llM puţ\ll'l eu apli ordi-
nar!, 602 cu apA buna, 58 puţuri mecanice; tr&n!!portul apei facln-
;:~I~ G. - &l„IAIH lh!Clt<t llllor /lfJ-Hl4. Edl\tlra Medicali. Bll<Wqtl.

•0p.<1t.,Prl....... or""'1vl-•J<i.p.f
'"'"'"'p.S.
"C. C. Glureocu. - lllon& lh<nl,..1mor, Edi\Ura pto1tn1 UtonWra. Buc\lrettl.
~~~lit.. $odlz!ill<I Roln<l!tl&. AIWdt~I Slallllle c i ~bll<ll $odlzllsl< llomtll!d,.
11171.D ~Cdltralld e S„tlo<i<LB"""'..U,l;'ll,p.Td.
"V.Tftblcl,Po1»1l<lialtottwllllri1i<„f<er""<..,..,..,.k<l,Ed!turo.PolltlcLB~cu-
reot!,l117L,p.1S. ·
~Op. dl, SIOti<Uoa.
'"ldt„,p.1.
· "ldtm.p.a.
du-se cu 449 """"l<.'. Reveneau ln funcţie de arondismmt: Ş-JO pu\url
Ja l 000edificll şlclte2s.acale !a lOOedi!icil"'
Jn 1878, 91,71•/• dintr.. edllkii a"""u numai parter şi exista o sinrurll
dlldlre cu 4 etaje ~i 5"" 3 etaje '"·
La ~Specl!!carN comen:iurUor şi industriilor aflate ln prtvtlU" erau
Jn1realtele: 37n<lac\i!de~,i!l farmacii.l2librlril,8Upogralli,
5bti,4optidriietc.,darrnate:Uştaufld.inttt...echlh!me9efU„laşal
vJrogl!, u cavafi, 10~ li.!narl, 2() l!P"'anl, 18 braşoveni, 61 bos:•sleri
e tc."'.
N\lmeleactualalunocalrlzlamlni.scdeacesle.........tl.
Cele 19 farmacii erau amplasate mal alc.'1 ln centru: 13 5n „vopseaua•
(arondismentul) Rotu, 4 ln Galben, I ln Verde, l ln Negru şi nkl wi.a
Jn Alba•tru". Forma de propriet<ltc a fa rmaclllor era: I de Stat, 2
de •~minte publlce, I • wi.t'I Sodetă\I anonime ~I 15 pat\lcularc -
erau larmac!lpubllce"'.
Cele 9 spitale bucur.,.tt>n~ erau amplasate · mal unllomi : 3 ln Roiu,
2JnGalben,2lnVerde,llnAlbaslru 4111nNcgru"'. ·
Din cele !Oli dU..-rile „<:0mereiuri, industrii 41 mesetll" erau tn Bucu-
""lti: 1.327 drdumi - revenind „6ti Ja I .OOO de edificii" ,..,..pcctiv la
HO locuitori o clrdumJ.; mai erau 3a7 bkanU, 240 croitor:d e<c "'·
Parl'"4 /li-a Populaţiuma cuP<jndea peCCl 17HH6 Jocultor1, din care
01.859 capi de familie, revemnd 3 auilete de familie, du erau şi· fa
rnilii numcroue: J familii"" ~te IOO s ullcte, 3 familii cu 80--100
sufk!ote,3familiicu60--6tlsuflete""'- z·
Pe grupe de vlrstll, la ,,mal mari de JOCI de ani" figurau 17 sullete :
9bil.rbaţi şibfemei, revenind l la ! O.UUl/locuil<Ni '".
Starea $0Cialt cuprindea: patroni, calfe, ucenici, 1eN!tori şi fără pru-
lesu; avlnd·un net carac\Cr d~ clU:.. Acest ~mint !nea nu c u-
prindea indic.torul ,.muncitor'", deşi la grupe de ,1rstt f igurau „U<:e-
nici" pînA la 25 de am, iar ~oolfelc" tot calic r.i.rntnea u. ,
„c1...,.1e• cupr!ndi>au în aidrul celor 61.859 capi de familie; pro!eoiuni
libere 7.923 suflete, comen::i•nţi cu calfe ş.l u.."Cnlcl 10.217 •uflo:te, in-
.;!uslr~ şl rnC$el'laşl ~'Ucalfelcfi i=n.icil lor 22.004 •u!let.e, i.ervitori
13.419,!f.lrAprolegjj8.186 1un etc;"""ftl• formaul13dlnpopule.\ia
~pl~l,f ne ned•u e.speclul social a! l:l~l"t"ftlulul de ao:urn aproe.po:
IA acest receru.I.mint pentru toate ,,clasele" 1-a lnrt'il•tr•t 41 „Numl-

l'ffl l<ltelor unde llnl n&scu\l e.pli de tamllle", ,..-• pulu f\ aceMt.I.
lntreben popuJ1ţiunU, deoarece! aceestt problmil , .,. pusu Imperiosu
laCongrcsele deS1<1tilltlcl".
ln 1878, la Bucureşti ttau 8 persoane născute ln America, 7 ln A•ia
şl2lnAustralia,da:rnlciunad!nAfrica,
Din 100 capi de famtlie 720/o erau nA.&cuU in Bue\ll'eŞU, ll!Ofo ln Austro-
Unga:rla, indusiv TransllvanJa '.Al,
ln 1878, vlrsta medie a celor 117.646 i<l<"llitorl al Bucu~tlulul e„ de
28deanl,moruilitaiea dep6şindnatalitatea ».
ln 1877, din 5.833 morţi, 5.801 enm dfn <:11uza bolllor diverse care bin-
t uiaulnEuropalnaoeaperfoadA30. 1
~ta, faţA de v!r!lita medie a locuitorilor Romblel Soclal.lste de
. aproape70deanllnprezent,ilustiuzlicreotereanlvelululdetral;mal
aleslnultlmulde-ceniu".
Le „repartizarea naţlonalltAţllor" din IQO capi de t.am!Ue 71•/0 era u.
,,latinl".şl290/0 dealtena\lonalitAU:n.
~~b,J~~~~de~~n~~tiniste ,1 ln" statistici a apG.ru.t , ,naţlonalltatea
La„protecţiune"lnprezentceUi\enleerau72'/oromWşi280/0 aite
pro~unl, majorltatell- lllnd ttAustro-Unga:rl" A.
La„lnst~une"slngurul!ndlcatoralvrecnllen ,,acluacetl,11Crie",
oore era de maximum 11•/o la meseriaşi bArbaţi şi de maximum 47>/0
lagrupa„profesllllbere-lemel":w..
Grupa „proleslunl libere" şi meml>r!l, Ion de !am\lle ,uau a cetl şl scrie
nume.llnproporU..de600/„ ·
Dingrupa„proleslunJl!bere"lllceaupartecadrelesani~aleCaplta
ttdantişti" şi
! lei: 187 medici de toate spectaliUl\ile , 49 farmacifU, 9
92moaşe 31. ·
Maierau44f.annac1Şti,awte,tticâdraţldinpundtde~stat1rtlc
la grupa „lndu1lriaşî-meserlaşL Pa troni. Capi de familie","" precum
şillucenlclla:rmaciştîl~traţila„lnduslrlaşl-miserlqi-Ucenict"31,
Numarul ' cadrelor „nitare nportat la numărul total al populaţie! de
177.IHS locu.llorl, asigura indi<=atori rldica\1: l medic 1" I.OOO de loru.l·
I moa# la m• l
tor!, I far.....:ist la mai puţin de 2.000 de !O<'ll.itori,
< puţinde2.00010fU!to:rl'llldenU.tla20.000delocu.lto:ri
Capli l de .familie grupaţi pe o.::upaţ1! au fost recenzaţi pe urm.ltoareie
r , mteril : numlrul" stanie d.v!LI, etatN 1n ,W, ~OM!ita~ nµmele
• ~1~"'7J: ~"".,"' lnstrueţiunea fi tbnp111 de , dnd
.~ J.,
Faţă de populaţi.a BucureşUul";i ş.I a <'<'l or r«enuţ; la „profesii libere",
cadrele58Jlltare pre!int.11. unc!Cdatein teresante pcntrui•torlaacestor
cadre lnBllC~tl., ,. .,
&tJel,dln ceil87medid,JOO mediderau tn B~tr~20--«lanJ,
Hlnli mult da 40 de ani", lu restul er1u vel\lţl
20 de mediei er111 de
demalpuţinde 20deanJ 39• •
:";,A~~lll7medld,l24<:'1"1'! ,,lllinl",„ lt.r l!i0 er.u dcprotc<;:ţlu11c
Medicii 'f
membrii lor de familie din totalul de 673 1uflete, din care
187 copil t ub JO ani; ţU111 oetl ~ scrie $24 t uflete, respecUv ln m<!die
toţi..,JulţU ,1 o putedincoplll 111b lO. ~. ~oe,...preunt111n„nlvel
ridicaldeculturt.",fa!J,de alU„llberprofealonlftl", tntreoueeni.u 400/•
anelf1beţt•l.
Dintre cadrele m<"dlosl(' născuţi tn ţjlrl mal lndcplrta te tt111·d!n Am~
rlell: I medic .i I „d•111i&I~, f>ttC""" şi alti apeclall.şti ca : 1- lnginl!'r ş!
!funcţionar~.
Dintre cadrele m<"dicale "'te lntettsanUi sJtuaU• flrmactşti!or .bucu-
reştenJdin18.78.
lntre cel 49farm1cişti patroni era şi o femeie, deşi Inel !11 1893 (peste
! 5 anl)Senetul lntenitta accesul fc,,,..ilwiaf..,.,Jiatet. de !ann11Clc.
~Fro:iee;,:~;·ln~ ~e'2s1an~~~,:~ ~n~c~ :r~u~1in~~i~
ani.Fcmeia•~a30-40 anJ.
Dinti:°"Cf'icJaltecadre &11nitareo~~ingrupadevirstlilntre
80-90 ani. restul • jun&lnd l• maximum 70 an1 „.
Starea dvili • f1rmacişlilor palroni era: '27 chlito:rl\i. 3 viduvi ş.I HI
ned.s.itorlţl. El erau tn Bucureşti : 19 de 2B-40 ani, 6 de la .w--..-60
de anl, restul m.aJ de curlnd; I fiind venit •bla de 1-3 lunt. , 1 I de
15--30 iile. N1\!onallt.atea lor e ra: l i Hialini" , 28 germani, restul de
alte naţionalitl\L Dupi\ proiecţiuni er1u : 19 romană, 23 a111tro-ungarA,
! fnincczl, 2 e.lml, 1 rusă, l ll<'"""n.,..prusă .i I li „alte ~tale""·
ConstltAm ci in 1 ~78, majorii.tea I~ patroni bucurqteni
~":,-=~~~u:-:.~~~~: na~onalltate ge~ e&
1natrucţ1~oe!crUl far1DM:ltU~trM14.l•mernbrilorlordefmni·
lle • tlnpa un lllYel ridlcli&, deoittce 116 ~- ,lldu OMi ... tcrte~.
1Etaveaupoop41.1Ubtiarilf$. lfcoplllntre~IOel. D«l."oi-11e
dl!î'copl11ublOani~C11rţe..Ctifff~petrm1--~:
lll lnRominia(dln'*"f ll lR~ll). 24ht~UQfarla(1n·
ci\$1vln~2blRuda, l 1't~ l lllPrlllil. l tn
~l fi l ~G""'1&•.
•Id...., llt.
~= „
:;::::'. M.
:i:::::
FarmacişU!cal!eerautrocu\lla,,lndustriaşi-meser~patroni" deşlnu
erau patroni ·~ i lucrau la patroni. El erau 43 bărbaţi ş.I I femeie. Cei
;:'. t~:;I~ a8~e:.u ~~~ ~~· .::. ~a';,~i:~tnJ~ ·!;~ea~~;~ ~~
bucureşUerau Jtde 1-5 ani, !arcei mai ve<:hi 2de40--(l0de ani
După naţionalitate, din H, e,...u: :W ,,Latini", 14 gem'>Ql\11, 4 •l avă, 3
ungari, 2 lsraelitl şi I La „alte na\ional!IA\i. Dupl protecţie erau: :W
rornlnA. 19 austro-unl(ad, 2 ge?"rnano-pnisl, l rud., 1 e lenA şi 1 oto-
mani. El şi membri! lor de familie 70 suflete, ştiau majoritatea 50 pel'-
soane ceU f1 scrie. C• llcle ca şi patronii lor er.u majoritatea. s trl!nl ;
21 nhcuţi !n Austro-Ungari , 19 ln România (13 1n Bucu1'1'şti), etc. <7,
FarmWştii ucenici figurau La „lndustriql-meseriaşi Ucenici" el'aU li
băetl, dintre care 2 ln virst.I de IG- 15 am, 5 de la 15-:W ani şl 3 de
ta 20-25 ani. La alte profesii ucenlcll Intrau ln clmpul muncii chiar
!Dtre~lOani'".
Ucenicii drunkiliau ln Bucul'1'şU : I de 15-30 zile, 3 de 1-3 Iun!, 5
dela l-5anişl2d e lal!l- 20ani.dedrN.joritateaveniţide Cllrlnd
ln Bucureşti, pruveneau din strUnltate. Ei erau nhruli' 6 ln Austro-
Ungaria, 4 ln Romanla (2 ln Bucureşti), Iar 1 1n „Franda" "· Dupl
naţionalitate -e<'a.IJ: 7 gemumi, 1. i.tînl, I ungari.. şl 2 loraell.t:l; iar
dupl protecţiune erau: 6 Austro-Ungară, 2 romAnl, 1 ~rrnano-prui.1,
I ilalianl. şi 1 „alte state" 50• Ei erau nbruU 4 ln RomAnla, din care
2 chiar ln Ducureşll şi totuşi """u numai 2 de prote<:ţlune românii ŞI
numai I de naţlonalilate Latini. situ a ţia care redA aspectele de epod
ale reglementir!I ruiţJonalJtilţJJ tl cetăt<'nlel. Asthl locu! de naştere
determlnllcet.llţenla.
Recensăm!ntul din 1818 al or1'Şului Bucut'<!şti ne. da o Imagine fidţl~
• s\Arii edilitare şi IOciale a C• pitalci t~rului •tal Român, ~ ln
aceapcrloadăş.1-acuceri.tlndependenţa,
Asth.I. după aproape 100 de ani .., adeV<!l'eSC cele ocr!se de Je•n Em.
P<>lrC!lcu - şeful Divlzlun.U Contabllitiltli Orllflllul B~t!, "1 „vllto-
:rut va justltiea lmporianţa-tet lu<:rirl"H.
Acest r«'end.mlnt ne permite comp11„rea BuCUttŞt!ulu\ de acum un
'"""'1,cu dezvoltane. 0r84ulu\ llucureşti , ln9Ct'Sllnterval de Ump4l
, mal UN cu .evoiutla rapi<H a. Bucurqt!ului ln ult&nW. afPrl de-=>!.
:f1fnd ln prell!'nt c.pitala Romlnlel. Soclallate ln plin ntnt ccn.tnictîv.
-~-~~.tnlfl~ '
'11&!1111d' j/ 1 ) ~ ţ..• ~. ' ••
•' ~--...i<11undekY111ot<11- ...... ,.-1ai....;ia..-u.

· ta1„e1-.W1delaOlll*Je<lu~tw - lalloumaille-qutavalt..,.,qlllt
-"ctt!e~-~
<>1-.p.1n.
'"l<lno,p.151.
•1<1no,p.l'IO.
'° ldno,p.1112•
... ,~ ..... p.„
.:;. ,..,..,_„montolloelufou,„.OIOdo fart•".._,,,"""'Po<Wt )partl"'' la l~
,.,.U• - la t_.,.ohle do llu<aroot, •-=la ....-fi<!< dor la V\Ue d • • ......,......_
la notuf'O du pova„ d"' ,,,... la ......b,., de <O<ls\lU<CION, le """'bA ~ do to
popul&UOombf'O.<IM<ommtn;Oftla.C !nd.,.triel&Q\OIMin..valen\<l..,. lfo ~N",etc.
!..a lll·tm. porUI - . i. Pop<lloUO<I" - a ~ le ,_.,b,,. d a la -latl""-
l'tlot <.lvll, !'q ;o, \''la' - lal <i <lto~~ i.olt,..lio<ld<o- "
larn.llla :leurMmbr<l,lourt<olclvll,l'..... lanall..,.11~.laPtOt«llon, le "°"'
'i":u~ O.:. !lo t\.o.leM n6o, l'iklll<&llOfl d Io ,..mps, ckpulo q ""r.d lll hobllllant
VICTO«I A ROMAN Tipografii folosite
de mişcarea socialistă
şi muncitorească
din Bucureşti
în a li-a jumătate
a sec. al XIX-iea
Din toate nilocodrile minţii omooeşU, ""rlsul şl tiparul au rontrîbuit

ce!maimultillprogTl"Sulomen!ril.
C1vlllzaţta,educa\i•şicultura ln·general,datoreaz4totu\r4splnd!r!!
cuv!ntulu! sCris f i tipărit, mai mult eh.tar de clt ultimele lnovaili epn-
ctlie(telefonul,nodio\d,televiziunea)
Mişcarea mundtoreesel şi soclalisUl din (ara noastră, a avut !n tipar
lncă din a ll·a jum4ta.tc a S<.'C<llulul al XIX-lea, un ncpre\Uit tovarăş
d<>r4splndlreagtndurilor,sfaturi lorşlld<>ilorsaledeprogres.
lncludafaptululdculturaţ:irll n<>a.'!tupe atunctnuputeasta.allturi
Oe culrum. celor'lahe ţlirl ..uropene, ca astbi, Uposrafiile .,,.au destul
denumeroaselnCapita!4
Noi vom vbrbi, ln succinta prezenta.re numai d""J>I"" dteva tipografii
"" au fost folosite de clitre mişcarea muncitorească şl soc:ialisl4 din
Bncureşt! pentru Imprimarea periodiC<'lor sale. Spaţiul nu ne permite
s:iNprindemtoatepublica \i ilemundtoreştiş.i:IOCialiste.
Clasicii • marxWn-leninivnului,audatodeosebitAaien\ie~isocia
liste şi muncitoreşti. Ei considerau proSll muncitoreasd un mijloc im -
~~~i ~==:::a for\clol" munci~ti in vede<"Ca
Cl'<'ării par!l-
Ccle di at!i ziare muncitoreşti din România .,Tipoenful Romtn•, „Ana-
i<>le tipografice", „Uvrierul" şi „Luerltorul RomAn", sînt legate de
primii paş! ai cla&elmunci toare pe cale a organ!zărll.
Pcriodioole erau Imprimate !n d iferite tipografii, foarte adesea ocl!!m-
b!ndu-6e tipografia dupi dteva numere de • pariţie a ziarului re1;pecti'"
.........staşldinlipsadefonduri .
Calitate.I imprimlr!l al'.<'Stor periodice era lntotdeauna ln func\i<', <lupi\
cum vom v..iea, de utlla,...a mal bunii ... u ma i slabi! a \!pog raf!!lor,
cu maşini, litere şi bindntd.,. cu meşteri tlpografJ
•
Vom ' tace prezen ta.-..at!pografillor eenein~.nuînordinealn
fi inţliriilor, eiori<'Jlllndu-nedupAdata lacareauapirutperic><licele
imprimateîntlpografiil~resP<'<'ti ve
Astfel scriitorul Petre lspireseu, preocupat în mod continuu de re&ll·
Urefl unei asoda\ii In tre lucrAtorl pentru organizarea unui mar<> ,sta-
billm<'Jlt tlpogralic, :ie adresează tipogra filor$. Walter şi Gtibl şi
„Tipografia lucrătorilor asocia\!" . In urm.a !nterven\le l lui
c.....,ază:
lsplr<=u pe Ungă Bossel. care-! ronoşte.şi-l aprecia, acela ac<::eptA
să lnstale.e noua tipografie ln casele $8.le din Pasajul rnmAn nr. 12.
P. ~ ajun5ese nu numai unW dlrrtl-oe oei mai buni JT1e11ti.r! 1n aru
tipografiei. ct chiar un lndrumltor. un pentru tovarAşli lui de mcşte
şugc!tşipentruceicare\•ol.l usl!nvete
Aş& Me expllcld e cel.ll aug115tJ865clndera lnvlrstide35anl,dupll
o experienţă tipogrelicl de aproape dou.I de-ceri.ii. &eoate lmpreuni eu
, S. Walter, eu care conducea tipognifi• „Lu"!"ători!or MOCI.Iţi" 0 foaie
dedlC1ta problemelor legate de arta grafica lnUtulall: •. Tipograful ro-
man", care este prima publica\ie mwieitoreasdi din Romlnla.
lneuvlntulde p=entarearevlstel,lsplresroaratidi„Numeleeljus-
tificl destul.copul ... lntenţiunea noastrl este curae.:t ş\ slmplA de · a
faceadidslajungAlacunoştinţafleclruî'iucrător"totcevomga sicli
poatefldefoio.,pentruiMtrulre... Tn-~ot.·.
Zlarol .•T!pografulromân"•fostcunoscut,1tnstră!nit.1te.lnd~bl
!n Franţa fi Germania, unde publlca\H similare •u lnreg!strat •p&rlţla
foilromtneşti. ·
7-larul a~bllun u <'11unel e lntreruperi (în total 24 de numere) ln
douil perioade distincte. Prbna de la I august 1811~ - februarie 18117
la tipografia „Lucrător!lor asociali" şl a li-a de la 2~ februarie 1870-20
1unielB7llanouatlpograllea„LlboratorllorromAnt•
I:le$lgurtreeereazlarulullanou.atipografie e ln str1nsllleglluricu
P. lspirescu. ca re dupll ce Jucr8$e un Ump ea redactor la ,.Monitorul"
pe car<"-! numeşte: „purgatoriu al fune\lonarlsmulu!". ln anul 1869 il
pJlri":"~le şi lnfiln\eal.A o nou4 tipografie numit.li a •. Llbora torllor ro-
mAni". Ca asocia\! li are pe P. Jorjan, C. P . Conduratu , l~ătontl Bus-
~n~:~'.u!d'~ir:'a1~: ~ ~~::~na1;l~~~~e~~.t~~:" 1:1r~~~' ~':c~
(mai lin.lu pictor Grigorescu) ln perioada 25 lebruari<' 1870 :-- Ioc-
tombrie 1870. La puUn timp a !ost mutat.li ln strl>da Rega t.li (Aristide
Br!llnl), dar pentru ci tipografla GOI>! Fii eumpJlri Imobilul respectiv,
"" mută ln&tr . Madcml elnr. lg. •
ln Anul 1871.tipografia şi-a schimbat numele' tn ' .•Tipografia Academiei
RomGne", iar din 1869 proprietarul aoî:steia rim!ne P. lspirescu
ln prima pe..io.d~ ln tll'J'll'alllo ,.Laboratorllor rorntni·~ s-au pUblicat
%W::1a~ta1~·:.~~.~~1:.."'·~~':~
, Urzici.torul" , ,.Gazeta de seari", .,Presa" preeum fi lucrări""' „Dic-
1looaruLlimbil romine de Llurian fi Mas$im. .,G~t.e La>4r şi şeoalll
romlneasel" de ,,P. Poenaru• HAnalele soc îetiţii academice romAne",
••Convorblrieronomlce" del.GhJ.,.ete.
Rcvl&ta „,Lucrltorulr~n7-organllprin>eîA3ociaUlgen~•
hx:ritorilordinRomlnia,1 · fostlmprlm1tlln,.NOuat~naţto
.-li".Şt.R.uldocu.,1fost~altlpotratîeimitmp<lllei).~'}•
dtrellbnruJ IOllfR.omanoY,a~~c:Anlnt"""!'-
' fa~;;;'~\11;~ ·"'"°'

klt.P..J....,.Ja..~~~ .
• ,
Pentru el looil Romanov care-l ajutase pe Şt. Rasldescu la deschiderea
tipografiei, avea unele necazuri băneşti, Şt. Rasidescu I! gireazA o serie
de poliţe cere neput.ind fi plătite l• scadenţii acesta •u1eră !aliment.
'npografia este răscumpllra!A de către socrul du, Simionov caro o dă
ln exploatare la dol foşt! elev! al acestei Upografll: Petre Cucu şi
Tlle«!orMihăcs<;u.
Dupl. un 'llmp c. N. FU<iul""""' (ro.t redactor ],a „npografli R<n>An"J,
rumpllri t!pogralla pe ~ o înstalea>A ln str. Academiei (proprietatea
fN\ilor Lahovary - azi Tntrul Com<'dia). La admlni$lr•tif. acestei
Upogra!ll, a14turl de C. N. Ridulescu, participi! ş! Şt. Rasldescu. Sta-
b1lim<'lltulera!nzestroteu d ou4 maş!nlmor !.
Noua 1lpoRrafie nation1U, răm! ne in proprietatea Iul C. N. Rădulescu
pină la d!rşitul deceniului VIII al oec.-a ! XI X-k„ ~in d moare. Apoi dupl
unele perloede !n care tipografia • fost ineh!st trec.! ln proprietatea
lui M. lmgl Jecu ; acum tlpof!"Qfi'll a-a numit „Progreiul" Jl „La U-
bcrtC". !l.lurlnd .M. Hagi J eeu urmează la:r o perioadl ln o re.., ochimbA
mai mulţi proprletai-!, a /unglnd şi ln posesia lui Matei R! dulescu ca:re
li ,.a da numele de „V<X.ea lnv~ţătorulul- şi „Carmen Sylva". Nu .dupA
mult timp tipografia \"-""' ln ţropriet• l<'a Iul H. Carp şl Mar!ne$dl,
~r~i~;l ";'~i:i:..n~;';:~~a11 ~ 01~"!~~":1:tata Iul C. N. Rlduleseu,'

se tip;l"""u printre altele: cotidiolnul „Telegraful" de ~ub dittcţia lui
I. C. Fundescu - cun<>5CIO:Ul ~de bMme, ghK::i.Wri ete. ; ,.Tr'Qm-
peta Carpaţilor" a lui Ct:iar Bolii.ac (dooa"'"" tipografia sa se desflln-
ţ...., 1, ; imprima aici ~iarul), Jl"'<'UITI şi „Lucclftrul român" - ziar
di r ijatdeeitrel.C.Bo•tanşllonS.Rădul">CU
7JaruJ „LU<rilorul român" a avut o existenţi dl'!ltul de ocurtA • apirut
de la 5 nocmbrle 1872 pin.li ln var• lui 1873, o datA pe stptAmtnl,
duminica~ <:ao oontlnuarea gazetei „Uniwrsul" din --e.,,. oq>lrut
doarcltev• numere
„Lucratorul român- o militat pentru unire• lucrătorilor ln organizaţii
muncilottttl.
Revb;ta nu a mal putut a pA"'a deoarect" poli\l• o urmire• cu ln""?fU-
~• ......itnd pe un!J membri •i ndacliel f1 ~ Ă \mplri o:nce-
d!.....,. unor muncitorl abo)nat1 la revlot.I.. -
~~=~T~~e~~~-~~~
funcţiOMt ln perioada 1867-1874, ~I se llăsu ln str. Cim~u, avfnd
os!ngurApresă de mlnl
Aci "" tipa rea şl revista umoristici „Gfllmpele".
Ulterior tipografia rAmtn e numai . sub oom:lu<:erea lui Th. Mihlescu, care
dupi un timp de acrJv!tate o mută dln au-. Ctmplnetinu, colţ eu Lute-
ron,,, ln str. BlsericaEi\ei ln~ Mazar .Paşa, luln Joculsiue Ln-
iro~7';~11,r~;~uT~~:r:i~ ~.1: ~~~i~t~~"„~~~~m~...!U::
~a~~~~=~: :~~:1~:::::=1n88: cum reese chiar din sub-
Ziarul ,Jnainte" deşi a avut o existenţa: scurtl totuşi prin ldelle r11.s-
plndite a reuşit $l stringă !n jurul s!iu un număr marc de m uneitor!,
!ieln<'!llitatedcooiabonitor!fietncalitatedecitltorl.Pentruperioada
de inceput a preM>i muncitoreşti Ziarul „Inalnte" a ocupat un loc im-
portant
'iÎ;;:.,~~«:,a~od:ri~.:.:a~paln~~~ ~:~~!i~r~~82dl~ui~~
VilllOJiei vizavi de cofe~ia Capşa. eeoo....,. urma sA ""COlllltnli.ascJ. alei
o clAdire mai mare, tipografia a f06t muMă. !n o\Adir- din !ltt". Aca-
demie! - unde f""""" mai ln.ainte „Nou.a 1ipogratie Nali~~ a lu.i
C.ftădul"""" , •
Tipogrofiaerahinelnzf'Strat.ii - avlnd trelmaşinldinearedouă mari
m;:. 12 şi una mie>l nr. 6. Mal avea o maşini de stereotipie şi o legl-
torledecărţl
Ş! !n aceas~.tipografie au fost Imprimate o ""11.e lntreagl de puhli-
eaţii, dar noi nu vom aminti dectt ziarele: „Binele puhlic" av!nd direc-
1880
tor pe G&1rge Vernescu şi F.m. Protopo?f'SCu-Pachc; ,,Naţ i unea" lui
Dimitrie Brătia nu: ziarele umoristice: "Scaiul", „Ciulinul " - di,....,tor
avocatul Ion Athanasiadşllnanul ,,Solidaritatea" -Ziar al lu-
crătorilor tipografi. Ace• t ziar a fost condu• de dltrc Ion S. IUdulescu
şiNaelonf'Seu
DupA moartea lui Grigore Luis, fiul s!iu, Nicu Luis, ajutat de către
~~~~a ~~tinescu a wntinu.at acti vitatea acestei tipografii p!nă la
Tipografia trece ln posesia ginerelui Iul Grigore Luis , Scarlat Cooo-

~u (di,....,tor al Operei Rllmâne) care neliind tlpograf de "meserie o
arendeazâ la dol luerălori al tipografiei: C. Niculescu şi G. Slllvestru,
şl care mută tip0grafla dln Curtea grădlnl! „Rqca" (eare se afla apro-
ximaliv 1nll'e doui hoteluri de pe A'tr. Aal.demlei : „Negoiul fi Uflioo.")
~~~ ~!:!~r!~;';'u 1:et.rsd~rne,~:~%~1~~it ~~s:~v':.~~au":~~
pârai UpografL'I - cee'a ee duee la o nou.I mutare, ln str. Clmpin.eanu
nr. 15, !n proprietatea ""lor dol c:tJmpArători. Au schimbat şi numele
lipograflel, din tipografia , .1'!odcrnă- tn tipografia „Cultura" . Ei au
!n,.,,...<11.l""<><:t.tmaşinlnoi şi<:Uoara<:lerenoioteaceV<1hooeca•iktert
rile imprimate &ci sli aiM un aspect frumos.
Revenind la tipografla „Mod<'rnă" şi dupA cum aminteam mai •ua. aci
s -aimprimatZlarul„Solidaritatea".
Acest ziar a fost creat în vederea propagării lde!lor susUnute · de eAtre
organizaţia .. Deşteytarta• eare cuprindee. numa! munciborl.
Articolele din """'\ ziar c1n•e erau scrise chiar de elitre muncitori dez-
biiteau lrămîn tările din ateUerele Industriei grafie<', a luptei pentru
respectarea celor opt ore de mune4, _a repausului duminical, p,....,um
şl problema w::enle!lor. „Solidaritatea" <>Ste prima publicaţie de bnoaslă.
TlpografU.AI, A.Grc.:~&eu. I
Aei au fost llpirlle trci publioaţii cu e&n1<:tcr progresist ~; Anume:
,,liocia!islul", „nomAnia \'iitoi>rc" şi "Vocea Jucritonilu\ tipograf"
Era o ·t ipografie mid, Avfnd <> singuri m&finA .-.. cu ~ mo-
d""'<'· F:a a fun.,ţ;onat ln p.:rioadlt. 1873-1886/lntr-o clldire din Piaţa
TetitrululN.1\ionalnr.8
Cond~l\orul aces\el tipografii, Şldan ~lrescu - un destoinic tlpo&nf
s -a preocupat ca lucriirlle impnmatc ln •~astă llpogralie 1111 albii un
aspe<:t foarte !nS~ijit. Aceasta f...,., ca !n anul 1883 să obţinl """'8lilt.
d..aur laExpozlţlacoopera torilOTpeţarJi.
Murind Al. A. Gre<!CSCU. Upografilt. a tos1 vlllduli lui Lllilr l\laţllf"anu
care lucrase !n Hbrlrla loanLUu ~ ""'"' mutii tipografia din Piaţa Tea-
trului ln 1\r. lntr.1rca Rosetti (llngl ClşmJglu). FJ lnzestroaz.11 llpogral!a
culn~A doulmaşln\ marl. . 1
t.a=:m
Moţi.'larw tnoean:t. sA-.i 1... un .-.::ilt.t fi .tnoepe cu llCiiitoNI Sperţali;
~:l!:~... ':... 1
car!rc:1~~d::rbri~~~"~-IU"C!
~~b~~::: J~:.~7!" !0~~nu"i ~ ~~~ ' : ;,i:;&ca"t."~d;~~~
0
,Modernă"
Murind La7Ar Motateanu, tipografia a rAmas fratelui olu, care a vln-
<lut-o!mparţ!nd-olama!mulţicumpirltori.
Aşa după cum arltam la in...pul. în tipografia „Al. A. Gr"""5C\I• s-au
tipărit-,,Socialistu!" eare a apărut la 26 mai 1877. fiind primul ziar din
1lomilnia Intitulat socialist. El a fost s.... de dtre cercul soc!alist din
~':f::~!idl~=â~~ Nicolae Codr'C'anu, şi r'C'f\CCla poziţiile ct>le' mai
După apariţia ~lui deal 3-leanumăr, şi-a schimbat liUul „Socialistu]•

-cutillul „Cuvlntul"
1nanull88 0dinacceqi li~iei'-"JC.'1Şirev\$ta„Rominia\"i!toarc• ,
-conCl'pută <'li o broşurA. fiind sub d irecta îngriji ~ a Iul Dobrojleanu
Gherea, revi•tli earc prin continu1.ul slu oe adl"C$& oamenilor de cultură
In cuprinsul „României vlitca"'" ghiJn Idei care marclieaiă poziţia
1nalntatllatt\'ll;tel.!ncred~a!nldcilcsocialilmuluL.
Cu de a 3-a publicatl<! ,.V<>ttfl Luerilorulu! Upo:Îgral" ln perioada I
septembrie 1881-20 de<:olmbric 1881 11-& imprimat ln llpograt!• lui
Al. A. Greoescu, iar de.la 20 de«mhric 1881 - 1 ianuarie 1662 ln
~1~8!~.,;;~:~~~~I „Voct"a lucnUorului tipograf" s-au pubUait ar-

licole dln care~aoploata..,..dln\nduatrlatlJl<>i"'ficA.Ausp.'irut
doar 16 numere deoarece ln ultima p!:riooidi revista a ln<'ej)Ut să rb-
plndc.cil o se-rlc de \&\ ce aceea a col•borl rll mundtorllor <l\J pa-
tron!l e1;C•• .,.,.,..,,. •dus 1a~rm.u><:\lorior degazetl.Tlpo
era.flii F . GllbL Fii" - LMta"laU la lpcepul ta Pa»)ul tom.An :N". 12,
unde Uplrei\e revista „&n.ndp..-c•" mutindu-so. mal Urzlu ln loc-1ul
din atr. Rega!i (Arl1t!de Br!Ant) care era proprietatea a dol negustori
completd!ltti\l ca preocuplirl.,Jojc-pantofar şi NaePanlelimoneocu -
drlcar. AoeşUa avuu de lndtirtat ln pei"m&nn1\l saloaru., pentru tn-
trunlrl, baocbete etc. pn!CUIIl ti dli u~ $e puteau lnstata tipografll.
Fraţii Gl>bl au eumplrat imobilul ş! l-a u arnen•Jal ca $11 corespundă
uneibunetipografiL
Revenind la revl•ta „Emanciparea• despre care am amintit mai su&
aritAm ci a fost O'ditatilQ,, Cercul .roalist.d in Roman!a şi a aplirut la
!5 aprll!e 18113lnscopuldealuptalmpotriva lgnoranţei, aprejude-
~U,'.;;.:~::~:~n::i::.:e~ort'i:~~anu-GherM.
Jn peginile revistei un loc Important l-a ocupat problema tildneed.
arit!ndu-oe exp!Datarean~ll<>asilla<11reerasu])U$1de cătreregimul
burgt>...o-moş!eresc. ·
Revista „Drepturile omului " , a fost lmprimaUi tn Upoerafla „C. P .
Conduratu• .
P atronu! acestei tlpogralli • fo&\ asociat un timp la tipografia ,,Labo-
ratoril<>r români" alaiuri de Petre lsplrncu, P. Jorjan ţi Economu.
npografla C. Petrescu-Conduratu a funcţionat în perl011da 1870-1890.
~~,! l• talaUi fn str. . Bailijtei (casa Ritor!de), avlnd dOlr o presa de-
Dupli un timp C. P. Conduratu ll la ca 8$0clat pe I. Busnca , mutind

tipografia !n sala dtn Pia ţa T<„trulul nr. 8. Astfel tn anul 187~ tipo-
grafia se Va numi C. P. Conduratu şl I. Busnca.
Aici 1-a imprimat ş i .,Columna lui Traian" de •ub di~la lui B. P.
Hqdeu. •
Ratriglnidu-se I. Bumea, C. Pelre!lcu-Conl:luratu lşl ill un nou uco:lat
1lanume pe lo11S. R.ldulescu.Acumtlpogr"f.1!aellteln~tratacudoul.
maşini mar!
Retrigtndu-se dln asocla\le şi I. S. Rldulescu. C. P. Conduratu. a Vfn-
dut tipografia lui Vintil! Rosetti rvo! muUi tipografia ln str. Doamnei
pe teren ul unde 1-a ronstru!t mal tlnlu cunos("Uta bancă Marmorosch
D1anck & Co. dindu-l numele de „Tipografia român u l~.
Jn tipografia „C. P. Conduratu• 1-a imprimat ziarul „Drepturi!.,. omu-
lui" d„ .politic cotidian. Primul numir a 1păn1t la I febnl.arle 1885.
A fost editat de Certul oodalilt din BUCUHşU, 1Vfnd unnllonll comitet
de ttdactfe: ·C. C. Bacllbafl, Al. Brl.nescu, ConlL A. Filitls, EmiU•n
A ~ ConsL Mm~. Ioan . Nl.de!de1 Al. O. Radovld, Paul Scor-
~~ prtncli-Jj pe ""'"" ţi-a

luat-o .Dreptu~
omului" I fost
:::contrlbu!Jaluptapentrure.lizareaunulpartldalcluel.
O alta Upoar!ofie fOloslll de mlprea mVf1eltortucl I fost „T!pogr1fia

nvwa litem"l" 1 lui T. M, Stoenescu, ~ a ·avut o e:<istenţl &C"Urtl..
oil ldl886pl~ln·augustl~8?. , •
' Ai:!:•-« Upliit %larui 0 Govora• avlDd 1ubtiUui: ,,orpa al iucn1toţllor
l ~' dln ·Romlnla.". ·,-.,1 ' .,
.Fund cili.uzita. de teoria caPltulardl • .,....,..u.1 de da&l, ,U.ta n-a
•.-,.t1prlildlrlillCl1ll 'lnmljloc:ul~· 111Ul>Cl.toHJordlnUpocralll.
:-=~i:u„ ·~~~.:.-.r:=::-r=·
39-~ · „ · 1:o.
Gazela a apArat lnterl'SCle muncitorilor. Un s pa\,!u mare a acordat ga-
ula rnarU greve a ceferiştilor"" I• atelierele Gării de Nord.
tAamJUlatp..ntruOl"ian~mundtorilor,pentni 1prijinlreal11ptel
]or grevl•te şl a dczvA!ult crozimile sAvlrşlte de cuver nele burghew-
moşlereşU,lmpouJvaţlranJlor riscuJ.Aţîdin 1883.
ln •nul 1870 !-a Jilnţl Ubr4rio p: edliura Gr""" ce con\inua t cllvi-
tatea librlrid ROletU ,1 care funcţiona ln calet Vlctorl~, unde mei
tJn:lu a fost descllll magazinul de rolonlal' Dregomlt Niculescu (azi
Romarta).
E. Gr~ve ~ !ncercat tntocmal ş1 altor librari tl Upograll o ltct.lvllate
«!Uociall. Nu 1 tvut !Ml oontlnuilate, ~la lllno ooaz!Oflall. ln edi-
tura lu! E. c„eve, a aplrutprintttaltele:„~Oif 'reacl" a lui Bec&lbaşa,
„Dan" roman\ll MA. :Yllh\lţii «c. 1894. .
Ubrlrla lu! E.Graeve va fl ~luaU ...._ltiri.lude Emll.,Storek.ln!aţa
llbrlrle-1 lui E. Gracve tot pe calea Vlc-torleL coli w Pasajul Roman.
exista Ubrtrlalul Carol MOUer.tntemeetorul publ~el „B!bllo~
pPntrutoţi" ~ blbU..-depopuiarlureallte"'turlldelano!dln
\arl.care l-afilnţăsuboonducerealu!D!mltrleS~u f!pe cart>
lni899opreia ~Aiea!.ay.
Spun_,, ci tn 1894 tn editura Craeve .....,. p.>blia.t unele lucrlri, tut
atunci. !n editura E. Graeve & Co şl respectiv a llbti rlel Carol Milller,
..au tlphit ţi cele două volume ale ...vb.tel „Utereturl .fi ştiinţi"
PrlmuJvolumapare!n l893,!araldoilca!n l89'1.
Revistaapiirea •ubdlrccţi&lulC.Dobrogeanu Gl'Lerea.
1ntr1! colaboratorii ....viotei amintim pe: Anton Bacalbqa, O. Carp.
I. Nldejde, Sofia :.<Adejde, Artur Stavri, D. V. Voinov. Grigore I. Al,.._
,.,.ndttA<u, P•ul Bujor, Vielo<" Midescu, Ion Pt un Pllldo, ek.
O altArev!stA care nu a avul 0 \1aţii prea lungi, a fost şi „TipogrRlul",
organ algrupulullucrlltorllortlpografi!!Odali;li.
A api.rut la 28 oc:lombrie 139-1. iJi • ProPegat. necfl.ita~ orranldrii
mundterilor, ln organlH\ll po-oprll, bluite pe lupla de clW. Au •?A- .
rut5nllD'Le!'>: , , • • ' ,
„TIPQir&lul" se silulut ln bwi.in publk9ţlllor ,de brţiQll din acea
vre!N:." . ·• '
Primele douf. nume~ 111 !ost llnprim.ate ln NTlpogrU.fl<L a. !uz I . Feld-
"'°" de pe .,.lH flahovri nT. 3, prro.bU ln condl\iun! eoallsitoare, ca
1pol.ult!meleu.!lnumerece.u mal1p&rut lll fleKOlfelliotlpoera-
fle mal modnll. ce dldee. 1" lvelll clrţt populue e&te vorba di! Upo- '
an111.„0o-rP. Cucu· . - 1dl!C'l'lllbcie l8H.
Tipogtllfi<L Nr>oi;.P, C'lku". .
hiite.nlllt7,_.1'?6tnslr. Llfam!.I~~>.-.,__
llClţiirl '9'1e ·Dorotbrif. a.re -t<:riD<I-.

Upqgnflt lu!, Anto.i MlnnN, Murind ~ tlPQlr&fll t rAmu ,
l:ii ~ 1m eu Petn M .
e:.::~=·~·.r:;~J»~2:,.b
nroa,..,.,., tipografia a dus clştlgurl, a foot mutată lnlr-o clădire, adec-
vată unei tipografii. de pe 8-dul ~:Jis.abeta nr. 6 (azi B-du! Gh. Ghew-
ghiu- 0..j).AclalucratcaşeldeatelierG_A.Lă:tll...,anu .
Dup.i un timp tipografia se mută !n sfr. Academici (proprietatea fra-
\iJor Lahovary) - unde proprietarii !nflinţea:tll şi o turnltoriede litere.
Murind P. M. Cu<"U, tipografia a fost eondusll în eontinuarc de către
Dorotheia !'_ M. Cucn - pînă la căsătoria fiie<>i sale ru Dr. Atanasiu-
Vergu, care ,-a P'""lua conducerea $1.abilimentu)ui, ş l ca,.,. o va mut.a în
proprietatea sa din str. Pojie N• n - Ata n'1!Jiu-Vergu vinde întreg utl-
j~ie~_;; ~,f;°g~:~:\,,;~~u~n~~~·· t~':i~:a r;du~d.,§i~a~~edc$u~'1!~~:ir::
dE „turnâtoriarom:lnllde litere"!ns\r.prelungir<>a PopaNan.
Revenind la 1ipografia „Dorotheia P . M. Cucu" menţionăm că impri:m
drţ i populare, romane, ?.ian> umoristice „Bob!rnacu l" „Puricele" pre-
cu mşiziarul.,Tipogra!ul"
La 2 decembrie 1894 apare ziarul „Lumea nouil", organ al social di-

mocratieiromâne ·
„Lumea nouă" a jucat un rol Important în răsp!ndiroa [n rîndul mun-
cltorllorşlauneipărţidln\llrlinlmealdellorsoc!allste.
Apariţia ziarnlui era asigurată din ajut<>are, vînzarea ziarului. coliza-
tiilc muncitoreşti, dt şi din fondu rile realizat e de la l>alurile ce se dă
deauinacest scop la C!ubul mundtorilor.
ln acelaş an adică 1894 a apărut „Almanahul social-democrat •
lntre autori amintim pe: C. Dobrogeanu Ghcrea, Alexandru Ionescu,
Sofia şi IM Nădej de, Traian Demetrescu.. Ştefan P.,tre-seu, Zamfir Filotti.
Ei au fo!ooit un stil simplu, pe î nţel esu l muncitorilor, · cu numeroase
e xplicaţii
Tot !nanu\ 18(14 a apărut ş i „Mu,;,,3 .~t iin\ifică şi litera~ă", fiind • n-
pllmentul ziarului .,Munca", organ al PSDMR
Ea aeontribu it larăspî ndircaeu n oş tinţel orş tiin(ili""şialitera\uriî
dasl~e!nr!ndulmuncitoril or
Toate aceste publica\li nu fost imprimate ln "Tipog>"aflll nouă" , a Iul
G:'igor; Panalteseu. Ea""' aflainstalată in p.asajul Vilagros ...,._ 19, foo-
tulJoc a l alz!arului„Adevărul-.
b """ast.A tlpogndie au fost imprimate ,; alte publica.Iii ale P .S.D.M.R.
Nu putem !nchcia fără a ami nti ~i ti1X'9"""fia ,,Spon:mJ.a-, (a lui Al. Io-
nescu şi A. G<'Org~scu) care a fost i nstal a tă mal întii ln str. Biscriell
Enei ,peloc ul undeseaflă[nst i \u t u ! dea r hitcctură
Ambii patroni fiind membri a! P.S.D.M.R. cu concursul căruia au fonnat
această l!pografie. Aci se tipăre au multe din lucrările partidului, mai
1<les dupAee •-a de-sfllntat „Tlposrafla nour a lui Panaltescu. Din str
Biserica Enci, tipografia s-a mulat în str_ Plltcaşru Vodă , construindu-şi
şilocalpropriuprinconcur&u!lulC,Mille.
~\~','.~:~;:exandru G<'OrgC'SCU, tipogralta a rămas !n proprietatea
Vom încheia eu citeva e<>nduzii ec se desprind limpede din PT('>entaTCa
""nr tnlul lstorlealcl:on·at1pografil bucureşteneec au fmprlmat perlo-
dit-ele mişdirli muncitoreşti in a doua jumătate a ....,,.]ului al XlX-ka
- ln gener•l tipograliile nu a veau dAdili prnprll; do erau in•talal<:
lnlocaluriapl"e"l.atedeciltrcpatronldreptbunepentruad.'.lpootirealor
- O.. multe orl, dupl ec o liJ)Oilraf!e se muu, lntr-un local nou mal
leltln. &au mal lncăpa.tor, sau mal convenabil dln a lt punct de \"edcrn.
lnlocul ~telaeralnstalalAtototlpog,...llc,salllc,....pecti\•edc\"cnind
a~tfel un \"ad pentru Upo,;:1"8fH
(ACt!lltcpc"'grlnăr!!nsă. consUl.Ull!SCpentru~torulactl vltii\Ulor
unserios şldif!cU!mp«linwmt).
- Ziarele şl revbtele imprimal<> în t ipografiile amintite au 1wut o vl aţA
-..:urli, rar apăr1nd ml l mull.e num„re consecutl\•(>. Intru-dl, de gigur.
~rau urm!ri!e şi d ffilln\lll<> de suit e11re nu vedea cu <::d>I bun i pro-
paganda ooclalls\li IAcuta de ele, şi pcntn.1 cA nu a '"'"u asigurate con-
d i\lilemalcrlale
A:f& .e expHcli, de altfel, apariţia ~porad.icl _a unui numJ.r ' :arta\ de
titluri oare de care mai sugcsli"<e, mal mobihzatoa"' ~I mal siml>ol!cc
Este de admirat pcnev~.,-.,n\a ~ril muneit~tl ~ >0eiali•te din
\ara n<>l•lrli, de• rl spindi prin Jklbik>ltii. ideile 50Cialbte r.n orice"""
aifieiu moral ,1 materia!, Pf'""''"eren\ă ce a s porit în cur.;u! >e<:olu!ui
XX ~i a dat roadele lndelung aşteptate prin l•binda Mfinitivă ~! ~n
ţara ne>aslră a sc.:.-ialbmului, orinduiro supcri<"'rA, de binefac:erlle căreia
ncbucurăma~ilndeplina libertate
1. Gr . Cttţu sl ], E<oo>omul "n""""'lc;, TI_...f iif•. r!IOgN/iU.. !ibn!r~i. li

~:l~~~ ;!.C:;:!.t~u=,'i"~ prj<ir< .....,,,.G „ _,,,/iii« d llo R<>m4"14
2. ~';.." i::':1"4 1J Al. Sadl·lon<s<U. f'o t>limlinU. Po'"lodlc< •D"'"""'i. !)~cu-
{~·: f~::;::~~===.:.~tl~·~
i.~ţ;~~;:~~~-"~:::::1~1~= Io Jfli. uu~-
10. ~;:"!~'- 1...!lMMl•I d• 1<10<11 • portkto.lo.I tU Pf tl"ll' C.C. ol l'.M.R.• lflf,
11. Pff14 "'•ll<>tl..,..01«1 1\ -io!Ur.i <liro ltmndolt, oo1. I, iwtff I. (184S-1Sill) !-1
:~. r::~!~::-,r=, B~tetU, IM4.
:~:~~a!:'."'·'till.
1 ~.nu.obi7<0, l S87-! UI'.
t7.0.epl6rtl<omul•~IIU-IUI'.
U.EmaOK!po,..1, ! &al
10. ao..,,,,,1 •
l!0.01""'"""11>11185-l88&
11. 1....1~ 1< ,H - I U L.
:=":...~..::..'.:;;.
:==~i1':fl llkntd.
==~~ l
gs.=z:=~~:::n1.
TJposraphlflll ulllWies par-le mov.vement llOdalbite de Bncarest
dans le ~llde moiti~ du XIX-m.e Slkle
TradiţiileComunei
din Paris în organizaţiile
muncitoreşti bucureştene
pînă la crearea P .C.R.
<=omuna dUI Paris a repre..,..\at, dtipl cum .e ftie, ca mai lmportantl

~ulied!nadow.jurnitate a veac..tlui~ut,lprimattYOluţie<lin
L9klria omenirii cu caracter 100iau.t. ProclarnaU. .ln capitala unuia din-
tre .otR\e cele mai dezvoltate ale lumii. lnt""'111 moment clnd mlp-
rea munci~ ln cele JT100l multe dîntre ţlr:l\e~""afia la
lnceputurlle ei, Comuna " CONtiWit am o prim• experienţl de reYO-
luţle soclali«Ui dl; 4; un prim ex"mplu d" lupti nvolu\ionar6 pentru
cuoerireaputio-r:!l.ln~teoondi\ii,eralntrutotulfiresccoiSl<>riaCo
munei ln componentele ei uemplan 11 devinl o pagini de educalie
part!culari - , "IUi\ au f oit puternioa 1impa.ti„ ,i

100lal!wti ln m1fc.aua munci~ dl> pretuUndenL O oerle de fact>:ri
ueunoştinţA a opiniei
pui;Gbi:lln. R<snâniafalldeFran\aca urmare arol.ulul~a ln
lnfllptu!""" marelui act al Un1rll, aflniU\!le de limM ol culturi Intre
romin! şi franoul, - au fAc\11"" ln m~ mundtoo-..c4 din ţana
noastrli trad i ţ iile Comul'l<'i sA f ie glorificate lnU--un chip deosebit, ln
special pln4 la vi<:tc>ria Ma rii Revoluţi i Sociali!lte din Oci<lmbrie. ln
frunteaac ute iacţluni ...._a fla tcapitalaţlrii,o~Bucu~,centru\
muncitonsc <:el mai po.Mmic al RomAniei . .ln car.. - dupl cum !şi e:r·
prima ~ primul mlnisu"u l.8llCAr Catarg!, lnCll. dl:) 1811 Comuna
dinParistşigMiaenurneroşi„plq:ialOt"i"
Ca orioe evenu.-it ei<oepţlonal din istoria lumii, c.omuna din Paris
a prodw un ""'"" .pUtemle ln <ţ>inia publici. din mul te ţări. Dar lllO!St '
eoaul-<lfixatdefinttlvlnconşt.lln\apro1"'larl&tulul,1n0rgan1uţjHeclii
sel munc~ care veQeau ln e:i~i...,ţa Comunei unul dinti"<! impul-
surllece~mai vibrante pentru lupta 1or ttVoluţkmat'.L
meinic opu mijlqcuJ penultimului deoeniu „

Orsioniu\iil<! munci~ din caplta4a tlrll noutre, cor.&tiNite m:al 'te-
w""'11ul tr<.>cut, &u oonsl'-
derat ani~ Comune! o .:dev""'Ul zi de Sil.~ . tn fiec&re an,
la 18 martie, gaut..le munclto:nşti din Buwr<!!Jtl pUb\i<lau ample evo-
clrl ale Comunei, subliniind de fi«ar<! data un element""" altul din
istoria Comunei, mai potrivit lmll"'Jurărilorooncre'!<!ale lupt..i munci-
torilor ~tenl.
bu~n6 „~ruri\e omului" a fint tn chipul cel ma! lim-
G.a:zieta
pede, )ocul Comunei ln conştiinţa pttiletariatulul romin. Evoclnd ......,..
nlmentele Comunei, ln anul 1685 „Drepturile omului" 1c:rla ln lncheierea
unul edltorl a!: .,Soc!alls.mul nu poate oă plara f!lnd forma n..,.,...
*• a vletll viitoare a omenirii fi pentru d proletariatul. poporul mun-
citar,esteclaaachematăsăadudlaviaţl ac~id"".Lo.18martie
1871, poporul muncitor al P ar!ruluJ a ară tat c! el !nţelege aceastl.
w-laşA ml$iune ce-i di istoria 4i cane """' colosala lnsemnAtatie a risooa-
1el <•irrnmine lran<:"2l!!. Şi de aceea, de i... gheţurile Slbeliei' pini !n
clmpwi!" lnfl <>ri~a le ltali.,.,0.lllpoluJnor:ila pM.i'l sud,to\i $0Cn.-
liştil din !11me sirbătoresc aceasti""""' zl, ca o dovadă a vlitorulul
fnlmos ..5!d""""""'· şi noi socialiştii romini, sarbao:orlm a"""'tAdaUi.
De pe ma!urlle Dunlrii, din mijlocul poporulu i !n auferlnţl ş ! apbat,.
noi .otnmi1""' ,,..]utArile noutre proletariatutui univ..,.,...l. sperind el !n
cuiind va vml ziua, dnd P>J>Ontl muncitor al ţări i noastre va inţeieg.,.
el proletanatul perizian - JupUtt pentru~ omenire, şi deci ti
pentn.tAllnsul, ş ivainllcri" z.luadel8mart.ie lntremari\e&lrbători
=~;_'.Aminchelatcttatuldintr-unal'(icolpuhlicat,repet!m.ln
PrinciJ)a]eif:fonnedemanilenanepeearele-aimbriat,in~or
~izaţiUor muncitorefti şi socia!Medin Bucureşti eve>caree 'tradiţiilor
Comun.ol dh Paris au fO«t, aŞa cum llustre.-.l documentele vremii,
populari,..rea ~~; Comunei, pe ba7.a C.OJQ'!' mai htme lucrAri, ln frunte-
cu „RizboiuJ civil din Fnm\a''. ocrist. de Karl Marx ,; condamnarea,
flrl nici o nezervl. " guvernului d" la Veraa.lll"-', ctlAul comunarzilor ;
ev«arM, p!lnll de re'f"'Ct a Pf'l"O'\&litlţll comunarzilor, !naşa mA8un\
Incit u nele dintr<' • ce•tH. - nun a fo<1t, de plldă,. Louise Michel - , ..u
devenit figuri legendare; subl inl~ caracterului proletar al Comunei,
a rolului mişclrii munci toreşti, socialiste ln activit&tea Comunei. Din.
._..,.motiv, O$erie de misuri aou proiecte ale Comunei au fomlll8Cl'ioe
~i pe ...i..agul de Ju(IUi al Olllaniza\!ilor muncitoreşti din c.apltal.a Rom!-
niei lnd de la dl rşitu! .oecolulul trecut.
Lite<"atura de<!VOCllne i.sto"ricl a C<Jmunei, pub\icaUi ln pcri<Xlice1e otta-
nil:aţiilor muncitorffii din Bucu;eşt;i. !n spe<'ial pint la primul rlizboi
mondial, a lnlocuit mult timp cu succes iol<>riografie. Numeroue IU't.ioo1"'
ropre:ren tau .curte s in\e"" btor~ a&Upra evenlmmtelor Comunei, ba-
zate pe lU<ririle 1~ de comunarzi . Din Li_,,garay şi JW.-. Valles
s-au "tradus din:dl, d<! llli!ii mul\e ori, fmgmerite """"')Îfi<::ative. Unel..-
din documentele importante a le Comunei (decne\e, a~. proclallli!iţii)
\ au f<>St reprodWle in articolele comemorallw, astfel ·lnclt, reunite, ma-
tff:ial„le de evocare aureconsti1Uit!naruiamblu oadevAratifrescl.13to-
rid a Comune i. •
Socialioi:tiib~isubl.iniautnsemnătat$i$toridi a Comun"lPrin
unnlrile ..:le uuprt1 ~ltArii mlşclrti muncltn,..,.,U internaţionale,
precum şi a cel<!i din România, „In Rom4n!a, - ae arlta 1ntr-.un articol
din ~Drepţ=ile omuhJ'i~, - ideea ~lu\ionarii .. . a P\llut, dupl eveni-:
m"1rlel;, din 1871 , sl lncoiţeasci !n inimile mai mull<>ra ş i» ajungi.
a eonstitui un grup ln$emnat eMe utlz! lupii, 1n marginile p!Zlinţei
-1e,pentrupnipagareal<i<>ilor&Ocia\Î$\e"'·
1n fiecare an, ln luna marti„, organî:t.a\ii\e muncitorefti comemorau 1'U
veneraţie Comuna din Paris. ln a!ara artlrol.elor <!,,,""°"""'"care se-
Upltta'U în pre!tl IS<>CialiSU ti muncitoreasd, la cercurile şi cluburile-
oocialiatl:seorganizaudiferiliemanifestCiconferlnţe,banc~,seex
ped!auteJegnuneooclal!ş1Uorh-anceciw:.
Da<:atn188icrnncmorareaCm1~inaraşullloş!ad.a'l~unor
peneo:u\lljudlclue,a utor!tiţileromineş\!filndluate-=prlnsur
prindtte&. mani lestareapubllclasoclali""uluilanoilnţ,ari,!nl885,
ci.n d,,mlfe• "'• ooclallsll !nregistrase &oja un ctftlg d„ prntfglu !n opl-
~';e1:.'?!'~~·„~=i~".~~~~m~,.\";;.·;r:;
&. perimetrul C..pitalei, adunarN de la laşi la care au V<Jlirlt Const.
::,v~i~ ~=-;,:,~·;~~~;1,e~1~=a„~.'i'.'uc;1oo
Comemorare" a 19 a ni de la proclamarea Comun~! a NllOSCUt manife:s-
ta!ii demebite, fn anul l89'0. La o nure lntzunire Ja clubul d'<n B~ti
auluatcuvfntulfruntaşiimi.,:.lri! sociall$te : IonN.cle~.Al. Ionescu.
Ion. Ca~ Panait M~lu, C. Miile. Ei au tnm;,, o 'l<!!„g:rama munci-
torilor Pansulul, pnn Paul Lafargu„, ln care se arM& el ,,aocialiştii
romlnilntruniţilaclubulmunci torilor,trimitofrl~Rrlngerede
mtntfraţlki r francezi"'
Cu prlJ..ju\ anlv..rstri! a 20 de ani de la J'TO"lamarea Comu1>ei, gazeta
bueureşteanA „Munca" a tipirit sub oemnltura lui I. Th<!'Odorescu, un
lldeviratSWdrudeirpr<!°'1<nunadinl'aria.ar1olfodln incbeittecli „no!
(adid socialiş:tildin RomJ.nia)-"'1iem tnealendarul RoOvoluţ;„; ziua d„
18 martie ca o zi ma.,...ţa şi sublimii":;. Atft M:ate SWdl~ cit ti arti-
oolele d„ mai, mici lntindere, ·pre,.,TH.au Comuna ca „vtmlmentul cel
mal lmportllnl din i>toria mi$<'irii mun<:hweşti internaţionale: care a
~~;:::: :,uncitC>Are d1' ptttutlnd~i un exmplu mlireţ de Jupii penlZU
ln 1893, anul con.-;ituirii primului partid al clasei munciloitt din Ro-

minia, „Munca", <>rganu\ .,,..·trai al actttuia, precitind d „Par1 idul
9<>Ci81-democrat din Rom!nia serbeazi şi el aceutli dati ~ finU în Isto-
ria luptekr proletariatului", ' &o:!Auga d riaru1 „Munca• este datoT ,,să
explice şi acelora car.. nu cunosc mişcatta comunisll din Franţa, pen-
tru oe oocialiştll din lumea !ntreagă au wnllfin\it •iua prodamkii Co-
munel ln calendarul lor intemo1\ionai" •
Unul din'l:re ~ Jrn,ponwmte ~ Com,,,,..l, evocat in Al"llcolt>le tip~
rite tn pttsa """lali&U bucureşiteana, ....a erolamul fi lnfiidr.,..,,. cu
careauluptatCOITlUnlln:iipenlnlcauzalor.
lncodrul pre»enUriiComunEteaevenlmentisto<ice""u~j.i • con
ducMort ai acen:..ia, ca~ Delescluze, F•rn! J.&. Cunoeeuloele eu-
vinte a le lui Fern'i din aplrare.a sa, prin~s!;da pe,,..ic,.,,..tlju
decau,exprimlndu"f.[nidejdeaclivilton.t!varlzbuna,,,..,,..,,.,;a.a,au
apăn.tt!nrom&neştelneiidlnlllll$7, EvoctndflguralulDelesc!u,.,,zlarul
HMunea"..::ciaînl890,ci„Pcntrumartirii.,,.....„ucazuttnm~
0/d tm,nt.31,din9m&rtte l•!.

