"'-` A EPUBLICII POPULA:RE ROK.

INE
IN-STITT-TUL DE ISTONE

STUDII SI MATERIALE
DE

ISTORIE MEDIE
VOL. II

.ID*M1Ef EPL/136iCtt- POPUAgAittE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII SI MATERIALE
DE

ISTORIE MEDIE
REDACTOR RESPONSABIL
BARBU T. CIMPINA

VOL. II
1957

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
INSTITUTUL DE ISTORIE

STUDII SI DMATERIALE
DE

ISTORIE MEDIE
Vol. II 1957

SUMAR
STUDII Pag.
M. BERZA, Haraciul Moldovei i TArii Rominesti in sec. XV XIX 7

DAMASCHIN MIOC, Despre modul de impunere Si percepere a birului in

Tara Romineasc pinA la 1632 49
RADU MANOLESCU, Schimbul de m'arfuri flintre Tara Romineasca si Brasov
in prima jumState a secolului al XVI-lea 117
MIHAIL DAN, Stiri privitoare la istoria tdrilor xomine in cyonicile ucrainene 205
BUJOR SURDU, Rdscoala popular antibabsburgicti din Banat (1737-1739) 289
DAMIAN P. BOGDAN, LegSturile setclarului Lupu Anastasd cu rusii
(1721 1751) 345

MISCELLANEA
FRANCISC PALL, Contributii la problema locurilor de adeverire din
Transilvania medievahl (sec. XIIIXV) 391

MARIA HOLBAN, Marturii asupra rolului cnezilor de pe marile domenii din

Banat In a doua jumtitate a secolului al XIV-lea 407
IOSIF PATAKI, Ceva despre relatiile Tarii Rominesti cu Ungaria la sfirsitul
veacului al XIV-lea 421
M. GLUCK, G. KOVACH si E. DORNER (Arad), Contributli noi cu privire
la rAscoala populard din 1514 431
C. SERBAN, Un episod al campaniei de la Prut: cucerirea l3rllei (1711) 449
ARIADNA CIORAN-CAMARIANO, Despre poema patrioticil antiotomand
Trimbita romineascti 4'57

EMIL V IRTOSU, 0 satird in versuri din Moldova anului 1821 465

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULA RE ROMINE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIE DE LA REPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE
INSTITUT D'HISTOIRE

ETUDES ET MATRRIAUX
.D'HISTOIRE MRDIRVALE
Tome II 1957

SOMMAIRE
ETUDES Page
M. BERZA, L'volution du taux du tribut pay par la Valachie et la
Moldavie 7
DAMASCHIN MIOC, Du mode d'imposition et de perception de l'impt en
Valachie jusqu'en 1632 49
RADU MANOLESCU, L'echange de marchandises entre la Valachie et la
ville de Brapv dans la premiere moitie du XVIe sicle 117
MIHAIL DAN, Donnees ayant trait a l'histoire des Pays Ropmains dans les
chroniques ukrainiennes 205
BUJOR SURDU, Le soulevement populaire du Banat contre les Habsbourgs
(1737 1739) . 289
DAMIAN P. BOGDAN, Les rapports du serdar Lupu Anastaa avec les Russes
(1721 1751). 345

MISCELLANEA
FRANCISC PALL, Contribution a l'histoire des loca credibilia en Transyl-
vanie mdievale (X Me XVe sicle) 391
MARIA HOLBAN, Quelques temoignages tou,chant le role des knezes dans
l'conomie des grands domaines du Banat au cours de la seconde moitie
du XIVe sicle 407
IOSIF PATAKI, A propos des relations de la Valachie avec la Hongrie 4
la fin du XIVe sicle 421
M. GLUCK, G. KOVACH et E. DORNER (Arad), Nouvelle contribution a
l'histoire du soulevement de 1514 431
C. SERBAN, Un episode de la campagne du Pruth: la prise de BrAila (1711) 449
ARIADNA CIORAN-CAMARIANO, Autour du poeme patriotique anti-otto-
man Trimbita romtneascd 457
EMIL V TRTOSU, Une satire moldave en vers, de l'an 1821 465

EDITIONS DE L'ACADEM IE DE LA REPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE

www.dacoromanica.ro
ARAAEMHH 1317MbIHCHOVI HAPOAHOCI PECHYBJIHRH
BYXAPECTCHHH HHCTHTYT HCTOPHI4

TPYgIDI H MATEPHAJ1bI
no
HCTOPHH CPEL(1-114X BEKOB
Tom II 1957

COAEP7KAHHE
TPY,abl CTp.

M. BEP3A, 0 xapame Banam Mongonm. ...... 7

g. MHOH, Crioco6 o6aomemin 14 B3bICI1B1111H noAaTeli B Balla= (1500

1632) 49

P. MAHOJIECHY, ToBapoo6mdB meKly BaaaxneR ii BpamoBom B nepBoil

noaornme XVI B1 Fca 117

M. AH, 06 11CT0p1414 npmkylial/claix EHHAteCTB no ylipaHHCHIIM BeT011 BOHM 205

B. CYPAY, Hapomioe Bocuramie B BallaTe 11130THB ra6c6yproB (1737-1739) 289

A rt. BorgAH, CHO 111011M4 cepAapa JIynyaa AilacTace c pyCCHIIMII

(1721-1751) 345

XPOHHICA
4:1) HAJIJI, K Bonpocy Loca credibilia a eovaabsoil Tpancx.abBannn
(XIII XV Beim) . ........ 391

M. XOJIBAH, CB14)40TeBbeTBO 0 ponn Qffleaeti* B Hpyinimx 1104,10CTbliX B Ba-

Have BO wropoil noaomme XIV Beim ............ ...... .. 407

H. HATAHH, H Bonpocy o CBH314 Bajiaxun c Benrpmeil B IMMO XIV Bum 421

M. PJHOH, r. HOBAil 11 E. AOPHEP (ApaA), HoBble gannbie o Hapoxiom

BOCCT0111411 1514 roxka .. ...... . ................... . 431

H. HIEPBAH, arfflaog 143 HpyTcBoil Ramnamln. 3amiTne Bpanabi (1711) .... 449

A. T-10PAH-HAMAPHAHO HannoTnnecRam ammorrommcBan noama Py-

mbnicimit por 437

3. BbIPTOCY, MoagaBcBan caTmpa B cmcax 1821 roBa ....... 465

I43AATEJIbCTB0 AHAAEMHII PYMbIHCHOH HAPOAHOR PECHYB3IHHI4

www.dacoromanica.ro
 S TUDI

HARACIUL MOLDOVEI $1 TARII ROMINESTI

IN SEC. XV-XIX
DE
M. BERZA.

Cercetarea de fatd urmdreste scopul limitat de a stabili, in mdsura

posibilului, evolutia cantitativd a haraciului platit de Tara Romineascd
Moldova Portii Otomane. Ca atare, ea nu are a se ocupa de semnificatia
juridicd a acestor plAti sau de circumstantele politice in care este determinat
cuantumul lor i, cu atit mai putin, pentru perioadele de inceput, de fixa-
rea mornentelor in care prestarea haraciului este intreruptd sau reluata.
Atari aspecte ale problemei, de covirsitoare importanta fr indoiala, nu pot
fi studiate decit in ansamblul relatiilor noastre cu turcii, ceea ce presupune
nu numai urmarirea altor obiective, dar i folosirea a cu totul alte materiale
de informa tie. Fata de imposibilitatea de a reface tot ac3st studiu, am fi putut sa
ne ldsdm indemnati a reproduce doar rezultatele la care au ajuns altii inaintea
noastrd. Credem, insa, c acest chip de a proceda nu ar fi fAcut sa inaintam
cu nimic in cunostintele noastre.
Dar, chiar i astfel limitatd la variatiile pe care haraciul le cunoaste in
cuantumul sau, cercetarea nu e lipsita de dificultati. Lasind la o parte faptul
ca, in ciuda straduintelor noastre, e probabil sA ne fi scApat uncle informatii
care sd impuna rectificari de detaliu in afard de tot ce mai pot da la iveald
de acum inainte cercetdrile de arhivd marea dificultate sta in stadiul deo-
sebit de inapoiat in care se afla cunostintele noastre cu privire la raporturile
dintre feluritele monede in care Sint merrtionate de texte pldtile facute de
noi turcilor. Stabilirea curbei haraciului presupune in asteptarea unei
istorii riguroase a preturilor si a unei istorii a venitului national, care sin-
gure ne-ar permite s intram in miezul lucrurilor, spre a preciza ce a insemnat
intr-adevar, pentru dezvoltarea economiei rominesti, exploatarea turceasca
cel putin convertirea in aur a tuturor sumelor, a cdror mentiune e data de
izvoare in diferitele monede de argint. Or, aici, datorita lipsei unei cercetari
critice a intregului material informativ, terenul pe care sintem siliti s inaintam
e deosebit de nesigur. In lipsa acestei cercetari, tiri1e ne apar confuze, de

www.dacoromanica.ro
8 M. BEHZ \ 2

multe ori contradictorii, i riscdm ca rezultatele noastre s fie, partial cel putin,
viciate de o grqitd stabilire a unor echivalente monetare.
Cu toate aceste grave indoieli, am crezut c nu e bine sd intirziem mai
mult publicarea paginilor de fatd, care au cel putin meritul de a stringe la
un loc un numdr suficient de informatii pentru a putea servi ca bazd de dis-
cutie. NddAjduim ca tocmai aceste discutii, pe care le dorim cit mai largi, s
permit verificarea rezultatelor noastre, sau completarea i rectificarea lor,
acolo unde ele se vor fi dovedit insuficiente, spre a ajunge, intr-un domeniu a
cdrui importanta pentru cunoaterea trecutului nostru nu mai trebuie subliniat,
la intreaga precizie pe care o ingdduie cunotintele de care dispunem astdzi.
E inutil, credem, sa addugdm ca. tirile pe care le folosim au atras de
multe ori atentia altor cercetatori, inaintea noastrd. Dacd lucrul acesta nu
a fost mentionat de fiecare data, nu e pentru c am fi vrut sd le scddem
meritele acestora, cu pretentia de a le fi descoperit cel dintii, ci din convingerea
c interesul unei cercetari ca aceea pe care am intreprins-o std doar in faptul
de a fi aezat, pentru prima oara, toate aceste tiri cap la cap, facindu-le
sd se lumineze una prin alta.

In ce privqte Moldova, sintem in situatia de a cunoate alit daLa cind

s-a inceput plata tributului cdtre turci, cit i suma la care se ridica acesta
la inceputurile lui: 2000 de florini de aur ungureti 1, platiti cu incepere din
1456 2. Tratatul incheiat de Mehmed al II-lea cu tefan cel Mare la inceputul
lui 14813, dupd o intrerupere de opt ani a plaii, ne informeazd apoi asupra
celor cloud sporuri pe care le-a iuregistrat haraciul moldovenesc in primul
sfert de secol de la instituire. Acordind pacea domnului Moldovei, sultanul
spune in acest tratat : iar haraciul pus de mine odinioard, care era de trei

1 M. Costilchescu, Documente moldovenesti Inainte de telan eel Mare, II, p. 799 (trad):
dou mii de zloti unguresti & in scrisoarea sultanului Mehmed al II-lea catre Petru Aron
(ibidem, p. 801 ; documentul a fost republicat, finsotit de un facsimil dup originalul din
arhiva din Varsovia, de F. Babinger, Cel dintli bir al Moldovei cdtre sultan, In volumul omagial
Frafilor Al. fi I. Lapedatu, la Implinirea vtrstei de 60 de ani, Buc., 1936, p. 35 si pl. II)
se vorbeste de 2000 de ducati de aur. Dupd cum se va vedea, calculul tributului se va face
WA in jumatatea a doua a veacului al XVI-lea In florini unguresti. De altminteri, florinul
unguresc nu este, el insusi, decit un ducat (v. de pilda, F. W. Hasluck, Numismatica levan-
find, In a Bul. soc. numismatice *, XVII, (1922), p. 91), sau, mai bine spus, ducatii shit
la originea lor niste florini, tipul fiind dat de florinul florentin. De aceea si In porunca
lui Sam al II-lea catre Bogdan Lpusneanu, din 20 apr. 1568, se vorbeste de adSugarea
a .5000 de florini-ducati a, la suma trimisA anual ca haraci (trad. Guboglu, la Inst. de istorie,
Buc.); si regestul polon din Hurmuzaki, 11/2, nr. LXVI, p. 76, traduce zlotii unguresti
cu.ducati.
2 Data p1ii primului haraci moldovenesc i circumstantele ei au fost stabilite In mod
nelndoielnic de P. P. Panaitescu in Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la supunere t
Moldovei la tributul turcesc, In a Studii a, an. 5 (1952), nr. III (iulie-sept.), p. 187 si urm.
F. Babinger, in articolul citat in nota precedent, socotea plata primului tribut ca efectuat5
la inceputul lui octombrie 1455.
8 A. Decei, Tratatul de pace sulhndme tncheiat tntre sultana( Mehmed II si S1e fan
cel Mare la 1479, in Revista istoricA romin 'I, XV (1945), p. 465 si urm. Pentru datarea
tratatului In primele luni ae anului 1481, v. Barbu T. Cimpina, Cerceldri cu privire la
baza sociald a puterii lui telan cel Mare, extras din Studii cu privire la $tefan cel Mare,
Buc., 1956, p. 84, n. 2.

www.dacoromanica.ro
3 1i /al VALL MOLDOVE1 $1 TAIiII ROMINE8TI 9

mii de bani frinceti florini in fiecare an, dublindu-1, 1-am facut sd fie in
fiecare an de ase mii de bani 1. Creterea de la cei 2000 de galbeni din 1456,
la cei 3000 care servesc de bazd de plecare pentru dublarea din 1481, a trebuit
s aiba loc in 1465, cu prilejul iurii Chiliei 2. Cum ins ridicarea la 6000
de galbeni a tributului Moldovei nu intervine decit in 1481, cu prilejul reluarii
amintite a legaturilor cu turcii, nu poate fi acceptata aceasta cifra pentru
anul 1470, aa cum o da ca tribut platit de Valachia Bassa , o tire venetiana
bazata pe condici turceti3.
Nu tiin dacd stipulatiile tratatului din 1481 au fost puse in practica
in scurtul interval al incetarii ostilitatilor cu turcii. In orice caz, cei 6000
de galbeni nu au putut fi achitati mai mult de o singurd data, reluarea cam-
paniilor antiotomane ducind iarai la o intrerupere a platii. Cu prilejul noii
impacari, care a avut loc probabil in 14874, Stefan va fi obtinut fixarea tri-
butului la 4000 galbeni, aa cum ne informeaza ca platea el in 1503, un raport
venetian transmis noua de Marino Sanuto 5. Nu tim daca dintr-o data sau
in etape s-a fdcut trecerea la haraciul de 8000 de galbeni, pe care Bogdan al
III-lea il pltea in 1514. Informatia in aceastd privinta o gasim in instruc-
tiunile date solilor trimii de regele Sigismund I la papa Leon al X-lea. Amin-
tind luarea Chiliei i Cetatii-Albe cu treizeci de ani inainte intervalul de
timp e, cum se vede, precis calculat textul soliei continua: De quibus
vofevodam ilium magnanimum olim Stephanum fecit tributarium, nam octo millia
ducatorum in auro quotannis Turce pendere solet 6. Dei legata de situatia de
tributar a lui Stefan, la care a fost constrins prin pierderea cetatilor, plata
anuala a tributului de 8000 de galbeni apare ca o actiune prezenta, ea referin-
du-se deci la obligatiile din acel moment ale lui Bogdan 1.
Pentru domnia lui Stefanita nu avem nici o tire privitoare la cuantumul
tributului. Avem insd toate motivele s credem a el a ramas acelai din
timpul predecesorului sau. Intr-adevar, o notita datata din 1532, privind
darurile pe care domnul Moldovei le da sultanului i unor paale ncitita

1 La Decei, art. cit., p. 470; trad. p. 475-6. E vorba i aici, probabil, de florinul ungu-
resc. Chiar dacd ar fi vorba de zloti tdt5relti, floreni tartaricales *, nu am avea, in fapt,
o diferentft de valoare.
2 Dlugosz, Hist. Pol., II, col. 344-345; B. T. Cimpina, op. cit., p. 58, n. 3.
3 Ap. lorga, Gesch d. osm. Belches, II, p. 217, n. 5. Datarea din 1470 a izvorului vene-
tian, ibidem, p. 215. La n. 9 (cont. p. 216) citim totu$i: Intrade del signor lure& de la
Grexia, 1490 0. S-a propus i identificarea celor douii Valahii, a alta * i bassa *, cu cloud
Vlahii din Balcani (v. Decei, art. cit., p. 486, U. 1).
B. T. Cimpina, op. cil., p. 88, n. 3,-4. Pentru o datare mai tirzie, legatS de Incheierea
pucu Intre poloni 5i turci, v. Iorga, Istoria rominilor, IV, p. 219.
5 Diarii, V, Col. 464: da Stefano vagvoda de Moldavia ducati 4 milia o. E de semnalat
coincidenta Intre aceast5 cifrA $i aceea pentru a$a-zisa Inchinare a lui Bogdan (D. Cantemir,
Descriptio Moldaviae, ed. Soc. Acad. Born., Buc., 1872, p. 109; Letopisele, III, p. 452. Pentru
celelalte variante, v. C. Giurescu, Capitulafiile Moldovei cu Poarta otomand, Buc., 1908,
p. 3 $i urm.).
6 Hurmuzaki, II 3, nr. CLVII, p. 171 $i alte izvoare ale vremii pun Inchinarea lui
Stefan In leghturh cu pierderea cetatilor (v. de pildh, Hurmuzaki, II 2, nr. CCCXLVII,
p. 390 $i CCCLIV, p. 400).
7 Si Nicolae Iorga, care In Studii istorice asupra Chiliei i Geld/if Albe, Buc., 1900,
p. .179, n. 1, considera cd Stefan a plait In urm tributul In suma de 8000 galbeni *,
se oprote, In 1st. rom., IV, p. 289, n. 1, la aceastd interpretare. La fel o g5sim la C. Giu-
rescu, op. cit., p. 65 $i la lulian Marinescu, Bogdan III cel Orb, Buc., 1909, p. 83.

www.dacoromanica.ro
10 N. BERZA 4

pe care N. lorga o socotea ca provenind din cancelaria lui Rare1 vorbete

de trimiterea in fiecare an, de Sf. Gheorghe, a 10 000 de zloti 2. Aceastd
cifra apare confirmata de o scrisoare din 1 decembrie 1528 a lui Rare &are
regele Poloniei, in care acesta se plingea de sporirea obligatiilor fata de Poart
i cerea un ajutor in bani spre a putea face fata acestor nevoi crescute 3.
Pe de alta parte, in februarie 1541, episcopul de Montpellier referea din Ve-
netia regelui Frantei, dupa tiri de la agentul francez din Constantinopoi, Ca
Rare ii recdpatase domnia cu conditia de a plati un tribut anual de 12 000
seuzi 4, fiind vorba in realitate, dupd cum s-a presupus, de 12 000 de ducati 5.
Nu credem insa ca e cazul s tinem seama de cifra data de patriciul constan-
tinopolitan Theodor Spandugino, pentru anul 1538, chiar dac ar fi vorba de
tributul plata inainte de campania sultanului Soliman 16 . Cei 6000 de ducati
mentionati de acesta pentru Moldova reprezinta o card inferioard nu numai
acelei indicate de notita din 1532, dar chiar i tributului platit de Bogdan al
III-lea in 1514, pe care n-avem nici un motiv sa-1 punem la indoiala. Pe de
altd parLe, nu ni se pare necesar ca expeditia din 1538 sd se fi soldat imediat
cu o cretere a tributului. Sultanul putuse sa se multumeascd cu inlocuirea
lui Rare i impunerea, pentru prima data, a unui domn in Moldova, cu lasarea
unei garzi turceti i cu crearea unei noi raiale, aceea a Tighinei 7. Cit despre
Alexandru Cornea, el nu a apucat sa fie recunoscut de turci, aa ca nu se
poate pune, pentru el, problema unei urcari a tributului.
Daca. aceste consideratii e drept, avind o baza destul de fragila
sint acceptate, atunci am avea din timpul domniei lui Bogdan al III-lea pina
la inceputul celei a lui Rare un tribut de 8000 de galbeni, crescut in
1527-1528 la 10 000, i ridicat in 1541, cu prilejul celei de a doua inscaundri
a acestuia din urma, la 12 000 de galbeni.
Despre o noud cretere a haraciului nu mai avem tiri pind in 1551, cind,
cu prilejul turcirii lui Ilia Rare i al succesiunii la tron a fratelui sau, Stefan,
se vorbete de o sporire cu 5000 de galbeni 8. Daca, intre timp la urcarea
pe tron, de pilda, a lui Ilia nu a mai avut loc nici o alta urcare, am avea
in 1551 un tribut de 17 000 de galbeni. Aceasta cifra se potrivete oarecum
1 Isl. pop. rom., III, p. 99-100. Aceasta notita se afla in legatur cu cererea lui Rare
ea regele Poloniei s contribuie, in schimbul Pocutiei, cu 5-6000 florini pe an la plata
tributului (Hurmuzaki, SRI, nr. XXV, p. 64-65).
2 Hurmuzaki S2I, nr. XXVII, p. 66-67. E drept ca, in urma traducerii sau rezu-
marii In limba polona, notita aceasta ne-a ajuns Intr-o forma foarte coruptd. Cifra hist
pe care ne-o clt pentru haraci, credem totui ca merita st fie Watt In consideratie.
3 Ibidem, nr. IV, p. 18; raspunsul lui Sigismund, la nr. urmator.
4 Arh. ist. s, I, p. 158 i Hurmuzaki, SRI, nr. V, p. 3.
5 Iorga N., Isl. pop. rom., III, p. 100. Mai precis, credem cd e vorba de florini ungu-
resti, monedt In care se calcula haraciul.
6 Ade si fragrn., I, p. 13. Acelati, In tratatul despre organizarea Imperiului otoman
publicat de Sansovino, Historia universale dell'origine, guerre et imperio de Turrhi (ed. 1654,
fol. 116 V) da, ca tribut al Moldovei, 500 000 de ducati, pe care Iorga, reproducind pasagiul
In Rev. ist. s, XX (1934), p. 413, li reduce la 5000. Dar nici In aceasta forma cifra nu
e acceptabilt.
7 Avem de altminteri, In acest sens, afirmatia categorict a lui Paolo Giovio: I Stepha-
numque Petri fratrem Moldaviae regem constituit, sed quum ad veteris tributi summam nihil
adderetur, certam agri partem adimit, quae Moncastro proxima videbatur .. (Hist. sui ternporis,
extras, In Arh. 1st*, II (1865), p. 36).
8 Veress, I, nr. 53, p. 52.

www.dacoromanica.ro
 5 H1111CII L MOLDHVLI 1 T1tIf ROM INESTI 11

cu aceea intilnit intr-un sumar al veniturilor sultanului 1, de pe la mijlocul

veacului al XVI-lea, i pe care Ion Ursu o socotea ca referindu-se la domnia
a doua a lui Rares2 Sumarul , care ar fi trebuit sd fie foarte bine informat,
cdci aminteste folosirea inssi a condicelor haznalei imperiale 3 totliSi, CUM
vom vedea cind ne vom ocupa de Tara Romineascd, nu e lipsit de greseli ne
dd pentru Moldova 16 000 de ducati.
Dacd acceptdm cifra de 16-17 000 de galbeni pentru domnia lui Stefan
Rares, atunci avem un salt aproape la dublu adicd la 30 000 cu prilejul
domniei lui Alexandru Ldpusneanu. Circumstantele ajungerii sale la tron,
cu ajutor polonez, in urma uciderii de Care boieri a celui de al doilea fiu al
lui Rares, pot explica urcarea in sine, acceptatd pentru obtinerea recunoas-
terii de Care turci, desi proportiile ei rdmin totusi impresionante. Aceastd
sumd de 30 000 de galbeni o intilnirn mai intii in 1553, in discursul tinut in
dieta polond de theronim Ossolinski, unde citim c Moldovenii pltesc impd-
ratului Turciei 30 000 florini polonezi, ceea ce face 50 000 florini polonezi 4.
Desigur, cifra dintii e cea valabild pentru noi, ea reprezentind cuantumul tri-
butului in florini unguresti sau galbeni. Confirmarea o gdsim in stiri ulterioare.
0 avem mai intii intr-un raport al ambasadorului francez la Constantinopol,
din ianuarie 1562, care spune cd Despot a oferit, pentru intdrirea in domnie, o
sporire cu 20 000 de scuzi a tributului plait de predecesorul sdu, Ldpusneanu,
care era de 30 000 de scuzi 5, dupd cum o gdsim in insusi tributul pldtit
de Despot.
La intrirea acestuia din urind in domnie, sultanul incearcd o noud sporire
masivd a tributului. E vorba de cei 20 000 de scuzi dati de ambasadorul
francez drept ofertd a liii Despot si pe care ii regsim in rapoartele venetiene
ca 20 000 de ducati 8. In realitate, Despot nu accepta aceastd crestere a tri-
butului. Ferhat-aga, trimisul in Moldova pentru investiturd, dupd ce solicitd
avizul Portii, i-o acordd rdminindu-se la vechiul tribut7. Aceastd surnd de 30 000
de galbeni e trimisd de Despot in primvara liii 15628, ca i in aceea a anului
urmdtor, 1563 9.

1 Hurmuzaki, XI, nr. LIV, p. 40.

2 Petru Rare, Buc., 1923, p. 86.
3 Hurmuzaki, XI, p. 40, nr. 10.
4 Ibidem, S2 1, nr. XCVII, p. 198.
5 Ibidem, S1 I, nr. XXIX, p. 16 ; natural Insb c prin scuzi trebuie sd 'Mete-
gem florini.
s Veress, I, nr. 258, p. 207 (unde congionta i = I con giorda = cu adaos) si
nr. 264, p. 210.
7 Ibidem, nr. 265, p. 211. RiimInerea la vechiul tribut era Insd anuntatA de bailul
venetian Inca de la 9 febr. (ibidem, nr. 260, p. 209).
8 Hurmuzaki, II/1, nr. CCCLXXIX, p. 405, raport din Hirldu al trimisilor regelui Maxi-
milian, Belsius i Bergkowitz. Tributul e cert cd a fost trimis dupd primirea confirmdrii,
dacd nu o va fi si precedat, pentru a convinge si mai usor Poarta. Meritd, In mice caz,
subliniatd coincidenta cifrei date din Moldova, cu acele transmise de la Constantinopol.
O Hurmuzaki, 1111, nr. CCCLXXXVI, p. 418. In memorialul dat, In 1561, solului sdu
la ducele Prusiei (Studii i doc., XXIII, p. 86), Alexandru Ldpusneanu vorbeste de un
tribut de 50 000 de florini -unguresti (dovadd di plata continua sa se facd In aceasta monedd I).
Aid avem Insa cuprinse i peschesurile, pe care nu avea de ce sa le deosebeasca Intr-o
asemenea informatie. Confirmarea o avem In raportul lui Belsius i Bergkowitz, care spun
ca Despot plateste tribut 30 000 de galbeni, cu darurile Impreund Maud 50 000.

www.dacoromanica.ro
12 M. ntilizA 6

Un raport din Constantinopol ciatre irnpratul Ferdinand I, &tat, din

februarie 1564, spune ca Moldovenii, nevoind sd-1 primeascd pe Alexandru
Ldpusneanu, numit din nou In domnie din octombrie 1563 oferd dublarea
tributului 1. Sultanul ins'a refuz, mentinind numirea lui Lpusneanu, care
va lua efectiv domnia in martie 1564 2, fdrd de o noud urcare a tributului.
Aceasta va veni abia citiva ani mai tirziu.
La 3 iunie 1567, reprezentantii Venetiei la Poart anuntau Senioriei
deci o noud con-
sosirea tributului Moldovei, in sumd de 30 000 de ducall,
firmare a acestei cifre pentru anii 1552-1567, adaugind c marele vizir
a cerut o sporire cu alti 5000 de ducati, sub motivul ch. se obisnuieste ca un
nou principe sa creascg tributurile feudatarilor sai . In acelasi timp, plata,
in loc sd continue a se face ca pind atunci in florini unguresti, urma s fie
efectuat in sultanini3.
Alexandru Lapusneanu nu a apucat sa plteascil noul tribut. Murind
acesta, in prima jumtate a lui martie 1568 4, de sf. Gheorghe, la plata tribu-
tului era domn fiul sau, Bogdan al IV-lea. Poarta nu-si prsise insd intentia
de crestere a tributului. 0 poruncd a sultanului Selim al II-lea Care noul domn
al Moldovei, din 24 aprilie 1568, ii aminteste otdinul anterior probabil de
la sfirsitul lui martie, cind se hotdrste confirmarea in domnie 5 de a adauga
5000 de florini-ducati la suma care se trimetea anual Portii. Prin noua poruncd,
se cere trimiterea neintirziat a acestui suplirnent 6. Despre plata in sultanini
nu se mai vorbeste.

1 Hurmuzaki, 11/2, nr. CCCCLXII, p. 504.

2 Ibidem, XI, nr. XCII, p. 62 si urm.; nr. CIII, p. 69 si urm.
3 Ibidem, VIII, nr. CLXIX, p. 120. Schimbarea monedei reprezenta ea Insasi,
In acel moment, o urcare cu Inca 5 %. Raportul Intr-adevar precizeaza: s Hind obisnuiti
(domnii celor douii tari) sa plateasca atitia ducati de aur unguresti, (marele vizir) a voit
ca pe viitor sa plateasca (tot) atitia sultanini, care valoreaza trei aspri mai mult de ducat R.
Ar fi deci vorba de un spor de alti 105 000 aspri, adica de 1750 de florini, socoLind florinul
la 60 de aspri. Problema dacd acest de al dollen spor trebuie tinut In seama In calculele
noastre e dintre cele mai grele de rezolvat. Hammer si Zinkeisen nu cunosc aceastd stire,
iar izvoarele folosite de ei dau In chip constant, pentru domniile lui Soliman I si Selim II,
ducatul de oHce fel la 60 de aspri. Porunca lui Selim II din aprilie 1568 (v. nota 6) nu
mai vorbeste nici ea de plata In sultanini, ci doar de un adaos tot In vechea moneda (men-
tiune a unei plAti In sultanini vom mai avea abia din vremea lui Ieremia Movila ; Hurmu-
zaki, 1V/2, nr. CCLXXVII, p. 287). Izvoarele cele mai temeinice, acele venetiene, vor fi
pe de an parte de acord asupra cifrei de 35 000 de techini, ca cifra a tributului pentru and
1573-1590. E posibil ca aceasta diferenta de curs Intre sultanini i ceilalti ducati s fi
fost datorat unor circumstante Intimpltoare, i ca atare sa fi fost cu totul trecatoare.
In 1579, de pildd, chid cursul oficial al ducatului era Inca de 60 de aspri, atlt sultaninul cit
florinul unguresc i echinul se socoteau pe piata la 63 de aspri (Zinkeisen, Gesch. d. ostn.
Reiches, III, p. 800). Pentru ca sa putem tine seama In calculele noastre de aceasta dife-
rentd de curs Intre sultanini i florini, ar trebui nu numai s fim siguri ea ea a persistat
si ca plata In noua moneda s-a fcut Intr-adevar, dar i s presupunem ca sd se poata
vorbi de un spor ramas cistigat o revenire la calculul hi florini, cu adausul diferentei.
Altminteri, prin egalizarea cursului, diferenta se pierdea implicit si, ca atare, nu poate fi
Inregistrata.
4 Hurmuzaki, XV/1, nr. MCLXXI, p. 628 si MCLXXII, p. 628-9.
5 La 24 martie, sultanul poruncea lui Bogdan Lapusneanu st1 trimit sumele ce se
plateau In mod obisnuit personalului cancelariei imperiale, cu prilejul acordarii domniei
(porunca, In trad., la Institutul de istorie).
5 Trad. la Inst. Ist. Traducerile documentelor turcesti sint datorate lui M. Guboglu.

www.dacoromanica.ro
7 HABACIUL MOLDOVEI SI TXRII ROMINEsTI 13

Ordinul sultanului, ca izvor, nu mai are, pentru noi, nevoie de vreo con-
firmare. Dacd vom mai aminti, totusi, un raport adresat din Constantinopol,
la 11 mai 1568, impdratului Maximilian II, e pentru a ardta cum izvoarele cele
mai bine informate pot cuprinde cifre gresite. Raportul amintit spune c con-
firmarea in domnie a lui Bogdan al IV-lea a adus o crestere cu 5000 de ducati
a tributului, care era de 35 000 1 Dacd cresterea in sine nu poate fi tdgdduit
nici executarea ordinului impdrtesc nu poate fi pusd la indoiald, in circum-
stanl.ele de atunci, cu un domn de 15 ani pe tronul tdrii urcarea nu a putut
porM de la cifra de 35 000, ci, cum am vdzut, de la acee a de 30 000. 5i aceasta
nu nurnai pentru c hotarirea marelui vizir din 1567 se referea la viitor, dar
si pentru motivul c intre mai 1567 si martie 1568 nu mai fusese timp pentru
achitarea unui nou haraciu.
Tributul acesta de 35 000 de galbeni va rdmine, peste domnia lui Ioan
vodd Armeanul, cel putin pind in cea de a doua domnie, a lui Petru Schiopul 2
0 serie intreagd de izvoare, dintre cele mai temeinice, ne dau in chip con-
secvent cifra de 35 000 de techini. Astfel, la 1573, ambasadorul venetian Gar-
zoni 3; in 1574, o relatiune a nonim, probabil din Constantinopol 4; in 1576
si 1586, ambasadorii Venetiei Antonio Tiepolo i Venier 5; in 1590, o relatie
despre Imperiul Otoman, datoratd lui Francesco Marscaldi 6.
Aceeasi sumd, sau o sumd sensibil egald, o gsim i intr-un act oficial, dar
exprimatd intr-un chip nu lipsit de dificultati de interpretare. 0 chitanta din
17 februarie 1587, eliberatd de Inalta haznd , adevereste primirea tributului
Moldovei, in suma de 21 iuk si 80 000 de acc , mai putin 300 000 de acc,
care urmau sd fie vrsate cit mai curind 7. Or, 21 iuk si 80 000 de acc
inseamnd 2 180 000 de aspri, care, la acea data dacd ar fi lost vorba de
aspri efectivi, nu ar fi fcut decit cel mult 17 566 de galbeni. In urma deva-
ludrii oficiale a asprului din 1584, pretul galbenului se urcase la 120 de aspri,
si va continua sd. creased B. In platile oficiale, povara de aspri 100 000 de
aspri continua insd sd fie calculatd la vechiul curs. Astfel, in 1591, povara
e socotit la 1633 de techini 9, techinul valorind deci 61 1/4 aspri. In cazul nos-
tru, pornind de la cifra de 35 000 de galbeni, am avea galbenul la 62 1/3 aspri 10
1 Hurmuzaki, II/1, nr. DLVII, p. 579.
2 Aceasta nu exclude, fireste, Incercarea de urcare a tributului, de care vorbesc izvoa-
rele In vremea lui loan vodd Armeanul.
3 Alberi, Relationi degli ambasciatori veneti al Senato, s. 3-a, I, p. 426; ap. Iorga, Docu-
mente noud, In mare parte romtnesti, relative la Petra chiopul si Mihail Viteazul, Acad. Rorn.,
Mem. Sect. Ist., s. II, t. XX, p. 439.
4 Acte i Iragm., I, p. 22.
5 Alberi, op. cit., II, p. 133, 316 ; apud Iorga, Documente noud, p. 439.
6 Hurmuzaki, XI, nr. CCCXXVI, P. 198.
7 Publicata de Iorga, In Documenle noud, p. 438-9.
8 Pentru devalorizarea asprului In 1584 si baterea de noi aspri, cu o cantitate mai mica
de argint, v. Hammer, Gesch. d. osm. Reiches, IV, p. 347; Zinkeisen, op. cit., p. 802 si urm.
9 Ibidem, p. 801. In 1580, Inainte, deci, de devalorizare ambasadorul francez
Germigny (Hurmuzaki, S1/I, nr. XCV, p. 51), da I ottante sommes ci'aspres revenans a cent
soixante mil escuz o, adica 2000 de scuzi povara si 50 de aspri scudul. Or, raportul dintre scud
aspru era tocrnai acesta de 5:6 (Zinkeisen, op. cit., p. 799-800).
10 Ramble desigur neexplicat diferenta dintre valoarea In galbeni a poverii la 1587 si
1591, prezentind o usoard crestere a asprului, atunci clnd, In realitate, el nu putea declt
sa scada. Pe de alta parte, nefiind vorba de o valoare reala, ci de un mod de calcul, ne
putem Intreba de ce nu s-a luat ca baza cursul oficial de pina la 1584, de 60 de aspri galbenul.

www.dacoromanica.ro
14 M. BERZA 8

Dovadd CA plata efectiva in aspri era alta decit aceea consemnata pe

chitanta, o avem din acelavi an 1587, cind haznaua imparateasca emitea tev-
chereaua amintit. Ni s-a pastrat, anume, o insemnare de mina lui Petru
Schiopul, cuprinzind sumele trimise in cursul anului la Constantinopol, vi
care, la prima vedere, formeazd unul dintre cele mai deconcertante izvoare
ale acestei atit de grele de fixat istorii a haraciului 1
In mai, domnul Moldovei trimetea cu Ureche clucerul e vorba de Nestor
Ureche 2 haraciul in sum de 39 de poveri vi 40 000 de aspri. Pe Hugh' aceasta,
cu Nicolae stolnicul, alte opt poveri ; din nou, in septembrie, vase poveri vi,
in aceeavi lund, 20 de poveri sultanului. Acestea in afara de 5000 de taleri in contul
datoriei lui Iancu Sasul vi 100 de cai, datorie veche 3.
Ca domnul, intr-o insemnare ca aceasta, ar fi putut sa se invele sau sa
voiasca a invela pe cineva, nici nu se pune chestiunea. De o marire a tribu-
tului de la 21 la cel putin 39 de poveri, adicA de o dublare a lui din februarie
pind in mai 1587, iaravi nu poate fi vorba. Explicatia nu poate fi decit aceea
pe care o da Nicolae Iorga acum mai bine de o jumdtate de veac, cind publica
cele cloud documente. Anume, tinind seama de devalorizarea oficiala a aspru-
lui din 1584, in raport cu monedele de aur, vi de baterea, apoi, a unor noi aspri
de valoare redusd, Iorga socotea Ca tevchereaua inregistra cuantumul hara-
ciului in aspri vechi, nedevalorizati, pastrind, adica, cilia traditionala , pe
cind insemnarea lui Petru Schiopul da cifra efectiv platita, in aspri devalori-
zati 4. Spre deosebire de Iorga, am fi inclinati insa sa socotim ca ft-wind parte
din tribut numai cele opt poveri trimise cu Nicolae stolnicul, lingd care domnul
insemna supra iara , acel supra referindu-se la suma notata anterior
de 39 de poveri vi 40 000 de aspri ; cealaltd trimitere, de vase poveri, efectuata la
patru zile interval fata de expedierea pevchevului de 20 de poveri destinat sulta-
nului, cuprindea probabil darurile demnitarilor Portii. In felul acesta, am avea a
face cu o depreciere a asprului nou lard de cel vechi de 217%, adica cu o
urcare a galbenului de la 60 la 130 de aspri 5. Or, dupd scaderea valorii sale
la jumatate, in 1584, asprul continua sa se deprecieze, ava ca acest nou
raport poate fi acceptabil 6.
Citeva alte izvoare ne dau cifre apropiate de aceasta. Mai intii Gerlach,
care noteazd in jurnalul ambasadei sale la Constantinopol, la anul 1577, ca
tribut pentru Moldova suma de 40 - 50 000 de Kronenthaleri, a caror valoare

1 La Iorga, Documente notiei, p. 455.

2 Ibidem, p. 454.
3 Pentru plata datoriei lui Iancu Sasul, v. si un act de la Petru schiopul, din
20 iunie 1589 (D.I.R., A, XVI, III, nr. 519, p. 430): 41 ... si 1-am miluit pentru a lui dreapta
slujba, ce ne-au slujit in tam noastrd, apoi pentru cd ne-a dat 60 000 aspri cind ne-au trebuit
pentru trebile tdrii si cind am pltit datoria lui Iancu vodd si alte multe nevoi s.
4 Op. cit., p. 440 ; vezi insd mai sus si n. 4, p. 14.
5 De fapt, dacd ludm Ca bath de calcul cifra de 35 000 cuantumul socotit al hara-
ciului avem galbenul la 135 de aspri.
6 Zinkeisen, op. cit., IV, p. 803, mentioneaz, e drept, scdderi vertiginoase ale asprului,
dar aceasta In ultimii ani ai veacului, sub Mehmed III, cind ducatul sare de la 120 la 130,
apoi la 160 si merge pind la 220 de aspri. Tot el insd spune (aceeasi pagind) cd asprii noi,
bdtuti dupd 1584, erau tdiati cite o mie si chiar mai bine in loc de 500 dintr-o oca de
argint, iar dintr-o drahind, In loc de 5, se scoteau 10 si 12 aspri.

www.dacoromanica.ro
9 IIARACIUL MOLDOVEI $1 TARII ROMiNE5TI 15

fata de galben fiind de 5 : 6, inseamnd 33 333 41 666 de galbeni 1 Cifra

aproximativa a lui Gerlach cuprinde, deci, suma noastra. Avem, apoi, cei
40 000 de ducati, pe care-i gasim in rapoarte venetiene din 1577 15782, cei
60 000 de taleri dati de Fourquevaulx in 1585 3, care revin la fel la 40 000 de
ducati si 40 000 de techini, potrivit izvorului folosit de Ricaut intr-a sa Histoire
de r etat present de r Empire ottoman 4.
E clar cA alte citeva izvoare sint cu totul departe de realitate. Astfel,
Paprocki da pentru anul 1574 suma de 60 000 de galbeni 5, care de la el trece
si la Gorecki 6 Un simplu zvon trebuie s fi stat la baza unui raport venetian
din 1582, care pretindea cA Petru Schiopul ar fi promis, cu prilejul reinscau-
ndrii sale, urcarea tributului la 100 000 de ducati 7. Cu totul exagerata e o
stire anonirnd franceza, care spune cd in timpul sultanului Murad II (de
fapt, la inceputul acestei dornnii, in 1574), Moldova platea un tribut de
160 000 de techini 8 Nu putem pune baza, de asemenea, nici pe informalrile
transmise de ambasadorul francez Germigny regelui Henric al III-lea, potrivit
cdrora Moldova platea in 1580 un tribut de 80 000 de ducati 8, iar cinci ani mai
tirziu, in 1585, cu 10 000 de ducati mai putin, adica 70 0001. Nu pare posibil,
pentru motive pe care le-arn vazut, nici sporirea tributului cu 10 000 de ducati
in 1582, la recapritarea tronului de catre Petru Schiopul, asa cum o anunta rezi-
dentul Preyner impAratului Rudolf al II-lea11.
Sub nivelul real al haraciului e, in schimb, cifra de 15 000 de taleri data
de re1aia caLolicA din 158712, ca i aceea indicata de Giovanni Moro in 1590:
o 29 000 de techini i ceva 13. La fel, raportul venetian din 12 septembrie 1591,
care, enumerind cheltuielile filcute de Aron vodd la obtinerea domniei, adauga cA
noul domn va plati tributul ordinar de 15 000 de taleri, in afard de impunerile
extraordinare 14. Afard numai dacd 15 000 nu va fi fost in loc de 50 000, ceea
ce, ca cifrd aproximativa, tinind seama de raportul 2 : 3 dintre taler i galben,
ar fi aproape de adevar.

1 Tagebuch der. . . an die ottomanische Plorte. abgefertigten... Gesandtschaft, Frankfurt,

1674, p. 369. Gerlach insusi d ca valoare talerului simplu 40 de aspri ( Tagebuch, p. 253)
iar pentru Kronenthaler, 50 de aspri (ibidem, p. 303).
2 Acte gi f ragm., I, p. 26.
8 Ibidem, p. 57.
4 Trad. fr., ed. Amsterdam, 1671, p. 154.
5 Paprocki (Tesaur, III, p. 275) cid cifra dublat a tributului, asa cum 11 cerea sultanul
lui loan vodd Armeanul: 120 000 florini unguresti (ungerische Gulden). Moneda mentionath
ar putea fi un indiciu cii, i dupd 1568, s-a continuat plata In florini.
6 Tesaur, III, p. 217.
7 Hurmuzaki, IV/2, nr. XXXVIII, p. 78.
8 Ibidem, S1 I, nr. CCCLIII, p. 241. 0 descriere a tdrilor europene din 1573 da
si ea 160 000 ducati (Hurmuzaki, XI, hr. CXXVII, p. 82). De fapt, Insd, nu face d-cit
sd reproducd cifrele din a sumarul veniturilor sultanului de la mijlocul veacului, adaugInd
din greseald un 0 la haraciul Moldovei, indicat de acesta. Ne Intrebdm dacd la baza stirii
anonime franceze nu e aceeasi card din s sumar
9 Hurmuzaki, S1 I, nr. XCV, p. 51. De altminteri, Germigny Insusi spune: que l'on
tient estre de ottante mil ducats*.
Ibidem, nr. CXL, p. 80.
11 Hurmuzaki, III 1, nr. LXII, p. 78.
.18 Filitti, Din arhivele Valicanului, II, Bucuresti, 1914, p. 47.
Alberi, Relazioni, s. 3-a, II, p. 336; ap. Iorga, Documente noud, p. 439.
04 Hurmuzaki, IV/2, nr. CXI, p. 157.

www.dacoromanica.ro
16 AI. BERZ 10

Tot in 1591, intr-un raport a Cann data de zi din pdcate nu o cunoastem,

bailul venetian Matteo Zane indica un tribut de 60 000 de techini 1 Ar fi fost
important sd stim dacd raportul e din timpul domniei lui Petru *chiopul,
sau din acea a lui Aron vodd, cu atit mai mult cu cit Matteo Zane repetd
aceeasi cifrd trei ani mai tirziu 2. Un alt raport venetian, din februarie 1593,
anuntd la rindul sdu o urcare de 30 000 de techini, insotitd de ordinul de a se
trimite tributul anticipat, asa fel ca sA soseascd la Constantinopol de echi-
noxiu, adicd cu cloud luni inainte de data obisnuitd 3. Am avea deci, dacd
ar fi sA tinem seama de indicatiile celor cloud rapoarte, cloud urcdri In anii
1591-1593. In 1591 insd, la inscAunarea lui Aron vodd admitind Ca primul
raport al lui Zane e posterior acesteia 1Acomia turceasch fusese multumitd
din plin de marile sume cheltuite pentru cumpdrarea domniei, iar rapoartele care
dau stiri despre cheltuielile idcute cu acest prilej nu pomenesc nimic de vreo
urcare a tributului 4. Sporul din 1593, in schimb, e mentionat cu asemenea
amAnunte cA e greu sd nu admitem cd a fost intr-adevAr cerut de Poartd,
dupd cum e si mai greu sA credem cA, in circumstantele vremii, Aron vodd va
fi refuzat implinirea poruncii. Un spor similar se impunea dealtminteri i TArii
Rominesti, unde avem indicii cd el a si fost achitat. Rdmine deci sA credem cA
dupd ce rezistenta moldoveneascd din timpul lui loan vodd Meuse tributul
acestei tan sa rdmind stationar timp de aproape cloud decenii tocmai cind
acel al Tarii Rominesti urca vertiginos Poarta impunea in 1593 aproape
o dublare a lui, urcindu-1 dintr-o data' la 65 000 de galbeni. Urcarea va fi,
dealtminteri, de foarte scurtA duratd. Rdstimpul in care ea s-a aplicat repre-
zintd, insd, momentul de maximd al tributului Moldovei in intreaga lui istorie.
Nu stim cu precizie care a fost tributul Moldovei in vremea lui Ieremia
Movild. Asezat pe tron in circumstante neobisnuite, acest vasal al Poloniei
era necesar Portii in lupta ei impotriva lui Mihai Viteazul si a aliatilor sdi. De
aceea, in prima parte a domniei sale s-ar parea mai curind cd nu a plait tribut,
nu oficial, cdci prin insusi acordul de la Tutora intre Zamoyski, hanul si
sangiacul de Bender era obligat la aceasta 5, dar in fapt. Informatia vremii
este plind de stiri referitoare la iertdri de tribut pe cite un numdr de ani,
ba chiar de sume trimise de la Constantinopol pentru nevoile apArdrii Mol-
dovei 6. In 1603, se spune cd marele vizir i-a cerut tributul pe acel an, renun-
tind-se la datoria pe anii trecuti si la banii ce-i fuseserd imprumutati. Dacd.
nu va plAti, va fi schimbat din domnie. i bailul venetian comenteazd: Se
vede cA acel principe se apArd de obligatia de a plAti acum tributul pe care
nu 1-a dat pe sapte sau opt ani 7. Pentru a cistiga timp, Ieremia trimite
o Hurmuzaki, XI, nr. CCCXLVIII, p. 214.
2 Albert, Relazioni, s. 3-a, III, p. 441. La Iorga, Documente nou6, p. 439, se dau
26 000 de techini, dar e o confuzie cu tributul 'path Rominesti, care, In 1591, e dat In
aceast suma. Lucrul se vede si de la Zinkeisen, op. cit., III, p. 795.
3 Hurmuzaki, IV/2, nr. CXXXIV, p. 171.
4 Ibidem, III, nr. CXL, p. 153 ; 1V/2, nr. CXI, p. 157 (uncle se d5, pentru tribut,
15 000 de taltri) i CXIII, p. 158.
5 Acte qi fragm., I, p. 147 ; M. Costin, Letop. Writ Moldovei, ed. Panaitescu, p. 10.
Hurmuzaki, IV/2, nr. CXXXIV, p. 150 ; XII/2, nr. MCLXVI, p. 802 ; Veress, VI,
nr. 199, p. 225.
7 Hurmuzaki, IV/2, nr. XVII, p. 25 ; CCXV I, p. 247 ; CCLI, p. 273 ; XII 2, nr. MCLXVI,
p. 802; MCCCXCV, p. 983. Imprumutul e lns cerut Inapoi Inca In 1606, plata urmlnd
a se facd In furnituri (Hurmuzaki, IV/2, nr. CCLXXVII, p. 2).

www.dacoromanica.ro
11 HARACIE L MOLDOVEI SI TARII ROMNESTI 17

marelui vizir 10 000 de techini, pe care acesta-i socoate in contul tributului

si-i trimite la serai 1.
DupA aceastd stire, ar insemna cd Ieremia nu plAtise haraciul Inca de la
inscdunare 2 De altminteri, din ianuarie 1602, agentul polonez la Poartd ii
comunicase bailului cd domnul Moldovei nu mai trimite tributul obisnuit si
marile daruri de altddat ci doar unele daruri de mai mica valoare 3. Pe
acestea le intilnim, de altminteri, din cind in cind amintite: trAsuri cu cai,
blnuri de samur s.a.4. Totusi, o data cel putin, va fi trimis si bani, cdci in august
1597 se anunta sosirea la Constantinopol a 24 000 de ducati, pentru tributul
pe sase ani s 5. De sase ani, nu poate fi vorba in nici un caz, cAci Ieremia Implinea
tocmai doi ani de domnie. Cel mult ar putea fi vorba de trei ani, socotind si
tributul pe 1595, care desigur nu fusese trimis de Stefan Rdzvan. Dar si asa,
dacA cifra transmisd nou va fi fiind exacta, ea nu putea reprezenta decit o
trimitere in contul tributului si nu tributul insusi 6. La sfirsitul domniei, cind
se reluase plata haraciului (Inainte de 13 aprilie 1606, data stirii noastre),
solii lui Ieremia, dupd ce au prezentat darurile trimise sultanului, au fcut
cu marele defterdar socoteala tributului, si ca rest au numdrat in hazna
20 000 de sultanini 7. Aceasta Inseamnd c tributul insusi era mai mare
de 20 000 de sultanini.
Este sigur Insd CA, in timpul lui Ieremia Movild, sub influenta evenimen-
telor din Tara Romineascd, a intervenit o simtitoare scddere si pentru haraciul
moldovenesc. El revenea adicd la 30 35 000 de galbeni, cum fusese timp
de citeva decenii in veacul precedent, devenind sensibil egal cu acel al Tarii
Rominesti din acea vreme. Cel putin aceasta ni se pare cd reiese din informatia
ulterioard pe care o avem la dispozitie.
Cu privire la domnia lui Simion MovilA, stim doar cd la 4 august 1607
solii sdi sosiserd la Constantinopol cu tributul de 18 000 de scuzi B. Dacd stirea
transmis la Venetia cu acest prilej era exactA, avem a face, probabil, cu vr-
sarea numai a unei Valli din haraci, ceea ce ar indica si data sosirii solilor.
La 26 iunie anul urmtor, 1608, Constantin Movild trimisese la Constan-
tinopol 16 000 de scuzi, jumAtate din tribut, scuzindu-se pentru rest din pri-
1 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCLIII, p. 274.
2 Totusi, o scrisoare din Alba-Iulia anunta la 24 martie 1596 deci In perioada cind
urma sa se facd prima plata cd Ieremia a pregatit tributul pentru a-1 trimite sultanului
(Hurmuzaki, 111/2, nr. CCX, p. 191).
3 Ibidern, IV/2, nr. CCXLV, p. 270.
6 Ibidem, III/1, nr. LXXXV, p. 525 ; IV/2, nr. CCXLV, p. 270, nr. CCLIV, p. 275,
nr. CCLX, p. 279.
5 Ibidem, III/1, nr. XCVII, p. 539 si IV/2, nr. CXCI, p. 224: I per il tributo di
sei anni *.
6 Dana in primdvara lui 1596 Ieremia a trimis Intr-adevar tributul pregtit (v. mai
sus, nota nr. 2), atunci ne rmlne un singur an. Nu se poate spune insd dacd scdderea care
se constatd In timpul lui Ieremia Movila ajungea la 24 000 de galbeni, sau am avea a face
si In acest caz cu o parte din tribut. In acelasi an, 1597, un raport din Praga (Hurmu-
zaki, 111/2, nr. CXCIII, p. 173) 1nregistra zvonul cd turcii ar fi oferit Moldova lui Sigismund
Bthory, cu o scddere a tributului, care altminteri era mult mai mare, la 30 000 de
scuzi, adica 20 000 de galbeni. Aceastd stire, aldturl de altele ulterioare, ne face sd credem
cd scbderea obtinuta de Ieremia n-a fAcut haraciul sd coboare pind la 24 000 de ducati.
7 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCLXXVII, p. 287. E prima oard dupd 1567 clnd gasim menti-
onata plata In sultanini.
8 Ibidem, nr. CCLXXXIII, p. 290.

2 c. 376

www.dacoromanica.ro
18 M. BERZA 12

cina pradaciunilor ttare*ti 1. Ca in primul sail an de domnie fiul lui Ieremia

vodd nu i-a platit dintr-o data intreaga datorie fata de Poarta, o *tie i Miron
Costin, care inseamnd: i precum scrie letopisetul cel le*escu, dintiia* data
birul a anului celui dintiiu nu 1-au plinit * 2. Un alt raport venetian ne infor-
meazd despre trimiterea restului trei luni mai tirziu. De data aceasta se vorbe*te
insa de tributul de 32 000 de techini3, dindu-se probabil cifra totalului drept
cifra celei de a doua tran*e. Merit subliniat, In acela*i timp, cum acela*i
reprezentant pomene*te o data scudul *i a doua oara techinul. Un an mai
tirziu, la 5 septembrie 1609, reprezentantul Venetiei informa iari Senioria
ea domnul Moldovei a adaugat 2000 de scuzi la tributul de 30 000 care se
platea inainte, pentru a i se reda cele *apte sate, acordate de sultanul Mehmed
al III-lea hanului ; acesta din urma intervenise zadarnic la Poarta pentru
a nu fi deposedat de ele 4. Satele amintite au fost intr-adevar date hanului de
Ieremia Movild, sub sultanul Mehmed al III-lea, cu prilejul acordului de
la Tutora 5. Deci informatia porne*te de la o bazd reaM. Cum ins cele *apte
sate au rdmas mai departe in stapinirea hanului 6, e probabil c nici sporul
de haraci nu a mai fost plata. Dar ceea ce credem c trebuie retinut din aceste
informatii e cifra de 30-32 000, care revine cu insistenta, fie cd moneda
folosit e techinul, fie scudul. Ea ne va fi confirmat curind de un act oficial
al cancelariei sultanului, care ne va arata, in acela0 timp, c e vorba de o moneda
de aur *i nu de una de argint.
Ni s-a pastrat, intr-adevdr, firmanul dat in 1620, cu prilejul inscaunarii
lui Alexandru Ilia*, in care se spune c noul domn era obligat s plateascd,
conform uzului strdvechiu, de cincizeci si *ase de ori o sutd de mii de ace&
drept haraci 7. Calculat in aspri, haraciul Moldovei se ridica deci, in 1620,
la 56 de poveri.
Uzul stravechiu de care vorbe*te firmanul e doar o formula de cance-
lark. De fapt, haraciul pe care avea sa-1 plateasca Alexandru Ilia* nu data
in ce priveite cuantumul lui decit din vremea predecesorului acestuia,
Gaspar Gratiani. Intr-adevar, la 16 octombrie 1620, adica la circa o lund dupa
inscaunarea lui Alexandru Ilia*, Polo Minio, ginerele lui Petru Schiopul,
inapoiat dintr-o calatorie in Moldova, ii prezenta raportul sau senatului
venetian, cu privire la situatia acestei tan. Cifra infatipta cu acest prilej pentru
tributul plata de Gratiani e foarte apropiat de aceea din firmanul dat urma-
plui acestuia: 58 de poveri de aspri 8. De unde vine upara diferenta dintre
cele cloud cifre? In nici un caz dintr-o scddere a tributului, pe care firmanul

1 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCXCVI, p. 298.

2 Ed. Panaitescu, p. 27.
3 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCXCIX, p. 300.
4 Ibidem, nr. CCCVIII, p. 305.
5 M. Costin, ed. cit., p. 10: si 7 sate st fie de c1s1e1e hanului In Bugiac *.
6 Miron Costin spune, povestind intelegerea intervenitt la recunoasterea domnului
tnscaunat de poloni (ed. cit., p. 10): * de atuncia cele 7 sate de tart, ce st dzic htnesti,
11-au dat Ieremia-voda hanului s. Axinte Uricarul, copiind pe la 1727 cronica lui Costin,
adaugd explicatia: c Cdusanii i altele (aparat, p. 225).
7 Firmanul a fost publicat de Antalffy, In Bul. com. 1st. * XIII, p. 13-16 ; In Rev.
1st. *, XX (1934), p. 382-383, Iorga dAduse o traducere a aceluiasi firman, dupd traducerea
germand din s Archiv Orientlni V (1930), 1. Aici suma haraciului e de 5 000 000 de aspri.
8 Hurmulaki, IV/1, nr. CXVI, p. 598.

www.dacoromanica.ro
13 HAR1CIUL MOLDOVEI SI ViRII ROMiNE5TI 19

n-ar fi uitat aminteasca si care nici altminteri n-ar fi de presupus in circum-

stantele in care s-a facut schimbarea la domnie. E cazul, probabil, sa con-
statam, o data mai mult, cum in izvoarele cele rnai bine informate, se pot
strecura greseli cind e vorba de astfel de stiri.
Polo Minio mai adauga in raportul sari un amanunt, pe care sintem datori
sa-1 tinem in searna, anume ca' tributul Moldovei fusese recent crescut de
Gaspar Gratiani. Acest spor insuma, drip Minio, sase poveri .de aspri, creste-
rea fiind socotita de la 52 la 58 de poveri. Dacd venelianul nu se insela asupra
marimii sporului, am avea, la inscdunarea lui Gratiani, un haraci de 50 de
poveri, adica potrivit inform tiei aceluiasi Minio, dupa care povara valora
atunci 1000 de scuzi, un haraci de 50 000 de scuzi 1 Dar aceasta inseamnd
echivalentul in argint a cca 30 35 000 de galbeni 2, adica avem de-a _face
cu o cifra apropiata de acele date de rapoartele din 1608-1609. De altminteri,
dacd nu vor fi avut loc oscilatii iesite din calculul poverii, nu vedem cind ar
fi putut interveni o crestere a tributului intre domnia lui Constantin Movild
si aceea a lui Gaspar Gratiani.
La inscdunarea lui Stefan Tomsa, spune un raport din Constantinopol,
marele vizir si-a aratat dorinta ca el sa nu cheltuiasca nici un aspru in
expeditiile lui (pentru ocuparea tronului), la care aici se tine mult 3.
Alexandru Movild nu a fost recunoscut de turci, iar Radu Mihnea a fost trimis
tocmai pentru a se pune capat domniei acestuia.
Firmanul din 1620 si informatia lui Polo Minio ne fac s constatam c
cei 60 000 de taleri indicati in vremea lui Stefan Tomsa, de negustorul italian
Tommaso Alberti, drept haraci al Moldovei, nu sint departe de adevr 4. Ace-
iai lucru se poate spune i despre informatia data de Joppecourt, potrivit
careia Alexandru Movild, dupd intrarea in Ora, a trimis soli la sultan, oferind
sa achite tributul de 40 000 de techini, pe care-1 platisera tatal sdu, Ierernia,
si fratele sari, Constantin 5. (E aici implicita afirmatia stabi1itii haraciului
in aceast perioada). Castelanul de Sandomir, Stanislav Tarnowski, anunta,
s Si in 1630 gasim mentionat1 povara de aspri ca valorind 1000 de scuzi (Hurmuzaki,
IV 2, nr. DIX, p. 447).
2 Nu credem cS trebuie s tinem seama, in calculele noastre, de faptul c documen-
tele interne dau pentru aceastil vreme galbenul la 200 de aspri, ceea ce ne-ar duce, pentru
vremea anterioarri sporului plait de Gratiani, la 25 000 de galbeni, iar apoi la 28 000. Aceleasi
docurnente Norbesc ins5, chiar In acelasi an 1620, de aspri noi o si s aspri de argint * (Stefu-
lescu, Gorjul istoric si pitoresc, Tirgu-Jiu, 1904, p. 28: 4, j iar a cumparat Toader o vie
de la LApildut cu 300 aspri noi si 100 aspri de argint *). Si pe piata constantinopolitana
se filcea, la aceeasi data, deosebirea Intre s aspri buni * 51 a aspri rdi o (Hasluck, Numismatica
levantina, p. 89). Nu credem c putem trece nici peste indicatia lui Polo Minio, servind
tocmai s traduca' In termeni inteligibili pentru venetieni valoarea haraciului Moldovei, cA
povara echivala cu 1000 de scuzi. De altminteri, In primele trei decenii ale veacului, cursul
uncial al ducatului oscileaza Intre 120 si 150 de aspri, iar al piastrului care era talerul
turcesc Intre 80 si 100 (Zinkeisen, op. cit., IV, p. 804). Clt despre practicile vistieriei
turcesti, and era vorba de Incasilri, le-am vazut cu prilejul cazului din 1587. In ce priveste
pltile, In schimb, and, de ex., sub Mehmed al III-lea ducatul era la 160 de aspri, vistieria
11 socotea la 110 (Hammer, op. cit., IV, p. 347). Tinlnd seama de aceste consideratii, sintem
inclinati s credem cS cele 56 de poveri de aspri ale firmanului din 1620 reprezentau In
acel moment, si In calculul vistieriei, echivalentul a 37 333 de galbeni.
3 Hurmuzaki, IV/1, nr. CXVI, p. 596.
4 Textul la Iorga, Cdldlori, ambasadori i misionari In farile noastre, extras din e Bul.
soc. geografice o, anul 1898, seria II-a, Bucuresti, 1899, p. 13.
5 Baret, Histoire des troubles de Moldavie, In Tesaur, H, p. 36.

www.dacoromanica.ro
20 M. BERZA 14

in schimb, cu privire la acelasi Alexandru Movild, ca ar fi trimes la Poartd,

in asteptarea steagului de domnie, 60 000 de ducati ca tribut 1
*tirile pe care le avem pentru restul veacului al XVII-lea, dacd sint mai
putin numeroase, sint in schimb mult mai concordante. Ceea ce le formeaza
poate caracterul principal din punctul de vedere al cercetarii noastre e ca nu
se mai referd nici o data nici la mica moneda de argint, asprul, si nici la moneda
de aur, ci la diferitele monede mari de argint, de speta talerului : taleri,
imperiali (Reichsthaler), lei (Lwenthaler), scuzi, reali, piastri. In rapoartele
lor, strainii le intrebuinteaza in mod indiferent una pentru alta, ceea ce ne
determind sa procedam la fel. Cind, pe de alt parte, acte oficiale ale Portii
ne dau cdtre sfirsitul veacului, pentru Tara Romineascd, cuantumul haraciului,
el e exprimat deopotriva in taleri asa cum se va face i in veacul al
XVIII-lea ceea ce inseamnd ca., incepind de la un moment pe care nu-1
putem preciza din cursul secolului al XVII-lea, insai vistieria imperiala
tinea socoteala haraciului in moneda mare de argint.
Este neindoielnic ca tributul Moldovei a mai cunoscut, in afara neinsemnatei
creteri din timpul lui Gaspar Gratiani, Inca un spor, de data aceasta relativ
important, pind in domnia lui Vasile Lupu.
In februarie 1637, bailul venetian anunta sosirea haraciului Moldovei,
in suma de cca 70 000 de reali 2. In noiembrie 1639, tributul celor cloud
tari, sosit la Constantinopol, se urca la 200 000 de reali, sau ceva mai mult ))3;
la fel, in noiembrie 1642, se mentiona primirea de Poarta a tributului Mol-
dovei i Tarii Rominesti, care se ridica la suma de 200 000 de reali 4.
Cum, de la inceputul dornniei lui Matei Basarab, numeroase stiri ne arata
ca tributul Tarii Rominesti era de 130 000 de taleri, ne ramin pentru Moldova,
din aceste cifre globale, 70 000 de taleri. E drept Ca, in afard de primul raport
care indica' precis suma de 70 000 de reali, in celelalte avem marturisirea unei
rotunjiri, prin formulele care se folosesc: circa , sau ceva mai mult ,
care se ridicd la suma de . Pe de altd partc, din august 1643, avem larga
relatie asupra tarilor rominesti a rezidentului imperial Schmidt, adresata
imparatului Ferdinand al III-lea, unde se da pentru Moldova un tribut de
75 000 de taleri 5. Rezidentul Schmidt e un spirit deosebit de serios si un om bine
informat in chestiunile rominesti, astfel cd relatiunea lui ne aduce o confir-
mare pretioasa a stirilor venetiene, cu toata mica deosebire intre una si celelatte.
In fapt, cu toata importanta mrturiei lui Schmidt, credem cd tributul Mol-
dovei se afla ajuns in aceastd vreme la o cifra situata intre 70 000 si 75 000
de taleri, in informatiile venetiene avind a face cu o rotunjire in minus, iar
in acea germana cu una in plus 6. Afirmam aceasta, tinind seama de proce-
1 Hurmuzaki, S2 1, nr. CC, p. 393.
2 Ibidern, IV/2, nr. DLXIII, p. 491.
a Ibidem, nr. DXC, p. 507.
4 Ibidem, nr. DCIX, p. 552 ; v. si nr. DCXVIII, p. 528 (28 nov. 1645), unde cifra
de 70 000 se raporta probabil tot la tributul Moldovei: 4 Se asteaptd contributia celor doi
principi, una ridicindu-se la 70 000 de reali pentru hasn si jumdtate pentru rest, asa cd
in total shit 350 000 de reali a.
5 Hurmuzaki, IV/1, nr. DXCVIII, p. 674-675.
6 v. si relatia din 1645, citatt mai sus, unde Intilnim iardsi cifra de 70 000. Cit despre
ipoteza unei urcdri a tributului Intre noiembrie 1642 si august 1643, tinind searna de circum-
stantele politice ale acestui rdstimp, ea nici nu se poate pune.

www.dacoromanica.ro
15 HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMINESTI 21

deele abuzive i, in acelai timp, de meticuloas rigurozitate in calcule de care

da dovadd administratia otomand, aa cum vom avea ocazia sa constatam
examinind alte informatii. Cit despre cifrele date de misionarul catolic Paolo
Bonini prin 1632 10 000 de scuzi 1 de Bandini in 1646 100 000 de
imperiali 2 i de Robert Bargrave in 1652 120 000 de taleri 3 ele nu pot
fi acceptate, fie ca prea mici, fie ca prea mari, de vreme ce sint dovedite astfel
atit de tirile temeinice pe care le-am examinat pind acum, cit i de acelea
care ni s-au pastrat din vremea imediat urmastoare.
Acceptind cd tributul Moldovei se ridica in timpul domniei lui Vasile
Lupu la 70-75 000 de taleri, Famine intrebarea: cind s-a facut trecerea de
la cei 56 000 de scuzi din 1620 la cuantumul pe care-I intilnim din 1637 inainte?
Si aceasta urcare s-a facut dintr-o data, sau in etape? A fost cumva determinat
sporul de creterea masiva a tributului Tarii Romineti cu prilejul inscau-
ndrii lui Matei Basarab, care putuse crea o disproportie prea mare intre obli-
gatiile celor doua tari, sou trebuie sd caufam explicatia In circumstantele pro-
prii Moldovei, cum a fost, de pilda, momentul rdscoalei impotriva lui Alexandru
Ilia i al incercarii de impunere a domniei lui Miron Barnowschi? Amintim,
dei avem impresia c era mai curind vorba de o impunere extraordinara,
i de cele 40 de pungi ce se cereau, dupd Miron Costin, lui Barnovschi in prima
sa domnie, cind refuzul domnului i-ar fi atras mazilirea 4.
Dar e preferabil sd pardsim domeniul ipotezelor, pentru a trece mai departe
la examinarea cifrelor oferite de izvoare. Un raport al ambasadorului olandez
Warnerus din 27 noiembrie 1653, adica aproape la cinci luni dupd inscau-
narea lui Gheorghe 5tefan, ne da ca haraci pentru Moldova suma de 80 000
de imperiali 5. Acelai haraci va fi mentionat i de un raport venetian din
februarie 1672 6, ea i de o relatiune a lui Fr. Ptis de la Croix, secretar

1 Relatiunea la Calinescu, Alire notizie sui missionari caltolici nei paesi roment,In . Diplo-
matarium Italicum 1,, II (1930), p. 335.
2 Codex Bandinus, ed. V. A. Ureche, In An. Acad. Rom., Mem. Secf. 1st., s.I-a,
t. XVI (1895), p. 138; de la Bandini, cifra trece si In raportul anonim al unui alt misionar
catolic ; Iorga, Cldtori, ambasadori, misionari, p. 71.
3 Textul la Babinger, R. Bargrave, un voyageur anglais dans les pays roumains du
temps de Basile Lupu, An. Acad. Rom., Mem. Sec!. ist., s. 3-a, t. XVII, p. 171 (trad.,
p. 18: * 12 trasuri (= care) de bani In valoare de 120 000 de taleri sau 30 000 de livre
sterline *). Diferenta pe plata Intre imperial ( Rix daller) i leu (Lyon daller) e mentionata de
Bargrave (p. 167): cel dintli cota 12 i costande, cel de al doilea 14.
4 Ed. Panaitescu, p. 76: Pentru 40 de pungi ce-i cerea vizirul de la Barnovschii
voda, ferindu Ora de obicei, i-au venitu mazilie, ne Implindu bine patru ani la domniie r.
C. C. Giurescu, 1st. romtnilor, III, 1, p. 45, interpreteazd acest pasaj In sensul urmator:
adaos de 40 de pungi de bani peste haraciul obisnuit *.
6 Studii si doc., XXIII, nr. CCXXIV, p. 224: a Moldavo item octoginta mille lam
exiguntur anni spatio, cum ordinaria olim summa solummodo guinguaginta mille imperiales
conficeret t. Pasagiul acesta e interesant nu numai prin aceea & ne arata cum se pastra Inca la
Constantinopol, dupa peste trei decenii, amintirea valorii vechi a haraciului moldovenesc
si a saltului sau salturilor facute dupa 1619, ci si prin confirmarea pe care o aduce stirilor
pe care le-am considerat mai valabile pentru primele douil decenii ale veacului. Cei cincizeci
de mii de imperial! mentionati de Warnerus reprezinta, probabil, tributul Moldovei de la
Ieremia Movilii la Gaspar Gratiani.
6 Hurmuzaki, V/2, nr. CXCVI, p. 126.

www.dacoromanica.ro
22 M. 13ERZ k 16

al ambasadorului francez la Constantinopol in 1676 1680 1 Reiese din

aceste informatii c recunoasterea lui Gheorghe Stefan ca domn al Moldovei
a comportat o noud crestere a haraciului. Faptul se confirm de data aceasta
printr-o stire interna, de deosebita valoare. Intr-un < iwod de la Gheorghii .51e1 an-
Voda, de oranduiala birului, ci-au e,sit la iuni, la valet 7162 ( = 1654) , pastrat
noud intr-o condica mavrocordateascd, citim la rubrica undea s-au dat aciasti
bani : 55 234 ug. s-au dat in banii birului 2 ; cei 55 234 de ughi mentionati
de condicd ca pIatii la haraci insemnau 82 851 de taleri. Avem aici una din
acele cifre curioase la care ne refeream inainte i despre care poate cd nu vom
sti niciodata din ce calcule proveneau.
Fragmentul din condica vistieriei lui Gheorghe Stefan, care ne oferd
o atit de pretioasa informatie privind tributul Moldovei, cuprinde i alte stiri
de o deosebit valoare pentru noi, anume el ne lumineazd asupra raportului
real dintre taler i galben in epoca la care am ajuns. Intr-adevar, ughiul de
20 de potronici, calculat la 1 taler i jumatate, apare in aceast condicd drept
o moneda de socoteald. Alaturi de acest ughi de calcul, intilnim insd mentionat
si ughiul de aur , a cdrui valoare este egala cu aceea a doi taleri 3. Aceste
mentiuni privesc tocmai operatiuni de schimb in galbeni efectivi. Dacd accep-
tam acest raport, care ni se pare necesar, inseamnd cd tributul plata de Gheorghe
Stefan in argint valora in aur, cel pfrtin la cursul pietii moldovenesti din acea
vreme, 41 425 de galbeni. Ne aflain aici in fata unui fenomen monetar care
va juca de acum inainte4 in mod constant in folosul celor care plateau birul,
anume deplasarea continua a raportului dintre taler i galben, in favoarea
acestuia din urma. Astfel c, dupd cum vom avea ocazia s constatam, o urcare
masiva ca aceea a haraciului Tarii Rominesti din 1703 va avea i caracterul
unei reajustari la noua valoare a aurului.
Pentru deceniile urmtoare, avem mai intii de exclus citeva informatii
evident depdrtate de adevar. Astfel, in primul rind, e aceea cuprinsa in raportul
rezidentului imperial Reniger, din iunie 1659, unde, alaturi de cifra exacta pentru
Tara Romineasca, se da pentru Moldova 20 000 de taleri 5. Aceeasi 20 000
de taleri ii regasim, pe la 1670, si in relatiunea anonima, altminteri bine
informatd, care poarta titlul de Curiosila di Turchia 6. 0 cifra de asernenea

1 Acte si Iraym., II, p. 736. Pentru cariera lui Fr. Ptis de la Croix si sederea lui In
Orient, v. F. Babinger, 0 relafiune neobservatd despre Moldova sub domnia lui Antonie-Vodd-
Ruset (1671) In Mem. Seq. Isl., s. III-a, t. XIX (1937), p. 110 si urm.
2 Studii si doc., IV, p. 264.
3 Ibidem, p. 265: 66 ug., 13 p. au luat Dabija pintru cei 50 ug. aur, ci-au lipsAt
din galbini ci-au schimbat la Matei-Vodd *; 266 ug., 13 p. 400 taler<i > ce s-au dat hatma-
nului pentru cele 200 ug. aur ; p. 266: 133 ug., 7 p. 200 talerd >, s-au dat lui Liscovici,
pintru 100 ug. aur ce sAnt la Preliudschii *. Exist i o a patra mentiune, mai greu de desci-
frat (p. 266): e 42 ug. 12 p. s-au dat pintru cele 200 ug. aur la hatmanul, ce s-au schimbat
de la Comisul ; fail 500 lei, ce s-au dat din cas<S > s. E posibil sA fi intervenit aici o eroare
a copistului, cdci mai departe citim: 420 ug. 700 lei, ce s-au dat Ciogolii, pintru bani ci-au
dat (amintim cA, dupA Bargrave, diferenta de curs intre leu i talerul imperial era In favoarea
celui dintli). Calculind In taleri, dup raportul mentionat aid Intre ughi i leu, am avea, in
stirea care ne preocupd, drept contravaloare a 200 de ughi de aur, nu mai putin de 514 taleri.
4 Acesta e momentul In care 11 putem constata In mod valabil pentru calculele noastre.
Nu inseamnA cA el nu se petrecea de mai inainte.
5 Hurmuzaki, Fragm. zur Gesch. der Rumdnen, III, p. 246.
6 Studii i doc., XX, p. 178.

www.dacoromanica.ro
1'7 HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMINEVI 23

neacceptabilA, de data aceasta prin mArirnea ei, se gaseste in jurnalul soliei

palatinului de Cu 1m, ambasador la Poartd in 1677, unde se spune cA Moldova
(IA anual haraci 500 000 de taleri bAtuti 1.
RAmin, insa, citeva alte stiri mai apropiate de ceea ce stim pentru domnia
lui Gheorghe Stefan, dar care pun Inca probleme greu de rezolvat. Am vAzut
cum raportul venetian din 1672 si De la Croix citiva ani dupd aceea 2 dau
aceeasi cifrd de 80 000 ca si Warnerus, care se gAsea atit de aproape de rea-
litate. Avem insA, din acelasi rAstiinp, si unele stiri diferite, cum e aceea datd
de Ricaut in Ilistoire de l'etat present de l'Empire ottoman. Ricaut, ale cdrui
informatii dateazA de prin 1661 si pe care afirma cA le detine de la un fost
domnitor al ambelor principate 3, vorbeste de un tribut de 120 de pungi 4.
Probabil CA de la Ricaut cifra trece si la Boethius, pe care-I reproduce Sulzer 5.
0 vom regAsi apoi, rnai tirziu, in raportul ambasadorului francez Fabre, din
1694 6 si ne va intimpina chiar si in 1724, in vasta lucrare istorico-geograficA
a rnedicului englez Thomas Salmon, Modern History or present state of all
nations 7. Cifra de 60 000, dar de data aceasta fiind vorba de florini unguresti,
se intilneste si la 1688, in Thesaurus exoficorum al lui Happelio 8.
S-ar pArea cA avem aici un nurnAr impresionant de mArturii. In fapt,
dacd lasAm la o parte pe Salmon, a cdrui stire stim precis eh' nu era valabild
in momentul in care era datd. pe Boethius, care isi ia stirile, cu toatd proba-
litatea, de la Ricaut, si pe IIappelio, care vorbeste de florini unguresti, rdminem
cu mArturia, e drept de multd greutate, a lui Ricaut si cu accea a lui Fabre,
din 1694. MArturiei lui Ricaut i se impotrivesc, insd, nu numai raportul vene-
tian din 1672 si Fr. Ptis, ci si mai cu seamA imprejurArile istorice ale
anilor 1654-1664. Intr-adevdr, depunerea lui Gheorghe Stefan era consideratd
la Constantinopol ca putind aduce hasnalei, impreund cu aceea a lui Constantin
Serban, un cistig de 300 000 de reali 9. Darurile in bani si juvaiere, trimise
de noii domni marelui-vizir, sint gAsite ca nefiind de suficientd valoare si arun-
cate in fata capuchehailor ; numai un adaos de 50 de pungi reuseste sd poto-
leased furia acestuia 1. Domnia lui StefAnitd Lupu a lost plAtita de tatAl sAu,
dupd bailul venetian, cu 150 000 de reali, in afarA de numeroase juvaiere si
blAnuri de samur II, iar Istratie Dabija a fost, la rindul sdu, supt pinh la
1 La P. P. Panaitescu, Ccildtori poloni In Wile romtne, Bucureti, 1930, p. 71-72 ;
acelai pasagiu i la Iorga, Acte qi fragm., I. p. 89, dupA o traducere prescurtatt In frantu-
zepv, unde se (Id 500 000 de pialtri.
2 Nu putem folosi aid cea de a doua informatie a lui Fr. Ptis de la Croix, din Relation
des provinces de Moldavie et de Valachie (1676), unde se vorbete global de cele douA sute
de pungi destinate obinuit tributului anual la PoartA i darurilor * (ed. Babinger, p. 130;
ed. Mihordea, In Rev. ist. *, XXIII, (1937), p. 141).
3 S-ar 'Area cA e vorba de Gheorghe Ghica (C.C. Giurescu, 1st. romtnilor, 111/2, p. 458).
6 Ed. Amsterdam, 1671, p. 151.
5 Gesch. d. transalp. Daciens, III, p. 352.
6 Hurmuzaki, XVI, nr. DCCVIII, p. 309.
7 Ed. ital., Lo stato presente di tutti i paesi e popoli del mondo, Venetia, 1731-1766;
rezumat de Filitti, In * Rev. ist. *, XII (1926), p. 15.
8 Extras In * Revue historique du Sud-Est europen s, II, (1925), p. 345.
9 Hurmuzaki, V/2, nr. XLVI, p. 32. Data 4 febr. 1657 e dupA stilul venetian.
10 Hurmuzaki, V/1, nr. XCIII, p. 60, unde documentul e datat din martie 1659. La
aceasta data hist Gheorghe Ghica i Mihnea III domneau de un an; aici e vorba de 1mpli-
nirea, de cAtre noii domni, a promisiunilor !Acute marelui vizir.
11 Hurmuzaki, V/2, nr. CIV, p. 67.

www.dacoromanica.ro
24 M. BERZA 18

mAruntaie 1, In aceste circumstante, nu vedem cind ar fi putut avea loc

scaderea tributului de la cele 165 de pungi platite de Gheorghe *tefan, la
numai 120 de pungi.
0 scadere a haraciului Moldovei a avut totui loc inainte de 1710, cind
iarsi. ajungem la un punct ferm in cercetarea noastra. E vorba de afirmatia
lui Dimitrie Cantemir ca Moldova platete in prezent stirea se referd,
desigur, la domnia luisuma de 65 000 de imperiali 2, adica 130 de pungi. Chiar
dacd ar fi vorba de o ward rotunjire, cifra lui Cantemir trebuie admisd.
Ea este, de altminteri, confirmata si de evolutia urmatoare a haraciului
moldovenesc.
Scaderea, deci, a avut loc; credem insd CA ea trebuie asezata in timpul
rdzboaielor poloneze, cind se vorbeste iari, ca in vremea lui Mihai Viteazul,
de iertari de tribut, ba chiar de inapoierea banilor in aceleasi pungi in care
fuseserd trimisi 3. Dacd ea va fi avut loc in ultimii ani de domnie ai lui
Constantin Cantemir, cum am fi inclinati sa credem, tirea din raportul lui
Fabre ne-ar aparea altminteri luminata. Fabre Insui de altminteri vorbea de
reducerea la jumatate a tributului de 120 de pungi, msura de caracter tem-
porar, insd, cad se lua tinindu-se seama de stricaciunile pe care le-au facut si le
fac tatarii i polonii in aceast tara ruinatd pe trei sferturi in clipa de fata 4.
A durat aceast msura pina prin 1702, cind calatorea pe la noi arheologul
englez Edmond Chishull, care da ca tribut al Moldovei nu mai mult de 60
de pungi 5? E posibil, desi nu trebuie uitat Ca, pina in 1702, tara va fi fost
socotit ca suficint de refacutd pentru a nu se mai bucura de clementa, de
vreme ce Inca in 1700 Antioh Cantemir trimetea 300 de pungi la Constanti-
nopol pentru a obtine prelungirea domniei,6, iar succesorul sau Constantin
Duca, dupd Neculce, a dac-imbracd caftan de la Poarta, cu cheltuiala i
agiutorul muntenilor, feace iar cheltuiald mare * 7.
Lsind la o parte chestiunea scdderii temporare a haraciului, care e pentru
noi secundard, ramin in privinta problemei principale cloud posibilitati: aceea
a unei reduceri la 120 de pungi, urmatd apoi, Inainte de domnia lui Cantemir
de cresterea la cele 130 de pungi indicate de acesta din urma si, ca o a doua
posibilitate, dar nu lipsita de sorti de adevar, aceea a unei singure reduceri,
ping in jurul a 130 de pungi, intirnplata In vremea rdzboaielor poloneze. In
ce priveste valoarea in aur a celor 65 000 de taleri imperiali, pentru vremea
lui Cantemir, ea se ridica, dupa indicatiile pe care le avem in izvoare de
prima mind 8, la 26 000 de galbeni. Avem, deci, intr-un rastimp de cca o juma-

1 Hurmuzaki, V/2, nr. CXXXVII, p. 89.

2 Descr. Mold., cap. XIV, ed. Soc. Acad. Rorn., Bucuresti, 1872, p. 110.
3 Hurmuzaki, V/2, nr. CCXXVI, p. 146; nr. CCXCV, p. 189.
Ibidem, XVI, nr. DCCVIII, p. 309.
5 Travels in Turkey and back to England, Londra, 1747. Reprodus In Rev. hist. du
Sud-Est europ. o, I, (1924), p. 411.
6 Hurmuzaki, S1 I, nr. DXXI, p. 352.
7 Ed. Iordan, p. 219. Dacd cheltuiala era fdcutd de s munteni o, Poarta nu putea
ignora c pina la urind ea va fi suportatd de birnicii moldoveni. Neculce de altminteri adaugd:
i cu datoria a dornniei cei dintdiu neplAtitd, sil-narcd de sd feci o somd mare de bani,
si-ndatori Ora i pe vaci, i pe oi, i pe miere, i pe ceard, de luo bani de la negutitori ).
Condica de venituri i cheltuieli a vistieriei (1694-1700, inCRevista istoricd a arhi-
velor Bucuresti, 1878, p. 139: t 750 tal. s-au datu la Ali-pasa zloti venetici 300, darts

www.dacoromanica.ro
19 HARACIUL MOLDOVEI $1 TARII ROMINESTI 25

tate de veac, o reducere a haraciului cu aproape 40%, iesit din impletirea

reducerii cuantumului cu scaderea valorii argintului in raport cu aurul.
Pentru veacul al XVIII-lea, in afar de datele lui Chishull i Cantemir, avem
o serie important de stiri, dintre care acele provenind de la informatorii strdini
sint mai totdeauna inexacte. Astfel, un raport francez din 1712 ne vorbeste
de 240 de pungi a 500 de scuzi 1, adicd nu mai putin de 120 000 de scuzi.
o amnuntitA anchetd asupra prilor romine, efectuat in 1714, ne da'
133 de pungi 2 La 1724, diva cum am avut ocazia s vedem, Thomas Salmon
inregistreazd suma de 120 de pungi sau 60 000 de taleri. In 1742, un Orator
turc, al carui jurnal de drum nu i-a pdstrat numele, pomeneste de un tribut
de 100 000 de lei 3. Dupd raportul unui misionar catolic din 1745, Moldova
ar fi plait 450 de pungi ca tribut anual 4. Un an mai tirziu, Pietro Busi-
nello, In ale sale Lettere informative delle cose di Turchia, spune c suma pri-
mita de sultan e de 160 000 de reali 5. Raicevici ne d, dupa memoriul boie-
rilor moldoveni din 1770, un tribut de 65 000 de piastri 6 Aceeasi cifrd revine,
in 1776, intr-o notit despre veniturile Tarii Rominesti 7. Calre sfirsitul veacului,
la 1780, agentul polonez la Poart W. Chrzanowski vorbeste de plata anuald
a 500 000 de piastri 8. In 1791, Langeron d cifra, mai redusd, dar Inca depdr-
tat de realitate, de 120 000 de piastri 9. Abia la inceputul veacului urmator,
la 1807, Reinhard ne va da cifra, pe care o putem numi exactd, de 135 de pungi 10.
Aceastd lungA serie de mrturii ar fi deconcertantd, dacd n-am avea mij-
loace de control de valoare indiscutabild. Le-am Inregistrat totusi aici, indeo-
sebi pentru a invedera cum martori pe care i-ai fi putut socoti cu greutate ca,
de pildd, Langeron pot da informatii neexacte.
In fapt, haraciul Moldovei, de la Cantemir lnainte, a rmas aproape sta-
tionar. Dupa rdzboiul din 1768-1774, cele dou principate sint scutite de
clndu au venitu la Cerneti de s-au impreunatu cu domnia *; p. 604: .1 10 zloti venetici la
sp5lat tal. 25 *; V iafa lui Costandin Yodd BrIncoveanu, de .Radu vel logofdt Grecianu, cu note
i anexe de 5t. D. Grecianu, Bucuresti, 1906, P. 279: salb de zloti 500, za taleri 1250 *-
(1706); p. 280: a 500 de zloti salbA za taleri 1250 *; p. 306: a 2 slbi de zloti unguresti 400,
za taleri 1000 (foaia de zestre a BAlasei, fiica lui Brincoveanu
la 1708); p. 308: a 1000 zloti.
bani gata, gall den sAlbi, za taleri 2 500* (aceeasi foaie de zestre). Rezulth c atlt florinul
de aur unguresc cit i ducatul venetian valorau deopotrivA doi taleri i jumdtate.
1 Hurmuzaki, S11, nr. DCXXI, p. 419.
2 A. Sacerdoteanu, Du nouveau concernant une enqutte francaise sur les principautes
ronmaines, in e Rev. hist. du Sud-Est Europ. a, VI (1929), p. 60. Variantele publicate de
Odobescu (Hurmuzaki s1r, p. 419 si S1 III, P. 7), ca ai aceea analizatA de C. C. Giurescu
(Une enqule franfaise sur les principauts roumaines, in a Melanges de l'Ecole roumaine
en France *, II (1924), p. 46) dau suma de 240 de pungi.
3 Iorga, 1st. rorntnilor prin cdldtori, ed. a 2-a, vol. II, P. 197.
4 La CAlinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia, nei secoli XV II
e XVIII, in a Diplomatarium Italicum *, I (1925), p. 184.
5 La Iorga, Cdldlori, ambasadori ;i misionari, P. 25.
6 Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788,
p. 198.
7 Hurmuzaki, XIV/2 nr. MCCLVI, p. 1250.
La Panaitescu, Ctildtori poloni, P. 237. E curios cum, la un veac distantA, cele dou5
mArturii poloneze se opresc la aceeasi cifra.
9 La Bezviconi, Cdldtori rui In Virile romtne, Bucuresti 1947, p. 152-3; texttff i in
Hur muzaki SOIL
.4 Textul raportului lui Reinhard, publicat de M. Holban, in a Rev. hist. du Sud-Est
Europ a, XII (1935), p. 38.

www.dacoromanica.ro
26 M. BERZA 20

plata tributului pe doi ani 1. In 1776, dupa discutii aprinse cu ministrul Rusiei 2,
se ajunge la fixarea indatoririlor celor cloud tari la aceeasi suma ca i inaintea
rzboiului 3.
In ce constau pentru Moldova, in ce priveste haraciul, aceste indatoriri,
ne-o arata o serie de acte emise de Poartd: senedul din 1783 4, hatiseriful din
1784 5, firmanul din 1792 6 i hatiseriful din 18027. Toate ne dau suma de 135
de pungi 0_444 9 piastri, sau 67 947 6 piastri. Acte interne ne arata ea intr-
adevar aceasta era suma care se platea Portii: in cDndicile vistieriei pe 1796,
1797 0 1798, gasirn trecuti la plata haraciului 67 944 lei, 60 bani 8.
Cind i cu ce prilej, intre domnia lui Canternir i razboiul din 1768 1774,
s-a adaugat sporul curios de cinci pungi si 444 6 piastri? Dupa ancheta fran-
cezd din 1714, care da, cum s-a vazut, 133 de pungi, s-ar 'Area dacd la Can-
temir nu va fi fiind o ward rotunjire cd am avea a face cu cloud mici adao-
suri, unul de trei pungi intre 1711-1714 0 altul, de aproape aceea0 valoare,
la o data ulterioara. Oricum, aceste sporuri apar ca lipsite atit de interes eco-
nomic cit 0 de semnificatie politica. Mai important de constatat e c, rmas
aproape neschimbat, in ce priveste cuantumul lui, in intreg veacul al XVIII-lea,
in fapt tributul devenea o sarcina tot mai putin grea, nu numai prin sea-
derea puterii de achizitie a aurului pe care am exclus-o acum deodata din
preocupdrile noastre ci i prin continuarea acelui proces de deplasare a rapor-
tului dintre argint i aur in favoarea celui de al doilea 9. Vom avea ins a
si o scadere a tributului in cuantumul lui, intervenit la o data pe care nu o
putem preciza, poate in urma noilor pierderi teritoriale din 1812, sau in urma
Eteriei. 0 constatam in mice caz in 1822, cind condicile vistieriei lui Ionita
Sandu Sturza noteaza un haraciu in surna de numai 47 769 leiw. La aceasta
data, cind galbenul valora 15 lei 11, tributul Moldovei nu se mai ridica decit
la 3118 galbeni. Se revenise, adicd, la ceea ce se pldtea In vremea lui Stefan

) Dupd notita din 1776 amintita, i tributul celor doi ani de scutire urma sa fie achitat
dupa reluarea oficiala a platii. Si dupa Raicevici, (op. cit., p. 186), scutirea de tribut a n-a
fost decit o Inselaciune politica *.
2 Raportul lui von Gaffron, din 3 iunie 1776, in Acte i fragm., II, p. 122-123. Ministrul
Rusiei cerea ca domnii tarilor romine s nu plateasca decit 1000 de pungi pe an tezau-
rului (e vorba, fara indoiald, de o cifra rotunda, cuprinzind amindou Virile) si nitnic minis-
terului, pe cind Inainte sultanul primea 1000 de pungi, iar ceilalti In proportie.
3 Raportul aceluiasi, din 17 iulie 1776 (ibidem, II, p. 128); si din notita amintit
privind veniturile Tarii Rominesti (Hurmuzaki, XIV/2, nr. MCCLVI, p. 1250), reiese ramt-
nerea tributului la acelasi cuantum ca lnainte de razboi (v. mai jos si situatia tributului
Tarii Rominesti).
4 Sturdza si Colescu-Vartic, Acte i documente, I, p. 192 193.
5 Ibidem, p . 199.
6 Ibidem, p. 230.
7 Ibidem, p. 264, 277 ; In special, p. 274.
8 lorga, Documente cercetdri asupra istoriei financiare i economice a Principatelor
Romine (Extr. din Economia Nalionald, Bucuresti, 1900), p. 12, 17, 21.
0 Avem i In acest timp de stabilitate formala a tributului o urcare a lui, insii tot indi-
recta,wrin scaderea teritoriului in urma luarii Bucovinei de austriaci. Lucrul era semnalat
si de von Gaffron, cu prilejul fixarii tributului In 1776 (Acte si fragmente, I, p. 128).
aa Iorga, Documente si cerceldri, p. 124.
aa Ibidem, p. 128. Paguba iesit din diferenta de curs a monedelor e prea mica, In ce
priveste singur haraciul, pentru a o lua aici in consideratie.

www.dacoromanica.ro
21 H 14/t.c1uL MOLDOVEI 51 Vi RH HOMINESFI 27

cel Mare. Si aceasta daca nu tinem seama de diferenta, in ce priveste puterea

de achizitie a aurului, (Entre cele cloud epoci.

Pentru intreg veacul al XV-lea, cifrele de care dispunem cu privire la tri-

butul plata de Tara Romineasca sint foarte sarace. Ramine s ignoram mai
departe cuantumul haraciului stabilit in vremea lui Mircea cel Batrin, cind
domnul Tarii Rominesti e silit s accepte plata tributului, desi e posibil ca el
s nu fi fost departe de cei 3000 de bani rosii luali in sensul de galbeni
din asa-zisul tratat incheiat cu sultanul Baiazid, al cdrui caracter apocrif
a fost dovedit de multd vrerne I.
. Pentru acelasi motiv, nu poate fi luat in searna nici tratatul dintre Laiota
Basarab si sultanul Mehmed al II-lea, care pomeneste de plata a 10 000 de
galbeni sultanini 2. Nu poate folosi cercetarii noastre nici stirea lui Chalko-
kondyl, privind tributul platit de domnul Tarii Rominesti Dan, probabil
Basarab al II-lea, fiul lui Dan al II-lea, care ar fi constat in 3000 de arcuri
si 4000 de paveze 3. Ramin insd cloud stiri deosebit de pretioase, amindoud
referindu-se la cel de al saselea deceniu al veacului, si confirmindu-se una pe
alta. Cea dintii provine de la un italian care petrecuse 25 de ani la curtea sulta-
nilor, dintre care ultimii apte deci intre 1451-1458 la aceea a lui Meh-
med al II-lea. Ea ne da ca tributo di Velachia magna verso Nicopoli, sopra
Nicopoli, sopral Danubio per anno ducati 10 000* 4. Aceeasi cifra ne e data si de
cronicarul bizantin Ducas. Potrivit acestuia din urina, In anul 6970 (1461-1462),
Mehmed al II-lea cere lui Tepe s vind grabnic sd i se inchine, aducind
cu sine 500 de baieti si tributul ce se da in fiecare an, adica 10 000 de galbeni 0.
Domnul raspunde ca e gata s dea banii, dar nu baielii, si nici s villa la inchinare5.

1 N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, Bucuresti, 1902, p. 63, n. 3 ; idem, Gesch. des

rum. Volkes, II, p. 76-77; mai nou, P. P. Panaitescu, Mircea cel Bedrin, Bucuresti, 1944,
p. 284, n. 36. In aceasta din urind lucrare, se considerA Inceperea plaii tributului de cdtre
Mircea cel BAtrin ca datind din 1417 (op. cit., p. 343). Discutia a fost reluatA In largul studiu
inchinat de Barbu T. Clinpina i Luptei Tarii Rominesti Impotriva turcilor In sec. XIV XV *
(in manuscris), unde, In baza cronicilor osmane ale lui Urudj i Mehmed Kuciuk- Nisangi,
se ajunge la concluzia cii a la Inceputul anului 1415, Mircea plitea primul sat' haraciu unui
sultan al turcilor *. Tot acolo, se respinge ideea ca ar fi fost vorba de plata vreunui tribut
cu prilejul legaturii Incheiate /are Baiazid I si Vlad Uzurpatorul, in aprilie 1395, cind sultanul
se Inultumeste doar cu darurile primite.
2 Textul tratatului, Intre alte editii, la D. A. Sturdza si C. Colescu-Vartic, Acte si
documente relative Ic, istoria renasterii Romlniei, I, p. 2 3, unde se acceptA schimbarea lui
LaiotA Basarab cu Vlad Tepes, provenitA din dorinta de a se salva data de 1460. Ca totusi
asemenea acte acordate de sultani In forme, lima, care s-au pierdut au existat intr-adevar,
astAzi nu mai poate IncApea Indoiali.
Ed. Darko, III, p. 37; trad. NAsturel, la Institutul de istorie.
4 Relatiunea lui I. de Promontorio redactatd In 1475 Governo et Entrate dell'
Gran Turco a fost publicata de P. P. Icovschi, In lzvestia na istoricescoto drufestvo v Sofia,
IX (1929). Stirea care ne priveste se aflA la p. 63 a acestei pub1icaii. Absenta tributului
Moldovei i prezenta, In schimb, a unor venituri provenind de la coloniile genoveze din
Crimeea ar permite, poate, datarea acestei stiri din anii 1454-1456.
5 Ed. Bonn, p. 343-344. E curioasa, oricum, coincidenta acestei cifre cu aceea din
presupusul tratat din 1460. SA fie vorba de o veche traditie, care sa fi stat la baza plismu-
irilor din veacul al XVIII-lea, sau, cumva, de inspirarea In ceea ce priveste cifra de la
Insusi Ducas, lucru care nu e exclus, daca ne &dim ea' Mihai Cantacuzino va folosi din plin
cronicarii bizantini.

www.dacoromanica.ro
`28 M. BERZA 22

Coincidenta in ceea ce privete cifrele, a celor cloud tiri ale lui Iacopo
de Promontorio i Ducas i referirea ambelor la aceeai epoca ce preced
conflictul lui Vlad Tepe cu turcii ne silesc sa acceptarn cd tributul pe care,
in 1461, domnul Tarii Romineti nu-1 mai achitase de trei ani se ridica efectiv
la 10 000 de galbeni.
Evolutia ulterioard a haraciului Tara Romineti ne face sd nu putem accepta
cifra de 17 000 de ducati data pentru Valachia Alta de acea relatiune vene-
tiand folosita de Nicolae Iorga la examinarea veniturilor de care dispunea sulta-
nul in 1470 1. Intr-adevar, pentru a accepta aceasta informatie, ar trebui sa
admitem scaderi ulterioare, pe care desfaurarea raporturilor Tarii Romineti
cu turcii la sfiritul veacului al XV-lea nu le-ar putea justifica. Un raport de
asemeni venetian, din 30 septembrie 1503, transmis de Marino Sanuto, afirma
ca. Radu cel Mare pltea ca tribut la acea data suma de 8000 de ducati pe an 2
Acelai Sanuto ne transmite i un alt raport din 6 martie 1525, prin care Senioria
era informata ca domnul Tarii Romineti fusese bine primit de sultan cu
prilejul calatoriei sale la Constantinopol i cd el platea acestuia un tribut de
14 000 de ducati 3.
In lumina acestor date, se poate conchide ca. i cei 12 000 de florini ungu-
reti, pe care ragusanul Bocignoli, in scrisoarea sa din 1524 catre secretarul
imperial Gerardo Plania 6, Ii considerd drept tributul pltit de succesorul lui
Vlad Tepe, dupd uciderea acestuia de care boieri, se referd in fapt la vremea
din preajma domniei lui Neagoe Basarab, cind Bocignoli caldtorea in Tara
Romineasca 6 Am aved, astfel, la reluarea platii tributului dupd intreruperea
lui in timpul lui Vlad Tepe i datorita tocmai rezistentei organizate de acesta,
o coborire sub cuantumul anterior lui 1458, de 10 000 de galbeni, pentru ca,
in urma unor urcari ulterioare, sa-1 gasim la inceputul veacului al XVI-lea
ajuns la 8000 de galbeni, i apoi la cei 12 000 amintiti de Bocignoli, de la
care se va face, in 1524, saltul la 14 000 de galbeni 6.

1 Gesch. d. osm. Reiches, II, p. 217, n., 5.

2 J diarii di Marino Sanuto, ed. F. Stefani si E. Berchet, V, col. 464: e Sua excellentia
ha de carazo. . . da Rado transalpin dicto Caloiero, ducati 8 mtlia, quale vien ogni anno ad
basar la mano al Signor, e se ne ritorna vestito da sua excellentia r.
3 Diarii, XXXVIII, col. 164.
4 Publicatil de Veress, In Acta et epistolae, I Fontes rerum Transylvanicarum, IV,
p. 130 i, In trad. italianA, la Del Chiaro, ed. Iorga, Bucuresti, 1914, P. 113-115.
5 Basarab... pe care eu, aflindu-mA In Tara RomIneascA, 1-am cunoscut Ca nobil
particular e. S-ar putea ca de la Bocignoli sA derive informatia pe care Lionardo Panzini,
preceptor al. fiilor lui Alexandru Ipsilanti, o da, In februarie 1777, Intr-una din scrisorile
sale din Bucuresti: tributul anual, care la Inceput, end Tara Romfneascii s-a pus sub
protectia Portii, putin Inainte de sfirsitul veacului al XV-lea, a fost stabilit la 12 000 de
florini unguresti* (La Nino Cortese, La Valachia durante ii principato di Alessanndro Y psilanti
(1774-1782 ) In e L'Europa Orientale s, II (1922) p. 173-174).
6 Nu e exclus ca, potrivit interpretArii date de Barbu T. Cimpina (studiu In
manuscris) raporturilor dintre Radii cel Frumos i turci care se stabilesc numai dupa
1465, acest domn sh nu fi avut de suportat plata unui haraci. In acest chip s-ar explica
nu numai traditia cronicAreascA potrivit cAreia Laiotd Basarab 4a Inchinat Ora turcilor
dar i prezenta numelui sail In tratatul amintit cu Mehmed al II-lea. De altminteri si In
povestirea lui Bocignoli, In care se contopesc, pe de o parte, cele douA domnii ale lui
Tepes, iar pe de alta, acele ale lui Radu cel Frumos i Laiotd Basarab, plata tributului
e legat de succesorul, prin ucidere, al lui Tepes. La fel, cronicarul -hire Urudj
(ed. Babingcr, Hanovra, 1926, p. 73-74; trad. Guboglu, la Institutul de Istorie)

www.dacoromanica.ro
23 HARACIUL MOLDOVEI SI TIBII ROMNESTI 29

Haraciul acesta de 12 000 de galbeni care s-a putut mentine de la

1505 1 pind la 1524 si a cdrui amintire s-a pdstrat, cum se va vedea, pind tir-
ziu ne este confirmat si de Theodor Spandugino, care ne permite sd cons-
tatdm i existenta unui spor ulterior anului 1524. In 1538, Spandugino afirmd
cd Tara Romineascd inainte pldtea 12 000 ducati anual, dar acum dd 16 000
In afard de daruri 2. Nu se poate preciza cind a intervenit sporul de la 14 000
la 16 000 de ducati. El putea fi gsit de Radu Paisie sau acceptat de acesta,
cu prilejul recunoasterii sale de cdtre turci, in 1535. In acest din urmd caz,
in cursul celor zece ani de domnie, Radu Paisie a avut de suportat Inca o urcare
de tribut, dacd acceptdm informatia unui raport spaniol, care ne d in 1542
suma de 24 000 de ducati 3.
Aceste stiri cu privire la cresterea tributului farii Rominesti intre 1524
si 1542 ne silesc s socotim ca bazat pe informatii mai vechi acel o sumar al
veniturilor sultanului , aflat intr-un codice miscellaneu de la Biblioteca Natio-
nald din Napoli si datat de Iorga de pe la jumdtatea secolului al XVI-lea 4.
El ne cid aceeasi cifrd, acum de mult depsit, de 12 000 de ducati. La fel, nici
afirmatia lui Paolo Giovio, privind fArd indoiald domnia lui Radu Paisie, eh
tributul plata turcilor s-ar fi ridicat la 10 000 de galbeni, nu poate fi luatd
in searnd 5.
Din jumdtatea a doua a veacului al XVI-lea, tirile devin foarte numeroase.
Din pAcate, ele sint de multe on I i contradictorii.
Mai intii, sintem datori sd ldsdm la o parte o descriere a statelor europene
din 1573, care, cu cei 12 000 de ducati ai sai, nu face decit s reproducd sumarul *
de la mijlocul veacului 6. Acelasi izvor trebuie sd fi fost folosit si de o relatiune
francezd, anonimd i nedatatd, care ne d de asemeni 12 000 de techini pentru
domnia lui Murad al III-lea (1574-1595) 7. Ca atare, urmeazd ca i aceasta
sd fie inlAturatd.
*tirile care ne rAmin pind la 1580, in ordine cronologica, sint:
La 1558, bailul Antonio Barbarico raporta Senioriei Ca Mircea Ciobanul
plateste anual 50 000 de ducati 8.
La 3 iunie 1567, reprezentantii Venetiei anuntau trimiterea tributului
Tarii Rominesti, in stand' de 50 000 de ducati, i urcarea lui, spre a se marca

considerfi actiunile otomane In vederea Inscdunarii lui Laiotfi Tepelus i Ylad CfilugSrul
drept awl cucerirea vilaietului Eflac a.
1 in cazul cind urcarea de la 8000 la 12 000 de galbeni a avut loc cu prilejul
calStoriei inacel an a lui Radu cel Mare la Constantinopol, pentru a raspunde unor
iloi cereri ale Portii (Hurmuzaki, XV, p. 169-170).
Acte i fragm., I, p, 13. Amintesc cS cifra datfi cu acelasi prilej de Theodor Span-
dugino pentru Moldova reprezenta o realitate de mult dep5sitfi. Aceasta nu implia
Insa ca i cuanturnul tributului Tarii Rominesti, asa cunt ne e dat de el, s fie gresit
3 Al. Ciorfinescu, Documente privitoare la istoria romtnilor, culese din arhivele din Si-
mancas, Bucuresti, 1940, p. 35.
4 Hurmuzaki, XI, nr. LV, p. 40. Compilatorul lui pretinde, totusi, a fi folosit con-
dicele visteriei impeirStesti. Aminthn cS, pentru Moldova, cifra indicatfi corespunde cu
oarecare aproximatie acelei stabilite, cu ajutorul altor izvoare, pentru domnia lui Stefan.
Rares.
5 Pasajul din Hist. sui temporis, In a Aril. ist. , II (1865), p. 30.
G Hurmuzaki, XI, nr. CXXVII, p. 82; cf. ibidem, p. 40, n. 11.
7 Ibidem, S1 I, nr. CCCLIII, p. 241.
8 Ibidem, VIII, nr. CXII, p. 84.

www.dacoromanica.ro
30 N. BERZA 24

noua domnie a lui Selim al II-lea,cu alti 8000 de ducati 1 La 21 decembrie

a aceluiasi an, 1567, se cere lui Petru al II-lea un nou adaus de patru poveri,
pentru ca Poarta s ie despiigubit de pagubele avute din pricina fugii in
Tara Romineascd a unui mare numar de raiele din sandjacul Vidinului si din
alte sandjacuri 2
0 Relatione del Turco falla dell'anno 1574 cid pentru Tara-Romineasca
55 000 de techini 3. Rapoarte venetiene din 1577 1578 ne dau cifra de 60 000
de ducati 4.
Toate aceste stiri ne impun concluzia c intre domnia lui Radii Paisie si
acea de a doua a lui Mircea Ciobanul, deci in vreme de 20 de ani, haraciul Tara
Rominesti a facut iari un mare salt. Amintim ca aceleasi izvoare ne dau
pentru Moldova informatiuni aproxirnativ exacte. Ni se pare, de aceea, cd se
cuvine sa acceptdm cifra de 50 000 pentru cea de a doua domnie a lui Mircea
Ciobanul, asupra cdreia sint de acord rapoartele din 1558 si 1567. Ar fi, fard
indoiala, interesant de stiut daca saltul de la cei 24 000 de ducati ai raportului
spaniol, la suma de 50 000 din 1558, s-a facut dintr-o data sau in etape. In
lipsa izvoarelor, insa, orice presupunere ar fi lipsita de temei.
Credem ca trebuie sa acceptam i cele cloud sporuri din 1567. Pentru cel
de al doilea, nu poate fi discutie, caci avem insusi ordinul sultanului. In ce-1
priveste pe cel dintii, confirmarea o gsirn in cele petrecute cu haraciul Mol-
dovei. Cu acelasi prilej, dupd cum s-a vazut, si acesta era ridicat cu 5000 de
ducati. Or, de data aceasta avem, din anul urmator, confirmarea oficiala, prin-
tr-o poruncd a lui Selim al II-lea catre Bogdan al IV-lea, prin care i se cerea
tocmai trimiterea acestei sume 5. Curn patru poveri de aspri echivaleazd cu
cca 7000 de grIbeni (socotind galbenul la 60 de aspri, 6666 de galbeni), am
avea un spor total de 15 000 de galbeni, adica' un haraciu de 65 000.
Singura stire care s-ar 'Area c'd se impotriveste acestei concluzii e aceea
cuprinsa intr-un raport imperial din Constantinopol, din 27 noiembrie 1568. Citim,
intr-adevar, acolo Ca Petru al II-lea ducea cu sine la mazilire 40 de poveri de aspri,
dintre care 21. pentru tribut, iar restul pentru peschesuri 6. Cum niazilirea
are loc in septembrie, iar haraciul se -trimetea in mod obisnuit in mai 7, e foarLe
probabil s avem aici a face cu un rest de plata' si nu cu tributul intreg.
Acest tribut, care ajunge s se ridice, deci, in vremea lui Petru al II-lea
la cel putin 65 000 de galbeni, face un nou salt intre 1568 1580. Din acest
din urmd an, avem un raport al ambasadorului francez Germigny, care anunca
sosirea la Poarta a tributului Tarii Rominesti, in Ruud de 80 de poveri de aspri

1 Hurmuzaki, VIII, nr. CLXIX, p. 120.

2 Poruncd a sultanului Selim al II-lea, In tract. lui M. Guboglu, la Inst. de Ist. Porunca
adaugd: In fine, eu am hotarlt ca la sosirea lui Suleiman ceaus sa expediezi pe linga haraciul
care a fost amintit (adica haraciul Valahiei *), Inca 4 ifik de aspri, care, venind Impreun
cu haraciul, sa-1 faca teslim, adicd sa-1 predea la hazna *. Or, haraciul fusese expediat,
dupd raportul venetian amintit, Inca din mai.
3 Acte qi fragm., I, p. 22.
4 Ibidem, p. 26.
5 v. cap. despre haraciul Moldovei.
6 Hurmuzaki, nr. CLXVI, p. 586. Iorga (prefata la Hurmuzaki, XI, p. XIX)
considera aceasta cifra haraciului.
7 Pentru data expedierii tributului, In afard de rapoartele InregistrInd sosirea lui la
Constantinopol, v. mai jos afirmatia categorica a lui Sivori.

www.dacoromanica.ro
25 H1RACIUL MOLDOVEI SI TABU ROM INE5TI 31

sau 160 000 de scuzi 1. La prima vedere, am fi indemnati sd nu ludm in con-

siderare aceastd cifrd care ar pdrea exageratd, i aceasta cu alit mai mult cu
cit, in acelasi raport, ni se Et pentru Moldova un tribut dublu acelui real din
acea vreme 2 Dar, nu numai Ca raportul dintre scud i aspru este exact 3, dar
echivalarea justd intre sume este ea ins0 oarecum o confirmare. Avem ins,
din anii urmdtori cel putin, un izvor peste care nu putem trece. Sivori, intim
al lui Petru Cercel i genovez priceput in chestiunile bdneti, afirm categoric:
Paga ii principe de tributo scull cento cinquantamillia al Gran Turco e gliegli
manda sino in Constantinopoli al mese di maggio 0.
0 cifrd apropiata 140 000 de taleri ne e data ca tribut al Tarii Romi-
neti in 1582 i de un raport catolic din 1587, privind indeosebi Moldova, dar
plin de informatii pretioase i de date precise, dintre care mune se referd si
la Tara Romineascd 5.
Desigur ca. e greu s acceptam ca absolut exacte i in ce privete moneda
i in ce privete cuantumul toate cele trei cifre: a lui Germigny, a raportu-
lui catolic din 1587 i a lui Sivori. Acestora li se adaugd, de altimenteri, o a
patra, dintr-un alt raport al aceluiai Germigny o largd descriere a Impe-
riului otoman din 1585, care ne cid de data aceasta 140 000 de ducati 6
Raportate la aceeai monedd ducatul ele ne prezintd pentru cei cinci ani
o curbd in zig-zag, greu de admis. Am avea, mai intii, in 1580, 128 000 de ducati ;
am cobori apoi, in 1582, la cca 95.000 ; ne-am urca iardi, cu Sivori, la 125 000,
pentru a ajunge la cei 140 000 de ducati din cel de al doilea raport al lui
Germign y.
Dar, cu toate discordantele dintre ele, cele patru cifre ne impun in orice
caz constatarea cd, in preajma anului 1580, haraciul Tdrii Romineti Meuse
un mare salt. De alLminteri, deosebirea poate fi upr explicatd, dacd tinem seama
de modul frecvent in care autorii de rapoarte folosesc o monedd pentru alta,
i de uoara aproximatie pe care o cuprind de obicei chiar rapoartele cele mai
bine informate. Cifrele insei, in succesiunea lor, sint : 160, 140, 150, 140. In
ce ne privete credem c sintem datori s ne oprim in mice caz la acea de 150 000
de scuzi a lui Sivori 7, i s renuntam la cei 140 000 de ducati ai lui Germigny,

1 Hurmuzaki, S1 1, nr. XCV, p. 51.

2 Exagerarea pentru Moldova poate fi doveditd, cad acolo avem chitanta din 1587
a visteriei imperiale.
3 Avem a face, natural, cu raportul oficial, scudul fiind socotit la 50 de aspri. Or, raportul
dintre scud si ducat In aceastd vreme este tocmai de 5 : 6.
4 Ed. Stefan Pascu, Petru Cercel si Tara-Romtneascd la sfirsitul sec. XV I, Cluj, 1944,
p. 177.
5 La Filitti, Din arhivele ValicanUlui, II, p. 45. Filitti dateazd acest raport din 1585
1590. Vorbind de ridicarea lui loan Vodd Armeanul Impotriva turcilor, autorul lui spune
(p. 45): 4 acum treisprezece ani a. Or, toate datele i calculele de ani ale raportului slut
absolut exacte. Raportul dintre talerul simplu si ducat, In aceastd vrerne, era de 2 : 3,
iar dintre tater si scud de 4 : 5.
Hurmuzaki, S11, nr. CXL, p. 78 ; L'illustre Orbandale ou l'histoire ancienne et moderne
de la vine et citi de Chalons sur Saane, Paris, 1661, p. 66; (ap. Iorga, In *Rev. hist. du Sud-
Est europ. o, XIII, p. 63) nu face declt sd reproducd cuvint cu cuvint In ce priveste
tributul celor cloud principate pasajul din raportul al doilea al lui Germigny.
7 Sivori nu a fost numai secretarul i intimul domnului, dar, In timpul sederii sale
In Tara RornIneascd, el e Insdrcinat i cu stringerea birnlui din judetul Buzdului, osteneald
care trebuia sd-i aducd la 12 000 de scuzi pe an (ed. Pascu, p. 172). In acelasi timp, Sivort

www.dacoromanica.ro
'32 M. BEDZA 26

cel de al doilea raport al sau fiind scris intr-o vreme cind Petru Cercel domnea
Inca, adicd in primele luni ale anului 1585 1
La fel, nu e exclus ca un ultim spor s fi avut loc chiar la urcarea in scaun
.a lui Petru Cercel. De o promisiune de crestere a tributului, pe linga curnpa-
rarea domniei in conditiuni extrem de grele, vorbeste rezidentul Preyner in
raportul sail din 10 iulie 1583 2 In aceiasi chestiune, avem apoi cloud rapoarte,
din 22 august si 8 octombrie 1583, ale nuntiului in Polonia, Bolognetti. In
cel dintii, nuntiul transmite parerea lui Zarnoyski ca Petru nu va domni mai
mult de un an, deoarece a crescut intr-atit tributul care se (la de obicei turcului,
.ca tara nu-1 va putea suferi3. In cel de al doilea, Bolognetti se refera la scrisori
mai vechi ale lui Petru *chiopul Care boierul muntean Ivascu, prin care-i
dddea nadejdea ca Mihnea va fi restabilit pe tron, acceptind sa plateasca tri-
butul promis de Pdtrascu * 4.
In cazul acesta, dacd ar fi s ne incredem intru totul atit cifrei cit i mone-
(lei din raportul catolic din 1587, am avea o crestere la urcarea pe tron a lui
Petru Cercel, de la 140 000 de taleri la 150 000 de scuzi, a died de la 95 0001a 125 000
de ducati 5. Natural ca cifra de 160 000 de scuzi, din primul raport al lui Germigny,
ramine oricum mai mare decit realitatea, caci de o scadere a tributului in ulti-
mii ani ai primei domnii a lui Mihnea Turcitul credem c nu se poate in nici un
caz vorbi.
Poate cd am putea determina i momentul saltului care spuneam cd are
loc in preajma anului 1580, adica al trecerii de la cei 65 000 de ducati care
se plateau in mice caz la sfir0tu1 domniei lui Petru al II-lea, la acel minimum
de 95 000, care formau haraciul Tarii Rominesti in 1582. Aceastd data credem
cA ar trebui cautata cu prilejul recunoasterii de Care turci ca succesor la
tron a nevirstnicului Mihnea dupd moartea tatalui sari, la sfirsitul lui sep-
tembrie 1577.
Am amintit deja inforrnatiile relatiei anonirne din 1574 si ale celor cloud
rapoarte venetiene din 1577-1578, prima dind un haraci de 55 000 de techini,
celelalte cloud de 60 000 de ducati. Amintim c aceleasi izvoare cuprind cifre
exacte sau apropiate de realitate i pentru Moldova. E destul, insa, sd socotim
primul din rapoartele venetiene cel de al doilea reproducind cifrele celui
dintiica din primele doua treimi ale anului 1587, pentru a vedea cd haraciul
Tarii Rominesti ramasese pina la acea data neschimbat din vremea lui Petru
al II-lea.
0 confirmare a acestei ipoteze s-ar putea cauta la Gerlach, care noteaza
in jurnalul sat', la acelasi an 15776, ca Tara Romineascd plateste turcilor anual
ca haraci i peschesuri, 150-200 000 de coroane, adica 120 000-160 000 de
urma sA fie trimis in Italia, intre alte misiuni i cu aceea de a face depuneri pentru domn la
Banco di S. Giorgio (ibidem, p. 194).
I Dupt cum se poate vedea dintr-o mentiune insotind pasajul referitor la tributul
Tarii-Rommnesti.
2 Hurmuzaki, XI, nr. CVIII, p. 664.
Veress, II, nr. 243, P. 265.
4 Ibidem, nr. 255, p. 279.
5 E drept cA dacA talerii erau kronenthaleri, atunci aveau o valoare egalA cu seudul,
si in cazul acesta cresterea ar fi fost numai de la 140 la 150 000. Dar ipoteza aceasta ni
se pare mai putin probabilk cresterea insAsi fiind prea neinsemnatA.
6 Tagebuch, p. 369.

www.dacoromanica.ro
 27 HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMiNESTI 33

ducati. Or, atit Sivori 1 cit i raportul catolic din 1587 2 afirma categoric ca
pecheurile comportau o surna egala cu haraciul.
0 problem ne e pusa de datarea informatiei lui Botero cu privire la haraciul
Tarii Romineti. Iezuitul italian, calator pasionat, d tiri bogate despre tarile
noastre, intre care i aceea ca haraciul se ridica la 70 000 de galbeni 3. Din
pdcate, tirile lui Botero nu sint datate i nu s-a putut stabili cind a fost pe la
noi. Iorga le considerd de prin anii 1580-1590 4. In cazul cind calatoria a avut
intr-adevar loc dupa 1580, cifra pe care ne-o d Botero pentru haraciu este evi-
dent inferioard realitatii ; daca insa el n-a vizitat inainte de moartea lui Alexan-
dru al II-lea, atunci am avea inca o dovadd ca un salt important s-a facut cu
prilejul recunoaterii lui Mihnea.
De exclus in orice caz este informatia lui Antonio Possevino, potrivit
careia, pe la 1584, Tara Romineasca platea turcilor un tribut armal de 600 000
de ducati 5. Afard numai dacd Possevino nu se referea la totalul cheltuielilor
cu turcii, cuprinzind intr-o cifra globala, atit tributul propriu-zis cit i peche-
urile i rata 8 datoriilor facute cu prilejul cumpardrii domniei.
Deopotriva de neacceptat, de data aceasta din pricina modicittii ei, e
si cifra data de Francesco Marscaldi in relatia sa despre Imperiul otoman din
1588 6 j pe care o repeta doi ani mai tirziu in tratatul pe care-1 inching acestuia 7:
15 000 de techini. Ceea ce e curios, e cd alaturi gasim, pentru Moldova, cifra
exacta de 35 000 de techini.
Deopotriva de curioasa e i suma de 26 000 de techini, pe care o intilnim
in raportul bailului venetian la Constantinopol, Matteo Zane, din 1591 8 i
pe care acesta o repeta neschimbata in 1594 9.
La aceastd data din urma, haraciul Tarii-Romineti suferise, probabil,
inca o urcare. La 26 februarie 1593, reprezentantul Venetiei anunta creterea
tributului telor doud tari cu cite 30 000 de techini, impreund cu ordinul ca
acesta sa fie platit anticipat, astfel ca sa ajunga la Constantinopol de echino-
xiu19. Credem c aceasta informatie trebuie tinuta in seama, cum am fcut
i pentru Moldova, pentru ca mai putin de patru luni mai tirziu, ambasadorul
venetian mentiona in raportul su venirea in divan a multi u nenorociti811
din Tara Romineasca, plingindu-se ca nu mai pot suferi tirania domnului i
ddrile insuportabile. Nu li se da insa ascultare, caci se tia ca, in parte, cauza
sta in tributul dublat Cei veniti cu plingerile propuneau de altminteri ca
1 Ed. cit., p. 177
2 Filitti, op. cit., II, p. 47.
3 Relazioni Uniyersali, [Milano, 1598], p. 188.
Istoria rorntnilor prin cdldtori, la, p. 217.
5 Fontes rerurn trgnsylvanicarum, 1, p. 280. Cifra se MIA intr-o scrisoare catre papa
Grigorie al XIII-lea, din 1583. Chid apoi reproduce textul acestei scrisori In introducerea
la Transilvania (Fontes rer. transyly., III, p. 2 i urm.), Inloculete mai Intli pe 600 000
cu 500 000, iar apoi terge cifra, lAsInd numai un grandissirno tributo *.
a Hurmuzaki, XI, nr. CCCXXVI, p. 198.
7 lbidem, nr. CCCXLI, p. 210.
8 Ibidem, nr. CCCXLVIII, p. 214.
9 Albenl, Relazioni, s. 3-a, III, p. 441 ; v. 1i cap. despre haraciul Moldovei.
Hurmuzaki, IV/2, nr. CXXXIV, p. 171.
n miseri uornini
t. DupA Balthasal Walter (Tesaur, I, p. 9), solia era compusA din
seniores et praecipui Walachiae yiri *. Ea nu cerea transformarea tArii In paalfc, ci pe
Mihal domn.

3 c. 376
www.dacoromanica.ro
34 M. BERZA 28

tam s fie transformatd In sangiacat, lucru care nu putea fi primit, cci

adauga raportul 4 tori tiu cd nu va aduce nici pe departe cit In prezent
i de aceea nu dau atentie acestui lucru, de0 ar putea sd se teamd din parte-le
de o rdscoald oricit de gravd a 1.
Dacd de o dublare a tributului, cel putin in 1593, nu credem cd poate fi
vorba, ni se pare Insd cd. se impune sd acceptdm noul spor de 30 000 de galbeni. In
felul acesta am avea, pornind de la cifra lui Sivori, un total de 155 000 de galbeni.
Dar rdscoala prevAzutd de ambasadorul venetian sosi, intr-adevdr, curind
i ea a avut proportii mai mari chiar decit le putea bdnui acesta. Si, odat cu
aceasta, veni .1 o importantd schimbare in haraciul Tarii Romineii.
Stirile privitoare la tributul pldtit de Mihai Viteazul slut numeroase, dar,
in genere, lipsite de precizie. Inainte de ridicarea sa impotriva turcilor in toamna
lui 1594, va fi plAtit haraciul lui Alexandru cel Rdu. Dupd luptele din 1595-1596,
situatia e Insd cu totul alta, Mil a se putea preciza, totu5i, cuantumul
noului tribut acceptat de Mihai. La 25 clecembrie 1596, se raporta din Constanti-
nopol cd Mihai a trimis In tabdra turceascd cinci poveri de aspri ca tribut,
povara oficiald fiind socotit In galbeni tot la valoarea veche, am avea a
face cu o surnd ceva mai mare de 8 000 de galbeni , iar sultanul i-a trimis
steagul, dar apoi, fiind vtdmatd Tara Rominesscd de un beglerbeg, Mihai
se indigna i prdd Nicopolul 2.
La 27 februarie a anului urmtor deci dupd ce sultanul trimisese stea-
gul de domnie lui Mihai un raport venetian din Praga anunta cd turcii ofe-
riserd Moldova *1 Tara Romineascd lui Sigismund Bthory, cu scdderea tribu-
tului pentru cea dintli la 30 000 de scuzi, iar pentru cea de a doua la 20 000 3.
In 1598, Inainte de reluarea ostilitatilor cu turcii, un raport din Constan-
tinopol vestea cd se anuntase sosirea tributului Tarii Romineti, o care va fi
in sumd de 5000 de techini *4. Un al doilea raport, din Tirgovite, al comisari-
lot imperiali, vorbea de 5000 de taleri trimiO de Mihai R loco tributi * 5.
La 17 octombrie 1599, cind Mihai trecuse tocmai de doud zile muntii in Ardeal,
se vestea din Constantinopol cd Andrei Bathory i Ieremia Movild promiteau
sd-1 prinda pe Mihai i sd-1 trimit la Poartd, cerInd in schimb ca In locu-i sd
fie numit Simion, care urma sd pldteascd tributul anual, e adicd 5-6000 de
techini, cum se platea in vremurile vechl * 6. Scurtd vreme dupa aceasta, la
7 noiembrie, sosea la Constantinopol un sol al lui Mihai, anuntind CA acesta a
trimis marelui vizir 15 000 de galbeni o a conto del tributo a 7. In ianuarie u-mtor,
solii lui Mihai la impratul ardtau cd domnul lor, spre a risipi bdnuielile mare-
lui vizir, a socotit 4 sd-i facd un dar de 6000 de taleri, in chip i oarecum cu
numele de tribut a 8.
1 Hurmuzaki, III/1, nr. XXII, p. 457
2 Ibidem, IV/2, nr. CLXXXVI, p. 222. E vorba probabil de atacul tAtarilor, care
precede pe acel al Turnului i al Nicopolului de care Mihai.
5 Hurmuzaki, 111/2, nr. CXCIII, p. 173.
6 Ibidem, XII/1, nr. DIV, p. 337.
5 Ibidem, nr. DL, p. 361.
6 Ibidem, nr. DCCXLII, p. 469.
7 Ibidem, nr. DCCXCVIII, p. 497 i DCCXCIX, p. 500.
6 Ibidem, XII/2, nr. CMLXVI, p. 609. Lit 24 ian. se anunta i din Constantinopol
ca Mihai a scris sultanului de trimiterea tributului i altor daruri la Ibrahim paa, marele-
vizir (ibidern, nr. MIV, p. 644).

www.dacoromanica.ro
29 HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMINESTI 35

Si la 20 aprilie 1600, Mihai anunta pe un agent al sail la Constantinopol

cd haraciul Tarii Romineti i al Transilvaniei va sosi la serdar i. La 12 sep-
tembrie a aceluiai an, se comunica din capitala sultanilor afirmatia marelui
vizir, cd primise de la Mihai o bund alma' de bani In contul tributului 2. Tri-
misul lui Mihai, cu 20 000 de taleri, este Insa pus la inchisoare 3. Stirea ofertei
de tribut din partea lui Mihai,In suma de 30 000 de taleri, pornita din Constan-
tinopol la 12 septembrie, era transmisd mai departe din Venetia la 14 octom-
brie 4. La 1 noiembrie, se vorbea iarsi de trimis'i ai lui Mihai cu propuneri
de pace i de plata unui tribut de 80 000 de taleri pentru Tara Romineasca
i Transilvania, Insotitd de un dar de 16 000 de techini. Techinii, dupa sfatul
muftiului, nu fuseserd primiti de Poarta, ca venind de la un rebel. Expui in
piata, se credea ins ea In curind vor fi ridicati de acolo, chiar fail de dispensa
muftiului 5. Dar la aceastd data, campania lui Zamoyski in Tara Romineascd
i evenimentele din Ardeal Inlaturasera problema haraciului pe care-I avea
de platit Mihai Viteazul.
Oricit ar fi de putin precise toate aceste informatiuni pe care le-am expus,
un lucru reiese absolut clar din ele: anume 6, dupd campaniile din 1595-1596,
nimeni nu mai pomeneste de sumele enorme ce se plateau Inainte. Daca cele
cinci poveri de aspri sau cei 5000 de techini sau de- taleri par o sumd nevero-
simil de mica fata de acelea cu care ne obisnuisem, chiar sumele mai mari de
care se vorbeste In acest timp shit Inca cu totul departe de haraciul din vre-
murile anterioare.
Raportul din Praga, amintind Ca turcii oferisera Tara Romineasca lui
Sigismund Bathory cu un tribut de 20 000 de scuzi, spune, e drept, cd acesta
altminteri era mult mai mare. E adevarat Insd si c raportul se putea referi
la vremuri mai vechi, oferta insai fiind probabil anterioard trimeterii steagu-
lui lui Mihai Viteazul. In oHce caz, trimiterile 4 in contul tributului s> din
1599-1600 intr-o vreme de tatonare pentru restabilirea raporturilor cu turcii
sint de 15 000 de galbeni sau de 20 000 de taleri, iar propunerile de pace
din toamna lui 1600 prevedeau un tribut total de 80 000 de taleri pentru Ardeal
si Tara Romineasca, din care s-ar parea ea 30 000 erau pentru cea din unna.
OH, o asemenea ofertd, intr-o vreme in care Mihai avea neaparata nevoie de
intelegerea cu turciide unde, probabil, si diferenta fata de cifrele pornenite
in 1597-1598 arata singurd ca atare suind era socotita ca acceptabild, in
oHce caz, ca o bazd de discutie.
Nu stim daca Simion Movild va fi apucat sa trimit haraciul Portii in
vremea cit a domnit in Tara Romineasca. In ce-1 priveste pe Radu Serban,
Matei al Mirelor spune doar cd s-a inchinat si Imparatului turcesc, i-a dat hara-
ciu, ca mai mult sd nu se certe s> 6. Avem, e drept, din 1604 anul impacarii
cu turcii raportul lui Petru Armeanul, care mentioneaza trimiterea a 10 000
de florini unguresti e loco tributi 7. Dar avem impresia ca e vorba de o trimi-

1 Hurmuzaki, IV/2, nr. XIV, p. 23.

2 Ibidem, nr. XX, p. 27.
a Ibidem, nr. XXI, p. 28.
6 Veress, VI, nr. 215, p. 232.
5 Hurmuzaki, IV/2, nr. XXII, p. 29 si nr. CCXXI. p. 250.
6 Tesaur, I, p. 329.
7 Hurmuzaki, IV/1, nr. CCCXLV1I, p. 405.

www.dacoromanica.ro
36 M. nEnzA a 30

tere provizorie, in asteptarea fixdrii haraciului ; altminteri, ar trebui sA accep-

tam o crestere in cursul anilor urmdtori, ceea ce nu pare probabil. Nu poate
fi primitd, pentru motive pe care le vom vedea indatd, nici suma de 62 000
de techini, care ar fi reprezentat haraciul Tarii-Rominesti, asteptat la Constan-
tinopol in septembrie 1608, dupd un raport venetian 1
Cifre mai apropiate de realitate dacd nu totdeauna precise avem
din anii urmdtori. Din 1609, avem cloud rapoarte venetiene, care se comple-
teazd oarecum unul cu altul. Primul, din martie, anuntd sosirea la Constan-
tinopol a citiva valahi cu 9 poveri de aspri, in contul tributului de 24, pe
care-1 platesc sultanului 2. Cel de al doilea raport, din octombrie, anunta
sosirea a 25 000 de ducati din tributul Thrift Rominesti 3. Dacd combindm
cele cloud tiri, ajungem la un rezultat foarte ciudat : socotind cei 25 000 de
ducati din al doilea transport ca reprezentind 15 poveri de aspri, am avea
inch' la sfirsitul primei decade a veacului al XVII-lea exact vechiul raport
oficial dintre galben i aspru de 1 : 60. Dar, in cazul acesta, dacd acceptam
cifrele celor cloud rapoarte venetiene, avem pentru anul 1609 un haraci de
40 000 de ducati. Or, izvoare ulterioare ne aratd totusi c haraciul Tarii Romi-
nesti era, in timpul domniei lui Radu *erban, mai mic de 40 000 de ducati.
Un raport, de asemenea venetian, anunta din Constantinopol la 13 decem-
brie 1611, CA Radu *erban a trecut in Polonia cu toate bogatiile sale, rdminind
dator sultanului cu tributul pe doi ani ceea ce inseamnd c tributul din
1609 fusese ultimul plait adia cu mai bine de 60 000 de scuzi 4. Din aceeasi
lund decembrie, un alt raport, poate al aceluiasi ambasador venetian, d ca
tribut al Tarii Rominesti sum de 35 000 de taleri 5. Dar, documentul care ni
se pare hotdritor in aceastd chestiune pus aldturi de acestea cloud din urmd
e o scrisoare a palatinului Ungariei cdtre impdratul Mathias II, din 29 august
1613. Palatinul referd conditiile puse de Gabriel Bthory lui Radu *erban,
pentru a-1 reinschuna in Tara Romineascd: 25 000 de galbeni inainte de
recdpdtarea domniei i alti 25 000 dupd intrarea in Tara Romineascd ; sau,
dacd nu poate, 50 000 de galbeni 1a cloud luni de la luarea domniei ; in afard
de aceasta, in fiecare an, un tribut de 32 000 galbeni ( aureorum ). Radu *erban
gdsea aceste conditii extrem de dure, cdci nici sultanului nu-i ddduse vreodatd
atitia bani, sed solis triginta duobus millibus florenis i pe acestia nu in bani,
ci in furnituri 6 Afirmatia fostului domn ne obliga sd nu scddem cuantumul
haraciului in vremea lui Radu Serban sub 32 000 de florini, adicd s socotim
cd in cele cloud rapoarte din decembrie 1611 s-au folosit monede de argint in
locul aceleia de aur, cdci nu credem c poate fi vorba in scrisoarea palatinului
de un alt florin decit florinul de aur unguresc. Pe de altd parte, cele cloud rapoarte
amintite 0 mai ales primul dintre ele, cu cei mai bine de 60 000 de scuzi *
(de fapt, galbeni) ai tributului pe doi ani ne fac s credem Ca domnul,
devenit pretendent, nu a exagerat nici in minus, exagerare de altminteri greu

1 Hurmuzaki, IV/2, nr. CCXCIX, p. 300.

2 Ibidem, nr. CCCV, p. 303.
3 Ibidem, nr. CCCIX, p. 305.
Ibidem, nr. CCCXLII, p. 330.
5 Filitti, op. cit., II, p. 114.
6 Hurmuzaki, IV/1, nr. CCCCXXXII, p. 506.

www.dacoromanica.ro
31 HARACIUL MOLDOVEI SI TARH ROMINESTI 37

de inchipuit in tratative oficiale, atunci cind era vorba de o cifra fixa 0 ofi-
cial ea insai, nu cum era cazul pecheurilor.
0 probd a acestor deductii e drept, ubreda ca toate acele bazate pe
tacerea documentelor am putea-o, poate, gsi in evolutia ulterioard a hara-
ciului. De o noud urcare a acestuia pind la inceputul domniei lui Matei Basarab,
documentele nu mai vorbesc dupd cite tim decit o singura data. In
martie 1614, ni se spune ca Poarta a cerut o sporire a tributului cu 10 000 de
techini, iar capuchehaia dornnului incearca prin daruri s-o evite 1. Despre
rezultatele eforturilor capuchehaii nu ni se mai vorbeste. Dar, ase ani mai tirziu,
cind Radu Mihnea recapata iara0 tronul Tarii Romineti, el se obligd sa dea
un haraci anticipat, ceea ce poate face la 40 000 de SCIIZi 2. E destul ca in
loc de scuzi sa citim ducati pentru a vedea ca sporul din 1614 luase fiinta. Am
fi indemnati sa afirmam ea el fusese redus la 8000 de galbeni 0 ca haraciul
in 1620 era chiar de 40 000 de galbeni sau, in taleri 60 000 de taleri 0
anume pentru ca tocmai acesta e haraciul Tarii Romineti in preziva urcarii
in scaun a lui Matei Basarab.
Izvoarele sint unanime in a afirma ca recunoaterea domniei lui Matei
Basarab a comportat o grava urcare a tributului. Dacd ambasadorul olandez
Levinus Warnerus socoate in 1653 ca aceasta urcare s-a fdcut de la 80 000 de
imperiali 3, un izvor mai apropiat de inceputurile domniei lui Matei Basarab
0 datorat unui om cu legaturi cu capuchehaile Tarii-Romineti rezidentul
imperial Schmidt afirma in 1643 cd ea pleca de la 60 000 de taleri4 . Acela0
punct de plecare e dat 0 de Ricaut, mai putin de trei decenii mai tirziu 5 0,
probabil dupd Ricaut, de Christophe Boethius, reprodus la Sultzer 6. Chiar
in plin secol al XVIII-lea, la 1746, tirea revine la Pietro Businello 7.
Dar avern in acest sens 0 o mdrturie a insui domnului: prezentind con-
ditiile pentru incheierea unui tratat de alianta cu Gheorghe Rakczy I, el spune
cd pentru a fi lasat in pace de turci, a sporit birul de trei ori i in afard de bir
le dam tot ce poftesc 0 vom da 0 in viitor tot ce vor pofti, numai sa ne lase sa
locuim pe pamintul nostru 9. Or, birul lui Matei Basarab fiind cum vom
vedea de 130 000 de taleri, sporirea de trei ori nu putea pleca nici de cum
de la 80 000, in care caz nu am fi avut nici macar o dublare. Ca nu e, iardi,
cazul de a lua ad litteram expresia lui Matei Basarab, credem cd nu mai e nevoie
de subliniat. Era insa indreptatit sd se exprime astfel, cind crescuse haraciul
de la 60 000 la 130 000 9.

1 Hurmuzaki, IV/2 nr. CCCLXVI, p. 346.

2 lbidem, nr. CCCCXXIV, p. 386.
3 Studii gi doc., XXIII, p. 224.
4 Hurmuzaki, IV/2, nr. DXCVIII, p. 672.
5 Ed. Amsterdam, 1671, P. 157.
6 Gesch. d. transalp. Daciens, III, p. 353. Urcarea 1ns5si e amintitS, fArii a se da
InsA cifre, si de Ptis de la Croix, In Relation, ed. Babinger, p. 15.
7 Ap. Iorga, Caltori, ambasadori si misionari, p. 23. Cresterea, fgr de precizarea
sumei, o gAsim mentionat si la Del Chiaro, ed. Iorga, p. 121.
6 Veress, X, nr. 40, p. 72.
9 Si In arzul boierilor din noiembrie 1639, amintit Intr-un raport al rezidentului Schmidt,
se vorbeste de I o dublare a tributului anual , (Hurmuzaki, Fragr. z. Gesch. d. Rum:Men,
III, p. 113).

www.dacoromanica.ro
38 M. BERZA 32

In aceste conditii, nu mai e nevoie s insistdm asupra imposibilitatii de

a accepta cifra de 100 000 de taleri, pe care ne-o dd negustorul italian Tommaso
Alberti, cdldtor pe la noi In 1612-1613 1. Iardi, trebuie s renuntdm la un
martor, altminteri pretios, ca Polo Minio, cu legdturi, e drept, in Moldova. El
ne dd la 1620 un haraci de 33 de poveri de aspri 2, adicd, dupa prorriile-i calcule,
33 000 de scuzi, inferior deci acelui plata de Radu Serban. Cit despre cele zece
poveri de aspri, trimise la Constantinopol de Gavril Movild cu Necula spa-
tarul in legdturd cu care are loc o judecat in divanul lui Alexandru Ilia,
in octombrie 1627 3 - ele nu puteau reprezenta decit o parte din haraci, aa
cum se trimetea de atitea mi.
Dacd insd, in incercarea noastrd de a stabili curba haraciului in prirnele decenii
ale veacului al XVII-lea, am proceda altfel i am socoti, pe de o parte, cd Radu
Serban se referea la o monedd de speta talerului i nu a galbenului, iar pe de alta
am accepta mArturia lui Polo Minio in privinta celor 33 000 de scuzi, s-ar sim-
plifica desigur interpretarea izvoarelor din anii 1611-1620, insd am cddea In
dificultati .1 mai mari. Anume, ar trebui sd presupunem Inca aproape o dublare
a tributului intre 1620-1633, inainte de aceea intervenitd cu prilejul urcdrii
in scaun a lui Matei Basarab, adicd o impdtrire a lui intr-un rdstimp de 13 ani.
Dar, dacd urcarea din timpul lui Matei Basarab a fost, dupd cum am vdzut,
inregistratd de contemporani i pdstrata In amintire pind tirziu, despre cea-
laltd nu se pomenete nimic ; ba, mai mult, insdi impresia produsd de sporul
acceptat de Matei interzice presupunerea altuia asemdndtor cu putin inainte.
Tributul plait de Matei Basarab era de 130 000 de taleri. Ne-o afirmd
un raport venetian din 1638 4; o repetd, dintre contemporani, rezidentul Schmidt
la 1643 5 i Warnerus la 1653 6. Putin mai tirziu, aceeai sumd i-o gdsim atri-
buitd de Ricaut 7 i de Boethius 8. Ea rezultd i din unele tiri ulterioare, pe
care le vom vedea indatd, dupd cum e confirmatd i de acelea in care ni se dd
impreund haraciul celor doud principate, considerindu-1 la cca 200 000 de
reali cum sint rapoartele venepene din 13 noiembrie 1639 9 i 30 noiem-
brie 1642 10.
Cu puPn inferioard 120 000 de reali e cifra data de un alt raport
venetian, In 163711, pe cind Del Chiaro, dupd aproape un veac, o fdcea sd creascd
mai mult decit se cuvenea, ridicind-o la u 300 de pungi care reprezintd 150 000 de
reali #12. Carra, care va culege i el, in jumdtatea a doua a veacului al XVIII-lea,
amintirea sporului de tribut al lui Matei Basarab, va spune cd acesta a
fost ridicat la cincizeci de mii de scuzi de aur 13.

1 La Iorga, op cit., p. 13.

2 Hurmuzaki, IV/1, nr. DXVI, p. 596 si VIII, nr. DLXXIV, p. 391.
8 Acad. R.P.R., XLII/137 a, copie la Inst. Ist.
4 Hurmuzaki, VIII, nr. DCLXVII, p. 470.
5 lbidem, IV/1, nr. DXCVIII, p. 672.
8 Studit i doc., XXIII, p. 224.
7 Op. 0 ed. cit., p. 157.
8 Sulzer, III, p. 353.
9 Hurmuzaki, IV/2, nr. DXC, p. 507 0 VIII, nr. DCLXXVIII, p. 484.
10 Ibidem, nr. DCIX, p. 522.
17. lbidem, VIII, nr. DCXLVII, p. 453.
12 Ed. Iorga, p. 121.
13 Hist. de la Moldavie el de la Valachie, Iasi, 1777, p. 29.

www.dacoromanica.ro
33 HARACIUL MOLDOVEI I %RH ROMINESTI 39

Oferta lui Matei Basarab pe care o transmitea bailul venetian la 26

noiembrie 1639 1 de a plati tributul promis de Vasile Lupu ceea ce ar
fi insemnat o altd urcare cu 50 % 2 - nu mai trebuia sd aibd urmare. Vic-.
toria de la Ojogeni lAmurise singurd situatia.
Dacd se acceptd echivalentele pe care le-am propus ocupindu-ne de hara-
ciul Moldovei, acel al Tarii Rominesti reprezenta la sfirsitul domniei lui Matei
Basarab, in aur, 65 000 de galbeni.
Tributul de 130 000 de taleri rdmine aproape neschimbat pind la ince-
putul veacului al XVIII-Iea. El ne e dat ca atare In raportul rezidentului
Reniger, din 16 iunie 1659 3 si, In jurul anului 1670, de o descriere a Turciei
Curiosild di Turchia4 ca 0 de Ricaut, in cartea sa despre Imperiul otoman 5.
Il regAsim apoi in Thesaurus exoticorum, al lui Happelio, tipArit la Hamburg
In 1688 9. Intre timp, intilnim si o cifrd ceva mai mare. Un raport venetian din
Adrianopol, din 22 februarie 1672, anunta aducerea tributului Tarii Rominesti
in sumd de 150 000 de reali de care domnul insusi, Antonie-vodd din
Popesti,acesta oinsinuando o sumd mai mare pentru a fi pdstrat in domnie.
Este, totusi, inlocuit cu Grigore Ghica7. 4 Insinuarea 8 lui Antonie-vodd poate
fi inteleasd In cloud feluri: fie cd a 4 strecurat * o sumd mai mare chiar In
momentul platii, fie cd a fdcut aceastd promisiune pentru viitor. Prima
ipotezd ni se pare mai plauzibild, cdci, dacd ar fi fost vorba de o simpld
ofertd de crestere a tributului, verbul folosit ar fi fost, probabil, mai putin
timid. Diferenta 4 strecuratd s putea fi tocmai aceea de la 130 000 la 150 000
de taleri. i Ptis de la Croix, cu cifra de 140 000 de scuzi pe care o noteazd
In jurnalul ski 5, permite ipoteza unei usoare crested in acest rdstimp. Descrie-
rea olandezd a Tarii Rominesti, tipdritd la Amsterdam In 16879, cu infor-
matia sa in ce priveste tributul 70 000-100 000 de ducati se afl
deasupra realitAtii, WA ca cifra inferioard sd fie prea depArtatd, pe
cind sub nivelul real e aceea de 100 000 de taleri, pomenitd intr-un raport
din 167310.
Un mic spor a existat intr-adevAr s'i credern a el poate fi plasat intre
domnia lui Antonie-vodd si acea a lui Gheorghe Duca. El a constat Insd din
numai 3000 de taleri, cum se vede din firmanul trimis lui Constantin Brin-
coveanu dupd moartea lui erban Cantacuzino. Prin acest firman, sultanul
cerea noului domn sd pldteasca ultimul tribut al lui *erban Cantacuzino, In sumd
de 133 000 de taleri, rrnas neplAtit la moartea acestuia, banii urmind s nu

1 Hurmuzaki, VIII, nr. DCLXXXVIII, p. 485. Oferta de sporire a tributului 1. cererea

de mentinere In scaun a domnului venea, dui:A raport, s din partea nobilimii %Aril 1 a poporu-
lui (v. i Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 113 mentiunea arzului boierilor).
2 Hurmuzaki, IV/2, nr. DXC, p. 507. Oferta lui Vasile Lupu era de a crete haraciul
ambelor pri de la cca 200 000 de reali la 300 000.
8 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 247.
5 Studii # doc., XX, p. 178.
5 Ed. cit., p. 157.
6 Extras in Rev. hist. du Sud-Est europ. *, II (1925), p. 345.
7 Hurmuzaki, V/2, nr. CXCVI, p. 126.
8 Acte f i fragm., II, p. 736.
9 Textul in . Rev. istoricA lo, XI (1925), p. 38.
10 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 287.

www.dacoromanica.ro
40 M. BEFIZA 34

fie pusi pe Ord, ci scosi de la vdduva si urmasii lui 1 Suma de 133 000 de taleri
revine si in mArturia datA in 1719 de mitropolit i boieri vAduvei lui Brinco-
veanu, in aceeasi chestiune 2. Dar, pind la sporul masiv din 1703, a mai existat
Inca un spor mdrunt, ca cel amintit acum.
Cronicarul Radu Popescu, in varianta cronicei sale aflatd in ms. 537 al
Academiei R.P.R., afirmd cA Brincoveanu, cu prilejul obtinerii domniei pe
viatd, in 1699, a addugat 30 de pungi la haraciul de 250, urcindu-1 astfel la 280
de pungi 3.
Atanasie Comnen Ipsilanti, in istoricul celor 619 pungi ale haraciului
Tarii Romineti, pe de altA parte, pretinde cd, la suirea pe tron a lui Brinco-
veanu, haraciul nu era decit de 200 de pungi, iar in 1695 s-au adaos alte 80
pentru Ocnd * 4.
Firmanul amintit, de la sfiritul lui 1688, ca si toate stirile analizate mai
inainte, ne impiedicA sd acceptdm vreuna din aceste cifre, dupd cum n-o putem
accepta nici pe aceea de 280 de pungi ca haraciu pentru anii 1699-1702, si aceasta
pentru CA ni s-a pdstrat un alt firman adresat lui Brincoveanu tocmai din
martie 1699, dupd confirmarea in domnie pe viald in care ni se dd suma
precisd: z Haraciul raialei TArii Rominesti la un loc cu vama sdrii e de 136 7181/2
lei >> 5. Condica vistieriei lui Brincoveanu inscrie si ea in februarie 1703, cind
se face dintr-o data' plata haraciului, suma de 136 201 6 taleri 6.
Urcarea, deci, a existat in prima parte a domniei lui Brincoveanu si ea
a putut avea loc, cum spune Radii Popescu, in 1699, dar ridicindu-se la numai
3718 taleri, adicd apte pungi si jumdtate, sau, dupd condicd, sase pungi i
jumdtate 7.
DacA firmanul si condica vistieriei ar mai avea nevoie de vreo confirmare,
am putea-o gAsi in cloud rapoarte, anuntind sporul masiv impus cu prilejul
cAldtoriei domnului la Adrianopol. Amindoud sint din 4 iulie 1703. AmbasadoruI
francez Ferriol spune, in raportul sdu, cd Brincoveanu a promis mdrirea tri-
butului cu 230 de pungi, peste cele 270 pe care le plAtea pind atunci 8. Bailii
venetieni din Constantinopol raporteazd, la rindul lor, cd marele vizir i-a cerut

1 C. Giurescu si N. Dobrescu, Documente i regeste privitoare la Constantin Brincoveanu,

Bucuresti, 1907, p. 6. Tn textul latinesc al firmanului avem 100 033 talerorum s. Ca e o
greseala evidenta se vede si din actul din 1719. Aluzie la acest firman i ibidem, p. 311 312.
2 Studii qi doc., V, p. 192-194. Nu e exclus, de altminteri, ca tocmai acesta sa fie
haraciul lui Matei Basarab, pe care izvoarele s ni-1 fi dat In cifrd rotunjita. Am vazut Insa,
si vom mai vedea, ca existd l sporuri marunte.
3 Fragm. la C. Giurescu, Contribuiiuni la studiul cronicelor muntene, Bucuresti, 1906, p, 92.
4 Hurmuzaki, XIV/2, nr. MCCLVI, p. 1252.
3 Ibidem, XIV/1, nr. CCLXXXV, p. 319.
6 Condica de venituri i clieltuieli, p. 691. Acesta era haraciul pe 1702. Tn decembrie
1703 se va trimite l acel pe anul in curs, Ins In condica (p. 738) se tree numai 132 774
taleri.
7 La sfIrsitul anului 1700, se trece in condica o suma importanta 42 500 tal. s-au
trimis la capuchihaiele de s-au datu pentru hatiserifu ce s-au fdcutu pentru Indreptarea
haraciurilor (p. 589). Intre firmanul din 1699 si Insemnarea din condica privind haraciul
pe 1702 nu poate fi vorba de o schimbare In cuantumul acestuia. Explicatia ne e data
de Radu Greceanu (ed. t. Grecianu, p. 106), care povesteste cum Brincoveanu a trimis
la Adrianopol doi boieri, pentru a fixa termene datornicilor si a cere o usurare a obligatiilor.
Singurul rezultat a fost InsA ca e au mai luat paginul chihaia, far de nici o pricina 80
de pungi *. Sint, Ma indoial, cele 85 de pungi trecute In condica.
3 Hurmuzaki, S1 I, nr. DXXX I, p. 357.

www.dacoromanica.ro
36 HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMINEVI 41

lui Brincoveanu sd mdreascd tributul anual de la 120 de pungi la 273 de pungi i.

Dacd ambasadorul francez este cu totul aproape de realitate cu cele 270 de
pungi, reprezentantii Venetiei ne dau realitatea insdi, confundind insd punctul
de sosire cu acel de plecare, cdci cele 273 de pungi la care credeau ei a se ajungea
in acel moment nu sint decit tocmai cei 136 718 i lei ai firmanului din 1699,
care fac exact 273 de pungi i jurnAtate. In aur, insd, acestea nu mai valorau
decit 54 600 de galbeni.
In ceea ce privete sporul din 1703, el a fost cu adevdrat masiv, reprezen-
tind aproape o dublare a tributului. Cu privire la cuantumul lui, dacd izvoare
mai tirzii, ca Atanasie Comnen Ipsilanti sau Dionisie Fotino, ne dau, cel dintii
120 de pungi 2 iar cel de al doilea 100 3, contemporanii sint aproape de acord
pentru o cifrd mult mai mare. Radu Popescu ne spune cd au fdcut adaos
la haraciu 240 de pungi peste cele 280 ce era mai inainte 4. La fel i Istoria
Tara Rorninqti de la anul 1689 fncoace: 1-au mai mdrit de cum au fost cu
240 de pungi i cu aceasta s-au impAcat 5.
In ce-i privete pe strdini, dacd ldsdm la o parte bailii Venetiei, la care
e o confuzie evidentd, reprezentantul Frantei e iardi de acord asupra unei
cifre putin inferioare cu acel al Olandei. Dacd Ferriol vorbete, cum am
vdzut, de 230 de pungi, Colyer spune acelai lucru altminteri, insemnind 115 000
de taleri 6.
E greu de ales intre aceste cloud cifre. Teoretic, desigur, ar trebui sd preferam
izvoarele interne. Amintim numai cd, in ce privete punctul de plecare, Ferriol
e mai precis, cu cele 270 de pungi ale sale, decit Radu Popescu, care ne dd 280.
Nu vom grei, insd, in nici un caz, dacd vom spune ca noul haraciu se ridica
la 500-520 de pungi. Aceasta inseamna, in aur, 100-104 000 de galbeni, adich
o cifrd Inca mult inferioard aceleia atinse la sfiritul veacului al XVI-lea.
Nu tim dacd a fost vreodatd platit de insui Brincoveanu acest nou
haraci, astfel sporit dupd cdldtoria la Adrianopol, caci el s-a strdduit indatd sd
obtind revenirea Portii asuprd-i. Ceea ce a obtinut a fost numai o reducere cu 60
de pungi, reducere atestatd de un duman al domnului, cum a fost Radu Popescu7.
Dupd acesta, haraciul plait de Brincoveanu in ultimii sal ani era de 460
de pungi ceea ce face 92 000 de galbeni. Numai cu aceastd vreme se potrivete
dar probabil cd nu e decit o simpla coincidenta suma de 230 000 de taleri pe
care o dd ca tribut al Tarii Romineti acea vastd compilatie geograficd, inti-
tulat in traducerea italieneascd Lo stato presente di tutti i paesi e popoli
del mondo 8. Dar, pind in 1724, cind apdrea la Londra editia englezd a acestei
1 Hurmuzaki, IX/1, nr. DXL III, p. 401.
2 Loc. cit.
3 Istoria generald a Daciei, trad. G. Sion, t. III, p. 214.
5 Ed. Ioanid, p. 279.
5 Magazinul istoric, V, p. 169. Radu Greceanu, cronicar oficial al domnului, evit a
dea vreo card. Dupd dlnsul, Brincoveanu primeste numai la insistentzle boierimii si cere
MO - -
lucru pe care-1 si obtine ca, cu acest prilej, a sd se arddice incai si s lipseascd
alte angarii, mincaturi, mucareruri, huzmeturi, bumbasir cu porunci si altele * (ed. 5t. D.
Grecianu, p. 120-121).
5 N. lorga, Documente privitoare la Constantin Vodd Brtncoveanu, Bucuresti, 1901,
p. 125-126.
7 Ed. cit., p. 331-332. In sept. 1703, se trecea In condica (p. 728): e 55 000 tal. s-au
trimis la Odriiu... sd se dea pentru rddicatul adaosului haraciului s.
8 Venetia, 1731 1766, vol. VI, p. 76 ; rezumat de Filitti, In Rev. ist. *, XII (1926), p.15.

www.dacoromanica.ro
42 M. BERZA 36

lucrAri, haraciul suferise deja citeva modificdri. Suma de 230 000 de taleri o vom
regAsi, insd, si In 1746, In Lettere informative delle cose de' Turchi1 ale lui Pietro
Businello, Mil a putea spune de unde vine.
Reducerea cu 60 de pungi nu dureazd decit atit cit insAsi domnia lui Brin-
coveanu. Ace lasi Radu Popescu ne informeazd cd la moartea domnului, vrind
tmparatia sd-i ia i satele, i viile, i iganii i altele ce era ale lui Constantin
Vodd , urmasul sdu, tefan Cantacuzino, a preferat sd dea iar sporul intreg
de 240 de pungi 2. Urcarea InsAi e mentionatd si de Istoria Tdrii Romlnefti,
socotindu-i vinovati de aceasta pe Radu Dudescu si Constantin Stirbei: lined
si rdutate au fAcut pdmintului asti doi boiari, cd au adaus haraciul cu 60 de
pungi de bath 3.
In 1718, boierii refugiati cereau, intre altele, impAratului Carol al VI-lea,
sd se treacd in tratatul de pace revenirea la tributul din vechime, WA de adaosul
din vremea lui BrIncoveanu 4. Cererea lor nu a fost statisfAcutd i nici pier-
derea unei importante parti a teritoriului, prin cedarea Olteniei cdtre austrieci,
nu aduce formal o scAdere a haraciului 6. Noul domn, Nicolae Mavrocordat,
obtine insd o suspendare a pldtii adausului, care dureazd vreme de cinci ani:
e Mdria sa domnul Nicolae Vodd, cu multd nevointa ce au f Acut, 1-au rddicat
In cinci ani de nu s'au dat, dar nu s-au rddicat de tot, numai pAnd se va indrepta
tara si se va tocmi 6. Eforturile domnului pentru a evita cererea Portii de
a se reveni la tributul lui Brincoveanu nu duc la rezultat. Obtine totusi ca din
acel adaus sd se ridice 140 de pungi, rAminind de plata numai 100 7, adicA,
dupA cifrele lui- Radu Popescu, In total 380 de pungi. Aceasta trebuie sd fie
originea sporului de 100 de pungi pe care At. Comnen Ipsilanti i-1 atribuie lui
Nicolae Mavrocordat, asezindu-1 in 1720. DupA socoteala acestuia, pornind
de la cele 400 de pungi la care credea cd se urcase haraciul lui Brincoveanu,
si MI% a cunoaste reducerea din 1719-1723, se ajungea la 500 de pungi.
Consecvent cu aceastA cifrd, Atanasie Comnen Ipsilanti socotea noul
adaus, venit cu prilejul redobindirii Olteniei de la austrieci, in 1739, tot de
100 de pungi. Cu un spor mdrunt, de 19 pungi, la o datd neprecizatd, ca sd
se izbAveasca Tara RomineascA de pagubele Silistrei 8, socoteala devenea
limpede si se ajungea molcom la cele 619 pungi din preajma rdzboiului de la
1768-1774.
Limpede este socoteala i pentru boierii care Inminau contelui Orlof memo-
riul din 1772. Acestia, pornind de la cifra de 150 000 pe care ar fi gAsit-o Nicolae
Mavrocordat in prima lui domnie, atribuiau lui Constantin Mavrocordat un
2 La Iorga, Cdlatori, ambasadori si misionari, p. 23.
2 Ed. cit., p. 332.
$ Magazinul istoric, V, p. 183.
4 Hurmuzaki, VI, nr. CLV, p. 231.
5 In acest sens are dreptate memoriul dat contelui Orlof la Congresul de la Focani,
(in anexe la Iorga, Genealogia Cantacuzinilor de banul Mihail Cantacuzino, Bucuresti, 1902,
p. 503), chid afirmd: a Dupd luarea Craiovei de nemti, haraciul nu s-a scAzut, ci a rAmas
tot ca inainte a. Cifra indicatd, insd, pentru acest haraci, de 150 000 lei, este inexactl.
Si At. Comnen Ipsilanti afirmd cd, dupd pierderea Olteniei, haraciul nu s-a schimbat, dind
1 el cifra, deopotrivd inexactA, de 400 de pungi.
6 Radu Popescu, ed. cit., p. 345. Faptul, dupd context, pare cd se petrece in 1723.
7 Ibidem, p. 346.
Trad. Elian. Trad. din Hurmuzaki, XIV/2 e: a ca sd se elibereze Tara Romineascd
de cursele Silistrei

www.dacoromanica.ro
37 HARACIUL MOLDOVEI SI TARII ROMNE$TI 43

spor de 100 000 lei In 1739, altul de 57 500 lui Mihai Racovita si, In sfirsit,
unul de 2000 lui Stefan Racovitd, ajungindu-se deopotrivA la cei 309 500 lei
sau 619 pungi.
Pentru noi, din pdcate, socoteala e mai putin clard. Pentru a o face cu
totul clard, va trebui sd recurgem, cum se va vedea, la cloud ipoteze.
Amindoud izvoarele amintite sint de acord cd In 1739 a avut loc un nou
spor, cu prilejul redobindirii Olteniei. Dacd pentru cel dintli, acest spor era
de 100 de pungi, pentru cel de al doilea, el se ridica la 200. Credem cd cifra
din urmA trebuie primitd, nu numai pentru cd era prezentatA de boierii din
Tara Romineascd la numai 23 de ani dupd Implinirea faptului, dar si fiindcd
altminteri s-ar fi ajuns dupd reanexare la un haraci mai mic decit inainte
de pierderea Olteniei, fArd a mai tine seama de deprecierea argintului, inter-
venitd intre timp. Aceeasi sumA de 100 000 de lei o vom regAsi, de altminteri,
si la Dionisie Fotino 3.
Si sporul din vremea lui Stefan Racovitd, de 2000 de lei, il regAsim la
Fotino, care il considerA cum pune si At. Comnen Ipsilanti ultimul
spor In legAturd cu Silistra pentru niste insule ce i s-au dat in dreptul
Silistrei, pe Dundre .> 2. II vom socoti si noi cu acestia de patru pungi (faptul
se petrecuse la un interval de numai opt aM inainte de memoriul boierilor).
Rdmine adausul din vremea lui Mihai Racovitd, adicd din 1741-1744. A-1
nega, nu ni se pare cu putintd. La circa 20 de ani distantd, boierii din Tara
Romineascd nu-1 puteau inventa. Puteau insd gresi, si, in loc de 17 500, pune
57 500, si aceasta nu in chip cu totul dezinteresat. In definitiv, intreagd aceastd
parte a memoriului privind haraciul si peschesurile nu face decit sd demonstreze
urcarea vertiginoasd a indatoririlor in vremea Fanariotilor, in special in ulti-
mele decenii. Sustinind suma de 300 de pungi pentru inceputul acestei epoci,
in loc de 520 era natural sd se demonstreze el haraciul s-a dublat in ultimul
sfert de veac. De altminteri, un adaus de 115 pungi la nurnai citiva ani dupd
acel de alte 200 din 1739, pare greu de imaginat.
Dacd acceptdm in asteptarea unor noi informatii aceastA ipotezd,
si dacd mai acceptam si o a doua anume CA haraciul lui Brincoveanu s-a
ridicat in 1703 la exact 520 de pungi, cum afirmd Radu Popescu atunci
si socoteala noastrd devine limpede. Avem, in acest caz, 380 de pungi din 1723
pind in 1739 ; 580 de pungi din 1739 pind In 1741-1744; 615 pungi de la aceastd
utlimA data*, si 619 pungi din 1768 3.
De aici inainte, in urma rAzboiului ruso-turc, haraciul Tara Rominesti, ca
si acel al Moldovei, nu va mai suferi schimbdri, ci va rdmine fixat la cele 619
pungi din preajma rdzboiului4, a cdror valoare in aur era in continud scAdere.

1 Op. cU., III, p. 215.

2 Ibidem.
8 Dionisie Fotino, care nu cunoaste adausul din vremea lui Mihai Racovita, atribuie un
spor de 25 000 lei lui Scarlat Ghica, clnd a luat supt stpinirea sa odaea vizirului *. Cum
nu e trecut In memoriul boierilor din 1772, am socotit ca nu e cazul s-1 lum In conside-
rare. Poate, de altminteri, s fi fost un pesches.
8 Vezi senedul din 1783 si celelalte acte analizate cu prilejul discutarii haraciului Mol-
dovei. Din pacate, pentru Tara RomIneascd nu avem confirmarea pe care, in ce priveste
Moldova, o dau condicele de venituri si. cheltuieli. Aplicarea, In ce priveste haraciul, a mtisu-
rilor luate e, Ins, si aici neindoielnia.

www.dacoromanica.ro
44 M. BERZA 38

In 1789, ele nu mai reprezentau decit 62 000 de galbeni', iar in 1822, doar
cca 20 000 2. Aici se revenise la situatia din prima jumdtate a veacului
al XVI-lea.

La capdtul analizei materialului pe care 1-am avid la indemind, nu e

poate inutild o recapitulare in paralel a evolutiei tributului celor cloud' tail.
Haraciul Moldovei porneste in 1456 de la 2000 de galbeni. Fixarea lui
la acest cuantum se fAcea intr-o vreme cind Tara Romineascd, tributard de
patru decenii, ajungea s plateasca anual 10 000 de galbeni. Aproape o jumd-
tate de veac mai tirziu, dupd ce obligatiile ambelor tan strdbdtuserd un drum
in zig-zag, gdsim intre ele la 1503 un raport de 1: 2, Moldova pldtind
4000 de galbeni, iar Tara Romineascd 8000. Raportul acesta, dupd ce se
deplasase in primele decenii ale veacului, apropiind situatia Moldovei de
aceea a Tarii Rominesti, se regAseste la 1542, cind tributul celei dintii ajunsese
la 12 000, iar al celei de a doua la 24 000. Pentru amindoug, deci, el se intreise
in curs de cca 40 de ani. Dar aici sintem intr-o epocd de accelerare a ritmului
urcdrii tributului, in deosebi pentru Moldova, unde, dacd pornim de la situatia
din 1540, il gdsim triplindu-se in timp de numai 12 ani, pentru a ajunge in
1552 la 30 000 de galbeni. In Tara-Romineascd, unde nu stim data cind se
fixeazd tributul gAsit in 1542 si in 1558, constatdm, in acest interval de 16
ani, o dublare (de la 24 000 la 50 000). Noul raport astfel stabilit intre cele
cloud tali este de 3 : 5. El va dura pind la moartea lui Soliman I, in 1566.
Dacd urcarea pe tron a lui Sehm al II-lea atrage o urcare la 35 000 de
galbeni a haraciului Moldovei, acesta va rdmine apoi neschimbat vreme de
un sfert de veac, interval in care tributul Tani Rominesti va mai cunoaste
o crestere cu 250%, realizatd, in fapt, intr-un rdstimp de 16 ani (1567-1583).
Noul raport este, deci, in momentul cind Tara Romineascd ajungea la 125 000
de galbeni, de 1: 3,6. Sporul de 30 000 de galbeni pentru amindoud ladle,
care duce in 1593 haraciul Moldovei la 65 000 de galbeni, iar pe acel al Tdrii
Rominesti la 155 000, schimbA i raportul dintre cele cloud tan, acesta devenind
de 1: 2,4. Dar aici ne afldm la punctul maxim absolut al curbei haraciului
celor cloud tan, tinind seamd adicd nu numai de valoarea lui in aur, ci si de
puterea de achizitie a acestuia. In raport cu punctul de plecare, haraciul
Moldovei crescuse, ca valoare-aur, cu 3200%. Pentru Tara Romineascd, nu
cunoastem acest punct de plecare. Dacd vor fi fost cei 3000 de bani rosii ai
traditiei, luati ca galbeni, am avea o crestere cu 4200%. In orice caz, Ltd de
situatia de la inceputul domniei lui Vlad Tepes, cresterea e cu 1250%.
La inceputul veacului al XVII-lea, dupd viguroasa rezistenta romineascd
condusd de Mihai Viteazul, tributul celor cloud tali se regseste sensibil egal.
Acel al Tarii Rominesti, fixat la 32 000 de galbeni, coborise cu aproape 80%,
pe cind al Moldovei, revenind la ceea ce fusese in vremea lui Ldpusneanu,
cunostea o scddere cu cca 50%.

1 V tabelul de echivalri monetare trimis de printul de Coburg divanului, In e Bul.

Soc. numism. t, XXIII (1928), p. 50 51.
2 Iorga, Documenle i cercettiri, p. 128.

www.dacoromanica.ro
39 HARACIUL MOLDOVEI 51 TARII ROMiNE5TI 45

Crested le importante din prima jumatate a veacului al XVII-lea, in

special in ce priveste Tara Romineasca (in Moldova, ultima va fi din 1653)
vor fi in parte compensate de treptata scadere a valorii argintului in care
se fixeaza tributul fata de aceea a aurului. La sfirsitul domniei lui Matei
Basarab, Tara Romineasca unde totusi, in aur, tributul se dubleaza va
plati 65 000 de galbeni, pe cind Moldova va trece cu putin de 41 000. Noul
raport este deci de cca 2 : 3.
In jumatatea a doua a veacului, cuantumul in argint rdminind stationar
in Moldova are loc chiar o usoara reducere valoarea in aur a haraciului
ambelor tari e in continua' scadere.
In pragul veacului al XVIII-lea, haraciul Tarii Rominesti nu mai valora
decit 54 600 de galbeni, pe cind al Moldovei, daca. de atunci era acel pe care
ni-1 da Dimitrie Cantemir, reprezenta 26 000 de galbeni. Raportul intre ele
este iarasi de cca 1 : 2. Acest raport se va schimba insa indata, prin sporul
masiv cunoscut de tributul Tarii Rominesti la 1703, cind urca dintr-o data
tinind seama de scaderea de 60 de pungi obtinuta de Brincoveanu la
92 000 de galbeni, raportul devenind astfel de 1 r3,5.
In cursul veacului al XVIII-lea, pina la razboiul ruso-turc din 1768-1774,
in vreme ce tributul Moldovei Famine aproape stationar in cuantumul lui
in argint el sufera doar un mic spor de cca 3000 lei cel al Tarii Romi-
nesti cunoaste Inca oscilatii relativ importante, pentru a se fixa in cele din
urma la cuantumul sat' maxim in argint: cele 619 pungi care se plateau in
pragul razboiului. Dar ultimele sporuri nu reuseau sa reprezinte nici macar
o reajustare la valoarea in aur a tributului platit de Brincoveanu in ultima
parte a domniei lui. Astfel, cele 580 de pungi care se plateau dupd pacea de
la Belgrad nu mai reprezentau decit 72 500 galbeni. Cit despre raportul care
se creeazA Intre cele cloud tari in momentul ajungerii Tarii Rominesti la 619
pungi, el este de 1 : 4,5.
Noua situatie creatA tarilor rominesti prin pacea de la Kuciuc-Kainargi
impiedica mice crestere ulterioard a tributului plata de ele. El ramine astfel
fixat la 309 500 lei pentru Tara Romineasca si 67 994 3/2 lei pentru Moldova.
Aceasta din urma va mai obtine chiar o scadere la 47 769 lei, care, atunci
cind o constatam, in 1822, va face ca tributul moldovenesc sA nu mai reprezinte
in aur decit 3118 galbeni. In acelasi timp, acel al Tarii Rominesti valora
incA cca 20 000 de galbeni.
Desigur, cifrele la care am ajuns in masura in care se vor dovedi temeinic
stabilite sint susceptibile de o interpretare politica ele luminind istoria
raporturilor noastre cu Poarta, dupd cum, la rindul lor, au fost determinate
de desfasurarea acestora asa cum fac necesard, pentru a-si dobindi adevarata
valoare, i o interpretare din punct de vedere economic.
Dar haraciul nu a fost singura sarcind materiala impusa tarilor rominesti
de stapinirea turceasca, pentru a-1 putea judeca de sine-statator. Alaturi de
el stau, in afara impunerii unui comert de monopol, contributiile extraordinare,
prestatiunile Iii natura i munca, cumpararile de domnie i cortegiul atit de
nu:neros al perhesurilor. Numai in acest cadru se va putea incerca o ana-
liza cu sorti de izbinda a variatelor semnificatii ale curbei strabatute de
tributul tarilor rominesti. E ceea ce nadajduirn sa putem da cititorilor cu
alt prilej.

www.dacoromanica.ro
46 M. BERZA 40

0 XAPAIIE BAJIAXHH H MOJIA0BbI

(HPATHOE COAEMAHHE)
1-1To HaeaeTcH paamepa xapaqa, HOTOpIlik naaTma Typnim Ba.naxim B
XV Bute, egHHCTBeHHOR cymmoiA, HOTOpyI0 MOMHO CgHTaTb HeOCHOpHMOR,
FIHJIFIBTCH 10 000 BOJIOTLIX B Haqa.ne HHH}HeHHH &maga Henema. HatnniaB c
XVI BeHa AOCTOBepHMB CBBAB1114H CTaHOBHTCH 60J/Be MHOPOCHCJIBIIHLIMH, H
MO7ISHO HOHCTaTHp0BaTb, TO Home nom.nneHHA xapaqa go 24 000 BOJIOTMX
B 1542 Fogy OH erpemwreaLHo BoapacTaem BO BTOpOti TIOJI0BHHe BTOTO CTO-
JIBTHH, goeTHraH cBoero Hym,m14Ha11HoHHoro nymcra 155 000 BOJIGTMX
B 1593 rogy.
,ABH2ReHHe conponmaeHHH, pyRoBoimmoe MHxannom Xpa6phim, ii
ogepx-cammle HM npH 8Tom Rpynmae 1106e)114 TIOBBJIH B TOMy, 'ITO HpH Bo8o6-
HOBJleHHH Baccam,max OTHOLUBHHA yeTaHoBaeHinaft xapaq paBHHJICH JIHIEIb
32 000 BOJIOTLIX.
Ho Bble HOBLIMBHHH Xapatla OTMetIaIOTCH B TeqeHHe nepBmx gecHTHaeTHII
XVII BeHa, noenegHee, camoe HpynHoe, nosumerme npoinomao B cBm314
c HpnaHanHem MaTeR Bacapa6a rocnogapem, Horga ripx cgeTe Ea cepe6po
xapaq .koeTHraeT 1.30 000 maepoB cymma, HoTopan ocTaeTcH 110TIT14 HeHa-
meimo2 go 1703 roga; BTH HOBLIIIIBHHH 4aRTI4'IeCHH amiyampyloTcH B 66E1:Ma
cBoe2 qacTH BcaegmBne nageHHH CTOHMOCTH cepe6pa no cpasHemeno c 80310-
Tom, 6.uarogapH Remy B nepBoe BpemH RHMHBIIHR Bpiautorumy pasmep
xapaga B soaoTe 6Lm paBeH JIHME 55 000 BOROTLIX.
Home noshuneHHH Ha 120 000 Ta.nepoi3 B 1703 rogy H Home icoae6aHHA
B CBFIBH C nomepeft H HOBLIM npReoegHHeHmem OJITBHHH HaxaHyHe pyccHo-
TypenHoff BORHBI 1768 1774 rogoB xapaq Ba.naxHH 6bla yCTaHOBJleH B
309 500 nett H BlIOCJIBACTBHH He npenbunaa 8Toft cymmm.
Baarogapa TOMy 7R naganno CTOHMOCTH cepe6pa, (DaRTHqecial npoilc-
xogHao nocTeneHHoe o6RergeHme 6pemeHH xapaqa, KoTophIti B 1821 rogy
cocTaBana Beero amin, oRono 20 000 Boaom.bix. Xapaq Mo,moBbi, HoTopidit
B 1456 rogy 6ma paBell 2 000 Boaormx, gocTHraem 12 000 BOJIOTMX B 1542
rogy, npri BOCCTaHOBJIBIIHH Papema Ha minmecRom npecToze.
Peamie CRallISH HpHBOAFIT H Tomy, trro nine Borgane .11anyuninHy xapaq
AocTHraer 35 000 aoaonax, Ha RaHoBotl CyMMe H ocTaHaBammeTcH, 6aaro-
gapH COTIpOTHHJIBHHIO Hoaria-Bogm, B To 'Tom 'tax B Baaaxim OH cTpeHH-
Teablio BoapacTaeT. B 1593 rogy OH Bee me, nommumomy, goeTHraeT 65 000
BOJIOTBIX. H Bgeeb caegyeT peaRoe nageHme H Ingle/A, HoTopmti goBogirr
xapati BO BpemeHa BacHae JIyny go 75 000 Taaepos.
OnycromeHHH, npormegemthie HOJIT3CHHMH BoihHamH B HOHHe XVII
Beim, H Boo6me 6onee ena6oe 8RoHommiecicoe paBBVITHe MoagoBbx Bocnpe-
TICITCTBOBaJM npHmeHemno BgecL HOBLIX noBEHnemA xapatia, HoTopme anaaa
Baaaxrm. HanpoTHB, B MongoBe npomom.11o game HeHoTopoe nommtem4e
xapaqa, coTaBaimmero BO BpemeHa JAHHHTpHa liamemiipa 65 000 Tanepos.
Hoene BTOTO OH eme BospacTaeT B Becbma HemalmTem,Hoti mepe, a BaTem
yeTaHaBm4BaeTcH B 67 944,5 aeR, CTOHMOCTh HoTopux 6Bma B 1821 rogy
HecHomAto BLune 3 000 BOROTMX. Tamm o6pa3om, ecau oT6poeverh BOIVOC
B noRynaTem,Hoti C110006HOCTH BOJI0Ta, Xapall CHOBa CTaHOBHTCH TaHHH ate,
HaH H B nepBoft no.nomme HHHHteHHH IIITedpana Bematoro.

www.dacoromanica.ro
41 HARACIUL MOLDOVEI 51 MIT ROMINESTI 47

L'EVOLUTION DU TAUX DU TRIBUT PAYE PAR LA VALACHIE

ET LA MOLDAVIE
(Ft8sum8)
Le seul chiffre du tribut de la Valachie envers la Porte, acceptable pour
le XVe sicle, est celui de 10 000 ducats, au commencement du regne de
Vlad l'Empaleur. A partir du XVIe siecle, les informations &eves se multiplient
et on peut constater, apres les augmentations qui, en 1542, le portent A 24 000
ducats, son accroissement vertigineux durant la seconde moitie du sicle,
le point culminant tant atteint en 1593: 155 000 pieces d'or.
La resistance organise par Michel le Brave et les grandes victoires rem-
portes en l'occurence ont pour consequence le fait que, lors de la reprise des
relations de vassalit, le tribut ne monte plus qu'A 32 000 ducats.
Les nouvelles augmentations que connat le tribut au cours de la premiere
moiti du XVIle siecle (la dernire et la plus forte lors de la reconnaisance
de Mathieu Basarab comme prince de Valachie, quand le tribut, calcul
en argent, atteignit 130 000 thalers, chiffre qui demeurera quasi stationnaire
jusqu'en 1703) sont en ralit en bonne partie annules par la baisse du rap-
port or-argent, ce qui, durant la premiere partie du regne de Brancovan,
ramene le tribut A environ 55 000 pieces d'or.
Apres l'augmentation de 120 000 thalers, en 1703, et apres les variations
resultant de la perte et de la reprise de l'Oltnie, A la veille de la guerre russo-
turque de 1768-1774, le tribut de la Valachie finit par se fixer A la somme de
309 500 lei qu'il ne dpassera plus.
Grace A la meme baisse de la valeur de l'argent, le fardeau que consti-
tuait le tribut paye aux Turcs connaissait de fait un allegement graduel. En
1821, il ne reprsentait plus guere que 20 000 pieces d'or.
Partant, en 1456, de 2 000 pieces d'or, le tribut de la Moldavie arrivait
en 1541, quand Pierre Raresh recouvrit le tr6ne, A 12 000.
Les sauts rapides qu'il connut, le firent monter sous Bogdan Lapuneanu
A 35 000 pieces d'or, chiffre auquel il s'arrtera du fait de la resistance du
prince Jean le Cruel, tandis que celui de la Valachie connaitra une vertigi-
neuse augmentation. II semble cependant avoir atteint en 1593 le chiffre de
65 000 pieces d'or. Bient6t apres se produisit une brusque diminution, suivie de
l'ascension qui le porta, sous Basile le Loup, A 75 000 thalers.
Les ravages entraines par les guerres avec la Pologne a la fin du XVIIe
siecle et, d'une facon generale, l'tat moins avance de l'conomie moldave
empcherent la Porte d'appliquer au tribut pay par la Moldavie les mmes aug-
mentations qu'en Valachie. Bien plus, A l'poque de Dmetre Cantemir, le tribut
baisse lgrement, jusqu'A 65 000 thalers. Des lors, il n'augmente plus guere,
puis se fixe A 67 944,50 lei, qui reprsentaient en 1821 un peu plus de 3 000
pieces d'or. En d'autres termes, le tribut tait revenu, abstraction faite
du pouvoir d'achat de l'or, A son quantum du debut du regne d'Etienne le Grand.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE
A BIRULUI IN TARA ROMINEASCA.
PINTA LA 16321
DE
DAMASCHIN MIOC

Organizarea fiscald a oricdrui stat urmeazd strins, cum este si firesc, eta-
pele de dezvoltare ale statului respectiv ; ea este una in epoca farimitdrii feudale,
alta in cea de centralizare a statului si alta, in cea a statului din perioada destrd-
mdrii feudalismului. Celei dintii ii este caracteristicd lipsa unei discrimindri
precise a functiilor indeplinite de aparatul fiscal al puterii centrale si al celor inde-
plinite de aparatul gospoddresc al marilor domenii feudale; cu mari privilegii
de imunitate fiscald pentru feudali. Cea de-a doua perioadd se caracterizeazd
printr-un sistem fiscal bine organizat, in care rolul cel mai de searnd si cu
totul distinct il are aparatul fiscal central; privilegiile fiscale ale marilor feu-
dali se reduc aproape cu totul ; se fac o serie de reforme menite sd imbund-
tateasca sistemul fiscal si sd sporeascd veniturile vistieriei. Cea de a treia
perioadd (care nu intrd in preocuparile articolului) se caracterizeazd atit prin
inmultirea excesivd a obligatiilor fiscale, toate convertite In bani, cit si prin-
tr-un vast aparat fiscal si de constringere.
In linii generale, organizarea fiscald a Tarii Rominesti si Moldovei a trecut
prin aceleasi etape, cu deosebirea cd instaurarea dominatiei otomane, la mij-
locul veacului al XVI-lea incetinind mersul spre un stat centralizat, bine
constituiti-a schimbat in parte cursul, influentind-o direct. In perioada far--
rnitarii feudale, pind in a doua jumtate a veacului al XV-lea, organele fiscale
in materie de bir se limitau la cele ale statului: marele vistier si subalternii
s5i, birari sau bircei, pe de o parte, si la dregAtorii domeniali pe de alta 2.
Veniturile feudale se imparteau intre marii boieri si domn, servind mai ales
la ridicarea bunei stari a clasei stdpinitoare, dar contribuind in parte si la con-
solidarea statului, care-i apara interesele. Incepind cu a doua jumdtate a yea-
1 Articolul de fala este un capitol dintr-o lucrare In curs de redactare, intitulatA:
Contribulii la studiul birului tre Tara Romtneascd si Moldova, tn veacurite XV XVII.
2 Vezi, pentru aceast perioadd: Damaschin Mioc, Originea st funclille birului tn Tara
Romtneascd pind la sftrsitul veacului al XV-lea, In Studii si ref erate privind Istoria Romtniei,
vol. I, Bue., 1954, p. 641-662.

4 c. 376

www.dacoromanica.ro
60 DAMASCHIN Nu OC 2

cului al XV-lea, cind se surprind primele incercdri de centralizare a statului,

atit In Tara Romineascd, cit i In Moldova 1, odatd cu schimbdrile intervenite
in caracterul fortelor i al relatiilor de productie s-au Mut modificdri 1 in
organizarea sistemului administrativ i fiscal. S-a produs o redistribuire a
veniturilor feudale, cea mai mare parte revenind domnului, apoi turcilor i
numai In urm, boierilor i mAndstirilor. (In ultima perioadd, se pare c locul
intli, ca beneficiar al veniturilor strinse din Ord, il ocupd turcii, apoi domnul
i boierii cu mAndstirile).
Se impune de la inceput precizarea cd ceea ce urmeazd a se descrie in
acest capitol sint mai multe categorii de institutii fiscale, legate direct de pro-
blema modului de impunere i percepere a birului. Ele au fost create vreme
de aproape cloud secole i jumdtate .1 corespund anumitor etape de dezvoltare
a statului.
PITA a se putea preciza exact anul aparitiei fiecdreia dintre aceste insti-
tutii, se pot totui deosebi, In timp, patru mari grupuri.
Mai Intii, un grup de institutii mai vechi, din epoca farimitarii feudale,
datInd cel putin din vremea lui Mircea cel Bdtrin (vistieria, vistierul, cdmara,
cdmAraul, birarii, dregAtorii domeniali).
Dezvoltarea relatiilor de marfd-bani in Tara Romineasca i Moldova, in
ultima treime a veacului al XV-lea, treptata lichidare a farimitarii feudale,
incercarile ce se fac pentru formarea statului centralizat, au dus la transfor-
marl serioase i In domeniul administrativ i fiscal 2. Institutiilor amintite
li s-a addugat, incepind cu a doua jun-Mate a veacului al XV-lea, un alt grup,
creat pe baza primelor succese ale luptei pentru centralizarea statului (recen-
sdmintele fiscale, judetele de bir, solidaritatea la plata birului, rdboajele,
catastifele).
Odat cu instaurarea dominatiei otomane la jumdtatea veacului al XVI-lea,
In organizarea fiscald a statului, sub influenta unor factori de seamd, ca:
destrmarea obtii, jugul otoman i lichidarea vechior imunitati feudale, au
intervenit modificdri i mai serioase. Creterea diferentelor de avere In sinul
obtii steti, folosirea pe scard largd a unor elemente din obte in aparatura
fiscald a statului, destrAmarea obtii, pe de o parte, aservirea tdrii de care
turci i continua sporire a obligatiilor fatd de ei, pe de alta, precum i sldbirea
puterii boiereti, prin suprimarea imunitatilor (lush' fdrA o cretere corespunz-
toare a puterii centrale) au vddit domniei necesitatea unor reforme fiscale
mai adinci, a unei mai complexe organizdri a aparatului fiscal al statului. Dom-
nia ii dd seama cd fdrd asigurarea unei baze fiscale solide nu-i poate consolida
puterea. Or, aceasta nu se putea face fall o sporire a veniturilor vistieriei,
WA o intensificare a exploatdrii fiscale, care insd, la rindul lor, nu puteau fi
asigurate decit printr-o reorganizare a sistemului fiscal. Reformele ce se fac
slut menite sd asigure tocmai baza fiscald a puterii domneti. Institutiile fis-
cale existente suferd transformari adecvate vremii i scopului urmdrit. Lor

1 Vezi pentru aceasth problema studiile documentate ale lui Barbu T. Clinpina, Dezvol-
larea economiei feudale f i tnceputurile luptei pentru centralizarea statului, In a doua jurnatate a
secolului al XV-lea In Moldova si Tara Romtneascd, Bucuresti, 1950; Cerceldri cu privire
la baza sociald a puterii lui .tefan cel Mare, Buc., 1956, precum si monografia ce pregAteste
privind pe Vlad Tepes.
2 Barbu T. ampina, Dezvoltarea economiei feudale..., p. 34-36.

www.dacoromanica.ro
3 MODUL DE IMPUNERE $1 PERCEPERE A BIRULUI 61

li se adaugd altele ca : rdbojarii, cisla, numele, ndpasta etc., ca si unele

dad noi.
In sfirsit, un ultim grup creat la Inceputul veacului al XVII-lea si cauzat
atit de intensificarea exploatdrii otomane, cit si de reaparitia imunitatilor fis-
cale boieresti, si mai ales mAndstiresti, cuprinde pe lingd transformdri ale
institutiilor mai vechi, si uncle institutii noi (scaunele de bir, birul drept etc.)
pe care le vom vedea si analiza mai jos.
Pentru a usura intelegerea lor, institutiile vor fi studiate nu in cadrul
grupurilor amintite, ci pe mdsura aparitiei, in evolutia lor, de la inceput si
pin la anul 1632, insd numai cele care privesc direct modul de impunere si
de stringere a birului.

RECENSAMINTELE FI SCALE
Este cunoscut ingeniosul sistem fiscal, creat la sfirsitul secolului III, in
Imperiul Roman tirziu, ca si vitalitatea si puterea sa de adaptare, care i-au
permis sd supravietuiasca atit in Imperiul Bizantin, cit si in regatele barbare.
Vreme de aproape zece veacuri, in materie de organizare fiscald se repet, cu
unele schimbdri si adaptdri locale, dispozitiunile lui Diocletian 1. Recensd-
mintele fiscale se Mceau in cloud perioade, intii pe circumscriptii mad, iar apoi,
pe localitati 2, tinindu-se seama de intinderea lotului de pamint cultivat, de
calitatea lui si de ce anume se cultiva pe el 3. In timp, cadastrele se Wean,
fiind foarte costisitoare, din 15 in 15 ani, iar impunerile din cinci in cinci ani 4.
FArd a afirma cd sistemul fiscal din Imperiul Roman tirziu a fost copiat
identic, nu se va putea nega totusi, de cdtre cel care face o istorie a organizdrii
fiscale In diferitele state ale evului mediu european, si chiar din Asia Mica,
cd in organizarea lor fiscald se gdsesc multe elemente cel putin asemdndtoare,
dacd nu chiar mostenite sau imprumutate din sistemul lui Diocletian.
In ceea ce priveste catagrafiile, operatiile de recenzare a populatiei si
pdminturilor cultivate, fiind absolut necesare pentru stabilirea fondului funciar
al statului ca si pentru impunerea fiscald, ele se cunosc si se aplica, in statele
Europei medievale, ca si in Imperiul Otoman, Inca* din epoca farimitrii feudale,
dar mai ales in cea a statului centralizat. Sint de amintit doar cele ale unor
state din rdsdritul Europei, vecine cu noi.
Astfel, In Rusia, izvoare documentare si narative pomenesc pe diecii-
catagrafisti 5, care treceau in registre pdminturile si oamenii supusi la ddri,
1 Andr Piganiol, L' imp& de capitation sous le Bas-Empire romain, Chambry, 1916,
p. 89-92.
2 Didem, p. 27. .
8 N. A. Maikin, Istoria Romei antice, Ed. de stat, Buc., 1951, p. 394-395.
5 Ferdinand Lot, L' imp& foncier et la capitation personnelle sous le Bas-Empire et et
l'poque franque, Paris, 1928, p. 39-40.
5 Intr-un act de la marele cneaz Vasilie Vasilievici, dat ni-rii Troita Serghevski, datat
1447-1455, se porunceste ca diecii cneazului sk e nu scrie * pe oamenii mnbstirii amintite
II HHC1111 MOH sumiloro ICHK14514 Tix WAHL. IC M010 AMA Hi niitstiT) Axrnba C04110.4b740 exonomuttemoa
ucmopuu ceeepo-eocnuAnuti Pycu, vol. I, p. 142. La fel, Intr-un alt act, datat 1448-49
aceeasi poruna cdtre aceiasi dregatori fiscali de a nu
I scrie * pe oamenii mAnAstirii si de a nu
le lua darea (44n). Este, desigur, vorba de lnscrierea In catastifele vistieriei, de operatia de
recensAmInt a populatlei (ibidem, P. 156).

www.dacoromanica.ro
52 DAMASCHIN MIOC 4

inca in veacul al XIV-lea 4. Odata cu trecerea spre perioada de centralizare

a statului, incepind cu a doua jumatate a veacului al XV-lea i pina in veacul
al XVII-lea, noua organizare fiscald, care avea in vedere o impunere aducatoare
de venituri mai mari i mai regulate, cerea statistici periodice a populatiei
impuse la dari. Astfel de statistici, de o extrema importanta pentru cunoate-
rea trecutului poporului rus, s-au pastrat i au fost publicate, Inca in veacul
trecut, de cdtre istoriografia rusa 2.
Insemnatatea acestor catagrafii, pentru datele pe care le cuprind, privi-
toare la istoria social-economica a Rusiei medievale a fost accentuat subliniata
de care istoriografia sovietica 3. Asupra datelor pe care le cuprindeau aceste
registre fiscale, (carti funduare), numite 4pisfovIe cnighi , vom mai reveni 4.
Sint indeobte cunoscute cadastrele bizantine i insemnatatea ce li se
acorda, i nu vom mai insista asupra lor 5.
In Serbia medievala, de asemeni sint cunoscute recensdrnintele fiscale
i registrele corespunzdtoare Inca din veacul al XIV-lea, chiar dacd ele n-au
insemnatatea celor bizantine, contemporane 6.
In Bulgaria i Serbia, dupa cucerirea lor de catre turci, in Ungaria supus,
ca, in genere, in intreg Imperiul Otoman, au loc, in veacurile XV, respectiv
XVI XVII, conscriptii fiscale regulate. In veacul al XVI-lea, de ajung sa se faca
anual ; mii de astfel de exemplare, continind date amanuntite cu privire la
sursele de venituri ale statului, la contribuabili, la impozite, se gasesc i astzi
in arhivele turceti 7. Alcatuite minutios, cuprindeau toate datele necesare
fiscului, pentru ca nimeni i nimic sa nu poata scapa impunerii.
In Transilvania, socotelile dijmelor papale vadesc existenta unor cata-
grafii ale papalitatii, daca nu i ale statului, cel putin in veacul al XIV-lea 8.
Nivelul la care ajunsese organizarea Moldovei i Tdrii Romineti, in
veacul al XV-lea, se pare cd nu era cu nimic mai prejos decit al unora din
statele amintite mai sus. E de presupus, deci, c in materie de organizare fis-
card s fi existat i la noi astfcl de conscriptii, macar intr-o forma rudimentara.
Lasind la o parte analogiile de mai sus i limitindu-ne la documentele
interne din veacul al XV-lea (mai ales cele moldoveneti), amanuntita des-
criere a hotarelor de sate sau siliti, ddruite de domnie, ne trezesc cel putin
banuiala cd la cancelaria domneasca ar fi existat insemnri privind fondul fun-
ciar al statului. Este inadmisibil ca in toate cazurile descrierea hotarelor sa
fi fost data diacului de care beneficiar (acesta ar fi cautat sa-i intinda hotarele
1 Onepnu ucmopuu CCCP, Moscova, 1953, t. II, p. 161.
2 Hoeoeopoacnue nucuoeue inun,s, t. 1 6, 1859 1910; Huczioeue nnuau Mocnoecnoco
aocyaapcmea, t. 1, 1877; si altele.
3 B. D. Grekov, Tdranii tn Rusia, Ed. Acad. R.P.R., 1952, p. 308, 406, 415-417
si passim; P. I. Leascenko, Istoria economiei nafionale a U.R.S.S., Ed. de stat pentru lite-
raturA economicA i juridicA, vol. I, Buc., 1955, p. 202 -203.
4 Vezi mai jos, p. 66.
5 P. Kajdan, Aapapnue omnotuenun e Buaannzuu XIII XIV ee., Moscova,
1952, p. 139 si urm.
6 K. Jirecek, Istorija Srba (Istoria Sirbilor) trad. i completatA de Iovan RadoniC,
vol. II, Belgrad, 1923, p. 50.
7 L. Fekete, Die Siyaqat-Schrift in der liirkischen Finanzverwaltung, vol. I, Budapesta,
1955, P. 75-79.
3 Documente privind istoria Romtniei, C, v. XIV, vol. III, p. 41-253. Intrucit citSrn
foarte des aceastA colectie, o vom prescurta sub initialele D.I. R.

www.dacoromanica.ro
6 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIDLLUI 53

cit mai mult, in dauna altor sate si ocine). Semnalam acest fapt, doar ca pe
o ipoteza. *tin, insa, care sa vorbeasca direct si lamurit despre recensaminte
inscrieri i registre cadastrale in Moldova si Tara Romineascd, in cursul vea-
cului al XV-lea, nu s-au gasit pina in prezent sau, cel putin, nu le cunoastem.
Chiar dacd alcdtuirea recensmintelor, a catagrafiilor, nu avea ca unic
scop impunerea fiscala, e cert Ca* acesta era totusi cel mai important. In cele
ce urmeazd ne vom referi i limita doar la aspectul fiscal al recensamintelor.
Istoriografia romind burghezd, din lipsa de informatie, fie ca a trecut
cu vederea existenta acestor recensaminte, fie ca, atunci cind le-a amintit,
a fdcut-o in treacat Cit despre rastimpul in care se fdceau, numai C. Giurescu
a aratat ca se faceau a destul de rar 2.

In documentele rominesti de limba slava din veacurile XV XVII, se

intilnesc adeseori termenii de : rizati (pusaTH), rizanie sau rezanie (ininatriF)
i rizateli (OHBATfAk), in Tara Romineascd ; de: rubiti (pSEHTH), pererubnifi
(ngpepkinium), perepisnifi (IfogniicrantH) opraviteliu (onpatui rem), upravlenie
(SnpaKnneff), napradenie (uripagmee), pisanie cmfie), in Moldova. Acesti
termeni, dupd cum se va vedea mai jos din numeroase exemple, sint in
directd legaturd cu recensamintele fiscale, cu inscrierile , cu registrele
fiscale, cu indreptdrile u in aceste registre. Aceste cuvinte slave, din care cele
mai importante, din punctul de vedere al prezentului studiu, sint cele de:
rizanie 1 rizateli, au fost traduse in istoriografia mai veche prin niste
termeni de fapt improprii, specifici documentelor de la sfirsitul veacurilor al
XVII-lea si din veacul al XVIII-lea, de cisla i cisluitor 3. Colectivul de slavisti al
Institutului de istorie din Bucuresti a pardsit aceastd traducere, cu prilejul
publicdrii colectiei a Documente privind istoria Rominiei , traducind cuvintele
amintite prin termenii fiscali rominesti ai epocii, intilniti in documentele de
limba romind de la sfirsitul secolului al XVI-lea, de crestare i crestdtor 4.

Aceste rizanie crestdri, pisanie inscrieri, dupd cum vom vedea, nu

erau altceva decit operatiuni de reccnzare, fie a populatiei dajnice, fie a anu-
mitor bunuri impuse la dare, la inceput probabil rar, mai apoi periodic, pe
intreaga tail. Pe baza lor, se alcatuiau apoi catastife la vistieria domneasca,
care serveau la impunerea i la incasarea celor obligati la daH care domnie.
Numele de crestare ii vine de la operatia pe care o faceau acei dregdtori ai
fiscului rizateli in Tara Romineasca, pererubnici, in Moldova de a cresta,
a taia pe un betisor de lemn (rabojul) anumite linii, semne, care reprezentau
care (birnici, ocine, vite, sau sume de bani) de care fiscul avea nevoie.
Cu alte cuvinte, treceau in condicile vremii lor cifrele necesare domniei mai
ales pentru alcdtuirea catastifelor in vederea impunerii la ddri.
Cea dintii crestare din tarile rominesti, cunoscuta documentar, este in
Moldova la jumatatea veacului al XV-lea. Intr-un document din 1449 apri-
lie 8, Alexandre! voievod, intarind m-rii Pobrata ceara de la circiumile din Tirgul
Frumos, precum i apte buti de yin din desetina domneasca, porunceste ca
1 loan C. Filitti, Cons:deraguni generale despre vechea organizare liscald a principatelor
romtne ptna la Regulamentul Organic, Bucurelti, 1935, p. 19-20.
2 Constantin Giurescu, Studii de istorie sociald, Bucuresti, 1943, p. 30.
3 Ioan C. Filitti, op. cit., p. 19.
D.I.R., B, veacul XVI, vol.. V, p. 340; vol. VI, p. 194; veacul XVII, vol. II, p. 69;
vol. IV, p. 35; i in alte documente.

www.dacoromanica.ro
54 DAMASCHIN MIOC 6

aoricine va cresta desetina din yin de la noi, prin tam noastra *1 (Inv anarr
ORIITH AEC*TH uS wr K WT 11 AC no HAIM afA1M1) acela s dea mndstirii
vinul amintit. Din context reiese ca de la, domnie (wr aac) sint trimii dre-
gatori prin Ora (no HAW 611 3EIHM1), care fac operatiunea de crestare s (p8swra)
a desetinei din yin, cuvenita domniei ca dare pe yin. Acetia deci, insemnau
(pe raboaje sau in catastife) zeciuiala pe yin, pe care o lua domnia in
yin, din diversele tinuturi cu vii ale Moldovei ; faceau, cu alte cuvinte, o
operatiune de inscriere a cuantumului unei dan i, desigur, 0 a contribuabililor.
In Tara Romineascd, cea dintii inscriere o gdsim intr-un document
din prima jumatate a veacului al XVI-lea, de la Neagoe Basarab. Acesta,
scriind judetului i pirgarilor din Brasov, tinutului de sub stapinirea Braovului
si secuilor, Ii anunta c nu-i vor mai putea paste vitele in Tara Romineasca
fara invoirea sa ; pe care-i va prinde, Ii va taia 0 le va lua i vitele. Cei care
insd vor voi sa-i pasca vitele, oile i porcii i sa vineze peste, ei s dea de
tire domniei mele i slugilor domniei mele, vatafilor, care sint pui pe la mar-
ginea tarli, ca s le inscrie (sl.n.D.M.) vitele, ca sa-i plateascd gotina ( . . .
Aa ,,dKdP 8 SHAWN roCnOACTK$ AAH H cnSram rociloAcriu MN KATACH KOH C$T
nO IWAHH$ 3IMAIO nOCTAKMHH, KA KO AA MS Simiurr AO6HTOK AA CH MUTAT
l'OPIIITHHS) 2
Din textul de mai sus reiese constatarea ca pe vremea lui Neagoe Basarab,
deci intre 1512-1521, se inscriau vitele, in vederea plaii ddrii ce se lua dupa
oi i porci, numit goting. Se inscria, cum e firesc, numarul de vite, pentru
a se ti cuantumul ddrii, i stpinii vitelor, pentru a se sti de la cine se ia darea.
Daca pentru dijma din yin i pentru gotina din vite se faceau astfel de
operatiuni, de numaratoare i inscriere, pentru bir, care, ca importanta pentru
vistierie, incepind cu a doua jumatate a veacului al XV-lea, st deasupra altor
dari s (mai -ales pentru faptul cd era o contributie bneascd, intr-o vreme In
care relatiile marfa-bani incepusera sa se dezvolte) e de presupus c lucrari
similare, de notare macar a satelor de contribuabili, sd fi avut loc, Inca in
aceasta vreme.
Succesele luptei pentru formarea statului centralizat puneau in fata dorn-
niei, la sfiritul veacului al XV-lea, atit in Moldova, cit 0 in Tara Romineasca,
problema unei sporiri a veniturilor statului; or, aceasta se putea realiza numai
printr-o neaparata intrire a aparatului fiscal central. Reforme de o oarecare
amploare, menite tocmai s serveasca interesele puterii centrale, au loc atunci
0 in acest domeniu, al organizarii fiscului 4. Frecventa pomenire in acte a dre-
gatorilor domnoti In legaturd cu (raffle, 0 in special cu birul, folosirea siste-
matica a catastifelor de catre vistierie, amploarea luata de cancelaria vistieriei 5,
analogia cu statele vecine, ajunse in acelai stadiu de dezvoltare, pomenirea
# crestarii * unor dad, ne due la presupunerea ca, spre sfiritul secolului al
XV-lea i inceputul celui de-al XVI-lea, au avut loc catagrafii ale populatiei

1 D.I.R., A, veacul XIV, XV, vol. I, p. 240.

2 Grigore Tocilescu, 534 documente istorice slavo-roudne, p. 247 249.
a Damaschin Mioc, op. cit., p. 646.
2 Barbu T. Cimpina, Cercettirt cu privire la baza sociald a puterii lui Stefan cel Mare,
In Studii cu privire la .5tefan cel Mare, Buc., 1956, p. 6163.
2 Despre toate acestea vezi mai jos, p. 67 si urm.

www.dacoromanica.ro
7 MODUL DE IMPUNERE *IL PERCEPERE A BIRULUI 65

dajnice, chiar dacd ele nu au insemndtatea unor mAsuri de ordine de stat luate
sistematic, aa cum vom vedea ca se face in veacul al XVI-lea.
Presupunerea noastr este intdrit 0 de alte tiri de la inceputul veacului
al XVI-lea. Este vorba de unele menpuni documentare, in legAturd direct
cu birul. Astfel, la 1515 iulie 26, Straua infratete pe Oancea pitar pe o ocind
la Sturzeti, doarece acesta u 1-a scos de la bir ; iar Dobra 11 infratete pe acelai
pe alte ocine, la Buciumeni i Trudetii de la Vedea, pentru cA i pe ea u a scos-o
de la bir O. La 1528 noiembrie 10, Radu de la Afumati, intdrind m-rii
Tismana o ocind la Podeni, spune, intre altele, cd a scos-o 0 de la bir
(...a rocrioAcTRO MH I 11354All ii wr slip) 2 Aceste scoateri 3 de la bir ale
ocinelor 0 ale capilor de familie insemnau in fond scutirea de obligapa birului
pe o anumitA perioada de timp, scutire care devenea efectiva numai prin
tergerea sau scoaterea s acelor ocine sau oameni din registrele vistieriei.
Documente ulterioare arat cd aceste a scoateri sint modificari ce se fac in
catastifele vistieriei. Aa, bungoard, la <1594> mai 19, Mihai Viteazul iertind
apte napAti de bir ce apsau asupra satului RAtunda (Groeneasca de la
Meteleu) a rnanastirii Blagovetenia, de linga Buzau, mentioneaza cd acele 7
napdti domnia mea le-am scos cu totul din catastihul domniei mde 4 (sl.n.D.M.)
In 1618 august 20, Gavril Moghild, scutind satul Livezeni (jud. Dimbovita)
al m-rii Nucet, de &Ali (stabilind totui sA dea 50 galbeni anual) precizeazA:
a. . . le-am scos domnia mea birul din catastiful de visterie al domniei
mele *5 (ti H3KAAPI)COM HM l'OCHOACTE0 MH sums WT KilTACTHK WT KHCTIaffif
rOCHOACTIttt M11).
Din cele douA documente din urma i exemplele de acest fel se pot
inmulti 6 se vede cd operapunile de scoatere se fAceau pe catastife, din care
se tergeau sate birnice, ocine birnice sau birnici. Aceasta presupune cd in
catastife erau scrise aceste categorii ; or, aceste inscrieri, aceastd alcAtuire
de catastife de contribuabili, nu era altceva decit un recensAmint fiscal.
In a doua jurnAtate a veacului al XVI-lea, atit in Tara Romineascd, cit
0 in Moldova, recensAmintele fiscale in vederea asigurdrii unei cit mai riguroase
0 regulate incasdri a ddrilor i in special a biruluicare, in docurnentele mol-
doveneti de limbd slavA, din aceastd vreme, poartA numele de AaH tradus prin
dare citigA in importanta, devenind periodice.
Cea dintii mArturie documentard sigurd despre o catagrafie (pHaaHif) a
birnicilor pe care o cunontem este din domnia lui Petru cel Tindr(1559-1568);
in vremea acestui domn, un document din 1587 decembrie 29 afirmd cA Manea
a plait birul lui Furnicd in trei ani, pinA la crestare <pe rAboj> a (8 Tpu
r0Alitill A0(111 pcsaifif) 7.
E semnificativ faptul cA izvoarele amintesc cd, tot cam in aceastd vreme,
fAceau i turcii o serie de catagrafii ale populatiei din Bulgaria 0 Serbia. Astfel,
sultanul scrie beilor de Smederevo i de Vidin, la 1 ianuarie 0 17 aprilie 1568,

D.I.R., B, veacul XVI, vol. I, p. 111.

Ibidem, vol. II, p. 59.
8 Vezi mai jos o analizA amanuntita a scoaterilor s, p. 76-81.
D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 119.
5 Ibidem, veacul XVII, vol. III, p. 232; plansa la p. 679.
6 Vezi mai jos, p.c, 78.
7 D.I.R., B, veacul XVI, vol. V, p. 340.

www.dacoromanica.ro
66 DAMASCHIN TAIOC 8

ca sd fie atenti sd nu se sustraga nici o persoand de la recensAmint, asa cum

au obiceiul, mai ales valahii stabiliti in acele Orli. a Valahii spune docu-
mentul .. . . se retrag i se ascund ori de cite ori are loc un recensAmint
in acest vilaiet <Budun = Vidin> s'i se reintorc la locuintele lor, dupd
terminarea acestei operatiuni *1.
Termenul slay de rizanie sau cele romineti de crestare i seamd, insemnind,
dupd cum vom vedea, catagrafie, operatiune fiscal periodicA de Inscriere
la ddri (In speta la bir), de impunere noud, se intilnesc i In alte documente din
domniile lui Mihnea Turcitul (1577-1583 ; 1585-1591), Mihai Viteazul
(1593-1601) si Radu *erban (1602-1611). Ca data ultimA, termenul slay de
rizanie 11 Intilnesc In domnia lui Matei Basarab, la 1650 ianuarie 12 2.
In actele de pind in prima treime a veacului al XVII-lea, este izbitoare
repetarea expresiei de a 3 ani * in legAturd cu birul, cu impunerea si plata sa,
ca si desele mArturii despre a crestare . In afard de documentul citat mai sus,
o serie de alte documente repetA stereotip: H i a plAtit de bir in trei ani * (H
'merlin ad sHp 8 mpH irkm); altele vorbesc cd s-a platit birul a pind la cres-
tare * (AopH ptsmat). Cu toatd multimea acestor date, istoriografia burghezd
nu pomeneste nimic de InsemnAtatea unor asemenea mentiuni pentru cunoas-
terea sistemului fiscal al epocii, nefAcind nici un fel de comentariu asupra celor
4 trei ani o, ci trecindu-i sub completd tdcere.
Studiind ansamblul documentelor care amintesc de bir in legAturd cu
perioada de trei ani, ca si cele care-1 amintesc in legAturA cu crestdrile sau se-
mile In documentele de limbd rominA, rizanie mai poartd si numele de semi
vom vedea cd intre ele existd o intimA legAturd.
Intr-un document din 1572 ianuarie 5, se spune cd, In urma mortii lui
Dan, fiul lui Chivdran, jumAtate din ocina acestuia din urmA, de la Bercesti,
8 a rAmas birnicd, si ceata lui ChivAran nici unul din ei n-a voit sA plateascA
birul lui ChivAran, ci s-au lepAdat toti de acel bir al lui ChivAran b. Negustorul
Dragoi, care cumpArase mai Inainte jumAtate din ocina pomenitA mai sus,
K a plAtit i acea jumAtate de ocind de bir in trei ani (sl.n. D.M.) pentru
cd i-au dat-o si au inchinat-o toatA ceata lui Chivdran acea ocinA lui DrAgoi
si fiilor lui, de a lor bund voie. *i a cheltuit DrAgoi pentru acea ocind, -pind
a scos-o de la bir, 1100 aspri 0 3.
La 1572 aprilie 15, i se intdreste lui Stroe vataf o ocinA in Borile, partea
lui Schitea toatA, pe care a cumpArat-o cu 100 aspri si i-a plAtit birurile i
acei aspri si vama de sare, pe trei ani s 4 (sl.n.D.M.).
La 1578 august 8, BAdild vataf cumpArd o ocind in Berindeti si plAteste
si birurile # de la acea mai sus zisA ocinA, insA pe trei ani # 5.
IntArindu-se o ocind la Coteana, lui DrAghici si Giurgiu postelnici, in 1590
aprilie 24, inchinatd lor de Cotean, se adauga cd acestia au 4 plait birurile
lui, in trei ani, fac 600 aspri * 6.

1 Documente otomane privitoare la Tarile Romtnefli, traduse i pregatite pentru tipar

de M. Guboglu, sub data.
2 Acad. R.P.R., XGV/29, orig. slay.
6 Al. Stefulescu, Documente slavo-romtne relative la Gorj, Tg. Jiu, 1908, p. 189 191_
a D.I.R., B, veacul XVI, vol. IV, p. 66.
6 Ibidem, p. 336.
Ibidem, vol. V, p. 443.

www.dacoromanica.ro
9 MODUL DE IMPUNERE 5I PERCEPERE A BIRULUI 67

Intr-un act din 1613 februarie 8, relatind insa fapte din domnia lui *tefan
Surdul, (1591-1592), se intdrete lui Ieremia logofdt o moie la Carpeti, a
lui Manea Mitutelul i a fiului lui, Stroe, pe care 4 o au cumpdrat * Ieremia
logoft de la sus-numitii 4 drept 4000 de aspri gata i i-au platit i de bir in
trei ani s 1 (sl.n.D.M.).
In 1598 iulie 4, se intdrete lui Ion logofat partea de ocind din Rogozeti
a fratelui sdu pentru ea i-a plait Ion logofdt birul fratelui salt Apostol, in
trei ani (sl.n.D.M.) partea lui, 15 taleri 2.
La <1603> aprilie 19, lui Stoica logofat i se intdrete satul Loloeti, pe
care il cumpard de la megieii din sat pe vremea lui Mihai Viteazul, cu 30 000
aspri i cu plata unor ddjdii ce cazuserd pe acel sat, ddjdii pe care Stoica logo-
fdtul le pldtete vreme de trei ani 3.
Lui teful i se Intarete, la 1618 aprilie 30, o ocind la Stolojani, partea
fratilor lui, care au murit, pentru c i-a pomenit i a plait < i partea lor de
bir, fn trei ani, (sl.n.D.M.) in zilele lui erban voevod, pe luna cite un galben a
(41. . 111141WMOT H AfA0 HU 34 iip S TpH rOAHHH).
Citeva documente pomenesc de cei trei ani in legdtura cu scutirile de bir
pe care le primesc anumite slobozii ale unor mdndstiri sau boieri. Astfel, la
1621 mai 27, i se intdrete lui Antonie Camara silitea Groani pe Calmdtui,
unde sa-i stringa oameni streini sau rumini de moie din acel sat, dar fugiti
in altd parte, pe care domnul Ii scutete de dari, mentionind ca o de acum ping
in trei ani sa nu dea nimica * 5. In 1625 <sept.dec.> 20, Alexandru Coconul
scutete pe cei ce se vor aduna in slobozia Ruptul a rn-rii Banu, de toate ddrile
in trei ani *6. Acelai scutete tot pe trei ani i pe strainii ce se vor aduna
pe silitea Cdlugdreni, slobozie a rn-rii Tismana 7.
Documentelor de mai sus, care vorbesc de plata birului pe trei ani, li se
adauga i altele, atit din veacul al XVI-lea, cit i din primii ani ai celui urmdtor 5.
Deocamdata, din actele de mai sus, retinem existenta unui element im-
portant in practica fiscala a vremii, care obliga pe contribuabili la plata birului
pe un rastimp anumit, fixat la o perioadd de trei ani.
1 D.I.R., B, veacul XVII, vol. II, p. 149.
2 Ibidem, veacul XVI, vol. VI, p. 329.
3 Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 78.
4 Ibidem, vol. III, p. 224 ; plansd, p. 677.
5 Ibidem, vol. IV, p. 30-31.
6 Ibidem, p. 562-563.
7 Arh. ist. centrald. M-rea Tismana, XCIII/21, orig. rom.
6 a) In (1583> mai 5, Neagoe cumpara de la DrAgan ocind in Siliste, si a plAtit,
In trei ani s. Din context se ye 'e ca si aci e vorba de bir (D.I.R., B, veacul XVI,
vol. V, p. 107).
b) Intr-un document din 1586 iunie 26, se spune a mai Inainte, chid mitropolitul
Mihail era episcop la Rtmnic, a plait pe fiii lui Dumitru vdtaf de bir, pentru
trei ani * (ibidem, p. 245).
c) La 1596 mai 14, se intareste lui Stanciul o mosie In RddAcinesti, partea lui
Costandin, pentru cd au plAtit Stanciul birul lui Costandin in trei ani * (ibi-
dem, vol. VI, p. 212).
d) In 1613 februarie 5, se aminteste de plata birului lui Simeon 4 In trei ani s. Actul
relateazd fapte din domnta lui Mihai Viteazul (ibidem, veacul XVII, vol. II,
p. 147).
e) /) vezi i doc. din 1609 sept. 1 (ibidem, vol. I, p. 408) si 1617 iunie 1 (ibidem,
vol. III, p. 143).

www.dacoromanica.ro
68 DAMASCHIN MIOC 10

Frecventa folosire a crestrii sau semii, in documentele ce pomenesc

de bir, ca i semnificatia ei, se vor vedea din cele ce urmeazd.
In <1595> decembrie 29, mitropolitul Eftimie judecd o pricind intre Rada
i cumnatii ei, Badea i Duica, pentru averea rmasd de la sotul Radei, IsTdvrap,
care murise. El hotdrdte cum sd se imparta ce a ramas de la Ndvrap, ocind
i vite, dar hotdrate .1 in privinta birului rmas in urma acestuia : t i la bir,
pind la vremea crestdrii (Ao Kfrkm* pesivrediF) de asemenea sd plateascd, cum
au luat i din vite o 1. Adicd Rada cloud parti, iar Badea i Duica o parte.
Intr-un document din 1603 mai 27 2, relatind Irish fapte din domnia lui
Mihai Viteazul, se spune cd Gherghe comis a cumpArat satul CrApeni cu 8300
aspri gata i cu cloud biruri, a sd pldteascd Gherghe comis Old la crestare ;
i I-a pldtit * (. . .Aa (1AATHT Fort KOMFIC Ami AO pESAHIE ; H HAATHA r A ECT).
Acelai cumpdrd satul Mdlineti cu 12 500 aspri gata i cu cloud biruri i apoi
sd plateasca Gherghe comis pind la crestare. Apoi, de la crestare, el a scos
birul de la catastih i i-a pus satul ca sat de roii sd fie de slujbd dom-
neascd i a Orli * (Ad HAATHT ripri KGAIIIC ,11,4M Ao pesaifie. Tame (VT pisauTE
Wu fel' 11380,114 sup WT KAT ACTHK.,.). Tot Gherghe comis cumpArd i satul
Zoreni, cu 12 000 aspri gata .1 cu 2 biruri a i a pldtit Old la crestare *
(H HAATHA ECT Ao mutat).
In alte cloud documente din domnia lui Mihai Viteazul, din 1596 iunie
23 i 1597 <aprilie 1 august 31>, traduceri mai tirzii, moia lui Pandichiu
din Gabrov rdmine a pustie i pdrdsitd din vremea rumtorii i cu bir *3. Vilcan
pldtete birul lui Jane Pandichiu pind la vremea rumptorii s 4. E vddit cd
s-a tradus cuvintul rezanie prin ruptoare.
La 1597 iulie 1, Mihai voievod hotdrdte ca nite vecini din Groani ai
rn-rfi Tismana sd dea birul in satul Tismana, a unde i-a apucat crestatul *,
1111 In Groani, unde stau 5 (0 . . .AA AACT slip 8 Tuciwkna, tam OCT 82ISLITHA
OH34TE/110. .. *).
In 1599 iunie 17, Dragomir pldLeLe birul sotiei sale pe o ocind pe care
ea II Infralete, 4 pind la crestare * 6 (A,AME Ao Asa Os).
La 1606 august 22, Paraschiva logorat pldtete partea de bir a lui Vilcan
din Ciungeasca, ( pInd la vremea de crestare, de a cheltuit 7200 aspri *7
(11 RaltiTHA ECT Heroic A-LI SA RHO Ao ito-kme SA padnIf )
La 1619 mai 8, se poruncete ca ruminii fugiti ai rn-rii Arge sd-i dea cisla de
bir, nu la Arge, unde sint siliti sd se intoarcd, ci unde le va fi pus de in seamd *8.
0 serie de alte documente, pe care le vom analiza mai jos, pomenesc i
ele despre crestdri 9.

1 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 194.

2 Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 89 91.
3 Ibidem, veacul XVI, vol. VI, p. 224.
4 Ibidem, p. 260.
5 Ibidem, p. 282, plans5, p. 507.
6 Ibidem, p. 355, plansa, p. 536.
7 Ibidern, veacul XVII, vol. I, p. 226.
8 Ibidem, vol. III, p. 361.
9 a) La <1600> aprilie 13, stnt pomeniti, Intr-un orig. rom., crAstAtorii de in seam<A> s
(Ibidem, veacul XVI, vol. VI, p. 372).
b) Satul Hurezii e platit de bir, in domnia lui Mihai Viteazul, cu 38 000 de aspri,
pind la vremea crestrii (Acad. R.P.R., Suluri 64, orig. slay).

www.dacoromanica.ro
11 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 59

Din exemplele date e de retinut de asemenea faptul c birul se plteste

pind la crestare , ca ceva obligatoriu. Dacd nu din toate exemplele reiese
clar cd aceste crestdri nu sint altceva decit recensdminte fiscale, macar in unele
din ele acest lucru este vddit. Faptul cd pe unii ii apucd crestarea intr-un anu-
mit loc, unde ei sint obligati sd-si dea birul, faptul cd se vorbeste de t vremea
crestdrii , faptul cd se traduce, in veacurile XVIII si XIX, cuvintul rizanie
prin cisluire, care nu este altceva decit fixarea cotelor de bir, sint suficiente
argumente pentru a convinge pe oricine ca aceste crestari Sint operatiuni de
recenzare fiscald.
Dar care este totusi legdtura dintre cei trei ani i crestare? Pe aceasta
ne-o dau doud documente, unul din veacul al XVI-lea, arnintit i mai. inainte,
i unul din veacul al XVII-lea, pe care, din cauza importantei lor, le supunem
unei analize ceva mai amanuntite.
Documentul purtind data <1587> dec. 29, insd cu relatdri de fapte din
domnia lui Petru cel Tindr, este important din mai multe puncte de vedere.
Pentru acest motiv, redau in intregime pasajul care intereseazd studiul de fatd.
Mihnea Turcitul intdrete lui Manea Pdsdrel i fiului sdu Staico ocine in 01-
tenetii de Jos. Printre ele, Ii confirmd i <toat partea de ocind a lui Furnicd,
pentru c Furnica a fost la bir i a fugit in Ora, iar birul lui a cdzut asupra
lui Manea, de I-a plait in trei ani, pia la crestare (sl.n. D.M.) fac aspri
660, Inca in zilele raposatului Petru voevod 1 (... norieme 41)4111-1K% ECT
EHW 118 sup H 1136Erail ECT IUh prk, 4 61113811, EMS ECT H4AH8/1 HAA &HA, TEN
10 ECT HAATHA 8 'rim IVAN HH, Aopu fusafffo, tothirr xa acnim frpn 8 HpH pouf
HCHCOHHAro lllTiS &m('m).
Din fragmentul citat retinem: a) Ca Furnicd, impus la bir, fuge in tail
din cauzd c nu-1 poate plti; 2 deci birul e o obligatie extrem de grea; b) birul
sau a cdzut asupra lui Manea Pdsdrel, unul din consteni, care, silit, nu de blind
voia sa, pldteste birul lui Furnicd3; c) plateste birul vreme de trei ani; d) ii platete
pind hi crestare; e) cuantumul anual al birului lui Furnicd este de 220 aspri 4 ;
f) neplata birului timp de trei ani atrage dupd sine pierderea ocinei impuse, in
favoarea celui care de voie sau silit o platete de bir, vreme de trei ani 5.
c) In vremea aceleiasi domnii, Gherghe comis plateste satul Tlpasul de bir tot
pinA la crestare * (D.I.R., veacul XVII, vol. I, p. 484).
d) 0 traducere din veacurile XVIIIXIX, a unui original slay din 1611 nov. 20,
aminteste cE satul Rumtnii se vinde popii Stepcia i i-au plAtit popa Stepcia
de un bir al lor pind la cisluire * (ibidem, vol. II, p. 24).
Intr-un act din 1608 mai 19, se arat c Preda mare ban cumpdrase satul Fan-
restii, cu 20 000 aspri, i le-a pltit lor un bir deplin, pin la crestare, de a
dat asprii * (H IMATHA ICT HM 1AHH sHp 3M1A1 H 4,0 Pe3i1HTI, THU (CT 44A ACHIM) (ibidem,
p. 309). La fel satul Susanii (ibidem, p. 310).
f Crestrile mai shit pomenite In documentele cu datele: 1621 iunie 6 (ibidem,
vol. IV, p. 35), 1624 iunie 10 (ibidem, p. 427), 1610 nov. 7 (Stefulescu, op. cit.,
p. 322-323), 1612 mai 2 (D.I.R., B, sec. XVII, vol. II, p. 69), 1612 mai 10 si
1612 oct. 22 (ibidem, p. 73 si 115).
1 D.I.R., B, veacul XVI, vol. V, p. 340.
2 Fugile de bir, care In a doua jumatate a veacului XVI si In tot veacul XVII shit
extrem de numeroase, vor fi tratate aparte In alt capitol.
3 Vezi mai jos, paragraful Inchinat solidaritAtii fiscale, p. 108-110.
In capitolul care va trata despre cuantumul birului.
5 Pierderile de ocine ca i pierderea liberttii personale pentru neplata dArilor vor fi
tratate aparte.

www.dacoromanica.ro
60 DAMASCHIN MIOC 12

*third acum ce se ascunde sub cuvintul rizanie-crestare, ne darn seama

cd Manea Pdsdrel a fost obligat sd plteascd birul lui Furnica, vreme de trei
ani, pind la un recensdmint fiscal, care urma sd se facd.
Din documentul din 1614 martie 26, care redd insd un fapt petrecut in
1603, se vede cd satul Bdjesti 23 de familii se vinde lui Dragomir mare
pitar, din cauza greutalii de biruri, cu 36 300 de aspri. Cumpdratorul ins,
in afard de suma de mai sus, pe care le-a dat-o in mind, pentru niste cuvinte
ale sale pe care le-a vorbit cu ei, ca sd-i scoatd de la bir, pind la vremea crestdrii
(sl.n.D.M.) el nu a putut sd-i scoatd de pe catastif, asa 0, pind intr-al treilea
an (sl.n.D.M.) a tot plata Dragomir pitar birurile lor si toate ddjdiile lor,
cite sint peste an in lard, insd pe trei ani, (sl.n.D.M.) pentru galeatd si pentru
fin si pentru boi si pentru cai si pentru dijma de albine 0 de porci si de munci,
tot a pldtit din punga lui, pind la vremea crestdrii (sl.n.D.M.) <pe rdboj>b 1
(n...naK p4,1,1 H*KOE CAOKE CH, tITO ECT rilAr0116 CILC HHX, tAKO AA HSKOAHT WT Elip,
AO pf3Alaf gp-kme Iva HEIchaMONCHT 113KAAHTH HK WT KATACTHK, TAME AO TpE-
Taro ATO Kite KT HAATHA Aparonuip HHTAp 611pOKE HM H CaAKEK AA7K6E HM,
GIHICO CST HpE3 All 'COPS, WILVIE 8 TPH A*TH, 3d KiAg H MO H SA KOA .. KliC
HAATHA KT WT TOCOAHHH,E EMS A Nadal istrkme").
Importanta documentului constd in faptul cd vddete clar legtura intima
dintre cei trei ani i recensdminte. Dragomir pitar urma sd scoatd de la bir
satul adjeti in momentul cumprdrii; el insd nu izbuteste sd o facd, fiind
silit, tocmai de aceea, sd le pldteascd birul pe un nou rdstimp intreg de trei
ani, pe perioada complet cuprinsd intre cloud recensdminte.
Asemdndrile ce existd intre documentele ce cuprind plata birului pe trei
ani si cele ce cuprind plata birului pind la crestare ca bundoard documentul
din <1603> aprilie 19 2, in care Stoica logofdt cumpdrd cu bani satul Loloesti
si-1 mai pldteste si de bir pe trei ani, si. documentul din 1603 mai 273, in care
Gherghe comis cumpdra tot cu bani satul Crdpeni si-1 mai pldteste si de bir
pind la crestare pomenirea lor atit de des in documente, ca si cum ar in-
cheia o situatie de bir, clara relatare a ultimului document analizat (cel din
1614 martie 26) impun concluzia cd in Tara Romineascd in aceastd vreme
existau recensdminte fiscale, care se fdceau din trei in trei ani; pe baza acestora
se alcdtuiau catastifele vistieriei 4.
Obiectia ce s-ar putea aduce, c cei trei ani in legdturd cu birul n-ar fi altceva
decit o simpld norma juridicd, nu este intemeiatd. S-a vdzut mai sus, din unele
documente, cd neplata birului pe trei ani atragea dupd sine pierderea'ocinei
si trecerea ei in proprietatea celui care o pltea. Aceasta, e adevdrat, a trecut
in practica juridicd a vremii. Dar nu la atit se limiteazd explicatia perioadei
de trei ani. Vedem din alte documente c ocina este cumpdratd cu bani si pe
lingd aceasta cumpardtorul mai prateste vinzdtorilor si birul pe trei ani 5. Din
acestea, ca si din cazul Bdjestilor, se vede cd cei trei ani, pomeniti in legdturd
cu birul, formeazd rstimpul dintre cloud recensdminte fiscale.

1 D.I.R. B, veacul XVII, vol. II, p. 262.

2 Vezi mai sus, p. 67.
3 Vezi mai sus, P. 68.
5 Vezi mai jos, P. 70 71.
5 Vezi mai sus, p. 67, doc. din 1613 febr. 8.

www.dacoromanica.ro
]3 MODI L DE IMPL NERE $1 PERCEPERE k BIRULUI 131

Intre plata birului pe trei ani a i plata birului pind la crestare * nu este
totusi identitate. Sfera celei dintii este mai larga ; ea poate cuprinde in sine pe
cea de-a doua. Plata pe trei ani cuprinde o perioadd completd intre cloud' cres-
tari; plata pind la crestare poate fi insa i pe alt numar de ani, unu sau doi
sau mai multi, dup cum vom vedea mai jos.
Se poate pune acum intrebarea, indreptAtita de altfel, de ce se fAceau
aceste recensaminte la noi, cel putin pentru aceastd epocd, din trei in trei ani,
si nu din doi in doi sau din cinci in cinci ani, sau altfel.
Se pare ca in aceastd privinta exista o practica mult mai veche. Theo-
phrast (in a sa Historia plantorum, VIII, 7) scrie despre facerea contractelor
de arendare a pamintului, in Mesopotamia, pe trei ani, punind-o in legAturd
cu asolamentul trienal. Herodot aminteste si el de iertarea birului pe trei ani,
la persi 1.
Pe proprietatile statului, ca i pe domeniile marilor feudali, se intilneste
adesea practica aceasta de a-si lega veniturile de o perioada de timp de trei ani.
In Apus, seniorul putea sa indepdrteze pe taranul censitar de pe lotul
pe care i-1 cedase i pentru neplata censului pe timp de trei ani 2.
Iacobo de Promontorio de Campis, care a vietuit multd vreme la curtea
sultanului, pe la juratatea veacului al XV-lea, aratd ca acesta isi arenda o
parte din venituri pe trei ani 3.
Este stiut de asemenea cd, chiar din primul sfert al veacului al XVI-Iea,
domnii Tarii Rominesti trebuiau sa se inchine la Poarta, din trei In trei ani.
Si in zalogirile de mosii in Tara RomineascA, in aunt:A vreme, intilnim
cei trei ani v. Daca dupa trecerea lor, cel care zdlogeste nu restituie banii
celui care 1-a imprumutat, ii pierde mosia 4.
Data fiind dependenta birului de ocind, atit in veacul XV, cit si in cele
doua urmatoare, intre cei trei ani ai recensAmintelor i zdloagelor i asolamentul
trienal se pare cd se poate face o strinsd legaturd.
Este sigur c dacd in Rusia veacurilor XIII XV 5 si in tarile vecine
in veacurile XVI XVII 6 se practica sistemul agriculturii in trei asolamente,
el sA-si fi gsit si la noi o destul de larga rdspindire, cel putin in a doua jumatate
a veacului al XVI-lea si in veacul urmator. De altminteri, unele documente
din vremea lui Matei Basarab (1632-1654), vorbind despre renta in produse
a taranilor dependenti, pomenesc de culturile de: griu, mei, orz, ovAz, in, cinepd,

1 Vezi unele date in aceastd privinta la I. Lupascu, Cele dintli sarcini fiscale: tributut
50 birul, Bucuresti, 1943, p. 10.
2 A. V. Venediktov, Proprielatea socialistd de slat, E. S., 1951, vol. I, p. 282-283.
3 Haeecmus uct ucmopuneesomo dpyasceemeo es Co0ua, vol. IX, 1929, p. 62-63.
Intllnim In veacul XVI, douA astfel de cazuri. La 1567 mai 25, se aminteste cA Micul
si Mos se \rad siliti sA-si vIndA mosia lui Tatul, cAruia i-o zAlogiserA, cAci trecInd trei ani .
ei nu s-au putut plat de asprii Imprumutati (D.I.R., vol. III, p. 242-243). La 1584 febr. 9,
Driighici din Salatruc ii zalogeste o parte de mosie la Pitrvul logofdt, obligindu-se ca
dacA nu-i restituie banii Imprumutati la zi, adicA In trei ani To, sA-si piardd ocina (ibidem,
vol. V, p. 150). Astfel de cazuri nu lipsesc nici In veacul urmator. Astfel documentele din
1647 martie 15 (Arh. ist. centr., Ep.Arges, IX/3), 1648 mai 11 (ibidem, m-rea ZlAtari VII/3),
1655 august 29 (Acad. R.P.R., CCCLXVII/138) vorbesc despre zalogiri tot pe trei ani.
5 Cerepnin L. V., Glomerate emanu paaeumus Oeodasbsoli co6cmeemocrnu tut Pycu
(do VII emu), In Bonpocal licroplin 4/1953, p. 38 si urm.
6 Pentru Serbia, vezi K. Jirecek, La civilisation serbe au Moyen-Age, Paris, 1920, p. 55.

www.dacoromanica.ro
62 DAMASCHIN MIOC 14

griu de yard (iar la 1678, griu de toamnd); aceste culturi Insd nu se puteau
face decit pe baza sistemului celor trei tarlale.
E sigur c banii pentru bir se plateau mai ales din venitul ocinei (venit
care determind insgsi valoarea ei). Or, venitul unei moii, atunci cind e vorba
de teren arabil, dat fiind sistemul asolamentului trienal, nu poate fi stabilit
pe o perioadd de timp mai scurtd decit trei ani, cei ai rotatiei respective.
Acest lucru este evident in cazul zdlogirilor pomenite si mai ales in cel
al unor contracte de arendare a pdmintului.
Marx, vorbind despre fixarea ciclului de rotatie a banilor investiti in agri-
culturd, a ardtat strinsa lui legAturd cu sistemul de asolamente intrebuintat*,
La asolamentul trienal durata timpului de arendare este fixatd totdeauna
la 3, 6, 9, etc. ani 1.
Un articol al Codului Civil napoleonian (art. 1774) consacrind prac-
tica juridicd a ultimelor veacuri ale orinduirii feudale din Frantase opreste
mai amanuntit asupra contractului funciar (arena, exploatare In parte etc.).
Se precizeazd In el a contractul dureazd atit timp cit e necesar ca benefi-
ciarul sd culeaga toate fructele fondului inchiriat *. La vii i pasuni, un an, la
pAmint arabil, cind acesta e impArtit pe asolamente, contractul e presupus
a fi incheiat pe atitia ani, cite loturi de asolament existd. Codul mai precizeazd,
In fine, detaliu semnificativ i pentru tema noastrA, cd era vorba de o presu-
punere tacit in contractele medievale 2; se explica, asadar, de ce (in cazul
tarilor romine de asemeni) actele nu motiveazd in chip explicit durata de 4 trei
ani prin nevoile asolamentului trienal. Aceste nevoi erau ins vddit constrin-
gRoare.
Documentele noastre pomenesc, cum vom vedea mai jos, impunerea de
la domnie ca i repartizarea birului dupd putere 3. Or, mdsurarea acestei
4 puteri a, a capacitdtii de platd a contribuabililor din acea vreme, nu se putea
face, in cazul nostru, decit dupd expirarea a cel pufin trei ani, deci a unei
rotatii complete a culturilor.
Cred, deci, Ca originea alcdtuirii recensdmintelor fiscale din trei in trei ani
se trage din acest sistem de agriculturd, al asolamentului trienal.
In documentele veacului al XVI-lea i Inceputul celui al XVII-lea se
and' i destule mentiuni in legdturd cu plata birului i pe un alt numAr de ani
decit trei (vezi capitolul Citimea birului *). Am intilnit cloud cazuri, cind
birul s-a platit pe un numAr multiplu al lui trei, anume pe vase ani 4; iar in
alte cazuri, pe 20 de ani 5, pe doi ani 6, pe un an 7 etc.
Acestea, insa, aproape in toate cazurile, nu sint altceva decit intelegeri
survenite in tranzactiile dintre cel ce-si vinde ocina din cauza birului si cum-
pArAtor ; fie cd vinzAtorul vi-a plait birul pe unul sau doi ani, iar cumpard-
torul pldteste doar pe doi, respectiv un an, pind la noul recensmint, fie cd cel

1 K. Marx, Capitalul, Ed. P.M.R., 1951, vol. II, p. 203-204.

2 Cf. G. Lizerand, Le regime rural de l'ancienne France, Paris, 1942, P. 92.
3 Vezi mai jos, p. 105-107.
1Stan plteste birul lui Stan Cocos In 6 ani (D.I.R., B, veacul XVI, vol. V, p. 33);
Neagoe plAteste birul i dAjdiile lui Stroe s In 6 ani (Stefulescu, op. cit., p. 228 230).
3 D.I.R., B, veacul XVI, vol. II, p. 92.
Ibidem, vol. IV, p. 266.
Ibidem, vol. VI, p. 257.

www.dacoromanica.ro
16 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 63

ce a cumparat ocina sau a primit-o in dar, a reusit sd o scoatd de la bir in

perioada dintre doud recensminte, (ceea ce este mai putin probabil).
Alcdtuirea catagrafiilor fiscale si asezarea birului o data la trei ani usurau
munca aparatului fiscal domnesc si fdceau ca domnul sa stie dinainte pe ce
venituri se poate baza, pe o anumitd perioadd de timp. In functie de ele, isi
aranja si el socotelile cu turcii, cu armatele de mercenari etc. Cu un termen
modern, isi fixa bugetul.
Din aceasta insd, ca si din opozitia taranilor impotriva birului, devenit
armd de cruntd exploatare in miinile statului, a decurs o extrema' rigiditate
a sistemului. Astfel, o data recensamintele (crestdrile) fdcute si sumele de bir
aruncate asupra satelor si, in cadrul satului, asupra birnicilor, sub nici un
motiv acestia fdr invoirea domniei nu puteau modifica obligatiile lor
de plata a birului timp de trei ani, indiferent de schimbarile ce ar fi intervenit
in starea Mr.
Am vdzut din documentul citat mai sus, cu data 1614 martie 26, cd, desi
satul Bajestii din megiesi devin vecini, deci tree intr-o altd categorie sociald,
totusi, deoarece birul se fixase, el trebuie plata pind la noua alatuire a cata-
grafiei, asa cum a fost pus. Cumpdrdtorul, Dragomir pitarul, interesat direct
in scoaterea birului din acel sat, desigur cd a intervenit in acest sens, dar a pita
la vremea crestdrii <pe raboj>, el nu a putut sa-i scoata de pe catastif, asa cd
pind intr-al treilea an * deci pina' la noul recensamint i noile catastife, Dra-
gomir pitarul, dupa intocmirea pe care a avut-o cu megiesii din Bajesti, deveniti
vecini ai sai, a trebuit sa-i plateasca de bir . 4 i i-a platit din punga lui ,
desigur ca megiesi, cum ii prinsese recensmintul anterior i nu ca vecini, cum
devenisera, pind o la vremea crestdrii * care a urmat.
Din documentul, si el citat mai sus, cu data 1603 mai 27, reiese aceeasi
hotrire a domniei, de neperturbare a situatiei fiscale in interiorul duratei
amintite. Gherghe comis, cumparind satele Crapeni, Mdlinesti si Zoreni, este
silit sa le plteascd de bir a Iliad la crestare , cu toatd schimbarea adincd inter-
venit in situatia acelor sate. Foste sate de megiesi, se vind in ruminie ; ca
sate ale sale, Gherghe le pune sd slujeasca, pe dou din ele, la rosii alesi 4 in
slujba domneascd si a tarii, asd slujeased pentru biruri*(desigur cele viitoare).
Cu toate aceste schimbdri, din megiesi in vecini, din vecini in slujbd de rosii,
Gherghe le pldteste obligatoriu birul fixat mai inainte ping la primul recensa-
mint ce a urmat vinzdrii. Numai dupd aceea a de la crestare, el a scos birul din
catastif a 1.
$i din acest exemplu se vede necesitatea implinirii birului pina la noua
catagrafie.
Din hotarirea mitropolitului Eftimie 2 in privinta motenirii lui Navrap,
vedem de asemeni cd nici schimbdrile intervenite in sinul unei averi impuse
la bir, prin moartea stdpinului ei, nu modified nimic fag de fisc, in privinta
citimii birului si a contribuabililor. Birul lui Ndvrap, cu toate ca el murise,
trebuia platit pind la noua crestare, asa cum fusese pus.
In 1610 noiembrie 7, Radu erban volniceste pe Rosca si Vlad a sa apuce ,
pe alti sapte sdteni, pe care-i prinsese crestarea in sat, si care mai apoi fugisera

1 D.I.R., B. veac, XVII, vol. I, p. 89-91.

2 Vezi mai sus, p. 58.

www.dacoromanica.ro
64 DAMASCHIN NHOC 16

4 ca s pldteascd la bir cu Roca si cu Vladul, pind la vreme de rdbojar *

Deci, cei apte birnici fugiti, pind la noua catagrafie, ori unde s-ar gdsi si orice
situatie ar avea, sint obligati a-si pldti birul unde i cum ii apucase ultimul
recensdmint fiscal.
Strictetea mentinerii situatiilor inregistrate de catagrafii, in privinta
locului inregistrrii si a citimii birului, se pdstreazd nu numai in cazul taranilor
liberi, ci si in cel al vecinilor sau ruminilor.
Am vdzut mai sus cd nite vecini din Grosani ai rn-rii Tismana pentru
cd au fost in vremea crestdrii in satul Tismana sint obligati s dea bir acolo,
la Tismana , desi ei, in vremea in care se dd porunca, locuiau in Grosani 2
In 1619 mai 8, -- am vdzut mai sus 3 Gavriil Movild imputerniceste
pe egumenul de la rn-rea Arge de sd stringd toti rum- bull sf<i)ntei rndnstiri
pe unde vor fi risipifi i st-i duc<d)la mosia lor, unde le va fi salul (sl.n.
D.M.). Insd cisla lor de bir, unde le va fi pus de In seam<d> ei stI pldteascd
(sl.n. D.M.)
Din amindoud aceste cazuri din urmd, vedem neinduplecarea fiscului
in ceea ce priveste locul unde i-a apucat pe rumini crestarea sau seama, cum
i se spune in ultimul document (rominesc, ca limba). In primul caz, interesul
domniei concordd cu cel al feudalului in privinta locului unde ruminii s-si
dea birul ; cdci e neindoios faptul dupd cum vom vedea c acesta din urrnd
este interesat ca ruminii st-si dea birul in satele sale. In al doilea, existd o vizi-
bird contradictie de interese, pe care domnia insd o rezolvd in favoarea sa:
ruminii adusi indrt de care stdpin la mosia lor, unde le sint satele de
fapt ale rn-rii Arge nu-si vor da birul in acele sate desigur pind la noua
crestare ci unde i-a apucat ultimul recensdmint (seama) adicd < oari la orasi,
oari in sat domnscu, oari boerescu, au cdlugrescu, fie unde vor fi a 4.
Alte documente 5 din aceastd epocd intregesc seria celor care confirrnd
rigiditatea sistemului fiscal, cauzat de interesul fiscului de a-si incasa sumele

1 Pentru importanta lui i pentru cA vom mai reveni asupra continutului acestui docu-
ment, redau i textul slay al pasajului ce ne intereseazd -rtpt 44 Ternrr no Ilittpa H no 114448o
41 no Apocsn H no IIHApHo H HO U4AKS4 H no INTO' H no GT011114, MONO 44 1148T1W1 H4 sHp H Ha
HACEX 1431411111 KOANKO CST 111113 akT $ 31MA1 r0cn04cril4 MH eke PowK4 N CAC Radd,SA, 341111K1 (CT N
TdKO 34140R411 1914 COC1104CTR4 11tH, ECMCO 1CT CHA $21SATE4 ROME 34 111134T*4 Ito T1X 410411 OKI RHWI pix
41 RAC ECT 7HA 1144T1T Hd 61111 VAC POWK4 N CAC gA441,$4. g 101,1,4 ECT CA44, WWI (CT C$3:441 110 MIST
eTpanli. tI ti Tim rocnoAcTna MN ChM 444 NIEMAN N RA44SAOK 14(110311 Ad CST) HOMIH CAC CTIO ICHHr
rOCHOACTIld MH epl 44 TWMT NO -rq 410411 1311 WIWI IllX, T1p1 44 1144TEW1 H4 CII CAC POWKd Fl CAC
1114454 401CM Ha Coati 34 iniarre4 n taixro 44 Hi tutor 114HT0114TH 111114 tho niart3 (Stefulescu,
op. cit. p. 322-323).
2 Mihai Viteazul poruncete: WEIM311 COWIN wtr l'1101114101 1311 CST OATH* MOH4CTlip 3021-
maro 9NC4wh4, wont 44 CST MNJINO H CAOCOAHH WT Ki CIAO rpoinanlii, T1P1 m Adel. sup 8 Tlichatia,
HOHNICE npflim w-rku,S Ogprh irtintoi nptik rocnopc.rea MN, TIN C1143411 ICT rift rocno4c.rea MN KdKO CST
CHAN TEX 111,11111H CHATHWM MOH4CT1111 114 aptmt WT plI341111 S CMO THCM*114 H 44CT RHO T4M0 S 1'1CM-bi4.
Ton 0411 A4A0X0M T0CH0ACTI10 MN HEWIFINM CBATIIOMS MONEICTIV WU( p*) WT. rpoumNH, Athproi H
C1106041111 WT Irk l'powann , TIP1 44 MCT CUP $ THCMtIld, 11$41 (CT S44TH4 CST 111134T1410" (Arh. Ist.
CentralA, S. I., nr. 1610).
Vezi mai sus, p. 58.
4 D.I.R., B, veac. XVII, vol. III, p. 361.
5 a) Mena din satul Boului se \rind vecini lui Preda clucer, dar s-au fost tocmit
de i-a plAtit pina la crestAturA * (ibidem, vol. II, p. 69).
b) Pentru satul PApAlarii, care se vinde In ruminie lui DrAgoi logofAt, in domnia
lui Radu Serban, cu 45 000 aspri, acesta le-a mai *plAtit toate birurile pfnA la

www.dacoromanica.ro
17 MoDUL flE IMPUNEHE SI PERCE PERE UIBiTLIJI 65

dinainte fixate i din local unde le-a fixat. Cu alte cuvinte, grija deosebitd de
a-si realiza a bugetul , asa cum si-1 fixase dinainte.
Constatrn cd aproape in fiecare din cazurile expuse mai sus mentiunea
crestdrii celei vechi pe baza cdreia suma impusd trebuie implinit situatia
din punctul de vedere al fiscului rdminind obligatoriu aceeasi presupune
o schimbare in starea birnicilor (vinzare in rurninie, infrgire, moarte, fugd etc.)
schimbare care va fi luatd in considerare de fisc abia la noua crestare.
De asemenea, fiecare din crestdri este o lichidare a unor socoteli vechi
inceperea altora ; recensdmintul cel nou va mentiona situatiile nou create
in sinul populatiei birnice care vor rdmine neschimbate pentru fisc Inca o
perioadd de trei ani.
Recensarnintele acestea purLau numele dregdtorilor insdrcinati cu facerea
lor. Atunci cind e vorba in documente de plata birului pe un timp mai inde-
lungat, care cuprinde mai multe recensminte, deci mai multe perioade de trei
ani, se mentioneazd ca s-a pldtit birul de la crestarea lui cutare pind la crestarea
lui cutare. Astfel bundoara, in documentul din 1621 iunie 6, amintind fapte
din vrernea domniei lui Mihnea Turcitul, se spune c a plata Mircea armasul
pe Laze si Barbu, fiul lui Laze, de bir cu 7000 aspri, de la crestarea lui Udrea,
pind la crestarea lui Sculici I (sl.n. D.M.) La fel la 1624 iunie 10, relatind
tot fapte din domnia lui Mihnea, se spune cd Ion a platit birul tatdlui sdu Oprea
logofdt de la seama lai Calold slayer, pind la seama lui Rada Calomfirescul
(sl.n. D.M.) cu 9000 aspri si cu 2 boi 2 Sumele mari de bani pentru acea
vreme pMtite pentru bir in cele cloud cazuri de mai sus desi este vorba de
slujitori (rosii i logofat) ne indreptatesc s credem c intre crestArile men-
tionate au mai fost i altele, Ca* deci le separd o bund bucatd de timp. Noi nu
putem sti cit, dar la vistierie sigur se stia.
Aceste recensdminte, nurnite in Tara Romineascd, in documentele de limbd
romineascd ale veacului XVII semi, vor continua sd poarte numele dregato-
rilor care le-au fcut, dupd cum vorn vedea, in tot cursul acestui veac, deci
si atunci cind ele nu vor mai fi legate de perioada celor trei ani.
Sisternul acesta al alatuirii unor catagrafii regulate, periodice, din trei
in trei ani, cu rigida pdstrare a situatiilor gdsite in momentul recensdmintului
pind la cel urmdtor, se mentine pInd spre sfirsitul primului sfert al veacului
al XV II-lea. Starea economicd, sociald si politica nou creata in acest secol, ince-
pind cam cu aceast vreme, va cauza i modificarea, in bund parte, a sistemului
fiscal al statului. Transformdrile continue prin care trecea masa impozabild
au dus atunci la necesitatea alcdtuirii unor recensminte periodice la intervale
si mai scurte, de numai un an.

vremea crest5rii* (nat.rran irscax saw( Ht M pa3an1( sp-kAn). In volum s-a tradus
gre.gl:4 le -a ph:AU toate birurile pinS In acea vrerne ( ibidem, p. 73, plansA p. 484).
In ambele cazuri, fostii rnegiesi nu pot scApa, pInS la crestare, de plata birului
atunci, In pretul de vinzare, In tranzactia pe care o fac cu cumparatorul shit multe astfel
de cazuri introduc si banii ce-i mai aveau de dat la bir. Deci, ei se And pentru o parte
de bani gata, pe care-i primesc In mina si penlru o datorie a lor la bir, pe care le-o plAteste
cumpdriltorul. In cele mai multe cazuri, aceasta s datorie I cum vom vedea este tocmai
cauza vinz5rii lor in dependent5.
1 D.I.R.,B,veac. XVII, vol. IV, p. 35.
2 Ibidem, p. 427.

5 c. 376
www.dacoromanica.ro
66 D 1M1SCHIN MIOC 15

CATASTIFELE SI RABOAJELE
Nu se poate vorbi de modul de impunere i percepere a birului fara a se
lua in discutie i instrumentele de lucru ale administratiei fiscale a Tarii Romi-
nesti in aceasta vreme: catastihul i rdboful. Asupra amindurora e necesar
sa insistam mai moult, in vederea unei mai desavirsite intelegeri a mecanismului,
destul de complicat, folosit de statul feudal in materie de organizare fiscal.
Ceea ce marturisesc documentele noastre este prea putin totusi pentru
a incerca o descriere mai amanuntita a felului cum se faceau recensamintele,
cum se alcdtuiau catagrafiile. Este firesc ca rezultatele obtinute la recensarninte
sa fie consemnate undeva, in ceva. Ele se treceau la vistierie in niste condici,
pe care documentele vremii le numesc catastife (catastije, catastib). Exista,
astfel, o legatura nemijlocit intre recensaminte i registrele fiscale ; facerea
recensamintelor presupune neaparat i existenta catastifelor. (Dependenta pi
legatura dintre ele nu este si inversa ; registrele fiscale pot exista cum de
fapt au si fost i fard sa fi existat vreun recensamint prealabil).
In Wile vecine, existenta registrelor fiscale este atestata de izvoare ceva
mai de vreme decit in Tara Romineasca si Moldova.
In Transilvania, socotelile de dijme in bani ale unor episcopi dovedesc
existenta unor condici cu caracter fiscal Inca jn veacul al XIII-lea 1 Iar u soco-
telile lui Iacob al lui Berengariu i Raimund de Bonofato, stringatorii dijmelor,
pe 6 ani, din regatul Ungariei 2, din anii 1332 1337, arata o forma destul
de evoluat a unor astfel de registre, folosite de aparatul fiscal eclesiastic 3.
E de presupus ca aparatul fiscal al statului a practicat si el folosirea condicilor,
macar in aceeasi masura.
Am amintit Ca in Rusia, odata cu trecerea spre statul centralizat, s-au
alcatuit recensminte ale populatiei care se treceau in registrele fiscului 4. Acestea
cuprindeau o descriere a satelor, cdtunelor, cu indicarea stapinului si a populatiei
inregistrale I cu marimea supi afetei, a veniturilor provenite din agricultura
si mestesuguri, a obligatiilor celor impusi etc. 5. Registrele (pisfoviie cnighi)
se alcatuiau in marginile precise ale unei anumite unitati teritorial-adminis-
trative 6.
In Serbia se alcatuiau catastife de Care fisc, dupa categoriile de impusi:
locuitorii liberi i dependent.' ; se mai treceau bunurile impozabile, pe sate,
terenul arabil, pe categorii, dupd intindere i calitate, numarul celor fard pamint,
care plateau numai impozit personal etc. 7.
In Turcia i teritoriile cazute sub stapinirea sa, in registrele fiscale se
treceau: localitatile cu numarul caselor impuse la dari, cu sumele impuse la

1 D.I.R., C, veacul XIII, NO]. 11, nr. 381, p. 335-382.

2 Ibidem, veacul XIV, vol. 111, nr. 56, p. 41-253.
3 Pentru modul de functionare al aparatului fiscal al papalittitii In Transilvania, vezi
st studiul lui C. Muresanu si G. S. Ardeleanu, La polilique fiscale de la papaule en 'I ransyl
;Janie au cours de la premiere moilid do XI siecle In Islouvelles eludes d'hisloire, Bucuresti,
1955, p. 225-240.
4 Vezi mai sus, p. 52.
5 P. Leascenko, op. cil., p. 202, n. 1.
6 Ibidem; cf. si Marea enciclopedic sovielica, vol. 33, sub voce.
7 Mita Petrovici, Finarsije i uslanove obnovljenc Srbije. (Finantele i bazele restaur5rii
Serbiei), Belgrad, 1901, p. 13 14.

www.dacoromanica.ro
19 MODUL DE IMPLICERE SI PEIICEPEDE A BIRULUI 67

fiecare din numeroasele obligatii etc. Si aci, se faceau tot in limitele unei anu-
mite unita VI administrative 1.
In Moldova sint amintite catastifele tirgurilor Inca la jumdtatea veacului
al XV-lea 2. Iar reforma fiscald, ca una din reformele insemnate Infaptuite
de Stefan cel Mare in ultimele cloud decenii ale domniei sale, are ca element
nou 0 important tocrnai tinerea regulata i ordonata, in scris, a socotelilor
vistieriei in anumite registre, purtind numele de catastise 3. Pomenirea in acte
a unor dieci de vistierie, ca Avram 4 sau Ivanco 5 confirma neaparata existenta
a unor operatiuni de inregistrare de socoteli, justificare a insa0 aflarii lor la
vistierie.
Vorbind de perioada anterioard alcatuirii recensamintelor fiscale in Tara
Romineascd, e foarte probabil ca note razlete, insemnri sumare de anumite
venituri de bani ajun0 in camara domneasca 0 mai ales in vistieria Orli, sa
fi existat Inca de la inceputul veacului al XV-lea, din vremea lui Mircea cel
Bdtrin, odata cu organizarea cancelariei domneti si cu aparitia protovistierului
si vistierului in sfatul domnesc. E de presupus c Inca in prima jumatate a
veacului XV acetia (Mclean oarecare socoteli domniei de banii proveniti din
vami 0 din bir, ca i de cheltuielile pe care le faceau ; 0 cum sumele astfel
realizate incepeau s fie destul de mari, iar pe de alt parte in cancelaria dom-
neasca se gaseau destui tiutori de carte, logofeti i dieci care scriau hrisoavele
domneti, credem c aceste dari de seamd de incasdri i cheltuieli, globale,
de starea vistieriei intr-o anumita vreme, erau fdcute In scris. E de crezut
ca Alexandru Aldea stia, nu din memorie, ci pe baza unor mdrturii scrise, oricit
de sumare ar fi fost ele, starea carnarii printWin 0 a vistieriei Tani Rola-
neti , care fusese furata i pe care o cheltuia Vlad Dracul si oamenii sai, ada-
postiti la Brasov. 6
Este inadmisibil ca domnia care poarta socoteli de negot amanuntite
cu Braovul, Sibiul etc. ca i socoteli de vami, in aceasta vreme, s nu-si fi
avut la vistierie unele insemndri, oricit de rudimentare ar fi fost.
Din perioada urmatoare, in a doua jumiitate a veacului al XV-lea, cores-
punzind cu inceputurile luptei pentru centralizarea statului, avem i primele
indicii sigure de existenta unor insemndri la vistieria domneasca, de un caracter
deosebit de cele anterioare, numite in actele contemporane, ca i in Moldova,
catastile. Ele marcheaza un fenomen nou, un pas inainte in organizarea
aparatului fiscal al statului, o actiune vadit necesard, infaptuita de domnie, in
acest stadiu nou al evolutiei sale.

1 L. Fekete, op. cit., p. 77-79 si p. 84-85.

2 Intr-un act din 1458 august 31, $tefan voievod, Intrind ni-rii Moldovita ceara de
la toate circiumile din Baia, porunceste ca eine ar voi sS. feed cliciurniI, sil MIA a se scrie
In catastif la calugiiris. Iar eine nu se va scrie In catastiful lor sa i se ia bfiutura i baniio.
(D.1.R., A, veacul XIV XV, vol. I. p. 240).
3 Barbu T. Cimpina, Gercetairi cu privire la baza sociala" a pulerii lui .Ielan cel Mare,
(extras), p. 61-63.
4 Despre Avram vorbeste un act din 1490 dec. 6 (D.I.R., A, veacul XV, vol. II,
p. 117-148); cf. si Barbu T. Cimpina, op. cit., p. 61.
6 Despre Ivanco aminteste un act din 1546 aprilie 14, Insa relatind fapte din domnia
lui 5tefan eel Mare (D. I. R., A, veacul XVI, vol. I, p. 460).
6 I. Bogdan, Relaiiile Tarii RomtneVi cu Brasovul fi Tara Ungzzreascii, Buc., 1905,
p. 47-48. nr. XXVII (datat 1431-1433).

www.dacoromanica.ro
68 DAM &WHIN MIOC 20'

Intre mdsurile luate de Basarab Tepelu, i care oglindesc puternice ten-.

dinte de lichidare a fdrimitdrii feudale i de centralizare a statului 1, se pot
trece i unele cu caracter fiscal 2 De actiunea liii, pe aceast cale a reformelor
centralizatoare, trebuie legatd i aparilia catastifelor de vistierie, ca instrumente
de lucru perfectionate ale aparatului fiscal domnesc, deosebite de presupusele
insemndri ocazionale ale organizdrii fiscale i-am putea zice patriarhale din
timpul lui Mircea cel Bdtrin. Irnportanta pe care a cktigat-o vistieria domneascd
in aceastd vreme, odatd cu creterea veniturilor statului, existenta in contiinta
contemporanilor a unei averi a statului, deosebit de cea a domnului 3, au
creat necesitatea tinerii in scris a unei evidente a veniturilor statului.
Cea dintii mentiune a catastifului in Tara Romineascd, pe care o cunoatem,
dateazd din prima jumdtate a anului 1980 4 cu prilejul furtului vistieriei Orli
furt sdvirit de Laiotd Basarab, Vlad Calugdrul i boierul Udrkte, probabil
in 1479 5. Basarab Tepelu amintete i despre alatuirea unui catastih.
H tji AM ONE lOAIITE &VsFf Ba-rlo HUMAN, 43-k A18 HCIIA10111X PELL 110FIENCE St1
EAH8 PUTS 110CA4 31 T'10311 KIICTIAp 1110 A1t1 CE 83E Ail A18 8,111111141 KATA-
cTur ; dal CliTK i ce mi-a spus printele meu Batdr Itvan, eu i-am
Implinit vorba. Pentru cd a trimis pentru o treabd, pentru acea vistierie ce
mi s-a luat, ca sd-i fac catastili (sl.n. D.M.); eu 1-am fdcut 6.
In 1480 aprilie 3, Basarab Tepelu intdrete m-rii Tismana vama de la
Calafat i balLa Bistretu cu vama i alte MIL La Calafat sd ia vama calugfirii :
ai orice boier sau curtean sau oricine va fi, dacd va duce sare sau oi au orice
marfa i le va vinde, iar calugarii sd fie volnici sd-i ia vama , nimeni s nu-i
opreasca. a .5i sd fie volnici varneii cAluggrilor sd scrie in catastif (sl.n. D.M .)
pe cine nu va plaLi i s-1 aducd la domnia mea 8 7 (i1 Aa CIRT KOAHH KAME11111
KttAt;r410111 ,i,t ucnuiiu r 8 KATacTux K TO HE KE IMATHT, TE Aa AGUIECET Kit l'OC-
110ACTKA A1H) 8.
Este evident ca ceea ce amintete Basarab cel Tindr sub numele de catastih,
in primul act, nu este un registru consemnind datele vreunor recensminte fiscale ;
el este un catastif alcdtuit probabil de domn, sau dupd indicatiile sale, cuprin-
zind ceea ce se gdsea in vistierie, bani i obiecte pretioase, in momentul furtului
sdvirit de dumanii si, addpostiti de braoveni. In cel de-al doilea act este
vorba de un registru de vanad. Ambele documente ne dau indicatii macar pentru
tiinta de a tine registre ; cea din urmd este cu atit mai concludent, cu cit
un registru varnal credern a fi fost incomparabil mai complex pentru aceastd
vreme prin diversitatea materiei pe care o inregistra decit unul de
vistierie.

1 Barba T. Chnpina, Dezvollarca economiei feudale..., p. 34-35, (paginatia extrasului).

2 Cf. i -Damaschin Mioc, op. cit., p. 650-651.
5 De fapt, o separare totahl tare c5mar5 i vistierie, tntre averea personalt a domnului
sl cea a statului, in Tara BomineaseS In evul naediu, n-a existat niciodatS. Tottisi, tendifita
de delimitare a lor exista Inca in veacul al XV-lea, dar mai ales la tnceputul celui urmAtor, In
domnia lui Neagoe Basarab.
4 Datarea este a lui Ioan Bogdan ; cf. notele urmiltoare.
5 Data furtului i persoanele care 1-au fAptuit, tot dupii Loan Bogdan.
5 loan' Bogdan, Relatiile Tarii Romtnefli cu Braqovul i cu Tara Ungureasca,
p. 157-158. (Traducerea noastr D.M.)
7 D.I.R., B, veacul XV, p. 167.
3 P. P. Panaitescu, Docurnentele pith Romtngli, Bucuresti, 1938, p. 315.

www.dacoromanica.ro
21 MODUL DE IMPUNERE $1 PERCEPERE A DIRULUI 69

Incepind cu veacul al XVI-lea, catastifele sint tot mai des pomenite in

acte, fie direct, fie indirect. In 1505 ianuarie 20, Radu cel Mare, intArind rn-rii
Cozia vama de la Genune, de care nu scuteste absolut pe nimeni, porunceste:
t i tu, vamese, sA nu ierti nici un aspru nimAnui, cAci ii voiu lua socoteala
chip calastilut (sl.n. D.M.) de la vadul DunArii I.
In acelasi an, 1505, Radu cel Mare se vede silit sA despAgubeascA pe sultan,
pentru faptul CA patru sau cinci mii de oameni, care fuseserd inscri0 in regis-
trele de contribuabili ale Portii, trecuserd si se asezaserd in Tara RomineascA 2.
*Urea din urmA, chiar dacd nu vorbeste direct despre fiscalitatea munteank
evocd mAcar unele cdi ale influentei fiscale otomane.
Inscrierea la gostin a oilor si porcilor, facuta in domnia lui Neagoe Basa-
rab 3, presupunea neapArat existenta unor registre in care ea se trecea. Dovezi
indirecte care sprijind teza noastrd despre folosirea curentd a registrelor de
cAtre aparatul fiscal al statului, in aceastd vreme, sint si asa-numitele scoateri
de la bir, de care am mai amintit 4. Termenul slay folosit in acte pentru a scoate
este H3gilAHTI-1. Ace Iasi termen se folosea de care cancelaria domneascA
pentru tergerea din hrisoave a unor pasagii, cuprinzind fapte sau relatAri
care nu mai aveau ce cduta intr-un hrisov. Pasajul se 'stergea cu chinovar,
si deasupra sau pe marginea hrisovului se scria : am scos 5 (Irait0,11) sau
*s-a scos in fata domniei melea 6 (113KAA1-1 c WT ilrfA rocnoArriu MH). Ambele
mentiuni sint pe acte din domnia lui Radii cel Mare. Cam asa trebuie sA
se fi petrecut lucrurile si cu desele scoateri de la bir pomenite in acte; ele
se efectuau printr-o stergere din evidenta vistieriei a respectivelor ocine, sate
si birnici. DacA pentru scoaterile individuale de la bir, fAcute de unii drea-
tori din aparatul fiscal, se poate bAnui c ar putea fi simple raderi de pe rAboj,
scoaterile de mosii mari si de sate, fAcute de domn, nu pot fi altceva decit ster-
geri din catastifele vistieriei, asa cum, de fapt, documentele ceva mai tirzii
o i rnArturisesc 7.
In cursul veacului al XVI-lea, folosirea calastifelor de dare cancelaria
vistieriei devine frecventA ; in legaturA cu aceasta, nu trebuie neglijat rolul
pe care I-a jucat in cancelaria domneasck in aceastd vreme, intrebuintarea
hirtiei in locul pergarnentului. Incepind cu domnia lui Tepelus, numdrul actelor
scrise pe hirtie incepe sa creasck iar in domnia lui Radu cel Mare, deci ince-
pind cu veacul al XVI-lea, folosirea hirtiei de cAtre cancelarie devine ceva
cbisnuit 2.
2 ,Aa He HfICCTAHHI HHFAHH acapS HHKOMS (fig TH 9CA1 631TH pd3A0r HO IC4T4CTHXS WT SPOA
MI-14M8" (D.I.R., B, veacul XV I, vol. I, p. 27; plana p. 216).
2 Radu scrie brasovenilor despre aceste cereri ale turcilor: * Notilicamus V <estris>
A<miciciis> casum seu accidenciam gue a Turcis nobis contigerit. Videlicet quedam vada
simul cum teoloniis Imperator a nobis recepit, praeterea quator vel quinque millia hominum
aserit in suo registro recepisse, quos ad regnum nostrum dial causa morandi venisse, nunc
autem a nobis tot rehabere optat * (Hurmuzaki, XV, 1, p. 169-170).
3 Vezi mai sus, p. 54.
4 Vezi mai sus, p. 55.
5 .D.I.R., B, veacul XIII, XIV i XV, p. 245.
6 Ibidem, p. 255.
7 Vezi mai sus, la crestAri, p. 56., precum i partea din studiu inchinatil scoaterilor s.
8 Gh. lonescu, Contribufluni la studiul Inceputurilor Intrebuintarii hirliei tn cancelariile
Valahiei part Romtnefli) pi Moldovei, In Studii i cercetdri de istorie medie, vol. I, anul
II (1951), p. 81-82.

www.dacoromanica.ro
70 DAMA.SCHIN MIOC 29

E incontestabil Ca hirtia, ca material mai uor de minuit decit pergarnentul,

a ajutat la o mai larga folosire a catastifelor, la generalizarea lor i pentru alte
operatiuni decit cele strict fiscale.
In cursul veacului al XVI-lea, catastifele devin cit se poate de variate
i in continutul lor. Distingem totui cloud grupuri maxi: a) cele de recensdminte
i b) cele de impunere-percepere.
In Tara Romineascd nu s-au pdstrat (sau nu s-au gsit Inca) catastife
din prima categorie, care sd cuprindd o statisticd a celor impui, o consemnare
a stdrii masei impozabile. Pentru Moldova, in schimb, existd o astfel de cata-
grafie generald a tarii, care aratd felul cum ele erau alcdtuite. Fdcutd in domnia
lui Petru *chiopul, ea poartd data de 1591 februarie 20 i titlul de: Catastih
de cisle de firani de la toate finuturi si curteani Si vdtaji si neamisi si popi1.
Ca aspect, el se prezintd sub forma unui caietel, indoit la mijloc, in aa
fel, incit sd se scrie numai pe o jumdtate de pagind, in lungime, pentru a se
putea inirui cifrele una sub alta, .1 cuprinde 12 pagini. Este scris foarte
ingrijit, fdrd tersdturi; ultimele cloud pagini sint scrise chiar de mina lui Petru
Schiopul 2,
In ceea ce privete continutul, catastihul cuprinde categoriile fiscale ale
tarii in aceastd epocd, impartite pe cele 22 de tinuturi ale Moldovei, cu o reca-
pitulare, pe stari, la urmd. Categoriile trecute in catastif sint: taranii 6 de istov
sau istov , sdracii, curtenii, vdtaii, nemeii i popii, fiecare categorie cu
numdrul ei.
Pentru ca domnia s aibd un catastih de cisla Orli , destul de minutios
alcdtuit, cu numdrul contribuabililor pe stari sociale i fiscale i pe tinuturi,
este evident c a fost necesard o operatiune de numdrteare a lor, anterioard
scrierii propriu-zise a catastihului, o inscriere prealabild in registre a capilor
de familie supui sau scutiti de plata anumitor dari cdtre stat. Dupd felul cum
se prezintd, chip grija cu care este scris, dupd faptul c partea din urmd a
lui este scrisd de mina domnului care, evident, n-a fdcut el recensdmintul
este sigur c la baza alcdtuirii lui au stat alte catastife, cuprinzind situatii
mult mai amanuntite, rezultate in urma unor recensminte Mcute pe tinuturi
si apoi consemnate in scris in acele catastife. Cu alte cuvinte, catastiful lui
Petru chiopul a copiat i sistematizat datele necesare vistieriei dupd alte cata-
stife, despre care documentele nu ne dau prea multe tiri. Retinem, deci, c
au existat catastife de recensdmint pe tinuturi 3, ca si in alte state 4, i un
catastif general, pe tard.
Nu mult deosebitd trebuie s fi fost situatia i in Tara Rornineascd. Aici,
am vdzut, functiona sistemul cu facerea unor recensaminte periodice din trei
In trei ani. Cu ocazia lor, bdnuim cd se alcdtuiau i noi catastife, pe judete si
pe tard ; dar se puteau face i numai indreptdri, simple consemndri ale unor
situatii noi 5.
1 D.I.R., A, veacul XVI, vol. IV, p. 4-6, planp p. 408-413.
2 Originalul, scris In limba rominas, se pastreazfr In Biblioteca Academiei B.P.11., Sectia
manuscrise, sub cota CCC 12.
3 Asupra importantei pe care o an unitatile administrative, tinuturile (Moldova) si
judetele (Tara RomineascA) In organizarea fiscahi, vom mai reveni.
4 Vezi mai sus, p. 66-67.
5 Pentru Moldova se pare & se faceau mai des indreptilri, corectiiri ale situatiilor
Inainte mentionate, decit catastife noi.

www.dacoromanica.ro
23 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIM LI I 71

Rostul i importanta unui astfel de-catastif centralizator al stdrii birni-

cilor din tinuturi i judge reies din situatia speciald pe care o are birul fata de
alte dad, de a fi un impozit de repartifie, nu de cotitate, cum sint de exemplu
gostina sau dijma. Domnia, avind nevoie de o anumita sumd de bani, o arunca
asupra rii, insd repartizatd pe judge, iar in cadrul judetelor pe categorii
fiscale i dupd numdrul capilor de familie din fiecare categorie. Astfel, se cduta
s se pdstreze, la repartizarea birului, cel putin de cdtre puterea centrald, o
oarecare echitate.
Celelalte catastife, cele ce se alcdtuiau pe judete, trebuie s fi fost
mult mai amnuntite. Era necesar sa cuprinda satele, insirate anume, cu
specificarea dacd erau de mosneni sau de vecini (pentru acestea din urnid,
mentionarea stdpinului), numdrul birnicilor din ele i categoria fiscald cdreia
Ii apartineau, satele cu regim special (slobozii, pldiesesti si de drum), orasele
si tirgurile etc.
Dacd se fdceau in dublu exemplar (cum se proceda in veacul al XVIII-lea
la noi, i incd in veacul al XVI-lea la turci) 1, unul trimitindu-se la vistierie i unul
pastrindu-se la judet, nu stim. In veacul al XVIII-lea, un exemplar din orice
fel de catastif se trimetea la vistierie, iar unul se 'Astra la judet. Numai astfel
alcdtuite, ele puteau servi la intocmirea catastifului general, care sta la baza
aruncdrii birului pe tard.
Logica faptelor consemnate de documente in legdturd cu birul, tirile pe
care ele le cuprind, privitoare la registrele fiscale, duc la concluzia c trebuie
s fi existat catastife cuprinzdtoare de situatii mult mai amdnuntite. E foarte
probabil Ca, pe baza catastifelor de recenzare pe judge, se alcdtuiau catastifele
de impunere-percepere a birului, tot pe judete (sau poate chiar pe unitti
fiscale si mai mici, cum erau scaunele de bir), in care erau trecute sumele de
bani la care erau impuse satele, cdtunele i chiar contribuabilii.
Dacd condicele consemnind catagrafiile pe judge si Ord puteau dura trei
ani si mai mult (in cazul cind se fAceau numai indreptdri in ele), cele de
infpunere-percepere aveau o viatd mai scurtd, durind cel mult un an ; de cele
mai multe ori, insd si mai putin, mai ales in veacul al XVII-Iea (atit timp
cit era necesar pind se implinea un anumit bir aruncat).
Inmultirea excesiv a ddrilor, la sfirsitul veacului al XVI-lea si ince-
putul celui urmdtor, i luarea birului de mai multe ori pe an, diva* nevoile
domniei, au atras i o crestere a numdrului si a varietatii catastifelor. Cresterea
numdrului de catastife felurite trebuie pusd in legdturd i cu inmultirea catego-
riilor fiscale. Dacd in catastifele de recensdmint puteau fi trecute pe acelasi catastif
toate categoriile fiscale, in cele de impunere-percepere a birului acest lucru nu
se mai putea intimpla, datorit faptdlui c altul era cuantumul birului la tarani
altul la slujitori ; altul modul de impunere la tarani i altul la slujitori 1i,
in fine, altii erau slujbasii ce stringeau birul de la prima categorie fiscald amin-
titd i altii de la slujitori, bresle, orase, tigani. Vor exista, deci, catastife deose-
bite de impunere-percepere a birului, dupd categoriile fiscale: de slujitori, de
tarani liberi, de rumini, de tigani etc. (In veacul al XVIII-Iea, samesul care
tinea toate socotelile judetului n era obligat s aibd condici curate, extracturin

1 L. Fekete, op. cit., p 75.

www.dacoromanica.ro
72 DAMASCHIN mi0C 24

dup ele, # de bresle i de birnici i de ajutoare i de poslunici i de scutelnici

i de verice orAnduiald a vistieriei )1.
Iat ce ne spun i documentele in aceast privint5.
Intr-un act din 1560 <ian.febr.>, Petru cel Tinr, pentru a judeca o
pricind dintre miinAstirea DrOghiceti i Neagoe postelnic, cautO in catastih *
i adeverWe cd moia in litigiu este a mOnAstirii 2 Vedem din cele relatate
cA exista, probabil la domnie, un catastih in care erau trecute moiile cu
stApinii lor.
In 1562 noiembrie 20, acelai voievod, intArind mOnAstirii Tismana nite
tigani, poruncete globnicilor dornneti sd se pOzeasca de acei tigani, daruiti
numitei mandstiri, cdci dinsul i-a i scos din catastihul domniei mele 3. Din
documente contemporane, tim, pe de altd parte, CA de la aceti tigani glob-
nicii adunau djdile cuvenite domniei 4 in bani ; cu alte cuvinte, stringeau birul
la care erau impu0 tiganii. ConstatArn, deci, c erau i catastife care cuprindeau
sigur numele tiganilor i probabil sumele cu care erau impui.
Intr-un document din 1589 mai 17, foarte important prin continutul lui,
mai ales prin tirile pe care le aduce despre Neagoe Basarab i Craioveti 5,
se arat detailat felul cum Mihnea Turcitul, domnul de atunci al Orli, a impdrtit
averile rdmase de pe urma Craiove*tilor intre urmaii acestora, retinind pentru
domnie averile foste ale lui Neagoe Basarab. Mihnea tine sa precizeze in act:
a domnia mea nu am impartit satele cu satul, ci am impartit domnia mea vecinii
dupd catastihut de vistierie a .domnici mete (sl.n.D.M.) (... HS pasA-kmin
C'KM rOCHOACTIto MH KEL111111-1 WT 110 KATACTHKS WT 1{11CTiliip rC(10,1,CTISA MH").
Domnul ia 578 vecini in satele Greaca, Craiova i Prundu, iar diveri altii, rude
ale Craiovetilor, iau 448, in acelea0 sate 6. Mentionarea satelor de vecini, cu
numdrul vecinilor din ele, in insAi catastifele vistieriei domne5ti, mArturisete
cA acestea ajunseserd, in domnia lui Mihnea, intr-o stare destul de evoluatd.
Dintr-un act, avind vOleatul 7078<1569 sept. 1-1570 aug. 31 >, se vede
cA Stoica logofat a scos pe Albul Popescul de la bir i # a pus o slugA a sa
7. (nfAlla lifrOKA CA8rd 8 sup, mu MIMI KO, Niro").
la bir, ins SCris lingA dinsul
Retinem cA sluga despre care e vorba a fost scrisd la bir, desigur intr-un cata-
stif, din care 1-a scos pe Albul Popescul.
Din alt document, de la Mihai Viteazul, datat<1594> mai 19, in leg:a-tura cu
satul Ratunda, se vede c in catastih se disting i categorii fiscale deosebite:
de o parte cnezii, de alta sdracii, sau cei fOrd nimic . Ca cnezi, li se scad
7 ndpti de bir, care li se scot din catastih ; iar ei sint wzali la sAraci 8.
Alt document, tot de la Mihai Viteazul, din acelai an, iunie 10, pomenete
a catastiele lui Mihnea vod<d> in care era trecut i birul pe boieri 9.
2 V. A. Urechia, Istoria romtnilor, t. III, seria 1786-1850, p. 169.
2 D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 109.
Ibidem, p. 173.
4 Ibidem, p. 115.
6 Asupra importantei documentului amintit, vezi studiul lui Stefan Stefbnescu, Incept,-
turtle bdniei de Craiova, In Studii fi rnateriale de istorie rnedie, vol. I, Buc., 1956, p. 325-332.
6 D.I.R., B, veacul XVI, vol. V, p. 405.
7 Ibidem, vol. III, p. 326.
8 H HOCT4HHA C'LM Aa nnirrirrn Via CHM KOH CST 114 613 HNI111; H T1K 3 114114CT11, 4 POCH0ACT110
MN ChM urrnwran 34 81C WT ICATACTHK rocnoAcTs4 Ani" (Arh. 1st. Centr. S.I., nr. 1561).
o D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 128-129.

www.dacoromanica.ro
25 MODUL DE IMPUNEIIE .51 PERCEPERE A ETRULUI 73

In mai multe acte din domnia aceluiasi voievod, se pomeneste scoaterea

de la catastiful de vistierie a 10 napasti de bir din satul Radovanul 1
Unele documente mentioneaza scoaterea din catastihul de vistierie a unor
sate de megiasi si trecerea lor in alte categorii cu reginmri fiscale deosebite, ca
rosii (Malinesti) 2, rumini (Bajesti) 3, sau sate slobozii ca : Livezeni 4, Costesti 5,
Cricoveni 6, si altele.
Un document, din 1629 iulie 31, arata nedreptatea ce se face satului Cali-
manesti, pentru un cuib de soimu, ce i-au fot scris soimarii si pe care
domnul il scoate de la catastih den visterie 7.
In 1616 iunie 11, Radu Mihnea, scutind de bir silistea Orlea, care mai inainte
fusese sat, dar se pustiise, constata Ca ea nu iaste scrisd necairea in catasti-
hul domnii mele la bir 8 Reiese ca satele locuite erau scrise in catastih. Ori
cum, in aceastd vreme, erau aproape 3000 de sate, reiese ca la vistierie trebuie
sd fi fost catastife de proportii destul de mari.
Dintr-un act de la Leon von', din 1632 aprilie, se vede ca satul Parapanii
era scris cu birul la camara. Se constata deci si un catastih la camara domneascd 9.

Satele plaiesesti, Jiblea si Spinul, sint scrise la catastih cu ceilalti pla-

iasi (1631 aprilie 3) 10 .

Pe masura ce inaintam in plin veac al XVII-lea, sint tot mai multe stiri
care arata cresterea felurilor de catastife, specializarea lor pe anumite ramuri, fie
in ce priveste provenienta lor (de visterie, de camarA), fie in ce priveste contri-
buabilii pe care-i cuprind (de sate libere, de vecini, de caldrasi, de dorobanti
etc.). Ele devin tot mai cuprinzatoare, continind din ce in ce mai mune ama-
nunte. Astfel, un act din ultimii ani ai domniei lui Matei Basarab vorbeste
despre oamenii carii sdntu scrip in catastih* (sl. n. D.M). . . sal dea toate
pdriile de bir ciit scrie in catastih (sl. n.D.M.), iar catastihul iaste iscdlit
de domnia mea 11.
Rezulta, deci, ca in catasti le se treceau oamenii cu surnele ce trebuiau pldlite
fi cci ele purtau semndtura domnului.
Catastifele de impunere-percepere, avind trecute in ele sumele de incasat
de la anume sat si anume birnici, erau minuite de birari, care le purtau cu
ei in judete. In 1630-1631, un astfel de birar, scriind lui Paraschiva logofdt
de cele ce i s-au intimplat lui cu ocazia stringerii unor dari, pomeneste intre
altele Ca a fost bdtut si i s-au luat 4 banii si catastisele 12.
Din cele expuse pind acum, reiese ca in Tara Romineascd, Inca de la sfir-
situl veacului al XV-lea, au existat la vistieria domneascd registre fiscale,

1 .D.I.R., B, veacul XVT, vol. VT, p. 248 sl 264.

2 Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 90.
3 lbidem, vol. II, p. 262.
4 Ibidem, p. 232.
6 Ibidem, p. 585.
6 Ibidem, vol. IV, p. 15.
7 Arh. ist. centr. ms. 712, f. 438-439, copie rom.
8 D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 28.
9 Acad. R.P.R., CCCX/21, orig. rom.
" Arh. ist. centr., rns. 209, f. 142-v-143, copie rom.
U Acad. R.P.R., CXLIX/219, orig. rom.
12 N. Iorga, Studii ;i documente, IV, p. 19.

www.dacoromanica.ro
74 DAMASCHIN MIOC 26

numite caluslie. Dupd continutul lor, ele se divid in cloud grupuri mari: a) de
recensamint i b) de impunere-percepere. Cele dintii cuprind, pe judge si
categorii fiscale, numarul contribuabililor ; celelalte, mult mai variate si mai
amanuntite, cuprindeau tot pe judge, satele cu contribuabilii i sumele arun-
cate, ce trebuiau incasate, apoi categoriile fiscale (vecini, roii, igani etc.), de
asemenea cu sumele de bir fixate, individual, unde era cazul, sau pe
unitati fiscale.

Existenta unor asemenea catastife presupune o stare mai evoluatti a

sistemului i presupune neaparat cunoscdtori ai scrisului. Or, chiar in veacul
al XVI-lea, nu toti dregatorii marunti, slugi ale domnului sau boierilor, triinii
la sate pentru impunerea sau perceperea birului, stiau carte. Iar birnicii sigur
nu stiau.
Toti acestia foloseau sistemul de socoteli, destul de primitiv, al rabojului.
Pe baza unui material si a unei practici care a putuL s supravietuiasca, acest
sistem al rabajului a fost studiat cu toata atentia cuvenita i cu multa price-
pere de inginerul P. N. Panaitescu intr-o lucrare 1, dupa care dau cele mai
multe din datele ce urmeaza.
Ildbojul era un bat dreptunghiular de lemn, de obicei din alun, spintecat
in cloud pari, una numit color (a), cealalta fancu0 (b) (vezi fig. 1).

t///////////////1/INNIERIMEN 0

ti tI INININNINENIONI1111 Fig. 1

Thieturile sau crestaturile pe raboj se faceau numai atunci cind cele doua
parti erau lipite una de alta, formind batul asa curn fusese inainte de spin-
tecare, Inca, crestaturile de pe cotor sa fie exact in prelungirea celor de
pe tancusa.
Raboajele erau de diferite forme si feluri dupd categoriile sociale care
le foloseau. Altfel erau cele folosite de mestesugari i altfel cele ale ciobanilor
sau cele pentru dari. Acestea din urma, in general de forma celui de mai sus,
ne intereseaza in mod special.
Odata birul aruncat asupra satului, se repartiza pe gospoddrii 2. Fiecare
gospodarie Ii avea rabojul ei, in care se treceau toate socotelile pe care ea le
1 P. N. Panaitescu, fitibojul. Situlin de islorie econ.omicd qi sociala in rOmild. . Bucu-
relti, 1946.
2 Vezi mai jos, p. 105 0 urin.

www.dacoromanica.ro
27 MODUL DE IMPLTNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 76

avea cu fiscul. Pe o Ltd a rgbojului se trecea suma pe care fiecare gospoddrie

era obligatd, intr-un an, s5 o dea statului, iar pe cealaltd, se crestau sumele
pe care capul de familie le dddea treptat. La incheierea anului fiscal, sumele
de pe fata X (vezi fig. 2) trebuiau sd fie identice cu cele de pe fata Y. In
acest caz, contribuabilul si-a indeplinit total obligatia fata de stat, iar rdbojul
era ars. Cind insd capul de familie nu si-a implinit suma la care fusese impus,
r5bojul de asemenea se distrugea, insa suma restant era trecutd in alt raboj,
cu care se incepea noul an fiscal.
Semnele cifrelor erau in mod obinuit anumite tdieturi de cutit, asema-
natoare cu cifrele romane. Astfel o linie dreapt (I) era egala cu 1, una oblica
(/) cu 5, iar X reprezenta cifra 10. Acestea erau semnele cele mai simple.
DacA, bundoard, o gospoddrie avea de plait 37 de aspri, un bir, pe an,
.

pe fata X a rdbojului re trecea acea sumh (vezi fig. 2).

VVV/\\ 0
I A AA/ Fig.21
1
Fig. 2

Dacd din ea a plata de exemplu, suma de 26 aspri, acea sumd era trecutd
pe fata Y (fig 3); la ea se adaugau apoi, pe rind, sumele ce in continuare erau
pltite pind la lichidarea sumei fixate.

MM WAWA
Fig. 3
/A A a

Cotorul (a) se pstra de cdtre pircalabul satului, iar tancup (b) rminea
la fiecare gospoddrie. Cind contribuabilul se ducea s achite o parte din bir,
se ducea cu tancup la dinsul. Odat suma pldtit, pirclabul lipea cele cloud
prti ale rdbojului una de alta i fcea crestdturile respective, care reprezentau
banii primiti de dinsul. Apoi, inapoia tancup contribuabilului. Avind intot-
deauna posibilitatea unui control, tranii erau in felul acesta feriti de abuzurile
pirclabilor de sate, cel putin la perceperea birului (nu insd 0 la impunere).
Pircdlabii, ca i oamenii fiscului, odat suma crestat5 pe r'aboj, nu mai puteau
interveni nici sa adauge cifre de pl5tit, nici s5 radd pe cele achitate, ei

www.dacoromanica.ro
76 1) VMASCHIN NIOC 98

neavind in pAstrarea lor decit cotorul iibojului. PircAlabii tineau insirate pe o

sfoard cotoarele tuturor rdboajelor.
Pe lingd rdboajele pe gospoddrie, in unele pri exista un rdboj al intre-
gului sat. Acesta era dintr-o singurd bucatd de lemn, pdtratd, mai groasd,
in care, ca intr-o condicd, erau trecute, pe una din fete: numdrul gospoddriilor
i fiecare gospoddrie cu averea impusd la clari (ocind, vite mari, oi etc.) iar
pe cealaltd fata, suma de bani pe care o avea de pldtit. Pe mdsurd ce capul
familiei achita o parte din sumA, din rdboj se radeau cu briceagul, in prezenta
lui, semnele ce reprezentau suma data. Pentru fiecare categorie de avere,
erau crestdturi sau impunsAturi de cutit de un caracter special si la fel probabil
i pentru diversele monede: galbeni, aspri, taleri etc. Pe lingd acest rAboj
al satului, de cele mai multe ori, si fiecare gospoddrie isi avea rdbojul ei,
pentru control.
Astfel de raboaje, de felul celor descrise mai sus, ca si altele deosebite,
care tineau socotelile birului la zi si inlaturau in parte posibilitatile de abuz,
si-au prelungit existenta pind in veacul al XIX-Iea, mai ales in satele de mos-
neni 1. Pind tirziu, unii pirclabi de sat in Tara Romineascd stringeau haraciul
tot pe bazd de rdboj. Astfel pircalabul Radu Stratenie... aduna araciul
pentru turci de la oarnenii din valea Sabarului. El avea cite un rdboj de fie-
care om care plAtea araciul. . . Pircdlabul vdrsa araciul la turci, la Copaci
(Vlasca) tot cu rdboj 2.
Diversitatea rdboajelor, ca i a semnelor de pe ele, a crescut odatd cu
creterea birulul si cu inmultirea ddrilor.
E probabil cd birarii, insarcinati cu stringerea ddrilor din mai multe sate
si care nu tiau s scrie, aveau la dinsii cotoarele rdboajelor satelor, cu sumele
ce erau de implinit de la ele, folosindu-le aa cum o faceau i pircAlabii de
sate pentru gospoddrii.

SCOATERILE DE LA BIR
S-a amintit mai sus 3 despre scoaterile de la bir ca despre o operatiune a
aparatului fiscal domnesc de tergere temporard din evidenta fiscului catas-
tife si rdboaje a unor contribuabili, obligati la plata ddrilor, in speta a
birului care stat. Scoaterile erau individuale sau colective (de sate sau cdtune
intregi). Ele erau cauzate nemijlocit de greutatea ddrilor ce apdsau mai ales
pe umerii tardnimii libere, care, si in aceastd vreme, Inca mai constituia sursa
principald de venituri a statului. Neputindu-si plAti birul, taranii cautau mice
mijloace de a scdpa de greutatea 4 lui, de a fi scutiti macar temporar de plata
lui. i mijlocul care le stdtea cel mai la indemind era ocina, insAsi baza exis-
tentei lor de tarani liberi. Pentru obtinerea de astfel de a scoateri de la
bir, ei isi instrdineaz ocinele sau parte din ele, prin vinzdri si infratiri sau
chiar, in cazul satelor intregi, prin cdderea in dependentd (vinzarea in ruminie).
P. N. Panaitescu, op. cit., p. 66 74 .
2 Idem, In Revista istorica romina *, VIII, (1939), p. 36.
8 Vezi, p. 69.
4 Greutiitii birului i consecintelor sale, asupra mogienilor mai ales, II va fi consacrat
un capitol aparte.

www.dacoromanica.ro
29 Monut. liE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIBULUI 77

Lsind la o parte mijloacele prin care se obtinea scoaterea (pierderea

ocinei, ddruiri de bani), pentru cei scosi individual de la bir, ea insemna 'into&
deauna o scutire, de mai lungd sau mai scurtd duratd, de plata in bani a birului,
la termenele obisnuite ; scoaterile colective sint fie scutiri de plata ddrilor,
pe o anumit perioadd de timp, fie transformdri ale lor intr-un sistem global
de plata', cel al ruptorilor.
Privite din punctul de vedere al celor care scoteau de la bir, scoaterile
erau, de cele mai mulLe ori, favoruri obtinute de ei de la domnie sau de la
dregAtorii care aveau cdderea sd le facd, in schimbul unor danii in obiecte si
bani, sau, atunci cind nu puteau scoate, chiar prin plata birului celor pentru
care interveneau (si cdrora, intr-un fel sau altul, le rdpeau ocinele) plata care
se facea pind la noua crestare ce inregistra situatiile noi ale birnicilor si
ocinelor lor.
Privite din punctul de vedere al statului, scoaterile de la bir nu insemnau
niciodatd pierderi pentru el. Scotind pe unii de la bir, fiscul avea grija ca
birul lor sd fie incasat de la cei ce scot sau sd fie aruncat asupra altora, sau,
in cazul unor slobozii, sd fie pldtit tot de ele, dar sub forma ruptorii 1.
Trebuie precizat de la inceput ca in cele mai multe cazuri scoaterile sint
amintite in legAturd cu neputinta birnicilor, tarani liberi, de a se achita de
obIigaiiIe banesti ce le aveau Care stat. In aceastd situatie, ei recurg la cei
care aveau putinta pldteasca i sd-i scoatd de la plata acelor obligaii
mdcar temporar.
In perioada de pind la inceputul domniei lui Matei Basarab, scoaterile
de la bir se intilnesc intr-un numfir destul de mare (peste 50). Din acestea, 32
sint scoateri individuate, iar restul, scoateri ale unor sate. Este interesant
felul cum se grupeazil ele ; cele individuate, cu exceptia a trei din ele (1602
iunie 8, 1610 mai 4 si 1628 august 8, citate in cele ce urmeazd), toate sint din
veacul al XVI-lea ; in schimb, cele de sate numai 6 stilt din veacul al XV I-lea
si Inca de la firsftul lui (unul din dornnia lui Mihnea Turcitul satul Arpadea,
iar cinci din cea a lui Mihai Viteazul), iar restul sint din veacul al XVII-Iea, pind
la 1632. Aceasta subliniazd Inca o data indsprirea fiscalitatii pe msurd ce ne
apropiem de sfirsitul veacului al XVI-lea i inceputul celui urmator, ca i neputinta
unor grupuri sociale intregi de a-si plti obligatiile crescinde catre stat, nepu-
tintd cauzatd de sardcirea in masa' a contribuabililor. Nu este cazul sd stdruim
aici asupra cauzelor acestei sdrciri ; amintim doar: cresterea exploatarii oto-
mane, intensificarea exploatrii interne precum i marea i cunoscuta crizd
economicd, ce a bintuit in intreaga Europa, la sfirsitul secolului al XVI-lea.
Analizind docurnentele ce amintesc de scoaterile individuate de la bir,
constatdm ca cele mai multe interventii pentru scoateri le fac persoane cu
dregatorii, uneori chiar dregatori din sfatul domnesc. Din cele 32 de cazuri arra-
lizate 2, cele mai multe scoateri sint fdcute de logofeti ; urmeazd apoi clucerii,
vistierii etc. Astfel, sapte din scoateri sint fcute de sase logofeti (Vintild 3,

Vezi mai jos, p. 80.

2 in numArul acesta nu intrA i actele de reconfirmAri In care stilt amintite scoaterile.
3 In 1563 aprilie 18, Petru cel TInAr, IntAreste lui VintilA logofilt o ocinA In BArcAnesti,
partea popii Radu, pe care el o plateste de bir, i o a si scos el din bir (Grecianu, Genea-
logiile documentale, II, p. 176).

www.dacoromanica.ro
78 DAMASCHIN MIOC III

Coresi 1, Neagoie 2, Sirbu 3, Badea 4 i Stan 5); doud le fac doi vistieri (Stoica 6
i Vlad 7); cloud le fac doi cluceri (Manea 8 i Trifa 9); restul scoaterilor indi-
viduale sint Mcute de: domn1, Oancea pitar11, Preda stolnic12, Stanciul mare
paharnicm, Dragomir spritar14, Radul postelnic15, Mircea arma16, Firtat pir-
cdlab17, egumenul de la m-rea Arhanghelim, Drgoi negustor19, una de jupan
Vlaicul din Piscani20, iar sase de diferiti, probabil dintre sdteni sau chiar cetasii
celor scoi (Mere4d21, Petru22, Stanciul din Cruet23, V1ad24 etc.). Intr-un caz
se aminteste cit cetasii nu reuesc sit scoata birul pind la crestare25.
La scokterile individuale banuim cit operaVa propriu-zisd de scoatere
din scripte o faceau crestatorii sau rdbojarii i uneori domnia. Astfel, in actul
din 1612 mai 2, cuprinzind insd o aqiune din vremea lui Mihnea Turcitul
se spune cit Preda clucer, a dat bani i alte lucruri de pret la crestillori, and
i-au scos (sl.n.DM.) acele 4 biruri 26 ale satului Arpadea. Alte acte, relatind
fapte din timpul aceleiai domnii, pomenesc i ele de crestellorii care au scos
1 In 1567 iulie 2, se intareste lui Coresi logotat un loc de cas.:1 si ocina linga sat, tot
in Barcanesti, partea lui Manea, a pentru ea au fost mosia Manii birnica ; apoi cu birul
ce-au plait Coresi logofat i cu ce au scos din bir, o au pretuit... 700 aspria (Grecianu, Genea-
logii II, P. 178).
2 Neagoie logofat a a scos de la bir * pe 13ucur, 1-a asezat ea sluga domneasca I i a
pus In locul lui, la bir, o sluga a sa a, Inca pe vreinea lui Radu Paisie (1535 1545). (D.I.R.,
B, veacul XVI, vol. III, p. 296).
3 Strbu logofed, In 1576 noiernbrie 12, scoale de la bir pe Mogo I pe Hirsu (ibidem,

vol. L P. 242).
4 In 1577 mai 5, Badea logolat se angajeaza sa plaleasca birurile lui Stanciu Papuia
pIna ce va putea sa-I scoata de la bir a. Ii ia in schimb ocina de la LindeceW (ibidem, p. 206).
5 Un act din 1630 mai 20, relatInd In sa fapte din domnia lui Mihnea Turcitul, arnintete
cci Stan logolat a au dat la rindasi (este traducerea cuvintului crestatori, lucru pe care-1 vedem
din alte (locumente, arnintincl acelasi fapt) pana a scos birul de roii si acele 8 ntipiisti,
aspri 900 a (Arh. ist. centra15, rns. nr. 232, f. 77-79).
6 In 1598 septembrie 9, Jipa din Talpfisesti da lui Stoica mare vistier un tigan, pentru ca
a Stoica mare vistier m-a scos de la bir In 1 ani... (D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI,
p. 341 342).
7 In 1628 august 8, Andrei vinde lui Vlad vistier doi rumlni, cu bani gata si me au
scos i birul direptu, facut-au di luna bani 160 a (Acad. R.P.R., XLII 43, orig. rom.).
8 Diagul rupe o parte din ocina sa i i-o da lui Manea clucer, a pentru ca I-a scos
de la bir * (D.I.R., B, veacul XVI, vol. I, p. 150).
9 In 1538 aprilie 25, se aminte5te ca Staha a dat o ocina a sa hit Trila clucer, care
a scos o de la bir a (ibidem, II, p. 242).
10 lbidem, p. 59.
Ibidem, vJI. I, p. 111.
12 Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 48.
13 Ibidem, P. 462.
. Ibidem, veacul XVI, vol. II, p. 180.
Ibidem, p. 206.
Ibidem, veacul XVII, vol. IV, p. 35.
Ibidem, veacul XVI, vol. II, p. 111.
01
Ibidem vol. V, p. 33.
19 Al. 5tefulescu, op. cit., p. 189-191.
20 D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 95.
21 Ibidem, vol. II, p. 379.
22 Ibidem, p. 396.
23 Acad. R.P.R., XL/37, orig. slay.
24 Al. Stefulescu, op. cit., p. 156-158.
25 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 224.
26 Ibidem, veacul XVII, vol. II, p. 69.

www.dacoromanica.ro
31 MODI L DE IMPI1NERE SI PERCEPERE A HIM LI I 79

un bir de roii i niste napasti ale unora din satul Braneti 1. In 1528 nov. 10,
Radu de la Afumati scoale de la bir o mosie pe care fiii lui Roman, neputind-o
plati de bir, o ddruiesc tn-rii Tismana 2.
In ceea ce privete locul uncle se efectuau scoaterile, credern ca ele se faceau,
in majoritatea cazurilor, acolo unde se gseau catastifele, adica la judge i
la vistierie. Din documentul datat <1581 septembrie 1 1582 august 31> se
poate constata ca un oarecare Stan, pe capul caruia rarnasese i birul altui
satean, fugit in tara, nepuLind scoate acel bir direct de la crestatori, este nevoit
sa intervina in capitala, la visticiie, pentru a-1 scoate. Iar dupre acea, au dat
Stan egumenului de la Arhangheli aspri 50 de au scos birul din celale din Bucu-
reski (sl.n. D./1/.), i au dat Oprei birciului un cas 3. M-rea sf. Arhangheli
se gasea in apropien a Carbunarilor, locul de unde era Stan; acesta I-a rugAt
i i-a plait egurnenului (nu Lim daca cei 50 aspri i-a dat egumenul la vistierie
pentru scoalere s-au i-a chelluit cu drumul) pe care-1 socotea, cum sigur i era,
cu mai multd trecere la vistiei ia domneasca, ca sa-1 scoata de la bir, lucru
pe care acesta i reueLe sa-1 faca. Casul dat de Stan birarului era probabil
pentru vreo ingilduinta la bir, pina la efectuarea scoaterii. .
In majoritatea cazurilor de scoateri individuale, cei scoi de la bir ii
pierd ocinele sau Orli din ele, mai ales pentru plata birului, dar si pentru
scoatere . In noua cazuri, din cele 32 arnintite, oamenii ii pierd ocinele, Idrd
cola lor, din cauza neplatii obligatiilor catre vistierie, domnul intarind acele
ocine celor care le-au scos de la bir. In alte noua cazuri, cei scosi de la bir
ddruiesc (este de fapt o vinzare camuflata) pe cei ce i-au scos de la bir cu
ocina lor intreaga sau cu Orli din ea. In ase cazuri, scoii InIrdiesc pe cei
ce i-au scos, iar in alte ase, isi olnd partile de ocine cu bani, in pretul ocinei
intrind i ce a cheltuit curnparatorul cu plata si scoaterea birului. In doua
cazuri, nu se poate determina ce s-a intimplat cu ocinele celor scoi.
Toate aceste scoateri se refera la tarani liberi, la moneni, care rarnIn
tarani liberi, cu parte din ocina lor sau complet fara ocina (exceptind
bineinteles pe cei morti). Cit timp se mai pot mentine liberi, aceasta este o
alta problerna. Retinem ea', in nici unul din actele ce mentioneaza aceste scoa-
teri, nu se pomeneste de caderea imediata in rurninie a vreunuia din cei scoi
de la bin
In scoaterile de la bir ale satelor, situatia se prezinta oarecurn diferit.
Operatia de scoatere de pe catastif i, deci, de tergere de la bir pe o anumita
perioada de timp sau de transformare a felului platii se face intotdeauna din
porunca dornnului la interventia unor mari dregatori sau a unor mari feudali
laici sau clerici, posesori de averi intinse. Din toate cazurile analizate, intr-unul
singur, cel citat mai sus al satului Arpadea, cei care-1 scot de la bir sint cresta-
torii ; in rest, cel care scoate este domnul. El tine sa faca aceste favoruri unor
oameni ai sai si nu satenilor, care, din aceasta operatiune, de cele mai multe
ori, dupa cum vom vedea, au de pierdut.
Astfel, Mihai Viteazul scoate din catastif apte napati de bir ale satului
Ratunda, pentru mult, dreapta i creclincioasa slujba care mi-a slujit domniei

1 D.I.R., B, veacul XVII. NoL JV, p. 551 0 539.

2 Ibidem, veacul XVI. vol. II, p. 59.
8 Ibidem, vol. V, p. 33.

www.dacoromanica.ro
80 DAMASCHIN MIDC 32

mele jupan Andronie vistier Andronie este cel care cumprd in ruminie
satul, cotropit de dajdii si de biruri mari si care intervine la domn s le
scadd acele npsti. Acelasi domn scoate zece oameni de la nApAsti de bir din
vistieria domneascd pentru sfinta mandstire Cosuna 2 Radu Serban, la 1606
iunie 28, scoate birul satului VlAdesti, care se vinde in ruminie lui Radul
Ndsturel clucer, pentru voia boierului domniei mele, care e mai sus
spus 3.
Boierii care intervin pentru scoaterea de la bir, de pe catastif, a unor
sate, au tot interesul s o facd. In cele mai multe cazuri, aceste sate, din
cauza apdsdrii fiscale, ajung s nu-si mai poatd plati &rile ca sate libere si se
vind in ruminie, punind insa aceasta conditie, ca cel care le curapdra, s le
scoat si de la drile cu care ramasesera datori sau le mai aveau de plata
pind la noua crestare, care-i va consemna ca vecini, deci intr-o alt conditie
sociala i cu alt cuantum pentru birul viitor.
Satele scoase de la bir, odat cu scoaterea, tree intr-o alt categorie fiscard
si, de cele mai multe or i sociald. Din cazurile analizate, 11 sate (Arpadea,
RALunda, Radovanul, Costesti, Negomiri, Grosani, Cocordsti, Vlddesti, Mdlinesti,
Tdlpasul i Poenari), din cauza greutdtii de biruri, se vind vecini ; cei care
le cumpdr (uneori cumptiratorul este chiar domnul), conform intelegerii inter-
venite la vinzare, reusesc sa le si scoat de la bir. Celelalte cazuri, de sate
scoase de pe catastiful vistieriei, pentru a nu da bir in rind cu tara, sint slobozii
ale unor manastiri ; ele fie ca sint scutite complet de dari (Aninoasa, Cricoveni,
Dobrusesti) fie ca' pldtesc cu ruptul (Livezeni, mai tirziu i Cdlimd-
nesti etc.).
Intr-un singur caz, amintit de noi de altfel de mai multe ori, cel al Bajes-
tilor, cumparatorul, Dragomir fost mare pitar, se vede ca' era cu mai putind
trecere la domnie, avind i o dregatorie mai neinsemnatd nu poate scoate
satul de pe catastif si-1 plateste el de bir, pin la noua crestare.
Din acest din urm caz, ca si din altul amintit si el mai sus, in care se
vede Ca Badea logof at se oblig s pldteascd birurile lui Stanciul Papuia
u pind ce va putea sd-1 scoatd de la bir o (sl. n. D.M.) deci exista posi-
bilitatea ca Badea s nu reuseasa sa-1 scoat si din actul din 1596 iunie
23, amintind ca fratii de ocind ai lui Pandichiu, mort, i-au pl5tit ocina de
bir o vreme, cdci n-au putut sd o scoatd din bir (sl. n. D.M.) desi era
pustie i pdrdsitd din vremea ruptorii 4, reiese clar faptul ca scoaterea din
evidenfa liscului, producind deranjri in scripte i incasdri, se Idcea destul
de greu.
In privinta plgfii birului celor scosi, constatdm CA, in majoritatea cazurilor
de scoatere individual, birul Camas restant sau cel ce urma a fi plata este
achitat de cei ce scot pind la efectuarea scoaterii. Si cum stergerile din scripte
se faceau extrem de greu in perioada dintre dou crestri, scoaterile facindu-se
mai ales in momentul crestdrii, insemneaz ca plata birului se fcea pind la
cea dintii crestare (dup cum am vzut mai sus) ce intervenea in urma tranzactiei

1 1),I.R., B, sec. XVI, vol. VI, p. 118-119.

2 I bidem, p. 125.
3 Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 219-220.
Ibidem, vol. VI, p. 224.

www.dacoromanica.ro
33 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 81

dintre cei scosi i cei ce scot. Si in multe din cazurile de scoatere de la

bir a satelor se intimpla la fel. Uneori insd se obtinea chiar iertarea bi-
rului de la domnie ; mai rar la scoaterile individuale si mai des la cele
de sate. Am vdzut mai sus destule exemple in care cele sustinute de noi
aici ii gdsesc confirmarea.
In privinta timpului cit dureazd scoaterea, considerdm cd in aproape
toate cazurile, cu unele mici exceptii totusi, aceasta are o viata foarte scurtd,
doar pind la noua crestare, care ii inregistreazd pe cei scosi in noua situatie
(fdrd ramasite de bir, cu mai putind ocind sau chiar fdrd, sau intr-o noud cate-
gorie sociald i fiscald 1
Operatiunea de scoatere din evidenta fiscului se platea, cel putin in unele
cazuri, cu bani, dati probabil crestdtorilor sau altor dregatori ce efectuau scoate-
/ea, de Care cei ce interveneau pentru aceasta. Plata aceasta, a scoaterii, este
distincta de plata birului propriu-zis. Astfel, din actele deja citate, privitoare
la unele situatii de bir din Brdnesti, se vede cd Stan logofdt a cheltuit pentru
plata birului de rosii si a napdstilor : 30 boi, un cal, o iapd si 1700 aspri de
argint ; iar pentru scoatere, el a mai dat cresttorilor 900 aspri 2. Preda clucer
pldteste cnezii satului Arpadea de bir, dar pe lingd aceasta, el a mai dat la
cresttori, cind au scos birul, 3000 de aspri gata i patru jderi si 8 vulpi
un covor 3, Mircea armasul plteste de bir pe Laze si fiul sdu Barbu, mult
vreme cu 7000 aspri ; 4 i clad a scos numele lor de la bir, a dat Mircea armasul
un covor, pretuit 1000 aspri 4. Se pot da i alte exemple din actele vremii in
care se constatd c scoaterile erau pldtite cu bani sau obiecte pretioase 5.
De ce se ddeau aceste sume, uneori destul de insemnate, intrecind chiar
pretul ocinei scoase, actele nu ne spun. Ele erau considerate legale, altfel nu
ne explicdm dece documentele emanate de la cancelaria domneascd le mentio-
neazd si le intdresc.
In concluzie, trebuie retinut c scoaterile de la bir erau operatiuni de stergere
temporard din evidenta fiscului a unor contribuabili. Ele se fdceau de cdtre
crestdtori sau de care domn in cazul satelor obtinlndu-se Insd destul de
greu, prin bani sau printr-o recunoastere a slujbei credincioase de Care domnie.
Scoaterile confirmd existenta catastifelor si a recensdmintelor, fiind cel mai
adesea amintite in acte in legdturd cu ele. De asernenea, ele atest continua
indsprire a exploatdrii fiscale in perioada de care ne ocupdm.

1 In unele acte se mentioneazii si citA vreme a durat scoaterea. Astfel, Sirbul logorAt
scoate pe Mogo din Vetichesti de la bir 6101 doi anis (D.I.R., B, veac. XVI vol. IV, p. 242); Jipa
din TAlpasesti este scos de la birul de rosii timp de 4 ani (ibidem, vol. VI, p. 342); Stanciul
mare paharnic 1-a scos pe Nicola de la bir, de a nici un bir n-a dat In viata lui (ibidem,
veacul XVII, vol. I, p. 462); Mirzca mare paharnic scoate de la toate birurile satul Poenari,
In 3 ani (ibidem, vol. III, p. 143); Lupu mare paharnic scoate de la bir satul Negomiri,
vreme de zece ani (Stefulescu, op. cit., p. 332 334).
2 D.I.R., B, veacul XVII, vol. IV, p. 549.
3 lbidem, vol. II, p. 69.
4 Ibidem, vol. IV, p. 35.
5 Din actul purtind data 1563 aprilie 18, citat si mai sus, se vede cA VintilA logofAt a
cheltuit 215 aspri turcesti pentru scoaterea unei mosii ce valora 100 aspri turcesti si 150
aspri bani (adicA In total 175 aspri turcesti, asprul turcesc valorind In aceastA vreme doi
aspri bani) (Grecianu, op. cit., II, p. 176). In 1549 iunie 22, Patru scoate de la bir partea
f ratelui sAu Ion, cu 32 aspri (D.I.R., B, veacul XVI, vol. II, p. 396).

6 c. 376

www.dacoromanica.ro
82 DAMASCHIN :NUM: 34

OR GANELE FI SCALE
Odata cu sporirea cuantumului birului, incepind cu a doua jun-la-tate a
veacului al XVI-lea, ca si cu inmultirea darilor in bani catre domnie, au devenit
necesare atit cresterea aparatului fiscal, cit i unele reforme in sinul lui.
In fruntea acestui aparat continua sa se gdseasca marele vistier, a carui
principald sarcind ramine stringerea veniturilor statului i gospodarirea lor.
El este cel care trimite birarii in judete, la birarii, pentru a stringe birul 1
si tot el este eel insarcinat de domn de a avea grija trimiterii haraciului la
Constantinopol 2
Prin abuzurile pe care le comit, abuzuri legate de functia ce-o aveau,
vistierii ajung s stringa averi imense (vezi cazul hii Stoica, in domnia hii Mihai
Viteazul i cele urmatoare, i cel al lui Dumitru Dudescu in deceniul al treilea
al veacului al XVII-lea) i prin aceasta sa cistige i un loc de frunte in sfatul
tarii i sa joace un rol destul de insemnat.
In subordinea marelui vistier erau: vistierii, boierii care tineau judetele
de bir, rabojarii (crestatorii), birarii, logofetii de vistierie, ca i attii care, pe
lingd alte rosturi, mai indeplineau i unele cu caracter fiscal, cum erau de pilda
roii, care tocmeau judetele de bir .
Un rol important in aparatul fiscal il joacd i banul Craiovei. Acesta,
in Oltenia, in materie fiscala are aproape puteri domnesti. El iarta birul unor
sate, scuteste altele i numeste birari in judetele din Oltenia. Astfel, Preda mare
ban, pentru o veste pe care i-o aduce din Bucuresti Petru logofat, ca ar fi
murit Ieremia Moghila, i-a iertat birul lui Patru logofat pina s-a implinit anul
deplin, cum a fost intocmirea lui cu vecinii 3. Rati Giurgi, mare ban al Craiovei,
scuteste satul Tismana de bir si de toate darile 4. Tudor Saitanul, mare ban,
trimite birari de judete, in Romanati i Gorj 5.
In cadrul sistemului fiscal din Tara Romineascd, cele cloud functiuni, de
impunere i de percepere a birului, pind la mijlocul veacului al XVI-lea erau
indeplinite de o singura categorie de dregatori fiscali: birarii. Din insusi acest
sistem, birarul impunind i stringind birul, s-au nascut nenumdrate abuzuri
care au dus la cresterea nemultumirilor si a luptei taranilor. Acestea, la rindul
lor, ea si abuzurile, au provocat pierderi banesti vistieriei statului, silind domnia
s ia unele masuri de indreptare, in primul rind, in interesul ei propriu. Cele
cloud operatiuni se separd, fiecare din ele revenind unei anumite categorii de
slujitori domnesti. Distingem in documentele din a doua jumatate a veacului
al XVI-lea, pe de o parte, organele de impunere, rabojarii sau cresteitorii, iar pe de
alta, celede percepere a birului, birarii.
Istoriografia burgheza, in masura in care s-a ocupat de aceasta chestiune,
a facut confuzie intre cele cloud categorii de dregatori ai fiscului, cu toate ca.

1 Panii. mare vistier in domnia Jul Simion Alogbil5, (1601 1602), trilnite pe Stanciul
logofilt din Cilcesti la o birarie In judetul Romanaii, pentru a stringe birul (D.I.R., B,
veacul XVII, vol. IV, p. 365).
2 Vlad, mare vistier in domnia lui Gavriil Moghild, (1618 1620), duce haraciul la
Constantinopol (Acad. R.P.R., XL II-a/37).
3 D.I.R., B, veacul XVII, vol. I, p. 171.
Ibidem, vol. I I, p. 1 2.
5 Acad. R.P.R., Suluri nr. 64.

www.dacoromanica.ro
35 MODUL DE IMPUNERE I PERCEPERE A BIRULUI 83

documentele aratd destul de clar deosebirile dintre ei, ca i sarcinile care cddeau
in seama lor.
Dintr-un document citat de noi de mai multe ori, din 1612 mai 2, care
aminteste fapte din domnia lui Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585-1591)
trebuie sd re tinem cd Preda clucer, cumpArind satul Arpadea, pe lingd banii
ce le d sdtenilor in mind, a plait i birurile lor la birari (supapH) (sl.n.D.M.),
iar la crestatori (imaaTum) (sl.n.P.M.), cind i-au scos acele 4 biruri, au dat
3000 aspri gata I.
La <1600) aprilie 13, Mihai Viteazul scrie lui Dumitru mare vornic c
Oprea de Cordun i Undreias de Corcova s-au plins c au pus Nica vistiarul
un bir in Cordun, ca sd le ia ocina i o au luat. Deci s cauti s apuci pe Nica
vistiarul, sA-1 juri pe ivanghilie, cum n-au pus el acel bir in Cordun, ce I-au
fost pus crestdtorii de in seam<d> . De va jura Nica vistier c n-a pus el
acel bir, sd-si pdstreze ocina, de nu, sd o piardd 2
Din documentele citate reiese clar existenta unor organe fiscale diferen-
pate, ca si sarcinile speciale ale fiecdrora.
Organele de impunere, rdbojarii sau cresteitorii, fdceau din trei in trei ani
recensrnintele populatiei dajnice, alcdtuind catastifele de impunere. Tot lor
le era rezervatd exclusivitatea impunerii birurilor, ca reprezentanti directi ai
domniei ; in aceastd calitate, ei aruncau birurile nu numai pe satele libere, ci
Si pe cele ale feudalilor, laici sau clerici. In afara satelor cu regim fiscal deose.
bit (slobozii, sate de drum etc.) si care aveau directd legaturd cu vistieria sau
cdmara domneascd, in toate celelalte crestdtorii puteau patrunde pentru
impune birul. D asemenea, dupd cum am vdzut din documentele citate mai sus,
crestAtorii erau cei care efectuau operatiunea de scoatere de la bir.
Tot in sarcina lor cddea i constatarea dacd in interiorul satelor birul a
fost repartizat just sau nu 3.
Slujba de rabojar sau crestdtor nu era un rang in ierarhia feudald, ci o
functie temporard, legatd de operatiunile fiscale amintite. Rdbojarii puteau fi
diversi dregatori: vistieri, logofeti, postelnici etc. care pe o anumitd duratd,
ce nu se poate determina, fdceau slujba de impunere la bir. E probabil c
pind spre sfirsitul veacului al XVI-lea, ei erau pusi in slujbd de domn pe perioada
dintre cloud crestdri ; mai tirziu, ins, cind se inmultesc birurile, e foarte
probabil c pentru fiecare din ele erau alti rdbojari, care il aruncau pe judete
si sate.
In toate cazurile intilnite in documente, numele rdbojarilor este legat de
judetul in care ei i indeplineau slujba. Numdrul lor pe judete depindea probabil
de mdrimea judetului respectiv.
In documentele interne cunoscute pind acum, rdbojarii sint amintiti
intiia oard pe vrernea lui Petru cel Tindr, intr-un document datat <1560-1567)
august 29, in care se spune cd 4 au umblat Rosca i Arsenie rdbojari in judetul
Gorj (Frr PA,HA POLHKA H gocinTe (IFI3ATEAH 161t CsACTI30 TO11?1{1111) * Apoi
mai sint amintiti, in domnia lui Mihai Viteazul, Stoica vistier rdbojar in

1 D.I.R., B, veacul XVII, vol. II, p. 68-70.

2 Ibidem, veacul XVI, vol. VT, p. 372; planA p. 560.
3 Vezi mai jos, p. 106.
4 D.I.R., 13, veacul XVI, vol. III, p. 162; facsimil la p. 464.

6*

www.dacoromanica.ro
84 DAMASCFIIN MIOC 36

judetul Ialomita 1 si Radu al doilea vistier rabojar in judetul Romanati 2;

iar in domnia lui Simion Moghild (1601-1602), Tudor postelnic, fratele lui
Teodosie logofdt din Ruda, rdbojar in jud. Olt a.
Desi impunerile la bir nu se Mceau la intimplare si dupd bunul plac al
rdbojarilor, tot.usi, in insdsi functia pe care acestia o indeplineau, de aruncare
a cislei asupra satelor, existau germenii abuzului. Rdbojarii aruncau biruri
peste puterea de plata a satelor libere, pind ce le sileau s li se vindd sau
le cotropeau cu sila. Astfel, Stoica vistier, cel amintit mai sus, cotropeste nu
rnai putin de sase sate de cnezi, aservindu-i. E vorba de sa tele : Piersica,
Mierlari, Bordusani, Posrnagul, Piatra si Petricesti, toate in jud. Ialomita.
...in zilele lui Mihai voievod, jupan Stoica vistier, el a fost rbojar in judetul
Ialomita ; astfel, a cotropit aceste sate mai sus spuse cu multe ndpasti de bir,
fr dreptate, pe care le-a pus pe umerii lor, pind cind i-a vecinit frd voia
lor j le-a luat ocinele lor cu sila . . 4. De asemenea Radu al doilea vistier veci-
.

neste satul Osica, tot pentru biruri.

Locul rdbojarilor, incepind cu a doua treime a veacului al XVII-lea, Ii
iau alti slujitori, ca samnicii i cistuitorii.
Organele de percepere a birului, birarii sau birceii, atit de des amintiti in
documentele veacului al XV-lea, in veacul uurator ii intilnim pomeniti mult
mai rar. Scdderea aceasta, a frecventei pomenirii lor in documentele veacului
al XVI-lea, trebuie pusd in legdturd, pe de o parte, cu difereatierea produsd
in cadrul organelor fiscale, parte din atributiile birarilor trecind asupra rdbo-
jarilor, iar pe de alta, cu micsorarea numdrului actelor cu privilegii de imuni-
tate feudald, de care numele birarilor era strins legat, dupd cum am vdzut 5.
Aceasta, la rindul ei, ii are cauza atit in intdrirea puterii centrale a domniei,
cit i in cdderea in deplind dependenta a Tarii Rominesti fald de turci, intim-
platd pe la mijlocul veacului al XVI-lea. In intreg veacul, birarii i-am gdsit
pomeniti doar de 20 de ori ; in zece cazuri, si numai pind la 1557, ei sint pomeniti
in legdturd cu scutirile acordate unor feudali, iar in celelalte cazuri, in alte situa-
Ili. In veacul al XVII-lea, frecventa pomenirii lor iardsi creste. Ea trebuie pusd in
legatura cu inmultirea birurilor si cu reaparitia imunitlibor. Numai pind la
inceputul domniei lui Matei Basarab 1632 birarii sint pomeniti de rnai
multe ori decit in intreg veacul al XVI-lea, desi numdrul actelor este mai mic.
Sarcina birarilor era de a stringe birul si de a-1 vrsa la vistierie, atunci
cind tineau direct de domn, sau la boierul care tinea judetul de bir, cind erau
in slujba acestuia. Birul 11 stringeau pe judete si sate, pe baza cotoarelor raboaje-
lor si a catastifelor existente, pe care le purtau cu ei, la vremea incasdrii.
Inca din a doua jumdtate a veacului al XVI-lea, documentele atesta o dife-
rentiere chiar in sinul tagmei birarilor, dupd categoria fiscald a celor de la care
percepeau birul. Nu aceiasi erau birarii pentru birnici (tdranii liberi si depen-
denti) cu cei pentru slujitori. La 1569 octombrie, sint pomeniti Ivasco mare
stolnic si Tduras logofat ea birari de curte , care stringeau birurile e curte

1 D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 561.

2 Ibidem, p. 591.
a Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 212.
4 Ibidem, vol. III, p. 561.
5 Damaschin Mioc, op. cii, p. 646.

www.dacoromanica.ro
37 MODUL DE IMPUNERE SI PE RCEPERE RIRULUI 85

de la ceata armasilor Intr-un document din 1626 martie 3, e vorba de

Dumitru postelnic Corenschi si de Gherghe postelnic ce au fost birari de
roii * 2 (sl. n. D.M.).
Birarii aveau ca mai mari ai lor, care ii trimeteau in judet, pe sate, pentru
stringerea birului, pe boierii care tineau judetele de bir. Birarii, fie cd erau
slugi domnesti, fie ale boierului birar de judet, trebuiau s implineascd birul
si sd-1 aducd la cel care tinea judetul, care, la rindul su, avea aceeasi obligatie
fata de marele vistier. Durata slujbei de birar era, probabil, la inceput de un an,
iar mai apoi legatd de un anumit bir, durind pind la incasarea lui. Astfel,
din documentul cu data 1605 iunie 2, se poate constata c pentru fiecare
din birurile ce au iesit intr-un anumit an, erau alti birari, intotdeauna altii.
Pentru birul de 9000 3, din luna martie, sint birari Dumitru i Oprea ; pentru
cel de 7000, Dumitru Obogeanul i Pirvul, altul de 9000, Stan si Cerne; la
cel de 5000, Sdliman i Manea etc 4.
Asupra locului unde ii exercitau functia, el se limita la grAitele unui
singur judet. A devenit, in actele de irnunitate, stereotipd formula: voi birari-
lor i voi toate slugile domniei mele, ori cu ce slujbe veti umbla intr-acest
judet... 5, care aratd c birarii, ca i a1i dregnori, erau repartizati pe
judete ; ei tineau de mai marele judetului respectiv, dupd cum vorn vedea
mai jos.
Birarii stringeau birul, ping spre sfirsitul sec. XVI, numai din satele de tdrani
liberi. Pe teritoriile de imunitate feudald, in satele de tarani dependenti, de
vecini, documentele aratd clar eh le eta interzisd pdtrunderea i stringerea
birului, cel putin pind la jurndtatea veacului al XVI-lea. Din satele aservite, birul
era strins de dregdtorii domeniali si era apoi vrsat de cdtre feudalul respectiv
la mai marele judetului sau, cum este mai probabil, direct la vistierie.
La 1505 martie 27, Radu cel Mare, scutind mosia Topesti a rn-rii Tismana
de dajdii i slujbe, precizeazd: numai birul sa-1 pldteascd i s facd oastea cea
mare . Dar sd nu-i turbure nici sudeti, nici birari (sl. n.D.214) nici
armasi 6. Deci, desi vecinii Tismanei de pe ocina Topesti pldtese bir, totusi
birarii nu pot pdtrunde la ei. Gine altcineva putea stringe birul, dacd nu stdpinul
feudal, respectiv egumenul Tismanei, prin slugile sale. De altfel, acest fapt
iese clar in evidenta din documentul datat 1529 mai 12, prin care Moise vodd
intdreste na-rii Bistrita toate satele ei, pe care le scuteste de slujbe i dAjdii. /nsd,
domnul, ca si mai sus. precizeazd: birul sd-1 plateasca (stiptidi m EMATAET).
Totusi, sd nu turbure i sd nu intre in acele sate nici vdtafii cei mari, nici
cei mici, nici judetii, nici birarii (sl.n.D.M.) nici nimeni... numai cdlu-
gdrii<si poslusnicii) sfintei mdndstiri sd fie volnici sd intre... 7. Deci, in satele
Bistritei, numai cdlugdrii i dregatorii domeniali ai mAndstirii puteau intra
s stringd birul.

1 Grecianu, Genealogii, I, p. 101.

2 Acad. R.P.R., XL II/27, orig. rom. ; la fel In doc. din 1630 iunie 14, aflAtor la Arh.
ist. centr., ms. 252, f. 94, sint pomeniti aceiasi 4 birari de rosii
3 Asupra semnificatiei acestor biruri, vezi mai jos, p. 102.
.
4 D.I.R., B. veacul XVII, vol. I, p. 170.
5 Ibidem, vol. III, p. 463 ; vol. IV, p. 258, 537 l altele.
6 Ibidem, veacul XVI, vol. I, p. 29 ; facsimil la p. 219.
7 Ibidem, vol. II, p. 63 ; facsimil la p. 431.

www.dacoromanica.ro
86 DAMASCHIN MiOC 38

Printr-un document cu data<1554-1557> octombrie 21, Nitrascu cel Bun

scuteste satele Bistretul si ClugAreni, ale mngstirii Tismana, de toate slujbele
i muncile... numai sa plAteascd birul ... S nu le turbure nici vatafii
mad, nici cei mici, nici birarii (sl.n.D.M.) nici slugile boiereti, nici slugile
domniei . Numai egumenul sd le stdpineascd i sd judece in ele 1.
Seria exemplelor de felul celor de mai sus, din care sd reias cd pe teri-
toriile de imunitate feudald era interzisd intrarea slugilor domniei, deci si
a birarilor, se poate inmulti 2
Retinem concluzia c, in satele de vecini, rdspunzdtor pentru stringerea
birului era stapinul lor si c birul 11 stringeau slugile acestuia.
In a doua jumdtate a veacului al XVI-lea nu mai Intilnim nici un act din
care sd reiasd neamestecul organelor domniei pe teritoriile de imunitate, in ceea
ce priveste birul.
Dup cum vom vedea, in aceastd vreme, birul se extinde i asupra marilor
boieri i asupra mdnstirilor, ca efect al intdririi puterii domnesti, si al altor
cauze. Exact din aceastd vreme se pare cd slugile domnesti, in cazul nostru
birarii, incep s'd nu mai tind seama de vechile privilegii ale feudalilor i s intre
si iii satele de vecini, care constituiau domeniile mndstirilor si ale boierilor.
Dintr-un document din domnia lui Stefan Surdul (1591-1592) datat< 1592>
ianuarie 25, se vede Ca birarii care au fost in. judet , neputind s ia birurile
unor vecini ai m-rii Tismana, care fugisera, au tras, de au luat averile sfintei
mdndstiri pentru birurile lor 3. Vedem, deci, c birarii stringeau birul si din
satele de vecini ale rn-rii Tismana. Dacd acest caz era o exceptie sau In
genere birarii Ii extinseserd sfera de actiune i asupra satelor de vecini, nu putem
sti sigur. Totusi, exemple care sd infirrne aceastd presupunere, pentru aceastd
vreme, adicd a doua jumatate a veacului al XVI-lea, nu existd.

D. I. R., B. veacul XVI, vol. III, p. 28.

2 a) /n 1508 sept. 7 si sept. 10, Mihnea eel Rau, Intarind m-rii Bistrita satele ei, le
scuteste de slujbe i dajdii fata de domnie, tn alard de bir i de oaste. Interzice slugilor
si dregatorilor domnesti sa intre tn acele sate. Cu ele a sa aiba arnestec egumenul si trirniii
sal * (ibidem, vol. I, p. 48 si 50). E clar ca birul II stringe egumenul i dregatorii domeniali
(st trimisii *) de Indata ce este interzisa patrunderea dregatorilor domniei pe domeniul Bistritei.
b ) La 1511 iulie 10, Vlad cel TInar Intareste jupanului Nichifor satul Rogozestii, pe
care-1 scuteste de dart i slujbe numai
a sa dea birul ft . . . 51 nimeni sa nu cuteze sa-i turbure *
(ibidem p. 72).
r ) La 1512 febr. 20, Neagoe Basarab, scutind satele rn-rii Cutlumuz de la Athos
de dajdii i slujbe, in afard de bir, precizeaza de asemenea cd este interzisa intrarea oricaror
slugi domnesti In acele sate (ibidem, p. 75-76).
d) In 1520 aprilie 10, Neagoe Basarab, Intarind scutirea pentru satele Bistritli, afara
de bir i oaste *, interzice ca a slugile * i dregatorii domniei... sa ia ceva din acele sate_
numai egumenul cu trirniii lui sa se amestece In acele sate * (ibidem, p. 157).
e) Intr-un document datat <1523-1525> tulle 27, Vladislav scuteste satul Ceurii
al m-rii Tismana a de toate slujbele i clajdiile... numai birul sa-1 plateasca *. Dar sit nu
intre la ei nici birar, nici gdletar, nici o sluga domneasca (ibidem, p. 176).
f-g ) La 1531 sept. 18 si 1533 mart. 19, Vlad Inecatul i respectiv Vlad Vintild, 1mpu-
ternicesc m-rea Tismana salt faca sat la Vadul Bistretului, pe care ei II scutesc temporar
de dari, In afara de bir i oaste. 51 In acest caz, este interzisd intrarea In acel sat a oricaror
dregatori ai domniei (ibidem, vol. II, p. 101 si p. 129).
h ) La 1545 iunie 1, Mircea Ciobanul reconfirma scutirile pentru m-rea Bistrita, acordate
de Neagoie Basarab, cu aceleasi specificari In privinta slugilor domnesti (ibidem, p. 328).
3 Ibidem, vol. VI, p. 32.

www.dacoromanica.ro
39 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 87

In prima treime a veacului urmator, al XVII-lea, ca si mai tirziu, docu-

mentele aratd ldmurit ca birarii stringeau birul si din satele dependente, in afara
cazurilor speciale, destul de rare, cind feudalul obtine invoire de la domnie ca
s stringa el birul. Este cazul cu egumenul rn-rii Sfinta Troita care obtine
de la Leon Tomsa, in 1632 aprilie, ca birarii s nu intre in satele de drum ale
m'Andstirii. In schimb, birul s fie pldtit cu bani gata, din punga lui, a egu-
menului, aicea la cdmard I.
Dintr-o serie de documente date rn-rii Arges, intdrindu-i-se satul Fl Amin-
zesti, se vede c birarii stringeau birul din acel sat. Astfel, documentele arat
c acestia, dupd ce incasau birul de la sdtenii din Fla.minzesti, continuau s

in satele mdndstirii ,
stea in sat. Egumenul se plinge domnului, nu pentru faptul c birul este strins
de birari ceea ce dovedeste o practicd mai veche, a incasdrii lui de Care ei,
ci pentru Ca birarii continuau sd rdmin6 in sat, pe
cheltuiala runainilor mnstirii. Domnul intervine, poruncind birarilor sd nu
mai rmiie in sat, dupd ce sdtenii ii vor da birul. In nici unul din actele date
in aceast vreme pentru satul F1'aminzesti (si shit destule) nu se pomeneste de
vreo interzicere a intrdrii birarilor in sat, desi altor slujbasi ai domniei (gale-
tari, finari etc.) intrarea le este interzis 2.

Din unele sate de drum, dependente de m'andstirile Sfinta Troita i Dealul,

birul ii percepeau tot birarii. In documentul cu data 1632 aprilie, citat mai
sus, domnul arat c a luat acele sate de pre mina boiarilor carii tin judetu
de birdrie i le-a creiat alt regirn.
Birarilor le era interzisd de asemenea stringerea birului din satele care aveau
ruptoare de la vistieria domneascd, fie cd erau sate de colonizare, fie altfel de sate
cu regim de slobozii. Acestora, prin buna 1nvoiala cu domnia, li se rupea
din cisla de bir a Orli cisla lor proprie, pe care o stringeau singuri i o aduceau
la vistierie. Documentele din prima treime a veacului al XVII-lea ilustreazd
amplu cele de mai sus.
In 1602 mai 1, Simion Movild scuteste pe albanezii veniti din Turcia in
satul Cillinesti de toate dajdiile dornnesti, in afard de birul de haraci, de 15 000
aspri anual. Insa sd nu intre, birarii in sat (sl. n. D.M.), ci numai s trimit
s5 aducd acei aspri la vistieria dornniei mele 3.

In 1614 ian. 27, Radu Mihnea, scutind satul Negoesti de ddjdii, in afara
unei dari anuale in bani, de 100 galbeni, precizeazd c sdtenii sd aiba bunA
pace si liniste din spre toti boierii si din spre toate slugile domniei mele, care
vor fi in slujbA in acel judet , iar acei galbeni s-i aducd ei aici la domnia
mea ... 4.

In 1614 martie, tot Radu Mihnea, scutind de djdii slobozia Vai-de-Ei, jud
Ialornita, a lui Ianachi mare postelnic, in afara unei dari anuale de 60 galbeni
adaugg : Si slugd din slugile dornniei mele, birari, sci nu meargei in acel sa
(sl. n. D.M.), ci singuri stenii s aduca birul in vistieria domniei mele 5

1 Acad. R.P.R., CCCX 21, orig. rom.

2 D.I.R., B, veacul XVII, vol. IV, p. 547; Arh. ist. cents., Ep. Arge, 11/14, 11/15
i 11/16.
3 D.I.R., B, veacul XVII, vol. I, p. 43.
4 Ibidem, vol. II, p. 243.
5 Ibidem, p. 264.

www.dacoromanica.ro
88 DAMASCIIIN MffiC 40

In 1620 septembrie 19, Radu Mihnea scuteste satul Livezeni, al rn-rii

Nucet, de dajdii, in afara unei surne anuale de 50 galbeni, pe care sa' o aducA
ei Inpipi... la domnia mea. Iar birarii sau alte slugi ale domniei mele, care
vor fi trirnisi in acel judet... niciun arnestec i treaba sa nu aibd ei acolo I.
Exemplele de rnai sus, carora li se pot adauga i altele, sint destul de
convingatoare pentru teza suslinuta.
In orase, raspunzatori de stringerea birului, i probabil, pinA la inceputul
veacului al XVII-lea chiar stringatori, erau sudetul i pirgarii. Situatia lor de
stringatori de bir si mai apoi si de supraveghetori ai stringerii lui i rdspunzatori
de aceasta fat de domnie reiese din o serie de acte prin care li se interzice strin-
gerea birului de la cei ce au un regim fiscal deosebit (slujitori, slobozii, bresle
fiscale) 2; se recunoaste implicit ca de la restul orasenilor ei sint cei ce
implinesc birul.
Dintr-un act din 1598 iulie 5, vedem ca Mihai Viteazul, adresindu-se sudetu-
lui i celor 12 pirgari din Rimnic, le porunceste sd nu trayd pe vecinii din
Ulita, ai Coziei, sa dea bir cu orasul Rimnic. SA lasati vecinii sfintei mAnd-
stiri in pace, sd nu trageti pe vecini la voi la bir, c s dea dornniei mele bir
Cu tara o 3 (A,a WCTAKIIT IEtIHHH CKRITMS MOHACTI10 S Mtipuo, AA HE TEFAHTI
KEM-1111-1 iu KAC tiLl CHO, A HS Aa ALSKaT 6110 C'ItC KOOA rocnoAcTica nut").

In actele din 1603 mai 1 4 i 1603 mai 22 5 sint pomeniti sudetul i pirgarii
din Tir,sor in legatura cu birul lui Mihai din Tirsor. In cel dintii ei sint anuntati
de dornn de cuanturnul birului ce i s-a fixat lui Mihai, s dea ajutor orasului
2000 aspri anual, in patru cistiuri; in al doilea, li se porunceste sa se fereasca
de casa i averile lui Mihai, cdci 1-a pus domnul la rosii alepi.
Alaturi de sudet i pirgari, atributii fiscale in orase incep s aibd i pima-
WU, reprezentanti directi ai domniei. Astfel, in actul din 1610 aprilie 18,
inaintea judetului din Buzau sint amintiti pircalabii de acolo, in legaturd cu
interzicerea ridicarii birului de la slobozia episcopiei Buzau 6. La fel pentru
Calimanesti, pircalabii de Rimnic 7.
Spre sfirsitul perioadei de care ne ocuprn, in orase, alaturi de sudet,
pirgari i pircdlabi, ca stringatori de bir apat slugile domnesti obisnuite pentru
aceastA operatie, i anume birarii. Astfel, Alexandru Ilia, scutind de bir si
alte dari pe preotii, diaconii i grainaticii de la bisericile domnesti din Bucuresti
pi Tirgoviste, in 1629 mai 5, scrie: ...tu judetule cu 12 pirgari din orasul
domniei mele Bucuresti si din Tirgoviste i voad birarilor (sl.n.D.M.) i voi
toate slugile dornnii mele... s va feriti si in pace sd lasati pe preotii... etc. 8
Pe lingd dregatorii amintiti pind acum in ()rase, ca avind legaturd cu birul,
mai apar i cei ce stringeau galbenul de fum, sau Iumarii. In 1632 decembrie 11,
scutind aceiasi preoti de mai sus, domnul se adreseaza, ca sd-i lase in pace,
a D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 588.
2 Vezi In aceastd privintd i studiul semnat de Lia Lehr, Organizarea administraliva
a oraqelor din Tara Romineascii in anii 1501-1650, In s Studii $ IX (1956), nr. 2-3
p. 64-65.
3 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 330; plansa p. 526.
4 lbidem, veacul XVII, vol. I, p. 82.
6 Ibidem, p. 89.
6 Ibidem, p. 452.
7 Ibidem, vol. II, p. 105.
a Acad. R.P.R., ms. 907, f. 26-27.

www.dacoromanica.ro
41 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 89

nu numai sudetului i pirgarilor, ci i vinaricerilor, paharnicilor a i voi care

umblati de fum 1. La fel, Leon Toma in 1632 aprilie 7, scutind pravaliile
din Bucureti ale lui Ghiorma banul de galbenul de fum, porunce*te ca ele sa
nu aibd nici o turburare de catre < slugile domniei mele, care umblati pentru
ughii de fum aici in Bucureti 2.
Mentionam ca aparitia darii galbenului de fum este anterioard acestei
date. Ea este rnentionata pentru prima data in 1616 decembrie 31 3; apoi intr-o
serie de alte ase documente anterioare celui din 1632 aprilie 7. Este probabil
ca cei insarcinati cu stringerea galbenului de fum s fi apdrut concornitent
cu darea, i nu 16 ani mai tirziu. Dar, in acte, nu-i gdsim amintiti pina in
1632.
Sudetul i pirgarii mai sint amintiti i in alte acte, in alte orae, tot in
legdtura cu birul 4.
De la tiganii domneti, dajdia in bani Care domnie o stringeau globnicii 5,
iar de la tiganii feudalilor, dregatorii domeniali ai acestora 6.
Alti slujbai, care aveau legatura cu birul, erau logofelii de vistierie. In prima
treime a veacului al XVII-lea, sint amintiti mai multi astfel de slujitori. Apa-
ritia lor denotd o intensificare a fiscalitatii, o organizare mai complexa. Ei
lucrau la vistierie, fiind in directa subordine a marelui vistier. Sint amintiti
astfel, la 1623 septembrie 18 i septembrie 22, Pand logofdt de vistierie 7; la
1623 noiembrie 10, Radu i Para logofeti de vistierie 8. In domnia lui Matei
Basarab, dupd cum vorn vedea, numarul lor crqte. In sarcina lor cadea
desigur tinerea scriptelor de la vistierie.
Atunci cind birul nu putea fi implinit de birari, din diferite cauze, domnia
trimetea slugi special insarcinate cu implinirea birului, de la cei care nu-1
ddduserd, slugi numite aprozi. Cind globnicii nu puteau scoate dajdiile de la
tigani, cu aceasta erau insarcinati armafii. Aprozii i armaii, constituind
1 Acad. R.P.R., ms. 403, f. 19.
2 Arh. ist. centrala, M rca Bradu, Hanu Grcci i Codreni, 1/2, orig. slay.
3 D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 76.
4 a) La 1613 septembrie 6, Radu Mihnea, scutind mahalaua din jurul m-rii Sfinta
Troila de bir i alte dajdii, porunceste sucletului i celor 12 pirgari din Bucuresti sa se
fereasca de oamenii manastirii (ibidem, vol. II, p. 220-221).
b) La fel, Alexandru I1ia, in 1616 clecembrie 31, confirmind scutirea, adauga: Tu,
sudetule. cu cei 12 pirgari, sa aveti a-i Elsa in pace de bir i de toate dajdiile (ibidem,
vol. III, p. 79).
c) In 1616 noiembrie 2, domnul, scutind de bir si alte dajdii pe Visan postelnic din
Rimnic, porunceste slugilor domnesti carii vet! fi de slujba intr-acest oras, ori de ce slujba,
si lu judef cu 12 plrgari (sl. n. D.M.) den orasul domnii mele den Rimnic sa se fereasca
de casa i bucatele lui Visan (ibidem, p. 50).
d) In 1623 noiembrie 11, Alexandru Coconul, scutind pe Dragomir din Vernesti de
bir, porunceste sa fie lasat in pace de card judetul de Buzau si de ciltra toti pirgarii e
(ibidem, vol. IV, p. 348-349).
e) In 1628 februarie 4, scutindu-se poslusnicii episcopiei de Buzau de bir, se porunceste,
la fel sa fie in pace de t judetul cu 12 pirgari * (Acad. R.P.R., CXXIV/172, orig. rom.).
I) In 1630 ianuarie 14, scutindu-se preotii i diaconii de la biserica curtii doinnesti
de bir i alte dari, se porunceste, ca si mai sus, judetului, celor 12 pirgari i birarilor,
sa nu le faca nici o suparare (Acad. R.P.R., ms. 403, f. 20 v.).
6 D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 115.
6 Ibidem, p. 338.
7 Ibidem, veacul XVII, vol. IV, p. 330-331.
Ibidem, p. 353.

www.dacoromanica.ro
90 DAMASCHIN AtioC 42

aparatul de constringere al statului pentru neplata drilor i pentru alte vini,

purtindu-se aspru i Wind o serie de abuzuri in aplicarea serviciului lor, erau
cei mai uriti de Care populatia birnicd 1 Aprozii constringeau i pe birarii
de judet, cind acestia nu dddeau socoteald exactd de sumele incasate din bir.
Letopisetul cantacuzinesc, amintind de aceste lucruri, scrie c a aprozii lui
Leon vodd nu mai inceta de la casele lor <ale birarilor de judet>, tot pentru
bani ; i le lua cite 30-40 de galbeni numai de odatd 2.
La fel, aprozii ridicau birul din unele sate care aveau ruptoare cu crnara
domneascd. Astfel, in satul Parapani, ca i in alte sate de drum, cu ruptoare
la cdmard, Leon Tomsa hotdrdste sd meargd aprozi la zi < Sf. Gheorghe,
sf. Dumitru> s le ia birul cine curn va fi scrisi de la cdmard. . . 3.
Unii din acestia tineau, ca i unii logofeti, direct de vistierie ; astfel, intr-un
document e drept ceva mai tirziu (din 1648 februarie 5), e amintit un
Albul armasi la uistierie 4.
Toti acestia, pind in veacul al XVIII-lea, nu aveau o leafd fixd, ci aveau
o serie de venituri legate de slujba pe care o indeplineau 5.
Din cele de mai sus se poate conchide c aparatul fiscal al statului, in
aceastd vreme, ii avea organele sale diferentiate dupd functiunile pe care
le indeplineau : de impunere (crestatori sau rdbojari), de percepere (birari) si
de constfingere (aprozi i armasi). Deasupra lor, a tuturora, era marele vistier
cu aparatul sdu central (vtori i treti vistierul, vistierniceii, logofetii de vistierie).

Un loc aparte in organizarea aparatului fiscal medieval al Tdrii Rominesti II

ocupd birarii de judef. Acestia erau boieri cdrora li se conceda de cdtre domnie, cu
voia i adesea i frd voia lor, stringerea ddrilor cdtre stat din intreg cuprinsul
unui judet (cu exceptia unor uniti ce aveau directd legaturd cu vistieria, dupa
uum vom vedea). Boierii care tineau judetele de bir aveau ca sarcind speciald
derceperea ddrilor. Totusi, se vede din unele documente c ei aveau un rol
si in impunerea ddrilor in cuprinsul judetului ce-1 aveau in seamd, foarte
probabil, la repartitia cotelor de bir asupra satelor.
Cei care tineau judetele de bir puteau fi i dregatori mdrunti, sau puteau
s nici nu ocupe vreo treaptd pe scara ierarhiei feudale.
Obiceiul acesta al conceddrii perceperii ddrilor pe judge pare sd fie destul
de vechi. El se incetatenise in Tara Romineascd cel mai tirziu in prima treime
a veacului al XVI-lea ; probabil chiar la sfirsitul veacului precedent, fiind
legat de reformele fiscale ce au loc atunci.
Intr-un document din 1534 septembrie 12, pomenind insd fapte din domnia
lui Vlad cel Tindr (1510-1512), se vorbeste despre un Radu din Spinisor, care
era stringdtor de bir in judetul Jiul de Jos (rnsupaTen sup 8 cSAcTito
Aomm wino) 6 Un alt document, eu data 1579 iulie 3, referindu-se insd la o

Acad. R.P.R., Peceti 185, orig. rom.

2 Pasajul luat dintr-o transcriere a rns. 112 Blaj, aflatoare la Institutul de istorie al
Acad. R.P.R. din Bucuresti.
3 Acad. R.P.R., CCCX 21, orig. rom.
4 Ibidern, ins. 4985, f. 56, copie rom.
5 Asupra veniturilor lor, vezi mai jos p. 93-94.
8 D. I. R., B, veacul XVI, vol. II, p. 163 ; facsimil, p. 467.

www.dacoromanica.ro
43 MODUL DE IMPUNERE 1 PERCEPERE A BIRULUI 91

vreme anterioarA, din domnia lui Ptrascu cel Bun (1554-1557), pomeneste
de Mandea si Dragomir armas, care 4 au fost birari in judetul Rimnicul
Sgrat e 1. (CST 61-1AH 61-1(34011 8 CSACTKO CAM pHENHIC).
In memorialul lui Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel (1583-1585),
se gAsesc stiri pretioase privitoare la aceast chestiune. Sivori povesteste cd
domnul, vrind sd-1 rdspldteasca" pentru serviciile lui, i-a oferit dregatoria de
mare cAmAras, pe care el ins, dup sfatul rudelor sale, pentru a nu trezi
invidia boierilor, o refuz. In schimb, primeste slujba de stringdtor de ddri in
judetul Buzdu, dupd spusele lui, unul din cele mai bogate ale Orli.
Pasajul din Sivori, privitor la sistemul de percepere a ddrilor, este foarte
important, atit prin vechimea lui, cit si prin bogdtia amdnuntelor. Iat ce
scrie acest beneficial. al sistemului: . . . imi concedd <Petru Cercel> pe
timp de patru ani beneficiile zeciuelii <10 %> birului unei provincii numith Buzdu,
care imi putea da un venit de 12 000 de scuzi pe an, fiind obicei (sl.n. D.M.)
in Tara RomineascA ca dornnii, pentru a raspliati pe boieri si alti favoriti, s le in-
credinteze grija de a scoate si a aduce la curte toate veniturile tdrii, dind, cind
unuia, cind altuia, grija unei provincii sau a alteia, dupd bunul plac al dom-
nului ; acesta, dup un vechi obicei (sl.n. D.M.), pentru a recompensa munca
scoaterii veniturilor, d zecivald din toate veniturile ce se scot aceluia cthia
i-a acordat favoarea sa e 2.
Specificarea lui Sivori, CA sistemul concedrii este un vechi obicei , ne
face sa' presupunem Ca' stringatorii de bir din judetele Dolj si Rimnicu-Srat,
amintiti pentru inceputul si mijlocul veacului XVI, nu erau altceva decit boieri,
carora li se incredintaserd judetele respective ca s stringA birul.
Este foarte probabil ca unii din rAbojarii de judete, pe care i-am pornenit
mai sus, s fi fost astfel de boieri, cArora domnul le incredintase administrarea
fiscald a judetelor respective. Cel putin pentru Radul al doilea vistier, in dom-
nia lui Mihai Viteazul, e fapt sigur ca tinea de bir judetul Romanati. El este
nurnit in documente rabojar si birar in judetul Romanati (iumaTEnk ii nroap
it-h ctiArrito Pommimui3, La fel Stanciu logofat din Calcesti, care, In timpul
domniei lui Simion MovilA (1601 1602), a fost trimis de Pan vistier la o
birdrie in judetul Romanati, ca sA stringA acea birdrie e, pare sA fi fost tot un
astfel de boier, care a tinut de bir judetul amintit 4. La fel Matei aga, viitorul
domn, pe vremea lui Leon Tomsa, in acelasi judet 5.
Nu ins toti birarii al cdror nume e pomenit in legdturd cu unul din
judetele tarii sint astfel de boieri care tin judetele de bir. Cei amintiti in veacul
al XVI-Iea, mai ales in legatura cu interzicerea pAtrunderii lor pe teritoriile de

1 D.I.R., veacul XVI, vol. IV, p. 467.

2 .. . cui assignb per quatro anni li beneficij delle decime delli tributti din una provincia
nominata Busa, che mi potteva vallere da dodeci millia scudi l'anno, essendo solito nel Regno
di Valachia, che li principi per beneficiare li baroni et altri favoriti, li danno cura di riscot-
tere c far condurre alla corte tutte le intrate del Regno, assignando a chi la cura di una
provincia et a chi di un altra, a beneplacito del Principe, il quale, per antica usanza et per
il travaglio di far riscottere, concede la decima di tutto quello che si riscuote a colui a chi
ha fatto gracia di dame il pensiero * (Memorialul lui Franco Sivori, ed. Stefan Pascu,
Petra Cercel gi Tara Romlneasc la sfIrsilul sec. XVI, Sibiu, 1944, p. 172).
2 D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 591.
4 Ibidem, vol. IV, p. 365.
5 Letopiseful pith Romlne4i, ed. Stoica Nicolaescu, p. 142.

www.dacoromanica.ro
99 IMMASCHIN MIOC 41

imunitate feudald, sint simple slugi domnesti, ale marelui vistier sau ale
boierului care tine judetul, trimisi de acestia sa implineasca birul.
Existenta birarilor trimisi de la domnie si a celor trimisi de la judet, deo-
sebiti de cei dintii, ne este confirmata de acelasi document, citat deja de dou5
ori, din 1632 aprilie. La interventia egumenului de la sf. Troita, domnul porun-
ceste ca:birarii de judef sau de aicea de la domnie (sl.n.D.M.) sa nu intre nimenilea
in satele manastirii 1. Cind si in ce imprejurdri erau folositi unii sau altii,
docurnentele nu ne spun. E probabil Irish' ca domnia isi trimetea birarii sgi
in judetele in care nu concedase birul lucru care, dupa cum vom vedea,
se intimpld mai ales dupd 1632 acestea raminind pe seama domniei .
Dacd, pind la o anumita vrerne, slujba de a tine judetul de bir era
foarte rivnit, ca flind aducatoare de venituri, spre sfirsitul veacului al XVI-lea,
in perioada crizei rurale, care a bintuit si in Tara Romineasca, nu numai cd
nu mai este dorita de nimeni, ci dimpotriva, chiar se fuge de ea, deoarece
devenise foarte costisitoare si chiar prirnejdioasa. La fel, la inceputul veacului
al XVI I-lea.
Domnia, vazind cd taranii nu-si mai pot plati birurile, pentru a-si scoate
totu0 veniturile, incepe sa aplice tot mai frecvent principiul solidaritatii la
plata birului intre birnici si boierii care tineau judetele de bir. Birul trebuia
iinplinit ; de nu-1 puteau plati taranii, boierul, birar de judet, trebuia sd-1 pla-
teased din averile sale, fiind rdspunzator de implinirea banilor birului, impus
de vistierie, in judetul sdu.
Despre faptul cd slujba de stringator de bir era o povard in perioadele
in care taranii, din diferite cauze (exploatare cruntd, calamitati naturale etc.)
nu-si puteau plati birul, ne vorbesc ldmurit documentele. Intr-un act din 1656
iunie 10, care ins se refera la fapte din domnia lui Mihai Viteazul, se spune
ca Draghici, fiul jupanitei Preda din Runcu, a fost (trimis) de Tudor Saitanul
fost ban al Craiovei, ca birar al judetului Vilcea . Neputind scoate banii im-
pusi, ramine dator la vistierie 9000 aspri, pentru care domnul 41-a pus in lan-
turi, ca sa plateasca acei aspri mai sus scrisi . La fel se intimpld si cu Oprea,
nepotul banului Dobromir, pe care tot Tudor Saitanul 1-a trimis 4 birar in
Gorj, in zilele lui Mihail voievod . Si el ramine dator vistieriei 35 000 aspri,
pentru care a apucat Mihai vod5 pe Oprea din Dragasani de 1-a pus in lan-
turi, ca sa dea asprii la vistierie... 2
In 1602, Stanciul logofdt, amintit mai sus, trimis la o birdrie in judetul
Romanati, nu poate implini toti banii, si Famine dator 200 de galbeni. El este
prins de oamenii lui Radu Serban si silit sa dea acei bani 3.
La fel se intimpla, dupd cum povesteste cronica zisa a lui Stoica Ludescu,
in domnia lui Leon Tomsa (1629-1632). Vorbind despre Matei Basarab, pe
vremea cind era mare aga, cronica spune c i-a dat Leon vodd judetul
Romanatilor sa-1 tie de birdrie. Deci, pentru multe biruri grele ce au fost asupra
saracilor, neputind sa mai biruiasca, spartu-s-au toate judetele de preste Olt,
fugind care incotro au putut. Iar boiarii carii tinea judetele patea mare nevoie
de la domnie, ca-i punea sa plateasca judetele cu sila. Si ce avura, detera tot

1 Acad. R.P.R., CCCX/21, orig. rom.

2 lbidem Suluri nr. 64, orig. slay.
3 D.I.R., B, veacul XVII, vol. IV, p. 365.

www.dacoromanica.ro
45 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 93

i s indatorird pre la turci i pre la balgii. Ca aprozii lui Leon Vodd nu mai
inceta de la casele lor, tot pentru bani; i le lua treapdde cite 30-40 galbeni
numai deodatd 1.
Se vede deci cd, in vrernurile de prosperitate economicd a Orli, slujba de
a tine judetul de bir era in terrneni moderni foarte rentabild ; pe cind
in cele de srdcie, de secdtuire excesivd a tardnimii, ea devenea de-a-dreptul
oneroas.
Trebuie precizat insd c boierul-birar nu pldtea din averea lui decit atunci
cind storsese tot ceea ce tdranul putea s dea i clad acesta efectiv nu mai putea
da nimic, in afara pdmintului i a libertdtii sale. In cele din urmd ii erau luate
i acestea ; ocina trecea in stdpinirea boierului, iar tdranul devenea vecin al sdu.
La aceste mijloace socotite a legale , se addugau nenumdrate abuzuri
care la un loc fAceau din sistemul acesta al conceddrii birului o cale de aservire
a taranului.

VENITURILE ORGANELOR FISCALE. SCAUNELE DE BIR

Am vdzut ce venituri aveau boierii care tineau judetele de bir. Acelai
venit (adicd 10% din suma strinsd) ii aveau i stdpinii de moii, beneficiari
ai unor imunitdti fiscale, cind ei erau cei care stringeau birul i-I vdrsau direct
la vistierie. Se poate pune intrebarea dacd birarii, ca de altfel i alte slugi
domneti (oierii, gdletarii, finarii etc.) aveau i uncle venituri legate de slujba
pe care temporar o indeplineau sau veniturile lor se rezumau la cele ale cate-
goriei sociale i dregdtoriei pe care o aveau (postelnici, vistieri, roii etc.). Din
analiza documentelor reiese c aveau sigur intretinerea gratuitd pe timpul
stringerii birului.
Birarii care mergeau in judet, pe sate, nu -edeau in fiecare din satele din
care stringeau birul, ci intr-unul anumit, unde pircalabii din satele vecine adu-
ceau birul. Cind acetia n-o fdceau, i cind pentru banii birului trebuiau luate
vite i bucate de la cel care nu putea pldti in bani, sau de la cei solidari cu
el la plata birului, aa-numitele trcisuri , birarii se deplasau personal in acele
sate. Astfel de sate unde se stringeau birul i. trsurile poartd in documente
numele de scaune de bir. Ele sint mai multe intr-un judet, dupd mdrimea
judetului. Rind ce nu terrninau cu strinsul birului de la toate satele care tineau
de acel scaun birarii nu plecau din sat, stind pe socoteala satului, avind
atit ei, cit i oamenii i caii lor, intretinerea gratuitd.
In documentele date pentru satul FliiminzeLi, al m-rii Arge, cele sus-
tinute mai sus sint cit se poate de evidente. In 1629 septembrie 16, Alexandru
Ilia poruncete birarilor sd nu mai stea la Fldminzeti, cheltuiascd, dacd-i
vor plti birul . Egumenul de la Arge se plinsese cd se risipete satul din
cauza birarilor, care, desi Flaminzetii i-au dat birul ei tot sed in sat, pind
stringu birurile i de la alalte ; ccici nu iaste scaun de bir (sl.n.D.M.). Domnul
mai adaugd: .. .voi, birarilor, 'Inca s cautati scaun sd nu faceti in sat in Fld-
minzeti ; toti birarii sd-i cumpere bucatele pe bani 2
I Dupd o transcriere a ms. 112 l3laj, altoare la Institutul de istorie al Acad. R.P.R.
2 Arli. ist..centr., Ep. Arges, 11/16, orig. rom; vezi i doc. din 1625 iulie 18, D.I.R., B,
veacul XVII, vol. IV, p. 547.

www.dacoromanica.ro
94 DAMASCHIN NIOC 46

Din cele de mai sus, ca si din intreg contextul documentelor date in aceast
perioadd pentru Fldminzesti, se vede Ca birarii sedeau, pind ce stringeau birul
de la toate satele ce tineau de acel scaun , pe cheltuiala satului care era scaun
de bir o. Probabil c domnia scddea aceastd cheltuiald din birul satului, c o
avea in vedere la aruncarea birului pe scaunele de bir , asa cum o fdcea
pentru satele de drum ; documente insd care sd confirme acest lucru nu
existd.
Pe lingd aceastd intretinere gratuitd, se pare cd, Inca in aceastd perioadd,
birarii aveau i unele venituri legate direct de operatiunea stringerii birului.
Astfel, de fiecare gospodarie birnicd ei aveau o sumd fixd (in bani), numitd
in documente poclon. Aceste pocloane sint amintite in vremea de care ne ocu-
pdm, adicd in veacul al XVI-lea si in prima treime a veacului al XVII-lea,
frd insd ca in documente sd se precizeze ce erau.
Intr-un document datat <15544557> octombrie 21, interzicindu-se slugi-
lor domnesti i boieresti intrarea in satele Tismanei, se precizeazd intre altele,
ca acestea, nici sd nu aseze plocoane (SrtotaiTn nnoicoanF)1. Plocoanele sau
pocloanele mai sint amintite i la inceputul veacului al XVII-lea, mai ales in
legaturd cu oierii, de asemeni frd a se ldmuri ce erau 2.
In tarile din Balcani, cotropite de turci, Grecia, Bulgaria si Serbia, sis-
temul stringerii haraciului nu era mult deosebit. Cei insdrcinati cu aceastd slujbd,
pind in acele tinuturi, mergeau pe cheltuiald proprie, dar ajunsi acolo, ei
sint intretinuti de localnici . Pe Hugh' suma cuvenitd pentru haraciul sulta-
nului (70 aspri) fiecare casd este obligatd s dea, pentru cei imputerniciti
cu stringerea haraciului, 2 aspri 3, deci o sumd fixd de fiecare gospoddrie.
Intretinerea aceasta, gdzduirea aparatului administrativo-fiscal al statu-
lui, care dupd cit se poate vedea din documente nu era ward', era practicatd
si in Rusia 4 si in alte state.
Prin analogie cu situatia din tarile vecine din veacurile XV-XVI, ca si
cu cea din Tara Romineascd in a doua jumatate a veacului al XVII-lea, presu-
punem c plocoanele amintite mai sus nu erau altceva decit sumele de bani
cuvenite slugilor domnesti, care stringeau drile, deci i birarilor, sume
fixe percepute de la fiecare gospoddrie birnicd si care nu intra in suma
birului 6.
Asupra timpului cind se fricasa birul, de cite ori pe an, mairturia lui Sivori,
desi singura, este de mare pret. Vorbind despre citimea birului, el mai adaugd
c birul intern se plteste iii trei rate ( . . . pagando esso tributo in tre stag-
gioni ) 6 Documente interne contemporane care sd confirme spusele lui Sivori
nu avem. Totusi, ele trebuie luate drept reale, ca fiind afirmatiile unui cunos-
cator al sistemului i aparatului fiscal al Tarii Rominesti, din care el insu0
a fdcut parte.

1 D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 28.

2 Ibidem, veacul XVII, vol. IV, p. 482, 499 si 500.
3 lacobo de Promontorio, op. cit., p. 61.
4 046PKI1 HOTOPHEI COOP, p. II, Moscova, 1953, P. 159.
5 La 1652 sept. 26, Matei voievod d un document egumenului de la Arges pe care-I
Inviduiau hirarii pentru un sat al m-rii. Birarii 460-5 caute la sat oamini s5-s ia birul ca
un birar, c pintru aceia ia plocoanili #. (Arh. ist. centr., Ep. Arges, LXIX te.r 11, orig.rom.).
6 Stefan Pascu, op. cit., p. 177.

www.dacoromanica.ro
47 MODUL DE IMPUNERE $1 PERCEPERE A BIRULUI 95

Acest sistem al incasdrii impozitului de trei ori pe an este de traditie veche

si a fost practicat si in alte parti, intr-o anumitd epoc a dezvoltdrii statelor
respective 1.
Statul putea respecta cele trei rate anuale atita vreme cit nu au intervenit
cererile de bani, mereu crescinde si neprevdzute, ale turcilor, cad vreme se
putea sti, macar cu aproximatie, ce venituri intrau in vistierie si ce eventuale
cheltuieli vor fi. Incepind insd cu ultimul deceniu al veacului al XVI-lea, acest
lucru nu se mai putea face. Crescind nevoile domniei, se mdreste s'i cuantumul
birului, iar odatd cu el, ratele nu mai sint fixe. Se dd de mai multe ori pe an,
apoi lunar, apoi de cloud ori pe hind, iar mai tirziu, pe mdsurd ce inaintdm
in veacul al XVII-lea, ratele nemaiputindu-se inmulti, ramine ca birul sd se
dea lunar, dar apar in schimb alte numeroase biruri (seama mare, seama
doua si a treia, birul hanului, birul lefilor etc.).
Multe mrturii contemporane arat schimbarea sistemului celor trei rate
anuale si inmultirea lor. Astfel, in raportul bailului venetian din Constantinopol,
cu data 1594 noiembrie 29, in care se vorbeste de uciderea de cdtre Mihai
a creditorilor sdi si de arderea catastifelor s'i iertarea indatoririlor poporului,
se adauga cd erau obisnuiti acei sdraci (Ineschini) pind atunci sd plateascd,
se poate spune, in fiecare lund cite un bir (sl.n. D.M.), astfel cd rdmineau
cu totul lipsiti 2.
Dintr-un document din 1605 iunie 2, se vede c birul este pldtit intr-un
an de opt ori 3, probabil de cite ori a avut nevoie domnia sd-1 arunce pe intreaga
Ord. Tot din el, se mai vede cd pentru fiecare bir in parte, sint alti birari ; cd
adicd slujba birarilor dureazd pind la incasarea birului pentru care au fost
trimisi. Intr-altul, pomenind tot stari din vremea domniei lui Radu Serban,,
se spune cd Steful pldteste birul fratilor sdi, pe lund o 4. La fel, Tudor
vdtaf pldteste lunar jumdtate din birul satului Malddresti, timp de -trei ani,
pe lund cite 4500 aspri 5. Multe alte documente din deceniul trei si patru
vorbesc de birul plata pe lund 6. Actul, atit de des citdt, al Parapanilor din
1632 aprilie, vorbeste de putinta iesirii de la vistierie a cite cloud biruri pe
lund. Satul, sd dea un bir dirept, de lund, Cate un galben ; iar de vor esi 2
biruri intr-o lund sd dea doi galbeni ; iar mai jos: egumenul s aibd a plati el la
Camara cdte biruri vor li de lund, au un bir au doud (sl.n.D.M.) tot cdte ughi 1 D 7.

1 Dupa o traditie mostenita din vremea imperiului roman, In Franta veacurilor

XII XIII, impozitul se achita s in trei vArsAminte anuale, in principiu la zi intli ale
lunilor ianuarie, mai si septembrie a (F. Lot si R. Fawtier, Le premier budget..., Paris,
1992, p. 5).
2 Hurmuzaki, III, 1, p. 465.
8 D.I.R., B, veacul XVII, vol. I, p. 169-171.
4 Ibidem, vol. III, p. 224-225.
5 Ibidem, vol. I, p. 44-411.
6 Astfel: a) la 1625 febr. 8, se mentioneazd CS satul Dragoslavele vor da birul a pe
luna * (ibidem, vol. IV, P. 482);
b) in 1628 aug. 8, Andrei socoteste ce bir i-a plAtit Vlad vistiert 6 di lund bani 160 a
(Acad. R.P.R., XLII/43);
c) Patriarhul Chiril Lukaris pomeneste si el de birul s ce se dil In fiecare lunA a (Hurmu-
zaki, XIV, p. 129-132);
d) Leon vodd scuteste popii 4 de bir de lunA a (Arh. ist. centrahl, M-rea Bistrita,
LXVII/1).
7 Acad. R.P.R., CCCX/21, orig. rom.

www.dacoromanica.ro
96 DAMASCHIN MIOC 48

Incepind cu a treia decadd a veacului al XVII-lea, sistemul perceperii

lunare a birului se permanentizeazd ; vechiul bir, prin noul sistem de incasare
lunard, capdtd o individualitate proprie, devenind birul de lund , cum este
numit de documente. El poate iei pe tard, cum am vdzut, si de cloud ori
pe lund.

Dupd felul cum organele fiscale Ii indeplineau slujba, de la marele vistier

oipind la cel mai rridrunt birar, erau fie pedepsiti pentru hiclenie , atunci cind
furau din banii birului, fie rdspldtiti pentru credincioasd slujbd , cind aduceau
servicii.
Celor hicleniti pentru cA fugeau cu banii birului, li se confiscau averile,
iar ei, dacd domnul ii putea prinde, erau ucii. Astfel, Radul din Spinisor,
stringator de bir in Dolj, in timpul domniei lui Vladut (1510-1512), fuge cu
banii de bir si de haraci peste Dundre. Dornnul 1-a ajuns cu dreapta judecatd
i. . .1-a prins. . . i 1-a ajuns legea sd-si piard capul i 1-a ucis dupd faptele
sale, ca pe un hiclean . Averile Ii sint confiscate si date lui Vlaicu mare
logofdt 1.
Ca si mai sus, un Vlaicu Ii pierde ocinele cu hiclenie , cdci a fugit cu
birul Tarii Rominesti in altd tara 2.
Mai sint i alte cazuri de fugd cu banii birului, calificate drept hiclenii 3.
In schimb, Radu Paisie ddruieste lui Radu mare vistier pentru credin-
cioasd slujbd niste sate, pentru c acesta i-a salvat vistieria in lupta cu Stroe
Pribeagul, in care domnul a fost invins . . . s-a risipit oastea i s-au imprdstiat
toti si au fugit toti si au ldsat vistieria domniei mele si au inceput s jefuiascd
vistieria domniei mele si au sfrimat carutele. Iar. Radul vistier nu a ldsat vis-
tieria domniei mele, ci a scos-o cu barbatia sa si a dres carutele si a adus
toatd vistieria la domnia mea, la Turnu Nicopolului 4.

OBIECTUL IMPUNERII LA BIR

Am vdzut Ca Inca in veacul al XV-lea, intre bir i ocind exist o strinsd legd-
turd ; Ca birul este o dare dupd pdmint, dupd avere, si nu pe cap 5 . In veacurile
urmtoare, XVI si XVII, el continuksd rdmind asa. Marea majoritate a docu-
mentelor care vorbesc de bir, Ii pomenesc in directd legdtura cu ocina. Am vzut
la u scoaterile de la bir c, in foarte multe cazuri, sint pomenite ocinele birnice.
Pentru cd este o chestiune importantd i controversat in istoriografia
noastrd, istoriografia veche sustinind c birul tine de cap, privind pe contri-
buabil, iar nu averea acestuia 6, vom insista ceva mai mult asupra acestei teme.
D.I.R., veacul XVI, vol. II, p. 163-164.
2 Ibidem, vol. I, p. 151.
3 La 1572 iulie 28, Mircea, fiul lui Chebelet, li pierde igaiiii pentru rea hiclenie deoa-
rece . a fugit peste munte cu niste aspri dornnesti (ibidem, vol. IV, p. 84).
4 Ibidem, vol. II, p. 294-295.
5 Damaschin Mioe, op. cit., p. 652,,
6 C. C. Giurescu, Istoria romtnilor, vol. II, partea a II-a, p. 566 si vol. III, partea
a II-a, p. 684 ; acelasi lucru este sustinut si de I. Vladescu, I. C. Filitti i altii, in lucrarile
lor privitoare la fiscalitate.

www.dacoromanica.ro
49 MODUL DE IMP(NEIII i PERCEPEDE BIRULUI 97

In tot cursul veacului al XVI-lea, nenumdrate documente aratd tocmai

contrariul. Astfel, in 1532 februarie 9, se inliireste lui Spat partea de mosie
a lui Ilie, cdci el o au pldtit de bir i de toate dijdiiJe aceast parte de mosie
(sl.n.D.M.)1. Intr-un act din 1583 nov. 15, cuprinzind insd relatri de eveni-
mente anterioare, cel mai tirziu din domnia lui Radu Paisie (1535-45), se vor-
beste tlespre o ocind a fiilor lui Frtild, pe care ei o dau Dobrei, ea s scape
de la spinzurdtoare, deoarece furaserd o moard a acesteia. Si au lost mosia
in bir (sl.n.-D.M.), iar Dobra plateste acel bir, pind ce au scos-o de la Radii!
voievod 2.
In 15-51 iunie 19, se spune CA Iva si Stana n-au pldtit aceastei mosie de
bir (sl.n. D.M.) 3. Voislava pldteste de bir partea de ocinei a lui Voico 4. Dui-A
moartea lui Chivaran, ocina sa din Borcesti a rdrnas birnicd 5. In 1575
mai 28, se intdreste popii Cernat ocind in Bdrcdnesti, partea calugdritei Vitalia,
druitd de ea ; Si Inca au fost aceastd mai sus zisd parte de mosie a monahii
Vitalii birnicd cu alti birnici si au fost monahia datoare 240 aspri 6.
Badild vtaf cumprd o ocind in Berindesti, de la Cornea cu 400 aspri, dar,
apoi a platit i hirnrile care au lost de la acea mai sus zisd ocind (sl.n.D.M.)
insa pe trei ani, de a dat 720 aspri s 7. In 1579 dec.13, Mihnea Turcitul intdreste
Todorei o ocind la Pdusesti, ldsatd mostenire de fatal ei, i pentru c Todora,
ea pleitise aceastil ocinei mai sus zis de bir si a cheltuit 230 aspri
de argint 8. Dintr-un document din 1594 aprilie 12, se vede ea, murind Anca
,si nepotii ei, a rdmas casa lor i ocina lor pe urma lor cu bir 9 (sl.n.D.M.)
(ii WCT 411 ECT AGMA HM H w000a FIM 110 war nAt C'bC snp). Niste steni, megiasi,
din Boteni marturisesc cd nu pot sd pleiteascd partea lor de ocind de bir
(sl.n.D.M.) necum sd-si cumpere alta ocind (1596 mai 28)10. In 1607 martie
15, se mentioneazd c Stoica mare logoffit a cumparat de la mai multi ocind
in Strimba si se adauga c s-a plata aceastd mai sus zis ocind de bir *11.
Sirul documentelor care invedereazd aceastd legaturd dintre ocind i bir
este mult mai mare 12.
1 Grecianu, op. cit. I, p. 97.
2 D.I.R., B, veacul XVI, vol. V, p. 112.
3 Ibidem, vol. III, p. 10.
4 lbidem, p. 15.
5 Al. 5tefulescu, op. cit., p. 189 191.
6 Grecianu, op. cit., II, p. 190.
7 D.I.R., B, veacul XVI, vol. IV, p. 336.
8 Arh. st. Craiova, nr. 85, orig. slay.
9 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 112.
" Ibidem, p. 213 214.
11 Ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 251.
12 a) In 1535 aprilie 1, Bodea inchind episcopiei de RiffiniC o ocind din Cacova, partea
fratelui sdu Stoica, olnsa ocina fusese birnicd (ibidem, veacul XVI, vol. II, p. 176).
b) In 1537 iulie 3, mai mul(i platesc pentru o ocind din NAndsesti nista biruri. 51
au pldtit... pentru acea ocind 6 biruri * (ibidem, p. 231).
c) Partea de ocind a lui Dadul Tigdnescul din Fata e a fost birnicd cu bir s (ibidem,
p. 385)..
d) Ptru plteste ocina fratelui sdu de bir, in 1549 iunie 22 (ibidem, p. 396).
e) Partea popii Radu din Bdrcdnesti au fost e birnicd * (Grecianu, op. cit., II, p. 176).
1) La fel, au fost mosia Manii birnica (ibidem, p. 178).
g) In 1570 mai 19, se intdreste lui Clrstea partea de mosie a lui Plesco din Frbsinetul
de Chnp, Ins o funie din jos; pentru cd a fost aceastd ocind la bir; astfel Cirstea, el
a pltit de bir aceasta ocind... (D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 358).

7 c. 376

www.dacoromanica.ro
98 DAMASCHIN MIOC 50

Din toate exemplele de mai sus (ca i din altele multe pe care nu le-am
reprodus), reiese ca o prima concluzie c birul se pldteste pe partea de ocind a
cuiva i cd el rdmine legat de ocind, o urmeazd, indiferent de soarta proprie-
tarului (plecare in altd parte, fuga in Ord, trecerea in altd categorie sociald,
moarte).
Constatrn din acte cd moiile sint birnice , in bir , c au biruri *
pe ele, cd se pldtesc de bir.
Murind un birnic, dacd birul ar fi simpla capitatie, ar fi normal ca o data
cu stingerea lui s i se stingd i birul. Dar, in multe din documentele citate
mai sus, vedem cd nu este aa. Trece ocina in stdpinirea altcuiva, prin mo-
tenire sau vinzare, trece i birul dupd ea, fie imediat, dacd s-a putut face acest
lucru, fie la proximul recensamint.
Conchidem, deci, cd este nefondat pdrerea Ca birul n-are nici o legaturd
cu averea, cu ocina, ci numai cu individul, cu omul, cu capul .
Dar, oare, toate ocinile sint birnice ? Din unele acte, reiese ch. nu. Astfel,
intr-un document din 1616 iunie 11, se spune Ca satul Orlea, din jud. Romanati,
a au fost un sat pustiu, Inca de mai denainte vreme, de in zilele rdposatului
Mi<haib voievod, de-au fost oameni robiti i fugiti peste Dundre, de-au rmas
silitea pustie. i nu iaste scrisd necaire in catastihul domnii mele la bir *1.
Prin urmare, pe ocinele pustii, siliti de indelungd vreme, nu se pldtea bir ;
ele nu erau in evidenta fiscului. In cazul de mai sus, Orlea fusese scos din evidenta
cu ocazia unui recensamint anterior care a constatat c e pustiu, frd oameni.
Intr-un alt act, din 1646 iunie 2, pomenind insd evenimente tot din domnia
lui Mihai Viteazul, se spune ca a motenii acetii siliti <Ueti, jud. Teleorman>,
ei fiindu oameni fugari, napustitu-i-au aceasta mok de au fugit prentr-alte
Orli, Inca mai denainte vreme, de in zilele altor domni bdtrini, de la Mihai voe-
vod, de au tot sttut o mosie pustie de atunce pdn-acurn, lard de bir (sl.n.D.M.)
de n-au fostu de nici un ajutoriu domnii mel<e>, nice tarii 2 Si din acest
exemplu se poate vedea c ocinele pustii sau pustiite sint fr bir 3. Retinem,
deci, cd nu toate ocinele sint birnice ; c cele nelocuite n-au bir pe ele.
Pe de alta parte insd, o serie de documente e drept, mult mai putine
pomenesc birul in leggturd cu numele contribuabililor. S-a putut vedea aceasta
chiar din unele exemple date la scoateri i se poate vedea i din altele.
Astfel, Bucur d lui Neagoe logolgt trei fiii de ocind la Manita, cdci acesta
1-a scos pe el de la bir 4. La fel, in 1535 mai 7, lui Dragomir spdtar i se in-

h ) Intr-un act din 1583 oct. 29, se spune cd Neaga si Neacsa I-au pirit pe fratele
lor, Dan, c au i ele ocind cu el si cS au cheltuit i pentru bir 3000 aspri pentru
acea ocind n (icT RE4T0844 34 NAT sap >5; awn 34 pdA1 Tm urquoS) (ibidem, vol. IV, p. 141;
plansa p. 524).
i) Tecp i niste vecini pldtesc 4. ni5te biruri penlru aceastii ocind o in 1605 iunie 2
(ibidem, veacul XVII, vol. I, p. 170).
1 Ibidern, vol. III, p. 28.
2 Arh. ist. centrald, Mitrop. Tdrii Bomineti, CXXIX/4, orig. rum.
3 Un alt act, tot din domnia lui Matei Basarab, pomeneste clespre o ocind pustie,
Hind biru, ce se cheamd Milrikinenii, din judetul Ialomita i, care a fost o moie pustie,
bard dajdie Incd mai denainte vrerne, din zilele altor domni, nescrisd In catastih la vistieria
domneascd* (Muzeul de arheoloUie i istorie a Bucuretilor, nr. 27.655; copie rom.). Din
domnia lui Matei Basarab se cunosc multe acte care vorbesc de mo5ii pustii fArd bir.
4 D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 296.

www.dacoromanica.ro
51 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A IIIRULUI 99

tArete a treia parte din ocina lui Gavrea, cdci 1-a scos Dragomir spAtar de
la trei biruri *1. Un oarecare Radul, In zilele lui Mircea Ciobanul, i-a 4 vIndut
sculele i averea lui de zestre, de a plAtit birul fratelui sdu Vladul 2. Birul
lui Furnicd < a cAzut asupra lui Manea ; acesta II platete i-i ia partea de
ocinA din Oltenetii de Jos 3.
DacA exemplele date mai sus, pentru a se arAta legAtura birului cu ocina,
exclud pArerea Ca birul tine numai de cap, cd este o simpl capitatie, acestea
din urm, in schimb, nu contrazic de loc cele sustinute de noi. Arat doar c
birul este uneori legat i de numele contribuabilului; in toate exemplele Insd
(in cele care le-am dat, ca i in multe altele in care e vorba de birul megia-
ilor) alAturi de numele birnicilor, intr-un fel sau altul, este pomenitd i partea
lor de ocinA (vindut, donat sau infratind pe ea pe cel ce i-a platit birul) 4.
Din cele de mai sus se impune concluzia Ca pentru taranii liberi, cu ocinA,
obiectul impunerii este ocina. In catastifele vistieriei se va scrie atit numele
contribuabilului cit i ocina sa (intinderea ei i, probabil, calitatea pAmin-
tului) 5.
Deci, deducem ca birul este o dare pe un peimlnt cultivat, o dare funciard,
cA tine atit de persoana contribuabilului, ca subiect inscris la dare, cit, mai ales,
de ocina sa, ca obiect de impunere.
Dar oare birul are ca bazA de impunere, numai ocina, intelegind prin ocinfi
partea de moie cultivatA, a unui taran liber? Din unele acte se pare eh*
materia impusa la bir, privind pe megiai, este ceva mai larga. tim, bunAoard,
c existd o serie de dari de cotitate, In aceastd vreme, ca gortina (pe porci),
oeritul (pe oi), dijrna (pe stupi), vinAriciul (pe vii); nu gAsim ins nici o astfel
de dare accentuAm, "in aceastd vreme pe vitele mari, cai i boi 6 Vedem
pe de altA parte CA la bir se mentioneaza uneori e drept, foarte rar i
vitele mari. Astfel, dupd moartea lui Navrap, sotia sa, Rada din Fiiani,
imparte cu cumnatii ei, Badea i Duica, a vitele ce sint partea lui NAvrap *,
cloud pArti s ia Rada i o parte Badea i Duica. <i la bir, pinA la vremea
crestArii, de asemeni sd pldleascd cum au luat i din vile 7. (sl.n. D.M.)
(H IILI 6110 AO Krkme 063i1TEdIE TCKI, M IldIATHT KtIKO WhaET H WT CISOT).
In schimb, moara, ocina, casa rdmin toate ale Radei. Dacd birul lui NAvrap
era legat numai de ocind, ar fi fost normal ca el sd rdmind numai pe seama
Radei. Or, in acest caz, el urmeaz, pina la noua crestare, i averea In vite
a contribuabililor.
Deducem, deci, Ca atit ocina cit i vitele mari, bazd a existentii taranilor
liberi, constituie pentru fisc, in unele cazuri, materia impozabila la bir.

D.I.R.,B, veacul XVII, vol. II, p. 180.

2 Ibidern, vol. IV, p. 117.
a Ibidem, vol. V, p. 340.
4 Asa cum existb ocine Liras bir, existb si oameni fbrb bir a. Ei stilt deseori pomeniti
In actele de scutire de (FAH, acordate unor slobozii, carora li se permite sb adune oameni
straini, sau chiar oameni din Orb, Msb a fara bir *. Nu ne ocupbm in acest capitol de ei.
Mentioniim doar ea, din diverse motive, ei (cei din lard, cAci numai la ei ne referim), nu
se afhl In evidenta fiscului.
5 Vezi mai jos, o mai larg:1 discutie asupra acestei chestiuni.
6 Sint amintite in uncle acte de scutire, caii de olac, caii impbritesti, birul calului,
birul boului, dar acestea slut tot dAri de repartitie, nu de cotitate.
7 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 194; plansa p. 481.

www.dacoromanica.ro
100 DAMASCHIN MIOC 52

Sint insa unele documente care largesc si mai mult sfera materiel impo-
zabile, pina la intreaga avere a contribuabililor, 1 asa cum vorn vedea mai jos,
chid va fi vorba de impunerea si perceperea birului in interiorul satului de
mosneni2.
Altfel se prezinta situatia cind este vorba de satele de rumini, de slobozii,
de breslele fiscale, de orase, de taranii liberi lard ocind si de tigani. In satele
de rumini, birul va fi impus mai ales dupd casa i bucate ; la slobozii, dupd
nume, suma globala insa, fixatd prin tocineald, tot dupd bogatia satului; la
breslele fiscale la fel; la orase, pe case, prdvalii i ocine; la tdranii liberi, WA'
ocina, pe cap, probabil o surna fixd; la tigani la fel.
Deci, teza istoriografiei burgheze, cum ca birul tine de capul individului,
nu de averea sa, se poate aplica numai in cazul taranilor liberi, fard ocina si
al tiganilor. Intr-adevar, in documente, se intilnesc destul de rar si oameni
liberi, fard ocind, dar cu bir 3. Dajdia tiganilor, la fel, se platea dupd cap 4.
La satele de vecini, care nu au regirn special, din unele cazuri, reiese si
materia impozabild. Astfel, in actul din 1612 august 20, se spune Ca trei
ruminasi ai rn-rii Rincaciog sa fie in pace si slobozi iar casele kr si bucatele
kr (sl.n.D.M.) sd fie in pace de bir, ce sant de Bratilesti si de Olean si di
oae si di bou . Satenii i birarii sd se fereascd de ei, <s aibd pace casele lor
$i bucatele.kr 5 (sl.n. D.M.). In 1625 iulie 18, se porunceste birarilor scl
nu se trag<d) bucatele satului (sl.n. D.M.) <Flminzesti> pentru altii 6.
In 1628 febr.6, Alexandru Ilia imputerniceste calugarii de la m-rea Mislea
sa-si ia doi rumani ai mandstirii, anume Oancea si pe frate-sdu, de la MAIO-
nesti, cu toate bucatele lor (sl.n. DX.), sa-i &Ica la mosia lor la Ghitioara,
sd saza la mosia lor, sd- dea birul i toate dajdiile 7.
Acelasi domn, scutind, in 1628 martie 8, niste oameni ce focuiesc linga
m-rea Menedic de bir si de toate dajdiile , mentioneazd sd nu a li se trag<a>
bucatel<c >. pintru alti oamin<i) , iar birarilor le porunceste sa-i lasat<i>
foarti in pace pre acest<i> saraci si bucatike) kr 8 (sl.n.D.M.).
Din exemplele de mai sus, se vede ca la rumini exista o legaturd intre bir
i case si bucate a. Bucate este traducerea cuvintului slay a ICOMATI , care
ins insemneaza si averi. Or, averile rurninilor (ale lor ca proprietari, nu simpli
posesori, cum erau pe delnite) erau: casa, stupii, vitele si uneori viile (buciurnii,

1 In cazul averii ISsate de Tudoran sluger (rumini, tigani, haine, scule i, desigur,
ocine) care se Imparte In trei pArti egale, birul se va lmpari i el la fel; urmeazd deci
lotalitalea averii (doc. din 1642 ian. 30; Arh. ist. centrald, Mitrop. Tarn Romfnesti,
CCCLIII/14, orig. rom.).
2 Vezi mai jos p. 105 si urm.
3 Un astfel de caz este cuprins fn documentul cu data 1622 aprilie 30. Mdlaia din
Leurdeni, rumfn al Grajdanei, cade rob la turci. Scdpat de mine, conform dreptului obianu-
ielnic, Mdlaia scapd. si din rumfnie, insfi numai cu capul. El poate pleca unde va vrea,
numai sd-si ducd i partea lui dd Mr dupd dinsul s (D.I.R., B, veacul XVII, vol. IV,
p. 113).
Un document ceva mai tirziu, din 1646 martie 14, aratd cii dajdia anuala a unui
tigan era de doi galbeni si jumdtate sau 500 de aspri (Arh. ist. centrald, M-rea Cfmpulung,
LXI/14).
5 D.I.R., B, veacul XVII, vol. II, p. 96.
6 Ibidem, vol. IV, p. 547.
7 Arh. ist. centrald, ms. 466, f. 65; copie rom.
Acad. R.P.R., CXXIV/186, orig. rom.

www.dacoromanica.ro
53 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 101

ftu pdmintul). In ce mdsurd birul ruminilor tinea seama 0 de delnita lor, de

fosta lor mo0e, 0 in ce m5surd ea tinea de e casd , documentele nu ne spun.
De altfel, documente din a doua jumiltate a veacului al XVII-lea definesc
clar cuvintul bucate in sensul ldmuririi date de noi. Astfel se vede cd din
e bucate se dddea : dijmd de stupi, gortina de porci, oierit i vindrici (1667
mai 14)1. Casa era gospoddria familiei (cu sau fdrd de1nit5, nu putem preciza).
Fcind legAtura intre aceste documente i cele de mai sus, din care reieea c
birul ruminilor e pe case 0 pe bucate deducem cd 0 in cazul lor, al taranilor
dependenti, se tine seama la impunere de averea pe care acetia o aveau.
De cash' i bucate se tinea seama in impunerea la bir i in cazul bres-
lelor fiscale, din sate 0 orae, ca 0 ale unor boieri i mnstiri. Astfel, atit in
cazul lui Vian postelnic 2, Cit Si in cel al lui Frincul postelnic 3, ce slujesc dom-
niei in ceata postelniceascd, se poruncete birarilor sd se fereascd de casa
si bucatele lor >>, scutite de bir i dAjdii. La fel, pentru preotii i diaconii de
la curtea domneascd din Bucure0i se hotargte in 1629 0 1630 ca 4 sal fie de
acum inainte casele lor i bucatele lor in pace 0 slobode de bir, de bou. . . 4,
Dacd la acetia bucatele erau acelea0 cu ale ruminilor, diferind doar cuantumul
lor, casa era sigur alta. In ea intrau toate celelalte averi ale lor pravalii,
pivnite, robi etc., pe care ruminii desigur nu le aveau.
Credem cd 0 la slobozii, sate de drum, sate pldieeti, in general satele
care au ruptoare, care adicd dau global toate drile, in bani (la inceput in dou
termene, mai tirziu in mai multe) la vistierie sau cdmard, se tinea seama de
factorul avere ; de averea satului, ca un tot, fdrd sd se meargd mai departe
0 la inclivid. Din unele exemple se vede cd, in general, toti slobozianii din
acela0 sat dau o sumd fixd, egald de fiecare gospoddrie.
In urma celor expuse pind aici, privitor la materia impusd la bir nu
0 la alte dad putem trage concluzia c numai in cazul taranilor liberi fdrd
ocind 0 al tiganilor (nu al tuturor tiganilor) ornul este 0 subiect i obiect
de impunere. In toate celelalte cazuri pind la 1632, el este numai subiect
impozabil, cum este 0 normal, object al impunerii la bir fiind averea (ocina, casa,
robii, vitele, stupii, sculele etc.). Mai tirziu, in a doua jumdtate a veacului
al XVII-lea, vom vedea cA lucrurile se schimbd.

REPARTITIA BIRULUI. CISLA

Am amintit de mai multe on c birul este, in vremea de care ne ocupdm,

un impozit de repartitie, fapt stabilit incd de mult, de istoriografia romind
veche 5. Despre mecanismul * acestei repartitii insd, s-a scris foarte putin. Vom
incerca, in cele ce urmeazd, pe baza unui material necunoscut vechii istorio-
grafii, sd aducem ldmuriri noi i in aceastd directie, cel putin pentru vremea
de care ne ocupdm, adicd pind la 1632.
E.

1 Arh. ist. centralA, copii VIII/232.

2 D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 50.
3 Ibidem, p. 65 66 si p. 328.
4 Acad. R.P.R., ms. 907, f. 26-27 si ms. 403, f. 20 v, copie rom.
6 Vezi, mai ales, lucrArile lui I. C. Filitti si Ion VlAdescu, citate mai sus.

www.dacoromanica.ro
102 DAMASCHIN MIOC 54

Am vdzut din multe exemple cd, pe mdsurd ce se inainta in timp, sistemul

fiscal a necesitat rarirea aparatului fiscal central, iar apoi si a celui local din
judge. Dacd, la inceput, pind spre sfirsitul veacului al XV-lea, vistieria putea
face fatd singurd incasdrilor cuvenite statului, din cauza intensei dezvoltdri
economice ce are loc acum, ca si a cresterii veniturilor puterii centrale, s-a
simtit nevoia unei oarecari descentralizdri a fiscului, creindu-se, asa curn am
vdzut, institutia judefelor de bir.
Analiza stirilor contemporane d urmdtorul tablou oarecurn ideal al
repartitiei ddrilor, in spet, a birului.
Domnul cu boierii din sfat aruncau asupra tdrii o stand de bani, necesard
pentru satisfacerea anumitor nevoi. La inceput suma era fixd, traditionald,
legatd de an, dar, incepind mai ales cu a doua jurndtate a veacului al XVI-lea,
suma creste incontinuu si nu se mai tine seama de timp. Aruncarea birului
se fdcea dupd catastiful de recensdmint de la vistierie, alcdtuit si el dupd o
prealabild constatare a capacitatii de platd la fata locului, in sate. Suma
de care avea nevoie statul era aruncatd pe judete, dupd bogatia lor. Mai marii
judetelor de bir o repartizau pe sate, atunci cind judetele erau concedate, iar
in interiorul satelor era repartizatd de piredlab i bdtrinii satului, dupd puterea
fiecdruia 2.
Citeva exemple, pe lingd cele anterior date, vor intdri cele de mai sus.
In actul din 1605 iunie 2, se vorbeste despre birurile satului Goesti, cite sint
peste an . Sint pomenite acolo opt biruri, cunoscute sub numele de: R birul
de 9000 , birul de 7000 , birul de 10 000 , birul de 5000 . Nu se speci-
fied ce reprezintd acele cifre ; se mentioneazd doar Ca la aceste biruri, satul
a dat diferite sume in aspri. Observdm c aceste sume sint oarecum propor-
tionale cu cifrele birurilor. Bdnuim c aceste biruri, de 9000, 7000 etc. sint
sumele, in galbeni, reprezentind tot" atitea biruri aruncate asupV Orli, iar
sumele in aspri sint cotele de bir repartizate pe satul Goesti.
De implinirea integrald a sumei aruncate asupra judetului erau, cum am
vdzut, rdspunzdtori direct cei ce tineau judetul respectiv de bir. Astfel, Stanciul
logofdt este trimis de Pand vistier la o birdrie in judetul Romanati, pentru a
stringe ramasitele de bir, ce nu apucase Simion Moghild s le string ; or, pentru
a se putea face acest lucru, este evident cd trebuia sd se stie la vistierie
suma ce s-a aruncat asupra judetului respectiv, pentru a se putea scddea cit
se strinsese deja din ea. Stanciul este obligat sa string restul surnei, in intre-
gime 2 Ceva mai tirziu, Sava cdpitan, Dumitru cdpitan i Jipa postelnic,
care tineau de bir judetul Buzdu, sint obligati s dea in intregime suma
fixatd de domnie, netinindu-se seama c unele sate n-au putut sd-si dea birul ;
ei, sd-si string pe birarii lor s dea bani pan vor urnplea seama banilor
domnefli 3 (sl.n. D.M.). Aceastd <seamA a banilor dornnesti este cuantumul
arurzcat de domnie asupra judetului Buzdu, intr-un anumit timp.
0 stire ceva mai tirzie, dar relatind sigur stari anterioare, spune, privitor
la organizarea fiscald a Tdrii Rominesti: Ddrile vistieriei se regulau dupa
intelegerea comund a boierilor pe analogia i puterea fiecdrei pdrti din teard ;

Vezi mai jos, p. 105.

2 D.I.R., B. veacul XVII, vol. IV, p. 365-366.
8 Acad. R.P.R. CXLIX/219.

www.dacoromanica.ro
55 mom L DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIM-Lill 103

iar participarea (sau cisla) o fdceau administratorii de judge prin pircdlabii

satelor 1.
Ma ar fi trebuit sd fie. In realitate, insd, se comiteau nenumdrate abuzuri
de &are organelegfiscale, incepind cu cel mai mic birar i terminind cu marele
vistier i cu domnul. Constatarea averii, a facultdtii de plat: a contribuabi-
lilor, se fdcea in mod arbitrar ; se tinea seama de o serie de alte consideratii,
care n-aveau legdturd cu puterea fiscald a oamenilor i satelor ; consideratii
de prietenie, de rudenie, de mitd etc.
Taranii sdraci din sat erau nu numai la discretia absolutd a boierilor si
dregAtorilor, recrutati i acetia din urmd din sinul clasei stdpinitoare, dar
chiar 0t la discretia celor mai bogati din satul lor. Documentele aratd atit ine-
galitatea in repartitia birului, cit i abuzurile ce se fdceau 2 In loc sd se tind
seama de resursele fiecdruia, erau luate in considerare alte criterii sau uneori
chiar bunul plac al rdbojarului respectiv. Astfel, chiar dacd. constatarea
a fost bine fcutd, cotele prti nu mai corespund realitatii.
In atare situatii, din cauza nemultumirilor ce se isc in sinul tardnimii,
masa contribuabililor de bazd a statului, domnia este silit s intervind si
si ia mdsuri de indreptare. Intr-un act din 1697 dec. 1, reprezentind totu0
si stari de lucruri mai vechi, cu ocazia stabilirii semii celei mari, Brincoveanu
scrie la judge Ca pentru fiecare din ele a numit ispravnic s cisluiascd i sd
stringd banii Sd mergeti oamenf de pfeste toate satele, s vA stringeti la
boierul domnii mele ca s v facd cisld dreaptd, sa nu sd plingd nimeni,
cum cd unii s-au incdrcat preste putintd, iar altii s-au pus prea uor 3. Este
sigur c astfel de plingeri de nedreptatile fcute de organele fiscale au lost
nenumdrate ; ele 1-au determinat, in cea mai mare mdsurd, pe domn, la inter-
ventia de mai sus. .
*
Cota parte din bir, care revenea atit unitatilor administrative mai mari,
judetele, cit i satelor sau unor categorii fiscale (slujitorii, streinii) poartd
in documentele mai noi numele de cisld. In documentele Tarii Romineti,
termenul acesta 1-am intilnit abia la sfiritul secolului al XVI-lea.
Istoriografia burghezd, care s-a ocupat de bir, a folosit cuvintul cisld,
dindu-i i pentru Tara Romineascd in veacurile XVI i XVII, diferite semni-
ficatii, pe care de fapt nu le are decit pentru veacul al XVI I I-lea i poate pentru
Moldova, ceva mai devreme. 0 definitie i o explicatie a cislei nu dd nici unul
din vechii istorici.
I. C. Filitti ii dd sensul de rdspundere colectivd pentru impozite *. De
fapt acest lucru mai mult se deduce din titlul capitolului in care vorbe5te despre
cisld, decit din vreo explicatie, autorul ne mai oferind in cele 53 de pagini ale
cartii sale nimic care sd semene a definitie sau a explicare a cislei. Regula
de percepere a impozitelor era cisla , scrie dinsul. Cuvintul cisld se gdsete
intr-un act slavonesc de la 1591, cu intelesul de numdrdtoare: cisla a gdsit

1 Dionisie Fotino, Istoria generald a Daciei, trad. de G. Sion, Bucuresti, 1859, p. 316.
2 Vezi mai jos, p. 106.
s N. Iorga, Studii si documente, vol. V, p. 344-348.

www.dacoromanica.ro
104 DAMASCHIN MIOC 56

atitea oi intr-un tinut 1 Apoi, continua, aratind ea e tot una cu rizanie ca.
in sat se fcea o numaratoare, o cisla ... 2
C. C. Giurescu, in a sa Istorie a rominilor, vorbind despre &Arne din peri-
oada 1601-1821, scrie: Se va mentine principiul inegalitalii in repartitia
impozitelor, acela al scutirilor 0 sloboziilor, precum si metoda cislei in ce pri-
veste perceperea (vezi vol. II, editia IV-a, p. 559-580) 3. Mergind pe urmele
trimiterii la volumul si edicia citata si citind cu atentie cele 21 de pagini
ale capitolului organizarea financiara , nu se va gasi nimic despre asa
numita sle autor # metoda a cislei in ce priveste perceperea . Nici o explicatie
a sensului cuvintului cisla, nici o referire la ea. In acelasi volum III, partea
a II-a, autorul mai aminteste atunci,cind nu citeaza din documentele veacului
al XVIII-lea despre cisla de 2-3 ori, fail ins a o explica. Ii zice cind # pro-
cedeul colectiv al cislei, la perceperea darilor cind impunerea colectiva
a cislei 4.
I. Vladescu pomeneste cisla, citind dupd Xenopol intr-o non, si-i atribuie
sensul de impunere pe o comunitate sateasca * 5.
Gheorghe Panu, referindu-se mai mult la darile din Moldova, o identified
cu birul. Taranii plateau o singura dare in bani, birul, sau, cum se zicea obis-
nuit, cisla * 6.
Se stie ca vechea limbd a docurnentelor, fie ea slava sau romineased este
destul de saracd in cuvinte, rnai ales in cele de terminologie juridica si adminis-
trativd, asa incit unul si acelasi cuvint cuprinde mai multe intelesuri. Asa si
cuvintul cisla, insemneazd cind nurnar numaratoare, cind suma, cind soco-
teald ; poate are si alte sensuri. Dar, legata de bir, in docurnentele Tarii Rorni-
nesti din veacul al XVII-lea, are sigur sensul de cold parte. Impunerea colectiva,
raspunderea colectivd tin de cisla, ins sint atribute ale ei, nu cisla insasi.
Ma' ce spun docurnentele: intr-unul datat <1608-1610> octombrie 4,
Radu Serban scuteste satele rn-rii Snagov de bir, specificindu-se si cit este
ocisla satelor : Turbatii 500, Sdrcinest 6 > 150, Frenghesest<i> 200, Ghiur-
manest<i> 160, Izvoranii 200, fac impreuna 1210; toata cisla lor o am ertatu
domnia mea si o am prinsu in seam<A> Ia vesteriia durnnie-meal<e> N 9.
Avem apoi documentul, deja citat si atit de lmuritor, din 1619 mai 8,
al ruminilor rn-rii Arges ; Iar cisla lor de bir, unde le va fi pus de in seama
ei sa plateasca ; ca si altul, din 1620 septembrie 19, pentru slobozia Livezeni
pe care domnul o scoate de la bir din catastihul vistieriei... toata cisla lor 8.
La 1631 ianuarie 23, Leon Tomsa hotaraste ca satul Parapanii din jud.
Vlasca al rn-rii Sf. Troita, sd dea bir nurnai un galben, care bir nici sd se mai
adauge, nici sa se mai scazd, ce tot sd dea pe aceast cisla ce scrie rnai sus,
macar de se va mai fiinta birul, macar de se va mai scadea 9.
1 Ioan C. Filitti, op. cit., p. 19.
2 Ibidem.
8 Constantin C. Giurescu, Istoria rominilor, III, partea a II-a, Bucuresti, 1946, p. 634.
4 Ibidem, p. 636, 638 si altele.
5 I. Vldescu, Despre dari sau impozile. Birul, Bucuresti, 1935, p. 33.
6 Gheorghe Panu, Cerceldri asupra Writ taranilor In veacurile trecute, vol. I, p. I-a,
Bucuresti, 1910, p. 51.
7 Acad. R.P.R., XX 169, orig. rom.
8 D.I.R., B, veacul XVII, vol. III, p. 588.
9 Acad. R.P.R., DCXXIV/89, orig. rom.

www.dacoromanica.ro
57 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 105

La 1632 iunie 2, se mentioneazd cdderea unei dusegubine pe satul Ciinesti,

jud. Vilcea. Sdtenii, neputind-o pldti, fug. 0 pldteste Sima logofdt. Reintor-
cindu-se, ei ii dau banii inddrt. Pentru partea ce revenea fiecdruia din suma
dusegubinei a ei s-au cisluit dintru ei 0 pre capete 1.
La 1632 decembrie 5, Matei Basarab, scutind satul FldmInzesti de unele
ddri, ii fixeazd birul la 10 costande, nici sd se mai adaoge, nici sd se mai scazd,
ce numai tot sd dea aciast<d) cisl de bir, 10 costande 2.
La 1642 noiembrie 6, se mentioneazd ea Danciul logoMt din Pirliani a
pltit pentru satele Vulpeni i Gruova 4 din cisla lor de bir (wT quent; ;ix
sa Eno) patru taleri 3.
Fragmentele citate nu au nevoie. de alte cornentarii ; ele slut destul de
grditoare in sensul celor sustinute mai sus.
Seria exemplelor pentru veacul XVII se poate inmulti, din toate insd
reiesind acelasi sens al cuvintului, de : parte de bir fixatd sau aruncatd de
vistierie asupra unor comunitti fiscale sau indivizi contribuabili 4.

BIRUL IN INTERIORUL SATULUI

Capacitatea contributivd a unui sat, ca 0 a unei singure gospoddrii, pe
baza cdreia se arunca cisla, poartd in actele vremii numele de putere. In mdsu-
rarea acestei puteri, am vdzut mai sus cd intrau ocinele, vitele etc. Puterea
unui sat se constata de care mai marele judetului sau direct de Care domnie,
prin dreatorii sdi, iar repartitia birului se filcea tinindu-se seama de aceastd
putere. Intr-un act din 1628 iunie 25, se aratd cd o satul Poenile, ei s-au rdsipit
de au rdmas silitea Toustie . Dupd sase ani, satul Poenile, ei s-au strdnsu
la urmd i la silisti 0 -au luat bir pre puterea kr 5 (sl. n. D. M.). Aceasta
este un sat de megiai. Dar 0 satele de rumiM 10 dau birul tot dupd putere.
Astfel, in 1629 iunie 11, Alexandru Ilia intdreste m-rii Arge satul Fdlcoi,
din jud. Romanati 0 porunceste ca: voi, ruminilor, Inca sd cdutati sd vd strangeti
toti la urmd 0 la mosia voastrd la Fdlcoi, cd o voi scadea domnia mea de bir
de o voi ldsa iuor, dupd puterea voastrd (sl.n. D. M.) nici un pas nu yeti
avea 6.
In interiorul satului, birul de asemenea se repartiza dupd puterea fie-
carei gospoddrii in parte, pe capii de familie. Astfel, din documentul citat mai
sus, vedem cd popa Dragomir, stabilit la Fiiani, jud. Ilfov, dupd risipirea satului
sdu (Poeni) # tot au sdzut acolea la Fiiani de ajutd la bir cdtu-i iaste puterea * 7

1 Arh. ist. centr., M-rea Dintrunlemn IV/16, copie rom.

2 lbidem, Ep. Arges, 11/17, orig. rom.
3 Ibidem, M-rea Surpatele 11/5, orig. slay.
4 Si in Moldova, in veacul XVII se pare cd cisla are, eel putin In unele cazuri, acelasi
sens ca si in Tara Romineascd. Astfel, intr-un act din 1650 martie 21, se vorbeste despre
niste vecini si stiipinii lor, care nu vor sd-i cisluiascd s dea pre putiare .. Vasile Lupu
trimite o sluga * a sa, poruncindu-i sa mearga acolo si sd-i cisluieiti pre dreptate
(sl.n.D.M.) nembrui.sd nu-i fdtdrdsti, ce sd dea toti, cari pre cite bucate va avea .
(Acad. R.P.R., VIII/8, orig. rom.
5 Arh. ist. centrald, Depuneri sub datd, orig. rom.
6 Ibidem, Ep. Arges, XXXV/1, orig. rom.
7 lbidem, Depuneri sub data, orig. rom.

www.dacoromanica.ro
106 DAMASCHis IOC 58

(sl. n. D. M.). La fel pentru Stoia, rumin din Breb, al rn-rii Mislea, se porun-
ce0e ca sd fie dus, impreuna cu fiul sau, din Dumbraviia, in Breb, judetul
Prahova, cu toate bucatele ce vor avea, s azd sd-0 plateasca dajdea, cum i
va puterea
Cisluirea se fdcea de cdtre pircalabul satului , probabil cu ajutorul oame-
nilor buni i batrini , i in prezenta satenilor. Am vazut mai sus, dud a fost
vorba de raboaje, i felul cum se tinea in evidenta birul in interiorul satului.
Am vdzut i ce intra in masurarea puterii. Un act, ceva mai tirziu, avind vdleatul
7153 <1644 sept. 1 1645 aug. 31>, aduce lrnuriri noi in aceastd privintd.
hi el, stenii din Cerboreni mrturisesc Ca banii pentru birul satului i i-au
cisluit ei pa delnite 2 Cum alte acte marturisesc Ca delnitele nu sint egale,
ca in sinul satului de megia0 existau serioase diferentieri de avere in aceastd
vrerne, este natural ca i birul sa nu fie ace1a0. Si documentele arata acest lucru.
(Daca birul tinea de cap, el ar fi fost ace1a0 pentru fiecare gospoddrie ; ori,
nu este de loc aa).
Pentru lamuririle extrem de pretioase referitoare la mecanismul functio-
ndrii birului in interiorul satului, trebuie analizat atent un document din
domnia lui Petru cel Tinar, datat <1560 1567> august 29 3. Reddm unele
pasaje mai importante din el 4. Dan din Turceni are o pird inaintea domniei
cu Draghici din acela0 sat ; deoarece, cind au umblat Roca i Arsenie rdbojair
in judetul Gorj, iar Draghici el a dat seama satului, i a pus Draghici pe Dan
la trei biruri, iar pe ni0e oameni din sat el i-a pus la saraci ; lush' ei nu au fost
saraci, ci au fost cu averi (bucate). Iar dupd aceea, rAbojarii, ei i-au luat lui,
Draghici rune pentru acei oameni, pe care i-au facut saraci. Iar apoi, Draghici
el a mintit pe domnia mea de i-am facut o carte a domniei mele, ca sa-si intoarcd
acel rune de la Dan 5. Dan st de fatd inaintea domiliei, care hotar4te ca
runcul sd fie luat de la Drdghici. Acesta nu se basil, ci pira0e i a doua oara,
dar pierde din nou. Domnul hotard0e ca Dan sd fie lasat in pace 0 volnic
sali intoarca doi boi i o vaca cu vitel de la Drdghici .
Din textul aici prezental, reies o serie de fapte i ldmuriri ce trebuiesc
neapArat retinute. Unul dintre steni, probabil pircdlabul, era obligat s prezinte
celor care inscriu la bir, ori puneau birul rdbojarilor o situatie a satului,
tuprinzind puterea lui de contributie la dari, reprezentatd prin nurndrul gospo-
ddriilor din sat, pe categorii fiscale i cu ce avere aveau. El, lima, prezintd
o situatie fMsd ; comite nedreptati i trece pe unii, pr6babi1 rude ale sale, la
saraci una din categorii iar pe unul din sdteni, Ii pune la cei cu averi
altd categorie i la mai multe biruri. Judecata domneascd restabi1e0e
adevarul 04 face dreptate celui nedreptatit, pedepsind pe pircdlabul necinstit.
1 Arh. ist. centralS, M-rea Mislea III 6, orig. rorn. ; actul este ceva mai tirziu, din 1611
aprilie 28.
2 Ibidem, Ep. Arges, II 28, orig. rorn.
8 D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 135 ; plansa p. 464.
4 In traducerea noastrA(D.111.)pe care o consider:1m mai fidelfi, mai aproape de textul slay.
5 OP r11.4.4 (CT X0A11d POIUKJ tt ilpcHI pliadTMA 81, CSACTSO l'Op /YHA. a Afreray W11 (CT AM%
Paa4tt11' CIAOH, II nocramin ICT 4p1,1H11 110 AtIll 5k Tpll no liClOt A40,1,Tf WT Cf40 W11 tlX ICT
5t1110111, .1

flOCTIE H H2 ctipontacit ; j OHH ill CST CHMI Clip0M4Ctl, a HS CST SHAH Cl,C KOMaTH. ii HOCAt 111134TM,
Wilt MS 1CT SHIA p-Krinoft OK /Lam Tix Atom mig fix err C1,1110(1HAH CH/WWII. ci noTOM. Ap-kraq wil
tdT Arail 110 l'OCHOACTRa MH TIM CI ICT 15111HH4 Ktlfra rOCIIOACTRA 0111 Ad CI 11011112THT TM p55 WT Aa11"
(lbidem, plansa la p. 464. Originalul la Arh. ist centrata, S. t., nr. 686).

www.dacoromanica.ro
59 MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A BIRULUI 107

Diferentierile de avere, si deci, de putere, cauzau si aparitia atit a unor

cisle diferite, pe gospoddrii, cit si a unor categorii fiscale deosebite, chiar in
interiorul satului de megiasi (cei cu averi cei sdraci , cei fr nimic ).
Insd cind intr-unul i acelasi sat trdiau categorii sociale deosebite, mosneni
la un loc cu vecini, cu tarani liberi fdrd ocind si cu slujitori, in aceste cazuri,
cislele ajungeau extrem de variate, altele pentru fiecare categorie, iar in sinul
acestora, prezentind deosebiri, dupd puterea contribuabililor. Astfel, in Izvorani,
la 1441, erau vecini si cnezi 7. In 1570 ianuarie 12, in Musetesti sint amintiti
vecini buni i vecini sdraci 2 In Radovanul, care se vinde pe rind rn-rii Cosuna,
trdiesc la un loc si rumini si mosneni 3. Mlaia, vecin eliberat, deci taran liber,
fArd ocind, poate rdmine, dacd vrea, in satul de vecini Leurdeni, dar sd-si
plateascd birul cu satul Leurdeni 4. La fel tot liber fdrd ocind este si Ivan,
care are voie s add, temporar, in satul Ciinevti, numai sA dea satului 19 COE-
tande 5. In 1628 decernbrie 15, mosneni cu mosie i mosneni Mil movie din
a cela sat, Silistioara, se vind rumini 6.
Inegalitatea de avere in sinul satului de mosneni oglindeste insusi procesul
destrArndrii obstii sdtesti. Ea se vede mai ales din actele de vinzare in ruminie ale
satelor, in care se specified i partea fiecdruia in stinjeni, ca i banii luati. Astfel,
satul Curdtestii se vinde in rurninie lui Radu Buzescu, in 1595 iulie 5, din cauza
greutatii de biruri 7. Sint ardtati pe rind stenii, cu ce pdrti de ocind au si cu
cit se vind. Se poate vedea cd, pe cind unii din ei au 2, 3, 5 stinjeni, altii posedd
36, 47, 58 stinjeni. Stanciul pentru cei doi stinjeni ai si ia 74 aspri ; Voinea
i Staia la fel ; iar Stoicheci, pentru cei 33 de stinjeni ai lui ia 1332 aspri,
Fratild pentru 47 stinjeni, 1770 aspri, iar Manea Cioard 2130 aspri, pentru
cei 58 de stinjeni pe care-i avea in sat si cu care s-a vindut si el rumin.
Aceste mari deosebiri de avutie in interiorul satului aduceau cu. sine si
deosebiri in privinta cislelor, in cazul unei repartitii drepte a birului. Altul va
fi fost birul lui Stanciul si altul al lui Manea Cioard.
Iat cum se prezintd si birurile unui sat de mosneni, pe gospoddrii, inscrisi
fiind capii de familie, biruri pe care le pliiteste Oprea din Cdlinesti 8: Vlasi 1000
aspri, Stoian 1040 aspri, Badea 75, Bogdan 100 addild 450, Stan 130,
erb 100, Vdduca 25, Bida 60, Brumar 142, Radu al Bucuresei 14.
Din cele cloud acte reies uriasele deosebiri de avere, deci si de bir, ce existau
in interiorul satului. Manea Cioard e mai bogat de 27 de ori decit Stanciul sau
Voinea ; iar Stoian d la bir de mai bine de 74 de ori rnai mult decit Radu
al Bucuresei. Inegalitatea la plata birului, si deci a averii, din care reiese lega-
tura nemijlocitd intre bir si avere, este oglinditd si in alte acte 9. Un act ceva mai

1 D.I.R., B, veacurile XIII, XIV si XV, p. 112.

2 Ibidem, veacul XVI, vol. III, P. 339.
8 Vezi actele privitoare la Radovanul, in colectia D.I.R., veacul XVI, vol. VI, p. 125,
190, 248-49 si passim.
4 Ibidem, veacul XVII, vol. IV, p. 113.
5 Ibidem, p. 138.
6 Arh. ist. centralS, M-rea Dintrunlemn, XVI/3, orig. rom.
7 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, P. 184-186.
8 Ibidem, vol. IV, P. 399-400.
9 Vezi doc. din 1594 mai 28 (ibidem, P. 121-22) i, mai ales, marele hrisov al Buzes-
tilor, purtind data 1656 iunie 10, insil referindu-se la fapte din domnia lui Mihai Viteazul
(Acad. R.P.R., Suluri nr. 64, orig. slay.).

www.dacoromanica.ro
108 DAMASCHIN MIOC 60

tirziu, din 1645 iunie 17, nu mai lasd nici o indoiald in aceastd privintd. Avram
Cherano pirdsc pe Dragomir din Waducesti cum are Dragomir mqie mai
multd acolea in sat, ca sd pldteascd Dragornir mai mutt la bir 1 (sl.n.D.M.).
Destrmarea obstii stesti a fost folosit de domnie nu numai prin utili-
zarea in aparatul fiscal al unor elernente din sinul ei. Organizarea fiscald incepe
s foloseascd i grupdrile. de tarani i mosii, de felul cetelor, fwiiilor, plaselor,
rezultate tocmai din procesul de destrdmare al obstii, ce are loc in veacurile XVI
si XVII. 0 seamd de documente leaga birul de aceste grupdri; uneori o unitate
fiscald (un bir) coincide cu ceata.
Astfel, birul popii Radul din Bdrcdnesti, dupd moartea lui, rdmine pe
ceata sa 2. La fel pe ceata lui Chiveiran rdrnine birul su, dupd moarte 3. Satul
Orlesti prateste birul pe plase 4. In satul Hurezi, jud. Vilcea, care se vinde
lui Radu Buzescu, sint patru cete, patru funii i patru biruri 5. Astfel, Crdciun
cu ceata sa are funia addeascd i dau un bir ; Vidat cu ceata sa au funia
Dobreascd i dau un bir ; Voinea cu ceata sa au funia Voineascd i dau tot
un bir ; si la fel, funia Vilcuiascd d un bir. Din acest din urrnd exemplu reiese
cu mai multd claritate folosirea acestor unitati i grupdri ale obstei de cdtre
administratia fiscald. Un alt exemplu, la fel de lrnuritor in aceastd privintd,
11 aduce documentul din 1612 iunie 22. Neaga Dulimdneasa moare, iar birul
ei rmine in ceata Moneasdi. Aceasta n-a avut ce face si a vindut ocina Neaggi,
de i-a plata birul. Insd ocina Neagdi, fdcind parte din funia Moneasdi, i Neaga
din ceata Moneasdi, birarii au tot tras pe Moneasa pentru birul Neagdi *6.
Din cele de mai sus rezultd cd: a) birul in interiorul satului se repartiza
dupd putere, la baza careia stdtea intreaga avere a contribuabilului ; b) cisluirea
In interiorul satului o fceau stenii ei intre ei ; c) domnia a folosit in interesul
ei, in organizarea fiscald, forme ale organizrii obstii stesti.

SOLIDARITATEA LA PLATA BIRULUI

Din unele documente cu care s-a exemplificat mai sus folosirea de care
fisc a unor forme ale organizarii obtii, s-a putut vedea cd in ihteriorul cetelor
exista o strinsd legatura. Rdspunderea solidard a tdranilor la plata ddrilor a fost
studiatd destul de atent si de bine si inaintea noastrd. Numai Ca' si in privinta
ei a existat o neintelegere. Unii istorici (Filitti de ex.) o considerau ca pe ceva
legal, obisnuit, pe cind altii (Vladescu) o considerau cd fiind un abuz. Documentele
dau dreptate celor dintii. Ele aratd ca i aceastd trdsturd a obstii, de a reactiona
unitd ca un tot in care cu greu se poate patrunde, a fost folositd de domnie
in interesul ei propriu.
Solidaritatea la plata birului incepea cu rudele cele mai apropiate, cu
familia ; apoi se extindea asupra cetei, apoi asupra satului intreg si in urrnd
di asupra satelor din apropiere. La satele de rumini, solidaritatea se extinde

1 Muzeul Lupta revolutionard a poporului *, XCVIII/2, orig. rom.

2 Grecianu, op. cit., II, p. 176 ; doc. este din 1563 apr. 18.
3 Al. Stefulescu, Docurnente relative la Gorj, p. 189-191.
4 D.I.R., B XVI, vol. VI, p. 121 22.
5 Acad. R.P.R., Suluri nr. 64.
6 N Iorga, Studii i documente, VI, p. 462-463.

www.dacoromanica.ro
61 MODUL DE IMPUNERE I PERCEPERE A BIRULUI 109

intre rurnini i feudalul stdpin al lor i invers. Ea, am vazut, merge si mai
departe, cuprinzind si pe birarii de judet.
Actele din care se pot trage concluziile de mai sus sint cele care vorbesc
mai ales de neputinta unora de a-si pldti birul ;in general, de neachitarea acestei
obligatii. DacA, la inceputul veacului al XVI-lea, solidaritatea la plata birului
o gdsim in acte ca fdcindu-se in mod normal, iar achitarea birului altora, de
voie, in a doua jumdtate, odatd cu cresterea greutAtii birului, actele vorbesc
de o solidaritate silitd, la care obliga domnia pe cetasii celor ce nu si-au pl-
tit birul, pe sdteni, sate, feudali i birari. In schimb, am vdzut, pentru achita-
rea birului, domnia intdrea acelora care plAteau birul celor rIlmai datori la bir,
ocinele acestora. Si aceastd atribuire de ocine era tot in folosul statului. Tre-
cindu-le pe nurnele cuiva, aveau bir dupti ele. Ca ocine pustii, nelucrate
nelocuite, nu erau inscrise la bir i, deci, nu aduceau venituri.
Sint foarte multe documente din care, direct sau indirect, reies cele de
mai sus ; ne vom mdrgini insd numai la citeva exemple mai concludente, care
scot in evidentd aceastd institutie a rdspunderii solidare la plata birului. In
1552 iunie 2, Voislava, ca sord a lui Voico, pldteste de bir partea de ocind a
acestuia 1. Pdtru plAteste de bir pe fraf ii si, Vdsiiu si Ion 2. Deci existd soli-
daritate la plata birului intre rude.
Am vAzut mai sus 3 cd cetelor popii Borcea, a lui Chivdran, Moneasa, in
virtutea solidaritatii la bir cu cei morti, le revine obligatia de a le plAti birul.
Deci, solidaritate la plata birului in sinul cetei.
SAtenii din Toplita sint obligati sd pldteascd dajdia consAteanului lor
Opris 4. Deci solidaritate la plata ddrilor intre sAteni.
In 1616 noiernbrie 7, se porunceste ca satul Iamnic sd nu fie tras la bir
sd dea pentru alte sate 5, ceea ce aratd cd lucrul se aplica obisnuit. Deci, soli-
daritate silitA cu alte sate.
In <1592> ianuarie 25, rn-rea Tismana este trasd la bir (i se iau bucate)
pentru birul rurninilor ei, fugiti 6. Deci, rAspundere solidarA la bir a stapinului
penLru ruminii sdi 7.
Din actul purtind data 1594 iunie 10, se vede cA, pentru birul lui Pirvul
logoldt, birarii au luat 15 boi de la ruminii acestuia, din Perisor 8. Deci, cind,
din diferite motive, stApinul feudal nu-si putea pldti birul, erau obligati tdranii
dependenti de el sd i-1 pldteascd.
Aruncarea birului unor sate ce nu pot pldti (sau sint favorizate de domnie
si dregatori) asupra altora, este lArnuritA de multe documente. De ea vom
vorbi in cele ce urmeazd.
Solidaritatea la implinirea birului intre birnici i birarii de judet, am vAzut-o
exemplificaL-o mai sits

1D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 15.

2 Ibidem, vol. II, p. 396.
8 La p. 108.
4 D.I.R., B, veacul XVII, vol. I, p. 39; actul este din 1602 aprilie 10.
5 Ibidem vol. III, p, 51.
6 lbidem, veacul XVI, vol. VI, p. 32.
7 Din actele In legAturA cu BrAnestii, amintite mai sus, se vede eA Stan IogofAt a
plAtit birul de rosii al lui Stan si al ruminilor acestuia, care n-au putut plAti.
8 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 129.
Vezi p. 92.

www.dacoromanica.ro
110 DAMASCHIN MIOC 62

Constatdm deci din exemplele date i ele se pot larg inmulti existenta
unei solidaritdti la plata ddrilor intre diverse categorii de birnici. Ea este,
am putea-o numi, orizontald, intre cetasi, sateni si sate, si verticald, de sus
in jos si de jos in sus, intre vecini i stdpinii lor, i invers, ca i intre birarii
de judet i contribuabili.

NAPA STA

Obligarea de care domnie, vistierie, birarii de judet sau alte organe fiscale
a pldtii birului altora, pe baza principiului rdspunderii solidare la plata ddrilor,
poartd in actele vremii numele de ndpasid. Aceastd atribuire fortata de care
organele puterii centrale a achitdrii birulni altora se face simtitd, cum am mai
spus, abia odatd cu apdstoarea exploatare otomand asupra Tdrii Rominesti,
adicd in a doua jumdtate a veacului al XVI-lea.
Ncipasta, cu sensul 1 de mai sus, o intilnim pentru prima data, in actul
din <1562-1563> februarie 3 ; din el se vede c Velica, azutd la birul cnezesc,
nu-si poate pldti ocina de bir, ci a rdmas ndpaste (sl.n. D.M.) pe capul lui
Stanciul de a plata 2 In actul Brdnestilor, se vede ch. Stan e silit s plAteasca
birurile ruminilor sdi, ca ncipastei 3. Actiunea se petrece pe vremea lui Mihnea
Turcitul (1577-1583 si 1585-1591). In <1595> iulie 4, se aminteste Ca Stanislav,
popa Bobe i Neagul iau o ocind a lui Sin, deoarece au pldtit birul lui,
ncipast, pentru multi ani 4. Calugarii din Mrgineni slut siliti s dea 3000
aspri napastd pentru o dajdie de bir 5.
Npasta este amintitd i ca un bir de care Letopisetul Cantacuzinesc (cro-
nica zisd a lui Stoica Ludescu). Vorbind despre a doua domnie a lui Mihnea
Turcitul, cronicarul scrie c domnul au mai adaus in tard un biru ce i-au zis
ndpaste... 6. Cred c nu este vorba de un bir, ci de frecventa aplicare a
ndpdstii, cu sensul de aruncare a birului nepldtit al unora, asupra altora.
Solidaritatea la bir este folositd de domnie i aparatul statului nu numai
ca o asigurare a incasdrii regulate si exacte a veniturilor statului, ci ea incepe
sd devind Si o cale de cotropire a ocinelor i satelor libere. Ndpdstile vor fi
una din cane cele mai lesnicioase pentru clasa stdpinitoare de a-si maxi posesi-
unile in dauna tardnimii libere. Sint zeci de acte, mai ales privitoare la domnia
lui Mihai Viteazul, care pomenesc de cotropirile satelor libere i cdderea lor
in ruminie din cauza napastilor de bir.
Frecventa brusc sporitd a napastilor pe vremea lui Mihai mai oglindeste
o ascutita crizd rurald, o adincd frdmintare sociald, marcatd de fuga in
masd a taranilor liberi ; nu este locul sa ne ocupdm aici de aceastd problemd.
NApasta are de obicei sensul de aruncare a unei vini, pe nedrept, asupra altora. Astfcl,
IncA In veacul XV, pe vremea lui Vlad CAlugArul, DrAghici i Vintild, vornici, nApAstuiesc
pe Albul din Dobrita pradA. (D.I.R., B, veacul XVI, vol. III, p. 10-11). Intr-un act
din 1565 iunie 16, se pomeneste de aruncarea unei nApAsti de cAtre satul Mctnileti asupra
satului CAnesti (ibidem, p. 213) si passim.
2 Acad. R.P.R., XL/37; orig. slay.
3 Arh. ist. centralA, ms. 252, f-77 79, copie rom.
4 D.I.R., B, veacul XVI, vol. VI, p. 183.
6 Ibidem, p. 380.
6 Mag. isl. IV, p. 276.

www.dacoromanica.ro
63 MODUL DE IMPUNERE 5i PERCEPERE A BIRULUI 111

Iniruim, in ordinea cronologica a actelor, numai citeva din satele care,

pentru npasti, au cdzut in dependent. Astfel, satul Birca a fost impresurat
de Mihai cu niste napasti da biruri 1; satul Intorsura de Sus se vinde silit
lui Mihai, pentru niste napasti cu care au fost asupriti i cotropiti de multe
biruri, pe care le-a pus pe umerii lor 2; Sopirliga Tiganului este asuprit de
Mihai cu multe napsti de biruri 3 ; satul Cirligasi cade in ruminie, ca asuprit
de Mihai cu multe napasti de biruri 4 ; satele Piersica, Mierlari, Bordusani,
Posmagul, Piatra i Petricesti sint cotropite de Stoica vistier, rabojar in judetul
Ialomita, cu multe napasti de biruri 5 ; satul Osica este cotropit tot pentru
napasti de alt rabojar de judet, Radu al doilea vistier 8 La fel, pentru aceleasi
napsti de biruri , in aceeasi vreme, sint cotropite i satele: Puturile 7,
Caraula 8, Rildestita 9, Zvorsca Mare 10, Cotraceni 11, Nenciulesti 12 i altele 13.
Vedem deci ca napastile devin o arma de lupta in miinile clasei stapinitoare,
un sistern de imboga tire a sa pe searna maselor populare.

Recapitulind elapele de dezvolt are ale procesului de organizare fiscald a Tarii

Rominesti, privind mai ales modul de impunere i percepere a birului in veacurile
XV-XVI si prima treime a veacului al XVII-lea vom avea urmdtorul tablou :
A) 0 prima etapa, care tine de la inceputurile statului feudal si pind pe
la 1480, constituind cea mai mare parte a perioadei farimitarii feudale.
Acum, cind birul (ca form de exploatare a populatiej de care stat) nu
constituie Inca cel mai insemnat venit al statului, organizarea fiscald are drept
trasatura caracteristicd lipsa .unei determinari precise a functiunilor aparatului
fiscal statal fata de cele ale aparatului administrativ al marilor feudali, boieri sau
manastiri. Organele fiscale ale statului se limiteazd la marele vistier i birari.
B) Cea de-a doua etapd, de pe la 1480 si pind la 1632, ar cuprinde doua
perioade mai mici : 1) una intre.1480 si circa 1560, iar cealaltd, de pe la 1560 pina
la 1632. Ea corespunde etapei urmatoare de dezvoltare a statului, aceea a
luptci pentru crearea statului centralizat, i stagnarii ei, din cauza instaurdrii
jugului otoman, la jumdtatea veacului al XVI-lea.
In aceastd cea de-a doua etapd, care formeaza preocuparea articolului de fata,
organizarea puterii administrative domnesti cunoaste o insemnata dezvoltare.
1 D.I.R., B, veacul XVII, vol. II, p. 228.
2 Ibidem, p. 237.
a lbidem, p. 332.
4 Ibidem, p. 338-340.
5 Ibidem, vol. III, p. 560-562.
6 Ibidem, p. 591-592.
7 Ibidem, vol. II, p. 363-365.
8 Ibidem, p. 366-368.
Muzeul de arheologie i istorie a Bucurestilor, nr. 31.277, f. 71-v-73.
10 lbidem, nr. 26.877, orig. slay.
n D.I.R., B, veacul XVII, vol. II, p. 372.
12 Ibidem, vol. III, p. 385.
13 N5pasta o intilnim si In Moldova. Desi nu rn-am ocupat de aparitia i semnificatia
el, amintesc, totusi, czA vorbind despre a treia domnie a lui Duca vod in Moldova, Neculce
sine: e Scos-au niste hirtii pe Ora, marl cite de 6, de 8 ughi, si cite n-au imbrAcat pe fete
le-au dat nApiisti (Ion Neculce, I elopiseful fdrii Moldova, editia Iorgu Iordan, Bucuresti,
1955, p. 154). Aici se vede cS sumele care n-au putut fi legate de contribuabili, au fost
aruncatc ca n5p5sti asupra celor care deja aveau e Mail de bin

www.dacoromanica.ro
112 DAMASCHIN MIOC 64

Analiza izvoarelor interne, mai ales documentare, scoate la iveald o serie

de mdsuri de organizare luate de domnie i in acest domeniu al fiscalitdtii.
Pe aceastd linie, puterea centrald incepe s organizeze recensdniinte liscale
ale populatiei dajnice i a pdminturilor cultivate, supuse la (rani. La inceput
neregulate, catagrafiile devin, din cauza transformrilor continue ale masei
impozabile, periodice, de duratd scurtd, fAcindu-se din trei in trei ani. Cu ocazia
bor se alcdtuiau registrele fiscale, numite in acte catastife.
Tot acurn, din mild c organul fiscal central, vistieria, incepe sd nu mai
poatd cuprinde in iniregime stringerea bine organizatd a tuturor darilor cdtre
stat, i totodatd. ca o satisfactie pentru marii feudali, se creeazd institutia
numitd a judefelor de bir. Ea era conceclarea de domnie cdtre un boier a
stringerii veniturilor dintr-un judet, cu beneficii pentru acesta.
Tot acum apare, ca o necesitate, diferentierea organelor fiscale in organe
de impunere (rabojarii) i organe de percepere (birarii). Lor li se adaugd alte
organe ale puterii domneti cu atribqii generale, dar care in organizarea fiscala
indeplinesc rolul de organe de constringere (aprozii, arma0i). Aceste organe
diferentia te au puteri i indatoriri precise.
Materia impozabild la bir o constituie, pentru marea masa', intreaga avere
a contribuabililor. Evaluarea ei, fcirLd de aparatul fiscal, poart in actele
vrernii nuinele de 'Indere. Ea este capacitatea contributivd la (rani a birnicilor.
Pentru asigurarea incasdrii regulate i totale a birului s-a introdus rdspun-
derea solidard la plata lui, pe un intreg grup social i fiscal. Solidaritatea aceasta
era destul de largd, cuprinzind sate intregi i extinzindu-se i asupra marilor
feudali boieri i mrtndstiri. Ea obligd intregul grup la plata birului celor care
nu pot sd si-1 plateasca singuii, indiferent din ce motive.
Aceasld obligativitate a pldtii birului altora, pe baza principiului raspunderii
solidare, poarld numele de napastd.
Toate aceste institu[ii nou create, menite s clued la intdrirea puterii
centiale, au fcut posibila consolidarea unui sistem fiscal bine organizat, folosit
in interesele statului feudal Tara Romineased.

CHOCOB OBJIOHiEHHH H B3bICKAHHFI HOXIATEn B BAJIAXHIA

go 1632 rogA
(1iPATHOE COgEPH{AHVIE)
Caonunati mexannam cpenneneHonoit 4141CliaJIbH0c1 oprannaawin B flpll-
?yHakcJsHx H1151714eCTBaX 6bm mum maytien cTapotA pymbnicHoft ncTopnorpa-
dpuell, 11 g Tomy ne, nc.nencTnne nenocTaToinioti goxymerpranirn, peayabTami
ncc.neTkonaimit 614.7114 HerIOJIHbIMII 14 MaCTO nenepimmin.
Ha OCHOBBHI411 anaanaa neftoTopmx HOBbIX IICT0t1HHHOB, Racaloinnxca
nimpeliflero pacnopnnHa, B OCO6einioCTII 1101tyMellTaablIbIX, 6bia nonrien
THIJA HOBbIX cnenering, OTHOCHILIHXCH Ic HaTIOPOBOil CIICTM B MyHTBIIIIII B
XV XVII Beitax (Ao 1.632 rona).
Hccsienyn BeCb npor.tecc aBOM10111414 ClcmcItaam-wil cncTemm, aBTOp B
nepnyio otrepegr, ymananannaeT cymeurnonanne HepHOgIneCIIIIX 4114CHaabHbIX
nepennceit, HoTopme B CJIBBHHCHHX gOltyMeHTaX IIBBLIBMOTCH pnaamie, a B
pyrdbmciinx semi; nepenucn nponanognaHcb Haanxtme Tpn rona.

www.dacoromanica.ro
99 rInaulsz I1U allakfldWI 1, suadaDaaa V Emma TI

RWOJ,OHD paonuedou Cud a lids,RI/Oa HOIIIIIRIO a 4813/10 0 11011190 a 9.1

Ramada MAI 119011
NHOdaa 1oix8,L0140 `HcHrouxedI Houemauaommaxydu H -0rini08
HI/Ifer' uvosoHD imalitorgo IT IIIIHR3lON8f1 R1fN9 oHtruhriasadh IjoaodSo
OHE1 ILLOONHOHEIP8 LEO `I,M110119142211 ONd01031 HIMONT ri9 H,LHoeHodu a IIIIH8W01f011
aoHHIncnraLuirnoJouva H Voudeu icttatm mast( mos3Huadmi 'cu.dakuo) `J89ou
9111191190adall RH ooa.tcdtf 'acuoewon alnignouadwee 11 '(.1/1 rIMICSH1/0 FIOHRIOS -
HuHHar q.reitou RHHilrott BocupaahurniCurn9 a 9111191291, E Jou. OH Amu, `A,Lowni
eltj (10H119d911 .81fRaPI0RS "a0H111114If91"811110,1011TH H a NOIIHR110d110HHCPR8 -8Pd
.0dow H0Huadall 40111fREINS.QH 011 14119141H aoHHHaolluo RH 11,L0OHHREH90 XNdOION
012BHI91' XII 911119119/10d11 ) 014HREIld 91111Relld -Shinn/IND H (dir
urnicHruH0H0 xudumiu HozruaoncHron a Neoao 8a,o9ud o3ldH9if II -0Huedau
HoH uosHHH "eHdHa t1odcao11 HO1OIX8412011 9NHIONIRdLI9H H 01I xnmRH `48HYI
RuHrauxottodu Kio9o0 oISHHHaodett `SH1101fP11 RH 011CdO,LOH .:10HUMI90RH -sud
ONHIIHIT `IIHRH8 11101Sami9aLLOOD811 WRIfOlIEL '1414Hat) ',LOHO H1f1410 H (Va,
oia q011.ruaoscHron yinHavirs Woeud90 911111214H ONH-HruH04 Nxuado 11041f90)
IT '.(ONIIHIRTHO HRH ONHaIlTdIHRII rureado H
NHUL1d0 11.omi9in0dutticoos 'FIH8R3{
HPJ,14 ornuolnda 1411I4HalfRhPH 110,1AdHO gommaoncHron HHINHOHuadau "ITIMIHHH

ONIPIIMLHONAHUV RELL0carm9l/Ha0 o HII011 14111191f XF1H011110d911 JIIIIH H0IH0OHLO

101110H AX `RH911 Hammoo
0 NO1fUhRH m9gdo9 R8 OHHR1/200
oaornma .RHIOdeVR0oa EI IAX
H IIAX XRHOFf 8N1/014119d911 HL1HHH HOLLISHOHRIO
eon 991109 mAr1nmed9o0Heud H Lre1td9tto0 aoa 99111'11ff:19 081,3911111f0H XN1111.011
0114If9LL1100H10 'acHHhuctirmulfuchrouRn HW1d0,1011 11110 HIfN9 '141193HOIf90
11 XEIIIHRH01811
'141W10 R 931{HRI '1314HP'SRH2i RH 0Lh IIHO Hirrig Nauaol/oxaudeH
IIIIHOdRVOHOOLI urfilcureHOMP Isdumre icurnicdm cugojodyg /40 -
uncoil
`NW9.10 HIrloasHodu arimmivada 1114HR111411deliNa a XISS0OHI91:a0 P31011(I) OLLh -148RH
cwouva 8HIN9cm> xo uarel-lou olc g0ouusHI0OV oHgroaol/ 'oHriidI Nal/in
aoHduliou ithreacnioll H 14141ULL9B11(9da HWPINH001111011 HIAINHIIVE1000d9IIII188
HWRI1111f BIRHHHTIOHRO PH FII0OHIUS8H90 XNdOLIOH RIfTHO1f RL8 HHITed9110
91111911'M1 0.10/10.101fEll RIMS 0 0141feh HHH9h111f9a2C xmillaa,Lodulticoos
aolioxolf oicaaHdu H HI1hPH1111919441111 xrupurmioinD `aoHeado NeliHd11 1111149
NHRIE800 ONIFILT11110110 NHRLId0 011 01H11931{01f90 H 1HRLId0 011 OIIIHRHON8a
011(1120110I1 O111201. HMINH1101211011RIOS. HIATIfithaligcp 3-1 WHH alna 43111111ffe911d11
11
NHPLId0 011 OIH119111TISHI4d11 141191rHOA troHoduttollood Howured,LHoli %Lam(
HoIaisraisodu H oa aa,LocHrmurnavia xmle xrH1cHfu1134 aoHuJdo RH omddeI -
xinid odompurloed0 -ele,LHHSHunu4
IlkmadoaLairaotic xraHniCdH aoruttoacp VS OldaI011 11N11 t10111c11f09
luOuh audll PH ',9um/cm/14 R aHtHuI Stfaaa 'oaos, MI Hutto gmHquuda,H9H
HThJdO 911Iti 911 LION 9181114119H0990 o1oHilo9adonoa9 EMISHONSEI 'ffe,Luttorr HIfN9
NHenmadhif O1qHIVIt011 'PLISdHO ISPHOOMHH3.1 glovira ulna/WS wridoIoxen
wud11o9 do90 xrumaa,L0delticooa ffars11011 a XRIfand1.1 Oa:afar :usSdno
HHHudauo upHooundu wudaog 9HHUH-90H ralioxolf %IN) (tuniaruic,Loou
VOHd9H OJOHOWIHWOHOHe RI9$1110Bd OHJOHN 40HUUJONO1 1TI0OHHI1fOlt -9[IfEhRH
'MINH OLIOHIRV011 gLlicdHO ii HIPPLI99SH 90 a `II1T119111f990HR1OICOLI'Ul10d011911rilloa
RtLIOH 1114111a1farelf110.101fUll an 12149 a HIIHISOLI000 cLreallhaIfILK -41tekeH
HHH OLIOHESt0H PaXdHO 11911CINTE 11149 J1Rh8&LO vornmaa10900 WOUIDOHIENH Re
a0L1011'811XWWX0EWHERHolicHHairaoHuaic HeN9aoHuadoXNH411'01134rit1oxo)1
:ardhloanuo HHHHaIrShBH XNHIB11011 aoaKchio HIfUhS2011 XHHIE10911 0 HUR3N2/1-
XNH !MIMEO 9911.09 OHHUON allInuaticuo mmtado90 U9IRVOH H HHHELVRICHO

8 '3 9LE

www.dacoromanica.ro
114 DAMASCHIN !MC 66

nonyqaan B TetieHne ncero spemeHH HCHOJIHeHHH CHOHX. o65iaaHHocTe1 t 6ec-

nnaTHoe cowpataHne oT HanoronnaTenbnumoH, a TaHate ormenenenHylo
cymmy c nantAoro 063I01{ceHHOPO xowiticTna, Haahmasmpocn poclon.
Hanoroame CTOJIBI, o HoTopux ynommHaeTca B gonymeHTax Hatiana
XVII Beim., 6huni cena (n MISPIX cen 6Luio HecHonbHo B o)iom oHpyre),
B HOTOphIX ocTaimannaaJnicb c6opinnHn )1.11/1 c6opa nogaTeii HMI HenommoH
c oimecTmax cen.
CHagana, B XV H OTqaCTH XVI nem, HOgaTI, B3HMaRaCh B TpH romummx
cpoHa, no Heat BepOHTHOCTII, paaluax. C ycnneHnem oTTbmaHcHoit ancrinya-
Tannn H c pOCTOM Hermemingemibix Tpe6onalinft co cToponm TypoH, B oco6eH-
HOCTH, Tpe6onaludi AeHer, BJIaCTII nepecTaioT c=inTaTbcH C 3TIIMH cponamn
BBHOCOB. Tan Halt paamepia noxkaTeft paCTYT B 3aBECHM0CTH OT Hynm HaBHM,
114CJI0 cpoHoH nnaTenia ynenntunmeTcH, TaH TITO B HeHoTopmx cnytianx ilea()
noxopIT O TOPO, LITO B3bICHaHHH Hp0H3B0AHTCH ):03a pasa B mecsin.
ABTOpbI ocnaplinaloT mHeHne npeminix FicTopnorpacDon, yTnepniimaumx,
11TO II0J1aTb 6hina HoumHoti, H gonanmaioT, trro oHa 6buia Hanorom Ha
nmymecTno. Ha OCHOBaHI4H yeTaHOBJleHHH Ewen) Hanlomoro HmyulecTna
HanoronnaTenbninHon, oneHmaanach lix HanoronnaTencHaH cnoco6HOCTI),
HaaLlaaeman B AoHymeHTax putere.
B 3aBHCHMOCTH OT HanoronnaTentHoti cnoco6HocTH Hp0143130,414JI0Cb pac-
npeneneHne nonaTeii no (1)HCHHJITAILIM eniumnam (oHpyram, cenam, rpynnam,
OT)eabHIJM HanoronnaTeablinlHam). B )1oHymeHTax Toro BpeMeHH aTo pac-
npeAenenne HasbmaeTcH cisluire, a cymma, npnxoninnaacH Ha 110.7110 (Pc-
Haab Hob' emniunbI 11.1H name omioro HanoronnaTenbminia, cisld.
Ann TOD) IIT0611 o6ecneturm BO3MO1HHO 6onee TOIIHOe B3bICHaHHe LIOXIaTeft
B pasmepax, yCTaHOBJleHHbIX Has Hai, HepxonHaa BJIaCTI3 nepemna H npn-
meHemno cncTemEI HonneHTHHHoti COJIHgapHOCTH npii ynnaTe nogaTeii. 3a
HeynnaTy noAaTH oTnenana BCH connanbnan rpynna, H HoTopoft npnHanneman
TOT, HTO HO Tem IIJIII HHIAM ripminHam He MOP BbIIIO.TIHHTh aToro cnoero o6H-
aaTenbcTaa no OTHOLLIeHI4I0 H rocygapcTriy.
HaCHJIIICTBeHHOe B3bICHaHHe Heynnotieimbix npyrnmn Hasloron, npona-
Bognmoe Ha 0CHOBaHHI4 'minimum commapHoti OTBeTCTBeHHOCTII sa HaJIOPH,
Hanumemcn B goitymeHmx ndpastd.
CTaTbH aaHaipunmeTcH coo6pameHmimn o6inero xapaRTepa OTHOCHTeJIb-
HO nepHonon H ycnonna nonnaemna 3THX HaJIOPOBBIX plpeaMeHIlik B BanaXIII4.

DU MODE D'IMPOSITION ET DE PERCEPTION

DE L'IMPOT EN VALACHIE JUSQU'EN 1632
(RESUME)
Le mcanisme complique de l'organisation fiscale mdievale des Princi-
pauts roumaines a t peu tudi par l'ancienne historiographie roumaine et,
mme alors, avec des rsultats incomplets, parfois errons, dus a une documen-
tation insuffisante.
En raison de l'analyse de nouvelles sources documentaires internes, l'au-
teur est parvenu a obtenir toute une srie de rsultats nouveaux relatifs a la
fiscalit valaque des XVeXVIIe siecles (jusqu'en 1632).

www.dacoromanica.ro
67 MODUL DE IMPUNERE 51 PERCEPERE A BIRULUI 116

11 tudie l'ensemble du processus de revolution du systme fiscal et tablit

tout d'abord l'existence de recensements fiscaux periodiques, que les documents
slaves appellent rizanie (entailles) et les documents roumains semi (calculs,
estimations) ; ils avaient lieu tous les trois ans.
L'tablissement de ces recensements trisannuels est mis en rapport avec la
pratique agricole, generale a cette poque en Europe, de l'assolement triennal.
Le systme est extremement rigide. Sans tenir compte des modifications inter-
venues entre deux recensements dans la situation des contribuables (dces,
fuite, tablissernent sur un autre domaine, servage intervenu entre-temps),
l'impat une fois tabli devait etre pay par les contribuables pendant trois
ans, l oft les avait surpris le recensement, et sans modification de la somme fixe.
Les recensements portaient les noms des hauts fonctionnaires charges de la per-
ception: Crestarea lui Udrea, Crestarea lui Sculici (taille d'Udrea, de Sculici, etc.).
Les instruments de travail de l'appareil fiscal taient le rdboj (taille) et
le catastilz (ou catastif) (registre). Le rdboj, utilise jusqu' nos jours par les ilettrs,
etait un petit baton de bois sur lequel on entaillait diffrents signes, represen-
taut des chiffres (argent, btail, terre, etc.). Il tait utilise surtout par les organes
fiscaux infrieurs (des villages et des departements); les organes centraux, ceux
de la trsorerie et les chefs des dpartements, qui avaient de l'instruction, utili-
saient le catastil. L'apparition de ce dernier remonte, ainsi que l'attestent les
documents, A la fin du XVe sicle, en mme temps que commencait la lutte pour
la creation d'un Etat centralise. Au cours des XVIe et XVIIe sicles, les registres
deviennent de plus en plus varies et contiennent davantage de donnes concer-
nant les contribuables, les sommes imposes et percues et leur utilisation.
L'appareil fiscal du prince ne tenait pas toujours compte de la rigidite
du systeme et pratiquait parfois des suppressions temporaires dans l'evidence
du fisc, appelees scoateri de la bir (exemption d'impOt). Cela tait assez difficile
a obtenir, par des pots-de-yin en argent ou en nature, donnees par les intresss
aux hauts fonctionnaires, dans les attributions desquels cette operation rentrait.
L'intensification de l'exploitation fiscale dans le but d'augmenter les revenus
de l'Etat conduisit a une diffrenciation au sein des organes fiscaux par la
creation d'organes speciaux d'imposition (rizateli) et d'organes de perception
(birari), dont les attributions taient assez bien prcises. On leur adjoignait
aussi des organes de contrainte (aprozi, armasi). L'affermissement du pouvoir
central princier est egalement marque par ringerence de ces organes fiscaux
dans les territoires jouissant de l'immunit fodale.
Comme une satisfaction donne aux grands fodaux en change de la
perte d'une bonne partie de leurs droits d'immunit et parce que le trsor ne
pouvait plus assurer A lui seul une parfaite rentre des impOts, on cra l'insti-
tution des judefe de bir: le prince concdait A des boyards la perception des
impOts envers l'Etat dans le ressort d'un dpartement territorial, operation qui
leur rapportait certains revenus (10 % des rentres). Cette fonction tait con-
voite pendant les poques de prosprit conomique. Elle tait indsirable
au cours des priodes d'appauvrissement, de famine, de misere, lorsque le con-
tribuable ne pouvait plus payer les contributions et que le prpose aux encaisse-
ments tait oblige de parfaire la somme fix& par le trsor en prenant sur sa propre
fortune. Les revenus des organes fiscaux taient: pour le chef du departement
un dixieme des rentres ; pour les fonctionnaires infrieurs birari, rdbojari

www.dacoromanica.ro
116 DAMASCHIN MIOC 68

l'entretien gratuit par les birnici (contribuables) pour toute la priode pendant
laquelle ils exercaient leurs fonctions, ainsi qu'une somme fixe due par tout chef
de famille figurant au role, somme appele poclon.
Scaunele de bir (littralement, les sieges d'imp6t) qui apparaissent dans les
documents au debut du XVII siecle plusieurs pour chaque dpartement
taient les villages oil descendaient les percepteurs pour encaisser l'impOt ou
les arrirs dus par les villages des alentours.
Au debut, pendant le XV' sicle et une partie du XVI', l'impOt tait pay
en trois versements annuels, probablement gaux. Avec l'intensification de l'exploi-
tation ottomane et l'augmentation des demandes imprvues, surtout des demandes
d'argent presentees par les Turcs, on ne tint plus compte de ces termes. Le
montant de l'impOt augmentant selon les besoins du Trsor, les termes se multi-
plirent, devenant parfois bimensuels.
L'auteur combat l'opinion de l'ancienne historiographie selon laquelle
l'impOt tait la capitation et il montre, sur la foi de nombreux documents, qu'il
s'agissait d'un impt sur la fortune. La constatation de l'etat de fortune des con-
tribuables permettait d'valuer leur capacite de contribution aux impOts, capa-
cite portant le nom de putere (pouvoir).
En raison de celle-ci, on passait a la repartition de l'impt par unites fiscales
( lid*, sate, cete, birnici = dpartements, villages, groupes, contribuables).
Cette repartition portait dans les documents de l'epoque le nom de cisluire,
et la quote-part d'une unite fiscaie, ou mme d'un contribuable, tait la cisl.
Pour assurer une perception de l'impOt aussi exacte que possible, selon le
quantum fix par le trsor, le pouvoir central passa a l'application du systme
de la solidarit collective devant l'impOt. Du non-paiement de l'impOt rpondait
tout le groupe social dont faisait partie celui qui, pour diffrents motifs, n'avait
pas rempli ses obligations envers l'Etat.
L'excution force du paiement de l'impOt a la place d'un autre, en vertu
du principe de la responsabilit collective des imp6ts, tait designee dans les
actes sous le nom de niipastel.
L'article s'achve sur des considerations generales relatives aux poques et
aux conditions d'apparition de ces institutions de caractere fiscal en Valachie.

www.dacoromanica.ro
SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI
BRASOV IN PRIMA JUMXTATE A SECOLULUI AL XVI-LEA
DE
RADU MANOLESCU

Izvoarele diplomatice ale Tgrii Rominesti din secolele XVXVI referi-

toare la leggturile comerciale cu Brasovul (privilegii de comert, scrisori adresate
brasovenilor, porunci date dregatorilor etc.) dau unele indicatii cu privire la
reglementarea i conditiile in care se fcea schimbul de mrfuri, la diferitele
produse schimbate sau tranzitate, la unele aspecte ale activitatii comerciale ale
negustorilor i boierilor munteni. Totusi, numai cu ajutorul acestor izvoare, nu
se poate face o prezentare temeinick pe bazg de date statistice, a trgsgturilor
esentiale ale relatiilor de comert dintre cele doug centre de schimb, adicd:
volumul exportului, importului i tranzitului, preturile mrfurilor, numgrul
negustorilor din Tara Romineascd i rolul lor, atit in comertul cu Brasovul,
in raport cu negustorii brasoveni i alti ardeleni, cit si in viata economicg
socialg a Tarii Rominesti.
Materiale bogate pentru cercetarea acestor probleme oferg in schimb
registrele vamale ale Brasovului din prima jumatate a secolului al XVI-lea ;
din datele oferite de aceste materiale cu privire la relatiile comerciale, se pot trage
unele concluzii asupra economiei Tgrii Rominesti, a dezvoltrii tirgurilor i satelor
muntene si a transformgrilor sociale din ele etc., asupra cdrora izvoarele interne
muntene din secolul al XV-lea si din prima jumdtate a veacului al XVI-lea
dau putine inforrna[ii.
Din pacate, nu existd registre complete pentru top anii, pentru a se putea
urmgri an de an mersul relatiilor comerciale dintre Brasov si Tara Romineascd,
ci doar pentru anul 1503 in intregime, pentru jumdtate din anul 1530
(30 ianuarie 24 iulie) si in rezurnat pentru anii 1529 si 1542-1550 1.
1 Registrele de vamA ale Brasovului din anii 1529 si 1542-1550 se p5streazA In
arhivele Orasului Stalin, In cea mai mare parte In Intregime, cu unele lipsuri de pagini;
editorii care le-au publicat le-au prezentat rezumativ, totalizind cifrele privind cantitAille
de mArfuri i valoarea lor, ceea ce ingreuiaza munca de extragere a tuturor elementelor
necesare a fi luate In discutie.
Totusi, chiar pe baza acestor date prezentate rezumativ, se pot trage unele concluzii
privind cresterea i descresterea schimbului de mArfuri Intre Brasov si Tara RomIneascA

www.dacoromanica.ro
118 RADU MANOLESCU 2

Asa dar, izvoarele principale care vor servi pentru a prezenta pe bazd de
date statistice relatiile comerciale dintre Brasov si Tara Romineascd in prima
jun-Mate a secolului al XVI-lea sint registrele de vamd din anii 1503 si 1530,
intitulate: # 1503. Registrum vigesimale almae civitatis Braschoviensis inchoatum
est die circumcisionis domini anno ut supra conj. ectum i : # 1530. Vigisimae
proventuum <liber> 2.
Ele vor fi completate cu stirile din documentele in limba slava' sau latind
din Tara Romineascd i Ungaria, care inlatiseazd de asemenea numeroase
variate laturi ale acestei bogate activitati comerciale.
Cu toat valoarea i bogdpa lor documentard, registrele de vamd ale Bra-
sovului au fost relativ putin folosite de vechea istoriografie. Cercetindu-le
superficial, autorii care s-au ocupat de istoria comertului si-au dat seama
de rolul negustorilor din Tara Romineascd in schimbul de mdrfuri cu
Brasovul, ceea ce nu era prea greu de constatat, deoarece negustorii munteni
apdreau in chip prea vddit in registre. Totusi, afard de aprecieri cu caracter
general si care ieseau aproape singure din materiale, istoricii de la noi care s-au
ocupat en aceste probleme nu au trecut la o studiere mai amdnuntitd de altfel
destul de migdloasda registrelor, pentru a incerca o evaluare a volumului schim-
bului de mdrfuri dintre Brasov si Tara Romineascd i pentru a trage unele con-
cluzii asupra rolului negustorilor munteni in cadrul acestei bogate activitdti
economice 3.

Registrul de vamd al Brasovului din anul 1503 se gdseste la Arhivele Statului

din Orasul Stalin, in original ; este scris pe hirtie, in limba latind i formeazd un
volurn in quarto de 250 de pagini ; paginile au indltimea de 29,5 cm si ldtimea
de 22 cm ; slut ldsate albe paginile: 80-84, 98-99, 108, 114, 116, 119-132,
145-149, 152, 172, 174, 176, 221-227, 242, 215-250.
Registrul cuprinde cloud prti distincte: in prima parte sint infatisate,
in ordine cronologica, sdptdminal, intrdrile i iesirile din Brasov ale negustorilor
In prima jumdtate a sec. al XVI-lea i asupra numdrului de negustori veniti din orasele
muntene.
0 editare integrald a acestor izvoare sau o extragere integrald a datelor In arhivele
Orasului Stalin ar putea completa datele statistice pentru anii arnintiti, In chipul curn se
vor prezenta pentru anii 1503 si 1530 (Quellen zur Geschichte der S(ara Kronstadt, I III,
1886 1896).
1 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. I, Brasov, 1886, p. 1 81.
2 Ibidem, vol. II, Brasov, 1889, p. 215-234.
3 Astfel, St. Metes In lucrarea sa, Relafiile comerciale ale pith Romingli cu Ardealul
pinei In yearn! al XV I II-lea, Sighisoara 1921, desi aratd importanta acestor izvoare pentru
cunoasterea istoriei economice a Romlniei In evul mediu (p. 6-9), totusi, In cuprinsul lucrdrii
sale, consacr registrului de vamd din 1503 numai 4 pagini, In care trece In revistd formarea
asociatiei de negustori sasi din 1503 (p. 103-104); apoi, trecind la stirile cuprinse In izvor
privitoare la orasele TAM RomInesti, Insird numele ttrgovetilor din Tirgoviste, Pitesti
Arges (p. 104-106), fArd a face o Incercare de evaluare a cantitiitilor de mdrfuri importate,
exportate sau tranzitate, a valorii lor, a numdrului cdltoriilor negustorilor munteni, a pretu-
rilor mdrfurilor pe care le comercializeazd etc. El alcdtuieste o list a mdrfurilor schimbate
Intre Ardeal si Tara Romlneascd si a preturilor lor, dar numai pentru produsele orientale
(p. 102-103), nu si pentru cele ale Tarii Romlnesti, care ne-ar fi interesat Inainte de toate
si care se pot calcula. Metes foloseste, de asemenea, i tirile din socotelile Brasovului din
anti urnadtori, dar, deoarece dupd 1503 ele shit disparate, nu Incearcd pe baza lor genera-

www.dacoromanica.ro
3 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA SI BRA$OV 119

brasoveni i ale celor din restul Ardealului, precum si ale negustorilor din
Tara Romineascd si Moldova, indicindu-se felul mrfii pe care o au, cantitatea
uneori i pretul ei, precum i vama pe care au pldtit-o (a doudzecea parte
din valoarea marfii, adica. vigesima)'. Se indica de asemenea numele negustorilor
si orasul sau satul in care locuiesc.
Partea a doua a registrului este consacrata unor mari negustori brasoveni,
munteni i moldoveni ; fiecare dintre ei este inscris nominal pe cite o foaie
sau mai multe foi ale registrului, unde se arat succesiv cantitatea i valoarea
marfurilor aduse la Brasov sau duse in Tara Romineasca si Moldova si vama
pe care a pldtit-o.
Spre deosebire de negustorii trecuti in prima parte a registrului, care sint
oameni cu posibilitati mai modeste, ce comercializeazd mrfuri de o valoare
nu prea mare sau chiar redus, negustorii inscrisi in partea a doua a registrului
silt mari negustori In titlul rubricii deschise pentru ei sint chiar numiti
mercatores magni seu grandi care importa i export mdrfuri in mari
cantitati, in valoare de sute i mii de florini. Faptul ca fiecare dintre ei are
deschisd in registru o rubrica speciala, nominala, ilustreaza c sint negustori
cunoscuti, cu relatii comerciale mai vechi si mai intense cu brasovenii, fiind
asezati in categoria marilor importatori i exportatori.
Registrul se incheie cu o lista de diferitele cheltuieli ale orasului, care
nu privesc ins relatiile comerciale dintre Brasov si Tara Romineascd.
Registrul de vamd din 1530 se gaseste de asemenea la Arhivele Statului din
Orasul Stalin, in original ; este scris pa hirtie, in limba latin i formeaza un volum
in quarto, de 74 pagini ; formatul paginilor inaltimea 30 cm, latimea 22 cm.
Spre deosebire de registrul din 1503, registrul din 1530 nu contine decit
date pentru perioada 30 ianuarie 24 iulie 1530, referitoare la negustorii mari
si mici-mijlocii munteni, moldoveni i ardeleni, a cdror activitate comerciala
de export, import si tranzit este inregistrata pe saptamini.
lizdri cu privire la comertul dintre Brasov si Tara Romlneascd ; le foloseste ceva mai mult
pentru anii urmAtori : 1529, 1530 si 1542 1550, chid stabileste valoarea importului i exportului
Tdrii Romtnesti la Brasov pentru unii ani (cf. mai jos, p. 152, nota 8).
Mai putin slut folosite aceste date de cdtre Otto Fritz Jickeli, In Der Handel der Siebe n-
burger Sachsen, Sibiu, 1913, care aminteste pe scurt de ele (p. 22) si le Intrebuinteazd foarte
putin In decursul lucrtirii sale.
N. Iorga, In Istoria comerfului rominesc, vol. I, Bucuresti, 1925, a folosit mai metodic,
dar nu Indeajuns de complet registrul de vamd din 1503. Astfel, el 1-a Intrebuintat ceea ce
este un punct pozitiv fatd de ceilalti cercetdtori pentru a ilustra activitatea comerciald a
tirgurilor i satelor muntene In comertul cu Brasovul, specificlnd i numele negustorilor din
localitatea respectivA (p. 142-153). Totusi, nici el nu foloseste datele registrului In vederea
alcdtuirii unei statistici asupra importului i exportului Tdrii Romlnesti, asupra valorii mArfu-
rilor schimbate, asupra poziiei economice a negustorilor etc. De asemenea, N. Iorga foloseste
foarte pup registrele din anii 1529, 1530 si 1542-1550, desi i acestea cuprind numeroase
stiri privind relatiile comerciale ale Tdrii RomInesti cu Brasovul.
1 Perceperea vigesimei la Brasov este doveditd si de o porunch a lui Sigisrnund Bathory,
principele Ardealului, din 29 septembrie 1590, In care se aratd cA unii negustori din Tara
RomIneascd, Moldova si Polonia, netinind seamd de dreptul de depozit al brasovenilor,
nu depun mrfurile la Brasov, ci le vInd In interiorul Ardealului in derogamen praerogative
eorum detrimentumgue reditus vigesimae ibidern erectae, manilestum ,o; de aceea, porunceste ca
toti negustorii sd-si depund mArfurile la Brasov si sa le vindd brasovenilor (A. Veress:
Documente priviloare la istoria Ardealului, Torii Rom(ngli i Moldovei, vol. III, Bucuresti,
1931, nr. 152, p. 226-228). Asa dar, vigesima se percepea pentru mdrfurile exportate
sau importate In Ardeal.

www.dacoromanica.ro
190 RADU MANOLESCU 4

Spre deosebire de registrul din 1503, unde negustorii mici-mijlocii i mari

sint indicati ca atare, fiind trecuti in cloud pri distincte, in registrul din 1530
negustorii man i mici-mijlocii sint trecuti la un loc, fdrA a se mai face deo-
sebire, de cdtre registrator, dacA este mic sau mare comerciant. Pentru anul
1530 vom incerca sa facem aceastd deosebire, desi ea este arbitrarA, conducin-
du-ne dupd valoarea mdrfurilor aduse de cAtre fiecare negustor. Ca termen de
comparatie ne vom sluji de elemente din registrul din 1503 si anume: media
valorii mrfurilor aduse intr-un transport de un mare negustor din Tara Romi-
neascA, care este de circa 25 000 aspri 1.
Deoarece insA, in 1530, valoarea medie a mdrfurilor aduse de Care negus-
torii munteni intr-un transport este mai micd decit in 1503 2, credem cd se
poate integra in categoria de mare negustor muntean acela care aduce la Brasov
intr-un transport mArfuri a cAror valoare trece de 10 000 aspri.
Deoarece registrul din 1530 se referA numai hi perioada 30 ianuarie
24 iulie, adicA 25 de sAptAmini incheiate, pentru a afla volumul aproximativ al
exportului, importului i tranzitului pentru intregul an, vom inmulti datele
privitoare la perioada amintitd cu coeficientul 2.
*

Pentru a evalua, pe baza registrului din 1503, schimbul de mArfuri dintre

Brasov si Tara Romineascd i pentru a aprecia rolul negustorilor munteni,
ne-am slujit de urmAtoarele criterii de ordonare a materialului:
I) Negustorii din Tara Romineascci (identificati ca atare prin specificarea
locului de origine) comercializeazA urmAtoarele mArfuri:
a. produse ale Tdrii Rominegi ca: peste, vite, piei, cearA, linA, pe care le
cumpdrd din tard si le vind la Brasov ;
b. produse brafovene .,si occidentale, cum sint: postavurile, cutitele si
mdruntisurile cumparate din Ardeal si care sint vindute, fie in Tara Romi-
neascA, fie in Peninsula BalcanicA ; chiar in acest din urmA caz, Oe reprezintA
totusi o formA de activitate a negustorimii muntene ;
c. produse orientate, care sint cumpArate de negustorii munteni, fie din
Peninsula Balcanied de la negustorii levantini, fie mai. ales tot de la
acestia, de pe piata Tarii Rominesti, iar apoi sint desfAcute la Brasov sau duse
mai departe in Ardeal.
II) Negustorii brapveni i alli ardeleni, unde problema prezintA un aspect
mai complex din cauzele urmAtoare: produsele TArii Rominesti nu sint cumpd-
rate numai de cdtre brasoveni, adicA sasi si schei (# bulgari ) 3, Ci i de alti
negustori ardeleni, care, de origine diversd, dupd nume, puteau fi si din

1 Cf. tabelul anexA nr. 2 (marii negustori din Tara Romlneascd In anul 1503).
2 Cf. mai jos, p. 188.
a In registru sfrit desemnati sub numele latin de t Bulgarus a, pl. Bulgari ;i
au, aproape In totalitatea cazurilor, nume de origine slav. Acesti l bulgaria nu slnt
RAM decit locuitorii numiti schei, din mahalaua scheilor din Brasov. Sasii din Brasov le
spuneau Belger, iar mahalalei unde locuiau, Belgerei, socotindu-i ca veniti din Bulgaria
AsAnestilor. lorga socoteste pe schen din secolele XV XVI ca romini (cf. N. Iorga: Brasov&
;i Romlnii, Bucuresti, 1905, p. 311 322). PArerea lui Iorga este confirmatA de numele
pe care le poartA unii schei. Astfel, In registrul din 1542, se Intlaneste un Wazzy tylsehor allu
Coman Bulgarus s (Quellen, III, p. 193) adicA: Vasi, feciorul lui Coman scheiul, ceea ce

www.dacoromanica.ro
5 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASEA SI BRASOV 121

Brasov, dar erau mai ales din restul Ardealului, Brasovul fiind locuit mai
mutt de populatie sdseasc ; de asemenea, mdrfurile sint cumprate si de romini,
secui i sasi din alte localitati ardelene, cArora uneori nu li se arata prove-
nienta 1 Brasoveni san ardeleni in general, ei cumpdr6. din Tara Romineascd
si Moldova produse naturale ca : peste, ceard, piei etc., pe care le duc la
Brasov sau in restul Ardealului.
Negustorii din Brasov si cheii, precurn i ceilalti negustori din Ardeal
care platesc vamd la Brasov, comercializeazd produsele urmtoare:
a. produse ale Tdrii Ron-di-testi i Moldovei, pe care le cumpard de la
negustorii munteni i moldoveni, sau direct de la productori ;
b. produse occidentale i brapvene, aduse din apusul Europei sau din Ardeal,
pe care le vind in Tara Romineascd sau la Dundre negustorilor orientali ;
c. produse orientale, cumpdrate pe piata Trii Rominesti de la negustorii
munteni sau orientali, pe care le duc la Brasov sau in restul Ardealului si
in Ungaria.
III) Negustorii neidentilicati, cdrora nu li se arat locul de provenienta,
sau mai rar cind se indicd, nu poate fi identificat ; ei poartd in general
nume slave. Multi dintre acesti negustori neidentificati sint probabil din
Tara Romineascd, dar nu s-a ardtat de Care registrator locul de provenienta.
Am socotit ca atare pe multi negustori neidentificati, pentru c poartd nume
obisnuite in Muntenia, ca de pilda :Michne Calms (Mihnea Chelul), Stan Schopol
(Stan Schiopul), Radilla (Rdila) etc. Ei comercializeazd ace1ea0 produse ca
si negustorii din Tara Romineascd si din Ardeal.
Registrul din 1530 prezint unele dificultati fata de registrul din 1503.
Si in acest registru intilnim urmdtoarele categorii de negustori:
I. negustori din Tara Romineascd (cu specificarea locului de provenientd);
II. negustori ardeleni (sasi, unguri), identificati ca atare dupd numele ungu-
resti sau germane, sau dupd localitatile ardelene de provenienta ;
III. o numeroasel categorie de negustori neidentilicaii, care aproape toti poart
nume slave, folosite si in Tara Romineascii (Mihnea, Stan, Radu etc.). Se poate
deci ca o parte dintre acesti negustori nu stim citi sA provind din Tara
Romineasc5. Cei mai multi sint insd desigur schei, desemnati in registrul din
1503 prin indicatia m Bulgarus , care insd nu mai apare de loc in registrul din
1530. Deoarece nu se poate admite ca scheii care in 1503 ocupau un loc
important in comertul Brasovului si care sint amintiti si in registrele vamale
din anii urmatori s'd fi dispdrut complet in 1530 din aceastd activitatea eco-
nomicd, este mai lesne de presupus c nu li s-a mai addugat denumirea de
e Bulgarus , desigur datorit faptului c, fiind din Brasov, erau cunoscuti ca
atare i lard aceastd specificare vigesimatorului brasovean.
dovedeste c el a spus vigesimatorului brasovean numele in romIneste, iar acesta 1-a redat
ca atare, dar deform.at. Foarte frecvente sint la schei nume ca: Zawa allu Mayne Bulgarus *,
Wassy allu Duscha Bulgarus i (ibidern, p. 192) etc., In a allu e recunoscIndu-se cuvintele
rominesti <fecior> al lui... ; sInt de asemenea porecle redate in romineste ca a Costa Hoczul
(Hotul) Bulgarus * (ibidem, p. 192) etc. (cf. In registrele vamale din 1503, 1530, 1542 etc.
passim).
1 Citilm in acest sens: Nagd Orystwan (Quellen, I, p. 1), Benedic Hungarus (p. 5),
lohannes Literatus ex Cibinio (p. 7), Aldea si Valentin din RIsnov, care tinea de Brasov
(p. 7), Vlad din Tohan (p. 15), Petrus Sazwary din Sebesul Sasesc (p. 26), Istvan Siculus
(Secuiul) (p. 20) etc.

www.dacoromanica.ro
122 BMW MANOLESCU 6

Deoarece, in general, negustorilor din Tara Romineascd li se specified locul

de provenientd, credem cd pe cea mai mare parte a acestor negustori neidentificati
ii putem socoti schei, fard a exclude posibilitatea ca printre ei sd se afle si
comercianti munteni. De aceea, pentru aceastd grupd vom folosi denumirea
de negustori probabil Fhei .
*
0 problemd rnai dificild se Tidied in ceea ce priveste posibilitatea Ca, intre
mdrfurile pomenite in registrele de vamd, unele produse naturale si orientale
sa fi fost aduse de cdtre negustorii ardeleni din Moldova, sau ca acestia sd
exporte unele articole industriale in Moldova.
Ldmuriri in aceastd problemd oferd un registru vigesimal brasovean
fragmentar si nedatat, dar apartinind chip pdrerea editorilor inceputului
veacului al XVI-lea, care priveste numai relatiile comerciale dintre Moldova
si Brasov 1 El cuprinde perioada clintre Rusalii (care cad intre 10 mai si 13
iunie) si Buna Vestire (25 martie), deci circa 10 luni.
Pentru a cunoaste valoarea anuald a schimbului de indrfuri dintre Moldova
si Brasov in aceastd epocd, datele referitoare la cele 10 luni vor trebui mdrite
cu cca. 200/o. Pe baza acestui registru, schimbul de mdrfuri dintre Moldova
si Brasov se infatiseazd astfel:
export: cca. 320-1830 000 aspri ; anual: cca. 400 000 aspri.
import: 11 230 aspri ; anual: 13 500 aspri.
tranzit de produse orientale: cca. 20 000 aspri ; anual: cca. 24.000 aspri.
Exportul Moldovei la Brasov consta din: peste (cam 2/3 din valoarea sa),
vite, piei si ceard.
Aceste date indeosebi cele privitoare la export vor fi folosite la
evaluarea mai ales a exportului, precum si a importului si tranzitului Tarii
Rominesti in relatiile comerciale cu Brasovul.
*
In afard de registrele din 1503 si 1530, care, prin datele lor, publicate
integral, dau posibilitatea de a se aprecia atit volumul si valoarea exportului,
importului si tranzitului, cit si activitatea negustorilor munteni, in cadrul
schimbului de mdrfuri dintre Brasov si Tara Romineascd, vom folosi si cele-
lalte registre vamale amintite, dupd cit ingaduie stirile trunchiate sau prezen-
tate rezumativ din cuprinsul lor.
Pentru anul 1529 se pdstreazd un registru incomplet si care este prezentat
de editori sub forma* rezumativd, prin totalizarea datelor referitoare la export,
import si tranzit pe categorii de mdrfuri ; de asemenea, se indica numai numele
si locurile de provenienta ale negustorilor, frd a se ardta valoarea mdrfurilor
aduse de fiecare, ceea ce nu mai ingdduie de a se stabili un raport intre acti-
vitatea negustorilor din Tara Romineascd si a celor strdini.
El poartd titlul 6 Registrum vigesimae proventuurn * si cuprinde perioada
2 iulie 1529-25 ianuarie 1530, deci cam o jumdtate de an2.
Pe baza stirilor sale, se poate aprecia cu aproximatie valoarea si volumul
exportului, importului si tranzitului, precum si numdrul negustorilor din

1 Quellen, III, p. 1-2.

2 Ibidem, II, p. 171-175.

www.dacoromanica.ro
7 SEHIMBUL DE MXRFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI BRASOV 123

Tara Romineascd si al celorlalt-i negustori participanti la acest schimb de mdrfuri

(moldoveni, ardeleni, schei, neidentificati).
Din 1542 se pdstreazd un registru complet, pentru intregul an (1 ianuarie
31 decembrie). Editorii au publicat in intregime, dupd procedeul folosit pentru
registrele din 1503 si 1530, datele referitoare la importul de produse naturale
al Brasovului si activitatea economica a negustorilor care participd la el. In
schimb, stirile referitoare la exportul de produse mestesugdresti din Brasov
sint redate rezurnativ, pe sdptdmini, indicindu-se doar numele si locul de prove-
nientd al negustorilor, fdrd a se indica pentru fiecare valoarea mdrfurilor corner-
cializate. Pentru tranzit nu se dau stiril.
Pentru perioada 1543-1550, registrele sint prezentate de editori numai
in rezumat.
Registrul din anul 1543 (1 ianuarie 30 decembrie) cuprinde stiri rela-
tive la export, import si tranzit2.
Registrul din anul 1544 (6 ianuarie 28 decembrie) contine date referi-
toare numai la tranzit3.
Registrul din 1545 cuprinde date pentru export si import de la 1 ianuarie
la 27 decembrie si de la 28 decembrie 1544 la 20 decembrie 1545 pentru tranzit4.
Registrul din 1546 (1 ianuarie 26 decembrie) contine date pentru export,
import (date pentru 42 sdptdmini, intre 17 ianuarie 28 martie paginile
fiind arse) si tranzit5.
Registrul din 1547 (1 ianuarie 25 decembrie) cuprinde stiri pentru
export, import si tranzit6.
Registrul din 1548 (1 ianuarie 30 decembrie) cuprinde date numai pentru
tranzit7.
Registrul din 1549 cuprinde date incomplete: pentru export (1 ianuarie
3 februarie), pentru import (6 sdptdmini, fdrd altd indicatie) si pentru tranzit
(1 ianuarie 29 decembrie)8.
Registrul din 1550 cuprinde date cu privire la export (5 ianuarie
28 decembrie), la import (6 ianuarie 21 decembrie) si la tranzit (5 ianuarie
28 decembrie) 9.
In gall de faptul eh nu se poate determina raportul intre activitatea
negustorilor din Tara Romineasch si aceea a negustorilor strdini, se ridicd si
greutdti mai mari in aprecierea valorii exportului, irnportului si tranzitului.
Dacd pentru export si import se indica* vigesima pldtitd si deci se poate obtine
valoarea lor, pentru tranzit se aratd doar cantitatea de mdrfuri. Evaluarea
foarte aproximativd a tranzitului se poate insd face pe baza cunoasterii pre-
turilor articolelor orientale, indicate in unele liste din anii 1543, 1544 si 154610.
*
1 Quellen, III, p. 187-215.
2 Ibidem, p. 233-246.
3 Ibidem, p. 247-249.
4 Ibidem, p. 293-306.
5 lbidem, p. 365-368.
6 Ibidem, p. 426-428.
7 Ibidem, p. 464-465.
a Ibidem, p. 530-532.
Ibidem, p. 584-589.
10 Ibidem, p. 141-144, 147-148 i 370-372.

www.dacoromanica.ro
124 RADU MANOLESCU 8

inainte de a analiza registrele de vam'a ale Braovului din anii amintiti,

este necesard o prezentare pe scurt a stadiului in care se aflau raporturile econo-
mice dintre Braov 0 Tara Romineascd la sfir0tul secolului al XV-lea 0 la
inceputul secolului al XVI-lea.
Me0eugarii i negustorii braoveni, sprijinindu-se pe insemnata dezvoltare
a industriei i comertului din Braov, au luptat pentru acapararea i menti-
nerea pietii Tarii Romine0i, unde, pind la sfir0tul secolului al XV-lea, dato-
rita slabei dezvoltari a me0euguri1or i negotului muntean, au putut sa.-0
exercite o dominatie economicd aproape deplina. Me0eugarii i negustorii
din Tara Rornineasca sufereau din pricina acestei dominatii care le frina dezvol-
tarea. Negustorii munteni erau in inferioritate fat de negustorii brapveni,
favorizati de scutiri i privelegii acordate de domnie, care cduta s'as satisfac,
prin mijlocirea negustorilor sa0, cererea de mdrfuri a clasei dominante i
s'a oblinA venituri din taxele vamale.
Dezvoltarea tirgurilor din Tara Romineasc'd incepind cu a doua jum'a-
tate a secolului al XV-lea i inthrirea pozitiei economice a orAenilor au
dat o bazd mai puterca' luptei lor impotriva negustorilor strini. Pe de altd
parte, domnia, vfizind puterea economicA crescinda a ordenilor, a inceput
sA se sprijine pe ei in lupta impotriva marii boierimi, in vederea eredrii statului
centralizat, acordindu-le in schimb sprijin in lupta lor impotriva braovenilor.
Lupta negustorimii muntene impotriva dominatiei negustorilor braoveni
pe piata TArii Romine0i a inregistrat, in perioada studiatd, primul succes
la inceputul secolului al XVI-lea, in 1517.
in acest an i anume intre ianuarie-martie Neagoe Basarab res-
pinge cererea braovenilor de a le ingdui s cumpere pe0e direct de la balta.
0 de a negutdtori slobod in toate tirgurile Tarii Romine0i, prin urmtoarea
motivare care ilustreazd clar politica economied a domniei de a sprijini pe ord-
enii prninteni in revendicarile lor: dacd vom slobozi pe neguptorii domniei
voastre s cumpere i s'a vinda" prin oraele noastre, atuncea sdracii i i negu-
Vdtorii notri cum se vor mai hrni i cui vor vinde petele 0 cum se vor in-
lesni s se plateascd de dajdea domniei mele7* Domnul restringe vechile privi-
legii ale braovenilor, hotdrind ca acetia s nu-0 poata vinde marfurile decit cu
ridicata i numai la Tirgovi0e, Tirgor i Cimpulung. Domnul le ragdduie5te
privelegiul de a negutatori slobod in toate tirgurile Orli numai In cazul cind
braovenii vor ingadui negustorilor munteni s meargd cu marfd in Ungaria i
Transilvania 0 mai ales la: Oradea, Cluj, Timipara, Ripov 0 in Tara Birseil.
1 Bogdan I., Documente i regeste, nr. LXXXII, p. 80-82. Aceastii scrisoare este
datata de I. Bogdan cu anul 1474, ca provenind de la Basarab Laiota. in editia a II-a,
din 1905, Documente prioitoare la relatille Tarii Romtnesti cu Brasovul 1 cu Tara Ungureascei,
vol. I (prescurtat Relafille), I. Bogdan nu o mai pune; cum aceasta editie cuprinde docu-
mente pin In anul 1508, este de presupus a el o socoteste acum ca provenind de la Neagoe
Basarab.
Incertitudinea de datare provine din faptul ca emitentul actului se intituleazil numai
Io Basarab care poate fi identificat i cu Basarab cel Barbi Laiota (1474-1477) si cu
Basarab Neagoe (1512-1521). Prin faptul c scrisoarea zisa din 1474 are puncte comune
si se leaga strins In continut cu privilegiul din 17 martie 1517, am socotit-o ca o scrisoare
de raspuns dati de Neagoe Basarab cererii brasovenilor. Scrisoarea este urmata de privile-
giul din 17 martie 1517, despre care scrisoarea aminteste ca va fi acordat. De aceea, am
datat cu probabilitate scrisoarea cu o hula sau doua inaintea privilegiului din 17 martie 1517,
deci prin ianuarie martie 1517.

www.dacoromanica.ro
9 SCHIMBUL DE MXRFURI D1NTRE TARA ROMINEASCX SI BR 1.50V 125

Deoarece probabil brasovenii nu i-au adus domnului o incuviintare a

cererii sale, fAcutd pentru negustorii munteni, in actul din 17 martie 1517,
prin care Neagoe Basarab jurd credinta regelui Ungariei Ludovic al II-lea
si fAgdduieste pace si prietenie brasovenilor, hotdr4te ca acestia s nu aibA
dreptul de a negutatori decit in Tirgoviste, Tirgsor i Cimpulung, vinzind si
cumparind numai cu ridicatal.
De aceea, credem Ca in anul 1517 are loc primul succes al negustorilor
munteni in lupta lor cu brasovenii pentru stdpinirea pielii Tarii Rominesti,
simptom. evident al ridicdrii unei negustorimi puternice in tirgurile muntene
la inceputul secolului al XVI-lea.
Negustorii din Tara Romineascd au luptat cu negustorii brasoveni nu
numai pentru piata munteank ci i pentru obtinerea unor conditii mai avan-
tajoase de a-si vinde mtirfurile in Ardeal.
Un prim rezultat favorabil obtin negustorii din Tara Romineascd in 1495,
cind li se acordd de cdtre regele Ungariei privilegiul de a-si vinde mdrfurile
in intregul cuprins al Ungariei2. Aceastd mrisurA, care anula dreptul de de-
pozit al brasovenilor i insemna o concurentd serioasd a negustorilor munteni
pe piata ardeleand, a determinat o puternicd opozitie a negustorilor sasi si
unguri. Ei au izbutit s obtind anularea ei dupd dou luni, hotdrindu-se
ca negustorii munteni s poata vinde mArfurile lor nurnai in bilciurile indicate
de sasi 3.

In analiza schimbului de mrfuri dintre Brasov si Tara Romineasck

rolul negustorilor munteni va fi urindrit in cadrul utrndtoarelor activitati
comerciale, in comparatie cu activitatea negustorilor ardeleni, care participd
la aceste relatii de negot, i anume:
a) exportul produselor Tarii Rominesti la Brasov;
b) importul articolelor brasovene sau occidentale de la Brasov in Tara
Romineascd;
c) tranzitul de mrfuri orientale spre Brasov prin Tara Romineascd.

Capitolul I
EXPORTUL PRODUSELOR TARII ROMINESTI LA BRASOV
tirile din registrele de vamd ale Brasovului dau posibilitatea evaludrii
pentru unele produse aproape sigurk pentru altele probabild a volumului
ii valorii mdrfurilor exportate din Tara Romineascd la Brasov in prima juma-
tate a secolului al XVI-lea.
1 Bogdan I., Documente si regesle, nr. CLIII, p. 151-453.
2 Stirea o avem din socotelile Sibiului, In care se aratd ea, la 28 aprilie 1495, sibienii
au trimis un om la Brasov cu scrisorile regale, prin care se hotdra: ut mercatores trans-
alpinenses lib ri sint merces suas venditioni exponere in regno, ubi velint (Quellen zur Ge-
schichte Siebenbargens aus siichsischen Archiven. I. Rechnungen aus dem Archly der Stadt
Hermannstadt, Sibiu, 1880, p. 186).
3 Astfel, la 6 iulie 1495, sibienii dan din nou de tire brasovenilor printr-un trimis
ed nullus mercatorum transalpinensiurn in medio Saxonurn in nundinis signanter negotiari
debeat (ibidem, p. 188).

www.dacoromanica.ro
126 RADU MANOLESCU 10

La Inceputul secolului al XVI-lea, cre5terea productiei, dezvoltarea eco-

nomiei bane5ti si a pietii interne a Tarii Romine0i, precum i cre5terea popu-
latiei Bra5ovului i dezvoltarea me0e5ugurilor, care aveau nevoie de alimente
0 de materie prima, formau Imprejurari prielnice pentru exportul la Bra 5ov
al unor cantitati apreciabile de produse naturale ale Tarii Romine5ti.
In analiza exportului Tarii Romine0i la Brapv, valoarea i volumul
san vor fi urmarite pe ramuri de productie, iar in cadrul fiecarei ramuri se va
infa1i5a activitatea negustorilor munteni i straini.

I. PE$TELE

Pe5tele a constituit o mare bogatie a Tarii Rominesti in timpul orin-

duirii feudale. Boierii, manastirile, domnul aveau balti intinse, iar pescuitul
pentru domnie constituia o obligatie a taranilor de pe unele mo5ii Inca din
secolul al XIV-lea.
Pe5te1e se consuma fie in tara, fie era exportat sarat1 peste hotare, dupd
cum se vede din cele mai vechi privilegii acordate brasovenilor, in care pe5tele
ocupa un loc insemnat in exportul Tarii Romine0i 2.
Pe5tele exportat la Brapv era dus fie de care negustorii munteni, care
Ii cumparau de la producatori (boieri, manastiri, de la baltile domne0i), fie
de catre oamenii boierilor, mandstirilor sau ai domnului, fie de catre brasoveni.
Punctul cel mai insemnat de incarcare al pe5telui era la Brailas 5i In
general la Dunare 0 la balti.
Brasovenii cumParau pe5tele4, fie direct de la producatori, fie de la
negustorii munteni, care il achizitionau de la producatori i II revindeau
apoi brasovenilor.
Se pare ca Indeob5te brasovenii nu cumparau pe5tele direct de la pro-
ducatori, ci prin intermediari, prin negustorii munteni. In acest sens este ilus-
1 Desi In privilegiile de comer; si In corespondenta Cu Brasovul nu se pomeneste
de peste sdrat, ci doar de t peste * totusi este lesne de Inchipuit cii el nu putea fi exportat
'Ana la Brasov proaspat, mai ales ca exportul se fame in tot timpul anului. Avem stiri
ca pestele pescuit se &Ira chiar la Mt!, pentru a putea fi apoi transportat. Astfel, Intr-un
privilegiu din 30 aprilie 1502, prin care Radu cel Mare Intareste manastirii Tismana vama de
la Calafat, se spune: * 5i la acele bilti, cine va sara cu corabia <sa plateasca >: de corabie
30 aspri, de maja 15 aspri * etc. (Documente privind istoria .Romtniei, veacul XVI, B. Tara
Romtneascd, vol. I, nr. 8, p. 14). Desigur ca i pestele ce se exporta la Brasov era sarat
la balta pentru a nu se strica. Spre analogie, citam exportul de I salitos pisces * din
Moldova la Bistrita In 1527 (Hurmuzaki, XV1, nr. 807, p. 294).
2 Astfel, In privilegiul de comert acordat brasovenilor In 1413, se hotaraste vama
pentru carele cu peste care merg din Tara Romlneasca spre Brasov (Bogdan, .Rela(iile,
p. 4-6), iar In privilegille din anii urmatori pestele este permanent amintit (ibidem, passim).
Binetnteles, cumpararea pestelui de care brasoveni In Tara Romtneasca s-a facut i Inainte
de pomenirea sa In privilegiile de comert.
3 Astfel, In privilegiul din 1431, arattndu-se vamile pe care le vor plati brasovenii,
se spune t si In Braila clnd vor Incarca carele cu peste <vor plati> 18 ducati... (Bogdan,
Relafiile, p. 34).
Astfel, intr-o porunca domneasca din 1482 adresata vamesilor i oamenilor domnesti
de la bait! si Dui-tare, se spune: ca oriunde vor veni brasovenii cu marfa, la orice ttrg sau
la Dunare sau ori unde, fie ca 55 vtnza, fie ca sa cumpere, ei sa aibS voie l sa vInza
sa cumpere i prin ttrguri si la balti si la Dunare peste sau orice alta marfa * (ibidem,
p. 184).

www.dacoromanica.ro
11 SCHINIBUL DE MABFURI DINTHE TARA HOMINEASCA SI BRASOV 127

trativ o scrisoare a lui Vlad Cdlugdrul, adresatd brasovenilor prin 1491-1492,

in care le spune: u cind au mai umblat oamenii vostri la Braila si la Floci si
peste tot locul la Dundre, Ali cumpere ei singuri pestele, cum umbla acum?
Altd data oamenii vostri cumpdrau pestele si tot ce le trebuia de la oamenii
nostri si n-au fost niciodat asa volnici cum sint acum 1.
Din aceastd scrisoare se vede cd pind atunci brasovenii cumpdrau pestele
prin intermediari munteni, dar apoi li s-a permis sd si-1 cumpere singuri 4 cd
nu se pot hrni sdracii domniei mele din pricina voastrd 2.
Nu se stie cit timp s-a permis brasovenilor sd-si cumpere pestele direct
de la producdtori ; ridicarea crescindd a negustorimii muntene,tocmai in aceastd
perioadd, cerea inlturarea concurentei brasovenilor pe piata munteand. Se
pare c aceast masurd a luat-o Vlad Cdlugdrul, silit de vreo imprejurare
grea si sub presiunea brasovenilor ; in mice caz, brasovenii nu mai beneficiau
de ea in 1517, deoarece li se respinge cererea pe care o fdceau de a li se ingddui
sd-si cumpere singuri pestele prin girle ca si negutdtorii nostri 3.
Prin privilegiul din 17 martie 1517, nu li se ingdduie de a cumpdra deci
si pestele si de a vinde, decit cu ridicata si numai la Tirgoviste, Tirgsor
si Cimpulung4.
*
Registrele vamale brasovene dau pretioase amdnunte cu privire la:
a) cantitatile si speciile de pesti exportate din Tara Romineascd la Brasov ;
b) activitatea negustorilor munteni in comertul cu peste in raport cu
negustorii strdini ;
c) pretul pestelui.
Pentru pestele adus de negustorii munteni, specificati ca atare, problema
este limpede: el este un produs al Tarii Rominesti; pentru ceilalti negustori
ardeleni, nu se spune de unde I-au adus. Ei 11 puteau aduce atit din Tara Romi-
neascd cit i din Moldova5. Este insd putin probabil sd-1 fi adus din Ardeal,
unde bdltile cu peste sint mai putine, iar unele soiuri nici nu existd (Ca
morunul). In schimb, in toate privilegiile acordate de domnii munteni braso-
venilor se specified pe larg cumprarea pestelui de cdtre sasi din Tara Romineascd.
Speciile de pesti pomenite in registrul din 1503 sint crapii7 stiucile8, morunii9,

1 Bogdan, Relatiile, p. 194-195.

2 Ibidem, p. 194-195.
3 Bogdan, Documente si regesle, nr. LXXXII, p. 81.
4 lbidem, nr. CLIII, p. 151-153.
' Cf. mai sus, p. 122.
6 Cf. privilegiile din 1413, 1421, 1422, 1431 etc. si poruncile date vamesilor domnesti
(Bogdan, Relafiile, p. 4-6, 12-13, 16-17, 18-19 etc.).
7 Carpones.
8 Lucei; denumirea stiintifica: esox lucius (S. CarAusu, Tratat de ichtiologie, Buc.
Ed. Acad. R.P.R., 1952, p. 397).
9 Esoces; la prima vedere, s-ar considera acest peste drept o altd specie de stiucg,
dar In apele noastre nu traieste cleat aceastd specie (Gallup', op. cit., p. 397); este
apoi o prea mare diferenta de pret: 6 lucei * costa 80 aspri povara, iar 6 esoces * 160 aspri
povara. Indicatiile din registrele posterioare lamuresc hist aceastA problemd. Astfel, In regis-
trele din 1543 si 1545, se pomenesc mari cantitati de pesti indicati cu denumirea de 4 hwsso *,
6 hwszo * si care costA 160 aspri povara (Quellen, III, p. 233, 293); In schimb, 6 esoces ,

www.dacoromanica.ro
128 11ADU MANOLESCU 12

somnii 1 i scrurnbiile de Dunre2. Crapii i morunii sint pomeniti i in

privilegiile date de domnii Tarii Romine.sti braovenilor, ca articol de
export al Orli la Braov3
Cantitatile de pete exportate la Braov in 1503 slut urrndtoarele:
crap 3 170 poveri 4 In valoare de 380 400 aspri
morun 538,5 * 86 160
sonan 461,5 * 36 920 *

}tiucri 1 041,5 * 83 320 #

scrumbii 2,5 a * * 250 *

peste amestecat (crap si stiucii) 33 # 6 * 3 260 6

icre de crap 3 a
*
360 1)

iere de morun (icre negre, caviar) 12 1 920a

In total 5 247 poveri de peste si 15 poveri de icre In valoare de 592 590 aspri 5.

nu mai apar deloc; este deci evident cri esoces = husso a, ofi huso este morunul ; (cf.
denumirea stiintifica: Huso huso la Ciirdusu, op. cit., p. 360). De altfel, ar fi fost curioasil
inexistenta rnorunului In socotelile brasovene, deoarece In privilegiile acordate brasovenilor
el este amintit (Bogdan, Relafiile, p. 19). Pretul san corespunde reaIitiiii, Intruclt este pestele
cel mai scump.
1 Ceti; prin aceastd denumire se Intelege nu un soiu de peste, ci peste mare (cf. chit,
denumire populard pentru cetacee (balene, delfini) care shit mamifere, dar pe care poporul
Ii confund cu pestii); aceste caractere le Intruneste somnul (Saurus glanis), care poate
ajunge pinil la 300 kg si are o gurd foarte mare (Cdrdusu, op. cit., p. 491) cum are si balena.
In socotelile Sibiului din 1500, sint pomeniti somnii (a pisces zom , 4 zom , paralel cu denu-
mirea de e cetus a), platind aceeasi \lama In dinari (2 dinari 1 aspru) ; astfel, Radu din Arges
pentru 2 poveri de a pisces cetis a pldteste 20 dinari (10 aspri), iar Dragota din Arges pentru
3 poveri de a pisces zom a, 30 dinari (15 aspri) ( Rechnungen, I, p. 288). Deci zom r i o cetus
plAtesc aceeasi vigesimrt si este deci acelasi peste.
2 Alleces, probabil scrumbii de Dundre (Alosa pontica), care trdiesc In Mama Neagrii
in riurile ce se varsd In ea (Cdrdusu, op. cit., p. 372).
5 Bogdan, I., Relafiile, p. 19.
4 Pondus-eris, pl. pondera cu cuvIntul latin din registrul de vamd este o mdsurd
de greutate care avea cam 2 clntare i jumdtate (11 poveri = 25 cintare, Bogdan, Relafiile,
p. 393 si Rechnungen, 1, p. 286). lin cintar (latin: centenarins, german: Zentner, Kanthner)
avea o greutate variabild, Intre 50-230 kg (Bogdan, Relafiile, p. 388; Bartal, Glossarium,
p. 99); deci o povard putea 55 aibd Intre 125-575 kg. Povara este numita In socotelile
Brasovului doar a pondus a; In socotelile Sibiului este folositil Insd i expresia pondus equi a,
ceea ce ar indica CS o povard era de obicei Incdrattura unui cal, multe milrfuri transpor-
tindu-se In acea vreme din pricina drumurilor grele pe spinarea cailor (cf. si stirile din
privilegiile muntene acordate brasovenilor, uncle shit indicate tarifele de vamei pentru un
cal Inarcat *). Aceastd apropiere de sens ne indeamnd sd adoptilm pentru povara mai ales
limita inferioard a greutritii sale, adicd 125 kg, deoarece un cal n-ar fi putut transporia
mai mult pe spate.
Deci: cintarul = 50 kg, povara = 125 kg, cifrele fiind, evident, aproximative.
5 in registru, valorile miirfurilor sau vigesima pldtitd pentru ele sint redate In florini
si in aspri, ca monedd divizionard. Deoarece In Tara Routh-teased In secolul al XVI-lea moneda
folositd era asprul (cf. Documente privind istoria Romtniei, 13. Tara Rom., veacul XVI-lea,
vol. IVI), valoarea exportului Tdrii Rominesti va fi data In aspri; iar Intrucit preturile
articolelor occidentale sau brasovene shit socotite In Transilvania in florini, valoarea impor-
tului o vom reda In florini. Pentru a se putea Insd face o comparatie cu valoarea expor-
tului, exprimat In aspri. valoarea importului o vom reda i In aspri. De asemenea, valoarea
produselor orientale tranzitate va fi exprimatri In aspri. Echivalenta florini-aspri v fi fricutd
dupit raportul 1 florin = 50 aspri (cf. Bartal, Glossarium, p. 275; Bogdan, Rela(ille, p. 382;
Rechnungen, I, p. 665). Uneori raportul dintre florin si aspru poate fi 1 florin = 51-53
aspri (cf. Rechnungen, I, p. 665) si care se Intilneste uneori i In registru, dar care mt
aduce decit o fluctuatie foarte mica a raportului florin-aspru, care In general rdmine
1 florin = 50 aspri.

www.dacoromanica.ro
13 s( IIIM1I1 L lE \LIB Funi 1)INTIIE 'rm.\ IB)11 INE %SCA I BR ISM, 129

In afard de cantitdtile de peste exportat la Brasov, registrul de vaind

din 1503 permite sa se stabileascd i rolul negustorilor munteni in aceastd
activitate, in comparatie cu ceilalti negustori strdini care cumprd peste din
Tara Romineascd i Ii aduc la Brasov. Astfel:
Negustorii mici din Tara Romineascd au adus:
crap
morun
..... . 874
60,5
poveri In valoare de 104 880 aspri
* * 9 680 *

stluca" 209,5 * * 16 760 *

somn 110,5 * * i 8 840 *
icre de crap . . . . . 1 * e 120 *
fere de morun . . . . 1 * , 160 *

Total 1 256,5 poveri in valoare de 140 440 aspri

sau 23,8 '0 din valoarea pestelui adus.

Negustorii mari din Tara Romlneascd au adus:

1titic5 5 poveri in N aloare de 400 aspri
crap si sLinc5 9 care 1
* 3 260
3 660 aspri
sau 0,6 00 din valoare.

Negustorii din Brasov fi din restul Ardealului au adus: 1 917 poveri de

peste, in valoare de 226 670 aspri sau 38,3%.
Negustorii fchei au adus: 1 608,5 poveri de peste, in valoare de 174 380
aspri sau 29,4%.
Negustorii fchei i ardeleniimpreunci au adus: 32 poveri de peste, in valoare
de 2 920 aspri sau 0,5%.
Negustorii neidentificafi au adus: 410 poveri de peste, in valoare de
44 520 aspri sau 7,4%.
Asa dar, din totalul de 5 262 poveri de peste sdrat i icre, in valoare de
592 590 aspri, negustorii mici i mari din Tara Romineascd au adus 1 294,5
poveri in valoare de 144 100 aspri, ceea ce reprezintd circa 24,4% din
valoare.
In calcularea prefului peflelui, ca si a celorlalte mdrfuri, un indiciu sigur
II constituie plata vigesimei (vamd de 1/20 din valoarea mdrfii pe care o achitau
posesorii ei)2.
Pe baza cunoasterii vigesimei si a cantitdtilor de mdrfuri pe care le aduce
un negustor se poate determina cu siguranta pretul produselor3.

1 Credem cd se poate determina, in mare, cite poveri de peste duce un car dupil datele
urmatoare Golta din Cirnpulung are lase care de peste crapi. Pldteste <vigesima> 9 florini r
(Quellen, I, p. 7). Dacd el plAteste 9 florini sau 450 aspri vigesima pentru 6 care, pentru
un car va plAti 75 aspri; pentru o povarii de crap, plfitindu-se vigesima 6 aspri (vezi mai
departe), inseamnA Ca' un car are 75 : 6 12,5 poveri, adidi circa 1 500 kg.
2t Mihail de Thargovistia importavil pro /tor. 60. Solvit /Ion 4, asp. 0 (Quellen, I, p.70).
3 Calcularea preiurilor mArfurilor se face inmultindu-se banii ce reprezintS plata vige-
simei cu cifra 20. De ex. Schorban de Compolong babel ceram centenaria 2. Solvit (bor. 0,
o

asp. 40 (ibidem, p 16); pentru un cintar de ccar5 phltindu-se vigesima 20 aspri, acesta
valoreazh 20 aspri x 20 = 400 aspri, san 8 florini.

9 C. 376

www.dacoromanica.ro
130 RADU MANOLESCu 14

Aplicind aceste norme generale de calculare a preturilor dup citimea

vigesimei, putem fixa pretul diferitelor specii de peste exportat din Tara
Romineascd la Brasov:
0 povar5 de crap costa 120 aspri 1
somn * 80 3
morun 160 3
stiuca 80 4
scrumbii de Dunre * 100 * 5
icre de morun 160 * 6
icre de crap * 120 * 7

Datorith acestor preturi se poate calcula valoarea in bani a pestelui

exportat la Brasov, apreciindu-se astfel, pe bala de date, importanta acestui
produs in exportul muntean.
*
In 1530, exportul de peste la Brasov este de asemenea apreciabil, volumul
sail fiind ins calculat, dupa' cum am relatat, numai_pentru perioada 30 ianuarie
24 iulie, adica aproximativ 6 luni:
crap . 1 677 poveri In valoare de 201 240 aspri
somn 597,5 * 47 800 .
stiucd 84,5 * 6 760
morun 126,5 20 240 *
scrumbii de Dundre 13 1 300
icre de crap si morun 11 1 600

Total pentru lunile febr. iulie 1530 2 509,5 poveri In valoare de 278 940 aspri
1 Radu de Torschor habet carpones pondera 25. Solvit !tor. 3 asp. 0 (Quellen, I, p. 2).
Vigesima pentru 25 poveri de crap = 150 aspri; pentru o povard=6 aspri; pret,ul unei poveri
de crap = 6 x 20 = 120 aspri sau 2 florini si 20 aspri.
2 Radu de Stognest habet carpones pondera 3, cetos pondera 12. Soluit flor. 1, asp. 16
(ibidem, p. 10). Pentru 3 poveri de crap se pldteste vigesima 3 x 6 = 18 aspri. Scdzindu-se
aceasta din 66 aspri toatd vigesima ramin 48 aspri pentru 12 poveri de somn. Deci
pretul unei poveri de somn este de: 4 aspri x 20 = 80 aspri sau 1 florin si 30 aspri.
3 Sekel Janusch habet esoces pondera 12. Solvit flor. 1, asp. 46. (ibidem, p. 14). 0 povard
de morun pldteste vigesima 96 : 12 = 8 aspri; preu1 ei este deci de 8 x 20 = 160 aspri
sau 3 florini si 10 aspri.
4 Thabutsch de Thorschor Izabet luceos pondera 20. Solvit /tor. 1, asp. 30 (Ibidem, p. 4).
Vigesima pentru o povard fiind 4 aspri, pretul unei poveri este de 80 aspri sau 1 florin
si 30 aspri.
6 Peter Iledisch habel carpones pondera 5 1/2, celos pondera 3, alleces pondus 1. Solvit
Ilor. 1, asp. 0 (ibidem, p. 12). Vigesima penlru 5 1 a poveri crap --,-- 33 aspri; pentru 3 poverI
de somn 12 aspri; pentru o povard de scrumbii de Duniire = 50 (33 + 12) = 5. Pretul
unei poveri -= 100 aspri sail 2 ilorini.
6 Gergel .Bombikay habet luceos pondera 7 1 2, poligona esocum pondus 1. Solvit /tor.
0, asp. 38 (ibidem, p. 281. Pentru 7 1/2 poveri de stiucd se pldteste vigesima 7 1/2 x 4 = 30
aspri, iar pentru o povard de icre de morun se pldteste vigesimS restul de 8 aspri ; deci
pretul unei poveri este: 8 x 20 = 160 aspri sau 3 florini si 10 aspri.
7 Sen de Telleschgn habet luceos pondera 8, poligona esocum pondus 1, pcligona carponum
pondus 1, cultelos 20. Solvit !bor. 1, asp. 6 (ibidem, p. 30).
Pentru 8 poveri stiucd vigesima este de 32 aspri
o povard icre de morun 8
20 piei a 10 [(vezi mai departe p. 141).
Deci pentru o povard icre de crap 6
Pretul unei poveri de icre de crap este deci 6 x 20 = 120 aspri sau 2 florini si 20
aspri. Pretul icrelor de morun si de crap care este egal cu prelul pestelui respectiv,

www.dacoromanica.ro
16 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA SI BRASOV 131

Total probabil al exportului de peste pentru Intregul an 15301: circa 5020

poveri in valoare de aproximativ 558 000 aspri.
Date le registrului din 1530 dau posibilitatea de a se urmdri rolul negus-
torilor din Tara Romineascd in comertul cu peste in raport cu negustorii straini.
Negustorii meirunfi din Tara Rordineascel au adus urmdtoarele cantitati
de peste:
crap 354 poveri In valoare de 42 480 aspri
somn 112 . D ) 10 8 960 *
stiuca 4 * * * 320
morun 31 * 4 960 .
Total pentru lunile
februarie iulie 501 povert In valoare de 56 720 aspri, sau 20,3 % din valoare.
Total probabil al exportului de peste efectuat de Care negustorii munteni
pentru intregul an 1530: circa 1 000 poveri de peste in valoare de aproximativ
113 000 aspri.
Negustorii din Bra,sov ,si din restul Ardealului au adus: 615 poveri de peste
in valoare de 67 070 aspri sau 24% din valoare.
Negustorii probabil fchei2 au adus: 1 324 poveri peste in valoare de 147 670
aspri sau 53%.
Negustorii neidentificafi au adus: 69,5 poveri de peste in valoare de 7 480
aspri sau 2,6%.
Preful potelui in anul 1530 este la fel ca si in 1503 pentru: crap, somn
stiucd, morun. Se observ unele variatii pentru:
o povar de scrumbii = 80-120 aspri 3 ;
o povar de icre (poligrana, fdrd alt specificatie, poate de crap) = 120 aspri 4.
*
Pe baza stirilor din registrul vamal din 1542 se pot infdtisa de asemenea
urmgtoarele date cu privire la exportul de peste la Brasov :
crap 1 046,5 poveri In valoare de 125 580 aspri
somn 1 170 * 93 600
stiucii 526 * 42 080 *
morun 385 . 61 600 *
plfitica 49,5 lo * 3 960
salitu 1
*
80
icre de morun 15,5 * 2 480 s
icre de crap 5,5 660 *
icre de stiuca 0,5 II * 40 *

Total 3 199,5 poveri In valoare de 330 080 aspri

nu trebuie sa para prea scazut ; Intr-adevar, pestele se exporta uscat, sarat si probabil farWma-
runtaie, asa ca greutatea sa scadea apreciabil, pe clnd icrele sarate nu pierdeau prea mult
din greutatea initiala.
1 Total realizat prin Inmultirea cu coeficientul 2.
2 Cf. mai sus, discutia privind provenienta lor, p. 120.
3 Kray <habet> carpones pondera 8 <plateste 48 aspri>, cete pondera 3 <plateste 12
aspri>, aleca pondera 112. Solvit ft. 1, asp. 12 (ibidem, p. 223). Pentru 1/2 povara scrumbii
plateste deci: 62-60=2 aspri; pretul unei poveri = 4 x 20 = 80 aspri. Potro Dobre < habeb
aleca pondera 3, solvit asp. 18 (ibidern, p. 223); deci pretul unei poveri = 6 x 20 = 120 aspri.
4 Gerge Bombak, poligrana pondus 112, luceos pondus 1 solvit asp. 7 (ibidem, p. 222).
Stiind ca pentru o povara de stiuca vigesima este de 4 aspri, pentru 1/2 povara icre se
plateste restul de 3 aspri; deci pentru o povara de icre se plateste 6 aspri; asa dar, pretul
ei este de 120 aspri ; probabil slut icre de crap, care In 1503 aveau acest pret.

0.
www.dacoromanica.ro
13 It Dir MANOLESCU 16

Pe baza datelor din registru, activitatea negustorimii din tirgurile si

satele muntene in comertul cu peste se prezintd astfel, in comparatie cu negu-
storii straini:
Negustorii din Tara Ronfineascei au adus:
crap 175 poveri in valoare de 21 000 aspri
sown 015 " 17 200 "
stiue5 76,5 u 6 120 *

morun 116,5 18 640 *

platici 5 400 u
icre de morun 3 180 0

Total 591 poveri in valoare (le 63 810 aspri

sau 19,3% din valoarea exportului de peste.
Negustorii din Bram) i din restul Ardealului au adus : 579 poveri de peste
5i icre in valoare de 63 160 aspri sau 19,100.
Negustorii chei au adus: 1 939,5 poveri de peste i icre in valoare de
194 580 aspri sau 59%.
Negustorii neidentilicati au adus: 90 poveri de peste in valoare de 8 500
aspri sau 2,7%.
Fata de 1503 si de 1530 pre turile nu variaza.
In afara de soiurile pomenite in 1503 si 1530, in 1542 mai sint amintiti
alSu si plticele. *aldul costa 80 aspri povaral, iar platica de asemenea 80
aspri povara2.
Registrele rezumate din anii 1529, 1543, 1545, 1546, 1547 si 1550 nu
permit decit a se face o evaluare globala a exportului de peste la Brasov, Vara'
a se putea urmari rolul negustorimii muntene si al negustorilor straini.
Iata, sintetizat, cantitatile i valoarea pestelui adus la Brasov in anii amintiti.
a) Intre 2 iulie 1529 si 25 ianuarie 1530, s-au adus : 1 718,6 poveri de
peste i icre in valoare de 213 992 aspri3; pentru intregul an 1529, exportul
de peste s-ar ridica la circa 3 000 poveri peste in valoare de aproximativ
400 000 aspri.
b) In 1543 s-au adus : 7 365 poveri de peste si icre in valoare de 766 980 aspri4.
c) In 1545, s-au adus : 8 452,5 poveri de peste i icre in valoare de 866 220
aspri5.
d) In 1546, s-au adus: 5 918 poveri de peste in valoare de 642 980 aspri6.
e) In 1547, s-au adus : 6 837 poveri de peste i icre in valoare de 737 760
a spri7.
f) In 1550, s-au adus : 7 121 poveri de peste in valoare de 695 860 aspri8.
1 Quellen, III, p. 193.
2 Ibidem, p. 192.
8 In text nu am mai prezentat diferitele soiuri de peste (crap, stiuca., morun, icre
de morun etc.), care au filcut obiectul acestui export., pentru a nu irtgreuia expunerea cu
o serie de date, si asa prea nurneroase. Diferitele soiuri de pesti exportati se pot g.isi In
rezumatul fieciirui registru cu cantitatea si vigesima respectivil (de unde se poate afla pretul).
Pentru registrul dini1529 In Quellen, II, p. 171 172 ; pentru celelalte registre, la pagina citatas.
4 Ibidem, III, p. 233.
5 Ibidem, p. 293.
6 Ibidem, p. 365-366.
7 Ibidem, p. 426.
8 Ibidem, p. 585-686.

www.dacoromanica.ro
17 SCRIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA sI BRA5OV 133

Preturile nu variazd, fiind identice cu acelea stabilite pentru anii 1503,

1530 0 15421.
Dei valoarea exportului de pete prezintd variatii destul de mari, deter-
minate de cantitatea i soiurile aduse 0 nu de pret, care este constant, totui
se constatd in chip deosebit de limpede creterea sa evidentd in decurs de jumA-
tate de secol.
Deoar.ece petele din Tara Romineascd se pescuia atit din baltile naturale,
cit i din iazuri anume amenajate, se poate presupune nu numai o intensi-
ficare a pescuitului, ci i o preocupare in vederea creterii i exploatdrii sale.
Astfel, in decurs de jumdtate de veac, cantitatea de pete-marfd a
crescut in mod apreciabil, ca urmare a intensificArii pescuitului i poate chiar
a creterii sale, in vederea vinderii pe piata internd a tarii i pe piata externd
a Transilvaniei, precum i ca urmare a creterii cererii de pete in Ardeal.
II. CEARA $1 MIEREA
Un alt important articol de export al Tarii Romineti la Braov era ceara,
mult cerutd in acea vreme, cind lumindrile aveau o intrebuintare atit de largd
la luminat 0 in bisericd.
Ea este pomenitd ca articol de export in privilegiile de comert acordate
braovenilor2, In scrisorile trimise din Tara Romineascd la Braov, precum
0 in registrele de vamd braovene, unde se aratd i cantitatile aduse la Braov
de negustorii munteni sau ardeleni.
Ceara era cumpdratd din tail de negustorii munteni, care o expol tau
apoi la Braov. Astfel, pe la 1420 1424, orAenii din Tirgovite primesc de
la domnie un hrisov care le intdrete dreptul de a umbla in tarA dupd marfd,
specificindu-li-se vdmile pe care le au de plata _printre care 4 de la maja de
ceard 12 ducati 3.
Ceara mai era exportata 0 de cdtre boierii munteni care o stringeau din
stupii de pe moiile lor i o trimiteau la Braov spre a fi vindutd4.
De asemenea i braovenii veneau in Tara Romineascd s cumpere ceard.
Este probabil c erau unele restrictii in ceea ce 'privete libertatea comertului
cu cearA, despre care insd nu avem tiri mai ldmuritoare ; astfel, prin 1440, Vlad
Dracul scria braovenilor c iatA v-am lmplinit rugdmintea i am lsat s
umble slobod ceara 5. Aceastd libertate de a cumpAra ceara este confirmatd
din nou in 1476 de Care Vlad Tepee.
1 Vigesimele phttite, dupti care se calculeazd pretul, sint indicate In fiecare registru,
la anii respectivi.
2 Astfel, In privilegiul acordat brasovenilor la 1413, fixindu-se tarifele vamale se spune
printre altele: a de la o majd de ceard 12 ducati a (Bogdan, Relaf tile, p. 5). De asemenea,
ceara este pomenitd si in celelalte privilegit ulterioare.
8 Bogdan I., Relafiite, p. 28-29.
4 Pe la 1437, Gheorghe Lascdr, cdmitrasul lui Vlad Dracul, scria brasovenilor cd a
trimis la ei niste ceard, ruglndu-i sa-i ingdduie s o vind, pentru a-si cumpitra altceva
cu banii luati pe ea (ibidem, p. 257-258). Pe la 1520, boierul Draghici, mare vornic In Tara
Romlneascd, trimite 2 oameni de ai sdi la Brasov cu vite si 7 milji de ceara spre a fi
vindute (Bogdan, Documente i regeste, p. 300).
5 Bogdan I., Relafiile, p. 78-79.
6 Si iardsi si de lucrul cerii, am ingaduit domnia mea ca sd fie slohozi sd cumpere
in toate tirgurile i prin toate tinuturile si In toate locurile din Ora domniei mele, cum a
fost si mai Inainte asezdmIntul cel vechi o etc. (Bogdan, Relafiile. p. 95-97).

www.dacoromanica.ro
134 RADU MANOLESCU 18

Un important centru de stringere a cerii de atre brasoveni, la inceputul

secolului al XVI-lea, era la Cimpulung1.