'M~-nT.f,11 ..-U. L DI
• 14<m.w.2,emart1o111!11
1 1<1tm,Bucu-tt,nr. l, 7mm1:le 111113
'0.op!~t!lt 0•"•1•~ B""""'ltt. nt. Zi, 1martte1185.
oomunalistă din Paris, pentru din\ii ac..etei ~i, nu putMt scoate
de<:i'I ruvint„ 1Auditca:re 1, Nurnen'.ll!llle W'\IOO!e...., fast conM.crnTe luptli-
toare! LoulseMichel
Un emoţiona\ elogiu aducea gazeta „Munca" lui Fr. Joucde. murit ln
slrki" - „Şi oocest om, !Ocrla ga7.eta „Munca", care a avut mUiOlroe pe
mina oa, ..cm om • fost lngrop.it ru dricul cel<>'!" simd, ier familia sa
" at!t de sir.ac.li, tndt la poA2'la. clmitl.tului HI fkut" ml"C\6e pentru
a• nu o Mis«· ·st moarlll de fomne, • 00.... ii. br1* cine a fon. Jourde şi
tt <>ame?i &u km membrii ~unei. Noi ne tn<:l1lnlm w respect tna-
lnteaac~i rruwe om""·
Pn>oc:upareaoocialiftilorbucureştenidin$<.'COlu\trecutd e aface clt
mal "'""""'1U i9\oria Comunei! s-•reflectat ol ln . unele reproduceri
dup.i publiea\il franceze. Seria de Interviuri w membri a i Comunei care
mal triiau ln 1897, .publicate d" „La :revue h..,...,t..,• au fost "'Produse
ol in rev>sta „M:işearea IOCiaa" din Bucure?!~ cu """l"JI., p1•ed.,.t \ie
rMac\ie,de adll. cititori1orsii„ ...oarecarl InvlţAminte,dinc...e a r
aveaslţinl~!nvi\tor,clnflmJl""jW'lrile \-4.rlmpi.n,geintr-o
m•an!lafel"'"·
Ideea ci lupta Comunei e. e xptirnat, o datl eu elanul patriotic ln a-
dr\l\ rbboiului tmpotriva invadato..ilorinriini, hot4rireaproletaria'llllui
deacucerJputerea.pol!Uel!nscopultransform/iriiradlca\eaorlndu!rll
aoci.al-e, era lnţe]eas.l de lllOCialiştii români ln temienii ei marxişti," ln
189~. „&hit aoeasti amintitt (a Comunei - n.n.) ocri.a, de exemplu,
C.Mille,deoareee~o:imunali!JU\dinl87le1teprimalncercare
aproletariatuluideasealirmafide apw>emlnapepu-politici
1i.,.,.,nomiel""·
Luată ln ansamblu, publicistica ooclallstA din Bueu,..,.ll exprima oma-
giul fierblnt.e al prolel:ariatului din capît.ala ţArii pentru eroii $i faptele
OJ<nunei ca e-veniment pTeme<'gMor propr;..i lor klpte. „Sociali.vnu\ nu
poate otpiad. fiind fonnaneoesarli• v\eţli vilt,.....,&omenir!lş.i JI""•
tru cA proletariatul, poporul muncitor este clasa chematA al aduc! la
vlaţiaoeastlidoee""·
ln 1909. ga»eta „Rominia mU11Cltoe.re• c""' aplrea la Bueureqti, a pu-
blicai .ub se~twa JU'i Alex. Constantinescu~ al mLfcl.r!i 1!11-
d;,,.ai,, din România, un ~lool despre rolul alndk:atelo!'-munci"loTeşti ln
Comunlbtoare ore 10Jbllnia. importanţa 90clali a decn!tului din 16iapri-
lie 187l (repn::Ctus Ln cadrul arfioolu!JJl). ln l910 aceeafi ga....U a pu·
bllcatunflrtioe>lde""""' „Car...,,..ru\ proletarian al eom~·. :relevtnd
de guve<t1a:re democratlci. ,i
lnsemnttatea<::\aseimu~toar.o, ,,&lngurl lnlit&rede• lntrona.oerl
eu adevlrat 1\beri"n. „ln Comuna. din
Paru. seri& „Rom.Ania muncitoare" ln 1908, muneitonmea ronŞtientl
vede sforţa.rea.eroici." proletu ia.tulul.penlr\I dezrobitta lui, vede ln-
:<Aş.i aooastl dezrobitt. ln Comuna din Pari., li!ind la o parte lipsurile
'M•,..., Bucw"qll,J3 rtW"\le18'0

' Jd..,,,,nr,:l,1lmrllol'93
• Ret•l.U4Soriolol,nr.l,UllH.nr.:14.
"Ad....i.vl,nr.21:M,1 manle l *
~ =:;.~':,!~1,'!,,.'!'.·,2~,!.ti~o.' M:I.
:_:.. ~ impuneau \'Impui. şi oamenii, noi ndl!m oSlinda lumii de
Un el„ment lmpOrtanţ din Comun.I pe caI'1I! li &ublin\au deseori oocia-

liştiî romAni ft'a patriocismul oomu.....Ulor. "Coo"ll.Ur>al:EI\. def\ Interna•
ţionlali.şt!.cu(O&~legentleleOO .tridare d"ne.m. pecattbutghoma\e
an.mcAin~lnaproletarial\lhli,"ullrlltatd,pecb>d burgheDa fran
<..,il, C-""! " aruneal poporul lntr·u.n rilboi nenoroctt," tueti la Ver-
•ille1. l.Utnd P.arlw! lncon)ural de duşman~ proletariatul a to« ecela
~~i:~:i~7:,r1u de burii:he* şi a ţin<n ~ ~I
ln l913 0crculdeEdituriSoclali"1ădinBuourefti atîplritobrof\lrl,
ITlcareallturiOO unstudluelluiOttoiCillrl. d~i.Jlotlcul' $l tn-
~r~~~ro~~Jlu1~=tealn~i"~deu~~~
-....'i
WV!lk! altul detpre ,.~h'il Comunei~. eemnat 00 dr. Ece'llO<"ina
f>(lfondul~in!<mnirlgontt".aledepreCornunadlnParls,peoce
pub\;ci9tial,~ 4i democnrtldidlnBw:ure!tti '\ <Mlimt-o cu
destU\ $UCCft, ae cuvint U 3'11blini<om faptulclrevoluţl.onarilromlnl,
eumun..~ nu rareori se atrftid\IW..
<> datla.t omagiul pe .,.... ll,aduceau
.larate,ilnvlţămintele genttale pecarekvedeau ei tn~ţa
lirtoridaprimeirevoluţiiprok'tare.
l.Je'1 pâstrate lntr--0fonnăextl'emde 5Um.arl.oonferlnţele. ttllro\ele
şi chier modul 00 a BlrbMori Comuna reflectau laturi imp<ll'IOllt<e ale
stadiuluide dezvo~amişdriimuncitorwtidin\.ara,.._lri, pun<>
t ele de~.,,,..,~ se otflrmau tn oqpnbaţiile. p~lui romin.
Cu toate d p1nă la primul rizboi mondial publldstka sodalllUi ttmtll.-
neascl referitoare la Comu!IA a avut ~cl constant<e, la !nce-
=
putul veaculul nootru se poste 3urprindc o tratare m.al nuan\atl a pro-
bl=s.Uc!I Comunei. In timp ce tn primele evoclrl accentul se pune.
!n mod global pei;emn!fic-atîa iştorici aev...,imentulu! pentru dezvol-
tarea ~!\ mundtoreşU lntcmationale. pc eroismul romunarzUor şi
rapte~~."~„t~i:;~i::o:: ~~n!i."':eu':
a mintlgrc,emeComunel.
F!rette el. dupil lzbucnlroa primului rhbol mondial, evocerea Corn.u-
nei a prilejuit reflecţil Interesante asupra destinelor EurO?e!. „Comuna
d1d ~ u scria lD organul central al P.S.D.R. „Lupta dlnlcr
d!n ~li, ln anul 191$, aithl prusacii n..at ma! f! lott ~ acum
4 4 de ani, la porţl\e P...Uulul pentru a pune pc eomunan:ll fnincezl
ln \rilta podţlune de a oprljlnl un guvern une tlCll tntr-c> all.an\6 .con-
tra naturtl~ cuteme\!a ~l atreeutului,eu ţ.arul cotrop!tor şi dom-
nltorallntunerlculul• • .
Victoria Marlll ~olulil Socialiste din Octombrie, N ln&lfl benefl-
clari a !t<:ţ!el Comunei, a 16rglt opUca de lnţelegere a evenimentelor
din timpul Comunei. ln aceiatl timp, dupl """" .ao::rla ziarul ,,5oclaUg..
mul", principalul zi<lr •ocialisl bucureş.,,an apărut la ~trşitul rllzbolu-
lui, „iluzia Comunei din Paris e realitatea Revolu(lel Sodallste din
Rasărit şi nord""· Literatura de evoxare Istorică B Comunei creată
~~~st 1 ~\~ ~u~~tas~;e7"in'!1t nr'ii>~ t1o~,:ili~~:a ;;~~nt"~!.;t

Ul.te la faptele Revoluţie! dln. Octombrie, la nolle realităţi din ml'ICl'-
roa muncitoreasdi, eomunhtA internaţional!.
Este totodaUl, pentru av!ntul revolu\ionar al muncltorlmll
grăitor,
bu.:ureştene dela slîrŞitulprimului rhboi mondial cil tna)unulcrelrll
P.C.R. manlfestArlle coru.aerate anlverslirll Comune! au avut loc ln
fie<:are $eCJ iuneaparUdululooclallst,undeauluateuv!nlulronducă
tori ai partidului ea Th.eodor lordichcacu. C. Popovlcl, V. Anagnoste.
BarbuUizllreanuş.a.
Tovarăşi,
Aniv...-.aree unui vMC de la proclamarea Comunei din Paris. a primei

guvemArl muncltoreşti din i•torie, a fost şi continuA să ficsărbatoritA
de oamenii muncii din toate tirile lumii. Elite un omagiu binemclitat,
°""'"" adUC"e pionierilor unei lumi noi, a socialimiului, de eu..., noile
genera(li a le clasei muncitoare, conştiente de marea însemnătate l•to-
rlcli pe care a avut-<1 Comuna d.!n-.J>ar!s.
Credincioşi unei vechi traditil existente în mişcarea mundtoreascii din
Rominla. pe „......,
am e vocat-<1 pe ~ eurt mai lnainte, oamenii muncii
din România au· organizat ln anul acesta Jubiliar numeroase mani!,,,._
tir! ln cinstea Comunei. ln dua de 27 martie „
avut loc la BueureŞtî
o mare adunare goJemnă consacrat! rentcMrulul Comunei, la care a
rostit o ampli euvlntare tovarăşul Ion Gh. Maurer, preşedintele Con-
&iliului de Minlttri. ln zilele de Z-3 aprilie, Jnstitu_tul de studii isto-
rice şi social-politice de pe l!nga C.C. al P.C.R., ln colaborare eu Acl'-
demia de lnvăţAmlnt soc!aJ-p<>lltic ,.Ştefan Gheorghiu" de pc ling\
C.C. -al P.C.R. 8U organl•at o M'Slune ttlin\ifică, ln cadrul căreia au
fOOlt pre.entate 15 cot;mn!carl, privind diferite aspecte din Istoria Co-
munei, a Jocului el ln mişcarea muncitoreascl interna\!pnală ~ i a ecou-
luiComunellnţaranoastrll •
La aceestă oeslun.. am avut bucuria $/I ulutăm partlciparee. reprezen-
tantul ui Institutului „Maurlre Thorez~ din Paris, a tovarăşului Jacques
Le Cazoulal • .Cu arelaşl prilej, la Mu zeul de istorie a Parlldulul Co-
:~~i!\:P"~! ':'~~u~~!':r: :~m;;~u~ !~~a~ol~\~o~

şldemocraUclidinRomânla".
~~~~:"~~et pr!m!t, ln 1971, numele cunoscutei luptătoare
Prin asemenea manilesUlri oamenU munci!, Intelectualii Capitalei !Aril

noastreaducocontribuţiede s e«rnălaalirmareaprincipiului!nterna
~~,:_"'ului proletar, promovat consecvent de Partidul Comunist
"So<l•l!l"m ~~·..,. . u,din! l(S)martle \911.
Traditi<lm d~ la Commune de P2ri5 da ns Ies Ol'IPÎsatioJIS ouvrier.,.
Bu- t oit.es jusqu'• I• n'""lioilt du Parii Comunb.te Roumaln
Rţ.SUNt
iamp1... ovoaiu"""""
a......,...,"°'"&lo.l.fltl'laComm..,,„
A loi l*'1k lln&lo d o rmU<lo on mel.., ...,.<IM<:t lu a.cuono •nlnfll1... on
:=1o1ei;'~::'~=z..!i ~~mat!0<1 ... <Io la c.xrimune
IACOŞ
ION Contribuţia clubului
muncHorilor
din Bucureşti
la afirmarea principiilor
de organizare ,şi de lu'ptA
a proletariatului
din România în anii
1899-1901
1n condiţiile dezorganizării v"'melnlCI' a Partidului politic al clll5ei
muncitoare din Rom~nla, Clubul muncitorilor din Bucureşti, cea ma.i
putcrniclorganl7.a\iepolitict aprolctarl.a tuluidinţaran<>Utrt,ajucat
un rol de ma"' importan\a fn "firma,.,,.. organizai~ o. lup~ rf'VO!uţ<o
""' ~ 8 proletarlallllui român, ln populariza"'a Ideilor fundamentale
•le socialismului ştiinţific în rindurile munc!klr!mll, ln organiZllr<'a
~~~:~ de dasA contra e><ploatărli capitali•tc, pentru d!"l'ptate ş! ll-
Ciubul muncitorilor dln BU<."ureŞll, lmpreunl cu organizaillle profe-

s.i~," ~Ul. sA 'lnvingt dlficultAii f08f'te marl, llil. ~ mo-
mente extrem de grele din Istoria de 8tunci a mişcării noastre mun-
citoreşti, $1 giis<>tisdii re'lursele necesare pentru menţinerea organlza-
\!llor politice şi prolcsionale ale clasei muncitoare, pentru impulsio-
narea mişcării, pentru imprimarea ln rtndurile acesteia a unui spirit
activ,lntransigent,revo!u\!onar.
Clubul muncitorilor din Bucuro>şti a fost aeela care a dat rurS ntzuin-
telor maselor muneitoare de a -şi mcn\ine rindurile organizate, şi a
manifestat multă preocupare pentru a S\!plini şi a îndeplini rolul de
partidalmuncitorimli
lstoriografian:oastris-aoc:upatmaialesde„crizadecondua>rea~
tldu!ul", ş i lntr--0 foarte m!Cl'I mburt de starea reală din rnişcare, de
laptulclm.UuriJerep"""iveluatedeauklrită\lleburghezee<1ntraorga
nizaţiUor muncitoreşti şi a m!l!tan\ilor socialişti, expulzarea masiva de
muncitori soctallşt! păm!nten! dar care nu aveau d"'pturl JX>lilice,
pentru a crea divcrSiunc semită şi naţiona!;..t.ă , <'riza ""onom ică resim -
ţită dureros de masele muncitoare prin ""adcrea salariilor, ronced!eri,
mişcarea mes..rla.şilor ş .a. •-au reporcutat asupra mişc ~rii muncitoreşti,
au rontribuit în mod direct la radicalizarea masel0<, dar şi la s lăbirea
organlzatlllorpoli tl<'<:fiprofe.iona!e, la reducer<:asensi bilăacapaci
tă\li lor de rezisten!A în fata atacului capHaHst. Cen_-ctarea amAnun-
\itA a documentelor epoeli rellefeaza o a~u,·itate "'lativ bogată a miş
elirii muncitor°'tl ş! socialiste !n anii 1899-190 1 şi trebuie subliniat,
oactir.>l!Ofeorganizal<l
lnved<'rea!ndcpliniriirol\!luiceseprofilaşiapoicel..a fostda t
Clubul\!i munci torilor din Bucureşti de a ronduce intreaga mişc a r e
2')4!0NIAcos
muncitore8Scii, clementele înaintate au trecut la fuziunea celor dou.ă

organlui.ţ;i din Bucureşti, - subliniind importanţa actului lnUptuit
l"'ntru „roncenka ""' tuturor forţeJOl' partidului muncitorilor", ln ve-
del"Cfl organlz!ril luptei cla""i muncitoare contra exploetlirii capitalil!t.e
S-a relevat faptul ci partidul muncitodlor ut.e un partid de clasă, ci
!n lupta d""robitoare a cl~ i mundloore „acţiunea politici şi acţiu
n"9. eronom!C'.'ă trebuie sil meargA minil ln mină", c! alAturl de clubu-
rile politice muncito~tj t ....buie lntarlt.e · şl organizaţiile profesionale
de clasă care sil cuprindă cit mai mulţi muncitori'
Un rol important 1-.fl. avut !n acest sens, ronler!nţa din 29 !unie !8!19,
care a ,-cnit si sublinieze cA „partidul muncitorilor trebuie sil semen-
\ină prin muncllod", cluburile $/i fie noorganizate, pun!ndu....., acoent
pe munca de masil '· DJscutille au relevat semnllkaUa organizării pro-
fesionale a muncltorllor, organizare ce"' t...,bula rontlnuata mai ales
!nldeee.cieasil.!!l'l'ezintet.erenu\demasilalpai:tiduluipolltical
proletariatului.5lllienişteorganlzaţlibazatepeprinctpi!le80Cl& Jis
mu!ui ştiinUfic, dar Cfln! 5ll fie în stare si1 acorde ln acelaşi timp aju-
toare materiale membrilor lor. Conterinţa a ""'pirui ln unanimitate
hotlirln:a rongresulul din aprilie ş.I a adoptat mh url pentru OJ"gani-
zarea polilioă şi profesional! a muncitorilor, pentru rontinuarea pro-
pagand<i soeia\!St.., la ora* şi la oate şi editarea gazetei partidului
muncitorilor din România.
Orientarea spre proletariat, spre organizarea profesionalil ca cea mai
'1'-""'"lb!Ul !orm.l de atragere a muncitorilor spre ideile soclalist.e e.te
reflectată!npropagandalntreprlnsăprincolOlll\elege~te!Lu"""'nou4l,
prin manifeste, prin !ntrunlrl 'i ronlerinţe. Nota dominanUl a propa-
gandei organizatorice a reprezentat-o îmbinarea elementului economic
cu cel politic, subliniindu-"" că îmbunătll\ire&$C>ll r!ei muncitorilor „nu
se poete obţine deci\ prin scltimt...rea aldtulrii .,.,;ale, prin sacta-
Ji7.area mljl<>arelOl' de producţie"'· AceasUl unitate dialect!cl dintre
celedou.!l laturi - politic!şiprofosionalA - ale mişcArii munclloreşt!,
şi relevarea resortului politic ca element coordonator şl ronducator al
mlşcăriilnans.arnblu l sliuadatlăriemişcării.
ln ecelaşi timp se intellSilica activitatea Clubului din Bucureşti pentru
llrgirea sle...,i de cuprindere organizatorl"6 a maselor muncitoare. Au
fost reorgani.ate secţiunile pe_,sect<>11re ale Clubului ln fruntea cărora
au fost aleşi muncitori destoinic!, eereul de studii saciale, cercul femei-
~o~~.:~i~~;.:rl :J!~r:i~u!:':~~';"' organizarea tineretului muncitor,
O serie de .oocietaţi muncitoreŞti,"' l ucrătorilor in !ier~\ lemn," tăbă
car!lor, lipogralilor, croitorllor, ·strungarilor, constructorilor, tinichigi-
!lorcte.işideslăşoarăcu •uccesactivitatea,\inadunărilncaredezbat
•°""".....,."din to!onc. ,,.lfedril "'"ndlM•fli d"' · ltom.lnlo llfl- 1900, t:<l •turo
J>Olill"11,lluoureoti,lllff,1>.66!
>1.t...,p.746.
>Ln•,,."""<lnr.3,8,l1, l f, 20, 2ldin2Slu.llo,2Y •ua:1at,3ortombrl•,7,21
ol2llnolombrlol8".
•1.u....nr.3dln2'1ullol-.
probleme ale "<:lndiţiilor de muncil şl de vlaţA, ale luptei şi educ.aţici
socialiste, lansează apelwi de organizare a noi şi noi lucrlll.ori , Intre-
prind anchete lndustriale in fabrici şl atellere care slnt publicate ln
coloanele gazetei, participa la manlles\.lrlle pol!tioe file Clubului •.
Un rol d""'""bit de important în !ntărirea Clubului muncitorilor dln
Burureş\i, !n afirmarea principiilor &oclallste fi a loculul pe care acesta
li ocupa !n cadrul mişclirii mun cltoreşti ln genere l-a avut lntrunirea
din 20 februarie 1900. AU\ diswţiile purtate cil şi moţiunea adoptatl
rell...,lau afirmarea organi"8tl a mi.şdrii muncitoreşti, a faptului cA
victoria clasei muncitoare impotrlva e xploatării nu poate li declt re-
zultatul luptei proletar111.tulul,al organ!zArli !ntr-nn part!d de clasA, al.
unltAţii nestramutate. Numa!. ln „mijlocul parUdului muncitor - de-
clani de pild.A Pana!t Zos!n - e marea şi nestrămutata credinţă că nu-
ma.I proletariatul va regenera lumea". Şi lntr-adevar, numai proleta-
riatul. care aşa rum sublinia şi mo\iunea, „\ine s.li"" manifesteze nu
printr-un grupşo:r de in'i mai mult sau mai puţin de bun! credinţă„.,
ci, ca omul compac\.I, cu interesele el proprii, cu cerin?,ele ei proprii" ,
, •• li în sta"' IA ducii societatea înainte pe drumul transform.Arilor,,._
voluţionare•.
Totodată, continuil munca de propagandă pentru orsanizal'ff cluburilor
socialist1eb.-,totmaimultema'bel'Wealirmlndh<>tăriream"""ito
rilor de a merge lnalnte, de 8 nu renunţa l• activila1"8 printre ţărani.
G ră itor !n acest oeru; este şi manif.,.tul el.,,,,toral lansat de Comitetul
executiv al Clubului muncitorilor din BucuTtfti, in mai \899, prin catt
.., Iace apel maselor ţărăneşti ol l:oicoteze partidele burgheze, fie
liberal, fie conservator. şi să mine cu partidu! muncitorilor, care luptă
„pentru binele tuturor celor ce muncesc fi slnt nedreptA\I\!. Pan.:clul
muncitorilor - spunea manifestul - este partidul vostru", ca ate.re
„nic!unsăteancare-,ivreabinele .au ş ialITT"săisiinuvot.ewd""lt
pentru ca ndidaţii parU<iulul mundforilor" 1. (~ubl. n..s.). Dar cblar par-
ticiparea !a alegeri şi depunerea Cllndidaturllor lu i Al. Jone=i, I. T
Hanghe,.,,..nu, C. Z. Buzdugan, C. Mllle, şl ,·olurile obţinute de aceştia
ale$U influenţa mll"Arii socialls1" !n rlndurile m=lor muncitoare de
la oraşe,isate
Avfnd !nvede...,~te11.Speetcdeosebi\d e preţioasepeliniaaflrmArll
mlşdlrii muncitoreşti, tntr-un cadru organizai, evi(lent mai restrtns
dec!t lnainte datoritll sumedeniei de factori lll1linti\!, dar oricum orga-
nizat, 8in dori oă subliniem cil Org<inlmţla muncitorilor bucureţteni "
îndf!pllnlt un rol d ~ Partid. Ideea de partid C!lte •ublin!•Ul în nume-
roase materiale ca ceva existent, sau, !naltele. ca ceva imperios nece-
sar. Un lapt ,..;:mnlllC8tlv !n acest ..,n•- Ziarul Lum"4 MU.l Cftre purta
fa s ubtitlu organ sliptămin al al social -democratlel rom:\ne, apare, tn-
ceptnd cu 11 iulie 1899 ca organ a Partidului muncitorilor din Romd-
nla. Idee& .,..te int!ln!U ln manif'-"'1", in apeluri dc organizarc, ln ro-
respondenta purtată cu organllatllle din GalaU. Ploieşti, Brăila, Buzău
etc. lntr-un articol din noiembrie 1899 se subli nia că „mişcarea ia
• 1d.<,,.,n•-•6 tl :?dOn24o<""'1~1111111 •1 2l o n u.o riel900

' °"""mn~ di~ io•orio m.,.,.ri; m•~•"°"l'i di~ Roln<l~io J0 3--!to0, Edltul'll
~::"'7~t1, 1 il69,p.m,m
un~11.vînl,onou!vlaţa,deşicusecrificiulmultorprietcnibuni.
partidul mundtore>c, organizat d!n punci de vedere 8.1 luptei de ~Lasă.
lesevlcoorl0&"l.Ja1Aelemente11.lecontlnuit.ă\il ideii de partid, a!e con·
tlnulUi\ii organizate a mlşclir!i muncitore~U care !şi desfâşura activita-
toa,vlaţa,Jupta
Dar Clubul muncitorilor din Bucureşti a desl'şurat totodată o inten.a
activitate propoglll\dlsticil, Redactarea şi tipărirea gazele[ Lumea no\lă.
p1ni lnoctombrie l900arâma$!nsarctnaacestuia ;seediteazăşiga
uta „Drepturile ţaranulul" 1. AlAtwi de muncitori destoinici ca Ioan
C. FTimu. Al. Ionescu, Al<'CU Constantln'-'Seu. V. Ana!l'losle, N. C. Geor-
gescu. Valeria.n P.....curea şi alţii iau parte !n munca propagandistică
unii intelectuali ca dr. C. Racovskl, Pnnait Z.O..in, J. Neagu Negulescu.
Panait M~lu, ba ehi11.r C. MJUe ~i I. Teodorescu care, d°"'i pleceserâ
din mişeare !n 1895, continuau I-A ac\iooezc ln spiritul Ideilor •<>cia-
Jiste. Propaganda se impunea .clin cel pu(ln douâ puncte de vedere .
educarea no!lormuncltori atraşi ln sfera producţiei Industriale ~I riposta
ce trebuie data campanie! burgheze, deopre „sfirşitul marxismului" .
d<'Spre „lipsa condiiiilo:r obiective de dezvoltare a sodalismuh1i !n Ro-
m ânia", despre ,Jallmentul mişcArii -""'iaHste". Cu multă co mpetenţă ,
cu o argumentare demnă de relevat. _.,.,!a liştli au subliniat că deo:-
voltarenlndustcinlă aţărllera un fapt ş i odnt.li cu 11ceasta ş i am~Ar!I
munci~ştl. De aici decurgea ln mOO imperios necesitatea parUdului
poli tic al clasei mundtoare, acţilltlca pentru organizarea muncitorilor
ln partid de <:lasă. Cu toate loviturile primite, oo 9Cria lntr-un alt arti-
col din 20 fcbruarie J900 .,orl[ani>'\iunca non.tră principoUl existA şi
den·o l lă o activitate mai mare dedt în anii trecut.i". dl Ja oraşe .şi la
sate muncitorimea care geme sub nedrepta\ile r;tartidulul liberal şi con-
servator .,formează partidul muncltorllor. partidul nsupri\i!or"'". li-lunca
int.ensG desf.qurat! de organlui.\J. .OOallstă din Bucureşti con~tientă
<le menirea ei în ansamblul mişcării din ţara noastcâ este ilustrată şi
de întrunirile publice, de manlfe:o;ta\iile muncitoreşti ori;:anizate cu scop
propagandistic,darşiorganiuitoricşicare.aveauunefecttonifiant
... upr• mişcării. De e~emplu la serba".'a don ~te.mbrie 1899 orga-
niuUl ln sprijinul familiilor căzute \'ictime teroni şi ma&unlor repre-
sive ale autoriUl\ilo:r burgheze, sau la marea demonstraţie de I Mai
1900 au participat numeroşi mundtorl. Semnificaţia """'tor 1><\iuni
consta ln faptul di ele au fost organizate de Clubul muncitorilor, di
a!iiluride acesta $-auatlatceleHdeor.o:aniza(ii prolesionalecareau
dat ma nifes!Arilor nu numai un caracter impună tor şi org11.niut, ci i-au
Imprimat un pronlintat caracter politic şi propagandistic. Manifestul
lansat de Comitetu! executiv al Clubului din Bucureşti, se adresa ma-
selor !n numele „Partidului muncitorilor din România", care •. ~in
cios datoriţi sale lnterna(.ionale, Invita pe muncitorii din România sll.
ae uneucl la această măreaţă man i r<'ll taţi c", să demonstreze pentru
caracterul organizat a mişcării mlltlcitoreşti care ..din cc tn ce devine
mal putemlcl, ma i ne!nvinU". Man!feat.a\ia de 1 Mai 1900 ln Bucureşti
şi !nalte or•şe din \*rll a Jos1 impres.ionanl.I., lnclt lnslş! ziarele bur-
gm,.,. ,,AdevArul", „Universul", „Rom:lnul" Ne. au publicat ample re-
~_!J"m':,":~oa~:'!,lr;tri~=~=lt~'.in:.=:~1~h;~
nul", „1eum, ca lntoldeauna, este anteme..gi,t oarea prop;'iş!rii poUUoo şi
sod•le""
O a>ntribu!ie ~b!t.i a ldtlS Clubul muncitorilor dln Bucureşti t l or-
pnlu\i!le proletare cxi.umte !n K'C<' v reme la acti,•ltat<:a de dema~a;;,
am!11CArUll'ICaeriq llorde1ubcond1"""""' polhicianulul conset\'atorla ncu
llrAtescu. cere unnlree s labi,..,. organiu.!iilor proJesionale muncitorc~t!
Campanii antimuncit<>reasd dniăn\uitâ pe m ultlptc planur! de <:Atr.::'
daselc suvernantc, culmlneau\ prin Jq:ec1 mcseri!lord!n 1902 şi ~··
rea corporatlilor. Tocma.! lmpolriva urior 8!11!1T\(.'flCI ml.suri !'CllC\1onarc
~~1aj~~.i.';~1nc~~~":t~/"~:ru~~l;~~!lt~ ~~~~:;,, ":::11"::

prof"5ionalc
Otir consecln\ele crizei ~"'" tot mai putttni<.''" Cu lot efortul depu$,
gazeta Lumea nooll 1$1 tn"'i<'azli aparitia ln octombrie 1900 $l oda!:"
cu ea $1 principalul mijloc d .- l<:i~turl Intre Or&aniu lil, Intre membrii
ml$elrU, care lşl <:<>nllnuau actlvlta!ca. A apirut !nsA plnl ln luni~
1901 gazeta Gutm~g. organul societillii cu a<."elaşi nume oondusl de
AL l<>ne6CU şl alli muncitod lnalntati din Bucureşti. Toi atunci vede
lumlnalipBrululrovlstafod~lipOgnlfloi,organ algrupului~~
prnpagandăsociallstaa!SO<'i<>tllţillucratorilor tipograli şi/teui.!tlttdeu.
editată de Panait M~iu, i;ocia!i~I şi ma i apol adept al i<k-ilor anar-
histe. Aceste reviste şi git7.ete au avui un rol important fn menţincr<:a
prinintermediulpubJicioticii, inrindurU„maselor,a unor principii tle
da•li. în combaterea regimului politic burghez, de informare ~•up.:a
mişcării muncitoreşti lnlernat.1onal.-. Prin ace«lc lonne, dar şi prin in-
truniri =trîns.c la sediul socicUiţji ,,r.tunca", a societăţilor „Locomo-
tiva", „Gutenberg" , „r er şi metal•, a strungarilor, „Unlr.oa~ a Ump!a-
~i~~~ c:~n~i::~ll~l~\~~ ~:l~~';;lt> ~~· :::'~~]~:;:~ f~~~!

.,.,ia.listă ~•a
alim„ntatl 2i de zt, erau prcglill\i noi lupt.litor!, .., Iniţiau
noi fonne organtiatori.,.. Un rol lm11<>rtant, In &"<'lSt.i d!,.,.,\lc l-a av"\
edltarea2larulu!ApOrdto:>rUl ln iunle i90J , care n:IJecta~1pllril"
elementdor !IOCilliste de a menţine rlndurile or.111nizate ale mundl<>-
rlmli, de a reface partidul politic al d ascl muncitoare, ~ a ghi moda-
lit.li\Ue polrlvltc de acţiune. Oa.el.a venea să afirme ne«"Sltatea con-
cenlrllril <:lortur!lor tuturor muncitorilorlna!nta\l pentru „a lupta mină
ln m!nl cu toţi s pre a larma un partid pulernlc, un partid pur al c!tuel
producdtoore„. ,1
111ta de lupt.li~ n . Numai ln felul act'Sll, sublinia
Apllnltoru!, numai „uni\l lntr-un singur partid politic, vom put.-a s.11
ne alirmlm fi mai mult" ln d lrocţia aptrl rli lnte~lor mundwreşti.
N'ou.l2iar .sc ang•J•sA luptecon1.n1patro.nUorcaN! diutausă arunce
greută\llc cr!icl pe i.eama maselor, s.I publice anchet.e din Ja bti<:I ~!
I
:~~t·,"; ~f:"';'~t:.~:s~~\~~~lo g:u~~fi~tar~a~~~';:~':.;
~c"~wm 1fu;~~a::'.asei~e.,,~~~ 1 ~~~1r.i! ~hi:.U"zii!"':U 1[.C. 1 \,),~,
Aleru Consta.ntinescu, Al. Ionescu, l05il Nădejde-Armaşu, Th. o. Ne<:U-
~~!: =~:u~~~ih~t~:~.,";~h. Ap=~·H~~= ~:;\~~!:~
Gh. Ion"'?', C. Bucur şl al\ll, lnţelegînd ocmnifica\ia pol!ti"1\, organi-
·a~cică şi prop.agand isUcă a unul organ de presă propriu au lansat.
!~ iuni": 1901, un manifest prin cere _muncitorii erau chemaţi să sprl-
jme ":"\•unea de editare a unui nou wtr. De la acea data !n Jurul noii
orii:amza\il caro "" numea c.,,.cul .roclc!lst Rom<lnia mullcltoore au !ost
atraşi noi muncitori, au lnreput mai Intens, spre sfir.iitul anului 1901
pregătirile pentru editarea gazetei ,,Romllnia muncitoare*, moment d"
" e~cepţionall importanţă pentru atta per!kda. Mişc-ai-ea meoeriaşi
Jor, consecin\cle crizcl, necl'Sitat"" afirmării pe un plan mai larg a~
cATii, a legăturilor ru organiza.tiile din ....stu\ ţ/i ril "au impus cercu-
lui - dupll cum .crla J_ C. Frimu - oli-şl •pună şl el cuvlntul \n
publiclnch.,.tiunilelaoN;!inea7.ilei" . Şl ln felulaoestalal!anuarle
1902 a ap!r u\ primul număr a l zlanllul Ron>dnia muncit<>C1r„ , care a fost
primit cu n<'Spusil bucurie de muncitorii oocialişti, de toţi ce! cc aveau
<"1n<>Ştin\;id<'Spreorganizareapolit!clşl prolesionallaproletarfatului
Prin aceasta. mişcarea noas tră munclto!'"e"-"'A şi soeialisUI. f ăcca un oc-
ri0& pas !nainle pe linia relaccri! rlnd\Jrilor rărite penim moment dar
nicidecum deiorganizate, m\ll,.,_ de organizare politică şi profesiooa\i
fiindstrin•legatAdecea propllgandistică.deacţiuncaconcreUlcont„
daS<>Jor exploatal<:\llre. Organizaţ ia mundtorllo.- bucureşteni a avut un
rol d"°""'blt ln anll !899-1001, '-"' reallzlnd acea legătură atlt de ne--
eesară lntre organlza\!lle d!n cadrul m!şcirll noastremuncl\or~tl, aasl-
gurat apari\ia aproape tot t impul a unor publicaţii oocialiste. a menţinut
<:I.anul şi spiritul re,·olu\ionar ln rindurile dase! muncitoare. a impri-
mat o tactici lnLransigenUI.. revolutlonari. dind mişcării un pronun\at
caracter proletar
Conlribullon du club d"" ouvrien de ,Bual'Ull i r a lfirrnation

~;:' f ~t'orp.nl ... Uon el de Iuite du prolecariat de Roumanle
8
Şcoli şi dascăli
în Bu~ureşti în primele
două decenH
ale secolului al XX-iea
ln <'ele cîteva minute ce-mi $1nt acordate să vă vorbesc despre Ş<'oH

ş.i dasdli ln Bucureşti, ln primele două decenii ale secolului XX, va
!1 vorba de expunerea unor amintiri aşa cum s-au oedimentat !n min-
tea unui septuagenar, cue e fericit el !ncil nu şi -a pierdut memoria
şi""!iare!nfaţaochil.o:rdestuldevilanilcopi!Arlci,fărăcasălire
''enlt!nsălaminteacopillriei
Voi lmpilrţi expunerea mea în dou.il părţi: mai lnt!i va fi vorba de
şcolile şi dascăli! dHpre ~re ştiu din spu„ prietenilor mei care po-
v„tl>m.! W drag ş! mlndrie despre 'l"<>ala şi prolei;orii lor -crao
generaţie care Iubea şcoala - şi dupA&"'-"'•vol vorbi desprc şc<>ala
unde am !nvăţa t eu şi care din pileate - a fost şi o vreme clnd' se
destiinţauşcolî- numai există azi d""!tsub forrnaunele!Adirl anexe
a li""'1lui Emin,..°'11 de pc Calea Rahovei. Natural voi vorbi şi despre
dascllii mel, pe care i-am avut acolo ş i cue mi-au dat a\lt de mult.
Mai lntli trebuie să vii a.itua\f tn Burureşti al ctrul Upc<::I a foşt evo-
cat aici w multă clldură ş i puten: sugestivă de prolesorul Potra, tn
unnă cu d\iva anl. Trebuie re\!nut faptul că pe atunci, aş.a wm spune
N. Iorga, oraşul ""' un fel de •unalgamare a Ul>Or părţi deosebite, şl ln
funcţie de aceste pilr\i cr11u rlsp!ndite şi ş<:olile. Cele mai multe -
multeeste cevarelatlv,erau4 Uceeşl2gimnaziis!tuatefoarteaproape
de centru şi pe Ungă ele erau şi şro !i primare. Astfel lingă liceul LazAr
erau _,,,.,me Poenaru şl lJ Septembrie. Pe linga llceul Matei Basarab
;roalaLuc""lşl """"ad!nstrada Parfumului
Liceul Lazăr ocupa poziţia C<!a mai centrală ~i corespundea protipo;,n-
daldel sa.u lNol\ilor func\i<ln<lri -:poale şi de"""""' vipu.JJCa\tni:t'Ol'-
rneipe~o~el<!viicradeculoarealbaolric:ore!!Punz\ndperltt\
cu culoarea plet,...lor smAl\uite lncruState lnclă'direa lioeu\ui. Nu eni
tnsăunalbastrufortec!Mbas1ruspă1Aclt,pa!Micafi..tngeie.,.ia..ei
boiere$li,cl8$11.multamestecOOăşipoecaledeja.deS'tingere.Aaea.ianu
lnw<unnă că li<:'elll nu primea şi elevi din familii ma:i pu\in nobile,
e<>pii d<! in~l=tuali ...u din ••llA <:taM "°"iala, dar trebuia. pentru
._.._~
Şi profesorii de la liceul Lazăr erau oameni mai Î')Stări\i. Dintre el

mi-aduc aminte de Nlcu lescu - Bră!lătcanu, di• tin• profesor de lizi<:o-
chimice, aU'lO<'Ulunul hunmanualde!izicil pentruolamlll-<1; ina,,....,tă
carte, la capitolul „!otogra !!a", se găsea ca material ilustntlv, di~I
negativ ş l pozitlv ea,... ,...prezenta lntreaga familia a autorului - era
şi aceasta un mijloc de popularizare, pe care sub o !ormli mai puţin
decenU.,iAm vbut-o mal tlniu şi intr--0 lucrare de teologie - unde
autorul apă..ea sdHdlndu-se !n apa Iordanului. Era apoi severul şl ta-
lentatul profes.or de istorie Nicolescu-Ciupitul, ginerele unul mare f a-
bricant de bere. Liceul a avut mult.l vreme dlrt'cior~ profesorul de
l5torle Marin DemetrOS<"U; lmpount prin dimcMiunl loltenle fi prin
borbaeu•picealbe;nupAr6$<::a lireuldecltln elegan tatrhunliru
roţi de cauciuc şl trasă de doi ca! frum04l. Era şi coautor la m.1nualele
dl!lstoriepentrueursulsuperlor, lucrate!ncolaborareeuprofesorul
Oin;du un ardelean bondoc f i oprinoenal, proprietar al u nui liceu par-
~..-.u ,i
Ueular- Liceul franct"Z -de pe Calea Plevnel - ln al cărui Internat
elevi de I.a Liceul Lazlr, tar prJn ci.ase, copil rlsfiţ.aţi al
ctocolmll,caredaclnu-ş!promovau3 · cl.Mel.aliceul Laztrsaul.a Uceul
SI. Sava, lşl !ncetta u norocul la ,,,,,.me particulare unde d!deau apoi
~=:"d~~A ~:::...eu o comis.ie mal Indulgenta, alcătilită d!n profooor! de
Liceul era alimentat ma\ altt eu copii ce veneau de I.a fC<)f.la prim.1ra
Poenaru de pe str. favor „u de la ateea din Uranus, ln general din
acesteşco\ivene a uoopi i d coliţeri
Pe acelaşilocu ndesealIAşlazl,funcţiona lntr-oclidlreultra veche
Hceu] Sftntul Sava. J"l'crutlndu-şl populaţia şcolara din foarte mulţi
provinctal!carebucurlndu-sedefa v011reaburselo r erauadăposliţiln
in ternatul liceului, singurul Internat al unui liceu public ln Bucureşti.
Unllorma cu vipuşca de culoare 1lbastn1-vlnăt purtatA de elevii externi
nu adusese nici o poreclă elevilor de la SI. Sava. Elevii Internatului
~~~c'i"~~ r..1clec~rf~.!~n~P i':· :~~~~ ş~~Jt."'L':.f(~
Sava era singulill liceu din Bucureşti cu secţia clasici - pe lingă cca
modernA . lnsecţJa clasică oe predau opt ore de greacă şl opt ore dl!
latirul. restul programului cuprindea franct"Za, romlna. g-:rmana,_bto-
rla. ştl!ntele naturale foarte puţinA matematici şi ştiint<: !1~iCO<h1mlee.
Cancelaria licculul - am !ost suplinitor la acest liceu timp de o luni
fideaooeaocun0$C - erao!ncaperelungl,1 lntun~,peaiclrei
pereţi atîrnau portrete!n ro\oaresumbră, JuCT"ate ln ulei u~ele de Aman
-alcstrâ!uciţilorşlvechilordascăllaiacestulvechîllceu . .icAror
nume .., gtsea menţionat ln v«:hi manuo.le de !stane a RomAnlb- sau
tnceledelstorlaL!teraturliromăne.lnperloadadesprecareevorba
llgurlmalcunoscutede la acest liceu erau: proleaorul.degreaca ved"!e
L Matei, spaima elevilor 1 n tinerele, pentru oa la bUrine\c d ajung§
obsedai de ldH a el elevll vor să-l 1mpuşr.e. Ma! era printre profesor!
şlfigurafintaprofesorulullonS.Floru,autorulunru:..,,.Joasem.1-
nuale de ist.orie; singuratecul fi solemnul Demetrescu-Basu, profesor
de ştiinţe naturale. Cu glasul lui de bas prolund domina tn consiliile
~~:;r;1Z,,fidi~-.:irn1:~;~ f~~=:'t\!~c~n~n~:!; ."~~~:
a0
..-uditul Gheorghe Adamescu.
ln imediataapropie re a lîceulul SI. Sava, pe strada Luteran!, I.a Intre·
tăle..ea cu str. Ştirbei VodJ. lntr--0 clădire !nchlrlatA de I.a Comunl ui-
tea Evangheliei, funcţiona liceul Mihai Viteazul - numai cu secţia
reală, cu o populaţie ,,,,,.im amestecata atît ca origine socială cit ş i ca
origine etnică, Aici a func\ionat ca director, o vreme profesorul de ma-
volc sl f f pllmbe pe Calce Vktoriel, unde profesorul Rom•n !şi fkc•
pllmbuea Intre S--7 p.m. Intre Callf'I fl Palat. poposind din d nd ln
dnd la barele dln !aţa vilrlnel<>l' ColeUlrî('i CaJ)Jll. Pro!M<>rul Roman
era un :tlp bl"Un, cu fllţwi imbujo:nlta, purta o musta\4 aub\i<'e lrwnos
ldusl spre capete ln doul lncolldrl ce se ridicau aptt nasul f in, lot·
odata \nllccal de o pettdle de odiEolarl C11 rame de a ur, dlndlrltul el·
toraU prlndeauo:ichi~i mlgdalo.ţi,ce„rmlrc...gal9$ f!, ~
cucoanelebinclmbrkale ~ plimbau siluetele lnlnghc$ulalaClii
Victoriei. Profesoru\ Roman se purta cu haine negro. blnccroit<o !""
trupu·l plin, darnee~erat. purta o lava!ierli nugrl , ; opliHiric de
fetru neagrl. C11 boruri largi - $Chimblnd--o ; ara ru o canotieri de
paie. Sewr dar drept. R"""'n ~"'Iubit de elevi care - priveau cu
~~ 1~a J:!,":..t,;eşnk aprins.ii tn colţul gurii - natural nu ln clasă .Jl
ln partea cealaltă • cilii Victoriei spu bu\..,....-clul Maghcr u aproxima·
tiv pe unde se a!lă azi "!'.b1t.Wnu\ Eva", era gimnaziu] Cantemir·Voda
Culoarea di•t!nctivă a vipuşti! ~ra roşie şi de aceea elevll erau poro-
cliţi .,acari" ""u ,.macagii~. F...,..,
de lnflorin: a şmlil vine dupli primul
rAzbo! mondial, dnd liceul"" mula în localul de''"'"'" sub di......,ţla
biindului şi l.oleţu\ui prof...,.. de latini Vasile Şutiou . Laaeslt gimnu iu
~o~~~!t~ai;i~~mp lnalnlc de primu] r.12bol mondial ş! profcsornl
Spre pariea de ril.lrit a oraşului funcţiona ln d~d!re proprie liceul
Matei Bu.areb, liceul eu tn<:ut ca şi s nntul Sava; pe alcl J-.au pcrln·
dat dasclll al d,.,,,. nume e lega t de !&!oria petriel : Laurlan, I~
G ion, G. Dem. TeodOJ"eSeU. Teodor Spcr11nţ1. C.Un Banu, O. O. PAtrAş·
canu, Const.anUn Kltttneu. Mit bine !..am cunolCUt pi' bttrlnul pro!e--
sor de rom.tni Th Speran\l,lnlrucitfi!nd co~cu una d lnfilcele lu!,
vcne1m adesea tn c.s.o biltrlnulul anoicdotlst. rlmas mueallt IOll\ă viata
lul.lncaa.alulln fiecareod•lccniunpendulflfl«Ve1un1 allfel
ora, d1r 1!mlonla aceasta a or<!lor era dom!natA degnba cu care ce..
au1 ·cua.aeanW\ţalJ[e!,80l!ealj\orl.
ConslanUn Banu, un pn:ifC'90f foarte "'111, a !cili dirccl«\ll revistei
,,Flaelra" tl !n aceast.I. calitate, co '5 ln 1ceee de deputat de Ialoml\a
- era şefo! organlza\lel Ubci"ak de 1otOlo - ua mal blne ron<JllCUI
dcclt CI profesor de btorle. R.ar-c ori fatta $1 lecţii de isto:ie, !Olrt.c
apreciate. dnd nu era lupllnlt de Constantin Spiru Ha&naŞ, crnn!corul
tu1,..J 1l.rev!1te!.,Flacira".
Profesorul O. O. PAtrif<:anu era renumit pentru M ul piloT"e5C in care
povestea elevilor lecţiile de i..1or;., lnt....un pronunţat accent~! gral Cl ld
moldoven.,,.,,, Nuvele şi lcl!iţel e lui erau foarte mull citite de elevi.
Lalkeul Matei Basarabexi.stau două oecţil: modernă ş! reali. Populaţia
.şcolarăall<;eulu!veneadinmlcaburghezie de funcţionarlşlnegu•
toridincart1eruldegalbenşlalbastru - vipu1JCaunif<>rml.'ilîceulu!era
de cu!<>flre albă, de aici şi porecla de "'>llvari ce o a"'11u "e levii acestul
liceu. &au şi foarte mulţi elevi din provincie, mal alei Ialomiţa, care~
glseaugbltuirealnlntwnatul „MacoV<li-Tutuc", din S1rada Lab!rint.
911U bi cel numit „~· de pe strada ltaliah!. Ambele ln~
particulare pe lingă care s.e aciuiau ln rond!!li onorabile studenţi, din-
tre <m"<> unii au fost pe urma valoroşi membri ai corpului didactic din
provincieşichiardlncapltali.
Printre profeoorll cu falmi al llceu!U! Matei BMarab era profesorul
Golescu, care preda ştiinţele fizico-chimice. M!runt, purtlnd j""heta
şl gambet.li, avea un barbi'°"aidoma cu cel al unchilor dl de la. 1848,
aşa cum slnt reprez.entati pe statuia Jui Dlnicu Golcscu, cu care pro-
fesorul &emirul. destul de bine. I oe acor<la un respect de<1s.ebit aUt
:~!':1a~etaţ!lesale de profesorclt ş1 pentru faptul cil bunicul o.tu
română ş1 apoi dlrecţor al !!ceului a fost

L'n erudult profesor de limba
Naelonescu-Barbă,m&itiniubarbăneagrJ-deşieno a ura - filndcil
mai ...., "" Nae Ionero:u, lnsJ barbam&a ditectlOr la liceu! Lazlir. -
Nae
Barblwmi s.e maispunea,erapuţintelb!lblit,astfel e\pronunţa nu-
mele lui Kogllnlceanu ln trei rate: Ko, Kogll, Kog!ln!ceanu. Povesteau
elevii de la U""ul Matei Basarab că ln dimineaţa zilei cind unul din
elevi i-a ianunţat moartea regelui Carol!, a fost atit d e emoţionat
Incit a întrebat la telefon la minlsterdaCArege\e a , muritde-derJ-
nîtiv! · 1
fnaintea lu! Nae lones.cu. fusese director Mitrită Constantinescu, din

Polana-lalomlţa, un bun latinist şi un mare protector al Ialomiţenilor
~frequentatorzilnicallocalulul„Carulmbcre".
La acest l!ceu a existat una din cele mai mari anomali! ale !nv~ta:mln
tulul din Vl"<'mea areee: Un profesor cu dou! catedre: un a de fTancezâ
şlal tadelatlnA. la carenufuncţlonadeclttrellunlpean.deoblcel
septembrie. octombrie şi iunie. Restul timpului, fiind perpetu deputat
Uberal,erasup l initşif!indcă1uplinitorulcarenu~:reoelunidu
funq!onarenuaveedreptullasalariupev..,anţa,utularul!ncasaln
tregsa l arlulpeluniledevacanţă . Privilegiul a<.-estallaveapentru
anumitemeriteelectorale!nnişte al<'icridelaFJlticeniundeU~
sliflealeslnopozlţlelonelBrUianu
O figuri simpatic! a U""ulul era profesorul de matematici NkollK'
CoslcesC"U, fost un timp ş! director al poştelor. autorul unul bun manual
' de algebM"i. &3 fomitoe distrat. lntr-o zi, !n't!"-9 c!a.&i, dupA ce a aoopel'i~
douA table cu formule !ntreaba elevii dacă au priceput. SJ)n! stupoa-
rea profesorului. răspunsul foarte convingător a fost n~gatlv, de aceea
""adresA clasei: dar"" clasă stnteţi voi mll? RAspunoul a fost: Clasa
V' mod e rn~ . Prof<>SOrul crezuse cA e la o clasă de la see(!a reală. De-
~a~i::.~-:::\;-au ales cu adrnonntrarea: Boilor, de ce nu a-ţ\ apus
Actllai!ul Hce:u Şinai.i, era P., "nmci g'imnaZiu şi funcţiona !n nişte

camere din curtea unei biserici de la !nreputulclHi MO'lilor. - Eracon-
•ide,...t ca g\mna:ziul băiiuţllor şi hairrmnale!or ca.... fiiceau ci~ 2-~
an! o elaoll. Gimnaziul a\'ea profesori foarte bun!, dar şl foarte severi
DiN.'Clorul filon Mitn-srueraronOGrutprintl"I' bunii profesori de latiru\
dtn Ilueu~tl şi "" a~tor dkhtctic, Constantin ~ine.nu, ' prof""°' d~
lranceu'i şl autor de dlcţlonrir<! sc bucura de l"l'nume, firi sl fie P""'
agreat. Figura <ff m• i d!stind a aoestul liceu, pe Ungi \'eneraWla
figură• P"!Otului Constantinescu - Lucaci, e ra aceea• profesorului
de muzkt. I. Britianu. O ligurll sen.ficti. romantie Cii !ml:rlcl.m!nte şi
«importai"!', autorul unor minunate manuale de muz:lei , l\ICJ'atc fn co-
~~A~ J~-=~ ~n~~,U~le ~~1~'!ie d~lo~laf:im~f~
.sori de !a gtmnazlul Gheorghe Sincel, Sritlanu apirea diut d!n nor!.
Mai era cunoscui .$1 m&K trol de gimnastici a l Uceulul, BAdescu, ener-
gic, tmpozant ~l cu mina gru care se likea foarte dea aprecia!.! ca
QWe d e dtre elevii illwului. Culo<>rea Wf'de a VlMlil de la şa!)Ql f i
t!nllorm! se aseamlln• foarte bine eu vipuşca lampag!Uor e11re aprln-
'""-u telinatt!e capi~!,de &ld ~ '!)Ol"Celade hompagl.i ce"" da „ie-
v!lorgimrruiulU!Şincal.
Ca .şcoli secunda..,. publl""' dl' elevi mal erau cele doul eemlnarii preo-
ţeşti : S..mlnarul Central şi Seminarul Nlfon şl Şcoala nonnali pentru
lnviitatura poporului rom~n. Era u '!C"li ru intermit ru progra m deosebit
şl comunlcan.a ru elevii de acolo aproape el nu exista. Unii dintre
profe>0r!lllC'l'Stor.şco!lcrau şiprofewrllace\eLaltell""'-',CUorcln
wmpll'larl'. Mal existau t i dou.ii şmli comen.iale, şcoala ccmcrcîală
superioară din Bulevardul Domniţei $Î şroaLa Inferioară de com..-ţ,
cuuncurssupcrior•eraldin s\radaTraian.
LB~la superioarl com"1'\'.'ialll erau primiţi elevi lări cumenu\ de
aboolvircal!eeului,numai cucertifiealde 4 clase l~le, dar lnurma
unui examen de admitere extrem de "'""CI',
~La neav4ui declt SO
locuri. Cunurile duru 4 ani şi dedcau o pregi tl..., s uficienli pentru
func\iun\ com<'ttiale. Eraoi:amai~ril $<J1>ll dlnBucunoştlş1cx""p
l\onal de CUl'&ti. Avs un corp dida<:lic rai....,.. plin """""itate, pe care
~icm~7i1~;:iil~1 c::1 =•g~t'~~taruiJae~u~~ru~!~ ~:;;fa~
.,; fiicuse din g~r"1!e un obieec de memoriu... de nume li statistic!
M•nuaJenu exl1taupea1uncl ş1 1<1*u>nidejdea•t.aln nou1e, cara!n
asemenu ritm de predare se 1..-u ru foarte mare greutate
Nu mal puUn temut era profe6'0rul de COttlPOfldenlii comerciali ro-
mini, F!Qr!an Crasan, care tn orele Ubcre - f i i vea multe, tllndcli
profesorul nu fiicei pe atunci dec!t l~ Oll' N.~mlnll - 'le plimba pe
strt.z!lc comerciale 1lc oraşului ~ clnd ~"Cdea o flrml de prllvl lie seu
=\rde
de lnsl!tuţie oc:rlsl. ne<:'Orect, Intra ln6unlTUl pt'l vllld a<lmooei;ta pc
patronf!-lobligasllndrepte~e deortogralie ale tirmei.Uncorl
=a~ a~~= 1 ~i:. ~~~~secu.,... ~~~1nd~1~~1 ~~~~ '

ca „rflCJama Hte suflotul comerţului~ 4i unde nu aw a i voie o.A cald pe
dmentuJ culoarelor d numai pe prqul de lui.li, mai amln~ pc bctl-
cosul profe.or de drept 4\ ""'1!1001Îe politici M. Dumit......,.,, elegant
!mbrikatş\cudem!j(lben,ru falaln<"ad,...tă deorrumoasăbarb.Aneagră
tuns.'1 „! laCarol".Dumil~eraautoru\ unor glstemati<:em.anual.,.
de drept pentru şcolile comerciale $1 ale unor "°mpendil făcute dupa
cursurileuniversltarede!afacultateadedrept careserveaustuden-
UlorpentrupregatiNaexamene!or.
Şcoalalnferiooo răde"°merţ.dinstr.Traian.pregatcamiclfuncţionari
de magazine. li"" spunea elevilor măslinari. A"°lo, director era pro-
fe$0rul de ftiinţe na turale - P<'f'dind un cun de mărfuri fi produdo-
logie - . Dimltriu supranumit Bn:ist'.Oiu, • drui severitate mergea pin.li
la folooltta bf.lf.ii !ntr-un grad mei mult declt permis. Dintr<' profesori
îm i aminte$<: c.l erA renumit profe""1'ul de geogralle ld!eru. ca re Im-
punea elevilor sti-.şi cumpeie V<'Sllta sa istorie a artelor. o eompila\ie
interet1antA,daroarenuaveanimic· comW1cucunuldeg~iee<»o
nornidi. ci numai cu anumite calcule economice ale autorului.
La capitolul acesta al şcolilor publice tubule menUonatA fi exbtenţa
celor dou! ]J.,..., de f<'te: Şcoala cu internu numili: Şcoala Centra)j,
de lingă grădina Icoanei, cu pedagoge pentru lnvAţatu] limbilor str l-
.ine ş i care taoeau o educaUe d<'Stul de ser!pasl fetclor burgheriel de
provincie nu ale Tt>olj1ierilor. A;ci conduoea et>Er@:Q dÎl'1!Ctoano O-noo
Rîmni.,.,.ntr. care< cu o gri)e cumpli!A !şi alegea cadrele de predare,
mergînd p!nA 8<.'<llo ca &A refuze ministrului Haret numirea unei pro-
tejate.
Elevele lnşorţuri mar! cu carouri roşii. t!p rochie ,ilnvăluite ln pele-
rine lungi bleumarin. pur!lnd pe cap păllrluţll de catifea ne agră ie-
şeau la plimbare însoţite de pedagog~ tipice cu canotiera pe cap ş! mal
totdeauna cu ochelari, Ucind pllmbllri la anumite· ore în jurul fCO'llel
sauocupind lojele din rangul! !amatineurUedejoi sauduminlc!după
, ami&zl, dnd Teatrul Na ţional oferea elevilor din liceu bpete rn prel
re<IWi\alojlţistaluris.ugratuite\agalerie.SereprezentaupiC$edln
repertorlulclasic,anticşilran.::ezsauenglez,i•rdinteatrulrom.1nesi;:.
~=n•dt~~.,;aragîale ş; mai tiniu Victor Eltlm!u şl Mihai Sorbu ... alit
O a doua şcoală de fete - Uceu, era acee• de pe strada Gloria, se

chema externatul. „Glorie", frecventată de eleve fie din protipendada
oraşului, trezită Urziu s))r'I! şcoel' naţion • lă. Aici o figură puţin de-
8"Etl prin apuoltwih! Oe Direetooer"e de provin<:iie a fost l)..na AJlan
urmată apoi de dlstinu Domni'IOl'l'ă Leonid&. Tirziu $-& ma! lntiinţat
pe Cale• Victorie!, pe Ungă •trada FrumOM.l un liceu de fete-eu pro-
gramspecia\şicucaractcrmaiprllclic
Vre<>două sa utreifCOliproletionalede fete, 1labl~eotatctnalarA
de Ş.:,oola profesional! C. F. Robfscu. peste drum de Catedrala Sf.
looll, ş; cu Şcoala Superioa ră de meserii de pe strada Pollru. aceasta
<lin . urmă pentru blieţi, completa !nstitu;Jlle fCO]are de lnvăţllmlnt me-
diu public ale Bucureştllor. Tooote a\teau un renume de fC(lli serioaJIC!
.şi cadruldldactlcsesimţea onorat oă scrie pe cartea devlzi!A profesor
la liceulrntare ... uulafCO'llacutare ...
ŞQCUJO,d.-mlloglldui\islvăprezirttŞooa.lade..P,ieaţiea.emmi.ru
luipedagog!cun!veniitar -fCOllla undeamtnvăţatşlcsreerao :JCOBl.A
sui11eoeris.Flowneadfnlowiaacl.-b'rb"-Wlfellne<nii\limalieftine,
dwoumalbune-pregătif"Mprofesorilorse<>Jndari,e.riodini.-.ldin
ln!ţkrtiva'11ii.OclobeK:u..,făceatnŞco&lanormalisup!l'"icari,dlemodel
i-r!zien.Studentffcan..,de:licauprofesoratWui,pellngicurw.Ir!lede
ped:a'gOgle teoretici tl practici făceau practici pedagogici.,.. el.evil
ac'e$\ei~o!ide „ plieaţie,earecuunele~iria""al""'llrarm.unui
lieeu o b~uit Aslfel, La sooala de aplic:a\le funcţionau numai ~ d....,,
un "n c\a..,le fără so ţ, ln a nul um>41<r ~ e eu so ţ, Elevul repetent
trebuia să-şi eaule b: în ah liceu. Dire<:t<J<v.l fOOlii era profe.!<Jl'\ll de
pedagogie de ia Uniwrsitate - de aici ,; I1l<Ilde de Şooal a de ApliolltU
Q Semin1rului pedagogic univers>tar - avea. libertatea ln a'lqtetti.
"""PUiul didactic"""" urma :La~~ $Î pute.a alege pror_,,.;i
cei mai buni de la <'elelalte lice<! din But-u,,,.i 11au dinlre oM!rele unl-
vnsitare, fiind pu\illoe ore - profeoo~ii nu erau ir.cadraţi de finitiv, ci
~=:..""::'t~~ 1a o elao.I sau dout., pAstrindu;~! !n&! <3tedra la liceul
ln anii !n °"re-e<te lncadratA romnnleare.o director • l şroUi era lnsuş!
fondatorul el, profesorul de pedagogie de la unîver$1Uie.C. Dumltrescu-
laş!, fost rector al unlversltt\I!. Nu-l ,.,.de""' de<:lt la d""'hlderu
şi lnehiderea anului ijCOlllr, dnd d""'hizlnd sau înehlzlnd cursurUe şco
lii ne am- o ocurtl cuvintare 15-20 minute - ' plini~ miez, ros-
tit.ă !nsă cu glasul riguşlt a proope, a l unui bătrin ce ~de70anl
'li°""' băU$e şi fumase mult Jn viaţoi lui, dar gîndise mult şi adlnc,
fără &1 aibi mania poligrafici a altora. Dîmltrescu-U.l av... o cul-
turi lilozoficA care dcpAşeti cu mult pe..,,.,. a colegilor >Al de la lacul-
tatc. ln•emnări de ale lui pe margine de drtL ""găsesc pe multe din
drţlleblbliotecii lnst!tutulu! de pedagogie de atl. S!nt, ,; ar fi multe
despusdesprcDimitrescu-Jaşt.darnuvrea":sil fluvitr<!gcu loş\U
rtiei prof.,..,,r! de liceu. care mi-au dat atit de mult incit recunoştlnţoi
mea e de!itul. de mică pomenindu-le numai numcle şl creionlndu-le
sl tua.ţiad!dacticălnlmprejurareadeazi
La romanil am avut profesor pe ne-obositul cercetător P . V. Hane-ş,
autor de manuale. dar şl de sludii valoroase de llt"1"atud. el l.WSUI
mult LI gramatici şi compozîtLe tn cursul Inferior şi apo! asupra Ut..-
ratur!I """hi romftn..şt!, iar ln clasa VIII fieeare elev trebuia 5/i--şi cum-
pere pentru blbllotee• personalil o car tc cu lltere cirilice pe care trc-
bula &li 4Ue •-o eitelsci curent. La dialecte Insista • tît de mult asu-
pra dialectului maccdo-rornân incit la sfî rşi tul trlmestrulul I. în clasa
a opia eram 1n stare s.l lntnoţinem o convei;w-\ie 1n vces'tdialect
lnanli 1914-19l61necpusesăsefadiexperienţoioreldeeducaţlemo
ral.ă pc ..-re s-o facli dirigint<'le clasei. Hanct, c ar ~ era dirigintele cla-
..,; noastre. ne obliga o.I traducem din c• rtea celebrii a lui FOrst.eT
..Pour lormer le c•ract<'re". cite un e•pltol pe care-l comentam apoi
ln ore dl! dirigenţie. Era~ un bun organizator de excunii 'ia reu,it
f~ mult &l.apropif,bancakl" eat..drl,d'1ilnlr-<>d[9ru.iielibEră a
:'.:~~-maxima „!ntre profesor ş! elev, Jlrof.,..,,rul are totduun• drep-
Cel mal lin.ir dintre profesori. - dar nu <'ei mai apropiat de noi -
era prof.,..,,rul de fran~" r.l prokwrul Iosi f frollo: !"'-""' şi raţional,
totdeaum cu un .wrb cind Iţi r.i$pundea cu vorbe din are nu llJ>5ftl
<> nuant.1 iron!di, dar cu profunzimea devotamentului siu (de credin-
cios catollc), ne-• !Acut st savurâ m operele '!COiilor lil.et"are lrance"'
aleveacurik>rlll-Itla,iprincipiile decriticlalieluiBroncti«e,
"'l'aine şlS.lnt-Bwve •
Fra tele mai mare a lui Frollo. Hildebrand Frollo, menit un moment să
devinil canonic la Roma. era pătruns şi amorezat de clasicismu! antic
P" care 1-a studiat in Italia şi pe care ni l-a infiltrat şl nouă 1n mi -
nunatele ore de latinii_ Imaginaţi-vă ol ai 17-!A ani ş! ol citcoşti pc
Catul şl Horatlu sub umbra cutanilor înfloriţi, din curtea I-COiii - în
primAvara aşa fa.,eauneJ„ ore - ş i sA asculţi """""1tariile unei inte--
IÎgen\" subtile şi cultivate ca"""""° a lui Hildel>rMd Frollo_ Uitai d.,.
liguralui - Mtutaal~ d estuldeingnotlicuelln~pri vinţli,
şi de aooea ro!egii lui de facultate •purteau ci- cea mai plicut.l sar-
bJiWMepentrueles'le,,actlimba...,..lafaţi".
Germana o preda severu] Konrad Richtcr - l•'C\or la Academia Co-
merci ală , de curlnd· lnliintatli atunci. Nu vorbea un cuvint rorn.ăncşt<:
cu noi, nu <'"Xista lradu<"eri ln lec\ll!e lui ci numai romentarii în limba
gemian ă. Era greu, dar \ oţj care l-am avut proleS<>r am izbutit sA
ritim clasici g<'"rmani în origina! - ba chiar mal mult să putem vorbi
-~I limba lor.
Italiana o preda proksorul F:ugen Pron, trăit multa vr<emc şi studiat
ln Italia, unde pleca în fi<>Care vacanţă. F il.rA prea mu ltă dibacic peda-
gogb rw~ totU$i &ă fie interesant şi &ă ""' fad 8' .....,.Vim şi si
'!CJ"iem, italicnc>;tc, romentînd cu noi poezia şi proza italiană [n.,...p!nd
~'U Danteşisf!rşindcud'Annunzlo
Istoria o preda vijcli°"ul Enachc lone$<:U; cald, Ironic, format la şcoa l a
lui ! orga~; Maio'"'-"<:u, <'X'-'""l& ln prezentarea curentelor ' şi miŞ<'lrl l or
&Octale şi a revo l uţiilor. el însuşi adnd ln t<>ată atitudinea sa dacă nu
<'eV& revoluţion ar , totuşi aspe<'"tul răzvr!tit stârilor nedrepte. Pus în
alt..> C<>ndi\l l,En achelones<'"ll, ar tlpulutlacefaţăşiuneica\ edreuni
venitare. A rămas un valoros profesor secundar şi apoi inspector gene-
ral. De el mA leagă nu numai lec\iile de istorie ci fi mai tir•iu inSP<-"-"\ia
d<>deliitltlvarepeearcml-allicut-o!acatedră
La istorie mai funcţiona şi prole$<rrul GIL Lazăr, nepotul statuii -
\'enit a\und de la ~ tud ii din Germania . Impresionant prin eleganţa so-
Lră a ţinutei, model Maiorescu, dar şl prin eleganta. de predare, care
lnsă contribuia Ja rămlnerea ln urmă cu prC'darea k<;Jii!or . Nu ni se
adresa dedt eu ,,domnule" şi „dumneu·O<ts\rA". Ţi-era ruşine Slll nu - ţi
p.-.:-gâteşti lec\iile şl să nu liJ atent la felul cum tti formulai răspun
sul. Se spunea de el că dccîte ori trecea pe la sta\u!a omonmu l ulsău
!şi sroteacue\•]a,·ie...,mij<>l:;.,nulnegru
C<-'! mol original dintre prof,,,..,,.ii ce i-am ·a vut la llC"""la d e apl;.,aţie
e ra inC<>ntestabil profesorul de ştiln\e naturale m C<>lae J\101sescu. Era
autorul unei bnne cârti de li:tlologle ~<'"getală. R1gid, dar înţelegător,
făcea cu noi l"'-'"\!ik de anatomie la cabinetul de şt. natural<'" de !a CllSa
şroalelor. „Nimic ._.... nu intd sub simţuri nu poate intra în mintea unui
ele,,- era principiul ~u pcda'gogic, şi îl aplica cu stricte\". L<'"cţla se
~~~aşi 1 ~~;';!"r~~~~\;:ito~;~m:lee~~:;e~a~~sei:~Mm:i ~l~~
preparatul la microscop şi dup;i ce figura de pe tablll era rorectă, se
d esen.a pccaietcu-01>scrva\iile ._.... nil e fa<"ea şica recompletalntuiţia.
Orele erau obositoare, dar ac.asă nu mai a~eai '" S<l lnvc\!; examina-
rea nu.mai avea nici un rost, era! notat dup!i activitatea desfaşurată
!n clasă - lucru practicat mai de toţi profe&0rii mei; Utor de făcut
!ntruclt ln clasa VII rărn.ă'K'sem 17 elev! iar într-a opta zece (dnci ml-
l işti,cin ci modtt nişU).
/\şa a· fost şro&la acun\ 60 de arti, aş.a a fost şroala mea şi dasd!ii
md acum 55 ani. Au iubit şcoala, au iubit e levii, au fost maieştcii. Au
bincme ritald elace i chcmaţi să-i asculte, fie - !ngAdult caunul din
aceia care i-a ascultat şi i-a urmat şi în profesi tmc să p!istreze cu ...,...t
~;ir!" amintirea lor un moment de rt'<'ulegere !mpreun.§ cu dumnea-
Tik"""' aoeastl .olemn.i este 1lzi singurul mijloc Cil <:are putem cinsti
='!::~a~b~~;uitcl lor munci. .. Seul le silcnoo est grand, tout le
Eeole& etprofesse urs de Bucarost au" premiCres deuxdecenn ies

du xx-eme slcclc
COMlOŞAN
GHEORG HE Socialiş tii bucureşteni
în fruntea luptei
pentru făurirea
partidului consecvent
revo luţi onar în România
(iulie 1919-
ianuafie 1920)'
Pini nu demult istoriognfla noos trA nu~-• preocupat tn mod SJl<'dal
de aollvltatea unor oeeţiuni ale Partidului Socialis t din Romlnla ln
limMeleperi<>lld eiav ln ! u lui~luţionardehlsflr'litulprimuluirl1i>ol
monj U! şi '"" anii ime:l iat urmM<><i. Or abordarea problematicii refe-
ri1oore la activi'18.1<:3 politi1'l Şl ' ideologi1'.i a Ol'glllli:oo.j!ilor~ e ale
P.S.R. ln anii amlnti \i f""iliteaz.i ln\eltogerea mKanlsmu!ui pl'OC'.eSU!ui
de maturizare- polili1'i şi idorokigld a militanţilor "°"i•li~l, p,,,,.,... care
s-e finalimt!nUurireapartidululdellpnoudinţaranoastri
I n ...,,,..taprismApre:rinllunin\ere.deoeeblt~aetivitlţiiideo
kcioe şi politice desflşu ra te de cea mat mare şi mai importanţi see-
ţie a Partidului SocialiU şi anume cea din Capita!A, , oeeţie Qlre a " vut
unroldeosebit\n luptapentrutramfonna ,.,.Partidului&.claHsttn-
tr-unpartidCOTl~VClll ""V&luţionar2.
lmprejur•rea d la no! capitala e ra nu numai centnil politic ,; admi-
nistrativ al \ărli, 1'ireprczentalnacelaş itimpficentrulv!eţlieoono
miee, .:el mai putemic <:enlru muncitoresc al \Arii a avuturmiri deo-
sd:iit de faV&rabile asupra ronfruntlri!or de dasA din Roml,nia ,
T"""""'1 .....asta a OO..'> S'l.ltuit supoMul obiecti v care a detenninatca pro-
letari<rtul bucureştean &l ocupe o poz!\ie av""*"tă in cadrul n;~i
muncitn~tişioocialisle dinţaranoaslrl.
ln ajunul intrării llomllniel ln primul rbb<>i mondia:l mişcare.a mun-
cltttea"'A şi $0Clalhtl din Capl~l, ea. şi~ d in tn'b"eaga \ari, .., afla.
irrl:!'-un S:a<liutnaint&:.avlhd<itr..ti\lededrcajumltatede ~, o
valon:ias4 expttienţl politicl- id...,logic! şl organlzatortci, aoomulatt ln
'!,";;:;:~\ a~t:::irm'!~~· o orientare bazatt pe principiile funda-
~~t~~~~=~~e;r~:~:~:f~=~ia~i~i~~~~~~~li~~
•-a
m1Ş41Cea.noastră sodalistl şi muncitoreascA produ;s, pe temelia
~x~tenţei Un<;"' piJternice tradiţii re""'lu\ionare, de •!iriga, afirmate lncA
~~~i~~~' r:~t'!i~'fnd~\i ':fe,b.."t':: =~.:.i~~~,..,.!'i:
!mprejurilri, a principiilor de lupt.li. şi a obieclive\m de urmArit. Pro-
<:aul arătat ave<i loc ln condiţi ile unei lupte Intre aripa de Mlnga, ma•
iorttarii în partidului 50Cialist, ca!'<' acţiona pentru \ndrumaraa !n! regii
~,!;,,;'~~~~ie~=::ul~i cale revolu \ionară şi Intre liderii de dre1pta,
Principalele forme prin intermediu\ drora s-a manifestat put<>rnica
=irruntare de opinii !n <'8drul """\iilor partidului soclalis~ in ""1ltrui
căreia se afla problema aşezării lntregului partid pe baze l'<'V<>lu\ionare
au fost fedi nţele si lntnmirile organizate d1' <llC'.'estea, li""••
sociali5UI. şi
mundtoreaocl, tipărirea şi diluzarea de manlf=e, broşuri, clrţ.i etc
i~ ~f~~~ ~s!\:'t~"m":iu1~ Î~,....ga~:iaoc.:'~~i~e J'=~~!o~~
ce purţau denumirea „Activitatea partidului. Secţiunea Bucureşti" şi
,Jntrunirile noastre din Capitală", erau redate, une<J1'i sub formA d-0
s<urte i nformaţli ,e.l teorilnpre:tent.11.rilargi,ştirieuprivir<!laacti
vitatea politici şi ide-Otog ică a Secţiunii Bli<:Utqli a Partidului socialist
De o mare însemnătate pen!ru inţelegerea locului şi rolului Sec\iu:).ii
Bucuresti in cadrul Partidului socialist, a semnlfica(lel activiil(ii ei p<>-
liUoo-ideologice în perioada ca,.,, face obiectul eercetării noastree•te
faptul Că fi după odopiarea prognrniufoi parlidulu/ de căire Conferinla
din mal 1919 •ectia din CapHa!4 aclfoa pe baza „Decl<lraţl<!I de prindpil"
din decembr;.. 1918)'. care reprezenta documentul programatk cel mal
avansatclabora\dcclitreP.$.R.pîn.ăinacesttimp '
Proc ... ul de radicalizai'<! neîntreruptă a maselor muncitoare av!ntul mit-
drii gn,vi~te "1 a nul 'llH9 tnceptnd, indeosebi, eu luna iunle clnd a
l•bucnitgreva.,,,feriştilordinCapitali,ii-aughitexpresialnprogresele
ln~trate în clarlfiCflrea politid ~i idO<>logicl a militantilor socialişti,
Aceasta este confirma\A de faptul că la piJ\in timp du{>l crearea lnter-
na(ionalei a III-a (martie, 1919) secţia Bucureşti a P.S.R., primam ţară,
lniuni e l9!9şi-<1exprimataderiunea faţădeea.
Aiftfel\ntr-omoţiune votată la şedinţa dll> 26 iunie 1919aorganiza\iei
din Capitală apartidului soctahstsearăta. d prole'l";riatul bucu1'<'4tean
„!şi exprimă •impa.tia pentru eea de a treia Internaţ;onaU.eurat socia-
li5UI. şi se pregă:!e~te ca La primul C<mgres din ţolrl sli cean afilierea sa•'·
ln.Jegăturăcuaee!l\d«ument.., impuncitevaob$erva\ii:fnprimulrlnd
ederemarcatdmoţ!uneaamintităafost„aclamalăeuunmimitate"'.
ceea ce reflect.!I. un s tadiu clnd procesul de de limitare politi<Xl-ideolo-
gicl ln eadrul """\iunl! Sucureşti a p1>rtldu\ui socialist era ln cuns de
d0$l'ol$urare »u altfel •pws nu &O manife!rlă !ncli ~t de evident, n-c>
~!L~,j:~~ #u~I::::: ,,.lf«ltjj "'nCllOr<fU dlM Ro1'>hlkl<m,dinllullem9
c ipătatcontururile precise de mai tîrriu, din unnăt<irii doi an\. Jnfor-
ma\iile apărute tn p-.l nu indică manifestarea vreunei <>po>:iiii sau
mlk:arrezerv-elnlegătură<:Uad<>ptareaa<:eSteimoţiuni.T~ln
ahoambl.ul m<>ţiunii analimle spaţiul care se arordă problemei afilierii
lalntemallonalaalll-a.e.-..lativredus.lipoeşteargumentarea,.,...,....!
tă\ii aderlrii. mcnţkmlndu-..., door faptu! cA această <>rganizaţie inter-
naţj<mală a proletari.o tul ui e .• cur-at S<>Cialista• ; fonnubî"ea es.te relativ
vagi vwbinnala a III -a,; de
ir>cen\iadeaeere cuprilejuJCongre;uluipa.rtiduluiafilierea ,.sa• pro-
prle,a ,...,, \iunii.A~precizAristntn""""'1re~truade:tV!iluilocu\
"""9!.ui d""ument ln activita!Ea desfăşurată de """'ţiunea din Capital ă
pentrutransfonnareapartidului90C:i.alisttnparlid«omuni.ttşia.,.,..
tribuila!nţelegereaevolu\ieilnoontinuareap!"O<"SUluidec!Brificare
Reprezentanţi! <>l'lentăril centriste din mi""8rea o<>ela\isa a cărui figurA
tipka era Ilie M""'°"vici, -=retarul din &eel t imp al partidului, apre-
ciau v<>turile oec\i=iik>r P.S.R. de afiliere imediata la lnwrnaţkmala
a III-a ca „simple m4111ilestirt de simpatie pentru revolulia rus!" 1•
clutind ln ..,...i m<>rită\i a 11<>cialiş.tilwrominid e a~partidulpebazere
V<>luţi{lnare.
Defi ideea solidarităţi i cu Revoluţia din O<:tcmbrie ca ~icu lupta revo-
l uţj<mară a proletariatului <lin Intre.aga lume era d.,..igur implicata tn
mo\iune.a de a filiere ~m in tit a. ca şi ln ecre ulteri""re •le organizaţiei
din Bucureşti a partidului. 1rebu ie .oubliniat că, ln conoep\ia mundl<>-
rlkrr $i" militanţilor de stinga, "-are re~nta.u majoritatea \n P.S.R.
şi lndeooebj în S<)("ţlunea din Capltalil, ""rerile de ofUi""e La lnl.,,.,,.,-
liono!o o 111-o, a"""u ..,.„mlfk<IJ'1> ut<el angajări ferme pe linia uM
lupte "°"'~wenl ,.., ooluţlonare, e:rpri=u l>otorireţ;drlldululwdallslinpartlddetlpnml
Moţiunea din 28 iunie nu constituie unica rnanlfestare din <:utSUI anu-
lui llli9asocia\iftilorbUC111"e~i în vMerea aderlri! La I nternaţionala
Comunistă. în ac<o&\ serus e&te edifiCM<Jt rap<>rtul pe anl.d 1919 'al sec-
ţiunii din Capi tală unde "" ..,.au. cil „ea şi-~ TQ,1nife&tat de mai. multe
ori diltre Comitetul e xe<:U\iv a l partidului dcmn\a pentru <> ei! mai grab-
ni>Cll. alipire• 1
c~ nestăv i lita a valului de lupu: munci~ti a d etiorminat _sar-
cini sp<>rHe ln domeniul activiU.\ii OJW!.nizatorice precum şt " celei de
propagandăşiagit:a\iedesUşuratădesocial iş ti.Rbpunzlnd~n.,...
c •• itli\i La jumă\a'te.a anului 1919 ln Bucureşti • ..,. treeut la ~!Zllnll<
de $Uhsec\luni~ sau """1iuni pc cartiere. cum mai erau numite •. La
lnceputulanuluil920numlinilk>rerade<>pt"'.
Adunareagencralăa oec \ie!dincapltalăcare • aV\111<>cla 24augwn
1919avota\regulamentuldefunc\!onar<!a&ubo.c<:\lunllorcare afost
~ ==:
4 Iii~ M-iltll
•11>1d•,,,.din21a-.„11eie
dl• mlprirll ooddll>„. eucu,...u, 192~ p. ,._
"'H<IWr<„I diK R<>Moi•lo HHl--1921. p. 2fli.
~~~~l~fl20~~CI~: ~t.!:~=1 ~ 1 ~~
,,,..........,.„
dl• i>torl4 mlf<olrii ...~ ... itOttfll dlK R<l"'4Klo, 191&-Ur.ll,
p. 285).
p11blica1 ln „Socia!Wnul" din 27 ailgu$t 1919. Secţiunea pe cartier .,..„
condu&A de un oornitet, al cArui numit de membri e!Ke tn tunc1>e de
r~1==ia~"""'~~~i~.:i~:n:;i~i!e1.:~
cite un membra delegat din partea aceton impreunJ. cu comitetul - -
)iunii centoi.l• fornuou Comil>e'tul Cent.-a\ al sec)iunilor din Bucuref\i
Secţiunilepecat1tiereorgan lz.o.u l ntnmil'\lnSprijinu\~cirilor 4l
~~n!~:a~~j: f:;!'~:-;:ta~"':,;.~~e d~n ~= e1'":'i:

mult ln cartleire mllrgin&$" propaganda, ;&.~ 1J1 programul ooclAJiat• "·
lneadrul0f"din\fto:rpolitioep111>llooorganizate,dereguli,&1~
de cJ.ttt 1ub.-ecţiu;n! erau \inu.te conferinţe pe teme de educa.ţi.. socl.l-
llstJ., precum,; exp11nerl referitoare la aituu.lia economici, politici,;
:"ocad~=I~~'.:" ~:ln' ,.t:;~a~~~:,ate:"f.. m~-P~~/;,

pe <.Wtiere enou oomentate sipUml:nal ..venimentele p<>litioe mai de
seamă pe:r«ute ln ţarl , ; Wiiinir..te. - Conferinţele aminti.te precum
, ; 1r«erea ln revi.U a evenimentelor polit!oe pe plan intern Ş[ erlftn
prilejulauerprima~punctu!.ulde"""ere al po.rtidulul 50C!alistln
acertechertiunL ·
Ac1foltof<!apol itico-ldeologicil e%1r~ de inlt n.<il #i variatil de#4fural<l
de ri!lre .ru!>secţiunf a con!rlbutt !nlr-o IMemnal« mdsun!I !a diJw'"""'
Ideilor ~Wnu!ui ln rlndul m<iselor mundtore,u din Capll<li<l, I«
gnlbirea proce.ru!ut de clarlJicau din rlndul milltonl.llor sodali,tl, con-
.rlitulnd un aport ck uamă la lupta care se ampllf•C4 fn .rlnu! ncţl<!î
llucurtşti ponitu u11n.sjormarea panidului $<ldall.st f...ir-un porlld con-
.<UV<rnf•ev oluţionar.
~~cu~uJ 1 ::::n=l)~~ni1~ i~i;;eteaş;~:U\iv~tă~~:

e'.-ementelor revoluţionare !n tindU!ile munci1otilor bucureşteni mal ales.
• prlnc\P"lelor de\af&ITl<'nte: oefelittii, metalurgJ,111. muncitorii de l._
l~rinderile milltve~'· ln rinduriloe proleW"!.aNlul ~ tn~ curen-
tu\ de opinie pentru adopc.area un..i llnU -~nt :revolulion.are, pen-
truader-\alntema\ionala a lll-all.
Io oondlţllle ampliJicAril luptelor grevime ln a doua partea anului 1919'
sub tnfluenţa .ac ţiunii munciton!~i d e la 26 (13) decembrie 11119, ctnd
ln BU<."Ul'e,\i •-a desfişurat cea mat man! derTI.onstraţie din istoria miş
dr:li noMtr.! muncltorefti de pini atunci", prooesul d e maturiz.o.re
"soeto.l tom•ddln:rfau~a\191f.
"Arhlvalnol>lutulu!<le atud!llR<>ri<'eoi1<1Cllll-poli\!cedepellfl&IC.C.alP.Cfl-
C - A-V-26, n lo. 19. ,..,,_„
oe ""1lflrml ol <le clire o n.11 !ntocmlltl !n nol<m-
I::..::.':·~=~:i~ ri,:=;~w-::=.. ~n ad~:"...1n1':~
.-~~·<11n22<1erabric:1<11nCoi>lţall.(A<hl•o!e.natulul~ .ron<1
Pftf.o<\ Llt'O.Ju0.1<11u!lllov,d~utl2/lflf. ftlel • 1 a5--lf7)
;;_~~V~.":::!1-:'t.de slu<li! lrtm.°" fi ooclal-pollll«r de pe~ C.C. al. P.C.R.

"La <lamomln\I& din 2& (13) <k<>tmb<le 1'!~. on:onlutl ou OC41i:la lmpllnlri1
:"!.:d:11a:~"':;"..:'.;:':!:.i~~i:'ui:"",:n~~=
pol!tico-Jdeol.ogid a oocialiştilor bucurqteni a ~trat ..nsibi\e mu-
taţi!. !'oe boz.J experiei>)ei prop-ii acumW..te ln procnul conb\m".ărllor
declasl.,a«inciu:tiilarcaî'<!oe~rindeaudin evoluţia&i'Nalieioocial
p:>Htlce din Romlnia fl pe plan lnwrna!ional în <:Qndiţlile ~U forţei
de atracţie • !dell<H" marxlsm-lenln!smulul, !n rlndurlle membrilor oec-
ţlunil B~l a P$.R. a-• lntlril cu"'ntul de opinle ca"' 11e pronun1&
pentrutraruformareapartldulul.$0Clallstlnll'-unpart.lddetipn0u,
°""*""~t"'voluµ.,nar. , ·
Ace.m • "'leiit rntr-un mad o..-blt de evident cu prilejul. 1<1unlrli
r.,en.=1e0~~~ 1~ =e~,!,':'~!\=~~= ~ .i;_ 12!1 ;=U~
munl•t din ...cţja BucurqU ln care 11e s~lflca ci, ln lupta pentru
cree..ea u=i partid con.9eevent ~evoluţlonar, „seeţlunlb: au un rol deo-
-eblt. E?e •lnt chemate d exprime cu,..,ntul ,.,n.,...l din partid fl 114
lndlceol'flanelorlulcaleadeurmat•t>.
l n .tunaru generali vlitatli, .,..,.., a analiza.t Da:rea d t oeami IYl<)n!A
=~: ~"'~~i~ae.!t~:i r~~1i :.:;;,~ 1 ~~1

lnurmaimorvildl1eu\ll-.lunareagener.tllavotatomoţlunesaude
r'llraliedeafili.....,Jalnlemajiona1aalll-apropusiideGheocghe~
doreteu,~1Corn;.ieilocale a s lndic:alelor.Dedar.1\iaUceoo
ruccmU. carao:ten.zare a momen\ulul \sto<'ic, "'\evlnd plâternica a ""'ţire
aeontn>di<:ţlilor111rieti1llburgh„zerao-=·parlzbol ululmon
dial•i...,rprinzlndriprlnluptacol'lftient.laproletariatuluilneepoo
nott.l epocl, „ep<>Q re"'liuţiei """iale". Dup.I. "'"'"'"se scoale tn evi-
denţi falimentu\ lntema\ionalei a II-a, apoliticii reformiste şi apariţia,
ln aceste lmprejuriri, " paNlde)l)r comuniste fi a lntemaţiona~ a lll-a.
ln part.ea finali a moţiunii fidnckl ..... o llCUl1.l referire la o:mdi\iile
lstori<>e ~e Romlnie i din aceea vreme oe aratli nec:Hltalea Cl partidul
llOci.alist .s.I adopte un pcrogrt.m ş; o tactkl cm.ot.l d e noile lmprejurlrl
,1uoeafille;r.e)aln1ema(lonalaalll-".
,.s«tiuneadin Bucu:-eŞti-sespunealnd~lara\!e- oe oon&ideri<»
•tilildla ln«!rnaţl ona!aa III...,.EainvitaComiletulexecutiv ol facl.
>R1b~aaproblr\ivlll<lr\lluicwigresaceiaJide:laraliunoede•llH.,.....
lnviti -ţlunlledinPrasloepri>nunţefi"lelnaceloşl~fls.if•cl
aoel"fllnvltajiuneC.E
S..C\~ ma\ hoit.lr~ ca o C<lpic du~ &cel\Jti moţiune sl d romu-
n ice Comiteti.ilul Executiv pttrum ll tulu...,,,. ..:<:\ilmilor pentru• fi
diilcutatelnadun4>ileg.-nerale" "
MeriU si fie contunlle dteva precizAri ln leglturl cu declant\ia din
2~ ianuarie 1920 • secţiunii Bu<::urqti. Se remarci tn primul rlnd, fap-
tul cl se acordli un •paţiurelatlvmarellmuririi 1mprejurlrllorlll!Oriee
Clre Impun 1".nSformarea panidului IOCia\ist ln partid de tip nau, co-
munist. Apoi"" const.llU. el documen\1.ll analiut abordeazA problema
comtituiril partidului de tip nou într-un mod concr<'t, comb<otiv. Nu mai
este V<:<rbe numai de simpatie ş! d„ inten\ia de .a een: <l.!ilierea 311 pro-
prie' cu pri,.,jul Conp•uluî partidului. De acea•tĂ dati, fonil ccnducl-
tor supn:m alsecţiunU,ad1'n<l ,... a ~ralll anuală, o:!edară că ,„,.µ..
Bucun:Jtl '" emulderil <>fi!lal4_!a /nt......,,lion<lla Comunisl4. Moi m"lt
:'°pil~~! C:'i~::: 11 ~~~~-ti~fi~~r~.' 1 ~ 1 ~~b~ni~t0 ~~8".1~1a~~\i~'O~:'
seazl , o chem8te directă tuturor secţiunilor partidului oă discute această
moţiune în adunările lor gen..rale şi să sprijine "'"''rea SO<:icllli~tilor
bucureşteniclltreorganulronducillor „ lpal"tiduluipriv!ndafilîerea.
Şi lntr-adevAr exemplu! ţi <l!"'IU! •e cţlei din Capltol4 a partidului sa-
cfollst a avut "n putem!<' erou. Inei in primele luni ale anului 1920
majoritatea secţiunilor Partidului socialist "" pronunţă pentru translor-
marea partidului !n partid de tip nou. comunist şl atmerea la lnter-
na\ionalaall! -a
Trasăturile evlden\late mai lna!ntc ('.(Inferă Declaraţiei din 23 ianuarl<'
19:?0 a secţiunii Bucureşti ;remnlflroţla .unui moment modal , a! unui
.saltco/itatlvlnprocesulromplezdeclari[karepoll!ico-ldeologfcd a
.wdallJtUor buet1ri'şlenl. El cori•tltule cd maf imporl<lnf act politic fi
1deologk lntreprin.o ~ organl•al~ din capil<lM a partidului ""'ialist
ln anU aufnlu!ul rtt>oluţlonar . ezpru!e e<>neentratil a pu!ernleelor tra-
d1i11 Ti'OOIUllonare ale so<ial1$1Uor buc:u...,1tenl" # a lrepUI lnlllte de
maturiwri' atime de el în acero"'""""'· ln acela!;! timp. iniţiind şi prn-
puJsînd lupţa ptntru fliurlrea partidul"i com"nist ln tara n010slrA hotă
rlread in2 5i anuarie l 920 a ~un!i BucureşU""1'rezlntAorrt11nil"S
tare id eologică ş! politicii memorabilă tn istoria mişcării SO<:!allste din
România acelor ani, anunţlnd cu multe luni înainte evenimentul istoric
pelrecut inmail92l
Succesulob\ in utlnaolunareageneraJ.lanualădinianuarie l920 aor
ganiza1ie1dincapital.!l a part!dulul0«ialist a!os tC'.Onsolidatdcadunt-
rile gmeraie anuale ale suhsecţlllor care s-au desftşurat ln primaj"-
m.il!atc a lunii februarie a aceluiaşi an. Rlnd pe r!nd u cţlunlle din ear-
!'.:;!:.!,~cu::J!i',%0:,:,"";:n~~ ~=:,4~"f!:re;.~~~;n~od~~~~
parl!dcomunl.tf.
Ftra să ne mai oprim asupra momentelor ulterioare ale fenomenului
de delimitare polltico-ide<ilogid, conchidem, în lumina celor arătate,
d rolulul CopiU!ld de principal <"i'll fru al luptelor pro!elor„ din Romdnîa
fn anii avinlulul ti'l'oluflonar din primii ani al P'rioad"1 lnterbeHce
i-o e<>rH pun.t rolu! di> pulernlcd /orţii propul•oare ~co,.., ""'llunro
Bucu,..,,11, dnJilfurind o ampW # varlotil acUdtate i<kologloo-poUfică,
l-o !ndepUnlf fn toate rnome„tde !upUI pentru făurirea parUdu!ui de
tiptu>U!nfaranoa•lră
Ductnd mal departe aceste glorioase tradiţii revoluţionare organ izaţi a
P.C.R. din Capitală, detaşament puternic al partidului nostru, a de\inut
un rol d" frunte !n măn:a\a epopee a luptei pentru triumful SO<:ial(s-
mului pe plmîntul RomAnici
Socialllltes Buouu tols ii la t~le de LI Iurte pour
laff• lisallonduParliCoDHqaemmen1 Re...:>lullon1U1ire
d e Roumule (JuiLlel l9lt - }anvier llZO)
GHEORGHE UNC Bucure ştiul
important centru
al luptei pentru crearea
Partidului Comunist
Roinân (1918-1921)
Dupl !nfrlnge!'ff Puterilor centrale şi retragerea trupelor de orupaţ;e ,

nolembrle 1918, Bucure~tlul, elibeut, a devenit dln nou nu numa! capl-
j~lav~i~arac~r~tn;!~ui,.ce;~~;u~al~~~~r~ 1~~Ro=;~
principali a proletane.tulul romlin. Aici !şi aveau sediul Cornile"\ul exe-
cutiv a l Partidului socialist, Comisia ~cnerală a sindicalelor, C-Omltetele
UniWlilor sindicale. Comitetul ""ntra! al Tineretului socialist, Grupu l
paclament.r al deputaţilor .ooci allştl, Ol"~nele centra~ de p ~ ale m~
driisodaliste,sind!caleşidetineret
Organele centrale de partid tl ob!jteş\! aveau un suport de prim rang ln
stnul mundtorimll bucureştene ş! ale organi•B\\ilor sale locale. La rln-
dul lor, organele ccntrale de partid şl ob!jt<'Ş t! au acordat un sprijin
lnsemna t mll!<'lril socialiste. sindicale şi de tlneret din C.pitalA, care
şitnperloodapootbelicl1-.asituattna""'Wl.rdaorganlza\iilO<"JOC11le
mundtoreştidinţari
ln aniia\'lnlululrevol u\lonardinR<imânia.proletarlatulbucu~teana
ronstitu it -caşiln trecut -a""ldetaşamentlnalntatcare,prin lup-
tele sale, dădea semnalul marilor acţiuni muncitoreşti din lntreaga ţanli
Puternica demonstraţie de la 13 de<>embrie 1918. numeroasele greve,
mitinguri şi mari maniks ta\ii din cur$ul anilor 1919--1920, au <!emoo-
•trat combativitatea proletariatului buwre~kan, C<Jnstitu!nd un exern-
plu ş! un lmbold in l"pta !ntregi! muncitorimi rom.âne
Proletariatu] bucureş tean constituia un exemplu pentru muncitorimea
din provincie 'i prin gradul &Au !nalt de OrJ<anizare. De altfel. organl-
zatllle muncitoreşti dln Buwreşt! au <>:>ntinuat &! fie cele mal puternice
din ţari nu numa! datorită numAnilui mare de membri. ci şi prin po-
zi\ia mai lnaintatl ce o aveau !n cadrul mişcllri! sn<:ialiuc, sindicale şi ele
tl neret.ln a junul grevel ii-eneraledlnoctombrle 1920,soctiuneadinBuco-
reşt! a Partidului •ocial!st lnsuma 10000 de membri', ln majoritate
m uncitorimeta l ur~ti,leroviariş.a.Pentruacupdndeorganizatoricnu
maru! mare de membri şi pentru a li mai aproape de ma .... se<:ţiunea
rentrali pe Capital! a !nllin\at ,,apte secţiuni pe cartiere~. ln lruntea
sectiuni i cen trale din Bucureşti se aflau militanţ i de seamă ai mişcaril
' Sod4H.1..,u!. din 21martie 1921.
~~~~:·-~„,1;~vl~·,,'J·oi~~.7.,~;1 U~;,j'.~r.::;~u:':u~~\':c':.'C:u~";.,.'!:'."';';.~
mo.mdlore')ti din ţara nC>astrll. ca, V. Anagnoste. Dr. &aterina Arbore. M.
Gh. Bujor. D. Grofu. Barbu Eftimie. O. Fabian, Roz.alia Frlmu. Paula
Mlgura. Gh. NiculC5ell - Mizil. I. Mirescu, A. Pătrutescu. Gh. M. Vasi-
leacu. N. Vitejescu ş.a
Un doosehit avlnt a lu• t dupărbboi pr"""sul de reorgJnizarn a mun-
l11orlmii bueureştene ln sindicate ..•Sediul slndi.,.telor din Capitală -
scria „SoMllismul- din 6 d"'-""mbrle 1918 - este zilnic asaltai de muncito-
rimea din fabrici, ateli<'Tt' şi b!rourl. O put<.>rnleA mişcare pentru lmbu-
năUlţlri' a soartei materiale s- a pornit din toate straturile de muncitor!
d!n!ntreprinderilepartieula,...,caşldinin•tituţlllestatului".lnanul
1919, numai numărul kmeilor înscrise în organizaţiile sindicale din Ca-
pitalăse ridica la cifra de 10000 •. Secret{lrul Comisie! locale a sindica-
~[~~ :~·~~id~~:C~Si'.11embru. !n ~la~; timp, şi ln C<>mitetul exe-
Cer<:ul din Bucureşll • l tineretului sor!alist a eontinllllt ş! după rllzbo!
d !ie organlzatla de tineret e<'I mai puternieă din ţară. ln prima ium.l-
t.ate a anului 1920, Cercul tineretului socialiol cuprindea 1800 de mem-
bri. iar numărul lor era ln eontinu.A creştere. Urmărind progresele ra-
pide inregistrate de mi'!Cflrca tineretului socialist din Caplt.alâ, gazeta
. .SOClallsmul· con•t.ata cu S<1lldac\ie <"li „Tineretul muncitor e la !nălţi
mea ''"'murilor : E\ - occondcd, tn •ufleţlt, lupta proletariatului v!rst-
nic-•
Organizaţiile muncitoreşti din Capitală s-au şjtuat în primele rlnduriale
luptelpcntru \ranslorma,....P„tidului socialistînPartidl'.Qmunist.Por-
nlnd de la lradiţille sale revoluţionare ş! ţln!nd seama de eondi\i!lecon-
<TC\e ţi de cxpcrlcni.o mişcării muncitoreştl !nterna\lonale. lndeo&ebi
~nc~~l~e~c::~~e-~,1 {;:'~ri~i~i~ri!!,';'~:-ra~::;'i'i9~8~-=~ a!n~!~~
membrilor săi cu un nou program. al'C<'ntuîndu-se latur• sa maximală.
eu o nouă t.acti ~ , consecvent r e voluţionară .•. Din această nouă îndru-
mare tactică - Jr~t.a C. Popovici la o &OOintl. a "" cţlunU Bucureşti -
a ieşit şi lk<'lara\ia de prtndpii" "· După ce a fost dezbltutil ln trei
adunlri generale. m('ll)hrii oe<:ţiun ii Bucureşti au adoptat, „cu m• Jorl -
late de voturi. Declaraţia de principii şi de [ndrum.!lr! tactice a partl-
dulul lM)Cialist-•
A"""t nou dot"Ument programatic, !nsuşit de ml.şcar e• &oci•li•t;\ !n de-
e<'mbr!e 1918 - ln c•,... p>ntru prima daut se formula cu claritate ne-
"""it.atea st.atornictrli puterii politice a clase! muncitoar e - . • gerv;t
caplatformAderallerea tuturormi!itan\llorde •Unga din tartcel uptau
·pentru transformarea Partidului socialist ln Partid comunist.
Dupll represiunea slng"'°"să din Piaţa Teatrului Naţlon•l de la 13 de-
""mbrie 1918. profi tind de arestarea elemcntelOf' ,...voluţlona,.,, din eon-
dU<.'el'i'a organelor centrale de partid ~i obşteşti. a milit.anţi lor ~ţlunll
dinBucureştişldlnffielaltecentredinţart,lidcriided reapta.•ub
motivul di Declara\la de principii ar reprezenta numai punctul de ve-
d<'n' al socialiştilor din Capitala', •u încercat să o lnlocu!asil ru un
programdelact urăoportunis tli
S.,,,\lunlle din tari ale P• rtldului socialist ~i, in primul rînd, cea din
Bucureştl,aucontinu.otlnslisăsesituezepepo:zi\iilerevqluţionare,în
~inDecl""'ţiadeprincipii.Aceutas-arefl.ct.alrupin..relaşe
d!n~generale111<-secţiuniiBucureşlti ,d!nfebiilroa'!'le 1919,11.incare
rezwu. ci membrii Ml au rlmll! fideli 'l\'"1icii Nl'roluţ~re. Cu 'toate
lovit\lrilecApll.talela ll~br!e l9!8 - aritaunpartiapantla..edu
n,.,., - „nu ...,m ffi\Wlta la. tacllca 'lntransigen'!A". Pentru el in ml~
CO<"ea social~tl li nu ,.prindă" cu.rentu\ de dreepta - sus1inea a·kul -
„trebule.:i<:Uri\imatmosferadepartid" "
Secţiunea din Bucu.reşti, allturi de toat<> secţiunile din Români.a. B mi-
litat pentru unificarea mişcării mun<itoreşti, pentru contopirea organi-
,,atiilor sociali•te ,..,gionale intr-un •ingur partid politic muncitoreoc pe
ocară nationalli .•,Contopirea aceasta - 11Cria un membru al occţiuni!
din Capitala - are o !nsemnAt.ote ""vlrr;itoare, "'ci
puterea vlltoare a
mişcirii proletan! de la noi a tlrnt de ea"•. Lxprim!nd punctul de vl~
dere revo luţionar al occţiunll. aulQrul artico lului pleda pentru ca uni-
ficarea sli se ' laci pe b.llza unui program, pătruns de spiritul marx!st-
lcninist. Aşa""' şi ex plică ci majoritatea delegall.!or aleşl pentru a re-
preo:enta oe<:\iun"" Bucurqti la Conferinţa mişc!rî\ sociAll•te din 2 5.---26
mai 1919 s-.-a raliat clll'<'ntului de st!nga dln partidul socialist. cere
susţinea d la temelia partidului unificat sA stea Dederatle de prindplî
din deoembrîe 1918, intregi!Aeu un program minimal mai larg.
!n cele din urmă, Conferinţa din mai a adoptat un program de eompro-
rnU., care cuprindea o ..,rie de teze juste, !naintatc penlru acel timp
altoite ins.A, Jo ins.i<Len\ll elementelor de dreapta, pe teze oportuniste
Aripa de • tinga a pllrtidului, se<1fun!le sale !ocale au dezvoltat !n adi-
vitatNi lor, s.ubstan\a revoluţionari a programului, au acţio nat tn dire<>-
ţla tr~ n s formarli partidului socialist în partid comunist. Semnalul în
&eeastlldirecliel-adatse<>ţiuncadinBucureştiapartidu lu i,care,in
ll<lunarea Reneral.ă din 28 Junie 1919, a vot.o\ !n unanimitate, o mo\lune
desimpatieşi aderawlalntcrna\ionala&lll-a'"·'-""'a "'" în~ptiR
muncitorimii române, !n0<>mna atunci \rand ormarea Partidului socialist
!n Partid comunist_ Numai făurirea p.artldului de tip nou, cu „un pro-
gram hoUirit şi clar" - se specifice în Darea de seaml pe anul 1919 ~
~1~:!.!i1: ~-~~Jj~,;;ă "!.?•,..;~~~ =%a4d!:îu1uP:7~:f.'~~
S.,,,\!unea dinBucureşti .a partidului socialist a constituit o pilda , i în
ceeace ţiriveştedHb.llteriles!conlruntlirilePrindpaledin oadruladunl-
rîlor sale Rmerale, asupra problemelor celor mai vitale"""' sUiteau
atunci !n la\a mişcilrli muncitore't! din România, asupra soluţiHor """'
reclamau rezolva,..... lor şi. !n primul rlnd, crearea oartidulul m.rxlst-
!en!nlst. La aceasta a contrll>ui\ şi comitetele 5CC1lun!i din Capital!
care. aşa cum se ară ta in Darea de 8eeml mentkmată, a lasat „liber-
:\!Q OMZQJlGHEUNC
taica fi.,.,lrul membru de a-ş i exprima convingerile lui !n sinul parti-