Registrele vamale brasovene dau o serie de date asupra cantitatilor de

ceard aduse la Brasov.
Astfel, in 1503,
Negustorii mici din Tara Romineascd au adus: 86 cintare si 52 livre 2
in valoare de 34 660 aspri sau 68,8% din valoarea cerii aduse la Brasov.
Negustorii maH din T ara RomIneascd au adus : 21/2 cintare si 23 livre
in valoare de 1 115 aspri sau 2,3%.
Negustorii ardeleni au adus: 4 cintare si 15 livre in valoare de 1 675 aspri
sau 3,3%.
Negustorii ,schei au adus: 28 cintare si 45 livre in valoare de 11 425 aspri
sau 22,6%.
Negustorii fchei fi ardeleni impreund au adus : un cintar in valoare de 400
aspri sau 0,8%.
Negustorii neidentilicafi au adus: 2 cintare si 54 livre in valoare de 1 070
aspri sau 2,2%.
Deci, in total, s-au adus in 1503 la Brasov de cdtre neguseorii amintiti 125,5
cintare si 29 livre de cearg, in valoare de 50 345 aspri.
Cantitatea de ceard adusA de negustorii mici i mari din Tara Romineascd
se ridicd la 88,5 cintare si 75 livre, in valoare de 35 775 aspri, sau 71,1 % din
valoarea cerii aduse la Brasov.
Preful cerii muntene adus la Brasov era de 8 florini sau 400 aspri cintarul3,

Datele registrului vamal din 1530 aran CA, in lunile februarie iulie,
s-a adus la Brasov o cantitate de 27,5 cintare de ceard, in valoare de 2 200
aspri. Exportul de ceard a fost fAcut de urmAtoarele categorii de negustori
mici-mijlocii :
Negustorii din Tara Romineascd au adus: 2 cintare in valoare de 160
aspri sau 7,3% din valoarea exportului.

1 Mihnea eel Rau scria pe la <1508-1509> brasovenilor: dam de stire domniei voastre
de lucrul cerii, c ori de cita ceara ati avea nevoie domnia voastra, domnia voastra sS
stip cri ceara e destula gata la Cimpulung s, de aceea sa va trimiteti oamenii la Cimpulung
0 sa incarce ceara * (Bogdan, Documente si regeste, p. 140).
2 Nu am gasit stiri care sa arate cite livre are un cintar sau centenarium *, dar din
calculul preturilor se constata ca el avea 80 livre. Astfel, a Kinda de Porkoren habet ceram
centenaria 3, libros 20; solvit flor. 1, asp. 15 * (Quellen, I, p. 1). Daca pentru un cintar se
plateste vigesima 20 aspri, pentru 3 cintare vigesima este de 60 aspri ; pentru cele 20 livre
se pldteste diferenta de 5 aspri (taxa totald Mild de 65 aspri); asadar, un cintar, care plateste
vigesima 20 aspri, are 80 livre.
3 Schorban de Compolong habet ceram centenaria 2. Solvit flor. 0, asp. 40 (Quellen, I,
p. 6) sau Stan de Jonest habet ceram centenaria 3 11,, solvit flor. 1, asp. 15 (ibidem,
p. 16). Deci vigesima pentru un cintar este de 20 aspri, iar pretul unui cintar este de 20 x 20 =
400 aspri sau 8 florini. Acest pret, calculat pe baza vigesimei, se verifica i prinurmatoarea
indicatie categorica: <Radila din Cimpulung> aduxit ceram centenarium 1,2, flor. 4* (ibi-
dem, p. 50).

www.dacoromanica.ro
19 SCHIMBUL DE-NARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA 51 plumy 136

Negustorii ardeleni au adus: 14,5 cintare in valoare de 1 160 aspri sau 52,7%.
Negustorii probabil schei au adus : 11 cintare in valoare de 880 aspri
sou 4%.
Pentru intregul an 1530, exportul de ceard la Brasov s-ar ridica deci la
circa 55 cintare in valoare de aproximativ 4 400 aspri.
Preful cerii, calculat tot pe baza vigesimei, este mult mai scdzut in corn-
paratie cu pretul din 1503, variind intre 70-80 aspri cintarul sau scdzind
uneori chiar la 48 aspril.
Aceastd scdere a pretului poate sd aibd. ca explicatie faptul cd in 1530,
spre deosebire de anul 1503, cind ceara era indicatd numai prin cuvintul cera
are si addugirea nigra , deci probabil o ceard de mai proastd calitate, netopita
si necurdtatd.
Din registrul de varnd din 1542 se constatd cd in tot cursul anului s-au
adus la Brasov doar 83/4 cintare de ceard, in valoare de 700 aspri. Ceara este
adusd intr-un singur transport de cdtre un negustor ardelean.
Preful cerii este de 80 aspri povara, pret destul de scdzut, deoarece ceara
adusd este de calitate mai proastd ( cera nigra ))) 2,
Pentru ceilalti ani, pe baza registrelor - rezumate, tiri1e cu privire la
comercializarea cerii sint urrndtoarele:
Intre 2 iulie 1529 si 25 ianuarie 1530 s-au adus la Brasov cloud feluri de ceard :
a) ceard neagrd, mai proast ( cera nigra ): 4,6 cintare cu 80 aspri cin-
tarul, in valoare de 368 aspri si 8,5 poveri cu 160 aspri povara, in valoare
de 1 360 aspri ; asadar, ceard neagrd in valoare de 1 728 aspri ;
b) ceard blind (c cera ): un cintar in valoare de 160 aspri si 18 poveri cu
320 aspri povara in valoare de 5 760 aspri ; asadar ceard de 5 920 aspri.
Cu totul, s-a adus ceard de 7 648 aspri 3;
Pentru intregul an 1529, exportul de ceard s-ar putea ridica la circa
13 500 aspri.
In registrele din anii urmdtori nu se mai pomeneste de loc comerciali-
zarea cerii, cu exceptia anului 1542, de care am amintit mai sus.
Aceastd scddere vizibild a exportului de ceard, reflectatd in registrele
din 1503, 1529, 1530 si 1542 si apoi absenta stirilor despre comerciali-
zarea ei, se datoreste fie dezvoltdrii mestesugului lumindritului in Tara
Romineascd, care absorbea productia locald, fie aproviziondrii brasovenilor
mai convenabil din alte pdrti. Scdderea rapidd a exportului muntean de
cear nu credem CA se datoreste unei micsordri a productiei interne de
ceard, care n-ar fi putut fi atit de insernnatd incit s ducd la incetarea
vinderii ei.

1 Stoyckan habet ceram nigram cent. 8, solvit asp. 32 (Quellen, II, p. 222). Un ctntar
plAteste vamA 4 aspri, deci pretu1 lui este 4 x 20 = 80 aspri. Stan Schuckete ceram nigram
cent. 2, solvit asp. 7 (ibidem, p. 224), deci pretu1 lui este de 70 aspri ctntarul. Dyenesch
Benedick ceram nigram cent. 2 1/2 solvit asp. 5 (ibidem, p. 218); vigesima fiind 2,4 aspri de
ctntar, pretul este de 48 aspri clntarul.
2 Lucas Hyrscherin aduce 83/4 cintare cearS pentru care p1Ateste vigesima 35 aspri;
un cIntar plateste deci vam 4 aspri, asadar pretul este de 80 aspri ctntarul (Quellen,
III, p. 196).
3 Ibidem, II, p. 172.

www.dacoromanica.ro
136 RADU MANOLESCIT 20

Desi mierea este pomenitd in privilegiile de comert muntene acordate

brasovenilor, totu0 ea nu este amintit decit o singurd datd, in registrul de vaind
din 1542,-cind se aratd Ca un negustor ardelean are ca marfa 8 cintare de miere
mellis ), fdrd a se specifica de uncle o aduce 1; pe baza elementelor date, nu
am putut stabili pretul unui cintar de miere.
Comercializarea sporadica a mierei din aceastd vreme, care nu indica un
export de miere munteand la Brasov, se datoreste probabil aproviziondrii
brasovenilor cu miere de pe piata locald 2.

IIL VITELE

Vitele constituiau o bogatie esentiald a Tdrii Rominesti in Evul Mediu.

Ele erau un insemnat articol de export la Brasov, pe care privilegiile comer-
ciale Ii pomenesc ca atare 3.
Vitele erau cumparate din Tara Romineascd de cdtre brasoveni, sau erau
aduse la Brasov de negustorii munteni, sau trimise de &are boieri 4.
Registrul de vamd din 1503 permite s se stabileascd datele urrndtoare
CU privire la vitele aduse la Brasov:
Negustorii mici i miflocii din Tara RomIneascd au adus:
6 boi In valoare de 600 aspri
17 porci e * 680 *

In total, boi i porci, in valoare de 1 280 aspri sau 0,9% din valoarea
vitelor aduse la Brasov.
Negustorii ardeleni au adus : 622 boi, 223 vaci si 127 porci, in valoare de
85 120 aspri sau 60,7%.
Negustorii fchei au adus : 72 boi si 33 vaci, in valoare de 9 840 aspri sau 7%.
Negustorii neidentificali au adus: 310 boi, 150 vaci si 26 porci in valoare
de 44 040 aspri sau 31,4%.
Deci Tara Romineascd a exportat la Brasov in 1503 o parte care nu
se poate determina din numdrul de 1 010 boi, 406 vaci si 170 porci, in valoare
de 140 280 aspri.
Negustorii schei, brasoveni i ardeleni in general puteau s aducd vitele
si din Tara Romineascd, dar puteau sd le cumpere si din Moldova, deoarece
in acelasi registru de vamd sint porneniti o multime de negustori moldoveni
care aduc vite numeroase la Brasov 5.

1 Quellen,III, p. 196.
2 Cf In acest sens localitatea Honigberg (Melimontanus, Mons melts, cu denumirea
latina) azi Harman, In raionul Sibiu.
3 Astfel, In privilegiul din 1413, se indica vitele ce se importau de catre brasoveni,
en tarifele vamale respective: e de la un pore, 2 ducati, de la un bou, 3 ducati, de la o
vaca, 3 ducati, de la un berbec, 1 ducat e (Bogdan, Rela(iile, p. 5).
4 Marele vornic Draghici trimite la Brasov, pe la 1520,2 oameni care sa-i vInda 63
de boi (Bogdan, Documente si regeste, p. 300).
5 Registrul de vama din 1503 ofera date asupra numarului de vite pe care le aduceau
negustorii moldoveni si care era rutin mai mare cleat acela adus de negustorii munteni. Astfel,
negustorii moldoveni aduc la Brasov 927 boi. 901 vaci si 131 porci.

www.dacoromanica.ro
21 SCHIMBUL DE MXRFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI BRASOV 137

Se exporta vite aa de putine in Ardeal de catre negustorii din Tara Romi-

neasc deoarece insui Ardealul era o Ora in care creterea vitelor era bine
dezvoltatd, iar negustorii moldoveni erau cei care aprovizionau cu vite pe bra-
oveni, vitele din Moldova de rasa mai buna facind astfel concurenta
celor muntene pe piata braoveand
Preful vitelor exportate in Ardeal se poate calcula cu probabilitate,
deoarece vigesima pentru un bou, 5 aspri, pentru o vacA, 4 aspri, pentru
un pore, 2 aspri 2 se pare cd nu era o taxa ad valorem, ci pe cap de vita.
Dacd admitem c taxele amintite nu sint calculate ad valorem, ci pe cap
de vita, totu0 ele nu puteau fi prea departate de 1/20 din valoarea produselor ;
inseamna c un bou costa circa 100 aspri sau 2 florini, o vaca 80 aspri sau
1 florin i 30 aspri, iar un pore 40 aspri 3.

Registrul vamal din 1530 oferd de asemenea tiri cu privire la exportul

de vite al Tarii Romineti la Braov i la rolul jucat de negustorii munteni in
aceasta ramura de activitate economica. Comertul de vite a fost facut de catre
negustorii marunti i anume:
Negustorii din Tara Romineascd au adus:
152 boi In valoare de 15 200 aspri
46 vaci * * 3 680
In total, 198 de capete de vita in valoare de 18 880 aspri sau 30% din
valoarea vitelor importate.
Negustorii ardeleni au adus: 206 boi, 128 vaci i 63 porri, in valoare
de 33 360 aspri sau 52,4%.
Negustorii probabil sclzei au adus: 20 boi, 2 vaci i 15 porci, in valoare
de 2 760 aspri sau 4,4%.
Negustorii- neidentilicali au adus: 71 boi i 15 vaci in valoare de 8 300
aspri sau 13,2%.
Cu totul, s-au adus la Braov de Care negustori sus-pomeniti: 449 boi,
191 vaci i 78 porci in valoare de 63 300 aspri, din care aproape o treime repre-
zintd activitatea negustorilor din Tara Romineascd.
1 Cf. Iorga, Brasovul si Romtnii, 13uc., 1905, p. 50.
2 Astfel Mime de Barlad (exemplul este dat pentru Moldova, deoarece din Tara
Romlneased nu se aduc decit o singurd data 6 boi) habet boves 11. Solvit /tor. 1, asp. 5 *
(Quellen, I, p. 23). Deci pentru 11 boi vigesima este de 55 aspri, adicd 5 aspri de cap de bou.
Mansul de l'asloy hubet boves 5, yuccas 20. .Solvit flor. 2, asp. 5 (ibidem, p. 33). Pentru
5 boi vigesima 25 aspri ; deci pentru 20 vaci vigesima = 80 aspri, iar pentru o vac vige-
sima este de 4 aspri.
Pentru un pore vigesima este de 2 aspri, deoarece Laczko Aatal plhteste pentru 31
porci vigesima 1 flor. si 12 aspri (ibidem, p. 33).
3 Pretul vitelor, calculat dupd plata vigesimei, se verified si prin alte izvoare. Astfel,
la 1542, loan diacul din Lugoj scrie sibienilor despre cumpdrarea din Tara Romlneased
a unui cal cu 10 florini si a unui bou cu 3 florini (Hurmuzaki, vol XV1, nr. 775,
p. 417). La Turda, In 1538, un pore este vindut cu 45 aspri (Quellen, III, p. 30), iar In 1539
slut vInduti tot la Turda 24 de porci cu 18 florini si 11 1/2 aspri, adied circa 37 aspri
unul (ibidem, P. 30). Cu unele diferente, explicabile i prin faptul cS datele slut posterioare
anului 1503 cu circa 30 de ani, preturile calculate, lulnd ca bazd vigesima, se verified deci
Ti prin alte izvoare, care indica pretml Insusi In mod nelndoios.

www.dacoromanica.ro
138 RADU MANOLESCU 22

Pentru intregul an 1530, valoarea vitelor importate de brasoveni ar fi

de circa 126 600 aspri.
Preful vitelor, calculat dupd citimea vigesimei, este la fel cu acela din 1503.
*
Registrul vamal din 1542 dd de asernenea stiri cu privire la exportul
de vite al Tarii Rominesti la Brasov.
Negustorii din Tara Romineascd au adus:
1 099 boi In valoare de 109 900 aspri
309 vaci * * 24 720 *
450 porci * * * 18 000 *

In total, 1 858 capete de vita in valoare de 152 620 aspri sau 38,3% din
valoarea vitelor aduse la Brasov in 1542.
Negustorii ardeleni au adus: 1 587 boi, 438 vaci, 212 porci, 9 cai,.\ in
valoare de 208 460 aspri sau 54,7%.
Negustorii schei au adus: 149 boi, 41 vaci, 203 porci, in valoare de 26 300
aspri sau 6,8%.
Negustorii neidentificafi au adus: 8 boi si 2 vaci in valoare de 960 aspri,
ceea ce reprezintd, in comparatie cu ceilalti negustori, un procent de 0,2%.
In total, acesti negustori au adus asadar la Brasov, in 1542, vite in valoare
de 388 340 aspri. Din acestea, vitele aduse de cdtre negustorii munteni provin
in mod sigur din Tara Romineasca. ; de asernenea, este sigur cd o parte din
cele aduse de negustorii strdini sint si ele de provenienta rnunteand. Cresterea
neindoielnicd a exportului de vite al Tarii Rominesti si participarea simtitor mai
mare a negustorimii muntene la aceastd activitate economica reflectd destul de
limpede mdrirea nurnrului de vite - marfa din Tara Romineascd si ldrgirea
comertului de vite pe piata munteand, desi inceputul monopolului economic
turcesc se fdcea tot mai simtit.
Preful vitelor in 1542 este identic cu acela din anii 1503 si 1530.
Pretul unui cal, pomenit pentru prima data in acest registru, este de 160
aspri 1; un singur exemplu nu este insd suficient pentru a ne face o idee despre
pretul cailor, care variazd mai mult in comparatie cu acela al celorlalte vite.
*
tirile din registrele - rezumate de vamd din anii amintiti permit sd se
urmdreascd evolutia importului de vite al Brasovului, din care o parte nu
se poate evalua cit provin de pe piata Tarii Rominesti.
a) Intre 2 iulie 1529 si 25 ianuarie 1530 au intrat prin vama Brasovului :
577 boi, 395 vaci si 982 porci in valoare de 128 580 aspri 2.
Pentru intregul tan 1529, acest import de vite al Brasovului s-ar ridica la
circa 240 000 aspri.
b) In 1543 au intrat: 1 635 boi, 793 vaci, 939 porci si 15 cai, in valoare
de 266 900 aspri 3.

1 Quellen, III, p. 204.

2 Ibidem, II, p. 171-173.
3 Ibidem, III, p. 233.

www.dacoromanica.ro
23 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI BRASOV 139

c) In 1545 au intrat: 2 679 boi, 1 661 vaci, 938 porci 0 9 cai, in

valoare de 439 920 aspri
d) In 1546 au intrat: 2 239 boi, 1 822 vaci, 2 508 porci, in valoare de
469 980 aspri 2.
e) In 1547 au intrat: 1 905 boi, 2 792 vaci, 1 628 porci, in valoare de
478 980 aspri 3.
I) In 1550 au intrat : 4 984 boi, 2 006 vaci, 2 671 porci, in valoare de
765 720 aspri 4.

Creterea numArului de vite care au intrat prin vama Braovului in aceti

ultimi ani nu reprezint un indiciu direct de mdrire a numdrului de vite expor-
tate de Tara RomineascA la Braov, deoarece nu se tie cite dintre ele veneau
de pe piata munteand 0 cite de pe alte piete.
Paralel cu creterea numrului de vite importate de braoveni, se con-
stat din datele registrelor din 1503, 1530 0 1542 0 o mArire apreciabila a par-
ticipArii negustorilor munteni la acest comert, adica respectiv: 0,9%, 30%
0 38,3%. Pe de altd parte, este sigur Ca vitele aduse de negustorii munteni
proveneau -de pe piata Tarii Romineti.
Or, aceste cloud laturi: creterea numArului de vite importate de brao-
veni in decursul unei jumatati de secol i creterea participArii negustorilor
munteni la acest comert in anii de mai sus duc la concluzia cA numrul de vite
de pe piata munteanA aduse la Braov a crescut, macar in parte, proportional
cu mdrirea importului de vite al Braovului.
Astfel, 0 in aceastd ramurd a economiei Tarii Romineti, se constath, dei
indirect, o cretere a productiei de mArfuri, destinat pietei externe, ardelene.
In tot acest rdstimp, tarifele vamale i deci, in linii generale, 0 pretul
vitelor nu variazd 5.

IV. PIEILE

Un alt produs pe care il exporta Tara Romineascd la Braov erau pieile.

In privilegiile de comert acordate braovenilor, pieile sint pomenite ca fcind
parte din produsele de export ale Tarii Romineti la nrapv 6.
Pieile erau aduse la Braov de Care negustorii din Tara RomineascA sau
erau cumpArate de aici de care braoveni.

1 Quellen, III, p. 93.

2 Ibidem, p. 365-366.
3 Ibidem, p. 426.
4 Ibidem, p. 585-586.
6 Cf. vigesimele plAtite pentru boi, vaci, porci, cai i deci In mare si pretul lor,
la fiecare registru-rezumat, indicat In dreptul produsului respectiv, la paginile citate
mai sus.
6 In privilegiul din 1413, se specificA cA se va plAti vama de la o piele de cerb,
un ducat si de vor fi si alte piei cu ea, s nu dea nimica * (Bogdan, Rela(iile, p. 5), iar
Intr-o poruncA din 1422 se prevede cd pieile s de la jivine, fie veveritt, fie jder, fie vulpe,
fie pisicA stlbatict, fie iepure *, st plAteascA pentru o valoare de 30 ducati, un ducat (ibidem,
p. 19).

www.dacoromanica.ro
140 RADU MANOLESCU 24

Cu privire la pieile pomenite in registrul de vamd din 1503 se ridicd unele

probleme. Unele dintre pieile aduse la Brasov de cdtre negustorii strdini puteau
fi cumpdrate si din Moldova, care in acea vreme era o mare exportatoare de
vite in Transilvania. Credem totusi ca. majoritatea aces tor piei erau cumpdrate
de negustorii ardeleni din Tara Rornineascd si nu din Moldova, deoarece, desi
negustorii moldoveni aduc in anul 1503 in Ardeal numerosi boi i vaci, numai
doi negustori aduc piei, unul 127 piei de lup 1, iar altul citeva piei de jder 2,
Moldova rdminind deci o exportatoare la Brasov de vite vii, si mai putin de
piei. Excludem posibilitatea ca o parte dintre pieile aduse la Brasov de care
negustorii strdini s fi fost cumprate de cdtre acestia din satele ardelene,
deoarece vigesima se percepea pentru mdrfurile aduse din afara Ardealului.
Pentru negustorii din Tara Romineased se pune de asemenea o problemd
destul de dificild, deoarece unele izvoare contemporane ii aratd ca importatori
de piei crude din Transilvania in Tara Romineascd. Astfel, la 22 aprilie 1466,
Matei Corvin, regele Ungariei, la plingerile ridicate de reprezentantii oraselor
ssesti, opreste pe negustorii din Ungaria, din Tara Romineascd si din Mol-
dova sd mai cumpere din Ardeal piei crude, deoarece prin aceast actiune pre-
judiciau interesele pielarilor ardeleni, lipsindu-i de materia prima 3. La 10
februarie 1489 Matei Corvin reinoieste aceastd porunca 4, ceea ce dovedeste
c practica sus-pomenita continua.
La 9 august 1513, regele Vladislav al Ungariei porunceste din nou sluj-
basilor si sd opreascd pe negustorii din Tara Romineascd si Moldova de a cum-
pra din Transilvania piei nelucrate. In schimb, porunceste vamesilor de la
Turnu-Rosu sd nu mai pund piedici negustorilor din Tara Romineascd care
aduc tdbdcarilor sibieni faptul este desigur similar si pentru Brasov piei
de animale salbatice 6.
In registrul vamal din 1503, pentru negustorii din Tara Romineascd, ca
de altfel i pentru ceilalti care pldtesc vigesima pentru piei, se indica laconic
cd au o anumitd cantitate de piei, Vara a se specifica dacd o aduc de pe piata
munteand i fdrd a se pomeni ce fel de piele este (de vite, de sdlbdticiuni, crudd,
tabacitd, semi-lucratd etc.) 6 ceea ce, evident, ingreuiazd problema.
Socotirn c prin denumirea de pelles , elites , trebuie s intelegem atit
pieile de slbdticiuni (cerbi, veverite, jderi etc.), cit i cele de vita i oaie. In
privilegiile comerciale acordate brasovenilor de care domnii Tarii Rominesti
sint amintite cd se exportd la Brasov mai ales piei de sdlbdticiuni 7. Se expor-
tau insd la Brasov i piei de vita, care sint pomenite ca fiind aduse de cdtre
negustorii munteni.
Denumirea prin care sint indicate pieile de vita ridicd insd o problemd
destul de dificild i anume: ele sint indicate prin cuvintul cultelli sau cul-

1 Quellen, I, p. 36.
2 Ibidem, p. 20.
3 Hurmuzaki, vol XVI, p. 61.
Ibidem, p. 130-131.
5 Ibidem, p. 224 225.
6 De exemplu Buda de Compolong babel carpones pondera 5 12, idem cans pondera
6, idem pelles pondera 3 1 2. Solvit jtor. 1, asp. 20 * (Quellen, I, p. 16).
7 Bogdan, Relajiile, passim si mai ales p. 5, 12. 17, 19, 20, 23, 28, 34, 73 ete.

www.dacoromanica.ro
26- SCHMID. L DE MARFURI DINTRE TtRA ROMINEASCA *I BRASOV 141

telli bovinales , care deriva de lft cutis-is , plural cutes * (piele). Evident,
in expresia cultelli bovinales , cultelli nu poate fi in nici un caz tradus prin
cufite, deoarece cele doua cuvinte legate impreund n-ar avea inteles. In schimb,
dacA cultelli se traduce prin .piei , expresia cultelli bovinales (piei de
bou, de vita in general) are un deplin inteles.
Identitatea cultelli = cutes se poate verifica din stirile registrului de
vama al Brasovului din 1530 in care, spre deosebire de cel din 1503, se
folosesc concomitent expresiile: cutes bovum , cultellos bovis i o data
a cultelli otter (bland de vidra). Identitatea cutes bovum = cultelli bovi-
nales = cultelli se bazeazd si pe faptul CA fiecare bucata plateste vamd
1/2 aspru.
Astfel, din registrul anului 1503, printre numeroasele exemple, citdm:
* Item Grassers Gerg habet cultellos 90. Solvit 1 lor. 0, asp. 45 1; deci pentru o piele
se plAteste vama 1/2 aspri, iar pretul ei este de 10 aspri bucata.
Din registrul anului 1530, citam intre altele: Francescus Schunkebung
<habet> cutes bovum 40, solvit aspr. 20 * 2; German de Tatrorch <habet> cul-
telos bovis 10, solvit asp. 5 0.
Din ultimele cloud exemple se vede deci cd este vorba de piei de bou, pentru
fiecare vigesima fiind de 1/2 aspru.
Nu este lipsit de motiv faptul cd se foloseste- uneori cuvintul pelles iar
alta data cutes * sau cultelli , deoarece pelles (se pare piei de oaie sau de
salbaticiuni comune) aveau un pret, iar elites (piei de vite sau de salbati-
ciuni cu bldni ceva mai scumpe) aveau altul, mai ridicat.
Astfel: Gerg Tartler habet pellium pondera 23. Solvit flor. 1, asp. 42 4.
Deci plAtind 92 aspri pentru 23 de poveri de pelles , o povarA plateste 4 aspri ;
pretul ei este deci de 80 aspri.
0 povarA de cultelli plAteste insA vigesimA mai mare: intre 6--8 aspri.
Astfel: V yssmans Closs habet cultellos pondera 2, idem pelles pondera 8. Solvit
flor. 0, asp. 44 5. Deoarece o povara de pelles plAteste invariabil 4 aspri,
pentru cele 2 poveri de cultelli se plAteste vigesima 12 aspri sau 6 aspri de
povara ; pretul unei poveri este deci de 120 aspri. Hanus de Girgicz habet
cultellos pondera 4. Idem pales pondera 3. Solvit I lor. 0, asp. 44 6. Deci,
pentru o povard de cultelli se plateste vainA 8 aspri, iar pretul ei este de
160 aspri.
Diferenta de pret dintre pelles i cultelli se vAdeste si la bucatd ;
s-a arAtat cA pretul unei piei de bou ( cultellus , cutis ) era de circa 10 aspri.
Pretul unei piei probabil de oaie ( pellis ) era de circa 1,6 aspri, dupd cum se
deduce din exemplul de mai jos: Ho/ fgref len Thyess habet cultellos 300. Idem
pelles 770. Solvit 1 lor, 4, asp. 10 7.
Deoarece pentw 300 cultelli se plAtesc 150 aspri, restul de 60 aspri se
plAtesc pentru 770 pelles , pretul uneia revenind la circa 1,6 aspri.

1 Quellen, I, p. 3.
2 Ibidem, II, p. 232.
a Ibidem, p. 216.
4 Ibidem, I, p. 22.
6 Ibidem, p. 20.
6 Ibidem, p. 25.
7 Ibidem, p. 29.

www.dacoromanica.ro
142 RADU MANOLESCU 26

Acest pret, calculat pe baza vigesimei, este foarte apropiat de costul a

58 piei de oaie, pomenite in 1547, care se vind cu un florin .1 38 aspri (88
aspri), adica cu circa 1,5 aspri o piele 1
Aceasta ultimd indicatie permite s socotim cd prin termenul de pelles *
se intelegeau mai ales pieile de oaie sau poate i pieile de animale salbatice cu
bland mai proastd.
Pentru negustorii din Tara Romineasca, care apar platind vama pentru
piei, credem cd trebuie sa excludem ipoteza ea le-ar fi adus din Ardeal in Mun-
tenia, deoarece braovenii i. ceilalti sai din orwle ardelene, care luptau pen-
tru prohibirea acestei practici ddunatoare lor, nu i-ar fi hisat sd treacd prin
vama lor, ducind de la Braov piei, al caror export era mereu interzis de rege,
la insdi cererea braovenilor. De asemenea, pare putin probabild supozitia
ca negustorii din Tara Romineasca s fi cumparat pieile in jurul Braovului
i apoi sa fi venit cu ele pentru a le vinde in interiorul oraului.
In ceea ce privete starea pieilor aduse la Brapv este sigur c ele erau
piei crude i nu tabacite, deoarece pretul de 80 aspri pentru o povard de piei
era prea mic pentru piei lucrate.
Aadar, in concluzie: socotim ca nu existd o contrazicere intre tirile care
arata pe unii negustori munteni ca importatori de piei din Ardeal i intre exportul
de piei din Tara Romineasca la Brapv, deoarece:
a) Se pare ca aceti negustori importau piei pe ascuns, prin contrabanda,
in ciuda dispozitiunilor in vigoare de interzicere a acestui export i ca pieile
importate erau mai ales de vita, cel putin partial prelucrate.
b) Negustorii din Tara Romineascd, pomeniti in registru, aduc la Braov
din Muntenia mai ales piei de salbaticiuni dar *i de vita. Ei nu importa piei
din Ardeal in Muntenia, pentru ca, trecind prin vama brapvenilor, acetia
nu le-ar fi ingaduit sa calce in paguba lor dispozitiunile in vigoare, pri-
vind exportul de piei.
c) Negustorii straini (chei, ardeleni) aduc pieile fie din Tara Romineasca
fie din Moldova. Ei nu exporta aceste piei de la Braov spre Tara Romineasca
pentru ca, trecind prin vama braovenilor, ei nu le-ar fi permis s-o faca.
*
Tinind seamd de aceste considerente i pe baza datelor din registrul de
vamd din 1503, se poate face tabloul urmdtor:
Negustorii mici din Tara Romineascii au adus la Braov: 69,5 poveri de
piei in valoare de 5 560 aspri, 80 piei de oaie de 120 aspri, 991 piei de vita
de 9 910 aspri; in total, piei in valoare de 15 590 aspri sau 13,1% din
valoare.
Negustorii mari din Tara RomIneascci au adus: 23 piei de jder in valoare
de 920 aspri sau 0,8%.
Negustorii ardeleni au adus: 513 poveri de piei .0 alte piei in valoare de
93 720 aspri sau 78,1% din valoare.

1 Quellen, III, p. 29.

www.dacoromanica.ro
27 SCHImI3UL DE MARFUR1 DINTRE TARA ROMINEASCA SI BRASOV 143

Negustorii $chei au adus: 40 poveri de piei i alte piei in valoare de 5 910

aspri sau 5%.
Negustorii schei ,si ardeleni in toveirc4ie au adus: 6112 poveri de piei in
valoare de 520 aspri sau 0,5%.
Negustorii neidentilicafi, dintre care o parte sint munteni, au adus: 11
poveri de piei i alte piei de 2 060 aspri sau 2%.
In total negustorii amintiti au adus la Brasov in 1503: 640 poveri de piei,
6 460 piei de vitd, 850 piei de oaie, 30 brani de castor si jder i alte piei de
500 aspri, in valoare total de 118 720 aspri.
Din acest total, cele aduse de care negustorii munteni, in valoare de 16 510
aspri sau 13,90, sint din Tara Romineascd, iar o parte din restul pieilor nu
stim cit este tot de provenientd munteand.
Preful pieilor. Pe baza valorii vigesirnei, se poate calcula pretul unei poveri
de piei, care varia intre 80-160 asp i si al unei piei, care varia intre 1,5
si 10 aspri 1 0 piele de jder valora mai mult, circa 40 de aspri 2.

Registrele din 1530 si din 1542, ridicind aceleasi probleme complexe pe

care le-a ridicat i cel din 1503, cu privire la aducerea pieilor din Tara Romineascd
in Ardeal, la preturi etc., concluziile i ipotezele formulate pentru anul 1503
rdmin valabile i pentru anii 1530 si 1542.
Tinind seama de ele, am alcdtuit pentru anul 1530 urmdtorul tablou al
importului de piei al orasului Brasov:
Negustorii din Tara Romineascit au adus: 18 piei in valoare de 180 aspri,
reprezentind 0,7% din valoare.
Negustorii din Brapv i alfi ardeleni au adus: 54 poveri i alte piei in
valoare de 29 640 aspri, reprezentind 95,5% din valoare.
Negustorii probabil ,schei au adus: 7 poveri ii alte piei in valoare de 1010
aspri sau 3,2%.
Negustorii greci .,si armeni au adus: 2 poveri de piei in valoare de 160 aspri ;
7 piei de vidrd, a cdror valoare Mr este indicatd.
Cu totul, in lunile februarieiulie, negustorii amintiti au adus la
Brasov: 63 poveri de piei, 2 595 piei si 7 bldni de vidrd, in valoare de
30 990 aspri.
Pentru intregul an 1530, valoarea pieilor aduse la Brasov s-ar ridica la
circa 62 000 aspri.
In cadrul acestui import de piei al Brasovului, rolul negustorilor din Tara
Romineascd este extrem de redus, dominatia absolutd avind-o negustorii arde-
leni. Aceastd predominare categoria a negustorilor ardeleni i absenta aproape
totald a negustorilor munteni in comertul cu piei credem c se datoreste dez-
voltdrii mestesugurilor tdbdcdriei, cojocdritului, cizmdriei etc. in Tara Romineascd
din prima jumdtate a secolului al XVI-lea, care absorbeau cea mai mare parte
a producVei de piei i bldnuri din Ora. De aceea, negustorii munteni preferau

Cf. mai sus, p. 141, unde am stabilit ca o povara de pelles i costa 80 aspri,
o povara de cullelli e Intre 120 si 160 aspri, o piele de bou (s eutis e, * cultellus e) 10 aspri,
iar una de oaie circa 1,5-1,6 aspri.
2 Quellen, I, p. 59.

www.dacoromanica.ro
 144 B A DU MANOLESCU 28

s desfacd pieile rneteugarilor locali decit sd le vindil braovenilor, care,

de altfel, se puteau aproviziona cu piei din satele ardelene.
Din datele registrului vamal din 1530 se poate calcula pretul unei poveri
de piele i al unei piei separate, preturi care sint apropiate de acelea din 1503,
i anume:
o povard de piei ( pelles ), rnai ales de oaie, costa intre 73 i 80 aspri 1;
o piele ( cutes ), mai ales de vita, costa 10 aspri 2.

In anul 1542, importul de piei al Braovului se ridicd la 113 poveri piei,

850 piei de vita' i 6 712 piei de oaie, in valoare de 29 000 aspri,participarea
negustorilor care le aduc fiind urrndtoarea:
Negustorii din Tara RomIneascei au adus: 43 poveri piei In valoare de
3440 aspri; 197 piei in valoare de 1970 aspri; 150 piei in valoare de 240 aspri.
Cu totul, ei au adus piei de 5650 aspri sau 19,5% din valoarea pieilor aduse
la Brasov.
Negustorii ardeleni au adus: 56,5 poveri i alte piei in valoare de 17 590
aspri sau 60,5 din valoare.
Negustorii ghei au adus: 13,5 poveri piei i alte piet in valoare de 5 760
aspri sau 200 din valoare.
Scdderea din acest an a exportului de piei al Tarii Romineti la Bra-
ov, in comparatie cu anii 1503 i 1530, se datorete dezvoltdjii meteugurilor
muntene din ramura pieldriei, care aveau nevoie acum de mai multd materie
prima decit inainte. Pe de alLil parte, creterea productiei muntene de piei-
marfd servqte nu numai la acoperirea nevoilor meteugurildr locale, ci
incepe sa prisoseascd i pentru export. In cadrul acestui export de piei, cre-
terea rolului negustorilor munteni in comparatie cu ceilalti negustori strdini
este o la turd a creterii rolului lor in general, in exportul de produse naturale
ale prii Romineti.
Preturile pieilor sint foarte apropiate de acelea din 1503 i 1530 3.

tirile din registrele de vamd-rezumate din anii mentionati indic evo-

lutia importului de piei al Braovului i dau posibilitatea de a trage unele
incheieri asupra exportului de piei al Tarii Romineti.
a) Intre 2 iulie 1529 i 25 ianuarie 1530 au intrat in Brasov: 80,5 poveri
de piei i alte piei In valoare de 23 580 aspri 4; pentru intregul an, valoarea
pieilor intrate s-ar ridica la circa 42 000 aspri.
1 Johannes Kemmel pelles pondera 10, solvit asp. 40 (Quellen II, p. 215). Pentru o
povara vigesima fiind 4 aspri, pi etul unei poveri este de 80 aspri, ca i in 1503. Johannes
Kemmel pelles ovium pondera 6, solvit asp. 22 (ibidem, p. 216). 0 povara platind vigesiraa
3,66 aspri, pretul ei este de 73 aspri.
2 Sporeresch Sigmundt cultellos bolds 64, solvit asp. 32; idem pelles ovium pondus I, solvit
asp. 4 (ibidem, p. 216); asadar, o piele de bou plateste vigesima 1/2 aspru, deci costa 10
aspri, iar o povaril de pici de oaie costa 80 aspri.
3 Astfel o povard de piele de oaie (a pet/es.) costa 80 aspri (Quellen, III, p. 193);
o piele de vita (scutis )) costa 10 aspri (ibidem, p. 201); o piele de oaie (e pelles lo) costa
1, 5 -1,6 aspri (ibidem, p. 203).
4 Quellen, II, p. 171-173.

www.dacoromanica.ro
29 SCH1MBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA. SI BRASOV 145

b) In 1543 au intrat: 270 poveri i alte piei in valoare de 52 936 aspri 1.

c) In 1545, 73 poveri piei i alte piei in valoare de 59 765 aspri
d) In 1546, 237 poveri de piei i alLe piei in valoare de 53 287 aspri 3.
e) In 1547, 363,5 poveri i alte piei in valoare de 83 900 aspri 4.
j) In 1550, 390 poveri piei i alte piei in valoare de 81 710 aspri 5.
Preful pieilor este acelasi ca in anii 1503, 1530 si 1542.
Pentru a explica evolutia exportului de piei al Tarii Rominesti la Brasov,
productia munteand de piei-marfd trebuie pus in legatura cu cresterea
productiei muntene de vite-marfil i cu dezvoltarea mestesugurilor din Tara
Romineasca. Intr-adevar, dezvoltarea mestesugurilor muntene, legate de
pielarie, din primele decenii ale veacului al XVI-lea, a facut sA scada exportul
de piei al Tarii Rominesti, deoarece pieile cons tituiau materia prima pentru
aceste mestesuguri. Pe de alta parte, cresterea numrului de vite-marfa, mai
grabnica decit dezvoltarea mestesugurilor muntene, satisfcea nevoile de
materie prima ale acestora i furniza i un prisos crescind de piei-marfa pentru
export, a cdrui linie ascendenta se reflect in marirea importului de piei al
Brasovului din deceniul al cincilea al veacului (dupa 1542).
Tinind seama ca la inceputul secolului participarea negustorilor munteni
la acest import era de 13,9%, iar la 1542 ea era de 19,5%, se poate presupune
cd ea creste sau cel putin ramine aceeasi in intregul deceniu al 5-lea al veacu-
lui. Or, cresterea participdrii negustorimii muntene, care aduce pieile de pe piata
Tarii Rominesti, la importul de piei al Brasovului, in conditiile evidente
ale urcarii generale a acestui import in deceniul al 5-lea, presupune implicit
o marire a cantitatii de piei aduse de pe piata munteand, o crestere a produc-
tiei de piei-marfd a Tarii Rominesti.
V. LINA
Cantitatile de lind pomenite in registre ca aduse la Brasov sint neinsem-
nate ; in 1503 se amintesc 10 poveri exportate de un negustor muntean, 3 aduse
de calre schei si 25 de catre brasoveni, ele putindli venite atit din TaraRomineasca,
cit si din Moldova. Acest export redus de BRA munteand la Brasov credem
cd se datoreste faptului ea Transilvania era o regiune foarte bogata in turme
de oi i brasovenii se puteau aproviziona cu lina de aici. Ba chiar mai mult,
uneori negustorii munteni cumparau din Ardeal oi sau berbeci. Astfel, niste
negustori munteni cumparau in Ardeal, pe la 1480-1490, 450 berbeci adusi
din Moldova 6, iar la aceeasi data, un alt negustor cumpara 150 oi de la Bra-
sov, pentru a le trece in Tara Romineascd 7.
Pe baza datelor din registru se poate calcula i pretul unei poveri de lind,
care era de 80 aspri 8.
1 Quellen, III, p. 233.
2 Ibidem, p. 293.
8 Ibidem, p. 365-366.
4 Ibidem, p. 426.
5 Ibidem, p. 585-586.
6 Bogdan, Relatiile, p. 206 207.
7 Ibidem, p. 205.
8 Serb din Clinpulung plilteste pentru 10 poveri de lind vigesima 40 aspri (Quellen,
I, p. 27). Deci preVil unei poveri este de 80 aspri.

10 c. 376

www.dacoromanica.ro
 146 It AMJ MANOLESCU 30

Asadar, lina adusd la Brasov in cantitate de 38 de poveri valora 3 040 aspri,

dintre care 10 poveri, in valoare de 800 aspri, erau aduse sigur din Tara RomIneascd.
In registrul de vamd din 1530 nu se pomeneste de comercializarea linei
in schimbul de mdrfuri dintre Brasov si Tara Romineascd.
8i in registrul din 1542 se constatd aceeasi cantitate redus de lind comerciali-
zatd: 32,5 poveri aduse de negustori ardeleni, care puteau s-o aducd fie din Tara Ro-
mineascd, fie din Ardeal. Pretul ei este mai sedzut decit in 1503 : 40 aspri povara 1.
Stirile din registrele de vamd din anii urmd Lori arat cd importul de lind
al Brasovului a crescut ; nu se poate insd sti de unde a fost adusd aceastd lind.
In registrul de vamd din 1529 nu este pomenitd 2
In 1543, s-au adus 21,5 poveri de lind in valoare de 860 aspri 3.
In 1545, s-au adus 54 poveri de lind in valoare de 2 160 aspri 4.
In 1546, s-au adus 103 poveri in valoare de 4 120 aspri 5.
In 1547, s-au adus 154 poveri in valoare de 6 160 aspri 6.
In 1550, s-au adus 75 poveri in valoare de 3 000 aspri 7.
Pretul unei poveri de lind pentru acesti ani este invariabil : 40 aspri 8.
tirile care aratd acest import de lind crescind al Brasovului nu indica
insd si negustorii care 11 efectuau. Pomenirea negustorilor munteni ca expor-
tatori de lind doar in 1503 nu ingdduie a se preciza in ce mdsurd piata munteand
aproviziona cu lind Brasovul. Datoritd bogliei in turme de oi a Transil-
vaniei, se pare cd rolul pietii muntene si al negustorilor din Tara Romineascii
nu era prea insemnat in aceastd ramurd a comertului.
VI. SLANINA

Registrul de vamd din 1530 mai procurd unele scurte stiri cu privire la
unele produse de export ale Tarii Rominesti si la activitatea citorva negustori
munteni in comercializarea bor. Astfel, se pomeneste cd unii negustori din
Tara Romineascd au exportat la Brasov 10 bucdti de sldnind in valoare de
400 aspri 9, iar alti negustori, probabil schei, au adus 11 bueSti de slnind
in valoare de 440 aspri ; cu totul, pentru lunile februarieiulie 1530, aducin-
du-se 21 bucdti de sldnind in valoare de 840 aspri.
Pretul unei bucdti de slnind era de 40 aspri 1.
Pomenirea sporadicd a aducerii de slnind din Tara Romineascd la Brasov
se explicd prin existenta unei cresteri dezvoltate a porcilor in Transilvania,
care asigura pe deplin nevoile Orli.
1 Quellen, III, p. 206, rIndurile 14-15.
2 Ibidem, II, p. 171-173.
8 Ibidem, III, p. 233.
4 Ibidem, p. 293.
5 Ibidem, p. 365 66.
6 Ibidem, p. 426.
7 Ibidem, p. 585-686
8 Cf. vigesimele platite pentru o povara de lini In acqti ani, In registrele citate.
9 Exportul de slanina al TArii Rominelti In Ardeal este amintit Intr-un document
din 30 iunie 1546, In care se pomenete de vinderea a 600 de slAnini la Hategani 0
oameni de la tars o (Documente privind istoria Romtniei, B. Tara Romtneascd, veacul al
XVI-!ea, vol. II, nr. 333, p. 340).
10 Negustorul Stanislav platete pentru 6 slAnini (a de sex lardys s) 12 aspri vigesima
(Quellen, II, p. 224); deci pretul unei slanini este de 40,aspri.

www.dacoromanica.ro
31 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROM INEASCA. SI BRASOV 147

Importul de sldnind mai ridicat al Brasovului din anii urmatori, frA

indicarea negustorilor care o aduc, nu permite de a arata in ce masurA participa
piata munteana la aceasta ramurd a comertului.
AsLfel, in 1543, se aduc 160 slnini de 6 400 aspri; in 1545, 108 bucAti
de 4 320 aspri ; in 1546, 96 bucati de 3 840 aspri; in 1547, 279 slanini de
11 160 aspri; iar in 1550, se aduc 32 bucati in valoare de 1 280 aspri 1.
Pretul unei bucati este tot de 40 aspri 2.
VIT. SEIJL

Registrul de vamA din 1542 pomeneste de aducerea de seu la Brasov.

Astfel, mai multi negustori ardeleni aduc in decursul anului 1542, 17,5 poveri
de seu, in valoare de 1 400 aspri.
Este probabil Ca acest produs sA se fi adus din Tara Romineasca care
era exportatoare de seu la turci dar nu este exclus sa fi fost adus si din
Moldova.
Pretul unei poveri este de 80 aspri 3.
Registrele-rezumate arata ca si in anii urmatorl se aduc cantitati varia-
bile de seu la Brasov.
Astfel, in 1543, se aduc 2,5 cintare in valoare de 200 aspri; in 1545, se
aduc 6,5 poveri si 4 cintare de seu de 1 360 aspri, iar in 1546, 6 cintare de
480 aspri 4.
Pretul unei poveri de seu este in acesti ani de 160 aspri, iar al unui cintar,
de 80 aspri 5.
VIII. BRINZA
Brinza, pomenit intre articolele de export ale Tarii Rominesti la Brasov
in privilegiile de comert acordate de domnii munteni brasovenilor, nu este
amintit decit o singurd data, intimplator, in registrul din 1545, uncle se pome-
neste aducerea a 2 poveri de brinzA (a brasza ), socotita la 80 aspri povara,
fArA a se arata provenienta i eine o aduce 6.

IX. CEREALELE

In registrul de vamA din 1530, este pomenitd o singurd data, cu caracter

intimplAtor deci, aducerea a douA masuri de orz de cdtre un negustor neiden-
tificat; nu se aratd nici de unde le aduce i nici nu se gasesc elemente pentru
calcularea pretului 7.
1 Cf. registrele din anii respectivi.

2 Cf. vigesima platita pentru slAninA In acesti ani.

3 Pyter Schticze Macher !label 5 112 cent. sevum, solvit asp. 22 (Quellen, III, p. 193).
4 Cf. registrele din anii respectivi.
t Cf. registrul din anul 1545 (Quellen, III, p. 293).
6 Ibidem, p. 293.
7 4 Bora <habet> cete pondera 4, cubuli de orden 2, solvit asp. 16 (Quellen, II, p. 215).
Deoarece pentru cele 4 poveri de somn vigesima este tocmai 16 aspri, se constatA cA pentru
orz adus poate pentru nevoi proprii nu a plAtit vigesima, lipsind astfel i putinta de
calculare a pretului.

10*
www.dacoromanica.ro
148 RADU MANOLESDU 32

Aceastd pomenire cu totul intimplatoare a cerealelor in registrele de vama

brasovene dovedeste c Brasovul nu a importat cereale din Tara Romineasca
in acest timp. De altfel, nici privilegiile muntene acordate brasovenilor nu
pomenesc de cereale ca articol de export al Tarii Rominesti la Brasov. Aceasta
absenta a cornercializrii cerealelor se explica prin faptul c Transilvania era
ea insdsi producdtoare de cereale i c brasovenii se puteau aproviziona mult
mai usor pe piata ardeleand decit pe piata muntean, de uncle grinele s-ar
fi adus mult mai greu, in conditiile de transport de atunci, pe drumurile de
munte care legau Brasovul de Tara Romineascd.
Comertul de cereale dintre Brasov si Tara Rornineasc6, in conditiile domi-
nrii economiei naturale, se fa.cea mai ales in vremuri de foamete i recolt
proasta 1; in acest sens trebuie interpretate i tirile destul de frecvente de
aducere a cerealelor din Ardeal in Tara Romineascd i nicidecum ca o dovad
c Tara Romineascd era o importatoare obisnuitd de grine din Ardeal 2.

X. V1NURILE

Butoaiele de vin i mied, pomenite ca arLicol de export al Tara Rominesti

la Brasov in privilegiile vamale acordate de domnii munteni brasovenilor 3,
sint documentate si in registrele vamale brasovene.
Astfel, in registrul din 1542, se arat cd un negustor muntean a adus un
butoi de yin desigur din Tara Romineasc6 in valoare de 500 aspri, iar
alti negustori ardeleni aduc 20 de butoaie de yin, in valoare de 10 100 aspri.
Asadar, 21 de butoaie de vin in valoare de 10 500 aspri. Pretul unui butoi de
yin era de 500 aspri 4.
Cel putin o parte din yin era adus din Tara Romineascd; astfel, in regis-
trul din 1546, se. pomenesc 10 vasa <vini> Valachiae 5.
Fara a se indica provenienta i aducatorul, mai este pomenit aducerea
de yin la Brasov si in anii urmtori: in 1543 se aduc 49 de butoaie de via in

1 Astfel, la 17 ianuarie 1535, brasovenii trimit pe Iacob Hyrser i pe preotul romIn din
Schell Brasovului pentru a mijloci cumpararea de cereale din Tara Romineascd deoarece
fusese foamete In Ardeal (Quellen, II, p. 396 ; cf. si Metes St., op. cit., p. 124). La 14
februarie 1552, brasoveniifac daruri lui Mircea Ciobanul pentru ca acesta sa le Ingaduie
de a cumpara grine din Tara Romineasca (Hurmuzaki, vol. XI, p. 784), ceea ce dovedeste
ca scoaterea de cereale din Ora nu era lucru obisnuit.
2 Astfel, Intr-o scrisoare din 1421, Radu Praznaglava scrie brasovenilor 4 i sa lasati 55
vie orice marfa In tam domniei mele, i Wine i fier sau orice, slobod sd umble * (Bogdan,
Relaliile, p. 10). Prin 1437, boierul muntean Gheorghe Lascar cumpara de la Brasov
o ceva ovilz * (ibidem, p. 256). La 8 februarie 1470, Matei Corvin opreste exportul de gdu

orz, mei si ovaz In Tara Romlneasca (Hurmuzaki, vol. XVI, p. 75). In 1476, brasovend Mint
invitati sa vind In Tara RomIneasca a cu piine si cu marfa i (Bogdan, Rela(iile, p. 98). La 10
decembrie 1510, Vlad voievod scrie sibienilor sa nu mai opreasca exportul de grille In Tara
Romtneasca (H irmuzaki, vol. XVI, p. 207). La 23 februarie si 3 aprilie 1528, Radu de la
Afumati se plingea brasovenilor ca nu Ingaduie negustorilor munteni sa cumpere din Araeal
grille (a triticum *) i hrand (o victualia ) (ibidem, p. 302-303 si 303-304) etc.
3 Cf. privilegiile din 1413 si urmatoarele (Bogdan, Rela(tile, passim).
6 Quellen, III, p. 212.
5 Ibidem, p. 366; cf. indicatii despre 4 1 vase vini ex Thergowysthya adduclo *
In 1543 (ibidem, p. 66); a vinum ex Transalpina, Valachicum .* In 1548 1555 (ibidem,
p. 477) etc.

www.dacoromanica.ro
33 SEDIMBUL DE MA RFURI DINTRE TARA ROMINEASCA. $1 BRASOV 149

valoare de 24 500 aspri 1; in 1546 se aduc 18 butoaie i jumdtate de yin in

valoare de 9 250 aspri 2; in 1547 se aduc 7 butoaie in valoare de 3 500 aspri 3.

Registrele de vamd ale Brasovului din anii 1503, 1529, 1530, 1542, 1543,
1545, 1546, 1547 si 1550 infdliseazd pe bazd de date statistice schimbul
de mdrfuri dintre Brasov si Tara Romineascd in prima jumdtate a seco-
lului al XVI-lea. Stirile din aceste registre confirmd prin date statistice
prevederile privilegiilor comerciale acordate brasovenilor de domnii munteni,
in care sint insiruite produsele de export ale Tara Rominesti. Aceste produse,
dupd cum am vdzut, slut: pestele, vitele, pieile i bldnurile, ceara i mierea,
lina, sldnina, seul, brinza, vinurile. Este demn de retinut c principalul produs
de export al Tdrii Rominesti II constituie pestele, a cdrui valoare formeazd,
de cele mai multe ori, mai mult de jumdtate din valoarea produselor naturale
cumpdrate de brasoveni, din care o blind parte sint mdrfuri de pe piata
munteand.

Pe baza stirilor din registrele vamale brasovene, se poate infatisa evolutia

exportului Tarii Rominesti in prima jumdtate a secolului al XVI-lea.
Analiza registrului de varnd din 1503 aratd cd in acest an au intrat in
Brasov produse naturale aduse de negustorii din Tara Romineascd, ardeleni
si neidentificati in valoare totald de 904 975 aspri 4.
Din aceste mdrfuri, produsele aduse sigur din Tara Romineascd, adicd
acele exportate de negustorii munteni, se ridicd la suma de 198 465 aspri.
Tinind seama c exportul Moldovei la Brasov la inceputul veacului al
XVI-lea se ridicd la circa 400 000 aspri i presupunind c din restul produselor
aduse de negustorii strdini, o build parte au fost cumpdrate de acestia
de pe piata munteand, s-ar putea evalua exportul Tarii Rominesti la Brasov
in 1503 la circa 6-700 000 aspri.
Spre comparatie, semnaldm ca., in 1500, exportul Tarii Rominesti la Sibiu
se ridica potrivit datelor registrului vigesimal sibian din acelasi anla
aproximativ 720-730 000 dinari 5 sau circa 360-365 000 aspri. Volumul mai
mic se datoreste schimburilor comerciale mai scdzute dintre Tara Romineased
si Sibiu si faptului Ca in registru nu este inclusd activitatea comerciald a negus-
torilor sibieni.

1 Quellen, III, p. 233.

2 Ibidem, p. 365-366.
3 Ibidem, p. 426.
4 In afar de produsele naturale aduse la Brasov de negustorii moldoveni (aproape
numai vite), si a caror valoare se tidied la circa 175 000 aspri. Din acest total
de aproape 1 100 000 aspri se va defalca valoarea exportului moldovean la Brasov la
Inceputul veacului al XVI-lea (cca. 400 000 aspri) obtinIndu-se astfel volumul aproximalto
al exportului Tani! Rominesti la Brasov.
6 Radu Manolescu, Relaliile comerciale ale Ttirii Romlnesli cu Sibiul la Incepulul
secolului al XV I-lea, In Analele Universitiltii C. I. Parhon", seria stiintelor sociale, Istorie ,
1956, nr. 6, p. 226.

www.dacoromanica.ro
 150 RADU MANOLESCU 34

Pe ramuri de productie, acest export la Brasov se prezinta astfel :

peste si icre: 5 262 poveri In valoare de 592 590 aspri
ceard: 125,5 clntare si 29 livre * 50 345 *
vite i porci: 1 586 capete * 140 280 *

piei: 640 poveri i alte piei * 118 720 *

lind: 38 poveri * 3 040 *

Total 904 975 aspri

In raport cu suma globala de 904 975 aspri, adica valoarea produselor

naturale adase la Brasov de negustorii sus-amintiti, trecuti prin vama orasului
la 1503, participarea fiecarei categorii de negustori este urmatoarea :
negustorii din Tara Romineascd 198 465 aspri sau 22 %
e ardeleni 409 185 i * 44,500
a schei 201 795 * * 22,5 %
. ardeleni si schei Impreund 3 840 a * 0,500
negustorii neidentificati (din care o parte sint
munteni) 91 690 * * 10,500
Total 904 975 aspri

Analiza registrului de vama din 1530 arata cd, in lunile februarie-iulie,

negustorii din Tara Romineascd, ardeleni, negustorii probabil schei i neidenti-
ficati au adus la Brasov produse naturale de 376 270 aspri 3.
Din acestea, produsele naturale aduse in chip sigur din Tara Romi-
neasca, adica acele exportate de negustorii munteni, se ridica la suma de 76 340
aspri. Dacd presupunem cd din restul produselor aduse de negustorii straini o
bund parte au fost cumparate de pe pinta munteand, exportul de produse
naturale al Tarii Rominesti la Brasov, in aceastd perioadd, se poate evalua
la circa 200 250 000 aspri.
Evident, sumele de mai sus privesc lunile februarie-iulie 1530, adica 25
de saptamini din cele 52 ale anului ; pentru a se putea evalua exportul Tarii
Rominesti pe intregul an, aceste sume vor fi inmultite cu coeficientul 2, care
permite sa se fixeze cu aproximatie, pe ramuri de producVe, datele urmtoare:
peste si icre: circa 5 020 poveri In valoare de aproximativ.. 558 000 aspri
ceard: * 55 clntare In valoare de 4 400 *

vite i porci: * 1 450 capete In valoare de 126 600

piei: * 130 poveri si alte piei In valoare de 62 000 *

shinind: * 42 bucilti In valoare de 1 680 *

orz: * 4 mdsuri
Total ... 752 680 aspri

Asadar, valoarea produselor naturale aduse la Brasov in 1530 de negus-

torii sus-amintiti se ridicd la circa 750 000 aspri.
Valoarea produselor naturale aduse din Tara Romineasca, adica valoarea
exportului Tarii Rominesti la Brasov, se poate aprecia la circa 4-500 000 aspri.

1 In afara produselor naturale aduse de negustorii moldoveni, a cdror valoare se

tidied la cca. 23 000 aspri.

www.dacoromanica.ro
35 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMiNEASCA i BRASOV' 151

In lunile februarie-iulie 1530, participarea fiecdrei categorii de negustori

este urmdtoarea:
negustorii din Tara Romineasca 76 340 aspri sau 20,4 %
ardeleni 131 230 o * 34,9 %
probabil schei 152 760 o * 40,5 %
greci i armeni 160 e * 0,04 %
neidentificati 15 780 * * 4,2 %
Total... 376 270 aspri
Cercetarea registrului vamal din 1542 arat cd in acest an negustorii din
Tara RomineascA, ardeleni, schei i neidentificati au adus la Brasov produse
naturale in valoare de 761 320 aspri 1 Din aceste mdrfuri, produsele naturale
venite sigur din Tara Romineascd, adic6 acele aduse de negustorii munteni
se ridicd la suma de 222 610 aspri. Dacd admitem, ca 5 i pentru ceilalti ani, Ca
din restul produselor naturale aduse de negustorii strini o build parte au fost
cumpArate de pe piata munteand, exportul la Brasov al Tarii Rominesti in
acest an poate fi evaluat la circa 4-500 000 aspri.
Pe ramuri de productie, situatia se prezint astfel:
peste si icre: 3 199,5 poveri in valoare de 330 080 aspri
cear: 8,75 cintare 700 o
miere: 8 cintare * *

vite, porci, cai : 4 567 capete 388 340 o

piei : 113 poveri i alte piei 29 000 *
Una: 32,5 poveri 1 300
Sell : 17,5 poveri 1 400 *
via : 21 butoaie 10 500 t.

Total ... 761 320 aspri

La acest import de produse naturale al Brasovului negustorii au participat
astfel:
negustorit din Tara Romineascti 222 610 aspri sau 29,3 %
ardeleni 302 610 * * 39,7 %
schei 226 640 * * 29,8 %
neidentificati 9 460 * * 1,2 %
Total ... 761 320 aspri

tirile din registrele-rezumate din anii 1529, 1543, 1545, 1546, 1547 si
1550 dau de asemenea posibilitatea evaludrii aproximative a exportului Tarii
Rominesti. Deoarece insd in aceste registre lipsesc o serie de elemente care
au servit pentru evaluarea nivelului exportului muntean in anii 1503, 1530
si 1542 (anume: raportul dintre activitatea diverselor categorii de negustori),
aceast evaluare va fi acum si mai aproximativd.
Cu mici exceptii, produsele intrate in Brasov in acesti ani sint aceleasi
ca i in anii 1503, 1530 si 1542. De aceea, pentru a nu infatisa pentru fiecare
an o lista' a acestor produse, vom arata pentru fiecare an doar valoarea produ-
selor naturale intrate prin vama Brasovului i nivelul aproximativ al expor-

1 In afar de produsele naturale aduse de negustorit moldoveni (aproape numai vite)

a cAror valoare se ridicii la cca. 22 000 aspri.

www.dacoromanica.ro
 152 RADr M kNOLESCIT 36

tului Tarii Romineti. Pentru cunoaterea pe larg a produsel or, cantitatilor

i preturilor lor, se poate folosi rezurnatul intocmit de editori pentru fiecare
registru, unde aceste elemente pot fi urmrite destul de uor
Evolutia sa se prezint astfel:
Intre 2 iulie 1529 i 25 ianuarie 1530 au intrat prin vama Brasovului pro-
duse naturale in valoare de 373 801 aspri; pentru intregul an 1529 valoarea
lor se putea ridica la aproximativ 680 000 aspri. Exportul Tarii Romineti
in acest an se poate evalua la 4-500 000 aspri.
In anii urmAtori, evolutia exportului se infAtieazd astfel:
Valoarea oduselor natu-
rale intrate pi in vama Valoarea aproximativil
Anul Brasovului a exportului TArii
(inclusiv cele aduse de Rominesti
negustorii moldoveni)

1543 1 118 776 aspri3 6 700 000 aspri

1545 1 373 905 4 8 900 000
1546 1 183 937 * 5 (42 Opt.) 9 1 000 000 (anual)
1547 1 321 260 * 6 8 900 000 p
1550 1 547 570 6 7 900 1 000 000 r

Recapitulativ, evolutia exportului Tani Romineti la Braov in prima

jumdtate a secolului al XVI-lea se prezint aproximativ astfel8:
1503: 6-700 000 aspri 1545: 8 900 000 aspri
9-1 000 000
1529 : 4 500 000
1530 : 4 500 000 *
1542: 1-500 000 *
r 1546:
1547:
1550:
8 900 000
9-1 000 000
*
*

1543: 6-700 000 *

Din evolutia exportului Tarii Romineti la Braov in prima jumdtate

a secolului al XVI-lea, se constatd creterea sa treptatA, care insd se desfdoard
cu urcAri sau scAderi influentate i de conditiile naturale sau politice ale
anului respectiv.
Linia in general ascendent a exportului Tarii Romineti are trei scAderi:
in 1529, in 1530 i in 1542. Aceasta nu se poate Iii nici un caz explica printr-o
scAdere a exportului Tarii Romineti in general, ci prn anumite imprejurAri
1 Cf. Quellen, II, p. 171-173 si III, p. 233, 293, 365-366, 426 si 585-586.
2 Ibidem, II, p. 171-173.
3 Ibidem, III, p. 233.
4 Ibidem, p. 293.
5 Ibidem, I. 365-366.
8 lbidem, p. 426.
7 Ibidem, p. 585-587.
8 De remarcat cu acest prilej c vechea istoriografie nu numai a nu a lnteles
mecanismul productiei de mArfuri, care creste necontenit In aceastA perioadS, dar uneori
nu a fost capabilli nici sA foloseascii datele dintr-un izvor. AstfeI, Metes socoteste vigesima
piStitfi vamesilor brasoveni pentru produsele naturale intrate In oras drept valoare a expor-
tului TArii Romtnesti, reducind astfel, In chip absurd, de 20 de ori, valoarea acestei
activitAli economice (Metes St., op. cit., p. 133). Datorit unor astfel de interpretAri el
putea sA sustinA scdclerea vertiginoasa a exportului Trii Romlnesti la Brasov, dud In
fond avea loc o crestere a lui.

www.dacoromanica.ro
37 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA SI BRA$OV 153

speciale ale acelor ani. Astfel, anii 1529 si 1530 sint ani de puternice framintri
politice in Transilvania, in care se duc lupte intre partida sprijinita de turci,
a lui Zapolia i partida favorabila imperialilor, a lui Ferdinand de Austria,
care culmineazd cu expeditia lui Petru Rare in sud-estul Transilvaniei din 1529.
Desi aceste imprejurdri politice nu au putut determina linia de dezvoltare
economica a Tarii Rominesti si a Transilvaniei, totusi nu se poate nega ca
ele nu au influentat in chip nefast prin nesiguranta i distrugerile create
relatiile comerciale dintre cele cloud tan. Scaderea din anul 1542 fard a-i
putea gsi o explicatie precisd se poate datora unor imprejurdri naturale
(seceta, molime in vite etc.).
Ca aceste scaderi se datoresc unor imprejurari aparte, o dovedeste nivelul
de dezvoltare al exportului muntean din anii imediat urmdtori (a se compara
nivelul din 1542 si 1543) care cu uncle variatii inerente este ascendent.
Aceasta marire a exportului Tarii Rominesti la Brasov, in decurs de jumdtate
de secol, nu se poate concepe fr o crestere corespunzatoare a productiei mun-
tene in general si mai ales a productiei unor bunuri naturale-marfd, care se
desfaceau la Brasov (peste, vite, piei, ceara, vin etc.).
Aceast dezvoltare a economiei si a productiei de bunuri naturale-
marfd a Tarii Rominesti se desfasoara -cu toata actiunea de frind a unor factori
negativi externi i interni a caror influenta se face tot mai mult simtita in
aceasta vreme.
incepe sa se instaureze monopolul turcesc, laturd economica a jugului
otoman, devenit Lot mai apasator. Monopolul turcesc, prin achizitionarea
fortata i pe preturi derizorii a unor produse naturale ale Tarii Rominesti,
restringea posibilitatile de export ale tarii i influenta negativ balanta sa
comerciala. Jafurile turcesti, care continua aproape periodic, frinau dezvol-
tarea gospodariilor taranesti i boieresti, lovind nu numai in posibilitatile
lor de comercializare a produselor, ci chiar in existenta lor (mai ales a gospo-
ddriei pranului).
Politica fiscald tot mai aspra, determinat mai ales de cererile crescinde
ale turcilor, ruina gospodaria taraneasca.
Framintarile politice interne, provocate de partidele boieresti pentru
inscaunarea pe tronul tarii a candidatilor lor, erau o piedica nu numai pentru
dezvoltarea relatiilor cornerciale, ci i pentru stabilitatea gospoddriei taranesti.
Orinduirea feudald in intregul su, prin starea inapoiat a fortelor de
productie, prin economia naturald a domeniului feudal si slaba dezvoltare
a tirgurilor, care atrage dupd sine relatii slabe intre sat si ora i deci o Oath
internd putin dezvoltata, prin serbizarea taranimii libere i exploatarea celei
iobage, prin barierele economice feudale i prin tot soiul de taxe percepute
asupra marfurilor, frina dezvoltarea productiei si a productiei de marfuri,
a schimbului de marfuri intern si extern.
Cu toate acestea, legile economice obiective care stateau la baza dezvol-
tnii societatii de pe teritoriul Tara Rominesti Ii urmau cursul, desi desfasu-
rarea lor era stinjenita de acesti factori negativi, hind in calea progresului
economic, social si politic al tarii noastre.
Din datele statistice prezentate, se constata, asadar, c unele produse
naturale ale Tani Rominesti ca: pestele, ceara, precum i vitele, pieile de vita
etc., au caracter de productie de marfuri, destinat unei piete externe.

www.dacoromanica.ro
164 RADU MANOLESCU 38

Dacd la aceastd productie de mdrfuri destinatd exportului la Brasov se

adaugd si cea pentru Sibiu si celelalte orase ardelene si mai ales productia de
mdrfuri pentru piata consumatoare locald, in special a oraselor, se poate trage
concluzia cd produsele naturale - marfa ale Tarii Rominesti au inceput sa
creased la sfirsitul secolului al XV-lea si in prima jumdtate a veacului al XVI-lea.
Aceastd productie de mrfuri pentru consumul intern si pentru comertul
extern presupune de asemenea si existenta unei piete interne in crestere. Intr-
adevdr, productia de mdrfuri, pentru consumul intern, a determinat dezvol-
tarea pietei interne, in procesul schimbului dintre satul si tirgul din Tara Romi-
neascd. Productia de mrfuri destinatd comercializdrif la Brasov a usurat
cresterea pietei interne a Orli, deoarece atit negustorii munteni cit si cei bra-
soveni cumparau aceste produse pe piata Tarii Rominesti, de la taraM, boieri,
mndstiri, mosii domnesti, contribuind astfel la cresterea economiei de schimb
si la atragerea in procesul schimbului a unor paturi tot mai largi.
Schimbul de marfuri cu Brasovul a contribuit la dezvoltarea pietei interne a
Tarii Rominesti, nu numai prin faptul cd aceste produse naturale se vindeau de
Care producdtorii locali negustorilor munteni si ardeleni, ci si prin faptul cd pro-
ducdtorii, fie cd schimbau produsele naturale pe obiecte mestesugaresti, fie cd, pe
banii obtinuti, cumparau mai tirziu mdrfuri industriale brasovene sau apusene.
Astfel, prin aceastd activitate economied, procesul liduntric de crestere
a pietei interne a fost usurat.
*
Din datele statistice alcdtuite pe baza registrelor vamale de mai sus, se
pot trage unele concluzii cu privire la rolul jucat de negustorii din tirgurile
si satele Tarii Rominesti in exportul la Brasov al produselor naturale muntene.
La importul de produse naturale al Brasovului, pomenit in registrele
de vamd din 1503, 1530 si 1542, negustorii din Tara Romineascd participd
astfel: 1503 cu 22%; 1530 cu 20,4%; 1542 cu 29,3%.
Aceste procente nu reprezinta insd decit participarea negustorilor munteni
porneniti ca atare, earora li se specified tirgul sau satul de provenientd ; in afard
de ei insd mai sint si negustori munteni cdrora nu li se aratd locul de proveni-
enta si care, dupd nume, sint din Tara Romineascd.
Astfel, in 1503, activitatea comerciald a negustorilor neidentificati, dintre
care multi poarta nume muntenestil, reprezintd circa 10,5%, In 1530, in afard
de grupa negustorilor purtind nume slave si pe care i-am socotit schei, existd
o categorie de negustori neidentificati, de circa 4,2%; in 1542, aceastd cate-
gorie are un procent de 1,2%. Acesti negustori neidentificati din 1530 si 1542
nu pot fi socotiti munteni, deoarece nu au nume obisnuite in Tara Romineascd.
In cadrul activitatii acestor negustori neidentificati din 1503, participarea
celor munteni ar putea fi socotit la citeva procente, adicd 2-3%.
Asadar, cu titlu de citime aproximativd participarea negustorilor din
Tara Romineascd la importul de produse naturale al Brasovului paate fi eva-
luatd astfel:
in 1503: 22% (sigur) + 2-3% (probabil) = circa 25% sau aproxi-
mativ 225 000 aspri ;
1 Cf. mai sus, p. 121.

www.dacoromanica.ro
39 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA. SI BRASOV' 155

in 1530: 20,4% sau aproximativ 155 000 aspri;

in 1542: 29,3% sau 222 610 aspri.
Registrele vamale-rezumate, necuprinzind date cu privire la activitatea
diverselor categorii de negustori, nu dau posibilitatea de a urmdri in evolutia
sa raportul dintre activitatea economicd a negustorimii din Tara Romineascd
si a negustorilor strdini.
Registrul de vaind din 1503, cuprinzind date si despre participarea la
export a marilor negustori din Tara Romineascd, oferd posibilitatea de a face
unele constatdri cu privire la rolul pe care 11 are marea si mica negustorime
munteand in aceastd activitate economicd.
Din valoarea totald a exportului fdcut de negustorii din Tara Romineascd
la Brasov, activitatea comerciald a negustorilor mici reprezintd 97%, iar a
negustorilor mari numai 3%.
Aceastd precumpdnire categoricd a micii negustorimi se explica prin faptul
cd, pentru a cumpra produse ale Tarii Rominesti, care aveau un pret redus,
nu era nevoie de capitaluri comerciale prea mari, deschiz'indu-se astfel posi-
bilitti pentru activitatea negustorilor mdrunti. In schimb, marii negustori
munteni erau angrenati aproape exclusiv in comertul de import sau de tranzit
cu produse orientale, care necesita sume mari de bani, deoarece aceste articole
erau scumpe, dar ofereau si cistiguri mai mart De aceea, marii negustori
munteni nici nu erau atrasi in exportul de produse naturale al Tarii Rominesti,
unde cistigul era inferior celui ce 11 realizau din import si tranzit. Aceast
tendintd a marii negustorimi din Tara Romineascd se vddeste si in anii 1530
si 1542, cind nu se pomeneste nici un mare negustor muntean ca exportator
de produse naturale.

Capitolul II
IMPORTUL ARTICOLELOR BRAOVENE SI OCCIDENTALE
DE LA BRASOV SPRE TARA ROM TNEA SCA.

Stirile din registrele de vamd ale Brasovului dau posibilitatea unei apre-
cieri aproximative a volumului si a valorii mdrfurilor occidentale i brasovene
importate in Tara Romineascd de la Brasov in prima jumdtate a secolului
al XVI-lea.
La inceputul secolului al XVI-Iea, extinderea economiei bdnesti i cre--
terea pietei interne a Tarii Rominesti, precum i dezvoltarea tot mai mare
a productiei de mdrfuri mestesugdresti a Brasovului formau imprejurdri pri-
elnice pentru importarea din Ardeal in Tara Romineascd a unor cantitati
insemnate de articole mestesugdresti brasovene i occidentale.
Articolele de import erau:
Produse brafouene: otel, fier, aramd, diverse unelte, cutite, arme, pinza,
postav ordinar, cojoace, obiecte de imbrdcdminte i inaltdrninte, pielArie,
funii, care, coase, cergi, traiste, diferite obiecte casnice i altele.
Produse apusene: postavuri i catifele de Ypres, Louvain, Bruges, Kln,
Grlitz, Verona, Bergamo, din Cehia si din Polonia, obiecte de imbrdcdminte
si incdltdminte ca : mantale, plrii, ciorapi; obiecte fabricate, printre care

www.dacoromanica.ro
156 RADU MANOLESCU 40-

un loc important il ocupau cutitele, i altele.. Aceste produse occident ale soseau
din apusul Europei la Buda, iar de aici erau luate de negustorii unguri sau
sasi, care le duceau in Ardeal i deci i la Brasov de unde o parte erau
exportate spre Tara Romineased si Moldova de cdtre negustorii sasi sau munteni
simoldoveni. Parte dintre ele erau desfdcute pe pietele Tarii Rominesti si
Moldovei, iar parte erau trimise mai departe, spre Peninsula Balcanied.
In functie de aceastd desfacere a mdrfurilor occidentale i brasovene,
vom analiza cumpdrarea i vinzarea lor de Care :
Negustorii mici ci mari din Tara Romlneascd, care le cumpdrau la Brasov
si le vindeau pe piata Tarii Rominesti consumatorilor locali sau unor negus-
tori orientali, care le dficeau mai departe, peste Dundre. Nu avem stiri
care sd arate dacd mnii negustorii din Tara Romineascd mergeau cu mdrfuri
peste Dundre.
Negustorii bra,soveni Si alfi ardeleni, care aduceau aceste mdrfuri de la
Brasov in Tara Romineascd, pentru a le vinde consumatorilor locali sau unor
negustori orientali ; se pare cd, in aceastd vreme, din pricina turcilor, ei nu
treceau dincolo de Dundre.
Cunoscind volumul i valoarea mdrfurilor occidentale i brasovene aduse
desidcute de cdtre negustorii din Tara Romineascd, se obline tabloul activi-
-CAW lor comerciale ; din pdcate, nu putem sti cit se consuma din aceste articole
de care clientela locald i cit era revindut de ei altor negustori, care le duceau
mai departe, deoarece tiri1e in acest sens lipsesc.
*tiind volumul si valoarea mdrfurilor occidentale i brasovene aduse de
brasoveni in Tara Romineascd, se obtin indicatii asupra desfacerii acestor
mdrfuri consumatorilor munteni i asupra schimbului de mdrfuri efectuat pe
pinta munteand intre negustorii ardeleni i negustorii orientali, care le duceau
mai departe ; nu este insd posibil sd se afle raportul dintre aceste cloud activitati.

NEGUSTORII DIN TARA ROMINEASCA

Trebuie precizat de la inceput ca.' in registrul de vamd din 1503 sint

pomenite cloud categorii de negustori munteni:
marii negustori importatori, care aduc in Tara Romineased insemnate
cantitati de mrfuri, de sute i mii de florini ; acesti negustori au in registru
1 Postavurile apusene shit pomenite in privilegiile comerciale acordate brasovenilor
In secolul al XV-lea. Astfel, In privilegiul din 1413, sint amintite in capul listei de mrfuri
ce se v5muiesc: vilarul adicd catifeaua, postavul S de Ipriu *, s de Luvia o, de Colunia o,
din Cehia * (Bogdan, Relafiile, p. 5), postav frincesc * (ibidem, p. 33), vilarul Mat *,
adic bucati de stofd (ibidem, p. 12); enumerarea acestor postavuri se face in aproape
toate privilegiile din secolul al XV-lea (ibidem, passim, mai ales p. 12, 16, 19, 20, 21,
23, 25 etc.). Ca articole apusene de Imbracdminte se pomenesc intr-o scrisoare de pe la
1440 e hainele de Ipria * (ibidem, p. 81), sapci frtncesti * (ibidem, p. 12, 16 etc.); erau
probabil tot de fabricatie apuseand, deoarece erau pusi la un loc cu m5rfurile sigur occi-
dentale i cdltunii * sau ciorapii (ibidem, p. 23, 28 etc.). Cutitele shit pomenite de asemenea
ca articole de import In privilegiul din 1431 (ibidem, p. 34) si in scrisorile din 1503-1508 si
1496-1507 (ibidem, p. 222 si 304), fdra a se specifica insA provenienta lor ; desigur Ca
multe erau aduse din Stiria, deoarece In registrul din 1503 shit pomenite frecvent ca atare.
De asemenea este probabil ca unele arme, care shit pomenite i In corespondenta cu Brasovul
sau In privilegiile acordate sasilor, sa fi fost de fabricatie apuseand, ca de pild sabiile
(ibidem, p. 19, 20, 23 etc.) si altele.

www.dacoromanica.ro
41 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI BRASOV 157

cite o rubricd speciald, separat pentru fiecare dintre ei, unde li se trec canti-
tatea i pretul mdrfurilor cumprate i vigesima pltit pentru ele;
negustorii mici, care aduc cantitati variabile de m5rfurivalorind, in
general, citeva zeci de florini si care sint trecuti in registru separat de marii
negustori, la inceput, in ordinea sosirii lor.
In registrul din 1530, care cuprinde, de asemenea, atit negustori mari
cit i mici-mijlocii, importul nu este insd fcut decit de negustorii mici, care
.aduc de la Brasov in Tara Romineascd mai ales maruntisuri, fiecare transport
cuprinzind in general mdrfuri in valoare de la 10 pind la 20 florini.

MArfurile pe care le aduc in Tara Rornineascd in 1503 negustorii munteni

man i mici-mijlocii sint urmilloarele:

POSTAIITRILE

Marii negustori munteni aduc urmtoarele cantitdti de postavuri, aproape

toate apusene, cu exceptia celui cenusiu, care este brasovean:
Postav de Malinnes sau Mecheln 117 1/2 buc. cu 18 florini bur.
* Maestricht 247 * s 11 s *
to Ntrnberg 100 * e 6 12 * s
* Grlitz 81 s * 3 12 * *
* Kln 43 s s 7 12 s *
* Langwerder 28 $ * 6 12 *
1 12 * * 6 * *
* Verona 1 7 * * 25 * *
* Bruges 1/2 si 11 cop 40 * *
* Speyer 4 buc. cu 6 * s
* Bergamo 1 * s 6 * *
Postav cenusiu sAsesc 11 e * 1 1/2 * *

In total 652 bucilt.i postav In valoare de 6 597,5

florini 1 sau 329 875 aspri.
Negustorii mici au adus urmnoarele cantitati de postav:
Postav de Malinnes sau Mecheln 15 1/2 buc. cu 18 florini buc.
* Maestricht 12 * * 11 * *
* lo Giirlitz 13 s * 312 s *
* * Nurnberg 4 s * 612 * *

s * Langwerder 21 * * 612 * *

Total 65 1 2 bucati de postav In valoare de

( 19 florini sau 30 950 aspri.
1 Calcularea preturilor fiecdrui soi de postav s-a fdcut pe baza indicatiilor date In
registrul de vamd, unde se arat uneori i valoarea postavului ; spre exemplu: c Georgius
Hirscher importavit pannum !luta Langwerder pecias 49 pro /tor. 318 112* (Quellen, I, p. 6),
din care indicatie se poate afla pretul unei bucdti, adicd 6,5 florini. Alteori se dau 2 sau
3 soiuri de stofe cu valoarea globald, dar, cunosclnd valoarea unei bucdti dintr-un anumit
postav, se poate calcula i cealaltd varietate ; spre exemplu Importatus est pannus per
Lucam Rener, Georgium Hirscher et per Johannem Groman: Colonia peciae 25, Langwerder
peciae 25 <total> hlor. 350 (Quellen, 1, p. 37). Stiind cS o bucatd de postav de Langwerder
valoreazd 6,5 florini, prin citeva operatii aritmetice se aflil i pretul celorlalte. La calcularea
pretului postavurilor, am folosit datele privind pe negustorii sasi, unde era specificat mai
clar numdrul de bucdti de postav si valoarea lor In bani. Aceste preturi se aplicd
Ins lntotdeauna si la postavurile aduse de negustorii din Tara Romineascii.

www.dacoromanica.ro
168 RADU MANOLESCU 42

Asadar, s-au adus in total de care negustorii man i mici din Tara Romi-
neascA 717 1/2 bucgti de postav in valoare de 7 216,5 florini sau 360 825 aspri.
In registrul din 1530 nu sint pomeniti de loc negustorii munteni ca
importatori de postav de la Brasov in Tara Romineascd. Aceastd absent a
importului de postav, reflectat in registrul de vamd din 1530, nu inseamnd,
bineinteles, Ca nevoia de postavuri a prii Rominesti scazuse brusc sau dis-
paruse cu totul. Nu poate fi vorba de acest lucru, deoarece boierimea, a Card
putere social-economicd crestea necontenit, era doritoare de a se imbrdca
cu postavuri strine i avea posibilitatea materiala de a le cumpAra. Explicatia
constd in faptul CA, in sumele de bani pomenite in registru ca reprezentind
importul fdr specificarea mrfii facut de negustorii mici din Tara Romi-
neascd, s-a inclus i valoarea postavurilor cumpdrate de catre acestia, frd
ca valoarea i cantitatea stofelor s se specifice ca atare.

CUTITELE

Un alt articol pe care negustorii munteni mari importatori ii aduceau

de la Brasov in Tara Romineascd erau cutitele, desfcute fie in tail, fie, dupa
cum vom argta, si in alte parti. Cutitele cumpdrate de negustorii din Tara
Romineascd erau lucrate la Brasov, unde mestesugul cutitaritului luase o mare
dezvoltare, sau erau aduse din alte regiuni, ca de pild din Stiria (Austria).
Cantitati foarte mari de cutite sint aduse de atre marii negustori impor-
tatori munteni, care in 1503 cumpdr5 din Ardeal 381 100 cutite de Stiria in
valoare de 4 573- florini si 10 aspri sau 228 660 aspri i alte 14 300 cutite obis-
nuite, in valoare de 171 florini si 30 aspri sau 8 580 aspri ; in total, un nurnr
de 395 400 cutite in valoare de 4 744 florini si 40 aspri sau 237 240 aspril.
In registrul din 1530, nu se amintesc negustori din Tara Romineascd ca
importatori de cutite. Probabil Ca. acum cutitele nu silt trecute separat, ci
la un loc cu celelalte marfuri importate si din aceast pricind nu apar in
registru.
Registrul de vamd din 1503 permite sd se stabileasca pretul cutitelor
exportate spre Tara Romineascd; pretul unui cutit era de 0,6 aspri2, pltin-
duse vama ad valorem.
Nici in registrul din 1503, nici in cel din 1530, negustorii mici din Tara
Romineased nu sint pomeniti ca importatori de cutite. Aceasta nu inseamnd
c5 ei nu se ocupau cu desfacerea acestui produs consumatorilor locali. Este
probabil c negustorii marunti cump5rau cutite in Tara Romineasc de la
marii negustori importatori munteni, care, importind mari cantitati i fiind
negustori cu ridicata, nu aveau interes s le vind cu anidnuntul consumato-
rilor locali. Ei desraceau cutitele fie negustorilor orientali, fie celor marunti
1 CUM obtinuta prin adunarea cantitAtilor de cutite aduse de diferiti negustori
munteni (Quellen, I, p. 46-47).
2 Astfel, un mare importator biawvean, Mathias Papir i ad parks Transalpinenses
importavit cultellos Stewrer vocatos 26 000; summa flor. 321. Solvit flor. 15 asp. 30
(Quellen, I, p. 41). Pretul unui cutit de Stiria este, atadar, de 0,6 aspri. Drdgan de Girgics
<Gheorghita> t ad partes Transalpinas importavit cultellos 8 000. Summa lion. 96, vigesima
flor. 4 asp. 40 (ibidem, p. 49). Pretul unui cutit obinuit este tot de 0,6 aspri, ca i cel
de Stiria. Deci preturile cutitelor nu variazA pentru importatori, fie ei sa0 sau munteni.

www.dacoromanica.ro
43 ECHIMBUL DE NIARFLRI DINTRE TARA ROMINEASCA SI BRA*OV 159

munteni, care le vindeau apoi cu deamAnuntul pe piata Tarii Rominesti. De

asemenea, este probabil ca, in cadrul mArfurilor importate si nespecificate pe
nume, aduse de cdtre negustorii mici i mijlocii munteni, sd se fi aflat .1 cutite,
pe linga alte mAruntisuri.

MARUNTIWRILE

In gall de postavuri si cutite, negustorii munteni maH si mici mai aduceau

in Tara RomineascA si mdruntisuri ( parvalia ), marfuri cdrora nu li se
specified numele, dar care sint lucruri de uz curent ca: unelte, curele, funii,
imbrAcAminte, incaltaminte etc.
Negustorii mici au adus in 1503 mAruntisuri in valoare de 13 336 florini
sau 666 800 aspril, iar negustorii maH importatori, numai de 724 florini sau
37 200 aspri2.
Marii negustori importatori au mai adus, tot in 1503: 6 poveri de in, in
valoare de 30 florini sau 1 500 aspri, precum si pAldrii de 2 florini sau 100 aspri,
sticlArie de 2 florini sau 100 aspri, o masA de 1 florin sau 50 aspri. Toate aceste
mAruntisuri, ardtate pe nume, se ridicd la 35 florini sau 1 750 aspri.
Asadar, mdrunlisurile importate de negustorii din Tara Romineascd la
1503 se tidied la suma de 14 095 florini sau 704 750 aspri, dintre care negus-
torii mici si mijlocii au importat de 13 336 florini sau 666 800 aspri, iar negus-
torii mari, de 759 florini sau 37 950 aspri.
In 1530, in lunile februarieiulie, negustorii mArunti din Tara Romineascg,
pomeniti in registru, au adus maruntisuri in valoare de 2 996 florini sau
149 800 aspri. De asemenea, negustorii greci din Tara Romineascd au adus
2 poveri de in in valoare de 440 aspri.
Asa dar, in lunile februarieiulie 1530, negustorii mici si mijlocii din
Tara RomineaseA au adus mAruntisuri in valoare de 150 240 aspri; pentru
intregul an 1530 acest import de rnruntisuri s-ar putea evalua la aproximativ
300 000 aspri.
Marii negustori munteni nu sint pomeniti in registru ca importind
articole mrunte brasovene sau apusene.
*
Din stirile referitoare la importul fAcut in 1503 de negustorii din Tara
Romineascd se constat situatia urmAtoare.
Negustorii maH importatori aduceau mai ales stofe (de 329 875 aspri),
cutite (de 237 240 aspri) si mai putin maruntisuri (de 37 950 aspri). Deci, ei
nu se ocupau cu desfacerea la clientela obisnuit a maruntisurilor, ci aduceau
mai ales mrfuri de valoare mare, pe care le vindeau boierilor si dornnului,
sau le desfAceau altor negustori localnici, care le revindeau apoi fie direct
consumatorilor locali, cu amAnuntul, fie unor negustori orientali, care le
treceau peste Dundre.

1 Cara obtinuta prin adunarea sumelor care indica importul facut de fiecare negustor
mArunt din Tara Romineasca (Quellen, I, p. 1 36).
2 Idem, pentru fiecare mare negustor din Tara RomineascA (ibidem, p. 46-76).

www.dacoromanica.ro
160 HAUL MANOLE SC U 44

Importul fdcut de marii negustori munteni se ridicA la surna de 12 101

florini si 15 aspri, sau 605 065 aspri.
/n schimb, negustorii mici din Tara Roinmneasc au importat mai ales
mruntisuri (de 666 800 aspri) si mai putin stofe (de 30 950 aspri). Ei erau
specializati in aceastd ramur, deoarece, neavind la dispozitie mani same de
bani pentru a cumpra stofe scumpe, importau mai ales iniirun fisuri de
eiteva zeci sau pina. la 100 de florini fiecare transport pe care apoi le des-
faceau in cuprinsul Tarii Rominesti cu amanuntul.
Importul facut de negustorii marunti se ricIicI la su ma de 13 953 florini
sau 697 750 aspri.
Asadar, in cadrul acestei activitti a negustorilor din Tara Romineascd,
locul dominant il ocupd ca si la export tot negustorii mici i mijlocii.
La totalul importului Tarii Rominesti, fcut, de negustorii munteni la 1503,
in valoare de 26 056 florini si 15 aspri, sau 1 302 815 aspri, negustorii m5runti
participd cu 53,5 %, iar negustorii mari, cu 96,5 O.
Din stirile incomplete cuprinse in registrul de vainsa din 1330, se constatd
c negustorii munteni mdrunti, care au adus in cursul anului de la Brasov mar-
furi in valoare de circa 300 000 aspri, de-tin aproape intregul import al Tarii
Rominesti.
In schimb, se constath absenta totald a marii negustorimi muntene si
straine, care nu este pomenita de loc in paginile registrului

NEGUSTORII BRASOVENI, ARDELENI IN GENERAL SI ALTII

La rindul lor, negustorii brasoveni i aii ardeleni aduc milrfuri occiden-

tale si brasovene, pe care le vind cumpartorilor din Tara RomineascA sau le
desfac negustorilor munteni, care le revind apoi in tirguri clientelei muntene.
Registrul de vamd din 1503 dd ample informatii asupra exportului de mar-
furi occidentale i brasovene spre Tara Bomineascil. Din registru se constatd
ed se infiintase de curind o asociatie de negustori sasi, mari importatori-
exportatori, format din: Lucas Czeresch, Lucas Rener, Johannes Groman
si George Hirscher, care aduceau din apusul Europei mari cantit4i de marfuri,
pe care le desfceau in Ardeal sau le duceau in Tara Romineasc 2, i care
aduceau de pe piata Tanii Rominesti i produse orientale, pe care le vindeau
pe piata ardeleand.
1 Asupra cauzelor acestei absente, cf. mai jos, p. 168.
2 in registrul de vam5 de cele mai multe ori se specificft cA m5rfurile slut exportate
In Tara Romlneascil: a Mathias l'apir ad partes Transalpinenses importavil cultellos etc.
(Quellen, I, p. 41). Alteori se spune doar ca Lucas Czeresch et George If irscher importaverunt
culttellos etc. (ibidem, p. 45), WS a se specifica unde le exporta. Credern cS prin cuvintele
importavit, importaverunt * nu se Intelege c negustorul pornenit a importat acele m5rfuri
la Brasov din striiiniitate, de pild5 din apusul Europei, pentru cii In accst caz s-ar fi folosit
cuvintele: adduxit, adduxerunt, adductue sunt merces *, care intotdeanna indicA un import
de marluri din afard (din Tara Rominease5) la Brasov si care s-ar (i f losit i dacil ar fi fost
vorba de import de articole din afara Transilvaniei la Brasov. De aceea socotim cA termenul
* importavit are sensu) de export si ea trebuie Inteles ca atare.
Socotim de asemenea ca nu este vorba de un export de rnarfuri In Moldova atunei
cfnd nu se specifica destina(ia, deoarece, dat fund legaturile comerciale mai slabe dintre
Brasov si Moldova, s-ar fi specificat acest lucru, ca fiind ceva mai deosebit decit frecventele

www.dacoromanica.ro
45 SCIIIMIIDL DE MA.RFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI BRA$OV 161

Asadar, ei fac comert nurnai cu produse brasovene, occidentale i orientale

care aveau o valoare mai mare si nu cumpdrau produse ale Tdrii Rominesti,
ldsate pe seama negustorilor mdrunti munteni i ardeleni.
Pentru aprecierea exportului de produse mestesugdresti brasovene i occi-
dentale in Tara Romineascd, fdcut de marii negustori brasoveni, se vor socoti
ca mdrfuri exportate in chip sigur pe piata munteand acele articole insotite
de specificarea c sint trimise ad parks Transalpinas )), iar ca foarte probabil
trimise spre Tara Rornineascd acele mdrfuri care nu au indicarea destinatiei.
Astfel, potrivit stirilor registrului vigesimal din 1503, au fost exportate
in Tara Romineascd de cdtre marii negustori brapveni, in chip sigur, mdrfurile
urmtoare:
143 900 cutite de Sliria In valoare de 1 726 fl. si 40 aspri sau 86 340 aspri
355 750 * * * * 4 269 * a 213 450 *
7 500 alte cutite * 135 e * 6 750 *
in total 507 150 cutite in valoare de 6 130 fl. si 40 aspri sau 306 540 aspri
stofe apusene * * * 1 039 * g 25 * * 51 975 *

Asadar, mrfuri in valoare de 7 170 florini si 15 aspri sau 358 515 aspri, expor-
tate sigur in Tara Romineascd.
Aceiai mari negustori sa,si-brapveni i aceasta ar fi un motiv in plus de a
fi incredintati ca. ei le exportau tot in Tara Romineascd au adus foarte
probabil pe piata munteand 1 cantitatile de rnrfuri urmdtoare :
596 000 cutite de Stiria in valoare de 7 152 fl. sau 357 600 aspri
899 100 * * * 10 789 * si 10 aspri * 539 460 *
2 000 . diferite * * # 36 * * 1 800 *

Total 1 497 100 * * * 17 977 fl. si 10 aspri sau 898 860 aspri
stofe apusene In valoare de 3 893 * si 25 * 194 675 *

Total 21 870 fl. si 35 aspri sau 1 093 535 aspri

relatii dintre brasoveni g Tara Romineasea. Pe de alta parte, In registru nu apare nici un
mare negustor brasovean care sd fie pomenit ca duce marfuri apusene sau brasovene In
Moldova, ci doar negustori moldoveni care importa In Moldova produse mestesugaresti
brasovene sau apusene. De altfel, potrivit datelor sigure ale registrului vamal privind
relatille Moldova cu Brasovul de la Inceputul veacului al XVI-lea, importul moldowan
de la Brasov detinut aproape numai de ardeleni se ridica la cca. 13 500 aspri
(cf. mai sus, p. 122).
S-ar putea presupune ea, In aceleasi cazuri chid nu se specified locul de export ci
doar termenul importavit *, aceste marfuri sa fi fost desfacute In satele din regiunea de
sud-est a Ardealului. Deoarece insai cum am aratat, termenul importare * are sensul de
export de marfuri peste granna, credem ca nu este vorba de o desfacere de produse bra-
sovene sau apusene In satele ardelene. Pe de and parte, multe din aceste sate din sud-
estul Ardealului erau la Inceputul secolului al XVI-lea centre mestesugaresti (cutitarit,
postavarit etc.), care ele Insile produceau astfel de obiecte i faceau, prin productia lor,
concurenta brasovenilor, asa CS brasovenii nu ar fi avut aid cumparatori. Evident, se poate
ca, pIna la granita spre Tara Romfneasca, negustorii sag brasoveni sd-si fi desfacut o mica
parte din marfurile lor prin satele pe unde treceau, dar aceasta nu ar fi scazut prea mult din
cantitatea de marfuri Indreptate spre Tara Romlneasea.
Deci, In concluzie, chid se indica un export de marfuri doar prin importavit * trebuie
5

sa se presupuna i completarea I ad partes Transalpinas *.

1 Locul de export nu se indica, dar cuvIntul a importavit socotim ca trebuie completat
cu a ad partes Transalpinas *, pe care scribul registrului nu le mai trecea pentru a nu se
repeta (cf. nota 2 de la p. 160-161).

11 c. 376
www.dacoromanica.ro
 162 BADU MANOLESCU 46

/n afard de cutite i stofe, ei au mai exportat i..

3 000 piei de veveritd cu prep.]] de 15 florini sau 750 aspri
200 pietre de in 1 * $ * 23 . . 1 400 .
pAlarii diferite . # * 8 . . 400 .
otel si alte mdrfuri cu pretul . 16 * si 25 aspri sau 825 *
Total 67 florini si 25 aspri sau 3 375 aspri
Cu totul, s-au exportat astfel parte probabil spre Tara Romineascd mArfuri
in valoare de 21 930 florini i 10 aspri sau 1 096 910 aspri.
Rezult deci cA marii negustori sai au exportat in total spre Tara
Romineascd mrfuri in valoare de 29 108 florini i 25 aspri sau 1 455 425
aspri.
In afard de marii negustori exportatori braoveni mai trimit mArfuri
de la Braov spre Tara Romineascd i negustorii mici braoveni
. i al
ardeleni 2.
Potrivit tirilor registrului de varn din 1503, ei au exportat spre Tara Romi-
neascd mArfurile urmAtoare:
stofe apusene In valoare de 55 florini sau 2 750 aspri
metale: fier, otel si aramA * P 10 * i 40 aspri 540 *
in . * * . 20 * * 1 000 *
mdruntisuri * 427 . * 21 350 *

In total 512 florini i 404aspri sau 25 640 aspri

Aadar, valoarea totald a exportului fAcut de begustorii mici braoveni
i alti ardeleni de la Braov spre Tara RomineascA se ridicA la suma de 512
florini i 40 aspri sau 25 640 aspri.
Impreund, negustorii mari i mici din Transilvania au exportat in 1503
de la Braov spre Tara RomineascA mArfuri in valoare de 29 621 florini i 15
aspri sau 1 481 065 aspri.
Registrul din 1503 mai oferd i unele tiri interesante care privesc legAturile
de comert dintre Ardeal, Tara Romineascd i Moldova. Astfel, sint pomeniti
citiva negustori moldoveni care aduc produse meteugreti de la Braov
in Tara Romineascd sau aduc din Tara Romineascd la Braov mArfuri
orientale. Activitatea lor comercialA este legata mai ales de tranzitarea
unor produse orientale, pe care le gAseau in mai maH cantitati pe piata Tara
Romineti decit in Moldova i pe care le duc la Braov. Cu acest prilej, ei aduc
in Tara Romineascd i unele produse meteugareti ardelene sau apusene. Astfel,
negustorul Nicula din Suceava aduce 3 000 de cutite i 1 000 bucAti de otel in
valoare de 41 florini sau 2 050 aspri 3.
In sfirit, mai trebuie adaugati citiva negustori neidentificati ca provenienp
care aduc in Tara Romineascd maruntiuri de 289 florini sau 14 450 aspri

1 5 Linum lapides 200 pro flOr. 28 (Quellen, I, p. 36).

2 Pentru maruntisurile exportate de ei se foloseste cuvIntul importavil*, care am v5zut
cS are Intelesul de: export peste hotare, f5r5 a se ardta his5 Incotro stilt Indreptate ; dar
cum acesti* negustori stilt legati de piata munteanfi, prin produsele cump5rate de acolo
socotim cA aceste m5runtisuri shit destinate tot Tsrii Rominesti.
3 Nicula de Schutschava. . . ad partes Transalpinenses importavit etc. (Quellen, I,
p. 51).

www.dacoromanica.ro
47 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI BRASOV 163

precum i citiva slujitori de ai boierilor munteni, care cumpdrd de la Braov

diferite maruntiuri de 205 florini sau 10 250 aspri.

Registrul vamal din 1530 cuprinde de asemenea date cu privire la valoarea

mdrfurilor exportate in Tara Romineascd 0 de care alte categorii de negustori
marunti in afard de cei munteni i anume:
Negustorii ardeleni au adus:
postavuri In valoare de 160 florini sau 8 000 aspri
in . . 34 * 1 700 .
na5runtisuri . * 93 * 4 650
Cu totul milrfuri In vaioare de 287 ilorini sau 14 350 aspri.
a
Negustorii probabil schei au adus:
postav In valoare de 9 florini sau 450 aspri
maruntisuri 99 * 4 950
Cu totul marfuri In valoare de 108 110.ini au 5 400 aspri
Negustorii greet, fifth specilicarea locului de provenienfii, au adus:
milruntisuri In valoare de 16 florini sau 800 aspri.
Negustorii neidentilicali au adus:
nnlruntisuri In valoare de 20 florini sau 1 000 aspri.

In concluzie, se pot face urmdtoarele tablouri recapitulative ale valorii

probabile a importului de produse apusene i braovene de la Braov sprd
Tara Romineascd in 1503 0 in 1530.
In 1503, au adus mrfuri de import, spre Tara Romineascg:
negustorii din Tara Romlneasc5 In valoare de 1 302 815 aspri sau 46,4%;
negustorii ardeleni In valoare de 1 481 065 a * 52,6.
din Moldova, * * 2 050 * * 0,1%
neidentificati, D * 14 450 * * 0,5%
slujitori boieresti din Tara Ronnineasca * * 10 250 * * 0,4%
In total, 2 810 630 aspri
Din punct de vedere al soiurilor de mdrfuri, acest import se prezint astfel:
2 402 650 cutite In valoare de 1 444 440 aspri
1 000 bucilti otel I) 11 250 *

1 251 huciiti stofil * 610 225

maruntisuri In valoare de 755 715
Total 2 810 630 aspri
In anul 1530, in lunile februarie-iulie, au adus mrfuri de import spre Tara
Romineascd:
negustorii din Tara RomIneasca In valoare de 150 240 aspri sau 87 %
ardeleni o 14 350 * * 8,6 %
probabil schei 5 400 3,3 %
greci . 800 * * 0,50.
neidentificati 1 000 0,6 %
Total 171 790 aspri

11*
www.dacoromanica.ro
164 BADU MANOLESCU 48

Din punct de vedere al soiurilor importate, s-au adus mdrfurile urmdtoare:

postavuri In valoare de 8 450 aspri
in * * * 2 140 #
milruntisuri * * * 161 200
Total 171 790 aspri
Pentru intregul an 1530, acest import de la Brasov poate fi evaluat la circa
350 000 aspri.

Pe baza registrelor vamale rezumate din anii urmAtori, se pot face unele
aprecieri asupra importului de la Brasov al Tarii Rominesti.
Date le pe care le atem la dispozitie se referd la valoarea produselor iesite
prin vama Brasovului i trimise in cea mai mare parte spre Tara Romi-
neascd. Dacd pentru anul 1503, pe baza soiurilor de mdrfuri trimise de la Brasov
spre Tara Romineascd, avem posibilitatea de a face uncle evaludri, acum aceste
elemente lipsesc, deoarece in registrele-rezumat este indicatd numai valoarea
globald a mdrfurilor.
De aceea, prezentind aceste date globale si admitind cd mdrfurile au fost
trimise in cea mai mare parte spre Tara Romineascd i c acolo o parte s-au
vindut consumatorilor locali, se poate afla limila maxima' a importului de la
Brasov al Tarii Rominesti. In realitate, din considerentele de mai sus, trebuie
avut in vedere c importul Tdrii Rominesti de la Brasov este mai mic nu se
poate aprecia in ce mdsurd decit aceastd sumd globald anuald.
Reamintind i valoarea globald a mrfurilor iesite prin vama Brasovului
in 1503 si 1530, aceast evolutie se Infdtiseazd astfel:
a) In 1503: 2 810 630 aspri 1.
b) Intre 2 iulie 1529 i 25 ianuarie 1530: 131 550 aspri 2; pentru intregul
an 1529: circa 240 000 aspri.
c) Intre 30 ianuarie si 24 iulie 1530: 171 790 aspri ; pentru intregul an 1530:
circa 350 000 aspri 3.
Sau, pentru perioada 2 iulie 1529-24 iulie 1530: 303 340 aspri.
d) In 1542: 1 067 840 aspri 4
e) In 1543: 1 049 720 aspri 5
f) In 1545: 736 560 aspri 6
g) In 1546: 795 880 aspri 7 (42 sdptdmini)

1 Cf. mai sus, p. 163

2 Quellen, II, p. 173-175.
3 Cf. mai sus, p. 163
4 Quellen, III, p. 187-215. In acest registru valoarea mrirfurilor iesite prin vama
I3rasovului este indicatS saptarnInal, aratIndu-se si numele negustorilor care o duc ; nu se
indicS Ins valoarea intirfurilor duse de fiecare dintre ei, asa Ca nu se poate face un
raport cum am Mut pentru anii 1503 si 1530 Intre activitatea negustorilor din
Tara Romlneascci si a negustorilor strdini, In ceea ce priveste valoarea afacerilor lor
comerciale.
5 Ibidem, p. 238-244.
6 Ibidem, p. 299-304.
7 Ibidem, p. 366-367.

www.dacoromanica.ro
49 SCH1MBUL DE MARFURI D1NTRE TARA ROMINEASCA. 51 BRASOV 165

hJ In 1547: 984 280 aspri 1

i) In 1550: 864 080 aspri 2.

Mdrfurile care se transport in acesti ani spre Tara Romineascd sint in

general aceleasi ca si la inceputul secolului. Ca si in registrul din 1503 si 1530,
multe articole nu sint specificate ca atare, ci sint trecute in categoria mdrunti-
surilor ; din aceastd cauzd, lista mrfurilor importate de Tara Romineascd de
la Brasov este in fond mult mai bogatd.
Obiectele de import pomenite in registrele-rezumate din anii de mai sus
sint : fier, otel, plumb, cositor, hirtie ; apoi postavuri de : Mecheln, Bruges,
Bergamo, Lund, Breslau, Niirnberg, Iglau, Kln, Augsburg, Grlitz, Lauenburg,
Liov, postav rosu (ciocirlat), postav cenusiu sdsesc, apoi diferite obiecte si
m5runtisuri, precum : cutite, imbrdcminte, pdldrii, in, funii, pungi, s5pun etc. 3.

Din datele statistice infatisate mai sus pentru anul 1503, se constatd un
masiv import de mdrfuri mestesugdresti pe piata munteand, a cdrui valoare
era mai mare decit a exportului de produse naturale ale Tarii Rominesti la
Brasov.
Importul acestor articole ridicd unele probleme. La sfirsitul secolului al
XV-Iea si la Inceputul secolului al XVI-lea, in Tara Romineascd piata internd
economia bneascd se dezvoltd tot mai mult, iar pdturi mai largi sint atrase,
atit in procesul de schimb intern, dintre satul i tirgul muntean, cit si in schimbul
de m5rfuri cu Brasovul. Dezvoliarea acestui schimb de mdrfuri intern si extern a
dat posibilitatea unor p5turi ceva mai largi din Tara Romineascd sd poatd
cumpra pe bani, sau s obtind, prin darea unor produse naturale, obiectele
mestesugdresti aduse de la Brasov de cdtre negustorii munteni sau str5ini.
Clasa dominant5, care avea posibiliti bdnesti mai mari, cumpra in special
produse scumpe (stofe, arme, argintarie i aurarie, obiecte de imbrcdminte
incdltdminte mai fin lucrate); astfel de produse puteau s cumpere i ordsenii
mai instdriti. Ordsenii mai sdraci i tardnimea cumparau articolele pe care le
puteau pldti din mijloacele lor mai modeste: unelte, stofe mai proaste, pinzeturi,
obiecte casnice mdrunte, adicd mai ales mdrfurile pomenite sub numele de
mdruntisuri ( parvalia ).
Desi piata internd incepuse sd se dezvolte tot mai mult, totusi, in conditiile
feudalismului, cind masele de tdrani iobagi duceau o viata de mizerie, iar Ord-
nimea liber5 scadea ca numar i sdrdcea in urma actiunii de cotropire a ocinelor
lor de cdtre boieri, cind economia naturald era Inca economia dominantd, ea
era totusi limitatd si nu putea asigura desfacerea mdrfurilor de import aduse
de negustorii munteni sau brasoveni. Astfel, din mdrfurile in valoare de peste

1 Quellen, 111, p. 427.

2 Ibidem, p. 587-588. nand aceeasi greseala de metod5, Metes evalueaz importul
Tarn Romlnesti la sume ridicol de mici (736 florini si 28 aspri pentru anul 1545, suma care
este de fapt vigesima plAtitS pentru mArfurile plecate spre Tara Romlneasa. (Metes, op.
oil., p. 133).
3 Cf. lista acestor mbrfuri In registrele vamale din anii araintiti.

www.dacoromanica.ro
166 RADU MANOLESCU 50

2 800 000 aspri trimise probabil spre Tara RomineascA in 1503 de cdtre negustorii
munteni sau brasoveni, este sigur c numai o parte au_ fost desfAcute con-
sumatorilor munteni.
Un exempla tipic in acest sens il constituie importul de cutite. Astfel,
in cursul anului 1503, s-au adus pe piata munteand de cAtre negustorii munteni
si ardeleni un numAr de peste 2 400 000 cutite din care, evident, nu au putut
fi desfdcute unei populatii de circa 4 500 000 de locuitori cit avea pe atunci
Tara Romineased mai mult de 100 000 de bucdti, deci in valoare de circa
60 000 aspri.
De asemenea, s-au mai adus de cAtre aceiasi negustori stofe aproape
exclusiv apusene in valoare de 610 225 aspri, care nu puteau fi cumpdrate,
din cauza preturilor ridicate, decit doar de boierime sau de ordsenii instdriti.
Aceastd categorie de cumparAtori fiind limitatd ca numAr, este probabil ca si
din stofe s-a vindut pe piata munteanA numai o parte.
Exemplele date mai ales acela cu cutitele arat destul de clar cA arti-
colele importate pe piata munteanA nu puteau fi vindute in intregime consuma-
torilor locali ; probabil cd o parte dintre ele erau vindute unor negustori orientali,
care le desfAceau mai departe, in Peninsula Balcanied. Chiar dacd o parte din
mArfuri nu sint desfAcute unor consumatori din Tara Romineascd, ci doar
tranzitate pe aici, valoarea lor indica nivelul schimbului efectuat pe piata mun-
tean intre acei ce le-au adus si negustorii orientali ce le cumparau.
Din pdcate, lipsa de stiri in acest sens nu permite sA se Med' o evaluare a
mdrfurilor importate de la Brasov si desfAcute pe piata Tarii Rominesti con-
sumatorilor locali. Ca simplA presupunere, si tinind seama si de importul de
la Sibiu, socotim CA din mArfurile importate de la Brasov spre Tara RomineascA,
care se ridicd la suma probabil de circa 2 800 000 aspri, s-au putut vinde
consumatorilor locali o mare parte dintre mdruntisurile in valoare de circa
750 000 aspri, numai o parte dintre cele 2 400 000 de cutite si anume circa
100 000 de bucAti, adicd in valoare de vreo 60 000 aspri si o parte ce nu se
poate preciza din stofele in valoare de vreo 610 000 aspri. Asa dar, mdrfurile
aduse de la Brasov si desfacute in Tara Romineascd consumatorilor locali la
1503 s-ar putea evalua la circa 1 000 000 aspri.
Spre comparatie, semnalm, CA, in 1500, importul Prii Rominesti de
la Sibiu se ridica potrivit datelor registrului sibian din acelasi an la cii ca
450 000 dinari 1 sau circa 225 000 aspri.
In schimb, socotim CA in 1530, mrfurile aduse de la Brasov, in valoare
doar de circa 350 000 aspri, all putut fi desfcute in intregime consumatorilor
din Tara RomineascA.
*
Evolutia nivelului valorii mArfurilor iesite din vama Brasovului si deci
in parte si a importului Prii Rominesti, urmeazA o linie descendentA,
inversA decit aceea a exportului muntean.
AceastA linie descendentA are cloud' scAderi brusce: in 1529 si 1530, cind
scade si exportul. ScAderea, dupA cum s-a arAtat si la export, se datoreste epocii

1 Radu Manolescu, op. cit., p. 238.

www.dacoromanica.ro
61 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA. SI BRA5OV 167

de lupte din acesti ani, care au avut o influenta negativA asupra desfasurarii
schimbului exterior de indrfuri. Dupa ce, frisk imprejurarile exceptionale tree,
evolutia importului ii urmeaza cursul sau normal, determinata de cauze eco-
nomico-sociale mai adinci. Linia sa in general descendenta, cu unele variatii,
se datoreste mai ales urmatoarelor cauze:
a) Dezvoltarea treptata a rru stesugurilor satesti si oraenesti din Tara
Romineasca determind cresterea corespunzatoare a productiei de marfuri indus-
triale, care incepe sa satisfaca tot mai mult necesitatile consumatorilor locali,
inldturind astfel produsele metesugresti straine.
b) *erbizarea crescinda a tdranimii libere din Tara Romineasca si inrdu-
tatirea stdrii ruminilor facea ca tardnimea s nu poata cumpara decit o mica
parte a marfurilor importate de la Brasov. Astfel, in conditiile feudalismului,
piata locald ingusta este o piedica in calea dezvoltarii productiei mestesugaresti
locale si a desfacerii produselor industriale locale sau straine.
c) Ocuparea Ungariei de Care turci si luptele duse in Ungaria si Ardeal
intre turci i imperiali stinjenesc tranzitul de marfuri occidentale spre Ungaria
si apoi spre sud-estul Europei, reducind astfel si rolul de intermediar al
Brasovului.

Din stirile registrului de vama din 1503, se constata ca, in raport cu ceilalti
negustori straini, negustorii munteni detineau 46,4% din valoarea probabila a
produselor aduse de la Brasov pe piata Tarii Rominesti. Daca la aceasta adaugam
participarea unor negustori din grupa celor neidentificati si care, probabil mun-
teni 1, aduc marfuri in valoare de circa 4 000 aspri, se poate evalua importul
facut de negustorii din Tara Romineasca la suma de circa 1 307 000 aspri,
sau circa 46,6- %.
Negustorimea din Tara Rornineasca izbutise s inlature pe negustorii
brasoveni din comertul de desfacere a maruntisurilor in orasele si satele
Ida
Un rol deosebit au negustorii mici din Tara Romineascd, care importd
maruntisuri in valoare de 666 800 aspri, pe cind negustorii mari munteni importa
numai de 37 950 aspri, iar negustorii straini (brasoveni mari si mici, schei, alti
ardeleni si neidentificati) aduc lucruri marunte doar de circa 4 000 aspri. Soco-
tind c maruntisurile sint mrfuri care se desfac in build' parte pe piala munteana,
se constata ca tocmai negustorii mici munteni erau aceia care aveau rolul cel
mai activ in vinderea marfurilor importate de la Brasov consumatorilor din
Tara Romineasca
Tn schimb, marii negustori brasoveni si munteni, care aduceau mai ales
marfuri scumpe ca stofele sau cantitati maricum era cazul cu cutitele
ce nu se puteau desface decit partial pe piata munteana, erau mai putin legati
de consumatorii din Tara Romineascd. Ei vindeau unele marfuri ca stofele
clasei dominante, iar altele in special cutitele fie le revindeau altor
negustori pentru ca acestia sa le desfaca consumatorilor locali, fie unor negustori
straini, ce le duceau peste Dunare. In acest an marii negustori (munteni,
straini) detin 73,6% din valoarea importului, iar negustorii mici, 26,4%.
1 Ca de pi1d5, Bratul (Quellen, I, p. 24), Inaschko (ibidem, p. 26) etc.

www.dacoromanica.ro
163 RADU MANOLESCU 52

La 1503 in importul mrfurior de la Brasov spre Tara Romineasca, raportul

procentual dintre negustorii munteni man i mici era urmas torul:
negustorii mici detineau 53,5% din valoarea lui ;
negustorii mari detineau 46,5% din valoarea lui.
*
In anul 1530, se vede o net preponderenta a negustorimii din Tara Romi-
neasca in raport cu ceilalti negustori strdini. Dacd in 1503, activitatea negus-
torilor munteni reprezenta circa 46,6% din valoarea exportului brasovean sprc
Tara Romineased, in 1530 ea reprezenta 87%. Fapt semnificativ pentru impor-
tul Tarii Rominesti la 1530 il constituie absenta total a marii negustorimi
muntene si a marii negustorimi in general, care in 1503 avea un loc insemnat
in aceastd ramurd a comertului. Absenta se datoreste se pare unor cauze
pe care vom incerca sd le infatisam, tinind seama si de unele elemente din 1503.
Marea negustorime (munteana i brasoveand) adusese in 1503 mai ales mar-
furi apusene (stofe straine, cutite de Stiria) i putine maruntisuri (care erau
mai ales brasovene), toate in valoare de circa 2 060 000 aspri. Din aceste mar-
furi ea nu putea desface consumatorilor din Tara Ramineasca decit o mica parte,
majoritatea vinzindu-se unor cumparatori din exteriorul Orli. Situatia poli-
Lien tulbure din Ungaria i Transilvania a impiedicat sau a redus mult tran-
zitul de marfuri apusene spre Brasov, iar framintarile interne din Tara Romi-
neasc5 i dusmania dintre sasi care sprijineau pe Ferdinand de Austria si
turci care luptau impotriva acestuia a impiedicat exportarea mrfurilor
peste Dunare. Pe de alta parte, desfacerea mrfurilor de import pe piata mun-
teana unor pdturi cu posibilitati banesti reduse, ca urmare a saracirii maselor
de Omni, explicd rolul dominant al negustorilor mici, care se ocupau aproape
exclusiv cu vinderea maruntisurilor.
In concluzie, negustorii mici munteni, nu numai cd aveau preponderenta
din punct de vedere al valorii mrfurilor importate, dar aveau i un rol eco-
nomic mai insemnat pe piala munteand, pain faptul ca Ii desfaceau direct con-
sumatorilor locali marfurile importate, c erau legati strins de mase mai largi de
cumparatori. Prin acest fapt, rolul lor este incomparabil mai mare decit al
negustorilor mari in dezvoltarea pietei interne si a economiei bdnesti in Tara
Romineascd.
*
Registrele vamale rezumate din anii urmatori, deoarece nu indicd valoarea
mrfurilor aduse de fiecare negustor, nu dau posibilitatea de a face raportul
valoric dintre activitatea negustorilor din Tara Romineasca si a negustorilor
straini. De asemenea, nu se poate aprecia nici raportul dintre activitatea corner-
ciald a marii si a micii negustorimi muntene. Spre deosebire de anul 1530,
cind activitatea marii negustorimi era aproape cu totul impiedicata, in 1542,
cind este o epoca mai putin frdmintatd, marii negustori apar din nou, desi in
proportii mai modeste decit in 1503. Astfel, apar ca exportatori de mrfuri
occidentale citiva mari negustori ardeleni i straini la al caror nume, indicat
cu valoarea marfurilor aduse, se adauga Her (pentru ceilalti negustori mai

www.dacoromanica.ro
63 SCHIMDUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMfNEASCA SI BRASOV 169

mici nu se intrebuinteaza acest Ulu). Astfel Cristian Hirscher aduce mar-

furi occidentale, o data de vreo 72 000 aspri, iar alta data de vreo 57 000
aspri.1 si Martin din Liov aduce la Brasov marfuri de 21 500 aspri 2.

Capitolul III
TRANZITUL DE MARFURI ORIENTALE SPRE BRASOV
PRIN TARA ROM INEASCA
Datorita faptului ca in Evul Mediu articolele orientale mai ales mirode-
niile aveau o larga intrebuintare, fiind mult folosite in bucdtarie si in medi-
eind, ele au jucat un rol de seama in schimbul i tranzitul de mrfuri dintre
Brasov si Tara Romineasca in aceasta epoca.
Stiri mai largi despre tranzitarea marfurilor orientale pe teritoriul Tarii
Rominesti spre Brasov ofera mai ales privilegiile comerciale acordate braso-
venilor de domnie, precum i corespondenta dintre brasoveni i domnii i boierii
munteni. Tranzitul articolelor orientale prin Tara Romineased este pome-
nit in privilegiul din 1368 si mai ales in cel din 1413, in care se arata c
brasovenii trebuie s plateased vama 3% de la piper, de la sofran, de la bum-
bac, de la camelot, de la pieile de miel, de la piei si de la alte marfuri ce yin
de peste mare 3, prevederi intdrite si in privilegiile urmatoare. Negustorii
din Tara Romineased se ocupau intens de comertul cu marfuri orientale ; astfel,
tirgovistenii Sint amintiti c se ocupd cu vinderea piperului si a altor articole
rasaritene Inca de pe la 1420-1424 4; alti negustori munteni aduc bogasii la
Brasov pe la 1475 5; chiar boierii sint pomeniti 6 c vind si au depozitat piper
la Brasov la 1470, 1487, 1490 etc.
La sfirsitul secolului al XV-Iea si in prima jumdtate a secolului al XVI-lea, in
sud-estul Europei au loc o serie de evenimente de naturd economicd i politicA
care influenteaza relatiile comerciale dintre Brasov si Tara Romineasca.
Stapinirea turceased din Peninsula Balcanied i razboaiele dintre Turcia
si Ungaria fac ca sasii din Brasov si din Ardeal, care mai inainte treceau cu
mdrfuri si in Peninsula Balcanied, sa se opreased cu negotul la Dunare. Sint
semnificative in acest sens privilegiile i scrisorile acordate sasilor de care
domnii Tarii Rominesti, in care se arata c ei pot sa mearga cu marfa pind la
Dundre 7. In aceasta situatie, brasovenii cumpdra marfuri rasdritene fie direct
de la negustorii orientali, pe linia Dundrii sau in tirgurile Tarii Rominesti, fie
de la negustorii munteni, care le achizitionau de la levantini.
Quellen, III, p. 189.
2 Ibidem, p. 194.
a Bogdan I, Relatide, p. 5.
4 lbidem, p. 29.
5 Ibidem, p. 122.
6 Ibidem, p. 266, 295 si Hurmuzaki, vol. XVI, p. 126.
7 Astfel, la 1477, unii boieri munteni scriau brasovenilor ca sa vie negutatorii vostri,
pe credinta si sufletul nostru, sa tlrguiascd pfna la Dunare i sa nu se teamd de nimica a.
(Bogdan, Re(adiile, p. 268). In 1482 sau 1483, Vlad Calugarul le da de asemenea asigurarea
ca vor umbla slobozi prin toata Ora noastra, ca sa tIrguiasci i sa se hrbneasca fn buna
voie, pinA la Dundre (ibidem, p. 189).
Mai lnainte, brasovenii f Aceau negot si la sud de DunAre. Astfel, Stracimir, tarul
bulgar din Vidin (1371-1396), Ingaduie brasovenilor sa tirguiasca ce le e pe plac a la Vidin

www.dacoromanica.ro
170 EADU MANOLESCU 64

In urma acestor irnprejurdri, rolul negustorilor munteni creste, ei deve-

nind intermediari in schimbul de mdrfuri rsdritene dintre ardeleni i negus-
torii orientali.
IatA citeva exemple care aratd rolul pe care incepe sd-1 joace piata mun-
teand, ea insemnat centru de schimb al produselor orientale in aceastd epocd.
Din judecata, privitoare la o neintelegere dintre Stefan Literatul din Brasov
si 4 greci, pe care o tine la 1469 vornicul Neagu din Tara Romineascd, se vdde-
ste prezenta negustorilor greci veniti in Muntenia cu mrfuri orientale, pe
care le vind negustotilor brasoveni 1. De asemenea, in a doua jumdtate a
secolului al XV-lea, este atestat in Tara Romineasc i prezenta negusto-
rilor turci, care vind aici marfd brasovenilor. Astfel prin 1474-1476 bra-
sovenii sint anuntati de Basarab cel Bdtrin CA a sosit la Bucuresti un negu-
tator turc cu marfa bund si multd i sint indemnati sd vind pentru a se tocmi
si a cumpra ce vor avea nevoie 2
Cumpararea mdrfii turcesti de cdtre brasoveni in Tara RomineascA este
adeveritd printr-o scrisoare din 1476 a lui Basarab cel BAtrin, In care scrie
brasovenilor ca : 6 si orice marfd vine din tara turceascd in tam noastrA, fie
piper, fie mdtase, fie orice altd marfd, noi nimic nu oprim i nu impiedicdm ca
s treacd la voi, ci toatA IntrA in miinile voastre 3.
Rolul deosebit pe care incep s-1 joace tot mai mult negustorii din Tara
Rominerscd ca intermediari in schimbul de mArfuri orientale dintre Ardeal
i regiunile de la sud de Dundre se vadeste din exemplele urmdtoare: intre 1478
1482, Basarab cel Tindr invinuieste pe brasoveni cA nu achitA negustorilor
munteni mArfurile orientale pe care le cumpard de la ei, ceea ce le aduce grele
pagube pentru c sdracii nostri iau marfa de la turci i acestia le pun soroc
iar ei la soroc nu pot pldti, fiindcd nu le platiti voi ca sd se pldteascd i ei
de turci . Afard de faptul cd nu le platesc marfa, nici nu-i lasati s vinzd altor
negutatori din tara ungureascA. Si iardsi marfa care nu vd place, voi nu-i ldsati
sd i-o trimitd indrdt, ca s-o dea de la cine au luat-o 4.
In secolul al XVI-lea, pe mAsura statornicirii i indspririi jugului otornan
In Tara Rofnineascd, expansiunea comercial a negustorilor o ie ltali se face
tot mai mult simtitd pe piata munteand. Sprijiniti de forta militard turceascA,
ei cumpAr cu sila i pe preturi derizorii produsele naturale ale tarii, pe care
le trimit la Constantinopol i incep sd inldture pe negustorii munteni din corner-.
tul cu produse rAsAritene de pe piata Tarii Rominesti si a Transilvaniei. Astfel,
negustorii orientali sint o Irina in calea dezvoltArii economiei Tarii Rominesti
si a ridicdrii negustorimii pdmintene.
In Ardeal, expansiunea lor econornicd a fost usuratd de noile Iinprejurdri
politice ; dupd prAbusirea Ungariei (1526), Ion Zapolia devine aliatul sultanului,

(Tocilescu, 534 documente istorice... Bucuresti, 1931, p. 3). De asemenea, in privilegiul

acordat brasovenilor in 1431 de Dan al II-lea, se relateaml: 51 trecind brasovenii peste Durigre
cu marfa, fie la DIrstor, fie la Giurgiu sau la Nicopol, sa dea de la o sutd, trei ; de ase-
menea li se garanteazd exercitarea negotului de la Portile de Fier si plod la marea cea
mare e (ibidem, p. 33-35).
1 13ogdan I., p. 356-357.
2 Ibidem, p. 124.
3 Ibidem, p. 129.
4 Ibidem, p. 176-177.

www.dacoromanica.ro
55 SCHIMBUL DE MXRFURI DINTRE TARA RomfNEASCA 51 BRASOV 171

iar in 1541, Transilvania recunoate suzeranitatea turceascd. Datorit aces-

tor conditii favorabile, negustorii orientali, supui ai sultanului i avind pro-
tectia sa, erau ajutati in expansiunea lor comerciald.
Negustorii sai din Transilvania, opriti in expansiunea lor economicd pe
piata Tarii Romineti prin ridicarea crescind a negustorimii muntene, impie-
dicati de a mai intretine legaturi cornerciale normale cu apusul Europei, dato-
nta luptelor din Ungaria dintre imperiali i turci, incep sa fie concurati, chiar
pe piata ardeleand, de Care negustorii orientali. De aceea, ei duc o lupta grea
pentru a opri expansiunea negustorilor levantini. In 1545, braovenii roagd pe
Radu Paisie, printre altele, s opreascd pe negustorii greci de a mai trece cu
mrfuri in Ardeal. Radu Paisie, in scrisoarea din 17 noiembrie 1545, raspun-
zind la aceastd doleanta a lor, Ii anunta c'd nu le poate indeplini rugdmintea,
deoarece tara noastrd este a domnului nostru, a cinstitului impdrat <sultanul >
cum este i a voastrd . In schimb, le propune sd-i opreasca chiar ei 1.
Aceleai tendinte reflect i prevederile dietei ardelene tinuta la 31 decem-
brie 1551 la Mure-0orhei ; astfel, articolul XXIII interzicea negustorilor
greci de a veni cu mrfuri in Ardeal, dar in schimb, garanta negustorilor din
Tara Romineascd i din Moldova dreptul de a intra i a iei cu marfa din Tran-
silvania 2.

La mijlocul secolului al XVI-lea, schimbul de mrfuri dintre Brasov si

Tara Romineased era deosebit de infloritor, mai ales in domeniul comerciali-
zdrii produselor orientale.
Este sugestiva in acest sens situatia pe care o infatieaza George Reiches-
dorffer, in una dintre lucrarile sale, Chorografia Transilvaniae, scrisd in anul
1550. Descriind oraele mai insemnate ale Transilvaniei, Reichesdorffer carac-
terizeazd Braovul ca oraul vestit pentru mdrfurile turceti , artind Ca' :
o nici unul dintre oraele ardelene, desigur dupa pa'rerea multora, nu este mai
populat decit acela <Braovul>; tirgul de aici, la care se string taranii in
fiecare saptamina, este atit de vestit, incit ii poti socoti un adevdrat bilci, din
pricina multimii mdrfurilor expuse. Pe drept cuvint, este emporiul partilor
invecinate i asemenea unui loc de desfacere comun al tuturor bunurilor ; se
string aici secui, romini, armeni i greci; ba chiar uneori este mai bogat decit
toate celelalte <orae ardelene > prin mrfurile turceti aduse atit din Mol-
dova cit i din Tara Romineascd 3.
Socotim ca Moldova incepe s detind un rol insemnat in comertul cu
produse orientale in special dupd instaurarea aici a regimului dominatiei
otomane, adicd spre sfiritul prirnei jumatali a veacului al XVI-lea.

Deoarece mdrfurile orientale nu sint produse ale Tani Romineti i deci

nu contribuie la lamurirea problemei dezvoltarii productiei Orli i deoarece
1 Bogdan, Documente i regeste, nr. CXXII, p. 281 (documentul este prezentat sub
forma de regest).
2 Hurmuzaki, vol. II , nr. CCCCXXIV, p. 565.
8 Martini Broniovii de BiezdVeuea... Tartariae descriptio. Item Transsylvaniae ac
Moldaviae aliarumque vicinarum regionum succinta descriptio Georgit a Reichesdorlf Transsyl-
vani, cum !abatis geographicis tam Moldaviae quam Transsylvaniae. Coloniae Agrippinae,
in officina B,rkmannica, 1593, P. 37-38.

www.dacoromanica.ro
172 RADU MANOLEKU 66

stirile din registrele vamale nu pomenesc decit de aducerea lor la Brasov de

catre negustorii munteni, ardeleni sau orientali si nu dau arndnunte despre
curnpdrarea lor pe piata munteand, vom analiza tranzitarea lor numai in ceea
ce priveste
a) Valoarea i cantitatea mdrfurilor orientale aduse la Brasov de cdtre
negustorii din Tara Romineascd ; aducerea lor reprezintd o laturd a activitdtii
comerciale a negustorilor munteni, care le cumpArd pe piata munteand de la
negustorii orientali si le vind brasovenilor.
b) Valoarea i cantitatea mrfurilor rdsdritene aduseaa Brasov de Care
negustorii ardeleni ; aceasta reflectd nivelul schimbului de mrfuri rdsdritene
pe pia [..a Tarii Rominesti, deoarece negustorii ardeleni le cumpArau aproape
numai de aici 1 de la comerciantii munteni sau levantini.

Mdrfurile orientale care se tranziteazd din Orient prin Peninsula Balcanied

ii prin Tara Romineascd spre Transilvania sint, potrivit stirilor registrului
vamal din 1 503, urmdtoarele:
a. Produse naturale, ca : bumbac brut 2, mirodenii (cuisoare 3, scortisoard 4,
sofran 5, chimion 6, piper 7, ghimber 8), apoi orez 9, smochinem, stafide 11, lanai 12,
trniie ;
b. produse prelucrate ca: bogasii 14 ( 0 tesaturd find de in sau de bumbac),
camha18 (tesdturd de mdtase pretioasd), damasc 16, cdptuseald de Imbrdcdrninte 17,
astariu18 (tot cdptuseald), cufterie 19 (o tesatura find), brocart 20 (stofd pretioasa
tesuta cu aur), purpura 31, camelot 22 (stofd de par de cdmild), tafta 23 (stold
scurnpd de mdtase), atlas 24 (tesdturd de mdtase), apoi basmale 25, cingAtori 26,

1 Cf. mai sus, p. 169-170.

2 bombassium, bomba ss, bombak.
3 ea riot ol ia.
4 cinamonium.
5 crocum.
5 kumi, cu minum.
7 piper.
8 zy nziber.
9 g
10 1 icus.
11 uvapassa.
13 lemonia.
13 thus.
bogassia, bogass.
16 camoca.
36 damaslium, damaslya.
f acileta simple seu sericosa.
18 ystar, star (Mete, op. cit., p. 110; Quellen, I, P. 751.
19 kaf Ityr.
24 nassyne s (Quellen, I, p. 752).
21 purpura.
22 schomolata (ibidem, p. 753).
/3 taf ota.
24 halballacz.
25 cap iterg ia.
28 eincloria.

www.dacoromanica.ro
57 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA SI BRASOV 173

frie 1, mantale 2, caftane 3, paturi 4, corturi 5, ei 6, covoare 7, buzdugane 8,

pene 9, cizme", tergaren, fire" i altele13.

Potrivit tiri1or registrului vamal din 1503 se tranziteazd prin Tara Romi-
neascd spre Braov numeroase marfuri orientale aduse de:
negustorii marl din Tara Romineasch . .. 2 572 922 aspri sau 67,4 %
mici s * ... 25 089 * * 0,6 %
mari brasoveni si alti
ardeleni 14 1 095 824 * * 30,6 %
mici brasoveni i alti ardeleni 15 26 416 * * 0,600
mari schei 1 400
mici * 1 267 . 0,1 %
mari din Moldoval 24 030 * 0,6 00
neidentificati 5 230 . 0,1 "o
Total 3 755 178 aspri
Spre comparatie, semnalarn cd in 1500 tranzitul de produse orientale prin
Tara Romineasca spre Sibiu se ridica potrivit datelor registrului sibian din
acelasi an la circa 790 000 dinarin sau circa 395 000 aspri.
in comertul cu articole orientale, rolul cel mai important il are negusto-
rimea mare (munteni, ardeleni etc.), care detine circa 98,6% din valoarea sa ;
negustorimea mica are doar o parte neinsemnat de circa 1,40.
Daca la activitatea negustorilor din Tara Romineasca se adaugd parti-
ciparea unor negustori probabil munteni din grupa celor neidentificati,
1 frena.
2 hazukae.
3 kallianae.
4 lecticae.
5 papilia (Quellen. I, p. 751).
sellae.
7 tappeta.
8 busgunae.
9 pennae.
czismae.
n manutergia (ibidem, p. 751).
12 philatica (ibidem, P. 752).
Is Nu am putut determina ce produse sint: serieum hyrmis i sericum bakami (Quellen,
I, p. 753, nu le poate identifica); poate mhtase brutri. Pentru identificarea produselor, de
folosit: Quellen, I, glosar ; Rechnungen, I, glosar, Bogdan, Relatiile, glosar ; apoi Du Cange,
Bartal, Heyd, Histoire du commerce du Levant etc.
34 Ei sint ariltati ch aduc mhrfuri orientate prin specificatia adduxit de partibus Trans-
alpinis. sau simplu oadduxita, fdrd a se arilta locul de cumparare. Pentru ca niciodath nu se
pomeneste eh acesti negustori aduc marfuri orientate din Moldova si cum nici moldovenii
nu sint pomeniti decit rar aducind mirodenii la Brasov, dar cum in schimb negustorii munteni
aduc astfel de articole in chip frecvent la Brasov, am socotit ch ei aduc aceste produse
doar de pe piata Tarit Rominesti.
15 Negustorit mici, ardeleni, munteni etc., sint indicati ch aduc mdrfuri orientale sau
alte articole prin cuvintul Itabet*. Pentru motivele arState la marii negustori sasi (cf. nota
precedentS) socotim eh i ei aduc mdrfurile orientate tot de pe piata Tarii Rominesti
(Quellen, I, p. 1 3, passim).
Astfel: ii Martin de Schutschava... de partibus Transalpinis adduxit...* etc. (Quellen,
I, p. 72). Milrfurite orientate aduse de negustorii moldoveni, despre care nu se arath eh ant
aduse din Tara Romineasch, le-am socotit provenite de pe piata moldoveand si nu le-am
inclus in tabel.
Radu Manolescu, op. cit., p. 243

www.dacoromanica.ro
 174 RADU MANOLESCU 53

se poate socoti c participarea negustorilor din Tara Romineascd se ridicd la

circa 2 600 000 aspri sau 68% din valoare. Procentul de mai sus dovedeste cd,
in tranzitarea produselor orientale, negustorii din Tara Romineascd ocupd
un loc dominant. Aceastd preponderenta a negustorimii muntene dovedeste
puterea sa economicd, d indicatii asupra unei laturi a schimbului pe piata
munteand si aratd cd, la inceputul secolului al XVI-lea, comertul de tranzit
cu mdrfuri orientale este cea mai importantd ramurd a comertului exterior
al Tarii Rominesti. In cadrul acestui tranzit fdcut de negustorii.din Tara Romi-
neascd participarea negustorilor mari este de 99%, iar a celor mici, numai de
1 %. Raportul se explicd prin faptul c produsele orientale costau in general
scump, iar negustorii mici nu puteau investi in cumpdrarea lor sume asa de
insemnate de bani, cum fdceau marii negustori.

Potrivit tirilor registrului vamal din 1530, in lunile februarieiulie se

tranziteazd prin Tara Romineascd spre Brasov cantinti insemnate de mdrfuri
orientale. Iii afard de articolele rdsdritene intilnite in registrul din 1503, se
pomenesc si alte produse ca : alaun (piatrd acrd) 1, purpurd (vopsea) 2, ulei
de mdsline 3, vin de Malvazia 4, aba 5, papuci 6, bucati tdiate de stofd orientald 7
tesaturi de lind 8, piei de marochin 9 etc.
Mrfurile sint aduse de cdtre negustorii urmtori:
negustorii mici din Tara RomIneasul 85 304 aspri sau 23,7 %
mari * I 128 635 * * 35,6 %
mid brasoveni i alti ardeleni 22 237 * * 6,2 %
41 mari * * 24 500 * 6,800
mid, probabil schei 25 895 i * 7,2 %
4 mici levantini (greci i armeni) 39 232 10,9 %
mari * 30 200 * 8,400
fArd specificarea aduatorului. 4 118 5 * 1,2 %
Total 360 188 aspri
Pentru intregul an 1530, se poate aprecia valoarea tranzitului la aproxi-
mativ 730 000 aspri.

Pe baza registrelor vamale rezumate din anii urmdtori se pot face unele
aprecieri asupra tranzitului de mdrfuri orientale prin Tara Romineascd spre
Brasov. Datele pe care le avem reprezintd valoarea produselor rdsdritene intrate
prin vama Brasovului si venite In cea mai mare parte de pe piata Tarii Romi-
nesti. Deoarece insd nu toate proveneau de pe piata munteand (unele erau
1 alumen.
1 color rubel.
oleum olivae.
4 malvalicum.
5 abba, abbas.
o coturni.
7 extremilales pannorum.
8 slramalur.
o pelles Karmasy.

www.dacoromanica.ro
b9 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI J3RASOV 175

aduse direct de negustorii orientali sau moldoveni), datele reprezinth limita

maxima a schimbului de produse orientale de pe piata Tarii Rominesti. In rea-
Rale, din considerentele de mai sus, acest nivel era mai mic nu se poate
spune in ce msurd decit sumele ce reprezentau valoarea marfurilor rasdri-
tene intrate prin vama Brasovului. Exista o serie de greutati in ce priveste
evaluarea lor, deoarece in registrele rezumate se indica doar cantithtile de
mdrfuri intrate ; evaluarea lor ar fi fost extrem de grea, dacd nu am fi avut la
dispozitie unele liste de preturi din socotelile Brasovului 1. Iath cum evolueaza
nivelul valorii mrfurilor rdsdritene intrate prin vama Brasovului:
a) In 1503: 3 750 000 aspri.
b) Intre 2 iulie 1529 si 25 ianuarie 1530 : 113 000 aspri2; pentru intregul
an 1529: circa 220 000 aspri.
c) Intre 30 ianuarie si 24 iulie 1530: 360 000 aspri ; pentru intregul an
1530: circa 730 000 aspri. .
Pentru pei ioada 2 iulie 1529 24 iulie 1530 : circa 470 000 aspri.
d) In 1543: 1 940 000 aspri 3.
e) In 1544: 1 710 000 4.
f) In 1545: 870 000 5.
g) In 1546: 750 000 8
h) In 1547: 1 030 000 7.
i) In 1548: 2 210 000 8.
j) In 1549: 1 130 000 9.
k) In 1550: S90 000 10 .
In registrele rezumate din anii de mai sus apar, in general, aceleasi arti-
cole orientale care au fost amintite cu prilejul analizei registrelor din 1503
si 1530 ; in plus, mai sint pomenite : zahdr, unele soiuri de tesaturi orientale,
mai multe feluri de cingatori si basmale etc. 11.
*
In tranzitul de mdrfuri orientale intrate prin vama Brasovului in prima
jumdtate a veacului al XVI-lea se constata o scddere apreciabila, care ins5
se face cu mari variatii.
Cauza fundamentald a acestei scderi const in aprovizionarea cu miro-
denii a Europei centrale nu numai prin mijlocirea Orientului european si
deci si a Tarii Rominesti si Transilvanlei cum se fdcea pind acum, ci mai ales
prin mijlocirea portughezilor, care, descoperind drumul spre India prin incon-
1 Cf. listele de preturi din anii 1543, 1544 si 1546 (Quellen, III, p. 141-144, 147-148
si 370-372).
2 Ibidem, II, p. 173-174.
a Ibidem, III, p. 244-246.
6 Ibidem, p. 247-249.
5 Ibidem, p. 304-306.
6 Ibidem, p. 367-368.
7 Ibidem, p. 428.
8 Ibidem, p. 464-465.
9 lbidem, p. 531-532.
10 Ibidern, p. 588-589.
n Lista completil a tuturor articolelor orientale aduse In acesti ani la Brasov se
afl In fiecare registru.

www.dacoromanica.ro
176 RADII MINOLESCU 60

jurul Africei la sfirsitul secolului al XV-lea, aduceau articolele orientale de-a

dreptuk de la surs, cu preturi mai scdzute.
ScAderea deosebit de accentuat din anii 1529 si 1530 se datoreste, dupd
cum s-a arAtat si la export si import, frdmintdrilor politice i luptelor din Tran-
silvania i Ungaria din aceastd vreme, care stinjeneau aducerea mdrfurilor
orientale la Brasov i, mai ales, impiedicau tranzitul lor de aci, mai departe,
spre Ungaria si Germania, la ale cdror hotare luptau armatele lui Soliman
Magnificul.
Variatia destul de mare a tranzitului din anii 1542-1550, desi urmeazd
o linie in general descendentA, se mai explica i prin faptul Ca tranzitul, fiind
legat de o piata cu arie larga, posibilitatile de desfacere ale articolelor orientale
aduse prin intermediul brasovenilor in Europa centrald determinau cresterea
sau scaderea corespunzdtoare a cumpArArii lor de ditre brasoveni de la negus-
torii care le aduceau din Turcia.

Registrele vamale din 1503 si 1530, prin datele ce le cuprind, dau posibi-
litatea de a face unele aprecieri asupra rolului jucat de diversele categorii de
negustori in tranzitul de mdrfuri orientale din acesti_ ani.
Ca si in 1503, negustorimea din Tara Romineascd detine in 1530 rolul
cel mai important, participind cu 213 940 aspri in lunile februarie-iulie sau
circa 430 000 aspri pentru intregul an, adicA cu circa 59,3% din valoare. A cres-
cut rolul negustotimii mici muntene care, in comparatie cu anul 1503, cind
participase doar cu circa 27 700 aspri, particip acum cu circa 170 000 aspri
sau 23,5% din valoare, ca o urmare a cresterii in general a rolului s'Au in viata
economica a Tarii Rominesti.
Spre deosebire de export si import, la tranzit se constat prezenta marii
negustorimi (munteni, ardeleni, greci), care participd la valoarea tranzitului
in lunile februare-iulie 1530 cu 183 335 aspri sau circa 370 000 aspri pentru
intregul an, adicA cu circa 50% din valoare. Negustorimea mare munteand
are, de asemenea, un rol insemnat, participind in lunile februarie-iulie 1530
cu 128 645 aspri sau circa 260 000 aspri pentru intregul an, adicA cu circa 35,6%
din valoare. Participarea mai slan a negustorimii mari in general si a celei
muntene in special, in comparatie cu anti! 1503, se explicA prin regresul inde-
obste al negustorimii mari, legata mai mult de desfacerea peste granit a pro-
duselor de import si de colportarea celor orientale, pentru efectuarea cdrora
are acum conditii mai pupil prielnice. Negustorimea mare participd totusi
la tranzit si la import, deoarece mai ales in aceste ramuri poate s cistige mai
mult decit la alte operatii comerciale i sd-si plaseze capitalul ski comercial
mai insemnat, cerut de produsele orientale i occidentale, mai scumpe decit
alte marfuri.
In comparatie cu anul 1503, cind negustorii levantini sint pomeniti mai
rar, in 1530 rolul lor este destul de insemnat, ei participind in lunile februarie-
iulie cu 69 432 aspri sau circa 140 000 aspri pe intregul an 1530 si detinind
circa 19% dirt valoarea tranzitului de mArfuri orientale. Rolul lor va creste
mereu, pe msura acaparArii comertului din raffle Romine de cdtre negustorii
levantini si a inaspririi monopolului turcesc.

www.dacoromanica.ro
61 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA. st BI1A0V 177

Capitolul IV
CONCLUZII ASUPRA ROLULUI JUCAT DE NEGUSTORII DIN TARA
ROM INEASCA. IN SCHIMBUL DE MARFURI CU BRASOVUL
IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XVI-LEA.

Din analiza datelor privind exportul I importul Tarii Rominesti in schim-

bul de mdrfuri cu Brasovul, precum i tranzitul pe teritoriul Tarii Rominesti
al produselor orientale, se pot trage unele concluzii.
Cantitatea de produse naturale marld exportata de Tara Romineascd
la Brasov in prima jumdtate a secolului al XVI-Iea este Inca destul de scazuta,
valoarea ei variind intre 400 000 si 1 000 000 aspri. Dac la valoarea exportu-
lui Tarii Rominesti la Brasov din anul 1503, care se ridica la circa 6-700 000
aspri, adaugdm valoarea exportului partial la Sibiu din anul 1500, care se
ridica la circa 360-365 000 aspri, se poate aproxima valoarea exportului de
produse naturale ale lark Rominesti in Ardeal, la inceputul secolului al XVI-lea,
la circa 1 000 000 aspri anual. Aceste date aratd cd, in conditiile economiei
naturale dominante, mosia feudald din Tara Romineascd nu intrase decit in
parte in procesul schimbului exterior si c productia ei de mdrfuri era Inca
putin dezvoltatd. Fenornenul care trebuie insd remarcat este cresterea valorii
exportului muntean la Brasov in prima jumdtate a secolului al XVI-lea .
Aceastei evolufie indic cregerea producfiei de mdrIuri in ramura produsgor
naturale, cu toate jafurile turcesti i primele simptome ale insedundrii mono-
polului turcesc in Tara Romineascd.
Importul Tarii Rominesti de la Brasov din anul 1503, pe care I-am evaluat
la circa 1 000 000 aspri, i cel partial de la Sibiu din 1500, pe care 1-am evaluat
la circa 225 000 aspri, asadar un import total din Transilvania de aproximativ
1 200 000 aspri, dovedeste cd, la inceputul veacului al XVI-lea, productia
de mdrfuri a tirgurilor muntene nu era Inca suficknt dezvoltatd, ea neputind
satisface pe deplin nevoile consumatorilor locali ale maselor populare pentru
mdruntisuri, ale clasei dominante pentru obiecte mai scumpe care cumparau
aceste produse si din exterior.
Evolutia importului Tarii Rominesti de la Brasov, in cursul primei jumd-
tdti a secolului al XVI-lea, inversd decit a exportului, arat insd ed in tirgu-
rile muntene productia de mdrfuri a inceput s creased, putind astfel satisface
din ce in ce mai mult cerintele consumatorilor locali i restringind posibili-
tatea de desfacere a mrfurilor brasovene.
Totalul valorii exportuluirdrii Rominesti era evident mai mare decit valoarea
produselor exportate la Brasov, deoarece o parte din exportul Tarii Romi-
nesti mergea la sud de Dundre, ca urmare a monopolului turcesc, care incepe
sd se instaureze spre mijlocul secolului al XVI-lea. In schimb, este de presupus
c valoarea mArfurilor importate din imperiul otoman i vindute consumatorilor
munteni nu intrecea- valoarea produselor exportate la sud de Dundre. De ase-
menea, la inceputul secolului al XVI-Iea, potrivit datelor registrului sibian
din 1500, balanta comerciald a Tarii Rominesti in raporturile cu Sibiu era
excedentard.
Toate acestea permit sd se emit ipoteza c, in ansamblu, valoarea expor-
tului Tarii Rominesti era superioard valorii importului.

12 c. 376

www.dacoromanica.ro
178 RADU MANOLESCU 62

Cantitatea apreciabild de articole orientale cumparate in acesti ani de

pe piata Tarii Rominesti de la negustorii orientali de cdtre negustorii munteni
sau ardeleni dovedeste cd piata munteand era un insemnat centru de desfacere
al produselor rdsdritene, care apoi sint tranzitate spre Brasov. Odatd cu noile
schimbri petrecute in comertul mondial, nivelul acestui schimb de pe piata
munteand incepe sd scadd.
*
Din datele de mai sus se constatd cd, in 1503, pe piata Tarii Romlnesti,
negustorii munteni, brasoveni si orientali fceau un schimb de mdrfuri apre-
ciabil cu produse ale Tarii Romine.sti, occidentale, brasovene si urientale, fie
cu vinzdtorii si consumatorii locali, fie intre ei. Valoarea acestui schimb se
ridica l'n 1503 la circa 1 600 000-1 700 000 aspri pentru mdrfurile alcdtuind
exportul (6-700 000 aspri) si importul (1 000 000 aspri) Tarii Rominesti (adicd
mdrfuri cumpgrate de negustori de la localnici sau vindute acestora) si la circa
5 500 000-5 600 000 aspri pentru mrfurile cumpdrate sau vindute pe piata mun-
teand intre negustorii sus-amintiti, dar fdrd a fi achizitionate de la localnici
sau vindute acestora (articole orientale cumpdrate de care negustorii munteni
sau brasoveni de la negustorii levantini, mdrfuri apusene sau brasovene vindute
de cdtre comerciantii munteni si brasoveni celor oriental.
In cadrul relatiilor Tdrii Rominesti cu Sibiul din anul 1500, valoarea
schimbului de mdrfuri Mcut intre negustori i locuitorii din Tara Romineascd
se ridica la circa 1 170-1 180 000 dinari 1 sau 585-590 000 aspri, iar valoarea
schimbului de mrfuri fcut numai intre negustori se ridica la circa 975 000 2
dinari sau 487 500 aspri.
Asadar, la inceputul secolului al XVI-lea schimbul de mdrfuri dintre
Ardeal si Tara Romineascd Mcut cu mdrfuri ce se vindeau sau se cumpdrau
de cfitre locuitorii din Tara Romineascd se ridica la aproximativ 2 200 000
2 300 000 aspri, iar valoarea schimbului Mcut numai intre negustori se ridica
la circa 6 000 000 aspri.
Dacd la valoarea schimbului de mdrfuri dintre Tara Romineascd si Brasov
din 1503, care se ridica la circa 7 200 000 aspri3, addugdm valoarea schimbului
de mdrfuri partial cu Sibiul din 1500, care se ridica la circa 2 150 000 dinari 4
sau 1 075 000 aspri, putem aproxima valoarea schimbului total de mrfuri
dintre Tara Romineascd si Ardeal la inceputul veacului al XVI-lea la circa
8 300 000 aspri anual.
In cadrul relatiilor comerciale dintre Brasov si Tara Romineascd din
1503, negustorimea mare (munteni, ardeleni etc) a participat cu circa 5 750 000
aspri sau circa 80% din valoare, iar negustorimea mdrunt, cu circa 1 450 000
aspri, sau circa 20% din valoare.
*
Stirile care se gsesc in registrul de vamd din 1530 desi se referd numai
la prima jumdtate a anului permit totusi de a face unele constatdri cu pri-
1 Radu Manokscu, op. cit., p. 244-245.
2 Ibidem, p. 245
3 Cifrb care se verificA si prin totalizarea valorii in aspri a exportului (de circa 6-700 000)
a importului (de circa 2 800 000 aspri) si a tranzitului (de circa 3 750 000 aspri) (cf. mai sus,
la capitolele respective).
4 Radu Manolescu, op. cit., p. 245.

www.dacoromanica.ro
63 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA $1 BRASOV . 179
,.

vire la schimbul de marfuri dintre Brasov si Tara Romineascd fn acel an.

Aceste constatdri vor fi comparate cu datele similare din 1503, pentru ca sa
se poat analiza transformArile petrecute.
Valoarea produselor cumpArate de la localnici sau vindute acestora in
1530 se ridicd la circa 800 000 aspri (exportul: 4-500 000 aspri, importul:
circa 350 000 aspri). AceastA scAdere de circa o treime se datoreste in ansamblu
reducerii nivelului importului, datoritd cauzelor arkate la capitolul respectiv 1
Valoarea schimbului de mArfuri de pe piata Tarii Rominesti este de circa
1 400 000 aspri, evaluare obtinutd prin totalizarea, pe intregul an, a expor-
tului de circa 4-500 000 aspri, a importului de la circa 350 000 aspri si a tran-
zitului de circa 600 000 aspri 2. Asadar; se observd o scAdere de circa 80% a
schimbului de mArfuri dintre Brasov si Tara Romineascd, scAdere datoritA
mai ales reducerii importului si tranzitului.
La aceast activitate comerciald, negustorimea mare (munteni, ardeleni
etc.) a participat cu circa 300 000 aspri sau 23% din valoare, iar negustori-
mea mruntd, cu circa 1 100 000 aspri sau 77% din valoare.
Asadar, spre deosebire de anul 1E03, in 1530 negustorimea mArunt
detine locul eel mai important ; marea negustorime insd a pierdut mult din
pozipile econornice pe care le detinea.
Registrele vamale din anii urmAtori, fiind prezentate de editori sub
formd de rezumat, nu pot servi la o evaluare a nivelului schimbului de
mArfuri pe piata munteand, care sd aibA o bald suficient de sigurA. De ase-
menea, deoarece aceste registre nu cuprind date asupra participArii diver-
selor categorii de negustori, nu se poate face o compaiatie intre activi-
tatea negustorilor din Tara Romineascd si a celor strini in cadrul acestui
schimb de mArfuri.
*
Evolutia nivelului schimbului de mArfuri dintre Brasov si Tara Romi-
neascd 3 urmeazd in general o linie descendentA. LAsind la o parte nivelul foarte
scAzut din anii 1529 si 1530, ale cdrui cauze le-am vAzut, se constatd cd aceast
scAdere se datoreste micsordrii valorii importului Tarii Rombesti si a tranzi-
tului de mrfuri orientale. Cresterea exportului muntean la Brasov care urmeazd

1 Cf. mai sus, p. 166-167.

2 Din totalul valorii tranzitului de circa 730 000 aspri am scdzut valoarea mdrfurilor
orientale aduse de negustorii levantini (circa 140 000 aspri) pe care nu le cumparau de pe
piata Tdrii Rominesti, ci le aduceau direct din Orient (cf. p. 176).
a Datele Infdiisate pint acum se referd, binelnteles, la comeritil oficial, 1nregistrat de
vamesii brasoveni. In afart de el se mai desfdsura hist si un comert care ctuta st evite dru-
murile obisnuite, pentru a se sustrage phltii vigesimei. Volumul sdu nu poate fi apreciat, dar
procedeul era frecvent, deoarece documentele 11 pomenesc de multe ori. Astfel, In martie
1537, Ioan Zapolia scria secuilor din Sepsy, Kezdy si Orbay ct a aflat et ei si all" negustori
strth i, cticind dreptul de depozit al brasovenilor, nu depun la Bra;ov mdrfurile cumptrate
din Tara Bomlneasct si Moldova, pentru a le vinde la Brasov, ci, ocolind drumurile obisnuite,
merg pe poteci ascunse si cu mari ocoluri si nu plAtesc astfel brasovenilor vigesima. De aceea,
le porunceste Ali depund la Brasov mdrfurile si st plfiteasca vigesima (Szkely okleveltar,
V, 1896, nr. 930, P. 52-54). Cf. In acelasi sens si scrisoarea lui Ioan Zapolia cdtre secui,
din ianuarie 1533 (ibidem, nr. 929, p. 51-52) si a regelui tefan Bathory cdtre ftgArtseni,
din 1583 (HurmuLaki, vol. XV1, nr. 1276, P. 692-693).

12*

www.dacoromanica.ro
180 RADU MANOLESCU 64

o linie ascendentd, treptatd, nu poate compensa insd scAderea mai masivd a

importului .1 tranzitului. De aceea, pentru a intelege cauzele scdderii schim-
bului de marfuri dintre Braov i Tara Romineascd in aceastd perioadA, tre-
buie sA analizAm cauzele micordrii importului muntean i ale tranzitului de
marfuri orientale, dupd cum s-a ardtat la capitolele respective.
Gauze le i imprejurdrile amintite explicd nu numai scdderea generald a
acestui schimb de mdrfuri, ci i noul raport dintre activitatea economicd a
negustorilor mad i mici din Tara Rornineascd i din Ardeal. Intr-adevdr,
activitatea comerciald a micii negustorimi s-a mentinut aproape la acelai
nivel (aproximativ 1 100 000 aspri in 1530 fata de circa 1 450 000 aspri in
1503); mentinerea pozitiei sale se datorete unor legdturi mai strInse, mai stabile
cu masele largi de cumparatori, cu piata internd munteand i braoveand,
a cdrei evolutie nu putea suferi schimbdri brute. In schimb, marea negusto-
rime a pierdut mult din insemndtatea sa economicd (activitatea sa corner-
ciald in 1530 era de aproximativ 300 000 aspri, pe cind in 1503 era de circa
5 750 000 aspri). ScAderea se datorete faptului cd ea nu era decit slab legatii
de masele largi de cumprdtori, de piata internd i avea interese puternice
mai ales in tranzitarea unor articole orientale i a celor din import ; cind
conditiile generale europene economice i politice nu ii mai sint favo-
rabile, importanta sa comerciald suferd o scddere evidentd.
*
Ca .1 in oraele din alte tdri, i in tirgurile Tdrii Romineti populatia era
alcdtuitd din cloud pdturi sociale mai importante: meteugarii, care aveau
rolul cel mai insemnat in viata economicA, i negustorii, angrenati in procesul
de schimb intern sau extern.
Negustorii din tirguri, ca i meteugarii, incep sA se organizeze i ei in
bresle sau corporatii, pentru a-i apdra rnai bine interesele. Astfel, in soco-
telile Braovului din anul 1520, se amintesc citeva daruri fAcute 4 unui sol al
domnului voievod al Tarii Romineti, care venise din partea negustorilor i
a turcilor (ex parte mercatorum et Thurcorurn) *1 *Urea lapidard nu ne permite
de a preciza in ce pricini anume venise acest sol, dar desigur c ele priveau
legaturile de negot ale negustorilor braoveni, munteni i turci in domeniul
comertului de produse orientale. Faptul demn de remarcat este mai ales acti-
unea comund a negustorilor munteni, care se manifestd ca un grup solidar,
inchegat, aproape ca o corporatie, intr-o problemd desigur importantd, care
privea o build' parte din negustorimea Tarii Romineti. La 13 mai 1563, vinzarea
unei prAvlii din Bucureti este fcutd cu firea tuturor negustorilor *, martori
fiind i negustorii din pazar < = bazar > n 2.
Aceste actiuni in comun ale negustorilor din Tara Romineascd, chiar dud
nu aratd precis & este vorba de bresle formal inchegate, prin natura lor, vAdesc
grupdri negustoreti ale cdror atributii i actiuni le dau aproape caracter de
corporatii 3.
In afard de meteuguri i negot, locuitorii oraului mai sint Inca legati
de ocupatii din ramura agricold i pastoralA. Ei aveau grddini i livezi in
1 Quellen, I, p. 275.
2 Documente privind istoria Romtniei, B, XVI, vol. III. p. 177.
3 Ibidem, prefata, p. V.

www.dacoromanica.ro
65 SCHIMBUL DE MABFURI DINTRE TARA ROMINEASCX SI BRASOV 181

interiorul orasului, bMti i ogoare in hotarul tirgului. De pe acestea ei scoteau

unele produse naturale uneori cu caracter de productie de marfa, ea de
pilda ceara la Cimpulung, pestele la Braila etc. pe care le desfceau pe
piata internd sau pe piete externe.
In cursul secolului al XVI-lea, tirgurile muntene, desi Inca legate de eco-
nomia agricola i pastorald, cunosc o dezvoltare crescinda a mestesugurilor
negotului, care intareste relatiile de marfa-bani i legdturile economice
dintre sat si oras. Dezvoltarea schimbului determina marirea numrului negus-
torilor localnici, care duc o activitate comerciald atit pe piata internd cit si
pe piete externe, avind relaPi de comert cu orasele ardelene i cu negustorii
din sudul Dundrii.
La schimbul de marfuri intern si extern mai ia parte, in afara de negustorii
din tirguri,i o negustorime provenita din mediul rural. Acesti negustori
marunti, pomeniti in actele interne din Tara Romineasca sub numele de
saraci sau 4 siromaci erau, se pare, mai ales tarani sdraci sau membri cu
pamint putin din cuprinsul obstilor taranesti, care, in cursul secolului al XV-lea,
incep sa se descompuna, ducind la o diferentiere sociald crescinda in cadrul
lor 1 Avind pamint putin, membrii saraciti ai obstii se ocupd, in gall de
agriculturd i cresterea vitelor, si de mestesuguri i negot. Dezvoltarea cres-
cinda a schimbului intern si extern, precum i necesitatea de a-0 cistiga exis-
tenta, de- a se hrani , i-a atras in sfera comertului.
Saracii sint amintiti in cursul secolului al XV-lea ca participanti la
comertul dintre Brasov si Tara Romineascd, exportind mai ales oi i porci 2,
peste i altele, importind diverse obiecte sasesti: fier, arme 3 etc., facind si
tranzit cu produse orientale 4.
Este greu de precizat dacd saracii pot fi socotiti negustori cu adevarat 5
sau numai oameni care se indeletnicesc pe lingd alte ocupatii, i cu negotul,
deoarece stiri mai amanuntite lipsesc. Insesi izvoarele Ii socotesc uneori negustori,
iar alteori ca o categorie deosebit de a acestora 6
Chiar in cadrul denumirii de <srac se- cuprind uneori oameni care fac
afaceri comerciale de mii de florini, iar uneori oameni care fac un negot mdrunt 7,
1 Aceastd problem a fost analizaa In articolul: Dezagregarea obstii saleVi tn Turtle
Romtne tn evul mediu de V. Costdchel, In Studii fi referate prioind istoria Romtniei, 1954,
partea I-a, p. 753-799. 0 bund parte din problemele referitoare la negotul esdracilors, pe care
le vom trata mai departe, sInt Inchegate pe baza concluziilor i materialelor din acest articol.
2 Bogdan, Relafiile, p. 88 si 89.
a lbidem, p 89 si 242.
Basarab cel TIndr se plingea pe la 1478-1482 brasovenilor cd nu achitd a sara-
cilor s din Tara RomIneascd pretul mdrfurilor orientale pe care acestia le cumpard de la turd
si le vind sasilor (ibidem, p. 176).
6 Costdchel V., op. cit., p. 779.
6 Astfel, pe la 1478-1479, Basarab cel Tindr scria voievodului Ardealului: a pe.ntru
ceeace mi-ai poruncit de lucrul neguttorilor ca s umble i s tirguiasca slobozi, domnia
mea stnt bucuros de asta, ca sd umble sdracii slobozi i sd e hrdneascd... i sa ttrguiascd 5i
negutatorii nostri acolo In voia lor s (Bogdan, Relaflile, p. 146). Intr-un document din 1508 se
face Ins distinctie Intre unii i altii, deoarece se pomeneste cd brasovenii au jefuit pe nite
negustori i sdraci din Tara Romlneascd (ibidem, p. 226-227).
7 Pe la 1463-1470, se pomeneste despre niste ssdracis care au de Incasat de la brasoveni
datorii de 15 500 florini (ibidem, p. 107); pe la 1431-1433, vornicul Albul scria brasoveni-
lor despre pagubele ce le fac a oamenilor sdraci, care se gatesc s vie, fiecare cu ce poate, pe
Prahova ori pe Teleajen (ibidem, p. 251).

www.dacoromanica.ro
182 RADU MANOLESCU 66

Registrele vamale brasovene, indicind doar numele si locul de provenientd

al negustorului si nedind indicatia dacd acesta este negustor sau sdrac e,
nu se poate preciza care dintre ei erau negustori profesionisti si care erau
ocazionali. Participarea intre 1503 si 1550 a unui numdr destul de insemnat
de negustori, provenind din satele Tarii Rominesti, indeamnd la presupunerea
cd multi dintre ei erau astfel de membri sardciti ai obtii, sdraci , negustori
ocazionali, care se ocupau i cu alte indeletniciri in afard de negot. Negustorii
proveniti insd din tirgurile Tarii Rominesti, fie maxi 1, fie mici, erau insd negus-
toii de profesie, indeletnicirea principald a ordsenilor fiind mai ales meseriile
si negotul 2
Negustorii din cuprinsul Tarii Rominesti ca si negustorii din celelalte
Orli au avut un rol de seamd in timpul orinduirii feudale.
Engels, in articolul Negustorul In Evul Mediu, a subliniat rolul sdu
transformator in cadrul societdtii medievale, in care domnea economia
naturald: a negustorul a fost elementul revolutionar in aceastd societate, in
care, de altfel, totul era stabil, am putea spune stabil prin mostenire... In
aceast lume se ivi negustorul, de la care avea sd porneased revolutionarea ei.
Nu insd ca un revolutionar constient, ci, dimpotrivd, ca os din osul ei si carne
din carnea ei. Negustorul evului mediu nu era nicidecurn individualist, ci prin
esentd corporatist, ca si toti contemporanii sdi 3.
*it in cuprinsul Tarii Rominesti, negustorii munteni au avut un rol progre-
sist, contribuind la intensificarea schimbului i la dezvoltarea pietei interne,
Dacd rolul determinant in nasterea oraselor si a productiei de mdrfuri 1-au
avut mestesugarii munteni, care au produs obiecte pentru vinzare si au determi-
nat schimbul de mdrfuri intre sat si oras, negustorii munteni au inlesnit
prin specializarea lor aceastd circulatie economicd, contribuind la submi-
narea economiei naturale i la aparitia economiei bnesti.
Negustorii cumpdrau produsele moiei feudale sau ale taranilor, comerciali-
zindu-le in tirgurile Orli sau peste granitd, de unde aduceau in schimb articole
tnestesugresti. Paralel cu raporturile de cumpdrare-vinzare pe care le aveau
cu pmintenii pe piata internd, ei duceau spre Ardeal produse orientale, cum-
pdrate in Tara Romineascd de la negustorii levantini si aduceau de la Brasov
produse occidentale, pe care le desfdceau pe piata munteand negustorilor veniti
din sudul Dundrii.
Legat de societatea feudald i de vechiul mod de productie feudal, dar
mai ales de noua economie metesugdreascd in dezvoltare a oraselor, negustorul
din Tara Romineascd are de intimpinat o serie de greutati din pricina farimitdrii
si anarhiei feudale, care nu-i asigurd securitatea necesard si Ii vdmuieste mdrfu-
1 rn registrul vamal din 1503 ei 01-It denumiti, aldturi de cei brasoveni rnercatores
magni seu grandi * (Quellen, I, p. 36-46).
2 Chiar dacd se foloseste denumirea de s siromah * pentru unii oameni din tirguri,
socotim el aceasta are sensul de tlrgovet. Astfel, Radu cel Mare scrie sibienilor: iar clnd
a fost ast iarnd, ordsenii argeseni au venit la Sibiu cu marfa, s se hrdneascli Intre voi,
tar voi i-ati oprit i ati inchis drumul * ... i sA tie domnia voastrd cd domnia mea nu
vom Idsa pe siromahii nostri In paguba * (P. P. Panaitescu, Documente slavo-romtne din
Sibiu, Bucuresti, 1938, p. 21).
Identitatea siromah = orbsean este aici evident.
3 Fr. Engels, Completare i adaus la volurnul al III-lea din Capitalul. In K. Marx,
Capitalul, vol. III, partea I, Bucuresti, 1953, p. 37.

www.dacoromanica.ro
67 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA $1 BRA50V 183

rile. Drept urmare, ca i meseria0i, el cautd sd se asocieze In intovrd0ri, cu

caracter stabil sau temporar, mai ales cind pleacd la drum, pentru a se pdzi de
jaful eventual al feudalilor.
Prin natura activitatii 0 a legtiturilor sale, chiar dacd negustorul din timpul
orinduirii feudale este un factor progresist in economie, impingind la dezvol-
tarea schimbului, totu0 rolul sdu innoitor este limitat, iar atitudinea sa politick
inconsecventd.

Din datele registrului din 1503 cu privire la exportul i importul Trii

Romine0i in relatiile comerciale cu Braovul, precum i la tranzitarea mdrfuri-
lor orientale spre Braov, prin mijlocirea pietei muntene, schimb de marfuri
care se ridicd la aproximativ 7 200 000 aspri, se constatd cd, la inceputul secolu-
lui al XVI-lea, pe piata Tarii Romine0i se fdcea un comert de o valoare apreci-
abild. In cadrul acestui schimb de mdrfuri, valoarea mdrfurilor vindute, cumpd-
rate sau tranzitate de care negustorii din Tara Rornineasc se ridicd la circa
4 130 000 aspri sau aproximativ 57% din totalul sdu 1. Aceste date dovedesc
cd la inceputul secolului al XVI-lea negustorii munteni au o pozitie dominantd
In relatiile comerciale cu Braovul.
In afard de negustorii din tirgurile i sateIe Tdrii Romine0i, registrul de
vamd din 1503 pornene0e i citiva slujitori boiere0i care cumpdrau mdrfuri
pentru stdpinii lor. Astfel, slujitorul Radu cumpdra pentru pircalabul Gher-
ghina in ianuarie 1503 mdrfuri de 120 florini 2, iar in iulie, acela0 Radu i alt
slujitor, *tefan, ii cumparau de asemenea mdrfuri de 85 florini 3, in total deci
de 205 florini sau 10 250 aspri. Ace1a0 pircdlab Gherghina trirnite la Braov
In jurul anului 1500 pe un om al sdu ca cumpere nite cutite, pentru
care cere scutire de vamd 4. Probabil c pircdlabul Gherghina cumpara cutitele
In vederea comertului, de0 s-ar fi putut sA le aducd i pentru nevoile cettii
In fruntea cdreia se afla 5.
Activitatea comerciald a boicrimii luase extindere Inca in cursul secolului
al XV-lea, cind sint pomeniti numero0 boieri din Tara Romineascd, care au
legaturi comerciale cu braovenii 6.
1 Cifra obtinuta prin totalizarea activitAtii negustorimii man i mici din Tara Romineascd
la export (cca. 225 000 aspri), la import (cca. 1 307 000 aspri) i la tranzit (cca. 2 600 000
aspri). Cf. valoarea participArii lor la capitolele respective.
2 Quellen, I, p. 3.
3 Ibidem, p. 21.
4 Bogdan, Relafiile, p. 304.
5 PircAlab al cetatii Poenari intre 1496 si 1507 (Bogdan, Rela(iile, p. 366).
6 Astfel, Gheorghe LascAr, cambrasul lui Vlad Dracul, trimetea pe la 1437 la Brasov
9 mAji de ceard (probabil de pe mosiile sale), precum i o mare sumA de florini (desigur ai
vistieriei) pentru a cumpAra amnia* necesard cAmdrii sau hereghiei domnesti) dar i 6 pinzt,
fier, otel i una alta ce-mi trebuie * (Bodgan, Relafiile, p. 256).
Pe la 1478 1479, vornicul Dragomir al lui Manea avea depozitata la Brasov o
cantitate de piper (ibidens, p. 266), iar pe la 1482 1492, vornicul Dragomir Udriste cerea
brasovenilor scutire de vaind pentru piper si bogasii (ibidem, p. 295).
In sfIrsit, este tipic cazul lui Korys boeronem et mercatorem parcium transalpinarum s,
care, in aprilie 1487, este amintit ca avind legAturi comerciale cu sibienii i brasovenii ; el
avea depozitatA marfd la Brasov i importa alte mArfuri din Ardeal in Tara Romineascd (Hur-
muzaki, vol. XV1, nr. 230, p. 126); etc. (Bogdan, Relafiile i idem, Documente i
regeste, passim).

www.dacoromanica.ro
 184 RADU MANOLESCU 68

In comparatie cu marele numdr de negustori din Tara Romineascd, cele

citeva mentiuni ale registrului de vamd din 1503 ar ardta, la prima vedere,
cd activitatea comerciald a boierimii muntene in schimbul de mdrfuri cu Braso-
vul era neinsemnatd. Chiar daed in izvorul analizat boierii munteni nu sint
aratati ca trimitind sau venind ei Inii cu produse naturale la Brasov sau adu-
cind de acolo articole mestesugresti, totusi ei participau indirect la schimbul
de mdrfuri cu Ardealul. Negustorii din tirgurile i satele Tani Rominesti, care
sint pomeniti adueind produse naturale la Brasov, le cumprau deSigur, in
cea mai mare parte de pe moiile boieresti. Desi nu avem stiri in acest sens,
este de presupus c multi boieri, ocupati in dregkorii sau cu exploatarea
domeniului, le vindeau pe loc unor negustori locali, care le desfaceau in Ardeal.
0 parte dintre boieri insd Ii desfceau produsele mosiei pe piata internd sau
externd prin slugile lor.
Astfel, negustorii din Tara Romineascd, care apar atit de numerosi in regis-
-trele de vamd brasovene, sint In cea mai mare parte, mijlocitori care asigurd
desfacerea pe piata braovean i ardelear in genere, a prisosurilor unor mosii
boieresti i poate mandstiresti muntene, precum si a unor produse strinse din
sate i din hotarul tirgurilor tarii. Prin aceast activitate comerciald internd si
extern, negustorimea munteand joacd un rol de seamd in schimbul de mdrfuri
dintre Tara Romineased si Brasov.
In analiza rolului jucat de marea si mica negustorime si in aprecierea
-participdrii fiecdrui tirg sau sat din Tara Romineascd la comertul cu Brasovul
vor fi prezentate datele releritoare la negustorimea din firgurile fi satele muntene,
adica pentru acei negustori cdrora li se specified locul de provenienid.
Asadar, existd o deosebire intre participarea negustorilor din tirgurile
satele Tarii Rominesti i intre participarea negustorilor din Tara Romineascd,
aceastd ultimd categorie cuprinzind, pe lingd negustorii edrora li se specified
locul de provenientd, i pe alti comerciantidupd nume muntenidar cfirora
nu li se aratd locul de unde yin.
Astfel, in 1503, la exportul de 198 465 aspri, fdcut de negustorii din tirgurile
sisatele Tarii Rominesti, negustorii mici participau cu 192 770 aspri, iar negus-
torii mari cu 5 695 aspri, respectiv cu 97 % si 3 %.
La importul de 1 302 815 aspri fdcut de negustorimea din tirgurile i satele
Tarii Rominesti, negustorii mici participau cu 697 750 aspri, iar negustorii
mari cu 605 065 aspri, respectiv cu 53,5 % si 46,5 %.
La tranzitul de mrfuri (II ieniale, aduse de negustorii din tirgurile i satele
'Fara Rominesti, in valoare de 2 598 011 aspri, negustorii mici participau
doar cu 25 089 aspri, iar negustorii mari cu 2 572 922 aspri, respectiv cu 1 %
si 99 %.
Astfel, din totalul de circa 4 10Q 000 aspri, care ieprezenta activitatea
comerciald a negustorilor din tirgurile i satele Tdrii Rominesti in relatiile
cu Brasovul la 1503, negustorii mici participau cu 915 609 aspri, iar negustorii
mari cu 3 183 682 aspri, respectiv cu 22,4 % si 77,6 %.
Negustorii mici se indeletniceau mai ales cu exportul produselor naturale
din Tara Romineascd, in cadrul importului mai ales cu comercializarea mdrun-
tisurilor si mai putin cu tranzitarea articolelor orientale.
Marii negustori se indeletniceau in msurd redusd cu exportul, in cadrul
importului aduceau mai ales cantitati mari de cutite i stofe, pe care le desMceau

www.dacoromanica.ro
69 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA SI BRASOV 185

probabil prin intermediari, iar in tranzitarea mdrfurilor orientale aveau un rol

deosebit de insemnat.
Negustorii marunti cumparau produsele naturale direct de la producAtori
boieri, manastiri, tarani i le vindeau acestora cu amanuntul aiticole
mestesugaresti si mai ales maruntisuri, fiind astfel legati de mase mai largi
de vinzatori i cumpratori. In schimb, marii negustori, care se ocupau mai
ales cu tranzitarea produselor orientale, precum i cu vinderea unor articole
occidentale mai scumpe, ca stofele, sau cu desfacerea cutitelor unor intermediari
locali sau straini, aveau o legatura mai slabd cu pturile largi din Tara Romi-
neascd. Din aceasta cauza, desi negustorii mrunti participau cu mai putin
de un sfert din valoarea schimburilor comerciale ale Tarii Rominesti cu Brasovul,
totusi rolul lor era cu mult mai mare decit al negustorilor mari in dezvoltarea
pietei interne, in stimularea productiei si a schimbului de marfuri din Tara
Romineasc.

Prin activitatea negustorilor din cuprinsul lor, tirgurile i satele muntene

au jucat un rol de seamd in relatiile comerciale ale Tarii Rominesti cu Brasovul.
Registrul vamal din 1503 aminteste urmatoarele tirguri si sate ale Tani
Rominesti care au relatii comerciale cu Brasovul i cu Ardealul (in ordinea
valorii activitatii lor comerciale) : Cimpulung 1, Tirgsor 2 Tirgoviste3, Gher-
ghita 4 Buzau 5, Bucuresti 6, Stoenesti7, Albesti 8, Tirgul de Floci 9, Slatina 1,
Braila 11 Pitesti 12, Rimnicul Vilcii13, Rosii de Vede 14, SuslAnesti 13, Ivanesti
sau Ionesti 16 Cimpina 17, Curtea de Arges 18, Rucar 16, Cornatel 20,

2 Compolong; rar Langfelt (In legatura cu numele unui negustor din Clinpulung, Iacob
Langfeltes, cf. Quellen, I, p. 3-4 si Iorga N.: Istoria romer(ulni romtnesc, I, p. 145). Voi
face trimiterea la Quellen, I, numai pentru acele localitAti al cAror nume este mai putin
obisnuit sau a cAror identificare comporta discutii.
2 Thorschor, tlrg dispArut, azi sat la sud de Ploiesti, raionul Ploiesti.
Thargovistia, Targovistia.
4 Girgicz, Girgitz, azi orAsel la S.E. de Ploiesti, raionul Cricov.
5 Bossow, Bossou.
e Bucuret, Bukarest.
7 Stoynest (Quellen, I, p. 10), sate In raioanele Cricov, Lovistea, Muscel, Pogoanele,
RImnicul Vilcil, Urziceni, Caracal.
8 Albanest (ibidern, p. 66). Poate Albesti, sate In raioanele Brdnesti, Craiova, Curtea
de Arges, Giurgiu, Muscel, Pogoanele, Cricov.
9 Flotsch, tlrg dispArut, la vArsarea Ialomitei In DunAre, azi satul Piva-Pietrii, raionul
Fetesti.
" Slatina.
to Brayla.
12 pitest.
19Rybnick, Rybinick, este Rimnicul Well (cf. Iorga, op. cit., I. p. 153).
14Bosch (Quellen, I, p. 14, 31 ; cf. Iorga, op. cit., I, p. 152), raionul Rosiorii de Vede.
13 Suslanest, Suschlanest (Quellen, I, p. 8,10), sat In raionul Muscel.
18 lonest, luanest (ibidem, p. 17, 30). Este fie Ionesti, raionul Slobozia sau IvAnesti,
raionul Slobozia.
17 Kympana.
18 Argisch.
19 Ruka (ibidem, p. 22, 24), sat In raionul Muscel.
79 Korynczel (ibidem, p. 20, cf. Iorga, op. cit., I p. 152) sate In raioanele Olte-
nita, Craiova, Vinjul Mare.

www.dacoromanica.ro
186 RADU MANOLESCU 70

Teleajen 1. Bunesti 2, Boldesti 3, Floresti 4, Breaza 5, Voivodesti 6, Didrih 7,

Voinesti 8,
In registrul vamal din anul 1503 sint amintiti: 204 negustori mici, cu indi-
carea locului de provenientd, 54 mari negustori, cu indicarea locului de unde yin
si 5 fdr aceastd specificare, deci 204 negustori mici si 59 mari, cu totul 263
de negustori din Tara Romlneascd care la 1503 au relatii de comert cu Brasovul.
Valoarea medie a mdrfurilor pe care le aduce intr-un transport un mare
negustor si un mic negustor este grditoare:
2 835 aspri un negustor mic ;
25 267 aspri un negustor mare 9.
*
Stirile cuprinse in registrul de vamd din 1530 aratd cd pentru intregul an
schimbul de mdrfuri dintre Tara Romineascd si Brasov, efectuat de care negu-
storii munteni, brasoveni si al ti ardeleni se ridicd la suma de circa 1 400 000 aspri.
Din aceastd sumd, mrfurile cumpdrate, vindute sau tranzitate de Care
negustorii munteni se ridicd la aproximativ 885 000 aspri sau circa 63 % din
valoarea acestui schimb. Stirile din registrul vamal din 1530 dovedesc si in
aceastd vreme existenta unei mari si mici negustorimi muntene, cu roluri eco-
nomice diferite in schimbul de mdrfuri cu Brasovul.
Analiza rolului jucat de marea si mica negustorirne din tirgurile si satele
Tdrii Rominesti se va face ca si in 1503 luindu-se in consideratie datele
referitoare la acei negustori cdrora li se specified locul de provenientd.
In diferitele ramuri ale schimbului de mdrfuri dintre Brasov si Tara Rola-
neased efectuat de cele cloud categorii de negustori din tirgurile si satele muntene,
participarea ficcdrui grupe este urmdtoarea : la export (circa 155 000 aspri)
si la import (circa 300 000 aspri) participd atit negustorii mici (circa 170 000
aspri) cit si cei mari (circa 260 000 aspri).
Astfel, din totalul de circa 885 000 aspri, care reprezinta activitatea corner-
ciald a negustorilor din tirgurile si satele Tarii Rominesti in anul 1530, negustorii
mici participau cu circa 625 000 aspri sau 70,6 %, iar negustorii mari, cu circa
260 000 aspri sau 29,4 %.
Schimbarea raportului dintre marea si mica negustorirne munteand se
datoreste acelorasi cauze care au produs modificarea acestui raport intre marea
si mica negustorime in general10; mica negustorime munteand, mai strins
legatd de piata internd munteand si brasoveand, si-a mentinut aproape aceeasi
pozitie economicd ca si in 1503 (in 1503 participd cu circa 915 000 aspri, iar in
1530, cu aproximativ 625 000 aspri), pe cind marea negustorime, legata mai ales
de piata externd, isi reduce simtitor activitatea atunci cind nu i se mai oferd
1 Telleschyn (Quellen, I, p. 4,30), poate satul Teleajen (Cheia). raionul Teleajen.
2 Bonest (ibidem, p. 8,24) sate in raioanele Curtea de Arges, Costesti, Rtmnicul Vilcii.
a Boldescht (ibidem, p. 34), sat in raionul Mizil.
6 Florest, Plorescht (ibidem, p. 6, cf. Iorga, op, cit., I, p. 149), sat in raioanele Bala
de Amnia, Craiova, Crevedia.
5 Brasa (Quellen, I, p. 7), sat in raionul Cimpina.
6 Waynodest (ibidem, p. 2), gresit pentru Wayvodest, sat disprut In raionul Zimnicea.
7 Dydrich (ibidem, p. 24), azi Didrih, Dridu, raionul Urziceni.
8 Boynest (ibidem, p. 18), sat in raionul Muscel.
9 Cf. anexele nr. 1 si nr. 2.
10 Cf mai sus, p. 180.

www.dacoromanica.ro
71 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMTNEASCA $1 BRA$OV 187

posibilitdti de cumpdrare 1 desfacere a mdrfurilor (in 1503 participd cu circa

3 185 000 aspri, iar in 1530, numai .cu circa 260 000 aspri).
Astfel, in 1530, se vddete nu numai rolul deosebit de important pe care
mica negustorime munteand il are in dezvoltarea pietei interne a Tarii Romi-
ne0i rol pe care il avusese 0 in 1503 ci i precumpdnirea sa netd in cadrul
negustorimii muntene.
In 1530, participd negustori munteni din urmdtoarele tirguri 0 sate ale
Tarii Romine0i 1 (in ordinea valorii activitdtii lor comerciale): Cimpulung,
Tirgor, Tirgovi0e, Buzdu, Piteti, Brila, Gherghita, Bucure0i, Rimnicul
Vilcii, Curtea de Arge, Tirgul de Floci, Teiani2, Stoene0i, Miro0 3, Teleajen,
Muscel 4, Brdne0i 5 Filipe0i 6 Didrih, Slatina, Bune0i, Flore0i <Cetatea >
Poenari 7, Brebue0i 8, Cimpina, Bdleni 3.

Ca 0 in 1503, existenta celor cloud categorii de negustori, man i mici-mij-

locii, este doveditd 0 in 1530, deosebirea insd intre ele este mai pu tin evidentd
decit in 1503, cind insu0 registratorul pe baza cunoa0erii activitatii lor
comerciale 0 care se dovede0e a fi fost just apreciatd i-a impartit in cele
cloud mari grupe. In 1530, aceastd impartire este mai putin vdditd, deoarece
existd o serie de negustori care au afaceri comerciale ceva mai intinse decit micii
negustori (intre 100 0 200 florini la transport), dar care, in comparacie cu
negustorii din 1503, nu pot fi socotiti mari comercianti. De aceea, pe ace0i
negustori s le spunem mijlocii i-am integrat, tocmai datoritd volumului
afacerilor lor, in categoria negustorilor mici.
In lunile februarie iulie 1530, 0iri1e din registru aratd cd au venit la
Braov cu mdrfuri 212 negustori mici 0 3 negustori mari din tirgurile i satele
Tarii Rornine0i.
Valoarea medie a unui transport fcut de un mic negustor este de circa
845 aspri, iar a unui mare negustor, de circa 42 900 aspri ".

Compararea volumului afacerilor marilor i micilor negustori din Tara

Romineased la 1503 0 1530 este sugestivd pentru a ardta rolul crescind al micii
negustorimi muntene in comparatie cu marea negustorime.
1 Pentru tirgurile i satele pomenite i In registrul varnal din 1503, nu mai repetilm
numele folosit In registru i identificarea geograficS, deoarece denumirea se pdstreazii aproape
aceeasi i In registrul din 1530 (cf.p.185 186 si notele respective). Vont reda In schimb denumirea
din registru i identificarea geografidi pentru localitatile ce apar In plus fatt de anul 1503.
2 Tyschoyn, Tyschayn ((Mellen, II, p. 229), sat In raionul Teleajen.
3 Merosch (ibidem, p. 231), poate Mirosi, sat In raionul Rosiorii de Vede sau Meris
In raionul Baia de Aramil.
4 Muschzel (ibidem, p. 231), sate In raioanele: Pucioasa, Cislbu si sate disprute in
raioanele: Lovistea, Slatina, Teleajen.
5 Browescht, .Brouescht (ibidem, p. 222), poate Briinesti, sate In raioanele FiIiai, Pucioasa
etc., sat disparut, In raionul Mizil.
6 Fylipescht (ibidem, p. 225), sate In raioanele Chnpina i Filipestii de Padure.
7 Ponayra (ibidem, p. 227), poate Poenarul, sat In raionul Curtea de Arges sau Poenari
In raioanele Alexandria, Muscel i disparut, In raionul Curtea de Arges.
o Brebuescht (ibidem, p. 223), poate Brebu, sate In raioanele Cimpina, Pucioasa.
9 Buten (ibidem, p. 223), poate Mein, sat In raionul Tirgoviste.
1 Cf. tabelele anexe privitoare la rolul tirgurilor i satelor din Tara Romlneascb In anul
1530 (nr. 3 si nr. 4).

www.dacoromanica.ro
188 RADU MANOLESCU 72

Iatd, compa-
1503 ianuariedeeembrie
Negustori mart Negustori mioi
Valoarea media a unui trans- Valoarea medie a uuni Nr.
port de mirluri
aspri
Nr.
negustoror
il
Nr.
til
transporuror trasort rr
np de milui
aspri
Nr.
til
negusoror traneport-
nlor
u

25 267 I
59 126 2 835 204 323
Valoarea medie a unui transport de mirfuri Numarul total al Numiru total al
(Negusteri mari 9i mid) negustorilor transporturilor
-
9 130 aspri 1 263 449
1 CUM obtinutA prin imp1rtirea valorii activitAtii oomerciale a ambelor categorii de negustori la
mici) = 4 099 291 : 449 = 9 129 aspri.
1 Acela procedeu, adica: 128 635 (negustorii marl) + 311 884 (negustorii mici) = 440 519:

Din tabelul comparativ de mai sus, se poate constata urmdtoarea situatie

in 1530, in raport cu 1503.
a) A scdzut simtitor numdrul marilor negustori i cifra generald a afa-
cerilor lor comerciale ; este adevarat Ca valoarea medie a unui transport a
crescut, dar ea este rezultatul participarii numai a 3 mari negustori, in miinile
carora s-a concentrat cornertul mare propriu-zis si a cdror activitate singu-
lard nu poate suplini decaderea comertului mare in intregul sdu.
b) Numdrul transporturilor facute de micii negustori munteni a crescut
apreciabil (369 in decurs de 6 luni, fata de 323 in intregul an 1530); in
schimb, a scazut valoarea medie a unui transport la mai putin de o treime.
c) Valoarea medie a unui transport de marfuri, avindu-se in vedere negus-
torimea mare si mica la un loc, scade simtitor (de la 9 130 aspri in 1503, la
1 184 in 1530); in schimb, creste apreciabil numarul calatoriilor comerciale
facute (449 in intregul an 1503, 372 doar in prima jumatate a anului 1530).
d) Toate aceste date dovedesc in chip vddit cA negotul Tarii Romi-
nesti cu Brasovul devine tot mai mult un comert efectuat de mica ne-
gustorime (212 negustori in februarie-iulie 1530, fata de 204 in intregul an
1503), a carei activitate economica este vie, desi de un volum i o valoare
mai redusa. Aceasta caracteristicd economica a micii negustorimi din Tara
Romineascd se datoreste tocmai legaturilor sale strinse cu piata internd
munteand i brasoveand, formata din paturi din ce in ce mai largi, dar cu
mijloace bdnesti reduse, la ale caror posibilitati materiale ea se adapteazd
in chipul cel mai adecvat.

Rolul tirgurilor i satelor din Tara Romineasca in schimbul de marfuri cu

Brasovul in prima jumatate a secolului al XVI-lea se poate cerceta i pe baza
registrelor de vama din anii urmdtori: 1529, 1542, 1543 si 1545, care cuprind
date in acest sens.
Registrele din acesti ani prin faptul Ca sint fie incomplete, fie in rezu-
mat nu ingaduie insa decit o mentionare a numelor acestor tirguri si sate
si a rolului lor in functie de numrul negustorilor participant.' din cuprinsul lor.
Intre 2 iulie 1529 si 25 ianuarie 1530 au participat la schimbul de marfuri
cu Brasovul urmatoarele tirguri si sate din Tara Romineasca (in ordinea numaru-
lui negustorilor): Tirgsor, Tirgoviste, Bucuresti, Cimpulung, Buzau, Gherghita,

www.dacoromanica.ro
73 SCHIMI3UL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA. SI BRA5OV 189

rativ, situatia:
1530 februarieiulie (1/2 an)
Negustori marl 1
Negustori mini
Valoarea media a unui Nr. Nr. Valoarea media a unui Nr. Nr.
transport de mIrfuri negustorilor transporturilor transport de mirfuri negustonl. or trans portu-
aspri asp ri rilor
42 878 3 1 3 I 845 212 369
Valoarea media a unui transport de mirfuri Nurnirul total al Numiru total al
(Negustori mafi 91 mici) (1/2 an negustorilor (1/2 an) transportur lor (1/2 an)
1 194 aspri 2 215 372

nunarul total de transporturl de marfuri, adieS: 3 183 682 (negustorii marii) + 915 609 (negustorii
372 = 1 184 aspri.

Rimnicul Vilcii, Braila, Piteti, Curtea de Arge, Teiani, Namdeti 1, Cetatea

de Floci, Stoeneti, Albeti, Brgareti 2, Broteni 3, Cimpina, Chiojd 4, Didrih,
Estdu 5, Gorganeti 6, Magurele 7, Roii de Vede, Teleajan i Valeni8.
Din aceste tirguri O. sate 9 au luat parte la schimbul de marfuri cu Braovul
123 de negustori.

In 1542 au participat, in cadrul exportului i importului (pentru tranzit

nu sint date), urmdtoarele tirguri i sate: Cimpulung, Gherghita, Piteti,
Tirgor, Tirgovite, Bucureti, Brila, Rimnicul Vilcii, Buzau, Cetatea de Floci,
Albeti, Curtea de Arge, Namdeti, Voineti, Comoteni10, Potelun, Stoeneti,
Teiani, Cornatel, Homoreti12, Rucr, Slatina, Teleajen, Bddeni 13, Balta 14,
Bragaresti, Breaza, Didrih, Godeni15, Manetils, Slnic," Soplea 18, Suhaia 19,
1 Nemoest, Nemuescht (Quellen, II, p. 172), sat In raionul Muscel.
2 Bragarest (ibidem, p. 173), sate In raioanele Ploiesti i Pogoanele, azi disprute.
3 Brosten (ibidem, p. 174). satc In raioancle Gdesti, Urziceni, Pucioasa, Finns).
Costesti, Bals etc.
Kyosd (ibidem, p. 173), sate In raioanele Cislau i Teleajen.
6 Estow (ibidem, p. 172), sat disprut, azi orasul Mizil.
6 Gorganasch (ibidem, p. 174), poate Gorga'nesti, raionul Bals sau GorgAnele, sat disparut
raionul RAcari.
9 Magurele (ibidem, p. 172), poate orasul Turnu-Magurele, sat In raionul Teleajen,
sau sat disprut, raionul Giurgiu.
Vaylen (ibidem, p. 172), sate In raioanele Curtea de Argo, Muscel, Teleajen si
dispArut In raionul Mizil.
9 Nu am putut identifica satul I Marin (ibidem, p. 173), poate Marinesti, raionul
Amaradia i 4 Scopay o (ibidem, p. 173), poate Schiopeni, sat In raionul Beceni. Negustorii
veniti din ele nu au fost inc1ui In numdrul de mai sus.
19 Kometschin (Quellen, III, p. 200), sat In raionul Gura Jiului.
11 Pothol (ibidem, p. 200), sat In raionul Corabia.
12 Homorescht (ibidem, p. 190, 205 etc.), poate Homoriciu, raionul Baia de Aramii.
77 Boden (ibidem, p. 212), sate In raioanele Mizil, Muscel, Pucioasa, Babeni-Bistrita.
14 Baltho (ibidem, p. 203), poate Balta, In raionul Baia de Aram sau BdIteni, In raioanele
Snago v, Filimon Slrbu etc.
16 Godan (ibidem, p. 201) etc., sat In raionul Muscel.
57 Monuescht (ibidem, p. 206 etc.), sate In raioanele DrAggnesti, Rcari etc.
17 Zlanyc, Zlenick (ibidem, p. 194 etc.), sat In raionul Muscel.
" Scheplesch (ibidem, p. 190 etc.), sat disprut In raionul PloiestI.
" Schwhay, Zuchay (ibidem, p. 199 etc.), sat In raionul Zimnicea.

www.dacoromanica.ro
 190 RADU MANOLESCU 74

Anghelesti 1, Berivoesti 2, Bogdtesti 3, Bratia 4, Cglugareni 5, Cisl5u 8, Cocoresti 7,

Comarnic 8, Dragoslavele 9, Filipesti 10, Girlite 11, Gogosesti 12, Gostilele 13,
Hindtesti 14, Leresti 15, Mgureni 19, Mislea 17, Nanov 18, Podeni 19, P6usesti a,
Poenari, Rdesti 21, ROii de Vede, Scheiu 22, Schela 23, Slatioara 24, Valeni
gi Voivodesti.
Din aceste 61 de tirguri si sate 25, au luat parte la schimbul de mgrfuri cu
Brasovul 480 de negustori. In afard de acesti negustori, au mai cumprat mar-
furi de la Brasov si 2 slujitori boieresti 28.

In 1543, au luat parte la schimbul de marfuri cu Brasovul urmtoarele

tirguri si sate (in ordinea numdrului de negustori care yin din fiecare): Cimru-
lung, Tirgoviste, Pitesti, Tirgsor, Buzau, Gherghita, Rimnicul Vilcii, Brila,
Bucuresti, Curtea de Arges, Nmdesti, Albesti, Voinesti, Cetatea de Floci,
BrAgaresti, Floresti, Stoenesti, Teisani, Cornatel, Hornoresti, Rucdr, Slatina,
Soplea, Brdnesti 27, Cimpina, Comarnic, Dragoslavele, Ghinesti 28, Rosii de
Vede, Bicoi 29, Calinesti 30, Lalesti 31, Teleajen, Bogatesti, Breaza, Bunesti

1 Engeleseht (Quellen, III, p. 208), sat In raionul Crevedia.

2 Berewoesch, Beruwesch (ibidem, p. 188), sate In raioanele Muscel, Teleajen, dispArut
In raionul Baia de Amnia.
a Bogadescht, Bogatschent (ibidem, p. 202, 209), sat In raionul Muscel.
Braytha (ibidem, p. 204), sate In raioanele Muscel, Vedea, Lehliu.
5 Kologarist (ibidem, p. 198). sate In raioanele GSetj, Mizil, Racari etc.
6 Tscheszew (ibidem, p. 215), sat In raionul Cis16.u.
7 Kokorescht (ibidem, p. 210), sate In raioanele Cimpina, Ploieti, Slatina.

o Komarnyck (ibidem, p. 204), sat In raionul Sinaia.

9 .Dragoslav (ibidern, p. 195), sat In raionul Muscel.
Philipescht (ibidem, p. 188), sate In raioanele Cimpina i Filimon Sirbu.
11 Gorlicze (ibidem, p. 190), poate GIrleni, sat In raionul Westi.
O Gogoescht (ibidem, p. 194), sat In raionul Bals.
13Sustila (ibidem, p. 191), desigur greseald de citire a editorilor pentru Gnstila,
Gostila (din pricina asemAnArii lui G cu S In paleografia latinA); sat In raionul Branesti.
14 Hynetescht (ibidem, p. 205), sat disparut, azi cartier al orasului Rlmnicul Vlach,
05 Lerescht (ibidem, p. 193), sate In raioanele Muscel si Vedea.
Magoren ibidem, p. 188), sate In raioanele Cfmpina si Teleajen.
Myssle (ibidem, p. 208), sat In raionul Cimpina.
Nanowe (ibidern, p. 203), sat In raionul Alexandria.
19 Padan (ibidem, p. 202), sate In raioanele Lovistea, Teleajen etc.
22 Powoescht (ibidem, p. 207), poate P6t s3sti, sat In raionul Babeni-Bistrita.
ti Radusch (ibidem, p. 200), poate Rdesti, sate In raioanele Curtea de Arges, Mus-
cel, Slatina.
22 De laschy (ibidem, p. 200), poate Schei, sate In raioanele Mizil si Beceni.
111 Schylla (ibidem, p. 212), sat In raionul TIrgu-Jiu.

i4 Zlatyare (ibidem, p. 208), sate In raioanele Urziceni si Horezu.

25 Nu am putut identifica localit5tile Kraywasch (ibidem, p. 198) si Zlolasch (ibidem,
p. 202); negustorii din ele nu shit socotiti In numarul de mai sus.
16 Ibidem, p. 191 si 193.
a7 Braynescht (ibidem, p. 235 etc.) sate In raioanele Filiasi, Pucioasa, sat disparut In
raionul Mizil.
aa Dginescht, Dgnest (ibidem, p. 239 etc.), sat In raionul Rhcari.
29 Boyko (ibidem, p. 236 etc.), azi ora In raionul Clinpina.
80 Calenescht (ibidem, p. 236 etc.), sate In raioanele Crevedia, Clinpina, DrAgEinesti etc.
21 Latest (ibidem, p. 235 etc.), sate In raioanele Vedea i TIrgu-Jiu.

www.dacoromanica.ro
76 SCHIMBUL DE MXRFURI DINTRE TARA ROMtNEASCX $1 BRA$OV 191

Godeni, MAgureni, Poganu 1,

Prahova 2, Prundul 3, ScAeni 49 SusIgneti,
Armdeti 5, BAdeni, Bisca Boboteti 7, Brebu, Breti 5, Cacoti 9, Capri-
6,
oru 10, Didrih, Filipeti, Hoddrdti 11, Ilieti 12, Istrita 13, din Jale 14, Mrceti",
Mrgineni 16, Mislea, Poenari, Schela, Slaneti 1', SlAnic, Strezeti 18, VAleni,
Vldeni", Voivodeti.
Din aceste 68 de tirguri i sate" au participat la schimbul de mArfuri
cu Braovul un numAr de 61 0 negustori.
In afarA de aceti negustori mai shit mentionati ca avind legaturi de comert
cu Braovul i doi slujitori boiereti21.
*
In 1545 -ultimul an din care avem tiri cu privire la participarea tirgurilor
perioadd -
i satelor din Tara Romineascd la schimbul de mArfuri cu Braovul in aceastd
participA urmAtoarele tirguri i sate: Cimpulung, Tirgoviste, Tirg-
or, Buzdu, Gherghita, Voineti, Pitesti, Rimnicul Vilcii, Curtea de
Arge, Bucureti, Albeti, NamAeti, Braila, Teiani, Floreti, BrAgareti,
Cetatea de Floci, Laleti, Teleajen, Boteni22, Bogateti, *oplea, Magureni,
Berivoeti, Breaza, Cimpina, Cioceni23, Cuculeti24, Drgoeti23, Didrih, Liteti26,

1 Pogan (Quellen, III, p. 234 etc.), sat In raionul Drgdsani.

2 Prawoha (ibidem, p. 237 etc.), poate regiunea Prahovei sau sat disparut cu acest
nume.
8 Prun (ibidern, p. 242), poate Prundul, sate in raioanele Vidra i Pitesti.
4 Zkeyen (ibidem, p. 235 etc.), sate in raioanele Ploiesti i Cisldu
6 Armescht (ibidem, p. 235), poate Armiisesti, sat dispdrut In raionul Urziceni.
6 Bwska (ibidem, p. 242), sat In raionul Cisldu.
7 Bobotescht (ibidem, p. 244), sat In raionul Baia de Aramd.
Brescht (ibidem, p. 242), poate sat disprut sau Bresnita In raioanele Turnu-Severin
si Strehaia.
9 Konkocz (ibidem, p. 242), poate Cacoti, sat In raionul Turnu-Severin.
10Kapprehora (ibidem, p. 237), sat In raionul Tirgoviste.
11Bogerest (ibidem, p. 242), poate Hoddrasti, sat In raionul Ploiesti.
13 Illescht (ibidem, p. 236), sat In raionul Fittest.
13 Ystricz (ibidem, p. 242), sat in raionul Mizil.
14 Zalescht (ibidem, p. 236), poate sat dispdrut cu acest nume, sau vechiul judet dispdrut
al Jalesului.
18 Morckescht (ibidem, p. 242), sat In raionul Tirgoviste.
16 Morgen (ibidem, p. 235), poate Margineni, sat in raionul Clinpina, disprut In raionul
TIrgul-J,u.
17 Zlanescht (ibidem, p. 244), sat pomenit Intr-un act din 10 februarie 1578 (Documente
privind istoria .Romtniei, B XVI, vol. IV, p. 309).
18 Ztriguest (Quellen, III, p. 239), poate Strezesti, sat In raionul Drgdsani.
19 Bladen (ibidem, p. 242), sate in raioanele Muscel, Ploiesti etc., dispdrut in raionul
Fetesti.
1 Nu am putut identifica localittile: Gamna (ibidem, p. 242) i Ztad (ibidem, p. 242).
81 Ibidem, p. 239 si 242.
12 Pollan (ibidem, p. 300 etc.), sate In raioanele Muscel, Rdcari etc.
13 Tschwtschan (ibidem, p. 302 etc.), sat in raionul Cricov.
14 Kcwklest (ibidem, p. 297 etc.), sat in raionul Oltet.
15 Draguest (ibidem, p. 301 etc.), sate In raioanele Briinesti, Drbgdsani etc., disprut
In raionul Rdcari.
18 Latest (ibidem, p. 295), poate Litesti zis i Ulitesti, sat in raionul Pitesti, disparut
in raionul Cimpina.

www.dacoromanica.ro
 192 IIADU MANOLESCU 76

Buddnesti 1, Cornatel, Mocesti 2, Ogretin 3, Rucdr, Slatina, Stoenesti

Blicoi, ITO 4, Bordesti 5, Bratia, Bunesti, Cristesti 6, Comarnic, Ploiesti
Poganu, Prahova, Rimnicul Sdrat 9, Rosiorii de Vede, Tismana 9, Brdnesti,
Cacoti, Cdlinesti, Cerbu", Cocordsti, Cricovu, Dnesti12, Detcoi", Estdu,
Ghitioara", Gdiseni15, Homoresti, Leotesti", Leresti, Margineni, Mislea, Muscel,
Ndndsesti 17, Picleni 18, Plopeni 19, Podu 20, Scdeni, Slnic, Urlati 21, Sarateni229
Suhdteni23.
Din cele 77 de tirguri si sate 24 din Tara Romineascd, pomenite in regis-
trul de vamd din 1545, au participat la schimbul de mdrfuri cu Brasovul
619 negustori munteni.

Cresterea apreciabild a numdrului de tirguri si sate precum si de negustori

din Tara Romineascd, care in prima jumdtate a secolului al XVI-lea participd
la schimbul de mdrfuri cu Brasovul, este sugestivd pentru a aprecia relatiile
comerciale dintre cele cloud centre economice.

1 Bwderest (Quellen, III, p. 299), poate Budanesti, sat amintit intr-un act din
1581 -1582 (Documente privind istoria Romtniei B, XVI, vol. V, p. 35).
2 Motschest (Quellen, III, p. 296), sat in raionul Cricov, disparut In raionul Buzau.
3 Egrothin (ibidem, p. 294), sat In raionul Teleajen.
Balczatt (ibidem, p. 297), sate In raioanele Rimnicul Sarat, Strehaia, disparut In
raionul Focsani.
6 Borderest (ibidem, p. 294), poate Bordesti, sat In raionul Rimnicul Sarat.
6 Kyrstess (ibidem, p. 298), sat disparut In raionul Mizil, azi Cristinesti In raionul
Rimnicul Sdrat.
7 Ploest, Ploen (ibidem, p. 295, 296).
6 Zaratt (ibidem, p. 296).
Thyszan (ibidem, p. 302), sat In raionul Baia de Aramd.
. Zyerb (ibidem, p. 297), sat In raionul Pitesti.
Krych (ibidem, p. 305), poate sat disparut In raionul Cricov.
n Denest (ibidem, p. 295), sat In raionul Draganesti, disparute In raioanele Oltet
gi Pitesti.
Delkw (ibidem, p. 295), sat In raionul Gaesti, disparute In raionul Mizil i lInga Bucuresti.
Gythora (ibidem, p. 295), ocna de sare, poate si sat disparut, In raionul Teleajen.
. Gszen, Gssyny (ibidem, p. 295, 302), poate Gaiseni, sat In raionul Crevedia.
Lewtest (ibidem, p. 297), sat In raionul Bals, disparute In raioanele Buzau i Mizil.
Naneschest (ibidem, p. 296) sat In raionul Babeni-Bistrita.
Pockline (ibidem, p. 301), sat in raionul Buzau.
Popleni (ibidem, p. 296), sate In raioanele P1ojetj, Beceni, disprute in raionul
Braila.
20 Pothw (ibidem, p. 303) sate numite Podu. In raioanele CImpina, Crevedia, Muscel etc.
Vrlatz (ibidem, p. 299), sat In raionul Cricov.
22 Zarathiel (ibidem, p. 330), poate Sarateni, sate In raioanele Slobozia i Urziceni.
28 Zohathen (ibidem, p. 396), poate sat disparut In regiunea baltii Suhaia, raionul
Zimnicea.
" Nu am putut identifica localitAtile : Beldissor (ibidem, p. 297), Daytschylle (ibidem,
p. 294), Gyrckw (ibidem, p. 296), Lopaduat (ibidem, p. 297), Responeck (ibidem, p. 304),
Schtiopoyre (ibidem, p. 298), &yen (ibidem, p. 297), Tschekopoher (ibidem, p. 298), Zoystw
(ibidem, p. 296), Zyde (ibidem, p. 303), Dynckotsch (ibidem, p. 302).
In munca de identificare a localitatilor din Tara Romineasca pongenite In registrele
vamale brasovene din 1503-1545, am folosit, printre alte instrumente de lucru, mai ales
Documente privind istoria Romtniei. B. Tara Romtneascd. Veacurile XIII- XVI. Indicele
numelor de locuri, Buc., 1956, 166 pag.

www.dacoromanica.ro
77 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMINEASCA SI BRASOV 193

Iat un tablou recapitulativ al acestei

Nr. tirgurilor i satelor din I Ar. negustu-
Anul lrilor din Tara
Tara Rornineasea Rnmineaseii

1503 28 263
1529 (1/2 an) 26 123
1530 (1/2 an) 26 215
1542 (lira tranzit) 61 480
1543 68 610
1345 77 619

Dacd se tine seamd cd datele din 1529 si 1530 se referd doar la cite o jumd-
tate de an si eh' in acei ani imprefurdrile politice au fost defavorabile desfdsu-
rdrii normale a relatiilor comerciale dintre Brasov si Tara Romineascd, se con-
stat in chip deosebit de limpede creflerea neincetatd a numdrului de tirguri
si sate muntene, precum si a negustorilor munteni care participd la acest
schimb de mdrfuri.
Cresterea activitatii comerciale a tirgurilor, satelor i negustorilor din Tara
Romineascd reflectd o dezvoltare corespunzdtoare a activittii economice de
pe piata internd munteand, in cadrul cdreia se desfdsura o bund parte din
acest schimb, prin relatiile de vinzare-cumpdrare dintre producalorii locali
de mdrfuri (boieri, mdndstiri, tdranime) i negustorii munteni sau strdini.
Participarea crescind a tirgurilor i satelor muntene, indicator al ldrgirii
pietei interne din Tara Romineascd, presupune o dezvoltare corespunzdtoare
nu numai a schimbului de mdrfuri intern si extern, ci si a productiei de mrfuri
din sate si orase, a diviziunii sociale a muncii in mestesuguri i comert. Intr-
adevdr, Lenin aratd ca: piata apare acolo, unde si in mdsura in care apare
diviziunea sociald a munch 1i productia de mdrfuri. Mdrimea pietei este indisolu-
bil legat de gradul de specializare a muncii sociale 1.
In cele ce urmeazd dorim s ardtdm in ce chip produsele naturale ale unor
regiuni au determinat specializarea acestora intr-un anumit sens si cum aprovi-
zionau cu produsele lor o serie de tirguri si sate muntene, precum i pe braso-
veni i alti ardeleni. Datele se referd la comertul cu peste si mai precis la morun,
care se pescuieste la noi numai in Dundre si in Marea Neagr 2 De aceea, este
probabil c existau in Tara Romineascd locuri de desfacere a morunului de-a
lungul Dundrii, de unde Ii cumpdrau atit negustorii munteni cit i cei strdini.
lath' cloud exemple: datele registrelor vamale dovedesc cd, in afard de negustorii
ardeleni, aduc morun la Brasov i negustorii munteni din urmdtoarele tirguri
si sate: Brdila, Cimpulung, Tirgsor, Voinesti, Teleajen, Ionesti i Rucdr (in
1503) si : Brila, Tirgsor, Gherghita, Tirgul de Floci, Buzdu i Cimpulung
(in 1542). Cu exceptia Brilei i a Tirgului de Floci, nici unul dintre aceste
tirguri si sate nu este in vreo regiune unde s-ar putea pescui morunul. Faptul
dovedeste cd aceste locuri de desfacere de la Dundre erau piete locale care
deserveau regiuni situate in diverse parti din Tara Romineascd si din Ardeal,
cu produsul specific lor.
1 Lenin V. I., Opere, vol. I, Ed. P.M.R., 1950, p. 91.
2 CArAusu S., op. cit., p. 363.

13 c. 376

www.dacoromanica.ro
 194 RADU MANOLESCU 78

De asemenea, este de presupus c, drept urmare a intensificArii schimbului

intern i extern, sA fi avut loc, in cursul primei jumatati a veacului al XVI-lea,
un proces de contopire treptat i lent6 a unor piete mici locale in piete mai
mari, grupate in jurul unor tirguri mai insemnate, uncle se chsfaceau produsele
meteugareti locale i de import 1 se stringeau produsele naturale destinate
orkenilor i negustorilor munteni .1 strini.
Materialele pe care le avcm la dispozitie nu ne dau posibilitatea confirmrii
acestei 'Arai, care se bazezd doar pe existenta certa a creterii schimbului pe
piata internd munteana din prima jumtate a secolului al XVI-lea 1,

Este interesant de semnalat ct aceasta cretere a numrului tirgurilor, satelor

i negustorilor din Tara RomineascA in schimbul de marfuri cu Braovul se
datorete in bun parte participdrii crescinde a satelor i negustorilor din satcle
Tarii Romineti. Aceastd cretere nu dovedete numai o l'argire a productiei de
mrfuri la sate i o intensificare a schimbului in domcniul rural, ci i o accen-
tuare a procesului de descompunere a obstei taraneti i a acapartrii pminturi-
lor tdrnimii libere de Care boieri, care fcea ca multi tarani saraciti sd fie
nevoiti a se ocupa, pe ling alte indeletniciri, i de negot 2
Din cercetarea tabelei anexA nr. 5 se poate urmri aceastd participare cres-
cinda a satelor din Tara Romineascd la comertul cu Braovul in chip deosebit
de clar:
I
0 at co ..-. - a.>
rd
Nr. 4a 0=
Nr. cn va I. -- 71: = CO
tirgurilor Nr. satelor = cc
Anul negustorilor participante -4, .,., c.,
partici- 4-' Z Cn - 0 rf,
+a
Gin tirguri = i. .-..

pante 0 OD cc
7.-,.._, ,-1" ,... Cd cd
cc-
1...
pGJ -

1503 12 229 '''' 16 34 28 263

1629 (1/2 an) 11 102 15 21 96 123
1530 (1 2 an) 12 103 14 29 26 215
1E42 (fart tranzit) 12 36 49 124 61 4E0
1543 12 426 L6 184 68 610
1645 12 381 15 238 77 119
* Am socotit tirguri: firSila, Bucuresti, BuzAu, Cimpulung, Curtea de Arges, Gherghita, Pitesti,
FIlmnicul Vulcil, Slatina, Tirgoviste, Tirgsor i Turgul de Floci.
** Din cele 12 tirguri au sosit 224 negustori; la numarul acestora am adAugat 5 negustori, marl,
clirora nu li se specificA localitatca de provenientA, dar care era probabii Urg, deoarece merit negustorl
shit, cu o singurA exceptie, din orase.

1 In Rusia acest fenomen trecerea de la pietele locale la cele regionale a avut

loc oarecum In acelasi timp; In secolul al XV-Iea dupt unit autori (Danilova i Pasuto,
Produclia de marfuri In Rusia pind In secolul al XVIII-lea. I.S.R.S. 1954, p. 40), In secolul
al XVI-lea si al XVII-lea, dupa alti autori (parerea lui S. V. Bahrusin, citata de A. M. Pan-
cratova, Rolul producliei de marl un In trecerea de la feudalism la capitalism, I.S.R.S., 1954,
p. 11).
2 Statistica ce urmeazt completeazd i IntAreste cu date afirmatiile cu privire la dez-
voltarea comertului exterior al stracilor 9, In urma descornpunerii crescinde a obstei din
Tara Romineasc (Cf. V. Costachel, op. cit., p. 782).

www.dacoromanica.ro
79 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROMNEASCA. SI BRASOV 196

Istoriografia mai veche, bazindu-se In special pe o serie de conditii externe

(luptele politice din Transilvania dupd 1526, rolul crescind al negustorilor
orientali in 'raffle Romine) a sustinut cd, de la sfiritul secolului al XV-lea
Inainte, relatiile de comert dintre Braov 0 Tara Romineasca. decad. 1
0 cercetare Ins amanuntita a unor izvoare statistice de prim ordin, ca
registrele vamale braovene, superficial folosite de istoriografia mai veche,
0 legarea problemelor comertului exterior de dezvoltarea productiei de mArfuri
din cuprinsul Tarii Romineti, dovedesc suficient de limpede cd in cursul primei
jumttip a veacului al XVI-lea schimbul de mArftri dintre Braov 0 Tara
Romineascd urmeazd o linie ascendent in ceea ce privete participarea tirgurilor,
satelor 0 negustorilor din cuprinsul Tarii Romineti 0 nivelul exportului
muntean.
*
Din infAtiarea unor aspecte din istoria relatiilor comerciale dintre Braov
0 Tara Romineascd 0 din dezvoltarea economiei muntene In prima jumdtate a
secolului al XVI-Iea, se poate constata CA in aceast vreme a inceput s se
dezvolte tot mai mult producpa 0 schimbul de mrfuri in conditiile feudalismu-
lui, sa creased piat.a internd a tdrii 0 sa OA un rol insemnat capitalul corner-
cial al negustorilor.
Productia de mArfuri 0 comertul din Tara Romineascd in vremea orinduirii
feudale nu numai CA nu au InlAturat feudalismul, ci chiar 1-au slujit, ajutind
la menPnerea vechiului mod de productie. Productia de mArfuri 0 negotul
au ajutat domeniul feudal sd rezolve contradictia in care se zbAtea, dind posi-
bilitatea boierului sd 10 cumpere de la negustori anumite produse meteugd-
reti, In schimbul vinzdrii produselor agricole ale domeniului sdu, care, inainte
de aparitia oraelor, nu 10 gAseau cumpArAtori. Odat cu aparitia oraelor 0
dezvoltarea schimbului de mrfuri intre sat 0 ora, boierul 0-a putut valorifica
produsele naturale ale moiei sale, In schimbul cdrora cumpra articole meteu-
greti 0 de lux din oraele tarii sau de la Braov, consolidinduli astfel pozilla
sa economicd. Posibilitatea de a-i valorifica produselellimpingea insd la o exploa-
tare tot mai crunt a erbilor in vederea stoarcerii de cit mai multA supra-.
muncA. Astfel, productia de mArfuri 0 deci 0 comertul au contribuit o blind
bucat de vreme la consolidarea orinduirii feudale, la intdrirea economicd a
moiei boiereti i la intensificarea exploatdrii iobagilor 2. .

Aadar, comertul de pe piata Tarii Romineti din prima jumdtate a secolu-

lui al XVI-lea contribuia deocamdatd la consolidarea modului de productie
feudal, In sinul cdruia se desfdura.

1 Metes St., op cit., p. 107 i. urmatoarele, Iorga N., op. cit., vol. I, p. 68 i urnafitoarele.
2 F. I. Polianschi, Despre produclia de marluri tn ortnduirea leudalei, In a Analele
romino-sovietice , Istorie, 1953, nr. 3, p. 88, 92, 95.
13*

www.dacoromanica.ro
196

Anexa nr. 1
Baku tirgurilor i atelor din Tara Romineasel In relatille eomerelalle on Braaovnl in anul 1603.
Negustoril

Totalul
Valoarea Valoarea Valoar .ea activitatii Nr. Nr.
i n.ir or-
exportului tului tranzi-
Tirgul tului comerciale
tirgului
negusto- trans-
1,
rilor porturilor
Aspri

1 Tirgoviste . . 10 410 165 800 7 839 184 049 32 54

2 Buzilu 8 870 168 482 800 178 162 32 59
3 Timor . . . . 34 520 107 625 4 140 146 185 26 56
4 Cimpulung . . . 86 660 15 523 6 730 108 913 27 52
5 Tirgul de Tlcci . 45 250 45 250 8 12
6 Slatina . . . 42 230 42 260 8 10
7 Braila 7 930 30 207 3 140 41 277 10 11
8 Gherghita . . . 880 39 863 40 743 8 9
9 Pitesti . . . . 700 21 700 2 240 24 640 7 7
10 Bucuresti . . . 18 300 18 300 5 5
11 Rimnicul Vilcii . 13 350 13 350 5 5
12 Rosii de Vede . 12 500 12 500 3 3
13 Suslanesti . . . 6 620 6 620 2 5
14 Iviinesti . . . . 2 460 3 400 5 860 2 3
15 Cimpina . . . 5 360 5 360 3 4
16 Curtea de Arges 5 300 3 300 5 6
17 Stoenesti . . . 1 320 3 850 5 170 3 3
18 Rucir 4 580 200 4 780 3 4
19 Cornatel . . . . 4 100 4 100 1 1
20 Teleajen . . . . 3 740 300 4 040 3 4
21 Bunesti . . . . 4 000 4 000 9 2
22 Bohlesti . . . . 3 500 3 500 9 2
23 Floresti . . . 2 940 2 949 9 2
24 Breaza 2 740 2 740 1 1
25 Voivodesti . . 2 140 2 140 1 1
26 Didrih . . . . 1 850 1 850 1 1
27 Voinesti . . . . 1 600 1 600 3 3

Total . . . I 192 770 1 697 750 25 089 915 609 204 323

Valoarea media a unui transport de marfuri 2 835 aspri.

www.dacoromanica.ro
 197

Anexa nr. 2
Rolul tirgurlior el salelor din Tara Romlneased In reialiiie comereiale en Bracovnl In anal 1503. Navistar!! marl

Totalul
Valoarea Valoarea Valoarea activitittii Nr. Nr.
Tirgul exportului importului tranzitului comerciale negusto- trans-
rilor porturilor
Aspri
1 Cimpulung . . . 4 250 71 575 638 83( 914 661 11 23
2 Timor - . - . 500 123 316 643 430 767 245 15 34
3 Gherghita . . . 63 8Th 296 071 359 946 9 17
4 Tirgoviste . . . 945 66 775 259 542 327 262 7 16
5 Bucuresti . . . 29 925 134 58 164 523 6 10
6 Stoenesti . . . . 18 425 73 825 92 250 2 4
7 Albesti . . . 4 400 61 210 65 610 1 2
8 Buz1u 9 625 29 300 38 925 2 4
9 Gherghita- Tirgsor 96 675 96 675 2 1

Total . . . 5 695 387 91E 2 433 48 i 2 827 09'i 54 111

Firrt specificarea tir-

gului de provenien-
p, dar sigur din
Tara Romineascil . 217 150 139 435 356 585 5 15

Total general 5 695 605 065 2 572 922 3 183 662 69 . 126

Valoarea medic a unui transport de mrfuri: 26 267 aspri.

Anexa yr. 3
Solid tirgurila ol eatelor din Tara Romineasel In relatiile somereiale nu Bra ovul In 1530 !anomie-lobe)
Negustoril mid el mljlooll

Valoarea Valoarea Valoarea aTotalul

impor- ctivitiltii
tranzi- comerciale Nr. Nr.
Tireul exportului tului tului negustc- trans-
'4 a tireum rilor porturilor
Aspri
1 Timor . . . 42 020 24 140 7 681 73 841 44 85
2 Oimpulung . . 6 680 2 850 37 840 47 370 17 26
3 Tirgovis? . . 9 450 22 096 31 546 12 23
4 Buzi-tu 9 490 20 550 30 040 19 35
5 Braila 6 680 21 450 28 030 19 31
6 Gherghita . 1 440 17 000 2 300 20 740 15 28
7 Bucuresti 18 850 18 850 14 36

www.dacoromanica.ro
198

Anexa nr. 3 (urmare)

Valoarea Valoarea Totalul

Valoarea impor.- tranzi- activitata Nr. Nr.
Tirgul exportului tuhu tului com rciale negustori- trans-
bor porturilor
Aspri
8 Pitesti . . . . 3 050 15 387 18 437 9 14
9 Rimnicul Vilcii . 12 950 12 950 21 34
10 Curtea de Arges 9 450 9 450 11 21
11 Tirgul de Floci . 8 900 8 900 10 12
12 Teisani . . . . 2 500 2 500 3 4
13 Stoenesti . . . 760 500 1 260 3 a
14 Min si 1 000 1 000 1 1
15 Teleajen . . . . 960 960 3 3
16 Muscel . . . . 900 900 1 1
17 Branesti . . . . 840 840 2 2
18 Filipesti . . . . 840 840 1 1
19 Didrih . . . . 750 750 1 1

20 Slatina . . . . 700 700 1 1

21 Bunesti . . . . 560 660 2 2
92 Florelti . . . . 400 400 1 1
23 Cetatea Poenari . 400 400 1 1
24 Brebuesti . . . 300 300 1 1
25 Cimpina . . 240 240 1 1
26 Bideni 80 80 1 1

Total . . . 76 340 160 240 85 304 611 884 212 369

Valoarea medie a unui transport de mrfuri = 845 aspri.

Anexa nr. 4
DAM tIrgrollor l satelor din Tara Itomineasei In relalille tomeralale en Bradoval In ann 11530 (Ielmaarie-lulle).
Negustoril marl

Valoarea Valoarea
Valoarea Valoarea
impor- tranzi- a ctivitii ti, Nr. Nr.
Tirgul .xportulu tului tului comerciale negusto- trans-
rilor porturiloi
Aspri
1 Cimpulung . . . 78 435 78 435 1 1
2 Timor . . . . 39 700 39 700 1 1
3 Pitesti . . . . 10 500 10 500 1 1

Total . . . 128 635 128 635 I 3 3

I

Valoarea medie a unui transport 42 878 aspri.

www.dacoromanica.ro
 199

Anexa nr. 5
Partielparea negwitorlior din eatele i tirgurile jriI Routine:3U la sehimbul de niftily( en Braeovul
In prima lumitate a see. al XVI-lea

Numarul negustorilor
Tirgurile si satele 1529 1530 1542 (fare 1543 1545
1503 (1/2 an) (1/2 an) tranzit)

Albesti 1 1 15 16 17
Anghelesti 1
Armasesti 1
Badeni 2 1
Biticoi 3 2
Mimi 1
13alta 2
13a 10.0 2
Berivoesti 1 4
Bisca 1
Bobotesti 1
Bogatesti _ _ 2 2 6
Bo ldesti 1
Bordesti 2
6
Boteni
Bragaresti _ 1 2 10 8
Braila 10 7 19 30 29 16
Branesti 2 4 1

Bratia _ 1 9

Breaza 1 2 2 4
Brebuesti 1 1
1
Bresti
Brosteni 1
Bucuresti 10 12 14 31 27 19
Budanesti 3
2 2 2 2
Bunesti
Buzau 34 8 19 25 38 40
1 1
Cacoti
Calinesti _ 3 1

Calugareni _ 1
1
Caprioru
1
Cerbu
Chiojd 1
Cioceni _ 4
Cis lam _ 1 -
3 1 1 4 4
Cimpina
38 10 18 61 86 89
Cimpulung
1 1
Cocoresti
1 4 2
Comarnic
6
Comosteni
1 4 '5 3
Cornatel
1
Cricov
Cristesti _ 2
0.11rmlacti _ 4

www.dacoromanica.ro
200

Anexa nr. 5 (urmare)

Num 5xul negustorilor

Tirgurile i satele 1529 1 1530 1542 (fiir5
1603 (1/2 an) (1/2 an) 1543 1545
transit)
..
a
Curtea de Arge 5 5 11 13 22 21
Thineti 1
Detcoi 1
Didrih 1 1 1 3 1 5
Dragoiti 4
Dragoslavele 1 4
Est-du 1 1
Filipeti 1 1 1
Floreti 2 1 8 12
Gdiseni 2
Ghergl it g, 17 8 15 87 38 31
Ghineti 4
Ghitioara 1
Girlita 1
Godeni 3 2
Gogoeti 1
Gorganeti 1
Gotilele _ 1
Hiniteti 1
Hodilreti _ 1
Ii.omoreti _ 4 5 1
Ilieti _ 1
Istrita , _ 1
Ivneti 2 __
Jale _ 1
Laleti _ 3 8
Leoteti _ 1
Lereti _ 1 1
Liteti 4
Mitgurele 1
Miigureni 1 2 6
Mneti 2 -

Mrceti 1
Margineni 1 1
Miroi . 1 _ _
Moceti _ 3
Mislea 1 1 1
Muscel 1 1
Nroacti 3 13 17 17
Nrfaeti 1
Nanov 1
Ogretin 3
Plueti 1
Picleni _ 1
Piteti 7 7 10 37 42 24

www.dacoromanica.ro
 201

Anexa nr. 5 (urtnare)

Numrul negustordor
Tirgurile si satele 1529 1530 1542 (lard 1543
1503 1545
(1/2 an) (1/2 an) tranzit)

loie sti _ 3
Elopeni _ _ 1
? odeni 1
Nadu - 1
letatea Poenari 1 1 1
?oganu 2 2
?otelu 6
)rahova 2 2
'rundu _ 2
lidesti . 1
limnicul Sarat 2
limnicul Vilcii
losii de Vede
luau.
...
.
. . . . . .
5
3
3
8
1
21 30

4
1
33
4
5
22
1
3
Iiirteni 1
Idieni
Icheiu
Ichela
......... 1
1
2

1
1

Ilinesti . 1
'Janie 2 1 1
latina . . 8 - 1 4 5 3
liWoara 1
5 oplea 2 5 5
toenes,ti 5 9 3 6 8 3
trejesti .
_ 1
uhaia 2
uhiiteni _ 1
uslinesti 2 _ 2
'eisani 4 3 5 8 14
'eleajen 3 1 3 3 3 7
irgoviste 3l 13 12 35 53 59
irgsor 41 22 43 37 39 49
7 irgul de Floci 8 2 10 16 14 8
ismana _ _ 2
rlati
V fileni
V lideni
........ . . . .
-I. 1 1
1
1

V oinesti
Voivodesti .......
herghita si Timor .
. . . .
3
1
2
7
1
16
1
30

)calitati din Tara Romineasca nespe-

cificate . . 5

Total 263 123 215 480 610 619

www.dacoromanica.ro
202 RADU MANOLESCU 86

TOBAPOOEMEH MEIMY BAJIAXHEH H EPAIHOBOM

B HEPBOH HOJIOBHHE XVI BERA
(EPATHOE COAEPIRAHI4E)

Pa3B14Tne ToBapoo6meHa memu Ba.11axneft ii EpamoBom B TegeHme

nepBoii HOJIOBIIHLI XVI Beim oTpamaeTcH, B oco6eHHocTn, B 6pamoBcinix
TainomeHmax limrax Toro Bpemean, HeTkocTaTogno 14C110J1b30BaHHIAX npem-
1114M14 ncTopkmamn. HeHoToplae 6painoBeHne Tamomemible HmlrH (1503 n
1530 ro)koB) 6m.un ony6arntoBaHEa 110JIHOCTb10, Jwyrile me (1529 n 1542
1550 ronoB) B CORpalBeHHOM iie. B litnirax OTMelleHbI B xpoHoaorwiecnom
nopHAHe Ble3H H BLIe3H 143 Bpainona Bairaincnnx, M0JIA0BCR1IX H TpaHCHJIb-
BalICIU4X By HBOB c ToBaparvm, npugem yHaabiBaeTcH 14M14 n mecTo, ornsyga
npn61ui nynen, ROJIWIeCTBO nepeBoanmoro HM ToBapa 11 110111.11HH3 yn.nogen-
Han Hynnom 3a ToBap.
B C00TBOTCTBHI4 C OTHMH gaHHIAM14 MOBZ110 npn6n43nTeabHo nowin-
Tam 3KCI1OpT, 11M110pT H TpaH311T B ToBapoo6ineHe memAy Ba.naxneti ii
EpamoDom.
Banaxwa 3RC11OPT11P0Baila B Bpannal raaBHEam o6pa3om pb][6y, CHOT,
Homy 11 Boen. 061em ancnopTa ineHneTcH caegpoinnm o6pa3om:
1503 rog 600 000 700 000 aenpoB
1529 roA 400 000 500 000 *
1530 roA 400 000-- 500 000 *
1542 rog 400 000-- 500 000 *
1543 rog 600 000 700 000 *
1545 roA 800 000 900 000 *
1546 roA 900 000--1 030 000 *
1547 roA 800 000-- 900 000 *
1550 rog 900 000--1 000 000 *

BOapaCT310H1311 B o6inein Hinman 3licriopra oTpamaeT cooTBeTcTspomnit

pocT TOB313006MCHE1 B BaJlaRH14 B 06.J1aCTII HaTypaabHmx npoTtyHT0B.
VinnopT Baaaxnn H3 BpamoBa COCTaBJIIIJIH Homn, cyHHa H meaoimble
ToBapia Han 6pamoBc1oro, Tan 14 aanaHHoesponetienoro npon3BogeTBa.
061ein munopTa, HoTophdi, B o6nlem, naHaer B Tetienne Hecaegyemoro nepnoila
mower 6bIT1, ()BOHM C HOCR051.140 60JIMIleit TOIIHOCTMO AJIH caupoinux rogoB:
1503 rog oHoao 1 000 000 acnpos; 1530 rog OROJ10 350 000 acnpoB.
nageHne mnnopTa 143 Bpaniosa FIBJUieTC1:1 peayabTaTom pa3MIT1111 pemeca
B Baaaxnll, HagimalouAnx Bee 6once n 6onee yH0BJleTB0p11Tb Hymm,1 meeTnoro
Hacenem4H.
lipyrnna TpaHawr B0CT0111111X TOBOTOB tiepea BaJlax14 10 R BpamoBy SIB-
ageTcci caegcTBnem 6aaronpHHTHoro paenoaomenwa Ba.aaxnn Ha nepeceqemn4
TOpl'OBbIX nyreii, CBH3L1BaBIIIHX BOCTOn C 331-13)10M.
B o6meHe ToeapamH c EpamoHom riacTHoHano Bee BoapacTaionwe KORB-
YeCTBO KyrIBOB 143 Bal1a1lICHI4X TOp0A0B H cen, =pro HBMIJI0Cb orpameHmem
ycHneHrm MeCTHOM nyneilecTea Han Ha mippeHHem myirreHenom, ran ii
Ha TpaHCHJIbBalICHOM phnine.
B 3TOM OTHOIlleHM1 noHaaaTeabHo piacTue Baaantemix ropogoB, CeJi
14 Hynnon 13 ToBapoo6meHe c BpamoBom B Hatia.ue XVI Dena (1503) n ero
cepenHHe (1545). Tan, B 1503 l'Ogy B ToBapoo6meHe c BpamoBom yilacTBo-

www.dacoromanica.ro
87 SCHIMBUL DE MARFURI DINTRE TARA ROM1NEASCA. SI BRASOV 203

Basin 229 RyngoB in 12 ropogon n 34 Hyrula Ira 16 cea Banax1111, a B 1545

rogy 381 Ryneg 113 12 ropogoB 11 238 Ryuga ria 65 cea Bagaxim.
,garnme Tamonterunax IiIIIII` 1503 YI 1530 FOTtOB gaxyr Boemomnocas
epammTB porn:), HoToppo mrpaan Bpyrunde H memme Hyngia B ToBapoo6meHe
c BpaamBom. FocnogcTspolgaH pOJlb B aRcnopTe Baaamcfunc HaTypaahmax
npogyliTort II B HMTIOpTe 6pamoBeimx meaogek npimaiviencin meaHmq Ryn-
gam, RoTopme, TaltI4M opaaom, Team CBH3aHLI C IHIWOHI4MI4 maccamn Ho-
Tpe6aTenek; Epp-1111)1e me Ryngbr SaHnmaloTcH TIOqTH HCIL.T1JOtH4TeJILHO munop-
TOM TRaHeit, Ro Topme OHH npoBa1oT, I`JIaBHIAM 06pa30M, rocnogentylonlemy
Raney, 14 Homeil, Ho Topme OHH nepenpowioT (onTom) meaRnm Ryngam;
OHI4 BaimmaloTca TaHme TpaH3HTOM BOCTOtIHLIX To Bapos. CaegoBaTeablio,
6.narogapa CBOeti geHTeabHOCTH, TeCHO CBH3aHHOil C HinpoRnmn maccamn
noRynaTe.geft, meaRne Ryngbi HrparoT HecpasHelmo 6wiee aHaturreabHylo
pOjIb, gem Hpyrume, B pa3BHTHH myTperniero pbnnia Baaax1114.
B 3aHalogenne caegyeT OTMeTIITI), tITO ToproBbie cmoweinuf memgy
Baaaxneft 11 Bpaunwom B nepBoil HOJIOBHHe XVI Beim, HOOTLIpHH pOCT
Hp0H3BOACTBa HaTypa..3mHbnc npogyRTOB ToBapoB BaJIa/CHII H npnBaeRan
B copepy o6meHa Bee BoapacTapmgee IIITCTIO Baaamcitux ropoBOBH cea, CLII`panI4
nporpeccurnmo pOJIL B pa31314T1IH pyMbIHCHOPO BHyTpemiero phnnta.

L'ECHANGE DE MARCHANDISES ENTRE LA VALACHIE ET LA VILLE

DE BRASOV DANS LA PREMIERE MOITIE DU XVIe SIECLE
(RESUME)
L'volution de l'echange de marchandises entre la Valachie et la ville
transylvaine de Braov au cours de la premiere moiti du XVI siecle se reflete
dans les registres douaniers de cette vine, registres insuffisamment utilises
par les historiens plus anciens. Les livres des douanes de la vine de Braov
ont t publis, les uns intgralement (ceux des annes 1503 et 1530), d'autres,
d'une maniere sommaire (ceux des annes 1529 et 1542-1550). Les registres
mentionnent, dans l'ordre chronologique, les entres et les sorties des commer-
cants charges de marchandises de Valachie, de Moldavie et de Transylvanie.
1 sont inscrits le nom du jnarchand et son lieu d'origine, la quantit de mar-
chandises qu'il transporte et les droits de douane pergus.
En tenant compte de ces donnes, on peut valuer, approximativement,
l'exportation, l'importation et le transit dans le cadre de l'echange de marchan-
dises entre la Valachie et la vine de Brapv.
La Valachie exportait a Braov surtout du poisson, du btail, des peaux
et de la cire. Le volume de ces exportations volue comme suit:
1503 :6 700000 aspres
1529 :4 500000 *
1530 :4 500000 *
1542 :4 500000 *
1543 :6 700000 *
1545 :8 900000 *
1546 :9 1000000 *
1547 :8 900000 *
1550 :9 1000000 *

www.dacoromanica.ro
,204 RADE MANOLESCIJ 88

La courbe genralement ascendante de l'exportation reflete l'augmentation

correspondante de la production de marchandises en Valachie, dans le comparti-
ment des produits naturels.
La Valachie importait de Brasov surtout des couteaux, du drap et de menus
objets fabriques tant a Brasov qu'en Occident. Le volume de ces importations,
generalement en baisse pour toute la periode tudie, peut etre value avec un
peu plus de certitude pour les annes suivantes:
1503: environ 1 000 000 d'aspres ; 1530: env. 350 000 aspres.
La baisse de l'importation en provenance de Brasov est due a l'essor de
l'artisanat en Valachie, de plus en plus en mesure de satisfaire aux demandes
du pays.
Le transit de grande ampleur des produits orientaux qui traversent la
Valachie en direction de Brasov est dii a la position favorable de ce pays situ
au croisement des voies commerciales qui unissent l'Orient a l'Occident.
Un nombre croissant de marchands des villes et villages valaques partici-
pait aux echanges avec Brasov, fait qui reflete l'affermissement des positions
du commerce local tant sur le marche intrieur du pays, que sur le marche
transylvain.
Cette assertion est corrobore par la comparaison de la participation des
villes, villages et marchands de Valachie a l'echange de marchandises avec la
ville de Brasov, au debut du XVI siecle (1503) et au milieu du meme siecle
(1545). Ainsi, en 1503, 229 marchands, originaires de 12 villes, et 34, venus
de 16 villages de Valachie, participent aux changes avec Brasov ; en 1545,
12 villes envoyaient 381 marchands et 65 villages, 238.
Les donnes des registres douaniers de 1503 et 1530 permettent de compa-
rer le rOle joue par les grands et les petits marchands dans les changes avec
Brasov. Les petits marchands jouent un rdle primordial dans l'exportation des
produits naturels de la Valachie et dans l'importation des menus objets, pro-
venant de Brasov, ce qui les lie etroitement aux larges masses d'acheteurs.
Par contre, les grands marchands s'occupent a peu pres exclusivement de rim-
portation des tissus, qu'ils revendent surtout a la classe dominante, et de la
coutellerie qu'ils cedent en gros aux marchands dtaillants ; ils assurent aussi
le transit des produits orientaux. De sorte que les petits marchands, qui s'adres-
sent a la grande masse des acheteurs jouent dans le dveloppement du march
interieur de la Valachie un rOle incomparablement plus important que les
gros marchands. _

En conclusion, les relations commerciales entre la Valachie et la ville

de Brasov ont stimule, au cours de la premiere moiti du XVP siecle, l'augmenta-
tion de la production des produits naturels-marchandises de la Valachie et
ont attire dans le circuit des changes un nombre de plus en plus grand de villes
et de villages valaques, jouant ainsi un rOle progressiste dans le developpement
du march intrieur roumain.

www.dacoromanica.ro
 STIRI PRIVITOARE LA ISTORIA TABILOR ROMINE
IN CRONICILE UCRAINENE
DE
MIHAIL DAN

Popoarele romin i ucrainean au stat secole de-a rindul in cele mai strinse
legdturi economice, politice i culturale. Dacd nu ne-am referi decit la indelun-
gata colaborare militard antiotomand, care a unit timp de mai multe veacuri
pe romini i cazaci, i afirmatia de mai sus ar fi suficient ilustratd.
Trecutul comun de suferinte, de jertfe i de lupte, a ldsat multe .1 adinci
urme in izvoarele documentare i narative ale celor cloud popoare. Scoaterea la
lumina' a oricdrei mdrturii atestind acest trecut de prietenie frdteasca dintre
cele cloud popoare vecine este o datorie patrioticd pentru oricare dintre isto-
ricii notri.
Indemnati de acest gind, cdutdm sd dam la iveald, in traducere, o serie
de mdrturii privitoare la tarile noastre i la prietenia i colaborarea romino-
ucraineand in sec. XVIXVII, pe care le-am spicuit din citeva cronici ucrainene
din sec. XVIIXVIII.
Aceste izvoare, dei unele din ele sint surse de informatie de prima mind
au rdmas aproape cu totul necunoscute istoriografiei noastre. Intr-adevdr,
din cele trei izvoare narative ucrainene, de care ne ocupdm mai jos, numai unul
singur HpamIcoe onucanue Maitopoccuu (Scalia' descriere a Rusiei Mici) 1-am
aflat amintit in lucrarea lui P. P. Panaitescu, Pribegia lui Constantin ,5'erban
Basarab fi a lui .5'telan Petriceicu i testamentele lor1, in legaturd cu implicarea
domnului muntean Constantin Serban Basarab in evenimentele rdzboinice din
Ucraina prin al optulea deceniu al sec. XVII. In afard de aceast mentiune nu
am mai aflat nimic 2.
In An. Ac. Rom., Mem. secf. ist., seria a III-a, t. XXI, (1938-1939), p. 385 (13),
nota 2.
2 Lucrarea lui E. Stanescu, Colaborarea militard dintre romtni i cazaci In ullimul sfert
al veacului al XV I-lea, In Studii o, an 7, (1954), nr. III, p. 119-141, foloseste cronicile ucrai-
nene dup traducerea manuscris a subsemnatului.

www.dacoromanica.ro
 206 MIHAIL DAN 2

Tinind seama de acest lucru, ca si de raritatea in tara noastrd a publicatiei

in care se afla editate numitele cronici 1 i de faptul ca limba in care sint scrise,
limba rusa veche, nu este accesibila tuturor cercetdtorilor notri, credem cd
aducem un serviciu tiintei noastre istorice publicind extrasele din cronicile
ucrainene un izvor cu totul nou pentru istoria R.P.R.
Cronicile ucrainene, care fac obiectul lucrdrii de fata, se incadreaza in timp
In asa-numita perioada cazaceasca a istoriei ucrainene (1648-1782), de unde
Inca i denumirea lor de anale cazaceti. Istoriografia ucraineana s-a dezvoltat,
indeosebi, in sec. XVII, in acea epoca de lupta eroica pentru independenta, care
a dus i la o intensificare a productiei literare in general. Tinind seama de condi-
hue specifice de dezvoltare a culturii in orinduired feudald, in care religia i
teologia sint singura forma pe care o imbracd ideologia 2, constatam ca i istorio-
grafia ucraineand a epocii are, mai mult sau mai putin, un colorit bisericesc.
Cu toate acestea, cum spune istoricul sovietic S. V. Bachrusin 3 istorio-
grafia a realizat marl succese in sec. XVII prin utilizarea unor materiale noi
imprumutate din izvoarele straine. Atunci au aparut i in Ucraina nenumArate
chronografe, in care datorita i incadrarii sale politice in statul polon-lituan
tirile furnizate de izvoarele rusesti au fost intregite cu tiri imprumutate din
operele cronicarilor poloni (Miechowski, Bielski, Stryjkowski, Guagnin, s.a.) 4.
In aceste conditiuni, in 1674, la Kiev, arhimandritul manastirii Pecerskaia,
Inochentie Gizel a publicat Sinopsis-ul sail, care expunea, de fapt, istoria
poporului ucrainean. Tot un reflex al istoriografiei polono-lituaniene in istorio-
grafia de pe teritoriul rus de apus, in sec. XVII, este asa-numitul Letopise( de
la mandstirea Gustinski, alcatuit in 1670 si numit astfel dupa mdnastirea Gus-
tinski din regiunea Poltava. Aceastd cronica ucraineana cuprinde perioada
dintre 1310-1597, cu interesante date asupra istoriei ucrainene din sec. XVI,
indeosebi, pe baza unor cronici locale ucrainene necunoscute i a imprumuturi-
lor din cronicile polone din sec. XVXVI 5.
Istoriografia polona s-a reflectat, intr-o forma sau alta, ca si in cronicile mol-
dovene, si in cronicile ucrainene din sec. XVII, ca, de pilda, in Letopiseful lui
Samovidel (martorul ocular), cuprinzind perioada 1648-1702, Letopiseful lui
Grigore Grabianka (pentru anii 1648-1709), cel al lui Samoil Veliciko (sec.
XVII jumatatea intlia a sec. XVIII), Letopiseful lui Hmielnifki (pentru anii
1638-1650), Letopiseful de la Lwow (1498-1649), Letopiseful mandstiriti Gustin-
ski (1600-1641), majoritatea din ele provenind din epoca eroica a luptei de
eliberare nationala condusa de Bogdan Hmielnitki impotriva jugului panilor
poloni 6.

Orest Levitki, .7Iemonucs Camoeuaua no noeoomnpumbut cnucnam c npusoaocenues

mpex masopoccuacnux xponun: Zuesbuutpcoti, Hpamnaeo Onucauus Masopoccuu u Co6pa-
nus Hcmoputtecsaeo, Kiev, 1878.
2 Fr. Engels, Ludwig Feuerbach si sftrsitul filozoliei clasice germane, ed. a II-a, Buc.,
Ed. P.M.R., 1949, p. 38.
3 in B.D. Grecov S. V. Bachrusin V. I. Lebedev, Hcmopus CCCP, Moscova, 1948,
cap. XXI, punct 10, Cultura sec. XVII, p. 477.
4 in B. D. Grecov S. V. Bachrusin V. I. Lebedev, op. cit., p. 477.
5 I. Macfirek, Djepisectot europskiho vSichodu, (Istoriogralia Europei rdsdritene), Praga,
1946, p. 188.
3 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 3 STini DIN CRONICILE UCRAINENE 207

Aldturi de izvoare ruseti mai vechi, cronicarii poloni au fost utilizati 0

in sec. XVIII la unele compilatii istorice ucrainene, cum este cazul cu Co6panue
ucmopumecNoe (Culegerea istoricd) a1cdtuit5 la 1770 de Stefan Vasilievici
Lukomski, care a intrebuintat de nenumdrate ori pe umanistul polon Alexandru
Guagnin.
Frd indoiald, cd din toate cronicile ucrainene din sec. XVIIXVIII cea
mai importantd pentru noi este JI emonucb Casitoeuaua (Cronica martorului
ocular )1, ca una al c5rei autor a fost contemporan cu evenimentele relatate,
luind chiar parte la unele dintre ele.
Dupd opinia aproape unanim acceptat de istorici, Cronica marforului
ocular s-ar datori lui Roman Rakuka Romanovski, una din cele mai de seamd
figuri ale Ucrainei din a doua jumdtate a sec. XVII. Romanovski s-a ndscut
prin 1622 la Nejin, in Ucraina din stinga Niprului, dintr-o familie de tirgoveti,
apoi a tret ut la c5zdeime, in ale c5rei rinduri il afl5m in marea lupt de eliberare
din 1648. La virsta de 30 de ani el apartinea deja p5turii suprapuse militare
edz5ceti, ocupind o serie de importante functiuni militare: administrator al
tezaurului militar in regimentul din Nejin, revizor al tezaurului militar, sotnik
de Nejin, judecator militar i loctiitor de colonel. Fard a fi excelat in misiuni
0 merite militare, Roman Rakuka a indeplinit multe sarcini diplomatice 0
administrative. Astfel, in 1656, in calitate de loctiitor de colonel de Nejin, a
dus tratative cu tarul rus Aleksei Mihailovici la cartierul acestuia de linga Riga
in legatur5 cu ocuparea Belorusiei de c5tre cazaci 2; in 1658 a participat la
reinnoirea aliantei dintre cazacii zaporojeni i hoarda tdtdreascd din Crimeea ;
iar in anii 1659-1660 a luat parte la tratativele diplomatice cu Moscova 0
cu polonii.
Pe vremea hatmanului Briuchovetki (1663-1668), al cdrui om de incredere
a fost in materie administrativd 0 financiard, in calitate de vistier general al
armatei, Roman Rakuka reui s5 a dune o mare avere. Dar r5scoala din 1668
ii aduse ruina averii i partida sa fiind infrintd, el se refugie in dreapta Niprului,
ajungind protopop de Braczlaw. Probabil Ca a stat aici pind in 1675, cind
Braczlawul fu ars de poloni 0 locuitorii lui emigrard in masd in Ucraina din
stinga Niprului. Atunci va fi revenit 0 Rakuka in pdrtile sale de batind, unde
il afl5m, pind la moartea sa, in 1703, ca preot la biserica Nikolskaia din Starodubs.
Se pare cd a inceput sd-i scrie cronica la Starodub prin anii 1676-1677 4,
mergind cu insemndrile pind in 1702, anul imediat anterior mortii sale.
Dup5 cum rezult din diferitele pasaje ale cronicii ca i din datele sale
biografice, Roman Rakuka a fost martor ocular al evenimentelor descrise s,

1 Il vom cita Samooidef.

2 M. Hrulevski, Hcmopus Ynpaunbt Pycu, t. IX, p. 1264-1265.
3 Idem, Camoeltaelf pyiatbz u coo noaanetiutue ompaxcenus, in Tpyght I4licTxTra
Caaromonegenuft, Moscova-Leningrad, I. p. 162-166; cf. Miron Korduba,. La littrature
historique sovitique-ukrainienne, Compte-rendu, 1917-1931, In Bulletin d'information des
sciences historiques en Europe Orientale, s t. VIII, 1938, p. 47 (127) 50 (130); Lucrarea
istoricului sovietic ucrainean M. M. Petrovski, Hapbzcbt a ucmopuu Yxpaulibt, I. goc.auau
itaa itumonblcom Camoobtthfust, Harkov, 1930, nu ne-a fost accesibil.
4 M. Hrusevski, op. cit., p. 167; 0. Levitki, op. cit., p. 31, crede c autorul si-a racut
tot timpul Insemnri asupra evenimentelor i a Inceput s6-0 redacteze cronica abia In 1672.
5 M. Hrulevski, op. cit., p. 168-171.

www.dacoromanica.ro
208 MIHAIL DAN 4

ceea ce marete gradul -de autenticitate a informatiilor pe care ni le da, intre

altele, despre Moldova din a doua jumatate a sec. XVII.
Cronica lui Samovidet, in expunerea sa analitica a evenimentelor, cuprinde
tiri felurite despre intimplarile din Suedia, Livlanda, Kurlanda, Austria, Ungaria,
Moldova, Sirbia, Turcia, Prusia, Olanda, Venetia, Franta. Autorul dovedete ca
era familiarizat cu geografia Europei acelor vremuri i ea era orientat in organi-
zarea politica i in relatiile dintre statele europene ale epocii 1
Citind cronica sa, putem desprinde o serie de elemente ce caracterizeaza
conceptia sa istorica i atitudinea sa politica.
In conditiile epocii in care a trait, conceptia sa istorica este teologica. Dei
el ia o atitudine anticatolica atunci cind vrea s lamureasca cititorilor cauzele
razboiului de eliberare condus de Hmielnitki i invoca drept cauza principala
persecutarea religiei pravoslavnice de catre poloni i asuprirea cazacilor >> 2,
Roman Rakuka cla totui dovadd de limitare de clasd. Intr-adevdr, cind vor-
bete de lupta dintre ortodoxie i catolicism, el nu da expresie neta acestui anta-
gonism, ap cum acesta se manifesta cu tdrie in rindurile maselor populare
ucrainene 3. Pozitia aceasta a lui Rakuka nu este intimplatoare. Ea nu este
altceva decit reflectarea in opera sa cronicareasca a apartenentei de clash' a auto-
rului. Ca unul ce apartinea clasei suprapuse maloruse, compusd pe atunci din cler,
patriciatul urban, starina cazaceasca i lehticii pravoslavnici locali, Roma-
novski ar fi preferat, mai de graba, un rdzboi impotriva turcilor i tatarilor
care le-ar fi dat mai multe posibilitati de a obtine prdzi i bogatii, pe cind
poporul de jos era mai interesat in lupta impotriva panilor poloni 4. Aceastd
pozitie se reflecta consecvent in cronica lui Samovidet i se exprima prin ati-
tudinea lui net antitatard 5 i atenuat anticatolica, filopolond chiar 6.
Dar, pentru a intelege mai bine pozitia sa de clasa, e necesar s ne referim
iarai la diferentierea de clasa din sinul cazacimii i la contradictiile dintre
clasa suprapusa i poporul de jos (golitba).
Este adevarat c poporul ucrainean s-a ridicat in intregime la lupta impo-
triva Poloniei panilor, realizindu-se, pe deasupra intereselor contradictorii
dintre clase, o uniune nationala a tuturor fortelor. i Samovidet insui ne arata
acest lucru 7. In lupta impotriva jugului polon s-au unit la inceput cum ne
spune istoricul sovietic N. L. Rubin*tein 8 toate fortele poporului: marile
mase taraneti, starina cazaceasca, tirgovetii, cazacimea i o insemnata parte
din leahta ucraineand mica i mijlocie. Dar, pe mdsura ce lupta victorioas a
lui Hmielnitki se dezvolta, in sinul micarii luara natere i se dezvoltard ati-
tudini noi, divergente, pe linia intereselor de clas ale celor ce luau parte la
marea micare populard. Acest lucru se explica prin aceea, ea aa cum ne
invata Lenin 4 cu progresul revolutiei se schimba i raporturile reciproce

1 0. Levitki, op. cit., p. 62.