dului. unde, dlndlscu\llle unna te,vedcm c4nualeşltdec!t luminii""·
ln anul 1920, seci.lunca din Bucureşti a întreprins cncrgiC<.' acţiuni !n
,·ederea translonru'irii Partidului socialist ln Partid comuni$l Vigoarea
acestei lupte !şi avea izvorul ln !ncrederca clementelor sale revoluţio
nare d ln ln!Aptuîrca acestui deziderat ma}or a l da.ei n<>Utre munci-
toare „se<:\iunile au un rol ~bi\ . Ele slnt chemate ol uprime curen-
tul general din partid şi ..a Indiei' organclor lui calea de urmat""·
A.:e....ui.,ca<e"aindicat...,dinnousecţiuneadinCapitall,lnadU?1aT"ea
H ll"nerall din 2~ Ianuarie 1920. Dupl vil dczbatert. adunarea a adop-
tat o rezoluţic prin care sc conoidera aflliata !a internaţlona\a a lll--a
şiinvita,totodata,Ccgnitetulexerutivşicelelalte ...cţiun! al<'P&rtldulul
oocia list„1traca. •ubrezerva aprohlrlivl!torulu!congres,aceeaş!decla
ra\1Un<"de afiliere""·
lncerclndsiicontraca~inlluen\arezoluţiei-trlmisă,dealtfcl, ln
<:0pieattt ComJtetu\exerutiv dtşisccţlun!lordin ţari -.clementele de
dreapta şi centru, subpn>textulca la aC<"Utl adunare a participat un
numlr mic de membri de partid, au ceru t reconvoca...,. adunl r!l gene-
rale a o>ecţiunii Bucu~ti ,.pentru 11 \Ulll ho~ definitivt" ln pro-
blema transfonnărll Partidului """iali •t !n Partid comunist şi afi-
lierea lui la Intemaţlon a la a III -a ". Ca a tare, la 14 martie 1920 &-CI
tntrunlt din nou "'-'Cţiunea din Bucureşti a partidului socialist, fiind
prezenţi aproape totalitat"" ln('JObrJlor sAI. Corcspunzltor punctelor de
vedere exprimate, ln adunare a u fost prezentate membrilor sec\iunii
s~ a probare douA moţiuni : moţiunea upusii de Gh. Teod<>ttSCU, din
parte<i aripii de •tînga d!n partid, ş! mo\lunea !ntocmlta de Emll Socor,
ln numele elementelor centriste şi de dreapta. ln Ump"' acesta din
unnli o.e pronunţa pentru „expectativi" ,; modenţi e. mo\iu"""' aripii
revoluţionare pleda pentru „principiile sociallatc rcvolu1lonare", 1 P"n-
tru transformarea, cit mai grabnica, a partidului """ialist ln\r-un par-
tid de lip nou, comuni•t. în.armatcuotacticăş!stratcl(ie proprii,
lzvorîtădin real!ti\ilcobiediv e al e\ăr il.
Moţiunea adoptată cu mllr<'a majoritate dc voturi de adunarea gen.,_
rali a secţiunii BU<Our01ti a partidului şi data publidtă\ii, care cra
n10\luneapropusădcaripade•Unga,aavutundeosebitl'COIJ!nrln
durile organiuiţiilor muncitorci;li din întreaga ţar i. Cea ma! mare,;
m~l lnfiucnU ...cţiunc • partidului socta!Jst lansa din nou apelul pentru
translormareapartidululsoclal!stlnparUdcomunlst.
JlAspwu:!nd inlţtativei """\!unii d~n Bucureiti. pini ln vara anului 1920,
aproape toMe organi"°ţlile mundt<Jrejti localie s-au pronunţat !n favoa-
rea întemeierii part!dululconsccvcntr<'Voiu\ionar
ln propagarea Ideii lăurir\i partidului de lip nou, mi!ltan\!l sociali şti
din Capita lă au avut un n ai suport ln revista „Lupta de da.li", ap4-
rută !n iullc l920, • ub !ngrijirea ...cţiunll Burureşt! a part!dului socta-
!ist, cowitituind primul organ teoretic comunist tn publldstica roma-
"Loc.<11. p.2U.
: ~~~;;,~j :';!; 17 mart~ 1120

"C. Cu, n;r-Mi!Wlo•l<l.Fl.D"'Jil•, Gh.Un<,<>P.<11.,p.UI
ncasdl.lneditorialulrevi•tei .oe suţin"8clpubllcaţla„,•acontribui,
uumiir cu număr... , sli lumineze pe cel mai mu l ţi dintre tovar~l! comu-
nişti şi sli-i lntărca.'icil ln convingeri; pe ceilalţi, ,.Lupta de cla&ii" e
lncrcdinţată că li va a juta st-'i co..ecte:oe ş! sll-şl pună la punci ide-
ue-IO. ln ajunul grevei generale d!n octombrie 1920, a celei mai mari
lndeştari de clasă cunosriltă pini atunci ln btoria mişcării muncitoreşti
dinţaran~trli,revista.,Luptade clasl"scria:., L uptavafigrea.
Partidul de avangardă a l proletariatului, partidul COP'lunist. trebuie deci
sllseformezeşlsill ucreze-"
Crea,..,a partidului de avangardă a clase! mundtoa,.., a foi;t precipitată
tocmai dc experienţa grevei generale, nre dovedise o da~ tn plus ci
fără un partid comunist, prol<llariatul nu va putea fnvlnge burghezia.
Aşa oe explici că la sfîrşi tul anului 1920 şi ln<:<lDutul anului urmltOl",
~evoluţiea~imuncl~dlnjwa"""'9trlrne:rgeape
linia crellril statului sau major de ava ngardă - partidul comunist.
Un paa Important pe drumul transformArll partidului socialist ln partid
romun'lst l • .avut 4<1dinţa Consiliului geneml al Partidului oociaM tn-
trunît la: 30 ianuarie - 3 feta-uarie 1921, aon a marcat o netl dell-
m.itare lntr>e <."Urentcle din m~a munci:rore""cl, cucerirea de po•iţil
ll inf!uenţilde<:ătr>ecurentulrevolu\knrr, wmu:nlst, punereatn mino-
ritate a ttn~ilor ţi o In~ ho~ pen."lr\I ftemem..le de
d'"""!'llB.~aupirăi\t l ucrlirik:COflSinului.
•::xprimlnd poziţia tnaintatii a itecţiunli din Bucureşti, oei doi ,..,prezen-
tanti ai &ii ?a 400inţa Cmr!liul general, a-au •ituat fenni pe poziţia
ariplirevoluţionare,comunillte.Unuldine!, David Fabian, Incuvtntul
sllu,deşioonsid.,.,ad delimita,..,adeelementele d"droeapta,.estelmpo
• iln1.ldelnliturat",elle-acerut'IO"l"'isilnu .oe f~ •.d"lmp<e-
ju!'l\rtlegreleprtncaretrec..~ş!slroutlnu;.,oon\ucrareaplnA
la congres"'".
Dupi~inţac.,n.,mu1u1genera1a1Pertlduluisocia\ist,sectiUDeall"ucu
reştiapartidulul,Comisl.alocal i asindicatelor~ICerculT!neretu1u:i 90-
ciallst,exprlmlndu- f isa1.isfacţiapentru succesularipiide911J)gi,auoon
'l'CIC&'t aduniri de adeziurie, de <:<><>damnau a poz11;,,,; llciDonbrte a de-
!'l'lC1'1>e\or d" dres.p1.a. Sociallf!.lidinO.pltal.l işl uprlmau bucuria 'cl
sthimbama raportului de fmţe din por'tldul •ociallst, lll favoarea aripii
desfu'311conl'lrmA ,,_ce afirmau ei cu hm! tn urml, 1n &dunlrl'l"
genel'alealeoec\iunii,d„nucantita'tea,clcalil&tumembrflordauva-
loareP.S."".Cei500deoeferişli,.menhrlaipA1'lldului.ociai!ll.tt-de
clantC.WiţuJescu,~secţiuniidinAtfi\i..-eJ.,GrtviţadlnC.api-
1.alli-,,aproblat>IUd~comunlşlilordlnConallioJl~,.,.,..,.a
curăţat~UldeliOtee"radubk>o,...,ţin1nd1n!dnu-6pead~lv..
teran!alW.\.lllilortr=ite,cinstl\l'li<:0nşt!enţi• :IO.
Comi•ia locală a sindioMelor a !mpărtk;it punctul de vedere a.] Uniuni-
lor s..indicale, """e tn plenara \inută la 11- 12 f<!b ruarie 1921,duplloe
au blamat elementele de dreapta, au <kclarat că sindicatele ,,rQmtn pe
aceleaşi ba2e .tmd!ţi<male de ~ legăWrl cu partidul oocialiSt" 2(
Adunan!ageneralăacereulul Tineretului "°"ialist dln 81.1"1.lreşti aadop;
brt la 27 Jabruarie 1921 o moţiune tn care se preciza eA tineretul socia-
list d in capitall declari cli"11i va unl ef<:rturile cu "'leat.. ,,curentu!ul
comunlstd!nslnulmlşcărlvlrstnlce"Z!
Prin,.,,.,.,..,tnajunul~uiPartiduluiaoei ~l'iol,organi"'"liilemun
citoceştidincapitalăeraufenndeciMdeaac\ionapentrulăurireap&r-
\idului comunist, influenţtnd, prin pcrziţia lor, activizarea tuturor.....,_
ţiunilordinţară
ln zilei.. rAmalie pinl la oot>gres. activitatea oeeţlunii Bll('llttŞli t-a con-

;'~ ;:;::.,1~1;l~in;ii;:.~rJ:..r~~~~a1~~m~~~'r:~
oitoresc, ce llrn'dl si-şi deschidl lucririlc ln ziua de 8 mai ln C'apitala.
Deoarece localul CNbului socialist din rtr. lonka continua ..a rimlnl
!nch ill tn urma grevei generale, <=>ducerea se<:ţiuni i Bueur eşll, ln cali-
tate d„ gazdă a wngresului, a intervenit ln zlua de 20 a pri!le pe l!ngA
~inteleCamereideputa\l lor,prlnintenneiiul une'ldclegaţjide200
de muneitori, pentru tidi""1"ea sig i ~iulu1 1•_ Abia în a treia zi a oongrc-
sulur, clubul a fos t redeschi•, pînA atunci lueM'ile s-au dMf!l.furat tn
sA.lilered..,ţ;elgazetel ,,5ocialismu1•
ln ajunul congresului, la 7 mal 192!, a avut !oe ultima Şedin\l a.....,_

ţhmiiBucu~iapartidului socialist,lacares-.~"flatrezultAtul referen
dumului,.,,.ganir.at lnpre.alab:il,privindaiegereade\egaţii!orlaCongresul
general. Din numAI'ul de 1 6~2 de \'()Iliri ""'"itnM<O, 6 818 voturi au
revenit delegllţlkrr <"(lmunişti ""1"<l au ob\inut ~4, de mandate. Oeleg&-
ţllor centrişti le-au reven i! numa! 834 d" votu ri ~I respectiv 3 mah-
date "'.Rezultatul votului din S<"C\iunee. Bucureş\l arăta limpedemtlu-
enţu hou.r!taare" comuniştilor şi in!ericdtatea 1n care se găseau..,.,.,_
~ci;,,~~.~~~~~~:; ~~~!;:"1' ci:..o':'."~~

D. Stolcule$cu, Şl
""c:=n'.
Benedec, Gh. Stmca, Ion Mireseu, C. Ni\uleseu. A. Zis u.
Gr.V...U...CU,Ch.Sava.,l.Tirişl:il.\HZ>.
ln cadrul oo:ngresului Partidului socialist, car" s-a d=his, lntr-o at-
m<Wer!i de lnă-lţător entuzla6m, la Bucureşti, ln dimineaţa zilei de 8
moi 1921, delelfaţil ""-"'liunii din capi ta lă au a vut o participare acti vă,
oon11'ibuind,prinv<>1ullor,latncununareau""iaotivit.!iţl,inlţi.atede
organizaţiiloe muncitoreşti bucureştene lncâ din 1918 - transformarea
Partidului .socialirt ln Partidul Comwiirt Romăn.
t1 Doei<...-„ di ~ ltloria mlfd'r!I !HRC!tor<Jfl dl~ R<mo<lnla l,lf-1,21, pp. 118$-687,

•1-.0.w.1.
„ Sod411SM~! din ::i - m· l~l .
"C-Cuşn!r-Mihoollovld,rlllr"qM,Gh,UDC,op.ril.,p. 473.
"Jbkl ....,p. f79 .
Bu<anot - important centre de I• Iuite pour la aiation
duP• rtlCommuniote Rouma.in(ltlll-UZl)
_--
.
io.-"""'""
._.
IOI MV"""IRd!qualtci&itt-
ZtmandatsdutotaJd.>:2"1
qu1.·.,.,.,...„,1.sma;1112.1.1„
_......,<Io i. ...a"" <leU..,.P\ole~ t ou uno putid""""" ... ,. ~ .,,...,.,lrl·
b<An~ .... leur v<>te, • u """"'nnemont d"uno ""'""'~ lnlll" flAT i „ .,._.._...,...
ouvrla-.. bucaTenob"' de. l~!S - a \ A n l f - du ""N - - .., "*<li
Comm~Roomaln.
MARIN C. STĂNESCU Opinia publică
bucureşteană
fată de procesul
din Dealul Spiril
Cu juml!Nlie de " """ li! urmă .o. lu.at filn1A P.o.r13dul c.omun&t Rorrthi,
vlhta.r vigurm l"Uă!"it din tradiţiile lnain.tMe a le m•iir:ll ,..,_,.,., mun-
'!.,.~~i ~d~\"'~~=~ ~„=„~~~l<r!lcţ=i~~
trlum!U? lnakelor Idealuri de liberta1e socialii şi naţională, pmtru pro-
~=u~~~ J:~dul comunl • t. ca orie. ascensiune spre culmi ,

afuotdeosebitdegreu.plindeob.ta.role,adeoea ~lcujertle
Şi-1e~steapentrufaptuldoer<'Ul'iler""<ţiona<-ealeburgheziei
fi mofÎffimil nu s-au P"'Wt lmpb nici un moment cu existenţa unui
.....,,,_partid. Arestarea rovtrşitoarel majorită\ i a <ttlegaţilor Ja ' ron-
gre9Ul din ma! 1921 ş! lntemn!ţarea lor ln tndmmiie Jilava şi Vid-
reşti unde au IOOt supuşi unui regim inuman, .._trace, d<'ferlrea. """'1lOra
jUS'liţiei militare pentru a-i judeca şi rondamna, echivalau cu o oen-
\inţi de condamnare a partidului comuT>ist, ;"""'n..iă chiar pe oorul ..a.u
dem>şten!.
Dindo tnahli1>prcect~cunojului şiabnegaţieiou<:are<:omuniştii au
luptat tn timpul "'8'ffiulul capital.flit pentru int.........le majore ..ie po-
porului rnmAn şi pm:tcu cau:r.a socialismului, wvacAşul Niro!ae
C"""'esw arăla I.a a 45-a aniven111re .o. ereirii P.C.R. el, „tnel riin
primii ani a:i existentei Sftle, partil:lul comuni.na fost nevoit să tnfrun\e
prigoana detlanţuiU. de cluele dominante ... Teroarea dwim:a.nului. de
elasii nu a reuşit lnsă să fnfrlngi winţa de lupii a comuniştilor fi a
celorhl\ipatr;o\i" 1.
Noul luni de 2.ile l-au trebuit tribunalului m!11tar pentru instrucţia
judiciairligpre•!nwntampe1edeacuzare,tntruclt 1i ~auprobelepen-
1 ruin1'ell.'l&ttaunuiproi:oe&deasemeneaproporţii
~ ·=i~~t~rulnce~~d~:'. ~la:~~~ o4'f':~

regimului ~itic, împotriva -cemcii. Tol o<Mă, .;ei peste 300 de militAnţi
rcvd\lţionari - p~i\id inrindu\eek>rares-ta\ i lnll n lil9 1 8-1920,
- l i eu pn1ejul grevei generak din octombrl~ 1920, la lnoep111ul
anulu i l921,laCongrei.uldinlt1!ll şldup!aeeea - au'des:l~urattnln
clmoare variate ac:ţiunl, eum ar fi . ~te, memorii, greva f0ft1Ilei 2,
~poli~,~-"" p.o d.,.m>ol "'>•Ul~lti oodol;.,<, vot I, llucureoli,

~~ c.c ..i P.C.R., fond 96, - · IM r. 1n-1n; doo. 21', r. t. n. i», 1:i.. 1...,
DupăUTI<.'le<;Val\W"i, la Whi.sorile Vliclreşti ş! Jilavaşi . lntimpulpro
~=i:"Jr~~~~f.,..,va foomei făcute de ~ta\i 9e ridld la
Luvta.~uniştiklra!laţjlntnchia«ri11f0Btsprljinlt1.de!nlnsgaclia&l
muncitoare Ş! I""'"' sa revo?uţ;Qnari de intel<!Ctual!tatea progresisU.,
de oparteaprese;t.urgheze.Trebuierematca'tfaptulcil.n-.fostC<ICJ•
11,....,~.,..in\ă:oauadunaremunciton.'lllSCă\inutâUtperload,amai·
~~i..1.i';~~~~~ d~~i;~nsloenu~ ::i,.t:le~l::::

rite forme, protestul ror/Ua. tiemcil şi să nu "" eeari eliberv.rea celO>"
are<taţj.Toate acestea au consti'tuit <>admirabili pa.ginA de oolid9ritate
proletară.
::.f~~~~ş~~ °::!~ ~!~ ~1~'."",..~.,;:i.ael~:_~

d!aU. a ""kr arestaji şi tncetarea terorii ant:i'muncitoreJti.
t:!.
lnianuari.,..februari„ 1 922,In11ini..şidupăl~p;t<><>eSului,acţlu·
nile muncito~ti ş i aunpania din presă !n wd..,,.... "liber.kil milita.n·
\ihr .-ev<>l.1.1\i<Jnari a1.1 luat o amploa,.., l<>t mai""""'· Zeci de lntNniri
a1.1 avut 'loc tn aoeaoită perioadă în Bu<:l.lrefti, la~i. Ploieşti, Ompina,
Crai<wll, Turnu Seve-ID f i tn alte centre. Mii ti mii de muncitori, co--
muni:Jli. oocial<,li, oocial..<Jemoorntl. sînd!callşt i $OU T>eorgani:r.aii, ~·
nici ort tineri, !nrri.mtind rigorile T<'l(imulul stării de RS<.'diu, umplellu
pini ia ref1.1z Miile „T<>mls", „Ovidiu~. „Grivi~", „Eforie", „Dacia"
m-
(BU<'\INOl;ti), „Sid<>H" (laşi) a aindirate\or din Pl<>ieŞti $.& .m.d., axu!tltid
cuvîrrUiri,V<>ttndmoţiuni şirewl1.1\iilnoare.tedlldeaglasindignilil
şlrewilteifaţădejudec:areatovarAşilorşie<>nd1.1CatO>"il<>r'lor.Presa
muncitoreascll şi" parte 11 celei bl.lrgh""" va 'insera n u --
"""" dema""!i şi <:<>ndamnA iru;~ judiciari pusl.i h cale de rercu·
r:i1eguvemante
ln pri mul rlnd se "1.lvinte sl.i eviden\;.,m 8"\icole!e scrise de Lucreţiu
Pâtrăşcanu, N. P<>pescu. t:Joroan1.1, M. Cruceanu, M. Macavci şi a!\i m i-
litanţi comunişti, car<'. luind Ul discuţie """'1:f.ll.ţiile am....
""l<>r lncbişi,
au d"""""""t cu argume..ie fundamentai.. lnc<>N!l.<tenta acestora,~
tentlilorprem...ditat.Scris<etnainte delncepereaprore<Ul1.1iMU ln prima
luiperi<>B<li,c!rdBCuzaţilnu..,pnraentaseri ia inleroiJat<>riu,acute
~=laş~pj:::~fi,i~~i:T~r!~
>"1Jdl.lri.
1~:~.~~
<> voinţă IJftiU $i putem.ic!, capabîli să !nlnmte nu numai
tero;;orea,clş!ln..,.,nareaod!oa>ăcescdedăşura
Marcante perS<>nalită\l politice şl de cultură român~tl şi numeroas<:
ziare burgheze în~ebi din BuCUf"'fli !şi vor expn'ma, allt tnainte,
cttşldi.>plîn<oeperea~ui,indignoreai<>rprofundlfaţidelnteo'J
tareaim>""Sul\Jişlde tra't.amentulbrutalapli<>atcekrroare~ţi,atrq:!nid
aull'.J<'i'Lă\iiora'lenţiacil.prin~ta:stirl>e""~iulţA!i1.
I.a""""' timp dupl !nceperea procem\1.1!, ""vantul N. f<>tga f<>rm-:Jla
" un vehement protest lmpotriva tratamentului aplicat oei<><' judeca\i.
„Ţinem să protestăm, allturi de t<>atl \1.1m ea conştient! •i "'1 dragoste
de&<>artacetăteniloracestuistat şi demnitatea noastră"" popor,<Xnlll>
• Ad•.J•~LXXXV_ 1.d.. n<. 111 „dln l îlunle.
tralamet>\uluibarbarce""aplieăla300decetllţeni„iace.tuistatdaţi
pe mina cUf1ikl<" marţiale, s.chingiui\i şi batjoc<riţi "cum nu se "°"~
mai jomic după ce a.u f<>S\ ţinu\i ln ares'luri peste"" "n Oe •ile ca
'P""""'1\ie
Sll.J~e,,.nelegîui<ile~harbariaasuprkklrilor"'·
lntr-un„ltartioo1intitula'tBolşevism - ~ism,mareleclrturar
cm.damna ni indigna,., ~ie foloaitte de gu~ si de mnanta mi-
litară. El <ll'ilta. d. nu e demn să arestezi un oongres duplice s-.au tn-
deplin!t .1<>1.te fonnsli<Ai;J.., pentru a-fi pu'tea \ine şedinţele, di au loot
"""•taţi !n mll$l „crununişU, neromunişl!, cine •-a aflat ln grlmadă",
şi băgaţl tn ineMsoare, wk U _., aplicâl MW şi insulte nelnchipuite.
printn-ela(]Jndu -,.,,.depu'taţia~i pentn.i ideilek>rşi a'cumpedeps'iţi
tocmai:peMruideilelor„."•.
Cunoocutulompdlitie,luptitorpenlrounregimgenera\~e,
Dem. f _ Dobrescu, publica f i el un vibrant protest tmpot:riva judoedrU
wmunii,lilar. „ln numele umanitiţii tuturor timpurilor - ocria el -
protMte• contra modulul cum societatea tratează pe comuniştii trlm\şl
!njud«ati.
ln """"'le umanită\ii tuturot" timpurilor, judeoi!Mn a oamenilor şi oo-
de'tăţilo.-, pe societatea"""' aeuz!l pe wmunisti -011CUz eu de o crimA
imrlll!ilaţădewmunişti" '
=~~~ia~"'..,~a~:·~t i:"z~f~.t~;."1uu.!u~':i"\'n :taJa.i<>.:

ghlsindign'1riiMlefaţădetratamen1ulaplkatere.Ytalilor5ideinjus
teţea;intiem;Jjr-iiacemii·proces. Elarătad tntre....::i11lismul oiuşidie-
la:tunt ~tulul, ..,,.ţinuti ~ oomunlşti. e o deoo<:bire ""''<le ~"
d!l" Ila pă'mln\. „Dar nu int-cleg $llbAticilt aceasta ii>uti\l. nu C'Ol'ICeP
mHitariiarea justi\iei. protestează ln mine simţul de dreptate, ca nişl<'
ouneni care n_,.u făcut alt"""' dedt să-şi,pf'<lp<WfldUi.,scl C<"eN! )or să
r1eda\!ţnjudecat:<.\!nuţJ1npl"<'\"en\leunandezileşislfiesehin
giuiţi,imaltrata\i...
E6 să l blticie de oameni eArora nu le pot zice oameni, .,,...., nu au iniml.
nidcuget,osllbă'liele defianlisllbatid"'·
ScriitoTUl Ion Vi.- infien1 fi el „focarul de isterie ş i de sadiom mar-
\iai" şi cerea „,.,,îsrenţa f i falervenţia grabnică ·a OllvanWlul Marinescu
prin'ln!voluvtoşiicrimei,investi\icufune\iideacuza!IO>i~işide
temniceri ai on:linei"8. Iar lntr-un alt articol, .t defilleşte Deialul Spirii.
„repub\icainOependentl",încare„niciau!Orititilenupotinterveni
Un foi decet.<te110 trecutului, o Bastitiecare nu enid a reacţiuni\, nici
arev<>Juţlei,ctarafina~tuluisadic4iainstincte lorcrunl<'""-
La tncepuwl lunii februarie. Con&tantin Graur cer..a şi ~ ,.să !nceteze
deci barbaria olidalA. eă ~id botem-0\ii de 11-0i""'· •• Ideile nu pot fi bi-
'.-tMv.l•~i.xxxv.1m,nr.l!I03dlrllfobruari•
;.,N::,~M""""~""· 1..- Par'Udulul Na ti..-..1. O.moc„t, XVII. 1m, nr. HOO din
"Dl"'l,..0 !4.XIX , 1921,nr.~dinJCli o n..atie.
'L>IJ>U,<iarp<>Ul;e,ll, 1922,nr.»dinlgfo~ruario.
:~~·~:~iiJ~~~: ;l:~::.ri„
ruite,necumextennina11e,aumcictndertermini .peceiOl!lepropagă" ,
nota m""'le scriitor Gala Galact!on. Demaac!nd Cil vlrulentll netemeini-
cia acmaţlib' ~i oondamnlnd metodele abuzive şl repremVe foki&iu. "'°"<'"
~ aruitaţ.i]or, "1 lll'ă't& oii &a'atlea „~ 1'llola}tA slrlt pentru de "'1l"i=-
tata noastră lwne cel mal ~udultor manifest comunist imaginabil ""·
Z!are~,cuoon..n.taredBnocm'tlc.lavb>dorbplrtlfrelargi
~ ~~··~~~~:-;;~:f~~a:~u"~1i!..'ţ1~al~'i
~llU'ticoJrelepropriif"'"",..bilecelorj\idecaJi
Analiz1nd:acu.,..ţiileadwiee<im<miflilor,:ti.antl„A.urora "S<Tia: ,,Au
foS'ttnglob&\laibaceieftŞ!aCUJaţ!11nidellnuţjpentrumotivediferite
uniipentruafilienaialnlffnalloniola•IIl-a(deşi~de<:<mvingeri
nu..,poate<faoedupAchillrteX't\11C<JIU'ti1uţje l),&!IJlpenlrucrirnltm
potJ'i - lrta1"lui 1n urma ...,..lor oompk:lr.wi. dubiooSe, ""'1alll perrtru d
aupublicat!<li clandeoti....,subregim de """'2:l.lrt, dţiY'3.pentrud ar
filuatpartelaalmt.atu!delaSenat.
Declpl'(llOHede<rtt\inţepol>~şidefapU!,~cenu""plltju
,i.,.,.™"';tdeingtanţecivlle,pro<:e$eOl!nicimăca<nu""J>'1timenta
dupiilnsişllegllea.,.,steiţărl,aufost~a.teeateînace!Bşi.tot,V<>l' fi
111p<me1100eleiaşilml'tanţemll!~"'i.
La 26 ian<llll'ie, zÎlirlll „Aurora" a publicat ~l un apo{ adresat oore&-
pcinden\iklr zillrelcir rtrăi,.. acredita\i 1n Rom5nia, pe care I\
chema
&i>a~tinţ11;şi&ăinfonnezeopiniapublieădin\lrile respect1ved.,...
preproced~jus'li\ieimilitarerom51><!Şti
ZiBnll „Dimin..._ţlt' nota şi el el "'>muniştii lncMşi şi judecaţj, ibdi·
ferentd&cli sintaw nu slnt vinovaţj, au dreptul ·I.o un trntament civi-
=
lizat ~!tn&e...t....,.~ln'terVenţiamintstro.lu!derăzh<li''.„Cerem
;~~:'7ă'ralnoe~n~~şi•~=•\eini::..~~e a'î~ =':"i~ ::!1~1 ~!!~·~
GlRsul~ctl&\i,caşlalaltoracarevor8Cl'iepeparo.1rSUlde&f;\fu
ratii proceailul 1111u ,,.,.. oom~. ca martori e.i apărării, unit cu oei
al cla&ei.munci1mre, va produce un imcnseo:;11,1 ln \'ll<'l şi peste h<>t.are
ii va avea un rol imponant ln eŞUarea pînl la umil " mo,,g(nigllO.l]ul
=~~unil.tcan.,...,.judeca.tlaBu"'-""'Ştitimpdepestecinc!
Sub pm<lun$ acţiunll<>r claloei muncitoare, a cyiniei publiee \'"""""

şl!nll'!maţionale,allpte;ttlO<'afla\! lntnchi"°ri,!la23 ianuariel922
alncepu'tl.o~ti,laTribunalulCarpuluillarmati,p"°"""uldtn
O....lul Spirii, cel. mai mare procEa pOlitic antimuncitore~ din R<lmlnia
ei unul dintre cele mai mari de ,..,.,..ţ tel. lnsce..,.te pe .p lan intemall<>-
nal !n perioada interi>ellctl. ln acmt proreo au fon implica\! 271 de mi-
litanţi""""ll.ilionari.
Prlnir.. cel aflaţi pe banca acuzaţilor "" aflau : Gh. Cristl"SCu, D. Grofu,
Al. ~u-Gherna, Timotei Marin, D. Ftiblan, Gh_ Niculescu-Mi·
o:il, Gh. M. Vaoi'-"", I. Olteanu, C. Minescu, E. Kllbl&., E. R<l.zvan,
"D1mlM010.,XIX , l ~ntt . SSJ9dln201•bna<ie.

" Aw....,1,1822,nr.atd!nl2""'.-i*·
"Dlnll-la,XIX.19%1nr.Ml'ldln2'11anuario..
"l-.IU'.Mll9dln21~.
~ C. Pop<wici, N. Marian, I . ~.
B. Stef.anov, C. Agiu, M.
E.Filipcrvici,loanElena.P.~.N.&rlangiu,M.Maoo'""i,A.lo
""'"""'• M. Popa, 'I'uMlo Nandor, E. Ionescu, C. Palade, Gh. Stoica,, ....
Poiîţiet: ~"""'°""aflaţi pe banca acu-.aţilbl". a !uptei ~I mun-
citoare şi a presei proletare fi democn.t!ce din a farl li s-a all tura\ sp!'e
cu..i:... Jor ~ glflsurile multor oameni politici ~l .i.. cuhurl de .,.-ienUr'j
polru.:.. fuiar1e ~iferi.,._ din Bu~i, cum..., fost etc. N. Lupu, N. locga,
C. Stel"e. D. R. l""nl\5CU, D. Nenlţescu, V. Madgearu. O. Den• utianu.
C. ~-Motru, z. Arbore , ; mulii alţii, care a u to..t cita\! de Apl-
~<0a ll'l<IT((lritnacestproces.
Pe mhura d._..f;l.şurlrl! procesulul ' dln Dealul Spiril, ronromitent cu
lov1tur:ile pecareai:uuoţii fi cea.mai mare par'le a mortorilor{e dideau
acestei monstruoase !nocenar!, tn afarA. clasa m\.inc!toal"e. organluo\!He
$ i prea.a ProgresiBta luau •ilnic poziţie 'i
oere:au eliberarea militanţilor
revol.ulioclnari,o:>r>damntndrne1l>dele aburiveşinel.egialel<>lO&ited<.au
tor!tA\ll.Ola<:e$1.prOeeS.
1n&d"""jumMRtealuniima11922,valuldelridignarealmiilorde
mundtori partlcipon\i la marile Intri.miri mundtor'e$ti eSlle ln oontinul
Cf'eŞt<re.LaBucureş1l,Braşov,Plo~ti,c.on..tanţa, ~l,Clujfilnmulte
alte centreale\lrllaulocvigurouelntrunirl,\acare $0! CJ1""CUl>ot!-
r!re~prig<&nelşimaltraUri\ordinprooes.eliber&reacelortn
dtlŞ i',Iibertabed„crgan1~,fr<intunic.Elementulnoucare:apare!n
=·adunări esllecerfttfl. imperloas.li(!.,a se,,.,,,..,faamnl.U.. ge-
Ziarele ~ "'Adevirul", . ,Aurorn~, .. Contimporanul ", „Dirni-

r>eata", „Neamul n;imAnes.• ti multe altek: publlcl nwne,_ iartirole.
unel.e ... mnatedeoamen!~ci~ideculturi, altele"""""1"""'·contra
oontinuAriiprocesuluişimoduluidedes_f>\ş\mlre,.-..producinddoeu
"""""' şi rela'tlri de la adunări publioe ~e oolidarizare <:11 """ în•hişi
şi<M.prcte<it~pol.it;,,iiant~ "' guvernulul.Se••"'" «iin
s.ilitenţl amnistia, dar nu ai. un act de clemenţi, ci ca un drept a l oelor
!nch~ipe~.Paglnl' irn.pret11on&nte,d""'1'reviaţaoel0i"!nchişlşi
desprec>n.ptullordeaaveaopiniapoi,iticl.perareocredrna,i'poo,ri-
' "l\! scriu N. !orga , N. Lupu. C. Rldul~-Motru. I. Vinea. C. Bacal-
başa, V. Dlm.Jtropol, A. Branişte, Ck-m. T<'Odorescu şl mulţi al\il · ·
T""\eacuza\lilet!clultedPorganelerepreoiveale •tAIUluiburghez • _,,U
prA~il una eîte un.o.. Acm&ţii, aptmrea, <;Jla$Q nt;>8Stri. muncttoe......,
ma:ritiorli,p......şipenionall:tlţl\edemocratl"",prole laliatul!nt..rnaţional.
prinCW10jul,forţaţiprioepereacucareaudenwtscatacuza\ ie <:11acu
zaţ~·, netemeinici& !Mcenirii, teroareo anticomun'isti. au n-pre"""tat
aooa forţă uriaŞă aare a flcut $l ~ cnmplotlil burgheziei lmpotriva
clasei muntiloore din România şi a po.niî:lului ei romunist. Pr<iDesul din
DealulSpîrii,care 11-a d<!lsf~timpdedncilunidef:lle,•-at:Ermi,...1
:,1nJ.,~~~i:~~·Jf!!:'~1n=~'t'.i~= l
acestei situaţii. la 4 iunie I~ au !o!JI\ runnimiaţl 213 acuzaţi, iar un
lotde49arlmastncontJrruarelnproce•
ln a!tuiide victoria e>b\inu'tl prin " liberareasutelor<M. mllitanţi,..,,,
niştia din 4 iunie a IMemnat do. fapt ~existenţei l<!Şle
a Panidului Comunist Romlifl. Ieş irea din \ndiiS<>Qr"e a militanţiktc oo-
munlîti ln zilele care "'u unr..at •-a' ,,,.,..,format ,\n :m:azi manilellt...ţii
:::
pentru p;midul C<Jrnunil!'t at!t la Burureştl, ctt şi ln alte oenlre. Amni-
§?~~;e~;~·~:':.c:. v; ~sa::~:li:o=i
()pinion publlcque Bu C;r,l"C!<tOi-"" enven
le prods du De~ tul S pirii
'
NICOLAE G. MUNTEANU Bucureşti-capitala
revoluţionară
a organizaţiilor
şi luptelor muncitoreşti
(1918-1933)
L.apnm..v«1eres.....-pl...,..d,avinduna5emeneaţitl11,romuni~
defaţA~&lfor\Meo~de$<'.:hi31.Nhnicmaili..-:-arputea
"PU!">eunii:C&p>talaţjirllaf<lfl\4ieste inelwiivC..pitalao:ganizaţiilor
munci~ti. C"'"""'1nd Iru.I. sarea de fapt a prQblemei stabilirii capi-
talei, adld a <Ultntlui de ..,;:şedin\ă, ru;lmini.strativ ,i politic al ocga-
nizaliilor muncit.:>l'<.'ftl - dar nu numai muncitoreşti. - ca sediu al
iniţlat.lvelor oelor mal. înaintai.. şl mai rom.pei..me, c a ~ in\ă a """1-
ducăto:ilor permanenţi m: mi~ăril ma...i.or P" ocar! na(ionalA. C>:;>JW.a•
\im că această problem! a avut rompllca\iile ei, ci ea, fi,,_ se.:;tiulul
central,adida„Capitalei"ln~ti, n-alntrunit!n!IOtn.....una. •u
fragiile'luturor.
lriaintedeafaceoanalizăacauzeio:rcareaude1..,:m.inatcaindiv.,..,,.,
!><'rloade BlleUre!;tlul să nu joace rolul de e«n tru admlnlotratlv poli ·
ticcaresignipeie~n(<'kltuturororganiza \iilo rpolitice,pro!aio
nale. =lturale şi sociale mundtoreştL &i ne re!.,,-im în cit:eva <:11vi~
la tradiţ ie . Bucureştiul a f«1t "'Şedinţa <;clei dintli centrale munci't<>-
n;şti. anume „Asociaţia generali a outuror •lucdtortlor din România"'
din 1872. !nea de pe a'tllnci Cetatea 'lui Bucur a deventt pentru mun-
citodmea din toa1'e~ilelstocice,centn.ilmişdlriirevolu\ionarero
mllneştl. De-a lungul an!lor, Constantin Mille, Ion C, Frlmu ş i al\i oo-
~ i~~!!:u vi•itat ~i •prijin~ mişca...,a $0Clali.-tll şi mundtorea""l
ln 1918, la I decembr~, aduclndu-şi aportul la desivirşirea uniU\ii na-

ţ ionale, mi,.,,.,_ .oocialistli şi muncitoreasd din Transilvani& •~ unit
pentru tolrleaum. cu aceea din România . Bucuroşliul devenind centrul
administr;<rtiv şl politic al statului român unitar, este WW<latl Cfi\tnil
politic şi ideologic a l. m~flrii mun citoreşti ...,,..,,;iuţionare. De altfel. inel
!n noiembrie acela~ i an. organele oonducAt<>Me (provizorii) ale P&rtl-
duNi !OCialillt român şi al Uniunii ge,,.,,..le a sindicai..lor !:şi relua3enli
Rctivita'tea ln capital'. bi Bucu~i ş i ac1ionw in numele In'tregii mi ş
d.ri muncitoreşti din Romln\a
Nu ne oruplm ln P'""zenta romunloace 'cu probleme ale refacer,ii Qrga-
nizaţlilor !IOOialiste şi sindicale din judeţele ţării. nid de ml"°""""' gre-
vistli. de a•liunl!e politie« ale daaei mun<:itoare. Vom men\iona d<JW"
d inoeputli 1n anul 1917 ln Moldova 4i ln Transilvania şi ln 1918 !n
Muntenla,acţiunoade~ţie a o«"ţiilorpartldului "°" i.sl!Slşi a
sindirntekn' era ln plini d""făşurare dnd. la ~ firşitul ..milui 1918,,la 26
(13) decembrte, guvernu'! fiberal a lncerca'tsll lnAl:>uşe ln faşă mişcarea
)if 0 NICOU.l:G. -~
rev<>luţionart, d instaw-ezeun.regimdnoconic. să statomlce8"CA s!S"te-

mu:t muncii forţate sub ameninţanoe armatei introdwl1n fabrici şl ln-
BCituţil. Evenimentele A-au petr«Pt la~ti.MW"1Cilorim ... dlnca-
piW. !Mila pU:titi:u slngdea peS\11! 100 .....,; proletari tndrăzneala de
a "11! fi organiza't ln o:rganU.!i'l proprii de cluă şi de a.fi O!l'\ltdn!pturi
f i libert.iţi demooratice, un regim de munoca modem. &pliwn!a ve>tul.ui
urJiV-1. pîl,,.., pace, Jiberilate
Lo. 13 (26) decembrie 1918 • ........._loc, de fapt, o p;r!Jnl dbC\ltt da-
chis4 din perioada pogtbe!lcl. lntn prol..uriat"lll. b~lean rondu0-
de Comitetul E>reculiv a1 Partidului sociaiiSt ,; de Oomilia gienenoU a
sindiaMJoor şi forţeOe ~'ve rnili'lare ccrilwe de guvernul liberal fi
Marehl Stat MajOT. Oiio:la muncit.oare nu .Hl lWt intimidata de vi<>-
Jenţa loviturii d<IP'latlului de cl:asl. Ea şl-e. :modlfioat~tactl cade
tuptl.P!nllal3decembrieinfrurileamuoelorcarepuseseri.•&"\lplni:re
pe stradl .se aflau organlmţll munci~ cu un nwn:Ar ll'eS'Uins de
membri. E-~tele din 13 decembrie I-e. dem<Jrlstnt muncitorimii
din~ ţarl cA bw"ghezia IŞi guvernul ei nu.,.,.. ceda nimic: fări
a fi~. iru" pt"lltru a le sili ..,te necesari organi- marii annatie
prnle&re !n aini:lic:a'teşi lntAriUC<Slducere.adect.tre partidul 10Ci.:l\$t..
Aşa a lnceput, tot ca urm&ll a ..,mnalulul aat de Bucure-şti, marea
campanie de cuprmden a salariaţilor !n sindicate şi a<ganl:r:area greve-
k>I' numai prin lntem>ediul sindicatelor. Aoearitl &JC\iune organizatorică
s-a!ncheiatcu.unsuoce11strllucit: Delao:.a. 40.000membcl.desln-
dicat dii existau ln tnt:-eaga ţari ln ""'11 1914, plnl !n wra enului
1920numlnd salar!a\!lororgani?.a\!s-a ridicatlaaproape300.000-ceea
ce,incondiţiilecapitalism\llu\.!nsenmall>arliemUlt.Oorcuri le guWT
"""te urmiriseri sl fad din 13 d~mbrie 1918 un mormlnt al mjprii
m\ll>CitonlŞtl :revolu\ionare. Muncitorimea capitalei, urrnatl ap<Ji de-
aceea din întrt--..ga \arl. • flcut d!n~orampide hlnare•lmel
acţiuni glorlousie. Capitala ţării .., pre»en18 tn 1920 cu i-~ 50.000 de
salari8\ iorganizaţi. lna"""1;felin<:lusivdinpunct'deved""'cantitativ.
~iulîi.i~~·ro'lulcondud.tnr.lltşliustî.tiaopedeplin;dul
decapilBlăam'ifdrii rnun~ din Romlnie
Derîmprejurlri •pecialeobieotiveti'lertdin\esubiecti"",~ie.veau.
izvorul ln oportunism t l 'teame. "de •evolu\Je. au flcu t ca 8ucu"'!tiul
~nud~ ·~":.=.~~~:~~l~~)c~rih:'.~:
vania, din care fkeau pan.: şi condudtori e.i m~ii muncit<>teiti
(l~O repre7H1.tanţi) ş i """"noaŞl>erea 1egelA a lindicatek>r print,-.., deci2ie
e. aC"elui organ atatal ml'lonmn, au d~iNlt co~itulrea uniunilor llin-
di®e şl a umli ronsillU s ind!cal ugionaJ <'.O<ll"donatar. -te cu oedii\1!'
la Sibiu, ~i e.vee. reşedinţa fi Consil!ul Dirigent.. Un nutnai" de
Uniuni 1ind>wle fÎ:"u fixat sediul C'elltrai la Cluj _ Pe de eltăp!U"tie. ln
Bucovina. oondud:tiorii 1K1Cial-democra\i tributari Intieme.\im·,..)el e. li-a_
e.lt•<> e.lilloJll'\ldturii organizatorici sindiai.telorti e.u creatunfunl
si ndicale, \ol.te cu sediile :la Cern.iuţi. Neo.coepttnd ·lll!nid inţele aulmnlste
ale OJnsiliululDirigent,hinlţenlişi-e.ucreatuniunisindicale cu 1 edii
inoraşulTirn"""8ra,<:<>nduselar1nd.uJlorde un„PutidSoo::Jali.stdin
Banat~ şi 'de o Comisie mndil:>lJA reg!on&la, cu -i;u1 t<>t i.; Timişoara.
F.vi<leQI;, 'Or'ga?llmţiîle<l.ln vechiul regat l;i a"eau'llla.1') NlŞedlnţele la
Bu~i.arpitala~.
~ar,plni1n1921,m~muncito?'<!UCl.dinRominîa.avegfnai
m~Jte_ capitale; I.a Bucu..,.ii, I.a Sibiu, Cluj, Tun~ra , ; Cem.liuţi. Tî'e-
bu1'!! imedLat edi\JiiPat d clue. munct!Oan:= ln u.amb}u} el naţional a
vb:ut lntotd""""" ln Buc:urettl Ol!Z'ltrul. conducftol" tl coordonaW.- al
acţiunilor. Privi<"iloe muelcr munci1nan:= ~ tndrepl&u mereu spre fvW
cili~ cel. mai tnalt .,...., e ra ta Bu~ ciel imenM majoritate
a orp.n!za\iilcra:>C"Wistet!llndicale reauKllfle;lroluloond\ldtorfi
~or al Conitilului Genenol a l Pl>rl.ldulul Soci>IUn fi al Coml-
:"~uf~t~. c~~~=·~ ~:~~.~j~~f!~1~ ~~:~~~t