2 M. Hrusevski, op. cit., p. 171; cf. si Samovidet, p. 11 (anul 1648).
3 0. Levitki, op. cit., p. 70.
5 K. Osipov, Bocacua Lue.aanutpcuii, Moscova, 1948, p. 45.
5 Samovidef, p. 18 (1649), 23 (1650), 34 (1653).
Ibidem, p. 11 (1648), 18 (1649), 21-22 (1649).
7 Ibidem, p. 20 (1649); a... yce ufo ascueo noarmsoca ea oaatfmeo*.
3 Hcmopu.4 CCCP, I. p. 495-496.
9 V. I. Lenin, Opere, t. XI, ed. a III-a, p. 204.

www.dacoromanica.ro
 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENst 209

ale claselor in revolutie . Interesele de clasA ale tranimii ucrainene princi-

pala forta motrice a rdzboiului de eliberare cereau nimicirea sistemului feu-
dalo-iobAgesc, care putea fi realizata numai prin inlturarea prealabild a
jugului polon. Pe cind starsina cdzAceascA, sleahta ucraineand, patriciatul
urban, clerul inalt i chiar, in mare msura, cazacii inregistratil precum i mes-
tesugarii i negustorii din orase, temindu-se de masele populare, cAutard (prin
1649) sd ajungA la un compromis cu Polonia panilor spre a-si consolida pozipile
lor de clas 2.
Aceastd atitudine se exprimA clar in cronica lui Samovidet, indeosebi
in acea parte in care el vorbeste despre rdzboiul de eliberare condus de Hmiel-
nitki, parte care va fi fost redactatA, poate, pe baza unor insemnAri contemporane
evenimentelor si care, ca atare, au trecut nealterate in prelucrarea finald;
acestea redau pozitia de clas a lui Roman Rakuska Romanovski, inalt demni-
tar militar, fat de lupta de eliberare sau. poate, starea sa de spirit dintre
1676-1702, cind decazuse mult din starea sa materialA infloritoare de
odinioard 2.
Inchistat in strimtele sale interese de clasA, Samovidet nu se putea ridica
pind la intelegerea justii a marei actiuni patriotice intreprinsd de Hmielnitki,
care a stint s depseasca programul social al clasei sale, sd se lupte nu numai
pentru interesele starsinei cAzAcesti cAreia Ii apartinea, ci i pentru interesele,
nevoile, aspiratiile seculare i sperantele poporului ucrainean ingenunchiat sub
jugul panilor poloni 4. Cum ar fi pu tut ierta Roman Rakuska acest lucru lui
Bogdan Hmielnitki? El nu i 1-a iertat si a spus-o clar in cronica sa.
In aceste conditii, intreaga istorie a rAzboiului de eliberare asa cum ne-o
relateazd Samovidet este o interminabild lamentatie despre distrugerile,
jafurile, loviturile indreptate de poporul de rind impotriva claselor instArite,
lamentatie strAbAtutd de atitea ori de un ton de compasiune la adresa sleahtei
polone, a panilor jefuiti i ucisi de masele populare cdzAcesti 5.
Cit despre poporul de rind (golitba, pospolstvo), cronicarul nu protesteazd
nicidecurn impotriva aservirii lui sub jugul exploatdrii polone, ba, mai mult,
dind expresie pozitiei sale de clasA, Samovidet consider-a CA, in situatia
de atunci a taranilor ucraineni, un singur lucru era rail: acela c panii poloni
nu-si administrau singuri domeniile din Malorusia, ci prin intermediul staro-
stilor i arendasilor, de la care ar fi venit tot Caul poporului. El crede cA panii
nu ar fi fost asa de ,cruzi exploatatori 6.
Situindu-se pe aceastA pozitie, este firesc ca Samovidet s judece cu asprime,
negativ, lupta lui Bogdan Hmielnitki, care a mers pind la capt, salvind
poporul ucrainean de sub jugul polon nobiliar i reunindu-I cu poporul frate rus,

1 Este vorba de cazacii stind In slujba coroanei polone. Ei au fost organizaU de St.
Bthory In 1578. Primii dateazd Insil din 1572. (Hcmopus Yspaumazott CCP, Kiev, 1953,
p. 173).
2 Cf. K. Osipov, op. cit., p. 248-249 si I. Grekov-V. Koroliuk-1. Miller, BoccoeOuNettue
37Npaumi c Poccuert 8 1654, Moscova, 1954, p. 40-41.
3 Vezi aid, mai jos.
4 Cf. K. Osipov, op. cit., p. 461-462 si Tezele cu privire la cea de-a 300-a aniversare
a reunirii Ucrainei cu Rusia ( 1654 1954), aprobale de C.C. al P.C.U.S., Buc., 1954, P. 8.
5 0. Levitki, op. cif., p. 37-38, 64.
6 Ibidern, p. 65.
14 c. 376

www.dacoromanica.ro
210 MIHAIL DAN 6

indiferent de -atitudinea de intelegere cu panii poloni a clasei suprapuse

ucrainene.
Victoriile lui Hmielnitki, succesele cAzacimii asupra leahtei polone, Intreaga
lupt de eliberare a cazacilor nu provoacA nici un entuziasm bAtrinului preot
de la Starodub. Ba, dimpotriva, in timp ce istoria luptei de eliberare a poporului
ucrainean este zugravit in cuvinte reci, lipsite de simpatie, intr-un ton pesimist,
sceptic, autorul gasete cuvinte de simtita participare la pierderea suferita de
Po Ionia prin moartea regelui Vladislav IV, chiar la inceputul acelui rdzboi
nenorocit *1 Fostul protopop de Braczlaw i preot de Starodub, in momentul
cind 1i scria cronica, nu putea ierta lui Hmielnitki alianta lui cu pAginii 2,
el care luase Insu0 parte la reinoirea aliantei zaporojenilor cu tatarii.
Aceasta ne face sa admitem ca atitudinea sa in acest sens era conditionata
O. de noua sa functiune clericald.
Omul care 'detinuse cindva importante demnitati militare, care il situau
printre cazacii fruntai, care dispusese cindva de mari averi, pe care le pierduse
i care decazuse ajungind un umil preot de provincie, nu putea sa se arate altfel
decit decepcionat de lupta indelungat chisd de Hmielnitki, lupta care lui
personal nu-i adusese nici un beneficiu material. De pe pozitia sa social-econo-
mica modestA, el arunca asupra trecutului glorios al poporului ucrainean verdictul
unei aspre judecati, ca un protest impotriva unei dezvoltdri istorice, a carei
victim& el fusese pind In cele din urma. TransformArile pe care le-a suferit
Rakuka in situatia sa social-economica cdci i clasa suprapusa era strati-
ficata se repercuteazA de multe ori contradictoriu in atitudinea sa, in viata
sau in opera, fata de diverse evenimente. El este: anticatolic, dar filopolon ;
antitAtar, dar duce tratative cu tatarii; impotriva lui Hmielnitki, dar aplaudA
reunirea cu Rusia etc.
Daca, din motivele arAtate, pozitia lui Roman Rakuka fata de lupta de
eliberare condusa de Hmielnitki este, in general, negativA, el are totui i o ati-
tudine pozitivA, de justA intelegere a semnificatiei reunirii Ucrainei cu Rusia,
scriind cu referire la acest eveniment din 1654 i dind astfel, de bund seamA,
expresie propriilor sale sentimente: i in intreaga Ucraina o mare bucurie
cuprinse poporul a (cu acest prilej) 3. Preotul din Starodub, ca unul care facea
parte, in momentul cind 51-a redactat cronica, din clerul de jos, era partizanul
reunirii, avind in vedere satisfacerea intereselor sale religioase .1 posibilitatea
rotunjirii veniturilor sale in cadrul i sub protectia unui mare stat pravoslavnic 4.
Preotul din Starodub nu putea vedea atunci mai departe. Dar cit de
justA era aprecierea sa asupra epocalului eveniment al Funirii Ucrainei cu Rusia
noi tim din dezvoltarea istoricd ulterioard. Intr-adevdr, reunirea cu Rusia
a creat posibilitAti pentru dezvoltarea multilaterald a poporului ucrainean.
In cadrul statului rus, cu toatA politica colonialista a tarismului, poporul ucrai-
nean a dobindit mai multA libertate de dezvoltare culturald. Reunirea frAteasca
cu Rusia i-a asigurat conservarea i dezvoltarea sa i a culturii sale nationale

1 Aluzie la lupta de eliberare condusd de Hrnielnitki (Cf. 0. Levitki, op. cit., p. 67).
2 Samovidef, p. 18 (1649), p. 23 (1650), and, lntr-o anumitd formA, condamnd atacarea
Moldovei de cdtre Hmielnitki, aliat cu tatarii.
3 Samovidef, p. 36; Tezele, p. 10.
4 Vezi In acest sens, K. Osipov, op. cit., p. 406.

www.dacoromanica.ro
7 STIM DIN CRONICILE ECRAINENE H.1

aldturi de marele popor rus, 1-a ajutat cucereascd, mai tirziu, prin revo-
luti proletard victorioasd, libertatea, In cadrul Uniunii Sovietice s.
Stilul in care este scrisd cronica lui Samovidet, este, in general, simplu,
lipsit de florile retoricii scolastice, intr-o limbd vie, apropiatd de cea populard,
ceea ce 1-a fdcut pe Levitki s presupund, gre0t, ed autorul ar fi fost un laic 2.
Cronica sa a fost editatd, mai intii, in 1846, de care 0. M. Bodianski,
in Vmenusz e umnepamopcizox othefecmee ucmopuu u apeenocmeti poccuticKux
npu Mocnoecnom Y nueepcumerne, t. II. Bodianski a avut la dispozitie patru
copii. Adademicianul Orest Levitki, adaugind la cele patru copii ale lui
Bodianski incd cloud (copia Kozelski de pe la 1740 0 Iskritki de prin 1734-1740),
a restaurat, pe baza acestei ultime copii, textul original 0 a editat cronica,
In 1878, la Kiev, sub titlul: Jlemonucb camoeuaua no noeoomxpbimbut enucKam
(Cronica martorului ocular dupd copii nou descoperite). De editia lui Levitki
ne-am folosit i noi in excerptarea i traducerea tirilor privitoare la istoria
tarilof romine din cronica lui Roman Rakuka Romanovski.
Editia lui Orest Levitki mai cuprinde insd i alte cronici. Dintre acestea
be vom ocupa acum de I-Cpamxoe onucanue Martopoccuu ( Scurtddescriere a Rusiei
Mici)3, in care de asemenea am aflat tiri privitoare la istoria patriei noastre,
lndeosebi in sec. XVII.
Scurta descriere a Rusiei Mici este o compilatie abreviatd, alcdtuitd prin al
treilea deceniu al sec. XVIII 4, de un autor necunoscut, pe baza cronicii scrise
in 1710, de polcovnicul de Hadiaci Grigore Grabianka (Hcmopus o npehe.ab--
nod. 6panu). Acesta era un om invatat, cdrturar 0 bun cunoscdtor al cronicilor
.maloruse i polone 5.
Scurta descriere a Rusiei Mid cuprinde evenimente din istoria regiunilor
din sudul Rusiei din cele mai vechi vremuri (urma0i lui Vladimir de KieV)
pind la 1734, dar relatarea continua 0 mai detaliatd a evenimentelor incepe
abia cu epoca lui Hmielnitki 6
Autorul anonim s-a folosit de opera lui Grabianka, opera care utilizase
diverse letopisete, ziare i alte mrturii vechi, pe care astfel, indirect, le
poseddm in Scurta descriere a Rusiei Mici.
Aceasta cuprinde numeroase 0iri din istoria ucraineand, rusk polona,
suedezd i romind, cele mai multe din sec. XVII.
Autorul anonim a reu0t s redea aproape intreg continutul de fapte al ori-
ginalului intr-o limbd mult apropiatd de limba literard rush' din sec. XVIII-, In
care nu se observd retorica slavo-bisericeascd a cronicii lui Grigore Grabianka 7.

1 Cf. N. L. Rubinstein, op. cit., v. I, p. 502 si acelasi, Plcmopus CCCP do xonua

XVIII coca. .60.11b2UCIS CoeemcKaa Owfurciwneaus, col. 406-407. Cf., de asemenea, I. Grekov
V. Koroiiuk I. Miller, op. cit., p. 80 si urm ; p. 87 i urm. si, Boccoeauueuue Ynpautoa
c Poccueti. Roxymertmba u mamepuaitu, torn. I, Moscova, 1954, p. XXVI (Prefata). Impor-
tantra istorica a reunirii Ucrainei cu Rusia este subliniata pe larg In 11 cmopus Ynpauitacoii
CCP, I, p. 275-277.
s 0. Levitki, op. cit., p. 36.
3 0 vom cita sub acest titlu romInesc.
4 in 1740 exista deja si servea ca izvor istoric pentru noi compilatii de anale (ibidem,
p. 5 nota).
5 Ibidem, p. 3.
6 lbidem.
7 Ibidem, p. 4-5.
14*

www.dacoromanica.ro
212 MIHAIL DAN 8

In 1777, Vasil Grigorievici Ruban, editind la Petrograd cronica Kparn loaf;

Aemonucb Marta Poccuu, a inclus in ea si Scurta descriere a Rusiei Mici.
De asemenea, Scherer, in cunoscutele sale Anna les de la Petite Russie, a utilizat
din plin aceast cronicd 1. Scherer a inteles ins foarte rdu limba veche rusd in
care este scrisd cronica ucraineand, din care cauzd opera sa este plind de flume-
roase si grave erori 2
Citind Scurta descriere a Rusiei Mici, constatdm, in partea compilat dupd
cronica lui Grabianka, o atitudine pozitiv fata de lupta de eliberare a lui
Hmielnitki i expresia unei ludri de pozitie antipolond. Astfel, sub anul 1651,
vorbind de- comportarea polonilor in Ucraina, cronicarul scrie Ca ei se purtard
in cvartire fdrd mild si neomeneste 3 si cd au incarcat pc oameni cu ddri grele si
i-au chinuit 4. Autorul frd indoiald nu autorul anonim, ci polcovnicul
Grabianka vorbeste cu simpatie de lupta maselor populare ucrainene impotriva
panilor i starostilor poloni 5 i, in general, are o atitudine pozitiv fata de IA's-
coala condusd de Hmielnitki ; iar cind vorbeste despre moartea acestuia nu ezit
sa-i facd un miscdtor elogiu 6 Ca unul care era polcovnic de Hadiaci, in Ucraina
reunitd in 1654 cu Rusia, Grabianka subliniazd importanta reunirii Ucraicei
cu Rusia, sub un monarh de aceeasi credinta pravoslavnicd, si nu sub regele
polon de credinp papistasd 7. hi diferite locuri din cronicd se condamnd politica
de colaborare cu turcii i tdtarii. 8 Astfel, sub anul 1674, vorbindu-se de cruzimile
ingrozitoare comise de turci dupd luarea, Umanului, cronicarul scrie: u Acolo a
stat cu groazd i Dorosenko cu oastea lui, privind cum singele crestin curgea
pe ulite , 9 ceea ce este, evident, o condamnare a politicii filoturcesti a hatmanului
Petru Dorosenko.
In nenumdrate pasaje, autorii cronicii, fie Grabianka, fie compilatorul
continuatorul sdu anonim, dupd 1710, dau expresie unei atitudini de atasa-
i
ment fata de Rusia. Astfel, se infiereazd in cuvinte tari tradarea succesorului
lui Hmielnitki, hatmanul Vihovski,1 care a trecut de partea polonilor, se vorbeste
de trddarea lui Mazepa, care, pe timpul lui Petru I a trecut in lagdrul dus-
rnanilor acestuia, de partea lui Carol XII al Suediei. Referindu-se la Mazepa,
cronica are cele mai grele dar i cele mai j,nste cuvinte la adresa sa. El
este numit: cdlcdtor de jurdmint (imarneonpeemynnuN)11, necredincios, sperjur
(oepoutossielf) 12, trdator 13 Este de mirare cum istoricii burghezi nationalisti
ucraineni (Antonovici, Hrusevski, Dorosenko) desi, cel putin in Scurta
descriere a Rusiei Mici, puteau avea dovada cum era considerat Mazepa de
1 Scalia descriere p. 6 7.
2 Citeva enurn sarii D. Dorosenko, Schererovg Annales de la Petite Russie a pitch
intsto a ukrajinske historiogralii, (Analele... ci rolai lor in istoria ucraineand), In I Bidliiv
Sbornfk *, Praga, 1928, p. 356 357.
3 He-IL/COMO u nemuitocepano.
4 Scurla descriere, p. 233 234.
5 Ibidem, p. 235 (an. 1652).
Ibidem, p. 249.
7 Ibidem, p. 239.
8 Ibidem, p. 236 (sub anti] 1653).
9 Ibidern, p. 276.
" Ibidem, p. 203.
Ibidem, p. 300.
12 Ibidem, p. 301.
Ibulem, p. 299, 303.

www.dacoromanica.ro
9 *TIM DIN CRONICILE UCRAINENE 213

insisi contemporanii sAi au falsificat adevArul istoric, prezentindu-1 pe acest

trAdAtor al poporului si intereselor nationale ucrainene drept un # mare si inw-
fletit patriot ucrainean 1. Este marele merit al istoricilor sovietici de a fi resta-
bilit adevArul istoric, arfitind cd Mazepa nu a fost urmat decit de o mica parte
din starsina si CA poporul ucrainean nu 1-a sustinut in trAdarea sa, in 1709,
impotriva statului rus 2. Fara indoiala, CA Grabianka si compilatorul sdu vor
fi fost ca intreaga masa a poporului ucrainean in rindurile adversarilor
politicii tradAtoare a lui Mazepa.
Intr-un alt loc (p. 318), vorbind de moartea, la 17 ianuarie 1734, la Gluhov,
a hatmanului Daniil Apostol, cronicarul de data aceasta, evident, compi-
latorul anonim -- nu uitA &A adauge CA acesta a murit # credincios maiesttii
sale imperiale 3
Atitudinea pozitivd a lui Grabianka fata de lupta de eliberare a lui Hmiel-
nitki si ft: ta de cel mai mare rezultat al acestei lupte : reunirea Ucrainei cu Rusia4,
trebuie judecat tinind searnd de situatia social a autorului, care, in cali-
tate de polcovnic de Hadiaci 5, unul din cele 10 polcuri din Ucraina din stinga
Niprului, fAcea parte din pAtura privilegiatd a cazacilor din Ucraina ruseascd.
Scriind in 1710 opera sa, Grabianka era in indsurd s aprecieze just semnifi-
catia istoricA a luptei de eliberare dus cu sase decenii mai inainte de B. Hmiel-
nilki, mai ales cd, in calitatea sa de polcovnic de Hadiaci, era si el un beneficiar
al acestei lupte.
Cu toate acestea, el nu se poate opri de a ardta, la 1666, sub hatmanul
Bliuchovetki, si la 1669, sub Dorosenko, cum voievozii rusi reprezentanti
directi ai puterii moscovite in orasele principale ca : Cernigov, Perejaslavl,
Nejin, Poltava, Novgorod-Siverski, Kremenciug, Kodak si Ostior apasA pe
orseni s'i poporul de rind (pospolithe liudi) cu mari dad pe plug s'i cai si
cu multe obide. Autorul desi si el, ea membru al clasei suprapuse, exploata
taranimea ucraineanA ia totusi atitudine impotriva acestor excese 6. El si
compilaCorul sAu cunosc existenta claselor sociale in Ucraina (cazaci, pospo-
lithe, starsina) 7 0 sub anul 1687 se referd si la formele violente pe care le-a
tuat lupta de clasd in Ucraina in acea epocA de tulburdri, de frAmintdri, de
anarhie feudald si de rdzboaie. Astfel, sub anul 1687, cronica ne spune ea'
poporul de jos a jefuit pe latifundiari si pe arendasi, pe unii i-a chinuit, pinA
ce rasculatii au fost potoliti 8 Faptul CA un reprezentant al clasei suprapuse
se simtea obligat sd consemneze in cronica sa momentele violente ale luptei
de clasd din Ucraina in -a doua jumAtate a sec. XVII ne dA mAsura cruntei
exploatdri la care erau supusi taranii ucraineni si a suferintelor maselor populare.

1 Cf. I. Macurek, De j iny vgchodngch Slovana, ( Istoria slauilor rdsriteni), II, Praga,
1947, (Sv6t vkly a prce, 4) p. 124.
2 VeZi V. I. Lebedev In Hcmopus CCCP, I, p. 550 51 V. Mavrodin, Hemp l,
Leningrad, 1948, p. 189, 193-194.
3 Este vorba de Imp5rilleasa Ana Ivanovna (1730-1740).
4 Scurta descriere, p. 270-271, sub anul 1669, scrie: a ... Ma1orusii toti Incepur 55
triliasca In liniste si libertate sub mina atotstapinitoare a maiestaiii sale irnperialem.
5 Si sub hatmanul Daniil Apostol (1727-1734) Grabianka era polcovnic (B. Krup-
nitki, Geschichte der Ukraine, Leipzig, 1939, p. 181).
6 Vezi Scurta descriere, p. 266, 270-271.
7 Ibidem, p. 317 5i passim.
6 Ibidem, p. 288.

www.dacoromanica.ro
214 MIHAIL DAN 10

De aceastd exploatare si suferinte nu erau vinovati numai voievozii trimisi

acolo de tarul din Moscova oricit tunA si fulgerA Impotriva lor polcovnicul
debliadiaci; tot atit de vinovatA era i clasa suprapusd ucraineanA, cdreia Ii
apartinea i autorul cronicii.
In sfirsit a treia i ultima cronicA ucraineanA, din care am extras o serie
de stiri istorice interesind istoria tarii noastre in sec. XVI este Co6panue
uenzopumexoe (Culegerea istoricd) a lul Stefan Vasilevici Lukomski.
Autorul a fost membru al starinei cAzAcesti in calitate de comandant
al artileriei regimentare 1. El si-a intocmit cronica sa o simplA compilatie
cAtre sfirsitul sec. XVIII i anume prin anul 1770. Faptul cA Culegerea isto-
ried este o simpld compilatie li reduce mult din valoarea sa de izvor istoric
si o face sA prezinte mai mult un interes istoriografic. Cronica lui Lukomski tine
spune Levitki 2 - de acele opere compilate asupra istoriei Rusiei sudice,
care s-au alcAtuit in Ucraina in sec. XVII si mai ales in sec. XVIII, cum ar
fi Letopiseful mdndstirii Gustinski, cronica lui Leonte Bobolinski . a. Prin
urmare, in primul rind, compilatia lui Lukomski are o importantA documentarA,
pentru cel care ar urmdri procesul de dezvoltare a tiintei istorice in
Ucraina.
_ Lukomski si-a scris cronica sa prin al optulea deceniu al sec. XVIII
dupd cum insui ne mArturiseste in titlul operei sale in orasul Priluki
din stinga Niprului, in acea parte a Ucrainei care purta atunci numele de
Hetmanscina. Cronologic, opera lui Lukomski se situeazd in epoca Ecaterinei a II-a,
chid, pe linia politicii centralizatoare a acesteia, s-a pus capdt autonomiei
de odinioard a Ucrainei din stinga Niprului, asupra cdreia s-a extins acum
ordinea general ruseascd 3. in 1764 hAtmAnia a fost definitiv lichidatA si Cole-
giul malorus intemeiat de Petru I pentru a administra Ucraina, a fost res-
taurat, fiind numit in fruntea sa ca presedinte cbntele P. A. Rumiantev. Aceste
transformAri In regimul juridic al Ucrainei din stinga Niprului au afectat, prin
pierderea drepturilor autonome, insesi interesele de clash' ale nobilimii locale 4.
Nemultumirile de ordin social-economic ale starsinei cAzAcesti, provocate de
desfiintarea institutiilor autonome ale Ucrainei prin mAsurile luate de Ecate-
rina a II-a, s-au reflettat pe plan ideologic in refugiul unora din membrii clasei su- .

prapuse ucrainene spre studierea trecutului de glorie al poporului ucrainean, ca

un protest indirect, ca o consolare, fata de noua ordine de lucruri, care lovise
in pozitia lor de clasd, reducIndu-i la un rol secundar In cadrul politicii centra-
lizatoare a autocratiei ruse, In lumina acestor consideratii, credem eh nu e
intimplAtor faptul cA pasajul, tradus din Guagnin, cu privire la eroicele fapte
de arme ale cazacilor lui Sverciovski Impotriva turcilor, alAturi de moldovenii
lui Joan Vodd, s-a bucurat de- cea mai mare atentie in ochii lui Lukomski,
pasajul fiind redat in Intregime.
In aceste imprejurdri, si din aceste motive, credem cA va fi apArut si opera
de compilatie a lui St. V. Lukomski, asa cum tot pe atunci, pe la finele anilor
60 ai sec. XVIII, dind expresie aceleia0 atitudini protestatoare, a apArut

1 nomsoemi o6oanuti (vezi B. Krupnitki, op. cit., p. 57, 93).

'1 Op. cit., p. 9.
3 I. Grekov V. Koroliuk I. Miller, op. cit., p. 87.
4 Ilcmopus CCCP, t. I, p. 646 647 ; I. Maefirek, op. cit., p. 128 129.

www.dacoromanica.ro
li STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE 215

licmopaa Pyccoc scrisd de un ucrainean si relatiud in spirit nationalist

istoria ucraineand din epoca lui Vladimir (sec. X) pind in sec. XVIII 1
Am putea compara intru citva ceea ce face *t. V. Lukomski cu ceea ce
va realiza ceva mai tirziu, de pe alte pozitii de clasd, scriitorul ucrainean
I. P. Kotliarevski, care satirizeazd, in personajele mitologice din Eneida sa,
pe nobilii-feudali si pe functionarii taristi, exprimind, In acelasi timp, regrete
elegiace pentru apusele timpuri de vitejie ale hatmanilor cazaci 2
In ce priveste situatia nobilimii ucrainene in sec. XVIII, este drept cd
ea nu avea sd rdmindm ult timp aceeasi. Baza sociald a imperiului Ecaterinei a II-a,
ca a intregului imperiu rus nobiliar al sec. XVIII, o constituie nobilimea de
functiuM, in ale cdrei interese de clasd s-au luat o serie de mdsuri legislative.
Alarmatd de ascutita luptd de clasd exprimatd prin rdscoalele de prin anii
50-70 ai sec. XVII ale taranilor ucraineni si ale cazacilor impotriva jugului
feudalo-iobAgesc impus lor de starOna cdaceascd, ca si de marii latifundiari
ucraineni, poloni si rusi, rdscoale la care au participat ca frati de suferinta
si tranii si soldatii rusi 3, Ecaterina a II-a, pentru a consolida pozitia taris-
mului in Ucraina, nu intirzie de a extinde si in Ucraina din stinga Niprului,
asupra nobilimii maloruse, privilegiile conferite nobilimii ruse in 1785 prin
Jalovannaia gramota 4, ca o compensatie acordatd nobilimii locale pentru pier-
derea drepturilor autonome.
Prin urmare, ivitd intre momentul pierderii drepturilor autonome ale
Ucrainei din stinga Niprului si punerea pe picior de egalitate a clasei nobiliare
de aici cu nobilimea rusd, opera lui Lukomski rdspunde tocmai necesitatii pe
care o simteau nobilii malorusi urmasii starsinei militare de a afla in
trecutul glorios al hatmanilor un punct de sprijin in eclipsa temporard prin
Care trecea clasa lor. In acest sens trebuie intelese, de hund seamd, insesi
cuvintele lui Lukomski din predoslovia 5 la opera sa, cind scrie cd s-a strduit
la alcdtuirea Culegerii istorice pentru a aduce un serviciu societatii, evident
prin societate intelegind desigur clasa suprapusd malorusd.
In afard de acest loc, de nicdieri nu rezultd apartenenta de clas a auto-
rului, nicdieri in compilatia sa nu afldm reflectatd pozitia sa de clasd. Acest
lucru se explicd prin insdsi natura operei sale, care este o simpla traducere
a unor izvoare istorice vechi rusesti i polone, cdrora autorul nu le-a addugat
nirnic de la el.
Cum se vede din prefata autorului i din trimiterile frecvente din cuprinsul
pperei sale, Lukomski s-a folosit mai ales de cronica latineascd a umanistului
italo-polon idin sec. XVIXVII Alexandru Guagnin 6, Rerum polonicarum
tomi tres 7. Cronica lui Guagnin a fost tradusd din limba polond in rusete

1 I. Macfirek, DeJepisectot evropskelio vgchodu, p. 217.

2 A. M. Pankratova C. V. Bazilevici S. V. Bachrusin A. V. Foght, Istoria U.R.S.S.,
II, Buc., 1950, p. 221.
8 Vezi A. S. Cerevan, Miscarea fdraneasca trnpotriva iobagirii In Ucraina din sttnga
Niprului (tn anii 50-70 ai sec. XVIII), citat dupA Voprost Istorii s, 1950, p. 152.
. 4 Cf. Hcmopus CCCP, p. 647; Hcmopus Yxpaulicnoil CCP, I, p. 401.
5 La 0. Levitki, op. cit., p. 323.
8 Citat la p. 333 (1572), 335 (1574), 348 (1575), 351 (1577), 357 (1578). Al. Guagnin
a murit la Cracovia In 1614, In vIrsta de 76 ani.
7 Editat In 1584 la Frankfurt pe Main. Traducerea polonA a aparut In 1611.

www.dacoromanica.ro
216 MIHAIL DAN 12

destul de repede, in sec. XVII. Trimiteri la Guagnin se afl i in Letopiseful

mandstirii GustInski, i tot dupd cronica umanistului italo-polon s-a alcdtuit
i cealalt opera cdzdceascd de compilatie, din sec. XVIII, a lui Leonte
Bobolinski t.
Un alt izvor, intrebuintat cam in proportie de o treirne de Culegerea istoricd
a lui Lukomski, este Pyccgas aocmoeepuaa itemonucs (Letopise(ul autentic
rus) 2, care ar fi continut evenimentele de la inceputul sec. XVI pind la
jumdtatea sec. XVII i care nu ni s-a pastrat 3.
In fine, Lukomski mai citeazd 4 i scrierea poetului epic polon din
sec. XVII Samuel Twardowski, Wojna domowa ( Rdzboiul civil), lucrare care a
servit drept izvor principal i cronicii cazdceti a lui Samuil Weliciko i care
a fost cunoscutd .1 de cronicarul moldovean Miron Costin5.
Culegerea istoricd a lui Lukomski relateazd evenimentele din Rusia sudica
de la Gedimin pind la sfiritul sec. xvr, autorul ocupindu-se de originea caza-
cilor, conducdtorii lor, felul de viata i organizarea cazacilor zaporojeni in
sec. XVI, relatiile dintre moldoveni i cazaci in sec. XVI, expeditia cazacilor
condui de Bogdanko in Crimeea in 1575, reformele lui Stefan Bthory din
1578 ; in ce privete organizarea cazacilor i afacerile bisericeti din Rusia de
sud la sfiritul sec. XVI, autorul vorbete despre evenimentele ce au precedat
proclamarea unirii cu biserica papald a unei mici parti din ucrainenii pravoslavnici
i despre proclamarea insai a acestei uniri la soborul din Brest in 1596.
Din aceste trei anale cazdceti am extras o serie de fragmente continind
tiri privitoare la istoria tarilor romine in sec. XVI XVII 6.
Stirile privitoare la istoria tarilor noastre se grupeazd, in principal, in
jurul luptei cazacilor pentru libertate in sec. XVI XVII. Stirile in sec. XVI
le-am extras din Scurta descriere a Rusiei Mici (2 fragmente) i din Culegerea
istoricd a lui Lukomski (7 fragmente) i ele se referd la evenimente dintre
anii 1572 1589, avind ca moment principal lupta Moldovei pentru indepen-
denta sub loan Vodd in 1574 i ajutorul dat de cazaci moldovenilor in
aceastd luptd.
Stirile privitoare la istoria tarilor romine in sec. XVII le-am extras din
cronica lui Roman Rakuka Romanovski ( Samovidef) (17 fragmente) i din
Scurta descriere a Rusiei Mici (10 fragmente); ele se referd la evenimente
dintre anii 1620 1691, avind ca momente principale: lupta cazacilor pentru
libertate sub Bogdan FImiclnitki, relatiile lor en Moldova lui Vasile Lupu, con-
flictele de interese dintre Polonia, Rusia, Turcia i Austria in Moldova i Ucraina,
in a doua jumdtate a sec. XVII, i relatiile romino-ucrainene in acest timp.
In sfirit, cloud' fragmente din Scurta descriere a Rusiei Mici se referd la
sec. XVIII.

1 0. Levitki, op. cit., p. 15.

2 Citat, Intre altele, la p. 361 nota.
3 0. Levitki, op. cit., P. 16.
4 De ex. la p. 349 nota.
5 Vezi P. P. Panaitescu, Influenla polond In opera i personalitalea cronicaritor
ler. Ureche qi Miron Costin, Buc., 1925, p. 90-92.
6 Doull stiri izolate, din Scurta descriere a Rusiei Mici, una privitoare fa lupta de 'a
StAnilesti si cealalth referitoare la Torna Cantacuzino, sInt de la Inceputul sec. XVIII
(1711 si 1718).

www.dacoromanica.ro
13 TIDI DIN CIIONICILE UCRAINENE 217

In cele ce ucineaza vom cauta, mai intii, sd incadrdm tirile privitoare la

istoria tarilor noastre in cadrul de politic europeand rdsariteand a epocii, pentru
ca apoi s procedam la verificarea stirilor extrase din analele cdzacesti, spre
a desprinde valoarea lor ca izvor istoric pentru istoria noastrd.

II
Pentru o mai justa intelegere a stirilor privitoare la istoria tarilor romine
continute de analele cazacesti, este necesard incadrarea acestor stiri in eveni-
mentele de istorie rdsdriteand ale epocii la care se referd, indeosebi in eveni-
mentele de istorie rusk ucraineand i polond ale sec. XVI si XVII. In lumina
acestei incadrari, atit evenimentele de istorie romineasca ale celor (Iona veacuri,
cit si relatiile romino-rnso-ucrainene din acel timp vor putea fi intelese mai
just decit in istoriografra burghezd, care, mai mult sau mai putin, le-a rupt
din cadrul istoric in care ele se plaseaza, le-a studiat fr s tind seama de
conditiile de politica externa ale epocii, fart sd le pund in conexiune cu eveni-
mentele politice si militare de la vecini, cu conflictele de interese din Tasaritul
Europei in acel timp, cu transforearile in relatiile internationale din regiunea
est-europeana, tot atitea elemente care au influentat evenimentele politice
din tarile noastre, orientarea si atitudinea de politica externa a tarilor romine
In intervalul de timp studiat.
Prima stire de istorie romineasca din sec. XVI o aflam la Lukomski sub
anul 1572 si ea priveste inlocuirea lui Bogdan Lapusneanu prin Joan Vodd.
Pentru a intelege, pe de o parte, de ce cu toata orientarea sa filopolona
Bogdan Lapusneanu a fost abandonat in cele din urmd de poloni in beneficiul
noului domn adus de turci, iar pe de alta parte, pentru a ne explica prezenta
cazacilor in luptele din Moldova in 1572, e necesar sa aruncam o privire asupra
situatiei din Po Ionia si a relatiilor internationale ale statului polono-lituan in
acest timp.
Cu ceva mai inainte, la 1569, la Lublin, printr-o noud a opta si ultirna
uniune polona-lituand, lua ninth* Rzecz Pospolita, un organism statal dualist,
un fel de condominiu feudal pus in slujba intereselor de clasa ale sleahtei
-polone si lituane, care isi strinseserd o data si mai mult rindurile inaintea peri-
colului extern constituit de puterea crescindd a statului moscovit si de atacu-
rile continui ale tatarilor din Crimeea
Prin uniunea de la Lublin, Polonia a facut primul pas spre cotropirea
tarilor ucrainene, care pind atunci apartinuserd Marelui Principat Lituan.
Yu acest chip, ajunsesera direct sub dominatia polon si cazacii, pe care polonii
i-au intrebuintat adesea impotriva turco-tatarilor, incepind chiar sa-i organi.
zeze in slujba polond, cum Men in 1572 hatmanul coroanei Jerzy Jazlowiecki,
angajind 300 de cazaci in slujba regelui, un prim inceput, din care, ceva mai
tirziu, in 1578, se vor dezvolta masurile mult mai serioase si cuprinzatoare
intreprinse de tefan Bthory a.

1 Cf. M. Dan, Istoria popoarelor slave, curs universitar 1948 1949 (In manuscris), p. 250.
La Osipov (op. cit., p. 18 19) vezi i alte cauze ale uniunii de la Lublin.
2 Ibidem, p. 54.

www.dacoromanica.ro
218 MIHAIL DAN 14

In aceste imprejurdri vor fi ajuns in Moldova si cazacii condusi de Temriuk

Piatigoret, aldturi de oastea polond a lui Mielecki, intru sprijinirea, de scurtd
duratd i nereusitd, a fiului lui Alex. Ldpusneanu
Intr-adevdr, dupd ce cum ne spune cronica lui Lukomski hatmanul
Podoliei Nicolae Mielecki impreund cu cazacii, venind in ajutorul lui Bogdan,
furd respinsi de turd i moldoveni, polonii, primind jurdmintul de credinta
a lui loan Vodd, alungard pe Bogdan Ldpusneanu din Polonia,2.
Iatd, asadar, la cit s-a redus incercarea polonilor de a reintrona pe Bogdan
Ldpusneanu. Acest ajutor sumar angaja mai mult pe nobilii poloni, decit direct
pe rege, acesta din urmd temindu-se s ia o atitudine I %i, spre a nu strica
relatiile cu turcii 3.
Politica Poloniei fatd de turci, menitd sA explice nu numai abandonarea
pribeagului Bogdan Ldpusneanu, ci i ceva mai tirziu atitudinea negativA
a statului polon fa-VA de lupta de eliberare nationald a lui loan Vodd, trebuie
consideratd atit in cadrul relatiilor internationale contemporane, cit si in
conexiune cu fenomenele social-economice din Polonia epocii.
Statul polon din sec. XVI, ca orice stat bazat pe clase antagoniste, se
caracteriza prin cele cloud functiuni fundamentale: functiunea internd (prin-
cipald) a line in friu majoritatea exploatatda
darA)
i functiunea externd (secun-
a largi teritoriul clasei sale domifiante pe seama teritoriului altor
state, sau a apdra teritoriul statului sdu de atacurile altor state.
Functiunea internd ci cea externd a statului nobiliar polon din sec. XVI
trebuie raportate la transformdrile economice intervenite in acest stak in epoca
respectivd. Accesul Poloniei la Marea Neagrd si indeosebi accesul la Marea
Baffled', dobindite in sec. XV, si dezvoltarea comertului exterior princi-
palul articol de comert fiind grinele au avut o serie de consecinte in regimul
agrar, in structura sociald i in ordinea politicd a Poloniei. Pe plan intern,
nobilimea polond va cduta sd-si asigure tot mai mari disponibilitati pentru
export, indeosebi prin intensificarea exploatdrii feudalo-iobagesti, menitd sd-i
sporeascd cit mai mult productia pe marile sale latifundii; pe plan extern,
prin rdzboaie, va cduta sd-si mentind i sd-si ldrgeascd, pe seama altor state,
accesul la Marea Baffled, principala cale pentru comertul exterior polon, acum
cind porturile de la Marea Neagrd cdzuser sub turci.
Exercitind functiunea sa internd, statul nobilar polon din sec. XVI, pus
In slujba intereselor de clasd ale sleahtei, tinea in friu cu cele mai barbare
rnijloace majoritatea exploatatd a producdtorilor directi, realiza din singele
si sudoarea taranilor mari cantitati de produse, pe care nobilii le trimiteau
peste man i ari, adunind imense bogatii. Dar pentru a exporta marile canti-
tati de cereale i alte produse era necesard mentinerea i, eventual, largirea
accesului la Marea Baffled, pe socoteala teritoriului altor state.
In acest ultim scop, acum si mai tirziu, se exercitd cu intensitate func-
tiunea externd a acestui stat feudal, care se angajeazd intr-o serie de rdzboaie

1 Luk., p. 333. In cele ce urmeazt vom Intrebuinta pentru analele cAzcestl, con-
secvent, prescurtrile: Luk. Lukomski; Sam. = Samovidet si Kr. op. Mal. = Scurta
descriere a Rusiei Mici.
2 Luk., p. 333-334; A. D. Xenopol, Isloria romfnilor, vol. V, ed. a 11I-a, Buc.,
1927, P. 89.
3 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
15 8TIIII DIN CRONICILE UCRAINENE 219

In bazinul Mdrii Baltice, rdzboaie care, ocupind Rzecz Pospolita In nord,

explicd politica de pace dusd. de Po Ionia in sud, Ltd de turci.
Intre fenomenele de ordin economic ce se petrec in acest timp in statul
polon si politica sa externd observdm prin urmare o strinsd interdependent.d.
Accesul la Marea Baffled cu corolarul sail: dezvoltarea relatiilor de schimb,
a dus aldturi de dezvoltarea pieta interne, ca o consecintd a adincirii in acest
timp a separarii mestesugurilor de agriculturd si a dezvoltdrii mestesugurilor
la sporirea productiei agricole. Sporirea productiei agricole pe marile lati-
fundii nobiliare a dus la necesitatea de a se mentine si lrgi iesirea la Marea
Baffled si a orientat politica externd polond spre rAzboaie de cotropire in
regiunea Balticeil. Prin urmare, si in Po Ionia secolului XVI, ca si in Rusia,
Suedia, Danemarca etc. acelei vremi, politica externd a statului si schimbArile
In orientarea acestei politici sint un rezultat al dezvoltdrii economice a tarii,
un reflex al intereselor economice ale unor anumite forte de clasd 2.
Dar in exercitarea functiunii sale externe, in tendinta de a lrgi teritoriul
clasei sale dominante pe seama teritoriului altor state si de a-si impune domi-
natia in bazinul Balticei, Po Ionia sleahtei se ciocni acum cu o noud si importanth
fortd politica' : statul moscovit. Acest puternic stat centralizat nu se putea dez-
volta economiceste decit dacd reusea sd spargd bariera constituitd de Polonia,
Lituania si ordinul livonic, spre a-si asigura accesul la Marea Baffled. Este
drept ca drumul de comert stabilit dupd 1553 prin Marea Alba dusese la inten-
sificarea schimburilor dintte Rusia si Apus, dar conditiile de navigatie din
Oceanul Inghetat nu permiteau relatii comerciale adecvate. Moscova .avea
prin urmare si ea nevoie de iesire la Marea Baffled.
In aceste imprejurdri, rdzboiul izbucnit in 1558 si care va dura pind in
1582 atrase in virtejul lui Polonia, Lituania, Rusia moscovitd, Suedia, Dane-
marca si ordinul livonic 3.
Angajata in conflictul de la Baltica, Polonia era interesat deci, la 1572,
In mentinerea unor.bune relatii cu Turcia, la frontiera ei sudicd, ceea ce explicd,
prin urmare, de ce in acel an ea consimti la inlocuirea lui Bogdan Lapusneanu
cu Ioan Vodd, adus si insedunat de cdtre turci 4.
Politica de pace cu Turcia fu continuatd de Polonia si. dupA moartea, la
7 iulie 1572, a regelui Sigismund August. In interregnul de doi ani care urmA,
incepu, in caracteristica atmosferd de anarhie feudald, o apriga competitie
la tronul polon, la care participard, in calitate de candidati, Ernest, arhidu-
cele Austriei, fiul impAratului Maximilian, tarul Moscovei Ivan IV si preten-
dentul Frantei, Henri de Valois, fratele regelui Frantei, Carol IX3.

1 Mai pe larg, la M. Dan, op. cit., p. 236-250.

2 Cf. I. Belkin, In recenzia vol. Buletinul Acad. de el. sociale de pe lined C.C. al P.C.
al U.S., fasc. 2, Moscova, 1948, In t Voprost Istorii *, 1950, 1, p. 137.
5 V. P. Potemkin, Istoria diploma/id, I, ed. a II-a, Buc., 1947, p. 217-219 si
Hcmopus CCCP, I, p. 322-328 ; M. Bobrzylsk,i, Nettled polskgch defin, ( Privire asupra
istoriei polone), trad. de Jaroslav Bidlo, Praga, (f.a.), p. 235 si urm.
4 Polonia era interesat In mentinerea bunelor relatii cu turcii si pentru motivul el
titarii, vasalii turcilor, atacau In acel timp pe rusi cu care polonii erau In rSzboi (vezi
A. A. Novoselski, Bopiha Mocxoecroao eocyaapcmea c Tamapa.stu e nepeoti nonoetate XVII
eena, Moscova-Leningrad, 1948, p. 28-29).
8 Vezi M. Bobrzylski, op. cit., p. 255-256.

www.dacoromanica.ro
220 MIHAIL DAN 16

Turcii, care se temeau de alegerea pe tronul polon a unui dinast vecin,

austriac sau rus, care ajungind la conducerea Poloniei, Ord insemnatd pe acea
vreme, si-ar fi sporit puterea i i-ar fi amenintat, au sprijinit pe candidatul
puterii prietene cu Poarta, pe Henri de Valois. Zadarnice au fost sfortdrile lui
Joan Voda de a impiedica alegerea la tronul polon a unui candidat sustinut
de turci, pentru a nu fi expus astfel intre cloud focuri in lupta sa de eliberare,
pe care avea s-o porneascd in curind impotriva turcilor
Pe tronul polon se inscdund, ales de dieta electoare din 16 mai 1573,
candidatul Frantei i omul turcilor, Her ri de Valois.
Ca unul care venise cu ajutor turcesc si care, prin Pacta Conventa din
1573, ajunsese un sclav al sleahtei, intr-un stat devenit o republicd a sleah-
tei, dominat de atotputernica dictaturd nobiliard 2, Henri de Valois trebuia si
continue, in interesul de clasd al nobilimii polone de functiuni, linia politica'
a predecesorului sdu. Asa se explicd de ce, in 1574, cind loan Vodd ceru ajutor
Poloniei contra turcilor, ,Henri de Valois refuzd s i-1 acorde 3.
Politica antiturceascd a domnului Moldovei nu reflect asadar o schim-
bare in orientarea politicii externe a Poloniei, nu s-a materializat la indemnul
acestui stat, de care Ioan Vodd era legat prin jurdmintul de credinta 4 depus
in 1572 si care, intr-un moment cind interminabilul rdzboi livonic continua,
era Inca interesat in continuarea unor relatii de blind vecinatate cu turcii.
Rdscoala lui Ioan Vodd impotriva turcilor trebuie inteleasa ca rdspunzind
unor necesitati locale moldovenesti i trebuie rapoitatd si la starea social-
economicd i politicd a imperiului otoman in al optulea deceniu al sec. XVI.
Care sfirsitul sec. XVI, cind apar primele simptome de descompunere
a sistemului militaro-feudal turc procesul de descompunere afectind in
primul rind categoriile militare fundamentale, spahiii i ienicerii 5 intreg
sistemul politic turcesc devenise o imensd masind de procurat bani pentru satis-
facerea dregatorilor care conduceau statu16. Prin al optulea deceniu al
sec. XVI, se mai addugd apoi i dezastrul flotei turcesti nimicitd de cdtre flota
Spaniei si a Venetiei in bdtdlia de la Lepanto (1571), si vistieria sultanului avea
nevoie de noi i mari sume de bani pentru refacerea Hotel. Flota cea noud de 600
cordbii cerea noi sacrificii materiale din partea vasalilor 7.
Se ceru i Moldovei mdrirea tributului, dar Ioan Vodd dindu-si seama c
acceptarea cererii sultanului va face s creased foarte mult darea asupra
poporului moldovean 8 se hotdri s scoat Tara din umilitoarea situatie de
dependentd fata de turci.
In eroica sa luptd pentru independenta nationald, Joan Vodd nu se putea
sprijini pe clasa suprapusd din Moldova, care din mai multe motive era inte-
resatd la o politica' de pace cu turcii.

o SfortArile fn acest sens ale lui loan VodA la A. D. Xenopol, op. cit., p. 92 94.
2 M. Dan, op. cit., p. 251.
3 N. Iorga, Istoria rominilor, vol. V, Bucuresti, 1937, p. 142 si n. 6.
4 A. D. Xenopol, op. cil., p. 89 ; Luk., p. 334 (sub anul 1572).
5 Prof. Al. Burmov B. Bojikov P. Kiurkciev K. Lambrev T. Vlahov,
.Bz.tieapcxa ucmoptui, Sofia, 1948, P. 161-162.
6 A. D. Xenopol, op. cit., p., 97.
7 N. lorga, OD. Cii., V, p. 146.
Luk., p. 335.

www.dacoromanica.ro
/7 5TIRI DIN CRONICILE LICRAINENE 221

Pentru a intelege insd de ce marea boierime moldoveand de la sfirsitul

sec. XVI se orienteazd ca si nobilimea polond cdtre o politicd de pace cu
turcii, este necesar sd ne oprim putin asupra transformrilor economice care
au loc in prile romine in sec. XVI.
In urma ofensivei otomane de la sfiritul sec. XV si din sec. XVI, care
a dus la cucerirea porturilor de la Dundre i mare de care turci si la transfor-
marea Mdrii Negre intr-un lac turcesc, marele comert de tranzit, care Meuse
faima drumurilor moldovenesti in sec. XV, decade i exportul nostru se orien-
teazd spre Constantinopol si Balcani 1
Datorit acestei noi orientdri care Balcani si Pind, regiuni bogate in turme
de vite, exportul nostru cdtre aceste regiuni va consta din cereale, pe care
pind in sec. XVI nu le cereau Ungaria, Polonia si Europa centrald agricold 2.
Cererile sporite de cereale la export au dus acum cu necesitate la intensificarea
productiei agricole in tarile romine, pentru a asigura marile cantitati de cereale
cerute de imperiul otoman.
Sporirea productiei agricole va fi asigurat pe mai multe cdi, ra i in Polo-
nia vecind, unde cucerirea iesirii la Marea Balticd dusese la o intensificare a
comertului polon de cereale 3.
Nu e lipsitd de interes, de aceea, prezentarea succintd a situatiei din Polo-
nia, pentru a se vedea cum, din motive diferite, si in Polonia si la noi s-a pus
in sec. XVI aceeasi problemd a sporirii productiei de cereale in vederea corner-
tului exterior crescind si s-au adoptat aceleasi mijloace pentru rezolvarea ei.
In Polonia vecind, numeroase documente ne atestd transformarea pdsu-
nilor i finetelor in pdminturi arabile, ca i defrisarea pddurilor in scopul
asigurarii unei mai maH productii de cerealein acelasi scop, in sec. XVI, se
introduce i se arnelioreazd sistemul asolamentelor trienale si se dezvolt
enorm cultura cerealelor in detrimentul cresterii vitelor,
Dar, in afard de modalitdtile indicate mai sus (defrisdri, cultivarea pu-
nilor etc.), menite s intindd pdmintul arabil, extinderea latifundiilor sleahtei
se realiza i prin incorporarea pdminturilor abandonate de tarani, care, nemai
putind suporta exploatarea feudald, fugeau in teritoriile libere din est.
In plus, nobilimea polona reuea s mdreascd suprafetele rezervelor senioriale si pe
socoteala paminturilor cultivate de tdrani, fie, pur si simplu, prin alungarea
taranilor de pe loturile lor, fie prin deposedarea lor de pdminturile obtinute
prin defrisarea spontand, neautorizatd, a pdurilor sau prin ararea pdsunilor
si finetelor vecine cu loturile lor.
Insd mijlocul principal pentru sporirea productiei pe marile latifundii
a fost intensificarea exploaLdrii tdranilor, renta in muncd constituind in
sec. XVI forma esentiald a sarcinilor impuse populatiei rurale polone. Agravarea
exploatdrii feudale fdcea pe un Oran polon de la finele sec. XVI s spund ca:
In statul polon sintem intr-o situatie mai rea decit a animalelor. Mai mult
pret se pune pe ciini decit pe noi . Insusi un reprezentant al clasei suprapuse

1 P. P. Panaitescu, Interpreleiri romlnesti, Buc., 1947, p. 140, 142, 205, 246.

2 Ibidem, p. 205.
3 Dup'a registrele vbinii de la Wloclawek, grinele exportate din Polonia pe calea 114brii
Baltice au atins in a doua jurnState a sec. XVI aproape 25 000 lasti (1 last = 2 tone)
(I. Rutkovski, Histoire conornique de la Pologne avant les partages, Paris, 1927, p. 192).

www.dacoromanica.ro
222 MIHAIL DAN 18

polone din a doua jumatate a sec. XVI, palatinul de Rawa, Anse Im Gostomski,
In No Mfg gospodarskie ( Insemndri economice), arata ca izvorul cel mai mare
de venituri in Polonia sec. XVI este munca iobagilor, care muncesc pe marile
latifundii chiar i vase zile pe saptdmina I... Ca o dovada in plus a agravarii situa-
tiei tardnimii polone svem decizia dietei din 1532 de a lega total pe tarani
de glie 2
Tot ava s-au petrecut lucrurile i In Moldova sec. XVI.
Cererea de tot mai multe cereale din partea Portii, al carei grinar erau
tarile romine, a dus i la noi la extinderea suprafetelor cultivate ale boierimii.
Dar, ceea ce a dus la sporirea consumului de cereale i, ca atare, la extinderea
suprafetelor cultivate a fost i largirea pietii interne in acest veac prin conti-
nuarea i adineirea separdrii mevtesugurilor de agriculturd. Intr-adevar, pe cind
In sec. XV mevtevugurile -erau Inca, intr-o oarecare masura, legate de agricul-
turd, in sec. XVI incetarea ori slabirea comertului cu Transilvania, Ungaria
Polonia face ca in Ora s villa' mai putine obiecte manufacturate. Din aceasta
cauzd avu loc la noi in acest timp o adincire a procesului de diviziune sociala
a muncii, care se va intensifica in veacul urmdtor vi se va exprima prin apari-
tia a tot mai numerovi mevtevugari, care incep sa se organizeze in bresle 3 vi
care, ocupindu-se exclusiv cu mevtevugurile, constituie buni clienti pentru
produsele agricole.
Determinata de aceste dou fenomene: cererile masive de cereale ale impe-
riului otoman i largirea pietii interne, extinderea suprafetelor cultivate ale
marilor latifundiari se face pe socoteala micilor cultivatori liberi. Avind o
productie mult mai slaba i cantitativ i calitativ decit a marilor latifundii
boierevti i bisericevti, vi cum sarcinile iinpuse lor erau mult mai mad decit
posibilitatile lor de plata, tdranii liberi se imprumutau cu bani de la boieri
vi de la mandstiri, ajungeau datornici, nu-vi puteau achita datoriile, i pier-
deau movia i chiar libertatea personald. Ava, incit, ceea ce caracterizeaza sub
a cest raport sec. XVI in tarile romine este scaderea vertiginoas a micii proprie-
tati libere i concentrarea masiv a latifundiilor boierevti i bisericevti i, para lel
sporirea considerabila a numarului verbilor. Dupa relatarea lui Sivori, la finele
sec. XVI boierii din tarile noastre aveau in medie 50 de sate, cu un total de
peste 1000 de rumini 4, ceea ce ne da o imagine dud de gradul de concentrare
al marilor latifundii boierevti in tarile romine.
Sporirea productiei pe aceste intinse latifundii se asigura insa i prin intro-
ducerea in agricultura a uneltelor de productie mai perfectionate (fiare de plug)
aduse din Transilvania 5.

1 Pentru amAnunte, vezi M. Dan, op. cit., p. 236-240; '1 MacArek, Deliny polsklto
nkroda, (Istoria poporului polon), Praga, 1948, p. 130; I. Grekov V. Koroliuk I. Miller,
op. cit., p. 16-17.
2 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 128.
3 Ibidern, p. 216; F. Grekul, Orasele din Moldova tn a doua jumdtate a sec. XV, In
Voprosl Istorii ., 1949, II, p. 119-134 pune lnceputul despirtirii mesteug rilor de agri-
culturii deja In a doua jumdtate, a sec. XV. Procesul trehuie, fSrS Indoia15, privit In dezvol-
tare: Inceput In a doua jumState a sec. XV. el se va fi intensificat In sec. XVI.
4 St. Pascu, Petru Cercel fi Tara .Romtneascd la sltrsitul sec. XVI, Sibiu, 1944, P. 176;
I. Moga I. CrIciun, Curs de istoria rnedie a .R.P.R., anul univ. 1949 1950, (In manuscris),
lectia XXIXXII, p. 5.
5 Ibidern, p. 4.

www.dacoromanica.ro
19 WIRT DIN CRONICILE UCRAINENE 223

Insk ceea ce asigura, in principal, sporirea productiei pe marile latifundii

boieresti si bisericesti era intensificarea exploatrii serbilor prin mdrirea rentei
in muncA 1, in asa mAsurk incit contemporanul Sivori observd, cd u boierii
trateazd atit de rAu pe tdrani, incit din pricina muncilor grele, abia pot scoate
cele necesare mincdrii si atit cit sd plAteascd birul cAtre domn 2.
Din cele de mai sus rezultd CA baza economicd a boierimii -moldovene in
sec. XVI era foarte solidA si acest lucru li permitea sd constituie o oligarhie
atotputernick care domina politica internA si externd a tarii 3, impotriva dom-
nilor, a cdror bazd economicA se strimtase prin scAderea veniturilor domnesti,
ca o consecintd a noii orientdri rdsAritene a comertului din tarile romine.
Interesatd in mentinerea unor relatii de pace cu turcii, spre a-si putea
exporta cerealele in Peninsula Balcanick era firesc ca boierimea Moldovei sd
sustina politica de pace a nobilimii polone, politica acesteia din urna fiind
dictatA dupd cum stim de campaniile purtate in nord pentru dominarea
MArii Baltice, calea pe care se scurgea, mai ales, comertul ei exterior.
Dar si un alt motiv va fi fAcut pe boierii moldoveni sd militeze pentru
politica de pace cu turcii a Poloniei nobiliare. Intr-adevdr, cu toatd orientarea
exportului de cereale moldovean spre Constantinopol si Balcani, din pricina
monopolului turcesc, boierii moldoveni continuau sd exporte totusi vite cor-
nute si renumitii cai moldovenesti in Polonia unde noua politicA agrarA
a sleahtei polone dusese la sporirea suprafetelor cultivate cu cereale in detri-
mentul cresterii vitelor 4 - sau, in tranzit prin Polonia, in alte tali 5. Ca atare,
boierimea moldoveand era interesatd sA facd o datd mai mult jocul politicii
externe polone, spre a-si mentine piata polonk ca si posibilitatea de tranzit
prin Polonia si de export prin porturile de la Marea Balticd.
De multA vreme, dar mai ales in vremea lui Al. LApusneanu, inscdunat
in domnie de boierii pribegi in Polonia, si a fiului sdu Bogdan, si el pribeag
o clipd in aceeasi Polonie, exista in Moldova o puternicd grupare boiereascA
filopolond 6, a cdrei actiune politicd va fi urmArit, pe de o parte, inlocuirea
i tiranului n Joan VodA prin neputinciosul Bogdan LApusneanu 7 ; iar, pe de
altA parte, va fi sprijinit politica Poloniei nobiliare de pace cu orice pret cu
turcii. Or, aceasta linie politicd a marii boierimi venea in contradictie cu linia
politica' ce o adoptase Joan Vodd, cind se hotAri sd ridice armele impotriva
turcilor. De aceea Ioan Vodd trimise la moarte mari boieri, ca logofAtul Ionas-
cu Zbierea si altii, sub bAnuiala CA tin cu polonii.
Militind, din amintitele motive, pentru o politicd de pace cu turcii, marea
boierime moldoveand nu va sustine politica lui loan Vodd pentru dobindirea
independentei nationale prin lupta impotriva jugului otoman, politicd ce lovea
in interesele sale de clasA.

1 7. Moga si I. CrAciun, op. cit., p. 4 ; cresterea rentei In munch*, In raport de sporirea

marilor latifundii, se va exprima mai net In urmdtoarele cloud veacuri.
2 St. Pascu, op. cit., p. 176.
3 I. Moga I. Crdciun, op. cit., p. 6 ; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 141, 247.
4 Vezi J Butkovski, op. cit., p. 98.
5 Vezi M. Dan, Celli, slovaci si rornini in veacurite XIII XV I, Sibiu, 1944, p. 222-223.
6 P. P. Panaitescu, Influenla polonat in opera si personalitatea cronicarilor Gr. Ureche
i M. Costii, p. 9 10.
7 A. D. Xenopol, op. cit., p. 95.

www.dacoromanica.ro
224 MIHAIL DAN 20

Dar mai erau I alte motive. Tare pe pozitia sa econotnica, boierimea mol-
doveank se complacea in aceeasi anarhie feudald, ca i nobilimea din Po Ionia
vecind si din alte state ale epocii 1 Ea nu putea uita vremea cind dupa exem-
plul sleahtei polone isi impusese dominatia sa de clasa tindrului fiu al Lapus-
neanului si nu se putea impdca cu gindul de a fi adusa la ascultare sub mina
energica a viteazului Ioan Vodd. Cum ar fi putut marea boierime si inaltul cler
sprijini un domn care, in aceastd epoca de dictatura a boierimii, cauta sa res-
taureze i s consolideze puterea domneascd, s usureze sarcinile taranimii 2,
s sldbeasca atotputernicia marii boierimi si a inaltului cler 5 i chiar sd loveasca
brutal in interesele economice ale acestora prin rascoala sa impotriva turcilor?
In aceste conditii, din pricina orientdrii de politica* externa a marii boierimi
si a inaltului cler, ca si din cauza contradictiei intre interesele economice ale
virfurilor clasei suprapuse si masurile luate de domn, e fireascd si explicabild
izbucnirea conflictului intre Ioan Voda, de o parte, si marii boieri si inaltul
der, de cealaltd parte. Cronicile vremii sint pline de cazne groaznice si \TM-sari
de singe provocate de Ioan Vodd in rindurile marilor demnitari laici si
bisericesti 4.
Conflictul lui Ioan Voda cu marii boieri si cu inaltul cler se impleteste cu
lupta sa impotriva jugului otoman in sensul ca nu se putea lupta impotriva
opresiunii turcesti, lard a fi combatuti in interior cei care prin atitudinea lcr
politica, dictata de interesele lor econornice, se opuneau luptei de eliberare 5,
lupta care, in conditiile epocii, lovea in interesele lor de clasa. Dar, aceasta
impletire se mai vede i din faptul c, struniti de mina viteazului domn, care
a luat impotriva lor aspre mdsuri, marii boieri, in momentul cind greaua lupta
cu turcii incepu, 11 parasird, trecind de partea turcilor, 11 trddara pe fatA i
facurd sd esueze eroica luptd pentru independenta a lui Joan Voda.
Dacd, insd, marea boierime moldoveand, limitata i economiceste si poli-
ticeste de noul domn, nu putea constitui baza sociala a domniei lui Ioan Voda,
poporul de jos, care prin militiile tardnesti de glotasi constituia temelia oastei
moldovene, poporul care suferea nespus de pe urma jugului turcesc si care in
conditiile noii dezvoltari economice era victima exploatarii crescinde din partea
boierimii locale, fu chemat s alcatuiasca larga baza sociald, pe care se spri-
jini viteazul domn atit impotriva boierilor Jilopoloni, cit i impotriva dusma-
nului dinafard.
Ca unul care, din motivele ardtate, se sprijinea pe popor, era firesc ca
Ioan Vodd sa refuze_turcilor marirea tributului, stiind Ca acest lucru ar fi lovit

1 De ex. boierimea din Rusia luptincl contra lui Ivan IV (vezi Hcmopua CCCP, I,
p. 328-336).
2 I. Moga I. Cr5ciun. op. cit., lectia XXIII, p. 2.
3 Un exemplu avem in.faptul ea, In vremea lui loan Vodil, Intilnirn foarte rar donatii
hicute boierilor (N. lorga, op. cit., V, p. 151) ceea ce venea, de bunii seama, in contradictie
cu str5dania nepotolit a nesiltiosilor boieri de a obtine de la domni cit mai multe mosii
cu respectiva fortA de muncd (vezi I. Moga I. Craciun, op. cit., lectia XXI XXII, p. 6),
4 Vezi, inlre altele A. D. Xenopol, op. cit., V. p. 94 96. Pentru ura lui loan Vodil
1'05 de marii boieri i inaitul cler, vezi si B. P. Hasdeu, loan Voila cel Cumplit (1,572
I.74), Buc., 1926, p. 48 si urm.
5 4 Sau pleac-ti capul Inaintea imparatului, sau 1ntoarce spatele i parAseste tara
dar cu turcii nu te apuca la lupt5 * spuneau boierii (I. Bogdan, Letopisejul lui Azarie, Bucu-
roll, 1909, p. 157).

www.dacoromanica.ro
21 STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE 225

tocmai in cei care constituiau in Ora temelia regimului sail. Dar, refuzind,
nu-i raminea alta alternativa decit razboiul.
In aceste clipe grele pentru poporul moldovean, refuzat de Po Ionia,
neputindu-se bizui nici pe sprijinul ardelenilor, care erau in bune raporturi cu
turcii 1, avind impotriva sa marea boierime tradatoare filopolond, Joan Voda
afld ajutor numai in vitejii cazaci. Condui de hatmanul de la Zaporoje, Sver-
ciovski, 1200 de cazaci venira, kith voia Poloniei, in ajutorul Moldovei, spre
a o sprijini in lupta ei pentru scuturarea jugului turcesc.
Timp de citeva luni, aceasta viteaza avangarda a poporului ucrainean lupta
eroic pe pamintul Moldovei, varsinduli singele alaturi de romini pentru inde-
pendenta Moldovei noastre. In apararea Moldovei, cazacii luard parte la o
multime de bdtalii impotriva turcilor i pierira aproape cu totii in lupta de la
Rocani, aparind pamintul Moldovei de cotropitori 2.
Ajutorarea moldovenilor de catre cazaci in 1574 nu trebuie privita, pur
si simplu, ca o intreprindere razboinica in care ei ar fi fost atrai de dorinta
de pradd cum pretinde istoriografia romina burgheza 3 ci ca o actiune
militara in care, apdrind Moldova, cazacii aparau propria lor cauzd impotriva
dumanului lor, turco-tatarii, care le-au cauzat timp indelungat nemaipome-
nite suferinte 4. De altfel, chiar in anul imediat urmator, 1575, Ucraina suferi
una din cele mai ingrozitoare i mai pustiitoare invazii tatareti 5.
In Moldova, dupd mieleasca ucidere a lui Joan Vodd, reactiunea boie-
reasca se impune din nou, aservind cu totul intereselor sale de clasa pe slabul
si temdtorul Petru Schiopul, care boierilor le era ca un parinte, O. la mare
cinste Ii tinea i din sfatul lor nu ieea 6. Ca atare, cu totul cufundat in apele
politicii turceti, neputinciosul infirm ingadui in 1575 tatarilor sa treaca prin
Moldova, spre a navali in Podolia 7. Fu ars atunci tirguorul Siniawka i cetele
pradalnice tatareti patrunsera pina la Liov, ducind mii de robi in prinsoare
tatareasca i bogate prazi a.
Invazia tatara fusese, de buna seama, un raspuns la ajutorul dat in anul
precedent de &are cazaci lui loan Voda in lupta impotriva turcilor, ai caror
vasali erau tatarii din Crim. Ea se incadra, prin urmare, in politica militara
turceasca in nordul Marii Negre. Dar, in acela0 timp, ea este, o data mai mult,
una din obinuitele expeditii Mare de prada, la care-i minau aspre necesitati
economice.
Crimeea nu era in stare sa-i hraneasca populacia, care suferea cronic de
foame. Tatarii nu au cautat insa ieirea din grelele conditii economice, in care
traiau, prin dezvoltarea fortelor de productie ale tarii, ci prin asigurarea mij-
loacelor de subsistenta pe calea neincetatelor expeditii de prada in tarile

1C. C. Giurescu, Istoria romtnilor, vol. II, p. I-a, Buc., 1937, p. 197.
2 Kr. op. Mal., p. 214, si descrierea amAnuntita a luptelor In compilatia lui Luk.,
p. 335 348 ; cf. A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 99-106.
3 N. Iorga (Legaturile romtnilor cu rusii apuseni, In An. Ac. Rom., Mem. secf. ist.,
seria II, t. XXXVIII, (1916), p. 755) vorbeste de i aventuri rAzboinice si de comoara prazilor s.
5 Cf. In acest sens cele spuse de K. Osipov, op. cit., p. 40.
5 Ibidem, p. 54.
6 Gr. Ureche, In KogMniceanu, I, p. 238.
7 K. Osipov, op. cit., p. 55.
' Luk., p. 348 349 ; K. Osipov, op. nit., p. 55.

15. c. 376.
www.dacoromanica.ro
226 MIHAIL DAN 22

vecine. Miile de robi vinduti in tirgurile din Crimeea, contributiile la care impu-
neau tarile cotropite, vitele i alte bogatii materiale, jefuite din tArile vecine,
constituiau tot atitea mijloace de existentd pentru tatarii din Crim, de la hani
pind la tAtarii de rind. Astfel se explica permanenta activitate rAzboinicd a
tAtarilor impotriva vecinilor lor (Rusia, Po Ionia, Ucraina, Moldova) 1, afarA
de cazul cind expeditiile tAtarilor nu se fAceau la ordinul turcilor, in care caz
interesele politice ale suzeranilor lor coincideau cu interesele lor economice.
Fata de noua orientare pe care Petru *chiopul o dAdu politicii externe
fatA de turci, orientare de pe urma cArcia Ucraina avusese atita de suferit,
cazacii reactionard prompt. In anul urmAtor, ei nAvAlird in Moldova, in frunte
cu un om de o fortd fizicA extraordinard loan (NicoarA) Potcoavd (Podkova).
Rdzboiul pe care-1 purtA Petru chiopui impotriva cazacului loan Potcoavd
se sfirsi in noiembrie 1577, prin inscdunarea acestuia din urind la Iai ca domn
al Moldovei 2.
Episodul PotcoavA 3 reprezintA un nou moment din lupta comund a
maselor populare moldovene i cazace impotriva jugului i pericoluitii otoman,
din pricina cAruia sufereau deopotrivA i Ucraina si Moldova. CA aceasta este
semnificatia acestui episod rezultA si din faptul ca poporul de rind al Moldovei,
care avea de suferit de pe urma foametei crincene ce bintuia pe atunci Mol-
dova 4 si era profund nemultumit de domnia lui Petru chiopul, care se incon-
jurase de turci 5 si le era cu totul aservit, 1-a chemat pe Potcoavd c sd le fie
domn 6 si 1-au primit ca pe domnul lor cind intrd in Moldova 7, vAzind in
el, Vara' indoialA, pe eliberatorul menit sA-1 scape de jugul turcesc, sub care-1
adusese din nou Petru *chiopul. Asa se explicd i devotamentul multimilor
tArdnesti 8 fatA de noul domn al Moldovei.
La rindul lor, cazacii erau interesati in a-si asigura de partea lor Moldova,
care, condusd de un domn infeudat turcilor, reprezenta cum se vAzuse in
1575 un mare pericol pentru Ucraina, servind drept cale de acces pentru
invaziile tAtarilor in Podolia.
CA prin asezarea lui Joan PotcoavA pe tronul Moldovei se urmArea inche-
garea unui front comun moldo-ucrainean impotriva turcilor, se vede si din
faptul cA viteazul cazac era favorizat in actiunea sa si de tarul Moscovei Ivan
IV 3, care va fi urmArit fie sd punA pe aceastA cale o stavild atacurilor turco-

1 A. A. Novoselski, op. cit., p. 417-410.

2 Luk., p. 351-357; Kr. op. Mal., p. 215; K. Osipov, op. cit., p. 55.
3 Expunerea acestui episod, la E. StAnescu, op. cit., p. 140-144.
A. D. Xenopol, op. cit., p. 190; N. Iorga, Istoria rominilor, V, p. 163.
5 Luk., p. 352; A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 109.
6 Hurmuzaki, III/I, p. 6.
7 Luk., p. 353.
o N. Iorga, op. cif., V, p. 173. Un extract venetian din 28 dec. 1577 (la C. Esarcu,
Doc. oenefiene, in Revista pentru istorie, arheologie i filologie s, III, p. 180) spune c noul
voievod (loan PotcoavS) era favorizat de popor.
9 Extract din 12 dec. 1577 i 28 dec. 1577 (ibidem). Pentru reulita actiunii sale, loan
Potcoav'S ii punea toat n'adejdea In ajutorul Moscovei (vezi la A. Veress, Documente, H,
Buc., 1930, p. 140-142 un doc. din 16 ian. 1578). Era continuarea unor relatii mai vechi
intre Ivan IV i Petru Rareq (S. Jigarev, Pyccnas nosumuna 0 eocinounom eonpocce,
Moscova, 1896, p. 70; T. A. Stoianovici, ReOustiIe lui Petru Rare; cu Rusia, Buc., 1946,
p. 12-17):

www.dacoromanica.ro
 23 mill DIN CRONICILE UCRAINENE 227

Mare din sud,1 in timp ce la Marea Balticd continua conflictul ruso-polon, fie
ca, prin implicarea cazacilor supu0 coroanei intr-o actiune antiturceascd, spera
s indu0ndneasch pe poloni cu turci, ceea ce ar fi permis lui Ivan IV sd
intreprindd actiuni victorioase impotriva Poloniei in interminabilul rdzboi
livonic.
Po Ionia insd nu se rasa antrenatd pe aceasta pantd. Refuzind sprijinul
sat' lui loan Potcoavd, Rzecz Pospolita continua 0 sub noul rege, Stefan
Bthory, politica sa de pace cu turcii 0 de neamestec in afacerile interne ale Mol-
dovei, se comporta negativ fatd de operatiile cazacilor impotriva turcilor, care
luau tot mai mari proportii, si-gi indreptd toatd atentia spre concentrarea
tuturor fortelor pentru lupta cu Moscova 2. In 5 noiembrie 1577, St. Bthory
fncheie un tratat cu Poarta, in conditii de vasalitate 3. Apoi, pentru a nu supdra
pe turci, la cererea sultanului, ordond in 1578, la Liov, decapitarea lui loan
Potcoavd, 4 pentru stricarea pacii cu turcii 5.
Cu toate masurile extrem de aspre luate de Stefan Bthory, in 1578,
un nou cazac, Alexandru, apoi un Petru, un Constantin 0 un alt Constantin,
venird in Moldova, 6 pentru a continua lupta inceputd de loan Potcoavd, gi
fnaintea lui de celdlalL loan, cumplitul domn al Moldovei. Ei veneau cu ace-
lea0 cunoscute mijloace: cetele de viteji cazaci i poporul de jos moldovean,
sd continue lupta impotriva pericolului turco-tatar. Si cind cazacul Alexandru,
In noaptea de 12 martie 1578, isprdvind gloantele i hrana i pierzind i pe
hatmanul 5ah, cdzut in luptd, se indrepta spre codrii Birnovei, spre a afla o
ie0re, mica lui oaste, surprinsa de trabantii ardeleni ai lui Mihail Baez, de
turci 0 de munteni, fu infanta' lInga iezerul Ciurbe0ilor, la satul Miroslava,
tocmai pentru Ca* in cel mai greu ceas al luptei masele tdrdne0i moldovene
nu-i puturd veni in ajutor din pricina iernii grele 7,

1 Intre 1575-1578, In urma inrAutAtirii relatiilor dintre Polonia, pe de o parte, si

Turcia i Crimeea, pe de alt parte, din pricina amestecului cazacilor ucraineni In afacerile
moldovenesti sub Joan Vod i loan PotcoavA, tAtarii din Crimeea IncetarA de a mai ataca
statul moscovit. Acesta tu Ins atacat intre 1575-1578 de alti tAtari: de Belgorod, de Azov,
Nogaii v.a. Impotriva acestor tAtari luptara cazacii de pe Nipru, cu al cAror conducAtor,
Bogdan Ruzinski, Ivan IV intretinu relatii, trImitindu-i bani i provizii. AlAturi de cazacii
zaporojeni, luptarS atunci impotriva tfitarilor i ostasi ruli comandati de A. Verevkin. Ca
rAspuns al acestor actiuni ruso-cazAcesti, dar i pentru amestecul cazacilor in acesti ani in
treburile Moldovei, tAtarii din Crimeea IntreprinserA cloud mari invazii In Polonia In 1577
si 1578 (A. A. Novoselski, op. cit., p. 30, si Horst Jablonovski, Die Aussenpolitik Stephan
Bdthorys, in I Jahrbucher ftir Geschichte Osteuropas *, 1937,
2 K. Osipov, op. cit., p. 54.
III, p. 31 si nota 107).
3 R. Ciocan, Etienne Mithory et l'idie de croisade, In e Balcania *, VIII, (1945), P. 158.
4 Ibidern, p. 159.
5 Luk., p. 357; Kr. op. Mal., p. 215. In acelasi scop, pentru a satisface pe turci, ceva
mai tfrziu, In 1583, regele polon condamnA 30 de cazaci, care atacaserl fortareata turcA
Iahorlik ; iar in 1584, porunci sA fie decapitati alti 30 de cazaci zaporojeni (R. Ciocan, op.
cit., p. 159). Politica turceascd a lui Stefan Bthory era menitA sA-i asigure i stApInirea in
Transilvania si-i dAdea In imperiul otoman o contrapondere impotriva Habsburgilor, cu care,
dupA moartea lui Maximilian II, relatiile lui nu erau prietenesti (H. Jablonovski, op. cit.,
p. 19). Pe de altA parte, si turcii, care atunci purtau rdzboi cu Persia, erau interesati In menti-
nerea pAcii cu Polonia (ibidem, p. 22).
6 A. D. Xenopol, op. cit., p. 110; N. Iorga, op. cit., V, p. 174-177; E. StAnescu,
op. cit., In * Studii *, anul 7, nr. IV, p. 187-189.
7 N. Iorga, op. cit., p. 174; C. C. Giurescu, op. cit., III, p. 222; Luk., P. 357, nu
cunoaste in 1578 dectt invazia lui Alexandru, fratele lui PotcoavA*, In Polonia.
15*

www.dacoromanica.ro
228 MIHAIL DAN 24

In conditiile epocii, cu Po Ionia, si linga ea Transilvania, ostile, in coaste

cu o Rusie indepartata si angajata in incilcitele afaceri de la Marea Baltica,
unde Suedia si Po Ionia reprezentau pentru Rusia cei mai periculosi adversari 2,
incercdrile vitejilor cazaci si ale poporului moldovean de a scapa Moldova de
sub jugul turcesc se terminara din nou cu un esec, ca si odinioara' pe vremea
viteazului Ioan Voda, trdat de boieri.
Dar Rusia era totusi prezenta in lupta de eliberare a poporului romin
prin vitejii cazaci, acest avanpost al poporului Irate rus in lupta impotriva
necredinciosilor. Uniti prin comunitatea de credinta, cazacii vazura alaturi de
ei pe moldoveni, munteni, bulgari i sirbi, infratiti in aceeasi lupt impotriva
celor mai cruzi dintre toti asupritorii, care au torturat i mutilat timp de sute
de ani popoarele balcanice.
Prestigiul de care poporul rus s-a bucurat la slavii de sud, precum si la
moldoveni si la munteni, trebuie raportat in mare parte la actiunile razboinice
ale cazacilor impotriva turco-tatarilor. Dacd popoarele inrudite sau de aceeasi
credinta cu noi scria istoricul rus Jigarev 3 sperau in sec. XVI sa fie
eliberate de sub jugul turcesc numai prin ajutorul nostru, noi datoram incre-
derea lor fata de noi cazacilor, care, prin mafile lor fapte de vitejie, au facut
pe turci sa' tremure si au intretinut la crestinii balcanici speranta in Rusia
pravoslavnica *.
Pentru a pune capat actiunilor cazacilor impotriva turcilor, in toamna
lui 1578 Stefan Bthory incheie o conventie cu reprezentantii cazricirnii ucrai-
nene, conform careia se organiza un regiment de 500 de cazaci, platiti de statul
polon, bucurindu-se de libertate personala si de o serie de privilegii. Acesti
cazaci, numiti cazaci inregistrati, erau obligati sa jure credinta regelui polon
si s'a se oblige sa nu lupte, frd permisiunea regelui, nici cu Crimeea, nici cu
Moldova. La sfirsitul sec. XVI numarul lor ajunse la 1000, un numrir relativ
mic, dar suficient pentru a interveni efectiv in apararea granitei de sud a
republicii impotriva tatarilor 4.
Dar, mdsura luata in 1578 de cdtre Stefan Bthory tintea i un all obiectiv
i anume se urmdrea completa polonizare a- Rusiei sudice prin aservirea majo-
ritatii populatiei ucrainene i prin ruperea de restul poporului ucrainean a
cazacilor, care se dovedisera principalul scut al nationalitatii ucrainene,
folosirea lor in interesele politice ale statului polon 5.
In acelasi scop, tot mai intinse terenuri fertile din Ucraina fura acordate
magnatilor poloni Koniecpolski, Potocki, Kalinowski s.a. Poporul ucrainean
fu aservit astfel sub raport social-economic. Pentru asigura dominatia

R. Ciocan, op. cit., a demonstrat cd nici conditille economice, nici posibilitdtile militare,
nici starea de spirit din Polonia nu-i puteau ingadui lui St. Bthory sd se gincleascd la o
cruciadd hnpotriva turcilor.
2 S. Jigarev, op. cit., p. 71.
3 Ibidem, p. 74.
K. Osipov, op. cit., p. 56-58 ; B. Krupnitki, op. cit., p. 55-56 ; M. Bobrzyfiski,
op. cit., p. 264 ; Luk., p. 349-351, pune, gresit, organizarea cazacilor de cdtre St. Bthory,
In 1576. Incercdrile cazacilor Insd de a scoate Moldova din robia turceascd si de a si-o
apropia au continuat i In anii urmdtori, In a doua domnie a lui Petru Schiopul (vezi C.C.
Giurescu, op. cit., II 1, p. 224 225 i, mai ales, E. Stdnescu, op. cit., p. 190-210, unde
se Infdtiseazd colaborarea militard romIno-cazacd intre 1578 1600).
5 K. Osipov, op. cit., p. 56 57.

www.dacoromanica.ro
25 Fr nu DIN CRONICILE UCRAINENE 229

economica si politica asupra Ucrainei, magnatii poloni declansard ofensiva

Impotriva nationalitatii ruse, in cadrul politicii lor de polonizare fortata ; cum
unul din cele rnai importante elemente ale nationalitatii ruse il vedeau in religia
pravoslavnicii, de care se legau amintirile despre trecutul Rusiei, credintele, tra-
ditille i obiceiurile populare, magnatii poloni indreptard o loviturd puternica
Impotriva ortodoxiei ucrainene 1.
Sprijinite de aparatul statal, cercurile catolice polone reusird sa atragd
la catolicism, in 1596, la Brest, o parte din reprezentantii ierarhiei superioare
ucrainene, pentru care unirea era un mijloc de a patrunde in cercurile condu-
catoare si de a-si pdstra privilegiile de mari latifundiari 2 In intervalul 1589
1595, intre ina1ii ierarhi care au aderat la unire au lost i Ghedeon Balaban,
episcopul de Liov, i Ciril Terletki, episcopul de Lutk, i, ceva mai tirziu, chiar
si Mihail Rogoza, mitropolitul de Kiev 3.
La aceste evenimente face aluzie i Lukomski 4, sub anul 1589, relatind
trecerea prin Ucraina a patriarhului de Constantinopol Ieremia II, venind
de la Moscova, unde asistase la inscdunarea primului patriarh al Moscovei
boy, chiar in acel an 5. Dupa ce Ind mdsuri pentru convocarea unui sinod care
sa judece actiunea unionistd a lui Balaban si Terletki, patriarhul Ieremia II
trecu in Moldova unde fu bine primit, conducatorii bisericii moldovene asal-
tat si ea pe atunci de catolicismsemnind cu acest prilej actul de recunoas-
tere a inaltarii mitropoliei moscovite la rangul de patriarhie 6 j sprijinind prin
semnatura lor importantul act prin care Boris Godunov sporea autoritatea
si prestigiul puterii centrale in statul rus centralizat.
Cu amintirea trecerii prin Moldova a patriarhului Ieremia II se termina
si seria stirilor istorice din sec. XVI, pe care le-am aflat in analele cazdcesti
si care se referd la tarile noastre.

Mutt mai numeroasc sint tiri1e privitoare la istoria tarilor noastre in

sec. XVII, de care ne vom ocupa in cele ce urmeazd.
Aceste stiri se referd, in ordine, la urmatoarele evenimente istorice: a) lup-
tele dintre poloni i turci la inceputul celui de-al treilea deceniu al sec. XVII
(1620-1621) ; 1)) rdscoala lui Hmielnitki i irnplicatiile ei moldovene (1648-1656);
c) luptele interne din Ucraina intre 1657-1664 si ecoul lor in Moldova si
d) o serie de evenimente istorice est-europene dintre 1668-1691 si anume: con-
flictele interne de la cazaci, actiunea proturceasca a lui Petro Dorosenko, lup-
tele polonilor cu turcii, interventia rusilor in Ucraina, luptele dintre rusi si
turci i, in fine, luptele dintre poloni i turco-tatari dupd 1683 si rivalitatea
polono-austriacd in Moldova la sfirsitul sec. XVII, dupd alungarea turcilor
din Europa centrald, evenimente in care au fost implicate si tarile romine.

K Osip ov, op. cit., p. 60; I. Grekov V. Koroliuk I. Miller, op. cit., p. 21-23.
2 Hcmopus CCCP, I, p. 488.
a Ibidern; Hcmopus Sinpauncxoti CCP, I. p. 170; B. Krupnitki, op. cit., p. 71;
M. Bobrzyr ski, op. cit., p. 285-296. Mai tirziu, Ghedeon Balaban renuntS la unire.
4 Luk., p. 361.
5 Hcmoptts CCCP, I. 359.
N. Iorga, Istoria bisericit rorntnesti, I, 1929, p. 154; A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 120.

www.dacoromanica.ro
230 MIHAIL DAN 26

Inceputul veacului al XVII-lea este caracterizat in rdsdritul Europei

de o noud ascutire a conflictului dintre Turcia i Po Ionia 1 pe eterna chestiune
a atacurilor cazacilor impotriva imperiulvi otoman i a Crimeii vasale, ca i
pentru o serie de alte motive de politicd europeand pe care le vom vedea indatd.
Dupd moartea lui tefan Bthory, tronul Poloniei fu ocupat de candidatul
leahtei polone Sigismund III Wasa, din dinastia suedezd, care, in 1594, in
urma mortii tathlui sdu, loan III, ajunge i rege al Suediei. Astfel se puserd
bazele unei uniuni personale intre Po Ionia i Suedia, dar lu natere i un lung
rdzboi de 60 ani (1600-1660) polono-suedez intre cele cloud ramuri: polond
i suedezd ale dinastiei Wasa 2. In acest conflict in fond un conflict
pentru dominarea Mdrii Baltice a cdrei stdpinire avea o importantd primor-
diald pentru comertul leahtei polone Sigismund III a calutat la inceput,
prin trimiterea lui Lev Sapieha la Moscova, s obtind realizarea unei uniuni
ruso-polone impotriva Suediei ; dar Boris Godunov i boierii moscoviti respin-
serd proiectul lui Sigismund III Wasa 3. Nereuind sd-i apropie Moscova pe
cale diplomaticd, Sigismund III incepu in 1604 interventia armaLd impotriva
Rusiei, sustinind pe pretendentii Pseudodimitrie I i II, pind in 1612, cind
avintul maselor populare ruseti conduse de Minin i Pojarski puserd capdt
perioadei de tulburdri de aproape un deceniu i, cu ea, i influentei cotropi-
torilor poloni in treburile interne ale statului rus 4.
Un an mai tirziu, in 1613, Sigismund III incheia un tratat de aliantd cu
Habsburgii 5, aldturi de care incepu in 1618 cind izbucni rdzboiul de 30 de ani
lupta impotriva noului rege suedez, concurent al sdu, Gustav Adolf 6. Ca aliat
al Habsburgilor, regele Poloniei, Sigismund III Wasa le trimise acestora ajutor
impotriva lui Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, care, in fruntea opo-
zitiei maghiare i sub protectia turcilor, incepuse lupta sa impotriva imparatului.
Trupe polone intre care multi cazaci furd trimise de asemenea in 1620
impotriva cehilor, ireductibilii adversari ai Habsburgilor 7.
Ajutorul dat Habsburgilor dumani ai turcilor ca i arnestecul nobi-
lilor poloni S. Korecki, M. Wigniowiecki i *t. Potocki in afacerile tarilor romine
in repetate rinduri (1612, 1615 i 1616) 8, la care se addugard atacurile cazacilor
Impotriva Turciei i Crimeii 9, toate acestea au dus la stricarea relatiilor turco-

1 Cf. A. A. Novoselski, op. cit., p. 45.

2 I. Maarek. on. cit., p. 210.
3 Ilcmopus CCCP, I, p. 368-369 si 393-397.
Pentru amAnunte, vezi ibidem, p. 369-397. RAzboiul ruso-polon fu InsA reluat sub
noul tar moscovit Mihail Feodorovici Romanov i inu Wild In 1618 clnd se Incheie armis-
titiul de la Deulino (ibidem, p. 402). ln 1632 rbzboiul relncepu (ibidem, p. 406).
5 I. Macfink, op. cit., p. 161; M. Bobrzyliski, op. cit., p. 300.
8 I. Macfink, op. cit., p. 211.
7 M. Bobrzynski, op. cit., p. 300. Cazacii ar fl luptat si la Muntele Alb, celebra batAlie
care a pus capat independentei cehe (ibidem, p. 300, nota lui J. Bidlo).
8 Vezi A. A. Novoselski, op. cit., p. 80-81.
9 Anii 1613-1620 constituie o perioadd cu adevArat eroica In istoria atacurilor cazacilor
lmpotriva turco-tAtarilor. Corbbiile cazacilor (caiki) atacarA In 1614 fortareata Sinope din
Anatolia si o pusUirfi. In 1616 avura loc operatii navale la gurile Dunarii i Niprului, In care
flotilele turcesti furd distruse de doua ori. In 1613 cazacii zaporojeni atacarA de doug ori
Crimeea. In 1616 ei cucerirA Caffa, principalul tlrg turcesc de robi din Crimeea. Si Constanti-
nopolul Insusi fusese amenintat de cazaci (B. Krupnitki, op. cit., p. 63; K. Osipov, op. cit.,

www.dacoromanica.ro
27 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 231

polone. Turcia declara c, dacA Po Ionia nu are nimic Impotriva nimicirii caza-
cilor, armata turco-ttard va porni intr-o expeditie de pedepsire in Ucraina 1.
Po Ionia Insd nu voia sd permit ca o oaste strdind s Intreprindd o expe-
ditie de pedepsire pe propriul ei teritoriu. Cum ea incheiase deocamdat pace
cu Moscova, Isi putu indrepta din nou atentia asupra neastimpratilor cazaci 2.
In acest scop, se organiz expeditia condusd de St. Zolkiewski, hatmanul
coroanei. Dar lucrurile se aranjard in chip pasnic, Po Ionia avind totusi nevoie
de cazaci impotriva hoardelor turco-ttare, care, in toamna lui 1618, invada-
sera' iargi Malopolska spre Liov si Tarnopol 3. Conductorii cazaci, din acelasi
motiv, cu toat Impotrivirea maselor populare, deciserd sd ajunga la un com-
promis, prin care starsinei cdzdcesti si sleahtei ucrainene li se garantara o serie
de privilegii 4.
In aceste conditii, i cum turcii declaraserd rdzboi Poloniei i o puternica
armat se Indrepta in vara lui 1620, prin Moldova, spre Polonia, hatmanul
St. Zolkiewski, cu oastea polond din care fdceau parte si cazacii, inaint in
Moldova si lingd Iasi, pe cimpul de la Tutora, in sept. 1620, suferi cea mai groaz-
nicd infringere 6. La lupta din Moldova lud parte si sotnikul Mihail Hmielnitki,
fmpreund cu fiul sdu Bogdan (Zenovie) 6. Luard parte la lupta i moldovenii
lui Gaspar Gratiani de partea polonilor 7.
In anul imediat urmdtor, o north' si uriasa armatd turco-tAtard, condusd
de insusi sultanul Osman II, se indrept spre Polonia. Ii iesi inainte o oaste
polond de peste 30 000 de oameni, condus de bdtrInul Chodkewicz si peste
40 000 de cazaci, condusi de hatmanul Petru Konasevici-Sahaidacinii 8. Lupta
avu loc la Hotin i eroismul cazacilor, care sustinura greutatea atacului turco-
ttar, asigura victoria polonilor. Bdtdlia victorioas de la Hotin insemna, de
fapt, salvarea statului polon 9. Prin medierea domnului Tara Rominesti Radu
Mihnea, care luase si el parte la luptd, se incheie, la 10 octombrie 1621, pacea
de la Hotin intre poloni si turci10. Cu toat victoria polond, influenta, pe care
Polonia si-o asigurase in tarile romIne, profitind de rdzboiul turcilor pentru
Ungaria (1594-1606) si de eel cu sahul Abbas al Persiei (1603-1612), si care
permisese Poloniei, consolidat in sud, s continue lupta in nord11, era acurn
lichidat aproape pentru totdeauna12. Abia succesorul lui Sigismund III Wasa,
fiul sari, Vladislav IV, va reusi, prin pacea din 1634, s obtind de la

p. 87-88; I. Macilrek, op. cit., p. 163; D. Dorosenko J. Rypka, Polsko, Ukrafina, Kum
a Visoka Porta v. proni pol. XVII stol., ( Polonia, Ucraina, Crimeea i Thalia Poarld In prima
jumalate a sec. XVII ), In Casopis Nrodniho Musea *,- 1936, p. 21-24).
1 K. Osipov, op. cit., p. 88.
2 Ibidem, p. 89.
I. Macilrek, op. cit., p. 163.
ilcmopus CCCP, I, p. 490.
o I. Macrek. op. cit., p. 163.
6 Kr. op. Mal., p. 216.
7 N. Iorga, op. cit., V, p. 414 415.
o Kr. op. Mal., p. 216 ; M. Bobrzyfiski, op. cit., p. 300 ; B. Krupnitki, op. cit., p. 74-75.
9 K. Osipov, op. cit., p. 90. D3spre implicarea domnilor romtni Radu Mihnea si Alex.
Ilia tn aceste evenimente, vezi N. Iorga, op. cit., V, p. 416 418.
1 Ibidem, p. 417; aata pdcii de la Hotin am luat-o dupd un doc, original din Archiwum
Glwne din Varsovia (ap. D. Dorownko J. Rypka, op. cit., p. 30, nota 36).
11 A. A. Novoselski, op. cit., p. 45 46.
12 Macurek, op. cit., p. 163.

www.dacoromanica.ro
 232 MIHAIL DAN 28

Poart, din nou, o oarecare influenta la ocuparea tronului Moldovei si al Tarii

Romineti
Intre timp, pe cellalt front, in nord, continua rdzboiul Poloniei cu Sue dia,
operatiunile fiind reincepute cu succes de Gustav Adolf in 1621, cu scopul
de a lichida concurentul salt polon mai inainte de a se arunca asupra Habsbur-
gilor 2. Conflictul polono-suedez, care va continua pind in vrernea razboiului
nordic de la inceputul sec. XVIII, duse deocamdata, prin al treilea deceniu
al sec. XVII, la slabirea enorma a influentei polone in bazinul Marii Baltice 3.
Profitind de angajarea Poloniei in nord, cazacii, care spuneau Ca regele
a incheiat tratat cu sultanul, dar noi nu 4, reinnoird atacurile impotriva impe-
riului otoman. Luard parte i cazacii de la Don, din Rusia. Frecventa atacu-
rilor cazacesti impotriva imperiului otoman in acest timp se explica prin criza
interna a imperiului turcesc, rascoala provinciilor (Bosnia, Egipt, Arabia,
Siria, Crimeea, Anatolia), anarhia ienicerilor, descompunerea intregului sistem
militar, toate de naturd a incuraja raidurile marine ale neinfricatilor i vitejilor
cazaci 5.
In 1624-1625, cazacii atacard de citeva ori Constantinopolul, determi-
nind pe turci s intervind din nou pe lingd poloni pentru incetarea atacurilor
cdzaceti 6 Din partea sa, guvernul rus lu mdsuri pentru contenirea atacurilor
cazacilor de la Don 7.
0 data mai mult se punea pentru Po Ionia intrebarea: ce e de fcut cu
cazacii? Unele cercuri polone erau de parere sa fie nimiciti i atunci Po Ionia
nu mai avea sa se mai teama nici de rascoale in Ucraina rascoale conduse
de aceasta vitejeasca avangardd a poporului ucrainean i nici turcii i ttarii
scapati de atacurile cazacilor nu vor mai gasi motive sa navaleasca in
Polonia. Alte cercuri polone socoteau ins cd, in acest caz, ar fi nevoie de o
mare i costisitoare armata pentrn apararea granitei de sud a Rzecz Pospolitei,
iar cazacii ar fi fost siliti, din cauza masurilor represive *mate de poloni, s fuga
in statul moscovit, la Don, putind fi utilizati de tar in rdzboiul impotriva
Poloniei 8.
Linia adoptata de Polonia nobiliard a fost un compromis al celor cloud
orientari, uneori organizind expeditii de pedepsire contra cazacilor (cum a fost
aceea a lui Koniecpolski in 1625), alteori apelind la ei in razboaiele Poloniei cu
turcii, cu tdtarii, i chiar cu Moscova 9.
Dar cum observd istoricul sovietic K. Osipov 19 daca politica guver-
nului polon fata de cazaci a fost inconsecventa i contradictorie, nici in corn-

1I. Macfirec, op. cit., p. 216.

2 M. Bobrzyfiski, op. cit., p. 301.
3 Prin pacea de la Altmark (1629), Polonia a pierdut intreg litoralul baltic de la Riga
Old la Danzig, cu exceptia Danzigului i Koenigsbergului (I. Maciirek, op. cit., p. 211).
K. Osipov, op. cit., p. 93.
5 N. A. Smirnov, Poccus a Typzfus e XVI XVII ee., t. II, Moscova, 1946,
p. 16, 18-19.
O K. Osipov, op. cit., p. 92-93.
7 N. A. Smirnov, op. cit., p. 16-17.
8 K. Osipov, op. cit., p. 73. Pentru cele dou orienthri polone fgd de cazaci, una radi-
cal j cealalt moderatii i structura lor de clas, vezi M. Bobrzyhski, op. cit., p. 317-320.
9 K. Osipov, op. cit., p. 74 si 93.
Ibidern, p. 74.

www.dacoromanica.ro
29 STIrti DIN CRONICILE UCRAINENE 233

portarea cazacilor nu se vede intelegerea clard a scopurilor lor, un plan clar

de actiune. Cazacii s-au aruncat cind asupra Turciei, cind asupra Crimeii, cind
asupra Poloniei, creindu-si noi dusmani i neingrijindu-se de concentrarea
fortelor lor .
Insa, pe masurd ce timpul trecea, pe mdsurd ce Po Ionia nobiliard, In loc
s rasplateasca eroismul cazacilor, care i vdrsaserd de atitea ori singele pentru
a o salva de primejdia externd, agrava tot mai mult regimul de teroare in
Ucraina, in constiinta cazacilor s-a produs o cotiturd. Ei au inteles c lupta
impotriva Poloniei nobiliare este sarcina lor de bath' 1 si cd de rezultatul acestei
lupte depinde salvarea poporului ucrainean.
Asa se explica reluarea cu si mai mare intensitate a luptei maselor populare
ucrainene, conduse de hatmani cazaci zaporojeni, impotriva jugului panilor
poloni, in primele patru decenii ale sec. XVII. La 1630, unind intreaga cdzdcime,
se rdscoald hatmanul Taras Triasilo (Taras Fedorovici). In 1635, izbucni noua
rdscoald condusd de Ivan Sulima ; iar in 1637-1638, aproape intreaga Ucraind
fu cuprinsd de rdscoala condusd de Pavel But (Pavliuc), Iakov Ostrianin si
Dimitrie Gunei 2.
Dupd infringerea acestor rdscoale 3, panii poloni trecurd la un regim de
teroare, de asuprire i crincend exploatare a poporului ucrainean. In nenumd-
rate locuri, taranii ucraineni furd impusi la noi contributii i, in plus, claca
crescu la 6 zile pe sdptdrnind. Indeosebi erau asupriti cazacii, in care panii
poloni vedeausi pe drept sufletul oricdrei miscdri populare. Statul polon
lua o serie de masuri in scopul lichidrii treptate a cazacilor. Una din aceste
masuri fu ordinatia (legea) din 1638, prin care cazacii erau lipsiti de autonomie
si de dreptul de a-si alege hatman i polcovnici, toatd administratia in Ucraina
si chiar conducerea cazacilor inregistrati acordindu-se exclusiv magnatilor si
sleahtei polone. Numdrul cazacilor inregistrati fu din ce in ce micsorat. Sleahta
polond rdpi pdminturile taranilor ucraineni, dar si ale cazacilor si ale starsinei
edzAcesti. Functionarii statului polon in Ucraina se purtau cu multd cruzime
Ltd de poporul ucrainean. La exploatarea economicd, se mai adduga, agra-
vindu-se, jugul national; intoleranta i persecutia religioasd 4.
Toate aceste fdcurd s izbucneascd in 1648 marele rdzboi de eliberare natio-
nald al poporului ucrainean sub conducerea lui Bogdan Hmielnitki. Realizind
unitatea nationald a fortelor de clasd 5, Hmielnitki incepu lupta de eliberare
care avea s tuna sase ani i avea sd se termine prin reunirea poporului ucrai-
nean cu poporul frate rus. In campania anilor 1648-49, Hmielnilli cistigd
victoriile de la Joltie Vodi (Apele Galbene), Korsun i Piliavte 6. Strdlucitele
victorii ale cazacilor ucraineni determinatd pe panii poloni sd intre in tratative

1 K. Osipov, op. cit., p. 86.

2 Ibidem, p. 94-97; N. N. Petrovski, Boaaan X.4teictotulpat9, Moscova, 1944, p. 7;
Ilcmopus Yxpaurcocoil CCP,I, p. 206-210.
3 Reprimarea lor fusese posibild datorita concentrdrii fortelor polone dupd ce, in 1634,
Polonia Incheiase pace cu Turcia, precum i faptului cd in conditiile acestui tratat Polonia
se obliga sA combatd pe cazacii zaporojeni (N. A. Smirnov op. cit., p. 41, 46).
* N. N. Petrovski, op. cit., p. 7-8; Hemopus CCCP, I, p. 491.
5 lbidem, p. 495.
6 Ibidem, p. 497 498; Hcmopm Ypepauttcroli CCP, I, p. 235 246 si K. Osipov,
op. cit., p. 139 si urm.

www.dacoromanica.ro
 234 MIHAIL DAN 30

cu Hmielnitki. Aceste tratative incepurd in februarie 1649, la Perejaslavl

sosind delegatii poloni, cneazul Cetvertenski i incercatul diplomat Adam
Kisel, voievod de Kiev1. Tot atunci venird la Perejaslavl i soli de la tarul
Moscovei Aleksei Mihailovici, de la principele Transilvaniei Gheorghe RdkOczi II
i de la domnii tarilor romine, cu mari daruri 2
Moscova trimise pe solii Grigore Unkovski i Mihailov ; dar deocamdatd
Aleksei Mihailovici nu se putea gindi la o actiune fdtisd impotriva Poloniei.
Infringerea Moscovei la Smolensk (1634) in rzboiul ruso-polon din 1632-1634,
infringere care a paralizat timp de 20 de ani politica externd ruseascd 3, rds-
coalele din statul moscovit intre 1648-1650, conflictele cu turcii din pricina
atacurilor cazacilor de la Don impotriva cetatii turcesti Azov4, toate acestea
indemnau Moscova s adopte o atitudine de expectativd fata de conflictul cazaco-
polon, sd evite sd se angajeze intr-un rdzboi cu Polonia (la spatele cdreia sta
Austria), rdzboi de care ar fi profitat cu sigurantd turcii i tdtarii din Crimeea,5
pentru a dezlntui rzboiul impotriva Rusiei6.
Tratativele cazacilor cu delegatii poloni nu au dus la nici un rezultat. In
aceste conditii, Hmielnitki continua lupta, avind aldturi pe tdtarii din Crimeea.
In 1649 se dddu lupta de la Zborov, in care noul rege Jan Kazimir fu invins.
Pacea incheiat la Zborov (8 aug. 1649) a satisfcut revendecdrile starsinei
cAzdcesti, ale sleahtei ucrainene i ale virfurilor ordsenesti, dar a nemultumit
tardnimea i ordsenimea. Din aceastd cauzd, in rindurile cazacilor incepu o
lupt apriga, care dezagrega fortele miscdrii ucrainene i ingusta baza sociald,
pe care se putea sprijini acum
Situatia hatmanului cazac era grea. Contradictiile de clasd care izbuc-
nird acum in lagdrul ucrainean lagar in care, totui, la inceputul m'scdrii
revolutionare se realizase unitatea nationala a fortelor de clasd5, amenin-
tau sd clued fie la incetarea luptei, fie la intringerea cazacilor i recdderea poporu-
lui ucrainean sub jugul panilor poloni. In aceste clipe grele, se impunea
deci cdutarea de aliati in lupta impotriva polonilor, cu atit mai virtos cu cit
tdtarii, care trddaserd chiar in ajunul incheierii pdcii, nu se ardtasera aliati
de nddejde.

1 Sam., p. 18. Delegatia lnsS ar fi fast mai mare si ar fi constat din vistierul de Liov,
Miastowski, stegarul de Novogrdek, Nicolae Kisel, paharnicul de Braczlaw, Iacob Zelenski
si secretarul Smiarowski. Conducerea o avea Adam Kisel (K. Osipov, op. cit., p. 219).
2 Sam., p. 18; Kr. op. Mal., p. 224, rdateazA aceste lucruri sub anul 1648;
K, Osipov, op. cit.. p. 216.
3 Ilcmopua CCCP, I, p. 407.
4 Ibidem, p. 406-407 si 411-416 si N. A. Smirnov, op. cit., p. 44, 47-48,
60, 66-67.
5 Ibidem, p. 98, 101.
6 Totusi Moscova ajut pe cazaci In lupta lor de eliberare. In anii de secetA, guvernul
rus dAdu cazacilor dreptul sA-si aducA cereale i sare din Rusia. Apoi, In anii insucceselor
militare (1651 Inceputul lui 1652), ucrainenii se puturg muta fn teritoriul statului rus
primind ajutoare din tezaurul tarului (Cf. numeroase documente In Boccoeumenue Yspautim
c Poccueil. Aoxyseumu u mamepuctAbl, t. III, Moscova, 1954, passim; N. N. Petrovski,
op. cit., p. 22). Pentru ajutorui multilateral si simpatia cu care poporul rus a sustinut
lupta de eliberare a poporului ucrainean, cf. I. Grekov V. Koroliuk I. Miller, op. cit.,
p. 42-43 si p. 55-56.
7 Hcmopus CCCP, I. p. 500; Ifcmopu.s Ympauucicoa CCP, I, p. 252-253.
8 Ibidem, p. 496.

www.dacoromanica.ro
31 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 235

In ajutorul direct al turcilor nu putea spera, deoarece din 1645 acetia

erau angajati in lungul rdzboi cretan impotriva Venetieil, din care cauzd
i impotriva Rusiei ei se mdrgineau, in acest timp, in nordul Mdrii Negre,
la un rdzboi mdrunt, local, dus de garnizoanele lor din acea regiune i de
tdtari impotriva cazacilor de la Don i a Astrahanului 2. Dar in afard de
acestea, desvoltarea economicd a Turciei se afla la un nivel foarte scdzut,
organizatia imperiului turcesc se afla in acel timp intr-un proces de descom-
punere 3, incit alianta cu un astfel de stat, care pe deasupra nutrea i nddej-
dea de a transforma Ucraina intr-un stat vasal Portii4, nu putea aduce foloase
poporului ucrainean.
Totui, in 1649, Hmielnitki a incheiat cu turcii un tratat privitor la
comertul pe Marea Neagra, insotit intre 1650-1652 1 de tratative politice. 5
Era, fall indoiald, din partea lui Hmielnitki, o simpld actiune diplomaticd,
menitd sd determine celelalte state cretine, mai ales Rusia, ajute 8. El
duce concomitent tratative cu Gh. lidkOczi II al Transilvaniei i cu Suedia,
adversara Poloniei, dar fdrd nici un rezultat deocamdatd 1.
Mai rdmineau in vecindtatea cazacilor Moscova i Moldova, spre care se
i indreaptd diplomatia lui Hmielnitki. In vederea noilor operaii militare,
pentru care Polonia se pregdtea cu intensitate, Moldova lui Vasile Lupu care,
dei vasald a Portii, se orienta spre Polonia i care, prin pozitia sa geografica
in flancul sting al otilor ucrainene, ameninta noua campanie a lui Hmielnitki 8,
Moldova, care ameninta ofensiva ucraineand i dincolo, la nord, in flancul drept,
in Lituania, unde Janusz Radziwill era ginerele lui Vasile Lupu, aceastd Mol-
dovd, atit de importantd sub raport strategic, trebuia, intr-un fel sau altul,
adusd pe linia politicii cdthcesti. Se recurge mai intii la obinuita cale a vremii,
aceea a legaturilor matrimoniale, Hmielnitki cerind de sotie pentru fiul sdu
Timu pe Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu. Prin inrudirea sa cu Vasile
Lupu, Hmielnitki spera sd-1 determine i pe J. Radziwill la o politica de neu-
tralitate in conflictul cazaco-polon9, din care imprejurare lupta de eliberare
nationald a poporului ucrainean ar fi avut numai de citigat. Vasile Lupu, insd,
stind, fdrd indoiald, sub influenta aceleiai boierimi filopolone, foarte influ-
entd in acea vreme, i a cdrei influentd se va mentine i in a doua jumdtate
a sec. XVIII, i netemindu-se prea mult de patronii si turci, care erau anga-
jati in greul rdzboi cu Venetia, refuzd cererea viteazului cazac. Dar refuzul
1 N. A. Smirnov, op. cit., p. 92-93; N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, IV,
Gotha, 1911, p. 44 si urm.
2 N. A. Smirnov, op. cit., passim.
a K. Marx Fr. Engels, Opere, t. X, p. 61; K. Osipov, op. cit., p. 350.
4 lbidem, p. 266 nota I i p. 256-257.
5 Ibidem, p. 265-266; Jan Rypka, Z korespondence Vgsoki Porty s B. Chmetnickgm,
,
(Corespondenfa Inaltei Porfi cu B.H.) In Bidlv Sbornik p. 346-350; Weitere Balt-age
zur Korrespondenz der Hohen Plorte mit B. Chmelnyckyi, In i Archiv Orientalnt *, II, 1930, 2,
p. 262-283 si Datil pfisriPek ke korespondenci Vok Porty s B. Chmelnickgm (AIM contri-
bufie la corespondenfa Inaltei Porli cu B.H. ), in e Casopis Narodniho Musea s, 1931, p. 209-231.
6 K. Osipov, op. cit., p. 265-266.
7 Ihidem, p. 265, 274.
8 Cf. I. Grekov V. Koroliuk I. Miller, op. cit., p. 64 i Hcmopus 37xpauttocort CCP,
I, p. 258.
9 B. Krupnitki, op. cit., p. 95.
. Vezi P. P. Panaitescu, Influenta polond..., p. 13-18.

www.dacoromanica.ro
236 MIHAIL DAN '32

lui Vasile Lupu se va fi datorat si unei interventii polone directe in acest sens,
din moment ce George Kotnarski, secretarul sdu de limba latiri i polon,
fu ucis de Timu in 1653 tocmai sub motiv c ar fi sftuit pe Vasile Lupu s
nu-si dea fiica dup6 fiul lui Bogdan Hmielnitki. Kotnarski era suspectat pentru
legturile sale cu polonii
Aceastd cds Lode era frisk in acel moment, pentru Ucraina, extrem de
important din motive politice. De aceea Bogdan, neputind renunta la planul
s5u, indreapt, in 1650, asupra Moldovei, aldturi de cazaci, cetele prddalnice
ale ttarilor, care in acel an voiau s atace Rusia 2 In urma acestei campanii,
Vasile Lupu fu silit s promit5 c5sAtoria Ruxandrei cu Timus, dar, in curind,
incurajat de noile succese ale polonilor in lupta de la Beresteciko (18-20
iunie 1651 st. v.), in care cazacii furd infrinti 3, refuzd s5-i tina
cuvintul 4.
In 18 septernbrie 1651, B. Hmielnitki fu nevoit s incheie umilitoarea
pace de la Bielaia Tercov, prin care dup5 trei ani de lupte, Ucraina recddea
din nou sub jugul panilor poloni, devenea iari o provincie a Poloniei 5.
Rzboiul contra Poloniei trebuia neapdrat continuat. Dar, inainte de a
incepe operatiunile militare, se cerea solutionata importanta problem5 a atra-
gerii in frontul ucrainean a Moldovei lui Vasile Lupu, care, in vremea campaniei
de la Beresteciko, luase o atitudine dum5noasd fata de cazaci 6. Cdsatoria
lui Timus Hmielnitki cu fiica lui Vasile Lupu trebuia s lege Moldova de Ucraina
i s5-i asigure lui Hmielnitki un sprijin pentru continuarea luptei sale de eli-
berare. Insd bogatului dornn al Moldovei, inrudit cu Radziwilii, i se pdrea injo-
sitor sd dea pe fiica sa dup5 un om despre care dumanii spuneau, cu dispret,
c5 pind nu de mult mergea la Colomeea dupd sare, cum scrie istoricul sovietic
ucrainean N. N. Petrovski 7.
0 data mai mult, planul politic al lui Hmielnitki de a face din Moldova
un aliat al poporului ucrainean in lupta lui de eliberare, trebuia realizat prin
lupt. In primavara lui 1652 Timu se indrepta spre Moldova. Vasile Lupu
ceru ajutor Poloniei i regele Jan Kazimir, de0 ocupat cu afacerile prusiene,
porunci lui Kalinovski s54 taie drama! tindrului cazac. La Batog, pe Bug
MO, armata polond fu infrint de trupele tataro-cazace. Victoria cazacilor
la Batog a avut o deosebita insemndtate pentru realizarea planurilor moldo-

1 Fr. Pall, Le controverse tra i minori conventuali e i gesuiti nelle missioni di Moldavia,
Roma, 1940, p. 25.
2 Sam., p. 23-24; Kr. op. Mal., p. 225-226 (gresit sub anul 1649).
3 Hcmopus CCCP, I, p. 500; Hcmopus Yicpaurscicorh CCP, I, p. 262 263;
K. Osipov, op. cit., p. 280-303. La lupta de la Beresteciko a luat parte si cronicarul Miron
Costin, In oastea polona (P. P. Panaitescu, op. cit., p. 110-111); oastea moldoveana nu
a participat la lupta, cad V. Lupu, desi primise ordin de la Poarta sa ajute pe Hmielnitki,
nu executa ordinul (N. Large, Geschichle d. oszn. Retches, V., p. 79). In primavara aceluiasi
an si Matei Basarab oferise, prin soil sai, ajutor militar hatmanului cazac (Boccoeaunenue
Yiepaunaz c Poccued. gonymerimu u Atamepuasbt, III, Moscova, 1954, p. 80 si p. 578-579,
notele 37 si 38).
4 Cf. C. C. Giurescu, op. cit., p. 81.
5 Hcmopus CCCP, I, p. 500; K. Osipov, op. cit., p. 319-324; N. N. Petrovski,
op. cit., p. 31-32.
6 K. Osipov, op. cit., p. 333; V. Lupu Instiinteazil pe poloni despre miscarile trupelor
cazaco-tatare (P. P. Panaitescu, op. cit., p. 111).
7 Op. cit., p. 32-33.

www.dacoromanica.ro
33 WIRT DIN CRONICILE TiCRAINENE 23?

vene ale lui Bogdan Hmielnitki. Timu intrd in Moldova i, in toamna

aceluia an, avu loc la Ia0 nunta care punea bazele aliantei politice dintre
Moldova i Ucraina 1 Rezultatele consoliddrii frontului ucrainean prin alianta
cu Moldova se vdzurd indatd ; in martie 1653, cazacii, condui de polcov-
nicul Ivan Bogun, distruserd la Monastirice oastea polond a lui Stefan
Czarnecki 2.
Noul front moldavo-cazac reprezenta o primejdie nu numai pentru Polonia,
dar i pentru planurile polone ale lui Gheorghe Rkczi II al Transilvaniei,
ca i pentru Matei Basarab, domnul Tdrii Romineti, aliat al lui Rdkoczi.
Prin tdrile romine deocamdat prin Moldova diplomatia ucraineand
incerca sd exercite o presiune asupra lui Rkczi, spre a-1 determina sd
adere la coalitia antipolond. 3 De aceea, impreund cu Matei Basarab,
Gh. Rakoczi interveni in 1653 in afacerile Moldovei. Agitat de contradictiile
din sinul clasei suprapuse (boierii de lard i boierii recrutati din rindul
grecilor), de conflictul dintre boieri i domn, intr-un veac cind puterea
domneascd se impune cu tot mai mad vigoare impotriva anarhiei fetulale,
ca i de nemultumirile din sinul tdranimii impovdrate de birurile grele 4
impuse de pompa i luxul neobinuite ale domniei lui V. Lupu, regimul
acestuia nu putu rezista loviturii din afard. Cu tot ajutorul trimis de
B. Hmielnitki prin Timu 5, oastea moldo-cazacd fiind invinsd in Tara Romi-
neascd, Vasile Lupu trebui sa cedeze tronul fostului sdu logofdt Gh. Stefan
i sa high' la cazaci, de unde, prin Crimeea, porni mai departe spre a-i sfiqi
viata in temuta temnita a celor sapte turnuri din Constantinopol.
Apropierea de Ucraina nu adusese lui Vasile Lupu decit efemera inter-
ventie a cazacilor lui Timu pentru a-i redobindi pentru o clip scaunul .1
pentru incercarea lui, neretiOtd de altfel, de a realiza statul centralizat6. In
ce-1 privqte pe Vasile Lupu, atacat indatd ce se orientd spre cazaci de du-
manii sdi din Ardeal i Tara Romineascd, el nu putu da cuscrului sdu nici un
ajutor in marea sa luptd de eliberare. Dimpotrivd, apropierea de Moldova
ii agravase lui Hmielnitki situatia militard 7, obligindu-1 sa-i impr4tie fortele
tocmai cind avea cea mai mare nevoie de concentrarea lor. Aa cd pentru
B. Hrnielnitki alianta cu V. Lupu nu aduse decit complicatia trecdtoare
a celor cloud expeditii din Moldova i Tara Romineascd i uurarea relativd
a frontului ucrainean prin angajarea unor contingente polone in luptele
din tarile romine.

1 Kr. op. Mal., p. 234-236; Sam., p. 32; Hcmopus Yxpaunctioil CCP, I, p. 266-269.
N. N. Petrovski, op. cit., p. 33; Tarul Aleksei Mihailovici fu informat chiar atunci
de incheierea aliantei rnoldo-ucrainene, atragindu-i-se atentia asupra importantei acestei
aliante pentru eliberarea Moldovei, Tdrii Rominesti si Transilvaniei de sub jugul otoman
(Boccoeaunenue 371,1paunu c Poccueti, Ill, p. 226, 234-235, 238).
2 Kr. op. Mal., p. 236-238.
3 Cf. L. Makkai, Histoire de Transylvanie, Budapesta, 1946, p. 240,
4 Vezi Istoria R.P.R., ed. a IV-a, Buc., 1948, P. 184-194 si p. 201-203; N. Iorga,
op. cit., VI, p. 183-184.
5 Kr. op. Mal., p. 236-238; Sam., p. 461 (gresit sub anul 1656),
a Se urmdrea si cucerirea Transilvaniei. Timus spunea cd din Tara Munteneascd,
prin Ardeal ma voi intoarce *.
7 Polonii au cistigat la Suceava, unde fu rdnit mortal insusi Timus, cea mai mare
victorie asupra cazacilor (N. lorga, op. cit., VI, p. 202-203).

www.dacoromanica.ro
238 MIHAIL DAN 34

Luat, in urma apropierii de Moldova, intre cloud' focuril, Bogdan vAzu

prAbusindu-se planurile lui moldovenesti, in care pusese atita nddejde intru
sprijinirea luptei sale de eliberare national. Ii mai rdrninea insA cealaltd posi-
bilitate: Moscova, si aceasta Ii va da ceea ce nu-i putuse da Moldova. Prdbu-
sirea aliantei cu Moldova il fdcu pe Hmielnitki sd tragA concluzia cd fail spri-
jinul Rusiei lupta sa de eliberare nationald este condamnatd esecului.
Cu forte tot mai putine, intr-o Ora pustiitd si sdrAcitd de rdzboiul care
tinea de sase ani si de prAddciunile aliatilor -Mari, cu masele populare, care,
dupd ce singeraserd din plin, erau acum secerate de foamete si epidemii2, cu
trista experientd a aliantei cu tAtarii, cu esuarea incercArii de a-si alAtura
Moldova in greaua sa luptd, Hmielnitki vdzu cd singura scdpare pentru poporul
ucrainean dacd nu vrea sd se lase inghitit de Polonia panilor sau de Turcia
sultanului3 este numai reunirea cu Rusia.
In sec. XVII Rusia devenise o mare putere in Europa orientald. Un intins
stat centralizat, cu o politica abild, cu o armatd puternicA de 200 000 oameni,
ea avea incontestabild superioritate asupra statelor vecine4. Se mai adauga
apoi si faptul ca marele popor rus si poporul ucrainean erau foarte inrudite
4 i prin limbd si prin asezarea lor, si prin caracter si prin istorie ))5, ceea ce
facilita realizarea reunirii Ucrainei cu Rusia.
Tratativele, incepute incd din 1649, duserA in 1654 la uniunea de la Pere-
jaslavl, la reunirea celor cloud popoare frAtEti, ucrainenii i ruii.
IndatA izbucni rAzboiul Intre Polonia, care mai detinea o parte din Ucraina,
i Rusia, care se reunise cu cealaltd parte. Fortele rusesti din nord, conduse
de tarul Aleksei Mihailovici, si cele ucrainene din sud, conduse de Hmielnitki,
repurtard strdlucite victorii, ajungind in 1655 pima la granitele Poloniei.
Distrugerea armatelor polone fu folositd de Suedia, celdialt concurent al
Poloniei In lupta pentru Baltica. Regele Carol X Gustav, aliat cu Branden-
burgul, cu Radziwill, cu Gheorghe Rdkczi II, navdli in Polonia, ocupd Varsovia
si-i cotropi intreg teritoriul, in timp ce regele polon Jan Kazimir fugise In
Silezia la Ratibor6. Luard parte la luptd si contingente trimise de domnul
Tarii Rominesti sub cdpitanul Odivoianu si oastea moldoveneascd de 2 000
oameni, comandatd de Grigore Hdbdsescul serdarul si de cdpitanul de Fdlciu,
Frdtitd7. In ajutorul Poloniei sosird, prin Moldova, tAtarii din Crimeea9, care,
in 1657, Ward' prizonier, aproape de granita Moldovei, pe loan Kmeny, coman-
dantul ostii lui Gheorghe Rkczi 119.
nth' de succesele suedezilor In Polonia, in octombrie 1655, sosi la
Moscova o ambasadd austriacA pentru a indemna pe tar sd incheie pace cu

1 In anul and Timus interveni In ajutorul lui V. Lupu, Jan Kazimir atac Ucraina.
Lupta se dAdu la Jvanet. Din pricina trild'arii ttarilor, victoria cazacilor nu fu decisivA
(N. N. Petrovski, op. cit., p. 36; K. Osipov, op. cit., p. 343).
2 Ibidem, p. 344 345.
3 Ibidem, p. 351.
6 Ibidern, p. 346.
6 V. I. Lenin, Opere, t. XX, ed. a HI-a, p. 534.
6 Pentru ambnunte, vezi J. Macrek, op. cit., p. 212-214 i. notele; M. Bobrzyfiski,
op. cit., p. 322 326.
7 N. Iorga, op. cit., VI, p. 215; C. C. Giurescu, op. cit., III 1, p. 131.
6 Sam., p. 47.
9 N. Iorga, Geschichte des osm. Reiclzes, IV, p. 88.

www.dacoromanica.ro
35 WIRT DIN CRONICILE UCRAINENE 239

Po Ionia i sd declare rdzboi Suediei. In acelai sens actionau Danemarca 1

Olanda, nelinistite i ele de succesele Suediei la Marea Balticd, ca i de strd-
duintele ei pentru a-i asigura monopolul pe piata moscovitP.
Interventia Austriei duEe in toamna anului 1656 la incheierea armi-
stitinlui de la Vilno intre rui i poloni i la inceperea rzboiului ruso-
suedez.
Tot in acelai an, ca o urmare a reunirii Ucrainei cu Rusia, dar i ca o ten-
dinta a politicii ruseti de a consolida prin alianta cu tdrile romine frontul
ruso-ucrainean2 In sud, atit contra Poloniei, cu care abia se incheiaserd, temporar,
ostilitatile, cit i Impoti iva turcilor, din partea cdrora oricind era de ateptat
un atac 3, se Incheie intre Gheorghe Stefan i tarul Aleksei Mihailovici primul
nostru tratat cu Rusia 4. Moldova, cdreia i se garanta independenta, era luatd
sub protectia puternicei Rusii, Indeosebi impotriva turcilor, cum se precizeazd
tn tratat b. Tratatul a rdmas fdrd o urmare practicd. Totui, pind la mazilirea
sa, in 1658, Gh. Stefan a stat tot timpul in legdturd cu ucrainenii, informindu-i
de pregdtirile de rdzboi ale turcilor, ttarilor i polonilor 6.
In ce privete rdzboiul ruso-suedez inceput in 1656, ca i cel ruso-polon
abia incheiat, ele fac parte din seria de rdzboaie pe care le va purta de aici
Inainte Rusia cu Polonia i cu Suedia pentru rezolvarea a cloud din cele mai
importante probleme ale politicii externe ruseti din acest timp: problema
ucraineand i bielorusd i problema inaintrii in regiunile baltice. Spre sfiritul
acestui veac, pentru apdrarea Ucrainei i ieirea la Marea Neagrd se va deschide
i o a treia probternd: aceea a luptei impotriva Turciei i a vasalilor ei din
Crimeea 7, ceea ce va complica i mai mult relatiile internationale din aceastd
parte a Europei.
Deocamdatd, Rusia purta rdzboi cu Suedia pentru Livonia. Dupd o serie
de succese, Rusia se vdzu nevoitd sd incheie cu Suedia pacea de la Kardiss
(1661), deoarece, Intre timp, Polonia reuise i ea sd incheie In 1659 pacea de

1 Hcmopus CCCP, I, p. 453.

2 Impertanta aliantei romfno-ruso-ucrainene Impotriva turcilor si polonilor e demon-
strata atilt de cercrile adresate de V. Lupu si Gh. Stefan la Moscova de a lua Moldova
sub protectia Rusiei, eft si de lndemnurile adresate de 1,arul Aleksei Mihailovici, prin Gavril
Samarin, Jul Matei Basarab si Gh. Stefan de a nu da ajutor lui Jan Kazimir al Poloniei Impo-
triva lui B. Hmielnitki si de a-1 informa pe acesta despre planurile Poloniei Impotriva Ucrainei
(Boccoeaumenue YEpauubs c Poccueii, III, p. 543-546 si p. 586, nota 213).
8 Aceasta cu alit mai mult cu eft Suedia cauta atunci sa atraga pe turci In rdzboi Impo-
triva rusilor (N. A. Smirnov, .Bopb6a pyccgoeo u ynpauncnoeo napoaoe npomue aepeccuu
cysmaucnoa Typuuu e XVII am, fn *Bonpocu Hcmopuu,* 1954, nr. 3, p. 95).
4 Tratativele Incepusera Inca din 1654. Pentru motivele care au dus abia in 1656 la
Incheierea tratatului vezi M. Dan, recenzia la brosura lui N. N. Petrovski, Bogdan Ilmielnifki,
In * An. Inst. ist. nat. 1,, Cluj, X, (1945), p. 466-473 ; pentru tratativele duse Intre Rusia
si Moldova si pentru tratat, vezi Manuscrise ruseti ale Acad. R.P.R., p. 17-18. Legatura
dintre Moldova si Moscova s-a facut si prin B. Hmielnitki (I. Nistor, Contribulit la relafiunile
dintre Moldova si E craina In veacul al XVII-lea, In An. Ac. Rom., Mem. Secf. ist., seria
III, t. XIII, (1932-33), p. 191 (7).
6 Cf. C. C. Giurescu, op. cit., III 1, p. 132. La 1658, Gh. Stefan cerea rusilor ajutor
grabnic impotriva turcilor (Manuscrise rusesti..., p. 18 19).
6 I. Nistor, op. cit., p. 191 (7) 192 (8). ln 1657, Gh. Stefan promitea hatmanului
Vfhovski chiar o actiune militara moldavo-munteano-ardeleana Impotriva turcilor, pentru
apararea Ucrainei (ibidem, p. 28).
7 lstoria diplomafiei, I, p. 248.

www.dacoromanica.ro
240 MIHAIL DAN 36

la Oliva cu Suedia i reincepuse razboiul cu Rusia, iar in Ucraina afacerile se

complicaserd in detrimentul Rusiei. Era clar ea' nu se puteau rezolva conco-
mitent i problema balticd i problema ucraineand 1.

In Ucraina, dupd moartea lui Hmielnitki (1657), sleahta, starsina i clerul

Malt din teritoriile ei apusene, temindu-se sd nu fie limitate in privilegiile lor
feudale de cdtre Moscova, se orientard din nou spre Po Ionia, care, prin pro-
misiuni mincinoase, stiuse sd atragd clasa suprapusd ucraineand de partea sa.
Aceastd orientare se exprimd in trdarea hatmanului Ivan Vihovski, care
rupse cu Moscova si se uni cu Po Ionia. Incepu atunci o serie de lupte interne
in Ucraina, in care se amestecard i armatele Rusiei i Poloniei. E de remarcat
cd, in timp ce starsina cdzkeascd i leahta ucraineand tineau cu Po Ionia,
masele populare ucrainene i cdzdcimea, nevoind sd mai ajungd sub jugul
panilor poloni, Ii ardtard atasamentul lor pentru reunirea cu poporul frate
rus. In cursul acestor frdmintdri din Ucraina si al rdzboiului ruso-polon pentru
aceastd tard, Ucraina din stinga Niprului rdmase credincioasd Rusiei, in timp
ce Ucraina din dreapta Niprului se aidturd Poloniei. In regiunea din dreapta
Niprului se inscdund in 1663 ca hatman polcovnicul Pavel Teteria, un partizan
al Poloniei, in timp ce in Ucraina din stinga Niprului, sustinut de cAzdcimea
sdracd, atrasd de promisiunile lui demagogice, fu inscdunat aderentul Moscovei,
Ivan Briuchovetki. Astfel Ucraina fu tdiatd in cloud 2 In curind poporul de
jos din Ucraina din dreapta Niprului se rdsculd impotriva jugului polon. Urmd-
rit de ura populard I alungat de hatmanul Briuchovetki, care in 1664 ndvdli
in Ucraina din dreapta Niprului, hatmanul filopolon Pavel Teteria fugi in
Po Ionia, de unde, dupd ce fusese prdat de panii poloni de tot ce avea, 3 afM
refugiu in Moldova.
Dupd alungarea lui Teteria, ajunse hatman in dreapta Niprului, in toamna
lui 1665, polcovnicul de Cerkassi, Petru Dorosenko. Orientarea filoturcd a
noului hatman, intentiile noului vizir Fazil-Ahmed-pasa, fiul celebrului Ahmed
Kiipriiki, de a ocupa Ucraina i bazinul Donului, folosindu-se de hatmanii
ucraineni 4, mediatia imparatilor Ferdinand III si Leopold I si cresterea
valului revolutionar al miscdrilor populare in statul rusesc 5 toate acestea
flcurd pe rusi i poloni s pund capdt rzboiului dintre ei prin armistitiul de
la Andrussowo (1667), prin care Rusia obtinea Ucraina din stinga Niprului
qi Kievul, in timp ce Ucraina din dreapta Niprului rdminea Poloniei 6.
Intre timp, Turcia, care vedea cu neliniste ridicindu-se la frontiera ei
nordicd marea putere a Rusiei, termind rdzboiul cu imperialii in Ungaria supe-
Hoard, incheind in 1664 pace cu Austria, si in 1669 puse capdt i indelunga-

1 Istoria diplomafiei, I, p. 249; Hcmopusi CCCP, I, p. 453-454.

2 Hcmopus CCCP, I, p. 502 504 ; 13. Krupnitki, op. cit., p. 106 114.
3 Sam., p. 84-85; Kr. op. Mal., p. 264.
9 N. A. Smirnov, op. cit., p. 108-109. Intre timp In sudul Rusici continuarA atacurile
turcilor din Azov (ibidem, p. 109-112).
6 Istoria diplomalici, I, p. 249-250; Hcmopus CCCP, I, p. 454, 505.
Ibidem; pentru evenimentele de istorie ucraineanA dintre 1657 si 1668, vezi, mult
mai pc larg, Hcmopu.s Yxpauticxoti CCP, I, P. 294-302.

www.dacoromanica.ro
37 *TIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 241

tului rdzboi cu Venetia 1, spre a face fata pericolului din nord. In acelai an,
1669, hatmanul Ucrainei din dreapta Niprului, cdutind un sprijin in lupta
de eliberare impotriva Poloniei, se alie cu turcii i cu Crimeea, recunoscind
pro tectoratul Turciei 2, cu toate Ca masele largi populare ucrainene nu se
impdcau cu alianta cu vechiul duman, alianta in care vedeau doar un
instrument in lupta lui Doroenko impotriva Poloniei i Moscovei 3.
Ca un element nou, in conflictele de interese din nordul With Negre in
legiiturd cu stdpinirea Ucrainei 4, intervenea acum Turcia. Aparitia noului
concurent impunea Moscovei luarea de msuri urgente, in vederea rezolvrii
problemei pericolului turco-tdtar, care, de atita timp, ameninta frontiera sa
sudicd i care o impiedica s oblind acces la Marea Neagra. In acest scop, in 1672,
Rusia se intelese cu Polonia s lupte impreund contra dumanului comun,
Turcia 5, in timp ce o ambasadd rusd pornea la Constantinopol spre a impie-
dica totui izbucnirea acestui rdzboi, in care Moscova nu ar fi voit sd fie antre-
natd intr-o vreme cind marea rdscoald populard condusd de Stepan Razin
zguduia intreaga Rusie 6.
Totul fu insd zadarnic. In acelai an, turcii atacard Polonia, care, dupd
aprige lupte politice intre partida francofild a magnatilor orientati spre
Ludovic XIV i partida leahtei sustinind pe Mihail Wisniowiecki orientat spre
Austria, alegind de rege pe acesta din urind, ddduse un nou motiv de rdzboi
turcilor, care acum se pregAteau pentru ultimul asalt impotriva secularului
lor duman, Austria 7. In vara lui 1672, trecind prin Moldova, turcii asediard
puternica cetate Kamenet-Podolsk, care dupd aproape cloud sdptdmini de
asediu capituld. Prin ocuparea ei, turcii obtinurd un puternic punct de sprijiti,
de unde sperau s tind in friu Transilvania, Polonia, pe cazaci i pe -Mari i
cele cloud tan romine, in clipa cind ii vor reincepe campaniile din Ungaria
impotriva imperialilor 8. In toamnd, se incheie pacea de la Buczacz, prin care
Polonia pierdea in favoarea Turciei Podolia cu Camenita, iar Ucraina din
dreapta Niprului raminea sub suzeranitatea turceascd 9 pind la 169910. Anarhia
interioard, . ascutitele contradictii dintre leahtd i magnati i indelungata
pasivitate a Poloniei in problema turceascd au dus la rezultate atit de rele
pentru Polonia, dar mai ales pentru o bund parte din poporul ucrainean cdzut
acum sub apdsdtorul jug otoman.

1 N. Iorga, Geschichte des osm. Reiches, IV, p. 118-119 si 132-133; N. A. Smirnov,

op. cit., p. 113.
2 Sam., p. 103.
Hcmopti.% CCCP, I, p. 506 ; Hcmopus Yxpauncizog CCP, I, p. 318 ; D. Dorosenko
J. Rypka, Hejtman Petr Dorogenko a jeho tureckd politik, (Hatmanut P. D. si politica
lui turceasca), In s easopis Narodnfho Musea *, 1933, p. 23.
4 Cf. I. Moga, Rivalitatea polono-austriacci si orientarea politica a tetritor romine la
sfirsitul sec. XVII, In . An. Inst. ist. nat. *, Cluj, VI, (1931-1935j-, p. 178.
5 N. A. Smirnov, op. cit., p. 114.
6 Ibidem, p. 120.
7 M. 13obrzylaski, op. cit., p. 331-332 ; J. Maciirek, op. cit., p. 190-191 ; pentru situatia
internil a Poloniei si Moldovei In preajma campaniei turcesti de la Camenita, vezi I. Moga,
op. cil., p. 180-187.
8 Ibidem, p. 178 si urm.
9 Ibidem, p. 193.
1 I. Macitrek, op. cit., p. 216.
16 c. 376

www.dacoromanica.ro
242 MIHAIL DAN 38

Infringerea polonilor la Kamenet-Podolsk a determinat diplomatia rusA

s intreprind o serie de demersuri pe lingd principele elector de Brandenburg,
la Viena, la Venetia, in Franta i In Spania, in Suedia si Olanda, i la Roma,
spre a-i indemna s vind in ajutorul Poloniei 1 Pe de altA parte, Francesco
Buonvisi imagina crearea unui front comun al polonilor, ardelenilor, moldoveni-
lor, muntenilor 1 cazacilor, care, vdzind sclavia in care au cdzut prin cuce-
rirea Podoliei, vor lupta pentru scuturarea jugului turcesc
De fapt, ea o consecintA a contradictiilor multiple dintre statele europene,
nu se ajunse la nimic. Doar domnii trilor romine, al cdror popor suferise cumplit
de pe urma campaniei turcesti i care se temeau s nu-i vadA tdrile prefAcute
in pasalicuri turcesti, trecurd de partea polonilor. In campania din 1673, pe
care Jan Sobieski o intreprinse impotriva turcilor, domnul Moldovei, -tefan
Petriceicu, i domnul Tarii Romineti, Grigore Ghica, trecurd de partea polo-
nilor in lupta de la Hotin, pe care Sobieski o citiga 3, provocind turcilor un
adevArat dezastru 4.
In alte conditii, strAlucita victorie de la Hotin ar fi putut duce la elibe-
rarea cel putin a Moldovei de sub jugul otoman, ceea ce ar fi consolidat mult
frontul polono-rus impotriva turcilor i ar fi constituit o premis materiald
pentru eliberarea Ucrainei din dreapta Niprului. Dar Polonia vremii nu era
in stare sd corespund acestei mari misiuni eliberatoare 5. Armata lituand
nu voi sa meargd mai departe de la Hotin i se inapoie acasA. Incepura apoi
sA dezerteze soldatii poloni, din cauzd cA nu li se platise solda. i cind veni
vestea mortii regelui Mihail Wigniowieski, panii poloni se grgibirA s se ina-
poieze in tard 8. Victoria de la Hotin a fost astfel compromisa i odat cu ea
frumoasele rezultate ce le-ar fi putut aduce. Abia dupd ce Rusia va ajunge
vecinA cu noi si dupd loviturile repetate pe care ea le va da in sec. XVIIIXIX
puterii turcesti, tdrile noastre vor fi eliberate de sub turci. Sarcina cdreia
Polonia nu-i putuse face fata in sec. XVII va fi rezolvat in sec. XIX,
integral, de marea putere ruseascA.
Dar care era situatia in Polonia in acel moment? In Polonia, IndatA dupd
moartea la Liov, in 10 noiembrie, a bolndviciosului Mihail Wiiniovviecki, se
dezlAntui din nou anarhia nobiliarg, care ameninta sA arunce Polonia intr-un
adevArat razboi civil tocmai acum cind pericolul otoman in Europa easAri-
teand devenise mai mare 7.
Dei fu ales rege energicul Jan Sobieski, InvingAtorul de la Hotin, in
aceastd Ora care intrase pe panta decAderii 8 nu se puteau pune mari sperante.

Istoria diplomaliei, 1, p. 251.

2 I. Maga, op. cit., p. 197.
3 Sam., p. 117-119.
I. Moga, op. cit., p. 210-217.
5 Cf. N. lorga, 1st. rom., VI, p. 293.
6 D. Dorosenko J. Rypka, op. cit., p. 47.
7 I. Maga, op. cit., p. 216-217. Primejdia turceasc5 devenise acum mai amenintStoare,
nu pentru cS statul feudal turcesc ar fi cunoscut atunci un reviriment, aci el continua sS
se descompunS intens, ci pentru c5, sub vizirii KprulU, datoritS reformei sistemului militar
si a bazelor aparatului statal prin mijloace de teroare i cruda reprimare a oricArei impotriviri
a feudalilor, ca si a maselor populare, Turcia a devenit capabil sas reia cu mai multd vigoare
agresilnea sa in Europa de sud-est (N. A. Smirnov, op. cit., p. 112).
8 I. Macilrek, op. cit., p. 191-192; M. Bobrzyfiski, op. cit., p. 335-336.

www.dacoromanica.ro
39 *URI DIN CRONICILE UCRAINENE 243

De aceea, Stefan Petriceicu impreund cu Constantin Serban Basarab, pribeagul

domn al Tani Rominesti, care petrecuse citva timp i pe la Korsun, centrul
cazacilor rusofili, i acum venise din Po Ionia in Moldova, spre a redobindi
tronul Tarii Rominesti, deciserd sd se adreseze tarului Rusiei, al singurei tan
In care mai ndddjduiau si de la care asteptau salvarea. In 31 dec. 1673 ince-
purd tratative cu Moscova care tinurd pind in august 1674, incheindu-se cu
un tratat de inchinare in 17 puncte, prin care tarul Aleksei Mihailovici se
declara dispus sd primeascd sub oblduirea sa tarile romIne i s le trimitd ajutor
militar spre a le elibera de sub turci 1. i chiar inainte de incheierea tratatului,
ca o dovadd c tarul Ii considera aliati In lupta comund impotriva turcilor,
ii informa amanuntit pe domnii romini despre dislocarea trupelor ruse pe Don
si In Ucraina i despre lupta generalului rus Romodanovski contra lui
Dorosenko 2.
Din nenorocire Ins, In vreme ce Romodanovski i cu noul hatman al
Ucrainei din stinga Niprului, Samoilovici, luptau impotriva -iui Doroenko
In Ucraina, turco-tdtarii, intrind In Moldova, alungara pe cei doi domni romini
care se orientaserd spre Moscova. Ei se refugiara in Polonia 3; iar in Moldova,
adus de Mari, se instald Dumitrascu Cantacuzino.
Cneazul G.G. Romodanovski i hatmanul Samoilovici, dupd o serie de
succese, asediard Cigirinul, unde se afla Dorosenko, dar, atacati cu mari forte
de turco-tdtari, se retraserd la Kanev i apoi dincolo, peste Nipru, In cvartire
de iarnd. Turco-tdtarii luard Ladijin i Uman, ajutati si de Gheorghe Duca
al Tdrii Rominesti. Sobieski, care astepta sfirsitul campaniei spre a vedea
ce foloase poate trage in vederea negocierilor de pace cu turcii, spre care Ii
1ndemna stdruitor Ludovic XIV, nu dddu trupelor ruso-cazace nici un ajutor
In aceste lupte 4.
Sperantele tarului de a vedea armatele rusesti intrind in Moldova spre
a o scapa de jugul otoman nu se realizard, i moldovenii asteptard in zadar
in acest moment eliberarea 5. Una din cauze fusese insdsi comportarea Polo-
niei, care nu vedea cu ochi buni intinderea Rusiei in Ucraina din dreapta
Niprului si care, prin atitudinea sa de expectativd, Meuse s esueze planul,
adeseori mrturisit 6, al tarului Aleksei Mihailovici de a elibera pe crestinii
oprimati de turci.
In acelasi an desi ducea tot timpul tratative cu turcii Sobieski atacd
si ocupd Ucraina din dreapta Niprului. Cu acest prilej, Constantin Serban
Basarab lud parte la asediul orasului Lisianka din Ucraina, comandind o
armatd de 6000 oarneni 7.

1 P. P. Panaitescu, Pribegia lui C. $. Basarab qi t. Petriceicu... p. 383 (11) 384

(12). Tratatul, In rezumat, In Manuscrise ruseVi ale Acad. R.P.R., p. 21.
2 N. A. Smirnov, op. cit., p. 130. In acelai timp, moldovenii, afIlnd ca otirile tarului
stau gata sa lnainteze contra lui Dorolenko i a turcilor, Li exprimau dorinta de a se uni
cu armata rusii pentru a scutura jugul otoman Anmu omnocingeuca i ucmopuu 10a$C111)11
u aanaanoti Poccuu, XI, p. 277.
3 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 387 (15) 393 (21).
4 N. A. Smirnov, op. cit., p. 130-131; C. C. Giurescu, op. cit., III 1, p. 126.
5 Sam., p. 120; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 384 (12) 385 (13).
6 Vezi S. Jigarev, op. cit., p. 91-92.
7 Kr. op. Mal., p. 278.
16*

www.dacoromanica.ro
244 MIHAIL DAN ' 40

In 1675 avu loc o noua campanie turceasca impotriva Poloniei S. In acelasi

timp, Moscova, care aflase de tratativele de pace pe care Sobieski, sub pre-
siune franceza, le ducea cu turcii, i temindu-se ca nu cumva Dorosenko s
se supund Poloniei lucru de care fusese vorba o clipa 2 ordond lui Romo-
danovski i Samoilovici s treaca in Ucraina din dreapta Niprului. Situatia
lui Dorosenko era foarte grea. Poporul nu-1 iubea, atit din cauza c tradase
unindu-se cu pgInii agravind prin aceasta situatia maselor populare, cit
si din cauza c tatarii din Crimeea erau adevaratii stapini ai rii, in timp ce
taranii ucraineni mureau de foame. Si in timp ce turcii cu Ibrahim-pasa erau
invinsi de Sobieski la Liov, Dorosenko fu obligat sd jure credintd Rusiei si
sa piece la Moscova 3. Acest lucru i intrigile diplomatiei franceze indemnara
pe poloni s incheie pace cu turcii.
In acel moment, principalele state europene cu exceptia Rusiei
erau impartite in cloud tabere: in prima intra coalitia in frunte cu Austria,
Olanda i Spania i avea drept scop lupta impotriva Frantei ; in cealaltd se
aflau Franta, Anglia, Suedia, Turcia i, prin intermediul Frantei, catre acest
lagdr gravita i Polonia 4.
Ludovic XIV, prin agentii si, cduta s convinga pe Sobieski sa incheie
pace cu turcii, ca apoi s atace, impreund cu Suedia, fie pe electorul de Bran-
denburg, in Prusia, fie pe Leopold, in Ungaria. In acel timp, in Polonia nu
era unitate din pricina luptei dintre rege i seim si a contradictiilor dintre
diversele grupdri nobiliare. In plus, existau contradictii intre aristocratia
Lituaniei i cea a Poloniei: in timp ce partida polona cerea imediata pace
cu turcii, cealalta partida, lituand, lupta pentru alianta cu rusii impotriva
Turciei 5. Polonii erau, prin urmare, nedecisi.
Turcia pe care diplomatia franceza cduta s o arunce impotriva
Rusiei zguduita de rascoalele din Egipt si Mesopotamia, amenintata la Don
de cazaci, tinind in friu Moldova si Valahia, in care nu se putea increde, Ord-
sita de Dorosenko, care se supusese Rusiei 6, incearca inca o data pe calea
armelor s scoata pe poloni din ezitarea lor. Expeditia condusa in 1676 de
Ibrahim-pasa se termind victorios si Jan Sobieski trebui s incheie pacea
de la Jurawna (17 oct. 1676), prin care turcii pdstrau Kamenet-Podolsk cu
un teritoriu inconjurator i o parte din Ucraina.
Frontul polono-rus era sfarimat. Polonia se aratase incapabild sa MD-
ture de la granitele ei si de asupra tarilor romine pericolul turco-tdtar, rechemat
aici o data mai mult de politica aventuriera i tradatoare a lui Dorosenko 7.

1 Vezi, pe larg, la I. Moga, op. cit., p. 233 i urm.

2 Ibidem, p. 232.
3 N. A. Smirnov, op. cit., p. 132 ; Hcmopus Ympauncxoti CCP, I, p. 319 ; B. Krup-
nitki, op. cit., p. 127. Cu un an Inainte, In 1674, dinduli seama de gre0ta sa orientare poli-
tics proturcd, Doroenko prezenta Moscovei un vast plan pentru eliberarea Valahiei, Moldovei,
sfrbilor, macedonenilor, arndutilor i altor popoare Inrobite de turci. Dar aceast schimbare
de atitudine de ultimd ora nu poate scuza comportarea sa anterioard ; politica sa turceasc,
nesustinuta de masele populare ucrainene, rmlne totu0 o trildare, oricIt ar cauta istoricii
burghezi D. Doroenko 0 I. Rypka s prezinte altfel lucrurile (op. cit., p. 52 53).
N. A. Smirnov, op. cit., p. 131.
6 Ibidem, p. 133-134.
Ibidem, p. 134.
7 Cf. I. Moga, op. cit., p. 242.

www.dacoromanica.ro
41 $TIRI DIN CRONICILE LICRAINENE 246

Inca o data turcii aplicaserd obinuita lor tacticd de a separa adversarii,

pentru a-i rdpune pe rind. Incheind cu Po Ionia pacea de la Jurawna, turcii.
voiau s aibd miinile libere in lupta contra Rusiei
In momentul in care polonii fdcurd pace cu turcii, Rusia era intr-o
situatie foarte grea. In acel an muri tarul Aleksei Mihailovici, urmindu-i fiul sdu,
in virstd de 14 ani, Feodor Alekseievici. Pe de altd parte, incordarea relatiilor
cu Suedia obliga Rusia s Vila In nord o mare armatd, ceea ce duse la desfd-
urarea prea inceatd a operallunilor din Ucraina 2.
Rdzboiul dintre rui i turci pe chestiunea Ucrainei din dreapta Niprului
izbucni in 1677. El avu in ce-i privete pe rusi un caracter de aprare
impotriva turcilor, care cdutau s robeascd pdmintul rusesc 3. In anul 1677,
vara, turcii lui Ibrahim-paa atacard Cigirinul, ocupat de cazacii din stinga
Niprului, cdutind s instaleze ca hatman in Ucraina din dreapta Niprului pe
fiul lui Bogdan Hmielnitki, Iuri, care se, afla in miinile lor. La expeditie luard
parte i domnii tarilor romine Gh. Duca 0 Antonie Ruset. Expeditia turceascd
insd se sfiri cu un eec, in urma interventiei armatelor lui Romodanovski
si Samoilovici i Iuri Hmielnitki fu lasat peste iarnd in Moldova, la granild 4,
In ateptarea desfdurdrii evenimentelor ulterioare. Armata lui Romodanovski
i Samoilovici trecu apoi in stinga Niprului, cdci malul drept era aa de pustiit
de neincetatele lupte, incit nici hrand pentru armatd nu se gsea 5.
In anul urmtor rdzboiul fu reluat. In 26 martie 1678 turcii reinnoird
tratatul de pace cu Polonia i astfel 10 asigurard flancul sting 0 spatele pentru
o noud campanie in Ucraina. Din nou, in vara lui 1678, turco-tdtarii, condui
de marele vizir Mustafa-paa, avind cu ei i contingentele lui Gh. Duca 0
Antonie Ruset 6, atacard Cigirinul. Dupd un asediu de o lund 7, cetatea capituld,
pe la inceputul lui august 1678. Cdderea Cigirinului se datord slhiciunii
comandamentului rus, cdci soldatii rui ii fdcuserd din plin datoria, dind
man l. pilde de eroism i vitejie, atrdgindu-i chiar admiratia dumanilor 8.
In anii 1679-1681, intre Rusia, care dorea s intretind bune relatii cu
Turcia 9, i Turcia care se temea de organizarea unei ligi sfinte, acum dupd
ce ostilitatile dintre Franta 0 Austria fuseserd curmate prin pacea de la
Nimwegen", se duserd tratative de pace. Ca mijlocitor intre rui i turci servi
Gh. Duca, al cdrui emisar, Joan Bilevici, caldtori de cloud ori la Moscova, In

1 Cf. N. A. Smirnov, op. cit., p. 38.

2 Ibidem, p. 134.
3 Ibidem, p. 125.
4 Sam., p. 139-140 ; I. Moga, op. cit., p. 244 ; pe larg descrierea luptei de la Cigirin
(aug. 1677) si relaVa domnului Moldovei Antonie Ruset despre InfrIngerea turcilor acolo
la N. A. Smirnov, op. cit., p. 140, 144. E interesant de subliniat cd domnul Moldovei, desi
silit de turci sd ia parte la asediul Cigirinului, lntretinea In secret relatii cu ruii, informIndu-i,
prin solul rus Atanasie Porosukov, de intentia turcilor de a ataca In anul urmdtor Kievul
(cf. N. A. Smirnov, Bopb6a pyccuozo u yxpauucuoeo napoaoe., p. 102).
5 N. A. Smirnov, op. cit., p. 141.
6 Sam., p. 142.
7 Descrierea luptelor la N. A. Smirnov, op. cit., p. 152-159 ; o descriere amanuntita
a asediului la Sam. pe care o utilizeazd i Smirnov.
8 N. A. Smirnov, op. cit., p. 160.
9 Ibidem.
101. Moga, op. cit., p. 250-255.

www.dacoromanica.ro
246 MIHAIL DAN 42

timp ce soli rusi treceau prin Moldova spre Constantinopol 1 Pacea se incheie
la Bachcisarai in 1681 ; prin ea, Ucraina din stinga Niprului cu Kiev-ul si o
regiune in jurui acestui oras si Zaporojele rdmineau Rusiei ; iar cea din dreapta
Niprului rdminea turcilor cu obligatia de a nu ridica aici cetd# si de a nu reface
asezdrile 2. Turcilor le Famine, de fapt, numai o treime din Ucraina din dreapta
Niprului, atit cit obtinuserd prin pacea de la Jurawna, restul de cloud treimi
ffind inapoiate in 1676 Poloniei. Problema ucraineand, ca si cea a accesului
la Marea Neagrd, rdmineau pentru Rusia deschise 'Inca un secol, pind cind
ambele vor fi rezolvate, in deceniile 8 si 9 ale sec. XVIII.
Dar -WITH nu respectard pacea incheiatd. In afard de actiunile locale
turco-tdtare la frontierele de sud ale Rusiei, pentru a-si asigura stdpinirea
Ucrainei din dreapta Niprului, pe care hatmanii cazaci, care se orientau repede
spre Rusia, nu le-o putuserd asigura acum cind atentia lor trebuia sa se
Indrepte din nou spre celdlalt front, al Europei centrale turcii se deciserd
la 1682 sd, alipeascd Ucraina la Moldova vasald, unde Gh. Duca le era cu
totul aservit 3.
Pe aceastd cale, turcii urindreau, in afard de procurarea de provizii si
contingente militare, asigurarea lor in aceste prti, acum cind se pregateau
pentru marele asalt impotriva imperiului.
Mdsurile luate de turci in Ucraina, ca si. trecerea sub protectia Portii a
conducdtorului rdscoalei maghiare Emeric 'Moly, constituiau o mare pri-
mejdie pentru Polonia, care se vedea astfel amenintata cu incercuirea din
cloud parti: de la Kogice si de la Kamenet-Podolsk 4. De aceea, sub influenta
partidei austrofile a nobilimii polone si fatd de pericolul iminent, Polonia isi
schimbd vechea sa orientare spre Franta, cu o noud orientare spre Austria,
incheind cu aceasta din urmd un tratat de aliantd impotriva turcilor 5. Sobieski
se angaja sd ajute pe Leopold I sd cucereascd Ungaria, iar impdratul promitea
Poloniei ajutor pentru alungarea turcilor de la Camenita, din Podolia si
din Ucraina 6.
In aceste conditii, cind in vara si. toamna anului 1683 turcii asediard
Viena, avind aldturi de ei pe domnii tdrilor romine, Serban Cantacuzino si
Gh. Duca, Jan Sobieski veni in ajutorul Austriei si-i alungd pe turci de la Viena.
Infringerea turcilor la Viena in 1683 inaugurd In istoria Turciei dupd
cum spun cronicile turcesti 7 - perioada marei retrageri care va tine pind la
1792, dar care, mai just, ar trebui sd fie numitd perioada marilor infringeri
care au incheiat in chip logic lungul proces de descompunere internd si de
deadere a Turciei militaro-feudale 8 De aceea aprecierea extrem de elogioas
a istoriografiei burgheze despre strlucita victorie * a lui Sobieski la Viena
este exageratd, ca una ce nu tine seamd de conditiile epocii. Referindu-se la
1 I. Moga, op, cit., p. 256-257; N. A. Smirnov, op. cit., p. 164; Manuscrise rusgti,
p. 21-22.
2 N. A. Smirnov, op. cit., p. 166.
5 Sam., p. 155-156; N. A. Smirnov, op. cit., p. 169.
4 J. Mactirek, op. cit., p. 217.
5 Imprejurarile interne polone care au dus la schimbarea politicii externe polone, la
M. Bobrzynski, op. cit., p. 335-338.
4 I. Moga, op. cit., p. 266.
7 Vezi la N. A. Smirnov, op. cit., p. 112.
' Ibidem.

www.dacoromanica.ro
43 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 247

infringerea turcilor in 1683 K. Marx scria: a Nu avem nici un motiv sd con-

siderdm cd decdderea Turciei a fost provocatd de faptul cd Sobieski a acordat
la vremea sa ajutor capitalei austriace, cdci organizatia imperiului turcesc se
afla in acel timp intr-un proces de descompunere 0 epoca decdderii rapide a
puterii 0 maretiei otomane incepuse Inca de mai inainte 1.
Infringerea turcilor la Viena avu urmdri 0 asupra situatiei din Wile
romine. Gh. Duca, retrAgindu-se cu vizirul Kara Mustafa pind la Belgrad,
purcese apoi mai departe, prin Transilvania, in Moldova. Intre timp, Polonia,
cdutind sd recistige Ucraina 0 sa readucd Moldova in sfera ei de influentd, fdcu
sa coboare din nord pe pribeagul Stefan Petriceicu, in timp ce in Ucraina
atrase de partea regatului pe Kunitki, dregator al lui Gh. Duca la Bohuslav.
Kunitki porni o rscoald, alungd pe Iani (Ene) Draghinici, hatmanul lui Duca,
0 ndvdli cu cazacii sdi in Buceagul tdtdresc, pe care-1 pradd cumplit 2. Intre
timp, la Domnesti (Putna), fu luat prizonier Duca Vodd, care intrase in tall;
acesta fu dus in Polonia, la Liov, unde avea sa moard in 1685, primdvara 3.
In evenimentele rdzboinice din 1683, se alcdtui din nou un front comun de
luptd intre cazaci si moldoveni, ca odinioard pe vremea lui loan Vodd, de data
aceasta 1nsd sub protectia, de altfel putin eficientd, a Poloniei. Moldovenii
jurard credinta regelui, republicii polone 0 cazacilor, iar acestia fdcurd 0 ei,
la rindul lor, jurdmint de luptd impotriva turco-tdtarilor, al cdror jug se
angajau sd-1 inldture 0 de pe capul moldovenilor.
Din nenorocire, insuficient sustinut de Polonia, trAdat din nou de boierii
moldoveni, frontul cazaco-moldovean se prdbusi in iarna lui 1683-1684 sub
loviturile repetate ale tAtarilor 0 Kunitki se retrase in Ucraina unde fu ucis
de cazaci, care 10 aleserd un nou hatman, pe Ivan Mohila 4. Rdmas singur,
Stefan Petriceicu nu se adresd Poloniei, ci, ca 0 inainte cu 10 ani, din nou
rusilor, trimitind la Moscova pe mitropolitul Dosoftei, ca sd inchine Moldova
Rusiei 0 sd aducd In ajutor armata rusd impotriva turcilor. Era clar in con-
stiinta poporului moldovean cd fdrd ajutorul Rusiei nu-si poate cuceri libertatea.
Dar, in imprejurdrile de atunci, mitropolitul Moldovei, in afard de un ajutor
de 300 de ruble, nu putu obtine altceva de la tarii rusi 5.
Ca o dovadd cd poporul moldovean era constient de importanta ajuto-
rului Moscovei in lupta pentru scuturarea jugului turco-tdtar, avem scrisoarea
vornicilor din CImpulung, care, in febr. 1648, spuneau cd a 0 Moscul Inca avem
nddejde cd va fi cu noi 6.
In acel moment 1nsd Rusia, care, dupd moartea recentd a tarului Fedor
Alekseievici, fusese agitatd de conflictele pentru putere dintre familiile Nariskin
0 Miloslavski, 0 care cu doi ani inainte fusese zguduitd de rdscoala strelitilor,
care constitui un indemn la lupta de eliberare 0 pentru pranii din sudul

1 K. MarxFr. Engels, Opere alese, t. X, p. 61; N. A. Smirnov, op. cit., p. 112 si

171 172.
2 I. Moga, op. cit., p. 274-276 ; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 390-391.
3 Sam., P. 160; L Moga, op. cit., p. 278-279 ; C. C. Giurescu, op. cit., III 1, P. 152.
4 Sam., p. 160-161 ; Kr. op. Mal., p. 286-287. Pe larg descrierea luptelor la I. Moga,
op. cit., p. 276-281.
6 Ibidem, p. 280. Tad erau bolndviciosul Ivan si minorul Petru, viitorul implrat Petru I.
Conducea de fapt tarina regentd Sofia Alekseevna, fiica lui Aleksei Mihailovici.
0 N. lorga, Documente romtneti din arhivele Bistritei, II, Buc., 1900, p. 43.

www.dacoromanica.ro
248 AIIHAlL DAN 44

Rusieil, Rusia, care ducea Inca de mult timp cu Po Ionia tratative, mereu aminate,
cu privire la recunoasterea Kiev-ului pe seama Rusiei 2, si care lega problema
participrii sale la lupta impotriva turcilor de rezolvarea problemei Kiev-ului
prin incheierea unei a pAci vesnice n cu Polonia 3, era evident Ca nu se putea
Inca angaja in conflict, alturi de Polonia, care lupta in Moldova cu gindul
de a si-o face vasald.
In aceste conditil, la inceputul primaverii lui 1684, -E.efan Petriceicu se
vazu obligat s fuga iardsi in Polonia 4, lsind tronul lui Dumitrascu Canta-
cuzino, intr-o a doua domnie.
Conform angajamentelor luate in cadrul Ligii Sfinte, incheiat la Linz in
1084 intre Polonia, Leopold I, papa Inocentiu XI si Venetia 5, Jan Sobieski
intreprinse chiar In toamna aceluiasi an o campanie in Moldova, care se termind
insd cu un esec 6. Tot astfel se termind i cea din 1685, care, sub noul domn
Constantin Cantemir, aduse atita pustiire Moldovei 7.
In anul 1686, Jan Sobieski conduse in persoand o mare expeditie in
Moldova. Dupd cum, mai tirziu, in ultimul sfert al sec. XVIII, Principatele
Romine vor fi singurul teatru de operatiuni intre Rusia i Turcia 8, tot astfel
ele erau acum locul de lupta dintre Polonia i Turcia, in care se hotdra
soarta Ucrainei din dreapta Niprului.
Campania polona din 1686 fAcea parte din seria de expeditii intreprinse
dupd 1683 de Liga Sfint impotriva turcilor. Aceste expeditii cunoscurd cloud
perioade. In prima perioadd, aproximativ prin anii 80, armatele imperiale
luptard pe trei teatre de rdzboi: la flancul sting, in Ungaria Superioard si
Transilvania, unde se ajunse la reprimarea rdscoalei lui Tkoly i proclamarea
Ungariei ca monarhie ereditard ; pe flancul drept al ostirilor imperiale, in
Slavonia, unde turcii fur infrinti la Mohcs, si in centru, pe Dundre, unde
chiar in 1686 fu luatd cetatea Ofen (Buda), deschizindu-se trupelor imperiale
accesul la Dundrea de Jos.
Un alt aliat era Venetia, care lupta pe doud teatre de luptd: in Dalmatia,
unde, profitind de rdscoala slavilor dalmatini, reusise s pdtrundd in interior,
si in Moreea i Arhipelag, unde in 1686-1687 de asemenea venetienii repurtard
o serie de succese 8.

1 Vezi V. Mavrodin, Hemp I, Leningrad, 1948, p. 14-23 i L.V. Cerepnin, Klac-

MIMS op6 e 1682 C. na lose Mocnoecnoeo eocyaapemea, In, aHcmoputwoute aanucmo,
t, 1V. 1938; B. B. Kalengaus. anoxa Ilernpa Be.auxoeo e ocomenuit coeemosoii ucmopu-
tiecxoti nauxu, in vol. Hemp Beitunuii I, Moscova-Leningrad, 1947, p. 367.
2 A. M. Pankratova, istoria U.R.S.S., II, Buc., 1950, p. 9.
3 N. N. Danilov, Vasilif Vasitievici Golicyn ( 1682 1714), In Jahrbcher fr
Geschichte Osteuropas , II 4, 1937, p. 555-556.
4 N. Iorga, Istoria romtnilor, VI, p. 348.
5 Se exprima i necesitatea atragerii In acest front antiturc a Rusiei, ceea ce se va
realiza doi ani mai tIrziu: a lulli i principi cristiani e massimamente ii czari di Moscovia
(Acad. M. M. Bogoslovski, Hemp I, t. III, Moscova, 1946, p. 337, dupd Zinkeisen).
6 I. Moga, op. cit., p. 290-295.
7 Sam., p. 162; Kr. op. Mal., p. 287; N. Iorga, op. cit., VI, p. 351. Pentru campanie,
amdnunpt, la I. Moga, op. cit., p. 302-310. Se aratd aici i rolul negativ al partidei francofile
a magnatilor poloni In organizarea acestei campanii. Cazacii supusi coroanei luard parte 0
acum la lupta de eliberare a Moldovei de sub jugul otoman.
I K. Marx Fr. Engels, Opere, t. X, p. 97.
9 Acad. M. M. Bogoslovski, op. cit., p. 337-338.

www.dacoromanica.ro
45 STIIII DIN CRONICILE IJCRAINENE 249

In fine, celalalt aliat, Po Ionia, urmri in operatiile din anii 80 recucerirea

Camenitei si a Podoliei, ca i stpinirea Moldovei.
Expedipile polone din 1684 si 1685 nu duseserd la nici un rezultat. Cit
priveste noua expeditie din 1686, desi Sobieski reusi s ocupe Iaii, de unde
Constantin Cantemir se retrase, armata polond hartuitd de turco-fdtari fu
obligatd in toamnd sa se retragd. Campania se termind din nou cu
un esec 3.
Devenise clar c fdrd a tragerea Moscovei in frontul antiturcesc nu se pot
obtine succese pe teali ul de luPla din Moldova. Inca din aprilie 1686 se incheiase
intre Polonia i Rusia un tralat, prin care prima lam rusilor Smolensk-ul si
Kiev-ulf pe care rusii le prirniserd prin tratatul de la Andrussowo 2 Astfel
Rusia era atrasa in liga antiturceasca, alaturi de Austria, Polonia si Venetia.
In urma acestei a dei ari, pentru a debloca trupele polone din Moldova, cneazul
V. V. Golitin intreprinse cloud expeditii, de altfel nereusite, in 1687 si 1689
impotriva Crimeii 3.
Intre timp, in toamna lui 1687, Mihail Apafi supuse Transilvania imps-
ratului 4. Cucerirea Ardealului de catre imperiali determind pe domnul Tarii
Rominesti Serban Cantacuzino, la inceputul anului 1688, sd se adresen Moscovei,
staruind pentru o actiune imediatd pentru eliberarea popoarelor ortodoxe de
sub turci5. Dar imperialii, care erau prea aproape, constituiau o amenintare
imediata, asa ca. Serban Cantacuzino trebui s inceapd tratative cu ei i in vara
trupele lui Veterani intrara in Oltenia 6.
Polonii erau foarte nemultumiti de patrunderea austriacilor in Transil-
vania si Tara Romineascd. Vechea rivalitate austro-polond de la finele sec. XVI
pentru stapinirea tdrilor romine, a Dundrii de jos si a accesului la Marea Neagrd,
izbucni cu o noud putere 7. Austria, stat feudal cu inceputuri capitaliste, stin-
jenitd in relatiile sale economice cu Apusul de rivalitatea sa cu Franta, cauta
sa acapareze teritorii in est, pentru au asigura aici, in tarile sale ereditare,
materiile prime si o plata' de desfacere pentru produsele manufacturate. De
aici tendinta ei de a pune mina pe Transilvania, unde interesele economice
ale expansiunii austriace se vor ciocni cu interesele nobilimii maghiare ardelene,
care, ceva mai tirziu, se va ridica sub Fr. Rdkoczi impotriva dominatiei
habsburgice. De aici i tendinta Austriei de a asigura hegemonia comertului
austriac la Dunarea de jos, in Balcani si la Marea Neagrd prin cotropirea

I Sam., p. 165; pe larg expeditia la I. Moga, op. cit., p. 321-335 si Al. Lapedatu,
Jurnalul principelui Jacob Sobieski, liul regelui loan, asupra campaniei polone In Moldova
la 1686, In An. Acad. Born., Mem. Seel. ist., geria III, t. XXI, p. 298-314. Cazacii coroanei
participara din nou la expeditie.
2 Acad. M. M. Bogoslovski, op. cit., p. 339; Istoria diplomaliei, I, p. 251; I. Moga,
op. cit., p. 321.
3 V. Mavrodin, op. cit., p. 27-28.
4 I. Moga, op. cit., p. 343.
5 Ibidern, p. 347.
6 Ibidern, p. 347-349; Sam., p. 175 clA sub acest an su punerea care Irnpbrat a lui

Serban Cantacuzino; dar supuncrea formall s-a fdcut la Viena In ian. 1689 (ibidem,
p. 353).
Pentru dezvoltarea acestci rivalitali la finele sec. XVII si orientarea tbrilor romlne
In raport cu contradictille polono-austriace, vezi I. Moga, op. cit., p. 311 si urm., 336 si
urm., 356 si urm.

www.dacoromanica.ro
250 MIHAIL DAN 46

trilor romine, unde, In veacul urmdtor, se vor intreprinde exploatdrile diver-

selor companii comerciale austriace 1.
De cealaltd parte, Polonia, mult strimtoratd acum la Marea Balticd, cduta,
In interesul de clasd al sleahtei polone s redobindeascd vechiul sdu drum
comercial la Marea Neagrd prin infeudarea tarilor romine, Indeosebi a Moldovei,
unde gruparea boiereascd filopolond se va manifesta puternic la sfirsitul acestui
veac. In conflictul dintre Austria si Polonia, ultima consimti de build' seamd
sub influenta partidei nobiliare filohabsburgice la o politica de compromis,
multumindu-se numai cu Moldova 2.
In timp ce aici se ascuteau tot mai mult contradictiile dintre poloni si
austriaci pe chestiunea domindrii tarilor romine, In Apus, in toamna lui 1688,
se agravard contradictiile dintre Ludovic XIV si Leopold I, ultimul intrind
in coalitie cu Anglia si Olanda impotriva Frantei.
Anul 1688 care marcd inceputul sfirsitului Ligii Sfinte fu un moment
de cotiturd in purtarea rdzboiului contra turcilor. 0 serie de insuccese ale
imperialilor pe Dundre, ale Venetiei in Arhipelag i angajdrile locale ale Poloniei
in nordul Moldovei caracterizeazd aceastd perioadd. Doar cloud mari victorii
sustinurd in acest timp prestigiul aliatilor: victoria lui Ludovic de Baden in
1691 la Szalankemen in timp ce Sobieski intreprindea o noud campanie
dezastruoasd in Moldova 3 - .1 victoria lui Eugeniu de Savoia la Zenta in 1697,
unde armatele turcesti furd cu desdvirsire nimicite 4.
Trebuie considerate printre victoriile hotdritoare ale aliatilor i victoriile
tarului Petru Alekseievici, viitorul imparat al Rusiei: luarea Azovului (1696)
si a cetdplor turcesti de pe Nipru: Tavan, Kazikermen, Hasankermen si
Sangirei 3.
Toate acestea duserd la incetarea ostilittilor Intre crestini i turci prin
Incheierea pdcii de la Carlowitz (1699). In aceast pace, se prevedea ca turcii
sd evacueze Podolia cu Camenita i partea din Ucraina pe care o detineau,
iar polonii s evacueze centile ocupate in Moldova 6.
Numai atit obtinuse Polonia dupd o luptd de aproape trei decenii purtatd
impotriva turco-tfitarilor pentru dominarea Ucrainei din dreapta Niprului si a
Moldovei. Mdcinatd de grave contradictii de clasd i nationale, cu o economie
intr-o stare lamentabild, aflindu-se in acel moment In plind descompunere 7,
agitatd de conflictul dintre partidele nobiliare si Sobieski, republica nobiliard
polond s-a dovedit incapabild sd elibereze Moldova de sub jugul otoman. Frd
indoiald cd si alti factori de ordin general si local au contribuit la insuccesul
actiunii militare polone de trei decenii. Contradictiile dintre puterile aliate in
Liga Sfint, deschiderea unui nou focar de rdzboi in Apus in 1688, miscdrile
populare impotriva opresiunii habsburgiet (rdscoala populard din Transilvania
1 Cf. G. S. Ardeleanu, Din istoria relafiilor romtno-ruse. tiri privitoare la istoria fdrilor
romtne In corespondenfa Impdratului Rusiei Petra I, in Studii ;i cerceteiri de istorie medie,
I, 1950, p. 185.
2 Ibidem, p. 186-187; I. Moga, op. cit., p. 360, 373.
3 Sam., p. 180; I. Moga, op. cit., p. 362-371. Cazacii supui Poloniei luara din nou
parte la expeditie.
4 Acad. M. M. Bogoslovski, op. cit., p. 339-340.
5 Ibidem, ;I V. Mavrodin, op. cit., p. 85-98.
Acad. M. M. Bogoslovski, op. cit., p. 429-433 i I. Moga, op. cit., p. 395.
7 Hcmopua CCCP, I, p. 620-622.

www.dacoromanica.ro
47 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 251

in 1697), politica filoturceasa a lui Constantin Cantemir, participarea tirzie a

Rusiei la alianta antiturceascd au fost tot atitia factori care au sldbit frontul
antiturcesc si care explia esecul actiunilor militare polone impotriva turco-
tdtarilor in Moldova.
Dar, pe cind Po Ionia dispdrea ca mare putere de pe scena politica europeand,
o noud mare putere isi fdcea aparitia: Rusia, condusd de marele tar reformator
Petru I.
Dezvoltarea economia pe care o cunoscuse Rusia in sec. XVII impunea
cu necesitate iesirea ei la mare. De aceea cele cloud importante probleme de
politica externd pe care sec. XVII nu le putuse rezolva, problema tura si
problema suedezd, cu alte cuvinte problema ieirii la Marea Neagra si la Marea
Bahia, se puserd cu acuitate lui Petru I. De altfel, nici cealaltd problemd:
problema polono-ucraineand, nu fusese decit partial rezolvatd de sec. XVII.
Cit priveste iesirea la Mama Neagrd, K. Marx observa c Rusia nu putea
lsa... gurile Donului, Niprului i Bugului, ca i strimtoarea Kerci in mlinile
tdtarilor nomazi i prddalnici 1.
In vederea rezolvdrii problemei Mdrii Negre, Petru I a continuat rdz-
boiul in alianta cu Austria, Venetia si Po Ionia. Luarea Azovului i construirea
Taganrogului asigurard Rusiei stdpinirea Mdrii de Azov. Dar, cu aceasta, pro-
blema nu era cu totul rezolvatd, cad strimtoarea Kerci, fiind in mina turco-
atarilor, Rusia nu avea acces la Marea Neagr. In scopul rezolvdrii complete a
problemei turcesti, Petru I a intreprins marea sa aldtorie in Apus (1697-1698)
spre a cistiga noi aliati si a consolida frontul antiturcesc. Nereusind insd, ii
indrept atentia spre rezolvarea problemei baltice, izbutind sa realizeze o coalitie
a tarilor baltice: Danemarca, Po Ionia si Brandenburg (Prusia) impotriva Suediei.
Apoi, dupd ce in 1700 incheie cu turcii tratatul de la Constantinopol 2, in acelasi
an incepu marele rdzboi nordic, care va dura 21 de ani i. va duce la rezolvarea
completa a problemei suedeze, dind Rusiei acces la Marea Bahia 3.
Dupd o serie de lupte cu caracter schimbdtor, in vara lui 1709, in Ucraina,
armata lui Carol XII, regele Suediei, fu complet distrusd de rusi in marea
bdtdlie de la Poltava.
Pentru a impiedica prdbusirea Suediei i intdrirea influentei ruse in
Po Ionia, Franta, al arei sistem politic in Europa orientald se baza din vechime
pe Po Ionia, Suedia i Turcia, care trebuiau s constituie o stavild Impo-
triva intinderii puterii rusesti, si cum era ocupatd in Apus, in rdzboiul de
succesiune la tronul Spaniei, indemnd Turcia unde de altfel intriga si
invinsul Carol XII sA inceapd rdzboiul contra Rusiei. Negdsind aliati contra
turcilor intr-o Europa preocupatd pe atunci de problemele occidentale sau nor-
dice, Petru I autd s atraga de partea sa popoarele crestine subjugate in
imperiul otoman spre a-1 ajuta impotriva turcilor 4.
1 K. Marx, Istoria diplomaliei secrete a sec. XVIII, Londra, 1899, cap. VI (in limba
engleza); V. Mavrodin, op. cit., p. 86.
2 Vezi Vladimir Ulianitki, AapOaKenbe, Bocy6op u ilepaoe Mope e XVIII eexe,
Moscova, 1883, P. 22-37. Si cu acest prilej se discuta fdra succes accesul Rusiei la
mare si libera navigatie a vaselor comerciale ruselti pe Marea Neagra.
3 Istoria diplomafiei, I, p. 294-296. Pentru rdzboiul nordic, foarte amanuntita carte
a istoricului sovietic B. B. Kafengauz, Ceeepuas eoiina u Huuimaacxurt Amp, Moscova-
Leningrad, 1944.
4 Cf. Istoria diplomaliet, I, p. 296-297, 317; V. Mavrodin, op. cit., p..220-222.

www.dacoromanica.ro
 262 MIHAIL DAN 48

In aceste conditii, domnul Moldovei Mihai Racovitd, in urma rsuna-

toarei victorii ruse de la Poltava, se orient spre Rusia, ceea ce-i aduse in curind
mazilirea 1. Dup scurta domnie a lui Nicolae Mavrocordat, noul domn al Mol-
dovei Dimitrie Cantemir, care sta in relatii Inca de la Constantinopol cu ambasa-
dorul Rusiei la Poartd, Tolstoi 2, incheie in primdvara lui 1711 un tratat de
alianta cu Petru I, tratat prin care Moldova trecea sub protectia Rusiei, in
conditiuni pline de demnitate, fArd s i se ceard tribut i fr s sufere amestec
in treburile Orli 3.
In vara lui 1711, la Stnilesti pe Prut avu loc ciocnirea intre rusi si turci
cu tot eroismul soldatilor rusi, bdtglia se termind prin victoria turcilor,
care erau de sase ori mai numerosi 4. Se incheie apoi pacea de la Husi, prin
care rusii pierdeau Azovul si se obligau sa ddrime Taganrogul i citeva cetdti
de pe Nipru 6.
Consecinta insuccesului de la Stdnilesti fu pentru Dimitrie Cantemir
refugiul in Rusia ospitalierg, unde avea s desfilsoare o irnportant parte
din activitatea sa stiintificd 6 ji unde peste 12 ani ii sfirsi zilele.
Tot atunci plecd in Rusia i spatarul Tarii Rominesti Toma Cantacuzino,
care pe baza tratatului dintre Brincoveanu i Rusia ajutase armata
rus la asediul Brailei 7. In 1718 il aflm la Gluchov, in Ucraina din stinga
Niprului, luind parte la cdstoria Ulianei, fiica hatrnanului Ivan Skoropadski,
cu colonelul rus Petru Petrovici Tolstoi 6.
Cu aceste dou stiri istorice de la inceputul sec. XVIII se termind infor-
matiile cronicilor ucrainene privitoare la istoria tarilor romine.

Prezentarea stirilor cronicilor ucrainene in cadrul general de istorie poli-

tied est-europeand a epocii studiate este strabdtutA, ca de un fir rosu, pe de
o parte, de lupta moldovenilor i eazacilor pentru independenta i, pe altd

1 Hans iThersberger, Russlands Orientpolitik in den letzten zwei Jahrhunderten, Stutt

gart, 1913, P. 98. Pentru relatiile dintre Rusia i Arile romine Intre 1700-1711, ca si In
timpul campaniei de la Prut din 1711, vezi A. Kociubinski, Mu u owl, Odessa 1878,
p. 81-118 si p. 118-185, si G. S. Ardeleanu, op. cit., p. 189-196.
2 N. lorga, op. cit., VI, p. 470.
3 Istoria R.P.R., ed. a IV-a, p. 255 (Un rezumat al tratatului).
I Kr. op. Mal., 302. A. Boldur, Expedifia de la Prut din 1711 In Studii i cercetdri
istorice 0, vol. XIX, 1946, P. 49, considerA, gresit, bdtAlia de la Prut ca o mare InfrIngere
a lui Petru I. De fapt, bAtAlia de la StAnilesti a fost, cum a ardtat K. Marx (Istoria diplo
mafiei secrete a sec. XVIII, cap. VI), doar un episod al rdzboiului nordic 0, care nu a influ-
entat asupra succeselor militare si diplomatice ulterioare ale lui Petru I contra Suediei
(V. Mavrodin, op. cit., p. 227). Descrierea amAnuntitA a evenimentelor la martorul ocular
I. Neculce, KogAlniceanu, II, p. 302-340.
5 V. Mavrodin, op. cit., p. 224; Hcmopus CCCP I, p. 551-552; Kr. op. Mal. numeste
cetatile: Kamennfi Zaton si Samara (ultima, de fapt, Novobogoroditki).
" Mai nou, pentru activitatea lui D. Cantemir In Rusia, acad. P. Constantinescu-Iasi,
Relaliile culturale romtno-ruse din trecut, Bucuresti, 1954, P. 180-192 (cu bibliografia recenta
a chestiunii).
7 El a fugit Intli la Brasov, apoi In Ucraina la Perejaslavl (I. Neculce, op. cit., II,
p. 332-333). In 1715, ca general-conte primea a casA In Moscova si o mosie in Ucraina
(Manuscrise rusesti ale Academiei R.P.R., p. 29).
a Kr. op. Mal., P. 304.

www.dacoromanica.ro
49 5TIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 253

parte, de indreptarea consecventd i a unora i a altora care Rusia, spre a fi

sustinuti in lupta lor de eliberare.
Spre sfiritul sec. XVI, cazacii au sustinut lupta moldovenilor pentru
mdependentd, in timp ce ucrainenii avurd aldturi de ei pe moldoveni in lupta
lor de eliberare nationald de la jumdtatea sec. XVII. Dar, aa cum a rezultat
din analiza pe care am intreprins-o, lupta moldovenilor pentru independenta
nationald a euat din pricina politicii de pasivitate a regilor poloni (Sigis-
mund II, Henri de Valois, tefan Bthory, Sigismund III, Vladislav IV) fata
de imperiul otoman i pericolul turcesc. Preocupatd de problema suprematiei
in bazinul Mdrii Baltice, urmdrind o politicd expansionistd in dauna statului
rus, Po Ionia nobiliard era interesatd in mentinerea unor bune relatii cu Turcia.
De aceea ea a avut decenii de-a rindul o atitudine negativd ori de cite ori
moldovenii cdutard sa scuture jugul turcesc. Iar cind, spre sfiritul sec. XVII,
strimtoratd la Marea Balticd, ea cdutd s recupereze in rivalitate cu Austria
vechiul ei acces la Marea Neagra, zguduit de contradictiile dintre partidele
.
nobiliare, Po Ionia se ardtd incapabild sA corespunda misiunii ce-i asumase
Jan Sobieski.
Este caracteristic cum domnii tdrilor romine, contienti de incapacitatea
Poloniei nobiliare de a organiza i intreprinde alungarea turcilor de la Dundrea
de Jos, ca i de pericolul pe care, incepind cu finele sec. XVII, 11 comporta
eliberarea adusd aici de Wile imperiale cotropitoare ale Austriei, ii indreptard
permanent i stdruitor apelurile lor cdtre marea putere ruseascd.
Intr-adevr, in timp ce puterea turceascd cunotea un declin tot mai pro-
nuntat, in timp ce Po Ionia dispdrea ca mare puttare de pe scena istoriei europene,
Rusia se ridica de la jumatatea sec. XVII ca o mare putere, de la care cretinii
din Balcani ateptau eliberarea i independenta nationald. Deocamdatd insd,
ocupatd in nord cu rezolvarea problemei baltice, impiedicatd sd actioneze impo-
triva turco-tdtarilor de politica agresivd antirusd a Poloniei nobiliare 1, Rusia
nu se putea dedica marii sale misiuni eliberatoare. Totui, prin eroica avan-
garda a poporului ucrainean, prin vitejii cazaci, Rusia a intretinut in poporul
romin .1 in popoarele balcanice speranta eliberdrii mult ateptate i a fdcut chiar
primii pai in aceastd directie. Aceasta este, de pilda, una din semnificatiile
reunirii Ucrainei cu Rusia la jumdtatea sec. XVII, reunire prin care Rusia
ii pregdtea de pe atunci o bazd de pe care pornind va realiza, treptat, in yea-
curile urmdtoare eliberarea cretinilor balcanici de sub asupritorul jug otoman.
In acest sens scria prin al optulea deceniu al veacului trecut istoricul rus
A. Kociubinski aceste memorabile cuvinte, al cdror adevr este intru totul
verificat de intreaga dezvoltare istoricd din sec. XVIIXIX: Moscova,
care i la jumdtatea sec. XVII tia cd la sud o ateaptd un lucru mare i greu:
eliberarea cretinilor din Turcia, s-a comportat contient fata de acest lucru, ca
fata de propria sa cauzd, i nu s-a temut s facd primul pas pe acest drum care,
in politica rusd viitoare, pind la 19 februarie 1878, a constituit un principiu
cdlduzitor al politicii ruseti. Atunci (i.e. la jumdtatea sec. XVII) prima
apdrare a Moldovei, azi (i.e. 1878) eliberarea Bulgariei 2.

1 Cf. I, GrekovV. Koroliuk I. Miller, op. cit., p. 18-20.

2 A. Kociubinski, op. cil., p. 27.

www.dacoromanica.ro
254 MIHAIL DAN 60

Cit timp Rusia nu s-a putut angaja cu toate fortele sale la lupta
impotriva turcilor, nici o coalitie de forte, nici frontul polono-rus, nici cel
polono-austriac nu au putut rezolva problema pericolului turcesc in rdsdritul
Europei.
Dar, in afard de coalitiile marilor puteri din acest sector european, moldo-
venii i ucrainenii, constienti de soarta lor comund, au incercat ei insisi de
atitea ori injghebarea unui front comun de luptd moldo-ucrainean impotriva
turco-tdtarilor. Soarta Moldovei era strins legatd de a Ucrainei i invers: astfel,
dacd prin 1673-78 luptele din Ucraina urmau sd decid i soarta Moldovei,
luptele date in 1684-86 in Moldova erau menite s decidd i soarta Ucrainei
din dreapta Niprului. Din aceastd conditionare reciprocd s-a ivit de atitea
ori sub loan Vodd, sub Bogdan Hmielnitki, la 1683 sub Kunitki i tefan
Petriceicu necesitatea stringerii fortelor ucrainene i moldovene intr-un
front comun de luptd pentru libertate, pentru interesele nationale ale celor
cloud popoare. Eficienta redusd a acestui front politic in ce priveste problema
eliberdrii noastre de sub jugul otoman, atit in sec. XVI, cit si in sec. XVII,
nu poate fi explicatd decit prin orientarea nordicd a politicii rusesti in acest
interval de timp, orientare care a lipsit mult timp lupta popoarelor romin
si ucrainean de mult asteptatul sprijin material. Totusi, reunirea Ucrainei cu
Rusia i luptele date de poporul rus i cel ucrainean impotriva turcilor in a doua
jumdtate a sec. XVII au o importanta istoricd: ele au salvat Ucraina din
stinga Niprului de a fi inghitita de Turcia sultanilor si au creat premisele
pentru eliberarea in veacul urmdtor a intregii Ucraine i, apoi, a popoarelor
balcanice de sub jugul otorndn
intr-adevdr, incepind cu sec. XVII, pe mdsurd ce Rusia cunoscu o tot mai
rapidd dezvoltare economica i dobindi un tot mai mare prestigiu politic, pe
mdsurd ce diferite probleme ale politicii externe furd rezolvate i problema
turceascd trecu pe primul plan, Rusia pe linia unei perfecte identitdti intre
interesele sale politice i aspiratiile la libertate si independentd ale popoarelor
crestine de la Dundrea de jos si din Balcani sprijini tot timpul popoarele de
aici intre ele i poporul romin in lupta lor contra turcilor i, dupd ce
la finele sec. XVIII eliberd intreaga Ucraing, Rusia, innpreund cu popoarele
romin, bulgar i sirb, realizd in veacul urmdtor, treptat, eliberarea acestora
din robia otomand.
Sperantele adeseori mrturisite de romini In sec. XVII, de a se vedea eli-
berati de cdtre Rusia, se vzurd realizate in sec. XIX, cind ei ii dobindird
independenta nationald cu sprijinul marelui popor rus.
in aceste conditii, dubla eliberare nationald i sociald a poporului nostru
de &are Marea Uniune Sovieticd In zilele memorabile din vara anului 1944
nu este altceva decit punctul culminant, momentul cel mai glorios al unei
traditii istorice multiseculare de sprijinire a noastrd de cdtre marele popor
rus, traditie care se reflectd in nenumratele mdrturii documentare i nara-
tive si din care epoca studiata in aceasta lucrare reprezintd numai un
fragment.

I Cf. N. A. Smirnov, Bopb6a pycocoeo u yxpauncnoso napo008..., p. 105 i B. F. Por-

nev, IC xapanmepucmuxe AtearcOyHapoOuoil thcmanoexu oceo6o0umeAbuoii eaubt yxpauucroso
Hapoaa, In eBonpoct4 Hcmopuuo, 1954, p. 5, 49 i 58.

www.dacoromanica.ro
61 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 255

III
Dupd ce In partea intli a acestui studiu am prezentat cronicile ucrainene
si autorii lor, dupd ce In partea a doua am infdtisat, in cadrul de istorie rdsd-
riteand a epocii, evenimentele din istoria tarilor romine in sec. XVI si XVII,
la care se referd analele cdzkesti, s verificdm acum, sumar, tiri1e furnizate
de aceste anale, prin confruntare cu izvoarele documentare i narative romi-
nesti, spre a putea desprinde valoarea de izvor istoric, pentru istoria noastr,
a cronicilor ucrainene.

STIRI PRIVITOARE LA ISTORIA MOLDOVEI IN SEC. XVI

DUPA CULEGEREA ISTORICA A LUI LUKOMSKI
$1 SCURTA DESCRIERE A RUSIEI MICI
Culegerea istoricii a lui Lukomski, sub anul 1572, vorbind de inldturarea
din domnie a lui Bogdan Ldpusneanu, aratd cd ea se datoreste uneltirilor sale
cu polonii i, mai mult, chiar faptului Ca tindrul domn moldovean se si supusese
regelui Poloniei 1, ceea ce corespunde perfect adevdrului istoric. Intr-adevdr,
in 1569, el incheiase cu Po Ionia un tratat umilitor, prin care se obliga a veni
in ajutorul Poloniei cu oameni SI cu toate mijloacele sale, nu numai cind va
fi chemat de rege, ci i cind va fi chemat de hatmanii acestuia ; cd nu va intre-
prinde nimic, chiar dacd ar fi in interesul Moldovei, frd invoirea regelui polon,
si altele 2.
In local domnului mazilit de turci pentru orientarea sa filopolond, veni
la Iasi, ca nou domn, loan Vodd insotit de 20 000 de turci, in timp ce Bogdan,
refugiat in Polonia, cerea ajutorul polonilor, spre a-si redobindi tronu13.
Sosirea lui Ioan Vodd la Iasi Impreund cu cei 20 000 de turci se conf,irmd
de cdtre N. Costin 4, care foloseste aici acelasi izvor, pe Guagnin, ca i compi-
latia lui Lukornski.
Fuga lui Bogdan Lapusneanu in Polonia se confirmd de asemenea docu-
mentar ; 5 dar ajutorul pe care i-1 dadurd hatmanul coroanei Mielecki, venit
cu oaste polond, i Temriuk Piatigoret cu cazacii lui, nu se Men la purunca
regelui polon Sigismund I (corect: Sigismund II August), cum pretindea compi-
latia lui Lukomski 6 ceea ce nici nu s-ar fi putut, data fiind starea de pace
dintre poloni i turci i interesul Poloniei de a mentine pacea ci la initiativa
unor nobili poloni, rude ori prieteni ai domnului depus 7.
1 Luk., P. 333.
2 Bogdan L5pusneanu (Bogdan Aleksandrowicz) Meuse jurAmint de credint5 i supu-
nere lui Sigismund August si urmasilor sai, In Iasi la 2 oct. 1569 (Hurmuzaki, supl. II, vol. I
(1510-1600), P. 263-267 si vol. VIII, p. 150-152; Gr. Ureche, Kogillniceanu, I, p. 223
(4 Bogdan vodS s-au prietenit cu leii s) si N. Costin, ibidem, p. 455). Vom cita Gr. Ureche
p. sau N. Costin p. ... din vol. I al cronicilor moldovene, editate de M. Kogalniceanu.
Luk., p. 333. Un raport din Constantinopol, 13 februarie 1572 (Hurmuzaki, II 1
(1451 1575), p. 615 spune cd Joan VodS veni InsoOt doar de 500 de ieniceri si 300 de spahii).
4 N. Costin, p. 456.
5 Hurmuzaki, supl. I, vol. I, p. 24 si un doc. din Liov, 3 mai 1572 la B. P. Hasdeu,
Arhiva istoricS #, I 1, p. 88.
O Luk., p. 333.
7 Gr. Ureche, p. 224 si N. Costin, p. 456; cf. pentru acliunea lui Mielecki si P. P. Panai-
tescu, Inlluerna polond, p. 9-10.

www.dacoromanica.ro
 256 MIHAIL DAN 52

Oastea sosit in ajutorul lui Bogdan Lapuneanu aduse tunurile de la

Hotin i se ciocni cu avangarda turco-moldoveand pe Prut, 1 la *tefdneti2.
Nu se confirmd insd infrIngerea la Prut a avangdrzii turco-moldovene, pe care
o relateazd compilatia lui Lukomski.
Cronica lui Lukomski (p. 334) expune apoi retragerea armatei polone,
luptele care s-au dat in retragere, trecerea Nistrului de cdtre Mielecki i Bogdan,
ocu mare trudd i cu mare pierdere de care, neavind poduri urnbldtoare3,
amdnunte care se verified toate prin confruntarea cu izvoarele narative
moldoveneti 4.
La doi ani dupd alungarea lui Bogdan, Ioan Vodd incepea marea sa
luptd de eliberare de sub jugul turcesc, luptd in care fu ajutat de vitejii
cazaci.
Fragmentul din Scurta descriere a Rusiei Mici, foarte rezurnativ, ne infor-
meazd doar c hatmanul Zaporojelui, Svierciovski, a ajutat pe Ioan Vodd in
14 lupte norocoase i a murit in Moldova cu toat oastea sa. De fapt, numdrul
bdtdliilor la care au luat parte cazacii in Moldova in 1574 pare a fi 11, cum
rezultd din analiza pasajului respectiv din Lukomski 5 i N. Costin 6; iar
Svierciovski nu fu ucis in luptd, ci azu prizonier la turci, de unde se rdsettm-
Ord mai tirziu 7.
Mult mai amanuntita decit relatia din Scurta descriere a Rusiei Mici, decit
cea a lui Gr. Ureche i uneori chiar mai ampld decit relatarea din cronicile
lui Leonte Bobolinski 8 i a lui N. Costin, care urmeazd, ca i Lukomski, pe
acelai Guagnin, este versiunea din Culegerea istoricd a colonelului cazac.
Compilatia lui Lukomski incepe relatarea mdretei epopei a eroicei lupte
a lui Joan Vodd impotriva turcilor prin ardtarea motivelor care 1-au impins
la lupta. Petru chiopul oferise sultanului Selim mari Rime de bani spre a-i
da tronul Moldovei. Spre a se mentine in domnie, Ioan Vodd trebuia s promit
sultanului aceeai sumd, in caz contrar urmind a fi mazilit. Refuzind mdrirea
tributului, el fu depus i se hotdri de luptd. 9.
Aceeai motivare o afldm i la Ioachim Bielski 10 i la Gorecki 11, dar ea
diferd Intru citva la Gr. Ureche12 i la N. Costin 13, care sustin cd mazilirea lui
loan Vodd ar fi fost provocatd de cruzimea lui fata de boierii moldoveni.

1 Luk., p. 333.
2 Gr. Ureche, p. 224 si N. Costin, p. 456.
3 Ibidem, oastea polond cu Bogdan ar fi trecut Nistrul f5r5 sminteari
4 Gr. Ureche, p. 224 ; N. Costin, p. 456.
5 Luk., p. 335-348.
6 N. Costin, p. 458-465.
7 lbidem, p. 465 ; Gr. Ureche, p. 229 (dupd Joachim Bielski) afirmS. ca i Scurta desrriere,
pieirea tuturor cazacilor In Moldova. Vezi P. P. Panaitescu, Inl hien( a polond, p. 183-184.
8 Vezi Alexandrina si D. Nichita, Despre loan, voevodul moklovenilor (traducere din
letopisetul lui Leonte Bobolinski), In Arhiva Iasi, XXXVIII, (1931), p. 219-229.
9 Luk., p. 335 ; In legaturd cu depunerea lui loan Voda, un raport imperial din Constan-
tinopol, 21 martie 1574 (Hurmuzaki, II 1, p. 671) arat intentia lui Ioan Vodd de a merge
la Moscova, ceea ce constituie o dovadd a sperantei pe care viteazul domn al Moldovei va
fi pus-o In rusi, pentru a-I ajuta In lupta sa de eliberare nationala.
' Apud P. P. Panaitescu, op. cit., p. 475.
11 In Tezaur de monumente istorice, HI, p. 215.
12 Op. cit., p. 225.
18 Op. cit., p. 458.

www.dacoromanica.ro
53 STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE 257

Se confirmd apoi cererea de ajutor la cazaci i venirea cazacilor in Moldova

sub conducerea hatmanului Svierciovski si a altora Cazacii venird rard s
mai ceard ingiiduinta Poloniei 2, pe care, de altfel, nici n-ar fi obtinut-o, date
flind relatiile de atunci intre Rzecz Pospolita i imperiul otoman 3. Svierciovski
sosi cu 1200 de cazaci 4. Impotriva moldovenilor i cazacilor uniti vine domnul
Tdrii Rominesti, Alexandru, cu fratele sdu Petru $chiopul cu 30 000 de turci,
2000 de unguri si 40 000 de munteni 5. Armata cotropitoare ar fi trecut riul
Moldova si si-ar fi asezat tabdra lingd acel riu 6. Impotriva lor pornesc cazacii
lui Svierciovski impreund cu 6000 de moldoveni 7. Intr-o lupta de avangardd
sint prinsi 400 munteni8. Urmd apoi lupta cea mare, in care moldovenii i cazacii
atacard din patru prti pe dusmani 9, lingd apa Moldovei", cauzindu-le o infrin-
gere decisivd. Dupd infringere, cei doi frati nu ar fi fugit amindoi la Brdila,
cum afirmd Lukomskill, (ca i Bielski si N. Costin), ci numai Petru s-ar fi refugiat
la Brila. pe cind Alexandru Von ar fi fugit la Tirgul de Floci, la gura
Ialomi tei 12.
Se confirmd asediul i cucerirea orasului Brdila". De asemenea, se verified
stirea cd in ajutorul celor asediati in cetatea Brdilei venird 15 000 de turci.
Impotriva lor, loan Vodd trimise pe Svierciovski cu 8000 de moldoveni ".
Amdnuntele privitoare la luptele urmdtoare dispozitia trupelor, efectivele
angaiate in lupte 15 se verified prin cronica lui N. Costin", care are izvor
comun cu Lukomski. La Gr. Ureche 17 aceste lupte sint redate extrem de
rezumativ.

1 N. Costin, op. cit.

2 Luk., p. 335; N. Costin (6 nelntrebind voia craiului saul a] alte capitenii a craiei
lesesti .).
8 DupA Luk., p. 335 se pare ca loan VodA nici n-ar mai fi Incereat sA obtina ajutorul
lui Henri de Valois. Aceeasi versiune, explicabila prin izvorul comun, si la N. Costin, p. 458.
De fapt, insa, el ceru ajutorul Poloniei (cf. Ioachim Bielski, la P. P. Panaitescu, op. cit.,
p. 175 ; Gorecki, Descriptio belli Ivoniae, in Tezaur de monumente istorice, III, p. 220-221
si Gr. Ureche, p. 225, dar fu refuzat pentru motivele cunoscute (vezi aici, mai sus).
a Luk., p. 335; Gr. Ureche, p. 226; N. Costin, p. 458.
5 Luk., p. 338. Aceleasi care la Ioachim Bielski (la P. P. Panaitescu, op. cit., p. 176);
N. Costin, p. 459 da aceleasi efective pentru turci i unguri, dar nu precizeaza numarul munte-
nilor ; Gorecki, p. 226 spune ca armata dusmana ar fi avut urmatoarele efective: 70 000
munteni, 30 000 turci si 3000 unguri.
6 Luk., p. 338. Aceeasi versiune la I3ielski, p. 176 si la Mihail von Is.elt ap. Sc. Galli-
machi, Un istoric olandez despre loanVodd cel Cumplit o, in Studii ., an. III, (1950), nr. 2,
p. 164; N. Costin, p. 460 spune frisk' ca au trecut Siretul.
7 Luk., p. 338 ; aceeasi card la Bielski, p. 176; N. Costin da 4110 numai 5000.
8 Luk., P. 338; Bielski, p. 176 si Gr. Ureche, p. 226 dau aceleasi cifre ; dar N. Costin
doar 300 (p. 460).
9 Luk., p. 338. Aceeasi versiune la Bielski, p. 177; Gr. Ureche, p. 226 si N. Costin,
p. 460, dau o alta dispozitie a trupelor: ei ar fi atacat doar din trai parti.
6 Luk., p. 338. Lupta, de fapt, s-a dat linga vadul Doamna, pe apa Rlmnei, la Jiliste
(cf. A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 99 si nota 161: N. Iorga, op. cit., V, p. 148-149 si
C. C. Giurescu, op. cit., II 1, p. 198).
u Luk., p. 338.
12 A. D. Xenopol, op. cit., V, p. 100; C. C. Giurescu, op. cit., II-1, p. 198.
18 Luk., p. 339; N. Costin, p. 460.
Aceleasi cifre la Bielski, p. 177 si N. Costin, p. 460.
Luk., p. 340.
16 Ibidem, p. 461.
17 Ibidem, p. 227.

17c. 376
www.dacoromanica.ro
 258 MIHAIL DAN 64

Impotriva turcilor care veneau sd treacd Dundrea, Ioan Vodd trimise pe

Eremia Golia cu 13 000 de moldoveni 1, spre a le opri trecerea.
Amdnuntele privitoare la luptele de la Dundre (armata lui Ioan Vodd:
30 000 impdrtiti in 30 cete, turci peste 50 000, trddarea lui Eremia Golia,
desfdsurarea luptei, retragerea) si apoi cele privitoare la lupta de la Roscani
(ingroparea in santuri, lupta de trei zile, capitularea lui Ioan Vodd i sfirsitul
sdu 2 se verified de asemenea 3.
Sub anul 1575, vorbind despre invazia tdtarilor in Podolia, la Siniawka,
Lukomski spune cA tAtarii Ar fi luat robi cam 5000 de oameni i ar fi dus cu
ei peste 150 000 de cai i nenumdrate vite cornute 4. Desi alte izvoare dau
alte cifre 5, totusi cele date de Lukomski ni se par mai probabile.

IOAN POTCOAVA

De o mai mare atentie se bucurd la Lukomski venirea cazacului Ioan

Potcoavd in Moldova pentru continuarea luptei de eliberare nationald a popo-
rului moldovean. Dacd autorul anonim al Scurtei descrieri a Rusiei Mici inching
lui loan Potcoavd numai citeva rinduri 6, Lukomski povesteste pe larg, pe
sapte pagini, acest episod din relatiile romino-ucrainene. Ioan Potccavd. insd
nu a fost frate bun al lui Ioan Vodd, cum afirmd Lukomski 7, ci numai s-a
fdcut, cum zic unii, frate lui Ioan Vodd 8. In expeditia sa din Moldova, Ioan
Potcoavd fu ajutat de Stanislaw Kopetki, de Topa, un moldovean asezat prin
pArtile Braczlawului, si de 330 cazaci ai hatmanului ah 9. La intrarea in Mol-
dova, dupd o primA luptd cu Petru chiopul, care avea 500 de turci, pe lingd
moldovenii sAi, acesta din urmd, invins, fugi in Tara Romineascd, iar Potcoavd
intrd In Iasi la 18 noiembrie10. Se confirmd rdspldtirea lui Kopetki si Topa
i chiar trecerea moldovenilor sub comanda hatmanului *ah11. Impotriva noului
domn veni in curind iardsi cu o mare oasten Petru chiopu1. Lukomski nu
precizeazd din cine era alcAluiLd oastea lui Petru chiopul. De fapt erau munteni,

1 Aceeasi cifrd la Bielski, p. 178 si la Gorecki, p. 241; dar N. Costin, (p. 461) are
doar 1400.
2 Luk., p. 343-348.
3 Gr. Ureche, p. 227-229; N. Costin, p. 462-465; Bielski, p. 180-184. Efectivul
si dispozitivul trupelor asa cum le afldm la B. P. Hasdeu, Joan Vodd ccl Cumplit
(1572 1574), Buc., 1926, cap. III si IV, slut, in bund parte, fanteziste.
4 Luk., p. 394.
6 N. Costin, p. 466 spune cd au.robit 340 000 oameni; K. Osipov, op. cit., p. 55 spune
cd au luat 35 000 robi, circa 40 000 cai si 50 000 vite cornute; la R. Ciocan, op. cit.,
p. 155 nota 4, se dau alte cifre: 55 000 oameni ucisi si 300 000 luati robi.
6 Kr. op. Mal., p. 215.
7 p. 351.
B Gr. Ureche, p. 230; N. Costin, p. 467; cf. si N. Iorga, op. cit., V, p. 171, n. 7.
9 Luk., p. 352-353; Gr. Ureche, p. 230; Bielski, p. 185; N. Costin, p. 468.
19 Luk., p. 354; Gr. Ureche, p. 231 si N. Costin, p. 468, dau data de 23 nov., accep-
tatd si de N. Iorga, op. cit., V. p. 172; A. D. Xenopol (op. cit., V. p. 109) dd data de
10 nov.; Bielski (p. 188) spune: in ajunul sf. Andrei a, adicd: 29 noiembrie.
11 Luk., p. 354; N. Costin, p. 460. Stirea lipseste la Gr. Ureche. Bielski (p. 188) spune
cii 5ah a fost numit in fruntea boierilor.
12 Luk., p. 355.

www.dacoromanica.ro
 156 STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE 269

ardeleni, moldoveni din tara de jos, turci i Mari 1 Lupta avu loc la Docolina
pe Prut 2 i ea fu citigata de Potcoavd, in a cdrui armatd a luptat i hatmanul
Sah 3. Dei citigase batAlia, Potcoavd se retrase in Polonia, unde fu prins
i aruncat in temnitd 4. In anul urmtor, el fu decapitat la Liov, pentru stri-
carea pdcii cu turcii 5. In acelai an avu loc expeditia cazacului Alexandru
in Moldova 6.

5TIRILE PRIVITOARE LA SEC. XVII DIN SCURTA DESCRIERE

A RUSIEI MICI SI DIN SAMOVIDET.
RELATIILE INTRE UCRAINA 51 MOLDOVA LA INCEPUTUL SEC. XVII
tiriIe privitoare la sec. XVII incep cu relatarea luptei data de hatmanul
Zolkiewski la Tutora, in 1620. Luard parte i cazacii din oastea polond 7. *Urea
data de izvorul ucrainean cu privire la capturarea lui Bogdan Hmielnitki In
aceast luptd nu se adeverete 8.

RELATIILE LUI VASILE LUPU CU BOGDAN HMIELNITKI

Peste trei decenii, in 1650, cazacii luptard din nou in Moldova, alturi
de Mari, pentru a determina o schimbare in orientarea politica' a lui Vasile
Lupu, in legdturd cu marea luptd de eliberare pe care o purta poporul ucrainean
impotriva Poloniei panilor. In acel an, Moldova fu devastatd pink' la munti
i multi oameni flied dui in prinsoare 9, ceea ce se confirmd i de izvoarele
noastre 10 i de cele ruseti 11.
Peste doi ani, In 1652, pe cind Timu venea in Moldova spre a se cdstori
cu Ruxandra, polonii dddurd cu Hmielnitki lupta de la Batog, unde furd
infrintin. Descrierea infringerii polone este mult mai amdnuntita in Scurta des-
criere a Rusiei Mici decit in cronica lui Miron Costin. Se adeverete stirea
data de izvorul cazac13, cd V. Lupu ceru polonilor s impiedice intrarea lui Timu
1 Gr. Ureche, p. 231-232; N. Costin, p. 468-469; N. Iorga, op. cit., V, p. 173.
2 Numele locului batilliei nu se afl la Lukomski. El e dat de Gr. Ureche, p. 232.
sl N. Costin, p. 469; cf. si N. Iorga, op. cit., V, p. 173.
5 Luk., P. 355; Gr. Ureche, P. 232; N. Costin, p. 469.
Luk., p. 356.
5 Luk., p. 357. CAlcarea pcii cu turcii este (lath ca motiv pentru decapitarea In!
Potcoavil si de Gr. Ureche, (p. 232), In timp ce N. Costin (p. 469) spune: pentru aceste
rocosituri ce Mouse asupra lui Petru Voda. .
6 Gr. Ureche, p. 233; N. Costin, p. 469; Bielski, p. 190, Hurmuzaki, XI, p. 607-610;
Luk., p. 357, stie doar de invaziile lui Alexandru In Polonia.
7 Kr. op. Mal., p. 216 ; descrierea pe larg a luptelor la Miron Costin, KoglIniceanu, I, p.
271-272. DupS izvoare polone, la N. Iorga, Studii i documente, IV. p. CXLIII CXLIV.
a Cf. K. Osipov, op. cit., p. 104-105; se pare cd e o confuzie cu prinderea fiului lui
Zolkiewski (cf. I. Macfirek, op. cit., p. 163).
9 Sam., p. 23-24.
" N. Iorga, op. cit., Iv, p. CcXxXIIIccxxxiv; M. Costin, p. 319-320.
Poccoeaunetwe Yxpauttla c Poccuea. gotcymemmu u mamepuaitbs, II, Moscova,
1954, p. 445-447.
12 Kr. op. Mal., p. 234-236. Kalinowski dupd izvorul cazac ar fi avut la Batog
3000 infanterie regulata si 6000 cavalerie. M. Costin (p. 321) dd alte efective: 8000 pedes-
trasi si 12 000 cavalerie.
15 Kr. op. Mal., p. 234.

17*

www.dacoromanica.ro
260. MIHAIL DAN 56

in Moldova 1. Dupd infringerea polonilor, Bogdan Hmielnitki si tatarii venird

la Camenita i patrunsera, mai departe, in Po Ionia 2.
In toamnd Timus, insotit de 12 000 cazaci 3, putea veni la Iai, unde avu
loc nunta 4.
Sub anul 1653 Scurta descriere a Rusiei Mici vorbeste, gresit, despre tra-
tativele dintre B. Hmielnitki i turci. De fapt, aceste tratative au avut loc-
mai ales in anii 1650-1652, cum au stabilit cercetarile mai noi 8. De asemenea,
conflictul lui Hmielnitki, pe aceasta chestiune, cu Gladki si Gulianetki a avut
loc nu in 1653, cum scrie izvorul ucrainean 6, ci in 1651-1652, in timpul
tratativelor cu turcii, cum au stabilit istoricii sovietici 7.
Tot sub anul 1653 se vorbeste de alungarea lui Vasile Lupu din domnie
de catre munteni si ardeleni si de ajutorul dat domnului Moldovei de proaspatul
sau ginere cazac. Analistul ucrainean redd just, desi foarte pe scurt, cele cloud
faze ale actiunii cazacilor in Moldova: 1) izbinda lor la Popricani pe Jijia si
inscdunarea lui Vasile Lupu si 2) lupta de la Suceava in care Timus fu ranit
la picior, din care cauzd muri peste citeva ore 8, Izvorul ucrainean nu cunoaste
insd expeditia cazaco-moldoveneascd in Tara Romineasca i deci nici lupta
de la Soplea pe Teleajen, nici pe cea de la Finta (27 mai 1653); cronicarul ucrai-
nean spune, simplu: Radul (de fapt Matei Basarab) i Rkczi alungara
pentru a doua oara pe Vasile din domnie si pe Timus din Iasi 9.
Stirea data de Samovidet1, la anul 1657, cd regele Poloniei, Jan Kazimir,
a cerut ajutorul tatarilor din Crimeea impotriva armatelor suedeze, ardelene
i cazacesti, care invadaserd Polonia, se adeveresten.

LUPTELE DIN MOLDOVA $1 UCRAINA DIN DECEN1ILE 8 *I 9

ALE SEC. XVII
tirile cronicilor ucrainene privitoare la luptele date prin a opta decada
a sec. XVII sint relativ numeroase. Stirile privitoare la luptele polonilor cu
turcii in 1673 in Moldova se confirmd. Turcii venird cu Husein pasa inso tit
de domnii tarilor romine Stefan Petriceicu si Gr. Ghica. Kaplan Ghirei, un
sultan tatar, statu la Tutora12. Victoria polond din 11 noiembrie 1673 se con-
1 N. Iorga, op. cit., IV, p. CCXXXVIIICCXXXIX ; idem, Ist. rom., VI, p. 180 si acelasi,
Legdturile romtnilor cu rulti apuseni, p. 51 (dupa Kostomarov).
2 Kr. op. Mal., p. 236; N. Iorga Geschichte des osm. Reiches, IV, p. '79.
3 Kr. op. Mal., p. 236; dar N. Iorga, (1st. rom., VI, p. 181) d pentru oastaa lui Timus
doar un efectiv de 3000 oarneni.
4 Sam., p. 32 ; N. Iorga, Acte i fragmente, I, p. 208-214; M. Costin, P. 321-322.
5 Vezi aici mai sus, si Hurmuzaki, supl. II, vol. III 1, p. 31 si 40-41.
6 Kr. op. Mal., p. 236.
7 K. Osipov, op. cit., p. 320, pune acest conflict In 1651 ; N. Petrovski, op. cit., p. 32,
In 1652; tot In 1652 si Plcmopua CCCP , t. I, p. 500.
g Kr. op. Mal., p. 236-238; mult mai pe larg povesteste aceste lupte M. Costin
(p. 327 344).
9 Kr. op. Mal., p. 237; Sam., P. 46, gresit, sub anul 1656; cf. N. Iorga, 1st. rom.,
VI, p. 199 203.
10 Sam., p. 47.
11 M. Costin, I, p. 354; relatarea luptelor din Polonia este mult mai cletaliata la M. Costin
(p. 353-354) dectt la Roman Rakuska Romanovski.
12 Sam., p. 117-119; N. Muste, la Kogalniceanu, III, p. 10; N. Iorga, Geschichte des
osm. Retches, IV, p. 147 si acelasi, Studit i documente, IX, p. 148-161.

www.dacoromanica.ro
57 Sum IN CRONICILE UCRAINENE 261

firma, dar efectivele date pentru oastea turceascd de Samovidet .1 de cronicile

moldoveneti diferd 1. Se confirmd .1 retragerea lui Kaplan Ghirei In Dobrogea 2.
Se adeverete .1 tirea cd polonii au lsat garnizoane de infanterie germand
la Suceava i in alte cetdti 3. Urma apoi interventia tdtarilor, care instalard
la Iai pe Durnitracu Cantacuzino 4. Moldova suferi cumplit in iarna 1673/74,
indeosebi din pricina cetelor pradalnice ale tdtarilor 5.
Expeditia din anul urmdtor, 1674, intreprinsd de insui sultanul Mohamed IV
in Ucraina, in sprijinul trdddtorului Doroenko, se fdcu prin Moldova 6,
ceea ce se confirmd 7. In Moldova, de unde fuseserd alungati polonii, se altu-
rard turcilor i ttarii hanului Selim Ghirei 8. Cererea de ajutor a lui Doroenko
&are sultanul tdtar Kaplan Ghirei, care se afla in Moldova 9, a fost, de fapt,
adresatd marelui vizir Sulemgan-Aga-Kegapa, la 29 ianuarie 1674, i in urma
acestei cereri padiahul ordond in 7/16 februarie 1674 (luna Zilkade 1084)
hanului Selirn Ghirei sd-1 ajute pe Doroenko O. Interventia armatei ruso-
cazace, condus de cneazul Romodanovski 1 hatmanul Ivan Samoilovici,
in Ucraina din OrPapta Niprului, impotriva lui Doroenko, detepta legitime
sperante in sufletele moldovenilor, care ateptau cu nerdbdare armatele ruseti,
crezind Ca, in. sfirit, a sosit ziva eliberdrii lor de sub jugul otomann.
La luptele care s-au dat in 1678 intre rui i turci la Cigirin pentru std-
pinirea Ucrainei din dreapta Niprului au luat parte, alaturi de turci, .1 domnii
tarilor rominen. *Urea se verified prin cronicile moldovene, care dau i numele
domnilor romini: Antonie Ruset al Moldovei i Gh. Duca al Tarii Rominetin.

1 Sam., (p. 117-119) d5 40 000; N. Muste (p. 10) dA 30 000; N. Costin (Kogalni-
ceanu, II, p. 9) odd 20 000. Mult mai pe larg decit izvorul cazac relateazd aceste evenimente
Ion Neculce (Kogiliniceanu, II, p. 201-203).
2 Sam., p. 117-119 ; Hurmuzaki, IX 1, P. 280.
3 Sam., p. 117 119; N. Costin (Kogillniceanu, II, p. 12); I. Neculce, (ibidem, p. 206).
La Suceava era infanteria germana a lui Theodor Frank (N. Iorga, Geschichte, IV, p. 149).
4 Sam., p. 117-119; N. Costin (p. 10 11) cu mult mai multe amAnunte.
5 Sam., p. 117 119 ; N. Costin, p. 10 ; I. Neculce, p. 207 208 si N. Muste, III, p.13 14 ;
acesta vorbeste i despre luptele dintre tfitari i joldnerii nemti relatate pe scurt de Roman
Rakuska. Pustiirea Moldovei o confirma i relatia ardeleana din 24 dec. 1673 a diacului
Matei dare Mihail Apafi (Veress, Documente, XI, p. 149-151).
6 Sam., p. 120.
7 N. Costin, p. 13; N. Iorga, Studii i documente, IX, p. 161-168.
8 Sam., p. 120 122.
9 Ibidem, p. 120.
10 D. Dorosenko J. Rypka, op. cit., p. 48; Hurmuzaki, V 1, p. 87-88.
n Cf. Sam., p. 122-123 ; Negustorul rus Nicolae Ivanov povesteste cA, trecInd prin
Moldova cu mArfuri, a fost la Iai unde se nispIndise vestea a armata ruseasca era gata sA
fnainteze la Nipru contra lui Dorosenko si a turcilor. Moldovenii, grecii i alte neamuri din
Moldova, aflind de Inaintarea rusilor, s-au bucurat foarte mult i i-au exprimat dorinta
de a se uni cu oastea ruseascA pentru a InlAtura jugul turcesc. La aflarea tirii cii oastea
ruseasca s-a retras de la Nipru, moldovenii au fost cuprinsi de mare mfhnire (stire din 3
iunie 1673 la I. Nistor, Contribufii la relaliile dintre Moldova si Ucraina In veacul al XV II-lea,
p. 33).
12 Sam., p. 142.
13 N. Costin, II, p. 15-16 (cu numele gresit al hatmanului cazac: Samuil Popovici
In loc de Ivan Samoilovici. De la N. Costin ImprumutA numele si N. Iorga (1st. rom., VI,
p. 305). La N. Costin, gresit, apa CasMenului In loc de apa.Tismenului (Tiasminului); I. Neculce,
II, p. 210-211 ; N. Muste , III, p. 18. Pentru luptele dintre 1677-1681, vezi si N. Iorga,
.Studit si documente, IX, p. 173-181.

www.dacoromanica.ro
262 MIHAIL DAN 58

Despre ultimul de data aceasta ca domn al Moldovei amintete insd

Samovidet sub anul 1683, referindu-se la prinderea sa in tall dupd inapoierea
de la asediul neizbutit de la Viena i ducerea sa in Polonia. Dar, pe cind cro-
nicarul ucrainean nu inchind acestui eveniment decit doud-trei cuvinte 1, Ioan
Neculce povestete pe larg intimplarea din ajunul crdciunului lui 1683, la
Domneti, in Putna 2.
In schimb, Samovidet d ceva mai multd atentie luptelor date de cazacii
lui Kunitki in 1684 in Moldova, cu toate cA relatia sa 3 este mult mai redusd
decit cea a lui Nicolae Costin 4. La fel de sumard este i relatia din Scurta des-
criere a Rusiei Mici asupra acelorai evenimente 5.
Se confirm i tirea analelor cazdeesti 6 despre cumplita pustiire a Mol-
dovei in urma luptelor din 1684-1685 dintre poloni i turd 7.
Expeditia lui Jan Sobieski in Moldova la 1686 este foarte succint prezen-
tan de Samovidet 8. El insd cunoate caracterul luptelor: lupte de hartuiald
cu tAtarii. Noi dispunem insd de relatii mai amdnuntite cu privire la aceastd
expeditie polond 9.
0 altd expeditie polond in Moldova, tot atit de nereuit, fu cea din 1691,
despre care de asemenea afldm citeva rinduri la Samovide110. Se confirmd
deopotriva i tirea izvorului cazac despre ldsarea de garnizoane polone in
acest an la Suceava, Neamt i in alte cetatin, ca .1 despre viscolul care a nimi-
cit oastea polond i despre caii secerati de boa1512.
Din aceastd sumard confruntare a tirilor analelor cazdceti cu izvoarele
noastre documentare i narative rezultd cd, in general, informatiile analelor
cdzdceti se verified, atit in ce privete relatiile politice dintre tarile romine i
tarile vecine, cit i in ce privete evenimentele de istorie militar, efectivele anga-
jate in lupte, cronologia evenimentelor, motivarea cauzald a diferitelor evenimente
istorice etc. Uneori analele edzdceti sint lacunare in raport cu izvoarele noastre,
alteori insd ele sint mai dezvoltate i infatirazd intr-un cadru mai larg de
istorie est-europeand evenimente privind istoria tarilor romine.
CONFUZII, LACUNE, ERORI TN CRONICILE UCRAINENE
Dar, pentru a putea aprecia just valoarea de izvor istoric a cronicilor
ucrainene, trebuie s mentiondm c de cuprind i o serie de confuzii, erori,
impreciziuni i exagerdri. Astfel, venirea solilor domnilor romini la Hmielnitki,
1 Sam., p. 160.
2 I. Neculce, II, p. 218-222.
3 Sam., p. 160-161.
4 N. Costin, II, p. 27-31 ; Hurmuzaki, supl. II, vol. III 1, p. 145-150 i vol. IX-1,
p. 307-311 ; la Alex. Amiras (Kogilniceanu, III, p. 106) Kunitki e numit gre0t Koniecpolski.
5 Kr. op. Mal., p. 286-287 ; o relatiune pe larg lntr-o scrisoare contemporand din
Cracovia la Hurmuzaki, supl. II, vol. III 1, p. 145-150 0 A. Veress, XI, p. 202-215.
6 Sam., p. 162; Kr. op Mal., p. 287.
7 N. Iorga, op. cit., XI, p. 144-160; N. Costin, II, p. 34-35; Muste, III, p. 24-25.
8 Sam., p. 165.
9 N. Costin, II, p. 36 ; I. Neculce, II, p. 232-233 i Indeosebi amanuntitul jurnal al
lui Iacob Sobieski, fiul lui Jan Sobieski (vezi aici, mai sus, p. 249 i nota 1) 0 relatia de la
A. Veress, XI, p. 237-239.
10 Sam., p. 180.
11 N. Costin, II, p. 38 ; I. Neculce, Il, p. 239.
is Ibidern.

www.dacoromanica.ro
69 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 263

spre a-1 felicita pentru victoria asupra polonilor, a avut loc nu in 1648, cum spune
Scurta descriere a Rusiei Mici,1 ci in 1649, cum aflam la Samovidet 2. Tot
astfel, data Mid conjunctura politica de atunci este putin probabil ca domnii
tarilor romine sa fi cerut cu acel prilej i ajutor lui Bogdan Hmielnitki a
Afirmatia privitoare la cererea de ajutor se refera, probabil, la tatari, care pe
atunci solicitau sprijinul lui Hmielnitki in lupta lor contra cazacilor de la Don 9.
Tot Scurta descriere a Rusiei Mici 6, vorbind la 1649 de atacarea Moldovei
de catre cazaci impreund cu tatarii, face confuzie, pe de o parte, cu trecerea
tatarilor prin Moldova, la 1649, cind ei furd batuti la satul Bratuleni 6, iar
pe de altd parte, cu atacul cazaco-tatar din 1650 in Moldova 7, din cloud expe-
ditii rezultind, prin contopire, una singura, i aceasta in 1649.
In acelai loc izvorul ucrainean numete, greit, pe fiica lui V. Lupu, care
urma s se cdstoreasca cu Timu, Irina, in loc de Ruxandra. 0 greeala ase-
manatoare face autorul anonim al Scurtei descrieri a Rusiei Mici ii cind vor-
bete la 1653 de Radu, voievodul Munteniei 8 in loc de Matei Basarab.
Confuzii aflam i la Samovidet. Astfel, sub anul 1656, el vorbete de expe-
ditia lui Timu in Moldova i de moartea sa 9, cind este tiut cd acest lucru
a avut loc in 1653, la asediul Sucevei".
Pe alocuri ca i in cronicile moldoveneti se intilnesc i in analele
cazaceti unele nume proprii corupte, deformate. Aa, intre altele, la Samovidetn
aflam, corupt, Balankerem pentru Szalankemen i Tekel pentru Thokiily.
Tot acolo, Ljamci pentru Neamt (Cetatea Neamtului) i altele.

STIRI NOI IN CRONICILE UCRAINENE, PRECIZARI LA 5TIRI CUNOSCUTE.

VALOAREA CRONICILOR UCRAINENE PENTRU ISTORIA NOASTRA

Dar cronicile ucrainene aduc i o serie de tiri noi sau precizari la tiri
deja cunoscute, ceea ce mdrete mult valoarea lor. Astfel, Lukomskin ne-a
pastrat numele lui Ternriuk Piatigoret, comandantul cazac care a venit in 1572
in ajutorul lui Bogdan Lapuneanu impreuna cu hatmanul coroanei Nicolae
Mielecki.
Acelai Lukomski" ne da tirea ca, in 1575, dupd ce au pradat Podolia,
tatarii din Crimeea au impartit prada cu Petru chiopul, domnul Moldovei,
1 p. 224.
2 Sam., p. 18. Vezi si aici, mai sus, p. 234.
3 Kr. op. Mal., p. 224.
4 N. A. Smirnov, op. cit., p. 107.
5 Kr. op. Mal., p. 225-226.
6 C. C. Giurescu, op. cit., III 1, P. 85.
7 Sam., p. 23-24; M. Costin, I, p. 319-320; N. Iorga, 1st. rom., VI, p. 173-175.
8 Kr. op. Mal., p. 236-238.
9 Sam., p. 46.
10 M. Costin, I, p. 343.
11 Sam., p 46.
13 Luk., p. 333-334. Izvoarele noastre nu ne-au pAstrat numele lui Temriuk Piati-
goret. Lasicki, Historia de ingressu Polonorum in Valachiam cum Bogdano Voiuoda (cui
successit luonia) et caede Turcarum ducibus Mieleczkio et Sieniemuskio a. MDLXXII, in
Tezaur de mon. ist., III, p. 259, 11 numete Ternruk de Pietichor (Temrucus Pietichorensis).
13 Luk., p. 348-349.

www.dacoromanica.ro
 264 MIHAIL DAN 60

lucru pe care Il cunoaste si N. Costin 2, dar fatd de care cronicarul moldovean

ia o atitudine negativd.
Incercarea lui Ioan Potcoavd de a continua lupta de eliberare a Moldovei de
sub jugul turcesc s-a terminat, dupd cum stim, prin decapitarea sa la Liov in
1578. Dar trupul &du nu fu inmormintat acolo 2, ci in mdndstirea de la Kanev 3.
Tot in 1578 aflm 4 despre o invazie in Po Ionia a cazacului Alexandru,
care in acelasi an reusea s ocupe, pentru scurt timp, tronul Moldovei ; izvoa-
rele noastre cunosc numai acest ultim eveniment.
La lupta de la Tutora (1620) au luat parte, aldturi de poloni, si cazaci,
ceea ce stiu i izvoarele noastre narative 5. Dar, in afard de Miron Costin,
izvoarele noastre nu ne-au pastrat numele celor care au comandat pe cazaci
in aceast btdlie. De altfel, i Miron Costin spune, pur i simplu, s Hmielnitki ,
vorbind de unul din comandantii cazaci, pe cind din Scurta descriere a Rusiei
Mici 6 afldm cd acesta a fost sotnikul Mihail Hmielnitki, care nu a fugit, ci
a murit in luptd, i cd aldturi de el s-a aflat i fiul sdu Bogdan Hmielnitki,
viitorul erou al luptei de eliberare nationala a Ucrainei 7.
Samovidel 8 1 Scurta descriere a Rusiei Mici 9 ne dau stirea despre sosirea
unor soli romini in 1649 la Bogdan Hmielnitki, ceea ce nu am aflat in izvoarele
noastre.
Tot din Scurta descriere a .Rusiei Mici" afldm i numele comandantilor
cazaci: Timos Nosci, Martin Puskar i Michailo Dorosenko, care au condus
invazia in Moldova in 1650.
Numele polcovnicului cazac, care impreund cu Timus restabili pe V. Lupu
in domnie i apoi, dupd moartea lui Timus, semnd capitularea cazacilor la
Suceava in 1653, este Nicolae Fedorenkon, si nu Nicolae Feodorovici cum il
dA o relatie contemporand12, M. Costin'3 si N. Iorga".

1 N: Costin, I, p. 466 si Gorecki, p. 251-252, afirm i ei cd tlitarii au ImpArtit prada

cu domnul Moldovei.
2 B. P. Hasdeu, cp. cit., p. 209 spune cd a fost Inmormintat In biserica romind din
Liov, desi In nota 45 izvorul polon citat de Hasdeu spune cd fu Inmormintat In biserica
fratiei rusesti de acolo. De Ingroparea sa In biserica ruseascii din Liov vorbesc i nista avvisi
contemporane din 16 si 27 iunie 1578 din Liov (la A. Veress, III, p. 147-148). Inmormin-
tarea lui la Kanev o afirmd si Al. Papadopol-Calimach, Cfniecul halmanului Ivan Serpeaga
( loan Potcoavd, Creful, domn al Moldovei 1577 1578). Clnlec popular din Rusia meridionald,
In Cony. lit.," XXI, (1887), p. 1005-1006.
3 Luk., p. 357 (dupa Pycocaa aocmosepuas itemonucb) si Kr. op. Mal., p. 215.
4 Luk., p. 357.
5 M. Costin, I, p. 270-272
6 Kr. op. Mal., p. 216.
7 Nici Intinsele relatii documentare despre biltdlia de la Tutora din Hurmuzaki, II,
p. 474-509 nu pomenesc nimic de cei doi Hmielnitki.
8 Sam., p. 18.
9 Kr. op. Mal., 225 (gresit sub anul 1648).
10 Ibidem, p. 225-226 (gresit sub anul 1649).
11 Ibidem, p. 236-238.
Hurmuzaki, supl. II, vol. III-1, p. 53-54.
13 M. Costin, I, p. 343.
14 N. Iorga, Acle i fragmente, I, p. 237 (Niclas Federwicz) i p. 239 (Chodorwicz);
idem, 1st. rom., VI, p. 202, nota 4 ; Bissaccioni, In Delle guerre civili della Moldavia, I-I numeste
simplu Stepiche (probabil Stepka de la Stefan), ceea ce este gresit, Intruclt chema Nicolae
(N. Iorga, Maiolino Bissaccioni si razboaiele civile din Moldova, In Arhiva soc. st. si lit.
din 14 s, III (1892), p. 718.

www.dacoromanica.ro
61 STIRI DIN CRON1CILE IJCRAINENE 266

Samovidep ne da stirea despre trecerea unui sultan tdtaresc prin Moldova

In 1657, in ajutorul Poloniei, ceea ce dupa cit am putut verifica este
de asemenea o -tire "loud.
Pretioasa este stirea data de Samovidef 2 si de Scurta descriere a Rusiei
Mici, 2 la anul 1664, despre refugierea hatmanului Ucrainei din dreapta Niprului,
Pavel Teteria, prin Polonia, in Moldova, stire pe care de asemenea nu o afldm
in izvoarele noastre 4.
Tot astfel participarea lui Constantin Serban Basarab in 1674 la asediul
orasului Lisianka din Ucraina o cunoastem numai din Scurta descriere a Rusiei
Mici 5.
Utild este si precizarea cronicilor ucrainene 6 ca hatmanul cazac care
lupta in 1678 alaturi de rusi in Ucraina impotriva turcilor insotiti de domnii
tarilor romine se chema Ivan Samoilovici, si nu Samoil Popovici, cum scrie
N. Costin 7 11 CUM dupa el adinite si N. lorga 5
In fine, participarea lui Toma Cantacuzino in 1718, la Gluchov, la nunta
Ulianei, fiica hatmanului Ivan Ilici Skoropadski, cu Petru Petrovici Tolstoi,
polcovnic de Nejin 9, este de asemenea o stire pe care nu am aflat-o in izvoarele
noastre documentare si narative.
*
Aici ia sfirsit scurta analiza pe care am intreprins-o cu privire la stirile
cronicilor ucrainene. Facind bilantul acestei sumare verificdri, constatam ca, in
afara de unele greseli, impreciziuni, confuzii ori exagerdri, stirile aduse de izvoa-
rele ucrainene pot fi acreditate. Prin urmare, putem conchide c aceste izvoare
sint autentice 10, veridice, si pentru istoria tarilor romine in sec. XVIXVII,
mai ales pentru istoria Moldovei, care, datoritd vecinatatii si legaturilor seculare
cu Ucraina, preocupa in chip deosebit pe analistii ucraineni.
De bund seama c valoarea de izvor istoric a celor trei cronici ucrainene
de care ne-am ocupat in acest studiu este inegala. Cea mai valoroasa, ca una
care se datoreste unui contemporan cu evenimentele relatate, este, MCA indoiala,
cronica lui Roman Rakuska Romanovski ; de o valoare egala cu cronica con-.
temporanului sdu moldovean Miron Costin, Samovidel este deci un izvor istoric
de prima mind pentru istoria Moldovei in sec. XVII.

1 Sam., p. 47 ; M. Costin, I, p. 355, stie doar de intoarcerea tAtarilor care duceau in

robie, Intre altii, pe Kernny Janos.
2 Sam., p. 84 85.
8 Kr. op. Mal., p. 264.
4 Doar N. lorga, Legaturile romtnilor cu rusii apuseni, p. 58, cunoaste acest eveniment
dupA o stire cu sase ani mai tirzie, scrisoarea din 13 august a lui Jan Sobieski cStre epis-
copul Olszowski: * un anume Tetera a fugit In Moldova *. Iorga IrnprumutA stirea de
la Grabowski, Ojczyste wspominki (Amintiri patriotice), II, p. 325.
5 Kr. op. Mal., p. 278. Din acest izvor cunoaste stirea si P. P. Panaitescu, Pribegia
lui C. ,,erban Basarab si a lui ,tefan Petriceicu si lestamentele lor, p. 385 si nota 2.
6 Sam., p. 142.
7 N. Costin, II, p. 15-16.
o N. Iorga, 1st. rom., VI, p. 305.
o Kr. op. Mal., p. 304.
70 Cf. parerea, In acest sens, despre cronica lui Sarnovidet a lui N. A. Smirnov,
op. cit., p. 140 si K. Osipov, op. cit., p. 37.

www.dacoromanica.ro
 266 MIHAIL DAN 62

Scurfa descriere a Rusiei Mici, un izvor mult posterior evenimentelor pe

care le relateazd este totusi pretioasd prin faptul c ne-a transmis in cuprinsul
ei o serie de mdrturii vechi, azi pierdute. Este un izvor istoric de mina a doua.
Tot un izvor istoric de mina a doua este i Culegerea isforicd a lui t. V.
Lukomski. Valoarea sa de izvor istoric pentru istoria Moldovei este insd mult
mai redusd decit a celorlalte doud izvoare ucrainene, pe de o parte, din
cauzd Ca autorul a trait cu cloud secole dupd evenimentele relatate de el i,
pe de altd parte, pentru cd opera sa este o simpla compilatie dupd cronica lui
Guagnin.
Dar, dacd valoarea lor ca izvor istoric pentru istoria tarilor romine in
sec. XVI XVII este circumscrisd de faptul c respectivele anale sint izvoare
de prima sau de a doua mind, cronicile ucrainene sint toate deopotriva de pre-
tioase pentru problema relatiilor romino-ucrainene, ca unele care prezintd
consecvent stirile de istorie romind in cadrul istoriei ucrainene, ingdduindu-ne
astfel s avem o perspectiva adecvatd asupra trecutului comun, de lupta i
de suferintd, al celor cloud popoare.
In concluzie, tinind seama de cele spuse in aceast parte a studiului
nostru, analele cdzkesti pot fi intrebuintate ca sursd de informare pentru
istoria tarilor romine in sec. XVIXVII, cu tot atit folos ca i izvoarele
noastre documentare i narative.
Ignorate atita timp de cercetAtorii nostri, analele cazacesti yin sd se
alture astzi celorlalte izvoare narative de care dispune istoria noastra
nationald, impunindu-se prin noutatea i valoarea lor.

ANEXE1

STIRI PRIVITOARE LA ISTORIA TARILOR ROMINE

IN CRONICA MARTORULUI OCULAR (JIETOIINCI) CAMOBHAIJA)

1
p. 18. 1649.
<La Inceputul anului 1649, la Pereiaslavl, yin soli poloni cneazul Cetvertenski
ei voievodul de Kiev Adam Kisel.>
...Si acolo, la sfatul acela, furl si soli de la regele Ungariei 2: ant de mult se raspin-
dise pe atunci prin toate tarile faima cazacilor si a lui Hmielnitki, ca diferiti monarhi
Ii aratarii pHetenie i Ii trimiserA daruri, ca IncepurA sa-i villa soli de la maiestatea sa
imperiala din Moscova, de la domnii Moldovei i Munteniei, <aducind> mari daruri...

2
p. 23-24. 1650.
Nevoind ca oastea sa stea degeaba i Inca Infratindu-se cu un atare pagln si dusman
al credintei crestine, cu toate ca tam crestind a Moldovei se afla in supunerea turcilor,
a Cronicile ucrainene au fost aranjate aici In ordinea lor cronologicA. Adaugirile In text
Intre paranteze ascutite apartin editorului si au fost fAcute pentru o mai buna Intelegere a
textului.
2 De fapt, principele Transilvaniei, Gh. Rakeiczi II.

www.dacoromanica.ro
63 $TIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 267

incepuse totu$1 sd traiasca In linite $i bel$ug sub un domn <numit> Vasile Lupu, invidiind
aceasta 1i <temindu-se> ca ei sa nu fie micprati daca cre$tinii $i mai ales Rusia s-ar
ridica, hanul Crimeii Impreuna cu hatmanul Hmielnitki, dupa eft se pare, cu Ingaduinta
turcilor, atacind pe nea$teppte tara Moldovei cu toate fortele cazace $1 Mare, o nimicird
cu totul, o cucerira pind la munti, luard oameni In prinsoare i averile lor ; doar cetatile cele
tari rezistard i 1nsui domnul fugi din lab!, orabul de scaun, dar se Inapoie iara$1. Iar
Hmielnitki statea cu hanul la Prut 1.
5i tam aceea o cucerird cu cetele lor.
Si apoi domnul <Moldovei> se intelese cu hoarda i cu hatmanul Hmielnitki sa se
Intoarca din tara lui si se Incuscri cu Hmielnitki, promitInd sa dea pe fiica sa dupd fiul
lui Hmielnitki, ceea ce bi facu mai apoi. Si oastea coroanei cu hatmanii statea sub Came-
nita Podoliei 2, nedlnd cazacilor nici o pricina de razboi. Si asa, in anul acela, nu avu loc
nici un razboi cu oastea coroanei, ci Inapoindu-se pe la Pokrov 3 din Moldova, statur
Iinibtii acasd.

8
p. 32. 1652.
Si In anul acela trimise pe fiul sau In Moldova sa se casatoreasca cu fiica domnului mol-
dovean Vasile Voda Lupu, care trebui sa faca <acest lucru>, temindu-se de el <i. e. de
B. Hmielnitki>. Si astfel In toamna 4 aceea avu loc veselie, <nunta> mare si dadu pe fiica
sa la Cigirin 1 i plecard <nuntabii>, provocInd mari pagube atIt domnului Moldovei 3, CR
si celorlalti oameni pe unde trecu oastea cu nunta, cad erau In mare numar i fiecare era
de capul lui.

4
p. 46. 1656.
Maria sa tarul i marele cneaz Aleksei Mihailovici, majestatea sa imperiala, porni
pentru a treia oard la razboi impotriva suedezilor 8...
Si hatmanul Hmielnitki ramase cu armatele In Ucraina, cad nu fusese atacat de nimeni
$1, pe linga aceasta, Insubi sta prost cu sandtatea 7. Doar oastea care ramasese Intre Uman8
$i Bug bi Nistru merse cu fiul lui Hmielnitki, Timu$, in ajutorul domnului moldovean, socrul
sSu Vasile Lupu, care lupta cu domnul Munteniei i acolo Timu$ fu ucis i oastea sa se Inapoie
cu paguba i aduserd cu sine corpul lui Timu$ ; iar domnul Moldovei, Vasile Lupu. fu dus
la Constantinopol i ramase acolo in temnita de la Edikule i muri acolo 3.

1 Dupa raportul dare tar al solului rus V. Unkovski, Bogdan Hmielnitki i hanul
ar fi stat la Iasi (raport din 2 oct. 1650, In Boccoeauxasue Yxpaumbs c Poccueii. ,I(oxymemmu
u mamepuaabt, II, Moscova, 1954, p. 444).
s Cf. Kr. op. Mal., p. 225-226 (gresit sub 1649) bi p. 229-230 (sub 1650).
1 octombrie (vezi G. Diacenko, lloanbui lopxornw-caueammua caocapb, Moscova.
1900, p. 447).
Nunta se fad' In sept. 1652.
5 Se poate intelege ci: cheltuieli, ca aluzie la zestrea mare data de V. Lupu Ruxan-
drei. Zestrea Ruxandrei fusese, ca $1 a Mariei, cealalta flica a lui Vasile Lupu, maritatd
cu lituanul Radziwill, 150 000 galbeni In bani $i 50 000 In giuvaere (Hurmuzaki, V-2,
p. 2, nr. II.).
6 E vorba de razboiul ruso-suedez din 1656-1661, incheiat prin pacea de la Kardis
(Hcmopua CCCP p. 453-454).
7 In 1656 B. Hmielnitki s-a Imbolnavit greu (N. N. Petrovski, op. cit., p. 41).
Localitate in R.S.S.U.
Aceste ultime evenimente au avut loc In 1653.

www.dacoromanica.ro
 268 MIHAIL DAN 64

5
p. 47. 1657.
<cazacii pustiesc Po Ionia >1.
... Se uniri dupg aceea cu ostile unguresti i apoi cu cele suedeze i pustiird Po Ionia
pinA In Prusia, ba luari si Varsovia 2 Care lucru vazInd regele Poloniei, care se afla peste
granita 3, se Ingriji, Impreuna cu sengtorii, cum ar putea lmpiedica sA nu se piarda st
restul tarii lor si trimiserg <solie> In Crimeea, rugind pe han sa le dea ajutor, care, promi-
thidu-le ajutor, le i trimise un sultan 4 prin tara Moldovei.

6
p. 84-85. 1664.
In acel an, 1664, Indatil dupS pasti, hatmanul Briuchovelki 5 lsi adunA toate polcurile
de dincolo de Nipru i, avInd cu sine clteva mii de moscoviti, a pornit de sub Perejaslavl
spre Cerkassl 6. De care lucru auzind hatmanul Teter 7, si vazind dusminia cazacilor si a
tuturor oamenilor fats de el, luind Intreg tezaurul militar, pe care ft adunase batrinul Hmiel-
nitki i alti hatmani, i giuvaerurile oastei, turmele i marfurile, pleca din Cigirin la
Braczlaw 6, . . . a p oi iesi din Braczlaw cu avutia pe care o putuse lua i <pIecii In Polonia,
iar celelalte <bogatii>, ceva bani i argint, le lilsA la Braczlaw. Si venind acolo cosovoiul 9
Serko 101e jefui toate cu cazacii lui; i cele ce le duse Teter cu sine In Polonia II full
luate acolo de pani prin ineliciune, cd ajunse In mare mizerie i trebui sa fuga In Moldova u.

7
p. 103. 1669.
In aceea0 iarnA, vfizind hatmanul Dorosenko cii hoarda din Grim a inceput sd se apropie
de zaporojeni si si-i fie lui dusminosi, a plinuit ImpreunA cu sfetnicii sii sA se supunA
cu totul turcilor, ca Moldova si Muntenia...

8
p. 117-119. 1673.
Indata primAvara nAvAlirri din nou In Ora Moldovei ostile turcesti ale acestui pasii 12,
avind cu ei i pe domnul Moldovei i pe domnul Munteniei cu ostile lor, pregAtindu-se sA
meargd impotriva Poloniei; i puternicul pasil Kaplan Ghirei 13 stAtea la Tutora.

1 Cazacii erau comandati de polcovnicul Anton Jdanovici (N. N. Petrovski, op. cit., p. 41).
2 in iunie 1657, dusmanii lui Jan Kazimir erau la Varsovia (Eug. Pavlescu, Georges
I I Rdlcbczi, prince de Transsylvanie, Iasi, 1924, p. 99).
9 Regele Poloniei fugise In tara Imparatului (vezi Kr. op. Mal., p. 246, care povesteste
aceste evenimente sub anul 1656). De fapt, evenimentele relatate succint de Samovidet
se plaseaza Intre 1655, chid Carol Gustav X Incepuse razboiul Impotriva Poloniei.
si 1657.
4 sultan = demnitar subordonat hanului din Crimeia. In editia Bodianski i copia Iuze-
fovici se afla: co.amanoe a opaa.44u (sultanii cu hoardele).
5 Ivan Briuchovetki, batman al Ucrainei din stinga Niprului (1663-1668).
6 In copia Kozelski: k Cerkasom ; Cerkassf, localitate In R.S.S.U.
7 Pavel Teteria, hatman cazac al Ucrainei din dreapta Niprului (1663-1664).
8 Braczlaw, localitate In R.S.S.U.
9 Kosevoi =-- grad In armata Zaporojelui.
" Ivan Serko, ataman (comandant al unei grupe de 10 oameni) de Zaporoje.
n Stirea nu se af16 t cronicile moldovene.
O Husein pasa (N. Muste, III, p. 10; N. Costin, II, p. 9).
18 Kaplan Ghirei, sultan tatar, viitor han al Crimeii (aprilie-decembrie 1707).

www.dacoromanica.ro
66 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 269

Si ostile coroanei i cele lituane unindu-se, avind cu ele i mercenari, dupg porunca
regelui, pornirg de la Liov, dar numai hatmanii ; iar regele 1 rAmase la Liov, &Ad era bolnav
de hidropizie i muri acolo.
$i armatele plecarg cu hatmanii, peste care mai mare era hatmanul coroanei Than Sobi-
eski; si indreptindu-se direct asupra taberei turcesti, dgdurg cu ei lupta. $i domnii mol-
dovean i muntean cu ostile lor fugirg de la turci si se alipirg armatei corOanei. $i asa,
a doua zi, mercenarii nAvglirg asupra taberei turcesti cdci turcii stateau In santuri
nimicirg oastea turceascA, care era anume de 40 000 <oameni> dintre care abia scgparg
10 000 peste Nistru la Camenita 2, dar i acestia intr-o stare mizerabilg, asa de mare fusese
InfrIngerea lor, easel fuseserd turcii singuri, fdrg de tgtari. $i bAtindu-i pe acestia, se lndrep-
tail contra pasei de la Tutora, dar acesta, neasteptindu-i, se retrase peste Dundre.
In aceeasi iarng, mercenarii stAturd peste iarng in tam Moldovei In diferite tabere
stegarul 9 coroanei Adam Sieniawski stAtu la Iasi, iar cetatile Suceava i altele le ocuparg
cu infanterie nemteascg. Dar acest lucru nu tinu mult, cad turcii, vazind Infringerea aceea
a lor, trimiserg <solie> la han In Crimeea ca s trimit indatA hoarda In tara Moldovei
pentru a alunga pe mercenari i clgdurd fiecgrui Mar cite doi cervoni. $i asa indata, In timpul
iernii 4, se indreptarg spre Moldova sultanul cu fiul hatmanului cu hoarda, cgrora li se alg-
turarg din nou boierii moldoveni care se retrAseserg din fata polonilor. $i sosind In tara
Moldovei, la Iasi, cetatea de scaun, alungarg pe joldneri, CS trebuira sS se retragg din tam
Moldovei, i numai in cetatca Suceava rgmase infanteria.
$i In iarna aceea, multi dintre joldneri murirg de foame.
...Tara Moldovei in accl timp fu In mare suferintg, cg top trebuira sa fugg din
tara lor si multi moldoveni de seamg <fugird si> se inutarg in orasele de la Bug, cad
mad nedreptAti suferirg de la tAtarii care iernau acolo. $i alungind pe lesl i pe domnul Petri-
ceicu, puserg domn pe Dumitralcu 5, care venise cu hoarda, care chiar de tAtari era socotit
ca neputincios, cdci <in domnia lui> ce voirg aceea facurg, i ocuparg <tara> ping la Dunare,
ping uncle Inaintaserg jolderii poloni.

9
p. 120. 1674.
Indat dupg nasterea lui Hristos < = 25 dec. 1673>, dupg porunca maiestaAii sale
imperiale, adunind oaste boierul cneaz Grigore Grigorovici Romodanovski i okolniciul
Petru Dimitrevici $kuratov, voievozii de Belgorod 7, i unindu-se cu hatmanul Ivan Samoi-
lovici e cu ostile cazacilor de pest? Nipru, se indreptarg spre Krilov <Kriliv> 9 sub
ClgirioN... $i Dorosenko trimise <solie> In tara.Moldovei la sultan", rugind sg i se trimitg
1 Mihail Wigniowiecki, regele Polonici (1669-1763)
2 In text: Kamianet.
3 Horufli Inseam:1g i sublocotenent de cazaci.
4 Iarna 1673-74.
5 Dupg 11 noiembrie 1673.
6 Okolnici, curtean, boier de curte. In sec. XVII el reprezenta pe boierii de curte
de rangul al doilea.
7 Localitate In R.S.S.U.
8 Ivan Samoilovici, hatman cazac In Ucraina din stinga Niprului (1672-1687). A
avut trei fii: Simion Ivanovici Samoilovici, polcovnic de Starodub, Grigore Ivanovici
Samoilovici, polcovnic de Cernigov si Iacob Ivanovici Samoilovici, polcovnic de Starodub.
9 Krilov (Kriliv), localitate In R.S.S.U.
91 Cigirin, localitate In R.S.S.U. Aid urmeazil un pasaj despre cucerirea de cgtre rusi
a oraselor Cerkassl si Kanev.
11 Credem cg e vorba de su1tanul tgtar Kaplan Ghirei (fratele hanului Selim Ghirei),
care se afla In Moldova.

www.dacoromanica.ro
270 MIHAIL DAN 66

citiva Mari pentru a-i fnspaimInta. In urma repetatelor rugaminti ale lui Dorosenko, sul-
tanul trimise o parte din hoarda la Raskov... p. 122-123... Iar boierul cneaz Romoda-
novski si hatmanul Ivan Samoilovici, treclnd Niprul la Cerkassf, se indreptara cu Wile
spre Cigirin si-i asediara partea dinspre Cerkassi, iar partea cealalta peste apa Tiasminului
era libera, prin care solii lut Dorosenko avura iesire libera spre Crimeea si la Tarigrad. Si
astfel, prin fierbintea sa rugaminte, Dorosenko puse din nou In miscare pe turcil MOO
cu mari forte carora li se alatura si hanul 1 fn tara Moldovei ; si astfel, cu marile lor forte
pagInesti, iesira la Nistru si aflara toate orasele pline de oameni, care asteaptau Intariri
de la maiestatea sa imperiala si de la hatmanul Samoilovici, fiind asigurati prin scrisori
ca vin Intariri 2.
10
p. 139-140. 1677.
Dupa. predarea Cigirinului de catre Dorosenko, care Insusi se supuse maiestatil
sale imperiale si fugi din Cigirin la Sosnici, dincolo de apa Desnei, turcii, voind s provoace
iarasi turburari in Ucraina, slobozir din Inchisoare pe Iuri Hmielnitki 3... pe acela turcii
11 pusera din nou, din partea lor, ca hatman al Zaporojelui si-I trimiserd cu acele paple si cu
osti la Cigirin. Dar nu aveau Inca cu totul Incredere In el; Intruclt nu cucerira Cigirinul,
pusera o parte din villa si pe seama lui Iuri Hmielnitki.
Pe pasii aceia porunci sa-i piarda ca s-au retras de la Cigirin cu rusine 4; i pe hanul
Crimeii voi 04 piarda, dar hanul fugi fn tara Cerchezilor 3 si un alt han 6 fu trimis In
Crimeea, poruncindu-le ca In vara urmatoare sa fie din nou gata la Cigirin si la Kiev 7;
si pe Hmielnitki II puserd In timpul iernii 8 fn tara Moldovei, cu cazacii lui, la care Incepura
sd se adune cazacii de ici, de colo, din orasele Podoliei si, In numele lui, Incepurd s
Intemeleze slobozii In apropierera Bugului, In locurile pustiite.

11
p. 142. 1678.
... In acelasi an, fn 10 lune, mari ostiri turcesti <conduse> de vizirul Mustafa 9, In
marl coloane, Inaintara pfna la Cigirin si oastea maiestatii sale imperiale cu cneazul
Romodanovski si hatmanul Ivan Samoilovici trecu atunci de la Cerkasst peste Nipru, mai
jos de Bujin13, In cfmpiiile de la Cigirin, pe partea aceasta a rlului Tismen. Si ostile turcesti
stateau de cealalta parte a rfului Tismen, ling Cigirin, din spre partea tatareasca ; si
Impartindu-si oastea, cItiva pasi cu hanul Crimeii si cu domnii Moldovel si Munteniei 11
trecura peste dul Tismen <si astfeb mari forte ajunsera pe partea de dincoace a rfului
Tismen ling tinutul nisipos, ImpiedicInd trecerea Ia Cigirin si, Inconjurindu-1, doblndira
Cigirinul...

1 Selim Ghirei I, 1671 1678 si 1685-1691.

2 Urmeaza succesele turcilor In Ucraina, arderea Umanului etc.
3 Fiul lui B. Hmielnitki. Se calugarise ajunglnd arhimandrit de Jidite. A fost hatman
In 1677-1681 (I4cTopn 17Hpa1macon CCP, I, p. 319).
4 Ibrahim pasa serascherul fu fnchis la Edikule (N. A. Smirnov, op. cit., p. 142, dupd
cronicarul turc Funduklulu).
6 Hanul Selim Ghirei I fu depus si deportat In Rhodos (H. Obersberger, op. cit., p. 32;
N. A. Smirnov, op. cit., p. 142).
6 Murad Ghirei (1678-1683).
7 Pentru expeditia din 1677 vezi N. Iorga, Geschichte d. osm. .Reiches, IV, p. 177-178.
4 Jana 1677-1678.
9 Vizirul Kara Mustafa.
70 Bujin (Bujen), localitate In R.S.S.U.
11 Antonie Ruset al Moldovei si Gh. Duca al Munteniei.

www.dacoromanica.ro
67 STITH DIN CRONICILE UCRAINENE 271

12
p. 160. 1683.
<Eliberarea Vienei. Victoriile polonilor asupra turcilor.>
...Si in acele lupte multi pasi pierird i <pe unii> joldnerii Ii luard vii, pe care 11

Intemnitard la Liov, i pe domnul Moldovei Duca 1.

13
p. 160-161. 1684.
La Inceputul anului, In Nemirov, adunindu-se oamenii de jos, numiti cazaci <cdci
Intre ei erau i cazaci>, i avind peste ei un sef dat de rege, pe Kunitki 2, care se chema hat-
man si cal e dupd ce ocupd toate orasele de resedintd, nimicind In ele polcovnicii care rmd-
seserd acolo, merse cu aceastd oaste In tara Moldovei i acolo pustii multe tinuturi ; i marl
pagube ar fi filcut, dar hoarda, iesind cu fiul hanului, nu le ingadui acest lucru, i fcu
rdzboi cu acei cazaci; i, din luptd, Kunitki cu putini cazaci fugi, vdzind cd oastea lor flu se
poate apdra de hoardS. Dar cazacilor hoarda nu le putu face nimic, i ei se Inapoiard cu
totii; i uciserii pe acel Kunitki, seful lor, si puserd dintre ei sef pe Moghild 3 cazac din Zapo-
roje, care rilmdsese cu ei In Nemirov, luindu-si numele de hatman, si-sI tinea garnizoana sa
In apropiere de Camenita i In alte orase, de unde alungase pe turd.

p. 162. 1684.
In acel an tara Moldovei fu p32stiita de care poloni, cazaci i tStari, i putini <oameni>
ramd.erl In ea.

14
P. 162. 1685.
Hanul Crimeii 4 iei cu hoarda i Insusi se opri In jurul Raskovului i mari pagube
pricinui In tinuturi, In Volhinia si Podolia, prin navAliri In timpul primdverii. Si sultanii
cu hoardele <lor> merserd In susul Dundrii spre ostile turcesti, sa se uneascd cu ele. Si
Ora Moldovei fu pustiitti de ostirile polone si tdtdresti i cdzScesti, care stAteau pe lingd rege.

15
p. 165. 1686.
In acel an, regele Poloniei Ioan III adund mare oaste i, ldsInd o rezerv lInga
Kamenet Podolski, merse Insusi cu oastea in tara Moldovei la Dundre ; dar nu avu loc o
luptd mare cu turcii, cdci turcii aveau <atunci> rdzboi cu Imparatul la Marea Albd ai Cll
altii, unde turcii furd Invinsio. Si aid In Moldova o mare hoardd cu fiul hanului hartui pe rege
si astfel iarna regele cu ostile sale se inapoie in tam sa. Iar hanul insusi sta cu ostile In tam
sa, In asteptarea <ndvdlirii> (*nor lituand i cazacd In Crimeea.

1 Este vorba de prinderea lui Gh. Duca la Domnesti (Putna), pe dud revenea din
campania turceascd de la Viena. Fu dus la Liov unde muri In 1685 (N. Costin, II,
p. 29-23 : 1. Neculce, p. 218-222, mult mai pe larg).
2 Kunitki, hatman cazac.
3 Ivan Mohila (1648-1688), hatman la Nemirov. Succesorii lui furl Hrisko i apoi
Samus, acesta fiind ultimul hatman al Ucrainei din dreapta Niprului din partea Poloniei.
Hadji Ghirei II.
5 Marea Albd = Arhipelagul.
Este vorba, de fapt, de luptele cu Venetia In Arhipelag (Vezi N. Iorga, Geschichte
d. osm. Reiches, IV, p. 210).

www.dacoromanica.ro
 272 MIHAIL DAN 68

16
p. 175. 1688.
In acelasi an, domnul Munteniei se supuse impAratului crestin 1 si ban foarte pe tAtari
In tara sa.
17
p. 180. 1691.
Rdzboi aprig fu In Tara Ungureasca Intre oltile imperiale i turci, In care rdzboi domnul
dumnezeu ajut ostile imperiale, cd ostirea turceascd fu distrusd cu totul; i comandant al
armatei imperiale era principele de Baden 2 general, si peste turci, vizirul i Thokiily a al
ungurilor. i acest rdzboi a fost la Szalankemen 4, aproape de Varadin. Dupd care victorie,
Impratul trecu In Tara Ungureasca si Muntenia, si in Moldova isi asezd garnizoanele sale
In Suceavaa. In acel rzboi vizirul 1nsui fu ucis i oastea turceascd fu distrusd; si regele Polo-
niei cu ostile sale merse sd se Intllneascd cu oltile imperiale, dar, neajungInd <la timp>,
se inapoie de la munti, caci iarna venise pe neasteptate. i astfel de sf. Pokrov 6 dizu zdpadd
mare, oprind oastea coroanei <in marp, fdcu foarte man pagube cailor, cad Incepu boala
printre ei; i murird atilt de multi, !nett oastea merse pe jos, iar cdrutele i carele cu
tezaurul regal trebuird sa fie trase cu boii, in Po Ionia. Regele III asezd garnizoanele sale In
Suceava, In Sproca si la Neamt 7, dar In Iasi ca si mai Inainte rmase domnul
<pus> de turd 6.

II
STIRILE PRIVITOARE LA ISTORIA TARILOR ROM INE
IN SCURTA DESCRIERE A RUSIEI MICI
(HPATHOE OHHCAHHE MAJIOPOCCHH)

18
p. 214. 1574.
Dupd aceea, pe timpul regelui polon Henric- Francezul, fu hatman al Zaporojelui
Svergovski 9, care cu Joan, domnul Moldovei, dupa 14 lupte norocoase impotriva turcilor,
fu ucis In Moldova de turci cu toata oastea sa.

In februarie 1688, (N. lorga, Isl. rom., VI, p. 361) se ajunse Intre Leopold I si
Serban Cantacuzino la stabilirea punctelor de supunere ; dar supunerea formald avu loc
abia in ianuarie 1689 la Viena, pe and Serban nu mai era in viat (I. Moga, Rivalitatea
polono-austriacd, p. 353).
2 In original: De Badent.
a In original: Tekel.
4 In text, corupt: Balankerem. 0. Levitki, op. cit., indice, p. 439, crede gresit Intr-un
oras turcesc Balanker.
5 De fapt, In Suceava era o garnizoand polond din 1690 (I. Moga, op. cit.,
p. 362.
.6 1 octombrie. Aluzie la expeditia lui Joan Sobieski In Moldova in 1691 (I. Moga,
op. cit., p. 362-371).
7 In text, corupt: Liamti.
8 Constantin Cantemir. Pent% evenimentele relatate In acest fragment, vezi N. lorga,
Geschichte d.osm. Reiches, IV, p. 207, 249-251 si 251 255 si acelasi, Isl. rom., VI,
p. 4Q6-407.
Corupt, In loc de Sverciovski, hatman cazac.

www.dacoromanica.ro
69 STIR! DIN CRONICILE UCRAINENE 273

19
P. 215. 1577.
Apoi fu hatman renumitul cazac Potcoavd 1. Acesta ajunse la domnia Moldovei cu
ajutorul hatmanului Sah, care a alungat din domnie pe Petru Vodit; dar acest Potcoavd,
cfml, dupd doud victorii ale sale 1mpreund cu cazacii asupra moldovenilor 2, nu vroi sS
fie domn al Moldovei... i veni In Polonia, lesii 11 prinserd prin viclesug trimiseril
la rege, care porunci sd-i taie lui Potcoavd capul, In Liov, iar trupul i-1 Ingropard cazacii, In
mandstirea de la Kanev.
Tot In acel an, 1577, fu hatman al Zaporojelui numitul ah, sub care cazacii, rilz-
bunInd pe Potcoavd, fAcurd multe nenorociri moldovenilor prin ndvlirile <lor>...

20
P. 216. 1620.
Pe vremea lui Sigismund II 2, regale Poloniei, hatmanul Zolkievski merse cu cazacii
ucraineni la Tutora contra turcilor, unde si Mihail Hmielnitki 4 a fost sotnik 5 peste cazaci,
care mai 1nainte fusese pisar pentru adunarea ddrilor pe lIngd un oarecare Ivan Danilovici,
starostele din Cigirin, apoi se Insurd i avu pe fiul Zenovie, dupd aceea numit Bogdan,
pe care tatal silu din tinerete II (lath' la Invdtilturd ruseascd i apoi i latineascd. i In vremea
amintitei expeditii, adica la Tutora, i fiul lui Hmielnitki fu cu tatS1 sdu la rdzboi.

P. 216. 1620.
... La Tutora chid Osman, sultanul turcilor, bdtu pe Iei, atunci si Mihail Hmielnitki
In ucis i pe fiul sSu Zenovie 11 luard prizonier i fu rdscumpArat dupd doi ani din prinsoare
ttdreascd 6.

21
P. 224. 1648.
In acel an, venird la Hmielnitki soli din diferite state si de la domnii muntean
hi moldovcan si de la unii tAtari de sine stittdtori, felicitIndu-1 pentru viclorie si rughidu-1
s le dea ajutor Impotriva dusmanilor lor 7.

22
p. 225-226. 1649.
Tn acelasi an, Hmielnitki, pentru nerespectarea articolelor de la Zborov a, aflInd In
acelasi timp de intentia polonilor, care voiau ca Impreund cu ttarii sd atace Moscova, raportd
marelui gosudar si-1 informa despre victoria sa asupra polonilor, socotind ca acest lucru va

1 Podkova, hatman al Zaporojelui.

2 E vorba de victoria din nov. 1577 chid alungara pe Petru chiopul si de cea de
la Docolina (cf. N. Iorga, 1st. rom., V, P. 172-173).
3 Gresit In loc de Sigismund III.
4 Mihail Hmielnitki, sotnik de Cigirin, tatill lui B. Hmielnitki.
5 sotnik = capitan, comandantul unei companii de 100 oameni.
6 In text: iasstr = prizionier, luat In captivitate.
7 Lucrurile acestea s-au petrecut. de fapt. In 1649
3 Pacea de la Zborov din 8 aug. 1649 (Hcmopus CCCP, I, P. 499; B. Krupnitki,
op. cit., p. 91-92), Incheiat dupd victoriile cazacilor din vara lui 1649 asupra lui Jan
Kazimir (ibidem).

18 C. 376

www.dacoromanica.ro
 274 MIHAIL HAN 70

fi plAcut maiestAtii sale imperiale dupd marCa pagubd <Infringerea>, pe care a suferit-o
<maiestatea sa> nu de mult de la regele Vladislav la Smolensk, In Litva si In t drile sale 1.
Tot atunci sultanul turcesc, la rugdmintea lui Hmielnitki, porunci domnului Moldovel
Vasile Lupu cd, dacd nu va consimti de build vole, atunci cu forta fiica sa Irina 2 va fi datd
de sotie lui Timus, fiul lui Hmielnitki. 51 In acelasi an Hmielnitki trimise pe Gladki 3 Cll o
parte din oaste In Polonia si pe Nosaci 4, Puskar 5 si Dorosenko 6 cu 16 000 de cazaci si 20 000
de Mari, peste Nipru, sd pustliascd Moldova, unde cazacii luard orasul Soroca ; iar chid
cei din Suceava fugird la Iasi, ei arserd <Suceava> si domnul Moldovei Vasile Lupu fugi din
Iasi la Hotin 7 ; si oameni fdrd de numdr duserd tAtarii In prinsoare.
51 atunci domnul <Moldovei> de nevoie promise sd dea pe fiica sa dupd fiul lul
Hmielnitki, dupd ce mai Inainte ceru ajutor hatmanului coroanei 8, dar acesta ii rAspunse
a si el s-a aflat deja 9 In mlinile lui Hmielnitki si a In captivitate a fost ddruit fmpreunA
cu hatmanul de clinp" lui Tugaibei 11, din care prinsoare s-a rdscumpArat cu o mare sumal
de bani...
23
p. 229-230. 1650.
Potockin sta la Camenita Podoliei, spre a Impiedica Incuscrirea lui Hmielnitki cu
domnul Moldovei.
24
p. 234-236. 1652.
PrimAvara, Hmielnitki, ca si cum s-ar fi pregAtit contra Moscovei dupd porunca
sultanului ordond oastei sd lasd in clmp si trimise <solie> la domnul Moldovei, cerind,
potrivit Intelegerii, pe fiica sa de sotie fiului sdu, altfel amenintIndu-1 a va veni la el In
vizitd cu o oaste de 100 000 de oameni; din care mud moldovenii toti temlndu-se, cdci Isi
aminteau de precedenta pustiire a tarii lor, stdruird pe ling domnul lor ca sd nu refuze a
da fiului lui Hmielnitki pe fiica sa si-1 amenintard cd-1 vor preda pe el Insusi, dacd nu va
face acest lucrn. Domnul <Moldovei> trimise In secret <soli> la regele Poloniei, rugindu-I
sd-1 Impiedice pe <Hmielnitki>, si de aceea Kalinowski, hatmanul de chnp, se puse In
miscare, ajunse la Batog 13. cu oastea sa <compusd din> cavalerie 6000 si infanterie regulatd
3000, In afard de vImitori, si-i tdiard drumul lui Hmielnitki spre Moldova. Atunci veni la
Kalinowski cu oaste si fratele ski, care Isi avea cartierul la Nejin14, pricinuind In cvartire

1 Aluzie la InfrIngerea lui Mihail Fedorovici de cdtre Vladislav Zygmuntowicz (fiul

lui Sigismund III) In 1634 la Smolensk (ibidern, I, p. 407; Kr. op. Mal., p. 224).
2 Irina, gresit, in loc de Ruxandra.
a Matei Gladki, polcovnic de Mirgorod.
4 Timos Nosaci comandantul suprem al artileriei.
5 Martin Puskar, polcovnic de Poltava.
6 Michailo Dorosenko.
7 V. Lupu fugi, de fapt, In codrii Vasluiului, la Cdpotesti (M. Costin, I, p. 320 ;
N. Iorga, 1st. Torn., VI, p. 175).
8 N. Potocki; un alt Potocki, Andrei, a fost staroste de Halici.
9 rn 1648, clad la Korsun Potocki si Kalinowski au cdzut prizonieri (vezi Kr. op. Mal.,
p. 220-221 si Hcmopus Ypcpcuatocai CCP, I, p. 236).
10 Kalinowski.
11 Mfrzac tdtar de Perecop (cf. N. N. Petrovski, op. cit., p. 13-15).
12 Nic. Potocki, batman al coroanei. I se ceru ajutor de cdtre V. Lupu dar nu-i dddu
(vezi Kr. op. Mal., p. 225-226, sub 1649). Sau poate aici e vorba de Petru Potocki, castelan
al Camenitei.
18 Localitate pe Bug.
14 Localitate In RS.S.U.

www.dacoromanica.ro
71 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 276

si In mars oamenilor nespuse suferinte. Atunci Hmielnitki scrise hatmanului Kalinowski

Intrebindu-1 de ce st In calea fiului sdu care merge la nunta i ce-1 priveste pe el dacii
fiul silu merge In Moldova? Totusi, daca se va IntImpla ceva ru polonilor din partea oame-
nilor lui, cum de obicei se IntImpla la petrecere <nunta>, sd nu le para. ru <sd nu se
plIngd> 1...

Tot atunci, In anul 1652, Hmielnitki veni la Camenita i tatarii merserd departe In
Po Ionia In incursiuni i luara In prinsoare multi oameni nevinovati, ceea ce auzind i vzInd
polonii, se Infricosard foarte, glndind ca victoria de la Korsun s-a Intors Impotriva lor si
toti se pregAtird s fugd dincolo de Vistula, pe tarmurile mrii, la Dantzig.
Dupa aceasta, Hmielnitki trimise din Cigirin pe fiul sau Timus In Moldova, la nuntd,
Insotit fiind de 12 000 de cazaci, pe care 11 IntImpinara cu cinste marele vornic al domnului 2
si apoi domnul Insusi cu boierii sal, si primindu-1 cu iubire pe Timus In capitala Moldovei,
fi dadu pe fiica sa l avu loc nunta.

25
p. 236-238. 1653.
<NeIntelegerile din tabara cdzaceasca. Victoria cazacilor asupra polonilor la Mona-
sairisce )3
... In acelasi an, Radul, voievodul Munteniei 4 cu Rakdczi, principele ungur, alungard
din domnie pe Vasile, domnul Moldovei, socrul lui Timus, din cauza cA Timus Hmielnitki,
ginerele sdu, s-ar fi laudat la nunta ca va mijloci prin bani la Poartil ca domnul Tarii Roml-
nesti sa fie rasturnat din domnie i sa se pazegscd apoi i principele ungur 5. Si de aceea Hmiel-
nitki, cu oastea cdzaceasca i cu polcovnicul Nicolae Fedorenko, merse la Iasi din nou, Invin-
gind pe dusmanii socrului <sdu> si-I asezd pe el apoi In domnie ; dar dupd aceasta, Radul
si Rakczi, vdzIndu-se amenintati, alungara pentru a doua oara pe Vasile din domnie i pe
Timus din Iasi, care cu soacia sa l cu cazacii se Inchiserd In cetatea Sucevei. Acolo, dupd ce
cdzurd multi din ambele parti, Timus fu rdnit la picior c'e un obuz; unde mai Intl! doamna
ldoldovei se Impotrivi lui Rkbczi Ii lui Radu i ajuntorilor lor poloni, apoi, dupa o Intelegere,
predind orasul cu toate bogatiile, cu totii i cu trupul lui Timus venird In Ucraina i adu-
sera legat lui Hmielnitki pe rotmistrul Mozelnecki 6, care vroise sA-i conducd la rege. In
acelasi an, 1653, regele voi sa porneascd din nou cu razboi asupra lui Hmielnitki, care iesind
cu oastea la Jvanet 7, un loc foarte sarac, rdspindise zvonul cum ca, nestiind de moartea
fiului sat', merge In Moldova sd-i ajute pe ai sii, caruia taindu-i drumul, regele se opri la Jvanet.

26
p. 264. 1664.
Si atunci, In anul 1664, hatmanul Briuchovetki merse la Cerkast, de care temindu-se
hatmanul Teter si neavInd Incredere tn cei din Cigirin, lulnd tezaurul militar adunat de Hmiel-
nitki i bijuteriile... se muta la Braczlaw; dar i acolo, vazInd cd din cauza tridarii fata de
1 Urmeaza victoria cazacilor asupra polonilor la Batog, celebra victorie care-1 deter-
mind pe Vasile Lupu sa consimta la planurile matrimoniale ale lui Hmielnitki, care puneau
baza aIianlei dintre Moldova si Ucraina.
2 Toma Cantacuzino (Cf. N. Iorga, 1st. rom., VI, p. 181).
3 Localitate In R.S.S.U.
4 Gresit, In loc de Matei Basarab.
Timus spunea ca din tara munteneasca prin Ardeal se va Intoarce s (C. C. Giurescu,
op. cit., III-1, P. 90).
6 Rotmistru polon.
7 Localitate In R.S.S.U.
18*

www.dacoromanica.ro
 276 MIHAIL DAN 72

tar cAzAcimea nu ascultA de el <nu I se supune>, adunindu-si totul, trecu In Po Ionia._

Ceea ce Teter duse In Po Ionia, totul 11 luarA 1eii, din care cauzd el, ajungind in mizerie, fugi
In Moldova 1...

27
p. 278. 1674.
... i atunci, dupA plecarea puternicilor osti rusesti...cei de dincolo de Nipru cu totii
rAmaserA infricosati, c oamenii parAsind bisericile i proviziile de rilzboi i casele cu lucrurile
lor, fugirA unde vAzur cu ochii. Intre acestea fu i Lisianka 2, un oras nu numai cu multi
locuitori, ci i puternic, care Inainte de acestea se impotrivise feluritilor sAi dusmani marl
si puternici, de pildA pe Constantin Valahul 3, cu oastea sa de 6000, II nimici 4...

28
p. 286-287. 1684.
In anul 1684, de care acelasi rege Sobieski, fu pus hatman zaporojean la Nernirov
Kunitki, care in toate orasele regimentare puse polcovnici i in altele sotnici; si adunind
sub steaguri, alaturi de cazaci, popor de rind, nierse la Belgorod i lingd Tighina arse posada
si fAcu mari pagube. Dar and fiul hatmanului II atacri, el fugi de la oaste, i oastea apa-
rindu-se de Mari si fard el si inapoindu-se intreagA, II uciserd pe hatmanul acela al lor, pe
Kunitki.
29
p. 287. 1685.
Dupri ce MoghilA, cazac din Zaporoje, fu fAcut hatman, alungind pe turd din orasele
de linga Kamenet Podolsk, el garnizona orasele cu cazaci. DupA aceea, multi cazaci din ambele
Ucraine merserA In solda imparatului In tara aceluia i ImpAratul cu Thkly, principele
ungur, invinse pe pabi turcesti 5. In aceea vreme, tara Moldovei fu pustiit cu totul, dc Uteri,
cazaci si
30
p. 302. 1711.
Majestatea sa imperialA cu ostile velicoruse i maloruse merse In anul 1711 la Prut
contra turcilor, i hatmanul Skoropadski 6 merse la Samara 7 i Kamennli Zaton 8. In acelasi

1 Teteria mai fusese In Moldova si In 1652, insotind pe Timus Hmielnitki, la nuntd

(Vezi Hurmuzaki, supl. II, vol. III-1, p. 34 si N. lorga, Legeiturile romtnitor cu rusii
apuseni, p. 29). B. Krupnitki, op. cit., p. 116 clA, gresit, anul 1665 pentru fuga lui Teteria
in Moldova. Aceeasi gresala o aflA m i la D. Dorosenko-J. Rypka, op. cit., p. 5. De fapt,
analele cazAcesti vorbesc de anul 1664 si intre Teteria i Dorosenko a mai fost citva timp
hatinan *tefan Opera, un conducAtor de rasculati.
2 Localitate In RS.S.U.
3 Constantin Serban Basarab.
4 P. P. Panaitescu, Pribegia. . p. 385, spune gresit ca Constantin Serban era cu
Teteria i cA s-a bAtut cu turd!. De fapt, aici se spune ca a fost respins de cei din Lisianka.
5 Aluzie la luptele imperialilor contra turcilor in Ungaria In 1685 (N. lorga, Geschichle
d. osm. Reiches, IV, p. 213-214); dar ThOlcoly este considerat, gresit, de partea imperia-
lilor. De fapt, el era aliatul turcilor.
6 Ivan Did Skoropadski, hatman al Ucrainei din stInga Niprului (1709-1722), fost
polcovnic de Starodub. A fost ales hatman dupa tradarea lui Mazeppa, care a trecut de
partea lui Carol XII. Interesant de relevat, ca, impotriva punctului de vedere al istoriografiei
burgheze ucrainene, Mazeppa este considerat tradator nu numai de izvoarele ucrainene,
ci si de cronicile noastre (N. Costin, II, p. 57 si N. Muste, III, p. 38).
7 De fapt, cetatea Novobogoroditki la gura riului Samara (cf. P. Jigarev, op. cit., p. 116).
Cetate pe Nipru.

www.dacoromanica.ro
 73 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 27?

an, Inaintea razboiului de la Prut, hanul Devlet Ghirei 1 sta cu hoarda i cu zaporojenii Unga
Nemirov In slobozii. In acelasi an, 1711, se facu armistitiu cu turcii la Prut, potrivit caruia
cazacii distrusera drfpa poruncil Samara si Kamennli Zaton.

81
p. 304.1718
i In acelasi an toamna veni la Gluchov 2 secretarul Mihail 5afirov si un altul,
Ivan Petrovici Tolstoi 4, la nunta, la fratele sau Petru Petrovici Tolstoi 5, care atunci se casa-
torea cu fiica hatmanului, Uliana6. 51 la nunta, acolo la Gluchov, luara parte, Owl de pol-
covnicii regimentului hatmanului, general-maiorul de Veizbach 7 si contele Cantacuzino
cu tovarasii sai,

STIRILE PRIVITOARE LA ISTORIA TARILOR ROMINE IN CULEGEREA ISTORICA

(COBPAHHE ItICTOPWIECHOE) A LUI 5T. V. LUKOmsKI

82
p. 333-334. 1572.
Sultanul turcesc Selim, banuind pe domnul Moldovei Bogdan el uneltind cu polonii
s-a i supus deja regelui Poloniei, II depuse pe acel Bogdan din domnie i In locul lui destina
pe loan. Acest loan, cu 20 000 de turci, veni la Iasi si Bogdan fugi In Polonia, la ruga-
mintea caruia regele polon Sigismund P U trimise In ajutor pe hatmanul coroanei Mieletkiu
cu oaste polona i pe conducatorul cazac Temriuk Piatigoret12 cu cazacii lui. Acel hatman
si conducatorul cazacilor plecard spre Iai i distrusera pe rlul Prut avangarda turceasca,
In care erau turci i moldoveni 6000 de oameni, i doar un singur cazac, care se lila Ora
departe dupa inamic, fu ucis.
Hatmanul Mieletki, vazind ca o mare forta de turci si de moldoveni vine Impotriva
lui, se Inapoie c5tre frontierele lor, i prin lupte defensive aft polonii, eft i cazacii apa-
rindu-se de ei pe drum, uciserd multi turd i moldoveni i luard clteva steaguri i tunuri de
ale lor ; si din ai lor putini pierduril.
Hatmanul Mieletki, vazind aceasta nenorocire a lui Bogdan, <anume> ca el nu poate
<ajunge> pe tronul moldovean, trecu peste Nistru cu acel Bogdan si cu toata oastea sa cu
mare trudd, i neavind poduri umblatoare. cu mari pierderi de cai. Turcii i moldovenii

1 Han al Crimeii. (1699-1702. 1707-1713 $i 1716).

2 Gluchov (Hluchiv), resedinta hatmanului dupil cdderea Baturinului (cf. B. Krupnitki,
op. cit., p. 176 nota 1).
3 Secretar rus.
4 Fiul lui Petru Andreevici Tolstoi; frate cu P. P. Tolstoi.
5 Fiul lui P. A. Tolstoi. A fost polcovnic de Nejin. 1'a-tat sdu P. A. Tolstoi era general
rus, fost ambasador al Rusiei la Poarta (1702-1714) i, din 1718, eful cancelariei secrete.
A murit In 1729, deportat de Mensikov la rn-rea Solovetki.
6 Fiica hatmanului Ivan Ilici Skoropadski.
7 General rus.
8 Torna Cantacuzino, fost spatar al lui C. BrIncoveanu. In Rusia ajunse general coman-
dant al regimentului de dragoni din Tambov i al cetalli sf. Ana (Rostov-pe-Don).
9 loan Vodii cel Cumplit L
10 Gresit In loc de Sigismund II August (1548-1572).
11 Nicolae Mielecki, voievod de Podolia si hatman al coroanei polone.
00 Temriuk Piatigoret, sef cazac din sec. XVI (de la Piatigorsk).

www.dacoromanica.ro
$178 MIHAIL DAN 74

atacard asa de puternic din spate pe cei care treceau apa, cd infanteria polond cu armele
usoare si cu tunurile era eft pe ad s se inece.

83
p. 335-348. 1574.
In anul 1574 1, pe vremea regelui Henric Francezul 2, loan, pomenitul domn moldovean,
sezind pe tronul acela, a avut neintreruptd neliniste de la Petru, 3 fratele bun al voievodului
Munteniei, cdci acel Petru, cumpArind de la Sam, sultanul turcesc, acea domnie a Moldovei,
I-a oferit mulP bani. lar chid loan ceru acelui sultan obisnuita confirmare pentru tronul
sail, sultanul ii ceru o surnd de bani tot atit de mare, cit 11 promisese si numitul Petru.
loan, chemind pe boierii moldoveni, le infatis cererea aceasta a sultanului impreund cu
pdrerea sa: cd dacd va da o asa de mare sum de bani sultanului, atunci foarte mult
va creste darea asupra poporului moldovean deci sd o dea oare sau sd se apere cu armele 7
Cern de la el incuvintarea de obste. Moldovenii cu topi isi dadurd consimtdmintul asupra
-
ultimei <propuneri>, numai sd ceard Si ajutor strain.
loan, socotind eh' Po Ionia, din pricina pcii incheiate cu turcii, care tinea de mai bine
de o sutd de ani, va refuza sii-1 ajute, si stiind cd cazacii shit un popor liber si cd Intre
ei se and ostasi viteji, trimise la ei pe solul Au cu rugdmintea de a-1 ajuta contra
turcilor, In schimbul pldpi did vor dori ei. Cazacii primird cu bucurie aceastil rugiiminte
a lui si hatmanul lor Ivan Sverciovski cu sefii: Barsan, Kozlovski, Slujenski, Inei si
izikolovski din Braczlaw si din alte orase ucrainene, adunlnd cazaci 1200 oameni, Lira
voia Republicii,* venird la Ioan. Ioan fu foarte bucuros de sosirea lor. II asteptd in amp
pe top, atit pe comandanp eft si pe ostasii de rind, $ i srbtori sosirea lor cu salve de
tun, de hakovnite 5 i de arme, cu nespust bucurie.
Indat dupa mask porunci sd fie aduse clteva vase de argint pline cu cervonep de
aur si O. fie puse Inaintea cazacilor i-i rugd s primeasca acei bani, deocamdatd. Cazacii,
nevoind sa primeascd banii, mult timp refuzard, dar apoi primindu-i ii impartira Intre ei.
loan fixd cazacilor pozipe In aripa dreaptd a oastei sale, unde le trimise sase butoaie
cu yin si citeva sute de taleri bdtuP.
A doua zi dimineata, inainte de rdsdritul <soarelui>, venind la pozipile lor, /I ruga
<O vind> la el si apoi le tinu o astfel de cuvintare in limba polond: s Dacd eu, straluciti
ostasi, n-as fi cunoscut vitejia si curajul vostru, n-as fi trimis niciodatd dupd voi si nu
v-as fi chinuit la un drum asa de lung. Dar, pentru cd eu stiu cd voi sIntep ostasi viteji
si aveti un mare rename In arta rdzboiului, de aceea v-am chemat in rdzboiul de acum,
pe care 11 am cu Selim sultanul turcesc si principalul meu dusman. VA rog sd-mi slujiti
pentru bani, desi eu nu indrdznesc sa v fixez voud o anumitil platd, temindu-md ca nu
cumva sd dau prea putin feta de vitejia voastrd. Totusi, ce v va fi de trebuintd, fie bani,
fie proviant si furaj, de toate veti avea din belsug, totdeauna. Si vd asigur ca nu ind
indoiesc cd vd veti purta asa cum se cade si se cuvine unor ostasi buni. Totodatd, va

1 De aici lnainte, partea privitoare la loan Vodd este aproape identica cu le topisetul
rus al lui Leonte Bobolinski, din sec. XVII, publicat de sotii Nichita in tArhiva I) din
Iasi, 1931.
2 Henri de Valois, rege polon (1573-1574).
3 In original: Petrila.
3 Amiinunt prepos, care arat cd Polonia era orientatd spre o altd politica decit cea
a lui Ioan Vodd.
5 Hakovnite = un fel de tunuri (vezi M. Dan, Cehi, slovacigi romfru In veacurile XIII
XVI, p. 210 si nota 112).

www.dacoromanica.ro
76 STIRS DIN CRONICILE UcRAINENE 279

multumesc foarte mult pentru hotArirea voastrA, c voi, creotini fiind, ati venit la mine
oi nu m-ap lsat <singur > In aceastA nevoie <a mea>, pentru care <lucru> va voi fi veonic
lndatorat i fiecAruia ii voi plAti eft yeti spune voi. Gael, deoi vAd cA numarul vostru e
mic fata de un dusman aoa <de puternic>, totuoi eu va socotesc ca oi cum ap fi venit
la mine 12 000. Si despre duomanul nostru nu se poate sA nu spunem ca nu va fi bAtut
de noi. Eu shit obligat sa recunosc turcilor ca Ii slujeote norocul, cad de la Ineeput aoa
de sus s-au ridicat i total s-a Intimplat din Ingaduinta lui dumnezeu. Cad, deoi turcii
dobindirl i stapinira cite ceva, toate <le dobindirA> prin viclenie i Inoelatorie, si nu
prin puterea lor. 5i de aceea eu aoa gindesc: cit de repede s-au ridicat ei, tot atit de repede
ei pot sa i piard. Plinsul de bucurie ma 1mpiedicA sA continui cuvintarea. CU de mult
v iubesc i ce inimA am fata de voi, dumnezeq singur o otie, i voi cred cA vedeti
aceasta la mine, pentru care en nu vreau sa ma mai recomand vouA. Doar atit sa stip,
cA norocul meu e i norocul vostru t. Rostind aceste cuvinte, loan izbucni In lacrimi.
. Dupra care hatmanul Sverciovski, In numele tuturor cazacilor, raspunse lui Ioan,
pe scurt: t Nici un fel de bani, de care noi putin ne 1ngrijim, nu ne-a facut sA venim
la tine, Ioane, ci numai spre a rApune pe duomanul tau oi de aceea nu dorim de la tine
nici o plata. Ne va fi de ajuns dacA alungam pe duomanul tau de aici oi dna vom face
sa Ili linitit, fAra nici o grija. far tu ne vei rasplAti cum va da norocul. Noi nu ne temem
de thc de puterea turceasca ; dar care va fi sfiroitul lAsam domnului dumnezeu In a lui
sfintA vointa. Dar noi ne vom cdsni eft mar mult, ca sA te putem apara de duornanul tau *.
Dupa aceste cuvinte, Joan chema pe hatmanul Sverciovski i pe toi cazacii la sine
la masa i-i aoezA pe toti la masa cu el oi la celelalte mese porunci moldovenilor ga oaza ;
oi la alte <mese> statura boierii moldoveni.
Clnd sultanul turcesc afld de toate acestea, lndatA trimise 30 000 de turci oi 2000
de unguri In ajutor domnului muntean, cArula li porunci sA prindA pe Ioan si sA puna
pe tronul Moldovei pe Petru, fratele sau <i.e. al domnului munteaa>. Acest voievod,
din porunca sultanului, porni In mar' spre Moldova cu acei turd, unguri i munteni care
erau 40 000 i, trecInd peste rlul Moldova, Ii aoez tabAra pe acel riu. Moldovenii Indata
dAdurA de otire lui Ioan de sosirea acestuia,
Atunci Joan trimise Impotriva turcilor pe hatmanul Svereiovski cu cazacii <sal>
dlndu-i oi 6000 de moldoveni, care cunooteau bine drumul i dupA ei pleea oi el cu toatA
oastea sa. Hatmanul Sverciovski ruga pe top cazacii sAi i pe moldoveni, ca, clt mai repede
cu putinta, dacA vor sa izbindeascri, In aceastA 1mprejurare prielnica, sa urmareascA i sa
atace pe neaoteptate pe duoman. In acel timp cazacii, lovindu-se cu un detaoament inamic
In care erau 400 oameni i Inconjurindu-i, Ii prinsera pe top oi luarA informatii despre
toata situatia duomanului. Sverciovski informa pe Joan despre aceasta i, cerind sA vina
repede la el, li marturisi cA este sigur de izbIndA i, stInd acolo, supraveghie el Insuoi pe
inamic timp de doua ore.
Ioan veni fr Intlrziere la el oi-oi Imparti oastea sa in trei parP. Sverciovski din o
parte oi Ioan din trei parp atacarA lagarul duoman i dInd strigat sAlbatic InspAimintara
aoa de tare pe turci i munteni, ca nu putura nici sA se apere, nici sa fugA, cad caii
erau trimii la pAscut. Un mare numar dintre ei pieira acofo i doar voievodul Munteniei
fratele sau, trecind peste apa Moldovei, fugira la Braila. Pe acel loc al bAtaliei tot cImpul
fu acoperit de trupuri duomane i sIngele curgea In piraie.
loan puse mina In tabArA pe o mare pradA, pe care o 1mpArti a lor sal, dar mai
ales cazacilor. Apoi, intrind In Tara RombreascA, fAcu acolo mari pagube prin foc i sabie.
Chid afla <Ioan> c voievodul <muntean> e la Braila, venind la acel orao, trimise doi
prizonieri munteni la comandantul de acolo, cerind Frill el sA i se predea voievodul <mun-

www.dacoromanica.ro
280 MIHAIL DAN 76

tean> i fratele sAu, amenintind cA va asedia i va cuceri orasul. Acel comandant trimise
prin patru turci cite zece proiectile de tun mari si mici la el, arAtindu-i c II va ospAta
din belsug cu astfel de bunAtAti. <dacA nu se va retrage > A Joan, supdrIndu-se pe acei
soli, porunci sA Ii se tale buzele, nasurile i urechile i sa-i spinzure inaintea cetAtii, si
porunci pedestrasilor sA. pAtrundA in cetate cu scAH, care foarte curInd trecurA valul
cetAtii i, nAvAlind in cetate, tAiarg pe toti turd! si nu lAsarA pe nimeni viu, nici mAcar
un -cline, i singele curgea din acel loc, in DunAre, in piraie. Apoi distruserA i cetatea
din temelie, in care cazacil dobindirA muitA pradA: aur, argint, mArgAritare 2, j alte bogatii.
Si aveau de gInd sA ia l fortAreata <castelul>. Dar Joan, affind cA 15 000 de turd via
in ajutorul celor asediati, trimise contra lor pe hatmanul Sverciovski cu cazacii, dindu-i 8000
de moldoveni, pe care turd, Sverciovski Ii imprAstie si-i invinse si doar 1000 din ei scAparA.
Astfel de insemnate victorii avu Ioan asupra turcilor, dar pretutindeni cu Sverciov-
ski si cu cazacii, care tot timpul i-au fost de mare ajutor...
In acel timp, loan se odihnea, dar cazacii nu au stat degeaba si din nou observind
oastea turceascA, care venise cu tAtarii, iesirA impotriva lor. Iar Ioan le dAdu 3000 do
moldoveni, pe care Sverciovski, lAsIndn-i la urmA, impArti pe cazacii sAi in trei: In mijloc
puse 400 de oameni cu arme de foc i cu scuturi impotriva lAncierilor turci; la aripa
dreaptA, la care era si el Insusl <puse> sAgetasi cu arcuri; iar la aripa stingh destina pe
cei cu land sau cu sulite.
Turcii, vAzind cit de putini shit cazacii, IncepurA cu ei lupta cu curaj. Sverciovski
porunci grupului din mijloc sA tragA asupra turcilor i clad dwell> incepura sA se zapA-
ceascA, el 1nsusi cu ceilalti din latura dreaptA sAri asupra lor i Incepu sA traga din arcuri,
si din partea stingA atacarA pe turd cu lAncile si de pretutindeni 1i Inghesuiau. Aceasta lupt
se prelungi un ceas 8 intreg. Iar clad moldovenii, neobositi, intrara in lupta, atunci ii
zdrobirA si-i InfrinserA; 200 prinsera vii aduserA la Ioan, pe care Ioan porunci sA-i ucida
pe toti cu coasele. Conducdtorul acelor turd era asa de bogat, Welt fiind si el prins si
temindu-se sd nu fie dus la Ioan, a incercat sA-1 cumpere pe Sverciovski, cintdrindu-se de
douA ori cu aur, de trei ori cu argint i o data cu pietre scumpe si-i ruga sA nu-1 dud/
la Joan; dar ei, socotind credinta lor fatA de Ioan mai mare decit toate comorile lui, 11
InfAtisarA viu lui loan, care <conducAtor al turcilor> ImpreunA cu ceilalti turd fu tAiat In
bucAti de cAtre oastea de rind.
Clnd <vestea > acestor mari infringer! ajunse la sultanul turcesc, el se mIhni foarte de
aceastA <pricina>, eAci se temea sA nu piarda si tronul Moldovei i tot ce are de aceasta
parte a DunArii. i starea treburilor lui s-ar fi aplecat mult intr-acolo dacd Eremia, coman-
dantul Hotinului, nu ar fi trAdat pe loan.
loan trimise pe ace! Eremia cu 13 000 de moldoveni 4 la DunAre sA opreascA pe turci
de a o trece, i Insusi isi imprAstie oastea sa sfi se odihneasca pentru scurta vreme, avind
de gind ca atunci cind i se va da de stire de care Eremia despre dusman sA se uneascA
apoi trnpreuna. Dar acel Eremia, IntelegIndu-se In chip trAdAtor cu Petru, fratele voie-
vodului muntean, care sta cu oastea dincolo de Dundre, i lulnd de la el 30 000 <galbeni
de aur > ti Ingadui sA trcacA peste DunAre cu turcii ; iar el <Eremia >, venind la Loan
ii dAdu raport mincinos, cum di nu a putut nici sA respingd, nici sA impiedice pe turd,
In nici un chip de la trecerca <fluviului>.

1 Acest episod e relatat la tel si de N. Costin, I, p. 460.

2 La Nichita, op. cit., P. 223 tradus cu materii.
3 Ibidem, p. 224 tradus: zi.
4 N. Costin, I, p. 461 (IA cifra de 1900.

www.dacoromanica.ro
77 $TIII1 DIN CHONICILE UCHAINENE 281

Tn acelasi timp, Ioan cu cazacii i cu oastea sa, clta a putut aduna mai repede, se
grabi impotriva dusmanului la Dundre i, sosind acolo, lsi aseza tabara nu departe de turci.
Cazacii, neavind stiri i nestiind ce se petrece si neavind Incredere In acel Eremia, Ince-
purd sa se nelinisteasca. 5i <venind> Sverciovski la Ioan, In numele tuturor cazacilor, ii
spuse aceste cuvinte: Noi care ne-am aratat credinta noastra MO de tine de atitea ori,
dupd cum si pinS acum ti-am slujit cu credinta Impotriva dusmanului tau, tot asa
acum Iti vom sluji, pentru ca dusmanul tau sa nu intre In tara ta, decit peste cadavrele
noastre. Numai ea trebuie mai frith sA ne spui: slut multi dusmani i ce au ei de gind
<sa faca >, pentru ca sS nu cadem In vreo cursa 1 si sa ne pierdem capetele noastre degeaba
ca niste vite necuvintatoare. 5i, de aceea, spune-ne si noua cc stiri ai despre dusman
ce plan si ce viclesug militar ai .
La acea cuvIntare, oftind, Joan In cuvinte simple raspunse: . De multe ori am cunoscut
credinta voastra fats de mine, iubitt viteji. De aceea eu nu pot sa NTS trimit sS fiti mace-
lariti i Vara sfatul vostru nimic nu pot Intreprinde. Asa Ca vil destainuiesc voila ca mai
sus numitul Eremia se afla nu departe cu oastea, caruia eu i-am poruncit sa afle despre
toate actiunile dusmanului r i sa-mi dea de stire netntlrziat. Eu am Incredere In el ca In
sanatatea mea, caci cunosc bine credinta i vitejia lui. 5i el mi-a raportat deja, ca turcii
nu-s mai multi de 15 000; si de-ar fi chiar 30 000, tot ne vom bate cu ei cu ajutorul lui
dumnezeu m.
Sverciovski se arata nemultumit de aceasta si ruga _pe loan sS se tina In tabard,
el avind de gind sa se strecoare cu cazacii sat la dusman spre a lua limbi. Ioan ii Ingadui
bucuros aceasta i ii dadu 6000 de moldoveni lmpreuna cu hatmanul sau. far dud Sver-
ciovski iesi cu aceasta trupd, Indata se lovi de straja turceasca. Cazacii Ii atacara distru-
sera. 5i pe unul din ei, i acela greu ranit, II prinsera; dar nu putura afla de la el nimic
despre dusman, cad era foarte slabit. Observard Insa dupa struji ca au de-a face cu o mare
oaste dusmana. De aceea, sfatuira pe loan ca el, desmeticindu-se, sa aibd grije sa nu
mai creada atIt de mult lui Eremia de aid Inainte. 51 loan spuse: Nu avern de ce sa ne
Intristdm. Eu stiu eft pot crede lui Eremia, i In curInd o sa se vada, cd noi Insine ne
vom da seama de numarul dusmanilor... 51 rn-am decis sa-mi apar patria pfna la moarte 3.
5i atunci 1nsusi cu 3000 calarasi iesi din tabira; 1 tabara> era asezata la un lac Intr-un
thc bun. 5i alerga Impotriva dusmanului. Era acolo un mic deal, pe care urcindu-se, observa
oastea turceascd, dar nu putu distinge nimic, deoarece tabara dusmanilor sta In vale si
observa doar ci straja turceascd e de patru ori mai mare dedt cea pe care o vazusera
Inainte, care, pentru ca moldovenii sit n-o vada, se ascundea bine In vale.
5i astfel Ioan, nestiind nimic despre dusman, se puse In miscare cu oastea sa care
era de 30 000 <oameni>, Impartind-o In 30 de cete. In fiecare grupa erau tunuri i mor-
tiere Intre ele 80. Calarasii i pedestrasii fura asezati aparte. Ostasii iubeau foarte mult pe
Joan si de aceea nu-1 lasara sa iasa, temlndu-se ca boierii moldoveni si nu-1 dea pe el In
chip tridator pe mina turcilor ; i doar In cazaci era toata nadejdea.
Ioan, wen du-si oastea i apropiindu-se vremea luptei, alerga iarasi spre dusman si
vazu ca slut mai mult de 50 000 de turd.
Abia atunci, vizInd tradarea lui Eremia, Ii chema la el. Dar acesta, aparindu-se In fata
lui, ca semn de credinta Ii fagddui In chip viclean ca va merge In frunte Impotriva dusma-
nului. 51 cInd lupta cu turcii Incepuratunci Eremia merse la lupta cu ai sit Inaintea tuturor
si atunci Isi plecd steagul sau la pamint i scotInd cusmele de pe cap porunci sa le pima

1 Textual: . sit nu firn Impinsi In ascutisul securei .

www.dacoromanica.ro
282 MIHAIL DAN 78

In sulite si pe arme si sd se lase la pdmint. Turcii, vdzInd aceste lucruri, se oprird din
luptd si pe trAdAtorul Eremia II primird la ei.
Moldovenii, dindu-si seama de trAdarea lui Eremia si Instiintind despre ea pe Ioan,
Incepurd sd se clatine. Ioan, ca un bArbat cu inima tare, Incurajind pe moldoveni, le porunci
sA se batA vitejeste cu turcii. Turcii puserd pe trAddtori In frunte contra oastei lui loan si-I
minard ca pe vite, iar loan foarte mlniat porunci sA se tragd asupra lor cu toate tunurile.
Si no, trAddtorii furd ucisi pind la unul, unii de cdtre turci, altli de care ai lor ; si asa de
multi <moldoveni> cAzur acolo, cd nici turcii nu mai puturd trece de trupurile lor.
Cazacii, vAzInd aceste lucruri, nAvAlird clt mai repede asupra turcilor si-i lovird asa
de puternic, Inca fi zdpAcird. 5i moldovenii de cealaltd parte Ii izbird si se bdturd atAt
de vitejeste, Melt turcii dAdurd Inapoi, fie cd nu puturd sd-1 opreascd, fie ca sil-i Inele
(1 sd-i facd> sd intre In bdtaia tunurilor lor. Dar Sverciovski, vdzind aceastd Inseldtorie
a turcilor, strigA moldovenilor sA se Intoarcd si moldovenii se Intoarserd. 5i turcii lards(
Inaintard asupra lor ; dar moldovenii li se Impotrivird cu putere si luptind cu ei In ofensivd,
li alungard pe turd cu bArbAtie. Apoi turcii se IntArird si atacard pe moldoveni cu toad
puterea si Impuscard din arme si Incepu o luptd atit de tare de amIndoud pArtile, cl
atit turcii clt si moldovenii cAdeau de pe cat ca snopii; si asa de tare se Mara de ambele
pArti, Inclt mtinile cAdeau de oboseald si nu le mai ajunserd nici munitiile; si un praf
asa de mare se ridicA, Melt, In cele din urmd, nu mai puturd sd se vadd si sA se recunoascA
unul pe altul si nici sd mai audd nimic din cauza ImpuscAturilor foarte dese, si tunarii
nu mai vedeau unde trAgeau.
In acel timp, Ioan OH la ai sdi si le poruncl sA treacA la tunuri si sd-si apere stea-
gurile ; dar si turcii se retraserd.
In acel timp, Incepu sd cadd o ploaie mare si acoperi praful. Dar aceastA ploaie le
fu spre paguba moldovenilor, cAci le udd tunurile, de care atfrna toatA puterea apArArii.
5i asa moldovenii furd siliti sd se bath cu mlinile cu turcii si nu mai puteau de oboseald.
lar and tAtarii cei odihniti atacard pe moldoveni dintr-o parte, moldovenii Incepurd
sa fugA, si tAtarii si turcii, lulndu-se dupd ei, li uciserd. Si astfel, pe locul bdtAliei, ramase
numai gloata si 150 de cazaci 1, asupra cdrora turcii, fiind de asemenea obositi, nu mat
IndrAznird sd ndvaleased.
Ioan, venind la cazaci, le vorbi cu aceste cuvinte: e Vedeti, ostasii mei viteji, ce sit
s-a Intimplat din cauza trAddrii lui Eremia, cd ne dAdurdm capetele dusmanului; dar
unde vor zacea capetele voastre, acolo <va zacea> si al meu, cu ale voastre finpreund
si sufletele noastre sa se ducd la cer s.
La care Sverciovski rdspunse pe scurt: 6 Moartea nu ne ingrozeste citusi de putin
si cu drag vrem sa murim cu totii, doar de ne-am stImpAra mdcar pofta, ucigind pe
acesti clini de pdgini 0.
Spunind acestea, toll sarird de pe cai si unindu-se cu glotasii moldoveni, care erau
ca la 20 000, Indata Ward turcilor tunurile de amp si Ioan Insusi bud un tun; si era Ioan
asa de puternic, cd desi era un tun mare, 11 trase <singur> la ai sai.
Dar retrAgIndu-se, Infundard acele tunuri cu praf de puscd spre a face explozie si
pardsindu-le acolo, In aceeasi zi plecara la o mild de locul bdtaliei; si oprindu-se Intr-un
sat, la un loc sterp, se Intarird In santuri, Intr-un loc fArd de apt.
Turcii <pornirA> si ei si In aceeasi zi, inainte de apusul soarelui, se oprirt la acelasi
sat, In jurul lor. 5i dusmanii erau asa de numerosi, cd nu era cu putinta sa-i cuprinzi cu

1 loachim Bielski la P. P. Panaitescu, Influenfa polond, p. 182, da 350 de cazaci;

Gr. Ure che, p. 228, are cifra 300.

www.dacoromanica.ro
79 STIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 283

ochii. Turcii pazird toata noaptea pe moldoveni i pe cazaci ca sa nu fuga i aprinsera

citeva case din acel sat, de la al caror foc se vedea ca ziva.
Indata dupa rasaritul soarelui, turcii deschiserd focul din tunuri asupra moldove-
nilor i cazacilor, dar fr O. le pricinuiasca pagube, deoarece se ingropasera bine in santuri,
din care trei zile se aparara cu vitejie si de unde iesira de citeva ori impotriva turcilor.
Turcii, vazind ca e greu sa-i doblndeascd, voira sa trateze cu Ioan ca sa se predea,
deoarece el nu se poate apara de ei in acel loc, loan, desi ii parea eau s piard oastea
de rind, vorbi turcilor, cu aceste conditii: 1) ca toti cazacii sa fie lasati sa plece sanatosi
si 2) ca pe el sa-1 predea vitt sultanului turcesc, suzeranul sau; tar cit priveste poporul de
rind, nu vorbi nimic, deoarece el nu se indoia cii. turcii le vor darui <glotasilor> viata,
cci daca i-ar da pierzarii, nimanui altuia nu i-ar face paguba cleat doar sultanului Insusi.
Turcii intarira aceste conditii prin juramint.
i Apoi Joan, luind cu sine pe toti cazacii, iesi din santuri i sosind la turci le vorbi
astfel: i Deoarece asa a fost voia lui dumnezeu ca eu sa fiu In milnile voastre, va rog
diept aceea sa 1mp1initi cele ce mi-ati jurat i pe acesti viteji ostasi <pe cazaci > sa-i !asap
sd plece liberi; iar de aveti ceva necaz pe ei, sa va razbunati totuf pe mine si lor dati-le
pace *. Apoi, ramas bun de la cazaci, le promise ca Oita la ultima lui suflare nu-i va
vita niciodata. Cazacii auzind acestea, cu mare pill's se despartiri de el si-i sarutara mina.
Apoi, departindu-se de ei ca la trei aruncaturi de sageata, chema la sine oastea de tara
tnoldoveanii si se desparti de ea cu mare jale; si tntorcindu-se din nou la cazaci, tot aurul
91 bijuteriile ce le avea la el le imparti lor cu aceste cuvinte: i N-a vroit domnul dumnezeu,

vitejii mei ostasi, ca eu sa am mai mult de 1200 dintre voi, cad cu ajutorul lui dumnezeu
a fi avut grija ca acesti dini sa nu umble acum prin tara mea pe care domnul dumnezeu
mi-a luat-o. Dar acum <totul> a trecut si eu trebuie sa rahd ceea ce domnul dumnezeu a
voit sa-mi trimita mie i sd-mi dea prilej sa ma despart de voi. SA va duca domnul sang-
tosi la casele voastre. 5i pe mine, daca domnul ma va pazi de mtinile Insetate de singe ale
acestor oameni rai si ma va conduce sanatos la stapInul meu, eu nu ma indoiesc, ca el,
ca stapfnul meu, 1mi va lnapoia domnia, pe care, de voi putea sa o primesc, eu va jur
ca atit voua eft si renumitului vostru popor <cazac >I nu voi Inceta sa va fac tot binele,
did eu tot ce am avut la mine am dorit ca mai degraba sit va revina voila decit acestor
dini, dusmani ai mei, [cad eu am cunoscut de multe ori credinta, vitejia, staruinta i buna-
vointa voastra fata de mine, pe care eu, pina la sftrsitul vietii, nu le voi uita *]2. Aceste cuvinte
ale lui intristara attt de mult pe cazaci, Incit ei, multumindu-i, incepura sa plinga cu totii.
Apoi, mai stind pupil la ei si lasindu-le toata averea sa, pleca singur ca prizonier la
turci in tabara si discuta cu ei peste patru ceasuri, pinit chid, poate ca va fi suparat pe
pasa cu vorbele sale, cad acela 1-a strapuns cu sabia in pintece si-I tale peste gura, iar
ienicerii, prinzindu-I, Indata 1i taiara capul si i-1 infipsera intr-o sulita ; iar trupul, legindu-i-1
de doua camile, le dadura drumul, care ii rupserd trupul In doua jumatati, i apoi turcii
Intreg corpul 11 Mara In mici bucati si cu singele lui fsi minjira sabiile. [Poate ca dumnezeu
1-a pedepsit pe el, pe Ioan, cu o moarte atit de cumplita, fiindca el s-a nascut si a fost
crestin, si apoi pentru bogatie si glorie, parasind credinta crestind, s-a turcit si la sfirsit
s-a tutors la credinta cresting a.
Dupa uciderea lui Ioan, turcii se aruncara asupra glotasilor moldoveni taiara <pc
tori>, ca pe vite. 5i cazacii, necrezInd In juramintul turcilor, vroira sa fuga din nou In
santuri i sa se apere acolo pina la sfirsitul vietii. Dar din pricina ca in aceie santuri erau
1 La N. Costin, I, p. 465 e vorba de poloni; Lukomski vorbeste aici de cazaci.
2 Pasajul intre paranteze drepte lipseste la Leonte Bobolinski, trad. Nichita.
a Pasajul intre paranteze drepte este redactat altfel la Bobolinski, trad. Nichita, p. 229.

www.dacoromanica.ro
 284 MIHAIL, DAN 80

acum deja multi turci, unde vdzurd ceata cea mai de aproape o atacard si-i tdiard pe
turci, ping ce acestia, dupd ce suferird mari pierderi, Ii uciserd ; iar pe hatmanul Sverciovski
si Impreund cu el pe alti 12 oameni, Ii prinserd vii 1. Si desi turcii cdutard sal-i atragd
la erezia lor, totusi ei nu vroird si cazacii Ii rtiscumpArard din prinsoare. Turcii nu puturd
sh nu se minuneze de o atit de mare IndrAzneald, de curajul si de inima vitejeascil a cazacilor.
Si asa asezard In domnia Moldovei pe amintitul Petru, In locul nefericitului loan.

34
p. 348-349. 1575.
In anul 1575, hatmanul polon Sienlawski 2 aflind de marile pregAtiri ale tdtarilor pentru
a invada Podolia, trimise citeva sute de cazaci pentru a stirici despre acei tAtari. Cazacii,
cercetInd, raportard hatmanului cd Marti din Crimeea, trecind peste Nipru, s-au asezat
sub PAdurea Neagrd... Furd atunci cam 80 000 Mari sub PAdurea Neagrd, sub conducerea
celor sapte fii ai hatmanului din Crim. Din acesti tAtari, 15 000 nAvAlind sub tlrgusorul
Siniawka din Podolia, chid Incepura sA pund foc pentru a-1 arde, lndat furd btuti de poloni
si de cazaci i alungati de cazaci pina la tabdra lor. Dar mai apoi, and polonii li linprAs-
tiard oastea, aceiasi ttari, trecInd peste Nipru, nAvAlind pe neasteptate sub acelasi tirgusor
Siniawka cu hoardele lor 8, pricinuird nenorociri de nedescris linuturilor rusesti de acolo
cAcI, In afard de copiii mid ucisi, luard prozonieri cam 5000 de oameni de ambele sexe, cal
ca la 150 000 $ i vite i oi fArd numAr minard cu ei, care prizonieri i pradd Impartind-o cu
mai sus-numitul domn moldovean Petru, tAtarii plecard In Crim.

85
p. 351-357. 1577.
Despre cazacii zaporojeni 4.
In acelasi an, 1577, pe vremea regelui Stefan Bathory, se afla Intre cazacii zaporojeni
fratele bun al domnului Moldovei Joan, martirizat de turci, Ioan Potcoavd. Pe acest Joan,
cazacii zaporojeni II numira Potcoavd, deoarece el Indoia cu puterca lui potcoave de cai,
In fate lor. Moldovenii, aflind cA el se gtiseste acolo Intre cazaci, ii trimiserd In taind rugare
sti villa la ei ca domn ereditar al Moldovei i patria sa, care dupd fratele sdu Ii revenea
lui drept mostenire, sh nu o dea nhm5uul. 51 totodatfi i se plinserd Impotriva domnului
Petru, cd suferd insuportabild obidil din partea lui, ca si din partea turcilor, de care el s-a
indrAgit i pe care 1i tinea pe lIngS curtea lui.
PotcoavA fu foarte multumit de numita solie i cern sf at boierilor moldoveni, In ce
chip ar putea sA vinA la ei. Ei trimiserA la el cloud scrisori: una care cneazul Constantin
de Ostrog, voievodul de Kiev 5, si cealaltti cdtre starostele de Bar 6, sub pecetile multor
boieri nioldoveni, In care scrisori Ii rugau sa-i dea ajutor <lui Potcoavd> pinil la Nistru,
ardtind cd ei <moldovenii> 11 vor astepta neapdrat, cu oaste, Intr-o anumitil zi.
Primind aceste scrisori, PotcoavA veni cu die la Bar In chip necunoscut si le dAdu
starostelui de Bar si avu cu el indelungi conversatii secrete. Dar acel staroste refuza cu
1 Gorecki, op. cit., p. 249, aratd ch de fapt au fost luati prizonieri In total 12 cazaci
impreund cu Sverciovski. Numele lor shit: Koslovski, Sokolovski, Sadovski, Ianci (Ind),
Zaleski, Kopitki, Reskovski, Libisovski, Cisovski, Sucinski i Bogsitki.
2 Hatman de chnp al coroanei.
3 &wont = cete prAdalnice tAtdresti.
4 La P. 351 nota se citeazti: Guagnin, Despre cazacii zaporojeni, cartea III, partea 3,
p. 35-39.
5 Cneazul Constantin Constantinovici Ostrojski, voievod de Kiev, fiul principelui
Constantin Ivanovici Ostrojski, voievod de Rusia.
6 Cf. N. Costin, I, p. 467.

www.dacoromanica.ro
81 $TIRI DIN CRONICILE TJCRAINENE 285

total, spunind: . Eu as putea All dau ajutor In cererile tale, dar fArd voia si stirea regelui
nu mi se cade s fac acest lucru, stiind de incheierea pad Intre majestatea sa si sultanul
turcesc; dar Iti fdgaduiesc sd instiintez pe rege despre aceasta .. si-i porunci sd rdmind
acolo pInd la hotdrirea <regelui>.
Potcoavd, munumind starostelut pentru bunavointa lui si temindu-se sd mai riimind
la Bar pentru a nu se compromite, plecd.
Kopitki 1 aflind despre aceasta, vent la Potcoavd si-i promise sd-i dea ajutor In planu-
rile sale. Potcoavd se Indatord ca drept multumith pentru aceasta sd-i dea mari demnitdti.
Kopitki, avind mare trecere printre cazaci, cu care de vreo 20 de ori luptase Impotriva Ma-
rilor, plecd la ei si le ImpArti toti banii ce-i avea la el, cu care prilej un moldovean numit
Ceapd 2, care se cdsAtorise si locuia In tinutul Braczlaw, II ajutd pe Kopitki. 5i prin strAdania
lui, 330 de cazaci din cei mai alesi, peste care era hatman Sah, adunindu-se, venird la Potcoavd
Si, desi navaliserd In Moldova, aflind cd Petru, voievodul Moldovei, se grdbeste Impo-
triva lor cu o oaste numeroasd si cu multe tunuri, cazacii, fiind putin numerosi, lulnd provizii,
se Inapoiard, avind de gind sd-si incerce altddatd norocul.
Voievodul Petru, aflind despre aceasta, indreptil la castelanul de Halici pe un ceaus,
care mergea de la sultanul turcesc la rege cu tratatul de pace, plingindu-se prin acel ceaus
Impotriva cazacilor, cd ei, In ciuda tratatului de pace, pustiesc tare sultanului si vor sd-1
pund pe Potcoavd pe tronul Moldovei. Si ceru ca acel castelan sa-i scrie regelui, ca sa se
prentimpine mice urindri mai rele si prinzind pe Potcoavd sd-Ipedepseascd, conform tratatului
si sd porunceascd a se proceda dupd dreptate cu tort cazacii adunati <de Potcoavd>. Despre
toate aceste lucruri castelanul raportd regelui.
Regele porunci de indatd hatmanului si altor comandanti ai sal sd-I prindd pe Potcoavd
impreund cu complicit sdi. Bobeletki,3 aflind pe Potcoavd la Nemirov, din porunca hatma-
nului, voi sd-1 prinda, dar el, apdrindu-se, scapd ; si apoi, dud se Inapoie In Nemirov, tardsi
nu-1 putu prinde, si acel Bobeletki plecd la hatmanul ski fdrd succes <rezultat>.
[Si dnd, dung raportul hatmanului polon, regele porunci loctiitorului din Nemirov al
voievodului de Braczlaw sd-1 predea pe Potcoavd, atunci Potcoavd sosi din Nemirov la
Gard, care este pe apa Bugului, unde hatmanul cazacilor Sah, lasInd In Niz 400 de cazaci
si luind cu sine 600 de oameni, II salutd ca domn al Moldovei] 4. Si-I conduserd cazacil pe
Potcoava pind la cetatea Soroca, unde poporul de rind moldovean II primi ca domn ; si de acolo
venird cu totii la Iasi.
Voievodul Petru, pregtindu-se cu 500 de turd si cu moldovenit sat Impotriva lui
Potcoavd si a cazacilor, puse pe turci cu tunurile lor In frunte, de care lucru cazacii pe data
luard seama, si cind se trase din acele tunuri asupra cazacilor, atunci cazacii la porunca
hatmanului lor Salt, cum vdzurd fumul de tun, indatd se si trintird la pdmInt. Turcii, socotind
cd tott cazacii au fost ucisi, se repezirA Inainte si cazacii traserd din pusti atIt de aprig
asupra turcilor, care alergau, cd In acel loc, pe data, 300 de oameni cdzurd morti de pe cat
si ceilalti fugird care Incotro 5. Care prima nenorocire a sa vdzind-o, voievodul Petru porunci
alor sal sd se retragd ; si pdrdsind Iasii, fugi la fratele sdu, voievodul Munteniei, Intr-o regiune
depArtatd de locul bAtilliei. Si Indatd trimise solie la sultanul turcesc plingindu-se Impotriva

1 Kopitki, conducAtor cazac, pircAlab de Hotin (la Gr. Ureche, I, p. 230, e numit
Kopenski).
3 Topa (N. Costin, I, p. 468); la Gr. Ureche, p. 230, e numit Cepla.
3 Agent polon al hatmanului coroanei; la Gr. Ureche, p. 231, Boboletki.
4 Paragraful Intre paranteze drepte existd intr-o and redactie, dupd Bielski, la
Gr. Ureche, I, p. 231, dar lipseste la N. Costin, I, p. 468.
5 E vorba de prima victorie a lui loan Potcoavd.

www.dacoromanica.ro
286 MIHAIL DAN 82

cazacilor, supusi ai regelui, cA 1-au alungat din domnie si au dat domnia altuia I ruga
totodata pe sultan sa-1 ajute. Sultanul, fat& de acea rugAminte a sa, Ii facu o astfel de
mustrare: k Eu te socotesc pe tine supus al meu i Warn dat acel tron tocmai pentru a-mi
sluji mie ori de cite ori poruncesc, iar tu, In loc de aceasta, Imi ceri poruncesti mie
sa-ti slujesc tie. Asa a Iti poruncesc ca tu sA alungi pe acel tilhar i pe cazaci ; iar daca
nu Indeplinesti aceasta, atunci Iti iau capul i trimit pe altul pe tronul tau oil.
In acel timp, hatmanul $ah tinpreunt cu cazacii conduse pe Potcoava pe tron In
Iasi, fart nici o pierdere, In 18 noiembrie In acel an 1577, unde Potcoava dadu drumul, in
schimbul rascumpararii, tuturor prizonierilor ce se aflau acolo ; apoi dadu slujbe moldovenilor
si hatmanului $ah ii dAdu sub comanda pe toti moldovenii, pe Ceapa 11 facu vel postelnic
si lui Kopitki ti incredinta pircalabia sau guvernamintul Hotinului. Apoi trimise solie la
sultanul turcesc <spre a cere > steag de domnie, dar aceasta fu prinsa in drum si nu fu
lasata <sa mearga> la sultan.
Petru Voda aduna din nou o mare, oaste. Hatmanul $ah i cazacii, aflInd ca Petru
Voda cu oastea sa se Indreapta spre Iai, sfatuira pe Potcoava sa nu astepte pe dusman In
cetate, ci sA iasa Impotriva lul In chnp. $i clnd Petru se apropie de Iasi, atunci Potcoava
cu cazacii i moldovenii iesi contra lui i puse pe moldoveni lnainte pentru lupta...
[Hatmanul $ah trimise dtiva cazaci ca straja pentru a observe In ce chip Petru Voda
ji pregateste oastea sa pentru lupta, si au vAzut ca el a poruncit sa goneasca mai Intii o
turma de cai si de vite, avind de gind sa zdrobeasca cu acea turmA de cai pedestrimea
lui Potcoava i inaintea acestei turme a trimis turci calari, ca sa hartuiasca <pe inamic>,
care turd galopara alit de mult Incoace i Incolo, Inca cazacii ti pierdura rabdarea; dar
Sah retinu pe cazaci, pentru ca turcii sa se apropie mai mult. Si dud turd! se apropiarA
foarte mult de cazaci, Sah porunci sa se traga cu toate armele mid asupra lor, de care
Impuscaturi unii dintre turci fura ucisi pe loc, iar altii o Wart la fuga 2. Apoi cazacii Incepura
sa traga si In acea turma i asa, Intorcindu-se inapoi, acea turma a calcat sub copite oastea
lui Petru Voda. Vazind aceasta Potcoava, <atact> dinspre aripa dreapta si-i ucisera l Mara
pe cei ce se Inghesuiau, ca multi cazurA morti pe cimp ; i cu ultimii <oameni> Petru abia
putu sa fugal 3.
Dar Potcoava, dupA cistigarea acestei victorii, se indoia ca va putea st se mentina
In domnie, mai ales a auzise ca lui Petru U vine In ajutor o mare oaste de la voievodul Transil-
vaniei, din care cauza, luind cu sine 14 tunuri si tot ce avea bun si aprovizionindu-se cu
proviant, pe sine si pe cazaci, iesi pentru cttva timp din Iasi.
[Polcoava, apropiindu-se de cetatea Sucevei, se gindea pc ce cale sa ajungA la Zaporoje:
prin slept, se temea de marea zApada, iar sa mearga pe la Nemirov se temea de hatman
si de voievodul de Braczlaw, carora li se poruncise de cdtre rege sa se straduiasct In orice
chip sA-1 prinda. Dar dud hatmanul polon veni contra lui Potcoava, vazlnd ca este foarte
pregatit de luptA, se retrase, socotind cA-1 va putea prinde i Lira varsare de singe. $i
voievodul de Braczlaw invita la Nemirov la el, la curte, citiva cazaci Intre care era si
hatmanul $ah, si le spuse cum el, fail de nici o villa, are mari greutati la rege din cauza
lui Potcoava, pe care ei 1-au dus pe tronul Moldova l prin aceasta i-au dat pricind sulta-
nului turcesc sa rupa pacea] 4. Totusi, ca sa nu o pateascA si mai rAu i sa nu provoace

1 Pasajul Intre paranteze drepte lipseste si la Gr. Ureche i la N. Costin. El se afla

Insa la Bielski, op. cit., P. 188.
2 E vorba de lupta de la Docolina.
3 Intreg pasajul Intre paranteze drepte este putin deosebit la N. Costin, p. 469.
4 Paragraful Intre paranteze drepte la Gr. Ureche, I, P. 239, si la N. Costin, I, p. 469,
este foarte rezumativ.

www.dacoromanica.ro
83 $TIRI DIN CRONICILE UCRAINENE 287

minia regelui asupra lor, Ii sfAtui ca ei sA-i spund lui Potcoay sd meargd la rege si 'sd
se dezvinovdteascd In fata maiesttii sale, si deoarece el a fost om viteaz regele 11 va primi
cu milostivire si el, voievodul 1nsusi, promite sd-1 Insotcasca la hatman, iar hatmanul va
merge cu el la rege. Cazacii anuntar acestea lui PotcoavA, care Isi dAdu consimtAmIntul la
acest sfat si plecA cu voievodul la hatman si clArui voievodului 12 si hatmanului douA tunuri
din Iasi. Hatmanul II trimise la rege la Varsovia, unde regele 11 arestA si cu lanturi la
picioare porunci sA fie tinut sub pazA puternicA.

36
p. 357. 1578.
In anul 1578, dupA dieta din Varsovia, regele plecd la Liov, mai ales din cauza acelor
turburAri care IncepuserA din pricina lui Potcoava ; si, la cererea exprimatA de ciausul sulta-
nului, porunci s5 i se taie capul lui Potcoavg, la Liov, pentru stricarea pAcii cu turcii. 5i,
dupa cronica ruseascA I, cazacii i-au 1ngropat trupul la mAnAstirea de la Kanev ...

87
p. 357. 157F:
In anul 1578, cazacii, mIniati din pricina mortii lui PotcoavA, nAvAlind de multe
ori In Polonia, Impreund cu fratele lui <PotcoavA >, Alexandru, Mind mari pagube <acolo> 2,
5i cu toate acestea, Guagnin asa scrie despre cazaci:s A lost acest popor cAzacesc totdeauna
polonilor de mare si vitejesc ajutor Impotriva oricArui dusman al coroanei polone si lituane,
dar mai ales Impotriva turcilor si tAtarilor, care din regiunile A/Aril de Azov adeseori nAvA-
lesc In Ucraina si In orasele polone si lituane si fac mari ucideri si distrugeri, asa cum martu-
risesc despre acestea vechile cronici. Dar si acum spune acelasi Guagnin acei viteji
si rAzboinici le stricA turcilor si tAtarilor rinduiala, pentru care fapte lAudat fie numele
lui dumnezeu o 3.
88
p. 361. 1589.
...Patriarhul 4, vdzind cd din cele dobindite la Moscova cheltuise prea mult pentru
sine si cd Intrunirea soborului se amind, dori s plece In ale sale si scriind o scrisoare mitro-
politului 5 ii dAdu deplinA putere cum sta scris In acea scrisoare sA adune soborul si
55 judece In numele sau pe Ciril Terletki, episcopul de Lutk, si pe alti nelegiuiti si sA-1
pedepseasca dupil faptele lor. $i despre el arAtii ca, neavInd de ce sil stea aid, pleacA la moldo-
veni si va petrece acolo citva <timp >, asteptind sa vadA ce se IntImpla la acel sobor. Aceasta
scrisoare patriarhul o trimise, prin Grigorko 6, mitropolitului, care se afla pe atunci la Vilno.
Auzind despre aceasta Ciril, episcopul de Lutk, si temindu-se de judecata soborului,
pleca 1mpreunA cu Ghedeon Balaban, episcopul de Liov, la patriarh si-i aratA cA el fAr5
de vMA este Wait Inaintea patriarhului la sobor.
*i asa, amIndoi episcopii 1nsotirA pe patriarh pInA la granita moldoveanA 7.
1 Pyccnas aocmoeepnas semonucb.
2 Vezi N. Iorga, 1st. torn., V, p. 174.
3 La p. 357 nota se citeazA: Guagnin, Despre cazacii zaporojeni, partea III-a, p. 39.
6 Ieremia, patriarh de Constantinopol.
5 Mihail Rogoza, mitropolit de Kiev.
6 Gherman Grigorko, episcop de Polotk.
7 La p. 361 nota, Lukomski citeazA pentru aceste stiri Pyccnas aocmoeepnas semonucb;
pentru evenimentele religioase din Ucraina, la care se referd Lukomski, vezi M. Hrusevski,
licmopus Yxpaumbi-Pycu, vol. V, p. 550 si A. Muraviov, Cuozueuus c Bocmonom no aesam
lyepnoenamt, 1, p. 189. Pentru vizita patriarhului Ieremia in Moldova la 1589, vezi N. longs,
Istoria bisericii rominoli, I, Bucuresti, 1929, p. 154.

www.dacoromanica.ro
288 MIHAIL DAN 84

OB FICTOPHH HPH,LWHATICHHX IcHMHECTB

HO ITHPAHHCHHM JIETOHHCHM
(HPATROE COgEPIICAHHE)
An Top manaraeT Racaimnnecn ncTopnn Pymbmim XVI XVIII BeHOB
gamble II3 Tpex yitpamicitnx aeTonuceii: HpaTHoro al-meal-um Maaopoccnn,
JIeTonllcu ogenrigna II FIcTopntrecttoro c6opmnia III. JIyRomcnoro. ,Aainnile,
coAepmaiumecH B aeTonBccuc, HacaioTcn, raaenhim o6pa3orq, nepuoga repon-
gecHoft 60pb6b1 MOJIA0BaH n naaalion nog pyli0BUCTBOM rocnoBapfi HBaida
IhoToro npoTBB Typegmix aaxBaTtu4BOB H cruneii mongy Moagannefi Baciumn
JIyny H BaaaBamB Xmeammintoro B 60 rogax XVII netca. Bce DTH Bumble
upencTaanema B 0611.[FIX pamicax nocTotmo-eeponeciciwil ucT0pm4 Tex spemen.
AuTop nce.negyeT Tpn nbuneyEaaamniie aeTomicit n epaeminaeT Fix gall-
time c galimaill Apyrlix neTormceit Toro epemerni.

DONNEES AYANT TRAIT A L'HISTOIRE DES PAYS ROUMAINS

DANS LES CHRONIQUES UKRAINIENNES
(RESUME)
L'auteur presente des donnes ayant trait a l'histoire de notre pays, du
XVIe au XVIIIe siecle, donnes provenant de trois chroniques ukrainiennes:
Breve description de la Petite-Russie , Chronique du tmoin oculaire et
4 Recueil historique par St. Loukomski. Ces donnes se rapportent notamment
a la priode de lutte heroIque des Moldaves et des Cosaques, sous le commande-
ment de Jean le Cruel, contre les envahisseurs Turcs ; elles portent galement
sur les relations qui existaient, au commencement de la seconde moiti du
XVI Ie siecle, entre la Moldavie de Basile Lupu et les Cosaques de Khmielnitsky.
Toutes ces donnes sont presentees dans le .cadre general de l'histoire du Sud-
Est europeen a cette poque.
L'auteur analyse ces trois chroniques et compare les donnes qu'elles
fournissent avec celles offertes par d'autres sources de l'epoque.

www.dacoromanica.ro
RASCOALA POPULARA ANTIHABSBURGICA. DIN BANAT
(1737- 1739)
DE
BUJOR SURDU

Prin intinderea, durata i urmdrile ei, rscoala din anii 1737-1739 a fost una
din cele mai mari miscdri revolutionare din imperiul austriac in veacul al
XVIII-lea. Indreptat nemijlocit impotriva autoritdtii impgratului, rdscoala a
lovit la temeliile acestei stpiniri, administratia habsburgicd din Banat fiind
nevoitd sd-si lirniteze activitatea, timp de aproape un an 0 jumdtate, mai mult
Inapoia puternicilor intdrituri ale cetdtii Timisoara.
Cu toatd Insemndtatea deosebita a acestei rscoale pentru istoria OLE
noastre, si mai ales pentru istoria Banatului, ea egte prea putin cunoscutd pind
In prezent. Istoriografia burghezd, fie cd a ignorat-o, fie ea i-a denaturat voit
caracterul. In sintezele de mii de pagini ale lui A. D. Xenopol 1, C. C. Giurescu 2,
N. Iorga 3, Homan B.-Szekfti G. 4, ca s amintim doar pe cele mai importante,
nu este nici mdcar pomenitd. 0 mentiune de citeva rinduri asupra rdscoalei se
&este totusi in Istoria ronlinilor din Ardeal i Ungaria a lui N. lorga 5.
Date ceva mai bogate se gdsesc numai in unele monografii privind istoria
locald a Banatului. Concluziile trase sint insd In general false, iar eveni-
mentele prezentate intr-o lumind contrard adevdrului istoric. Miscarea nu este
prezentatd ca o rascoald indreptatd impotriva stdpInirii habsburgice, ci doar
ca dezlantuirea instinctelor de tilhdrie ale poporului romin din Banat. Hoar-
dele rominesti prddalnice actioneazd numai aldturi de cetele turcesti i ura
lor este indreptatd mai ales asupra populatiei pasnice, recent colonizatd, din
sinul careia au fost luati multi robi i vinduti apoi pe sume mici turcilor.
Aceasta este teza principald din mai toate studiile publicate pind acum care
amintesc de rdscoald. Teza de mai sus a fost pusd in circulatie de cdtre Brdny
1 Istoria romtnilor din Dacia Traiand, ed. a III-a, Bucuresti, 1925-1930 (14 vol.)
2 Istoria romtnilor, Bucuresti, 1935-1946, vol. IIII (5 vol.).
4 Istoria rominilor, Bucuresti, 1936-1939, vol. IX (11 vol.).
4 Magyar Trtenet (Istoria maghiard) Budapesta, <I. a.>, vol. I VIII.
6 Vol. I, PinA la miscarea lui Horia (1784), Bucuresti, 1915, p. 310-311.
19 c. 376

www.dacoromanica.ro
290 BUJOR SURDU

Agoston 1; dupa el au urmat Leonhard Bhm 2, Johann Heinrich Schwicker 3,

Szentklaray Jeno 4, Fr. Milleker 5, Fr. Wettel 6, ca s nu pomenim decit pe
ciliva din cei mai *de seamA cercettori ai trecutului Banatului.
Cel dintii cercetAtor care a incercat sA determine cauzele acestei mari
rscoale si a privit cu intelegere lupta maselor populare trnesti a fost Patri-
chie Dragalina, in opera sa Din istoria Banatului Severin, capitolul lidzbotut
cu turcii 1736-1739 7. Autorul admite insA c miscarea a izbucnit odat cu
ndvAlirea turcilor in Banat, in mai 1738, si c atrocitatile fAptuite impotriva
colonistilor se datoresc rAsculatilor, reducindu-le doar proportiile.
Cercetind izvorul de unde s-ar fi putut inspira istoricii arnintiti, ajungern
la concluzia cA acesta nu poate fi altul decit Griselini. In vestita lui istorie a
Banatului se gseste un pasaj din care se poate usor vedea CA cercetAtorii de
mai tirziu n-au fault altceva decit sa parafrazeze caracterizarea pe care o d
Griselini rscoalei 8. DacA ne gindim insA la timpul i imprejurarile in care si-a
adunat autorul informatiile, ne putem explica fr greutate parerile lui. Griselini
viziteaza. Banatul intre anii 1774 1777, cu scopul precis de a intocmi o mono-
grafie completa a Banatului. In acest scop, Ii stateau la dispozitie nu numai
arhivele administrative, ci i functionarii publici. De la acestia adunat,
fArd Indoiala, informatiile cu privire la rscoala intimplatA cu aproape patru-
zeci de ani in urrna. Dar, in perioada aceasta, administratia Banatului era cit
se poate de putin binevoitoare locuitorilor romini, care erau acuzati in rapoartele
oficiale inaintate curtii din Viena cA ar fi razvratiti , trAdatori i a tilhari a 9.

1 Temendrmegge Emleke ( In amintirea judc(ului Timis), Becicherecul Mare, 1848,

p. 67: A rabidsi dsztiin vagy csupdn vdgy, a tilirl,kiikhdz tdrsitd az oldhokat, kik magokat
lidkOczy Ferencz csapatinak nionddk. Az oldhokozta kar nagyobb volt annAl, mit a toroktn ;
inert e kuruzok, minden nmetet, ki keziikre keridt, csekMy dron rabszolgkill a tiirtilinek
adtk el i.
s Geschichle, des Temeser Banats, vol. I, Leipzig, 1861, p. 246.
3 Geschichte des I cmeser Bona's, Pcsta, 1872, P. 336; Teils genotigt, teils aus Baubgier
vereinigten sich viele Walachen mit dem Feinde, den sie dadurch ansehnlich verstrkten und
durch den Turban unkenntlich girnacht scheuten sie nicht, sich der Hauptstadt zu niihern,
ihr Gebiet zu durchstreittn Lnd zu verheeren h
Szdz ev Dl-Magyarorszdg uiabb trteneteliil (0 sutA de ain din istoria mai noud a
Ungariei de sud), vol. I, 'I in iscara, 1879, p. 154: PrSclavdgytol c:abitva kicsapongd nyers
vials csoportok is csatlakoztak a toriikkh6z, melyek sokkal tbb kdrt tettek, mint magok
a torkiik *.
5 Geschichte der kn. Freisk.dt Werschetz, vol. I, Budapesta, 1886, p. 114.
Biographische Skizzen. Beitrage zur Geschichle des Banales, Timisoara, 1932, p. 77-78.
7 VOL 111, Caransebes, 1902, p. 175-226. In acelasi spirit a tratat rascoala Si
Gh. Popovici, In Istoria rominitor banafrni, Lugoj, 1904. p. 314, 316.
Cu prilejul comemordrii a 200 de ani de la aceastA rAscoald, cercetiltorul Ion Stoia
Udrea a publicat o frumoasd evocare literarA a luptelor tArfinimii barnitene din aceastA vreme.
Expunerea n-a lost InsA dusil pinA la capAt, oprindu-se la evenimentele din ianuarie februarie
1738. (Vezi I. Stoia Udrea, Aslin(itul steagurilor, In Bevista Institutului social Banat-
Crisana *, Timisoara, VIII, 1940, nr. 27, p. 13-24 ; nr. 28-29, p. 170-198).
8 Die Baubbegierde gesellt'ihnen bald auch die Walachen zu, die sich far Truppen
des Frsten Franz Hakoczi ausgaben ; welchen die Tfirken wieder auf den Schauplatz brachten,
und welcher wirklich sich zu Widdin aufhielt. Der (lurch sie verursachte Schaden war unend-
lich grijsser, als der, den die Tfirken selbst anrichteten, indem sie alle Deutsche, die ihnen
in die Halide fallen mochten, urn geringes Geld in die Sklaverei verkauften *. (Franz Grise-
lini, Versuch einer politischen und natiirlichen Geschichle des Temeswarer Banals, partea I II,
Viena, 1780, I, p. 171).
9 P. Dragalina, op. cit., vol. III, p. 144.

www.dacoromanica.ro
3 RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 291

S-a preconizat chiar evacuarea tuturor rominilor din Banat, de la Capi Inas de
pe Mures pind la Caransebes, i popularea teritoriului cu germani 1 Natural
cd in astfel de irnprejurdri, informatiile servite lui Griselini, in vederea intoc-
mirii unei lucrdri destinate cercurilor conducdtoare vieneze, nu puteau fi decit
defavorabile elementului rominesc i, ca atare, nu pot forma un izvor sigur,
dacd nu sint confirmate si de alte stiri mai apropiate in timp de rdscoald,
ceea ce nu este cazul.
Griselini, i dupd el istoricii amintiti, considerd cum s-a vdzut mis-
carea revolutionara a rominilor bdnteni ca o actiune de jaf si de pradd si nu
ca o rdscoald armat indreptata impotriva stdpinirii habsburgice, cum a fost
in realitate. Din expunerea care urmeazd va rezulta insd lAmurft caracterul
adevdrat al miscdrii.
Stirile contemporane dezmint i ele afirmatiile istoricilor tendentio0 de
mai tirziu, subliniind caracterul de rdscoald al acestei miscdri, nu de tilhdrie,
cum s-a sustinut. Astfel, un cronicar sas contemporan noteazd, in august 1738,
cd in Banat se and citeva mii de rebeli care atacd mai ales ostasii imperiali,
fiind omoriti in ultimul timp un curier imperial si un adjutant general 2. Tot
asa, Stefan Bethlen numeste miscarea rebeliune ardtind i cauzele izbucnirii
ei 3. Acelasi caracter Ii scoate in evidenta si Constantin Dapontes, secretarul
lui Constantin Mavrocordat, care si-a scris opera pe baza rapoartelor oficiale
turcesti, inaintate domnului Tarii Rominesti spre a-I informa asupra desfdsu-
rani rdzboiului 4.
Chiar i conducatorii ostilor austriace din timpul rdzboiului cu turcii
considerd miscarea ca o rdscoald i cautd chiar sd-i afle cauzele. Astfel, generalul
Schmettau explicd succesele militare turcesti din primdvara anului 1738
ea datorite aldturdrii la otomani a locuitorilor rasculati din muntii Banatului 5,
Tot ea rasculati sint considerati locuitorii bandteni si in alte acte contem-
porane. Astfel, in preliminariile pdcii de la Belgrad, iscdlite la 1 septembrie
1739 in tabra turceascd, se prevede amnistia pentru toti supusii care in timpul
rdzboiului au luat armele impotriva suveranului lor legitim. Evident cd acest
articol a fost impus de turci, dacd tinem seama de faptul cA in cuprinsul lui se
amintesc cu titlu special locuitorii rdsculati din regiunea Mehadiei 6.
Dar si in actele oficiale interne ei apar tot asa. Intr-un ordin circular,
adresat la 10 ianuarie 1739 de administratia din Timisoara districtelor, se
2 P. Dragalina, op. cit., vol. III, p. 148.
2 Diarium des Thomas Tattler, In Quellen zur Geschichle der Stadt Brassci, vol. VII,
p. 212: in Banat sollen etliche 1000 Rebellen sein, die allerhand Excesse tun und sonder-
I:

lich die kaiserlichen Soldaten, wo sie solche antreffen niedermachen, wie sie denn auch den
kaiserlichen Courier nebst dem General-Adjutant, welche die Friedens-Punkte bei sich
gehabt, auf stilcken zerhauen S.
3 Ziarul lui .5lefan Bethlen, anexe. p. 330.
4 Constantin Dapontes, Ephemerides daces ou chronique de la guerre de quatre ans
(1736-1739), vol. II, trad. de Emile- Legrand, Paris, 1881, p. 146.
6 Le comte de Schmettau, Mmoires secrets de la guerre de Hongrie pendant les cam-
pagnes de 1737, 1738 et 1739, Francfort, 1771, P. 154.
6 II sera accord un plein et entier pardon aux sujets des deux empires, qui dans
le cours de la prsente guerre peuvent avoir pris partie contre leur lgitime Souverain, et
notamment aux habitants de Meadia, et des contres qui sont aux environs e. (Umstandliche
aul Original-Dokumente gegrundete Geschichte der samtlichen und wahren Vorgiinge bei der
Unterhandlungs des zu Belgrad am 18-ten September 1739, Frankfurt und Leipzig, 1790, p. 264).

19*

www.dacoromanica.ro
 292 BUJOR SURDU 4

spune lamurit ca supusii rebeli care se reintorc la casele lor vor fi amnistiati,
iar in caz contrar vor fi tratati ca tilhari >> 1. In sfirsit, generalul Engelsho-
fen, care a fost guvernator al Banatului dupa Mercy, apoi comandant militar
al cetatii Timisoara pina in 1740, cind i se incredinteaza din nou administrarea
acestei provincii, intr-un raport oficial, adresat curtii din Viena, numeste mi--
carea rdscoald fatald (fatallen Aulstand) 2.
Data fiind desfasurarea faptelor, precum i marturiile contemporanilor de
mai sus, ne aflam, evident, in fata unei rdscoale populare careia urmeaza s i
se afle cauzele, sa i se stabileasca desfasurarea i s i se constate urmarile.
Documentele contemporane sint insa in cea mai mare parte nepublicate si
se gasesc in arhivele din Viena i Budapesta. La Viena se afla toata corespon-
denta curtii imperiale cu administratia Banatului, iar la Budapesta se gaseste
cea mai mare parte a arhivei interne banatene din epoca respectiva. Arhivele
au fost transportate de la Timisoara la Budapesta in 1889; regestele docu-
mentelor sint .insa publicate de Baroti Lajos 3.
Fara indoiala c, pind nu vor fi depistate cu atentie arhivele de mai sus, nu
se poate porni la intocmirea unei temeinice monografii a rascoalei din 1737-1739.
Totusi, in linii generale, istoricul rdscoalei poate fi intocmit pe baza celor
publicate pind acum, precum si a unui restrins material documentar inedit.

CAUZELE RA SCOALEI
Prin pacea incheiat la Passarovitz in 21 iulie 1718, ca urmare a razboiului
inceput in 1716, turcii pierd in afard de alte provincii i Banatul, care
trece astfel in stapinire austriaca. La propunerea printului Eugeniu de Savoia,
Banatul a fost separat de Ungaria i administrat ca provincie autonoma, fiind
declarat domeniu al coroanei habsburgice. Locuitorii romini i puinii sirbi
care populau Banatul in aceasta epoca au primit, probabil, cu satisfactie stapini-
rea noud, crestind, dupd un veac i jumdtate de abuzivd stapinire otomana.
Sperantele lor la o viatd mai bun au fost insd In scurt timp inselate. Noii
stapini s-au aratat a fi mai spoliatori i uneori mai abuzivi decit turcii, siliti
sd prdseasca provincia in urma pierderii razboiului. Poate c multi dintre
ei au fost nevoiti sa spun ca au schimbat jugul de lemn turcesc cu jugul de
fier austriac, asa cum constata cronicarul ardelean Cserei, chid Transilvania a
trecut din miinile sultanului in cele ale imparatului 4.
Cel dintii guvernator al Banatului a fost generalul Claudius Florimund
Mercy, numit in aceastd calitate de printul Eugeniu indata dupd ocuparea
Timisoarei i confirmat apoi de imparat. Una din primele masuri luate de noul
guvernator a fost aceea de organizare administrativd a provinciei. lii acest scop,
Banatul a fost impartit in 11 districte: Timisoara, Cenad, Ciacova, Beciche-
rec, Panciova, Virset, Palanca Nona*, Lipova, Lugoj-Fdget, Caransebes oi
1 Baroti L., Adattar Delmagyarorszdg XVIII. Szdzadi trtenetihez (Contribulli la istoria
Ungariei de sud In sec. XVIII), I, p. 187 (10 ianuarie 1739).
2 Szentklaray J., op. cit., p. 154.
3 Baroti L., op. cit., vol. III, Timioara, 1893-1900; 1, 540 + XXXXVII p.; II,
626 + LXXVIII p.
Thrtnelmi Tar (Magazinul istoric), Budapesta, 1893, P. 154.

www.dacoromanica.ro
5 RXSCOALA ANTIHABSBUR GICX DIN BANAT (1737-1739) 293

Orsova-Almdj. Regiunea cuprinzind strimtorile Dundrii, numitd Clisura, forma

un despartamint aparte.
In fruntea fiecdrui district se gdsea un administrator (Verwalter), iar satele
erau conduse de cnezi. Peste mai multi cnezi se afla un obercnez, cu resedinta
intr-unul din satele mai mari. Districtele stdteau sub ordinele administratiei
din Timisoara, in fruntea cdreia se afla guvernatorul. Generalul Mercy a guvernat
Banatul pind in 1734, cind, trimis s lupte in Italia, cade la asediul cetatii Parma.
Guvernarea lui Mercy a insemnat un progres pentru Banat 1 In timpul
guverndrii acestuia, s-au ridicat manufacturi de fier, sticl, postav, mdtase 5i
atitea altele, s-au deschis mine de aramd, fier, plumb, argint, s-a sapat canalul
Bega, s-a inceput opera de asanare a intinselor mlastini, s-au clddit palate adminis-
trative mari precum i catedrale mdrete, au fost clddite cetati numeroase
5i puternice pentru apdrare, in sfirsit, s-a introdus o administratie mai organizat
si mai ordonatd decit cea turceascd 2 Bilantul incheiat poate fi considerat pozitiv
de Care cercetatorul care s-ar multumi s priveascd problema numai din acest
punct de vedere.
Constatarea mai are insd o Ltd. Se poate pune intrebarea : oare taranii
iobagi romini, care formau imensa majoritate a populatiei si care aveau de
suportat toate cheltuielile legate de aceste imbundtatiri, au simtit schimbindu-
li-se traiul in bine sau in rdu ? La aceasta se poate rdspunde categoric cd pentru
ei viata a devenit nu numai cu mult mai grea, dar de-a dreptul insuportabild.
Ce a cistigat tdranimea de pe urma ridicrii numeroaselor intreprinderi
manufacturiere, in afard de faptul c marfurile de care avea nevoie au devenit
mai scumpe si de calitate mai proastd? S-a ales totusi cu ceva ; i s-a mdrit
numdrul zilelor de robotd, pentru c in manufacturi munca necalificatd, trans-
porturile de materii prime si obiecte manufacturate, precum i intretinerea loca-
lurilor se fdceau cu munca iobagilor pltii cu mult sub pretul de pe piata
Ca urmare a deschiderii minelor, taranii iobagi din imprejurimi au fost
siliti s lucreze sub pdmint, in conditii grele, neobisnuite pentru ei, cu un salar
care nu putea acoperi necesitatile de trai ale unei familii.
Canalul Bega una din operele guverndrii lui Mercy la sdparea cdruia
s-au trudit mu i mii de trani timp de ani de zile, le-a adus acestora i obli-
gatia de a-1 intretine permanent in stare de functionare ; totodatd s-a mdrit
simtitor numdrul zilelor de robotd in pddurile care se intindeau din cimpia
Banatului pind la izvoarele Begdi, cu scopul de a acoperi necesitstile mereu
sporite de cherestea i lemne de foe ale orasului Timisoara si ale asezdrilor din
ses, lipsite de pdduri.
Pminturile provenite in urma drendrii mlastinilor nu au revenit celor ce
au muncit la aceastd lucrare grea, ci colonistilor adusi din tarile germane. Coloni-
stii care au fost asezati aici au primit case si pdmintul cel mai roditor din
satele rominesti, dupd ce populatia bdstinasd a fost obligat cu forta armatd
s pdrdseascd vetrele strdbune.
Din palatele administrative clddite din edrdmida, tigla i varul fcute
transportate prin robotd si din lemndria tdiatd i fasonatd de asemenea cu

1 Griselini, Geschichte des Temeswarer Banats, p. 258.

2 Szentklray JenO, Mercy kormnyzata a temesi banskgban (Guvernarea liii Mercy
In Banatul timisan), Budapesta, 1909, p. 188.

www.dacoromanica.ro
294 BuJOR SURDU 6

munca taranilor iobagi nu le putea veni acestora decit o impilare 0 mai

mare ; noii stapini 10 consolidau stapinirea. Maretele biserici din Timisoara,
ridicate in aceast perioada, expresie a dominatiei cultului catolic, le aducea o
impilare 0 mai mare a constiintei lor religioase, urmarindu-se in acelasi timp
scopul de a-i determina sa primeasca credinta catolica, pe care ei nu voiau
s o imbratiseze.
Numeroasele cetati din Banat au fost ridicate cu robota taranilor, dar
inapoia intariturilor -- la care ei au depus atita stradanie nu s-au putut
adaposti niciodatd, cind necesitatea a cerut-o. Armata de ocupatie austriaca
care folosea aceste intrituri, s-a dovedit a fi mult mai apasatoare decit cea
turceascd, chiar cind aceasta din urma calca pamintul Banatului ca dusmana.
In fine, aparatul administrativ, dacd nu era atit de abuziv ca cel turcesc,
avea Irma dezavantajul c, fiind mai bine organizat, impunea supusilor indepli-
nirea cu stricteta a tuturor obligatiilor la termene bine stabilite. Ca urmare,
in cursul evenimentelor ulterioare, s-a vazut limpede c populatia regreta
vechea stpinire a spahiilor.
Opera infaptuita de Mercy in Banat timp de aproape doud decenii a fost
mareata, in felul ei, dar ea s-a ridicat pe munca i suferinta taranilor. In intentia
lui Mercy, noua provincie trebuia s devind o baza puternicd pentru viitoarea
expansiune spre rasarit a vulturului imperial 0 a catolicismului. El nu a tinut
seama de nevoile supusilor, incarcati peste masura cu dan i obligatii. Cind insa
coarda a fost prea mult intinsa, acesti supusi siliti s asculte pina atunci
au nimicit intr-un an 0 jumatate toata opera sa. Manufacturile au fost dis-
truse, minele inchise, satele colonistilor prefacute in scrum 0 populatia alungata ;
intr-un cuvint, starea provinciei a ajuns mai rea decit la ocuparea ei in 1717.
Cauzele care au dus la aceast situatie au fost numeroase. In cele ce urmeaza,
vom incerca sd le sistematizam.

1. REGIMUL PROPRIETATII PAM YNTULUI

0 data cu ocupatia turceasca din secolul al XVI-lea, Banatul a lost transfor-

mat in pasalic 0, ca atare, parnintul a devenit, de drept, proprietatea sultanului ;
locuitorii, fie ei crestini sau musulmani, erau considerati numai stapinitori
vremelnici: crestinii, atit timp cit plateau darile i isi indeplineau celelalte obli-
gatii, iar musulmanii, pind cind puteau servi pe sultan cu armele. Natural
cd, i unii i altii, puteau transmite pamintul urmasilor lor, daca acestia indepli-
neau mai departe sarcinile legate de mosia sau lotul respectiv. Nu-1 puteau insd
vinde sau darui ; intr-un cuvint, nu erau proprietari deplini asupra pamintului.
Dupd pacea de la Carlovitz (1699), in urma careia imperiul turcesc a fost
puternic zguduit, s-a procedat la o serie de masuri menite sA clued la consolidarea
lui, stiindu-se Ca luptele vor trebui s reinceapd in scurt timp. Unele din aceste
masuri priveau direct teritoriul Banatului. Scopul urmarit era acela de a trans-
forma pasalicul intr-un reazim puternic in vederea noului rdzboi. Pentru
aceasta era nevoie ca turcii sa-si apropie in prirnul rind populatia crestind locald,
creindu-i conditii de trai mai bune decit erau cele de dincolo de Tisa sau de
Mures, sub stapinirea austriaca. In felul acesta, cdutau sa opreasca fuga locui-
torilor in aceste regiuni i sa-si asigure totodata spatele din partea populatiei

www.dacoromanica.ro
7 RASCOALA ANTIHABSBURGICA. DIN BANAT (1737-1739) 296

intr-un eventual conflict. Ca urmare, s-au redus drile i celelalte sarcini ale
locuitorilor i acestia au fost declarati proprietari deplini asupra loturilor de
pamint, pe care pind atunci le aveau numai in folosinta 1
Rezultatele nu s-au Fasat mult asteptate. Nu numai c locuitorii n-au fugit
de sub stpinirea turceascd, dar Inca in primul an de aplicare a reformelor
numgrul lor s-a mrit cu opt mii, prin ernigrari 2.
Din partea lor, austriecii, dupd ocuparea Banatului, au declarat pamintul
proprietatea coroanei, taranimea pierzind prin acest act dreptul de proprie-
tate asupra lui, pe care il avusese in ultimele decenii ale stdpinirii turcesti 3.
De acuin inainte, nu numai Ca erau lipsiti de dreptul de a-1 vinde sau lsa mos-
tenitorilor, dar nici nu-1 puteau folosi mai mult de un an. Ca urmare, in fie-
care an, organele administrative, prin cnezii satelor, procedau la o noud repar-
tizare a loturilor, ceea ce dadea nastere la abuzuri revoltatoare. Unii primeau
mai mult pamint decit puteau munci, iar altii nici cit le era necesar pentru
Intretinerea gospodariei proprii. De multe ori, cele mai bune pminturi de ail-
tura' erau rezervate pentru finete i pdsuni, dupd interesul sau bunul plac al
cnezilor 4.
Sint greu de explicat motivele care i-au determinat pe austriaci s ia
nAsurile de mai sus in problema proprietatii pdmintului, mai ales dacd ne gin-
dim cd prin aceasta si-au creat greutdti nu numai de ordin politic, dar si econo-
mic ; politic, prin faptul Ca' si-au indepartat Inca de la inceput simpatiile popu-
latiei, iar economic, ca urmare a scaderii productiei agricole, deoarece pmintul
nu mai era ingrijit dacd isi schimba an de an stdpinul. Scdderea productiei aducea
dupd sine, de altfel, i rnicsorarea cantitaiii de dijmd din produsele solului.
S-ar putea insa sustine ca locuitorii Banatului n-ar fi avut ca ocupatie princi-
paid agricultura, ci pdstoritul, i ca atare autoritatile n-au avut de intimpinat
greutati deosebite cind au luat astfel de mdsuri fata de o populatie nesta-
bila. Nu este insd asa. Pe timpul guverndrii lui Mercy, casieria camerald
incasa aproximativ 100 000 florini anual din vinzarea dijmelor 5. Cam aceeasi
suma revenea statului de pe urma dijlnelor si in perioada imediat urmdtoare
rascoalei. Din aceast sumd, pentru dijmele din cereale se incasau 72 906 florini,
iar pentru cele din oi, 9000 florini ; restul se repartiza pe seama dijmelor din
stupi, yin, tutun, porci i vite 6. Proportia dintre valoarea dijmelor din cereale
si cea a oilor demonstreazd, evident, cd ne afldm in fata unei populatii pre-
ponderent agricole, deci stabild.
Politica aceasta a avut insa i avantajele ei pentru regimul habsburgic.
Taranul, lipsit de proprietate i dependent continuu de bunavointa autoritati-
lor, dacd voia s obtind pdmint de cultivat, devenea mai supus i platea drile
mai regulat, dar mai ales i indeplinea fr sd murmure robota, i aceasta se
urmrea mai ales. Apoi, prin declararea pamintului ca proprietate a coroanei,
s-a putut proceda mai usor i Inca cu aparenta de legalitate la scoaterea
1 Joseph von Hammer, Geschichle des Osmanischen Reiches, vol. VII, Pesta, 1831,
p. 44, 64 65.
2 lbidem, p. 65.
3 Szentklaray J., Szz v Dl-Magyarorsztly, p. 147.
4 Ibidem.
5 Szentklaray J., Mercy kormnyzata, p. 107.
6 Idem, Szdz iv Dl-Magyarorszaq, p. 191.

www.dacoromanica.ro
296 DUJOR SURDU 8

vechilor locuitori din loturile mai bune, pentru a fi repartizate colonistilor

adusi din strAindtate.
Oricare ar fi fost motivele acestei atitudini, regimul proprietatii asupra
pdmintului, impus de austriaci la 1718, a stat la baza inrautatirii situatiei
populatiei bdstinase 0, ca urmare, poate fi inclus intre cauzele principale care
au dus la izbucnirea rdscoalei din 1737-1739.

2. STAREA SOCIALA A LOCUITORILOR

Problema stabilirii categoriei sociale in care ar putea fi incadratd popu-
latia bdstinasd din Banat in perioada 1718-1740 n-a fost cercetatd pind acum,
de0 s-a scris destul de mult asupra acestei epoci. In actele oficiale, tdranul
era numit supus (unterthan). Termenul nu poate dezlega ins problerna,
deoarece supus , in raport cu statul, era 0 omul liber 0 cel incadrat in oricare
dintre categoriile iobAgesti.
Definirea categoriei sociale nu poate fi fdcuth decit cercetindu-i sarcinile
in raport cu cele ale pdturilor sociale asemdndtoare din alte provincii ale impe-
riului austriac.
a. In privinta proprientii pdmintului, tdranul din Banat se apropie
mai mult de jeler decit de iobag. Numai jelerul 10 pierde lotul de pdmint la
expirarea contractului, in timp ce iobagul II pstreazd pind la moarte, are
drept sd-1 Impartd intre urmasli sal, pa chiar II poate 0 instraina prin zdlogire,
frd ca domnul de pmint sd-1 poatd opri legal.
b. Taranul din Banat era legat pentru totdeauna de glie, ca oricare iobag.
Numai cd iobagul din Transilvania sau din Ungaria era mai avantajat 0 in
aceastd privintd: dacd era supus la un tratament prea aspru, putea fugi pe
altd mosie 0 in cazul cind noul stdpin se bucura de influentd in fata auto-
ritdtilor, sau era el insusi demnitar, cu greu rnai putea fi readus. Dar, chiar dacd
era readus, nu avea de suferit altceva in cazul cel mai ru pentru dinsul
decit o pedeapsd corporald, nu prea asprd Ins, fiinda stapinul nu avea interes
sd-1 facd incapabil de muncd.
Aici, in Banat, stapin peste tot pdmintul era insd statul. Si nu numai aici,
ci 0 in Oltenia, Serbia 0 Ungaria ; deci taranul exploatat cu greu putea fugi,
fie induntrul, fie in afara granitelor Banatului. Fuga era, de altfel, pedepsita
in chip salbatic. Indatd dupa ocuparea Banatului, taranul prins cu fugd a
doua oard era condamnat la spinzurdtoare 1 Mai tirziu, in preajma izbucnirii
rdscoalei, incercarea de fugd se pedepsea cu un an 0 jurndtate de muncd la
fortificatii, in lanturi 2.
c. Dijmd se dAdea din toate cerealele, precum si din sporul anual al vitelor,
putInd fi uneori rscumpdratd in. bani.
d. Statul, in calitatea sa de stpin feudal, avea singur dreptul de a cldi
mori sau deschide circiumi 0 mdceldrii, dispunind totodatd 0 de celelalte mono-
poluri senioriale (pdduri, pescuit etc.).
e. In schimbul folosirii lotului de pmint, locuitorii erau obligati sd inde-
plineascd anual un anumit nurndr de zile de rnuncd pe seama statului.
1 Baroti L., Adaltr Dlmagyarorszg XVIII. szzadi tortneteliez, II, p. 173 (28 sept. 1718).
2 Ibidem, p. 336 (11 ianuarie 1736).

www.dacoromanica.ro
9 RASCOALA ANTIHABSBU14GICA DIN BANAT (1737-1739) 297

Din cele de mai sus, se poate limpede constata Ca tdranimea bndteand

in prima jumatate a veacului al XVIII-lea avea toate caracterele esentiale
ale iobagimii din Transilvania sau din Ungaria, in epoca respectiva. Este deci
o categorie iobageascd, avind insd unele particularitati specifice.

3. MONOPOLURILE

In calitatea sa de stdpin feudal, statul se bucura in Banat de monopolurile

senioriale obinuite: circiumdrit, mdceldrit, pescuit, precum 0 de dreptul exclusiv
asupra jirului din paduri, toate fiind valorificate din arendarea prin licitatii
publice.
Doud alte monopoluri au provocat insd adinca nemultumire a populatiei:
fabricarea tuicii i vinzarea srii. In timpul ocupatiei turce0i, populatia era
liberd s facd tuica, platind, bineinteles, stdpinului o anumitd taxd pentru
fiecare cdIdare 1 Chiar 0 sub stdpinirea austriacd sistemul a continuat, taxele
pe caldrile de fiert rachiu figurind intre veniturile camerale 2. Mai tirziu insd,
socotindu-se cA veniturile ar putea crete i cd, totodatd, incasarea lor ar fi
mai sigurd, dreptul de a produce rachiu a fost arendat pe intreaga provincie
unei asociatii de negustori din Timipara. Ca urmare, locuitorii nuli mai puteau
valorifica intinsele lor livezi de pruni, aa cum fdceau pind atunci, deoarece
arenda0i, bazati pe dreptul lor de monopol, puteau impune pretul de cum-
Ware al prunelor din care se fierbea tuica. Dar nu numai atit. Taranii au
fost obligati s furnizeze arenda0lor lemnele necesare intreprinderilor lor in
conditii de robotd, fapt care-i determind s ajungd cu plingerile lor pind la
Viena 3.
In Banat nu se exploatau saline 0 ca atare sarea necesard consumului
se importa din Transilvania. Anual, oficiul de sare din Banat aducea aproxi-
mativ 100 000 de bolovani de la Ocna Sibiului. Oficiul srii din Banat platea
administraliei salinelor cite 10 creicari pentru un bolovan transportat ping
la Alba-Iulia. Din suma aceasta, administratia salinelor pldtea un creitar 0
jumdtate de fiecare bolovan lucrdtorilor care scoteau sarea la suprafatd, iar
6 creitari costa transportul de la Ocna Sibiului pind la Alba-Iulia, rdminindu-i
deci un venit de 2 creitari i jumdtate pentru fiecare bolovan de sare livrat.
De la Alba-Iulia pind la Lipova, unde se afla depozitul central de sare, trans-
portul se fdcea cu bdrcile 0 costa 7-8 creitari. In total deci, un bolovan de
sare valora in depozit circa 17-18 creitari.
Oficiul sdrii din Banat revindea maja de sare cu cite 2 florini 0 23 creitari,
deci cu un venit de 2 florini la maid 4. In asemenea conditii nu e de mirare c
numai sarea aducea un venit de 160 000 florini anual 5, adica aproape de cloud
ori valoarea dijmelor adunate intr-un an intreg.
Dacd adaugdm la costul neobinuit de ridicat al sdrii obligatia taranilor
de a o transporta la diferitele depozite regionale din cuprinsul Banatului, precum
1 P. Dragalina, Din istoria Banatulni Severin, III, p. 175-176.
2 Szentklaray J., Szciz gv Del-Mag yarorszag, p. 191.
3 P. Dragalina, op. cit., p. 176.
a Un bolovan de sare avea cca 80 funti, iar maja 100 funti sau circa 56 kg.
Szentklaray J., op. cit., p. 192.

www.dacoromanica.ro
 298 BUJOR SUTIDU 10

i sarcina de a intretine navigabilitatea Muresului, ne putem da seama de marea

bor nemultumire provocatd de acest monopol. Tocmai de aceea, la cel dintii
prilej ivit in cursul rdscoalei, depozitul de sare din Lipova a fost devastat 1,
iar sarea transportata de cdtre rasculati in interiorul provinciei.

4. ROBOTA

Stim c austriecii, in cursul secolului al XVIII-lea au incercat s reglemen-

teze in tot imperiul obligatiile iobagilor fata de stdpinii lor feudali, si in special
robota. N-au fdcut-o insd in Banat in prima jumdtate a secolului al XVIII-lea.
Nu cunoastem, cel putin pind acum, existenta vreunui act oficial in care sd
se stabileascd precis numdrul zilelor de muncd datorate de tarani statului,
ca proprietar feudal. Mai probabil Ca robota era cerutd dupd necesitKile momen-
tului. Nici nu se simtea, de altfel, nevoia reglementrii ei amanuntite, deoarece
nu se cultiva pdmint alodial ; cel mult se stringea finul de pe intinsele predii
necultivate. Un numdr minim de zile obligatorii pe an trebuia totusi sd fi existat,
care, dacd nu erau realizate in naturd, urmau sd fie rdscumpdrate in bani 2
Robota in Banat are insd o particularitate specified: era intoldeauna pld-
UM. Doud trebuie s fi fost cauzele care au determinat stdpinirea s procedeze
in felul acesta :
a. Taranii nu erau intrebuintati la muncile agricole, ci la lucrdri speciale,
ca: saparea canalelor, lucrul in mine si manufacturi etc., munci care cereau
spirit de initiativa i un oarecare interes.
b. Robotele se executau la departari mari de gospoddriile taranilor. Cei
din districtul Caransebesului, de exemplu, lucrau la fortificatiile cetdtii Timi-
soara, asa cd, timp de cel putin o saptdmina, nu se puteau reintoarce acasd.
Remuneratia le servea in acest caz pentru intretinere.
Plata era in functie de munca prestatd. Pentru curatirea albiei riului
Bega, robotasii primeau cite 3 creitari pe zi i piine 3. La lucrul in mine se pld-
tea 12 creitari pe zi ; lucratorii mai primeau o anumit cantitate de Mind
cu pret redus 4. Bineinteles, remuneratia nu egala pretul de pe piata liberd
si ca atare taranii cereau cu insistenta rdscumpdrarea robotei in bani. Distrie-
tele solicitau uneori administratiei din Timisoara aceastd favoare, cind soco-
teau c supusii erau prea impovarati 5.
Cea mai grea dintre prestatii era insd robota cu carul la departari mari.
Se transporta mai ales material de constructie, cherestea, sare, fin i, in caz
de rdzboi, artileria i proviantul armatei. Plata era de 36 creitari pe zi pentru
om i car 6 In timpul rdzboiului, transportul in afara granitelor Banatului
era remunerat cu 45 creitari pe zi 7.
1 Baroti L., op. cit., II, p. 563 (24 august 1738).
1 Administratorul districtului Lugoj-FAget a cumptirat lina necesarii manufacturii
de piituri din banii rscumparArii robotei. (Baroti L., op. cit., II, p. 130).
3 Baroti L., op. cit., I, p. 136 (29 iunie 1722).
6 Griselini, Geschichte des Temesvarer Banals, II, p. 65. Autorul explicit veniturile mari
ale diferitelor societati miniere tocmai prin remuneratia mica a lucrdtorilor valahi i sirbi.
5 Baroti L., op. cit., I, p. 321 (1 februarie 1739).
6 Ibidem, II, p. 554 (27 august 1720).
1 Ibidem, p. 351 (3 august 1737).

www.dacoromanica.ro
11 laSCOALA ANTIH 1BSBURGICX DIN BANAT (1737-1739) 299

La robota nu erau obligati decit barbatii ; nu cunoastem cazuri de intre-

buintare a muncii femeilor i copiilor. Cel mult, poate, in timpul rzboiului,
cind barbatii fiind luati la alte munci, femeile i copiii trebuiau sd execute
unele lucrAri pe seama armatei. Astfel, in cursul razboiului din 1737-1739,
comandamentul suprem cerea provinciilor, ori de cite ori se simtea nevoia,
un numar anumit de lese impletite din nuiele, necesare constructiilor de diguri
si lucrarilor de fortificatie 4.
Nesfirsitele cereri de cArdusii i alte robote, izvorite din necesitatile rAz-
boiului, au contribuit in mare masurd la crearea unei atmosfere incordate in
sinul populatiei locale, care, pind la urma, a si dus la izbucnirea r5scoa1ei. Pentru
a ilustra cit de impovaratoare puteau fi aceste robote, e destul s exemplifi-
cam cu un singur caz. La 3 august 1737, generalul Hamilton, guvernatorul
Banatului, (la ordin s fie adunate 1 054 de care injugate, precum si 441 perechi
de boi, toa te necesare aproviziondrii armatei 2. La numai o lima de zile dupd
aceea, se cer altele, dar de astd data administratia rAspunde c nu mai poate
pune la dispozitie decit 500 de care, fiindc toti supusii care au vite au fost
luati de armata, iar ceilalti s-au refugiat prin paduri 3.

5. DAR ILE

Nu mai putin impovaratoare pentru populatie au fost i diversele contri-

butii impuse de stdpinirea austriacd. Cele dintii daH in bani au fost cerute indata
dupd ocuparea Banatului, stabilirea lor fcindu-se insd cu totul arbitrar. Fie-
carui district i s-a impus plata unei sume variind intre 40 000 si 60 000 florini 4,
ceea ce era enorm pentru o provincie devastata de rzboi i cu o populatie
relativ rarA.
La inceput, nu s-a fAcut. nici o deosebire intre contributiile propriu-zise
&are stat i intre cele datorate tot statului, insd in ealitatea lui de stapin feudal.
Abia in 1753 s-a stabilit oficial c seful administratiei Banatului trebuie privit nu
numai ca reprezentant al statului, ci i ca stapin de pdmint. In prima calitate,
Ii reveneau impozitele de stat i camerale, iar in a doua, darile pentru pamint 5.
Drile se adunau cu strsnicia cunoscuta a administratiei austriace. Cele
patru termene trebuiau respectate, fiindca altfel urma executia militara. Ca sa
mareascd zelul celor insarcinati cu adunarea lor, s-a luat m5sura ca ofiterul coman-
dant al detasamentului insarcinat cu eXecutia O. fie plata cu cite un florin si
jumAtate pe zi de eatre functionarul neglijent 6. Intretinerea soldatilor cadea,
bineinteles, in sarcina celor ce nu au putut plati la timp.
Uneori insA populatia era atit de lipsita, incit nu putea sa-si plateasca
contributia in numerar, chiar dacd i se trimeteau pe cap executorii militari.
In cazul acesta, functionarul insarcinat cu perceperea darilor primea in schimb
ou5, pui i alte produse ale gospoddriei taranesti 7.
1 Baroti L., op. cit., II, p. 453 (2 ianuarie 1737).
2 Ibidem, p. 351 (3 august 1737).
3 Ibidem, p. 377 (3 septembrie 1737).
4 Szentklray J., Mercy kormnyzata a temesi bansagban, p. 106.
6 Idem Szdz iv Dl-Magyarorszdy, p. 190.
6 Baroti L., op. cit., I, p. 139 (2 iulie 1723).
7 Szentklray J., Mercy kormdnyzata p. 107.

www.dacoromanica.ro
300 BUJOR SURDU 12

Contributia provinciei intre0 era stabilita la Viena. La sediul adminis-

tratiei din Timioara se defalca apoi pe districte, iar de aici, prin intermediul
obercnezilor i cnezilor, pe sate. Cnezii faceau apoi repartitia pe familii, care
raminea valabild chiar daca comuna sporea cu Inca 30 de familii Pentru
anul 1737, de exemplu, darea Care stat a fost stabilita la suma de 300 000
florini 2.
Incasarile rezultate din Banat nu se limitau ins numai la atita. Mai tre-
buie adaugate veniturile provenite din vami, monopoluri senioriale, precum
i altele. In anul 1757, totalul sarcinilor populatiei se ridica la 1 128 763 florini
0 56 creitari, adaugindu-se arenzile minelor i manufacturilor, care i ele dadeau
58 022 florini. Din aceste sume, se acopereau lefurile functionarilor, se cladeau
i intretineau localurile publice, se subventiona cultul catolic, precum i alte
cheltuieli legate de administratie. In total, cheltuielile s-au ridicat la suma
de 333 562 florini 0 28 creitari. A ramas deci un excedent de 853 220 florini
0 28 creitari care s-a vdrsat in casa imperiala 3.
Sumele incasate sint enorme, daca ne gindim cA Banatul era destul de
slab populat i c noii coloni0i, precum i lucratorii din mine erau scutiti de
cpntributii. Ca urmare, sarcinile cadeau aproape in intreginie pe umerii popu-
latiei batinae. Nu-i astfel de mirare ea, in 1740, deci in anul urmtor groza-
viilor razboiului i rascoalei, obercnezii au fost siliti sa se invoiascd a incasa numai
ca dare cite 8 florini 0 40 creitari de familie 4, suma echivalent cu remuneratia
unui robota pe mai mult de apte saptamini, dacd socotim ziva de munca.
platita cu 12 creitari.
Trebuie apoi s tinem seama i de faptul Ca populatia era silit sA intretind
cu mincare i bautura pe functionarii sositi in sate pentru incasarea contri-
butiilor, carora le mai revenea i o diurrid stabilita in raport cu marimea sumelor
incasate. Astfel, in anul 1736, districtul Lugojului fiind impus cu 45 542 florini
functionarii aveau dreptul la 1 022 florini, adaugindu-se apoi 0 948 florini
pentru plaieii i husarii care insoteau pe executori 5.
In astfel de conditii, nu c de mirare c darile au lost un factor determinant
in provocarea rascoalei. Generalul Schmettau, conducdtor de searna al armatei
austriace in timpul razboiului cu turcii, afirma ca poporul s-a razvratit din cauza
sporirii darii pe cap, care pe timpul lui Mercy era de numai un ducat pe an 6.
Tot aa, generalul Engelshofen, guvernatorul Banatului, pune la baza izbucnirii
rascoalei drile, precum i a buzurile legate de incasarea lor 7.

6. COLONIZARILE

Inca din primii ani ai ocupatiei austriace, asupra Banatului s-a revarsat
un val nesfirit de coloniti, guvernatorul Mercy creindu-le conditii deosebit
de favorabile pentru aezare. Meterii de la orae erau scutiti 15 ani de orice fel

1 Baroti L., op. cit., I, p. 236 (15 ianuarie 1723).

2 Ibidem, p. 36 (16 martie 1737).
3 Szentkldray J., Szdz v Del-Magyarorszg ufabb trtInetbol, I, p. 192-193.
4 Baroti L., op. cit., II, p. 30 (18 ianuarie 1740).
5 lbidem, p. 144 (1736, MA data).
6 Schmettau, op. cit., p. 154.
7 Szentklaray, Szdz u Dl-Magyarorszdg, p. 154-155.

www.dacoromanica.ro
13 BASCOALA ANTIHABSBURGICA. DIN BANAT (1737-1739) 301 .

de contributii 1, iar ceior de la sate, nu numai ca li se inlesnea transportul pind

in Banat, dar, o data ajun0 aici, li se repartizau loturi mari de pdmint, precum
casa cu intregul inventar agricol necesar unei gospodarii. Pentru a se putea
stabili in Banat, nu li se cerea decit o singurd conditie: sd fie catolici.
Ca urmare, pe timpul lui Mercy, au putut fi colonizate, partial sau total,
un nutrial. de 55 de localitati 2 Cu germani au fost populate mai ales aezdrile:
Denta, Deta, Ciacova, Mertipara, Bruckenau, Zaddrlac, Lipova, Gutten-
brun, Munar, Sinpetrul-German, Aradul Nou, Reca, Berecuta, Iermata, Frei-
dorf, Lugoj, Caransebe, Periam, Potoc 3. Bineinteles, multi lucratori germani
s-au stabilit in Timioara 0 in centrele miniere, cum ar fi Boca, Oravita, Cic lova
Dognecea, Luncani i altele.
Italienii, colonizati intre 1719-1735, s-au aezat in Timioara, Ciacova,
Freidorf i Mertioara 4; spaniolii la Timioara, Mertipara, Becicherec, Lugoj,
Caransebe, i Ciacova 5; bulgarii catolici, veniti in 1737, la Vinga, Bodrog,
Seleu5, Lovrin i Beenova Veche 6
Furia rasculatilor intre 1737-1739 s-a indreptat cu deosebita violenta
asupra localitatilor colonizate, multe din ele fiind complet nimicite. Am vazut
ca unii cercetatori explica aceasta revrsare de patimi prin dorinta de jaf a
rominilor ; cauza trebuie s fi fost insa alta. Adevarul este Ca populatia straina
colonizata a provocat localnicilor neajunsuri i greutdti mari. Intii, prin faptul c
acetia trebuiau s suporte cheltuielile de transport ale co1oni0ilor 7. Apoi,
populatia ba0inad era evacuata fdrd mild de pe paminturile cele mai productive,
care erau repartizate noilor veniti. Daca ne gindim ca, in regiunea dealurilor
0 a muntilor, pdmintul cultivabil i pina in ziva de astazi ocupd o suprafata
mica, ne putem da seama de starea de spirit a celor sco0 de pe loturile mai
bune, care prinfeau in schimb terenuri cu mult mai putin productive, in timp
ce sarcinile fatl de stat ramineau ace1ea0.
Trebuie s avem in vedere ca majoritatea coloni0i1or stabiliti pe tinipul
guvernarii lui Mercy a fost aezati in satele romine0i i sirbe0i, formind locali-
tati cu populatie mixtd, multi dintre ei in regiunea de la Dundre, 0 in special
in satele districtului Palanca Nona 8. Aezarile din cimpia Banatului, locuite
numai de coloni0i, au luat natere mai ales dupd rdscoala din 1737-1739,
tocmai ca o urmare a ei.
Istoricul Szentklaray, pe baza cercearilor din arhivele vieneze, aratd lim-
pede profunda nemultumire a populatiei ba0inaw impotriva acestei politici
austriace. Organele administrative alocau co1oni0ilor mai mult pamint decit
puteau ei lucra, in timp ce vechilor locuitori nu le rdminea uneori nici necesarul
pentru intretinerea unei gospodarii 9. De cele mai multe ori, noilor veniti Ii
1 Dragalina, op. cit., III, p. 109.
2 Traian Simu, Colonizarea qvabilor In Banat, Timisoara, 1924, p. 12.
3 St. Manciulea, Elemente etnice striline asezate In Banat Intre anii 1000 1870, Timisoara,
1943, p. 30.
4 Ibidem, p. 39.
5 Ibidem, p. 39 40.
6 Szentklaray, op. cit., p. 255.
7 S. Dragomir, Vechimea elementutui roadnesc In Banat, In Anuarul Inst. de istorie
nationals Cluj, III, 1924 1925, p. 289.
8 St. Manciulea, op. cit., p. 26.
9 SzentklAray, op. cit., p. 147.

www.dacoromanica.ro
302 BUJOR SURDU 14

se repartiza numai o parte a hotarului unui sat, desigur cea mai roditoare.
Afteori insd, populatia bfistinasd era complet evacuatd, fiind nevoit sd-si
caute alte asezdri. Asa s-a Intimplat cu localitatea Aradul Nou. Inainte de a fi
populata cu germani se chema Schela si era locuitd de romini i sirbi impreund.
La un moment dat, guvernatorul Mercy hotdrdste scoaterea rominilor i sirbilor
din sat si popularea lui cu nemti din Franconia, Alsacia si Lorena. Ca urmare,
sirbii din Schela au fost -nevoiti s intemeieze un sat nou, Fenlac, iar rominii
sd se mute la Mdndstur 1
Dacd mai adugam la toate acestea scutirile de care se bucurau colonistii,
in timp ce toate sarcinile cAdeau numai asupra localnicilor, apoi ne putem
usor explica atitudinea asupritilor fat de privilegiati in timpul rdscoalei.
Nu cunoastem nurndrul exact al colonistilor in preajma rscoalei ; istoricul
Szentklray Ii apreciazd pind la 30-35 000 de suflete 2
7. ABUZURILE ADMINISTRATIEI
Datorit sarcinilor mari ce-i apdsau, locuitorii Banatului ar fi trebuit sA
duca o viata destul de grea, chiar dac administratia ar fi fost cit se poate de
corect. Dar nu a fost asa. Inca mult timp dupd evenimentele care ne intereseazd,
corpul functionaresc austriac din Banat suferea de racile grave. Iosif al II-lea
intr-una din cdltoriile sale de pe timpul cind era print mostenitor II carac-
teriza ca stupid , ignorant i despotic 3.
Guvernatorii inii tratau provincia ca pe o mosie proprie i traiul lor se
asemana cu cel al viceregilor din America si Asia.
Unii dintre ei, ca Perlas-Rialph, care nu scotea pe romini din mincinosi ,
razvratiti i <tIlhari , cdutau s se imbogateascd cit mai repede de pe urma
postului ce-1 ocupau 4.
Cu atit mai abuzivi erau functionarii districtelor. Intr-un act oficial, se
spune despre ei ca exploateath padurile i vind produsele numai in folosul
propriu ; sapd canale i zidesc case, insd nu In vederea binelui obstesc, ci tot
pentru al lor ; tAranii trebuie s presteze robole mai ales pentru ei ; banii strinsi
pe seama intretinerii armatei ingroasd doar pungile lor ; cind un Oran cerea
Szentkldray op. cit., p. 253.
2 Szentklaray, J., Mercy kormknyzata a temesi bdriskgban, p. 51. Autorul afirmd Insd
tot acolo cd, In timpul guvernarii lui Mercy, numdrul locuitorilor aproape s-a dublat datoritA
colonizArilor. Lasd sd se Inteleagd prin aceasta c sporul populatiei rominesti, constatat In a doua
jumdtate a secolului al XVIII-lea, ar fi datorit numai emigrdrilor tirzii. Nu este Insd asa.
Admittnd ca intreaga populatie a Banatului era numai de 70 000 de suflete, dupd cum aratA
Szentklray, ar fi fost imposibil sd suporte In 1737 numai ca dare pe cap 300 000 florini
(v. mai sus), mai ales dacd avem In vedere cd noii colonisti se bucurau de scutiri pe o
lungd perioadd de timp.
Xenopol aratd in Istoria romtnilor, IX, p. 65 si 73 cd pe tirhpul ocupatiei austriece
populatia din Oltenia se ridica la aproximativ 200 000 de suflete j cd, In 1738, a fost impusd
cu 244 802 florini. Banatul nu putea fi deci mai slab populat decit Oltenia din aceeasi
epocd i, ca urmare, rominii si Orbit impreund Intreceau, fdrd Indoiald, de mai multe orI
ca numAr populatia colonizatd. Astfel nici nu s-ar putea explica faptul cd noii colonisti au
fost obligat1 sd-si pdrdseascd casele Inca de la primele izbucniri ale rdscoalei, cu toatd prezenta
unei numeroase armate austriece.
3 P. Dragalina, op. cit., p. 159-160.
4 Impotriva abuzurilor lui Perlas-Rialph si ale administratiei sale s-a ridicat Insusi
rnaresalul Soro, cornandantul militar al Banatului (P. Dragalina, op. cit., p. 144).

www.dacoromanica.ro
15 HASCOALA ANTIHABSI3U11 GICX DIN 'BANAT (1737 1739) 303

sA i se plateascd pentru cArduie i pentru munca sa dreaptd, atunci bita 5i

biciul <(Ii bAga mintile in cap , aa incit lui i altora le trecea pofta sd mai
ceard dreptate 1
Uneori insAi administratia din Timipara se vedea nevoitd sd mai tempe-
reze zelul functionarilor, cerindu-le sd nu mai aplice btdi supuilor 2
Chiar i cnezii, detinatorii celei mai mici frime de autoritate, urmind
exemplul mai marilor lor, cdutau sd se imbogAteascd pe spinarea supuilor
in timpul cit detineau aceast calitate 3.
Din materialul documentar publicat pind acum, n cunoatem in amnun-
time abuzurile sAvirsite de functionarii epocii care ne intereseazd. Avem insd
asupra acestei probleme un document grditor adevArat mult mai tirziu
care dezvAluie insd toate abuzurile aparatului de stat din Banat 4. Pentru
epoca ce ne intereseazd jumatatea intiia a secolului al XVIII-lea aces-
tea nu puteau fi decit i mai accentuate. Iatd citeva din samavolniciile acestor
functionati:
1. Cnezii nu sint intAriti in slujbd pind cind nu platesc in bani sau in
naturA peste 50 de florini.
2. Cind se prezint cnezii la ei trebuie s le clued ca daruri: purcei, curcani,
gAini, oud, pe care acetia le iau cu sila de la locuitori.
3. Pun oamenii s facA robote de douAtrei ori mai mari decit cele legale.
4. Pretind robota tocmai cind locuitorii au de lucru la tarinile lor i nu
renunt decit dacd li se platete 40-50 de zloti de sat.
5. Pe locuitorii mai instariti Ii declarau gazde de hoti ca st-i poatd des-
puia de bunuri.
6. Porunceau cnezilor s ia recruti numai dintre fiii locuitorilor mai bogati,
pentru ca acetia st-i rAscumpere cu bani.
7. Dijma din porumb nu reprezenta a zecea parte, aa cum s-ar fi cuvenit,
ci a treia parte, sau chiar jumAtate din recolta totald.
Aceste abuzuri i silnicii ale aparatului de stat au indsprit atmosfera gene-
raid i aa destul de incArcatd, contribuind i ele in largd mdsurd la izbucnirea
rdscoalei. Contemporanul Stefan Bethlen arat cA rscoala a luat natere in urma
abuzurilor lui Konrad Neffzern, functionar superior in administratia Bana-
tului, din care cauzd acesta a i fost arestat, scurt timp dupd izbucnirea ei 5.

8. ARMATA DE OCUPATIE AUSTRIACA

Nu mai putin grave prin urmrile lor au fost i samavolniciile armatei

imperiale. Sarcina intretinerii acestei armate cddea pe seama locuitorilor, in

1 Pesty Friges, A szrenyi bdnsdg es szoreny vdnieg ye lrlenete (Istoria Banatului de

Severin si a judetului Severin), vol. I, Budapesta, 1877, p. 424.
2 Baroti L., Adaildr Delmagyaroszdg, I, p. 159 (martie 1732).
3 Szentklaray J., Szdr.. ev Del-Magyarorszdg, p. 201. (Oricare din cnezi, daca detinea
slujba vreo zece ani, putea sS dea fiicei sale o zestre de 6-10 000 florini).
4 Este vorba de o plingere a bdnatenilor adresata Imparatului In martie 1804. Dam
citeva din punctele cuprinse In memoriu (Vicentiu Bugariu, Despre ldcuilorii Banalului, In
Analele Banatului s, Timisoara, III, 1930, fasc. 5, p. 18-25).
5 Anexe, p. 330.

www.dacoromanica.ro
304 BUJOR SURDU 16

afara de celelalte obligatii fata de stat. Posibilitatile de abuz erau cu atit mai
mari, cu cit, pind in anul 1751, provincia statea sub ordinele administratiei
militare, iar comandantul suprem al armatei cumula totodata i functia de
guvernator. La inceput, locuitorii nu aveau alte obligatii fata de armata impras-
tiata prin sate, dupa obiceiul timpului, decit s o indestuleze cu piine i s
pund la dispozitia soldatilor paturile necesare, care trebuiau restituite la ple-
care. Locuitorii nu primeau insd nimic pentru cheltuielile avute 1 In scurta
vreme, obligatiile se maresc. In Mara de pline, taranii vor fi obligati sa mai
livreze ostasilor carne i sare 2 Bineinteles, acestea sint cele legale, insa abuzu-
rile armatei austriace erau cunoscute, i cu sigurantd nici in Banat atitudinea
ei fata de locuitori nu era mai umand decit in Transilvania 3. Insasi autori-
tatile administrative erau uneori nevoite sa intervind in favoarea supusilor.
Astfel, la 1720, administratorul districtului Lugoj-Faget roaga administratia
s ia mdsuri pentru ca ofiterii i soldatii insarcinati cu stocarile de iarnd s
nu mai faca atitea abuzuri ca pind atunci 4. Sau cazul semnalat de administra-
torul districtului Lipova, care raporteazd autoritatilor superioare c un loco-
tenent cu 51 de soldati au intrat in satul Capi lnas si au comis silnicii mari
(enorrne Excesse), luind i un insemnat nurnar de care de transport 8.
Cu atit mai mari trebuie sa fi fost greutatile pentru populatie in timpul
rdzboiului cu turcii, cind, din cei peste 120 000 de soldati austriaci, cea mai
mare parte s-au batut, sau cel putin au trecut peste teritoriul Banatului 8.
Mai intii, aprovizionarea unei armate atit de numeroase nu putea fi facuta
pe timpul acela de la departari mari, asa ca greul aproviziondrii trebuia sa
mid asupra populatiei locale. Insusi guvernatorul Banatului din acel timp,
generalul Hamilton, a fost silit s raporteze Consiliului de rdzboi din Viena
ca nu poate aproba livrrile catre armata impuse supusilor din Banat, fiindca,
dacd ar fi executate, acestia ar fi cu totul ruinati 7. Nu cunoastem cuantumul
lor, dar ne putem face o idee dacd le comparam cu finul cerut in acelasi an
1737. La inceput, s-au pretins 51 000 de stoguri, ca pe urma numarul lor sa
fie redus la 41 000 8. Ce sarcind uriasa reprezenta livrarea finului ne putem
inchipui numai dacd socotim ea un om abia putea cosi intr-o zi de munca un
stog i c finul trebuia apoi uscat i asezat in cii pe cimp. Urma, apoi, partea
cea mai grea: transportul la sute de kilometri, dincolo de Dunre, unde se
bateau in anul acela ()stile imperiale.

t Baroti L., op. cll., I, p. 132 (25 mai 1720).

2 Ibidem, p. 133 (17 decembrie 1720).
Asupra acestei probleme, v. D. Prodan, Teoria imigrafiei romtnilor din Principatele
Romtne In Transilvania In veacul al XVIII-lea, Sibiu, 1944, p. 104-108. Desigur c 5i
In Banat sarcina Intretinerii armatei se repartiza pe familii, ca i In Transilvania. Astfel,
In Venetia de Jos din Fa'garas, fiecare gospoddrie dAdea cite lase portii a 12 punti (--= 6 kg)
de fin, 6 cofe de ovAz si 6 cofe de grlu (George Maior, Politica agrara la romlni, Bucuresti,
1906, p. 116).
4 13aroti L., op. cit., II, p. 122 (18 februarie 1720).
5 lbidem, p. 60 (14 noiembrie 1721).
6 Numbrul total al soldatilor la Schmettau, Mmoires secrets, p. XXIV.
7 13aroti L., op. cit., II, p. 350 (5 iulie 1737).
Ibidem. (Un stog trebuia s aib 9 stInjeni In circumferinta, 3 stinjeni In fail-
time si 12 rn5ji In greutate). (Vezi Baroti, op. cit., II, p. 351).

www.dacoromanica.ro
17 RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 305

Grele erau i obligatiile de transport a proviantului i tunurilor. Uneori

s-au pretins in acest scop cite 3000 de care, dupa ce, numai cu putin timp
inainte, au mai fost ridicate alte 6000 1
Grozaviile savirsite de armata in timpul marsurilor ei de-a lungul si de-a
latul Banatului trebuie sa fi fost de neinchipuit. Un act oficial ne spune, de
exemplu, cd satele Faget i Bujor, fiind localitati de popas pentru ostile aus-
triace care marsaluiau pe drumul Deva-Ilia-Timisoara, au fost parasite aproape
complet de locuitori, ca urmare a tratamentului neuman la care au fost su-
pusi 2 Administratia Banatului s-a vazut nevoita s intervina chiar la mare-
salul Seckendorff, comandantul suprem austriac, pentru ca acesta s dea
un ordin general catre armata, in vederea incetarii silniciilor fata de
supusi 3.
Dar abuzurile n-au incetat, iar cind rascoala a izbucnit, ele s-au accentuat
sub pretextul represiunii. Cit de mult a contribuit la izbucnirea razvralirii
raul tratament aplicat de armata imperiald populatiei, se poate constata si
din faptul ca., la inceput, focarul principal a fost in regiunea Orsova-Mehadia,
adica tocmai acolo unde au operat in timpul razboiului cele mai numeroase
forte imperiale din Banat.

9. INCERCARILE DE CATOLICIZARE

0 data cu armata austriaca, au patruns in Banat si calugari iezuiti, care

s-au stabilit in Timisoara inca din 1717 4 i au transformat in bisericd catolicd
una din geamiile turcesti. Nu peste mult timp, se reinfiinteaza fosta episcopie
a Cenadului, stabilindu-i-se resedinta in Timisoara 5. De acum inainte opera
de catolicizare a populatiei locale incepe cu vigoare, avind sprijinul neprecu-
petit al Habsburgilor i ca atare al administratiei Banatului. Se credea, probabil,
ca nu se vor ivi greutati deosebite, avind in vedere nivelul cultural scazut,
nu numai al populatiei laice, dar si al preotilor. Nu a fost insa asa. In primul
rind, propaganda catolica a avut de intimpinat rezistenta clerului inalt sirbesc,
care se bucura de largi privilegii, ca urmare a credintei de care au dat dovada
sirbii fata de imperiali, Inca' de la sfirsitul secolului al XVII-lea. Printre romini
propaganda catolica n-a prins, probabil i pentru faptul ca functional aus-
triaci reprezentantii catolicismului in Banat erau uriti de populatie din
cauza purtarii bor.
Masurile pe care le iau in vederea promovarii catolicismului provoaca,
de altfel, reactiunea imediata a ortodocsilor. Astfel, ordinul Consiliului imperial
de razboi din anul 1731, prin care se impunea neunitilor din Ungaria si din
1Baroti L., Adattkr Delmagyarorszdy, II, p. 374 (19 iulie 1737).
2 Thidem, p. 144 (3 iunie 1737).
3 Ibidem, p. 378 (20 septembrie 1737).
4 J. H. Schwicker, Geschichte des Temeser Banats, p. 310. Este demn de retinut faptul cd
armatele austriace erau Insolite peste tot de acesti cblugdri ; Ond, In 1737, pdtrund in Tara
Romineascd, In avangardd se afla un calugdr iezuit, care a si Incercat sd cIstige pentru
biserica romand pe staretul i calugdrii mindstirii din Cimpulung, unde poposise detasamentul
In marsul spre interior (V. Mihordea, Contributie la istoria path de la Belgrad, In Arhivele
Olteniei ,
Craiova, XIV, 1935, p. 228-30.
5 Szentkiray J., Mercy kormdnyzata, p. 52-53.
20 c 376

www.dacoromanica.ro
306 BUJOR SURDU 18

granitele militare sd tind sdrbAtorile catolice 1, a nemultumit adinc popu-

latia Banatului.
A prins totu0 propaganda la citiva preoti, insA argumentele n-au fost
de ordin dogmatic, ci bnesc. Dupd ce li s-a promis cite 100 florini pe an, in
afard de veniturile stolare, citiva preoti sirbi s-au ardtat gata sd treacd la unire 2,
Cu un an inainte mai trecuserd la biserica romand i doi preoti romini 3 folo-
sindu-se, probabil, aceeai metodd de convingere.
Zelul propagandistic al austriacilor n-a scdzut nici dupd izbucnirea rdzbo-
iului cu turcii, ba din contra, se pare cd a crescut. La 4 mai 1738, imparatul
emite un rescript care neuniti, prin care ii indeamnd sd imbratieze credinta
catolicd 4. Momelile impArdteti , cum caracterizeazd protopopul Bocei
rescriptul de mai sus 5, n-au avut insd nici un rdsunet in masele populare. In
zadar functionarii ImpArAteti nu lipseau nici o duminicd de la slujbele bise-
riceti ale schismaticilor s i promiteau preotilor congrua de 100 de galbeni.
Venic primeau acelai rdspuns: 1 ... ne inchindm impgratului ca acelui mai
tare de i-au bdtut .1 i-au scos pe osmanii cei tali din tara noastrd i pldtim
Portia i zecimea i robotul i toate aruncurile cele mari pe care le cere indltimea
sa chezdreascd, elard sufletul nu ne iastd de vinzare, nici de tirguiald, nici de
bulendreald 6.
Reactiunea maselor populare in fata acestei propagande a fost atit de
puternicd, incit preotii nici n-au indrdznit sd le aducd la cunotinta cele cu-
prinse in rescriptul imperial. De altfel, preotilor li se i spunea sa slujeascd
Domnului, iard nu stdpinilor lumeti s 7.
Ca urmare a acestei atitudini, rezultatele ateptate de regimul austriac
au fost de mica importantd. Pind in 1734, abia cinci preoti sirbi i romini se
uniserA cu biserica romanA 8.
Ce-i indemna pe austriaci sa depund atita zel i straduinta pentru con-
vertirea neunitilor? Fdrd indoiald impdratul Carol al VI-lea era un catolic
fervent .1 convins, dar acest fapt nu poate constitui motivul principal. Opera
de convcrtire a fost determinatd mai degrabd de convingerea IIabsburgilor
cd prin rdspindirea catolicismului se va consolida stapinirea imperiald. E
adevArat cd biserica catolicA din imperiul austriac a stat totdeauna in
slujba Habsburgilor, dupd cum .1 acetia au fost cei mai credincio5i sprijini-
tori ai ei.
De astd data zelul propagandistic catolic a dus insd la efecte con-
trare celor ateptate, fiindcA a dat natere la nemultumiri i, ca urmare,
a contribuit la izbucnirea rdzvrtirii, ca i in rdscoala sirbeascA de sub
conducerea lui Pero Segedinacz, care a avut loc abia cu citiva ani mai
inainte.

i Hurmuzaki, VI, p. 495.

2 Baroti L., op. cit., I, p. 35 (20 septembrie 1736).
3 Ibidem, II, p. 336 (21 decembrie 1735).
4 Anexe, p. 329-330.
5 Ibidem, p. 329.
6 lbidem, p. 329-330.
7 Ibidem, p. 329.
5 N. Dobrescu, ateva date istorice privitoare la Banat # romtnii biindieni, in It Transii-
vania it, Sibiu, XXXVI, 1905, p. 142.

www.dacoromanica.ro
19 BASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 307

Contemporanii erau i ei convini de acest lucru. Astfel, Constantin Da-

pontes, secretarul lui Constantin Mavrocordat, sustine ca nemultumirea popu-
latiei din Banat se datorete tiraniei austriace i presiunilor exercitate asupra
sa pentru a se uni cu biserica romand 1.

FORMELE DE LUPTA. PREMERGATOARE RASCOALEI

Fall de sarcinile i silniciile la care a fost supusa populutia Banatului
In decursul ocupatiei austriace, reactia ei a luat formele cele mai variate, de
la forma inferioara a luptei plingerile Inaintate autoritatilor superioare
si pind la rdscoald.
Intr-una dintre cele dintii plingeri inaintat curtii din Viena, locuitorii
arata starea deplorabild in care se gasesc datorita abuzurilor functionarilor
imperiali. Pddurile le sint oprite i nu pot tdia lemne nici pentru cldirile proprii
nici pentru ridicarea bisericilor, iar dacd paznicii Ii prind, le confisca uneltele.
Functionarii i ofiterii consuma numai carne de vitel, pe care nu vor sd-1 pl-
teasc decit cu 2 florini, i, pentru c pretul acesta este prea mic, creterea
vitelor stagneazd. Tardnimea, mai ales cea de la Dunare, nu are de mincare,
nici vite i. nici semige de semdnat, fiindca tdtarii au pirjolit satele (1717)
i au dus in robie cea mai mare parte a locuitorilor 2.
Intr-o alt plingere se arata c autoritatile au impus populatia care
locuia in bordeie i era amenintatd s moard de frig i de foame ca vitele
s facd var, s ciopleascd pietre, s arda mii de stinjeni de tigla, s taie lemne
de clddit i sa faca sute de mii de indrile 3.
Alta forma de luptd a maselor populare consta in refuzul de a presta
robota. In cazul acesta, procedura autoritatilor era simpld: se arestau cnezii,
tiindu-se Ca robotaii din satul respectiv vor trebui sd se prezinte fdra intir-
ziere. Numai ca acum eliberarea cnezilor era conditionatd de prezentarea unui
numr indoit de lucratori 4.
Refuzul platii ddrilor era o alt forma' a luptei taranilor. Dregatorii, ca
sd nu atite i mai mult spiritele, se multumeau in cazurile acestea sa primeasca
in locul banilor produse ale gospodariei tardneti 5. Alteori ascundeau conscrip-
torilor numarul real al vitelor dupd care urmau s pldteascd impozitul. Astfel,
oficiul districtual al Becicherecului raporteaza in 1724 autoritatilor superioare
ca a descoperit la un singur control 1000 de vite neinregistrate 6
2 On recut de Rusava la nouvelle que, fatigues de la tyrannie germanique et surtout
de la pression continuelle que l'on exercait sur eux, a fin de les forcer a abjurer les dogmes
de la sainte et orthodoxe eglise orientale du Christ, pour embrasser ceux de l'glise romaine..."
(C. Dapontes, op. cit., p. 146).
2 Szentklaray J., Szdz et, Del-Magyarorszg, p. 145.
8 Das Volkh hat noch dato nit so viel Ruch gehabt, damit sye ihre abgebrente Heyser
wieder erbauen kOnnen, sondern mssen den Winter im miserablen kalupen zubringen und
erstens von Hunger, andersten wegen de Kfilte firger denn das Viech krepiren wobey selbe
dennoch nit Ruch haben, sondern ihnen aufgetragen worden, Kalch zu brennen, steinbrechen,
vill Tausend Klafter ziegel brennen, als anders Bauholz und etliche 100 000 Schindel zu
schlagen, und zu fiihren". (Szentklaray, op. cit., p. 145-6).
Baroti L., Aclaltdr Delmagyarorszdg, II, p. 88 (30 aprilie 1739).
5 Szentklaray J., Mercy kormetnyzata, p. 106.
6 Baroti L., op. cit., I, p. 304 (16 iulie 1724).
20*

www.dacoromanica.ro
308 BUJOR SURDU 20

Dar forma de luptd cea mai rdspinditd in epoca aceasta a fost fuga. Ca
sd scape de sarcini, oamenii se mutau din sat in sat. Cnezii ii primeau pe fugari,
fiindcd urmau sd contribuie si ei la sarcinile obstesti, care rdmineau aceleasi,
indiferent de numrul locuitorilor, pind la o noud conscriptie. La acest
exod participau si colonistii germani dupd ce li se incheia perioada de scutiri.
Numai c ei fugeau tot in satele nemtesti, care se mai bucurau Inca de
scutiri 1.
Cu toate pedepsele aspre ce-i asteptau in cazul cind ar fi fost prinsi, unii
locuitori fugeau peste granita. Astfel, administratorul districtului Orsova
raporta in 1723 cd multi locuitori au fugit In provinciile turcesti si, pentru
a-i indemna sh se reIntoarcd, cerea autoritatilor superioare reducerea contri-
butiei ce le revenea 2 Tot in afara granitelor imperiului austriac au fugit, Inca'
din 1718, citeva sate din regiunea Caransebesului, locuitorii stabilindu-se in
Tara Romineascd 3. Dacd fugeau intr-una dintre provinciile austriace, se tri-
meteau pe urma lor detasamente militare. Astfel, numArul mare de locuitori
fugiti din districtul Palanca Noud in Serbia a determinat trimiterea pe urma
lor a unei companii de soldati, avind in frunte un cdpitan, cu sarcina de a-i
readuce la locurile lor de bastind 4.
Nu cunoastem amdnunte, dar se pare cd emigrArile se fAceau in cete nume-
roase, pentru ca fugarii sd se poatd apdra cel putin de pldiesii si pandurii stdpi-
nirii. Numai asa ne putem explica faptul cd unele districte erau amenintate
cu depopularea. In 1735, de exemplu, i se raporteazd guvernatorului Hamilton
ca toti supusii districtului Ciacova emigreazd din cauza contributiilor mari
la care au fost impusi. Pentru a opri exodul populatiei s-a cerut indsprirea
pedepselor, deoarece altfel intreaga provincie era amenintatd sd ajungd lipsitA
de locuitori 5.
Nu toti cei asupriti cdutau insd scdparea in fugA. Unii se constituiau in
cete haiducesti, care dddeau mult de lucru autoritAtilor. Cit de mari puteau
fi aceste cete ne putem da seama din faptul cd pentru stirpirea lor se organizau
potere formate din sute de oameni. Poterele erau constituite nu numai din
pldiesii stdpinirii, ci si din locuitorii districtelor, care erau obligate sd repar-
tizeze un numAr proportional cu locuitorii ce-i aveau. Pentru cutreierarea
muntilor si padurilor Orsovei, numai districtul Almasului dAdea 150 de
poterasi, in afarA de cei trimisi din alte pArti 6
In preajma izbucnirii rdscoalei de care ne ocupdm, a devenit vestitd
ceata de haiduci condusd de harambasa Adam Mohora, ajuns mai pe urmd
unul din fruntasii rdzvrAtitilor. Pentru a-i determina sd se imprdstie, autori-
tAtile au oferit iertarea tuturor haiducilor si, in caz de refuz, au stabilit un
premiu de 50 de ducati pe fiecare cap de haiduc 7. Evenimentele ulterioare
au ardtat cd ceata condusd de Adam Mohora nu numai cd n-a putut fi nimicitd,
dar s-a si. intdrit.

1 Szentklray J., op. cit., p. 106.

2 Baroti L., op. cit., II, p. 225 (9 aprilto 1723).
8 S. Dragomir, Vechimea elementului rominesc In Banat, p. 288.
4 Baroti L., op. cit., II, p. 8 (30 dece-nbrie 1724).
5 Ibidem, p. 334 (14 decembrie 1735).
6 Ibidem, p. 240 (1 iulie 1728).
7 Ibidem, p. 334 (14 decembrie 1735).

www.dacoromanica.ro
91 RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 309

Cind asupririle atingeau un numdr mare de locuitori si imprejurdrile per-

miteau, se trecea chiar la rdscoale locale. Asa s-a rdzvrtit populatia de pe
valea Timisului In 1719, refuzind cu hotdrire plata ddrilor. In 1724-1725
au avut loc astfel de revolte singeroase contra asupritorilor austriaci in regiu-
nea Moldovitei si a Caransebesului 1.

RASCOALA
Din cele expuse mai lnainte s-a vdzut cd existau destule motive temei-
nice pentru izbucnirea unei rdscoale populare de largi proportii. Mai era nevoie
numai de picdtura care va face sd se reverse paharul ; aceasta s-a ivit odatd cu
rdzboiul pornit impotriva turcilor.
Obisnuit, situatia tardnimii bandtene era foarte grea, dar prezenta unei
mari armate imperiale a fdcut-o de-a dreptul insuportabild. Sarcinile noi,
izvorite din necesildtile rzboiului, precum si samavolniciile armatei au fost
cauzele imediate care au dus la izbucnirea rdzyrdtirii. DesfAsurarea ei a fost
permanent conditionatd, pe de o parte, de mersul general al rdzboiului, si,
pe de alta, de situatia tacticd a ostilor austriace si turcesti aflate pe teritoriul
Banatului.
Conform tratatului incheiat cu Rusia in 1726, Austria se obligase sd o
sprijine intr-un eventual rdzboi ruso-turc cu o armat compusd din 20 000
de infanteristi si 10 000 de cavaleristi 2. In primdvara lui 1735, conflictul cu
Turcia izbucneste, luptele incepind in regiunea Crimeii. In anul urmdtor, are
loc incheierea unei noi intelegeri austro-rusd, conform cdreia Austria si-a condi-
tionat ajutorul de ocuparea Bosniei, Albaniei, Tarii Rominesti si Moldovei.
Ca urmare a acestui tratat, Incd din toamna anului 1736, o armatd
austriacd formatd din 30 000 de oameni a fost campatd la Peterwardein si pe
riul Morava. Comanda o avea feldmaresalul Pdlffy 3. Pe Dundre se afla o flotd
de .8 vase de rdzboi cu 2 400 de mateloti, sub comanda amiralului Pallavicini 4.
In anul urmdtor, au conhinuat sd fie aduse pe teatrul de rdzboi regimente
din Italia si de la Rin. Toad armata austriacd, care manevra din Moldova
pind la Marea Adriaticd, avea in frunte pe maresalul Seckendorff, sub ordinele
printului Francisc de Lorena, ginerele impdratului Carol al VI-lea. Coman-
dantul trupelor din Transilvania, care aveau misiunea de a ocupa Moldova
si Tara Romineascd, era generalul Francisc Wallis 5.
Austria nu a mai avut insd generali capabili dupd moartea lui Eugeniu
de Savoia (la 6 aprilie 1735). Comandantului suprem al armatei, maresalul
Seckendorff, desi se distinsese In campaniile anterioare, ii lipseau totusi cali-
Utile unui mare conducdtor. Nici armata nu mai era ca pe vremuri. Forma-LA
din elemente declasate, era nu numai prost imbrdcatd si Inarmatd, dar i insu-
ficient instruitd 6.
1 S Dragomir, op. cit., p. 289.
2 Schmettau, op. cit., p. VIII.
3 Ibidem.
4 Ibidem, p. XII.
fiIbidem, p. XVIII.
e Din scrisoarea generaluhii Schmettau catre maresalul Seckendorff, Buda, 14 februarie
1737. (Versuch einer Lebensbeschreibung des Feldmarschalls Grafen von Seckendorib meist
aus ungedruckten Nachrichten bearbeitet, partea a II-a, f. 1., 1792, p. 82).

www.dacoromanica.ro
310 BUJOR SURDU 22

Inceputul campaniei s-a ardtat totu0 favorabil austriacilor. Corpul prin-

cipal al armatei, inaintind de-a lungul Moravei, obliga garnizoana turceasca
de la Ni s capituleze. Trupele din Bosnia au fost insa silite sd se retraga peste
Sava, iar cele insarcinate cu ocuparea Tarii Rominesti, dupd ce au inaintat
pina la PAWL avind de intimpinat peste tot rezistenta populatiei locale i
atacurile turceti, s-au adapostit la Craiova.
Seckendorff voia sa cucereasca Vidinul, dar retragerea armatei din Bosnia
1-a silit sa se indrepte pe acest teatru de operatii. Cu asedierea Vidinului a fost
insarcinat generalul Khevenhfiller, caruia i se repartizase in acest scop un corp
de 10 000 de soldati. Simtindu-se prea slab, Khevenhiiller s-a intdrit intr-o
tabara deschisa pe valea riului Timoc, renuntind s atace Vidinul.
Incepe acum ofensiva turceasca, care ameninta direct provinciile austriace.
Sfiritul campaniei din 1737 ii gasete pe austriaci scoi din Oltenia i cu Niul
pierdut, dup capitularea generalului Doxat ; generalul Salm, urmaul lui
Khevenhiiller, s-a vazut silit s pdraseasca tabara de pe Timoc i sd se retraga
spre Orova. Granitele Banatului se aflau astfel deschise invaziei turceti.

INCEPUTUL RA SCOALEI

Inca de pe timpul guverndrii lui Mercy, sudul Banatului era impdnat

cu lucrari de fortificatii din cele mai puternice. Pentru a opri accesul flotei
turceti de pe Dundre spre Belgrad, a fost fortificatd mai ales Orsova, impreund
cu insula Ada-Kaleh. Pe tarmul drept, in fata fortificatiilor de pe insula, a
fost construit fortul Elisabeta. In felul acesta, cursul Dundrii se afla sub
bataia tunurilor_austriace i flota turceasca nu putea inainta in susul apei. La
Mehadia a fost apoi construita o cetate puternica, cu scopul de a inchide
drumul prin defileurile muntilor unor eventuale cete turceti care ar fi inaintat
dinspre sud. Inauntrul fortificatiilor se aflau garnizoane mari de soldati, care
dispuneau de cantitati suficiente de alimente i munitii, fiind astfel in stare
sa reziste timp indelungat asediatorilor.
Cetatile au fost ridicate prin munca locuitorilor din imprejurimi; tot ei
trebuiau sd aprovizioneze garnizoanele cu alimente. In preajma inceperii
razboiului, sarcinile lor au crescut, flind obligati sa lucreze la intretinerea forti-
ficatiilor i sa presteze nesfirite robote cu carul. La acestea s-au adaugat abu-
zurile felurite ale soldatilor, ceea ce i-a determinat pina la urma s ia armele
impotriva asupritorilor austriaci. Primele vapdi ale rscoalei au izbucnit tocmai
in aceasta parte a Banatului, fiindca greutatile aci au devenit mai intli insupor-
tabile. Altfel nu se poate explica indrazneala locuitorilor de a se razvrati impo-
triva stpinirii, clad regiunea era impanata de cetati in care se aflau mil de
ostai imperiali. Nu se puteau gindi nici la ajutorul turcesc, fiindca acetia
erau departe. De altfel, rscoala a izbucnit spontan, fard conducatori .1
Med pregatiri prealabile, deci razvratitii nu se puteau atepta la un ajutor
din Mara.
Inca din primavara anului 1737, tot mai multi dintre Omni luau drumul
codrului i se faceau nevazuti din fata autoritatilor ; ca urmare, aprovizionarea
garnizoanelor avea de intimpinat greutati sporite. Cdpitanul Novatzki raporta
in iulie 1737 comandantului sau, generalul Engelshard, ca, dei functionarii

www.dacoromanica.ro
23 RASCOAL A. ANTIHABSBURGICk DIN BAN AT (1737-1739) 311

districtului Mehadia fac tot posibilul, nu mai pot aduna nici un oin la lucru,
deoarece toti supusii au fugit in munti 1.
La inceput s-au organizat in cete mici, care atacau, probabil, detasamente
izolate de soldati si stinjeneau mai ales aprovizionarea garnizoanelor. In
vara anului 1737, atacurile trebuie sd fi fost de mica amploare, fiindcd mdsu-
rile luate impotriva lor n-au fost de proportii mad. Maresalul Seckendorff s-a
multumit sd ordone din Belgrad unui colonel s ia 120 de soldati si sd stir-
peascd cetele de tilhari 2 Din partea administratiei, mdsurile s-au limitat
la instituirea unei recompense de 6 ducati pentru fiecare hot prins 3.
Urmdrirea prin munti a rdsculatilor nu o puteau face lush decit local-
nicii, deoarece numai ei cunosteau potecile si locurile potrivite pentru add-
posturi. Ca urmare, prinderea conducdtorilor a fost incredintatd pandurilor
locali. Si, in adevr, acestia reusesc sd pund mina pe conducdtorul cetelor de
rasculati din regiunea Dundrii, fapt pentru care generalul Hamilton, guver-
natorul Banatului, isi exprima. satisfactia4. Guvernatorul cere apoi generalului
Wurmbrand, comandantul imperial de la Dundre, sd trimitd caldreti pentru
nimicirea celorlalti rdzyrdtiti. Temindu-se de intinderea rscoalei, el sugereazd
ca supusii s fie pe cit se poate crutati cu ocazia transporturilor pentru aprovi-
zionarea armatei, cerind sd se comunice maresalului Seckendorff sarcinile
extraordinare care impovareazd populatia Banatului, ca urmare a rdzboiului 5.
Rostul interventiei in favoarea locuitorilor nu poate fi altul decit acela de a
micsora pericolul intinderii revoltei.
Nu cunoastem soarta conducdtorului de ceath prins in yard, dar, Mil
indoiala, ea a fost identicd cu a unui alt harambasd , Gavrillo, care a fost
spinzurat in luna noiembrie 1737. Pentru a infricosa locuitorii, administratia
ordond s fie ridicate furci in trei sate din district si de fiecare sd se atirne cite
o parte din corpul celui condamnat 6.
Miscarea nu poate fi insd opritd, deoarece cauzele care au determinat-o
nu dispdrusera. Organele administrative austriace incep sd-si dea seama tot
mai mult de gravitatea situatiei, rnai ales dupd ce si obercnezii au inceput sd-i
pardseascd; acestia sint acuzati de cdlcarea jurdmintului 7 .
In toamna si iarna anului 1737, rdscoala ia proportii ingrijordtoare pentru
regimul austriac. Acum, pentru intlia oard, razvrdtitii nu mai sint numiti in
corespondenta oficiald tilhari (ruber), ci supusi revoltati (rebellische
Unterthanen) ceea ce insemna cd miscarea incepuse s aibd proportii de
mase. Nu mai putea fi vorba de indbusirea miscdrii cu panduri sau cu deta-
samente mici de ostasi. Un functionar superior a fost trimis din partea admi-
nistratiei in districtele revoltate Alma si Orsova, cu sarcina ca, impreund cu
armata generalului Soldy, sd potoleascd rdzyrdtirea, arestind pe vinovati si
sd readucd in sate populatia refugiata in paduri. Pentru atenuarea incorddrii,
se promite reducerea ddrilor, pentru cei ce au avut de suferit de pe urma cala-

1 Baroti L., op. cit., II, p. 374 (17 iulie 1737).

2 Ibidein, p. 372 (24 iunie 1737).
5 Ibidem, p. 198 (4 iulie 1737).
a Ibidem, p. 350 (10 iulie 1737).
5 Ibidem.
6 Ibidem, I, p. 517 (10 nov. 1737).
7 Ibidem, II, p. 27 (31 tulie 1737).

www.dacoromanica.ro
312 13UJOR SURDU 24

mitatilor naturale si a trupelor imperiale. Se fdgdduia, de asemenea, distribuirea

de loturi ,pentru cei lipsiti de care s'i pamint 1
Nu stim cit de sincere au putut fi aceste promisiuni ; chiar dacd ar fi fost
sincere, ele veneau insd prea tirziu. De altfel, locuitorii ii pierduserd de mult
increderea in astfel de momeli i evenimentele ulterioare demonstreazd cd au
avut dreptate.

DESFASURAREA RASCOALEI
In iarna si primdvara anilor 1737-1738, rdscoala a luat proportii, spi-
ritele devenind din ce in ce mai agitate, chiar la departari relativ mari de focarul
ei. Protopopul de Bocsa, lancu Petroni, intr-o scrisoare care Die Daina, pro-
topopul Lugojului, caracterizeazd atmosfera locald in felul urmdtor: lard
sd afli cucernicia ta cd de la Dundre yin oameni cu stiri de rdzmirita si lumea
o inceput si aici sd se invrjbeascd, iard oamenii spun cd preotii sd slujeascd
Domnului iar nu stpinilor lumesti, iard pentru domnii lumesti or incepe ei
acu sd aprinda vilvdtdile cele mari, ca sa curete pdmintul de zgdibi u 2.
Aceasta era situatia in Banat cind 4000-5000 de spahii nvdlesc la 8 mai
1738 asupra Orsovei, si a fortului Elisabeta. 0 incercare de contraatac a cava-
leriei austriace se soldeazd cu pierderi mari, pe cimpul de luptd rdminind i
capitanul Miseroni, comandantul cetatii. Atacul puternic si neateptat al tur-
cilor a dus apoi la cdderea Orsovei, deschizind astfel drumul otomanilor spre
Mehadia. In cetatea neterminatd de aci se afla o garnizoand compusd din 1 200
de soldati, comandati de colonelul Piccolomini. Dupd ce a respins trei atacuri
turcesti garnizoana s-a vdzut silit c sd capituleze, iar in fortificatiile pdrdsite
s-au aezat otomanii.
Turcii i-au dat indat seama de situatia internd i au cautat s profite
de pe urma rzvrAtirii rominilor, incercind s'a-i citige in toate chipurile
de partea lor.
Induntrul fortificatiilor de la Mehadia gasindu-se si 300 de romini mai
degrabd robotasi din imprejurimi decit aprdtori soldatii turci au voit sd-i
facd prizonieri, insd pasa comandant s-a opus i, la ordinul seraschierului,
i-a eliberat, considerindu-i drept raiale ale sultanului3. Odatd alungati austriacii,
fruntasii populatiei refugiate in munti s-au prezentat pasei si i-au dus ca daruri
berbeci, miei, unt, brinzd, declarindu-se totodatd drept supusi credinciosi. Pasa
s-a ardtat binevoitor si le-a dat insotitori turci ca sd poatd aduna in toatd sigu-
ranta satele imprdstiate de luni de zile 4.
0 expeditie mare de pedeaps impotriva rominilor au intreprins totusi
turcii in vremea aceea, voind sd rzbune un atac al populatiei locale executat
in 1717 contra unor detasamente otomane. Regiunea vizatd cuprindea satele:
Socolari, Rdajdia, Ciuchiciu, Iertof, Vraniut, Ilidia, Oravita, Brosteni pind
la Vdradia, peste Caras. Pentru ca locuitorii sd fie luati prin surprindere, turcii
1 Baroti L., Adathir Delmagyarorszdg, I, p. 539 (30 dec. 1737).
2 Anexe, p. 330.
3 C. Dapontes, Ephemerides daces, v. II, p. 96. De fapt, In cronia li se spune 4 strbi 6,
asa cum autorul numeste peste tot, In scrierea sa, populatia romlneascd din regiunea Orsova-
Mehadia.
4 Din cronica lui Nicolae Stoica. Anexe, p. 334.

www.dacoromanica.ro
25 RASCO ALA ANTIHABSBUR GICA. DIN BANAT (1737-1739) 313

au dat ordin almAjenilor s nu-i alarmeze i totodat sa pregAteascd de

mincare otomanilor ce vor trece prin tinutul lor. In ziva de rusalii, turcii au
surprins satele la jocuri si au luat un mare numAr de robi, intre care erau i copii,
pe care-i puneau cite patru in desagi pe cai
Multi dintre rasculati s-au inrolat apoi in oastea turceascd i impreunA cu
acestia au continuat sa lupte contra austriacilor 2
Colonistii strAini si-au pardsit in mare parte asezdrile Inca inainte de nAvd-
lirea turceascA, chiar si din localitatile mai departate de operatiile militare.
Cauza a fost, fr indoiald, teama de turci ; la aceasta a contribuit in mare msurd
i atitudinea dusmAnoas a rominilor, a cAror furie se indrepta impotriva tuturor
stdrilor de lucruri care aminteau de stapinirea austriacd. La Lugoj, cetele de
rasculati au distrus cldirile oficiale si au devastat complet bisei ica catolicAl;
numai sosirea turcilor a putut opri opera de distrugere inceputd 3.
In acest timp, intrA in Banat seraschierul Mehmed pasa cu un corp numeros
de oaste, intdrind astfel considerabil detasamentele otomane care operaserd
pinA atunci singure. Scopul acestor concentrari era acela de a cuceri cetatea
Ada-Kaleh i fortul Elisabeta, care stinjeneau serios navigatia pe DunAre
a flotilei turcesti. Desi blocatd din toate partile, cetatea rezista asediului, coman-
dantul ei, colonelul Kehrenberg, refuzind conditiile de capitulare oferite de
turci.
Situatia nu era ward pentru austriaci. Guvernatorul de atunci al Bana-
tului, generalul Neipperg, relata c cea mai mare parte a locuitorilor a declarat
rdscoala pe fata si CA, nimicind posturile militare mai mici, au intrerupt legd-
tura trupelor imperiale cu Orsova 4.
In astfel de conditii interne a trebuit oastea austriacA sA se concentreze in
apropierea Lugojului, urmind ca de aici s porneascd asupra turcilor. Armata
de la Belgrad a ajuns la Sag in 19 iunie; la Logojel a intilnit corpul comandat
de generalul Neipperg, iar la Caransebes, pe cel adus din Transilvania de printul
Lobkovitz. Cetele rominesti nu erau desigur in stare s atace grosul armatei,
dar deLasamentele militare izolate nu puteau fi in sigurant i, din aceast
cauz, aprovizionarea armatei avea mult de suferit. Cit de mare era acest
pericol se poate vedea din mAsurile luate de comandant in vederea remedierii
lui. Numai pentru asigurarea liniei de comunicatie Logojel Caransebes
Slatina au trebuit sd fie dislocate 3 regimente de cavalerie sub comanda
general-rnaiorului Plffy. In inaintarea ei, armata n-a gasit decit sate pustii,
dupd cum mrturiseste preotul catolic din Slatina, Iosif Novae 5. Si nici nu
putea sd fie altfel, fiindcd austriacii nu-si pArdsiserd obiceiurile: pe cei aflati

1 Robi au fost luati si din alte sate. Astfel, din Ruclaria a fost luata o familie cu
patru biiei, care au ajuns in robie la pasa Smail, comandantul cetiitii Ada-Kaleh. Copiii,
trecind la credinta musulmana, au ocupat mai tirziu posturi de raspundere In armata
turceasca. Unul din ei, Regep pasa, ajuns comandant al cetiltii Ada-Kaleh, a zidit pe spesele
lui biserica din satul Tufari. Cu ocazia restaurarii din 1911, chipul ctitorului a fost ras, deoa-
rece nimeni nu mai cunostea rostul turcului din tinda bisericii (Coriolan Buracu, Din trecutul
Almdjului si al Ruddriet, f. I., 1932, p. 9-10).
2 Anexe, p. 334-335.
3 Ivny Istvan, Lugos rendezett tandcsu vdros tortnete (Istoria orasului cu sfat organizat
Lugoj), Sabadka, 1907, P. 91.
P. Dragalina, Din istoria Banatului Severin, III, p. 192.
5 Ibidem, p. 194.

www.dacoromanica.ro
314 BUJOR SURIW 26

in calea lor ii spinzurau sub pretextul rdzyrdtirii. La Lugoj au fost prinsi

multi dintre acestia i, in timpul executdrii lor, soldatii le cintau in batjocurd
cintece rominesti 1 Corpul de armatd venit din Transilvania pe la Portile
de Fier a distrus pind i semdndturile intilnite in cale. Un cronicar brasovean
contemporan nota, in vara anului 1738, cd rdsculatii din Banat cer sd le fie
predat printul Lobkovitz spre a-I pedepsi, fiindcd in primavara acelui an a
dat ordin sd le coseascd cimpurile Inca verzi, pentru a-i infometa 2
In astfel de imprejurdri, nu e de mirare c rominii s-au alturat turcilor
si c cetele lor au luat parte activd la marea luptd de la Cornia. Generalul
Schmettau, unul din conducdtorii armatelor austriace din acest rdzboi, arat
c turcii singuri erau in numdr prea mic ca s poatd ataca in regiunea Mehadia,
dar c lor ii s-a alturat populatia rdsculat din imprejurirni 3.
In inaintarea lor spre sud de Caransebes, austriacii au avut de intimpinat
rezistenta detasamentelor rdzlete turcesti, care au fost insA respinse. La 4
iulie, cele cloud armate, gasindu-se fata in fata pe dealurile de lingd Cornia,
au inceput lupta, care s-a terminat cu retragerea turcilor. La 9 iulie, austriacii
silesc garnizoana otomand sA capituleze i cu toate fortele se indreapt spre
Orsova.
In retragerea lor, turcii au ridicat i asediul cetatii Ada-Kaleh, dar austri-
acii n-au putut profita de situatie din cauza incetinelii cu care se miscau
trupele. Intre timp, marele vizir se indrepta cu o armatd de 60 000 de oameni
spre Belgrad ; aducindu-i-se la cunostinta infringerile din Banat, s-a intors
din drum la Vidin si a plecat in ajutorul trupelor respinse. ()stile austriace
sint de astddatd bdtute i urmrite de aproape pind dincolo de Mehadia. Rama-
sitele armatei, decimat mai mult de marsuri i boli, s-au retras prin Cheveresul
Mare si Cuvin, pind in taberile de la Belgrad.
Marele duce Francisc de Lorena, comandant al ostilor austriace, imbolnd-
vindu-se in timpul campaniei, s-a despartit de oastea in derutd si a plecat
spre Viena insotit de puternke trupe de cavalerie. Retragerea nu s-a fdcut
insd usor, deoarece cetele rominesti rdsculate au fcut tot posibilul sd-1 opreascd.
Aceastd cdlatorie plind de peripetii a descris-o cronicarul Nicolae Stoica dupd
cele auzite din gura bdtrinilor, martori oculari ai evenimentelor 4. Marele duce
Francisc cldtorea intr-un hamac purtat de 4 catiri, avind in avangarda si
ariergarda trupele de cavalerie ce-1 insoteau. La Cheia Slatinei lui Florei 1-au
asteptat insd rominii din Carasova i Pogdnici, tindu-i calea cu lemne din
padurile invecinate. Oprit in felul acesta, comunicd maresalului Konigsegg
inchiderea drumului, precum i faptul cd rdsculatii dispun chiar de artilerie,
i-i cere totodatd trupe de ajutor ca s poatd strbate spre Caransebes. Nu
cunoastem importanta fortelor rdsculate, dar ele trebuie s fi fost numeroase,
dacd le socotim in raport cu ajutoarele trimise marelui duce. In adevdr, coman-
damentul armatei trimite un regiment de infanterie, altul de cavalerie, 6 tunuri,
multi dulgheri, precum i detasamente din militia sirbeascd. Artileriei austriace
rasculatii din paduri ii rdspund cu tunuri din cires sdlbatic ; pind la urmd drumul
tot n-a putut fi deschis. Cronicarul favorabil totdeauna austriacilor
1 Iviny Istvan, op. cit., p. 91.
2 Diarium des Thomas Tartler, In Quellen zur Geschichte der Stadt Brass6, v. VII, p. 212.
a Schmettau, Mmoires secrets, p. 154.
6 Anexe, p. 338-9.

www.dacoromanica.ro
27 RASCOALA ANTIHAI3SBURGICk DIN BAN N.T (1737-1739) 315

sustine cd, in urma focului trupelor imperiale, razvratitii au fost siliti s Ord-
seascd pddurile din Cheia Slatinei lui Florei; el nu explica motivul care a deter-
minat pe marele duce sd ia altd cale, peste munti, dacd totusi lucrurile s-au
intimplat asa curn le nareazd. Dacd motivul ar fi fost numai copacii doboriti
in drum, acestia nu puteau forma o piedicd de neinvins, mai ales cd i s-au trimis
lemnari si c dispunea de citeva mii de ostasi. Mai probabil c n-a putut st-i
scoat pe razvratiti din pozitiile lor, i, ca atare, a fost silit s ia drumul foarte
riscant peste munti, ca sh ajungd la Slatina si de aici la Caransebe1. De altfel,
insusi cronicarul povesteste Ca regimentele care i-au venit in ajutor marelui
duce s-au tutors la grosul armatei fdrd s fi putut strdbate prin Cheia Slatinei.
Conducdtorul cetelor de rdsculati romini a fost lands Bumbdcild, pasd
in padure cind s-a astupat Cheia in drumul Slatinei, dupd cum spune Nicolae
Stoica 2.
Unele cete de razvratiti romini atacd chiar detasarnente .rnai mari din
armata austriacd in retragere. intr-una din aceste ciocniri a fost omorit de
dilhari* (Riiubern), chiar un general adjutant, baronul Scheroding 3.
Dupd retragerea armatei austriace spre Belgrad, garnizoanele din cetatea
Ada-Kaleh si de la Mehadia au rdmas complet izolate i, ca atare, rezistenta
lor nu mai putea fi de lungd duratd. Colonelul Barenklau, comandantul trupelor
din fortificatiile de la Mehadia, se predd in 17 iulie, asa cd turcii si-au putut
lndrepta toate fortele in vederea atacului final asupra cetatii Ada-Kaleh.
Redusd la numai 800 de oameni, garnizoana s-a vdzut silit s cedeze cetatea
In 15 august 1738 4. In felul acesta, s-a deschis calea lesnicioasd a Dundrii
pentru flota turceascd, care avea menirea s aprovizioneze armata de uscat
cind va incepe asediul Belgradului.
Deocamdatd turcii statorniciti In regiunea Orsovei ii vor consolida stdpi-
nirea asupra Banatului de sud, luind mdsuri pentru normalizarea vietii. Satele
ImprdsLiate din cauza rzboiului se pot aduna acum In linite, deoarece coman-
dantii turci au luat cele mai aspre mdsuri in vederea mentinerii disciplinei
militare, pedepsind cu severitate orice silnicie contra populatiei localnice 5.
Dar nu numai atit: deoarece, ca urmare a rdzboiului, populatia era amenintata
de foamete, fiindcd semdndturile i proviziile le-au fost nimicite sau consumate
de ostile imperiale, in vederea aproviziondrii locuitorilor, s-au adus cereale
din Tara Romineascd. Turcii impdrteau gratuit One celor lipsiti 6.
Din faptul ca marele duce n-a putut fi Insotit prin munti de armata regulata, ci
doar de Willi militari sirbi pedestri, condusi de romtni localnici, se poate trage concluzia
ca au fost snit" st se furiseze pe poteci neumblate. Cit de greu trebuie sa fi fost drumul
se poate vedea si din faptul ca nici cattrii nu puteau strabate pe el, asa ca marele duce
a trebuit sa fie purtat In hamac, pe umerii oamenilor din escorta, iar fratele ski care-1 Insolea,
printul Carol de Lorena, In locurile mai grele a fost purtat in spate. Retragerea marelui
duce seamana mai mult cu o infringere sau cu o fuga, decit cu o victorie, cum vrea sa
o prezinte cronicarul (Anexe, p. 338-9).
2 Anexe, p. 339.
8 Diese Nacht (18 iuli) ist unterschiedlich von Raubern auf unser Lager geschossen
worden *. Alta Insemnare: s am 21. iuli friih ist der General Adjutant Baron Scheroding
von Raubern todt geschossen worden *. (Extrase din jurnalul de campanie al armatei, la
P. Dragalina, op. cit., p. 204).
Hurmuzaki, I, p. I, p. 523.
6 Anexe, p. 339.
g Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 316 BUJOR SUBDU 28

Totodata, din sinul populatiei locale, au fost recrutati un mare numAr de

seimeni dupd unele izvoare contemporane citeva mfi 1 cu misiunea de a
stinjeni aprovizionarea armatei austriace de pe teritoriul Banatului. Croni-
carul Constantin Dapontes totdeauna bine informat scrie c in aceste
incursiuni erau arse satele i bisericile germane, cetele rasculate jefuind tot ce
intilneau in cale 2. Nu amintete ins cazuri de ucidere a populatiei papice,
si cu atit mai putin de ludri in robie. Daca ar fi avut loc, le-ar fi inregistrat
contiincios, aa cum o face in cazul expeditiei turceti din toamna anului
1738, cind au fost ridicati din jurul Timioarei un mare numar de germani 3.
Cind insa cetele de seimeni romini luau parte alaturi de turci la ciocnirile cu
armata regulata, puteau dispune de prizonierii proprii la fel ca osta0i otomani.
Astfel, in timpul unui atac dat asupra unui punct fortificat de la granita
Transilvaniei, au fost omoriti in lupta 70 de soldati imperiali, iar 42 au cazut
prini. Drept rasplat pentru buna lor comportare, ii s-a permis rominilor sa-i
vinda prizcnierii cu cite 30-40 de piatri 4.
De altfel, cea mai mare parte a colonWilor au fugit din Banat Inca inainte
de a se fi generalizat rdscoala i de a navali turcii. Griselini descrie exodul
In felul urmtor: Din Banat fugira acum cea mai mare parte a noilor locuitori
pe care harnicul Mercy ii coloniza, atit germani, cit i alte natiuni i nici o
ingrijire nu fu in stare a-i opri. Suburbia fabricilor se vdzu in curind parasita
de meseriaii i industriaii ei, iar mainile oprindu-se i razboaiele golindu-se;
duse erau miinile mum itoare, care facurd din Timisoara sediul industriei,
care trebuia sa se distribuie in intreaga tara 8.
Turcii, de altfel, ii eliberau robii luati in cursul incursiunilor, daca rude-
niile Ii rascumparau cu bani 6.
Intreg teritoriul Banatului, In afara de pIrtile sale nord-vestice, era
strdbatut de la un capat la altul de cetele turceti i romineti, fr ca austri-
acii sa poata lua mdsuri de aparare. In noiembrie 1738, atelierele de fier de
la Boca unde pind atunci se fabrica armament pentru armata austriaca
au lost ocupate de 600 de rasculati in frunte cu Adam Mohora 7.
Tot atunci au avut de suferit pustiiri Ciacova 8 j Becicherec 9, iar Viretul
a fost ars i devastat in septembrie1. Lipova a avut aceeai soart Inca din
august". In astfel de Imprejurari, administratia n-a mai putut functiona in
mod normal, fiincla slujbaii se puneau cei dintii la adapost, parasinduli
1 C. Dapontes, op. cit., p. 146.
2 Ibidem.
3 Toz pacha, tant alle dans une certaine localit situe obliquement A Temesvar,
fit prisonniers une grande quantit de chretiens allemands, puis revint sur ses pas *
(C. Dapontes, op. cit., p. 141).
4 Ibidem, p. 147. ;Urea luarii prizonierilor este confirmata si de un izvor ardelean
contemporan, demonstrIndu-se astfel Inca o data sriozitatea informapilor lui Constantin
Dapontes (Ziarul lui ,5lefan Bet/den, In Anexe, p. 331).
5 Fr. Griselini, Istoria Banatului Timian, trad. de N. Bolocan, Timisoara, 1926, p. 121.
6 Baroti L., Adaltdr Delmagyarorszdg, II, p. 29 (13 iunie 1738).
7 Ibidem, I, p. 518 (18 noiembrie 1738). Asupra Bocsei din aceasta perioada v. si BogsAn
(0), In Tortenelmi Adaltdr (Contributii istorice), Timisoara, 1872, II, p. 65.
8 CsAkova * (CsakvAr), In Tortinelmi Adaltdr, 1872, II, p. 445.
9 e Becskerek * (Nagy), In Tortnelmi Adattdr, 1871, I, p. 525.
" Felix Milleker, Geschichte der kn. Freistadt Werschetz, p. 115.
11 Baroti L., op. cit., II, p. 563 (24 august 1738).

www.dacoromanica.ro
29 RASCOALA ANTIRABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 317

resedintele. Dacd se intimpla ca vreunul sd nu fugd, era distins de administratie

pentru curajul sdu. Astfel, un controlor de la oficiul de sare din Lipova, Mitter-
meyer, a fost Mudat pentru curajul de care a dat dovadd, fiindcd nu s-a refugiat
odatd cu ceilalti functionari 1 Nu stim ce soartd a avut, dar, peste citeva zile
de la felicitare, rdsculatii au pdtruns in Lipova si au dus cu ei cea mai mare
parte din sarea aflat in depozitele statului 2 Fin la urmd au venit ordine
chiar de la Viena, interzicindu-se absentele frd aprobarea prealabild a forurilor
superioare, iar functionarilor care nu se reintorceau la posturile lor in timp
de 6 sdptdmini li se sistau salariile 3.
Nu stim cu sigurantd dacd aldturi de turci si de rdsculatii bandteni au
luat parte sau nu si detasamente de curuti. Turcii au incercat in orice caz sd
provoace o rebeliune impotriva austriacilor si in acest scop au adus in apro-
pierea teatrului de rdzboi pe Iosif Rakoczi, fiul lui Francisc Rakoczi, mort
la Rodosto in 1735. Sperantele lor au fost lush' inselate, fiindcd numele lui
Iosif Rakoczi n-a provocat nici o defectiune in liniile austriace, iar dezertdrile
ostasilor unguri inrolati in armata imperiald erau rare 4. Totusi, Constantin
Dapontes afirmd c starea lor de spirit era favorabiM rdscoalei. Astfel, pasa
de la Mehadia trimitind citiva cnezi romini in Transilvania pentru spionaj,
acestia i-au raportat Ca ungurii incadrati in rindul trupelor austriace care
pdzeau la Marga i-ar fi intrebat de Iosif Rakoczi i ar fi declarat cd la un eventual
atac al turcilor vor trece de partea lor frd lupta 5. Nici un document contem-
poran cunoscut pind acum nu atest insd prezenta unor detasamente de curuti
pe teritoriul Banatului in 1737 1739. Cu toate acestea, cronicarul banatean
Nicolae Stoica ii aminteste aldturi de cetele de razvratiti romini i precizeazd
chiar unde se aflau: pe apa Bistrei, in Chizdtdu si in alte sate 6. Credem Ca
Nicolae Stoica nu greseste, desi despre epoca aceasta scrie numai din amintirile
bdtrinilor. Cauza pentru care nu sint cunoscuti in documentele oficiale se
datoreste, probabil, numarului lor relativ mic, precum i faptului c n-au fost
organizati in unitti aparte. Fdrd indoiald c recrutarea lor s-a fdcut din rindul
ungurilor fugiti din oastea imperiald, care au luptat apoi laolaltd cu rominii
impotriva asupritorilor comuni.

MASACRAREA RASCULATILOR
Autoritatile n-au stat, bineinteles, cu miinile incrucisate in fata pericolului
tot mai mare pe care il prezenta pentru stpinirea austriacd intinderea rdscoalei.
Am vdzut c mdsurc sporadice au fost luate Inca de la inceput ; mdsuri mai
serioase impotriva rdsculatilor s-au luat abia odatd cu intinderea rdscoalei.
Mai intii s-a incercat dezarmarea populatiei. In acest scop, Inca din vara
anului 1738, s-a dat un ordin general in care se aducea la cunostinta supusilor
Baroti L., op. cit., II, p. 563 (9 august 1738).
2 Ibidem, p. 563 (24 august 1738).
3 Ibidem, I, p. 47 (23 ianuarie 1739).
4 Asupra acestei probleme v. Lukinich Imre, Az 1736-9-iki hdb6ru s a Rdk6czi krds
(lidzboiul din 1736-9 si problema lui Ralcoczi), in Akadmia E;tesito *, Budapesta, XLII,
(1932), p. 181-192.
5 C. Dapontes, Op. cit., p. 207-208. Intlinirea cu soldatii unguri are loc In mai 1739,
deci dupa moartea lui Iosif Rakoczi.
6 Anexe, p. 340.

www.dacoromanica.ro
318 BUJOR SURDU 30

cd sint obligati sd depund, sub pedeapsa cu moartea, armele de foc 1 Nu cunoas-

tern rezultatele acestei actiuni, dar, din desfsurarea ulterioard a evenimen-
telor, nu pare sd fi avut urmdrile asteptate.
Rezultate ceva mai favorabile regimului au dat ins amnistiile. In toamna
anului 1738, se publica iertarea generald a tuturor tilharilor, dac pind la
20 septembrie se vor reintoarce la casele lor 2. Celor ce au dat urmare acestei
amnistii Ii s-a comunicat insd a nu vor fi iertati definitiv decit dacd vor da
dovadd de purtare bund in urmdtoarele sase luni i, mai ales, dacd vor lua
parte la prinderea celorlalti razvratiti. Asa a fost cazul cu 30 dintre ei, care
s-au prezentat impreun cu doi conducdtori administratorului districtului
Lugoj 3.
Intre timp, bineinteles, toti cei ce puteau fi prinsi erau condamnati la
moarte. In august 1738, la Brasov se stia cd in Banat au fost exterminati citeva
sute de rdsculati i c ceilalti continuau sd lupte 4. Cei suspecti erau prinsi
si trimisi in inchisorile din afara provinciei, cdci cele locale nu-i mai puteau
cuprinde ; citiva dintre ei ajung pind in Brasov5. S-au incercat chiar represiuni
de amploare. Astfel, un detasament de 230 de panduri, in frunte cu un loco-
tenent, trimis in regiunea Clisurei pentru stIrpirea rdsculatilor, a omorit multi
dintre ei, altii fiind luati prizonieri 6.
Se vede Insd c masurile luate nu au dat rezultatele asteptate, asa c
autoritatile au hotdrit s curme o data pentru totdeauna starea aceasta de
lucru, organizind o represiune de proportii mari. Pentru reusita ei se cereau
indeplinite cloud conditii: 1. forte militare numeroase, si 2. represiunea s
aib loc prin surprindere i intr-o vreme cind rasculatii s-ar fi putut cu greu
concentra pentru aprare.
li vederea operatiilor de pedepsire, cornandamentul armatei a dislocat
forte importante de pe teatrele de operatic si le-a indreptat spre locurile de
concentrare dinainte stabilite. Rdsculatii trebuiau prinsi ca Intr-un cleste i, ea
atare, unul din punctele alese a fost Timisoara, iar celdlalt Grddistea, din regi-
unea Hategului, cu ordinul ca cele cloud grupuri sd se intilneascd la
Caransebes.
Corpul venit din Transilvania era format din 1000 de cavaleristi germani
si 300 de caldreti din militia ardelean, avind in frunte pe generalul Lentulus 7,
cdruia i s-a Incredintat i comanda suprem a expeditiei. Detasamentul timi-

1 Baroti L., op. cit., I, p. 263 (21 mai 1738).

2 Ibidem, II, p. 29 (19 septembrie 1738).
3 Ibidem, II, p. 146 (8 octombrie 1738).
4 Diarium des Thomas Tartler, In Quellen zur Geschichte der Stadt Brass& vol. VII,
p. 212.
5 1738 aug. 26. Aus dem Banat sind etliche Rebellen hiher in's Closter-Tor gefanglich
eingebracht worden * (ibidem, p. 212-3).
6 Felix Milleker, op. cit., p. 116.
7 Joseph CAsar Lentulus, elvetian din Berna, intrat In slujba ImpAratului, a ajuns
la 1742 comandant militar al Bralovului, unde a 0 murit In 1744, dupd ce, cu putin timp
Inainte, trecuse la catolicism (Joseph Teutsch, Auszug aus a Kurz-gerasste Jahr-Geschichte
von Siebenbargen, besonders Burzenland *, In Quellen zur Geschichte der Stadt Brassd, vol. IV,
p. 144, 147). Fiul sdu, Robert Scipio Lentulus, a servit mai Iran pe 'imperial!, luind parte
0 la rdzboiul din 1737-1739, cu gradul de colonel, apoi de general. In timpul luptelor cu
Frederic al II-lea, a cAzut prizonier i pInd la urmA s-a Inrolat In armata prusacA.

www.dacoromanica.ro
31 RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 319

soarean se compunea din 1600 de infanteristi, 1200 de cavaleristi si 70 de

voluntari din militia sirbeascd, comandanti de locot.-colonelul Nisemeuschel 1.
In total, deci, au fost concentrati in vederea represiunii peste 4000 de
soldati, ceea ce arath atit importanta rdscoalei, cit i pericolul ce-1 prezenta
pentru stdpinirea austriacA.
Trebuia acurn gasit momentul cel mai potrivit pentru a incepe actiunea,
care avea, de altfel, aprobarea deplind a curtii din Viena 2 FArd indoiald
ca lama rasculatii stateau mai mult pe la casele lor i numai cu greu s-ar
fi putut refugia in paduri, ca atare, a fost alas pentru represiune jumAtatea
a doua a lunii ianuarie. Ca sd fie mai sigure de prezenta rasculatilor in sate,
autoritatile au recurs la un procedeu condamnabil. Au anuntat, la ince-
putul lui ianuarie 1739, o larga amnistie pentru toti rasculatii si au cerut
districtelor administrative s o facd cunoscull pind in cele mai indepArtate
sate. Rdzvratitilor li se atrAgea atentia s profite de iertarea acordatd, fiindcd
altfel vor fi considerati ca tilhari i urmariti ca atare. Cei ce nu dau ascultare
autoritatilor nici de data aceasta vor fi aspru pedepsiti impreuna cu femeile
i copiii lor, iar cei ce se vor reintoarce pe la casele lor se vor bucura de liber-
tate si iertare 3. Acestora ii s-a promis i plat in bani i in naturd, dacd se
prezintd la Timisoara.
Obositi de viata dusd pinh atunci i infricosati de represalii, unii s-au
lAsat ademeniti de momeli i s-au prezentat la oficiile districtuale adminis-
trative. Administratorul din Lipova a raportat c tilharii gratiati nu vor
sA meargd insd la Timisoara i cer cu insistenta plata ce Ii s-a promis, amenin-
tind altfel c tree la turci i vor da foc localitatii 4.
/n mice caz, chiar dacd le era teamA s se prezinte la Timisoara, nu se
asteptau totusi la actiuni de pedepsire intr-un moment cind austriacii pAreau
s fi dat uitArii faptele din trecut, i-i indemnau la o viata pasnica. S-au
lnselat insd amarnic.
In ziva de 14 ianuarie, corpul expeditionar din Timisoara a pornit pe
neasteptate spre Caransebes, incendiind i omorind tot ce intilnea in cale.
Generalul Lentulus cu trupele sale a pdrsit teritoriul Transilvaniei in dimi-
neata de 16 ianuarie i, in aceeasi zi, a trecut pe la Marga in Banat. Sub pre-
textul c s-a tras asupra patrulelor imperiale, Marga i Mrul, luate prin sur-
prindere, au fost scAldate in singe, 50 de locuitori fiind macelariti, iar satele
prefAcute in scrum 5. A doua zi, la 17 ianuarie, expeditia a continuat fulgerAtor
i comunele Crisma, Mal, Ciresa, Bistra i Ohaba au avut aceeasi soartd. De
aci trupele s-au indreptat spre Caransebes.
1 P. Dragalina, op. cit., III, p. 210.
2 Ziarul lui .5tefan Bethlen, in Anexe, p. 331
3 1739, 10 Janner.-Adm. verordnet den Verwaltermter, dass der zum letztenmal
erfolgende General-Pardon far die herumirenden und rebellischen Unterthanen, allgemein
und in entlegenen Ortschaften zur Publication gebracht werden solle, mit der I3ekanntmac-
hung, dass wenn dieselben in ihrem Ungehorsam verbleiben und auch diesen Pardon nicht
annehmen, selbe als Rauber betrachtet und unter schwerster Strafe auch ihre Weiber und
Kinder exequiret werden, dagegen jene Rackkehrenden der zugesagten Befreiung und Grade
theilhaftig werden warden (Baroti L., op. cit., I, p. 187).
Ibidern, II, p. 87 (10 ianuarie 1739).
5 Din jurnalul corpului expeditionar de pedeaps: ...bis 50 Bauern niedergemacht,
die Orter nebst Subsistenz in Asche gelegt (dupa P. Dragalina, op. cit., p. 211).

www.dacoromanica.ro
 320 BUJOR SURDU 32

Represiunea fiind organizata in taind i desfaurindu-se cu repeziciune,

satele din jurul Caransebeului s-au adunat fr sa banuiased ceva, in vederea
tirgului saptaminal de joia. La vestea apropierii din toate partile a soldatilor
imperiali, femeile i copiii s-au refugiat in biserica rornineasca g' in cea frau-
ciscand, iar barlatii s-au pregatit de lupta. Oraul, dupd o dirzd rezi-
stenta, a fost luat cu asalt de imperiali i aproape 300 de oameni au lost
ucii. Caselor i bisericilor ii s-a dat foc, arzind impreund cu cei ref u-
giati in ele.
Cronicarul Nicolae Stoica dewrie in felul urmtor macelul de la Caran-
sebe: In noiembrie 1738 2, joi in Caransebe zi de tirg, pre porunca reghi-
mentele de raitari (husari) din Logoj 3, de noapte plecind, cloud statii calcind,
pre ameazi Caransebeu cu tirgu sau de toate partile far-de veaste lovind,
oameni, femei, copii, feate; preoti, negustori, in biserica rumineasca i nem-
tasca ce la frantiscani scapas, cu ei impreund aseutiplui sabiei i a puti-
lor jartvd s-au dat ; in bisearici i-n case focul i-au mistuit ; de aci, reghimentele
au apucat catra Caraov. Aa au lucrat i incoaci pan-in Slatina ; au taiat,
au ars, sa-i pomeneasca e.
Lentulus s-a aezat apoi in oraul cucerit, ateptind trupele de la Timi-
oara, care au i sosit in ziva de 22 ianuarie, dupa ce timp de opt zile au nimi-
cit tot ce au intilnit in cale. In districtul Lugojului, a avut loc chiar o cioc-
nire de proportii mai mari, pe locul luptei cazind multi dintre rasculati; 80
dintre ei au fost luati prizonieri 5.
De. la Caransebe au pornit apoi expeditiile de pedeapsa asupra satelor
invecinate. Rasculatii erau insd acum preveniti si nu s-au mai lasat surprini.
Satele au fost inconjurate cu palisade din lemn i in jurul lor s-au sapat van-
turi de aparare. Ca urmare, imperialii au trebuit s poarte lupte in toata
regula, mai ales in urma faptului c locuitorii erau bine inarmati.
0 astfel de ciocnire a avut loc la Slatina in 23 ianuarie, unde locot.-
colonelul regimentului Hauton, comandind 400 de cavaleriti germani i 6-700
de calareti i pedestrai sirbi, a trebuit s asedieze satul fortificat. Taranii
le strigau soldatilor de pe indttimis Carati-vd de aici, fiindcd noi nu ne
supunem ; pind la urrnd Irma au fost zdrobiti de numarul mare al asedia-
torilor, printre cei cazuti fiind i cnezul comunei 6.
Cu aceeai dumanie au fost primittrupele imperiale i la Bania, care
a i disparut ca aezare dupd aceste evenimente 7.
Arderile, jafurile i omorurile s-au tinut lant pina catre sfiritul lunii
ianuarie, cdzindu-le jertfa locuitorii din Golet, Petronita, Bolvanita .1

1 Pesty Frigyes, A szorenyi tdn.sdg, p. 149.

2 Cronicarul nu cunoaste evenirnentele decift din povestirile batrInilor care au luat
parte la ele i, ca urmare, unele date slut gresite. Macelul de la Caransebes a avut loc In
17 ianuarie 1739, si nu In noiembrie 1738, cum arata dInsul (Dragalina, op. cit., p. 212, n. 2).
3 De fapt dinspre Marga.
4 Anexe, p. 341-2.
5 Baroti L., Adattkr Dilmagyrorszdq, II, P. 146 (21 ian. 1739).
6 Pesty Frigyes, op. cit., p. 149.
7 Ibidem, p. 150; Pesty Frigyes crede cil e vorba de Binia din valea Almajului, Ins
P. Dragalina (op. cit., p. 213, n. 2) arata, pe buna dreptate, ca localitatea n-a putut fi declt
In apropierea Bolvasnitei, unde sa pastreaza Inca toponimicul &Int s, cu urme de
asezare veche.

www.dacoromanica.ro
33 RASCOALA ANTIHABSBUIIGICA. DIN BANAT (1737-1739) 321

Borlova 1 Mai putin de suferit au avut numai satele ce n-au opus rezistentd
0 au dat ostatici, printre care trebuia sd fie neapdrat si cnezul.
Dupd aceea, trupele imperiale s-au desfdcut in cloud. coloane. Locot.-
colonelul Nisemeuschel, insotit de 1500 soldati, a pornit peste Ticvani si
Virset la Moldova, avind ordinul de a proceda cu aceeasi asprime peste tot
locul 0, mai ales, de a nimici mijloacele de trai ale razvratitilor 2 Genera-
lul Lentulus cu trupele ce le avea sub comandd s-a indreptat care Gdvojdia,
arzind la 26 ianuarie comuna Jidovin, unde au fost ucisi 50 de locuitori3.
Aceeasi soartd a avut-o si Criciova invecinatd 4. De aici, imperialii s-au indrep-
tat cdtre valea Begdi, ocupind satele Cotei, Boldur si Ohaba 5.
Istoricul Pesty Frigyes noteazd ea* in tinutul Lunca Lugojului ostile
imperiale au fdptuit atrocitati nemaipomenite, pentru c aci s-ar fi aflat cei
mai periculosi razvratiti si au avut de intimpinat cea mai mare rezistenta 6 Nu
mai era vorba acum de baricadarea satelor izolate, ci de fortificarea unei
regiuni intregi, dupd toate regulile artei militare. In vederea atacului final,
Lentulus isi grupeazd fortele in trei coloane, care urmau sd actioneze simultan.
Una, pusd sub comanda locot.-colonelului Mladocza, trebuia s atace din-
spre moara din Budinti, alta, comandatd de maiorul baron Maeus, venea
de la Ohaba, iar a treia, condusd de maiorul de husari Kdroly, a trecut pe
drumul ce ducea deasupra morii impdrdtesti 7. In fata unor forte atit de
covirsitoare, aprdtorii au fost nevoiti s se retragd in pddurile din apro-
piere. lama, pe zdpadd, in pddurile desfrunzite, urmdrirea a fost usoard ;
peste cloud sute de locuitori, printre care si femei, au fost omoriti fdrd mild.
In ziva urmtoare, cei prinsi au fost pedepsiti cu tdierea capului, desi mai
inainte li se promisese iertarea 8. Intre cei condamnati se afla si preotul din
comuna Topolovdt, pe motiv cd ar fi fost partizan al rdsculatului Nicolcea 9.
Se pare cd regiunea aceasta a fost unul dintre centrele razvratitilor, fiindcd
austriacii au descoperit in moara imperiald intreaga corespondenta a acestoraw.
La 29 ianuarie, imperialii atacd comuna Te si, sub pretextul cd ar fi
un cuib de rdsculati si de tilhari, au ucis mai mult de 60 locuitori si au incen-
diat satul, impreund cu Balintul invecinatu.
In ziva urmdtoare, Lentulus trimite militia ardeleand de sub comanda
maiorului Mareo spre Fdget, cu misiunea de a proceda tot atit de aspru ca si
pind atunci. Comunele Hauzesti, Drinova si Uzesti au fost nimicite, aceasta din
urmd pentru totdeauna, iar Bujorul obligat sd predea 15 din locuitorii rdsculati12.
Trupele trirnise peste Ticvani si Virset la Moldova au procedat cu tot
atita cruzime, cdzind nenumdrate jertfe omenesti, iar o mare cantitate de
1 Pesty Frigyes, op. cit., p. 150.
2 Felix Milleker, op. cit., p. 116.
3 Pesty Frigyes, op. cit., vol. I, p. 150.
4 Ibidem.
5 P. Dragalina, op. cit., p. 215.
6 Pesty Frigyes, op. cit., p. 150.
7 Ibidem.
8 Ibidem. p. 150.
9 P. Dragalina, op. cit., p. 217.
10 Pesty Frigyes, op. cit., p. 150.
11 Ibidem,
12 Ibidem, p. 151.

21 c. 376

www.dacoromanica.ro
322 HUJOR SURDU 34

cereale si furaje au fost arse. In regiunea Dundrii a mai fost trimis la 21

ianuarie un alt mare detasament, compus din militie germand, maghiard
si sirbd, la apropierea cdruia, o multime de rdsculati au fost siliti s treacd
dincolo de Dundre. Represiunea a continuat si in februarie. La inceputul
acestei luni, cdpitanul Stanissa Marcovics cu compania lui au intilnit, nu
departe de Jassenova, un grup de 250 romini rdsculati care aveau si trei stea-
guri. In ciocnirea avutd au cdzut 50 dintre razvrtiti, in frunte cu condu-
cdtorul lor Iacob, iar 7 dintre ei au fost prinsi si trimisi in tabdra imperiald
de la Belgrad. Urmdrirea lor a continuat prin Cosnita si Subotita, fiind omo-
riti alti 29, iar 4 au cdzut in prinsoare 1
Rasculatii din regiunea Dundrii n-au putut fi insd invinsi si de aceea,
pentru stirpirea lor, generalul Lentulus a trimis din nou trupe numeroase.
Detasamentul imperial se ciocneste la 14 faruarie, aproape de Virset, cu o
ceatd compusd din 1000 de rdsculati si este cu desdvirsire infrint. Abia au
putut scdpa cu fuga 16 husari, iar din militia ardeleand, un caporal si 10 ostasi 2
Cea mai mare parte a corpului expeditionar venit din Ardeal se retrage
'MA, incdrcat de przi, din Banat prin Dobra 3.
Perioada marilor represalii poate fi acum consideratd incheiatd ; rezul-
tatele au dovedit austriacilor cd prin forta nu pot aduce pacea si linistea in
provincia devastatd. De altfel, represiunea n-a cuprins decit asezdrile din valle
mai accesibile ; in munti, imperialii n-au indrdznit sd se aventureze, asa cd
majoritatea satelor rdsculate au fost la addpost de cruzimile ostasilor imperiali.

SFIRSITUL RASCOALEI
Insuccesul operatiilor militare din anul 1738 a dus la inlocuirea lui
Konigsegg din fruntea armatei, cu maresalul Wallis. Noul comandant hotdrste
concentrarea armatei la Futak, lingd Panciova ; de aici, la vestea apropierii
de Belgrad a marelui vizir, trece Dundrea cu toatd armata. Intilnirea cu turcii
are loc la Grodska in 22 iulie 1739 si lupta se termind cu victoria categoricd
a otomanilor. La aceastd lupta au luat parte si detasamentele turcesti din
Banat, impreund cu multi romini seimeni, recrutati din satele banatene4.
Austriacii, suferind pierderi enorme au fost siliti sd se retraga spre Belgrad,
iar maresalul Wallis a fost si el inlocuit la comanda supremd a armatei cu genera-
lul Neipperg.
In acest timp, in Banat domnea haosul cel mai deplin, turcii si austriacii
cdutInd sd-1 exploateze fiecare in folosul propriu. In vara anului 1739, a fost
imprstiatd o proclamatie a marelui vizir prin care se aducea la cunostinta nobi-
lilor unguri, cdpitanilor sirbi si maghiari, obercnezilor, cnezilor, precum si
tuturor locuitorilor cd rdzboiul nu este indreptat contra lor, ci a nemtilor si,
ca urmare, li se cere sd se supund stdpinirii otomane, fiindcd altfel vor fi expusi
nu numai la foc si sabie, dar si la luarea in captivitate. Totodatd pasa de la
1 Felix Milleker, op. cit., p. 116-7.
2 P. Dragalina, op. cit., III, p. 218 9.
3 Ziarul lui S1efan Belhien, in Anexe, p. 331.
4 Cronicarul Nicolae Stoica a mai prins Inch In viatA supravietuitori din acesti seimeni
(Anexe, p. 339).

www.dacoromanica.ro
35 RASCOALA ANTIHABSBURGICA. DIN BANAT (1737-1739) 223

Mehadia se adreseazd prin altd proclamatie locuitorilor din Banat, Indemnindu-i

sd se supund sultanului, i sd se declare de partea turcilor1.
Multi cnezi din apropierea Tirnisoarei s-au si prezentat seraschierului,
aducindu-i daruri i facind actul de inchinare cerut. In schimb, au primit in
scris cd nu vor fi molestati de trupele turcesti in incursiunile lor 2 Inroldrile
rominilor in oastea turceascd continuau i ele. Asa, 10 ciohodari turci au plecat
la Jassenova si au recrutat 2 100 de romini, care au fost apoi dusi la Orsova
si imprtiti la companiile de acolo 3.
Bineinteles c turcii au impus satele la ddri in bani in vederea acoperirii
cheltuielilor ce le aveau cu recrutarea seimenilor. Pentru intretinerea lor, coman-
dantul turc a impus districtul Jassenova cu 6000, Virset la 7000 si Ciacova
la 8000 de piastri. Satele Ulma, Izbiste, Zagaicza, Parta i Grebenat au tri-
mis o pungd plind cu piastri 4. Uneori erau impusi la contributii i obercnezii Si
cnezii, si se intimpla ca acestia s refuze plaile cerute. Astfel, pasa din Mehadia
cerind 360 de taleri unui obercnez, acesta nu a putut sau nu a voit sa adune
banii si a cerut sprijinul organelor administrative austriace 5.
Austriacii, la rindul lor, fdceau incursiuni neasteptate prin satele rdsculate,
jefuind i luind prizonieri cnezi i alti locuitori, sub pretextul Ca refuzd sa asculte
de ordinele administratiei. Locuitorii din districtele Virset i Palanca Noud
s-au adresat chiar seraschierului, cerindu-i s detaseze trupe pentru a nu mai
fi jefuiti de nemti i de cdtane 6
Cit priveste rdscoala, ea era din ce in ce mai slabd. Aceasta se datoreste
in mare mdsurd faptului Ca rdsculatii nu mai aveau impotriva cui sd se ridice,
deoarece administratia austriacd era practic desfiintatd, iar colonistii strdini
alungati din asezdrile lor. Nu e mai putin adevrat c 5 i turcii au preferat sd
restabileascd starea normald, acum cind nu mai aveau in fata lor ostile imperiale
si aparatul de stat austriac.
La Viena se stia totusi cd rominii mai insotesc pe turci in expeditiile lor
si in 1739 7. Atacuri ale rdsculatilor, calificate in actele interne ca 1 tIlhrii *,
mai au insd loc numai in uncle parti mdrginase ale Banatului 8 Cete marl exis-
tau totusi Inca si in toamna anului. 1739. Astfel, pentru stirpirea haiducilor
lui Nicolita, administratia apeleazd la ajutorul locuitorilor din sate, cdrora
le oferd scutirea de impozite pe timp de 6 luni, dacd vor lua parte la operatii 9.
Apelul nu are insd urmdri, asa ed harambasa Niculitd cu ai sdi pot opera in
voie pind Care sfirsitul anului, cind, urmariti de soldati, sint obligati s treacd
Dundrea.
Trupe din armata regulatd i unitati din militia sirbeascd actionau, de
altfel, in permanentd contra rdsculatilor. Cdpitanul Stanissar, comandantul
1 Pesty Frigyes, op. cit., p. 154.
2 C. Dapontes, op. cit., p. 212.
3 Din jurnalul armatei austriace (dupa P. Dragalina, op. cit., p. 210, n. 1).
Felix Milleker, op. cit., p. 117.
5 Baroti L., Adattdr Dilmagyarorszdg, I, p. 521 (9 aprilie 1739).
6 C. Dapontes, op. cit., p. 207.
7 Dintr-un. raport al ambasadorului prusian la Viena (N. Iorga, Acte si fragmente cu
privire la istoria rorntnilor, vol. I, BucurWi, 1895, P. 360); vezi i Ziarul lui ,Slefan Bethlen,
tn Anexe, p. 331.
8 Baroti L., op. cit., p. 521 (29 apr. 1739); p. 415 (3 iulie 1739).
9 Ibidem, p. 189 (15 sept. 1739).

21*

www.dacoromanica.ro
 824 BUJOR SURDU 36

unui astfel de detasament raporta, in martie 1739, CA nurnai intr-una din ulti-
mele sale expeditii a reuit s omoare 11 din ei i s prindd alti 7
Rdscoala se apropia insd de sfirsit, mai ales dupd ce austriacii au fost
siliti s ceard incheierea pacii, care a fost mijlocitd de marchizul Villeneuve,
ambasadorul regelui Frantei pe lingd sultan. Preliminariile s-au isciL la 1
septembrie 1739 in tabdra turceascd, iar tratatul de pace in 18 septembrie, la
Belgrad.
Articolul VIII al tratatului de pace prevedea amnistia totald pentru supuii
care s-au ridicat in timpul rdzboiului contra suveranului lor legitim 2; de pre-
vederile acestui articol urrnau sd se bucure mai ales rdsculatii bandteni.
/n articolul XVIII se prevede pentru fiecare din partile contractante
dreptul de a acorda azil rdsculatilor din cealaltd parte ; incursiunile de jaf sint
Ins oprite 3.
Austria a pierdut prin pacea de la Belgrad tot ce a cistigat la Passarovitz,
in afard de Banat. Si aici a fost nevoitd s cedeze fortificatiile de la Ada-Kaleh
i fortul Elisabeta 4.
Tot in conformitate cu prevederile tratatului de pace, turcii trebuiau
sd pdrdseascd cetatea Mehadiei, dupd ce ar fi distrus fortificatiile existente.
In octombrie 1739, ei nu pdrsiserd Inca* Mehadia i de aici continuau sA Led
incursiuni de pradd pe teritoriul Banatului 5.
Ultimele pilpiiri ale rdscoalei au loc in ianuarie 1740, cind cete mari de
azvrAtiti, avind in frunte pe Adam Mohora i Niculita, tree la nord de Dundre
i atacd asezdrile colonitilor, precum i autoritdtile austriace 6. De aici inainte
nu se mai amintesc acte de rebeliune legate de rdscoala inceputd la 1737.

URMARILE RASCOALEI

Refacerea provinciei, in urma distrugerilor provocate de rdzboi i de rds-

coald, nu era usoard, fiinda aparatul de stat nu mai functiona in districte,
satele erau imprdstiate i locuitorii fugiti prin munti si pdduri, foametea amenin-
ta populatia, iar ciuma incepuse sA bintuie.
StApinirea a procedat Ind. din luna septembrie 1739 la reorganizarea
administratiei, trimitind functionari noi in toate districtele, cu misiunea de

t Baroti L., op. cit., p. 364 (22 martie 1739).

2 Laugier, Hisloire des ngociations pour la paix conclue a Belgrade, vol. II, Paris,
1768, p. 306-7.
s Thidem, p. 318-9.
4 Tn conformitate cu prevederile tratatului de la Belgrad, Austria mai ceda Orsova
Veche, precum i satele Blrza, Toplet, Coramnic, Tufdri, Jupalnic i Baile Herculane, dacd
turcii vor putea sa abatd Intr-un an cursul Cernei In asa fel ca apele sale sa se verse In
Duniire, la apus de Orsova. Turcii au adus o mare multime de lucratori din Tara Romt-
neascii, i, sub conducerea tehnica a unui inginer francez, au siipat un canal lung de 22 km,
silind Cerna s se verse mai la apus de Orsova. Tn scurt timp lnsS, cursul apci a revenit
tu vechea albie, asa c. turcii n-au putut pastra teritoriul revendicat (Am5nunte In legAturil
eu sdparea canalului la Nicolae Stoica, Anexe, p. 341).
5 Hurmuzaki, I, p. I, p. 546.
6 V. Mihordea, Contribuge la istaria midi de la Belgrad, In i Arhivele Olteniei s, Craiova,
XIV (1935), p. 239, anexa nr. 23.

www.dacoromanica.ro
3'7 RASCOALA ANTIHABSDIJEGICX DIN I3ANAT (1737-1739) 325

a convoca cnezii satelor spre a le comunica incheierea pacii i de a aduce la

cunotinta tuturor razvratitilor cd au fost iertati pentru toate faptele lor dinaintea
i din timpul rdzboiului 1. Cei ce nu voiau sd se intoarca in satele lor erau ame-
nintati cu urmarirea i pedepsirea ca tilhari 2
Fara indoiald insd ca grupuri mari de razvratiti au trecut la sudul Dundrii
de teama represaliilor stdpinirii, aa cum au procedat cetele lui Niculita i
Adam Mohora.
Nurndrul locuitorilor s-a imputinat i in urma faptului ca multi colon4ti
i-au parasit pentru totdeauna aezarile din Banat, iar altii au pierit din cauza
bolilor i a altor nenorociri. Sate intregi de coloniti au disparut ca urmare
a rascoalei i rdzboiului, locul lor fiind luat de romini i. sirbi, mai ales in regiu-
nea Dundrii. Localitatii ca : Cervenca, Deliblata, Hauerdorf, Lagerdorf, Langen-
feld, Macovitea, Palanca Nona', Petrilova, Potoc, Pojejena, Radimna, Reben-
berg, Rusova, Salhausen, Sacalovat i altele, locuite mai inainte mai mult de
germani, au trebuit sa fie repopulate cu sirbi i romini dupd aceste evenimente 3.
Cu atit mai mult aezdrile mixte, cum a fost Liubcova i altele au fost parasite
pentru totdeauna de coloniti 4. Ca urmare, din cele 55 de localitati colo-
nizate inainte de rascoala, abia mai puteau fi numarate, la 1743, 15 comune
germane i una cu populatie mixta sirbo-germand 5.
De aici inainte populatia batinad a putut sa tralasca in linite timp de
o generatie din partea colonitilor strini, fiindca stapinirea n-a mai gasit oameni
dornici de a se aeza in Banat. In lipsa altor colonisti, austriacii vor incerca
sd colonizeze condamnatii de drept comun din imperiul austriac, dar far& prea
mult succes. Anual erau adui cite 200-300 din acetia, insa o mare parte din ei,
fiind lasati fard sprijin material, se constituiau in bande tilhareti care cutreerau
provincia de la un capat la altul. Sistemul a incetat abia in 1770, in urma inter-
ventiei lui Iosif al II-lea 6 i numai dupd multe greutati stapinirea a reuit
sa organizeze marea opera de colonizare din jumatatea a doua a secolului al
XVIII-lea. De acum- inainte, Habsburgii vor aplica insa alte metode decit cele
folosite in perioada care a urmat indata dupd ocuparea Banatului.
Locul colonitilor din satele parasite in timpul rascoalei 1-au luat rominii
i sirbii din Oltenia i de la sud de Dundre, care au luptat sub steagurileimperiale
i carora le-a fost teama sd rdmind in localitatile de origind din cauza repre-
saliilor turceti. Cronica lui Nicolae Stoica ne d amanunte interesante i necu-
noscute din alte izvoare asupra acestor imigrari 7. Sub comanda capitanului

1 Ion Stoia-Udrea, 0 instrucfiune * din 1738 a administraftei austriace din Banat

In Studii si documente banatene ., Timisoara, vol. I, 1943, p. 32-3.
2 Ibidem, p. 33.
3 Traian Simu, Colonizarea suabilor in Banat, Timisoara, 1934, p. 24-41.
4 Ibidem.
5 Datele shit scoase dintr-o conscriptie oficialii aflatil In arhivele vieneze (Specif ication
samentlicher Bannatischen Distrikten und deren in selbiger sich bef indenden Orthschallen mit
Ausweisung des Contributionalis nach der mit Ende des 1743 Jahr vorgenohrnmenen Revision
alter Personal und Facultates-Koplen, publicata In rezumat de N. Dobrescu, Clleva date isto-
rice privitoare la Banat si rominii beindfeni, In I Transilvania , Sibiu, 1905, XXXVI,
p. 143 4).
6 Asupra colonizarilor foliate v. P. Dragalina, Din istoria Banatului Severin, III,
p. 110-113.
7 Anexe, p. 342.

www.dacoromanica.ro
326 BUJOR &URDU 38

Duca, s-a stabilit o companie de voluntari din Oltenia cu familiile lor, populind
satele Potoc, Petri la si Macovistea, locuite inainte de svabi. Altii, din compania
.aceasta, au trecut dincolo de Mure i s-au inrolat in militia sirbeascd.
0 altd companie de voluntari olteni, sub comanda locotenentului Metzker,
s-a stabilit Impreund cu familiile la Crivita, Ieselnita i Jupanec, foste de ase-
menea asezdri ale colonistilor strini.
to-Sirbii de la sud de Dundre s-au asezat in alte localitAti pardsite, ca:
Palanca Noud, Sacalovat, Langenfeld, Zlatita, Rebenberg i altele.
Voluntarii veniti din Oltenia si Serbia au continuat sA serveascd si in
Banat ca militari, luptind sub steagurile imperiale in rAzboaiele Mariei Tereza.
Tocmai de aceea regiunea Dundrii ocupatd de ei a continuat sA stea sub admi-
nistratia militard chiar i dupd anul 1751, cind pentru restul Banatului s-a
instituit administratia
Dar asupra Banatului s-au abAtut i calamitati mari. Una din cele mai
grave prin urmArile ei a fost ciuma, care a bintuit provincia nu numai in cursul
rdzboiului, dar i dupd terminarea lui 1 Boa la s-a rAspindit 'inch' din 1738, odatd
cu sosirea trupelor austriace, aduse din Transilvania ca sA ia parte la luptele
de la Mehadia.
0 altd nenorocire abAtuta asupra Banatului a fost foametea. Consumul
si distrugerile fAcute de armata imperialA i faptul cA tarinile au ramas nelu-
crate in urma rdscoalei, au determinat o lipsd acutA de alimente. Pentru corn-
baterea ei, atit turcii cit i austriacii au trebuit sA ia mAsuri in vederea apro-
viziondrii. Am vAzut cA turcii au adus cereale din Tara RomineascA si le-au
impArtit gratuit populatiei nevoiase 2 StApinirea austriacd a fost stilt sa
se aprovizioneze cu alimente de la Viena, aducindu-le cu vasele pe Dundre si
Tisa pind la Seghedin 3. Cu toate acestea locuitorii satelor trebuiau de multe
ori sd se hrdneascd cu pline pregAtitd din coaje de copaci, dupd cum afirmd
cronicarul Nicolae Stoica 4.
. La aceste greutAti de dupd rdscoald s-au adaugat nesfirsitele contri-
butii impuse de stApinirea habsburgicd pentru refacerea imperiului. Generalul
Engelshofen, guvernatorul Banatului din aceastd perioadd, are cuvinte aspre
Impotriva acelora care intentionau sA mAreascd sarcinile locuitorilor banateni,
cind i asa erau cei mai impovarati supusi din Austria5. Greutatile nu vor
scAdea insA i, ca urmare, masele populare bAnatene vor mai avea ocazia in
cursul deceniilor urmAtoare sA ia armele contra abuzivei stApiniri austriace.
1 Asupra ciumei In Banat v. Anton Hammer, Geschichte der Pest die von 1738 bis 1740
in Temeswarer Banate tv,rrschte, Timisoara, 1839, XII+116 pag.
2 Vezi mai sus, p. 315.
3 Anton Hammer, op. cit., p. 53.
4 Anexe, p. 342. Situatia nu era In epoca aceea mai blind nici In Transilvania. Martori
oculari afirm CS i acolo populatia se hranea cu pline din coaja de copac: Hoc tempore
in pago Kdm6nos comitatu Szolnok Interiori adjacenti vidi meis oculis panem ex cortice ultni%
arboris confectum, sed ad conjluxurn generalem in oppido Szk celebralum eo tempore &talus
est ejus jarinae pants ex Borg6, loco submontano S (Torma Karbly, Rettegi Gyrgy emlkiratai,
In HazAnk s, Budapest, 1889, I, p. 223).
6 Dass man die armen Unterthanen in Banat ohne sie von den letzten Drangsblen
verschnauffen zu lassen, schon wiederumben auf das dusserste driicken und mit uner-
schwinglichen gaaben Beladen wolle ; Euer Kays. Mayest. allerhchster Dienst erfordert anjezo
mehr als niemahlen, dieses Volkh bei gutem willen zu erhalten, und dadurch die jetzige
Graniz desto mehrers zu versichern. Man hat auch umb so weniger ursach, diese Leut zu

www.dacoromanica.ro
.39 BASCOALA ANTIHABSBURGICA. DIN BANAT (1737-1739) 327

CONCLUZ II

Din cele expuse se poate constata limpede c rascoala din 1737-1739 din
Banat a avut proportii mari i a fost indreptatd hupotriva stdpinirii habsburgice.
Lupta maselor populare romineti se explicd prin faptul Ca ele singure trebuiau sd
suporte toate sarcinile publice i s intretind un aparat de stat peste masur
de abuziv. Veniturile stoarse din exploatarea Banatului mdreau numai bene-
ficiile claselor privilegiate austriace mai ales ale pdturilor ord5eneti. Mine le,
manufacturile, vdmile, sarea, precum i toate celelalte monopoluri ale statului
erau arendate unei pdturi relativ restrinse de oameni de afaceri. Din asociatiile
de arendai i negustori nu lipseau niciodat inaltii functionari din adminis-
tratia Banatului sau chiar de la Viena, astfel cd, intre burghezie i reprezen-
tantii nobilimii, s-a stabilit o strinsA colaborare, in vederea exploatrii cit
mai temeinice a provinciei. Insui guvernatorul Mercy era unul din cei mai
de seamd actionari ai conapaniei comerciale care se bucura de monopolul corner-
tului exterior al Banatului.
Situatiei grele in care se gasea de obicei taranimea i s-a addugat pe neatep-
tate sarcinile izvorite din rzboiul cu turcii, provocind astfel izbucnirea imediatd
a rAscoalei. Cu ocazia unei anchete oficiale din 1741, cnezii satelor rezumau in
felul urmtor cauzele razvratirii #Steagurile cu sfinta cruce trei ani toate
bucatele i verdeturile cimpului nostru ni le-au mincat i grea foamete airt
rbdat, in pduri coaje de cer am mincat ; iard viind steag frd cruce, adunind
satele, impartind bucate i saimani cu simbrie care au vrut s-au dus, iard mai
tare pentru foamete 1
La rdscoald n-a luat parte decit iobgimea satefor, singura interesat
pe vremea aceea in rsturnarea stdpinirii austriace. Taranimea liber, fiind
proaspdt colonizatd, se bucura de scutiri, iar greuttile razboiului nu le-a simtit
decit odath cu izbucnirea rdscoalei i cu ndvdlirea turcilor. Muncitorii specia-
liti strini din mine i manufacturi, precum i rnete5ugarii oraelor erau de
asemenea scutiti de impozite sau, chiar daca suportau anumite sarcini, ele
erau neinsemnate in raport cu cele ale taranimii iobage. Burghezia abia acum
se cristaliza, dezvoltarea ei fiind unul din obiectivele stpInirii. Nobilime cu
privilegii i imunitati feudale nu exista, i austriacii au oprit stabilirea ei in
Banat 2 In concluzie, toate pdturile sociale, in afard de tardnimea iobagd,
erau interesate in mentinerea regimului habsburgic i ca atare au avut o atitudine
dumnoasd rdscoalei, pentru c pdstrarea privilegiilor de care se bucurau
era conditionatd tocmai de rdminerea austriacilor in Banat.
Ca urmare, participantii la rdscoald au fost in cea mai mare parte romini,
fiindca ei formau marea majoritate a tdrdnirnii lipsite de drepturi i impovarata
Bedrangen, als sie sich von selbsten, wie es der Anschluss weiset, zu so grossen Praestationem
erbieten, die gewis kein Unterthan in Oesterreich zu entrichten vermchte. Das haubt. bel
so in dieser Provinz bishero grassiret und den fatalen Aufstand verursachet hat, wovon doch
der Wohloder Ubelstand eines Landes zum grossten Theil abbhangt, ist dass ganz keine
regul beobachtet, sondern alles nach der Privat-Wilkahr ein oder anderer Personen, welche
die Sach nicht genug tief eingesehen, oder wohl gar mit dem Bluth derer unterthanen sich
Verdiensten macben wollen, dirigiret worden * (Dintr-un raport inaintat forurilor superioare
din Viena, la Szentklaray Jena, Szdz eu DE1-Magyarorszkg ujahb trtEnelbl, p. 154-5).
1 Anexe, p. 342.
2 Baroti L., Adathir Delmagyarorsufg. I, p. 58 (20 noiembrie 1741).

www.dacoromanica.ro
328 RUJOR SURDU 40

de sarcini. In aceeasi situatie se gasea i aranimea sirba din Banat, dar, din
faptul c izvoarele nu amintesc decit sporadic participarea ei la rascoala, se
poate trage concluzia cd era cu mult mai redus ca raimar, astfel ea' reprezen-
tantii ei s-au contopit in cetele rominesti. De altfel, harambasa Gavrillo,
executat in toamna anului 1737 1, a fost fr indoiala sirb, iar ceata condus
de el a operat in districtul Virsetului, regiune locuita atit de romini, cit si de
sirbi. Dacd ar fi fost altfel, s-ar fi aflat in documentele vremii stiri mai precise
asupra lor, fiindca nu ar fi putut ramine in afara evenimentelor, mai ales ca
cetele rdsculate au operat i dincolo de Virset i Becicherec.
Militia rasciana, de care se arninteste deseori cd a luat parte la repre-
siunea rascoalei, era formata din sirbii i rominii aflati in granita militard de
dincolo de Mures.
Alaturi de razvr4titi a stat, desigur, i clerul de jos, preotimea satelor,
dintre care s-au recrutat i martini ai rdscoalei. Nici nu putea fi altfel, o data
ce austriacii le-au impus aceleasi sarcini ca i taranilor, adaugindu-se la acestea
zelul propagandistic catolic. Nu cunoastem atitudinea clerului superior ; credern
ins cd el n-a fost alaturi de taranime, fiincica altfel izvoarele ar fi amintit
acest lucru. Biserica sirbd se bucura, de altfel, de privilegii deosebite, pe care
nu va cauta s le piarda nici mai tirziu printr-o atitudine contrard intereselor
austriace.
Rdscoala n-a avut o conducere unica, razvratitii adunindu-se, probabil,
in cete sub steagul unuia mai rdsdrit din mijlocul lor. Ion Bumb'acild, Iacob,
Niculita si Adam Mohora, singurii conducatori al cdror nume ii cunoastem,
sint, desigur, tarani localnici.
Scopul urmarit de rascoala era acela de a indeparta jugul stapinirii aus-
triace. Cum ins razvratitii singuri nu puteau sa ajungd la aceasta rasturnare
politica, au acceptat ajutorul turcesc, oferit odata cu izbucnirea razboiului.
Se intelege ins c nu-i doreau nici pe turci ca stapini. Cronicarul Nicolae
Stoica arata Ca, in perioada cind autoritatea austriaca a fost desfiintata iar
cea turceasca nu se facea simtita, cetele de rasculati cintau: Tine Doamne
tot asa, nici cu turcu, nici c,i neamtu, tine Doamne tot asa 2, ceea ce exprimii
limpede dorinta de libertate a populatiei banatene.
Atitudinea mai intelegatoare de care au dat dovada turcii fata de nevoile
populatiei banatene din acest timp se datoreste doar unei tactici izvorite din
necesitatea razboiului. Otomanii au dorit, in aceastd perioada, sa ridice locuitorii
negermani in special pe unguri i pe romini impotriva austriacilor, cu
scopul de a-si inlesni propriile operatii militare prin provocarea de greutati
cit mai mari in spatele frontului inamic.
Rdscoala din 1737-1739 nu are legatura cu rdscoala de sub conducerea
lui Pero Segedinacz (1735), desi slut atit de apropiate in timp. Cauzele izbuc-
nirii lor au fost, de altfel, cu totul altele: taranimea iobaga din Banat s-a rasculat
In urma sporirii sarcinilor, in timp ce locuitorii din granita militard au luat
armele din cauza pierderii unor privilegii. In afara de aceasta, rascoala band-

1 V mai sus, p. 311.

2 Anexe, p. 341. Acest refren 11 cintau in batjocurd 51 ostasii imperiali In timpul cit
aveau loc executiile razvratiti1or dizuti in miinibe lor: Nu ku nymacu, nu cu turku, numa
asa i binye (Ivally Istvan, Lugos rendezett tundcsu vdros trtnete, p. 190).

www.dacoromanica.ro
41 RASCOALA ANTIHABSDURGICA DIN I3ANAT (1737-1739) 329

teand a mobilizat mase de rdsculati cu mult mai maH decit cea din 1735 .1 a
durat ani de zile, contribuind totodatA la infringerea militard a austriacilor
in rdzboiul cu turcii. In fine, i represiunea a fost mai singeroasd, mii de rdsculati
bandteni fiind ucii i zeci de sate arse.
Cu toatd amploarea i durata ei, rdscoala a avut intre contemporani un
rdsunet mai slab decit ne-am fi ateptat. Cauza nu poate fi explicatd decit
prin faptul Ca izbucnirea ei a avut loc odatd cu dezldntuirea rdzboiului, iar des-
fdurarea miscrii a fost strins legata de luptele cu turcii, care retineau in acel
moment atentia tuturora. Istoricii de mai tirziu nu i-au acordat nici ei prea
mare important, multumindu-se s o trateze abia in citeva rinduri, pind la
cel mult trei pagini, prezentind rscoala numai in faptele din vara anului 1738,
precum i represiunea din ianuarie 1739, cind de fapt ea a fost permanentd
din toamna anului 1737 i pind la sfiritul anului 1739, iar represiunea a durat
tot atita vreme.
lidscoala din 1737-1739 se incadreazd in seria micdrilor revolutionare
antihabsburgice ale tdranimii iobage banatene, care au inceput Inca din 1719,
continuind in 1788-1789 i mai ales in 1848.
Cauza principald pentru care rominii din Banat au dus o luptd neincetatd
de mai bine de un secol impotriva stApinirii habsburgice nu trebuie cdutatA in
divergentele de ordin ierarhic-bisericesc cu sirbii sau in cele etnice cu germanii,
ci in faptul cA ei au cunoscut mai de aproape statul austriac in cea mai odioasd
laturd a sa, aceea de stdpin feudal. Celelalte neamuri din Banat erau, dimpotrivd,
interesate in mentinerea lui, fiindcd pdstrarea privilegiilor de care se bucurau
era legatd nemijlocit de existenta stApinirii imperiale feudale.
Meritul micdrii revolutionare din 1737-1739 constd tocmai in faptul
cd a contribuit la slAbirea orinduirii feudale din Banat, care s-a dovedit a fi
deosebit de impovArdtoare pentru populatia locald.

ANEXE

1. 1738 mai 22, Bocqa.

Iancu Petroni, protopopul Bocsei, scrie lui Ilia Daina, protopopul Lugojului 1.
Bine cucernice protoprezvitere,
Precum ca sd ail! cucernicia ta c omul trirnis mi-a adus acel rescript al infiltimii
sale sldvitului impdrat din datumul 4 mai anul acesta 1738, pentru mai build credinta in
cele spuse de cucernicia ta noud. Mi-a mai spus despre aste morneli impardtesti i domnul
Fervalter 2 din Bocsa, carele vine in fiestecare duminecd la sfinta beserecd de rie grdeste
despre acele fdgklueli i momeste pre preoti cu congroa de 100 galbeni la an si cu altfel
fel de fel de fdgAdueli, nurnai ca s ne inchindm papii i slvitului impArat. Noi am spus,
cu umilin%, ca ne inchinam imparatului ca acelui mai tare de i-au kraut i i-au scos pe
osmanii cei tari din Ora noastrii si pldtim portia si zecimea i robotul si toate aruncurile

1 Dintr-un studiu in manuscris al lui Gr. Popiti.

2 Verwalter, administratorul unui district.

www.dacoromanica.ro
330 BUJO R SUR DU 42

cele mari pe care Je cere inaltimea sa chezareasca, dard sufletul nu ne iastfi de vfnzare, nici
de tIrguiala, nici de bulendreala; asa spusu-i-am i precum ca s nu se minie pre mine cucer-
nicia ta, dara am spus cum spun oamenii l preotii din aretul meu; si cu alte vorbe noi nu
pricepem a grill nici a stirici.
lard sa afli cucernicia ta ca de la Dunare vin oameni cu stiri de razmiritA i lumea
o Inceput si aici sd se fnvrdjbeasca; iara oamenii spun c preotii s slujeasca Damnului iar
nu stapfnilor lumesti; iara pentru domnii lumesti or fncepe ei acus sa aprindd vflvatdile
cele mari, ca s curate piimintul de zgaibi. Io am crezut nici sa nu ark. Qamenilor cele
Impardtesti, ca sa nu mai scorbur lumea i cu asta.
Iar aci trimit rescriptul nemtesc cum ai poruncit i fti poftesc multd &Imitate si
tihnire de la bunul Dumnezeu sa-ti dea.
Binevoitor Iancul Petroni, protopopul Bocsai.
In Bocsa, lunia sfintelor rusalii 1738.

2. Ziarul lui ,5telarz Betlzlen1

august <1738> 2

Dupd ocuparea acestei Intarituri (Orsova Nona, Ada-Kaleh), paglnii pdtrund in numar
mare In Banat pina la Lugoj i cutreiera si mai In sus; alaturindu-li-se populatia locala,
bleep s provoace pagube mari trupelor majestatii sale, cit si In bunuri, pina In hotarele
Ardealului.
Cauza acestei rebeliuni,. dupil cum au declarat locuitorii din Banat, nu este alta cleat
Neffezer 3, pe care II cer sa le fie predat, oblig1ndu-se ea, dacii acesta le va fi dat In mfinile
lor, ei vor alunga pe turd din tara fdra nici un ajutor i apoi, In mod obstesc, se vor rein-
toarce la credintd fala de majestatea sa. Nu a fost Insa dat In 'Winne lor, dar totusi a
fost arestat.
Acesta a fost fructul arendfirilor lui Neffezer 4.

Fragmentele de fatil au lost scoase dintr-un manuscris inedit, aflat la Biblioteca

Universitatii din Cluj, Sectia manuscriselor, nr. 927. Autorul, Stephanus Beth len, a luat parte,
In armata imperiala, la razboiul contra turcilor din 1737-1739. Opera, de fapt un jurnal
de campanie, a fost scrisa In limba maghiara si poarta titlul de: s Diariurn campestre pro
carnpania a.<1>738 quae ex parte Transylvaniae sub commanda serinissimmi principis de Lob-
koviz cum bono deo instituitur; are 37 foi, 18 x 8 cm.
Manuscrisul este semnalat si descris In lucrarea: Repertoriul manuscriselor de cronici
de pe teritoriul Romtniei plrl la 1800, care se va publica de care Institutul de istorie din
Bucuresti al Academie R.P.R.
2 Fragmentul a fost copiat de pe foile 10 v.-11 v. Textul original: Ezen Fortali-
t iumnak megvtele utn a pognysg nagy sokassggal excurrlvn, a Banatust Lugosig
s meg azon is fellyeb, felkoborollya, kihez associalvn, magat az fold npe is, nagy krokat
kezd tenni mind az 0 felsege hadaiban, mint pedig marhaltban az erdellyi confiniumokban.
Ezen rbellionak oka pediglen, amint magok is az banatusi lakOsok declardltk, nem
ms, hanem Neffezer volt, kit is Ok annak utana kezekhez kertk, arra igervn magokat,
hogy minkeutna 8 felsge kezekben adgya Ottet, a tOrOkot minden segicseg nlkul kifizik az
orszagbel s annak utna kOzOnsegesen redelnak az 6 felsege hilssegere, de kzhez nem
adatott, mindazonltal arrestumban ttettett.
Ez volt az Neffezer arendjnak gyilmOlcse s.
3 Wolf Konrad v. Neffzern, functionar superior In administratia Banatului.
4 Neffzern a fost arendatorul unor dijme, precum si al tuturor vamilor din Banat,
In care calitate s-a dedat la numeroase abuzuri.

www.dacoromanica.ro
43 RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 331

octornbrie < 1738>i

Armata <imperiald> este Incartiruit In Ungaria, Slavonia, Serbia si Banat.
Cu toate acestea, dusmanul <turcii> nevrind sd Inceteze n5vSlirile, hartuieste pe ai
nostri si In cursul acestei luni i, aldturIndu-i-se i lotrimea din Banat, care si-a pus turbane
ca si cum ar fi turd 2, !neap sd nelinisteascd pe soldatii nostri care se giisesc In posturi,
atacIndu-i prin surprindere.
Corpul ardelean se retrage din tinutul Hategului la Cimpul Plinii, rdmInind In Intdriturile
de la Portile de Fier o trupil compuail din 1000 de oameni. Dusmanul, amestecat cu lotrii
din Banat, atacind In doud rinduri ostasii nostri aflati In posturi, prima oard fac prizonieri
un stegar, un plutonier 5i 52 de ostasi din regimentul comitatului Pest ; a doua oard, Intorcind
spatele, cfliva au pierit, iar ai nostri au prins de vii vreo 7 lotri.

ianuarie 1739 8
Poporul rdsculat din Banat, nevoind sd revind la credintd, cu toate avertismentele
din mai multe rinduri, ba cbiar avind de Old sd se dedea la uneltiri si mai marl, s-a trimis
de aci <din Ardeal> din nou contra lor, cu aprobarea curtii maiestalii sale, generalul Lentulus
cu 1000 de cdlareti, adunIndu-si pind la 800 de oameni 4, a trecut prin sabie pind i copii
nevinovati i femei. Au ars tot Mut i bucatele din Banat pind la Lugoj si au iesit pe la
Dobra cu multe prdzi.

iun ie < 1739> 5

Pe la 18 iunie, 10 000 de turci amestecati cu lotri, intrind In Banat, au cutreerat
In sus pina In pdrtile Lugojului, dar s-au relntors curfnd i si-au asezat tabilra lIngd apa Cernei.

1 Foile 12 v.-13 v. Textul original: I Az Armada, quartlyban szll Magyar Orszagban

Sclavoniban, Serviban es Banatusban. Mindazonltal az ellenseg meg nem akarvn sznni
az excursidkti5l, infestalyk sztintelen ezen holnapban is a mieinket s hozzaja csatolvn
magat az banatusi tolvajsg is, trtikk szine alatt turbanokat feltvn, az mi postirungban
lv katondinkat ottan ottan aggredilni kezdik s infestlni.
Az Erdellyi Corpus pediglen Haczeg VidkrOl retrahllya magt az Kenyr Mezejre,
maradvn az Vaskapui Sancznl 1000 emberbol ll commando, az hollott aggredialva az
ellensg banatusi tolvajokkal elegyesleg az mi postirungban lvo katondinkat kt versben,
els actussal elfognak edgy zszlOtartt es edgy strsa mestert 52 katonaval az pestvr-
megyei Regimentbol, mssodikszor pediglen magok htott vetvn, edgy nehny el vsz
s vagy 7 tolvajt elevanen elfognak a miink *.
2 Este vorba aici despre acei locuitori rdsculati, care s-au angajat ca seimeni. Turbanul
pe care fl purtau le era dat de turci In momentul angajfirii lor fn oastea otomand.
3 Foile 15 v.-16 r. Textul original: Az Banatusi tumultuans fold npe, nem akarvn
ad fidelitatem sok rendbeli admonitiokra is redealni, Mitt nagyob nagyob machinatiokat
intentalvn, az felsges udvar consensusbl expedialtattik innt g<ene >ralis Lentulus 1000
lovassal ellenek, aki is 800-ig val6 ernbert ide computilvn az, irtatlan gyermekeket is s
asszonyembereket kardra hnyatt es minden szendjt s gabonajt felgetk az Banatusnak
Lugosig a Dobranal sok praedval kijOn a.
Aici cu sensul de pedestrasi.
5 Foaia 24 v. Textul original: e Circa 18 currentis 10 000-ig vale, trok tolvajkkal
elegyesleg, a Banatusban felmenven Lugost felkoborollya, de csakhamar vissza trvn Cserna
vize mell szll tborba r.

www.dacoromanica.ro
 322 BUJOn SURDU 44

3. Cronica popii Nicolae Stoica de Hateg1

Neamtii cei de Merti 2 In Banat adusi, nu numai de la Orsova, Bergverche , Sasca 5,

Oravita, Potoc 5, Macoviste 6, Petrila 7, Bodolinti 8, Besereca Alba 9, Cutrit", Verset" si
altele din Banat, sd dusdrd. Fabrica Timisoriu cu tot deodat c5zu, cd maistorid> cad>
adusi, neavind proptire, sd tmprristiard.
Turcii In Valahia intrard i 'otile, ImpArAtesti din Tara Romtneascii In Ardeal
retiruird.
Aicea, in cetatea Nai Orsova" (Ostrovu), cu castelu fort Flisabetu", ei, subt oberteruu
Cronberg" i maioru Mizeroni", <se asezarri> cu trupd garnizon de infanterie, cavalerie
artilerie, munition, s. a. In Mehadia", fortul tare cu casamate, gduri dea da (sic) verche"
(mine), gropi, sante, caserne marl, porti Inferate, ferecate, cheaia Banatului numitti, carea
sparta i acum din jos de caserne sS veade, In care fort sau castel obristeru" graf Picolo-
mini21 comandant era, In cheia Prosec monad. Si iar5, din sus de Mehadia, altd casd caserna
era, cu alte sante ziclite, cu cari verche, gropi zidite, sante taH prd loc mai nalt, bine rInduite

1 Nicolae Stoica s-a ndscut in Mehadia la 1751. Cronica a scris-o In ultimii ani a
vietii sale, terminind-o In 1827. Ea cuprinde evenimentele de la Inceputul lumii pind In vremea
sa, insistind pe larg asupra istoriei tarilor romtne si mai ales a Banatului. Partea cea mai
valoroasd din cronicii este aceea unde autorul se ocupd de evenimentele epocii sale, indeosebi
de cele privitoare la nizboiul austro-turc din 1788-1790, la care a luat parte In calitate de
preot militar al unui batalion din regimentul valaho-iliric. Pentru fragmentul prezentat aci,
Nicolae Stoica a consultat lucrarea lui Griselini, Istoria Banatului Timisan, dar, In mune
locuri, a completat izvorul cu cele auzite din gura bdtrinilor, martori oculari ai evenimentelor.
Cronica este redactat5 in lirnba romind i scrisd cu litere chirilice.
Textul redat a fost scos din foile 93-101 ale manuscrisului original de la Biblioteca
Academie! R.P.R, din Bucuresti, Sectia mss. rom., nr. 5 520. Lectura textului s-a facut dui:4
microfilmul aflat la Biblioteca Academie! R.P.R. Cluj. Cel dint!! cercetiltor care a publicat
fragmente din aceast5 cronicd a fast Patrichie Dragalina, in opera sa Din istoria Banatutui
Severin, III, p. 188-190, 200, 202-203.
Cuprinsul pe scurt al cronicii, precum i uncle fragmente mai interesante, a reprodus
si cercetatorul Aurel Bugariu, dupd o copie aflatd la Muzeul Banfitean din Timisoara
(A. Bugariu, Cronica Banatului de Nicolae Sloica de Haleg din 15.'13 1827, Timisoara,
1947, p. 46).
2 Generalul Claudius Florimund Mercy, guvernator al Banatului nitre anii 1718-1734.
3 Bergwerke, Wania, raionul Almas.
Raionul Oravita.
5 Idem.
6 Idem.
7 Pelrilova, idem.
o Bogodinti (?), raionul Oravita.
o Loc. In R.P.F. Iugoslavia.
" Kudric, idem.
11 Versec, idem.
12 Cartier al orasului Timisoara.
13 Neu Orschova, insula Ada-Kaleh.
" Fort sdpat In stincile de pe malul drept al Dunririi.
15 Colonel, de la germ. Oberst.
16 De fapt, Kehrenberg.
" Miseroni.
" Raionul Almas.
" Werk, aci cu sensul de mind.
20 Colonel.
Piccolomini.

www.dacoromanica.ro
46 RASCOALA ANTIFIABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 333

au fost cu paterii 1: din jos dod paterii fortu a apdra una supt dealu Boronitari la Gligore,
alta deasupra Prosecului cu artilerie pusd, pre turci de-ai sprijoni; i obristu Picolomini 600 de
oameni afard de militari murdsfini s. a., ce.... 2 sus In sant toti avind artilerie, munition si
vecturale . a. tot grijite.
In aprilie, turcii din Craina 4 la cetatea Ostrovu si la fortu Elisabeta ajungind, a
le bate fncepurd, clt potea s apropia i dind sturm 5, ca fortul sd-1 ia. Canoanele 6 cetAtii
si ale fortului multime de turci ucidea, omora, 400 de pantiri i muscdtari din cetate
si din fort, esind asupra turcilor afard, Ii lovir, hisd pup din asupreala multimei turcesti
Indarat scdpard, unde i maiorul Mizeroni peri.
Omir pasa, ,10,100 act 2000 de turd i, viindu-i caiche 9, aichel cu turci din jos,
sd gati a treace Dundrea sd vind la Orsova Veachen, unde era o trupd Imprdteascd de
a apra maHle magazini de la Jupanec12. Omir pasa cu ceale 2000, rinduind plocadam
cetdti <i> si a fortului, el la Orsova trecu i aflind multe magazine ii pfiru bine si sd asezd,
unde multi rumini briteni cu poclone din sate prin pdduri mergea si el priimea, carii i-au
spus lui cum pot turcii pre dupd dealu Mehadii, Strajovat, dcasupra a esi iar In drumu mare.
Pasi<i> nu-i da a sta la magazine, ci cu oastea sa la Mehadia venind, lndat' in cheia
Prosecului, sturm tare asupra fortului valid a da, fintrard; ci nici unul din cei ce intrard
lu Prosec nu sh mai Intoarserd, CA fiind cheia unter miniti114 pe dedesubt cuptorita cu vase
de prau" umplutd, preste care loc turcii asupra fortului alerga a da care.... le% cu prau
cel rinduit, deodatii en faclia lui II aprinsd pri viteaji turci, i asa i cu caii ca spre ceriu
i-au rddicat i departe jos si preste Belereca 17, apa Mebadii, i-au lApddat, cit Hui I-au tonit 12.
Omir pasa din 20 pind In 24 mai In desdrt fortu batu; tard alti turd ce ocolird dealu
StrAjdvdtm de a Inchide cheaia Slatiui.12 acolo alergasd, case, sdlase mipustite, ardea, oameni
taia, reale facea, iar alii nainte ca verbune seimeni21 (volonteri) cduta.
lard pasa Intr-una neprorupt fortu bdtea, de toate pdrtile cerca, ci nu putea, eft pate-
riile di pe dealuri bombe, cartace22 ii Inprosca i omora; multi perird apoi in...22. La 27 mai,
vdzind obrsteru gnat Picolomini cum di lui sucurs (ajutoriu) nu-i vine, socoti ca cu bun
acort (sic) castelu fortului cu santile de sus a le da; si asa dindu-le dupa dogmata (sic)
CU a sale <osti> au esit si turcii In sus i-au petrecut.
1 Baterii de artilerie de la germ. ballerie.
2 Un cuvint indescifrabil.
3 Provizii.
4 Regiunea sirbeascd din dreptul Orsovei.
5 Asalt, de la germ. slum.
6 Tunurile, de la germ. Knnone.
7 Soldati cu platose.
9 Muschetari, soldatt Inarmati cu muschete (pusti).
9 Caiace, vase mici cu pinze sau cu lopeti.
10 Said, vase mici cu pinze sau cu lopeti, speciale pentru navigatia pe Dunftre.
11 Orasul Orsova, In opozitie cu Orsova Noud (Ada-Kaleh).
19 Jupalnic, raionul Almas.
13 Blocadd, asediu.
Minata pe dedesubt.
15 Praf de puscd.
16 Un cuvInt indescifrabil.
Afluent al dului Cerna.
18 Oprit.
Slatina, raionul Oravit.a.
20 Inrolare, de la germ. lVerbung.
Ostasi lefegii.
22 Mitralii, de la germ. karleilsche.
28 Un cuvInt indescifrabil.

www.dacoromanica.ro
334 BU JOB SURDU 46

BAtInd pasa Mehadia, alp veniti Baele Nove 1 Cll totul, caserne, ospdtdria, arard.
PetrecAtorii granizonului Mehadii In sus sd dust-ill.
Omir pasa In fortu Mehadii s-au asezat domn; la el sdteanid> de prin pAduri fugip,
cu berbeci, miei, unt, brInzil, poclon viind, sti Inchina cu satele, cdrora pasa carp numite
buruntii 2 (salva gvardie) In mind le da. Apoi si cate un turc sau doi subasd 3 si spahii 6 de
a aduna oameni In sate si le da.
Oamenilor din HalmAji 5, veniti cu poclon, pasa pe viiatd le-au poruncit ca ei In haia
lard catrA OravitA nici sa margd, nici cuvint de venirea turcilor a le da, cd altfel toate
satele HAlmajului cu oameni vor pieri; si le-au spus cd In cutarea zi la toatA casa plini
sau mdlae, azime, coleald gata sA fie si turcilor trecAtori prin Halindji ddrabe 6 In mind
sd le dea, carii asa au si fdcut.
Si oastea turceascd preste Clrsie 7 i Stancilova 2 la Potoc, Socolari 9 coborind, foe,
sabie. Aciasta s-au Intimplat In sArbdtorile rusaliilor, clnd erau acolo In sate jocuri, dante,
oameni, feciori, mueri, feate mari la joc adunati. Tiranid> de turci cu caii dupe dealuri,
satele vAzInd, In fug au alergat; o ciatd pe un sat, alta pe altu. De la Socolari, Racastiall,
Ciuchici12, Ertof12, Vraniu114, Iladie 15, Oravitd, Brosteni 16, pan' si la Varadia 17 prAstd
Cdras 0 au trAcut. Ce fapte tirdnesti In gloate au fAcut I Foe si sabie au pus, tot far' de
veaste lovind; clti puscap, tdiati fugind, oameni, feciori, junelasi, neveaste, feate mari,
mid, chitite, ceate mari, turme au luat.
La 3 zile, cei ce.s-au Intors c<i>opoard robii prin HalmAji la Mehadia la pasa i-au
adus si InpArtindu-i acas', i-au trimis. Turcii, copii, prunci, mici In disagi mari cite 4 bAgap
pre cai i-au adus.
Cu aciasta, turd! sau acel pasd tsi rdsplati patima care acelea sate, oamenii lor, In
Valea Rea, anu 1717, turcilor fAcusd.
Turd!, unii cu robi s-au dus, iard altii verbAluiao seimeni; nu numai prd CdrAsov21
ce de la Sebe 22, Log OJ
-2, ChiZAtA1123 i Belinp24, Ciacova25, mAndstirea Singeorgiului26, Denta2Z

1 Mile Herculane, raionul Almas.

2 Ordinul unui pasA, de la turc. buyurdu.
3 Primar sAtesc.
4 Ostasi cdldrep turci.
5 Almas, regiune muntoasd In sudul Banatului.
6 Bucdti, de la ung. darab.
7 Raionul Moldova Noud.
8 Idem.
9 Raionul Oravita
19 21 mai 1738.
11 RdcAsdia, raionul Oravita.
12 Idem.
o Iertof, tot acolo.
14 Idem.
15 Ilidia, tot acolo.
16 Idem.
17 Idem.
12 Afluent al Dundrii.
19 Turma, grupA, (aici cu Intelesul ultim), de la ung. csopor.
20 Inrolau.
21 Carasova, raionul Resita.
22 Caransebes.
23 Raionul Lugoj.
24 Idem.
25 Raionul Deta.
29 MIndstire, tot acolo.
27 Idem.

www.dacoromanica.ro
47 IIASCOALA ANTIHABSBUBGICA DIN BANAT (1737-1739) 335

ardea, robea, dar i volonteari cu simbrie aduna, seimani. Uni<i> altora vinzind robi, cei
ce cumpdra !Tidal' At ii ducea slobod, alp reale Lima. La Morcovdti 1 s cerurd doi, un
turc Busa cu Iandsi unguru, In sabii a sA. tdia ; i Busu tie pre Iandsi.
Turcii cetatea Nai Orsovi (Ostrovu) cu fortu o belagheruird 2 j groaznic o bdtea cu
16 canone mad ; le strigard a sA preda, tnsS oberst Cronberg in scurt le rdspunsd cd el viu
nu ad dd. Turcii una alta de bine li sd fdgilduia, el viu, nu <se predd>.
La Timisoara, o oaste mare Impdrilteascd sd adund, cu gheneral feldmarsalul Chenigsseg 3,
unde, in 20 iunie, marele hertog Franti 4 cu printi Carl de Lotringhen 5, cari cu armea In
24 iunie in Logoj ajunsArd, <la > 26 <la > Caransebes. Adecd, lAsind in Logoj 6 reghimente
de cavalerie pentru sigurapa (sic) Banatului a sta, apoi adusd si first Lobcoviti 6 gheneralu
o trupd din Ardeal i asa incep de la Sebes incoacea mergea.
28 iunie de la Slatind, calea rea, cite ceva putin marsdluind sta, iard mArgaluia, sS
lmpedeca ; calea asi face inainte marele hertog socoti, Ca !nth Mehadia a o belagherui,
apoi la Orsava a merge ; ci cheaia, drumu rdu, de o parte Timisu, de alta mare pAdure o
cutrupea i oprea.
Marelui hertog, fntr-acest asa incet margdlui, sd supdrasd ; vrind a sd rdsfira, el cu
frate-sdu, printu, si cu alpi de ai sdi, esind ceva in sus in Hurc la vinat, o Intimplare de
mirare avu. CA intrind In pddurea deasS, mare, au rdtdcit nestiind incdtro; i iatd aci, far'
de veaste Inaintea lor o data de oameni armap, rumini, de turd trimisi, turceste imbrd-
eatd >, carii tilhdrea i ucidea, al cdrora poviituitoriu acu Inaintea marelui hertog in genunchi
la picioare Ii Can, pardon, mild, cerind i zisd cd-I scoate la drum. Far' aciasta Inca i alte
partii de lotri ca i de turci in pdduri ascunsi au fost.
Aicea Frank mare slobozenie cu indrdzneald avu, intr-un harambasA 7 de lotri a sd
increade ; carii pre el norocos la arme 1-au adus, si-i ddrui simbrie cdpitAneascd pe un an,
numindu-I cdpitan a fi de pISiai, ce-s un fel de dildreti de a umbla dupd lotri, de a-i
goni di pe granitd. Acest harambasd sd cheamd Pdtru Vancea si Inca trdiaste in Banat.
Dupd citiva ani pre urind, impArdteasa Elisabet 9, in cinstea iubitului nostru Franti,
deate o capeld a-i zidi, unde i inscrippe spre aducerea aminte <d >e aceia Intimplare
sd veade.
Si cum cd Mtn.' adevAr pre ad 1 prin alte Viduri pe aproape turci ascunsi au lost
in urmd s-au ardtat ; cd, In 3 iulie, ajungind armea la Cornia" stain, o mulpme de aceia
pre deal la armee sd adund si in jo<s > sS trasd, ca forpostelen Impardtestilor sd le
detone12. A clod zi, a ceia posto (sic) pre un deal, asa ca aripa stingd a lor avea
cimp neated nainte-si, si amindod armeele una de[cl] alta o vAlcutd le despArtea, amindod

1 Morkovac, in R.P.F. Iugoslavia.

2 Asediard, de la germ. belagern.
3 Lothar Joseph Georg Konigsegg, maresal imperial (1673-1751).
Marele duce de Toscana, Francisc de Lorena, sotul Mariei Tereza.
5 Carol de Lorena, cumnatul Mariei Tereza, maresal austriac.
6 Prinpil Georg Christian Lobkovicz, general imperial (1686-1755).
7 ConducAtor, cdpitan.
Cronicarul greseste luindu-se dupd Griselini cind afirmd cd Petru Vancea a
fost harambasd de hop. De fapt, pe timpul acela, era sergent In corpul pldiesilor ; pentru
serviciile aduse marelui duce Francisc a fost ridicat in anul 1738 la rangul de sublocote-
nent, iar la 1754 a fost Idcut cApitan (P. Dragalina, Din istoria Banatului Severin, III,
p. 195, n. 1).
9 Elisabeta, mama Mariei Tereza.
10 Cornea, raionul Almas.
11 Avantpost, de la germ. vorposten.
12 Aci cu intelesul de: sd le loveascd.

www.dacoromanica.ro
 336 BUJOR SURDU 48

armeile fiind pre deal supt Cerni ver unde sd zice i iaste pdmIntu rosu si iaste loc neated
larg.
La clod cease dupd amiazi, vrjmasu Incepu a sd misca treand valea incoacea
pan' la arepa stingd si lovi intfia linie de o strmutd, cu carea turd sa folosird si asa
o trupd mare lovi mijlocul (tentru) Imparatestilor asa eft uni de el pna In haupcvartir 1
ajunsdr de-si aflard moartea. Apoi lovird i arepa dreaptd, ci furd bine sprijoniti, cit el
la 5 ciasuri curind carii incatro pe fugd sd pusara, lasindu-si 5 canone, munition, indrdt;
pre carii imprtestii nu-i puturd fugdri, cd ploaia mare toate pustile i patrone (fisagu-
rile) de tot netrebuite le fAcusd.
In 8 iulie, plecind armea In mars, toate bucatele aci in lagar le IAA cu un bedecung 2
(paza) de clod husari reghimente Indiirdt i oastea mfirgea in clod colone (in dod Obeli
despartitil): de la Podul Unguresc a Plugovi 8 un colon p-ingai apd, altul prdstd Beliduc
si pre supt deal In jos pan' la Mehadia.
3i viind veastea cS turcii lagheru 4, corturi i alto efecte le-au Mat i s-au dus,
dar Incdtro nu sd stia, marele hertog zisa ca garnizonul din sant si din fort ce (sic) sd
predea, care au fost 2000 de laniceri si 300 de artileristi, carii i capituluird. Apoi ei
cu comandantul lor, aga Ibraim, pre carii pan' la Jupanec cStrfi ai sei i-au petrecut ;
iara de a duce ceva bani garnizonului Ostrovului n-au putut.
in 9 s-au in 10 <Mlle> sd auzi cri turcii de la Orsava s-au dus. Lagher, corturi,
bucate, munition, artilerie inddrilt au lasat; dard marele vezir cu armea la Cladova6 era.
Marele hertog, dupa intlia veaste cS s-au dus turcii, zic cd ar fi trimis un detasament
card* Jupanec Inainte si el lnsusi garnizonului din Nai Orsova spre ajutoriu sau ce-ai
de lipse ban! a be da, mai vertos auzind cii comandantul iaste nevoit bani de la negu-
storii cei aci seapat<i> pre cvite 6 a-i lua, cu bine si cu sila soldu soldatului (simbria)
a da. Cu ghenerali staabsofitiri7 dis de dimineatd intr-o zi de la Mehadia ciltrd Orsava
au plecat; un cias departe ar fi mers, ci Intimpinind pe trei rumini spioni trimisi cdtrii
Ostrov, intra carii unul Patru Vancia au fost carele din pAdure jos alergind ober capita-
nului siiu Tiuchiuli 4, i acela gheneralului aritd cd trupa din nainte cu oastea turceascd
ce vine s-au intllnit i apdrindu-sd bine, InddrAt ; asadar toti la Mehadia s-au tutors.
Aceasta au fost In 15 august.
Forpostele, ceale 2 paterii di pe Prosec si de supt Boronitari intarira, cite o com-
panie muscheteri ajutoriu dindu-le. De-a dreapta fortului preste and, santurile, groapa
mare grijird, precum i antele din sus de Mehadia, In care cu altii si militari pedestrasi,
multi murasdni, tiseani au pus, avind sus In sant pulfer magazina 9 In pmint ziditS
si boltitd.
Otomanii, In 15 august dupa ameazi pi la 3 ciase, ajungiind indatil din jos fortu
atachiruird, uniin iesind prd dealu Boronitari, alti Prosecu vrea cu sturm a lovi, ci focul
pateriilor crucisi fi mInca, cartecelen, muschetele Ii trintea. Intr-aciasta, altii de nov (sic)

I Cartierul general.
2 Escortd, de la germ. Bedeckung.
3 Plugova, raionul Almas.
4 Tabard, de la germ. Lager.
5 Kladovo, loc in R.P.F. Iugoslavia, In fata Orsovei.
Chitante, de la germ. Quittung.
7 Ofiteri de stat major.
8 Popovici-T6koli, ofiter Orb din militia muresand.
9 Magazia cu praf de puscd.
Urmeazd cuvintul: alti, care a fost sters.
Mitralii.

www.dacoromanica.ro
49 RXSCOALA ANTIHABSBUB GICX DIN BANAT (1737-1739) 337

multime in Borovnitari coborind, patcria lovird. Artileria jos In Bacsdneti In santi la groapa,
la companie veni, precum i pateria deasupra Prosecului o hisard i artileria sus In sant
Indarat sd trash.
Turcii, lulnd Boronitariu, jos In santele din Bilcsaneti sturm dlnd, din focul musche-
tarilor ce ca leii se apdra multi au pierit, pan' ce i-au biruit i prd top i-au thiat. Cu
carea calea-si deschisdra. pra de ceaia parte a apei, preste Banovat, la santele de sus a
mearge la ripe unde find (sic) rlpa rea, cu sape, lopeti, chilhvite 1, scale sau sari tsi
fdcea pe rlpa in sus de a esi, carea rIpa e de 15 stinjani de nand, de unde cei puscati
nu numai Ca ei jos In apa Belareca cadea, ce si pre altii di pe scale lovindu-i, In curi
In cap In apd s arunca. Iara pre fortul din jos, dind osmanid> de trei ori sturm, garni-
zonul voiniceaste tot Infocat rnultime au prapadit ; ci In urma biruindu-I, turcii intrInd,
afard scotIndu-i, legati In funii, pre top i-au thiat ; ci ajungInd aci sucurs (ajutoriu) fortul
iara 11 luaril. Multimea oastei turcesti pre de ceaia parte la santale de sus, cum zisi di
pe Ripa Rea ce cddea, perea ; Insd tot In via la sant& au esit ; Intr-un verc 2 intrind
cartecele Ii mistuia, putin esind di pe rlpd cadea, cu alach > I aman ; lni da si find (sic) de
3 ori zvirliti, tiranid > cu al 4<-lea> sturm atachiruind intral<t> santi Intrasa, unde au
fost stdgariu (fenricu) 3 Mihail Sorinca cu militarii tisenii. Aci Sorinkik Mita poznat
deliia 4, bine sprijinindu-i, Ii oprea ; i iat 6 reghimente de cavalerie cu gheneralu Filipi 5
pre turci atachirui, cdruia si gheneralu Naiperg 6, cu clteva companii de grenatiri i Inca
doh brigade cu ghenerali, urmard.
Turcii, vazind cd Imparateasca infanterie de pe coastea dealului numit Ielia, jos la
Uliei au coborlt, in infanterie s-au slobozit, santu lasard, In sus esird. Imparateasca cava-
lerie opri calea prin Mehadie ; asa acu turcii prin Mehadia In jos lie mai putind a treace ;
erau In dod corpe despartiti, un corp In Banoviit, altu mai sus de sante.
5i toatii oastea turceasca lovind infanteria Inpardteasca, ca hulid > vrind a sparge,
Insa muschetarid > cot la cot ghidasi tinea, foc varsa i samana. Acu intrind Filipi cu
[cv] cavaleria i-au despart.it i turcii full total biltuti si de raitari masacrati. Cei vii
scapati din Olici trecInd apa prestd Bano<vd>ti, Bacsaneti, gonindu-i raitarid >, husarid >
si ober capitanu Tuchiuli cu calaretii militari.
Turcli, fuglnd pe din jos de caserne, vrind apa a treace Intrecindu-sa, impingindu-sa,
groapa mare afunda ziditd Ii Inghitea, c fiind seara, Intunearec, fugind, groapa cu ca
si turci au Implut-o. Unii, ocolind pre deal sau prin apa, vend a scdpa, riul Belarech
cu vratnitd 8 ferecatd, ce de nov (sic) soldatid> In fort pusi Ii pusca ti-I dobora eft apa
cu pod de turd au zatonit-o. Altii noaptea prin paduri au fugit. Mine-zi s aflara turci
morti mari, mici preste 3000 insa i inpardtesti 1200 de oameni au pierdut.
Marele hertog Franti, la aceasta actie sau batalie, de la Inceput pand In capat de
fate au fost, macar cA unii zic Ca nainte au fost plecat, find prins de friguri. 5i adevarat
cit din raceald reale au avut ; alta findca In Beci Inparatul neputincios bolnav era si

1 Tlrnacoape.
2 Aid cu sensul de inina.
3 Fenrich, grad militar.
6 Strbeste In text ; trad.: Mihail Sorinca, cunoscutul viteaz.
5 Philippi, general imperial.
6 Wilhelm Reinhard Neipperg, maresal imperial (1684 1774).
7 In front, de la germ. glied.
8 Vranita, poarta din sclnduri sau nuiele Impletite.
9 Viena, de la ung. Bcs.
22 c, 376

www.dacoromanica.ro
338 DUJOR SURDU 60

cauta a sa duce. Si, In loc de hinteu 1 sau carute din Mehadia cu leagAn de matas minunat,
pre 4 muscoi, mule sau cattrA, bine sezInd i odihnind, In sus au plecat. Dod trupe de
cavalerie cu standarte 2, lnainte i dindArAt pazitori avInd, au fost petrecut. De carea
!liana calatorie, mie, In Mehadia i In Corni, mosi batrIni ca asa au fost me-au povestit.
E$ind In dealul Domasni 3 s-au Instintat ca turcii ce-au fost remas aci In padurile
cheii Slatinei lui Florei cu rumlni carasoveani pogoniceani 5, seimeni (volonteari) cu
topoard, sacuri, padurea mare deasupra drumului cheii taindu-o curmezisi, prasta cale au
Incilcit-o ; drumul mare da tot 1-au Incuiat. Acum vazu marele hertog planul turcilor ca
armea Inparateascil iaste Inchisd. Indata IndarAt au stat i prin husari usor poruncl
scrisa gheneralului graf Chenigsseg la armee Ca nu poate pasirui 6 cheae, ca-i drumul
astupat i padurile Out pline de turd si de rumini armati, Inca i cu artilerie foc din paduri
In drum jos dau, ca Indatil o trupA ward' de pa<n>duri a cAlca i artilerie ceva Indata
sa-i trimita ca sa poata mearge la Caransebesi s nu sS Intlrzie, dar si el de la Mehadia
cu oastea preste Stancilova la Beligrad sa marga.
$i asa, viind de la Mehadia artileria 6 canone cu munitiona, multi timermori cu
militArii tis<en>i i murasani, 1 reghiment infanterie, altul cavalerie ajunsarA lnainte, In
cheae Intrara. Turcii din paduri cu tunuri i pusti da de rasuna i spaimInta. Ruminid>
seimeni cu turbane turcesti In cap, asa schimositi i ei avind uicd pap, ciuicd ago, neane
brdicter, cu steagu cu canoane mici i mari de ciresi sAlbatici, padureti, nejupuite, Ingau-
rite, facute au fost, dInd din pilduri. Ci, deschizindu-sa pat <e >ria InparAteascA cAtra un
fertal 9 de cheae In lontru i Incepind a juca focul prin pddurea mare de unde da i ei uica pap,
cu otomani i romani viizlnd ce o sa fie Indarat fuga au dat, Intr-alti munti au scapat.
Marele hertog, wind prin pAdure &are Slatina a treace (neputindu-se curind drumul
a sa curati de copaci mari Incllciti) si find acea pAdure fostului arambasa de lotri Pdtru
Vancia cunoscuta i calea din vIra >u dealului Domaini ce mearge la culme bine stiuta,
au spus cd el cu vro 12 feciori In leagan pan' la Slatina 11 vor duce, si nici frica nici vro
grija sa n-aibA. $i asa pre ei In lagheru marelui hertog ci-au fost supt cort In padure
cu 2 reghimente. Aicia Patru Vancia chiemat cu altii Inainte la picioare i-au Ingenuncheat,
rugIndu-sd nici o grijA sA n-aiba. Ci trimitInd Inainte militari pedestri de-a<i lui > Tiu-
chiulii cu pusti, patrola, ei 12 MO facInd leaganu, de ei I-au rAdicat. Inca si pre printu
Lotrine la multe locuri pripore In spate 1-au dus. TrimitInd un fecior In CImpul Fomi
nainte comandantului de reghimentu de acolo de-ai spune In SlatinA sa vinA, fiindca
marele hertog Franti din munte In Slatina soseaste ; i Indatd acel reghiment de grea
cavalerie cu gheneralul sdu la SlatinA au alergat si au asteptat.
Marele hertog cu print Carol de Lotring i gheneral adiutantu Sent-Andrei, cu Inca doi
slujitori jos sanAtosi In pace scapind ; pre marele hertog pre mfini sprijinind si de supt sub-
tiori petreclndu-1 i ochindu-si dinainte raitariu, cu gheneralul pre carele aproape 1-au chiemat
IntrebIndu-1 de au vro carote.