spe<:lal ~....tarulu!'cu prop&gandll al acetul for, M. BiHneanu, de a
<>rganlq, tl controla mişcarea aindteala pe tntrţgul teritoriu al ţiril'.
ln ..,.1111! .,.... ~le mentJoMt şi faptul ei rorortle poli~ $l prof~
•i~ cu 9ediul la '8~11 avh:au S1lat\ltele orpnl"'"\ilkr dln An:1"'4,
~-t~~~8c!~bn~e~...k"::'"~..u.:f~t ~~
şi-aslndicat..lOl", a k>nreallţ&roe.unitl.\ildeacţn.t,..camii'\oc
di<:aoo pmiro realizarea "u niUi\ii orpnl:r.uorloe a 1iruhcalelor
La O:mferlnta d!n mai 19111"" la B~ti, ca şl la OJnf<rinta 00 Ila
l;!.$idindecembrie l919,.....taşi.,.,....,uac1oplllthotl.rlri p:ri,,;nd1ir
componenţ.oi organelor UJnduc:.toan 6le Partidulu1 Sodalillt din
gi,....
Romlni.aprin..wroareaunuinumArOOlocuri90Cialiftilor~işi
banlţm~
CeLeoptlocurifimtepeniroConsiliulgenemJsindical.cuscdiU!la
BUCW"'lŞtl, '"" lMt. ,..,pal'ti..atc de O>nferin\a. "" partid fi sindicali din
=:i
Ardeol şl Banat din 14 f i 15 dettmbrie 1919 urmitoarele lo<:alitiţi:
llraş<J'V, Sibiu. CNj, Timipm. AnU.., Reşila şi ~l. Doul locuri
~~la~::.~.~~·rr~~;:m~~ ~'~u=~c:i1i~r~~
RomlniA p.iblical ln martie IDW preV<ldea oi .loa'le crg&Mle o:mdud.-
1,,.,,.., cemnale ale m~l $indical.e l$i •u' 9ediul ln Bucurett! ' .
Un moment 'de o exoep\lonalO imp<nan\ă penin! IUllb!Hfta Bucur.,.oo-
-"·
lu! ca oentru condud.tol' 1-. CON!ituit ~ Partidulu i Comuni$!
~~1..':~„~~~t.J~~ :i~nal~~l~~~~
naT, Partidu1Coroonl.91
~
Rorn4n, f.liurir.tn mal 1921, •avuto \mponanţl
pentnl wnduoerea mişcirll sindicale pe drumu! ln<lopl!nlrU
decatreproletan.t••rc!nlloraalie \ltor"~
Cn:wea P.C.R. a ~ planta,_ prlnclp!IW mani.t.-leninlsoe ln
m~noat1rlmuncl'lw:::.re. Ea •marc&llnoep1.1tu!imelperioadenot,
ruperloare tn de:tvol:ta:rea n'li$Clril n<lllSU'e munoil:ore:,tl.
'Artil11&C.C."1P.C.lt..lond"1S.maP1'U.
' L.oc.c11,ma,... 19.
r:'i!;:~:::~::.tt~-=ftt dt• RqU• lo- lf/5-IUI, E<U\w-a
P.C.R.arealiza.torotiturllin«traregiaşitaotica~mu:ncitoare.a
dato"l'recKnştiin\ific.lpertpt<1Jwk>rlnli'i,;tuiriiidoo.lulul'socialiM
Mişcarea sindicală din România a "vut ln Partidul Comuni..t, c~a.t în
ma\ 1921, un lnvi'iţAtar tn\e)ept, un eduoator, un conduckor politic in-
ttrcat şi devotat fAri margini da.tel muncitoan, , ; poporului. rom4n.
Actul din &-I~ . mai 1921 a avut lns:A şi o alt.l semnifiw.ţie. P.C.R. a
fonprunul-ş1 •inigunilclţiva.Bni-p&nid politic al Romlnieican:
.,...ex!'l"""ia.tuturororgmrizaj!ilor110C!a1We d!n~Jar.l. Niciun
partidpo>:liticburgheznureuşioe,lnacelan,aceastăporlonna.n1A;toete
=~„e~= ~;a=~~-i~;,.~nn~„~.'~!
""""1ti'l:UinalP. C.R.a~k>c!nBucureŞti,iaroediulrentnllalCo
mi'letuluiEx<o.ltivl'n>virorhl,afOfltstabi!it lnBu.:ureş1L
latAlnslidcle!llel"l'lelcd.ron.Ie"""a. tea.midcrevol.u\!c,cai"Cfuoeser.l
el?mi"'!bein ianuarie 1921 din Pwtidul Soclahs'l-OJmun!st, DU'l:reco.rt la
r-egruparca forţelor social-democrate f!xlndu-'l rcşedlnţele nu !n cap!-
tala ţAiii, oore se afirmaseca o oopi'lali'i l'Ofie, ~voluţionllr.l,ci ln alte
centre. Attfe\ au fo$t consti'tllite „Rru'l'ide oocial-democrate" aau „so-
cialiste• cuoa:acterregional, c:are-'l av$Usediile .,oemnile" fielaCluj,
fie la Timi~ sau la Ce:rnău\I, iar albele la Buou""t!. Elementele de
la perifcria m"°Ani mW"IC!IOreŞti revo!.u\iarw'e au c.lutal.d. a<Jucil. ar-
gurnenteinspr!j'inul-!dlreşedinţeleoen'b"aleale"""l>"'nlMµ!lnrmun
cit.areştl nu trebui.. oă fi<. stobilW!e ln eapitoll, ci ln al.te lomli!Aţ!
Problema5tabiliriisediuluipentruforul<:<>rducl W.alOTganiza\iilor
proletare este, de•igu:r, legat.l, printre altele, 'ide 5\ltuclwa coonomid
-~ rom;x><:liia sociali a '.looaiitAţil respective. Si'i exempll!idm teza ln-
~ judeţ. Ca.pitala Judelului Caraş tta, tn anl! IllM---1933 omşul Or•-
viţa. care număra On 'IO'tal cca. 8000 de cetăţeni, cel mai mulţi m.,......
riaşi şi lucrători tn micile atelieo:e. comercianţi,; funcţionari lldmini; -
lr.ttlvi etc. în11Chimb Reşiţa,loealitl'ltoeineomponoenţa Judetulu!Ca~,
număra, nulll4i prolttari. cca 18.000. Era lim'pede cil sediul organi zaţiilor
Jude\ene Caraş ale ml.şdrli mund toreşt! nu era la Or&viţa , d la Reşiţa,
unde se alia şl masa pro!etarll. organlzată. ln cazul Reşiţei şi !n limiWle
unu! jud·e t, a lnvlns1 decl centrul !ndu.otrfol •&upra celui adminUtno.tiv
Dupl cum vom vedea, pleclnd de Ia uemenca exemple, unll ""ndudi-
tor! al organ!zaţU!or muncltoreştl au !ncereat $1'i facA o dogmil din sta-
bilireo< copi-'.alei mişcării mW"ICi!Ol'eŞti iaa:ilo .u nde &e aflau cele mai
multe intTeprindm lndumriale. Aceştia aduceau in sprijinul diogmei !Cir
argumentu\cleo~necesarcam"""lemuncitoa...!săapere9edi!le<J<'8a
nizaţiilor p.--ok>tare de atacul forţclor poli\.i<>e """"1lonare 'I al poliliel
sau jendarm<!ri ei. Potrivi\ vi.zi'unii ""'M<>r dogmatic~ clăi:lirei> care găz...
duki. sedii! • organizaţiilor munciiore$li trebuia .d fie un f~ de caSbel
feudal !Monjurat de Ş'll\ţuri şi de centuri umane pentru a lmpiedica·
patTUnderea asediatorilor. Desigur, apA""""a sed iilor muncll<l""ti ora
necesara, dar tn decentul al treUea al M!<:Olului XX, !n Romlnia, existau,
"" sa ne exprimăm aŞoa, arme mai moderne, mai eficace, de apare.re a
<>l'ganizaţiilormunci"1<:<re4ti şi a I01'1Jrilor lorconducll.too.re.aoadl"1!'lor lor.
DII<' citim- ciac.ăam accepta ca pe defilin julol;A te2ta cu privil"1!' la &tabi-
lirea „capitalei" mll!Cării lntr-un cen'lnl-indU$t.rial, 111 era 1n schimb
i::U~"'s~cu~iu'f" !~',;!n~~:=~ ~~n~~ =:"'deA;.,k~~~
...
~l de organi'zaJii mpabile st a~re reşed inţe le organimJiik>r muncito-
,,.,.ti, nu rezimlinlci.ohiarl.aprimcle (ll'Obe. But'l.U'Oftiulera,chiarşltn
primul deceniu poStbelic, un_ important cen1n1 industrml al ţării, ba
chiar cel mal important. Nu trebuie u itat cA grupul cel mai numeroo
de „Intreprinderi lncurajate" prin i<'gile din 1687 ~i 1897 ""aflau tn
Capitala. Aci se afiau intreprinrler'i metalurgice ca „Lem..!tn", !n ~
lucn. a treia generaţie de proletar!. P<>tdvi\ da \elor recensămintului
general din 1930 5, oca.şui Bucureşti con.centra aproape 70.000 de mun-
.oiton tn tntnprinderi lru<luslriale, .oAront. t i se ad.Augau 24.000 Jucratori .
dln Transporturi ş i Comun>caţll, 30.000 luerători în <:<>mo>r\. 32.000 func--
liarlmi publk'i, ace•te ultime ntegoril de sa!ari.3\l panicipind ori de
cl'reorironducătoci! revoluţ;onarl au$1iutsă-l·cheme şi si-l mobil!"""'·
l• acţiunile proletare. (S-.:. spunem tn pararltezăd, 1n.,,.; ani, nici
un ah oraş din România nu avea in toUI 154.000 cetăţeni, ln timp re
Bucureftiulaveaatl\iasalaria\i)
C,..,şte,,..... numArului de l uc:ră1.:>rl indwi triall la Burureşti, tn de«niu\ al
3-!Maloeco\ululnostru, a lngrijon>tcen:urileguvem.ante,....~on,.,..,
ln •nii 1922-1928, .oind au fost infiintate 1n capitală """i ,; sute de
lnt.roprirderi lnduWiale, deputaţii .,.,.., reprezen\au ln parlament gru-
pl ri conserva \<;'CU"e ' i m~iereşti s-au ridic:U insiS"t>ont împotriva lnfiin-
ţării •tabi li,,,.,ntelor industriale tn Bucure şti, \nvoc!nd „pericolul roŞU
proletar" , ; motiv1nd cu argum""te după <:"'>e Capitala tn.bu!e ol rt~
mlnl ex.olusiv un rentru administrativ-funcţlon~resc şi mlc-meş'leşUj!A
r-er. în~ scop unii d"PUta!i propune.u chiar mutare&. din Burureşt.i
aun<>rind"6triiexistente•.
Aşadar, a rgumentul dogmaticilor ...1.e foarte puţin rezi, tml.. ln ,....litate,
ei !ş i alegeau „<:apltaJa• !n a.lte centre pentru ·~ fug! d.i marele c:u:rent
revoluţionar. Nu-i tnt!mpll'tor !apW.l ol sediile tuturo:r Ol'g:a!l i :r.aţiilw
ronsecverlt revolu\i<>JIW'e au f<J6t totdeauna fiule in .,..,.şul Bueut<!11l,
capitala ţări i. A.Ud dupl stabilire.a reşedinţei c.c. al P.C.R. la Bucu-
reşti, tn ma\ 1921, primul Congres~alsindicatelordinRornJ.n!a
tntregiU, ţinut la Braşov tn octombrie acel ~ an, a respins propune-
,.._...deafixasediuicen!raltnai1~ ;ia votat pcntru~i'
Cong""'ul oindica.1 de la Sibiu, din iunie 1922, a ales iot Bueureftiul
pentru sMiul Cmisllului general sin dkal; !n octombrie 11)23, clnd s-au
oonstiilltt,•lndioate'.eurrltarerevoluţi~aufixat~\:!lorgartului
laroonducătorcentraltot!ncapitall.lnan\l 1924- 1928, lla tootetta-
tativele pentru ref"°"""" unităţii sindicale, una din'tre probl.emele me-
reu diocuta'le a fost şi aceea a sediului central. ComuniJ(ii, activul stn-
dioal. revolu\ionv, au militat penoverent pentru Bucureşti "
1 - i n l u 1 1 ,,,_,.;i1930.V<>1.Vl,p.2t0-28S.
1 Ve:d,~--tare,dlnonl.ll!n5-l92'1
' Vklj4sh1dim14.dlnJOoctomb'1e l97l.
:.,~'i";;!u.~.",!.~3 ';~ !i~-=~i:i.192il 11 nr. 12 d!n februarie um; Ma,..;-
ln schimb liderii "°"ial-democrati care ajunse..,ri !n sit\lalia W>Ot<" ge-
nerali Uri amiată, eu ocolit cit au putut Bucureştiul. Astfel, ln 1921,
ei proclamă COM!liul sin:li"81 "'llional. de la Cluj drept ,,centralll sin-
d ic:aU~ şi-i s'tabilesc sediul la auj. Tn 1923, el au spart Congresul sin-
<lieal ţinutlaOuj fi 11u<-ein"'8Stl.tConail!ulregkmalclujan=titula-
tuni de „Con•iliu generai~ o:u sediul la auj. Abia ln 1927 "°"ial-de-
mo<:r&ţll au !Mhilit sediul Confeder..ţiei ~ " mun~ll 4i al Parti-
dului "°"ial~t, :l(t;Unei """"t. i.. BU<:JJroeŞti, menţin!nd !MA oraşul
Clujpentru~lnţa a num'°""""'uniuni sindiealesoc ial-democralll!.
ln ceea ce priveşte P.C.R., toate conl("'5ele sale au st.abil!! de fiecare
datli .tediul C.C. la Bucureşti, deşi"" afbo ln adincl ilegali'late fi em
urmlrit fl c4\tt.wt de Sigunml& Generali ~
Dupli 15 ani de l.a rne<n<1'11bilele eV'l!nîmente d1n 13 d"°""'brle 1918,
ln februarie 1933 Bu.:ureştiul"" va Afirma Inei o dat:l ca ""'1ate revo-
luţionari cu ad!n<i umtiri ln ist<rie ~icu la<g eroii intemational.
Ace.vta a fOS'I o blltlil! ~ nu numa:i lmpotrlva exple&drii, ci penl1'I ln-
d.,..._..wenţa ş! suvermli.tatea naţional.A. Baricada erok::.l ia „Griviţei" .,._
feriste bucureşieru. din 15---16 februarie 1933, aplnota de 'Di!CÎ de mii
depro:le'tarl 4i intelectuali din mplUl!.11, n-a fost numai o bltilieimpo-
b"lvarwocţiunii interne,<:i 4i lmp;rttlva lascismului lnl\aunttla pu~.
ln Ianuarie 1933, ln Gemian!a. ln 1933 Bucureştiul 1-a a firmat ca o
capit:a\lrev<>lu\k>mU'leuropeanl.
Bucureştiul ,,a condus" mişcarea g.,.vi9tl din lnll'Mga ţari nu numai
prrn-0rganeleC<Jnducltoen!care-4îaveauaci....i.iul,cişiprlntn:IAşi
grevelepur"tatede~ul~.llnAdinU..primf'k-8""W
din&eeofultrecut,ialoonaceeaa~rb~niailini<:l
C.FR B~rerti-Ciurgiu, ln 1865. Marile mlljcirl greviste din 1868 a u
a.vuţ ca pun<:ţ de plecare it:""""le ceferiştilor 4i tipografilor ~ten!.
Tonul !n mlijCBrel grevlstli din 1906, eu caracter antimonarhic (Hohen-
mlemi! ~l ~ lirbi:toreau hi 1906, 40 <le ani d e domnie), a root dat tot
deBuc\1re4ti.Tradiţiavaliti<licatlipe-0trea.)J'tlisuperioorldupA l 918.
'fi'eispre'Zeee decembrie vorbetoe de i.. s ine. Au urmat grevele ce.leri4-
Ulo:rdin 1919 f l l 920. lnsAşl greva generalA din (JC!Ombrie I920 a~
pm la l'I cctombrie prin greva m.iviarilol' din O.pltall. ContrăatUI
oolect.iV 'l\p pe"°""' ramurii metalurg;.,.,, din 1923," loot cucerit ca
~~f't~i.ir::.:~~;: d~!n8 ':! :"1:g:' =U"&c'=

oo!ecti'Y din 1928 li respectiv din 1929, au f-Ollt adoptate de ll"J'lament
ca unoore<1 presiunii mişcării greviste ln fruntea drele. oe af1'N pro-
letariieapttalei.
~le oondudtoar.. ale m~liril muncil<Jr"ltl din Romlni.o. MIU for-
mat 1n majol'i'la'lea lor ln Bucureşti, oare a juo;i.t rolul unei uni.....nltă\l
revduţi«nare. Aci 1'11.U cll1t a.drele revoluţionare. C&+>îlala a atras ldln
'l<>a"leoolţurileţlri\\al""""ţi<:q1U1lmtor'lflpropagandişllşii.... plasa.t
tn frurltea mipril revoluţionare.
Prin oria! prlsmi am eumine pl'-Oble,,., o:mclui:iU-e <l<lnduc la ...:..laşi
adevir: Bucureştiul a losl ln!Oldeo.una caprta'li> ttvoluţk:aarl a 011:a-
nlzaţillorflluptelormuncltm"'ftl.
Hucare.t-C• pil.O.l~ reYolutionnain:
de•oq:vi;..olillns etd„ lullcsouYriu a
(1'18-1133)
ELISABETA ICNITĂ Activitatea organizaţiei
P.C.R. Bucureşti
oglindită în Muzeul
de istorie
a Partidului Comunist,
a mişcării revoluţionare
şi democratice
din România
Mu:oeu:J de iS>l<>rie a Partidului ComuniSI, a mişcM:li rev<>luţ!onau şi
~dinRrnnân;a,inst.ltu\lerultural-politicAdeprestig!una\l<>
""'1, <>feră o privire de si nteză asupra cek>r mai ""mnificative pagin i Qle
istoriei poJXl<iJlui român, a drumu:lul ff"O!c strabăM de .,.,i. rrml eutezA-
lm' vlăstar al "P"C'ii C<1nlanJ""'ane, eia.>a muneitoare, !n fruntea cli"'i~
~de cinci deeeni! <X>muniştiL Redind lupta ""'iei d.,.l~mll.A de
c\Ma muncitoare, de j.lirinime, intelectualitate. de to\i omenii muncll
fATI de<isebire de na\lomlitate rub oond!K'.erea partidului C<1muniS'I., clt
s! OIC'li.n!atea cel<>rlalte f<>r\e ~istte, materi•lul vMl eitpU• ln mu-
7.f"l.l infA\~ totodat.i lmprejurările ,l!rele ln eare s-a 'desf~urat ...,.,..•ti
lupti, înl"Jurirea pe care au exercitat-<> awpra mişcării revolu\ionare,
oseriedel.actoriinlernl $iexterni'din...,eavreme
Cum e •te normal. expon'B'lele din muzeu ""' referă la ev<lnlmentele care
au avut loc ln tntreaga tM~ . Unul di n'!..., <>raşele ln leoţ.lturi ru ""'""
ln muzeu olnt " "P""" numeroase mat....iale, ,..te or~ul Bucur"'$ti, de
nwnele cAruîa dnt ~ale impor'tan'te mQTnente din C.tocia UOJ)<>!'Ulul
român, a mii;ock'ii revoluţ ionare f i democrat\,,.,, a Partidului Comunist
Ştiut ..st<: cll !n decursul seroleloc or~ul Bucureşti a jucat un
rol de fn>nte. d"""" md un ceniro de oeamA „ 1 vi..tii politke. emnomire
~h1~li?~~=~~,r.~!:~?~E~'.1i~re.:~~;/!,! \~~~I!~~
=~ ':i"::~~~i<:~:: Ăf!i~ i~ ~~„.=i:." ,~:.,~i~d~~1 fiinr~~
""'1tl'atllobunlpArte a proletarlatulul,de-alunguldeceniilors...,.ud... fă
IJUl'a't imPol"lante bătt!ii de clad."""" au cun<><CU\ un nivel m• i !nalt
<le on1aniZ11re "; -i~.slA•u,..re din momentul e><l•tente; ln pirimele sale
rlndurl a Partidului Comunist Român . Tradi\ll\e "'volutlonare ale ora-
<UM indnopt.iteoJ< pooorul n<>Oftru s.l denumeascl Bucurestii or1l$ luptător
lnani.il918-1920.lnRiomlniallavut\OOo~impetuoo5.!i•avln
t11'1ui , ; combativit.ătii rev<Jl.uţiunllre a maselor muncitoare. Rezu\IQt al
aresteisi1ua\ii,„ul<>cfenomeneaeevidentiere<1 unor secţiunialepar
Udului """!all.'Jt, dintre catt .,.... mal de seam.\ şi ea.re a jucat un rol
import.ni !n această perioadă a fost Secţiun e a Bucu!'ellti. O!-ganizaţie
cu cel fl'Ul.l m<lf'e număr de membri $icu un pronunţa t spirit C<Jmbativ,
revuluţk>nar, rn urmare a existenţei !n <X>mponen\a. "1 a unor elemmte
l~~i:t~·rr~~re .:e,.:aai~u~~!,~~~"J; :~~:
cmt! g<>nenu o putemid . luptA de opinii, "1 ciirul rf'Zlllt.al era. un pn>-
ccs de clarificlln! polltlro-!deologlc. Astfel, lnalnte de a !J publicat.ă ln
riarul „Soclallsmul", !n jurul „Declaraţiei <le principii" - primul docu-
ment programatic ofidal a.1 m1'cării oocialitte din RomAn;Q, !n care a
f~ lMC!'i!l principiul di<UWrii proletariatului - .....u purtat Vil dis-
cu\1l . La ..,.,.,.,..nea con..rAtuiri ,,sala (din str. Sf. l-Or1icA nr. 12 - n.a.)
eratixitădeauditori• - ne · aratatiani.l„Sociall&mul"dindec:<mbrie
1918. Iar in\r-un "1! număr al ~i.arului din 3116 decembrie ltl8 un mic
comunica\ a.nunţa : leri duminici, a aVUI loc adunaiu generală a mem-
brilor secţ!unll. Dupl dteva diSN\luni - adoptat cu majorita:te de
~':-i•'.'Dedara\ia de principii fl de lndrwnărl tactice• partidului so-
ln cadrul. acestel pertoade exponatele din muzeu prezinti documen'tll! ln
legr.tunli cu putemioe mBnit....IAri. de luptll "1e muncitorimii bucureştene
din 13 Decembrte 1918. O parte dintre e\oe s'lnt moţiuni de protest tm-
p<>lclva represlunii. lntr-unadin ""8\ea se araU d ,,adunarea generalA
a ~lunii ~I! !ntnmltl ln preajma procesului fnosrenaţ 1n Jegj-
lwii ru cele 1nttmplate la l3 <1ecembrle l918, reapinge lnc:u'carea vi-
e~agu.vemuhlide aJ>tt211"l''tiat>e ce!arffla\l eodemente. anarhice
Se<\luneoBucureşti nu vede ln prigonirea membMIOl'" st\, tn :loviturile
<hitil!lmpotr!Vl>.partldului,lasindieo1"'1or,lncampanUide~
dusl lmpatri~ mişclril socialiste declt o forml a lu~i d4' dasA. See-
iiun':'l Bucul'\'1tl transmite oelor &rft!la\l sal._utu.1 lo!' .~~ precum
prlvind transfonna:u partidului llOcial\$t ln partid oomuni<.ot. As\kl, ln

OONllltllid.irecţ)e<lact.ivitatefecundladesfăşurat reviS'Li „Lupta de
olas.l", organt«ireticlillSecţiunii Bucu. . . ,alcAn.liprim numlra
ap1rutlallulielt204i!leafael<J1U5\nmuzeu
Prima secţiune a parfitlului "°"ialis\, care ~-a pronunţ<>t pentru Uuri-
rea paf11ldWui Olllllunist, a lollt cea din Capital.l ln cadrul adunlrli g<>-
nerale din 2.5 ianuarie 11120, dupl cum $f: ix:-.te viodea ln documeDtUl
existent ln muze"U, cuprin>:lnd reMlu\ia ln a......t"""" adop"bWb'i de cel
,,..,.,,~
\ ln 'timpul grevei generale din octombrie 1920, ea:re a cuprin& pentru
prima oarl Tnlregul proletariat romln ln lupta lmpotriva claseklr ex-
ploa'tatoare, Se<:\lunoa B~ti a Pa1'tid<l\Ui Sociai;.tl; in ""<lerea m<>-
~~~\:n~;::i,~t.?'l~~Un 3a:::td~~x=
ln muze"U, chemtndu-i să participe ·l a grevl, se apune „ln tomio bnp:O!-
jurfrfle' ...., o obl\g.a\ie µ>oniJl °" membrii partid.al.Ul o.l f\oo 'in min-
tea tuturor ...,..,lunilor munc!to~tl...' 1 Condu:zia importantă la care a
ajur-.. c\a..., muncitoare ln uima 'l'uturor '""\iun!lor 8f"'vl.'I"' dln 30llŞti
'SodolUmM!,l71.an. l911.
2 Sorio!Uml<l,20o<t.lt20
;~~_Ţ';~E.~~~~~l:~?P:~~l':~~e~l
O:rgan1za\ie1 Bucureşti, tn cadrul cheia s-au al"" delegaţi pentru con-
g<"el. Din anal!za documentului reru!B ~a e~ementee revoluţionare a u
~l;•;:::,}G,;;.~~;~~l~!i~= _;- ~~~,""~'t~· al P.C.R. s-a a!1at

casa ln care rn zilele ooongres:ului tnceput la 8 mai 1~21.a luat naşter<>,
~<:a r elnt<itdeaunaalOS"tşieneexponentulli<ielal~ln\n?
~:..:r~~daşamentul de avangardă al clasei muncitoare, Panidul
Tnca de la prlmii paşi ln arena vie\ii politice partidul comunist a avui

de lnfruntat im"'"'-' i""'Jlă\i. Majorit:alea m~mbrilor wnd"""rii """'.
tnl.e, 8cornltetcl-0rkK:>l.e, 11Ca11Bu ln lnch.Loori,mulţ;din~ci fiind
anstati ln 1impul c:m_gresului. Pini hronV-OCBrea noului rongres, care
unna "&li ale1gl or;ianele de ronduce.re ale partidului, la 4 decembrio!
IY21 g-J e<>nstituit Cumitettll ProvirorN al Secţiunii 'Bucureşti fonnat
din c. I vănuş. M. Pauker ~ i N. Sirnulescu-Mil.itar<.1, <:are apoi a deven<t
C<:imiletul Executiv Pmvimriu •ol P.C.R. ln wmponenţ.a sa. intrind pe
llnga m!lltan\!I aminti\! şi L. PătrAşdlnu ~I M. Macawl. Comunicatul
~1 cu a~sti o<>Uie 1n >.ilirul „Socialismul" anunţa: „Comi'tetul Ex<'-
cutiv al hNklului SoclaJ.ist ComunUt. afllndu-se !n Inch~,... ca vic-
timA a nernaipomcni'tei tettlri antimunciki<eşti practicat.I. de guvernele
noastn: bucghe•e, .., g11$e$T.e ln Imposibilitatea~ a conduoe el«-tiv
parţidul.DinaceastA ca uzliComit.etul a. predatp~ile...ielnmlinile
Comitetului Provizoriu al Secţiunii Bucureşti, cam !şi !.a !lllr<:in.a de a
grăbi reorgan!:tarm partidului 'ia conduoe ln mod provizoriu ocgani-
zaţllie ru;••. Tn grupajul. de document.! expuse !n mu...., referitoare la
acllvitateadesfăşurati!nanull922înse<>puleoll$\ituirii secţiunilor
locale ale pani<kllui wmuni•t.."" af!A şi acelea care p""2inti upe<:1i0
de la Bucureşti. unde. cum oemnaleazli •iarul „Socialismul~, adunarea
,...... ttansfonnat lntr-<> grnndioasă manifesta\ie muncitoreascl"'· Aoe-
laşl ~Iar a publ!cat şl R<'gulamentul de funcţionare a grupelor sec\!unU
Buc~i, duplcumşlartioolullntitulat„Sarcinileimediateu.leSec
t iuni! Bucureşti" din care rezultă rol.ul important pe care l>"<!buia sli-l
trideplinead. „ ... ea. (Secţiunea - n.a .) va fi proi.bii fi numerieeşl<!
cea mai im~ sec\iune din i.ara şi nu numai pentru faptul oi oe
giseşte ln Capitall. Se<:\iunea trebuie sl "" ingrij~l ca membrii ei
aărespecieSpiritulei,săpătrundilnloate<>rga n iuiţii}eundepartidul
aravcaun""vlntdeopus,sau<1prop&gandltleficut"'·
Dupl „ 5CUrt.ll perioadl de 8Clivitate lepla, ti mp d~ ~ă de<:enii, P.C.R.
aa<:1ivatln-00ndi\ii!et!e<J8ehitdeg,...Jeale.Jegahtil11,ocmtinulndln!a
să \ i nlwsste.agu\1u.ptelp.. ntruapărarea inten:seloroom...,ilormuncil,
săconduclclasamuncitoa.-e,IJ>tregul poj><;lr)aviotariepecalea făuririi
RcmănieiSocialUte
lnwatiaceastăperi-0.adA. Bucureţtiul,caoentrualmi.şdrlirevoluţio
nam,af<>-nfocarul dincareaulradia\energiifi,lndnunAliopre,oele
'S°""'!U...ul, !l f~br. 1!111
~=~:i~~~":.·i'~
mai lndep!irtate locuri d in ţară. La Buc:ure,ti s4\I ...,,,,,;t tie-a lungul
""""toranifi ,..,le]upteieroice,plinlde,llbnegaţie,organizatAşiron
dusă de Parndul Comun i gţ lmpoolriva expkietlrii ~i asupririi, penlf\l
libertMel'işlbunăstareapoporului
~~Inel un înalt spirit revolu\ionar. organizaţiei Buwreşti, Parti'du!
1-1>\ncredin~de-oa ·\ungul aniloc lndeplinireaunor sarcinide5rnltl
t'eS{l<msabilitate.d!nddovad!ideealit.!iţ.lpobti"" şiorganlzatorke,de
combativitate şi curaj
ln perioada mari]OT bătAlii de clasă din anii 1929-1933, comuniştl! din
Bucureş.tis-..•ituatlnJ>l"i'""l<erlndurislep\11ern1""lco-lupteS<X:iale
~! po111;,,,,
La începutul anului 1932 a a vut loc o plenari a Comitetului de partid
Bucuraşti, ln rnre lWIU dis(,utat documentele adoptate de Congresul al
V-lea a! P.C.R. Din """"tarea rezolu\lei adoptate de plenari rerultă
gradul de maturi"""' politiei şi \deotogica a organizaţiei de partid din
8ucureşti,lutri:lu-oeo""1iedem!isuri,a!clir<lr""%Ultataf~~
!'Olului comun.işt&r tn luptele viitoare. Astfel., !n perioada. "" a urmat,
unul din domeniile sp,.., care şi-a Indreptat atenţia 1n mod d""'5ebil a
~~~=~~~"':'i!iuri, bW;uri şi •i.are ilegale. au fost tiplrite

!n mod oon:sp:i,,.;v ln aee'ti ani. Un !nsemnat rol agitato.ic şi mobili-
zat<>r l-.o avut •ian.il . .Steagul RoJiu~ allturi de care au mai fost l~
la Şapirograf •ian: a le romi':etelorde partid d in se<:C<>o.re.!e Verde, Gal-
ben, Negru a le Capitale\, intitulate „Februarie 1:1-16", „Farul Roş u",
„U.luptl",presăeare poate fi gă.!ităşl lnmuzeutnoadnIJ.peri<lodei
mspec:i"". ln acel.aş Joc mai poţ fi văzute P""Z""l1nd o valofil'<: d\>cu-
menl<u"ă dar şi eme>ţional ă, purtlnd patina timpului, ziare il<'ga1e, care
au apliro! •uh îndn.imareaorganiza\iei de partid Bucureştl, ln ct'le mai
lnsernnatetntreprlnderi .,LemAitre Roşu", „Locomotiva", (oz-ganul mun-
citorilor d e la uzinele MalaX11), „Steagul S.T.B.-iştilor-, „Saturn",
•. Becca Roşie" ~i .altele.
ln organizarea acJiunilor mun t;;'ton!şti din Bu~tl, culminate prin
marile grew de la tnceputul anului 1933. o ac:tivitate ;ntens.!I. a de!.fA-
şurat Comitetul de partid al Capitai..i, avlnd un rol 'ha!mnat ln pre-
gă1i"'4 şi desfăşurarea luptelor, în Mganimrea !IO!iderlt.!iţil oamenilor
muncii din diferite Intreprinderi cu ttferiştii de la Atelierel,o, Griviţa
11.<lificator.privindpermo.nentapreocupareapartiduluipentrudesfăşu
rarea aeţiunilor pe baz.ă de front unic muncitoresc. este unul din
exponate reprezentlnd un document important ş! anume ziarul .,S!i ne
dAm mtinile" din anu\ 1936, pe al cărui fronfopiciu. alatuzi de titlu
scrie: •. ziar de front unic al organizaţiei Buoo....,.u a P.C.R. • şi !n con-
tinuare: „De.ţ.l zian.i\m.oldeparte. lngrij iţ.l &lajunglln mlinilemun-
cltnri!O<" d in •indiNte şl din Partidul Social- Democrat, cit 4'I !a con-
duclto:rli a""5tor organluţ.li!" ln conţinutul 2iandul dt,.t al altor
man!festecare a ulo11trAsptnd!telnaceşt!anJcuocniaunormarigreve
!a Intreprinderile de bază din CapltaUl" „Haug", „Malaxa" , ,.Alitra",
.,Metaloglobus'etc. se ad:r"""uchemJri.,CAtnolntreagemuneitorimedin
:~;::v.1...Rtdtca11aussieagu1"°HdaritA\iimuncitoreŞtitiaifrontu-
lmpo1riva evider>tulu; perlml i->tru Independenţa IJ.rll pe care U re-

prezenta pollllea expa.nslonist.!i a Germaniei hitk>rlste, partidul cornu-
nirtaclutatd.mob'ili""l.elalupUtoateforlei..~te de aoeasU
primejdie. Citez dintN:> noU a Sigur1lnlei datat.A din 28 ~e 1939
!nea,,, oe a,..ti cli •• printre membrii f i •impatizan\il ~ I romun!ite
din Capiall..., risplndeşte material de propagandl cmnunirtl. O bro-
'url CU <"<lperta deghizat.A !ntitulati „Probleme mon~ din trecutul
economlei n°""'"'na\ionale" de , Gh. Zane,<.'00\ţinlnd ,.Luptadedasl"
:::-it!.iu1~1 1·f..39P1~"! ~... e~:c.Ranc:R~~;:
( lazA.oi. tua\iacritkli a ~\ieiRomâniei!aţAde "lendinţcleupanSio
nisteak-Gt-rmarrieihltleris\'> ... •
A.ninW d e un profund spirit inremaţionali$t, P.C.R. tl-.a exprim.u ln
dir..nte lmpi-..Jurtri llOildarilalea cu lupta aitor popoai-.. hnpc>trlva f a.s-
cismului. Sub !ndnunarea~tuluilocalal P.C.R.ln~tianl,
lnBueureljti 11.ufostdi!U1ate O!le1Îe d e rnanifeste, une1"iline1"'cu
mare greutalle au foii! pA.nrate de militanţi pini la el.ibe,,.,., ,; apoi
~ m""1eUlui. lată, In'tr-un asemenea manifest adresat „Muncil<>ri,
f~,me!l<'l'i:qifiintelectualidinB~l. Cl.tretnli<:etAţenll
donricidepace,democ:ra\i e şlpro&re'"dindeoembrielll31•spune
Printre alte\.,: „Luptaţi pentru ep.Ara rea poporului opaniol fi chil>N
:n lUpt.a lor perora pa.trarea dernocraţ1el tl mMpendenţei naţionale "
Iar al'tul din I U 9 conchide.a cu cuvintei.:: „Triiuci lupta poipon.ilui
polo<>e• pentru\ndependenţlşil ibertate1" 1
O adevir.aU poginl neagra ln istoria RomlnW.i o ~tuW. peri<J&da
dictaturiimilitar.elasciste.Poporul a rl.spunspdnlupti,pr:inmi~
de rez•ten(i, al drui arg:animtor şi oondudtor a 1,,.1 cel care ln mod
~un'::t""~tl mis.iune, ei<ponental lr>teresd<irn&.\lonale,PartidW.
!n acel ani grei prin !>opta activitate desfi14ura.ti OrganiuUa de partid

BllCUl'e:Jtl a dovedit !noi odată că era.,.,.. ma.i impor'lanti oecţiune a
P.(\R.,m.i:numaidinpunc1tdevederemunerlc,dar,lpr:incpiritul
combativ şi capacitatea d„ a organiza şl conduce lupta oamenilw muncii
din""""1loelrnailmem111>tal ţlr ii.
La puiine ..;1„ dup;I lntn""' m larl a pdmel<r unitli\i hitlerine, a uto-
rităţlle ln~glstnu oslilitiotea w <0are au fostlnl!mpina1ede populaţie.
ln pia ta Obor d in Ca:pltall, .,.-gani1.3.\ia de partid a pnglll.'I o mare
demorutr.aţi edepro1Htlnziuade 3 ~brie l1Mll. Atragatenţia vi>.i
tatorulul clteva di1> ma"t«ialele propagandi!l"tioe risp!ndl"toe !n Bucurefti
cu aoeutiOC11.ZW.. De diferite form..te,c:ulorl, ocri3edemlni, da~Jo
gra liate uu t1par:ite, aiprinz!nd ln cl11eVa cuvinte chentlrile oele mai
=';;..,~~u~, ~1:"J'.:~~;_1f:"â :.t~Slg~~~~
„Pe1a-0rele 8,45, tn!igrupede«1munişti a cite Z5--28<:emeni .....,u
COllC<!'ntratpe rtra• il<e latenledin ~ua Pantelimon mergtnd spre
pinţa Obor. Din grupu\ manifes'tan(l'lor • u f-OS>t de.of llşi.rnite <trei drapele
!'Ol/ii tl placarde cu lo•inci «1munlate oonto. ecumpeţeJ• I. PAI'tidul C-0-
munlst Romln dind elas frimin tii1 1or fi aspira\il!OI" u na.ei ma.joritlţl
a populaţiei a chemM. 1:Ylnog poporul la •lupU pet>tni ..alvarea. ţării.
„ln""""6teceas\lrigre1"defoamE'lleşirobienaţii:>n.ală - sespuneln-
1r-Un manifest din !~I al Comitetului :raional de partid a l """'110nW!
Galben -dnd sute de mii de vioeii se pierd in groaznicul mA<:elal Iul
Hitler, clnd cei mai huni lll ai p<>pOl'\l.lui sint schingiui\i şi an.uma\i
1n1ag;u.,~;11em11ite,!~wuftarerorn4neescl.palrl<'tldtn!buiesl
~Jarwli~re11.FrontuluiUnicNaţionaldeluptlpentruz::iro-
birea!a.scismuluiootropitor" ".
Una dln problemde"""" a preocupat lndeaproape organlm\ia de partid
din Ci>p>tall a fost QjutioraTea o:elor lnchifi fi a familiilor lor. Numeroue-
lnstrucţ!unl transmltHu ra!o a nelorţlcomltetelordepartld din !ntttprln-
derl,.săcolectezeajutoare!n banlşl !nnatunli pentru deţtnu\l!comunlştl
dinlagăreşilnchioorifipentruajutorare'afamiliilOTacest:ora ....u.
ln""'""perioadlclndSigu<11nţ.aşiGu1Qpoul oacţior>audinplin,dndplana
J)lin>e-jdiapedep~cun>oartea,cu:IOll\le...,.,;itea,respeOtindprincipiil e
oompirativităţii, ln cele mai importante ln11"eprînd...-i dll> Capita1a, sub
dil"ec:talndrutn.11.l"e aSe<TetarlatuluiComltetcluid e Partid Bucurettiti-au
desflşurat activitatea puternice organiza.Iii de partid: la „Lemattre",
C.F.R., Pirotehn;,., S.T.B„ Malaxa, Vulai.n, C.A.M„ TiibkAria Naţio
nală, Ford, S.E.T., Gil.gel, L«>nida, Wo.lt, voma şi alte b\tl"eprinder!
men)loaatepeuntabellnmuzcu.
lnZilelefierbin\iale:tuia\q!USt 1~4. pebll2aplanuluî.pregătitcum!
null<>Zitate de elitre p.artidul romunist, comunj,ştii din Buwreşti, al.a-
turi de relelalte forte p.a"triotice, au participat in eadnll formaţi1.milo.
muncitoreşti, lmpreun4 cu armata rominli, la lupll!le pentru.eliberacea
C:apitale!şialmprejurimll<lf".
• Insurecţia armatl a ntifa.oci•tl. moment eulminanţ al ·lup-te\o.r lndelun-
gate pline de ....:rifidu dme de poporul romin ln frunte <:U pat'lidul
C<Jmuni.t, este prezentat !n muzeu tn mod llmplu, monumental.. Pe ore
~I pe zile slnt pre:oenlale principalel.e acţiuni de luptă din Bu<:Urefl.i şi
comunele rubordona'te ln cadro! clrora se ve~e ln mod :a<'tiv ~
buţia fonnatiunllor palrlotlce constituite lncă d in zilele ll<'galltli\il. de-
dttt organizaţiile de partld de !a o serie de !ntreprlnderl. lntr-un
tabel oeamU\c!lntimpulluptelorde<!l.iberareaCapilalei, krţelepa
tr!otloe au pierdut cca. l.!>00 oameni. Sln1 exp~ J)Qrtrell! ale milita-
1·ilor ~ muncitorilar căru\i ln luptrie grele din acek: 2lk:
~i!.,"fuf .!~~ :d'\n~=~ef"e;,,ad,:Ude~~l': ~~~

mAridemocraticerev<>lu\i~,descltuştndenergla.,,...atoare a maoe
Jorcarevafivalorifica.tădinplinlnoperadeoonnruîre&.socl<itiţiinoi.
90dallste.
~=J:n:~~„=rn.:= d~~~\f~„=~ :~;..; ..
ilustroozlef~ţ.a:revoluţionarlamaselordmlntreaga\aTApen
lru dernocrati:<are. 1n wdn.tl acttton sini e-locwnte mArturiile ref"eTi-
toare la roluf jucai de p0pula\ia muncitoare din Bucureşti, ln realiza-
rea unoc- m ~suri de democrati..,...., a Intreprinderilor," aparaW.Jui de
Hat, ln lupta pentru iNnaurarefl. unul guvern d""'°"""t. „Muncitorii
de la „Vulean" au i:<gonit pe f88Ciştii d;n fabrică" , „Muncitorii şi tune-
'lbl<km.
' '"""""
\Ionarii de la U.C.B. şi -a u • leo noua conduce,.... Un muncii.Or deott>ini~
a foot „ 1„ direclor grcncml~, „O:ind...,,....,. lntreprindorll „Malaxa- &leasa
de muncitori • fa.t recunoacuU de guvern •, ia.I.A ci.leva din titlurile
\roor8rtirolea~ ln2iarele~
Integr"lndu-se ln mod organic print:"-<> activitate sus\intd ln cadrul eve-
nimen1„Jor can o-au~...:tuluidin •ugust; l lM4,pazţieipind la
].a;:ogaacţiunenaţlonalJ.demasApen'truded.vlrşirea,....,.,luţ;,,;buri;ihe,....
democratioe,organ!zaţia.departldBu""""ti f i ... adu:slntttaga con-
trib\!ţie ln a da viaţi chemirilor partidului penin.! democn~ vieţii
~ke~':.~':"~~i~;,~=in=:~~!
lntimpu! attt.orani.
Prociam!ll"<!a RomAni„l ea Republk:.l Populanl. ln 30 deoembrie 1947,
un act imperios necesar. rezultat a l tranrlarml rib" polilice, ~omi.,.,.
şi ~. a foolprlm iUcuentuziasm!nlnlreaga\al"l. Docum.-rtta\iA
e><illter>bl ln n"JU2'e\l '"9te edifioalOftre. A:<lfel slnt fo.tugrafiile a i n lnfl-
\~ ma .... a adunare a populaţiei C.pitalei ln !".aţa PalaiNlui. regal,
Mlut1nd o .t inlrt republict, salut1J>d trecerea Romlniei ln noua etapa:
aconstiu:j iel oocl.-t.Aţiioociali&te
fnomilau..wum-1!,organizaţiade pa11lk!Elucur.-Jtl a f.-1~t

!nprirnder'Jm:turiale...:liY'i'!Aţii.plinedee'°1aln~uipc:q:io-"'b
oondur:erea.P.C.R..penln.ilnflorireapa'lrie~ pmtl'\J.~ eipe
nolculmi<feciviliiaţie şiprosper!tate '
A&1.z.i "'1'11 rum arlta itov. N. Ceau"'8CU la P1s>ara lirgitl a Caru~
tulul munidpal Bl1Cl1n'!JU al P.C.R. \inuU 1n octombrie 1911 : „Organi·
za\l:a do:: partid a capitalei, cu <:ei peSte 211.000 de membri ai sli, con-
• tilul e o !orţă uri• . In cadrul ...,...tel organ!uo\ll lş\ dcsfi'IOf.rl actl-
vitatea mii, ~ putea opune ieci de mii de ac tivi şti de bad ai parljdului
nostru. Alei, ln Bucu""fl!, eea!ll am organele omtrale~ partid,d't
$ ! ronducerlleorganizaţlikirobşteşti, guvernul.ministerele - deci forţa
polltidprlncipallasoclet.liţilnoastr..soctal.;ste • .
Attivit~ de l'oqanlMlion du Pa rtl Comunilte Roumain

de Bucarest rdletM d• "" le mllffe d'h lstolre du hrti Comun.iote,
d11mouveme11.trevolutionn•ireet dii1noeH tique deRo1U1U1nie
AL~XANORU MIHAILEANU Urbanistica in concepţia
Partidului Comunist
Român-1921-1944
Marxism len!nismul este ştii nţa vie\ll şi fericirii popoarelor

AceasUl concep\le multila terala care a lmbrliţişat prin teorie, ac\iune şi
<>?llaniuretoateooctoarelevieţiioocia\epolitlce,ecoo.omiceşispiri
~'::cl~~~ natural ~! jwt ca 51 conţjnli ln esenţa "" şl problema. urba-
Dup4 o de f iniţie destul de cuTIOllCUUl, urbanismul a fort considerat tot-

deauna ca „un ansamblu de rnkuri ~hn ice", administrati,..., eoonomioe
şi oociale menite s4 permitll dezvoltarea armonioasa a a~lom""'- \ iilor"
Marx'ism-leninlsmul a venî't şi a irnbrăcat url>anistic.a tn mantia popu-
lară ş l profund urnanl•tă a unei "'"'Iii ma! ferici te ş i mai val'iate atî't
dinpunctde~materia!dtşl!ipiritual.
ş i ~raţii!<!
Marxism..(eninlsmu\ a legat urhruilitica de P<U'<JI', d<! viai&
"llelluţităl<lru"eşim.nsfonna~uţionar e .
ln ooci..tatea bwghezl, url>anisticaeraned""!>ărţităde noţiunea de clasă
uploatatove,c lasaoare-şi®""aviaţainlux, desfrh.ifidisprelfatli
de munca creatoare dlnuzin2, de la sate şi din mijlocul intelectua-
litll\ll.
Asth:i, marxism-leninismul prin acţiunea reol.i.,.toare a partidelor co-
muniste , ; prin coMtruire• invindbil.i a 90Cletll.Jii soclaliste a do\.'il'dit!
cum ~ marele Goethe !n FIJ.ust „ci bărW t""""3 demnitate nu-i mai
P"'Jo& de măreţia cu ·zeeascr.
N:east.i „blrbateascidemnita.1"" • maselor populare a oom.tituit şicon
"'-itue i:<voru\ creator al =arilor rea.lizlri ooctalist.. ln gcn eral, şi al
tntretel<>rnalizlri urban i•ticelnspecial •
Politica d e pace a partidului nostru promovată cu o rară l n~1epciune
t,,~:;8Htat... este1Mo\itlldeunnou av'intcrootorlnreali zlrilieur-
Urbaniatica a urmat şi u r=eu.l 3Sthi în toate ţările «>cil\liate ~

drum,n.-inţArilceapltad lste<'!ltesubinfluenţaşi pre•iuneapermar>erJtli
• masiel.OC" fia marilor urbaniştiprogrei.i~ti
:";.,toate aceste realîtll\i rinl ?"e'<Uitatul unOC" lupte şi jertfe nemuri-
l l>O.i d e la primele lidt'iri de acţiune şi organiz.an: $0Ci!o.11sti, problema

urb.mlstic.i a • lat !n ""ntrul preocupărilor ocgan lzaţlUor ~"" iali9te iar
<!upA .a>m\ 1921. 'Bl Parddulul Comunist Român şi a <:<llorlal'te organi-
zaţ;i revoluţionare.
ln aM>l 1888, Manifestul. Par'tidel muncitorilor publicat ln Muncitorul
d.ln 21 ianuarie, prevedea ca „toatecomu nclesă rbcumpereca:iele de
!r>ehiriat şisălelnchiriezerupre\uricare&l.nutr•"'''"'P"Sbeclleltui..-.
lile de \lnere în bună stare şl de zidit din nou". Iar ln proiectul de pro-
gram al Uniunii Socialiste din România in1Atl,at ln Calendaru! Muncii
dlnanull909se~urmAtooreledezidernteurbanistice:
~,;!.ireaunullml""'itasupra clklirilornelocuite ş iaterenurilor
-colonii11CO!are,Wiipm"lnlelevi,etc.
--~şireparareaobligatorie pecheltuialaproprietariloralo-
cui.nţelor~""'nesărutoMe.
-llpli.,..,....swictA a l egilordesalubritatepublicAşilt.rgirealor.
- o-rea de tianatorii, maternităţi fi dispertMl'e gra'tuite, comunale
tiintc:r<:omunale
- crearea a>.l!elor de n<>11pte fla ooplităril!or populare. Bă! populare-
!l"'tuite.
- construirmdecltrecormmAalocumţel orh[eieniceşl ieftine. Face-
rea, lărgirea şi buna întreţinere a gtrllilor. Supre.wgh..rea knllnţelor,
~or,apelor,alimen'lelorf[piroduselorfanna.oeuti.ce.
ln programul publicat !n „Roman!a Muncitoare" din 24 Ianuarie 1910.
=~!~-o..mocratOeclaricivaluptapentn.J.unnătoarelere--
-construlrea de locuinţe hlirlenlce şl ieftine, r!dlcarea de depo:r.lte

cotnw>alepentruc~unişil~,organlZStt$uno.luUlenţepublice
prininfiinţian:adeazilurider>0"1"b"pen"lnllucrt.torii firl.lucru,kle
birouri de p1-re, ţ:0\on il de vară ~ copii siracl, ln!iinţarea de
farmacii comunale, v~ de aubvenţil pentru sindicate, pentru lucrA-
IOrii !ArA Jueru, etc.
o.~~lnprogramulpentnialegeri\e dinfebruarlre l 914 ... pre-
vede „pertidparea 61atului fi a comunek>r la corutl'.lirea de IO<:"Llinfe
ifWne", >arin cel V<Ut la Conferinţa Partidului Socialist din 23-26 mai
19!9seceredeascmenea„organi-ded.'treStatdeclimlnepentru.
creflen!afieducareaorlanilorşi~\!ldeloculnţeleftlneşilgie-
~",:'l.'trecomunefidreptuloomunelorde a.rechiziţiona""""'lemari
Prin crearea Partidului O:imunlst Român ln mal 1921 problema urb<i-

nm>ră erte ridicati pe o treapti superi<>llrl, revolu\ionarl.
Astfel ln raportul prezentat de Ghearghe Cri..tescu i.. primul consres
~l:'~dului 9eex~urtn.ltonJ!programurballllticruca.nacteroo-
- asigur.arealo<:uinţelorigienî""pentrusăr~ci.
- toate imobilele mari şi de gţ«'Ull trebu~ confiscate şl oomunlzate.
exoeptindu-se numai cele pentru trebuinţă personali. Vechil propie-
tart nu au d"'!'tul AA..şi pll.stre?le dectt locuin\a oe le M'te neces>ră pen-
trueişifamlliilelor
- toi.te ilocuinţele ÎTIS'alubre vor fi dărâmate. Populaţia tngrămklită
pini acum Ul cartierele muncitor..~ va fi strimutati ln cartierele cu
locuinţedisp<C"libile
- ~leşisatelettebuiescln~\inu.tecuratS.vorcon•truilocu.!nţ.e
noi ş i igieniee I"' soo:xJtea1a comunelor şi vor fi puse la dispotnţl.a «ltă
ţenilor flrl domiciliu prin oomisiile municipale şl a:* alese pe carUere
de comun aoord cu O<gW"Jele centrale şl looale
- lngrijirea eurl\irii.......Uui. solului fi &pei. Aprovizionarea şi tntce-
lin..,.,,..llOCiallpebueftiinţifioe,măsurirontTa bolilor contagioase, lupta
contrabolilor~,do<:t<>rt,im«licamentegratuite.
De -.n ~lle - M1t ln ~ta.te clt şi in ilegalitate - Partidul Co-
muni!t Român devine un creator original de ml!Wde. de o.itua\ii fi or-
ganîzaţll, de ac\l.unl diver ~ tntoa.te secto:arcle societăţii romAne7ti
Orlginalitatieam<!tcdelardeacţitu>eflorgani"""'.rolul <::l""a"lo:r!n.adap
ta.rea llC>i!3tor metode, găsirea soluţlllor imediate, rapiditatea pnegltirii
aceslora<:\iuni,Cf"ftln!a noilor,,.,j,..,,dov~teodat.Amaimultprezenţa
sa, :tlde z! ln toate manifMtărlleg!ndlrll, cultur!!. llteratt1rli
awi>anisticiiromA~
,1
deci ş!
sa
Part.id\ll. b>eepe ac\ioneze, să organizeze şi sA realizeze firi. .a imita.
El~te&llntn.\intmareledia!oglntreviaţlfioameni,dî.tiogeare
repreztnt.A ·ln~!ta.teleglturacuma.oel<'.cupaporul.El~tesA
tndnunezeşl sA con<luol~de organiza\ii'ipublia\iitne.arereven
dlclr!leimed:iates!nllegateculupllflPf"l"IUUlnfăptu!realll:<:iet.l.ţii'IO
claliate
Acest rol ronducitor, creatOr original şi coordonatar, a făcu.t posibile
vljelioueleridiri:ridelil11!ide lademonstra ţi ile de 1 tradişigrevel.e
oef""'til<>r fipetrolioflilorplnilafrontulpopularantif..clst •uda\ cu
jel'l.feerW:eatHlntimpulaoe•toc-<a<:fhm.iclttilntimpul rl ~imUi
taro-fasciste,culmin1ndculnsurecţiadela23augustl94-4CM"e
adw oociali<mu? dezrobitor pe""""" <IStăzi li triim ti"beTi fi ferii!ilL
n-
Cittdireaucbanistid a fost lmpletiUcuacţiun,...urbanistică f iacewoti
a"liuneculn~acţiuneapartidului.
ln "°""t Mop pal'lldul comunt..t a fok18il \<>a.te <>rganlza\iile polltioe fi
• indlcalelnfruntecuBl<>CU!muncl~ ş ltirtnet.c ş i • indicate!<. un..i
tare, nume..- <>rganiza\ii <>bfleJti 4[ intelectuM.e din care nu au lipsit
nid.Ligachiriaşii<>r,n!ci Ct:mltet ele oelă~tl prezld&tedeDem.
,,,_,
I. Dobrescu şi nki »ociaţiile de wiitori. arti'!ll, arh!teeţ! ,1 funcţi<>narl
1n martie 1926, OOJW.ilierii comulWlil\ comunişti din Bucureşti, la$i, Arad

Arad fi Oradea. a.lefi ln alegerile din anul 1925 pe liJtaQ(l<>"i\;,,i unite,
cite3c,ipropuns!HV'O'te,..IIY1r-<>şedin\lplen11rl unimportanldo
cument intitulat ,.Oeclara\la Cmislllllor mundt<>reşU". !n care revendi-
cirile urlJlani$tiee slntlmpletite cuJXr<>les\ul imp<>trivam.burllor şl legl-
loropre•ivealeburghniei
Nici un con.Uier comunal - se •ptme tn document - nu poote --..1
in-lep<>p<>ruluimuncll<>r,filndtncituşatdel.anţu\).eg!Alaţielreac
ti<>narea<>ligarhieL
lnanuJ.1928Bloculmunci1cre.:-ţă~""P"""ln~siuur
maooreledezldernteurbaniatice:
- măNri contca .opeculei 'ia lipsei <le
iootti:>ţe;
-~reldicalelmpotrtva speculei , · a acumpetieişimmetei,
- aprovl!lonaMl.p<>pula\ieinevoiaşecualimenteşicombustibil;
- clilo:lirea de !<>Culnţe ieftine de cA'\re stat şl de dlre comune. Reciti~
:l=~ocuinţel<>rdeluxpentru&uşuranevoladei<>cuinţe"prrturl-
- ajatoa"' de către stat ti comuni. pentru oonstrucjia de clmin" mun-

<:~i, rolonli şcolare,"""" d" sug""l e'tc.
PeaceMdn.IJl'I de gtndire urbanistică 1'ste prezent Ji Dem. I. Dobrescu.
care atlt ln .timpul primariatului general cit , ; prin e<>mitetele ""tiţe
""'ti - ln strinsi legUură cu Partidul Comunist IWmAn - $-a afir-
rnirt caun creato:r şi ade pt al un ei ~\ii....t>an iotioeştiinţifk<i_ p ro
gre$l•taşipopularii
Am lucrat !mpreunA ru Dem_ I. Dobr"5Cll, tn calitate de re$ponsab!I a l
P.C.R., vreme tndehmgati. A"""t ttmarcabi l ginditor url>anist, creator
alparcuri l orSnagovşiIUneasa,autora.l pl anuluide..,..n•1realacurilor
r ilor Snagov şi Băne..,,a, autor al planului de uanare a Jacurilor din
din jurulornşului Bucureş:ti , \niţiator1mpn!Wlăeu a lţi lntel<!Cl\la:ll valo-
fO(li al ~ţiei pentru Uri>anistica Bucu,.,,,niului ~. e m 1n ecelaş! t imp
unne1n'lrecutomdeacţiune . SOJblndrwne'reo.P.C . R.,elpu,.,._.,,.concep(lile
urbanistice in slujba păcii. La congresu\ Uniunii internaţionale a oraşe
lor ţinut la Londra ln 1932, Dem. J_ Dobrescu ~za, el aceuti O?lla-
nlza\;,, nu trebuie sA rămlni o simpli organizaţie unde sA.., .-..a
pr<>bleme abstracte, a':!eooori fUA rezulta'l1' practico_ Solidari'talll'a In tre
oraşe nu poated""1tsă ln ticea&eă Jd.,.,ap!lc!l. „El propunea ca munlci-
J>.'li!A\ile sA în l~A !ntT-o largl mburi viata studenţilor sll'linl 'i
să organizeze -1emii internaţionale pen'tro popoare. Erao cale justl
şi, o '''"""'P\ie limpede, profund umani de pace , ; colaborare Intre
popoare care-l apropi a ş! mal mult de lupta partidului comunlllt
Remarcabil militrutt ;mtilascis\ - pentru el lupta tmpotrlva fa&cismu-
tui ~ <>onk>p~ de cele mai multe ori cu lupta pentru o wt>anistica
populară I - Dem. I. 000,.....,,_, a devenit şi a rămas pinl la $n!"litul
v ;,, ţiiunrohtborator ş iun prie'!endezinteresatalcomuniŞtilor,cu_..,
uneleconfuzt!politire.
„Perrlni salvarea unei clase incapabile nu putem si ucidem o omenire
lntreagă"serialnanuli935Dern.l.Dobn!scu.
„As<ria\ia pentru urbanistica BucW'~tiuh.ii" a organi:zat tn directă legă
tură eu Partidul Comuniot RomAn numeraru;., conferinţe $i $impozi<>ane
la Fundaţia universitari cu paMidparoo. relor mal cunoscuµ special~i,
scriitori', aM~ti şi <11\i intelectuali rernan:anţi, moblli:dnd ... ttet mii de
muncitori ş i alte categorii sociale pe drumul ac\iunii pentru o urba-
ni.tică popularălo!ositoore lntttgului popor muncitor şi creator
PînoJ, la 23 august 1944. Partidul Comunist Romin in adlncA ilega!Hate
'i supu•.,.,lei ma i cumpliteterori, ai\hrtsăuneasclnw l departetieu
~aşi """°trie lupta lmpotriva fMci&mului ,; rhboiului cu tUpta d „
lie<:ere zipen\rtloviaţlima ilericitiama:selor.
DupA victorie, ""\iunea urban-isticA a contimÎ&I cu aceea.Ji hotirîre . 1rr
1945 a luat filnţ.l u n Comiliu Superior Urbanistic rompus din 70 per-
"°""'"
Dej şi
la ale cărui sedinţe .u pou"\iioipaţ de mai mu!W ori Gh. Gheorghiu~
Dr. Petru Groza. Pentru Par:hdul Comuniat Român urbanlrtioa
"devenit ....Uzi un mijloe colectiv şi ştiinţific de acţiune şi realizare
care!ntr-adeviirdăruieŞtepoporuluin0$1I'uadevllratu[confortcuovle-
1uiredin °"
ln ce mai !n.imo:ad. şl ma! lmbel$ugati, vieţuire bazală pe
nem.Avilitadezvoltare .telmioo-'ftiinţifici,lnsu1ns!lpreţuireşigrijifaţ.l
deom.laiă<'°'mlll'>d,faţldecrea\!e,!aţlide~.
Roodele gtndirilş! <U:ţiunii urbanistice revoluţ i.,,..,.,... le vOOemşi le sim-
ţlmcuto\ii.
l'rivi(i cum Capitala ,; sutele de oraiie ,; sate !şi .schimb4 cli~ cu clipă
vei'unlnt11lurbani5tic.
Pri'Viţl nun oondi\iilc de viat.A se unMC cu fnnnm ul, cu ·f olooit<=l,
<"Ul~vla\.§.aoolttLivit.l tliso<"ial.itte.
Priviţi cum «>Cioabele din cartierele muncitorqti 5-tiJ, traMforma\ 1n
parcuri cu locuinle modeme. terenurt de sport, m._._, ouo die culturl.
..pltale, mateTrt!Llţi ~l policlinici l'>el'lumiJ"ate, cu mii f Î mii de <:reŞe ~i
grA<lini\e Lumino.se, ln eal"! copii muneitwilor, tA...,iloT f i intielectua·
li'IJ.\ii"lb\l.rdA spttunvUIOl"de r>eima,lrinet. •
Numa!prlvlndu-!e4! e11eoblnecuvln\.a...,.
Aeeuta <11\e oor>eeplla urbant.Jt.ld caTe a n11\ la baza acţiunii P .C .R.
~~·~~!em d·l 1nfrontlm pe marele Bufon au-e S!)Unea „ci. stilul
Nu ! s lilul csloc aoc:-tee. este colectlvita1'!a cu varietatea omcmeuc.t.

~i crearoare, cu mlre\ia visului f i ralitail.N. fl"Urnos\lful colectiv
Stilul elite socialismul lluritde Po.rtldul Comunln Rom4in f i dee<!lelalte
pllrtlde fri ie.11
Urbl<nilll\\llnueslede<:ltslilul vM-Ulferieite.atilul.poporolul~mun•
cettc.<:na>Ati~lecurajo& ficonvl.n$....:l.al;...mul
L'urbant.me en la conttplioo du Parii Communlste Houmaio

(1121- 1144)
"""
l(ft(ll; l o
...,.~·hu.1.l• !Jui1o ,,..- e1 ... r- d·„ - - u t l m n atro .c
V<lior>tot.onlpan°"'t.......,U..
GHEORGHE I. ICNI TĂ Oraşul Bucureşti,
centrul pivot al mi şcării
antifasciste din România
Experienţa doblndit4 de Partidul Comunist Român ln perioada interbelici

ln OTganiUlmll. ~ conducerm lu.pte! anllfa.9<:is"le de mMl a «irutltult um..il
dinVe elementele principale, cu care mlfOll2"'8 revoluţ ionari fl democ:ra-
tlcli dln Român ia a oontribuit la teurnrul mi11Cărli comuniste lnterna\lo-
nale privind r<>alizarea unul larg front de luptă împotriva exp!oa\lirll
capitaliote, a fascismului, pentru democra\!e şi pace. lată pentru ce
considerăm extrem de Importantă studie..._.. atentă~ cunoaşterea apro-
fundată a ac<>stel probleme, lat.li pentru ce socotim cil Bucu~eştlul -
Ca pitalei ţării, centrul p!vot a l acestei lupte - trebuie Să l se &e0ro..
loculprlnclpalln cadrulacestelanallze
Flrtebinecunor.rutfaptu\<0! forţaurelladoptlltdineapullocului
la n<>i ca,.; pretutindmi - o pozi\ie inlductibill ,; de lnalti oombati-
vltlrte lmpotrlva fa•dsmului a Io.!! rniŞO&refl romurrist.11. Alinnlndu-oe
ca <'el mai coruecvm\l apănl.Wri ai llbertăţjl, independenţei ,.; suvera-
n!U\ii na\ionale, romun!otii au format pretutindeni, ca fi la noi, ool<>ana
vertebralllialupteie.nlifasc~te
Spr~ dn.tlec ro, orpanlzc>Ji.a P.C.R. a Captralci, focii în mommtde hi
care peniru prima oa:r<l Jo>.tcim>ul ;,,,,..,.ca să p:l!rll.ndd" fn vili/a pollUcd
a 14rllprln aclîun! şi mljloa« nu fnlc>tdMUnQ dintr-o doM M•izabUe,
a Intuii prlm<'jdio uprezrnllltd d.! a<:eslO, ccraclirru! •h rMCţionar,
ondpopu!arfio11t!noil!<>nal,$!lgm<>!Wndu-l lnj<t4a ma<e!<>rşfch<'mfo
du-l" ~ ""'s!eo sd-i riposteze ~'<!h<'rrt<'nf. „Fa.cVmul - ser[~ ziarul"
,,5oclalismuJ"lnclJa7decembrle 1 922-cauti!sd-şlgll&<'o•cillmlTo!ori
# !11 noi. Guvernul U fncu,.,, je=l ... D<tcli guvernu! prolejttuli olfl<itoril
14,pogromuri,muncttori""'" oredotoric.!lilnclb~<ttOCUm•e cuv!ne
fn«rc<Hik j<U<:iJU.. ,•
De la aceste constatări pe care le licea o!idosul P.C.R. ce apiin:a în
C..pltaJ.a ţării. puţin t!mp ma! t1„1u, la !nceputul anului 1923, ff<'llu-
""" Bucureft! a P.C.R . '""'" .a lanuu un t>lgiir<M a~I adrel<lt cl<iu!
mundfoou, tuturor oamenilor de bund cr~inţli ~nfru a "" organk<r
fn vederM apdrlirU drepturilor şi Ubertdlil<>r dem<>Cf"(ltice, SUp!U<! aiocu-
rll<>r u:·iremei drepte.'. ln lucral"<'a „Dictatura regali" (Editura politiei,
Bucuref li 1970), Al. Gh. S.vu consideri ru Ju•tete acest apel drept
primul document - chemare eu caract<:r a ntl!ascist lansat de Partidul
Comunist RornAn. FJ aparţinea - aşa cum am mal •J)us-o - organi-
za\id dc j)artid a Capitalel
Cum !~ Rom ania,. !n toate etaP.,le l• toriei mişcării re,·olu\ionare ş; dc-
m'""'ahce, a part1dulul comunist. Capitala ţări! a dispus de cel mai
cuprinzAl?r şi mal- combativ detaşament de lupUl. de <:«a mal putern!c.!l
organizaţie a P.C.R., şl !n etape. pe care încercăm să o caracterizăm ln
aceast.il comunicare - etapa luptei anti!aseiste - . oraŞul Bueure~li •-a
Impus prestigios pc primul plan. Pentru aceasta a f"'-1 hot<'!rftor fap-
!td .C<l în Capitala ţdrll a 4'Xl•lat #•-a dewollat ""'1!g!M>" un m4&it>
şi p!Jteniie bastion mundtoresc, cl<i.fo munci!oar" consmuind foctcrui
""""1ol fundam""tal al lupt..! antlf~e. /er,,....,1ul el. Nu afirm.Am deci
d'-"lt un mare adevăr desprins din "-""litatea acelor vremuri atunci
dnd spunem că dacă a existat o m!şrnre antifascist! puternică. bine
organizata, bine condusă, ea a existat ln mari le intreprinderi ale Capl-
~~e~!s'i:re ~':f~'!'!~~u A'~,}i;e~l:ut'~'.~~i .:h.~~~.cr~~i!~1=g~r.:,':,~(1:.:
..Vulcan•. „Ha ug-, „Wolt" , „S.F..T.". „Metaloglobu•" etc
Daci mişcarea antifascistă a fost at!t de rombath·!i ş! de cuprinzătoare
!nCapitala\lrii,totul s-a datoratmailnt!idetoa teexisten\eiunor
asem„neadetaşamentemuncitoroşti ca re au ştiut să riposteze de fleeatt
datA agltaţlll0<!Mcistc.şi să reduclllatAccre - prinacţiuneorganlzatA
- tendin\elor prlmejdlOliS<' ale grupărilor fasci~te, atentatoare la llniş
tca publie4, la drepturlle ş! libert.ilţile maselor, la indepcndenţa şi su-
veranitateatllrii.
ln Capitala ţ4ril a existat, de a<emeMa, permGnent un de"'14....,nf de
lntel«tualipr4'•tigiQflcar4'oudo,,.,<(itprinfaptenunumaiad""'nf<I
neconditfoncUi la mişcarea anti/a<ds!ii dar# a oc!iv-ltate ""curmata,
W !'I 4'/i<Wnt4 pus4 fn Jlujba inalle!or comandam•mle ole luptri anH-
foscir!e. Aci !n Cap!tah \ăril, ca şi ln celelalte centre de culturi ale
lării, nu n umai intel...:tu.a!ii co munişti uu si mpatizanţi ai comuni~tilor
~ - •u pus [n $\ujba mişdiri antifasciste dar ş i o loarte largl categorie
<leinlelc<:Wlllide • lteaparteneniepolitiee .,,u neintegra\llnpartide
şi grupuri au aderat prompt la mişcarea antila>elsta, s-au d'-"larat ad-
venari hotărl\! ai <Xllosului atentat la libertate şl cultur~. la !nMpen-
denţăşiprosperitate.
Dar nu numai muncitorimea şi intele<:tualitatca progrosi5te •-au încadra~
tn area•tA lupu. Ele,...,nle înaintate din mutle alle p1Uui1 # calegorli
aodole ( f uncţionărime, mici intreprlnzAtori, meseriaşi, <:<>mercian\!, ele)
a-cuaflol,de~nea, lncadrateln mi,careaantifasdst~,auf~cut
- ~orpcomun cu aceasta.
ln Capitala J~rl! au activai ln anii luptei antifasciste ale mai vdla-
.-oa.e cadre din cite au /od lnregbtrate ln actastd luptd. Fie că avem
lnvederc a>dn;:Je- ilegalizate sau legale -ale partidului eomun!s t_
fie că ne referim la nenumăraţii luptători anti!ascişti proveni\i d in
rlndurile clase! muncitoare, intel...,tualltaUl, ale a ltor piitur! ţi cate-
gorii wctale se impune a aminti aci, w titlu d~ exemplu_, nume presti-
gioase dintre eele mai presti.(lloase eum ar li: Lucreţiu Pătrlşaonu.
· Grigore Preoteasa. Nicolae Criotea, Constantin David, Lenuţa Filipovlci,
M. Diaeluc--Dâseal...,,u, lile Pintilie, Constantin TTanda1ireocu, N. D.
CO<'Ca, AL Sahia, Nicolae Ceauşeseu, Jon Ghe.:irghe Maurer, E:mll Bod~
:;a:;,:"'"~~e N~:i~~~x~11 C;n.~~ta~nzn~' '~f~~<:_UPui;!:;~

AthMaese Joja, Geo Bogza, Geo.-ge Enescu. Barbu Rădulescu, Matei
Socor, Alexandru Mihăileanu, Manca Măn=u, CornPilu M!l.nescu, Ro-
man Moldovan, Mirt"<'a Bălăneşcu, Cootaehe Ţlule..,u, Ştefan Voitec,
Lothar Rădăceanu, Constantin Pirvulescu, Ion Turcu, Gh.,,,rghe Dinu,
Victor Eltim iu, NieolllC Deleanu, Mlhal Levent<» Ion Fe\ea, V ~!le Bigu,
Constantin Popov ic~ Miron n..du-Paraschiveseu, Gh<'Orghe Marinescu,
Dcm. I. Dob...,.cu, Predescu Rion, dr. Nicolae Lupu, Grigore FiliP'-'9e11,
Ion Pas, C. I. Parhon, Tudor Toodorescu-Rranişte, Gr. lunian, Şerban
Cioculescu, Octav Liv..-zeanu, Aurel Jiquidi, Petre Pandrea, Mihail
Ghelmegeanu, V.Dcm c tri us ş .a.
DuN cum "'Ic cun<>'icu t; ln lupllrt<-o prlmejdU,f {osebi«, ~nfro
aplirnrea <lrepturi!<n- şi liberU!fUor democrntlll, a lndeP'n<i<'nld li .u-
,,..,.a,.;U!/!i liirH s -<>u d!st!m prin conlrlbuJ!Ue lor ncU<>e ţi de înahD
eflcl.enf;ii cei~ cca 60 d~ organfz<IJU de m<Uă, dc.nocratk<', create, !ndru-
::'t~ ~~c ~dl~i:i:rt.'~f~t,;;~;~Hdea:~:n:;ted~ce~':i ".:~~t;:;~

delalnflln\,arosauaudpătatpeparcu~uncuacter netantif~lst
La octivitatea lor s-~u ant...,nat mase largi reprezent!nd cele mai dife-
rite pături şl categorii •od aie ' ln\el'ffa\e de<>potrh·A !n stă vilir ea pri-
me)diel fasciste. Este un titlu de m!ndrie !nscris ponlru totdeauna ln
istoria Capita l ~! ţă rll acela de tll se fi lnfl!nţ.a t fla fi actirat ad ...e-
ţlun! puternlee aproope pentru toate cele 60 de organizaţii de masă
ctinoscu\e. Rlimin, de asemenea, inscrise ln istoria Capitalei şi ln isto-
ria întregii \Ari, omtributiile majoro aduse de aceste oec!Junl ale orga-
n!zaţlllor la lupt.a generali anlifascistA. S-ar cuveni amintitA, ln me>d
deosebit, acum ţ! alei , lntr--o asemenea ambiantă lestivA, act1vitatea
desf&şuratiipeplanulluptelantifag cis tede se cţiilcdinBucureşt! a le
organizaţiilor Comitetului n aţional antifascist, JJgil munci i. Blocul de-
mocratic, Comitetele pentru apăran:a an tifascViti!or, Frontul studenţesc
democrat, Grupa....., avocaţilor democrati, Patronajele populare, Comi-
talele ""tA\CMşti, Uniunea dcmOCMlti„A, Us!• "<>nlra pre judecăţilor , Co-
m itetul român pentru pace al R.U.P., Frontul lemln\n, Apărarea patrlo-
tkă, U niuneapatri oţi!orş.a
Copil<lla µJ.rii a conrlitui! ln permanenţ,l leolrul de de•J<lşuror ~ al unor
gran<!loo.., manifesl<IJll anUJaJCfste. Convc><ate de ee!e mai multe ori
de ditre organiza\la de partid oau de organizaţiile democratice de masA
s ub forma uno~ !ntruniri antlf..,..,iste hi slilile „Tomis", „Elntrachl",
„Vox•, ,,Am". „!\!orna", „Marmni•, „Eforie", „Jzblnda", „Locomoth·a~ .
atjlunlle se lncheiau aproape sistematic cu puternice m a nifestaţii de
strada tn care "" protesta lmpotriva organi:tatillor fasciste, a propagru> -
deilorg;'UăgioasetrAdătoa...,de\M'A. •
Documentele vremii păstrează nenum4rate exempl e de asemenea ac-
ţiu ni în care mii de oameni, adeseori, 20.000, 50.000 şi ch!ar 100.000
8U a juns sa ased ieze s trăzile ~i marile bulevarde ale Capitalei, ·mani-
f.,.tlnd cu pancarte pe care~ puteBu citi lozlnc! ca ,,Jos fascismul !~.
„Vrem sa apărăm i ndependenţa naţlonaUI.!", ,,Jos r h bolul!", „Vrem
fron t popular antlfas„ist! " , „Muncitori :şi ţăran! , un!ţl-v~ !" Din su-
m«len!a de exemple "" se pot da ln acest sens ne mărginim ln cele
c:e urmooM la aminti,..,a dtorva care nl se par mai semnificative
Aşa cum citim ln articolu l „Ma...,a demonstra\le ln front unic a mun-
citorilor de !a Malaxa şi Titan~, apărut lntr-unul din ziarele legale
ale P.C._R. în zilele lui august 1934 străzile Capitalei au fost martore
ale u;iei asemenea ac\iuni pentru îrulbuş!rea careia autoriUţile liberale
au trnnls P';'let'mce ef<;ctJve de r<0presiune. A fost 1n acea demonstraţie
<>expresie 1n<:on\C'itab11A a v!gurozit!\il forţei wclale celei mal Jnaln-
tate a !':'pte! anUfasdst.: şi, totodaU, un exemplu grlitor oledt altor
~~~r;,,!„ca;!1°.:"~~A"';:' 1~~~~Pd'!"pi~dA"." o~~irapu!~i.,1.,u~~..::-:!:~~~
fa&dsti de la 23 ianuarie 1936 organlnti de Frootul Studenţ...., Demo--
"'""\_la sediul său din Ca~ ea Vletoriel. Unnatl de o puternică demon-
s.tniie <h! stradl.antifascJStl, ""\lunea s-asioldatwcioa!iri putemitll!
Intre m8$8 demonstranţilor şi elementele huUganice legionare care au
!nter~nit pe J)<U"CUrs spre a sparge man!festa\ia ' · O puternici mani-
lestaµe de stradl a fost organint! la 13 lllltrtle 1936 in Capitală de
<'ilire Blocul democratic, Comitetele cetăţeneşU ş! alte organizaţii legale
lneeput! ln vecinAtatea .alii .• Aro", manifestaţia urma .a continue ln
faţa Legaţiei Fran\el - în ""mn de salut ş i de sol!daritat.. ru Frontul
popuiaJ"ant!f,,..,istln:făpluitln~tă\aroi-ş!!nlaţalega\!eiGer
manlei - ln _..mn de proitest 1mpotriva agrwiv.it.lţii hi iJcrismuiui, a
~~c':.';' 1 f~i:;~1a~~::~~~~~·~d;!.,~~!~~1 •f;u~~::!nf~::a•uR~A~T:
Poliţia a Intervenit !ns.I brutal. rbp!ndlnd pe manifestanti. confisdn-
du-leplancardeleşleleetu!ndmalmultearestărl 3.
O nouă pagină a fost !nscris.!l !n cronica memorabllelor lupte anti fas-
ciste la 24 mai 1936, !n cursul lntrunirii populare convocat! de Comi-
~;:~" ~~!n~ti ~~;!~~ ~~~is;n\~";~: f~~u~~.:1A~~~:U1!elli
Negru. Ump în care n-a contenit nki un mom<>nt ""andarea lo:zlnci!or
„Josfa.sctsmuJI", „TrAUIScll Frontul popular antilascisl!", „Vrem pace!",
.. J os•tareadeas ed!uşieenzural " .
Cei~aureuşits!intre!nsala„Tomis". după!ncltelereadefll!rl!,
cltev• sute de C>&meni, au luat apol parte la lnlrun!re. Ceilal ţ i partl-
e!!>"nl:i. peote 24.000, M•u masat !n faţa '1\ii fi pe străzile lăturalniw
pentruaascultaruv!ntărilelamev.foaneled i n timpinstalatedeorg•-
=:.~a:~tem!n~l:,~\~=~n~~ocaCC:..::~tr~~~n sprijinul !naltelor

ln faţa voinţei de lupt! a mas..:lor, exprimată plenar ln acele momen\I.",
autorităţile - ork!t • -•u strAdu!t - s-au davedit neputincioase sli
lmprişt ic pe participanţi şi .a !mpiedice \!nerea !ntrunirll. MH!e de
bucureşteni care au participat la !ntrunirea din acea zi au dominat
cf.-ctivautorlt.A\!le<ipreslve,aureuşit9re!nşlro.!st!p!nell$c!istrada.
Ca !n atltea alte !mprejurArl magnil!ee din istoria de două ori mile-
nara a ţlrli noastre, la 24 mal 1936. tn Capitală, m.11$ele dezlanţuite
şi-au probat eu succes capacitat<>a de ac(iune, af irmlndu-şi plenar voinţa
Mlupdi
,.zae negre pentru guvern• avo& sli-şl intituleze ziarul .,Adevărul•
unul dintJ"e articole publlcate după demonstraţia de la 24 mai. lntr-a·
devAr, rum rezultă din multlple doromeni.. ale vremii. panica produsa
deee!e!ntlmplatela 24 mal 1936,aluattreptatproporţii, lllS<'şieercu-
'C..ri•lvllib<r.dlnll<bn&Klel930!
• ·ArntvaC.C.a l P.C.R..!0<><!1.-1~.maiu.
rile guvernante ajun1!nd a !le !ntreba unde aveau oă ajungă daeăJucru
rilecont.inaulnaceamanierii.
ln .oe-I privea, Partidul Comunist şi, sub îndrumarea sa, organluţllle
demottaUce de muA un singur lnvAţam!nt d._..prindeau - lupra tre-
buill conUnuatd; cu ace!l'<l# rnljk>a«:, cu o lnfm.rita1e ....,.eu sporlUl.
Succesul demonstra\le! populare an\!fasclsre de 1" 24 mal 1936 a deter-
mina t dealtle! Mioptarea unor misuri de extindere a organizării unor
asemeneaae\iunlat!t!nCap!talădt ,ilnprovîncie
ln numai o sllplămlna dup.11aceasta,1" 31 mal !!136, bulevardele CBpi-
tald şi apol Arenele Romane aveau sll fie marto...,Je unei şi mal puier-
ni<'e demonslraţii democrat~, •nUfasctste. De data 1•cei1sta peste lOO.OOO
dedemonstranţiaufostnumllilaBucureştl
,,O lmpreslonantd de>non••raii.. fn Capll0!4 # allele nu mul puţln im-
prerionanle la la#, BOC<!u, Va•lul, CT<ltovo, Foc"'nl, Bir/ad ele. au fn-
l"'nJt pe1te 500.(}()0 de ootn<'n! fntr-o #ngunl e<>n/!Unl<!~ - avea sa
noteze ln paginlle Sllle gazeta demoeraUcă „Cuvtntul liber" la 6 lun!e
1936. „o i""-'<l imprt si<manut, de mat biJI<! de .SOO.OOQ .U oomeni, a ln-
făfif"t •enlimen!UI genera!,; voinţa fnlreo.gil o majorilăţii ace$fU! popor
Masa more oace&td ldrl o onltal precis cil respingt' hitlerismul ,1 nu
ln f e/ egt •ăremml<'lalibtrtdlil e ~cart/eare ,ci.f<!lup!e,dimpotrit><l,
~ni,... pdstl"<lrea µ lntregirea lor• - a\•ea sil noteze la r!ndu-l ,.Ade-
"ărul-dinl!Unlel936
lncepri•~tepattidulcomunist.elnu~puteare(lneoatlsfac\iapentru
faptul că ,~\f4J<'!e onllJosctsle #-au dat mina, au <Umoiutra.t ln comun,
unindu-# organlz"ftlle f~ aceeap b<il4lle ~•. ln •iua de 31 mal 1936,
.., arăt.a lnlr-un manUtst editat de C.C. al P.C.!l. la U iunie 1936,
,,la ·ioor.. lntnmlrlle pe ţanl, # mai cu •.Umil la dcmonitraţia ~m
Rucure~ tî, masele populare muncitoreµi-ţlln'!Jl<!~i. sub conducerea par-
lidului comunbl, fi-au ar4tal voinlO # 11.o!Mlrea !or c11nl! <U o duce
luptopînlllacopolt",
Fle cA ne :referim la exemplele amintite ""u la altele 11.SeI!l<'nea lor.
la memorabilul I mai !931.1 la ea"' au pai:ticipat eca 20 mii de oameni
sau la manilcsta\ill de 1" Obor organizatll 1" a noiembrie 1940 - ln
plină dictatori militar~-lasclstă. concluzia ce se impune una singură
nte ~i anume : ln cursu! unor .uemen<'a acllunl de mald s-<f d...,.,.on-
•trat din p!in cil mi,icaroa antif=isld din Copltai<l, oumenea ce!tl din
fntreagaJanl.era om!JCtlre dlnamldl, potenJlal<l.<> mllC<"e C<lP'bilă de
rlposleener~infaţaorkl\roro~ nrurlfo.oclsle,hillerî•te
Nu de pu\ine ori d 8S8 muncitoare, masele largi au trebuit să riposteze
!ncursulooestoracţiunicudeosebităviit:oar<!lapropagandaşlaeţtu
nlle huliganice ale banddor l• sclste. ln vîltoarca unor repetate cioeniri
cucuzlşti!şllcgionarilpestrazileCBpit a lci,craufăcuteinofenslve
încercări l „""<'Storade a sparge , g,..,..·cle,deatulbura!ntrunirileşl
manifosta\iile antifascist~ de masă. De cite şi cite ori tnceraou eehipcle
de'°" lcgi'!nare lnarmate cu ghioage, măciuci. cu cu(lte şi arme de foe
să atace <ediile ori;:aniza\iilor sau public•liilor antifasciste, cu lngă-
•lulnţa!ortelordcordineuneori,eareor!lnchideauoehii,ori„ajun
g._...u ma! tln:!u" la faţa loculul ! Veneau !nsă muncitorii metalurgişti,
ceferişti, tipografi, ietcau cu toţll !n stradă de la „Griviţa" şi „Vulcan",
<te la „Lemaltn:" şi „Woll" şi -i puneau pe fugă pe ,,eurajo.şl!" lncl tA-
nl.mali, „viteji" sl atace ' numai cind erau cinel contra unu.
~nputernic~ua avut luptacomunA amuncitorilorcomuniştlşl 5Q-
~1al-demoeraţ! lmpotriva t.ndelor fasciste care !n anul 19~ au atacat
şi au lncereat sA ocupe Casa Poporului din Bucureşti. După ciocnirile
violente, care au durat dteva zile, aut pe strada 1z,·or unde oe afla
Cu.o poporului. dt şi tn alto locuri, atacul fasciştilor a fost !nfrlnt. Se
~uvln a fi amintite, de ,....menea, comhativele ""liunl prin Cllrc mun-
dtorimea Capitalei, alţi oameni ai munctl au ripostat pe strbi han-
delor la&ciste care se dedau la acte hul!ganlce de lncendlere a chloşcu
ritor de ziare, de ard""' a prest=l democratice „u a unor lucr'\\ri ale
unor eminente ale literaturii şi culturii noastre na11<>nale. Reacţia
prompta a oplni~i publice latll de asemenea acte reprobabile a lou de
alt!elhotărltollre!""'trulmp !ed!ea reaexllnderHlor .
Pe un plan mal larg, se pnatoaprectad poziţia fermă a clase! munci-
toare, a maselor a determinat ca în Bucureşti şi tn lntrcaga ţara. orga-
nlza\iile faociste $A nu-,1 poat1 Jl"rmlte ceea ce !nalte ţărl au reuf!t CU
ma"' uşurln\ă. Cu toate tn=drile de a converti masele, organizaţiile
fasciste n4u reu.iit să-şi alcltuiasdl cete de terorifti, de bttAaj ,ide
spllrgli\ori de g revă, de demonstraţli an\lfuc!ste dec!! din huliganii de
profc'Sie. adep\!l lor fanatici, Iar !n cazuri cu totul izolate ~i din e le-
mente burghett, îndeosebi confuze din punct de vederc politic, dezo-
~~~';!:,~ şi mai mult p~n acrea "" pretinsa ('ideologie" kglonatA le
Imaginea celor pinii acum !nli\lşate trebuie completat~ "" amlnlirea

cel pu\!n a C<>11tribu ţi ei forjelor •odaie şi poli!lce din Capll<Ua ~ril la
>ni,.,..rea de solld<lrlt<>fe lni..rnof!onoHsl4 cu luplo on!IJoscU!d, penln1
p<>u din o!te l~ri. /n an..,mblul °"""tel mlJC<}ri, Copil4!o ~rii a adu.<
con!ribu/li 1nojore allt ln ce pr;„eşte numiirul cit şi cohloleo, rontlnu-
rnl0<1lunllorintreprln,...
Ccrcetînd înddung un voluminos material dorum<'!ltar, 'autorul acestei
~;;~;~; :e;.i~~l~~;u~ ";';i;ă~~i ~~~~.~iyli:r~~li::,ut!,'::;.,~~
O parte din aceste conchWi au~ fost romunic..te întl'-o serie de lu-
crări monografice cum ar fi : ,.P.C.R şi masel_e P:"~mlare" (Editu~a
ştiin \ili cl, 1971), „Pentru front popular antlla..,>St in România (Edi-
tura poll\ică, 1971), „Frontul plugarllor" (Uucurettl, 1970), . .Intel'-""IUal!
Ieşeni ln lupta antifaocls1A~, (laşi, 1971) ~I alwle
ln ~astă comunicare nu am unnAril dedt să remarcăm locul Bucureş-
~orln~ga~;;~~~,i,11~:;;! ::!'i=t~=':'ni~;~·~~mi~~~Jd~
aelhm, ln a ronsidero ora'1'l Bucureşti drept centrul pivot al mlşcdri1
antifO•d.ste dln Rmrnlnio.
Pentru argumentarea acestui punct de vedere mai pot fi folosite tn
continuare multiple a lte aspcdc ale probleme!. MiljC&,...._ antifucista
- •ludi&ta ln ultimii ani pe multiple la\ete - a constltult de a ltM
sursAdeinsplra\leJl"nll'Um ultiplerealizAri i•toriogralicedevcniteuncle
~~!f."1~ 1 ~n~~~~fr~'""~u •:i;:~ed~~v:a ~tĂru~~~~~raisa~~~"~!;
dcrezl•tent;I,asupraacelor "<lllcluziifărlldeOlllcoriceince,..,ar ede
analizăfum einkă n - arpu tea pr ogresa
Pc deasupra oricaror concluzii ce"" impun Ja capătul $lw:licrii f liin-
\!fioe a mişelirii antifasciste din Burureştlul anilor evo<:ali <!<>noi una
si ngurăprimc OzA dup,A părcrou.noastraşianurn„:ninoaştereaaprolun
dat.A a memorabilelor lupte purtate ln acci ani ai unor mari şl grel"
înce!"cliri impune respect pentru roţi acel luptători anUlaseişti catt
nu aue •ltat .oă che ltuiea sd oi-,tctt<>energil lnmulteca>urlplru'ilajE'rtfa
suprernA - pentruatingcreaunuiidcallncarecuto\ilaucrczutcu
sin""ri tat cş i dA r u i re, c upa tosrevo luţiOTlar
Ist.:ria - preablne se Jtie - ajudec.ot din .to<deaunafiecare genera\ie,
fie-c a repersoan asaupersonllli tat<> dup.lcontribuţia a duiAla progres u l
"°"!et.A\i! pe <;are au •lujit-o, Timpul curge neîn<X'lal şi genc„ţia de
l uptători antif8"ciş ti la care r.e-am referit !n .._,.,astă comunicare ..,
aşar.A,tnchipf~. î n!a'\Qjw:!ecăţiiis~L ••
Toti cei care au binemeritat !nacele lupte înverşunate - şi este cazul
tuturor JupUtorilor anlifa$CiŞ t i - 5!nt onoraţi de verdictul judeclţii
d,,.ptcpecar corea]izcazlli$1orlaiargeneratiileprc•enteşiviltoare,
lnţel<>gtndu-şi rosturile ş! rlspundnd chemllrli partidului de a
dezvolta,
de a d"""rnaldepertecealosteroicşinobillntn.'<.'lll,vor ac \\on a '
lwtăr!işivor binem erita lartni:lu4e .
Lli ville de Bucarest - centu pivot du mouvement anti-fa•oisie

d e Koumanle
ION l!ABICI Bucureşti-centru
al mişcării de solidaritate
internaţională
a proletariatului român
(1921-1939)
In perioada lntcrJ>e.lică proletariatul romln altturi de care s-au 1n.,..,...

gimeniat numeroa"" 81.te forţe progresiste şi democn>ti<:e, • Ub cortdUCE-
r-ea P.C.R., a continuat şi ridi011.t pe o tr""-ptt. mai !naltă <:ele mai bune
tradiţii patriotice fi internaţ!onali•te ale mi„lrii muncito....,tl fi"°"""'-
li.Jte din ţ.ara noastri. ln firul miretelor tradiţil revoluţionare al" elasei
m"""itoare din România "" lnocriu la loc de cinste ..,,ţiun\le omnenilor
muncii din Bu<:ure+ti, d e 50.lidaritate cu lupta proletariatulu i din alte
ţi:ii. Capitala a con•ti\uit ln pe'tmanen\.l o prezenţi. activA tn cadn.ll
manifestArllor inlema\ionaJm„ or-gan\zate ~i conduse de Partidul C.0-
munlst Român !n sprijinul muncltorl mii de pretutindeni.
Solldari\.atea~afinnatcindproJetariatu\dinalteµri adoblndi lsuc
.,_ lmp<tC"iva a<:eh1~i vrAjmaş. Oamenii mundi d;n Buew-e,ti au dat
dovadă de tn)elegece lrăi-:i- atunci dnd mari primejdll ""'u abătt>t
asupra maselor' muncitove din diferite \lri. El ""'u conviiu din pro-
priaexperienţl-W:lcooebi:lneroicul şi slngernsulan !933 - ci ooli-
daritatea in'temaţionalimă constituie.o condiţie de bizla victoriei !mpo-
tria duşmanul ui comun - clasele exploatatoare
Muncilarimea din Capita!A a gim\H la fel ca proletaria1u\ din înlreaga
Iar! sprijinul frA(e!oo al forţelor revoluţionare şi democrat;.,,, din alte
1-ăr i. „Comuni,ftii romAnl - arăta tovarAljul Nicolae~ 1n ex-
punere3. la Munarea iOlemnA consacniUl aniversarii semk-entenarului
glori08 al Partll:lulu! C-omunist RomAn - au vbut lntotdeuna ln acest
•prijinoexpresiearda\iilordel<lrlnstsolidoui tateinternaţionalistldin
tre partidul nostru ~i ""kl.alt>! de'laŞamente revol.u\ion~ ale cltuiei
muncitoare, ale oelor oe munoe&e, un izvor nesecat de 1 mbărl>itare ln
luptapen troellberareftna\ionali\şi socială a poporului, pentru vktoria
mu:r.ei~ismulu!tnp&trianoutri" 1 . ·
Privite!nto'talita\Jealor,aeţiunileinte;rna\iona\ist.edesfAljunoteîn Capi-
tal.ii ad&ugA no! elemente ~; trislturi distinctive la tabloul na\ianal al
mişclrii de oolidaritatecu lupta clasei munci'loarede peste hotare. Din
i.!toriagkrioasia acestor t.-..dilii V<>m prezenta tnromunicare:'ld e faţA
uneleaspoec:tedintreoelemaisemnif[cative.~\ruarelev arol.u!Bucu
reştiului ea centru pivot al mi"'il"ii de J10lidaritate intetna\ional4ta a
proletari.atuluiromln
Un element dominant al oollrlari'U.lil de clas.I a muncil<>rimii din C..pi-
""1A\ 0>ndusă de paMidul comunist, ln prlmll ani de la c,..,..,..,,. sa, a
f-OHpopulariza,.,,.,. ln masele largi ale poporului il ln!ăptuh-ilor primului
stat socialist, muncagus\inutădesf1şuraU !n """"""" otabiliriide cltre
R<>mlmia" unei politiei de bunt vecinltate faµ de }ţllllia Sovietk:l'i.
ldeoa pri<!'teniei rom.Ano-sovietice a !rb"ăbillut oontinuu oa un fir WŞU
act!vt:tau...i. <>rganiza\iei P.C.R. din kcalitate
Seştied lupta!nd„)ungau„muncitorilorti ţârv.nil<>roovieticilmpo
trivareaeţ;unn_in'ta'ne $ ia in te rvenţiei imperialist<! straine,pcnlnJGpl-
,...,.... 11C<>JU!Olidarea tinirulul -t socialin a adU$ dUill sin<! nenwni-
rate· suferinţe şi pri vaţiuni material" de 't<>\ fe!ul . Pe fondul ~lei
sltw.ţilo 5-flU grefat e!ecte1" de:lll&trU<:>.Ose a le umw •ni """""""i. Oun-
pania. int..maţiOlla lâ de spTijinirea&ini8lraţilor din Rusia a avut un pu-
le mic eeou !n România. ln Bucureşti au ghit o largă răsplndm Unele
desubscrlp\i„ penlro.ajU:torareapopul.aţi„in.:vo~din\llravecinl de
la r~t. Sub titlul : „Pentru copiii !nfometaţl dln Rusi.a ", ziantl
. .5ocia\i&mul" indico ln vara 8nu!u! Hl22 pentru Capitali suma de
~2.132,50 le\ obţinut!< din rolecte ef<'Cluate printre muncil<>ri cu QCU\a
unorexcunii,dona\iiperscmal"etc. :.
lntelectuall deprestigiuauluatJ><IMll'laactivitatee.O!'llaniza\iei„Amicll
U.R.S.S.• ,; a „Societlţli pentru lntreţ i nerearaporturi!orculturaledin
tre RQmlnia fi Uniun""' Sovieticii" ' · P<>pulatuo a !Acut o primire d.1-
duroasl aviatorilw $i pal'a;iutiştilorsovie tici """iii la mitin(ul Qviatic
delaBln~.otgnnlzatln<>clombriel935'.lntr-o~U<:ălitA
de un grup d e mun~it<>ri de pe şantierul Legaţiei U.R.S.S .. adn>""t.l
cel<>r "" munce.., din Ţano. Sovietic! cu prile jul zilei de 1 N<>iembrie
1939.era u„xprimatesentimel"Jte}.,deprieteru..şistimJ.la\Aderon-
Îe:'~":,~~~~ v:,:::~ ·~ ;...ce:,~r!:::":~O:latn~in!ş':i

clluţl la dMOrie. Cu faţa la dW!man, cu gtndul la datorie. vA &intern
fraţl şi (O var-Aşi. Traift!ld. ,..,volu\ia prWeţart! TriÎia.od. U.R.S.S. t·•.
Masele populare au luat parte la mişmrea lnteme.ţlonaJJli de sprijinire
a Nptft prol.etarie:tului ~ I poporului !talian lmpolriva instaurării dicta_-
turll mussoliniene (<>clOmbr!" 1922), tnfierind atrocit.l\ile sivirşite d e
dpeteniU.. f Ol!ciste din !(;alia. Alaiuri de oomuni$'ti, 50Cialiştii """"u
ridi-
cat 1n llpărarea victimelor fW1Cismului italian. lntr-un 5alut al Partii:lu-
lul socllllist din R<>mânÎia., ...,.,ţiunea Bucure$ti. ditre Partidul 11<>cialist
italian, trimis după asasinarea lui Giaoomo Malt-ti (iunie 192~). se
-re
amtăcil:„Organiz.aţie.sociailstăaCapitaleir<>mAn"flitrimlte1ovarA
sîk>r .i 'llalicnigreu t ncen:ll\iprin"""8stlpierdere, sa\µtulslud e lmblr-
bătare şi ""1idaritate !riliea»cl şi 50Ciallsu~ . ln i;aiut "" roridamna ,,..i•-
tcmµj de sing<':rc>B.$l pe c..,.,, fasclsmul asasln ll pracli(j), !mpo-
trivamunci1<>rimi ironşti"'1te" •.La1mplinireaad<>ianide1a.....,.in8-
rea lu! Mattrott.i, '"""""Sl <>rganizaţle mW1Cltoreascl, sublinia d : ,.Viaţa
1 $-1i<M•d d lll 20 • UIUst 1~ 22

;c!,~~~°Ţ~i:;;~;~- ~"'"'• i..,.1. ani<!~•• <k P.c.11. 1m - 1m. Edi-
;~. ~T""ko, U ft!~nu S1>1.1<ll«I J1 !!om&.i., !n Noroo y „ ,,.,. din 8 Iunie
: t~.! ~ ~l~-Şg~;;O:~~~», londu.J nr. L„ rnapo. nr. 81, fli.o 2
lui Giaoomo Mattoolti, neînfricoşatul militant soci.al.ist ltali:an rlmîne -
inprofida teroveiguv~c- sirnbolu\!up~ipentro.maibine
a m~lor exploatate ~ asuprite Jar moanea Iul de martir un ,.eŞnlc
imbold de rezislcn!J. fa!.l d e f8'0Cismul pndalni<: ,1 l>lori>M, p1..,.,..m şl
dcluptiper>(roliberta~J.il<>Cialll<ID"'
=us~~!~ m=™~:""~vt=\~~~;;~
lntr-<:i~tttrimisl. mtn;.nuluiSt.a,elo.-UnltealeA......rlcll la Bucu·
n!$1! penin! a li ad""·la cu1q1inp JU~rnulul amcriclln, Slnd!catcle
munc\11o~l!ctnaO.anulanee.pc00Pl"!cu~pronun\al.ilmp<>triva
oelor doirrn.m~ltorl M"Yin<>w\i. ~a ""fll"Oducea
c:on\inutul W'll!•
moţiuni: „P~ntru S.cco l Î v..,,zelti", adoptau de muncillO<'ime.o !ntn.>-
m'IA tn aala Sindl-:ior 1.lnltart", \n ziua de 6 a ugust 1927. !n moţiw....
ae men\iar'N!. el mundlorimce. din ~ltall ,,-e aliturt la protestul una·
nim al muncttorimll ,; inlloJectualll.l!il din lumea ln~agi lmpOUiva
oondamnAr!I la moarte a mundburllor S..::co fi v..,,zettl", oentinţt lzvo..
rttl „numai dintr-un odicl& irltu... declasi fală de dol lup!Atorl a i d a ·
sel munciloore•s.
Mundlorli bucureşlleni s........ situat ln primele t1nduri ale ac\iunilor de
.o.JidarJUote cu conducMorii romuniţtl unguri, !mre Salla! li sa:-.dor
F'Unlt, execlitaµ de honhy~i ln îul>e 1932. ln rilele de l au11115t ~i 22
~brie 1932 ln !a\a Legaţiei. 1.l"l!ariei s-au desf„urat impresi<mante
d~ţii muncitoreşti lmpotr'iva uasin4rii lui S.llai fi Fii.n.t •. tn
cartea intituJata: „„.- Adu·\iemintc,pruietare !-. ProcesuJluiSallai Im,..,
şiFiint&lndor",•piirutilio.BudBpeslatn l 962,$Ub~tura!ui Oo
mok.os J ijzsef, gini; ~ ll'l cuvinte emoţionan te manilest.ari\e inter-
naţion"1iO!e dii\ Bucureşti, P""ttU victimele regimului honhyat din ca-
pit>Ia U!\gariel.
Incondi\iiledn<llnGcrmomiam..e.cinWourat:ldi<:tatUTaluilliUer,i1U
f<1$Cismul tnctpeQ .a ameninţ.e canlin"'1tul ~. eroicele lupte ale
muncitorikiroe!~tidin ianuarie-februariei933,numArlndu-seprinl>'e
primele acţiuni de amploare ode prolelariatulu! mondlal con !n fa11Ci•·
mu\ui, ""comtiluit un , , _ j ii>lenl&J,ionalist adresat clasei munci~
de pretutlndenl. A•tlel ae cxpUCll ecoul pui.,rnlc P". "."re ,..,._..i., lupte
1-eu avut dincole> de fnnrtariile ~ ,.,.,.liniştea, ost1utai.,a ~' Oerum
pro"'<>Calide e\elnoer.:1>rllett$<!ţiunliinterne 4i exteme,propcirtiilefi
intuu.ila'lea rnifclirii inien.ţion.al.: de IOlidarita'te fi sprijln l(I. Eo\e un
titlu de rntr>drle pentru prolelarla~ ~el, sul> ~ucerea
partidului «:munist, s-a atlrmat pe arena pollUd ""\ior.li '' lntenm-
\!onalli cu vi,.,..,.,~ ai militant activ , 1 ~t ~potrtva la.'ll:is·
mului - oea mal 1'eaC\lonari fOl1l CW>O$CUU. tn 1$\orie.
!.umlnoase P"8'in! deepoPff ln.,,..,nicaluptei anti!ax'iste din ilomf.nla
~:;;:..:~.::., ~~:'~~~ ~~:"a~u~~
roti oameni ai muncii - comunlştl .şi soclal-democra\I - $..,.U \inul
<> eerie de ronferinţ.e pe tema : .,lnomdieree Reichstagului şl p~ul
de la Lipsea". pri),,Juind afirmarea 0<1lidariU\ii cu Gh. Dimitrov şl cei-
lalţi revoluţionm ll"Mmniţ,aţi "· Un \ri1'.l erou au stîmit ln rfndurile celor
cemun<:l'SCcl>em4rilcromunlştilorde•luptapentli.le\~1ui
E. Thiilm.ann şi a .al.tor militanţi anti!asciştl germani arestat\ şi tortu-
raţi de nazişti. Profesorul dr. Helnrlch Gi-nkow, d\recl<l<" adjunct al
ln>1itut\llui de man:ism•leninism de pe ltni!A C.C. • I Partidului &.:ia-
list Unit din Ger=ania, W"iota recent 1n ..tudiul: „Tradiţiile luptei co-
mune ale mişcilil muncitoreflf"revol.uţionft,· gennane ş i romAne" el:
„Nol. oomunjft.ii germani, nu vom uita n>ciodaU ajutorul frăţesc: al t(wa-
nl$ik:<r JIO$tri de clasă :rcmAni tn lupta lmpotriw barbariei hi'tl.eri511e
~tlaol!darita'le•-aevtdEnţjgtlnnumeroasedemonstraţiideprotest
lti faţa ".,,,..,sulatelor gennal\I: din•Bucure~tl ş! Cluj, ln &re""le munci-
torilor din porturJ .Ja apari\la vapoarelor1 ger~ cu slm&Ul la$Ci"1.. .. ""·
Mi.şcarea oomunisll şi munci!OttflSCli .ş;..., manife&at sprijinul faţa de
insurec\iile antifasciste din Au.rufa şi Spania (1934). O deooiebit.I ~m
patie pentru pro!etaci<ltul austriac au do\reClit muncitorii de :to. Atelie-
rtie C, F.R. .,Gt-iviţa" , .f abrica ,,Cehoslovaao", fabrica de chlbrituri Fila-
ret, uz\na de gaz, fabTica „Zimmer" etc. care şi-au <!xprimat public P"':
1<'5tul lmpotriva lnăbUŞirii ln s'lnge a luptek>r de clad din Austria·"'
ln(le<linţ,adin4martie1934aM>CţiuniiBucureŞt ia Uniuniiti~
lui muncitor socialiat s-a h<>t4rît e;> tinerii d cedeze salariul pe o ~ i
pentru ajutorarea vio:Ume\or temarei din Austria". Sec\iunea femeilor
munci'toare a~nizatfertivaluri ·l!tera""ş!cea\uripentruprocurarea
defonduri~tine.teacduia$i""'P"·°""""bltdeputernicolafostde
rnon&noţiamaselorpopularefikutălnfataLegaţleiSpanie\ la 14apri-
licJ93Ş. Ziar<tl „Scînteia"
reia au
descriinda""""tă manifestaţie, ln cunul ca-
fos t $pa!'te goomurile legaţiei, nota: „P<!re\ii lega\iei au lo•t
::~ttr~şi':;~;:tvaden:~=~l ~~:'i ~in~~i:o;~i::
Opinia publid dtl> Capitală a primit cu ""tisfa<:ţie victoria Frontului
popU'.ardinFranţalnalegui!eparlamentaredinl936.8J)erlndclaceana
va intAri rindurile m!şcAriiantifasciste pe plan european, fermitatea
fo~rni ~n~G~.!.':1 ~~i:::'1~ruf'n::.~uift;:fji~!"~~;
nudil oociale ,.Ştefan Gheorghiu" a apărut tn 1937 """'1ra: „ln!ăp
tulr!le unui guvern de Front popular. {Dup6 un an de guvernare ln
Fmnţar, tn care erau popularizate n:alizăril<! obţinute r>e.Plan oodal-
politle ln ~'ranţ,a republicană in primul an al guvet'Mril Frontului
popular'!
ln timpul vizitei la BucUrqli a minmru\ui de utern<o y,,.,,, Delbos
(d"""mbrie 1937). popu1aţia Q fileul<> p<imire cordiali ...,,...,zentantului
RUVemului...,,ublkanfntnc<'Z. Zianil .,Scinteia" releva""""'tislac\i\:
d „Democ:mJia romin<>allda f""'1t o frumoasa primire trimisului unui
i'1W!mdefrontpopular-1'!,
Organiuatia localt f'.C.R. susţil'll1*l eu oonsecvenţ.l )upta popoare\O<'pen-
tru li~. democ:m\ie ,; inde(lendenlA N !ional.i a moblllzat oa~i
muncii la acliunl de sprijinlroe a naliunilO<' amenln\ale sau cotropite de
<1gre.:rii !Mc1-U. ln 1935 elnd MW1190lini 11 ln-.dat EUopi&, o delep\lc
d• muncitori form.iA din Vosl!r. Bigu, """""'lntele 1lndicatulu! CS.R.
ş! ]. Turcu, ~tarul s indicalului. •-a preuntat \Z"lmlsulu! E\lopM,
.M aroos Derhane, soslt ln \1Jitll la Su.c.'\lrqtL de La Ankara. 'l l-a !nmlnat
~~/~rl~~~u de s!mpa\lfl. şi snlldarltate dlo partea mlllur de muncitori
Trec!nd pt:"tote blrierele ridicsote d e ulicialil.tţlle vremii fi b!n.iind mul.to?

greutJ.\i pete hobn. numeroşi palrioli d in localitate au plecat !n Spa-
nia ca V'Oluntari 1n brigizile 'intemaUonale pentru a lupta cu arma ln
mini, alMurl derepublkanitmpotriva fa..::Wnu\ui. f'rintn.""'i d int!i vo-
luntari antl!aoclşt! care • u ajuns In Spania ş,, numi ri Ni<:clae Cristea.
membru 1n biroul Comitctu}ul de partid al Capila!e!, Marin Oriiam. m un-
cii<><" :i.. fabrica „Vuloon". Niwlac Roşu. ll.cltuş la uzin<'le „M:a"l11:ita•.
~g;;'~!n~~..'::~'l~"~;:i,,m~~-e pW~!';r„ul~';.,':!...a ;~~~~~
~v!~~ Cm~ 11.rt;:;:: I~l~=~~""s=,;-i~~:\ii~1;;:
besc cu mlndrie d..,.p,.., loptele de anne la care au I....: pane lmpreuna
cu alţi fii eredincio0i ai c)_.,; muncitm...,, „; p<>p<>rului MStru
O formA a ml.$Clrii de ool\daritate a congtituit..., Mnger-eade ajutoare
m.ateeiale pentru,..,publicanii gpanK>li.Caurmare a 11.".'-ivităţii d:..;faşu
rate de Comitetul pentru ;ijutonorea Spantei din Cap>tatl, după rela-
tArile zi<milui „Steagu\ """"·organu! P .C .R., """(iunea Bucu,..,şti. !n
to<tmM. anutuil93!!.lncltevaLuni,11.ufo!l ad11na\iaproope 300.000
lei pcntn.i $pdjinire> popurului spa.nK>l " · Cu ocazia Anului Nuu 1937
M mm-gartizwt 50de revello;ane 111uncitoreşti, prilejuind ilringere.:i a
200.000 le! pentru ajutorarea Republicii Spanlole n.
Opinia po.ibliei pmgresisU 11 Wi-ent •nexarea Austriei de cltre Ger-
mania hitleristli ln mart'!e 193!!.•.Şllrlle eu prlvll'e la ewnlmenll!\e d in
Austria- .cr;a:darul„lJnlwtSu\" - a uprodus !nCapiulaoprolundl
emo\ie. Pini noaptea tb-l:iu, a\Jt din Capital.I, eit , 1 d in alte oraţe ale
\irli 11e cereauielefonicredacţlcl ilarulul noetrurebţiiasupra eveni·
mentelo:rdinAustria""
"'S<f>Uolo dlnH~la lt37.

"Vollll,dlnl1 .,..,.,,brio!93S.
:~ol::::..t~~'. ~.-tJ~~:;~Jt.
'1 °"" ril., g. 112-!n, 2*-2<9, 30~l%.
»s1....,.1„ 1u <UnUdeoern-•'3t.
JIM j Uftl f( --lf. !'.4Lt.... p<oll-
"Amlvac.c• .i P.C.R., JO<lol!W n r . 1, dooatul nr. ~1111. fila 2IO

"'Uftluu~l dltl ! ) mar1lo I t31.
:...,~pop':i':,\~iaf~;:' ~~r=~r~/ 9~"::~1a~~
Republica Cehoolovadi, victima. agre«iunil nan.te, Aproape o sutii de
muncil<>ri din cartierol Grant declarau ră&plMt Intr..., ..:ri.oare apt-
rutii in >Jarul „ Lum ea~": „Aaigunlm w 1'lDtA dmg"618a nou-
b:'111 die""'1evAraţi democraţi d vom li 111\toturl de popon>l ~o,,..,
pentru ap•, _ democraţiei"„, PuhlicÎl<tul ~ Huuein Fahmi,
martor ocular al <!wnimentelor vnoml! !şi d<!plna ln 11168 amintirile
despre RomAn!a !n ziarul „Al. Althbar• , scriind printre altele : „C!nd
am eoslt la Bucuretti litua ţ la .,,.,. lncorde.tl la ..nmm, .. PopOn>i romln
,.... ridicat impotriva na:tismului fi ln !amare.· solldsritl\ll ~
cehoslovace atunci c!nd Cehoslovacia a fost ocupată de nem\i" "°.
Cupi:""julslrbA1oriri.l zilei de I Mai 1939.prinV"-ovvtlmuncAde
orgamzare,d....t'll.$uratAsuhwndUC<Teawi01"-~ţiectivi;ti alP.C.R.
cu pttStigiufnmase,ca:NloolaeCN.~lli<!P!ntilie,Constan1in
David,partidulare\1Şlt"'1tranofom1e~tlile munci tore11idin
Capita]Alnmarimanilestatil&Mihltleriste,de oolid.ari-culup;a
popoarelor din altie ţiri lmpatrtva fucim"!ului şl razbo'iulul v. Muncit<>-
rime& din Bucureşti ...... ..t>rrnallnclodatlicaopul1"midredutăamiş
cirii ant!fascl•te naţional e ~ i internaţionale . Pe huni dreptate ,..,,,;,,ta
de ~ cireul.a\ie pe plan mondial „Rundod>au" 1<11hlinia ct : „Mani-
festaţiile de 1 Mal din Bucun!fti fi provinci<! araU """fierea activitl\ii
anti.fwl::i.stea~,precumşiocreţtereainnuenţeipartiduluico
munisf;~iacopacltl\iis:al<!deamobilizamnele" 21.
După d"danp.u celui de-al doii.. r Azho\ mondial, ~ţenil pok>nezi
can: s-.au,..,fugiatdln
faţa invaziei Reid10Jlul hitleriM ln RomAnia, s-au
00.uratdeoprimirepri..teneascAşide!l]lrijinulpopulaţieidin BueuttŞti.
ln oraş a funcli<ln.lt un 'liceu f,.....,.,.,.,tat de ~eci de elevi poloneti, cu .p ro-
fesori poloneti sul>V<m\ionaţ! ,i,, oficialttlţile locale. Organele de r-.rt.
rcmăn<!Şti au <Xl!l'linuat să vi..,..., paşep<l8rle~ cu nume ichimhat.. em ise
refugia\ikr polonez! de ~An Ambuada poloni tn 000pul p)eclrii lor
ln~ţjirJ 211.
Mişcarea de Mtidarita.tie Jnterna\ianaLI. des!AşumtA tn C&p!ta.1A aul> wn-
dU<.'erea P.C.R, a lmbogAţlt erpenenţa glorioad a luptiei proletarit.tului
n>mân, t1 lărgit 'tradi!iile sale revoluţionare dir. perioado inlerbelicl.
1itu!ndu_.,., print,.., mom""tiele d e oeamă din istoria oon1enpomnă a.
pa'triei.Încol>tiextulpreocupAriloraotualealepartidulu;""'1nlpentrU.
dervoltattaOOJ>Ştiinţeisocitl!Î$1eaoamenUormuncil,pent:'ufomlare.a
~~i~i.:i~=:=,~i~ui~~:i~nl=~I.:
....,..... (radi\iik>r p:atriotioe şi intemaţjona.llMe ale prcierariatulu\ bucu-
reş<ean, capătă o <le<>5ebitA ....mnl!ica\le, C<Jn$(itulnd penţru 'llneret, <:a
•r....„..,..,,..,_.,,,.<lin2!"'1>1<mbr!e l- .
" Al Ak~bo• (Cairo) <lin 23 mal 111611
=~Piu ~li<"-", Don.a ~ 1 Mal rn l!omh!a. Bunm.iU, l!l'ro.p. :"!Ş
"'llu1'dscllou(au.!)d!nl'ma11U311.
:.:!"î'!l„';rif"~;.,~1!f ;~~· .~~~n~~rn &!.:1'!i.a~::_,1~!~~ ,',"',!j
lrtorl« #l(l<jd.l-polieie< d 1 pollflll<IC.C.41 P .C.ll„nr.ţli11611,p..'l(l,„ ,ff.
~I pent>"u toţi amimii muncii, o pildă de dev<>W.ment .faţi de cauz.a cla-
sei muncitoare din pml)<"ia \ari. ~l de pretutindeni, de !nalta pasiune
revoluţionari ln lupta pentru triumful ldealu<!lor el sodale fi na\io-
nale, a oeloroe m'"""""dinlntiaplume.
Bucal'flSl-ffnl...,du mouven>entdeoolidarit, internatio11ale

dup1"111fta riatroumain(ll!l-ll31)
1„peuploodum<Jndodati•
do la-O<!Y~deJa
pn:>lfboU-.<ltRou- - •
: 1 1o„v1:~::..r~.;,n~ cunmun - 1„ <l=t~i:"-~:iMoo de -
ANA BENE Locul Bucureştilor
în cadrul frămîntărilor
politice din România
în ajunul celui de al
doilea război mondial
1':' zbuciumata periood.O. prem.ergătoa,.., ""'lei de a doua confl"l!ra\ii mon-

diale, ·Bucureş tii a ""'1\inuat .a şlea ln ""'ntrul frtm!nd. rilor politice.
Aicl"' fos t nfiecta't, !n modul ""! mai concentrat, întregul tablou .p oli-
tic a.1 \mii! cu toa'.:e contradicţiile Ale, cu w..te grupările şl ""llrupi -
~n1c~ ~l~~-1:rli~~i. ~~~„ 1=~-~l~~'."';;;,~~ur":':i

P"'ll'Ulea d""""iu al seoolului nostro nu s-au resim ţit atltde multilate-
ralşi pu\~ca!n cap itolaţ.ârii. Omtra.dic \ iileoareacţioraulndire<:
\iainstaurirl i uneidiclaturif 8"<:C.te ş i„le<rH'=rllelepol1ticeaplri'loare
ale regimului parlamentar burghez. antagonismel<: dintre partidele fi
organlu \ lllepotrh'llÎ<'e \endinţelorde!ru; \a urareauneldic t a t ur!rcga\e
şia.eel eacar e şuoţineaupefuţt.owmascat<1rientarea opr<0diclatura
car]iţ(A, provocau ad!n<:i lrlmlntlri interne, oglindite !n lupte neince-
1.ate Intre partide şl grupâri poli lice ""u chiar ln interiorul ao"1uiaşi
''"''"
lntensll.atea maximă a aces'lor frimlnt.1!.r l a fo11t atinri.11 cu prilejul ale-
gerilor parlamentare din 20 d"""mbrie 1937, cind a lnceput ln Bucu-
l"efli una dintre""'"' ma i violente campanii electorale d in istoria. vieţii
noutre J>"Tlamentare. S itua\ia era cu"™ mai lncordatli cu eh dincolo
deobişnuiteled;ţpute,di.,.,.-genţe,fl'C'CUŞUr i şiiCOntrad\cţiicare""m.o
n i festaudeob iceiucuprilejulltecireialegeri, 'd.e&tăd atăseallau
!n joc interese profunde c.• afectau a t!t masele dt 'i cercurile burghew-
moşieresti , ren>ltatul alegerilol' putlnd să fie Oecisiw pentru sooarta
stştemului parlamenta„ din Romlnia. Campania electoradi " prile juit
o regropan: a forJelor politice şi o <>llllUraJ.., mai darA a poziţiei fie-
„l'lnJ.ila fa;ă de palat, de parlament, d.e mi~a f.....,istA etc.
Aotlel po,;iţia lui Iuliu Maniu roales !n 23 noi.,...l>Tie 1937 $ef a1 P. N.Ţ.
8 re<.>şi t dar cu prilejul !ncheierii pll.ctuiui de neagresiune senu>at la
:25 noiembrie 1937 d.e Iuliu Maniu, C<>rneliu Zelca C<>d"""11u, şeful gru-
p1iril f_, isteşi Gh . BratianuoonducM<>rul fracţiuni i liberal.e aaşa - ~i
lor „tineri Ubera l!" la car<' a aderat tl C. Argetoian u cu „Liga Agrari "
S<=mnar<:a~tu i pa<=tea,.., ln faptlnsemnao trădar<0asentimentekir
majorilălii membrilor P .N.Ţ. , a uimit şi nemultumit pe Wţi. Iuliu Maniu,
susţinătorul parlamentarismului. f ăcea .: l ianţa cu „Căp i tanul", partizanul
dietaturii teroriste ş i „1 orientlrli ţ ăr i i sp,.., Germania h i tleristă, dind
astfel girulpoliticalunui partidcu tradit iişiad erenţelnolnulmase
lor, uneia din\,.., cele mai teroriste organizaţii. Ace!lt lucru a lltlmit un
val. de proteste, nu numai ln slnu l panidelo.-. cit Tnll.i al"' ln sînul ma-
oelor populue, proteste manifestate cu adtnd n::ronan\4 ln C.pitll.\li.
,J>elega\ii de muncitori s-au prezentat d-lu i Iuliu Maniu şl'-au ceru'
J'Upa"eapa..Wluideneagreshme"'
lntnlnlAlaconV<Jo:alli.decMreP.N.Ţ.,la 12d<>cembr!e !937!n ...JaM....,,..
tramfurmaU. de Unlun"" Democnrtici pe baza cuvlnt\.llui dat de a par-
ticipa Ja ln1ronin' intreaga muncitorime - a de~!'l o pub<'micil d,..
monstra(ie antifaocin! de stradi. Manifestul emborat de Uniunea D<>--
moc:ratkl <'11 .aceot prilej, •ubilniiul şi mal muit rolul Bucure,tilor ln
demlne~ \Aril „ ... trebuie .d ' - n din awa'.Stă adunan. - se~
lnmanlfest - cutotula\\ce•·a dec!tadunareaunulpartld ... s!ifacemd!n
t'a~CapitaleidMAtoaredetonpentrulntreaga\ari,ianume
J><1PONldinRomolnta-.,hoU.n"'t$.lnudeYierobnimănui"''
Rezultatula:legerilorpa:rlamentaredin20d~l937aagravat
,; complicat,; mai mult situaţia politică. Pentr\I prima dau ln Istoria
politiali a ţării un guvern cklea ln e.leg<:rl n«>btinlild 400/o dln voturi
fi 1n ronsecln\ă neputlnd beneflcla de prima de 7()0;0 de mandate ln
paria~!. lntrin,gerea guv.ornului TlUrAscu a lnoemnat - pentru mo-
mem - eouarea planurilor regelui de imtaurnre a unei dictaturi per-
sonale prin folosirea aoestui cabine'I ,; a arltat cit de ameninţatordeve
n;.., pericolu\ GiI"Zii d e lier, beneficiara unui cu tntul~loc~
lnalegei. Dealtlel, tmbă~de•ucces, Codreanu rnă>'tllrisea adauazl.
dupăceaflasen:zuita1ulV<>tului:„Vlctoriaesteanoo.strt,"""'pune
pe toţi politlc!enli care au rontrlbuit s!i aducă România !n mlzer!a ln
care-se aflA, s!i construlaoeA o autostradă de la Btl(:Ul'eŞtl la Berlin"'.
Aduceroo Ia oorducen:a statului a unui guvern ren-utat mai ales din
r\naurilegruplriina.ţional-creş.Une.cutiot\il.lipsitdepopula!'itate,care
obţinuse numai 9,8•/1 din V<>turi, insA cu participarea şi a patru membri
P. N .Ţ. in postll:J'ile ci...ie: Armand CMinescu, Virl{il Potirel , V. R6du·
lescu-Meh:din\i şi Dinu Simia:>\ a servit ,...gelui şi ~ilor marii
~;r~.dinjurulsAudoarcatmmbuliru\.pentruinstaurnrea d\ctatll:J'ii
Dou• hm i dupl instalarea guvenului, la 9 februarie 1938, la -1iul

„Aaocialiei finan ţei $i marii indunriidm Bucureşti" a avut loc „dejunul
millw-darilor" cum l-a numit Argetoianu. cu cal'<! prilej de\im\rorii ~
reh>i capital $-au pr<>nun\31 pentru inr.talarea di<:fll.1Urii regaie. Maree
burghezie1"gatădeindust riagrea. a~inatpentru.....,11zaruacestu i
lU<.TU clei, dictatur;i. inatauratA la 10 februarie. cu tot numele ei
nueraaltcevad""1"'tex~a,exponentulpoliticalv'irlurllorburghe·
""li"""·
..;.,; n>ntir>eşti mteresate direct şi nemij!<l<'l"'t tn industria grea, ln in·
dustria metalurgie! şl <'ea de armamen1. Statul deveru.a, •ub di=turi,
sta\ul·lor'
ln z:iualnlocuiriiguvemululGoga-Cuza,lncaseleprincipesei Zoe Sturza
din nr. Cre\u.lescu nr. 8 a avut loc lntrevederea dintre Iuliu Maniu şi
C. z. Codreanu pentru a examina s ituaţia creată C'l'lor dQuă organizaţii
~ ~:~a;::i.~1~7;_,~d~~ .;;.i~i;t".i!:;'~~\~itu;!
rirnlnl ln •o:• pecta'tivt fi inc.ude peria>! at oe cartele..:=.
PrinlnstauraretodiCU.turUr<11ale,reJ1imulparlamentar a fost des!l!nţ11t,
tiranla.rşalllegalbatt, presa muncit.(>l'eUCll. fl~ interriA.
part;delepoJ.itke,~ţliledemocratl"'!fisindicaledesfiin\ate,na
reade....,.i!u~al!»1ti, iar pin •-zlsalege de a pil.rwea Sigurantel
Statulu!, 1ubU!t arb!tr1julneLlmltatalSJguranţel.
Pet>'tnl a-el organlz.a o bf,%1 poll1.ioi de mut, ~le a !nf!!nţat ln de-
cembrie Hl38 ,.Froritl.ll ReTlaJll!rii N•t~" declanot df'l!pt ,.uni<:a or-
geniiaţiepollt!cl" '·
Sub forma Cooalllul\li ~. Coroanl, • •~ • creat aoel „C:ntlllum ...,_
gni• compus din membrii numi\i de „1 fi relribuiţi, pe ~...! putea
Cl0nvocaorlc'inddorea pentn1,,.o-l cere pll"""""""tlt\\lo:>n.Nltativ" a! \l-
pra p~rdeS!a1.
N. lorlfB. ne dl ttlalll asupri "modallUţii de guvernare a - i con-
lllliu
„„. Şi at;unci „m 1001 eh<ma\i n oi la suvetw1. Noi, f lrt n ici un Id
de alat de kl noi. Ai<:i sini membrii ai Consiliului din Febr\larie 1938
Nimeni n-a .....,a "" un 1fat, ci loM a pleaot de la r~. Şi regele n.,._a
ehemM f l ,._,.pus lnaint..> tri• lel oîtualii" ; •
G""""1\ll ins(aurat la ll f~ 1938 n\I • fwic\io1urt mWt. ~altfel
ln anii 1938-1940. au avut loc dese noman;eri •i icltimbm de guverne.
cao cot'll'eeinţll.asl.!bieiunilor, fisurilor ticontradietiilordinslnul for
lelorburghezo-tn04iel"'fli pecare sesprijineadictaturaregali,pe de
o~.Wpel:leallă. parteca~a eforturilordcpusedcrege
oa. de&-şl!nchqiaogniJl"C"' politictmai omogeni,; otabi1'\
oi camarila
""1llalmaniel939funcţie.de~inteaCon.siliuluide mini}tri a
!oot de\inut.l numa.• de Miron cmiea. Doar oeilal\i membrii ai guver-
nuhri au f.,..t ochimb8\i. De la ~ dlott, fun<:lla a f""t !""'luaG şi
phtratAdeArmand Cll.inescup1Mladal.a ala$inlrtisalededtrelc-
8i<::>neri - 21 seplembrie 1939 - fi in eaminuare. ·PîtU. la ins"ta.......,.....
d icteturii antor>esciene, de!inulA de dim: C. Argetoianu, Gh. TatătaCU
4i l.Gigurtu.
TOlrte gu......nele , ;. celelaltie orpne şl 'instituţii, oa PB<'Jam..,..tul, Con-
siliul de Ooroant, Cons!Jiul Sup('fior E::onomic <>t<:. din aceutA J)el'iQ>d.I.
plnl la. i:rilu.c:nireaerizei dln iunie l'i-'O, auaV\lt o .faeturt.ltlenllclsnu
foarte .emlnl~. ln „)e w predominat elemente ostile Gtrzi! de !iei·
1l or~t.l,l·!i pol:it.ieii exteme spre Germania. hitlerista. cl uttnd st. mom-
ţinl ali8nWle tradiţionale eu~Ha 1! Franţa, l.l lnttreuct Mica ln\e
.,... o!ln\lelegertt.BelcanlC:., slrcsp!ng.i!ncerctrilede • U"agcrea
Uomln!âtnaeţiun!agresi""' l•\.idealtestate.
Aplrarea independenţei Rtirnlnie!, amenintaU de C<!l"T'R8nia h!tlcristl.
de creflcrea agretlvltl111 lf.rllor care l'"llVilau Jn jurul German ie i. pro-
:~~:.:::ile 11.!UeMrte d in ţarii a prtoeupat pa mul\I oameni
Inel din luna mai 1938, revltU „.Lupta de c:ua" 1'1'ferlndu-oe la An-
"'lll<.lss arl\<I. ca ,,dact prolctarl.;i.tul din Romlnla nu ae va uni la timp,
• Monitorul Oll<l«.l nr. lSl,d;n J&dtt. J9'1., p. :ZWU- 209!I.

'N. !<1<„, O.l<•Otlo nOii Sldfl d • ill<'M>•I l<o Rom<I•""· B<.>;u~li. I U!l, p. 3:1.
mici. "l unindu-senuvaştisllun..-,Atnjuru\sllu!nb>egpop<rUl ..
România va de,,.,,,; pradă !imperialismului german, din independenţa
.p oporului ounAn va rimlne numai o amintire d!n trecut- •
f\e~ihnie oelnscrieşiarti~olul„NOU8ix-'lăeatr"e0rient"oem
nal de N. lo:rga. Dupi ee m:ar<tle istoric face o incursiune cup!inzltoore
tntre:utuliăriin:fc:rindu-selavech1\eplarruriexpansi0lliste~nnane
cuprinse în formula „ D rang mLCh 0$t<;n", oondlkle: ,.Eu ln..:i imi fac
dat.oriacunosciitorului de trecut şl !nţele gMorului p<lholog!llorna\lona!e
pentro a svune Inei o:!atl: „FertlŞ!e-te popor al"""" căci mari prl-
mejdiiţisepregltesc• 9.
DJ-ama pe .:are a :lriit-o Cehoslovacia a otirnit 1n rilidul maselor din
C..pita!A,lngrijorare, indignareşiostilita'lle.Num" ~leacr;sor;pn.
mite de ziAnl.1 .,Lumea R<irnJ.neasd" din partea muncitorilor metalur-
gişti buCU""'!teni, a ti...mtor lucrltori din C..rtierul Grant, din Oartie-
n.tl Pleşoianu etc. demonst:reu.i public auşamentu\ faţt de caw:ia
dreo.pt! a popon dui C"M&iov.>c fi ostilitatea !al{ d e politica agresivi
a Germaniei hit!.eri.ote'°. Lungul şir d e ""liuni poJ;tice aie muncitorimii
bu~ a f,,.t canallz.al de dtre P.C.R. ll(>re organizarea de mani-
fesl>l\ii de prdtesl lmpotriva fascismulul, a pericolului de rlio:boi, pen-
!ru tnchegaree. unită ţiid„acţiunea clasei muncitoore, rontraregimului
de.dlctaturlregall,pentruapil"areaindependenţeişiintegrittll\itieri
torlale" Wii . Ele au culminat cu demonstra\ia antifascistă din I Mai
19391acareaupartidpatcca.20.000' bucurefleni.".
Impunerea dicialulu·; de la Viena prin punel'e" în aplicare a politicii
„gru;,,., a Gerrn.niei hitleriste. exprimatl de cltre Ribben-trop ~li din
1938: •. Ideea d e bazl a poli'licii noastre actuai.. fatA de Ung.,..ia şi Ro-
m!nia. este să ţinem !ncinM! ~ e dO"llA l>Ud\i de r;..,. şi să le mode-
lăm ln <interesul Gennani" i potrivii cu dezvolterea evenimentelor" ''• "
dezlănţui! ln Bucuft!şti puternice manifeUiţil populart!. Un grup de anle-
!en:i. la care s-au a lAturat şi nl\ii ceUţeni. au manife..-..t ln faţa statuii
lui Miha i Vifua:ru\ şi apoi prin Bd. Br, tianu au lnoercat sl se îndrepte
pe Calea Victoriei. i...;ntervcnţia focţel<:>rpoli\i..n.eşti. grupul ş i-al>Ohim
bat traseul Jndreptlndu-se opre Calea Dorobanţi domiciliul lui Iuliu
ManluşiapoispreLega\iaUnaară".
ln uem<:nea condiţii, regimul şubrezit. instnumt <le Coroi li nu rn11i
Ucea taţi. Guvernul b>ebuia ochimbat. Germania fioea presiuni în acest
•ens.Consilierullegaţieigermaî'ie dinI!ucure$tiStel»er, i!!rltacădal:ăva
continua 1l'tua\!aechlvoaliaeatAdepo!itiQ.guvemululJuiO!orola!!l-lea.
•• Gft"Tnanla ar fi s ilita ·sa trimi'tă trupe mol>l>ri...W !n Rom~nia ,1 avioanele
•Lupto d< cl•U d in 2 mal 1933.

' Tl"'Pl'l.nr. 371dln23mallg3i. p. 1
" V<"oo!.dln21.:l.l oeytombrle•11e oct . 19J.!.
~if::~~f~~?~~:;:~~~C!r4~1r~~~~~.1~7.'t
~ Puţuri. l'rlftdpal<I<- mlN<un ol• ""i"'u!ol po!iti< di• Rom•"'4
!::.:::b:.u:: /41rlU< •0•<1iunll '-id„;.«, A.,!<-,
"IOfl
~ fi• !n fl!913.
debornbaTdarncnts;\aterirezelaBucureşti,<kterminlndastfeloade
văraUsituaţiedeprotectomt•t<
Regele se hotărăşte, nu fărăre..,rveşidupămulteef<:><>turi, sălncredin
ţe..., mandatul ronsti'tllirii unui nou guvern, generallului Ion Antonescu,
peronsiderentul~ăa<:estaavind strîn:>e legA·Lur i cu~H:ta..<lste
şi prohitlerisle, indeosebi cu Gar<hl de fier, va obţine tegaţi«i germane
dinBucureş\inumireanoul u!guvem
Numirea generalului Anto= a· fost inoo l ltă în BU<: uteşti de unele
~~~uf.:~~r1:f:u 1~~~""= i~f ~~lJ:u1;u~i1 :,::;
m.lrtwi>it : ,.ln seira :tl."'i c1e- 5 ~mb!ie la orele 21 focuri de ann.l
au fultauzite in jurul palatului, Preşedinţiei Consiliului de Miniştri şl
ln Piaţa Teatrolui No1ion~L Prefoctura poli\iei a loos-1 ~ală~ I\ ln ...,....te
~~~~lu l~~h~~tonescu a impu~ abdl<wea lui Carol II-iea, tn
Hegimul poli>ic in •taurat s-o caracterizat prin litMdare~ totală a ori-
căror dreytud~ilibertă\i~ţeneştl,printr-<>poli'tlc.lAntipopuiad,prin
melodeten:riste deguv.,.,...re.lnpriVÎf'l\apartidelorpolitl.,..,n<>ulre-
gim nu numai ca a menţinut interzi~ aeemora, deccetată ·pe timpu!
regelui Carol al Ii-lea, ci.. a in\l>r:tC. şi orloe fel de <1rganiza(i\ <>bşlefti
nefascC.t<:. Ţara a d evenit un dmp liber de act.ivit.ale 111 organiz:aţiilor
terorl.-oo,i...-Bucureştii o..,•itwi.tpein-imulltt
lncildinoeptembtiel941l,poli\ialegionari ...:...a>rp auxiliar"1poliliei
destat,fon-n<iitdin.mcmbrialGArzlide.fier,atrec:-utlaarestattafl
llttlingiuirea unui mare număr de patrioţi. La U>:inele Malaxa, la labri-
"" Woll şi alte lnt<eprinderi din CapitalA, bande Jegionru-e înarmate
au 11."t*ca.1 şi aresU.t muncitorii ce manife,tbou lmp<rU'iva di<:1aturii fa5-
cls't11!. A lnceput rifuiala singeroasă cu oamenii politiei burghezi care tn
amnnile periOllde "le activiUţii lor h•.aKră măsuri lmi>otriva Gănii de
fier. Continulnd asasinatele lncepule cu primu\ ministru L G. Duca şi
opoi eu Annand Călin"8CU, kgionarii au p113 1" c1le ma.,.crul din 26-27
nov. 1940, de la lnohi"°"rea Ji]a,·a şi din localul poliţie! Bucureşti,
""""'"""ce •-a ooldat cu u-::idere!t" 65 foşti demnitari şl funcţionari
ouperiori. Tot ln riuade 27 nov. au fostasasinaţj, llind rlpiji d in Jowin-
ţele lor, N _ lorga•i V i iţil M<i:Jgeani. Pentru ooi!)te>.<Leanul nou 1941,
oe proieelme „<> n<>Uă neapte a Sf. Bartolomeu• '"· Teioarea a a tins m>-
ximum de intcnoita:.O ln >:ileie dc 21-24 ianuarie, ril„ in c:ve popula\ta
Capitalei " f<>M jinut.l sub terl<!.iune şi friooă. Numai pini la 27 lanua-
rie 1941. ziarul „Unlvenv.I" =unia pentru B~ti 370 mOl'\i în "Pi-
tale şi alţji găsi\l in pădurea BAneasaprecwnşi 444rlniti ".
ln urma evenimentelor d in 21-23 ianuarie JIM! - f"'""" de guw.rnare
din Români4 a primit unele modmcări. Statul na\iona.l legionar a foot
abrogat,alc4tuindu-seooondueeremilita1"lf,,..,i.ttălntimpul-căreia
Rom4nia a fost lmpins.l in război alături de Gerntania bitleri$tă
~lonl'Opff<~·Pu\Uri,OJ>.<il., p.71
"P• m4<gj,,.o pr4;WU<I. ~1-2) i..nllilri ~ 1941. voi. l, BUCW'<f l~ !l).ll. p. f5--16
•11>W...,_p_J_j 4{)_
"l!"lttuul,nr. 28,alml>f.tA ifob<uari•IHI
lmpingerea Român iei ln război a dus ţara tn !aţa cat:as.trolei generale,
aruiMl f ide:i:astrului
Bucureştii a continuat oă stea ln fruntea luptei forţelor patriotice ron-
dwoed.. P.C.R. pentruehberarea.patri„ide sub jugul fascin -nl zuinţl
$Up,...mAalntreguluipopor-romAn.
Pl•e<o de Buca...,.t dans le cad "' des troubles poliliques de Roumanic

io laveille de laseronderuer re mondiale
Bucureştii- centrul
pregătirii şi înfăptuirii
insurecţieiantifasciste
din august 1944
De pmte un seool, · capii.li a mm>hri rornln modem ti comanporan,
t:1sE!:~~?~~=!i~ ~~~=1~
~i=· şl lnfăptu!rea lns~el naţlonale antifasciste de la 23 Augu1t
!mpinside<::Ol1<h>c.ltorildict.aturii fag:ilrlo-anton<-se>enetnr.hboiul hit-

lerist, cu inOOpmdenţa ş l w........,,ita- de &Uit grav ştirbri.., România
.a travenirt. ÎTIC!'Pind din HMO şi pin.l la 23 August 1944, un.a din ce"'
maiintunecatepaginidinistoria•a
Marea oolituri 11 oelui de al doilea rbboi mondial, b:IUlia de la. Stalin-
grad şi C<:itul Don.ului, tncheiatl cu zdrobirea unor importante elective
şltehni<:tdeluptAfuc:i$te,înfr!ngerikşilzgonireatnq>elorlaacisto
hJUeriste d!n Africa de Nord, debarcarea a.Hală !n Sic!Ua şi ltal!a care
.au determinat scoaterea aceste! ţări d!n război, nolle succese Importante
repurtate de armatele S<>Vieti~ ln C..UC02, Crimeea, 1.a Kun.k ti Voro-
n ej, ln Beloru•ia :şi pe ţ!rmurile &l~i, toate acestea au imprimat ln
var.a,i1ioamna.anuluiIIM:!,uncurs~lera.t,l deci$ivtnl;;reguluime<"•
alevenimentelorpolitioo-mllitare.ln1ltua(ianau.,,.,,..tA,a-almpu10
ootiturl ş ! ln lupta popoan!lor rrubjugau, de fascism, Intre C8l" şl ln
.,.,, a poJl(>rului tomAn. In primii ani de rlizboi, !n momentele culml-
nan'le •le 1'1premaţiei militare a Germaniei hitlerilote t ! a :oilia\Uo;r săi,
....,,....,.. de rezistenţi. a popoan!lor, a tmbricat, ln mod necesar, mal
ales forma un<>r acţiuni de sabooaj, a mi~i de partizani, a unor cam-
panii de acţiuni rewndieati,,., limitate. de demucare verl>all. prin presl
sauafişeclandes'tineaoc:upw1ţilor.lneeptnd<:U9Ilul l943,fo:rţelealiate
......rute --ti ln primul rinei &nr.atele oovietiee care au ju<::at un r<il
decisiv ln <.'Cl<Rt.W- ,; infrlngeree. hitlerimu.1lui - au tttcut !"' un
f rontl«rgikl.olensive~auduslaellbemreatreptatăa'fUt\ll'Orteri·
tonilor,; P<'P<J"t'ekir aflate $\lb dominaţi.a fasciS'Ui. In aceste oondi\il
noi,d""""1e.a pooib;a şi neceMJii pentru zdrobirea mal devreme a forţei
militare hitleriste. pentru salvarea unor vaste teril<>rii de dittrugeri\e
mari provocate de războiul de po:z!\il prelungit, partiCll'ftl'ea largi şi
cu411"""sporitede su<:Oel,apopoot'<'lortns6ş!,prinac\!un!lnsurec\!.,..
~.x.u.~~ ~~~~;t'J„fa~~ !.~~ ~~

re~ţlJ"'nUC~,zonesauteritnrilrestrinselasllocultnn~
Jlritreoerli lao lonnAwperlOOlrlde lupt111ntihitleristă: pregltire.a
ş! lnlăptulrealnsucecţi!lor antllasclste .. ln HM4, vor avea l<>elnsurecţi! la
Varşovia, Paris, !n Sl<:>Vacia, Grecia de Nord etc., toate acestie a<1iuni
chiar şi oele !năbuşite in oîng.e, contribuind 1a -'llbir.,..m~inii d" riz-
boihltlerlste,lalnlr!nge""'-m llltar! a Gel'm&niellascist~
De la a""9Stă datorie de"'"'"'"'· de 4 a"""'8t4 acţlune"""" prin impli-
ca(iile ..,le interne şi in-ţ.ionale~ulas!ngurabazlitemeinlcă
pemruelibcorareaoasoclalAşlniaţlonalA,nualipsitniclpoporul:ro
mll!n.lnfrunteaacţiuniidepregătireai""urecţieiantila~s ... situat
Partidul Comunist Român, care militase cu "°""-"''"en\ă şi UrA !nce-
tare !mpotrl\'a perlcolulu! ftuci•t. Iar dupQ 1940 hnpotri,·a prezen\ei tru-
pelorhtueriste ş iadictaturilla~tonesciene
Instrumentul politl<: na\ional al pregUirii iraure<:\iei l-a '-">11$1ituit, tn
oonoep\ia P.C.R., formarea unui larg lro11t antihH\eriot la care oă par-
ticipe toate partidele,organizaţiile,penlOlUl.litiiţile.pol!tice,repreten
tanjiituturorclaselor,~turilorşicategoriL!or sociale-alecAt"Of inle-
reseerau le""te de fascism '. în ciuda refuzului frunta~lor P.N.Ţ.-Maniu
şi P.N.L.-Brătla nu de a ader.o. la amplul program de &"\iune an tifa•-
cl9tă pttronizatde P.C.R. 1, ca unnaroe a muncii politice şi a prooesului
declarifi<:ar<!pe'lre<:UtsubinOuenţaevenimentelarinterneşi inlenla
ţ.ion.ale tn vara•mu!ui 1943 ,...._făurit Frontul patriot;., antlhitler!st •.
Tat aici, la B~. unde se găreau C.C. a,\ P.C.R. şi ţ<>nduceril • ce-
lorktlte organizaµi patriotioeantifascist<!a fost schiţat, discutat şi apoi
Hl.~lneJabot-ar,,aprimuJuip1aninsurec\i=ll
Un moment importa-ni în această direcţie 1--a avut prezentarea şi diocu-
tarea prolectuJui-ochi\ăd„acţlunemilitan"i lntocmităde to.v. Em. BodnA-
r"" lniuna noiembrie 11143'. După dezbaterea şl aprobarm ... de cltn:-
~ iP.O.R., după~leavutecuu""'™'defrurttal!IBI
P.C.R. intema\i in lagârul de la Tg. Jiu'. hlc>ptnd cu primele luni ale
anului 1944 s-a trei::utla elabomrea<lf!l!l!Un\::.1, pe obiecti.,..,, ione ,;
..arcini cona-ete,aplanuJuiinsu.rec\i<maldctalia :.De$!!orţe le derezi•
tenţAantila5clsteal' mfeO'itogi-eapierdere prin descopcrireaşiares-
tarea !n Burureştl ~către autorltă\lle fa.cine !n .decembri<' 1943.. a
"°"""""'1l""'1traleaUniuniîPatriotic e • .~!arcţ1uneadc~ttre
~~~7~;.~~in~ =~ ~~:.nf"~.l:4i:;trşi"~./:
del;Wv o-.a .K'Ordat pregltirii # lnflptuirii i.n6uro<:\iel ln C;lpi\all ~; !n
zqna inconjurflloare. ln acest ...,,..., ln primtvan fi _,. 1944 """'u d"'-
fişum: o ..,,.;,, de şedinle ş! O'.IM!Atui~i de JU<:ru cu activul !;Le partid
~ ~:...:; a~;:ulu~ =~~ort>"::~;:,":~ lafi ~\~':;~
la recrutarea ş! lnotruirea forma\lunllor de luptă pa\dotlce". Astfel la
15iuniees:etn:.xmltprimulstudi udupă~fltuire~dil"l 13/14iunie
JIM~privindraportuldefocţeexistcllt<!in\llri.Sed-...uctlreprivind
di!.pooibilul şi efecti,,.,)le trupdor germane ~i mmlone pe mne, se enunţa
succcshi,_QPeT!ll\iunilor ceunn.ouo.! se efectueze după Rre5t:areaan-
tonesdenikrr, masuri/e"""' trebuiau sll mai fie rezolvate, cine rAovun-
d-eo> fi ln P' med umwu sa fie du.., I.a bun of~!L ~ diferite varian'te
poSibileera cea a unei eventuale replieri tempor~ din Bucllttfll ~
cor>ducttorilor insurecţiei, a noului guvern, a membrikr OS!'l ~e
ln cap cu regele etc. ACl!5t prim proiect d e pl"" de acţiune" fMt ln-
toan!t dln tnsircinaro:a cond~i! P.C.R. de c.itre \Ov. EmllBodnara,•_
La 22 Junie. are !oe o ~in\ă • .ct\vulul de puild din Capital.\ an -
trenat !n pregA!ln:a ln•uroeţlel, !n pnl2Cn\8. tov. Emil Bodnăr.Ş
fi a lui A. Pătraşcu, ln care se rep.y"ti"'"''-' ..arcinile privind activib.-
- celor 61 de grupe ,1 echJ.pe dio lupti patriotice „.,..,
unnau sli fie
"""nituite ln prindpalele lntreprindert din Bucuro:şt.l"'. Prin !<;U"<;inile
oale general naţionale şi antifa5Cist.>, P'""gi\tirea 'i
mal ales lnfiptuin:<l
CUSllCCeOa lnsurc'C\iei nuputea"4deadoar lnsate:lMunui si ngur partid.
el lmpl!ca du.,.,rea p!nA la capăt a •cţlunl! de muri,... a unei largi
ooajltil antifasciste lnkrne . de antrenare a unor mase largi, dacA era
cuputinţăa!ntregululpoporromânlapregJ.'titta şilnfJ.ptu;,.,aimu
'rec\iei antifa&eil".e. În<:eplnd din 'l<lamna anului li-43, h Bucur-eşti,
P.C.R. a int"'t în wntact ln vederea unei CO:abar~ri antifesciste cu
~lepalaW.lui",cu1>seriedeofi\eriS\lperil>l"lpatri<>ti",area
liza1~ul d<! !r<lt'lt unic muncito.-esc cu P.S.D. u fi a avut o serie
d~wnvorbirl !ncunun..tepin5 la unn5 de"""""" cu principalele pc1.ide
p<>liticeburgl\eze<>are•udualaoonsti';um:a , la20iuniel944atllocu-
;"!ii.o:~~~~r?~r:.."F$~~Fo;:.:
:
l""'t.ofl "°"'..,_ltll -\re _., C. A""'· P.
:~C.al P.C.R.. lond l.map<le : l ~ lM
'l o!\ilC-.i..,~,._,..-!Ofl
fi l o;/JMl.
1111/Mt fi 7SjtH; d. lb!~„, - . nr. ~. pll<ul

~ iJ.,..ln„ ... tv l C.V Ml!lu-~. D .Dlo
'I memori lle foo\uh.tl m..._i al <W"ţll "'&al e
lui Na \iona\ °"""'><:rat "· 'C mstituirea B.N.O. a foal preoedcată la 1,..,,...
putui lwUi mai 1944 dc indtclcroo unui prim Qcord de principiu !nue
P.C.R., P.S.D., P.N.Ţ.,-Maniu şl P.N.L.-Brăt i4lnu "• iar ln noaptea de
13/14 iu.U., de impoI'tanta consfătuire S<Cr<!tă iniţiată,; organizată de
P.C.R., ln care r<!prezentan\i al eclor Jllllru partide ce vor constitui
B.N.D. a i palalWui ,; <annatei QU căzut de ""°rd Qsupra necesiU\ii prc-
gltiri! ln romun a itw1ur«\iel. pentru~RomAnieidinrăzboiul
hitlerisl ~i cliber"""a lnb't:gului terilix"iu al ţ.Arii de sub Jugul fMCIS'l lf.
Dispun1nddCun<1Ctivde~dtlit!nmU11Caiiega!li. Qvindviziunea
clarăa6lnl'llegicl f itactieci-~victorieiiruiurecţici,P.C.R.prin
reprezentan\iisălacontlnu a tsăalbăunrolde.:lslv!npreglUrealn
oontinuare.a planului inSUTeC\ional. ln Q doua jumătate a lunii !ulie,
conducerea P„C.R. definitive.ad un plan g»neral ..i ln........cţ.icl pe care-l
lnmP,„u;1.of1ţer1klrsupcrioricucareoo"flalneontact".~indde
Ia aettt plan, oliţerll i>"trlOU din cadrul comandamentului militar al
CapiW.lei fi al Man.lui Stat Major dau uhimo. forma misurilor tehnico-
organlzatori<.'e cu caracter miliW menite sl asigu,.., Sl.OX'eN1 insureocţiei
lnQllPit.al a'"cadealUelfilnrest\llţării.
ln dupA. amiaza zilel de 23 August 19-14, ln condiţiile 1a.vorabl1" create
de ofensi"" srmatelw aovie'tice pe frontul din Moldova, care a n!linut
la~~ groo<uI lorţelo.- hitleriste din RomAnia, fi ln coofunni-
cu pkmuJ lruutto:ţ1el ini\iat şl p,..,gltit d e P.C.R. ş! de ""IelAilte lorţe
pM:r!oticeantifaxifte,a,..,locarestarea~uctltorilarguvernululanto
n etctan".RA.<J-dictaturiimilitaro-fucisteant.oneacieneamarart
lnceyutulinSUl'1)Cţieiantlf~şitotodaU.lneeputul,..,vol u\ieipopulare
!nţal'ano.utri.
forţele insu,..,qio-
Îlicepind din dupA arnia,.. •ilei de 23 August ltM4,
nale, confonn planulul, tttc la~\ll'>OJ"oblective dvile şi m itiiare
~~;,,.~~i:'e..i~~· Tele!om>ele) şi la blocarea prin rac a. ob\ţc-
La pale.t,~b::ln-razi.rei de23Augustl9'14constit\lin'llnoul\li
guvemantifasd&t pttzidat degeneralulC.SlnAIH<"U. lnp~\are
p!'ezentantulu1P.C.Roedcflnitlvează,!selmpr-~ textul proelamaţlel
rep1e,iadeclara\~inaululguwmlll.S<>eeesuJiniţialal~\ieila
Bucureşti• f0$toemnalul declanşării pe lntre.11: terltorlulţ.lirl l , tnccp!nd
dindiminff.1& •.ileide 24 August, a ..... oracţJuni deJkhidare a l'\"Zis111>n-
~ hitlerlste, de re&pingerea tenta1ivelor hiUerişlilor de a p:-el"" ""u
men ţ ine pMi ţ ll de (lrlce !e1 pe trrtreg kriloriul RomAn~l.
l ""'*""""\ultmenl.:IJ-zulann~!n-a~.a.......u<1loefllor
:-:d.I.~~,... dln l>t~ a ""'"U!ckil apuaU>hl! d• tl&\ d• <loo-
'Orpnl>o"" a.<liun!l J)O from, p<ln lnl\l....., «ima11danţllor <tabill!l. F l -
. .„:=r:, ·~~~:~J=J~.:!1. ~~r~

LZln-prtwnlorilorprmanl.
13l 1IM.{An""1n<UJ-SI-.
H O<do>nM\A<><>ma11darnMtululmllltaro.1,,.Ptalol
1'Plat>lll~tol...,!lurul
o!dloc\<\al& CU
d!fori\11-orl
~~V..:
-.tuni. Acum" 1t1t !n
""" ''ln<(ln!ormJ1&1&trolulfennasuproCapilalel2L
şi să coordone:oe, prin reţeaua telefonică C.FR, ac\iunile mlli\a1'e anti-
hitleriste pe scara intn>gii \;ări, for1<!le insurecţion.ale din Bucureşti au
~:.'.,i e1tn """"sta $ucoewl insurecl>ei naţiol>o.le antif.....,isloe ln an-
Decapilm'ea maj<>rităţii oomandamentelor militare hitloerisle '*ii avu-

>ese<'l siediul în B"""1'1'$'ll. eliberarea re\elei de aerodn;irnuri şi cti de
C()lll.uniuţiidepebazaoraşu!uiBucureş'li,auuşumtl>chidftrear~
ţ.eiinamicepelntregeuprinsulţArii , Forţeleannatecare..trobi..,rire
zis\enţahitleri~lnBucu..,şlipînllnioearaziloeide26august 1944, D
vw pa>'ticiJJenţel inamice ilo nord de
Bucureşti, wntrlbuind ln z:ilele urm~ ~l !a eliberarea UDOI' lrnpot--
iante obiecrive~1egi"" ln Valea Prahovei
P.C.R.,~brllfonnaţillorpatrio\i"",cei aiaindica tdorrev<Jiuţionare
caretncep1 dejaol""COl\lltituielegaldela 1firlitulluniill\\(IUrtl944,"
şl...,uadus"""""ibu\iaalăturidelorţel<e~Javi<:l<lriaU.urecţlel
arl'!ifascisle. Vict<iri.a lnllurec\lel a
d"-'Chl1 larg a«eru1 klrţelor reW>lu-
ţi<>nare la viaţa polrtlcA a \;ăril, la prelua"'"8 lnl\!a1ivel poliăce pe care
nu au mai <"dat--<>~! care a penni$ la capitul unor dlne ~tAl!i de
clasă,in1 tau.....-1anurnaiojurn.l-deande.llail>S\lr"eC\ie,aregimu
'
luldern<ll'mtpopularlnl&"'l>OMl:r.1.
Bucureştiul.-. aflat ln centru.I, a <XllU'tltult Cre<.'rul
1n..,..,,,µelna)lonalieentifascisledlnaugwlll944,forţelepa\riolkedin
'i !nirn& p1"nului
""""t oraş, ln frunte cu comuniştii, aductndu-.şi o :important! wntri-

bu\!e la victoria genem lă lmpotriva fl'l$clomului intem ţi extern, la
YWtorialuptelpentruputerepopular.l,peritruprogreiooc!alş!politic
inţaranoMtrA.
UucaHSt--ccn tu de 11 preparatlon et de I• reallsation de l'lnsnrffetlon

antl-fascl1te d'ao(lll lM4
A<>rto la iond.a\Q> pen<lant rm 1~3 du f"t<w>t Pa\rlotl<lu• 'Anll-fM<lat.e, „..;
~~.;:~.~:i~±~~,~~~
~i~~~~~=~~~;~::- ~~~
ABt><on„t,o.:i ... trouvol<Tltl a dire< \i"" o centr>J a duPartLC<immuolo~Roumaln
•t - • u.,... <qanl!io.U.... poi\rlotlqueo antl1-lolteo, a tu> ...,, _, <lioc>J~ . ~
" Vnl ln atttt '""': Arb. M.F.A. lond M.St.M .• d . - 242/!Ml (dirl d• -
prlv ;n d1uptoi<porllru=rl1Jrnofl~~C.pltal<!<le & tacurll o h1"°"'\ilor
~.:' l~
":...do23-2"1 -CU>IHIHJ
:.!"...1'~'.~'ii_ ~~oJ";.1,~\,~;:":"~;'(fcdrli muK<ltM•f!I dlft R<>""~lo, Ed. Aoa-
li<lbor<!ondft.al11" pl,&n~Touj<lur'.Oll!u<anw.l„••>rlt<l<voiop·
fll""*M1<><1>.t10n1"""1""*"'Coorun...,........._ . ,,_.v~!„.,....l„
<hJ i-.. -fli. •- .,.,. Mrie
=~:rU1 polltiq.,.. -
<l'nffl....... . . , l i f - i . - • •"" Ito dir\-to <1oo
on ,..,. ci< l onda' le llloo: l h - l
:,.~n..~~i:"~m~~1s~':: :"°~""~-S...:.ci.~~
qul. ••-~unr61"...,... au•~1a<>udeo..,"11endvttleoaclre du
de l'!r:un•r-lo<> ""'li•-„ O
lront ""'tnotlque &nllfMClale. Elnl111, la -
•Mie"'''"'''"
B..._I• )o<>I un r6Lo &ldoll dwu la •l<l.Olte
le 1..,,1smo 1n.......,
EiS.!/~~~~:,.:~~~~„:
DUMITRU TUŢU
Momente ale insurecţiei
naţionale antifasciste
oglindite în documente
germane ale vremii
Decl:inşarea insu,....,ţiei naţjonale antifaociste, preglt\Ui şi condusi de

Partidul ComuniAt. R<lmAn, a constituit o adevărata surprizi pentru gu-
vernul nazist al Germaniei, penl:rU organele politice, diplomatice, mlli-
t,a,.., si de lnlo""""" hltlerJMe din R<lmln!a. Realizarea suq>ri.,.i a fost
"""din pr"""'1plr1Je de $ellmA ale comuniştilor h1 perk>&da pregătirii
înswecjiei, ~numeroase dO<"Umente rom.A.ne şi stri.ine araUi d.
reţeaua de spi<>naj g<."l'm8n din R1'mAni.a era bine pusl la punct, îm-
rnan;::.~~.,: ~n~~\\~4~il3e!:!~~~ ~d~~· Comuni1t Romln

de coalizare" fm'ţlelor pallidtice ln wderea elibericii µrii de sub j\lgul
!Mcist...,. intensificat, in!ormato:rii se lecţionaţi din rindurile membri-
JorGl'\lpu\uiemicgerman au fost lncai:lra\i ln lonna\iileS.S. Pemisura
ce cri"" regimului ·fucist w lldîncea, iar ..tarea de spirit antihitlerist4
erainpl int creştere,guvernulnatislgemuut lşil ntăreaaparalu!sJ.u
de s;li1'naj în RrunAnia. Numai ln runu1 lunii noiembrie lll43 au $Qj;Îl
ln ţarl 16~ d e -'ge'.l"l\i ai Gestapoului, c.ue ......u adăugat celor exis tenţi.
ln martie 1944, cind trupele hitleriste au sufa\t noi lnfr!ngeri, ~ri
s!nd tntlnse teritorii vremelnic <'.><'upate pe t.:rltori ul Uniunii Sovietice,
tn România au sosit noi spioni hitlerişti. Marea majona:e a agen\ilor
nazişti erau !mbrAca\i tn unitomie militare şi lndepline<ou funcţii de
curieri, pompirrt şi alte asemenea ...,...icii ca-re le dildsu poaibilitatea
sl <:uleagA informaţii. Pe Val.,. Prahovei erau uniUi\i de pompieri. care
ln .-litate erau -=ţii de poliţie judiciari'- De altfel, !iuişi Di-'\i"
general~ a Sîgurwiţ.ei de s tat anton..sciene se.Iza organele W e supe-
rioon! l.a 16 martie l944 cll .,$$'\'iciile germane de înfonnaţii şi-.a u in-
teMificat reţiea\lQ informativi ln to.o.te dln!<ţiile, iar elementele letlio-
nareincadrate tnaeeote""rv'icil,auprimltinn~ iunidell se !nforma
de .titua\ia interni, de activitatea membrilor guvernului şi a. penioene-
k>r cunOll<'Ute ca ostile G<lrmaniei- •.
Din calcu1ul oerviclilor de Informare nu trebuie excluw cele antories-
ciene. Cu wt ace.n aparat de spionaj ş i informare, comun\Jtii, punîn-
du-şl viaţa tn pericol, au reuşit st pregăteascl !n cd mai strict secret
Mţiunile de amploana itt5UJ"e<:\iei din august 1944, do <e.ali:<eze aur-
prinderea ş l do asigure victo..ia maselor populare. eliberind ţara de sub
Jugulfascisl
' A<hlva lo1tltutululd• 11.U<lllb-slooct.l-polJll<edepellll&lC.C.olP.C.R.

tfft """tlllaattAJ&l.S.P.),!ond~dooarnr.Ţ70,Wa10.
1 1d....
Arestare.. Ant<>neşti1orlaora 17 !ndupă-arniaia zilei de 23 august'l944,
moment ca"' a în•emnat !~ul insure::ţ;ei ln R<>mâ.nia, a surprim
!nll'eg a<lCS't pă ienjMJ.iş de •pionaj na.:lst, Unul dintre agenţii informa-
t<>Ci hitleri:>ti, ingineru\ Kurz, !os\ memlm.t al Legaţiei gerniane din
BIJ<'Ul'eŞl.i, arată într-un raport <btal 11 ianuarie 194~ d.: „mi<>rcuri,
23 augwt l!M-4, ora 18,00 am a\1%it în or~ că 1"UU'e$81ul a:r fi arestat
ln palatul n,gaL , Am anunţat o staţie de radio E:"rmani, ore a promi<
ci. ·u·arnsm;.>.., ftirea Comandamentului sup"'1n al annatei (O.K.W.) 1_ La
<>rele 20,30 comandamentu\ grupului de armate germaf\1' „Ucmina de
Sud" a primit <> inf"""""' prin cablu tel.ef<>nic de la D.H.M. (mi.lunea
milit"1'l~dinBurureşti),,clcevanudteinregullcumare
~ulAri\<me$cuşicuvittpreşedint"leConsiliu\uid"rriini'ltri"'.Pi'ntni
a cere r<:la\il mai pn!<'ise, eomandamentul grupului ~ a rmate a tuat
legllun ,; cu şeful mlliunii mmia.... gennsne a aerului 1n R<>mlnia,
i1"""<"lul~berg, t. ora20,W,car<:aconfinna'l situa \ia, llrăl~
aputea$ldeaahe detal.ii. Elnspusd. ~Amindoi (anton eştii - n.a .)au
mers utlo:I dupl amia14 la rege Uri oă se fi intors pini acum. Speri
~li după o Jumătate de orii va fi ln măsuri sA dea veşti mal amănun\l te" •.
PI-.,supunem d ln acel moment Killinger era la palat şi ca a'\al'e, c;,,r..
$tenberg aŞtep'\a ca aresta sll-1 puni 1a ~u.r-ent cu evenimentele petre-
cute. F&te totuşi demn de r<:le""t cl secretul ac\iuni\ a fost artt de bine
~~~~~it:i1a~ufn ::.\;"1?:~~':.;~~~,!~ !';: ~