1 Caleasca, de la ung. hinto.

2 Drapele, de la germ. Slandarte.
Domasnea, raionul Almas.
4 Din Carasova, raionul Resita.
5 Din Remetea-Poganici, raionul Oravita.
A trece prin, de la germ. passieren.
7 Lemnari, dulgheri, de la germ. Zimmermann.
o Schimonositi, pociti.
o Sfert, de la ung. frialg.
10 Carol de Lorena, fratele marelui duce Francisc.
Calareti.

www.dacoromanica.ro
51 RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 339

5i asa, aici luund din capul harambasid> palaria jos i-au trIntit-o si cu picearile pre la
au jucat IntrebIndu-1 cum e numele? El au raspuns: Petru Vancia. L-au batut cu palma pe
cap si scriindu-i numele laitnant 1 I-au numit si pre o peatrd au sezut asteptind carota, carea
sosind, In numele Domnului, a Beci s-au dus.
Reghimentele cu artileria din cheae la Mehadia au Intors, de unde cu ober comandantul
gheneral graf Chenigsseg, lasInd cetatea Ostrovu (Naiorsova) l Mehadia, cu armea preste
muntii Stancilovi catra Panciova 2 sa dusa 1i In 18 august prast Dunare la Semendria
cu oastea trecusa. Marele hertog la Belgrad veni.
Turcii de la Diiu 6, Intelegind ca oastea Inparateasca de la Meadia catra Panciova s-au
dus, cetatea Ostrovu tare o belagheruir si cu neprocurmat bombardament o batea. !ma
si garnizonu din cetate si din fort Elisabet voiniceaste, armasaste, le raspundea, ca-i in lontru
lipsd nici de provinant nici de munition nu avea, ca graf Chenigsseg trimisase. Ins, viind
marele vezir, Incepu ianicerilor, arnautilor, nu numai ce lei de argint cinste a da, ce l aur
si galbeni a cinsti numai cetatea s o capete. 5i asa arnautii cu pasa arnaut, toptii 9 cu tunu-
rile lor Incepur zidu la vro doa locuri a Ingduri si a surpa.
Garnizonu apara <cetatea>, insa slabisa, clt din 2000, numai 800 mai ramdseasd, carii
cerura cu capitulatie a esi si Indata capatara si arnautii cetatea lor o luard In 23 august 1738 6,
fiind 4 luni Inchisa.
Turcii, garnizonul Inparatesc 11 petrecura prin Mehadia, Sebes, Logoj, Belint,i 7, carii
cu aceast petrecanie departe ajunsara.
Case ce afla ardea, o<a >meni robi prindea, seimeni (volonteari) mu/M[11i verbuia 6.
Turcii la Corni, unde au fost lagheru lnparatestilor, ei cu Murtaza pasa In lagher s-au
pus. Saimani catane cu simbrie aduna si din paduri venia si sa verbuia. Acest Murtaza pasa
porunci ca oameni<i> In sate si s villa; carp buruntii da, turd subase punea In sate. Aceste
au slobozit ca sateanii nu numai oamenilor ce si femeile lor cu coaa, lapte, casi au gaini de vinzare
In lagher sa vina far' de frica si far' <le grija. Si adevarat cd tare distiplin tinea...
Pap, stiind si vazInd f<o>ametea oamenilor, findu-le tarinile, chnpu doi ani de oaste
mincate, mult profiant aducia din Valahia, multd pline cocea, prin sate de pomana Impartea.
El aid In patru saptmlni 600 de rumini saimeni a de la Logoj Incoacea au adunat, cu
carii facIndu si 2000 de capete armate prin Caransebes catra Panciova au plecat ; din care
saimeni putini putini au dus, cd partea cea mult, mai de toata, di pe Cozlari cu pusti
au fugit. El, ajunglnd la Iabuca Panciovi, In lagher s-au pus si de aici preste Dunare la Grod-
seal au trecut.
Mop Ion Namaila din Corni, ci-au lost saiman, de acea groaznica bataie povestea
Alti mosi povestea ca Iansi Bumbacila din Teregova, ce fusease pasa in padure clad
au astupat cheaia cu drumul Slatini<i>, vazIndu-1 pasa turcilor ca-i cuminte, capitan 11 numi
sa meargd cu saimani sd bata raitarid> din Clinpul Foami. 5i unul Ii pusa pialea de Os cu
bumb de argint Incopciata In umeri; alt pasa Ii deate gujmanuu In cap cu fund rosu lung

1 Sublocotenent, de la germ. leutnant.

2 Pancevo, loc. In R. P. F. Iugoslavia.
a Smederevo, idem.
Vidin.
5 Artileristi turd.
6 De fapt cetatea s-a predat In 15 august 1738.
7 Raionul Lugoj.
Tnrolau.
9 Urmeaza 19 rInduri sterse din text si redactate apoi din nou, In continuare.
10 Grodska, localitate In R.P.F. Iugoslavia.
11. Turban.
22*

www.dacoromanica.ro
340 RUJOR SuRDU 62

spre spate. Lisa spuind el cl-s raitari<i cu coifuri in cap de Eer, cu pantire (platosA) de
fer inbracati, cu tunuri si-s multi neamtl, pre pasi II spaiminta. Unu II desbumbA risu, altul
Ii luo gujmanul, altu vru sa-i steargA capu. El cu fuga, 13umbacila scapa.
Doi ani pre aida far' de bucate, foamete, apoi i moartea ciumei se ivi. Firstu Frant
Racoti 1 In Ardeal curuti 2 radicind, mare rebelie era, ci abea cu de ai sill la turci In Dii scapa;
pre turd invata. Vidinu sa lucre. IarA curuti<i> lui nu numai in Ardeal, ce si In Banat intend,
cu turcii ardea i prazi facia 3.
Turcii iarna In saptamIna alba Versetu arsArA.
Comandirender gheneral In Timisoara ajunsa baron Engelshofen 5.
Inparatul Carol VI In Beci bolnav, slab, pe ginere-sau marele hertog Franti de la Beli-
grad IndArat la Beci I-au chiemat. Carele ober comanda armeii lui feldmarsalu Olivier Valis 6
0 deate i oastea InparateascA, pi la Mirova, Sava trecu i aci In lagher sa puse, unde pre
gheneralu graf Naiperg cu trupa de la Timisoara de a veni panA in 17 iulie II astepta, vrind
pre turd la Semendria a-i atachirui. Ci nesosind, fu la Grodsca groaznica batae. Aci frumoasea
oaste Inparateasca fu batutA, Inprastiatd, cu graf Naiperg, cu trupa tirziu ajungInd, fuel
un folos nu fact'.
SI asa toata oastea indArat la Beligrad sa trasa si turcii dupa pofta-si cuprinsarA locu-
rile p-ingA Beligrad; II belagheruira si ajunglnd vezirul, din 25 iulie pan' In 29 iulie des
sa atachiruia; cercara turcii cu sturmu cetatea a o lua, ci nu puturA.
Imparatul obercomanda armeii lulnd-o de la graf Valis, lui graf Naiperg o diete.
Valis cu turcii la Grodsca o zi rAu sA batusa, altA zi la Panciova pre turd sparseasa ;
Lusa ei, macar ea sa apropie toamna, 6 saptamIni Beligradu neprecurmat batura.
ImpAratesti<i> erau bolnavi, ciuma spargia Ora.
Commandirender gheneralu graf Naiperg, carii IntAi ca nestiut, apoi cunoscut sa facu,
la 10 si 20 septembre 1739, In lagheru turcesc lIngA Beligrad ducIndu-sa, la turci cu la (sic)
ministri cei frantuzesti preliminAri de pace facura si le iscAliril, care tot Intr-acea hula si
In Bed s-au IntArit ; si pace pra 27 de ani au legat. Beligradu si Sabatu 7, cetatile In 6 luni
de tot sa. se sparga; inpAratului tot Banatul sd-i fie; aicea granita apa Cerna a fi, iara. tur-
cilor dela cetAti bune, adeca Beligradu cu Servia, Ostrovul cu Valahia mica pana in riul
Oltu sa fie; la care cetati tari, numai santele de pe dinafara s-au sfarimat, lard nu in lontru.
La care sante a Beligradului Inparatul Carl 15 ani lucrasa. Dar la Ostrov apoi Inca i alta
era pentru granita Cerni cu Orsova Veache turcii sa le aibA: Inparatul sA aiba cAtrA
Panciova satul Ostrovo 8, In Dunare, iar Ostrovu, orasul Porecia 9, turcilor a fi. Ceale 2
castele de la Mehadia si de la Uipalanca 19...n de la Covin on i de la Panciova indata
sa se spargA si sa se sfarime ; ci find toamna ce s-au putut s-au spart, dar fundamen-
tele stau.

1 Francisc Rakdczi, conducatorul rascoalei impotriva stapinirii habsburgice intre

1703 si 1711. A murit la Rodosto In 1735.
2 Partizanii lui Rakczi.
3 Cronicarul greseste aici, deoarece rascoala lui Rakczi a fost potolita Inca din 1711.
4 Comandant, de la _germ. Kommandierrender.
5 Guvernator al Banatului Intre 1740 1753.
6 Georg Olivier Wallis, maresal imperial (1673 1744).
7 Sabac, loc In R.P.F. Jugoslavia.
3 Loc. tot acolo.
9 Pore6a, loc. tot acolo.
19 Nova Palanka, loc. tot acolo.
Un cuvInt indescifrabil.
Kovin, loc. In R.P.F. Iugoslavia.

www.dacoromanica.ro
53 RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 341

AdevArat cA la acel congres, In preliminarele pacii, granita de aici apa Cerni s-au pus;
Ins A comandirender gheneralu Banatului baron Enghelshofen IntAleglnd, Indata curi<e>r la
Bed trimisa, cum cA nu numai muntii nostri ce-s In strizntoarea pdmintului de folos, ce
baia pucioasA (Frantisca) fintIna mare reace cu 5 sate ce-s preste Cerna le pierdem. si
1,

fiindat cer turcii i orasul Orsova Veache a o avea, asadar de ar putea ei Cerna pre acva-
duche pre din sus de RAsava 2 cu iarugA a o duce si In gura iarugii sA fad' moara s macine,
RAsava (Orsova veache) sA le fie; cu carea turcii Indestulati.
Indata doi frantozi ingineri incA de toamna i lemne... de oameni din Tara Mun-
teneascd si din cea mare cu banul din Craiova si boiari, ciocoi, scriitori cu card i ferotine
la Mehadia au venit. Turcid> <au numit> boiari ispravnici, comisari derectori a fi; toata
iarna piatrA au adunat. Frantozid> acel jghiab (acvaduct) al Cerni<i> din jos de Mehadia
lulndu-1, aflind loc de iazi, a mAsura In jos au Inceput. La multe locuri, var au fAcut si 1-au
stImpArat si a sApa mare erugA au Inceput. Rua primAvara 1740 multe cuptoare de cAra-
mida arzlnd, ponti, poduri, jghiaburi preste multe vAi mari, mici cu scocuri tari de a nu
vArsa apa zidira. Ce bolte, curcubee cum sit vAd la Piatra lui lorgovan, la podul satului
Toplet 4 si la alte vAi cu ape, zidite I Eruga larga prin peatrA au deschis pAn' ce au ocolit
si din sus de Rusava 5 In DunAre slobozind-o. Moara acolo au fAcut. Iazul mare, tare, al acva-
ducului (apAduc) din pdmintul Mehadid> anume Cleopolia (CImpul Foami) p-ingA a satelor
Brza 6, Topleti, Corobnit 9, TufAri 8, Jupanec, Orsova pAn' cAtrA satul Iaselnita 9 In DunAre
la Dlboca 1-au dus. Insa ce chin, robie, greotAti I ; cA tAind dealuri, apa putearnica pietri
surupa, oameni, lucrAtori ucidea i afara sa vArsa. In 3 locuri astupa In 10 se dAschirea
prin dealuri si la moarrt nu ajungia, eft In urma ea fasine, brate de nuiale, i cu mAturi pre
eruga asa In jos au mlnat-o, cu marl chinuri la moara au dus-o, unde comisard> InpArAtesti,
turcesti, boiari<i> de tara i frantozid> martori fiind, mAcinind au vAzut-o. Acvaducu e
lung preste trei mile de pamint prifi dealuri -Mat. Un inginer francez au rnurit de ciumA
sau de nAcazu alergAturii.

UrIta fapta a ruminilor seimeni turcesti de la Logoj pAn' la Slatink carAsoveani, pogo-
niceani cu Leregoveani ci-au ajutat turcilor In a. 1738 de a astupa drumul died Teregovid>
ca oastea ImpArAteascA In Mehadia sA o Inchida i alti lotri curuti de-a lui Racoti, pivo
dani prefAcuti, ce erau pe apa Bistra 10,In Chiztitau 110 Intr-alte sate juca, cinta: tin a.

Do<a>mne tot asa, nici cu turcu, nici cu neamtu, tine Do<a >mne tot asa *; carea asa s-au
rAsplatit.
In noiemb. 1738 12, joi, in Caransebesi zi de Virg, pre porunca reghimentele de rAitari,
husari, din Logoj de noapte pleclnd, doa statii Oland, prea ameazi Caransebesu cu tlrgu
&Ili de toate pArtile fAr' de veaste lovind, oameni, femei, copii, feate, preoti, negustori In

1 BAile Herculane.
2 Orsova Veche.
s Un cuvint indescifrabil.
4 Raionul Almas.
5 Orsova.
6 Bfrza, raionul Almas.

9 Coramnit, tot acolo.

8 Tot acolo.
9 Eselnita, tot acolo.
Afluent al Timisului.
11 Raionul Lugoj.
12 De fapt evenimentele povestite au avut loc In ianuarie 1739.

www.dacoromanica.ro
 342 BUJOR SURDU 54

beserica rumlneascA si nemleascA ce la frantiscani scdpasA, cu ei Inpreund ascutitului sAbiei

si a pustilor jArtvd s-au dat; In bisearici si-n case focul i-au mistuit. De aid, reghimentele
au apucat ctr Carasov. Asa au lucrat i Incoaci pan' In Slatina ; au tdiat, au ars, s-i
pomeneascA.

Districtele, scaunele, jpani<i> 1 InpArdtesti din Serbia si negustori<i> cu altii In

Banat au venit si In Mehadia cu catanele lor, drabantd>, corporali, s-au asezat; i satele
fugite de prin pAduri sd adunau.
Cdpitanu Duca cu companie de volontiri din Tara RomlneascA viind, cu familii
sd>rbi, rumlni, In sate de svabi lasate: Potocu, Petrila, Macovistea, lui militari a fi s-au
asezat. Altii s-au dus preste Murdsi si a sluji militari au Inceput. Alti volonteri cu un
laitnant anume Metcher, neamtu, iar cu familii, rumlni, tarani 2, In sate Crivita 3, Ieselnila)
Jupanecu Nov, militari s-au asezat si In oaste ,pe Baeru 4 s-au dus. Alti militari din Servia
trecInd la Ui Palanca sate de neamti lAsate Sacalovet 5, Vracegai 6, Langenfeld 7, Zlatita
it Cusiciu 9 cu Rebenberg 10 (CAlugdru) le Ward.

Domni<i> mari de la Timisoara incoacia viind sA vazd adunarea satelor s-au adunat;
pentru domnid> mari umbrare s-au fAcut; unii alta au scris ce rdspundeau oameni<i>
cu cneji<i> ; Intrd altele domnid> i-au Intrebat: i act voi sdln>tului steag cu + crucea
n-ati fost credinciosi, iard steagului far' de cruce v-ati Inchinat i a-s' i slujit *2 Ei au
raspuns: Steagurile cu s<fin >ta cruce trei ani toate bucatele i verdeturile cimpului nostru
ni le-au mIncat i grea foamete am rdbdat, In pAduri coaja de cer aril mincat; iarA viind
steag fArd cruce, adunind sate, Inprtind bucate i sdimani cu simbrie care au vrut s-au
dus, iard mai tare pentru foamete s...

Din Tara Rumlneascd satelen BrAdiceani, Pestiseani12 rumini catolici19 Chuproveti19

pauliteani19, cu familii In Banat trecind, la Vinga In buricu Banatului asezIndu-se, case
fAcIndu-le; fiind catholici, grund-19 ca la 10 sate bun le-au dat, cu diploma oras cu maghis-
trat fraistat " Cll ius gladi dreptdti, numit Thereziopol 19.

Administratorii domeniilor statului.

2 Tarani s, termen folosit In Banat pentru cei veniti din Tara Romlneascd.
3 Localitate neidentificatA.
Bavaria.
5 Sokolovac, loc. In R.P.F. Iugoslavia.
6 Vraevgaj, loc. tot acolo.
7 Tot acolo.
8 Zlatica, idem.
9 Kusid, idem.
Loc. idem.
Raionul TIrgu-Jiu.
12 Loc. tot acolo.
IS Cronicarul greseste, deoarece e vorba de bulgari catolici.
16 Din Kiprovat, loc. In R.P. Bulgaria.
." Freistadt, oras liber.
E vorba, desigur, de paulitieni, o sectA religioasa.
PAmInt, teren, de la germ. grand.
IS Vinga, raionul Arad.

www.dacoromanica.ro
56 RASCOALA ANTIHABSBURGICA DIN BANAT (1737-1739) 343

HAPOAHOE BOCCTAHHE B BAHATE HPOTHB l'ABCBYPPOB

(1737 1739)

(E.PATHOE COAEPMAHHE)

Ho HaccaposnnHomy mnpy (1718) H ascrpnrmam oromea, nomnsio ;:tpy-

rnx rypenmix np0/3141-11Wii, H BaRaT. Hemommemble TIOBHHHOCTH, Haaa-
raemae Hosoti saacrmo Ha Hopelmoe Hacearnme, Hopognan B Maccax Hpe-
IIOCTIIIIX pyram ;:kyx HOCTOHHHOPO HeA0BOJILCTBa npopboarunerocH or spemeHn
)10 spemeHn B Bilge BC/CCM-MCI.
1107106ROO BOCDTaHHO ripousomao no CJITIRIO aBCTp0-Type1111011 sotima
1737-1739 rogos, HorAa 60.HaTCROO RpeCTIAIRCTBO (NROCTOTIOHHO 60pOJIODb
sa csepmeHHe ascrpnficHoro nra.
HerfocpeAcmemmo HpHquHy BC1113111HYBIUM BOCCTaHEIR HYKHO ncHarb
B Heo2E11):13HHOM pocre HOBIIHHOCTOR7 BI,I3BaHH0M BOOM1E1MR Hyxmaivw, a
Taxme B npaBoHapymemuix, gorlymeHHbnc Hivinepciamm BoticxamH 110 oTHo-
maxim H 9111T3J111M.
B BoccramIn HpHHH.11o yqacTHe TOJIDRO ceaLcHoe HpenocrHoe HaceaeHne
e7(1111CTBOHHbIcl B re Bpemena Haacc, suurrepecosaHHblii B csepHieHnn
saaghmecrsa ra6c6ypros. BOJIbH0C HpeCTI,HHCTBO COCTOHJ10 TOJILHO 113 nyme-
CTpaHIMIX HOJIOHHCTOB, JI&BHLIM 06pa3om 113 HeMHOB, 110J1b30BaBLIIIIRCH
MHOP0111CJIellHb1MH abroTawm. HHoseimble pa6otme, crIeHHaancTLI B ropHom
H MaHycbaHrypHom gene, a ramHe ropogcm4e pemecaermmin, 611IJIFI OCB0602H-
geHal OT Hogareft Ha goarne rogia kr, emu gante 11 ileum nssecrHme 110BIIH-
11OCT11, TO DTH HOBHHHOCTH 6b1J111 HeaHagHreambi no cpasHennio C Tom,
Horopme HOCJI0 Hpenocnioe HpeCTbFIIICTBO. BypHiyasnn 6bIaa secbma HemHoro-
tnicaenna, H ee pa3BHTkle FIBJIHROCI, oAHott Ha saAaq, npecaeAyemtax aacTpHit-
mum npaaneHHem. HonbaoBamuerocH nprumaerHarAH H npelimpmcmeHublmn
Hpartarm TkaopHHCTBa He cyakecTsoBasio, Tax Halt o6ocHosaHme Taxosoro B
BaHaTe 6bino HaTeropHqecm4 Bocnpeakeno npintasom ra6c6ypros.
BCJIegeTBile 3T01.0 60.111311111HCTBO BOCCTaBlIMX COCTaBJIHJ111 ppinana,
Taft Halt OHR npegcrasanan co6oti HaH6oabinylo qacm 6ecnpanHoro H o6pe-
MeHellHOPO HOBHHHOCTSIMI4 HpenocrHoro Hpecrrnmorsa.
BoccraHne He nmeao eginforo Homangosam4H, sepowmo, noscramna
conpaancb nog mama Hanoaee crimmaeHHoro ma MIR. 1eJTbIo, Hpecaegy-
emoft HoccraHnem, 6Hao n36asaeHne OT ascrpnticHoro magi:nem-3a.
BoccTaHHe 1737-1739 rogoB RELTIHOTOR 0):111HM lis 3BellEteB germ pato-
J1101.414ommuc Hump-faunal 6aHarcHoro lipellOCTHOPO Hpecnomersa 11pOTHB
ra6c6ypros; BTR BLICTylIJIORMI HaiaiiCi, eige B 1719 rou n npogoamaanch
33 1788-1789 roxtax 14, B oco6eHHocrn, s 1848 roAy.
3acayra peBOJHO11140HHOPO gsnmeHHH 1737-1739 r0)10B COCTOVIT B
TOM, 'ITO 0110 cogeftersosaao ocaa6aemno (DeogaaLHoro capon B BaHaTe;
BTOT CTp0fi oHaaaacH oco6ei-mo o6pemeHirreabHum JJIfl MOCTHOPO HacezeHml.

www.dacoromanica.ro
344 BUJOR SURDU 66

LE SOULEVEMENT POPULAIRE DU BANAT CONTRE LES

HABSBOURGS (1737 1739)

(RESUME)

L'une des consequences de la paix de Passarovitz (1718) fut, pour l'Au-

triche, l'obtention du Banat et d'autres provinces turques. Les impositions
infinies dont les nouveaux maitres accablerent la population susciterent un
mecontentement continuel au sein des masses de serfs roumains, mcontente-
meat qui se traduisit parfois par des soulevements.
C'est ce qui advint lors de la guerre austro-turque de 1737-1739, lorsque
les paysans du Banat lutterent avec acharnement pour s'affranchir du joug
autt ichien.
La cause immediate de la rvolte doit etre recherchee dans l'augmenta-
tion inattendue des impts, resultant des exigences de la guerre ainsi que des
abus commis au dtiiment des habitants par les armes impriales.
Seuls leS serfs des villages, unique classe sociale alors interessee A la chute
de la domination des Habsbourgs, participerent A ce mouvement. La paysan-
nerie libre n'tait formee que de colons etrangers, surtout allemands qui
jouissaient d'avantages innombrables. Les ouvriers trangers specialises, qui
travaillaient dans les mines et les manufactures, et les artisans des villes taient
exemptes d'impots pendant de nombreuses annees et, meme lorsqu'ils taient
astreints a certaines obligations, celles-ci taient insignifiantes con-parativement
A celles des paysans serfs. La bourgoisie etait fort peu nombreuse et son e:sor
constituait l'un des objectifs du regime autrichien. II n'y avait pas de noblesse
jouissant de privileges et d'immunits, car les Habsbourgs en avaient
formellement dfendu l'tablissement dans le Banat.
Il s'ensuit que la majeure partie des participants A la rvolte furent
des Roumains, car ils formaient la grande majorit des paysans serfs, privs
de droits et accabls d'obligations de toutes sortes.
La rvolte n'eut pas de chef unique, les rebelles se rassemblant probable-
ment sous l'tandard de quelque paysan plus entreprenant, sorti de leurs rangs.
Leur but etait de s'affranchir de la domination autrichienne.
La rvolte de 1737-1739 rentre dans la srie des mouvements revolution-
naires des serfs du Banat, diriges contre les Habsbourgs, mouvements commen-
ces des 1719 et qui se poursuivirent jusqu'en 1788-1789 et, surtout, en 1848.
Le mrite du mouvement rvolutionnaire de 1737-1739 est d'avoir contri-
bu A affaiblir le regime fodal du Banat qui s'tait avr particulierement
accablant pour la population locale.

www.dacoromanica.ro
LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH
(1721-1751)
DE

DAMIAN P. BOGDAN

Istoria romineascd din veacul al XVIII-lea nu este 'Inca bine cunoscutA,

en toate cA dispune de un material documentar informativ extrem de bogat.
Acest material este insd in blind parte inedit, atit in ceea ce priveste izvoarele
interne, cit i cele externe. Pentru izvoarele externe trebuie fAcutd o distinctie:
pe cind izvoarele apusene sint in blind parte accesibile si au fost publicate in
parte, izvoarele orientale i in special cele rusesti au fost ap'roape cu
totul inaccesibile cercetAtorilor romini, acestea din urmd si din pricina nem-
noasterii grafiei si a limbii ruse vechi. Desigur c aceast necunoastere a iz-
voarelor pomenite a contribuit la faptul c pind acum nu avem o sinteza isto-
rica a secolului al XVIII-lea rominesc; noi am merge mai departe, subliniind
Ca pind ce nu se vor cunoaste toate izvoarele rusesti i orientale, ma-car cele
edite, nu se va putea scrie o sintezA a istoriei rominesti.
Asadar, situindu-ne pe aceastd linie, sintem convinsi cA orice material
documentar inedit dat la ivealti este o contributie la cunoasterea istoriei
rominesti.
Un mAnunchi de documente rusesti, inedite atit pentru istoriografia
romineascd cit i pentru cea ruseascd, de care va fi vorba mai jos, yin sa lAmu-
reascA un episod din cronica lui Ion Neculcel.

UN JURAM INT STRIMB AL TA.RII MOLDOVEI IN 1742

Iat episodul in chestiune: TAmplatu-s-au atunc6 de au vinit un turc
de la Poart cu ferman s ia pe Lupul sArdariul, feciorul lui Anastasd vornicul,
pirandu-1 turcii i lipcanii de la Hotin cum cd in zilele lui Grigorii vodA, cind
1 Pentru textul cronicit lui Ion Neculce am cautat s folosim editia a II-a din Cronicele
Rominiei a lui Mihail KoOlniceanu, vol. II, p. 418 ; o confruntare a editiei citate cu
ms rom. nr. 112 (acest ms si urmiltoarele se and in Biblioteca Acad. R.P.B.) din sec.

www.dacoromanica.ro
346 DAMIAN P. BOGDAN 2

au vinit moscalii In Ora, in Moldova, acel Lupul sArdariul s fi fost imblat agiun-
gAndu-se cu moscalii. i dupd ce s-au dus moscalii, 1-au pus mariia sa Grigorii
Vodd ispravnic pe tinutul Hotinului, i i-ar fi jAcuit pre turci i pre lipcani,
hind vreme turburatd i iaste hain, i iaste bogat, de are multime de bani.
Si fermanul scria la manila sa Costantin vodd s caute s-1 trimat pre Lupul
sardariul i scrie tot ce va avea.
Iar mariia sa Costantin vod nu s-au indurat, nici s-au grabit sd-1 trii-
man, ce au chiemat pre boiarii cei mari i pre alti boiari mazili i pre calugari,
pre egumenul i pre negutitori i pre turci 1 balgii 2 din Iai. i chiemAndu-i pre
toti la curte domniascd, i-au intrebat Innaint acelui turc ce vinis cu ferman
pentru Lupul sArdariul cum tiu : fost-au hain la vrmia moscalilor? Decii
boiarii i cAlugarii i egumenii i negutitorii i turcii balgii au mrturisit cu
totii cum nu-1 tiu pre Lupul sArdariul sA fie fost hain.
Si aa, fAcAnd mrturie de la toti, mariia sa Costantin vodA au trimes
la Poartd, scriind la prietenii mArii sale cum ca-i iaste nApaste Lupului srda-
riului. i asia au isprAvit de i-au dat pace. Numai au cheltuit o sutd de pungi
de bani: eaptezAci i cinci 3 de pungi de bani au dat Lupul sArdariul, iar doaozAci
i cinci au dat manila sa Costantin vodd i boiarii, i 1-au scos pre Lupul sArdariu14.
Iar mai pre urnad au dat Lupul sArdariul 5 i acli doaozaci i cinci de pungi
de bani i au plinit Lupul sArdariul o sun' de pungi de bani i au hdlduit la
acia vrmia. 6.
Relatia lui Neculce este completat de cronica atribuit lui" Enache
Kogalniceanu, unde, raportate aceluiai an, aflin urmAtoarele: In domniea
acestui domna, s-au rdicatil o seamA de hotinceni turci i au mersil la Tarigradil
fAcAndti mare pird asupra Lupului agi, ardtAndil cAte i mai multe Ca' le-arii fi
facutil cAndil au venitil moscalii i au fostil ehl orAnduitu ; i scotAndil fermanil
au trAmisil s-i iee capul i toat avutiea lui, care viindil aice la Iai au mijlocitil
domnul de s-au perdutil Lupul din mijlocil care nu-lil tia nime ce s-ati fAcutti,
puindil mare straja la casa lui, aducAndri i toate bucatele lui de le-au scosii
la mezatti, ca anal ar fi peritil omul. lard ela era la mare inchisoare de dom-
nul, la loci:i Intunerecil, care nu-16 tia hime unde se afla ; i era cu mare mirare
i pdmAnteniloril cdci nu-lil tiau: trAmisu-l-au la Tarigradil, ail 1-aii omoritil
i. -au trmisil capul cdci aii trecutii 16 zile la mijlocil, i nime nu tia unde se
and. La care, pind la cea de pe urma, aii scdpatil cu vieat ; dard art eitu din
easezeci pungi de bani, i i-ad rAmasil i toate acareturile care nu se potil
ardta cu scrisul cAtA risipd .1 pagubd ati avutii cA i giupdneasa o pazia cu
al XVIII-lea, cunoscut de Kogdlniceanu nr. 254 din anul 1766 cunoscut si acesta
lui Koglniceanu i nr. 3416 din sec. al XVIII-lea, necunoscut lui KogAlniceanu, ne-a
convins cd In editia lui Kogalniceanu lipsesc o serie intreaga de date existente mai cu seam-
In ms nr. 3416, aa cd, In textul dat mai sus 0 In cele ce vor urma din cronica lui Neculce,
vom face trimiterile 0 la mss pomenite, acolo unde existd date tn plus.
1 Acest cuvint lipseste in editia Kogdlniceanu.
2 De la acest cuvint i pind la moscalilor, reproducem dupd ms nr. 3416, f. 167 cdci
in editia citatA lipseste.
3 In editia KogAlniceanu lipsd acest cuvint, Irma cuvintul existd In toate cele trei miss
(3416, f. 167*, 112, f. 240r 0 254, f. 411').
4 Pre Lupul scirdariul, lipsd In ms editia Kogdlniceanu, sint Insd In ms 3416 f. 167 0 ms
254 L411.
5 Cuvintele Lupul Ordarial lipsd In editie ; slut insd In ins 112 f. 240.
Cuvintele la acia vrimia lipsd In editie ; le ddm dupd ms 3416 f. 167 ".

www.dacoromanica.ro
3 LEGXTURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX CU RU5II 347

mare straja, imprejurul easel, arzandil i zdplajii ogrdzei pan'n pamintil ;

ar fi si perith de n'arii fi statuta acesta ))1.
Asadar in rezumat: in anul 1742, Poarta trimite un reprezentant al ei
cu firman s ridice pe Lupu sardariul, feciorul lui Anastasd vornicul, pirit de
turcii si tatarii din cetatea Hotinului cd, in vremea lui Grigorie Matei Ghica,
i anume in anul 1739 a avut legaturi cu rusii. Dupd aceasta data, Lupu a fost
numit de acelai domn- ispravnic al tinutului Hotin si, in aceastd calitate, ar
fi asuprit pe turcii i tatarii din acel loc. Constantin Mavrocordat nu se indura
sa-1 trimita pe cel invinuit plocon turcilor, cu inscris de marea avere a sa, care
interesa in mod deosebit Poarta ; domnul II tine ascuns 16 zile, in care rastimp
reueste sa adune calugri, egumeni, boieri si chiar negustori turci care jurd ca
dregdtorul in cauza nu este un tradator. Totui serdarul este nevoit s plateasca
100 pungi de galbeni, din care o parte este imprumutat de la domnul si boierii
Orli. Deci, din jurdmintul prestat, reiese ca serdarul Lupu n-a avut legaturi
cu rusii i a fost npastuit pe nedrept. Totusi faptul eh a trebuit s plateasca
100 de pungi la care se mai adauga i relatia pentru anul 1739 a cronicarului
amintit ea atunci cind fusese serdar la Orhei avusese corespondenta cu generalul
von Miinnich din serviciul Rusiei, daca nu anuleazd veridicitatea jurdmintului
din 1742, pun totusi un semn de intrebare: a avut intr-adevar Lupu legaturi
cu rusii sau a fost acuzat pe nedrept de cdtre turci?
lata insa Ca un manunchi de 25 documente rusesti inedite aflate la un loc
cu 22 documente, cifrate ce le-am gasit in materialul parte clasat din Biblioteca
Academiei R.P.R., lamuresc, pe deplin, episodul din cronica lui Neculce, dind,
totodata, i o serie intreaga de tiri necunoscute cercetdtorilor istoriei romineti
din prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Coroborind textele mentionate
cu cele cunoscute din publicatiile rusesti, avem urmatoarea prezentare crono-
logica a evenimentelor relatate de cele 25 documente inedite.

CALATOIIIILE LUI LUPU ANASTASA. LA KIEV, LA FOSTUL

DOMN DIMITRIE CANTEMIR SI LA MOSCOVA
In Notationes quotidianae ale talmaciului Ivan Ivanovici Ilinski, secretarul
lui Dimitrie Cantemir, i dascalul copiilor si 2, afldm cd, la 28 iunie 1721,
Lupu purtind in jurnal titlul de stolnic soseste la Dimitrie Cantemir,

1 Op. cit., Mihai Kogilniceanu, vezi textul In vol. III, p. 205.

2 Jurnalul lui Ilinski, cuprinzdtor al evenimentelor petrecute in casa lui Dimitrie Can-
temir Intre anii 1721-1730, a fost publicat de cercadtorul rus L. N. Maikov in lucrarea sa
postumd: Manzepuadu4 ana 6uoapay6uu nu. A. ,q. Ifaumexupa din C6opnun omaeitemui
pyccnoeo sauna u aweecuocmu JIMa. Axaaemuu Hay's, torn. LXXIII, nr. 1 (1903) si extras,
had nici o modificare, lucrarea avind introducere si note de V. N. Alexandrenko, pe atunci
profesor la Universitatea din Varsovia. La noi, jurnalul lui Ilinski a fost semnalat de P. P.
Panaitescu, In recenzia ce a fiicut studiului: Dimitrie Cantemir In Ruqin, al lui Stefan Ciobanu
(vezi Daco-romania o, IV si In extras sub titlul: Recen:ii, Cluj, 1926, p. 1240, 1241 si
o

nota 1). 0 mica' parte din jurnalul citat a dat in traducere rornineascd si St. Ciobanu, in
op. cit., p. 158-159, nr. LXXX, dar dupd ms rom. nr. 326 din Biblioteca Academia R.P.R.
Tinern sd subliniem aici cii editia citata rusd a lui Maikov nu recta integral textul
jurnalului caci o s-au lisat la o parte insernnarile ce nu au o valoare deosebita o (vezi nota 1
de la p. 297 din op. cit. a lui Maikov); asadar o editie completa a textului se impune.

www.dacoromanica.ro
 348 DAMIAN P. BOGDAN 4

iar de la aceSta, dupd convorbiri purtate mai bine de o hind, pleacd, 1a-4 august,
la Moscova. Fostul domn al Moldovei desfdsura in acel timp o intensd activitate
politica cdci el, nu numai Ca mentinea legAturi cu patria sa 1, dar purta cores-
pondenta cu reprezentantii rusi de la Constantinopol 2, primea chiar i pe trimiii
Portii3, intretinind in acelasi timp i legaturi cu prietenii sdi de la Constantinopo14.
0 noud cdlatorie a lui Lupu in Rusia se produce in anul 1723 si aceasta
la cererea exprimatd de D. Cantemir In 1722. Cd.ldtoria este pomenitd in memo-
rialul din 1723 al lui Lupu Anastasa. De astd data avem chiar ruta cdldtoriei
si numele de imprumut de teama spionilor Portii sub care cdlatores-te
personajul nostru. Astfel, la 2 februarie 1723, deci in plind iarnd, Lupu se
afla la Kiev, cdci la aceastd data principele Trubetkoi, fratele principelui Ivan
Trubetkoi, tatal celei de-a doua sotii a lui D. Cantemir, elibereazd pasaportul
cuvenit moldoveanului Luchian Lupu, punindu-i la dispozitie i cloud carute
cu insotitori.

INCEPUTUL LE GATURILOR LUI LUPU ANASTASA. CU RUSH

In anul 1723, ajungind la Moscova, Lupu prezint un memorial din care
afldm cd, in 1722, serdarul moldovean se afla in Ucraina de unde fusese chemat
la Moscova de rdposatul domn Dimitrie Cantemir. La Moscova, in fata cancelarului
Gavriil Ivanovici Golovkin 5 i desigur si a lui Dimitrie Cantemir 5Lupu
s-a angajat de a presta servicii impdratului rus, ceea ce a si fcut, dupd cum se
poate constata din arhivele aflate In cancelaria guvernarnintului Kiev, speci-
fied acelasi memorial. Lupu arat cA avea legaturi cu rusii i anume cu can-
celarul Golovkin Med de la inceputul anului i ca., mai tirziu, s-a alAturat
actiunii lui i spAtarul Constantin Gavrilita.
Dar, in timp ce serdarul se afla la Kiev, scrisorile lui si ale lui Golovkin,
adresate pomenitului spatar, au cAzut in miinile domnului moldovean Mihai
Racovita, care se alAturd si el actiunii celor doi dregatori ai sdi. De fapt, Mihai
Racovita era in legaturi cw rusii incd de la inceputul anului 1705, cind scrie
cancelarului Golovkin, trill-141nd la acesta i pe omul sdu de incredere Melentie
Lungul. De asemenea se gaseste o altd serisoa're a aceluiasi domn moldovean
din 1709 cdtre acelasi cancelar. Tot acelasi domn scria, la 9 aprilie 1709, rezi-
dentului rus de la Constantinopol, Daskov, cd nu-i poate slobozi curierii acestuia

1 Vezi mai departe a doua vizit, din 1722, a serdarului Lupu la D. Cantemir.
2 Vezi scrisorile primite i trimise liii P. P. Sarifov i consilierului Nepliuev, repre-
zentarrtii rusi la poartg, notate de Ilinski (Maikov, op. cit., p. 307, 308 si 309).
8 La 3 aprilie 1722, acelasi Ilinski relateaziI (vezi Maikov, op. cit., p. 302) c solul turcesc
11 vizitase pe Cantemir, pomenind i de un pachet de scrisori tureesti.
4 Jurnalul citat al lui Ilinski mentioneazri scrisorile trimise la Tarigrad prin Polikala
un curier permanent pentru dus i Mors la Tarigrad anume Dumitrache (vezi Maikov,
op. cit., p. 298, 300, 301, 311) cum si scrisori primite la Tarigrad de la personaje secrete
(ibidem, p. 309).
5 Contele Gavriil Ivanovici Golovkin, apropiat al lui Petru I, a fost un talentat om
politic (vezi Onepnu ucnwpuu CCCP, nepuoa Oeoacutuama. Poems e nepeoA nemeepmu
XVIII e., Moscova, 1954, p. 733). Moare la 20 ianuarie 1734.
6 Memorialul omite aceastil precizare, dar prezenta lui Dimitrie Cantemir este sigur
fat cis de cele relatate de Lupu, c la Moscova a fost chemat de fostul domn moldovean.

www.dacoromanica.ro
5 LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA. CU RUsII 349

In Silezia de frica lui serasker-paa 1 Dar, cu timpul continua memorialul

lui Lupu s-a aflat la curtea domnului moldovean c cel care poarta cores-
pondenta cu ru0i este singur Lupu. Acesta, de teama de a nu fi pirit de dus-
mani pawi de la Hotin sau altor slujba0 turci, cautd sa se asigure solicitind
rusilor privilegiul sa se retraga In Ucraina, unde sd fie primit cu toata cinstea
si rdsplatit pentru serviciile aduse, aceasta in cazul c ar fi nevoit sd-si paraseasca
patria 2 j avutul.
La Moscova, Lupu Famine mai mult timp, i anume toatd toamna i iarna
anului 1723 0 toata primavara anului urmdtor. La 2 mai 1724, i se dd lui Lupu
pentru cheltuiala de drum 30 ruble 0 abia la inceputul verii i se acordd salv-
conductul purtind vizele de tranzit din 24 iunie 0 5 iulie 1724.
La Inceputul lui august 1724, Lupu ajunge la Kiev, unde principele Iurie
Trubetkoi elibereaza la 3 august din cetatea Kievo-Pecerskai un salvconduct
in care specified c Luchian Anastasa este trimis de la Kiev la Tighina, iar de
acolo la Tarigrad, pentru unele treburi ale tarului. Deci Lupu calatorea in
cel mai strict incognito de teama turcilor i tdtarilor, dar 0 a compatriotilor
sal care ii puteau trda actiunea.

LUPU ANASTASA. SI CONGRESUL DE LA NEMIROV DIN 1737

Un rastimp destul de lung 13 ani nu mai avem nici o 0ire despre
legaturile serdarului Lupu cu ru0i. Acest hiatus ar putea fi explicat i prin poli-
tica ambigua ce o duceau domnii Moldovei din acel timp Grigorie Matei Ghica
0 Constantin Mavrocordat, care erau cind de partea ru01or, cind treceau de
partea turcilor. Astfel, in 1729, Grigore Ghica era contra ru01or 3 pentru ca
in 1735 sa fie considerat ca o veche euno0inta n a lui Alexei Andrei Veniakov 4
ajutorul rezidentului rus Ivan Nepliuev. Tot aa Constantin Mavrocordat in
ianuarie 1726 informa pe ru0 iar la inceputul lui noiembrie 1735 era considerat
de acela0 Veniakov, amintit mai sus, ca cel mai mare du5man a al ru0lor5.
Politica inconsecventa a acestor doi domni a contribuit i la sfir0tu1 lor,
caci, pe cind Grigore Ghica a fost dus de ru0 la Petersburg impreuna cu fiul
sau 6, Constantin Mavrocordat ar fi fost omorit dup Dapontes de un
1 Vezi In acest sens doc. rusesti aflate In rae Apxue Munucmepcmea Hnocmpan-
num gerc din Moscova, actualmente In Henmpapxue. Mocnoecnoe ,Zfpeenexpanuituufe,
rezumate In ms rom. 5216, f. 35r, 36r, 42r si 44' din Biblioteca Academiei R.P.R., sectia mss.
2 Deci notiunea de patrie exista Inca atunci.
8 Cdci retine pe trimisul rus spre Tarigrad, Alexei Andreievici Vesniakov (vezi Al. Kociu-
binski, l'paO Anapeii Heanoeutt Ocmepmal4 u paaaerg Typuuu. Ha Hcmopuu Bocmotaloao
eonpoca. Boana namu item, Odesa, 1899, p. 27). Lucrarea lui Kociubinski, fost profesor
la Universitatea din Odesa, este foarte bogatd din punct de vedere bibliografic ; autorul
ei utilizeazd i o serie Intreagd de lucrri romfnesti cu un puternic discerndmint critic,
dovedind j o adincd cunoastere a limbii romlne.
4 Cf. Al. Kociubinski, op. cit., p. 135 nota*. Grigorie Ghica 11 ajutd pe Vesniakov In
1 oamna anului 1736 ca sd ajungd In Ruda, dupd ce fusese eliberat de marele vizir (fusese
Inchis In urma conflictului dintre rusi i turci) i la 29 dec. Vesniakov multumeste lui Ghica
pentru participarea luatd la eliberarea lui i pentru procedeurile amabile i favorabile lui
(vezi Al. Kociubinski, op. cit., p. 171).
5 Ibidem, p. 135.
Vezi Onucanue aonymennwe u 6ymaa mocroecnoao Apxuea Munucmepcmea I0cmulfuu,
vol. VII, p. 189 si p. 23'3, apud Al. Kociubinski, op. cit., p. 524, nota***

www.dacoromanica.ro
350 DAMIAN P. BOGDAN 6

ofiter rus la Galati 1, iar dupd tirile oficiale ruseti a fost dus de rui de la
Galati la Iai, unde a i murit In decembrie 1769 2.
Lupu reia legdturile cu ruii la inceputul anului 1737, cind, in dou seri-
sori din ianuarie, el scrie ca, dacd ruii se vor mica iute pe Dundre, turcii se
vor retrage, intrucit atit venetienii cit .1 austriecii au de gind s le declare
rzboi. Si apoi adauga textual c'd actualii minitri turci doresc desigur pacea
cu ruii, dupd ce au fost parasiti de francezi, Insd nu indrAznesc s alcatuiasca
punctele preliminarii pentru congres. La nevoie, ei vor conveni sA rmin
totul aa cum stapinete astgzi fiecare 3. Aceastd reluare de legdtur a serda-
rului cu ruii este fdcutd cu tirea domnului Moldovei, cci, intr-una din seri-
smile lui Lupu din acel timp, el scrie feldmarealului Mannich 4 urmtoarele:
4 Domnul Moldovei, domnul meu Grigore Ghica, se inchina excelentei voastre,
care zilele trecute a scris domniei-voastre i domnului Veniakov despre temeiul
pdcii 5.
La 25 ianuarie 1737, Grigore Ghica arat ci, intrucit cele dou puteri
Rusia i Turcia n-au o graMta comun, convocarea reprezentantilor se
va face in pdrtlle Moldovei i adaugd textual: eu nu voi pregeta de a ardta
c doresc din inimd a sluji pentru unirea in sensul de intelegere a ambe-
lor parti . Dar domnul moldovean mai cerea sd fie pus in cunotinta de care
ru0 i de ceea ce a cdptat Viena in conditiile de pace cu Rusia, aceasta, adauga
el, ca cs se caute leacul trebuincios, cdci, pentru inceperea unei intreprinderi
atit de insemnate i pentru a o pune in micare, trebuiete a se stabili i IntAri
articolele preliminarii i congresul O. se Med pe aceste temeiuri 6. Turcii cer
ca reedinta congresului s fie un ora neutru, dupa cum am ardtat mai sus;
ruii, prin cancelarul Ostermann 7, indic Nemirov-ul, ora polonez situat
la jumdtate de cale intre Soroca i Belaia Terkovi.
1 Dapontes, Ephemerides Daces, vol. II, p. LXXXIV.
Interesantd caracterizarea lui Dapontes fAcutd de Al. Kociubinski s Lingusitor, poet
de duzind al curtii, corupt i desfrinat, datoritd apropierii lui d e Constantin Mavrocordat
era priceput In chestiunile turcesti. De aceea, lucrdrile lui au un interes istoric indiscutabil
Insd trebuie folosite cu control s (Al. Kociubinski, op. cit., p. 96 nota*). Kociubinski are
si unele aprecieri asupra luxoasei * editii a lui Emile Legrand a cronicei lui Dapontes,
despre care editie adauga cd nu e lipsitA de greseli masive, semnalInd o parte dintre acestea
(de pildA confundd afluentul Samara al Niprului cu orasul Samara de pe Volga, redd gresit
un pasaj intreg din geografia lui Elise Reclus etc.).
2 Vezi op. cit., In nota 6 de la p. 349 (5) vol. VII, p. 178 si 189 apud Al. Kociubinski,
op. cit., p. 524 nota***.
8 Vezi rezumatul scrisorilor la AL Kociubinski, op. cit., p. 190 si 191.
4 Cunoscutul om de stet Burhard Cristofor MOnnich s-a ndscut In anul 1683 In comitatul
Oldenburg, tatAl sdu fiind ofiter In serviciul regelui Danemarcei. In tinerete, a dus o viatl
de aventurier: la 16 ani, intrd in serviciul Frantei ca inginer, apoi trece In cel al Germa-
niei; la 1716, II gdsim in slujba lui August II, electorul Saxoniei, dar, neIntelegindu-se cu
favoritul acestuia, Flemming, cautd sd treacd In serviciul Suediei sau al Rusiei. Pind la
urmd, se hotArdste pentru Rusia i, In februarie 1721, intrd in Rusia. In Rusia, dupd ce
ocupd marl demnitSti dar suportd i dizgratii, moare In 1767.
5 Vezi rezumatul scrisorii lui Al. Kociubinski, op. cit., p. 192.
8 Ibidem, p. 192.
7 Contele Andrei (Heinrich) Ivan Ostermann s-a ndscut In anul 1686 in Westfalia.
Venit in Rusia, In 1704, el devine, In 1710, secretarul lui Petru cel Mare si apol consilierul
lui permanent ; capacitatea lui ca diplomat si administrator era apreciatd pe bund dreptate
de cdtre marele tar (vezi si S. Platonov, Histoire de la Russie, Paris, 1929, P. 662-663).
Moare In anul 1747.

www.dacoromanica.ro
7 LE GA.TURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH 351

Legdturile lui Lupu ii reiau astfel firul ; la 13 martie, el informa pe rusi

despre starea turcilor aflati pe cursul inferior al Dundrii 1 Corespondenta ia
un ritm destul de viu, cdci numai dupd vase zile o noud scrisoare a serdarului,
trimisd prin omul sdu de incredere Constantin Abaza, vestea pe Sukin guver-
natorul Kievului ca., din cauza amenintrii rdzboiului cu Austria, consiliul
vizirului a hotdrit cd se poate incheia pacea cu Rusia chiar cedind si c turcii
au fixat de indat solii si locul tratativelor 2.
La 26 martie, Lupu comunicd aceluiasi guvernator stiri despre miscdrile
hanului din Bugeac, adaugInd cd mai inainte Ii scrisese prin Constantin Pogor 3.
In aceeai lund, spionul rus Stepanov, sosit la Kiev, din Moldova, rela-
teazd ca. pircdlabul Sorocii a fost Inlocuit pentru bdnuiala de corespondenta
ruseascd , cd a fost la Orhei i Chisindu unde rezidd serdarul Lupu Anastasiev,
la care a stat trei zile. Lupu 1-a luat cu el, 1-a purtat prin satele unde sint gdz-
duiti bosniacii veniti de sub conducerea lui Beker pasa, au fost la Oniscani,
reedinta lui Beker pasa si c trupele nurnitului pasd sint aprovizionate de
serdarul Lupu. Incheie relatarea sa addugind cd a stat la Lupu patru sAptd-
mini, In care rdstimp a fost trimis la Tighina ca sd-i cumpere articole de bdcdnie.4
Totusi, la 13 iunie 1737, diplornatul Ivan Nepliuev 5 raporta de la Kiev
# ca sd nu se creadd intru nimic domnului Moldovei si lui Lupu aceasta
dupd informatia moldoveanului Catagrar 6. Aceasta se explicd desigur si prin
legdturile ce Filip Orlik 7 devotatul fostului hatman al Ucrainei, Ivan Ma7
zeppa 8, iar dupa moartea acestuia numit de Carol al XII-lea hatman al caza-
cilor, favorabil suedezilor incerca sd le stabileascd cu Lupu.
Cu toatd acuzatia din informatia -lui Nepliuev, la 13 iulie Lupu sfAtuia
pe rusi sd porneasca direct asupra Cetatii Albe, iar de acolo spre Chilia si
Ismail unde tdtarii se vor supune de indatd ; la fel se vor preda si ostile tur-
1 Vezi textul scrisorii lui Al. Kociubinski, op. cit., anexe, p. X XVII.
2 Ibidem, p. 191.
3 Ibidem, anexe, p. XX.
4 Ibidem, anexe. p. XXV si XXVI.
5 Ivan Ivanovici Nepliuev (1693-1773) a fost rezident rus permanent la Constantinopol.
Consilier secret, apoi consilier secret activ si la urmA senator, Nepliuev a fost un mare cap
politic al vremurilor sale. Format la scoala diplomatiei lui Petru cel Mare, el a adus servicii
mari Varii sale. AdaugAm cd tot el a reprezentat Rusia i la fixarea granitelor dintre Turcia
si Rusia in vara i toamna anului 1740, cind a participat si un reprezentant din partea
domnului Moldovei. (Vezi Tilcuire zapisului rusascu, ce cuprinde delimitarea hotarelor tArilor
specificate, originalul fiind semnat de Ivan Nepliuev comisar din partea Moskalilor, Mustafa
bei comisar, Hagi Ibranga comisar, Mehmet efendi cadiu si eu, Toderas vel pitar, am fost
orinduit de manila sa Gligori vodA despre partea Moldovii s, in Biblioteca Acad. R.P.R.
sectia mss, doc. LXXXVI/74.
6 Cf. Al. Kociubinski, op. cit., anexe p. XXIX.
7 Kociubinski semnaleazd douA scrisori din 12 si 19 august 1737 prin care Orlik infor-
meazA pe Lupu despre starea mizerA a armatei rusesti de sub conducerea lui Munich
(AL Kociubinski, op. cit., anexe, p. XXXV), scrisori pe care Lupu le trimite rusilor aflati
la Nemirov (ibidem). De altfel, Orlik ajunsese si prin lbnile rominesti, cAci la 1740 11 gasint
la Bucuresti, la curtea lui C-tin Mavrocordat, iar In anul urmator se afla tot acolo, dar
pe llnga domnul nou Mihai RacovitA. Tot pentru el intervenea si D. de Castellane, reprezentantul
Frantei la Constantinopol, pe lingt ministrul francez- de externe (vezi Hurmuzaki, vol. I,
supl. I, nr. DCCCXI, DGCCXXII, DGCCXXIII, DCCCXXIV i DCCCXXIX). (Vezi pe
larg despre Filip Orlik cele scrise de P. P. Panaitescu in Ceiliitori poloni In tante romine,
Buc., 1930, p. 151 53).
8 Hatman al Ucrainei intre anii 1687-1709.

www.dacoromanica.ro
352 DAMIAN P. BOGDAN 13

ceti aflate la Tighina i Hotin. Ii indeamnd apoi pe rui s treacd i In

Muntenia.
In privinta instructiunilor date reprezentantilor Turciei la congresul
ce-1 vor avea cu ruii, Lupu scrie cd, inainte de a intra armatele ruseti in Cri-
meea, delegatii respectivi aveau misiunea de a cere turcilor restituirea Azovului
i Kubanului, dar Ca' acum ndddjduiete c vor fi siliti s cedeze i ceea ce au
pe Dundre, deoarece sldbiciunea Turciei este vdditd nu numai lor inile ci i
lurnii intregi; ei au fgaduit de altfel s cedeze Austriei Bosnia i Muntenia.
Lupu ii incheia scrisoarea prin asigurarea Ca nu va intirzia s dea informatii
despre cele ce vor urma la Tarigrad. Se intelege din aceasta cd avea oamenii
lui la Poart. Apoi adaugd textual: Insd ma rog plecat, i pentru srdcia
mea i pentru tara Moldovei, s v amintiti i, dacd otile majestatii sale ca
i cele austriace vor intentiona a intra in tara Moldovei, rog din timp a ma
informa i a ma asigura printr-o scrisoare de salvogvardie (protectiune), ca
eu s nu cad in vreo nenorocire i pomenit sd fie serviciul meu deosebit in in-
teresul majesttii sale, din care intelegind noi c putem scdpa cumva din miinile
pagineti 1.
Deci Lupu nu numai cd nu era banuit de rui, dar se bucura de un respect
deosebit din partea acestora. Acest fapt ni-1 atestd scrisoarea din 23 iulie
1737 prin care baronul Petre afirov 2, oberghermeisterul Artemie Volinski 3
i consilierul secret Ivan Nepliuev personalitati de seamd ale politicii ruseti
din acea vreme i reprezentanti ai Rusiei la congresul de la Nernirov, pentru
a curma rdzboiul ruso-turc izbucnit in 1735 Ii maga' stdruitor pe Lupu s
fie Mil nici o teamd, informindu-i de tot ceea ce ar fi de trebuintd tarii lor.
Ruii doreau ca lucrdrile congresului s clued la bun sfirit i, in acest
sens, depun toatd straduinta, renuntind chiar la protectoratul asupra tarilor
romine i la cuceririle din Crimeea.
In desfdurarea lucrdrilor congresului, incepute la 5 august 1737, intervine
ca mediator, din partea turcilor, domnul Moldovei Grigore Ghica 4; ruii,
cu toatd consideratia ce o aveau MO de Ghica, au acceptat rolul lui. De acest
lucru tia i marchizul Villeneuve, reprezentantul Frantei la Constantinopol 5.
Urmind misiunea ce i se incredintase, la 28 septembrie 1737, Grigore
Ghica trimite la Kiev, din lagdrul sail de la Soroca, pe credinciosul i ruda
sa, Petre Duca, piralab de Soroca, cu scrisoare Care generahil Rumiantov 6,
rugindu-1 sd-1 ajute la innoirea bunelor relatii din trecut dintre Turcia i Rusia 7.

I Cf. Al. Kociubinski, op. cit., anexe, p. XXXII si XXXIII.

2 Unul dintre cei rnai de seamd diplomati ai epoch lui Petru cel Mare. Si-a Inceput
activitatea In 1704 In calitate de consilier secret, apoi a fost vicecancelar sub cancelariatul
lui G. I. Golovkin. Moare In martie 1739.
3 General-locotenent, decapitat la 8 iulie 1740, fiind acuzat, Intre altele, de pregiltirea
unei riiscoale.
4 C6opriza: pyccnoso ucmoputtecnoao o6ufecmea (CPTIO), torn. LXXX, p. 114.
5 Acesta, la 4 ianuarie 1738, informa Ministerul sail de Externe cS Nepliuev scrisese
lui Ghica de mdsurile la care trebuie sA se recurgd pentru a se restabili pacea dintre Rusia
si Poarta (Hurmuzaki, vol. I, supl. 1 p. 514).
6 Alexandru Ivanovici Rumiantov, personaj apropiat lui Petru eel Mare, sub care a
Indeplinit diferite misiuni diplomatice. A fost guvernator al Astrahanului, apoi al Kazanului.
Moare pe la 1750.
7 Al. Kociubinski, op. cit., p. 439-440 si ms 5216 f. 63" din Bibl. Acad. R.P.R.

www.dacoromanica.ro
9 LEGA.TURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH 353

La inceputul lunii octombrie, Petre Duca se si afla la Kiev, iar la 8 ale

aceleiasi luni este prezentat de Nepliuev feldmaresalului Miinnich 1.
Raspunsul rusilor la scrisoarea lui Ghica, datat din. 12 octombrie, este
scris de Nepliuev si exprim ndejdea ca. Ghica si de acum inainte, cu aceeasi
crestineascd rivn si pricepere, va lucra pentru cauza sfint a pcii prin care
isi va imortaliza numele * 2 Nu credem ca cele scrise de Nepliuev sint fraze
goale ;ele exprimd increderea ce rusii o apatasera. in Ghica.
In a doua jumdtate a lunii noiembrie, Petre Duca vine din nou la Kiev
cu o scrisoare de la domnul sau, la care plenipotentiarii rusi ii rdspund la 30
noiembrie, multumindu-i pentru bunele sentimente 3.
La congresul de la Nemirov, cele cloud parti in litigiu cdutau s'a se corupri
una pe alta, &ad cei doi reprezentanti rusi luaserd cu ei pentru intretinere
si alte cheltuieli 20 000 ruble, 3000 galbeni si blanuri in valoare de 4000 ruble 4
iar solului austriac de la Tarigrad, turcii i-au dat citeva pungi de bani, de
au mers la Nemirova, ca sd le facd pace turcilor cu moscalii scrie Neculce 5.
Dar turcii cdutau pe toate csaile sd tergiverseze lucrurile, mai ales cd stiau
ea nici austriecii nu voiau sa incheie pace. Dupa cronicarul Neculce, Grigore
Ghica era cel care invatase pe fratele su Alexandru terzimanul cum s'a
procedeze 6.
Totusi nici loan Neculce nu cunostea adevratele ginduri ale domnului
moldovean, pe care insd turcii le bdnuiau. Acest sens trebuie s-1 aibd relatia
din 17 februarie 1739 a marchizului Villeneuve ca domnul Moldovei este
destul de favorabil moscovitilor 7.
Dup' ce Poarta s-a convins cd Grigore Ghica, prin fratele ski Alexandru
Ghica, fusese la 1737 de partea rusilor, 1-a mazilit in 1741 ; fratele Om fusese
decapitat cu jumdtate de an mai inainte, aceeasi soarta. avind-o si alti repre-
zentanti ai Turciei la Nemirov 8.
1 Al. Kociubinski, op. cit., p. 440.
2 Cf. Hdrmuzki, vol. I, supl. I, nr. DCCLXXIII cu data gresita 20 octombrie 1738
si Al. Kociubinski, op. cit., p. 442.
3 Al. Kociubinski, op. cit., p. 361-2.
4 Cf. S. Solovev, Hcmopu.s Poccuu c apeoudiumx opemert, t. 20, P. 197.
5 Dupd ms rom. 3416 P. 131 de la Acad. R.P.R.
8 fad textual relatia: e Ce dupd cumu-i randuiala acestii lumi lacome, au Intunecat
mintea solilor nemtesti si moschicesti de au primit sa" astepte cele patruzci (numai In ms 254
In celelalte treizAci) de zile pind a veni rdspuns de la Poartd. Si au si rdpezit reiz-efendi
cu aceli scrisori pe Alexandru terzimanul, fratele lui Grigorii vodd, s umble Intre acli
patruzdci de zile de olac la Tarigrad sd aducd rdspuns cum a fi: ori pace sd fie ori nepace.
Si au purces terzimanul de la Nemirova si au vinit pre la frate-sdu Grigorii vodd prin
Iasi la Galata si 1-au benchetuit o zi, fAcIndu-i masd mare cu mare cinste (dupa ms indicat
din Bibl. Acad. R.P.R., sectia mss). Si 1-au mai Invdtatu si el mestesuguri de a lui, ce
au mai stiut, cd ave Grigorii vodd mare idle si fried c'or lua crestinii tara, ce nu numai
el, ce si grecii lui, si n'or ave ce stdpini si ce minca. * (dupa op. cit., vol II, P. 396 a lui
Kogdlniceanu; In mss cit. de la Academia R.P.R. lipseste acest text din urmd).
7 Cf. Hurmuzki, vol. I, supl. I, p. 535 nr. DCCLXXVII.
8 Iatd relatia In acest sens a lui Neculce: a Tot Intru acest an 7249, dupd ce au agiuns
solul moschicesc la Poartd pentru oarecare pricini, neputindu-se aseza, au pus Impdratia
si au tdiat capul lui Alexandru terzimanul, fratele lui Grigore vodd. Iar pe alti turci, carii
fusese la asilzdmintul pact! la Nemirova, dimpreund cu terzimanul, pre unii i-au fdcut surgiun,
iar pe altii i-au si omorit, ziclnd cum cii au fdcut viclesug de au viclenit Impardtia si au
Invoit crestinilor. lard peste sese luni dupd aceea, In anul 7250 septemvrie 13 zile, au vinit
si lui Grigorie vodd mazilia si 1-au dus la Poarta cu cinste * (vezi mss citate).

23 c. 376

www.dacoromanica.ro
354 DAMIAN P. BOGDAN 10

Dar, cu toate ceddrile din partea ruilor 1, turcii se incapatineaza erau

la mijloc insd i tribulatiile austriecilor care voiau sA stApineasca Moldova
i Tara RomineascA 2 i astfel congresul de la Nemirov, dupa tratative de
mai bine de trei luni, se dizolv 3. Reprezentantii Turciei pleacA din localitate
la 10 octombrie.
Revenind la personajul nostru, serdarul Lupu, adaugAm c intrigile impo-
triva legdturilor lui cu ruii, nu numai c n-au reuit, dar nici mdcar n-au fost
luate in seamd caci, la scrisoarea in comun a reprezentantilor rui de la Nemirov,
se alAturd i salvogvardia pe care feldmarealul Mannich o acordd in 1737
lui Lupu.
Mai mult, o scrisoare datatd din Nemirov la 14 octombrie 1737 i scrisA
desigur de Nepliuev dovedete cA nici acesta nu credea cele relatate de du-
manii lui Lupu. Din aceastA scrisoare aflAm i faptul cA, la 2 octombrie, Lupu
scrisese lui Nepliuev, care, la rindul sAu, 11 informeazA cA reprezentantii de
la congres au plecat i CA in curind va pleca i el la Kiev. Il roagA apoi pe Lupu
sA-i continue corespondenta i so-i scrie cit mai des, pe adresa guvernatorului
din Kiev; ii trimite totodatd i salvogvardia (salvconductul) pomenitA mai
sus. In incheiere, Nepliuev informeazA pe Lupu CA scrisoarea, pe care acesta
din urind o trimisese lui Mannich, o va expedia printr-un om de incredere,
CA toate scrisorile lui Lupu au ajuns in miinile feldmarealului i 1i exprimA
rugAmintea sA ii scrie mdcar o data la donA sAptamini, iar cind importanta
chestiunii o va cere i mai des.

ANUL 1738 SI LEGATURILE GENERALULUI BONNEVAL CU RUSII

PRIN INTERMEDIUL LUI LUPU ANASTASA

Nepliuev i cu ceila1i doi reprezentanti ai Rusiei la Nemirov au pArAsit

aceasla localitate dupa nereuita congresului. Totui, pentru ca ruii sa fie
informati de tot ceea ce faceau i plAnuiau turcii, Nepliuev lAsase la Nemirov
pe omul sdu de incredere, porucicul Ilie Pliuskov, care va fi de acum inainte,
vreme de aproape trei ani, transmitatorul corespondentei serdarului Lupu
cAtre guvernatorul Kievului, cAtre Nepliuev i cdtre Mannich.
In acest timp, se afla la Poartd un mare aventurier, prieten al lui Fnelon
i Voltaire, contele francez Alexandru Bonneval, cel care trecuse din serviciul
patriei sale, in cel al Austriei, de unde, in urma unui conflict cu principele
Eugeniu de Savoia, ajunge la Poarta. In Turcia, in 1730, se convertete la
islamism i apoi, reformind armata turcA, conduce o parte din ea, sub numele
de Ahmet paa. Din cauza obinuitelor intrigi din jurul marelui vizir, Bonneval

1 Rusii ofereau, lntre altele, retragerea de la Taman si Temriuk; turcii cereau Insa,
pe linga ceea ce cedau ruii, Oceakovul i distrugerea Azovului (Kociubinski, op. cit.,
p. 343 si 337).
2 Vezi relatia lui C. Rondeau, reprezentantul Angliei In Rusia, In CP.110, t. LXXVI,
P. 199.
3 Vezi raportul lui C. Rondeau In CPLIO, t. LXXVI, p. 218-219 si Al. Kociubinski,
op. cit., p. 343. RuOi pleacA cei din urm5, la 25 octombrie, ajungind la Kiev la 2 noiembrie
(ibidcm, p. 349).

www.dacoromanica.ro
11 LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH 355

este insd inldturat de la postul sdu. Acest fapt cautd sd-1 foloseascd, in interesul
Orli sale, Vesniakov, ajutorul rezidentului rus la Constantinopol ; prin raportul
din 30 aprilie 1735, Vesniakov 10 exprimd pdrerea cd ar fi bine ca Rusia sd
acorde protectie 0 addpost lui Bonneval 0 celor doi conti francezi, ajutorii
sdi, pdstrind pentru Bonneval un om cu asa de mari calitati 0 merite * si
gradul de general plin 1. Ia astfel nastere corespondenta tratativelor intre
Bonneval 0 rusi pentru refugiul celui dintii in Rusia, tratative duse din partea
Rusiei de cdtre Mfinnich, veche cunostintd a lui Bonneval din timpul sederii
acestuia printre austrieci 2.
Rusii cautd sd poarte corespondenta tot prin intermediul serdarului Lupu,
cad o scrisoare din 12 mai 1738 a lui Pliuskov care serdarul nostru relateazd
cd Bonneval este foarte nemultumit de Poartd, cd nici in Franta 0 nici In
Austria nu se poate intoarce 0 cd va veni in Rusia, dupd ce in prealabil toate
propunerile lui vor fi acceptate de rusi prin Miinnich 3.
Cu toate cd in 1737 tratativele dintre rusi 0 turci, duse la Nemirov, n-au
ajuns la un rezultat pozitiv, totusi rusii cdutau sd le reia. Astfel, prin rescriptul
din 21 mai 1738, Impdrdteasa Ana Ivanovna comunicd lui Nepliuev cd va pleca
la Constantinopol, prin Kiev 0 Tighina, Repninski, porucicul regimentului
Preobrajenski 4. Dar acesta nu poate ajunge iute la Constantinopol, asa cum se
dorea, cdci la granita Moldovei este retinut de oamenii lui Grigore Ghica, dus
apoi la Iasi, de unde depesile ce avea au fost trimise dragomanului Ghica pentru
a fi predate marelui vizir 5. Domnul moldovean a cdutat apoi sd scuze atitu-
dinea avutd, prin scrisoarea scrisd in limba italiand, la 18 iunie 1738, in tabdra
de la Socola si adresatd lui Nepliuev 6 scrisoare pe care apoi cancelarul
Osterrnann a trimis-o cu una proprie, din 1 august, lui Feeri, protestind Impo-
triva purtdrii lui Ghica 7.
Din partea serdarului Lupu, In cursul anului 1738 nu vine nici o stire
Care rusi, cdci scrisoarea din 23 octombrie 1738 a lui Pliuskov, adresatd ser-
darului, 11 vesteste ea superiorii sdi asteaptd scrisorile lui Lupu. Unul dintre
oarnenii de incredere ai serdarului, anume Constantin Abaza, se afla, la 18
martie 1738, la Kiev, unde cerea ca omului sdu de serviciu, moldoveanul Andrei
Ivanov, feciorul lui Popovici, sd i se permitd a veni cu el ; cloud luni 0 ceva
mai tirziu, la 6 iunie, acelasi personaj, Constantin Abaza, era la Moscova, unde
era admis ca tlmaci in colegiul afacerilor strdine 8. Deci Abaza il prdsise
pe serdarul Lupu. Tot asa rapoartele lui Nepliuev din anii 1738-1742 aratA
cd Lupu se afla in acest timp la Iasi, la curtea domneascd 2. Asadar o serie
1ntreagd de date care ne indrituiesc a crede cd serdarul Lupu 10 intrerupsese
legAturile cu rusii.

1 Al. Kociubinski, op. cit., p. 101.

2 Ibidem, p. 167. .
3 Bonneval de altfel dorea si demnitatea de seraskir al TArii Romlnesti, relata marchizul
Villeneuve (vezi Hurmuzaki, vol. I, supl. I, p. 511 nr. DCCXLVII).
4 Al. Kociubinski, op. cit., p. 167.
5 Ibidem.
8 Hurmuzaki, vol. I, supl. I, p. 519-520, nr. DCCLVIII.
7 Al. Kociubinski, op. cit., p. 169.
8 Vezi ms citat 5216 f. 18 din Bibl. Acad. R.P.R.
9 Ibidem, f. 19.

23*

www.dacoromanica.ro
356 DAMIAN P. BOGDAN 12

LUPU ANASTASA I EVENIMENTELE DIN 1739 IN MOLDOVA

Serdarul Lupu era un personaj ale cArui servicii erau foarte utile ru5ilor.
De aceea, ei au cdutat sd-1 atraga din nou de partea lor. Insd salvogvardia
ce i-o acordase in 1737 Miinnich nu-1 mai multumea pe Lupu ; el cerea o carte
semnat de insAi mina impArAtesei. Astfel Ana Ivanovna acordd, la 7 februarie
1739, din Sankt Petersburg, decretul prin care ridicd pe serdarul nostru la
rangul de consilier de stat, stipulind totodat cd, atunci cind destinatarul
decretului va fi nevoit sd fugd din Moldova, din pricina turcilor, va fi primit
in Rusia pretutindeni, cu toat cinstea, pentru serviciile ce le-a adus imperiu-
lui 1 Prin aceastd carte se restabilesc iardi legaturile de prietenie ale lui Lupu
cu ru5ii, cu toat dorinta potrivnicd a altor moldoveni, intre care se afla in
primul rind rivnitorul scaunului domnesc al Moldovei, Dumitracu Antioh
Cantemir, dupa cum vom vedea mai jos.
In vara ace1uia5i an, anume la 1 iulie, Pliuskov, omul lui Nepliuev, este
in msurd s scrie cd a primit misiva lui Lupu prin omul acestuia Andrei
desigur Andrei Pogor dimpreund cu alte cloud scrisori strAine. Pliuskov
scrie lui Lupu ca-i trimite i. o scrisoare de la N desigur Nepliuev pe care
pinA atunci nu avusese prin eine sA o trimit; aceasta e o dovadd in plus de
intreruperea legaturilor lui Lupu cu ru5ii.
Campania din toamna anului 1739 a feldmarealului Mnnich in Moldova
11 gse5te pe Lupu din nou in prietenie cu ru5ii. Dar de acest lucru nu 5tie,
sau poate nu voia sd 5tie, beizadeaua Dumitraco, feciorul lui Antioh Cantemir 2,
care, dupd cum relateazA Neculce, fiind rinduit de Mfinnich ca dimpreund
cu cdtane 5i cu azaci 5i muscali sA miargd &A prindd pre Grigorii vodd de
la erbdnetii cei di pre Siretiu, intalegind cd iaste acolo , pe care insA
Dumitraco beizadea major n-au cutezat sd-1 goneascd dincolo de SiretadaugA
Neculce ce s-au intorsu inapoi 5i au lovit tirgul Focanii... si au lovit
0 pre la mndstirea Mira 3 5i au luat pre Lupul agd i pre socru sdu mitropolitul
Nichifor Sidis 4. *i au dus pre Lupul aga la Menih feldmarealul, avind el res-
pundentie mai inainte vreme cu Meneh, pe cind au fost el sArdar la Orheiu
cu porunca lui Grigorii vodd 5,

1 Kociubinski, In op. cit., p. 377 nota*, mai cunoaste si faptul cd Rusia se indatora
sfi acorde lui Lupul, timp de 2 ani si suma de 1000 ruble.
2 Pentru numele Cantemir, semnaldm un Sava Cantemir, martor Intr-un zapis muntean
din 1684, prin care egumenul Ioachim din Ungurei vinde lui Barbul capitan, fiul Barbului
logoidt din Bddeni, un vad de moard In satul Dediulesti (Bibl. Acad. R.P.R., sectia mss
donatia Al. Perietzeanu din 1944).
5 Mandstirea Mira astazi Mierea sau Mira se and situata in vechiul tinut al Vrancei
si anume a pe un tapsan ridicat deasupra apei Milcovului Intre dealuri impadurite dincolo
de care ti se oferd spre sud-est perspectiva Focsanilor miniaturizati la orizont * (vezi
eMilcovia e, II, 1932, p. 3). Asadar locul unde se retrasesera Lupu cu socrul sau era destul de
prielnic. 5i el era favorabil si prin faptul ca In fruntea manastirii Mira se afla un egumen
grec manastirea era Inchinatd Vatopedului de la Athos.
4 Originar din Peloponez, Nichifor a fost arhiepiscop fard mitropolie al mitropoliei
de Side din Pamfilia (D. Russo, Studii istorice greco-rorntne, vol. I, 1939, p. 269-270 si II,
1939, p. 426.
5 Textul cronicii II dam dupa cele 3 mss citate, cu exceptia cuvintelor: cu porunca
care exista numai In ms folosit de Kogdlniceanu, ce in mss folosite de noi slut inlocuite
cu in zilele lui.

www.dacoromanica.ro
13 LE GXTURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA. CU RUSH 357

Ne-a rmas i inventarul prAddeitmii facutd de beizadeaua Dumitraro,

inventar alcdtuit de Lupu la 5 septembrie 1739, din care se vede frumoasa
avere agonisitd de personajul nostru.
La data cind Lupu ii redacteazd catastiful jafului ce i s-a fdcut, Mnnich
se afla in Iai, ceea ce dovedete Ca Lupu nu se gaisea lIng acesta. Dar ederea
lui Miinnich in capitala Moldovei a Card domnie Ii atrdgea, aa cel putin
spuneau gurile rele la Petersburg 1 a fost de scurt timp, cdci, la 3 septem-
brie, infra in Iai iar la 10 a aceleiai luni prdsete capitala Moldovei, ne spune
Ion Neculce 2. Dar Mnnich n-a plecat din Iai singur cdci Dapontes aratd
cd el a fost urmat de Stavro ginerele marelui serdar de fapt cumnatul
sdu, cdci Lupu Anastasd n-a avut copii 3 de fiul vornicului Lupu, de marele
vame Ionita i de multime de boieri de rangul intii i doi 4. Desigur c intre
acetia se gsea i Lupu, care, la 10 octombrie 1739, obtine papport de la
Miinnich de a merge la Iai cu ai sag, probabil odatd cu caimacamii pentru
care scrisese Grigore Ghica lui Miinnich 5.
Ajungind la Iai, Lupu este primit cu cinste de cdtre domn; Neculce ne
spune cd a fost investit cu dregdtoria de piralab al cetdtii Hotinului 6. Aceastd
investire s-a fdcut desigur in noiembrie, tinind seama de cronologia faptelor
ce urmeazd la Neculce, iar cele trei scrisori una din 29 noiembrie i cloud
din 12 decembrie 1739 ale lui Pliuskov Care Lupu Ii afM pe acesta din urm
in noua sa dregAtorie de altfel de scurtd duratd 7. Din prima scrisoare, aflm
c Lupu venise s elibereze din robie un prizonier rus solicitat prin scrisoarea
lui Pliuskov din 1 iulie, ceea ce dovedete c serdarul avea trainice legAturi
la Constantinopol; iar scrisorile din decembrie aratd c Lupu trimisese la Kiev
cloud misive prin omul sdu Andrei Pogor, c fagdduise noi tiri ce nu le-a trimis
inch' i c un alt om al sau, anume Constantin Pogor, o rudd dacd nu chiar
frate al celuilalt Pogor, fdcea comert la Kiev cu vestitul vin moldovenesc.
Totui noile tiri fdgaduite de serdar nu le-a mai trimis; a intrerupt aadar
un rdstimp corespondenta sa. Acest lucru ii aratd scrisoarea din 2 ianuarie 1740
a lui Pliuskov prin care acesta din urmd roagd pe Lupu sd-i scrie cit mai
neintirziat, trimitindu-i lui Lupu o noud scrisoare de la comandantii sL.

ULTIMELE LEGATURI ALE LUI LUPU ANASTASA CU RUSH

Din anul 1741 n-am intilnit nici un izvor care s arate legAturile perso-
najului nostru cu ruii. Abia in anul 1742, Lupu scrie rqilor cd S dupd pira
turcilor din Hotin i a grecilor fanarioti ).> el a cdzut la inchisoare. Eliberat,
Al. Kociubinski, op. cit., p. 486 nota*.
2 Mss citate ; Al. Kociubinski, In op. cit., p. 486 (Id greOt data de 13 octombrie a plecdrii
lui Mannich din Iai, cdci la 10 mtombrie Munnich era la Hotin unde dd salvconduct lui
Lupu, iar la 13 octombrie au plecat mumele trupe ruWi din Ia0, dupd cum spune i Neculce.
3 Vezi mai departe, p. 359 (15) despre familia lui Lupu.
4 Dapontes, vol. II, p. 381, apud Kociubinski, op. cit., p. 520 nota".
5 Mss citate.
6 Si au trimis Grigorii vodd pre Lupul sArdariul de au fost pIrcalab In tinutul Hoti-
nului de 1-au stiipInit * (rnss citate).
7 Cdci ne spune Neculce au stdpmnit Grigore vodd vre-un an tinutul Hotinului iar
apoi, schimblndu-sd viziriul, au gdsit vrme lipcanii i au graft la Poartd i au luat tinutul
Hotinului iardi In sealia lor, sd fie supt ascultarea lor, sd flia iardi jaia precum fusesia i
mai lnainte vreme pInd a nu vini moscalii raia turceascd * (mss citate).

www.dacoromanica.ro
358 DAMIAN P. BOGDAN 14

dupd ce in prealabil a OUR 50 000 de galbeni asadar relutia se apropie de cea

a lui Neculce Lupu cere rusilor sd-1 ajute avind in vedere t slujba lui de
peste 20 ani adusd imperiului Rosiei 1.
La Moscova se alcdtuise cu acest prilej un intreg dosar intitulat: Dosar
despre corespondenfa moldoveanului Lupul care a avut corespondenid secretd
cu guvernatorul de Kiev 2
Abia citiva ani mai tirziu, si anume la 7 februarie 1747, afldm o scrisoare
a guvernatorului de Kiev, M. LeontIev 3 prin care ii multumeste stolnicului
Lupu Anastasa pentru cloud butii de yin ce i-a trimis. Sd fie aceasta o incercare
de a relua legaturile cu rusii? Credem cd este mai mult un gest de curtoazie
a lui Lupu fata de vechii lui prieteni. Acelasi guvernator scrie lui Lupu si patru
ani mai tirziu, anume la 16 ianuarie 1751. Aceasta este ultima scrisoare ce
o gasim, adresatd de rusi lui Lupu.

ATITUDINEA LUI LUPU ANASTASA FATA. DE TURCI

Mind in serviciul luptei pe care Rusia o ducea contra Turciei, Lupu a
manifestat in timpul vietii sale o aversiune deschisd fata de cotropitorii turci,
fapt relatat si de cronica atribuit lui E. Koglniceanu. Atitudinea lui Lupu
era cunoscutd turcilor.
Astfel, in primdvara anului 1736, Colceag-bei bate foarte fan pe Antonie
pircdlab din pricind cd numitul bei avea pizmd pe Grigore Ghica fiinda
orinduise pe Lupul aga acolo la Hotind lsindu-lil moscalii si au luatil multiii
biril de la lipcanii ce se aflau sezdtori prin sate 4.
Dar cea mai importanta relatie din acest pullet de vedere este cea pe care
o afldm sub domnia intiia a lui Constantin Mihai Racovita (1749-1753) cind
domnul respectiv trimite pe marele stolnic Lupu Anastasd K cu asezarea bani-
lorti la trei tinuturi: Orheiu, Lapusna si Soroca, avinda poronca de la domnul
ca sa calce oddile turcesti si pe vdcarii turciloril sd-i puie pe toti la biril ; ci
imblandil oamenii Lupului pe la oddile turcesti, aduceau pe vdcari la Lupul,
cdrora le fdcea mare sild sd priimeascd sa le puie. bani ; earl ei, avandii mare
rdzamare in stdpinii lorq, nu se supuneau, Inca stau si improtiv ; care pe unii
ca acei li punea Lupul la falanga, de-i facea de priimiau bani Vara de voia loril ;
si pe multe locuri punea de rdsipea oddile si pe vdcari ii punea la biru cu satele.
La care mergindil vdcarii si jeluindu-se la stdpinii lor, benderliii, suduiau
si se ldudau ca voril omori pre Lupul unde ilii voril gdsi. Care, la cea de pre
urmd, s-au invitatil vr'o seasezeci de benderlii si s-au Inarmatti, purcedndil
unde vol.(' gdsi pre Lupul sa-lii Med bucdti. Si asa, aflandu-se Lupul la unit
mat singurri, cdci Isi trdmisese oamenii prin sate cu trebi, Inca si elti era gata
a merge la altil satil si candil s-an Kau in rddvanil, iata au sositil si turcii acolea,
1 Al Kociubinski, op. cit., p. 733 nota *.
2 Vezi ms. citat 5216, f. 65r din Bibl. Acad. R.P.R.
3 General-maior, apoi general-en chef, Ivan Leontfev era cousin a la mode de Bretagne
al ImpArdtesei Natalia Kirilova, a doua sotie (1671-1676) a tarului Alexei Mihailovici
(1645-1676); el a fost deportat In 1730 sub Ana Ivanovna . apoi, reabilitat, ia parte
In 1735 si 1736 la luptele din Crimeea si regiunea Oceakovului, cucerind Kinbum-ul. Guyer-
nator dup aceasta al Kievului, moare la 1753.
4 Mihail Koglniceanu, op. cit., vol. III, p. 202.

www.dacoromanica.ro
16 LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH 359

care poti socoti citd fried au trasil cd-hi suduiau de la ochi, i-i bagau sbiiie
pustele in ochi, zicindu-i cA-i volt bea singele. LuAndu-lil asa cu rddvanul,
1-au dust]. la Benderil, cale de 18 ceasuri, zicAndil pe drumu ei irt de ei cd voril
da 500 de lei celui ce va da intAiu in ; dard I-al feral dumnezeu c n-au
indrAznitil nici unul sA deie intrAnsul. lard' sArdarul MAzdrachi indatd au rApe-
zitii la Iasi de ail (lath stire domnului i domnul indatd au scrisii la eniceril-agasi
de Bender si la pasa si la cadiu, scriindil i Casim-aga, tramatindu-le i daruri,
poftindu-i pentru Lupul, ca sA l mAntueascd ; pe carii, scotandu-i la judecatd
cu Lupul, dupd. fermanul impArAtescii, i-au biruittl Lupul ; mdntuindu-se s-ati
dusil la Iasi 1.
Datele de mai sus, coroborate cu tirile aceleiasi cronici, raportate anului
1742, cu tirile cuprinse in cronica lui Neculce i cu cele insumate in documentele
ce formeazd anexele studiului de fata ne dau, credem, o imagine destul de
completd a luptei sdrdarului Lupu Anastasd impotriva turcilor.

FAMILIA, DEMNITATILE I MOARTEA LUI LUPU ANASTASA.

Fiu al vornicului Anastasd, care in 1714 cumpdrd la Iasi de la Hrisant Notara,
patriarhul de Ierusalim, o pivnitd cu crismd i cloud dughene 2, el apare pentru
prima oard ca martor: Lupul sin Anastasie vornic martur intr-un zapis
din 24 iulie 1715 alAturi de tatrd sau 3.
Mama sa se numea Zamfira i Lupu avea, dupd unele izvoare, numai un
frate, pe Constantin i o sord cdsAtoritd cu grecul Panait, iar dupd alte izvoare,
inch' un frate Andrei si cloud surori: Maria, cAsAtoritd cu Gheorghe Cazimir, si
Elinca, mdritatd cu Neculai abagerul.
Insurat cu Petra, fiica mitropolitului Nichifor de Side, Lupu n-a avut
cu ea nici un copil 5.
A fost ctitor al bisericii sf. Nicolae din Chisindu, devenitd mai tirziu sfintii
arhangheli Mihail si Gavril6 ce a ddinuit pind in zilele noastre, cunoscutd sub
numele de Soborul Vechi. Aceastd bisericd a fost ddrimatd in anul 1738 pind
in temelie de Mari. Lupu o reconstruieste i apoi o inchind mAndstirii Galata
din Iasi, care, la rindu-i, era inchinatd Sfintului Mormint 7
Ca demnitAti, Lupu a detinut intii pe cea de mare serdar de Orhei, cdci
in aceastd demnitate 11 afldm la 1 mai 1724 8; la 20 martie 1731 este mare
Dupd Mihail Kogalniceanu, op. cit., vol. III, p. 220-221.
2 Gh. Ghibdnescu, Surete i izvoade, vol. X, p. 124-125. Acelasi vornic e pomenit
la 20 februarie 1724, cu titlul de amdras de ocnd (ibidem, p. 130).
3 Idem, Ispisoace i zapise, vol. V, 1, p. 67-68.
Cf. o Insenmare de la Inceputul sec. al XIX-lea In care se citeazd un zapis din 1696
iunie 4, Insemnare aflata In Bibl. Acad. R.P.R., sectia mss Intre materialul neclasat
cumpdrat de la Is. Kupperman la 13 iunie 1907.
6 Cf. In acest sens materialul cumprirat de Bibl. Acad. R.P.R. de la Is. Kupper-
man, la 13 iunie 1907.
6 V. Curdinovski in t Revista societdtii istorico-arheologice bisericesti din Chisindu t,
XVI (1925), p. 33 si 35.
7 Vezi doc. publicate de I. N. Halippa In Tpyass Beccapa6owil ey6epncncni yitethwti ap-
M1131-60ti X0414,MUC1414, t. II, 1902, p. 239-244 si p. 247-249.
8 Aurel Sava, Documente privitoare la ltrgul si finutul Orheiului, Bucuresti, 1944, p. 185,
nr. 193.

www.dacoromanica.ro
 360 DAMIAN P. BOGDAN 16

armasi ; la 16 ianuarie 1735 este pomenit ca biv (--= fost) sArdar 2; de la 1736 si pind
la instalarea ca domn a lui Ioan Mavrocordat este mentionat ca agd 3, cumulind in
anii 1739 si 1740 si demnitatea de pircAlab de Hotin, ca unul ce era dintre
apropiatii lui Grigore Ghica 4. Sub loan Mavrocordat si in a treia domnie
a lui Grigorie Ghica este mare stolnic 5. In a doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat, este mentionat, la 25 aprilie 1749, ca biv vel stolnic, cind vinde
lui Constantin Mavrocordat o dugheand ce o avea in tinterimul besdricii lui
sveti Neculaiu, insd nurnai lemnul acestii casd si dughiana, iar locul iaste a
besdricii lui sveti Neculai 8. In prima domnie a lui Constantin Racovita este
din nou mare stolnic 7.
Moare inainte de anul 1753, caci, la sfirsitul primei domnii in Moldova
a lui Constantin Racovita, nepotii sai de frati si. surori cautd sd-i imparta averea
ce o stdpinea sotia sa Petra 8. Moartea i s-a tras, credem, in urma celor indurate
de la turci, fapt confirmat si de continutul jalbei pe care nepotii lui o adre-
seazd lui Rurniantov-Zadunaiski.

INCHEIERE

Multd vreme rusii n-au uitat prietenia serdarului Lupu, cad, in 1770 si
1771, nepotii lui de trate, Gheorghe si Stefan Anastas, au fost gratificati
cu patente din partea comandantilor armatelor rusesti aflate in Moldova.
Neamul lui Lupu a fost persecutat de turci si unii dintre ai lui au fost nevoiti
sd emigreze. Asa a fdcut, de pilda, Grigorie Joan Anastasd, tatl cunoscutului
bibliograf rus din secolul al XIX-lea Vasile Grigore Anastasevici, ndscut la
Kiev la 28 februarie 1775 9.
Legaturile lui Lupu cu rusii, in slujba luptei dusd de acestia impotriva
turcilor, corespund ndzuintelor maselor largi din Moldova care doreau s scape
de exploatarea turceascd. De asemenea, o bund parte din boierimea moldoveand
dorea un regim de autonomie a tdrii, sub protectorat crestin. Serdarul Lupu,

1 N. Iorga, Studii qi documente, vol. XVI, p. 294, nr. 15.

2 Aurel Sava, op. cit., p. 185, nr. 193.
9 Vezi cronica atribuitA lui Enache KogAlniceanu la Mihail KogAlniceanu, op. cit.,
vol. III, p. 202 si 205 si doc. publicat de noi In anexA sub. nr. 12.
4 La 20 ianuarie 1739, Ghica II numeste credincios boiariul nostru *; la 27 iulie 1741
acelasi aratA cA pe vremea turburrilor ce au vinit moscalii In tara... credincios boiariul
nostru dumnealui Lupul Nstas biv agA, slujindil domnii miale cu credintA mai vArtos Intrl-
aciale vremi * (vezi doc. publicate de I. Halippa In op. cit., vol II, p. 241-243); cInd a
fost sA ia domnia, Grigore Ghica s-a Imprumutat cu 1000 lei de la Lupu (vezi InsemnArile
autografe ale lui Lupu In materialul neclasat din Bibl. Acad. R.P.R. cumpArat de la I. Kup-
perman si D. Anghel In 1907).
5 Vezi cronica atribuit lui Enache Koglniceanu, la Mihail KogAlniceanu, op. cit.,
vol. III, p. 209 si 211.
6 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 107 nr. 130 unde data anului erei noastre 1748 este
gresitA.
7 Vezi cronica atribuitA lui Enache KogAlniceanu la M. KogAlniceanu, op. cit., vol.
III, p. 219. .

8 Vezi jAlbile urmasilor aflate In materialul neclasat din Bibl. Acad. R.P.R., cumpArat
In 1907 de la D. Angnel si I. Kupperman.
9 Vezi Vengerov, Pyccxue milieu, I, p. 520-529.

www.dacoromanica.ro
17 LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA. CU BUSH 361

personaj influent, ginerele mitropolitului Moldovei Nichifor Sidis, zis Pelo-

ponezul mare arma, mare agil, mare stolnic, pircdlab al Hotinului reflectd
tocmai dorintele i ndzuintele acestei parti a boierimii moldovene. Aldturi
de el erau marele sptar Gavrilitd, Petre Duca, pircdlabul Sorocii, Andronache
postelnicul 0 Chiar i dragomanul Portii, Alexandru Ghica fratele domnului
Moldovei, Grigore Ghica a fost un timp aldturi de el, dupd cum am vdzut
mai sus, pentru care fapt a i fost executat.
In acest cadru trebuie situate i privite legdturile serdarului Lupu Anastasd
cu ruii.

ANEXE
Doc. nr. 1
1723 februarie 2, Kiev.
Salvconductul acordat moldoveanului Luchian NastasA prin care i se pune la dispo-
zitie doud cArute cu cAlAuzd, cu care sA cAlAtoreascd nestinjenit de la Kiev la Nejin i inapoi.
rIo yHaay Ero BeatmecTaa Ilerpa Bearmoro Hmueparopa ST camoxepHtna HcepocHtl-
CHOr0 1,1 npoTqaH, H nportax H npoTgan.
OT 1ine133. o Hentuna Ii Hang nommennny Jlynbnny HaCraerbeEty 3 6yxygmm
Hpn Hem meangitmHom xasaTb Atte noxaoixa c nposoxHitHom 6ea aaAepHtamin co B3HT113111
aa oHble nporoHos ITO yHa3y. liero pawl BepHocm cite pyitozo Haulm Hpolutcyem II Miff-
mecHolo nemaTato yrnepnclaem.
,TkaHa B IimeHe cpeapazn 2-ro A11/1 1723 roxa.
Ero ilmnepaTopcHoro Bemmecraa x camoxepauta HcepocaticHoro rocnoxrui Homall-
Ityloutuft OT 3pM1411 reHepan limeacHoti ry6epment rettepaa ry6epHaTop ii om-neft6-
raapxxx Ilpeo6pamencHoro Homiy noxnonHoinnut
(an) IN51313 10. Tpy6einiott.
Conform ordinului majestAtil sale Petru cel Mare, impArat si autocrat al Rusiei etc.
etc. etc.
SA se dea de la Kiev pinA la Nejin si inapoi moldoveanului Luchian NastasA, cu
sluga ce va fi cu el, douA cArute cu cAlAuzd ftr retinerea pentru ele a taxei, conform
ordinului. Pentru care tncredintare, semndm aceasta cu mina noastr i o Intrim cu pecetea
cnezial.
Dat in Kiev, februarie a doua zi, in anul 1723.
Al majestAtii sale imperiale si autocrat a toatd Rusia domnul general comandant
de armatA si general guvernator al guberniei Kiev si locotenent colonel al regimentului Preo-
brajenski din garda imperialA.
(ss) Cneaz Iu. Trubetkoi.
Originalul rus este scris pe hirtie, cu pecetea aplicatA In cearl rosie i poartA dintr-o,
numerotatie veche nr. 17, cota MCLVIII/1.

1 Vezi doc. publicat de noi sub nr. 2, cele publicate de Al. Kociubinski, in op. cit
p. XXIV si XXIX si loc. publicat de Vladimir Ulianitki in ,4ap8ane.a.abn, L'oc95op utIeplioe
Aope e XVIII eexe, Moscova, 1883, sub nr. 44.

www.dacoromanica.ro
362 DAMIAN P. BOGDAN 18

Doe. nr. 2
.1723 dupA 21 august*
Lupu AnastasA vornic aratd cd In anul 1722 a fost chemat din Rusia MicA, la
Moscova, de cAtre cneazul Dimitrie Cantemir si a Rigiiduit slujbd credincioasd imperiului
rus. La Inceput, a dus singur corespondenta ea marele cancelar Golovkin, insti, cu timpul,
s-a aldturat actiunii lui i spAtarul Constantin GavrilitA, iar apoi i domnul Moldovel. Acum,
stiind Mai multe persoane de la curtea Moldovei ell el poartA aceastA corespondentA in
numele domnului si al spAtarului, si cum se teme sa nu fie Writ de dusmani pasei din
Hotin sau altor functionari turd, cere s i se acorde de finparatul Rusiei o carte de milA
cu care 0-0 poath valorifica serviciile aduse Rusiei la o eventualA fugA din Moldova in
Ucraitia.
OT POCHOW1Ha Jlynyna Han Hocnomunanun nonanHnn nyaTa ero Baaropogino roc-
noHany Bananas Haalloanqy 3a6ypoay.
1
B npomnom 1722-m row 6bui on rocnonua 3Tynyi npnaaan c Manon Poccim na
Mocnny OT ynonoinforo Caernelimoro annaa AHMI4Tpaa ROCTBDTHHOBLIIIH HalITHMIlpa
isaa Begoiaom Cnamenmiethuoro rocnonuna rpacDa n Benanoro aaaaaepa raopanna Has:
nonnna ronominna o6anaaacn on Ilynya npncnrcno a aanucelo CaySKIITb Depbtfe6nantennn
n Homoil nOCT011ima namarn Ero lipe. Ihnneparopmnomy BeaugecTny II no cee =mono
orf Jlynya cayntun Hepsne Han noikaayloT gena o6pnranunuacn B linenory6epscnott
Hanneanpan.
2
OH Jlynya o6an3ancn 6aino a neyhan cam eura c BOJI0C11011 Beana c ero CunTenb-
cTaom HoppecnonnoHan MI4M0 nameumero Boaocaoro rocnogapa Muxauna Panonana. Ho
oil Jlynyn lipemexem 06Hr14J1 conem CBOIO abniemikomy nonocaway cnaTapalo IioncTaa-
Tally ranpRnany a cosonynno OM! C no.irropa roga noppecrwagoBana C ero CIDIBJMCTBOM
Bepsne. Ua mentny cam 61,nunn on jlynya B Iiiiene 14 oTnpaminum OT ce6a qnoaena c
nncinamu OT Ero CHHTeaCTBa a OT ce6yk HO 110MHIlyTOMy cnarapIno1 OHM' nacma OT VOCI10-
gapa noardana. 14 roma H cant caarapnii VI Jlynyn 61.17114 B nenuTiom cTpaxe. Onmanonib
is rocnonap cam run-imam npvrqacramin ceit xpacTanncnoft cayak6e HO caoett peal-mem,
a no nuase COBOHyVIII0 HoppecnongyioT.
3
Ho nonente fume mnora paannu oco6ar ero rocnonapbcnoro naopa pacmoTpnan 11TO
noppecnonnannan C croponbi rocnoAapa a cnaTapag C ero CHHTeabCTBOM ;kepi:41(11TM
gepea ero aynyna noropork TOMAH) OH KOMI KO ero CHHTeaaCTBy ninuer, nOromy tITO
OH Jlynya onacen na6m on apemenem aa ono caym6y ne 6bIn oT HenpanTeneti o6annen
y Hanna POTIMICHOVO, 117111 y Tkpyrax Typcnbrx HaMaahHHHOB II tIT0614 Ilepea Toe He npu-
EURO emy 6ea BOabI 71141111ITCH caoero oregeernaancex THM0111Hax ero 111.111e1111,11147C 110HUITHOB
H cero paga apocaT
4
OT gnopa Ea Epecaeraoro 14whneparopcnoro Benimecrna akagonakinoft rpamona c o6na-
;1mi:tonal-mem WO mean upncnytuncH emy OT7ITHITCH OT cnoero oreqema aa nomanyrylo
n panany 14 BOEIM0711H0 6yner emy go Manoft POCCI414 npn6biTb, MT061,I CHJI010 mot/ rpamanz

1 S-a scris Mil in loc de cnaTapino-rocnogapio, care apoi s-a tAiat cu cernealA.

www.dacoromanica.ro
.19 LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH 363

613m nprmarr xleCTHO HarpancgeH II no paemoTpeamo ero gOCTOHHCTBa B caync6e En

BeMlneCTBa epeeist'.
CbM nymyram Ilynya Hauracbea aopueu noTnncance.
De la domnul Lupu pentru amintirea punctelor date excelentei sale domnului Vasile
Ivanovici Zaburov.
1
In anul trecut, 1722, a fost chemat el, domnul Lupul, din Malorusia la Moscova de
catre raposatul prealuminatn1 cneaz Dimitrie Constantinovici Cantemir sl, cu stiinta prea-
luminatului domn conte si mare cancelar Gavril Ivanovici Golovkin, s-a legat el, Lupul,
prin juramint i zapis sa slujeascii credincios fericitei i vesnic meritoasei pomeniri a prea-
luminatei majestat.ii sale imperiale ; si de la aceasta data el, Lupul, a slujit credincios, cum
aratit lucrarile aflate In cancelaria guberniaM a Kievului.
2
El, Lupul, s-a legat si la Inceput el singur din tara Moldovei a corespondat cu lumi-
natia sa pe ilng actualul domn moldovean Mihail Racovita. Insa el, Lupul, cu timpul
deschis constiinta catre actualul spatar moldovean Constantin Gavrilita i ei, Impreuna,
timp de un an si jumatate au corespondat credincios cu luminatia sa. !ma, Intre timp, fiind
el Lupul la Kiev si trimitind de la sine un om cu scrisori de la luminatia sa i de la
sine catre pornenitul spatar, acele scrisori au fost prinse de domn. Si atunci i spatarul
lnsusi i Lupul au fost In mare Ilia. Insd i domnul singur s-a facut 'Arta acestei slujbe
crestinesti, dupd rIvna sa, i pina astazi corespondeaza Impreuna.
3
Insii, pentru c astazi multe i diferite persoane ale milli domnului au aflat cd cores-
pondenta din partea domnului si a spatarului cu luminatia sa se tine prin Lupul, care
numai el singur catre luminatia sa scrie, de aceea el, Lupul, este temator ca, cu timpul,
sa nu fie denuntat pentru aceasta slujbd de care dusmani pasei de Hotin, sau altor func-
tionari turd i, prin aceasta, sa ajunga el MA' vole a parasi patria sa i toate avutiile
lui actuale de acolo i pentru aceasta cere de la curtea prealuminatei majestatii sale
imperiale carte de miluire cu asigurarea ca, daca i se va intimpla lui a se desparti
de patria sa pentru pricina pomenita i va putea sosi In Malorusia, In puterea acelei
carti sii fie primit si rasplatit cu cinste i dupd aflarea meritului lui si fie primit In
slujba majestatii sale.
(ss) Aceste puncte Lupul Nastasa vornic le-a iscdlit.
Originalul rus, scris pe doul foi de hirtie, poarta Intr-o numerotatie veche nr. 712, cota
MCLVIII/54.
Am datat textul de mai sus dupa 21 august 1723 fiinda la aceasta data moare Dimitrie
Cantemir, pe care serdarul Lupu 11 vizitase In Rusia de cloud ori o data In 1721 si a doua
oar in 1722.
Doc. nr. 8
<1724>
Salvconduct acordat lui Lupu Anastasa spre a putea calatori nestingherit si a i se
pune la dispozitie toate mijloacele de transport, de la Moscova la Kiev.
Ho Camogepitga Beepoccnitenoro is ....... ...
go Hanyrn aa ymanennem nognog a egaaa, a oT Hanyrn. .. ............... .....

www.dacoromanica.ro
 364 DAMIAN P. BOGDAN 20

nmain gasan no.noweinnly .11ynna.ny AnacTacue<s ...... deaf scnnoro

sagepmannn, nman aa Te nog<sogm> ........ ...... Hemmen]na ynasy, a
IIMITH110 OT Ha .............................. ropoo no tremipe geithrn
O c . .. ropoge go Hnesa no ):(enarn ............
.

;koporon nogsog . Et gasan. gas .................. grin 1724-roga

(tin) A.nenceti gaiunos
negam enacnoro npnaa
HO ED) HMIrepaT0pCROTO BeangecTsa ynasy ompasnen 1113 MOCIUM na rocygapscmsen-
HOli HOJIJIMIK mourpaimax gen B HI4e13
172444 POI( HIOIDI 24 MDT sanncas B minry no cen nogoponnion gam C HOJVCROTO
rimy gMCIDIX ;Ise nogsogia sa ynasanare nporoithi no ynasy 6es sagepatam4n.
CenpeTapb (44 rt) Hasap HpoTononos
1724 Monn 5 Ann HO cen nogopontnon awnless B ininry BaRB nporomme genra
nogsog ace .nponnemt ;Assam 6es sagepntainia .
Conform ordinului . 1.

autocrat a toatA Rusia si

pinA la Kaluga pentru acordarea cArutelor $ i a hranei iar de la Kaluga
se va da moldoveanului Lupul AnastasA
fArA nici o zaticnire, avInd pentru acele cArute
a ordinului majestatii sale si anume de la Kaluga
orase i dou copeici 1 si
pinA la Kiev cite copeici 1
pe drum, si cArute sA se dea.
Dal zi, anul 1724.
(ss) Alexe Daskov
<Pe sigiliu>: Pecetea departamentului transporturilor.
Conform ordinului majestAtii sale imperiale a fost expediat din Moscova din colegiul
de stat al afacerilor strAine, la Kiev.
<De alte mlini>
Anul 1724 iunie a 24-a zi am Insemnat In registru dupA acest salvconduct sd se dea
de la sectia transporturi din Kaluga douA podvoade pentru cuvenitele menziluri, conform
ordinului, fArA zAticnire.
(ss) Secretar Nazarie Protopopov.
Anul 1724 iulie a 5-a zi, dupA acest salvconduct am Insemnat In registru luInd copel-
cile de transport ale carutelor; sA se dea toate proviziile fArA zAticnire.
Originalul rus imprimat pe hirtie i completat de minA este deteriorat lipseste o
bunA bucat din mijlocul documentului i poartii intr-o numerotatie veche nr. 18,
cota MCLVIII/2.
Doc. nr. 4
1724 august 3, Cetatea KievopecerskAi.
Principele general Julie Trubelkoi roagA pe toti comandantii de grade superioare si
inferioare sA acorde trecere liberA lui Luchian Anastask curier al ImpAratului Rusiei, si Into-
titorilor lui, care merg de la Kiev la Bender si Tarigrad, In misiune din partea ImpAratului.
liAgAduieste, In acelasi timp, ca de aceeasi libertate se vor bucura In imperiul rus i supusii
regiunilor pe unde trece Luchian Anastask
1 In text: densylut, moned echivalentA unei jumAtati de copeick

www.dacoromanica.ro
21 LEGXTURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX. CU RUSH 365

Ho yuaay Ero Benugecrna rleTpa Bennuoro umneparopa n camogepniga scepocuft-

cuoro u npoptan 11 npoTman II npoTgan.
Ha mnueumetionauumit Komaugy1ounn4 OT apmuit reuepan anutegrr u Ituencuott
ry6epnvn4 reHepan ry6epHaTop Ii OT neti6 raapgind Hpeo6panceticuoro nonuy nognon-
ISOBHHH EITHab IOputt Tpy6enuoti.
"qpea cue o6snannem nouente oxaaareab cero uypin4p1 JIyulfat AuacTacues noc-
nail sic linena go Beugep H go Haparpaga gun nexoTopmx Ero munepaTopcuoro semi-
qecTna gen; Toro pagu B agneniarnem emy HyTH ETO cum ynoTpe63lea 6arrn nmeeT roellog
EOMBHAyiOnnix BIMMHX H HMHOMX nnHOB BCBEOPO no COCTOFIEHIO gpyatecunn npocum
ga6ar nbunenucamioit Hypunp c nocnainnom aa HHM B uouBoe go Beugep tieTwpmu gm-
nem Rani-min H neigmu, Beage mien cuo60guoi1 nponycx 6ea aagepatalmn; tITO pamto
mepuo 55 B Poculicuoit nmnepvm moero ricemunocTuaetimaro rocygapn npoeanialoinum
143 BEICOEFIX o6nacreil noggainthuu nnHOHO 611Tb mouteT. quo pagu aepuocm cue pyuoio
Hamel npunucyem H umintecuoro negaTmo yTneputgaem.
gan B Hnesonegepcnoit upenocTu 3 ABrycTa 1724 roga
(eM) HHH3b 10. Tpy6enuou reuapan
Conform ordinului majestiltii sale Petru cel Mare, Impdrat si autocrat a toatA Rusia
etc. etc. etc.
Eu, cel mai jos numit, comandant de armath general en-chef si general guvernator
al guberniei Kiev si locotenent-colonel al regimentului de gardA imperiald Preobrajenski,
principele Iurie Trubetuoi.
Prin aceasta vestim c prezentatorul acestuia, curierul Luchian AnastasA, este trimis
de la Kiev la Bender si la Tarigrad pentru unele treburi ale majeststii sale imperiale ; pentru
aceasta, In calea ce urmeazil, eine va vedea aceasta, rugdm prieteneste pe domnii coman-
danti de grade superioare i inferioare, pe fiecare dupd rang, ca mai sus scrisul curier cu cei
patru oameni cazaci, trimisi pentru paza lui TAMA la Bender si cu lucruri, pretutindeni sS
alba trecere liberd fr piedicA, ceea ce, In egald mAsurd, se va putea face si de cdtre imperiul
rus al preamilostivului meu domn, supusilor care vor cdlAtori din regiunile de sus.
Pentru a chrei Incredintare cu mina noastr isclim I cu pecetea noastrA princiard
Intdrim.
Dat In cetatea Kievopecersirdi, la 3 august anul 1724.
(ss) Principele general Iurie Trubetkoi.
Originalul rus, purtind un sigiliu aplicat In ceard rosie, este scris pe 'Artie formatd
din cloud foi ; pe fila doua se afld traducerea contemporand In limba polond, a textului
original de pe prima MA. Poartd nr. 23 dintr-o numerotatie veche, cota MCLV III/3 si 4.

Doe. nr. 5
1737 iulie 23, Nemirov.
Baronul Petre Safirov, Artemie Volinski si Ivan Nepliuev care Lupu Anastas, anun-
tindu-1 CA din scrisorile ce i s-au trimis de care Sukin, guvernatorul Kievului, Lupu stie
cA ei se aflii In Nemirov pentru a trata cu turcii. Pe omul sdu de Incredere, Constantin Po-
gor, 1-au ascuns acolo, de tearnd sil nu fie descoperit de turci, iar scrisorile lui Lupu cdtre con-
tele von Mfinnich i care Sukin le-au trimis prin curier special ; II maga sA nu ain nici o
teamA i sd-1 instiinteze despre toate.
BJIBTOpOgaLin l'OCHOAHH,
Ho nucmam Ero nucoxo6naropogua rocnoguua reuepana Maeopa H 1-Neacuoro
ry6epnaTopa Cyluma BEI H3BeCTHLI HaxogytTech 0 Hainem npu6armu B IIBMIWOB Ann Tpari-

www.dacoromanica.ro
 366 DAMIAN P. BOGDAN 22

To Haulm c TypxamH H CHOpO ram menaTem,H1,1 Bamett RoppeumougeHmm; Toro paga Began
npn TOM tITO mognm J3awI4M moga npnemaTb H He 6esonacHo mu menoBexa Bamero Ron-
vrairrntia Iloropa gepaianH y ce6n Tatum, a Imola Baum i ero cHnTeabcTBy renepany
cPenrbmapmeny rpacpy cpoH-MHHHHxy H H BhuneynomnHyTomy ry6epHamopy nepes Hapo-
nnoro xypnepa ompamma ero Boar:Tarr Ho C CHM Haumm H amemy 6.garopogmo nocu-
naem , II upocrim, He umen HHHaxoro onacemin, Hac o6o mem yBegommurb sa =Fro MbI Ba.14
gettarnareimo nosantem cico.ub BepHocrH Bamy i caym6e En Hmueparopcxoro Beaggeursa
nonvaaem H can cama upe6b1Baem
Bamero 6aaropogun
no ycayram POTOBbIe
Fla HemapoBa Ewan (un) Bapon HeTp 1114Hpoa.
23-ro gun (nu) Apremem BOJIBIIICHOH.
1737-ro roga (nu) Hum Hammes.
Domnule de bun neam,
Conform scrisorilor excelentei sale, domnului general-maior i guvernator al Kievului,
Sukin, dumneavoastra ai fost instiintat de sosirea noastra In Nemirov pentru a trata cu
turcii si noi sIntem grabnic doritori de corespondenta dumneavoastra.
Pentru aceasta, stiind ca venirea aici a oamenilor dumneavoastra nu este fail pericol,
noi, pe omul dumneavoastra, pe Constantin Pogor, 1-am tinut la noi ascuns, iar scrisorile
dumneavoastra. catre luminatia sa generalui feldmaresal contele von Mannich i catre mai
sus-pomenitul guvernator le-am trimis prin Inadins curler pe care II trimitem l lnapoi cu
aceast scrisoare a noastra catre dumneavoastra si rugam ca sa nu aveti nici o Ingrijorare
sa ne Instiintati de toate pe noi, pentru care noi Intr-adevar va vom arata clt cinstim ere-
dinta dumneavoastra In slujba majestatii sale imperiale si cum singuri sintem la dispozitIa
dumneavoastra.
(ss) Baron Petre Safirov.
(ss) Artemie Vollnski.
(ss) Ivan Nepliuev.
Din Nemirov, iulie a 23-a zi, anul 1737.
Originala rus este scris pe Male fOrmata din cloud foi; poarta, dupa o veche nume-
rotajie, nr. 20, cota MCLVIII/5.

Doc. nr. 6
1737 septembrie, LagArul de ling riusorul Saksagani.
Generalul feldmaresal von altinnich acorda privilegiu serdarului Lupu, pentru servi-
ciile aduse imperiului rus.
lb Ynaay En klmneparopcsoro Beannecrna CamogepHumbI Bcepocenclioil H npoT-
nan H upoTnan H npoTnan.
Cero oxaoarem. cepgapb JIyurion I cropoHe en Iilmeparopcsoro Beanneurna Beepo-
CCIICIS014 Moell BcemHaocTHBeftme# rocygapbum Haxwurrua Becma CHJIOHHbIM H go6po-
HieuaTeumram sa HoTopale eso xo BcepocncRomy Hmnepluo oxasaimme go6ponteaareacma
H ycnyr0 ceio cannorBapguelo cHa6geBaerua. Toro pagn BatCH eM HmnepaTopcxoro
Benfinecraa erAa oHoe c 110MOIHMIO 6oniecso10 B npeg B Tamommie mem BCITIIHTb HmeeT,
rocuogam xamangyloumm noBeneBaeTua II Botics Ero pumcsouecapcxoro BenHnecrBa roc-
nog xamangyionmx noxopHo upocirren oHomy aymmay sa Balmeynommiaemble oira-
aatutue H CTOOII en I4mnepaTopcxoro BemmecTna go6ponteaaTeacma SI ycnyrn,
nonaaamara acnnoe 6zarmenithe ii 6narociinomiocTa I4 sic noaaaamarri. Amy Ero Hum-

www.dacoromanica.ro
23 LEGATURILE SEIIDARULUI LUPU ANASTASA. CU RUSH 367

Horo oaao6aelnin n o6rig no summit o6paabi Ero coxpanam H o6eperam, nHonie OH

Toro seem, HOCTOHH. A no ynepeline nownicylo cue pysicno mom He npisnonietinens o6bui-
Um:tem-um Moen negaTH.
B narepe npis petnie CaHcarane CenTa6pn Ann 1737 rcnia.
(1. s.) Comte (ss) Munnich
General Veld-Marechal.
En IihsrleparopcHoro BeaHnecnia Car/RN:kepi-mum BcepoccricHoti Moe lt BcemisnocTH-
Hettmen TocyAaphnus ripentneHithns Han BOHCHH renepaa (Dembidapman rocyxiapcnien-
Etas noel-moil Hoaaeristi IlpeawsenT iia)s cliopTHeinsicalistainn BcepocciscRoti FfinnepHis is awl
JIanTrAsHainsiistin "YlipatnicHsud Hopnycom reHepan ;sispeliTop Hispacispcnoro st nexonioro
110JIHOB noiisonmsi u paaubix owsenoa Haaanep rpasp disost Muninix.
Conform ordinului majestatii sale imperiale, autocrat a toata Rusia etc. etc.
Prezentatorul acesteia, serdarul Lupu se af Id foarte binevoitor si favorabil fatd de majes-
tatea sa imperiald a toatd Rusia, a mea atotmilostivd doamna, pentru care bunavointa
ei servicille sale aratate imperiului rus se rdsplatesc cu acest privilegiu.
Pentru aceasta, and armatele majestiltii sale imperiale, cu ajutorul lui dumnezeu,
vor intra In acele locuri, se ordona domnilor comandanti, iar domnii comandanti ai ostilor
majestatii sale romano-cesarice slut rugati ca acestui Lupu, pentru mai sus pomenitele bine-
voiri i servicii aduse pentru partea majestatii sale imperiale, sa-i arate toata bunatatea
bunavointa l s nu arate casei lui nici o rautate i obida, ci prin toate mijloacele sd-1
pdzeascd i sd-1 ocroteasca, pentru ca el merit aceasta Intru totul.
Si pentru Incredintare semnez aceasta cu mina mea, cu aplicarea obisnuitei mele peceti.
In lagarul de lingd rlusorul Saksagani, septembrie anul 1737.
(ss) Conte Mfinnich
General feldmaresal
Al majestiltii sale imperiale, autocrata a toata Rusia, a mea preamilostiva doamnd,
organizator al armatei, general feldmaresal, preedinte al colegiului militar de stat, director
general al fortificatiilor 1ntregului imperiu rus i al corpului ucrainean de militie, colonel
al regimentelor de chiurasieri si de infanterie i cavaler al diferitelor ordine.
Von Mannich.
Originalul rus este scris pe hirtie formata din cloud foi de mare format ; poartd, dupd
o numerotatie veche, nr. 22, cota MCLVIII/7.
Doc. nr. 7
1737 octombrie 11, Nemirov.
Scrisoare cdtre Lupu Anastasa prin care i se multumWe pentru tirile trimise relative
la inamici. Solii turci i austrieci au plecat din Nemirov i in curind vor pleca i cei ru0. Se
trimite un privilegiu lui Lupu. Scrisorile lui care Munnich au ajuns bine. Este rugat s scrie
cel putin o datd la cloud saptamini, iar cind importanta chestiunii o va cere, si mai des.
Baaropoginaft Focnomm. .
Bamero 6aaropomm miesio OT 2-ro cero ate MU ncnpanno noaynium, aa sioTopoe
Taxon-vie is aa yaeTiomneruse o HenpnaTeaciasx o6paniemsfix 6aaroxiapcmyess, H Ha onoe
Bo ovier coo6usaeis 'ITO Typettime nocau oTcloxibs oTexann, Tatioe II pismclionecapciuse,
noTomy H MI BeRope oTemiaem a HIleB is XOTH MbI OT aAeunusx mecT H OTIIMIHMCH,
MIMEO IleCyMIIeHHO ripe6bmaem. Ha namy nepHocm 510 ycayrais en nisnepaTopcHoro
BenisnecTaa, ITO Hoppncnowkemmo CROW npogoantam 63Tgere, is Tomo HpOCHM

1 Urmeaza un cifru : un patrat ce cuprinde In interior o linie verticala i cloud orizon-

tale, semnificind numele Anastase.

www.dacoromanica.ro
 368 DAMIAN P BOGDAN 24

HaH Hammine Hac o Bum ynenomaHm H agpeconam coon rmcma H HHencHomy ry6ep-
HaTopy tmpea HoToporo Boma cam' n HHene He 6y1em, nceraa nrzcma Baum nepHo 'may-
mars montem, XOTH II y nnopa En mmepaTopcnoro BenntlecTna 6ynem. IIpHcaaimoro nc
Ham tozoneHa namero MbI C CHM IS Baum nom:Talmo nocmnaem, ripmiaran Him cem gag namero
6aaropomm camaornapnino, B Horopoil Dam He 6e3 HyHytat 6bITb momeT, a IS renepaay
cbeaTmapmany gag Toro genoneHa namero He OTTIpaHHHH noHeme c xfpyrkof HR c Hem
Ta,coro Banmoro Han Bac Tmcma Hocaam He CWIFI, a rmcma Damn nx Ero CHHTeacTny
nocaamme ncerga BepHo HOXOAHJIH Ham MM OT Hero o TOM Haneeme Hmeem. gem wimple-
Ban Ham npoa6y Hamy nowropHem o llama name"' Hoppncnom(emmu, H HpocHm rmcan
H Ham XOTH B Atte Hegum onHamHbr, a HOPLIa BaHS HOCTb Ae.na noaTpe6yer 14 qaue. B rzpor-
nem mbl npe6bmaem c uoanuthlm npizaHaHHem BepHofi Emmen penHocTu B c3Iynt6e en Tame-
paropcHoro BeaHmecTna HoTopoft BacrazgeTe.ncTnonam He Himont Hem II no Hamm getter-
Blne.IMHO
Bamemy 6Haropowno
nToMbI no6ponteaaremt Baum
1

Ha Hem Hpona
OHTH6pfl 14 )1HR 1737

Domnule... 2 de bun neam

Scrisoarea domniei voastre de bull neam de la 2 ale acestei luni noi am primit-o In
reguM, pentru care multumim, ca i pentru Instiintarea despre tendintele inamicului. 5i,
la aceasta, drept raspuns, comunicdm c solii turcesti au plecat de aici; de asemenea i cei
austrieci; de aceea i noi in curfnd plecdm la Kiev. 5i, cu toate ca noi din aceste locuri ne
vom departa, Insa contain nelndoielnic pe credinta dumneavoastra In serviciul majestatii
sale imperiale ca yeti continua corespondenta dumneavoastra i asa va rugam ca, eft mai
des, sa ne Instiintati de toate i sa adresati scrisorile dumneavoastrd catre guvernatorul Kie-
vului, prin care, cind noi Insine nu vom fi In Kiev, totdeauna scrisorile dumneavoastra le
vom putea primi Intocmai, fie a vom fi i la curtea majestatii sale imperiale.
Omul dumneavoastra, pe care ni 1-ati trimis, vi-1 trimitem cu aceasta Indarat, adau-
gfnd la aceasta, pentru dumneavoastra de bun neam, privilegiul de care dumneavoastra
poate yeti avea nevoie; i pentru aceasta n-am trimis pe omul dumneavoastrfi la generalul
feldmaresal, pentru ca cu nimeni altul o scrisoare alit de importanta pentru dumneavoastra
n-am Indraznit a o trimite; iar scrisorile dumneavoastra trimise catre luminatia sa totdeauna
au ajuns bine cum noi de aceasta avem stire.
Prin care sfIrsind, iarasi repetam rugamintea noastra pentru deasa dunmeavoastra
corespondenta i rugam sa ne scrieti macar o datd In doua saptamfni iar cind importanta
luerului o va cere si mai des.
Dupa aceasta, noi ramlnem cu cuvenita recunoastere a credincioasei dumneavoastre
rivne fatd de slujba majestatii sale imperiale pe care nu vom pregeta a o atesta si a arata
c noi sIntern Intr-adevar doritori de binele domniei voastre de bun neam...
Din Nemirov, octombrie 14 zile, 1737.
Originalul rus este scris pe 'Artie format din cloud foi; poartd, dupd o numerotatie
veche, nr. 16, cota MCLVIII/6.

1 Semneazd In cifru: o monogramd.

2 Urmeazd un cifru: un patrat ce cupriude In interior o linie verticald i cloud orizon-
tale, semnificInd numele Anastasd.
8 Semneazd In cifru: o monogramd.

www.dacoromanica.ro
26 LEGATURILE SERDARULUI LuPU ANASTASA. Cu RUSH 369

Doe. nr. 8
1738 mai 12, Nemirov.
Ilie Pliuskov cdtre Lupu AnastasA rugindu-I s-1 informeze cind va sosi in Moldova
generalul Bonneval, fost In serviciul Turciei, care, fiind nemultumit de PoartA i neputind
sA se intoarcA nici In Franta nici In Austria, va veni In Rusia.
Bbicolco6saropogmAil n BLICOHOHOLITeHHIlii rocnojmn. . .1
Oco6gmBeniunti Mon nprinTes n sepribm 63larogeTeab
Bygynn c nagasa moero npneagy cloa ogossiceH scergamilem Bawer() smcoito6sa-
ropogna ITHFITHOIO Hoppecnowlemmem He nHacco Ha H Imola nysscTseH Tomy liaxomych
n noTom no npmcaaamm Bamero BbicoHo6saropogrin Hatc B OTCLIJIHe micem Baimix
s lines Talc H so ncnosicemm c npicesgmouinmn or Bac BO mem no mesaHmo
Hammy ygmnim cTapaloes. Bmin Taccosym BIH Hamen cTopoice peimocm
Ic

(moil coomeTcTooaam TIII3rCb, Began H TOMyHtl, ,ITO TO npmiTico Hozgammpam MOWN

OT TopLix HMHHHO mHe TH H nocTynan npmcaaaHo. H Taico B Hagem,ge Ha samy
H ce6e 6.narocHnoHnocrs agpecymcs H Ham mco H moemy mcnumomy npiurremo is
GaarmeTemo goHouly x1TO noicence saw, mice man s sumHem cm-Ten liTo o6peTa-
LI

mutecn B TypenHon caygt6e renepan Bo Helms Hop Tom secma negososen n He sumo
Hamm o6pa3om H Hamemy reicepammeTy 01`31,I133JICH H npeppostain pamme npeg-
CTaBSeHlifl RoTopaie oce Hp141IFITIA y Hac onpo6osaHu, B caw:km:me Hero yno-
11

mmiroti Bo Hems 6ygyn14 HaH Hume' ynomnicyTo Typcsami negoBoseH np146eg4nute

csoe y Hac Hcicam ncesaer gTo emy c Hamett cropoml H oHopgosalio, 1460 Hatt same Immo-
Ho6saropogice camic aHam 143BOJIIITe, emy no imBecTEthim ero eiia ilL Do Opaminio,
11H B llecapHlo exam 1111HOHM o6pa3om HeB03M0H1110, 11 Ta HO y HaC OT Typenvioro Hese-
mecTsa cBo6oguTcn xoneT, H TOM pam4 noe/keT Hpea agemmin mem, a mile emy ocaRylo
HCCHCTHiUflO H B npoeage ero cnoco6crsoBaime yqrnhflTb noBesetio. Ho a He Began Roma
OH 113 saumx rpamin oTexam Flom:nicer onacalocsi Becmaga6m Heaanm,Im CBOHM npHeagom
mem' BO OHHOIIIHOCTII He Hamm, CTIWICTBeHHO B norH6eab 61J mile npea TO He nonacm
H wro6 C HHM BOHeBaJIOM . Toro pam4 noRopuo npomy Bamero Bmc0lco6mar0p0gnn MHO
moero HcHpeminro npicHrum o npoeage eBo BoHesana mHe aapaicee c006uprrb aa MTO n
BO Bee HU gcnBoTa moero Bam 061L3aH npe6ygy 1460 oT Toro n /um III3CTI4e HJIH HeinacTHe
BO BCIO /14143Hb MOB) BO3I{MeT, 6ygynn cm mice noBeseHo nog Tamcm xsecToluim onace-
'mem H npu TOM aammeit cexper peccomaimosaH 11TO 11 cogepncy, a H }mummy 6saropogmo
B HaAemIke Ha samy npimatis no ssimen3o6pancemibm peaoHam o TOM 0T03133TIla CMCJIOCTb
npicemalo ynosan IITO Tem mem ogoamirre, H Tarim o6pa3om ygnmiTe wro6 H B ripeg
B COCTO5IHI411 61=SH oicaaam. C HOJIHRIIM nogreimem npe6bmato
Mann 12-ro AIM Bamero Balcoico6saropognn
1738 roga Oco6mmeilmaro moero 111/HFITOJIH
Hemilpos HoicopmAil H 13 OpHbIH csyra
(nn) Ham Mamma
De Inalt neam i Inalt cinstite domn... 2
Prea deosebitul meu prieten i bincfAcAtor credincios.
Fiind, de la inceputul sosirii mele aici, indatorat de intotdeauna plAcuta Inaltimii voastre
corespondentA, nu altfel decit c ma aflu foarte impresionat i, de aceea, conform dispoziliei

1 Urmeazh acelasi cifru ca si in adresa documentului precedent.

2 UrmeazA acelasi cifru ca In adresa documentului nr. 7.
24 c. 376

www.dacoromanica.ro
370 DAMIAN P. BOGDAN 26

domniei voastre de Walt neam, atit In trimiterea scrisorilor domniei voastre la Kiev, clt si In
Indeplinirea Intru totul, dupii dorinta domniei voastre, eu ma straduiesc In ceea ce priveste
cei sositi de la dumneayoastra.
Vazind o astfel de rivnil a domniei voastre catre partea noastra, ma straduiese a cores-
punde acesteia, aflfnd ca aceasta este placuta i comandantilor mei, de care anume mi s-a
poruncit a proceda asa.
5i astfel, In nadejdea bunavointei domniei voastre Care mine, ma adresez domniei
voastre ea la al meu adevfirat prieten i binefficator i raportez ea, deoarece mi s-a dat mie
In stiinta In cel mai mare secret di generalul Bonneval, ce se afl In serviciul Turciei, este
foarte nemulturnit de Poarta si nu stiu cum, In ce chip, s-a pronuntat fatfi de generalisimul
nostru si a prezentat diferite propuneri, care toate au fost primite i aprobate de noi, In urma
careia pomenitul Bonneval, fiind cum s-a pomenit mai sus nemultumit de turd, doreste
sail caute refugiu la noi, ceea ce lui din partea noastra i s-a i acordat, efici, dupa cum dom-
nia voastra de Walt neam yeti binevoi 140 a afla, lui, dupa faptele lui cunoscute, nici In
Franta, nici In Austria a pleca, in nici un chip nu-i este cu putinta i astfel la noi vrea s
se elibereze din grosolania turceasca si de aceea va trece prin aceste locuri ; iar mie mi s-a
poruncit sa-i acord toata asistenta si sA-1 sprijin In trecerea lui. Insa eu, nestiind chid va
putea pleca el din regiunile domniei voastre, ma tem foarte ca prin sosirea sa neasteptata sa
nu ma afle surprins; ca urmare eu sfi nu cad, prin aceasta, In pieire din pricina lui BonnevaL
De aceea, rog plecat pe domnia voastra de Walt neam, ea pe al meu sincer prieten,
a-mi comunica de sosirea lui Bonneval mai dinainte, pentru care eu, In toate zilele vietii
mele, Ira voi fi Indatorat, caci, din aceasta, eu sau fericire sau nenorocire voi avea In toata
viata mea.
Acestea ce vor fi mi s-a poruncit sub cea mai Infricosata prevedere i mi s-a recomandat
intim aceasta cel mai mare secret, ceea ce II si tin ; iar domniei voastre de Walt neam am luat
Indrazneala a relata, In nadejdea bunavointei domniei voastre, dupil motivele exprimate
mai sus, naddjduind ea prin aceasta ma yeti lndatora si yeti face In asa chip ca eu sa flu
In stare a arata mai departe.
Cu deosebit respect, shit al Inaltimii voastre de bun neam, preaosebitului meu prieten,
sluga supusd i credincioasa,
(ss) Ilie Pliuskov.
Mai, a 12-a zi, anul 1738, Nemirov.
Originalul rus este scris pe hfrtie formata din dotia foi ; poarta, dintr-o. veche nume-
rotatie, nr. 4, cota MCLVIII/8.

Doe. nr. 9
1738 octombrie 23, Nemirov.
Scrisoarea lui I. Pliuskov 6-are Lupu Anastasa, prin care-1 Instiinteaza cA comandantii
sdi asteapta de la dinsul scrisori ; Ii trimite si o scrisoare de la Nepliuev.
Bmcouo6naropommti is BbIcouonogremmti rocuomin. . .1
Munocrunon rocyAapb Moti it 6JIaPOCHJIOHHbIn npturreab
gOBOJIIICI nue 410BCTBeHHa Baum oc06annau Dp11113Hb na noTopylo Beerga HeCyM-
HeHHO ynonalo. H Tam) B nagenute onott cue repneannocrino daaTOCHJIOHHOti name# uop-
pecnow.kennim onunIaio o gem MOH Holum-1;01pm nenpecTanno HO nne nucam HaBOJIHT
4TO OHM ne unauo Rau B npeumen H BaM noncngepaiwn ripe0ainaroT 14 TO GbI HpIDITHIIX

1 Urmeaza acelasi cifru ca si In adresa documentelor nr. 7 si 8.

www.dacoromanica.ro
27 LEGATUHILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RU$11 371

Balmy( nHcem OXOTHO BHAeTb HteamoT, Hem He cyhmeHmocb H ITO6bI name HmcoHo6aaro-
pomie TIO Hcergaumeti caoeli IICTIIHHOI1 npx HaHH yilOCTOHTb He H3BOJIHJIII. H e Havono
mom OT rocnontma Henamena ;ko Bac auecoaamme noHytum, oHoe Hmem Hem npx
cem BErnoqETh nocbmaH cHe xipea Hamm HanamoTHH LI 6yAy oHumaTE. pecnoncy.
B Hama cTopoHe o6cT011T aa nomommo 6ommem 631arononyxmo trro o6nria 3 )10J1-
1RHeit11111M noHTeHHem ecmb
23 OHTH6pH Bamero BmcoHo6naropomm
1738 roaa H oco6Jmnetimaro npmiTenb
Hemnpos 110ROpHbItt 11 HepHbu4 cayra
(nil) 14 . thuomma
De Malt neam i preacinstite domn... 1
Iubitul meu domn si prieten binevoitor,
1mi este destul de placuta deosebita dumneavoastra prietenie, In care eu totdeauna
nelndoielnic mIdajduiesc. Si asa, In nddejdea acesteia, cu rabdare astept corespondenta dum-
neavoastra binevoitoare, despre care comandantii mei binevoiesc a-mi scrie necontenit ca
ei nu altfel shit catre dumneavoastra decit cu aceeasi consideratie de mai lnainte i ca pla-
cutele dumneavoastra scrisori doresc a le vedea cu placere, ceea ce eu nu ma Indoiesc ca
excelenta voastra, cu a sa de totdeauna prietenie, va binevoi a ne Invrednici. Eu Insa seri-
soarea ce am primit de la domnul Nepliuev adresatd dumneavoastrii, am onoarea a o alatura
la aceasta, trimittnd aceasta prin Pavel Panaioti i voi astepta raspuns.
In partea noastra, cu ajutorul lui dumnezeu, este bine, ceea ce comuniclnd cu cinstea
cuvenita, sInt al excelentei voastre prieten deosebit, sluga supusd i credincioasa,
(ss) I. Pliuskov.
23 octombrie anul 1738, Nemirov.
Originalul rus este scris pe birtie formata 'din (lona foi; poarta, dintr-o veche nume-
rotalle, nr. 39, cota MCLVIII 9.

Doc. nr. 10
1739 februarie 5, Sankt Petersburg.
imparateasa Ana a Rusiei, ridicd pe serdarul Lupu Anastasa la rangul de consilier
de stat i fi acorda azil In Rusia dacil va fi nevoit s fuga din Moldova, din pricina turcilor.
Cartea se da la cererea liii Lupu.
Bonotelo hinnocnno Mb' Anna Hignepannna H Camonepnunta Bcepocnncnan If
npoTHaH H npoTHan H npoTHaH.
061Hfumem Lipea me Homy negaTb 113AJI0H(HT, xrro MwmaacHoli aemaH cepapb
J.Iynmwm AHacTacHes HOTOpOil XOTH nog rmacTmo ovromarmHoli nopTm o6peTamcb, %ma-
Home no go6poli ero xpwrilaHcHott conecTH n HaM H 14Ninepluo namemy no6pontenarem..-
CTBy B Hirrepecax immix caym6y ero OT gaBHOPO BP013HH11 npoaomnaer, npn aacmine'reab-
CTBOBallIM 0 Toff ero R Hameli cTopoHe ycepAnoti cayat6e npegcTammn, ROHM o6paaom
OH no npmnme Ta1101.0 caoero npoHaBoameHmi OT Typon H HapTHaaHoH 011bIX B 0113CHOCTI1
H cTpaxe HaxoxurrcH. H JJIH TOM Hac acerimmaHHefime npomul o Hamlett emy cmanonannoti
rpamoTe CO ncemnaocTimehmum o6HagenumaHnem Ha6m OH 1IpH BCHROM cnytiae TO MTh
HorAa ripHHyameH 637TkeT 113 MOJIA3131411 peTxponaTaH B HHy10 cTopoHy HJIH B Ham umnepHym
Ho caym6e ero onpegeaeH 6bm H HaHoli panr c noTpe6Hum Ha cuepatanue mancmaHbem-
MIA Timmy ero cepnapH JIynnona HoHopHetimemy 11pOL1OHHIO B paacyweHHH numeoana-

1 Urmeaza acelasi cifru ca In adresa documentelor nr. 7 si 8.

24*

www.dacoromanica.ro
872 DAMIAN P. BOGDAN 28

gelmoti eso oHasarmon Ham czyst6b1 6yuytm oucom notionsml, Ilpea cmo Hamy nmnepaTop-
cHylo rpamoTy, onoro B zum Hamero cTaTcHoro coseTnuna acemunocTuaetime manyem
14 pipeumaem o6Hauestusan 11TO oH met= npu npouonstemm ero H Ham H umnepm4 named
HOCTOHHHOH 51 permocTHoit caym6at, cogepacas 6yAeT B Hamel umneparopcHoti MHNOCTII.
H Tam) noneuenaem mem Hamm nmmaimm nomsHyToro Eynnona AnacTacnena aa Hamero
CraTCHOPO COBBTH14na Haguemannam o6paaom npuaHariaTs ii nourraTE. H B capiae 611THOCTH
B MwmaacHoil mime BOSCH Hamux Homammpom clam emy Eynnonto c ero damrumeto He
TORMO 11111{aBHIC Hanor H oano6amum se IIIIHHTb, HO Haunaue onoro npu conepmensoil
xeaocTu ;mumumoro is Ile1H3H1BHMOPO ero umelmn u no acem npoTvem ncnImmu o6paam
oxpaHsTE, is aauungeHne emy nouaaaTb. Homa ace oH .ilynnoub no HaHum onacimm npu-
tumam npuHyumex 6yger Ha Mon/maim peTupoaaTcH TO ero B Ham umnepHym CO BCHIIHM
emy npx TOM noTpe6Hom Ticnomostemm B HoTopoe 6 mecTo He npnexan new nplannTh.
Ha npoTuay me Toro him BO acemmocTunethueft Haneume npe6amaem 11TO os BHUI
ce6e TaHyto namy xmnepaTopcHylo M14JIOCTb, caym6y mum II o6pomenaTeimmo B
mrrepecax Haumx meria c pennocTmo npormammTb He ocTanum ;via numaro emy Ilynnomo
o TaHoti Hamect H Hemy MHBOCTH yaeperum, MbI cue Hamm co6cTaeHHolo pyHolo nounkr-
canu x Hamy netiam npuuouturb nineuesx. ,IlkaH Et Cantu Herep6ypxe cbeapaun 5-ro
gusi 1739-ro romr.
(nn) .AHHa
(un) P. X . OcTepmax.
(nn) H. Aueuceil ilepHacHuu
(nn) ApTemeit BOJILIHCHOH.

Copie tillmacit de preutul Ion Banul.

Cu dumnezdiascd mild, noi Ana, inpardtiasa i sdngurd stapiinitoare a toat Polk,
altile i altile i altile.
t ArUim printr-aceasta cui s-ar cdde a sti ce-i In tara Moldovii sdrdar Lupul Anastasii,
carele este supt stdpilnire Pori turcesti, aflAndu-sil odindoard de a lui build voe cu sfatul
crestinescu cdtrd InpArdtde noastrd, de bund voe lui Intru lucrulile trebuintdlor noastre cu
slujba lui de multd vreme lungindu-sd, prin marturie aceia a lui card parte noastrd cu dia-
dinsul tncredinlatd slujba ce au pus Innainte in ce chip el, dupd pricina aceia, din blind
voe sa de la turci i pdzAtoriu acelora In cale ce s afld. i, pentru aceia, noi Intru toatd
plecare lui, au cersut de la noi lui carte de miluire Intru toatd milostivire i cu nddejde ea
sa fie el cu toatd trebuinta ci este cdndu va fi nevoit din Moldova sd ias Intr-altd lard, sau
supt a noastr Inpardtle dupd slujba lui hotdrAt sd fie, In care tdnut cu trebuintil spre tdnere
miluire.
Noi, dupd a lui poftd, 'pre Lupul sArdar mai sus numit slujba lui ce am ardtat, fiind el
printr-aceastd a noastr inpAratiascd carte Insdinnat, pre acela In randul nostru sfetnic
Intru toat milostivire Ii miluim i Ii Indestuldm cu blind nedejde, did el totdeauna [cici
el] dupd dAtorie lui ciltrd noi a Inpartii noastre stAtornicd i slujbd Incredintat, ca sa fie
taunt Intru a noastrd Inprdteascd mild.
5i ase poruncim tuturor supusilor nostri mai sus numitul Lupul Anastasd, pentru aceasta
al nostru sfetnic, dupd datorie cinstii, ca sd sd stie, sd sd cinstiascd IntAmplare ce s-ar face
In sara Moldovii prin ostile noastre, poroncitorii nostri ce viti fi cu acele osti pe Lupul cu
a lui toat casd nu numai sd nu fie supdrat, nici nevoit Intru nemicd striicdciune sd IIU i sd
facd, ce mai yr:Laos pre acela desdvarsita i Intreg nemicath i nerusuitii avere lui i toate
altile cu toate chipurile a le pdzi, si paza lui sd i sa de, cdndu el Lupul dupd aceste pilzdte
pricini, nevoit va fi sau supilrat din Moldova vrandu sd miargA, caci el vrAndu cdtre Inpd-
rdtde noastra cu toate ale lui trebuintd Intru agiutoriu or In ce tarp sau locu ar veni, pre-

www.dacoromanica.ro
29 LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSH 373

tutindine poroncim ca sd-1 primascd; iar InpotrivA aceastii, noi Intru tot nAdejde petrecem,
cdci el, vdzAndu luis a noastrA InpArAtiascd mild, slujbd a sa l buna voire In sfaturile noastre
totdeauna cu dorire poftindu sd nu o lasd, pentru a voastrd si a lui Lupul de aceastd a noastrd
catrA dansul mil i Incredintare. Si noi aceastA a noastrd Incredintare am iscdlit cu maim
cu pecete noastrd a pecetlui am poroncit.
Datu-s-au In VA Sankt Petreburh, fevruar 5 zdle, anul 1739.
Originalul rus cu pecetea mare timbratd este scris pe hirtie formatd din cloud foi;
pe fata celei de-a doua foi se afld traducerea contemporand a originalului flcutd In limba
latind. In acelasi pa chet se afld i o copie a originalului fAcutd la inceputul sec. XIX.
In traducerea preotului Ion Banul lipsesc semnAturile: Conte le H. Osterman, cneaz
Alexei Cerkaski i Artemii VolInski. Copia are cota MCLVIII/10.

Doc. nr. 11
1739 iulie 1.
Scrisoarea lui I. Pliuskov cdtre Lupu AnastasA anuntIndu-I ca i-a primit scrisoarea
dimpreunA cu altele cloud adresate comandantilor sdi si II roaga sd rdscumpere din robie
pe reiterul (cavaleristul) Iacov Babin, care a cdzut prizonier la Oceakov si se afM la Tarigrad,
plAtind pentru el trei sau chiar patru sute de lei.
BmeoHo6garopogHadi H BLICOROHOMTOIIHISH roenogmr...1H oco6gHsellmHt1 HpHwregb
Bailie 6aarociumaHee nacatme tipea cero spplwream 'pea H noTord gse npo6r1
Rcero 'mega B gurney,' DOHyliHJI HC HoTopmx npo6y oHy nog maim?"' A2 go ii a
AMP() nog aHaHom H2 B TO mecTo rge ROcTimTsin o6peTaeTga cerome 'mega is sepHo
oTnpasma B *ICM 6HaTOBOMITO Siam 1S8BeCTHE.I. lipu emu ace WO nocaumo go samero
6garopogan nogylleHHoe or e2 HoTopoe go cero qllcisa H Ham noczam Gino mile He
c Hem. .FI no npmca4 rocnomma A2 same 6garopogHe noHopHo npomy noliem s TOT
I`Og Halt 04aHoa B3HT nonancH B naeH Ham pemap HH0B Ba6Hti o Ho Toper.' segomo ecm
rnco onoti y remana moggaseicoro Haxogwrga H Ljapemrpage. ,t(a6Es eso nomagosang BLS
BO Iplyxximurviaticna H3 HOBOJIH Bhuipman a geHrm XOTH O Tpex COT Hall AO tienapex
COT aesHos rocnoglm A2 o6emaeTga Ham a 6.narogapenuem sauna:ma H is o cem npHHTHoro
samero ysegomgemm oacHgaH npe6ygy s OJI2iuxbIM nowelmem
1 11103DI Bamero BalcoHo6garopoglia
1739 HoicopHetilmat cayra
(nn) H.H.
De 1nalt neam i preacinstite domn. , .
si prea deosebit prieten,
A dumneavoastrd scrisoare prieteneascd, prin acest trimis Andrei si apoi doud probe
eu astdzi le-am primit In Intregime, dintre care o proba cu semnul H4 cdtre N 4 si cealaltd
cu semnul 114 In acel loc unde se afM Constantin tot astAzi le-am trimis, ceea ce binevoiti
a fi Incunostiintat. Odatd cu aceasta, una v-o trimit cdtre domnia voastrd de bun neam ce
am primit-o de la N4 i pe care pind astral n-am avut cu cine sa v-o trimit Eu, conform or-
dinului domnului A4, rog supus pe domnia voastrd de bun neam, pentru cd In acel an and
a fost luat Oceakovul, a cdzut prizonier reiterul nostru Iacov Babin despre care se stie

1 I.Jrmeazd acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7-9.

2 Nume cifrat.
a Urmeazd acelas cifru ca In adresa actelor nr. 7-9.
a Nume cifrat.

www.dacoromanica.ro
374 DAMIAN P. BOGDAN 30

cd el se afld la hatmanul Moldovei 1 in Tarigrad ca sa binevoiti dumneavoastrd, in duhul

crestindttii, s-I rdscumpArati din robie, iar banii, chiar pind la trei sute sau pina la patru
sute lei, domnul iA2 se indatoreazd a vi-i plAti cu multurnitd. Si eu, despre aceastd placutd
a dumneavoastril instiintare, astept i sint cu cinstea cuvenitd,
Al domniei vostre de Walt neam,
Prea supus slugd,
(ss) I. Pauskov>.
1 iulie 1739
Originalul rus este scris pe hirtie formatd. din cloud foi; poartd, dint;-o veche nume-
rotatie, nr. 42, cota MCLVIII/11.
Doc. nr. 12
1739 septembrie 5.
Inventar de averea luatd de dare cazacii de pe Donet si de Trincipele Dumitrasco Cantemir
de la aga Lupu Anastas si de la rudele sale din satul Albesti.
PeecTp cHogHo aa6pano Ero MIEHOCTH OT naHa aynyaa AHacTacHeinma arx .
Ceti TeapHa 5 xmcJia 1739.
'&1 H Tpx Ho Heti a Ho6 Hawaii naHa aril Ho wpm saHagn HO3aHH OT ,tkomqvi a mama Haa-
saHHoro 1{HpaHraTypH a ceaa Aaenns.
TpHliaHHHaTb 6paTa moero Hocrawrima AHacTacHesuqa Ho Heil a Hoainamm.
71 'I rums cecTpa Erwin. JIynyna arx Tomb Ho Heft x Hatiatib.
A" If TpH Togopa Haaemepa 11 6paTa ero Hsa Ha Ronal 11 wmatib .
Beam HoHeti H ISHHaq tioTHpHeTa mecTb gecHaT FE tioTripx.
CembgecHaT H rmairb BOHOB cartwx mosx. Ammar warm, H Tpx Import maxim H
seam= TpHgnam H Asa MHOS 6para moero HOCTaHTHHa.
IllecmgecHam Hopos H voTHpH TOME, 6paTa moero. CTO H cembgecHaT H Aesnam Holm
mypmia 6paTa HEOFTH Moen pogHoro .
Been, SOROS H HOpOB tiompncTa. MOTHp143 JFeCHT H TpLI.
CH0.711,H0 OBelF BallaTO.
;Ise THCHaHil cemb4 COT H TpHEEHHaTb (men moe HHyde H mypHHa moero.
IIHaT 6yT mma Teema moero mirrporiogina myna CO MHOIO.
OCAlb COTS, TplIHIEllaT IIHOH MOHR H 6paTa moero pogHoro.
Apyrkte pexix cHpa cyxoro Houncasanes H macna 6oxiox cHpa H HOTROB CHOSIbli0 x
gpyrne nocygyi megime Ha gsecTbrinaTgecHaT py6nos BaHaTo.
Tpxcra cemgecuaT py6ne1t noTaHcosaHo nientiyry i HaA0B He 30TOBHX rpometi
H cyme qro no6paHo y Haaemepa OT HoaaHoH no6paHo.
CemgecHaT H mecTb HoHeit 11 icanag moero aHaTna IlaHaeTH qTo cecTpy mow ;(epHUIT,
B3FlaT0 ROM Hnamuy, a Hanan mien HanTimepb AyminpamHo.
rocnogmi mieab HaHnimep norpa6eab mHe OT MOHX cnpesb 6cohmux HmeHHo ne
anal pane sa nosopoTom MOHM o He ocmoTpy H ytil4HIO H3BeCTHe B nosneanpnio .
Y rixcapn moero AmeHTHa Mnxamiona B3HTO HoHeit gime, cHoTa TkesHaTepo si
roTosex rpomeit py6geti ;IsaHaguiHaT.
Inventar de cite s-au luat mriei sale panului aga Lupu AnastasS.
1739 septembrie 5.

1 Probabil capuchehaia Moldovei la Poartd.

2 Mime cifrat.
3 La inceput s-a scris cenr4ecnaT care apoi s-a sters de aceeasi mnd cu cerneald.
4 Intre THcHaqa i cemb s-au scris: ()Belk moex, care apoi s-au sters de aceasi mAnd.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE SERDARULUI LUPU AN1STASk CU nustt 375

223 cai cu iepe ale panului aga, ce le-au luat cazacii de pe Donet, din tinutul numit
Cirligiltura, din satul Albesti.
113 ai fratelui meu Constantin Anastas5, cai cu iepe.
85 ai surorii lui Lupul aga, tot cai I i iepe.
43 ai lui Todor Cazimir i ai fratelui sAu Ivan, cai i iepe.
In total cai si iepe patru sute sasezeci si patru.
5aptezeci i cinci boi numai ai mei.
Nou57eci si trei vaci man i mici.
Treizeci si doi boi ai fratelui meu Constantin.
5asezeci i patru vaci tot ale fratelui meu.
0 sutA saptezeci i nouA vaci ale cumnatului, fratele dreptei mele solii.
In total boi si vaci patru sute patruzeci i trei.
Cite oi s-au luat.
Douri mii sapte sute i treizeci oi ale mele dimpreuna cu ale cumnatului meu.
Cinci butii cu yin ale socrului meu, mitropolitul, dimpreund cu ale mele.
Opt sute treizeci stupi ai mei si ai fratelui meu drept.
Alte lucruri: brinzd uscat5, cascavaluri i unt, putine cu brinzA i cazane, cum si alte
vase de aramA, s-au luat de dotiA sute cincizeci ruble.
Cu trei sute saptezeci ruble s-au taxat perlele: 12 siraguri cu bani de aur i imbrAcAminte
ce s-au luat de la Cazimir, s-au luat de cazaci.
5aptezeci si sase cai l iepe al cumnatului meu Panaiot, care tine pe sora mea, s-au
luat HMO Neam t. si au luat cneazul Dumitrasco Cantemir.
Domnul cneaz Cantemir a pradat din scrinurile mele matt nu stiu ce anume, numai
dup5 intoarcerea mea la Iasi voi cerceta i voi face stire la cancelarie.
De la pisarul meu Axentie Mihailov s-au luat doi cai, nouA vile i bani gata ruble doudzeci,
Originalul este scris pe douA foi de hIrtie; pe verso celei de-a doua file are o Insemnare
posterioarA in greceste. PoartA, dintr-o veche numerotatie, nr. 18, cota MCLVIII/14.

Doc. nr. 13
1739 septembrie 14, Nemirov.
I. Pliuskov cAtre Lupu AnastasA anuntIndu-1 cA, urmind dorintei lui Lupu de a-si trimite
scrisorile prin Rascov, a trimis acolo ca om de Incredere pe un pop5 Iosaf. NAdjduieste c5
eel doi oameni ai lui Lupu, C. cdminar si Ermen Osta lov au ajuns cu bine la Lupu ; pe Ostap
cel bAtrin 1-a oprit pentru a i-1 trimite cu aceastA scrisoare la care adauga o alta de la unul
dintre sefii lui Pliuskov. II roaga din nou sa intervinA pentru eliberarea reiterului Babin
BliC0}036BarOpOfplalif if BlICOHOIMBTellHbIii FOCII0A1411...1 MilaOCTI4B0if rOCygapb
Mott n oco6anuetluntil npuarenb
Cero =mum marina g OT rocnoatma A 2 Ha nonyttemibtx or namero nucouo6aaro-
poximi ()TUT uoropoil mien gem npu cem nIpHJIOKnm tITOBte Bame macono6aaropogue
rocnounuy A 2 nucaan HBO HamepeHm ma nricma CBOT& nepecausam gpea Panniou tiero 6
pam4 umerb Ham ram Beptioro meaoaeua . H Timmy nainemy mezatuno name no npimaay
A onpew:rien 6aim B Paumose C Haulm CTOpOHES Bepnoit nemoueu nenoropott non 1OTO-
pon 6ain npeam cero B ,gy6ocapax npu aramatie Atiamm rmcapem, Mtn emy Hocatp,
ROTOpOil peaomauTioaano cap-mamma OT Bamoro nalcono6Haropowiti 'mom MJIM nocaan-

1 Urmeaza acelasi cifru ca la Inceputul textului documentului 11.

2 Nume cifrat.

www.dacoromanica.ro
376 DAMIAN P. BOGDAN 32

non croga Bepno npenpononwam Is npomy Bac rocmapn moero tipea nero Hoca()a mom
CBOH npncLuram noTopme nomawmpam monix amo npnnTum 6brrh moryr.
Ilprrrom ae namero B1Icono6aaropow1n nannpnaenweilme npowy no npeaumm MOHM
npomemrnm o cno6oge nmeromarocn B Llapemrpage Ban Toro B linen namero penTapa
Baama nowanonam BH31OK11Th cnoe cmpanne nTo6 ORA MOP GM C1106011ell B gem
na Bac rocypkapn noero 6aaronagencen npe6yAy.
H ynonaro wro Baum nocaarrwa Ana H. isamnnap 14 Jwyrog Epmen OcTarloB yo namero
nmcono6naropowin yaw B0313paTHRHCH 11 C CI4M ompannen Oc Tan cTapoti noTopoli agecr,
no cero =mum oT A on:wry Aoaunkaacn. B npoTtiera me.imenon MHOIo nameti npirnmeti-
mei Roppecnowwwwil BO 0/1114AaHHII npe6blnalo II ocTalocs a pannutelimum notrrennem
Bamero B1IcoRo6Jraropog14n s oco6Jmneitnaro npanTean DOHOpIIMIt 14 neprulti cayra
14 Cewrn6pn
1739 roga (rm) 14.11
Heranport
De Malt neam si Malt cinstite domn... 2
Milostivul meu domn i preaosebit prieten,
Astdzi eu am primit de la domnul Al, ca rdspuns la ceea ce a primit de la domnia
voastrA de Malt neam, ce am onoare a-1 aldtura la aceasta, ceea ce excelenta voastrd ati scris
cdtre domnul Al cd intentionap a trimite scrisorile domniei voastre prin Rascov, pentru
care noi trebuie sA avem acolo om credincios.
AstAzi, dupd dorinta domniei voastre, conform ordinului lui,A1, s-a hotdrlt sA fie
In Rascov din partea noastrd ca om credincios un oarecare popA care mai Inainte de aceasta
a fost la Dubosari pe lIngd atamanul Anania ca pisar, numele lui este Iosaf, diruia i s-a reco-
mandat ca scrisorile sau trimisii ce se vor Intimpla de la excelenta voastrA aici credincios
sa aducl; i rog pe domnia-voastrA domnul meu ca sd trimiteti prin Iosaf scrisorile ce pot
fi foarte placute comandantilor mei.
Apoi rog clt mai strguincios pe excelenta voastrA, dupd cererile mete de mai Inainte,
pentru eliberarea reiteeului nostru Babin ce se aflA in Tarigrad luat prizonier, sa binevoiti
a pune stdruinta domniei voastre ca acela sa poatd fi eliberat, cdd In dumneavoastrti, domnul
meu, am build* ntideide.
Eu nAdAjduiesc c cei doi trimisi ai domniei voastre C. cAminar i celdlalt Ermen Osta lov
s-au i Intors la excelenta voastra i cu aceasta a fost trimis Ostap cel bAtrin, care a asteptat
aid pind astdzi rAspunsul lui A.
Asadar, sint In asteptarea doritei i preaplacutei domniei-voastre corespondente si
rilmtn cu cuvenitul respect al excelentei voastre i preaosebitului prieten slugd supusti ol
credincioasa,
(ss) I. Pdiuskov>.
14 septembrie anul 1739, Nemirov.
Originalul rus este scris pe hirtie formatA din cloud foi ; poarta, dintr-o numerotatie
veche, nr. 43, cota MCLVIII/15.

Doc. nr. 14
1739 octombrie 10, Hotin.
Pasaportul acordat de generalul von Munnich agdi Lupu spre a putea merge cu Inso-
titorii la Iasi.
1 Nume cifrat.
2 Acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7 9 si lf.

www.dacoromanica.ro
33 LEGATITHILE SERDADULUI LUPU ANASTASA. CU RUSH 377

Ho ITHaay EH HmriepaTopcHoro BemagecTsa Camonepaume BcepoccucHou H npormn

si upovian H ripoTgaii.
0Haaa Te3m cero ara JIynnonb c o6peTaio1Ii1Immen ppm Hem IimeeT exaTb no He, Toro
panu ()Homy are Jlynnoab H 6y1yig1m rip& Hem HHI4Th CB060BHO1t nponycH Beane 6es
aanepacami .
A Bo Bemeio ysepemie cal namnopT npu nownicamm ppm i1 c npunontermem oani-
HoBeHmo moelo HemaTu.
gaH B XoTime 0151116pH 10 min 1739 rona.
liomamiyiounift Han Boit= en HmnepaTopcHoro BeminecTsa reuepan cPenTmapman
rocynapcTneurrog Boeuuou Hoaerim HpeaimenT H paamix OpAOHOB Hana.Tiep rpacp (DOH
MHHHX .
(ss) Comte Munich
Conform ordinului majestatii sale imperiale, autocrat a toatA Rusia etc.etc.etc.etc.
Prezentatorul acestuia, aga Lupu cu cei ce se aflA cu el, va merge pinA la Iasi, pentru
care acestui agS Lupu i celui ce va fi cu el 55 i se facA trecere liberA pretutindeni, fSrS
zAticnire.
Si, spre mai mare incredintare, acest pasaport este cu iscAlitura mlinii i cu punerea
obisnuitei rude peceti.
Dat la Hotin, in octombrie a 10-a zi, anul 1739.
Comandantul armatelor majestAtii sale imperiale,
Generalul feldmaresal, presedinte al colegiului militar de stat i cavaler al diferitelor
ordine, contele von Miinnich.
(ss) Comte Mfinnich
Originalul rus cu pecetea aplicatA In cearS rosie, este scris pe hirtie formatA din douA
foi. Pe fila a doua verso se af IA urmAtoarea insemnare cu litere chirilice a lui Lupu: s Ocazu
de slobozAnie de la Hotin , PoartA, dintr-o veche numerotatie, nr. 35, cota MCLVIII/16.

Doc. nr. 15
1739 noiembrie 29, Nemirov.
Ilie Pliuskov care Lupu AnastasA anunt1nclu-1 cS a primit, prin Andrei Pogor, douA
pachete trimise sefilor sal. Ti roagA sd-1 informeze dacA a primit scrisoarea sa si a unuia dintre
sefii sal, trimisA prin Trofim Stafinko, i sA-i trimitd pe reiterul Babin, eliberat din robia
turceascA, promitind 1,0.1 restituie banii dati pentru eliberare.
BbICOHO6HaTOpORHMit H BMW HOHOMTBHHMB TOMB:WU!
MHBOCTHBOB r0C37).(apb MOH H oco6mmellumIt riprinTeab
Bamero Bucoico63Taroponvin Tula naicera onnii no m2, ,:cpyroft ;:ko A3 Imes Bamero
neaoselia Annpen Horopa H 28 cero HoBem6pun B geaocm nonytnia, HoTopme cero tincaa
B Ellen HCHpaBHO H BepHo oTnpaBaeina, Ha HoTopme yrionaio B CHOpOCTH H pecnoHc rmay-
Yin& H Torna onolt mpea Torom Horopa no Bac ompaBmo, a B gpyrice mecTa HitHyna
micem Baumx HOCELBaTb He 6ynem.
H npomnoro CeHTE6pn 14 no Bamero BLIcorco6naroponun OTTIpaBHB Hpr4 crioem
Hume OgHH narier OT rocrionmmA3 gpea Bamero ripucaaHHoro tienoBeria Tpocimma Gracpim-
Ha H oHoik rimier He alias) B nonygemm Bamem umeenia m4, npouly MeHH yBenomum imme.

1 UrmeazA acelasi cifru ca In adresa actelor de sub nr. 7-9, 11 si 13.

2 Nume cifrat.
a UrmeazA acelasi caru ca la inceputul textului actelor nr. 11 si 13.

www.dacoromanica.ro
 378 DAMIAN P. BOGDAN 34

Hbme A1, Ho mile no npmmay Bamemy mimer IITO 113BeCTR011 parrap Ba6HH Ha
nenon0 ilamnM capauue yae BuHynneH . Toro paAH Roma onoti npmeaen 6yger,
npomy 01101.0 HO Mile npHcaarb , a y Mena WWII ea Hero B TOTOBOCTI1 Hmelorna .
B nporgem ncemeaarem, Ha npncirnott namero macoHo6aaropoana Hoppeenowlemum a
oco6aHno norpe6Ho Ham Hepnnoe 143BeCTI1e o neanpe gero ORSI4RHIO 3 AOJI}RHEAM ROY-
Tennem ocraloci,
Bamero nmeono6naropmun 111H.nocrnaoro FocyAapa moero ROHOpHIAR a minima
cayra (nn) H.H
29 HoH6pa 1739 roga HemHpos
De Malt neam i Malt cinstite domn... 2
Milostivul meu domn i preaosebit prieten,
Ale excelentei voastre cloud pachete, unul cdtre M. 3 i altul cdtre Pt 4, prin omul dom-
niei voastre Andrei Pogor, eu la 28 a acestui noiembrie le-am primit Intregi, care astrizi au
fost trimise In reguld i intocmai la Kiev, la care naddjduiesc cd in curind sd primesc i rds-
puns ; i atunci, pe acesta, prin acelasi Pogor, II voi trimite domniei voastre, iar in alte locuri
nicdieri nu vom trimite scrisorile domniei voastre.
Eu, la 14 ale trecutului septembrie, am trimis excelentei voastre, pe ilng scrisoarea
mea, un pachet de la domnul 114 prin omul trimis de dumneavoastrd, Trofim Stafinko,
si acel pachet nu stiu se aflA oare In primirea domniei voastre, vd rog SA ma instintati anume.
Acum A 5, conform ordinului domniei voastre imi scrie e cunoscutul nostru Babin
a si fost rdscumparat din robie prin stdruinta domniei voastre. Deci, chid acesta va fi adus,
rog sd-1 trimiteti la mine, cAci eu am la mine gata banii pentru el.
Si grit Intru totul doritor placutei corespondenti a excelentei voastre ; mai ales avem
nevoie de stirea exacta despre vizir, ceea ce i astept.
Cu respectul cuvenit, rdinfn al excelentei voastre, milostivul meat domn, supusA si
credincioasd slugd.
(ss) I. P<liusov>.
In 29 noiembrie anul 1739, Nemirov.
Originalul rus este scris pe hirtie formatd dintr-o foaie; poartA, dintr-o numerotatie
veche, nr. 34, cota MCLV III/17.
Doc. nr. 16
1739 decernbrie 12, Nemirov.
Scrisoarea lui Ilie Pliuskov care Lupu Anastasd, arAtIndu-i cd a primit prin Andrei
Pogor cele doud pachete destinate comandantilor sAl, pe care le-a trimis la Kiev. Asteaptil
cu nerAbdare noile stiri promise si II anunta cd nu mai este necesard interventia pcntru eli-
berarea lui Babin, care va fi eliberat In cadrul schimbului de prizonieri.
Biacono6naropommilt 14 BIAC0HOII0IITelllibIti rOCROJEGIII ...6
MICROCTRBOA ro3Cygapa MOtt a oco6mme11mnit npmireab
0 rmaygemm MR010 is o6 ornpanaemm B HI1e13 BOCJIeg1111X OT Hamero BESCOH0-
6aaropopisi gpea AmmeH Horopa npncaammix ;Ana naneroB, xOTH H 29 mmiyamaro
Hon6pa qpea eromb Horopa nMeJj gem, Bamemy Bacono6naropomno X(0110CIITb oallaHoHn,

1 Initiald pentru nume cifrat.

2 Urmeazd acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7-9, 11 si 13.
3 Nume cifrat.
Urmeazd acelasi cifru ca la Inceputul textelor actelor nr. 11 si 13.
5 Initiald pentru nume cifrat.
6 Urmeazd acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7-9, 11, 13 si 15.

www.dacoromanica.ro
35 LE GATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX CU RUSH 379

II mule He npemilnya Haim H3BecTHTI3 tiTo 01Thie Ba11114 Rea naHeTa neRcTBHTeaHo Homail-
glipamn moHmli 14 A2 OTO6paHhi, 0 gem H yam H pecnolic Hmelo aa tiro Mule
Boma Bac 6aaronapcTBOBaTb npilHaaami He 1-114CMa }Kb Bamero ycgoTpeno 'ITO Bawe BbIco-
Ho6aaroponue eine B cHOpocTil Hamepetum 6IIJnh RO As OTnpaBHTE, . Toro pawl a 0 Tom
acenpnneamo Hawero Hbicono6naroponna npomy na6bi MM HOBbImil 11313eCTHFIMH ocTaanema
He 6binn cero HcemenaTenHo omvmaa H Han Toro ceit nocaaHen HapomHo ;H) aamero
Hucono6naroponna nocnaH. Ilpu Tonne He gory OCTRIHITI, Bamergy Bbmono6naroponmo
npmnognnym liTo ripen cma no npnHaay rocnowma A2# npocnn a Bac o abinyne
petiTapa Ba6uHa o nem yme n OT Hamero Bucono6naroponna 6bm a yHenogneH RHO o
cao6one oHoro znonag Bamimi cTapaTna npmmaaHo . A noHence Hbme paaymeeTua eao
peliTapa BbncynaTb He Ana nero n6o no paamene panulmnannn co o6onx cTopoa nneHable
mnewT 6b111, cao6omm. B npoTgen nann aceycbaynmo npowy nomanonaTb 6narocHnomimo
mew AO Hogammpos gum HoppeCnoaneninielo He aagenanTb. B nen npe6bmwo 6naro-
nanemeH a nOcTOEHLIM nonTeHnersi ocTalocb
12 Tkena6pa Bamero Bucono6naropowno Munocumaro rocynapa goero
1739 rona Honopmm H BepHbITI cnyra (nn) klaba IIJnoCHOB
Hegupon
De Inalt neam i prea cinstite domn... 3
Iubitul meu domn i prea osebit prieten
Despre cele cloud ultime pachete trimise de excelenta voastrd prin Andrei Pogor, pri-
mite de mine si trirnise la Kiev, eu, cu toate Ca la 29 a trecutului noiembrie am avut onoarea
a raporta excelentei voastre prin acelasi Pogor, totusi, i acum, nu contenesc iarAsi a Instiinta
cA acele cloud pachete ale dumneavoastri au fost luate Intr-adevar de comandantii mei M
i A5, despre care lucru eu am i rispuns ca aceia au poruncit sa vii multumesc foarte mult
0 cd, din scrisoarea dumneavoastrA, se vede ca excelenta voastrd intentionati fried In gran
a trimite catre P.
De aceea, eu pentru aceasta, cu tot sirgul rog pe excelenta voastrd ca noi sii nu fim
lipsiti de stiri noi, acestea asteptindu-le cu toatil dorinta ; i pentru aceasta, acest sol este
lnadins trimis catre excelenta voastrA.
Pe MO aceasta, nu ma pot lipsi a nu aminti excelentei voastre ea, Inainte de aceasta,
conform ordinului domnului A5, v-am rugat pentru rdscumpararea reiterului Babin despre
care acum si de excelenta voastri am fost Instiintat cd pentru eliberarea acestuia ati poruncit
oamenilor dumneavoastrd. Si pentru cii acum se Intelege cii nu mai este nevoie a rdscumpara
pe acest reiter pentru cIi, dupil schimbul de ratificare, prizonierii din ambele pArtile vor fi
liberi, totusi rog iarasi prea indatorat a nu IntiErzia de a onora cu binevoitoarea dumneavoastrA
corespondenta pe comandantii mei, Intru care shit bine incredintat.
Cu cinstea cuvenitA rimin al excelentei voastre, iubitului meu domn, slug5 supusa
si credincioasd,
(ss) Ilie Pliuskov
12 decembrie anul 1739, Nemirov.
Originalul rus este scris pe o foale de hirtie ; poarta, dintr-o veche numerotatie
nr. 47, cota MCLVIII/18.

1 Nume cifrat.
2 Urmeaza acelasi cifru ca la Inceputul textelor actelor nr. 11, 13 si 15.
3 Urmeaza acelasi cifru Ca in adresa actelor nr. 11, 13, 15.
Vezi nota 1.
8 Vezi nota 2.

www.dacoromanica.ro
 380 DAMIAN P. BOGDAN 36

Doc. nr. 17
1739 decembrie 12, Nemirov.
Scrisoarea lui Ilie Pliuskov care Lupu Anastasa anuntindu-1 ea, pentru plingerea lui
Constantin Pogor In privinta banilor ce trebuia sa ia de la unul Ruvel pentru doua butil
de yin, s se socoteasca cu acesta and va veni la Nistru, deoarece Ruvel a fost scos din ser-
viciul prestat plfl atunci.
MHH0CTII3IA1 rocygaps MOH H oco6auneflmuil ripumear,...1
Mame npeg cam OT lioncTanuma Horopa nponcxognao Tpe6oaanHe o genrax
aa nocaannue c Pyaeaem gae 6yTbr mina o gem yaw 14 A2 6axao goneceno a mule OT ero
npeBocsxoTurrencTBa Ho Hue nucano trro ouol Pyaeab 6ygy1n4 B Einem MUM ace pocnpo-
gaH H geurn co6paa 14 co BeeM OT ero HpeeocxogwreacTaa yamen H TOHMO mme Ba BRUIT
OT Hero PyBean H0170 OH noxotieT He Hum at:larva Tno exam H norga on it gaecTpy
npnegeT a To aperda on Hemp c caminw BM Pyneaen o genrax aa ram ewe paxyHoH
men HwueT. tiro gonecTn, acerga npe6ignalo a ;:(0aannAM notrreHHera
12 geHa6pn Bamero Bucono6Haropognn noHopHam n aepnaln cayra
1739 rogy (nu) H. H.
Hompoa
Iubitul meu domn i preaosebite prieten.. , 8
Pentru a lnainte de aceasta s-a produs cererea din partea lui Constantin Pogor pentru
banii a cloud butii cu vin trimise cu Ruvel, despre care s-a raportat si lui A4, iar acum de
la excelenta sa mi s-a scris cd acel Ruvel, fiind In Kiev, a vindut tot vinul i banii i-a strins
si a fost dat afard cu totul de exceIenta sa; i acum depinde numai de el, Ruvel, cind el
va voi sa piece Indarat din Kiev si chid el va sosi la Nistru, In acel timp el, Pogor, singur
cu Ruvel poate avea socoteala de banii pentru yin. Ceea ce raportind, shit totdeauna cu
cinstea cuvenita, al excelentei voastre supusa si credincioasd sluga,
(ss) I. Pdiuskov>.
12 decembrie anul 1739, Nemirov.
Originalul rus este scris pe o foaie de hirtie; poarta, dintr-o veche numerotatie, nr. 41,
cota MCLVIII/19.
Doe. nr. 18
1740 ianuarie 2, Nemirov.
Scrisoarea lui Ilie Pliuskov catre Lupu Anastasa aratIndu-i ca, in scrisoarea ce i-a trimis
prin Andrei Pogor, Ii rugase s scrie comandantilor sai, ceea ce Lupu n-a facut. Ii trimite
odata cu aceasta o scrisoarea de la unul dintre comandanti, cu rugamintea de a-i trimite
raspunsul prin omul sdu, eft mai nelntirziat.
BarcoHo61aropommifi is micoHonorrrelumill rocnognii
MICTIOCTHBLItt rocygapa Hon H oco6auBeilumii npnnTear,
Ilpeg cm( xipeas Angpen Horopa Holm ompamenmw LIMeHb H wen Bainero ameono-
6naropognn npocnn o HeocTaaaeHHH Hoax HomangHpoa npanmeinuelo Banielo noppecnon-
geHnnelo, ognanonia no ;nom, Ha TO HuHaHoro oTBeTa nostrum H 0 Bac eate ne cno.

1 Urmeaza acelasi cifru ca In adresa actelor nr. 7-9, 11, 13, 15 si 16.
2 Urmeaza acelasi cifru ca la Inceputul textelor actelor nr. 11, 13, 15 si 16.
8 Vezi nota 2 de mai sus.
4 Vezi nota 1 de mai sus.
5.Urmeaza acelasi cifru ca in adresa actelor nr. 7-9, 11, 13, 15-17.

www.dacoromanica.ro
37 LBGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX CU RU$II 381

T(06113ICH, yROBRE Rl, Ha HenperdeHHylo H Ham. sem Ao3HaHHylo Hamy 6naronpnarHocm

o Herepnemmocrnio Toro omnAmo, a mole npunarato npu cem ;:ko Hamero nucoHo61aro-
p0nn noayneHHoe OT rocnomma AlIMCMO Ha Horopoe mom. menu:, Hmers OT Hamero
mAcoHo6aaropoimn Hanemamee ornercrane. Cero pun npyturrenb cero Hap011110 o Bac
nocbumerna Horoporo npomy ycnyHum Heaarsiewm nomaaoHarb Ho hum c orHerom ornpa-
Barb. B gem Ha acemamHylo Bury 6aaronpanaHb imecymb He HHot/ Hageritm npeGmaio
H ocralom C nuo6aIonnutth nowreHaerd
renHapn 2 JIIIH Bamero BocoHo6naropo)mn n oco6m1Bettmaro nplurrenn
1740 TOAa 110HOpHN1 H Hepubm czyra
Hervinp co (uu) H.H.
De lnalt neam i lnalt cinstite domn 2...
Milostivul meu domn i deosebit prieten,
1nainte de aceasta, prin scrisoarea trimisd prin Andrei Pogor, am avut onoare a ruga
pe excelenta voastrA de a nu lipsi pe comandantii mei de prea placuta corespondenta a dum-
neavoastra; totusi, pin astazi, la aceasta eu nu rn-am Invrednicit de nici un rdspuns de
la dunineavoastra.
Nadajduind la a dumneavoastra bunavointa neschirnbata i nou prea cunoscuta,
acum adaug la aceasta catre excelenta voastra scrisoarea primita de la domnul Aa, la care
doresc mult a avea de la excelenta voastra cuvenitul raspuns. De aceea, Inminatorul acesteia
se trimite Inadins la dumneavoastra pe care rog 1ndatorat ca neIntlrziat sa binevoiti a-I tri-
mite la mine cu raspuns.
Intru care, la bunavointa dumneavoastra de totdeauna, rarnIn cu aceeasi nadejde
si slut cu respectul cuvenit.
Al excelentei voastre, preadeosebitului prieten, supusa i credincioasA sluga,
(ss) I. Pauskov>.
ianuarie a 2-a zi anul 1740, Nemirov.
Originalul rus este scris pe o foaie de hIrtie; poartA, dintr-o veche nurnerotatie, nr. 40,
cota MCLVIII/21.

Doe. nr. 19
1740 mai 23.
Scrisoarea porucicului Dirnitrie A... catre Lupu AnastasA prin care Ii rAspunde la
doua scrisori ale acestuia pentru niste moldoveni luati robi de porucic, pc timpul razboiului,
pe care nu-i va elibera decit atunci chid va da porunca Imparriteasa Flusiei.
Baaropommtif m CBLICOHOTIO'ITPIIHNit TOCHOAHH JIyHyJI AHaCTaCeBIP1b, MIIIIOCTIIBbIfl
Ham npuHreab.
Ha cnx xmcnax ;ma nnota or Hamero HatcoHo621aropogna upea npncaamioro OT
Bac HanirraHa AHceHrn a noaygna . B nepnom mmme HaBoaurre HO rime nacarb 'ITO B 61:4r-
Hopmb wan 133FITIA rimoIo moagucHnx mud cam ;um.. 14 Ha oHoe Baummy 6aaropumo
AOHOILly: B 6LITHOCTb apM11 pocncHoti He mum H mongancinix o6i.maTeaeft 6pan ynoaare H
OT Mae 'ITO OHNX BaFITO B pOCR H Amoroe THICJI0 HOTOpLIH H HO HMHP Haelor 611Tb B pOCKH,
a ',ITO name BbIcoHo6naropune yHeimmnaca mpea y6entanmeit OT meHn waxy o Bblme-
1111Callb111,1X cehm caporax HOTOpbIX H B To nperym 6pan Ha Hamay H OHLIe seem. 6min
aaHymeml H %Ina 6NJITI HUMS a imme Hatt H OHMIC BIIHOpMH.TI H OT num-colt H3THIAM H

UrmeazA acelasi cifru ca la inceputul textelor actelor nr. 11, 13 si 15-17.

2 Vezi nota 1 de la P. 380 (36).
8 Vezi nota 1 de mai sus.

www.dacoromanica.ro
382 DAMIAN P. BOGDAN 38

criteprn OXpa1111H, TO BLS comasomiTe npocHTb 11T06 R Ham OHLIX organ, RC TO fl aa HecinHacuse
ce6e npHanalo =ITO H ocTasaeml ageca B OHEIX ClIpOT oTcTan0a npH ce6e Heniemi 61,1 H 61,1.11
C HI4MH B poem', TO 6a1 name HocoHo6.garopomie o HI41( H yI10M14119Tb He 143BOHI1J111. TBRORS
BO HTopom mime HaBoaHTe y1I0M1411aTb MTO H no npoa6e Hameik cTapHHa H cTapyxy H
goqb nx oTnycmg Ha nog Hapayay 11 onHTb namepea BBRTb nog Hapaya 15 o TOM o6ontiaam
Melia aamero HucoHo6naropogino HanpacHo, HeHoTopoti He Ha Ao6parx nioell, Aa 11313031HTe
flOMflHTh aHo61.1 one BBFITLI MH010 no yinmemuo noHolo a Fl no 0T61.ITHOCTH apMMI He
Toqmo Ha Mongaimu 6paa HO 11 He 6un Tam, a ouott BOHOIIII4H 11 CO BeeM14 geTmx Hain 6fita
B 6bITHOCTb BpMII a HO 0T613ITH O MX nacos OHLIX H goBoacTaoHaa MOHM 1{011ITOM HOTOpLIR
Ante H Hemanom Home 06CTOHT H o6o agama mongaacmix Hmenett OT acemiraocrnaeHmett
Hamer' rocygaputm 14 HmnepaTpknALI noaegemm He Hmeem a Horga OT moat 6paTH oTo6-
panat 613ITE. Hmelo B poem, B TO apema 11 11 OTABTE. JlonateH . Cue )1oHecuin oTgaH MOR
HHatatiumit nomou H ocTmocr, Hcerga BepHla Hama moero mHaocTuaaro rocygapa czyra.
llopyquit: 1Jl4M14Tp11 A 1 N2.... Mafia 23 AHH 1 740-ro
Adaos pe o mica hirtie
H npH cem npomy oT y6emaameti oT MOIIX Ae13101 yliecemio Hocemb tiepHomAx, BOH0-
Toe Homo, cHaTepTH, py6anmy nomanoaam npHHaaaTB BO3BpaTLITI. mHe o6paTH0.
Adresa *
Baaropoxsoiny II amcoHoHogTenomy rocnogHay XOTHHCHOMy HOMeHABHTY rocygapio
moemy Ilynnogy AnacTacaemigy.
go Xonma
De bun neam i preacinstite domn Lupu Anastas,
Zile le acestea eu am primit de la excelenta voastra prin capitanul Axente dotia scrisori.
In prima scrisoare binevoiti a-mi scrie c In timpul razboiului au fost luati de mine opt suflete
de oameni moldoveni. Si la aceasta raportez excelentei voastre: In timpul armiei rusesti,
nu am luat numai unul dintre locuitorii moldoveni; i aflati de la mine ca acestia au fost
luati Intre spioni, la fel cu un mare numar care si pfna astazi se afla Intre spioni. Iar In ceca
ce priveste informatille excelentei voastre prin fata care a fugit de la mine despre eel sapte
orfani scrisi mai sus, pe care eu In acel timp i-am luat din gramada si acestia erau foarte
stoviti i erau abia vii ; tar astzi, cum eu pe accstia i-am hranit i i-am pazit de once lipsa
si de moarte, pe care dumneayoastra ati binevoit a-i cere ca eu sd vi-i dau pe acestia ; si
aceasta eu mi-o recunosc ca o nenorocire ea' au i fost lasati aid 1 pe acesti orfani i-am lasat pe
ling mine cleat sa fie Intre spioni, caci asa excelenta voastra n-ati mai fi binevoit a pomeni de ei.
In a doua scrisoare, binevoiti a pomeni ca eu, dupa cererea dumneavoastra, pe batrIn,
pe batrIna i pe fiica lor i-am eliberat de sub straja i ca iarasi intentionez a-i lua sub straja.
Si despre aceasta ro-au Writ excelentei voastre In zadar unii dintre oamenii nu buni. Si bine-
voiti a pomeni ca ei au fost luati de mine dupa Incheierea pacii ; dar eu, dupa plecarea armiei,
nu numai ca nu i-am luat din Moldova, dar nici n-am fost acolo ; iar acest moldovean si
cu toti copiii a lost luat in timpul armiei, iar dup plecarea ei, eu pina In ceasurile de acum,
pe acestia i-am Indestulat din avutul meu, care pe mine nu putina avutie ma tin.
Iar pentru predarea locuitorilor moldoveni nu avem poruncii de la atot milostiva noas-
tra doamna Imprateasa ; iar clnd de la fratii mei vor fi luati cei ce shit Intre spioni, In acel
timp i eu va trebui sa-i dau.
Aceasta raportind, sa se dea a mea preaplecata Inchinaciune si ramln Intotdeauna
credincios dumneavbastra, al iubitului men domn, sluga,
(ss) Porucic Dimitrie A.

1 Restul ilizibil

www.dacoromanica.ro
39 LEGATURILE SERDARULU1 LUPU ANASTASA. CU RU$11 383

Mai a 23-a zi, 1740.

<Adaos pe o mica hirtie>:
5i pe linga aceasta, binevoili a ordona ca, de la fata care a fugit dintre ai mei, care
a luat opt galbeni, un inel de aur, o Tata de masa, o camas:A, sa mi se restituie.
<Adresa>:
De bun neam i preacinstitului domn comandant al Hotinului domnului meu Lupu
Anastasa.
La Hotin.
Originalul rus, scris pe doud foi de hirtie, cu o pecete aplicata in ceard rosie, la indoi-
tura de impaturire a scrisorii, stricata. Pe ultima fila verso, Lupu scrie urindtoarea notd:
o carte pentru robii de la Zance o. Poarta, dintr-o veche numerotatie, nr. 5, cota MCLVIII/22.

Doc. nr. 20
1747 februarie 7, Kiev.
Generalul M. Leontiev multumeste stolnicului Anastasa Lupu pentru cele douil butii
cu yin moldovenesc trimise.
Bmaropomibill 14 1101TOH HbI11 rocnom4H CTOJIHHIS MOH 6aaroTkemeiTh AuacTacuu .11ynnoa
3a oHaaaHHyso Homy J11060B1, H aa npucLinuy HO mHe Arty nozy6yT BO3I0C1101.0 mum
no npomory Bard 6naroaeTeJfio moemy 6narogapcTsy10 H co oco6ammim motim nowelmem
npe6amalo .
Hiles 7-ro clJeepaan Bamero 6naropommo cayra
1747 roila (nu) reHepaaM. JleouThea.
De bun neam si cinstite domn stolnice,
Binefacatorul meu,
Anastasa Lupu
Pentru dragostea aratatd de domnia voastra i pentru ca mi-ati trimis cloud butii cu
yin moldovenesc, N/A multumesc foarte mult, binefacatorul meu.
5i slut cu deocehitul meu respect sluga a excelentei voastre,
(ss) General M. Leontiev.
Kiev, in 7 februarie, anul 1747.
Originalul rus este scris pe cloud' foi; poarta, dintr-o veche numerotatie, nr. 2,
cota MCLVIII/23.

Doc. nr. 21
1751 ianuarie 16, Kiev.
Generalul M. Leontiev care stolnicul Lupu Anastasa cu rugamintea de a da sprijin
talmaciului Andrei Alexandrov, trimis de el la Soroca spre a cerceta ce s-a facut cu curierul
rus care venea de la Constantinopol, care In stepa Bugeacului a fost pradat de tatari si care
acum s-ar afla pentru reclamatie, la seraskerul sultanului din Bugeac.
BROTOpOUHbIft H noqTematt rocnomm CTOJIIIHK MOH 6narogeTeas.
HoHeme 113BeCTHO Mile ymI41111J10Cb I1TO caegylomell 11C HOHCTalITI4H0110JOI poccHticHoti
HypHep Ha 6yAntailHoti cTem4 OT Tamp COBCOM paarpa6aeu H o6peTaerm same Hag maao611
o Tom y ByTtniamioro cepacHep cyalTana , HO TOHMO 11TO C HUM Tamo socnocaegoaano o
TOM imicamosa nal:lemon B HonygeHHH He Hmelo , H Tkaa AocTosepHeamaro 06 Hem HypHepe rjle
OH HIIH HalcomiTila H MTO C HUM qminTga paw:will:mmHg oTripaHaeR OT mean Aance ;,H)
Copom HapogHoll Homamly moat Tonismaq Almpen Aaelicam[poH.

www.dacoromanica.ro
384 DAMIAN P. BOGDAN 40

14 Toro panH Bamero 6naroponnn npHHTno npomy HaH Bo oThicHaHHH calor* eno
HypHepa Tart If BO onIcHamm Bcero y Hero TaTapamu paarpa6neHHoro yqIIHIITh emy
Tonmatly npyHtecHoe Bcnomoncenne. H qo BocnocaegyeT 0 TOM npomy CO BCTIHIIM 06CTO-
HMICTBOM rmcmeHno mewl yBwomHTI, B gem 61aronagensgeH Ha Bac npe6amalo.
limes 16-ro rermapn Bamero 6naroponnn
1751 rona no6ponceaaTem,Ham cayra
(nn) FeHepan M .JleoHTben.
De bun neam i cinstite domnule stolnic,
al meu binefacdtor,
Pentru ca mi s-a facut cunoscut c curierul rus care venea din Constantinopol a fost
prdat cu totul de tatari in stepa Bugeacului i se afla acurn pentru plingere despre aceasta
In Bugeac, la seraskerul sultanului, insa nu am primit nici o tire de ceca ce a urmat cu
el acolo. Si pentru cea mai buna adeverire a cercetarii despre acest curier: uncle se OM cl
acum i ce se face cu el, eu am trimis inadins din partea mea pina la Soroca de sub comanda
mea pe tilmaciul Andrei Alexandrov; i pentru aceasta rog placut pe excelenta voastril sa
acordati sprijin prietenesc talmaciului atit Intru cautarea curierului insui cit i In cautarea a
tot ceea ce s-a prddat de la el de care tiltari.
Si ceea ce va urma dupa aceasta vil rog 55 ma intiintati in scris cu toata relatarea,
Intim care naddjduiesc mult In domnia voastra.
Al excelentei voastre,
sluga doritoare de bine,
(ss) General M. Leontiev.
In Kiev, la 16 ianuarie anul 1751.
Originalul rus este scris pe hirtie formata din cloud foi; poartd, dintr-o veche numc .
rotatie, nr. 23, cota MCLVIII/24.

Doc. Hr. 22
1770 septembrie 20, Cantonamentul de lingd Iasi.
Bilet dat boierului Stefan Anastasa In numele generalului maior Cernoevici, prin care
satul sau Voineti din tinutul ligaturii este aparat de orice suparare din partea armatei
ruselti.
BI4JIET
0Ha3a Tem. cero 1-CapaeraTypcHaro gmHyTa gepemin Bo Hamm 6onpimy CTecDaHy
HonacTacH an cal BB ;Ientypcnia. HO npllHaaannio EPO HpeBocxonHTenbcTna POCII0-
;Alma renepan maHopa, IlepHoeimtm: B TOM TITO B TOR el:to ykepemin BaR emy TaR H cny-
HillTeJIHM eBo HHHaHnx BomicHaro 8130.H1Iff BCHIMPO glum mognm o6Hn H oano6neHH He
tuummb H Hmenmaroca erlo cena HaH B none Tait H B naummax He 6paTb onacaHcb aa
o6liny HaHmecTotmoro mTp4a.
3=kaii B HomnamenTe npil Hccax, CenTFI6pH 20 min 1770 roga
geniypHolt HarmraH
(nn) AHnpeli JIyman.
Bilet
Prezentatorului acestuia, boierul tefan Anastasa din satul Voinesti 1, tinutul Cirli-
gitturil, i s-a dat acesta din ordin: conform dispozitiei excelentei sale domnului general-maior

1 In orig. greit Voi1eti In loc de Voineti.

www.dacoromanica.ro
41 LEGATURILE SE RDARULUI LUPU ANASTASA CU RU3II 385

Cernoevici, in acel sat al lui, atit lui cit i slujitorilor lui, sa nu li se facd nici o obida sau
ran dc nici unul dintre oamenii din armata, de orice grad si ceea ce are satul lui in cimp
sau in locuinte sfi nu se ia, ferindu-se de obida prin cea mai aspra amendd.
Dat In cantonamentul de linga Iasi, in septembrie a 20-a zi, anul 1770.
Cdpitanul de serviciu
(ss) Andrei Luchian.
Originalul rus, soils pe hirtie formata din cloud foi, are pecetea aplicata in ceara rosie,
sfarimatd. Poartd, dintr-o veche numerotatie, nr. 19, cota MCLVIII/25.

Doc. nr. 23
1771 februarie 21, Cartiereul general din Iasi.
Cneazul Rumiantov acorda salvconduct boierului moldovean Stefan Anastasa, conform
cartii acordatfi do imparateasa Rusiei, Ana Ioanovna, la 5 februarie 1739, unchiului
consilierul de stat serdarul moldovean Lupu Anastasa.

Ho yHaay EH DenntlecTsa rocygaphmli HmnepaTpHnu ExaTepmat Anexceesim

Camogepoama BcepoccHncHoll s npogan H Hpogao H npotiao.
;lax cefi oxpaHHTeabouff J1IICT mosgascHomy 600pmy CTecpaHy AHacTacHeny CHT/010
HoToporo noBeoesaeTco aemcHom tivulam He genam emy HrucaHlix o6Hg H oviroutennu Ha-
11pOTHB Toro oHaabIsaTb emy scHaHoe 6aarogeorme no ucnosHerme Bucogalimett rpamom
631ancemmro H BegHoft coasm gocrOftHama Harmon,' rocygapLunr IlmnepaTpHnEs AHEM
lloanuomul (Penpann B 5 geHb 1739 roga gnage craTcHomy coseTHHxy H away' Moagas-
cHoit cepgepy Jlynnyay AtiacTacHesy Ba Heonmemmo ero BepHocn, II ycepgrie H Hmneprm
scepoccnitcHoft nontanoBaHHoft parmum o6pasom H BoeHimum =imam aanpen;aeTcHa geaan,
emy Hamm" a pacaopeHao B gomax H nomecmox 141C oco6armo HammaHHem tiero nn6o
6eageHeamo is 6ea cornacHo xoaHaes no aaaaanne B apTrmyaax soemmax Hao6pa-
meliMIM.
B Foal:molt HBapTHpe Hoax 4)espa7Io 21 Alio 1771 roga.
ER TilmnepaTopcHoro Bemmeenta BcemanocTliseilmefk rocygainartH moeft reaepas
eleagmapman nepsolo aprmem Homaugyloineft Manoft-PoccHa reHepan ry6epriaTop
IlpemgeHT ManopoccHticHoft Honnerm" Tpex POCCHaCRIEC ONII4HOB 14 FOJICTIIIICROPO CERTLIff
Amm Hasanep.
(nn) H. Ppm:Ines

. Conform ordinului majestatii sale imperiale, a doamnei imphatese Ecaterina Alexe-

cvna, autocrat a toat Rusia etc. etc. etc.
S-a dat aceastil carte salvconduct boierului moldovean Stefan Anastas In virtutea
cdreia se porunceste autoritatilor civile a nu-i pricinui nici o obidd sau greutate, dimpotrivil
sa i se arate toata binefacerca conform cu implinirea prea inaltei carp a fericitei i pomenitei,
vrednica de marire vecinica, a doamnei imparfitese Ioanovna, din ziva de 5 februarie a anu-
lui 1739 a unchiului sdu, consilierul de stat i serdarul din tam Moldovei, Lupul Anastasa,
ce i-a fost acordatil pentru neclintita lui credinta i osirdie catre imperiul a toata Rusia.
Deopotriva i autoritatilor militare li se interzice a face incursiuni i distrugeri In casele Ii
dependintele lor, mai ales prin luarea a orice fail plata si fr voia stAptnilor, sub pedeapsa
articolelor militare prevazute.
In cartierul general din Iasi, in februarie a 21-a zi, In anul 1771.
25 C. 376

www.dacoromanica.ro
386 DAMIAN P. BOGDAN 42

Al majestdtii sale imperiale, a tot milostiva mea doamnri, general feldmaresal, coman-
dant al armatei Intti, guvernator general al Malorusiei, presedinte al colegiului malorusian,
cavaler a trei ordine rusesti, al sfintei Ana de Holstein,
(ss) C<neaz> Rumiantov.
Originalul rus, scris pe hirtie format din cloud foi; cu o traducere romlneascd a origl-
nalului, fficutd In secolul al XVIll-lea, din care Ins5 ast5zi nu se mai pstreazd decit tin
fragment ; a lost cumpArat de Academia Romln5, la 13 aprilie 1910, de la D. Anghel, din Iasi.

Doe. nr. 24
1771 arrilie 27, Cartierul general din Iasi.
Principele Rumiantov acord5 salvconduct Leto ului Stefan Anastal pentru satul
situ Voinesti din tinutul Ctrligturii, tin4nd seanni tie strviciile aduse de tatAl si de unchiul
situ serdarul Lupu AnastaLd imperiului rusesc.
Ho yHany En Beanneursa rocyHainom HinnepaTprenw EHaTepHim Aneuceemmi
CarnompncHinA BeepocciiticHoil 14 npogan ii npoaan n npoaan.
gati ceti oxpalurrenmEati J1I4CT 6onpitny OrenaHy AnacracHeBy Ha ApeHnio BoHnemml
B Itutirre HopaHraTypcHom CI1J1010 noTopor0 semcnniq lantam nonenenaerren tie nplume-
Han, onyio gepenmo H oftneHapogHbuvi 1101314HHOCTFIM B paacy/itnenint e1ynt6m ona ero
14itnnit crannoro coneTHHHa mongaHcHoro cepgapn JIynnyna AnacTacisena panithnd
06paaom 14 noennum aaripeutaenn gum% evy 14 o6t1BaTennm Toll gepentin BarnocT14,
06nght u paaaopetinn H Gpam WO J11460 6eagenennio it 6es connactin xosnen nog nanasatinem
B apTHHynax Mel-11MM 11306pantetitibm .
B rnamoli HaapTilpe FIccax, Anpean 27 gun 1771 roga .
En klmnepaTopcnoro BennaecTna Bceninnocminefluteil rocygapune moat renepan
engtdapinan rIpeangewr Mazopoccullcnoll Iionnernii , Manoll PoccHn reHepan Fy6ep-
HaTop , Tpex POCCI4fiCHIIX opAHHOH II Canmln AHIIM nananep
(nn) H. Pyivinntton.
Copie
Dupd poronea marii itw mnii imperatritai Ecatcr:nii Alexicvnii, sangura stdpanitoare
a toad Rosde si altora si altora i altora.
Datu-s-au aceast5 carte de apdiari beeiru;ui Stefan Anastas5e pentru un sat Voinestii
din tfinutul C5r1ig5turii, cu care putere pe rinduitorii Idrii st opreste s nu-I trag5 pe acel
sat la orfinduedle obstii, puntl u slujba parintclui sau si a unchiului sal svetnecul dc tainit
si al Moldovii sal dar Lupul Anastasdc i intoema cu act st chip si ostasilor s5 porunceste
yi s5 opresle ca s1 nu-i fac5 lui si blcuitorilor dintr-acel sat ni-prsnicie 5i strambAtate sau
rasApire or s5 ia ceva liii bani 5i fara immala omului, cfici supt pcdiaps5 va fi dup5 run-
duiala ottenease5.
S-au lois in ga7da cca mare in L5i.
April 27 zute, 1771 anul.
A marei impeiatrii, preamilostivii doami.ij mcle, gheneral feldmarsal al cei dintdi armiei
comandir a Midi Bosun, gheneral-gobernator, piczedenl Malorosii coleghii si de trei a Bosui,
ordene si golenstinskago svintii Anei cavaler.
Graf Romentov.
Originalul rus, cu pecetea aplicat5 In cear5 roie, scris pe hirtie formatit din cloud
foi. Pe \ erso foii a doun se Old urm5toarea notil en liteie chi] ilice: 4 Aceastd salvogvardie
s-au cercetatu care s-au dat dumisale Stefan Anastasiev rentru satul Voinestii din tunutul

www.dacoromanica.ro
43 LE GATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASX CU RUSH 887

CArligAturii, cu care sd poronceste ca pe lAcuitorii din numitul sat s nu-i supere nicidecum
cu angdriile ce sant pe ar *. In acelasi loc se and i traducerea romIneascd reprodusd
mai sus a originalului, fdcutd In secolul al XVIII-lea, pe care traducdtorul o numeste
gresit copie, i In care cartierul general este tradus prin gazoia cea mare *.
Doe. nr. 25
<Dupd 27 aprilie 1771>
Plingerea lui Gheorghe i Stefan Anastasd medelniceri cdtrg principele Rumiantov
ca sd se tind seama de salvconductul acordat pentru oamenii din satele lor: Ruptura din
tinutul Neamt a lui Gheorghe, i Voinesti din tinutul CIrligAturii al lui Stefan, In urma
serviciilor aduse de tatdl i unchiul lor Lupu Anastasd imperiului rusesc din care pricind
I s-a tras i moartea din partea turcilor. Acum ispravnicii le iau oamenii la angarale, sus-
tinInd ca este poruncd de a nu se mai tine In seamd salvconductele acordate.
Cu fiiascd plecdciune InchinIndu-md, sdrut blagoslovitd mAna svintai tale pArinte Mihai,
md rog pdrinte al meu ca un tea sd nu-t fie cu supdrare s'd cetesti, cele ce Out scrisd mai
gios i pentru dragoste crestiniascd i bundtate svintai tale ma rog sd prefaci pe rusde numai
pe ciorna, 0 osAbit de multdmitd va fi pomand, svintii tale; si am trimes i un leu, md
rog sd-I primesti; si pe cAnd Ii socoti svintAe ta c-ari fi gata, sA poruncesti acestui copil sd vie.
MA rog parinte.
Al svintii tale fiiu sufletesc,
Stefan Anastask medelnicer.
Card luminatul mdrie sa graf feldmaresal.
Di la Gheorghii i Stefan Anastasdevici medelniceri, plecatA donosenie.
InAltAme ta ti-ai milostivit asupra noastrd pentru .slujba tatAlui nostru si a unchiului
nostru Lupul Anastasdevici ce au slujit ei mdririi Inpardtdii RosAii i pentru multe jafuri
pedepse ce-au tras ei de cdtrd turci, din care pricini au si murit i ni-ai miluit pre noi
pe Ghiorghii AnastasAevici cu slujba oamenilor din satul Ruptura ot tdnutu Niamtului unde
sd afld 15 oameni i pe SI efan AnastasAevici cu slujba oamenilor din satul Voinestii ot tanutu
CarligAturii undi Ii este casa sedere i sdnt 25 oameni; i ni s-au dat i cArti di la fund Itame
ta ca sd nu fie supArati acei oameni cu rAnduele ce vor fi pe altd tard, ce sd fie miluiri pentru
slujba casAi noastre. Si din poronca Innaltdmii tale, ni-au dat carti i mdrie sa gheneral
maior RAmskii-Korsakov cum si divanul ni-au dat cart!.
Acum ispravnicii nu tAn In sarnd cartile ce avem si-i pun si pe oamenii nostri la toate
rdnduelile, zAcAndu cti este poroncd sd nu sii tae In samA salvogvardiile.
Adevdrat pre lurninate graf, cd din mila Innaltimii tale la multi s-au dat salvogvardii
de mild, iar slujbile ce-au fdcut tatAl meu i unchiul meu altii n-au fAcut, nici despre turci
urgii i jafuri altii n-au tras cum au tras ei, din care pricini au si murit pi noi am rdmas
sdraci i necautati pand acum la vreme aceasta i avem cash' grele i trdim cu greutate.
Ne rugdm Inna ltamii tale sd te milostivesti asupra noastrd sA nu sd strAce mila ce-ai
fAcut Innaltame ta cu noi, ca sd putern a ne chivernisi casa i copiii i sA ne rugAm de o
milostivd rAzolutde.
<Pe verso de aceeasi mind>: traducerea In limba rusd.
CHHTeJlHelomomy rpacpy
BaicoHonoseauTemiordy rocnommy reuepaa (Deaptapmaa Romarimuomemy aprnmo
ManopoccuticHomy reHepaa ro6epHaTop Honer= Maaopocefffletwil Ilpeu)ewr scuax
poccatimix opmmos H PORHITHHCHOPO came AHHH Hasaffep Ilerp Aaexca1wom4q
Pymermoe .
25*

www.dacoromanica.ro
388 DAMIAN P. BOGDAN 44

Dila medelnicianii CTecDaH 0 reopme AHacTacHemimH HmHatimoe AoHomemie. IIHTHmne

oT Amtatia eme macTHo npuTiocHeHa menanH Hac gepaHorteHHihm Tpymum eme name
cHaTencTao CHM AoHomemiem name cHaTeacTso HH3IIHCOHOM caoefi MOROCTH noma-
noaaHH Ham aa cHyni6y H aa paarpa6aemle aa oHym TypHamit 6onmoio Hmemm onla
Hamero H gemo, HOTOpHH poccHftcHom Hmnepmo 6143114 CTUTCHHM COBeTHHHOM H B MOH-
Aaram cewmpem .11ynyab AHacTacHeang xkaTH H3BOHH011 Ha Hanmx manux xkepenymmt
Ha BM-1MM B Hbmylom HapaHroTypcHom H Ha PyriTypy HameHHoro HbillyTa oxpaHH-
TeRHHH MICT noxk Hymepom 681 AnpFura 27 ;:mHa 1771 roxky CO Bumermem HUITeHCTB3101.101X
BOOHHa Hail= nmulamix OT 061Uenapommx nogaTefi 0 HOBHHHOCTeti TOKH H OT rOCHO-
Alma reHepana Mastopo PaImeHoro RopcaHorta H oT mtnaHcHHH 6onp OCO6H1IBH11 011CT
npuHaaaHHo Ho HcripaaHHHH He cmoTpa Ha OHHX cHaaylomi Ham 6yRro 614H acHm opAep
samero cuaTencTua HMHIOT OT mmaHa noaeneHHe He Baopae Ha cannoraapnmo namerome
cHaTencTaa H o6meHapommm nomilmocTam H nmaTam ynoTpe6nmar He Hamm( gepeneH
um:m.1mm( HoTopmc H 13CeX He6onmoe IMCJI0 H Ha HoTopmc caepx ameHapommx none-
Homan Haaaram H 6epyT 1Ip0BHHHT HaJTOBHH CHOBOM HpOTHB COBHCTH paaopaloT. Ilpo-
COMM MK aammgeHHa OT ero npeAnocxogineacTaa H OT 6onpa Ho He coe Bum Bohm-
nonaHoe a Bam same CHHTe0CTBO.
Ciornele sint scrise pe o singurd foaie i poartd dintr-o veche nurnerotaie, nr. 31.

CHOIIIEHHH CEPAAPA JIYHWIA AHACTACD C PITCKHM1/1

(1721-1751)
(RPATHOE COUP}RAHHE)

Ha OCHOBGHIM 25 HeHagammax AOKyMeHTOB Ha pyCCHOM 113bIlie H nonec-

ToonaHuft H8 xpoHHH HoaHa HnRy..ime H ncenAo-EHaRe HoranHugaity anTop
BLIfIBMICT cnomeHHH moagoncRoro cepgapa ,llynyffa AHacTaca c pyccHilmn
o 1721-1751 rogax. 3gecr.. onlicanbl: 11003AKT4 Ilyny.na AHacTaca B Mien,
K 6bInmemy rocnogapio MOJMOBLI ,11m1ITpHIO KaHTemHpy, B MOCHBy, ero
CHOIlleHHH B 1737 rogy C pyCCHHMH npeAcTaBHTeasimil Ha HemliponcHom
HoHrpecce Hart BO spema camoro RoHrpecca, TaH H Houle Hero, CHOI-11811MT
reHepaaa BoHnenaaa c pyCCHHMH iiepea aynyaa AHacTaca, CHOLUOHHH C
pyCCILHMH gpyrHx BLICOKOHOCT8BRelliihix HIM MOJMOBLI npH ero HocpegHH-
tlecTee, ero 6opL6a HpOTI4B TypoH, ero CeMbH, BLICOKHe 8B8HH14, HoTopme
OH HOCHJI, H ero cmepm.
YHaableaeTcH Ha TO, 'ITO CHOHIeHH1T Jlynyaa AnacTaca c pyccmimli co-
OTBeTCTBOBaJIH cTpemaeHHHm Hapoga H qacTH 60Hpcma, RoTopan xoTe.na
OCB0607KA8HHH MOJMOBLI OT orromaHcHoro Hra. Cepgap ,Tlynya, J114110 BM4-
swear:aloe, 3HTE. mHaponomna HHHH(Dopa &mum, 6hui nootiepegHo BeJMEHM
apmamem, BCJIIHUTM arog, BeTHIHHM CTOJIMIHHOM, XOTHHCHHM milpRoaa6om;
TO ecm 6bla, TaRmq o6paaom, milpaaHTeXem menanuti gacTn Mo.ngoncHoro
6onpcTna. En/ noggepiRHBaam ne.IIHRHR cnaTap raRpumma, CopoucHtdi rthIp-
Haaa6 HeTpe AyHa, IIOCTeabH141{ ArlgpoHaRe; H HUM HpHAnaRaeT game gpa-
romax HopTbI AaeRcaHApy rilKa, 6pam moagoncHoro rocnogapH l'pHrope
Pinta, HameHnmil TypRamH ea HameHy; cam rpHrope THRa 6bla HeltOTOp08
ripemH eaogHo c Jlynyaom.

www.dacoromanica.ro
46 LEGATURILE SERDARULUI LUPU ANASTASA CU RUSII 389

LES RAPPORTS DU SERDAR LUPU ANASTA SA. AVEC LES RUSSES

(1721-1751)
(rtstm48)]
En raison d'un lot de 25 documents russes indits et des faits relates par
les chroniques de Ion Neculce et du pseudo-Enache Koglniceanu, l'auteur
brosse le tableau des rapports entretenus par le serdar moldave Lupul Anastas
avec les Russes, entre 1721 et 1751. Il retrace les voyages de Lupul Anastash
a Kiev, chez l'ancien prince de Moldavie, Dmetre Cantemir, puis a
Moscou ; il voque galement ses rapports avec les representants russes au
Congres de Nemirov en 1737, tant pendant le Congres qu'ulterieurement, et
les relations du general de Bonneval avec les Russes par l'intermdiaire de
Lupul Anastas et celles d'autres personfialits moldaves avec les Russes
par le mme canal. Mention est faite de sa lutte contre les Tures, de sa famille,
des dignites qui lui furent conferees et de sa mort.
L'auteur souligne que les relations de Lupul Anastas avec les Russes
rpondaient aux aspirations du peuple et d'une partie des boyards qui dsi-
raient l'affranchissement de la Moldavie du joug ottoman. Personnage influent,
le serdar Lupul, gendre du mtropolite Nicphore Sides, tour a tour grand
arma,s (prvet), grand aga (justicier), grand stolnic (snchal), pircdlab (gouver-
neur militaire) de Hotin, tait l'exposant des desiderata d'une partie de la
noblesse moldave. Il avait pour lui le grand spdtar (conntable) Gavrilita,
Pierre Duca, gouverneur de la forteresse de Soroca, le postelnic (chambellan)
Andronache. Alexandre Ghica, dragoman de la Sublime Porte et frere du prince
Gregoire Ghica de Moldavie qui devait etre mis a mort pour trahison par les
Turcss'tait raffle 6. lui et, pendant un certain temps, Gregoire Ghica lui-meme.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 MISCELLANEA

CONTRIBUTII LA PROBLEMA LOCURILOR DE

ADEVERIRE DIN TRANSILVANIA MEDIEVALA
(SEC. XIII -XV)
DE
FRANCISC PALL

Institutia locurilor de adeverire (loca credibilia, loca testimonalia) este Inca putin cunos-
cutd cercetAtorilor istoriei noastre medievale E semnificativ In aceastd privintd cd isto-
riografia romInfi nici nu posedd pInd acum un termen consacrat pentru denumirea lor 2.
Este vorba de asezdminte specifice ale feudalismului bisericesc din Ungaria i Transilvania,
constituite de capitluri (colegii de canonici, mai ales pe IlugA bisericile episcopale) si de o
seamd de conventuri (mandstiri), care emiteau acte sub pecetea lor autentia, fie la cererea
unor persoane particulare, fie pe baza Insdrcindrii autoritAtilor publice, ca regele, voievodul
sau vice-voievodul Transilvaniei sau a altor foruri superioare ale statului feudal. SemdnInd
In unele privinte cu notariatele publice, aceste asezilminte, care ilustreazd alianta strInsd
dintre feudalitatea bisericeascd i cea laicd, au desfdsurat o activitate foarte intensd nu numai
In evul mediu (Incepind cu secolul al XIII-lea), ci existenta lor desi Intr-o formA mult
schimbatd In ceea ce priveste Transilvania s-a prelungit, ca o rdmilsitd feudald Invechitd,
pind In ultimul sfert al veacului trecut.
In build parte, istoria Transilvaniei feudale o cunoastem pe baza documentelor emanate
de la aceste aseztiminte. Intr-adevdr, In secolele al XIII-lea si al XIV-lea bundoard, cel mai
mare numdr de documente a fost eliberat, aldturi de cancelaria regald, tocmai de locurile
de adeverire. Dar importanta documentelor etnise de ele este subliniatd nu numai de numdrul,

1 Vezi Francisc Pall, Diplomatica latin cu referire la Transilvania (sec. Xl XV).

In Documente privind istoria Rominiei, Introducere, vol. II, Ed. Acad. R.P.R., 1956,
p. 227 si urm. Consideratiunile din articolul de fatd se completeazd cu datele referitoare la
subiect, pe care le cuprinde acel studiu. (op. cit., mai ales p. 245-251).
2 Termenul folosit In studiul amintit ni se pare preferabil aceluia de locuri de Incredere t,
Intrebuintat In studiul prof. Sig. Jak6, Organizafia cancelariei voieuodale ardelene la Incepulul
secolului al XV I-lea, In e Hrisovul VI (1946), p. 114-115, nr. 1. Istoriografia maghiard
foloseste expresia hitelyes helyek. Termenul german glaubwiirdigen Orte e de fapt o traducere
a celui latin: loca credibilia. In romIneste denumirea de locuri de adeverire este justificatA
de Insdsi functiunea lor.

www.dacoromanica.ro
392 F. PALL 2

ci si de cuprinsul lor. S ne gindim la faptul ca un izvor de o deosebitd Insemndtate sociala

ea Registrul de la Oradea din secolul al XI II-lea este rezultatul activitatii ca for de marturie
si de emitent de acte a unuia din aceste locuri: capitlul din Oradea, sau ca un act atilt de
important pentru lupta de clasti a taranimii ardelene ca cel din 6 iulie 1437, despre prima
Intelegere dintre reprezentantii nobilimii feudale i ai tardnimii rdsculate, a fost Incheiat
In fata conventului din Cluj-Mindstur, care de altfel a transcris i cea de-a doua invoiali
dintre ei, din 6 octombrie acelasi an.

Locurile de adeverire, ca foruri emitente de acte, fac parte din acele forme ale supra-
structurii, din acele institutii feudale, a caror studiere constituie obiectul de cercetare al
diplomaticii. Daca ele, In ciuda rolului important pe care 1-au jucat In istoria Transilvaniel,
sint atit de putin cunoscute pina acum istoriografiei noastre, aceasta se expliea mai ales
prin indiferenta pe care a ardtat-o istoriografia burgheza ronilna diplomaticii i celorlalte died-
aline zise auxiliare * ale istoriei, In raport cu materialul documentar transilvanean. Intr-
adevdr, diplomatica, pe lingd faptul cd ajuta * istoria prin determinarea metodei, a proce-
deelor de investigatle si de control al izvoarelor documentare, prin pregatirea critica a acestora
In vederea interpretarii lor, poate contribui iI in mod direct la lamurirea multor probleme
istorice, In primul rind a institutiilor feudale: a cancelariilor, a aparatului de guvernamint
si administrativ al statului, a dregatoriilor, a asezamintelor juridice si judiciare etc., care
In societtitile impArtite in clase antagoniste ca cea feudala exprima, dupd cum
se stie, vointa clasei dorninante ca instrument pentru mentinerea cxploatarii maselor
populare.
Aparitia si dezvoltarea. organizarea si activitatea locurilor de adeverire an fost cerce-
tate, cu privire la intreg teritoriul statului feudal ungar, de unii diplomatisti burghezi maghiari
mai ales de Eckhart si de Szentptery, acesta din urma bazindu-se mai mult pe rezultatele
cercetarilor facute de cel dintli 1 In aceste studii se giiseste adunat i sistematizat un mate-
rial bogat, care este Insa prezentat de pe pozitiile obiectiviste i formaliste ale diplomaticii
burgheze. Aceasta, reflectincl criza intregii istoriografii burgheze, se caracterizeaza prin cerce-
tarea unilaterala a aspectelor formale i juridice ale documentelor, trecind sub tdcere caracterul
lor de clasd 2.
In studiul sdu, Eckhart (care, trebuie sa recunoastem ca Intre timp, in lucrarile sale
mai noi, a evoluat spre conceptia marxist-leninista) se margineste sa constate In domeniul
relatiilor sociale ca locurile de adeverire au contribuit la dezvoltarea sentimentului de
egalitate intre marea si mica nobilime 3, fard a arita Insi esenta de clasi a acestor asezd-
minte Insesi, puse in slujba exploatarii feudale chiar prin practica lor documentard.

1 Franz Eckhart, Die Glaubwiirdigen Orte Ungarns im Mittelalter, in Mitteilungen

des Instituts fr osterreichische Geschichtsforschung *, Innsbruck, IX (Erginzungsband),
1915, p. 395-558 ; Szentpetery Imre, Magyar oklevellan (Diplomatica maghiard), Budapesta,
1930, p. 121-138, 214-222. Aceste lucrdri se ocupa de locurile de adeverire din secolul
al XIII-lea pina la sfirsitul celui de-al XV-lea. Pentru veacurile urmatoare (XVI XIX)
cf. Papp Laszl, A hitelyes helyek tortnele ds miikodse az djkorban (Istoria i activitatea
locurilor de adeverire In epoca moderna), Budapesta, 1936, unde cap. IV (p. 56-68) din
partea I, si cap. V (p. 108-117) din partea a II-a se ocupd numai de Transilvania ; idem,
A hitelyeshelyi intzmny megsziinese (Desfiintarea institutiei locurilor de adeverire), In
Regnum *, Budapesta, 1942/43, p. 536-562.
2 Vezi observatiile critice ale lui L. Cerepnin cu privire la studiile diplomatistului rus
burghez A. S. Lappo-Danilevski, In Voprosl istorii *, 1949, nr. 8, mai ales p. 47-50.
a Eckhart, op. cit., p. 554.

www.dacoromanica.ro
3 DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE 393

Cit priveste prezentarea, mai scurta, pe care ne-o dA Szentptery despre dezvoltarea
locurilor de adeverire, despre organizarea lor i caracteristicile actelor emise de ele, ea e
fcuta Intr-un stil Incarcat i foarte sec, dupa toate regulile metodei factologice i obiecti-
viste a diplomaticii burgheze, de nuanta germana, de la Inceputul acestui veac.

Locurile de adeverire au apArut In Ungaria i Transilvania la Inceputul secolului al

X III-lea, Intr-o vreme dud relatiile feudale de productie ctstigau tot mai mult teren si se
ascutea lupta de clasa. Inceputurile productiei de mArfuri i primele semne ale despartirii
meseriilor de agriculturA au dus la agravarea sarcinilor feudale si a exploatarii tarAnimii,
precum si la Impotrivireii ei creschidd.
Biserica avea acum o situatie economica, politica si ideologica precumpanitoare In
cadrul regimului feudal, tinind sub controlul ei regalitatea, consideratA ca vasala de papali-
tatea ajunsa la apogeul puterii ei, si a influentei sale internationale 1. Biserica era nu numai
cea mai mare proprietard feudala atragindu-si astfel invidia nobilimii, ci avea Inca
(In Ungaria i Transilvania) monopolul foarte interesat al stiintei de carte si al scrisului,
In mijlocul societAtii laice scufundate In bezna analfabetismului, pe a card ignorantA
superstitii le putea Intoarce cu atit mai usor In folosul ei material si moral 2
In MIL! acestei societati, feudalii eclesiastici Indemnati si de dreptul canonic,
precum si de rAspindirea scrisului In rindurile clerului (din care o bunA parte nu stia pina
atunci decit sa citeasca), erau cei dintli In masura sa pretuiasca valoarea juridicA a documen-
telor, ca dovezi pentru asigurarea privilegiilor clerului si a mosiilor bisericii. Pilda lor a
lost urmata treptat si de feudalii laid, care vor prefera tot mai mult probei verbale, nesi-
gure i trecatoare a martorilor, dovada sigurA i statornica a actului scris, /unfit cu pecete
autentica. Procesul acesta a fost promovat desigur si de unele influente apusene, venite
Impreuna cu alte Induriri prin organizatia internationalA a bisericii catolice, cAci In Europa
occidentala se constata acelasi fenomen Inca din secolele al XI-lea si al XII-lea 5.
Prestigiul documentelor crestea prin dezvoltarea vietii sociale, iar necesitatea lor a
devenit atit de simtita, Inelt cancelaria regala, organizata spre sfIrsitul secolului al XII-lea
tot sub influenta bisericeasca mai precis papala nu mai putea sa faca fata cererii cres-
etude de acte a paturilor avute ale societatii feudale. In asemenea conditii, fetele bisericesti
(episcopii i abatii), dar mai ales capitlurile i conventurile la Inceput numai cele mai
Insemnate, ale caror peceti erau mai cunoscute 4 - au Inceput sa emita acte In tranzactiuni
de drept privat, la cererea particularilor. La aceasta a contribuit i faptul ca asezamintele
bisericesti amintite erau solicitate Inca de mai Inainte de autoritatile judiciare laice, pentru
11-i da concursul la indeplinirea unor faze ale procedurii judiciare: ca depunerea juramin-
tului i asa-zisa judecata a lui dumnezeu a (ordaliile), ale caror rezultate trebuiau consem-

1 Molnar Erik, A magyar tdrsadalom birtenete az fiskortl az Arpddkorig (Istoria socie-

tatii maghiare din epoca primitiva pina la epoca arpadiana), ed. a II-a, Budapesta, 1949,
p. 339-342; Lederer Emma, Az egyhdz szerepe az Arpddkori Magyarorszdgon (Rolul bise-
ricii In Ungaria epocii arpadiene), In a Szazadok 6, 1949 (aparut In 1950), p. 86 si urm.
2 Despre un monopol al culturii detinut de biserica, nu se mai poate vorbi In aceasta
epoca, bunaoara In Franta, cu toate Incercarile ei de a i-1 pastra, persecutInd manifesta-
rile culturii orasenesti care Ii era ostila Inca din secolul al XII-lea (cf. N. A. Sklorov,
Oitepicu no ucmopuu pannefi eopoacnoii ny.abmypbt eo Opanifuu, Moscova, 1953).
3 Cf. A. de Bollard, Manuel de diplomatique frangaise et pontificate, I, Paris, 1929,
p. 272.
4 Aceasta la Inceput nu era Insa o conditie absoluta, cad unele locuri emiteau acte
si fAra pecete (Eckhart, op. Ms, p. 417; Szentptery, op. cit., p. 122).

www.dacoromanica.ro
394 F. PALL 4

nate In scris i adeverite de ele j. Aceste cloud aspecte cel privat si cel public ale acti-
vitAtii locurilor de adeverire se contureazti deja destul de limpede In priraele 'Iona decenil
ale veacului al XIII-lea.
0 dispozitie a hulei de aur din 1231, data de regele Andrei al II-lea build care marcheazA
apogeul puterii bisericii si a papalitAtii In Ungaria consacra In formd de lege scrisa aceastd
situatie de fapt, In ceea ce priveste eel de-al doilea aspect, atunci cind prescria ca procedura
(dupa cum se stie) verbald a pristavilor, delegatii forurilor laice de judecatd, care abuzau
unfit de situatia lor, sA nu mai fie valabild declt prin mdrturia episcopului, capitlului sau
conventului din tinutul respectiv 2. Or, aceastd mArturie (testimonium) se tntocmea In formd
de acte scrise, dupd cum ne aratd toatd dezvoltarea locurilor de adeverire 3.
Dispozitia amintitd din 1231 e consideratd oarecum ca data oficiald a Infiintaril institu-
Vei de care ne ocupdm. Ea a consolidat fireste prestigiul de care se bucurau locurile de
adeverire In pdturile clasei dorninante feudale t a dat un nou impuls dezvoltdrii lor, nu
numai ca organ auxiliar al autoritAtilor publice, ci i ca for emitent de documente pentru
particular!. La aceasta a contribuit desigur i prezenta in fruntea sau in rindurile clerului
de la aceste asezdminte a unor fete bisericesti care si-au I Scut studiile la universitatea din
Paris, ce reprezenta o noud orientare, mai practica, In predarea scrisului i, In general,
In invatamIntul i cultura clericald, orientare care tinea seama si de exigentele laicilor 4'
La drept vorbind, o functiune de adeverire similard cu aceea a capitlurilor t conven-
turilor din Ungaria i Transilvania, lndeplineau (dar numai in chestiuni de drept privat,
si asezdmintele respective din Germania, insd cu deosebire cA activitatea lor In acest domeniu
era mai redusd cleat a episcopilor din aceeasi tarA5, i incomparabil mai restrinsd decit aceea
desfAsurat de capitlurile i conventurile din Ungaria i Transilvania.
Pe de altd parte, acestea, dupd cum au arAtat altl cercetAtori (Szentptery, (Perenyi)
prezintd unele asemdndri cu of icialilIBle (tribunalele episcopale) din Franta si din unele
rekiuni ale Germaniei, mai ales apusene, precum i cu decanatele (protopopiatele) din Flandra 6.
Aceste asezaminte, a cAror dezvoltare a luat amploare tot de la inceputul secolului al X III-lea,
emiteau de asemenea documente In chestiuni de drept privat la cererea particularilor, pe
lIngS faptul ca ele desfAsuran, In primul rind, o activitate judiciard eclesiasticd. Dintre cele
(loud laturi ale activitatii lor, cea din urmd era de fapt mai importantd. Aici Insd noi gasim
o deosebire esentiald intre ele I i institutia de care ne ocupAtn. si anume, In timp ce oficialii
(zisi uneori vicari) i decanatele apusene judecau pricini bisericesti, ca foruri de jurisdictie

P,rnyi Jzsef, A francia iskoldk halksa a magyar okleveles gyakorlat kialalculdscira

(Influenta scolilor franceze asupra formarii practicii documentare maghiare), Budapesta,
1938, p. 18.
2 Documente privind istoria Rominiei, C. Transilvania (citat In continuare: Tr.)
v. XI XIII, vol. I, nr. 210.
3 Cf. si Eckhart, op. cit., p. 416; Pernyi, op. cit., p. 16 ; Lederer, op. cit., p. 94 ;
Guoth KAlmAn, Az okleveles bizonyilds kifejliidese Magyarorszdgon (Formarea procedurii
probei documentare In Ungaria), Budapesta, 1936, p. 52 si n. 12 crede c lestimonium nu
are aici sensul de document, ci de martor al asezdmintelor bisericesti amintite. Dar chiar
si In acest caz, dupd parerea noastrA, mdrturia sa trebuie cuprinsd In scris, adicd In form
de documente dupd obiceiul urrnat de capitluri i conventuri.
4 Cf. si Istvanyi Gbza, A meg yei irdsbelisg els6 korszaka (Prima perioadA a dezvoltdrii
scrisului In comitate), In a Szazadok s, 1i 31, p. 522.
5 Harry Bresslau, Handbuch der Urkundenlehre fill- Deutschland und Italien, ed. a II-a,
vol. 1, Lipsca, 1912, p. 713, 721.
6 Oswald Redlich, Die Privaturkunden des Mittelalters, Miinchen Berlin, 1911,
p. 172 176; H. Bresslau, op. cit., I, p. 716; Szentptery, op. cit., p. 74, 137 ; Pernyi,
op. cit., p. 18 19.

www.dacoromanica.ro
6 DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE 395

ecleziastied (cum Mceau de altfel i In Ungaria i Transilvania vicarii generali ai episcopilor,

vicari recrutati dintre arhidiaconi-canonici, asistati uneori de alti membrii ai capitlului) 2,
In schimb, locurile de adeverire din Ungaria i Transilvania prezintA o particularitate speci-
fied. Aceasta constd in faptul cA ele fuse le ca institutii nu erau instante judecAtoresti,
nici bisericesti, nici laice, ci participau, ca organe auxiliare si de adeverire, In urma Invitatlei
autoritdtilor publice, la Indeplinirea deosebitelor forme procedurale ale justitiei i admini-
stratiei feudale laice 2.
0 altd trdsAturd particulard, apArutd In cursul dezvoltdrii locurilor de adeverire, constd
Intr-o conceptie specified a dreptului feudal maghiar, formatA In cursul secolului al XIII-lea 3.
Acesta (fn opozitie cu conceptia dreptului canonic, adoptatA fn general In Europa apuseand)
nu recunostea valoarea juridicA a actelor emise In cauzd proprie, In tranzact.iunile de drept
privat. De aceea, nu numai particularii trebuiau sd se adreseze In aceastd privinta altora,
In primul rind locurilor de adeverire, ci chiar i acestea de obicei nu eliberau documente In
cauzele lor proprii, fAcInd apel In acest scop la un alt loc de adeverire 4. Ba mai mult:
cunoastem un caz cfnd, spre sfIrsitul secolului urmAtor, se contestd Intr-un proces valoarea
juridicd a unui act de adeverire emis In 1295 de cAtre episcopul Transilvaniei pentru o danie
filcutd In favoarea capitlului sdu, adicd a aceluia din Alba-Iulia 4. Insd In treburile unor
membrii (canonici) ai acestor locuri, ca i In pricinile pe care le aveau ele sau episcopul
lor diecezan, ea stdpfni feudali, cu dependentii sau iobagii lor, ori pe care le aveau acestia
Intre ei sau chiar cu altii, ele obisnuiau sd emitd documente 6.
Desi capitlurile i conventurile, prin prestigiul pe care au reusit sd-1 cfstige In fata
feudalilor, prin numArul i rdspindirea lor In Intreg statul feudal maghiar, jucau mai ales
din a doua jumdtate a secolului al XIII-lea un rol precumpdnitor In adeverirea tranzac-
tiunilor de drept privat, totusi ele nu erau singurele care desfAsurau o asemenea activitate.
1 Doc. din 16 octombrie 1322 (Tr. v. XIV, vol. II, nr. 129) ; 6 iulie 1371, Alba-Iulia,
In Arh. ist. a Filialei Acad. R.P.R., Cluj, colectia losif Kamny, dos. 55; 27 augist 1375,
Alba-Iulia, arh. Suky. Pentru vicarii genarali, cf. Szentptery, op. cit., p. 75, 124, 140,
222 223.
2 In calitatea lor de institutii religioase si nu In aceea obisnuit de locuri de adeve-
rire pentru societatea mireand conventurile adevereau i apeluri fdcute cdtre papd i alte
foruri bisericesti (de episcopi). Asa au procedat de exemplu In 1299 conventul din Cluj-
MAndstur, In 1300 conventul augustinilor din Alba-Iulia, In 1306 conventul predicatorilor
(dominicanilor) din aceeasi localitate (Tr. v. XIII, vol. II, nr. 516, 521, v. XIV, vol. I, nr. 59),
Iar In 1311 ambele aceste conventuri (Tr. V. XIV, vol. I, nr. 156; In doc. din urmA
din 13 septembrie 1311 e cuprins, pe lIngd acela din 24 iulie al episcopului Benedict,
si actul comun din 13 august al dominicanilor i augustinilor, din Alba-Iulia). Pentru rapor-
turile locurilor de adeverire cu forurile judiciare bisericesti, vezi Eckhart, op. cit., p. 422
urm.; Szentptery, op. cit., p. 124.
3 Cf. Kumorovitz BarnAt Lajos, Az autentikus pees& (Pecetea autenticA), Budapesta,
1936, (extr. din iTurul 6, p. 16).
6 Pall, op. cit., II, p. 247 248.
5 Doc. din 1392 In MAiyusz Elemr, Zsigmondkori okleviltdr (Documente privitoare la
epoca lui Sigismund), I, Budapesta, 1951, nr. 2414.
6 Vezi, fn ceea ce priveste capitlul din Oradea, doc. din 1291, 1304, 1320 si 1338,
Tr. v. XIII, vol. II, nr. 391 ; v. XIV, vol. I, nr. 48, 53 si 403; vol. III, nr. 396 (cf. si
Eckhart op. cit., p. 452-453). In 1273, capitlul din Oradea elibereazd un document Impreund
cu episcopul diecezan cu privire la mosiile lor comune, actul fund Intdrit si cu pecetea
conventului din Dealul OrAzii (Tr. v. XIII, vol. II, nr. 161). Asupra jurisdictiei feudale
a capitlului din Oradea a se vedea i cloud documente din 1373, In Georgius Fejr, Codex
diplomaticus Hungariae, IX, 4, Buda, 1843, p. 531-533 si Gaorg Ed. Willer, In Archiv
des Ve eins filr s eoenbiirgische Landaskunde", seria noud, XXIV, (1892), Sibiu, p. 394-395;
vezi si A. vdradi kdplalan legrgibb statutumai (Cele mai vechi statute ale capitlului din
Oradea), ed. Bunyitay V., Oradea, 1886, partea I, titlul 12, 33-35; partea a II-a itlul 5.

www.dacoromanica.ro
396 F. PALL 6

Intr-adeviir, astfel de documente puteau emana si de la alte foruri sad persoane laice i ecle-
ziastice, care dispuneau de pecete autenticA: regele, voievodul i ceilalti mari dregAtori ai
regatului, apoi comitatele (desi acestea vor avea pecetea autenticA numai din secolul al
XVI-lea), orasele, episcopii, vicarii generali, chiar i parohii. La curtea regald, fn secolul
al XIV-lea (1317-1374), comitele capelei (adicA seful capelanilor de la curte) dezvolta de
asemenea o activitate de adeverire. 0 functiune similarA Indeplinea, cu fncepere din
acelasi veac, i institutia de origine italianA a notariatului public, care tusk tocmai din
pricina locurilor de adeverire, n-a putut atinge in Ungaria i Transilvania dezvoltarea ei
cunoscutA In tArile apusene 1.
Spre deosebire de nobilimea feudal, care, din motivele arAtate, prefera sA se adreseze
capitlurilor i conventurilor, orkenii din asezArile urbane privilegiate recurgeau destul de
rar la aceste asezdminte ale feudalismului bisericesc, tranzactiile lor fiind adeverite de
obicei de care forurile lor proprii: sfaturile orAsenesti 2.
Practica documentarA a locurilor de adeverire a luat un aviint atilt de mare In cursul
secolului al XIII-lea, filen pfna i conventurile mici i neinsemnate cilutau s emita docu-
mente, intrucft posedau o pecete, chiar dacA aceasta nu era recunoscuta ca autentica,
adica avind o putere de adeverire publica i putind sa confere actelor o valoare juridici.
Nu numai numArul tot mai mare de acte, reclamate de nevoile practice ale societAtii feudale
In dezvoltare, a contribuit la aceastA nazuinta, ci, mai ales, apriga lAcomie a bisericii catolice,
care vedea un izvor important de venituri In taxele mari percepute pentru Intocmirea docu-
mentelor i fn diurnele delegatilor ei trimisi ca oameni de mArturie la citaii, puneri In posesie,
hotArniciri de mosii etc. Abuzurile sAvIrslte In aceasta privinta nemultumindu-i pe feudalii
laici, puterea centrala a Incercat, deli cu putin succes, sA le stAvileascd prin reglementarea
acestor taxe pe cale legislativA 3. Cresterea abuzivA a numArului locurilor de adeverire apare
evidenta mai ales la sfirsitul secolului al XIII-lea i Inceputul celui urmator, fiind lnlesnita
de slAbirea puterli centrale si de agravarea anarhiei feudale.
Consolidarea monarhiei feudale sub Angevini, In secolul al XIV-lea, a adus printre
alte mAsuri importante In domeniul practicii documentareo limitare a numArului capi-
tlurilor i conventurilor care functionau ca locuri de adeverire. Servind interesele clasei domi-
nante, statul feudal voia astfel sA InlAture abuzurile izvorfte din situatia haoticA de mai Inainte,
care prejudiciau aceste interese. De altfel, biserica din Ungaria i papalitatea din perioada
avignonezA numal aveau situatia predominanta de pe vremuri, deli ele Isi continuau, ba
chiar Ill agravau exploatarea 4. Carol Robert fAcea o distinctie Intre conventurile cu l icele fArA
pecete autenticA, iar Ludovic I, printr-o dispozitie a legii din 1351, a interzis conventurilor

1 Pall, op. cit., II, p. 245.

2 Doc. din 1268 si 1323, privind oraseni din Rodna si din Cluj (Tr. v. XIII, vol. II,
nr. 104; v. XIV, vol. II, nr. 226). Cf. si Eckhart, op. cit., p. 420-421 ; Szentptery, op. cit.,
p. 125, 137-138, 230-236. In 1372 gAsim un caz clnd, Intr-o pricinA adeveritA de sfatul
orasului Cluj, emite In ziva urmtoare un act de adeverire i conventul din Cluj-MAnAstur.
E vorba de un testament care pentru mai multa sigurant a fost deci declarat In fata a dona
f oruri (Fr. Zimmermann C. Werner G. Muller, Urkundenbuchzur Geschichte der Deutschen
in Siebenbiirgen, II, Sibiu, 1897, p. 391 398).
3 Legea din 1298 (Tr. v. XIII, vol. II, nr. 496), si altele, din secolul al XV-Iea
(Szentpetery, op. cit., p. 217-218). De asemenea, statul feudal s-a vAzut nevoit s ameninte
la sfIrsitul secolului al XV-lea cu sanctiuni aspre locurile de adeverire care emiteau documente
false. Acelasi lucru face si faimosul cod feudal de legi, Tripartitul lui WerbOczy, la Inceputul
veacului urmAtor (Szentpetery, op. cit., p. 216). Evident, tot aviditatea Indemna locurile
de adeverire sA recurgil la asemenea abuzuri.
4 Molnar Erik, A magyar tdrsadalom tortnete az Arpddkort6I Moluicsig (Istoria socie-
tAtii maghiare de la epoca arpadianA pfna la Mohacs), Budapesta, 1949, p. 289.

www.dacoromanica.ro
7 DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE 397

mai mici sd dea acte cu privire la s invesniciri de mosii (super perpetuatione possessionum),
ceea ce trebuia s fi avut repercusiuni grave asupra intregii lor activitati de adeverire. In
1353, pecetile tuturor capitlurilor i conventurilor au fost duse la Buda, din porunca ace-
luiai rege, probabil spre a fi verificate si a se hotAri care din aceste asezdminte vor putea
sti mai aibd dreptul de a-si continua activitatea 1.