oonstitulsegu.....-nul,careavea ao preşedintepe11"neralulSlinltee<:u,
;arcei pab'U reoprez<m'Wl\i a; partid"'lor po1~""?""'~laborau in~
dru\ Blocului National democrat, erau numiţi m1nişlT1 flr4 portofoliu
- Lucreţiu Pătrăşcanu, re(>l""zerrtantul partidului comunls~ avea şi adin-
t~rimatul Jus'ti \iei. Obiectivele gemvme erau blocate, F<>r1"'ie militare
române din Bucurefli intrau ln dispozitiv de lupbl. C4peten\lle anto-
nesdene "1'8.U arestate şi lnl""1lite cu per5011al car<: fusne •tabllit lnc:Q
fnainle, L«Mini- rul de r4zboi de pildă.a fost numit gen<-n1.lul Raoo-
viţl, I.ar generalul '!li'" Ştefiea, caro-=_se a fla 1a Sll'truc 1n Moldova· a
!OS'tinl""1litdin luni::\iade,ela\ Mar<:lui Stat Majarlnc4 la ora 18,30
cu generalul Gh, Mihail $l numit oomandantul Armatei a 4-a. Gene-
ralul WOhler comandantul Ann.atei a 8-e. iiennane a rlmM foarte sur-
priri„ dnd i g-a comunicat aoeasbl vei;te, Dar nu b4n\lia nlinic de cele
ce oe petre<:eau la Bucu ~. Abi" 'la ora 2·2,111 ~ clarificat asupra
situa\iei cind ~ful Statului Major al Flote i 4 aeriene geimane, care""
afla ln R<>mlnia, a comunicat lelefonic 9131.u!1ui major al Gropului de
Anna te Ua-aina de Sud „el mareşalul Antoneocu a !ost azi 1a- rege şi
şi-a datdemio'ia• •, l<W' &taşa.tul militar german, generalul Spladce, te!ţ
fona fi el k> ora 22,30 c!i „regele României a cl>emat .,_,; după "mia:ol
la el pe m a reşal şi pe Mihai Antonescu şi i-<1 reţinut, Apoi ministru.
nn>truplenip<>ten\iaraOOţinuitaudi<>nj.llarege"'.
Ca a tar<:, în momentul dnd "" difuza la radio proclwnaţia ""ilChrl.
a'l\mCi a fta ma\ preciJ &l ComlmdamentuJ. fll"rrlateloc germane din par-
1"" sudicii a frontului 10\slrttean oe oe petrft'Ulle it>. capi- RomAni.ei
Kluckli9t şi v.....,nmeyer, ambii ~bri mareanli "1 4t>galiel h!tlerute
din Bu~ alirml tnU"-<> wlegn,mi d in 30 auguSt l lH4, d ,,<lupoi.
c:omunieatu.I. privind numire;i lui Slnit<'SCU oa pfun-minlnru, mlnls!rul
plenlpokntlar K!lllnger s-a anuntat lino:dl•t la rE'Q:C, care 1- a prlmlt !n
prezenta lui Slnlte9CU &I a noului mln!stru doe eX\eme Nlcuk!ICU·Bu·
mşti. Ministrulplenipotcntiar- $earatilnQ011t!n....,lntiel"81"aml
l-a f kul ...,~un rooselui tî
1.... dccllnit ci G<!l'lllallia nu pono ~
och!mbnrea politicii exlfl"ne romt"°"ti""· Considenbnd. aceasti lntn-
:~~: ~:;;:,,:}: i=1u':~i 0~ orek 22,25 s\atu\uima)or eJ Gru(>ulul

de armate Ucraim de Sud ci ,.tn eunul dupt-amiezil a p rim[( ftlrea
cA mareşalul Antof\"9Ctl a fost acetat. Ca urmare s-a dus la ttgc. Aoesta
!-adcc'lam,td m areealuJ.1Jl1 d a1 dernislll f l cte\ ao:mttitutt un nou
guve-n t . ln ai:e'lqi timp Killing<-t a mal transmis cl. „lot'l"Yiclile ~
din BU<:Uteţli sin\ l<l<Xll'ljunte de trupe rom.lneştl" . O.oct l uirn. ln con-
side<"a\ie ca - oele 'lttl nop0<1rte te~fonloe $1nt~~ orele
22,15 şi 22,30 putem oondu:zlona ci. K Winger n1 ţ)llt>.lt d.- $i inlo1me...,
c o<aboratorii oăî in;l.lnte de .... 72, Iar oonvorbil'ea--tui cu rege!.. se
plaseazi <TI>dem ln int«valul din'ţ,,o orei.. l!I,30-Z:Z..
Presiunea ofa\si,..,i annatei.o.- ,.,viet;.,., de la laşi-Ch!Ginlu !tn>putl la
20 august,,; dnv<1ltarw ci m.pidi, P""""m $1 eventmerrte\e din Rornt.-
nia au de'terminat ComandDmentul grupul_ui d e lll'male Ucraina de Sud
S:.i.asubcomando....,toakuniUţilr şi formaţiunilegenn«nee.flalle ~
teritoriul României. La or.t 22,25, 'l'l"ful s tatului major al >re9pedtivulu1
grop de armat<: a comunic&t generatului Harnicn şeful tni$iunii millhre
ll~$i.-rcp\nA .atunti aveaşlmlitatea. de~al.urturor
unitilţilar şi fonnali'.mllor 11ermane din efar.o zoncl de operaţu • Ro-
rnânioei c! „Comimdamentul Q-upului de annate Ucraina de Su.i !>!"ia
com.endaa•upratuluror<.'kmenlelorforţeloram1uefioervk:iU<.-~
mane din RomAnkl" "·
Ca urm.ere a informa\iiloT cu~. fi s. difu:Wii c~l proclama\\\
la radlo, \a nra 23,2~ 11<meralnL colonel Hans •' rlesncr, comandatl\ul
11rupulul de Armate Ueralna de Sud l·a raports.l Iul HlllM" ocl!!mW:dle
~=:':~11nFri~,ia~:~ ~!~~\~i!:·,s!';!:i:e ~~
ll"m'e. Ş! la ..-ele 00,00 un ofller al O.K.W ...ulu1 a tninsmla tielelonk:
ord\nul lulHltler,,de a ln.l~I putch- ul. de••-ts.peregeti eamarlla
~all şl de a conatitui un nou JIUvel"TI ~ un genenil gennanon !n
oaM dnd m1>.reş&lul Antonele\I 1'111 w mai li la dbj:>otiţle" "· Cu adu·
oerea la tfldepliniJ'e a - t u i ordin en lndrc:inat ~I "de aviaţie
~;:. Oentenberg, şeful misiuni) milita.re germane a aerului !n Ro-
:.:·ru~"""~UIW. """'· llooar I~. fila 211. ~ 4ln ) I •U&U<t lMI a<lrna\I
~!~·Anoh!v-Mlllllirv<0hlv - ium-u1<1<"°"""'1[.L
ln lucrările „Români.a 1n Rlzboiut Anlihitleriat•, „AugUS't 1944- Mai
1945" ,precum .f.[ ln'lr-<>,..,,.iede s tudil,a;rtio:Qie ..,sus \i'1<!el~
lui Hansen şi Ce,.,.\enberg ar li venit la palat !n8ln \e de ora I, ea g u-
:,::'1~~ ~~~.a~g~~~=:~ :'~~~~

dedoi ofi\(!riromAniina,intedeora2noe.pte&.intabiragermantdin
p ld"""'B:.Z-sa,undeatn!c\Jlaa"'1fm'l~a"taculuia.Wpra8ucu
~uhli ,; dupA cum se afirmi !n hlcrarea. „August 11144 - Mai 1945"'
la pag, 41: „Ses!zlnd stratagema , mai alacA ofltr rul român dat .t-1 !n-
oo\e0Sdl pe~rgnu s"" mailnton (fu:snea ""'9'!8tdegenn.anl).
C. Slnltrscu a ordonat la.,,... 2 de9<:hlde rea gener.olă a !oc\ilui". Des-
chidel"e& generall a IO<'U!ui, autorii~derdnutn:b.lialegatăde
cazulGfl'Slienbergşidepregătirilelleibolla,jleasa
!Ml"""' st.o.u~il e.Laon.l,03înz.iuade24augui<toeraporta
c<mWldamentului g~ cA Manlr«! """ Killinge.-. mini8tnil pleni-
potrnţiar gem-wi, generalU! Eric Hanrien, şeful misiunii germane de
wcat JI weneralul Gentenberg .., a&u 1n dAd irea amb.Madci gamane,.
care era blocat! de formaţiunile p11:lciM1"" ş l 11Ubunrta\l romârteştL Aşa.
di ln situa ţia """"5ta Gerstenbe"g nu putea s.l fie ,trJ două. tooo:uri, Ji la
sa,._ ~i la Bucureşti. V.. """""'· la ora l,55. P"irrtr-o comunicare"
l<!ieimprlmail, comim:iamentul Grupului d e armate Ucraina de Sud
fare cunoscui romandamentuM aviaţie i gennane d e la Plo!efti, di „ln
C1atlclndgeneraiiJldeaviaţi eGerstenbergnu-şi mai~liber-
t1rt1eade flC\iune,acţiur>eavafidiri]atăinloeul1ludeditregeneml.ul
S.S.Hoffmeyer" "
Dupj C\Ul\ rezultă din a<:<.'Sle documente, cu 5' !Mint., ca
Sănă'tlescu sli
deaonliOluldedes<.hiden'afocuhJ.i, ~ hltleriS"tld" :ia. Băeloo>anu
...,. Inel "°""tltuitA. Ca a-IBre, ordinul guvernului romAn de Ila orn 2,
de desclti<leru focului, !~ pacte integrantA din masurile genenle de
-
acţiune l mpolriva 1rUpelor hitlen!Jte fi nu a f<»t detienninat in m<>d
nett>ndijlomtde.,,,lece a petreceaulaBlneasa
Din jurnalul de opetllţil .i Grupului de anna1le Ucralna <11' Sud :reEU!tă
el abia în jun.tlarei 3dimineata Haruenalua1air11aetcu noul mini..,
....
laora aotuali
t,..tar~es:;:
-
cir1'"ia ,..., raportat ct. „• fost la ,,.,14 guwm roman„. Noul lfllYem rautn.
trebuie sAfieluatln..eri001.Nutrebu\~ sA 9e ct'0021eiluziMdi<S1evorl>o.
doo.rdeomlcAcliddettiditori. El ......,!nopate!rm"egulp<JpOl'romln,
fi. ln special, ~ "'21)11) d~ g"""1"ali" "· Hamen a mai relatat d $-8
in\eles cu guvernul romin ea „1rUpe11' germane, ..-v!tlnd orice re! de
docnlrl, vor fi Hben' s.I pl....,.., !ar trupele române, pM\r!ndu-ţl
~-tu l.se\t<Jl"retrage}XSteliniaBrlila-Focşanl:şiroagăot.se
ip1"rvină la Berlin da<=i Ql'C\inul dat mai rimîne in vigoare""·
" " Id-.

"Burul„ A "'h!v· Mlll tlr A"'h!T F,..lburc - JW"nal ul d• optta\Jl al Grupului <le
..-.u.,,...doSud". 41
ln urma ace.lei convorl>iri, comandamerrlal Grupului Ueni.ina. de Sud
a ordonat, la oru 4,35, gtaWh.li major al •·Jotei a 4-a aeri<!ne germane,
ca d lnc=>oŞti<>te:r:e pe ~ul Hoffmeyer ~sJ. r;uspende deocamdatA
- temlsuriJe•.
C<mooml!Ent, ClmandamenluJ GrupWui de ann•te grennane „Ucraina
deSud~ a inrent<-nil 1"Berlin~$11ulatw.oniinuJuidateuciteva
01.r::: „d=~~~ 1!~~$.~n1!~~l<i~~ =~de~

la Bin-f!~ul~carnpmt-b\lprlmisep<!m1!s!une11
guvernului rom~n de 1 Lua roni..act cu U'upele de acolo, numai 1tunci,
~tnd ((lmllfldam1mtul &«man din MDldov• a dat a&i(urlri ci va opri
orice ao;\iune ln 1pirir.u1 .,..lor t t di~ cu Hal\len. St.atYI majot a!
=:ed:..= :M~!':, ~ =~~v~u:"'c!:!..t'~~

!l'::~~~i:ii:r 8~mA: 1:t:,,":~~ur~~ ~~::.l';f
Dtn "'-"'l momm.I, ~ul grupiril oreantzal<!! de Hoffmo.yer, a de-
ven!t genenilul Genll<!!nbcrg. Cuven'lul romin, dln~flooiaparteşi
un repreZ!mtanl al ParliduM Comunl5t, caTC era lnlţt._toru.J ,; condu-
cli<n.d insurecţiei, a lwl o seri<: de ~ri, oare a u ~mimi.I ni. ded.on-
faU• atacului la ora 4 dimrr-ţa in >.IUQ de 24 augun. Oe alU'el., cum
rezul.tii.dininsăşidocumente~cii ,,lnB~tis"""dealanrW.,
Ol'86ul esteimpreSlll'&\d., trup. române. Toal<!! !ntririleln loc:e:litat.. atnt
ocupate~••. Qb;e.:t;vele militan. germane au fost bloca'te Inei ln,..,..,..
zilei de 23 AugusL ln aceeaşi ...ml a tnceput ~i acţiunea de de:mrrnare
a U"Upelorgen'l'W'l„,lnBIK\irefti,Pk>ieşti fiahelocalitii.lialeţlirii. La
on. 23,30 in"ziuade 2 3august,~3griniceriadec~tatawl
asupra u nltA\!lor gcnnanc anMe !n nordul Moldovei. Apda:r, manevrele
Comandamcn'l.Uhli h itletiUrl"lli a poporulu i român, organi..,IA şi pregAtitii. di<> timp de
Partidul Comunist """' U 6 1Ca fonn fi neabătut in fruntea aces\ei ac-
t iWli de ""'"' anvergurii. """'<kschldea RomAn\ei o nou.ii. cale !n dez-
~a M i!;tarld.
Omdu<~dec6tre PartldulComunistainsW"«jicina\i<>nale anti!as
dot.e, a a~lgurat VadllC<e'l'el> fh viat' a misurilor elaborate anterior, şl
„ lnl.A:turat con•ecin~le "" v fi decun din ezlt.i.rile şi i<>v'1ell)! mani-
feo>1Ate ln stmd guv.emul11i eu privire .. atitudU- laţă de 1rUpele hit-
Ieri.sie. Se 1\!e c6 e 'lriumfat linia partldului <»munlrt de tnt.oarOl!re
imediata a annclor bn))OIMva Germaniei nazb te, pentru eliberarea ţA.rU.
Din doeumenle\e menţlon.ue rezuli.A c.\ at;1e11l aşupra ~iulul a
avut. Joc 'la (JO"& 1.30 ln :ziua de 24 august· UM4. • lostatacatA oap!tala
lări! de unlt.liţl a:ennane cu un d«tiv de cin:a 8000 de oameni. Dupa
1firma\Ule lui a ......ienq, a U1CUl &-a Izbit „tnoide la.pornire de rnlt -
t..nţă", iar potrivit unei afirmaţii a unul oflţ« de le SCaw.1 major «l
Flotei 4 avia\~ g.em>Bnl, " at.acul 1-e tmpotmolh la clteva minU'bo de 18
d""~e".l..a cn. ll,30,decidupiplln.latt,lnM;ilf"neniulGersten.
berg a Taportat organelor- ...ie superiulott dl "rm.ienţa - e foarte dl!U
" Id...._
•AJ.S.J.S.P„ fondl, dosar ll Ol.tib~
şi d nu "'sie chip 5<l ... ~ă Ut or<IŞ şi că ptrul. acum a OC'lll"'l doar
poatul de emis.le al radiodifuziunii". (Ene vorba d e un P""l de <adio
româ™""' de la ~sa)
,\J>ărarea Bucureştiului era &Sigumt.!i de unitl\ile rnilitwe romlne sprt.
J~i te~ctivdeformaţhmil.epatriotiC'e,idep:>pul.o.ţi e
Hilllenş1i au bomb.m;Lat in mod sln>atlc Capitala ţării, ICU roate .aresle8
lntil>ade25auguot.gnipare.aG<!nneri>ergnureali7.Uenidunprogr"-'.
lnacea.zi.lao"'le2,30,gener<>lul~becgraporta .prinradioCo
mandamentului suprem german ,,Situaţia din Bucureşti 1mrte s~ioasli
Ne al'lăm numai ru !0<\e iruuliciente pe marginea de non:! " Bucureştiu
lui pe !nl<lţimea aeroportului BAneasa (3 km s~-est d~ Mog~ia şi
f~n~~ d,,rg;~u~'"'°'t.,.;..~~,.:~~~~h:~~se!'\ deja
=:
hitleriste din Bucureşli. ln ceea ce priveşte !mprejurimile,
t.,"';=..i'!.~ ~t:.~~ .'!!.,~~~:::iad~ :=,~a~n~

....,ţiei.e\eerau pepunctulde„seretrag<!.ln'dupâ...,,,iamzileide
rezist..,\efo
<:U
21 august 1944. generalul Slahel comunic~ prin radio, la ore. ' 17,15 cA
,.din cau:ta marilor pierderi (nu mai ""' dedt 1900 oomeni) şi 11 pull!r-
toate el
nlcelor forţe blindate român0111 s-ar putea impune lncă din noaptea
aceasta (27/28 august) ...,nu nţarea la lupta pentru Bucurqti~ '"·
~'Iota a H a1'rianA" lmpA:r1;1!.şit cererea lui Stahel şi a ni.portat rornan-
damentului hitterist din MoldoVll •!Lua\ia de la Buoureşll, cu propune-
rea e~ grupul Stahe! s.l f;,, n'lras la Ploieşti. Ca urmare, bora 23,15
Grupul de armate a ordonat retragerea la Ploieşti, „subliniirld el spa-
tiu1 Plo\ eşti trebuie pâstn1t n<>eondiţionat". La 28august1944.~
gnip, <:011slriru de uni\J.\ile Armatei a 4-a române, a capitul.al;., _G her-
ghi\,3 (25 km &Ud-e•t Ploieşti). Zdmbttea „~estei grupl:iri hrtl"'.'51" a
asigura tvictori.atleplină şidefinitivă a lruure<:lleiinB~l.
Cc>ncomitent cu a~\iun lle din cap!tali. f<Xjele insurecţionale ...,,u ridi-
cat la 'l upii ~! ln oelelalte roegiunl ale ţlrii, eliberind intre 23---<ll •m-
.i;:ust 1944. inin.aga pl'Me oen:rală. de sud-est, sud şi sud-~ a_ tării.
Ele au provocat inamicului pierderi grele 1n nuterial şi oomenl. Au
!-OM capturate 222 avioane. 438 nave nuviale şi moritim.e, m~ri caMită\i
de munl \11 , armament. mijloace de tran.<port etc. Peste ali.00() ru, prl-
zonieri hitlerifti, !n'IT<! C11re 14 gen.emll şi l421 deofiţeri au IOl<lcaptu-
raţide forţele in•~i!onaleromâne,klr500 4 i-aughit ~~
pllmlntul patriei noastre pe care-l cotropiseră cu ani !n urmii
Laac\ iunllei n sureciionaleaupanicipat460000deoolda \ i,suboliţ<ri,
ofiţerifigenenJ;romAnl,dintrec.,.,8500(m<;rţifirâni\i),i-..vArsat
sîngele pentru eliberare.a pal>"iei. Un mare număr de jertfe l-au dat, de
""""""'""· formaţiuniJepatrlo'lke
l"""1!'eC\ia din august 1944 aronstitulto putemlde"""""le • hatArlrii
poporului român ru. a-şi determina singur ooorta, unul din a""\e mo-
mente ln dezvdtarea unel lări dnd se manifestă deooebit de pregnant
rolul =lor populare de fiuritoare al<! istoriei. Victaria„i,ea ~i
dM fAşu"""'""" 5Utt<!S a luptelor de maa. din 81\ÎÎ urmălllri eorutituie
<> putemk! mărturi e 8 Justelii liniei politice 11 Partk!ului Comunist
Român, a &tratiegiei ,; tacticii sale revclu\i<mare, <> std lucitl d<>Vadă Q
wpacită\ii<>l"ganizatrorioeşiaforţeisalede mobili>areamasekir .
•,23 August 1944 - WMa "ll<>~ul Nirolae Cea~oru - va rărnlne
,,.,.nic ln .,.m,tiinia p<>pQr"Ului român, amlnti""3' sa ~ansmlpniu-.., din
gienenţiilngenere.\iicaun $imbol$lrilucl'l.aleroismulul""""'l<>l"popu
Jare. al spiritului ...,v<>lu\ionar a\ oomimlştilor, al W.turor militariţllor
progresiş(idin\antncastră".
Moments de l'inslUTeciionnationale a nti· fasciste relletes

d ans les d~nts all~nd•de•et.,...i-
~~~{~7l~U:~i~~~~~
• -o!-v~ents d"-.tl!>l tonRownani<""t eltwievntlo•....,,,.;.......,..1e
,.,..V..,,...,..,, hl\Jttion, _,,. qu< """' - O<pr!OS poi.IUq,..,._ rnilit.oi<os .,
: :,.
d""P""'r>ag<.qul..,!;<H>n.aientfllno'l"'pa>'S
Du)<iumald " -•duComandemenldUP"QUl>ed"~miO..„Ucni.lnedu aud ".
~ ==---_.,~ ":!!.:i'::nt~=~dela""ti,::"..::_ ~t
-~ la Jutw <IM 1<1tte1 palriot.lquos eonduil<> - Jo P.artl C<mmuni•W. qul oot
=~":...,~~.;,~~l~v;!",.!:.,';,~• 1.=:, „u.1•""'nt la l*ti< du •<><I-«,
=
PETRU BUNTA,
<GEORGE PROTOPOPESCU
Aspecte din lupta
maselor bucureştene
pentru instaurarea
guvernului
revoluţionar-democratic
(Mitinguri
şi demonstraţii)
ln .ultimele documente de partid şi mai 8les tn =noscutele „te'ze din

iulie" „i.: 'IOvarf.i,ului Nicolae Cea~ p~ fl ln e><p~ sale
ulterioare~margi~•..,cestor t..-.e,.., •ublini.azllmportanţ,rreducArii
mlll!lelor ln spiritul mariloC" tradiţii d e lupU •""
~l mlll"ritoltre, a tn-
tl'eglllui pop'.lr.
„ Un acoent deooebit oe va pUM - oe amtA !n -~le din iuli<;- - . pe
pre:oen~ marilor eucer:iri obţinute de popon>l ~ - oonstrucior
al &OCialismului, pe oublinierea rolului ronduclt<r al cia...i munciloare.
~;;/~)':'1eplinefle cu ciTU'l1e m C.iunea \!torid ln e<liftcarea soclalis-
-0 perk>a<IA illtoricA de<W.'bil de important.A a d e•vo!Ul.rii Romlniei pe

drumul t.riansfonnlrilor revoluţionare - dupA cum "" ~t.le - este """'""
<le le. 23 augu~ 1944 pinii la 6 ..-Ue 1945. ln • ooUt'i perloodA dnd
burghe•ia ti JTIO'lierimea delineau Inei poziţii pn>pondereme l n viaţa
-economicii fi politici a µuii, făclnd ·t otul pentru mM\inerea. ,; con.,...
Jid,....,a regimului burghe,,,,..mQfiettllC f i pentru ,..,.;gu:vea domina\iei
.cercurilorimperlalistedepette hotare.ma.oelcpopularesubeonduce-
rea P.C .R., folosind libert.11.\ile demO<'l'atioe cucerite !n urma rb\"Umllrii
dictatWii m ilitar<>--!IOSCiste, au pornit Ja Juptl hotlirltl pentru înfAptul-
reatransfcnmirilorrevo\u\lorare.
ln pe.-ioada dedupl 23 august 1944, ln procesul luptei n!voluţionare
mar.ele populare li l n primu! rlnd du.a munci1oare - hegemonul revo-
luţiei, ra>pun:rlnd chemA:rii partidel<>r muncitoreşti (P.C.R. fi P.S.D.) şi
.al.eorganizaţiilord<!TflOCilltice<J..masă,aufoloo.itdiferilef<:nne fi miJ
Jcecede lupt:i.: luplllcuannatn minăpentrU_nimi<irea.l~rfas
ci&le,activitaieefoicldeprodueţiepentruspriJmtrearizbolu!u1ant.t
hitl-erist,C<J<l'lrolul muncitoresca.upnipr<:d;;c,(ieişirepm'tlţiei bunuri-
lor,demaocarea fi..:oatereaekmentelor lasclinedin!ntrep<inderi, ir>&ti-
tuţii fi aparatul. delS'l&li expropl'ietta şi lmpArţiroa. pe cale revoluţionari
a1T10<1illor,lnt.ronirile,mitingw"ileşldemonstraţiile •.
Dintre ace'1le lorme şl mijloace de lupt:A lolositede ma""Je populare ln
periooda la carene referim,unrolde<W.'bltde imponant!laveau adu-
nările, mitinguri!<' şi demonstra\iile, care imbintndu-.., ru ""l<:lalte fonne
de luptă Iacea11 ca masele popula,.., d-;Ji e>:eN:ite, de )<Pi, pt~siu..~<'3
asupraguvanelorrumajori(aţeuac\i<mnră.
şi mitinguri 5-11 declanşat lncă ln prlma
C...l dintH.,....,.... val de întruniri
~..:,,.,tP!,~:eU:.~";,~""f,,~ptuiroa trans!onnărilor,...volutlo
na,..,, pe primul plM •-a $it""t da.,.. muncitoare din Capitală, mMcl.,.
"'"""''-
1.eat:est..intrunirişimitinguri,e&dr"l"part.idek>r mundtorefl iexpli-
mu linia politicl a P.C .R.
ITl&'lo!ior şi P.S.D., _..,inile i•Wrice car-e stl-
teau ln f.eţa poporolui romin dupl eliberarea de .mb jugul falo<:ist, in$u-
flau ma..,Jor~lnforţele şicapacită1H<' lor,,,....,toatt.ln~M5"bi,
conduo::ltwli P.C,R. rubliniau :rohtl de hegemon a l claoe! mwtcitoare ln
revoluţia populari, """""'itatea ofll"'lidrii şi conooli.dl.rii uniU.\il de
&<>ţjuneaclaseimuncitoare, afrontuluiunicmuncitoreoc, ar"1.au !ns.em-
nMatea !n.::h<'gării alianţei muncitoreşti-\ArjneŞti şi a unirii · tuturof'
f~orOOmocraticeîn.luptapt'l"ltruînfă{ltui,..,atnmlifom>arilorrev<>
ţionare.
Astt..i.delntruniri şimitingurifluavutloc laSF.T(8sepL), la „Ca>a
ferneii" O,, peSp'"iul lndepend"1\ii(l7seyt.),undcs...._u!ntîlnitoett-
ţcnliC..piuMe!din9E"Cl<>nll3a1baslru;lnsa1-„Transilvania"dinB<tul
=:,l~f~~ J~7 pf~.\,:„uu;t~ i::'~~~r~:;' ~nudn~::~i a!i~

cerut d<'Sfiinţars carcer<!!<lr, ridicarea femeilor la drepturi egale ru
bAct.oţii, ln!iin\M'ea de spitale ~i leagime de copii, reglementam orelw
de lucru şi a salarizlrii !n raport cu standardul de viaţi. elimimlrea >a-
lariaţilor care au făcut ?>liticii fa•dm.li. Totodată, vorli~torii au cerut
ca toţi muncitorll sa seorganlZ<'2"''. ln 17 septernbri<'au avut loc adu -
nir ile munci'torilor din Industria metalurgică şi chimk.l din Capii.ală
(ln sala •1'!<1tru1u\ „Muncă şi Lumini", din S'tr. Uranus) I& care au par-
ticipat cca I.OOO persoane; adelega\iilol'l1.l<:'IW.orilor tertilişti din Buru-
reftl (!n sala c!nematogralulul „Barcelona") ln nu_măr de 1.200 parti -
cipanţi; fl cetăţenilor din~l2negru(ins.aiflcinemalografulul
"Torni"" din Calea CUAraş!lor) cu 1.500 partlcipan\l. Partidpan\il la
,.,...,„ln'trunlriauprotestat!mpot<iwpatronil<>rcareaumaltrata\ mun-
ci1"'l'iif!01uconoodiatpecondudtoriiaccstora
1n m.oţiunile adoptate, s-au cerut: imediata lnlălurare din fabrici ~i
instituţiile de "lat a W!IU'<>I' dem..,,telor care au unettit împotriva mun-
EPi~:=~TJ:~::i~~! !~~c::~·;:~~~~=
ţlre fi are'lt8re" tuturor elementelor fasciate. VorbiWrii au îndemnat
muncltar:iisăs.eorganizeze,penl:ruOl-şiciştigatoatedrepturile'.
Trei ămaitin:iu-ln ziuade20sept>embrie-, 5-auintrunitmun
ci-la-iloeferl$ipentruafl1CUltarapo<Muldelcga\ieiloi-, c ,.,..,a.dustra-
1.atlv<'cuDirec\iag.eneralladtil<1rferai..uupra"""endicirilorcefP-
rljJl.ilor fonnuWe in adun.liril<' anterioare. Partlcip.anţil la lntrunire, ma-
nil...Und adlnca lor nemul\umlre faţă de rbpunsul negati)' al Dirocţici
: =.,varucz ~~ii!.' doc. 2193,lW, vo1. • . 111e1e 1~•811
11cnerale a C.F.R., au "'-'"'t n atit guv.,...;ul clt ~i partidele muncito-
~Ci~~~in1~ ~::~~:t"au~~~~j~:
"""1cu! C.F.R.-ulul a tuturor elema>telor fasci!lte • .
I.a lntruniri!e din ziua de ?4 septembrie mate• ""'ioritate a muncito-
rilor din lntreprl~r!le ~ fi..eu ""'nit.est.t nemulţumiri~ ln
lcgiluricuTIOl18.selarlzarefiX8UdeMini&\erelederuort.ln-l
rl,aavut!QCpe.MadlornJIA.N.E.F. o~oc'h.uiatt muneitoreaodcon
vOCJ.\I de Coml•~ de orpnizaroe a ml$Cirii sindicale unite din Rom.ll-
n!a. La ae(!8$IJ. manif"'6tallo a u rost fonnulate urmAioarele roevend iclri:
l) Hbertatea deplint de QrlllBJdu.re ; Z) l"CCUl\OAflerea comitetelor de
fabrJcA: 3) ridl"8ru s.>olarill<1r la nivelul Indexului de ocumpete; 4)
ir~!!ic;r"':O.:,~~:i~ ! ~ţ=~~~le '7~=~-"1p.!1~r!'~~id~·~~~'!.~":t
opkrll; 5) purilica..,,a &I ""' 14ic.i N
pariiclpareo. rqireuntan\i!or mun-
citorilor•. Ac$st.l ...iun,..,, mip~ .a d e"""'5U"M. h<>Ur"lrea. de-lupt!
a e~l muncttl::GJ"e pMIU'U [n,,'Ulumrna unui regim democrat-p09ular
Publlcaru ta l l ,,eptembrie a Proiectuhri de platfomil a F.ND. elabo•
ml de P.C.R., .,,.re constituia un progra m n volutîonar 'de acţiune. core..-
punzind nAzuinţ.eWr mar:iimojoriUţi a poporiAui, a prilejuit un nou val
de<ldunări ~l mitinguri. \
Platforma F.N.D. a fool lntimpinat.l cu 8\tUZiasm de mascle largi ale
=~;~n~:d:b s~~~1tii:1a';;~i~"",..,~=~f~4::;7:~n~
citocilortipogrnfi~.amunci\Orilor dinindust.-iaalimcntară,
dinloctombrie 1944,salut.lln<fl:<llu\iileadoptate Proiectu!deplaţfo"mi
F.N.D. şi uprima dorinţa """"'I"'" de a lupt& pM1tru inUptuirea """''-
tuia ' . Re•oluţii a.>e<nllnll.toare <ltl fost adopl.ate de ·lucrt'lorii şi din alte
!m:-eprindcribucureştoene
ln lupi.a m"5e!Ol" pentru \nfăpluirca lnlrulformirilor ~volu\iormrc, inoi
de la !nceputul lunii octombrie 1944 apar _forme noi, ma~ "".m~.
Urmlnd ch""""'ea parhdelor muru:itoreşti ş1 a altor organ1uoţ1i demo·
cnttice. m....,.., \ei manite.tă hotărirea kr d .- hlpt.O. 5n numt.nJBoe ml•
tingurl şi d emoMtnl.111 clii.' m.:LA. Aolfel, fn zlu.a "de I oetunbcle 1~4
li• .,...,ie 12. mundl(lrl\ d in diferitele Intreprinderi Me Capl!Mo:o! ieţ1nd
de la 1ntruniri.J-au!ncolona1,l"'f'Undpancal1e culoUnc!,pa~nd
~-du! ICJisabeta (ad Gh. Ghe<irghi\l·DeiJ pini 1" statui& Jul :Mih<ii
=~-'}'t.o~~;~ne't,„,~n~:;':, ;~~~~'~ ~~ ~=·w~

~; B.N.D. (lnf!lnţM. Io îuni.o 1&44) nu M mai bucura de !ncn!d.,..
1eecu
reaţtrll,~klpopularecereaucuhot.lrlre lnmarladuniorl,mhln
gurl şl l!emoruitra\ll de '1....:11 ce au -antrenat ieci şl su te de mii de
<111.mcnl, d""'!sia guvemului santtncu •.
ln ~lua <kl 8 octombrie 1944. ~ 100.000 d e muncitori. \Anmi, ini..-
lectwill, ltmwiili I"' stadionul A.N.J::.F., lfl afirmi r b picat voinţ:i d<\
:!~~~ ~J:C!:-Jl=i<. ~„ lila~

' IHi'llva C.C. al P.C.R.. - l lt3; n:H. ~~.lila 121
' A""l• l•l,,..,J,..t1ol•dd< l<l<nl• a,.....lol•l«i, 11r. + dlp. 19'7.1>lO
luptă.~apoipestcăzileCapitalei.Lozincile deluptărbeo
leau ln aoeastă zi linişteo oraşului' J„ guvernul!, vn.in guvern naţio
nal-democntti<: ', PV'rtlnt ~ranilor !, Drepturi pol~ femeilor I etc
„Ziuo.•d e 8oc1<>mbrie 1944 - = ! a SdMoe!ll. - .v a r4mlne <>datA tnsem-
nat.l. ln istiorla~rii munci'lcll"qtidin RornAnla, ziUll.cimen!Arii Fl'<Jl'l-
tulu! Uni<: MunciWre..,_ Va rămh>e ln.O. o dată şi !n is'tmi.a politici "
Român~ !, exprimlnd momentul dnd forţele de m""""°"" unite au -tre-
""-'t J:" atacli\ dle nimic~ a duşmanului intern - legionarii şi enW.-
denl!, pu.rnlel ""-' oferuiva de$fişur•i.i pe front pentru disin>gerea hit-
lerimiului-„.
Valul luptei forţelor revcluţione.re creşt e~ wrtisinos., Rapo!'Nl d e forţe
'°"schimba v!zibll de la o zl l• alta !n favoarea forţelor democratice.
lnb"uclt,guW'l'TllJ!Sin.l.'"""'1nualuatmAsurioona....tepentrudem<>-
cratiZlll"'ea ţAI;!, oamenii munoll <:<>nd\llii de oom\Dl\şti fi celelalte de-
mente revolu\lanare au cerut ln c:aiirul uoor uriaşe mttinguri ti demon-
Mra\ii, reJl"l&te, r - - unui guvern din repre2er11m>\i ai partlllelor
pol itice ,caresăsprlj !n erll.zbolulll.ntlhitlerlst,oăluptecuhotăr!repen
tru nimicirea r4măşiţe\or fa..,iste din ţan!., să inliiptuiari relonna
~şi altem'&surilnfdo!nil.poponilu!.Astlel,inziuade21'lootom
brte l!fol4 peste 60.000 de muncitori fi al\[ cetăţeni ai O.prt:alei au ma-
nif<'Blat pen1ru un guvern najional-democratîc. Zeci de mii de munci-
!~zfie ==~/',;~!';1.,..~bfil=:'dea'lu~~l'f,,.~~~j!
Vrem guvern naţiona l-democratici La orele 18, capul coloanei de de·
trăşcanu, Chivu Stoica, Nicolae Ceauşescu 'i

monstran\l a jungea la statuia Iul Mihai \'!teuul, unde Lucre\!u PA-
al\ii au r<>Stl\ cm· lntărl.
'T imp lndclungat m„ a manifestan\!lor a rontlnuat să strige : Cum
rtunlnecuguwmul?,Sliplecegu~!mediatl".
Demonstrajl:ilemaselor populare&e \incau lanţ. fn 2.iuade 28octombrie,
peste 70.000ceUten! a i Capitalei şi -au manif.,,.tat ian.şi voinţa de 11.lp'ti
=~i=. rnv:i_::~t!.,.~~=tă'i ~~ ~:~g,gu;-;~;.i
NicolaeOeiau~,exprimindvoinţapoporului,a.ţp\lll(intttal~):
„ Vrem un guvern care st dea drepturi egale W.turor ce'tăţen iloc ace.tei
ţări, care &li arutoezie pe Wii a-iminatii d e război şi pe toţi criminalii
l<!!{ionariOi oant:onescierri.Şlaoes-t.guv1n1trebul..&Afieunguvernal
F.N.D. Trebuie d.-1 impunem prin f~ ? Aşa cum a\i nlspuns azi, ""ţi
J'ăspunde şi d...ta viil(&roe. Dar, &ta viitollre, daci wnim &li"" ~ tie cA
ne vom impune a!ltl.el. Ni<:! furtuna, nic( uraganul, nici o putere din
lumenuneva<JP<"i !"l2.
Subpresîunealupteirnaselor,J>l"irnUlguv<!rnSWtescu afort nevoits.11.
demioioneze. 1- 4 nolembn.. 1944, a fost forma-i: un nou guvern :sub
preşedin\la acelui.aşi general C. SAnă'tescu, "'1<2tuit de data aceasta <lin
reyre2>::01"<n\ii plll'tidelorpolitioe'i ai \ltlOl". organlza\ii'de ma.o.A, în care
F.N.D. a,,,... JO reprezentan\i' (vl<:epttŞed.in\ia, 6 minii;tere şi 3 subse-
cretaliat.e de stat)- Cu <>ea~ia oelei de 27-a anivel"SW"l " Marli Revolujii
Sociafote din Octombrie în ziua de 7 noiembrie 1944, 300.000 de oe-I.li-
" S<lnt..ia d;n !J octombrl• rn„

"Sct" le\a d;n2 1 _b,..,,, ....
" S<!nt<OI dln JI onombrie 1~'4
Jeni 11.i Capitalei, clieiooţi de F.N.D., ,l-tw manif"9tat bueuria faţă de
~tati.leobţinutelnluvta""volu\io»ari,exprimind~IAprofunda
runpa.ll" laţA de U.RS.S. - primul st..i """i!dlst din''""" '~-
Din primele zile ale u~i..nţei noului guvern. s-a vă:Nt <ilar c1 majo-
ri"tat61 ,._,ţicnră a MeSTUila <bl"iştlr9. <l .activitatie de sabat&re a fr<ln-
1ului antihitlerist, lmpiedooo.~$ijudecare.acriminaliorderAz
OOi.democrati......,...vie\ilooci.aleşi a•paratului dettat.
Ac\iunileforţelor re.acţionare din guvern 41.U Indirjlt mnele tn Jupla
Jar.pentrudemott11.tl~\ării.lnintervaluldeolun.lc!t...,.menţlnut
laputerecelde~doileaguvem SinAtacu, lupta maselorpopulattMll
den'tlltat lnl>"-unritm din «in« mai rapid. O<!xtind6-econtlnuA 11.u
luaot lnlrol>lrile, mitingurile f i demonstr11.ţi\loe de stradl, aore Qd......,..;
1....,,transformattnacţiuniooncret..deluptl(Alung.an>a:pl"efeqib'.
primarilor$l &llor<!lementereacţ~dln"""'1uoe"""adrnini.slr.ttivA
"unor oraşe şi judeţe)".
ln "'°"""" bnpttjurirl, F.N.D.-ul e. cen.>t dem~la miniotrului de inteme
N. Penesrcu. alr1!"" ma:nifutase ca duşman ne~t al maselor, şi ln-
locuire.a lui eu un rep""zentant al forţelo!' demooratice. Această oe:"CnO
a F.N.D.-ului a fost puternic susţinută de Jllll..Wie pop.ilar<! prin mi.tin-
guril„ şi d~ţiile organizat.. •pn sfoîjitul lunii noiembrie
reptrtullunlidecembrle Ilf44.
ln- 'i
Acest urlii.ş v.al de mitlngurl şi demonstra\ll d.....t:Aişurat.. ln Capi"t3!i şi
>• ---Ol"llŞI! dfrl ţari, la alr1! au ~t zeci,; sute de mii
de.,...,.,.,nl 11.imuncil,ad..sla clldereaţi a ce.lui de al doilea guv..-n 8'-
nAie.=l>.
Fonnarea.la 6deoomtitiel944.anouluiguvern s ubpre,edin\iagene-
ratului N. Răcfeg;:u,aavutloclncondiţmetntiririie<mskh:rabile a 1,,,.-
ţelo.r revolu\ianar<e şi diblrii vldite a· J"e<lcţiunll . Sub ptt:ţiunee. n-....-
lar popuJ!are şi d.aWlt.l poziţiei hotlrli.. a repre:oentanţilor F.N.D. !n
guvern. Rădescu a fost nev<1it·sA ia Wl<!le mkuri privind democrati-
~ vieUI pcdltloe. (De<!xemplu:abrogaroa lei;lia\11.ţiei ra.Sia!e, adop-
Ua"<!a\eglisir»dlca'telo.r,lnflinţare11.c.omisiei pentru studiul refom....i
agrareetc.) .ln....,,,......e.accnli\ii,plnăle.sflllitulluniiianuari<! llM5
nu e.u mai avuţ loc mitinguri ~ i dcmonslnlţf! d<! masa\ .lmpatriva guver--
nulul, de felul relor desfaJUra\<! ln !lunile oeptefl\ţirie-noiembrie 1944.
Comunl$tiî şi ceilalţi ectiviş\i progresişti au folol!.iţ ace;iţ ln\e'v.aJ. de
timp pentru inll!Mi!iawea muncii de clarificare politid ş i orgv>iza:re
11.ma1!Clorpopulare
Cu:ind a devenit lnsă evidentd aNivitate11. majoritll\il reacţionar<! a
guwonului RAdcscu se tndrepta spre tnoercarea de stllvilire a =wului
evmimenle\or re...,iuţioNm', spre lmpledecaroa demccn.iiz6rii ţării. p..,...
tidoele burgt...zo-mo;iereşti şi palatul nu volao.i să <Slllisfacl revendici-
"S<!nle.lad.in9nol..,,,brio l 9H
" !. Neqa. A>Ptt1• <lh• l•p14 ,,..,.,,... ,..,, • .....,,.., .....,,. a m1<"1C•fl '-~ km<>·
~?~:;:z~~;JTi:;:~(r~h::~*r;:t:t:~
I.,..°""""'< de P,C.Jl,,,..,.c.,. i„!o••aTN ll'IWN>ill•I d<n><>CNI - ZJ •"li· IHf -
""' '"U.JHS-,ln A,/.l.P.• nr. <dlnl OO L,p. nl
rile maselor popu18re; devenind astfel clar, di salva""' !Mii rezida
numai 1n Instaurarea W1Ui guvern de largă concentrar>e democnatid.
In """"91.ă situaţie. la lncepuwl anului llM5, P.C.R. tmpreunl cu oe\.,...
lalte partide şl <1rg..niza\ii democratice comp<1~nte ale F.N.D. au lan-
sa\ lozillC3 luptei nemip.ocile pentnl inoteurM"" puterii populare.
La28 ianuarie IIM5 ~ conromitentcu lu<rirl}e Congrewlui sindica-
~';N~~'.;.: din Rom4nla - , a fosţ publicaţ „Pr{lgn.mul de guvemare-
l'r<IGramul a foot ptimlt cu entuziasm de mQe\e p<1pulare care şl-au

lnsll'!it ,..,.,...,.jiclrU.. ~ a.re ac>esta. le cuprindea, manifest.Indu-se pen-
tru M1S\ire"ea lui, ln n~- mttinguri, tntrwUri ,i demonstraţii.
Lae~partidek>rmuncitol'eftişia<>rganiza\iilordemocratkead,,_
F.N.D., Trl8.5eie populare uu pus n&plnire pe nradi, ·W multul
ren11e .la
ooJoone\or de demonstranţi . .,..n;f„ tlnd sub lO'l:.i nca instaurării W1ui
gu'""rn al F.N.D., likindu-se auzit de la un ool\ la altul al ţirii. ln
acestezile,lnCapitaiăaud~peste300.000cetifeni.aufoot
~i'.:i~ ~':;~i~t ~i1:ie i:.ii~:~~~ !7=;':tJ!.1.'ani::::

n ărikir,mitingurilocşidernQn!Stru \iilor erai nCQn\lnuic~re ,el.edo
:!,~ ,;- - cum „răta Sdnteia - d „forţ:a . J>OP<>rulUi a ~
ln uemenearondi\H, fo.rţele reac\io.nare in fn.in\e cu Răidescu au hoti-

rlt să-şj~po•i\iilepoli'lic<>pri1"1folosiravi<>len \eiimpotrivama
selvr (provocările din sala Aro sau de la Uzinde Malaxa eK.). Ca irh-
PWlfl la provocările lui Rădescu şi la ac\iunile huligan_ice ale bandel<1.~
reacţionere, la chemarea F.N.D„ •-au \inut puternl<:e demanstra\11
popul""'
In zilele de 10-13 februarie, ln Capitală au demonstrat 500.000 de
oameni"· Lulnd cuvintul, !n numele C.C. a\ P.C.R., Gh. Ghe<lrghiu-Dej,
la m itingul ţinut in 13 i..bruarie ta B~i, a ebmmt masele la lupt:!.
ne=iţăto....e lmpotriva elementek>r fa6dSte, pentru aplicarell. tn prae-
t icl a Prugramului de guvemareal F.N.D. "·
FQTţa ma.oelor populare In plin avtn.t rev<>lu\icinar a dejo.icaţ planu-
rile reacţiunii. La 24!e~e194~, 600.000 de de~anţi (rnunei-
t<>ri, ţărani, inteleo:ţuali ,; ostaşi) manifestau P" stri:tlle Bu<Ul'eŞ'llului
preeum şi ln a lte oraşe ale ţă r ii, sub lozincile : J os Rtdeo.cut. Vrem gu-
vern F.N.D. !"'. JŢQvocirile Slngeroa'>e din a<:<'83\l •i {!n Capil>tll, .La
Crniova,Oanl.(lll],Braşov.,..,.)auS1irnit ode<J9ebitlirtlignaretnmij-
\oeul maselor popillare, eare mobilizate de P.C.R., P.S.D. şi de wgani-
Zil\iile democraţice, au ""'\Ionat ru energic ~ i oombativitate ln xilelo
urrnă'l<>.lte,detenn.i1"1 îndcklereaguv.,rnuluiRidescu
Instaurarea guvernului 0rev<ilujionar-demoera1ic, tn !runte cu Dr. Pfotru
Gl'OZa, a fol.tpcimitlde întregul popor cu un entll2ia$m de nedescris.
ln Capitali. 800.000 de dem<>nSl.-.nţi aduna.ii ln Piaţa Naţi1,1nii şi-au
ex~imat hotirirea fennii de a sus\ioe pl'<lgramul noului guvern ~i de
{,i~~a~~1];; ';;"'~~;:'" rt.~': a fostclştlga\ă prin lupta ~olărltă
a ma-
' ;ielor populare in frun"te ~u clasa muncitoare, oonduoe de P.C.R. ln pro-
OOS\ll """stor bltilii reV<>luţionare un rol !n:oemnat 1-ou avut. du~ cum
~: ~~l~~~ll~~=Ar~~t.ml~uril!m!; ::.,~~~;,~~~
dezvol.tatcontinuu,val.ul lOTuriaricontrtbuindlalnllilurarea•ue..~1va
de la dnna ţA!il a .,.]or ~ gu""'""" cu majoritate ~ţlanari.. lliti-
11.a pentn> putere a fost astfel rezolvati tn favoorea mali>elo•.
A.peclode \a lutle deo m......,o Bucarestoiies poorin•U.Urel"

le GouYernemenl ftyol utionna ire-d<'mocratlque (Meetin1s
.et d~ mo ns tr a tiom )
lle Portl
d<0 or&&rt)„ tion• d ~ m<>·
m""""' "" Mte. un n'll•
• m""'I""' •t d„ dOmon -
:,:'';..!:J.,~om:~~.!,~""d·= i:'.,~..,~°'~1~ !~~„ ~:..=„'":.
E:':!~=:~E"=L~,:,ol~T.;.,,~„d· .~~,::.' ~
N.otlon&ID<mo<ra „onţl.a.>tt l •mold 'Ol'<lrede t.. lutled
le"""'°'"~·Arappel"-_"".,....etd<o
cr"'""UOO. ioornt.Nell pOpulaireo MP'll e rn....,..,..de la ""'·'•
de-3lnlnts.....ileslant .i_,del'!Ntounitlon
du Froot N<ttlonal om.oc..i.. do m-'np.
..._ .....,.....,....
qua;t-que ,)a
~=='d1;:'=~~TI=~~·do'moonllque,a"""LeDr,-....
Grou. .l.oa -.a~roţuoportoutlepeupleav..,unonlhO\lslurnelnd<•
<rit>Ul>le.Dulalo.~lale.llQI0.000_...,,,.,_,,blâo_ l.o l'lace<lo lo.
:=::::ii.:
- ont oprimt kur r ...... dklolon <le ooulonU le -
d:""
, ,,.:...- tlon. IA balolllo pOUr
<lu""""-"
le pouY<Jlr a ~
GflCU MAKSU TOVICI Rolul i ntelectualităţii
bucureştene în
propagarea ştiinţei
şi culturii în anii
socialismului
ln studi.;!,,nO&!ltrcmaiwclii 1>""'-"""'tatemA', wblinimnnobl•ţeaşi im-

l""'*'laa<>Uvi'Uiţii de rAspindire • şliinţel ,l<lliturii inr1ndulm.aselor
popul&n-, tnl:liţiile c.. le avan ~i tn QCellt domm.iu, tn.emnatat.... <!! in
~~Ued~~"::'1:=.<d~~ia":. ~~1:,.!,~:~=:"'~i
..ctMtaţitn func\;e de fcll>I wganidrii, <=&cierul '1 amploarea muncii
de orbplndire • ~iin\ei ' i culturii in anumite eu.pe. Astfel ll!'ătam d ln
per~ lmedlolt urm~ actului inowec\ional de la 23 August HH ~ , un
rol1mpo~t1!' _ ~c:ultln'iinoi,progresiste,l-e.avutApăra
,_ PalriotiCA mtţ!Bloare9. Univen!ta\il libere d<!mocratîce cc:idus4 de
prof. Stoilov. La 26 mal !IM~, !n sala Ateneullii, pr0I. Andrei Oţetea
\inea prima lecţle, in'tltulata „Fonnarea Wfior romăne". Er-a un tnce-
put promilător,~unlvl'J'Sitaţiifilnd„ ... lnprimulrlnd.dil'v.zarea
ldellordem°"""tl"" !n $Inul intel.-ctu ali tă\ii, şi ln al do!lca rlnd ridica-
,_ nivelului c:ultural al muncitoriJor".'. D6r un salt impot'l:llnt, aut
cam.ltatlv crt şi <:fl.!ftatlv, pe finla Urgiril ditu%lrii CUn<IŞlinţelor cultu-
""'1-:ştiln\ilioo în lin<lul masei.or <IV<'l.1. sl li• fllocut, cl\lva an! mai tir-
ziu, tn HM9 prin lntiinţarea „Societi\ii pentru Msplndiree. Ştiinţei ~i
Culturii" (S.R.S.C.). Pl'eşedinte al liliale! Bucurefti a fost ala, !nd
O.e la lnl>lmeiere, ln deoembrie 1950, academicianul prof. dr. N. Gh.
Lupu, figuri luminoasa, de intelectu.al distins, cu o nemăsumtl dldură
sufleteuci ş! in~~ modestie. =iductnd-o mulţi (lnÎ, piI6 apl'OQpe
de sfirlitul vieţii. U. ciclur!Oe deoonferin\e de La Ateneu şi sala Dalie•
vineun«Udilaiu<lince!n""mainuinern.iar'oatribună oeperi.'ldli
pensonalităţimaroanteal<! ştiinţei'1cuJturiiromlneşticadeeX<linplll
aolldemicl$nulŞ~bn s : Nicolau, ecrti\Ond VlC'.or- ,Etlimiu, Gr. Moişi\,
C. I. Gulian şi mulţi alţii. ln anul 1954. la Casa de Culturi a Sindica-
telor din Bucur-eşti .w o.rganize•:<:O o Universitale populară, unde •e ex-
rnr== fgJ~~~·c::.~~':i. ~i~~~~~~.':'e""d=de~;

uni,..,,..itate populara l& locul de munc4, cu douii cicluri: „Marxi"1TI·
leninism $i probleme in'terna\ionale~ ti ,.Să ne cunoaştem patria şi
harta lumll". Se făcea un pa• !nalnte tn adinclr.>a muncii de răspîn
dire<1 ~iin\ei ,; culturii prin forme m9i organizate. unde le<"lOr'Ul putea
sAaiMcontinuit.at<:în cxpuneTi.<X1ntîndpepre-.enţ.aaceloraşiCUNaTI\i
i;mpdeunan. sau chiar doi. în funcţiededurat.acursulul. Allituri d e
intelectualii mai v!rstn;,,i ca Zahatia Stancu, E\lgi'n Maco\'S<hi. Miron
Radu Par,...,hi"'-"'CU, Emil Condurachl, Dumitru Alma.ş vin tineri in"l>e·
lectuali, de forma\ie nouA, c:. googratul AL Roşu, Jilo211)fuI Tache A,.,..,-
lian, cri ticul liten1.r Valeriu Râpeanu, a•tronomll Matei A'iec3e!ICU şl Ion
CorvfnSîngeol'"7.an.şlal\il
ln anu1 11162. ln umwt constituirii Comitetul\li de Stat pen'lnl Cuh."url
şi Al'tl, S.R.S.C.-ul .,,.te <M!diinţat. activitatea &a fiind preluata pe plan
"""'X...\d• Consiliulpentrurll.splndireae1.moştinţ,.k>rrolturalştiin\ifice
<'ln C.S.C.A .• iar pe plan local de Comitetele de Cultură şi ArtA. !n ca-
drul cărora vor funcţion a Comiisiile de difu""re a ştiln\el şi eulturH
La Bucureşti se lnf!ln\eu! un Lectorat Central. care a funclionat ln·
tre anii 1962- 1964. gruplnd !n jurul său numeroşi lntelectua\I bucu-
re~teni car.> vor ţine oonler!n\e şi ln provincie. !nanul 1%2 se deschid
c\lr•llri le Universităţii Populare a oraşului Bucureşti, B\1nd co. rector pc
Tudor Vianu. La În'-"'put Universitatea Populară a oraşului Bucureştl
, depins dP Comitetul de Cult9rii ~ Artă a l oraşului Bucureşti ,; Con-
•lliul lnc>1l >1\ Sindjcatelor du[)1i care a trecut •ub cgida direct.ă a
Consiliului de R~•p!ndire a CUn"'!lintelor cultural 'tiinţifi ce din
C.S.C.A . ln ala,,. rolului &liu important tn viaţa culturalA a C..pitalel,
Uni"""itateal'<lpJ.lanliB~a'llrimislunAdelunlinumeroşiinle
lecluali bucureşteni !n toote colţurile \~rit, pentru Q tine expuneri de
!nalt,' \inul.li şti inţifică , oon\rlbu!nd şl 1n """•t
foi la rllsplndi,..,., şllln~
tei şi culturii tn toate strat01rlle roci.ale. Alături de ac\!v!tatea pro-
digi°"5ă a rectorului său actual, academklanul Remus Rădulet, vom
~minti ron"ttibuţiile vak>roo."" adu..e de Ion Marin Sadoveanu,
Ludovic Antal, Jon Turai. Eusebiu Camllar, N!oolne Condescu,
Nicolae Nesto.-:u, Petro Coman'1e$CU. Vicior vne<Mci ş\ mulţi alţii.
TovartşuJNirolaeOea~tncuvin-ţirtlltl la p!enarală,-gităa
Corri>~uimunicipalBucureŞtlall'9rttidulu iO:.mur1istRornân,deanul
a"'-'"""",,,.l..ru1du -5e lafor \aUr~peC&l'eOrepre•intlceipe.ote2 1LOOO
de oomuniştl ai Capitalei, in :realiru- mburilor de imbunătlţ\m a lnvă-
• timîntului de partid, a activitlilii politice de ma&ă. a tntmgii munci
Ideologice. spunea: ,.S! facem ca Bucur.>ştiul. capitala P"trlel noastre,
sldevlnlişi din punct de ved..,.., <dactivi<tăţii politioo-ideoJosiceun pu-
ternic centru cam sl ;ntluen\e~ lN!reaga \ari !"2 lntradev!r Bu.eu-
reşt.iulconcentr>eazăn=- for\elinl~,oapabllesAdad>işo.ve
o munci de mareutllitat.. oociali,1n vedft'eadifuzăril'1.i!nţe! şlcul
tllrli, siirontribuie lainam\aroeaadul\ilorcuoele:mai nolcucerirldin
domenlul a<:tivHA\ii lorşiehiarktretrnpmspătarea.unorcunoştlnţe mai
vechi, cumarfideexempluîndomm.iH.. istonei,lilemturii,etc.ln
ac~t """'" a m dori "" .:itAm şi cont.-ibuţia alt.or bucureşteni ca Amncar
Vasihu, Teodor BuşnllA, Oh~ Vilu~ Heinrich U9CIM!r9;ihn, Vitrel
Ciuce.i., Gtworglle llurdlm, Clu!fim Abdula, Amelia Catol\canu.'. l..i Sen-
druleocu la actlv!tatell Comlslct p<:'flb'\I risplndi<"ea CUTOlŞlinlelor şliin
\ifice de ia Ccmi~ul de Cullul'<li fi Ani al tudetului Ilfov, rooent oon-
stlult ln Comitetu\ Culturii ,1 F.dUC1\I~ Sodalbte, uncie tn cadrul ~-clor
69demembri1intcupri,,şiş!oamenide~llnţi •lcuhwiidln CllOpit81t,
pontru .•·tlad~tllnvl\toTap<>rtullacullu,...llzattasa\„lor!lfo,'.me
~ur. l ns.l. ci rolul principe.I al in1eleciUalJ\or din Buwtt,U ln
prqi.agarea ştlint•i fi culturi~ soe des!Aşoart tn l'fnd\11 rnaselo:' de oa-
J'l'W!ni a i muncii d!n onsul nostru, a llt prin intermediul C(Ji>ferin\elor,
~lkirde iaun!versililile popo.dere,cttfl prinactivltatel<ilnicl
de oe:roetare, publicillicl, prin lnsişi prezenţa lor ln $Inul c:ru..cuvelur
unde munceoc. Din "'nual'\ll. ~ anul 1970, tl Comitetului de cmtW'I. şi
ArUi $!Conl'1iuluiPopularalMunldpiuluillu~,"11'm<:t.:„Pe
linga cele 1!18!1 manifestiri "''li"~ dl! Coml•La f""'.\l'U difuurea cul-
t.urii' fi ,fl;inţei a u m&i fost expuse de dtre (la) cuel.e d e cultură ale
""11Siliiiorpopularede~toro.mnumlrde l2!17oonferin\e,k:\li.•îm
JIOSiooneetc.ln!IOt.Bltn&null910 eufoa...-pniz.ateln:Wtftnul11ŞC
zltmintelor <:Wtura~ din capital.A 2842 mani~ la _..., a u participat
aproximativ 365.160 auditori„. (pag. !13). A<:estc „;f,.., ~tnt lnsl de~
.Jea ....n...ctasîtuaţi a realilatuturormanlfeslirllordinllucureştl ,pen
trud ln ahrarele1eiaşezamintelarcultu:raleoalePrimArieimaislntal1"
num~ reţele "" de exemplu """'le d e cultuni a le U.T.C.-ului, c\u-
f,:";!'~:i=i ~el~J:î:~:::~:~~·-~~t:;· c'::!~

tuf'ii, care au expus conferinţe !nanul 1970. f igW"ea:tl 411 \eclori q1
l703expuneri,tolispeciallştitndiferîtedorncnii, di......,eare l6 a""
demiclenl. 2e prof. dr. do<..,,,\î. 43 ""~liWaComi•lel pentrudifuzareacul-
)urii f i Jtiin ~i a Munkipiului~li, inealttatedepreşedin te al
t~: ~i~~~lL~1~:;'a~~~~:1~:"~~~u'1c~~u~~
:11i1"'an~unnum6rmaredee1\iintelect\.ll!U din1recaream1.ntim
p!irlicipare• activ6.a lui ŞerbanCiocu.les<:u. Emil Criclun. Ervln Glescr,
V. Madu, Th. ll.ugnarh!, I. Th. Riga. S=d3 Sandrin, T.1TN.ra Dobrin,
Vasile Nt'lea. fon ~-Sibiu, Ion G1""""'1, Th. Bo!.intlne:inu, Fl<>nm\a
Ruau. Oe.n llcrlnde~ Dumitru llerdu, DNc Augustin, Ccn~t. Pinlili~.
Olimpiu Crauciue, O. !. Sucllcanu, SoTln Stati, D. R.ocoveanu, Sorin
Marin~llCU, fi ai\U
Tot Bucureţtlul ~'""' şi gnda unoi- manlt..s\Qrl lntemaţlonal~ şi pe
aceast.a linie, cum a loal de exemplu R""nlu""" r"J)l'ezenrantilor •OC!c-· •
1d/Uor ,i a• ocfolUor <IA! dl/ iaare a ,t1111ţd fi e ul!urU din f<lrl!~ S«la!lsl<',
\lnu'tl tn ~Htl toamna, cu ~ema ~Univerall.l\ile pcipulare - profil şi
tendinţe• , l• care au parlkipBt del~ga\I din R. P. Bulgaria. n. S. Ceho·
slova.că, R. O. Germana. R . S _ F . lug00<la~la, lt. P. Mongoli, !t_ P. Po-
lonă, lt. S . România, R- P. Ung.or~ ~j U_R.S.$. R"""iun"" a fost de•-
chisa de acad. Ştefan Milcu preşedintele Comisiei pentru problemele
activil<l\ii cultunl-educative de masă din cadrul Consiliului Culturii
'i Educaţici Socialiste din. R.S.R., dupli care acad. Remus !Uduleţ a
pnozcntatttferatul „Profilul şi tendlnţeledezvoltăriluniveni tăţ ilor
=::n~il~ ~În~n~~;;a'':'~:ec~~.f;~~~':~:~~7 1 ~~tl~i d~~\i:.,~:
tipleic lor participări la acţiunile Un iversiUţiJ Populare Bucureşti. a l"
Com!si!Jor de la Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov tttbule sa amin-
tim larga lor 1>9Mlcipare ş i la activitatea Consiliului pe ţară, care a
organi:tol"t numeroase rnanifestlri înBucureşti,; provil>ci~. ea de e~em
plu Edmond Nlrob.u, Deinostene &tez, Horia Hulubei Aurel Avra~ ,
:i~ 1;!:;i!°~-:~~~:is~.;:v~:.V~"'.""'1~~c\,~n~in:li~'::· ir1~~~
Paul Popescu-Neveanu, Gh. tosub, CM!n Popov!c!, Eugen BiidArliu, Petre-
:;;,r~0: ~~~~~ ~~~u:~f 1iri~:·\~~nec:b.t~ 1 ~~~t.p~
povid. AL l'linase. M. Ghelmegeanu. ete. nume cunoscute ca ş i cele citate
p[µli acum. Este foarte adevărat, că ln general, cam acelaşi oameni şi
dmigur 1ncă foarte mulţi care n-au f09I citaţi d in lipsă de spa ţiu . au o
participare activă cam la toate cele 111Lt ru forme organizatorice de r!s-
pindirea ştiin\eişlcu l turii,oe acti"""ziorgani.,..te peteritoriuloraşulu l
Bucureşti şi clsinttncli foarte mul ţi intelec'ruali de prestigi u care pinii.
acumn-aufostantrena\iln,..;eastlnobi!Amuncil.,fiecii.n-aufostsoll-
eitaţ i sau din comoditate. lntllnitl destul de des, chlllr ş i la intelectualii
llneri,sa u poat e maial es laaeeştia.
Revoluţiaculturalll,des/iişuralălnţara noaslrAdepestedouldecenU"
a cun°""ut nume~ ş i imense !nfliptulri, !n toate formele el de ma-
nif"'1are. lntr-un înbervi\.t aeordat zlaristulu\ 1talian En:w Bet\iza de
la„Con-iere della:iera",lalntttbareareferitoa...faeomentariile """"
f actn~ din<>CCidentreleri_,..,laomieă„revol\J \ i e euhurala"
român...._..,"' tovarăşul Nicolae Ceauşe5CU, spunea:··°""" este i.l vor-
bim de <> rev<>lu\ie culturali ln •Rom4nia, apoi ea a lnreput de foarte-
mult timp. A, putea spune că ln fond ea a lnceput din 1948- 1949.
adicii. odată cu treceree la !Aurirea noli orlndlliri ln Români&, clnd •-a
pameni ai muncii ,; oemenii de ştiinţl

'i 'i
punct de vedere al deZV<>ltirii forţelor ~i relaţiilo:r de pnxiu<ţie, cit şi
ln privinţa ridioir:ii ,,;veJului cultural ~iin\ifl&'. Alatur:i de toţi
culturi din ~u l nos-,
Iru şi""'u adus eorltribuţla la realizlrile şi victoriile $0Cialismulul, Iar
prinac1Mtatea lnrdepu&!Oeuonobilii.pasiunepentN rkpindireacelo:r
mai noi cuceriri ale lumii contemporane, tn rlndul unor m,..,.. cit mai
largi, au doV'<'!dit atit ataşe.mentul 'lor profund pmtru prosperilatea "°""
tinuuăaţAriinoastreeitş.ioMr!nsileglturăcupoporuldinrtndul
cii.ruia facpmie,eontribuindlaridicare.asaspirituală.i~indu-i
• dineun~nţele8CUmulate,dinexperien\;adpttatăîntimpul•tudiilor
fioen:etărilo:r.Deo-=billimportanţ:;ş.ipentniprol:llemadiscu
tat<\ de noi ln a.oev.stl acurtli comunicare, 11int de•igW- invlţbnintcle ,;
OS<fnttia,nr.lllJJ,dln t 3o<t.1'1L,p. I .
' S<lntola, nr.lllM !, <lln II O<t.1 '1 1, p,4
conclutile <!Xb"""" din lucrArile pt..,n&rei C.C. „1 P.C.R. din 3-obe Cea.~
:/'"::.i~a!. ~':,';;~ ~~~

~~lU:u:fiavi~\a~
IJl&&eio:r,~ _..,..,.. relo.ţlilor dln aoc~ noutrl pe ba>a pnn-
cip!ilor .,tlcil ,i echlti\!i soclallst.. şi comuniat>f:._ R.,feritor la adlncirea.
munciid<!dilu,..r-..acunoftinteloreu!tura.l...ţtitn\lficese •pun<! :„ln
desftş..rrăril ln bune condiţiuni a munc~i ~tlw,, -
-
Bi f ie creal>f:ln -le trebui
intttprtnderile, ln in$tltu\u, comun<! '' ornŞe ca-
bm..tle pen'lro ,Uinţde~şirisplndireacunQftlin\lek><""iinţifi<'O'",
- d\ipt, °"'""...,
erati şl locu11o:r. „De reguli. aeeste cabinete 'llQf tre-
bui"" tunc;;one ... pe Ungi ctuburi, c.limine culturale ţi case de cul-
turi"•. 0eqturcă lncondiţiilenoicreate,..., lmpuneo,..,.,..ganizal'<!<:o-
"'9pu=Mtlare şi a 11Cti v ltiţii de d.spindire a ştiinţei ,1 eulturli ln rln- -
dulm.....lorpopulare,la~in'tclectualitateaested>emaU:Bi-şiaducl
un aport substanţial, ef!Cftl'<! fi calificat, capabil $1 dea rlispuno
multor proble""' oontem!XJl"llle şi sA oontribu;., la ..ducarea ln • pirit
marxist-leniniilt & tlnetti genera\ii, adevlra,ta sar-.. a plmlntului romi -
""'-"<'. Mu""""1de .Istorie • municipiului Bucu~ti,care ln acefli 50de
:'i!,;,d~.;~1~~~m~; tµtd':'a~~.~~m=t ~:'...c~/1~: l~ ~:;
d<!OOucal"'pMl'"IOtlc!oocial~<:ar<=aeuprins!namJ!lde&ale proocu
pliri ţilemed<!a.certfel,menltesălărgeaeAarialltoriei"'"1tempo-
1'8nt!blJCl.lr"Gtene,mttltlpedeplinprestigiuldecare oebucurAasl.lzi
Membrii colectivului sAu, !n frunte cu fostul dif'f'Ctw FiwY.n Geor-
g<l'lCU. "'> &ctualu\ Petre Dache. cu~iPanaitl.Panaitsau
Alexandru~· precum şi <"'ilalţi mu.....,grafl au fost permanet\t J>n"-
zemt şi m. act1yitatea de rkpîrdire a ştiinţe! şi cultlu'ii, numlrrindu-""
JU'>fll>'e °"'·mai '""'!':""taţi activitli. Un moder;t. i.u.,hel de felicltAri şi
~'.eolegialedenOL •U<.'Ce9eîn·viitor,il.aduoe ş ialJl(JnJJa""5torrln-
Le r41e de l' inlelectualite B11carestois e n ..., 11ui roMer ne la dillusion

clebodeneetde J.a,o:uil11Upendenllcsannee1....,lalill tcs
'NlrolMCduon<u. E~pn"'"',,.;.,;,.. WI /'TWr•'"u! P.C.R. p< o<,... IMl>io„!41;.«1

'°""'"
~~· ,;::'~'tt~~ =~-::. ;:': . "':": :.
utjt>Ul Jil - · ridiea„• •l,,.h<lul ~I ol <><•Off1•1<k>r li <d!U:<l!io
~~~~~~~.:ii.~1.P~•~.
GHEORGHE ŢU ŢU J
Dezvoltarea organi zaţiei
P.C.R . -Bucureşti
în anii reV oluţ iei
demo!=rat-populare
ln istoria semicentenară a Par1idului Comuniu Romlm perioada ........,..

luţionară cuprinsă între anii l lM~-llM B""" o !nsemnltai.. cu torul
deol>ebilli. ln >::icu l ~uptc'kirintregului popor pentru eliberarea \ări! de
sub j ugulfaso ist~ipentrunocişt~aindcpendenţeinaţionale.iacBJ>O'Î
lnfrun1earriageJorpentrudesl~trano.form&rilorcucaracl<!rbur
Rhe:ll<J-dernocratlc,lnvederea~riila ..., volu\ia.•oda li :ot! , Part.idul
Comunist RomA:n a Cl'e$CUt şi s-a dezvoltat din toate punclcle de ve-
dere, 11. devenit primulpal'!Kl politic din ţar„ .forţa.eonduditoarea na-
\iunii
Deşi grav lovit de politica ,,.presivă a d a ...lor dominante, !ndoosebi
deterooreadictaturiifascistiela l"'fireadînilegalitatePartiduJc.:.mu-
niotlWmlinafo11tsingurulpartldpolit.lcca,...,dispuneadeo,...,ţeod•
organizaţii şi de un numAr iruiemnatde cadre, :llind lnconjurat de
cercurl largi de simpatlze.n\!. .flogata exper!en\ă ctştlgată de-a lungul
anilorinluptapentruellberoiroo.socialăşina\ionaliapoporului, ~
t.erea.prert.igiului,a"u torităţiişiinfluenţei&alepoli'tioe,da:rmai al""
programul său de translonnari l"C'voluţiona,...,, i""'u pennia P.C.R., ca ln
ocurt timp, tlO. rop.rind ă 1n rlndurile sale rote d e mii de oameni a i
muncii, rom.ini şi din rindurile na\i<>nalit.11\il= C'Ol'llocuitoare, cor<• ş i-GU
1nsuşitţelurile , ; PT<'ll""mulpactidului, fiind hclărlţi să millte"" pentru
aplicarea politicii acestuia.
lncerttnd o ,„„,,„unare a . dezvoltării P.C.R. ln perioada lac.,..., ne ,.,,fe-
r im cu P""<'i7Ar<'a cuvenită, că eY<>luţi& organizatorică nu renectt ·~
d~in nld torţa şl nici influenţa partidului, vom fol0$i per1'ru ili.Js-
t~ unnlitoarele dalie: 1945 februarie, 16.000 de membri; aprilie
42.000,0Cl.Ombrie256 .863; !947iunle - 717.49{1;ociombrie-749.745;
decembric-803.83 1.
în 1,...,.. acestei sueci nt.. prezentAri a evoluţiei organlze.torlce a P.C.R..tn
1111li 1944-1943, pmem aprecia ct in ciuda multiplclor greutăţi deter-
minate in primul rlndde fapt11lcă partidul ,i-al'eOrgani:ratactivitatea
~din mers~, ln plin.! luptă cu diferitele grupări "le claselor exploa.t.11-
toare, cilaceastă a<:ţiune a foi;t l'ncununatăde""""'"'
Rcfedtol' la compo~i\ia S<Xla lă a partidului se Impune sublinierea fap-
rulu i c~ e!em=Wl muncitoresc a fost In permanenj;Q precumpănitor
55,201„ în iunie 1945. H ,48•/o, !n iunie 11146, 42,98•;„ ln iuli~ 11147 ~i
42,46°;, ln decembrie. lnc&draree m3"iv1 tn P.C.R. a muncitorilor din
marile u :cin~ ~i !nirepTinderi " reprezentat nu numoi o expresie a ade-
renţei clasei noastre muncl'toore la politica partidului, dar şi o mani-
fd\.are a hotăr!ri i aC<eS!ei forţe .rocl;i.1"', de a-şl e><erdta mlul condu-
~~l<>~~v~~
ii fi relevat
n:: ~~~~ii:i"';!;!:'i:!.PJ,;n a~~~"=~
că in aceşti ani partidul aireuşit sa lichideze una din prin-
~~~ă":,~~~~c~~~u~ ~~i':,~ii'.i'!,tidi~3~~~\l~1~
?E:~.,,ti;,..%a:i ~iinA:~;„~~\~;1 ~=t~~1 m~~. ş;s~3~
Analizind evoluţia numeric.i. şi compo:zi\ia socia lii a partidului \n pe-
riooda la cal"e ne referim, se desprinde concluzia d men\inîn~ f i dez-
volt1nd leglitkiri!e cu clua muncitoal"e, - forţa soclal1J. rea mai avan-
s.a-1a - tn scurt limp P.C.R. •avansai pe un front larg ln lutne\l "'-\e-
J01", c...,,....., a avut drept prindpal .-eo:ultat fău:rirea şi ln!Arireaalianţiel
munciOOJ'<'şti-ţArlineşt i, baza regimului democrot-.popula:- fi f()l"ţa. cea
m11.i Importantă li. revoluţiei. De .uemene11., ,.., Impune a J'<'llefa preocupa-
rea constanto\ şi atentA a P.C.R. pentru lămurirea politică şi ideologici
aintelectuu. lit4\ii,caşiaceeactlna!.lnprim.atilap.iarevoluţie i.un
m.ar„numArde~enideştlin\j.şiculturi .....ualăturatlupteiparti-
, dului, mulţi dintre "'-'i mai valo1'<4i in\rind ln rindurile lui
Creştere.a numllrulul de oomenl ai muncii inoadra\l ln P.C.R., măsuri le
de perfecţionare a metodelor ~i stilului de muncii. tmbwtătAlin:a s:troc-
turH organelor şi aparntul ui de partid, au rontribuit ln mare mâsuri
~~~.area rolului condudtor al partidului in <tioote domeniile de
Calitate-a de for,.a. eoOOudtoare în societotea rom.l"""5Că, ~tA de
P.CrR.'printluptegrele,prinjertfeşloacrilicii,$-aa!i.rm:atendean
amp~ ş! adlncime
cu mai multll putere, pe mMut11 consoli:dirii ln
anoliputerip<>lit;c,.,aaplicăriicupriceperelacondiliilespecillceale
Romlin,ei a legilor generale ai.. revoluţiei şi connrocţiei .'IOCialiste.
ru......Urucclnlilprczentweeeiroluţieipartiduluilnansamblulsău,
ne permite a sublinia faptul ca P.C.R. sede=oltă fi acti<xieaza ca un
urganism plin de vitalitate, iar organiuiţie de B~ti rep~ una
di<> phlile componente ale ~ui wt unitar
Fiind""" dintre prUnel<! ort:anizaţii comuniste care şi-au. început acU-
\lita- ln -condiţii legale, Organizaţia de Bucul'!'Şti e Partidului Oomu-
nlst Român a avut de lndeplinlt de la tnoeput aan::irrl multiple şi de
mare ră"J>Wldere· Ponderea lruemnatll pe care muncitorimea bucwe~
te<tnl o de\ine pe ansamblul \tril. faptul el alei 11. ln.,..put şl a !nvln•
in"'1rec\i.a armată, că Bucu,.,,,tii erau nu numai principalul centru eoo-
nolTiic şi cultunol al Romln;,>i, dar şi capitala.""· unde tşi aveau.......,..
dinţo.toateinstitu\iilecentraie,.!A<:eaucarezultatelernunciideJ>l"'tid
degfăşurate aictsi"iblimplim\umu!"tmaila.-g\
Anulizlnd activitatea O..gani:<a\iei de Bi.icu:"eşti a P.C.R. conMa'tăim tncA.
de la început multi:t:udi.-- de preocupări fi legltu<a ""'cu <>e!le mal
largi oeltegorii de oameni ai muncii. Astfel, Inel ht zilGle de 24-----:-28
augusţIIH4,s\multancuac\iunilenecmitatededeslilfur....,,.luptelorin-
51.U"<ICţi<>na1e-"°"tituin!ol. gropelorpatriotioearmmie;'""lgur.....,. produc-
ţiei şi a~ întreprinderilor - au ioc numeroase adunări ale sala-
riaţi\o.r ln vederea cretrii <>rgani•ţii\O<" sindicale. La 30august11-a de5-
fă$Urat ln Bucure$'1i prima manilesta\ie politică de ma.sA, care a ln-
ceput printr-un miting <:>rg&ni,,.t în fn\a o>ediului C«nitetului C<ntral
„1 P.C.R. din Ak.._,,. AJel<M>dru, Io .,,.,„ au """tit ruvtntArl GM,<>rghe
Glleorghiu-Dej ş i Constantin ~- Ul!«ior demomtnm\ii au ma-
nifestat in diferite puncte ale <:>raşului: La C<>lentina unOO ... a desf~t
primi,..,,. f ..-t ivă a tl'Upelor -'<>Vie\ice: tn Piaţa Naţiunii; Piaµ Univer-
aitA\ii: Pia\a Palatului regal: ltC\iuni \a eare au \uat ruvintu! frnntaşi
al partidului comunist, Dmst.antin Ag!u. Nicolae Ceauşescu ,1 a!\!i. n.~
prezent.an\i ai mundtorimii şi ai altm" grop;\ri pol.i'lioe democrale.
După c:rearca Comisif'i Generale de organizare a miprii oindicale, e~
o m""a""unic.I., ba:iatli pe principiile luptei de clalol şi" inte1naţiona
li=ului proletac,inrondi(iilecreşterii av1ntului lupK-1rnvol.uti<m.arede
rofl.SA, la 5 septembrie 1944, .,,;te anunţat! in ~ oonstituiroo Comi-
tetului PC.R. judeţeana llfov. ru $ediul !n svada Aleea Alexandru
rrr. 23şiacel<>rpa1!'1lromi-desector • .La 6 .!<'ptemWie aeanun\,'-
deschl<lerea $ediului Comitetului judc(can Ilfov al P.S.D„ 1n strada
Aea.demiei, nr. 20, iar a doua %i a Oomitetului Centot\ ~l .,.-ganiza\iei
P.S.D. din Bucureşti. ru ~iul ln strada Sărindar, nr. i;-7-9
Am J't""nmlat oimuUan ~organelor celor d<>Ull. partide mun<"'i'to-
reşt!. nu atlt pcntl"U a sublinia faptul organizatoric ln sine. d pentru
a reliefa o realitate pQli;licl ,; "nume d lnd Oe la începuturile acti-
vităţii legale, cele dowJ. pa:tide care acţionau urllte tn F.U.M. bj:i trli-
goau {creţi.din tăriami$dl.rii muncii<N"eŞti in ..,_mb!11l ci, fapt care le
asigurao~U.haUl.Oefl'UISăpentruorganil..1re(J.Şironducerefl.
lupteirevcl.u\i(lnar-etnansamhlu
lte-..,nind la organizaţia de Bucureşti a P.C.R., trebuie să pnicidm d
ln perioadal.a.,,.,..,nereferi!n,"ll11avutdifcritcfonnedeorganimre
' •
şid=umiri:Jud".ţeana.Iltov,eare<:Uprindea$i<>r~lş i judeţul,C!l
"'!!•<mala Bucureşti, care =prin<IE•
capitala f i patm judeţe Ilfov, V~
!alomlta şi Teleorman, iar din 1947 clnd au fost d...sflln\ate regionalele,
Orgoni:i:aţia de Bucureşti ""u C.opitala. Dar dad formula Ot'llani..al<l-
ricli şi d""umina au diferit, conţlnuhll muncii de pa.rtld, orientarea
permanentl •P"" ~ proletari şi legM>lm <:<>rutantă cu oMelfll.te cai..-.
gorii de oameni ai muncii - )trani, intelectuall, mici meştieşvgari, mi-
litari, ebc. - au fo<t p•.'rn•;•r>entie. Aceasta şi„xplicăde,,.lncldin
primele momente ale activită\ ii sale legale, organizaţia P.CR. Bucu-
~tl a putut mobili"" la lupt.'\ mase Importante, afirm!ndu-se ca una
din cel" mai puternlo. şi infiuenu. orgtmi2>1.ţii de partid
AcemlfA;rtesteilw.\n.l,întn;'ll.\ld"'ideaett>căîncl.!naintedea
trece la primirea de noi membri ln ri~ ""le , m· ganizo.ţia de partid
a Capita.lei a oorrtribuit substan\iilll la p regititea marilor mitinguri şi
d e~aliid1'strad A ,care auavutloctnBuCU!'e!jtl~truld!na
dO\IO.jumătatee.lunHooptembrie
lncursu!Junii<>Cliombriel944,inviatapolitic1d i nB~scoon
st.aU. o bruscl radiealizaI"<O a maselor, fapt ce !ngrijorea>.l cereurile ClOt'l-
ducătoare . La J octombrl~ Ministerul de Interne raportează PreŞedin\iei
Cons.llilllui de Miniştri cA P.C.R. are organiza'll în eapitall o reţea de
!omia\iuni palrioll.ce care o.înt p11ternk înarmate. au $edii f i depozite
de armam..n.L Marele Stal Major adu"' la <:"lln0$1in\ă Preşedin\i"i d la
1'1.alaxa11-8 oonst>tult un puterni~ centn} romunis~ iar pe11te nouA zile
Legiunea de jandarmi CS.R., eore relateazl deopre dezvoltarea acti-
. vităţii de partid la atelierele Grivi\a şi la Triaj,
aratA cA „ ;ci ~ -au lar-
ma\ şi d~men te tnarmat>t mre „partic_!pă !n fiecare seaT"i la tn·tr-u:
niri pe stadionul Gillleşti, unde se instn.uesc ln mlnuirea armelor•. Şi
!"'rol pentru a sintetlzarapoort.e\edin luna octombrie, la 4 ~iemhrle.
=1':': ~~·d!,"~~ir~/~~i~:n~;a:; =~a:~~J~~~d~!;

Capitalei e$ţe la\ă de aut.orit!\i laM mllltde
!n<:a"d&t!, iar ..titudin....
<krit" '
ln ~i.. oondi\ii numeroşi
oamm! a'l muncii din Bucureşti. se !ndreap'ţli.
cAtr.. <irganiza\iile P.C.R., ln febroarie 1945 - 11.jung să. cu-
ca"' -
prind~ !n rlnduri\e lor ~irc:l fi.OOO de membri. Pe mbt.11"11. p~im.lrli de
n<ilmernbrl i -atnc<eputac\i\lneadepreg!tire polltloo-!de<il<>s:id - !n
d<:-cembriel944 - ~hîzind\l"""e primeledouA,,.,l!decedre,lacare
~:..:=! ţ'A.m~~~:in:~;!"u,..~~ 'ia~~~

~:~~~~!i~i~=:r:!ll.'l~~~lr;
T<ll acum, ln 5C<lpul $prljinirli acj iunil<lr de <irganizare a masel<lt" Pră
nt$U ş i de mobilizare a~ la l ui<l-a pentru păm!nt ~ l res'm demo--
cm.tic, organizaţia de partid din Bucureşt i a trimiil ln munca la ţara
oes.t.o I.OOO d" romunişt!, dmtre catt 500 de la C.F.R., 250 de La Ma-
Iau şi IOO de la Lema.îlre
După in..taura rea puterii democrat-populare, la 6 mmie 1945, ln Mrtru;.11
legărurăcu l uptapentrutndeplinirea"""'inilorrevolu\iei, ocg.anizaiia
P.C .R. a Capitalei a CWl<>SCUt o dezv<>ltare cont inuă : 13.000 de membri
l- t ...,„;, 1H5 „;„,.,, ol""""";""' di• ll"'-""•<lh"" pril<)>ol 1...1ur4rll
""""'•••M d<m.><,..h< do ••b .,.„«1.-1„ n.. P•tr~ Cr<>t~
lnapTiliel945,2Ul4!nmai,64.616inseptcmhrie.Prc<:izărnclaef!a:tt!I.
ultim! cifră ~ apro.a?" "S"lA cu aceea a membrilor de partid din ,..,._
gi<>Mlele Banat. Bmşov. şi Dobrogea, luate la un Loc. ln perioada urmA-
l<>are, mai ale• după Omfer\n\.a Na\ionah!. a P.C.n. din OC'IOmblie 19-15.
cn>ş\erea TWmerk.a a organizo.\iei de Bu"""'-"ti •-a
d.,..făşu-ra\ lntr-un
ritm şi mai rapid: lll.700til. ianu3rie !1146 şi 1 ~.773 ln februarie 1948
Laaceastaseimpuneaooadlluglfifaptulcăoubconduccreaor;iani
..._\ieidepartid,-a<:tivaupu:iem.iceorgani"-"\iidemasă.•indieale.dc
tinerel. „!<:, care urmau linia politicii. a P.C.R. Artfel, ln m:oi HM5 • .,.-au
ln Bucurqli 11.249 de U.T.C.-i;jti ti 212.S43 de membri ai sin<i:cateloi;
Tr:...:i.tura caracterllitid de ba-.i a procesului de dezvoltare a or1pni-
zaţiei P.C.R Bu=tt o constituie !nd~i lnc.>drarea ln p.ll"lid a
el„m""1tului muncitore.oc, dezvoltarea organlza\iik>r din tntn>pF.nderil~
bucurqtene. Dup.'I. datele statistice din OC'IOmbr;., 1945 din cei 64.617
membri de partid 63,66•/o erau muncitori. 17,32•/o ţâr.mi: 5.200/0 rr'.efle-
~J:~·~;02;~i=:l~~:~! =~= ~le 1;~::dm;:d::;;~ !"':'~

it de imponan1 privin;I dezvoll:lrea P.C.R. ln ,,,,,.,_
'diţii\„lup1<>ipentrutreoermlan>volu\iasocia!istă,îl=istitu;caccm-
1uarea l""'<"'SUlui de organizare pt>li'ticii" muncilorimii şi în acest ca-
dru. &. cr<!'!t..,.;i pun:lerii oomun!ştikr in tntreprinded ~i inni l uţiL Ast-
fel. pe baza unor date .rtafuti"" din oct<>mbrk! 1947. care"" refenl. la
H !n b'epri:>deri din Capit.aU., ce totalizau IS.770 de s •lariaţj, 8.6119 erau
i ncadraţi tn ce!e două p:irtide muncitoreşti; 5 .709 !n P.C.R. şl 2.980 ln
P.S.D. ~!:< ş i e><plki de ce d in cei 41.601 de membri ai oomite-
1elor &irulicalealeşi in 1947, 2 7.122 proveneau d in rlndurile P.C.R.
Nivelu l lnalt de organizare politld "" -el....,; muncitoo>re, dezv<>Jt.arm
uniti\iideacţiu neaeelordouaparti<;lemunci~t!. Ci.re dinnoiem
bde l 9H "u
\l'KUI la realizarea unlfieAril lor pe bazele rnarxism-l~ni
nisrnu lui, influen ţa 'largă pe care organizaţille de pat'lid o avea arupra
ma""'i de oameni a i muncit din Capital& şi din tmprejurlmi. au repre-
zcntat tot a t!ţia facl<>ri can: au du• la creşi..rea rolului de conducătoc
alP.C.R.!nviaţ.alâ;iL
ln ,..,.,.su online de idei""' 'lmp11n" fi mAear ..mintile unele acţiuni
şiini\iativ.:destflşll:ralede organizaţlaP.C.R.d in B~ti,care""'
avul <>n>arelnoemnita te indesf~rearevoJ.u\ielpopulare,fiindpre
lu.ol'.61Ş iapl ~eşidectitTealteorganiza\ ii.V<>n'Jtncepe prin a rea
şi demonstraţii organizate ln februarie llM5,
ininti marile m ii.ingwi
careauju::atunroll>ot.tlr!iorln l uptapen1ruputero,şiimpreiionan
leleac(iunidemas idinperioadaa~t-oclomb:rie l!M5,de apirare a
1'eglmului demo<:r.vt, ln cursul drora aU dm.t ln lupta cu reacţiur>ea
maimulţifilalCapitalei
Mareab.ltăl~electoralicare...,. tncl>elateu victoriadinnoiembri"
1946, acţillM eroid de ref""""' şi dezvcttare a. «on<>tniei nationale,
intreceril e !nproducţi e şidif.,,-i te a l \e f~ al e munc iipMr iotke ,care
au contribuit la asigi.r.i.rea Sll<'CeSlllUi ""'3b!li%Arii monetare dln august
l!H7,auprobatde~capacitateapollttctişiforţaorgani>:ato
r icli a partidului oon>unist_ Org&ni:r.a(la de partid.• Cap'ita.le'î ln a cirei
eonducereau lucra.tacti vi ştide bază al partidulw nootru - ca N. P<>-
pescu-Doreanu, M\Iwl O;mstantinescu, Constantin Don<:ea, C h.i""la Vass,
llle l'<>pa,Peln!Bllkeanuşlalţii, a fost 'iniiial<>area a numerooseac
\iunldemflriree producţiei şi productiviUţiimuncil,deecono~ire
a materiilor µrilne, d e clarificare politid şi kleolog!di e. lntl!ectuahl<r,
~:'t~~~r~i:~ad~~":n.,~~l="i:,..":f·~~
democra\il<:r, oontribuind astfel La tmboglţirea experien\'ei part.idului cu
n?i f<ln'l>E'deM:tlvltate.
Scimp.m.. d„.....,,,...,,_arcliefaroluldeo11ebit avu t deorgan\?.a\iade
partid a O..pitalei ln aplicarea planului de mAsuri " la-bo!"at de C.C. al
P.C.R.in~adobor!riim onarltieişîprocla.mAr i!fu!publicii Popu
lare, act care a marcat tnceputul unei noi etape ln dezvoltarea RomAn;.,t,
lnnoile<:<md iţiil:&toriooale luptelpentru sociali5morgani>:aţladepar
tid" Capitalel cuprindealn tr-un•ingln'tot,m..mbricareapa.rţinuser4
lnainte P.C.R. şi P.S .D, par't.lde uniflca;te la Congresul din 21-23 fe-
bruarl.. 1948 . F.a a continuat şi dervd.tat expe<ien ţa ob\inutl !nanii
revolu\i<lipopulare,a<:rMCUtcW!punct deved~ Qrganiat'loric,avfnd
i!li rlndurWe ...:te pesto. 211,000 de membri, şl-a perfecţionat stilu\ ş !
metodele de munci, fiind aşa eum aprecia reoeon t tovar4şul Nic;olae
CeauŞ<?SCU, „una din ce! ~ ma! put~rnke orgdnlzaţ ii, o far#. ~ baZ<l a
par11dulul~ ru· •.
De~ cl oppement de t'organlsation du Parti Communlsle Ro1111udn
dc Bucarcslpendantlco anne..i dc la revolution
„.„.,
„ ....-,
l..o llo!oon _ . . . . , . . . _, La ~upa\lrul poxm.,,.,,.„deln«1_...,.
, _ , la rW<ll.uUon, i. so!n J>OOll' j,le- 1e nh•„u po!illQue d W<Jl.,.tquc <le
•ou1< la- d'ou.....i.n ·Jui.,.,\P<1rml>d 'acromp.Url„1<•u<leo~d'"""
~-=:=~•~ ~~ t·c:=~~~.:=-\ .. con>me l\1ne d os p lw
. .
1.A•<>•n IM' - m..,.lni - bucanootols ~ l"O«>M.lon <le l'lnstautaUon du eou-
v ...,,~t <l<'mocraUque sous la prtol<lttlce du Dr. Pe<ru Grou.
lONEL N ICOLAE Clasa muncitoare
bucureşteană şi evoluţia
ei în anii
construcţiei socialiste
Era ln toamna l\li'44, la scurt limp după ln!ă ptiJU- iNrla'ecţiei na!io-
ni>le antl,!ascisbe. lntregul pop<Jr romin oe afla ..,,gajal, cu toale !orţele
sale ma~ şi umane, ln rhboiul anllhitled.!.I, eliberînd de hiiardele
du~neOl'.llropl1oareultimelelocalităţialePatrieLD:Jnfiagra\ianu
... tnch..iase Inel, iarţ.ara noastn era confruntai<\ cu un noian de lip-
suri şi greuU\i, pe care na<:ţiunea intern4 - stimulată de cen:urile
imperiar..ie exteme - vroia $l le tr.nsfonne !ntr-o veritabUă ca18-
•trofl na\ionall, insurmontabili pentru forţele populare, progresillle,
grupate în j\m.11. ş i sub ateagu\avangârzii marxlst-len!nillte a da.gei mun-
<:il<>&re- Att!Mi, ln octombr.ie 1944, a \îşnil fl.a<:An lnlre<:ttii patriotice,
au „plrut acţiunile de munel voluntari. ŞI t$le un titlu de legitimi
mîndrie pentn.i aeeas!A ciladelA a mil!<'lr!i muncitoreşti din RomAnla,
~~~~iiti7: t:i,-~\!~~~u~?:~ ~~~~ ~P!~f~1°P~~"~e~~~:
ni"" RomlnCM>echerm.larecon~ţi.o.rapidlaoeeonomiei naţJonal.e
- au P""""'• !ntr-<i QCţiunc volunta:r~, 'la M'paral'<'a lnainte de termen
a unor locomotive. In!\!at1'·a muncitorilor griviţcnl avea o.a fie lmbrll-
jişloti apoi de allle fi alte oolecti'"" _muttito~ &eţlun~le "?1uniar.. fi
patri01.ice 1 -au1n mulţit ş is-auextuulascaralntregl1ţări\nopera
deredreS6Ceavicţiieconomice
Am evocat """9le lncepmwi ale noii ati'\>J<Hni faţă de mund, IS<:a\e
din con.Jtiinţll. .politici şi eivict lnaintată în momente de eumpllnt ~
tru ţara noastrl,tocma! pentru aev!den\!a prezenta muncl\orlm!l bllcu-
~~:,n~%ele rlndurl ii dupll. Ellberare, dar pe un alt plan, pe
De «tunci, ne<>:>n1enil, clas.a muncitoare din Capitală a reuşit nu numai

sAerea..,Aodatăcuţara,darşillladuci- prinefortuci'lesale,prin
mUID'I...,. eroică, prin talentul şi pr;cepe""' sa - o e<mtribuţ;e de
...... ma _la edlfi""""" no.ii "ocieiliţi. Şi nu există eveniment ori proces
revolulionar al Romflniei pciStbelice ln care munciWrii bucuresteni , 1n
fn.inte"" organizaţia ]Ol' de partid, lll nu-şi fi spU5 un cuvtnt lmpol'-
tanl, ade<e<>ri decisiv, Pe loate fronturile de lupii şi de ""-"'\ie, clasa
muncitoaredinC..pitaHialnscri..opaginideglorieşieroism. IUmlnam.-
lel lnsaUe la Io: de dni;te lni\!ati'"" şi chem~ri la lntr-e<:ere l.ansate de
colectivele industriale din cel ma! mare omtru economic, acliuni me-
nite :să pună ln valoare ...,...,rwle Interne a.le 1ntreprin<lerilor indus-
triale, sa economi.,.ascA malerii Ptime şi ma't-e<'Wtle . .:; ridi"" Cll!ilatea
pr<duselar ş.&.m.d. PQ>.ilia de model şi factor stimu lator a! oamenilOr
muncii din România delaşamentu\ bucureştean al clasei muncitoare o
de\ineşi<tstAzi
Spun...m, mai itltlinte, d muncitorimea bucureşteana a <!voi.ul 1n pas.
cu ţara_ Nu p,r~im afirmind a<:<!asta ; lnsă, ea a crescut ma! alM con-
comitomt cu Capitala. Dar e•te de subliniat atei, !n primul rlnd, mod!-
lica""' radicali a vie!li """'-omlce a municipiului Bucurqti , care ln
trecut se dMV<>lta neuniform, haotic chiar, purtind ampr"'1ta prepon-
dennţel ramurilor industriale alimentare, textile şi pielărie, avînd o
do'tere tehnico-energetlcA sârac:ă (prec!zAm d, lnaintea nalionalidrii
<lin 11 iunie 1948, aproape o treime d in lnWprinderi\e ~ren.. nu
aveau,orţAm<11Ji<:e,lardinoolerufor1J.motrice71Jf/0 a""""usub20CP}
~ilkarea socialiomului a ftocut din eoonomia &.lrureftiului un tot or-
ganic, un<:<mtru vital al. oomunitălii de viaţă economicii.a naţiunii ro-
mane socialiste, clei C..pf\ala - principalul or~ indu.trial. ai· ţărli atlt
In ce priveşte V<>lumu\ producţi e i' cit şi tn ce priv eşte varietatea ramu-
l rilor indu•trial<! - are o reţea complexă, multiformă de _}egM'uri ru
toatl i.ara, cu toate zonele $i localilăţilo! Republidi, cu to&-te n mi,irlle
şi subramurile pre>ducţ iei materiale, cu toate !ntreprind"1ile. AcC<Ulta
cu atît mai mult cu cit de:tVoil.tarea socialistă a or~ului a antl'CNI(. nu
numai economi.a, ci a adu• schimbări profund !nnoitoare 1n lntreaga
viaţll.politiclşisocial-ru[ţuraJ.ăaCapitalei $ia1J.rii
Oricit™"""obosicifre\e, exi g enţele u""iataritemencobl igAsăape-
Ulm""lpu\lnla""lema.i~tive date.0\i vaindi<atllrlsint...tlcinc
vor ara.ta, prin raportare, dczV<>ltarea municipiului Bucurc'1i fa\l de
dczV'Oltarea de ansamblu a cconomiei naţionale . Astfel, este de 00..:rvai
dlh!.unspol'gen.eml,pciN""41a tar,,alpopula\i<!iru 2-40/o !n inter-
valul J9S0-1970. Capitala !i rispunde cu o creştere de 42•/• : whum>l
total al in"'-'Sti\iilor,.., rna}on!azl .atît pe lnt,,.,.,ga ec<onomie cit ş l pe
munidpiul Bucureşti de 13 ori, dar pre>duc\ia g!Obală indunriala a
~porit mai muk ln Bucufe$1i, rnpectiv d e 12 ori faţă de 11 ori pe
republic!.
O>pitala s-a menţinut - ln condi\iile , avîntului tuturor :tonelw ţirii,
alede>:\'OltărU vertiginoose·aforţclordeproduc\l <! peleritoriu-dttpt
principalul centru economic al. Romăniei. De ·altfel, e!Ol'lurile vizlnd
de»roltarca eoonomicii a municipiului Bucure~ti ~îtn """v!ngător ilus-
'-'Mlo şl de pondoerea pe care acesta o are ln in..-1\ille din sectorul
oociali..i,..,publican:apnJapemereudeaproximativi/6dintota1, va-
riind lntre 1/1 şi 1/5, in eircutruW>!ele amplifidrii .absolute .a v<>lu-
mulul total pe lal"il (cel mai „jos" - 12,!>'lo fn <U'Jul 1959, cel mai ,......,,~
- W•/o !n •mul 19M). Tttbuie adAugat, ln~ dt st!"l><:tun invertiţH1or
s-a irnbunltl\~ mereu ln seru.ul majorarii ootei a locate sferei produc-
ţiei materiale: 511,60/o 1n intervalul 1956-1960, 71.l •/ o ln inter\'alul
1961 - 1965 şi 19,2'/o în in~alul eincillal 196&-19711. De ftS<':menea, se
re!iefeazăcreŞtereama.irapidăapAr)iidestinat..u1ilajelor,instnlmen
te\arşi<1ltorir.vtoot.i\iiromparativcupartca lucrăr:ilordeoons1n1c:1li
montaj, mai ·ales !n ultimul deceniu 1960--1970 de edificare oociali• tll.
:O....şi pe ramuri alec.:onomleinaţ;ooale.mi.ctura inveotiţiilorln Bucu-
""'lti refleoU in linii geneirale O<"ientările din politica de lnves'liţ;; pe
în'treaJla econom~ naţionali.. Meritl relevalt d - l& greutate\\ specifid
a in"""tiţiilor pe pcincipalele ramuri ale eoonomiel naţionale - Bucu-
reştiul se lrucrie cu aproxim.ativ ll--100/ o 1n indwtrie (8,:Wo ln 1956-1960,
9,lt/o ln 1961 -1966 şi 9,8•/0 ln 1966-1910), cu rea. 1/3-'l/2 ·la con-
st:MJ.cţji (mai exact: 31,2'1o tn1958-1960; 41,7'1o ln 1961-1965şi 45,7'1o
ln 1966- 1970) şi .aproximativ 7/10 la şliin\4 fi deservire ştiinţifiO
(13,5'1o in 1958-1960; 66,7'1o ln 1961-1965 ~l 70,7>/0 tn 19'66--1970)
Dreptl"l'Zllltatal unor asemene.a eforturi din domeniul invel'\iliilor, QU
foot P"'"" ln fun<:ţiune numeroase eap.o<:ilă\i de producţ;.,, o swnedeni"
d4' uzine şi fabr;,,i „u !<>6t modernfaate. reo.rtilate ori.extin..,, dar mai
al.,. indu.ttriaC. pitaleiatnregislrataµarit iaUI>Ol' uniUţicutotulşicu
totulnoi. al eolror nu~ne.tntalttdecunoocuteşi „propiatetuturor.
Trebuie~tciopund.....,!Nemnată(pene :.î'lolncincinalul
1966-1970} ln !<>'talul inves\iţiilo.r indwtriale o d"ţin ""le orientate
"P1" dezvokarea consW\lcţiilor de maşini - îndeosebi pentru el""tro-
nlcl~ielectrotehnîcl - şi apre""" a ramurii induotrM:i chimi""
C.msecin\A f i . . - a lnve6tl\ii1or ~; e!or'lurilor ~ d4' oomenil
muncii bucureştieni în vederea creşterii producţiei ş i a productivităţii
munciilnindustriaCapitalei,valoan>aproduc(ieiglob"1eindustTia\epe
unlocuitoraajunsln1970la34.2l6 1e i,faţăde21.779lei l nanull965
Semnificativ me faptul d municipiul .,.,\ mai mare al \irii produce,
lrftr-un nomenclal<lr mereu lnnoit şi di"""ificat. mărfuri mcxlane <0a·
al>""'turldeautomatizarepentru <m>ducei- prooeselor indu.nnate,
maşinie~icedeca.lcul.calculat°""'elect>=i.,.,,tuboJri<inestMpe,
maşini-unelte cu """"81ldA-program numeri.,.,, peste 600 tipuri de pompe,
d<e> 2000 de pnx!u"' din gama ap:tra:te!or de mă•url şi control, echi-
pamente şi "para'tBJe
complexe pentru electrificare, centrale 1elelani<:e
automaote. tranNl<rri, diode. Numai ln anii ultimului cincinal industria
conslrU<'U>are demaşini a Bucureştiului şi-a îmbogăţit lista de produse
cu940 rn. Trulljinl4iWbjenoi!Asemenea'fU"""5epea1'$UnblUlintlut.-
~~~v':î~1ita/~~M%~1~~~ ţ,:;el;:~~"':1ri."J:::.1r!':J~~l;; 5 l~a~
al - ţări (strunguri carusel. vagooine - martA pen.tru l~nil magt..tmi..,
pompe CEnlritu:ge, utilaj tehnolog;., pentru indunna chimici, motoare
eled:ri"" de 0,25 Kw şi de puteri mai mari, anvelope, mobilă. !ndltA-
minte, ţier;Aturl, 'tricota)e, oonf.,.,.ţii, I.elevi"°""' etc.). Nivdu! calitativ Ql
mărfurilor bucur~e es'lie tot mal ridicat, la multe produse e1>mpa-
rabi\ cu parametrii mondittli. '
Secuvine &lamintim şldemarileid>lnzialemun<:it<>rimil bucureşte.>e
ln""lelalteramuriale econ<ltl\lelna\ionale, AsemeneaOOi.,.,tive"" Aero-
portul lnticrnaţional Olcpeni, Ceritru\ de televiziune Bucureşti şihlMe
vlldesc plUBUri În domeniile l;ransporturilor ~i telecomunkaţjilor, dar
~~P:::~"":t~ ş~=~~l~~";~~r~:U1"'!:=13~~v,n~~ ak
arhitecţilor şi proiectanţilor, ci ii ale muncitorilor din construcţii, din
~~~~le r;omuri ori submmuri şi intreprinderi ce-<1u con<:Urut la zidi-
T<Jtodat.o., a lă turi de multitudinea obie<:tivelor :sodal-=ltW'Ble &.te ln

folosin\A ln anri .oocialil!mului, • """"' eviden\iat.o. amploare,i deo$ebitli.
w-o marcheazll constructiile de locuinţe, Bucureştiul impunlndu-.seaten-
\iei~i~ilordepeitehotareprininteligenţa,eleganţa · şifunc\io
nali'tatea estetică şi urbani9tictl a soluţiilor. din a""n complex domeniu.
EsteindeajUJlllde e locventă, credem, •implaa!Aturare a dou!date: l!.44
,; 22.M2,adicănurnărulapartam enteloroonstruit-.tn intervalul 1948--
19:;1l şi.aleek>rrKliatelna nul 1970 - •loatedin fondurilestatuluişl
aleorpniza\iilo.rooopenfate
DupA ~ trece"' ln revi•U a dezvoltări i economice marca-te \ndeo-
sebiprin~""'induSll'ial.l. -,$.li1r«emlaal t.econ&ideralii,\ncec
clndastfelsll.~inAmlnliniig""erale,locul ş iroluleornplex,mul
tllwteral • l Capitole ; fn viata României noi. "°"i8li51e. Mai !ntîi, dt.eva
referirila.populaţie:laliuliel910.,,,.şulcaatare,lmpreunAcucele
12 oomunoo •uburilane, lnsuma 1.574.536 locuitori. faţ.1. de 20.252 .Ml
cit """" toată ţal'Q (numai municipiul Bucureşti : l.475.050). Aşadar,
sub aspect demografic, merita menţionat faptul d Bucureftiul de\ine
oponderecreocutălntotalulpopul aţiei,eV<>lulnddela6,7 •/o lnanul
l'JW la: 7,80/0 ln anul 1970, dar greutatea specific!"" reduce, dnd e
vorl>adepopuia\isurhanA,dela2B.7•/o la l9,10/o, .,.,.acereflectad...-
fil.şur;u'ea cu ~u.;ces a ' p""""'11ui de urbanizare a României ea urmare
a industri.alirArii &OCialiste. Din acelea!Şi motive, cu t<Jate el \n"'ii Capi-
tala s-a dezvoltat -enorm, titmul e l de ~este devan$&t de <:<:1 din
alte %Ot\e ale ţ.1.r ii ş i se redu"" treptat ponderea - c""' rămi ne, totuşi.
im~-Ja:ularta\ilnindustrioe(de l a l 8,8t/0 lal6,90/o),muncitori
\nindu•trie(d<olal7,30/0 \al6,4 '/•).producţiaglobalAindustlialA(de
1al9,:30;,Jal7,6 •/o)orilaoon$lrucţiilede~inişipttluoerarmmeta
lelor (de la 27,00/0 Ia 26•/o). w.u la v'lndri\e de mărfur i cu amănuntul
princmn~rţul .ocl.alin (de la 21,1•/o la 16,90/o)
Mal depal"\e, canicterizlnd forţa de muncă din cel ma l mare munidpiu
a l Rornllnlei, dlatlngem lmbunAtăţlrea structurii populaţiei ocupate pe
~~ ,~~ Te'~"io.~1~;~~n~f''%~ 1:1'.'l;1.s11~~~1~ei'~;

?,2.90/0 'ln 1969. Important dte C1l. ecea•tll. runellorare a""'! loc l:n-
deooebi ~~ind ustriei( 40,5'/o !n19&0:41,7•;, lnl965şi42,4•/o
ln1969)şioonstrocţillor(10,S0/oln 1960;10,3'/o lnl965şill,8•/o ln
1969). '
Detaşamentu l bucureştean al claoei munci1Qare din Rominia şi-<a spor it
tindurileoldatlicuded'Aşurareubiru i loar'ea~lsociali•te,a
indust:rializlrii ,,.,.,;„Ji&te. Dac.li. ta ~nsăm!ntul din 1956 numirul me-
diu scriptic al muncitorilor dln Capital! ern de 301.354, apoi trebuie
pred..,td-naniiurmlltorie!...,de1voltatoonsi<krabU.fiindde364638
1nanul l960 şi 483.908!nanu\ . 1965,pen trucalafinele l uil970sll
fi atins ~3. 027, adid mai mult de jumAtat.. declt "" lnregittniu ln ln-
treaga ţacA !n 1938 - anul de v'lrl •ntebel.W, a\ regimului ll'eCUt (aiunci
<'rau J.1)07.000 muncitori). Se euv\n.e subliniată lmprejurarea d indus-
tria şi "°""truc\ii\e ocupt c ~i mai mulţi muncitori bucu~leni, d c\i nind
trnpreunAopondereoonSl\8.ntpellte65•/o (indu•tria:51,70ft\n 1956,
53,4'/o în 1960, 54,I•/o in 1965 ~ i 53,90/o fo 1970 ; oon.'ltru c\iile ; 13,'.IO/o
!nl956, l2,7 o;,in l960,12,l •/o înl965 şi l3,6 •/t h11970),
Dacll ln nwnllru\ mediu scriptic al .alarlaţi\or din ţară Bucure ştiului
i - aurevenit i6,80/o inl95G .l i', 2'/o !ni960,16,4<>/ol nl965ş!l5,90/o in
anul 197.0. ...:te de remano~t că pomie.-ea la muncitori este ceva mal
mici, dar se păotreazli la aproximativ 1/6--lndin tota!tulpe ţară (nu-
mA:rul med iu ocriptie al muncitorilor a repreaer>tal\: 15,20/o tn 1956,
16,00/0 ln 1960, 14,\11/o ln 19~5 şi 14,4% ln 1970; ln indu.trie : 16,5'/o
ln 19~6, 18, 2'/1 in 1960, 17, 40;0 !n l9M şi Hl,4•/ o Jn. 1910).
rieo...:bit de elocventi pentru profilul muncipiului Bucureşti, pentru
defin1rea loculuic ,,._J oeupăcluamuncitoarelnchi.arînlmaţărli,
strocnrra numărulu i mediu scriptic al salariaţilor, peeategocii, ta finele
anului 1970; muncitorii reprezintl 68,l •/o, per.oonalu\ !n func\ii rtieh-
nice wperioore - 5,()0/o, per$0I'l&lul în funcţii tehnic:e medii - 5,6•/o,
::il~ ~~~i ~7;'';:~°" i'~~~-; ::'~"~':-'~ ';!:'i!!:
spec ificii , mai """"' ea med ia per wta1, a muncitorilor in industrie -
.85,40/o, ron.nrucţii - 79,21/o, agricultură, Inu.na suburbană - 81, 9>/o,
tmnopor'turi-83,7•;„
lnoeprl~ intel...,lualitatea bucureşteanl,carea""'""'t •l .,. ron
oomi'lent cu întreaga lntele<'tualitate a ţArH, ar ~i de semna'laol impor-
tanta ei dezvulla"' numerici (de ·Ja 58.042 p;>trivit lm'egis trării din 15
r><>iembrie 1958 le 92811 potrivit lnreg:istcării din 2 sepbernbrie 1968),
dar mai ales preponderenţa grupelor rtehnlcl şi eoonomid (lmpreunA
deţineau ~3,4>/o din total ln 19~8 ş!, respectiv, 57,9'>/o 1n „ nul 1968).
Dffvol.ta«a """nomicl a Bucureştiului pnzintll 1a o scart mai miel
lnaerm'l"i.. dezvoltirilgeneraleaooonornielna\ionaloe.Alll\>ridllpu-
ternk:a amploatt de ordin cantitativ, tun pUla distinge, de ....emenea,
cre$11e..,. gradului de c:onoenb'are a producţ;ei şi a muncii. AM!el, ln
indWflrie num.intl lntnprinderilor ln ultimul deceniu a.... reduo (de la
252lafinelelui l960Ja227las~!1ulanu\ui 1970),dars-..umajoroft
efectivele salariaţilor (numAnJ.l mediu scriptic a evoluat de ia 231-978
la 350 874), au cr<:9CUI Mndurile muncilorilor (nurrWul mediu ocriptic
al rmmci"lorilor a U'e5CUt de la 194.903 la 302.491), paralel <:11 ~;..,.
valorilfondurik>l'fixe,cu~tereaputeri i ins'l:alatcoa"'deirerve$te
produc\ia ~ia pul.e<il ln&tBlat.e la 100 de muncit<ri, ort eu arnplifk:area.
"°""""'ului d~ """'l(te elecliicl pe un muncit<ir (""\!"""' el valoarea
lnl\i&IA 'l<lta]A a ~ondurilor fixe a... dezwltat de la 10.064 mil. lei: in
1960 la 26.~54 mii. lei ln 1970; puterea instalată care deuv"'flle pro-
ducţia: de la 402 MW la llOOMW; puterea l=talata !la 100 de mun-
ci11ori de la 206 KW la 364 KW; eonsumul de energilf: elKtricl pe mun-
citicr: de ;,, 2488 KWh le. 6246 KWh). De buni oeamă, !&ptul ci majo-
rilatea muncitorlmli bUC'llreştene ! Utte.11.zti ln Intreprinderi eu peste 200
d e ,munc:itori atiestă un !nalt nl'""'1 de roncentmre a forţei de munca,
mai ales daci ţinem seama de ~liE'rea gradului de ln7.e5tr&re tehnid,
de oporlrea producţiei ~ ! productiviU.ţii muncii hi o:ca>diţiile introdu-
c.ni progresului tehnic, meoani:tării oi auwrna'Uzării, lncin::\lnutanţele
organ.i.zărllştiin\lfitt
Am putea oontinua .analim ooncentcAril - tclsâNri importanti a pro-
ducţiei
moderne - ,; am pu1Jea face ace!lt lucru eu ajlll<rU\ mai mul\Jl:>r
lndimiort.S.,cuvine,!m.li,de reliefott cle91>eV<rliit. alcldec.-rea
uncr mari oolective muncitoreşti - veritablle şcoli comuni.te de ca-
~.-~"'decad"'.
~•lructurii p»ducţieiBUCUl'eŞl.iului, 'lndeo&ebi a S1;ruC'lwi.lpe
a m~. tnved'"""iăaocen!ele de(lllelblue oe
ramuri ii pe prof.,,.ii
sepun ş itendlnţele .,.,..,l ntrev!idlndezvoltareaplanl!! ca tăa~I
muncitoare din Capitală. Avintul oonstrucţiUU- de maşini fi prelucrW-ii
metalek>r - cu a.oe~ ~un rruxlerne cum sin\ „Jectrotehnioll,
e1""tronica, me.:anica fint. aul<lmatlca; ~ii.mul impetuos pe c.are-1 cu-
n<Jl>Şl>O chimia - cu industrie eokmm(i\Qr, a maselor plastice ort a me-
dl"""""'telor - grăie01C de la •lne desJ)re o bunt part.. a proi'ilUlul in-
dunrial a l Bucu~Uului. (Are.te r.omurl deţin im-m.l o ponden oe
a Qvans.at de la 34,1 0/t ln arru.119.5<l la 49,4•/ 0 in anul 1970). Totodati,
trebuie semnalat d municipiul " " - are il\d o grei>tate $pecifid .......e
latextileşioonf.,.,ţii(:I0 , 00/t ln1950 fil7,90/o lnl970),0l'lin~ia
a limel'ltut (22, 00/0 •i , re•pectiv14.~•/o). La muncil<lri, s tructura !ndid
pentnloons lnl<:\iilede~inifiprelucrareametakolor31,8t1t tnl961)
Ji37,'7"/o ' ln l970;pentruchlmie-7,3"/ o oi8,2 1/ o ; la tutiko - 18,90/o
~ 16,90/o ; la conf.,.,ţii - 8,6•/o ~i 6,7'/t ; la induotria allmerttarli. -
8,3"/t 417.00/ 1
Tn fine, dintt'-o &ctllţ.l ce tn"""'1'Ci.i sA lnfttişeze evolui;a. mun6tmîmll
Oopi-1ei c"""-'m d nu trebuie $! llP6'l'8""l şi un.::le demente ce oon-
tuttezl. nivelul de oalificare. lnvem:igaţlUe sodolOf!ice, o oe!'le de an-
chete au relevai că !aoseriedefntreprlnderl - mal ales acolo unde
exiala o "P""ialiure 11. pro::iducţjel şl tradl\!e, arolo unde munca p>litid-
Mumtlvt • e deo!qoorA bine - nivel.ul de pregAtire al, muncitorilor
((ll"mpunde oau chllr lnitreoe nivelul de ulificare ooiicitat de lucrtri.
ln acelaşi timp,"" ro.t!innli f i cu e:wmplul Capitalei dezvoltarea oon-
tnld~aclasei muncitoare din !nl..e$ ţară. Electivele munci~
aucrexut!oartierepede;nuaoelaşiifu<::n.laepo$teopunede<preeali
fiClll'e. Fi reşte , Io.mel e inferioare de calificare au fost,; aici pricri'tare'
!n prima perioadă a !ndustr! allzărll soclal!ste. Dar laU mai bine clteva
date. lnvl\4mtmul profesional. :n\lmlro. 38 de şooli ,1 Io.623 de elevi
IJllJCrişilnWlull938/1939,79fOOli'ill.627elevl!nllM8/1949,33.şcoli
şi 13.546 elevi ln 19'60/1961 ş! l5 f<!Ol! şi 27 .981 elevi ln 1970/1971.Uce-
nicle. la locul de muncă tnsuma 3007 elevi !nanul tmlio.r 1967/1968,
S.7871n1968/1969,ll.1431nl969/1970ş!I5. 0721nl970/1971.Liceelio
şi 17 ln 1970/1971; ele • U
de 8J>"clalitate: 16 âin 1003 pini ln 1970,
cuprinsde lal970elev;tni966/l967p!"Alle.l0.441.înl970/19'11.~
t!<JnNzl, de asemenea, $COii de maiştri, şcoli tehnice pentru munc>tori
callflca\lortabeolvenţi ai iiceelore1e.
lnceamaînonnal lş idirectArelaţie dia1""ticii,de~llşi
interoondiţionare,loculşiroluldetaşmnenNlul~alcluei
mu~din&mAniaae oglmdacoorespunzltorfi-npoziţiile pe
careledeţineorganiuţlade partld • Capitaleiln"vangardllmarxist
lenlnistldinl MTeaga \:llri.Şi""tie derelevatdl,lnoonbox'tu\gener;Li ,
al dezvoltării şi !nltr:lrl! partidului oomunist, al puternicei afirmări a
rolului său oonducAtor ln viaţa .oocieti\ii romAne,ti, organizoţia P.C.R
din Bucureşti• CllllOl!Cutun P"""""' de oontlnut (n'Ş\el'<l calitaitivl a rln-
durilor 981.e, de ImbunA U.ţ ire a stilului f i metoddor de munc!, de • p<>-
rire a wpacitiţll organizatorice,; politioe in mobllizarea maselor la !n-
liptulrea sarcinilor construcţiei economice şi social-culturale, ceea ce
a .de"'"'1inat o preunti 'lot mai_ ~ tlvA ,1 mal e.l icace a oamenilot
muncillnsferaactiviUţii prOOuctive, !n lrrtreaga viaţlisoe i al l. Rhpun-
2!nd cucinste sareinilor ·trasa<te,muncitor ii,telmicienii şi inginerlid!n
lntreprinderil e bucureşten e aulndf: plinltcublnep1"nurilede pînlacun>
fi "'u pomit cu <'n\ugiasm l n noul cincinal - 1971- 1975, deplşindu-şi
chiw anga)amentele "'""""U:, suplirnentindu· le- Recenta plen~ llr-
gitil a Comitetului Municipal Bucurqti a\ P.C.R. (li~ 1971)
a ICOS 1n evidenţi rut't'esel<! lntregislrate ln <:<:>mtnlClia eronorrtld, Joi
principolii indicatond<!plan, p~şi rezuhatl'lelmportantcobţi
nutc !n d6ve>l!area ~ii ştilnţi!ice, ln perlecţW..ra ln~Aţimltt
tu>ui de t<>ate gr&dele, ln domeniul a<:tiviUţii de Crf!ll\ie f i cul'tural-u-
tisti«. Slnt toet e aceslea ptemlllele~ale unornot4lnoi lmpllniri,
ale1.1"~ulnec.irme.tpeSCN"aproif"$1llu!.Conc:luzia,duplaceastl
1wnonl prezen1.on, nu po.ate fi declt eccee el, o dau. cu dttvo!Uree.
multllulo!rall 11. Capitalei. fi a Uc"li, l n procesul netnlrel"\lpt d e lMoirc
im'Oiuţlonari a Romt.nici, c lasa mundtoere din Bucureşti •i-a sporit
efe(:tile, a lnregiatral o p111emict\ major.a:-e a r tndurilor el, du ln
ai:dq. timp lmsionante :mudiCiclri ele ordin oalit.Hîv li dclin= wuc-
tun., ?IOl.lll. pe ramuri , ; profu il, pe n ivele de oalificare. Mun-
citt:rl.rMa bueutefl....,l lşl demons~zi ina\t.a ei c•paCIU"t.e d e ot"--
gani~ f i mobiHMre. ~e manilesti de9chi1 fa\;A d e tot oc-i ll()\l
'iavansat,promovn:d numimaip~la.hn>c:, dar4ivirtuţj!e
nol,&Uperioereale~k>r~l al .so<:letlţil"""iali1temul
tilateralde-.vol'ta1e.Subrond~'llndrurn.oru organi!ll.ţieidepar-
tiol. e a oe afli anga,jat.i di tnducli în vili~ programul oomp!u de edu-
c;oţie m arxis:-IenlniS"ti - program luminos, <le lnah4 valooire teon!tld
, ; pn&Ctici - menit di dezvolte I.a toţi oamenii muncii trlsitur ile omu-
lui nou, produd't<>r şi proprietar al mijk>acdor d e produei;.,. partici-
=i~ şi beneficiar al civilixaţici moderne socia\i$1e pe pAm~l Romi.-
LAdasoeo11vrW!reBucaratolsee1son Cvolutio o _ . ,ntlesannffs

de \.a «1nslrUctio11. •od1li• le
TRAIAN STANESCU Dezvoltarea
în anii
socialismului
Cindvori>imd..ttllttpoziţia1np!anfi5J111\ial4 aoraşululaonteinporan,
eslle .-pirat.-:e&arde a P"""iza ln prealabil .p erioada cu c....., acet
L~~~ :~~~i ~!ie~~~':..~~~ 1~-1 ~~~i

W- 30ani,ocorW<lerde\,abunlnc"J>Ulcaun<:<>T'Olo.ralunui<'fort
continuu şi de mulţi ani , la.,,.,.,., a cr"8.t şi-a dat aportul, a fkut ?tt-
~"':,~~u,::iiisl'.Omul~, <'xp<m<'T>'tul va!oroo al ~lli ln care' trliim,
Noiavem -~t;\işa n slid<'aputeaconstro i pell'lnlnoiş !g<'n<'T"8\i a
noMtri, planifidnd şi !4cînd previ~hm i pentru viitor, pentru genera(!a
""' ne urn-..A, determinlnd Oe pe """"' "forma fenommul ui urban"
:;:~e~ulde<'ri.nuestece\a]zilelO'l"noast re,,im.aipu\in c<'I
Am muştenit o 1111'uaturli urbani, cu 'trisliturile şi camctttlstic<'le ei şi în

aooast.!l zestre plas4rn puncte de vedere noi, mcde:rne, oorespwua:toare
oonfoNului .,....1 prelimin'1m, ajungind astfel să mate rializăm cadrul oon-
~~·reg!ndit pentru nouanoastnexisten\4 legindu-1 de generaţiile
După ~ mea, " vînd atea.U. deosebit de !mp<>rtan1A sarcin.11., tre-

buie de la început determinat niVElul de dezvoltare a oraşului , ln con-
~~~neral al eo:momiei şi binelnţeles comparativ cu alte aglomeriri
Am vorbit de$e0ri de dimens.iunile „tehnice" ale oraşului contemporan,

ca şi despre <mt$ului vii10rulu1, pentru care g!ndim astăzi, pl.anifkînd
amenaj ilirileşinoilestructurlurbanlstice
ln afara elementelor tehnice şi fizice, oraşul oonlemporan îmbrilişează
=
elemen1"' «mplexc, din ce ln ce mai numeroase, din ce ln ce mai lmpor-
tan1"' !n desfăşura rea mccan\smului $liu de viaţ.il
Un O""I nu este numai o aglomemr.. de locuinţe cu mai multe trepte,
cu se,..icii şi dotări. cu căi de comunicaţii etc.
d~" 11"ro:::''CJ:!~ui:::,~e~n~e:~~·es~~a ~~:,.,~:;'î~, ~ix!f~

viziunealnviitor;or;qu leste sintezadurabthtăţ1i,oidoolog1emate
cialimă,i.<torie.1D1eităr i,filozofiae :<istenţei
Cunoseu\e aceste ekrnente multiple eomponente ~ le organismului urban,
raportatenemij l oci t laperi metrulereşteri!popula ţ!ei,sepoate~ la
compo ziţie; analizînd \re<:Utul, cercetlnd actualitatea, n>rultatele sale,
tentlnd a determina !n mă$ur • posibilită\ ilor, dile de urmat, ln vederea
dezvoltării roneomitente a lntregului „sistem urban BU<:Ureşti"
Va .tr<ebul :realizata acea „elasticitate reli>tlvi" '"""""""""' fenomffiului
wban, care sa dea posibilitatea de adaptm'e t<"eptaotă, Jew>tă de
noile funcţiuni """ necesitaţi ale vieţii. PttipunEri ln auiante, ale
viitoarelor l<><ulnte, ră•pund dificultăţilor constatate în ace!!t d·omeni!L
O """""tuare a eonstrulrli zonelor centrale mi.., pero ca strid nree-
•arli, atlt prin economieitatea'"°lu\!ilor, dtpcntru realizarea acelui ecb!-
el trebuie mult mai

de dorit; und" omul
spa\ii•lcătuitelntr--0
Consider, de asemenea, că propunerile zonelor de muncă, de cert'ct.are,

eiiile de drculatie ca ,; dotările social-culturale ş! spa\!ile plantate, vor
C<>nduce la îmbunătăţirea C<>n\inutulul no\iWlii de „ronlort urban•,
ronsl~er.at ln rontlnuA creŞtere 'i la $Cara întregului oraş. prOOlerrul ce
ronstltwe in ansamblul său, una din laturile importante ale aşezării
urhanedetip$0dalist.
i'RINCJPI! DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI
MunîcipJulBucureştlsev a dezvoltalncadrol unuisistemurban, formU

ln teritoriul ])nXlrAŞenesc, cuprln>.!nd local!tâţl principale Importante,
:~:~~~,i1tă.,l!d~bane mai mici, precum fi aşe1Ari r.llsplndlte !n !ntreg teri-
Se urmăreştc, în cadrul sistemului urban, realizarea unui echilibru eco-
nomic, bazat pc sehimbul de produse şi a forţei de mundl- De ase-
1nonea, .., va ,..,..Hza ospecieJiuire a !iecArei loca!itAli din cadrul acestul
sistem, Jn tunc\!e de •!""'l fieul şi poslb!lltă\lle nuiteriale a fiedlrei aglo-
merăr i . Prin cili rutlere cu transport rapid şl llnii de cale fera tă, popu-
la\!a va avea Jcgaturi facile cu lntrcirul sistem, pr<lewn şi cu restul
tării. Prin canalul navigabil Cernica-Me>ştişteo - Dunăre , ; Mosllşi
la lomlţa -S iret, t.istemul de loelO!Hliti şi municipiul Bucureşti, vor a'..:.a
asigurate lcgUuri de transport pe apă pentru mărfuri şi persoane.
;le~~';' l~r";!~~.i :!~~re~~ur~·~ 8 '2':ic~~n~i~ • il~=l c~~~~c\~~
lne adratlllnbogatespa\iiplantate,iarînP'IJ1.eadc gud,cornişte.irlulul
~!.::;~r~=t~ind axele pl'incipale de ' compcrziţie şi organ;_.., a
- Stabilirea lim itelor construite ale oraşului •·a realiza o zonA com-
pactli şi ordonată, prin desti!nţarea fondulul ronstruil nocorespunzătot
sau s ub formă de elemente tentaculare dispuS<' în lungul arterelor de
pcnetra\le
- Organizareadezvoltârli<>raşuluiselacetnzonelun<'\lonale,cores
punzătoare vie\ii urbane: mWlcă, locu ire, odih.na, instruire şi recrcaţit
- Densitatea va creşte, printr-o utiliuirc fatensiva ş i ""°nomid a
teritoriului construit şi prin creşterea regimului de !nllltlme & ct.ădlrllor.
- Sclaceorepartizarera\iona laa un ită\ilorpentn1 s.atislaccrea nevoi-
lor ~urente ale populaţiei pc întregu l teritori u al ora.'ju]ui, r<•alizîndu-sc
un sistem policentric, lmplinindu-.sc o ZOfl.I centrală, corespunzătoare
vechiului centru tn>diliooel-î•loric, precum şi noi centl'1', "'parti7..lle
uniform pc teritoriul ora~u!ui, ln noilc aruwnbllJJ"i de locuit şi con-
tinu!nd cuzonele ce urmce•.ll afi ,.,,,.lnlcturatelntimp
- Scv•conturao amplasacerationall a !ocurilorde muncl, !nccre-
l:<recu *>neled" locuit. tn veicn»ICl.lrtlrii distantelorde parcurs şi
a uşurării cln:ul•liel urban<>. precum şi ln raport cu pmibili taţilc de
d~rvini cu mlj!....,,, de transport ln comun, di l« ate uou mtkl'1',
-cu direcţia do 1eurgero • bazinuhi! hldn:rcrafk, eft şi cu di....._'!il v!n-
;
:;~orco'!:;!~~I<! zonOi de mund rHr>d organizate pe principi\!! ooope· 1
- OrganlzarN noilor ~one de loculn\<' ale or8l'Jlul.., f1ce pc prin-

dpiul unor unitlll druct1irale .....,plex1', ln mari • nsambluri de !ocult,
'!
c„t!cre, \lllll1.\! de loctiil .l{TllJ)1'dc locuinţe. •
- Zonele con1trult<> exi•tente ale oniwlul se vor mod""'lo:a unnăMn
odu-se 1'1'1 llui.rea unor uter\> de cin:ulatle şi zone consl.rullc ~•re d..,
in'l<!~ flttaelnnn.ctlll'llacl\lallorl$eneascl,
Nolle rcaU7AM obţinui<! ln ultimele planuri cincinale • u tr•Mlormat
structura vecile a oraşului. au ridicat noi probleme şi au creat n oi
<:<!rinţep.mln1d~tatt1viit.oano. lnraportcu situ1o\il actualli,studiile
!oi propun d pre<inte problemele care 50lidta O dc-.;!epre uri;rent.i şi
<'lemcnte de larit:li perspect.IYI dircW: algu<e ineadrare1 acţiunilor !me-
diatetntr-o50]uţioo.areposlbila ulterio1r.r·a.
Faţl de 1ituaţla actuali şi de condiţiile reale. considerăm di studii!~
vor m.bui &l conduci 1a realimre.a ookor 122.000 ~mente pl'<!Vi zul<'
în dndnalul 1971- 1975 Iar pentru cincinalul urmltor 1976~ 1930 să
permit.li real!zarea a 2~275 mii apiarUml'llte, cu toate dotările şi
echipamcntelcn~,alucriltorilordccin:ulaţic!li transportetc.Tot
odatl, ""te necesar a !le defini liniile directoare de dez\'oltare pcntn1
e tapa de largi perspe<:tivJ de 2;.--30 ani, care vor fi ulterior corelate
euprevcdcrilcoovor rcieş.idins\udilledepro.11nod.
POPULAîl A
Populaţi• munldplulul Sucu<eţti era l• I iulie 11170 de 1.574.5:16 locui-
tort • tabi!l dln care 1.415.0~ locuitori ln on; f i 119 486 locuilorl ln
IZ comune 1uburb&ne. I.a a<:<"aSta se ad\lgi o popula\le notant.I ~11-
n ldi de cca. 100.000 LocuJtorl. ln aool8şi-llmpmal exist.I şi o popul&Ue
lnregbtra ti e• flotantl. care se ridici la cca. 300.000 locu.Jtori pe an
l.Volulla populaţiei Capitalei penl.ru urmltolil JO a nl poate 11 aj)n'("!ată
ln ma l multe Ipoteze ln lunClle de rol\ll pe Cfol"(! ll vor ' ' '"" lact<>rl!
de creştere: sporul natural şi sporul migratoriu al populai.iei
S-au elaborat trei ipoteic de bazi Nln! au ln ' -OOer<' poslbllltaia do
creşter\>lnperspectlvlapopulaUe!munlclpiul ul.
l n aprederee lpotCUJ posibile de adoptat "rlstii plr<'ri dilcrile. tn
Wll!Ul ci s!nt propuneM P<"ntn> limitaru erctleMl popula\lcl ln opo-
d\je cu propuneri de '""""""Pl& C"n!tteri mal lmportante a le popu l aţl~l
Pe baza cxperl<'ll\cl care exisl..ii pe plan mond ial. ci oraşele nu cunooc
~tagnari dec!t !n cnuri forţate, că u istl procne inerţiale"""' nu pot
fi lmpiedkale c!Nîl ~" c formri deosebite, do vitallta\ca unu! ora~ ..,
r=:i1:i~F.s~ ~~ ~::':..e:'i:O~~}~~\~ ~·,~~/r~t=~t.11~ 1 d~ ~~~.~~,.: S:f:î:.
emnomicl, ol oe adopte ipote"" medie - de 2.300.000 locuitori.
Municipiul Bucureşti d"\lnc primul loc în complexul eeonomlc şi soda!

al ţării, fiind totodată şi ttntrul pohtieo-administn1tiv, cultural, şutn
ţifk fl turistic, de prim rang, precum şi l<><-"Ui unor !nsemnate mani-
fest!ri intemaţionale. Cu o populaţie de numai 1,8•/o din popula\!a totală
şl 19,1•/ o din populaţia totat! urbenă a ţării , municipiul Bucureşti rea-
Jl•eazăl1,60/o dinproduc\iaindustriallaţării
ln ultimii 20anlpond,ln>a produe\ieiglohale industriale a Capitalei
fa\l de total RSR a scăzut de ia 19,30/o !nanul 1950, la 17,6•/o ln
anul 1910, datoritll amplului program . de indu.trializarc şi repartizare
raţlonalăaforţelord<'produeţicîntuitorlulna\lonal.
~oltarea viitoare a economici com plexe a municipiului Bucureşti
•-a studiat av!nd la bezii prevederile concrete ale planului economic
pentru cincinalul Hl11- 1915, unele propuneri Pft'liminare pentru
P<'t'iooda !91&-1980 şi posibilităţi de '-'t'olu\le ulterloorli pentru etapele
dupili980.
Datele fu rnizate de cref\ere a populaţiei. a număru lui de salariaţi, a
volumului de investi\ii a permis oă se facil estimă ri pentru evo\u(la
necesarului de teren pentru .actidUl\i ec,onomiee' industrie, depozite e1".
LOCURI DE MUNCA - ZONE INDUSTRIALE
Dezvollar<'a industrială care a avut loc intre anii 1920-19~0 a conduo;:

la amplasarea [n teritoriul de locuit a unor importante ':'n ită\l pro--
duelitoare de nociviUl.\i, cum ar li : uzina Vtllcan, Al>atorul, Smlarom etc.
Măsurile Intreprinse în ultima pcr!C>adli au îmbun~t.a\i \ simţitor, dar nu
':::ir::":~ 8ă în!iiturc prindpalele puncte d<' zgomot, trepida\ii. praf,
Proie<:te.roa noilor loeurl de munca ln teritoriul munclpiulu i •- a făcut

urmărindu-so, o mal judicioasă repartizare teritorială , p"""'m şi apro-
pierea noilor locuri de muncă de zonele de locuit sp.., awita depla-
sllrileinutlle.
Se P""'onl?cazli a se menţi ne locuri de muncă ln zona et>nlralli a ora-
şului, care au caracter de conducere şi administra\ie republicani, pre-
cum şi unitA\i financiare, bancare, comerciale, specifice zonei centre.le,
cr<:areauTIOl'noi<'entredepWarizarecucanlcie<'decen:et.are,proiec-
tare, adm!nistra(ie, ln ccntnlc marelor ansambluri de locuit, pl"CCum
şi dez~oltarea unor noi locuri de muncă !n zone industriale, ln spe<>ial
pentrulU\lUlţlprodueth·eeen~lUlmariJmpralcţc•au&int i ncomode
La amplasarea noilor zone industriale s-a urmărit pe dl posibil apro-
pierea a.cestora de locurile de cazarea populaţiei. Astfel, noile mari
ansambluri de !"""in\e: Titan, Drumul Taberei , Sud &n:eni, au fost
real!zate !n imediata vecinjtalc a marilor zone industriale, respectiv
23 August - Republica, Militari ş! Ben:enl~ cu inten\ia de a evita
d"1'laslri !a ma.., disl>U>\4 ale populaţi<!1 ş1 lndroarea exagerată ~
arterelor de circu l aţie şi a mijloacelor de transport ln comun
Seurontinualn r calizareazon1'iorindustriale,acţiuneadegrupare
dt mai judldoa&l a Intreprinderilor, fol<>$irel terenurilor _i!bere sau
insufieientutll!"8te,cuoconstructie intensiv!şlpec!tposlbtldispusă
pe mal mul te nivele,"" o cooperare în domeniul produc\lci, !n orga-
nizarea şi folosl"'8 un<".i reţele cor6puruătoare de drumuri, C'ăl !erate
şlJ.,.,ur!ed!litare
l n v<:derea elimiru'lr!i a<1lunl! de poluare a atmosfere!, se prevede des-
face...,. sau mutarea unităţilor nocive dln perimetrul construibil şi
rea mplasarealor ln afara oraş ulul.Acesteprevederi .,. ten~ra se
aplka la intreprinderi ca : ~:.Carisajul , Abatorul, SIN, Ubă~ărnle vege-
tale, topitorii de grăsimi etc. Plnt la efectuarea acestor a cţiuni se pn-
"°nlzeazli luarea unor mă$uri de limitar" sau re<lue1'fe a n°"ivităţilor
la sursă, prin !m hunătllţirea pr.,.,eselor tehnologice r..spectivc
Un rol important din punctdevedere soc i al-educativşi~nomicilva
avea construirea ln zonele industriale sau ln Imediata ]or apropiere a
unor dotări ca : şcoli prof<'Sion&lc, institute şl laboratoore de rer.,clări,
elmine P<'ntru muncitori, locuinţe de serviciu , cantine-rC$\aurant, unele
unlUltisanltareşicomercialeek
Tcrilo~ ul ocupat de locuinte este cunstituit din zone eonstruile !n

ultimii 15-20 ani cu didiri de locuit cu un regim a.. !nălţime 5----10 nl-
ve'l.e, din cartiere M locuit realizate 1n C-Ondi\ iuni bune 1n pe<'ioada
1 930--1940,dintr-oumăcentra lilncare ghescclldiri lmlte delocuinl<'
"°'"""punz.Uoare, inwnjurate cu cllldiri parter inouficient dotate, precum
şi importan-tezoneculocuinţie partercudensHAţi ttd"""şi echipament
par-ţial sautotalnecorespunzător.lnprewntrnunic!piuldispunedc
cea»O.OOO!ocuin\e.
Noile ronstrucţlidelocui t reali:r.aU.dupl rlzboi - «a. 19'0.000 aparta-
ment<> - au lmhuniit;Jţi t sim\ilor &itua\ia populaţiei, lări a pute.a "°n-
duee la nozolvarea problcmci locuinţelor şi la !nlocuirca fo ndulu i
necorespunzător.
lnaeelaşi tirnpconlin~calocuinţelesll""nvieţuiasciînmul\ccartiere
!nvec:in!tatea unor actlviU\i noei'~ ean; lnrliutltes<'.'.""ndl\l!lc de locuit
Organizarea zonelor de locuit, ca o acţiune prlneipalli pentru im bună
t;Jţlrea rondiţlilor de viaţă ale popu Jaţl<".i, se propune a se ronli nua pc
baza următoarelor principii :
J_J{Cali.areadenoiarn.amblurideloculnţeln l lrnitelc aprobate al<>
Jl"rimctrolui construibil.
2.PA.rtrarea!nU"egulu!vt>lu rndelocuinţeeapabilde afirefărutetn
eondi\iunispec ialece rinţelorunuiconl<>Mcorespunzător.
~in.J8:."'strucţ;& zonelor centrale prin utilizarea terenurilor Mal> eon-
4. Valorificarea maxim.I a terft'lurilor a!edatl.' wnsln>d;iilor d<0 loc:u-
in\e, prin mărirea dens.itA(li
5. Asigura,..... pm'm.i fiecare famili e a unui _..tament. Pentru fami-
liile cu &ct.iviUl.te principali ln rondU<'.ere, ..tudii, eereetări, \nv;l.ţămtrrt,
tte'Q\ie etic. "" va p.nea iua · ln consltlen"' un •paţju .sup\imernar pen-
tru studiu şi mi.mei ştiin\ificl. Acestor ""l"Înl>' le~' """""punde un
indice de 14-15 mp. suprafaţi cameo:e de locuit po k>c:ultor
Penln.i dncinal.uJ 11171 - 197 ~, pe baza prin<:iplik>r enunţate folmind
me'todenaideana.liză,codWcareafiedrui.amp~t,ica=ct>eri
zarea «onomiei, oplimizarea cu aju1<m.ll cakulati:rului lulndu...., fn
comideran:: crilleriul economic, o-au studiat o aen.. de vari.ante de am-
platMea iocuintelor. Amp~ luate ln conrid.,......, • -au !nxrla
ln limi"liele propuse penUU ...,.,le de Jocu.ii
Dinanali>JeleefectuateareiefitcaoptimJ.variarrtol~arepn>vede\er
mina"'a !n prima etapa a •nsamb!urilor ln' curs de realizare: Titan,
Drumul"I'aberel,Beltt"ni.etc.,lncepen>a unornol ·_,b!urisi'luatepe
a:r'le"' importante de circulaţie cum ar fi: B-<lul la! Şu\<0a, Şos. P<O-tri-
cani, p......:um fi inttarea ln~dabconotrui'ledininteriorul<>n1Şu
lui. Prin aeeasU ""rianlA .oe utitizeaU. ln principQ) "liere<>urilc libere
dotateculuttiriedlli'tare,dinnoilecartie<'<O,precumfi •~wil<0'libe ....
snucuT<O:Structurtrldeconstrucţi;n<OCOrespun~,dinion<0leoen\ra\<0
careaupar\ialsautotal.l""rAriedilitar-...
SPAŢII PLANTATE, ZONE DE RE:CREAŢIE ŞI ACREMENT
Prinpozi\iaMgeogralici,omlUIB~beneficiazl,atit!nfut..rior
cit şi ln !mprejulimi de un valcm::.s p!flltrlmonlu, n.ttural <:<>n5Und 'ln
prindpal din =ie lmpldurite fi oglin.zi de apă "'81ăzi Wuficient vuse
ln valoore pontru a a•igunt odilino. Şl recreaţia popu\a\1ei
C..pacitatealimitatăa zone\ordeodihn.i.şl~tdepeU.ritoriul
oraşului$i a .,..lordinterit<Jriulp~nuasiguralnpI"<O=itpre
$0li~itărll<>I" v!z!tatorilor acestor wn<> de
lua!'l'a 1n bune condl\!unl a
„~.
=;;~7~~,.,~~::r~~~ia„n;::'"!~~i;=
&h.iţa de • inerna\i""" P"'Vede ~i:r.an:a unui ~istem a.npoziţ;on.al
tn.o~,printr-onparti:ziareeeh.ilibrutăaspa\illorpl.aMatetninterio
rulteritorlului00»slniit.cltşiprinlesarealortntr-un .toiunitar,>::u
e lementele exterioare araşului. fuibilitAţile de.~ a spaţjilor
plan1.a'lledinexteriorcitre,,.,n1rusîntnu--:ln!lungulartere\or
ru\i.,,..,, prin intermediul aMamblurilor d e Je>r:uint»: dar hoUritoano
rămin """""'')Arile ~vlozu te in lungul cornişei princip&>e a rlulu i Dim-
~: precum fi salba de lacuri ale Cokmtine! cu spaţiile verzi aJe-
Aoen si:rtem comP<>"iliomol cne completa't de o~de perdeleplan

i. i..de ·protec\ie amplasate în jurul perimelTului construibil al oraşu
lui, in jurul maril<>r plai.forme inid\lli'.lriaJe, cu precâdere -!n ZOO<Ole af<.><:-
t.a!ededi.....,tiilevlnturi\ordom!nante
Se pre~ reali:r.ar"8 treptată" unnltorilor Indicatori :
- t n Interiorul zoneJo:r de Joocuit 10-12mp./loc.
- tninteriorulllnle:ide""1.turnde al<' ferat.li 18---20mp./loc.
- cui,_., lnromii:l.,,.areaplidurilorimediatlnw-
cina"lll! orafU]ui 30-JS mp./loc.
lncadrul.amen:aJArilorpropusepen"lrospaţ.lile planla1eslntre-.:erva1e
terenurides:tinatedatărllor"""""'jArilorcucaracter •portivdemasi.
repou:timteechilibmttnt..rltorlu.
CIRCULAŢIA ŞI TRANSPORTUL IN COMUN
Dl!'zvoltan!edintrecuta.o~idelaC<."nlruclU"eperlfme.Uriun
plande a~.aoor.d.usiiladavottareauneireţeloe stradal e
tngeneralneoor..srnm:W.toare
Datorit.li $clmnei r adiaJe şi a liJ)6el unei artere inelare, circulaţia am
tendinţedeAglomerare a zoneicen'lrai... Cartierelenoinu au l~Atul"i
fulente :nicio:u >.onacentmlA~nicio:ualtecartiere: oe resimtelnspe-
cia\ li-unor arterek:lirecte s io:uprofil corespunzAtor ped;re,,ţiaes;t
vest. Situaţia actuală eote de ficitari şi din punct de vedere al prolile-
lor \ramV<Orsahofi a •tldi pawojelw.
T ransportul tn comun, Uoe fată o:u greu deservirii populaţiei. care .:
fi.tiru un grad d e mobiltt<Wte ridicat - 139 cllltorii/locuit<r pe an -
respeetivcc. 4milk>anepezi.
F..n\ru viil<r oe prevode dezv<>ltarea sl oompletorea reţelei atradale
existente ln sistem radial. Inelar, CTJ noi artere !n sistem rectangular
ln Z<maceritrall şltnnoilean.sambluri~i<x:uit, precum4! artere fn
lungulelemen'\elornaturaleale<>n1şulu i.rlu1Co\entina f i=-ni.sarlu
luiDlmbovila.
Di'."J!1UlUnea slnemulul •!rada\ oe fa<:<> pe baza studiilor pri•·ind pos!-
bihtateaevolu\ielj,Til<luluidemotorizare.Fm.eposibilealnu--operilll<!HA
de 20----30 ani indicele de mMO<-izare 8" ajungă la 25-0-300 turi.vne
lal.OOOlocullori.
-S.. propune"'!înviitorsl .., creezeo ,....\ea detransp<>rtdem:are""""'-
dtate ~; vi'te:rJi de timp metrou, in!legra"IA !ntr--o ""\'ea de suprafaţa. for-
matl din tramvaie şi aut<>bu..,
în Cltdrul problemelor de cltt:Ula\ie ţi transport. un rol d "'*'bit U au
pareajele,gamjeleşist.a\iiledeînU"elinerea'.eautovehicolelordetoote
tipurile. pentru"""" 11-11u Ucut prevederi . de amplasare ln funetie de
n"'""'ităţi
LUCRĂRI EDILITARE
blernele d e alimentare ti de di.rtribuire a apoi de"""""""" a deşeurilor
liehide şi solide, de ilurnina"' publică şi parti.,.,larl, de alimentare cu
dlduri, de telewmunicatii~facpartedin lucrtrlleirnportante,dar
maipu\invbule
R?ul Dirnb<wita .., prezintă actual.mer.te perţlal a<:0perit cu un plan-
...U de beton, annat sau podurl şi ln........., pane descoperit. Apa«'
vehirulearzAlnalbieregularlzată"'""PuterniclmpurifieatAareaspect
~unzăt<;Jl'şilnarelaşillmpexercitlioacţiunede polua"'aatmo-
Pen1rua:rezolva aceastiiproblem.i deooebitde difkill .pMttru"""" $-8U

eklboratotudii, 1nnum~varianteşiipoteze<:2r'eaufu<tanal!zate
şidi&Ntateaiung'indu-se ko prlmA """"luzi e& e.~ioolu\ieideac<>
penr..artulu!DlmbovltaşitrUJsf~reaplanşoo.lu11n1r-<>arten\de-
ma..., circulaţie •
UNII DIRECTE PENTRU DEZVOLTAREA DE LUNGA
lncerdnd o generalizare a acţiunilor posibile şi probabile a oe efectua

ln următorii 25-30 ani. C'.011.$il::lerărn ~ peri<><lk studijle ""r fi puse
de arord cu situa\iile l'll)l lnlef'V'enite şi cu reai.>tli\il<! oferite de o mai
profundA<.'Ufl()(llj ter<!an.,.,...;Mţi\ordedez vottlu'ealesocio?'l.iţiino&$'tre
t__.nivelul anilor 1990--2000, oraşul Bucureşti va fi organl:r.at !n prin-
cipel pe Z<JrJe func\ionale avînd o ZQl\ă wntrall reoonstn>itli - cu
funcţiuni polivalente şi mai multe centre co...,.pun<ătoare noilor an-
.
sambluri de l<JCUit, ... u dispwie pe principalele direc\ii de dez,,.,ltare
aleoraşului-Qsigurindu-seastfeldesoentralizarealuncţHlor31dmini$
ttative,soci.aleşidecomerţ. ,
P:re:oen'l!nd pr<>blemele actuale şi vii1<>are ale si•temati<ării ti dezv<>l.-

tliril municipiului Bucu~i, ne a.sumtm <> ~lispundel"<! deosebitli pentru
""""'ul n<>mnişial genera\iil()f"Viitoar<!.lmp<>rtanţaproblemelorneva
obliga lastudierno1n<Xmtinuare,.,,.ornundlpermanenttdewrfficare,
actualiiare,ioorecte.rea >0lu \iilor,0C'.011.linulipun"""deao:.nlcu
studjiledeprognozăecoll()nlicl, i"Ocialli ea...vorcon[irm,,;sauv<>r
aduce no! elemente tn ideile şl principiile QreCOnlzate . Subliniind carac-
tenil e]Mtlc al >0luţ iil<>r pt'Qptl.!le, $lnt>em •igwi ci vom pU'l>ea ob\lne
mereu re.uitate mai bune 1n M\iunea deooebiţ de importantă e. sln<-
rnatiz!rii 1erit<>riului "" aparţine rnunl~ipiului Bucureşti.
L'_ „ _. d'om"'*&.....,t do la v~. dollt i.. prln<iptOI ont «i, oopprouvt>s.
:="'~'~,,,.~f'<dletth„, d'analys<o „
do ron<lU&i(l<Q <W<wlk> . .... ~
L'<>'-nootlon on la plus uand• mos= d• l'ampllll<atl"" d„ prln<IPH !ns<rila

~:~w.:~~·::.t"-\t'O.~ail~~"':~.S:..~~
~·::~~~"':,~~~·~·~t•nta~a..., p!Oft d'l\obl-
~'f~~~~b ~ ;~~~~~~°'~
.i:.!".'1.:...
~=-,!":;. ....··.:..= ,,:.:.;;:~lf:"O:.;:~"';. ~~:~""
~7: ::li~=~: laie::.:·::"':::.l::f:~
:!,j~~:~~~l•~ „..w„ d'uoo ,,.....,lo>I ~ la dtt-t.lon
::
dfnlyo!l<m<n\ pour ~I et pour V<\!>;<u[H V<>nt
[)oo - · .
!oura p<Ulbillth "°"'Jo - - d'une
• url „prindpa ux ....,..dela•~.
""""""\l«I • .._ tt{>er d< m.-1-
a~«t<f«
;-_oo::, ~.fii.~ J: ::.z .~.!.~""d."'I:!:~~„;..!.: !„~~i\~

""""'*""'"poot!onpormanon\o "" v""do.,,,..... ver<lded•hel-1"~
•p(<:l1!~uodo LavHle.
..
recenzii
note
manifestări prilejuite
de semicentenarul M.J.M.B.
BUCUREŞTI . IX. 1972"
"!Je""l<STl .... ATP.LU..E DE „T<;>RIE , , MUu:oG .... l'DC vm ""· - „+. llumap<.
M lJ2.~LDE1$T<;lRIKA>l!]NICIPIULU!J>UCl)Jll:ŞTllOl~l.11*11).IOIP. + t> llO .........
NEDAUA Ş I I NS IGNA BATIJTI: CU PR!ILIUL U>l!C"'"-UULUI M UUULW D< „TD-

R1E A MUN!Cl1'1ULIJ1 PUCUR1<$T!.
BUCUREŞTI. MATERIALE DE ISTORIE Şi MUZEOGRAFl.E, VIII,
1971 MUZEUL Ot: ISTORIE A MUNICTPJULUI BUCUREŞT I
A d•\Wll~ de mul\ timp o \rad!\!• !n v ;.oioo nou\ci eulturalli ca lnllrnptnw.,.

..ruvon1t'lllo>dokor>p ld >l rodnloolo.ctiv!li\l•lum!n>lau\l!muzea!<,,&1fl<
lns<>1Jtt,ldop<1bli"*<'ftunulvoiwnomql.olln_..&IM!odunl>llonţal
,1 Plini
m l>l>Cll lruufl<\lte do abn<Pl l• d „ r ' - ' do pttO<J<Wul.--. - · ·
jlnlnd un<lo uu nw muli<>< &onoroj ll. Acata <1te do ropt profilul VO]umulul
de falii, <0·l "-'*m. ool unO! euoooeute p.1bll<a\ll. "' <ara«o< do J>O<l«!;c, 0
Mu=Ju! do lstorl• • munlcipi\>lul llu~\t, are do Jo. •pa<ills ... ln\>'.o
-,d•aproepoUt1d...ruu._.lm1><„lnoton\laopoc!alloUlor,prlnttltltribuţ.la
"°"'
6,~....• :;ii;:: :r:':"::"Pi;;:~•:-nr::,•1~;1:, rn:,:• !~i.:,• .'.:.::!i
<Io lol<><I• • munch>Wiul ll=,...tl la • tlO·• oa &n.lvorsa..,• l«lllla\ don. Oeor-
&<KU • IP. Doctio, doi d;n di ~!Qrii &li, ln <aTe 1tn1 oublln!ote nu nurnal prin·
<i-eetope"1eactlvl U\ll• ped~ol•acestoll-ltuţlidooultur l•l docor·
~otlln\Ulci totodat1.dorf[«>ntribu\to"' d......t>l",P'lndll«itef-0rnt<do
man11„1att,!almbogli\lroapatr!m<Jnlulu!n00Ln1 0U ln\l!K> ol cu.n......i_TotpeUn!.o
.,...odrtl •ecutulu.I muuulul ~!""'-"'lu !net olte <!ou.O onl«>l•. primul • fl"'1!n1nd
=~~7 v0;,:;
a-„
~~~~~~!~?- !:~~: :"~!~~~~=
nal!<l\I! d<. Sovo,...nu, unul din f°" lli dlroct.<rl al m--..lu.I, • ..,... prln
dona\!Ueoate oapor! t <OM!den.bl l «>l«\Jlk•""' ' "'ln•tlluţll
o bUlll - " ' dln matorialele publiate in """°' VOlwn i:r;v00< -tutil< orl>e<>-
1<'1i"' intreprl,,.. pe d;ferite p ntlue dln pttlmetnll or~u lu! tn ult!mll ani, fi e
pentru oarv„„ uno. W>t.ili; iJo\Oft<e...,.... la iv.,.li ril<"JW doocltlO.ril
of.1.nti.....i0< ~ ronstn><\li. fi< penlnl °"""tarea un0< anuml« mommte din tre<:\ltul
orqulul.lno.<HtNNGh.Contacuzlno >lC. r<don>vlclprntntO<iWvamormitlte
:..::•I=::..':. ~.::i.., i:::=.:.~:"'~noo:.7.':':V~~<:.i~~

iotori< l• ~<><din-1•tlc lfl l•udl.l>.d•lallrepd!ru<llnanll
lill!IJ.-l!lfi, At, Ş t ef~noscu d!><utl maittlolul arh<ol.,.i< aflot pe pntior•lo do
CMolrt>C\iidlll <flrtittul Vl"1n ln !900, ldttll;r\c!nd cu .,,„,
11<ile ] val~ unul
vechi.,.\diMru\ - G....,;-.lor PaNllll. Panaltunnli,....teevotutia-'-
metrului CU<\li vocltl pe Ump ' O. •oroope trei ...:ol< (XVT- XVllll, in lumino
d-rilorarbeol.,.itt.mo lol„dlnultlmuldeceniu. •llbdind<u..,..tprl!ej,
::;:::.:~:~::::,:f:~~ ~nl:.!;.,""„:":a!'"'oo;,. ~~=:'°!~n~t ~
Stud1lle1!artloolel<urmitouo1nt„>.lproi>l<m• din colomai varlo1< dlnttt-
""tul°""'u l ulBucl.-„lldin°"'Wrn«lluplntln~•l•no.u1t•,;anum • d;npun<1
deV«lfn;,,,„,„,,,,„,_..l,l>Oliti<,odmln!owllvot«rltu<al
C..leprivllldun•l• • •-alcd<="olti:rl!K<JO<Jmloe„ttlttllaapoorl\ia ,;d„-
vol..,_ 111<11\<fuprll<lt mo<lio valo 1$L Olt..nu),'"' ramuri <le produo~•. < Oi
!n ~lurwl~,_.Ur1 , oum..,.11,.,.,..1ritu l(M_S..,,l,l • ln<o$>Ulurll•
:SET:)~=~~i:~~i r;;,..~~=)~::,.~~w:~~
Alool< mal nur>'lo,,_ au ln vod<A otapolo prin<lpal• al• d„voltirii Oldmlnlo·
::;&J~~~2E;~;'=~".:=2":~:=~:r(r=~
-~l'l~- ~~;="'~?.~Ei~=~~~~~=:\:-?:
' ::
;:.:~~~ o::l~~~P~::~::~·~:~!~,~;~~v~:::
~~~~7:1 =:~~ ~~"~~.::„:·: .::i~=~;~·::
::;;„:1:.:ei =..·„1"'1np~",;::i~i;i 1=.17.';!0 ~.;:'„':i':1 ~=-
;:~~:~:ff~~:~fl~~~;~~;:!SE
ale ool<>r..,.,.,_.\lrl, • lootb<>tlrltoueponlZ'\l•l• "°"'"""a«Slul11<ti>l<>rl<-ln
::"-"',,.::'in~~ ';;:"=nd':' ,:i::.~;tn~lt~:. ";;. ~~~u C:e

ri~:.~~':=l)l.lk>r """""'"'timp do mal i>;n• do un 1!ert do oorol
Slnt apoi .cde m.di! 1i arti«>lo '-"' priY<S< pulotrnl<llo frl mlnUM l)Oli \j'-"'
:::.;7:..::= =j~:~:~d;;;;.~::~:di~=~'72=~~
oubroodu~ a P.C . J:t.Tmpotri va dictaturl!mll!taro-lao<lote(V.
....
Tol<>mi<),lup ta
-1.ollei <><*falul din lmprejurim.il< oalo pon<ru tn!lptul ,_ "'!Ol'mri - . - .
du<>liceld<-al.-rhbolmond i o l(Al,Cob-l><~tnllnelmporlMIOpecaco a
ovul-o a<~utlH for\dQ< <l<mo<T~co din copl lalo \,iril !n tlmpu;J ..!• -lor pu·
larn<n\acl'edlnnol""'bf'l• l9-lll""1!un•mffilt.iMronU'ibuioladoslvlrolttarevo-
lo!ieid""'°"ratlceoll • l'*"•rulattVOlu\l •'"""al!lli1n\oronout ~(E. CofM1
un 1<><_....„„...,.orvat unulortlrolcue1ut..<1oprnblom.lprlvlnd rela·
~lc.::~i~~;,~~~~:::~:.:::::
.,.......,.„
de -.o1taroa !nvl \,imll'1ulu! supor!OI' tn evul / modlu mal .Jos ln ol
..c. X VIU , lncondltllle<>litn>nd«:llln1&„ooutrl a ldrol<>clelllwnlnlno(mal
~~)~~-=~·:.::: ~~:~:;~f=7L:~b=:::::
~~2l~J!'.~~i.;~~fi§E.;~e
tl~Ţ?§ ti~~~~~~~~~~ţ~~~
Cl h'-"'I ~N. Tw<IT • ..,,.,.. ,V. citciunnc\I. 1<poro\ A. B<no). Pe do oltl po.rl•
lncite"'l-Hsubllnladmodul!n-.slntp<>pUl.orluUptinoxpozl!il
uno1e ....atcn.le d>n !ondurilo mu...Wui v;pozl ţ !l t<mpo.-att alcl1.ult< po dlforlto
f1~;1i~~Iţ~.,~~E?:Şt~~~g
Volumul „ ln<tido <•
n Cronl<I a ""'1.!vll.l.!ll rolocUvulul muzeu.lu! po o nul lf70
:'*:::::;!:
1D. C tn\<ool,ouoblbllO(nllloolucr"iril<J<" OUlnjlllooelobonote<le<tt<otl!O<ll
~;~ ~~~~~:~~:2 ~~~: ::-::)p:I~:
§~~~J.I~l{;~;~~~~~~~~~
:~uo::~ţf~~;;:;:ţ?2~~§};~:7g~~~~;
... <)TttlnUdtltorululmodu\evolu<lvalproblent<!(<leu. lacele...,,,,a„<le
P""""l. Panal~A.Şt<UinOKU. P.p_.,.,.C .CO>.ln i 1 -L.Şt<lln"'"'u.N . S!an)
Compantcualt<publl<0\ltllinlilat'o1l <hlarrunumor.losal<! antttlooro.p..,-
~~~~;:• .=1~:' 1 ~~'u:'~lii;:,.:1 ::i~~· ;::~u ':11:':~:'.:'.~

otlt<Oiab<ora lorilot<lt !l «>ltttlvulul<ler<dactlo 1ubln1•li; ra ol•uio.opat0
CONSTANTIN ŞERBAN
MUZEUL DE ISTORIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 1921- 1971
&llr bli!Ol'ltto ..,,,l~lon•rnlu i Mullulul de .Istor ie • muncipiului Bu<U~t.l, Incu·

"""'""<Io ln.o.l1* •i>r<><I""' oe l-o foot -.lo\.l de clltt oriande <Io~ "1 de
' otat; O<(!;nul Meritului Cultu<&! duo I. o pril•J•,;t m ultiple monil„tlri, ln
rfndul<hon<J>Ul=ln<lude"1pubUco<...luor1r11...,;p..-n\at1
~grr~:t~:~~;:;pz~;~-.:~i~~:~
!%::' 1 ~::11:~~~"~~~' !,.;'"::":...::U"":"un"t°11~:"='::,.~W::
SenolbJI lmbunUi\l\.l. pin otridan\a ._1t1 a aulOl'llor de a pn=\a l n " -
=i~~,,,:=:-~::r~vl~ll~i:;~~IP~=I~ ~~I=~;
a.;:t;Vi\.l\U mu_..t;oe. n aţi ona l• !J lo<&lo.
~:• ~1~:'.''i„"'~.:=~~a;~~~·:.:.~':'';.:..,":
:·1~~~;' 1!'~'::11;·,;;:·~~i;;,.;:.,1~~~r~. ~"~:':::;:":1~11m~:=:;
ori(ll...iec&tt, .,sli._.._I din nev()llenoutre proprii. <lin pt.mlntul tlril. din r,.....
\ol din nevoile <U.lt<orale'ol< ,,.,..,.....iul noo<ru" dui>ă<Um...-1\a.Or. Antipll.
=
O...WBucw<tli.a.o.vu\chui.deo.i1~prnnalrut.1tu\iom!IZMLldlnŢara
- ·--•· ""'"'"' ln !1134' M""°"l naţional, !nst!tu\)< eu un prom rompla.

~·„:-:-~.::,'.':,"::°:' 1 1.t=:~-= ~=1~~.;.M~~~'';:,:i~·=
t=?.}:~:.~s=,·~=~~~~~=~w=~::
:;m..= „
~~;l~~j,!~· hotlirlre la care «Olera N. l"'"P ln
F.sto p<OZ<D\at.:i d<talla t. aeti.U.\ea de al<l1\ui,.. o pal<Jm,,.,iu l u~ ~- pon-
tru "'ilflU"'lN!'lunulloool""'...,,...,'"1«< 11•,,.._,.iulu!........u.
!::r:'~'!.i": ,~!i"::.:"~W.raJ>e,mllZ<'llla devcnttolnsUtu\i<..:Uv• dece~ oJ d""u
,,,.nl<ft, un miji"" '"'"°"""'
d=
de <U,_.ltt< fi <h]>!ndiro a Uto<!Oi BUClll„tllor
~ti'::~. Pfu;~~~ =..~d:nacuord.;< 0::1;.,:,;: .~;::~1 '!i ';::::;:r. ,";:,~':.:

ofidentln l.luJb,\voloriflclr1lpotritn0<1W!\11.R<2.ulta~ muncUdeceno•:••iro,au
footmattt la.Uzate tnt.r-o oei<do1tudii. • ti<:ole, luoru;monQCrall<0. <uleo:e<1<1e
docwn«>t<:, i u<rl !i de olnt<:zl, p..-ntai< "" la<~ de c6tro Wloril luctilrii, Ana -
li>lnd activlt.1 1tt do cer<eu.,.. şUi n!!lld. •le PR'Untot oucdfil dar ou...-t!v un
o l t - t ol o<ttlelo: oiclulde comunl<ii!1oJoonfttin\o
MOO'ltullucrlr1lkl <1i.cu110, "''°fl a ~de a nu anl.llu un•!ot<:<al munoo d •n
muZ<U. Prttll.Ind, el mu...ul nu S< l ~......, numoi !n a pu,.. ladiq>o<j ~a pubU·
.
~1~ ~':;~==i<:~:.=-.'"!:~. °! :.:.°"~ot:1:u1:~~~la:
lumo olvla\ii. P<!n"" Tealiuuu.w.std. monili, S< """""l dooo<!bWlal•nlio mur>ell
:;
cultu1'>1<ducatlv•, 1Utprin\nt<:rmodluloxP<>1lli•lde-chtlcu&juto<u!al10t
fomiodOactlvlt.1t•<a'. U P<'1l\Oit<mJ>Ote&ttoJ ltl_...,,1"e,oorif«in\o,olmJX)Ii<>one.
l e<knto. LuCT&l'<>&prttln" ..,..i li<:,too to~lorn> ealo.,.ti••"1Ucuttural
educotlvo,relovtndpond..-. .... tormanll„„rl!nvia1&""llU<aUoCwlialei.
~~:~lp~~"!:::~!;:;:'!n 'I' htorieul polal>.tlul Su\u, tedlul M.....,lu.1 de i>torio
f~%\~~;~g~:~f~~~fE~l~:.f~~2
oculp<orul Karl Stork. !:ole omlnti\ monu\ p""'riot•lii 0<00\uO p olo ~ <Io la poo·
~::.;::,:n;. ~;i!,': l~;:i.,jj~ ;~U:~'~im~ i::.:.:: ..-tuia
=~~I• ~n~~ ~~:"ob1:::i:·:.~~::;:n,1:·:~~~;;7;::'~1 °!u=.~::: u":ul ~

punttol• ...,,\JOI• <Io «mlac\ <u publicul" ... ,oJ. .. . ,..,. '°""'Un" ln ulUmo
~':."';~ :ti~,<~:~:~.' ~:=! !~:~;!.~ ~:,.;".'1~~~';':'~"!~:: ;::!u~~! I

Ol li1-, aJ)<Ol<imo.tiv o
\Uime d.,, • tructut1l lu<Urll probl•melor expo;itifl d•
blli.lnt<-unroprln.tlitor<apitot,ce „ lnUndo!>"fil!paglnl,p<inprttf!fltaNo1
;:::.::, '.:.. ',';;";:: ~i;::'~:,~ulti ln cele 1' lill alo palatului S..\u. f.o
Trallndu-„ prtmooecti• • =po•lllo t d e -. te P«<- • • • o cl;n<l<>I<

;;,,~:v,c;;::~~~= =u~i ;:,,:. leritoriul ,,....ulu! BU<1.1J"'fU, din <Om"°"' ptl·
P.,,,.ln<I d• ia"""""'""""' <oklr mal vtth! lndlc!l do •xl1ton\.l _ _, ~n
- .l.lron.l,_....,tetnurrnalnv<0Up.\UlorarhooiOliceooavlndoveehtmo
<l•UOOOOd• onl,oonUnulndt•omint!t opol, modul lncan o1nt 1lu1tn.telnHJ>O'll\la tl<lb&d,
:-::ip~ni:''!:oi~:;":i'~~...'! a !iffUlut I"' ...,.,. m~ur~ cit oJ lit""'\!o
~~~:-:.·:=.~;~~~:~7~~~:"~= ::::::.
~~~~:+.f~~~;f,~~f~~~~::::1
1:=
ln • Po tiu l <0 - l-• !octat ,ot...,.tlcă<l<ooornp lu!la"'fi<>lnt.io>dottd"""""1ti.
~ţ~fi~~~;~~~~~~
Tir11ov- f1 Buc u"'ftll ,surprtn ilr>du-1< a 1X'limponan1A~ nd.O
<l<la Dlmbovlµo..Men tlon!ndroiul!n.,_..,..,..-...,1n. ••pq:i\la dobou.iflalto
1>r<>bl..,.. ale.,,.,.:llfN<lale,!IJCnU'ft a~ dlpeI11.rU11"1'Z«llattavle\llsoclal
a ,,.......i u !
PQI;"°"', ~ fi cultunle <'<la olk>i\ul H<. XV pini •l'fe 1llrsltul «!Iul
:.,::,. xd~~!-:=;~ ~· J:'!~1 :n•;~~i::I !~~:,.~ c::•~~ ~~

""'°".; ..,.tUeudalodln H~.• motl><fltulul .toll.il!t11 ddlnlllve a ttţ<d!nţol o11claie
:ul~~ :"!'.:i~.i ~~~";~~=!~~ =:.._• .:.':~ :-"U:~
~§i~;fg~;5~~~~=?~~~:~
E• """"""tole d lnl!l2 !l- t e1>utemi<:de B ..,.,....t1,o!n \- la "' n """ţa t d\lpjl
=.:i.:::::~~~i:· """"·
.-....., .., tonl<11\~ n e •1>un.,.... fao, 1m!.1W u!"'°" l a mat l0i
toa te llustrlnd
<l<la Pado.!, a
cauulo m!fdlri!
unor
rovdjl!l<>nH"O.
!:!to analizat '1 modul ln -.otnt n!fi octat• ln • •PoO;li.e ....,..,....e.....i -... „-
oomlce 1l c Wturalo a l•Bucut"'ftllo< ptnl !n prajma "'"oJutioi bur1ttow-<Hrn.,._
mente p,._,,tind momente a le emirii unor !nt..,prlndorl <•
mOHa A"•n, fabrica
Lemo!t.,,, fa brica Tonola. • Glrll Fll•ttt J1 a G• ril d • NO<d probleme ale all-
=~;:: :'.a..:~:=~D=:~~, ::~·:::u~u:::~~

::~:..'::l;~~~~llJI J1 .._.,uJ p<>pW•\iei b"""""tene
Lucruea me<1\;onea<i. cil """"""tel< luptei cluel muncltoore J1 al@ <><pn!za-
!:.~li" oo1;,~·~~lt~ :~;~~li~'.'":~:..:

n! Z&l h,primaodiţl el'*tl,,_,.ac.p ii.Juluico re a
::i..,::._
c;C<UJatlaDw:ureţtl.dO<\O·
:;:,~~7,; ;:$.~';:;11; !nl•ti>tnd OC'livitatea C<T<uril.,.. So<1all11<, ctublllu! Mun -
:7~:l~s~::.:.:.2~~: ?:2t:~•~~·::„i::~
blemelor de I""'"' ron\<mponm~ bll~tar>L Pentru 11<--
LUC<VN.C'Ontln u.lcu ant1ll""-modulu!d<>ren.ct.a .... tnni><W!Lodebula~
primului
rA<bolmoodlalJl almpll""ililOTlUIAIUIITTl.,.._luiDucunotJ,oolectl .... l 0«tiel
~-:1~::~;::~::~;.:::i:-:ie:.:::;·:-~:„1'":\::.::. ~
E>le-IO\"poi,moduldell1><trattaprobl"""'l l ntenslflc~l!upi..lot,...,,.,_
lu\ionon ~ „ "1"<!11.rll P.C.R. Au 1„t np.,.., ... t1el. pl<oe care „ ttl<ri la
~~i.~fc~I~~;.·,;g:d~:f~;:f~~:~~~
~~~if.~;i~:~f.j~1~~i~
!1! nprlml saUs!acJla foii de tnlllllformifil e !nnoltow< din ontt. Mam1ocri"",
;~::.~~;::-~::f=.~·~; ;~~~onE~.:~. ~::

==~~:;.~=.:~--ma<~:·:::::.::u.:d~ ~;re=·~
0..1 """'ln afaQ IQ;I!, P.C.R„ & d«1'1ur• t o lnton>j a<livlUI< !mpl<t!nd 10<-
,_l• luptoi lople cue<l• ll•sol•. Id..., <01<subliniatl tn •1-;!i<, prin rot<>-
i:~!;., ':;':~~';",,,:"fioe, llu• trlnd actMta- or110nl%oţlll<1< d"""""*li« ol anti·
~~~~ • upOri!lel do~ pr.,,intl ~ reotll !n timpul ttV<l!uti.,; demo-
P mtru !nceput, luCl'IJ' ... anal!zftu..i., modu) d< re!!ectare o probl<""'l - t o r i ;

o!IDtliptuirl !in <1>.~tirina!loo.aleanl.!1- i "••nnate.
Ser'<m<ll'<IHl<\.,.,\.Od0<wnenteklrttl... 1toa.... la•<1.M „t... P .CR . ..... \no ,...W -
;::;,,:~~~u::;~; ~:::u~u; :~~::'~~ur:.!1~':'.
~::a~~~~::,i::~:::::<"Uu::::.::::u:u::
;;~~:~§~::„~§;f;?i.~§m?~.::·~;
;~=•7 fl ..,Mur\le K<>nomHoead-tedecuvernuldl-.P. C'°"' ln """
O out.l de n - t• , '"'''""'' nuonţat momentele deo.liflullrii C..-.f~n!bl"""' - ' ""' ln •~PoZi li< o ca o«><l-

""""~lH:ii,,,,.,ul-o<eRom.,.e,"°""'"'"ulp"'"'u.....i!zatttunllt-!iiPQlili«a cloo«Jll,l're11llul
ol X-1.._aJ P .CR
~:,'!;u:;~=~.::·~~=.;7~ :~111 ~~bo~~·:ind""~'::
E~~~~f~~~~;;::~:::: ::: :. ~~. Q:::

~~~~~{~g[~~}~~
Dw ·autOl"ll. nu oe llmiwut. n iunol la" analil.i canlit.o.tlvl a po.trimonkulul.
=
1"<>1.,.in<1cr1..n; 1t;;n\il.,.<lo a l)t'Oci...,,el !a<oolsllclanal!d.calltallv
v,>lori<ă, o fi-..e;ro.l"'-1Hblpa<te
Ptt>.entlnd "'1"'-ila de oblttte ub«Jl.,.i~. lu.,,....

~I exl>""lll unul
bota<
m•terial pr<Wel'\lt do la •tatlunUe Gllna !IT, l"und<fli, Sll&lli>v. P<>pet\;-Novaci,
Tori. Mllltal, St<.l.ul.,.tl, B.1.- Curtea V""he ~li do " " " " " - oln< •-u-
~~„~v~~;:~~~:;r~3~~·~E~=~2~~7:_';:~ de.:.
XVl!-X\X, 1.a
d
An.o.litlndtt>.l..-ţ i>.de
„
ln dt]>OZi~ rne<hev"1e,
numlom&tld, tMdalhtl<ill"-' l l lovan < ,
ph!"'*"' ...-ruo;uni "''""''""' onli~.

.U lO<llp«<t
modern ~
ruml.-li f i • W.ine.Dlnlttpi...!evolo"""", &"tori i?'""'"'''Prlntttallelepe<elea
d e 01<! "'a a,,.,-ţi nu t lui Al.,., Mavroconlat lucroto ln ! 732, « a a domnilwului
AlH.D. Ghieo,pecet<adeorClnt. • vlnd grav•to 1to>ma Milropol\ol Uni1m-V..W.;,.;,
~...,.,.,;:::',•~l:;nnt Ront!n<>ltl fln u-le m itropoUt ulul N«>fit,cun>en\io-
C<>locţia de fot<>traM, cuprind< foLoen.m. dl~ pe .tioll, filme. Din ~IA
rolocţi e oint •mlnl.it< "'I<:!:! loLoeram orlgi,...le o> <Wii , e•..:ul>te ln 18lo6 <I<
An1.,.....,lilmetePrivlt.,.,..lareln~u........,..~tolorlulC - tinVodl Brlnoco
''~an14la luc'*M)e d<olotematiu.n.tnt\loted< primM'ul Dom_[_ ~u. p-.-um
- ~!!ni':!;:::~• r;'!.7i':1:;'; :!~•le lupt<! cluel mwicl~ 1l <ran~mini.
ArWJzlnd <Olocţi a <le documonte l~ amlliteite «"1 mai v0<hi h " o<>v ,~...;
la oraiul BU<Uretti deţinut <le muzeu, e mis <I< Mllrnn a.111-lM. I.o 12 nov_ IM!,
<U!ta<lohN<>.o.v. apa.-ţin;nd<U1celo- riil0<lutBuo"'l>ll,VLa.dci.tq~lladu
de la Af'llmoţl, Id.o.toi IUsarnb, Şttbon c.n1ac..,;no, C-tin Brlnoo.....,,u, prttmn
eiiii~
Sln1apolpttttntat<roltt\lil<demoblllerlo1<1rl<,<:N de o..-,unlfor,,...,,1tear;ur!,
tl< costume. obittte de <U!L tlklndu-„ ol"'°"""" o Anallz.l atlt .,.,tltativl ci\
"'calitativ>.
L>•llrsi t ffl<amintlt,a u mar,poo.te,.,..oumar,fond u!b ibl~!L
UJl.imul cap!tol, cel ci. "1 v.1 .... .., no/eu la un;l,ll;ţil e .,..... te - of;~.i.e Ml!Zel>lul
-del<tor!oamunldplululBucu...,tl
~tru!n=ut,Mtepre>O!ltatll.Col«\laM&r1 a 1!Dr.G.Sewre""u,oub!lnllrulu-„
< 0 • - r a dulol<*daniH0<-te1laeforturil0<mite<We..ief11mWd
<1r.G.Severeanu.Coltt\llldoţlnepl ... <lomar<!.....ioatt,unetechlarinteTna\ioouJ.l.
cuprinzlndobl..,..,dm«mu-prlmit!vt, ant!dt!tl\l~.1e<o-<1a.oe,,_..,,.,,
nt!icvem«l!.vate,toblourl,«<aml<il,bronJ.uri,obio<ted•ar1lnLdo..,..,monoc!e,
<>mam..,..,,tampe.i.u<r&rM.prttintlomarepal'"'• •«ston.d!n~am«!!nut
„ ...,,.. ledetal ett>l!nele<l<~delaOstrovulMar<,t=urul dola,.,.._
1>l- dol>ronzdeconcep\Joaleundl'lnl,vue<:011ntlce 1! 0!hce.Serelevjel

dintrevalortl eincoo t„ tab !loale <'<ll«\!<l~u,!acportefonduln umlsma llc
>1 ' obi«telo<l<U'Ll l 6<>-d&ci,am!ntlndu-„teuurelodelaE.,....<nl(Hu>i),
P<-lr"!""l lD!mbovlţa) lno1<1ll, ~!Ide <te la Arad. /\lud, Se.-..;n
Oaltl upozlţl•, .,.„"""
permuwmtl do munismab<l. Lu-~....,.._
t1ca&e8tet„p0«t\l!Jll•lullnco..e„1e ... ren<etau;inupozl\te.P:...,udata
-" Uifftlv,evoluţ la monedelpeplo.n!ntemo.\lonotlţl""ţlonal,ochlm~lnnotu:r~
prtmoloomlJlun!mone\.l.roln0<\a~om,•mlslunlle11•to·<la<:e,pr<>l>leme-
•I• ţlir!lor romlne de-a 1uncul tlmpulu~ • JuniJ!n<!u- la prima emisiune - l
romln-JllaP«lblen>elo"""'-ale:ilolornou"".Expoalllo.PrnlnllJl
o-Uical.,;\le<le med o!H..elerl._..l.o•von!mon ta din~ .
M......uipomp;eriJM,„te a pnclatdoau-l,caor-.llzarem.....,.llcutolulori-
~l. Folooind un bopt m.o.teri&l !h..tratlv, col«"livul mu...WW prezin\t monten..,
olo. Jup\<:i0tnululoontra-d!Uorlndi!eritee\Ope..i.e!tl<l<lolclt1!ul)<!Cto
„ 1. orp n.lur!Jp&U'lrontra'incet'ldii!O<in&niidernooN.\teipopulue.
Muzeu! C.l.ol C.C. Nottan, !a""d'-""'aprocl....,. lworarl!"omlnunat1. .!neursi...,.
ln i• l<lr;ato•trulul ol• muzldi~-tl. dtn
.
primo )umil.te a ...eolulul
~~~~~:=;r~:j:::pe~~;:=:?:~ !i"rtu:~ ~~;:
§?§:§~:~~~~I~~~;;
C.OLK!la de ...U rom-•"- urmlirqte 1n _,li du!>ll ~ autorilor •• punu ...
ln vai-. a obloc:lelor de ....U Nmlneuci. ocoole""' in <vld<n\i a. fnom use\~
ţi l"'•l«Uunl! 10< ar\i1ti0<. Slnt exp- „ Lfel. "°",,.,.. '11n Moldova.
E; ~!:°!:~~~.~-~ :!„~l~:S ~~~

l<r!ur!ideBoemll.ollw:rUido VonColh.DW...-,Co.UOl.0.-
-
-G.Barovi o
.... vt• lll
o.,....,.a
„-
Luera""a PTezlnli modul ln '""' Mu1<Ul m<morlal G""'ll• Borovta llustrttzl
oa
-ului. Slnt p<eUntale lru:ll)<ril•. -
delurru,lotogn!ll,l acsl mllr.oblr<l<J><nOO • ~.vorblnd
• lo<u;t
de>""' '*"'bian)a in\im.l ln <ar< p<><M 11-• """"'' oprra. 1n._.t1 delln!t.iv ln
-cultu111.. ,ive,..•ll
O oltl. un.lioto prrzentatt „„
Mu=l dr. N. MOnovi<i. <a.-c Prin.,_,,.. lo rJ I
doobl«to<lr....Upopulul <llnloatero!llll'ii•!lrli. Ulacepe v!zltalOrsilnie-
=i<l~ln:.,.:""- orihlilderlm lnsi. ci '"uc\ur. <~ii....., fi îml><>&>tit prjnlr-o pro""'""" mal
: : :!u';,;!:~· :ur';!':.,b~~!o,:'o!llv:;'= .:ai~~;!="':•:

- ln primul <!Jld. v!z.l„tod.Jor ini...-... i; al cunoud pr<>blomeJo de taiorle
al• - ului B1><-, li. ln1<l•&1I mol bine. lelul ln oatt m •tnt „n..,...._ 1n
„x (IO;llţl o de buii. Rezumatul ln l!mba lran<eU. in „ rot I• on,..itu! lucrAril. l•ce
„..,.,.,....... p„z.lntoJO.\O<M!iJ>M"'-'Vl<ltakrlldr- IOhoto~.
Moritul l~i. „i., 11 ..:eJo .-vatt. dr lmboP\I~ " po.lr'irnoniulul m....,ol ti eu oetl.......,,.,.
<:Ultwoii- odu..Uv• . C - ao H r<mar<I. P " - 1 de La primu! Io. ultimul <a<>lt<>l
al !uecl rll. """nu numai «lm!>«<n\a pottmpto<;e •celor - .wlori. <Iar li
PA•lluneo..cenon.l*'trul>«lb!...-..delstorio!l mu -!Je.Pnn'9"...,.....,;.
multl.la...,.lt 1i .a<nlnun\!Ui a - t el<>< mW><ll mUzoulul. "'1a '"""''"" detalloYi
• - ! dlezP<)ll!l!<ldoblli.luaN"r&Ott>SlU.uleunutll!r>dreyUrm•IOdo.IOS!e.
pfft<mtlnd ltllrftsolpmtruoPACLoJJJt!
MEDALIA ŞI INSIGNA BATUTE CU PRILEJUL
SJ>MICE.NTENARULUI MU ZEULUI DE ISTORIE
A MUNICIPIULUI B UCUREŞTI
f nirt z J1 • - ! m i•11171 "•vui loc la -tiui Muuuhll de - o munl<IOlul\11

~11,~JublllMiorl"'luillde.ruv..- ... o :iodeonldelalntUn-
M\WllJ!&!""'*°"'"' din :nnoernb<le \t3l, ln Vteh•ca>i Maruil, 1ub <'<IR<luctt<!OI

dt. 0.0.-Je S.v-onu. El a loot !mpirtlt ln 1,..; """'i.l'
""1la d• - - · pn>-
i>torid, - I * io\Ori..._ ...,,„
°',un11m o\;d <lrco
lnrlndul deoooporlrtlo< moneatt „

pot m•ntlon.t.ţl t ....urottdo moned< u.._u
t1 austlttt• do la G ....._ ol o r.t<ftl iJudo!W lllov) „ ...
arul d o monede .....,..bi-.
romonodeloB,.....-FllPn.1.t<w.uruldo„tradraltmetb&l~dln~
n _ , t•• Numi.,.,..tl<O, unnli~„ oltt11latla mot1...,.0 d o pe teritoriul p.o.t<lol

" - · din oei.o - i v..:hi tirnJ>W! pini MIUI. Cdle< \i~ • ...ie eupr\nd .,. l1nd
m,., edeolun munirt,,....,notdo...-li~plo<~.d""""' \ll o l!nslS<><. LAo..,....
.M lld 1 '-'dmed•U • t llnoipa , blo h1„ouoc uloonl~rl ! o >O do o nldela
lnlllnla- Muaulul de l<lo<i< • munldpiul ui Buou~ti- E„ ou 1.i.1 om1„ !ntt-w>
num.lrde>OObuci\lme<l• lll1I LOOObuoi\ilnst&n•,liindolerll<; lnvi la\llot ol
p.o.rtif:i .,..ntilwlo ... iunea Ju&lltori.
M<d4llo jt>bllla•4 4 M"'nl•I de 1.storio 4 muldpMo! B'll<•ro1tt.

Av. Mu,,..,,.l dol11orio o mun!dplululBunu.,,tl
IA!lm<ll sravMI. <!""'1or_ ln ...,\ttl fal*<f.t_ dMirll aot....i.. o M u,,,..iu 1 de i.10rte
•rnunlo lp!ul u!Buou~tl. l n<2 «&1- ;H~ l -li'IIC.l..,.
Rv. CU:dl,_ h -lulW lntttoontinontol (viVJll latttal) ol tai- vilt<><ulal T_,,_

N~ \lonlll.ln e'"'"P' Bu curet tll il'ILC.1 - •. T- blo<,îllm.
h•fQM jt>bm„..i • .'1111.....i ~i de Ut<>ri< • "'"~l •O>luM B""'"ICI

~v. O I- de .,.....,,_1' rulaU- la ambele-· tor!~ • municipiului
l. """''"' mffolld MIU<o.ioi de f_ R<tt.-„•! -.i.11<1 lohz<1<1"1 de
"'""' • muldpi~I•• 11...,.„,,, u.,,,.i,. • mnklpM•I 11„..,.„,u.
** tf2>
, _ _ _ _ J,
MUZHJL Dt
STOR 1-E A
MUNJ(IH1JlUI
BUCURE ST!
;o;;:_:=@
J_ >••-M•«•M de
o "'"•kl<>l•M !!""""fli
"'°""
Rv.• <im1> JQl .• o <."Uldo,,,.i,.. a.edeo-1 l •h•IJril"'\.e l e MS(M .,._....,Sţa
wlul1.Tom....,<uoma;l al.bu""'-•!b tl""" " X30 rnm
Prin i.....,,...
_,,..,,.modalii tl INII ~ 1-a marcat o d• " lmportan"
<UilW'a! la Co<>\\&l oi)lOţrle!nO..t ~
ln istoria
Mada Ul eseti nsic...., frapJMsA 1'0tt.ulon

Du demi -<"ntenai.re du Muse.o d"Histoire du munidpe de Bu.,.rest
c ... .., n - oompund quolq"'°' do"""'"' "°"""mani r Ex~ "°" N~~q <>r
qJll • "" IOO<ll-o rommo ~du muoff mW>lclpo.l. la df!o<l'lp """- do I& - . u„
et<lel"~nobom110. l"oca.&lon<lel" annlvonal..,du<leml-«n1<ft.alotduMLl>ff
' d"hla--.,du munldpode B~~
1-2. 'MMalllo du MUl'le d"H!ttoi,.. du Munl<I~ do Buoa...,t ,..ven ~ • • .,._

3. l nsclne du M uso!e d'll !t~ du Mun ~d • BU<&tt<t 1921-1!1'11
ACTIVITATE DE CERCETARE, DEPISTARE ŞI coz..;SERV,\RE
A PATRIMONIULUI MUZEISTIC
!:'uc":-.:.: -:,:~~/•;;~ c:;,-:,:"11.d~,:::,~~1 ;;.M;.,~~"\1"~~':,d"e \:~:=~lu~

urmlorit<Jbl«'li ..,le""""'to1<pe„nUereled1n o nli~l l (Strllule n;, B„
la<liru. a.m.1ea, Cu...._ V<eho) ol • <l<Kh~ noi punci< ari>Nk>&I.,., i. Dud„ ti,
CroUveo\i >I Militari , urmlorind ln """lql Ump pe „ntl<ttle do ron otruc\il,
lucrlMlodo.,.lvoro o \~UIJl!lorU"Kutululor... ulul Bucu~<! .
: ':::".i!.~::.:i~t::: !=~ :!~.~~:.'~..:!.!.":: 1 :.~:~:::

-"&el'""·
~~~~";.'..'.·x~c.""""' """; oondoi • root " " - ' lt. l•Hll o n«:fOllOli d in
L.o Mill\al'1 , •.., lie>U "°""".l.ri ptll<!Jull< de d H<Ope......._ unul l<-.Lr d e l<tr•-
<ln>hmefldrahme.
L.o~""°""""'""''.._,. il o!n-n""lilkA,r„1i,..toineoi.al>orwo
""'"•\ilutuldo&rh<OIO&i• olR.$.8
""~""'ICW't<lllV«he.au!ootd_.-l1<nolzldurlpela1.U<av„ti.o1a
polotululo l M1!0<turmlriLe lucrlo<Uoderon_......,,1...,.iauratt o po.la<ulu.J
L.oS1r.l.ul„tiaufoo\ .,.ttttal<l0<uin\ep""!eu.da.le d inae<olelelll- lV,o,_ttipoll

m<d;.,.yaJ.l.clloilocuin\e olc •e<h\ulpi • tM„eln..W
ln ""1a !,,.tulul Nin MM>_.,. ._....
.....,n.iat Ddurile do indnU dUl " """ _,_
''"''''' dt ,; ...,.,,.i.,
dldirll<I< de l a _ . . . do""'- Au looL '"'",,.."' <ldu! de
lnci<>\l a ,Cu<IJl" pela"""'do ..,olU<lulb-l<oiis.!. Anton
ln '°""CllrtM V<el>e muzeul all(lrijinil luerli<lle de .-i.ut.,. a Un<>t<lldiM din
-lmt'l<UI L!pocanl - Smil'<lan - Holdo' - 80.. 11411
Ob\edvoolenudiOl<• uperml<o...-.ltorilo<U!ormulezenollpol<ttp<iY;..,....
L>e~ledo'°"""''•~ri";)rlL>lul°""ulu!B1><u,..,.U
~~~=~~:z~~~@z:E~~~;~:=i
::-:~:::d '::~~=""- (= ~~.~:d.c;:=::-~::::11~
p<ivindl>f"UOf'la lu lA L e>.1'*'C.„la8~1!(A,...rt;>u\g),Clroula\'"m°"e·
tui ln Romllnia lnlro an ii 1.,.__llM [CoMlart$0. $1itl>u!, Trodilii do lupli ole
pomp;.,;igr 11"8--191Ş) (Floriano &rof~. """"""li, impor„nl cenlru ol luptei
forlelor ro\'tllu\lmau -ţn; llillli"'" Pm'tldulul Comunist Romlln 1Petro Daobol,
R„hm.; <dllilar-urbo n i>lice•u b pr!m"'1otul dr. Gh..,..ghlan (AnaBe11<), Part.i
;~~~~~:1~~:)~~ili~~i~=~r~~
Monume11tul tt<>llor oom1>iorl din Dfoalul Spiril IMlooro Coloci,._ul. C.l.>IO&Ul
«>le<t ll&IUI m<dl<v• I • "'"'Io G <"i • orutăl. s.;u„ lotor1o • I «>l«\l <I d< ar1.i
~~6'.'':.~„::.1~:·~i;',:il~~~;:;:1::~.!~."o:O~~:~. ~!=: in~~,,!'~ d=~~",i;: 1
~:?.;"~1~;~ib~ ~f:§~lt§•~~)'.2J.:~~i~
!:i~trid~;;aa;'~ ~D.B~:~. 1g:,r1~8:;;.~J:.i.s~~~":"_,7:iu~~
cllmalul 1•rii ,_.,„ {l. C. S i n~i<>l"Ull). C"""'lri 11rMnd 001.cl<lo Htron<><nlce
o.lolWl!atthianyoMariaMoza11
Ca urmoro o odiviUl\11 de etteelOre. !n ve< l ~re• , ,.,.terii 1i di'<rtllkAri! «Jloc!lllor
~~:;:~:: ~:u:~„~~~n::u~ •:;'. ;;.'::~ l'.'.: ~. ':x7'~ ~ •;:'.•:,'"..:;';i".'."n~'.
~""§u~~~~;:~~f~~~l~~ §~~1:~~·;1~1~Cf~:.1.~
Seotnrul do rnonum<nl< o "'""°'-'l monumentele do arhite<tura . ' ""'""' 1i do ... u
pi,.>!ioid in"°"o munloip iuluiH u<u<qli
So<ţ;o do l>lorlo ront<mporani o "'"titlu>! od ivi.LOIM Oa avlure o ;m001Jelor
~~~~~~~l~i;.;;.~~~~~;~~~~~t~;i
"'""""'1uldo 1.,..lo lito1<o«>ntribuit l.o ceali.,.ceaem i•lu n ilorT.V,,,.Buc..,....lii
ce„ d oc" - .Bucur„li i «vin" . ..Dim b<witO. op.I dul<:<" • ' .O&linzi .i..a~
volorificindoi ln ..,...,,,<>d.p.1trimoniulmul.d1t!<.
:i°"!':od":'~:~..: 1 .';":':u:,;.~.'.;,;"~~ i;~:.,,c;',;1u:i "::!wd:..:;~'r;::

""drult<OimOulut depubl;c• \ii"""'u'""l•d"••ti:t ini\Ole
t~~·2~I~~:E;.§2~:1~::g~~:.i:r:~:1: f=~<au~::~~~
~~ff~~~§~i~f~~§~f~~
<le Partidu! Comuni>l ll<>m~n. Pfl.tt Dach• eu l<m• : Bucumti, Importa nt centru
ol luptei revolution,,... •ci.He i mun<I'°""' din Rom~nia, """" '' '""""'" Part\du\ui
$.O<l>OLori.oao l>lldo..,!dola c.....,....P.C.R. •-a rnU„tprtnplonu! • """l•l

de m • nile"Oridodl<al<a<e>tullmwrton< e •·enimenl
~= 1 1::;~ ~·:;,:,,;:'..i':.'::::le~•~:~c; :=:u~;n"°B=:i~·~~g>:

~: ~:~ia.~·;-~, m0~:;=~~.:~. ==„~-~~R.~7 ~~:"";,\~ ~:;,;::":.~:~
~':';.~~~:~.~;~;,::.=:~"';:;;~~::jur:•~·~~~=•~< "'.!..":1,~
!u••=~~l ~~=~';;..!~n.7..'i:~;,•u';l<~;:.t;~~~idS<a<uM Bum„tl, l• >odiul ol
Ex-1\lile cu - 1 • : „MomOlllO din lupta mu,..,;t.,..;mil b""u~t.,.. p<nttU
~ P .C.R.• ol ,.llO>C\lr... ~ la o 1>11·• .,,;,....,...e de la < . . _ P.CR.". au ~liota•
~..:.::.,.,.,:m;•:.n7:&'=1e, mom<nte in'lp<x"twHe ale JuplfH munoil<dml !
§i~~~i,,.~~::~~~~~:::~~F~:.:::r:~~l~~~~·~~~
sa•·ontululN.!°"'a" .
l'ttoonoolul ... <ptti.alllat< a '""llzlut npuntt! <<1 temo<«~ d i\'.,...., ln oadrul oi m· '
-olorfixronfetinto!<><
L<tVal..,Ude Mnnl<.cuprileiulsi.rbitorinialOOdoanldela-1«00.sa\'an·
~: .:.,7:., ~. •:„:~.:~.:iu7'::'. [~~':::iu, un almpozlm cu p<1\ejul
Aminlim de ... menu «>municlrile •ua\inut< ln codrul Conlerln!ol · d• IU<t'll a
arl'tool011ilord inR.,....nia <lecitre P an.oitl. Panall,<Utema: „n..n..itatH.qn!lrilor
::1u':~=~ :h::wb!="';;. !..:'.!::'"ou1~::1Lvt""'~•l;c:"m
""'"'"i
SliT>il>.o\ 1 ~ 7 1 • tnreli•tra\ ......,;r„lt'MJe prilejuite de lmpllnltt• a so"° ani
d<exb,...\,laMu<e\Olui de l 1tor\e a muni< l ~<ului l.lucur„ti.
SirWilOOt prinlZ'-un pi.ul ,..,.,1a1, „rni„nten.arul m..,PUJ,,; a ..-;Je j uit o,,...,....,
ln revlll.! ~ lntm.ll oc\lv!l.!tl • Mu<e\Olul do lu.orie a mun>:io>iul W a...,u..,.u.
S.1i•n e o<1:<com•n ; <>1 '1 1 Ui aţ; i; ee-cu'"'1a„ Rolull.lu cu..,.tllortnlltMl o n a\lon al.l • ,
\lnutl lnt„2-4dtt. lt1!.•d""'hto,lrul de manile.llin <>rpn;..,.l<de...-
•••nlm<nl, printr-o l&rU p.an!c!~ • m""'°""'f\10< Muuulul de lol<l<i< a
muni<lpiulw Bu<ur„u ci\ oi • unor lo-iI mu_,.,11 din toolli iaro.
MU2o!ul a orpnit&t 11 doschlo 2 npo<!!ll - la - ul s.1.-. <.rponita """""'°""';"
dedocumonte1 l manu.1<r!oedln patrimonii&! mu..Wul s! latl<ln<!.I< Vul...,,,u_
.;ţ.,.fo\od<>0un'"""''lfhlco,,. 11iio"llorl'71 .
;.~;~~~=;~~z~~~;~~ţft~;l:;~~~~~71~~~~~~
&rbilori~• '""''""otena,ulu; Muzoulu; d • ;01one a muo;«p;u\ui Bueu,„t; o
;:'"~. r:~:";;~ !~ :~':~~:;7 ;~;:;/~~ =~A~· ."'~~l e "" portid

Ca tt•u ltat a l lnttto;I! ootlvltâll d<Sl„urate ln <Ursul anului 1911. Muuul de
lstoti<! • munlolplulul Bu<u~tl ol mu:r.ttl< a!llla t• au rost vlzllate de un numar
<le MG'lll vl1!tatorl, din <• « :m i ~ l• Mu~I M Istorie • munldplulul Buou«•tl,
123S2 la M•uul d< ort4 popakl"' - O.. N. Mi"°t>ici -. "'"' la M"'<•l $UloJ<lo•
i'.<J><rlmn••I<, 3!~ la Col«iio d• ooll<hU4U Mork 1! dr. G . S.c<runu. J(IO(t la
l:zpO>ili<1 d• numl•ma<i-.1. c'020 la Cule<lio d• ort•"""''"""''· 1<61 l• Muz„I
"""'°'kl C. I. • l C. C. Nol'41'4, NJl !o MU>~! me...m.I dr. G~- Mari„><•, 12~ la
M••.,.I P<ot. d•. V. Bo~„. U 23la Muuul G.""'°""'
MAN IFESTARJ PRILEJUITE
D E S E:MICE."'ITF,NARUI, MUZEULUI DE ISTORI E
A MUNICIPI ULUI B UCUREŞTI
Simpozion „M.....W <le il!orl• a muni<iJ>iulut Ducu ~ tl

la~ d<ttnll de •xlltonl'."
• PANMTl. PAN A!T
Obie<:l<dema..,va loa...,lnpatr1monlu lmuuulul
• ALV<:ANDRU CEBUC
C-!.!loeurilop1<6oeliv;t•teo P.C.11. la B1><ur"'d
(C-0..,.cultur l .~I)
. Unrnu„u 1<1J1i«nl<nar"
SiflP<";<>n orpnl,..1 !n rola - •,... cu Unlv<ro!to1et.
Po .......... Bu...u~i;
• PETREDACHE
MU1<Ul d• !><ori• a munklph1.lul Bucu~ll la a .l<l-a
anlv•rsar<
e ,.,.of. univ.do-.d<><:. C.C. GIURF.SCU
Cumam><:o'i> .• blOrCOtBl.>CU„l lilor"
• PANAITl . P ANAIT
NOi,.,.,.!ur;id„p...,su-1_,h.._Crialoa B»<U....,til<><
!SaloD<lll„ d •ob...:lulN.Bilon<uru-. 18)
• !nUlnl"' <u „Prl<l«11l mu1<ulu.J" la s.dlul Muieulul <le

J110<l•amun!clplu l uiBucw-<0tl.OB...:l u!l ~ ...... ZJ
• (:(ltllim."'•H..,.iun lid•comunlcil.rl1t!ln\llico
• Pr'"''"'1a.-v„tlamorarheoloc~ ~in <OMC~a Vttho.
• ~:!'=.;:te";!.!::,~::•• !up\a PCR • <I<
e V;>I Lll•C ol~i a,.M ARIA f Odr.G.Sl:VEREAl<ll" .
• (:(ltl1.lnua<H. 1oo! L1t1!1 <I< romunlclirl f liln\11!«.

e (:(ltl1.lm"'n>0. ... lunlld<c<>rnuniclirl 1\iin\ifie<
• in<h•I«"" leo1.1v;u.1;1.,.. l)t"l ~JuLU d• a nlv....a<tt „m1.
<en...,.,rul u.im,,_.lu!.

09 Bucuresti Materiale de Istorie Si Muzeografie Ix 1972

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

09 Bucuresti Materiale de Istorie Si Muzeografie Ix 1972

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.muzeulbucurestiului.ro / www.cimec.

ACTA M.N. Mio Muoei N_.,iaCluJ. I (lt$1.) ol Um<

11.0.R.. "-·~ O..todod ll""""".

CAB., ~tlrl • l>eoiocico 111 au.,.,,.,..i; WII. 1. l t<IZ, •ol. Tl IH!.

34 =-~ „~,:;l'-SCu - Di=lor ol !llu1<1>I"' do btorl• ~1 lloi>ubli<ll

36 ~~~-.t::.~:~ilv~:STANTIN DAICOVICIU - 1>1-:t...ul M.....Wul de ~

111!$ 1 UNl:ADEOOMVN I CilJ I ŞTl l NŢIYICI!

VICTOR TlODOR>l!CU (PlolqtH

lSI MlprM revolu\klnari din l!.21 la llucvnsll

AURELIAN MOl"OMANCl:A, DRAGOŞ BUOA (Oolefli)

Oi>in!o J>JW-1 bo.o:u'""'"nlo !al& de p-..l d<n PooJW Si>lrtl

C\oso muncit""'"'bucuret....,,I o1<Yolu1ia0!1n anii """'lr'il<I~ oocl&ll>le

Buourofll - Ma- <Io lst<Jrl• 11 mu1-n1li< Vllt. (1'111 <1111 p.

Medalia ol hl•i•na bltut. ru pril<)ul ....,, _ _ Iul M=ulul d• Istorie

Monif.,...rl "'11<iul„ do _.,l<ente"""'l Mu..ulul d< l1Wrie a munlolDi~l ui

).) ACAD_ PROF_ CONSTANTIN DAICOVICIU - Uil'<ICt<'U< du MUltt d'Hilo-

~9 ~~RF=:! ~~~ud':.i!e.00.d'~::.:i~·•.,,.du ::i~:- : =~

66 v „t1,......,.. • xamino!o t !l••:•"'•1t.

... ._.._ _ __ , , __ phlqU< - ](VJ- o l k l e

RADU ŞTF;f'AN CIOBANU

~i.:.:i::..===:."""• O. !.a - - i . molu.! du

MARGARETA SAVTN, CRISTlNA OlNU

=.":"'R~iu:-~"" ,,,!"~~ de Buca=ot ...,,..... l'Unioo - Prln-

Nlcor.AE OH. NUNn:ANU

~~:~:o.:,c:.;:.~i::T~,,.. p i - <I• ,,___,, _ _,_ do -.,,....1._

!~~~o=~l~~B~••Ph„. vm {lt'll) 46'1 -

Manl!ootatlonoO<CM.i~l"""l<<l<ml·..,,tenalr o dum""°"d " hlt.tolro<l"'

AMZA SACEANIJ - Ch.olrman ol the C>mmlltt ol Soclall•I C.1\u nt ond

~ ~~:cNolG~.SCU - Di- «I U.. l!;oio..1 -<11.the~

J6 li.CAD. PROf CONSTANTIN DAICOV!r:tl) -

.J9 PETR!:OACHE - Dln<t<r<Jl.tbe Hlsl.olT Mu..... moltho_,,,o(Buc~

181 TI><lQ! _ _ ..,, _ _ .~­

~.:?E=-== ~~~ - „rude '"'" - d ...! _ t

NICOLAI: OK. Mmn-.:Al<U

Pl<l"RUllUNT .... C!OIWCPJ\OTOPOP&SCU(Clu!)

~~<worb:q: ela.-it•n~"" in the "'"' ""· theoodalltl

B~t.-...ihiolor>" and m~, vm (1f"1LJ, .aos -

=AN~~=~F~~ Ii.fi~~f;r·(l~m~~-D~C +i~

29 ER 0tTN~NGSA N S !' R ACtf!;

=~„~~~~h;;;,J.Von""1d - Bulol~ttt ""''!'hUUd Iii< Ku!tu< UDd

32 STEFANSTEFANESCU-Di~klo<<INIRnlluW. IOree.cb lrM• ..Nk<>IM'

J.3 JULIAN ANTONESCU - Loltrr - M.....00!...,l<l.lon !m Au...:hl ... tllr

3.4 ~LORIAN GEORGESCU - Direk"'< - L.Vld.....,,.,..um< fUt- G<><:blrhte

:)'! Pl:TRI: DACHE - Di-lor - SUkoralcr St.dimmeum• !Ur Gel<hl<h...

iv.ou $T>;,AN CIQllANU

MARIA HUMJmc TECLEAN (J....,.>

~~~7=':'~111 ~~.~~ du rri.t1<»1unw--

GHEORGHE OOMLOSAN fl'i..,;,......oj

_...,_t - - - III Rumlnlm (.lull 1919 - l m!JM" l nl)

NJCOUJ: GH. MUNneANU

3GJ BIJQ-t - Z...,trum .s... t~allOl'IOJ<n Soll<lori1lt1-bn •<cun1 ""' rumi-

Ncrn......, """ ""tl<Jo>o.\on Ol'ltiw.i>lil<'-> Auf>tan"°" wl<le~-l\ ln l<lt-

PETRUl'UNTA.GEORCE PROTOPOPESCU (Cloll

=::i;i::~~.:,~';...,,~\:~.J:i..~=~tiS<Mn P•<tol Ru-

Dl< Bu-tet M:l><'""'-1- und !h•e Kt11wldr.lun1 ln don J oh""n d<0

:;'~b':.'rc;,.,.=~~hi<M• ""d MUO«>Caoh1• vm (!i71). 4M S..

VerwwWtunten • nl..,Uch - ~. Jubil.i.u""J• hr dN ~u~t .... 1Wlm...eumo

TOP)l(ECThEHHOE 3ACFJJ;A)i11E IIOCll.llUlEHHOE 11 .ll THDE-

J4 '*'JIOl'HAll !I)KOPIDKECKOl' - ll•p„rop M)'J'Oo fi<TOpNo C.P. !>}·• ~•••·

J6 Al(A.l. 111'04>. C. ll.M'll(OBH'ff -Jl•p<<Tl'.lpMy"'' llcrop•• o Tp'""°'"'"''b

39 nETPE llAKJ'. -!l•pe""'P My„. llM<>P" • l•\y•NMM"'·'" ..... 6popt<:J, 50 ,..,

CEKll,1151 li Hon~ K cosp eMeHU llCTopU

111. PEUEH31HI - HOTbl

ln :tl!ele de 2~ d<'<'l'ml>Tle 1971 Muzeul do !Storie a municipiului

~9 RF=:! ~ud':.i!e.00.d'~::.:i~·•.,,.du ::i~:- : =~

... ._.._ _ , , phlqU< - ](VJ- o l k l e

181 TI><lQ! _ _ ..,, _ _ .~

=AN~~=~F Ii.fif;r·(l~m~~-D~C +i~

~~~7=':'~111 . du rri.t1<»1unw--

~;:~~n;.,~i;,1 d~;1~~~i:i':;~;1uri~m~:.0 ~1="i"~.;.„~

~~~~';dj~;, :=u~::. ~~ a~='.! .~~~=

~":1~l;l1~li"~.!~J!. ~::.li =cdb"/i dou~

:fi~ic:~\:,"'~r~~':~t '~:"~~ ~;:~:isc~it~?=~:\ ~„:!

cu fund prelung-ovoidal", !mbogAţindu°"" h•rta vestigiilor m 1'şleşugl

t/:i:„~~ -;!~;;!na~·~'!,..t':.;,,~!,e;i:'~i= 1~~ :~

~„to~':"'~-:! ':~ţi t!~~"t. :-=tf

~;eg,""~~!i~.%u~~~ 1~'i~u~ ze i?i1g~·Jii~