In ceea ce priveste competinta teritoriald a acestor asezdminte, ea era numai relativd,

In sensul cd raza de actiune a fiecdruia se Intindea, potrivit dreptului obisnuielnie, asupra
tinutului inconjurAtor, adicil asupra unuia sau mai multor comitate, fdrd a avea insd un
drept exclusiv In aceste teritorii. E adevArat c Ludovic I a hotArit In 1351 ca omul de mar-
turie al capitlurilor sd fie luat din capitlurile cele mai apropiate* (de propinquioribus capi-
tulis) de locul unde trebuia filcutd bundoar o chemare in judecata sau o cercetare, i asupra
acestui lucru face de fapt aluzie i Sigismund de Luxemburg la Inceputul secolului al XV-lea 2.
Totui, aceastd dispozitie legald (care privea Ins numai un aspect al activitalii locurilor
de adeverire) nu era totdeauna respectatd. De exemplu, conventul din Cluj-MAndstur, spre
sfIrsitul secolului al XV-lea, Ii desfdsura activitatea mai ales In comitatele din nordul Tran-
silvaniei, iar capitlul din Alba-Iulia In cele din sud fire sd se poatd vorbi insd de o deli-
rnitare precisA, cel putin In fapt, a competintei lor teritoriale, cdci, de pildd, capitlul amintit
emitea acte i cu privire la comitatele Dobica, Cluj si Turda, care fAceau parte din raza de
actiune obisnuitd a conventului din Cluj-Windstur 6. In adevar, raza de actiune a mai multor
locuri putea sd se suprapund total sau In parte 6. Uneori, ele puteau sb emitd acte de adeve-
rire despre mosii situate In mai multe comitate Indepktate unele de altele 6 sau In comitate
care se aflau prea departe de aceste locri, neputind intra astfel in competinta lor terito-
riald obisnuitd. Capitlul din Strigoniu adevereste, de pildb, vinzarea unor mosii din comi-
tatele Cenad, Timis, Cara i Sirmiu. Acest caz se explicd prin faptul cb pentru cumpiirdtor,
magistrul Gall (notarul special al regelui, care stAtea de obicei la curtea regard din Vise-
grad), capitlul din Strigoniu era foarte apropiat 7. E posibil ca mai tirziu el sd fi obtinut In
aceasta privinta i adeverirea unui capitlu din tinutul In care se aflau acele mosii, cum era
capitlul din Cenad, desi In forma In care ni s-a transmis documentul (ca rezumat Intr-un
act din 1390), contrar obiceiului, nu se prevede nici o clauzd in acest sens. Un alt exemplu:

1 Eckhart, op. cit., p. 421-422; Szentptery, op. cit., p. 215.

2 Corpus juris Hungarici, I, Budapesta, 1899, decretul din 1351, art. 22. Cf. Eckhart,
op. cit., p. 457; vezi i mandatul lui Sigismund din 6 noiembrie 1403, In Ortvay Tivadar,
Oklevelek Temesmirmeg ye. . . trtneteliez (Documente priv. istoria comitatului Timis), I,
Bratislava, 1896, p. 335.
8 Janits Ivan, Az erdlyi oaf ddlc igazsdgszolgdItat s oklevlad miikddse 1526-ig (Acti-
vitatea judicial-A i ca emitenti de documente a voievozilor Transilvaniei pind la 1526), Buda-
pesta, 1940, P. 38, n. 50. Conventul din Cluj-MAndstur trimitea delegati si la adundrile (con-
gregatiile) generale ale nobUimii tinute de voievod la Turda, unde ei dezvoltau o activitate
de adeverire (In 1368 acest lucru e amintit ca un obicei vechi). Uneori proceda la fel si capi-
tlul din Alba-Iulia (ibidem, p. 43, 45).
. Eckhart, op. cit., p. 460-462.
5 Vezi mai pe larg la Eckhart, op. cit., p. 456-461 si Szentptery, op. cit., p. 216-217.
6 Eckhart, op. cit., p. 456.
7 Doc. din 1329 (Tr. v. XIV, vol. II, nr. 540). In 1393 conventul din Jasov (azi In
R. CehoslovacA) adevereste, In urma ordinului regelui Sigismund, punerea comitelui Joan,
judele curtii regale, In stapinirea mai multor mosii din comitatul Bihor (E. Lukinich, Docu-
menta historiam Valachorum in Hungaria illustrantia, Budapesta, 1941, p. 437-438,
445 447).

www.dacoromanica.ro
 398 F. PALL 8

conventul ioanit din Alba RegalA raporteazA, In 1498, regelui Vladislav al II-lea despre pune-
rea lui Ladislau Gereb, episcopul Transilvaniei, In stApthirea orasului ZalAu 1. De altminteri,
pentru lfimurirea completA a problemei competintei teritoriale pe care o aveau locurile de
adeverire grit necesare cercetri noi, nu numai pe baza materialului publicat, ci si din
arhive 2.
S. trecem acum pe scurt In revista locurile de adeverire care se aflau pe teritoriul
Transilvaniei 3. E vorba, mai Intli, de capitlurile episcopale din Alba-Iulia (zis a. a s Transit-
vaniei ), din Cenad si din Oradea, precum si de capitlul bisericii colegiale (neepiscopale)
din Arad. Din categoria conventurilor fAceau parte: cel benedictin din Cluj-MAnAstur i eel
premonstratens din Dealul OrAzii (de Promontorio Waradiensi). In afarA de acestea, dupa
cum vom vedea, erau i citeva conventuri mai mici, care desffisurau o activitate incompa-
rabil mai redusA ca importantA, ca intensitate i In timp.
In ordinea cronologicA a aparitlei lor In materialul documentar cunoscut, trebuie sA
mentionam mai Intli capitlul din Oradea, a arid functiune de adeverire este atestatA Inca
de la Inceputul secolului al XIII-lea, dupA cum ne aratA Registrul de la Oradea (1208-1235).
In acesta ni s-au transmis, IncepInd cu anul 1215, documente care, pe lIngd cA erau trecute
In acest registru, au fost emanate si separat ca acte de sine stAtAtoare, asa cum dovedeste
Inssi forma lor din registru 5. Apoi, primul document eliberat de capitlul din Oradea pe
care-1 cunoastem fSrA mijlocirea acestui registru e din 1256 6. Capitlul din Arad e mentionat
ca emitind scrisori de mArturie In 1229 (In Registrul de la Oradea) primul sAu document
ce ni s-a pAstrat fiind din 1269 7. Capitlul din Alba-Iulia apare In 1231 5, conventul din
Dealul OrAzii In 1264 9, capitlul din Cenad In 128515, iar conventul benedictin din Cluj-

1 Beke Antal, Az erdelyi kdplalan leveltdra Gyulafehervdrt (Arhiva capitlului Tran-

silvaniei din Alba-Iulia), Budapesta, 1889-1895, nr. 763-764. Acest autor crede InsA gresit
cA e vorba de un convent ioanit din Alba-lulia, In loc de cel din Alba-Regala. In realitate,
e atestat numai acesta din urmA, care avea ca patron pe sf. 5tefan, regele Ungariei (Eckhart,
op. cit., p. 462; Szentpetery, op. cit., p. 137), dupA cum aratA, de altfel, i intitulatia actului
emis de acest loc de adeverire Conventus cruciferorum ordinis sancli Johannis Jerosolimitani
domus hospi<talis sanrti> Regis Stephani de Alba, pe care Beke o reproduce incomplet (cf.
orig. In Battyaneum din Alba-Iulia, cista Szathmar, fasc. III, nr. 43). Acest convent face
parte din acele locuri de adeverire care erau autorizate, cel putin de la sfIrsitul secolului al
XV-lea (dupS cum rezultA indirect si din acest act), sA emitA acte autentice pentru orice
parte a regatului Ungariei (Werboczy, Tripartitum, II, p. 21 ; cf. Hajnik Imre, A magyar
birdsdgi szervezet es perfog az Arpad s vegyes-hdzi kirdlyok alatt (Organizatia judecAtoreasch
si dreptul procesual maghiar sub regii din dinastia arpadians si din cele mixte), Budapesta,
1899, p. 161.
2 Cf. si Eckhart, op. cit., p. 461; Szentptery, op. cit., p. 217.
3 In sensul larg, actual, al termenului (cuprinzInd i Banatul, Crisana i Maramuresul).
4 Ecclesia collegiata.
5 Beg. de la Oradea (tradus In Tr. v. XIX III, vol. I, nr. 112 anul 1215; cf. si
nr. 162 (1216), 313 si 317 (1221), 352 (1226), 357 (1229), 388 (1235). Pentru analiza conti-
nutului social al acestui registru vezi Ion Sabbu, Judecata probei lierului row In Transilvarzia
leudald, In Studii si referate privind istoria Rominiei, <Bucurestb, 1954, p. 625-640.
6 Tr. v. XIII, vol. II, nr. 17.
7 Reg. de la Oradea, nr. 358 (1229), doc. din 1269 (Tr. v. XIII, vol II, nr. 105).
Doc. din 1247, prin care acest capitlu raporteazA,Impreunil cu cel din Cenad, regelui Bela
al IV-lea despre o hotarnicire e fals. (Karacsonyi Janos, A hamis, hibdskeltil es kettezellen
oklevelek jegyzeke 1400-ig (Lista doc, false, cu dad gresita sau nedatate pInti la 1400), Buda-
pesta, 1902, p. 18, nr. 100.
8 Tr. v. XI XIII, vol. I, nr. 214; documentul urmAtor, din 1252 (vol. II, nr. 3).
9 Ibidern, nr. 47; documentul urmAtor, din 1283 (nr. 280).
3 Ibidem, nr. 306; documentul urmfitor, din 1288 (nr. 331). Vezi mai sus nota 7.

www.dacoromanica.ro
9 DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE 399

Manastur in 1299, and adevereste ca institutie religioasa un apel catre papa, primal sau
act cunoscut de adeverire intr-o pricina laicd fiind din 1308 1.
In perioada mentionat5 a agravarii anarhiei feudale, de la sfirsitul secolului al XIII-lea
si inceputul veacului urmdtor, intilnim, in citeva cazuri, amintite In documente, ca hide-
plinind unele functiuni de adeverire: conventul cavalerilor ioaniti ( cruciati *, hospitalieri)
din Turda in 1288 2, conventul augustinilor eremiti i acela al dominicanilor din Alba-Iulia

1 Tr. v. XIII, vol. II, nr. 516; v. XIV, vol. I, nr. 96. In lucrarea <lui Johannes
Szegedi>, Decrela et vitae regum Ungariae qui Transylvaniam possederunt, ed. a II-a, Clij,
1763, P. 356-358, se publica un mandat (poruncii) al lui Andrei al III-lea, din 24 iunie
1296 catre capitlul din Alba-lulia, prin care Ii ordona sa hotarniceasca moiiIe conventului
din Cluj-1415n5stur i sfiledobIndeaEcAinTavoarea acestuia n e dijme. in acest act, conventul
e mentionat monasterium, videlicet locus testimonialis (man5stire, acl!ca loc de mditurie);
Termenul de locus lestimonialis e neobisnuit pentru aceasta vreme. Eckhart (op. cit., p. 421),
citeaza numai un singur exemplu pentru aceast denumire, in !egltura cu un alt loc de
adeverire, din 1350. Cam tot din aceasta epocd, sau chiar din a c oJa jumatate a secolului
al XIV-lea, in orice caz din timpul domnici lui Ludoic I (1342-1382), trebuie sa dateze
si un alt cxemplu pentru aceeasi denumire in IegituiS cu lccurile de adevcrire, folosita

titului rege --
in rezumatul intocmit de autorul anonim al unui tratat de arta* epist olara din epoca amin-
dupa un document al lui Carol Robert, atribuit de Fejr (Codex diplomatims,
Buda, 1832, VIII, 1, p. 612-615, care it reproduce din Kovachich, Formulae, Pesta, 1790,
p. 2-3), fara nici o motivare, anului 1316 (cf. si Tr. v. XIV, vol. I, nr. 237). Data mai
probabild e ins 1326, riE,a cum rezulta din Hajnik op. cit., p. 445, xi. 23. Acelasi termen
reNine insa mai tirziu la Werboczi (Tripcul.lum, partea a II-a, titlul XIII, alineat 7-8).
Mentiunea de mai sus a documentului din 1296 ar fi prima dovada despre activitatea ca
loc de adeverire a conventolui din Cluj-Mandstur. Documentul acesta insa e foarte susrect,
probabil fals, alit prin redactarea i cuprinsul sau, dt i prin faptul cd, Sncadrat in raportul
corespunzator al capitlului din Alba-lulia, dat i la sarbdtoarea sf. Barnaba din anul de
mai sus * (deci la 11 iunie 1296, raportul fiind astfel anterior ordinului care-I cere I), se
afla transcris in acelasi act de confirmare al lui Carol Robert, din 21 noiembrie 1324 (Szegedi,
op. cit., P. 360-363 ; prescurtat in Fejr op. cit., VIII, 2, Buda, 1840, p. 518; tradus In
Tr. v. XIV, vol. II, nr. 300), impreund cu privilegiul fals al lui Bela al IV-lea din 19 februarie
1263 (Tr. v. XIII, vol. II, doc. false, nr. 4). De altfel, confirmarea lui Carol Robert, e,
desigur, tot falsii (cf. observatiile lui Szentptery, Regesta requm stirpis Arpadianae crilico- .
diplomatica, I, Budapesta, 1923, nr. 1338). Despre alte acte false ale conventului din Cluj-
Manastur de la sfirsitul secolului al XIII-lea si din a doua jumdtate a secolului al XIV-lea,
vezi, Pall op. cit., II, p 317 si n. 9.
2 Tr. v. XIII, vol. II, nr. 464. Vezi aluzii i in documentul din 8 iunie 1288 si 24
martie 1295 (ibidem, nr. 338 si 461). 0 mentiune anterioara din 1276 (ibidem, nr. 195), se
afIS intr-un act falsificat de I. Kemeny (Nezi articolul nostru citat mai jos). Sc pare
ca. la anul 1295 se refera si o alt5 amintire dintr-un document din 1392 al lui Emeric
Bebek, N oie vodul Transilvanici (Malyusz, op. cit., I, nr. 2414). Un convent ioanit sau al
*cruciferilor bisericii slintei Treimi din Hoghiz (lingit Olt, aproape de Rupea ; cf. trei docu-
mente din 1297, Tr. v. XIII, vol. II, nr. 484, 485 si 488) este rezultatul unei identificari
gresite, al unei confuzii cu conventul similar din Budafelheviz (Calidae Aquae de lingd Buda,
R.P. Ungara) singurul cunnscut cu acest nume din alte documente (Reiszig Ede, Robert
Kdroly es a Jdnos lovagrend (Carol Robert si grdinul cavalerilor ioaniti) in Szazadok 1903,
4,

p. 517-519 ; Eckhart, op. cit., p. 462 ; Szentptery, op. cit., p. 137. Cf. si doc. din 1311
(Tr. v. XIV, vol. I, nr. 156 si 3 mai 1330, vol. II, nr. 592). De altminteri, nici cele douS
sate mentionate in actele citate din 1297 nu se afla pe teritoriul tdrii noastre, ci In comitatul
Bekes, in 1-1.P. Ungara (Karcsonyi, A magyar nemzetsigek a XIV szdzad kozepdig (Neamurile
maghiare pind la mijlocul secolului al XIV-lea), vol. I, Budapesta, 1900, p. 117). De fapt,
confuzia intre Hoghiz (Heviz) i Budafelhviz a fost f.lcuta mai intli de Kemeny, care,
pe baza ei, i pentru a dovedi existenta unui convent si loc de adeverire la Hoghiz, contestata
de Jerney Jdnos (A magyarorszcigi kdptalanok es konventek, mint hielmes es hiteles helyek
trtinete (Istoria capitlurilor i conventurilor din Ungaria, ca locuri vrednice de crezare si
de adeverire), In Magyar Tortnelmi Tar *, II, Pesta, 1855, p. 126-128), a fabricat, cu
ajutorul unor documente autentice, actul fals al conventului din Cluj-Mdnastur, din 7 septem-

www.dacoromanica.ro
400 F. PALL 10

lntre 1295 si 1311 1. La 11 octombrie 1323, conventul dominicanilor si acela al minoritilor

din Sibiu, la cererea parohilor capitlului (decanatului) din Seica Mare, transcriu Impreund,
sub pecetile lor, un act al regelui Carol Robert cu privire la supunerea datorat de acesti
parohi episcopiei Transilvaniei 2, ceea ce este o dovadd cd i aceste manastiri Indeplineau
functiuni, mai mici, de adeverire. Toate aceste locuri de adeverire marunte si-au Incetat
InsA activitatea In curind, poate chiar Mainte de dispozitiile pomenite ale lui Ludovic I, din
1351 si 1353. Din aceasta. categorie i anume a conventurilor care si-au Incetat functiunea
de adeverire In 1353, facea parte lard Indoiald si conventul din Dealul Ordzii 3, a cdrui
activitate de altfel decdzuse dupA 1340, In urma unor conflicte interne Intre calugarii din
acest asezAmInt. Conventul, transformat In capitlu colegial, Isi va relua activitatea de adeve-
rire abia la sflrsitul secolului al XV-lea (lntre 1495-1497)4.
Am IntlInit, amintitd Intr-un caz, la 4 noiembrie 1338, si activitatea de adeverire a icon-
ventului cruciferilor din Oradia *. Alen-puma aceasta trebuie primit Insa sub toata rezerva 5.
Din categoria conventurilor mici facea parte probabil i conventul benedictin din Siniob
(Bihor). Activitatea lui de adeverire e atestatd Intr-un act palatinal din 1239, In legatura
cu un jurdmInt pe care trebuiau sa-1 presteze In fata sa niste Impricinati din partile Sdtma-
rene 6. Acest asezdmInt este singurul mentionat cu numele In 1486 printre acele conventuri ma-
runte care, dupa clt se vede, nu si-au Incetat functiunea lor de adeverire, potrivit legii din 1351,
sau au reluat-o mai tirziu. Intr-adevAr, din acest motiv, o alta lege, aceea a lui Matias Corvin

brie 1374 (Hurmuzaki, I, 2, P. 222-223). Cf. Fr. Pall, Noi falsuri ale lui losif Kemny, articol
In pregAtire. Afirmatia lui Beke despre existenta unui convent ioanit la Alba-Iulia, care
ar fi desfasurat o activitate de adeverire, e de asemenea rezultatul unei confuzii (vezi mai sus,
p. 398, n. 1).
2 Tr. v. XIII, vol. II, nr. 466; document din 1300 (ibidem, nr. 521), 1308, 1313
(v. XIV, vol. I, nr. 100, 174; cf. si nr. 156; vol. II, nr. 592). Conventul augustinilor si
al dominicanilor adevereau i Irnpreund, precum i cu capitlul din Alba-Iulia (Tr. V. XIII,
vol. II, nr. 46 ; v. XIV, vol. I, nr. 156). Pe la 1295, ele adeveresc o danie Impreund cu
preceptorul conventului ioanit din Turda (mentiunea citatA din Mlyusz, nota precedentd).
Prin urmare, conventul augustinilor i acel al dominicanilor nu adevereau numai In chestiuni
de jurisdictie bisericeasca, cum afirma Jerney (op. cit., p. 126-128).
2 Tr. v. XIV, vol. II, nr. 202.
3 Dupd doc. din 6 oct. 1352 (Tr. v. XIV, vol. V, sub tipar) n-am mai Oa and
marturie despre activitatea de adeverire a acestui convent. De aid rezulta Irma ea el nu
si-a incetat activitatea In 1351, cum presupunea gresit Bunyitay V., A vdradi pitspolcsg
trtenete (Istoria episcopiei de Oradea), Oradea, II, 1883, p. 400. CA acest convent nu mai
desfAsura dupa 1353 o activitate de adeverire rezultd indirect si dintr-un mandat regal
emis la 9 martie 1358, precum si din raportul corespunzAtor al capitlului din Oradea, din
16 iunie acelasi an (Tr. v. XIV, vol. V).
Bunyitay, op. cit., II, P. 402-403; cf. si 208 217.
5 E vorba de un document foarte deteriorat, a carui parte superioard abia poate fi
cititd *, dupd mdrturisirea editorului, care, probabil, din acest motiv trebuia sa se multu-
meascA cu publicarea lui doar sub forma de regest, In Zichy oknidnyldr (Documentele fami-
liei Z.), XII, ed. Lukcsics P., Budapesta, 1931, p. 11. Despre zalogirea rnentionatA de actul
In discutie se vorbeste si In documentul din 4 mai 1339, emis de conventul din Dealul Ordzii
(Tr. v. XIV, vol. III, P. 506). Existenta conventului cruciferilor * (ioanitilor) din Oradea
nu e atestata de nici o alta mdrturie cunoscutd. Se stie doar atit ca. ioanitii au stapInit
citva timp manastirea din SIntion din apropierea Orazii, dar acest lucru a avut loc In prima
jumatate a secolului al XIII-lea (Registrul de la Oradea, anul 1234, nr. 377. Tr. V. XI
XIII, vol. I, p. 143 si Bunyitay, op. cit., II, p. 380 si urm., p. 418 si urm. ; Komaromy
Andras, In Szazadok *, 1893, p. 875 i urm. ; Reiszig Ede, In T6rtAnelmi Tar *, 1911, p. 370,
372, 391 392). S-ar putea sd fie vorba aici (In cazul documentului din 4 noiembrie 1338)
de o confuzie cu amintitul convent din Dealul OrAzii.
6 Conventus sante Dextre, In Wenzel Gusztav, Codex diplom. Arpadianus continualus,
XII, in Monumenta Hungariae Historica, Diplomataria, XXII, Pesta, 1869, P. 77-78.

www.dacoromanica.ro
41 DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE 401

din 1486, a haterzis activitatea de adeverire a it conventurilor mid si mai ales pe aceea a con-
ventului din Siniob * (activitatea acestuia reapare in documente incepind din 1468), decla-
rind ffirA valoare actele pe care le-ar emite 1. Se vede insA cA mAsura n-a fost respectatA,
cAci legea urmatoare aceea a lui Vladislav al H-lea din 1492 a trebuit s-o repete textual.
Asupra acestei dispozilii, la cererea stArilor privilegiate, a trebuit totusi sA revind in curind
In ceea ce priveste conventul din Siniob, chiar amintitul rege Vladislav. 8i anume, prin
legea sau decretul din 1498, el i-a restituit sigiliul, la stAruinta pomenitelor stAri, a care nu
se pot lipsi de pecetea* acestui convent 2. Restituirea pecetii echivala cu IngAduirea din nou
a activitAtii de adeverire.
In sfirsit, trebuie sA mai amintim printre locurile de adeverire din Transilvania con-
ventul cistercian din Igris (Banat), despre care stim cA emitea uneori (In orice caz, inainte
de mijlocul secolului al XIV-lea) acte In materie de drept privat 3.
Pe ling actele emanate de la locurile de adeverire de pe teritoriul Transilvaniei, ne into-
reseazA InsA, adeseori, prin cuprinsul lor, i acelea ale asezAmintelor similare dinafara hota-
relor apusene ale R.P.R, (de pe teritoriul R. P. Ungare, R. Cehoslovace, R. P. F. Iugoslavia),
cAci aceste asezAminte f Aceau parte de asemenea din statul feudal maghiar. Ne referim la
capitlurile din Alba-Regald (Szkesfehrvar), Ba, Buda, KO (sau Sirmiu), Pks, Strigoniu,
Vesprim, Zips etc., precum si la conventurile din Budafelhviz, Pecsvarad etc, Ne intereseaza
InsA mai ales documentele date de capitlul din Agria (Eger, In R. P. UngarA, si de conventul
dip Leles (in R. CehoslovacA), Incepind din a doua jumAtate a secolului al XIV-lea, deoarece
acestea sint cele mai numeroase din categoria actelor emise de locurile de adeverire din afara
hotarelor R.P.R. Raza obisnuitd de actiune a celor cloud asezAminte din urma s-a extins
s) asupra unor tinuturi din partile de nord-vest ale Translivaniei.

Credem cA cele infAtisate de noi cu acest prilej ne ingAduie sA tragem citeva concluzii:
Documentele emise de locurile de adeverire fac parte dupA cum am amintit si mai
inainte din izvoarele cele mai importante ale istoriei Transilvaniei feudale. Ele cuprind
stiri numeroase despre viata economicA i socialA, despre institutiile, despre frAmintArile
claselor i paturilor sociale din Transilvania epocii de care ne ocupilm (din secolul al XIII-lea
pinA la sfirsitul celui de-al XV-lea). In aceste documente gAsim stiri pretioase despre rAmA-
sitele robiei, despre deosebitele categorii de tdrani, despre orAseni (mestesugari i negustori),
despre comunitAtile etnice privilegiate (secui, sasi), dar mai ales despre clasa feudald domi-
nantA, care fmkellnA cu statul feudal, adicd cu aparatul sdu de constringere recurgea
In primul rind la serviciile acestei institutii specifice a feudalismului din Ungaria i Tran-
silvania.

1 Cf. un raport din 1469 al acestui convent la l3eke, op. cit., nr. 1058; alte doe. din
1468-1483, In Codex diplomaticus comitum Kdrolyi, ed. Gresi Kalman, Budapesta II,
1883, p. 390-391, 397-400, 407-409, 485; cf. si Bunyitay, op. cit., p. 346-348.
2 Corpus juris Hungarici, I, decretul din 1486, art. 59; decretul din 1492, art. 39 si
decretul din 1498, art. 11.
3 Adeverirea unui testament In 1239, In KolomAn Juhasz, Die Stifle der Tschanader
Ditizeze im Mittelalter, MOnster (Westfalia), 1927, p. 218-219; cf. si Szentptery, op. cit.,
p. 137. Conventul din Maramure i cel din Meses, pe care Jerney (op. cit., p. 104-108),
si dupA el Erdujhelyi Menyhrt (A kozjegyziiseg is hitelyes helyek trtnete Magyarorszdgon
(Istoria notariatului public si a locurilor de adeverire din Ungaria), Budapesta, 1899, p. 96)
le InsirA tot printre asezAmintele de care ne ocupAm, In realitate nici n-au existat, cAd ele
sInt atestate * numai de niste falsuri ale lui Kemny (Karacsonyi, op. cit., p. 12, nr. 71;
p. 18, nr. 102). De aceda, aceste conventuri nu stilt cuprinse In lista locurilor de adeverire
IntocmitA de Eckhart (op. cit., p. 461-462; cf., dupA acesta, ti Szentptery, op. cit.,
p. 136-137).
26 c. 376

www.dacoromanica.ro
402 F. PALL 12

Prin adeverirea tranzactiunilor de drept privat (danii, vInzAri-cumpArAri, schimburi,

zAlogiri, testamente, eliberAri de robi etc.), declarate In fata lor de particulari, membri ai
claselor posedante (feudali, uneori 1ns i orAseni sau reprezentanp ai unor pAturi tArAnesti
mai ridicate, ca iobagii cetAplor 1 sau de Imputernicipi lor) precum l pan emiterea de
rapoarte In variate pricini judiciare si administrative, la care participau prin delegapi kr (de
exemplu : la puneri In posesie, la hotArniciri, la cercetarea cotropirilor de mosii ori a neIntelegeri-
kr din slnul clasei feudale sau dintre aceasta i tArAnimea exploatatA) 2, locurile de adeverire se
&eau in contact cu pAturile cele mai largi ale societAtii feudale din Transilvania, slujind, prin
documentele tntocmite de ele sau pAstrate tn arhivele lor 3, interesele clasei stApInitoare feudale.
Acest lucru 11 fAceau cu atlt mai mult, cu clt membrii capitlurilor: canonicii i abapi
sau prepozitii conventurilor se recrutau, In ceea ce priveste compozitia lor de clasA, de obicei,
din fiii nobilimii feudale (unit fiind chiar fii de regi si de voievozi)4, iar asezAmintele respec-
tive capitluri t conventuri erau ele Insele stApini feudali, avInd mosii Intinse i mulpme
de iobagi 5. Asadar, studiind aceastA institupe i documentele eliberate de ea, nu trebuie
sA pierdem din vedere nici un moment rolul ei In suprastructura feudald, caracterul de clasA
si pozitia ei In cadrul relatiilor, al contradicpilor si al luptelor sociale.
Cercefind practica documentard l materialul documentar al locurilor de adeverire,
trebuie sA ne lndreptdm atentia mai ales asupra mArturillor pe care ele ni le oferd despre
ascutirea luptei de clasA dintre tArani i feudali, ca i dintre acestia i orAseni, despre contra-
dictiile din slnul clasei dominante feudale, precum i dintre ea, pe de o parte, si puterea cen-
trald sau statul feudal, pe de alta.
Supuse unui studiu diplomatic si istoric, atent i sistematic (care sl ImbrAtiseze intreaga
epocd feudalA), comparate critic cu izvoarele de alte categorii, In primul rind cu actele eli-
berate de celelalte institutii (regalitatea, voievodatul, comitatele, orasele, alte foruri bise-
ricesti etc.) si interpretate In lumina materialismului istorie, documentele locurilor de ad we-
rire vor putea da o contributie pretioasA la reconstituirea istoriei stiinpfice a Transilvaniel
sl, totodatA, a Intregului teritoriu al patriei noastre in timpul orinduirii feudale.

1 Doc. din 1268, 1291 (Tr. v. XIII, vol. II, nr. 90 si 885).
2 De pildA, doc. din 1313, 1323 si 1340 (Tr. v. XIV, vol. I, nr. 175; vol. II, nr. 205;
yol. III, nr. 506).
3 De exemplu, In arhiva capitlului din Alba-Iulia a fost depus actul lui Andrei al III-lea,
din 22 februarie 1291, prin care se IntAreau privilegiile nobilimii feudale (Tr. V. XIII, vol. II,
nr. 400 si 401).
4 Ducele Coloman, fiu nelegititn al regelui Carol Robert, e amintit In calitate de
canonic-cantor, in capitlul din Oradea. in anii 1332-1335 (cf. Tr. v. XIV, vol. III, nr. 56,
(p. 54), 140, 142, 240, Ladislau fiul voievodului s titular Laurentiu (de la sfIrsitul
secolului al XIII-lea) e mentionat de asemenea ca membru al aceluiasi capitlu (ibidem, nr. 56);
cf. si un doc. din 1372, In Zimmermann-Werner-Muller, op. cit., II, p. 378. Pe Mihail, flu!
vicevoievodului Petru de Oarda, 11 Intlinim ca arhidiacon de Hunedoara, In capitlul din
Alba-lulia (ibidem, III, p. 40,441). Frapi Oheorghe Lepes, prepozit al capitlului din Alba-
Iulia, apoi episcop al Transilvaniei, i Lorand, vicevoievodul Transilvaniei, fratele sAu, gut,
bine cunoscup In legAturd cu rAscoala tArAneascA din 1437.
5 rn ceea ce priveste Transilvania, Incepind cu a doua jumAtate a secolului al XVI-lea,
locurile de adeverire (capitlurile din Alba-Iulia si Oradea, precum i conventul din Cluj-
MAndstur) prezintd, 1ntre altele, o particularitate importantd fatd de asezdmintele asemAnd-
toare din Ungaria.1ntr-aclevdr, In urma progreselor Reformei religioase, ele au fost secularizate,
Incetind, pind la ajungerea Transilvaniei sub stdpinirea Habsburgilor (la sfIrsitul secolului
al XVII-lea), de a mai fi asezAminte bisericesti, desi continuau sa-si poarte vechile lor nume.
In loc de canonici i cAlugari, membrii lor erau numiti de principele Transilvaniei dintre
nobilii laici. Acestia erau aa-ziii requisitores litterarum (cAutatorii de scrisori), tinlnd seama
cit atribupa lor principald era cautarea actelor originale din arhivele locurilor respective
si emiterea de copii autentice dupa ele (Papp, op. cit.).

www.dacoromanica.ro
Et aoasaa a-normal aa Huivalaav WI?

N AD0c111011 1114c1012M V301 vIrnaiclaup

HHHVENITI4DHVcII WNHEI
HOILLIrdn) (ammtaano
n11d0s,314 Eacq 'ff111101fHtedhS--EW[Ipaio XID1001141/II0H0 in& oaonaoadan
umatrulioatfo a HIVILIII0a a `III4Hea4I1140HUCII XI4HHB1800 awexrLiiarirni H (:)31911
HIAmdoz HDIBLLHOHHOH a X14110T8H0X1IFIa FLIAHU 0 111011119HWIrlIdu 01111112VOII If Maxi:km
OH dII 0 0940 XI4111101Ik nor HUH BH llhIHa0H3O ffahOlAIOHINII XEIHIIBIaSUOU LO -main
XI4110 6;fai,omra aine MITI& BELL0011811 a kfoaparunuCcl HIAJPGILIOHdOLL0I4 Me HUMPH
`vaniqueIvicreclou HMO 411411Hdu Oa '911II8MIHMI or arnmainSurra HWHIC -HCadhS
HIATISIIHOV 14111011ISHO1 E83H91.111BHHCIII H ISIN111B0 MINIIH02311hOLI01114 II VIII4HHCBEI
INHIIH120,L3H Had0I0I4 HIIHUE/41111011Bdj, H I01Bh01211B8 a 9903 011J103HCOHW
4111110V9a0 90
ff0H0913.11DIOHOH8 H gonnuTahoo MIMI{ oda wounratoacp aodIa
a wodoIonan HHHOIHOHIO HHQ H1HOX3 0 HIAIB,I;011dBILOII Il3HIAIIIIIIallaLf0H) a
manuaorroonudj, on IlodoIa 911I4a02011 Ax `03H8H andmon OHHORIII -oaurg
ndutt oranuaoa,LoaluSo uooi fficapan an arraow nocuaneud a goHqIrB1to9
alldaHaa 011 'HIla0dS t0LI0LIIISHI0O1 HIAII4 a xruntenuR 'XVIIRdm
domrv 1.01311110IS 911H0012I4d0I0H 6naaorol 011IIHIPacrla arniarranou slue
ffillieltHLadhS a 92E11:811 iiix `mlaa a 'nodal' 'Btraon adettosuag onuaasud
110H4IrPHII00 `1411814Ht nenoaarrodon 81H131 aad 911 EIL1011I anti min -mairaottic
nIndoa uanamud ooduo w HawLi{o1 oo rniodow xalniwa xrumrettoa4)
110020 HH110293PH 6arodoIon oHqua,LeaolfaIr3 NIIHMOtt HII149 1(34IB1ried90 H
6

wactht JAIHIIIIHVILDHII NI411101alia oaudn 4LIABEuettria 0I4H90110II `I'LLHOIAISHOlf

6

oiSaden ntradaho i NUE/UT/HMI H 'weInaanon nowarnanuan a oz awada

NOH4IfB110941 `01111.301H90 Ionia 0 IJOISHHIAIOHSOIIINa `uandEnrannun 99120914BH
amaranfan IIIIISInIaamottedu HI30HI011r0dLI H va,LooSnou -e1C014II .Sintarc -ono
oruaoaLLogoo H OL 'oaIonuaIrsomogo 01111 alma arrinnud OHH3IsOa3 anuon -udgo
noarculn n WBULLYILIBH 14 INIBLImaaaox o 4o9g3odu o 'rennanattoo a 9ELL30hBH
osorinvar,Baowonoa 6unuado Mill HHHOHUOIII4a xiodoIonan imp -moduollSo
valottoa dawaduun) 'Au vianntog (Mao
do,Lav Inehredgo 9HHBIIIHHa uH erodthr,onarr arcraon nkaorrene o) -Honda'
HIIIcIH HIAIHI4H9VHL9dhic U (111111MAIdad 43I1BdUaL0 %Laguna H aNnsudgoaoao
iJdah Hasolasud XFIL8 uanalunadhi a nadanaa H nanuanuaoriudj,
aarfuly nolaSliarroon ooduoa o ada4m 'mow:wan:rat H kronnyeacIoIaddaI
mannaraumon uool umcupan H HaL9e2911 d0890 IIHH8EIOH3UIH8OEI a -orronodx
uonoahaa H100H4Iraisgaollairoou X911 8H `XVIII erldthIsOH 43fftrattoxeff "OH -Hdde.L
1111d0I :HHHHEIcIlf14311.0d1 OHH3H0110HII0 NITAIremea a agulir 'Inurca a 0)10110h
II a :attedc, uknroVudy 'IrS,Lanux ranaanon a adSurrenew-InSom n a
iricirs)p> -41.1acedo aPoI0d3I XILL8 ffI4HabicadhS. 9920911BH) (xMI-Clea -J10913113
IlIfBa0a H 90209 9I4HI291.4 xlornmaduazoos# 4uadenral .troOdSi, runaarion
XI49000 xHHOOHIPHONI aonaltdo a 992V 'HH1f01 6Sa9aD ag014FIFID a) ...HAIM
9LBLIs (dOXI4a H a arrradayi (aIenea a woiie uFuI8mOHLO daLae Lionona -OH
andaLon HHII9I1a1dII0I4 a
aataorSaloarnitadu ISIIIIPa01t9200I/1 H 19UHIEd90
MHW aommtuinott Boxinunoomo H 91/ -031L00111i0
BH 011HUH-9011 ,HHIMMOU
annaua a moonnuaLrora,Loffait B3oi ummpaio maZanoN) a 'anadox -PdBW
`9III0dX1AI (9111989A1 icifSHON `MIHhOdH HaLOBHHWOthi II 0 MI-190110H 9Ht HCOdfili
`xnunalt noxarnanIforen on Lii Snodolo ,Lo xrnitenua Innreds 'dm a IOgh
.9Z

www.dacoromanica.ro
 404 F. PALL 14

HOCTH, B 3repe. H B aeneme,.1:coTOpme BLI11CTH.1114 MHOHieCTBO HoHymewroo,

HacaraumxcH cenepo-aanaHmax iacTett TpaHcHni,HaHHH,
B saminogeHHe al:mop HaeTau Ham, Ha poarf loca credibilia B HuropHH TpaH-
cluthrtancHoro 4)eouaabHoro o6utecTria H Ha Ba2HHOCTH cHegeHHA aHoHoymqe-
cHoro H cormaabHoro xapaHTepa, HaxoHmHuxen B HoHymenTax, BLIgaHHEIX
nH11414 ygpeatgemmuu.

CONTRIBUTION A L'HISTOIRE DES LOCA CREDIBILIA EN

TRANSYLVANIE MEDIEVALE (XIIIe XVe SIECLE)
(RESUME)

L'histoire des loca credibilia, ces tablissernents propres a la feodalit

ecclesiastique de Hongrie et de Transylvanie, constitus par les chapitres
.et par certains couvents, qui mettaient des actes munis de leur sceau
authentique, tantelt sur la demande de simples particuliers, tantOt en vertu
d'un mandat manant de l'autorit fodale laique, est encore peu connue de
l'historiographie roumaine. Le fait semble tonnant, tant donne que les
documents mis par les institutions en question font partie des sources les
plus abondantes et les plus importantes de l'histoire transylvaine, en raison
des nombreuses informations sur la vie conomique et sociale du regime
fodal qu'elles fournissent, A certains gards, ces loca ressemblent aux of ficia-
lits franeaises et aux notariats publics, qui apparaissent en Transylvanie
dans la seconde moiti du XIVe siecle et qui, prcisment A cause des
loca credibilia, ne purent atteindre dans la Hongrie fodale le lame degre
de dveloppement que dans les pays occidentaux.
L'auteur precise les conditions historiques qui prsiderent a l'apparition de
cette institution, au debut du XIIIe siecle, c'est--dire a une poque oa, par
suite du dveloppement de la vie sociale, la chancellerie royale ne pouvait
plus faire face a elle seule aux demandes d'actes, toujours plus nombreuses,
des classes fOdales aises. Celles-ci se virent obligees de recourir a d'autres
autorits, en firemier lieu aux chapitres et aux couvents qui, avec la dite chan-
cellerie, reprsentaient a ce moment-la l'instruction et l'art d'crire au sein de
la socit fodale. D'ailleurs, chapitres et convents taient dj sollicites
auparavant par les autorits laIques d'accorder leur coneours, en tant
qu'offices auxiliaires, A l'excution de certaines phases de la procedure
judiciaire (par exemple pour les ordalies).
La prsente etude attire l'attention des lecteurs sur de nouvelles analogies
(avec les institutions ecclesiastiques similaires d'Allemagne) et essaye de mettre
en relief les caracteres propres au dveloppement de ces institutions en Hongrie
et Transylvanie.
L'auteur tudie ensuite le probleme du rayon d'action et celui de la compe-
tence territoriale des loca credibilia et, dans l'ordre chronologique de leur
apparition, passe en revue ceux qui se trouvaient en territoire transylvain:
chapitres episcopaux d'Alba-Iulia, Cenad et Oradea, chapitre d'Arad, convents
de Cluj-Mandtur et convents du Promontoire d'Oradea. Outre ceux-lA
(les plus importants du reste), il existait encore des offices plus modestes:

www.dacoromanica.ro
15 DESPRE LOCURILE DE ADEVERIRE 405

celui des chevaliers hospitaliers de Turda ; les convents des divers ordres religieux
a Alba-Iulia, Sibiu, Siniob (comitat de Bihor) et Igri (Banat). L'auteur
apporte quelques rectifications A des recherches antrieures et attire l'atten-
tion sur certaines falsifications de documents relatifs A des loca credibilia
qui n'ont en ralit jamais exist (couvents de Hoghiz, Maramure, Mese).
Mention est faith, en passant, des tablissements analogues situs au del des
frontires occidentales de la R.P. Roumaine, notamment ceux d'Eger et de
Leles, qui ont mis maints documents concernant les regions du Nord-Ouest de
la Transylvanie.
En conclusion, l'auteur souligne le role de cette institution dans
l'histoire de la socit fodale de Transylvanie et l'importance des informations,
d'un caractre economique et social, que renferment les documents manant
de ces institutions.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 MARTURII ASUPRA ROLULUI CNEZILOR DE PE
MARILE DOMENII DIN BANAT IN A DOUA JUMA.TATE
A SECOLULUI AL XIV-LEA
DE
MARIA HOLBAN

Printre actele publicate In volumul Documenta Valachorum 1 se afla si un document

de cel mai mare interes, dar, din pacate, neutilizabil in forma In care e redat, ca simpla
transcriere mecanica, fail nici un fel de comentar critic, an de necesar pentru situarea sa
In timp si In complexul Intreg de Imprejurari de naturd a lumina aceast marturie si a
primi la rIndul sau o lumina nou. rn rindurile ce urmeaza, ne propunem s Incercam o
analiza a acestui document, IndreptIndu-i citirea pe cit se va putea si dind textului astfel
lamurit interpretarea sa istorica.
Textul e foarte obscur. Nedumerirea mai este sporita si de numeroase incorectitudini
si stIngacii atit din folosirea unor constructii gramaticale, gindite pe romftneste si traduse
apoi Intr-un fel de latineasca primitiva 2, at i din stilcirea unor cuvinte, sau din folosirea
unor sisteme de abreviere paleografica mult prea variate pentru acelasi cuvint, care revine
de fiecare data sub alt Infatisare. De pilda, cuvIntul cnez apare clnd queness, and quenes-
sius, clnd In sfirsit qui, que sau q ceea ce Ingaduie sa fie confundat cu pronumele relativ
si tradus ca atare, dind nastere la tot felul de complicatii si absurditati. Inlocuirea vocalei
o prin u, de pilda la cuvIntul solvit, scris sulvit, deschide poarta lndoielii si pentru alte

1 Textul e Insotit de nota urmatoare: Le texte est incomplet et &Tit par endroit (sic) dans
un:latin incomprehensible: nous le publions donc sans commentaires en nous bornant a reproduirc
les abrviations qui manquent souvent.
2 Vom remarca In treacat printre alte rominisme ale textului urmatoarele:
homines que sunt in Golonia (Oamenii ce shit In Galina).
domi presens non fuimus illa ora (nu am lost acasa In ceasul acela).
Nicolaus... est uno loco cum fratre suo (N... este impreund (la un thc) cu fra-
tele sau).
Golonia est super meta (G... e pe hotar).
aguthorium mitat rogo...
portabat super quatuor boves fruges et periti sunt.
volunt mori f amus (vor muri de foame).
et pro issta (i pentru asta).

www.dacoromanica.ro
 408 M. HOLBAN 2

cuvinte, cum e de pilda furtim, a cArui prezentA destul de ciudatd ar putea eventual fi expli-
catA tot astfel prin forma: furtim = fortim.
0 altA dificultate rezult din felul arbitrar in care shit redate numele de persoane,
and declinate, cind nedeclinate. AceastA tratare capricioasd se remarcd dealtminteri si la
unele numiri comune, cum e de pila In adresa de pe scrisoare, la nominally pentru adre-
santa principalA si la dativ pentru fiii sAi: Nobilis coniunx Benedicti bani acc filiis suis reve-
rendis hecc litera detur, unde 1110 nu izbuteste sd intunece sensul traducerii, asa cum se
intimpld cu numele proprii din text (unde nu exist nici o posibilitate de afirmare hotdritd
cd numele trebuie neapArat sd se afle In cutare sau cutare caz i deci in raporturi anumite
cu alte Mute sau lucruri pomenite In frazii).
Punctuatia, astfel cum e redatil in textul tipdrit, ingAduie si ea o serie de Indoieli.
De pila cuvintele Ladislaus, Gad, ce urmeazd dupA: casstelano, qui est in Chuccuest trebuie
oare legate de acestea, sau de cele urmAtoare: homines que sunt in Golonia? De asemenea,
mai departe dupd cuvintele: ad fidem domini nostri cuyintul cc urmeazd: quenesii, urmat
in textul publicat de un punct, trebuie oare considerat ca apartinind propozillei acesteia,
sau celei urmAtoare?
in sfirsit, mai slut unele indoieli i in privinta exactitAtii citirii, care nu vor putea
fi rezolvate declt in fata originalului sau a unci fotocopii dare.
In lipsa acestor mijloace de control, va trebui sA recurgem deocamdatA la unele sugestii de
restituiri probabile, urmind a le verifica mai apoi pe textul Insui, lndat ce-I vom putea vedea.
Iat aici traducerea textului latin pe care II ream In anexA:
Nobild doamnA, sotia lui Benedict banul, cu prea plecatA 1 Inchinare,
Nicolae cnezul 2, fiul lui Pribill 3, vi se plinge vou i fiilor vostri c judele 4 Nicolae 5
ne-a poruncit sd minAm 6 oamenii in grabd 7. Noi nu am fpst acasd atunci, in ceasul Ala
<si> el ne-a luat pentru aceastA pricind saptesprezece boi 8 j paisprezece florini 9 i numai
pentru pricina asta si de teama asta, au plecat sase oameni numai din satul Astau In satul
Ala al zisului Pribil 11, cAci Nicolae cnezul 12 este la un loc 13 cu fratele su i Micc 14, judele
1 metuenda = temAtoare.
2 quenessius.
8 cf. si numele rAmas satului = satul lui Nicolae, fiul lui Pribil (Csanki I., p. 106).
4 iudex (aici In sensul de administrator).
5 din context s-ar parea ca nu trebuie Inteles iiddex Nicolaus ci iudex Nicolai, afara
dacA ar trebui citit In loc de Mice, hicc iudex (cf. nota 1 de la p. 5).
6 portare (cf. Du Gauge portare 6 si 7).
7 furtim poate In sens tle raptim (= In grabii) sau poate fortim (= cu putere, cu
sila, pe sus). De comparat cu scrierea sulvit pentru solvit. Dacil s-ar pune in discutie lectura
lurtim = fructum atunci tot sensul s-ar schimba (Fructum portare = a &Ara bucatele).
8 de XVII boves, oare lectura nu e gresitd?
9 florentos.
76 de ista una villa (sau mai probabil: de ista mea villa cf. mai jos p. 409, nota 14.
Aici ista mea villa s-ar opune la illa villa dictus (dicti) Pribil.
11 villa... Pribil. Acest sat nu trebuie confundat cu satul lui Nicolae, fiul lui Pribil;
cf. Doc., Val., p. 222, actul de impArteala al fratilor Himfy In care slut pomenite cele trei
sale anume: 1) villa Nicolai filii Prybyl, care a cazut In lotul lui Nicolae Himfy, 2) villa
Nicolai si 3) villa Prybgl, ambele In lotul lui Stefan, fiul lui Petru Himfy. Deci nota 2 din
Doc. Val. p. 287, care identified satul lui Nicolae, fiul lui Pribil, cu salul lui Pribil este
gresitA.
12 qui --- quinesius.
78 uno locho.
74 Mice iudex Nicolaus (Oare: Mice judele dui> Nicolae? sau cumva nu trebule cetit
oare Micc ci Hicc, adica: acest jude Nicolae. Paleografic confuzia e usor posiblla intre
grafia literelor majuscule m si b.

www.dacoromanica.ro
3 DESPRE ROLUL CNEZILOR 409

<lul > Nicolae ne-a despartit cad fiii vostri i-au zis sa facA lucrul Asta. Hence 2 se plinge
A

de aceasta, ea i-au luat un cal, 1-au dat lui Pavel si 1-au omorlt ; i deci spune Nicolae
cnezul 9, cd fratele sAu, ca dacil vor putea 4, atunci vor pleca i ei.
Nobila doamnA, sotie a lui Benedict banul, cu prea plecata Inchinare I
Astia shit cnezii, adich din Galina 5 si Than cnezul si toti Impreuna, din Remetea 6,
Pavel, Files, Mihail, Iva<n>, care vi se piing voua de lucrul Asta: Galina este pc hotar sl
acum sintem In mare patimire din partea castelanului care este In Chuccuest 7. Ladislau
Gad 8. Oamenii ce slut In Galina vor sa piece de tot, deci rog sa se trimita. ajutor. Cnezii
astia spun ma: ca pe acesti oameni 9, pe care Ii vom mina noi, nu li in cu credinta fata
de domnul nostru".
De la moara lui loan cnezulll au luat12 paisprezece florini fard temei. Pavel, care
e cnez 18 zice asa ca In satul meum <s-au luat>15 douazeci i ase de florini i doi boi
si In Canna un bou i dou sute de bolovani de saren, patru florini a plait si din Files17
a luat19 un cal bun facInd paisprezece florini, sapte a platit, lase florini a luat ; si mai
spunem lucrul Asta ca din partile Remetei a lui Petru19, judele Nicolae" a luat21 pe un

1 Din documente nu cunoastem decit un fiu al lui Benedict, anume Nicolae. SA fie
cumva vorba de fiii acestuia, sau poate chiar de acest Nicolae Impreuna cu tefan, fiul lui
Petru?
2 Hence = Hincu? sau mai probabil de citit Hincc (= hinc = apoi, de aceea).
3 que = quenesius.
4 si quietem, mai verosimil: si quient (= si quibunt) probabil In sensul daca se va
putea pe cale pasnica i Ingaduita
5 Golonya.
.

7 E vorba de cetatea regala numita pe ungureste Kovesd (Csanki I, p. 96). De citit

oare Cuesti, sau Cucuesti?
o Credem ca punctuatia In Doc. Val. e gresita: Ladislaus, Gad, homines, i ca nu e
vorba de doi oameni care ar voi sii piece din Galina ci de mai loft oamenii de acolo ce vor
sa piece de tot. De aceea se si cere ajutor stapinei.
9 quos amines erimus portare (Oare homines, sau omnes?).
18 non servant ad lidern domini nostri quenesii. Pentru punctuatie, cf. mai sus observatiile
noastre la p. 408 (2). Fraza e destul de obscurd. Din punct de vedere gramatical, traducerea
ultimelor trei cuvinte, dacd am socoti punctuatia corecta, poate fi pi: a domnului nostru
cnezul, care Insa e inacceptabila din cauza contextului. Aceasta fraza nu ar avea sens decit
faclnd o distinctie Intre issti quenessi de la Inceput, ca opusi acelor quenessi de la urma.
Primii fiind chiar cei ce trimit plIngerea, iar cei din urma cei care jacmanese oamenii
dimpreund cu judele Nicolae.
11 In textul publicat: quenesii este despartit printr-un punct de Johanni. Un argument
serios Impotriva acestei punctuatii este si acesta: mon IIU puteau avea cleat nobilii i cnezii. Deci
nu se poate citi: Johanni molendino, ci quenesii Johanni<s> etc. Despre ciudatenia gramati-
cala a acordurilor si a constructiei nu ne putem mira, textul vAdind multA stingacie.
12 Verbul accipere are aici un sens pejorativ de luare abuzivA.
Is q = queues.
14 in villa mea.
18 Adaugat la traducere.
19 sales. Daca citirea e corectA, atunci de pus poate In legatura cu aducerea sarii
din Tara Romineasca, despre care stim doar ca s-a oprit de care regele Ludovic In prima-
vara anului 1373.
17 de Files = de villa Files.
18 Cf. nota 12.
partes Remete Petrus (= Petri).
28 Nu e exclusa nici posibilitatea citirii: a lui Petru <si> a lui Nicolae = Nicolae
Himfy.
21 Cf. nota 12.

www.dacoromanica.ro
 410 M. HOLBAN 4

an o mie de florini, adicA treizeci de boi, zece vaci si din celelalte lucruri de mincare,
nu putem sa zicem cit, adica din cas, din oi (7) 1 din pui si din porci si patruzeci de %apt ;
i asta putem sa mai spunem iarasi c Dobrota cnezul 2 <cu> Marcu cnezul 3 savIrseste
astea asupra noastrd Impreuna cu judele, ca ei iau banii 4, ii Impart <Intre> ei si iau de
cloud ori allta. <Din> Files si Galina <s-au luat> 6 cu japca opt boi 6, douazeci i trei de
porci; si acum cnezii din Remetea spun cu totii el noi am plait toate cele datorate lui
Petru si judelui si lui Nicolae 7; si Hercka a carat bucatele cu patru boi si i-au pierit;
si Mihail cnezul spune asa: c doi 8 boi au mai pierdut I Peles 10 <si > Hence 11, adica an
pierdut saptezeci de <gramezi de> bucate, si el spune asta, i pentru asta vor paisprezece
oameni s piece i doisprezece oameni vor muri de foame. Deci sA ne vesteasca noud ade-
varul prin <omul> de fata sau prin a1tu112, cad de nu, atunci vom merge aiurea, unde
putem sa traim; si sd dea crezare la toate acestea 13 ce <li > spunem prin <cele > de fata.
Nobilei sotii 14 a lui Benedict banul si fiilor sal prea cinstiti " sd li se dea aceastA
scrisoare.
Precum se poate vedea, documentul acesta a un document capital pentru 1nte1egerea
rosturilor cnezilor pe marile domenii baroniale. Ne aflam In fata unui apel lndreptat de cnezii
fratilor Himfy unuia din stapini caruia Ii arata ca, din cauza greutatilor si neajunsurilor
111

la care shit supusi a oamenii817 de pe mosie, acestia slut hotarlti sd piece. Aceste neajunsuri

1 lanora (?) (oare = farina? sau cumva pecora? ; lectura e desigur gresita).
2 In Insemnarea de imparteala dintre fratii Himfy din 1377 (Doc. Val., p. 221-223)
aflam In lotul lui Nicolae Himfy cele doua sate ale lui Dobrota.
3 Dobrolla q Marcus qui hoc facit super nos cum iudice (qui putind fi sau hiceputul
cuvIntului quinesius sau articolul relativ: care).
4 denarios.
5 Adaugat la traducere.
6 Files et Golonia spolia octo boves.
7 Petro et iudice (= iudici) el Nuculaho (= lui Petru <Himfy> si judelui l lui Nicolae
<Himfy >).
8 Oare lectura duos e corecta? ne-am astepta mai degrabd la suos.
9 boes.
10 Peles. Lectura pare gresita. sa nu fie cumva ptes (= plures?).
u Cf. mai sus, p. 409, nota 2. Deci ar fi de citit: duos (sau cumva suos) boes perdiderunt
autem plures, hinc scilicet XXXXXXX fruges perdiderunt. = ca doi boi (sau: boii lor), si-au
pierdut chiar mai multi, de aceea adica au pierdut 70 de gramezi de bucate.
12 per presens sue (= seu) de alio.
13 hocc homino = omnino? sau huic homini?
14nobilis coniunx, corect: nobili coniugi.
16reverendis (sau cumva: reverenter?).
16 Asupra rolului activ al sotiei lui Benedict Himfy In treburile Banatului nu e locul
sa staruim aici (cf. si studiul nostru Deposedari In Banat sub Angevini, dupti marturia
documentelor, gata de tipar). E vrednic de semnalat ca tot unui Himfy (Benedict) li este adre-
sata si marturia capitala asupra cnezilor, anume plingerea cnezilor cetatii Caransebe de
prin 1369. .
17 In documentele banatene din secolul al XIV-Iea, Intilnim felurite denumiri ea populi,
rustici, homines, iobagiones seu hospites din care homines desemneaza pe locuitorii satelor
cnezale, In timp ce iobagiones seu hospites desemneaza la Inceput o categorie privilegiata de
tarani, atrasa pe paminturile nobilimii de o serie de drepturi si Inlesniri, printre care alegerea
judelui sau villicului. In cursul secolului al XIV-lea, 1ln urma decretului din 1351, care impunea
un regim uniform tuturor tranilor, acesti iobagi ajung sa se identifice cu serbii din apus,
pastrIndu-si Insa dar mai mult de forma dreptul de libera stramutare, dupa achitarea
darii pe pamint terragium 9 i obtinerea tricuviintarii de plecare, e licencia *. Dar, precum
a aratat istoriografia maghiara mai recenta, dreptul migratiei libere a lnsemnat In realitate
dreptul stapinilor mai taxi sa mute iobagii altora (Istoria poporului maghiar, manual
provizoriu Intocmit de Karacsony Bela, tradus in romlneste de Ladislau Makkai, p. 69).

www.dacoromanica.ro
5 DESPRE ROLIJL CNEZILOR 411

erau de mai multe feluri: 1) vexafiuni .yi Impildri din partea administratorului sau * fudelui $
cu prilejul executdrii obligatiilor fata de stdpini; 2) mutarea dirt loc a cnezilor, din porunca
stdpinilor (fie poate pentru a-i desparti unii de altii, fie pentru a desdvIrsi despArtirea dintre
mosiile stAptnilor, In urma unei ImpArteli oarecare intre ei ; 3) fectnntri din partea judelui
care Impreund cu oamenii sat (In cazul de fao cnezul Marcu si cnezul Dobrota) percepe
Indoitul celor datorate, ImpArtind cIstigul cu oamenii sal ; 4) greuldfi pricinuite de obligafia
achitdrii drepturilor pentru fiecare stpfn tn parte; 5) pierderi suferite cu prilejul transportrii
bucatelor. Putem deosebi aceste neajunsuri In cloud categorii: unele inerente situatiei satelor
cnezal pe marile domenii, altele IntImpldtoare, datorate unor imprejurari deosebite (cum
e de pita conflictul cu castelanul cetAtii vecine Cuesti).
In ce priveste situalla acestor cnezi, Ii aflm subordonati acelui 4 jude * care le porun-
ceste sd mine 4 oamenii * In grabd la Implinirea obligatiilor lor si care ii sanctioneazd, lulnd
de la ei In lipsa lor un numAr de boi si o sumd de bani. Este probabil cd si cnezii,
la rindul lor, aveau sd se despdgubeascA de aceastA nApastd asupra 4 oamenilor lor. Mama
determind plecarea unui numdr de oameni Intr-un alt sat cnezal, numai de frica aceasta *.
Trebuie observat a acest sat cnezal In care se due este legat printr-un fel de comunitate
familiald cu satul cnezal din care au plecat. In adevdr, ei pleacd din s satul lui Nicolae, fiul
lui Pribil s In t satut lui Pribil it. La aceastd comunitate se referd cuvintele din plingerea
cnezilor t quod Nicolaus quenesius est uno loco cum fratre suo et hicc1 iudex Nicolaus dis-
siugit nos quod f illi vesstri dixissent hoc facere ..
Un lucru se desprinde destul de limpede, anume: cd acei t oameni * ai cnezilor ce au
plecat nu s-au dus Intr-altd regiune mai depdrtatd, ci In alt loc din aceeasi regiune, unde
au de gind sd-i urmeze si cnezii respectivi dacd nu li se va asculta plIngerea. Se vede, o
datd mai mult, cd aici nu e vorba de niste sefi de colonizare, cutreerInd pmlntul cu ceata
lor de coloni pe care Ili asazd unde Ii aruncd soarta ; Intemeierile de sate shit urmarea unei
roiri dintr-un centru apropiat si nicidecum transplantdri de populatie cine stie unde si de unde.
Dar un alt document publicat tot in Documenta Valachorum 2, privitor la Impdrteala
Intre fratii Himfy, ne va da unele ldmuriri asupra alcdtuirii domeniilor Remetea si Iersig
ale acestor frati. Acest document, WA data, In care Benedict Himfy e numit fostul ban 1
a lost datat de editor 8 ca fiind dintre anii 1369-1377 (1369 pentru a din toamna anului
1369 s-a desfiintat banatul Bulgariei, s1 1377 pentru ch In act apare fiul lui Petru, Stefan).
Dar odatd ce se admite a acea ImpArteald a fost fdeut dupd moartea lui Petru Himfy
nu mai are rost data de 1369. Termenul ante quem va fi deci anul 1377 iar termenul post
quem ne va fi dat de noua calitate a lui Benedict, de comite de Pojon, In anul 1378. Dupd
cum vom vedea, acest act e imediat posterior pltngerii cnezilor de care e vorba aci.
In adevdr, desi editorul a datat plingerea cnezilor ca fiind e cam din 1380 * nu a
arAtat motivele acestei datdri. Dar, dintr-o citire atentd a documentului, se poate constata cd,
la data scrierii sale, Petru Himfy era In viatd, cad se pomeneste de partite mosiei Remetea
a lui Petru. Este drept el In text Benedict este numit banul *, ceea ce trebuie Inteles In
sensul de fostul ban 8 i ca dovedind cd la data aceea Benedict Himfy nu avea nici o altd cali-
tate actuald, cum ar fi de pilda cea de comite de Timis (1371-1375) ori de Pojon (1378-1380).
In sfIrsit, elementul cel mai convingator este constituit de apropierea ce se poate face
Intre cuvintele privitoare la tribulatiile suferite de locuitorii din Mina din partea casteanuhii

1 Dupa Indreptarea noastrd, propusa mai sus.

2 Doc. Val., p. 221-223..
8 Ibidem, p. 223, n. 37.
8 Se pare cd titlul de ban rAmtnea titularului si dupd iesirea sa din slujbd.

www.dacoromanica.ro
412 M. Hor:BAN 6

de Cuiesti j Intre constatarea vicecomitelui si a juzilor nobililor fAcutd la cererea fratilor

Benedict si Nicolae Himfy cd vicecastelanul cetatii Cuiesti, Dumitru cel Mic Impreund cu
cnezul Necsa 2, fiul lui Emeric, de sub dependenta acestei cetAti, au ridicat samavolnic
pe un iobag din Secas 3 aflat pe mosia CAlina a reclamantilor 4. Actul de constatare poartd
-data de 8 martie 1376. 0 altd constatare, fAcutA la aceeasi datd, de aceeasi instant: a juzilor
nobililor din Caras, la cererea acelorasi reclamanti, stabilea cti acelasi cnez Necsa, fiul lui
Emeric, de sub dependenta cetAtii Cuiesti, a ridicat cu forta o cdrutd IncArcatti cu bucate
trasd de 4 boi, apartinlnd fratilor Benedict si Nicolae Himfy, duclndu-le la el la Nexefolva e.
Oare acest fapt nu trebuie pus In legdturd cu cuvintele: et Hercka portabat super quator
boves fruges et periti sunt *?
Dar mai avem hied un indiciu interesant. In reclamatia aceasta din 1376, fratii Benedict
si Nicolae actioneaza Impreund, fAri Insd a-1 pomeni pe Petru In plingerea lor privitoare
la ridicarea din Galina a iobagului lor din Secas. Ar Insemna deci a la acea datd ei stnt
desptirlifi de Pam. S-ar putea sd avem aici o urmare a Impotrivirii ridicate de Petru In
1375 la diiruirea de care Benedict a moslei Akastho altarului sfintului Benedict din Alba
<Regald> 5. Situatia aceasta pare sd se potrivcascd Intocmai cu Imprejurdrile cuprinse In
plingerea pomenitd, dar care vor fi mai bine Mmurite cu prilejul analizarii actului particular
de Imparteald dintre fratii Himfy, de care a mai fost vorba mai Inainte. Deocamdatd, vrem
sa retinern cii dattirile Incercate In Documenta Valachorum trebuie Indreptate din <aproxi-
mativ 1380> in <1376>, si din <1369-1377> In <1377 1378 >.
Din compararea plingeril cnezilor cu Insemnarea Impartelii amintite, se deduce cd,
la data acestei Winged (1376), mosiile fratilor nu erau IncA definitiv despArtite Intre ele,
desi se disting par-cd trei grupuri de mosii.
A) Grupul din care face parte i satul cnezu(ui Nicolae, flu! lui Pribil * i care la Impar-
teala din 1377 li revine lui Nicolae Himfy.
B) Grupul al doilea cuprinzlnd satul Cana, ce-i va veni la ImpArteald lui Benedict,
precum i satele cnezilor din Remetea (si poate din lersig) anume Pavel Files, Buta (=Buda
din actul de ImpArteald), Miha (=Mihu, cf. Michaelis, tot acolo).
C) In sfIrsit, grupul al treilea, numit In actul nostru partes Remete Petrus (--= Petri),
despre care vorbesc cnezii, ca de o portiune asupra careia ei nu shit asa de bine informati.
Ar rezulta cd, Inca Inainte de moartea lui Petru si de Imparteala dintre frati, pentru
care nu avem.nici un act oficial 1nregistrat de vreun loc de adeverire, ci numai acea lnsemnare
valabila doar Intre parti, a existat totusi un fel de imparteald Intre ei In privinta satelor
poate a morilor de pe mosii, In conditii aseminatoare poate cu cele ale ImpArtelii din 1377. S-ar
putea ca actul acesta neoficial, Intocmit In scris de Benedict, Nicolae i tefan Himfy, dupa
moartea lui Petru Himfy, sd consfinteasa o ImpArteald mai veche fAcutd cu Petru 1ntre
1375 cind ridicd Impotrivire la ddruirea amintith si 1376 cind nu participd In nici un fel
la reclamatia fAcutd de cei doi frati ai sAi. Lucrul nu este lipsit de interes, cad, Us cazul
acesta, am putea considera ca valabild i pentru data plingerii ce o studiem 1376
situatia proprietatii arAtate in actul de ImpArteald <1377 1378 >. Dupd acest act, satul lui

1 Demetrius parvus.
2 Nexa.
3 Szekas.
Pesty, Krassd vdrmegye tdrtnete (Istoria comitatului Caras), III, Budapesta, 1883,
p. 129.
5 Ortvay T., Temesvdrmegye s Temeqvdr varos trtnele (Istoria comitatului i otasului
Timisoara), Pojon, 1896.

www.dacoromanica.ro
7 DESPRE ROLUL CNEZILOR 413

.Nicolae, fiul lui Pribil, intrA In lotul lui Nicolae Himfy, pe clnd Galina (Go Ionia) intra
In lotul lui Benedict, iar satele lui Nicolae i al luL Pribyl o intrd In lotul lui Petru.
e,

Se mai constatd cd, In timp ce proprietAtile atribuite lui Benedict par a constitui
a unitate mai bine definit, cel putin pentru o parte a lor, cele ale fratilor si Nicolae si
Petru par sA aibd Intre ele uncle puncte de contact.
Astfel Stefan Himfy primeste Intre altele un kc de moard, a anume locul de moard
al zisului Sees low o 1, si din act vedem cd salul lui Sceslow o de lingd Reyna face parte
din lotul lui Nicolae. Apoi In Yzgar, Stefan primeste satuidui> Bratoy s lar Nicolae,
tot In Yzgar, osatul <lui> Bratocao (sau cumva Bratoia?) o care acum este pustiu * (quae nunc
dessolata est), Se Intelege deci mai bine legAtura dintre satul lui Nicolae, fiul lui Pribil
si satul lui Pribil. Cnezii, plecind deci de pe lotul lui Nicolae, se intorc pe cel al lui Petru,
de unde fuseserd adusi din porunca Moro lui Benedict Himfy.
Dar insemnarea Impiirtelii din 1377 ne mai himureste i rolul esential al satelor cnezale
In economia marelui domeniu nobiliar al fratilor Himfy. In afard de tlrgul (a civitas s) Iersig
(Egersegh ), ce se Imparte Intre Benedict si Nicolae In portiuni bine determinate, In care
intrA si unele gospodArii (4 mansiones .*), probabil de tipul gospodOriilot iobAgesti, Intllnite
intr-o serie de acte similare de ImpdrtealA, toate asezdrile celelalte ce se Impart tntre frafii
Himf y slut sate cnezale. PMA si din morile anume specificate, pe lIngd cele ardtate mai sus,
se mai pomenesc la urmd si trei moH cnezale sub numele de molendina pro domino (anume
douii pe Pogonis In satele lui Dobrotha si Luca, iar a treia In satul lui Mihail) ce trebuie
folosite In comun. In sfIrsit, par sA se disting5. cloud tipuri de asezAri cnezale, anume: pe
de o parte satele cnezale numite dupd numele cnezului: de exemplu satul lui Mihail, satul
lui Pribil etc.; pe de alta, forma mai veche a cnezatelor mentionate aid In lotul lui Nicolae
Himfy, anume a Jupa cu cnezatele sale s. Insusi numele acesta ne duce la vremuri mai
vechi, cind cnezatul reprezenta o realitate mult deosebit de rostul ce i se lAsase acum.
Care era acest rost al cnezilor pe mosia baroniald? Ce rol Indeplineau ei? RAspunsul
ni-1 da tot aceasta jalbd a lor. Autoritatea asupra a oamenilor 11. din satul kr se exercita
direct de cnezi (supusi la rIndul lq poruncilor unui jude e, cu atributii de administrator
peste cnezi. Din elementele documentului, se vede cii perceperea de bani i lucruri se face
tot de cnezi. Nu se aratd Insa rnodalitatea perceperii: daca ea se face adicd Impreund,
solidar, pe colectivitate, sau dintru Inceput individual, pe cap de om, sau cap de familie.
Cnezil au cum se vede aici o dubld calitate, fiind, in acelasi timp, reprezentantii
stOpinului de mosie fatii de a oamenii * din satul lor C i reprezentantii acestor a oameni
fata de stripin. In calitatea dintli, constituie i ei Intr-o oarecare masurd un instrument
de exploatare ; In calitatea cealalta, ei reprezintd, dimpotrivd, un element de solidarizare
cu exploatatii. Situatia e In adevir paradoxald i ca atare greu de naentinut Intr-un echi-
libru nesovAitor.
Prin forta lucrurilor acesti cnezi de pe mosiile nobililor alunecd spre una din urma-
toarele extreme: sau ajung coadil de topor In mina stap/nilor, ca acel Dobrota i Marcu (?)
pomeniti In plingere, sau rAmin una cu a oamenii * lor si pun conditii stdpinului sau pleaca
de pe mosie, cu toate riscurile unei asemenea actiuni.
Riscurile erau Intr-adevOr mari cAci stapInii nu puteau admite sau tolera o plecare
ca aceasta, considerata de ei ea un fel de rdsvritire. Pentru ei cnezul era un fel de vAtaf,
avind a-si execute a oamenii s, mlnindu-i si silindu-i la munca, i nicidecum capul acestei
colectivit4i in raporturile ei cu nobilul, stapin de mosie. Asistam deci la aceasta transfor-

1 Sau cumva Seneslaw (scris: Seeslaw)? In ImpArteala ulterioara din 1389 Intllnim
satul Zanyslokenezfalva (Seneslaw kenez falva = satul cnezului Seneslaw).

www.dacoromanica.ro
414 AL HOLBAN 8

mare silita a cnezilor din qefi al unor oameni liberi In slujbai ai autoritatil stApinilor.
Ei trebuiau sA centralizeze In persoana lor apAsarea de sus In jos a stapinilor, i nu rezistenta
de jos In sus a oamenilor i lor.
Tot mai mult se cautA sA se asimileze aceti oameni s de pe satele cnezale cu lobagli 1,
ajuni acum la o stare de lerbie asemenea celei din occident din vremea aceasta. Pentru
stApIn era preferabil sA aiba In fatA o serie de indivizi izolati, In locul unei colectivitAti
solidarizate, macar i In forma aceasta mai mult personala.
Trecerea aceasta spre uniformizarea lerbiel se poate urmari cercetind actul de ImpAr-
teala judecatoreasca din 1388-1389 !litre motenitorii fratilor Himfy, impartiti In doul
tabere: fiul lui Petru i nepotii de fiu at lui Benedict, pe de o parte, vAduva i fiicele lui
Nicolae Himfy, pe de alta. Cu prilejul constataril la fata locului, se Intira partile de proprie-
tate trecute provizoriu asupra fiicei nemAritate a lui Nicolae, precum i cele trecute asupra
piriOlor aratati mai sus. In aceasta Intirare vom Intilni destul de des pomenirea unor curiae
desertae sau loci deserti. Nu se mai face vreo deosebire Intre iobagi i oamenii din satele cne-
zale. Se intirA. MI% deosebire... quatuor kenezialibus et tolidem locis viginli sex iobagiones
et tria loca deserta, ex quthus quinque iobagiones et unum locum desertum sub keneziatu
Nexa Kenezii a parte ville Prekolfalva existente... * 2. Cnezii shit aratati cu iobagii lor ( I)
care shit dati pe nume i pe numAr motenitorilor pomeniti, ba chiar sint i ei atribuiti ca
iobagi. Jupa pomenitA mai inainte se cheama acum Supafalva, WA a se mai pomeni de cne-
zatele sale, ci door de sase iobagi ai sdi, i mai apoi de altA portlune a sa locuita doar de loan
cnezul i de un alt iobag 8.
Precum se vede e o deosebire Intre felul cum apare satul cnezal din 1377, desemnat
doar prin numele cnezului respectiv, nth vreo specificare a numarului i numelor satenilor,
care, precum am vAzut, shit liberi sa piece cu cnezi cu tot, i felul cum apar In documentul
acesta din 1389, In care cnezul aproape cA se pierde in numarul iobagilor catalogati cu grija.
Acum cnezii ba slut atribuiti impreuna cu lobagii lor aratati pe numar 4, Mud socotifi ei trisisi
ca iobagi, ba nici nu se mai pomenete de satul cnezal ca atare, el fiind numit i socotit o
possesio 5. De exemplu pentru a nu ne opri cleat la satele pomenite mai inainte, In impAr-
teala din 1377 satul lui Ion cnezul, satut lui Nicolae si satul lui Farcas satul lui Gurca, al tut
Kecka, al lui Radu, al lui Mayan, al cnezulut Nicolae, al cnezului Nicolae, I iul lui Pribil sinttoate
numite a posesiuni I). Intocmai ca mice alta posesiune, satul cnezal se Imparte acum Mire
mostenitori. Lucrul se vede clar la ImpArtirea sposesiunei Kechafalva a pomenita mai sus,
unde cnezul satului este trecut ca iobag, Impreuna cu alti iobagi, In lotul lui 5tefan Himfy,

1 In urma decfetului din 1351, care supunea pe top tiiranii acelora0 indatoriri de
clacA i dijmA, se terg tot mai mult deosebirile dintre diferitele categorii de muncitori
ai pAmintului.
2 Hurmuzaki, vol. la, p. 317.
3 Oare faptul ca cnezul loan al satului cnezal Janus kenez falwa * 11i are locuinta in
aceasta jupa nu ar fi un indiciu cd acest sat cnezal a crescut din acele cnezate pomenite In
mentiunea anterioara a acestei jupe? Pentru textul la care ne referim cf. mai jos, nota 5.
5 Hurmuzaki, vol. 12, p. 319. Item Proda Kenezium cum qualuor et Stank Kenezium
cum sex iobagionibus suis. . . item Dobrucha Keneziurn. . . cum sex iobagionibus suis.
5 Ibidem, p. 320. Item possessio Ianuskenezfalwa vocata, decem et octo iobagiones in se
continens in saturus existens necnon quedam porcio possessionaria in Supafalva habita, in qua
idem lohannes Kenezius el alter iobagio residerent Stephano, 1 ilio Petri . . . elc. possessiones
Miklasfalva et Farkasfalva vacate . . .etc. (possessiones) Gyurfalva. . . Kechalalva. . . Rada-
f alva Mayanfalva. . . possessio Nicolai Kenezii, possessio Pribif yamiklosfalva. . . (In cursul
inhirArii acesteia, Intilnirn 1i villa Phileskenezfalva, iar a ne putea lamuri de ce in cazul acesta
se folosete cuvintul de villa si nu de possessio).

www.dacoromanica.ro
9 DESPRE ROLM. CNEZILOR 415

ceilaltl iobagi * trecuti In lotul lui Basilide, fiul lui Nicolae Himfy, nemai avind, dupl clt
se vede, un cnez asupra lor 1.
Se vede cum satul cnezal, Intemeiat pe legAtura dintre cnez si oamenii* sAi, se transformA
din vointa stdpinilor In sat iobAgesc, intemeiat pe legAtura cu lotul iobagesc. Chiar dacA
asistAm, Inca din 1376, la un fel de Impartire a satului cnezal In cazul satului lui Nicolae,
fiul lui Pribil o, despArtit de e satul lui Pribil din porunca fiilor * lui Benedict Himfy.
este o mare deosebire Intre spiritul in care e InteleasA aceastA mAsurA de cAtre cnezii respec-
tivi, gata a se IntoarcA In satul lor originar, i spiritul Impartelii din 1389, unde atribuirea
acestor e iobagi *, arAtati pe nume, numArati i drAmuiti cu atfta migal de mostenitorii
respectivi, consfinfea legarea for de pilmtnt. Acum nu mai putea fi vorba de o pArAsire a mosiei
stApinului i nici de pAzirea legaturii dintre cnez i oamenii sAi, cAci intervenise o altA
legAturb, frA izbAvire, cu pArnintul baronului.
LegAtura cea veche nu putea decitt s stinghereascA pe stApIni, cnezii puteau deveni
o primejdie. De aceea, stapinilor le-ar fi convenit sA pAstreze oamenii lipsindu-se de cnezi,
In mAsura In care acestia puteau sA plstreze oarecare independent fatA de ei2.
DacA In cuvintele cnezilor din 1376 mai rAsund Inca ecoul unei vechi libertAti ce afirma
mAcar dreptul de a pleca In altA parte, asemenea cuvinte nu mai shit cu putintA In 1389.
Totusi, plecarea de pe mosie e adevArat ca nu ca un drept, ci ca un act de razvratire, dupA
conceptia cea noua nu a Incetat i nici nu putea sa Inceteze, caci conditiile de viata alet oame-
nilor sau e lobagilor din satele cnezale erau tot mai grele. IncA din plingerea din 1376 11
gasim ajunsi la capAtul rabdArii lor, caci se vAd lipsiti de principalele lor unelte de munca boii.
Asa cum reiese din plingerea lor, li se iau boii Impreuna cu o sumd de bani, drept amendA
pentru neexecutarea imediata a poruncilor omului baronial. La stringerea darilor, se mai
dau i boi, pe bingli alte vite i animale. Intr-un an, judele percepe de pe partea lui Petru
treizeci de boi, zece vaci... etc. In sfirsit, cAraturile pentru stApin aduc i ele prapadirea boilor.
In lumea satelor, a avea boi e a avea drept la viatA. Lipsirea de boi e cea mai grozavA osInda.
Asa dar oamenilor nu le rAmlnea decit s5 piece unde vor putea teal sau sa moara de foame.
La bintuirile dinauntru se mai adAugau cele venite dinafara. Marele domeniu baronia 1
era Intr-un razboi deschis cu vecinii, fie el nobili, cetati regale, posesiuni eclesiastice sau
simpll cnezi. Chiar In sArdcia relativA de documente asupra Banatului putem surprinde aspecte
ale acestui rAzboi, In care nobilul sau baronul Isi ridica iobagii sAi Impotriva dusmanilor
vecini. La rIndul lor, acestia procedau la fel.
In aceste nesfIrsite ciocniri, enezii erau silii sa ia o parte activA, ca auxiliari ai stA-
pinilor mosiilor. De o parte si de alta, luptau i pAtimeau iobagii i cnezii pentru vrajbe ce
nu erau ale bor. Cunoastem termenii ImpacArii Incheiate la 30 mai 1371 Intre fratii Petru
ti Nicolae klimfy cu mostenitorii lui Dan de Doboz 3. Partile Ii iarta una alteia e ornuciderile
sau rlipunerile de oameni, arderile de case, daunele si vdtdmdrile si orke alte nedreptafi, turbu-
rani si fapte silnice> sAvIrsite i pricinuite de una alteia phil la data ImpacArii. Desigur cA cei
mai crunt loviti In aceste rdfuieli eraustot iobagii i cnezii de pe mosiile In conflict. Tot un con-

1 Item in possessione Kechafalva vocata Stephano filio Petri cessissent lobagiones vide-
licet Kechakenez Laden. Bogdan duya anka Nicolaus Myhe Bogdan Georgius dragmer Geor-
gius Balva Barlyak lohannes Opprissa et Bucha nomminati, Basilio filio Nicolai liii cessis-
sent videlicet Ruza, alter Ruza. Ladula Georgius f yles Stephanus drasan Bagdan Nosa dank lwan
pousa Stanol lanus Dobruchadragmer Fylepes et lohannes penes sese sedentes. Item Nicolaus lwan
Buda Demetrius Georgius Rades Opprissa Roman Slogan Mrisauch et Lacha puelle supradicle.
2 Cf. pentru prigoana lndrepta A Impotriva cnezdor d s -u tia din articolul nostru
publ'cat In Studii i materiale de istorie medic, I 1956, Contribufii la studiul raporturilor
dintre Tara Romtneased i Ungaria Angevin& p. 48.
Ortvay, op. cit., doc. din 30 mai 1371.

www.dacoromanica.ro
416 M. HOLI3AN 10

flict Intre stdpini 1 a fcut ca iobagii din Halmas ai arhiepiscopului de Calocea, sub condu-
cerea oficialului acest.uia, sd nvilleascd i sa distrugil moara vecind din Cuiehti a lui Petru
Himfy i s rneascd pe oficialul lui precum si pc vilicul sau cnezul acestui sat 2.
Oare tot un conflict Intre stilpini, sau vreo socoteald personald explica actiunea de
pedepsire a a rnagistrului i Bedra (de Bedrafalva) irnpreund cu cnezii sAi Dobrota i Lucaci
Impotriva unui iobag al lui Benedict Himfy anurne Mihail din Rernetea? Acesta, pe and
se Intorcea din Horn, a fost prins i legat de cdtre Mihail cel Mic, oficialul lui Bedra, i de
cnezii sill Dobrota i Lucaci, i Unit cu funia de git In satul acelui Bedra, jefuit de bani, de
arme hi de haine In vdzul tuturor celor ce se adunau la tirg, hi 11 tineau zi i noapte legat
In butuci i II pedepseau 3. Sau e cumva vorba de vreo rdzbunare impotriva acestui iobag *
al lui Benedict Himfy, fugit poate de la Bedra i reluat de acesta?
Uneori cnezul de pe molia nobilului e trirnis sd aducd pe rnohie un nou iobag hi abia
scapd cu viatet cum s-a intimplat cnezului din Barcea al lui P. Himfy, urrnbrit de oficia-
lul nobilului vecin i stilcit In bdtaie In chiar satul san 4.
La rinclul lor i cnezii centilor apar ca elemente In subordine ale castelanului sau
vicecastelanului lor In conflictele acestora cu vecinii. Din uncle marturii rdzlete putem constitui
lungul i indbratnicul conflict dintre fratii Himfy de Remetea i cetatea regald vecind Cuiehti.
In mai 1364, Petru Himfy se plinge cd iobagii sdi au fost 4 jefuiti * de judele *5 de Cuiehti
venit In nurnele comitelui de Cuvin 6 asupra mohiei Ravna de Sus de unde a luat un cal,
ridiand de la iobagii din Secas ai lui Petra Himly fret me-wet i pustiind cu desdvirhire
mohia Suran. Sase ani dupd aceea, In sept. 1370, Petru Himfy se plinge c 4 l?adul voyvoda,
comes de Kuvesd i-a luat samavolnic nihte fin de pe mohia Belenuh 8. In acelahi hir de osti-
litdti, aflrn In martie 1376 o noud expeditie a celor din cetate venind cu Durnitru cel Mic
vicecastelanul celdfii, hi cu Nexa, liul lui Emeric, cnezul de sub ascultarea acelei cettiti, asupra
satului Calina Golonya )) al fratilor Benedict hi Nicolae Himfy i ridicind de acolo pe un
iobag originar din Secas al acestor frati, -pentru a-I aheza pe teritoriul cettitii 9. Acelahi cnez
e ardtat a fi ridicat hi acel car Incdrcat cu bucaLe i tras de patru boi, proprietatea fratilor
Himfy, despre care a mai fost vorba aci (8 martie 1376)10 .
Cinci ani dupd aceea (16 martie 1381), fiul lui Petru, Stefan, se plinge cd Pavel de
Zurchuk, castelanul de Cuichti, trimitind pe toti iobagii din Cuiehti asupra mohiei Remetea,
11 acehtia napustindu-se acolo, au ridicat toate lucrurlle hi bunurile unui iobag al acelui

1 Pesty, op. cit., III, p. 51-52 ; cf. Impotrivirea In 1363 a omului arhiepiscopului de
Calocea la darea In stiipinire a mohiei Valea Cuiesului fratilor Himfy.
2 Doc. Val., p. 175-176... (reclamatia lui P. Himfy In fata adundrii palatinale de
la Semlacul Mare la 22 iulie 1364)... Quoddam molendinum.. . per Ladistaum oil icialem
domini Thome archiepiscopi Colocensis de Halmas ac iobagiones eiusdem vine Halmas destruc-
turn et dessecatum, of ficialem eiusdern yule Kuesd per iclus duarum sagittarum graviter vulne-
ratum, villicum seu keneziurn eiusdem ville per ictus unius sagitte similiter graviter vulneratum.
3 Pesty, op. cit., p. 14.
4 Ortvay, op. cit., p. 137 (20 iulie hi 4 septembrie 1377).
5 vicecastelan.
6 Keve.
7 Pesty, op. cit., III, p. 62-63 In textul publicat a fres marcas Scekas a, cuvintul
Scekas ftind mutat de la locul lui.
8 Ibidem, p. 100. Aceasta calitate de . comes a a lui Radul voievodul trebuie tradusii
credem prin cea de castelan sau vicecastelan (Ca pentru rnentiunea acelui iudex a de Cuiehti
venit In numele comitelui de Cuvin, de care a fost vorba. Oare nu se poate face o apro-
piere cu acel castelan Ladislaus Gad (sau poate Rad) din plingerea cnezilor din 1376? 0
cercetare a manuscrisului ar fi absolut necesard.
9 Ibidem, p. 129, pomenit de noi mai sus.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
11 DESPRE ROLUL CNEZILOR 41. 7

Stefan, cdrIndu-le de acolo i. S-ar pdrea cd am avea aid epilogul unei alte ra'fuieli, privitoare
la un alt iobag, luat i transportat probabil mai Inainte de pe mosia Remetea, fr lucrurile
si bunurile sale, pe care le ridicau acum iobagii acestia mobilizati de castelan. Dacd vorn
tine seama de faptul ci in cloud din aceste incursiuni ale judelui si ale vicecastelanului
de Cuiesti a fost vorba de niste iobagi din Secas, asezati pe mosiile fratilor Himfy, i cd,
In expeditia din urmd, nu se aratd locul de origine al iobagului ale cdrui lucruri au fost
ridicate In acelasi fel, putind fi si el tot din Secas, sau din alt sat de pe teritoriul acestei
cetati, vorn vedea cd acest conflict dintre familia Himfy si tot sirul de castelani si vice-
castelani amintiti se datoreste luptei pentru iobagi. Dacd membrii familiei Himfy Intelegeau
sd-si mute pe domeniile lor iobagi de pe teritoriul cetAtii, la rindul lor castelanii tntelegeau
sd si-i urmAreascii, fie ridicindu-i impreund cu lucrurile lor si ducindu-i Inapoi In tinutul
cdruia Ii apartineau, fie percepind asupra lor acel a terragium s i drepturile cuvenite stApl-
nului Inainte de dobindirea dreptului de strAmutare.
Dirza opozitie dintre domeniul baronial si cetatile regale era hotdrit sustinutd si de
populatia din raza cetatii. Si mai tirziu, In 1390, ea se va manifesta direct intre familia
Himfy i rominii din tinutul cetAtii care elibereazd cu forta pe doi romlni tinuti In prinsoare
de Stefan, fiul lui Petru Himfy de Remetea, pentru anumite pricini *. Documentele nu
precizeazd dacA acei romini eliberati erau cnezi de ai cetAtii sau a iobagi * de ai lui Stefan
de Remetea. E destul s constatam aceastA stare de vesnicii alarmd pentru populatia de
rind, atit de pe marele dorneniu nobiliar, cit i din raza cetdtii regale.
Cu frAmintdrile ce au precedat si Insotit inscdunarea lui Sigismund de Luxemburg
si cu participarea romlnilor la aceste lupte, precum i cu rolul tot mai insemnat al marilor
feudali in anarhia feudald ce a caracterizat domnia acestui rege, se adinceste si mai mult
prdpastia tntre stdrile dinainte cu rosturile lor strvechi i ducerea la limita extrema a serbiei
angevine. Satul cnezal Ca atare dispare. In locul Damenilor liberi nu vor mai fi cleat iobagi,
In sensul cunoscut al cuvintului in preziva marilor zguduiri din secolul al XV-lea.

ANEXA.
Textul asa cum s-a publicat in Documenta Valachorum, Insotit In nota de sugestiile noastre.
Nobilis domina coniunx Benedicti bani, salutatione metuenda.
Nicolaus quenessius filius Pribill conqueritur vobis acc filiis vestris, quod iudex Nicolaus
nobis precepit hotnines furtim portare, domi presens non fuimus ilia ora, super nos accepit pro
caussa issta de 2 XIIIIIII boves et XIIII florentos omnino pro issta caussa et pro timore
issta, sex homines transierunt de issta una villa etiam in illa villa dictus 5 Pribill, quod
Nicolaus qui 4 est uno locho curn fratre suo et Mice iudex, Nicolaus dissiugit nos, quod
filii vestri dixissent hoc facere, Hence 6 conqueritur super hoc, acceperunt ecurn unum,
dederunt Paulo et interficerunt et sic dicit Nicolaus, que 7 Cum fratre suo, quod si quietem
turn etiam transibunt.
Nobilis domina coniunx Benedicti bani, salut<ation>e metuenda. De Golonia, scilicet,
Johannes queues et omnes simul de Remete, Paulus, Files, Buta, Miha, Iua quenessii sunt
1 Didem, p. 155.
2 astfel in textul publicat.
5 corect sau dicta (villa) sau dicti (Pribil).
5 quenesius.
5 IX/ate Hicc (= hie). Cf. p. 408, nota 6.
6
oare hinc?
7 .--- quenesius.
27e. 376

www.dacoromanica.ro
 418 M. HOLBAN 12

isti conquerunt vobis super hoc Go Ionia est super meta et nunc sumus in magna tribu-
latione de casstelano, qui est in Chuccuest, Ladislaus, Gad 1 homines, que sunt in Golonia,
volunt recedere omnino, ergo nobis aguthorium mitat, rogo. Issti quenessii hoc dicunt, quod
nos, quos omines 2 erimus portare, non servant ad fidem domini nostri quenesii 8. Johanni
molendino acciperunt XIIII f. sine cause, Paulus hoc dicit, que est q<ueness> quod in villa
mea XXIIIIII f. et duos boves et in Golonia unum becovem> et ducentos sales quatuor
f. sulvit et de Files accepit unum bonum ecum vales XIIII f. septem sulvit, accepit sex f.
et simul hoc dicimus, quod super nos per partes Remete, Petrus 5, Nicolaus iudex accepit
per annum mille florenos, scilicet triginta boves X vacas et de aliis victualibus rion possumus
dicere, scilicet de casio, de fanora 8, de pullo et de porcis et quadraginta ircos et hoc possumus
iterum dicere, quod Dobrotta q 7 Marcus, qui 8 hoc facit super nos cum iudice, quod denarios
accipiunt, ipsi dividunt et bis tantum accipiunt, Files et Golonia spolia octho boves vidinti
tres porches et nunc quenesii Remete simul dicunt, quod omnia sua sulvimus Petro et
iudice 9 et Nuculaho et Hercka portabat super quatuor boves, fruges et periti sunt et Michael
queness hoc dicit quod duos boes perdiderunt autem Pelesm Hence" scilicet XXXXXXX
fruges perdiderunt, autem hoc dicit et pro issta volunt XIIII homines recidere et duodecim
homines volunt mori famus. Ergo nobis per presens sue12 de alio nobis nuneciat veritatem,
si non, tunc alias volumus transire, ubi nos possumus vivere et hocc homino13 sic credat
quod per presens dicimus.
<Adresa pe verso>. Nobilisu coniunx Benedicti bani acc fillis suis reverendism hec littera
detur.

CBH,LI(ETEJIbCTBO 0 POJIH <<ICHE3E1>> B 1{1317IIIIbIX HOMECTIDFIX

B BAHATE BO BTOPOR HOJIOBHHE XIV BERA
(HPATHOE CO,AEMAHHE)
BlunuaTeabHoe HccaenonaHne JIaTIIIICHOPO TexcTa, Orly6JHIKOBBHHOTO B
Documenta Valachorum B ma.nonomiTHoti cbopme, no co6cniennomy "pH-
anamno n3,aaTeneti, a Tatum ero gangoBamie 1376 ronom Ha OCHOBaHBIT
aRTa o pauneae HmyulecTna memgy 6paTbH1u X1Iv0H4 nun BO3m0MHOCTI:,
1 Punctuatia gresita ; dup5 parerea noastr5, dupti Gad ar trebui punct. Citirea Gad
poate fi supusa unei legithne indoieli daca ne gindim la confuzia frecventii intre literele
majuscule G i R, de pildd In registrul de incasari papule pentru Transilvania, Bihor si
Banat (1331 1336) ; de asemenea la confuzia stiuta din tre Radon si Godon.
2 = lwmines, sau cumva omnes?
3 Punctuatia gresit5.
Nu se ldmuree rostul acestei intregiri: e vorba de o lacuna sau de o abreviere paleo-
grafica?
5 (= Petri).
6 oare: pecora?
7 = quenesius.
8 = quenesius.
9 corect: iudici.
oare = plures?
11 cf. mai sus p. 409, nota 2.
- desigur: sev.
13 oare ornnino?
nobili coniugi.
t sau: reverenter?

www.dacoromanica.ro
13 DESPRE ROLUL CNEZILOR 41q

ouHaHomlinca C yCJI0B1411M14 Ht1431114ynpansinembix Qille3HM14>) cam B Hpy MINX

ABOpHHCHHX 110MeC TbFIX B Ba HaTe.
Bb1111e37110MHHyTLIR TeRCT FIBJIHeTCH CAHIICTBOIIIIMM B CBOeM p0Xte. OH
npegcTanaHeT C06011 HOMICHTI4BHy10 nia.go6y HOCHOJIbliFIX HHeaeib> 1U3 nmem41 i
6paTben BeHegHHTa, HeTpy H Hmioaae Xmucfm, agpeconaimpo mule BeHe-
AHHTa Xing 4m.
B goHymeHTe 0111/1CaHLI HDHTeCHaH1431 H agoynoTpe6.uem4H CO CT0p011131
caymnablx alogefi cammx nnageabnen, a TaHnie Ha6ern CJIyHtlIJIMX mogeti
113 Haxogninetica 1106J11430CTII Hopo.gencHog HpenocTn, HoTopme HaCHJIbH0
nepeceafian HpenocTHhix H3 gnopfmcHnx n.nagem4ii Ha TeppHTopFuo Hpe-
nocTn; saHammnaeTcH oH aannaeHmem HHeadi, 4T0 ecrn OHM He Han-
gyT noggepnum B mine u.nageahnen, TO HOHHHyT 6apoHcHoe nomecTbe ii
yinkyT Hyga-HH6y,gb B gpyroe memo, rge cmoryr NOWS.
AHaana goHymeHTa npo.unnaeT cneT Ha Bonpoc o nepecenemm H pacsge-
HeHJ44 ynpanaHemblx HHesmvuo ceJi, o noanpainemm B pogmile mecTa
(nnogeti Ha oTnx ynpaHanembix Qfile311M11 cea, a TaRme Ha nonpoc o npane
cno6ogHoro nepexoga 143 OT1HI4X guopfmcHnx nomecTnii B gpyrne.
YHaaaHa porn:. HHeaeii B ynpan.neman 110MeCTbSIMI4 H IIX npomency-
Tormoe no.nonieHne memgy oHcriayaTaTopcHnmn Bepxamn H alicnnyaTn-
pyembimn miaamn, Boamy IneHm.amn rneTom. CoangapHaamm HHeaefi co
CBOHMH (onoubmn>> npnBounaa H I4X ycmpaHefuno, tITO SIBCTB3TOT H 148 aanpeT-
max rpamoT HapamcHoro na.gaTuHa OT 1370 roga. Cpanfmnan no,nonieHne
ynpanaHemmx Hile311MH cm Es paccmaTpnnaemoro sgecr., goHymeHTa
(1376) c nononteHnem Tex nte ce.g, HoTopEae cfmrypnpyloT HaH saHpenorgeH-
Hue B 6o.nee noagnee spew' B aHTe o cyge6Hom paageae menigy 6paTbsimn
XI4M4111 OT 1389 roga, aBTOp noccTananannaem HapTnHy HaCILTIBCTBOHHOPO
saHpenoinennn nounegomcnieHHblx Hneanm cgiogeff 14 YHIIIITOHCCHHH
ynpaannemoro <<HHeaem ce.ga, a TaHnte ynpa8gHem4H gOJIMHOCTH HHean,
Ho Topmil CTaHOBIITCH Taium iice 0611HHOBeHHLIM Hpenocnnam HaH 14 OCTaab-'
Hhie xpecTbmie.

QUEL QUES TEMOIGNAGES TOUCHANT LE ROLE DES KNEZES

DANS L'ECONOMIE DES GRANDS DOMAINES DU BANAT
AU COURS DE LA SECONDE MOITIE DU XIV SICLE
(RESUME)

Une lecture plus cohrente d'un texte latin publi dans les Documenta
Valachorum sous une forme assez peu intelligible, de l'aveu mme des diteurs,
et la possibilit d'en mieux prciser la date (1376) a l'aide d'lments contenus
dans un acte de partage volontaire entre les freres Himffy (bien que egalement
sans date) ainsi que dans certains documents dates, publis dans la collection
de Pesty (Krasso Varmegye) permettent de mieux connaitre les conditions
de vie des villages knesiaux .) situs sur les grands domaines nobiliaires
du Banat.
27*

www.dacoromanica.ro
420 M. IIOLBAN 14

Le texte, unique en son genre est celui d'une plainte collective adresse
par un groupe de knezes des domaines des freres Benoit, Pierre et Nicolas
Himffy A la femme du premier et du plus important des trois freres.
Debutant par le recit des vexations et des abus auxquels ils sont en
butte de la part des gens seigneuriaux, ainsi que des incursions ordonnes
par les chAtelains du chteau royal des environs, faisant enlever A l'aide
des serfs royaux les a hommes des villages knziaux du domaine nobi-
liaire pour les transplanter de force sur le territoire du chteau royal, la
plainte s'achve sur la declaration formelle des knezes annongant que s'ils
ne trouveront pas de redressements de la part des seigneurs aux faits exposes
par eux ils quitteront le domaine seigneurial pour aller s'tablir ailleurs
4 oll ils pourront vivre .
L'analyse de ce document claire la question du transplantement et du
morcellement force des villages knziaux ainsi que du retour au lieu d'origine
des a hommes * de ces villages, comme aussi celle du droit de libre depart des
knezes et des hommes de leurs villages situs sur le grand domaine
nobiliaire.
On y voit le rede des knezes dans l'conomie des domaines, 'relle double
grace A leur position intermdiaire entre la pression de haut en bas, exerce par
les maitres, et la rvolte qui monte du sein de la population exploite. La
solidarit des knezes avec les hommes de leurs villages, ne pouvait qu'en-
trainer leur suppression violente A l'exemple des proscriptions sanguinaires
du comitat de Caras ordonnes par le palatin, en mai 1370.
Une comparaison entre les conditions de vie des villages knziaux * de
l'anne 1376, telles qu'elles ressortent des documents analyses par l'auteur,
et celles de ces mmes villages, qui reparaissent en 1389 comme villages de
sells dans un acte de partage judiciaire entre les freres Himffy, permet de
reconstituer le processus d'asservissement force des hommes o des villages
knziaux ainsi que du morcellement de ces villages et de la suppression
en fait du kneze, tomb au rang de simple serf, A l'instar des autres serfs du
domaine nobiliaire.

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE RELATIILE TARII ROMINESTI
CU UNGARIA LA SFIRSITUL VEACULUI AL XIV-LEA
DE
IOSIF PATAKI

Inca nu trecuse bine pericolul care ameninta popoarele din sud-estul Europei de care
tatarii cotropitori, dud, In a doua jumatate a veacului al X IV-lea, au apdrut In Peninsula
Balcanic turcii, periclitind din nou libertatea i chiar existenta acestor popoare. Anarhia
feudala a statelor balcanice, precum i Imprejurdrile externe au contribuit Intr-o masura
Insemnata la Inaintarea rapida a turcilor, care, In timpul domniei lui Mircea cel Batrin,
domnul Tarii RomInesti, au ajuns la Dunare.
Este In general cunoscut faptul c statul turcesc avea, Inca de la Inceputurile sale,
un accentuat caracter exploatator, ba chiar parazitar. Aceasta explica de ce baza existentei
lui o formau cuceririle continue si de ce scopul acestui stat era sa subjuge mereu noi si
noi popoare 3.
Pericolul care ameninta popoarele sud-est europene la sfirsitul veacului al XIV-lea
era foarte serios. Aceasta primejdie au relevat-o i clasicii marxism-leninismului, constatind
ca Intinderea puterii otomane a fost catastrofal, aducInd pieirea acestor popoare 2 Odat
cu aparitia turcilor la Dunare se punea problema apararii independentei, atit pentru poporul
romln, cIt i pentru eel maghiar.
In cele ce urmeaza dorim sa aratam unele momente putin cunoscute ale acestei lupte
comune.
Dunarea nu constituia nicidecum o piedica de neinvins In calea ostilor turcesti atit
de Intreprinzatoare, care, In aceste vremuri, erau superioare armatelor feudale crestine In
ce priveste organizarea bor. Si, Intr-adevar torch, peste cltiva ani de la urcarea In scaun
a lui Mircea cel Batr In (1386), au Incercat sa treaca i pe pamIntul Tarii Romlnesti. Raportul
de forte era inegal i primejdia irnpunea In mod necesar schimbarea politicii externe a prii.
In timp ce la Inceputul domniei lui Mircea cel Batrin s punctul de greutate al legaturilor
sale cadea mai mult asupra Poloniei, In jurul anului 1390 devin tot mai cordiale relatiile

3 Elekes L., Hunyadi, Budapesta, 1952, p. 19.

2 Vezi: Landor B., Marx jegyzetei a magyar lrtnelemr61 (Note le lui Marx despre istoria
maghiara), In A Tortnettudomnyi Intzet Ertesit6je s, 1, nr. 10-12, p. 131.

www.dacoromanica.ro
 422 1. PATA KI 2

cu Ungaria 1 Cresterea amenintarii turcesti 1 i pericolul comun ce-1 reprezenta pentru cele
cloud popoare vor face apoi ca legdturile acestea prietenesti a se transforme Intr-o adevd-
ratd aliantk care s-a si incheiat apoi la Brasov, In anul 1395.
Stringerea legaturilor cu regatul feudal maghiar Isi gdsea exprimarea deocamdat
In stapinirea de care Mircea cel Batrin a asa-numitelor prti de peste munti *, adica a
Amlasului i F5g5rasului. E foarte semnificativ faptul ea, la Inceputul domniei sale, Mircea
se intituleazd e domn a toatd tara Ungro-Vlahiei i, ceea ce ne aratil cd el nu stilpinea Inca
cele cloud posesiuni, asa-zise a feude i, pe care le primise Vlaicu vodd la 1366 2. Ceva mai
tirziu, si anume Intr-un document din 4 septembrie 1389, Mircea adauga titlului sdu si cali-
tatea de i domn al pdrtilor de peste munti 3. Asadar, In anii de dupil 1389, Mircea avea
iardsi in stdpinirea sa acele posesiuni, pe care urmasii lui Vlaicu vodd le pierduserd dupd
1374. Cu drept cuvint putem deci afirma ea' primejdia comund a contribuit si mai unfit la
apropierea celor cloud popoare.
Nu slim precis care a fost soarta I3anatului de Severin, dar credem cd nu se poate accepta
ca sigurd parerea 4 potrivit careia Mircea ar fi avut In stiipinirea lui Inca de la Inceputul dom-
niei Banatul, deoarece pind la 1393 data sttipinirii sigure a Banatului de cdtre Mircea
noi cunoastem seria nentreruptd a banilor unguri 5.
Pe baza celor spuse putem conclude cd, jihad la 1391, clnd turcii pornesc prima mare
expeditie Impotriva Tarii RomInesti, domnul acestei tdri, Mircea, It cltigase aliati, cu alu-
torul cdrora a respins pe ndvdlitori, salvind poporul de jugul strain.
In cursul acestor ani, plini de amenintdri din partea turcilor, legiiturile de prietenie
cu Ungaria s-au Inchegat tot mai mult. LegAturile acestea corespundeau necesitAtilor reale
de apdrare si exprimau ndzuintele spre libertate a celor cloud popoare. Pentru ilustrarea
afirmatiei noastre e destul dacd citdm numai citeva cuvinte din scrisoarea regelui Sigismund
adresata la 23 martie 1399 lui loan de Pastoh, fostul jude al curtii regale. Regele, In aceastd
scrisoare, isi exprimd grija ca romlnii, dacd nu vor fi ajutati si vor famine singuri In fata
primejdiei ce-i ameninta din partea turcilor, se vor aldtura eventual acestora, ceea ce dacd
s-ar Intimpla i de care lucru sd ne fereascd dumnezeu nu e pentru voi necunoscut
in ce pericol i primejdie ar ajunge tam noastr 0 6. Cu alte cuvinte, toatd lumea isi dildea
seama cd subjugarea unui popor ar aduce cu sine si subjugarea celuilalt.
Nu e scopul nostru de a analiza In cadrul acestei lucrfiri raporturile romino-naaghiare
din timpul luptelor purtate Impotriva turcilor In anii 1395-1396. Tmprejurdrile Incheieril
aliantei Intre Sigismund 8i Mircea cel Bdtrin, caracterul acesteia si mai ales urrndrile ei au
fost cercetate si ne shit cunoscute.

1 C. C. Giurescu, Istoria romlnilor, ed. a III-a, Bucuresti, 1938, vol. I, p. 460.

2 P. P. Panaitescu, Mircea cel Bdtrin, Bucuresti, 1944, p. 191-192.
3 Ibidem, p. 192.
4 Ibidem, p. 192.
5 Pesty Frigyes, A szrenyi bcinsdg es Szreny vdrmegye liMenete (Istoria Banatului
si a comitatului de Severin), Budapesta, 1877, p. 33-34 si p. 263 um. ; HOman-Szekf,
Magyar Ttirtenet (Istoria maghiara), ed. a III-a, l3udapesta, 1936, II, p. 352 anexd ; vezi si
I. C. Filitti, Banatul 011eniei i Craiovestii extras din a Arhivele Olteniei #, 1932, Craiova,
p. 16-17 ; P. P. Panaitescu Ii exprimd prerea cd de la 1389 chid Mircea ar fi luat in stil-
pinire Banatul Severinului si pind la 1393, banii unguri ai Severinului, amintiti In mod
documentar, rezidau numai in banatul Timioarei e (op. cit., p. 192 193).
6 Malyusz E., Zsigmondkori okleveltdr (Repertoriu de documente gin epoca lui Sigismund),
I, p. 637-39 si V. Motogna, Politica externd a lui Mircea cel Beitrtn, Gherla, 1924, p. 41-43.
e... quod si accideret, quod pius deus avertat, non est vobis incognitum, in quanto postea periculo
et discrimine existeret regnum nostrum s.

www.dacoromanica.ro
3 DESPRE RELATIILE TARII ROMINESTI CU UNGARIA 423

Mai pupil cunoscute shit Insa evenimentele care au avut loc dupa marele dezastru
suferit de 4 cruciati la Nicopole, In septembrie 1396. Aceasta se explica i prin faptul cA
acesti ani shit plini de lupte interne, cu urmari foarte grave pentru Ungaria, Gruparile feudale
nu tineau seama de interesele Orli i, In lupta lor pentru putere si intlietate, au transformat
Ungaria Intr-o adevarata arena de lupta, alaturindu-se diferitilor pretendentl.
Unii dintre istoricii burghezi au afirmat c turcii, dupa victoria de la Nicopole, au
Inceput sa faca dese incursiuni pe teritoriul Tarn Rominesti. Astfel, dupa parerea lui1C. C. Giu-
rescu 1, Mircea ar fi purtat lupte grele cu turcii navalitori atit la 1397, cit si la 1400.
P. P. Panaitescu a respins Insa parerea dupa care la 1397 ar fi avut loc o noua expe-
ditie a lui Baiazid 2. Dupd ce arata cu foarte mult temei ca trebuie mai curind sa vorbim
despre o expeditie a lui Stibor, voievodul Transilvaniei, pentru prinderea uzurpatorului
Vlad, P. P. Panaitescu ti Indreapta atentla mai mult asupra evenimentelor din 1399 3. Lipsa
informatiilor precise au Impiedicat lamurirea deplinA nu numai a evenimentelor petrecute
In acesti ani, ci i urmarirea raporturilor Tarii Rominesti cu regatul ungar.
Publicarea documentelor care s-a Inceput In mod sistematic In anii din urind In tarile
de democratie populara a contribuit la himurirea mai multor probleme si din aceasta perioadA.
Astfel, de exemplu, azi cunoastem un document valoros care arunca o lumina noua asupra
evenimentelor din jurul anului 1400 4. Acest document e o dovadd graitoare a relatiilor
prietenesti si a luptei comune, seculare, romino-maghiare.
Istoriografia dupa cit am putut afla in urma cercetarilor n-are cunostinta In ce
priveste posesiunile s de peste munti o ale lui Mircea, declt de cele aratate mai sus, adica
de Amlas, Tara Fa'garasului, Banatul Severidului i, mai apoi, de cetatea Branului 5. Din
documentul dat la 23 ianuarie 1399, reiese ca Mircea cel Batrin, in afara de feudele amintite,
avea chiar In mijlocul Transilvaniei, nu departe de Cluj, un domeniu Intins i anume acela
al cetatii Bologa (Sebeswar), numit altfel si cetatea Huedin (Hunyadwar) sau chiar Kalat-
hazeg 8
Documentul al carui original se afla in Arhivele statului ale R.P. Ungare 7 - este
emanat de la voievodul Transilvaniei. Voievodul Stibor, in urma hotSrlrii adunarii generale
tinute la Turda In primele zile ale lui ianuarie 1399, cere conventului din Cluj-Manastur sa
delimiteze din nou hotarele satului Izvorul CriuIui, introducind apoi Iii mosia astfel deli-
mitata pe episcopul Transilvaniei. Delimitarea a devenit necesara, deoarece taranii din
Saula, sat care apartinea domeniului cetatii, au distrus semnple de hotar 8. In adunarea
care a avut loc la Turda, Nicolae de Ludas, raspunzind In num* lui Mircea, domnul Trull

1 C. C. Giurescu, op. cit., I, p. 467.

2 P. P. Panaitesgu, op. cit., p. 274-275.
8 lbidem, p. 272 ; vezi si I. Minea, Principatele Romine si politica orientald a impdratului
Sigismund, Bucuresti, 1919, p. 76, precum si Wenzel G., Stibor vajda (Voievodul Stibor)
in Ertekezsek a Hrtnelmi tudomdnyok kribl, Budapesta, 1874, IV, p. 17 si 100-101.
4 Malyusz E., op. cit., I, p. 627.
5 St. Metes, Din relafiile Tarii Romtnesti cu Ungaria i Transilvania, In Revista
arhivelor s, vol. V, nr. I, 1942, p. 11 ; I. Mosoiu, Branul si cetalea Branului, Bucuresti, 1930,
p. 14 ; P. P. Panaitescu, Mircea cel Bdlrtn, p. 194-195.
5 Csanki D., Magyarorszdg tfirtnelmi f dldrajza a Hunyadiak kordban (Geografia istoricA
a Ungariei In epoca Huniazilor), Budapesta, 1913, vol. V, p. 300 (Castrum Sebeswar alio
nomine Hunyadwar vocatum; Castrum Sebeswar alio nomine Kalathazeg ), vezi i Balazs E.,
Kolozs meg ye kialakuldsa (Formarea judetului Cluj), Budapesta, 1939, p. 20.
7 Arhivele statului ale R.P. Ungare, Dosar D. 28.768.
8 Intre locuitoril acestor sate dainuia o neintelegere din cauza hotarelor, care 13 despar-
teau. Fazele acesteia se pot urmari si In repertoriul de documente Intocmit de Malyusz E.,
op. cit., I, p. 212 si urm.

www.dacoromanica.ro
424 I. PATAKI 4

Romlnesti, a declarat ca cetatea Huedin cu satul 5:au la l cu celelalte posesiuni a fost nu de

mult donata stapInului sau de catre regele Ungariei i astfel acesta nu cunoaste Inca bine
hotarele domeniului
5tirea pastrata in acest document e importanta, deoarece ne informeaza asupra lega-
turilor de prietenie existente Intre cele doua tari i dupa lupta de la Nicopole. In acelasi
tiny, documentul ne arata cii, In perioada luptelor purtate Impotriva turcilor, nu Stefan
cel Mare, domnul Moldovei, a fost primul care a primit posesiuni, asa-zise cetati de refugiu *,
In interiorul Transilvaniei, ci sirul acestor domni II deschide Mircea cel &lir In.
Zidurile cetatii de la Bologa donata lui Mircea cel Baffin exista i azi. Cetatea
e una din cele mai bine pastrate, deci ne putem forma o imagine despre importanta ei 2
Inainte de a fi In stapinirea lui Mircea, cetatea, cu Intinsele sale posesiuni vreo 18 sate
precum i tirgul Huedin, tineau de comitatul Bihorului. Ea era proprietate regala, iar
dupa ce a fost anexata comitatului Cluj, apartinea voievodului Transilvaniei cu tot venitul ei 3.
Se pune aid Intrebarea : In ce Imprejurdri a fost donata cetatea cu domeniul ei dom-
nului Tarii Rominesti?
&Intern de parere cii evenimentele externe au contribuit In mare masurd la aceasta
donatiune. Din scrisoarea regelui Sigismund citata mai sus si datata 23 martie 1399
putem vedea clt de mult era expusa Tara Romineasca i Ungaria pericolului turcese care
ameninta fiiri incetare 4. Regele, In scrisoarea sa, spune ca a primit cu o zi Inainte o scrisoare
de la Mircea, trimisa cu 16 zile In urma din Turnu (datas ituz(a Parvum Nicopolim). Chiar
;I textul scrisorii lui Sigismund tradeaza clt de zguduitoare a trebuit sa fie scrisoarea lui
Mircea, prin care Ii cerea ajutor Lira' nici o Intirziere, aduclnd la cunostinta regelui ca
sultanul Baiazid, In fruntea unei ostiri numeroase, a trecut dincoace de mare si se MEI la
Adrianopole, de unde, In cinci zile, poate sa ajunga la Dunare gird nici o greutate. Iata
citeva cuvinte din scrisoarea lui Sigismund care arunca o lumina si asupra personalitatii
istorice a lui Mircea cel Biitrin despre care regele scria: El iflsui, cu toate puterile luk
se pregateste a se ridica Impotriva turcilor, IntimpinInd puterile lor s 5. Regele, constient si
el de urmarile oricarei ezitari sau a unei Intlrzieri, pleacd imediat spre partile amenintate,
cLemind si pe nobilii regatului sub arme. In timpul redactiirii acestei scrisori, el se afla In
drum spre Oradea. Scrisoarea ne arata forte bine si atitudinca stapinilor feudal" care se sustra-
geau de la lndatoririle militare In aceste Imprejurari grele, chid se purtau lupte decisive
pentru apararea tarii.
Tot In aceasta scrisoare a regelui gasim i tirea ca acesta venise In graba si In 1398
la granita de sud a Transilvaniei, deoarece i atunci sosise vestea unei ntivalirl a turcilor

1 fata acea parte a documentului care ne intereseaza quo percepto Nicolaus de

Ludas pro magnilico viro domino Meche (I ) wayuoda partis transalpine cum procuratoriis
litteris eiusdem in nostrarn (lipsa) castrum Hunyad simulcum possessione Saluasara predkta,
ac aliis possesionibus et portionibus possessionariis ad idem castrum pertinentibus de novo .
per reyiam maiestatem (lipsa) collatum existere allegans retulit eo modo, quod ipse de cursibus
metarum seu signorum metalium possessionum predictarum penitus et per omnia inscius
haberetur. .
Cetatea ar merita atentia si mai ales grija deosebita a Comisiei monumentelor istorice
care, prin putine cheltuieli, ne-ar putea conserva unul din cele mai frumoase si mai grai-
toare monumente ale orinduirii feudale.
2 Csanki D., op. cit., vol. V, p. 300 ...Dum eedem possessiones erga manus regias extitissent,
per wayuodas tenta luissent et possessa
OMalyusz E., op. cit., I, p. 637 .639; V. Motogna, op. cit., p. 41-45; P. P. Panai-
tescu, op. cit., p. 275-276.
6 Malyusz E., op. cit., I, p. 637-639 ipse enim tolls viribus suis se preparat ad
insurgendum contra Turkos et eorum potentia obviando *.

www.dacoromanica.ro
5 DESPRE RELATI1LE TARII ROMiNESTI CU UNGARIA 425

in Tara Romineasca j. Aceasta scrisoare, atlt de importanta pentru noi, dezvaluie si ea

politica externa gresita a lui Sigismund. Vedem din ea ea, dupd dezastrul de la Nicopole,
toate milsurile luate de Sigismund se reduc la o aparare intimplatoare, Vara a se putea vorbi
de un plan organizat de atac, pornit cu toate fortele popoarelor expuse pericolului turcesc.
Credem di nu gresim atunci clnd afirmam ca Impreiurarile aratate au contribuit la
donatiunea cetatii Bologa, aceasta aflindu-se mai la adapost In fata unei eventuale navaliri
a turcilor ; aceasta cu atit mai mult cu cit precum am vazut Inca de la 1398 se putea
astepta la o asemenea navala turceascd.
E greu de precizat cIt timp a ramas cetatea in stapinirea lui Mircea. Inainte de a
incerca sa lamurim aceasta problema, trebuie sa facem constatarea ca i pe domeniul cetatii
se simte farimitarea mosiilor regale. Unele sate, care apartineau Inainte vreme cetatii, au fost
ddruite de Sigismund diferitilor feudali, ceea ce inseamna c Mircea nu mai stapInea In
intregime domeniul. Astfel stim sigur ca afard de Harlocie, care a fost donat Inca in 1393
magistrului Mihail, fiul lui Ramas 2, regele a donat satul Bicalatu lui Grigore de Tamdsfalva
si verilor sAi tocmai in august 1398, deci cu citeva luni inainte de a darui tot domeniul
cetatii lui Mircea ; delimitarea posesiunii i introducerea partilor a avut loc la 10 iulie 1399 8,
Cercetind dovezile insirate de Csnki In legatura cu domeniul cetdtii Bologa, vedem ca, la
1412, se vorbeste In repetate rInduri de castrum regis Sebeswar 4. Din aceasta s-ar putea trage
concluzia ca, la aceasta data, cetatea se afla din nou in stapinirea efectiva a regelui. Aceasta
e o presupunere. Ceea ce stim sigur e faptul ca, la 1435, cetatea cu domeniul ei se afla In
proprietatea familiei Bnffy de Losonc5 Vara a putea insa preciza chid a ajuns in pose-
siunea acestei familii.
Mai sus ne-am exprimat parerea ca evenimentele externe au avut o influenta asupra
donatiunii cetdtii Bologa domnului Tarii Rominesti. Sintem de parere insa cA, urmarind
dezvoltarea relatiilor intre statele romin i maghiar, nu putem neglija mai ales in peri-
oada pe care o studiem nici legaturile familiale ale acelora care aveau rol de conducere
in cele doua t dri. Cu atit mai mult trebuie sa tinem seama de acestea, cu cit prin ele se
intretineau deseori cele mai importante i cele mai strInse legaturi politice. Pornind de la
acest considerent, dorim sa atragem atentia cercetatorilor i asupra legaturilor familiale
ale lui Mircea cel Batrin, acestea nefiind Inca* pe deplin lamurite.
Se stie ca la schitul Brddetul, din apropierea fostului scaun domnesc, Curtea de Arges,
s-a pAstrat o frescA, In care, alAturi de Mircea, se poate vedea i chipul sotiei sale numit
Mara. Acelasi nume al doamnei e trecut i in pomelnicul bisericii 8. Pornind probabil de
la aceastA formA slavA a numelui, mai multi istorici romini au presupus existenta legAturilor
familiale cu dinastille sudslave 7.
Inca de la sfirsitul veacului trecut s-a publicat un document 8 dat de Sigismund, regele
Ungariei, la 3 iulie 1400, din care se vede ca sotia lui Mircea, domnul Tarii Rominesti.
Vezi si P. P. Panaitescu, op. cit., p. 274.
2 Csnki D., op. cit., vol. V, p. 300.
a Acad. R.P.R., Filiala Cluj, Arh. ist., colectia gen. 1399; conventul de Cluj-Manastur,
care elibereaza actul de introducere In posesiune la 17 iulie, descrie i hotarele satului Bied-
latu, afirmlnd ca acesta a fost separat ab annotala possessione dicti domini nostri regis Hunyad
et suis pertinentiis... e Cred cd de data aceasta conventul a vrut sa arate numai situatia
juridica a domeniului si nu persoana stapinului efectiv.
Csanki D., op. cit., vol. V, p. 299.
a Ibidem, p. 300 si Baldzs E., op. cit., p. 24.
P. P. Panaitescu, op. cit., p. 48.
7 Vezi C. C. Giurescu, op. cit., I, p. 484 si I. Minea, op. cit., p. 108.
8 Zala varmeg ye tortnete. Oklevldr (Istoria judetului Z ala. Documente), redactata de
Nagy I., Veghely D., Nagy Gy., Budapesta, 1890, II, p. 298-300.

www.dacoromanica.ro
426 1. PATA KI 6

avea In stapinirea ei satul Tomaj, In apropierea tfrgului Keszthely de linga lacul Balaton
Locuitorii tIrgului s-au plIns regelui din cauza mai multor samavolnicii (Inchiderea mai
multora din tirgul Keszthely, confiscarea vitelor, cailor, taierea lor etc.) si mai ales din
cauza vdmilor nelegale care se percepeau de cite ori treceau prin aceasta localitate. Toate
acestea au devenit ant de suparatoare Inclt ei au ajuns In cea mai mare saracie si au
trebuit sa WO de pe mosie si de pe locurile lor 6. Regele intervine energic i ordona despa-
gubirea locuitorilor, cu atlt mai mult cu cit cele aratate s-au Intimplat netinind seama de
poruncile date de el insusi. Regele da dispozitii In acest sens i lui Nicolae de Kanizsa,
comite de Zala, precum i castelanilor cetatii regale Rezi '.
Documentul a fost cunoscut si de istoricii romini. P. P. Panaitescu, bazindu-se In
primul rind pe aceasta stire, Isi exprima parerea ca sotia lid Mircea era din Ungaria 2. Pentru
Intarirea parerii sale el mai citeaza i un alt document, care a fost publicat chiar de dinsul 3.
Prin acest document, dat la 22 iunie 1418, Mihail, fiul lui Mircea cel BatrIn, Intareste, la
moartea tatalui sau, toate daniile i privilegiile manastirilor Cozia i Cotmeana, care au
fost date de stramosii lui. Diacul care a Intocmit actul, dupa ce Insira numele boierilor-
martori, Incheie rindurile cu urmatoarele cuvinte:... i eu, Mihail, care am scris la Tirgo-
viste, In vremea clad a venit mama dommei tale, doamna, de la Unguri... 6
La aceste doua documente putem adauga acum i un al treilea, care contine de ase-
menea o stire importanta In legatura cu sotia lui Mircea cel Batrin 4. Din documentul dat
la 18 noiembrie 1399 si al carui original se afla tot la Arhivele statului ale R.P. Ungare 5
vedem ca, la cererea calugaritelor de pe Insula Iepurilor (astilzi Margareta), palatinul Ungariei
a ordonat Inca din august 1399 delimitarea mosiei lor, numit Taksony, de linga Dunare
(comitatul Pest). Delimitarea a fost oprita de reprezentantul (oficialul) episcopului de Vac,
care, In numele stapinului sau si al sotiei voievodului Mircea, s-a Impotrivit. In fate adundril
tinute pentru comitatele Pest si Pilis, reprezentantul sotiei voievodului Mircea, anume Nicolae
1 Csnki D., In op. cit., vol. III, p. 14, Isi exprima parerea ca sotia lui Mircea stapinea
nu numai mosia Tomaj, ci eventual si cetatea Rezi cu domeniul ei.
2 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 50.
3 Idem, Documenlcle Tdrii Romtnesti (Documente interne 1369-1490), Bucuresti,
1938, p. 114-116; vezi si St. Metes, op. cit., p. 11.
4 Vezi regestul la Malyusz E., op. cit., I, p. 684 ; o parte a docurnentului In discutie
se afla In transcript Intr-un act din 30 iulie 1402, publicat gresit cu data de 31 iulie de
C. Juhasz, Die Stifle der Tschanader Dizese im Mittelatler, Manster in Westfalen, 1927, p.228
235.
5 Dam textul original al acelor Warp care ne intereseaza. In cursul delimitarii hotarelor
posesiunii Taksonv, reprezentantii partilor au ajuns: Ad unum pratum, ubi prediclus lohannes,
of f icialis prelati domini Petri episcopi, in persona eiusdem domini Petri episcopi, ac domine
consortis Merche voyuode, premisse metali erectioni possessionarie dictis dominabus (se refera
la calugarite) fiendis contradixisset obque contradictionariarn inlzibitionern ipso die et loco in
eisdem prelibatos dominurn Petrum episcopum ac dominam consortem Merche voyuode contra
annotalas religiosas dominas ad eandem nostrum congregationem nostram citavissent in presentiam
rationem contradictionis eorum reddituri *. In legatura cu Impotrivirea s-au prezentat In fata
autoritatilor Demetrius cantor pro prefab domino Petro episcopo cum procuratoriis litteris
eiusdem, ac Nicolaus Toluay pro annolata domina cum procuratoriis litteris capituli ecclesie
Budensis. . . . * araInd motivele impotrivirii Prelatus siquidem Nicolaus Toluay in persona
prescriple domine consortis Merche voyuode subiunxit in hunc modurn quod in persona ipsius
domine premisse possessioriarie reambulationis pro eo in persona eiusdem nobilis domine contra-
dictio facta extitisset prenalota, quia per ipsam possessionariam reambulationem magnam partt-
culam terre de possessione Harazty ad castrum veteribudense spectanti circa (I ) dictam dominam
tiluto pignoris a regia maiestate habilam modo simili occupare et ad tam diet= possessionem
earundem dominarum Taxon (lipsil) ectere voluissel ipsamque dominam ad suam expedi-
tionem ad rectificandes metas dicte possessionis Harazth procurationi domini regis adducere
posset et valeret (Arhivele statului ale R. P. Ungare. dosar Dl. 8508).

www.dacoromanica.ro
7 DESPRE RELATIIDE TARIr ROMNESTI CU UNGARIA 427

Toluay, a afirmat ca omul calugaritelor a vrut sa rupa o mare parte din mosia Haraszti
care tine de cetatea Buda Veche 5i care a fost z5logita de care rege stapinei sale. A declarat
ca e gata a chema In fata judeciltii pe procuratorul regelui. Procesul a fost aminat pentru
6 octombrie In verlerea prezentarii martorilor. Deoarece la data fixata sopa lui Mircea nu
s-a prezentat, palatinul se adreseaza capitlului de Vac dispunind ca ea sa fie citata din
nou pentru 8 ianuarie 1400.
5tirile de mai sus slut et se poate de laconice ; documentele nu ne dau nici numele
doamnei lui Mircea. Regele Sigismund o intituleaza a magnifica domina, consors yiri magnifici
domini Merche, vaivode Transalpini e. Cu toate acestea, credem ca se pune aid problema
legaturilor familiale maghiare ale lui Mircea cel BROM. Chiar daca admitem ca Mara era
descendenta a vreunei dinastii sudslave, nimic nu ne Impiedica sa admitem ca Mircea s-a
casatorit de dou ori. Mara putea sa fie deci prima sotie a domnului; dupd moartea acesteia,
Mircea s-ar fi casatorit cu o nobila din Ungaria vecing.
SIntem deci de parere cd Mircea cel Batrin a reluat firul legaturilor familiale cu repre-
zentantil nobilimii maghiare, Incepute Inca pe vremea lui Nicolae Alexandru voievod.
In tot cazul, nu pare acceptabila parerea ca regele Sigismund ar fi facut o danie sotiei
lui Mircea tocmai In partile apusene ale regatului ungar, deci la o departare asa de mare
de Tara Romlneasca 1 Asupra acestui fapt a atras atentia P. P. Panaitescu, care, datorita
gi acestei lmprejurari, a ajuns la concluzia ca a doamna lui Mircea era din acele priri, o
nobila de pe malurile lacului Balaton s 2
Cunoastem i legaturile strinse, diplomatice ale lui Mircea cu Vladislav Iagello:regele
Poloniei. Pe baza unor stiri pastrate 3, unii dintre istorici au vorbit de existenta legaturilor
familiale Intre cei doi, presupunind cA Mircea ar fi fost chiar ginerele lui Vladislav Iagello.
P. P. Panaitescu care precum am vazut s-a ocupat temeinic si de legaturile familiale
ale lui Mircea, e Impotriva acestei afirmatii i arata de ce domnul Tarii Rominesti se da
drept ruda regelui Poloniei 4.
AdmitInd reluarea legaturilor familiale maghiare de catre Mircea cel Batrin, ne-ar
interesa mult persoana sotiei sale pomenita In documentele amintite. Identificarea ei, In
starea actuala a cunostintelor noastre, e aproape imposfbila ; cercetarile noastre In aceasta
directie au ramas fara rezultat concret. Totul se reduce deocamdata la ipoteze. Stirile pastrate
In legatura cu doamna lui Mircea cel Batrfn amintesc doua localitati din regatul ungar pe
care, In jurul anului 1400, ea le avea In stapinire. In lipsa altor dovezi, acestea ar putea forma
baza de plecare a cercetarilor noastre, prin stabilirea familiilor care le posedau mai de mult.
Prima mosie i anume Haraszti, din comitatul Pest, nu ne poate da nici o lamurire
In aceasta privinta, deoarece ea apartinea cetatii Buda Veche (Obuda) 6 si era numai zalogita
de regele Sigismund. In felul acesta, atentia noastra se Indreapta asupra mosiei Tomaj
de lInga lacul Balaton. In apropierea tlrgului Keszthely, erau mai multe sate cu acest nume,
dintre care uncle exista i azi. Acestea se aflau pe la 1400 In posesiunea familiei Tomaj
care facea parte din neamul cu acelasi nume din comitatul Zala. Tin sa amintesc ca tot
din acest neam se tragea Intre altele si familia Banffy i Dezsafi de Losonc 6. Un descen-

1 St. Metes, op. cit., p. 11.

2 P. P. Panaitescu, Mircea cel Bdtrtn, p. 50.
8 Hurmuzaki, I, 2, p. 825-826.
Vezi mai pe larg: P. P. Panaitescu, op. cit., p. 50 si urm. si G. D. Florescu, Observaliuni
asupra documentelor lui Mircea cel Bdtrtn, In Rev. ist. rom. *, vol. VIII, p. 148 i urm.
6 Csanky D., op. cit., vol. I, p. 9.
6 Ivnyi B., A. Tomaj nemzetsg s a Tomaf nemzetsdgbeli Losonczi 13thiff g csaldd Virti-
nete (Istoria neamului Tomaj si a familiei Banffy de Losonc de neamul Tomaj), Budapesta,
1941, vol. I, p. 10 i urm.

www.dacoromanica.ro
 428 1. PATAICI 8

dent al acestel familii din urma, i anume Ladislau, a fost voievodul Transilvaniei de la
1376 'Ana la 1391 1.
In acelasi timp, ali membri ai familial aveau mari demnitati In regatul ungar, posedind
mosii uriase aproape In tot cuprinsul regatului. Atentia noastra se Indreapta mai mult catre
aceasta familie sau mai bine zis care acest neam cu ramuri numeroase, farfi Insa a putea invoca
deocamdata dovezi convingatoare asupra persoanei cercetate. In tot cazul, e interesant ca i ce-
tatea Bologa, donata lui Mircea, dupa ce la 1412 e pomenita iarasi ca cetate regala, peste
cniva ani apare cu tot domeniul ei In stapinirea familiei BAnffy de Losonc de neamul Tomaj 2.
Sintem de parere ca ipoteza dupa care sotia lui Mircea cel BAtrin ar face eventual
parte din familia Cilli 8, nu poate fi sustinuta. Herman de Cilli a jucat Intr-adevar un rol
important in evenimentele petrecute la Inceputul anului 1397 In regatul feudal maghiar.
Atunci s-a Incheiat o faza a luptelor interne feudale, in urma carora au disparut din viata
publica mai multi membri ai familiei Lack, care au jucat timp de o jumatate de veac un
rol decisiv In istoria Ungariei. Uriasele lor moii, Intre care si cele de pe lingo lacul Balaton,
au fost imediat distribuite de catre rege partizanilor sai. Din acestea dar ceva mai ttrziu
a beneficiat si Herman de Cilli. Posesiunile sale insii cuprindeau numai partile sud-vestice
ale comitatului Zala, cu centrul In coltul format de rturile Mura si Sava (Muraktiz) 6. Cetatea
Rezi, ai carei castelani au fast pomeniti In documentul din 3 iulie 1400 si care pina la
1397 era In stapInirea familial Lack, dupa aceasta data ajunge pe mina regelui 5. Cetatea
a fost donata apoi, la 6 ianuarie 1401, unei rude a lui Herman de Cilli, lui Eberhard, epis-
copul de Zagreb si fratelui acestuia, precum i descendentllor lui, Insirati nominal 6.
Asadar, sotia lui Mircea eel BAUM, amintita ca stApina a mosiel Tomaj la 3 iulie
1400, nu credem sa fi fost din familia Cilli.
CautInd a reconstitui legaturile i mai ales lupta comuna a poporului romIn i maghiar
durtata impotriva turcilor la sfirsitul veacului al XIV-lea am fi dorit sa atragem atentia isto-
ricilor asupra partilor putin cunoscute ale acestor raporturi. Din cele de mai sus, se desprinde
ea, pe la 1398-1399, and pericolul turcesc a devenit mai amenintator, cele doua popoare au
cautat sa-si uneasca fortele lor si mai mult. Sub presiunea acestui pericol, a capatat desigur
Mircea cel Bastin o cetate puternica cu un domeniu Intins In mijlocul Transilvaniel.
Cu toate ca tiriIe sint foarte sumare, putem totusi admIte ca Mircea a reluat lega-
turtle familiale maghiare ale inaintasilor si, pentru a Intari si In felul acesta relatille sale
politica ; bazIndu-se pe aceste legturi, apararea independentei Taril Rominesti fata de turci
a devenit mai eficace.

K BOHPOCY 0 CBH3H BAJIAXYGI C BEHITHEn B KOHIIE XI V BEI-cll.

(HPATHOE COAEMAHHE)
Adyrop yuaammeT Ha TO, gTO ogHoopemmuo c nommemlem Typon ua
AyHae B031H14 Bonpoc o 11333BHC14MOCTH HaH pymmcHoro, TaH u BeHrep-
cHoro Hapoga. gaaee OH onmcbumeT maao 14313ECTHLIA momeHT coomecTHOR
60prAm 9THX gByx Hapogoo.
1 IvAnyi B., op. cit., vol. I, p. 84; vezi i HArnan-Szekfti, op. cit., vol.II, p. 352.
Anexa.
2 IvAnyi B., op. cit., vol. I, p. 322 si CsAnki D., op. cit., vol. V, p. 300.
3 P. P. Panaitescu, Mircea cel Bairtn p. 50.
4 libman-Szekfil, op. cit., vol. II, p. 350.
3 CsAnki D., op. cit., vol. III, p. 14.
6 Zala vdrmegye trtinete, Okleveltdr, vol. II, p. 300-306.

www.dacoromanica.ro
9 DESPRE RELATHLE VIM ROMINESTI CU UNGARIA 429

Houle atecToHoro cpancemin nog Hincono.gent a 1396 rogy, npoHrpaH-

Horo xpucTmaHaivm, Horga MOHMO 6buio omngam cocpegoToReHHoro ygapa
npoTHB BaaaxHH, CBH313 nocaegHeti c BeHrpnert cTaHoarrrca ace 6o.11ee 14
6o.Nee Tee Hoit. CyJnecTayeT TkOliyMeHT OT 23 nimapa 1399 roga, yHaamaa-
ionwit Ha To, 14TO rocnogapb Banaxim Mkgpia magea, Hpome (I)eogoa
Ha lore TpaucHabBanim, TaHme H Hpenoc Tmo Boaora (111e6eumap), amecTe
c npvmagaemainilm di nomecTbem, paCHOJI0IfieHHIAM B HeHTpe Tpancnabaa-
H1414, Ha aanag OT Knyma. TaHmu o6paaom, Mripriy CTaporo moHtHo Ct114TaT1,
IIBhTM rocnogapem, mageaumm Ha TeppHTopHH TpaHCIIHbB3111414 TUC Haall-
aaembimll Hpenocumm y6emingamu.
,TIa.gee, Tome Ha OCHOBaHIIII gOliyMeliTaJI,I,HbIX )10.11HbIX, asTop urpon4TcH
goHaaam, IITO ;Rena Mill:Pm CTaporo nponcxogHT Ha poga Tomameti, Bepo-
RTHO, 113 cembH BaH4)4114. ABTOp He MOHMT B TO4HOCT14 yCTaHOBITIS cemblo,
HO yHaabmaeT, mITO B cepegune XV Heim Hpenocm Boaora Haxoguaacb
BO BaageHHH Ce/111,11 BaHm, HoTopan, C HeHo Topman nepephummH, coxpa-
HHOT aTy HpenocTb aa co6oll B Teqemle HeCHOJIMillx BeKOB.

A PROPOS DES RELATIONS DE LA VALACHIE AVEC LA HONGRIE

A LA FIN DU XIVe SICLE
(RESUME)

L'auteur montre que l'apparition des Turcs sur le Danube posait le pro-
bleme non seulement de l'indpendance du peuple roumain mais encore de
l'independance des Hongrois. Dans ce qui suit, il depeint un moment peu
connu de la lutte commune de ces deux peuples.
Apres la sanglante bataille, perdue en 1396 par les chrtiens A Nicopolis,
quand on pouvait s'attendre A une attaque dirigee contre la Valachie, les
relations de ce pays avec la Hongrie deviennent de plus en plus troites. Un
document du 23 janvier 1399 rvele que, outre les 4 fiefs * situs en Transylvanie
mridionale, Mircea le Grand, prince de Valachie, possdait galement la
vine forte de Bologa (Sebeswar) avec le domaine attenant, situe au centre
de la Transylvanie, A l'Ouest de Cluj. Mircea le Grand aurait done t le
premier prince roumain A avoir possd en Transylvanie ce que l'on a appel
des forteresses de refuge)).
S'tayant des renseignements tires des documents, l'auteur cherche en-
suite A prouver que l'pouse de Mircea le Grand descendait d'une famille de la
race des Tomaj probablement celle des BAnfly. II ne peut designer avec
precision cette famile, mais note que, vers le milieu du XVe siecle, la forte-
resse de Bologa appartenait A la famine des BAnffy qui, avec quelques solu-
tions de continuit, la conserve des sicles durant.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII NOI CU PRIVIRE LA RASCOALA
POPULARA DIN 1514
DE
M. GLUCK, G. KOVACH si E. DORNER (Arad)

Cu ocazia reorganizrii Muzeului revolutiei din 1848 49 din Arad, bibliotecarul muze-
ului a gdsit colectia de copii documentare a istoricului Mrki Sndor 1 Aceast colectie se
compune din trei volume de copii dupd diplome i alte documente privitoare la istoria comi-
tatelor Arad si Zarand. Intre ele se Old o serie de documente foarte importante, cele mai
multe din ele inedite.
0 deosebitil valoare reprezinta documentele care se referd hi actiunile rasculatilor din
1514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja In comitatele Arad si Zarand. Majoritatea lor
privesc evenimentele de la Soimu i Lipova. Importanta acestor documente mai cons t
si In faptul cd ele ne dau posibilitatea 55 intelegem mai bine procesul istoric care a dus
la izbucnirea rdscoalei. Ele ne aratil desfAsurarea ei, precum si singeroasele represalii ale
claselor exploatatoare Impotriva %SrSnimii, dup. Indbusirea mie5rii. Unele din docu-
mente cuprind m5rturiile unor niartori oculari, care, desi privesc evenimentele prin prisma
intereselor claselor dominante, dezvdluie totusi o serie de aspecte importante cu privire la fortele
motrice ale rdscoalei, precum si la atitudinea manifestatd de diferitele clase i pdturi sociale
In timpul rdscoalei.
Documentele referitoare la evenimentele ce au avut loc In jurul anului 1514 pe dome-
niile cetiitilor Soimus i Lipova slut in numiir de 22. Dintre acestea, 16 shit In limba latind,
iar 6 in limba germand. Originalele documentelor se pdstrau In arhiva de stat din Miinchen,
de unde au fost copiate de Marki Sandor, In anii 1883-1886. Unele date cuprinse In aceste
documente au fost folosite de istoriografia burghezd maghiard. Dar acesti istorici s-au multumit
cu simpla publicare a unor stiri cuprinse In aceste documente, ldsind la o parte o serie de
date importante, mai ales cu privire la participarea i atitudinea diferitelor pdturi sociale
in cursul rdscoalei din 15142.

1 Pentru lucrdrile sale privind miscdrile tdrdnesti din evul mediu, MArki Sndor este
recunoscut de istoriografia maghiard marxistil de azi drept unul din cei mai progresisti
istorici de la sfirsitul secolului trecut i inceputul secolului nostru. Cf. A magyar np trtnete
(Istoria poporului maghiar), Budapesta, 1953, P. 444.
2 Lucrdrile care utilizeazil partial aceste documente shit:
MArki Sandor, Aradvdrmegye s Arad szabad kindly vdros tiirtnete (Istoria judetului
Arad si a orasului liber regal Arad), vol. I, Arad, 1892, P. 477-493; Idem, in revista

www.dacoromanica.ro
432 M. GLUCK, G. KOVACH, i E. DRNER 2

Mar si Marla, care a studiat mai temeinic aceste documente, a omis din lucrarile sale
o serie de evenimente importante. Astfel, el nu pomeneste nicaieri cli saracimea din orasul
Lipova s-a atalat cu trup i suflet rascoalei ; ar pe Gheorghe Hohenzollern, marchiz de
Brandenburg, un crunt exploatator al poporului, 11 glorifica ca pe un aparator al iobagilor
chinuiti t jefuiti de nobili dupa Inabusirea rascoalei Marki s-a marginit doar sa istoriseascA
In mod amanuntit cucerirea cetatilor Soimu i Lipova de care larardi rasculati 2.
Studiul de fata Incearca sa valorifice mai ales partile necunoscute ale acestor documente
pe baza lor, sa prezinte rascoala iobagilor din 1514, In comitatele Arad si Zarand Intr-o
noua lumina.

Marele domeniu de la Soimus, ca i alte domenii din comitatele Arad si Zarand, a

ajuns In anul 1453 In ,stapinirea lui Ioan Huniade, prin donatia regelui Ladislau al V-lea;
donatia a fost Intarita In 1456 printr-o noua diploma 3.
Dupa moartea lui Ioan Huniade, aceste domenii au trecut In stapinirea fiului sau
Matei Corvin. Pe aceste Intinse paminturi, situatia iobagilor In comparatie cu a celor de
pe alte domenii era mai buna. Ioan Huniade a cautat sa asigure iobagilor sai o situatie
mai buna, IncercInd sa-i mobilizeze la lupta Impotriva cotropitorilor turd, printr-o oarecare
lmbunatatire a soartei lor 4. Matei Corvin, contopind, pe pamInturile sale, obligatiile feudale
cu cele fiscale foarte apasatoare In vremea lui a impus global iobagilor sai sarcini
mai mici 6, cautind astfel sli atragd forta de munca pe domeniile sale.
Sub stapinirea Huniazilor i, mai ales, sub scutul puterii regale a lui Matei, iobagii
de la Soiinu i Lipova au beneficiat de o aparare mai eficace Impotriva anarhiei feudale 3.
In ultimele decenii ale secolului al XV-lea, se produc mari schimbari In viata tara-
nilor de pe aceste domenii. Matei Corvin, cautInd sa creeze o baza materiala stabila pentrn
pretentiile la domnie ale fiului sau nelegitim Ioan Corvin, desparte proprietatile sale perso-
nale de cele regale ; cele dintli, Intre care si domeniul de la Soimus, cu cetatile $oimus pi
Lipova, tree la 11 noiembrie 1489 In stapinirea lui Ioan Corvin 7.
Dupa moartea lui Matei, sub subreda domnie a dinastiei Iagelonilor, anarhia feudala
s-a intensificat din ce in ce mai mult.
Este cunoscut faptul ca i In timpul domniei lul Matei Corvin raportul de forte dintre
marea nobilime, pe de o parte, si nobilimea mijlocie i cea mica, pe de alta parte, a ramas
neschimbat, cu toate ca Matei a Infrint cerbicia marii nobiimii, In tendinta de a crea un
stat centralizat. E lesne de lnteles ca dupa stingerea puterii Huniazilor, marea nobilime a
redeschis atacul pentru recIstigarea deplinei puterl In stat. Tinta atacului marii nobilimi a

Szazadok *, 1887, p. 139-209; Idem, Dozsa Gyorgy, Budapesta, 1913; Idem, A magyar
paraszthdboru 1514-ben, (Razboiul taranesc maghiar din 1514) In a Hadtbrtneti Kzle-
xnenyek *, 1914; Scherer F., Gyula vdros tiirtenete (Istoria orasului Gyula), Budapesta, 1938;
referiri la date sporadice In Acsady Ignac, A magyar jobbdgysdg tSrtnete (Istoria iobagimii
maghiare), ed. a II-a, 1944; p 194 ; S. Secula, Rominii In revolutia lui Gheorghe Doia, 14,1897.
1 Marki Sandor, Aradvdrmegye es Arad szabad kirdly vdros trtnete, vol. I, p. 311.
2 Ibidem, p. 477-493 ; Idem, In it Szazadok a, 1887, p. 193-209.
3 Marki SAndor, Diplomatarium Aradiense, vol. I, p. 83 (In manuscris pastrat la
Muzeul regional din Arad).
4 Elekes Lajos, Hunyadi, Budapesta, 1952, p. 143.
5 Molnar Erik, A magyar tdrsadalom tortenele az Arpddkortol Mohdcsig (Istoria socie-
tatii ma ghiare, de la Arpadieni pina la Mohacs), Budapesta, 1949, p. 321.
8 Marki Sandor, Aradvdrmegye es Arad szabad kirdly vdros ttirtinete, vol. I, p. 113-115,
(date cu privire la atacurile anarhice ale feudalilor Bfinffi asupra unor posesiuni si la rests
bilirea ordinei de catre Matei Corvin).
7 Ibidem, p. 316.

www.dacoromanica.ro
3 CONTRIBUTII CU PRIVIRE LA RASCOALA DIN 1514 433

fost nobilimea mijlocie si cea mica, care, degl numerIceste superioard, avea in schimb o bazd
materiald mult mai slabA.
Acest atac al marii nobilimi, dezlantuit Impotriva nobilimii mijlocil si mid, avea in
primuI rind drept tel rdpirea fortei de muncA, fapt cere a avut consecinte grave pentru
IdrAnimea lobagd, a caret via ta s-a inrdutapt din ce in ce mai mult. Rezultatul acestei
lupte Inversunate Intre cele cloud pdturi ale nobilimii exploatatoare a fost luarea de cAtre
diete a unor mdsuri potrivnice intereselor pranimil, mAsuri prin care nobilimea cduta O.
desfiinteze cu totul dreptul de liberd strAmutare. Regele Vladislav al II-lea s-a dovedit a fi
unealta docild a marii nobilimi, atilt ca rege al Boerniei, clt si ca rege al Ungariei. Domnia
lui rAmIne faimoasA prin promulgarea unor legi drastice, Indreptate fmpotriva iobagilor, atit
In Boemia eft si in Ungaria. Astfel la 1487, el a promulgat in Boemia o lege care a legat
lArAnimea de glie 1.
Dieta Ungariei, exprimind interesele nobililor, in special ale nobilimii mijlocii, ia In
1492 o serie de mfisuri menite sill ingradeascd din ce In ce mai mult dreptul de strAmutare al
iobagilor. Legile din 1495 si 1504 InAspresc si mai mult condipile de strdmutare a
iobagilor gi stabilesc o serie de interdicpi. Dar nici aceste legi nu au fost respectate nici de
cei care le-au impus 2.
Numeroase documente vorbesc despre abuzurile sdvirsite de nobili. Analizind cauzele
abuzurilor nemesesti In comitatele Arad si Zarand, ajungem la concluzia cd, in majoritatea
cazurilor, Varanimea avea de suferit de pe urma ciocnirilor dintre marii latifundiari gi nobilii
cu mosii mai mici. Ciocnirile Is! gasesc explicapa In samavolniciile marilor nobili In legAturd
cu rApirea pe seama lor a forte! de muncii. FArA nici o Indoiald cd attt nobilimea mare, eft
gi cea mijlocie gi cea mica, deci top nobilii, indiferent de averea lor, se strAduiau s retina
cu orice pre% %Ardnimea pe posesiunile lor. Top nobilii erau interesap sd lmpiedice exercitarea
dreptului de strdmutare a taranimii iobage, folosind In acest scop Intr-o mdsurd tot mai
mare constringerea extraeconomicd. Prin intensificarea anarhiei feudale si in pArple arAdene,
mai cu seamd la Inceputul secolului al XVI-lea, abuzurile sAvirgite de nobili s-au transformat
In jafuri tllhdresti, fapt care a dus la o exploatare excesivA a taranimii iobage.
Iatd citeva exemple caracteristice de abuzuri nemegegti: In anul 1492, familia Doczy
rdpeste 12 iobagi de la nobilul Barcsay. In 1496, acelasi Doczy atacd domeniile din Zdddreni
si MicAlaca, aparpnInd capitlului din Arad si ridicd cu forta de aici mai multi iobagi 3. Trei
ani mai tirziu, castelanul de la Frumuseni maltrateazA iobagii capitlului din Arad, dintre
care unul moare In urma torturilor. In 1507, Laurenpu Doczy atacd iobagii din Simand,
'aparpnInd domeniului Corvinestilor. Oamenii lui Doczy ucid migelegte mai multi VArani
gi le rapesc vitele, devastind comuna. Acpunile tilhdregti ale familiei Doczy shit nenumArate.
In anul 1511, Doczy pretinde 5 florini de la un om liber care voia sd se mute pe un alt
domeniu 4 etc.
Astfel de atacuri Impotriva iobagilor si de jafuri fAceau gi alti nobili. In anul 1500,
nobilul Laurenpu Orszgh devasteazd mosiile familiei Doczy din Zaddreni si la in mod abuziv
sume de bani de la mai multi iobagi. In anul 1507, clliva nobili dezlanluie un atac impo-
triva tolrgului Simand, jefuindu-I in Intregime 5. In acelasi an, mai multi nobili comit abuzuri
cu ocazia IncasArii cu forta a nonei de yin in tirgul PAulig 6

1 AcsAdy IgnAc, op. cit., p. 180; Mark! Sndor, op. cit., I, p. 404.
2 Ibidem.
a p. 397.
4 Ibidem, p. 404.
5 Ibidem, p. 397, 404 si 413.
6 Ibidem.

28 C. 376

www.dacoromanica.ro
434 M. GLUCK, G. KOVACH i E. DRNER 4

Aceste date shit marturii elocvente despre Inrautatirea crescindA a starii tardnimii.
La agravarea situatiei iobagilor din comitatele Arad oi Zarand au contribuit i luptele dintre
diversele tabere ale marii nobilimi. S-a amintit ca marea nobilime era In lupta permanenta
cu nobilimea mijlocie, nu numai pentru marirea puterii sale economice, ci i pentru acapa-
rarea dephnei puteri politice In stat. Pe lInga acest fapt, majoritatea nobilimii mart voia sa
predea tronul Ungariei, dupa stingerea dinastiei Iagelonilor, casei de Habsburg. Insuoi
regele Vladislav era de acord cu aceste planuri.
Ca sail, Intareasca tronul oubred i lipsit de autoritate, Vladislav al II-lea a cautat
sa se Inconjoare cu nobili aduoi din Germania, fapt care a constituit un bun prilej pentru
Imparatul Maximilian oi diferitii cavaleri saraciti, aventurieri, sit cucereasca pozitii politice
oi economice lnsemnate In regatul feudal ungar.
Atft Imparatul german, dornic de expansiune, cit i regele Vladislav, care vroia sa-oi
consolideze pozitia subreda, rIvneau la marele latifundiu al familiei Corvineotilor, a carei
stapina, Beatrice de Frangepan, vaduva lui Ioan Corvin, poseda, pe linga alte domenii,
peste don't sute de comune In comitatele Arad oi Zarand un latifundiu Intins, bogat
bine organizat.
Regele Vladislav a mediat la repezeala casatoria dintre ruda sa, Gheorghe Hohenzollern,
marchiz de Brandenburg, oi vaduva lui Ioan Corvin. Prin aceasta casatorie, regele i marea
nobilime au atins doua scopuri: In primul rind, au zdrobit complet bazele economice ale
puterii Corvineotilor, In jurul carora se grupeazA opozitia nationala impotriva expansiunii
habsburgice ; In al doilea rind, regele Intarit pozitia sa slaba In partile sudice ale Orli,
pregatind, totodata, calea expansiunii habsburgice in aceste pArti.
Din primii ani de casatorie, Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg oi-a brutalizat
In aoa fel sotia, Inclt aceasta a murit dupa putin timp 1, ramInInd el singurul stApIn al
domeniilor Soimuo, Lipova oi al altora. Din porunca regelui, Gheorghe de Brandenburg a
fost instituit, In anul 1510, drept singurul beneficiar al acestor paminturi, cu toate ca legile
Ungariei feudale opreau mice danii de moon, strainilor2. Din lucrarile istoricului Marki otim
ca maregraful a fost introdus In noile sale domenii pe furio, In timpul nopii, fara !Urea cuiva,
devenind astfel dintr-odata unul din cei mai bogati latifundiari, avInd sub stardnirea sa
nu mai putin de 252 comune, numai In partile Mureoului 3.
Situatia iobagilor sub noul lor stapitn s-a Inrautatit oi mai mult. Impozitul regal, insti-
tuit din nou, a Ingreunat sarcinile taranilor. Dar mai mult au avut de suferit din cauza noii
administratii, instituite de Gheorghe de Brandenburg, care jefuia fart milt, impunind obligatii
noi, neobionuite Inainte. In fruntea cetatii Soimuo a fost aoezat un castelan adus din Germania 4.
Abuzurile savIroite de administratorii i mercenarii lui Gheorghe de Brandenburg
reies clar din petitia iobagilor de la Soimu i Varalia din anul 1514. Revendicarile formulate
In aceastt petitie unica In genul ei se pot Imparti In clout categorii: prima grupt
cuprinde cererile taranilor pentru abrogarea sarcinilor de robota noi, precum oi a altor pre-
tenth neobionuite, impuse de administratorii lui Gheorghe de Brandenburg ; cealalta grupa
cuprinde revendicarile taranilor cu privire la drepturile iobageoti Ingradite de anarhia feudala
oi cererea lor de a fi aparati de samavolniciile nobilimii mijlocii Invecinate.
1 Marki Sandor, op. cit., p. 309.
2 Cf. Marki S., Diplomatarium Aradiense, vol. I, p. 144-49 (manuscris).
3 Comunele i tirgurile lnoirate In donatia lui Vladislav al II-lea (Diplomatarium Ara-
diense, I, p. 144-149).
4 Cf. documentele: plIngerea iobagilor de la Soimu i Varalia din 1514 ; fragment
din raportul castelanului Prantner i raportul capelanului Kunisch, In Marki, Diplomatarium
Aradiense, I, p. 162-175, 176-182, 185-187 oi idem, Aradydrmegye es Arad sz. kir. vdros
trtnete, I, p. 310.

www.dacoromanica.ro
5 CONTRIBUTII CU PRIVIRE LA RASCOALA DIN 1514 435

Chiar In primul punct al petitiei, tdranii din Soimus si Vara lia se piing cd Oa obligati
sd presteze munca dubld, la cloud cetdti. In anii precedenti, printre obligatille iobagilor din
5oimus nu figura serviciul si la cetatea Lipova. Noua administratie a domeniului, Inscdunatd
de Gheorghe de Brandenburg, a impus tAranilor atit serviciul la cetatea Soimus clt si la
cetatea Lipova, agravInd si mai mult situatia materiald a iobagilor. Se Intelege deci cd iobagii
erau interesati sd ceard, In primul rind, sistarea acestui abuz.
Administratorii i castelanii lui Gheorghe de Brandenburg, adusi de acesta din Ger-
mania, au impus tAranilor, pe linga acest serviciu dublu la cetAti, i alte obligatii noi. Astfel,
In ciuda obiceiurilor de pInd atunci, tAranii erau obligati sd execute tAierea i curAtirea anima-
lelor In curtea cetatii. Mai lnainte aceastA mimed era facutA de femeile iobagilor In cAsutele
lor, la poalele dealului. Dupd cum aratA plingerea iobagilor, femeile erau silite sA urce, chiar
si In timp de iarnA, dealul Malt si abrupt al cetAtii, ca sA satisfacA obligatia impusA, neti-
nIndu-se seama de timpul nefavorabil sau de faptul ca unele femei erau gravide sau aveau
copii sugaci. Taranii se piing si de faptul cd tot sus, In cetate, shit obligati sd-si macine
cerealele, la moara stApinului.
in al treilea punct din jalbA, iobagii din Soimu i Varalia se piing Impotriva exceselor
sAvirsite din partea mercenarilor de la cetAtile Soimu i Lipova, In priviMa pAsunatului.
Acesti mercenari se aratd In petitie au lmpiedecat In nenumArate rinduri pe iobagi
sAgi scoatd vitele la pdsune, taranii fiind astfel exclusi de la libera folosire a pAsunilor.
AceastA mdsurd atingea In special interesele paturilor mai instdrite ale tardnimii, care, dupd
cum relateazd i alte izvoare, erau interesate, In oarecare mdsurd, In dezvoltarea comertului
de vite.
Celelalte puncte ale petitiei se referd la IngrAdirea i stingherirea comertului de vite
pe Mures sau de-a lungul sdu de care atacurile banditesti ale nobililor. Jalba aduce drept
exemplu jefuirea unui Oran care transporta vite pe Mures ; tdranul iobag a fost prins impreund
cu vitele sale de nobilul Ravazdy Petru din Asszonylaka i %Mut inchis pind and s-a rdscum-
pdrat, phitind nobilului suma de 12 florini.
Tot din petitia iobagilor din Soimu i Varalia, de la 1514, reiese cd una din proble-
mele care frAmInta tdrAnimea iobagd era problema vdmilor de pe Mures. La Inceputul seco-
lului al XVI-Iea, nobilii au ridicat o serie de noi vdmi de-a lungul Muresului, majorind
totodatA In mod considerabil taxele la locurile vechi de vamA. In petitia lor, iobagii cer sa
se revind la vechiul obicei i anume ca vama sd se perceapd In suma obisnuitd de 40 dinari
ci numai In 5 locuri: Bizere, Asszonylaka, Satu Mare, Pecica i Cenad.
Pe lIngd abuzurile amintite, care reies din petitia iobagilor din oimu i Varalia,
situatia tAranilor s-a Inrautatit si din cauza obligatiilor noi impuse, privind nona i alte
sarcini grele. Gradul de exploatare a iobagilor pe domeniul lui Gheorghe Hohenzollern de
Brandenburg reiese si din veniturile mari realizate In anul 1513 pe domeniile cetAtilor 5oimu
Lipova 1.
Veniturile cetdtilor Soimu i Lipova pe anul 1513, provenite din renta In bani, erau
urmAtoarele:
343 florini darea sf. Gheorghe
362 florini darea sf. Nicolae
50 florini si 81 dinari darea din porci
2 florini si 20 dinari darea pentru lemne
18 florini si 97 dinari darea din fln
66 florini darea viilor
3 florini si 29 dinari darea de la mori

1 Cf. Marki, Diplornalarium Aradiense, I, p. 188 191.

28*

www.dacoromanica.ro
 436 M. GLUCK, G. KOVACH i E. DRNER 6

3 florini si 75 dinari altd dare din fin

14 florini si 12 dinari gloabe
4 florini si 18 dinari darea din oi si
191 florini si 30 dinari veniturile din vdmi.
Totalul veniturilor in bani se ridicd la suma de 1059 florini si 62 dinari (in document
totalul e gresit, suma fiind socotitA la 1049 florini si 12 dinari), la care se adauga
400 florini venit din daturi (regalii), deci suma totald ar fi de 1459 florini si 62 dinari. In
afard de aceasta, se specified venitul din schimbul aurului, care n-a fost socotit, ceea ce,
dupd datele documentului, ajungea de asemenea la 400-500 de florini. Din toli acesti bani
incasati, pentru Intretinerea garnizoanelor din cetAtile oimus si Lipova, s-au cheltuit numai
318 florini. Ace Iasi document aratd si veniturile provenite din renta in naturd, In acelasi
an si anume:
178 cible si o miertd nond din grin
20 cible si o miertA nond din ovdz si
5 cible si o miertd din secard.
Pe MO acestea, se mai aflau strinse In stoguri 3566 cruci de grin, netreierate, a cite
27 de snopi crucea, la care se adaugA meiul, asupra cdruia nu s-a fAcut socoteald precum
si 310 porci si 31 de butoaie de vin. Se mentioneazd cd recolta de yin a fost slabd In acel
an, indicindu-se cd, In general, iobagii sint clatori sd predea pind la 90 de butoaie yin anual.
Date le acestea ne dau o imagine destul de eland' despre crunta exploatare a tdrAnimii
iobage pe domeniul lui Gheorghe de Brandenburg.
Aceleasi socoteli dovedesc existenta si dezvoltarea productiei de mdrfuri pe marele
domeniu amintit.
Uriasele cantitAti de cereale obtinute pe dorneniile muresene ale marchizului de Bran-
denburg null au altd explicatie cleat aceea a productiei pentru piatd. In acelasi an, 1513,
productia alodiului din Lipova se ridica la:
2401 cible griu
1073 cible ovAz si orz, la care s-a addugat drept venit 99 porci si
200 florini din daturi (regalii)
Dacd socotim o cruce din 27 de snopi aproximativ cu o MIA, atunci venitul total al
domeniului de la Soimus pe anul 1513 se ridicd la:
2059 florini si 62 dinari
6145 si un sfert cible grin
1098 si jumdtate cible ovdz si orz, precum si
409 porci si
31 butoaie de vin.
Dacd cibla o socotim aproximativ egald cu 100 kg 1, suma veniturilor din anul 1513
a domeniului Soimus ar fi de 7243 chintale cereale, la care se mai adaugd cantitatea de
mei nemdsurat, precum si partea de dijmd din vin neincasatd.
Documentul ne oferd si date privind cbeltuielile ce s-au Mut In acelasi an pentrn
intretinerea cetAtilor Soimus si Lipova. Acestea erau urmAtoarele:
100 florini pentru castelanul de la Lipova
50 florini pentru castelanul de la $oimus
80 florini pentru cei 10 pdzitori de poartd de la cetatea Soimus
12 florini pentru cei 2 paznici de la cetatea oimus
1 La Soimus se folosesc cible de la Simand s; o cibld era egald cu 4 mierte (viertel);
o miertd era in general egald cu 18-20 cupe; o cupd era egald cu un litru si jumState;
deci o mierta face aproximativ 27-30 litri iar o Mid ar fi 110-120 litri, ceea ce ar fi
aproximativ egal cu 95-100 kg.

www.dacoromanica.ro
7 CONTRIBUTII CU PRIVIRE LA RASCOALA DIN 1514 437

4 florini pentru bucAtarul de la Soimus

4 florini pentru brutarul de la Soimus
48 florini pentru cei 6 pAzitori de poarth de la Lipova
12 florini pentru cei 2 paznici de la Lipova
4 florini pentru brutarul de la Lipova si
4 florini pentru bucdtarul de la Lipova
Deci In total 318 florini. Se mentioneazA ca buditariile au fost Intretinute din blrsaguri,
adicA din pedepse ocazionale, stoarse de la tarani.
Consumul din produsele In natura este urrnatorul:
75 cage de gni pentru cetatile Soimus si Lipova.
25 cible de 2 mierte ovAz si orz pentru functionarii marcgrafului
70 porci pentru cele doud cetiiti amintite si
16 butoaie de vin pentru cele cloud cetAti.
Se mai mentioneaza ca, din veniturile alodiale, s-au dat:
500 clble griu
200 clble ovaz si
. 50 porci pentru castelan, precum si o mica parte nedeterminata
din cereale si porci, judecatorului de curte.
DacA scadem aceste cheltuieli din suma veniturilor intrate, atunci venitul net al dome-
niului Soimus era de:
1137 florini si 62 dinari
5570 si un sfert clble griu
873 cible ovAz
289 porci si
15 butoaie vin, fara sil socotim vinul care nu a putut fi IncA string.
Cu toata cresterea veniturilor alodiale si a productiei de marfa in general, felul si meto-
dele muncii in agriculturA n-au suferit schimbari. Munca si prestatiile iobAgesti au ramas
si mai departe temelia economiei feudale, formele traditionale ale exploatarii feudale rA mit-
nind aceleasi, marindu-se doar cantitativ. Rezulta din cele aratate mai sus ca dezvoltarea
productiei de mArfuri In agriculturd a adus o ImpovArare si mai mare a tAranimii iobage.
In general, In partile muresene pare sA fi fost In plina dezvoltare si productia de mArfuri
a tAranimii mai instArite. Jefuirea taranilor care transportau vite, plIngerile privind Ingra-
direa drepturilor la pasunat, doleantele In legatura cu vamile de pe Mures, toate acestea
shit indicii care dovedesc ca, datorita dezvoltarii productiei de marfuri, s-a accentuat strati-
ficarea tarinimii, din slim] careia s-a ridicat o micA patura de iobagi mai Instariti, interesati
In cresterea vitelor si, prin aceasta, In circulatia mArfurilor 1.
Procesul de stratificare a tarinimii se facea nu numai prin ridicarea unei paturi subtiri
de tarani mai InstAriti, ci, In acelasi timp, si prin InrAutatirea situatlei generale a maselor
iobagesti, prin continua lor sarAcire. In primul rind se poate constata cA numArul iobagilor
cu sesii Intregi scade, iar numarul jelerilor creste In mod considerabil. Nu dispunem de date
concrete privind acest fenomen pentru timpul din ajunul riscoalei din 1514. Se stie Insa
cA, potrivit urbariului din 1524, pe domeniul Invecinat din Shia, procentajul iobagilor dupa
starea lor materialA era urmatorul:

1 MolnAr Erik, op. cit., p. 229-239. Autorul aduce mai multe exemple despre acumu-
larea bunurilor In mlinile taranilor Instariti din firgurile din chnpia Tisei. Asa, de pildA,
existau iobagi care posedau In total 40 de cai, 16 boi, 12 vaci, 50 de porci, 50 de oi.
Un latifundiar din Bihor se laudA a are o mita de iobagi avind peste 1000 florini bani.
In regiunea Aradului cea mai elocventa pilda e cazul familiilor iobage Kiss, de la care
nobilii au jeluit vite In valoare de 300 florini si alte bunuri in valoare de 400 florini.

www.dacoromanica.ro
 438 M. GLUCK, G. KOVACH i E. DORNER

iobagi cu sesii Intregi 17 %

iobagi cu jumdtAti de sesie 30 %
iobagi cu treimi sau sferturi de sesie 30 %
jeleri 17,5 %
iobagi cu sesii fArd impozit 5,5 % 1
Aceasta Inseamnd cd, Inca la Inceputul secolului al XVI-lea, mai mult de jumdtate
din iobagi stdpineau loturi de mai putin de o jumdtate de sesie.
Dacd analizm starea generald a iobAgimii din acest timp, constatdm ca existd o oarecare
deosebire intre tirgurile i satele iobAgesti obisnuite. In comitatele Arad si Zarand existau
astfel de tirguri In numdr destul de mare 2 iar iobAgimea se Indrepta bucuros In spre aceste
locuri, unde pldtea ddrile In mod global feudalului, avind astfel o posibilitate mai mare de
autoapdrare. Mai ales In aceste tirguri se formau straturile instilrite ale trdnlmii. Ridicarea
pAturilor de tdrani Instdriti a fost insd Impiedicatd de diferitele restrictiuni adoptate cu scopul
Ingrddirii liberei strdmutdri. Din aceastd cauzd, In pdrtile muresene ale comitatelor Arad
Zarand, contradictiile de clasd erau extrem de ascutite ; Intreaga taranime exploatatfi
avea o atitudine unitard, dusmilnoasd feta de nobilimea exploatatoare care-i asuprea pe
top deopotrivA.

Ordsenii din Lipova la rindul lor erau nemultumiti de situatia ce aveau. Acest fapt va
explica In suficientd mdsur atitudinea lor In timpul rdscoalei din 1514.
Lipova a luat un mare avint Inca de la inceputul domniei Angevinilor. Docurnentele
ne vorbesc despre existenta In ores a unei curti a fierarilor i e probabil c Insisi cdrutasii
regilor angevini sd fi fost din Lipova a. In timpul Huniazilor, dezvoltarea orasului a luat
un avint si mai mare, Lipova devenind unul din cele mai mari centre mestesugdresti. Pe
baza unor marturii documentare, se constatA existenta, In acest oral, a unor mestesuguri,
ca bumln5ritul, rotdritul, aurdritul, etc. 4.
Pe lingd aceasta, Lipova a jucat un rol de seamd si In comertul de tranzit pe uscat,
de la vest spre est si de la nord la sud, precum i In cel de pe Mures. Faptul cd In 1529
regele Ioan Zapolya tidied Lipova la rangul de ores liber regesc i Ii acordd aceleasi privilegii
de care se bucurd ()mill Buda, este o urmare tocmai a dezvoltdrii mari a acestui oral 5.
In anii care au precedat rdscoala din 1514, Lipova Isi revendicd independenta de sub
jurisdictia feudald. Marii feudali comiteau deseorl abuzuri i impotriva ordsenilor din Lipova,
caul fAcea de exemplu comitele de Timis, care jefuia In fel si chip pe ordseni. Atacurile nobi-
lilor, Indreptate Impotriva comertului de pe Mures, aduceau mari prejudicii si ordsenilor
din Lipova.
Aici existau de asemenea si o serie de contradictii interne. Ele reies din atitudinea pe
care diferitele pdturi sociale au avut-o fall de rdscoala condusd de Doja. Astfel, ordsenii
bogati au avut o atitudine dusmAnoasA, cdutind sd aducA In grabd Impotriva rdsculatilor
pe Ioan Zapolya. SdrAcimea din oral, In schimb, s-a atalat rdscoalei, InlAturind opozitia celor
bogati 6

1 Ibidem, p. 222.
2 Shia, Simand, Ineu, Pincota, Covhsint, PAulis, Cladova, Cdpruta, Vrddie, Malloc,
Galsa, Tauti, Sebis, PArsani etc. (Cf. Mrki, Aradvdrmegye s Arad szabad kirdly vdros WM-
nete, I, p. 193-198.
3 Pascu Stefan, Mestesugurile din Transilvania ulna tn sec. al XV I-lea, Ed. Acad.
R.P.R., Buc., 1954, p. 67-69..
4 Ibidem, p. 219.
5 Mrki, op. cit., p. 181.
6 Raportul capelanului Kfinisch, In Diplomatarium Aradiense, I, p. 176-182.

www.dacoromanica.ro
9 CONTRIBUTII CU PRIVIRE LA RASCOALA DIN 1514 439

In timpul tratativelor dintre rasculati si castelanii cettitilor, un rol important a jucat

diacul loan, numit uneori In documente si Sanislau. El a fost emisarul capeteniilor rascu-
latilor 1. Acest lucru dovedeste ca si In aceste parti, pe ling clerul de jos, s-au atalat Ora-
nilor si elementele orasene, credincioase poporului.
Probabil contraclictiile de clasa mai accentuate In aceste parti declt in alte locuri, pe
lInga considerentele de ordin strategic, 1-au indemnat pe Gheorghe Doja sa-si indrepte ostile
spre valea Muresului.
*
Analizlnd atitudinea diferitelor paturi sociale de pe domeniile apartinInd cetatilor
Soimus si Lipova fatd de rascoala populara din 1514, constatAm ca si mercenarii cetatilor
amintite au aratat la rindul lor o oarecare simpatie fata de rasculati.
Aceasta atitudine a mercenarilor se poate Inte lege mai bine daca studiem provenienta
lor sociala. In cazul cetatii Soimus se stie ca aid castelanul Gheorghe Prantner era omul
de Incredere al lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, adus de acesta din Germania.
Prantner n-a reusit sa se Inteleaga cu mercenarii romini si maghiari din cetatea Soimus si
pentru ca nu le cunostea limba. Analiza onomasticei mercenarilor: voievodul Ciuci, pircalabii
Foris si Benedict, mercenarul loan Kiss amintiti In rapoartele castelanului Prantner
si a capelanului Kanisch dovedeste ca majoritatea acestor mercenari proveneau din rindu-
rile taranimii. Astfel, de pilda, voievodul Ciuci probabil cnez romin din 5ohnu sau din
Ciuci a avut legaturi strInse cu orasenii din Lipova si cu taranii din regiunile apropiate
cetatii. Avind o mare influenta asupra mercenarilor, el a contribuit in mare masura la razvra-
Urea acestora impotriva oamenilor de Incredere ai lui Gheorghe de Brandenburg.
Din rapoartele amintite reiese clar ca mercenarii erau nemultumiti de castelanul lor,
mai ales din pricina soldei care nu li se platea regulat 2. Din datele amintite, rezulta ca
garnizoanele de la Soimus si Lipova au primit impreuna, In anul 1513, suma de 318 florini.
Este cunoscut ca solda obisnuita In secolul al XVI-1ea era de 18-32 florini pe cap de mer-
cellar 3. Din cei 318 florini folositi pentru plata celor doua garnizoane, 100 florini a primit
Nicolae Bodo, castelanul de la Lipova, 50 florini Gheorghe Prantner, castelanul de la Soimus,
16 florini cei doi bucatari si brutari de la ambele cetati si numai 152 florini au revenit celor
20 mercenari de rind 4. Dupa cum reiese din documente, cetatile o:iimus si Lipova n-au fost
aprovizionate si lnzestrate in suficientA masura cu cele necesare, ceea ce de asemenea a con-
tribuit la nemultumirea mercenarilor.
*
Fata de miscarea comund si unita a maselor de exploatati, nobilimea mare, cea mijlocie
si cea mai mare parte a micii nobilimi, impreuna cu clerul inalt, au avut o atitudine hotarlt
antipopulard, cautind sa Inabuse rascoala prin forta armelor.
In sprijinul lor au stat comandantli mercenarilor, de teapa lui Gheorghe Prantner.
castelanul cetatii 5ohnu.
Atitudinea claselor exploatatoare s-a manifestat in mod unitar numai fata de pericolul
care-1 prezentau masele de tarani risculati. De fapt si In shim! clasei exploatatoare, a nobi-
limii, au existat contradictii. Una din consecintele acestor contradictii dintre marea nobilime

1 Raportul capelanulul Kanlsch, in Diplomatarium Aradiense, I, p, 176-182.

2 Mark!, Diplomatariurn Aradiense, I, p. 162 175, 176 182.
3 Molnar Erik, op. cit., p. 280.
4 Ibidem, p. 188 189.

www.dacoromanica.ro
444) M, GLUCK, G. KOVACH si E. D6RNER 10

si nobilimea mijlocie este aceea ca iobagii erau supusi la jafuri i silnicii si mai apasatoare,
rnai ales din partea nobililor mai putin instariti. Intensificarea productiei de mrfuri a deslan-
tuit o lupt strinsa Intre diferitele paturi de nobili pentru obtinerea forte! de munca iobagesti.
Pe de alta parte, se ducea o lupta apriga i pentru sporirea obligatiilor iobagesti.
Iobagii exploatati cautau sa se refugieze In tirguri sau In sate cu prestatii feudale colec-
tive, fapt care a dus la scaderea numarului iobagilor cu sesii intregi i parti de sesie, mai
ales pe pminturile nobilimii mijlocii i mici. Mari! latifundiari cautau sa se despagubeasca
pentru aceste pierderi prin mrirea alodiilor sit prin sporirea obligatiilor iobagesti In munca
si bani, care erau stoarse fie de pe sesiile iobagesti izolate, fie In mod colectiv de la obstiile
tranesti din sate sau de la locuitorii tirgurilor.
Data fiind aceasta situatie, nobilimea mijlocie a ramas de multe ori fara forta de munca
indestulatoare. De aceea, ea cauta sa-si remedieze situatia prin exploatarea maxima a ioba-
gilor i prin legarea lor de glie.
Daca insa in ceea ce priveste intensificarea exploatarit iobagilor, prin marirea obliga-
tiilor In munca si In bani, atit nobilimea mare et t nobilimea mijlocie se aflau pe aceeasi
pozitie, dictata de interesele lor de clasa, In problema liberei stramutari, nobilimea mijlocie
a fost interesata mai mult sa Impiedice stramutarea iobagilor. Tocmai dietele tinute la
sfirsitul secolului al XV-lea i la inceputul secolului al XV I-lea, in care nobilimea mijlocie
a jucat un rol deosebit, au stabilit pedepse tot mai aspre pentru ademenirea i rapirea
iobagilor 1. Acest lucru exprim interesele nobilimii mijlocii contrare celor ale marii nobilimi,
care cauta sd atraga iobagii pe latifundiile sale. Pe mosiile marii nobilimi se aflau tirgu-
rile existente dupa cum s-a mai amintit atit In comitatul Arad cit si in comitatul Zarand.
Aceste tirguri, sub conducerea elementelor mai Instarite, si-au asigurat o oarecare autonomie.
Si In partile muresene, iobagii cautau sa se refugieze In aceste tirguri.
Ilustrativa este pilda iobagilor Kiss, care au lost eliberati gratuit i !Ara conditii
din ce motive nu stim de nobilul Petru Ravazdy. Cele 5 familii Kiss, Impreun cu
gospodarifie lor, s-au mutat imediat pe domeniul lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg.
In urma acestui fapt, Ravazdy a declarat nula eliberarea lor, pretinzind despagubirile obis-
nuite iar mai t/rziu le-a rapit vitele, pe care ei le-au dus la piata 2
Dupa Inabusirea rascoalei din 1514, cazurile de rapire a iobagilor devin foarte free-
vente. Acest fapt a constituit motivul principal In iscarea contradictiilor dintre cele doua
paturi mai_Insemnate ale nobilimii. Nobilimea mijlocie, care s-a dovedit incapabila sit smulga,
pe vremea lui Vladislav, puterea din mina marii nobilimi, a cautat sa se despagubeasca
pe alte cai. In primul rind, pentru a se putea mentine si mai departe ca produciltoare
de marfuri, nobilimea mijlocie era silita sa intensifice exploatarea iobagilor, asigurindu-si
forta de munca prin legarea de glie a iobagilor. In al doilea rind, tot drept consecinta
a Inrautatirii starii sale fata de ridicarea puterii econornice a nobilimii mari, nobilimea
mijlocie a deschis atacul sau brutal si impotriva paturilor mai Instarite ale taranimii 8.
Acest atac pare sa fi fost mult mai accentuat dupa inabusirea rascoalei din 1514.
E lesne de inteles ca recrutarea armatelor rasculatilor din rindurile taranimii a peri-
clitat Insasi bazele economice ale nobilimii mijlocii, care, din aceasta cauza, a participat cu
deosebita vehementa la lnabusirea rascoalei din 1514, formInd In acest timp, Impreuna
cu marea nobilime, un front unit lndreptat impotriva taranilor rasculati.

I Acsady Ignac, op. cit., p. 181 182.

2 Marki, Diplomatarium Aradierzse, I, p. 189-201.
3 Molnar Erik, op. cit., p. 229 238.

www.dacoromanica.ro
11 CONTRIBUTII CU PRIVIRE LA RASCOALA DIN 1514 441

Atitudinea clerului inalt fata de rascoald e ilustrata In documentele amintite, prin

cazul lui Matei Knisch, capelanul curtii lui Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg, care
exprima In toate actiunile sale interesele generale ale claselor exploatatoare, deci potrivnice
rascoalei.
Atli. Ktinisch cit i comandantii mercenarilor din slujba lui Gheorghe de Brandenburg,
anume Gheorghe Prantner si Nicolae Bodo, castelanii de la Soimu i Lipova, au reprezentat
insa o fortI infima, care s-a dovedit a fi incapabila de a mentine cetatile, nereusind nici
macar sa-si impuna autoritatea fata de mercenarii lor.

Datoritd Indspririi situatiei iobagilor, ascutirea contradictiilor de clasa intre exploatat

exploatatori a dus, Inca In ajunul rascoalei conduse de Doja, la razvratiri locale. Aceste
razvratiri tinteau la asigurarea dreptului de libera stramutare sau erau o manifestare a
apardrii spontane a tiiranimii iobage fatd de anarhia feudald. Astfel, in 1488 la Fldvr 1,
cind doi iobagi au vrut sa se mute pe domeniul capitlului din Arad, juzii din comuna au
cerut, pe linga dame dupa pamint, o serie de taxe: de pasunat, dijma bisericii etc. Drept
raspuns la aceste abuzuri, mai mu lte comune din Zarand s-au razvratit i i-au rectstigat
prin forp drepturile vecfri. In 1510, clInd dijma din porci a lui Francisc Doczy a fost trans-
portatd la Zadareni, iobagii din comunele Iermata-Neagr, Nadab, Cintei, Pecs& etc. 2
all atacat si au batut zdravan pe administrator si si-au luat lnapoi porcii.
Fata de aceste evenimente, e lesne de inteles ca, In 1514, clnd ostile conduse de Doja
au sosit ln partile Aradului i Zarandului, masele largi ale taranilor romini i maghiari s-au
atalat cu insufletire rascoalei.

Sosind taranii rasculati, condusi de D oja, In partile Muresului, Intreaga iobagime s-a
ridicat cu armele In miini impotriva exploatatorilor. Taranii au pedepsit cu asprime pe nobili.
Astfel, imediat dupa victoria de la Nddlac-Cenad, ei au tras In teapa pe episcopul Csky 8.
De asemenea taranii au rastignit pe nobilul Petru Ravazdy din Asszonylaka 4 care ani
de-a rIndul i-a persecutat i jefuit, dupa cum rezultd din documentele noastre. Tocmai iobagul
sau, Laurentiu Kiss, canna nu cu mult Inainte i-a rapit vitele, 1-a dus sub cruce.
Rdsculatii au cucerit pe rind cetatile Cenad, Nadlac, Zadareni, Arad si 5iria. In aceia1
timp, grosul ostii taranesti, sub conducerea directa a lui Gheorghe Doja, s-a asezat Intre
Lipova i Timisoara, iar fratele sau Grigore a inaintat pina sub zidurile cetatilor Lipova
si 5ohnu.
In fruntea garnizoanei de la Lipova se afla, din 1512, capitanul lui Gheorghe Hohen-
zollern de Brandenburg, Nicolae Bodo. La 13iinus, castelan era Gheorghe Prantner. La ei
soseste In timpul rascoalei capelanul marchizului de Brandenburg, Matei Kanisch.
La 4 iunie, rasculatii inconjoara orasul i cetatea Lipova. Cetatea nu era pregatita
pentru rezistenta, dupa cum reiese din raportul ulterior al castelanului Prantner. Insusi
capelanul Kilnisch nu venise cu misiunea initiald de a organiza apararea, avind doar sarcina

1 Mrki, Aradodrmegge. . I, p. 397, Fldvdr, localitate situata In comitatul Arad,

llnga comuna Horia (Panetul Nou): azi disparuta.
2 Mdrki, op. cit., I, p. 406. Pecsr, comund llng Socodor, azi disparuta.
3 Fr. Engels, .Rdzboial fdrdnesc german, ed. a II-a, 1950, p. 78 ; cf. Mrki, O. cit., I,
p. 477-480.
4 Asszonylake, comun linga ()rap]] Arad, azi disparuta.

www.dacoromanica.ro
442 M. GLUCK, G. KOVACH 5i E. MENKE 12

de a duce stapinului sAu veniturile i comorile mostenite de Gheorghe de Brandenburg

de la Beatrice de Frangepan 1.
Problema apararii cetatii a cauzat mai tirziu mari dificultAti lui Gheorghe de Bran-
denburg, caci hotartrile ulterioare ale dietei de la RAltos au prescris dreptul de despagubire
numai pentru cetatile care au fost aparate. Probabil aderentii lui Ioan Zapolya au cautat
sa discrediteze pe marchizul de Brandenburg prin repetate invinuiri de a nu fi intarit cetatea.
Capelanul Kiinisch s-a dovedit a fi, potrivit documentelor, un element corupt. Inainte
de Inceperea asediului, el a stors de la Bodo 100 florini pe care i-a intrebuintat in scopuri
personale.
Cetatile nu erau aprovizionate suficient. Din raportul castelanului Prantner, reiese
ca Bodo s-a scuzat, explicind insuficienta proviziilor necesare prin lipsa de bani. Castelanul
de la Soimus, Prantner, a primit doar 50 florini pentru solda i alimente, Insa i acestea
numai In ajunul asediului. Dar nu numai lipsa proviziilor a nelinistit pe castelanul de la
Lipova, ci mai ales un pericol mult mai mare pentru el: atitudinea revolutionard a orase-
nimii sarace din Lipova. CunoscInd acest lucru, Bodo s-a gindit deseori la predarea orasului
Lipova 2.
Istoricul MArki, care a cunoscut In arnAnunt documentele, a analizat si a descris pe
larg, pe baza lor, eforturile castelanului de la Lipova pentru mentinerea orasului si a cetatii.
De asemenea, Marki a descris amanuntit convorbirile duse de Bodo cu Prantner i Kfinisch,
care se aflau In cetatea Soimus, in care cei din urma i-au cerut In repetate rinduri lui
Bodo sa se retragA din cetatea Lipova cu mercenarii sai dacd nu o pot apAra i sa vind
cu totii In cetatea 5oirnu. Acest lucru Insa nu s-a Intimplat. Marki nu cauta sS explice
cauza acestui rapt i trece aproape complet sub tacere atitudinea maselor populare din orasul
Lipova i lupta acestora Impotriva patury instarite din oras 3.
Marea majoritate a orasenilor, masele particimii, au luat de la Inceput o pozitie ostila
fata de garnizoana si au ajutat In secret pe taranii rasculati. Prantner arata In raportul
salt cd orasenimea sAraca din Lipova, cu ocazia organizarii apararii orasului, 1-a amenintat
pe castelanul Bodo ca vor umple santurile cu gunoaie, pentru a usura astfel patrunderea
rasculatilor In oras 4.
In opozitie cu atiludinea maselor exploatate de la orase, paturile bogate au cautat
sa dea Lipova In mina armatei nobililor. Astfel Prantner In raportul sdu arata cum au trimis
orasenii din Lipova, In Intelegere cu castelanul Bodo, o solie la loan Zapolya, chemindu-1
In ajutor. Nu incape nici o Indoiala ca orasenii bogati, ingrijorati de soarta averilor lor,
au facut tot posibilul pentru propria lor aparare. Solia lor, frisk a cazut In mina lui Gheorghe
Doja, iar trimisul nu stim datorita caror Imprejurari s-a tutors la Lipova cu vestea cd
Doja i Zapolya lupta pentru aceeasi cauza. Aceasta veste desigur a zapacit pe orasenii
bogati din Lipova. Ea a servit mai tfrziu ca mijloc de santaj din partea marchizului de
Brandenburg Impotriva lui Ioan Zapolya, In luptele personale ce au avut loc Intre ei 6.
Sub presiunea maselor plebeiene, paturile instarite din oras, descurajate de sosirea
tdranilor rasculati sub zidurile orasului si de lipsa de ajutor din partea lui Ioan Zapolya,
s-au convins ca orice continuare a rezistentei insemna propria lor pieire. Pentru a-si mentine
po;itiile sl a-si salva averile, au cautat un compromis: s-au declarat de acord sii deschida
portile orasului In fata rasculatilor, (Inca li se garanteaza nevatamarea personala si pastrarea

1 Raportul capelanului Ktinisch, In Diplomatarium Aradiense, I, p. 176-182.

2 Raportul castelanului Prantner, in Diplomatarium Aradiense, I, p. 162 175.
3 MArki, op. cit., I, p. 478-486 (Ocuparea orasului si a cetatii Lipova de catre rasculati).
4 Raportul castelanului Prantner, In op. cil., I, p. 162-175.
5 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
13 CONTRIBUTII CU PRIVIRE LA RASCOALA DIN 1514 443

averilor. Primind asigurAri din partea lui Gheorghe Doja in acest sens, bogAtasii au trimis
mai multe cdrute, pline de haine i alte lucruri de pret, in tabdra tdranilor.
Din cauza atitudinii revolutionare a sardcimii, neputind avea Incredere nici in merce-
narii sAi, castelanul Bodo n-a indrAznit sd %Ind mai departe orasul Lipova, pe care 1-a predat
rdsculatilor, fiind amenintat, de acestia si de cAtre ordsenii sdraci, cu moartea, In caz de
rezistentA. Prdsind orasul, castelanul a lAsat cetatea In grija pirclabului Foris, care a
predat-o direct lui Gheorghe Doja, sosit Intre timp in orasul Lipova.
Pozitia oscilantA a lui Bodo nu reiese clar din documente. Este InsA posibil ca el,
impiedicat In actiunile sale de amestecul incompetent al lui Misch i lipsit de banii nece-
sari pentru provizii, sd fi fost la rindul lui nemultumit. Unele date din raportul capelanului
Kunisch ne aratA cd si Bodo a avut relatii cu unii dintre rAsculati. Asa, de pilda, KanIsch,
pentru a-si acoperi actiunile sale corupte, 11 acuzd mereu pe Bodo de trAdare, Invinuindu-1 de
a fi dus tratative secrete cu trimisul lui Gheorghe Doja, Stefan Wegh
Din cauza conflictelor personale avute cu capelanul Kiinisch, castelanul Bodo nu s-a
dus In cetatea Soimus dupd predarea orasului si a cetAtil Lipova, ci s-a refugiat la Hune-
doara, unde a fost arestat i dat In judecatd.
Dupd ocuparea orasului Lipova, toti ordsenii s-au inrolat In rindurile rdsculatilor,
fapt care reiese clar din raportul capelanului Kfinisch 2

In timp ce aceste evenimente se desfdsurau la Lipova, la Soimus, castelanul Prantner

gi capelanul KUnisch au luat In gran mdsuri pentru intdrirea cetAtii. Primind vestea cd
cruciatii * au Inconjurat orasul i cetatea Lipova, castelanul Prantner intentiona la Inceput
sd se clued* personal pentru a se convinge de cele auzite. DIndu-si insd seama de pericolul
ce-1 astepta si ascultind de sfatul capelanului, Prantner a trimis pe voievodul Ciuci cu
imputernicirea ca sd afle cum stau lucrurile la Lipova. Totodatii, tinlnd seama de atitudinea
sovAielnicA a mercenarilor nemultumiti, Prantner i KUnisch i-au silit pe acestia sA le fdgd-
duiascA i pe mai departe credintA. Intre timp, se reintoarse voievodul Ciuci, aduclnd vestea
cd pIrcAlabul Foris din Llpova a trimis prin diacul loan o scrisoare lui Gheorghe Doja,
anuntolndu-1 pe acesta c Ii va preda cetatea, dacA se vor asigura viata i bunurile celor
din cetate. Voievodul Ciuci aduse In acelasi timp i tirea despre darurile trimise de ordseni
lui Doja, precum i despre ocuparea orasului de care tdranii rAsculati.
Castelanul Prantner i capelanul KUnisch, speriati de cele auzite, au luat In grabd
mdsuri pentru aprovizionarea cetAtii; era insA prea tirziu. In cetatea Soimus, rAmasd fdrA
provizii, au reusit sA aducd doar citeva vite, ceea ce dovedeste atitudinea ostild a locui-
torilor din apropiere, fatA de oamenii stApinirii.
Dupd ocuparea orasului si a cetAtii Lipova, armata lui Doja a trecut Muresul i, in
ziva de 7 iunie, a Incercat s ocupe cetatea Soimus prin surprindere. Nereusind, rAsculatii
au Inceput, In ziva de 8 iunie, spre amiazi, atacul contra cetdtii, care s-a soldat insA fr
nici un rezultat.
Pentru ziva urmdtoare, Gheorghe Doja a adus mai multe tunuri si a inceput siste-
matic asediul cetdtii. In timpul bombardArii cetii, rdsculatii au reusit sd distrugA turnul
cu pulbere, producind un foc mare care a putut fi stins abia dupd ce sindrilele au fost arun-
c ate de pe acoperis.

1 Raportul capelanului Kfinisch, in op. cit., 1, p. 176-182.

2 Wy dy Stadt des versteheth, zo melt sy wrnb und weren alle kreuczer (In op. oil.).

www.dacoromanica.ro
444 M. GLIYCK, G. KOVACH 0 E. D6RNER 14

in ziva de vineri 9 iunie, Gheorghe Doja a trimis ca sol pe diacul Ioan In cetate
unde, In ciuda opozitiei lui Prantner, a dus tratative cu pircalabul Benedict. Prin diacul
Ioan, capeteniile rasculatilor asigurau viata i siguranta tuturor mercenarilor In cazul preddrii
fir conditii a cetatii. Capelanul Kanisch, dindu-si seama de situatia disperata In care se
gasea cetatea, frd posibilitate de a rezista mult timp, a cautat sa fuga, spunind lui Prantner
ca va aduce ajutor de la stapInul lor, Gheorghe de Brandenburg. Prantner, caruia li era
frica singur, de mercenarii nemultumiti, a caror limbd n-o cunostea, 1-a Impiedecat pe Kanisch
s. paraseasca cetatea.
hare timp, cetatea Soimus a fost Inconjurata complet de rasculati, care au adus mai
aproape tunurile, fara sa se sinchiseasca de focurile trase de oamenii lui Prantner. Gheorghe
Doja, fiind sigur de ctstigarea Soimusului, a plecat spre Timisoara, lasind aici o unitate
de rasculati, formata din clteva batalioane, pentru continuarea asediului cetatii.
In acest timp, voievodul Ciuci i plrcalabul Benedict Indemnau pe mercenari s Inceteze
rezistenta i sa predea cetatea rdsculatilor. Drept urmare, acestia au declarat a nu se vor
Impotrivi mai departe taranilor rasculati. Hotarlrea lor a fost adusa la cunostinta cape-
lanului Kanisch si a castelanului Prantner de care voievodul Ciuci, care, dupa marturiile
contemporane, pare s fi fost un iscusit mediator Intre rasculati i rnercenari. Prantner,
slujitor fidel al marchizului de Brandenburg, a Incercat Inca o data sa Induplece pe mercenari,
sd lupte mai departe i sa jure din nou credinta stapfnului lor ; totul a fost Insa zadarnic.
Mercenarii, sub conducerea voievodului Ciuci, gu declarat ca vor preda cetatea rasculatilor,
far pe unul dintre ei, cu numele Ioan Kiss, care s-a pronuntat pentru continuarea luptel
au vrut sa-1 ucida.
Speriati de Impotrivirea mercenarilor, Prantner si Kanisch au fost nevoiti sa deschida,
In ziva de 10 iunie, portile cetatii Soimus. Voievodul Ciuci Impreuna cu ptrcalabul Benedict,
predind cetatea capeteniilor rasculatilor, au trecut fatis de partea taranilor. Pilda lor a
lndemnat i restul mercenarilor sa treaca In armata rasculatilor. Castelanul Prantner si cape-
lanul Kanisch au fost prinsi i dusi la Lipova, de unde, peste putin timp, pe baza promi-
siunii lui Doja, au fost lasati sa plece unde vor j.
!rare timp, sub conducerea personala a lui Gheorghe Doja, oitiie rasculatilor au Inceput
asediul cetatii Timisoara. In cetatile Soimu i Lipova, ocupate de tarani, au ramas numai
garnizoanele de aparare, care aveau misiunea sa apere valea Muresului contra armatei lui
Zapolya. Acesta sosi la Timisoara, venind pe valea Timiu1ui i a Bistrei. Armata lui Doja,
atacata pe neasteptate, fu distrusa 2.

Dupa Inabusirea rascoalei din 1514, mii de rasculati s-au refugiat spre nord, trecind
prin comitatele Arad O. Zarand, iar cele cloud' cetati Soimus i Lipova, au cazut In mlinile
lui loan Zapolya. Atit pe domeniul 5oimtq, cit t pe mosiile vecine ale nobilimii mijlocii,
s-a deslantuit un mace] groaznic Impotriva iobagilor rasculati.
NetinInd seama nici macar de hotarkile dietei de la Fiala's 3, care cauta sa dea o
forma organizata si a legala * razbunrii, nobilii au jefuit ani de-a rIndul pe iobagii lipsiti
de mice aparare. Concomitent en executarea lui Doja, a Inceput persecutarea taranilor de
care nobili In aceste parti bogate ale Muresului. ProfitInd de Inabusirea rascoalei, nobi-
limea a gasit pretext de a da curs jafului, pe care pind atunci era nevoita sa-1 &frieze In
oarecare masura.
1 Rapoartele capelanului Kilnisch i castelanului Prantner, In Diplomatarium Aradiense,
I, p. 162 182.
2 Fr. Engels, op. cit., P. 79.
3 Acsddy I., op. cit., p. 200 208 ; A magyar np trtnete, Budapesta, 1953, p. 112 113.

www.dacoromanica.ro
15 CONTRIBUTII CU PRIVIRE LA RASCOALA DIN 1514 445

Atacul nobilimii a fost Indreptat nu numai impotriva taranimii ci si impotriva celorlalte

paturi sociale asuprite. Decretele regale din 2 septembrie 1514 si 25 noiembrie 1515 1 prescriu
clar restituirea nu numai a bunurilor rapite de la iobagi ci si a celor apartinind orasenilor.
Acestia din urma au cgzut la fel victima setei nemsurate de jaf a nobilimii, care a pradat
si devastat in primul rind marile domenii ale marchizului de Brandenburg, unde o ptura
subtire de tarani, indeosebi In tirguri, dispunea de numeroase vite, mai ales In vederea
comertului. in anii ce au urmat rascoalei din 1514, pe lInga apasarea generala a iobggimii,
atacurile necontenite ale nobilimii mijlocii s-au Indreptat cu furie lmpotriva acestor tarani
mai instariti, pe care cautd sa-i jefulasca sub pretextul razbunarii.
in primele luni de represalii, nobilimea a distrus, In urma nemarginitelor jafuri, aproape
complet bazele economice ale gospodarillor iobagesti din aceste parti 2.
Desigur ea, pe aceasta linie, interesele marilor feudali au ajuns In conflict cu tendintele
nobilimii mijlocii. Acest lucru nu trebuie sa duca la falsa concluzie ca marea nobilime ar
fi fost mai omenoasa fata de iobagi, decit nobilimea mijlocie. Dar cea dintli si-a dat seama
a rapirea vitelor, devastarea gospodariilor, decimarea taranilor ar fi dus la paralizarea
aproape totala a economiei pe domenille lor, domenii care nu se puteau lipsi de forta de
munca a iobagului. De aceea, Gheorghe Hohenzollern de Brandenburg reuseste sa oblind
cele doua decrete amintite de la regele Vladislav al II-lea, care cautau sa puns capat silni-
ciilor si jafurilor comise de nobili Impotriva taranilor de pe domeniile sale. De fapt, cele
doua decrete n-au avut drept scop apdrarea taranilor, ci cgutau doar sg conserve forta
de murica a domeniului producator de marfuri, In conditiile robotei si dijmei ridicate la
un nivel excesiv 3. Aceastg presupunere este confirmata si de faptul cg decretele lui Vladislav
se refera exclusiv la domeniile marchizului de Brandenburg, care mai erau Inca jefuite de
diferitele bande nemesesti (Zapolya, Bthory, Ravazdy etc.).
Executarea acestor decrete a fost insa incredintata comitatelor si juzilor nobililor,
care, ca exponenti ai nobilimii mijlocii, n-au aplicat prevederile decretelor, ba mai mult,
au contribuit si ei la jefuirea poporului, aplicind o serie de amenzi abuzive, ilegale 4. Aceste
abuzuri erau totodata si consecinta tendintelor de expansiune ale marchizului de Brandenburg.
Marchizul, dupd cum reiese clar din citeva documente 5 , a Incercat, dupa Inabusirea rascoalei,
sa-si mareasca puterea fata de nobilimea mijlocie si mica, care se grupase in jurul autori-
tatilor comitatului si care devasta de multe ori domeniile marchizului, rapindu-i iobagii si
jefuindu-i satele.
Astfel tranimea din aceste parti a avut de suferit represalii din dou parti ; pe de
o parte era expusa atacurilor anarhice ale nobilimii in general, pe de alta parte era supusa
unor prestatii excesiv mrite.
Nici In urma hotririlor dietei de la Rakos, actele banditesti ale nobilimii n-au incetat.
Din cele 16 documente latine privitoare la domeniile marchizului de Brandenburg, 9 docu-

1 Mrki, Diplomatarium Aradiense, I, 161 si 194.

2 Decretul regal din 2 noiembrie 1514 (ibidem, p. 194).
3 Cf. hotarfrile dietei de la Rkos, articolele 15-20, 22-23 ; Tripartitul tut Verbiiczy,
partea a III-a, art. 25-33 ; Acsgdy I., op. cit., p. 200-206; A magyar np tortinete, Buda-
pesta, 1953, p. 112-113.
4 Decretul lui Vladislav al II-lea, din 25 noiembrie 1515 (Marki, op. cit., I, p. 194).
5 In documentul din 9 noiembrie 1519, Ludovic al II-lea a lmputernicit pe capitlul
din Arad sa aduca In fata sa pe impricinatii In silniciile svirsite de functionarii lui Gheorghe
de Brandenburg asupra unor nemesi si a iobagilor acestora din comitatul Zarand (Marki,
op. cit., I, p. 224-225). Un caz asemanator In documentul din 3 ianuarie 1516 (ibidem,
I, p. 216).

www.dacoromanica.ro
446 M. GLUCK, G. KOVACH i E. DORNEH 16

mente ne vorbesc despre abuzurile savirsite de nobili Impotriva iobagilor j. Aceste actiuni
samavolnice au durat cu intensitate chiar pind In anul 1519. Atacurile nobililor tinteau In
primul rind readucerea cu forta a iobagilor sau a tdranilor liberi plecati de pe moiile lor.
Este cunoscut faptul cd, pe baza hotririlor dietei de la Rkos si a Tripartitului lui
Verbbczy, una din principalele revendicari ale nobilimii a fost readucerea iobagilor strmutati.
In aceast chestiune, nobilii cu pdminturi mai mici erau cei mai interesati, deoarece iobagii
lor, pardsind mosiile, se mutau In tirgurile aflate mai mult pe domeniile mari, sau fuseserd
direct rapiti de marii latifundiari, cazuri foarte frecvente In 'Agile arddene.
Regele a permis readucerea iobagilor numai pentru o perioadd de trei ani, adicd numai
pe aceia care s-au strAmutat dupd anul 1511 a. Probabil aceastd mdsurd a regelui s-a luat sub
presiunea unor elemente din rindurile marii nobilimi, deoarece tocmai aceasta era interesatd
In atragerea iobagilor pe marile domenii, mai ales In tirguri.
In lumina acestor fapte, se pare cd hotririle de la Rkos si In special Tripartitul
bul Verboczy au fost promulgate In toiul luptei ascutite pentru asigurarea fortei de mimed
a iobagilor.
Dupd promulgarea hotArlrilor de la Rkos, au Inceput luptele i pe Intinsul domeniu
al lui Gheorghe de Brandenburg, pentru readucerea In special a taranilor mai Instariti.
Mai ales loan, fiul lui Petru Ravazdy, executat de rilsculati, a organizat pe nobilii din
lmprejurimi: Dionisie Fekete din Sicldu, Ladislau Srossy din Pipal 3, loan Agh, Mihai
Lukcs din Zederkny, Adalbert Marot i aIii, care, cu ajutorul unor bande Inarmate,
atacau deseori pe taranii de pe domeniul marchizului de Brandenburg. Astfel, ei au rpit
pe toti membrii familiei Kiss, pe Laurentiu, Sofia, Ursula, Valentin, impreund cu familiile
acestora i i-au dus pe mosia din Asszonylaka a familiei Ravazdy 4.
Pentru eliberarea acestor iobagi, au intervenit de nenumdrate ori lnsusi regele, apoi
Gheorghe de Brandenburg si capitlul din Arad 5, fapt din care reiese c familiile Instrite
I Doc. din 2 noiembrie 1514 In care regele Vladislav porunceste ca toate bunurile
luate de la iobagii i ordsenii de pe moii1e lui Gh. de Brandenburg sd fie restituite celor
pdgubiti, deoarece marchizul a suferit mari daune (Marki, op. cit., I, p. 161).
Doc. din 25 noiembrie 1515 (ibidem, p. 194).
Doc. din 21 decembrie 1515. Rescriplul lui Vladislav al II-lea ctre Gh. de Bran-
denburg, al cdrui iobag din Bnhegyes a fost persecutat de mai multi nobili (ibidem, p.195).
In aceeasi cauzd, rescriptul lui Vladislav al II-lea, In care transcrie rescriptele din
1508, 1514 si 1515, privitoare la persecutarea unor iobagi a lui Gheorghe de Brandenburg.
(ibidem, p. 199-201).
Diploma din 30 ianuarie 1516. Capitlul din Arad raporteazd regelui c nobilul
Ravazdy refuzd s elibereze iobagii prinsi de pe mosia lui Gh. de Brandenburg (ibidem,
p. 201).
Doc. din 1516. Ordinul regelui Vladislav al II-lea catre capitlul din Arad In care
porunceste anchetarea silniciilor comise de unii nobili Impotriva iobagilor lui Gh. de Bran-
denburg (ibidem, p. 208).
Doc. din 3 ianuarie 1517. Raportul capitlului din Arad cdtre regele Ludovic al
II-lea despre silniciile comise de slujbasii lui Gh. de Brandenburg In diferite comune din
comitatele Bihor i Zdrand (ibidem, I, p. 216).
Doc. din 27 mai 1518. Raportul capitlului din Arad cdtre Ludovic al II-lea, In
care raporteazd ca a fost impiedicat cu forta de catre oamenii de pe domeniul Soimus In
hotarnicirea comunei Bekfalu (ibidem, p. 219-220).
Doc. din 9 noiembrie 1919. Ordinul regelui Ludovic al II-lea care capitlul din Arad
pentru anchetarea silniciilor comise de Gheorghe Skaricza, castelanul lui Gh. de Brandenburg,
din Insarcinarea acestuia In comitatul Zarand (ibidem, p. 224-225).
2 Acsady I., op. cit., p. 210, 212 si 213.
a Localitate la sud de Sicule, In fostul comitat Zarand, azi dispdruta.
Doc. din 1514, 1515, 1518 si doc. din 30 ianuarie 1515, amintite mai sus.
4 lbidem.

www.dacoromanica.ro
17 CONTRIBUTII CU PRIVIRE LA RASCOALA DIN 1514 447

ale iobagilor Kiss au Insemnat o pierdere Insemnat pentru marchizul de Bran-

denburg.
E destul sd amintim In aceastd privintS cd, Inca In 1512, clnd iobagii Laurentiu
Dominic Kiss au dus o cireadd de vite spre Pesta, nobilul Ravazdy, atacIndu-i i rapindu-le
vitele, le-a cauzat pagube In valoare de 300 florini. Tot asa i In 1514, clnd acelasi nobil
a atacit locuintele acelorasi iobagi de la Bnhegyes, el le-a furat din nou bani, vite, halne In
valoare de 400 florinil, pentru care fapt Petru Ravazdy a si lost rdstignit de tdranii rsculati.
Pe lingd legarea de glie a tdranilor i readucerea lor cu forta pe locurile de unde au
plecat, nobilimea a cdutat sa-si mdreascd veniturile i prin repetate atacuri anarhice. Nobilii,
In fruntea unor cete Inarmate, jefuiau i devastau nelncetat gospoddriile tdranesti, unde
puteau gSsi drept pradd diferite bunuri, In special vite. Astfel, de exemplu, un oarecare
Gheorghe Skaricza, castelanul de la Gyula, Impreund cu comitele Gall, devasteazd, la porunca
marchizului de Brandenburg, In anul 1517, In fruntea unei bande Inarmate, domeniul lui
Ladislau Thury din Boiul Mic i Boiul Mare, rdpind vitele iobagilor precum i alte bunuri.
In acelasi an, vicecomitele Sarossy, Impreund cu judele nobililor Fekete, jefuiesc iobagii
lui Gheorghe de Brandenburg de la Bodzs 2.
In afara de anarhia feudald, mentinutd prin luptele dintre marchizul de Brandenburg
nobilimea mijlocie, situatia tdranilor s-a inrduttit i prin slujbele impuse lor, privind
aprovizionarea soldatilor din cetati.

In acelasi timp, a Inceput lupta pentru stdpinirea Cetatilor Soimu i Lipova, precum
si a marelui domeniu de aid. loan Zapolya, care ocupase aceste cetati dupa Indbusirea
rdscoalei din 1514, a cdutat s le pdstreze pentru el. Din aceasta cauzd, lupta dintre Gheorghe
Hohenzollern de Brandenburg exponentul politicii habsburgice i Joan Zapolya, care
In secret revendica tronul Ungariei, a izbucnit cu putere.
Asediul i cucerirea cetatilor Soimu i Lipova In anul 1514 a servit fiecdruia dintre
cei doi ca un bun pretext pentru demascarea abuzurilor i greselilor celuilalt. Pe baza datelor
de la procesul lui Kunisch si Bodo, precum si a raportului lui Prantner, Gheorghe de Bran-
denburg cduta sa loveascd In Zapolya, Invinuindu-1 de a fi avut relatii secrete cu Doja.
Voievodul, la rIndul sdu, acuzd pe marchiz de neglijentd, dovedit prin lipsa de provizii
Intdrirea insuficient a cetatilor.
In ajutorul lui Gheorghe de Brandenburg a sdrit Imparatul Germaniei, Maximilian.
Prin intermediul regelui Ungariei, emisarii Impdratului german si ai regelui Poloniei au mijlocit
o Intelegere Intre cei doi maxi adversari 3. Zapolya, nevrInd s se cornpromit In fata acestora,
mai ales din cauza pretentiilor sale la tron, a evacuat, In 1516, cetdtile Lipova i oimus
pe care marchizul de Brandenburg, Impreund cu lntreg domeniul apartinator, le-a vIndut
apoi palatinului Pernyi, pentru suma de 22 000 florini 4. Acesta la rindul sau le-a cedat
aceluiasi Zapolya.

1 Molnar Erik, op. cit., p. 381.

2 Bodzs, sau Bozos, Bozis, situatd la marginea de vest a fostului comitat Zarand,
localitate azi disparuta. Datele luate din doc. din 3 ianuarie 1516, amintit mai sus.
3 La 6 iunie 1516, emisarii Imparatului german si ai regelui polon, Impreund cu emisarul
regelui Ungariei, ca judecdtori delegati, realizeazd Intelegerea Intre Gh. de Brandenburg
si Ioan Zapolya privitor la cetatile Lipova i Soimus. (Mrki, op. cit., 1, p. 202 204).
4 La 11 decembrie 1515, regele Vladislav lmputerniceste pe Gh. de Brandenburg sa
vInd 5oirnupil i Lipova oricdrui locuitor al Ungariei (Mrky, op. cit., p. 198); la 23 mai 1517
Gh. de Brandenburg protesteazd In fata capitlului din Buda, deoarece protonotarul judelui re-
gesc nu i-a eliberat diploma despre vinderea domeniului Soimu i Lipova (ibidem, p. 217-218).

www.dacoromanica.ro
448 M. GLUCK, G. KOVACH i E. DORNER 18

In scrisoarea adresat marchizului, Impratul Maximilian se aratd satisfAcut a acesta

s-a impdcat cu Zapolya si relevd faptul cd domeniul a fost vindut sub pretul real 1. Compa-
rind acest pret cu veniturile de aproximativ 2000 florini aur si peste 7000 chintale cereale
etc. din anul 1513, ajungem la concluzia cd domeniul Soimus, In anul 1516, In urma devas-
tdrilor si jafurilor svIrsite, trebuie sd fi fost In mare parte distrus, depopulat, lipsit de
forta de muncd a iobagilor, iar productia de mdrfuri In mare parte paralizatd.
Sub stpinirea lui loan Zapolya, situatia iobagilor s-a Inrdutatit si mai mult. De aceea,
tocmai In aceste pdrti ale Lipovei, s-au ridicat tdranii romtni, maghiari si sirbi, sub conducerea
lui Iovan cel Negru, In 1526, la lupta lmpotriva exploatdrii feudale.

HOBbIE gAHHbIE 0 HAP0,71HOM BOCCTAHHH 1514 rogA

(HPATHOE COgEPIRAHME)
Ha OCHOBa111111 HOBLIX goKymeHTos, lialigemiblx B Apagacom apxnBe,
aBT0pb1 OCBelqaIOT 110g HOBLIM yr.110M Bpeinui HeKoTopme cropoum BOCCTaM4H
nu pyROBOACTBom I'. goma, PjlaBH131M o6paaom, gmmiymne cHaht 3TOPO
Ilmincemul, a TaicHie OTHOIlleHHe H Holy pa3J1I4gHLIX conna.immax HJ1aCCOB
14 CJI0eB HacaneHmi B HorawraTax ApaA H 3apaHg.
ConHaabHpo 6aay BOCCTaHHH npe,IICTaBJIHJI0 co6oft HpenocTHoe Hpe-
CTLHHCTBO, HoTopoe, OTHJIHHHyBIIIHCB B Macce Ha T1p1431,1Bh1 ,Lkoma, rmitHgazo
itsopmictuie 110MeCT1:417 aliTHBHO riacTHoHa.no B meponpHaTanx H H 60pb6e
HpOT14B Artopsui. K HpecTbFmam npHcoemmuaacb ropoHcHaa 6egHoTa, a
muse EesoTopme ram-1143011M, COCTOFIBIIIHe 143 118eXHI4H0B, nepemeAnmx
Ha CT0p0Hy noncTaHnes. H0MI4M0 )1B0pRH, BOCCTaM4I0 HpoTHHogeticTHosa.HH
6oramie ropomaHe 14 BLICOHOHOCTaBJICHHOe gyX0BelICTB0 ,
B saRazogeskie asToph1 auaausspylop ripstimiLI neygags socuram411,
a Taiose la nocaegosamuse sa HHM penpeccm4.

NOUVELLE CONTRIBUTION A L'HISTOIRE DU SOULEVEMENT DE1514

(RESUME)
Quelques documents inconnus, dcouverts aux Archives d'Arad, per-
mettent aux auteurs de l'article de presenter quelques aspects nouveaux du
soulevement conduit par Gheorghe Doja, notamment en ce qui concerne les
forces motrices du mouvement et l'attitude des diverses classes et categories
sociales des comitats d'Arad et de Zarand envers ce mouvement.
Les paysans serfs constituent la base sociale du soulevement. Rpondant
en masse aux appels de Doja, ils abandonnent les domaines des nobles et
prennent une part active a toutes les actions et a toutes les luttes engages
contre ces derniers. Des citadins pauvres, ainsi que des garnisons de merce-
naires viennent grossir les rangs des rvolts. Les citadins riches et le haut
clerge, hostiles au mouvement, se rangent aux ats des nobles.
En conclusion, les auteurs analysent les causes de l'chec de ce soul&
vement et les reprsailles qui le suivirent.

I Scrisoarea din Ffissen, datatd 20 iulie 1516, (ibidem p. 20 7).

www.dacoromanica.ro
 UN EPISOD AL CAMPANIEI DE LA PRUT :
CUCERIREA BRAILEI (1711)
DE
C. 5ERBAN

Rdzboiul ruso-turc din 1710-1711 s-a desfasurat Intr-un timp relativ foarte scurt.
Desi firmanul sultanului din 20 noiembrie 1710 proclama e razboiul sflnte Impotriva Rusiei,
totusi operatiile militare au Inceput abia In prim-AN/am anului 1711; contactul Intre grosul
calor doud armate a fost stabilit la Inceputul lunii iulie, iar clteva zile mai tIrziu a urmat
armistitiul i pacea de la Vadul Husilor. Pregatirile militare durasera patru luni de zile,
marsul de apropiere tot atita iar luptele numai trei zile. De aceea, In istoria militara, acest
razboi este denumit pe drept cuvint campania de la Prut. Un recent articol consacrat
acestei probleme stabileste caracterul operatiilor militare din valea Prutului In 1711 si Insem-
natatea politica a path Incheiate
Ar fi o greseald neingaduit daca ne-am margini In studierea campaniei de la Prut
numai la operatiile militare dintre Falciu i Husi. Dupil cum se stie In Imprejurari spe-
dale o parte din armata rus a Intreprins o actiune care s-a Incheiat cu un stralucit suc-
ces pe malul Dunarii: orasul Braila a fost luat cu asalt cucerit.
In general, istoricii au acordat putina importantl acestui fapt i 1-au tratat ca pe o
actiune de diversiune de mica importanta In comparatie cu operatiile militare din
valea Prutului.
Autorul rIndurilor de fatfi Ii propune sa lamureasca unele probleme legate de acest
episod al campaniei de la Prut precum i ecoul cunoscut In rindul maselor populare din
Tara Romlneasca.

In ordinul de operatii din 7 mai 1711, comandamentul rus preconiza o operatie ofen-
siva impotriva turcilor. Armata rusa trebuia sd ocupe Moldova, Inaintlnd In mare graba
care Dunare, sd Impiedice pe turci sa treaca fluviul Dunarea si sd duca apoi operatii In
Dobrogea i Balcani. Actiunea armatei ruse trebuia sa se produca odata cu rascoala Tarilor

1 R. I. Engelhardt, Ha ucmopuu npyccnoeo noxo0a Hempa I 437.1eubie ganucxu*,

vol. VI, Chisinau, 1953, P. 97-118; vezi si Ouepnu ucmopuu CCCP. Hepuo0 OeoaoJtuama.
Poccua nepeoil qemeepmu XY e. lIpeo6paaoeanua Hempa I, Moscova, 1954, p. 527-538.

29 c. 376

www.dacoromanica.ro
460 C. SE It HAN 2

Romine si a popoarelor din peninsula Balcanica impotriva turcilor. Aprovizionarile armatei

ruse trebuiau facute pe teritoriul inamic. Veld-maresalul B. P. Seremetev, care comanda
avangarda, avea misiunea sa stabileasca legatura cu D. Cantemir si C. BrIncoveanu si s
obtina de la acestia tot sprijinul material1 .
Avangarda armatei ruse, intrind In Moldova, a eliberat orasul Iasi la 2 iunie 1711.
Prezenta armatei ruse In Moldova a dezlantuit avintul de lupta al masclor populare Impotriva
jugului turcesc. In primul rind, populatia din Iasi si din principalele ttrguri s-a rasculat
impotriva garnizoanelor turcesti si a nimicit oHce impotrivire a acestora, apoi s-a lnrolat
cu entuziasm In armata formatil de Dimitrie Cantemir i intretinuta de guvernul rus 2.
La 25 iunie 1711 si-a facut intrarea in Iai Petru cal Mare. El a fost Intimpinat cu
entuziasm de dare domnul tarii, de boierii i inaltii prelati de ordseni i arani moldoveni.
Ion Neculce, martor ocular al acestor evenimente, a consemnat in cronica sa un tablou pito-
resc al acestei manifestari a fratiei ruso-moldovenesti 3.
Desfasurarea campaniei a preocupat In mare masura pe Petru cel Mare. Ajuns la Iasi,
el s-a interesat de starea aprovizionarilor, de efectivele armatei moldovenesti si de miscarile
inamicului. In consiliul militar din aceeasi zi s-a constatat insa ca rezervele de provizii nece-
sare armatei ruso-moldovenesti erau mici. Respingind parerile generalilor straini din armata
rusa, care propuneau retragerea la risarit de Nistru, Petru cel Mare a poruncit sa se faca
pregatirile pentru continuarea campaniei, potrivit planului de operatie initial. Hotarirea
sa se sprijinea pe informatiile obtinute de la comisul Gheorghe Castriotul agentul lui
C. BrIncoveanu si de la spatarul Toma Cantacuzino, care dadusera asigurari ca marl
cantitati de provizii se puteau procura In regiunea Brailei unde fusesera adunate pentru
armata inamica. In al doilea rind, aceasta hotarire lusese luata pentru a sprijini poporul
moldovean risculat Impotriva turcilor i pentru a da mai multe sperante lui C. Brincoveanu,
care se pregatea sa treaca In mod fatis de partea Rusiei a.
Dupa citeva zile, and noile stiri au confirmat trecerea Dunarii de catre turci si inain-
tarea lor catre Iai pe malul sting al Prutului, Petru cel Mare a luat o noua hotarire In privinta
desfasurarii campaniei. La 27 iunie, el a ordonat generalului Rtinne i brigadierului Luca
Cirikov sa intreprinda o incursiune la gurile Dunarii in fruntea unui corp de cavalerie compus
din citeva regimente de dragoni6.
Alegerea generalului Rnne pentru a Indeplini aceasta misiune nu era facuta Intimplator.
Desi se afla de curind In cadrele armatei ruse, el se bucura de o atentie deosebita din partea
lui Petru eel Mare pentru ca era singurul general strain care se incadra In vederile sale cu
privire la caracterul acestei campanii. El o dovedise In consiliul militar de la Soroca din 4
junie 1711 ; in ciuda parerilor generalilor straini care optau pentru o campanie cu caracter
defensiv la risarit de Nistru, generalul Milne sustinea planul lui Petru cel Mare pentru o
1 S. Soloviev, Hcmopus .Poccuu c apeeuedutux ep6meu, ed. a 3-a, Moscova, 1882,
vol. XVI, p. 76-77.
2 I. Neculce, Letopisejul Moldovei, vol. II, Craiova, 1942, p. 281-284.
3 Ibidem, p. 289-291.
4 Ottepxu ucmopuu CCCP. Hepuoa Oeoaaauema. Poccua nepeod ttepeepmu XVIII e.
p. 533.
5 Privitor la cifra efectivului corpului rusesc, izvoarele indica diferite date. I. Neculce
arata ca era oastea cea mai de frunte Impreuna cu un pole de moldoveni s, (op. cit., vol. II,
p. 294) ; N. Costin da cifra de 12000 (Kogilniceanu, II, p. 105) ca si in Hurmuzaki, vol. VI, p. 85 ;
In Jurnalul lui Petru eel Mare se da cifra de 7000; In Croniea anonimd a Tani Rominesti
se da cifra de 8000 (Magazin istorie pentru Dacia, vol. V, p. 175); Radu Greceanu da
cifra de 10 000 (In Via/a lui Const. Vodd Brincoveanu, Buc., 1906, p. 205); de Brassey
(la cifra exagerata de 15 000. Parerea noastra este ca efectivul corpului expeditionar rus
nu depisea cifra de 7000 oameni.

www.dacoromanica.ro
3 CUCERIREA 13RAILEI (1711) 461

campanie cu caracter ofensiv. In sprijinul acestor afirmatii, el adusese urmtoarele argu-

mente: ar fi o rusine pentru armata rusd victorioas contra suedezilor sa apere Un riu
cum e Nistru ; c trebuia sd se facd aprovizionarea din t ini ma tdrii inamice *, i pentru
aceasta se poate merge pInd la Dundre; cS popoarele supuse de turd din Tdrile Romine
asteptau neintirziat eliberarea lor ; cd Ii vor descuraja pe turci cfnd acestia se vor trezi cu
armata rus in interiorul %Aril lor ; cd, asa cum armata rus Ii zdrobise pe suedezi, fi poate
infringe pe turci l cu mai multd usurintd 1.
Sarcina corpului de armatd al generalului Ronne consta in ocuparea depozitelor de
provizii ale inamicului aflate de-a lungul rfului Siret si in cucerirea cetdtil Braila, un impor-
tant punct strategic In sistemul de apdrare inamic. Ca sarcini secundare trebuia sd fie ocupat
trecerea peste Dundre, la Isaccea, trebuia ddrImat podul construit de inamic i stabilith
legAtura cu Constantin Brincoveanu. In drumul su, generalul Winne urma sd rdspindeascd
manifeste (universaluri) In satele l tfrgurile din sudul Moldovei i din Tara Romlneascd,
sd anunte inaintarea grosului armatei ruse si sd lndemne populatia la rdscoald Impotriva
turcilor 2. La Galati trebuia sd. se facd jonctiunea cu grosul armatei ruse 8.
In cazul reusitei acestei actiuni, comunicatiile turcilor ar fi fost rupte i marele vizir
pierdea posibilitatea de retragere peste Dundre sau de primire de noi Intdrituri din Turcia.
In felul acesta, misiunea corpului generalului R8nne avea un rol hotaritor pentru rezultatul
campaniei. Din punct de vedere teoretic era ceva nou: in acest caz grosul fortelor rusesti
ocupau un rol auxiliar In asigurarea succesului unui corp izolat care avea de Indeplinit o
sarcind strategicd de mare rdspundere 5.
Pregtirile corpului generalului Riinne au durat 48 de ore. La 30 iunie, el pArasea
grosul armatei ruse pentru Indeplinirea misiunii sale IS. Dupd cloud zile la 2 iulie el
raporta lui Petru cel Mare cd Inainta cu o vItezd de 5-7 mile pe zi, cd trecuse de a ordselul
Bfrlad * i ci obt.inuse furaje i provizii din regiune 7.
Dupd trecerea Siretului, corpul rus s-a Indreptat spre Focsani, de unde a rdspindit
manifeste pe teritoriul Tdrii Romfnesti. In aceste manifeste, populatia era Indemnatd sd
treaca de partea Rusiei, sd lupte Impotriva turcilor i sa asigure aprovizionarea armatei
ruse cu zaherele. Un asemenea manifest a fost adus In taind mitropolitului Antim Ivireanul
de cdtre stegarul Vlasie, dupd cum relateazd cronicarul Radu Greceanu 3.
De la Focsani, corpul expeditionar rus s-a lndreptat spre mAndstirea MAxineni, ctitoria
lui Matei Basarab, In care generalul Riinne primise informatia c s-ar afla unul din marile

1 Jean Nicolas de Brassey, Mmoires politiques... Veritopolie, 1716., vol. I, p. 25-30.

2 A. Kociubinski, Mu u mu (1711-1878). Onepxu ucmopuu u no.aumums =Lean,
Odesa, 1878, P. 150.
3 Journal de Pierre le Grand... Berlin, 1773, p. 369; A. Millaevski, Beata c Typuuea
1711 eo8a (1Ipymcnas onepauu.$), St. Petersburg, 1898, p. 140-141.
4 Otiepxu ucmopuu CCCP. Ilepuo0 96eo0a.ritama. Poccua nepeoii tiepeepmu XVIII e.
p. 535.
5 Ibidem, p. 536.
o La 28 iunie, Iacob Brius scrie cneazului Mensikov cd s-a hotdra plecarea generalului
Mime ; la 30 iunie, B. P. Sa firov scrie tot lui Mensikov despre hotarlrea plecdrii detasamen-
tului gen. Ronne ; acelasi scrie lui G. Golov kin cd corpul expeditionar a pdrsit tabra (vezi
In A. Millaevski, op. cit., p. 130-141, 337, 338-339); B. P. Seremetev scrie lui Safirov la
1 iulie despre compozitia corpului expeditionar (A. MIslaevski, op. cit., p. 147); vezi si J. N. de
Brassey, op. cit., vol. I, p. 48.
7 A. Mislaevski, op. cit., P. 148.
Vestea fnaintdrii corpului gen. Mune a fost anuntata lui C. Brincoveanu de cdtre
cdpitanii sdi de margine de la Focsani: Gheorghe vel cdpitan za margine, Donie vel cdpitan
de dorobanti, Andrei cdpitanul ot Ploesti i altii (vezi Radu Greceanu, op. cit., p. 205).

29*

www.dacoromanica.ro
452 C. SERBAN 4

depozite de provizii ale turcilor. La manstirea Maxineni s-a constatat insa c aceste provizii
fusesera evacuate de curInd In interiorul Ora la Ur lap. Totusi, comandantul rus a obtinut
de la localnici stiri cu privire la efectivul garnizoanei inamice din Braila si la starea forti-
ficatiilor cetatii. La mangstirea Maxineni au fost depozitate bagajele i lucrurile de prisos
ale corpului expeditionar i, In aceeasi noapte, la 11 iulie, s-a pornit in mars fortat catre
Braila. Dup5. 11 ore, trupele rusesti au ajuns la periferiile orasului Braila.
Cetatea Braila, impreuna cu un vast teritoriu, forma, din 1542, raiaua Brand. Orasul
propriu-zis era inconjurat de o incinta de ziduri cu 7 turnuri de forma circulara. Calatorul
La Motraye, martor ocular al evenimentelor din 1711, arata In memoriile sale ca cetatea
avea 5 bastioane i o forma pentagonala, cu una din laturi paralela cu malul Dunarii. Intre
cetate i incinta orasului se afla construit un lant cu metereze, cu o singura intrare dinspre
apus. Dinspre Dunare orasul i cetatea Braila erau aparate de un mal abrupt care atingea
o Inaltime de 20 metri 1.
Comandantul cetatii Braila era Daud pasa i vea sub comanda 3000 oameni. Prega-
tirile pentru fortificarea cetatii Incepusera In primavara anului 1711. Aid se Ingramadisera
mari cantitati de muni(ii si provizii. Alimentarea cu apa se facea !ma cu mare greutate. La
vestea ca trupele rusesti parasisera orasul Iasi si se indreptau catre Dunare, comandantul
cetatii ordonase saparea unor noi metereze imprejurul cetatil. 0 puternica artilerie marea
eficacitatea acestui obstacol. Plna la inceputul lunii iulie, aceste metereze nu fusesera Inca
terminate.
Vestea sosirii armatei ruse la periferiile orasului Braila s-a raspindit ca un fulger in
toate satele invecinate ca i In oras, punind in mare panica pe turci. Din raportul oficial
inaintat de generalul Rnne lui Petru cel Mare2, reiese CS armata rusa a ocupat principalele cal
de acces ale cetatii (drumul catre Buzau si Focsani) i apoi a intrat In dispozitiv de lupta.
De la aceasta operatie a facut exceptie o parte din trupele neregulate rusesti in care intr.&
sl polcul moldovean care au fost trimise In cuprinsul raialei turcesti.
Planul generalului Mune pentru cucerirea orasului i cetatii Braila consta In primul
rind In izolarea inamiculur de orice posibilitate de ajutor din afard i apoi, printr-un atac
general, sil se ia cu asalt fortificatiile. In acest scop, regimentul de grenadiri a primit ordin
sa. sate metereze de-a lungul incintei orasului, in fata celor turcesti, iar regimentul siberian
sa ocupe malul sting al Dunarii. Acest ordin a fost executat In seara de 12 iulie, inamicul

La Motraye, Voyage de... en Europe, Asie et Afrique, 1727, vol. II, p. 206; Iacob
Elsner, face o descriere a Brailei In aceeasi perioada vezi Analele Brailei *, 1933, nr. 1,
p. 21; un plan al cetatii Braila in Analele Brailei * 1929, nr. 2-3, p. 13.
2 Cronicarii contemporani i martorii oculari au consemnat cu multe amanunte cuce-
rirea BraHei de care armata rusa in 1711. N. Costin, ca i I. Neculce, relateaza acest event-
ment din auzite. N. Costin scrie s care acestea toate pentru cite s-au lucrat la Braila mi
le-au aratat Ivan c5pitanul carele au fost acolo cu moscalii; deci i eu asa le-am lnsemnat s,
(op. cit., p. 108). I. Neculce n-a participat la aceasta actiune; el se afla la Vadul Husilor
alaturi de Petru cel Mare si D. Cantemir. Tot din auzite a scris i Radu Greceanu i croni-
carul anonim din Tara Romineascd. Totusi existd un raport oficial al gen. Rifonne care expune
pe larg operatiile militare de la Braila, (vezi A. Mislaevski, op. cit., p. 263-264 si Hurmu-
zaki, vol. XIII, p. 49). Expunerea gen. Ronne a fost cunoscuta In Europa Centrala intr-un
timp foarte scurt la 2 luni de la acest eveniment sub forma unei brosuri In limba
germana intitulatil a Warhalf tiger Journal und Relation von dem jenigen was zwischen der
Armee von Sc. Tzaaris, Mafet. und der Tiirckischen Seit dem 3 maii st. v. 1711 passirel...
Ingleichen von der Altaque und Eroberung des Orts genant Brayl Hamburg, 11 sept.
1711..., p. 7. Aceastd brosura a fost tiparita la Hamburg de catre contele Golovkin, rezi-
dentul Rusiei in Prusia. El obtinuse raportul generalului Mune de la tatal sSu, cancelarul
G. I. Golovkin, care se afla in tabara tarului. Un exemplar se afla la Muzeul romino-rus
din Bucuresti, achizitie din 1949.

www.dacoromanica.ro
 CUCERIREA BRAILEI (1711) 463

opunlnd o slabd rezistentd. Generalul Mime a Incercat sd evite o vArsare de singe inutill
si a fcut propuneri lui Daud pasa pentru a preda de blind voie cetatea; propunerile sale
au fost respinse.
Atacul general a fost hotdrIt pentru noaptea de 13 spre 14 iulie. La ora 10 seara
In tot cursul nopii, numai regimentul de grenadiri i cel siberian au atacat fortificatiile
inamicului. La addpostul meterezelor, inamicul s-a opus cu InddrAtnicie. In zorii zilei de
14 iulie, a pornit la atac aldturi de cele doud regimente i restul corpului de armatA rus
format din regimentele: Vladimir, Pleskov, Nijegorod, siberian, Tver etc. Dupd o luptd
eroicA, detapmentul de sub comanda brigadierului Cirikov, format din regimentele Moscova
si lusan, a reusit sA strdpungd apdrarea turcilor. Prin spartura fAcutd, s-au infiltrat si
celelalte regimente rusesti care apoi au dat ndvald asupra cetAtii. Dinspre Dundre, atacul
a fost dezleintuit de detapmentul colonelului Solovtev.
In cursul zilei de 14 iulie, pe zidurile cetatii Brdila a fost arborat steagul alb al capi-
tuldrii. In urma tratativelor, comandantul cetii, Daud pap, a consimtit a se predea cu
conditia ca soldatii turd sa pdrseascd orapl i cetatea fr arme i bagaje
Pierderile inamicului au fost destul de mari. Dupd declaratia lui baud pap, din cei
3000 de aprdtori ai cetatii au fost ucisi i rAniti 7002. In schimb, armata rusd a avut
pierderi mai mid, desi atacase fortificatiile cetAtii. Din cei 5600 de participanti la asalt,
au fost 100 morti si 300 raniti. A doua zi, la 15 iulie, armata rusA a ocupat cetatea BrAila,
in timp ce resturile garnizoanei turcesti efectuau ultimele transporturi de trecere a trupelor cu
vasele, pe malul drept al Dundrii.
Cucerirea cetatil Braila de cdtre armata rusA avea o mare Insemndtate de ordin militar
si politic. Din punct de vedere militar, ocuparea acestei poziii permitea generalului Ronne
sd continuie lndeplinirea misiunii sale si anume sd Inainteze cdtre Galati i pe Dundre,
pentru distrugerea podului construit de turd la Isaccea. Indatd comandantul rus a luat
mdsuri pentru regruparea corpului sdu expeditionar i pregAtirea lui pentru noile actiuni.
Din punct de vedere politic, prezenta armatei ruse la Braila, pe teritoriul Tarn Rominesti,
permitea stabilirea unei legdturi directe a lui Constantin Brincoveanu cu guvernul rus, repre-
zentat prin generalul Ronne.
Constantin Brincoveanu aflase prin cdpitanii sal de margine despre misiunea corpului
expeditionar rus i Indatd s-a grdbit sA stabileascd prin corespondentd legAtura cu comandantul
acestuia. In scrisoarea din 2 iulie 1711, Constantin BrIncoveartu II informeazA pe generalul
Mime de miscdrile armatei turcesti i despre hotddrile lui de a trece In mod fdlis de partea
Rusiei In momentul chid se vor uni armatele rusesti cu cele din Tara RomineascA. De ase-
menea, Ii cerea sA i se comunice cantitatea de provizii de -care avea nevoie armata rusd.
Aceastd scrisoare a fost primitd de generalul rus pe dud se afla la mAndstirea Mdxineni,
adicd la 11 iulie.
La 13 iulie, generalul Ronne a rdspuns lui C. BrIncoveanu prIntr-o stafetd. In scri-
soarea trimisA de el, solicita o Intrevedere cu C. Brincoveanu, fie la Braila, fie la mAndstirea
MAxineni, pentru a pune la cale s toate cde trebuincioase cum si de a lua cunostintA de
declaratia categoricA i rezolutia verbald * a lui C. BrIncoveanu, e luind In unanimitate mdsu-
rile necesare Impotriva inamicului *. In Incheiere, generalul Ronne comunicd succesul obtinut
prin luarea cu asalt a periferiilor orasului Brdila 2.

1 Journal de Pierre le Grand. . . p. 380.

2 A. Mislaevski, op. cit., p. 264.
a S. Calimach, Un document privitor la colaborarea mallard romtnd-rusd, In Studii *,
1950, III, p. 178 179.

www.dacoromanica.ro
454 c. $E11BAN 6

Intilnirea lui C. BrIncoveanu cu generalul Rdnne nu a mai putut avea loc, Intrudt
Intre timp se aflase de pacea incheiatd la Vadul Husi lor. La 18 iulie, marele vizir trimisese
lui Constantin BrIncoveanu un ordin prin care Ii comunica conditiile de pace Incheiate cu
Rusia. Acest fapt 1-a determinat pe domnul Tarii Rominesti sd Intrerupd legatura cu generalul
Milne 1
Ecoul cuceririi Brdi lei nu a stimulat numai pe C. BrIncoveanu sd treacd de partea
Rusiei. Un cronicar contemporan, Radu Greceanu care prezintd evenimentele de pe post
title clasei dominate aflate In slujba turcilor este nevoit sd recunoascd entuziasmul mani-
festat fat de armata rusd de cdtre populatia din Tara Romlneascd si din raiaua Brdilei.
El aratA cd unii din slujbasii domniei, cum ar fi cdpitanul Manta care stringea banii
haraciului, au fugit la Br dila In Intimpinarea armatei ruse 6 cu catastisele In sln r. Odatd
cu el au mai trecut de partea rusilor Iordache CocorAscul, Constantin sin Cozma Banul s. a.
Totodatd se mentioneazd cd s cei prosti i sdraci e au Intimpinat de asemenea cu entu-
ziasm pe eliberatori, atacInd In acelasi timp pe turcii aflati In ()raw] Brdila 2.
In continuare, Radu Greceanu relateazd cd, In cursul procesului intentat populapei
locale de negustoril turd brAileni, s-a afirmat despre actele de rdscoald ale a oamenilor cei
de turd t; acestia, In timpul atacului dezlAntmit de nisi, au devastat depozitele de mArfuri
turcesti din oral. La aceastA rdscoald au participat i locuitori de alt neam aldturi de cei
romlni. a Pe cei ce i-au jefuit (adicd pe negustorii turd brdileni C.S.) Intr-o zarvd ri
rdsmeritd ca aceia de se Indkjise toti si se adunase tel de fel de limbi e 3.
Aceste afirmatii ale cronicarului muntean dezvAluie faptul cd, In timpul cuceririi Brdile
de cdtre armata rusd, masele populare au trecut de partea eliberatorilor, luptInd Impotriva
inamicului comun. Aceastd fraternizare a poporului muntean cu armata rusd se adaugd la
colaborarea strinsd militard i politicd a poporului moldovean cu armata rasa pe valea
Prutului.
Evenimentele de la BrMla dovedesc cd trecerea fAtise a lui C. BrIncoveanu de
partea Rusiei nu ar fi IntImpinat rezistenta maselor populare, ci dimpotrivd ar fi corespuns
nAzuintii acesteia. Gauze obiective InsA au Impiedicat realizarea acestei aliant.e a Tdrii Romi-
flelti cu Rusia.
Bucuria care cuprinsese masele populare din regiunea Brdilei nu a fost Insd de lungd
duratil. La 16 iulie, dup doud zile, a sosit la BrAila vestea Incheierii pAcii de la Vadul
Husilor. Potrivit ordinului primit din partea lui Petru cel Mare, generalul Mime a pardsit
cetatea si orasul BrAila la 18 lune si a predat-o lui Daud pasa. Corpul expeditionar rus
s-a Indreptat cdtr e mAndstirea Mdxineni, a trecut Siretul In acest loc li apoi, de-a lungu
rlului, si-a continuat marsul pentru a face jonctiunea cu grosul armatei aflat si el In retragere
Atre frontiera de n ord a Moldovei. D upa aproape o bind, la 14 august, corpul expeditionar
a ajuns la Cernduti si a trecut In Polonia.
Actiunea generalului Ronne a fost apreciata. de Petru cel Mare. Drept recompensd,
el a fost decorat cu ordinul sf. Ana si mentinut In slujba guvernului rus, deli la sfirsitul
campaniei un mare numAr de generali de origine strdind au fost scosi din cadrele arma-
tei ruse 4.

1 N. Iorga, Documente privitoare la C. Brincoveanu, Buc. 1901, p. 87 91 ; Hurmuzaki,

vol. VI, p. 91-92.
2 Radu Greceanu, op. cit., p., 213.
3 Ibidem, p. 214; In vremea lui Stefan Cantacuzino (1714-1716), negustorii turci
brbileni au mai Incercat IncA o data' sd obtind despdgubiri pentru pierderile suferite In 1711
(Iorga, Studii fi documente, vol. III, p. 23).
4 Journal de Pierre le Grand..., p. 381 ; J. N. de Brassey, op. cit., p. 112-113.

www.dacoromanica.ro
7 CUCEBIBEA BRAILEI (1711) 455

In ceea ce Priveste pe Toma Cantacuzino si Insotitorii sat, ei au fost nevoiti sa priX-

seasca Tara Romineasca i sa caute refugiu In Rusia. Pentru a nu cadea In mlinile turco-
tatarilor, acest grup restrIns de refugiati, au traversat regiunea de dealuri a Tarii Romlnesti
apoi, de-a lungul riului Prahova, au ajuns In Transilvania, de uncle, prin Po Ionia, au
trecut In Rusia I.
Insemnatatea militara si politica a actiunii corpului expeditionar rus consta In faptul
c Insasi pacea de la Vadul Husilor a fost Incheiata de turci sub amenintarea continuarii
misiunii generalului Maine. Ion Neculce, contemporan cu aceste evenimente, mentioneaza
In cronica sa ea marele vizir care reusise sa Incercuiasca armata rusa a aflat vestea
capitularii cetatii Braila Inainte ca ea sa ajunga In lagarul rus. Aceasta a fost posibil numai
datorita faptului ca stafeta ruseasca, trimisa de generalul Rnne, fusese prinsa de oamenii
boierului Lupu vornicul, iar scrisorile adresate lui Petru cel Mare predate marelui vizir.
o Numai Lupu vornicul au prins acele carti si le-au trimis la vizirul ca un Impiedicator
de binele crestinilor. Si moscalii nu Ilia nimica ca au luat Ren generalul, cu Toma Braila *2.
Iata unul din puternicele motive pentru care marele vizir a acceptat bucuros propunerile
de armistitiu ale lui Petru cel Mare.

Cucerirea Brailei de catre armata rusa in 1711, prin corpul generalului Mime, a avut
o mare Insemnatate politica si militara In istoria relatiilor romino-ruse. Aceasta actiune
a determinat pe tharele vizir sa Incheie In grabd pacea de la Vadul Husilor, de Indata ce
a aflat vestea victoriei rusesti prin tradarea lui Lupu vornicul. In urma zdrobirii rezistentii
turcesti la Braila, masele populare din raiaua cu acelasi nume s-au rasculat Impotriva turci-
lor si au trecut de partea armatei ruse eliberatoare. Prezenta corpului expeditionar rus
pe teritoriul Tara RomInesti a permis stabilirea unui contact mai strIns Intre Constantin
BrIncoveanu i guvernul rus, reprezentat de generalul Mime, pentru Incheierea aliantei
ruso-muntene. Alaturi de emigrantii moldoveni si-au mai gasit refugiu In Rusia cu acest
prilej j unii proveniti din Tara Romlneasca.

311I430,1t IIPITTCROVI KAMITAHY114 3AHFITHE BPAI/I,J1bI (1711

(HPATHOE CO)TEP}HAHRE)
3anaTne BpaHmil pyccHoti aprvnieti H 1711 Fogy nmeao 6o.immoe "men-
Hoe 14 noaHTHqecHoe 3Hagemie B IICTOPITH pyccHo-pymbmcHnx OTHOHIeHHil.
HananeHHe Hopnyca non Homannoti reHepa.na Pon He Ha TypoH BLI3-
BaJI0 nonlem HaponmAx macc H COOTBeTCTB3TIOIHeft Hp0B14HHI1H (pan), BOC-
CTaBIIIHX npoTHH }Tara H nepemenmux Ha cropoHy pyccHoti apiHm4.
B TO aHe Hpemn HpHeyTCTBHe pyccHoro 3lielle)1141m0HHOPO Hopnyca Ha
Teppwropfin Ba.naxim II03BOTHIRO yCTaHOBIITI, 6ome TecHylo cHH3E. memny
K. BpbIHHOBHHy H pyCCICHM npaHHTenbcTHom, npegcTanaemium renepaaom
PoHne, nan aaHalogemni pyccHo-HarlaincHoro coioaa.
OAHonpemeHHo c aTnm noiiena pyccHoti apnnur no6yAHaa Beinixoro
SMYTH cneumo 3aHRIOTIHTb Amp B Banya-Xymmllop.
1 Magazin istoric pentru Dacia, vol. V, p. 175; N. Iorga, Documente privitoare la C. Brtn-
coveanu, p. 51.
2 I. Neculce, op. cit., vol. II, p. 297; Onepnu ucmopuu CCC. Ilepuoa Oeoaa.rtuasa.
Poems nepeoa ttemeepmu XVIII e . . p. 536.

www.dacoromanica.ro
466 C. SEBBAN 8

UN EPISODE DE LA CAMPAGNE DU PRUTH: LA PRISE

DE BRAILA (1711)
(R n sum f..)

La conqute de Braila par l'arme russe, en 1711, eut une grande impor-
tance politique et militaire dans l'histoire des relations roumano-russes.
Tout d'abord, l'attaque dclenche contre les Turcs par le corps d'arme
place sous commandement du general Ronne mit en branle les masses
populaires du raya en question, lesquelles se rvolterent contre l'ennerni et
se rallirent aux forces russes.
En mme temps, la presence en Valachie du corps expditionnaire russe
permit a Constantin Brancovan et au gouvernement russe, reprsent par
le general Rnne, d'etablir un contact plus troit en vue de la conclusion d'une
alliance russo-valaque.
Du mme coup, cette victoire des armes russes dtermina le grand vizir
a conclure en hate la paix de Vadul Huilor.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE POEMA PATRIOTICX ANTIOTOMANX
,,TRIMBITA ROMINEASCX"
DE

ARIADNA CIORAN-CAMARIANO

In a doua jumAtate a veacului al XVIII-lea circulau In tArile romlne o serie de poeme

In versuri si In prozA, cu continut revolutionar, cuprinzInd lndemnuri care popoarele asu-
prite de a apuca armele pentru scuturarea jugului otoman.
Astfel de manifeste literare, care au avut o destul de intensA circulatie In tArile noastre,
au fost si unele scrieri ale lui Voltaire si Giovanni del Turco 1 Ele cuprindeau apeluri aldu-
roase care toate popoarele Europei pentru alungarea turcilor din Europa 2
0 poemA revolutionard, de felul celor de mai sus, scrisA In limba romInA si publicatA
anonim, MA loc si an, este si Trtmbifa romtneascd. Ea are 414 versuri si cuprinde, atlt neno-
rocirile pe care le-a adus poporului romln dominatia otomanA, at si lndemnuri de ridicare
la rAscoalA.
Poema Incepe cu un apel la desteptare:
Rumlni ticlosi si vrdnici, (vers. 1-12)
PlnA and asa nemrnici
SA trAiti si chinuiti?
Nu vd desteptati odatd,
SA cunoasteti ca In faptd,
Vai de voi, o sd periti?
Nu simtiti ce otrvit,
Si de tot nesuferitA,
0 robie peste 'boi,
StApInire vrAjmasascd,
AvInd Old sA VA topeascA,
VA Incarcd cu nevoi?

1 Ariadna Camariano, Voltaire qi Giovanni del Turco traduqi In limba romtnd pe la 1772,
Bucuresti, 1944, p. 176-177.
2 Idem, Spiritul revolufionar francez qi Voltaire In limba greacd i romtn, Bucuresti,
1946, P. 131-142.

www.dacoromanica.ro
 458 A. CIORAN-CAMARIANO 2

Urmeaza o descriere a strii In care se afla populatia prii Romlnesti. Nu exista nici
un neam pe pamInt sa fie atIt de asuprit. Se munceste zi si noapte, dar copiii mor de foame
din cauza birurilor, darilor, gloabelor i napastilor:
Necajiti mereu, sirmani, (vers. 74-77)
De bir greu si de podvezi
5i alte Inca multe rle
51 napastuiri prea grele.
Cauta sa explice de unde vine Mill i, IntrebuintInd proverbul pestele de la cap se
Impute *, aratd In mai multe versuri ca singurul vinovat pentru mizeria i saracia Orli este
Poarta 6 cu pradalnicul haraci *.
Apoi, Incearca sa scuze jafurile i stoarcerile facute de dregatori si de domnie, spunind
ca ei jefuiesc pentru a Indeplini poruncile altora (ale turcilor). Tot ce sug, ca niste lipitori,
dregatorii cei mai mici este luat de cei mari pentru ca, In ultima Instanta, totul sa fie
stors de imperiul turcesc.
Dupa ce arata viata insuportabila de saracie i mizerie pe care o due taranii, autorul
poemei Indeamna poporul romin la lupta vitejeasca pentru dezrobirea tarii, cad este de pre-
ferat moartea cleat viata de robie:
Sau balaurul sa piara (vers. 154-156)
5i sa scape asta Ora
Sau top sa ne omorlm.
Reaminteste apoi timpurile marete din trecut, dud tara avea voievozi romlni. Descrie
bataliile i victorille cIstigate de Mircea cel BatrIn, Laiot Basarab (gresit In loc de Vlad Tepes)
si Mihai Viteazul Impotriva turcilor. Dupa aceea, autorul Indeamna pe compatriotii sal sa
se Inarmeze cad spune a acum e vremea de paglni a nu ne teme *.
Sariti, sariti, sd scapiim (vers. 363-365)
Ticaloasa noastra Ora
Ce aproape e sa piara.
Urmeazd juramintul de lupta, cu Incheierea ea, daca juramintul va fi respectat, vor
vedea pe dusmani fugind ca niste clini rliosi a, iar romlnii vor trai fericiti ca un neam
cinstit i laudat In lume.
Aceste versuri razboinice i revolutionare, prin care poporul romin este Indemnat sS
ia armele pentru a scapa de tirania i asuprirea turceasca, au fost publicate, pe cinci pagini
nenumerotate, fara numele autorului, fSrS loc si data, ca foaie volanta. Ea este legata
Impreuna cu alte foi volante, tiparite sau manuscrise, Intr-un volum miscelaneu care poarta
titlul Condicd de lucrdri antice de la prinful Tudor Vladimirescu tncoace. Condica a apartinut
episcopului de Minnie, Ghenadie Enaceanu. Astazi manuscrisul se afla In depozitul Acade-
midi R.P.R. sub numdrul 4075.
Constantin Erbiceanu, necunoscind forma tiparita i socotind TrImbila romtneascd
ea inedita, o publica din nou de cloud ori, In Cfonicarii greet si In Poeziile prolosinglzelului
Naum .Rtmniceanu 1 de pe un manuscris miscelaneu, aflat tot In depozitul Academiei R.P.R. 2
Impreuna cu alte poezii cu continut referitor la evenimentele de la 1821.

1 Constantin Erbiceanu, Cronicarii greet care au scris despre romlni tn epoca tanariotd,
Bucuresti, 1888, p. LXIIILXV sj acelasi, Poeziile protosinglielului Naum Rtmniceanu
asupra Zaverei, wise In 1821, Bucuresti, 1890, p. 10-15.
2 Pe timpul lui Erbiceanu acest ms. avea cota 258, astazi este ms. grecesc nr. 720;
vezi Const. Litzica, Catalogut manuscriptelor grecesti, Bucuresti, 1909, p. 505, nr. 760 (720);
Trimbita Romtneascd, se gaseste la I. 433r 440' .

www.dacoromanica.ro
3 DESPRE POEMA 4TR1MBITA ROMINEASCA 459

FiindcA Erbiceanu a gasit aceste poeme intr-un manuscris care a apartinut lui Naum
Rimniceanu, crede cii acesta este autorul lor. Ne indoim Insa el Naum poate fi autorul acestor
versuri. Invatatul calugar nutrea cunoscute sentimente antigrecesti. Dar In cele 414 versuri
ale Trtmbifei romtnelli nu se arata nici o dusmanie Impotriva domnilor i boierilor greci ;
toatA ura autorului se Indreapta Impotriva turcilor, singurii vinovati pentru nenorocirile
romlnilor ; domnii greci se supun de nevoie turcilor:
Ci s avem Incredintare (vers. 133-138)
Ca domniia si mai mare
Durre-si de cit. toti,
Sufere, dud ne despoe,
Dar urmeazii de nevoe
Poruncile de la hoti.
Daca Naum Rimniceanu ar fi fost autorul acestor versuri, era cu neputinta ca ele sA
nu fie impregnate si de ura lui neimpacata fat de greci, urA care clocoteste In Istoricul
Zaverei scris de el 1.
Ms. grec 720, In care shit cuprinse aceste versud, este o culegere foarte bogata de mate-
rial politic si literar referitor la evenimentele de la 1821, in majoritatea cazurilor material
grecesc, dar id-coth, intlinim si cite un document rominesc, iar la sfirsitul volumului se OM
poemele atribuite de Erbiceanu protosinghelului Naum. Parerea noastr este ca asa cum
Naum Rimniceanu a copiat in acest manuscris voluminos un mare numdr de documente
In proza, tot asa a transcris i aceste poeme care au autori diferiti. De exemplu, prima poema,
care are titlul Tinguirea fdrii Valahiei asupra jafului fi ddrdpdndrii ce i-au fdcut strdinii
Illhari greci, a fost publicata anonim la Buda, In 1825. Ea a fost atribuit lui Paris Momu-
leanu 2. 0 alta poema, intitulatA Pentru eteristii crai greci, este atribuita de Emil Virtosu
lui Ionita Bilciurescu din Tirgoviste 3; acesta adaugd ca aceste poezii, pe care Erbiceanu
le atribuie lui Naum Rimniceanu, e au doi autori cel putins. Incluzind i Trtmbila romtneascd,
noi credem ca aceste poeme au cel putin trei autori; continutul lor nu ne permite sa admitem
cd Trtmbila romtneascd a fost scrisA de Paris Momuleanu sau de Ionita Bilciurescu. Poemele
acestor autori exprima sentimente antigrecesti sau indignare Impotriva strainilor In genere,
pe chid continutul Trtmbifei romtnelti este numai antiotoman.
Deci Naum RImniceanu, care a transcris in manuscrisul sau poeme de la diferiti autori,
este un copist al Trtmbifei romtnesti, nu autorul ei.
La Inceputul secolului nostru, than Bianu a semnalat Intr-o sedinta a fostei Academii
Romine aceste versuri, adicA thaia volanta din ms. 4075, spunInd ca au ramas pina atunci
necunoscute deli Erbiceanu le publicase de doua ori si exprima parerea c acest poem
politic a fost scris i tiparit la Rimnic, In 1767-1768, MA sA argumenteze si sa sustind cu
nimic afirmatia sa despre presupusul loc si presupusa data a tiparirii 4.
Indemnat de than Bianu, Al. T. Dumitrescu studiaza In mod minutios aceasta poemA
si o publica cu un studiu intioductiv, sub titlul: a Trtmbifd romtneascd e manifest public,
patriotic, si revolufionar de Ientichild Vdcdrescu.. . 5
1 Vezi Biserica Ortodoxa Romina *, XXIII (1899), nr. 5, p. 416-433 1i nr. 6,
p. 547-557 si Acad. R.P.R., ms. rom. 322, f. 116r 120v .
2 Pompiliu Eliade, Histoire de l'esprit public en Roumanie au dix-neuvieme siecle, Paris,
1905, p. 284-286 si than Bianu si 112an Simonescu, Bibliograf ia romineascd ceche, 1508 1830,
Bucuresti, 1936, vol. III, p. 476, unde se dau si alte editii ale acestei poeme.
3 Vezi e Revista istorica *, vol. XX, (1934), p. 28-29.
4 Cf. Analele Acad. .Rom., partea administrativd i dezbaterile, seria II, Bucuresti, 1912,
t. XXX IV (1911-1912), p. 113.
Analele Acad. Rom. Secf, lit., seria II, Bucuresti, 1915, t. XXXVII (1914 1915),
p. 21-46. Toate versurile poemei citate slut luate din editia lui Al. T. Dumitrescu.

www.dacoromanica.ro
 460 A. CIORAN-CAMARIANO 4

Intruclt TrImbita romtneascd s-a pdstrat In ms. 4075 anonimd i nedatatA, Dumitrescu
se straduieste sA descopere pe autorul ei i crede cd 1-a identificat. Dupd o Indelungatti
cercetare spune el am ajuns sd descoper Intr-un chip, cred de netAgAduit, cd autorul
TrImbitei romIngti este Insusi marele Ienachita Vdcdrescu, premergAtorul poeziei originale
culte romine, care debuteazd chiar cu acest poem, la 1769 o 1.
Unii din istoricii burghezi si-au Insusit pdrerea lui Dumitrescu si au admis pe Wed-
rescu ca autor al acestor versuri. Altii au unele lndoieli. De pildd, N. lorga tnclind mai mult
.spre Naum Rimniceanu dectt spre VAcdrescu 2. loan Filitti In FrdmIntdrile politice fi sociale
spune cd aceastd poemd a fost scrisd poate de Naum Rimniceanu, de Paris Momuleanu sau
de Iancu Vdcdrescu, dar nu de Endchitd Vdcdrescu, cum crede Al. T. Dumitrescu 3. Iar
Dimitrie Popovici se Intreabd dacA aceastA poemd plind de sentimente turcofobe poate fi
atribuitd unui turcofil cum a fost Iendchitd Vdcdrescu 4. Tot asa se exprimd Intr-un
studiu publicat recent si Al. Vianu: pdrerea lui Al. Dumitrescu c autorul TrImbilet
romtnesti este VIcArescu t nu are nici o bazd i contrazice pozitia politicd a lui Enachita
Vdcdrescu
Pentru datarea poemei, Dumitrescu se serveste de urmAtoarele versuri:
Stdpinirile vecine, (vers. 325-330)
Nmtii, muscalii, fiind crestine,
Totdeauna au cugetat,
ArAtIndu-sA cu mild
Au fAcut turcilor sild
Si tara au ajutat.
Din versurile citate mai sus zice Dumitrescu se intrevede i epoca end a fost
compus acest poem. Intruclt nu se aminteste Inca de nici o izialndd a rusilor Impotriva turcilor,
obtinutd pentru Intlia oard In rdzboiul din 1768-1774, cu alte cuvinte din aceste versurl
se Invedereazd cd manifestul a lost compus inainte de sfIrsitul acelui rdzboi ruso-turc, sau
vorbind mai scurt, 7'1177164a romtneascd a fost tipdritd i rdspInditd la Inceputul marelul
rdzboi ruso-turc, in Tara Romlneascd, la 1769, pentru strIngerea volintirilor romlni sub
steagurile polcovnicului Nazarie Carazin *. Dumitrescu vorbeste apoi despre rolul pe care
I-a jucat ofiterul rus in Tara RomIneascd i despre legAturile pe care le-a avut cu spdtarul
Pirvul Cantacuzino i cu Iendchitd Vdcdrescu 6.
Dumitrescu dateazd poema la 1769, pentru cd, zice el, nu se aminteste In aceste versuri
de nici o izbindd a rusilor. Din contrd, noi constatdm cd se aminteste chiar in versurile
citate de Dumitrescu. Se spune cd nemtli i muscalii au ificut turcilor sild l ara au ajutat 2.
Prin aceste cuvinte noi Intelegem cd au exercitat presiuni asupra turcilor, adica i-au silit
sd usureze jugul otoman asupra Arii, i aceasta desigur prin rdzboaiele pe care le-au dus
impotriva lor.

Analele Acad. Rom., Sect. Lit., seria II, 1915, t. XXXVII (1914-1915), p. 23.
2 N. lorga, Istoria literaturit romtne In sec. al XV III-lea, vol. II, Bucuresti, 1901,
p. 349-351, unde analizeazd continutul poemei, i acelasi In oRevista istoricd., vol. I (1915)
p. 152-153, unde recenzeazd articolul lui Dumitrescu despre Trimbita romineascd i combate
pArerea acestuia despre autor.
3 Ioan Filitti, Framtntarile politice fi sociale In Prificipatele Romine de la 1821 la 1828,
Bucuresti, 1932, p. 53.
D. Popovici, La littrature rouznaine a l'Ipogue des lumieres, Sibiu, 1945, p. 375.
5 Al. Vianu, Din lupta poporului romin pentru scuturarea jugului Woman si cucerirea
independentei, In a Studii o, apr.-iun. 1953, p. 74.
8 Dumitrescu, op. cit., p. 27-32.

www.dacoromanica.ro
6 DESPRE POEMA 4TRIMBITA ROMNEASCA* 461

Dumitrescu este atit de sigur ca aceasta poema este scrisa In 1769, Inclt o identi-
fied cu Apelafia colonelului Nazarie Carazin 1. Al. Vianu crede ca. Trtmbila romlneascei a fost
scrisa din Indemnul colonelului rus 2.
Daca Intr-adevar aceste versuri ar fi fost ceea ce se crede: Apelafia lui Carazin, atunci
ele trebuiau sa fie cu totul altfel concepute. In ele ar fi trebuit s IntIlnim de repetate
ori amintit numele rusilor i ajutorul rusesc pentru popoarele crestine, cum se face In cele
dou proclamatii ale lui Rumiantov adresate Tarii Rominesti i Moldovei In 1770 si 1771 3
ca i In opusculele lui Voltaire scrise din ordinul Ecaterinei a II-a, despre care am amintit
mai sus.
Dar, In versurile de care ne ocupdm, nu se vorbeste declt numai o data despre rusi
atunci acestia stilt precedati de nemti. Daca aceste versuri ar fi fost scrise la 1769, din
Indemnul colonelului rus, ajutorul rusesc ar fi fost scos tn evidenta mult mai accentuat,
cum se face In Proclamafille lui Rumianfou.
Din versurile citate mai sus, pe care se bazeaza Dumitrescu pentru a data TrImbita *,
not nu putem trage nici o concluzie. Aceste versuri nu ne spun nimic, pentru ca sa putem
data, macar cu aproximatie, poema. In schimb, avem alte dovezi convingatoare, care ne
ajuta sd stabilim o data postquem. Credem cd Trimbila Romlneascd este o adaptare la
cauza romlneasca, a unui mars grecesc publicat tali la 1800 si republicat la 1821, si c
nu a fost scrisd la 1769 si nici de Ienachita Vacarescu, mort la 1797 4, ci de un anonim.
dupa 1821.
Noi socotim c argumentele lui Dumitrescu despre autorul poemei i despre data clnd
a fost scrisa shit destul de subrede.
Marsul grecesc, de care a fost influentat poetul romln, este vestitul mars al lui Ada-
mantie Coray, repetat din gurd In gura cu mult entuziasni de revolutionarii greci, care la
1821 au ridicat steagul independentei si al luptei pentru dezrobirea lor.
Coray a scris marsul s5u In timpul expeditiei de cotropire a lui Napoleon In Egipt
si 1-a publicat la 1800 sub titlul: TAcrp.ct nacti.tar4Lov Tidy iv Alytircry 1`..7* .ri); acuespior4
p.axot.tivcov rpccmc7iv (CIntec razboinic al grecilor, care se lupta In Egipt pentru libertate).
L-a reeditat la 1821 Intr-o brosura, modificlnd nu numai titlul, dar In parte si conti-
nutul 5.
La Inceputul brosurii este scris In prozd un calduros manifest catre grecii din toate
partile i la paginile 24-28 se reediteaza marsul din 1800. Prin urmare poema care a servit
de model poetului romin a aparut Mil la 1800 si a doua oara la 1821. Din comparatia
textelor constatam ca poetul romln s-a servit de a doua editie. Chiar i titlul tradeaza

1 Vezi Al. T. Dumitrescu, Foi volante din colecliunea Academiei Romtne 1642-1866,
Bucuresti, 1912, p. 3, uncle descrie foaia volanta amintita mai su? In felul urmator: <1769,
Intre 10 septembrie si 7 noiembrie > Trimbifa Romtneascd, cltemare cdtre tofi romtnii ticdloi
si vrednici, spre a se Inarma contra turcilor (Apelafia locolenentului colonel Nazarie Carazin
pentru stringerea volintirilor din Tara Romineascd).
2 Al. Vianu, op. cit., p. 74.
3 Vezi Proclarnafia lui Rumianfov cdtre cnejia Valahiei, Iasi, 1770, noiembrie 20 si
Proclamafia lui Rumianfov cdtre Moldova, Iasi, 1771, februarie 9, foi volante aflate In Biblio-
teca Acad. R.P.R., nr. 1195 si 1196.
4 V. V. Urechid, Istoria Rominilor, Bucuresti, 1895, vol. VII, p. 10-11, nota 2.
5 Pentru editiile poemei greeesti, vezi Gh. Ladas. BtflAwypacp.xcd gpeuv oct. avacpcp6v.cvca
slc 'r gpycc 00 '.A.8fx1tocv.rtou Kopec)) [Cercetari bibliografice referitoare la operele lui Adaman-
tie Coray], Atena, 1934, p. 10 si 19. In afard de cele 2 brosuri de care am vorbit, Coray a
mai publicat alte doud cu un titlu asernandtor. Asenninarea titlurilor a indus In eroare pe
cercettorii greci, asa ca mereu le confundau. Ladas descrie amdnuntit aceste patru brosuri
si Inlatura pe deplin orice confuzie.

www.dacoromanica.ro
 462 A. CIORAN-CAMARIANO 6

acest lucru. Trtmbila romtneascd este adaptarea titlului grecesc din a doua editie: Edarrecrii.cc
'EXXlvoacorilptov (Trimbilare salvatoare a grecilor). In a doua ediie, strofa a noua este complet
refAcutA; In poema romineascA gAsim elemente luate din strofa a noua din a doua editie.
Deci nu Incape IndoialA cd Trtrnbif a romtneascd este alcAtuitA dupA 1821. Constatarea noastrA
este IntAritA si de titlul ms. In care se gAseste: Condicii de lucrdri antice. De la Prinful
Tudor Vladimirescu tncoace, precum si de faptul cA se gAseste i In ms. grec 720 unde
este numai material referitor la evenimentele din 1821; dacd ar fi fost scrisA la 1769 trebuia
s-o gsim in manuscrise care cuprind materiale din aceast epocA.
Prin urmare autorul acestei poeme nu este nici Naum Rimniceanu i nici IenAchitA
VAcArescu, ci un poet din a treia decadd a secolului al XIX-lea, un dusman neimpAcat
al turcilor, socotiti singurii vinovati pentru mizeria poporului romin.

Din cele prezentate, a reiesit ca autorul poemei este un antiotoman, dar nu si un

prieten al poporului, cad nu Indeamnd la ridicare Impotriva tuturor exploatatorilor (boieri,
cler, domnie), ci numai impotriva turcilor, cauzA, dupd el, a tuturor rautAtilor de care
suferA poporul.
Acum sA facem i o sumara comparatie Intre poema greceasca i cea romlneascA. Mal
!nth, asemanarea titlurilor este foarte izbitoare:
Trimbilare salvaloare a grecilor de o parte, Trtmbila romtneascd pe de alta parte.
Apoi nu numai fondul dar si forma este aceeasi la ambele poeme. Ace lasi numAr de
silabe, opt silabe, i acelasi ritm, ritmul trohaic.
fad Inceputul inarsului grecesc:
Traducerea textului grecesc:
"EXAllve 001.4.7CMTpLaTCCI, Greci compatrioti,
805A01, vaus,Dec c 7C6TE PIMA cind vom fi robi
Teav dexpelcov MouoouAluivow, Ai ticalosilor musulmani,
rijg 'EXAciSoc ,ri5v Tupcivvo3v; Tirani ai Greciei?
'Exatzirrew 7) 6pcc Ceasul razbunarii
"EpOccaev, ci cptAco., TeLpoc. A sosit, prieteni, acum.
Textul romtnesc:
Rumtni ticalosi i vrdnici, (vers. 1 9)
PIMA chid asa nemrnici,
SA trAiti i chinuiti?
Nu va desteptati odata,
SA cunoasteti cit In fapta,
Val de voi, o sa periti?
Nu simtiti ce otravita,
51 de tot nesuferita,
0 robie peste voi?
Mai departe, Coray vorbeste de neamul cel mare al grecilor din antichitatea greacA
si se Intreaba: unde este arta, unde este stiinta, unde este faima cea mare a grecilor? Toate
au dispArut si au fost lnlocuite cu suferinte i tiranie, cu descurajare si sArAcie, cu chinuri,
munci i dureri, bAtai, mAceluri 5 i omoruri.
Poetul romin spune:
Aduceti-vii aminte, (vers. 163-170)
Cum am fost mai dinainte
Vrednic neam de laudat
5i cu cltA vitejie
ArAtind la batalie
PA vrajmasi am cufundat.
CA tara noastrA odatA
Era foarte landatA...

www.dacoromanica.ro
7 DESPRE POEMA TH1MBITA ROMINEASCA. 463

Poetul grec vorbeste de natiunea vestitd a grecilor.

Anonimul romln spune:
Noi nu sintem neamuri proaste (vers. 319-322)
Ci i acum sa cunoaste
CA sintem din vechii romani.
Corey reaminteste trofeele din Marathon, biruinta de la Salamina i porneneste pe
strAmosii grecilor Licurg, Solon, Miltiade, Leonida, Aristide si Themistocle.
Poetul romln evocil In cele 150 versuri care urmeazil, faptele vitejesti Impotriva turcilor
ale voievozilor romini Mircea cel BAtrIn, Vlad Tepe i Mihai Viteazul.
Coray spune ca grecii Indreapta sabiile lor Incrucisate spre cer i, Imbritisindu-se
unul pe altul, fac un mare juramint ca numai atunci and vor Invinge pe dusmani sA le
lase din mina lor. Cu speranta In dumnezeu, gloria dinainte a Greciei va renaste ca sa !mu-
nuneze noi eroi.
Poetul romln In loc de sabii Incrucisate intrebuinteazA cuvintul a crucea a, ceea ce
IntlInim mai departe In poezia greceasca.
fart cum sund versurile romInesti:
Frati crestini, sariti fierbinte, (vers. 151-162)
Puneti crucea Inainte
PA vrAjmasi sii navalim
Sau bilaurul sii piara
Si sa scape astil tank
Sau toti sa ne omorlm.
DA loc sa nu aveti sfiali
Nici sa fiti la Indoiala,
CA n-om putea birui,
Gi la Dumnezeu credintA
Si in lupte cu silinta
Putem a ne mintui.
Si acum iata isfIrsitul celor cloud poeme:
Traducerea lextului grecesc: Textul romtnesc:
Deci toti, batrIni i tineri Cu toti dar sa alergam,
La arme, vitejilor. SA tragem clopote In tank
Iata ca. s-a Inaltat crucea Mare, mic sa iasa afara,
Si s-a desfasurat steagul lui Hristos Si cu toti Sii ne armam ;
Si al patriei. Cruce sii punem lnainte,
Deci, plini de sperantii, Dumnezeu avInd parinte ;
Alergati Imbarbatati, Nici de cum nu fiti fricosi,
Uniti cu prietenie, Si-ti vedea apoi dusmanii,
Pentru libertate Fugind i umblInd, sirmanii
Si pentru biserick Ca niste 6-'40 Hiatt.
Razboiti-va en turcii Seal-4nd asa de acele
Cu nemernicii calmuci Biruri, jafuri i alte rele
Strigind: sA fie distrusa Nepetrecind amiriti,
Si sa disparA de pe fata pamIntului Ca un neam cinstit In lume
Blestemata robie 1 LAudat si cu bun nume,
Traiasca libertatea 1. Putem trii fericiti.
Din compararea exemplelor date, credem ea rezultil clar ca poema romineascil este o
adaptare a marsului lui Coray din editia apirutib In 1821.

1 Toate citatele slut luate din editia lui Gh. Ladas, amintita mai sus.

www.dacoromanica.ro
 464 A CIOHAN-CAMAHIANO 8

HATPHOTHT-IECHAH AHTHOTTOMAHCHAH HODMA

PYMbIHCKHa POP
(HPATHOE CO,IkEPIRAHHE)
OymbmcHmli por OTO OETHOTTOMaHCHOST noama, COCTORIgan Ha 414
CTHXOB, B HoTopofl, C OAHOit CTOpOHLI, 14306pameHht 6eAbI HpHinmemme
pymbmcHomy Hapogy OTTOMOHCHHM BaaAbItleCTBOM, a, c gpyroil cTopoma,
OBTHIT r1p143LIB H BOCCTOHHIO )1,1111 C13813111CH11H OTOPO BilaghPleCTBa.
DIAJIH BLICHanallbI pa3J1144Hiae MHCHHH OTHOCHTeffbH0 ripe/warn
110-
FIBTleH1411 11 OBTOpa mil 1103MM: OT(HH 37TBepmgaJIH, tITO mm HarnicaHa
EnaHHHa BaHapecHy H upgaHa H 1789 rogy; ;:(pyrHe npegnoaaramT, =ITO
OTO HpomenegeHlle Hayma PhImHHgaHy, HapHca Mompumy HJM HHHy
BaHapecHy. ABTOp oTnepraer OTH yTuepnigeimn H OTCTOHBOCT TOqH3T ape-
1111g,11TO noama HamicaHa HeHaBeCTHLIM .mmom Houle 1821 roga, Horga
noccranne Tygopa RnagmvmpecHy npo6ygmno Hagemgm Ha ocBo6oameime.
Er0 mHetme OCHOBIaBaeTCH Ha TOM, 'ITO arra noama FIBMICTCH CB0006panHO
ripHcHoco6geHHEm H pynimuicEmu Yu-Dm:imam enamel-mu:am naTpnonpiecH0m
mapmem AgamaTHe Kopag CnacuTeamnati Tpy6HbM raac rpeHoH, HagaH-
HEM B 1821 rogy, a TaHate Ha TOM 06CTOHTBJIbCTBe, 11TO noma Hax0,41ITC11
B AHagemHH PHP cpegH pyHormceil, cogepHaumx maTepHaml, OTHOCH-
IgHeCH H 637pHLIM Bpemeuam 1821 roga.

AUTOUR DU PORME PATRIOTIQUE ANTIOTTOMAN

. TRIMBITA ROM1NEASCA
(RESUME)
Trimbila Ronfineasa (La trompette roumaine) est un crit antiottoman
de 414 vers qui dpeint les miseres engendres par la domination turque pour
le peuple roumain et, par ailleurs, lance un appel a la rvolte dans le but de
liquider cette oppression.
Diverses opinions ont t mises quant A la date d'apparition et A l'auteur
de ce pome. Certains ont soutenu qu'il avait eu pour auteur Ienchip VdcArescu
et qu'il fut publi en 1769. D'autres estiment que c'est l'ceuvre de Naum
Rimniceanu, de Paris Momuleanu ou de Iancu VdcArescu. L'auteur de cet
article repousse ces opinions et soutient que le pome est l'ceuvre d'un inconnu
et qu'il a t crit apres 1821, alors que la revolution de Tudor Vladimirescu
avait fait naltre quelque espoir de liberation. Cette opinion est fonde sur le
fait que ce poeme est une adaptation A la cause roumaine de la fameuse marche
patriotique d'Adamantios Coray: La trompette rdemptrice des Grecs, parue en
1821, ainsi que sur la remarque que le dit poeme se trouve dans des manuscrits
de l'Acadmie de la R.P.R. renfermant des matriaux datant de l'poque
agitee de l'an 1821.

www.dacoromanica.ro
 0 SATIRA IN VERSURI DIN MOLDOVA ANULUI 1821
DE
EMIL VIRTOSU

Paginile de fata sint consacrate unei opere cu totul necunoscute, scris

in Moldova, la inceputul secolului al XIX-lea, de un scriitor al carui nume
zace in intunericul anonimatului. Este vorba de o poema in versuri: Vedenie
ce au vilzut un schimnic Varlaam de la mlndstirea Secului din Moldova, la anii
de la zidirea lumei 7329, iar de la intruparea m'intuitoriului nostru lisus
Hristos, 1821.
Poerna aceasta, Inca inedita, este alcatuita din opt cinturi sau capete ,
are 1238 versuri, versul de 15 silabe, cu rime imperechiate, iar cezura dupd
a opta silaba. Nu poarta nici un fel de insemnare sau explicatie, nu are nici
un nume de autor sau prescriitor , si se gseste transcrisd din chirilica in
ms. eminescian 2307 (i. 6-24) v) de la Academia R. P. R. Pind la versul 1171
inclusiv, copia este de mina lui Mihail Eminescu, iar de acolo, pind la sfirsit,
de alt mina. Copia aceasta nu este complet, deoarece lucrarea nu se incheie
in realitate cu cele opt capete sau cinturi transcrise, lipsindu-i sfirsitul.
Rdmine valabild intrebarea dacd vina pentru aceasta lipsa o poarta insusi
manuscrisul original-chirilic, sau defectuoas este numai copia eminesciand.
Poemul Vedenie este o satird sociald, intemeiata pe adevar si fictiune;
adevdrul, cunoscut de mai inainte, noud tuturor, este Eteria de la 1821, in
Moldova, iar fictiunea este folosirea ca procedeu literar a unei vedenii, pe care
o are un calugar moldovean numit Varlaam; in sfirsit, continutul satiric se
vede din faptul ca Varlaam are menirea sa impartaseasca, nefatarit, contem-
poranilor sai, aceasta viziune, adica sa spund lucrurilor, faptelor si oamenilor
pe nume, necrutind si neascunzind nimic: nici ambitii, nici ispite, nici lasitati.
*
In epoca anilor 1820-1822, situatia politica, sociald si economica din
Moldova este, pe scurt, urmatoarea. Rascoala Eteriei, inceputd in Iasi, la
23 februarie 1821, strabatea tara si se intindea spre Bucuresti, unde izbucnise,
de mai bine de o hind, rdscoala de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.
Mihail Grigorie Sutul, domnul eterist al Moldovei, fugise peste granit. La
30. c. 376
www.dacoromanica.ro
466 EMIL VIRTOSU 2

fel mitropolitul Veniamin i foarte multi din marii boieri. Prin lipsa de orga-
nizare, Eteria ii instrineazd simpatiile locale, in timp ce, in Tara Romineascd,
Tudor Vladimirescu este omorit din porunca lui Alexandru Ipsilanti. La acestea
se adaugd pasivitatea Rusiei tariste fatd de ocupatia turceascd a tdrilor romine,
astfel c toate aceste fapte la un loc aduc confuzie, spaimd i zdrobirea
Ioan Sandul Sturza voievod, noul domn al Moldovei, numit in iulie 1822,
ii incepe domnia intr-o tard dezorganizatd economic i administrativ, greu
incercatd i de neajunsurile de tot felul aduse de ocupatia trupelor turceti.
In locul marilor boieri, care refugiati dincolo de fruntarii ii pun tot felul
de piedici, i impotriva acestora, domnul cautd sd se sprijine pe mica boierime;
iar lupta dintre aceast micd boierimeintovdrditd cu ordenimea sdracd
impotriva clasei dominante a marii boierimi, va dura mai multi ani, pind
spre sfiritul domniei sale. De aceea, spre a-i crea un sprijin, o bazd sociald
de guvernare, domnul face promotii masive i repetate de mici boieri, ridi-
cind mereu oameni noi in ranguri, astfel c patura burghezd, pdtrunzind in
administratie, patrunde in acelasi timp i in boieriile mici i mijlocii. Aceti
noi veniti au tot interesul sd lupte impotriva marii boierimi, cu atit mai mult
cu cit foarte multi din marii boieri sint cum am vdzut absenti din Ord
i lipsiti astfel de sprijinul, direct i indirect, al puterii de stat, in apdrarea mul-
tiplelor lor privilegii.

Sd cdutdm acum a vedea mai de aproape cuprinsul din Vedenie.

Actiunea incepe in Moldova, in februarie 1821, in clipa in care izbucnete
rdscoala greceascd, la a cdrei desfdurare vom privi, in parte. Varlaam, un
calugdr schimnic de la mdndstirea Secul, cuprins de o adincd. intristare fata
de cele ce se petrec pe pmint, se urcd la cer, ca s asculte, acolo, sus, glasul
ziditorului .lumii i sa poat vedea adevrul cel curat al faptelc1 intimplate
pe pdmint, fapte care il scirbiserd foarte. De acolo de sus, el ia paite nu numai
la desfdurarea i infringerea Eteriei, dar i la judecata istoriei, adicd vede
ci infdptuirea pedepselor cuvenite celor de pe pmint, pentru nelegiuirile lor.
Poema povestete, la persoana intiia, tot ce a vdzut i a auzit Varlaam.
Mai intii, in termeni foarte generali, ni se aratd suferintele, violentele i jafu-
rile suferite de Moldova, cu ai ei locuitori panikii, de pe urma rdscoalei, rdu
organizatd i rdu condusd de Alexandru Ipsilanti ; prdpadul de la mdndstirea
Secul, dupd lupta dintre turci i eteriti, ca i sacrificarea lui Iordache
Olimpiotul:
StrigAri, plingeri i suspinuri preste tot locul auziam
In toatA tara noastr5, numai bejAnii vecleam...
Grecii, turcii i liilharii pretutindene prAda
5i norodul, hicomiei, jalnic jertfA se da...
Pe cind privea acest spectacol al dezlAntuirii tuturor patimilor omeneti
pe pdmintul Moldovei, Varlaam vede venind de-a rostogolul o sferd de lut :
Care avea ochi i gurA i urechi de auzit,
Dar In care, niciodat, priceperea n-au lucit.
DupA dinsa o multirne de noroade alerga
51 r5splAtirea din ceriuri Improtiva ei striga...

www.dacoromanica.ro
3 0 SATIRA. lisi VERSURI 467

# Sfera de lut era gonita din urma de un fulger. Varlaam este tirit si
el de multime dupd acest ghem miscdtor, cind, pe neasteptate, o tkere de
mormint se intinde peste tot ; apoi, o explozie infricosdtoare:
5i, prin trasnete, prin fulger, cerurile s-au deschis,
Care iar, cu huet groaznic, primindu-ne, s-au Inchis
In felul acesta i fr s bage bine de seamd cum, Varlaam coboar In
iad. Aici, Intr-un riu de foc, inotau, fdrd odihn, vinovatii de toate felurile,
astfel c viziunea captd infatisarea unei cdltorii in lumea celor condamnati
la chinuri fdr nume.
Din riul de foc iese deodan o namild ipspaimintaloare, care soarbe, dintr-o
inghititurg, botul sau sfera de lut, chemind apoi tot poporul adunat fata, ca
sA vad cum va fi pedepsita uricioasa dihanie.
In chiar acea clip6, un cutremur puternic schimbd din non decorul si,
asa cum se intimplA in vise, adica fdr deslusirea trecerii dintr-o situatie intr-
alta, Varlaam se regAseste pe o pajiste infloritl, in fata unui palat asezat intr-o
priveliste de paradis. El ptrunde in palat, unde, intr-o sald Mil de sfirsit,
pe un jilt impodobit cu soare, lund i planete, sta o doamna i cu tinut mreatd,
imbrdcatd moldoveneste, dar dup moda veche, veche chiar pentru acel moment
istoric 1821, avind u straie de sal si sip *, iar u benisul cu cobur a:
Amindoua cu feti albe si blnite cu samur 1
Iar tanelele 2 mai late de cum le purta la Esi
5i samurii de Iacurtca, negri, mrunti si alesi...
4 Doamna * este Dreptatea. La dreapta i la stinga jiltului strajueste cite
un Inger: primul, cu sabia scoasg, celdlalt, tinind o cumpnd.
De pe tronul sdu, Dreptatea vorbeste multimii cdzutd 4 en fetele la
pamint :
Sculati 1 Eu cunosc pricina pentru care all venit
La scaunul slavei mele, eel de veacuri Intarit I
Moldoveni, munteni j alii, dreptatea voastra o stiu,
In isvodul nemurirei am poruncit de o scriu 1
Acolo va sta In veacuri, non pentru voi solind
5i, pradatorilor, munca si hula pricinuind.
incheie sententios:
Adevarul, nu se poate ca sa-I ascunda In veci 1
El se desleaga si scapd din orice noduri i clenci 1...
De la Dreptate, Varlaam primeste, pe loc, porunca sa scrie tot ce va vedea ;
s Insemne desfdsurarea judecgtii, ce avea sa dea satisfactie moldovenilor
muntenilor, pentru atitea suferinte indurate.
Intr-adevdr, aceast judecat incepe indatd. In versurile care urmeaz,
pind aproape de sfirsit, prin fata ochilor nostri vor trece numai obraze * mad,
care vor primi pedepse grele.
Intii, din botul de lut, apdrut in primele versuri, se intruchipeaza fostul
domn al Moldovei de la inceputul rAscoalei grecesti: Mihail Grigorie Sutul
voievod. Apar, pe rind, mitropolitul Veniamin Costache i citiva mad boieri
din protipendada, adica' fruntasii clasei boieresti; intre ei, recunoastem pe logo-
1 Zibeling.
2 Bucati de blana.

30*
www.dacoromanica.ro
 468 EMIL ViIITOSU 4

fAtul Grigorie Sturza i pe vistiernicul Iordache Roznovanu. Apar si sotiile

lor ; in culorile cele mai negre este zugravita domnita * Mdrioara Calimah,
sotia logofdtului Grigorie Sturza si mama viitorului domn de la 1834 Mihail
Grigorie Sturza voievod. Toti acestla sint arAtati c meritau chinurile iadului,
pentru purtarea lipsitA de patriotism fat de tara lor, Moldova, deoarece, in
timpul si la adapostul rscoalei grecesti, ei urmrisera numai binele propriu,
in loc s urmareascd interesul i binele patriei lor.
Pedeapsa cuvenit Ii ajunge in primul rind sub forma unor transfigurari
hidoase ; apoi, a unei bti necruttoare, cu toiegele la thlpi, cu ajutorul falangei,
instrument de torturd folosit, indeosebi, impotriva borfasilor de rind. Aceast6
umilire a boierilor, prin punerea lor in falangd, unitd i cu btaia la tlpi,
inseamndpentru acea vremepedeapsa cea mai mare si rnai semnificativd.
Iata-I, de pildd in falangd pe Mihail Grigorie Sutul voievod, bdtut cu toiegele
la thipi, dupd cum poruncise Dreplatea:
. cu toiegitul tot In sporire mei Wild,
$i VodA, de la o vreme, a rAbda nemai putind,
incepurg a se sbate, a scApa vaitAturi,
A se -sgirci, a se -ntinde, a se vircoli 1 -n samuri,
A se ridica In coate, a se sbuciuma cumplit,
A se slta spre falang6 s'a se ruga umilit...
Nemai putind rabda durerea, vodd Mihail Sutul incepe mdrturisirile:
... Ca sii pot s cttig lesne domnia, care-o doriam,
$i pe care, pentru altul, cu-a socrului bani soliam...
sume grele am dat
$i pentru tactul 2 domniei, cu bani m-am imprumutat.
Viind dar, eu, la Moldova si fiind vechi eterist,
Am silit de-am tras la mine pe Necolaiu RosAt vist. 3
far acela si pe altii in urmA au InhAitat,
Prilej socotind prielnic, de rApit si de prAdat...
DestAinuirile arat i jafurile lui vodd Mihail Sutul:
Trei milioane s punem, datorii in Tarigrad,
$apte iarSi, ce din Ora, cum am putut, le-am rApit,
FArA de poclonul Orli, ce la PoartA n-am plAtit
Si fArd banii ce-n tard, In Moldova, shit datoriu,
Pe zaherele 4, pe lemne, la blanariu, la croitoriu ;
Mai zi veo trei milioane, ce fratii mei au furat:
Unul, aici In Moldova i, altul, la Tarigrad...
La jafuri se adaugd si crime:
Sint vinovat si la moarte Sutului din Bucuresti,
Care, nevoind sA intre in caile talbAresti,
Am plait sA-I otrAveasc, precum I-am si otrAvit...
Dup marturisiri, vod Mihail Sutul este scos din falanga, unde Ii urmeaz
alt obraz , cum este, de pild, mitropolitul Veniamin Costache, care se intru-
peazd dintr-un tigru:
Galban i uscat la fatA, om cuvios si zmerit,
Care, de post si de rugd, se pArea cum ca-i topit.
1. A se zvircoli.
2 Tron, scaun, resedintA (turceste).
3 Vistiernic (prescurtal).
4 Alimente, provizii (turceste).

www.dacoromanica.ro
 1 0 SkTIRA. IN VERSURI 469

Ochii lui, negri i ga1ii, stralucesc Imparo5ati,

Subt plcolpele slabite, adInciti si Ingropati.
Meet, leganat i girbov merge, catInd In pamint...
Insd Dreptalea ne lamureste c, dincolo de acest aspect fizic, ce cl eamd
comptimirea, se ascunde un portret moral necorespunzator:
Cati ca este slab la RIO? Dar aceasta nu-i de post,
Ci de pisma i minie, carom supus au fost I
Ca-i la cehreaua 1 lui galban, este numai de venin,
Mind Costachesc de vita, pond si popa, amin I
C5-1 vezi zmerit, cu ochiu gales, nu gandi c5-i ipocrit,
Ca nici n-are duh sa poarte acel obrazariu 2 cumplit I
Ci-i un turbat diiidemon, un veninos fanatic,
Ce crede paglnatate tot ce n-ar fi In tipic.
Portretul, schitat intii in linii mari, creste din ce in ce in adincime
adaugd trdsdturi din ce in ce mai aspre:
Adevarul /I raneste, crucile II Incalzesc,
CrIndirea dreapta 11 turba, posturile-1 Imblinzesc.
El, In parerea lui, vede sfinte, sfinti, Ingeri zburInd
5i diavoli leghioane 3, pe oameni bezmeticind.
De aceea, 11 vezi, cata tot in jos si la pamInt,
Temlndu-se sa nu calce In vr'o cursa, omul sfInt I
El glndeste cum a dracul de-afara va naval!,
5i pe cel de Inlauntru nu cata a-1 potoli.
Dar pedeapsa Ii ajunge i pe mitropolitul Veniamin, prin punerea lui
in falangd. Vedem astfel:
Pe presfintitul parinte tavalindu-se prin pray
5i barba, prin colb i tarna, i parul cel Atilt i sur
Le tavalia impreuna cu blanele de samur 1...
Ca din zmlcuri 5, ca din proasca, cu totul se arunca
5i cu minile-amIndoud de falangd s-apuca,
Preosfintitul parinte, care racnia ca un leu,
"Se svInzolea sub falanga si se sbatea ca un smeu.
Dreapta blagoslovitoare pe talpi 1-am vazut puind
5i, cu vergile, slujbasii, i peste dinsa croind...
Schimnicul Varlaam inseamnd mai departe:
L-am vazut scrlsnind cu (Until i cu mlinile grapind,
Limba, buze, desi sfinte, de usturime muscind,
5i cu glas, strigtnd, naprasnic: Stapina, nu-s vinovat I
Aliolio I Talpile mele I Aliolio I M-au inselat 1
M-au inselat, vai de mine, Catrina i cu Serban,
Conachi i Nicolachi, blastematul meu divan I ...
Vom avea prilejul s regdsim mai departe i o altd caracterizare a mitro-
politului Veniamin Costache i ne vom opri atunci mai mult asupra acestuia 5.

1 Fata, obraz (turc. cehre).

2 M a s ca .
3 Multime, zeci de mii.
4 Jucarie de copii, servind i ca un fel de mic arc.
5 Cariera mitropolitului Veniamin este succinct infatisata de urmdtoarea lnsemnare
contemporana: Presfintatul arhiepiscop Veniamin Costachi, proin mitropolitul Moldaviei,
s-au nascut in luna lui dechemvrie a anului 1768.

www.dacoromanica.ro
470 EMIL VIRTOSU 6

In continuare, la tortura cu falanga este supusd si o femeie: domnita *

Mdrioara Calimah, sotia logordtului Grigorie Sturza, al card portret moral
este cu totul caracteristic:
Iar clnd Incepu slujbasii, cu cumplire, amlndoi,
A trage pe a domnitei fragede talpe si moi,
Era de privit zidirea, crescuta In moliciuni,
Si de mica parasita intr-a sale slabaciuni
Hranita In desmierdare, In feliuri de-alintaturi,
Plina de pdreri de sine, de oarbe magulituri,
De idei drepte pradata si ticsita de minciuni,
Ce se socotea In stare a primi Inchinaciuni.
Fiinta nenorocit, fiinta plina de \Tint,
Care se credea ca este pogorlta din neam sfint...
a Domnita intelege, in sfirsit, ceea ce nu aflase si nu intelesese niciodata:
ca justitia pedepseste dupa fapte, M.A. indurare, fard sa tina seama de situatia
sociald:
Ca Dreptatea este aspra, n-are partiniri de Esi,
Pe oameni, toti deopotriva Ii tine, si nealesi 1
CS, acolo, fapta buna singurd-i de socotit,
Iar nepotii cu stramosii n-au nimica de-mpartit I
Ca fiestecare-n sine li slobod, neatfrnat,
Si datoriu ca sa raspunda pentru cele ce-au lucrat...
Poema continua, cu alti boieri pusi la falangd, cu alte raspunsuri de vino-
vatie, cu alte pedepse, bine meritate... Nu-i vom trece acum pe top prin
fata noastra, dar vom semnala ca la capatul acestei judecati se adauga si un
indreptar moral, scos din trecutul Moldovei. In acest scop, decorul va suferi
o noua schimbare si la fel si personagiile se vor schimba:
Huet ca de ape multe ce, picind de sus din stinci,
Se prapastuesc cu clocot Intre besnele adinci,
Se auzira deodata, rasunInd spre rasarit,
Unde, catInd, o scinteie de lumina am zarit...
Huetul, din vreme in vreme, se adaugea mai mult,
Ear scIntea de lumina se lati Intr-un minut,
Clt parea ca impresoard un foarte salnic pohoiu
De lumina curgatoare, care cu al ei ,naboi 1
Vra sa aprinza, sa arza, sa potopeasca cu foc
Si norodul si pamIntul, ce era Intr-acel loc...

Iar la anul 1784 s-au Imbracat in shima monahiciasca, In sfinta episcopie a Husului
31 s-au hirotonisit sa diacon, de presfintatul episcopul ei, Iacov.
La anul 1788, septemvrie 26, In sfInta Mitropolie, de presfintatul mitropolit Leon,
s-au hirotonisit ieromonah.
La anul 1789 s-au randuit egumen monastirei sf. Spiridon.
La anul 1792, iunie 27, s-au hirotonisit episcop Husului, de staret.ul sail, acelas Iacov,
provivasindu-sa presfintia sa la scaunul Mitropoliei.
La anul 1796, iunie 1-iu, s-au provivasat la episcopia Romanului.
La anul 1803, mart 15, s-au provivasat mitropolit Moldaviei, In locul raposatului
initropolit Iacov.
La anul 1807 s-au paretisit, tragIndu-sa la monastirea Niamtmlui.
La anul 1812 s-au chiemat iaras, cu obstiasca alegere, la scaunul Mitropoliei.
La anul 1842, ianuarie 18, iaras s-au paretisit, a doa ()ail, tragindu-sa la sf. mona-
'tire Slatina, unde petreclnd cinci ani fara o luna, la anul 1846, dechemvrie 18, au adormit
in domnul, In vIrsta de 78 ani a (Arhivele statultti, Depunerea Crupenschi, IX/71).
1 Suvoi (rus.).

www.dacoromanica.ro
7 0 SATIRX IN VERSURI 471

Din huetul cel stranic s-a alcAtuit un glas i acesta anuntA aparitia
Strclinoilor, care yin s judece urmaii:
$i eatd c se fAcurd o multime de brbati,
Tot cu coifuri de aramil si in platosi imbrdcati ;
Sabie peste a lor coapse, in umdr tolbd si arc,
Siihdidace 1 atirnate si in mina lor pljdrac2...
Fata lor, ca strdlucirea fulgerilor arzAtori
$i se vidia botezatil in singe si in sudori.
Ochii lor, cei vii si ageri, plini de Mc nemuritori...
Cu acest inceput de evocare a strmoilor romani, poema se oprete,
neterminatd. Cum avea s se dezvolte mai departe, nu gdsim, nicdieri, nici
o indicatie i nici nu putem prevedea. Avea, oare, s continuie .1 s se termine
cu apoteozarea domniei lui Joan Sandul Sturza voievod, domnul nAdejdilor
de mai bine ale MoldoNei din 1822 ? Neindoios ins ca, aa sau altfel, sfiritul
poemei avea s aducd concluziile morale i sociale trase de schimnicul Varlaam,
dupd vederea de aproape a atitor ticAloii petrecute pe pdmintul Moldovei.
Pentru ca satira aceasta sa-i poata produce efectul moral i artistic, a
trebuit s fie alcAtuitA in intervalul dintre 1821-1824, adicd atunci cind faptele
i oamenii erau Inca vii in contiinta contemporanilor i in contiinta poetului,
iar situatia Moldovei se schimbase in bine, bucurindu-se de cirmuirea innoi-
toare i patrioticti a domnului Joan Sandul Sturza voievod.
La aceasta se adaug i faptul cd, tot atunci, acei asupra cArora, in Vedenie,
aveau s se rosteascd sentinte necrutatoare i sd se aplice pedepse umilitoare,
erau Inca fugiti in afara granitelor Moldovei. Aceasta era situatia fostului
domn Mihail Gr. Sutul, a mitropolitului Veniamin, a domnitei * Mrioara
Calimah-Sturza, a lui Grigore i Mihail Sturza, Iordache Roznovanu i a altora.
Astfel cd, liber de mice constringere directA dinafark chiar .1 de aceea a sim-
plei prezente a acestor personagii reale, poetul anonim putea sd dea curs cit
mai larg indignrii sale impotriva lor, sd le judece faptele i gindurile i sd
atearnd, cu migalA, aceastd judecat in versuri.
Acelai va fi fost i momentul cind un alt moldovean, Alecu Beldiman,
scria o poem oarecurn similard: Tragodia. Dar nici pentru unul, nici pentru
altul nu avem, Inca, alte elemente mai sigure de datare ; dupd cum, de asemenea,
sintem convini &A nici unul n-a cunoscut, in prealabil, lucrarea celuilalt.
*
Dupd ce am prezentat pe scurt cuprinsul poemei, considerdm util sd incercAm
identificarea autorului acestei impresionante satire. Cunoscind textele in versuri,
publicate pind acum asupra evenimentelor de la 1821, in Moldova, tim cA
cel mai lung este Tragodia lui Alecu Beldiman 3. Dar intre aceasta .1 Vedenie
nu existd nici o apropiere, ci numai deosebiri fundamentale. Tragodia lui Beldiman
povestete pe larg intimplarile anului 1821 in Moldova, intr-un chip destul
de prozaic ; ea este numai epicA. In Vedenie nu gsim decit o sumard tesatura
de fapte i personaje, constituind doar un pretext pentru ca poetul s poat
face biciuirea clasei boiereti. Astfel, aici, accentul cade pe liric. Comparind
1 Tolbe de sfigeti.
2 Sau mazdrac: lance (turc.).
3 Pentru Tragodie, vezi Emil Virtosu, Despre 4 Tragodia o vornicului Alecu Beldiman,
Bucuresti, 1940 (Extras din revista Arhiva romineascd *, t. IV, Bucuresti, 1940).

www.dacoromanica.ro
 472 EMIL vityrost, 8

cele cloud texte, putem spune ea Tragodia este o povestire greoaie, pe cind
Vedenie este o poemd, un necruptor pamflet in versuri, ceea ce dovedeste
ci autorii lor sint fundamental deosebili ca temperament artistic.
Observin, in acela5i timp, c Eminescu, pe lingd faptul c o copiazd pentru
sine, dupd cum am vzut mai sus, se foloseste de unele versuri in cloud din
articolele sale politice. Astfel, intr-un arLicol nesemnat, apdrut in Timpul
din 25 martie 1880 1 el citeazd doud versuri dintr-o satird romineascd din
1821 :
Bine isbuteam In toate, daca turcul n-ar fi fost
Vrednic numai In rasboaie, da-n diplomatica prost 1

Doi ani mai tirziu, la 5 decembrie 1882, intr-un. alt articol, aprut tot
in Timpul si tot nesemnat 2, Eminescu citeazd din nou aceleasi versuri,
pdstrind i menjiunea c sint scoase dintr-o a satir romineascd din anul
1821 #. Dar, de astd data, el introduce unele schimbdri, astfel c versurile
citate capdtd infdtisarea unei variante:
Toate ar fi mers mai bine, dacd turcul n-ar fi fost
Vrednic numai In rasboae, dar In politica prost I
Erninescu nu spune insd nici un cuvint despre autor i nici despre locul
unde se gdsea, atunci, acea satird.
Cercetind cu atentie poema Vedenie, dupd copia, singura existentd, din
ms. eminescian 2307 (f. 6-24 v) de la Academia R.P.R., regsim acolo ver-
surile citate de Eminescu, dar intr-o formd deosebitd (versurile 573-574):
S-ar fi stins i ei Evropa, daca turcul n-ar fi fost
Viteaz numai In raisboaie si-n diplomatica prost I
Comparindu-le cu variantele publicate de Eminescu, reiese c acesta le
citase din memorie, ceea ce presupune o amanuntita cunoastere a textului
si o pretuire a lui.
Semnalind prezenta acestei poeme in amintitul manuscris eminescian,
acad. Panaitescu-Perpessicius editorul i exegetul poetului o pune in legd-
tur cu un pasaj dintr-o scrisoare trimisa de Iacob Negruzzi, din Iasi, la 22 noiem-
brie 1877, lui Joan Slavici, la Bucuresti : Te rog sA aduci aminte lui Eminescu
despre poeziile lui i Poemul Calugdrului, ce-mi fdgAduise cd-mi va trimite 3.
Scrisoarea lui Negruzzi este justificatd de mutarea lui Eminescu, in acelasi
an, de la Iasi la Bucuresti. Dar nici rdspunsul lui Slavici, nici al lui Eminescu,

1 Articolul, intitulat: Regatul si litulatura domnului, este identificat i reprodus la

M. Eminescu, Opere, III, editie Ingrijita de prof. Ion Cret,u, Bucuresti <1938-1939>, p. 359.
2 Intitulat: Ziva rdfuelii (ibidem, IV, p. 509). Prezenta acestor versuri In cloud arti-
cole nesemnate, atribuite lui Eminescu, aduce Inca o dovada In sprijinul paternitdtii acestuia
asupra articolelor, cu atit mai mult cu cit nu cunoastem nici o alta mentionare a versurilor,
sau a poemului thsui, afard de cele doud articole si de ms. eminescian 2307 de la Acade-
mia R.P.R.
3 I. E. Toroutiu, Studii qi documente literare, III, Junimea, Bucuresti, 1932, p. 201,
reprodus la: M. Eminescu, Opere, vol. II. Poezii tiparite in timpul viefii. Note si variante:
De la Povestea Codrului la Lucealdrut, Editie critica Ingrijita de Perpessicius. Cu 34 de repro-
duceri dupa manuscrise, Bucuresti, 1943, p. I, n. 2. Despre Vedenie amintesc fugitiv G. Cali-
nescu, Opera lui Mihail Eminescu, II, p. 94; Cezar Petrescu, Luceafdrul sau Romanul lui
Eminescu, XXX, p. 73 (Carmen Seculare); i, de curind, Al. Elian, Eminescu si vechiul scris
romtnesc, In a Studii i cercetari de bibliologie t, I (1955), p. 143 n.

www.dacoromanica.ro
9 o S 1,TIlti IN VLII`AJIII 4'73

nu ne sint cunoscute. Judecind dupd o altd scrisoare a lui I. Negruzzi, din

1880, despre care vom voi bi mai departe, Eminescu n-a raspuns in nici un
fel. In schimb, legtura de identitate stabilitii de Perpessicius intre Poemul
Cillugdrului i poerna din manuscrisul eminescian rmine intru totul valabild,
deoarece Poemul Cdlugrului, in titlul ad-hoc dat de Iacob Negruzzi, rezum5
perfect, cum reiese din cele de mai sus, insusi titlul poemei Vedenie.
Recapitulind, observdm cti pina acum se poate face numai o singurd pre-
cizare: aceea CO., in 1877, nici Eminescu nici Negruzzi nu cunosteau pe autorul
satirei. Aceeasi este situatia si la 2/14 octombrie 1880, cind Iacob Negruzzi
scrie din Iasi lui Eminescu, la Bucuresti: Aveai odat un manuscript inte-
resant, al unui cAlugr Varlaam; de mult te-arn rugat s'a mi-1 trimiti pentru
Convorbiri . De ce II tii in saltar? 1.
De astd data cum vedern Negruzzi socoteste drept autor pe... cMu-
garul Varlaam, luind astfel drept realitate o fictiune, un simplu procedeu literar.
Adaugam cd in nici unul din manuscrisele lui Eminescu nu intilnim vreo notita
sau insemnare revelatoare, cum o asemenea indicatie nu se .intilneste in nici
o publicatie.
Dupd aceastd constatare, sintem obligati sd folosim o altd cale pentru iden-
tificarea autorului.
Cu ani in urm, V. Panopol ne-a pus la dispozitie o foaie manuscris,
nesemnat si nedatata, autograf chirilic al bdtrinului vornic Vasile Pogor
(1792-1857). Foaia cuprindea un fragment din planul unei poeme inedite
privitoare la Eteria de la 1821 in Moldova. Autenticitatea autografului este
mai presus de orice indoiald 2, iar titlul sund: Planul unei poemi epicesti din
celi "intimplate in Moldova 'in uremia Eterii. In intentia lui Pogor, aceasta tre-
buia sd fie o povestire, deci o poem epicd, desfdsurat pe eintdri astfel:
* Cintaria trilli
Prescriiria rdzboiului de la Secul pfn'la aprindiria pravdrii qi tresnitul ci au zdrobit turnul.
Cintaria a doa
Reipiria In nori a Pusnicului Intlmpind Raiul si ladul.
CIntaria al Incite
Moldovenii cei vechi 3 stau de giudecei I aptile celor noi. Rrescriiria ndravurilor si a pati-
milor f iesticdrue din jeli.
Al 4-le *
Textul lui Pogor se opreste aici. Dar, chiar asa, incomplet, el ne aduce
unele stiri pretioase. Cintaria intii avea sa' fie epicd: descrierea luptei de
la m'andstirea Secul, incierarea dintre turci si eteristi, incheierea luptei prin
aprinderea unor butoiase cu pulbere, intr-un turn, acesta sarind in aer impre-
und cu eteristii comandali de c6pitanu1 Iordache Olimpiotul.
Mai importantd apare enuntarea pentru cintaria a doa , in care este
vorba de rdpiria in nori a Pusnicului * si de ajungerea lui in rai si in iad.

1 Scrisoarea datd In intregime la I. E. Toroutiu, Studit si documente literare, IV, Bucu-

re01, 1933, p. 273.
2 Se poate compara cii ms. 5288, autograf al lui Vasile Pogor-tatdl, de la Academia
11.P.R., In care se gdsesc mai multe lucrdri literare inedite ale accstuia, mai ales traduceri.
8 Sters: bdtrini.

www.dacoromanica.ro
474 EMIL VIRTOSU 10

Enuntarea aceasta reproduce, pe scurt, cuprinsul Insusi al Vedeniei schimni-

cului Varlaam si face definitiv evidente legatura i identitatea acestei poeme
cu Poemul Cdlugdrului, despre care scria Negruzzi.
Mai departe, a Cintaria a treia aduce trsaturi cel putin tot atit de precise.
Am vAzut cum Cintaria a doua dusese pe schimnicul Varlaam In cer, prin
rApiria in nori . Indicatie semnificativA, deoarece versurile din Vedenie dez-
volta 11100 ideea urcarii schimnicului Varlaam in cer, desi nu prin rapire, ci
prin descdtusarea sufletului de trup:
sufletul meu cel uimit,
LasInd Mewl cel putred, stirvul meu cel puturos...
Catre parintele vecinic s-au Inndltat.
In Vedenie, Varlaam este de fata cind Dreptatea judeca pe acele fete dom-
nesti, bisericesti i boieresti care pacAtuiserd impotriva poporului si a -Orli.
In # Cintaria u a treia, Planul lui Pogor aduce pe scena, in locul Dreptalii, pe
Moldovenii cei vechi u, care 4 stau de giudecd faptele celor noi , la aceastA
judecata facindu-se 0 4 prescriiria nravurilor si a patimilor fiesticarue din feti *.
Moldovenii cei vechi apar i spre sfirsitul poemei Vedenie, sub infatisarea
stramosilor, veniti In scopul de a judeca faptele contemporanilor schimni-
cului Varlaam, adica a Pusnicului.
Simpla punere fata in fata a acestor cloud continuturi: unul, eel din Planul
lui Pogor, numai Intr-un rezumat de citeva rinduri ; al doilea, cel din Vedenie,
dezvoltat in opt cinturi, demonstreazd, pind la evidenta, identitatea dintre
ele, Planul reprezentind forma cea mai veche, schita in proza, a poemei Vedenie.
Identitatea de personaje i identitatea de cuprins aduc in acelasi timp i iden-
titatea de autori: Vasile Pogor-tatl, fiind autorul Planului unei poemi epicoti,
urmeaza cA tot el este si autorul Vedeniei (autor rdmas anonirn pind acum).
De la Vasile Pogor-tatal cunoastem Inca un text, inedit, care intregeste pe
cele cloud de mai sus: 98 de versuri de 15 silabe, cu care incepe Cintaria *
intlia din textul: Eterida, facire epic-comic<d> lnprotivaintrunirii grecilor asupra
Porfii Otomanicefli
Aceste versuri reprezint, In fond, clasica invocatie din poemele homerice.
Dar, in Eterida, invocatia nu se Indreapta cdtre muza, ci tratata pe un plan
mai realist se indreaptd intii catre condeiul mieu :
Condeiul mieu, Insamneazd toate c/te s-au facia
Intr-acest veac In. Moldova, loc in care shit nascut...
Fara s te pleci, cu parti scrisul tau a necinsti...
Serie toati, nu te temi, deli stii ca ti-or huli.
Cad, oricum, vor fi si oameni dintr-acei ci ti-or fah_
Cugetul, caride> iaste pururea neadormit,
Pe vinovat tot 11 mustrA, fie mficar si-mpietrit 1
In continuare, invocat1 se indreapt &are Adevar :
Vin, Adivarule sfinte, tnvatd al mieu condeiu
Ca sa scrijaliasca toate dupd sfintul tdu temeiu...
Vin, ravarsa Indrazneala si rlynd Intr-al meu pept,
Si Intaresti-md> condeiu, ci sd temi a scri drept 1 2

1 Academia R.P.R., ms. 5288, f. 172-175 ; toate manuscrisele autografe ale lui V. Pogor
vin din colectia V. Panopol.
2 Sublinierea noastra E.V.

www.dacoromanica.ro
11 0 SATIRX IN VERSURI 476

Si mdcar cd toati-n lume tin de ndluciri i vreri

Si sd schimb dupt locuri, dupd vremi i pared,
Dar folositoriu din toate, desi fricii mai supus,
Te socotesc tot pe tine, Adivdrule, de spus I...
In sfirsit, in fragmentul pastrat din cintaria Inttia, Eterida se incheie cu
invocatia pe care Elada, in nefericire, o adreseaza lui Zeus. Pentru poet, Elada
este a dumnezAilor mum datatoaria slobozirii 1 pe pdmint i in ceri*...
Daca intre Merida i Planul unei poemi epicefti nu exista, aparent, nici
o leg-tura, totusi cele cloud texte se intregesc unul pe altul 1 ne ajutd sa recon-
stituim planul mai dezvoltat al poemei lui Vasile Pogor. Sau, mai degraba,
s reconstituim planurile succesive intre care a ovait alegerea poetului. Iar
legatura dintre Vedenie, Planul i Eterida, evidenta prin identitatea si con-
tinuitatea de cuprins, se mai poate verifica formal i prin faptul cA versurile
din Eterida se prezint intru totul asemeni celor din Vedenie, ca numAr de
silabe, felul rimei si cezurd, precum mai ales i prin identitatea de expresii,
stil si atmosfera.

Intre manuscrisele autografe (dar tot nesemnate) ale vornicului Vasile

Pogor, din colectia V. Panopol, gsipm si un alt fragment versificat: Dialog
'Mire Fire fi Moldova1, Sint 294 versuri de cite 16 silabe, cu rima imperechiata
si cu cezura dupd hemistihul de opt silabe. Dialog este o puternica satird poli-
tico-sociald, in care Moldova arata Ca insesi institutiile mari, fundamentale,
ale Orli: divanul, vistieria, biserica etc., nu mai sint demne de respect. Astfel:
Divanul2 Ii o dugheand, unde cumpiird dreptate
Gine d la bani rnai bine, macar fie strimbatate.
De asernenea:
Visttriia 2 iardsi iastc o pesterd talhriascd,
Ci privighiazd, In lume, omul drept st nu trdiascil.
0 sistimil incumplitd, care st i sd hrfinesti
Vederat din dlzbrdcarla unei tad ce pdtirnesti...
Pentru a ilustra concret caracterul hraparet si pradAtor nu numai al vis-
tieriei domnesti, ca institutie conducdtoare a finantelor tarii, dar si al oamenilor
care o slujesc, poetul adaugd c acestia:
Pre fiii lor a be singe II deprind Inca din fasti...
Cu acelasi scop, dindu-se i numele haiducilor moldoveni contemporani:
Bostan, Coman, Baba-Rada, Bujor, Cazacul i Talpd,
T5lharii ce bea la singe, precum altii ar bea apd,
poetul constat Ca
Asiimanindu-i cu hotii ce s iu In visterie,
Poti a zice faptd blind, a lor feliu de td1hdrie;
Cad ei, prilddtori In parte, in vremi i dupd stare,
Au cistigat, prin pediapsd, de a lor vind, spdlare.
1 Dialogul In versuri ca gen de compunere este cultivat in Moldova. Amintim un dialog
intitulat: Zina Moldovei, In care Zina Moldovei dialogheazd cu Moldova, despre starea jalnicd
In care se zbate aceasta din urmd (versurile de 15 si 16 silabe, sint date la Emil Virtosu,
op. cit., p. 7-8).
2 Sublinierea ne apartlne.

www.dacoromanica.ro
 476 EMIL VIRTOSU 12

Haiduciia, deci, penti u poet, nu silt atit de vinovati pe cit ii socoteau con-
temporanii. n schimb, villa mare, de adevarata tilhaiie, -au oamenii ce tineau
de vistierie:
Dai acestora, ce prada In ivala, fara ft ica ;
Cai e pe bogat dispoe i pe cei saraci Ii sti ica ;
Cai e din surparia tarii zidesc d lor naroeire,
Care nu ti I alt,1 legi, decit acea de repire.
Pentru acesti tilhari, care prada i pe bogali ca i pe saraci, poetul nu vede
cu putinta o pedeapsd venita din partea oamenilor, deoarece:
Dumnezaiasca dreptate, Indelungind a lor vina,
Le gatesti o pediapsa mai cumplita si mai plina I
Cu alt prilej, poetul sub InfatiSarea Moldovei arata c este inihnit
nu atit pentru c asteapta ca in Moldova:
Sa sa nasca alta Roma', alt republica mare,
Pentru ca sa dei lumii i pravili i lndreptare,
dar aceasta Inca intirzie fiind o realizare de viitor:
Ci pentru ca Wiz narodul tot lasat in patimire.
Aceasta stare de continua suferinth a poporului vine
... nu dintr-alta pricina, decit pentru ca el n-are
Boeri, boeri cu durere si pamInteni cu Indurare !

Boieri, totusi, exista 1 Dar cei mai multi nu se gIndesc decit numai ca
sa prade poporul:
Ce folos ca o multime, inbricat cu acest nu me,
Fac i treptii mIrsavire, fac i greutate-n lume I
Ca cu drepturi de neam mare, pamintirlui grea povara,
In loc ca sa-1 ocroteasca, II d'rapina oboara I
In Dialog, Intre altele, Moldova mai face urmatoarea constatare:
Inca mai hranesc pe mine i tagmci biseiriciasca
Adunari de diiavoli, stare eosforiciasca 2 ...
Spre pilda a acestei enuntari este infatisat mitropolitul Veniamin Costache,
care in conceptia poetului ar fi trebuit sa fie un Nestor al Moldovei:
El numai, In toata vremea, poate, i fan sfieala,
Domnilor sa ii ariti pravila de rInduiala
Si pe boeri iar sa-i faca din masuri ca sa nu-s iasa,
Ce sa IMMO, sa-ndrepti staria %aril cea duivasa.
Neindeplinindu-si aceasta menire, pe care inalta sa functiune i-o prescria,
mitropolitul Veniamin nu ajunge a fi pentru Moldova spune Dialogul
decit crocodilul cel salbatic, tigru i neomenitul e, aratind cd nu nevoile,
interesele tarii si ale turmei cuvintatoare Ii inspird i conduc faptele, ci numai
nevoile, interesele i preocuparile membrilor familiei sale: Serban Negel fratele
sau, Catrina sau Ecaterina Vacarescu sotia acestuia, Neculai Canta varul
sau, i Angheli spiterul. Acestia Ii optesc gindurile i vrerile lor pi ii
determina vorbele i faptele. Tirada pe care Moldova o rosteste impotriva
1 Sublinierea ne apartine.
2 Stare luciferica, diavole asca (grec.).

www.dacoromanica.ro
13 (-) SATIRA. iN vERStillI 477

mitropolitului Veniamin este asprd ca formd si necrutatoare ca fond ; urnahrind s'

redea adevArul, tirada ajunge sd fie plind de vulgaritti i chiar obscenitdti
Amintim c, in Vedenie, mitropolitul Veniamin se intrupeazd dintr-un
tigru, iar in Dialog este comparat tot cu un tigru.
La rindul ei, Firea vorbeste despre cei sapte mari boieri care alcdtuiau
protipendada 1, pe care Moldova ii numeste printi 2 si de la dinsii apdrare
si asteaptd i doreste . Firea fdrd team:4, d vlul ipocriziei la o parte
si Ii araLd sub adevdrata lor infatisare. Acesti sapte pdrinti ai Moldovei
de la 1821 sint : marii logofeti Costache Ghica-Sulgearoglu, Iordache Canta-
cuzino-Pascanu, Costache Bals-Ciuntu, vistiernicul Sandulache SLurza, logo-
fdtul Grigora Sturza tatal viitorului domn Mihail Sturza, vistiernicul Ior-
dache Roznovan: a Proteu si Machiavel, sau panthir si salamandrd . Despre
pAcatele acestor boieri de mai sus, Firea vorbeste pe larg si fdr inconjur. in
sfirsit, al 7-lea mare boier, singurul demn dupd cum spune Firea a fi
socotit drept stilp sau printe al patriei, singurul care trebuie stimat si
iubit, este logofalul Dumitrache Sturza. Versurile in care poetul 11 prosldveste
merit sd fie reproduse, desi prozaice si invirstate de cacofonii:
Dimitrachi Sturza iaras, patriot cu Inhierbinteala,
Di-ar avea si bogatie, ar fi, fara Indoiala,
Un boeriu ce rara tard ar putea sil sa sfiiiasca
Ca au avut vreo data pe-acesta sa-1 cumpaneasca.
Haractir are ca Caton, ca Brutus statornicie,
Si ca Caunitil 3, sfetnic, negresit poate sa fie.
De are ceva pornire, nu-i gresala Insamnata:
Iaste stricatoare-n parte, dar patriei niciodata 4 . . .

Am aratat atitudinea lui Pogor MO de cei sapte stilpi a ai Moldovei:

pe de o parte pentru cd, in Dialog intre Fire i Moldova, ei sint caracterizati
cu mult asprime si cu destul talent literar ; pe de altd parte, pentru Ca despre
unii din ei se vorbeste si in Vedenie, in alti termeni, dar in acelasi sens, adicg
sint priviti cu aceiasi ochi necruttori si inspird aceleasi sentimente de asprd
criticd, din cauza lipsei lor de dragoste, sau cel putin de intelegere
pentru popor i patrie. Aceasta constituie dovada de fond care, addugata la
dovezile de formid date mai inainte, intreste si definitiveazd convingerea c
Vedenie i Dialog au aceeasi inspiratie si acelasi autor: Vasile Pogor-tatal. in
acelasi timp, Dialog se leaga direct de Planul unei poemtepicqiii deEterida, vddind
la autorul lor o consecventd atitudine de criticd sociald, o conceptie satiricA
1 Este vorba de eel sapte mari boieri, cei mai Multi demnitari In stat l, de cele
mai multe ori, i cei mai bogati, numiti boieri de sfat e de Dimitrie Cantemir. Ei Liceau
parte din sfatul tril i erau urmatorii: marele logofat, vornicul Tarii de jos, vornicul
Trii de sus, hatmanul, marele postelnic, marele sptar si marele vistier (D. Cantemir,
Descrierea Moldovel, trad. G. Adamescu, Bucuresti, <La.>, p. 78 80; vezi i p. 109.
D. Cantemir pune ca al saptelea boier de sfat pe marele paharnic, iar vistiernicul este al
optulea).
2 Aa precum marii dregatori turci erau numiti: Erkian-i-Devlet, adica a stilpii Impa-
ratiei a (vezi M. Guboglu, Sultani i mari dregatori otomani, In a Hrisovul *, VII (1947), p. 53, 96).
3 Kaunitz, cancelarul Austriei (1711 1794).
4 Desp re logofittul Dumitrachi I. Sturza, autor al unui proiect de constitutie republi-
cana, vezi Emil Virtosu, Napoleon Bonaparte si proiectul unei a republici aristo-democratimti
In Moldova, la 1802, ed. a II-a, Bucuresti, 1917, p. 17 si urm.

www.dacoromanica.ro
478 EMIL ViRTOSU 14

unitar O. de largd viziune asupra Inaltei clase boiereti din Moldova anilor
1820-1824. Trei din aceste texte: Planul unei poemi epicefli, Eterida i Dialog
fntre Fire ,si Moldova, ne sint cunoscute dupd Insei manuscrisele autografe
ale lui Vasile Pogor, autorul lor ; al patrulea: Vedenie, prezintd identitatea
de viziune, de atmosferd i de amdnunte cu celelalte trei, deci apartine, cum
am ar6tat, tot aceluiai autor.
Se cunoate i o satird anonim In proz, de mici proportii, rfispindit
Impotriva mitropolitului Veniamin la 28 decembrie 1841. Aici, moldovenii,
aducindu-i aminte de faptele sale rele, din trecut si de atunci, insist in deo-
sebi asupra celor noi si-i cer sd renunte la protectia pe care o acordd lui Neculai
Canta, acel mai bldstdmat decit toti oamenii citi pdmIntul de la Inceput
au idcut 1.
Desi destul de tare, aceastd satird, al cdrei autor nu poate fi Vasile Pogor,
este departe de accentele i de calitdtile satirei lui Vasile Pogor. Ea aratd cd
i alti contemporani cunoteau .1 condamnau slabiciunile i pdcatele mitro-
politului ce avea s'd moard peste citiva ani.
*
In revista Convorbiri literare din anul 1871 gdsim urmdtoarea notd
a lui Jacob Negruzzi 2: # D. V. Pogor ni-a comunicat mai multe poesii, gdsite
intre hirtiile raposatului sdu printe, care, dupd cuprins .1 dupd formd, ne
fac sa presupunem cd autorul este Insu0 bdtrinul Vasile Pogor ..., foarte cu-
noscut in timpul sdu ca autor a mai multor satire . In continuarea acestor
rinduri se publicd din amintitele poezii o lungd tiradd de 154 versuri Indrep-
tan impotriva evghenismului , adicd impotriva boierilor fuduli pentru cd au
strdmosi vestiti, dar ei insisi sint lipsiti de calitati proprii. Iatd citeva pasaje:
Toti insii societatii sd se socoteascd frati,
Si, M.A. parer! zadarnici, porecliri fard fiinti,
Ce, cu scrumul lnvechimei Inzestrate, thnpesc minti -
Intr-o unire cu totii, dupa firesti vrednicii,
Patriei lor sA slujascd, la a ei nevolnicii...
Ori si cine-a shivit tara, Indata a fost plAtit,
Iar datoare, nimanuia, In veacuri nu s-a robit;
Cdci ea are trebuintA de slujbA si de bdrbati,
Nu de oameni cu porecle si cu titluri Inzestrati...
Sau:
Caci boierii dimpreunA, toti de-ar fierbe In cazan,
MA-ndoiesc sa cred c-ar scoate un Scipion African...
Versurile acestea, publicate postum de Jacob Negruzzi i identificate de
acesta mai mult dupd faptuI cg fuseserd gdsite intre hirtiile lui Vasile Pogor-
tatl, au aceea0 conceptie despre evghenie ca i. alte versuri ale lui Vasile
Pogor, cum sint de pild, versurile din Vedenie:
CA Dreptatea este asprd, n-are pdrtiniri de Esi,
Pe oameni, toti, deopotrivA li tine si nealesi.
CA, acolo, fapta build singurA-i de socotit,
1 PublicatA de Gh. GhibAnescu In 4 loan Neculce *, VI (1926-1927), Iasi, 1927,
p. 277-279; se mentioneaza si un alt exemplar datat 7 ianuarie 1842. AceastA satird a cir-
culat In Moldova.
2 4 Convorbiri literare , V (1871), nr. 18, din 15 noiembrie, p. 291-292; vezi si I. E.
Toroutiu, Studii i doeumente literare, IV, Bucuresti, 1933, p. 4,,9, 464.

www.dacoromanica.ro
16 0 SATIRA IN VERSURI 479

Iar nepotii cu strAmosii n-au nimica de-mprtit1

Ca fiestecare In sine Ii slobod, neatirnat,
Si datoriu ca sa rdspunda pentru cele ce-au lucrat...
Aceeasi atitudine criticd, aceleasi obiective, aceeasi atmosferd i acelea0
mijloace de expresie se regsesc in satira impotriva evghenismului , ca 0
in textele pe care le-am analizat pind acum, asa incit atribuirea acestor ver-
suH impotriva evghenismului lui Vasile Pogor-tatal, de cdtre Iacob Negruzzi,
este indreptdtitd, iar versurile capdtd tot dreptul de a figura aldturi de cele-
lalte lucrdri satirice ale acestuia.
In sfirsit, la argumentele date ping acum, privind identificarea autorului
probabil al poemei V edenie, mai adaugarn Inca unul. !litre manuscrisele lui
Vasile Pogor, intrate la Biblioteca Academiei R.P.R., in 1947, se gdseste o
foaie scrisd de acesta in ; versurile 1207-1221 din poema V edenie,
dar lipsite de oHce mentiune despre autorul i apartenenta lor 1. Limba textului
pastreazd toate particularitdtile dialectale moldovenesti, asa cum vorbea 0
scria Vasile Pogor-tatal, deosebindu-se in aceasta de limba copiei lui Eminescu,
limbd foarte literard.
Fila aceasta aduce astfel i dovada materiald dacd mai era necesard
in sensul atribuirii definitive a poemei Vedenie lui Vasile Pogor.
*
Vedenie 2 este un titlu cu oarecare traditie in Moldova, deoarece, in lite-
ratura religioasd calugareasca din a doua jumdtate a secolului al XVIII-lea,
sub acest titlu circuld texte de criticd a moravurilor cdlugdresti din Moldova.
Cunoastem astfel: V edenia parintelui Theodosie de la mdndstirea Neamtului,
din 1797, intimplatd dupd moartea staretului Paisie 3; sau V edenia lui Cosma
monahul, infricosatd 0 de folos , din 1781 4. Din atmosfera creatd de acest
fel de texte, oarecum apocaliptice, 10 Imprumutd Vasile Pogor titlul i sensul
general critic ; dar, dincolo 0 la addpostul acestui procedeu literar artificios
cunoscut i apreciat de contemporani, pentru Ca le asigura i un anonimat
proteguitor Pogor 10 Incheagd o prezentare satiria a Inaltei societati mol-
dovenesti din vremea Eteriei 5.

1 Academia R.P.R., Achizitii 11/1947.

2 Vedenie * este un fel de compunere care pdtrunde in Moldova venind direct de la
rusi. In acest sens, semnaldm: Vedenia lui Vasilie cei Nou..., scris de cdlugdrul Theofan,
ms. slavo-rus din secolele XVIII XIX (Academia R.P.R., ms. slay 336).
3 Publicat de N. Iorga>, Vedenie cuprinzind critica moravurilor din mdndstirea Neam-
fului (1797), In .Revista istorica *, VII (1921), p. 171-176. Am constatat cd acest text
este dat dupd ms. 4701 de la Academia R.P.R., dupd care si arhiereul Narcis Cretulescu si-a
facut o copie cu litere latine, spre sfirsitul secolului al X IX-lea (loc. cit., zns. 5694, f. 9 v 13 v).
4 Manuscris la Bibl. centrald universitard sub cota: Manuscripte Varia, Inv. A. 30937,
f. 206-209 ; alt manuscris de la sfirsitul secolului al XVIII-lea, fost al mAndstirii Ghighiu,
la Academia R.P.R., ins. 2338, f. 152-156 ; o copie, databild in raport cu filigrana hirtiei
dupd 1833, scrisd In Tara Romineascd., ibidem ms. 6079, f. 69 v 76 ; alte . vedenii * la Acad.
R.P.R., ms. 1994, 1817, 2181 ; vezi i Vedenia lui Grigorie, ucenicul lui Vasilie cel Nou (Acad.
R.P.R., ms. 2018, p. 44-118 ; ms. 1996, 1955, f. 45-128: intliul scris la sfirsitul secolului
al XVIII-lea, celelalte In prima jumdtate a secolului al XIX-lea, la mandstirea Cernica ;
textul dat la 0. Densusianu, Vieafa sfintului Vasile eel Nou dupd un manuscris din Paris,
In Studii de filologie romind, Bucuresti, 1898, p. 58-106.
5 Procedeu literar pe care 11 gdsim Intrebuintat si la M. Sadoveanu, Lacrimile ieromo-
nahului Veniamin, Iasi, 1921.

www.dacoromanica.ro
480 EMIL V inTOSIT 16

Observdm de asemenea ch. Inca de la inceputul poemei Vedenie, cind Varlaam

patrunde in iad, el vede Ca:
Un riu de foc dintre nouri se revArsa clocotind
Si valuri tocmai ca muntii se-nchipuia scinteind...
Rini este elementul focului IncAlzitoriu
S-a vinzAtorilor tarn lacasul osinditoriu.
Intre valuri, o multime de pacfitosi innota
Si, cu stradanie, vecinic rasuflare cAuta...
In acest riu de foc se perpeleau obraze * din marea boierime a Moldovei.
In linii mari, viziunea arninte0m un cunoscut episod din Divina Comedie; dar,
dacd apropierea tematicd este vizibild, deosebirile de tratare poeticd sint fun-
damentale. Pogor nu urmeazd pas cu pas episodul dantesc. In Vedenie, riul
de foe inseamnd un moment trecdtor, un simplu incident introductiv, si nu
un cint, sau un episod de mare si larga semnificatie. Poema romineascd nu
intirzie asupra acestui moment, nu arat cu amdnuntul identitatea personajelor
pedepsite sd se chinuiascd in riul de foc i nici nu se descriu suferintele lor,
fizice si morale, ci totul se rezumd la o simpld enuntare.
Aceste personaje din Vedenie, foarte vag schitate, ca pentru o introducere,
nu devin personaje-simboluri ca la Dante ; ele ramin numai personaje
din inalta societate moldoveneascd, prezentate de poet in chip cu totul sumar
5i fdrd a li se da numele. Mai tirziu, in cursul poemei, Dreptatea va scoate uncle
din aceste personaje din anonimat, dar numai pedepsindu-le intr-un mod
doesebit, adicd punindu-le, pe rind, in falangd i bdtindu-le nemilos, cu toiegele
la tlpi. Atunci, descrierea lor amanuntitd, fizicd i morald, va fi insotita,
pentru unii din ei, si de numele purtate in contemporaneitatea moldoveneascd.
Insdsi folosirea in poema Vedenie a falangei, instrument local de torturd, este
mai expresivd, mai inteligibild, mai aproape de contemporani, decit pedepsirea
cu inotul intr-un riu de foc, cum este in poema dantescd si cum prevede i Biblia.
Pe de altd parte, desi, de la un capt la celdlalt, foloseste interventia divint,
pe care se si intemeiazd, Vedenie este pdtrunsd organic de un spirit realist,
care capdtd, la nevoie si in momente culminante, un aspect in intregime anti-
clerical. In acest sens nu avem decit s ne gindim la atitudinea luatd fatd de
mitropolitul Veniamin.
Pentru toate aceste motive, credem c Pogor, desi a cunoscut neindoios
opera lui Dante, s-a inspirat in fapt si din credinta populard, foarte rdspin-
dad atunci i venit din literatura religioasd, mai ales apocrifd, credinta care
amenintd cu o astfel de pedeapsd, chin al iadului, pe cei ce faptuiau ticIoii
in timpul vietii.

Vrind s judecdm valoarea generald a poemei, desi lipsa finalului stin-

jeneste, intr-o anumit mdsurd, aprecierea noastra, putem totusi spune cd
viziunea de criticd sociald a lui Vasile Pogor merge pind la ultimele ei conse-
cinte ; nu cunoaste sentimentul de omeneascd induiosare in fata personajelor
sale ; nu sovdie si nu d indiardl in fata nici unei realitati condamnabile i nici
in fata vreunei prejudecati, ci le prezintd pe toate i le atacd pieptis. De aceea,
la cetirea poemei, mice contemporan moldovean ar fi recunoscut imediat,
in personajele sale, pe fostii fi, uneori, Inca actualii mari dregatori ai vrernii

www.dacoromanica.ro
17 0 SATIRA IN VERSUR1 481

de atunci; aceastd recunoastere precisd s-ar fi intimplat chiar i in cazul cind

personajele amintite ar fi fost prezentate in poemd fr numele lor adevdrate,
Intr-atita trdsdturile morale si anecdoticul lor apdreau ca definitorii i specifice
pentru contemporani.
Satira Vedenie nu reprezintd numai o simpld mdrturie documentard con-
temporand, irnportantd prin fapte i atmosferd, pentru precizarea unor stari
de lucruri caracteristice destrdmdrii societatii feudale din Moldova. Ea prezint
o valoare literard deosebitd, in mdsurd sd determine, si din acest punct de
vedere, o aleasd pretuire pentrupind acum anonimul ei autor ; precum are,
In acelasi timp, i o deosebitd valoare din punctul de vedere al criticii sociale,
aratindu-ne cum marile institutii politico-sociale ale vremii: domnia, biserica,
boieria etc. Ii destramd prestigiul in contiinta contemporanilor. Facem de ase-
menea cunostintd, de la inceput pin la sfirsit, cu existenta unui spirit moldo-
venesc mare, descdtusat de prejudecati i superstitii, de preju decata rangului
social, a credintei bigote, a averii, a puterii si a numelui. Atitudinea aceasta,
desi este o atitudine personald, apartinind autorului anonim al poernei, iden-
tificat de noi in persoana liii Vasile Pogor, ne lasd totusi sd descifrdm, dincolo
de ea, prezenta unui spirit al timpurilor noi, spirit care ddrimd vechii idoli,
dind viatd altor forme si fdurind premisa morald a unei lumi mai bune, mai drepte.
Asadar, autorul reprezinta un spirit innoitor i cu adevdrat liber, care priveste
cli un ochi critic toate manifestdrile vietii contemporane din Moldova, in aspec-
tele ei sociale i politice, dindu-ne o viziune satiricd a inaltei societali moldo-
venesti, societate croitd din nemdsurat orgoliu i roasd de multiple ambitii;
viziune in care, cu ajutorul procedeului literar al Vedeniei, se descifreazd ade-
vdrul de dupd aparentele inseldtoare si se foloseste misticismul ca artificiu literar,
spre a combate 0 mai bine, cu insesi propriile sale arme, nedreptatea.
Este incontestabil c ne afldm in fata operei unui scriitor adevdrat, a
card pretuire totald poate fi impiedecatd numai in parte de unele greutati
de limbd (rnai ales din pricina vocabularului arhaic si regional). La aceste greutati
se adaugd unele expresii pline de platitudine sau de vulgaritate, ca i simplitatea
procedeului literar folosit. Dar, dincolo de aceste greutati i non-calitati, poema
Vedenie se poate citi i astdzi cu deosebit interes, pentru atitudinea sa de criticd
dreaptd i necrutatoare 1, ca i pentru calittile literare propriu-zise. Revo-
lutionard in conceptie, aceastd opera a lui Vasile Pogor este vrednicd de-a face
parte din patrimoniul culturii rominesti 2, deoarece, pe lingd semnificatia si
valoarea ca document istoric propriu-zis, cititorul va aprecia calitatea si
orizontul larg al atitudinii critice, forta morald a scriitorului, caracterizdrile
puternice ca fond i expresive ca forma' cursivitatea versurilor si,
In general, lipsa de banalitate a multora din ele. Imagini i expresii poetice,
portrete, scene dramatice, dialoguri, momente tragice i momente de inaltare,
zugrdvite cu un penel dibaci i drept, mdresc valoarea literard a poemei si
aseazd pe autorul lor in galeria scriitorilor preocupati de probleme sociale si
politice, la a cdror cunoastere i rezolvare au adus o contributie importantd,

1 Capitol cu care va trebui s3 se completeze opera lui G. Ibriilleanu, Spiritul critic tn

cultura romineasca, ed. a II-a, Iasi, 1922.
2 In sensul celor de rnai sus va trebui dezvoltat portretul literar sehitat la G. CAli-
nescu, Istoria literaturii romtne de la origind 'Dina In prezent, Bucuresti, 1941, P. 95.
31 c. 376

www.dacoromanica.ro
482 EMIL VIIITOSU 18

prin pozitia de criticd etico-sociald pe care au adoptat-o si au dezvoltat-o in

scrierile lor.

Ca sA intelegem mai bine valoarea operei lui Vasile Pogor-tatAl, trebuie

s avem in vedere i situatia literaturii rominesti din acel moment, adicd
dintre anii 1821-1822. Atunci, in Tara Romineascd, era la mare cinste poezia
erotica i didacticd a Vdcdrestilor, ca i poezia pareneticd a lui Paris Momuleanu,
la care se adaugd ecourile idilice: patriotice i revolutionare, ale lui Iancu
VdcArescu. Ecouri similare apar i in opera istoriograficd a lui Zilot Rominul,
lingd care se asazd i patetismul sfatos al calugdrului cronicar Dionisie Ecli-
siarhul. Toate acestea sint altoite in general pe fondul religios i istoriografic
al productiilor culturale de pind atunci, unite cu fondul mistic i fabulos al
literaturii populare de mare circulatie (de pildd : Alexandria).
In Transilvania, Scoala Ardeleand este Inca' in plind activitate, reusind
sA creeze, pe lingd opere lingvistice i istorice, o opera' de mare valoare literarA:
T iganiada lui Ion Budai Deleanu.
In Moldova, concomitent cu traducerile din literatura francezd fArA
valoare (de pildd Ductay-Duminil), ale vornicului Alecu Beldiman, gAsim
si literatura erotic* didactico-meditativA, a marelui logoat Costache Conachi,
a cArui opera reflecteazd atmosfera spirituald a vremii.
Preocupdrile parenetice, prezente chiar si in poeziile erotice ale lui
Costache Conachi, formeazA un climat favorabil in care atitudinea de criticA
socialA se poate dezvolta i ridica la o inaltA potent* asa cum apare in aceastd
Vedenie a lui Vasile Pogor-tatAl. In felul acesta, opera lui Pogor devine repre-
zentativd pentru istoria literard i istoria socialA a Moldovei.

Avind calitAtile ardtate mai inainte, nu ne vom mira de pretuirea de care

s-a bucurat poema Vedenie din partea lui Eminescu. In prirnul rind, el si-a
f 'dent o copie dupd originalul chirilic (astAzi pierdut), schimbind sau indreptind
unele cuvinte, i notind i variantele marginale din textul chirilic. Uneori,
la cuvintele pe care le indreapta in text, Eminescu adaugd, aldturi sau la mar-
ginea copiei, insAsi reproducerea figuratA a cuvintului chirilic din original,
spre a inlAtura, in felul acesta, orice indoiald privind descifrarea. Adaosul
avea in vedere faptul Ca descifrarea pur i simplu a formei chirilice nu dAdea
textului limpezimea necesarA ; din aceastd cauzd, Eminescu a inlocuit, uneori,
direct in text, forma dezlegatA din chirilicA printr-un alt cuvint, mai lAmurit,
mai rdspindit, sau mai literar.
Nu avem insfi nici un motiv, nici un indiciu, de nici un fel, din care sA
putem trage concluzia Ca poema, in forma pe care o cunoastem astAzi, ar fi
suferit schimbdri, indreptAri sau transformAri mai mult sau mai putin impor-
tante. Dimpotrivd, micile interventii lexicale ale lui Eminescu, pe care le-am
semnalat mai sus, stilt dovada cea mai grAitoare despre respectul lui fata de
textul, anonim incA, al lui Pogor.
Sintem insA convinsi cd Eminescu a transfigurat intr-o anumitd mAsurd
fonetismul prea dialectal, moldovenesc, al poemei, modernizindu-1 i apropi-
indu-1 cit mai mult de limba literal* pe care el insusi o fAurea tocmai in acel

www.dacoromanica.ro
19 0 SATIRA. TN VERSURI 483

timp. Aceasta se poate vedea din comparatia intre versurile 1207-1221, in

manuscrisul chirilic al lui Vasile Pogori intre ace1ea0 versuri in transcrierea
lui Eminescu, despre care am amintit mai inainte.
Pretairea poemei de cdtre Eminescu nu s-a oprit numai asupra valorii
ei istorice, politice i sociale, ci a trecut 0 la aprecierea calitdtii literare. Aceasta
se vede mai intii din faptul c retinuse unele versuri pe dinafard, dupd cum
se constatd din articolele politice de care am amintit mai inainte; 0 din aceea
cd cloud versuri din Vedenie (versurile 1103-1104):
Asa, capul, ce cu mintea toatd lumea invirtia
Si ale ei interesuri dupd vreme cumpnia...
ne reamintesc versurile cunoscute din Scrisoarea I (33-34):
Usciltiv asa cum este, girbovit si de nimic,
Universul filra margini e In degetul lui mic.
Iar hemistihul unui vers al lui Pogor:
Barbd lungS, minte scurtd...,
ne reaminte0e cunoscutul vers din Samson Fi Da lila:
poale lungi i minte scurtd...
Sintem in fata unei influente exercitate de opera lui Vasile Pogor asupra
lui Eminescu. Ea ne aratd, in acela0 timp, citd distanta poeticd este intre
Eminescu ... Vasile Pogor-tatdl.
Dar cercettorii poeziei eminesciene vor trebui s studieze poema Vedenie
0 din punctul de vedere al unei influente a .operei lui Vasile Pogor-tatdl manife-
statd nu numai in ceea ce prive0e motivele literare, imagini, ritmuri, dar si
In ceea ce privete conceptia sa de criticd sociald1.
Semnificativ ni se pare 0 faptul ea, in manuscris, anumite versuri din
Vedenie sint subliniate pe margine, printr-o linie verticald, trasd de Eminescu
cu creionul rou ; citdm in acest sens versurile 742-754: un portret moral
al lui Mihail Gr. Sturza ca pretendent la tronul Moldovei ; versurile 1054-1100:
descrierea unei decapitdri in fata sultanului. Valoarea literard a acestor cloud
fragmente, in deosebi a celui de al doilea, este evidentd.
Dacd Eminescu a gdsit atitea calitdti acestei poeme, de ce totu0 n-a
publicat-o, cu toate insistentele lui Jacob Negruzzi, insistente ardtate 0 In
1877 0 in 1880? Cheia ezitdrii 0 a renuntarii pind la urmd std, oare,
In lipsa de final a poemei In manuscrisul original chirilic pe care 1-a avut
la indemind? A0epta, poate, s gdseascd un alt manuscris, in care sd afle si
finalul? Sau se gindea s scrie el insu0 acest final?
Dar de ce nu 0-a publicat-o insu0 autorul, Vasile Pogor-tatdl? Poate,
pentru c n-o sfir0se la timp, inaintea Tragodiei lui Alecu Beldiman. Dar 0
pentru faptul c trdia intr-o epoca in care publicarea avea sO4 aducd numai
neajunsuri, adicd persecutie din partea marii boierimi, Inca la putere. Nu
vine oare i lipsa sfir0tului poemei tocmai din aceastd constatare, care 1-a
1 Despre o influentd a operei lui V. Pogor asupra lui Erninescu vorbeste C. Loghin:
oV. Pogor, din care se pare cd s-a inspirat si M. Eminescu dupd cum voi ardta cu alt
prileje (Lepturarele lui Aron Pumnul, in a Revista Bucovinei a, 1. (1942), nr. 5, p. 151). Nu
cunoastem studiul In care C. Loghin a dezvoltat aceastd idee.
31*

www.dacoromanica.ro
484 EMIL VIRTOSU 20

putut convinge pe autor s renunte la opera sa? Mai ales cg, in Eterida, invoca-
tia cAtre Adevcir pomeneste de aceastd piedica morald:
Si Intdreste-mi condeiul, ci sd temi a scri drept.

Aici sint necesare citeva lmuriri bio-bibliografice: moldovean, Vasile

Pogor se naste la 1792, dintr-o familie rnodestd de rdzesi de la Pogorstii
la8ilor, pe malul Jijiei, in tinutul Botosanilor 1 De foarte tinr se and, ca grd-
mtic (scriitor), la episcopia Husilor, unde, intre 1805-1806, copiala i o
parte din cronica lui Miron Costin 2. La 15 ianuarie 1819, Scarlat Calimah
voevod il face serdar, deci infra' in rindurile micii boierimi. In sfirsit, la 9 iulie
1822, se insoard cu Zoica fiica rdposatului Iancu Cerchez, cununat Hind
de paharnicul Vasile Coroiu. Face parte din cancelaria lui Joan Sandul Sturza
voievod, care 11 si Tidied la rangul de mare comis, la 20 mai 1826. Se stinge din
viata la Iasi, la 10 decembrie 1857, dup ce ajunsese la rangul de vornic 8i
indeplinise importante slujbe administrative 3.
Ca opere literare ale lui Vasile Pogor-tatal trebuie mentionata, in primul
rind, traducerea duph Henriada lui Voltaire, publicat in Bucuresti, la 1838 4,
precum i versurile: Neam vine ,si neam trece, apdrute intli in 1839 si ajunse,
curind, foarte pretuite i rgspindite printre contemporani 5, mai ales ea acestia
cdutau, dincolo de incercarea de filozofare pesirnist asupra vietii, aluzii tari,
sau numai rgutdcioase, la adresa lui Mihail Grigorie Sturza, domnul dar
8i marele latifundiar de atunci al Moldovei. La aceste lucrri, se adaugd
traduceri inedite din literatura francezd, precum i fragmente versificate
de incercdri literare personale (despre unele am vorbit mai inainte). Avem,
in chipul acesta, o idee mai precisd despre specificul operei lui Vasile Pogor.

in Dialog intre Fire i Moldova intilnim elemente de culturd clasicd Ii

modern care depsesc cultura mijlocie a contemporanilor si moldoveni.
Se vorbeste acolo de: Bernadot din Sfezia (= Suedia), Spilberg, Bohemia,
1 In Arlzondologia Moldovei (ed. Gh. Ghibdnescu, Iasi, 1892, p. 258-260), paharnicul
Constantin Sion aratil origina rdzilseascd a lui Pogor i, dupd schitarea vietii i carierei lui
administrative, Incheie cu acestd caracterizare plind de urd: de departe se cunoaste cd-i
mope I .
Precizarea asupra originei rdzilsesti o reia i cea mai noud biografie: V. I. Cataramd,
Sulletul Junimii: Vasile Pogor, Iasi, 1942, p. 14.
2 Astdzi manuscrisul 123 de la Academia R.P.R. Manuscrisul este descris la C. Giurescu,
Letopiseful Tara Moldovei de la Istratie Dabija pind la domnia a doua a lui Antiolt Cantemir
( 1661 1705) editat de... Bucuresti, 1913, p. 41-42.
3 Altil schitd biograficd sumard In articolul: Apa la Iasi (in I Ioan Neculce v,
8 (1930), p. 131) de V. Panopol, care ne-a pus la dispozitie i o schitd biografica mai dezvol-
tan' (In Ms.).
4 Tipdritd In tipografia lui I. Eliade, sub titlul: Henriada lui Voltaire, tradusd de
d. comisul V. Pogor, Bucuresti, 1838. Manuscrisul autograf al acestei tracluceri, plin de
Indreptdrile, tot autografe, ale lui Costache Conachi, la Acad. R.P.R., ms. 5288.
5 Publicate Mtn la Brasov In Foae pentru minte, inirnd i literaturd s, numdrul din
18 iunie 1839; republicate In g Bucovina din 8 iulie 1849, date si In Lepturariu rumtnesc,
IV, Viena, 1864, p. 97-100, al lui A. Pumnul, sub titlul: Desertdciunea lumii, rduldfile
ei Si tristele urmdri ale laptelor rele; precum i la N. Iorga, Studii si documente, XXII, p. 67.
Cupii la Acad. R.P.R., ins. 23 (f. 10) si 1688 (1. 437).

www.dacoromanica.ro
21 0 SATIRA IN VERSURI 486

Atila, Aris (= Ares), Be lon, Nimvrot (= Nemrod), Platon, Chicheron, Zoro-

astru, Confutie (= Confucius), etc., precum se dau si elemente de istoria
popoarelor care au trecut sau au trait pe pdmintul nostru. Pe lingd traducerea
lui Voltaire, din limba francezd de care am amintit Pogor face versuri
chiar in aceastd limbd, unele cu prilejul mortii lui Joan Sandul Sturza voevod,
in 1834. Este deci, un om inzestrat cu o bogatd culturd, pentru timpul sdu.

Care este valoarea ca izvor istoric a poemei Vedenie? NetAgAduit, ea repre-

zintd un document contemporan deosebit de pretios pentru cunoasterea stdrii
de fapt, dar mai ales a stdrii de spirit din MOldova anilor 1821-1824. Din
Vedenie, Intelegem atmosfera politica 0 sociald de atunci, afldm amdnunte
despre traiul si moravurile clasei conducdtoare, informatii de naturd economicd,
i cunoatem faptele i intrigile unora din marile personagii, ardtindu-ni-se
4 critic , viata lor. Pe Alexandru Ipsilant, conducdtorul Eteriei, Vedenia 41
aratd drept un tues betiv ciunt , ultimul epitet raportindu-se la faptul cd
Ipsilant pierduse mina sting in lupta de la Kulm, in cadrele armatei ruseti.
Caracterizarea acestui personagiu se adincete, addugindu-i-se alte trdsdturi
defavorabile, caricaturale:
netrebnicul Ipsilant,
Ce sugind la rum i porter 0 la vin vechiu Inghetat,
Surpa, din gurd, i jiltul i trunchiul agarinesc
Si stirpia din tot pAmintul neamul othomanicesc...
Din alte versuri afldm pretioasa tire c ecteniile sau rugdciunile nou Intoc-
mite, in I. greacd, pentru victoria Eteriei se datoresc poetului Costache Conachi.
De asemenea, o prezentare a mitropolitului Veniamin Costache, asa cum ne
dA Vedenia, nu intilnim in nici un alt izvor, nici contemporan, nici de mai
tirziu ; mai ales cd afldm si de existenta personajelor sub a cdror influentd
credeau contemporanii acesta lua toate hotdririle, adicd i blestematul
sail 4 divan : Ecaterina sau Catrina, ndscutd Vdcdrescu sotia fratelui sdu
*erban Negel ; acesta ; apoi Costache Conachi, vdrul Nicolae sau Nicolache
Canta (Cantacuzino) i Angheli spiterul .
Despre mitropolit, Dialogul spune cd:
... In toatd vremea are,
Drept pavAzd i pricind, ndrodul spre apdrare.
Adicd se aratd forta sociald pe care mitropolitul Veniamin Costachi se
putea sprijini, spre a fi in masurd sd se impotriveascd samavolniciei domnesti.
La fel de interesantd i unicd este si prezentarea e domnitei Mdrioara Sturza
nascutd Calimah, ca si intrigile urzite de aceasta pentru a da domnia Moldovei
fiului sdu, Mihail Grigorie Sturza (care va si ajunge pe tron, dar mai tirziu).
Tot astfel, felul in care ne este prezentatd falanga, instrument de torturd
al vremii, este viu si deosebit de pitoresc, mai ales datorith faptului cd
poetul foloseste acest prilej spre a-si vddi, 0 direct, atitudinea sa favorabild
celor mici si nedreptdtiti. Md., de pildd, cu ce cuvinte porunceste Dreptatea
punerea In falangd si baterea la talpi a marelui vistier Iordache Roset
Roznovanu:
Trageti-i, ca sd simtascd, cd iaste om pAtima,
Ca 0 sdracul, pe care 11 muncea ca pe-un vrAjma,

www.dacoromanica.ro
486 EMIL VIIITOSU 22

Pe a cdruia sudoare tiranilor o vindea

Si fdrii mild si cuget 11 prdda si-1 osindia ;
Pe care gindia cii cerul pentru dinsul 1-au fikut
$i de-a cdruia suspinuri, crudul, mild n-au avut 1
Mentiondm, de asemenea, prezenta unei confirmdri literare privind importul
de bldni scumpe din Rusia, cind, vorbindu-se de imbrdcdmintea Dreptcifii, se
aratd cd beniul * ei avea:
Samurii de Iacurtca, negri, indrunti si alesi 1
Pe de altd parte, zvonul despre otfavirea lui Alexandru N. Sutul, domnul
Tarii Romineti, inregistrat ca o certitudine in Vedenie, este arhicunoscut
istoriografiei noastre, astfel cd Vedenie, amintindu-1, nu aduce decit Inca o
mrturie, contemporand, moldoveneascd, dar o mrturie departe de adevdr 0
departe de locul unde se petrecuserd faptele, valoroasd numai pentru cunoaterea
atmosferei contemporane. Iar precizarea ca aceastd otrvire a fost fdptuitd
din porunca 0 cu banii lui Mihail Grigorie Sutul, domnul eterist al Moldovei,
dei noud, nu poate fi luatd in seamd, mai ales pentru faptul cd domnul Moldovei
nu fdcea parte din nici un comitet de conducere a Eteriei, ci era un simplu
membru, initiat in aceastd asociatie revolutionard de abia la 15 noiembrie
1820 1, cam cu aproape trei sdptdmini inainte de imbolnavirea lui Alexandru
Sutul voievod.
In sfirit, cunoatem atitudinea potrivnicd fata de Eterie, a autorului,
foarte mic boierna, atitudine care merge pind la a da dreptate turcilor 0
pe care o surprindem in versurile in care Dreptalea, personificarea Moldovei,
ii cere fostului domn Mihail Grigorie Sutul
... sa spue pricina ce 1-au silit
De s-au fdcut hain Porta si cu hotii s-au unit.
Hotii din aceste versuri sint eteritii I
Tot impotriva Eteriei se aratd autorul 0 atunci cind cum am vdzut
caracterizeazd pe Alexandru Ipsilanti conducdtorul ei drept u betiv * 0
tues *, ca 0 atunci cind aratd componenta Eteriei, a cetei slinte:
Arndutii, slugi de coadd, brahari, bacali, crismari beti;
Masalagii, pldcintarii, argatii de la oddi,
Vezeteii de pe capre, tigani, porcari si haiddi...
Dar atitudinea filo-turcd, amintit mai sus, nu este, in realitate, decit
tot un mijloc poetic de a-0 exprima nemultumirea impotriva Eteriei. Pentru
cd, atunci cind aratd atitudinea turcilor fata de greci, poetul nu se sfiete sd
spund ea' 4 paloul pdginesc... varsd frd crutare singele cel cretinesc .
Atitudinea aceasta, conjugatd cu atitudinea similard a lui Alecu Beldiman,
mare boier, autorul Tragodiei, aratd cd, in Moldova, opinia publica se impartise
In cloud tabere: de o parte, partizanii Eteriei: mari boieri, boiernai 0 oameni
simpli; de cealaltd parte: acelea0 categorii, tmpotriva Eteriei. Contradictia
aceasta este foarte interesantd 0 meritd sd fie studiatd atunci cind se vor
studia in intregime aspectele sociale 0 politice ale evenimentelor de la 1821
In Moldova.

1 Vezi V. G. Mexa, 01 cpaixoi. Kirr&Aoyog TC.)v 1./.0.61v Til; paw:4c loratpcioc; ix Toi;
apxdou Eixepl, Athena, 1937, nr. 514.

www.dacoromanica.ro
23 0 SiTIRA. IN VERSURI 487

Alaturi de Vedenie, celelalte texte in versuri ale lui Vasile Pogor, analizate
mai inainte, aduc aceleai informatii contemporane, anecdotica i atmosfera:
Vedenie, Dialog intre Fire .si Moldova, Eterida, se intregesc intre ele i reprezinta
nu numai productii literare propriu-zise, ci i un izvor istoric foarte pretios pentru
cunoaterea unor aspecte ale starii de spirit din Moldova acelor timpuri tulburi,
ca i pentru istoria anecdotica de atunci.
1
In treacat, semnalam c poema Vedenie prezinta un interes deosebit ai
pentru istoria limbii romine de la inceputul secolului al XIX-lea, in Moldova.
Poema folosete multe cuvinte compuse, formate prin juxtapunere de Care
Vasile Pogor-tatal, pe de o parte spre a raspunde nevoilor versificatiei, iar
pe de alta parte, spre a raspunde nevoilor de exprimare intr-un chip mai precis
O. mai scurt. Citam astfel: aniscrielnic (pentru letopiset), samuro-blane, insa-
murat etc. Dar cercetarea acestor aspecte ne-ar departa prea mult de scopul
studiului- nostru

Mai ramine de lamurit chipul in care manuscrisul poemei lui Vasile Pogor
a ajuns in miinile lui Erninescu. Slim ca poetul, pasionat dupa vechile texte
romineti, a cercetat cu migala i a adunat multe manuscrise chirilice, in deosebi
de literaturd populara, folosindu-le ca indreptar sigur in labirintul atitor sisteme,
contradictii i monstruozitati lingvistice i ortografice, in care se zbatea cultura
romineasca de atunci. Unele din manuscrisele adunate au intrat in patrimoniul
Academiei R.P.R. 2.
Din nefericire, intre acestea nu se gdsete i originalul dupd care Eminescu
a transcris Vedenie i pe care, desigur, 1-a inapoiat proprietarului, pe care Inca' nu-1
cunoatem. Credem Ca trebuie de la inceput inlaturata posibilitatea vinderii
manuscrisului, chiar de Care Eminescu, deoarece numai graba inapoierii lui
la proprietar ar explica amestecul unei miini straine in transcrierea poemei:
incepind cu versul 1172, textul e scris cu alta cerneald, un scris grabit, comun
ai putin ordonat mai ales in comparatie cu caligrafia de pina atunci, a lui
Eminescu: egal, armonioasa i atit de ordonata.
Stiind acum c autorul poemei este Vasile Pogor-tatal, cercetarile pentru
regasirea manuscrisului vor trebui indreptate in aceasta directie.
La Iai, Eminescu a locuit citva timp (in august 1874) in nite incaperi
ale lui Vasile Pogor-fiul, invecinate cu casa mare a acestuia 3.
Gheorghe Panu povestete c Vasile Pogor-fiul a adus o data la Junimea,
dupd 1872, cloud vechi manuscrise chirilice, gasite in podul casei sale, unde
1i tinea i o parte din biblioteca: unul era o traducere, din 1780, a sentintelor
morale ale lui Oxenstiern, scriere foarte mult cetita la noi in a doua jumatate
a secolului al XVIII-lea ; al doilea Pilde, poveifuiri si cuvinte adevarate si
povesti. . . adunate de vornicul Iordache Golescu. Amindou manuscrisele au
1 Ne vom ocupa de acest aspect In culegerea pe care o pregdtim din opera lui Vasile
Pogor-tatal.
2 Vezi in acest sens Al. Elian, Eminescu i vechiul scris romtnesc, In Studii icercetri
de bibliologie s, I (1955), p. 129-160 (Bibl. Acad. R.P.R.), desi nu subscriem In totul afir-
matiile din acest articol.
8 Octav Minar, Eminescu In lata justifiei. Studiu de istoriograf ie literard, Bucuresti,
<1914 >, p. 14. Tot aici se afirnul ca Eminescu a fost numit la Biblioteca central prin inter-
ventia lui V. Pogor (p. 14-16).

www.dacoromanica.ro
488 EMIL vlitTOSU 24

fost incredintate, pentru cercetare, lui A. Lambrior 1 Acesta publicA doud

studii in Convorbiri literare din 1873 si 1874 2 j, pe temeiul lor, trebuie
interpretate spusele lui Gheorghe Panu, in sensul cd manuscrisul sentintelor
lui Oxenstiern i-a fost incredintat lui A. Lambrior de V. Pogor-fiul, iar mann-
scrisul autograf al lui Iordache Golescu 11 primise acelasi Lambrior direct
de la A. G. Golescu, iar nu de la V. Pogor 3.
Cercetind manuscrisul eminescian 2307 de la Academia R.P.R., intilnirn,
la inceput (f. 2-3) citeva proverbe rominesti n, pe care le regdsim si in ms.
autograf al lui Iordache Golescu (astdzi ms. 213 de la Acad. R.P.R.), dar slat
absente, in marea lor majoritate, din extrasele reproduse in studiul publicat
de Lambrior. Certitudinea c Eminescu a cercetat direct manuscrisul lui
Iordache GolesCu, de unde si-a transcris aceste texte, std si in faptul cd, in
ms. 2306 de la Acad. R.P.R. (f. 1), Eminescu inseamnd ca va extrage din
Golescu, pentru cartea de lecturd pe care o plAnuia, urmdtoarele texte: Cinele
credincios, P. 831 (astdzi f. 680 v 681); 7' dranul ministru, p. 801 (astdzi
f. 666-666 v); Prietenul adeudrat, p. 797 (astdzi f. 664-664 v); Mulfimea
dollorilor, P. 839 (astAzi f. 686); de asemenea, in ms. 213, autograf al lui
Iordache Golescu, intilnim cloud proverbe adaugate ulterior, cu litere latine
si far nici o semnAturd, dar scrise de mina lui Eminescu 4.
In acelasi manuscris 2307, Eminescu transcrie citeva pagini din cugetarile
lui Oxenstiern si le asazd indatd dupd extrasele de proverbe rominesti .
Transcrierea este fdcutd dupd un manuscris chirilic care Ii apartinea 5. Situarea
topograficA a acestui text in ms. 2307, indatA dupd extrasele din Iordache
Golescu, aratd c extrasele lui Eminescu din Oxenstiern yin dupd publicarea
articolelor amintite ale lui Lambrior, adicd dupd 1873-1874.

1 Vezi G. Panu, Amintiri de la Junimea din Iasi, Bucuresti, 1908, I, p. 164 166.
Vasile Pogor-fiul (20 august 1833 20 martie 1906), junimistul cunoscut, urmeazd preocu-
prile literare ale tatalui. Intre altele, cunoastem de la el o traducere din Volney, Ruinele
sau meditauti asupra revolutillor imperiilor, Inceputd la 11 martie 1859 (Academia R.P.R.,
ms. 5640, f. 1-25).
2 A. Lambrior, Limba romind veche ;i noud ( Tdimdcirea romtneascd a scrierilor lui
Oxenstiern ), In t Convorbiri literare *, VII (1873), nr. 9 din 1 decembrie, p. 325-334; idem,
Literatura poporand. Pilde, poodluiri si cuvinte adevdrate qi povesti adunate de d-nealui vornicul
lordachi Golescul, /Mt rdposatului banul Radul Golescul, ibidem, VIII (1874), nr. 2 din 1 mai,
p. 66-83.
a A. G. Golescu II ddruieste, In 1882, Academiei RomIne, uncle astdzi poartd nr. 213.
In legliturd cu acest manuscris, vezi M. Eminescu, Literatura populard, ed. II, comentatii
de D. Murdrasu, Craiova, <1941>, p. 50-51.
4 Academia R.P.R., ms. 213, f. 14 si 16. In extrasele sale, Eminescu 1si copiazd numai
textul proverbelor, fdrd explicatiile date, fare paranteze, de lordache Golescu, pe chid
Lambrior reproduce si aceste explicatii. Rdmine de cercetat cu atentie dacd textele care
yin imediat dupa Vedenie (ms. 2307, f. 26-27) sint scoase tot din manuscrisul lui Iordache
Golescu.
5 Ms. 2307, f. 4-5, sub titlul: Pentru pustielate sau singurdlate. PenA yin (Din cage-
lrile lui Oxenstiern. Traducere din 1750). Vezi si D. Murdrasu, Eminescu si Oxenstiern.
(Extras din revista FR-Frumos e, nr. 5, oct. 1936, Cernduti), Bucuresti, 1936. Primul
capitol: Pentru pustietale sau singurdtate este transcris, dupa ms. eminescian, la D. Murdrasu,
op. cit., ca i la M. Erninescu, Opere, vol. III, p. 14... editia Perpessicius. Despre un ms.
Oxenstiern, proprietatea lui Eminescu, aminteste M. Gaster, Chrestomalia romind.. ., II,
LeipzigBucuresti, 1891, p. 46-49. La Academia R.P.R., se gilsesc mai multe manuscrise
cuprinzlnd cugetarile lui Oxenstiern (ms. 96, 109, 147, 265, 2773, 6086, 6137). Un fragment
In traducere greacd, ibidem, ms. grec 6, f. 45-45 v.

www.dacoromanica.ro
 25 0 SATIRA IN VERSURI 489

Este de remarcat cd nici Gh. Panu nici Lambrior nu amintesc de nici

un manuscris de la V. Pogor-fiul, sau din altd parte cuprinzind poema
Vedenie. In schimb, Jacob Negruzzi, cum am vdzut mai sus, primeste de la
V. Pogor-fiul mai multe poezii care, dupd cuprins si dupd form * par a
fi ale lui V. Pogor-tatal si publicd una din ele: Evylienismul, in it Convorbiri
literare din 15 noiembrie 1871.
Intre hirtiile comunicate atunci lui Iacob Negruzzi, va fi fost oare si
Vedenie? Aceasta prea putin pare posibil, desi intre aceleasi hirtii au mai
lost i alte versuri: de pildd: Oubli, versuri scrise de V. Pogor-tatd1 la
moartea fostului domn Joan Sandul Sturza (1834) si regsite de curind, nepu-
blicate, intre hirtiile rdmase de la Iacob Negruzzi 1, .

Putem reconstitui, deci, ipotetic, drumul pe care 1-a urmat manuscrisul

lui Vasile Pogor-tatal. Fiul acestuia, cunoscutul junimist, ii va fi incredintat
lui Eminescu, dupd 1872, adicd dupd intrarea acestuia la a Junimea , dar
cind anume, vom vedea mai departe. Eminescu a convenit cu Jacob Negruzzi
sd transcrie manuscrisul i sh-1 dea spre publicare, in intregime sau in extrase,
in a Convorbiri literare , poate refdcut, poate insotit de un studiu. Pentru
cd articolul fdgduit nu mai venea, intervine Negruzzi cum am vazut
in noiembrie 1877, cerind prin Slavici ca Eminescu sa trimit Poemul Calu-
gdrului, adicd Vedenie, pentru revistd. Neprimind nici un rdspuns, Negruzzi
intervine din nou, in octombrie 1880, de astdat direct la Eminescu, tot
fra succes.
Dacd manuscrisul lui Iordache Golescu si manuscrisul cugetdrilor lui
Oxenstiern au putut fi cercetate de Eminescu intre 1873-1874, adicd dupd
publicarea articolelor lui Lambrior, manuscrisul lui Pogor: Vedenie 1-a putut
avea in mind mai tirziu. Intre august 1874 iulie 1875, Eminescu functio-
neazd ca bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi, cind preocupdrile pentru
cdrti si manuscrise vechi rominesti Ii sint prezente si prin functiunea pe care o
indeplineste 2. In aceastd perioadd, viata lui Eminescu este oarecum mai asezat
0 el poate lucra chiar la bibliotecd. Caligrafia manuscrisului 2307, in care este
transcrisd Vedenie, este specified scrisului eminescian din anii 1874-1875 3.
In acelasi manuscris am vzut cd sint transcrise texte din Iordache
Golescu i Oxenstiern, iar in continuarea lor este si traducerea, neterminatd,
a unei gramatici a limbii slave 4, precum i copia unui manuscris din 1872:
1 Oubli este Inca inedit. 0 reproducern In anexe, spre a Infdlisa i un alt aspect al
atitudinii critice 411 lui V. Pogor.
2 Vezi G. Zane, ateva stiri despre M. Eminescu, in e Revista fundatiilor regale a, VI
(1939), nr. 2, p. 317-326.
a In acest sens se poate face comptratie cu ms. 2306 de la Acad. R.P.R., datat
/ 875 1876.
4 Perpessicius amintea cS fn ms. 2307 se and e un breviar de gramatica slava i un
glosar. (M. Eminescu, Opere, III, p. 116). In adevdr, IncepInd cu f. 36, Eminescu transcrie
o gramaticd sistematicd i savantd. a limbii slave, Insotind-o si de un vocabular slavo-romin.
Din terminologia Intrebuintata ne ddm seama cd este vorba de o traducere din limba germana,
mai ales cd In text sint citati Schleicher si Miklosich (f. 41 42). Dar nu intilnim nici o
altd indicatie din care sd. Intelegem dacd ne aflinn efectiv fn fate unei traduceri, sau numai
a unei compildri. Cercetind alndnuntit, ne-am ramurit cd textul lui Eminescu nu redd, cum
ne-am fi asteptat, nimic din lucrarea lui F. Miklosich, Vergleichende Grammatik der slavi-
schen Sprachen, Viena, 1852-1856 ; i nici din A. Schleicher, Compendium der vergleichenden
Grammatik der indo-germanischen Sprachen, Weimar, 1871; ci este traducerea lucrdrii lui

www.dacoromanica.ro
490 EMIL VIRTOSIT 26

Intrebdrile din partea Bucovinei fi rdspunsurile din partea boierilor Moldovei1.

Toate acestea arat la Eminescu o adinca" i variat activitate pentru cunoa-
terea trecutului Orli, activitate sustinuta concomitent pe mai multe planuri.
Adaugtm la aceasta i faptul cd, pe linga' cumparaturi de carp i manuscrise
romineti vechi, pentru Biblioteca centrald din Iai unde functiona
Eminescu propune, in prima jumtate a anului 1875, cercetarea i eventual
cumprarea i a unui manuscris chirilic cuprinzind un lexicon slavo-romin
i o gramatica a limbii slave, manuscris prezentat de I. Codrescu 2
A. Leskien, .Handbuch der altbulgarischen (all Kirchenslavischen) Sprache Grammatik. Texte,
Glossar.... Weimar 1871.
Manualul acesta al lui Leskien, devenit curInd clasic si tiptrit apoi In nenumtrate
editii, Isi grupeazt astfel continutul: Gramatica, p. 1-72; Textele, p. 73-176; Glosarul,
p. 177-245. Eminescu traduce Gramalica, de la inceput pint la p. 54, n. 3 inclusiv. Tran-
scrie si traduce si Glosarul pint la cuvintul Twilit-um inclusiv, dar il fragmenteazt pe
litere si-1 introduce, astfel fragmentat, dupd diverse capitole din Gramaticd, !nett face, oarecum,
corp comun cu aceasta. Trebuie st semnaltm ct Eminescu procedeazt la fel si chid traduce
lucrarea lui F. Bopp, Kritische Grammatik der Sanscrita-Sprache, dupt ed. IV, Berlin, 1868,
intercallnd In text si vreo 50 de pagini din Glossarium comparativum linguae sanscritae,
Berlin, 1867, al aceluiasi autor (vezi Radu Manoliu, 0 traducere a lui Eminescu (Gramatica
sanscritd) In s Arhiva ., Iasi, XVIII (1907), p. 415-416).
Inceputul Grarnaticii lui Leskien, In traducerea lui Eminescu, este preftcut, dezvoltat
i Imbogttit cu observatii personale ale poetului, pe baza unui material lingvistic si chirilic
rominesc, inedit. De asemenea el imbogilteste si traducerea Glosarului cu observatii si material
lingVistic propriu limbii romine (vezi d. p. ms. 2307, f. 115 jos).
Traducerea manualului lui Leskien meritt st fie studiatil foarte amtnuntit, mai ales
et reprezintS un act deosebit de important pentru cultura romineascii si, totdeodatt, o serioast
intentie a lui Eminescu de a studia, direct, vechile texte slavo-romine. Credem cA aceastii
serioast intentie se mai poate vedea si se leagd si cu faptul cd In acelasi manuscris (f. 163),
el incepuse transcrierea, in caractere chirilice, a unui document slay de la Alexandru cel
Bun (transcriere opritt la primele patru rinduri), precedind-o de un titlu de rubrict Docu-
menle din ale Sf. Spiridon *.
S-ar putea ca Eminescu st se fi gindit si la folosirea textelor slavo-romine ca material
de aplicatie al manualului de gramatict slava' (pe care-I traducea si-I prelucra totdeodatil),
in locul textelor religioase vechi slave date de Leskien, unele prea deptirtate de nevoile directe
si ime6iate ale culturii noastre din a doua jinn:Mate a secolului al XIX-lea, preocupatd,
atunci, de adunarea materialului istoric privitor la tara noastrd ; In acest scop, Eminescu
Incepuse sd lucreze In bogata si inexplorata, pint atunci, arhivt a Spiridoniei de la Iasi.
Cercettri spectate ar regtsi desigur urmele trecerii lui Eminescu pe acolo (cerere, semniituri
In registre etc.).
In legtturt cu cercettrile in arhiva Spiridoniei, semnaltm ct In e Columna lui Traian s
(Bucul esti, 1876, p. 502), A. D. Xenopol publict uncle . Documente inedite din archival S-I.
Spiridon din Iasi*, dupt copiile fdcute de un tintr, Cernescu, mort cu un an Inainte. Deci,
cercetarea acestei arhive se Meuse de Cernescu aproape In aulasi timp cu Eminescu.
Amintim, de asemenea, et preocupari privitoare la alfabetul chirific mai Intilnim si
tn alte msse eminesciene de la Acad. R.P.R. Astfel, in ms. 2306 (f. 86) grisim Decebal cu
litere chirilice ; iar la f. 50 se reproduce alfabeful glagolitic ; In ms. 2669, din mai 1875, se
dau cifrele chirilice (60-60 v) si copia unor Insemnfiri slave si chirilice ; In ms. 2281, f. 120 v.,
citeva majuscule chirilice reproduse dupt un ms. pe care nu-1 cunoastem; In Ins. 2292,
f. 56, semnStura lui Eminescu, In chirilice ; alt text chirilic: le mie dette (= datoriile mele),
ibidem, f. 17-19 (informatia din urmd comunicatt de Perpessicius).
1 Transcrise dupt un manuscris incomplet. Textul acesta, extrem de interesant pentru
vechile institutii ale Moldovei, este publicat mai tirziu, dupt o copie contemporand complett
(Academia R.P.R., XXII 291), In Uricariul, XI, Iasi, 1889, p. 252-268.
2 Arbivele statului, M. Instrucliunii. Div. .coalelor, dos. 2846/1875. Eminescu face aceastl
propunere cu adresa nr. 2 din 17 ianuarie 1875; dar, neprimind nici un rtspuns, revine ea
adresa nr. 30 din 21 iunie. In sfirsit, la 9 august, Cezar Bolliac, Instrcinat de Min. Instruc-
tiunii st cerceteze manuscrisul, refert et' este din secolul al XVIII-Iea si fart mare impor-

www.dacoromanica.ro
27 0 SATIRA. IN VERSURI 491

Traducerea gramaticii slave din ms. 2307 despre care am amintit ,

caligrafiatd de Eminescu cu atita ingrijire, traducere plind de observatii
personale, dar neterminatd, presupune o stabilitate in lucru, deci in functiune,
si, in acelasi timp, o functiune mai linistitd, apropiata de astfel de preocupdri.
Credem cd nu ne inseldm dacd apreciem ed. ms. 2307 a fost scris, in cea mai mare
parte, in perioada cit Eminescu a fost bibliotecar, intre august 1874 iulie 1875,
si anume in prima parte a acestei perioade (aici infra' si transcrierea poemei
Vedenie); iar traducerea, ramasd neterminatd, a Gramaticii slave ar cores-
punde cu ultima parte a acestei perioade, dui:a' care. a urmat inlocuirea din
postul de bibliotecar, ceea ce 1-a impiedecat, evident, sa-si mai urmeze lucrul.
In continuare, perioada de revizor scolar si de profesor-suplinitor de limba
germand nu i-au mai ingaduit rdgazuI 0, poate, nici el n-a mai avut la indemind
textul tiparit al gramaticii slave a lui Leskien, pentru reluarea lucrului.
*
Incheind, tinem sd ardtdm cd insistenta pe care am pus-o, de-a lungul
atitor pagini, spre a ldmuri cit mai multe din aspectele legate de aceastd poernd
satiria numitd Vedenie porneste, mai ales, din dorinta de a restitui patri-
moniului nostru literar o opera de care a fost vkluvit si un scriitor: Vasile
Pogor-tatal, pe care fdrd sd-1 ignoreze istoria noastr literard nu I-a
cunoscut si apreciat indeajuns, si nici in ceea ce-i era propriu si semnificativ.
Dar, in egald msurd, ne-a cdlduzit si dorinta de a restitui patrimoniului
istoriografiei noastre o opera de valoare, necesard pentru cunoasterea si inte-
legerea stdrilor de spirit si a frdmintdrilor innoitoare de la inceputul secolului
al XIX-Iea, din Moldova. In acelasi timp, prin aceasta, se ldmuresc si unele
din preocupdrile literare ale lui Eminescu, precum si pretuirea pe care acesta
a avut-o pentru poema, Inca anonimd, datorit lui Pogor. Nddjduim Ca'
demonstratia a fost convingatoare si cd, pe viitor, Vasile Pogor-tatal va fi asezat
la locul pe care 11 merit, in primul rind ca scriitor-luptdtor social, In Moldova
anului 1821.

ANEXE
I
Vedenle, ee au vAzut nn schimnie Varlaam de la mind/Aires Seculul din Moldova, la anti de la
ridirea lumel 7329, lar de la Intruparea mIntultoriulul nostru I<Ieu>e Hr<Istoe>, 1821.
(Manuscript)
Varlaam, =era alugilr si pacatos muritoriu,
Cu metania la Secul de demult petrecatoriu,
Scriu vedenia, pre care Domnul, mi-au descoperit
Cind, cuprins de 1ntristare, sufletul meu cel uimit,

tant. Nu cunoastem urmarea, cu atit mai mult cu cit Eminescu, la acea data, nu ma i
era bibliotecar. Cele cloud adrese ale lui Eminescu slut reproduse la G. Zane, op. cit.,
p. 320-321; la p. 317-326, se aratd activitatea ca bibliotecar a lui Eminescu. Manuscrisul
lexiconului se pa'streaza astilzi la Acad. R.P.R., ms. 312 (vezi in acest sens Al. Elian, op.
cit., p. 312).
I Academia R.P.R., ms. 2307, f. 6-24.

www.dacoromanica.ro
492 EmIL VIRTOSU 28

5 LAsind lAcasul cel putred, stfrvul meu cel puturos,

Gol de patimi mincinoase i, curat i luminos,
CA-trA pArintele vecinic, cAtrA al meu ziditoriu
S-au innAltat, sA asculte al situ glas nemuritoriu ;
S-au Innaltat ca sA vazii adevarul cel curat,
10 Pentru care pustiirea tArii noastre s-au amplat;
Clnd o hoarda ticAloasa, a grecilor blastamati,
Ratacind prin munti i pesteri, goli, flamanzi si 11E1014,
Tfrlia nenorocirea, ce pe dInsii fti \dna,
In tot locul, unde, capul, ticalosii, 111 pleca ;
15 and acestia, cu totul vazIndu-se-ncungiurati
5! de urgia cereasca si de turd Impresurati,
Au nAvalit ca sit afle, prAdatorii, adApost
In mAnAstirile sfinte si sub zidiul lor cel prost ;
Chid s-au Incuibat In Secul cei de sfinte pradatori
20 5! au tras asuprA-si oastea turcilor rasplatitori;
Clnd turcii, ca sa stirpascA raul cel Inveninat,
Din mirenesti si din sfinte, nirnica nu au crutat ;
Clnd au hotArlt stricarea lacasului celui dint,
Sub a cAruia sdrobire hotii au aflat mormint.
25 and am vAzut cum cA turcii mAnastirea au Incins 1
5i cu foe i cu vapae cele sfinte au cuprins ;
and para si cu strigarea, a furilor celor Mop,
Se suia cu repegiune pan-la nourii cerniti:
0 jale, o slAbiciune, o gindire m-au cuprins
30 5! a mele simtiri toate intru mine s-au Inchis.
Un trasnet de tun, prea groaznic, In uimire in-au adus
5i simtirea omeneasca l vederea mi-au apus.
5i fntr-aceastA uimire priviiu cele ce-oiu sA scrita
Pc care bez 1 trup, sau 2 afar% de rn-am vdzut, nu o tio.
35 Un nour des, deodata, foarte gros si-ntunecat,
Pogorfndu-se din ceruri, pe mine m-au ridicat
Si-nnaltandu-ma In slava, am auzit pre pamInt
Un clocot, ca <0> clnd muntii deodatA s-au ponorft.
Strigari, plingeri i suspinuri preste tot locul auziam
40 51 In toata tara noastrA numai bejanii vedeam;
Grecii, turcii i talharii pretutindene prada
5i, norodul, lacomiei, jalnica jertfA se da.
Fara pastoriu, farA cfrmA, de groaza, spaima, cuprins,
De rapstire In tot locul, de fier i de foc Invins,
45 LasInd tristele lacasuri, Intru care fi prada,
Barbatul pe-a sa ;otie, maica pe fiu lepada ;
5i, cum putea, goli, saracii, de toate a lor lipsiti,
Ii vedeam prin munti, prin pesteri i prin codri rAtAciti
5! cu eft se mintuise, de eteristi neluat
50 Ce rasboiul pentru lege numai crestini au prAdat
O CuvInt dat In chirilica: 6<l>3.
a CuvInt dat si In chirilicii (In paranteze): car.

www.dacoromanica.ro
29: 0 SATIRA. IN VERSURI 493

Ace lea prin carantine le vindea, le cheltuia,

Si altor cretini cinovnici 1 de silA le ddruia...
Cu eft InsA de la lume card ceriu ma innAltam,
Priveliltea cea duioas din vedere o scApam,
55 $i-n sflrlit, cu depArtarea, nimica nu mai vedeam,
Decit numai clocot mare 0 ne-nteles auziam.
Dar 0 acest huiet strapic In tropot 2 s-au prefAcut
$1-nnapoia mea deodat vAzuiu o sferd de lut,
Care avea ochi i gurA i urechi de auzit,
60 Dar In care niciodatA priceperea n-au lucit.
DupA dinsa o multime de noroade alerga
Si rAsplAtirea din ceriuri improtiva ei 5 striga.
Un lucru de foc cu fulgerpe acest ghem II gonia
$i spaima i turbAciunea in ochii lui se vedea.
65 Nu mergea pe cale dreaptA, ci pururea uvAit,
In tot locul de noroade 0 de fulgere gonit.
In sfluit, aceastd gloatd, ajungind, mA-npresuri
$i acolo cu multimea T i pe mine ma 5 Mi.
Ah I ce groaznicA strigare, ah I ce huet incumplit I
70 Ce ndvald fioroas, ce tipAt i ce scignit I
Tineri, bAtrinii i maice, prunci, vAduvi, saraci, bogati,
Toti aleargd Intru una, top cu hula intr-armati,
Toll, toti strigd rsbunare, toti cereau neincetat
RdsplAtire i osindA peste botul bldstAmat I
75 Dar din sgomotul cel mare o Were se Mu
$1 aerul In vApae deodatd se prefAcu,
$i, prin trAsnete, prin fulger, cerurile s-au deschis,
Care iar, cu huet groaznic, primindu-ne, s-au inchis.
Un rill de foc dintre nouri se revArsa clocotind
80 $i valuri tocmai ca muntii se-nchipuia scinteind:
Acolo se zice iadul, Roc, greitilor, gAtit,
$1 acelor ce In prada turma lor au parasit.
Acolo este comoara trAsnetului arzAtoriu
Si de-acolo se pornqte fulgerul detundtoriu,
85 A valurilor lovire, In vuetul ce auzeam .
$1 scInteile Ior, focul, cari prin nouri priveam.
Fttul este elementul focului incAlzitoriu
S-a vAnzAtorilor Orli lAcalul osinditoriu...
Intre valuri, o mult.ime de pdato0 Innota
90 Si cu strAdanie, vecinic, rAsuflare cAuta;
Dar aceasta de la d1n0i zbura pururea upr,
Insuflindu-li simtire, nAdejde numai 0 dor.

1 Subliniat In text.
2 Finala ot data si in chirilicA (In paranteze): OT.
3 Cuvint reprodus i In chirilick in paranteze (Ha).
In paranteze drepte: sovAind.
5 /n text: pe.

www.dacoromanica.ro
494 EMIL VIIITOSU 30

o namila-nfricosat dintr-acel rlu se ivi

Si botul de lut de o data cu strasnicie sorbi
95 Si ea un glas ca de vifor catrd norod au strigat:
Veniti, sa vedeti osinda acestui bot de pacat I
Dupa aceasta. cutremur foarte mare s-au facut
Si acele locuri strasnici Intr-alt chip s-au prefacut,
Clt nici rfu de foc, nici nark nici nour a mai riimas
100 Nici fulger pe cer, nici trasnet, niel acel de vifor glas
Nu s-au auzit cu totul, o liniste s-au facut
Si o alta lume noti de o data am vazut.
Cap al doilea
Ne-am aflat pe un ses verde, cu copaci Impodobit
Si de rturi linistite In rniulte laturi stropit;
105 Cu crini, mersinna 1, aloe, cu trandafiri samanat,
Cu garofe de ostroave dmpul era presarat ;
Mireasma cea mai placuta acolo se mirosia
51 vasduhul cel mai dulce acolo ne-nsufletia.
Se parea cum ca simtirea din noi s-au Inviosat,
110 Dup-atltd grozavie ce-nnainte au cercat.
Si viindu-ne In sine, unde ne afldm, lntrebam,
Necunosclnd noi pairantul, priste carele lmblam.
Acolo o curte mare si lucrata minunat,
Inainte-ne, de o datd, ni s-au i Infatosat.
115 Frum'satile din gall ale acestui palat,
Vrednice de a se scrie, precum si de ldudat,
Le las neprescrise oate, nu doar pentru vr-un nacaz,
Ci pentru cd In vedenii ele nu au loc, nici haz ;
Dar, ce-am vazut Inlauntru, am porunca sa le scriu
120 Tocmai cum s-au facut toate, cum au fost si cum le stiu.
Necredinciosii vor zice cd slut, poate, iscodire,
Dar pe dInsii Ii asteapta schingiuri fara contenire.
Tialosii I Ticillosii I N-au vazut rlul de foc,
Nu stiu munca, ce-i asteapta si a lor durelnic loc I
125 N-au vazut pentru biirfele ce schingiu groaznic e gAtit I
Cad ar Inghiti atuncia veninul cel otrdvit,
Si n-ar mai barn, saracii, precum slut obicinuiti,
Improtiva celor sfinte si a celor ce-s sfintiti I
Dar nici trebue s-asculte hula lor, un Intelept,
130 Ci sd creada cum cd toate cite-s scrise slut i drept.
Acolo era o sala 2, larga i fdra sfarsit
Si In mijloc un jilt mare, foarte, foarte-mpodobit.
El era-n chip de luceafar foarte iscusit lucrat
Si cu mii de milioane de raze Infdsurat.
135 Un soare sedea deasupra, [cal ca un cuiu pironit,
Luna si alte planete lmprejur sta umilit ;
De-a dreapta sedea un Inger, cumpana mare tiind,
CuvInt dat si In chirilicii (In paranteze): ntocamrs.
2 Tn text: said.

www.dacoromanica.ro
31 0 SATIRA. TN VERSURI 435

Si den-a stInga un altul, cu o sable lucind.

Pre scaun sedea o doamna prea mareata si cu chip,
140 Moldoveneste-mbracata, cu straie de sal si sip,
Dar Insa de moda veche, cu benisul cu cobur,
Amlndourt cu fell albe si blanite cu samur,
Iar tanelele mai late de cum le purta la Esi
Si samurii de Iacurtca 1, negri, mai-anti si alesi.
145 Intriind, am picat cu totii cu fetele la pamint,
IntelegInd c-a Dreptatii acolo-i scaunul stint.
Sculati, narod I , au zis doamna, cu un glas prea mangaios,
Dar statornic cu rostirea si maret si fioros.
s SCulali 1 Eu cunosc pricina pentru care ati venit
150 s La scaunul slavei mele, cel de veacuri Intarit I
Moldoveni, munteni si altii, dreptatea voastra o stiu,
. In isvodul nemurirei am poruncit de o scriu.
Acolo va sta In veacuri, mild pentru voi solind,
Si, pradatorilor, munca si hula pricinuind.
155 Adevarul, nu se poate ca sa-1 ascunda In veci I
s El se desleag si scapd din orice noduri si clenci I
. Dar pentru acum, deodata, iata, yeti fi multamiti,
s Ca sa aduca de fata vinovatii, ce plrlti ..

Cap al treilea
0 minune I necuprinsa de gindul cel omenesc I
160 lath' ca venird tiara, de care va pomenesc,
si cu bale multe foarte borlra botul de lut,
Care se parea ca este acum surd si chior si mut.
Atuncea doamna strigara chiar catra mine curat:
Varlaam sa scrie toate, In stihuri s-adevarat,
165 Cate-ai vazut pin-aice si Cate vei mai vede,
s C-or sa se plineasca toate, la vremea ce s-a cad6 I
Vin cu batul 1i-1 loveste pe mutul cel pangarit,
. Pentru Ca sa se disfaca din ceea ce-i lmpietrit ...
L-am lovit si, o minune I 0 lucru Infricosat 1
170 Vazuiu un domn deodata din hot cii s-au dist:ill-nat.
Om final. 'Area la vrista, la stat si la chip frumos,
Dar se cunostea din fata ca-i viclean si mincinos.
Pe acest domn niciodata aievea nu 1-am vazut,
DecIt numai cand esira din botul acel de lut.
175 Dar credeti, frati de scriptura, ca de-as sti a zugravi,
L-as lnchipui Intocmai cum este, far-a gresi I
Lasand chipul de o parte, el a esit Imbracat
Cu podoaba cea domneasca `si In samur Ingamfat ;
Cahanita de de-asupra era toata de samur,
180 Dedesupt, de-aceeasi bland, giubea alba de buhur ;
In cap avea gugiumand tot de samur si alesi,

1 In text: Iacutca ; iar mai departe In chirilica: IlIctimice (In paranteza).

www.dacoromanica.ro
496 EMIL VIIITOSU 32

Negri, potriviti de-o apg mgruntei la pgr si deg;

Dintr-o sivaA de Hindii 2, cu fir, avea antereu,
Era incins c-un al negru, foarte frumos, scump i greu.
185 Dar hainele-acestea scumpe 1 i blanele de samur<i>
Sint dovezi de desfrinare si dovezi de-apucilturl .
Esind din bot, el indatg la doamna s-au Inchinat
Si-nnaintea ei, cu fricg. domnul acesta au stat.
Doamna i-a zis ca sA spue ce pricing 1-au silit,
190 De au lAsat tara-n pradA i cu grecii s-au unit.
El au inceput birfele de partid3 a insira,
Voind, oarecum, cu-acele pe sine a se-ndrepta.
Dar cu pilda unui printip din 5fezia4, Bernardot5,
Norodul, Intimpinindu-1, 1-au si amutit de tot.
195 Atunci doamna, c-o minie care nu-i de povestit:
Falangg I Falangg-ndatg sg adue' I au poruncit.
Asa, de voie, nu spune, acest cline prefAcut I
s Ci de-1 voiu bate la talpe, iar nu la roatg sau 6 cnut,
El va si trgi -a spune cite le stie curat I
200 Ca Spilberg la voi nu este7 ; ei bateti pe vinovat,
Si dobrosuri mincinoase nu vd truditi a lua,
Liman viclenilor lotri si chip vgdit de-a scgpa I
Ci bAtindu-i la tglpi bine, a lor ving ei o spun
Si, dupg faptg, pedepsei, tAlharii tort se supun s.
205 Vorba bine nu sfirsise i falanga au sosit.
El Ingenunchie la doamna, dar indatg 1-au smuncit
Si, tirindu-I, 11 Intinse acolo, pe un covor,
Y1 discultarg de mescii i de coltuni binisor,
Si asa, cu toti samurii, cum se afla Ingimfat,
210 Vodg se vgzu deodatg lii falangg spAnzurat,
Si a sale domnesti talpe, cit de fragede si moi,
Clt de gingase i albe, evgheniste 8 si de soiu,
Sta gAtite spre bgtaie hdoi slujbasi astepta
Cu toiegele in mind, gata a le mgsura.
215 Iar mgria sa, pre spate si In samur rgsturnat,
Cu picioarele-n falangg, sg ruga neincetat.
Dar In zadar au fost toate, cg soarta nu 1-au trecut,
Ci a-1 bate cu toiege pre talpe au inceput.
Ah 1 Ce lucru strasnic foarte acolo s-au prilejit,
220 Pe un domn la tglpi sg-1 batg, hicru nu s-au auzit 1
Dar, cu toate-acestea, iatA cA se poate, s-au putut I

1 In paranteze, forma chirilicg : Ato anis ; in text: din apg.

2 Idem: CHILSI Ai VINAHli.
8 In text: patrid.
Suedia.
5 Bernadotte, maresal francez, ajuns rege al Suediei (1818-1844).
Pe margine notatg varianta: rusete cu.
7 Pe margine: La voi, Sibir nu se uflzi.
8 In text: evghenisg.

www.dacoromanica.ro
 33 0 SATInA IN vERSURI 497

Pre scurt, aceasta tAmplare cu ochii miei am vazut.

Cu toate ca-mi spunea unul om, se 'Area, invatat
C-ar fi bAtut la falanga 1 j pe domnul Ipsilant ;
225 Precum si pe altii Inca dintre domni i veziri tari,
Acolo Ii muncesc strasnic, fie mdcar cit de mari,
5i eaci'naintea clreptatii oamenii nu-s osabiti,
Sint judecati dupa fapte, iar nu dupA neam i spiti;
Cd se (IA la multi si schingiuri, fie macar Imparat,
230 Partinire i dvoreanstfa 2 acolo n-au Invatat I
Intr-aceasta vreme Insa toiegitul tot urma
5! vodA, cu suflet mare, hotArase a rAbda ;
CA nu-i era de bAtae, cltu-i era de afront,
Priivindu-se pe sine defaimat In asa pont.
235 Il Intreba ca sa spue pricina, ce 1-au silit
De s-au fAcut hain Portii i cu hotii s-au unit.
El Insa scrlsnea cu dintii i cu ochiul Incruntat,
Cu salbatecA tacere, cu rAbdare de mierat,
Defaima toata durerea ce pe talpe suferia
240 Si Intr-adevAr pricina a marturisi nu vrea.
Doamna Insa, cu minie, striga sa-i deie la talpi;
CA-i spune, zicea lui voda, i mAcar sa plesnesti, sA crap! I.
Incepind dar i slujbasii a trage mai Indesat,
Talpile pe multe locuri i-au plesnit si au crapat.
245 Un gligan din muntii Dome!, de lance fiind ranit,
Aspumind de turbaciune si de cotei tahnait 3,
Nu se pare mai sAlbatec, desi gata a cicni 4
Decit voda, and viizura sangele sau a tIsni ;
Chid vazurd cum cA curge pintre degete In jos,
230 Cum ca-i roseste samurul eel mai negru ll frumos.
Clad Incepu sa-1 stropeasca i pe dinsul pe obraz,
Atunci sufletul In fine se &Anna cu nacaz
5i dorea mai bine moartea, deal- sa fie silit
Ca sti spue adevarul, de rabdare parAsit.
255 Dar vail moartea nu soseste clndu-i omul In necaz 4,
Dect nu mai cand de clAnsa s-a gandi nu face haz I
Asa dar, cu toiegitul tot In sporire mergind
5i vodA, de la o vreme, a rabda ne mai putlnd,
Incepura a se sbate, a scapa vAitaturi,
260 A se sgIrci, a se-ntinde, a se vIrcoli-n samuri,
A se ridica In coate, a se sbuciuma cumplit,
A se Oita spre falanga, s-a se ruga umilit:
AhI mit rog, stapinA doamnA I 11 auziram strigind,
Innecat de suspinare i chiar cu lacrimi plinglnd.

1 In paranteze drepte: turcii.

2 In paranteze textul chhilic (Asoptiawr4s-h).
3 In text: haituit; pa margine, In chirilica i transcriere: tahnait (wsprear).
4 Pe margine: 41110111..
5 Indreptat peste: Innecat.

32 c. 376

www.dacoromanica.ro
498 EMIL VNTOSU 34

265 MA rog, lasd-mA, c-oiu spune toate cite le stiu, drept,

s CA s-au sfIrsit i rAbdarea i sufletul meu din piept
Voiu spune, voiu spune toate, a tagAdui nu pot,
Ah ! Amar, talpele mele I LasA-md, c-oiu spune tot I a

Incetind dar de a-1 bate, tot Il tinea spAnzurat

270 De picioare cu falanga, i vodA, stind rAsturnat,
Au Inceput ca sA spuie, ohtind InsA prea ades,
Ca aceste urmAtoare, ce pre scurt eu am ales:
CA socrul meu, zicea vodA, Ioan vodA Caragea,
Fiind dintr-aceastA bontd 1, pe cti putea, ti trAgea
s
275 s La ceata ce-i zice sfintA, dar InchegatA din hoti,
Din prAdAtorii de sfinte, din lotri si din netoti.
CA acela intr-o vreme a Incepe lucrul wind,
Iar pe Calimah 2 In virsA a-I incurca neputind,
Cum si sorocul domniei viind acum spre sfirsit,
280 Au hotArit ca sd fugA, cum se stie c'au fugit.
. De aceastA hotArtre eu fiind Instiintat,
CAtrA Prea Inalta PoartA fuga lui am arAtat ;
Dar arAtarea aceasta au fost iar cu viclesug:
Una, sa scap de urgie i alta cu mestersug
285 e Ca sA pot sA cItig lesne domnia, care-o doriam
Si pe care, pentru altul, cu-a socrului bani soliam.
Am domnit mai dupd vreme, dar sume grele am dat
Si, pentru tactul domniei, cu bani m-am Imprumutat.
Viind dar eu la Moldova si fiind vechiu eterist,
290 Am silit de am tras la mine pe Necolaiu 3 Rosiit vist 4.
Iar acela i pe altii In urmA au InhAitat,
e Prilej socotind prieInic, de rApit si de prAdat.

La Tarigrad iar lAsasem, pentru trebile domnesti,

Pe frate-meu cel mai mare, de la care luam vesti,
295 Si pururea-i poroncisem sA cate a Insela,
S iee, de la oricine, mice va put lua,
Si sA stea gata sA fuga In minuntul hotArit,
Cind a simti a la PoartA lucrul s-au amirosit.
FAcInd, dar, o socotealA asa de-asupra, curat,
300 . Trei rnilioane sA punem datorii 5 in Tani grad ;
Sapte iarAi, ce din tarA, cum am putut, le-am rApit,
FdrA de poclonul Orli, ce la PoartA n-am plAtit,
4 Si fArA banii ce-n tarA, In Moldova, sint datoriu,
Pe zaherele, pe lemne, la blanariu, la croitoriu ;
305 s Mai zi vr-o trei milioane, ce fratii mei au furat,
Unul aid In Moldova si altul la Tarigrad:
IndatA ese pricina, ce pre mine in-au silit,

1 In parantezii, forma chirilicA : 6WHT1I, iar, pe margine, forma, corectA : band A.

2 Alexandru Scarlat Calimah voievod, domnul Moiclovei.
3 Pe margine: Iordachi.
4 Prescurtare pentru : visternic.
5 Pe margine: care vrem.

www.dacoromanica.ro
36 0 SATIRA IN VERSURI 499

In saica cea tMhareasca cu grecii de m-am suit.

Sint vinovat si la moart Sutului 1 din Bucuresti,
310 Care, nevoind sa intre In calk talharesti,
Am platit sA-1 otraveascA, precum 1-am si otravit,
AvInd Improtiva-i pisma, Inca decand. au domnit
Pre Innaltatul domn, Inca de usturime pAtruns,
Spre-a nu lasa povestir de lipsuri ceva prepus,
315 Ca prin batAi sfi inceapa de isnov a-1 Intreba,
Lucru care, cum se vede, incepuse a-1 desgusta,
Au aratat i isvorul al acestii talharii,
Ce-o cinstise cu numirea prea sfintitei Eterii ;
Cum i nadejdile oarbe, cu care 1-au Inselat,
320 Cei ce cirmuia lucrarea, ce insusi au Inchegat.
Dar acelea fiind toate straine vinovatii,
Doamne mi-au zis: Varlaame I Acestea sA nu le scrii I
$i pe voda sa-I sloboada din falang-au poruncit
$i sa-I tirasca de o parte, ca pre un les fmputit.
Cap al patrulea
325 Atunci Ingerul de a stinga, sable putin clatind,
Cu un rost foarte salbatec striga la mine, graind:
Fiul omului I GrAbesti I 2 Sfarma botul cel de lut I
Pas de rumpe legatura pAcatului de demult I *
Acest glas, asa de strasnic, cu totul m-au spaimintat,
330 Si singele i simtirea In mine au Inghetat.
Dar Ingerul din a dreapta, cu rost ceva rnai darnol:
Mergi, ca ti-i dat, el imi zise, sa arati pAcatul gol I
Mergi i calca i sdrobeste botul acest blastamat,
Intru care slime tia l pacatul 11 legat I
335 Mergind dar, dupd porunca, botul Mime facuiu 3
$i gadine o multime a se-nchipui vazuiu:
Un panthir 6, un tigru groaznic, un maimutoiu, un bursuc,
o leoaica Incordata i cu ttncii lor buluc,
Se aleasa de o parte, din multimea ce au esit
340 Din sdrobirile fAcute din botul ce-am pomenit.
Atunci dar, Ingerul groaznic cAtra panthir s-au tutors
$i, Invirtind al sail palos, i-au zis cu glas mlnios:
Gadina neimblanzita I Panthir crunt i rapstitoriu 1

Fire indarapnicita si de singe sugatoriu I

1 Pe margine, In chirilica : cvuptvii. Este Alexandru N. Sutul, domnul Tarii Bomi-
nei (1819-1821).
2 In text: girbesti, iar intre paranteze, In chirilica: rmsuu,H.
3 Pe margine, Eminescu da o alta versiune:
Si persoane o multime a se-nfatisa vAzuiu.
Dintre cari esi unul, un om <sters: unul > de a firea Innalt,
Posomorit, morociine i cu ochiul incruntat.
Ultimul vers este subliniat cu cerneala.
In paranteze, forma chirilica : n4Hu3Hp. In continuare, transcrierea lui Eminescu
foloseste forma: panthy:-.

32*

www.dacoromanica.ro
600 EMIL vinTOSLT 36

345 t Pas de-ti ia chipul, pe care Intre oameni I-ai purtat,

s Schingiuindu-i, In minia cerului, ce i-au lasat 1 *
Si deodatd se fAcuse un om de a firea innalt,
Posomorlt, morocline si cu ochiul incruntat ;
Se putea vdt16 din fatd cd-i sAlbatec i tiran,
350 Lingusitoriu, Mil cinste, om zAdarnic si viclean,
De socotinta de sine ca un Male Ingimfat ;
Barn' lungd, minte sewn, dobitoc Inviersunat.
Era 1ncrosnat -acesta tot cu blane de samur,
Ce fAcea putind cinste pdrului cdrunt si sur.
355 Pe-acesta cum 11 vdzurd, top strigard cu un glas:
Iatd vInzAtoriul Idrei, spurcatul si rnirsav vas 1
Puiul ndpIrcei, pe care noi 1-am lost hrdnit In sin
Si care ne adApard 1 cu otravd si venin 1
Jfifuitoriul cel aprig, panthirul crud si turbat
360 Gadina cea sIngeroasd 2 cel spurcat,
Din care si omenia i cugetul au lipsit
Si dintr-a cdruia fapte Ora ni s-au pustiit 1
Ce, dorifid cinstea strAind 8, ametiri copildresti,
Nadd celor Met minte si InselAciuni prostesti,
365 Semne MA 1ntelegeri si zAdarnice numiri,
Cinstiri goale i deserte, viclene ademeniri,
StIrnituri, ca sd Insele pe tinerii cei porniii,
Ce, voind sd le clstige, rdmIn vecinic osinditi;
S-au unit cu Eteria, s-au fdcut singur de ris,
370 Si In toatd tara noastrd au atitat foc nestins 1
Singele lui acel spurcat, cel cu venin otrAvit,
ItS-a tot neamul, ce dintr-Insul, pAngdritul, au esit,
Nu-i vrednic sd rdsplAteasca rdul care ni-au adus,
Si numele lui In veacuri spre bldstamuri fie pus,
375 Ca si Gheezi cel spurcat, ca Daftan, ca Aviron 4,
Ca Cain, ca Gavrilitd si ca tiranul Aron 1*
Atunci doamna card dinsul cdutard tulburat,
Iar el In genunchi, deodatd, la pdmInt s-au aruncat ;
Cerea voie sA vorbeascd, dar Insd n-au fost primit,
380 Ci sd-1 pue la falangd, doamna au si poruncit.
Descultindu-1 dar slujbasii, In falangd I-au si pus
Si 1ndatd ridicard talpile goale in sus,
Cu toiegele pe ele 1ncepurd a croi,
Olt trebui, pAngdritu15, rugile a-si indoi.
385 Dar, ce kilos ? CA ureche nu era, a-1 asculta,
Nici, de-a lui tdIpi usturate, inimA a se-ndura 1
De-a loviturilor sild fumul din talpe esia,
1 Pe margine : Ne adap-acum.
2Liisat loc liber, urmat de semnul de Intrebare (pus pe margine).
3 Pe margine: Care pentru cruci si lente.
4 Formula de blestem, ce se &este, in parte, In actele domnesti solemne, la poena spiriluatis.
5 Pe margine, un semn de Intrebare.

www.dacoromanica.ro
37 0 SATIRA IN VERSURI 601

Toiegele de dirmogza tanduri tanduri se Mem

Si, cum se vede, la talpe chid bat, doare pr6 urit,
390 CA rAcnia foarte sAlbatec si, gonasul phigarit,
Uitase chiar cA-1 visternic, din pendada cea de soiu:
SA vircolia ca un serpe, In samuri si prin gunoiu,
Winne-0 musca cu dintii, barba cea lungA-si smulgea,
SA bAtea In piept cu pumnul si ca bivolii mugea.
395 Ca un peste ce se frige, viu fiind IncA, pe foc,
Se-ncordeazA si s-aruncA 1 ne-ncetat, din loc In loc:
Asa visternicul nostru supt falangA se sbdtea,
Se resfrIng6 de durere, sil Incujba cdt putea,
SA svirlia cAtrA falangA, pe tAlpi minile-si punea
400 Si rAbda si preste ele cu vergile de-1 plesnia.
Din mini, din tAlpi, de sub unghii, singe mohorit curgea,
Iar slujbasii fail milA cu toiegele tragea.
Trageti pe talpe, sA crape, In falangA spAnzurat,
4 VInzAtoriul tdrei sale, slavnicul acest turbat I
405 4 Trageti-i, ca sA simtascA, cd taste om pAtimas,
6 Ca si sAracul, pe care-1 muncea ca Pe 2 un vrajmas ;
e Pe a cdruia sudoare tiranilor o vindea

a $i fArA mill si cuget 11 prAda si-1 osAndia ;

Pe care giindia cA cerul pentru dinsul 1-au fAcut,
410 4 $i de-a cAruia suspinuri, crudul, milA n-au avut I
Datl-i pe tAlpi I striga doamna I a Dati-i Indesat si rar,
Ca sA guste cum se cade al usturimii pahar l a
De-atAta bAtaie InsA, gonasul acel cumplit
SA vdzurA de virtute si de simtiri parAsit
415 Si, ca un stirv far& suflet, pe pdmint sedea intins,
Fiind amortit cu totul si de lesin aca prins.
Atunci doamna poruncirA ca sA steie de bdtut
Si, spre a-1 trezi, slujbasii a-I uda au inceput.
Mai viindu-si dar In sine, atuncia 1-au intrebat
420 Pricinele, pentru cari cu talharii s-au legat.
Si au spus cA cea mai mare, care IntAi 1-au silit,
Ar fi fost visternicia fiului sail eel iubit.
Al doilea: nunta, care a sAvirsi sA silia,
Cu insusi sora lui vodA, care si lui li plAcea
425 Si prin care hotdrise sd-si rAsplAteascd curat
Pentru o mArsavd faptA, cu care 1-au rusinat 3;
Cdci feciorul sAu acesta, de turbAciune cuprins,
Pin-la mastiha sa Insusi dorinta sa au Intins.
A treia: credea cA rusii vor trece Prutul curind,

1 In paranteze, forma chirilicA: amsopAxiip,%.

2 Pe margine: 1-au vIndut la.
3 Pe margine: Asupra lui Nicolachi, ce pe <deasupra, in chirilicA: Aloe> dos I-au
rusinat.

www.dacoromanica.ro
 602 EMIL ViRTOSU 38

430 Prin cari, nAdejdi i jafuri plAsmuia Intr-al sAu gind.

A patra: ca sA se afle In toate amestecat,
Fie bune, fie rele, precum timplarea le-au dat,
Ternindu-sA sA nu-si piarda precovirsirea 1 ce-avea
Peste top deopotrivA, lucru care nu-I voia.
435 A cincia: cA Eteria ti da zare de gindit
La domnia tArei noastre, ce de mult ar fi pindit,
$i dacd rusii IndatA peste Prut n-ar fi trecut
$i apucarea greceascA esiri bune ar fi avut,
$tiind cum cd vodA este om fricos, miAi, desArt z,
440 A-1 dobori de pe scaun, socotia lucru de un cifert ;
CA, mind grecii l cu turcii in rAsbolu s-ar fi-nclestat
$-ar fi avut trebuintA de ajutor neapArat,
Atunci el putea sA facA In tarA vre un mic bunt 3
$i sA ia lui vodA viata i domnia Intr-un punt
445 $i, apoi, el sA se-ntoarcd cu cine ar fi socotit
CA poate sA-I sprifineascA pe scaunul cel rApit.
Acestea au fost destule ca sA arate curat
DesertAciunea cu care ticdlosul s-au purtat ;
$i sA-1 lase din falangA atuncea au poruncit,
450 Iar slujbasii de o parte MO vodA 1-au Mit 5.

Cap al cincilea
Atunci doamna, sA aducA i pe altul, porunci,
$i un arhiereu IndatA din tigru se-nchipui 6.
GalbAn j uscat la fatA, om cuvios i zmerit,
Care de post si de rugA se pArea cum cA-I topit ;
455 Ochii lui, negri i gali, strAlucesc inpArosati,
Subt pleopele 7 slAbite ad/nciti i /ngropati.
Incet, legAnat i &boy merge, cAtind In pAmint,
Cit eu socotiiu, vAzAndu-1, cum ca. este vreun stint,
Venit ca sA infrunteze pe boierii vinovati
460 $i sA tie pArtinire moldovenilor prAdati.
$i indatA la metAnii mA aruncaiu a croi
$i a lui blagoslovenii a rivni si a voi.
Dar doamna, zlmbind a ride, Imi zise: Te-ai inselat,
a Socotind stint pe tIlhariul cest In negru imbrAcat I
465 I Cali el este slab la fata? [Dar aceasta nu-i de post,
Ci de pismA i minie, cArora supus au fost.
4 CA-I la cehreaoa lui galban, este numai de venin,

1 Pe margine: preponderenta.
2 Pe margine: $tiind IncA si pe vodA cA-i om fricos i desert.
8 In text: bust ; iar mai departe, In paranteze, forma chirilicd: BSH-r. Erninescu
n-a Inteles forma chirilicd.
In text: pust ; iar mai departe, In paranteze, forma chirilicA: nSH-r. Aceeasi obser-
vatie ca la nota precedentA.
5 Personajul este Iordache Roset Roznovanul, iar fiul sAu, Nicolae Roset Roznovanul.
Pe margine: $i iatA cii un pArinte, un arhiereu se ivi.
7 In text: peoplele.
In paranteze, forma chirilicA: glxirkwa.

www.dacoromanica.ro
39 0 SATIRX IN VERSURI 603

Fiind CostAchese de vitd, popA i popd, amin I 1

t CA-1 vezi zmerit, cu ochiu gale*, nu gAndi cd-i ipocrit,
470 4 CA nici n-are duh sA poarte acel obrAzariu cumplit I
Ci-i un turbat diiidemon 2, un veninos fanatic,
Ce crede paglnatate tot ce n-ar fi In tipic I
AdevArul 11 rAne*te, crucile 11 hicAlzesc,
Gindirea dreaptA 11 turbA, posturile-1 imblInzesc.
475 El, In pArerea lui, vede sfinte, sfini, ingeri sburind
Si diavoli, leghioane, pe oameni bezmeticind.
De aceea, II vezi, catd tot In jos *i la pAmint,
o Temlndu-se sA nu calce In veo cursd, omul dint.
4 El glnde*te cum cd dracul de-afard va nAvAli
480 o Si pe eel de Inlduntru nu catA a-1 potoli.
o El se fereite de dracul, i dracul *ade ascuns
o In be*ica cu veninul, cAreia el Ii supus.

Inchind cruci i metanii *1 se roagd ne-ncetat,

o Ca sA scape de acela, cdruia singur s-au dat.
485 CA pizma i cu mlnia i fanatismul cel crunt
o Sint dimonii ce-or sA-1 rumpd, or sA-1 mAnInce curunt.
Nu-ti pae 5 de*ant, acestea ; a*teaptA si-i asculta
o Inca altele, pe cari sfIntul tAu va arAta I
o Pas de-1 pump la falangd pe sfintul mitropolit,
490 Ca a spue adevArul, pe care el n-au iubit t
Ah 1 arhiereu la falangd I Arhiereu la tAlpi bAtut 1
o Aceasta, stApind doamnA, In lume nu s-au putut I s
Am strigat atunci, cu lacrimi, de fried fiind cuprins.
Iar doamna, Wind la mine cu zimbire de atins 4
495 lint ziserd: Cum se poate, de n-ai vAzut pochi MO?
Ba, popi am vAzut, stApinA, rail i spAnzurati, prea multi!
Dar ti bat 0-1 rad vlddicii, iar mirenii nici de cum 1

4 Si Ina arhiepiscop a se batA, vdd acum. o

Nu-i nimicA, zise doamna, un vlAdicA 5 e mai mic
500 * Deck popa clnd slujejte, aia scrie la tipic
Si dacA pe popa-1 trage din slujhd, de la oltariu,
I Si-1 bat la tAlpi, arhiereii, ca pe un rob it pe un talhariu,
Aici, la scaunul nostru, batem pe arhierei
Precum bat *i ei pe lume, pe ai lor supu*i ierei 61
505 Pind and Insd acestea intre noi se vorovia,
Pe mitropolitul tArei spre bAtae 11 gAtea.
L-a fost disbracat de rasA, camilavcu-i sta gios pus,
Iar tAlpile cele sfinte ridicate goale In sus.
Poroncird ca sA-1 batA i, ca fulgerul aprins,

1 Personajul este mitropolitul Veniamin Costachi.

2 In paranteze, forma chirilicA: Amal.
3 Moldovenismul acesta este subliniat.
4 Pe marghie: din adins?
5 Pe margine: arhiereul.

www.dacoromanica.ro
604 EMIL VIRTOSU 40

510 Toiegele de dfrmogzd sfintele talpi au cuprins.

Ah I ce-am vAzut, frati din cruce, lucru strapic si grozav 1
Pe pr-sfintitul pdrinte tdvAlindu-se prin pray
5i barba prin coil) i tArnd, 5i pdrul cel sfint l sur
Le tdvAlia Impreund cu blanele de samur 1
515 La Hu5i, la episcopie, and era Ina pitariu,
and ridica chili 1 In spate 5i chitanul la clntariu,
De5i vinjos i rnai verde, Inca nu se mlAdoia
A5a precum, subt falangS, trupul lui sd Indoia.
Ca din zmicuri, ca din proa5cd, cu totul se-arunca
520 5i cu mlnile-amlndoud de falangd s-apuca,
Prosfintitul pdrinte, care rAcnia ca un leu,
Se svInzolea sub falangd 5i se sbiltea ca un srneu.
Dreapta blagoslovitoare pe tAlpi I-am vAzut puind
5i, cu vergile, slujba5ii 5i peste dinsa croind.
525 L-am vAzut scrIpind cu dintii i cu minile grApInd,
Limbd, buze, de5i sfinte, de usturirne rnu5cInd,
5i cu glas, strigind, nAprasnic: St:10nd, nu-s vinovat 1
Aliolio I TAlpile mele I Aliolio I M-au In5elat I
M-au In5elat, vai de mina, Catrina 5i cu 5erban,
530 Conachi 5i Nicolachi, bldstdmatul meu divan 1
Ace5tia, stind cu totii, din socoteald rn-au scos,
M-au unit cu eteri5tii i in-au fAcut ticdlos,
FArd cinste, Mrd scaun 5i turmei lup pIngdrit,
$ Supus bdtdii de cuget, hulit In veci urit. Bio

535 Dar acestea Insd toate cu dreptate pAtimese,

Ca cu-al mieu, bldstdmul groaznic, ca c-un 2 straiu md-nvAlesc)
Iar pricina e aceasta: cd cind, ru5ii au venit,
4

Iordachi Bal5 vistiernic i cu alti boieri unit,

De la scaun lepAdare sd Ii dau, rn au Imelat
540 5i ca ser nu-1 cer vr-odatd, cj.. bldstdmuri rn-am legat.
I Dar, ce folos? CA, In urmd, preste toate am pA5it
5i, cu dare de bani groasd, pe scaun iar rn-am suit I
Tot 5erban 51 en Catrina 5i spiteriul Angheli,
Carii vrea sd afle chipul a prAda 5i a bell,
545 M-au ismenit 5i atuncea, peste blAstdm de-am cAlcat,
. De m-am fdcut i xis lumei, rn-am supus i la pdcat I
I Dar ce sA fac, dacd firea nestatornic rn-au zidit 8,
Lacom, iubitor de slavd, scurt la minte 5i pornit?
Suindu-md dar pe scaun, privighere tot avearn
550 De cele, cari, In urmd, a mai suferi puteam,
s CM un cuvios pdrinte, ce Biblia tdImiicea,
5i-n girliciul unei pivniti apocalipsis 4 fAcea,

1 In text: culi ; iar pe margine, forma chirilicA: WAN.

2 Pe margine: cacofonie,
a 5ters: fAcut.
4 Scris cu y: apocaiypsis.

www.dacoromanica.ro
41 0 skTIRA. IN VERSURI 50 5

Ma-ncredinta c el insusi din Levitt au tAlmAcit,

CA din scaun de isnoavd eu voiu sA fiu isgonit.
555 $i asa la Sfintul Munte sumA de bani am intins
$i chilii, livezi, vii bune, acolo am fost cuprins,
Cu socoteal cA, dacA un alt exarh va veni,
Eu sd o rad din Moldova -acolo a isbucni.
Dar dracul au adus toate IndarApt i disantat.
560 CA-ndatA ce Eteria in Moldova s-au iscat,
$erban, dorind a fi aga, cu vodil s-au tnilles
5i, spre-a ma-nsdla pe mine, pe Catrina au ales,
Care cu feluri de chipuri, cu cuvinte din Scripturi,
Cu politica 1 desartA, cu niste casnici indsuri
565 Cu o sfint prorocie, ce MusteatA i-au fost dat,
Cu $erban, cu Nicolache, in sfIrsit rn-au inlelat;
CAci zicia cum cA i sfintii de sAboarA s-apuca,
Cind voia ImpAratia in rasbolu a incurca,
PAnd cind cu sfinte vrajbe au farmat-o, in sfirsit,
570 $i subt a ei sdrobiri jalnici i Insusi s-au prAbuit.
Papii Romei croasade In Evropa scormolia,
and sA sfarme vr-o crie sau sistemd 2 ei voia.
5-ar fi stins si ei Evropa, dacA turcul n-ar fi fost
Viteaz nurnai In rasboae si-n diplomaticA prost.
575 $i c mie mi se cade, fiinda tin a lor loc,
Spre a mA-ntAri pe scaun, sA arunc Moldova-n foc;
SA nu crut nimic In lume, decit al mieu interes
$i smintitului meu scaun sa caut a-i face dres
. Cu toatA sdrobirea Orli, dupA pildele ce am
580 4 De la toti arhiereii, citi au fost de la Adam;
Iar nu sA tremur pe dinsul, gata a ma povirni,
IndatA ce vre-un exarh, vr-un Gavriil 3 va veni;
Ci pre Fote, pe Ignate, drept pildA sfintA sa ieu,
Pre Vasilie-cel-Mare, prea sfintul arhiereu,
585 Ce pre lulian imparatul cu vAnzare au ucis
$i au scos c-un sfint Mercuri 1-ar fi junghiet in vis.
Cu acest fel, dar, de pilde vointii lor rn-au supus
$i In privelistea lumei ca pe-un bufon rn-au adus.
Cad iubitul meu Conachi, care, drept zicind, nu-i bou,
590 Ca Damaschin, zi i noapte, fAcea ictenii de nou,
Pre cari, spre cornorarea unui tues belly ciunt,
$i spre a face indemnare celor blstAmati la bunt,
Cu thcovnici, cu diaconi t eu, milu1 h prost,
Ne-am nevoit zi si noapte, de le-am InvAtat de rost,
595 $i ca cand era subt arme un milion rinduit,
Incornorind polcovodit, steaguri am blagoslovit

1 Subliniat In manuscris.
2 In text: systemA.
3 Gavril Banulescu.

www.dacoromanica.ro
606 EMIL VIRTOSU 42

4 S-am pricestuit ostasil, desi goli si despoieti:

4 ArnAutii, slugi de coadd, brahari, bacali, crismari bell,
4 Masalagii, plAcintarii, argatii de la oddi,
600 4 Vezeteii de pe capre, tigani, porcari si haiddi,
4 Toti 1mi pare cd shit iroi, la sfInta ceatA 1 alesi,
I CA plini de vin ucisese pe vr-o dtiva turd In Esi.
Dar, nu Urziu, buimAcirea s-au desfAcut ca un fuml
CA nAvAlind othomanii, cu rdsboiu si cu zulum,
605 Au Infant pe sfInta ceata, ce numai pradd fAcea
Si, la bAut, voevozii cu ostasii se-ntrecea.
Macar cd aceastA oaste la foc mare n-au sttut,
VAzInd c necredinciosii peste Musa au crtzut,
Si c ceriul nu-i orbeste, a ucide credinciosi,
610 CaH pentru legea sfIntA despoae 0 beau voiosi,
Dar a peri pentru Musa altora loc au lasat ;
CAnd au vAzut cum cd ceriul, pre putin interesat,
s Au slobozit sA se batd cu turcii, trup cAtrd trup,
Ca dud ar lAsa o oae sit se lupte cu un lup,
615 Si cum cd din turci o mie nu se taie de-un ales,
Precum se facea la jidovi, pe dud mergea robi ades ..
Aceastrt dar povestire, ce sfIntul meu au fAcut,
Au dat la toti sA-nteleagA c-au fost vrednic de batut,
De vreme cd o muiere s-un spitariu 11 drmula
620 Si Serban si Nicolache prin el fAcea ce voia.
Tr5gIndu-1 dar si pe Mitsui, ling cei WO 1-au pus
Si pre alt boieriu al Orli de fatd ni 1-au adus.
Cap al sasAlea
Viind dar orangutanul, Incepu a se strimba
Si Inganind tot norodul, In chip de om se schimba:
625 Un trup uscat, slab si galban, la stat lung si desltnat,
Cu o mulpme de blane de tot feliul ImbrAcat ;
Imbodolit la cap strasnic si cAutInd ponihos,
PAsind pasuri mAsurate, ca chid era puchinos,
S-au Inchipuit dintr-Insul 2 si, oarecum ismenit,
630 Nu stia-ncotro a face si-ntreba la ce-i poftit;
Tine In mini tabacherea si-ntensa nu-s ce Wen
Si, ca dud ar fi fost capchiu, tot pe loc se Intorcea.
Doamna dar, 11 Intrebard de-au fost si el eterist,
Si el rAspunse cd are, sara, partidA de wist;
635 Dar gioacd numai acasd, fiindcd este oprit
De Samurcas, ca sd iasa noaptea dupd asfintit;
Caci umezala 11 stricd, fiind foarte ptimas

1 In text: ceapd.
2 Pe margine: S-au Infatosat In mijloc.

www.dacoromanica.ro
43 0 SATIRA IN VERSURI 507

De dinsele In tot trupul, care 11 muncesc vrAjmas.

I s-a spus cd nu-I Intreaba nici de boston, nici de wist,
640 Ci numai de risipirea norodului celui trist.
$i el zise cum ca are la creeri rheumatismos,
Dar a la toate le va rAspunde frumos,
Cu fiii-sAu 1 si cu
De cAte In Ora noastra s-au lucrat acum din nou.
645 CA el dicta pazeste, sede singur ca tin cuc,
Ia doftorii pentru boalA, bea tabac, cafe, ciubuc,
$i nu are nici o parte In cele politicesti,
Dedt, uneori, le-asculta, ca pe basne si povesti.
S-au Inte les dar cA este om stricat, din lume dus,
650 Un sfetnic care pe scaun numai nasterea 1-au pus;
Unul dintr-acei ce domnii din peudada s-alegea,
SA rsune ca arama cele cari ei voia:
CAci o trimbita, ce sunA cum trimbaciul va sufla
$1 se face rea si bunA, dupA omul ce-a data.
655 51 asa lui i-au dat voie sa meargA la I
Care, pazindu-1 pe dinsul Inchis Intr-al sAu locas,
1 tovarAsie, ziva, noaptea, li facea,
Scriindu-i si stihuri rele, ce ei toate Ili placea:
Cad orice era In ele, aspru, rAu, nepotrivit,
660 El stia ca sA indrepte c-un desdntec tainuit...
Din leoaica2 dar domnita Indata s-au Intrupat 3,
Ca sa raspundA la cele, ce el au fost Intrebat.
BatrInA, slabA la fatA, mlnjita cu suliman,
Cu sprIncenele facute si Incordate avan,
665 Cu ochi afundati, albastri 6, Imparosatl de amoriu,
Cu o sAltare usoarA, cu un chip magulitoriu;
Si nu era Imbracata ca actritele la gioc,
Cum se purta Intr-o vreme, ci cu hainele de loc,
Cu benisul cu prohaburi si deasupra cu cobur,
670 Cu salvari sae cusuta cu slecusuri de samur.
Indata dar ce esira au Inceput a vorbi
$1, far-a fi Intrebata, povestiri lungi a croi.
Neamul, ea-i zicea ca merge din vechime cu un ram
Mai Inaintea zidirei prestramosului Adam;
675 Cum ca Aris si cu Be Ion dintre-a ei au fost strAmosi
$i cA cel din urma Be Ion dintr-a Trachiei5 munti pietrosi
S-au suit, gonind o ztria din Carpatul cel ddchesc
5-au ramas a sa sdrniEntd In Umpulung cumdnesc,
Unde cu nestinsd slayd locul lor au apdrat

1 Loc alb.
2 Pe margine: In locul lui.
3 Pe margine: s-au aratat.
6 4 Pe margine: da' negri.
5 4In text: Trakiei.
6 In text: Crapatul cel dakesc.

www.dacoromanica.ro
608 EMIL VIRTOSU 44.

680 Si, ca stilt nepoti lui Be Ion, tuturor au ardtat.

Ca In urind si la jiltul Moldaviei s-au suit, 1
Pe care iarsi cu slava, ocrotind, 1-au clrmuit;
$i ca dintr-o asa vita are cinstea-a fi si ea
$i a sotului sau 2 spita Intr-acelasi chip spunea.
685 Zice c-a fost din Fizinca 3, ce se zic i Samascani;
Om batrIn, plin de stiinta, cu cojoc din opt cirlani,
I-ar fi mos fail tAgada, trunchiu neamului stralucit,
Curgerea lui din vechime cum urmeaz-au povestit:
Din Schith 5, fiul lui Iracles si din Nemvron cel prea bun,
690 Se trgea din vita dreapta Atilas, vestitul hun,
Care treclnd In Europa, spaima lumii s-au facut
$i puterea romaneascd cu brat de fier au batut;
Thrachia 6, Elada, Franta, Ispania 7 au chlcat
$i Germania si Roma cu obezi au spaimIntat.
695 Matias, craiul Hungriei, i Huniad i Cromvert,
Stranepoti acelui irou s-au numdrat In desert;
Ca sotul sat' 9, cu dovada scris Intr-un fagadau,
Arata ca 10 la Atilas s-au cinstit a fi calau ;
$i. pe prcurvariul frate al craiului Maties
700 L-au zugrumat iar dintr-lnii, Wald calai 11 prea
Dar cind Maties la Baia cu rasboiu fu biruit 12,
Din stramosii sai pe unul " moldovenii 1-au robit.
Apoi la Aron, la Tomsa, gelatii Infricosati
Tot din odrasld aceasta 14 zice c-au fost ridicati.
705 $i macar cA moldovenii, ce-s fireste rizatori,
Zic c-ar fi tigani de ruda ", dintr-acei ratacitori,
Carl ades In Moldova, din Bohemia goniti,
Spre ocara, spre robie i spre munca shit veniti,
Adevarul Insa este ca-s de loc din Fagaras,
710 Calai cumpliti, din vechime, iar, din nou, buni verigasi.
Cu care chip mai In urma, supt domniile grecesti,
Cele Intai cdstigard din dreptati moldovenesti.
$i cum dar, zicea domnita, nu este de laudat
Un neam prin care pamIntul i cu ceriul s-au legat?
ar

1 Tn continuare, cu alta cerneald: aci.

2 Pe margine: Cum si pe-a sotu-s,o.
3 In text: Fuzinca, iar pe margine, forma c-.r...c-:
hi ili Tv3.112.1.
V

4 Pe margine: Sturzii.
5 in text: Skyth.
6 In text: Thrakia.
7 Pe margine: Germania <sters: Italia>.
Pe margine: cu foc au Insp<aimintat >.
9 Pe margine: Sturzestii.
10 Pe margine: C-un neam al lor.
Pe margine: s-atunci cat.
12 De Stefan cel Mare, In noaptea de 14 15 decembrie 1467.
13 Pe margine: Pe a lor stramos, pe Sturzu.
" Pe margine: Sturzascd.
15 Pe niargine: Sturzestii.

www.dacoromanica.ro
46 0 SATIRA IN VERSURI 609

715 Aris, Be lon i Iraclis 1 i Atila i Nimvrot,

Unui neam s deie lustru 2 i-nthietate nu pot?
Fiul meu dar, Mihalachi, al acestora vldstariu,
6 Cum putea sa se Impace a fi numai biv-spdtariu?

Si stiindu-se 3 pe sine dintr-acestia esit,

720 Cum se putea 4 ca s rabde pe un Rosa, In sfirsit,
e Ca s-i iasd Innainte, s fie clrmuitoriu
I Si, cu domnii Impreund, Moldaviei prddiltoriu?
Apoi cine este 5 Rosat? Un de sine poreclit,
Ce din Antonie Rosdt zicindu-se odrdslit,
725 e Anis crielnicul tdrei niciodatil n-au cercat,
Ce sd vazd ca acela, bdrbat-fiu, nu au lsat.
Dar Cantacuzin 6 ce este? Au doar nepot de-mpArat?
S-a gndi un asa lucru mi se pare cu pdcat
o 5alariu la Thesalonica i prea multi la Pazargic,
730 e Cantacuzinesti i astazi se poreclesc si se zic
o Cum si Bals, de unde este? Din BAlsestii moldoveni?
Chid ei slat din prisacariul Ivan ot Iondseni?
I Dar Ghica? De unde-i Ghica si de pe ce-i neam domnesc?
Mlnele lor a luchiumuri si a oloi mirosasc I
735 s Cismegii din Invechime i suiulgiarol din nou 8,
In herbut lor se cuvine un hirlet 9, un cap de bou.
e Neamuri marl, dar, In Moldova, este Sturza i Calmus
o Ce-au fost trii scutitoare i vrAjmasilor 11 cdlusi;
s Si acestora se cade Intlietatea cu drept.
740 Ciici pavraii i zid Orli au fost din vechiu al lor piept.
e Si, apoi, eu shit domnit, a rdbda nu stiu, nu potl
Mihalache u vreu in tall dupd domn s fie rot ;
o Iar nu Intr-a cirmuirei, ca un copil socotit,
S-1 vdz tillmcind la pravili, cu un grec dermeticit I
745 El este ndscut om mare si firea 1-au Inzestrat
e Cu toate acele danii, ce omenirei s-au dat:
Este iscusit la minte i, la chipul sdu, frumos ;
Mai limbut decit Chicheron ", cleat Platon mai mintios.
o Irou la Infdtosare, Induplecdtoriu la rost.
I Iin text: Iraklis.
2 Pe margine: slava I

3 Pe margine: Si clad se stia.

4 Pe margine: Ni se cuvenia.
5 Pe margine: Cad, In sfirsit, cine-i.
6 In text: Kantakuzin.
7 In text: Thessalonika.
o Joc de cuvinte lntre supranumele logofdtului Costache Ghica: Sulgearoglu sau
Sulgearolu (=fiul sulgerului sau al slugerului) i cuvIntul turcesc suiulgiarol, care Inseamna
fIntinar sau cismigiu (fiu de).
9 Pe margine: 0 alat (vre-un chiunghiu).
" Calimahi.
11 In text: vrAjmaele.
12 Pe margine: Fiul meu voiesc.
15 In text: Kikeron.

www.dacoromanica.ro
510 EMIL VIRTOSU 46

750 a Pravilele stie toate, ca papagalul, de rost;

t Confutie, Zoroastru si Moisii si cu Licurg 1,
Nu-s nimicii dinainte-i, cAci dintr-Insul pravili curg,
a Ca apa ce IsvorAste dintr-un prea bogat isvor 1
a Si, in sffrsit, Mihalachi Ii a maicA-sa fecior 1
755 a CAci, sotul meu, desi este, dupA neamul sAu, slAvit,
I Dar la minte, spuind dreptul, este putintel smintit,
a De aceea si In casA toate eu le poruncesc
a Si-n dregAtorli, end intrA, locul lui 11 cirmuiesc ..
Dar aceste rodoslovii si falnice povestiri,
760 Socotite fiind toate de netrebnici prelungiri
Si strAine de pricina ce atunci se cerceta,
Si pentru care de-a rindul cu bAtaie li certa,
Doamna, cu mare minie si cu chip posomorft,
Pe domnita sA o pue la falanga-au poruncit
765 Si picioarele ei goale sA le ridice in sus,
Ca sA o frece pe talpe, sA se sature de spus.
AceastA poruncA iarAsi foarte desant mi-au parut,
C-a bate la tAlpi domnita n-am auzit, n-am vizut 1
Dar luminata domnita, a sta cu gaidele-n sus,
770 Fiind prea obicinultA, nu-i pArea rAu acest pus
Si a fi la tAlpi frecatA era deprinsA de mult,
CAd obicinuia aceasta dud intra In asternut.
Asa, din toate, pedosnic2 numai falanga-i pArea,
Intru cari si a-si pune piciorusele nu vrea.
775 CA zicea cA la falanga numai aciea se pun
Cari din vre o gresalA schingiuirei se supun;
Precum si ea totdeauna, cInd toaleta-si fAcea,
Pe oarecine la talpe gios sA batA poroncea ;
CAci fAcea haz sA asculte supt fereastra ei bAtind,
780 Si pe cei MO cum strigA, milA de la ea cerind.
CA de multe ori, cuprinsA de acest gust (incumplit),
Au fAcut la talpi sA bath pe sotul sAu (eel iubit),
Pe care de lingA dinsa, din crevat, 11 pogoria
Si puindu-1 la falana ft bAtea de-1 omoria.
785 Iar cit. pentru Mihalachi, spun cum cA a fAcut 5
$i de trei oH intr-o ziuA la talpe de 1-au bAtut 4.
Ea InsA, fiind domnitA, din neam vechiu, precum au spus,
La o asa defAimare de nime nu s-au supus;
Si cA si acum pofteste ca sA fie, negresit,
790 De acest feliu de micsurare numele ei nemlnjit.
Dar In zadar au lost toate cite domnita spunea,

1 In text: Lycurg.
2 AlAturi, In paranteze, forma chirilicA: AOCHHK, considerindu-1 douA cuvinte:
pe dosnic.
3 Pe margine: ca s-au intimplat.
4 Pe margine: la falangA Intr-o zi de 1-au certat.

www.dacoromanica.ro
47 0 SATIRA. IN VERSURI 611

Cci acolo Insusi domnii Ia falangd se punea,

Si osdbire nimied lntre evghenist i prost,
Intre barbat i femee-, nici nu este, nici n-au fost.
795 Intr-acest chip si pe dinsa, fr nici un compliment,
Fdrd sd ceie sd-i vazd pentru neam vr-un document,
Slujbasii cu Indrilzneald la falangd o au pus.
Clnd s-au vdzut dar domnita cu picioarele In sus,
Gios, pe spate rdsturnatd, cu un chip prea defdimat,
800 Poate crede orfsicine cd prea /milt s-au supdrat,
Cum ardta prin grimasuri si prin semne, ce fdcea,
C-asa feliu de teremonii nici de cum nu II plAcea.
Dar In zddar si acestea, ed nime n-o Intreba,
Precum de neam, nici de-i place s-o bat la tlpi, sau ba.
805 .lar and 1ncepu slujbasii cu cumplire, amlndoi,
A trage pe a domnitei fragede talpe si moi,
Era de privit zidirea, crescutd In moliciuni
Si de mica pArdsitd lntr-a sale sldbdciuni,
Hrdnit In desmierdare, In feliuri de-alintdturi,
810 Plind de pAreri de sine, de oarbe magulituri,
De idei drepte prddatd si ticsitd de minciuni,
Ce se socotea In stare a primi Inchindciuni;
Fiintd nenorocitd, fiinta plind de vInt,
Care se credea ed este pogorltd din neam ;
815 CInd au simtit cd Intr-Insa curge sAnge doritoriu
Si c-a ei trup, ca i altul, este prost pAtimitoriu ;
Cum cd firea pentru spita nu preface al ski drum
Si de dureri nu o crutd, desi-i domnitA, nicicum;
CA Dreptatea este asprd, n-are pArtiniri de Eli,
820 Pe oameni, top, deopotriva Ii tine si nealesi ;
Ca aeolo fapta bund singurd-i de socotit,
Iar nepotii cu strdmosii n-au nimica de-mpArtit ;
CA fiestecare-n sine II slobod, neattrnat
Si datoriu ca sd rdspundd pentru cele ce-au lucrat ;
825 Clnd au vAzut rasturnate a sale varvari pdreri
Si pe sine osInditd s sufere la dureri,
Adusd la cunostinta prea sfIntului adevdr,
Ce nu-1 stia pAn-atuncea, citu-i firul cel de par ;
Cu ce fel de greutate, cu cit vAlmdsag cumplit,
830 Din betia ndlucirei Intru sine att venit
Si uitIndu-si povestirea neamului celui Innalt,
Ii cAta numai de talpe, ce-o durea 1nfricosat
Aspida otravitoare, InsAtat de omor,
Clnd se simte obositd de al sdu zddarnic sbor,
835 Neputlnd ca sd gdseascd pe ai sdi Inglndtori,
SA-i zmerduiased cu ochii cei de moarte purtAtori,
Mused ades a sa coadd, sd sileste a varsa
Al sat' venin l I otravd, singurd, In gura sa

www.dacoromanica.ro
512 EMIL ITYRTOSIJ 48

Si, otravith de sine, prin cumplite sbAtturi,

840 Prin cucurighturi strasnici, prin groaznici rsundturi,
DA de veste c-o aspid va sh fie mai putin
Si a craph, zmerduith de al shu cumplit venin.
Asa si domnita noastr, strAbdtuth de dureri,
Improtivh-si Intorsese toate a sale puteri
845 Si, In samuri, supt falanga, vrcolindu-se pe gios,
Nu numai de pe a sa fatii rho:lea sulimanul gros,
Dar Inca Mil crutare se sgtria pe obraz,
Ce era schimbat atuncea, de ciud si de necaz1
, Se sgircea de usturime, se trIntea si se busea
850 Intr-a ei samuro-blane, ce atunci o-nniidusia,
De cari cu a sa gurd adeseori apuca
Si capul shu frird mild II isbia si-1 schrmana;
Suvitele de par negru, tragandu-le, le smulgea
Si, tocmai ca lipitoarea, se botia si se lungea.
855 Uitase cum ca-i domnith, nu mai poftea, se ruga,
Si Inca, cu fierbinti lacrimi, milostivire striga.
Sarpti, ce-i numesc sageata, din pricinh ch strAbat
Ca si aceia pe oameni, cu iutime, din sburat,
N-ar fi-ntrecut pe domnita nicidecum la svirlituri,
860 In vInzoliri st in sbateri, In slthri, In smuncituri.
Ca cu toate acele blane de samur, ce o Incurca,
Cu nespush agerime spre falanga s-arunca,
S-apuclndu-se de dinsa, ca gaita se tinea
Si, ca-ntr-un leagn de aur, spre Musa se hatinea.
865 Mini le, frumoase-odath, si cu cari shgeta
Pe-acei ce cu fierbinteala de amoriu le shruta,
Le punea pe-acele talpe, ce adesii favoriti
Le pupa cu-nvaphiere, and agiungeau fericiti.
Peste degetele pline de inele, de verigi,
870 Fragede tineri-aminte de amoriu si de intrigi,
Lovituri foarte cumplite Mil crutare rAbda,
Olt multe din suveniruri si plesnea si se strica.
Asalturi Insh mortale, iscodite 1 de btdi
Si de lovituri pe talpe, ce fac vIrci si vInathi,
875 Sint foarte ostenitoare, pentru domniti mai virtos I
De aceea si a noastril s-au Intins pe pAmInt gios
Si, oborith cu totul de atltea shlthturi,
S-au pus sh se adihneasch pe blanele de samuri.
Iar tiilpile sdngerate, ce de spaimii tremura,
880 Le-au Ihsat durerii prad, neputind a le-aphra;
Peste care fail milh cu toiegele trAgea,
Macar ch din ele singe foarte evghenist curgea.
De usturime, de trudh, de rusine, de necaz,
Sufletul cel numai trufas, fillit Irish de viteaz,

1 Pe margine: imboldite.

www.dacoromanica.ro
49 0 SATIRA IN VERSURI 513

885 innAdusit de ispravd, de groasele 1 fumegAri,

Ce se stirnise din singe, prin vAlmsag i strigAri,
Pdrdsit de simtiri toate, pentru un cifert au apus,
Cu care si In tot trupul amortald au adus.
Aceasta vdzind slujbasii, cu apd o au udat,
890 Duh de melis In ndrii vre o vadrd i-au vArsat
51, rumpind o pernd mare, au scos pene, de-au ai)rins,
Care pe simtiri sd misce prin fumul lor au Invins.
Si atuncea prin sughituri, prin adesele ohtdri,
Prin tusA innAdusitd i prin silnice misodri,
895 Au dat semne de viatd, s-au miscat, au rdsdrit
Si, ca dintr-un somn, din lesin mdria sa s-au trezit.
Dar indatd ce-n falangd picioarele si-au vAzut,
Pline fiind si de singe, In lesin iar au cdzut
Si-ntinzindu-se pe spate, ochii peste cap si-au dat
900 Si-au ascuns in samuri fata si din adinc au ohtat.
Viinduii dar de isnoavd In sine-si, o intreba,
Ca s spue ce-au silit-o cu hotii a se lega. 2
bar domnita, cu suspinuri i cu glas Innadusit,
Frecindu-se si pe talpe, ce o usturau cumplit,
905 Cu a_coburului poald, fiind moale, de samuri,
Care potoale 3 durerea silnicelor lovituri,
Au zis: Doamnd i stdpind 1 Eu foarte mult In-am silt
Ca sd fac visternic-mare pe lul meu eel iubit.
De aceea la Calimahi 4, sotului meu ticAit,
910 a Clad au fost visternic-mare i aproape de esit,
a Curtea voind ca s facd pe Roznovanuf In loc

Si, auzind, de minie rn-am fdcut para 1 foci

a Eu i-am poroncit anume ca toiagul sd nu-1 dea,

e (Cad a i-1 lua cu sila, aceasta nu se credea) 6,

915 e Pan-ce n-a voi sd-mbrace pe Mihalache caftan
De visternic, iar nu vornic de-aprozi, slugd la divan.
Si, dupd multd gdiceavd, treaba am fost askat.
o El insfi, ca un bezmetic, ca un tont, o ad stricat I
Caci de a Int Rosa galbeni, grecii toti Hind orbit!,
920 e N-au cAutat sd impartd boeria dupd spiti:
o Ci, cunoscind slbiciunea tuesului mieu bArbat,
Cu palavre i cu chipuri nu stiu cum I-au Inselat,
o De-au slAbit a male cereri i drepte i cu cuvint,
5-au ldsat pe Mihalache cu dintii rizind la \Tint.

1 Deasupra, corectat: grasele.

2 Pe margine: a se-ngiuga.
3 Pe margine: alind.
4 In text: Kallimachi.
5 Incredintandu-i un toiag lmpodobit intr-un anumit fel, domnul lncredinta unui
boier Insemnul unei dregAtorii si, prin aceasta, dregtoria Insasi. Scoaterea din dregtorie
se fcea prin reluarea toiagului de cdtre domn.
33 c. 376
www.dacoromanica.ro
 EMIL VIRTOSU 60

925 CA mergind la Curte-odatA, s-au primit de 1-au schimbat,

Pentru care-n gugiumand i cobur 1-au ImbrAcat,
Si cu caretd domneascA mi 1-au trimis In alaiu.
11 Dar eu InsA,' dimprotivd, Ii gAteam schingiuri i vaiu.
CAci Beldiman de schimbare Indatd mi-au fost vestit
930 Si eu Incd poruncisem falanga de au gAtit.
AgiungInd dar, el, acasd, precum era ImbrAcat,
Cu slic de samur, cu blane, drept la mine au Intrat
Si vrea sd-mi spue pricina schimbArii ce s-a fAcut
Si cA a sta Improtiva domnestii voi n-au putut.
935 t Dar eu md fAceam cii caut blanele si n-ascultam,
Ci gugiumana, coburul i samurii liudam
Si-i ziceam: Ji sade bine cu podoabele domnesti,
lar mai virtos In falangd cu ele sA te privesti I
Ce bine are a-0 sadd de picioare spInzurat
940 Si-ntr-aceste domnesti blane gios, pe spate rAstuirnat I
Si, chid te-oiu freca la talpe, de c.. sl te ciucesti,
In samurii moi i negri i sd tipi i sA ricnesti I

Atuncea bAtInd In palme, pe Catinca am strigat,

e Cu care si alte cloud cu falanga au intrat.

945 $i puindu-mA pe scaun, visteriul cum au vAzut

Fetele i cu falanga, gios In genunchi au cAzut
. Si poalele blanei mele i tAlpile-mi sdruta
Si cu lacrAmi fierbinti foarte cdtrd mine se ruga I
Cdci stia cum bat la talpe, cdci i s-au mai fost Umplat
950 Ca sd-1 puiu viu In falanga i sA-I scoatd lesinat.
t Dar eu Insd a lui ruga a o primi n-am voit,
Ci sa-1 puie la falangA, fetelor am poroncit ;
Care 11 si descultard gl-n falangd nil 1-au pus
$i pesin Ii ridicard talpele goale In sus.
955 RAsturnIndu-1 dar pe spate, de picioare acatat,
Se-nnAdusia In samurii cu care era-mbricat;
CAci, clnd au cAzut pe spate, gugiumana de samur
Pan-peste ochi Ii 1ntrase; cum si domnescul cobur
Si alte samuro-blane, cu cari era-ncrosnat,
960 GrAmAdindu-se cu toate, 11 InnAdusiau curat.
Si IiindcA-1 ridicase de picioare putin sus,
Se Ingropase In blane i trigea necaz nespus.
Cum yenta InsA spre mine cu capul siiu rAsturnat,
Eu mA giucam cu piciorul pe slicul lnsamurat;
965 Dar el, cu tot vAlmAsagul Intru care se afla,
Simtind, 1mi smunci piciorul si cu rIvnA-1 siruta
t Si Imi cerea iertAciune, mArturisind c-au gresit,
Iar eu, CatincAi, sA-nceapd a-1 bate, am poroncit,
Zicind sa-i deie la talpe gugiumand de samur,
970 Carete domnesti, alaiuri, cabanitd i cobur.
Atunci 1ncepu a-1 arde la talpe cu lovituri,
at ca fulgerul prin nouri se svArcolia In samuri,

www.dacoromanica.ro
61 0 SATIRA IN VERSURI 615

5i, apucind al meu scaun, peste capul sau I-au tras

415i supt picioarele mele se svarcolia fript si ars
975 $i dud scaunul, cind blana, cind picioru-mi apuca,
Din cari, tip1nd cu lacrimi de usturime, musca.
Eu insa, ne-nduplecatd, supt picioare-mi 11 privearn
Si 511-i dea la talpi batae, neincetat porunceam,
Cad poala blanelor mele si talpile-a-mi saruta
4980 5-a sta-n genunchi, dinainte-mi, prea adesea se-ntimpla;
lar festa care-mi facuse, nu era de mistuit.
De aceea, viizincl fats ca de tot au ostenit 1
$i pe dinsul ca nu simte, fiindc-au fost lesinat,
Am zis pc obraz, pe talpe, cu apd de I-au udat,
985 Pina dud din lesinarea oaresce s-au mai trezit
Si cu talpile spre mine sa-1 intoarc-am poruncit
i 5-am zis sd-mi aduca biciul, cel cu sirma Innodat,
Ce, fiind mladoiu, pe talpe se lipeste minunat.
Cu carele peste suta cu mina mea i-oiu fi tras,
990 PinA and si ragusise si chiar mort au fost ramas,
Iar tAlpile se imflase si, plesnind, singe tisnea
$i pan-sus, In bagdadie, agiunsese de sarea,
Cit blanele sale toate, cum si a mea, s-au stropit
5i fetele si falanga si biciul s-au fost rosit ;
995 5 Iar dintr-insul curgea singe din tilpi, din urechi, din nas,

Din care pricinA, galban si schiop si surd au rArnas;

. $i clt era suflind Inca, a-1 bate n-am Incetat,
Iar cind am vazut ca-i gata ca sa moarA, 1-am lAsat.
Dar ce folos ca, bAtindu-1 la talpe, I-am calicit,
1000 a Cind planul meu dup-aceasta au fost tot nenorocit I

Cad de citeori In urma a-1 mai misca am cercat,

I Tot opriri si neputinte si stavile am aflat.
Asa, iesind Eteria si unirea mea cerind
. 5i eu de visternicia fiului meu insetind,
1005 N-au fost greu ca sa ma traga, indata ce mi-au vestlt
CA prin aceasta unire pot sa aduc in sfirsit
Scoposul dorintei mele si sa agiung sa sarut
Pe Mihalachi visternic si de mina mea fAcut.
Pentru care legatura, In tot Esul e stiut
1010 13alul cel vestit, cu focuri, ce la vie am fAcut
$i care cu socoteala si chieltuind masurat,
Treizeci de mii si mai bine ma tine In bani curat.
latA dar, In scurt, pricina ce cu grecii_m-au unit,
Din care s-acum la talpe cu bAtai rn-am osIndit *.
1015 Acestea spuind domnita, crezindu-o, au lasat
5i-ntre cei batuti la talpe au tras-o s-au asezat.

1 Pe margine: obosit.
33*

www.dacoromanica.ro
516 EMIL VIRTOSIT Ea

Cap al saptelea
Atunci vent si bursucul, presnind, pufnind ghemuit,
CAruia, ca sil se facA cum au fost, s-au poruncit.
5i, o minune I Indatd un boieriu s-au fAcut: gros,
1020 Scurt, posomorit si negru, ca un grier burduhos.
$i fAcind taclale multe, gree6ste nu-s' ce au spus
Si In cap vr-o sapte fesuri unul peste altu-o pus.
Iar doamna i-au zis sd spue moldoveneste, curat,
Pricina, cc si pre dinsul cdtrA greci 1-au fost plecat.
1025 S-asa incepu a spune, cu graiu rdu moldovenesc,
Dar cu glas ascutit, iute si ciripit muieresc.
Intliu: cum cd el nu-i Sturza, ci-i ficioru-unui tigan,
Ce-au fost vezeteu la mA-sa, anume Ion Chelban ;
Care Chelban, dupd spitd, lui Bildutd i-i nepot,
1030 Tar Bildutd liganul, ce era de neam netot,
De locul lui de pe Tisa, de la Turterebu-Ros,
Rosnovanului li este In dreptate curat mos.
5-asa fiind, de la dinsii nu este a se cdta
Adincime de stiintd, nid sfaturi 1 a s-astepta ;
1035 CM avind plecdri in sine falnice si tigdnesti,
Au fost, shit s-or fi netrebnici In pricini politicesti.
$i eft slat, nu doar cu mintea, nici cu slujbe s-au fAcut,
Ci numai alcdtuirea neamului en i-au tinut
$i interesul ce domnii aveau s-aleagd boieri
1040 Dintr-acei ce se-mprumutA cu mintea de la muieri.
CA istetimea, stiinta, la bArbati cirmuitori,
$i ndravurile bune nu numai shit, uneori,
Netrebnice In Moldova, dar se In Limpid odes
De li se fac si pricind de primejdii mai ales.
1045 Al doilea, de altd parte, cd domnita ne-ncetat
Cu lacrimi de foc jAleste peirea, ce s-au timplat
Fratilor sAi, ticAlosii, de palosul pAginesc
(Ce varsa JAM crutare singele cel crestinesc);
Pe carii din poala slavei, dintr-a norocului sin,
1050 Unde mita, viclesugul si vinzarea de stApin,
Cu robeascA lingusire, cu vrajbe, cu clevetiri,
Cu Imparecheri ascunse, cu cernite amdgiri,
Prin aburii cei de sdnge, pe carile n-au crutat
$1 prin nourii de lacrimi, ce-au fdcut de s-au vdrsat,
1055 Cu mestesuguri, cu chipuri, incruntati s-au fost suit ;
Mina acea pdgineasca ne-ndurat i-au prAbusit
$i spre ocard mai mare, ca pre niste robi curat,
In privelistea obsteascd i-au pus de i-au secerat.
Pe unul, pe cel mai ager, avindu-1 la surgunlic,
1060 Si pe altul in urdie, la $umla, precum o zic ;
lar pe-al treilea, fermanul din casa lui 1-au rdpit,
1 Pe margine : treabA.

www.dacoromanica.ro
63 0 SATIRA IN VERSURI 617

Si, ca pe o tristd jertfri, la Saraiu 1-au MAR,

Pln-sub fereastra grozava a sultanului pagin,
De unde moartea porneste dintr-al moliciunei sin
1065 Imbracat cu feregeua ce poarta un dragoman,
Cu samuro-gugiumana i strigInd: Aman ! Aman I
Gelatul cel far-de mill si de singe Insatat,
Fara Increteluire, cu bratul lui cel cruntat 1
L-au dus la locul pierzArii, unde 1-au Ingenunchiet,
1070 1-au golit de samur gitul, 1-au Incordat 2 spre taiet
Si cu crudd multrimire privind minii lui supus
Pe acel ce, mai-nainte, se socotia mai pre sus
Declt oricare zidire inzestratd cu simtiri,
Cum si mintea, cum ca-i era din Moruzesti mosteniri;
1075 Ca sa sature mai bine sufletul sSu cel spurcat
De-o bucurie, ce numai tiranilor Ii s-au dat,
A grumazului cel fraged, cel alb, ratund i Intins,
Freca ceafa grAsulie, paginul acel aprins,
Pe care sAlbriticia sultanului Incumplit
1080 Sabiei lui spre talere i-au fost dat neomenit.
Pe urmd, cu o lovire de palos i-au l darmat
Capul ce, taiet, Indatd de la trup gios au sburat
$1 pre marmurele albe, ce cu singe le rosia,
Clipind din ochi, cdscInd gura. tot sArind, bolborosia;
1085 Iar trupul, In chinul mortii tremurind, se sbuciuma
Si din mini si din picioare nelncetat arunca,
Si clInd se sgircea cu sill si se stringea ghemuit,
Clnd se Intindea pe marmuri si se sbAtea chinuit;
and se Incujba sd sae, cind cadea gios tremurInd,
1090 and grapa cu a lui unghii, capul cel tdiet Mind;
$i clnd tragea 3 fn launtru gitlejul cel stngerat,
and II repezea sA verse singele cel aspumat.
Jar sultanul, din fereastrA cautind, sd minglia
Si sorbind Cu ochii lacomi stngele, ce
1095 Cu o 1initire crudd i in sine multamic,
Privea i capul i trupul, cum se sbAteau Incurnplit,
Prinzind dar, gelatul, capul, ce bolborosind sbu 1

$i ridicindu-1 de chicd, pe sultanul 11 ura

Ca sd ajunga sA vaza, ca pe acela tdiet,
1100 Pe a oricdrui din vriljmasii Innaltului sau Dev et.
Apoi, In urma, puindu-1 pe o tabla de argint
L-au asezat si la Poarta, ca sa stele 4 spre privit.
Asa capul, ce cu mintea toatd lumea Invirtia
Si ale ei interesuri duph vreme cumpania,

1 Corectat peste: Incruntat.

2 Pe margine: i 1-au plecat.
3 Pe margine: smuncea.
4 Pe margine: norodului.

www.dacoromanica.ro
518 EMIL viwroSu b4

1105 TAiet si scAldat in singe, spre priveliste s-au pus,

Intr-un cotlon de-a cismelii Innaltei Porti sedea pus.
Iar trupul, gingas si fraged, hrAnit in desmierdAciuni,
In alintare de curte si in grecesti moliciuni
Go lit de hainele scumpe, unor jidovi fu vindut,
1110 Carii si dinsu-ndatA matrapazlic au fAcut.
Acest feliu, dar, de surpare, acest feliu de crud omor,
Au Mut nem1ngliatA si duioasA pe a lor sor'.
Sufletul ei acel jalnic, la bucurie inchis,
Pan-la cea mai de sus treapta scirba sa o au intins.
1115 In cask tristd ca dinsa, cernitA intunecat,
Singurd, si zi si noapte, se bocea neincetat.
TovArAsia de oameni pentru dinsa era grea
Si minglierea, otravA, ce a o primi nu vrea.
Hrana ei cea prea usoarA cu lacrimi o stimpAra
1120 S-o clipA de linistire de-i venia, o supAra.
Noaptea, care odihneste orice suflet obosit,
La al ei se fAcea vrerne prielnicA de bocit.
Asternutul, de-a ei lacrimi, ca de ploae se uda
Si somnul cu otArire de la ea se depArta.
1125 Zorii zilei la fereastrA si tInguind o gAsea
Si pAn-1n bratele mortii tot lAcrAmind o privea,
Soarele cu a lui raze, printr-a ei lacrimi trecind,
Vecinic curcubeu In casA se afla inchipuind.
0 asa dar tristA stare sAnAtatea i-au spurcat
1130 Si in valmasaguri trudnici viata ei o a schimbat.
PAsArituri silnici foarte trupul sAu. 11 sbuciuma
SI ohtiri prelungitoare plAminile-i vAtAma.
Atipind si fiind treaza, se muncea in vecinic chin,
Cit singele se Meuse In trupul sdu tot venin.
1135 Prin gemete trAgAnate, prin duioase suspinari,
Dove dea cd tot In sine este patimi si dureri.
In zAdar burcuturi, leacuri, in zAdar doftori calai,
In zadar babe strigoaice, ce descAntA de cei rai I
Cad patima sufleteascA nu se vindecA nici cum
1140 Cu scAldAri otAritoare, nici cu aburi, nici cu fum ;
Ci numai cu dstigarea supchipuirei, cc vrea.
Care singura IndreaptA pAtimirea cea mai grea.
S-al sAu suflet fript de jale rAsplAtirea cAuta
Si de a turcilor pierzare cu turbare Inslita.
1145 Ivindu-se dar atuncea netrebnicul Ipsilant,
Ce, sugind la rum si porter si la vin vechiu inghetat,
Surpa din gurA si jiltul si trunchiul agarinesc
Si stIrpia din tot pAmintul neamul othomanicesc;
Domnita cu-nviersunare spre unire-1 tnvita,
1150 Ca una ce, dintr-aceasta, rAsplAtire astepta,
Si se mAgulia s-ajungi ca sA vazA vecinic stills
Fulgerul ce o fripsese si intheta al sat.' piths.

www.dacoromanica.ro
M 0 SATIRA. IN VERSURI 519

De altd parte, nAdejdea rdrunchil Imi pdrpolla

Si cu nAluciri multime, de slavd, rnd gIdilea;
1155 Mai vIrtos visternicia fiului meu md-mbdta,
Pentru care tara toatd as fi vrut a Intdeta *.
Acestuia, la dreptate, dupd cuvintul de-ntAi,
CA s-au vAzut cum a ieste din boierii nAtArdi;
Dup-al doilea: cd este drept fecior unui tigan
1160 $i urmeazd ca sA fie mindru, desert si viclean;
Dupd a treia: domnita, vdtdmatd incumplit,
De zAtrirea ce ciuntase neamul sdu cel preslAvit,
Este de crezut cd, poate, cihdindu-1 ne-ncetat,
Ca picAtura ce sparge piatra, cdzind lndesat,
1165 SA-1 fi ismenit, orbeste sd Intre lntr-un complot,
In care au fost nimica, and socotia c-a fi tot;
A patra pricind InsA nu 1-au esit spre favor,
Nici cuprindea boeria iubitului sdu ficior;
$i fiindcd, dintre toate, mai cu temeiu 1-au holdit
1170 Aceasta, precum se vede, cu grecii de s-au unit;
Care neavInd privire la vre un folos obstescu,
Ci mai \Tidos dinprotivA, fend si pravdt tilhdrescu
Si pentru ca sd-si plineascd acest scopos blAstdmat,
FiincicA, fArd durere, tara toatA a lmpilat:
1175 S-au hotArlt cd-i gresald vrednicd de osindit
Si Indatd la falangd sd-1 pue s-au poroncit.
Dupd cuvtnt sl plinirea se fAcurd fdrA gres,
CM vAzurdm, ca pe o bute, tAbircind trIndavul les,
Carele, trIntit pe spate, Ole ca un &sac,
1180 InfAsurat In multirnea blanelor, ca lntr-un sac,
Si, de-a trupulni grosime, picioarele li sta In sus,
Clt se pArea cd, fireste, In falanga este pus.
Descultindu-1 dar Indatd, picioarele i-au legat
Si, ca mai sus, cu falanga slujbasii le-au ridicat
1185 Si-au Inceput cu toege pe talpe rar a croi,
Gnu cduta ca land 1, ca glnjul a se Indoi,
Si, ca prastia In jurul bratului celui vInos2,
Isi InvIrtea sub falangd trupul cel birtlhAnos,
Si cu glas strain, salbatic, rAcnind, sbera ca un tap,
1190 Smulglndu-si barba cea surd, precum si pArul din cap!
Si striga milostivire, fAptura ce n-au shntit
Niciodatd Indurare Intr-al sAu suflet cumplit I
DupA ce si pe acesta 1-a tAlpdluit frumos,
Ling cei bAtuti 11 trasd, ca pe un les puturos.

1 Ca lancea; In text: langi.

2 Pe margine: vInjos.

www.dacoromanica.ro
520 EMIL V1RTOSU 66

1195Si din celelajte flare; din vulpi, din lupi i din geri,
Se fAcura o multime de evghenisti si boeri,
Care. dupA a lor drituri si drept cinste socotind
Acea bdtae la talpe, unul pe altul ghiontind,
Se inghesuea ca sA iasd i sA intre mai curind,
1200 Cerindu-si intlietatea si la al falangei rind I
Acesti ini ins, netrebnici i in cer i pe pat-Dint,
Furd imprdstiati indatA, ca praful de silnic vInt,

Cap al optulea
Huet ca de ape multe ce, picilnd de sus, din stinci,
Se prapAstuesc cu clocot Intru besnele adinci,
1205 Se auzirA deodatil, rAsunind spre rdsarit,
Unde, cAtind, o scintee de lumina am zdrit.
Huetul din vreme In vreme se addugea mai mult,
Ear scintea de luminA se lAti Intr-un minut,
Cit parea c impresoard un foarte silnic pohoiu
1210 De lumind curgAtoare, care cu al ei naboi
Vra sS aprinza, sas ard, sd potopeascA cu Mc
Si norodul i pamintul, ce era intr-acel loc.
Spaima 5 groaza i Idea indata s-au zugravit
In obrazul a tot omul ce-acolo s-a nimerit.
1215 Lumina dar necuprins Ins nimia n-au ars,
Si din huetul cel strasnic s-a alcAtuit un glas,
Ce striga: i EatA lumina veacurilor, ce au fost
Pdrintii si sprijinirea norodului celui prost I
Eatd patriotii vrednici, pAstorii cei credinciosi,
1220 Cad infrthgea turbarea vrajmasilor miniosi I

EatS, sosesc pe aripa slavei lor, ce n-au apus

Si care in nemurire fiinta Jor o au pus 1
Vin sti judice urmasii, ce dupA dinsii-au %Mut
Frlile ocirmuirei, care ii le-au fost avut I
1225 Sieat5 cd se fAcurd o multime de bArbati,
Tot cu coifuri de aramA si in platosi imbracati;
Sabie peste a lor coapse, in umAr tolbA si arc,
SAhAidace atirnate si In mina lor mijdrac ;
Hainele lor, nu mar*, ci prostatice ca ei,
1230 De postav gros, dar ware i cu covrigei de mei ;
Si, In loc de birlianturi, de salmi si de samuri,
Fer i otel i aramd, lucrate In tAsdturi,
Impodobea a lor pepturi si a lor mini vitejesti,
Cu care pdza norodul de nApAdiri vrAjmAsAsti.
1235 Fata lor, ca strAlucirea fulgerilor arzAtori
Si se vidia botezatii In singe si in sudori.
Ochii lor, cei vii t i ageri, plini de foc nemuritori,
Inchideau nu-s ce in sine, ciuste i ingrozitori.

www.dacoromanica.ro
57 0 SATIRA. IN VERSURI 521

TI

ETERIDA
Facire epIe-conalc<a> inprotIva Intrunirli grecIlor asupra Port II Otomanloolti
C1ntaria I

Condeiul mieu, InsmneazI toate cite s-au fcut

lntr-acest veac, In Moldova, loc in care sint Miscut I
Serie toate si le lasd cui va vrea a li ceti,
FSr sd te pleci cu parti scrisul Ulu a necinsti !
5 Tot ce au fost si urmeazi, pentru noi iasti strein,
Cad, cum stii, de mult In htme in osbi trdim deplin,
$i a meli plecAri toate, f veghiat l tdinuit,
Din Cea mai fragidA vrIstd, tie li-am descoperit I
Scrie toati, nu te temi, desi tii cd ti-or hull
10 Cdci, oricum, vor fi i oameni dintr-acei ci ti-or fiili 2
Cit Ii scrii adivrul i cei gresit 1-or simti,
Si, chiar hulind a ta faptd, In sine s-or dosAdi;.
Cdci cugetul, cari iaste pururea neadormit,
Pe vinovat tot 11 mustril, fie mAcar si-mpietrit I
15 AdivArule prea sfinte I cari numai in eeriu esti
$i pe celi de pe lume cu ochiu jalnic le privesti I
Ci tot, plecArii lor, pravdt vreu s-ardti cd te pun,
Dar pre cari able unii Intunecat te prepun;
Pe a cdruia lumina Intr-atitt au Inpilat,
20 Cei ci vreu s-o plAzmuiascA prin iscodiri ne-ncetat,
Cit -cu anevoi iasti i celui ce va dori,
In hdul nedumeririi fArt gres a nimeri
Vin, adivdrule sfinte I InvatA al mieu condeiu
Ca sd scrijAliascd toate dupd sfintul tAu temeiu:
25 Faptile celi vestite a grecilor celor noi,
InchizAsluind urmArii slava acestor gheroi
Vin, rAvarsA IndrAzneald i ritvnA Intr-al mien pept,
$i IntAresti-m condeiu, ci sd temi a scri drept
CAci precum pe tine lum te urAsti de demult
30 $1, pre cei ci vre odatA sA te vesteasat s-au zmult,
Nu numai cu hula surdd, clevetind, i-au ponegrit,
Dar si mortii cu ocard pe cei mult i-au osindit ;
CAci a face fapte reli i cei slAvit oamini vreu,
Dar, a li-auzi mustrate, ii sd pare foarte greu I
35 $i orice i sd lucriazA supt taind Intunecat.
Cu clt iaste crud si minced i nedrept i Incruntat,

1 Academia R.P.R., ins. 5288, f. 172-175 ; autograf V. Pogor.

2 In paranteze: ceti.

www.dacoromanica.ro
522 EMIL VIRTOSII 55

Cu atIta s feresti a nu fi privelistit,

Ca, nAscut la intuneric, de lumina li emit!
Si macar di toati-n lume tin de nAluciri si vreri,
40 Si sA schimbA dupA locuri, dupA vremi si pareri,
Dar folositoriu din toate, desi fricii mai supus,
Te socotesc tot pe tine, adivdrule, de spus I
Si luta di, cum In suflett>, In cugetul meu, si scriu
Celi cite In Dachiia cA s-au intimplat le stiu.
45 AceastA scriire slabA, dar plinA de adivAr,
Si nicidecum zmerduitA de a vrajbii cumplit mar,
Macar di-ar slujj oglindA, Intru care luminat
Fiesticare sA vadA toate cite au lucrat,
Si de cell bune fapte sA sA bucure voios,
50 Iar de celi fail cuget, Intristindu-sA duios,
SA sa cAiascA In vremi si spre bine intorcind
Plecare inimii sale, sii sA bucure, lucrind
Fapte vrednici de chiemaria unui slAvit patriot,
Care In veacuri sA-i facA cinste temelnicA pot!
55Elada, duioasA maicA, dar odatA In naroc,
Ce-au nscut intr-a iai sinuri sufleti pline de foe 1
Elada cia fericitA, olatul cel roditoriu,
Ci izvoresti dulceatA din pieptul patimitoriu 1
A dumnezilor mumA, al iscusintii arceriu,
60 Datkoaria slobozirii, si pe pAmint si In ceriu I
Pristolul neatirnArii, a vitejilor rAsad,
Pe a ariia slavire veacurile nu o scad 1
Comoara InvatAturii, a luminArii izvor,
Ce-au mAsurat si lArgimia si adIncul cu-a<1> ial zbor !
65 DAscalita cia obsteasa, geniul cel ascutit,
CaH pi-ai sdi fii si lumia cit sA poate au trezit I
Infrum'sAtStoaria mintii, lustru eel neponosit,
Cu care sAlbiltiicimea omului s-au poliit !
Cheia acia fericit5, prin carile s-au deschis
70 Drumul catra luminare, ci supt tainA sta Inchis 1 1
Elada, trista si goalA, despletita si ohtind,
De suspinuri innecat si cu lacrimi tinguind,
RinitA piste tot trupul, incujbata supt greu lant,
Rdicind spre ceriuri ochii cei negri si lacramat,
75 S-aratind a sale brat ferecate cu obezi,
A strii iai cei duioasa umilitoare dovezi,
Cu o adinc ohtare, suspinind sA tingu
Si acesti urmAtoare InnAdusit jalu :
Zdf<s > I Dumnezeul puterii, ce uriias ai Infrint,
80 De cari sa temia totul si In ceriu si pre pAmint I
A cAruia brat puternic munti si mAH au rsturnat
Si pe nesupus In bezni cu fulgeri i-ai cufundat !
I That: ci cu stInci era Inchis.

www.dacoromanica.ro
59 o SATIRA IN VERSIJRI 523

a Cari prin posomoriria ochiului Ingrozitoriu

a FAcei sA tremure omul, cum 0 cel nemuritoriu I
85 . Pi-a cdruia glas puternic afundul II asculta
. $i temeiul In Wit lui cucernic s-arAta I
a Supt a cAruia privire vecul era un menunt
$i zidirea fiincioasA o picAturd, un punt t
a Tu earl, odinioard, in clipald rAsturnal
90 NAroadi, cetAt i jilturi, 0 nefiintii le dai I
4 $i carile, dupd voe, cu degitul tau cel sfint,
InpArtAi soarta zidirii 0 pre mart 0 pre pAmint I
41

Dintr-a cdruia brat tari fulgerile sA porn

$i stihiile fiintii voii lui sA supun I
95 a A luminii neapusd inbilugatul izvor,
A planitilor pArinte 0 luminAtoriul lorl
A soarelui -a luminii adivdratul izvod,
Cel ce-au InzAstrat pe fire cu rodire 0 cu plod *I

III
<Dialog intro Fire II Moldova> 1
Firea
MoldovA, de c ai lipsd, in a simtatti greutate?
Au pe cimpii tAi n-ai roadii, sau pduni inbilugate ?
N-ai izvoard, sA ti-addpi? N-ai naroade, a te are?
In sinul tau nu sl nati argintul, aur 0 sare?
5 Eti pustie? Eti pradatd? Sau eti pietroasd i sacd ?
Nu scot tu tint, 0 pe iarbd n-ai bou, cal, oae i vacd?
Ce pricind, dar, te face sd fii tristA 0 mahnitd,
Tot In laerdmi, In suspinuri 0 In vaite topitA ?
Fii tAi, ce sd apliacd, dintr-ale tale tip bogate,
10 Ei, In loc de bucurie, sAmpt dureri neincetate?
Avind tot, ei n-au nimicA I Tu, plind di-nbilugare,
Ei muncesc, string 0 adund: partea lor Ii idcrAmare.
Cine samind cu lacrdmi, sd zice cd-n vesdlie
Va sA adune 0 spice 0 roduri, cu bucurie l
15 Dar acelti, 0 ard 0 samtnA 0 adund,
Tot In suspinuri, In lacrAmi, in sughituri ce rAsund I ,
Moldova
Fire I Fire 1 Sint bogatA I De la tine strimbtate
N-am suferit la nimica, ce pururea bundtate I
Dar lAsind eu intr-o parte arAtdri de multdmire,
20 Care Moldovii sA cade sd aducA cAtrd Fire,
Vreu 014 arAt In putine cuvinte cuprinzAtoare
$i pricinile mhnirii s-a inimii mele stare.

1 Originalul, autograf al lui V. Pogor, In colectia V. Panopol.

www.dacoromanica.ro
524 EMIL ViRTOSU 60

Din veacurl nemarginite, clnd l lumea Inca toata

SA afla gemlnd supt giugul varvariei fncruntata,
25 Si pilna acum In urmA, n-am suferit mai cumplitA
Greutate, de nArodul ce rn-am aflat lacuital
Gotthii, unnii i cumanii, bulgarii i patfnitii
Sarmatii 1 ghenovezii i dachii i arnautii,
Tot, In vremi, sau In parte, In prildAri san lacuinta,
30 Au alergat preste mine si au supt dintr-a mea tita.
In sfArsit 2 i lii Romii, plAcIndu-le a mea mana a,
De la Traiian cel Mare lacuesc fArA prihanAl
Ochiul meu, cel de and lumea, au apucat ca s vaza 4
Tamerlani, Galgani 5 si Atili, biciuiri ceresti 8 plini de groaza I
35 Dar acel fiind, toate, puhaiu ci jghebuesti
Locul 9 pe .care aliarga i pe urmA /I mIlesti,
5i o primAvara nurnai fi indestul sA tocmasca
Ranile turbArii sale si cImpii sA Inspiceasca,
Nu rn-au scArbit niciodatA, ce cu mina Intr-armata,
40 De multe ori a lor vilfa in rusine Inturnata
La fii 10 miei am fAcut-o pricina de bucurie
5i pilde Inbilsugate pentru a mea vitejie I
Numai acum slut scArbita, numai acum IntristatA,
Cfnd fii mei... 11 In robie defAimatAl
45 Clnd fl privesc ca o turma far! pastori, dati In pradA 12
Nu la lei, sau vulpi salbatici, ce la vulpi scurte de coadAl

Fitrea>
Dar acei plini de mArire, fii Romii cei vestite,
Fii Romii 18 cei viteaza, cei Waite i slavite ;
50 Fii Romii, ce odata fac lumea sa asculte
5! sA tremuri14 cu Mc! supt a lor biruinti multe;
Cum au uitat a lor slava, cum rabda cu defAimare
Robii lor s stApfneascA piste slava lor cea mare?
Au doar Intr-Insii nu curge acel Obit i viteaz singe,

1 5ters: tAtarii.
2 5ters: urma.
3 5ters hernistihul: rn-au primit sa le fiu maicA.
4 5ters: au priivit far! spaima.
6 5ters: Atili.
6 5ters: Varvari crunti (pradAtori).
7 5ters: aceste.
I 5ters.
9 5ters: ParnIntul (din duruituri de munte).
w 5ters: au vAzut.
11 5ters: nArodul; versul este deficient.
12 5ters: farA pastoriu rAtAcita.
" 5ters: ce odatA.
5ters: a lor pravili, a lor legi.

www.dacoromanica.ro
61 0 SATIRA. IN VERSURI 525

55 Care-i hotartt de ceriuri tiranit de a stinge?

Au nu mai slut, Intre dtnii, Catoni, Brut 1 cu vitejie,
SA poatA Ca st stArpascA vita ee de tiranie?
Eu nu mA InA1, Moldovd, drumul mieu 11 cunosc bine,
Tot aceias bArbAtie a eu rdvArs Intr-a lor vine I
60 In nArodul ttu i astAz cunosc rtmleneased razA,
Poate lumea Intre dInii i Romili si Brut st vazA I

111<oldova>

Eu shit foarte multAmitA de ntrodul ce, In pace

Petrecind, nici slavA mare, nici mAhniciune 5 Im face.
Si eu cunosc foarte bine cl a lor bunt plecare,
65 De ar avea chip sau vreme, sau povatA spre miscare,
Ar putea pre cu lesnire, nu numai st sA mInt<u>easct
De stApinirea ce moale, sau tirAnie greceasca;
Dar st si fact odatA, Intr<u> a mete disfate,
Brat de maict hrAnitoare si de toate-nbilsugate,
70 SA st nascA ant RomA, altA republicA mare,
Pentru ea st dei lumii i pravili i Indreptare 1
Dar ce st zic? Vai de mine I Departe di-o socotintA,
Ce 8 In vecuri viitoare hrtnesti a me dorintA,
AstAz nu pentru acesta mA aflu 1ntru nahnire,
75 Ci pentru ca vAz nArodul tot lisat In pAtimire;
Si nu dintr-altil pricing, cleat pentru ca el n-are
_Boeri, boeri cu durere i pAmIntenl eu Indurare 110
Ce folos ca o multime, InbrAcat cu acest nume,
Fac i treptii mirstivire, fac i greutate-n lume I
80 CA cu drepturi12 de neam mare", pAnaIntului grea povarA,
In loc ca sa-1 ocroteascA, 11 d'raptna" si-1 oboaril
Si, pentru ca st agiu<n>gA sA prindA chip cu lesnire,
Spre a putt ca st prade nArodul, fiint sfiire 16,
Grecilor ce via Met", orindatori piste mine,

1 Sters: Mu st afli Intre dinsii vre un Brut.

2 Sters: istetime, fierbinteali (vitejie).
3 Sters: Eu le ravars de la mine.
Sters: rominiasca.
5 Sters: Schipioni, Romuli.
6 Sters: De nu poartd acum arme, dar nici =Madre.
7 Sters: de stapinire.
Sters: care.
9 Sters: patimind In cumplire.
o Sters: plecare.
11 Sters: Fac acestici> trepti (stAri) ocard.
Sters: cu o falii.
Sters: cu un name de boerie (neam) pe pdmintu.
Sters: 11 sfichtuesc 1i-1 oboard.
15 Sters: cat narodul st oboare.
" Sters: fart vreo Ingrijire.
" 5ters: din orindarii greci cari cumpar.

www.dacoromanica.ro
 626 EMIL VIRTOSU 6'

85 Le dau Vint 1 de stApInire, folositor pentru sine I

Inchipuesc dintr-insii o arAtare .grozavA 2,
Ii sA lflClhifl cu cinste s-o tAmAiazA cu slavA 3.
Si, ascuns supt asd mascA, prAdA fArA otArire
NArodul, care spre (MO au nAdejde i cinstire 1
90 Pentru ca sd poatA, InsA, tAgdclui In vecie
AceastA driaptA 5 cArare, ce duce la tiranie,
Sint sant ca sA primascA, pe lingA domni, o multime
De greci sAraci, ce vin 6 numai ca sA prAdi cu iutime;
Si, din clt vin, nici unul plugariu nu vrea sa sA facA,
95 Ce tot cer dregAtorie 2, iar pAminteanul sA tacAl
Tot boeri, tot di neam mare, tot cu ceriri prA 8 Inalte:
Palinile roasA de vAs1A, aici sA fac delicate 9 I
AlAmli i portocale, zarzavaturi sau plAcinte,
CA au vInd<ut>, ei nu catA, ci tot prAdAciunj cumplite_1,
100 Feliuri de chipuri stArnirA, ca sa prAdi, sA apuce "I
0 socotinta adInca, jale i ciuda aduce:
Si drepturi i vrednicie i slujbA I boirie 12
Toate razAma In dare, toate stau In bogatie
In stApluiria de astaz vezi " un telalic, ti-i gird&
105 Stngile I sa IntartA", sa aprinde si Ingheatal
Ti-I si rusine i ciudA, i necaz i intristare,
Clnd privesti ada duivasil a moldovenilor stare!
Domnul lor fArA rusine, toate In mezat le. vinde,
Gine ari bani sA dei, la tot dreptul sA Intinde.
110 Dobitoacile? Boerii I In loc de inpotrivire,
Ei <cu> sfaturi 1 povatA, ei cu greed In unire,
Trag i sAlesc i indiamna pe cielan sit alergi,
SA dea bani, ca sa cistige a dezbrAcarilor legi
Divanul Ii o dugheanA, uncle cumpArA dreptate
115 Cine oda la bani mai bine, mAcar fie strimbatate 1
Nici rusinea, nici strigarea, nici pravila sa ascultA,
GiudecAtorii nu cata decit unde-i suma multA 1

1 Sters: Is Inchipuesc.
2 Sters: nisti arAtari grozave.
3 Sters: li tAmaiaza (Al tAmAiazA) cu cinste inpovara de slay.).
Sters: intr-insii.
6 ters : strimptA.
6 Sters: aliarga.
7 Sters: Tot boerii, stApiniri.
I Sters: marl.
9 Sters: In Moldova-s delicate.
Sters: ci ciarca (privesti) spre cinste cale, (numai a rApirii cale); ce tot cer In-
brAcaminte.
u Sters: Clnd le-i socoti pre toate, te-i mira, ti-i face cruce.
12 ters : Drepturile, vrednicia si slujbele si dreptesc <sic>.
"14 Sters: Ei cumparind stApiniria, o si vind cu scumpatate.

." Sters:
Sters:
de acuma nu vezi dectt.
Sters: Ti-i rusine i
vezi ca ade i cd in mezat.
II
si giudA <sic>.

www.dacoromanica.ro
63 0 SATIRX IN VERSURI 527

Frica lui Dumnezeu iaste o zddarnicd pricing,

Care, in loc sii opreascd, zddrdsti a lor vind.
120 Bdtaia de cuget Inca, o simtite care-i data
Sd giudece 1 pe tot omul In stiinta lui curatd;
$i aceasta, spdimintat 2, s-au linistit si acum tace,
Sd otardsti, nu poate, Ii lasd de pradd-n pace!
ViStiriia iards iaste o pesterd td1hdriasca,
125 Ci privighiaz, in lume, omul drept sd nu triiiased I
0 sistimii incumplitd, care std si sd hrilnesti
Vederat din dIzbrdcaria unii tdri ce pdtimesti I
Silas, Marius si Neron acolo sd Inviiazd,
Gine disbracd mai aspru face o faptd vitiazd /
130 Ndrodul tot patime*ti, dar acesta sd ingrasd,
Pre fii lor A be singe ii deprind Inca din fasd I
Bostan, Coman, Baba-Rada, Bujor, Cdzacul si Talpd,
TAlharii ce bea la singe precum altii ar bea apd,
AsmilnIndu-i cu hotii ce sd tiu In visterie,
135 Pot a zice fapt bund, a lor feliu de talhdrie:
Caci ei, praddtori In parte, In vremi si dupd stare,
Au c4tigat prin pediapsd de a lor vind splare I
Dar acestora, ce prada in ivald, Mil fried;
Care pe bogat dispoe si pe cei sdraci li stricd;
140 Care din surparia Orli zidesc a lor ndrocire,
Care nu tiu altd legi, declt acea de repire;
Dumnezdiasca dreptate, Indelungind a lor villa,
Le gdtesti o pediapsd mai cumplitA si mai plind I
Inca mai hrnesc pe mine si tagmd bisdriciased,
145 Adunari de diiavoli, stare eosforiciascdl
Truths, disfrdnat si mindri, tot plini de InsdlAciune,
Te viclenesc, te defaimg, prin chipul de plecdciune.
Intr-Insii ipocrisiia, vrajba, pizma lacuesti,
Ei sint gheena si iadul, unde dracul stApinesti I
150 Camilavcul lor, ii coiful supt care el sd ascunde;
Rasa, haina si, ei, chipul, cu care spargi oriunde I
Cind s-au rdsturnat din ceriuri .vasul cel plin de mindrie,
Dracii, Insirat din aer si pind gios la tdrie,
Din ingeri cu strdlucire, oarda lor intunecatd
155 $i citi pre pmint rdmasd, s-au fdeut tot pochi indatd.
Ei singuri 10 zic, cu Mid, chip Ingeresc cum cd poartd,
$i <i>ntr-adivdr, slut negri si dintr-a Sdtanii Leath!
Rugdciunea lor fi hula, si pentru aceia vine,
In loc de mild, urgie, si tot rdu, in loc de bine.
160 Cdci dumnezdiasca jdrtfd, prihdnitd-ntr-a lor mind,
Tot osindd si urgie solesti pentru a lor stind.
L'Asind a-ti spune <mai> multe di-aceastd tagmfi cumplitA,
1 Sters: sd sd st5rneasc5.
2 $ters: acum tace.

www.dacoromanica.ro
528' EMIL VIRTOSIT 64

Din care si ominiria si simbathiia-1 gonita

A cAriia fundul iaste singerata lAcomie,
165 Iar mijlociria li sila si pravAzul, tiranie,
SA-t vorbesc ceva, ma iartA, numai de mitropolitul,
Grocodilul cel albatic, tigru si neomenitul I
Acel care pe nas vara boaria Tartarului toatA 1
Ce, otrAvind, surpA, musa si si plInge totodatA I
170 Un mitropolit, dar, soro, dupA pravila opsteasa,
It ridicat Intr-o tail dreptatea a sprijAniasa.
El iaste spre cumpAnirea unui domn, carele tine
Vointa neinfanatA, si spre rAu, clt si spre bine.
El numai, In toatA vremea, poate, si fArA sfiealA,
175 Domnilor sA le arAti pravila de rinduialA
$1 p boeri iar sA-1 facA din mAsuri ca sA nu s iasA,
Ce sA ming 1, sA-ndrepti staria Orli cea duivasA.
Cad, Intr-o asa pAsire, el In toatA vremea are
Drept pavAzA 2 si pricinA, nArodul spre aparare.
180 Pilde avem indestule, dar Veniamin nu face,
DecIt, Ilind patirita, ca un om de cearA, tace,
$1; ceia ce-i mai rAu Ina, iaste cA si iscAlesti,
La toat-acel prin care nArodul meu sA muncesti f
DA si pilda ocrotirii rAilor, care dispoae 3 :
185 FArA dinsul, Neculachi 4, de viu belit ca o oae
51 spInzurat In cirlige, dAmult trebuia sA fie,
Ca sA slujascA drept pildA si drept groaza In vecie 1
0 l Vlrful nenorocirii I Mitropolit I Cum sA poate
Capul legii ca sA fie povAtuit, Intru toate,
190 De Angheli, de spitAriu, si de curve a vestitA,
Care, acum, pezAvenchi, s-au fAcut si mai slAvitA?
Unul ea cu glistiriul, dA sfaturi de stApinire,
CeialantA, Intr-armatA cu adincA ispitire,
TulhurA si strlintoresti iluhul cel de slAbAciune,
195 Care nu-i de altA vrednic, declt la o rugAciune
$A adaogA ohtare, lacrAmi de ipocrisie,
Ce, In loc de umilinta, te aduc Intru mInie 1
CAt dasfranat si at tineri, cat au gArgAuni In minte,
Tot aliargA de dau sfaturi, sfIntului nostru pArinte I
200 Acolo ii parlamentul, unde nebuniia coace
Rodurile mialii, ce pe tot de rls 11 face.
Si cat Intr-Insul au parte, tot shit cunoscui. In lume,
Le zic cocardA de pAslA si cai de strigA anume,
Treaba lor II a da sfaturi, iar sflrsitul f ,

1 $ters: Indrepti.
2 $ters: si drept cuvInt.
3 $ters: dizbracA.
4 Neculai Canta, vArul mitropolitului Veniamin.

www.dacoromanica.ro
65 0 SATIRA IN VERSURI 529

205 Che<r>hanaoa la Catrina, la Negel, la lostdrie I

Niti, asA dar, netrebnici fac sfinta Mitropolie,
Din sprijanitoare Orli, rendez-vous i spitOrie
Firia
Intr-un nArod care zace in pelinci de varvArie,
Poate i nerAndueald i rripire ca sd fie.
210 RAi in tot locu s allS, dar i bunul nu stArpesti,
CAci, Intre spini, trandafiru i nasti i Infloresti.
Asa si-ntre boeri poate, sau buni cu desdvirsire,
Sau mai suferit sd fie, In plecaria de rApire.
As yob, dar, intr-aceasta ca sA-m dai o Alizlegare,
215 SA-m faci bine cunoscutA adivArata lor stare.
Ghica, Grigora i Sandul, Dumitru Sturza, Pascanu,
Costandin Ball logofAtu i Iordachi Roznovanul,
SInt sapte boeri, pe care tam pArint Ii numesti,
De la dInsii apgrare i asteapta i doresti.
220 Pe acesti IndatS sa-i i giudecam In parte,
SO vedem a lor plecare, tocma chiar dintr-a lor fapte.
Ghica, ofelit din fire, in boale i in ohtare,
DA-nceput nu aratasA nici folos, dar nici rail mare.
Pascanul iarAs, ceaslovul i bibliia I pAzAsti,
225 StrInge banii cu 5511145 i la altd nu gIndesti.
Costandin Ball, jidovesti, unde interesul chiamd,
Sau dispoai, sau Inbracd, el aliargd fArA siamA.
Iar Sandul Sturza, mehteriul, in ogradd 1 mai face
Un despotizmos in parte, si pentru cel opstesc tace.
230 Grigoras Sturza, visternic, un om plin de buhAtate,
Nici rApitor, niei zavisnic, nici plecat spre strimbdtatc,
Om curat la santimenturi, om patriot cum sA cade,
Din slava cuviincioas5 numai domnita II scade.
Fiiul lui fAgaduesti patriei un rezim tare 1;
235 De n-ar fi fost lingO dinsul Lozonschi, lupul eel mare,
Indoitd cunostinta i nedejdi InmiltS
Cistigind, ar fi dat tArii, cu purtaria cea cinstitA I
Dar acel ciocoiu Lozonschi, diprinzlndu-1 la rApire,
Au stIns mult din cinstea care vrednicea a lui numire.
240 Dimitrachi Sturza iards, patriot cu inhierbintealA,
Di-ar avea i bogAtie, ar fi fOrA IndoealS
Un boeriu ce rarA arA ar putea sA sA sfiiiascd
CA au avut vre odatA pe-acesta sA-1 cumpaneasca I
Haractir are ca Caton, ca Brutus statornicie,
215 5i ca Caunita, sfetnic, negresit, poate sa fie.
De are ceva pornire, nu-i gresala insAmnatA,
Iaste stricAtoare-n parte, dar patriei niciodatA
Mai ramble Roznovanul, visternicul acel mare,
Boeriul acel puternic, stAlpul Orli cel mai tare,
1 5ters: bdrbat mare.
34 c. 376

www.dacoromanica.ro
 630 EMIL VIRTOSU 66

250 Intru carile odatd tot ndrodul rAzdmas

Nedejdea tinerii sale, cu stare lui ce duivasd.
Politica ce vicliand, supt ardtare de mieri,
Ascunde ce mai cumplitd otravd, venin i fhieri I
Vremea Insd i ispita 1-au discoperit In gran,
255 Cad omul nu sA cunoasti, pin' and nu ia<s>te-n treabd.
Acest Proteu i Mac<hi>avel, sau panthir i salamandrd,
Au vddit a rdutatii ce mai desdvIr0t cadra.
Gine vooti sd vada pe crudul Foca tiranu,
Marga, cd-1 afhl Intocma Inviiat In Roznovanu I
260 Slab, fricos i scurt la minte, om mic In nenorocire ;
Varvar crud si fdrd mild, clnd iaste in fericire;
Lacom, rdpitor i aspru, disfrinat piste mdsurd,
Trufas, natardu i mIndru, tot minciuni Intr-a lui gurd 1
Politicul, ce odatd sd parea cA cumpdnoti
265 Cu mintea lui tot boerii, acum vdd cd sd topeti,
De un amoriu ce cu totul 1-au coperit cu ocard,
Fdandu-1 ca sd resai din simtirea lui afard.
Cit avea pe 13ucsdnescu, sfetnic tainic i dddack
Povd1uindu-1 spre bine, nu-1 pre hisa rdu sd taco.
270 Dar DrAghici, b mIndrd, nestiind sd cumpdneascd,
S-au discoperit capacul i s-au vdzut c fireascd
A lui plecare de suflet, a lui Insu sldbdciune,
CI s-au ivit tot odatd j adInca-nsdlAciune
Si urgiia ce ceriascd, care cu lndelungare
275 Ii gdtea spre rdspldtire bduturi amdrdtoare /
Fulgerul ei sd-nsdmneazd dintr-a fiiului sdu cask
Care va sluji In veacuri drept vegheari luminoask
Unor varvari ce nu catd decit tot sd rdsdpascd,
UitInd si a lor fiinta i rdspldtirea cereascd.

Iv
<La moartea tostulut domn al Moldovel, loan Sandu Sturza volevod (1822-1828+1839)>

OUBLI'
Vous n'avez pas compris, A vous que tout etonne,
Qu'il fallait au vieillard, victime de son tr6ne,
Rendre un dernier hommage A son dernier depart I
Vous avez oublie qu'il fut votre hospodar !
5 Vous avez oubli que l'on doit, pour soi-meme,
Pour l'honneur du pays et pour son diademe,
Honorer, au tombeau, celui qui l'a porte

1 Dupd manuscrisul autograf, nesemnat, aflat Intre hIrtiile generalului M. Negruzz'

si pus la dispozitie de V. Panopol.

www.dacoromanica.ro
 67 0 SATIRA IN VERSURI 531

Et que meme la mort est une maieste 1

Que l'on peut mpriser, dans son roi, la personne,
10 Mais non pas son manteau, son sceptre et sa couronne I
Que l'hommage qu'on rend a son prince, a son rol,
On le rend au pays, on le rend a la loi I
Que, n'importe ot --s'en vont les insignes moldaves,
11 faut partout les suivre, en pas fermes et graves I
15 Et que tout prince, enfin, qu'on melte a son caveau
N'est qu'un mort qu'il faudrait suivre jusqu'au tombeau!
Et si, trop foible, il eut ses torts, ses injustices,
Oh 1 n'a-t-il donc pas eu d'assez cruels supplices?
N'est-il pas descendu, du sommet radieux
20 OA planent les dsirs les plus ambitieux,
Jusqu'au plus sombre coin de la morne misre?
Ne perdit-il done tout et meme sa lumiere?
Seul avec ses regrets et courbe sous les ans,
Sans amis, sans atours, sans preux ni courtisans,
25 Ne dut-il pas trainer, isol dans son ombre,
Des jours dont le seigneur avait marque le nombre,
Afin que la vermine arrive sur son corps
Anticiper ses droits au supplice des morts?
Quel passage subit du tr8ne a l'indigence 1
30 Quelle rude legon pour tout homme qui pense 1
Mais: prince, n'eut-il pas favoris et flatteurs?
A ces graces n'eut-il point des sollieiteurs?
N'eut-il point de faveurs a jeter sur ses pas,
Comme on jette a des chiens, les restes du repas,
35 Pour voir comment soudain l'un grince, l'autre aboie,
Et se mordent entre eux pour qu'un seul ait la prole?
6 vous qui lui devez vos titres, vos honneurs,
Et cet or, qui vous donne 1 aussi des flagorneurs!
Parvenus, qui seriez encore dans la misere,
40 Eclabousss de boue et couverts de poussire 1
Vous tous qui lui devez rangs et positions,
Marchant, jadis, a lui par genuflexions!
Race ingrate, perverse et nourrie aux bassesses,
Qui tirez tant d'orgueil de vos pales prouestes!
45 Oh I sachez qu'avant tout, si l'on possede un cceur,
On le vnre mort du moMs, son bienfaiteur !
Qu'on ne peut renier, sans etre malhonnte,
Celui devant lequel on a courbe sa tete!
Et que, pour etre en droit d'agir a sa fagon,
50 On rejette, au pouvoir, titre, grade et rangon!

1 Corectat peste: vaut.

34*

www.dacoromanica.ro
 532 EMIL VIRTOSU 68
4

GLOSAR1
afront, I 233;
agarinesc, I 1147 = necredincios, pAgln, musulman.
alAmli, III 98 = lAmli.
alat, I 736 n; vezi chiunghiu.
aloe, I 105 = plant cu un suc amar.
amirost (a), I 298 = a mirosi (moldov.).
Angheli, spiter, I 543, 619; III 190.
aniscrielnic, I 725 = letopiset, cronic5.
Antonie vodA Roset, I 724.
apocalipsis, I 552 = revelatie.
arceriu, II 59 = cute pentru ascutit briciul.
Aris, I 675, 715 = Ares, zeul rAzboiului.
arnAuti, I 598; III 28.
Aron, Petru, voievod, I 703.
,aspida, I 833, 841 = viperd sau n5pIrc5.
aspumat, I 1092 = plin de spuma (moldov.).
aspumind, I 246 = spumegind, fAcInd spume (moldov.).
Atila, Atilas, Atili, I 690, 698, 715; III 34 si n.
Baba-Rada, III 132 = numele unui haiduc din Moldova.
bacali, I 598 = bAcani.
bagdadie, I 992 = tavan (turc.).
Baia, I 701.
bal, I, 1010.
Bals, Costache, Ciuntu, mare logof5t, III 217, 226-227; Iordachi, vistiernic, I 538, 731.
basne, I 648 = basme, povesti, 1nchipuiri.
Beldiman, Alexandru, I 929.
Be Ion, I 675, 680, 715 = Be lona.
benis, I 141, 669 = hainA boiereascA, ImblAnit pe margim 1 cu minicile despicate.
Bernadotte, I 193=maresal francez, ajuns rege al Suediei (1818-1844); In text: Bernardot.
bez, I 34 = pe lIngA, In afard de, lipsit de, WA.
bezmetici (a), I 476 = a zApAci, a nAuci, a ului.
BilAut.A, I 1030.
bIrtlhanos, I 1188 = umflat, cu pintecele mare ; vezi i burduhos; ast5zi, burduhdnos.
biv, I 718 = fost (slay.).
Bohemia, I 707.
boldi(a), I 1169 = a Imboldi, a Impinge.
bontil, I 274 = rdscoalA, revoltA, complot (vezi si bunt).
Bostan, III 132 = numele unui haiduc din Moldova.
boston, I 639 = vals.
bol, I 74, 161, 170, 187, 327, 333, 335, 340 = materie In forma de glob.
brahari, I 598 = brAgari, bragagii.
Brutus, Bruti, III 56, 61, 244.
BucsAnescu, III 268 269.
bufon, I 588.
buhur, I 180 = stofb de mAtase (turc.).
Bujor, III 132 = numele unui haiduc din Moldova.
bulgari, III 27.
bunt, 1 443, 592 = riiscoald, revolt5, complot (germ. Bund, rus. bunt, pol. bunt; vezi i bontu).
burcuturi, I 1137 = bonds, ap5 mineralA (ung. borcut);
burduhos, I 1020; vezi burtuhdrios;

1 Priveste numai textele date In anexe si cuprinde, Intre altele, si cuviutele nou in-
troduse In limbA, unde au rAmas unele In aceastA forma, iar altele s-au modelat
In alt fel. LAmuririle lnchise Intre ghilimele slut datorite lui V. Pogor insusi si stint scoase
din vocabularul dat la Henriada lui Voltaire tradusd de d. comisul V. Pogor, Bucuresti,
1838 (la sfirsit).

www.dacoromanica.ro
 69 0 SATIRA IN vERSURI 533

cabanita, I 179, 970 = mantle domneascd imbldnit cu samur.

calid (a), I 999 = a siirSci, a nenoroci.
Calimah, Scarlat, voievod, domnul Moldovei, I 278, 909,
Calmus, familie, I 737 Calimah.
camilavc, I 507; III 150 amilafc5, acoperdinint de cap pentru cAlugAri.
Cantacuzinesti, I 727-730.
Cantacuzino-Pascanu, Iordache, mare logohlt, III 216-224; Neculache (Canta); vez
Necolachi, Canta.
capchiu, I 632 = ticnit, intr-o parte, capiu.
Caragea, loan, voievod, I 273.
Carpatul, v. Crap a tul.
Caton, Catoni, ILI 56, 244.
Catrina, Vachescu, I 529, 543, 562 ; III 190-191 ; 205 = sotia lui Serban Negel.
Caunitti, III 245 = Kaunitz, cancelarul Austriei (1711-1794).
Cazacul, III 132 = numele unui haiduc din Moldova.
ceatii sfintd, I 275 batalionul sacru al tinerilor eteristi din 1821 (gra. 6 tcp6c x6xo); vezi
i slinta ceald.
cehrea, I 467 = fats, obraz (turc.).
Chelban, Ion, I 1028-1029.
cherhana, III 205 = fabricd; aici, lupanar.
Chicheron, I 748 = Cicero.
chila, I 516 = mAsuril pentru grine; In Moldova: 430 ocale (turc.).
chitan, I 516 = Edna amestecatd cu tarite.
chiunghiu, I 736 n = canal (turc.).
cicni (a), I 247 = a crdpa (numai la animale).
cifert, I 440, 887 sfert, a patra parte, putin.
cihai (a), I 1163 a stArui cu vorba, a bate la cap.
cinovnic, I 52 = functionar (rus.).
cismegiu, I 735 = fintinar.
ciuci (a se), I 941 a se suci, a se intoarce.
ciunta (a), I 1162 = a ciunti.
ciuste, I 1238 = ardei mic i foarte iute.
clenci, I 156 = cklig.
clipald, II 89 = clipd (moltiov.).
cobur, I 141, 669, 905, 926, 936, 958, 970 = un fel de haina boiereasca (contes).
cocardii, III 203.
Coman, III 132 =-- numele unui haiduc din Moldova.
compliment ; I 795.
complot, I 1165.
Conachi, Costache, I 530, 589.
Confutie, I 751 = Confucius.
coperi (a), III 266 = a acoperi.
cornorare, I 591 = incoronare; vezi si tncornora (a).
cotei, I 246 = dine.
Crapatul, I 677 = Carpatul.
crevat, I 783 = pat (grec.).
crinced, II 36 = crincen.
croasade, I 571 = cruciate (franc.)
Cromvert, I 695 Cromwell.
crud, I 363 n = decoratii.
cruntat, I 1068 = plin de singe.
cumAnesc, I 678.
cumani, III 27.
cumpAn5, I 137 = cintar, balanta.
cumplire, I 805, III 75 a.
curunt, I 486 = curind.
ddchesc, I 677.
dachl, III 28.
Dachiia, lE 44.

www.dacoromanica.ro
 534 EMIL V1RTOSU 70

dermeticit, I 744 = priceput, Invatat.

desant, I 487, 767 = desantare, desfrinare.
despotizmos, III 229.
Devlet, I 1100 = alt nume pentru Malta PoartA sau Imperiul otoman.
dietA, I 645 = regim medical,
diiidemon, I 471 = demon.
dimon, 1 486 = demon (moldov.).
dinsele, I 638 = ielele.
diplomatica, I 574 = diplomatia.
dirmogza, I 388, 510 = arbust numit si dirmoz, dirmocsin.
disAntat, I 569 = desAntat, desfrinat.
disbirna (a se), I 170.
disfate, III 68 = desfAtAri.
dobrosuri, I 201 = interogatoriu, dopros (rus.).
document, I 796.
Dorna, muntii, I 245.
dosAdi (a), II 12 = a certa, a mustra.
DrAghici, Iordache, III 270.
drituri, I 1197 = drepturi.
duivasA, III 251 = duioasA.
dvoreanstfA, I 230 = noblete, nobilime (rus.).
Elada, I 693 ; II 55 98.
element, I 87.
eosforiceascA, stare, III 145 = stare luciferA, diavoleascA.
Esi, Esul, I 819, 1009 = Iasi.
Eteria, I 318, 369, 435, 1003.
evghenist, I 212, 793, 882, 1196 = nobil.
Evropa, Europa, I 571, 673, 691.
eteristi, I 49, 532.
ffigAdau, I 697 = birt, ospAtArie proast (ung.).
FAgAras, I 709.
falanga, I passim --,-- instrument de torturA prin bAtaia la WO.
favor, I 1167.
feregeua, I 1065 = hainS IargA boiereascA.
festa, I 981.
fhieri, III 253 = fiere.
fiincioasA, II 88 = de fiintA, privind fiinta.
Fizinca, I 685.
foale, I 351 = pintece, foale.
Foca, tiranul, III 258.
Fote, patriarh, I 583.
Franta, I 693.
fundul, III 164 = adincul, fondul.
gadinA, I 336, 343, 360 = e fiarS sAlbaticA, vArsAtoare de singe, ca leul, tigrul si altele
(V. Pogor).
gaide, I 769 = picioare, zgaibarace.
Galgani, III 34.
Gavriil, I 582 =-- BAnulescu, exarh al Moldovei .
geniu, II 65.
ger, I 1195 = mascur sAlbatec; vezi si gligan.
Germania, I 694.
ghenovezi, III 28 = genovezi.
gheroi, II 26 = eroi (pronuntare ruseascA); vezi si irou.
Ghica, Costache Sulgearoglu, mare logofAt, I 733 736 ; II I 216 223.
ginjul, I 1186 = funie de tei, nuia rAsucitd, pentru legat.
gligan, I 245 = * mascurul sAlbatic, partea bArbAteascA, ci la cei dumesnici 11 numesc ger *
(V. Pogor).

www.dacoromanica.ro
71 0 SATIRA. IN VERSURI 535

glistir, III 192 = clistir.

golf, I 12, 47, 597 = goi.
gotthii, III 27 = golli.
greci, I 308, 441, 1013, 1024, 1170; II 25; III 84, 93, 111.
grimasuri, I 801 = strimbAturi, grimase.
gugiumand, I 181, 926, 936, 957, 969 = c5ciuM de samur, cu fundul ros pentru boieri
81 fundul alb pentru domn.

haractir, III 244 = caracter.

hAtinea (a se), I 864 = a se hItIna, a se misca Intr-o parte si In alta, a se legSna.
herb, I 736 = sterna.
Hindii, I 183 = India.
hlrlet, I 736 = sapd (moldov.).
hun, huni, I 690.
Hungria, I 695 = Ungaria.
Huniad, I 695, = loan Corvin de Huniade.

Iacurtca, I 144
ictenii, I 590 = ectenii, rugaciuni.
iereu, I 504 = preot (grec. tepek).
jghebui (a), III 35 = a face jgheab, a ,tnrgini, a conduce, a limita.
Ignate, patriarh, I 583.
jidovi, I 1109.
Imbodolit, I 627 = lmbrobodit.
lncorda (a), I 1070 = a Indoi, a pleca.
Incornora (a), I 596 = a Incorona; vezi i cornorare.
Increteluire, I 1068 = lncretire, tresdrire.
Incrosnat, I 353, 959 = Incarcat In spate.
Incujba (a), I 398, 1089; II 73 = a Indoi, a pleca, a curba.
Incumplit, I 69, 781, 1079, 1096, 1161; III 126 = cumplit.
IndArdpniclt, I 344 = InddrAtnicit, Indrknic.
Inhierbinteal, III 240 = InfierbIntare.
lnsamurat, I 964 = lucrat, Impodobit cu blanA de samur.
Inspici (a), III 38 = a da spicul, a rodi.
Intr ta (a), III 105 = a IntdrIta.
interesul, interesuri, I 1039, 1104.
Ionseni, I 732.
ipocrisia, III 148, 196.
ipocrit, I 469.
Ipsilant,Alexandru, conducatorul Eteriei, I 591, 1145 1149 ; Constantin, voievod, I 224.
Iracles, Iraclis, I 689, 715.
irou, iroi, I 601, 696, 749 = erou (grec. iipo.4); vezi si gheroi.
ismeni (a), I 545, 629, 1165 = a scoate din fire.
Ispania, I 693.
Iulian, Impfiratul, I 585.
ivald, III 138 = iveala, vedere (moldov.).
Ivan, prisdcariu, I 732; vezi i IonFeni.
lanci, I 1186 = lance.
legea sfIntd, I 610; vezi i pentru lege.
leghioane, I 476 = zeci de mii, multime (grec. Aeyed.w).
lente, I 363 n = cordoane (decoratii).
Leviti, I 553 = Levitic, carte din Biblie (Vechiul Testament).
Licurg, I 751.
lostrie, III 205 = birt, restaurant (ital. l'osteria).
lotri, I 202, 276 = tIlhari.
Lozonschi, III 235, 238.
luchiumuri, I 734 = lucumuri, dulceturi, rahat.

www.dacoromanica.ro
 636 EMIL VIIITOSU 72

Machiavel, III 256.

Marius, III 128.
masalagii, I 599 = purttitori de masalale, de facle.
masca, III 88.
mastili, I 428 mama vitregil.
Matias, Maties, Mfities, I 695, 699, 701 = Matei Corvin, regele Ungariei.
matrapazlic, I 1110 = afacere, afacere necinstit5.
mehteriu, III 228 muzicant.
melisa, I 890 = planta aromatil.
menunt, II 87 minut; vezi i minunt.
mersinnii, I 105 = mirt.
mescii, I 208 = incaltaminte usoarS de piele (grec. vicrv.).
mestersug, I 284 = mestesug; foloseste si forma rnetequg,
mijdrac, I 1228 = lance (turc. mazdrac).
mintios, I 748 = mintos.
minunt, I 297; vezi i menunt; se foloseste si forma minut.
mirOvire, III 79.
mladoi, I 988 = mlildios.
mlddoia ,.(a se), I 517 = a se indoi, a se mldia.
Moise, I 751.
morocline, I 348 = morocdnos.
Moruzesc, I 1074.
Musteatd, I 565.
naboi, I 1210 = suvoi (rus.)
Negel, 8erban, III 205; vezi i .erban.
Nemvron, I 689, 715 = Nemrod; vezi i Nimvrot.
Neron, III 128.
Necolachi, Neculachi, Nicolachi, Nicolache, Canta (Cantacuzino), I 530, 566, 620
III 185-187.
Nimvrot, vezi Nemvron.
clan% III 154 = hoardS.
oborl (a), I 877; III 81 = a doborl, a culca la pAmint.
obrAzariu, I 470 = masca.
ofelit, III 222 = ofilit.
olat, II 57 = tarS, tinut,
oloi, I 734 = ulei (moldov.).
oltariu, I 501 = altar (moldov.).
orindatori, III 84 = arendasi (moldov.).
ot, I 732 = din, de la (slay.).
otarf (a se), III 123.
otarire, I 1124; III 88.
otarftor, I 1140.
othomani, I 604.
pae, I 487 = pare (moldov.).
panthir, I 337, 341, 343, 359; III 256 = panterS.
paretisi (a se) = a-si da demisia, a se retrage.
paretisis = demisie.
parlament, III 200.
pArpoli (a), I 1153 = a perpeli.
patiniti, III 27 = pecenegi.
patirita, III 181 = paterita (odor bisericesc).
patria, III 247.
patriot, III 232, 240.
Pazargic, I 729 = Bazargic.
pedosnic, I 773 = pidosnic.
pelinci, III 208 = scutece;
pendadd, I 391, 651 = protipendadS, categoria marilor boieri.

www.dacoromanica.ro
73 0 SATIIIX IN VEIIStiltI 637

pentru lege, I 50 = rdscoala de la 1821, nun-Atli zavera = pentru lege, pentru credintd.
pesin, I 954.
pingdrit, I 167, 372, 384, 390, 533 t spurcat cu nelegiuire * (V. Pogor).
plan, I 1000.
Platon, I 748.
plini (a), I 1173 a implini.
pochi, I 495; III 155 popi (moldov.).
poclon, I 3029
polcovoditi, I 596 comandanti (rus.).
Politic, III 261.
politica, III 252.
politicesti, pricini, I 1036.
ponihos, I 627 = ponevos, miop.
ponorit, I 38 = prdpdstios.
Pont, I 234 = punct; vezi i pun!.
porter, I 1146 = un fel de lichior (englez.).
pradatd, prildati, I, 460, 811, III 5 = lipsitd, prin violentd.
prdpdstui (a se), I 1204 = a ciidea, a se repezi in jos.
pravdt, I 1172; II 17 = cale dreaptd, cdlduzil, conduckor, povdtuitor.
pravaz, III 165 = povcituitor, confluciitor.
precovirsire, I 433 = preponderentil.
prelungitoare, I 1132.
presni (a), I 1017 = a plesni.
pricestui (a), I 597, = a impartsi, a cumineca.
privelistit, II 37 = expus privirii, privit.
prohab, I 669 = deschizilturd.
proin = lost (grec.).
p.-ostatec, I 1229 comun, obisnuit.
Proteu, III 256.
provivasi (a se) = a inainta in grad.
Prut, I 429, 437.
punt, I 444, II 88 punct; vezi si pont.
rade (a o), I 558 a pleca pe fulls, a sterge putina.
rapstire, I 44 = rdpstire, silnicd pornire, rdpire, asprime * (V. Pogor).
riipstitori, I 343.
rilsdrituri, I 1131 = tresdriri.
rendez-vous, III 207.
republicd, III 70.
rimlenesc, III 60 = roman, de la Roma.
rodoslovii, I 759 = genealogii, spite genealogice; vezi i spil.
Roma, I 694, III 31, 48-50, 70.
Romili, Romuli, III 61.
Roset, Necolai, vistiernic, I 290; Roznovanu, Iordache, vistiernic, I 397-950
720-726, 911, 919, 1032; III 217, 248-279.
rost, I 326, 381, 749, 750 rost, gurd, glas.
Roznovanu, vezi Rose! Roznovanul.
rudd, tigani de, I 706 tigan rudar, lingurar.
rusi, I 429, 437, 537.
sae, I 670 = tare, ocol, de jur imprejur.
sdhdidace, I 1228 un fel de tolbe, ce se atirna la coapsa calului, dinainte, intru care
era elleva sulicioare scurle, ce se arunca din mind; de acestea obisnuia strdmosii
nostri, in rilsboaiele caldresti. Acest cuvint mai in urind luase intindere asupra a toatd
inarmare, incit zicind silhilidace se intelege toata gatirea inarmdrii unui ostean
(V. Pogor).
saicd, I 308 = un fel de corabie.
salvari, I 670.
Silmdscani, I 685.
samur, I passim blanA de zibelind.

www.dacoromanica.ro
 538 EmIL VIRTOSU 74

Samurcas, loan, doctor, I 636.

samuro-blane, I 850, 959.
samuro-gugiumand, I 1066; vezi i gagiumand.
santimenturi, III 232.
sarmati, III 28.
sbAtAturi, I 839 = sbaterl.
schingiuri; I 229, 928 = schingiuiri, chinuri.
Schipioni, III 61 n.
Schith, I 689.
scopos, I 1007, 1173 = scop.
scormoli (a), I 571 = a scormonl, a isca.
scrijAli (a), II 24 = a Insemna, a scrie.
scutitor, I 738 = apArdtor.
Secul, mAndstire, I 2, 19.
Serban, Negel, fratele mitropolitului V. Gostache, I 529, 543, 561, 566, 620; vezi si Neget.
sferd, de lut, I 58.
Sfezia, I 193 = Sued la.
sflnt ceatA, I 601, 605; vezi i ceata sfintd.
SfIntul Munte, I 555.
Sibir, I 200 n = Siberia.
Silas, III 128.
simbathia, III 163 = simpatia.
sip, I 140 = un tel de stofd.
sistemd, sistimd, I 572; III 126.
sivae, I 183 = stofd din mdtase albd si fir.
slavnic, I 404 = doritor de slavd, de glorie.
slecusuri, I 670.
slic, I 932, 964 = ilic, acoperemint special de cap.
slugi, de coadd, I 598 = slugi asezate la coada butcii sau a trAsurii.
soli (a), I 153, 286; III 161.
5pilberg, I 200 = Inchisoare vestitd In vechea Austrie.
spitd, spiti, I 684, 817, 920, 1029 = neam.
stihii, II 94 =- elemente ale naturii.
Sturza, familia, I 737; Alexandru (Sandulache) vistiernic, III 216, 228; Dumitrache,
logofdt, III 216, 240 247 ; Grigore, logofdt, I 623 660, 755 758, 1027 1194.
III 216, 230-233; Mdrioara, ndscutd Galimah, sotia log. Gr. Sturza, I 661-1016,
1045 1046 ; 1112 1156 ; Mihalache, I 717 754, 785 786, 915 916, 924, 1008.
suiulgiarol, I 735 = fIntlnar.
suliman, I 663, 846 = fard.
Sumla, I 1060.
supchipuirea, I 1141 = dorintd, idee preconceputd.
surgunlic, I 1059 = surghiun.
Sutu, Mihail Grigore, domnul Moldovei, 1170-324; Alexandru, domnul TArii Rominoti,
I 309 312.
suvAtt, I 65 = sovditor, sovdind, In zigzag.
svInzoli (a se), I 522 = a se vInzoli, a se svIrcoli.
tAbIrci (a), I 1178 = a tie, a UHL
tablA, I 1101 = tavd.
taclale, I 1021 = vorbe multe.
tact, I 288 = scaun, tron, resedintd (turc.).
tAhndi (a), I 246 = a ldtra, a Incolti cu ltrAturile.
Talpd, III 132 = numele unui haiduc din Moldova.
talpdlui (a), I 1193 = a bate cu toiegile la tAlpi.
Tamerlani, III 34.
tImplare, I 222 = IntImplare.
tanduri, I 388 = tandari.
tanele, I 143 = bucdti de bland.
Tarigrad, I 293, 300.
Tartar, III, 168.

www.dacoromanica.ro
75 0 SATIRA. IN VERSIIRI 539

telallc, III 104 = vinzare la mezat, cui (Id mai mult.

temelnic, II 54 = temeinic.
teremonii, I 802 = ceremonii.
Thesalonica, I 729 = Thesalonic, Salonic.
1 brachia, I 676, 693.
tiran, tirani, I 349, 407, 1076; III 258.
tiranie, III 55, 57, 67, 91, 165.
Tisa, I 1031.
toiegi (a), toiegitul, 1 231, 257 = a bate cu toiegele la tdlpi.
Tomsa, Stefan, voievod, I 703.
Traian, cel Mare, III 32.
trimbaci, I 653 = trlmbitas.
tues, I 591, 921 = ticnit, nebun.
turci, I 21, 25, 441, 573, 613, 615.
Turterebu-Ros, I 1031.
unnii, III 27 =-- hunii.
urdie, I 1060 = ordie, oaste, tabdra turceascd.
varvar, varvari, I 825; II 34 n, 261, 278 = barbar.
varvaria, III 24, 208 = barbaria.
Veniamin Costache, mitropolit, I 451-621, III 166-207.
verigas, I 710 = mijlocitor neonest.
villa, III 40 = Alva.
virci, I 874 = dungi (vInati),
vircoli (a se), I 260, 392, 845 = a se svircoli.
virsd, I 278 = sculd de prins peste.
voevozi, I 606 = conducatori de oaste.
vrednici (a), III 239 = a face vrednic.
wist, whist, I 634, 639 = joc de cdrti.
Zdfs, II 79 = Zeus.
zaherele, I 304 = provizii, alimente.
zdtrire, I 1162 = lovire, loviturd, pocnire, pocniturd.
zmerdui (a), I 836. 842; II 46 = s a minji (V. Pogor).
zmic, I 519 = un fel de arc mic, judirie de copil.
zmult, II 30 = smuls.
Zoroastru, 1 751.
zulum, I 604 --,- a mare vlindsag, silnicie (V. Pogor)

MOJI,E(OBCKAH CATIVA B CTI4XAX 1821 Dom

(HPATROE COgEFIKAHI4E)

BoceTalude 1821 roAa B bdonAose npolmeao Heo6m4aftHoe Bnegavie-

ime na COBpeMeHHIIROB, H HOROTOIThIe HU III4x EILITRJHICb sariegasnen. B IIFICI3-
melmai cDopme Hali6onee enagmTeamme ero CO6MTHH H momelum. CpeAH
BTHX TelICTOB HaX0):HITCH H ZIIge IMO, FIBIIBIHOSCH CRI4MHIIRy Bapaaamy
113 MOHRCTIalpf1 CeicyayM>, II0ama, 113 ROTOpOR coxpammoCE. 1238 CTpOR,
paage.nemma Ha 8 eTpocil H Hammel-Duda WHIM-1MM CTHICOM 110 15 CJIOPOB
B eTpoue.
B O'r.T114114e OT gpyryul nponseeikeHnft, OTH0CHIIII4XCII R CO6hITIIHM 1.821
rona, noema cBvinem4e#, Harmcatmea HeIlaBeCTIIIAM aeTopom, Hauge Ten,
CO6CTBSMIO POBOINI, He nosecTeortaHmem, a Hpwrt vim-Dm Heo6pancemmm B

www.dacoromanica.ro
 640 EMIL VthTOSU 76

aHTepaTypHoti (Dopme Bud Hero MOJI,110BCHOPO o6weeTBa TOPO BpemeHH, npntiem

awrop yrta3BmaeT Ha Bee HegocTamn, xapawrepHme.)vm ero HpegeTaBwreaeti.
OTa mama He Banana n ocTaaaeb HellenoaB3oBa11Hoff go HacTonwero
BpemeHH 111,1 HeTopueri anTepaTypEI, an HeTopHorpaOlefl; noama, neperm-
caHHaH MHxammolvi DmHHeeBy c }lime yTepHHHoro opurmiaaa, HanHearmoro
Hnpn.nannett, HaxonnTeR cpenH pyBonnceti En6anoTem1 ABagemun PHP.
B HacTomnee BpeMH mama HagaeTen; efl HpegineemnyeT pa36op, 13 HO-
TOPOM yHaaana ee JIHTepaTypHan H IICTOplitleCHan HOHHOCTb, B TO ace Bpenn
yeTanaBaHBaeTen H ee Hen3BecTHBul aBTop B maw Bacnae Horopa-oma
(1792-1855), china paama 143 HoroponITHR flunamp, nomummerocH oT
gOJIMHOCTH meamoro rmcapn go paHra Bemmoro Bop-mica.
AHB.J1113 aToLl TIODMM, HogxpenaeHmaii OT3b133M11 0 gpyrnx HeI13,011}IbIX
TettcTax Toro ace aBTopa n LiX anamnom, pactcpbmaer ncrinmoe 3HageHne
HegoeTaTogno ogeHeHHoro so mix Hop rmeaTenH H B TO' me BpeMH BbI1113-
suleT eymecTBoBaHne HHTepeeHoro allTepaTypHoro namaTHima, eBngeTeaB-
eTByIoutero o pa3BHTHH ilyxa couna,TILHog HIITI1III B MOJ1,40130.

UNE SATIRE MOLDAVE EN VERS, DE L'AN 1821

(RESUME)
La rvolte de 1821 en Moldavie a particulierement impressionn les con-.
temporains. Certains d'entre eux ont essay d'en fixer par crit les aspects
et les moments les plus marquants. Parmi ces textes, on peut citer Vedenie ce
au vdzut un schimnic Varlaam de la mindstirea Secului (La vision qu'eut un
solitaire du nom de Varlaam du monastere de Seccou), poeme dont se sont con-
serves 1238 vers de 15 pieds, diviss en 8 chants.
A l'encontre des autres crits relatifs aux vnernents de 1821, le dit pome
dont l'auteur est anonyme ne constitue pas un rcit a proprement parler,
mais la presentation critique, sotis une forme littraire, de la haute socit
moldave de l'epoque ; l'auteur en profite pour dvoiler les tares des mem-
bres les plus marquants de cette socit.
Le poeme est indit. Ni l'histoire littraire, ni l'historiographie n'en ont
fait tat jusqu'A present. Recopie de la main de Mihail Eminescu, d'apres
un original crit en caracteres cyrilliques, aujourd'hui perdu, il nous a t
conserve A la section des manuscrits de la Biblioteque de l'Acadmie de
la R.P.R.
Le dit pome est publie maintenant A la suite d'une etude qui en souligne
l'intrt littraire et historique. En meme temps, son anonyme auteur se laisse
identifier A Vasile Pogor-pere (1792-1855), fils d'un rdze,s (paysan libre) de
Pogorstii Iasilor, dont la earrire commenca par l'hurnble poste de secrtaire,
pour gravir les echelons administratifs et atteindre la dignite de grand vornic
(ministre de l'intrieur).
L'analyse de ce poeme, corroboree par la presentation et l'analyse d'autres
emits inedits du mme auteur, rvele un crivain qui n'avait pas encore t
apprecie a sa juste valeur jusqu'ici et fait, en meme temps, connaitre un impor-
tant monument lii...raire relatif A l'histoire de l'esprit de critique sociale en
Mol da vie.

www.dacoromanica.ro
Dal la axles 15.01.57. Bun de tipar 07.08.51. Tiraf 3200.
Ilfrlie semioelina 85 g. ma. Format 16170 x 100. Con editoriale
48,7. Colt de lipar 84. A 08058. Indicele de clasificare pentru
biblioleci mart: 9 (498) 18:17. (082). lndicele de clasificare
pentru biblioleci mid: 9 (.R) .13:17. (082).
Tiparul executat sub corn. nr. 376 la Intreprinderea
poligralicb nr. 4. Cal. erban Vodft 133, Bucure7ti, R.P.R.

www.dacoromanica.ro
 ERATI
pagina rindul in boo de: se va citi:

14 8 de jos n. 4, p. 14 n. 10, p. 13
87 8 de jos sa sat
90 21 de jos HUM CUM
90 20 de jos derceperea perceperea
218 15 de jos nobilar nobiliar
390 17 de sus pomeneasca" pomeneasci" 4
408 20 do jos n. 1 de la 1. 5 mai jos nota 14
409 23 de jos p. 408 (2) nota 8
428 25 de sus durtati purtati
491 12 de jos 1821 1821 1
621 2 de sus Eterida Eterida 1

Addenda
Transcrierea poemului Vedereie (p. 491 531) a urmat manuscrisul
eminescian, cu abaterile semnalate in note si on cele consemnate aici. Ast-
fel, s-a pus: sing, pentru sunt; a p. e , 6; I p. a, 6, i (cind acesta din
urmit are valoarea respectiva); a p. a (cind este omitere); oa p. 6 (cIteva
cazuri); 6 p. e final (cind are aceasta valoare); h p. ch (in archiereu, archi-
episcop); s-a unificat: cind, eft, slint, p. cdnd, cdt, sfant (grafiile fiMd in-
consecvente); la fel: supt p. sub, subt (acelai motiv). Ortografia i punetua-
tia a partin editortilui.

C. 376. r;tudii $1 materiale de isiorie medic, vol. I I.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro