ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE

STUDII $1 REFERATE
PRIVIND

ISTORIA ROMINIEI
DIN LUCRARILE SESIUNII A SECTIUNII DE STIINTE ISTORICE,
FILOZOFICE ECONOMICO -JURIDICE (21 - 24 DECEMBRIE 1953)

PARTEA -a

EDITURA ACADEMIEI POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE

STUDII $1 REFERATE
PRIVIND

ISTORIA ROMÎNIEI
DIN SESIUNU A SECTIUNII DE ISTORICE,
FILOZOFICE EI ECONOMICO JURIDICE (21 24 DECEMBRIE 1953)

PARTEA H-a

EDITURA ACA.DEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

4

www.dacoromanica.ro
CU PRIVIRE LA LEGITUR1LE DIN 1821
DE ELIBERARE DIN TÄRILE VECINE
DE

S. 5TIRBU

Vor trebui fie multe aspecte ale din 1821

pentru a putea un riguros despre acest evehiment
de al patriei noastre. Pe de o parte multor
camente referitoare la perioadä, pe de parte tratarea sovin,
a problemei de atre istorich claselor exploatatoare, determina
necesitatea elaborkii unor studii partiale, pentru a putea ulterior o
lucrare de sintezä despre aceastä verigä importantä a luptei revolutionare a
poporului nostru. Demascarea tezelor reactionare ale istoricilor burghezi
privire la evenimentele din 1821, este o importantä a isto-
rice din tata noasträ. Aceastä sarcinä a fost pusä istoricilor progresisti de
Partidul Comunist din in anii ai In anul
1925 in documentul intitulat Teze asupra bolsevizärii" P.C.R. printre altele
aräta :

Ridicarea nivelului de pregätire teoreticä a militantilor membri-

partidultli... este cea mai urgentä a Partidului. La indeplinirea
ei va contribui studierea din punctul nostru de vedere a
tionare trecute din Closca Crisan, Tudor Vladimiresco
etc.) combaterea falsificärii istoriei de cätre oligarhie, care le repre-
zintä ea miscäri sovine, iar prin cinstirea ipocritä, cautä de fapt
filtreze sovinismul si antisemitismul sufletul tinerimii" 1
Interpretarea a räscoalei din 1821 a fost argumentatä de
joritatea istoricilor burghezi prin falsä a relatiilor dintre lupta
poporului upta altor popaare din Estul Europei impotriva domi-
natiel otomane si a asupririi feudale.
Documente din Istoria P.C.R. 1923-1928, II, p. 308.

www.dacoromanica.ro
948 S. STEROU

Cu aceastä interpretare ne intálnim sub diverse forme in aproape toate

consacrate räscoalei conduse de Tudor, incepând dela cea publi-
cold din 1873 de C. D. Aricescu intitulatä Istoria Revolutiunii Románe
de la 1821" plod cea in 1945 de A. Otetea intitulatä Tudor
dimirescu si miscarea in tärile rornânesti, 1821-1822". In conclu-
ziile sale cu privire la comportarea lui Tudor tirnpul räscaalei, Aricescu
: interesele térrei a se allia cu Turcii contra Fanariotilor,
contra sä ridicasse poporulu" Desi dela criterii cu
opuse, A. Otetea ajunge la concluzie intentia lui
Tudor era de a face Turcii pentru 'a alunga pe Ipsilanti si
pe aderentii lui din tarä"
Prezentând inteo luminä falsa conflictul care a la
räscoalei Intro conducätorii räsculatilor valahi frunte Tudor si
ducätorii miscärii eteriste in frunte Ipsilanti speculând faptul Tu-
dor a fost asasinat in mod miselesc - unii istarici cä poporul ro-
nu s'a ridicat la impotriva jugului otoman si a asupririi boie-
resti, ci dimpotrivá a luptat in Turcii impotriva Grecilor, pentru
domnitorilor fanarioti domnitori pämânteni, adid pentru
teresele boierilor.
Multe afirmatii asemänätoare s'ar putea insira din diverse opere ale
istoricilor burghezi, larga Xenopol, care dau interpretare
si apreciere calomnioasä conduatorului rebelilor
valahi. In mod gresit Xenopol sustine: De la Vladimirescu
intelesese dscoala lui nu are de aceea a Grecilor
cá ar fi expus tara lui färá nici un scop räzbunärii turcesti, ar fi
parte la miscarea greceascä... Vladimirescu incepe a lucra aläturea
Desigur, burgheziei convenea sä prezinte miscare
falsificatä, deoarece prin prezentarea adev5rului, acest eveniment n'ar
fi putut servi pentru a infiltra sovinismul in sufletul tinerimii.
Trebue sä pozitia istoricilor burghezi fatä de din
1821 numai se deosebeste de pozitia de mai
reprezentanti ai boierimii. In esentä, ne tezele rafinate ale
istoricilor burghezi sub forma pure in sgomotoase ale
boierilor incä deceniile premergätoare unirii celor doua
Academicianul M. Roller, in Comunicarea sa prezentatá la Sesiunea
tifieä a Academiei R.P.R. din 21-25 Martie 1951, a arátat Boierii au
cerut deasementa (sedinta Divanului ad-hoc al Valahiei din 4 Noembrie
1857) ca lupta revolutionarä a poporuy de Tudor in 1821

C. D. Aricescu, Istoria Revolutiunii de la 1821, p. 199.

A. Otetea, Tudor Vladimirescu rni§carea eteristä In tärile române0i, 1821-
1822, p. 292.
D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traianä, V, ed. 1892, p. 490.

www.dacoromanica.ro
 INTRE RASCOALA DIN 1821 DE ELIBERARE

pentru libertatea socialä sä fie din documentele vremii,

un eveniment nelegiuit".
Nu se impdcau boierii cuvintele lui Tudor Patria e norodul,
iar nu tagma jefuitorilor".
Istoricii burghezi au indeplinit cererea boierilor. Au falsificat eve-
niinentele si rolul conducätorului valahilor cum numeste
Marx pe Tudor din istoricii burghezi in sä
urmele evenimentelor din 1821 din documentele au preferat fal-
sifice istoria, aceasta se datorepte faptului i-au dat seama cä incerca-
rile boierimii in directie, in decursul aproape al unei jumAtäti
secol, s'au soldat cu un esec. Prea s'a eroica din
1821 amintirea poporului, pentru ca printr'o träsäturä de condei poatä
fi lt mai este forma pe care a folosit-o bur-
ghezia. de 180 grade, abandonând teia conform cd-
reia Tudor ar fi fost un simplu jäfuitor al pi teza conform
cáreia el ar fi fost reprezentantul boierilor pi aliatul Turcilor.
Documentele vechi pi noi desrnint teed si ne aratá cä
rgscoala a fost pregátitá in aliantá fortele progresiste din
tärile vecine pi in frunte Tudor, au luptat impotriva tuturor
asupritorilor, deci pi impotriva stApinirii otomane. In prezenta lucrare ne
vom rezurna numai fa analiza unor aspecte ale legäturilor dintre lupta
porului lupta popoarelor vecine impotriva dominatiei otomane
Sud-Estul Europei, Fisted la o parte analiza caracterului antifeudal al
cdalei. deci problemele economice ale acestei perioade.

I. REVOLUTIONAla DIN

Afirmatia istoricilor burghezi räsculatii s'ar fi ridicat nu

impotriva Portii Otomane ci numai impotriva Grecilor, se spulberä in intre-
gime ce mai atent unele evenimente legate de pregätirea
Studiind legAturile, care s'au inchegat in anii premerggtori räs-
coalei, Mire Tudor pi de eliberare din vecine reiese cá
Tudor era in din anul 1816 unii condueätori ai miscärii
de eliberare din Serbia, in frunte Nenadovici pi para-Gheorghe, emigrali
in Sudul Rusiei.
legäturä s'a mentinut pânä 1821. Suma, care au
buit sârbi din Rusia la cheltuelile miscärii revolutionare din tara
a fost pusä la dispozitial lui Tudor din 1816, din cauza

M. Roller, Activitatea pe stiintelor sociale, In slujba construirii

economice a socialismului R.P.R. In Problemele sociale In desbaterea Acade-
miei R.P.R., 1951, p. 119.

www.dacoromanica.ro
950 S.

faptului cä miscarea in 1816 a esuat, a fost

natä lui Tudor abia in 1821.
Recent a fost descoperit de c5tre colectivul sectiei moderne a Institu-
tului de Istorie al Academiei R.P.R. un important document, care aduce
muriri suplimentare in aceastä privintä.
Documentul la care ne referim este scris limba rusä tin 1823 con-
tine o intelegere intervenitä Nenadovici pi fratii Macedonschi, pri-
vire la modalltatea de a obtine restituirea sumei pe care ei au pus-o la dis-
pozitia lui Tudor. un fragment din acest document: Anul una mie
opt sute doukeci pi trei, Octombrie 3. Adeveresc chitanta lui Tudor
Vladimirescu, scrisä in anal 1816, lunie 18 in Valahia fa satul Closani,
pentru suma de cinzeci de mii cervoneti austrieci pi olandezi, cele douä
imputerniciri date lui Vladimirescu de ockmuirea pentru percepe-
rea pi cheltuirea banilor mentionati in chitantä, prima din 15 1821
iar a doug din 22 Martie acelasi an, o politä visteriei pi douä polite a lui
Vladimirescu prin care Vladimirescu a luat pi a intrebuintat pentru chel-
tuire suma de bani mentionatä in chitanta, mai sus arátatä, si f aceastä
chitantä o sunt pe numele meu - deaceea toate aceste
mai mentionate, cum acestea s'au pi aflat la mine - mi le-au
tat cei doi frati, Dimitrie Pavel Macedonschi pentruca pe baza sä
depun stäruinta pentru urmärirea acelor bani dela cine se va
mai mult acestia sunt nostrii comuni arätati in 1 Docu-
mentul este semnat de I. Nenadovici.
Pentru problemelor legate de preggtirea räscoalei n'are
portantä Intelegerea dintre I. Nenadovici pi fratii Macedonschi, in schimb
mentionarea chitantei de Tudor in 1816 are o deosebitä insemnätate
Pe baza acestui document se poate preciza in mod incontestabil: 1. cä a
existat din 1816 o legäturä nemijlocitä intre elementele revolutionare
din tara noasträ, reprezentate de Tudor emigrantii aflati in Rusia
reorezentati de Nenadovici ; 2. suma preväzutá in din 1816
a fost acordatä pentru acoperirea unei pärti a cheltuelilor necesare in mod
nemijlocit deslântuirii räscoalei deoarece actiunea din 1816 despre care
vom vorbi mai jos, a esuat, banii au fost abia in 1821, cu
zile de isbucnirea räscoalei ; 3. cä in pregätirea räscoalei erau ames-
tecate pi persoane avánd anumite functii ocarmuirea tArii au avut
rnisiunea de a elibera in momentul oportun autorizatia pentru ridi-
carea cheltuirea banilor.
Colaborarea intre emigrantii de pe teritoriul Rusiei cäpeteniile räs-
din tara noasträ poate fi restabVitä numai pe baza studierii eveni-
mentelor petrecute in Serbia in perioadä.

Acad. R.P.R. mss CCCXXIX 42.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 MIOCARILE DE ELIBERARE 951

In urma räscoalei antiotomane a Sârbilor din 1804-1813,

o parte a conducätorilor acestei miscäri, frunte Cara-Gheorghe, im-
600 adepti ai lar, s'au refugiat in anul 1814 in Rusia. In rându-
rile acestor emigranti se gäsea pi Jacob Nenadovici 1 Fratele lui, episcopul
Nenadovici, a trimis, de catre comitetul sârb din Semlin in 1814, la
Congresul dela Viena pentru a obtine din partea reprezentantilor marilor
puteri un sprijin in favoarea scuturärii jugului otoman a cuceririi inde-
pendentei Serbiei. Activitatea emigrantilor sârbi a fost indreptatä pi
triva cneazului Obrenovici care 'adoptase o
de Turci.
Neobtinand niciun rezultat prin actiuni diplomatice, mai ales din cauza
atitudinii fâtis ostile a reprezentantilor englezi, a puteri apusene,
patriotii sârbi au pregätit o neat armatä. tariste
au acordat un sprijin efectiv emigrantilor sârbi din Rusia, totusi s'au opus
ideii desläntuirii unei noi rscoale socotind pe ca;e diplomaticä va putea
fi cuceritä independenta Serbiei
Emigrantii, bizuindu-se pe opinia rusä, favorabilä cauzei eli-
berkii popoarelor din Balcani de sub jugul otoman pi mai ales pe sprijinul
direct al päturilor inaintate ale societätii ruse, au luat elemen-
tele revolutionare ale popoarelor vecine, greci, valahi, bulgari etc. pentru a
desläntui o mare comunä in anul '1816 3. In pregâtirea acestei
coale un rol mare au jucat: lordachi Offinpiotul, de arnäuti din Tara
Româneascä, Gheorghe Leventis, secretarul consulatului rus din
si Tudor Vladimirescu.
Conducätorii Eteriei, pentru a elabora Cara-Gheorghe
(care locuia toate amänuntele räscoalei, 1-au ales ca emisar
George Olimpiotu, care pe vechiul sârb din timpul primei
insurectii. Spre sfârsitul anului 1816, Olimpiotu, sub pretextul cä merge
caute familia, un pasaport la Hotin, unde asteaptä
toarcerea lui Cara-Gheorghe din S. Petersburg*.
Despre rezuitatul intâlnirii lui cu Cara-Gheorghe ne
meazä I. P. Liprandi, care, in aceastä perioadä, a fost un membru activ ai
organizatiei decembristilor din
Din relatärile lui cä lordachi venea din un plan
bine pus la punct.
Iordachi a fugit in Basarabia - scrie Liprandi - pi s'a asezat la
Hotin. Acolo dânsul a asigurat pe Cara-Gheorghe cä ultimul trebue sä se

Grégoire Yakschitch, L'Europe et la résurrection de la Serbie. Paris, 1907, p. 372.

2 Grégoire Yakschitch, op. cit, p. 376.
Barthélemy-Sylvestre Cunibert, Estai historique sur les révolutions et l'indépen-
dance de la Serbie. Leipzig, 1855, p. 155.
Grégoire Yakschitch, op. cit., p. 377..
B. Bazanov, In Chiiinau. ed. rusä, p. 18.

www.dacoromanica.ro
952 S.

Mete numai in Serbia ea sä devinä din nou comandantul suprem, pi ar tre-

bui numai ajungä la Mehadia in apropierea cAreia la gran4a
tului in jurul lui Cernet dânsul are la dispozitie pentru moment
600 de arnäuti"
Forte le armate pregAtite dirtainte pentru räscoalei enau
concentrate la Cerneti. Aceste forte nu puteau fi mobilizate decat de Tudor
care, precum se avea domiciliul permanent la Cerneti, suma
la dispozita lui de cätre Nenadovici sä fie folositä pentru acest scup.
lordachi rärnas Basarabia când se achitá de misiunea
care fusese de Eterie. El nu se reîntoarse in Moldova deck dupä
ce a cistigat pe vechiul pentru cauza sa 2
Intre timp, tarul aflase despre intentiile emigrantilor si pentru a
piedeca reatizarea 'acestui plan trimise ordine ca ei sä fie mutati in regiuni
mai indepärtate dela granitä... Dar aceste ordine parvenirä prea târziu
vernatorului Basarabiei Cara-Gheorghe reusise deja sä evadeze st
treacä frontiera Moldovef in továrä§ia unuia din secretarii
In elaborarea si realizarea 'acestor actiuni, un rol mare revenea lui
Leventis. Gervinius aräta cá ...Leventis, patriot din Peloponez... in
demna de asemenea pe de a trece dela proiecte, la actiune de a
da semnalul de ridieare ce avea sä in sä se in
urmä la toti din Turcia.
...Leventis administra 'in aceastä epocä, in mod provizoriu consulatul
din Iasi. Acesta a furnizat (emigrantilor) pasapoarte pentru a trece
in provinciile austriace de-a-tungul frontierei si a dat lui
ghe banii necesari
alte izvoare mentioneazä cä pentru intreprinsä de Cara-
Gheorghe in 1816 fondurile necesare au fost furnizate de cätre un oarecare
Leventis, insärcinat provizoriu consulatul rus la
Ajuns in Moldova, Cara-Gheorghe nu traverseaza Románeascä, ci
Bucovina ajunge abia in lunie 1817 in Serbia, dupä ce traverseaz5
närea la Indatä dupä sosirea sa, el a fost ucis miseleste de
lui Obrenovici, in pädurea Radovanie, districtul Semendria
Dupä mciartea lui Cara-Gheorghe, insotitorul lui, Iordachi, a
plecat, pentru ca se strecaare din nou prin rnunti la Hotin, insä a fost
prins de Austriaci transportat la Bucuresti legat in lanturi. In acest timp
a luat deja fiintä Eteria dragomanul consulului general al nostru (al Ru-
I. P. Liprandi, Memorii amintiri, Ruskii Arhiv", Istoriko-literaturniti Sbornik
anul IV, 1866, p. 1398.
Grégoire Yakschitch, op. cit., p. 377.
Ibidem, p. 376-377.
4 G. G. Gervinius, Insurrection et de la Paris, 1863, p. 169
Grégoire Yakschitch, op. cit., p. 378.
Ibidem p. 379.

www.dacoromanica.ro
 INTRE RASCOALA DIN 1821 $1 MISCARILE DE ELIBERARE

siei), Domando a reusit pentru el iertarea domnitorului, si

fkut omul lui de incredere in pregätirea complotului" 1
Faptul cei 600 de oameni care ar fi trebuit intre in
fiune la Cernefi au rämas pasivi, se explicá prin unele evenimente petrecute
in acest timp Tara Româneascä. Descoperirea unei organizafii revolufio-
nare secrete la Bucurepti in vara anului 1816, a deterrninat pe
ia mäsuri aspre pentru supravegherea pi urmärirea tuturor elementelor
suspecte, care poartä armä, pentru descoperirea localurilor unde au
adunäri de oameni pi alte netrebnici" a. din perioada
Mai 1816 - pânä in Iunie 1818, 12 pitacuri domnesti, publicate numai de
V. A. Urechia, confinand dispozifii de acest gen, din care opt sunt
in a doua jumätate a anului Nu incape indoialä cä aceste mäsuri
aspre au stingherit m5surile pregalitoare in vederea participärii arnäutilor
pandurilor la acfiunile intreprinse de Cara-Gheorghe. Cu privire la
nizatia revolufionar5 secreta din 1816 dispunem de pufine date,
de cele cuprinse In documente consulare austriace.
Aceste documente au fost pufin cercetate in prezent. Din ele afläm
cä aceastä organizafie revolutionarä, care a luat in anii premergätori
räscOalei, condusä de Tudor a fast descoperitä in 1816. La anchetarea pi
primarea acestei miscäri a luat parte activä pi cancelarul consulatului aus-
triac Udrizki
Organizafia a fost de Mihail un fost ofifer al regimen-
tului de infanterie Beniafski, originar din Transilvania, stabilit la
cu câfiva Färä sä in amánunte, vom prezenta a
, date din documentele consultatului austriac. Din cercetärile intreprinse
zultä aceastä organizafie avea 150 membri pi scopul n'a fost o oare-
care tâlhárie, eliberarea adeväratä a acestui principat de sub
Cu ocazia perchezifiei locuinfa lui Mihail au
multe insemnäri cu caracter revolufionar, printre altele un volum
cu apeluri adresate popoarelor subjugate, concepute pi scrise de el
Pe baza instrucfiei conduse de Udrizki, multi participanfi ai organi-
zafiei secrete au fost arestafi. In raportul trimis la 14 Mai 1816 se aratä
printre altele : Intre se gäsesc pi doi supusi rusi pi un francez...
sunt oameni din clasele de jos, pi vagabonzi" Unul dintre
supusii rupi arestafi a fost Nicolai Petrovici din Moghilev de pe Nistru,

I. P. Liprandi, op. cit., p. 1397-1398.

V. A. Urechia, Istoria Românilor, X A, p. 660.
Ibidem, X A.
Despre rolul lui Udrizki ea acestui caz vorbeste raport
trimis de Fleischackl Mee Metternich la Mai 1816: Printul mi-a cerut ca comisar de
instructie pe cancelarul agentiei, care va avea de condus Intreaga cencetare
(Hurmuzaki, Documente, XX, p. 290).
Hurmuzaki, Documente, XX, p.1289.
Ibidem, p. 292.

www.dacoromanica.ro
954 S.

iar francez a fost Jean Batista . Prin sentinta de condamnare vina incul-
patilor a fost in felul urmätor : Aceatia au propus sä organi-

zeze aici o omorire groaznict de boieri, poporul pentru rästurnarea

totalä a sistemului politic, la revoltä impotriva guvernului de aici,
triva clerului, a nobilirnii si partea a negustorimii, sä-1 arunce in
abisul anarhiei prin momeala unei pretinse eliberäri de tribut de iobágie
si in lindeau Valahia cu Moldova Serbia de
prätia atotputernicr 2 (sublinierea noasträ - S. S.).
Pe baza acestui rechizitoriu Mihail Gross din Honisberg-Transilvania,
Carol Martin, selar din Brasov-Transilvania, ca principali conducätori,...
Daniel Kuhrschnied din Bihor, Nicolai Petrovici din Moghilev de pe Nistru,
Radu Balog din ca participanti... au fost condamnati la
Ceilalti au fost condamnati inchisoare. Printre acestia
Nichifor Niekovits, bärbier din Sentinta e de Const.
Stolnic pi in nemteste de Udrizki
Trebue mentionat faptul acei inculpati care au fost cetgteni austriaci
n'au fost executati la Bucuresti. Acestia au fost transferati pentru conti-
nuarea cercetärilor, autoritätilor transilvänene. Insistent a consulului aus-
triac Fleischackl pentru a obtine exträdarea se datoreste nu numi inte-
resului de a descoperi eventualele fire ale complotului pe teritoriul
silvaniei. In perioada aceasta, el se gäsea in conflict personal cu domnitorul
Caragea, lucru pentru care a fost aspru mustrat de cátre Metternich.
sindu-se de dreptul consulatelor de a judeca pe supusii Fleiscfracki
revendica acest drept. Caragea, la inceput, l-a motivänd cä e
de o crimä de Lèse-Majesté"
urmä a fost nevoit cedeze impreunä cu dosarele instruc
tiei, i-a exträdat.
Dosarele instructiei au fost cerute de autoritätile austriace, And soco-
indispensabile pentru a putea pronunta sentinta bor. Insä consulul re-
1 AI doilea supus rus a fost inculpatul Nichifor Nikovici originar din Serbia. Pre-
supunem cA apartinea grupului de emigranti din Hotin, deoarece a venit Tara
neascá din de a fost probabil considerat supus rus.
2 Hurmuzaki, Documente, XX, p. 308.
Ibidem, p. 098.
Merit fie mtntionat cA fratii Nenadovitci, de din Semlin, au plecat
In strinatate si in 1814 au trecut prin Transilvania. Citäm din lucrarea lui
Yakschitch: care locuiau in Zemlin, se dupA deliberare
insärcinarä pe preotul Nenado -ici o misiune pe Impäratul Alexandru.
Insotit de fratele calitate de interpret pentru limba germaná, preo-
tul Nenadovici pe drumul Transilvaniei (Gregoire Yak-
schitch, op. cit., p. 325).
La 26 Iunie 1816 Caragea -ätre Metternich in chestia condamnärii lui Fross
a tovaräsilor acestuia:
o Convaincus de leur propre aveu Time de conspiration contre moi, toute la
noblesse et le clergé du pays, et du crime Uze-Majesté pour avoir voulu levé l'éten-
dart de la rebellion, porter la guerre en Turquie, et précher la revolte aux paisibles sujets
de S.M.I.,-le mon auguste maître (Hurmuzaki, Documente, XX, p. 299).

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 DE ELIBERARE 955

prezentantul comandantului general al Transilvaniei pi-au luat obligatia

in sä aducä la indeplinire sentinta la un punct de granitä, la timpul
potrivit, in prezenta unui comisar al Despre sentinta judedto-
rilor din Transilvania n'avern material documentar, deci nu stim dart ei au
fost sau 'n'au fost executati. Ceea ce este sigur este faptul cä Nicolae Petro-
vici din Moghilev Radu Balog din Bucuresti, care n'au fost exträdati auto
ritätilor austriace, au fost la inceputul secolului al XIX-lea primii martiri
ai miscärii revolutionare din Tara Româneascä, Intr'un document consular
se Consulul general rus Chiriko... a primit dispozitie ca lase pe
seama guvernului de pe supusul rus Nicolai Petrovici ca fie
depsit" 2
Cei doi martiri ai miscärii revolutionare (Radu Balog Nicolai
trovici), executati in Tara Romäneasd pentru ideile activitatea revo-
lutionar5, au prin legätura indestructibilä miscarea
de eliberare a poporului nostru a marelui popor rus.
Aspra Impotriva membrilor miscärii revolutionare
era de o serie de alte mäsuri de precautiune cu menirea ca fel
de turburäri evitate. Printre primele mäsuri trebue sä fie
concesiile fäcute pandurilor de catre domnitor. In ziva de 7
deci ca de condamnare a revolutionarilor
1816
fie pro-
-
vodä Caragea un pentru panduri, care
sunt satisfäcute unele revendicäri ale
Aceste concesii au fost acordate, nurnai datoritä Imprejudrilor speciale
create prin descoperirea organizatiei revolutionare, ele in contradictie
cu politica practicatá de panduri in anteriod, In 1814 1815, când,
-prin domnitorului, in mod succesiv, au fost anihilate ultimele
privilegii.
In anul 1814, din cei 2575 de panduri, precum anatä vistiernicul tárii
anafora adresatá atre Caragea - 2075 lude s-au fost mndatorat ca sä
pläteasd pä fiescare lunä talere 4 de lude. lar la lea{ 1815 Fevruarie.
dupä märii tale ce fäcut prin lurninatele porunci ce s'au dat
cätre dumnealor ispravnici ai acestor judete, s-au hotärit ca toti acei panduri,
adicä si cei ce au fost rämasi in slujbä... (cei 500 scutiti de platä
al pläteascá pl fiescare talere 4..."
Pe baza pitacului domnesc din 7 lunie 1816, cei 500 de panduri care
au fäcut slujbä au fost din nou sä pläteasd cele 4 talere visteriei
dispozitie avea ca scop sä potoleasd spiritele de räzvrätire

Hurmuzaki, Documente, XX, p. 306.

2 Ibidem, p. 317. Faptul cä despre al doilea supus rus Nichifor Nikovici nu se
vorbte In dispozitia primitä de Chiriko, presupunerea cä el a venit
doar din Rusia, dar a fost supus
3 E. din viata lui Tudor Vladimirescu, 1941, p. 58.
Ibidem, p. 59.

www.dacoromanica.ro
956 S.

care donineau in rândurile pandurilor, lucru cu mai necesar cät o

serie de operatiuni intreprinse pentru descoperirea elementelor revolutionare
ascunse in diferite colturi ale tärii puteau fie efertuate participarea
pandurilor.
Pentru caracterizarea stárii de spirit ce domnea in vara anului 1818
in este foarte semnificativ pitacul domnesc din 7 1816. Pitacul
incepe cu :
Fiinda si de rele ce au talhärit cele cinci judete
ot peste a fäcut multe jafuri... si fiinda fárä 'a avea
nu pot st pentru cá prin
nuiese si se ocrotesc" ' de aceea -
mai aspre mäsuri pentru descoperirea pedepsirea
continuare -
se hrApesc se tii-
vor fi

Un alt pitac dat o lunä mai târziu la 18 August 1816 aratä precis
câ intreprinse de aragea priveau in special judetul Mehedinti
regiunea de a lui Tudor. Totodatä acest document arati
a avut aici mai putinä incredere in panduri deck in alte pirti,
de aceea hotärirea de a o c5petenie de poterasi cere
ei fie recrutati numai din panduri predati.
fragmente din acest important document :
judetul Mehedintilor dupä ce este de margine are
felurimi de vecinätäti apoi este mare, are treceri locuri prea
natice spre a se täinui a se acolo totdeauna hoti ficitori de
rele... am acum o noui cäpetenie la mai sus numitul judet, care si
fie de 30 slujitori poterasi din cei predati,... când
ori cäpitanul ori vre-o unul din poterasii se vor abate din datoria slujbei
si vor urma niscareva fapte impotrivitoare netrebnice, atunci numai
decât ispravnicii numitului judet st Domniei Mele dumne-
lui ca nu numai se lipseascA din ca acela, ci
incä sä-si cuviinciosa, pedeapsä dupä mesura vinei lui"
Din de mai sus se vede stäpânirea avea putin tot
de pandurii luati in ca si de fäcätorii de rele" de
tainuitorii bor. In realitate inst pornind aceastä luptä necrutätoare impotriva
icestor fäcätori de rele" domnitorul nu s'a la obisnuiti, din
contrii avem dovezi cá tocmai in aceste zile au fost gratiati prin pitacuri
mai multi faimosi hoti
De in timpul instructiunii impotriva membrilor
organizatiei secrete, domnitorul mai Intreprinde unele misuri pentru atra-
gerea simpatiei negustorilor dela orase.

V. A. op. cit., y. X, p. 520.

2 Ibidem, p. 523.
Ib:dem, p. 63'i-635--636.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA 1821 DI MISCARILE DE ELIBERARE

Astfel, pentru cercetarea falimentelor care s'au la 23 Mai

1816 institue o comisie in frunte staroste de negutätori, printre
altii ca membrii pe loan Scuf a pi pe Gheorghe Sachelarie
in luna Mai 1816 Domnitorul lui Spätarului Cri-
minalion, deapururea sä vesteasca pe consulul respectiv de ori arc
.a judeca un supus sträin un
Domnitorul a cä o intre actiunea orga-
nizajiei secrete, din randurile cäreia a reusit aresteze pe supusii
mai ales, räzvrätirile in rândurile in rándurile pandurilor.
De faptul c in programul organizatiei secrete a figurat ca un
obiectiv principal ruperea Valahiei Serbiei de otomana
ca ea trebuia aibi o legtur pi actiunea de Iordachi
piotul, Tudor pi Cana-Gheorghe, adici o cu colaborarea lui Tudor
si Nénadovici. din lunte 1816, consemnatä in documentul prezentat la
putul prezentei
Problema primordialá care ne intereseazä nu este reconstituirea legá-
turilor evenimentele petrecute la Bucurepti, la Closani si la Cerneti,
in lunie 1816, ci faptul in tara noasträ, cu cAnci ani de isbucnirea
rascoalei din 1821 clocotea lupta revoIutionarà impotriva jugului otoman pi
cel feudal, pi luptá un mers ascendent de
forte interne in fräteascä_cu revolutionare din Wile vecine.
Este un fapt incontestabil ci pe Tudor il gäsim incä din 1816
conducMorii unei miscäri de eliberare de sub jugul otoman pi feudal.
Este de asemenea incorrtestabil dela 1816 intrerupere a parti-
cipat la acele pregätiri secrete, ilegale in interiorul tärii, care au permis
rascoala si isbucneascä In 1821.
o gäsim in suferintele indurate de popor pi näzuintele
sale spre libertate. Ele determinä isbucnirea räscoalei din 1821 precum pi a
celor premergätoare acesteia.
Främântärile sociale care au in aceastä perioadá de
desträmare a feudalismului pi de inceput a capitalismului
obiective. Pe de o parte, burghezia, cu a midi boierimi
antrenate schimbul de märfuri, cautä sä nimiceascä unele ingrädiri feudale
sä aducä la putere pe reprezentantii burgheziei. Pe de parte, aceste
näzuinWe masselor täränimii iobage de a se elibera de sub
dependenta feudalä, pune mâna pe pàmánt pi de 'a scäpa de exploatarea
boierilor. Acestor näzuinte li se mai adaugä lupta impotriva jugului
otoman, deoarece jugul otoman reprezenta cea mai serioasä piedid aid! in
calea comertului si in special a relatiilor capitaliste,

V. A. Urechia, op. cit. p. 603.

2 Ibidem, p. 602.

www.dacoromanica.ro
958 S.

pi in eliberarea de sub jugul feudal, in realizarea visului

secular masselor exploatate de a nimici exploatarea boiereasa
Incä la sfärsitul secolului 'al XVIII-lea se inteteste focul räzvrätirilor
La 1775 a avut o räzvrätire la care participa zece mii de
tärani In anul 1793 au asemenea räzvrätiri in satul Rusavätu din
plaiul despre Buzáu, pi la Caracal unde a fost devastat pi incendiatä casa
unui logofät 2 0 e gata in Moldova in anul 1804.
Mare' boier, Grigore Brâncoveanu in anul 1815 prigonepte vreo zece sate
de pe mosiile lui sub cuvânt ...invä'tati de cutare ori nu vor
dea dijma pi daca" Locuitorii din trei sate (Larga, Stâncesti Aninisu1)
din judetul Jiul de Sus se in anul 1819, alte cinci sate (Islaz,
Racovicioara, Racovita, Moldoveni si Verdea) s-au räsculat anul 1820.
In ani 'au pi in orase sociale si räzvrätiri, ca de exem-
plu acelea dela Târgoviste si clela Unele documente vorbesc nominal
despre instigatorii acestor miscari. Afläm de un loan care pune
la cale räzvrätiri judetul pe aiurea printre tärani. Acest
al conduse de Tudor a fost prins aruncat In temnitä. Bolnav,
bätrân, era aproape sä in inchisoare
De asemenea este unii dintre cei mai de
ai epocil au contribuit la desteptarea ideii de eliberare natiorralä din tara
noasträ. Printre acestia se numr Gheorghe care a desfäsurat o
in rândurile tineretului, pentru participarea
activ5 la lupta de Tudor, al cärui partizan fost el insusi.
In conditiile acestor mari främântäri sociale care au pe teritoriul
tiro noastre apar eva personalitäti mai de care
masselor populare pi devenind purtätorii de cuvânt ai acestor cauta
indrume actiunile fortelor inaintate ale societ4ii pe acel care cores-
punde necesitätilor obiective ale epoch (desigur in unor
determinate de conditiile specifice ale desvoltärii relatiilor capitaliste
tara noasträ). Pe baza desfäsurate ultimii ani se contu-
react din ce ce mai activitatea a acestor purtätori de cuvânt
ai masselor populare. In propagarea ideilor de eliberare natio-
nail si a desvoltarii culturil nationale s'a remarcat Gheorghe Lazär. In
meniul intensificärii haiducesti pinO in 1815 un rol de avea
renumitul haiduc lancu Jianu. In activitatea revolutionare se-
crete in anii 1815-1816 se disting in mod deosebit Mihail Gross. Radu Ba-
log, Nicolai Petrovici etc.
Pe tärâmul organizärii conducerii fortelor care luptau impotriva
dominatiei otomane inca in rázboiului 1806-1812, s'au distins Tudor
N. Balcescu, Opere. Ed. Acad. R.P.R., 1952, I, p. 258.
2 Istoria R.P.R., sub redac%ia Acad. M. Roller, 1952, p. 244.
3 D. Xenopol, Istoria Partidelor politice In România, 1910, I, partea I, p. 41.
Ibidem, p. 41.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 MISCARILE DE ELIBERARE 959

Vladimirescu, Simion Mehedinteanu etc. Tudor Vladimirescu s'a inältat

hi mod deosebit din rândurile acestor reprezentanti de ai luptei de
eliberare a poporului nostru.
El a inteles nevoile cele mai arzätoare ale taranilor pi le-a promis scu-
tirea tot-d'auna de dájdii pi de cele obicinuite drepte ale pamântului la
mosiilor"
Nurnärul mare al celor ce erau purtatori de al näzuintelor mas-
selor populare dovedeste et lupta de eliberare a atins forme superioare
desyoltärii in primul a interne menite vic-
toria elementelor noi care apar.

II. A LUI TUDOR IN ANUL 1821

Pentru a raporturile dintre miscarea de eliberare din tara

noastr vecine este important facem ateva precizäri in
activitatea politica a lui Tudor de isbucnirea räscoalei. Aceste
precizäri sunt necesare pentru a cum s'a cristalizat in
lui Tudor, alaturi de conceptia antifeudala, ideea luptei pentru eliberarea
de sub jugul otoman.
Tudor provine dinteo familie de mosneni. Anul in care s'a näscut nu e
cunoscut, dupa unii ar fi anul 1770, altii 1780 et pOnt la
virsta de 18 a fost in serviciul boierului loan Glogoveanu pi in timpul
primei domnii a lui C. Ipsilanti s'a inrolat anumite-
informatii, la vârsta de 18 ani a intrat panduri
In Decembrie 1806, la inceputul celei de a doua domnii a lui C. Ipsi-
lanti, a fost numit vataf de la Closani.
Se poate presupune et In acesti dispunea deja de oarecare
stránst urma serviciului prestat la boier pi a negotului pe care prac-
tica din timpuri.
Evenimentele petrecute la inceputul secolului au avut un mare
in formarea conceMiei politice a lui Tudor. Ecoul revolutiei franceze, isbuc
nirea rascoalei antiotomane din Serbia in 1803, sprijinul acordat de Rusia
acestei ; schimbarile teritoriale din Europa in urma räzboaielor
napoleoniene ; toate aceste evenimente arätau in Imprejurarile crizei
politice prin care trecea Europa la inceputul veacului al XIX-lea s'au
sanse pentru a putea cu sprijinul o victorie
Turciei.
In perioada aceasta, ca pionierii revolutionare din
Estul Europei, si el privea, discernämânt de clasa, toate acele forte care
V. A. Urechia, Istoria Romilni1or, XIII, p. 22.
2 C. D. Aricescu, op. cit., p. 15.
Ibidem, p. 71.
4 N. Izvoare contemporane, p. 232.

www.dacoromanica.ro
 S. STIRBU

s'au manifestat ca dusmani ai otomane asupra popoarelor cres-

tine, drept purtätoare ale progresului.
Aceste forte antiotomane erau numeroase in interiorul peste
granitä.
mosnenii, cläcasii, iobagi general, seau remarcat
in rânduri ca cei mai interesati in lupta antiotomanä ; e firesc cä
in primul de näzuintele acestor masse s-au apropiat mai mult
näzuintele Tudor.
Dar si boernasii, unii unii reprezentanti ai bisericii chiar unii
domnitori au arätat mianifestári .antiotomane. In aceste impreju-
rari, Tudor, viata sa cu viata pandurilor, s'a
valtoarea luptei a rämas devotat acestei cauze la
sfarsitul vietii sale. Sustin aceste despre necesitatea luptei pentru
eliberare nationalä s'au cristalizat in constiinta lui Tudor Inch in
deoarece in 1806, imediat dupä isbucnirea räzboiului ruso-turc
Intoarcerea lui Ipsilanti in i s'au Incredintat posturi prea importante,
organizarea conducerea corpului de volintiri al pandurilor care
ingloba 7 000 de oameni, sarcini care puteau fi Indeplinite succes numai
de un care cu trup. suflet s'a dedat cauzei luptei antiotomane. Or,
aceastä convingere putea se in lui numai
limp indelungat.
Oricât de puternice ar fi lost sentimentele sale antiotomene, el nu putea
sä aibä in o cleritate asupra caracterului acestei lupte.
Tudor, ca toti contemporanii lui, putea sä constate sistemul domi-
natiei otornane stranguleazä desvoltarea economicä, politica culturalA a
Acest lucru 1-a simtit Tudor pe pielea sa proprie. Calea pe care el päsea
ce acumulase anumite cunostinte experientä era aceea caracteristia
in general burgheziei in formare. Nkuintele acestei clase in formare, pretu-
tindeni sunt ; inläturarea care Impiedecá comertul
desfiintarea privilegiilor politice boierilor ale reprezentantilor
nirii Unele in atitudinea päturilor privilegiate creau
situatie complexä, In care era greu de a se orienta. Boierii adop-
tau o atitudine antiotomanä, iar unii reprezentanti ai stäpânirii otomane, je-
uneori si averile boierilor, s'au folosit de pentru a se imbo-
gati si mai mult ajutorul
Astfel, de exemplu, Regep Pasa, comandantul garnizoanei turcesti dela
Ada-Kaleh, care stäpânea de fapt in numele sultanului regiunile apusene ale
cu toate era un reprezentant fidel al stäpânirii otomane, de multe
cäuta sä câstige bani prin intermediul negustorilor olteni, uneoi i
pcste privilegiile otomane ale negustorilor turci in ce
nopolul comertului. Regep participase unele comerciale ale lui

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 $1 MISCÄRILE DE ELIBERARE 961

Tudor Sunt anumite informatii care vorbesc despre un intreg sistem de

contrabandä in vite, care ar fi fost organizat cu sprijinul lui
Regep Pasa In ar rezulta cä Tudor nu putea nutri sentimente
antiotomane fäcéa parte din rândurile acelor negustori care lucrau sub
ocrotirea lui Regep Pasa. In realitate, tocmai aceastä ocrotire care apäsa
asupra fiecgrui negutátor, care f parte din asociatie, trezea o
urä pi mai puternica irnpotriva intregului sistem putred al regimului otoman.
Indiferent ce relatii personale au fost Tudor pi ocrotitorul"
Otetea ni le foarte cordiale), este sigur cä Tudor se sim-
tea lovit din cauza ingrädirilor, care silit recurgä la contraband
pentru a putea vinde vite in In ultima instantä, numai datoritä
acestor ingrädiri, el ceilalti negustori trebuiau cedeze o parte a
gului demnitarilor otomani. Erlar oricine ar prefera in loco! unei ase-
rnenea ocrotiri (care mai avea pi urmäri morale) o eliberare categorid
de sub de ocrotire.
in raporturile sale Regep Papa, pe lângä opresiune, Tudor putea
aibt anumite avantaje, apoi in contactul toti reprezentanti ai
stäpânirii otomane, el personal cát pi imensa majoritate a populatiei aveau
numai de suferit din cauza jafulul, a a batjocorii. Ca exemplu
amintim numai inspäimântätoarele incursiuni ale Pasei din Vidin, Pasvan-
toglu, care au in ani. Bazändu-ne pe aceste fapte, nu putem sä fim
de acord afirmatia Prof. A. Otetea et primele manifestäri impotriva
pânirii apar la Tudor 'abia dupä intoarcerea sa dela Viena.
In imprejurtrile räzboiului ruso-turc din 1806-1812, incepe o
etapä in lui Tudor. Sunt cunoscute faptele sale eroice pentru care a fost
inaintat la de porutcic pi decorat ordinul Sfântul Vladimir
spade 3. Spre räzboiului, in 1810-1811, el a fost numit cäpetenie
peste oastea de volintiri care numära circa 7000 de oameni.
In ani, odatä lupta armat5 care s'au angajat in primul
pandurii, Tudor a dat de initiativä care a la ivealá calitätile
cele mai pretioase ale unui adevärat comandant militar.
pandurilor, ca o formatie independentä de luptä, a dat de fapt
primul examen serios asupra capacitätilpr sale. Aceasta era o organi-
7atie militarä tânärä, indrumatä si sprijinitä de o armatä cali-
excelente, comandatä de conduatori de osti renumiti ca Kutuzov, Ba-
gration pi aceastä tânärä gardä s'a dovedit la inältime. In acest timp
se cimenteazä si mai mult prietenia rus pi pandurul
amândoi isgonirea stäpänilor turci de pe teritoriile cotro-
1 C. D. Aricescu, op. cit., p. 71.
2 A. Otetea, op. cit., p. 83.
N. Izvoare contemporane..., p. 3-4, 189, 232.
Col. Joan Solomon, Din vremea lui Tudor Vladimirescu (1821). Amintirile colo-
nelului..., 1910, p. 5.
61 - Studii referate - c.
www.dacoromanica.ro
1817
962 S. STIRBU

pite este o cauzä justä care corespunde intereselor masselor populare. Pentru
urmärirea evolutiei politice a .lui Tudor trebue remarcat faptul el, in acest
timp, are ocazia cunostintä elemente inaintate din randurile arma-
tei Inteun document inedit, descoperit in ultimul timp, se aratä
prietenul apropiat al lui Tudor, Dimitrie Macedonschi, a luptat in timpul
acestui räzboi sub comanda generalului P. I. Bagration, eroul de mai tárziu
dela Borodino. Nu incape Tudor, in actiunile sale in care a dat
de s'a inspirat din acestui eminent coman-
dant. De asemenea operatiunile militare conduse de generalul Kutuzov 'au
fost cunoscute dela inceputul de Tudor, alit mai mult
la ele au participat pandurii.
latá descrie consulul englez Summerers (cel care a fost trimis si
spioneze miscärile trupelor rusesti), ciocnire intre armatele
cele turcesti :
Rusii fortati se batä au fácut intre in escadroane ale
frumosului regiment de hirsari al lui Kutuzov sute de cazaci in
mai putin de 10 minute el mäcelárit o parte din turci a urmärit restul
la imprejurimile Turcii cuprinsi de
si dezordine in Bucuresti. Milorad&vici temandu-se acest oras sä
nu fie jefuit ori ars de porneste fruntea unui regiment de cavalerie
un regiment de infanterie, intrá in Bucuresti din toate pärtile, ia sabia
mâná, se uneste v'alahii, albanezii slavii de partea rusilor toti
impreunä mäceläresc cumplit pe turci, care au fost
Din acest fragment rezultä cá armatelor ruse li s'au aläturat din pri-
mul moment locuitorii noastre. Populatia aptä de a purta arme, in
frunte vitejii panduri 'ai lui Tudor Vladimirescu, luptând aläturi de ostile
comandate de generalul Kutuzov Miloradovici, acestia, au
inspäimântat pi asupritorii turci.
Putem afirma färä rezerve cä patriotismul lui Tudor se cristalizeazä
in anii räzboiului ruso-turc din 1806-1812
Cei trei ani care urmeazá dupá incheierea päcii dela mar-
cheazä o etapá in viata lui Tudor. In urma faptului cá tara a rämas
mai departe sub stäpânirea otomanä (datoritá invaziei lui Napoleon in
Rusia), pe Tudor il un pericol serios, anume acela al räzbunärii
turcilor inlpotriva lui. In aceste iimprejuräri e firesc sä intervinä o oarecare
deceptie, cel putin se poate deduce din faptul cä nu avem stiri ar fi

Documente engleze, 1784-1821, I, p. 173-177.

2 In aceqti ani de luptä curajoasd pentru eliberarea patriei, patriotismul lui Tudor
se impletete cu o vigilentä treazá fatä de elementele suspecte, trädätoare, sau aceia care
conditiile räzboiului au satisfäcut cerintele de aprovizionare ale autoritätilor turce§ti.
Astfel cei 4 frati Rescu au fost aspru pedepsili de Tudor fiindca au dus la Turci (zabarea)
intr'acea vreme » (C. D. Aricescu, Acte justificative..., p. 220).
Consider interpretarea datä acestui document de Prof. A. Otetea anume
Tudor a persecutat pe ace§ti 4 scopul de a-i jefui, este absolut
www.dacoromanica.ro
 INTRE RASCOALA DIN 1821 MISCARILE DE ELIBERARE

luat parte vreo actiune antiotomanä sau antifeudalg. In

se cu comertul, fäcând diverse si cu N. Glogoveanu.
In anul 1814 11 gäsim pe Tudor la Viena, unde petrecuse un
Indelungat. Despre activitatea sa doar in mod precis
a urmärit mult interes desfäsurarea Congresului dela Viena.
Dupä unele informatii, el ar fi obtinut o audientä La Impäratul
dru, dupä altele ar fi fost Stroganof. Despre sale
Eteria vorbesc alte informatii.
Poate aici s'ar fi lnit pentru prima datä cu Nenadovici
Ceea ce precis este cä in preajma Congresului a avut anumite
sperante acesta putea sä ducä la o schimbare in ceea
dominatia tn tara noasträ, la urmä este nevoit
state sperantele sale au fost desarte. El in Congresul
Se atunci va fi ceva pentru locurile acelea : ci mult a fost putin
a
Din rândurile se vede eliberarea turf de sub
nire,a otomanä a fost un ce främântä de timp pe Tudor.
La anului 1815, intorcändu-se in Tudor constatä situa-
tia jalnia care se gäsea totodatä dupä cum ne documentele
acum se contureazg in lui din ce in ce mai mult convingerea cä
trebue sä se turf un discernämânt Mire cei care, mimai de se
pronuntau din când in când impotriva dominatiei otomane cei care prin
fapte sunt gata sf lupte impotriva acestui jug. In anul 1815 la
putul anului 1816 se cristalizeazá in lui convingerea cä pentru
a scutura jugul lupta trebue fie impotriva
torilor adicä impotriva boierimii. El 1815 Apof din
vernisirea tärii noastre vezi präpädenie ni se pricinueste.
Ci vor lua platä dumnezeiascaI Nu s'ar fi putut economisi ca nu se fi
fäcut aceastä präpäduire. stäpânire cu asa tarä mare in un
lucru de nimic n'au putut popri, ci ne de ne präpädiram ne, stin-
seseräm de I (turcii) au inceput a robi de oameni,
mai mare de 2,
,

Pe baza documentelor cunoscute in prezent putem afima

1816 activitatea politicä a lui Tudor ia o anume se
tntr'o miscare organizatä decurs de cinci ani, aceastä
trece prin multe obstacole, mereu se se
geste. Din documentul prezentat la inceputul prezentei lucräri, precum
din sus amintite Tudor, Nenadovici, lordachi Cara-
Gheorghe rezultá incontestabil rolul atribuit pandurilor actiunea intre-
N. lorga, Scrisori inedite, II, p. 131.
2 N. inedite. An. Acad. Rom., 1914, II, t. XXXVII, p. 18.
61*
www.dacoromanica.ro
 S.

prinsä in anul 1816. Socotim cä nu este de prisos prezentäm incä

câteva date privire la unele actiuni concrete Intreprinse de Tudor in
acesti ,ani. In primul constatäm cä primävara anului 1816 el recur-
ge exact la mäsuri ca la sfârsitul anului 1820 in preajma isbuc-
nirii räscoalei in vederea pregätirii pandurilpr. Istoricii sunt de acord cä
tu scrisoarea trimisä la 3 Decembrie 1820 lui N. Zoican prin care ii scrie
ca banii sä-i imparti pe o mie de vite deplin" I el nu se referä la vite ci
la panduri, deci e vorba de o scrisoare cifratä. scrisoare cu notiuni
aproape identice fost trimisä de Tudor tot lui Zoican la 8 Martie 1816
deschizi ochii bine singur sä mergi prin sate pe la târguri ca
cumperi pi sä nu vite proaste" Cunosand faptul pânä la sfâr-
situl anului 1816 trebuia sä mobilizeze la Cerneti 600 de panduri, se poate
presupune pregätirile in aceastä directie s'au desfäsurat din pri-
mävara anului. Este de 'asemenea interesant de mentionat cä sfârsitul
anului când Cara-Gheorghe trebuia sä in Banat, Tudor de aseme-
nea trecut din Oltenia in Banat, aflându-se in Decembrie 1816 la
Orsova
Apa dar, din 1816 el activeazä In cadrul unei organizatii secrete pen-
tru pregätirea räscoalei - nu ne referim la organizatia revolutionarä con-
dusä de Mihail Gross descoperitä in vara anului 1816, desi existä destule
temeiuri ca sä presupunem trebue sä aibä pi cu ea legäturi ci la faptele
confirmate prin documente.
Dupä esecul actiunii din 1817, persecutiile impotriva elemen-
telor periculoase pentru stäpânire au fost intensificate. In anul 1817 pi 1818
Caragea dä pitacuri in care ordonä sä fie efectuate descinderi inopirrate in
hanuri i arciumi pentru a descoperi adunärile oamenilor nesciuti", ceea
ce cä el avea despre nipte adunäri secrete.
latille contemporanilor ale prietenilor lui Tudor aratä Tudor
a desfäsurat o activitate secretä in acesti
Aceptia märturisesc : Cu mult inaintea revolutiei, Tudor
recruta bärbati si de inimä, cari aveau sä-1 ajute in patriotica sa
intreprindere" Printre acestia sunt enumerati: N. Zoican, Cretescu,
D. Gârbea, Radu Miu, Vasile Ghelrnegean, Vasile Moangä, Dräghiceanu,
Sârbu, Hergot, Nicolicescu pi altii. Caracterul antiboeresc al conceptiei lui
Tudor reiese pi din faptul in anul 1819 Tudor a declarat mod cate-
goric.: De oi träi voi face 10 perechi de opinci din pielea a 12 veliti din

Arh. Olteniei (1922), I, p. 60-61.

2 Arh. Olteniei (1923), II, p. 27-28.
Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu. An. Acad. Rom., 1914, seria II,
t. XXXVII, p. 19.
C. D. Aricescu, op. cit., p. 26.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 MIOGARILE DE ELIBERARE 965

divan" 1 Cu o altä ocazie a declarat : Trebue scurtati toti

slut Boieri divaniti"
In ani ura lui impotriva boierilor se manifestä sub cele mai
diverse forme. In casa lui Gärdäreanu unde veneau cateodati si boierii,
Tudor nu vroia sä se aseze jos deoarece, precum spunea : poate vine la
D-ta vreuä putore de Ciocoiu, si nu voi scol inaintea lui"
mai importantä, cea mai periculoasi pentru
pregätirea räscoalei 'a fost strangerea armelor. Cu multi ani inaintea Revo-
- spune Ion Brezoianu - Tudor strângea arme (pistole, pusci
iatagane) pe care le ascundea in cula dela via sa de Cerneti"
unele relatäri ale contemporanilor, Tudor, in anii premergMori
räscoalei, a fost, arestat 5. El a scäpat datoritá iscusintei sale deosebite. Se
poate presupune ci i el s'a bucurat de ajutorul dragomanilor consu-
latului rus Leventis Domando care puteau exercita o presiune asupra
domnitorului pentru a-1 scäpa, la fel cum au first in 1817 când a fost are
stat Iordachi.
Din cele de mai sus conceptia despre necesitatea luptei
antiotomane paralele cu sentimentele 'antifeudale s'au puternic
In constiinta lui Tudor cu inaintea räscualei. Aceste idei au din
realitätile concrete ale noastre, au fost influentate de lupta
in care s'au angajat popoarele vecrine Impotriva asupririi feudale
a celei

Faptul Tudor Leventis (dragomanul rus) erau

strânse este confirmat prin numeroase documente. in prezent
nu s'a dat o importantä acestor
Cercetând mai 'àctivitatea lui Leventis c5 aceste
relatii au o insemnitate deosebitä. In primul trebue precizat
Gheorghe Leventis avea un rol de conducerea rniscArii eteriste.
Membrii conducerii supreme a Eteriei au coordonat intreaga miscare anti-
nu numai in aflate in cadrul imperiului turc, dar din alte
din Europa.
In cotropite de Turd grupärile revolutionare s'au aprdpiat
de organitatiile eteriste actiunile erau cu
actiunile organizatiilor eteriste din tara respectivä.
Daca ne referim la situatia din Tara RomâneascA putem afirma
Leventis, ca membru al conducerii supreme, a fost mandatarul acestui organ
V. A. Urechia, XIII, p. 16
2 C. D. Aricescu, op. cit., p. 26.
3 Ibidem, p. 25.
Ibidem p. 26.
Ibidem p. 27.

www.dacoromanica.ro
sec S. STIRBU

a coordona activitatea tuturor fortelor revolutionare din tara noa-

str5, indiferent de nuanta national5. De fapt, in aceasta consta misiunea
acestor
,Acesti sefi, in numär de opt -
care fäceau parte din conducerea supremA.
scrie Gervinius - printre care se
atunci Gazis la Milias, Leventis la Bucuresti, Patsimadis si
zopolos la Moscova, träiau str5ingtate lout (4 Octombrie
asupra angajamente reciproce privire la aceste misiuni"
Peste ani, când Ipsilanti 1820 la conferinta din 5
13 Octombrie Ismail, In Basarabia, pe conduatorii Eteriei, din opt
nu decât Leventis. La 5 Octombrie 1820, Ipsilanti convoacá
in cimitirul dela Ismail pe capii Eteriei din diferite p5rti ale Greciei,
care figurau Dikeos, Pervos, Leventis Xantos"
Referindu-se la activitatea lui Leventis la Bucuresti, Ion Ghica
urmátoarele : Aläturi cu Eteria mai lucra o altá societate care
acoperea oarecum ochii Turcilor pe cea aceasta era societatea cul-
turii, al scop era de abilodidactice sau lanchasteriane in
grecesti. Pentru aceste se luau invätátori numai dintre eteristi
misiunea principall era de a propaga räscularea impotriva Turcilor. Ast-
formatá, societate ajunsese la 1820 sä numere 200 000 de tova-
fi fost sau n-o fi fost guvernului rusesc sau a
este cä a fost foarte la Iasi si la l3ucu-
resti de consulatul rusesc prin secretarul Domando, prin dragomanul
Leventis" 3.
Cunoscänd faptul cá Leventis a mai fost In preajma räscoalei la Chi-
unde a avut intâlniri Ipsilanti care tráia in casa generalului
cembrist M. F. Orloff, seama si de faptul Orloff si Raevski; actio-
in numele organizatiei decembriste, au fost initiatorii organiza-
,torii lanchasteriene din Basarabia, de fapt frail decembriste"
putem afirma ar fi fost imposibil ca Leventis nu fi avut intrevederi
Raevski si Orloff.
Aceste nu pot fi contestate dacá tinem seama de faptul
Raevski se la Izmail in acele aptámâni când au cele
conferinte ale Eteriei. Despre acest fapt ne documente incon-
testabile anume rechizitorul de cálául Sabanieff, comandantul
,cOrpului de armatá In care a slujit Raevski - pe baza cäruia a fost
arestat in anul 1822 primul decembrist" cum i se spunea hind primul
care a eázut in ghiarele autorit5tilor tariste.
In rechizitorul cu privire la Raevski se aratá : Insfärsit el n fost
la de si i-a fost conducerea lancha-

G. G. Gervinius, op. cit., p. 151.

C. D. Aricescu, op. cit., p. 85.
Ion Ghica, Scrieri, prefata P. V. Haneq, 1914, p. 66-67.
4 B. Bazanov, op. cit., p. 28.
www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 MISCARILE DE ELIBE1ZARE 967

steriene in regiment.. imprejurare el a o in

folosul lui sä actioneze in acelasi spirit ca timpul când a fost coman-
dantul comnaniel. Neavând o intelegere pentru religie, condamnând
si dispozitiile guvernului, el a sä inrädäcineze acolo
Dupá plecarea regimentului din Izmail institutie s'a des-
trämat" 1
Rezultä cä Raevski a infiintat a condus scoala lanchasterianä
mai oräselul lzmail. Dispunem de dovezi incontestabile et activitatea
lui la Izmail coincide cu data tinerii celor conferinte la care partici-
pase Leventis. Podpolcovnicul Radcenko m5rturiseste urmätoarele :
La inceputul anului 1821 cäpitanul Raevski, la implinirea a 25 de ani
dela nasterea sa, a fost avansat la de maior si avansarea,
generalul Orloff i-a incredintat in functie lanchasteriene ale
soldatilor pi iunkerilor la cartierul diviziei infiintate mare intârziere"
Deci, abia in 'anul 1821 a pleoat regimentul lui Raevski dela Izmail prin
urmare pregätirile pentru deschiderea lanchasteriene s'au
in anul 1820. luna Octombrie 1820 Raevski se incä la
Izmail cd atunci punea bazele lanchasteriene se
prin faptul el s'a näscut in anul 1795 Rezultâ cä la
anului 1820 a 25 de ani a fost avansat grad.
Deci este un fapt incontestabil cä infocatul agitator, autor al rnultor
de band ale literaturii politice care se propagau ideile decem-
briste, detin5torul c5rtii verzi" (adicä a programului statutului
zatiilor secrete) in momentul arestärii sale, revolutionarul, care
tot coracterul conspirativ al organizatiei din care f5cea parte, se manifesta
Dretutindeni soldati ofiteri superiori, emigranti politici cetä-
teni de ca dusman al asupririi obsolutiste ap5rätor al asu-
pritilor, acest de seamä se afla in oräselul unde au venit conducgtorii
Eteriei din diferite pentru a elabora un program un plan de actiune
adev5rat revolutionar.
Nu incape indoialá Raevski, care dinainte pe
Ipsilanti pe colaboratorii cei mai apropiati din locuinta lui Orloff, a
avut conferintei In primul rând cu Leventis care
participa in conducerea unei refele de lanchasteriene In care au
200 000 de oameni. Avem doar dela F. Vigel relatäri precise care aratä cä
in lui Orloff au dus dispute infl5cArate Raevski, Ohotnikov,
Puskin, Liprandi si incä sau opt tineri, ...chiar atunci, se afla
in aceastä casä cneazul Alexandru Ipsilanti alti colaboratori ai säi" .

B. Bazanov, op. cit., p. 64.

2 Ibidem, p. 27.
Insemnarile lui Yakuskin, 1952, ed. p. 539
B. Bazanov, op. cit., p. 52.

www.dacoromanica.ro
968 S. STIRBU

Este taptul la Izmail .delegatii conferintei au avut legä-

turi cu Raevski.
Trebue de mentionat in acest timp, cum ne Liprandi, pi
generalul Orloff a plecat la pentru a inspecta trupele care se gäseau
acolo. Inspectia a fost in luna Octombrie 1820 pi s'a la Chi-
la inceputul lunii Noembrie" Atunci el a tncredintat lui Liprandi si
cerceteze unele cazuri care fost descoperite de el. ce scrie Liprandi :
La sfársitul anului 1820 in timpul inspectárii diviziei de Orloff, sol-
unor unitäti ale regimentului 31 Egerski", care a stationat la Izmail,
s'au lui despre asprul tratament la instructie. Inapoindu-se la Chi-
el m'a trimis fac cercetári"
Mai adáugäm La cele de mai sus pi urmätorul fapt. In principalele
izvoare grecepti se aratä Ipsilanti fäcea apel la generalul Orloff pentru
a obtine participarea trupelor comandate de el la rascoalä. un extras
rezumativ Philimon: In timpul sederii sale la Chisinäu, Ipsilanti se
incerca a indupleca pe generalul Orloff, ce avangarda
rusesti dela Prut, sub maresalul Wittgenstein, ca sä participe cu corpul säu
la Revolutiunea Grecilor. Ipsilanti spera ci prin trupelor
in Turcia va declara räzboiu chiar clod Impäratul
xandru ar desaproba purtarea bor... In preziva de a se decide, Orloff fu che-
mat la Petersburg" Bazanov de asemenea confirmä ci Orloff aflându-se
cu divizia sa la granitele României s'a pregâtit participe la eliberarea
Greciei de sub jugul turcesc" 4. Din nefericire nu dispunem de documente
care ne arate continutul tratativelor care au avut Orloff pi
Ipsilanti ; e cert cá ele priveau In primul problemele militare, dar e
sigur cä nu s'au rezumat la ele.
Orloff a intrerupt tratativele cu Ipsilanti nu din cauza cá a fost chernat
la Petersburg, ci datoritá faptului trebuia la Moscova la o cons-
fátuire secretä a organizatiilor decembriste.
Atitudinea ultraradicalá a lui Orloff la consfätuirea dela Moscova in
primele zile ale lanuarie 1821 pot fi intelese numai duel facem legá-
turä cu cluse cu Ipsilanti la anului 1820.
Deosebit de interesante sunt datele din documentele rusesti cu privire
la intentiile lui M. F. de a reorganiza intreaga societate secretä a
decembristilor pe sectii constituite din diferite nationalitäti. In denuntul
prezentat de Gribovski in luna Mai 1821 acest agent provocator
scrie in legáturá consfátuirea dela Moscova : Orloff a
garantat pentru sa, a revendicat dmputerniciri pentru a dupá
propriul punct de vedere; a insistat pentru constituirea Fratilor
P. Bartenev, Puskin Rusia de Sud Arhiv anul 1866, p. 1134.
Liprandi, op. p. 1431-1432.
C. D. Aricescu, op. cit., p. 84.
B. Bazanov, op. cit., p. 53.

www.dacoromanica.ro
 INTRE RASCOALA DIN 1821 MISCARILE DE ELIBERARE 969

care ar alcätui centrul pi ar totul; cu privire la ceilalti a pro-

pus fie limbi. popoare : greci, evrei etc.) care ar
trebui ca razele, sä se adune la centru, contributii
cui, a propus unei tipografii in päduri, chiar fabricarea bancnoi
telor acolo, pentru a asigura societatea cu suma necesarä" Insä aceste
au fost respinse de membrii consfatuirii si pentru acest motiv
Intorcându-se la Chisinäu n'a putut realizeze planul de a trece
actiuni hotäritaare" (expresie folositä de Orloff).
Ceea ce ne intereseazä este faptul cd am ajuns s5 reconstituim impor-
tante fire care legaserä miscarea decernbrista de cea de Tudor
Vladimirescu. Trebue sä se sublinieze cd decembristilor
prin Leventis, are o mult mai mare deck cea realizai prin
Olimpiotul.
Fire:e care activitatea de din 1821 prin
Leventis ne c
in or5selul Izmail s'a desfäsurat o activitate
timpul pregatirii räscoalei.
pi mai mare are acest in timpul r5scoalei. Un
membru de al D. Xodilo, ne-a Isat relatri pretioase in
rnemoriile sale cu privire la unele-evenimente petrecute la Izmail
El arata c preziva plecarii sale dela la 17 Februarie ...Ipsi-
lanti trimite veste ca sä mearg in Intâmpinarea lui, dela Izmail la Chisinau
Ernanuil Xantos" 3. Caravias care avea ad conducä declan5area räscoalei
la Galati, la 19 Februarie de incepe actiunea, a incredintat lui
Xodilo trimiterea unei cu anume la Ismail". Xodilo
executorul acestei sarcini ne aratä si continutul scrisorii : Prin
scrisoare el cerea dela de acolo praf de
obuze, pe care era imposibil le oriat de mare ar fi fost pretul
oferit, deoarece era de stäpânire (sublinierea noastr - St. S.).
Praf de puc si au reusit sä strâng pentru moment mi le-air
trimis pi eu le-am trirnis in timpul noptii de Luni" In continuare el
: Dimitrie Ipsilante mi-a la 16 Martie urmatoarele: am
astazi pe baza puterei mele de epitrop, ce am primit-o dela iubitul meu frate
eforii din Odesa, ca st procure pi transoorte gran, cu o mica
rabie prin Chilia munitiunile necesare" 5. Xodilo in pagina
mätoare cnu numai munitii dar un transport de tunuri a ajuns la
i.
Inteadevar, dupä trecerea Prutului de Ipsilante, concetätenii nu
B. Bazanov, op. cit., p. 23.
2 In anul 1952 traducerea manuscrisului inedit al lui Xodilo a fost obtinut
Institutului de Istorie al Academiei R.P.R.
Manuscrisul inedit al lui Xodilo, p. 33.
Ibidem, p. 40.
Ibidem, p. 72.

www.dacoromanica.ro
970 S.

alergau cu nespus entuziasm in urma lui, dar, searna de ordinele

autoritdfilor (sublinierea - St. S.), trimiteau munitiuni arme in
numär destul de mare din pärtile Rusiei. La un Moment dat ne-am gäsit
cu un numär de patruzeci de tunuri mari".
Din cele câteva relatate se desprinde ordinelor cate-
ale elementele revolutionare au gäsit modalitatea
trimeatä räsculatilor chiar acel gen de armament (tunuri) care nu
putea fi procurat prin trebuia din efectivul de
care dispuneau numai unitätile militare. Dispunem de probe care dovedesc
cä afirmatiile lui Xodilo corespund
Inteun raport trimis la 24 Martie 1821 Londra, Strangford :

Cealaltà imprejurare la care refer este descoperirea cá un vas rus

cu destinatia Moldova, având pasaportul (dreptul de libert tre-
cere) al ministrilor ascunsese in interiorul o mare
tunuri munitiuni. Acest fapt a fost adus la otomani
târziu noaptea trecutä si eu nu sunt in mäsurä pot spune ce mäsuri
au fost luate in consecintä" 1
Documentele nu ne arata cine au fost organizatorii acestui transport
de arme.
Este posibil un fi fost acordat In mod secret din partea
unor functionari dela unele ministere din Petersburg. Mai verosimil este,
cä unii dintre care aveau puternice In armata rusa, cum
au fost de exemplu generalul Orloff, Raevski decembristi, fi
curajul de a organiza 'acest ajutor.
este mai cât Xodilo ne infor-
ment cä armamentul greu tunurile) era trimis din diverse
ale Rusiei tocmai In unde Raevski 'a devenit mai pe suspect
in ochii cäläilor Cu privire la transporturile efectuate lunii
Aprilie, : ...si alte tunuri erau pe coräbii, sau pe drum la
Ismail, in total erau vreo cincizeci de tunuri mari 2 Drept con-
duzie la cele de mai sus, Xodilo urmätoarele :
Turcii doreau de mutt trimeatä armatele in Vlahobogdania ca
pe Eteristi, dar bänuind mereu pe Rusi, ar fi
miscärile Grecilor, vâzând deja impotriva Grecia propriu
zisä, au socotit e mai bine sä toate de pe
Idegt Dunäre sä complecteze flota de räzboi pe
Faptele dovedesc cä Rusii au fost întelegere
cärile Grecilor. Ele dovedesc de asemenea nu (care
In luna Martie au dezavuat in mod oficial pe conducätorii räscoalei)
reprezentau 'adevärata Rusiei, ci ce se g5seau pe

Mss. Acad. R.P.R. Documente engleze, I, p. 435.

Manuscrisul inedit al lui Xodilo, p. 99.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 $1 MIOCARILE DE ELIBERARE 971

intate care mod efectiv au sprijinit lupta de eliberare din noasträ.

Aceastä atitudine a decembristilor la ca ideile propagate de ei tre-
buiau sá fi fost cunoscute si de Tudor tocmai prin Leventis.
Ar fi lust gresit st considerám et numai prin conducätorii Eteriei
puteau la cunostinta lui Tudor ideile propagate de decembristi.
Dispunem de date care dovedesc emigrantii sarbi, printre altii
Nenadovici, erau contact cu decembristii.
Or, legätura dintre Nenadovici Tudor are o importantá mai mare
in 1821, in 1816, cu atât mai mult contributia din
partea lui a fost lui Tudor la 15 cu câteva zile
declansarea räscoalei, ceea ce et data fixatä era cunoscutá de
emigrantii din Rusia tot de bine ca de Leventis.
In deoarece dintre fratii Macedonschi decembristi
este de asemenea confirmatä in relatarea despre care este vorba,
acestea pot fi considerate ca dovedite.
Liprandi, care dintre toti decembristii a sosit primul in Basarabia,
in 1818, un timp domiciliul Hotin, pe urmä la Chisinäu, aratá
cá la el s'au deseori decembristi din Chisinäu emigrantii politici
sârbi printre care se gäseau pi Nenadovici pi fratii Macedonschi. Iatä
märturisirile lui Liprandi : Vizitatori permanenti ai au fost : Ohot-
nicov, maiorul conducätor lanchasteriene a diviziei, V. F. Raevski
etc." ' mai departe : Puskin foarte des s'a la mine cu voevozi
care träiau la Chisinäu, Vucici, Nenadooici, Jivcovici, Mace-
donschi care mi-au procurat materiale"

Cunoscand cä in toate firele miscärilor revolutionare

se pe teritoriul Rusiei, putem sä privim nouä
rirea luatá de Tudor de a pleca in Rusia preajma isbucnirii räscoalei.
Tudor 'a intocmit o diatä" in care dä dispozitie cu privire l'a felul sä
fie averea lui in cazul va muri in sträinätate, unde avea de
sä piece. Pe dosul documentului e scris Copie dupá diata ce au
läsat boierul era se ducä in Rusia" 3. Din nefericire, documentul nu
tste datat. Dispunem si de un alt document care este intitulat : Foie de
pretuirea averii lui Tudor era piece in Rusia" Cu privire la anul
aibä lee aceastä cälätorie, Aricescu sustine ea trebue
st fie fácutä nu mult tnaintea pentru cuvântul cä la averea de
care dispune Tudor in diatá nu s'a mai adäugat
Liprandi, op. cit., p. 1255.
2 Ibidem, p. 1266.
3 C. D. Aricescu, Acte justificative, II, p. 14.
Ibidem p. 15.
C. D. Aricescu, Istoria p. 27.
www.dacoromanica.ro
972 S.

Presupunerea lui Aricescu se confirmä In intregime. In diata sa, Tudor

mentioneazä printre proprietgtile sale ...o de mooed din apa Tis-
menei, cu cureoa de mosie din Intr'un document se vorbeste
despre un proces intentat in 1818 de Tudor fratii Merisäscu
impotriva lui N. Glogoveanu In chestiunea morii della Cälnic. In plängerea
atre divan, aratä : cä ei aveau mosiie strmoseasc si
din vechime in hotarul Colnicul, pe care mosiie iar din vechime au
si moará 4 male... pomenit dumnealui (Glogoveanu) silnicie
s'au pus de a stricat moara s-au fäcut dumnealui moara 2 In
continuare ei : Glogoveanu ...ori mute moara de acolo,
le dreagä moara in fiintä cum au fost, sau de va fi stricat apa vadul
din pricina täierii zätonului. sä a moara care au fäcut-o
dumnealui in coastele morii Procesul a fost amânat. Comparând cele
douä documente, se constatä in mod incontestabil diata lui Tudor nick
caz nu putea fi intocmitä de 1818, ci numai dupä aceasta datä,.
pi anume dupa ce Tudor s'a convins moara reclamatä putea fi conside-
ca pierdutä sau poate chiar dupä ce sentinta a fost pronuntatä In
favoarea lui Glogoveanu.
nu se explicä de ce Tudor vorbeste In diata" despre o
de nu despre p'artea sa din moara dela Tismana.
De altfel din documentul sus mentionat dupä ce
goveanu a stricat moara din Cälnic, numai piatra de moarä a rämas In
acel pi nu o moarä propriu zisä. Cä Tudor vorbind despre o piaträ de
moarä nu s'a referit la moara din Tismana existentä pânä In 1818 se pro-
prin faptul in aceeasi diatä, proprietäti1e sale, el vor-
beste despre mora din Plesuva, mora cea mare din Severin... precum se
cuprinde in zapisul caselor din
Adic.ä foloseste nu numai absolut precise, dar mentioneazá
si in care sunt specificate toate detaliile privire la aceste
Asemenea ar fi trebuit sä figureze privire moara din
dacä ea ar mai fi existat in momentul când Tudor diata" sa. Se
deci pe deplin pärerea lui Ariceseu.
Mai mult, avem tot sä precizäm cä diata a intocmitä dupá
ce a mai trecut un timp destul de indelungat dela data procesului, când
Tudor a considerat ca pierdute drepturile reclamate la proces ; in caz con-
trariu, el ar fi ceva cu privire la drepturile sale. Presupunem
o atentä cercetare documentelor va aduce precizäri privire la plecarea
lui Tudor in Rusia, poate si dovada prezentei sale in Rusia la anu-
lui 1920.

C. D. Aricescu, Acte justificative, II, p. 14.

2 E. Vartosu, Mrturii noi din viata lui Tudor Vladimirescu, 1941, p. 67-68.

www.dacoromanica.ro
 RASCOALA DIN 1821 MI$CARILE DE ELIBERARF. 973

Dacä citim cu atentie prima a diatei" ne apare et ea fost

scrisä la o datä foarte apropiatiä de isbucnirea räscoalei : Afländu-me
necäsatorit, pi fárä vrednici chironorni, temându-me in tota vremea de
mode, mai pi in tota vremea cälätor, precum pi
am o mai am socotit ca sä-mi puiu la
subt epitropie tot ce am, atât cum pi in ce chip st
se urmede, vietii mele la sträinätate, sau
pi aici" 1 Motive serioase pentru a se gändi la moarte putea avea
preajma räscoalei
Din Mehedinti, Tudor venise la Bucuresti in intelegere pi cu Pavel
Macedonschi care punea la dispozitie o surnä importantä pentru
g5tirea räscoalei 26 August 1820
Precum din documentul prezentat la inceputul prezentei lucräri,
fratii Macedonschi erau in strânsä legäturä cu emigrantii din Rusia in frunte
cu Nenadovici, si nu numal cu el dar si cu Liprandi, casa cäruia s'au
intälnit deseori cu marcanti ai decembriste De aserne-
cá tocmai in luna lulie 1820 a sosit la Chisinäu generalul decem-
brist M. F. Orloff care a preluat comanda diviziei a 16-a, pi cu care Ipsi-
lanti a dus tratative pentru indupleca ... participe cu corpul la
Revolutiunea grecilor" 6 Precum am väzut mai sus, Orloff s'a arätat
clinat sä accepte acest plan. Vorbind despre soskea lui Orloff la Chisinäu,
B. Bazanov aratá : Aparitia lui Orloff a pentru tine-
retul inaintat un eveniment deosebit... Aproape in acel'asi tirnp cu Orloff
au sosit la divizia 16-a V. F. Raevski, K. A. Ohotnikov, I. P. Liprandi
A. G. Nepenin tofu pi in timp membri ai Uniunii de Sal-
vare"... din ei era celula din iChisinäu a Uniunii de Salvare. Casa

I C. D. Aricescu, Acte justificative, p. 14.

Deoarece Tudor la lui Septembrie (Amicul poporului, Tg. Jiu, 1902,
III, p. 223, documentul publicat de Al. *tefulescu) a plecat din Mehedinti unde a
mit mentionat In ea saici la Mehedinti la isbucnirea rdscoalei
nu s'a mai aici, putem afirma In luna Septembrie a fosA Intocmitá diata sa
CO In aceastá luná el lichideze toate socotelile sale -rezultä din perilipsisul
din data de 27 Septembrie 1820 cu privire la cheltuelile efectuate pentru construirea
mori la Closani - cu care probabil a de cineva, prezintá
socoteala ca toate lucrArile fi terminate. Suma totalá este una mie
nouä sute optzeci doi parale patru de cheltuiala ce este si se mai
facá si va pune pe zidul erugii de stavila care trebue si se
la intratul apei pe mai trebuesc e. E in cazul de n'ar fi
intervenit plecarea, aceastä socoteald fi fost abia ce toate luerdrile
fi terminate.
E. Tudor Vladimirescu-Glose, fapte documente noi, 1927.
4 Chitanta prin care se adevereste primirea acestei sume este de Tudor
de Vasile Mongescu de un anumit Andrei ; toti adeveresc acesti bani sint
cei dela Mihaloglu, care au si se ia dela ceea ce Mihaloglu ar trebui
le restitue, nu Tudor. Deci e vorba nu despre un imprumut ci despre autorizatia
din partea unor membri ai revolutionare, pentru cheltuirea sumei respective
Liprandi, op. cit., p. 1266.
C. D. Aricescu, Istoria Revolutiunii, p. 84.

www.dacoromanica.ro
 S.

lui Orloff s'a transformat inteun club politic unde s'a aprins un patriotism

In a doua jumätate a anului 1820 evenimentele s'au succedat pe

Basarabiei cu putere, inat pe drept Rad-
cenco a declarat ...cä se asteaptä nu invazia turcilor ci isbucnirea unui
räzboi civil" Decembristii din Chisinäu au stabilit personale
patriotii greci de libertate 3.
In organizarea luptei de eliberare nationalä de sub jugul otoman au
luat parte rusii, moldovenii valahi, bulgarii, Chisinäu a devenit cen-
trul de formare a miseärii de eliberare nationale A fost necesar sub-
liniem toate aceste pentru a argumenta cd planul lui
Tudor de 'a pleca Rusia se leagä de toate aceste evenimente.
noscut atM ernigrantilor sarbi, prin in cercuriie
Eteriei prin Leventis, se poate presupune cá aceste cercuri prin oamenii
de legMurä din Tara : Macedonski, lordacht Olimpiotul
etc., i-au adus la cunostintá pregMirile din Basarabia. s'ar explica
ruinta lui de a participa, ca mandatar al miscärii de eliberare din Tara Ro-
ca comandant de panduri, la elaborarea planului comun de
actiune.
Meritä sä fie mentionate cuvintele lui Zoican, un al lui
Nicolae Zoican, colaboratorul apropiat al lui Tudor, despre un dia-
log care a avut intre lancu Jianu Tudor de lui la Bu-
curesti. Descrierea convorbirii se urmMoarele declaratii foarte
semnificative : Jianu : Eu fac hot, unde oi prinde greci ornor
Tudor spus :
- Nu, eu md duc la Rusia ad lupt i pe urmá a venit ca domn in
tare 5. Desigur, aceste relatäri si mai multe inexactitäti, insä ceea ce
este de remarcat, este faptul c constiinta oarnenilor apropiati de Tudor
s'a puternic convingerea cd Tudor a trebuit piece in Rusia
de a fi ridicat tot poporul de partea sa.
Din cele de mai sus, cá Tudor, preajma räscoalei, avea de
Rusia. la anului 1820 Tudor a fost sau n'a
fast Rusia nu Ceea ce precis este el ajunge la consulatul
rus din Bucuresti. Existä nenumärate cd in preajma el se
gäsea deseori la consulat.
Slim in pregMirea rascoalei Tudor a colaborat din anul 1816
secretarul consulatului rus Gheorghe Leventis. Venind la consulat, Tudor
probabil aranjeze plecarea sa prin el, sau chiar impreund el a

B. Bazanov, Decembristii in Chi§inu, 1951, ed. rusa, p. 13.

2 Ibidem, p. 51.
Ibidem, p. 52.
Ibidem p. 53
E Vârtosu, Marturii noi din viata lui Tudor Vladimirescu, 1941, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 MI5CAR1LE DE ELIBERARE 975

vrut sä ajungä pânä la 5 Octombrie la Izmail ca sä participe in 1820 la cele

conferinte convocate de Ipsilanti pentru zilele de 5 pi 13 Octombrie.
Dispunem de indidatii pretioase care ne permit sä forrnuläm aceastä
ipotezä. Noi cä la au fost convocati nu numai conducátorii Ete-
ci pi acele perscane cärora li se anumite sarcini in vederea
clansärii räscoalei. Asa, bunäoark a participat la a
venit chiar un plan amänuntit, elaborat la Bucuresti. Or, precum
aratä Xodilo, in memoriile sale inedite, care nu s'a bucurat de multä
incredere in cercurile Eteriei a fost considerat ca folositor cauzei, numai
datoritä faptului cä acele timpuri era in relatii bune Tudor, care in
schimb era mult apreciat de conducerea Eteriei. latä ce scrie Xodilo :
In vremea aceea, un vlah sluger, numit Tudor Panaievskis, un bärbat
viteaz, a adunat pentru scopurile lui, prin pärtile Valahiei peste trei
mii de munte, anume ca sä räzbuné abuzurile tiranice ale boierilor
Impotriva poporului, amenintând o reformä in conducerea Valahiei. Tudor
era prieten din cauza aceasta eteriptil socoteau pe ca un
cu destulä putere si necesar in acel moment ; era socotit ca
mai folositor orn".
Din cuvintele de mai sus, rezultä a fost chemat la lzmail nu-
mai datoritä faptului avea relatii mai apropiate Tudor.
Tinând seama de acest f apt, este mai firese sä presupunem eä
cerea Eteriei prin Leventis a invitat nu numai pe care a jucat numai
rolul unui intermediar Eteria pi cei 3000 de Panduri din pärtile Vala-
hiei ci insusi pe Tudor.
in aceastä mare miscare de eliherare nationalä
Tudor a fost socotit ca cel mai de reprezentant al aspiratiilor spre
libertate poporului roman, rezultä din desbaterile conferintei dela
Izmail din desfäsurarea evenimentelor care au dupá venirea
ventis la Bucuresti. La conferinta dela Izmail au fost prezentate pro-
iecte de actiune. Unul atribuit lui care având frieä de armata otomanä
a conditionat Inceperea ráscoalei de atragerea Rusiei räzboi Tur-
cia altul, propus de Leventis si Dikeos, prevedea declansarea unei actiuni
simultane la Constantinopol, actiunile trehuiau sä
dierea flotei otomane, in Sudul Greciei, unde 'ar fi treburit sä se desfäsoare
in sfârsit, in tara noasträ si in Serbia, adia la
-
principalele operatiuni,
Nord Insä aceasta precum spune Gervinius - exclusiv pentru a crea difi-
cultäti Portii in spatele razboiului dus de aceasta irnpotriva lui Ali Pasa" 2
Totodatä trebuiau sä fie atrasi actiune toti soldatii greci disper-
sati, aflati in serviciul Mehmet-Ali la Neapole sau in Crimeia" 3.

Gervinius, op. cit., p. 170.

2 Ibidem p. 171, a se vedea Philemon, I, p. 47.
Ibidem, p. 171.

www.dacoromanica.ro
 S.

Acest plan de o amploare serioasä, care de orizontul po-

larg al lui Leventis - ca principal autor al lui - a fost adoptat la
conferinta dela Ismail in conformitate cu acest plan n'ar fi
trebuit fie mascat caracterul antiotoman al räscoalei care era
in Tara Románeascä, dimpotrivä acest caracter trebuia sä fie arätat dela
bun inceput deplinä tärie, pentru a corespunde scopului strategic al
coalei generale.
Imprejuräriie care determirtat ca acest plan sä nu fie pus in apli-
care nu pot fi analizate In prezenta lucrare din cauza spatiului
Testräns.
Cert este mai Iordake au primit ordin de a instaura
in noaptea dela 26 Noembrie un guvern provizoriu la Bucuresti sä
la un acord Milos (Obrenovici din Serbia)... In acelap timp el (Ipsilanti)
anunta lui (Milos) cä 27 Noembrie o insurectie va izbucni de
aceastä datá la Constantinopol pi dela Mare pânä la Dunäre" la
urmá pi acest plan a fost abandonat pi ordinele date au fost revocate
Nu ptim când s'a intors Leventis din Chisinäu la Bucuresti.
cä in luna Decembrie si el, si lordachi au fost la Bucuresti a
intervenit, precum märturiseste Thórnas Gordon, o invoialä Mire el (bor-
dachi) pi Vladimirescu, scrisä limba subscrisä la 27 Decembrie
1820 pi adeveritä de Secretarul Consulului general rus (Leventis) ca mar-
tor" 4. Inainte de a analiza relatärile lui Gordon despre acest document, tre-
bue sä facem urmätoarea mentiune.
Exactitatea relatärilor nu poate fi pusä la ,indoialä, intru Gordon,
ca un reprezentant al intereselor burgheziei engleze, o atitudine f
ostilä räscoatei conduse de Tudor, n'ar fi afirmat nimic in favoarea lui Tu-
dor, f ca acesta sä fie confirmat printr'un document cu valoare incontes-
tabilä. laid acum in continuare relatärile lui Gordon :
Acest document hotära ca Vladimirescu credincios Eteriei
sä provoace o räscoalä in Valahia in acest scop,
duia sä-i puná la trupe ; totusi ca adoarmä bänuelile Turcilor
sä impiedece amestecul direct, räscoala nu trebuia sä parä Indreptatä
impotriva Sultanului, ci impotriva domnilor greci pi a marilor boieri ; pi
Vladimirescu nu trebuia ia nici o mäsurä färä particivarea lui
lordachi pi nici pedepseascä pe nimeni din cei ce-I färä cuve-
nita cercetare" Concluziile care decurg din analiza continutului acestui
document sunt deosebit de importante.

C. D. Aricescu, revolutiunii, p. 85.

2 Gervinius, op. cit., p. 177, a se vedea Philemon, I, p. 237.
Ibidem, p. 178.
I. V. Zinkeisen, der griechischen Revolution. Nach dem Englischen
Thomas Gordon, I p. 135-136.
Ibidem, p. 136.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 DE ELIBERARE 977

SemnOtura lui Leventis ca nu poate fi explicatä decit ca

o confirmare scrisä din partea lui este de acord ca riscoala, la suprafatä.
primeascä un alt caracter ca prevOzut initial in planul elaborat de el.
pe adoptat la conferinta Ismail ; respectiv, räscoala aibá
un alt obiectiv strategic in cadrul riscoalei ; in si porneascä
ca o antiotomanä si fie mascat acest caracter al ei ; in
alarmeze pe Turci, vigilenta ; in trupele
otomane dela alte regiuni spre evitarea acestui f apt. Se pune
intrebarea de ce tocmai intr'un document care stabileste raporturile
Tudor si - trebue Leventis se exprime c5 este de
schirnbarea planuluf initial.
Desigur, nu in fata lui trebuia, in acest document, sä
arate este de acord noul plan ; acest lucru e firesc atM mai muli
amándoi erau de mult timp membri ai Eteriei deci dispozitiile supe-
rioare erau obligatorii pentru ei. Numai in fata Tudor, care rOmâne cre-
dincios Eteriei", trebuia el sá declare este de acord noul plan.
In vedere faptul legäturile lui Tudor Leventis din 1816,
e firesc cá Leventis, incä inainte de plecarea sa la Ismail cunostea pärerea
sau consultase pe Tudor in legituri actiunile proiectate de el, pentru
noasträ, cu atât mai mult dupä conferinta dela Ismail, pi mai ales in
preajma preväzute pentru 26 Noembrie in Valahia pi In Serbia, el
se intelese Tudor alit in chestiunile principale cM pi in amänunte. De
asemenea nu incape indoialä cä o serie de principii ale decembriste
(atât politice, vedere preocupärile politice ale lui Leventis in
lanchasteriene, cit si tactice, având in vedere cunostintele militare ale
lui Tudor) au fost discutate in amánuntime de cei doi conducätori ai
cárii, (mai ales problemele tactich militare trebuiau larg desbOtute,
având in vedere misiunea de mare räspundere ce-i revenea oastei pandu-
in organizarea unor lupte imediate trupele regulate otomane). In
lumina acestor precizäri apare evident necesitatea ca schimbarea
de fie in si de o autoritate inaltä
eteristO, de un membru al conducerii supreme a Eteriei, precum a fost
ventis, mai ales cä schimbare o directie care la su-
era diametral celei initiale, si care putea si compromItä
treaga politicá a lui Tudor, devotamentul si conseeventa sa
de cauza märeatä a luptei antiotomane pentru care a consacrat mare parte
din intreaga sa activitate.
Rolul al lui Leventis rezuitä pi din faptul cä ultimile ami-
nunte de plecarea lui Tudor din Bucuresti in Oltenia, au fost puse la
pond el. Un raport consular austriac ne aratä: Cu douä zile
62 - referate - c. www.dacoromanica.ro
1817
 978 S.

de moartea lui Alexandru Sutu sä fi devenit publica, Tudor a fost

väzut la consulatul rusesc
Din aceastä relatare despre moartea lui Sutu, care a con-
imprejurarea ce nu trebuia scäpatä pentru a incepe räscoala, Tudor
a fost tocmai de Leventis, stint cf familia domnitorului
, teadevär a täinuit moartea lui Vodä Sutu cu scopul de a obtine intre limp
un firman beizadelei" pentru a putea ocupa locul tatälui sau.
Faptul cä Tudor cât mai ales Leventis fost schimbe
atât de radical planul poate fi explicat numai prin aceea, cä ei
doi, acel principiu al decembristilor cf o are cele mai
mari sä isbucneste in timpul schimbärii dornniei, au
socotit cä datä se apropie, in boalei domnitorului in
decursul lunii Decembrie. Despre agravarea bolii domnitorului,
dela 3 Decembrie ne vorbesc boierii 2 in adresa Portii
Aici este locul sä punem la punct o pfrere in ceea ce priveste
ranortul intre Leventis Consulul Pini. Multe au fost exprimate in
sensul organizatorul räscoalei ar fi fost consulul Pini
Incercä'rile unor autori de a ponegri atitudinea Rusiei de räscoaia
a fost argumentatä prin faptul cä guvernul rus la a sprijinit-o, pe
a dezavuat-o. In ce priveste sprijinul initial, o probe - spun
autori - este rolul jucat de consulul general al Rusiei in Principate, Pini,
pentru pregätirea revolutiei... Numai astfel ne putem explica pentru ce Pint
refuzä boierilor autorizatia de a cere interventia trupelor in
timp ce isbucni revolutia lui Vladimirescu" Am luat ca exemplu acest citat
din multe ce se pot da.

Hurmuzaki, Documente, XX, p. 539.

2 Nu e de mirare asemenea chiar din rändurile boierimi
au fost dispusi unii cocheteze cu Eteria, cunoscând activitatea ei Activitatea
diversionista este foarte precis al fratilor Macedonski (Docu-
mentul a fost prezentat Comunicare anterioar a fost publicat in revista udii *,
Nr.1,1951). Despre schimbarea planului initial ei au aflat dela acei conducátori ai
cárora le-au depus jurämântul Unii dintre ei din 1816 erau in legätur cu
dovici fratii Macedonski, având misiunea sA autorizatia pentru ridicarea
sumei necesare pentru rascoalei (precum rezultá din documentul prezentat
la 1nceputul prezentei Aceqtia bazându-se pe atitudinea a
au Incercat sA creeze o diversiune intre Tudor pe de o parte 1i Eterie pe de
parte, ca In schimbul jurämântului de credintil de sä obtin
dela Tudor Macedonski un angajament al acestora, de a submina Eteriei
decursul luptelor. Faptul Tudor 1i fratli Macedonski re'au privit niciun moment cu
seriozitate aceste conditii diversioniste ale boierilor, dovedete actiunile antiboiereVi
de care ei au dat la inceputul rscoalei ; iar faptul cá au acceptat, In mod formal,
dovedeste cA n'au vrut sä scape favorabile create prin agonia domnitorului.
ale atitudinea categoricá a lui Tudor de acesta,
cA au fost cunoscute de Leventis.
C. D. Aricescu, Acte justificative..., p. 49.
A. Otetea, op. cit., p. 35.
B. Lungu, Les grandes puissances et les Principautés Roumaines de 1821
1826, p. 8.

www.dacoromanica.ro
 LE.GATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 $1 MISCARILE DE ELIBERARE

Numai ignorarea activitätii revolutionare secrete a dragornanului con-

sulatului, putea creeze impresia insusi consulul a jucat tin rol pri-
mordial in preg5tirea räscoalei. Faptul cd la Pini n'a luat o pozitie
impotriva räscoalei se explica prin aceea, c el n'a fast lärnurit despre
caracterul ; in ceea ce priveste miscarea antiotornanä, el
a indemnat la pasivitate, sustinând salvarea popoare este asi-
guratä prin protectoratul deja consfintit al Rusiei tariste esupra Moldovei
Tárii
In preajma, precum in anii premergätori Tudor a avut
leggturi personale co Pini, Pini ajutat pe Tudor nu in pregätirea
räscoalei, ci in afacerile sale, care s'a adresat lui in calitate de sudit rus.
In unele probleme el a protejat chiar pe Tudor. Astfel Naum Râmniceanu
sustine cä in Noembrie 1820, ce venise la Bucuresti, Tudor a primit
vätäjia plaiului dela Mehedinti prM ajutorul consulului
Evenimentele Intâmplate in timpul desfäsurärii infirmä pe
de-a-intregul pärerea cä Pini ar fi Participat la pregätirea
Imediat ce räscoala a luat o oarecare amploare, el a s'o
opreascä in fas, aläturându-se acelor boieri care au trimis oameni
rati cu bani viu sau pe nelegiuitul Tudor...". Printre
se Hagi-Prodan. Complotul lui a lash descoperit de
un devotat al räscoalei. Tudor a gäsit la Hagi-Prodan o scrisoare din
care boierul Samurcas pi consulul Pini au fost instigatorii lui.
Cu acestea, de represalii Tudor se rezumä la o scrisoare
de avertizare la adresa lui Samurca Pitii Faptul cá de
sdarea lui Tudor niclun al contemporanilor nu despre
atitudine a lui Pini, faptul Hagi-Prodan a fost mentinut in
rândurile de panduri, dovedeste cä Tudor a täinuit caz fata
de opinia publicá. Aceastä täinuire se explica prin aceea, Tudor 'a socotit
vâlva care s'ar in jurul atitudinii nedrepte a consuiului rus ar putea
provoca clintirea pandurilor in räscoalä, massele
au convinse ea este sprijinitä de autoritätile
Este interesant c5, in ciuda faptului in tarä aceastä intâmplare n'a
fost cunoscutä, cercurile decernbriste au lost informate imediat despre acea-
sta. Astfel, Puskin cunoscând acest caz : Cneazul consulul rus
degeaba au vrut sä opreascä extindereá räscoalei - pandurii si de
pretutindeni au fugit la curajosul Vladimirescu - zile el a co-
mandat deja o armatä de 7 000 de soldati". Cu aceste cuvinte Puskin a insti-
intat pe prietenul Davidov, despre acest eveniment care, precum spune
el"... este important nu numai pentru regiunile noastre dar pi pentru in-
V. A. Urechia, op. cit., XII, p. 18.
N: Noi scrisori ale lui Tudor Vladimirescu, t Revista s 1933,
XIX, p. 161.

www.dacoromanica.ro
(980 5.

de asemenea, relateazd lui Kiseleff despre atitudi-

a lui Pini fatä de räscoalä. onsulul nostru, generalul Pini, a
el lui Vladimirescu et s'a R5spunsul lui a fast
.tptul lipsit de menajamente intre alte lucruri ce s'au spus domnului Pini
tine cu asupritorii Munteniei si el a impärtit cu acestia,
indeosebi domnitor, averile jefuite dela popor. La aceasta domnul
.Pini a o scrisoare la Laybach in care Vladirnirscu este un
carbonar" 2 In continuare, Pestel cum schirnbat Sutu atitudinea
in favoarea r5scoalei in de 19-20 Februarie. Deci relat5rile despre
:scrisorile lui Pini se referä incä la prima jum5tate a lunii. Faptul Pestel
a anat. imediat despre asemenea scrisori secrete ale dovedeste
au provenit dela dragornanii consulatuiui rus Leventis sau
scrisorii lui Tudor et fácea o distinctie repre.
zentantii si cei oficiali ai Rusiei. De asemenea Pestel Puskin,
aceste evenimente pozitie fatä de ele, au aprobat atitudinea
Tudor si au exprimat solidaritatea deplinä räscoala,
In ce priveste ignorarea atitudinii cercurilor revolutionare din
Rusia fato de räscoala condusä de Tudor, este caracteristic unii
intálnindu-se numele lui Pestel, nu dat nici m5car
ostenealä clarifice ce oficialä avea el. Diac5 este et acesti
istorici nu s'au ocupat descrierea activitätii revolutionare a colonelului
Pestel, nu sunt nici mäcar explicabile asemenea afirmatil gratuite cá Pestel
ar fi fost din agentii rusi" sau cä ar fi fost consulul rus la Bucu-
resti" - precum afirmá Xenopol

Bazanov, op. P. 52.

Hurinuzaki, Documente, IV, supl. I, p. 315.
$ A. Otetea. Miscarea Eteristä Moldova, volumul omagial In amintirea lui
C. Giurescu s, 1944 p. 369.
Xenopol, Istoria partidelor partea I-a, p. 46.
Cu privire la rolul jucat de Pestel in timpul räscoalei, Gh. Haupt,
intr'un articol publicat in revista Studii s, Nr. IV, 1952, contestä ipoteza Pestel ar fi
putut actiona la in numele organizatiei secrete, argumentând pärerea sa cu faptul
datele extrase din raportul trimis de Pestel au fost prezentate de Kiseleff
ratului Alexandru. Consideram argumentarea este neintemeiatä, facem o distinctie
activitatea a locotenent-colonelului Pestel, care un anumit raport
el regimului absolutist in frunte cu activitatea
-
a lui Pestel calitate de
care impune un alt raport
ideolog al organizatiilor secrete din intreaga Rusie
de autoriati
De sigur dacä ne-am rezuma la caracterizarea lui Pestel, numai la ceea ce spun
scrierile oficiale care relateaza despre activitatea sa din acesti ani, n'am recunoaste din
aceste rânduri pe teoretician conducdtor al miscárii revolutionare.
Credem nu e de prisos sä ne referim la câteva izvoare. Intr'o lucrare editatä in
1909, V. Semionovschi, bazdndu-se pe documentele arhivelor rusesti, relateazd urmá-
toarele:
In casä la Petersburg a citit raportul lui P. I. Pestel despre
inceputul rdscoalei grecesti principatele dundrene, pe baza datelor
de el in timpul deplasärii in interes de serviciu la Sculeni (la granita Moldovei). Acest
raport a fost trimis de cätre Kiseleff la Leybach in urma unor Imprejurari
a devenit la Petersburg persoanelor particulare.
Se poate el a lost comunicat insusi de Pestel tovaräsilor din organizatia

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 MISCARILE DE ELIBERARE

Cu cât au devenit cunoscute imprejurärile in care a isbucnit räs-

coala, in anii care au urmat imediat ei, boierii dat seama
foarte Nne, nu Pini ci ),...Leventis a principalul instigator" al
coalei lui Tudor Vladimirescu Hind pi Eteriei in principatc" 1
De aceea in 1823, a circulat svonul el se va din
vania in postul sau, ei protestat vehementä, cunosand desigur
legerea perfectá care exista el pi Tudor, in problemele principale
cM in cele de 'amänunt, cu privire la pregMirea räscoalei.
Numai cercetând legäturile lui Tudor Leventis pi prin el cu repre.
zentantii de seamä ai miscärii decembriste putern da un räspuns
câtorva manifestäri carecteristice pentru activitatea revolutionarä a lui
dor, manifestäri in par ciudate pi inexplicabile.
In primul rând tratativele sale din preajma räscoalei cu o parte a boie-
rimii, precum atitudinea necornbativä de stäpânirea otomanä, de
care dä dovadä primele arzuri trimise atre Pcoartä, nu pot fi explicate
deat prin stäruinta de a manevra prin f el pi chip pentru a declansa
in momentul stingerii domnitorului pi de a obtine succese hotäri
toare de numiroa alt domnitor, ceea ce s'a tinut
ferm de principiul elaborat de decembristi incä in 1816 conform cicala
asemenea imprejurare este cea mai potrivitä pentru declansarea
In al doilea rând lupta fermä a lui Tudor pentru a intäri disciplina In,
oastea pandurilor, pedepsele drastice 'aplicate tuturor celor ce periclitau
chegarea unei armate cu disciplinate, toate aceste mäsuri care, de
unii istorici ori sunt pur simplu ocolite pi de altii, explicate cu
impulsiv säu, nu pot fi intelese färä sä tinem cont de conceptiile decem-
bristilor despre tactica revolutiel militare pi de influenta conceptii
asupra lui Tudor.

secretá s. (V. Semionovski, Ideile politice sociale ale decembristilor, S.P.B. 1909, 250
urm. Datele sunt bazate pe documentele arhivei militaroltiintifice ale cartierului suprem
Sectia I, Nr. 539, foaia 63-64).A se vedea O. Sparo, Rolul Rusiei lupta Greciei pentru
independentA. Revista Istorii » Nr. 8/1949). Deci ipoteza de mai a fast
lucrare editatá in 1909, atunci nu s'a despre lui
Orloff Raevschi fatä de Grecilor, atunci când mäcar legaturile lui Orloff
cu n'au fost pe deplin clarificate. De atunci a adus la lumina
zilei noi date despre aceste legAturi, din mimai eäteva au fost amintite In lucrarea
de Toate aceste fapte nu numai cA nu contrazic ipoteza sus amintitá ci o
Trebue sA cA numai datoritä faptului cA Pestel s'a ocupat cu strAngerea datelor.
despre inceputul räscoalei, multe amAnunte, despre ajutorarea räscoalei de care decem-
bristi, n'au ajuns la autorittilor ele mod intentionat ocolite
In raporturile sale. Nu incape cA despre tratativele din 1820 ale lui Orlof f
Ipsilanti. Orloff a plecat doar la consfAtuirea dela Moscova ca delegat al organizatiilor
decembriste din Sudul Rusiei la venirea lui Pestel la Sculeni, s'a cu el
de câteva ori. Cu toate acestea el n'a pomenit niciun cuvAnt despre aceste fapte. E
0,10,1 nu vorbeste despre ele deoarece, pe misiunea oficialA, el a avut sA mai
Indeplineascä o misiune mult mai importantA, care decurgea din obligatiile sale fatA de
revolutionarä al conducAtor a fost el
Hurmuzaki, XX, p. 792,
www.dacoromanica.ro
982 S. $TIRBU

HI. DIVERGENTELE TUDOR IORDACRI

IN PROBLEMA STARPIRII INDISCIPLINE! IN RANDURILE

Partea a doua a documentului intocmit pi semnat de Tudor, Iordachi

Leventis la 27 Decembrie 1820 cá exista o divergentä in ceea ce
organizarea arrnatei, disciplina pedepsirea celor vinovati,
inaintea räscoalei, intre Tudor punctul de vedere al lui
dachi a biruit la inceput. Existenta acestui conflict rezultä pi din analiza
proiectului de constitutie care a fost elaborat in timpul räscoalei.
Páná in prezent, sunt cunoscute douä documente, in care sunt expuse
revendicárile cu caracter constitutional ale räscoalei din 1821 : unul, care
provine dela austriack este scris in limba germanä 1, celälalt, inti-
: Cererile norodului Românesc", este scris in
Faptul cea de a doua variantá a proiectului de constitutie (textul
german) este semnalatä in luna Aprilie, deci douä luni dupä aparitia pri-
proiect si contine 33 de puncte, cu 13 puncte mai malt ca pri-
mul text, ne aratá cá elaborarea constitufii dovedea o preocuaare de
lungä duratá a lui Tudor.
In ultima parte a proiectului Gäu, Tudor prevede unele misuri concrete
impotriva indivizi care - dupä párerea sa - au purtat vina princi-
pentru situatia dezastruoasä in care ajunsese Ora. Aceste se
extind pl asupra unora care au incercat tragä foloase personale prin
intreprinse in imprejurárile prielnice, create pentru
aceasta in timpul desfásurärii räscoalei.
Ideile esentiale ale tuturor paragrafelor din textul românesc sunt re-
date In paragrafele respective ale textului german. Numai ultimul
totul din textul al doilea. Având In vedere cá toate celelalte 19
puncte sunt reproduse acolo, nu se poate si fi fost omis acest singur punct
anumite cauze serioase. Confinutul lui ne e vorba de o pro-
importantä. El se la pedepsirea unor persoane care au parti-
cipat la ráscoalä
Din felul 'cum este formulat acest punct, rezultä ci acei care au
nu'at jaful pi dupä avertizárile primite, erau fie condamnafi foarte aspru,
scopul de a servi drept pentru a opri manifestare
toare.
Este cert prin acestui punct, Tudor a exprimat nu nu-
mai o mäsurä privire la un caz particular, ci un principiu de bazá al
sale, pentru o disciplinä de fier in rândurile risculatilor. Tudor
Hurmuzaki, Documente, XX.
eRevista s, anul XIX, p. 162-163 ; a se vedea E. Virtosu, Despre Tudor
Vladimirescu. Casa $coalelor, 1%7, p. 64.
N. Revista Istoricá », Nr. XIX, 1933, t. II, p. 163: e doi hoti prädeti
anume Rogobete Ghitä Hotul cu ceata lui, care s'au prädat an nu
tinut, ci acum s'au mestecat la fapte sá se puie la ocná pentru toatá
viata sau sä se omoare in fata norodului, pentru

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 MISCARILE DE ELIBERARE 983

a conceput lupta de eliberare de el ca o grea, de lungá duratä,

in care intregul popor asculat trebue sä fie transformat
väratä, organizatä toate regulile militare.
Pe el nu l'au primele succese, ci el a prevázut urrnarea
vitabilá a unor grele, in care juca un rol primordial.
Lozinca sa principalä in aceastä directie a fost foarte precis formu-
iata : O oaste fárä disciplinä e mai rea o haitä de lupi
Tudor soarta luptei revolutionare de reusita injghebärii unei
ternice armate nationale, a arei nucleu era sä fie format din pandurii säi.
Planul era conceput pe baza principiului revolutiei militare. Acest principiu
tactic era susfinut de toate misarile revolutionare la deceniului a;
doilea al secolului al XIX-lea. In conditiile perspectivei ca lupta impotriva
teudalismului sä se impleteasa un adevärat rázboi impotriva forfelor
militare, mult superioare, 'ale Portii otomane, principiul revolutiei militare
nu putea fi conceput altfel, deat prin a considera ci sprijinul de al
intregii mipctri revolutionare este o armatä bine disciplinatä.
Tudor n'a ezitat niciun moment se fortelor armate otornane,
atunci când se in mod nemijlocit pericolul invaziei militare. Noi nu
ne vom opri la descrierea diferitelor aspecte ale pregätirilor militare
prinse in tot decursul räscoalei. Nu vom vorbi nici de planul strategic
tactic al operafiunilor militare, conceput pi elaborat multä pricepere
talent de atre Tudor. La Institutul de Istorie al Adademiei R.P.R. se
problemä pi in curând vor fi publicate rezultatele
acestor cercetäri
Este neindoelnic faptul et eforturile lui Tudor pentru a intäri disciplina
de fier in rândurile räsculatilor gäsit expresia in punct al pr9-
V. A. op. cit., XIII, p. 90.
2 Credem este necesar reproducem macar un fragment din procla-
matiile sale multiple, In care este argumentatä multä putere de convingere necesitatea
intäririi disciplinei militare: De acum Tudor - nu cumva sá se
vreun locuitor mea cu vreo jäluire pentru mai mic lucru pentrucá l-ati
jefuit. Apoi acel fäcätor de räu n'are iertare, ci moartea va fi osânda lui. ca sä
nici nostru cuvânt de a ne de a pune armele jos, ci luptäm voiniceste
dânsul, pentru drepturile noastre, dânsul a lua in bägare de seamä
noastre. Noi am mei, mai bine perim cu totul de pe pämäntului,
decât sä nu dobândim drepturile noastre. Pentru ce ne-am sculat? ca apäräm dreptu-
rile noastre ale de tiranii cei care omenirea... Noi, numai
atunci vom fi släviti de noroade, ne vom purta cinstit vom birui pe
pentru drepturile patriei noastre, atunci noi nostri vom
cinste odiná pentru totdeauna (N. Izvoarele contemporane asupra
lui Tudor Vladimirescu. Bucuresti, 1921, p. 198-199). Din proclamatie,
reiese de ce a dat Tudor o importantä ama de mare intäririi disciplinei militare. Totusi,
având in vedere cuvântul turc acest document este inlocuit termenul
nostru*, vom reproduce câteva cuvinte rostite de Tudor momentul când trebuia al
evacueze Bucurestiul: Eu tree peste toatá adunarea poporului ca mä intresc
In ce le am cu zaharele panduri nädäjduesc, ajutorul lui
dumnezeu me acolo vreme, ca nisce când voi pe turci sä
dea drepturile privilegiile ce norodul le-a cerut mine dela (V. A. Ure-
chia, op. cit., XIII, p. 189).

www.dacoromanica.ro
984 S

iectului de constitutie. Prin urmare, ultimul punct a fost introdus in

proiectul tocmai pentru a exprima o atitudine in problema
disciplinei.
De ce lipseste acest punct din textul german? Numai faptul cá textul
german exprimä o serie de modificäri introduse in proiectul lui Tudor de
diferite elemente participante in elaborarea constitutiei poate ne explice
cauza acestui punct.
Scoaterea acestui singur punct atunci celelalte sunt
trate, nu poate fi deck opera unor cercuri care au avut o pozitie in
acel moment fata de acel principiu de baza pe care sutinea Tudor in ulti-
2unct al proiectului sau. Trebue deci vedem care sunt acele cercuri
care au avut interes ca irnpiedece pe Tudor aplice masuri drastice
potriva celor nedisciplinati.
Evenimentele petrecute in timpul rascoalei ne cele mai multe
jafuri si präd5ciuni erau comise de trupele mercenare de
constatare rezult5 din toate documentele timpului. Compozitia de
a acestei optiri, recrutatä mai 'ales din rândurile elementelor
proletare, a contribuit la accentuarea acestor tendinte. Este cunoscut cá
arnautii erau cherhati deseori sä maltrateze pi sä schingiuiascä pe
pentru a-i pretentiile boierilor pi ale domnitorului.
Printre aceptia se gäseau pi elemente declasate.
Engels, in lucrarea sa »Razboiul taränesc gerrnan", analizând rolul
lumpenproletariatului in timpul rascoalei, arata urmätaarele: Lumpenpro-
letariatul este un fenomen care, mai mult sau mai putin bine conturat, se
in toate fazele sociale de acum. Sumedenia de
meni fir? profesie determinatä sau domiciliu stabil a crescut mare mä-
surä atunci, prin "aescompunerea feudalismului... din
vagabonzi se inroleaza in timp de räzboi in armatä.. Prima in armatele
principilor care i-au pe a doua in comploturile thranilor sau in
cetele de unde influenta ei demoralizantä apärea in fiecare clip?" 1
Aceste teze 'ale lui Engels sunt complet valabile la caracterizarea
arnäutilor

Fr. Engels, german. Ed. P.C.R., p. 36-37.

2 Cu privire la deosebirea comportarea arndulilor a pandurilor timpul
räscoalei, ne lasä informalii semnificative cancelarul consulatului austriac, Udrizki. In
raportul adresat direct lui Metternich ziva de 29 Martie 1821, el scrie: La
se fac de partizanii lui Farnaki Genthsi Aga cpt. lucruri Ingrozitoare:
cldtorii locuitorii pasnici sunt jefuiti chiar femei fete necinstite. Printre partizani
lui Tudor cea mai disciplind, dupa demne de crezare, i-a
judecat yi a lásat sä fie 13 oameni care permis sä face prädäciuni. Lucru-
rile jefuite au fost aduse aici ieri de voie, aceast a chiar o parte
din cei mai bine intentionali (Hurmuzaki, Documente, XX, p. 576).
Cu luni mai târziu, ziva de 30 Mai, consulul austriac Fleischackl, care Intre
timp s'a refugiat la Sibiu, urmatoarele cu privire la starea care domneste In
rändurile räsculatilor... se fac 1ngrozitoare tâlhärii de hoardele rätäcitoare

www.dacoromanica.ro
 LEGATUR1LE INTRE RASCOALA DIN 1821 $1 MI$CARILE DE ELIBERARE 985

Din documentele consulatului austriac se poate constata cä armata

- conceputä initial ca o fortä militarä bine organizatä con- -
in timpul desfásurárii räscoalei cu cetele indisciplinate ale arnáutilor,
pe care cápitanul se stráduia sä-i foloseasa dn actiunea initiatá.
In se poate constata 'atitudinea lui Tudor in ceea ce men-
tinerea intärirea disciplinei militare, cáci ea iese in in mod
din aceste documente.
Divergentele din rásculatilor ne explicé cauza scoaterii
tului referitor la stârpirea indisciplinei din al doilea text al proiectului de
constitutie. Mai ales Olimpiotul era eel care adopta o pozitie opuss
lui Tudor in problema disciplinei militare, urmärind probabil, prin aceastä
mentinerea intärirea disciplinei militare.
Precum vede din de al doilea document austriac, printre
se cei care au jefuit färä a se tine seama de ordinele
lui mai mare". Ipsilanti, renuntat in mod la principiul
fáuririi unei armate bine disciplinate. Ei au fost doar cei care aveau
turá cu in timpul pregátirii räscoalei. Ei nu puteau
aa de usor la unele cOr'acteristice principiului revolutiei militare.
Or, in condifiile impletirii luplei antifeudale cu cea de eliberare nafio-
principiu se aplica nu prin excluderea masselor populare dela
participarea la revolufie, ci invers, prin masselor puternica
care trebuia fie pe baza celei mai stricte disci-
pline militare. Chiar si Iordachi, in mod initial trebue fi fost de acord
acest principiu, doar el a fost unul dintre cei care au elaborat
Tudor planul räscoalei. insä renuntat la principiul disciplinei
litare in urma presiunii sái i-a manifestat
mod E greu deocamdatä de precizat care au fost motivele care au
terminat pe lordachi sä adopte aceastä Poate el socotea cd atitudinea
rigidá a lui Tudor ar putea indepärta massele dela
Nu cá térénimea, setoasá de räzbunare, n'a putut sd
inteleagä nici ea mäsurile lui Tudor, atât mai mult cu cât deseori el insusi
ordona omorirea confiscarea averii acelora care au fost considerati ca vi-
cá au oprimat massele s-au din nevinovatului
popor. Tudor a intreprins asemenea másuri, rezultá si din cazul boierilor
Bibescu, Viisoreanu, a logofätului etc. aspre ale lui Tudor
au fost bine primite de care la au soco-
boierii in felul in care au ei, din care cauze au pi avut
o serie de individuate de jaf", neaprobate de Tudor. nici atitu-
dinea lui lordachi, care n'a fácut o distinctie näzuintele täranilor
ale arnäutilor lui Ipsilanti condu§i de cpt. Farmache cele mai crunte fapte
rele fárä a se tine ordinele conducaorului mai mare". (Hurmuzaki, Documente,
XX, p. 635).

www.dacoromanica.ro
986 S. STIRBU

actiunile anarhice ale lumpenproletariatului din rândurile arnäutilor, n'a fost

in folosul räscoalei. concesii acestor elemente, el, un conducAtor
care a räscoala pi care a cum se tie, a ajuns sä cornit
greseli grave, contribuind prin actiunile sale la desbinarea fortelor partici-
pante la räscoalä, actiuni de care, la urmä, s'au folosit dusmanii räs-
coalei. Faptul cä el a sprijinit elernentele lumpenproletare din rândurile
näutilor, a fost gresala principalä a lui Olimpiotul.
Ipsilanti, si in problema disaiplinei a avut o atitudine ca
chestiunea desfiintärii privilegiilor A dat diverse ordine pentru
mentinerea disciplinei dar a aplice mäsuri in vederea mentinerii
a disciplinei. Astfel, Ipsilanti n'a o pozitie
opusä lui Tudor, dar acceptä totodatä atitudinea lui Intre Tudor
Iordachi divergentele s-au ascutit tocmai din cauza atitudinii deo-
sebite de problema disciplinei militare. Aceastä este
pi in deosebirile care existá in ultima parte a celor douá texte ale pro-
icctului de constitutie.
evenimentelor din preajma innäbusirii räscoalei ne
vedeste ci lapis pentru Intärirea disciplinei militare a constituit o träsäturä
importantä a activitätii revolutionare a lui Tudor Vladimirescu.
Atitudinea lui Tudor tin problema disciplinei se isbea nu numai de im-
potrivirea arnäutilor si a si de rezistenta unor cäpitani
pandurilor 1.

Câteva amänunte date de unul din apitanii lui Tudor ne aratä acest lucru foarte
El scrie: Tudor, ajungând la posta Crâcnovului ce au pus de au mai spânzurat
alti doi panduri, pentru niste asemenea au cerut cäpitanilor ostirii sale
dea Mgäduiala scris la oricare companie se va mai asemenea neorânduieli,
capitanul acelei companii sä cu viata. Toti cäpitanii afarä de patru anume:
Joan Oarcá, Cutuiu, Ene Urdäreanu) s'au opus au dat In scris
(N. Izvoare contemporane, p. 29).
Printre acestia pe Iancu Enescu Joan Oara care au pe Tudor
inceputul räscoalei. Acestia erau elemente aventuriste care stäteau departe de cauza
täränimii iobage, cât de cauza scuturärii jugului otoman, cum s'a dovedit ulterior
când Enescu, in sä meargá la Drägäsani pe ampul de luptä impotriva Turcilor, a fugit
Transilvania, Pestritul plecarä spre (C. Izvoreanu, Istoria lui
Tudor ; N. Izvoare contemporane, p. 374).
patru cápitani momentul oportun, cu ocazia strângerii semndturilor
cäpitani, au instigat impotriva lui Tudor. Ei socoteau se ivise ocazia cea mai potrivitä
se räzbune pentru atitudinea energica, fermá categoric& luatä de Tudor fatä de ei
la inceputul räscoalei, la Cerneti, in momentul a fost constatatä penru
prima oarä (1). Trebue sä amintim faptul Enescu ducea o
timpul la Bucuresti. In acest timp, nu-1 interesa cä Tudor a lut
mäsuri aspre pentru mentinerea disciplinei. ce relateazá C. Izvoranu In a
Vätaful Enescu se asezä in gazdä casele Fälcoianului desupt
Mitropolie. Tudor insärcinä cu primirea dela ispravnicii de Ilfov a Indestulrii pandu-
rilor, precum orz, Mn, vaci grase care de Tudor publicä o poruna a lui in Bucu-
care voie locuitorilor bucuresteni oriunde se va ivi un pandur sau vreun
arnäut casa vreunuia de nu-i vor putea prinde vii, sunt
morti adue la dânsuls. (N. Izvoare contemporane, p. 359-360). Dacä in Bucu-
resti el rämäsese nepäsator de asemenea ordine date de Tudor, acum el era direct
interesat in comiterea jafurilor, pentru avea asiguratá prin aceste mijloace de
* celor dela Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 DE ELIBERARE 987

Uneltirile unor ca lancu Enescu ale celor din jurul lui 1-au
&lit pe Tudor ia mäsurile represive cele mai aspre, impotriva exe-
cutând pe unul dintre Iatä cum descrie C. Izvoranu antecedentele
acestui act urmärile lui tragice, adicá arestarea lui Tudor de
dachi Olimpiotul. El aratä et ...se lad de pike de toti polcovnicii pi de toti
pandurii fapta lui Tudor toti se se polcovnicii pi cdpi-
tanii la Hagi-Prodan spuserä cä nu mai primesc pe Tudor de comandir
al Hagi-Prodan zise : Dati in cäpitanul
lordachi oarele a doua zi la Tudor... ti zise pandurii, co
tot! nu-1 mai primesc de comandir al arätändu-i pi inscrisu"
Arestarea lui Tudor a fost motivata numai aceastä scrisoare. Pro-
venienta pi continutul acestei au de asemenea prezentate in mod
de majoritatea istoricilor. Astfel, bunäoarä, lucrarea sa Prof.
A. Otetea, bazandu-se pe afirmatiile lui M. Cioreanu, sustine cä ar
fi prezentat lui Tudor o scrisoare a acestuia din urrnä,
Pasa din Silistra. Scrisoirea ar fi fost de momenta!
arest5rii lui Tudor. Pe aceastä se intemeiazä intreaga
concluzie Tudor ar fi fost un trädätor" al cauzei scuturärii jugului oto-
man. Or, precum vedem din descrierea lui Izvoreanu, a prezenta:
lui Tudor nu o scrisoare Turcilor ci una isculitura
de ai prin care sä respecte ordinele lui Tudor. Izvoranu
a fost in cea mai strânsä arnäutii al cäror comandant a fost
dachi Olimpiotul, deci este evident ca el sä fie mai bine informat asupra
continutului scrisorii prezentate de Iordachi, deck M. Cioreanu care eavea
nicio legäturá directä arnäutii si care, duct a fost de fatä, putea
cä lordachi arätat o scrisoare lui Tudor. Prin urmare, privire
la continutul scrisorii, valabil rämâne ceea ce spune Izvoranu pi nu ceea
ce a Cioreanu. Relat5rile lui Izvoranu ne dou dreptul su respingem
afirmatiile false ale istoricilor care sustin motivul arestärii si al
tärii lui Tudor ar fi o a lui Turcii.
Dar pe aceste relatäri, mai dispunem de un document mai im-
portant. Acest document dovedeste in mod neindoelnic pi posibilitate de
contestare - cä pretinsa a lui Tudor Turcii este o
näscocire pi motivul arestärii lui se bazeaz5 numai pe conflictul ivit Intre
el si cäpitanii sui in problema m5surilor intreprinse pentru restabilirea celei
mai stricte discipline militare in randurile pandurilor.
Este vorba de scrisoarea cäpitanului lordachi Olimpiotul din 23 Mai
(4 1821 care il pe Ipsilanti despre motivele arestärii
lui Tudor. Documentul este publicat in anex5, la lucrarea Istoria revolutiei
grecesti" lui Thomas Gordon. In aceastu scrisoare, persoana care
arestat pe Tudor, deci singurul om care este indreptätit sä se
N. Izvoare contemporane, p. 370-373.

www.dacoromanica.ro
980 S.

despre motivele actului intreprins de el, nu vorbeste niciun cuvânt despre

pretinsele intelegeri Turcii, ci numai despre másurile intreprinse pentru
restabilirea disciplinei. El scrie urm5toarele : Cu zile mai
Teodor uroise cercetare, pe din mai buni
ai Totusi in unul a executat, au Jost
prin mijlocirea lui Hagi-Prodan si a lui Machedonschi. Nu este dumnezea
un drept judecátor rog spuneti ce se mai un care
ridica asupra celor mai credinciosi partizani ai ! Las la
1
Importanta deosebit acestui document in aceea el face
dovada et Tudor a fost judecat pi condamnat bind de simplul fapt
cä a aplicat unele m5suri aspre pentru restabilirea disciplinei in rândurile
pandurilor. Daca ar fi existat vreun motiv pentru acuza pe Tudor despre
o intelegere Turcii ar fi fost imposibil ca acest lucru sä nu fie
pomenit in scrisoarea lui Iordache. De aid nu numai falsitatea tezei
despre pretinsa intelegere a lui Tudor Turcii dar pi faptul acu-
zare a fost n5scocitá de a masca adev5ratele cauze care au deter-
minat suprimarea viteazului conducätor al räscoalei din 1821.
Intre istoricii din secolul trecut s'au gäsit unii care, fr
de documentarea necesará au exprimat o p5rere in aceastä
problemä. Printre acestia se numárä V. A. Urechia. El spune urmátoarele :
Unii biografi si istorici scriu Tudor_ era chiar Chehaia-Bei
prin cunoscutul Udrizki... Niciun document- nu justified aserfiutze...
Noi credem mai mult versiunea aceasta a fost post factum, ca sá
justifice pe Ipsilanti de uciderea lui Tudor, cä ar fi aliatul secret al Turci-
Urechia prin afirmatiile sale de mai sus respinge presupunerile lui
Aricescu privire la leg5turile lui Tudor Turcii. Aricescu st
de docurnentarea necesar5, a cá Tudor impreunt au

cescu - furá lui Udrizki care vroia sä-i plant"

Tu-dor -
fost instigati de cancelarul consulatului austriac Udrizki, mai rnult, el soco-
teste et Tudor a c5zut in capcana acestuia. Si Ari

Urechia are dreptate când respinge afirmatia lui Aricescu, deoarece din
afirmatiile lui Aricescu numai cele privire la corespund adevärului.
Presupunerea prin mijlocirea lui Tudor corespondentii
cu Chehaia-Bei", este infirmatä de documentele consulatului austriac.
In corespondenta lui Udrizki Fleisehackl (consulul austri'ac
s'a refugiat la Sibiu) pi a acestuia din urmá cu Metternich, sunt multe refe-
la atitudinea lui Tudor de Turci.

I. V. Zinkeisen... T. Gordon, op. cit. I, p. 168.

V. A. Urechia, op. cit., XII, seria 1800-1830, p. 91.
C. D. Aricescu, Istoria p. 228.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 51 DE ELIBERARE 989

De aici se poate constata et acesti domni in de a con-

tribui la innábusirea räscoalet, inteadevir au uneltit aceastá directie
punând speranti in provocarea unor neintelegeri intre Tudor Ipsilanti.
Cele mai diferite combinatii au fost puse in actiune a aiunge la acest
obiectiv.
In lunii Mai, inteun raport al consulatului austriac adresat
lui Metternich este enuntatá ipoteza Tudor ar fi poate de acord (vielleicht
geneigt ware) sá-1 atace sá-1 goneasa pe Ipsilanti, duct poarta ar fi de
acord accepte cererea sa cu privire la desfiintarea
dicirilor poporului valah, indreptatä ismpotriva asupririi impilárii fana-
éerere pasei din Silistra, desi a fost la Con-
stantinopol, totusi cei doi ai statului valah apteapti sub o
supraveghere la Silistra" 1
Singurul document oficial al timpului in care se vorbeste despre posi-
hilitatea unei eventuate intre Tudor indreptatä impotriva
lui Ipsilanti, este acest raport al consulatului 'austriac. Dar din documentul
mai sus pomenit nu cá ar fi intervenit intelegere, dimpotriv5,
este ca o ipotea absolut deoarece chiar ca o combi-
natie ipoteticä, este de acceptarea de atre Poartá a revendi-
-cärilor poporului valah, a proiectului de constitutie, intocmit de Tudor.
Din cele de mai sus rezultá de asemenea, ci revendicärile poporului valah
au fost nu prin Udrizki, ci prin doi la Silistra, pentru ca
sä fie inaintate la Constantinopol. Svonul et privire la pretinsa
a lui Tudor cu Turcii se pe faptul, de firesc, cä
dicärile poporului valah au fost transmise Turcilor. E firesc aceste
dicgri sä fi ajuns la locul de destinatie. E tot de firesc cá n'a
acuzat pe Tudor din cauza transmiterii revendicärilor la Turci, deoarece
el nici nu existau motive de a reprosa acest fapt.
Deci nu atitudinea lui Tudor de ci pozitia sa de unii
de panduri nu era pe placul lui Iordachi. De este cunoscut
tul Tudor in numele räsculatilor a mai transmis in lunile anterioare
douä arzuri Poartá, lied ca cineva sä-1 fi pentru aceasta de
trädare. De ce tocmai acum - a transmis revendicärile sale mult mai
radicale, in obiectivele räscoalei sunt mult mai precis formulate -
se punea in circulatie svonul e vorba de o intelegere cu Turcii ? Desigur
Urechia avea dreptate când afirma ...a versiunea aceasta a fost post
factum, ca sá justif ice pe Ipsilanti de uciderea lui Tudor". Numai cä
aratä cä nu atât Ipsilanti, executorul uciderii, instigatorii
cunsi in avut nevoie posibilitatea
aceastä calomnie. cá acesti au fost agenti ai
statelor reactionare din Europa (de exemplu Udrizki, agentul oficial al Au-
Hurmuzaki, Documente, XX, p. 628.

www.dacoromanica.ro
990 S.

striei) primul rand ai hräp5reti din Anglia frunte

agentul secret Bargrave). Despre rolul acestor agenti s'a vorbit deja
comunicare.
Credem nu e de prisos mai prezent5m câteva preciz5ri cu privire
la rolul nefast al agentilor sträini in preajma in timpul din 1821.

IV. ROLUL AGENTILOR IN INNAButIREA RASCOALEI DIN 1821

Cercetarea mai temeinia a documentelor engleze, ce ele au fost

traduse in romineste, a scos la o serie de noi cu privire la unel-
tirile agenturilor sträine impotriva r5scoalei din 1821.
Consider cä e un fapt dovedit prin documente c5 Tudor n'a fost
executat din cauza unor inconsecvente ale sale, precum a fost sustinut
in mod tendentios in le istorice burgheze. El a fost executat tocrnai
din cauza atitudinii sale in lupta impotriva dusmanilor räscoalei. Dar
spre deosebire de primii martiri ai revolutionare din al
XIX-lea - Nicolai Petrovici Radu Balog - el n'a fost condamnat la
moarte printr'o sentintä pe cale judecitoreasci de c5tre
reprezentantii reactiunii feudale. a fost condamnat la moarte pe ascuns
de reprezentantii reactiunii internationale, fost executat inteun mod mise-
pentru justificarea acestei manevre a fost calomniat pi def5imat, post
factum, la inceput de autorii adevärati ai si pe urm5 de
a istoricilor burghezi.
In primul rind trebue mentionat exista o
uneltirile agentilor englezi pi ale celor austriaci. Pericolul mare pe care-I
reprezenta räscoala pentru interesele monarhiei habsburgice i-a pe
reprezentantii acesteia sä fie tot de activi in pregätirea inn5busirii rAs-
coalei ca colegii englezi. Cunoastem cä Udrizki a pus la caie trAdarea lui
el a n5scocit si a rispindit diferite calomnii la adresa lui Tudor, el a
folosit pe pentru a-1 ponegri pe Tudor in fata lui Ipsilanti, el a
borat direct de intrarea Bucuresti, cuvânt a
facut tot ce a putut pentru contribni la inn5busirea r5scoalei. Dar sarcina
de a pregäti in statul major armatei eteriste pentru reusita cam-
plotului le-a revenit spionilor englezi frunte cu Bargrave.
preajrna r5scoalei, rechemarea consulului Wilkinson, tre-
burile consulare englezesti au fost girate de functionarii consulatului aus-
triac 1
Ambasadorul englez la Constantinopol, Robert Liston, a incredintat
consulatului austriac din Bucuresti diverse misiuni, mai ales in leg5turä
din le Consulul austriac ra-
port din 4 1820 grecii sustin c5 Europa trebue
Hurmuzaki, Documente, XX, p. 438.

www.dacoromanica.ro
 INTRE RASCOALA DIN 1821 MI$CARILE DE ELIBERARE 991

aruncati din nou in rázbo mizerie. Asupra acestui ultim evenirnent

primit chiar acum o scrisoare dela Sir Robert Liston din care anexez
extras" '.
Acest citat a fost dat numai ca un exemplu despre felul cum ambasada
britanic5 dela Constantinopol indruma actiunile corksulatului austriac. In
timpul conduse de Tudor V:adimirescu, reprezentantul oficial al
Angliei in Tara Româneascä a ramas tot consulul austriac, dupä fuga
acestuia, Udrizki. reprezentant5 oficialä, a mai functionat
la agentura secreta englezä de spionaj in frunte faimosul
spion Bargrave. Bargrave, cât Udrizki s'au sprijinit in actiunile
pe boierul Grigore Bäleanu. Bargrave negru pe :

meu Spätarul Bäleanu deocamdatä cum 1-am

indreptat eu" 2 lar Udrizki desväluie raport al säu cä atunci când a
sosit anatema dela Constantinopol prin care erau fie bleste-
mati cei ce se räscoalei, In prezenta lui, s'au adunat
casa lui Anatema a fost adunärii boierilor din casa lui
Bäleanu, la care am fost eu de fate Udrizki. E cä exista o
legáturä colaborarea lui Udrizki Bäleanu colabonarea lui Bar-
grave Báleanu, aceasta e firesc daci ne gândim la faptul Udrizki in
calitatea sa de girant al consulatului englez era obligat ajute pe
B argrave.
Udrizki, ca reprezentant Angliei ca reprezentant al Austriei,
trebuia contribue la aceastä crimä. Austria era in aceasta nu
in micä mäsurä decât Anglia. Tot ceea ce s'a intâmplat In timpul räs-
coalei in Tara Româneascä i-a umplut de groazá pe reprezentantil Austriei.
raport al säu, consulul austriac incä luna Martie lui Metter-
nich : Principiile revolutionare ale lui Vladimirescu consortii au fäcut
aici in principatul de mari progrese, nu vrea sä
guvernului därile stabilite, nici sä efectueze prestatiile obisnuite
fatä de proprietari" In luna Aprilie raport al sau, el
disperare despre un alt aspect al pericolului care ameninta interesele
Austriei. El : Consider de datoria mea ca sä atrag - in mod supus-
luminátiei voastre asupra acestui fapt intru cât este vorba ca Valahia
sä fie adusä totul sub dependenta ruseascä suprimându-se
du-se toate privilegiile libertátile stabi:ite prin tratatele Poarta,
legii libertätii de care supusii austriaci se bucurä aici de ani. Dacá
curtea imperialä austriacä nu mentine in aceiasi másurá ca Rusia influenta

Hurmuzaki, Documente, p. 509.

2 Mss. Acad. R.P.R., Documente engleze, 1821-1836, II, p. 178.
Hurmuzaki, Documente, XX, p. 586.
Ibidem, XX, p. 570.

www.dacoromanica.ro
992 S.

care i se cuvine virtutea pozitiei sale geografice asupra Valahiei,

Transilvania si Banatul sunb pierdute" .
Dispunem de un memoriu secret al lui Bargrave in 1820 in
preajma isbucnirii r'äscoalei, in care exprirnä idei absolut identice cele ale
functionarilor austriaci. Ura lui fatä de täranii este cu
mai evidentä cM el se referä la situatia când exploatareá nu
era stingheritä prin actiunea mare a räsculatilor. Totusi el sustine färä nicio
jena boierii nu trebue respecte le legi, care n'ar fi convenabile lui,
deoarece... legHe in favoarea täränimii (subliniat de Bargrave) ar fi
aplicate in mod strict, pämântului n'ar mai läsa in scurt timp
niciun stimulent pentru activitate in acelei clase de raiale" Bar-
grave nu se multumeste o instigare de a nu respecta
legi favorabile" täränimii.
In cele cinci puncte in care sunt cuprinse mäsurile concrete preconi-
zate de el, este pus in primul rind pe intensificarea El
cere o reformä a numärului nemäsurat al zilelor de post pi särbätorilor, in
care este o crimä lucrezi..."
Deoarece durata zilei de muna nu mai putea fi prelungitä - pi
ducea deja la extenuarea
ca o m5surä suplimentari pentru 'a putea stoarce
- näscocit acest
mai mult din sudoarea
ea

celor ce muncesc.
Expunând proiectul säu, Bargrave II sustine pi argumente de ordin
: Se poate deasemenea, remarca, in general - spune el - ci
ceeace se oprimarea claseor de sus nu este nicidecum, dinteun
punct de vedere filosofic sau chiar moral, o sau nenorocire
chiar pentru asupriti ai pi mai putin pentru stat. Cäci,
nevoia (rezultatul fricii pi al este singurul imbold spre industrie la
mintile necultivate. oprirnarea impiedicä o adormire generalä.
Dacä s'ar percepe dela numai cele 90.000 de lire sterline
de generalul nici a zecea parte - poate nici chiar a dokecea
- din tinuturile putin cultivate nu ar fi scoas5 din paragina atMor
secole. ar deveni simpli nefolositori, netrsufletiti, dea-
Na superiori porcilor uriasi, pentru care este renumitä tara Poate
parä o giumä dar sunt serios de pärere cä ei datoresc sänMatea,
vioiciunea, vigoarea curajul, biciului albanezilor, unelte sdravene eficace
ale pi rapacilor ispravnici greci valahi" 4.
Asa dar nu este de ajuns cä firul rosu al tuturor afirmatiilor sale este
cuvântul oprimare", dar acest spion englez permite sä-si batä joe de su-
ferintele 'ale poporului
Hurmuzaki, Documente XX, p. 570.
2 Mss. Acad. R.P.R. Documente engleze, 1821-1836, II, p. 32.
Ibidem, p. 9.
Ibidem, p. 9-10.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 DE ELIBERARE 993

lath cum descrie cronicarul Naum Râmniceanu aceste : Cu

atâta s5lb5ticie nemilostivire se lucra de catre implinitorii banilor,
copii de 11 si 12 ani H lega spate la spate, sub vazduh, in vrerne
de larch si apt peste dânsii, se lipea de ticaloasele trupuri
si era o privire vazându-se rupte sangerânde, thud in silä
se deslipeau trupurile, si parinfii erau vândä tot, si boul
ce-i scotea hrana din ca st scape pe copiii din cumplitele tiranii
pre ii casnea cu cu fumuri groaznice inchisori
roase puturoase, si neadtpati. Inteacest chip se Implineau nest-
fioasele si nelegiuitele cereri ca st se in grab si voivodul
nemilostivii dregatori din al ticàlosului
unde a putut ajungä sadismul bestial al acestui civilizator" duct
nu s'a jenat sä scrie negru pe alb sa et asemenea mijloace de schin-
giuire au menirea sä 'asigure vioiciunea" unui intreg popor.
Stim et Tudor si rasculafii condusi de el au luptat capät
situafii ingrozitoare. Se vede lust foarte et Tudor formulând revendi-
cärile antifeudale a trebuit nu numai ltnpotrivirii Portii otornane
a boierimii ci 'a sustinatorilor acestora, edict agenturii secrete din
f ara a guvernului britanic.
Colaborarea Intre Bargrave Baleanu constitue numai un episod al
acestei aliante monstruoase". Multe detalii figuri - participante ale
-acestui complot - indreptat impotriva luptei de eliberare a poporului
au rämas nedescoperite. Dar pentru restabilirea esentialului dintr'un
proces istoric nu aceste detalii sunt importante, ci descoperirea intereselor
reale a obiectivelor politice urmarite de diferite clase guverne inteo
perioadä data.
memoriul lui Bargrave sunt preconizate mäsuri concrete, pe
baza analizei asupra interne internationale a Tärilor Ro-
Faptul ideile susmenfionate 'au fost exprimate de un agent secret
trimis misiuni bine precizate f ara noasträ, precum faptul ultima
destinafie a memoriului 'a fost Ministerul de Externe dela Londra (unde se
si prezent depus in indexul F. O. ), ne arata cä
de-a-face cu un punct de vedere oficial in chestiune nu o oare-
care opiniune a unui britanic. De altfel, scopul principal
al acestui proiect de regulament" este ultimele rânduri
ale documentului. Punerea in aplicare a acestui proiect - Bargrave
täia aripile Rusiei, ale carei porturi fa Marea Neagrä: Odesa, Se-
vastopol, etc. datoreaz intregime prosperitatea ignorantei
guvernului turc" A taia aripile Rusier, era unul din obiectivele

Naum Scrisoarea Munteanului ca räspuns la scrisoarea Moldovea-

nului In Biserica Ortodoxä XIII 1389-1390 p. 275.
Documente engleze, 1821-1836, II, p. 33.

63 - referate - c. 1817 www.dacoromanica.ro

995 S.

pale ale politicii externe britanice, din secolul al XVIII-lea, dar mai
ales victoria epocalä poporului rus asupra armatei lui Napoleon. Nu
toti diplomatii tarului erau läinuriti asupra politicii fätarnice a imperiului
britanic fatä de Rusia, dar cei mai reprezentanti ai poporului rus,
cembristii, pi-au dat perfect de bine seama de acest lucru. Generalul M. F.
lov - unul din fruntasii acestei miscäri - a scris in 1820 : Timpul
in care poate fi caracterizat prin rivalitatea Anglia pi
Rusia. Dar rivalitate, daca fortelc militare terestre in mod pre-
dominant resortul nostru, toate celelalte ale rOzboiului,
banii pi coalitii constitue resortul puterea Angliei"
Toate documentele engleze din primul sfert al secolului al XIX-lea
confirm atentia politicii externe britanice era concentratä in jurul until
singur scop Rusiei. Teritoriul noastre -
dtuat la hotarul inter Rusia pi Turcia, reprezentând un punct strategic
extrem de important, atât din punct de vedere militar cât si economic, pentru
irnpiedecarea imperiului otornan implicit al int5ririi Rusiei -a
jucat un rol mare in planurile politice engleze. Masurile preconizate de
agenf ura secretá aveau menirea s Impiedece or:ce incercare de a
cuceri independenta tärii noastre, chiar pi cele mai timide in
directie. A asigura o orientare politid a stäpânitoare din Tärile Ro-
mane fie exclusiv spre Turcia, fie spre Apus, numai spre Rusia nu, o
preocupare primordialä care se desprinde din aceste documente. Asernenea
nOzuinte pentru care au luptat rOsculatii condusi de Tudor, cu sprijinul
volutionarilor rusi, nu puteau fie in proiectul elaborat de
Bargrave.
O altä träsAturä caracteristicä a memoriului elaborat de este
tendinta de a adapta dominatia din Prile Române conditii
create in urma desvoltkii capitalistnului pe plan mondial. mäsuri
nu sunt preconizate scopul de a frána jaful turcesc, dimpotrivä - ele
au ca obiectiv oa jaful fie intensificat fie mai bine organizat. Niciun
guvern din Europa - scrie Bargrave - nu percepe dela supusii sai, nominal
pi potrivit legii, contributii pecuniare asa de neinsemnate ca Poarta oto-
manä. Bugetul anual al printului pentru o tara de mare
eu un milion de locuitori, percepe legal doar suma de 3.300.000
piastri" 2 El este nevoit totusi sä recunoasc5 starea la care a
ajuns tana in urma nelegiuirilor sávârsite de regim al dominatiei
otornane. Se gräbeste dea o exPlicatie mistici acestor stOri de lu-
cruri, absolvind pe cotropitorii turci pi pe lacheii de rOspundere. El

Opere alese sociale, politice filosofice ale decembristilor. Gosizdat, 1951,

II, p. 306.
2 Ibidem, p. 8-9.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 51 MISCARILE DE ELIBERARE 995

sustine cä ...mizeria ruina nefericitilor valahi, au izvorit la dir

patimile josnice ale naturii noastre, Itcomia, cruzimea, räzbunarea... Aceste
patimi, de fatale celor re le (pi de care printii greci si
dibacii curteni) nu ar inceta expulzarea turcilor a
tilor vice-regi... Anglia este singurul din Europa, unde nu se
de prost gust si plicticos de a mgrturisi in societatea bunä un respect ge-
neral pi o admiratie pentru ceea ce este just onorabil pi desgust pentru
perfidie... -Credinia de a putea pgrtinirea practi-
de cätre judecgtorii Valahiei, a nimici existenta ca natiune,
introducând curti de strgine, a ucide pe indivizi, ar
fi fost tot de iluzorie ca aceea de a le goli inimi'e de
Prin urmare, autorului, numai in Anglia existä un popor
de o rasg superioarä" care are desgust pentru perfidie, in schimb, pentru
ca pe teritoriul nuastre patimile fatale, ar trebui Românii
fie nimiciti ca natiune, ar trebui fie ucisi indivizii.
Bargrave luând in toate aceste considerente teoretice n'a cerut
la exterminarea române. El s'a multumit propunerile
sale de reforme". Duct s'ar pune in aplicare pi s'ar respecta cu strictete
toate aceste In ucest caz el pe sultan : Haraciul ar

putea fi intreit pi inzecit timp scurt" 2

aceastä concluzie el lucrarea sa. Intentia este clari si pre-
intensificarea jafului si consolidarea jugului otoman. o argu-
mentare, este pentru oricine acest scop este diametral opus aceluia
pentru care condusi de Tudor Vladimirescu.
Concomitent sale de a consolida daminatia otomanä, Bar-
grave nu din vedere nici acestui regim. De aceea el sus-
necesitatea unei orientgri categorice pi Austria0.
Uneltirile, in vederea impingerii stgpânitoare spre o orientare
austriacä, provin din interesele imperiului britanic de a impiedeca intärirea
Rusiei. Guvernul a preferat ca Tgrile Române fie ocupate de Aus-
tria, deal sä cumva independente, in conditiile subrezirii continue a
impériului otoman. Cucerirea independentei ar fi contribuit la crepterea in-

Opere alese sociale, politice filosofice ale :decembristilor. Gosizdat, ed.

rusk vol. II, p. 28-29.
Ibidem, p. 33.
3 Cu privire la preconizate pentru reorganizarea administrativa a
el scrie: Eu concep o pozitiva... permanenta situatia ispravnicilor,
ce priveste functiile judiciare la numirea dovezile unui
curs, prealabil legal de studiu, printr'o diploma In studiul legilor la universitate
Viena este cea mai potrivita pentru acest scop... Aceasta ar ajuta, deasemenea,
la formarea Indreptarea caracterului nestatornic al tinerilor valahi de familie, inocu-
o parte din gravitatea soliditatea s (Ibidem, p. 32).

k
www.dacoromanica.ro
 996 S.

ruse asupra noastre, ceea ce ar fi fost in dauna intereselor

vernului englez.
Trebue subliniat din anti premergätori räscoalei, diplomatia
britanicá cea austriaa au colaborat intens pentru a impiedeca
Rusiei pe socoteala Turciei. Precum un document austriac, aceastä
colaborare a luat asemenea proportii Metternich, ministrul de
al Austriei, pe másurä ce primea din Constantinopol, referitor la Rusia
sau la Täri le le transmitea imediat ministrului de externe britanic,
lordul Castlereagh
Este de remarcat faptul cä istoricii burghezi n'au niciun cuvânt
despre colaborare anglo-austriac5 indreptatä imeotriva räscoalei din
1821. Aceastä atitudine este cu atât mai incât nu numai cercu-
rile diplomatice au cunoscut acest fapt, dar si simplii participanti If
räscoalä. ce scrie Xodilo, un eterist grec din tara noasträ, memo-
sale. Dupa ce despre räceala co care a fost in unele
cercuri guvernamentale isbucnirea räscoalei, el continuä urmätoarele
cuvinte : Am väzut ce impresie a fäcut Austria Anglia cea guvernata
de legi bune, când s'a aflat vestea cä grecii s'au räsculat ca sä lan-
robiei, nu s'au arätat binevoitori fatä de greci ci au pe impä-
ratul Alexandru nu numai condamne fapta lui Ipsilanti, ci sä dea in
tiranul nostru prin trnpäratul Austriei va fi läsat neturburat din
partea Rusiei ca punä iaräsi in Hare, sau ca sä nimiceascA pe greci" 2
Deosebit de important este faptul cä Tudor Vladimirescu a
noscut a Angliei Austriei näzuinta de eli-
berare a prilor Române. El a väzut Rusiei de a apära interesele
Tärilor ba mai mult, el a väzut contradictia care a existat po-
acestor state europene. Intr'o care a avut intre el Ipsi-
acest4. din urmä, vorbind despre dorinta Rusiei apärarea aces-
tor douä a prirnit räspuns din partea lui Tudor : Cä aceasta o
iced din vremea Impärätesei Ecaterina, dar asemenea aceasta;
când Englftera, când Austria, i-au stätut intotdeauna impo-
trivä" 3. Tudor insä n'a cunoscut ce chip au impiedecat aceste puteri eli-
In ciuda acestei intense colaborilri, lucrarea sa Bargrave cu oarecare
timiditate planul alipirii Valahiei la Austria. In schimb un alt reprezentant al imperiului
britanic vorbeste foarte categoric de acest plan. Constatând, cu de
dominatia in Tara devine din ce ce mai Wilkinson, foEtul
consul englez dela Bucuresti anul 1818, carte a sa 1821, ajunge
la urmatoarea concluzie: Precautiunea ce prudenta si o politicá trebue sugereze,
este de a alipi Valahia la Austria » (W. Wilkinson, Tableau historique, géographique et
politique de la Moldavie et de la Valachie. Paris, 1821, p. 172).
La inceputul aceluiasi an, dupä isbucnirea rdscoalei, agentul secret Bargrave se teme
ca efectele rascoalei nu fie resimtite de Austria. Tot din aceastä cauzä, agentura aus-
cea In vederea räscoalei.
Manuscrisul inedit al lui Xodilo,
N. Izvoarele contemporane asupra miscArii lui Tudor Vladimirescu. Bucu-
resti, 1921, p. 267.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 MI$CARILE DE ELIBERARE 997

berarea Române. El observat nici colaborarea dintre

Anglia si Austria. Aceastä colaborare anglo-austriach a lost bine pregätitä
la pond inch din ant premergätori räscoalei. Masurile prevhzute
in lucrarea lui Bargrave, planul enuntat de Wilkinson in cartea sa, actiu-
nile lui Metternich si ale lui Castlereagh, constitue verigi importante dinteun
complot urzit de aceste puteri europene Impotriva luptei de eliberare
a poporului român. Aceasta constitue o parte componente a proiectului en-
glez cu privire la reorganizarea noastre". Acest plan ca si
sus mentionate ale proiectului elaborat de Bargrave, exprimä antagonismul
planurile engleze si näzuintele räsculatilor condusi de Tudor. Tudor
lupta pentru eliberarea de sub jugul feudal pi de sub asuprirea strhina,
pe pllanuri prevedeau inrobirea mai accentuath a tärii noastre
uneia sau alteia dintre imperiile feudale habsburgice sau otomane, cele mai
reactionare imperil ale timpului.
Concomitent co consolidarea dominatiei celor puteri sus-arnintite,
memoriul lui Bargrave preconizeazh mäsuri pentru asigurarca exploattrii
nemijlocite a Täri lor Române, aceasta co mai mult, cu cat el constata
cä existä toate conditiile obiective pentru acestui plan ...lucrurile
necesare pentru viatä - carnea, vinul existä abundentä atat
de mare si sunt, in asa de ieftine, exportul interzis, cu
ceptia nceluia catre Constantinopol chiar acela find oprit la maximum,
anul acesta fiecare an de pace, multi proprietari s'au v5zut siliti
arunce intregi magazii de grâu pe care ei phstraserä o vreme in
speranta unui rhzboi sau a unei de alit de mare, sa
acopere cheltuiala trimiterii lui la '. Pe Bargrave putin intereseazh
cä in acelasi timp putrezesc in hambarele boierilor, zeci de md
de copii mor in fiecare an de foame. Dimpotrivä, când vorbeste despre situa-
tia tiranilor, el minte mod nerusinat sustinând ei träesc mult prea bine
sub ingrijirea boierilor a regimului feudalo-otoman. Este de
exterior - spune el - pentrucä, viola economicä tart este sufocath
de aceastä abundenth Aceastä abundentä - scrie el -
fluenteazA asupra caracterelor oamenilor din dasa de jos
timp - fatal - läcomiei, lenei si poftelor violente ale
simturilor"
Credem nu este necesar sä mai multe exemple din rationamen
tele si argumentärile acestui gentleman" oare nu tine seama nici de
mai elementare norme ale El, care täranul este exnloatat
la sânge, eä la boier in de 12 zile, 56 sau chiar 74 de zile
uneori tot anul vred indemnizatie, este bätut, schingiuit tortu-

N. Izvoarele contemporane asupra lui Tudor Vladimirescu.

re§ti, 1921, p. 5
2 Ibidem, p. 5-6.

www.dacoromanica.ro
998 OTIRBU

continuu, desi el insusi recunoaste acest lucru in tratatul totusi

sustine nu exploatarea, ci abundenta face ravagii.
Nu in acest sens a inteles Tudor necesitatea comertului. El scria in
programul sin de constitutie din pricina ...greotätii havaieturilor pi
au cu totul, tara cea
a banilor. CAci turd de dumnezeu päzitä alti tarapana nu are.
numai necutätoria träieste" 1
Vedem deci avem de-a-face d'ouä curente antagoniste.
Cele curente opuse izvorätc din conditiile economico-sociale ale
timpului. In conditiile, când desvoltarea de productie a pus in fata
daselor asuprite sarcina de a vechile relatii de pi de a
instaura la putere noua clasä burghezä, a apärut un program mai mult sau
mai putin formulat care exprimá istoria. In schimb
pozitia pe care o adoptä memoriul englez o Incercare de a se
legilor de desvoltare a pentru a salva vechile relatii de productie,
pentru a dominatia principalul pentru a asigura
jaful dominatia feudalilor si capitalistilor sträini in Tärile
Caracteristic in memoriul lui Bargrave este faptul acesta cauta si
unele forme ale exploat5rii capitaliste cu formele mai mâr-
save ale exploatarii feudale. Din consideratiile de Bargrave in prima
parte a lucrArii sale, el a intentionat si realizeze
tire nu numai din punct de vedere economic, dar din de vedere po-
litic si juridic. primii germeni regimului burghezo-mosieresc care
va fi mai instaurat si sustinut de monstruoasa coa!itie conturate
din punct de vedere aceastä capodoperd a monstruoasei a
hoierilor englezi". Boierii, care in timpul lui Kiseleff au cerut
ca Regulamentul Organic consfintirea unor conditii prielnice
pei\itru desvoltarea capitalismului, sä fie la putere de lege pi
täranilor, boieri capätä o indrumare in proiectul elaborat de agentura
din tara noastr5.
Primul curent porneste dela constatarea realit5tilor amare din tara
noastr5, dela analiza cauzelor care au dus la situatia alit de a
nimii exploatate special, a intregului popor general. De aceea cere
rästurnarea vechilor st5ri de lucruri.
Al doilea dela deformarea realit5tii, dela minciunile
nate privire la masselor populare si argumenteze prin
aceasta nu numai mentinerea vechilor stäri de lucruri, dar pi inäsprirea
turor formelor de exploatare oprimare feudalä.
Imprejurdrile modalitatea punerii in aplicare a complotului impotriva

I Revista Nr. XIX, 1933, p. 162.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE DIN 1821 MIOCARILE DE ELIBERARE 999

r5scoalei, atât ceea ce desbinarea fortelor räsculate, prin intrigi.

svonuri calomnioase, acte provocatoare, etc., in ce
lui Tudor - ca moment culminant al actiunilor intreprinse pentru provo-
carea sciziunii in rândurile r5sculatilor, toate acestea au fost descrise
lucrare anterioarä 1. In completare, vrem st aducem câteva precizäri din
contemporane cu privire la unii care au participat la atentatul
vârsit impotriva lui Tudor. In lucrarea sus-arnintitä a fost precizat : Bar-
grave avea la dispozitia lui oameni din conducerea miscarii eteriste care au
de mai malt timp recrutati in solda spionajului englez care au fost
tinuti in evidentä la Londra. In corespondenta sa cu Lordul Stewart, Bar-
grave vorbeste de indivizi ca bine cunoscuti superiorilor
Activul domn Scufo - despre a c5rui Excelenta voastr5, va
aminti - ...este Ipsitanty"
Tan5rul Manos, despre a carui plecare subit5, curând dupa
mea, am informat pe Excelenta voasträ, in datoriile sale - este
secretar un anumit Duca, fost agent diplomatic al lui Ali Pasa la Bucu-
resti, este adjutant general al Alfredului grec. D-1 Scufo are coarde
la arcul el urma fie fäcut vicecancelar, anul acesta, locul
nobil valah, la recomanclatia generalului Pini, dar a cedat locul
iei"
E acest individ, despre a c5rui activitate de mai multe ori a
fost informat5 Londra (Scufo) - sau omul care a trebuit place subi+ ---
in cu datoriile sale si despre care a tinut informeze Bargrave pe
Excelenta sa dl. Ministru al imperiului britanic sa, pen-
tru a-si indeplini noua misiune care a incredintat (Manu) - in
sfârsit agentul lui Ali Pasa, agentul agentului englez (Duca) precum
si omul care se ascunde sub pseudonimul Alfredului grec toti indivizi
aveau at indeplineasci un rol mare in acest complot.
Cu privire la Scufo, inteun izvor contemporan se arata dupä ce
Tudor a fost adus la el '(Scufo) a participat la asasinarea lui
Ipsilant hotárind sä-1 omoare cu forme, a format un tribunal... Dar, pânä a
face acestea doi aghiotanti ai lui Ipsilanti, Lassani Scufi (care mai in
furat cassa Fteriei a fugit dânsa la Brasov unde a
mâncat-o) veneau chinuiau"
In alte relatäri mai sunt despre alti indivizi care au parti-
cipat la asasinarea lui Tudor ; faptul cä Scufo figureazä printre acestia
este o dovadä indestulgtoare a participat nu numai la instigarea la asa-
sinat - precum am sustinut in mai sus-amintita lucrare - dar sivir-
Studii », Nr. 1, 1952.
2 Mss. Acad. P.R. Documente engleze, 1782 1821, I, p. 451.
Documente engleze, 1782, I, p. 451.
N. Iorga, Izvoare contemporane, p. 298.

www.dacoromanica.ro
1000 S.

sirea crirnei. In cu rolul lui Manu ne referim la relatarea unui con-

temporan (D. la, care ne despre faptele la care el a
participat). Acesta ne arata dupä ce a fost arestat la Golesti, Tudor fu
pusu intr'un cärucior micu pus läng5 unu Manu,
jutantu allu lui N. Ipsilanti... Elu fu condusu la pe la Cámpu-
long" 1 Din aceasta rezultä nu numai rolul nefast al lui Manu, dar pi faptul
cä Tudor n'a fost dus direct la ci De un drum adicá prin
Campu-Lung ,afländu-se un timp in regiunea controlatä de Duct pi oamenii
(Câmpu-Lung, evenimentele s'au desfäsurat exact
apa cum au fost descrise de noi in lucrarea mai sus mentionaiä. Activitatea
criminalä a lui Duca a fost pe larg analizatä, legäturile sale T. Gordon
pi Ali-Pasa ne-au demonstrat ci de timp solda spionilor. Ne
märginim la doua caracterizäri ale contemporanilor. P. I. Liprandi, care
fácea parte din cercurile decernbriste dela Chisingu, având ocazia se
tâlneascä cu Duca dupa ce acesta s'a refugiat in acest oras, spune
toarele despre el : Duca, de originä a fost complice In

banä, -
lui Ali-Pasa din favoritul lui, stipinea pe limbile greacä,
(destul de räspänditä in Albania) francezá.
fi de vorbit aici despre aventurile lui pi despre aceea, curn a nimerit el
lt

Eteria. Caravia Pendedeca Duca au fost inlAturati din societatea gre-

ceascä din
Din cuvintele de mai sus Duca n'a fost un revolutionar
ci un spion ordinar ; un trecut de activitate foarte bogat. Aceeasi
concluzie fireascä decurge din caracterizarea lui de istoricul Manolache
Dräghici, care a fost martor ocular la huliganice de Duca
la
In cu privire la Alfredul grec" presupunerea noastri in
spatele acestui pseudonirn se ascunde de asemenea un participant al complo-
tului s'a adeverit pe deplin, si un document al Eteriei Duca
a fost adjunctul general al lui Nicolae Ipsilanti (fratele lui Alexandru)
iar Manu a fost al doilea adjunct al lui, deci Alfredul grec este persoana care,
precum aratá toate izvoarele, a incredintat lui lordachi misiunea intervie
(la conflictul care a isbucnit pe chestiunea disciplinii militare) in tabära
pandurilor, care in momentul când Tudor a fost
Ceea ce trebue remarcat cu activitatea criminalä a
agenturii engleze este felul cum au privit istoricii regimului burghezo-mo-
sieresc aceste uneltiri monstruoase ale spionilor englezi din tara noasträ.
de exemplu cum N. tractatul" lui Bargrave,
municare la Academia in 1933, enul eroicelor revolutio-

Aricescu, Istoria Revolutiunii, p. 252 253.

P. Liprandi, op. p, 1409.
I. V.... T. Gordon, op. cit., Zinkeisen, I, p. 170-171.

www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE INTRE RASCOALA DIN 1821 SI MISCARILE DE ELIBERARE 1001

nare dela Grivita. E ests nevoit sä Bargrave este un agent

secret" sprijinit de ambasadorul englez dela Viena un de autoritate care
nu o functiune, ci sä aducä diplomatiei engleze un
Tocmai, având in vedere aceste constatäri, el trece sub täcere
toate intentiile ale acestui spion si nu gäseste deck cuvinte elo-
gioase la adresa lui.
Cäutând cu lupa citate, pentru läuda, el scoate in ca
pentru oará un are competenta curajul spunä starea
tärdnimii, care a fost mult si se si acum, in ce
drepturile feudale ale nobililor, e nesfârsit superioarä aceleia din
Ardeal, unde trebue lucreze trei zile pe sAptämânä gratis pentru
proprietarul säu, pe cei din Valahia sunt siliti lucreze numai o zi
pe 12 zile pe an". Desigur propagandei ii era folositoare
afirmatie a lui Bargrave. Dar se pune tntrebarea : mnsusi cre-
dea oare, mäcar ceva din aceste minciuni ale mult apreciatului autor
englez ? El foarte bine la noi zilele de s'au ridicat la
56-74 de zile uneori ...se la 365 de zile pe an" Chiar
la urmä este nevoit facä anumite rezerve timide, fata de pärerile lui
Bargrave in ce
mite, judea el fericit,
maple lui Bargrave.
situatia t5ranilor. Tratul
raportul material" - contra opiniilor pri-
scrie lorga despre afir-

Totusi el nu se sä reproducä din scrierile gentleman'

numai citate de acest gen cel mai särac Oran regulat de 4 ori
pe zi niciun in crestinätate nu se poartä mai luxos. El poate sä pri-
veasa loath tara ca la dispozitia : el seamänä c.ulege unde-i
place, doer o zecime din grâne pentru proprietari oricare ar fi, ceeace
ia osteneala sä
Desigur, le convenea reprezentantilor regimului burghezo-mosieresc
mai ales anul luptelor revolurionare ale
petrolistilor despre minciuni de felul 'acelor care au fost näscocite de Bar-
grave; la ca atunci când ocazia centenarului räscoalei, in 1921,
anul P.C.R., totodatd, al cotiturii radicale in miscarea
rnuncitoreascä, le convenea falsif ice adevärul despre Tudor
a putea infiltra tinerimii.
Falsificând istoria se putea gäsi o argumentare pentru a sustine ca
nici in lui Tudor, nici in anul 1933, n'au motive pentru a se
ridica impotriva si capitalistilor români. Numai abundenta opri-
marea prea slabe, expresia lui Bargrave, ar fi cauzele tuturor relelor.
Aceste afirmatii au repetate in lung 'n de urmasii lui Bargrave
N. Un observator englez asupra românilor din epoca lui Tudor
rescu. A. R., Memoriile Sect. Istorice, seria a III-a, 4, t. XIV, p. 1-2.
2 K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, I, p. 234.

www.dacoromanica.ro
1002 S.

ai lui Bäleanu pi luptelor dela Grivita. In numele acestor consi-

deratiuni istorice" a fost innabusitä sânge lupta de eliberare din 1933.
Spionii pi oamenii de stat englezi au contribuit pi de asta la
acestor lupte intocmai ca in 1821, deosebirea de astä colaboratorii
principali, in opera, n'au mai fost agenti austriaci ci spioni ame-
ricani. Mai mult, in 1933 ca in 1821, experti in opera de subiu-
gare a popoarelor dat osteneala elaboreze un adevarat program de
reorganizare a Planul dela Geneva insotit de multe tractate"
natoare al lui Bargrave, avea aceeasi menire noile conditii istorice,
ca la timpul sau. In ideologii având intentia
de a transforma tineretul in carne de tun, au propagat pi necesitatea luptei,
numai de boieri in cotropitorii straini, impotriva
populare de alte nationalitati, Impotriva miscarii revolutionare dela
noi din tarile vecine, si primul rind impotriva Sovietice.
Chiar apa a fost in 1921, numai numirile s'au schimbat. In locul Gre-
cilor e vorba despre minoritatile nationale ; in locul miscarii comune de eli-
berare nationala, miscarea muncitoreascä internationaia, iar locul
Turcilor figureazä pi trusturile puterilor imperialiste.
aceea era sprijinit pi teza falsä despre alianta lui Tudor Turcii
iimpotriva Constatând urmarile nefaste ale acestei
P.C.R. a trasat ca in 1925, de a se cerceta pi a clarifica
adevarul privire la rascoala din 1821. pusä de P.C.R. in fata isto-
ricilor In 1925 este pe deplin valabila in conditiile de azi cind imperialiptil
nu intensificat manevrele impotriva patriei noastre care adevärati
stapâni au devenit aamenii muncii dela orase pi sate. In articolul redactio-
nal al organului comitetului central al Partidului Muncitorese Scânteia",
din 13 Februarie 1951, a fost subliniat printre altele ...este datoria istorici-
patrioti de a cerceta.si scoate la ivealä nenumaratele documente fapte
care caracterul colonialist pe care imperialistii americani pi englezi
irnpus in relatiile tara actele de brigandaj
porului nostru, uneltirile razboinice agresive pe teritoriul tärii
Analiza a documentelor ne arata cä afirmatiile despre carac-
terul antigrec, pro-otoman al räscoalei din 1821. sunt o a
istoriografiei burgheze, pi se pe iscusite ale reactiunii
interne, pi internationale, interesate eroilor din 1821. Lupta
de eliberare nationalä socialä a poporului roman din 1821 s'a impletit cu
niiscarile de eliberare ale popoarelor vecine, in care un de
ocupa miscarea decembrista. Conducatorul rebelilor valahi
a credincios cauzei sociale nationale pentru care luptau in
aceste popoare

Nr. din 13 Februarie 1951.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR
DE TUDOR YLADDIIRESCU RÄSCOALA DIN 1821
DE

I. NEACU
I. CONDITIILE SOCIAL - ECONOMICE DIN
LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA AJUTORUL PRIMIT
[BELA ARMATA IN LUPTA PENTRU SCUTURAREA JUGULUI OTOMAN
ALCATUIREA UNOR DETA$AMENTE DE TOLUNTARI - PANDURI

La inceputul secolului al XIX-lea, se

situatieloarte grea, din cauza intensificArii exploat5rii nemiloase a tarä-
nimii - in special de cätre marea boierime - precum pi din cauza nesi-
gurantei pietei interne.
Pe de o parte, cu desvoltarea comertului a productiei de mar-
in Tgrile Române s'a intensificat exploatarea masselor
in special de cätre marea boierime, care acum avea nevoie de produse tot
mai multe pentru a mai multi bani. Cu toate monopolul.tur-
cese suferise grele lovituri le Române ca urmare a räzboaielor ruso-
turce a repetate ale Turciei, totusi el constituia o
rioasä in desvoltarea economiei de si a schimbului comercial cu
puteri europene, care Laveau nevoie de noi piete de desfacere pentru
produsele Marx si Engels au arAtat in Manifestul Partidului Comunist
: Nevoia de debuseuri din ce in ce mai largi pentru produsele ei gon
burghezia pe tot Intinsul globului Ea trebue sá se
pretutindeni, arunce pretutindeni o sämântä, sä legâturi pre-
tutindeni"

Karl Marx Friederich Engels, Manifestul Partidului Comunist, in K. Marx

F. Engels, Opere alese volume, Ed. P.M.R., 1969, I, p. 13.
www.dacoromanica.ro
 I. NEACSU

In acelasi marile capitaliste din Apus - Anglia pi Franta -

care disputau asigurarea debuseurilor produselor in conditii avanta-
joase pe pietele imperiului aveau tot interesul se mentinä domi-
natia turceascá asupra tärii noastre.
Pe de alta parte, piata interna era mereu turburatá din cauza cete
lui Pasvantoglu, care jefuiau pe locuitori, in special pe negustori, fä-
cand desvoltarea schimbului de m5rfuri. St5pânirea otomanä,
altä stäpânire oriental", este incompatibil5 cu orânduirea capita-
lista, plusvaloarea nu este prin nimic impotriva mMnii
hräpärete a satrapilor nu prima conditie de a ant-
gurärii persoanei negustorului a proprietätii sale" '. Pentru respingerea
acestor prAdalnice, din anul domnitorii au fäcut apel
la pandurii judetelor, din care s'a alc5tuit o pentru
a asigara linistea flrii 2.
Factor" externi favorizau la randul realizarea eliberärii Tärilor
Române de sub jugul imperiului otoman ce se afla In descompunere. In
opozitie cu politica conservatoare englez5, Rusia, prin räzboaiele duse
potriva Turciei, exponentul de eliberare a popoarelor oprimate
de jugul otoman, deci a Tärilor Cu privire la politica guvernului
rus, K. Marx a scris : In timp ce Rusia, cu un calm desävârsit f5rä
se team5 de nimic, lndeplinea opera sa de färämitare a Turciei, diplo-
matii occidentali continuau garanteze statu-quo-ul invio-
labilitatea Turciei. timp cat aceastä traditie va fi lege diriguitoare a
diplomatiei occidentale, nouä zecimi din populatia Turciei europene vor con-
sidera Rusia drept singurul sprijin, singura eliberatoare, singurul
mesia"
In noul r5zboi ruso-turc, care inceput Decembrie 1806, aläturi
de armata rusa au luat parte voluntarii Printre corpurile de
organizate a fost o de panduri pedestri. Ei au participat la
lunte al5turi de Rusi pentru eliberarea patriei de sub jugul cofropitorilor
otomani, dând mult eroism Pandurii au constituit nucleul noii
armate nationale,. la a cärei preg5tire a ajutat Rusia, nca din secolul al
XVIII-lea, cu prilejul duse Impotriva Turciei.

Pandurii au o origine destul de veche In tara : ei sunt

K. Marx F. Engels, Opere. Moscova, 1936, ed. rug, XVI, partea a 2-a, p. 22
V. A. Urechia, Romanilor. Bucuresti, 1897, VIII, p. 168.
K. Marx F. Engels, Opere. Moscova, 1932, ed. IX, p. 394.
Istoria R.P.R. sub red. Acad. Mihail Roller. Bucuresti, 1952, p. 286.
Dionisie Eclisiarhul, Cronograful Terei 1934
p. 161.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1005

nalati documente la inceputul secolului al XVII-lea. Un timp purtau

aceste nume pi elemente venite de peste hotare 1
Poezia popularä face o strânsä legäturä a termenului de panduri
haiducia Numai noi documente ne vor da posibilitatea clarificäm defi-
nitiv acest lucru.
pärea cä organizatia pandurilor - ca organizatie a statului -
a fost introdusä Oltenia (pe judete), prima jumätate a secolu-
lui al XVIII-lea, sub influenta organizatiilor similare din Slovenia
Croatia
Abia anul 1775, pandurii din Oltenia sunt semnalati ca o categorie
militarä aparte, atunci cand s'a fäcut reorganizarea slujitorilor din Tara
Româneasc5 IncepAnd din anul se defineste tot mai precis rolul
pandurilor aflati pe la judete din Oltenia, unde ei fáceau de pazá. aläturi
de sub conducerea lui be0i-aga
Un document dela 12 1607 (7115), de pe timpul lui Radu erban pome-
ne1te de actiunea unor panduri, când printre altele ei au luat, de la Stoica mare logofát,
de a unor de Apoi când pandurii au jefuit au luat tot,
au luat atunci au pierdut acele cärti pe care le-au avut pentru acelti mai sus zi§i Ali-
gani ; apoi celelalte toate ce au avut tot le-au luat (Colectia Documente privind istoria
Rominiei, veacul XVII B., 1951, p. 243). Un alt document dela 15 Martie 1607 (7115) , tot
de pe timpul lui Radu amintwe de aceiai panduri, clod au luat
tot de la Stoica mare o Apoi când au venit pandurii au luat (artile) cu celelalte
scule 1i haine din satul Balta, ale dregdtorului mele Stoica mare logofät (ibidem,
p. 252). Intr'un hrisov dela 18 Decembrie 1616 (7125), Alexandru scute1te pe locui-
satului Tismana, jud. Mehedinti, de toate ca mândstirea, aflatá la
marginea de jefuitori de multe ori au venit la sf. m-re
au t-n 1i au jefuit-o,... (Al. Stefulescu, Mânästirea Tismana. Bucure1ti, 1909,
p. 297-298).
Tot voinici aleli panduri
neaoli de páduri
(In colectia lui Anton Pann).
- Un de apitan
Care prin
Cu doisprezece s.
(In colectia lui V. Alecsandri).
Louis de Rohan, ambasadorul Frantei la Viena, notele sale din 1771-1774, nume0e
pandur un soldat slavon, valah, etc.. .. al ». (Zorn de Bulach, L'Ambassade du prince
Louis de Rohan la Cour de Vienne 1771-1774, note... Strasbourg, 1901, p. 52, citat
I Rev. Ist. », XVII (1931), p. 335). La 1741, baronul Trenck, ofiter austriac, obtinu
autorizatia de a inarma 1000 pentru serviciul militar, precum 1i amnistia
pentru cei ce fuseserá haiduci. s'au distins prin vitejiile Curând organizatia
pandurilor s'a räspindit asupra tuturor provinciilor regatului ungar. Apoi din Banat a trecut
in Oltenia. S'ar termenul de pandur derivä dela banderium s. (I. I. Nistor, Un
de organizare a oltirilor pämântene din 1812, Bucuresti, 1939, p. 9, n. 2.).
Dupä Révai Nagy Lexikona s, numele de pandur vine dela un vechiu termen unguresc
Pandurok », definit astf el: a) soldalii de sa1i din
Bacica, cari erau sub comanda cdpitanilor S'au remarcat special sub comanda
baronului colonel Trenck. In mijlocul secolului trecut au fost regimente grâni-
cere1ti. b) Mai de mult judete serveau ca paznici comunali (o Révai Nagy Lexikona s,
Budapesta, 1922, t. XV, p. 145). 0 definitie similarä se alte enciclopedii. (Der Grosse
Brockhaus, Leipzig, 1933, XIV, Osu-Por, p. ; La Grande Encyclopédie, Paris,
XXV, Nord- Part, p. ; Enciclopedia Italiana, Roma, 1935, t. XXVI, Paleor-Pete, 179).
' N. Bälcescu, Opere. Acad. R.P.R., 1953, I, p. 33-34 (Haiducii predati);
A. Ubicini, La Roumaine militaire, Bucure§ti, 1882, p. 20.
V. A. Urechia, Istoria Românilor. Bucurqti, 1900, XI, p. 108.
www.dacoromanica.ro
1006 I.

Intrarea in la panduri se la 18 ani dupa datina

lui La oaz de moarte a unui pandur slujbä, el se fiul
säu sau o apropiat5-2. Pandurii spre deosebire de tärani-
umblau constitutau o oaste semipermanent5 fel cea
a Pe timpul ei au fast in fruntea având
un rol progresist, cazacilor din oastea de e fluviul laik (sau
Ural) condusi de Pugaciov, in a doua a secolului al XVIII-lea
inceputul anului 1821, matca de numirile tuturor ora-
selor la judetul Gorj si pandurilor, din
40 persoane 5. Prezenta acestei companii deschide noi posibilit5ti de
cetare a problemei pandurilor.
*
timpul rázboiului ruso-turc din anii 1806-1812, pandurii au fost
organizati pe batalioane pi fiecare batalion avea un numär variabil de cä-
pitänii. o cäpitánie avea 200 sau mai mult de panduri",
spune Dionisie Eclisiarhul, era comandatä de un cäpitan 6 Comandiri
batalioane cunoscuti au fast : Tudor Vladimirescu in 1808 pânä 1810
inclusiv pi Mehedinteanul in 1809 Probabil pentru acesti panduri
s'au comandat, luna 1807, cele 2000 puste spanganeturi"
prin negustorul Flagi Constantin Pop din
Pandurii, dela 2000 erau la sfársitul anului 1807 sa fie
N. orga-Cioranu, Izvoare contemporane asupra lui Tudor Vladimirescu.
Bucuresti, 1921, p. 232. (Tudor Vladimirescu ajungând la vârsta de 18 ani a intrat
panduri, datina in care se nascuse).
2 Al. Stefulescu, Mânästirea Tismana. Bucuresti, 1909, p. 88. (Un document din
Mai 1818).
e In de peste se din vechime o de locuitori care
umblau totdeauna înarmati erau ca un de ostasi, cu port simplu al
petrecând ei pe la casele ca toti munca
(ca sä nu zic procurau cele de hraná prin vânätoare uneori prin haiducie s.c.l.
(Subliniat de noi - I.N.).
se deosebeau dintre ceilalti conlocuitori de prin satele ca mai neavuti, erau
viteji, singuri mai deprinsi de a purta a mánui armele.
De aceea alegea dintre dânsii pe toti cäpitanii plätindu-le lefi bune
pentru serviciul pentru paza a bunei ordine publice ; acestia se numeau In
limba panduri Fotino, Tudor Vladimirescu Alexandru Ipsilante... Bucuresti,
1874, p. 12, Nr. 1). nota autorului are o atitudine dusmänoasä pandurilor, el
este nevoit recunoasca vitejia prin faptul constituiau o ostire semipermanentd,
care era gata oricând sä la o chemare sub arme, capabili ne
de clasa exploatatoare. (I.N.).
M. V. Jijca, Emelian Pugaciov. Ed. de Stat pentru literaturá 1953, p. 23,
26, 50 85.
Acad. R.P.R., Ms. rom. 248, f. 42. (Persoane deosebite de cele aflate In
de Tudor Vladimirescu).
Dionisie Eclisiarhul, op. cit., p. 140-141.
Col. I. Solomon, Din vremea lui Tudor Vladimirescu (1821). Amintirile Colonelului...
editia din 1862 (Biografia Polcovnicului loan Solomon, Craiova, 1862,
de-Munte, 1910, p. 1-2; E. Vârtosu, noi... Vladimirescu, Bucuresti, 1941
p. 19 22.
D. Z. Furnicá, Din istoria comertului la Bucuresti, 1908, p. 244-249.
I. Ghica, V. Alecsandri, I. Ed. pt. toti, Bucuresti (f.d.), p. 54.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1007

3000 in 18101 si peste 6000 la 10 Martie 1811, când erau sub comanda
slugerului Tudor Vladimirescu
Tinând seama de pierderile suferite lupte si de faptul cä ostirea
pandurilor a crescut de mult, intervalul de dela 1807 la
1811, credem cá efectivele pandurilor au fost completate tárani cläcasi,
cum fäuse Alexandru Ipsilante ani mai inainte
Din Lfsta slujitorilor dela In fiinta
sub diferite scutiti de bir anul 1811, constat5m existau
1000 de panduri in judetul Gorj, care pl5tit bir. Dupa indi-
ne putem da seama cd restul pandurilor fuscsera recrutati din rân-
durile cläcasilor, care au fost scutiti de pe timpul serviciului militar.
nu se poate explica unor constante in lupte mai
searnä cresterea pe timpul duratei räzbolulai. Or, si acesti panduri
proveniti din trecând la vechea stare, 15sarea la vaträ,
creat o categorie numeroasá de nemultumiti, la care adäugat pandurii
indatorati la dajdie pacea dela
Corpul pandurilor care fäcea parte din oastea comandatä de generalul
Isaiev s'a distins in luptele impotriva Turcilor. Tudor Vladimirescu, care
ajunsese comande oastea pandurilor, a fost decorat de Guvernul rus
ordinul Sf. Vladimir spade irraintat la de in urma fap-
telor sale de bravoed Pentru a i se rAspläti vitejia, dupä b5tälia dela
Plevna, tarul trimes ... un scumpa si numele lui
Alexandru pe dänsul..." 6
Dupa ce generalul Kutuzov a reusit incheie o pace favorabilä
Turcia, ajunul invaziei lui Napoleon in Rusia, succesorul säu, amiralul
Ciceagov, la 28 4812, a alc5tuit un plan de organizare a unei rnilitii
in T5rile si proiecta transforme corp de oaste perrna-
nentá efeativul celor 5000 de panduri din Oltenia El intentiona
treze vechea organizare a pandurilor, insä proiectul a fost abandonat odatt
plecarea trupelor

Col. I. Solomon, op. cit., p. 3.

p. 5.
3 Polcovnicul Ionitä Cegand spunea urmätoarele: o bätälie, ne
ram, rämâneam uneori numai patru-cinci sute din douä mii eram ; dar peste zece zile
eram in pär la sä golurile cu panduri trimisi din era
iala cu Ipsilante e (I. Ghica, op. cit.,t. 54).
Când a organizat corpul de panduri din Oltenia, si osebit tagma ostäseascä
i-a inmultit cu multi ticálosi » (Naum Râmniceanu, Scrisoarea Munteanului ca
räspuns la scrisoarea Moldoveanului, ort. rom.*, 1889-1890, t. XIII, p. 260. Idem,
Istoricul Zwerei Valahia, In Bis. ort. rom. », t. XXIII, p. 4181.
Istoria R.P.R., sub red. Acad. Mihail Roller, 292-293 ; N. Iorga-Popescu,
Contemporane asupra lui Tudor Vladimirescu. Bucuresti, 1921, p. 189; N.
Cioranu, op. cit., p. 232. Parncic-locotenent.
I. Ghica, cit., p. 22.
Hurmuzaki-Nistor, Documente privitoare la Istoria Românilor. 1940,
XX, p. 37-39.

www.dacoromanica.ro
1008 I.

NEMULTUMIRILE PANDURILOR CARE AU FOST TRECUTI

IN RANDURILE RUPTASILOR INTENSIFICAREA EXPLOATARII
DE MAREA BOIERIME IN PREAJMA ANULUI 1821

In urma rkboiului ruso-turc din anii 1806-1812, conform

rilor tratatului de pace dela Bucuresti, armatele rusesti s'au retras pi in
Tara Româneascä a fost restaurat regimul jefuitor turcesc. A fost reintro-
sistemul de luare in a dregätoriilor, a därilor pi a monopolurilor
de comert, destructiv pentru massele muncitoare dela orase pi sate, insä
de venituri domnitorilor fanarioti
domnitor, loan Caragea, a produs o adâncä nemultumire
durile pandurilor, atunci când a stricat tagma pandurilor, pe unii
dându-i la bir tam, iar pe cei stare band asezare la
nearnuri, si alte orânduieli, luându-le sume de bani, in locul
au adäugat cu prises cetele sträinilor 2 Prin aceastä mä-
a incercat si destrame coeziunea cetelor de panduri de cäpeteniile
pi in felul acesta domina cu ajutorul elementelor mercenare strä-
de interesele masselor populme.
In 1814, el a ca cinci sute de panduri in slujbä ca
poterasi slujitori, restul de 2075 au fost obligati pläteascä pe f
care câte patru de lude3. Noua luatá de domn nu a
decât st pi mai mult nemultumirea Spiritul de
a crescut tot mai mult rândurile pandurilor impotriva asupritorilor pi
de aceea, ocazia invaziei judetelor Mehedinti si Gorj de ate' lui, in
luna 1815, s'au impotriva exploatatorilor pi pandurii din
partea locului, apucându-se prade muntelui
nemultumire a mai produs pi hotárirea luafä in luna Februa-
rie 1815, când si cei cinci sute de panduri in slujbá au fost trecuti
In.rândul ruptasilor, urmând ca numai pe timpul la sá
fie de bir.
Cei cinci sute de panduri, pusi rândul care fkeau slujba
la au cerut sä fie trecuti la vistierie la fel slujitorii.
In acest scop, I. Caragea, la 7 lunie 1816, a intocmit un asezämânt,
ca ei s5 fie usurati cu plata däjdiilor. Aceastä mäsurá nit a dat satisfactie
deplinä pandurilor, deoarece ei rämâneau mai departe deposedati de privi-
avute de 1814.
Ca o activä de protest impotriva exploatkii a fost pi haiducia

Istoria sub red. A. D. 1951, ed. rusk 399-400.

Naum Rimniceanu. Scrisoarea Munteanului..., in Bis. ort. rom. », t. XIII, 1889-
1890, p. 265.
3 E. Márturii noi... Tudor Vladirnirescu. Bucuresti, 1941, p. 57.
A. Papiu Ilarianu, Tesauru de monumente istorice pentru Romania. Bucuresti,
1863, II, 1863 p. 233.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1009

care ...era indreptatä nu numai impotriva cotropitorilor turci, ci impo-

triva
Cetele de haiduci se mult si erau alcätuite nu nu-
. mai dintre oamenii de rând, ci chiar dintre mazili boiernasi.
exploatatä din ce in ce mai inten.s prilejul sä se eli-
hereze de exploatarea nemiloas abuzivá a marilor
La sfärsitul anului 1820, cruzimea strângátorilor de devenise de
nesuferit in special in Oltenia mai ales judetul Mehedinti, unde era
ispravnic un nepot lui Alex. In orivintd, Naum Râmniceanu
urmAtoarele: Cu. atâta sälbäticie nemilostivire lucra de
implinitorit banilor ticälosii locuitori, copii tineri de câte
zece doisprezece ani lega spate la spate supt väzduh in vreme de
turnänd apä peste sä lipea de ingheta trupuri,
era o privire väzându-se peile gerate când in silá sä des-
lipea trupurile, pärintii erau siliti tot, boul ce-i
scotea hrana din pämânt, ca sä scape pe copiii din cumplitele tiranii.
Pe altii iaräsi cAznea bätäi, fumuri nu groaznice Inchisori frigu-
roase si puturoase, nemâncati neadäpati, chip implinea
nesátioasele nelegiuitele cereri ca gran Voevodul
nemilostivii dregätori din nevinovatul sânge al tialosului norod, ce era
pus supt paväza prea Puternicii ocrotiri supt temeinica legiuire de räpaos
a prea puternicului Impärat otomanicese 2
Astfel se Impleteau exploatarea mai ilor boieri cu jugul otoman,
care de nesuferit pentru popor.

COMPONENTA SOCIALÄ A CAPETENIILOR DE PANDURI

ROLUL DE FRUNTE FORTELOR MILITARE
PE TIMPUL RÄSCOALEI CONDUSÄ DE TUDOR VLADIMIRESCU

Räscoalele militare care au avut Inc in Spania Italia in anul 1820

au 'avut un puternic ecou in rândurile decembristilor, care tocmai fäceau
pregMirea ideologicg a Aceste pregAtiri se fäceau chiar in
din Sudul Rusiei, unde Eteria organiza actiunea pentru
eliberarea popoarelor din Balcani de sub jugul turcesc.
Istoriografia sovieticg unele corespondente contemporane evenimen-
telor ne dau indicatii pretioase despre influenta ideologicä a
asupra Eteriei. Autorul O. Sparo scrie : Decembristii
multä atentie revolutiei Noi indicatii des-

Istoria Moldovei p. 389.

2 Râmniceanu, Scrisoarea Munteanului..., p. 275.
0. Sparo, Rolul Rusiei lupta Greciei pentru independentä, in Voprosi »,
1949, Nr. 8, p. 16.

64 - referate - www.dacoromanica.ro
1817
 I NEAC$U

pre acest fapt pi din corespondentele lui Puskin 2, am-

bele in luna Martie 1821, tocmai pe timpul executärii marsului stra-
tegic al r5sculatilor spre Bucuresti. precizia pi coincidenta informa-
date asupra efectivelor ostirii pandurilor, din cele corespondente
mod sigur decembriptii au avut o r5scoala care
incepuse pe teritoriul patriei noastre. Despre leg5turä, Bazano
spune depteptarea curentelor revolutionare din a contribuit la
eteriptilor..." si mai departe adaug ...decembristii din Chipi-
n5u aveau leg5turi personale patriotii Greci iubitorr de libertate"
La s5u, Eteria a avut Tudor Vladimirescu prin in.
termediul lui care a adus dela la
a r5scoalei"
Un rol important in preg5tirea r5scoalei avut Gheorghe Leven-
tis, dragomanul consulatului rus din care avea legäturi
dache Olimpiotul, loan Parmachi 5. Nu ne vorn opri asupra acestei
probleme, care ea sä fie obiectul studiu.

R5scoala din Tara Romaneasc5 a fost indreptatä

ploatatorilor interni, pi impotriva inrobitorilor externi. In cadrul räs-
coalei de Tudor Vladimirescu, era pi f5.
pi rind burghezia era slab desvoltat5, randurilor le-a
nit un rol de frunte räscoala poporului din 1821, ca unii ce aveau
prinderi in ducerea räzboiului asemenea cazacilor de pe fluviul lath
Ural) in r5scoala din 1773-1775 6 In acest scop, Tudor
dimirescu a fkut apel dela inceputul räscoalei la acea
revendic5rile poporului.
Ostirea din aceste elemente trebuia si constitue samburele
tare al unei armate permanente, bine instruit5, disciplinat5 pi de
cipetenii experientä militar5, care sä scape poporul de exploatare pi apoi
de inrobire.

Hurmuzaki-Sturza, Doc. Rom. Bucuresti, 1891, I, IV, p. 314-319.

St. Berechet, Documente slave de prin arhivele ruse... Bucuresti, 1920, p. 41-45.
B. Bazanov, Decembristii la Chisin4u. Chisinäu, 1951, rusk p. 4.
S. tirbu, Uneltirile burgheziei engleze impotriva ráscoalei condusä de
Tudor Vladimirescu, in Studii Nr. I, An. V, 1952, p. 48; S. tirbu, Cu privire la influenta
revolutionare decembriste asupra evenimentelor revolutionare din 1821 tara
noastrk In s Studii », Nr. 1, An. IV, 1951, p. 53.
Em. Xanthos, Memoriile despre Eterie... Atena, 1845, ed. greack p. 139-140.
6 M. V. Jijca, Ernelian Pugaciov. Ed. de Stat pentru literatura 1953, p. 85.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1011

Pentru a ilustra mai bine situ'atia de si rolul pandurilor tim-

pul räscoalei, mai jos un tablou statistic componenta social5 a
peteniilor de panduri, completat proportia militarilor pentru fiecare divi-
ziune socialä in parte.
Localitäjile unde s'au alhturat chpeteniile la rscoalii

Clase sociale Asocialii Dela Motru,

Nu
(Diviziunea pentru Co- A
Ducu- Total
cialä ghtirea rAs- coalei : Pa- na tofeni, Slatina
prejurarea
de coalei d Podul (30J) i ova, Otete (11.111) 0
Grosului

Tirgoveti 1i
negustori
4 (2) 4 - - - - - - 8 (2)

1 3 (1) - - - - - - 4 (1)

Mogneni-clcagi - 5 (1) - -
1 (1) - - 1 7 (2)

9 1 (1) 1 (1) - - - 11 (2)

(de
2 (1) - - - - 3 (1)
ai

Parte
reascl" dela
1 (1) 5 (2) - 1 (1) 9 (1) - - - 16 (5)
(boierna5i)
de neamuri,
mazili, etc.

Boeri mici 4 (1) 8 (6) 4 (2) 1 (1) 8 (3) 8 (1) 2 1 (14)

la
tat de vi,tierie)

Originea
neidentificath
5 14 (10) - (1) 8 (6) - 1 (1) 6 31 (18)

TOTAL 12 (4) 50 (12) 5 (3) 4 (4) 26 8 (1) 3 (1) 8 116 (45)

o A: (.) Totalul militarilor este indicat de cifra In

Aceste date au luate din Lista numele pandurilor c5pete-

niilor care au participat la r5scoala sub conducerea lui Tudor
mirescu (componenta social5, completatä date biografice)",
mitt in acest scop care va fi ulterior.
Pentru a analiza mai temeinic componenta social5, am si
un extras statistic nominal cu sociald a 116 cdpetenii de pan-
64
www.dacoromanica.ro
 1012 L

duri, completat cu localitätile de unde s'au ei la räscoalä care,

de asemenea va fi publicatä ulterior.
In functie de aceste date, vom cerceta fiecare categorie socialä :
1. neguslorii, ai cäror reprezentanti la
parte din burghezia targurilor. s'a ridicat la opt.
a) Dintre au fost patru asociati pentru pregAtirea räscoalei
pi anume polcovnicul Vasile Ghelmegeanu, fost volintir-pandur in
boiul din 1806-1812, si bulucbasa Nicolicescu, se aflau serviciul
spätäriei ; Dräghiceantr Hergot Dräghiceanu ambii negustori.
b) S'au aläturat dela inceputul räscoalei patru din aceastä categorie.
Inafarä de cäpitanul Bärbieru, care pe la Inceputul räscoalei
protejase pe ispravnicii si de cápitanul Durnitru
(-Bresniceanu), care a trädat la Golepti pe Tudor Vladimirescu, restul de
sase au fost devotati cauzei räscoalei, indeplinind misiuni de mare incredere.
2. ai cäror reprezentanti la räscoalä fäceau parte din sa-
tele celor instäriti. Numärul s'a ridicat la patru.
a) Dintre acestia, Nicolae Zoican, omul de afaceri al lui Tudor
dimirescu, a fost asociat pentru pregätirea räscoa;ei. El reprezenta burghe-
zia in formatie dela sate.
b) S'au aläturat dela inceputul räscoalei trei mosneni, dintre care unul
a fost in serviciul spätäriei.
Reprezentantii au avut o atitudine consecventä fatä de räscoalä.
Mopnenii-clmi. ai aror rePrezentanti la räscoalä fäceau parte din
satele un procent variabil de (dela 50-75 %). Numärul ;or s'a
ridicat la papte.
a) S'au aläturat dela inceputul räscoalei din aceastä categorie,
din care anal a fost volintir-pandur in räzboiul din 1806-1812.
b) La (30.1.1821) s'a aläturat cäpitanul Dumitrache Colton,
' care se afla in moment serviciul spätäriei. De bunä voia lui a
panduri a mers ei la Tudor Vladimirescu.

impreunä cu locuitorii din satul

au participat la räscoall
-
Nu cunoastem imprejurarea când s'a aläturat cäpitanul
in cea mai mare parte cläcasi -
care

Pare cä reprezentantii au avut o atitudine consecventä fatä de

coalä, desi nu avem date precise deck pentru doi dintre ei.
4. ai cäror reprezentanti la räscoalä au fost destul de
merosi, fäceau parte numai din satele de cläcasi. Numärul s'a ridicat
la unsprezece.
a) S'au aläturat dela Inceputul räscoalei nouä din aceastä categorie.
b) La m-rea Strehaia a fost adus de lancu Enescu cäpitanul loan
Oarcä despre care nu avem certitudinea parte din
categorie El a lost volintir-pandur räzboiul din 1806-1812.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1013

c) La Craiova s'a 'aläturat odatä cu Joan Solomon si ceausul

din serviciul care a luptat impotriva la Z5videni.
de Joan (Hoarc5), care a fost nedisciplinat la Golesti.
ceilalti reprezentanti au avut o atitudine de räscoalä.
5. Diferiti slujbaA ai c5ror reprezentanti la au fost adminis-
de mopii si in serviciul cancelariei de judet: Numarul a fost
de trei.
a) Dintre aceptia, a fost asociat pentru pregätirea r5scoalei
Cretescu (Ortopan), care fusese mai demult ingrijitor de im-
preunä cu Tudor
S'a aläturat dela inceputul räscoalei c5pitanul Simion Mehedin-
teanu, isprävnicelul mosiei Podul-Grosului, Tudor Vliadimirescu.
El fusese volintir-pandur in r5zboiul din 1806-1812. a strâns
pandurii la importantul centru dela Podul-Grosului si pe tot timpul ras-
coalei Indeplirlit misiuni de incredere. Tot dela s'a al5turat pi
Chinopsi, ispr5vnicatului dela Gorj.
de Cretescu (Ortopan) care la a o atitu-
dine potrivnicA lui Tudor Vladirnirescu, restul au fost devotati cauzei
coalei.
6. Parte dela tart, (boiernasi), ai c5ror reprezentanti la
fäceau parte dintre stäpânii de mosii, in special dintre mosnenii
neamuri, mazili etc. NumArul s'a ridicat la saisprezece.
Dintre acestia, de margine Dumitru Gárbea, ajutorul lui
Tudor Vladimirescu la plaiului Closani, a asociat
tirea El fusese volintir-pandur in r5zboiul 1806-1812. Familia sa
stäpânea o mosie mosneneasa.
b) S'au aläturat dela inceputul räscoalei cinci boiernasi, dintre care
doi au fost volintiri-panduri din 1806-1812 si se aflau in
viciul sp5täriei. Toti cinci mosii
c) La m-rea Strehaia, a lost adus de Enescu pi cäpitanul Dinu
Pestritu, nepotul s5u, fost volintir-pandur r5zboiul din 1806-1812.
d) La Tânt5reni s'au aläturat de nevoie nouä boiernasi (parte
boiereascr, memoriaHstul Dumitrache Protopopescu), care au
fugit din tab5ra lui Tudor Vladimirescu dela (3.111.1821) s'au
dus dupa jaf. Ei au apoi in oaste, de data aceasta la Joan Solomon
pi au luat parte la luptele duse impotriva la Thvideni pi apoi lânga
m-rea Tismana.
Reprezentantii acestei categorit sociale, de Dumitru
pi dintre cei al5turati dela inceputul r5scoalei, au avut o atitudine
in special cei algturati de nevoie la Tântäreni. Unii, ca Joan
Urd5reanu si Cutuiu, au fost nedisciplinati; iar Dinu Pestritu, nepo-
tul Enescu, a lost chiar implicat in trädarea dela
www.dacoromanica.ro
 1014 I

7. Boierii mici, ai reprezentanti la räscoaiä dela ran-

de caminar, la de vataf de vistierie, au destul de numerosi
in In comparatie reprezentantii celorlalte categorii sociale.
s'a ridicat la 36, in care au inclusi si al cáror rang
nu a putut fi identificat.
a) Dintre au fost patru asociati pentru pregatirea rascoalei
In primal a fost slugerul Tudor Vladimirescu, care reprezenta mica
boierime, targoveti sau negustori - burghezia in formatie - si care fusese
cäpetenie peste oastea de volintiri-panduri in räzboiul din 1806-1812.
El a avut colaboratori pe fratele - al doilea vistier, Papa
mirescu - pe al treilea vistier, Vasile samesul judetului
pe logofatul Radu (Muica-Gornoviceanu), vechilul lui Tudor la
plaiului Closani.
b) S'au dela inceputul räscoalei opt boieri, din care sase au
fost volintiri-panduri In räzboiul din 1806-1812 pi se aflau in serviciul
spätäriei. dintre ei au fost de mosii.
c) La Tamna(30.I.1821), au fost siliti sä se alature patru din
care dol au fost volintiri-panduri in räzboiul din 1806-4812 pi se aflau in
moment In serviciul spätäriei.
d) La m-rea Strehaia a fost silit sä se aläture de vistierie
Enescu, volintir-pandur in räzboiul din 1806-1812 pi care
mosii.
e) La m-rea Motru, Tântärerd, Cotofeni, Craiova si Otetelis
turat opt unii din proprie pi altii siliti, dn care trei
au fost in serviciul spatäriei ; printre acestia se pi slugerul Solo-
mon, fost volintir-pandur in razboiul din 1806-1812. Trei dintre ei au fost
de mosii.
t) Slatina (11.111.1821) s'au aläturat din nevoia de a-si apära
opt dintre care fäcea parte tefan Bibescu,
unul dintre eel ispravnici ce opusese rezistenta la m-rea Motru,
el volintir-pandur in räzboiul din 1806-1812. Dânsul a patru mosii
i alti trei boieri au fost tot de mosii.
g) La Bucuresti s'au alaturat boieri, dintre care a fost
paharnicul Dimitrache Drugänescu, care la fägäduise sä
o mie de oameni din Dâmbovita si altul a memoria-
listul Mihai Cioranu, trecut din oastea mavroforilor la 15.V.1821.
h) Nu imprejurarea când s'a 'aläturat slugerul loan (?)
Ciupagea, care la räscoalei a ispravnic Gorj.
Cu privire la reprezentantii acestei categorii sociale, de eel
pentru pregatirea räscoalei cei alaturati dela inceputul ei, cons-
restul s'au siliti de pentru salvarea averi-
proprii.
www.dacoromanica.ro
 PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1015

Tot la acestie din se dintre ei au avut o atitu-

dine soväelnicá au fost chiar (de exemplu, Enescu).
8. Cei ca origirtea sociala au fost destul de numerosi.
s'a ridicat la 31.
a) Dintre acestia cäpitanul Barbu Urleanu, comandantul companiei
care insotit pe Tudor Vladimirescu pe timpul spre Bucuresti.
a fost asociat pentru preatirea räscoalei. La Golesti, el 1-a trädat pe Tudor
Vladimirescu.
b) S'au aläturat dela Inceputul räscoalei 14, din care patru au fost
volintiri-panduri in räzboiul din 1806-1812 si se uflau
spätäriei. Inafarä de cApitanul Chiriac Popescu, comandantul gärzii uci-
derii, care I-a trädat pe Tudor Vladirnirescu la Golesti. restul avut o ati-
tudine pozitivä de räscoalä.
Unii dintre ei, : praporcicul Costache, porocinicul Gheorghe,
covnicul Gheorghe Negreanu si praporcicul $tefan au indeD:init misiuni
de incredere.
c) La Strehaia s'a aläturat cäpitanul Vasile Cräpatu, aflat atunci
In serviciul spätäriel. a 'avut la Golesti o atitudine potrivnia lui Tudor
Vladimirescu ; alte izvoare semnaleazä cä a luptat impotriva
la Bucura, jud. Mehedinti.
d) La m-rea Motru, Tântáreni, Cotofeni, Craiova Otetelis, s'au alá-
turat inch opt, dintre tare aflau in serviciul
Pare cä toti au avut o atitudine pozitivá fatä de rdscoalt, desi nu
avem date mai precise pentru câtiva dintre ei.
e) La Bucuresti, s'a aläturat Costin, polcovnicul Vläsiei, care a avut
o atitudine pozitivä de räscoalä.
Nu cunoastem Irnprejurarea când din aceastä categorie s'au
la In de cäpitanul Matei care a trimis
la ocnä pentrucá fäcuse jafuri (4.V.1821) restul au indeplinit diferite mi-
siuni si dintre ei trebue mentionat in special capitanul a lup-
tat Impotriva Turcilor de bátália dela Drágäsani.
Reprezentantii cuprinsi aceastä categorie greu de
racterizat in 'ansamblu, de aceea atitudinea fatä de räscoalä a fost
tatá la de unde s'au aläturat fiecare dintre ei.
Din graiul simplu al cifrelor, arätate tabloul analizat mai sus, re-
zultä cá din 116 cäpetenii de panduri care au participat la 45 au
lost volintiri-oanduri si au luptat cu armata rusä rázboiul
din 1806-1812 sau serviciu: Aceste date re aratá rolul impor-
tant pecare l-au avut acestia, tinând seama cä fiecare cdpetenie a venit
cu pandurii
confirmare Tudor Vladimirescu a vrut sä dea o formä
ganizatá räscoalei rezultá din memoriul polcovnicului Joan Solomon, in

www.dacoromanica.ro
1016 I. NEAC$U

care urmAtoarele : La 1821, iesind slugerul Tudor

rescu de Greci din Bucuresti, a
Oltul, si, mergând in Gorj la Tismanei, a o proclamatie
in norod pi cari (Subli-
de noi - I. N.).
de panduri (mosneni cläcasi) când s'au aläturat la
au venit cetele care constituiau nucleul organizárii
militare specifice pandurilor Din analiza materialelor culese lista
incä dela inceputul râscoalei, pandurii din satele
munte (majoritatea din mosneni) s'au strâns detasament
la centrul important dela Pades, sub conducerea lui Tudor ;
din satele dela vale (majoritatea din s'au sträns
alt detasament la centrul imgortant dela Podul-Grosului, sub con-
ducerea Simion Mehedinteanu.
Limita de despärtire a zonelor de actiune ale centrelor räscoalei se
poate stabili oarecare aproximatie, pe linia râul m-rea
Strehaia, Motru, la m-rea Mntru. Determinarea acestei limite s'a
fleet pe baza indicatiilor izvoarelor istorice culese In lista pi al
studiului pe tacit a terenului din Vestul Olteniei.
Credem ambele detasamente, prin coordonarea rctiunii au putut
pe vistierul Constantin Cräiniceanu se predea la Tâmna pi pe
vätaful Iancu Enescu se aläture räscoalei iângä Strehaia.
In ceea ce priveste participarea locuitorilor satelor la räscoalä, ne
vom limita la datele culese, din lista amintitä.
Ele se referä numai la participarea locuitorilor din 37 de sate 3, pe
care arät5m mai jos.

Centre de räscoalá
Sate rsculate
importante Total
Mo,neni Clcafi
clcasi
Pade1 (la munte) 9 5 2 16

Podul-Grosului 1 6 14 21
(la vale)

TOTAL 10 11 16 57

Col. I. Solomon, op. cit., p. 18.

Exemple: Cäpitanul Dumitrache Coltan (Documente Nr. 40), apitanul Con-
standin câpitanul Ghit Cutuiu vätaful Enescu.
Nurnai câteva sate sunt mentionate in lista amintita. Pentru a evita mkirea
notelor din subsolul lucrkii, nu am mai adäugat alte date de cele mentionate
Anexä. AnalizAnd date, am constatat adäugarea nu ar schimba cu nimic proportia
din tabloul ce Ele nu ar face confirme generalizarea (I.N.).

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1017

Din el, reiese in mod evident componenta socialä a locuitorilor sate-

care au participat la räscoalä in zonele de actiune ale centrelor res
pective.
Tabloul ne In rândurile pandurilor nu au intrat nu-
mai mosneni, ci pi un important numär de care desigur pe timpul
räzboiului din 1806-1812 au fost volintiri ulterior au fost in
dajdie de loan Caragea.
Prezenta acelor randurile pandurilor a fost arMati mai pe
la inceputut lucrärii de fats.
In importanta ListS numele persoanelor care au comis si
jafuri pe timpul räscoalei" (fragment din 1821) 1, este un pasaj care con-
din rândurile pandurilor räsculati fäceau parte nu numai
nenii, ci si
Acest pasaj pomeneste de c5pitanii Truc pi fiii cäpitanului
Bartu din Albulepti (sat de cläcasi, r. Strehaia), capitanul
(Nica?) din Bältati (sat de mosneni pi cläcasi, r. Strehaia) ... 3
de voia
siuger Tudor (Vladimirescu),
panduri (subliniat de noi
a nu merge la Motru,...".
-
I. N.), au mers

Lista ne mai semnaleazä numerosi participanti la rSscoalS originari

din Podul-Grosului pi din satele din imprejurimi, care Aeau un
numär de locuitori clicapi. parte din aceste sate de au apar-
tinut Dumbrava.
noua confirmare in aceastä -numerosi
panduri, ne-o face memorialistul Dumitrache Protopopescu, care
- erau
vistierul Constantin CrSinicèanu pi cipitani au strâns Dumbraveni
voinici" pentru spätärie, de a se impotrivi lui Tudor. Aceptia
la Tâmna (30 Ianuarie 1821), au refuzat lupte impotriva pandurilor pi
larnáutilor lui Tudor Vladimirescu pi au f Scut prizonieri pe comandantii
afarä de Nicolae Boboc, nu i-au fäcut nimic
Dupa noastrS, putem pune in
vrätire a pandurilor la 30 lanuarie 1821, scutirea
de dajdie de Tärii Cu privire la aceastä
Dârzeanu ne relateazä cronica sa (intre doua prima din 30 Ia-
nuarie 1821 si cea de a doua din 2 Februarie 1821) un paRaj important :
S'au trimis la judetele de peste pi porunci pentru sc5z5mântul pandu-
rilor ce fuseserS lepädati in dajdie, sä se ia in slujb5 chezäsii vrednice,
atât ei cäpitanii ca sä slujeasc5 credirta la acest peris-
tasis vor fi nebântuiti pentru totdeuna, precum au fost pi mai dinainte
Acad. R.P.R., Doc. XXXIX/78.
2 C. D. Aricescu, Acte justificative... Craiova, 1874, p. 35. Din a fost
Ion Wiltteanu din Bältati (sat de mo§neni r. Strehaia), care a fost scutit de däri
la 14 Februarie 1821, pentrucá a strâns osta§i porunca (Acad. R.P.R., Doc.
CXI/81).
ImprejUrare.

www.dacoromanica.ro
 1018 L NEAC$U

vreme, care sä se impotriva räsvrätitorului, precum se va

tocmi de c5tre dumnealui logofätul Dumitrache Bibescu si Divanul Cra-
iovei"
cele mai sus, credern nu mai este cd o
bunä parte dintre panduri erau proveniti din rândurile cläcasilor. De ase-
rnenea nici nu putem alunec5m extremä si sä aceste
sate de cl5casi exclusiv panduri. Exernplele ar5tate mai sus precum
c5peteniile de panduri de provenientá exclud posibilitatea
comiterii atât de grave De aceea, la calculul efectivelor ostirii va
fi foarte greu sä putem deosebi pe panduri de restul sätenilor, tinând seama
cä izvoarele de care dispunem nu fac aceastä distinctie.

IV. CONCENTRAREA CONSOLIDAREA RÄSCOALEI

TN DELA TÂNTARENI
Instalarea ostirii pandurilor in tabära dela Tântäreni
convingerea cä räscoala a avut - mai ales - un pronuntat ca-
racter militar. Locul taberei situat aproape de confluenta pi Gilotru-
lui este un punct de o mare importantä strategicä.
Acest ales Tudor Vladimirescu in mod el mai
fusese utilizat pentru adunarea pandurilor pe timpul räzboiului ruso-turc
din 2. Numai un studiu al pandurilor in
räzboiului ruso-turc din 1806-1812 ne va da posibilitatea sä
rolul atribuit taberei dela Tântäreni in acea epocä premergätoare räs-
coalei din 1821.
Mai pe ocupatiei austriace, in 1731, maiorul I. C.
Weiss propusese sä se fortifice acest strategic pentrn a fi utilizat in
scopuri defensive de cätre armata

N. Iorga-Darzeanu, Izvoare contemporane. Bucure§ti, 1921, p. 24. A se vedea

porunca din 30 1821, referitoare la scutirea de bir a pandurilor (V. A. Urechia,
Rom. Bucureoi, 1901, t. XIII, p. 19) ; C. D. Aricescu, Acte justificative... Craiova, 1874,
p. 57 -58).
Mentiuns din Arhivele Statului, Judeatoreqti Vechi, Nr. 50 (f. 64
dupá E. Vârtosu, Märturii noi din viata lui Tudor Vladimirescu. Bucureti, 1941, p. 17.
Acest strategic a fost descris in cadrul proiectului de fortificatie a mândstirilor
a locurilor strategice din Oltenia.
Cu privire la locul de la Tântäreni, a scris: Planul Lit. I. Reprezintá un proiect al
unui principal Valahia Austriacá pe ináltimea de la nu departe de
unde Gilotrul se In marele Jiu. acelasi se irnpreunä cinci v5i, anume de la
Tärgul-Jiu, Bengeti, Polovraci, Craiova, ar fi fost foarte bine, dacá, chiar
dela inceput s'ar fi intrebuitat acest ca scaun al adrninistratiei, mai ales de
acolo avea aer multá de izvor 1i este oareicum acolo centrul Valahiei noastre.
Deaceias, scrie inginerul Maior I. C. Weiss, acest proiect numai cu acest scop a fost intocrnit
acest pentrucii, poate in viitor se va voi sá aibä un principal In Valahia
Austriaca, se putea propune acest mai ales cá nu era de prisos nici nu costa
mult, fortificatia proiectata este foarte bunä pentru defensivä a. (Acad. R.P.R Ms.
german, III, a. 199, f. 78, dupä Alex. A.Vasilescu, Descrierea proiectele de fabricatie
a mándstirilor mai insemnate a locurilor strategice din Oltenia, tntocmite 1731 de in-
ginerul I. C. Weiss, in Arh. Olteniei o. An. VII, 1928, p. 276).

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1019

Proiectul a fost abandonat, deoarece, conform prevederilor trata-

tului de pace Pasarovit, nu se putea face fortificatia aceasta timp
de pace I.
Tudor Vladimirescu intentiona fortifice dela Tântäreni pi
in acest scop a luat ca inginer pe Franz Klinger"
aceast tabgr s'au adunat toate fortele strânse de Tudor,
dela cele dou centre importante ale räscoalei pi Podul-Grosuiui) pi
pânä la m-rea Motru Iâng Tântäreni. La cei sase sute de bine
mati, dela adunati de c5pitanul Durnitru din plaiul Closa-
nilor, Tudor Vladimirescu a aläturat pandurii aflati la Baia de pe
cei ai cgpitanului Ghit Cutuiu la Brosteni pandurii trimisi impotriva sa
la Ciovarnisani care se aflau sub conducerea polcovnicului
Pan Nicolicescu4. aceea, s'a indreptat spre Cerneti.
Fleischhackl, agentul austriac din Bucuresti, in raportul din 5/17
Februarie 1821, a c slugerul Tudor a ocupat pi m-rea
hafa... pi a mrit partizanii la 400 pi peste 1000
La rândul säu, Popovici, corespondentul ziarului Wiener Allgemeine
Zeitung" din Bucuresti, la 19 Februarie/3 Martie 1821, confirmä efecti.
vele de mai sus: Tudor a intrat Cernet 1500 de oameni, cea mai
mare parte dezertori din Transilvania" Credem c sträinii au venit din
Transilvania, prin plaiul Closanilor pi s'au aläturat la räscoala dela
Pades.
Dela Cernet, in drum apre m-rea Strehaia, a prins la pe vis-
tierul Constantin Cräiniceanu cei 150 de panduri ai spâlriei pi alti c-
itani.
Credem la a fost ajutat de cäpitanul Simion Mehe-
dinteanu, oare venise eu pandurii adunati la Podul-Grosului. Numai prin
coordonarea celor detasamente s'a putut lichida, foarte
pede, rezistenta dela Tâmna .
De asemenea, a prins la m-rea Strehaia pe biv. Costachi 70
de panduri ai späUriei, care au avut aceeasi
Tot la m-rea Strehaia fost siHt sá se aláture vátaful visterie

Acad. R.P.R., Ms. german. III, a. 199, f. 86, dupä Alex. A. Vasilescu, Descrierea
proiectelor de fortificatii a de la Tânfareni... Arh. Olteniei », An. IX, 1930,
p. 176-177.
2 M. Popescu, Contributiuni documentare la revolutia din 1821. Bucuresti, 1927,
7.
Fotino, Tudor Vladirnirescu Alexandru Ipsilante... Bucuresti, 1874, p. 20;
N. Iorga-Cioranu, Izvoare contemporane, Bucuresti, 1921, p. 241.
' N. Iorga-Darzeanu, op. cit., p. 10-12.
' N. Popescu, op. p. 6.
Ibidem, p. 7.
N. Iorga-Darzeanu, p. 23.

www.dacoromanica.ro
1020 I. NEACSU

Enescu, care a o mie de oameni pi alti capitani, printre care Joan

Oared Dinu Pestritu.
Tudor a pentru pazä la m-rea Strehaia, pe fratele Papa
dimirescu cu sute de panduri, de 2/14 Februarie 1821, s'a
indreptat mica sa ostire spre Motru pi Tántäreni, producänd
la Craiova l La 2 Februarie 1821, Adunarea norodului - cum numea
Tudor ce stränsese - a inconjurat m-rea Motru ; dupä 4
1821 a ocupat-o definitiv, isgonind pe cei doi ispravnici
Intre timp, trimisese la Tântäreni pe Macedonski pe lova
numerosi arnäuti, ca ocupe toate pozitiile strategice ale viitoarei
tabere 4.
De aici, Tudor Vladimirescu pi-a stäpânirea asupra
judete In timp ce trimisi impotriva sa dela Bum-
resti sub conducerea vornicului Constantin Samurcas, Tudor a trimis la
Targu-Jiu pe apitanul Dumitru patru sute de panduri pi arnä-
uti ca prindä pe Costi (Costin) sä-1 aducä impreunä eu
douä sute de panduri ai spätäriei de sub comanda sa
In aceastä tabled, s'a in temeinic oastea pandurilor lui
Tudor Vladimirescu, a lovi in exploatatori pentru a scäpa de jugul
otoman. se deosebea fundamental de cea a stäpânirii care
era pusä in slujba claselor exploatatoare, apa cum au fost arnäutii pi pan.
durii spätäriei.
pandurilor adunati in tabära dela Tântäreni a fost organizatá
:
Infanteria pe polcovnicii, cu 1000 de oameni, care erau coman
date de polcovnici .

La rândul säu, polcovnicie avea zece câte o sutä

de oameni cApitenie (- in altá parte companie 8 era
comandatä de cite un cäpitan, care era ajutat de un
Ostasii au fost dotati armament felurit. Un numär destul de redus
1 Hurinuzaki-Nistor, Doc. Ist. Rom., XX, Cernäuti, 1940, p. 544. (Informatia fusese
din Craiova lui Fleischhackl, agentul austriac din Bucuresti).
N. lorga-Därzeanu, op. cit., p. 32-33 ; E. 1821, - Date 1i fapte noi. Bucu-
relti, 1932, p. 12.
Ibidem, p. 34 38; Fond Glogoveanu. Doc. 295. (Scrisoarea din
trimisä lui N. Glogoveanu).
Fotino, op. cit., p. 20.
Ibidem, op. cit., p. 21.
Ibidem, p. 27-28; N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 246.
N. Iorga-Izvoranu, op. cit., p. 357 373. (Vätaful Enescu a fost polcovnicul
care a adus o polcovnicie de 1000 oameni Strehaia).
8 N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 259 291.
E. 1821 - Date fapte noi. Bucuresti, 1932, p. 107. (- = Ajutor
al cpitanului de panduri).

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDORILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821

era cu flinte, pistoale pale. Cea mai mare parte erau inarrnati
Se o mare lipsá de arme de foc baionete.
Artileria era alettuitä din tunuri de diferite Date le culese de
noi sunt foarte variate. Credem Tudor a avut in tabära dela Tântäreni
douä tunuri, dintre care unul foarte mare, luat de Rusi dela Turci in räz-
boul din 1806-1812. Când s'au concentrat fortele la Slatina, i-au mai adus
un tun dela Craiova. Apoi, Bucuresti, a mai luat tunuri (douä de
la Mitropolie doua dela Puscärie). Tunul mare devenind inutilizabil,
la m-rea Cotroceni pi restul de pase tunuri a plecat spre
2 Deci totalul general era de tunuri.
Cavaleria a fost foarte redusä era cea mai mare parte
din arnäuti n, care umblau intotdeauna f tnarmati flinte, pis-
toale pi pale Cäpitäniile aveau de 50 pânä la 200 oameni.
Credem c4 cele ale pandurilor-cäläri aveau 100 de oameni, la fel cu cele ale
pandurilor
Steagul de Tudor Vladimirescu la Pades, având pe scris
in versuri norodul rumânesc" pune nädejdea in dreptate, a fost pur-
tat tot timpul In fruntea la 6

Lt. Col. D. Papassoglu, Stindardulu lui Tudoru Vladimirescu, in Observatorulu 0.

Sibiu, 1882, 26/7 Nr. 41, p. 161 - Kreuchely, consulul Prusiei la Bucuresti, rapoar-
tele sale din 17 Febr./1 Martie 1821 1/13 Martie 1821, a scris lui Tudor se
aflau 700 oameni in parte panduri -) foarte bine dupá moda tura;
de 1500 cu sulite 450 (Hurmuzaki-Iorga, Doc. Rom.
Bucuresti, 1897, t. X, p. 109 112-114). Credem aceste date se la efectivele dina-
inte de ocuparea Motru (I.N.).-Acad. R.P.R., Sectia Msse. Documente engleze, 1782-
1821, I, p. ; N. Izvoare contemporane. Bucuresti, 1921, p. 329; C. D. Aricescu,
Acte justificative..., Craiova, 1874, p. 30-31. Intr'un cântec panduresc a descris cos-
tumul armamentul = ; = sabie).
2 Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 606-607. Lt. Col. D. Papassoglu, op,
p. ; idem, Evenimentele insurectiunei elene rescularea lui Tudor Vladimirescu cerând
drepturile românilor in anul 1821. Buc. 1873, p. ; I. Fotino, op. cit., p. 102. (Coo-
la. artileria a cornpletati cu patru tunuri). - C. D. Aricescu,
revol., 1821, Craiova, 1874, p. 214. N. Iorga-Izvoranu, op. cit., p. 364 (- Se aratá
jurarea când s'a defectat tunul cel mare- ; N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. ; N.
Chiriac Popescu, op..cit., p. 203. Memorialistul D. Protopopescu spune a 5 tunuri
la sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, atunci când ajunsese
pe malul (C. D. Aricescu, Acte justificative. Craiova, 1874, p. 43).
Corp de lefegii tnfiintat de Constantin Mavrocordat: Tara Româneascd pe timpul
domniei a treia (1735-1741) in Moldova pe timpul domniei a doua (1741-1743).
Atragem atentia acest domnitor a aproape cu totul de
schimb a creat steagurile de care constituiau un instrument de opresiune credincios
claselor exploatatoare. N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 290; C.D. Aricescu, Acte justifica-
tive..., Craiova, 1874, p. 83. (In Tântäreni Benesti au panduri alári).
' A se vedea nota 1.
C. D. Aricescu, revol.... 1821... Craiova, 1874, p. 188 230, ; Lt. Col. D.
Papassoglu, Stindardulu lui Tudor Vladimirescu, Observatorulu", Sibitl, 1882, 26/7
Nr. 41, p. 161 ; V.A. Urechia, Ist. Rom. Bucuresti 1901, t. XIII, p. ; E.
Tudor Vladimirescu, pagini de Bucuresti, 1936, p. 30; idem, Despre Tudor Vladi-
mirescu si revolutia dela 1821. Bucuresti, 1947, p. 111 (Steagul a fost predat Muzeului
National, la 23 Octombrie 1873).

www.dacoromanica.ro
1022 I. NEAC5U

pandurilor se compunea : mintean

pe deasupra bru rosu, itari, ghebä g5itane pi tuslugi
a fost fkutá dupa modelul rusesc de catre volin-
tiri-panduri din räzboiul 1806-1812, care aveau
militarä. Desigur in aceastä s'au facut exercitii militare, tra-
la tinta karma cu tunul, la fel cum s'a fäcut ceva mai la
pe platoul de lângä m-rea Cotroceni
Comenzile se dädeau in limba Tudor Vladimirescu
prin instructie introduca o disciplind militarl El a pedepsit cu foarte
multa asprime pe ostasii de sub ordinele sale, care s'au dedat la jafuri pe
timpul dela Tântgreni la Slatina. Disciplina o asigura printeun
detasament de 45 de oameni, : scurte, iatagane pis-
toale. El numele de garda uciderii" a fost condus de cäpitanul Chi-
riac Popescu
Efectivele strânse in tabära dela Täntäreni le apreciem la peste
4000 de panduri la care pe cei 500 de arnäuti cäläri6 aflatf

C. D. Aricescu, , p. 30-31. (Intr'un cântec panduresc a descris

armamentul
2 C. D. Aricescu, revol. 1821. Craiova, 1874, p. ; Hurmuzaki-Nistor, op. cit.,
t. XX, p. ; N. Iorga-Chiriac Popescu, op. cit., p. 218-219. (Pandurii
importanta de baterie. In ; N. Iorga-Izvoranu, op. cit., p. 364.
Fotino, op. cit., p. 106. (Sträjile pandurilor de instalate la din
Bucuresti, corespundeau între ele noaptea cuvântul rusesc (ascultä)
C. D. Aricescu, Acte... , p. ; N. Iorga-Cioran, op. cit., p. 258-259 ; N. Iorga-Izvo
ra nu, op. cit., p. 358-359 (Enciul, nepotul cdpitanului Olimpiotul, In altä parte
nurnit: loan, Märuntelu, de a ucis cu bulucba§a
la (3.111.1821), din porunca lui Tudor, au fäcut jafuri la Benelti) ; C.
D. Aricescu, p. 190, Nr. 5 (Tudor a bätut cu sa de tuciu pe un pandur
care furase un cal de la un pe când se apropia ostirea de Slatina).
Este foarte greu de precizat, efectivele seama de diversitatea informatiilor
oPandurii sustin 00 Tudor cu vreo 4000 fi plecat de la la Bucuresti s'ar
fi alte vreo (C. D. Aricescu, , p. 133, Nr. ; N. c
Popescu, op. cit., p. 190 (vreo 3500 panduri 500 ; Ignatie Iacovencu, Moldova
Muntenia de la 1820 la 1829..., In «Neamul Românesc literar s, 1910, t. II, p. 518 (3000 de
oameni ; Ilie Fotino, op. cit., p. 43. (s circa 3000 oameni inarmati, sârbi, bul-
gari, greco-albanezi panduri, de un nurnär aproape egal de oameni cari mergeau
gloate celor dintâi din cari cei mai erau nearmati, desculti ;
N. Acte fragmente, II. Bucuresti, 1896, p. 566 (Raportul lui Miltitz insärcinatul
de al Prusiei la Constantinopol, din 14/26 Februarie 1821, rege, apreciazd la
4-5000 oameni) ; N. Studii documente. Bucuresti, 1906, t. VIII, p. 131-133 (Seri-
sorile lui Stan Popovici de la Sibiu, din 26.11/10.111 2/14.111.1821, numärul
oarnenilor lui Tudor era de 4000) Fond Glogoveanu, Doc. 295. (In scrisoarea din
lui N. Glogoveanu se mentioneazä: Peste cinci mii oameni s'au adunat
acum, negutätori, sârbi, pe tot ceasul vin necurmali., apoi pricina nu o
ne da posibilitate 06 facem o apreciere mai justä a efectivelor
seama faptul ea ea a chiar din räscoalei este cea
apropiatá de evenimente) ; N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 255-257 (6000 panduri
2500 Foarte exagerat i inexact. -1.1V.).
6 N. Popescu, op. cit., p. ; C. D. Aricescu, p. 133. La Inceput
Tudor a avut numai pe cei de la Bucuresti (N. Iorga-Ddrzeanu, op. cit., p. 4-5), la
care a aläturat pe cei de la Podul-Grosului (Acad. R.P.R., Doc. XXXIX/78) apoi la Tan-
pe adu§i de Hagi-Prodan (E. Vârtosu, T. pagini..., Bucuresti, 1936, p. 43-45)

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821

sub comanda lui Hagi-Prodan pi Dimitrie Macedonski 2 Deci total gene-

ral peste 4500 de oameni. apreciere mi se pare justä, tinând seama
pi de faptul ci Tudor Vladimirescu ceruse 4000 panduri pi 200 arnäuti
Cererile Norodului Rumânesc" pe care probabil le-a trimis fostului mare
vornic Nicolae Väcärescu (Cocosatu) la 11 Februarie 1821 apoi vor-
nicul Constantin Samurcas 5. Credem revendicärile sale au fost in
tie de efectivele aflate in tabärä la acea datä ; deoarece in nota trimisä
preunä un memorandum, la pase zile plecarea lui la
resti, adicä pe la 6 Martie 1821, Tudor a cerut 12.000 de ostasi Logica fap-
telor nu ne permite sä credem eä el si-a micsorat pretentiile, tocmai atunci
se sä concentreze la Slatina circa 8000 de oameni, deci un
efectiv dublu fatä de cel dela Tântäreni. Totodatä mentionäm cá in memo-
randum el nu a mai cerut arnäuti, probabil urmärea desfiintarea
Tot dela Täntäreni, Tudor Vladimirescu mai :
pe marginea Dunärii, färä sä intre in ; la Tärgu-Jiu si la mânästi-
rile Bistrita Hurez 7; la urmä, a trimis pentru pe cApitanul
mitru Gârbea, omul säu de incredere, polcovnicul Iordache
Christofi
Pe mäsurä ce mânästirile au intrat in stäpânirea räsculatilor,
ele au puse sub pazi aprovizionate pentru a putea rezista unui ase-
diu indelungat

Y. DISLOCAREA TUTUROR FORTELOR DIN OLTENIA

IN NOUA DE CONCENTRARE DE LA SLATINA
ORGANIZAREA BAZEI DE OPERATIUNI DIN OLTENIA

In urma intervenite Tudor Vladimirescu pi slugerul

loan Solomon carc-serdarul Olteniei, prin intermediul serdarului

Hagi-Prodan, lui Tudor Vladimirescu la Tântäreni, de 28 Februarie

1821, cu
Dimitrie Macedonski, ofiter rus cu care a plecat Tudor Vladirnirescu in Oltenia, la
18 1821, consilierul säu.
E. Despre T. Vladirnirescu..., p. ; Hurmuzaki-Nistor, op. cit., p.
593. (i Revendieárile Poporului din Muntenia », anexate raportul lui
de la Sibiu, din 26 Martiej7 Aprilie 1821 nu sunt Cererile Norodului
nesc de Tudor Vladimirescu.
4 Acad. R.P.R., Ms. rom. 322, ; E. Vârtosu, 1821 - Date fapte noi. Bucuresti,
p. 25 (La Februarie 1821 se afla la Brâncoveni, de a se
la
E. Vârtosu, Despre T. Vladimirescu, p. 63-64.
I N, Iorga-Cioranu, op. cit., p. 246-247; E. 1821, - Date fapte noi...,
p. 28 (La 28 Februarie 1821 a plecat de la Craiova spre Bucuresti).
N. Studii Documente. Bucuresti 1906, t. VIII, p. 131-133.
C. D. Aricescu, Acte justificative. Craiova, 1874, p. 87. (Dupá 8 Martie 1821, ei au
sosit la
N. Iorga-Ciorarni, op. cit., p. 242; Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 552; N.
Studii doc...., t. VIII, p. 131-133.

www.dacoromanica.ro
1024 NEACSU

Olimpiotul , s'a hotárit jonctiunea tuturor fortelor la Slatina in vederea

executärii marsului strategic spre Bucurepti.
Efectivele aläturate la Cotoferii pi Craiova se ridicau la opt sute
de ce se aflau ssib conducerea lui lordache Olimpiotul, lana
che Farmache, Mihali, Ghencea Giuvara Diamandi2 pi la pase sute de
panduri-cäläri comandati de Joan Deci total general 1400 de
cäläreti.
Concentrarea a inceput mai intâi prin deplasarea pandurilor
condusä de Tudor Vladimirescu. Marsul s'a executat pe directia : Tántáreni
(plecarea probabil s'a fäcut la 281E1821) - valea
(1.III.1821) - Amärästi-Otetelis (unde Tudor a interrupt marsul pentru
a salva pe boierii jefuiti la Benesti) -
(vezi Crochlul).
(3.111.1821) 6 Slatina -
Dupä ridioahea taberei dela Tântäreni, Slugerul Tudor a plecat prin
sate drept la Slatina", spune Solomon, si peste patru zile am plecat pi eu,
impreunä cu Cäpitan Iordache, Farmache, cu Delibasa Mihali cu
Ghencea, iaräsi la Slatina"
Izvoranu spune cä Tudor a läsat Craiova pe fratele säu (Papa
dimirescu) o de panduri, pi el (Tudor) spre Slatina"
In noua zonä de concentrare dela Slatina, au fost adunati circa 8000
de oameni Noi trebue sä includem pe cei cinci sute de arnäuti-cäläri
niti dela Tântäreni pi pe cei opt arnduti-cäläri veniti de la Cotofeni
Craiova, care total de 1300 de arnäuti-cäläri.

Col. I. Solomon, op, cit., p. 20-22.

E. 1821 - Date ..,.., p. 33, 34, 35, 63-64. Giuvara Diamandi = 300;
Farmache = ; Olimpiotul = 200; Mihali=50 Ghencea=50. Total = 800).
I. op. cit., p. 19; C. D. Aricescu, Acte..., p. 38 40.
E. Vârtosu, 1821 -Date..., p. 47 (Diamandi a trimis din Craiova nefer dupä
Tudor la Bodäesti la Gura Plosti in ziva de ca atare ostirea pandurilor nu se
mai afla in tabära de la
C. D. Aricescu, Acte..., p. 77-78.
Ibidem, p. 89-90.
E. Vârtosu, 1821, Date..., p. 47. (A fost trimis un nefer Tudor la Slatina, In
ziva de
8 I. Solomon, op. cit., p. 21.
N. Iorga-Izvoranu, op. cit., p. 358.
" Hurmuzaki-Iorga, op. cit., t. X, p. 118. (Kreuchely, consulul Prusiei la Bucuresti,
in raportul din 11 23 Martie 1821, a Fortele lui Vladimirescu se ridick la 5000,
când la 14.000 ; M. Popescu, op. cit., p. 27. (-Popovici, corespondentul Ziarului Wiener
Allge Zeitung s. A scris din Bucuresti, la 12 24 Martie 1821, Tudor avea aproape
10 de oameni) ; N. Studii doc. .., t. VIII, p. 136. (Opran dela
la 17 29 Martie 1821, cä Tudor se afla la Slatina circa 8000 de oameni. Credem
tnforma(ia cea mai apropiatä de (1.N.); Hurmuzaki-Sturdza, op. cit., I, IV,
p. 314. (Scrisoarea lui Kiselef, 3 Martie 1821, Sculeni. Informeazá 50 la acea
datä avea 6000 la 7000 de soldati bine armati) ; St. Berechet, op. cit.,
p. 43. (Scrisoarea lui Puskin Raevskii, Martie sau Aprilie 1821, Aprecia la
7000 armata lui Vladirnirescu); I. Ghica, Din timpul zaverei, in cätre V. Alecsandri
Ed. pt. t. I, p. 137. (Aprecia Tudor a pornit din Oltenia spre Bucu-
cu 8000 de panduri 500 de arnSuli).

www.dacoromanica.ro
 de I. dupi
BRASOV
Rersenheim /tan
a ,

de rikboiu
mirime /a Ed.
MARSUL STRATEGIC AL OSTIRII PANDURILOR
20 X CONDUS TUDOR VLADIMIRESCU AL OSTIRII ETERIEI
1

Km; SPRE BUCURESTI IN TIMPUL RÄSCOALEI DIN 1821.

IN TARA ROMNEASCA

CRASNA
CORTEA
AEG

VILCEA

OSTROVEN1

23.111.

BOWEN?
X
WREST/

VI
o

o (flares)
s

3 d .19 III.
in

10 III 19.111.

0.111.

A
23.111.

AR,

CARACAL
31.111.
VEDE
10.1V. ,SILISTRA
ALAFAT

11. III.
LEGE A
Centru Drum pandurl
LOM-PALANCA ntiriti Orum parcurs de arniutd
de

TURNU Tabiri
aparati le Orum
.
, ,

X Lupti
0 10 20 30 50Km data
ta. V. 28 182;

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1025

Repartizând pe arme fortele militare concentrate la Slatina, obtinem

airmátoarele categorii :
Pedestrime 6000 circa
- Clärime = 2000 circa = 1300 panduri 700) 1

- Total 8000 circa

Artileria se eompnne din trei
datele culese, cadrele de ale ostirii lui Tudor Viadimi-
rescu ale detasamentelor trimise pentru pazá (polcovnici, ctpitani, cea-
iisi, stegari si membri aflati slujba Adunarii norodului) numarau la acea
,datä 116 persoane 2 Dintre acestea, 8 reprezentau pe pi negus-
fori, 4 pe mosneni, 7 pe mosneni amestecati cläcasi, 11 pe cläcasi, 3 pe
diferiti slujbasi, 16 pe parte boiereascr dela tara, (boiernasi), 36 pe
boierii mici 31 pe cei cu origine socialá neidentificatä.
Tudor Vladimirescu s'a ocupat foarte rnult de organizarea bazei de
operatiuni din Oltenia, care constituía totodatä pi o de aprovizionare.
In acest scop, el ocupase mânästirile Inttrite din Oltenia: Tismarra,
Strehaia, Motru, Horez, Cozia, Bistrita, Polovragi pi Crasna, pe care le-a
aprovizionat pentru aparare 3. Paza Craiovei mânästirilor a
fost incredintatä altor efective deck cele plecate la

VI. PLANUL DE CAMPANIE STABILIT LA SLATINA

DE SFATUL

ce ostirea s'a concentrat (6.111.1821), urma st se

planul de campanie In vederea executärif strategic spre
Bucuresti. Tocmai in kacel timp a sosit acolo vestea cO Turcii de pe malul
Dunärii intentionau invadeze Oltenia.
In acest eveniment, Solomon urmätoarele :
mindu-ne slugerul Tudor, si (subliniat de noi -
i. N.), mä pe mine, ostasii miei, oa, cum voi putea fac,
noaptea sä intorc in Craiova, dându-mi si ca o de pi ar-
näuti, : sä fiu privighere, la toate suhaturile turcesti, sä
nu turcii in si in vreme, imi va mai trimite ostire
(apt pi bani - dumnealor se trag toti la
Din analiza acestei stiri
1. la Slatina a mai putin de 8000 oameni
'spre Bucuresti.

Dintre panduri, 600 ai lui I. Solomon 100 ai lui Simion Mehedinteanu.

2 50 seama cä 3 persoane s'au aláturat abia la Bucuresti, 8 persoane nu au
imprejurarea la räscoalä.
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 607, 625 635.
Col. L Solomon, op. cit., p. 21-22. Serhat = turceascä la granila.

65. - www.dacoromanica.ro
referate - c. 1817
 1026 I.

2. Intentia lui Tudor Vladimirescu de a apära baza de operatiuni impo-

triva atacului Turcilor. Deci de a lupta jugului otoman.
3. Intentia sa de a ostirea.
4. Hotárirea de a merge la pentru a pe cairnacani,
uneltele boierimi exploatatoare pi ale asupritorilor otomani.
Inafarä de aceastä relatare mai sunt pi alte materiale, care supuse
amänuntite analize, ne vor ajuta lämurim
a) Activitatea postei, pe luna Martie 1821 ' care ne multe
asupra rolului diferitelor apetenii pe timpul marsului strategic spre Bucu

b) Prima proclamalie a lui Tudor Vladimirescu Bucuresteni, din

16 Martie 18212, care ne - in mari - gruparea fortelor, obiec-
tivele atinse pänä la acea dati obiectivul final.
Din 'analiza docurnentelor de mai sus, credem la acest sfat
s'a stabilit urmätorul plan de campanie : (V. Crochiul).
1. Scop politic :
a) initial : ocuparea Munteniei pi inläturarea oaimacamilor care erau
uneltele marii boierimi exploatatoare pi ale asupritorilor otomani.
b) ulterior : organizarea unei armate permanente, capabile scuture
jugul otoman.
2. Gruparea tn vederea executärii marsului strategic :
a) un grup principal (6000 de panduri - pedestri pi 500 de arnäuti-
pe directia Slatina-Vadul-Lat-Bucuresti 6, sub conducerea di-
rectá a slugerului Tudor Vladimirescu otcärmuitor-ul ostirilor pre-
cedat de un detasament de cälärirne (100 de arnäuti-cäläri), sub conduce-
lui Ghencea si Mihale 5.
b) un grup secundar (400 de arnAuti-dlari) pe directia Slatina-Pitesti-
Focsani, sub conducerea lui lordache Olimpiotul pi Farmache,
urmat de un detasament - cálárime (100 de panduri-aläri), sub condu-
cerea cäpitanului Simion Mehedinteanu, care a rämas la Pitesti 6
c) o rezervä strategia in Oltenia (600 de panduri-cäläri pi 100 de
care sä apere baza de operatiuni pi aprovizionare din zona
mânástirilor : Tismana, Strehaia, Motru, Horez, Cozia, Bistrita,
Arhivele Statului - Bucuresti, Judecatoresti vechi Nr. 1352, f. 61-68.
N. lorga, Izvoarele eontemporane p. 386-387.
Din acest grup principal se vor desprinde ulterior 2000 panduri-pedestri, care
vor forma detasamente la Pitesti, Ipotesti, Plosca, Sfintesti, Câmpulung, diferite strji
1mprejurul te puncte: Baneasa, Copriceni, Gostinari etc. Tudor a lost.
însolit de Dimitrie Macedonski Prodan.
N. lorga, Izvoare contemporane, p. 386.
N. Izvoare contemporane, p. Bucuresti s'au unit cu ai lui
Olimpiotul s'au dus spre Focsani (Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 577).
Ibidem, p. 54, 333,
I. Solomon, op. cit., p. 21-22.
www.dacoromanica.ro
 PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1027

Polovragi Crasna completatä m-rea Jitian sub conducerea slu-

gerului Ionitä Solomon.
Au fost ránduiti ispravnici si comandiri urmätorii Slugerul loan
lomon, jud. Doij, vistierul jud. Mehedinti, vistie-
rul Papa Vladirnirescu, jud. Gorj, pitarul Petre jud. Valcea, efor
peste toti bätrânul vistier Vasile Moangä. Serdarul Giuvara Diamandi la
jud. Romanati, dupä inapoierea dela Credem la fiecare isprav-
nicat se afla un numär variabil de panduri.
d) un numär de detasamente de legMur5 intre cele grupuri de
oaste din Oltenia si Muntenia.
- Detasamentul dela pi Curtea de Arges, misiunea de a
päzi noua linie de comunicatie a pandurilor, care trecea dela Bucuresti,
pe la m-rea Cotroceni, Bolintinul-din-Vale, Pitesti, Curtea de Arges, spre
m-rea Cozia, compus din cei o de panduri-c5läri, sub conducerea
tianului Simion ; tot acolo s'a dus pi polcovnicul Vasile
- Detasamentul mixt de la Ipotesti (un numär variabil de panduri-
dela grupul principal si sute de arnäuti-cäläri), misiunea
s incursiunile turcilor din raiaua Turnu spre Slatina sä
gure legätura între cele douä grupuri de oaste din Oltenia Muntenia, pe
vechea linie de comunicatie (drumul de Craiova-Bucuresti), sub
conducerea stolnicului Nicolae Gigârtu serdarul Giuvara
Diamandi, care a pleciat arnäutii säi la Caracal spre lunii Mar-
tie 1821 4.
- Detasamentul dela (un numär variabil de panduri-pedes-
tri care apoi s'a deplasat la Rusii-de-Vede Marginea, misiunea sä
incursiunile Turcilor din raiaua Turnu spre Pitesti pi Curtea de
asigure legäturä cele grupuri de oaste din Oltenia
Muntenia, pe vechea linie de comunicatie (drumul de Csaiova -
Bucuresti), sub conduceree slugerului Dimitrie Boräscu.
- Detasamentul dela Câmpulung-Muscel (un numär variabil de pan-
duri-pedestri), misiunea de a asigura paza orasului sub conducerea po-
rocinicului Gheorghe praporcicului Costache.
- Detasamentul dela Plosca (un numär variabil de arnäuti-cäläri)
misiunea 55 asigure legätura cele grupuri de oaste din
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 607, 625 635.
2 N. Iorga, Studii doc...., t. VIII, p. 136-137, 138.
N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 257.
E. Vârtosu, 1821, Date..., p. 55. (La 31 Martie 1821, serdarul Giuvara Diamandi
se afla la Caracal).
N. Iorga, contemporane, p. 339. Autorul anonim al cronicii Istoria
rilor Trii Românesti, Tudor a trimis vreo 30 de panduri la Rusii-de-Vede, unde
au fost surprinsi de turci In noaptea Pastilor. (Detasamentul acesta a fost mai la
Sfintesti - I.N.). La Sfintesti mulguri, care sunt puncte de importante.

www.dacoromanica.ro
1028 I.

nia Muntenia, pe vechea linie de comunicatie (drumul de : Craiova-

sub conducerea bairactarului (bulucbasei) Sfetcu I.
3. Obiecliv final: capitala Tärii Românesti
4. de operatie :
a) la 'atingerea obiectivului final : pe drurnul de postä Craiova-
Bucuresti
b) Ulterior : prin - Curtea-de-Arges spre m-rea Cozia, pentru
a pästra legätura cu baza de operatiuni drumul de retragere mai
sigur. Prezenta detasamentului de panduri-cäläri la Pitesti si
nu a lost intâmplätoare, ci scopul de a päzi noua linie de cornu-
nicatie. Trimiterea celor mai vrednice cäpetenii : Simion Mehedinteanu
Vasile Ghelmegeanu, importanta acestei comunicatii
tegice.
De faptul cä judetul a fost lui Alexandru Ipsi-
mult mai ne convingerea cä Tudor Vladiminescu voia
controleze acest drum, care il lega de m-rea Cozia, din punctele
trite ale bazei de operatiuni din Oltenia.
5. Coordonarea pandurilor cea a ostirii Eteriei con-
de Alexandru Ipsilanti s'a realizat prin secundar de sub
conducerea lui Olimpiotul pi lanache Farmache, care a mers pe di
rectia Slatina-Pitesti-Focsani 5. Ulterior, intentionau uneascä tru-
pele la Bucuresti
Din cele de mai sus, constatäm Tudor Vladimirescu a avut un plan
strategic unitar, care prevedea o stránsä coordonare a -fortelor sale.

VII. EXECUTAREA STRATEGIC SPRE

Initial, marsul strategic s'a executat conform planului de campanie.

(V. Crochiul).
Grupul secundar, compus din 400 de arnäuti-cäläri de Ior
dache Olimpiotul pi lanache Farrnache, 100 de
de cäpitanul Sirnion Mehedinteanu, a plecat din Slatina
de 7 Martie 1821 a ajuns in la 7 Martie 1821 e.
1 E. 1821, p. 55. a fost mai baiduc, apoi s'a alturat
lui Tudor pe timpul La a fost la Plosca la 23.111 la Sfintesti, de unde a
avut corespondentä cu Tudor).
2 N. lorga, Izvoare contemporane, p. adunarea cea mare ajuns
la dintre care o sumä s'au trimis la marginea oraplui Cotroceni, o surnä
la CiorogArla domneasca, toti trag drept la . ». (Subliniat de noi - 1. N.)
(Fragment din Prima proclamatie a lui Tudor Vladimirescu Bucuresteni, din 16
Martie 1821).
N. Izvoarc contemporane, p. 386.
C. D. Aricescu, p. 258 259.
N. op. cit., p. ; Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 577.
Acad. R.P.R., Msse. Documente engleze 1782-1821, I, p. 450.
N. Iorga, Izvoare contemporane, p. 54, ; E. Vârtosu, 1821, Date..., p. 53.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1029

Cäpitanul Simion Mehedinteanu a detasamentul säu la

noua linie de comunicatie pandurilor, de acolo a
interceptat drumurile spre Brasov, pentru a prinde pe boierii, care nu ascu1-
taserä de porunca lui Tudor de a rämâne in tará 1.
lordache Olirnpiotul lanache Farmache arnäutii de sub condu.-
cerea continuat drumul prin Gäesti-Târgoviste-Bucuresti unde
au poposit la Colentina (13.111.1821)
In drumul au jefuit pe boierii fugiti de frica pe unii
locuitori ai Pitesti Tirgovipte Dela Bucuresti, ei au plecat in
ostirii Eteriei, cu arnäutii-cäläri condusi de Ghencea
Mihale, dupä 19 Martie 1821. Ei intentionau s5 jefuiascä" orasul
care scop fäcut drum pe acolo ; insä locuitorii le-au interzis intrarea
prin De acolo continuat drumul prin Mizil spre BuzAu, pentru a
intâmpina ostirea Eteriei condusä de Alexandru Ipsilanti Credem cä
nirea -a avut dupä plecarea lui Ipsilante din Mizil.
Grupul principal a precedat de cei 100 de arnäuti-cäläri condusi
de 91 Mihale, care au plecat din probabil la 8
cu lui Tudor Vladimirescu ca sä pregiteasa conacul necesar
pentru ostirea pandurilor
Ei au mers pe directia Slatina
Bucuresti.
-
Talpa - Vadul-Lat -
Prisiceni

Trupele, compuse din 6000 de panduri-pedestri si 500 de

aflate sub conducerea directä a lui Tudor Vladimirescu au plecat din
tina la 10 Martie 1821 8, mergind initial pe aceeasi directie la Vadul
Lat Pe drum au läsat la Ipotesti detasamentul mixt de sub conducerea
nicului Nicolae Gigârtu a serdarului Giuvara Diamandi apol pe care
s'a dus initial la Sfintesti " ulterior la Rusii-de-Vede de sub conducerta
slugerului Dimitrie Boräscu, precum celelalte detasamente pentru pata
Cdpitanul Simion Mehedinteanu Acad. R.P.R., Sectia Msse. Documente engleze
1782-1821, . I, p. 450. (Credem Mehedinleanu a pe .nu
Tudor Vladimirescu, cum consular englez).
2 N. contemporane, p. 54-55 ; C. D. Aricescu, Istoria....
p. 140-141.
E. Vârtosu, 1821, Date..., p. 39, 65-66.
N. Iorga-Dirzeanu, op. cit., p. 54-55 ; C. D. Aricescu, op. cit., p. 140-141 ; N. Tonga,
Studii doc...., t. XXV, p. 59-60 ; Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 577.
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. ; E. 1821 - Date..., p. 40.
N. Iorga-Dârzeanu, op. cit., 54-55 ; C. D. Aricescu, Istoria..., p. - Intre
timp, Ipsilanti cu ostirea Eteriei a parcurs urmätorul itinerariu: Focsani - Buzän
(13/25.111) - Mizil 38.111.18211 - Ploiesti (23.111.1821) - In cele din
la Colentina, a poposit la 25 Martie 1821.
7 N. Izvoare contemporane, p. 386.
E. 1821 - , p. 47. (Din Craiova a lost trimisä una
gerul Tudor la Slatina, In ziva de- 10.III.1821).
N. Izvoare contemporane, p. 359.
Ibidem, p. 55.
11 Ibidem, p. 56.

www.dacoromanica.ro
 1030 1.

drumului a altar localitäti. (In Idol acesta desprins 2000 de

din grupul principal).
In timpul execut5rii marsului spre Bucuresti, s'a desläntuit un vifor
foarte puternic care desigu a stanjenit mersul seama de
faptul ostirea a ajuns la Bolintin in ziva de 16 Martie 1821 2, numai
In pane zile, putem eprecia pandurii au dad de energie pi
därzenie pe timpul marsului.
Ne dece grupul principal al ostirii pandurilor nu s'a dus
Vadul Lat direct la Bucuresti Prisiceni s'a abátut la Bolintin ?
pärerea noesträ, credem au douä motive principale care
determinat pe Tudor Vladimirescu se din drum.
primul pentru a evita surpriza unui atac in câmp deschis, intre
Bucuresti din partea cavaleriei turcesti din raiaua Giurgiului pi
a cefor peste 800 de de sub conducerea lui care ar
prins ca inteun cleste pandurilor, lipsitä aproape de cavalerie.
Un ocular scris: Nu se putea pti dad SaVa era sau nu, de
acord Tudor, se presupunea, numai, el inclina de partea Turcilor.
Ceea sigur, este prezenta lui la Bucuresti cu trupele sale
pe Tudor la sä vie cu ale sale" In acest caz, deplasarea sa la
Bolintin îl ducea inteun teren foarte impädurit, atacul oavaleriei nu
mai avea eficacitate pi era axat pe cea mai linie de
nicatie spre mânästirile din Oltenia. Tinând de etitudinea
ostilä pe care a avut-o ceva mai cu ocazia intr5rii lui Tudor in
Bucuresti, credem a fost pe deplin justificatä schimbarea liniei de comu-
nicatie.
In al rând, pentru a ocupa mai repede manastirea Cotroceni,
unde locuiau de obicei cetele pandurilor care slujba la Bucuresti si
in se aflau depozitate armele trimise dela m-rea
'Hurezului, in Februarie 1821
Credem cä determinat pe Tudor mai
repede la m-rea Cotroceni, unde probabil putea si si pe 100 de
panduri care slujeau schimbul, câte trei luni la Bucuresti

N. - Insernnari de pe vechii biserici a Arhangheli din

in Bal. Comi3iei istorice a României Bucuresti, 1930, IX, p. 145. (La 13
23 1821 o insemnare despre vilor au fostu 15,0 de nu
teau ornul umple (sic) unde va vrea,... s) ; C. D. Aricescu, Istoria..., p. 185.
2 N. Izvoare contemnorane, p. 386.
F.G.L.(aurençon), Nouvelles observations sur la Valachie..., Paris, 1822, p. 67;
ICAminarul a lost cornandantul care orasul Bucuresti) ; Hur-
muzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 600; Fotino, op. cit., p. 53 n.; E. Vârtosu, Despre T.
dimirescu, p. 80.
Ibidem, p. (Laurençon a lost manor când a intrat ostirea pandurilor In
resti).
V. A. Rom., t. VIII, Bucuresti, 1897, p. 640. (IneS din anul 1803).
6 Ad acta anni 1821, Convorbiri Literare s, Bucuresti, 1886, t. XX, p. 947-949.
I. Solomon, op. cit., p. 17-18.
www.dacoromanica.ro
 QASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1031

Ambele motive justificá manevra executatä de Tudor Vladimirescu.

Rämâne de stabilit, dela ce looalitate s'a deplasat ostirea pandu-
rilor pentru a ajunge la Bolintin ?
Izvoarele istorice ne lipsesc pentru a putea studia aceastä deplasare.
Totusi, studiind terenul de pe härtile contemporane epocii ne seama

incepând dela Vadul-Lat peste râul Dâmbovic

Spart - peste râul (unde
-
aceastä importantä manevrä de schimbare a liniei de operatiuni s'a
prin Bucsani - Malul-
atunci exista podul) - Bolinti-
nul-d in-Vale
Acest drum trecea prin mijlocul unui masiv päduros, cunoscut sub nu-
mele de pädurea cea mare" 5, unde se putea adoposti apära ostirea pan-
durilor, care dispunea acum de putine forte deca la Slatina.
Grupul principal al ostirii pandurilor, de Tudor adunarea
mare", a ajuns la Bolintin ziva de 16 Martie 1821. Avantgarda sa a con-
stituit douä detasamente de sigurantä, dintre care se afla la marginea
orasului Bucuresti cätre Cotroceni altul mai in urmä, la
in seara 'aceleiasi zile, Dumitru Macedonski, 100 de oameni a
ocupat Bäneasa, interceptând drumul boierilor spre Brasov 6 Din
lintin, a trimis Tudor Vladimirescu prima sa proclamatie atre Bucuresteni,
cerând tuturor sä se aläture luptei pentru intoarcerea drepturilor
Tudor Vladimirescu a poposit la m-rea (Ciorogârla), unde au
venit intâmpine Ilarion, episcopul Argesului marele vistier Alexandru
Filipescu-Vulpe (17.111.1821) Pavel Macedonski (18.1111821)
De acolo, el a trimis un curier la Buzáu, ca fact legätura
Alexandru Ipsilanti. Tudor a mai trimis striji pe la toate barierele
Bucuresti, spre Co1entina, spre Giurgiu : la Copkeni la Gostinari,

N. hartä a Terii-Românesti 1780 un geograf dobrogean. Cu o

Buc., 1914, ; Colonel Bergenheim Harta administrativä täblitä
statisticeascá a Printipatului Valahii ;... dupá mastabu1 1: 420.000, Bucuresti, 1833; Harta
teatrului de Europa anilor 1828-1829 la scara 1 420.000...
la Depoul topografic militar 1835. Ed. rusä. hartá a servit la crochiului).
comunelor rurale din judetul Vlasca... I, Bucuresti, 1904, p. 72.
Vadul-Lat, variazá intre 5-30 m adâncimea intre 0,10 m-8m) ;
p. 225. (In dreptul comunei Bucsani, râului Neajlov variazá 5-12 m adán-
0,50 Ditele trecerea Neajlovului chiar pe la Vadul-Lat
nu la Nord, in dreptul Bucsani - I.N.).
N. Iorga, a Terei Románesti din p. (mentioneazä un pod la
Malul-Spart).
N. Izvoare contemporane, p. ; C. D. Aricescu, p. 186.
I. Ionascu, Vechimea mânastirii din cea mare dela Bolintin. Bucuresti,
1938, p. 5.
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 583.
N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 260; C. D. Aricescu, Istoria..., p. 185. data
lui Aricescu, Tudor poposise noaptea de 15 Martie 1821 la
8 E. Vârtosu, 1821, Date..., p. 40. (Pavel Macedoski, fratele lui Dimitrie ; dela el
a imprumutat bani Tudor Viadimirescu, la 26 August 1820. Eterist).

www.dacoromanica.ro
1032 L NEACSIJ

rnalul Argesului Cele din urmä misiunea de a miscärile

turcilor dela Giurgiu.
Intre limp, o parte din s'a la m-rea Cotroceni, unde a
venit si Tudor Vladimirescu in ziva de 19 Martie 1821. A doua zi, la 20 Mar-
tie 1821, el a publicat din Cotroceni, cea de a doua proclamatie catre bucu-
resteni, cerând tuturor patriotilor" sä se ajute in
tru dobândirea dreptätilor" 2
Tinând seama din grupul principal s'a desprins o serie de efective.
care au constituit detasamente si sträji, apreciem efectivele
ajunse la Ciorogârla au fost de 4000 de panduri-pedestri 500 de
cáläri Deci totalul general 4500 de oameni
Un pretios ajutor pentru stabilirea acestor efective constitue cele
catastihuri de distributia pâinilor date tain cApeteniilor ostasilor aflati
Bucuresti, in lunii Aprilie 1821. Primul catastih este cel ziva
de 5 Aprilie 1821 cel de al doilea este de 5 Aprilie 1821 la
lunii.
totalul de 283.700 date tain cäpeteniilor ostirii din Bucuresti
(dela 5 Aprilie 1821 la sfârsitul lunii), numai 137.037 au
date tain slugerului Tudor Vladirnirescu, si anume : 86.711 la
ceni 50.266 la celetalte sträji lui Hagi Prodan.
In urma interpretärii cifrelor de mai cO efectivele aflate
sub conducerea lui Tudor Vladimirescu s'au ridicat la un total general de
5270 ostasi (anume : 3377 la Cotroceni si 1933 la celelalte sträji si ai lui
Hagi-Prodan) 6 Cifrele date de calcule nu trebue fie luate in valoare ab-
N. Iorga-Dârzeanu, op. cit., p. 58 66; Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 606..
(La Gostinari, vadul a pus sub paza a 150 de panduri, cari aveau ordinul
perchezitioneae Acad. R.P.R., CLV/5. (La 7 Februarie 1820 este semnalat podu)
de pe apa Argesului la Gostinari).
C. D. Aricescu, Acte... , p. 128-129; E. Vârtosu, Tudor Yladimirescu, pagini...,
p. 48-49; Id. 1821 Date ..., p. 19.
E. Despre Tudor Vladimirescu revolutia dela 1821. Bucuresti, 1947, p. ;
E. Tudor Vladimirescu... , p. 134-135 (La 28 Aprilie 1821, Tudor a lui Al.
Filipescu despre « o singurantie a cinstitului divan pentru patru mii leafá », care
desigur s'a referit la panduri. sunt specificali in alte documente separat).
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 587 (La 23 Aprilie 1821, Hagi Pro-
dan comanda 500 de
M. Raybaud, Mémoires sur la Grce. Paris, 1824, I, p. 202. (4-5000, afará de 2000
intrati cu Tudor in Bucuresti) ; Thomas Gordon, Geschichte der Griechischen Revolution.
Leipzig, 1840, t. I, p. 126 (5000 de panduri) ; N. Izvoare contemporane, p. 334. (5000
de oameni la ; N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 262. (Tudor a intrat in Bucuresti
3000 de 1500 de arnáuti. Total = 4500. afirmaCia lui Cioran Tudor
a tot ostirii sale la Bucuresti. Totalul de 4500 oameni este just,
este joarte exagerat qi inexact. - I.N.)
Luam ca bazá de calcul distributia pâinilor 33,030 in ziva de 5 Aprilie 1821 de la
5 1821 la sfârsitul Exemple:
a) 1.100 5 Aprilie 1821
28.600 e dela 5-30 » 1821
b) Delibasa Mihali 200 » la 5 » 1821
5.200 » dela 5-30 1821

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821

solutä, ci ca un ajutor pentru a controla temeinicia efectivelor date de docu.

mente. Noi constatäm cifrele de mai sus sunt apropiate de totalul
4500 dat de Cioranui.
Tudor Vladirnirescu 'a intrat in ziva de 21 Martie 1821,,
orele 14, in fruntea a 2000 de panduri si a 500 de ; restul de
2000 de Onduri au rämas la m-rea Cotroceni in imprejurimi 2 Cu toatá
ostilitatea din partea lui care i-a zädärnicit ocuparea
totusi dânsul a ostirea pandurilor In jurul caselor
Brâncoveanu

VIII. CONSOLIDAREA PANDURILOR LA COTROCEM BUCURE$TI

CA URMARE A NEINTELEGERII LUI TUDOR VLADIMIRESCU
CU ALEXANDRU IPSILANTI SARA

Intrarea in a pandurilor de Tudor

rescu trebue privitá ca o etapä strategicä in preatirea unui rkboi
impotriva Turcilor. Pericolul invaziei esupritorilor otomani determinat

e) Capitan Farmachi 1.000 la 5 Aprilie 1821

dela 5-30 Aprilie 1821
26.000
Deoarece catastihul pentru ziva de 5 Aprilie 1821 nu ne distribulia
lui Tudor Vladimirescu, vorn calcula aceasta pe baza regulii de trei
comparatie cu distribulia date cApitanulni Farmache.
- Calcule:
26 000 1.000
037 X
137.037: 26.000 5.270 total general sub conducerea lui Tudor Vladimirescw
26.000 1.000
86.771 X
86.771: 26.000 = 3.337 total ostagi la Cotroceni
26.000 1.000
50.266 X
50.260: 26.000 = 1.933 total ostasi la celelalte stráji ai lui Hagi-Prodan.
Noi am socotit s'a distribuit o pe zi de pe baza aceasta au rezultat efecti..-
vele de mai sus. Acum ne punem intrebarea, de unde s'a distribuit de fiecare orn
numai o paine pe zi? Catastihurile precizeazd când s'a exceptia s'au dat mai multe
pâini (E. Vârtosu, 1821, Date..., p. 87). Nu putem nici exclude posibilitatea ca o parte din
pandurii de la Cotroceni se fi cu deoarece Cioranu a afirmat acest lucru,
atunci când oastea pandurilor a poposit la Golesti: Prin focurile nu se
soldatii fierbeau (subliniat de noi - igifrigeau carne sau aveau de
mâncat. dintre acele focuri se fie chiar inaintea acelor unde
pe Urddreanu s. (N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 294). hrânirea pandurilor
mmüligA a fost pe timpul marsului, credem i la Cotroceni a fost in uz
mod de luna Aprilie 1821 nu a fost de cum s'a mai
ziu, In luna Mai 1821.
N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 262. (A se vedea nota 3 dela pagina 30 a
de fag).
M. Raybaud, op. cit., p. 202 (2000 de oameni) ; F. G. Laurengon), op. cit., p. 75
(2000 de panduri) ; I. Fotino, op. cit., p. 61 (aproape 3000 de panduri, Albanezi) ;
C. D. Aricescu, p. 188 n. 1 (1000 de panduri).
N. Iorga-DArzeanu, Izvoare contemporane, p. ; N. Iorga-Cioranu, Izvoare....
p. ; N. Izvoare... , 335-336 ; N. Iorga-Izvoranu, Izvoare... , p. 359.

www.dacoromanica.ro
 I. NEAC$U

pe Tudor mäsuri de pentru apärarea teritoriului

pând m-rea Tismana pi pint la
Intentia sa de a ocupa punctele intárite din Bucuresti care intrau
sisternul general de a tärii, a fost determinatä de primejdia unui
atac turcesc, in special din directia Giurgiului.
In acest scop, el ceruse ocuparea prin scrisoarea din 2L
1821.
Neintelegerea lui Tudor Vladimirescu cu Alexandru Ipsilanti a avut
drept rezultat intensificarea fortificärii taberei dela rn-rea Cotroceni 1, pentru
a o eventual5 uneltire a cápeteniilor de arnäuti din oastea Eteriei.
Cu la actiune, Ilie Fotino scria urrnätoarele : ...Supärân-
du-se Ipsilanti dete ordin ca toti albanezii, cari se eflau sub comanda lui
Tudor, sä se rapt numaidecat de la dânsul sä se uneasa cu ceilalti alba-
nezi de sub steagul ; asemenea pi sârbii pi bulgarii sä se sub
deosebitul steag al lui tufeccibasa Bozini. Toate acestea se executarä färä
nicio pierdere de timp, si Tudor rämase, pe negändite, nurnai cu pandurii
cu cátiva sârbi de sub comanda lui Hagi-Prodan Macedonski (nedespär-
titi de dânsul). Mai vznd in neputinta sa de lucra, ziva
de 30 Martie, la mânästirea Cotroceni, la o pozitiune favorabilä,
se impreun cu alti apitani de favoriti ai ;

de acolo nu dc a da ca un dornn stäpânitor, porunci catre divan, care

le executa nu numai in capitalä dar prin tara..." CApeteniile
arnäutilor din oastea Eteriei intentionau chiar sä nimiceasa pe Tudor,
preuná oastea pandurilor ; last Alexandru Lspilanti nu a fost de
acord hotärirea El a preferat sä lase pe panduri la Bucuresti pentru
a suporta greul atacului sä-i adposteaseä pe eteristi in regiunea
a
Ulterior, Tudor a ocupat succesiv, diferite puncte Bucurepti,
unde a instalat pandurii si arnäutii din ostirea sa. La 6/18 Aprilie 1821, a
ocupat m-rea Mihai Vodá cu 100 de panduri ; iar la 7/19 Anrilie 1821, a
ocupat cu ziduri a logofAtului Belu, pe drumul Giurgiului
Mitropolia m-rea Antirn aveau fiecare 200 de panduri, la 16/28 Apri-
lie 1821
Printre mäsurile politice luate de Tudor Vladitnirescu, plecarea
lui Alexandru Ipsilanti la Tárgoviste (31.III/12.IV.1821), a fost aceea

N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. ; E. Vrtosu, Tudor Vladimirescu, p. 86-87,

92 93. (La 30 Martie 1821, ca o consecinta a invaziei Turcilor, lucrárile s'au intensificat) ;
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 598.
2 Ilie Fotino, op. cit., p. 74-75.
Ibidem, p. 83.
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 606.
Ibidem, p. 615 616.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDUR1LOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1035

de a impiedeca plecarea metnbrilor divanului din Bucuresti inchide-

rea la Belvedere
La 5 Aprilie 1821, a luat importanta hotärire de a cere mitropolitului
marelui vistier Alex. Filipescu-Vulpe, sä intre in relato cu moldo-
veni, pentru a cererile lor Române la Poart sä se
sustinä intre ele
In sistemul de aparare a a inclus si detasamentul de
gari dela Zimnicea, condus de Pancu Hagi Hristu
A mai reusit acest sistem de aparare pe Ghencea Mi-
hale 400 de unitäti, care au stat la Obilesti pânä la 8/20 Aprilie 1821
de sigurantä luate de Tudor Vladimirescu s'au dovedit a nu fi
de prisos, tinând de faptele la 30 Aprilie 1821, Turcii
de la Vidin au ocupat Calakttul, cei de la Giorgio au ocupat Daia cei
de la Silistra au ocupat Cälärasii Putin mai târziu, la 10 Aprilie 1821,
ei au fkut o incursiune la Rusii-de-Vede, fapt ce a determinat
pe Tudor porunceasa ispravnicilor de acolo si mute satele de pe margi-
Dunärii mai inläuntrul tärii
Instalarea ostirii Eteriei la a determinat släbirea legAturii
ostirii pandurilor din tabära de la m-rea Cotroceni de la

tat mai
prin : Pitesti
Din
-
sa de operatiuni din Oltenia, pe drumul eel mai sigur de retragere, care
Curtea-de-Arges spre m-rea Cozia, cum am arä-
cauzá fost stânjenitá libertatea de actiune a
lui Tudor Vladimirescu, mai târziu, când a vrut se retragä pe acest drum
spre mânästirile din Oltenia.

Preocuparea corkstantá a lui Tudor a marirea efectivelor

pandurilor si dotarea arme tunuri, cu scopul de a forma o arrnatä
puternica, bine instruitä, disciplinatä capabilá lupte
triva Turcilor.
23 Martie 1821, Tudor Vladimirescu a trirnis din pro-
clamatia sa catre tarä, prin care a anuntat stäpânirea legalá 'a tärii a
trecut de partea adunärii norodului" toti locuitorii ce nu pot sluji tärii
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., p. 603-605. Casa a apartinut marelui Con-
stantin (Dinicu) Golescu (= Constantin Radovici dela Gole§ti). In vecinätatea gradinii
s'a aflat un lac (Acad. R.P.R., Doc. CLXXXVIII 97) casa a fost ornamentatS de un
sculptor (Acad. R.P.R., Doc. CLXXXVIII/99). Probabil datoritä privelistii fru-
moase speciale, cu pavilion, a numele de Belvedere. Paza
rilor divanului a fost apitanului Simion Mehedinteanu, cu 150
de panduri (N. Iorga-Därzeanu, op. cit., p. 65 si 68).
2 E. Vârtosu, Tudor Vladimirescu, p. 102-103.
Ibidem, p. 114-115 ; E. Vârtosu, 1821 -Date..., p. 66-67 68-70.
Hurmuzaki-Nistor, op. cit, t. XX, p. 606.
Hurmuzaki-Iorga, op. cit., t. X, p. 566.
E. Vârtosu, Tudor Vladimirescu..., p. 112-115.,

www.dacoromanica.ro
1036 L NEACSU

arme, sä-i armuirii däjdiilor .pentru trebuin-

tele räscoalei. Cu privire la cei sub arme, preciza Câti
de supt aceste räspunderi vä aflati astäzi ostasi supusi armelor izbgvirii,
sunteti totul pi privelegiati, voi, sätenilor, ca unii
ca acestia aveti sä vä scädet din lude analogon cislelor precum
pi stäpânirea terii pentru aceasta prin Vistieria dum-
nealor Ispravnicii judetelor. asemenea se va päzi aceastä orânduialä pi
pentru câti altii ostasi se vor mai aduna de prin sate pi deacum prin
stiinta mea a oränduitilor miei" Aceastä ultimä proclamatie a lui Tudor
singura tipäritä, a fost trimisä la ispravnicaturi pentru irnplinire in con-
s'au luat acest sens.
Paharnicul Dimitrache Drugänescu, nurnit ispravnic la Targovipte,
inainte de 27 Martie 1821, a fägäduit sä stringi 1000 de darneni vrednici
inarmaiti
La rândul Theodor Sevastian, ispravnicul judetului Vâlcea pi co-
mandir al ostilor de acolo, la 5 Aprilie 1821, a anuntat locuitorilor judetului
desfiintarea mituirilor si gloabelor" mai departe a adäugat : Iar care din
voi va socoti destoinic a sluji slujba ostäseasci, pis-
i o puscä, noi ca sä-1 scoatem din sat .scäzämânt pi, ase-
zându-1 in aceastä oränduialä ostäseascä, i sä va da tain de cuviin-
cioasä, indestulare gloantä si iarbä pi va fi de toate dgjdiile i podvezile-
scutit pi prevelighiiat"
Mäsurile luate de Vladimirescu pentru recrutäri-
ca o consccintä a invaziei de cgtre ostile turcesti la lunii
Martie 1821, se desprind foarte limpede din cele scrisbri ale sale din
Aprilie 1821.
In prima, mitropolitului Dionisie marelui vistier
Filipescu-Vulpe, sä porunceescä ispravnicilor ca sä strângä panduri din ju-
detele Olteniei, cum procedat la judetul Gorj, unde s'au si strâns
o sumä, luându-sä, dela fiecare liude cite si mai departe :
aici toti polcovnicii cäpitanii toti oamenii intearmati bine
merinde pentru 20 de zile, ca sä putem cu dânsii Intâmpina trebuintele,
atát cele politicesti cât si cele ostäsesti ; precum se vede lucru, far'da
arme nu o ne fora din ce au
ant (subliniat de -- 1. N.), au adus-o stare ticä-
loasä in däznädäjduirea cea mai urmä"
In cea de a doua, adresata de astädatä numai marelui vistier,
E. Tudor Vladimirescu, pagini de revoltá..., p. N.
op. cit., p. 260-261; N. Izv. cont., p. 383-385.
E. Tudor Vladimirescu..., p. 88.
Ibidem, p. 105-106.
Ibidem, p. 104-105.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821

sä porunci la plaitnilor : Teleajen (j. Saac), Cârnpina (j.

Prahova), Buz5u (j. Saac), Closani (j. Mehedinti), Välcanu Novaci
bele din j. Gorj) ca iumätate din pläiasi ce-i vor fi având, care vor fi mai
vrednici si deprinsi la arme, sa-i fär'de z5bavä negresit aici,
mati cu pistoale
Din cuprinsul se vede Tudor revendicärilor
poporului. special, ajutorul clementelor militare pe care le avea atunci
la
Recrut5rile au continuat in preajma plec5rii din Bucu-
La 7!19 Mai 1821, au din Oltenia 400 de panduri la m-rea
pi mai erau asteptati 600 2
In acelasi timp, Tudor Vladimirescu s'a de dotarea ostirii
arme, tunuri acest coop, el iimit concursul meseriasilor
Bucuresti. La 26 Martie 1821, a cerut zece 15r5tusi pentru reparatal arme-
pi la 28 Martie 1821 a inceput lucrul a 500 de Tot la
lunii Martie 1821, Tudor a chemat la el Un turnätor de clopote un
vMus", primului i-a cerut toaroe 30 tunuri din clopotele bisericilor
pi celui de al doilea i-a comandat 3000 de baionete
Pentru alatuirea mapinel de gäurit tevile tunurilor turnate s'a oferit
germanul Adamsberger Tudor a mai st repare tunul mare
adus din Oltenia la m-rea Cotroceni, care avea asca" pe unde
foc". Izvoranu scrie : Adusese mai multi de aici din Bucuresti
ca dreagg, umplu cu iarbä, puse o ghiulea il
slobozi, si lovi casa din grädina Belvedere la un colt, pe care il sfärâmä, dar
dresul la ascg, si, ne mai putándu-1 intrebuinta, au pus de 1-au ingro-
pat noaptea pe dealul Cotrocenilor, unde poate se afle pi astäzi"
In casele dela Belvedere erau atunci boierii divanului, care s'au
speriat crezând cä Tudor intr'adins a tras cu tunul in ei 8

E. Tudor Vladimirescu..., p. 110.

2 Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 633.
E. Tudor Viadimirescu..., p. 87 (La m-rea Cotroceni se aflau
armele trimise dela Hurezului, in cursul lunii Februarie 1821. A se vedea nota
4 dela pagina 28 a de Oslo.)
Ibidem, p. 90.
M. Popescu, op. cit., p. 15.
6 Ibidem p. 37.
N. Iorga-Izvoranu, op. cit., p. 364.
Ibidem, p. 364. Aceeasi informatie, privire la tragerea asupra boierilor,
ne-a dat generalul Tell, el spunea boierii au fost In turnul unei biserici,
p. 274). (Informatie -
(Bogdan-Duica G. Popa-Lisseanu, Viata
I.N.).
opera lui Gheorghe Bucureçti, 1924,

www.dacoromanica.ro
1038 L NEAC$U

Ostirea a mai lost dotata munitie, unelte de hranä de

zervä
In tabära dela Cotroceni s'a fäcut instructie dupä modelul
exercitii de tragere la tintä cele tunuri2, precum am arätat
cd se In tabära dela
pentru mentinerea disciplinei s'a in tabära dela Cotro-
ceni, la in care scop s'a infiintat chiar un tribunal miilitar.
Din acel tribunal au fäcut parte : Hagi-Prodan, Macedonski, Cretescu
Carcaleteanu. Ei judecau pe pi pandurii vinovati Ordinea a fost
in de o de panduri, de medelnicerul Gheor-
ghitä Prejbeanu 4. Aceasta a fost ajutatä de garda care s'a for-
mat din locuitorii orasului 5.
Tudor Vladimirescu a luptat pentru disciplinei militare.

IX. RETRAGEREA SPRE ASASINAREA

CONDUCÄTORULUI VALAHILOR (MARX) TUDOR YLADIMIRESCU

Intentia lui Alexandru Ipsilariti, de a ocupa regiunea munteaná a

in special mângstirile intärite din muntii Olteniei precum inainta-
rea Turcilor spre Bucuresti 7, determinat pe Tudor Vladimirescu sä se
retragä spre baza sa de operatiuni la Cozia, pe noua sa linie de comunicatie.
In acest scop, el intentiona facä jonctiunea la Golesti pandurii-cäläri
de loan Solomon 8, pentru a inlätura impreunä pe cei 1500 de ar-
näuti-c5läri condusi de Olimpiotul si lanache Farmache, care la
Pitesti barau drumul de retragere spre muntii Olteniei
Conceptia acestei manevre rezultä foarte limpede pasaj
in memoriile sale, de loan Solomon : Si de Lacia (dela Zävideni) noaptea
ne-am tras la orasul Râmnicul : acolo am gäsit o scrisoare dela Tudor, in
care ch, minut ce voi primi scrisoarea lui, sä mä scol toti
Pandurii miei, si sä duc la la satul (stibliniat de noi -
I. N.), fiindca toti pandurii cei mai vechi mai buni erau cu mine, scriin-

Iorga-Chiriac Popescu, op. cit., p. 218 nurnai Vladimirescu singur era cel
mai vrednic comandir, care avea munitia lui trei care mari sape
topoare, tesle de fier alte dichisuri trebuincioase, curn 7i potcoave de
potcovitul cailor, atunci, când era de lipal, se pe câmp la o pozitie
de râzboiu si la tabra lui, a fi totdeauna:sigur si mai cu lesnire birui-
tor Impotriva »). E. Virtosu, op. cit., p. 86-87 89-90.
2 Hurmuzaki-Nistor, cit., t. XX, p. 606.
3 C. D. Aricescu, Istoria..., p. 219.
E. Tudor Vladimirescu..., p. 138-139.
N. Iorga-Izvoranu, op. cit., p. 360.
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., p. 625 635.
Ibidem, p. 630-631. Din spre Silistra spre Colentina (N. Iorga-DArzeanu, op.
p. 74 75) din spre Giurgiu (N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 289).
Col. I. Solomon, op. cit., p. 27-28.
Hurmuzaki-Nistor, op. cit., t. XX, p. 618.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1039

du-mi ca : la man5stirea Cozia sä las o sut5 de Panduri, ca si ingrijeascä

de zaherelele ce sânt acolo, Greci vor fi prin mânästiri, sa-i
däm afarä, pi sä rärnâie Panduri"
Retragerea ostirii spre mânästirea Cozia se justifia prin
este inteo pozifie foarte bond de unde valea Oltului se
gusteaz5 mai mult un atacator din spre Sud nu poate sa-si
soare fortele si nici nu are posibilitatea sa faca vreo de inv5luire
a defileului Oltului. Dimpotrivä, apAritorii pot bald pe ata-
ca acesta sä se apära 2
Acest plan de actiune nu a fost adus la indepliníre, deoarece Solomon,
dupä ore dela prirrbirea scrisorii lui Tudor, a primit o scrisoare dela
Alexandru Ipsilanti pi lordache Olimpidtul, in care 1-au anuntat despre ares-
tarea lui Tudor Vladimirescu. Abia peste trei zile Solomon a primit vestea
uciderii lui Tudor la Târgoviste
Credem scrisoarea lui Tudor a lost cu Intârziere de Solo-
mon, deoarece curierul mai intâi la Craiova pi Tântäreni pi apoi
a fost gäsit abia la dupá lupta dela Zavideni.
Planul lui Tudor, de a rezista Turcilor la .adäpostul mânäs-
tirilor intärite, ne-a fost transmis de Petrache Poenaru, unul din membrii
delegatiei la Laybach protestul contra teritoriului tärii
de Turci. La despärtire le-a : Dumneavoasträ treceti acum in Sta-
tele Austriei, cáci eu trec peste cu adunarea norodului, oa si
in Mânästirile ce le-am umplut zaherele pi co Panduri pi nädäj-
duesc eu ajutorul lui Dumnezeu, tin acolo multi vreme, ca in niste
cetáti, când voi sili pe Turci dea drepturile pi privilegiile ce
rodul le-a cerut prin mine, dela Poartá. Umblati Dumnezeu
!

sä vä lumineze ca iubiti tana cu cälduri. Nu si din Brasov a

pentru dobândirea sfintelor drepturi ale patriei noastre
de a pleca dela Cotroceni, Tudor a vestit ostasilor cä nu a
reusit sä-i pe Turci departe de pi suntern siliti dar a läsa
acest Bucuresti, si nu fim pricina noi singuri a arderii lui, sä ne
tragem spre intrupare ceilalti frati ai nostri crestini", iar ne vor
ataca trebue si pusca noasträ in carne de turc" 5.
Efectele plecate Tudor dela m-rea Cotroceni pi Bucuresti le

Col. I. Solomon, op. cit., p. 27-28; Hurmuzaki- Nislor, op. cit., t. XX, p.625
(Fleischhackl, agentul austriac din In raportul su trimis din Sibiu la 4 16 Mai
1821, a Tudor, informat de intentiile lui Ipsilanti, a interzis cu toati asprimea
sub pedeapsa cu moartca, trupelor sale 1i conducAtorilor din fortificate,
vreunui de al Ipsilanti intrarea punctele ocupate de pandurii sii e).
2 N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 305.
I. Solomon, op. cit., p. 28.
C. D. Aricescu, Istoria..., p. 225.
N. Iorga-Chiriac Popescu, op. cit., p. 193-194.

www.dacoromanica.ro
1040 I. NEAC$U

apreciem cd au fost de circa 5000 de panduri I (in care trebue sá includem

câteva sute de panduri alári 2 circa 1000 de 3. Deci total
general, circa 6000 de oameni.
a plecat dela Cotroceni in seara zilei de Durninic5 15/27 Mai
1821. Ordinea de nears spre Pitesti a fost alcätuitä astfel : Coloana de ma-
nitie, geniu, alimente, bagaje familiile arnAutilor ; Pedestrimea
tunurile ; III. La cglärimea Tot in aceeasi poposi
dincolo de apa Cioroggrlei, tnteo pozitie pentru a preveni un atac
din directie. Tabära din aceea noapte a fost in careu
-rile si cArutele la Careul a fost pgzit de caraule, iar de efec-
-tiv a stat in alarmf. La o depärtare de un sfert de au fost
Taule de cavalerie.
A dace zi dimineatg, ostirea s'a Incolonat mars, la ca si ziva
precedentá 5.
Pe timpul Tudor a diferite exercitii de pentru
verifica executarea dispozitivelor de pentru a deprinde pe ostasi
atacuri prin surprindere. Drumul dela Cotroceni la parcurs in
patru zile 6
Tactica aplicatä de Tudor Vladimirescu pe timpul acestui este
foarte amgnuntit de Chiriac Popescu In Memoriul despre miscarea
lui Tudor Vladimirescu"
La rândul sgu, Mihai Cioranu precizeazä ci In apropierea satului
ostirea pandurilor, de Tudor Vladimirescu, a voit sfärâme
rezistenli de : Tudor, neperzAndu-si câtusi de putin curajul,
a singur a comanda ; la al cgruia glas pandurii singuri trägeau timu-
Tile piepturile si, asezându-i In deaf coloane, artileria la mijloc,
a poftit pe domnul Ipsilant si a-si norocul. Gre-
cii, väzänd curajul pandurilor buna discipling inteleapta asezare a
loanelor, si späimântându-se, pe dati au trimis parlamentari, sco-
pul nu este de a bate ci atunci numai când nu se vor putea la pro-

1 M. Raybaud, op. cit., p. 231 (4000 sau 5000 de panduri) ; F. G. L. (aurençon), op.
p. 92 (4-5000 de panduri) ; N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 290 (6000 de panduri, dintre
care 4500 pedestrime 1500 calrime; 2500 arnäuti. Total = 8500). Efectivele sunt
exagerate, in special cel al arndulilor -I.N.) ; Thomas Gordon, op. cit., p. 81 106 (4000
de panduri 250 de sârbi bulgari). (Exagereazd in minus
- I.N.) ; N. Iorga-Chiriac Popescu, p. 204 (vreo 5000 de ostasi).
2 N. Iorga-Chiriac Popescu, op. cit., p. 198. (Ei au fost comandati de
Simion Mehedinteanu).
I. Fotino, op. cit., p. 143 ...Tudor avea de cinci ori aproape mai multä oaste
in partea sa... » in comparatie cu lui Hagi-Prodan). (A se vedea nota 3,
-aceastä
Acad. R.P.R. Sectia Documente engleze, 1821-1836, II, p. 46 47;
N. Iorgl-Chiriac Popescu, op. cit., p. 194.
Ibidem, p. 194-195 ; N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 290.
Iorga-Chiriac Popescu, op. cit., p. 195-198.
Ibidem, p. 189-224.

www.dacoromanica.ro
 PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821 1041

punerile ce au sé ac5, si cé ias5 intre lag5re cu escorta va

voi, unde va iesi c5pitan lordache pentru intelegerea expuselor propu-
neri"
In urma uneltirilor reactiunii interne si externe, Tudor Vladimirescu a
fost ucis la Târgoviste ; pandurii r5rniasi fárä conducere
s'au imprästiat pe la casele

X. DATE ASUPRA LUPTELOR

UNOR DETASAMENTE DE PANDURI CU

Pe timpul räscoalei, unii panduri, constituiti in detasamente, au

avut ciocniri si lupte mai importante cu Turcii, : Rusii-de-Vede, Bucura,
Zävideni, Dräggsani si Tismana. Prima ciocnire a pandurilor Turcii a
avut la Rusii-de-Vede, in zorii de 10 Aprilie 1821 (Duminica Pasti-
ocaza incursiunii acestora din urm5. Pandurii detasamentului de
acolo, condusi de slugerul Dimitrie Boräseu le-au opus rezistentä
incursiune asemánAtoare au fäcut mai Turcii din Ostrov,
care au jefuit familiile pandurilor din Orevita Solomon, când a primit
instiintare, a trimis pe apitanii Vasile Durnitru
200 de panduri. au gäsit pe Turci la satul Bucura,
i-au atacat noaptea prin surprindere pi dupä ce au pe câtiva dintre
ei, s'au retras la rn-rea Jitianului
In lupta dela avideni, care a avut la 26 Mai 1821 pandurii con-
dusi de Solomon au dot de mult elan si indemnati de furia ti-
neretelor" au iesit singuri Turcilor. Cei 800 de panduri-
c5lari, desi ocupau o pozitie favorabilä pe un deal de pruni, au
sarjat din proprie initiativä pe 3000 de turci aflati câmpie
deschis5. La un moment dat, Turcii pe panduri ; insä
din urmä fäcut drum printre ei s'au instalat din nou vechea pozi-
Acolo au luptat vitejeste pânä noaptea térziu, s'au retras spre
Râmnic speranta sä intâlneascä acolo pe Tudor Vladimirescu ostirea
pandurilor veniti dela Bucuresti

1 N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 291-292.

2 N. Iorga-Chiriac Popescu, op. cit., p. 204 5000 de ostasi au ajuns la Vultu-
resti pe malul Oltului) ; N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 299 la de peste
au rämas numai 800, 500 pedestrime, supt cdpitanul loan Oarcä, 300
rime supt comanda agiatantului (Mihail Cioranu) »).
3 E. Vârtosu, Tudor Vladimirescu..., p. 112-115; N. Izvoarele contem-
porane..., p. 339 (Informatie nesigurd. - I.N.).
Probabil 11/23 Mai 1821 (N. Studii documente..., t. VIII, p. 141).
I. Solomon, op. cit., p. 25. Locuitorii acestui sat au participat la
8 Col. I. Solomon, op. cit., p. 25.
N. lorga-Cioranu, op. cit., p. 305; C. D. Aricescu, Istoria..., p. 279.
8 COI. I. Solomon, op. cit., p. 27; C. D. Aricescu, Acte justificative, p. 41.
° Col. I. Solomon, op. cit., p. 27; C. D. Aricescu, op. cit., p. 42.
Col. I. Solomon, op. cit., p. 25.

66. - referate - www.dacoromanica.ro

1817
1042 I

Peste ateva zile, o luptä a avut lângá Dr

data 'aceasta, pandurii fosti sub conducerea lui Tudor Vladimirescu s'au b5-
tut Turcii. Când pandurii au ajuns la Vulturesti, pe malul Oltului, au
aflat Turcii veniti la Slatina au fost respinsi de avantgarda ostirii pan-
dnrilor, compusä din 175 de ostasi panduri armatä, de sub conducerea
apitanului Simion Mehedinteanu si a cäpitanului Bitoleanu. Tot
acolo au mai alti Turci au ocupat Drägäsani Atunci s'a luat
ca o unitate de voluntari treacä peste pentru a face sign--
ranta trecerii ostirii peste râu. Pentru acestei misiuni, s'au
rit 2000 de voluntari, dintre care Hagi-Prodan a ales nurnai 300 de pan-
duri voinici. In noaptea de spre (29.V.1821), ei au trecut
Oltul s'au ascuns in de unde au sub foc pe
aflati la trecerea intregii
In aceeasi searä, ostirea s'a instalat in careu mai sus de
c5tre Apus, cei 300 de volintiri, care rnisiunea
mult succes
Dimineata - 29 Mai 1821 (ziva Rusaliilor) - ostirea pan-
durilor a atacat pe Turcii care se Inchiseser5 din seara precedentg in
m-rea Drägäsani si in douä case vecine. Atunci s'au repezit In trei coloane
trupul nostru asupra vrijmasilor, unde era vârit intre aceste trei ziduri.
Porniti Cazacii nostri apoi si Bulgarii, tot cälireti, asu-
pra unui trup de cäläreti ai vr5jmasilor, care iesise afarä din aceste trei
ziduri, a rApeziciunea noasträ pe si, vAzánd ei et ripeziciu-
nea noastri este neopritä mare mârie, nesuferind focul nostru, au do-
sit-o in mare neorânduiali, intrând ei toti in curtea s'au
chis, pe câmpul rizboiului 56 morti ativa armäsari ai
nile noastre.
Apoi s'au bâtaia, cäci a urmat foc puternic din meterezurile
mai din casa Sätrarului, care era aproape de
noi c5 in zadar ne trudim artileria cea a am pus tu-
nurase ale noastre Impotriva mânästirii, am bätut pe la
ceasurile de prânz, strâmtorându-1 din tote pärtile focul nostru
mare. De nu se isprävia munitia noasträ, negresit In zi
sfántä a ni se inchina vräjmasii nostrii, lipsiti de apä, cäci mAnsti-
rea era apä Din cauza lipsei de munitie au fost nevoiti in cursul
st ridice asediul sä se spre Râmnic 4. Credem
luptä s'au risipit cei mai multi panduri pe la casele

N. Iorgn-Chiriac Popescu, op. cit., p. 203-204.

2 Ibidcm, p. 204 206.
N. ga-C nriac Popescu, p. 206; C. D. Aricescu, Istoria..., p. 285. (Lupta
a avut de 29 Mai 1821).
Ibidem, p. 206-208.

www.dacoromanica.ro
 OASTEA PANDURILOR CONDUSA DE TUDOR VLADIMIRESCU LA 1821

Färä rezultat a fost cea de a doua luptá deta (7/19 Iunie

1821) 1, dati färä ajutorul pandurilor, care luptaserä atâta hotärire in
acelasi ateva zile Dupá atacul nechibzuit al lui Cara-
via, care a antrenat in batalionul sacru al mavroforilor, in conditii
foarte grele pentru ei, eteristii au fost luati la de Turci. Acestia din
urmi au fost opriti la sec numit Gura-verni, de cele ateva de
panduri, care au luptat timp de o zi si o noapte, au praful de
2 Din ei au fost siliti sä se au
fost urmäriti de Turci la spre Râmnic
Ultima luptä organizatá a pandurilor impotriva Turcilor a fost cea din
imprejurimile m-rei Tismaria, care a avut postul Sf. Petru. In cele
din urrnä, apärätorii rezistenta a In celelalte
mânästiri, au fost nevoiti si ei sä se peste granitä, tinând seama
pi de faptul ci Turcii incepuserä sä trimitä numeroase forte impotriva 4.
Din aceste câteva date privind luptele pandurilor impotriva Turcilor,
constatäm ei au luptat cu un deosebit entuziasm patriotic au dat dovadh
de si chiar atunci au fost coplesiti de
mare al vräjmasilor

In concluzie, constatAm räscoala de Tudor Vladimirescu in

anul 1821, avea ca tel loveascä in oanduirea feudalá in jugul otoman.
Componenta a de panduri atitu-
dinea aventuristä a lui Ipsilanti au dus la o luptä in rândurile
acestora, fapt care a contríbuit trádarea conducätorului Tudor
dimirescu.
pandurilor inchegatá timpul räscoalei a premers militief
nationale, care s'a organizat sprijinul Rusiei in Tara Româneascá, in
urma tratatului dela Adrianopole (1829), avand ca nucleu pe fostii volin-
tiri-panduri participanti rázboiul din 1806-1812, pe cei din ráscoala din
1821 cei care au participat in din 1828-1829.

F. L. (aurenÇon), op. cit., p. 100.

2 C. D. Aricescu, Istoria..., p. 289-291; N. Iorga-Cioranu, op. cit., p. 299 309.
Artileria pandurilor, condus de Enache Carcaleteanu, a sprijinit atacul batalionului
sacru (C. D. Aricescu, Acte..., p. 44 si 45. In 1nfrângerea eteristi1or,
a luptat a murit pandurul erou Pârvu (Pr. C. Monografia comunei
Sisestii-de-Jos din judetu1 Mehedinti, Bucuresti, 1905, p. 4).
8 C. D. Aricescu, Acte... p. 45.
Ibidem, p. 45-47,
66*
www.dacoromanica.ro
 PREZENTARE A UNOR
DOCUMENTE DELA MUZEUL ROMÂNO - RUS
LEGÂTUR1LE ROMÂNO - RUSE
DE

SCARLAT CALLIMACHI

LegAturile româno-ruse sunt strävechi de diferite feluri : politice,

militare, economice culturale. In vremea regimului burghezo-mosieresc,
istoria noasträ a fost, In bunä parte, falsificatä interpretatä chip,
slujea, ea, unor interese potrivnice maselor largi muncitoresti.
privinta leggturilor dintre poporul nostru pi popoarele din Rusia, ele n'au
fost studiate decät mod superficial de istoricii burghezi
de cele mai multe or:, in nejust dusmänos.
Muzeul Romano-Rus, creat sprijinul Partidului
Româln al guvernului R.P.R., ne ajutä sä vedem ceea ce au fost
turile româno-ruse decursul veacurilor, El posedä, pe lângä un
material muzeistic, o colectie de documente inedite, care oglindesc
aceste relatii. In cele ce urmeazä, vom da la ivealä câteva din aceste docu-
mente inedite, cele pe care le-am socotit de o mai mare insemnätate,
rämânând ca celelalteGä fie publicate curând, cuprinzând, toate, un
izvor de informatii ice, politice pi economice.
Incepem cu unul din hrisoavele cele mai insemnate care s'a
Româno-Rus. Este vorba de un hrisov din 29 1656, dat
de taiul Mihailovict.
Noi cunoastem politice dintre domnul Moldovei Gheorghe
Alexei Mihailovici. In de 17 Mai, anul 1656 s'a semnat
tratat intre Moldo a pi Rusia. In primul paragraf, citärn : Misiunea
care a Insárcinat prea shäluutul Domn Gheorghe a toatä tara
Moldovei pe prea sfintitul mitropolit chir Ghedeon pi pe logofätul al doilea
Grignrie ca sä vorbeasa prin viu grai credinciosului

www.dacoromanica.ro
 1046 SCARLAT CALLIMACHI

panitorului tar al Moscovei pi al mari, albe, Domnul

Alexei Mihailovici, anul 7164 (1656) luna Martie 16". Acesti doi soli
ai Domnului Gheorghe au pi semnat acest act politic pi militar.
Putin mai târziu. tot acesti moldoveni au semnat un act
economic, cuprinzând privilegii pentru negustorii din Moldova.
Iatä cuorinsul acestui hristov deosebit de insemnat pentru
terea legAturilor româno-ruse :

Moscova, 29 Ionic 1656.

Din mila lui Dumnezeu, dela marele domn tarul si marele
Alexei Mihailovici, autocrat a toatä Rusia mare, pi albä, tar al
Moscovei, al Chievului, Vladirnirului, Novgorodului, tar al Cazanului, tar
al Astrahanului, tar al Siberiei, domn al Pscovului si mare al
Smolenscului, al Tverului, al Voliniei, al Podoliei, al Iugoriei, al
Viaticilor, Bulgariei pi altora, domn mare cneaz al Novgorodului Nisov-
al tärii Cernigovului, Reazanului, Rostovului,
vului, Beloezerului, Udorului, Obdorului, Cobdinului, Vitebscului, Metis-
lavului si al pärtilor dela Miazä-Noapte, stäpanitor pi domn
tärii Mrului, a Cartaliniei pi a Georgiei, tar Cabardiniei, cneaz al
Carcasului pi Gorschi al multor altor pi domnii dela Rasärit
dela Apus pi dela Miaza-Noapte, mostenitor, urma coborâtor, domn

Lui Voevod al tärii Moldovei, cuvântul märiei

noastre tariene chip milostiv. S'au nouä marelui stäpAnitor.
noastre tariene, solii vostri mitropolitului Sucevei Ghedeon
boierul al doilea logofat Grigorie ceränd marelui märiei noastre
tariene sä rniluim pe supusii täi, negustorii din tara Moldovei, ca sä vie
in märiei noastre tariene, Moscova, fel de märfuri pi sä
. nu liber. noi marele stapnitor, maria noasträ tarianä,
pe supusii täi negustorii din tara Moldovei, i-am miluit, le-am ingäduit
vie in tara Moscovei a mariei noastre tariene, orice fel de märfuri si
cu liber. dupä miluirea märiei noastre, negustorii din
tara Moldovei sä vie in tara Moscovei a noastre tariene pi
pi sä târguiasc in targurile pi nu vor avea nici o opreliste pi nici
o piedicä. la curtea domneasca in cetatea imperial" a Mos-
covei, anul dela zidirea lumii 7164 (1656), 29 zile.
Pe verso : Din mila lui Dumnezeu, marele stApânitor, tarul si
cneaz Alexei Mihailovici, autocrat Rusia mare, mica pi

Din acest document reiese cä domnul Moldovei, pentru a

täri mai mult Rusia, nu s'a multumit numai un

www.dacoromanica.ro
 UNELE DOCUMENTE INEDITE DELA MUZEUL ROMANO-RUS

tratat s'a strädult sä pi privilegii pentru negus-

moldoveni. Urmärind, In anilor, politica de eliberare a po-
porului roman de sub jugul apäsätor pi sângeros al sultanilor turci, jug
politic economic, vom mai gäsi multe exemple de intelegeri, fäcute
pe täram economic, cu canducätorii Rusiei, care oglindesc de minune,
sprijinul multilateral pe care popoarele din marea impärätie räsäriteanä
ni 1-au dat, din belsug, veacuri de-a-rândul.
Trecern acum, la un lot foarte important de acte, care
domnitorului muntean (Grigorie Dim. Ghica (1822-1828). El are
circa 312 pagini de format mare (36x25 cm). Copierul cuprinde cior-
nele adresate de Cancelaria dornnului Munteniei atre cavalerul de Gentz,
agentul diplomatic al la Bucuresti ; von Hakenau, etc. Ele au un
caracter diplomatic pi oglindesc, mare parte, relatiile româno-ruse
dintre anii 1822 - 1828. Ciornele sunt de secretarul particular al
Grigorie Dim. Ghica, doctorul, Apostol Arsache. Acesta a devenit mai
tárziu prim-ministru al Principatelor-Unite. Ciornele sunt scrise sau sub
directa dictare a lui Grigorie sau sunt concepute de dr. Arsache,
cuprind ideile, dorintele pi indicatiile domnului. Ele sunt, destul
de greu de desci,frat, au nenumärate stersäturi pi adause marginale
si intercaläri, cifrate. Ciornele sunt de cele mai multe ori,
limba francea unele numai in limba germanä neogreacä. Putem spune
cä acest material documentar, are totul inedite pentru istoriografia
noasträ.
Fäcând o sumarä examinare a acestui bogat Material documentar,
ne däm seama numaidecât de Insemnätatea lui pentru cunoasterea vietii
publice a Tärii Românesti, cät si a politdcii oficiale duse de cârmuire in
epoca acega. Mai ales In corespondenta cu cavalerul de Gentz, gäsim date
lämuritoare in privinta legturilor dintre Români Rusi.
Personalitatea cavalerului de Gentz este in de cunoscutä,
ca sa nu insistäm mult asupra ei. Cavalerul de Gentz a fost omul de in-
credere al lui Metternich, diplomat, publicist, din diriguitorii con-
greselor dela Vie. pi Laibach ; informa pe Metternich asupra celor ce
petrec in Valahia curent pe domnii valahi politica externä
a si cu politca externä a statelor din apusul Europei, in general,
mai ales in ceea ce politica fatä de tara noasträ.
de Gernz a urmärit In de aproape cele ce se petreceau in Valahia in vre-
mea domnilor Joan Caragea (1813-1818), Sutu (1819-1821,
luna Ianuarie) si Grigorie Dim. Ghica (1822-1828, luna Mai). mare
parte a corespondentei lui, privitoare la acei ani, se gäseste publicatä in
volume sub urmätorul titlu : Dépéches inédites du Chevalier de
Gentz aux hospodares de Valachie - pour servir l'histoire de la politique

www.dacoromanica.ro
1048 SCARLAT CALLIMACHI

européenne (1813-1828) - par le Comte Prokesch-Osten fils --

Paris, 1877".
In copierul acesta, care face parte din materialul documentar al
Muzeului Româno-Rus, am gasit ciorne de cuprins inedit
stiri pretioase pentru felul cum s'a aflat cum a fost comentatá räscoala
decembristilor.
In documentele actele cunoscute, acum, de istoriografia noas-
tra, n'am g5sit nicio räscoala decembristilor.
Putem spune In paginile acestui copier gasim singurele ränduri cunos-
cute ea azi. Felul In care a fost comentat acest eveni-
ment insemnat, din punct de vedere politic, din punct de vedere
social, dovedeste deajuns de a fost carmuirea
In cunoasterea a ce se petrecea In puternica din räsarit.
legMurile politice, militare economice dintre le Rornâne Rusia
n'ar fi fost n'am fi gAsit indoial5 - in aceastä
corespondentâ - atâtea dovezi privitoare la ele.
In volumul III al depeselor" lui de Gentz, publicate anul 1877, la
Paris, la pagina 71 citim :
a Scrisoarea 3-a din anul 1826, Viena, 15 Ianuarie
dar interegnul a fost prea lung pentru fericirea i Rusiei. descrierea
rriscoalei militare, care a avut In St. Petersbourg, In ziva de 26 Decembrie,
Partea privind descrierea rascoalei decembristilor, n'a fost la
iveali de autorul publicatiei mai sus amintite. De ? Credem, din
considerente politice ale momentului, contele Prokesch-Osten a preferat
scoatá, din publicatia sa, aceste pagini. Era mai bine nu mai fie
amintitá o vremuri grele mai ales rind prole-
tariatul se organizeze, 55 aibá o constiintä de
In lipsa acestefi pretioase descrieri, care ne-ar fi modul cum
cavalerul de Gentz a si facá, domnului Dim. Ghica, o
infätisare a evenimentelor din 14 Decembrie 1825, ne vom multumi
stirile comentariile pe care le-am descoperit In actele Muzeului Ro-
mâno-Rus.
Avem minuta - privitoare la räscoala decernbristilor - din 21 De-
cembrie.1825/2 lanuarie 1826, din 7/19 1826, din 19/31
1826 si din 8/20 Februarie 1826. Preoum vedem, examinäm aceste
date, cancelaria domneasca era deja informatá despre räscoala din
Petersbourg - zile mai devreme. i, deci, nu de Gentz a fost
primul care informat pe Grigorie Ghica de acest eveniment de
Scrisoarea descrierea (pe care n'o avem) e datatä din 15 Ianuarie
din Viena. Cronologic ea se plaseazá minuta a doua pi a
eSci trebue de timpul pe care facut curierul -
www.dacoromanica.ro
 UNELE DOCUMENTE INEDITE DELA MUZEUL ROMANO-RUS 1049

care a adus-o cancelariei domnesti - pentru a parcurge distanta Viena-

Färä Indoialá, in scrisoarea sa din 15 lanuarie 1826, de Gentz a

fäcut o descriere a evenimentelor petrecute, in ziva de 14 Decem-
brie 1825. in Rusia ; n'ar fi dat domnului valah, deck o scurtä infor-
matie, credem cä autorul acestei culegeri de depese", ar fi dat, totusi, la
iveall textul privitor la decembristilor.
In minuta din 21 Decembrie 1825/2 1826 citim : Moartea
Alexandru suirea pe tron a marelui duce Constantin au
fost cunoscute, aici, in mod vag ziva de 16/28 Decembrie,
stafet5 particularä venitá din imprejurimile Prutului. Ziva urmätoare
posta ruseascá sosind, s'a spulberat tot ce era vag privinta
acestei In aceeasi zi, ea a fost cunoscutä pi Constantinopol prin
intermediul unei care reusise evadeze, dat cä se pusese
embargoul pe toate corabiile care se aflau atunci la Taganrog.
ceea ce priveste detaliile in cu acest eveniment, noi nu le-am dat
deck alaltäeri, in ziva de 18/30 Decembrie, când am primit Nr. 44- 45
al ziarului Journal de St. Petersbourg..." mai departe gäsim aceste
cuvinte, care aratä cä miscarea revolutionarä nemultumirile masselor
din Rusia era mare stare de fapt era chiar de
domnitorul Grigore Dim. Ghica. Citez : ...nu mi-am putut ascunde,
acest eveniment era, provocat de o oarecare -
ceeace nu este greu in Rusia, poate dupii sine,
mod natural, pe noul ia unele rezolutii chiar impotriva
propriilor sale dispozitii...".
In minuta din 7/19 1826, Grigorie Dim. Ghica, vorbea
de räscoal5. El spunea : ...o ruseascä, pe care am vázut-o
trecând pe-aici pe la 9 ale lunii azesteia, ne-a adus la cunostintä cä,
din pricina refuzului fratelui, marele duce Nicolae a primit tronul Rusiei ;
ziva de 14 am avut onoarea sä aflu, prin depesele" din 2-4
ale lunii curente, amänuntele stranii" ale discutiilor dintre cei frati.
Posta ruseascä, care a ajuns aici a doua zi a complectat aceste
stiri..." cäteva rânduri mai jos, e pomenitä moartea, timpul räscoalei,
a generalului Miloradovici, acela care a apärat orasul Bucuresti (1807)
Impotriva atacurilor armatei turcesti din vremea ruso-turc din
1807-1812. In acest razboi, precum se pile, au luat parte pi
români, care si Tudor V1adimire8cu.
räscoala, care a foc ocazie pi care. pi-a
moartea, Miloradovici..." in minuta din 19/31 Ianuarie 1826, vedem
cum domnul muintean urmärea, cea mai mare luare aminte tot ce se

www.dacoromanica.ro
1050 SCARLAT CALLIMACHI

petrecea puternica rásäriteanä läuntrul ei pi in

ceea ce priveste actiunile ei pe plan international.
...In post-scriptumul D-trä No. 1 imi cereti st socotesc totul
confidentiale, privitoare la un râzboi apropiat, foarte Inrädácinate
la St. Petersbourg, in demersurile
fäcute, de ministrii Frantei pi Angliei, in cu ministrul Austriei,
problema aceasta..." ; mai departe pomeneste din nou de evenimentele
din 16 Decembrie". Este, Indoiala, o gresealä de datä, care se dato-
reste unei neatentii a secretarului domnesc, precum am väzut pi vom
din rândurile care urmeaza, data exactá a rascoalei este cunoscutá
de domn cM pi de dr. Arsache.
...ingdduiti-mi vä multumesc pentru toate amänuntele interesante,
pe care ati binevoit a mi le da, legaturä evenimentele dela 26 Decem-
brie 12 zile pentru a gäsli data dupä calendarul oriental, avem
ziva de 14 Decembrie), adâncirea drora va ocupa pentru un timp inde-
lungat, pe noul impärat. Sa dea Dumnezeu ca el sä nu gäseascä -
izvorul acestor turburäri - in inactiunea armatei sale sä nu se
rasa sä o ocupe (adicä s'o foloseascá pentru un räzboi), a-i
muta gândurile (dela actiuni ca cea dela 14 Decembrie 1825). Cred.
cá vom avea pentru atva timp...".
Minuta din 8/20 Februarie 1826 - ultima privitoare la din
14 Decembrie 1825 din copierul domnului valah Grigorie Dim. Ghica - ne
mai bine ca celelalte, cM a sguduit opinia publicä din toatä lumea,
acest eveniment.
Evenimentele din Rusia unapt zilel'e de fatä, opinia publicä de
peste ; li se atribue versiuni din cele mai stranii ; soarta noasträ pare,

in pozitia actualä a lucrurilor, sa depindá de ce se petrece in acest imperiu

pi cä D-trá nu puteti sä dati, dreptei mele curiozitäti, destule informatii in
privinta acestor evenimente. deci, am citit cu multä luare aminte, tot
ce ati binevoit comunicati, chiar pi acum de curând, despre acest
fatal complot, descoperit acum pi cu cât väd mai bine vastele ramificatii,
pe le-a avut, chiar in clasele cele mai distinse, cu cât vád ales
impasibilitatea guvernului rus, dau mai multä dreptate autorului
scrisorii particulare dirt 13 Ianuarie, care spune numai providenta
a salvat, in aceastä ocazie, Rusia, de o zguduire care ar fi putut deveni
fatalá Europei intregi...".
analizA sumara a textelor citate, ne aratä, de adânca
impresie in prile Române de decembristilor situatia
din räsäritul Europei. lung de räzboaie purtate, de Rusi,
impotriva imperiului turcesc, au dus, cu la släbirea acestuia si la
Intárirea pozitiei politice pi militare a Rusiei Estul european.

www.dacoromanica.ro
 UNELE DOCUMENTE INEDITE DELA MUZEUL ROMANO-RUS 10M

Ne putem lesne situatie nu era pe placul poli-

ticii internationale, nu era nici pe placul Frantei pi Angliei pi nici pe
placul Austriei.
Urmärind politica acestor trei mari puteri lath de decäderea impe-
turcesc, in ultirnele decade, vom vedea cum ele se vor strgdui a sus-
tine din räsputeri pe bolnavul turc dela Constantinopol, spre a putea
castigat timp deajuns pentru alit pozitiile politice militare
pi pozitiile economice, in Sud-Estul european.
Tot in corespondenta cavalerului de Gentz pi cancelaria
valahä, Muzeul Româno-Rus mai o scrisoare din 2 Mai 1828, tri-
rnisä din Viena care cuprinde unele inedite despre evenimentele de
politico-militare de atunci.
Scrisoarea lui de Gentz din 2 Mai 1828 este publicatä, in parte, in
volumul III din depesele cavalerului de Gentz ; autorul acestei publicatii
a omis, unele pasaje de un deosebit interes pentru urmärirea actiunii
militare rusesti Impotriva Turciei.
Precum se razboiul ruso-turc din anii 1828-1829, care s'a
prin incheierea dela Adrianopol (1829), a insemnat
Tärile Române - un mare pas La campanie, au parti-
cipat pi voluntari români care distins, precum a fost pi generalul
Magheru. pacea dela Adrianopol Rusii au obtinut insemnate libertäti
pentru Moldova pi Tara ca : inläturarea monopolului turcesc
asupra comertului care a devenit liber, restituirea oraselor dela Dunire
(raiale), Bräila, Giurgiu pi Turnu-Mägurele.
Iatä ce spune, de pild5, de Gentz (scrisoarea este in limba
Mai multi militari socotesc. astäzi cá Rusii tpi vor ope-
prin trecerea Reni pi Ismail, et ei nu vor trece Pru-
tul, decât cu un corp de cca. 20 la 25 de mii de oameni pi vor
sä menajeze, mult, principatele... Acest plan pare foarte
apropiat de adevär. Armata ruseasa trebue sa urmeze drumul mai
apropiat de Marea Neagrä...".
Am väzut scrisori venite din St. Petersbourg (prin postä), cu data
de 18 Aprilie. Regimentele de gardä pi celelalte loupe destinate so
se uneascä cu armata de operatii, au pärasit, intr'adevhr, capitala, ziva
de 1/13 Aprilie - zi care fusese indicatä, (pi pe care atât Monitorul"
pitoatä Europa, dupä informatia lui, confundaserä ter-
menul pentru trecerea Prutului)... Aflu, cä generalul Dibici... se
gäsete deja la cartierul general.

A se vedea p. 159 466.

www.dacoromanica.ro
1052 SCARLAT CALLIMACHI

In urma acestor evenimente, indoiesc mult, aceastä scrisoare,

sä sä mai ajungä de plecarea D-trä din Bucuresti co
toate cä o voi trimite pe numele lui Meitani, voi da, in timp, instruc-
tiunile cele mai precise lui Matus, sä o retie cazul cand drumurile
vor mai fi totul sigure pi sä urmeze, in totul, ordinele Altetei voastre...".
Intr'un post scriptum atasat de aceastä scrisoare cu data de 3 Mai,
mai gäsim unele interesante :
:

Extras dintr'o scrisoare din Berlin 28 Aprilie... Generalul Dibici va

merge direct la armata operativä, unde va dirija primele miscäri...
scrisoriface ad cred, insä, vestea sosird genera-
Dibici, la general, era prematur pi operatiunite militare
n'au in ziva de I Mai ; socotesc prezenta generalului Dibici
ca indispensabilä militare...".
Tot in acest räzboi ruso-turc din anii 1828-1829, ca
o imagine vie a colaborärii populatiei rusesti,
vom reda din numeroasele acte din Muzeul Románo-Rus, care
oglindesc de minune realitate.
Avem, asa, de pildä, din ziva de 10 Mai 1828, una
trirneasä agAi Constantin Cornescu tie baronul de Gaismar, ion
alta, de divanul domnului valah, tot lui Constantin Cornescu.
Iatä cum gläsueste prima :
« dela Turbate, 10 Mai 1828.
Domnule Aga,
Devotamentul pe care l-ati dovedit precum Patriei cu prilejul
mele in BucurWi pe care le-ali luat preajma sosirii mele, indemnând
pe compatriotii dumneavosträ sä apere zidurile Impotriva unei invazii neprevazute a
Turcilor, face vä marturisesc mea foarte vie pi dovedesc, prin
prezenta, stima pe care meritat-o printr'o purtare exemplarä care ar
i asigurat siguranta patriei dumneavoastra, ea ar fi fost intotdeauna chip
general
Stint cu o consideratie foarte distinsa, domrkule, servitorul D-trä devo tat.
Baronul de Gaismar
(in franceza).

A doua scrisoare româneste pi este tot lui Con-

stantin Cornescu.
« Dela Divanul printipatului Valahiei,
Cinstite dumneata biv vel hatmane Constantin Cornescule, 1tiuta a
care, la trecutului Aprilie, s'au fost cuprins tot ce locueite
Intr-aceastä politic a BucurWilor ferirea politiei de felurimi de näväliri primejdioase
bântueli pon0 la sosirea prea puternicelor oitiri ale Rusiei singure au gläsiut
care locuitorii ei, patrioticeasca ce cu ai Dumneata stäruind
in cu neadormita privighere subt primejdioase bänueli la sosirea
te§tilor o§tiri.

www.dacoromanica.ro
 UNELE DOCUMENTE INEDITE DELA MUZEUL ROMANO-RUS 1053

Aceasta dar dela sinesi gläsuitá doveditä rävnä (precum mai sus zicem), prin
bunä gläsuind-o nu lipseste spre semn de multumire, arätând, din
partea sa, se cuvine a fi cunoscutä totdeauna deopotrivä a
sa läudatä
1828 Mai 10.
Grigore al Ungrovlahiei Grigorie Brâncoveanu biv vel ban
Constantin Barbu vel vistier.
biv ban. Grigore biv vel
Grigorie Filipescu Mv
Mihail Ghica, vel vornic e.

In Incheiere, vom prezenta un document inedit din anul 1835. Este

vorba de o scrisoare a baronului Ruckman, consulul Rusiei tara
trä, domnului Tärii Românesti. Aceastä scrisoare oglinde§te
sele legäturi 'Mee poporul nostru poporul rus.
Citám doar textele cele caracteristice :
Bucuresti, 13/25 Septembrie,
Am avut onoarea sä primesc, la timpul su, adresa care Alteta
a binevoit mi-o adreseze ziva de 29 August, sub Nr. 472.
pe care mi-o comunicati, principe, in cu corä-
care Dungrea pi care, transportând sarea moldoveneasc, ar fi
destinate sä ruineze acoperirea restantei salinelor valahe, m'a mirat
atât mai mult cu nu-mi vine sä cred cä Moldova, folosindu-se de
avantagiile care sunt acordate, prin tratate, comun cu Valahia, ea
le-ar folosi chip fats azeasta. Ea face, dup
rea mea, deck exploateze bogâtiile solului, ei, sá le valorizeze sá-§i
extindá comertul, socotesc, c'ar fi nedrept st-i facem dintr'aceasta, o
Dar, acela§i timp, presupunerea pe pare sa anunte
noi greutäti pentru Incasarea sumelor datorate vistieriei, de cätre negus-
tonii turci de sare, in virtutea pentru amorti-
zarea contractate sub administratia. provizorie ; aces' fapt a
atras, insä, atentia mea din pricina urmärilor neplácute, care ar putea
rezulta din pricina lui.
Am rugat, deci, pe D. Arsaki, primirea adresei
principe, st-mi punä la dispozitie informatii pozitive in cu
sumele proVenite din pi plätite dela inceputul anului
acum, precizând totodat ratele achitate fiecare an...".
Am putut vedea, prin prezentarea a numai documente dela
Muzeul Româno-Rus, dintre poporul pi popoarele din
Rusia, trecut, au avut un caracter adânc, sincer pi nu precum au
cautat sä ne dovedeascä, mai ales, istoricii regimului burghezo-mosieresc
dintre cele räzboaie mondiale. Poporul rus, democratii

www.dacoromanica.ro
1054 SCARLAT CALLIMACHI

rusi, au In mod deosebit dovada acestei frätii dintre poporul

nostru popoarele din Rusia, frätie care, astäzi, s'a ridicat la un nivel
mult superior prin caracterul ei socialist.
Prietenia româno-sovieticä, prietenie de arme, sprijin economic pl
financiar, prietenie pe tärâm cultural pi al artelor, traditia prie-
teniei de veacuri dintre noi Românii, celelalte popoare din
Uniunea Sovietia

www.dacoromanica.ro
 CONSTEÂNGEREA EXTRAECONOMICI A
LA SECOLULUI AL XIX-LEA*
DE

ANDREI OTETEA
In a doua jumätate a secolului al XVIII, apar in prile Române ger-
unei noi oranduiri, ai orânduirii capitaliste. In urrna desvAtärii schim-
bului de märfuri pe piata internä a pätrunderii produselor noastre agri-
cole pe piata internationalä, circulatia incercärile de a

spune Lenin -
creste
crea o industrie manufacturierä se inrnultesc. ...Mirx'smul ne invatä
societatea baziatä pe productia de märfuri care se aflä
-
In relatiuni de schimb cu natiunile capitaliste civilizate trebue, pe o anumitä
treaptä de desvoltare sä ea in mod inevitabil, pe calea capi-
talisraului" Inteadevär, forte de productie care apar tind, in virtu-
tea legii concordantei obligatorii a rclatiflor de productie cu caracterul for-
telor de productie, rästoarne vechile orânduiri s
le inlocuiascä
allele noi
I. Desvoltarea produetiei de
le Române s'au angajat hotärit pe drumul capitalismului o dc-
vedeste inmultirea manufacturiere. Pe lângä manufacturile
infiintate in secolul al XVIII-lea, ca eceea dela Pociovaliste, care de
se inchide sau se la Bucuresti la secolului, apar la inceputul
secolului al XIX-lea noi Intreprinderi 3. in 1802, Al.
logofAtului Scarlat Manu privilegiul pentru a pe mosia sa dela Dol-

* In cadrul desbaterilor au fost reluate contradictoriu unele probleme ridicate

in aceastä Comunicare.
V. I. Lenin, tactici ale social-democratiei in Revolutia democraticd,
Opere in volume, I, partea 2, Ed. P.M.R., 1949, p. 41.
2 I. V. Stalin, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S. Ed. pentru lite-
ratur politicd, ed. a II-a, 1953, p. 7,
C. Intreprinderea manufacturierd de postav dela Pociovaliste
Studii s, an. V, 1952, Nr. III, p. 86-106.

www.dacoromanica.ro
1056 ANDREI OTETEA

hesti (Suceava) o fabrich de sticlärie si-1 autorizä sä 50 lucrätori

In anul urmätor, marele Grigore Ghica o nouä
fabricä de testemeluri o alta de gheremesituri, materiale mesteri
adusi din sträinätate 2 Pentru a desvolta fabrica de postav sub
Al. Ipsilanti Bucuresti" - e vorba probabil de fabrica medelnicerului
Arbut - contele Belleval a adus din Prusia.
Austriei, ingrijorat de urmärile pe care intreprindere le putea avea
asupra comertului din guvernului
impiedece emigrarea muncitorilor din statele Habsburgilor
sârbi sä deschid ei fabrici de testenielP,
dar le-a confiscat uneltele i-a sä lucreze la fabrica dela
cup, care 1800 un monopol de fabricatie pe 15 ani
In acelasi timp, grecul Polisoi Condu reusise cointereseze o seamá
de la infiintarea unei sucursale a fabricei de museline elvetiene dela
Viena. Domnul a avansat 900 pentru angajarea transpor-
tul ce urmau sä fie adusi dela Viena
Sandulache Sturza a infiintat, In 1806, o de postav la Rugi-
noasa, care a si s functioneze rázboaie. Maestrii au fost
adusi din Silezia si Prusia. Intreprinderea a cumpárat 8 000 ocale de
din Moldova si 10 000 din Tara Româneasc5. Sturza a sä cumpere
productia din Moldova, dar negustorii austriaci care stofe
in i-au luat-o pe dinainte, arvunind-o din Noembrie precedcnt
In anul 1806, Constantin Filipescu obtine privilegiul de a infiinta
de farfurii, Papa Polizon deschide o de tors bum-
bacul
In 1811, Gh. Alexiu Intemeiazä o de macaroane fidea la Ga-
lati, iar Nicolae Marioti la la Iasi In 1815, Scarlat
episcopiei Roman havaetul dela o fabricá de bere intemeiald pe mo-
ia episcopiei 9. In in 1819 ia fiintá in satul o de
sticlärie lo.
Aceste fabrici au fost infiintate din initiativa boerilor negustorilor.
In unele era, cu sigurantä, cointeresat domnul, dar, spre deosebire de
ceea ce s'a petrecut alte initiativa venea dela particulari, nu dela
stat. Consulul Austriei la Iasi remarcá ca boierii exploa-
teze mai rational Proprietarii au inceput con-

C. Documente din secolele XVI-XIX, privitoare la familia Mano, p. 295.

2 V. A. Urechia, Istoria Românilor, VIII, p. 659-660.
Hurmuzaki, XIX, p. 243.
Urechia, IX, p. 591.
Hurmuzaki, XIX, p. 249.
6 Ibidem, p. 272.
Urechia, op. cit., VIII, 661.
Hurmuzaki, Arbivele Basarabiei, 1937, p. 80.
Analele Acad. Rom. Sect. II, XXII, p. 248.
10 N. Docurnentele familiei Callimachi, I, p. 558.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A 1057

struiascä cocturi pentru potas, care putea - dupá párerea aceluiasi con-
sul - devinä baza unui comert foarte important". In a apärut
primul coct, in anul urmátor erau 1
Desi, majoritatea acestor intreprinderi au rámas simple ele
atestä existenta unei acumulári primitive de capital, careli cautä plasarea
On industrie si-si gseste expresia spiritul mercantilist. Inmultirea felu-
rilor de mestesuguri" - se spune in privilegiul acordat vornicului Grigore
Ghica - nu este numai folositor locuitorilor, care sunt astfel scutiti de obli-
gatia de a importa din márfuri preturi scumpe, ci lauda
pi podoaba patriei"
Conform doctrinei practicii mercantilismului, care a prezidat in
in Prusia, Austria Rusia, la intemeierea unei industrii natio-
nale, statul acordä si la noi initiatorilor privilegii exclusive de fabricatie pe
o anumitä perioadá de timp, de taxe pe anumite materii prime
borangic), autorizatia de a aduce specialisti din sträintate scutire de
vamä pentru importul materiilor prime pi uneltelor. El interzice exportul
pi antreprenorilor un drept de judeoatá asupra muncitorilor.
Dacä in Apus, statul punea la dispozitia fabricantilor" mânä de lucru for-
din inchisori, spitale pi orfelinate, antreprenorii noptri se servesc de
mâna de lucru servilá.
Statul román nu dispune, din cauza obligatiilor fatä de Turci, de re-
surse suficiente pentru a acorda subventii, pi nu poate ocroti productia
de concurenta prin tarife vamale protectioniste, din cauza suzerani-

- otomane. Or, acesti doi factori au fost pretutindeni - afará de Anglia

principalele cauze de succes ale politicii de industrializare.
fragilitatea celor mai multe din Intreprinderile intemeiate
se
peri-
oadä, dar si intárirea miscárii de independentä. Multi boeri devin patrioti",
vornicul Grigore Ghica, dau seama cd scuturarea jugului oto-
man e o conditie necesará pentru desvoltarea pulerii economice.
Trebue subliniat, caracterul de concentrare al unora din
aceste Intreprinderi, care erau fabrici adevárate, cäci peste o de munci-
tori lucrau sub directia unui epistat In acelasi local. Ceea ce In Apus
se prin fabled sau In secolul al XVIII-lea, nu e
industria la adie un de ateliere independente care lu
creazá in contul unui negustar numit impropriu fabricant". Industria
dela Lyon In a doua jumátate a secolului al XVIII-lea,
48 000 persoane, dar ateliere ; ea nu era o fabricá
tivr. Lipsa unei industrii permite antrepreNorilor nostri
ireacá, unele ca In industria textilá, de-a-dreptul la sistemul de
fabricá.

1 Hurmuzaki, p. 32, 35, 40.

2 Urechia, op. cit., VIII, p. 659-660.
- Studii al referate - c. www.dacoromanica.ro
1817
1058 ANDREI OTETEA

Printre intreprinderile initiate in aceastä perioadä, douä erau sortite

unei rapide tnfloriri : puturile de petrol velnitele. Extractia päcurei con-
stituia un monopol al statului. Unele puturi 'au atins in Valea Prahovei
300 m adâncime ; säpatul unui asemenea costa 1000 Vadra de
se vindea cu 4-5 din care sätenii primeau un taler pentru
extractie
Holirca importatä din statele austriace constituia un important izvor
venit pentru domn, care taxele vamale, pi pentru boieri care o
fäceau in arciumele de pe mosiile bar. La inceputul secolului al XIX-lea,
unii boieri, pentru spori mai mult vendul, incep Tntemeieze
distilerii, pe mosiile In timpul räzboiului ruso-turc din 1806-
1812, autoritatile au interzis distilarea alcoolului din cereale. Abia s'a ter-
minat räzboiul si boierii au cerut voie redeschidä velnitele, --
clara ei - importul holircii scoate din tars o simtitoare de
Pentru a interesa pe Domn, a cärui opozitie era de asteptat, ei se
sä-i dea 60 de vadrá.
La preocuparea de a nu compromite, in acea de
alimentarä, aprovizionarea ei räspund dorinta de a
velnitele va pe proprietari sä producä mai multe cereale 2
Productia de märfuri favorizeazä deci, pe aceasti cale, desvoltarea agri-
culturii.
Germenii productiei capitaliste sunt deci perceptibili in industrie
la inceputul secolului al XIX-lea. Dar pentru a lärgi proportiile productiei
a folosi simultan multi muncitori - spune Lenin - este nevoie de acu-
mularea unui capital considerabil, care se formeazá adesea nu in sfera pro-
ci In sfera comertului" La noi, acest capital s'a format din
mert, din din slujbe.

II. Desvoltarea comerfului

Cu restrictiile impuse de monopolul turcesc, comertul a pro-
grese la sfârsitul secolului XVIII-lea. Exportul de vite a luat in Moldova
proportii care compromitá productia. In 1803, s'au
40 000 boi, de 9 000 la zalhana, si 30 000 de vaci. Divanul a
propus ca exportul de vaci fie interzis. - adaugá con-
sulul - va trebui printr'un numär sporit de al ex-
port constituinc4principalul venit al dornnului al particutarilor, nu va putea
fi niciodatä prohibit"
1 Urechia, op. cit., IX, p. 591; XII, 409-413.
2 Ibidem, XB, p. 377.
Lenin, Opere, Ed. P.M.R., III, 1951, p. 332-333.
Hurmuzaki, XIX2, p. 197.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A CLACAPILOR 1059

Pe bovine, cai porci, Tärile Române produceau grâu, lânä,

miere, cearä, vin, brined, peste, piei de iepure de dihor, sare lemn.
Poarta si-a pionopolui tuturor acestor produse, afará de porci
de lânä. Ele nu puteau fi exportate decát dupá indesfularea capanulu;"
numai pe baza speciale, pe care Poarta o dädea greu. Dar
domnii, tot atât de interasati ca si boierii, o eludau.
Poarta reinnoia In fiecare an interdictia de a exporta vite, seu,
unt etc...Dar Domnii Moldovei, considerând cd acesta constitue unul din cele
mai insemnate venituri ale tärii, cautä totdeauna eludeze, furnizând
toate cantitätile care i se cer"
Prin comertul de vite, boierii au realizat astiguri mari, táranii
obidá autorii anaforalei cátre Al. Moruzi, in 1803 - hränindu-si
-
dobitoacele pe mosiile boieresti, dinteinsele preturi bune prin-
trInsele sävársesc toate dobándirile 2 Chiar arendasii, aceastä
perioadä, realizeazá cele mai mari beneficii nu din cultura cereaielor,
cát din vitelor. Dar chiar din se exporta. In Decembrie
1804, Comisariatul de Suceava a cerut domnului permisul de a importa din
Moldova 800 merte (circa 1 000 chintale) de grin. Desi gräul e unul d:n
principalele articole oprite la export - scrie - domnul a acordat
hucuros permisul... Intemeindu-se pe obligatiile de vecinátate" In
anul 1817, Internuntiul a obtinut dela Poartá autorizatia guvernului Tran-
silvaniei, unde bántuia foametea, de a importa o mare cantitate de grill
din Tara Româneascä. Exportul de era interzis in Tara Romineasci
pentru a permite desvoltarea fabriciior de postav. In Moldova, negustorii
austriaci au arvunit din toatä recolta din 1805. Tot an a
venit in Moldova un reprezentant al manufacturilor prusiene xi cumpere
800 000 chile de lânä
La acest capitol, trebue mai adäugám cantitätile exportate prin
contrabandä, lucru aproape imposibil de impiedecat, datá lungimea
granitei cu Transilvania si Bucovina facilitatea de a trece vitele prin ceea
ce märginenii numeau vama cucului". Dar, ce pare mai greu de
te;es, se fácea contrabandä grâul. Un sträin care a vizitat
rile Române 1820 spune negustorii din Galati, toate mäsurile
hibitive, gäsesc mijlocul de a exporta grâne alte articole de contrabandä.
autor evalueazä la doua de chile, cantitatea de grâne pe
care Tärile Române o trimiteau ca parte a de
36 000 de 3 000 de cai un numär corespunzätor de In Muntenia,
Hurmuzaki, XIX2, p. 191.
2 Acte legiuiri, I, p. 195.
Ibidem, 195.
Hurmuzaki, XIX2, p. 275.
Adam Neale, Voyage en Allemagne, en Pologne, en et en Turquie, 1818,
II, p. 29.
www.dacoromanica.ro
 1060 ANDREI OTETEA

se anual 70 000 pentru a preda Turcilor piei, pi 250

ocale de seu. Moldova expedia 1 500.000 ocale de brânz'ä, un mi-
lion de unt, 50 000 de cearä pi 70 000 vite cornute. S'a calculat Tär;lc
Române Constantinopolul patru luni pe an, inafarâ de ceea ce f
nizau cetMilor turcesti de pe ambele maluri ale Cum
furnituri nu erau deck la un sfert din valoarea pi la o
sesime din pretul extern, balanta comercialá era foarte redusl Dupá evaluá-
rile lui Perthuisier, Tara Romäneascá exporta anual produse de mili-
oane de lei si importa märfuri de cinci milioane. Exportul Moldovei se ridica,
de 1812, abia la 000 lei, tar importul la 000.
Aceste cifre nu pot explica circu;atia monetarä care acoperea exigen-
tele exorbitante ale Portii, Domnului pi boierilor. Ele importanta
comertului clandestin pi rolului covársitor pe care cresterea vitelor mai
avea in economia noastrl
Un factor important tn desvoltarea productiel de márfuri au fost ráz-
boaiele ruso-turce pi austro-turce din secolul al XVIII-lea pi dela inceputul
secolului al XIX-lea. Prin frecventa pi prin durata ele au contribuit la
desvoltarea productiei de cereale la circulatiei monetare, impu-
prilor Române de a aproviziona armatele beligerante cu
reale. Autoritätile militare ruse pi austriace au organizat adevárate cam-
panii de tnsámântare 1, pe care apoi române le continua 2
Aceste rázboaie, cu toate suferintele pe care le-au cauzat, in mod inevitabil,
populatiilor rurale, au avut asupra economiei noastre agrare, pe o scarä
bineinteles, efecte asemänMoare cu acelea pe care In Apus le exer-
citase desvoltarea oraselor.
Generalul Langeron, emigrat francez in serviciul Rusiei, care a fâcut
nouä in Moldova si Tara Româneascä, in timpul räzboaielor din
1790-1792 si 1806-1812, scrie cä Petru I n'a schimbat mai repede
Imperiului decât sosirea noasträ aceea a Moldovei"
Desvoltarea productiel de märfuri pentru aprovizionarea armatelor a
fost insotitá de cresterea circulatiei monetare. Boierii refugiati la Brasov,
in 1821, o confirma, in urma räzboiului din 1806-1812, Tara
Româneascä ajunse a prospera in finante, umplându-se bani ca nici-
odatä in Un semnaleazá acelasi fenomen pentru Mol-

Vezi porunca din 8 Aprilie 1790 a M. S. General feld-mare«al prea Inaltul Prin-
cip câtre ofiterii de a pe caznicii unde se aflä la Cartiruri roan
cu vitele cu plugurile la de bucate 2. D. C. Sturdza-Scheeanu, Acte
legiuiri privitoare la läräneascá, I, p. 77-78.
Datori fie ispravnicii atat primAvara toamna, a la fiecare ocol
un mazil zapciu, ca sä pe toti locuitorii tinutului sä are samene
mai mult, care din locuitori nu-si va folosul asemenea
peste voia s. Acte legiuiri, I, p.
Hurmuzaki, p. 79
C. Aricescu, Acte justificative la istoria revolutiunii din 1821. Craiova
1874, p. 187-188.
www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A CLACASILOR 1061

dova Inteun raport sinodul rus, mitropolitul Gavril in

1812, produselor agricole s'a ridicat 1812 de patru ori dela data
stabilirh impozitelor in vremea Turcilor adicä de 1806.
Prin ceea ce caracterizeazA economia noastr5 nu e economii
naturalä, din care Lenin, cu drept cuvânt, face o conditie a regi-
mului cläcii, ci o economie färá debusee libere, monopolului turcesc
acopere nevoile printeo extralegali care märeariscul,
o impiedeca sä-si desvolte resursele nationale - in primul rând cultura
realelor - si o silea concentreze efortul 'asupra cresterii vitelor, mai
usor exportabile prin contrabandä.
La Inceputul secolului al XIX-lea, Romäne prezentau aceeasi
antinomie in domalul agriculturii care era intemeiatä pe clacä in
tiile unei productii de märfuri in plinä desvoltare. Aceastä contradictie
formele de organizare a agricole de exploatare a masselor
rurale.
Cum mosierii n'aveau nici capital suficient, nici inventar propriu, nici
cunostinte tehnice pentru a-si exploata mosia pe baze capitaliste, prin munch
salariatä, ei au la clacä. Mai mult, cläcasii au trebuit sä nu nu-
mai munca ci propriile de productie fie legati de
pämânt, fiinda mosierul nu fi putut asigura mâna de lucru. In
sfârsit, o altä conditie a acestui sistem de economie e dependenta perma-
nentä a de mosier. Daca mosierul n'ar avea o putere asu-
pra täranului, el n'ar putea obliga si munceasa pentru el un înzestrat
cu care duce gospodäria proprie" 3. Marx a numit pu-
tere coactiva constrangere extraeconomicr.
E evident, spune Marx, cä toate formele in care producätorul direct
e proprietar al mijloacelor de productie conditiilor de necesare
productiei propriilor sale rnijloace de subsistentä, relatiile de proprietate se
in acelasi timp ca relatii de dominatie de subordonare, pro-
ducätorul direct ca dependent ; dar aceastä (Unfreiheit) se poate
atenua dela serbia clkii la plata unei simple redevente. In ipoteza
noasträ, producätorul direct se posesiunea propriilor sale mijloace
de productie, a conditiilor de necesare realizärii muncii sale pro-
ductiei mijloacelor sale de subsistentA ; el cultivá ogorul independent
industria casnicä de gospodäria lui... In aceste conditii,
nu poate fi silit deat mijloacele extraeconomice pres-
teze proprietarului funciar nominal. E necesar deci existe de

In räzboiului din 1806-1812, Moldova a Rusiei Austriei

vite, indusiv cai. s Urmarea a fost un mare aflux de bogatie s. Dupa räzboiului,
Rusia boierii stau hambarele luncile
sunt pascute de un mare numär de vite pentru care nu gäsesc cumpärätori. R. Ker Por-
ter, op. cit., II, p. 799.
Arhivele Basarabiei, 1933, p. 15-16.
Lenin, Opere, III, Ed. P.M.R., 1951, p. 171.

www.dacoromanica.ro
1062 ANDREI OTETEA

personale, lipsä de libertate personalä, de grad ar fi :

e necesar ca muncitorul fie legat de tratat ca intelesul
propriu al cuvantului" I.
Formele si constrângerii extraeconomice au la infinit,
dela serbia la plata unei simple redevente". Lenin indicá comb-
toarele forme : ...starea de obligativitate temporará, ráspunderea solidarä,
pedepsiroa corporalä a táranului, trimiterea la puMice etc." 2
de starea de obligativitate temporarä" - prin care Lenin intelegea
starea tärani mosierilor care dupä desfiintarea iobágiei in
1861 erau obligati st efectueze prestatii (dijmä sau clacä), pânä in
mentul când aveau poatá räscumpära lotul dela mosier" - regäsim
la noi toate formele de constrangere enumerate mai altele particulare
conditiilor dela noi.
Dar, in ultima sa lucrare, V. Stalin ne aratä dacá
strângera extraeconomicá a jucat un rol in Intárirea puterii economice a
mosierilor feudali.., nu ea a constituit baa feudalismului, ci proprietatea
asupra pämantului" 3. Prima intrebare care se ridicá e deci aceea
de a dacá, la inceputul secolului al XIX-lea, stäpânii de mosie mai aveau
asupra pämantului un drept de proprietate feudalä.

III. Proprietatea asupra piimântului

Proprietatea e o proprietate conditionalä" 4. Titlurile feuda-
lului sunt limitate de drepturile pe care obiceiul pámantului le garanteazä
cultivatorilor. In primul stäpânul de mosie trebue sä asigure existenta
oamenilor de pe mosia sa, dându-le de de fânat pi de
sune pi st le respecte proprietatea asupra gospodäriei particulare pi
asupra mijloacelor de productie. Dar, schimbul acestei concesiuni,
ranii trebue o rentä in muncä, in produse sau bani. Prin-
cipiul juridic pe care se boierii locuitorii de pe mosia
nu detin decât cu in conditiile admise de ei. Ei se
cred sä tnagá un din toate actiunile clácasilor. Acestia nu
pot mácina decât Ia moara si nu pot bea decât la arciuma lui.
Nici din roadele pámântului nu scapä trebue
dea zeciuialá din toate. Pe cereale fân, nuelele, ghinda jirul din
pádure, din iazuri, stupii, oile - totul e materie de dijmä. Nu
act al vietii dela care sä nu fie prilej de pentru stápän. Lo-

I Karl Marx, Das Hamburg, 1894, 1112, p. 323-324.

2 Lenin, Opere. Ed. P.M.R., III, 1951, p. 172.
I. V. Stalin, Problemele Eeonomice ale socialismului In U.R.S.S., ed. a II-a. Ed.
pentru literatura politica, 1953, p. 41.
A. V. Ven.dictov, Proprietatea socialista de stat. Ed. de Stat, Bucurelti, 1951,
I, p. 116.

www.dacoromanica.ro
 EXTRAECONOMICA A CLACAOILOR 1063

cuitorii din Särulesti (Ilfov) trebue sä tribut pentru a-si putea

adápa vitele in iazul schitului Codreni si pentru a-si putea topi inul
nepa
Dreptul de proprietate feudal5 asupra pämäntului forma de
exploatare a mosiei. era : o parte era rezervatä
alta era loturi concesionatä unor säteni in schimbul
unor prestatii si redevente care asigurau stäpanului de mosie bratele de
mund necesare explaatärii rezervei sale resurse suplimentare prin zeciu-
Economia noasträ se pe clacA. Legiuirea lui Cara-
gea o
in Tara Romaneascä
meste
-de mosie primeste pe cläcas, adicä pe säditor,
in mod categoric. Claca este un chip de obisnuitá
art I din diviziunea a VI-a - si se toc-
sä
seazä pe mosia lui" 2
Or, In Principatele dunärene - spune Marx - era de
renta in naturä si de alte accesorii ale ; ea forma insä tributul prin-
cipal cätre clasa Oriunde aceasta era situatia, munca de clacá
rezulta rareori din starea de serbie ; dimpotrivä, de cele mai multe ori sta-
rea de rezulta din munca de 3. La noi aceasta era situatia.

V. Robia
La inceputul secolului al XIX-lea, pe mosiile boeresti si manástiresti,
intâlnim categörii de locuitori, care actele fac o distinctie pre-
cisá : unii, numiti läturasi, láturalnici sau sträini, ale cäror drepturi obli-
gatii erau stabilite printeun asezimint" sau acord cu
mosiei ; altii, numiti ale cáror drepturi si indatoriri erau determi-
nate de obiceiul sau de pravilniceasca condicr.Conditia unora
a influentat necontenit asupra conditiei celorlalti. Stäpânii de mosie tind
sä asimileze pe clácasii se opun stäpanilor
de mosie invocând situatia läturasilor.
Läturasii erau un fel de colonisti, de imigranti veniti de peste
sau sudul Dunárii, dar dinläuntru, de pe alte mosii, de vreme ce
mântul lui Mavrocordat din 1742 interzice manästirilor primeascä
fugiti din boeresti 4. Raritatea de muncä silea pe mosieri
muncitori sä-i fixeze prin diverse care le asi-
gurau o situatie aparte in cläcasilor, Legiuirea" lui Caragea
(1817) declarä nule conventiile Incheiate cläcasi pe mai pu-
tine zile. Astfel Asezámantul lui Joan Mavrocordat din 15 Lanuarie 1744
declará : Iar sträini, ori de multi ar veni sä se aseze pe
Urechia, VIII, p. 69-71.
2 Acte legiuiti, I, p. 88.
K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., I, ed. a II-a, 1948, p. 232.
Acte legiuiri, I, 18.

www.dacoromanica.ro
 ANDREI OTETEA

lot (ale boierilor), fie, si acei oameni niciodatä sä nu se ve-

cineasc5, nici grijä de vecinie"
Ei erau supusi la mai putine zile de clacä si beneficiau adesea de
vilegiul de a räscumpara o mica sumä de bani (in general un
pe an), dädeau si din zeciufalä (in de a cincea parte) aveau drep-
de a sadi vii si de a folosi de islaz. serie de asezäminte si de po-
runci domnesti din a doua jumätate a secolului al XVIII-lea dela
tul secolului al XIX-lea - din Moldova si din Tara
drepturile laturasilor stipulate in deosebite asezäminte",
-
late eu stäpânii mosiei 2
Principalul rol a fost acela de a defrisa pune In valoare
rile necultivate: päduri, alte Incur! Pe lângä clauzele
deosebitului asezämânt", obiceiul pämântului le un drept de
folosintä nelimitat asupra curaturilor.
Pentru a-i atrage in numär mai mare, stapânirea au
continua{ sä creeze slobozii, inzestrate cu o autonomie destul de largä.
beneficiau de o reducere de däjdii, nu erau cuprinsi In cislä, ci plä-
lean däjdiile cämärii interne, de aceea ne numeau ruptasi de cämarä
Ei comunicau prin organele proprii, numite ispravnica-
tele sträinilor. In urma acestor avantaje, sârbii märginasi de Dunäre,
ungarenii din Transilvania Ungaria au alergat sä locuiasa in parka
noastra... locurile acestei täri pi impodobindu-le nenumarate
semanMuri, inspre imbelpugarea obstei, Intocmind slobozii sate Intregi
la leat 1792, când s'au stricat ispravnicatele sträinilor", ceea ce f8-
cut Ineeteze imigratia. In 1812, ispravnicatele sträinilor au fost restabi-
lite pentru a atrage populatia din Ardeal si Tara Ungureasca, silitä de foa-
metea din an emigreze mare $i adaugä anaforaua,
din 1812 In 1818 s'au slobozii sate spre folosul vis-
tieriei". In 1818, vodä Caragea, sub pretextul de a usura situatia birnicilor,
a legat pe sträini lude la vistierie. Rezultatul a fost sloboziile s'au
Acte ei legiuiri, I, p. 18, 21.
2 Acte legiuiri, I, p. 75: pe cei ce vor avea un deosebit
si vor dovedi locuitorii 1-au avut,
dovadä Inscris ea s'au
urmat acel ce s'au urmat In necurmat, tot chip negresit sä se
de acum de a nu putea mosiei pretendiri cu
condicei celea 12 zile deplin (Poruna domneasa pentru cele 17 judete ale
din 22 August 1785).
Pentru :
Iar4 care din ateni va face pentru lucru cu dapa zapisul
acelei tocmeli se urmeze lui Grig. III Ghica, 1 1766, Art. 15.
Acte legiuiri, I, p. 28.
pentru Tara
Care din voi locuitorilor va fi deosebit mosiei
pe mai putine zile va fi urmat totdeauna acum are a se
urma dupá acela al cum condica gläsueste s. Acte
21 Decembrie 1791, I, p. 82.
Ilurmuzaki, XIX2, p. 104.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A CLACA$ILOR 1065

spart vreo sute de familii s'au intors la locul de origine.

nul se vede restabileasa in lie l8I9, privilegiile sträinilor, pen-
ca sträinii fie a se pi pentru a
atrage pe altii sä vinä sä häliiduiascá in lard, ca sä se
mai mult politiile, satele, locurile, ce pint acum sunt pustii de lo-
cuintá omeneasa, fiind lätimea prea revärsatä, locuitorii prea
tini" '
A doua categorie, pi cea mai numeroasá, a locuitorilor de pe mosie,
era acee.a a cläcasilor. nu era o conditie inerentá perscanei. Ea
era o de dependentä nu Mire pi de mosie, intro
cica pi pämânt. Actele vorbesc de stApánul mosiei", nu de
Färä el e tot apa de liber i sträinul.
Dar legätura tntre pi pámânt nu poate fi ruptá de clácas,
de de nu poate mosia, folosinta
delnitei este asiguratä. El dreptul hräneascá vitele pe 2,
si se aprovizioneze lernne de foc si de constructie pentru uzul casei sale,
coseascá dela livezi curätite de ei" Proprietarul nu-1 poate
isgoni, dupa curn el nu poate mosia. Dacá fuge, e urmärit pi adus
forta. Clácasul e deci inseparabil de mosie.
lui Alexandru Ipsilanti recunoapte dreptul de posesiune
ereditará a cl5casului asupra lotului care nu revine de mo-
decát in caz de desherentä sau de Acest drept e garantat mod
deosebit asupra care dinteo efectuatá de
Asezämântul nu stäpânului dreptul de a alege mai bun
mosiei pentru trebuintele lui, dar nu-i di voie sä ia locul ce s'a deschis pi
lucrat mai de care locuitor" 5.
Avea putin dreptul de a confisca delnita clácasului sau
deficient? Numai in de päräsire a delnitei. Asezámântul lui Alexandru
Ipsilanti prevede cazul special cand locuitorul ce pade pe mosia altuia
Urechia, op. cit., XII, p. 215-218, 250-258.
2 Ibidem, VIII, p. 62-63. Martie 1800.
e este Intelepciunei Tale o mo§ie are datoria hräneascá dobi-
toacele numai ale celor ce care den dijma la mo§iei,
iar nu ale strainilor de pe alte Loeuitorii ce nu au de vitelor pe
mo§iile unde unde fac se de unde gäsesc loe
suhat pentru care se scad din ce dau mo§iei unde ved.
Urechia, 27 Decembrie 1799, VIII, p. 57. Pitacul domnese, dela 10 Noembrie 1819, con-
firmä dreptul de pe PopWi (Saac) a lui Barbu de a din
pädure, dar numai «pentru trebuintele caselor nuele, pari alte märunt4uri... iar
pentru lemne de numai voia ». XII, p. 256.
Locuitorul de fugi sau de va muri färä de a avea moqtenitor de aproape sau
de departe (de nu va fi dator la vistierie), eel gradinile aceluia,
toti copacii roditori Acte legiuiri, I, p. 85-86. Legiuirea lui Caragea confirmä,
Ibidem, p. 89.
Ibidem, p. 86. Sätenii din Oboga, aflâtori pe molia schitului
e care din noi ne vom strämuta din sat, casa, alte cuprin-
suri, de va avea, ale iar stenii a-i lua fugarului numai
bucate ce va avea e. Arh. Olteniei, XXII, 1943, p. 160 (10 lulie 1805).

www.dacoromanica.ro
1066 ANDREI OTETEA

va phrhsi via in trei ani deplin nelucratä, atunci mosiei sä arate

Domniei mele si dándu-se stire si Inch un an soroc, de nu o va lucra nici
an, atunci o mosici". Legiuitorul admite
chiar exceptiunea fortei majore in favoarea cläcasului.
Posesor ereditar al delnitei, nu putea fi dntrebuintat in
cii domestice, ca robi, si nu putea fi vândut separat de mosie. El nu
era supus restrictiet forismaritagiului, ca medievali. In sfärsit. spre
deosebire de iobag, cläcasul are actiune in justitie. El se poate plänge dom-
nului contra proprietarului. Unii domni Incurajeazh chiar plängerile
nilor. In manifestul adresat când s'a urcat in scaun, Caragea invitä
pe si-i la toate abuzurile. In de care ne ocu
aceste jalbe devin deosebit de frecvente ele constitue principala
de informatie asupra de productie la
Efortul principal al boierilor, in a doua jumätate a secolului al
XVIII-lea, tinde la märirea si reglementarea zilelor de
lui Constantin Mavrocordat din 1743 la 12 numärul zilelor de
pentru locuitorii de pe mosiile care nu sunt vecini" Vecinii
aveau sá urmeze dupa obiceiu, cum rezultá din actul de desrobire
al aceluias domn, din 1749, facä 24 zile 2.
Constantin Mavrocordat cordase in 1746 rumânilor facultatea de a
se räscumpära si in 1749, ca nu se mai pomeneascä nimeni din
locuitorii Moldovei cu nume de vecini, ci sä toti volnica slobozenie"
Care a fost efectul acestui act de desrobire? Anaforaua Divanului Moldovei
1775 reLunoaste din punct de vedere practic, efectul a fost nul, de
vreme ce slujba era necontenit ca mai inainte", la toate tre-
buintele ce aveau stäpânii mosiilor" si soroc lucrau, desi actul de des-
robire le fixase la 24 zile pe an 4. Fostul consul rus la Iasi, Vasile
linovski, confirmä, in 1805, coKstatare: Moldovia Tara
neascä, slobozind pe de sub robie, n'au fkut soarta mai norocitä,
ci nu le-au dat nädejde asupra traiului tari, ci
du-i ca pe slobozi... au inceput a nu bäga in de dânsii, läsându-i
ca pe
Fapt important si inch neobservat, prin desrobire, fostii vecini au fost
asimilati, in ceea ce priveste cu 15turasii. Stergändu-se de istov nu-
mele vecinätätii, declarä anaforaua din Aprilie 1775, au ramas ceice se
numiserä vecini in rânduiala celorlalti locuitori". Pentru s'ätenii din Mol-
dova, legali e deci de 12 zile, dar zile cu nart, dând si dijma din
boate"
Acte 0i legiuiri, I, p. 19.
2 Ibidem, p. 23.
Ibidem, p. 21, 71-72.
Ibidem, p. 33.
6 Urechia, op. cit., XI, p. 25.
6 Ibidem, p. 32.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A 1067

Cu toate cä nartul asigurä o cantitate de superioari

de trecut, stäpânii de mosie gäsesc insuficient pe care-I trag de pe
urma mosiilor si in 1775 cer li se acorde zeciuiala zilelor de
Domnul cererea cuviincioasä", dar nu tndräzneste s'o
starea locuitorilor, abia din ani de räzboiu,
n'ar fi permis-o, nici prilejul nu era potrivit s'o facä indemanare".
tusi, pentru ca stäpânii sä nu complet pentru stram-
torarea petrecerii lot", urbariul din 1777 hotäräste ca cläcasii sä mai
peste cuprinderea ponturilor", câte zile de clacä, la va avea
nevoie mosiei, Intocmeascä dea ajutor la
tocmirea acareturilor de pe jar la conac, tot
anul o podvadä aducá care de lemn de foc.
In se dreptul pe care ponturile din 1766 1768 il lä-
sau de vinde bäuturi afará de vin si se institue mono-
polul boieresc asupra tuturor bäuturilor. Locuitorii nu mai sunt liberi
vândä vreo sä se fi in prealabil mosiei, nici
mäcar sä cumpere Huturi pentru trebuintele de altundeva, deck dela
mosiei la care se
Cu aerul de a acorda boierilor o compenSatie pentru
narea" cu care le-a refuzat zeciuiala zilelor de urbariul din 1777
agraveazä considerabil sarcinile clkasilor moldoveni. Slujba anului se
cu trei zile, socotind cä podvada transportul celor douä care de lemne
se pot face in trei zilé. Intocmirea iazurilor morilor intretinerea
returilor constitue o sarcinä cärei apreciere e lásatá la bunul
plac al de mosie. In 1805, ei revin la atac, cá,
aceastá nu pot face suficiente sámánáturi ca sá fie pentru tre-
buinta easel si prisoseascä pentru vânzare la capanlai". In
decenii ale secolului, la Regulamentul organic, dintre mosieri
se va da primul rind pe chestiune. Mosierii invocá pra-
vilniceasca condicä", uzurpatiile anterioare prin urbariile
si foloasele pe care sätenii le trag de pe mosiile socotind
färiatul nu mai pretul slujbei Ei slujba de 12
zile e o dela o epocá necunoscutä, mosiile erau pret,
tara nelocuiti, pi cheltuelile micsorate pi toate ieftinätate".
aceasta, pliná de näduh, e o expresie elocventá a transformärilor, care,
de o jumätate de semi, s'au produs in economia noastrá agrará. Dacä boierii
moldoveni n'au obtinut nici acum implinirea cererii ei au isbutit totusi
restrângä drepturile sätenilor la fânat la islaz si prin urmare
ducä numärul vitelor pe care sátenii puteau sä le creasci pi sä la

Acte legiuiri, I, p. 35.

Ibidem.
Ibidem, p. 59.

www.dacoromanica.ro
1068 ANDREI OTETEA

zeciuialä folosirea pädurilor pi bältilor de catre locuitori. In sfársit,

de a converti In e rezervat exclusiv de mosie, prin
inStituirea monopolului boieresc asupra tuturor bäuturilor, bäcäniilor pi
rilor, asigurä un important izvor de venit.
In Tara Româneascä, unde nartul nu se va introduce decât prin Re-
gulamentul organic, boierii obtin prin lui Alexandru Ipsilanti
monopolul morilor, al arciumilor si al bäcäniilor prin legiuirea lui
ragea, douä zile suplimentare de clacä. In 'acelasi timp, aceastä legiuire
declarä nule invoielile pe care stäpâni de mosie lear incheia pe mai
putin de 12 zile introduce un articol insidios care tinde sä drep-
tul de proprietate asupra mosiei. Declarând claca... se intocmepte
când de mosie primeste pe cläcas... sä pe mosia lui"1, legiu-
dreptul pe care-I aveau cläcasii de a se aseza pe mosie,
de ara pi semäna uncle voiau, färä altä obligatie decât aceea de a da stä-
de mosie zeciuiala din roade. prin obligatiile de aceeasi na-
turä, de grad deosebit, pe care cautä sä le impunä acestor cate-
boierii sä le confunde in 'aceeasi Asezämintele domnestf
care se inmultesc, dela rnijlocul secoluIui XVIII-Iea pi care inceard sä
fixeze sdrcinile cläcapilor, opereazä in acelasi sens. Ele nu urmäresc sä
apere pe cläcapi impotriva exigentelor exagerate sau arbitrare ale stäpâni-
de mosii, ci dimpotrivä, sä pe stäpânii de mosie
de constrângere impotriva ldr.

V. Rezistenta
Astfel la sfársitul secolului al XVIII-lea, stäpânii de mosie nu
Intärit numai dreptul de proprietate asupra pämântului", restrângând drep-
tul de al sätenilor asupra päsunilor, pädurilor pi iazurilor, uzur-
pând locurile curätite de locuitori pi instituind monopolul bäuturilor, bäcä-
niilor pi morilor, dar 'au ingrädit libertatea personalä a cläcasilor, legân-
du-i de tratându-i ca perbi, in Intelesul propriu al cuvântului".
La inceputul secolului al XIX-lea, sunt obiectivele principle pe
care le urmäresc stäpânii de mosie: supunerea tuturor cultivatorilor,
sau läturasi, la norma de 12 zile de clacä inlocuirea in prin
renta rnuncä.
Ei tntâmping o dârzä rezistentä, mai ales din partea care
opun de invoielile incheiate cu ei pi, atunci când
n'au isbutit sä li se sustrag prin violentä, coruptie sau fraudä,
silese Divanul sä se inchine in fata drepturilor Exemplul
Impotrivirea cläcasilor, care, cu toatä justitiei administratiei,
se resemneazä la pe care cautä sä le-o impunä mosierii. Nenumä-
Acte legiuiri, I, p. 86, 88.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A CLACASILOR 1069

le procese din aceastä limpede intensitatea luptei de

clasä. câteva exemple.
Sätenii din Valea Mare ce ped pe mosia a orasului Câmpu-
lung (Muscel) ei au plátit, in de clac5, la inceput 24 pe
an, apoi 60 pi In 90 de bani. Ei se oferä sä dea un de casä pi sä nu
-fie supärati cu Dar cum n'au putut dovedeasa dreptul cu
Divanul le-a aplicat obiceiul de toti luminatii domni", adia
12 zile de clac5, färä dreptul de a le räscumpära cu bani, c5ci aceasta este
la mosiei" (1 1803) l
din patru sate de pe mosia mânästirii Dealu sustin in fata
vanului ar fi avut obiceiu pentru clacä, ori sä lucreze cite trei zile pe
an sau dea de casä un
Tinând sunt sezätori la strârnt de munte", Divanul le
sä cinci zile
Locuitorti de pe mosia Valea Lungi (Prahova) a Maricutii Cantacu-
nu se supun faca 12 zile de clacä, zicând au avut obiceiu plá-
tease cite zloti.
Divanul if se supunä la pravilniceasca condieä" (30 Mai
La 14 lanuarie 1810, Divanul ordonä ispravnicilor sä oblige pe locui-
de pe Luciu (Ialomita) (R. Sgrat) la pontul eu-
venit proprietarului 12 zile de clacä pi dikna cerealelor La fel se proce-
din Zimnicea.
Täranii de pe mosia Cioläneasa Släveasca a Mitropoliei cer fie
..apárati de clacä, la care n'au fost supusi niciodatä pi sä continue a pläti un
de vaträ (28 Aprilie 1814). Locuitorii din Ulmeni (Teleorman) cer
asemenea sä dea un zlot in de clacä. Chemati In fata Divanului, stint
la tot pontul (10 lulie 1814)
Marele Barbu Väcärescu cere ca Ungurenii de pe
mosia lui sä facá 12 zile de clacä pi sä nu-si mai poatä räscumpAra daca
bani, cäci chip mai vârtos
Locuitorii din Jiblea (Argep) aratä sunt siliti la 12 zile de clacä,
desi ei au avut asezämänt pentru Neputând dovedi asertiunea prin-
tr'un act sunt condamnati la opt zile, pretindea imputernicitul
mânästirii Cozia s'au Invoit sä facä
Mitropolitul Divanul prin anafora locuitorii de
pe mopiile mitropoliei Basepti pi Ghimpeanca (Dâmbovita), Pietroaia
Urechia, op. cit., VIII, p. 594-595.
2 Ibidem.
3 Ibidem, IX, p. 543.
Ibidem, p. 545.
Ibidem, XB, p. 163-164.
Studii documente, V, p. 526.
7 Urechia, op. cit., VIII, p. 61-63.

www.dacoromanica.ro
1070 ANDREI OTETEA

Cäineanca (Vlasca) si (R. Särat) nu se supun la clacä la

vând vin pi rachiu färä aibä voe taie pädurea dimprejurul schi-
tului pentru cherestea. Domnul ordonä ispravnicilor, de nu vor avea ape-
deosebit", sä-i indatoreze a observa condica Divanului. (8, 1
cernbrie 1800) '.
Dificultätile sätenilor au de a face arendasii, care se
inmultesc, mai ales in Tara Româneasa. Luând mosiile la licitatie
tind sume mari, ei asupresc si storc pentru a pläti renta
tarului si pentru a realiza mai mari. Consulul austriac
marcá, in 1803, cä stoarcerile silesc locuitorii sä emigreze2. In 1815,
domnul trebue sä intervinä Impotriva unor din Oltenia care fac
smäcinäri locuitorilor prin supäräri", incärcându-i cu sarcini
peste prevederile condicei 3. Arendasii mosiei Orbeasca (Teleorman)
pune oamenilor sarcini peste ponturi bate
Locuitorii din Poiana Lung (Dâmbovita) se plâng cä
acestor mosii ii la toate obiceiurile
Citat Divanului, arendasul sä se prezinte,
et el n'are judecatä cu nimeni va continua stäpäneasa mosia pânä la
sf. Gheorghe".
Marele ban Grigore Brâncoveanu se luptä din 1815 cu zece sate
de pe mosiile lui, care nu se supun la 12 zile de clac pi obräznicie strigä
se spärgäluesc se strämutä din silistele a cläcui mai
deck a fost obiceiu mai nu se supun" 5. In 1820, cinci din aceste
sate din judetul Romanati sunt in stare de revoltä. Dacä mai pu-
ternic boier n'a isbutit 1820, st rezistenta
ne putem inchipui ce s'a lintâmplat pe alte mosii. Cu toate hotäririle
Divanului, stäpânii de mosii n'au putut sä-si impunä programul. Incercä-
rile n'au fácut deck o stare de fierbere pe care mijloacele
constrângere extraeconomicA de core s'au servit n'au fäcut deck s'o

in sufletul
,.au
-
teascä. Nu e deci de mirare cä proclamatiile lui Tudor Vladimirescu au aprins
- spune Mihail Ciocanu entuziasmul räzbunärii"
a se scula tot Principatul a se cläti" 6
Forta acastei se poate mäsura dupä mijloacele intrebuintate
de boieri pentru o infrânge. Aceste mijloace au variat dela strämutarea dis-
ciplinarä dintr'un sat intr'altul la consträngerea fizia prin bätaie

Urechia, op. cit. VII, p. 76-78.

2 Hurmuzaki, XIX2, p.181.
Urechia, op. cit., XB, p. 197-198.
Ibidem, IX, p. 543.
Ibidem, XII, p. 244-249.
N. Izvoarele contemporane ale lui Tudor Vladimirescurp. 236.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A CLACASILOR 1071

VI. Mijloace de constrângere extraeconomicl

Isgonirea de pe mosie. Un de constrângere direct imediat, de
o eficacitate sigurä, e dreptul mosierului de a isgoni pe cultivatorii recalci-
tranti sau platnici. acest drepi nu era aplicabil decât in caz de
sesiune si nu era eficace dacá isgonirea muncitorul
resurse färä de a gäsi all Or posesiunea nostri
era de fapt ereditará mosiile nu se puteau lipsi de munca pi de redeven-
tele La inceputul secolului al XIX-lea, dacä agricultura sufcrä la noi de
o lipsä, e de lipsa de brate de muna Mosierii sunt impinsi nu
pe cläcasi. Reputatia de bun" inca renteazä. Astfel
izgonirile sunt foarte rare, si, in general, numai pentru indemn la rezistentâ
sau la revoltä. Chiar si aceste cazuri, izgonirea ia forma unei strämutäri
de pe o mosie pe alta.
De aceea, cu toatá nevoia de a exercita un drept de
cat mai complet asupra persoanei cultivatorului, stäpánul de
e silit, din interes bine inteles, din teama de fuga pi de rezistentä a
respecte obiceiul pämântului care garanteazä cläcasului posesiu-
nea lotului säu.
Imunitatea. Cercentoarea sovietica E. Gutnova, studiu recent
intitulat Contributia la problema imunitätii in Anglia in secolul al XIII-lea",
a cä imunitatea, prin autoritatea judiciará pi administrativa pe care
o conferä beneficiarului, a permis landlorzilor sä exercite o presiune extra-
economicA cultivatorilor, liberi sau serbi, de pe domeniile
In secolul al XIX-lea, imunitatea ca institutie legalä nu mai exista la
noi. Dar, ca ea continuä. Exemplul caracteristic e asc-
zämântul scutelnicilor.
Boierii aveau drept la un de scutelnici, proportional cu rangul
cel mai rang, marele logofät, avea optzeci, cel mai mic,
rul, patru. Ei trebuiau alesi dintre sätenii tor era scä-
zut de ispravnici din liude, in baza unui certificat al vistieriei. Siste-
mul, prin sine näpästuitor massei cultivatorilor, a un scandal
prin abuzurile la care a dat Printeun rusf et", vistierul libera
certificate pentru zece sau douäzeci de scutelnici mai mult decât cerea
ria" ; la rândul ispravnicii dädeau scutelnici dintre fruntasi nu pen-
tru a presta servicii la curte, la mosie sau la alte trebuinte ale mosierului -
cum cerea legea - ci pentru ca boierii sä poatä incasa dela fiecare scutelnic
70-100 pe an; dn sfârsit, cu optzeci de scutelnici scuteau de
sate cu o sutä sau o sutä cincizeci de case. Acelasi abuz s'a fäcut
poslusnicii. Pe scutelnici, s'a dat boierilor cu mosii 5-6 poslusnici
ca le serveasc5 ca argati ca meseriasi. Or, s'a ajuns ca in de 5-6
unii inosieri sä 50-60 poslusnici luati tot dintre contribuabilii
Incerckile unor domni de a curma 'abuzuri au ramas zadar-

www.dacoromanica.ro
1072 ANDREI OTETEA

nice, fiindcä, prin ocrotire stäpânire" - spune textul - in satele

boieri niciun zapciu, niciun nu indräsnea sä pätrundä pentru a face
cercetare. Or, ocrotire sunt tocmai termenii care imu-
si au ca efect sä interzicä agentilor autoritätii accesul
pe dcmeniile privilegiate 1
tinem seama dupa unele evaluäri, a treia parte din
erau stfel din rândul contribuabililor, cä cei scosi erau tocmai frun-
tasii care puteau pläti birul practica scutelnicilor toate
dâjdiile si toate angaralele asupra celor säraci, de ce se spärgeau
satele oamenii fugeau peste granitt
Räspunderea colectivä. Printre mijloacele de constrângere extraeco-
nomicä, Lenin arninteste si räspunderea colectivä". Ea era mod curent
aplicatá la noi in materie pi fiscalä. In instructiunite catre väta-
ful plaiului Muntele (Mehedinti), unde cieä s'au fruntasii
telor sunt fkuti räspunzätori, cu Infricosare de moarte" de hotiile cri.
mele pe hotarul satului 3. Täranii fugiti pi adapt la sunt
dati chezäsie, incredintati unor consäteni care r5spund cu averea
cu persoana de o nouä Incercare de fugä.
Dar cea mai eficace formä de räspundere colectivä era cisla. Contribu-
abilii erau unitäti fiscale - liude - solidar responsabili de
plata cotei care le era repartizatä. Astfel vistieria era de interesatä, ca
pi mosierul, ca cläcasul fie de glie. Intr'un act din 1813, ca in zeci
de alte acte asemänätoare, vistierul cere ispravnicilor impiedece strämu-
tarea unor tärani din Vlasca, deoarece sunt legati de Cisla
garanteazä astfel vistieriei plata impozitelor, mosierului bratele de muneä.
Deaceea atâta pre( pe privilegiul de a pläti dájdiile ca
ruptasi". Un act din 1819 recunoaste et pentru a nu fi bágati
in cislä 5.
Bátaia ocna. Dar pe care 1-am putea numi clasic" de con-
strangere extraeconomicä la noi era bätaia - bätaia de toate gradele si sub
toate formele, dela palma pe obraz la falangä de o sutä
sute lovituri bätul talpa picioarelor. Desi boierii nu mai nicio
toritate judiciard asupra locuitorilor de pe ei aplicau sanctiuni
corporate fie prin vätafii fie prin organele 'administrative care,
presia lui Bälcescu, nu fäceau proprietarii
Ce acest mod de constrângere se poate vedea din nenumä-
p;ângeri impotriva silniciilor administrative. Locuitorii plaiului Vul-
Urechia, op. cit., II, p. 28-29.
2 Hurmuzaki, XIX2, p. 104.
N. Studii si documente, VI, p. 509.
Urechia, op. cit., XB, p. 175 177. VIII, 60 - XB, 196.
N. Situatia in Oltenia, p. 102, 108.
N. B5Icescu, Opere 12, p. 47.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A 1073

cani se plâng cä serdarul in butuci temnitel. Interventia

organelor executive, in general, e insotitä de stoarceri, ceea ce face con-
strângerea mai sälbatieä. Astfel, cäpitanul Tänase, rânduit sutä de
zapcii locuitorii bäjenäriti din satele dela margine, cum au in-
trat noteazä Divaoul, au Incept a präda satele sutele de lei,
cAznindu-i legati färá milostivire, din care s'au bAjenärit mai räu
care incotro au putut" 2 In acelasi timp, polcovnicul Gheorghe a intrat
preunä cu cápitanii satele nebAjenärite, in cinci pläsi din Deal, pradä
oamenii sutele si mii(le) de lei, bate despoieti, legati mâinile
spänzurati de sus, apoi trasi in jos deosebite legäturi de gât de
picioare". Cazurile acestea atät de frecvente provocau atât de dese
emigräri, incât Domnul se vede sä intervinä. Constantin Ipsilanti
ispravnicilor de judete ca zapciii sä nu mai batá bice
bete, färä numai când vreun locuitor se va aräta nesupunere la
implinirea dájdiilor la alte orânduieli... zapciii la isprävnicie"
Mäsura nu inseamnä deck trimiterea oamenilor dela Aria la Caiafa. Prac-
tica cursul ei nestanjenit, ca mai
Un procedeu menit sä serveasc5 dajnicilor recalcitrant!
exemplu datul prin Iatä in ce constä procedeul : Sätenii din
Piatra au fost dati prin tkg". Oamenii i-au luat dela Delibasa
care-i tinea la poprealá si i-a trecut prin bátându-i ei strigându-si
vina", apoi i-a din lui Delibasa
Alt mijloc de constrangere era amenintarea logofät
Gh. Filipescu se plânge cä de pe mosia sa din judetui Buzäu, recent
curnpäratä, obisnuiti sä dea 22 de casä pe an, refuzä sä presteze daca.
Räzvrätitorii" au fost aruncati in Inchisoarea dela Buzäu si amenintati
de nu se vor supune, vor fi la ocnä
Corvezile. Printre mijloacele de constrângere extraeconomic5 Lenin
aminteste trimiterea la lucräri publice". Aceastä constrângere la
noi forme deosebit de apäsätoare prin facultatea pe care o aveau.orga-
nele administrative de a alege printre säteni, a devenit un mijloc odios de
pärtinire de jaf pentru cei ce nu se puteau räscumpära, de räsbunare
de constrângere pentru recalcitranti räzvrätitori. Oamenii erau la
prestatii de cätre vornicei spätkei pentru drurnuri, poduri, iazuri, mori,
cetäti cäräturi. Inafarä de indatoririle fatä de de ei erau
siliti sä facä podvezi pentru sä dea cal de olac pentru cei ce
toreau in slujba stäpânirii, sä-i gäzduiascä sä-i hräneasc5 când poposeau
prin sate, sä ajute la repararea aprovizionarea cetätii.

Urechia, op. cit., XB 194

2 Ibidem, XI, p. 702.
- XA, 510.
Ibidem VIII, 610.
Ibidem, XII, 250.
Ibidem XII, 250.
68 - referate - 1817
www.dacoromanica.ro
1074 ANDREI OTETEA

In timpul secerisului, 3-4 000 secerMori erau trimisi firmane

riale Dobrogei, la Mangalia la Bazargic, secere holdele
beilor de acolo timpul acesta holdele cläcasilor
zitionati se scuturau
mai grea era corvoada in folosul eetätilor. La simpla cerere a
comandantilor cetätilor turcesti, tara trebuia furnizeze materialul de
constructie si bratele de munc5, ca si mijloacele de aprovizionare. Astf el,
in lanuarie 1816, când, in urma drumurile au devenit practica
bile, vistieria a dat ordin ca tot meiul rdmas in mâna locuitorilor fie
transportat in de pe Dunäre. Tdranul, scrie consulul austriac,
coplesit peste de ddjdiile frecvente, nu numai c5 nu
nicio dela guvern pentru produsele ce i-au fost luate, dar e le
transporte propriile sale eärute, adesea foarte departe, la
Astfel i se prápädesc vitele care i-au mai rdmas" Ce nu puteau
stäpánii de mosie dela un amenintat fie altfel trimis cu un transport
la Zimnicea sau la ?
Frauda. In sfârsit, printre mijloacele de constrângere extraeconomicd,
trebue sä amintim frauda. de mosie si arendasii, mai ales, nu
s'au multumit prestatiile redeventele consuetudinare sau legalizate de
ei ; ei au spoliat pe prin diverse manopere frauduloase, mai ales
prin mäsurátori false. Astfel locuitorii de pe Gheorghita se plâng
epistatii Mitropoliei, mosia, mdsurându-le
pogoanele de porumb, care trebuiau dea dijma, präjina de IR
palme, In de 24 si luandu-le dijma false. Ei mai la
fel sunt la dijma fânului si, pentru intärirea afirmatiilor unii
(au) primit carte de blestem". Desi o cercetare de domn
n'a print nega unele Divanul, al presedinte de drept era
Mitropolitul, a gdsit cei ce au primit carte de blestem" nu sunt pravos-
ci Ungureni uniati", ceilalti niste desnädäjduiti si bisnici",
nevrednici de prin cercetare la fata locului, jeluitorii s'ati
dovedit mincinosi, rdzvrMitori si cdlcätori de jurämänt". In
Divanul propune si domnul ca Mitropolia rdmânä cu totul
in pace si nebântuitä de párile jar doi dintre rdzvrätitori fie pedep-
sute de si, caz de recidivä, spänzurätoarea, pentru
a servi de exemplu
Procesul acesta se de un abuz pe care boierii au
legalizeze printr'un lui Alexandru Ipsilanti dispunea, la

Hurmuzaki, XIX2, p. 281.

2 Urechia, op. cit., III, p. 37.
3 Hurmuzaki, XIX2, p. 281. Urechia, op. XVI, p. 1010.
Urechia, op. cit., XB, p. 182-183.

www.dacoromanica.ro
 CONSTRANGEREA EXTRAECONOMICA A 1075

pontul 9, ca, pentru porumb, s dea zece banite una"1. Or,

stäpânii de mosie si arendasii luau dijma porumbului nu cum spunea legea,
din zece banite una, ci la pogon patru banite de banita
de 22 ocale, pogonul mAsurat präjina de 18 palme, de 24, pi nu
la cules, ci ce porumbul s'a uscat. de aceasta, unii locuitori
s'au li se p5mântul porumb, li se cere dijrnä pi
cind nu s'a fäcut porumb. Cercetand pravilniceasca pecetluitá de
tatal s5u, Constantin Ipsilanti a constatat la textului tipärit.
s'a adaos cu mina un pasaj care schimbä continutul articolului 9 in sensul
ca sä se ia patru banite de pogon" AceastA adäugire corectand-o Domnia
mea am g5sit-o nu este facutä de MAria Sa parintele Domniei mele, pe
care, ca o ad5ogire din urm, ce nu se cuprind la cele pi de
Mria Sa pärintele nostru pi ca o nedreapt5 ce este am anerisit-o
Domnia mea" La 27 1804, Divanul, el 'a restabilit
textul vechiu, dar obiceiul a urmat tot dupä textul adogit pân ce Legiuirea
lui Caragea a legalizat dijrna la pogon.

CONCLUZIE

Acestea sunt principalele mijloace de care stpanii s'au servit pentru

a-si asigura de munc necesare exploatrii mopiilor in vederea
unei productii de cereale tot mai intense. In ajunul miscrii lui Túdor
dimirescu, ei n'au isbutit inc s tuturor eultivatorilor de pe
de 12 zile pe an, nici s inlocuiascá pretutindeni renta bani prin
renta In nici s obtinä mcar" zeciuiala de clac. Rezis-
tenta a täranilor care amenintä fuga, greutatea de a inlocui pe
concurenta pe dare si-o fac mosierii pentru a atrage colonisti pe
mosiile si, in slbiciune.a principalului instrument de constran-
gere extraeconomic5 In mdinile stpanitoare - statul - in
parte acest insucces. De aceea, reforma statului va constitui principala
aspiratie a boierilor dupá ráscoalla din 1821. Reforma va gsi realizarea
in Regulamentul organic care va inzestra statul mijloace de constrân-
gere mai eficace.
Dar insuccesul politicii urrnrite de boieri are pi alte cauze, mai pro-
funde. Regimul clcii intemePat pe economia natural, pe o static,
pe legiturile de dependentä a franului fatá de mosier, nu se putea realiza
integral, si fiecare pas desvoltarea economiei de pi a agriculturii
caracter comercfal submineaz5 conditiile posibilittii sale de realizare"
Procesul de desagregare a regimului clcii e abia la inceput, pi capi-

Acte legiuiri, I, p. 85.

2 AdAugirea, intitulatä «Poruncä pentru dijma porumbului ». Ibidem, p. 87-88.
Urechia, op. cit., VIII, p. 596-597.
Lenin, Opere. Ed. P.M.R., III, 1951, p. 183.
118* www.dacoromanica.ro
1076 ANDREI OTETEA

e in faza lui comerciald cámätäreascä. Dar simptomele noului

mod de productie capitalist sunt deja perceptibile. Suprimarea drep-
de protimisis al sätenilor (9 Februarie 1815, Moldova), drep-
consolidänd valabilitatea contractelor, pä-
trunderea capitalului agriculturä. Mángstirea Aninoasa, al egu-
men e un mare cámMar, muncitori salarieti pe care si-i
gurä mai ieftin si din timp, dându-le bani dinainte. Nicolae Glogoveanu
tine rândasi cu anul, ceea ce dovedeste cä unii mosieri incep
procure un inventar propriu. Astfel pe unele mosii pentru unele opera-
tiuni agricole, prestatiile inlocuite cu munca ealariatg, ceea ce con-
stitue un indiciu de trecere spre productia capitalistä.
Munca de defrisare si de colonizare interna, de productia
de favorizeaz miscarea de emancipare a Conditiile
create sträini sunt pentru cläcasi o încurajare la rezistentä
de exigentele stäpânilor de mosie. Unii clácasi, ca de pild din Ulieni
(Arges) pi Tetcoiu (Vlasca), se emancipeaa asocHndu-se si luând în arena
mosia pe care locuiesc. Massa täräneascä incepe se diferentieze, toatá
actiunea de frânare pe care o exercitá pi cámátäria.
Oricât de modeste ar fi aceste Inceputuri ale noului mod de productie
capitalist, in procesul dialectic de desvoltare a economiei noastre, ele repre-
zintä fortele viitorului, care la desagregarea sistemului intemeiat
pe clacá.

www.dacoromanica.ro
 PROVENIENTA $1 ÄRUL MUNCIT ORIL OR DIN
INTREPRINDERILE MANUFACTURIERE DIN TRANSILVANIA
IN PRIMA A SECOLULUI AL
DE

TEFAN IMREFI

Cercetand desvoltarea industriei manufacturiere, trebue räspundem

in primul rând la intrebarea : de unde a apkut muncitorul lipsit de mijloace
de productie eliberat de dependentä personalá : Extinderea acu-
mularea capitalurilor, modificärile ivite pozitia socialä a claselor, marele
numär de persoane lipsite la un moment dat de sursa de venituri, iatá
tot atâtea conditiuni istorice pentru formarea manufacturii" 2 Aceastä con-
statare a lui Marx aratä limpede cä färä marele numär de persoane lipsite
la un moment dat de sursa de venituri" nu pate lua industria
manufacturierä, aglomerarea si concentrarea muncitorilor constitue
pentru ea o tot atât de indispensabilä, ca acumularea concen-
trarea capitalurilor.
Procesul de descompunere, de diferentiere, 'a meseriasilor a inceput
din cadrul productiei simple de märfuri, incä in meseria de breaslä.
Ca rezultat al acestui proces, s'a format, pe de o parte, o päturä de mesteri
de breaslä Instäriti, pentru care lucrau mai.multe calfe, pe de altä
o päturä de calfe de breslä, lipsiti de mijloace de existentä care nu puteau
foarte rar independenti. De altminteri, concurenta
industriei manufacturiere si de fabrici din sträinätate a provocat, la rândul
ei, ruina a nenumärati meseriasi Numärul acelora din aceste douä
categorii din urmä a crescut inteo mäsurä destul de considerabilä
la mijlocul secolului a XIX-lea.

Studiul de formeazá un capitol dintr'o lucrare indus-

triei manufacturiere din Transilvania.
2 K. Marx, Mizeria filosofiei, Ed, P.C.R. 1947 p. 120.

www.dacoromanica.ro
 1078

Gazeta Erdélyi Hiradó" (Vestitorul Trahsilvaniei") in 1845.

cá breslele, asigurând dreptul de numai pe seama câtorva fac
ca altii sâ ajungá la de lemn. In felul acesta, se poate
plica apoi in timp ce cite un cetätean in urma sa o avere de
zed, ba chiar de optzeci de mii de florini, alti de oameni abia pot
sa facä fatá nevoilor de toate 1 Analizând mai sus problema acu-
capitalului, am vorbit despre formarea unei päturi de de
breaslä instäriti. Si cercetäm acum cealaltä laturä a procesului anume,
cum s'au proletarizat meseriasii, cum s'a constituit in cadrul de
breaslä piled celor pentru care era posibilitatea de a deveni
rnesteri.
Lenin constatá cä, pe treapta primitivä a productiei de märfuri, con-
curenta dintre este incá dar lärgirea pietei, ea
se 'accentuiazä tot mai mult, tulburând tihna patriarhalä a micului pro-
ducätor de márfuri, tihnâ cláditá pe situatia de monopol pe care el o detinea
de f Micul produator teme de concurentä pi cautá s'o impiedece,
...pentru a situatia sa de patron, asiguratä un anumit
de cumpärätori"
Meseriasii de breaslä din Transilvania luptau impotriva intreprinde-
rilor industriale din afara breslei, impotriva manufacturilor. Dar In acelasi
timp se desfäsura o luptä inäuntrul breslei. a acestei
lupte era strAduinta de a impiedeca primirea de mesteri noi in
Despre mesterii de din Brasov dacá aflau despre o
care lucrase in calitate timp de patru ani, cä ar se
acolo si deviná de sine stätätor, cereau sä piece, jar dacä el nu
pleacä de voie, dânsii nu se sfiesc foloseascá forta". Pe acela
de care nu isbutesc asernenea metode, de imorali sau de
nesupunere. In cazul extrem, dau in judecatá, pe care o
când, fâcându-1 piardi tot ce este nevoit fie sä piece, fie sá
devinä
Izvoarele folosite de noi adeseari despre abuzurile mesterilor
de despre izolarea breslelor - mai ales pe teritoriul säsesc -
despre Impiedecarea calfelor färä rude sau protectori, de a deveni maestri
independenti 4. Amintim aici ca exemplu nurnai cazul lui Samuil Zöldi, calfä
de croitor din Reghin. El si-a terminat 'anii de ucenicie primAvara anului
Hiradó * 1846, Nr. 196.
2 V. I. Lenin, Opere, Ed. P.M.R., 1951, III, p. 311. Mai departe, el caracteri-
zeazá astfel: Ei se tern ca de foc de concurentá , care distruge fárá erutare
paradisul patriarhal al micilor meseriaii meqteugari pe care nimeni nu-i
bura In vegetare . Ibidem, p. 358.
Erdélyi Hiradó , 1846, Nr. 196.
Nemzeti Társalkodó s, 1837, Nr. 20, p. ; « Erdilyi Hiradó s, 1842, Nr. 34;
Hetilap , 1846, Nr. 29, p. ; Nr. 99, p. 1637, 1847; Nr. 149, p. ; Arh. a
Academiei R.P.R. din Cluj, colectia de ; procesele verbale ale
de breaslä, 1805-1842.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MUNCITORII DIN TRANSILVANIA INTRE 1790-1848 1079

1844, implinit stagiul de cglätorie",.precum pi legiuitul acordat

pentru executarea capodoperei. Voia sä se elibereze si s'a apucat de preg5-
tirea capodoperei" sale. Membrii breslei i-au incredintat trei lucräri in
termen de cinci zile, pe care fireste nu le-a putut isprävi la timp. Breasla a
.refuzat accepte piesele prezentate, sä le fi examinat mäcar.
dar, el a fost facä o noua capodoperä". Aceasta a fost terminatá
la timp, a fost examinatä, dar calificatä ca proast totul inutilizabilä.
Zöldi, seama este prigonit, a dovedit oficial cu martori sub
clientii au fost foarte multumiti, cu prima, cdt si eu a
doua lucrare. Dar apelul a fost respins de de consiliul
senesc local. Atunci el plangerea comitelui comitatului. Desi
acesta a cerut avizul consiliului, nu I-a primit niciodatä si se pare cä
nici nu prea a insistat in acest sens. Intre timp, a inceput coasä,
spre putea intretine familia. Breasla silit deci st lucreze neautorizat,
pentru a se servi apoi de acest pretext si ruina definitiv. Insotitä de
haiduci" (aprozii, oamenii de serviciu) ai primäriei, ea a asupra
casei nenorocitului Zöldi, i-a confiscat uneltele de lucru pi stofele la
i-a aplicat o pedeapsá. Autorul articolului, din care toate
acestea, crede a sosit vremea se capät unor asemenea metode,
prin care ealfele sárace erau ruinate impinse in cea mai
mizerie
Galfele care nu puteau in breasla sä deviná mesteri, se retrá-
geau in parte la incercau st träiascá din munca de carpaci", In afara
breslei. Majoritatea duceau viata la orase, calle pe
viata sau ca zilieri. In orasele mai mari, de pildá la Brasov,
cartierele märginase, tráiau de azi pe zilieri, o stilt de calfe c5s6-
si cam douá sute necäsätorite. Inttlnim o mare parte din skácimea
in mahalaua Schei, la tesätorii de poveri,
träind ca zilieri. Foarte multi din ei au pribegit, in Principatele invecinate.
Plecárile au luat proportii atát de carmuitorii
vaniei s'au vázut siliti, anul 1842, ordone consiliilor oräsenesti ca aces-
tea caute ,.a sprijini si a promova cu stäruinta indeaproape"
rnirea in bresle
Mesterii de care tineau un numár mai mare de calfe salariate,
aveau de infruntat tot mai mult, dinainte de 1848, organizarea chiar
« Hiradó s, 1845, Nr. 40.
2 Ibidem, 1846, Nr. 196. Ordinul consiliului guvernamental (gubernium) aratä
multe destoinice de meseria0, urma piedicilor numeroase ce li se puneau
privire la primirea in erau nevoite piece in Tara Româneascä in Moldova.
Din plângerile Mate in mai multe rânduri, consiliul guvernamental constata « emi-
din aceste pârti proveneau in mare parte din faptul aproape toate breslele
din Transilvania restrâng foarte mult membrilor autând sä-1 redua
mai mult putintä., prin aceasta ele exercitá un monopol general » (Arh. a Filialei
Academiei R.P.R. din Cluj, Acte de breaslä din Tg. breasla croitorilor, 21 Noem-
brie 1842).

www.dacoromanica.ro
1080 STEFAN

Impotrivirea calfelor bor. ce se ducea Intre calfe - care pe alocuri

träiau in conditii destul de asemänMoare
- mes,terii
breslasi din Cluj, care
acelea ale muncitorului salariat-
se oglindeste printre altele, plángere
indignati de aliantele", de intrunirile deosebite
ale calfelor etc. Calfele din breasla germanä de din Arad
La rândul adunäri proprii, hotäririle acestora obligatorii pentru
toate calfele breslei, care altminteri erau alungate din localitate, luate in
râs, batjocorite, bätute etc.". Pe cälätori" sositi la Arad, ii
ca oaspeti timp de &ei zile, ajutändu-i 50-60 de creitari. Este ca-
racteristic pentru täria organizatiei calfelor din Arad - cum
Mérei - faptul cO timp de ani ele au boicotat orasul Timisoana,
calfe se angajeze acolo, deoarece nu li se pIätea salariul
statornicit
contradictiilor dintre mesteri si atâtea alte fenomene
chip evident faptul patronii breslasi totul, pentru
situatia deosebit de In care ajunsese din pricina concu-
rentei tot mai accentuate. de o parte, ei se sfortau din toate puterile
impiedece aparitia unor membri noi de adid concurenti ; pe de
altä parte, ei märeau ziva de lucru a calfelor, reducând acelasi timp sala-
mâncarea intretinerea
care se aflau In dilema de a trebui munceasc5 färä autdrizatia
breslei sau de a pleca in pribegie, cei care duceau o grea pi
de acea massa de nevoiasi lipsiti de mijloace de
din care se recruta o parte a muncitorilor salariati cu luna sau cu ziva. E
de presupus de aceeasi soartä s'au micii producätori de mär-
furl ruinati patroni ajunsi la faliment.
K. Marx, vorbind despre metodele idilice" ale acumularii primitive a
capitalului, constatä Jaful bunurilor bisericesti, însträinarea fraudu-
loasä a domeniilor statului, furtul pämänturilor comunale, transformarea
uzurpatorie teroristä a proprietätii feudale de clan in proprietate privatä
modernä... cucerirä terenul pentru agricultura capitatistä, Inglobarä
tul in capital crearä disponibilul de proletariat liber, necesar industriei
dela orase"
Baza procesului acumulärii primitive a capitalului : exproprierea pro-
Mérei, Magyar 1790-1848. Budapesta, 1952, p. 342-345.
Intr'un articol de se pune lntrebarea: dece se muncitorii
la fabrici? Autorul In rAspunsul motivul de conce-
diazá calfele, temporar nu le poate da de Vasárnapi Ujság s, 1839, Nr. 276,
p. 501).
termenul de ssä este ne exernplul Brasovului. Aici,
dupa cum am ca zHieri cam 200 de calfe neasátorite 100
o informatie de presá In s manufacturilor 1000 de oameni In meserii,
calfelor, ajutoarelor ucenicilor se poate socoti la 2794 Hetilap 1845, Nr. 46,
p. 739).
K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, I, p. 650.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MUNCITORII DIN TRANSILVANIA INTRE 1790-1848 1081

ducätorului agricol, a taranului, de 550" ', a mai avut ca rezultat

faptul exproprierea ttranilor punea industriei oräsenesti
mereu alte mase de proletari, care se totul relatiilor de
2 in analiza formärii muncitorilor lipsiti de mijloace de productie
eliberati de dependentá personalg, trebue sä ne indreptgm asti-
pra acestui proces. I

Procesul exproprierii a avut Transilvania

'acestui proces se pot descoperi toate acele metode idilice" despre care vor-
beste Marx. Acest proces are in Transilvania nuante" specifice
diferitele lui momente s'au desfäsurat succesiune diferitä in epoci
istorice diferite
Premisele acumulkii primitive a capitalului in Transilvania se
gesc adanc, mergând spre sfârsitul secolului al XVII-lea. Dar depose-
darea de a luat o deosebit de primele
decenii ale secolului al XIX-lea si in deosebi in preajma 1848. Nicolae
Wesselényi in 1846 : incercarea de a se introduce
urbariul din 1820, s'a fearte mult in tara retezarea ciun-
tirea a tot 6e se afla mâna si in folosinta in parte de-a-dreptul
pi In felurite chipuri, parte prin hotarelor. Actiunea aceasta
s'a desfásurat cativa ani mod mai apai a incetat dar
In anii din vestea apropierii urbariului... a fgcut st se
acele poate inteo chiar mai mare"
teama de reglementarea urbarial pi mai de aceea
a eliberärii iobagilor a jucat pi ea un rol intensificarea exproprierii
nimii.Mosierii cäutau sä-si asigure cM mai mult allodiu, pe care
exploateze in regie proprie, pentru a lasa mai putin - in chip temporar
sau definitiv - lobagilor Totusi aceasta, mai bun caz,
insemna doar s'a dat impuls tot mai des unui proces pe care de fapt
determina, ca o cauzä mult mai trecerea la productia de
mgrfuri, gospodäriei allodiale. Aceastä trecere pi ea expro-
prierea täränimii au crescut, chiar primele decenii ale secolului
al XIX-lea, urma cresterii considerabile a fortei de muncä iobägesti a
lärgirii relative a posibilitätilor de desfacere pe piatä.
In cadrul lucrkii de vom da doar ca o ilustrare indicatii asupra
agravkii situatiei täränimii de pe mari mosii din Transilvania. De

K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, I, p. 636.

2 Ibidem, p. 659.
Ibidem, p. ; cf. P. Zs, Pach, Az eredeti tökefelhalmozás Magyarországon.
dapesta, 1952.
Erdélyi Hiradó 1846, Nr. 203. A se vedea manuserisul lucrArii lui Dominic
Teleki Gheorghe Szoboszlai, excerpták, sectia de mss. a Univ. Cluj,
Nr. 2862 ; Erdélyi Hiradó s, 1842, Nr. 48, se poate citi: mosieri,
care... au de urbariu, de ceasul mortii transforme regie
acea parte a ce nu sunt trecute in tabelele de impuneri s.

www.dacoromanica.ro
rase STEFAN IMREH

exemplu, tendinta spre productia de marfuri se poate observa in

dgria contelui Sigisrnund Korniss. Para lel aceasta, in 1808, el 'a inceput
pe largä allodiul pe mosia pe care o avea in
comitatul Solnoc-Dobâca. Folosind metodele cele mai violente, el
la (Somes), pärnânturile micilor nobili Tot el a
somat ceränd ca toti declare pgmântul pe care il tineau in orisice
indiferent sub ce : prin defrisare, ocupare sau zglog, cgci toate
aceste cazuri ar fi fost vorba despre allodiu. Cu acest el ridica pretentii
asupra pgmânturilor micilor nobili ale drabantilor (tgrani liberi). De
asemenea el lua pämânturile dela acei iobagi 'ai sti care nu puteau
sä presteze cu carul, roboteascä cu boi sau care aveau sesii
ges-ti relativ mai mari
Pe mosiile contelui Mikó din Secuime - pe care se afla nu nurnai o
sticlärie, ci se producea potasá - cele mai variate forme ale
ploattrii si exproprierii treptate a iobagilpr. Aioi lua proportii mari jaful
durilor päsunilor obstesti. Astfel la Hgghig s'a interzis iobagilor folosirea
pädurilor, s'au forta mari din obstesc s'a
propriat islazul obstesc nurnit Havad, care era al satului. Din actele care
cuprind plângerile iobagilor din Häghig, cä acest teren nu era
c5 *ant nu puteau ocoleasca pi nu ajungea au fost deposedati
de islazul obstesc, dar trebuiau mai anual o amendS cam de
350 de florini atunci când vitele se rätkeau pe acel teren. feudal
a procedat la fel islazul numit Törsök al satului Olteni. El a ocu-
samavolnicie fânaturi de luat jaf locuri
defrisare pi a pus din nou mâna, fgrä nicio despggubire, pe sesiile iobggesti
7glogite de strgmosii sai. In anii 1825-1826, Mikó, sub pretextul regle-
a felurite chestiuni posesionare, a a isgonit mai multi iobagi
de pe pämânturile 'alipind aceste sesii allodiului. El considera drept
pádurile, päsunile, precum si pämânturile obstesti ale Secuilor liberi din
satele vecine: Bodoc, Malnap etc., sä-si smulgá bucgti mari din ele
Familia Bánffy avea un inginer si un avocat special, salaTiatil ei,
-care se ocupau operatiunile de mäsurgtoare de a hotarelor.
Ins5 aceste hotärniciri de comaskii tindeau nu mimai la unificarea
singur complex a pämânturilor ce tineau de allodiu, ci la copra-
loturilor inbägesti. Astfel, in urma hotarelor dela Huedin,
tgranii refuzau cultive loturile delimitate, pretinzând restituirea ve-
chilor sesii, intro s'au dernarcat parcele mult mai deat cele ce,
avoseserä atunci, iar parcelele noi au fost täiate, in parte, in
mânt necultivat. In 1823, numai pe teritoriul ce cgdea partea lui Ladislau
Arh.
1 a Filialei Academiei R.P.R. din Cluj, arh. Korniss, cutia 9M.
2 Ibidem, ark. Mikó-Rhédey, I-II, acte de posesiune din acte de
posesiune din Olteni.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MUNCITORII DIN TRANSILVANIA INTRE 1790-1848 1083

Bánffy s'au demarcat din iobägesc 415 iugäre pi 357

trati de de aräturä, precum 54 iugäre 408 stánjeni patrati de
fânat, ca terenuri defrisate ce se considerau pot fi expropiate transfor-
mate in allodiu. Vastele pgduri din comitatul din tinutul
care intemeiat multe sate pe teren defrisat si a c5ror populatie träia
in parte din cresterea vitelor si din exploatarea lemnelor, au fost
darate de asemenea
Aici nu putem insista mai asupra metodelor Intrebuintate
deposedarea de pämânt, metode care variau regiuni
mosii, nici asupra proportiilor si ritmului exproprierii. In caz, propor-
atinse de procesul acumulárii primitive a capitalului In Transilvania
sunt marcate de isbucnirile tot mai energice, care nu lipseau nici intre ras-
de Horia, Closca Crisan pe de o parte, si aceea a ras-
coalei de Ecaterina Varga pe de alta. Faptul acesta se oglindeste
lupta armatä din 1795 dintre oamenii contelui Mikó, dare porneau
ocupe obstesc, si dintre populatia celor sate", care
proprietarii lui legali Aceasta o mai pi pi stogurile in
cAri la Olteni, la Häghig pi In toate colturile Transilvaniei ; apoi pädurarii
bátuti ai precum movilele de hotar ce se aflau hotärnicirile
Froprietarilor feudali si care Imprästiate de in fierbere.
Tot din aceastä pricin ipi indreptau feudalii actele de acuzare catre
comitate, catre consiliul guvernamental (gubernium) al Transilvaniei,
potriva tgranilor cu porniri neastâmparate, razvrätitori", instigatori",
silnici ; impotriva obstii (comunitas) din Huedin, cum Ikea Bánffy impo-
triva din Unguras räsculati de Engi, cum Ikea Kornis ;
impotriva unui Gheorghe Istrate sau a unui Mihail Bernád, cum fácea
Teama clasei dominante de räscoala iobägimii tot mai
mult. In perioada premergätoare dietei din anii 1846-1847 a fost deajuns
un svon neintemeiat" pentru ca nobilii dea buzna la orase spre a-pi
salva viata, cuprinsi de groaza unei a tgranilor exploatati
expropriati. In primävara anului 1846, baroneasa Jósika Rozalia Csáky
scria lui Nicolae Wesselényi, de care am amintit mai :

Saptgmânile trecute, când am umblat prin Câmpia (Transilvaniei), am

väzut de ingrozitá era nobilimea, cum se muta la orase... asa a
chiar Felszegi, judele nobililor, cgruia i-a intrat courage dans les jam-
bes!! Vestea s'a räspandit la särbätorile rusaliilor; bar domnului! nu s'a ales
nimic. Dar este prea adevárat e o minune, va fi a fost o adeväratä
Arh. a Academici R. P. R. din Cluj, arh. Brinffy, protocollum farn.
I-III (mai ales III, anii 1822-1824).
2 Este caracteristic pentru ciocnirii de comuna Olteni faptul
docurnentele trei rniti mortali 46 de rniti gray din durile Secui-
Arh. a Filialei Academiei R.P.R. din Cluj, arh. Mikó-Rhédey, acte de posesiune
din Olteni, anii 1791-1803, fasc. III, Nr. 90 etc.

www.dacoromanica.ro
1084 STEFAN IMREH

minune faptul acum (nobilii) n'au fost omoriti in urma atätor

gatii comuniste"
Una din cele importante consecinte procesului care a dus la
o ascutire de asemenea proportii a luptei de este, din punctul nostru
de vedere, faptul i din sánul intrau tot mai multi in disponi-
bilul de proletariat liber" pe seama industriei. Fireste, aceasta nu
ar fi fost isgoniti in de pe pämânturile ci ar fi fost
absorbiti direct de manufacturi, toate nu sunt putini nici cei din
categorie. Faptul esential este et massele mari ale iobagimii au fost
deposedate de mijloacele de productie au fost fäcute disponibile
tru a deveni muncitori salariati in sau in industrie. Nimic nu
ilustreaza mai acest lucru ca tocmai neincetatä a päturii de
jeleri de iobagii sesii. Dupä statistica lui Alexie Fényes din
1849, in Transilvania 63 940 de familii sesii, numärul familiilor
de jeleri ridicându-se in schimb la 137 421. Din aceste familii de jeleri -
potrivit aceleiasi statistici
n'aveau
- 921 n'aveau
casa, deci tr5iau pe sesiile altor
restul de 500
mai instäriti 2 Chfar
dacä tinem seamä de lipsa de preciziune a statisticilor, de cä ele
puteau sä includä pi ärani foarte putin pämânt in rândurile jelerilor,
este neindoielnic faptul sute de mii de oameni - dacä socotim
pi de familie - au ajuns in situatia de a fi lipsiti aproape sau
destvárpire de In de a nu avea nimic.
Marx aratä era imposibil ca cei alungati... ca proletariatul acesta
liber, fie absorbit de manufactura in desvoAare in acelasi ritm care
era creat. Pe de altä parte, cei brusc din fägasul vietii
nuite nu se puteau acomoda tot alit de brusc disciplina noii situatii. Ei
se transformarä in mast in cersetori, hoti, vagabonzi..., in cele mai multe
cazuri siliti de imprejuräri. Acest rapt provoacä la sfirsitul secolului al
XV-lea si cursul intregului secol al XVI-lea Europa occidenlald
o impotriva vagabondajului" 3. Cu asemenea stäri
Intâlnim, mai târziu, si in Tnansilvania. Intr'adevär, aici s'a ernis un
numär deosebit de mare de decrete privire la hoinari, vagabonzi, haima-
nale, cei ce-si pierd vremea farä meserie sau indatorire, färä ocu-
ratie, hoti. Astfel, un decret al lui losif II-lea cuprinde dispozitii referi-
toare la acela care rätäcesc pretutindeni in tart ca cersetori hoinari, ce
trândävesc chip vrednic de pedeapsa". In rândurile acestea se mai
vorbeste despre femei copii, precum despre faptul ci vagabonzii
la lucru. Cu privire la aceste elemente existä multe dispozitii, nu
Arh. Ist. a R.P.R. din Cluj, arh. fideicoznisionalá a farniliei
J ósika, missiles, 26 1846.
2 Victor Ember, Magyar parasztmozgalmak, 1848-ban, In Forradalom és szabadsi-
ghare, 1848-1849 ». Budapesta, 1948, p. 198-199.
K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, I, p. 650-651.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MUNCITORII DIN TRANSILVANIA INTRE 1790-1848 1085

numai dela sfársitul secolului al XVIII-lea, ci si dela Inceputul celui

tor. In 1810, dieta s'a ocupat de problema säracilor cerse-
torilor", in anul 1816, guvernul regal trimis instructiuni tn
consiliului guvernamental al Transilvaniei. Comisia care se ocupa
de situatia industriei din Transilvania printre propunerile ei
din anul 1795 despre strangerea cu forta vagabonzilor, pierde-varä
cersetori de arnbele sexe" 0i este de parere sä se intemeieze case de
pentru torsul in care fie lucreze toatá lume de
vagabonzi s5räcimea care caut5, dar nu de lucru" 1 Orasul Baia
Mare - de asemenea secolului al XVIII-lea - propunea ca ei
sä fie folositi pentru munca din fabrici".
In prima jum5tate a secolului al XIX-lea, pe de o parte, se f5ureau
publican articole In despre problema cersetorilor si a vaga-
bonzilor, iar pe de alt5 parte s'au infiintat asez5minte de felul caselor
si
de munc5", in care ei erau constrânsi sä munceasc5.
Astfel, in arml 1843 apare Erdélyi Hiradó" un artbol de
colae Krizbay cu titlul Problema cersitului", in care el propune infiintarea
de case de voluntarä", case de muncä fortatä", dupa ce in
prealabil motiveaz5 propunerea, argumentând c5 comoditatea
cetätenilor", i siguranta averii" acest
Un asemenea asezámânt a fost intemeiat pe seama säracilor capa-
bili de muncä" de cätre Asociatia de binefacere a femeilor din Cluj,
In frunte femei fondatoare de manufacturi. In anul 1832 se
deja Infiintarea unei a doua case de
La Brasov, In anii care au urmat lui -1840, un consilier se
ocupa cu planul intemeierii unei case de Aici breslele se
neau temându-se de concurenta unui asemenea asezámânt
Pe Iângä casele de muncä pro'ctate si in diferitele orase,
sporea tot mai mult si numárul atelierelor de detinuti, precum al caselor
de muna inchisori. In anul 1820, vicecornitele de Arad cerea
concursul baronesei Iuliana Forrai - una din mosieresele cele mai bogate
din Arad - ca accepte detinutilor. In anul 1833,
robii" au fost pusi postav, iar in 1847, aceastá fabricä de
postav lucrátori de penitenciar" se afla in mina unei pe actiuni,
dar procurorul general al comitatului, urm5rind mai ales interesele sale
personate, a pus st se produci in ea páturi postav 5.

A. K. Karfovszky, Erdélyi ipara a század végén, In Magyar Gazdaság-

történelmi Szemie, III. (1896) p. 239.
2 Erdélyi 1843, Nr. 34, 36; Nemzeti 1832, Nr.13, p. 203.
Erdélyi * 1845, Nr. 27; 1846, Nr. 111 130; Hetilap 1846, Nr. 52,
p. 885; Erdélyi 1847, Nr. 275; L. Köváry, Erbélyország statistikája, Cluj,
1847, p. 230.
Erdélyi Hiradó *, 1846, Nr. 192.
Mérei, op. cit., p. 52, 53, 213; Hetilap*, 1847, Nr. 191, p. 1396.
www.dacoromanica.ro
1086 IMREH

Multi din de oameni expropriati, rämasi

de trai, s'au dedat la haiducie", iob5gimea din imprejurimi ajuta
sprijinea pe acesti räzvrätiti.
Autoritätile erau tot mai preocupate de problema utilizkii la
a nurnärului mare de detinuti. De pildt, in 1826, s'a publicat pro-
ieotul de arendare a fabricii de penitenciar" din Gherla, pe baza
experientei asezámântului similar din Sibiu, care fusese arendat mai de
rnult. Din acest proiect de contract, deci nu numai felul in s'a
organizarea muncii detinutilor din Gherla, dar si acela in care ei
erau pusi efectiv st lucreze la
In introducerea proiectului, se semnaldazd modest prin tntrebuin-
tarea la a robilor" sarcina intretinerii acestora n'ar trebui fie
in intregime de vistieria statului. Tocmai din acest motiv s'ar
in Inchisoare un asez5mânt pentru fabricarea sau lucrarea pos-
tavului ordinar pentru sumane (guba), pentru confectionarea de päturi de
fe;uri si de de cânepr.
fiscului era de a acorda conditii foarte favorabile primului
arendas, pentru ca 'acesta rentabilg Infiintarea unei intreprin-
deri. Timp de doi ani, arendasul nici n'ar trebui nimic, jar in
cei patru ani urmgtori, el ar avea de suportat nurnai cheltuelile de intre-
tinere a robilor". Arenda si intretinerii zilnice a
unui detinut - ar fi in total de trei si jumätate creitari. Intreprinzätorul ar
putea atät de ieftin un deosebit de mare de muncitori, cäci
Inchisoarea avea pe atunci 378 de detinuti se promitea numärul
va mai creste.
Directia penitenciarului se angajeazä st se de aprovizio-
nare, dar arendasul poate controleze päinea si mAncarea... pentru ca
nu cumva robii, din pricina sau aceasta
ar fi p5gubitoare pentru devin5 inapti la s5vársirea
muncii fixate pe zi". In realitate, ei sä primeasct macar ca sä
lucra in timpul de muncä hotärit la 11 ore pi jum5tate.
Se reglementeaz5 si cantitatea de muncä, cum de altf el era de
vigoare, la inchisoarea din Sibiu. In general, obligatia ca un
b5rbat rob scarmene sau pieptene 20 de fonti de iar o femeie
15 fonti ; st toarcA 4 fonti de fire de urzealä (Wurf) si 6 3/4 de
fonti de fire de mai departe (trebuiau) tese 20 de fonti de fire
urzite si 26 de fonti de fire de bätäturä". Detinutul, care depäsea cantitatea
statornicit5 de munc5, era creitari.
In proiect, se mai prevede robii vor fi constrânsi zilnic -- (la
nevoie) chiar cu mai tari - munca fixat5,
nicio deosebire de persoan5". Nu se precizeaz5 mai de aproape despre ce
Ash. Stat. Cluj, arh. comitatului Turda, 1311/1826 (b).
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MUNCITORII DIN TRANSILVANIA INTRE 1790-1848 1087

fel de mijloace mai tari" e vorba, dar ni le putem inchipui, de vreme ce

ni se spune c5 sarcina constrângerii la muncä va fi exercitald de paznicii
fortäretii" (vár-hajdui).
Despre soarta ulterioarä a acestei fabrici" de penitenciar nu
nimic. In schimb, Benigni aminteste, carte sa in anul 1837,
dire contesa
Eszterhazy -
aici, la Gherla, a fost
Bánffy - o fabricä" de postav
atva timp de munca detinutilor din inchisoarea fortäretiit.
de
cä in acest stabiliment ea s'a folosit

Manufacturile din Transilvania nu puteau absorbi elementele decla-

sate intr'un ritm de rapid npärea aceste elemente, nume-
roase societatea aflatä in descompunere. Manufacturile deci nu
puteau primi intregime aceastä multime de nevoiasi, deposedati de mij-
loacele de productie deveniti cersetori, vagabonzi, Whari". Acumularea
de capital, care avea in cadrul relatiilor feudale, i-a din mediul
obisnuit, i-a lipsit de baza de existentä ; in schimb, relatiile capi-
taliste nu erau suficient de maturizate ca sä poatä asigura majoritätii
un industrie. De se numärul vagabonzilor pi al
cersetorilor.
Aceastä multime de mijloace de existentä, care in parte
nu putea sä lucreze in industrie, produs spaimä rândul membrilor
dominante. Frica aceasta determina ca, sub masca unor lozinci
umanitariste, sä umple beciurile Inchisorilor cu haiduci", pribegi",
pentru vini näscocite sau de fapt. Tot din acest motiv
se entuziasmau reprezentantii clasei stápânitoare pentru casele de muncä
doreau sä incadreze forta in disciplina de puscärie a acestora
tele lipsite de posibilitäti de care au trebuit sä piece dela tarä pi care
s'au inmultit la orase.
Desi casele de muncä n'au in desvoltarea industriei din
vania un rol de insernnat ca in alte täri, totusi acestea
prin aici se socotea cä, datoritä industria putea dispunä
de o fortä de gratuitä sau aproape gratuitg, precum si prin faptul
se credea cä acest fel o parte din populatia ruralá desrádcinatä va
putea fi silitá prin biciuire, pi torturá sä se incadreze in
reclamatä de sistemul muncii
Deoarece capacitatea caselor de pi a atelierelor de penitenciar
era limitatä de prea mare al elementelor desrädäcinate pi
nevoiase, ele nu puteau, nici chiar din acest motiv sä-si indeplineascg
amintit de disciplinare". pi mai putin puteau ele si rezolve
problema täränimii smulse dela pämântul ei pi care era in fierbere.
Handbuch der Statistik und Geographie des Grossfürstenthums Siebenbürgen,
I, Sibiu, 1837, p. 74-75.
2 K. Marx, Capitalul, Ed. P.M.R., 1948, I, p. 653. Cu privire la aceast problem
a se vedea Mérei, op. cit., p. 48-55, 214-215, 268-270; Pach, op. cit., p. 203-211.
www.dacoromanica.ro
1088 IMREH

aceasta mai mult, cit majoritatea acesteia, n'a päräsit definitiv

satul, ci sesiile extrem de fárämitate, ducând o de
; uneori tárani, rámasi in sar, in Intreprinderile indus-
triale ce luau pe feudale; pe ici-colo, ei munceau ca in
gospodäriile agricole care aveau un caracter capitalist 1, sau in grupuri
mari ei mergeau deja la de sezon 2, ori erau ocupati cu ca
muncitori salariati, indeletniciri care au luat epoch,
cum era de pildá plutäritul
Putem deci constata cl, drept urmare a acumulärii primitive a
talului, forta de necalificatä a deposedati de mijloacele
de productie se oferea in proportii tot mai mari spre vânzare.
Intreprinderile industriale cu caracter capitalist, care erau in
tare, se si foloseau de sursä de muncä si de cele mai multe ori
erau multumite de ea. Intr'un reportaj despre fabrica" de fier din Desna
(din comitatul Arad) putem citi urmätoarele: A muncitori buni, in
parte a-i forma din cei ce se in Imprejurimi, nu e chiar de greu,
acestora nici n'ar st li se pläteascá salarii mai mari in
nätate; dar pe organizarea corespunzätoare a fabricii pi pe
masini bune, sä li se dea prilej de a se forma printeo muncä continuä"
Ludovic Eggenberger scrie despre muncitorii románi angajati in
stabilimentul chimic, acestia sunt nipte oameni care deosebit
de usor pi sunt foarte de folos". El este de párere desi ei trebue stea
totdeauna sub o severá, totusi chiar ar putea sä devini,
printeo educare mai buni a poporului, o muncitorime din cale afará
destoinicä"
In ciuda faptului forta de muncä disponibilä necesitätile
Intreprinderilor industriale - din cauza, printre altele, a habs-
burgic se desvoltau relativ slab, in raport cu posibilitätile date - era nevoie
se importe de muncá din sträinátate. Aceasta din priciná cá
industria manufacturierá áscensiune avea trebuintá nu nurnai de muncr
necalificatá sau de lucrátori care destul de repede executarea
unor operatiuni partiale, dar si de muncitori care cunosteau
mite procedee de productie, o anumitä de fabricatie sau eventual
mânuirea unor masini. Aproape In toate intreprinderile erau necesari
Intr'o corespondentä din comitatul Bihor, se aratä al se gäsesc destui zilieri
pentru tilap s, 1845, Nr. 7, p. 108). Dar alte izvoare de multe ori
despre räspandirea muncii cu ziva.
2 Fetele din Ciuc, de se angajau In mare numär la e semnificativ
cä nu mai in parte, pentru a 12-a a 16-a, .curn se obignuise, ci erau plätite
Nemzeti », 1840, I, Nr. 25).
Intr'un articol care vorbeste despre plutaritul din Transilvania - anume de pe
- se apreciazä la 20-22 000 numärul plutasilor. Chiar dacä autorul exagereaza,
nu ne putem de un lucru, pe care l-a väzut el tnsugi, anume oamenii se
adunä cu la locurile de angajare cu plata Hetilap 1847, Nr. 180, p. 1115).
Hetilap s, 1847, Nr. 169, p. 1038-1039.
Ibidem, Nr. 165, p. 974.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MUNCITORII DIN TRANSILVANIA INTRE 1790-1848 1089

asemenda muncitori calificati, in rnanufacturile Infiintate in ramuri indu-

striale ce nu prinseserktncä rädäcini in Transilvania, era nevoie de ei chiar
in numär mare. Tocmai de aceea trebuiau adusi si din sträinsátate si stabi-
liti muncitori experimentati, priceputi productie.
dar, cäutând räspundem la intrebarea : de unde a apärut in
muncitorul salariat, se cuvine vorbim, acum la urm5,
dcspre muncitori
Torsul tesutul fäceau parte din acele ramuri industriale
care s'au incetätenit in Transilvania abia in epoca intemeierii manufacturilor.
Capitanul Gallarati anul 1800, din scrisorile sale, pen-
tru intreprinderea sa el a adus zece muncitori calificati din Valachia
cinci numai dela Bucuresti, dela München, saisprezece dela
Viena trei dela Lwow Intr'un articol despre productia de matase, apä-
rut in 1840, in Nemzeti Társalkode (Convorbiri nationale") se aratá cä
sarcina cea mai grea de a se gäsi fete care torsul. Chiar
fiec.are, sä se uite la cheltuieli, ar masina,
toarea etc., totusi nu se acum in nimeni care poatá face
depänarea". Se mai mentioneazá cá desi te toratoare din Eszek
(localitäti aflätoare azi in Iugoslavia) au promis sä se angajeze la
una din manufacturile proiectate, páná la urmä ele n'au venit, cu tot sala-
mare" ce s'a fágáduit. Proprietata unei filande proiectate de
doreste sä aducá patru torcätoare din Slavonia
Lângä fabrica" de zah5r din Gärbou, baroneasa Jósika a intemeiat,
in 1832, o colonie de Metzenseifer... cunoscuti pentru activitatea
si särguincioasá". In intreprinderea ei lucran - si in anul
1847 - 24 de svabi stabiliIi acolo
Pentru fabricarea de sobe de teracotä, Francisc D'Andre a adus la
Batiz muncitori sträini. Dar in Transilvania alti locratori str5ini:
suflátori de cehi si italieni, muncitori germani industria härtiei,
wiirtemberghezi care au incetätenit noi procedee tehnice chiar colonisti
francezi. Uncori au luat nastere sate noi din asemenea colonisti sträini, in
special in jurul minelor ; alteori format mici colonii in jurul
turilor feudale, colonii in care câteodat5 convietuiau muncitori cehi, ger-

A. Karlovszky, A selyemtermelés története Erdélyben, 1848-ig, cit. mai sus,

in Magyar Gazdaságtörténelmi Szemle », II, 1895, p. 178. Avem alte exemple pentru
migratiunile de muncitori calificati Moldova, Tara Româneasca 1i Transilvania la
secolului al XVIII-lea. In timp ce Gallarati a stabilit in Transilvania 15 munci-
tori calificati adusi din Valachia, schimb manufactura dela Pociovali9te lucrau
tesätori din Transilvania (C. Intreprinderea manufacturierä de postav dela Pocio-
val4te Bucuresti, in Studii », 1952, anul V, Nr. 3, p. 95, 97, 100), 1799, consiliul
guvernamental pe arendasul sticläriei din Gurghiu cä un agä numele
Golescu (Goleskul) dorind sticläria sa din vrea s atragá
acolo sticlari din Transilvania» (Arh. Stat. Cluj, arh. comitatului Turda, 887, 1799 /8/).
Nemzeti Társalkodó », 1840, II, Nr. 2, p. 10 11.
Ibidem, 1832, I, Nr. 18, p. 232; Kóváry, op. cit., p. 223.

69 - Studii referate - c. www.dacoromanica.ro

1817
 STEFAN IMREH

mani, italieni etc. Un exemplu caracteristic ne

Rusca Montana*, unde - dupa o descriere
...colonie din tot felul de vorbind tot
-
in aceastä

de limbi unde
o

muncesc laolaltä se pare, in cea mai deplinä intelegere

si Romani, Nemti Tigani, Slovaci si
Fireste muncitorii stráini imigrati in Transilvania erau adeseori mai
constienti mai pretentiosi tovar5sii de aici De repre7en-
tantii dominante protestau uneori colonizärii mass5.
In anul 1846, adunarea a comitatului Alba de Jos s'a ocupat de
problema colonistilor din Würtemberg. argumentele invocate in
adunarile mosierilor feudali, impotriya colonizärilor. mai gray se dove-
deste a fi acela care numärul jelerilor, al elementelor proletare"
era si asa prea mare, colonistii face deck sa-1 pi
Membrii clasei stapánitoare se pot Impaca doar imigrarea
specialisti : mecanici, ftehnicieni, mesteri mai alesi" 2 La huta" de
din comitatul Salaj, Pavel cauta sa puna elemente localnice care
insuseasa cunostintele stráinilor greu tratabili", nesupusi, scopul
ca, atasandu-si apoi aceste elemente prin nenumärate fire, SS le
exploata atât mai mult, fárä nicio limitá. Tendinta aceasta se ponte
observa pi la alti proprietari de manufacturi3.
Am cercetat acum imprejur5rile in care au apärut rnassele depo-
sedate de mijloacele de productie, masse absolut necesare pentru des-
oltarea industriei capitaliste ; am cercetat problema originii mtmci-
torilor care lucrau in manufacturile din Transilvania. Dar trebue facern
o distinctie neta si muncitorii de manufactura, care desi
recrutau din sar5cimea oraselor si satelor, din randurile colonistilor
straini etc., totusi era mult mai restrans.
Azi este deosebit de dificil a preciza num5rul acelora care, pro-
cniti din aceste categorii sociale, au fost absorbiti de industria manufac-
din Transilvania. spume despre doar atM: Nu-
celor din fabrici (a muncitorilor de manufactur5) sensul propriu
zis al cuvantuiui este foarte cum nici n'avern decat abia a
fabrici de proportii Totusi socotim celor trei fabrici
de zahar, a 7 sticlärii, 2 fabrici de faiantá, 18 mori de hârtie, 2 fabrici
tors etc., el ar atinge usor 1000 (de oameni), cuprinzându-se aici
(membrii de) familie" priveste pe Hintz, el, pe baza statisticii
austriace, cifra de 1143 pentru fara ocupatie precizata,
Ljság 1840, Nr. 302, p. 97. In descrierea lui Zeyk senior,
tot despre Rusca se de despre o de popor
rang, mescrie nalie » Nemzeti 1836, II, Nr. 14,
p. 211).
2 Arb. Stat. Cluj, arh. comitatului Turda 779, 1846-1847.
S. Jakó, manufacturilor de potase din Valca Ungurului. (Sub
Kövry, op. cit., p. 210.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MUNCITORII DIN TRANSILVANIA INTRE 1790 1848 1091

pentru muncitorii din fabrici" si din manufacturi, bine inteles, a socoti

in acest caz membrii de familie .
Nu putem primi da niciuna din aceste aprecieri. Desi
desvoltarea industriali a Transilvaniei a rämas in -ca o
a opresiunii habsburgice etc. - clupä muncitoritnea
aici era nedesvoltata, totusi desvoltarea economicä ce a avut in
Transilvania in prima jumätate a secolului al XIX-lea, toate lipsurile ei,
ne permite deducem numärul muncitorilor era,
cat. in acest sens este chiar faptul aratat de o relatare contem-
porana, c5 in anul 1845 numai in manufacturile Brasovului lucrau o mie
muncitori
Este adevarat numarul lucrätorilor din manufacturile transi.-
vänene luate in parte nu era mare. De exemplu, in 1847, la fabrica" de lu-
mânäri din Sibiu 25 de muncitori, la cele doua stabilimente pentru
fabricarea figärilor din Cluj 17 si 24, la fabrica" de din Batiz 60,
la moara de härtie din lat 40 la toratoria ae bumbac din aceiasi loca-
litate 25, la huta" de din Borsec 12 Avem informatii in preajma
anului 1848 numarul mai ridicat de muncitori 81 aveau unele intreprin-
din teritoriul care nu pe atunci de Transilvania : astfel la
Jabrica" de tutun din Timisoara erau 200 de lucratori, iar la stabilirnentul
chimic al lui Eggenberger din acelasi 400
Dar trebue tinem seamä si de faptul ca unele ramuri industriale
nu figureaz5 In tabelele statisticei oficiale austriace, toate erau
prinderi capitaliste importante, iar numarul muncitorilor 'care in
ele nu era nici el neinsemnát. Amintim doar intreprinderile din Rusca
Montana, atelierul acestora de prelucrare a fierului, carämidariile din Bra-
si din Sibiu sau hutele"
Era considerabil - in deosebi in manufacturile infiintate pe
feudale - si numärul muncitorilor salariati, care periodic, al zilie-
rilor folositi la pregätirea materiei prime al lucrätorilor angajati ziva
la munci sezoniere. Chiar manufacturä mtemeiata oras, ca
intreprinderea fabricarea zaharului din Cluj, erau octipati, in anul

Johann Hintz, Stand Privat-Industrie, der Fabriken, Manufakturen und Hand-

lungen in Siebenbürgen im Jahre 1844, Archiv des Verains
Landeskunde, II, Sibiu, 1846.
Hetilap », 1845, Nr. 46, p. 739. Cifra aceasta nu s'o socotirn exageratd,
chiar inforrnatie necomplet se gseau la 25 de manufacturi
225 de mori de pive.
Dupa alte mai de crezare din anul 1845, erau aici 65 de mun-
citori Hetilap », 1845, Nr. 54, p. 859-860).
op. p. 216-233.
Mórei, op. cit., p. 296.
6 Jakó, op.
69*

www.dacoromanica.ro
1092 IMREH

1846, nu mai putin de 92 de zilieri periodici la operatia de curatire

fietbere a sfecleii.
Lenin, studiind desvoltarea capitalismului din Rusia, :

,.Crearea de catre micii producatori de marfuri a unor ateliere relativ mari

reprezinta trecerea la o forma superioarä de industrie. Din mica producfie
se desvoltá cooperalia Apoi
catia lui Marx, care spune referitor la aceasta problema : ...Productia capi-
talistä de fapt abia in momentul in care acelai capital individual
utilizeaza un numar mai mare de muncitori in acelasi timp, in care deci
procesul de muncä märeste proportiile pi furnizeaza produse pe o scara
mai mare. Activitatea unui nurnar mai mare de ruuncitori in
acelasi timp, in acelasi (sau, dacá vreti, pe acelapi comp de
vederea producerii aceleiasi spete de marf a, sub comanda capi-
talist, formeazä, din de vedere istoric pi logic, punctul de plecare al
capitaliste. In ceea ce modul de productie greu
se poate spune, de exemplu, cä la Inceputurile ei manufactura se
de de breaslä decát prin numarul mai mare de muncitori
utilizati in mod simultan de acelasi capital. Atelierul mesterului a
fost doar lärgit" 3
Intr'adevar, numärul calfelor folosite in atelierele producatori,
ale mepterilor breslasi din Transilvania - in ciuda tuturor Ingradirilor de
breasla - a crescut deja considerabil in aceastä epoca. Nu erau rari tesä-
tord de postav care foloseau 10-12 calfe, fapt ce se pi
de breaslä din Sibiu pi din Brasov mesterul lemnar Cristian
Kirmayer lucra 20-30 de calfe tendintä de desvoltare -
avântul cooperatiei capitaliste simple - este confirmatä de datele care
despre mai multe mii de calfe de ucenici câte un orap Sta-
tisticile insira, in ce prive0e ramurile industriale neincadrate bresle, o
parte din ateliere aflatoare pe aceastd treaptä a cooperafiei
simple, ateliere care uneori erau pe cale sä se transforme in manu-
facturi. Analizând numärul muncitorilor, am putea stabili, de sigur, cä
nuirlarul e mai mare am tine seama de angajatii ocupati perma-
nent in parte din atelierele relativ
Arhiva a Filialei Academiei R.P.R. din Cluj, arh. fideicomisionall a familiei
Jósika, actele fabricii de anul 1846.
2 V. I. Lenin, Opere. Ed. P.M.R., 1951, III, p. 331.
K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, I, p. 305.
Nemzeti Társalkodó s, 1836, I, Nr. 9, p. 138.
Hetilap s, 1847, Nr. 187, p. 1334.
L. prniössy, Kolozsvär kereskedelme és ipara törtenete, Cluj, 1898, p. 55.
Hetilap *, 1845, Nr. 46, p. 739.
intre calfe muncitorii de manufacturá nu de o transatä
o dovedeste lupta de care au autat prin felurite metode Impiedece
lucreze in manufacturä. Este caracteristic faptul maistrul prim al manu-
dela Pociovaliste, Wilhelm Franz, de origine dar domiciliat la Sibiu,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MUNCITORII DIN TRANSILVANIA 1790-1848 1093

Asa dar, datele care numärul muncitorilor de manufacturä din

Transilvania la o mie sau chiar la mai putin, nu oglindesc
ratä. Din nefericire, azi inch nu putem indica precis numärul real ;
totusi este sigur acest numär trebue apreciat la mai multe mii. In schimb,
numärul angajatilor din mine era mult mai ridicat, dep5sind 10 000 de
oameni in timp ce acela al meseriasilor, la mijlocul secolului al XIX-lea,
poate fi evaluat la 50-60 000
Este explicabil faptul cä numärul muncitorilor de manufacturä este
mai decât al minerilor, deoarece mineritul fäcea parte, inch din
veacurile de inflorire ale feudalismului, dintre ramurile de productie cele
mai importante ale Transilvaniei. Pe de altä parte nu trebue sä ne miräm
numärul meseriasilor era de mare In raport cu acela al lucrätorilor
din manufacturi, cäci Lenin a arätat limpede ...manufactura este
niciodatä in stare sä cuprindä productie, ea rämânând o
supraconstructie deasupra massei de stabilimente mici"
Prin urmare, progresul realizat pe tärâmul dezvoltärii industriale a
Transilvaniei in prima a secolului al se poate constata
pi prin formarea unui numär de mai multe mii de muncitori de manufac-
turä. Cu toate acestea. in comparatie provinciile mai desvoltate ale
imperiului habsburgic, Transilvania s'a dovedit a fi pe acest tärâm unul
din teritoriile mai Inapoiate. Cätusele relatiilor feudale de productie, povara
impilärii habsburgice, toil acei factori care desvoltarea ritm
mai intens, se oglindesc in numärul relativ al muncitorimii dc
nufacturä
In 1796 a pärsit In tainä aceastä manufacturä, la Sibiu spre a se angaja
In calitate de la (C. op. cit., p. 100). Cf. Mérei, op. cit., p. 283.
Köváry (op. cit., p. 211), numärul minerilor, färä a socoti membrii de fami-
lie, se ridica la 410. Sigismund Szentkirályi -In lucrarea sa : Az erdélyi bányászat
ismertetése ..., Cluj, 1841, p. 187 aratä numärul oamenilor, care anul 1835-
1836 traiau nemijlocit mai ales din minerit, era de 11 255 (cf. D. Prodan, Date asupra
mineritului Transilvaniei preajma anului revolulionar 1848, Studii, 1950, III, nr. 3.
p. 76.-79).
2 Köváry (op. cit., p. 210-211) afirmä in 1843 conscriptia socotea
numárul la 52 981, calfe de familie. Hintz aratä, pe baza
statisticii oficiale, numärul celor ce se ocupau de industrie de in anul 1837
era 727; anul 1839 era 745; anul 1844 era 024. El atribue eastá crestere
Insemnata, In rästimpul arätat de cinci ani, In primul intocmirii mai sistematice
mai cuprinzátoare a datelor statistice (op. cit., p. 426).
V. I. Lenin, op. p. 377.
In provinciile din Austria Cehia, numärul muncitorilor unor manufacturi
ajungea la sute sau chiar la mii. De exemplu, Intreprinderea pentru pro-
ductia de 1004 din Linz lucra, chiar in perioada ei de cu 6.000
de muncitori si 110 functionari (Mihail Futó, A magyar gyáripar története. Budapesta,
1944, p. 180). Numärul muncitorilor de manufacturá din Ungaria, pe baza
datelor privitoare la manufacturile ale efective de lucratori se cunosc, se ridica la
6.542 de oameni, dupá indicatia lui Mérei (op. cit., p. 260). Dar el crede In-realitate
Budapesta singurä numära mai multi mnncitori cei arätati prin aceastä cifrá
admit acest lucru, autorii maghiari vorbesc despre o considerabilä
nere urmä In ce priveste cresterea mumärului muncitorilor din Ungaria In comparatie
cu provinciile din Austria Cehia.

www.dacoromanica.ro
 UNELE DATE
CU LA DESYOLTAREA FORTELOR DE PRODUCTIE
DIN TRANSILVANIA ANUL 1840
DE

L. SIMANDAN

Directia administrativa a imperiului austriac a editat multi in

anuare statistice, care cuprindeau date privitoare la situatia economicä
administrativä a diferitelor regiuni ale imperiului. Seria acestor anuare
statistice este de mai multi istorici. In tara noasträ, in pre-
7ent insä nu se cunoaste existenta unei complete a acestor anuare.
exista exemplare rhlete care se referä la anii de 1840.
Ne oprim la un exemplar din seria anuarelor statistice oficiale ale
austriac intitulat Tafeln zur Statistik der Oesterreichischen Monar-
chie. Dreizehnter Jarhrgang 1840. Mit Rückblick auf das letzte Jahrzehent",
editat de cätre directia administrativä a imperiului, in Octombrie 1840, sub
semnätura Carl Czöernig, director, si Ignatz Engelhardt, adjunct. Forma-
tul exempiarului pe care vom depune la Academia R.P.R. este de 43/27 cm
cuprinde l tablouri statistice.
Din cuprinsul statisticilor se desprinde o informare bogatä, pe
Tegiunile imperiului habsburgic, privire la populatie, la
a diferitelor de stat, a impozitelor, a märfurilor
etc. Deosebit de important este faptul anuarul cuprinde o serie de date
ca privire la numärul breslelor, manufacturilor, fabricilor existente in acea
in Ardeal. De asemenea, cuprinde o serie de date privire la
precum la agricultur.
Cele tablouri statistice au lost scri5 intai si apoi
f late.
Valcarca acestui document consta, primul in faptut c este o
statistici oficia15, care cuprinde diferite laturi ale economice si poli-

www.dacoromanica.ro
1096 N.

tice ale pi care ne dá posibilitatea ca, in comparafie alte

giuni ale imperiului austriac, reconstituim stadiul la care a ajuns des-
de productie, economia capitalistä in anul 1840 in Ardeal.
Este cert cá numai pe baza acestui izvor de documentare nu pot fi com-
plet lämurite toate problemele privind caracterul fortelor de productie etc.
Aceastä statisticA, ajutorul aparatului de sigu-
nu a redat nici nu putea sä redea in mod fidel starea lucrurilor.
Vor trebui cercetate incä multe alte izvoare prin confruntarea datelor,
sä se poatä trage concluzii evidente. Credem cd materialul de fafá, datoritä
volumului mare variat de date pe care le confine, poate constitui o bazä
pentru
Dtn sumare cercetäri am constatat serie a anuarului, adici
anul 1840, nu este ca cunoscutä de numerosi istorici care s'au
ocupat cu studierea bogatuha statistic privitor la Transilvania. Ast-
Andrei Weress, in bibliografia Româno-Ungar5", nu pomeneste de exi.
acestui izvor. In anul 1952 a apirut la Budapesta bibliografia istoriei
sub semnätura lui Toth Zoltán, care lntr'adevär aminteste de exis-
tenta statistici, dar din relatarea nu reies anii care
statisticile, alte cuvinte nu se precis este seria anului
1840. Exernplarul despre care am vorbit care a fost gäsit la Orasul Stalin
este, dupä câte noi, un exemplar
Cu rczervele ce se impun unei prime cercetäri ne vorn opri in refe-
ratul dc fat5 numai asupra câtorva date din acest anuar, a le considera
absolute, scopul de a intregi unele aspecte legate de situnfia breslelor,
a stadiului de desvOltare a industriei, a productiei miniere pi metalurgice.
Nu ne propunern a analiza tuate datele. Analiza completi a tuturor dAtelor,
confruntate cu datele care existä in lucrArile allot autori, va putea
titui altei

Expresia gradului de descompunere la care a ajuns

in Ardeal in anul 1840, poate fi doveditá multe date sub aspecte diferite.
In sânul oranduirii feudale ales spre acestei orânduiri,
fortele de productie se ritm accelerat : apar furnalele
si turnatoriile de font5, care influenteazá desvoltarea vietii economice. E
faptul, cä primal cuptor de topit minereu de fier a con-
struit in anul 1718 la iar al doilea captor 1719 la Bocsa. In anul
1721 se un al doilea cuptor la a, iar in anul 1723, un cup-
tor la Dognecea. Intre anii 1750-1760 se cunoaste existenfa unui furnal
Toplita.
In Julie 1771 sunt puse in functiune la Resita furnale noi,

www.dacoromanica.ro
 CU PRIVIRE LA FORTELE DE PRODUCTIE DIN TRANSILVANIA IN 1840 1097

du-se totoda,tä pi câteva ateliere ; unul pentru fabricarea fierului in bare,

altul de pi unul de poleit
In anul 1778 existau la Repita 2 cuptoare vetre de foc
(cuptoare reverbere). Cele cuptoare produceau fontä, iar dintre vetre,
patru, fier forjat una fier laminat
Mecanizarea procesului de productie, efectuarea diferitelor operatiuni,
ar fi de aerului pentru intretincrea arderii se
ajutorul unor roti hidraulice. De aceea, aceste cuptoare inalte erau
construite general in apropierea unor ape.
In aceste intreprinderk de metalurgie manufacturierä, fierul, arama
etc., se prelucrau la inceput ajutorul unor ciocane de dimensiuni mari,
mai apoi ajutorul laminorului actionat de apa. Productia acestor Inter-
prinderi- (numite Hammermerke) cons!! de obicei din confectionarea de
sape, lopeti pi o serie de alte unelte agricole. Astfel de intreprinderi au mai
existat la Hunedoara, Orsova etc. 114 aceste intreprinderi metalur-
gice, In virtutea diviziunii tehnice a muncH, munca salariat5 primea o im-
portantä din ce in ce mai mare. Folosindu-se unelte mai complicate de care
nu putea dispune micul breslap in atelierul säu, se ajungea trep-
tat ca munca lucratorilor iobagi fie inlocuitä angajarea unor munci-
tori salariati. I. V. Stalin Noile forte de productie cer ca lu-
cratorii din productie se pe o treaptá de cultur5 mai r:dicatä
pi fie mai decát iobagii abrutizati pi ignoranti, fie capabili
cunoascá masina"
Un alt aspect al descornpunerii feudalismuluf in Transilvania este redat
in statisticile rnonarhiei austriace din anul 1840, din care se
pe deplin, procesul separárli cresterii capitalului comercial.
Mestesugarul de
ficient
- in timp ce productia de márfuri era insu-
pentru o ingustä, el bind ván-
z5torul produselor sale. Prin desvoltarea relatiilor de schimb, piata creste,
consumatorii se acum pentru o pe
care el nu o mai cunoaste, nevoia de a exista un intermediar
creste ea. Acest intermediar, dupä cum Lenin in lucrarea sa
Desvoltarea capitalismului in Rusia", apare din rândurile mestesugarilor,
in persoana scupeicului (negustorului) care nu se márgineste numai la des-
facerea rnärfurilor. aprovizioneazá pe breslasi materii prime,
unelte de productie, ajunge timpul dicteze conditii privire la
productiei, iar in cele din ajunge 50 transforme in fapt pe
niesteugari in muncitori salariati, care sub comanda lui. Acest
Enciclopedia Romaniei, III, p. 835.
2 Ibidem.
I. V. Stalin, Problernele leninismului. Ed. pentru literatura 1952,
p. 572.

www.dacoromanica.ro
1098 L.

proces se alit in cadrul oräsenesti,

industrici casnice
Statistica a itnperiului imparte pe mestesugarii breslasi exis-
in Ardeal anul 1540, in trei mari : a) bresle eu
productia obiectelor de consum ; b) bresle care nu se ocupä productia
obiectelor de consum pi c) bresle comerciale.
Reproducem in o parte din cele trei statistici.
In prima categorie (tabloul Nr. 1) sunt cuprinsi: hotelieri, berari, bru-
tari, morari etc., un cuvânt cei care deservesc in mod nemijlocit necesi-
oamenilor din orase, târguri. acestor bresle atinge cifra
de 15.011
A doua categorie de bresle care, conform statisticii, nu se ocupO de
cuprinde printre altele, dupä cum se vede in tabloul Nr. 2 :
Iumânärari, tarnplari, croitori, fabricanti de scrobealá, slefuitori,
läcatusi etc. Totalul acestor bresle este de 15.200. Din componentii acestor
categorii, reiese In mod evident acestea stint clasificate In statistica oli-
deli in categoria celor care nu se ocupá obiecte de consum", datorit5
faptului cá ele produc marfuri destinate pietii, fárá ca sá fie direct in
activitatea productivá de persoana consumatorului, Inregistrarea la
qanele administrative pentru a primi o autorizatie de functionore
sub denumirea de comerciale".
In categoria a de bresle Nr. 3) sunt cuprinse, pe
amintite in cea de-a doua categorie, o serie de meserii noi, deosebite
de cele precedente. Astfel se semnaleazá existenta a 35 de negustori de fa-
bricate din atä, coton, bumbac, 29 fabrici de 27 fabrici de vatä,
fabi ici de etc. Majoritatea intreprinderilor din categorie,
mod cert sunt proprietatea unor fosti sau scupcici, care au ajuns
eu ajutorul capitalului pe care 1-au acumulat deschidä astfel de intre-
prinderi, uneascá uneltele de productie la un si transforme pe
inestesgarii breslasi in muncitori salariati, de fostele Numárul
ziselor bresle comerciale se cifreazä la 16.146, deci cu peste 1000
numárul din celelalte categorii luate la un Evident cá in
categorie a breslelor comerciale" se poate sä se fi inclus unele
bresle care produc pentru piatá ca sá fi fost Inghitite" de scup-
etc. problemá va trebui abia studiatä.

Aceastä cifrá poate fi de realitate. De sigur, in 1840, bres-

lele nu trebue considerate cu organizatoricä etc., ca in perioada de
a Evului Mediu. Este posibil ca in categoria breslei morarilor, In
tablou, sii fie incluse de care erau ale unor proprietari indivi-
duali salariati, sau de pe eroare statistic& a aparatului
de t din acea perioadá trebue presupusii ca reali.

www.dacoromanica.ro
 Tabloid I
obiecte consum

Grädinari pentru tructe

Fabricanti de spirt,

de here,
LANDER

de
1

Hotelieri
Brutari

Brutar

Berari

Alte
(-)

Osterreich Wien. 136 6 190 88 50 271 62 10 190 230 994 139 49 4010 6425

Unter den Ens Das übrige

Land 1078 2383 8 27 18 100 175 167 3356 306 68 10 5681 14628
Osterreich ob der Enns 1044 2733 1799 7 47 3 258 418 326 3231 161 30 6 4426 14489
Steiermark 556 2322 754 54 23 1099 33 143 125 324 6811 62 13 1797 14116
Kärthen und 459 2306 481 25 15 106 60 328 234 948 5420 39 4 1634 12059
Küstenland 275 318 378 21 17 53 64 9 37 153 1543 119 9 1125 4121
Tirol 420 2253 1050 - 42 3 27 102 402 3525 173 83 9 2265 10354
Dalmazien 432 413 339 10 15 25 2548 1 144 82 470 65 10 233 4787
Siebenbürgen 2 1230 2668 779 59 13 444 89 2610 520 3159 120 - 2966 15011

Reproducem din provinclile imperiului a putea o comparatic intre Transilvania din 1840 al provineille
de mai sus.
Nu sunt regiunile periferice ca: Banatul, Bihorul etc.

www.dacoromanica.ro
1100 N. IMANDAN

In anul 1840 suma celor trei categorii de bresle se la peste

46.0001.
Daca socotim in mod conventional numai doi muncitori familisti in
medie la fiecare din aceste bresle, atunci vom vedea cä toate la un
ploatau peste 92.000 de La cifr5, se mai numärul
muncitorilor dela fabricile manufacturile existente. Numgrul acestor morn.
din p5cate nu este indicat statisticä oficia15. Credern si
numärul fabricilor este exagerat. Alti autori, ca L. Kôvari, socotesc aceastä
cifra incomparabil mai micä.

Procesul acumulArii primitive a capitalului a anumite conditi

pentru desvoltarea manufacturilor. Acest proces de acumulare s'a
surat in mod violent. Marx spune ..capitalul vine pe lume mânjit
sânge murdärie pe tot trupul, din cap pânä in picioare" 2 Pentru mo-
dul cum s'a petrecut acest proces in Ardeal (având particularitatile lui dela
la trebue un studiu aprofundat. In ce desvoltarea
industriei din Transilvania, care, in ultima determin5 inlocuirea
relatillor feudale cu cele capitaliste, dispunem de date pretioase. Ne refe-
rim la analiza comparativ5 a datelor statistice din sus amintitul anuar
privil e la productia de metale rninereuri ale intreprinderilor de stat par-
ticulare din anul 1840 din alte regiuni ale imperiului austriac.
a) Aur. In ce priveste productia de aur, din datele oficiale reiese
era, in comparatie cu celelalte regiuni ale imperiului, foarte
de aur, pe intregul imperfu in anul amintit, se la 6800
aur, valoare de 2.482.000 guldeni. Din aceastä cifr5, se exträgea 4976
inärci in valoare de 1.816.210 guldeni numai din teritoriul Transilva-
niei adicä 73 % Locul intâi in productia de aur pe imperial
avut Transilvania. Acest fapt este deosebit de important, deoarece aurul
a avut un mare rol in procesul apa zisei acumuläri primitive a capitalului.
Marx spune exploatarea zkämintOor de aur pi la care se mar
adaugä pi inceputurile exploatärii coloniale, sunt momentele principale ale
acumulárii primitive".
De pe urma productiei de aur, monarhia absolutist5 austriac5
mari foloase.

Se pare a fi exagerat numärul mare al patronilor. Aceastä cifrá cuprinde in mod

cert intreprinderile capitaliste existente ; cu cuprinde breslele medieNale.
Este posibil ca sä cuprindä grupurile de oameni dela sate care fáceau numita
muncä la domiciliu, practicatá Ardeal.
2 K. Mirx, Capitalul, P.M.R., 1948, ed. a II-a, I, p. 672.
Inclusiv Banatul teritoriile periferice ale Ardealului, cum ar fi Baia Mare etc.,
regiuni care in acea perioadä apartineau Ungariei.
Aceasta cifrá socotim cä este datele furnizate de alti autori, aurul
produs In 1835 se evalua la 3338 numai In Ardeal, fárá regiunile periferice.

www.dacoromanica.ro
 Nr. 2
.Unele bresle care se eu obleete de

peruchieri

Negustorl de lemne

dulce
birjari

de
Fabricatori de
LANDER

Negustori de
TOTAL

de

Alte bresle
Zidari etc.
ele.5teuri

Hornari

Croltorl

Pietrari
Fierari

ti
Frizerl

toare
o

tori
-

Wien 19 1262 80 90 105 90 3 33 57 19 26 44 11 545 1873 1889 27 9 527 1140 19 140 17 35 8409
Oesterreich
Unter din Das
Land 16 501 12 231 237 1680 242 342 29 2 47 162 78 49 423 3043 3909 32 54 80 1031 98 410 114 13339
Oesterreieh ob der Enns 9 361 15 175 196 1434 173 197 016 8 127 190 64 227 3164 3981 52 132 48 707 76 238 135 13007
Steiermark 7 123 17 85 149 637 92 39 68 43 89 26 30 1892 2465 9 35 97 431 72 107 119 216 7319
und Reale 15 129 5 85 122 816 118 231 234 10 32 68 104 12 232 1374 1952 1 37 54 476 63 4 393 201 6885
Küstenland 3 197 2 19 142 23 11 213 107 7 9 3 836 20 170 410 699 - 56 52 281 4 460 105 37 4054
Tirol 23 226 6 218 16 1059 58 380 72 2 50 70 29 41 378 1254 1834 3 45 38 1021 30 1 376 14 7643
24 15 11 16 20 . 21 130 712 59 3 16 2 1342 13 32 276 583 1 192 13 361 9 98 312 130 4578
Siebenbürgen 128 1017 6 133 61 610 793 685 1120 163 94 153 82 14 292 1461 4254 35 55 101 871 81 145 1188 322 14115

Acest tablou este un extras din stat stica orciall din anul 1840.
Nu cuprinde regiunile : Banat, etc.

Tabloul Nr. 3
Unele bresle comerciale In 1840 *

de pae

negustori de vesele

de
de

Fabricator! de covoare,
a 8
o

de tot felul
a)

de tot
LANDER

de piel
Fabricator! de
o TOTAL

saltele

Fabricator! de
o

Franghieri
E

Broderese
2

Bonetieri
V

piatra
Sitar!

Olari
Oesterreich
Unter din Ens
Wien
übrige
137 44 7 4 620 9 52 2 17 135 33 789 523 135 27 89 129 54 94 121 21 74 155 186 8 57 52 41 32 57 410 102 6 160 29 20 192 112 54 138 10 1170 - 940 943 9425
Land 649 151 11 4 53 7 91 3 2 81 9 2464 83 12 27 16 188 188 200 257 167 158 323 203 43 39 3 64 61 132 219 785 11 439 - 4 199 17 2 17 13 699 15 233 2946 12152
Oesterreich ob der Enns 1090 84 54 12 53 113 40 - 26 119 27 6710 343 15 5 61 166 148 130 273 147 164 210 215 42 33 30 55 8 45 142 744 319 348 - 3 195 145 11 29 372 1421 11 753 420 1782
Steiermark 1211 123 16 13 14 56 10 4 67 17 2068 73 10 39 47 141 88 173 357 105 136 150 135 19 20 17 20 30 40 68 501 41 516 13 5 86 75 4 13 29 1249 21 341 87 9265
Kärthen und Krein 486 92 29 - - 109 - - 1 35 7 1098 22 3 14 24 158 57 144 429 158 72 125 136 20 16 14 4 68 52 45 400 114 322 4 - 62 24 2 10 30 2301 32 384 762 8729
Küstenland 326 3 30 1- 24 2 44 - 1 3 293 32 22 25 5 45 13 19 53 10 2 24 32 5 4 3 34 7 10 24 52 6 21 2 11 28 23 25 6 82 864 - 365 83 2903
Tirol 524 12 20 6 44 43 14 273 7 53 7 1486 50 6 9 14 162 115 79 30 363 3 202 182 10 11 2 12 36 42 106 463 47 181 - 2 109 14 7 8 97 2876 13 166 181 9234
Dalmatien 440 - 51 293 4 103 1 23 3 149 - 533 85 5 24 40 16 16 6 22 29 4 7 30 3 4 4 23 27 15 15 22 21 101 3 6 16 14 1 - 251 270 - 46 225 3219
Siebenbürgen 1 1155 297 74 806 - 35 1 - - 29 27 786 201 33 730 117 313 275 1666 1449 527 406 117 110 78 35 57 107 48 317 128 736 131 1348 27 10 45 19 5 17 217 274 27 1433 829 16098
Acest tablou este un extras din statist ca din anul 1840.
Nu cuprinde : Banat, etc. www.dacoromanica.ro
 CU PRIVIRE LA FORTELE DE PRODUCTIE DIN TRANSILVANIA IN 1840 1101

Prin urmare, chiar numai din aceste cifre, putem lesne intelege de ce
curtea imperialá dela Viena fäcea tot ce-i stätea putintä, pentru a
tine sub dominatia sa Transilvania, recurgând mijloz..cele cele mai
perfide, de a unei impotriva alteia.
Faptul cä imperiul era interesat in producerea a mai multe me-
tale si minereuri in Ardeal, relese din datele in mare parte cunoscute. Se
stie cä pe exploatarea larga a minelor aurifere, inch din se-
al XVIII-lea se desvoltá muff topitoriile de minereuri de plumb, zinc,
cupru, pentru a cäror prelucrare se construesc topitorii noi, cum. sunt cele
: Rodna-Veche, Sacarâmb etc. In 1773, Maria Tereza insti-
tue un minier legifereazä un statut de functionare a minelor. Inch
la inceputul desvoltärii capitalismului in imperiu, statul austriac face totul
pentru a pune stäpnire pe minele mai valoroase. Prin legiuirile fAcute
in 'acest timp au fost de fapt subordonate statului cele mai valoroase mine.
Pe mäsura capitaliste a imperiului, interesul lath de
subsolului Transilvaniei creste.
Volumul irnportului pi exportului 1840 al TransilVaniei, cum
reiese din statistici, era de asemenea mare : valoarea märfurilor imporlate
se relateazä ch s'ar fi cifrat la suma de 4.593.372 florini, iar valoarea
rilor exportate la 3.439.552 florini. Raportul existent import pi export
ne face sä emitem ipoteza importul era mai mare datoritä numärului
de utilaj mecanic ce se aducea, fie pentru minele rentabile, fie pen-
tru nurnärul relativ mare de manufacturi metalurgice, care existau in acel
limp
b) in productia de argint, un important ii revenea Ardea-
(socot:nd regiunile periferice) in cadrul imperiului auStriac. Intreaga
productie de argint in anul 1840, extrasä din rninele imperiului, se
freazä, conform acestor date, la de 101.035 aur. Ungaria pi
dealul luate la un produceau argint in valoare de 76.432 märci aur.
dealul (inclusiv Banatul, Bihorul o parte a Maramuresului) exträgea
argint in valoare de 29.594 ', in timp ce regiunea Boemiei de
o regiune bogatá in argint, producea argint valoare de 22.498 márci.
c) Cupru. Nu mai putin interes reprezinta datele privire la pro-
de cupru. Minereul de cupru era folosit aMt in fabricile capitaliste
cát po de un mare de breslasi care prelwau cuprul pentru di-
ferite fie pentru schimb, fie pentru uz casnic. n total, productia de

D. Prodan, in lucrarea publicatá Studii », III, 1950, reproduce unele date

In ce argintul, din care reiese 1835 se argint valoare de 5801

www.dacoromanica.ro
1102 L. OIMANDAN

eupru in anul 1840 pe intregul imperiu se cifreazá la 48.300 chintale din

care 36.533 chintale reprezintä productia minelor particulare. Productia to-
de cupru a Ardealului (inclusiv regiunile periferice cuprinse in acel
timp in Ungaria) reprezintá 9.279 de chintale. Semnificativ aste faptul
in Ardeal, cea mai mare productie de cupru era de minele particulare
- 8.282 chintale, iar cele de stat, 997 chintale. Ardealul, in ce
ductia de cupru, nu ocupo in anul 1840 un prea important.
pro-

d) Fier si Deosebit de importante stint datele care

productia de fier pi fontä. Intreaga productie a imperiului austriac in 1840
se cifreazá 2.390.414 chintale de fier si fontä. In lucrarea sa Desvoltarea
in Rusia", Lenin, vorbind de productia de a Rusiei
anii spune cä se cifreaza la circa 9-11.000.000 puduri.
urmarc, in perioada, producta de fier-fontä a imperiului
ungar a la acelasi nivel productia Rusiei.
Cota-parte de Ardeal (inclusiv Banatul regiunile
rice) se la peste 98.000 de chintale (circa 600.000 de puduri),
la un Intreprinderile statului pi cele particulare.
Este scmnificativ faptul duct la aur, argint, cupru,cea mai
parte din productie se extragea din intreprinderi particulare, de
din statistic privitor la fier pi reiese cá cea mai mare parte
din productia globalá se realiza din Intreprinderile statului. Este neindoielnic
cá nevoile militare ale imperiului austriac au desvoltarea
productii. parte din capitalurile necesare productii au fost puse la
, dispozitie de stat.
Un lucru apare tot mai vädit preferau faca investitii
mai seamä in domenii ale industriei care aduceau un profit mai
mare intr'un limp mai scurt. Astfel, se de ce cota-parte din pro-
ductia de fier-fontä revine din Intreprinderile statului nu din cele
particulare.
comparalie, tabloul Nr. 4, privind
de aur, arama, fier pi fontá in Ungaria Ardeal.
Nivelul la care ajunsese desvoltarea rnineritului, precum industria
metalui girt are o foarte mare importantá pentru a stabili desvoltarea noi-
relatii de productie capitaliste. In scurta prezentare de fata nu ne putem
opunc lucru. Semnaltm lend faptul desvoltarea
de productie pi lärgirea de productie capitaliste, se accen-

www.dacoromanica.ro
 CU PRIVIRE LA FORTELE DE PRODUCTIE DIN TRANSILVANIA IN 1840 1103

exploatarea peste 90.000 de lucrätori din bresle,

din fabrici si rnanufacturi au luptat pentru revendicgrile

lout 4
produsolor stat fu 1840 In
Metale Minereuri
si Mine r Argint brut I

chintale

UNGARN. Schemnitz und

Gold und Silbergbau 848 19275
Radoboi, Schwefelwerk
Kupf. u. Esemw 37 671 1351 38804 13127
Privat Gewerken 870 18302 935 18442 1279
Schmollnitz, u. Kupf. Bergb. 3414
Schmollnitz, Eisenwerke 7839 330
Privat Gewerken 5180 23040 175439 9020
Baia mine de aur, argint plumb 340 7127 885
Mare: uzine de fier 10140 3054
Intreprinderi particulare 516 8263 180 5138 398
Banat: mine de argint 774 112
Banat: uzine de fier 20903 12713
treprinderi particulare 41 4538 6842
TRANSILVANIA: mine de aur, argint
589 2785
Uzine de fier 26205 1996
Intreprinderi par ticulare 3490 6126 1260 18405

e) de Diferitele regiuni ale Ardealului sunt cunoscute

din timpuri vechi ca foarte bogate in zAcäminte de arbuni. Exploatarea

Un document din 1733, bine de 100 de ani in ne vorbeste

de o a minerilor din satul Tievanul din Banat, rásvratire
care conducatorii au fost aspru sentintä judecatoreasc.
Reproducem In Intregime :
» In casu renitentia la ordin s'a facut cercetarea pricinei formandu-se
cesul urmatorilor renitenii.
ce s'a gäsit, o cercetare Marco din satul Gross
Dickvan, apoi Marco Lupiza Paul Duma din Schurs ar fi autorii, care prin
au determinat pe lucratori murmure din cauza câstigului putin a sala-
riului mic, astfel aceVia au refuzat intre in (in die Gruben zu fahren)
pulbere ba chiar mina (das Werk zu ver-
lassen) vestmintele, care Marko a fost purtatorul de
cuvânt al acestei ceilalti doi din Schurs, pe Jancul Bebecs Ferentz Urlick
i-au relinut prin când voiau mearga la lucru, deoarece prin aceasta, in primul
s'a neglijat serviciul munca Preainaltului Domn, din care se produce venitul
erariului, prin urmare aceastä pricinuind un prejudiciu mare aceastä
culpabila asupra unei chestiuni serioase neputandu-se permite, stabilim pe baza cercetarii
pricinei, oprirea lui Marco pe 3 luni, a lui Marco Lupiza si Duma pe 2 luni
In lanturi la fortificatii, pedeapsa meritat, iar pentru ceilalli
ca exemplu: ita judicatum salvo jure aggratiandi ; Timisoara, la 13 1733 ».
Mathias Imeph de Carol
(e Platzobristwachtmeister
Frantz Ioseph Myller FrQburg *
(Magistrat locotenent)
* Popiti, Date documente Timiloara, 1939, p. 11.

www.dacoromanica.ro
 Tabloul Nr. 5
Industria
bresle 1840

FABRICI MANUFACTURI

märfuri din mätase

din länä

alte metale
ciocane

zinc,
de Joe

alte
produse din piele

oglinzi

de obiecte din cupru

bumbac

Produse din lemn

Ciocane de cupru
portelan
LANDER '

Tesäturi din in

Produse chimice
Fabrici de spirt
nasturi.
coton

Obiecte din otel

tapete

Turnátorii de
Sticlä, cristal

Obiecte din
etc.

TOTAL'.
Tesäturi

de oaie

obiecte

ace
STERREICH Wien 26 6 - - 15 10 4 10 3 - 7 2 2 19 1 88 200

Unter der Ens Das übrige Land 8 39 17 2 11 11 9 13 26 4 9 5 2 10 2 37 214

Tirol 70 16 8 - 2 17 5 4 10 1 4 6 - 1 - 7 152
3 70 58 10 26 98 13 71 41 3 8 4 21 15 7 358 850
Mähren und Schlesien 1 30 31 38 7 1 8 16 39 2 1 1 26 4 - 111 332
Küstenland - - 1 6 11 3 - 3 1 - 32 58
Dalmatien 8 - - 9 9 - 3 - 2 4 3 - 46 2 6 - 92
Siebenbürgen - - - 2 7 2 6 52 4 - - 4 - - 51 128

Reproducem din tabloul statistic numai din provincille imperlului.

Nu regiunile periferice : Banatul, etc.
' Reproducem totalul general din tabloul statistic Nr. 71.

www.dacoromanica.ro
 CU PRIVIRE LA FORTELE DE PRODUCTIE DIN TRANSILVANIA IN 1840 1105

de pbträ este mai deck existenta primelor cuptoare

Inalte de topit minereu de fier. La iinceput, cuptoarele nu
bunele de piatrá, ci cArbunele de lemn. Cu aproximatie, un cuptor din acea-
stä perioadä realiza zitnic o productie de 600 kg fontä topita, consumänd
circa 1200 kg cárbuni de lemn. Folosindu-se in cantitäti mari cärbunele de
lemn, deseori cuptoare sä fie construite in imediata
piere a pädurilor.
Odatá descoperit, de dovedit superioritatea
de cArbunele de lemn. Cu aproximatie, prin anui 1790, se
se exploatau de din minele Anina, Doman Secul. In
1836 se Incepe exploatarea arbunilor si in jurul Brasovului, iar in 1840
Hoffman pi Societatga Brasoveanä de mine pi cuptoare" con-
cesiunea exploatärii cärbunilor din Valea Jiului de '. Din datele statis-
tice oficiale ale imperiului austriac ed anul 1840, Ardeal se
produceau 192.633 chintale de cärbune de piatrá. De remarcat e faptul cä
184.327 chintale se produceau de atre intreprinderi particulare. Din päcate,
din datele sfatistice nu afläm numärul total al minelor. uneie
2, in 1841 erau peste 2.403 mine, din care se exträgeau feltirite mine-
reuri metale.
Aceste cáteva cifre permit ne facem o imagine asupra stárii
de productie.
Pentru a intregi textul cu date privind starea fortelor de productie din
imperiul austriac in 1840, valoric productie de metale si
ininereuri a intreprinderilor particulare, a statului. va-
loarea tuturor miniere metalice pe intregul imperiu austriac in
1840, se cifreazä la 20.284.641 guldeni aur in monetä Din
14.608.006 reprezintä valoric productia tuturor intreprinderilor
particulare.
Productia de metale pi minereuri a Ardealului (inclusiv Banatul
regiunile periferice) este de 3.278.900 guldeni, din care 2.662.770 guldeni
aur in monetá conventionalá, productia intreprinderilor particulare.

Foarte este statistica privire la industria privatä,

bresle in 1840". Reproducem in tabloul Nr. 5 o parte din aceste date.
Acest tablou un lucru important anume faptul fatá
de cetelalte regiuni, de fontä pi al uzinelor" de fier
este mare (52). Este cunoscut faptul in Transilvania era larg räspänditä
metalurgia

Enciclopedia României, III, 610.

D. Prodan, Date mineritului din Transilvania, In III, 1950.
Aceste cifre nu cuprind Banatul celelalte regiuni care erau incluse In Ungaria.

'70 - Studii referate - c. www.dacoromanica.ro

1817
1106 L. 6IMANDAN

Productia cere, in primul pe mäsura desvoltärii ei,

Inlocuirea relatiilor de productie feudale cele capitaliste, reclamä spori-
de muncitori salariati. Identificarea turntoriilor de fontä
in aceasta, studierea procesului de afirmare continuä a rela-
de productie capitalistä este o in istoria
triei noastre.
Dupä cum reiiese din alt tablou statistic, obiectele de fier care erau
confectionate se prin intermediul a 67 de tntreprinderi
merciale. Produsele acestor intreprinderi au gasit in Tara Româneascä
Moldova o de desfacere. Se cunosc multe dovezi care scot
evidentá legäturile comerciale intre Tnansilvania, Tara Mol-
dova in preajma anului 1848.
Din sumara prezentare a datelor reiese :
in preajma anului 1840, in Transilvania, procesul de separare de
crestere a capitalului comercial se intensitate. cum am
vazut, breslelor comerciale era mare.
In anul 1840, se constatä certitudine productia de m5rfuri capi-
talistä a primit o extindere Acest fapt cauzat de for-
telor de procluctie, de cresterea numärului fortei de muncä, adia a
torului salariat. Marx spune capitalismul se numai atunci când
productia circulatia de märfuri i-au preggtit conditiile de care are ne-
voie. Circulatia märfurilor este punctul de plecare al capitalului. Productie
de märfuri, circulatie desvoltatg a märfurilor, iatä condifiunile
rice ls care ia nastere
ce productia metalelor minereurilor, reiese din corn-
in productia de aur, Transilvania, in anul 1840 ocupa pri-
mul in imperiul austriac. Volumul productiei de aur argint in perioada
desvoltärii relatiilor capitaliste a contribuit intr'o insemnatä la
cresterea productiei si circulatiei märfurilor, la procesul de creare a capita-
lurilor din ce ce mai mari si numeraase.
Nici in ce priveste productia de fier-fonta, Transilvania nu era mai pre-
jos de multe alte regiuni. Dimpotriv5, caracteristic pentru Transilvania
este in ce industria ea cunoaste o desvol'are con-
siderabila progresiva.
studiu mai larg al acestor date, comparate si alte date, va ajuta
cunoastem mai bine cresterea de productie ajunul
din 1848.

K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, ed. a II-a, I, p. 159.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN REGIUNEA BAIA MARE
IN TIMPUL REYOLETIEI DIN 1848-1849 *
DE

E. CSETRI

Muncitorimea, al carei rol in revolutia din 1848 va fi analizat in

lucrare, apartinea fostului district minier Baia Mare. Din punct de vedere
minier pi administrativ, ecest tinut apartinea camerei erariale maghiare.
de 1848, aceastä regiune a fost una dintre cele mai importante din
punctul de vedere al metatelor pretioase atât in Ungaria, pi
intreg imperiul habsburgic pi ca atare a ocupat un de frunte in ce pri-
asigurarea londurilor ale Procluctia de aur a districtului
minier Baia 'Mare era, ce-i drept, mai mica cea a districtului minier
transilvänean. Ea reprezenta numai 4-500 märci din productia medie
2844 märci 2 a Ungariei in perioada 1829-1831, in timp ce in 1830 pro-
ductia de aur a districtului transilvänean a fost de 2550 de
In limp, productia de argint a districtului Baia Mare a fost de
13252 märci din productia anualä de 62890 märci a Ungariei4, fatä de
3.508 märci a districtului minier transilvänean ceea ce pro-

* Lucrarea de este un fragment dintr'o lucrare mai niare in curs de elaborate,

Documentele originale consultate pentru aceasta lucrare se arhiva ora-
sului Baia Mare si In arhiva, incompleta, a fostului inspectorat general al din
Baia Mare (Inspectorat Oberamt).
Mihaly Az ipar és kereskedés története Magyarországban a bárom
alatt. Kisebb történeti (Istoria industriei din Ungaria In
ultimele secole. Scurte istorice). Pesta, 1868, III, p. 287.
2 Elek Fényes, Magyarország statisztikája (Statistica Ungariei). Pesta, 1842,
p. 183.
David Prodan, Date asupra mineritului Transilvaniei In preajma anului revo-
lutionar 1848, in e Studii Nr. III, 1950, p. ; a se vedea tot acolo stabilirea
de a märcii (p.65.)
Fényes, op. cit., p. 193.
Prodan op. cit., p. 66.

70* www.dacoromanica.ro
 E. CSETRI

ductia districtului Baia Mare a fost de mai bine de trei ori mai mare decM
a acestuia din urmä.
Pe extragerea cantitäti de metale pretioase, in aceeasi
regiune minierä s'a extras o cantitate mare de minereu de o impor-
tantä capitali pentru industrie, pi anume anual 10-12000 chintale de
plumb, 3000 chintale de pi vreo 70000 chintale de fier brut fontä 2
Aceste date statistice arati cát de important a fost tinutul Baia Mare
pentru revolutia din 1848 in ce prier* asigurarea fondurilor bänesti, apro
vizionarea materii prime pi industria de räzboi.
Districtul minier Baia Mare era format din douä orase regale - Baia
Mare i Baia Sprie -pi din mai comune miniere mai apropiate sau
mai indepartate; dintre acestea, cele mai importante au fost Cavnic, Bäita,
Läpusul Românesc, Nistru, Ferneziul de Jos, Ferneziul de Sus.
Tinutul acesta pi-a avut administratia centralä la Baia Mare, care pe lângä
controlul asupra unei serii intregi de mine pi de Intreprinderi miniere a
ministrat bunurile fiscului din acest
Inspectoratul general minier avea in subordine personalul mai multor
miniere pi intrePrinderi miniere, pe langá aceasta intervenea pi
treburile minelor particulare. Personalul administrativ se recruta
elementele devotate Impäratului - venite din provinciile austriace
in parte, dintre intelectualii din tari. Printre inginerii pi
-
parte

intre-
prinderilor pi oficiilor miniere se putea distinge de pe atunci o p5turä
burghezä pe care s'a sprijinit guvernul revolutionar. Impreuni antrepre-
rorii cu proprietarii de manufacturä pi päturile intelectuale
senesti, acestia au format burghezia din regiunea Baia Mare, din ce in ce
mai numeroasä pi o putere economic5 socialä din ce in ce mai mare.
Aceastä burghezie a fost un stälp solid al revolutiei din 1848 pi dispunea
de forte suficiente pentru a trimite un deputat in de reprezen-
tantä din 1848.
Muncitorimea care se napte odat5 cu creste ca numAr.
Numärul muncitorilor din pleampele, cuptoarele, atelierele pi servi-
ciile de transport ale tinutului minier se ridica la 10000, dupá cum reiese
chiar din datele statistice de odinioara 3.
Muncitorii lucrau fie minele fiscului, fie la minele particulare se
recrutau din päturi ce se pot distinge destul de bine. Una era pätura
muncitorilor salariati propriu care cuprindea de toate pe mun-
lemnari de mine, topifori, etc. Acestia träiau
Horváth, op. cit., p. 287.
Gyula Mérei, A magyar iparfejlödés (Desvoltarea industriei maghiare) Budapesta,
1951, p. 320.
scrie In districtuI Baia Mare 10-12000 de muncitori.
op. tit., p. 287.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1109

exclusiv din salariile pi formau partea cea mai bine organizatä a mun-
citorilor
Pe muncitorii domiciliati in alte localitati miniere, tot de
päturä tinea pi o bunä parte a populatiei muncitoare din cele orase
miniere, Baia Mare pi Baia Sprie.
Cealaltá a muncitorilor o forma populatia pe jurnätate
neascä pi pe de muncitori din localitätile de
citori" supuse fiscului. in parte träiau productia agricolä,
in parte fäceau robotä ioNgeasa .pe seama intreprinderilor miniere prin
prin de päduri etc., iar ocazional se angajau ca muncitori
zilieri la mine.
Täranii n'aveau obligatii fatá de nobil pi cornitat" pi erau
scutiti de impilärile comitatului, de exploatarea feudalä, in schimb erau
pusi exploatärii intretesute cu elemente feudale, dar in fond capitaliste, a
camerei erariale.
muncitorilor a sporit pi prin cetele de oropsiti care,
du-si pämântul natal, s'au angajat la Intreprinderile miniere ca muncitori
salariati, ca
Muncitorii din mine pi din intreprinderile anexe lucrau in conditii greld
de muncä pi de salarizare. Nu degeaba a fost cuprins de marele poet
revolutionar väzând exploatarea crâncenä 3.
Muncitorii lucrau in medie 12 ore pe zi pentru aceastä pri-
meau un salariu lunar - in cazuri mai rare trimestrial - cei din intre-
prinderile fiscului erau bani pi In naturä (cereale). Se practica
pe o scarä destul de largá utilizarea muncii ieftine a copiilor.
Din bauza nenumäratelor primejdii ce pandeau pe orn, muncitorii
au cäutat din Limp organizeze asociatii de ajutor reciproc. Astfe
a luat in locul breslelor miniere, medievale, cassa de ajutorare a
nerilor Bruderlade - care din banii värsati de dädea

10 asemilntoare de muncitori trAia, de eXemplu, In colonia de muncitori

numitä Alsó-Handal, pe care Szirmay, un bun al situatiei locale, o carac-
terizeazä in felul urmätor: Ea este formatä din 117 case, In care locuesc minerii,
muncitorii din din turndtorii, separatoare, cuptoare de ardere, topitorii,
mori (anume morile de din arendatä a camerei regesti. In ficcare
se line un unde care träiesc din salariullor zilnic, pot
pere alte alimente*. Antal Szirmay, Szathmár fekvése, történetei és
polgári esmérete (Alezarea, istoricul viata socialä a comitatului Sátmar). Buda, 1810,.
II, p. 357.
In cu acestia, Szirmay lângä Ferneziul de Sus täietorii de
cArbunarii din Polonia din au in munti 80 colibe ». (Szirmay,
op. cit., II, p. 3E6).
Cu ocazia la Baia Mare, Sándor Petöri scrie rân-
duri, adresate lui Frigyes Kerényi: Poate nu este viatá mai deck viala mine-
rilor. Acesti soboli palizi scormonesc iar scormonesc la moarte departe
de lumina soarelui, departe de verde pentru ce? Ca aibé cu ce
zilele, copii nevestele si ce sä risipeasa aceia care nu le aunt copii
veste ». Petöfi, Munkai (Opere), Budapesta, 1906, IV, p. 223.

www.dacoromanica.ro
1110 E. CSETRI

acestoia, in caz de invaliditate sau bbtrinete. Creitarii strânsi pentru

zile negre s'au ridicat timpul la o surnä In aceastá 'privintá
ne un exemplu dirälucit cassa de ajutorare a minerilor din Baia Mare,
care in 1848 a avut un fond de 60 000 florini"
Pe aceasta, minerii au mai avut un alt for, unde de bine, de
puteau sä-s spunä cuvântul cind era vorba de problemele Era insti-
tutia Brudervater - starostele miner - organizatä ntru câtva pe
baze .patriarhale. Minerii au ales pe intreprinderi, din rândurile patru
muncitori de frunte, care le reprezentau interesele la
mitele sesiuni" ale functionarilor, care se tineau odatá pe sub prese-
dintia minei
Muncitorimea a fost unei exploatki capitaliste cu feu-
dale. Socotindu-1 un orn dependent, orânduirea 1-a lipsit pe mun-
de drepturi politice l-a exclus din viata publicá.
Pentru imbunátätirea situatiei economice si a conditiilor de munck
muncitorimea exploatat5 a trecut nu la luptá chiar
de revolutie. In timpul revolutiei insá, lupta ei atins un nivel mai Malt.
De muncitorimea s'a avântat luptá pentru cucerirea dreptu-
politice.
Prin munca sa neprecupetitá In mine in intreprinderile industriale,
rnuncitorimea a jucat un rol important asigurarea bazei materiale,
precum apárarea cuceririlor revolutiei.

MUNCITORIMII MINIERE DIN BAIA MARE

PENTRU DREPTUL ELECTORAL

din 1848 constitufau un rezultat important pe calea desvoltkii

burghezo-democratice a vietii politice a tärii, dar ele purtau totusi pecetea
ingrädirilor de clasi a celor care le-au Nu numai burghezia aso-

mentale, ca táränimea
rea feudalä era o Categorie
-
de mene la putere a nobilimii -a dobândit lrepturi

totul lipsitä de drepturi

funda-
- care orândui-
dispretuitá.
Desi dieta ce la Pesta ca organ reprezentativ al poporului era
departe de sistemul reprezentativ popular luat in sensul de azi, totusi
conceptia epocii ea constituia un insemnat pas fácut in desvoltarea
istoricá 'a Din exemplul regale se poate vedea cá o páturä
foarte subtire, oligarhia de restrânsä, tinea in mânä pute-
rea, in timp ce majoritatea covársitoare a populatiei era
politice sociale, neavând nicio influentä asupra vietii politice a orasului
si a
Arhiva orasului Baia Mare Nr. 1582, 1848.
2 Antal Szmik, Adalékok Felsôbánya szabad királyi bányaváros mono graphiájához
(Contributiuni la monografia liber regesc minier Baia Sprie). Budapesta, 1906,
p. 196.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1111

din Aprilie 1848 s'au sub presiunea revolutiei, insä

dieta din Pojon -

aceea care le-a formulat le-a pus in aplioare era tot nobilimea
azi Bratislava in R. Cehoslovacá - ceea ce favoriza ele-
mentele feudale chuta sä departe de viata politicä
dela

populare
lipsite de avere. Insä revolutia din Martie a trezit a mobilizat
la luptg, täränimea, elementele proletare semiproletare dela
orase. Inteadevgr, muncitorimea din unele regiuni trece La
pentru revendicgri profesionale politice.
In regiunea Baia Mare, prima fazá a luptelor din 1848 ale
rimii se pentru obtinerea dreptului electoral.
Legea promulgatg de dieta din Pojon selectiona prin articolul al V-lea
pe aleggtorii deputatilor dietei reprezentative a poporului, criteriul
averii si al venitului, iar articolul al XXIII-lea lega de un cens mai ridi-
cat dreptul de a alege autoritätile oräsenesti. De fapt, au dreptul
electoral municipal, nobilii, precum persoanele care posedau mai mult de
un sfert de sesie iobggeascä, mestesugarii care lucrau cu putin o calf
toti aceia a cgror avere se ridica la valoarea de trei sute florini
sau al cgror câstig atingea anualä de sute de florini, adicá bur-
apoi intelectualii aceia dare au fost atunci cetAteni ale-

Legea s'a näscut ca rezultat al desbaterile care au avut lac In ultima

dietá feuclalá. In lunile premergátoare revolutiei a fost la ordinea zilei
forma dreptului municipal aceasta problema extinderil
aceluiasi drept. Au 'avut asupra problemei dacá dreptul electo-
ral municipal trebue si fie legat de un cens de avere mai ridicat, mai scä-
zut sau identic acela necesar exercitgrii dreptului electoral proieetat pen-
tru Totusi membrii dietei aveau acelasi panel de vedere in sensul cä
ei nu doreau acorde dreptul electoral- nici pentru nici pentru ale-
gerile municipale - oamenilor muncii avere, muncitorilor,
tesugari si altor oameni
Inteadevgr, dieta din Pojon, dupá cum ne legea electoralg,
gând pe aceastä cale, a exclus dela dreptul electoral pe muncitorii pe
menii simpli dela orase.
Lupta pentru dreptul electoral s'a desfäsurat mod deosebit de
ascutit in regiunile miniere2, unde muncitorimea care conditiile
ploatärii economice ale asupririi politico-sociale, trila massá destul
de compactg. In orasele miniere, din epoca premergätoare revolutiei,
1 Dezsö Nemes, A munkásság az 1848-49-es forradalomban (Muncitorimea In
volulia din 1848-49), volumul Forradalorn és szabadságharc
lupta pentru libertate). Ed. Szikra, Budapesta, 1949, p. 278).
2 A se vedea Károly Vörös, A választójog kérdése a bányavidéken 1848-ban (Pro-
blema dreptului electoral In regiunile miniere In anul In «Századok (s
1948, Nr. 1-4, p. 166-167.

www.dacoromanica.ro
1112 E. CSETRI

situatia era destul de Incordatä intre burghezia instäritä dela orase care se
bucura de toate drepturile muncitorimea miniert färä avere, de
drepturi, care sub influenta revolutiei s'a agravat pi niai mull.
Articolul a; XXIII-lea din lege, care dreptul de a alege auto-
n'a adäugat vechilor cetäteni alegátori deck elemen-
tele avute dela orase, iar muncitorii mineri au cerut dela autoritratile
orásenesti
gátori. Lista
- putin succes- admiterea in rândul cetätenilor ale-
20 Mai 1848 la Baia Mare nu cuprinde
numele a 14 pe ceilalti, spre adânca si-au
descoperit numele in rândul indivizilor lipsiti de capacitatea de a alege".
Ei au atribuit lipsirea de dreptul electoral patriciatului orásenesc, care le
era au lupta ei. Folosindu-se de libertätile
democratice cucerite prin revolutie - de dreptul la Hbertatea cuvântului pi
a intrunirii - ei 'au tinut dupá toate probabilitätile o adunare pi au formu-
un protest impotriva excluderii din rândul pretinzând
sá li se acorde dreptul electoral. In cererea lui Berta Szemere.
ministrul de interne al guvernului maghiar, un numär de 95 de muncitori
din Baia Mare, plini de incredere in conducerea in democra-
a guvernului revolutionar - in dragostea de dreptate" a ministerului
- au formulat memorial care ipi exprimä de a-si spune cuvântul
in problemple vietii politice pi sociale

Ministerului Interne!
Fiecare patriot cu s'a bucurat de faptul a o lege nouA,
de spiritul de dreptate, printre ne-am bucurat Indeosebi noi, cA de
acum Inainte, drepturile vor fi recunoscute toate interesele vor asupra
treburilor publice. Am avut motive sA credem cA ne va reveni o oarecare pärticicA din
libertatea mult doritä din exercitarea drepturilor statale (politice) care scoatem
o mineralele din mAruntaiele le depunem pe altarul
triei: nouA, care In meseria stAm fatá In cu un dusman invizibil In noaptea
minelor, pentru a procura materialul din care se bat banii trebuinciosi ; care zi cu
zi - dind dovadä de un curaj neclintit ne primejduim pentru acea
care In viata publica se numelte salariu. Noi am avut motive credem cA
putea lua parte la exercitarea drepturilor statale, In aceastä partieipare am fost
piedecati de acea care drept Indreptar nu spiritul, ci litera legii. Din pricina
acestei greseli, noi, muncitorii din Baia Mare, am fost exclusi din exercitarea acelui
drept, cAruia legislatia dorea sA-i cea mai larg% bazA, atunci cAnd articolul XXIII
al legii In rândul alegAtorilor pe acei care - nicio avere-
mAcar cu o sau pe acei dela care odinioarA au
dreptul de cu florini, nu au nicio alta avere. noi am fost de-
oarece averea imobilä sine nu atinge valoarea de 300 de florini - chiar
dacA se apropie de valoare - de asemenea deoarece sine
nu atinge totdeauna suma de 200 de florini.
Precum am spus, n'am fi fost sA suferim aceastä excludere, dacA legii
- care ne aratA facA din a avere se In total la
valoarea de 300 florini-dack dupA cum am spus, am urma spiritul legii-aci muncitorul
anual cel mai rAu caz dupA un capital de 200 florini peste

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1113

acesta cei mai multi noi posedu teren sau evaluate de la 100-280
In din capitalul 60000 florini-penghei ai cassei noastre de
rare, conform /. revin cam 200 muncitor minier. Astfel averca celor
mai
- dintre noi, a acelora care nu au cask chiar

mai putin. Pe
pot dovedi
aceste
unii oameni -
rnateriale,noi am dat
nu depäiew valoarea de 300
ea nu valoreaza nici
adesea prin fapte de
noastre launtrice, de cele patriotice, in ciuda faptului interesele
noastre Bunt legate de mink ocazia incendiilor isbucnite In sau parte,
ocazia inundatiilor sau a altor primejdii obstelti, noi am lost singurii care am ferit
bunurile de pagube, in timp ce cetätenii s'au departe de asernenea
actiuni de ajutorare.
Minister! conOienti de aceasta, noi suntem vedem,
un care nu este In stare nevoilor sale zilnice, a capacitate
doar in aceea odinioara a obtinut pentru 8 sa In cetätenilor
sau care tine o numai pentru a avea dreptul de alegator, suntem vedem
un asemenea om este pretuit mai mult deck muncitorul minier - ale
susamintite echivaleaza cu posibilitatile cetäteanului - care poate pre
tinde cu drept cuvânt ca fi interesele fie reprezentate, dar, in urma unei
vede este exclus din drept. Faptul i se aceasta, trezelte In acel
amar care mistuia in acea vreme când intre 1i erau nesfirlite deo-
de când tocmai muncitorul minier era dispretuit de pizma
Drept aceea, incredere dragostea de dreptate a Ministerului, având In-
credere In de raspundere, care pentru noi este cea mai bund in ce pri-
aplicarea legii, cerem: ca spiritul legii - care dorelte mai de
restringerea la un mai Ingust a dreptului de
alegatorilor 1i pe acei muncitori care In
-
de un
extinderea
binevoiti a socoti
anual 100
florini-penghei, 1i avere
Mare la 1G Mai 1848.

1582, 1848
2086
Sosit: 26 Mai 1848

Acest document deosebit de important ilustreazd de toate

increderea a minierilor revolutie devotamentul netärmurit
de cauza revolutiei. Acesti muncitori aveau Incredere in dragostea de
dreptate a rninisterulu" revolutiei, in spiritul electorate, in faptul
prin lege li se asigurä inteadevär tot ce e mai bun. Chiar dacä
in conducerea patricianä a orasului ei nu vedeau un sprijin pentru cauza
- mai ales cá datoritä acestei au fost de dreptul electoral
- aveau mood incredere in revolutie, in ministerul de interne, condus de
Bertalan Szemere, atunci membru al aripei stângi a revolutiei. Ca spriji-
nitori ai revolutiei, au depus sfortäri uriase prin extragerea
pentru ca asezându-le altarul patriei", sä se asigura baza

= parte intercalata margine.

** Anexa /. lipselte.
Orig. In limba maghiark In Arhiva oraplui Baia Mare, Nr. 1582, 1848.

www.dacoromanica.ro
1.114 E. CSETRI

financiarä necesarä räzboiului dus de revolutie. Muncitorimea rninierä, prin

munca ei foarte grea pi prin curajul säu pe de bätälie,
dovedit prisosintä in tot timpul luptei pentru libertate, spiritul ei de
jertfä pentru cauza independentei
Petitia muncitorilor din Baia Mare are lend si o altä träsäturä remar-
cabilä, aproape surprinzAtoare : tonul conptient, ce sträbate petitia dela
un la altul. Prin adresa redactarea ei simplä, evitä nu numai fra-
zeologia pompoasä a feudale dispärute, expresiile ploconitoare ale
acesteia, ci dinadins formule ca Domnia Voasträ", care mai erau incä
obisninte in acel Limp. märturie a atitudinii con§tiente a minerilor este
dispretul care vorbesc ei despre care au pentru 8 flofini"
inregistrarea dn rändurile cetätenilor pi faptul cä ei socotesc nedreaptä
consideratia superioará ce li se acordä acestora in comparatie cu muncitorii
Excluderea din dreptul electoral le-a amintit deosebirile de
clasä, care dominau in Baia Mare feudalä, ceea ce a stärnit in
minerului acele sentiniente amare, care mistula in acea vreme, când
si erau nesfarsite deosebiri de stäri pi când tocmai muncitorul
minier era dispretuit de catre pizma ingâmfatä". Constient de demnitatea
sa umanä, de munca sa uriasä de sa materialä - care
era rodul acestei minerul revendicA locul in societatea ce se
nästea pi in care el pate pretinde cu drept cuvânt ca pi interesele sale
fie reprezentate". In incheierea acestei a aproape o sutä de
cer ca acei muncitori care in afarä de un câstig 'anual de o
de florini-penghei, posed pi averea imobilä", sä fie introdusi in lista
alegätorilor. Muncitorii din Mare luptând ca o productivä pen-
tru extinderea legii electorale s'au sträduit de fapt so lárgeascä cuceririle
democratice ale revolutiei maghiare burgheze din 1848. Ei voiau sä rupä
barierele feudale ale legii electorale pentru alegerea autoritätilor
nesti, masse muncitoare mai largi la exercitarea drepturilor
teneiti. Aläturi de revendic.area principiilor de libertate si de fraternitate a
revolutionarilor din Martie, ei voiau scoatä mai mult in evidentä prin-
cipiul
Cercetând lista ce au semnat petitia, observäm numai decât
intre ei de deosebite nationalitäti. Regiunile miniere erau
in general teritorii in care se strängeau oameni ai muncii apartinând unor
nationalitäti diferite. In regiunea orasului Baia Mare, pe locuitori
români si maghiari s'au stabilit germani, dar träiau aici
in numär considerabil pi cehi, slovaci, rusi. Pe lângä semnäturile
muncitorilor pi maghiari, care sunt cele mai numeroase, gäsim
in deosebi nume de muncitori germani. parte din semnatarii erau
rnuncitori dela miniere pi dela fiscului statului din
Dealul Crucii pi Veresviz. altä parte lucra in micile intreprinderi parti-

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1115

culare din imprejurime. Dupä profesiune, cei mai multi erau dar
cativa cäräusi, prim-muncitori, stompari, precurn fierari lern-
de mine. Faptul petitia era semnatá de muncitori care lucrau la
intreprinderi miniere sau chiar dart erau angajati la aceeasi intre-
prindere, lucrau in cele mai diverse ramuri de muncä, pledeazä favoa-
rea unei anumite organizdri in rândurile minerilor din Baia Mare. Pare
neindoelnic cä dupä excluderea din lista electoralá, minerii au discutat
doleantele si drept rezultat al acestui fapt s'a documentul de
fatá, care prevesteste multe privinte actiunile viitoare din cadrul luptei
clasei muncitoare.
Actiunea muncitorilor din Baia Mare a fost incununatá de succes.
Szemere, baza municipale, nu putea asigure minerilor
dreptul de a lua parte la alegerile s'a adresat orasului,
cerändu-i ca minerilor petitionari sä li se asigure dreptul la alegerile depu-
tatilor in cuprinsul acestui apel :
2086

Obstei Baia Mare !

In urma plangerii inaintate de minerii Baia Mare impotriva procedeului
comisiei de conscriere a alegätorilor, ordon:
In cá paragraful art. XXIII al legii din 1848 defi-
neste dreptul de participare la alegerea functionarilor, acest drept nu poate fi mo-
dificat pe cale administrativk respectiv executivä. In al II-lea intere-
sele minerului o atentie un sprijin deosebit, iar art. V al legii din 1848
pe o mai dreptul de a alege pe deputati, minerii, care de pe urma
permanent sau a a averii imobile, pot dovada unui venit total
de 100 florini, el fie in randurile alegatorilor de deputati. In al venitul
casei in care solicitantul de el sä se evalueze
dupä preluirea
Dat la Budapesta, 6 1848.
Bertalan Szemere
Ministru de Interne
e versol
23 1848
1582/1848
2086
Dela Ministrul de Interne, dela Pesta.
16
L[ocul] P[ecelii]
Obstei orasului Baia Mare
Din of iciu
Baia Mare
Minerii petitionari lend, din cauza mecanismului intortochiat
al birocratiei din acea vrerne - la care puteau sä confribue elementele
soVáelnice ascunse prin ministere - din pricina mijloacelor de comuni-
catie destul de rele, primirä acest de târziu, incât au intârziat

Orig. in limba maghiara, in Arhiva orasului Baia Mare, Nr. 1582, 1848.

www.dacoromanica.ro
1116 E. CSETRI

nu nurnai dela alegerile oräsenesti, - privire la care ipi inaintaserh

petitia - ci pi dela alegerile deputatilor in la care ar fi putut sä par-
tieipe pe baza räspunsului favorabil in esentä al ministrului de interne.
acestor deputati a avut la 15 lunie, in limp ce räspunsul mini-
strului de interne a juns abia la 26 lunie la Baia Mare.
In aceste conditii muncitorii au doar o victorie moralä,
care a constituit insä pentru ei o incurajare, in sensul cä guvernul revo-
lutionar le glijä inteu mäsurä mult mai mare deck guvernul austriac
pi burghezia ingâmfatä orasul bor.
Deputatul circumscriptiei electorate Baia Mare in urnia unor
lupte aprige partide - asupra nu putem insista aici - a
in cele din Lajos Kovács, care prin pcoala superioarä de mine
pe care o urmase pi prin legAturile sale familiare era in relatii bune ele-
mentele capitaliste miniere, burgeril" din regiunea Baia Mare '.
muncitorilor pentru dreptul electoral nu pierde
nici chiar in asemenea conditii - din insenmätatea sa, c5ci ea marcheaza
-
o etapä importantä in a muncitorimii.

SITUATIA MUNCITORIMII IN TIMPUL REVOLUTIEI

In comparatie cu ituatia ei dinainte de revolutie pi

libertate, muncitorimea a propäsit Istoricul D. Nemes, caracterizánd
situatia muncitorilor din perioada premerghtoare anului 1848,
toarele : Opresiunea economicä, lipsa de drepturi a sistemului feudal si
situatia devenita deosebit de In preajma revolutiei, toate acestea
formeaz5 tabloul ce ni se despre situatia dinainte de
rcvolutie a muncitorimii"
Muncitorii din bresle, fabrici mine in conditii de munch
de grele, avand o zi de foarte pi un salariu cu
adevärat de mizerie. Ziva de lucru atingea in medie 12-16 ore,
du-se de obicei duminica Munca se desfäsura in general in ateliere
neigienice, neaerisite, unde lipseau si cele mai elementare instatatii de pro-
tectie a muncii. Legislatia aproape nici nu exista.
Viata minerului era la mii de primejdii in munca lui grea de
sub pämânt. Aerul oträvit, vidat. schimbärile mari de temperaturä, infiltra-
tiile de subteranä submineazä sánätatea, sdruncinä organismul.
Ziva de lucru salariul scäzut pi exploatarea sau cea
capitalistä impletitä cu elemente feudale, iatä conditiile in care träia minerul.
A se vedea Nagybánya és vidéke (Baia Mare imprejurimile sale) 1888, Nr. )2,
Varga Pál magyar minorita naplójábál (Din jurnalul minoritului maghiar Varga)
Schönherr Gyula dr. emlékezete (Amintirea lui Gyula Schönherr). Budapesta, 1910,
p. 118.
D. Nemes, op. cit., 2, p. 279.
p. 275.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1117

Cu toate acestea, victoria revolutiei burgheze constituia un

pentru muncitorimea in desvoltare. Ea a adus sine eliberarea muncito-
nlor din feudalismului. A sunat ceasul pieirii oligarhiei feudale,
ingrädirile breslelor au devenit mai slabe, muncitorul putea sä lucreze liber.
acolo unde voia. Ca rezultat al revolutiei muncitorii au obtinut vremelnic
libertäti 'au dobándit libertatea organizärii, a intrunirilor, liber-
presei pi cuvántului. Legea le asigura dreptul de o parte
mai din tnuncitori a castigat drepturi cetätenepti, drepturi politice.
Guvernul revolutiei burgheze, ajuns la putere urma victoriei forte-
revolutionare, a o serie de mgsuri pentru rezolvarea unor probleme
care priveau pe muncitori.
Muncitorimea a avut un rol de asupra mersului revolutiei.
luptei pentru libertate. Tocmai de aceea guvernul a luat o serie de
in vederea reglernentärii situatiei muncitorimii, a irnburrätätirii conditiilor ei
de trai. Natural, tnäsurile era limitate la sfera unei revolutii burgheze.
De aceea chiar pi in asemenea conditii, muncitorii puteau primeascä doar
e cMime foarte redusä din valoarea produselor Am vazut a fost
favorabil de atre ministerul de interne petitia muncitorilor
minieri legäturä dreptul electoral. AvAndu-se in vedere faptul cä tre-
buiau luate in considerare in mod special interesele miniere la cererea mun-
citorilor, guvernul continua aceastä linie politich. el a adus o
serie de inlesniri, de imbunätätiri, in viata muncitorimii.
cotitura din Septembrie 1848, a devenit cucefrile
revolutiunare, pi existenta a statului pi suveranitatea lui
pot fi apärate numai prin forta Revolutia a ales aceastá
cale. In locul incheierii unui acord Viena, ea a ales pentru liber.
tate, fapt care, In comparatie celelalte revolutii din Europa, a insemnat
o spre stânga. Dar pentru a duce un räzbciu revolutionar erau
necesare mäsuri revolutionare. inteadevär au fost luate o serie de dis-
pozitii foarte importante pentru mobilizarea tuturor fortelor ce puteau fi
folosite.
In acele zile Guvernul a luat unele mäsuri pentru con-
de munc5 in regiunile miniere, regiuni deosebit de valoroase pi
importante din punct de vedere financiar militar. Primele dispozitii au
adus schimbgri in salariului si a zilei de lucru, deoarece tocmai
'acest domeniu situatia muncitorilor a fost foarte tristä. Ordinul minis-
trului de finante din 28 Septembrie 1848 a redus ziva de la 10 ore
pentru muncitorii care lucrau In minä pi la topitorii salariul a fost
final la florini pe
tinem searna de faptul et mai ziva de Iticru a muncito-
Arhiva Inspectoratului al minelor dela Baia Mare, Registratura presiden-
Nr. 290, 1848.

www.dacoromanica.ro
1H8 E. CSETRI

rilor din intreprinderile miniere varia 11-12 ore mai multe

cazuri numärul de 12 ore, iar in cazul munch copiilor
14 ore, acest ordin a un pas important mai mult,
cât ziva de muncä de 12 ore nu era un fenomen rar in minele parti-
culare, nici pe la sfärsitul secolului al XIX-lea. Salariul de 36 de florini
constituia de asemenea o pozitivä, 'atunci foarte putini
rnineri au ajuns aibä un asemenea salariu. Chiar muncitorii angafati
In ramura industrialä 'a fabricärii munitiilor mult mai putin.
vederea acoperirii nevoilor de munitit ale gärzii nationale a orasului Baia
Mare, muncitorii Imre Mihaly Horváth au fäcut in timp de zece zile
1443 de cartuse si 1500 de tuburi goale de cartuse, iar pentru
munch au primit 4 florini de .
Muncitorii angajati la extragerea metalelor pretioase a
altor metale, necesare productiei de 'armament de munitii, precum
erau indispensabili in productie. De aceea asemenea
luate in muncitorii din atelierele din armament, ministerul de
finante a luat mäsuri pentru scutirea de serviciu militar muncitorilor celor
mai apti pentru meseria de miner 2. Impotriva intentiilor de incartiruire ale
autoritätilor militare dirt regiune s'a ridicat oficiul superior al
nelor, referindu-se la nivelul de al minerilor. In ráspunsul säu,
el ch in cazul Incartiruirii soldatii nu ar putea cere locuitorilor deck
sare, lemne lumânäri. Intrucât printre - aratä oficiul - se
sesc si unii mai instäriti, care pot suporta cheltuelile repartizate 'asupra
locuitorilor orasului, deopotrivä de interesati In sustinerea armatei, acest
oficiu a ordonat lintocmirea unei conscriptii despre minerii
multi copii vederea scutirii
Forurile guvernamentale - care
subordonat ministerului de finante - au fost
oficiul superior al minelor,
nu sä lupte
Impotriva rezistentei deschise sau camuflate a autoritätilor locale a
burgheziei ascunse in acestora. Un exemplu tipic in privintá
a avut la Baia Mare. Atunci când ministrul de firtante prin decizia
Nr. 6103/1849 din 21 Mai 1849 'a ordonat orasului distribue minerilur
din Dealul Crucii cereale din hambarele statului, dela Baia
Mare, actionari la minele din Dealul Crucii, ba chiar si insusi, au
protestat impotriva acestei mäsuri. In cadrul unei publice,
zia din Baia Mare a primit cu o surprizä" faptul minerilor
din Dealul Crucii, ca muncitori de stat, urmeaz li se dea cereale din
hambarul Aceastä - cum procesul ver-

Arhiva Orasului Baia Mare. Tabel despre cheltuelile de räzboi pe anul 1848,
cotä arhivalä.
2 Arhiva Inspectoratului general al minelor dela Baia Mare, Registratura
Nr. 470, 1849.
Ibidem, Nr. 6, 1849.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORH DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1119

bal al amintitei adunäri - ar constitui o serioasá orasului, actionar

la minele din Dealul Crucii, obisnuindu-se intotdeauna se dis-
tribue din hambarul statului cerealele la 4 florini-penghei cabla, surplusul
de cheltueli peste cei 4 florini-penghei, care se socoteste necesar pentru
procurarea cerealelor, se repartizeazá asupra tuturor intreprinderilor se
incaseazA dela ei dela fiecare sub forma unel de 10 florini-penghei,
surplus de cheltuialä care, o socotealä corespunzätoare ridicandu-se
la 4 000 florini anual, Infreprinzátorii pi prin aceasta orasul
in mod sigur o pagubä considerabilä. De aceea se in unanimitate,
ca impotriva aprovizionkii cereale a minerilor din Dealul Crudi pe
seama intreprinzátorilor, se inainteze un protest solemn fata tribu-
nalului I

Nu se plie precis, dar e probabil cá mersul nefavorabil al rázboiului

Impiedecat ministerul de finante in aplicarea deciziei amintite. In tot
cazul, cele arátate mai sus constitue pi ele o dovadá gräitoare cu privire la
faptul cä intreprinzátorii de mine burghezi - ca obtiná
mai mari din industria minierä, ca sä stoarce mai mult profit
din suprarnunca grea a muncitorilor - sä impiedice, din interese
ingusle de clasä, mäsurile luate pe baza intereselor superioare ale statului.
Pentru a obtine victoria in räzboiul impotriva opresiunii sträine, era ne-
cesar ca muncitorimea sä-si subordoneze in mod provizoriu revendickile
sale proprii de clasá 'acestei sarcini mai insemnate si mai actuale",
cum constatä Gyula Mérei inteadevär, muncitorimea a fkut totul pe-n-
tru victoria in räzboi muncind abnegatie. Ea a
rämas credincioasä jurämantului fäcut la inceputul räzboiului pentru liber-
tate pe care depus pe constitutie pi pe declaratia de detronare a Habs-
burgilor, care era menitä asigure desvoltarea independentä a statului.
Dar muncitorirnea, sub influenta cuceririlor revolutionare, care i-au intärit
constiinta de 'a formulat sporadic revendicäri proprii, care
pi-a propus in primul imbunátátirea conditiilor ei de salarizare pi in
general a situatiei sale materiale.
Revolutia burghezä n'a pus capát explo'atärii muncitorimii prin
cätuselor feudale, ci a in evidentá si mai mult formele de exploatare
capitaliste. Muncitorimea era constientá de faptul cä nu este retribuitá in
proportie cu munca grea pe care o Indeplineste. Aceasta ne-a dovedit-o
deja petitia pentru dreptul electoral a minerilor din Baia Mare, in care ei
aratá cá pentru munca capátá räsplatá puting, care in viata
se numeste salariu" E adevárat in comparatie cu aceasta salariul mine-
rilor fast märit de cätre ministerui de finante toamna anului 1848.
Arhiva Orasului Baia Mare, Nr. 562, 1849 Arhiva Inspectoratului general din
Baia Mare, Registratura presidentiala. Nr. 311, 1849.
2 Mérei, op. cit., p. 395.
Arhiva Baia Mare, Nr. 1582, 1848.

www.dacoromanica.ro
1120 E. CSETRI

Dar räzboiul cu devastarile distrugerile ce-1 insoteau, a adus haos in

viata economicá: preturile cresteau, incat pänä la räzboiului
pentru libertate, situatia muncitorimii devenit grea.
Mai a inceput miscarea muncitorilor monetäriei dela Baia Mare.
la iernii, dupa lunile grele petrecute in lipsuri. Muncitorii de aici
au adresat cerere pentru imbunätätirea salariului direct ministerului
de finante. se pare, ei nu aveau incredere in organiza0
birocraticä personalul administratiilor miniere. Aceastä cerere a fast
retrimisä de catre ministerul de finante inspectoratului general al minelor
din Baia Mare, pentru ca acesta dea avizul Nu am mai putut afla
nimic despre soarta a cereri.
In alte pärti, neglijenta organelor administrative ale minelor a fost
care a deterrninat pe muncitori treac actiune. trebue
se fi intämplat la Baia Sprie, unde muncitorilor nu li s'a dat cantitatea
cuvenitä. De aceea maistrul al minei a cerut mäsuri urgente
pentru inceperea imediatä a distribuirii de cereale, deoarece muncitorii au
fost nevoiti lucrul, complet lipsiti de Acest
al maistrului de minä Stoll are cuprinsul :

Onor al Inspectoratului General al minelor

Personalul muncitor din Baia Sprie numai pe lunä cota cuvenitä
de cereale anume la Este indeobste cunoscut spre lunii multe
familii minutele la sosirea distribuitor ; dar ora se
pentru a doua zi sau pentru mai târziu, o parte destul de mare a personalului este
nevoitä lucrul din cauza foamei.
Aici.distributia trebuia ieri, dar ea n'a putut fi efectuatä poate din cauza
sosirii la Baia Mare a unei mari de grâne. s'ar ca azi fie o pie-
VI rog binevoiti a ordona trimiterea cheii hambarului, ca sub
pravegherea mea personalä ea se poatii efectua distributia cerealelor, deoarece pe baza
plingerilor primite pot afirma in multe familii nu existä, in deplin al
tului nici o bucatA de ziva de ieri a trecut fel sau mai multi membri
din familiile personalului intreg au stat acasA, asteptând el lucreze.
Baia Sprie la 3 1849.
Karoly Stoll
maestru de

Rázboiul ce se prelungea a avut o gravä asupra situatiei

minerilor, care träiau in conditii grele multi dintre ei numärau mina-
tele" la inceperea impärtirii cerealelor, dar nu aveau bani sä-si cum-
pere alimente. Aprovizionarea cereale a muncitorilor din Baia Sprie a
fost rezolvatä probabil nu peste mult limp dupä incetarea lucrului.

Arhiva Inspectoratului general al minelor dela Baia Mare, Registratura presiden-

tialä Nr. 192, 1849. Orig. limba maghiarA.
Inspectoratului general al minelor dela Baia Mare. Arhiva prezidentialä
Nr. 389, Orig. In limba

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 184871849 1121

In cele de mai sus, am vázut cd munatorii, revendickile

politice economice, nu se adresau autoritätilor comunale
administratiei minelor, ci direct ministrilor de resort. Ei se
cu incredere mai mare catre membrii guvernului revolutionar, decât spre
administrative subordonate, ostile. Acestea erau
impanzite de feudale pi aveau in vedere numai interesele Inc
locale. Muncitorii puneau sperante in Kossuth, care in ochii
chipa pe conducätorul revolutiei care trebuia 58 poporul.
Din acest considerent, s'au adresat guvernatorului Kossuth muncitorii
dela Cavnic in lie 1849, cerând imbunätätirea conditiilor de salari-
zare. Cu privire la miscarea afläm urmätoarele din raportul inginerului
de mine din Cavnic.
Adâne stimate domnule preqedinte al inspectoratului general!
In ziva de 21 a lunii curente mai multi de aici, In numele intregului
muncitoresc de aici fiscului, au venit la mine cererea ca le permit
a doi dintre ei se adreseze personal guvernatorului In interesul ridicarii salarii-
de muncä.
La cererea ce mi-au eu am rrispuns hotrit oficiul minei de aici
consimtdmântul onoratului Inspectorat general In actuale nu poate
da voie nimänui, care este subordonat, autoritätii acestui oficiu, localitatea
pe un timp mai indelungat in scopul susmentionat tocmai imprejurärile actual".
Pe de parte, n'am omis le atrag atentia asupra faptului cererea nu este
totul justä, zugrävindu-le in cele mai vii greutätile marea incertitu-
dine a scopurilor propuse mai ales inoportunitatea datei alese, incercând sä-i conving
el, nu definitiv la realizarea intentiei s'o amâne pentru timpuri
mai fericite.
Dar toatä sträduinta mea era deoarece azi la consultatia dela amiazi
o seamä de mai de o mate parte din muncitori, au solicitat din
nou, urgentând invoirea cu privire la plecarea celor doi muncitori.
Ca le ziva de 21 a lunii curente, eu am refuzat azi sä-mi dau consimtämântul,
färä a le din nou cu binele, ca - de toate greu-
tätile ce stau In calea atingerii scopului astfel sä-i Indemn la
-sä-i Incurajez sä astepte pänä când pronia cereascä va aduce binecuvântarea päcii pentru
Dar sträduinta mea era zadarnick deoarcce, in ciuda tuturor celor arätate,
ei la realizarea scopului spiritul agitat a putut fi
de mine doar i-am Indemnat sä astepte In cu raportul meu
va aduce o In aceastä chestiune stimatul domn inspectoratului
sau oficiul Inspectoratului general.
la cunostintä intocmai - cum cere datoria mea - cele Intäm-
plate, pentru a se putea preintampina din timp turburari mai mari ce s'ar putea
Intampla, Indrásnesc a vä cere dispozitii eficace in privintä.
profund respect a stimatului domn presedinte al inspectoratului general,
prea plecatä
jos Cseh
Cavnic la 23 1849.

a Inspectoratului general al minelor dela Baia Mare.

Nr. 435, 1849. Orig. in limba maghiarä.

71 - Studii referate 1817

www.dacoromanica.ro
1122 E. CSETRI

Lucrul mai important in cererea minerilor din Cavnic este

ea a fost formulatä In numele intregului personal muncitoresc de
al fiscului". Actiunea muncitorilor a rämas unitarä la sfârsitul
clätinându-se doar câtiva in fata greutätilor. Minerii n'au incredintat
autoritätilor locale satisfacerea revendicärilor privire la
tirea salarizärii, ei numai in persoana guvernatorului chez5sia
satisfacerii acestora. Cu toate inginerului de mine de a-i abate
dela ei tineau la realizarea scopului
anume ca cererea sä la guvernul revolutionar.
Miscarea pornitä pentru imbunätätirea salarizärii pkea un fenornen
: .o cerere curioasä", pentru inginerul de mine, care a cerut - dupä
cum am väzut - dispozitii urgente din partea autoritätilor supericare,
partea inspectoratului general al minelor dela Baia Mare.
Din räspunsul inspectoratului general al afläm cä aceasta
nu era prima miscare a minerilor din Cavnic, ci acestia au formulat fatá
de fisc din 1848 revendicäri privire la- ridicarea salariilor. Rgs-
punsul inspectoratului presupune cä muncitorii sunt indemnati ea
anul trecut de un oarecare instigator nenorocit ca sä stoard dela stat un
salariu mai bun acela de care se bucurä in
Inspectoratul a respins in general cererea privitoare la ridicarea
riilor, unele imbunätätiri" numai célor care lucrau la extra-
gerea minereurilor Desi el n'a indräznit sä interzicä plecarea delegatiei
la guvernator totusi era impotriva intentii refuzat categoric
eliberarea orickor acte doveditoare sau a unei foi de drum.
Hotärirea inspectorului era surprinzätoare, deoarece mai ace-
lasi inspectorat a sprijinit energie de mai multe ori cererea functiona-
rilor - nu a muncitorilor - privire la ridicarea salarillor acestora
Inteadevär in adresa prin care o recomanda, el cerea ridicarea
10% a salariului care aveau peste 800 florini 15% a
acelora care primeau un salariu sub aceastä ; de aceasta e
mai cerea acordarea unei indemnizatii de scumpete de 20% pentru
tionarii un salariu de peste 800 florini si 25% pentru aceia care primean
mai putin.
D la aceastä cerere de sporire a salariilor functionarilor a
sosit chiar in zilele acelea refuzul ministerului de finante
Elementele burgheze care se allau in fruntea minei cäutau sä punä
pe searna muncitorilor greutätile cauzate de räzboi, precum si urmärile

Arhiva Inspectoratului general al minelor dela Baia Mare. Registratura presi-

Nr. 435, 1849. Orig. limba
Ibidem, Nr. 435, 1849.
Arhiva Inspectoratului general minelor dela Baia Mare. Registratura
dentialA, Nr. 336, 1849.
Ibidem, Nr. 455, 1849.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1123

dificultätilor economice. se explicá faptul inspectoratul a gäsit

indreptätitä cererea functionarilor relativ bine in timp ce socotea
era ridicarea salariilor muncitorilor ce erau mutt mai slab
Ba mai mult, el a 55 Impiedece plecarea pe care
muncitorii voiau s'a la guvernatorul
delegatie probabil a pornit la drum, in ciuda tuturor
piedicelor. concluzia aceasta se poate desprinde din urmAtorul
raport al aceluiasi inginer de mine :
Stimate inspector general !
In urma ordinului nr. 435 din 24 a lunii curente am socotit e de stricta
mea explic puncte muncitorilor adunati cele arätate in ordin
In inimä
mai chibzuitä dela intentia
cuprins. Deli am
smintitä,
la indeplinire intentia
- abat pe din cu judecatA
! - mai multi au rimas
Simtind ci este de datoria mea oficialä vä raportez
acestea, totodatä vi respectuos cä In ziva 26, ei vor la drum
pentru a tocmai acest respectuos raport al meu.
profund respect a stimatului inspector general de mine.
prea
, Cseh
Cavnic 25 lulie 1849
Stimatului domn inspector general de mine Szakmári, Baia Mare.

Primit din oficiu: 26 1849, Nr. 456 L.

In zilele acestea prin care trecea lupta pentru libertate, minerii
din Cavnic - printre care, conditiilor locale, pufeau fi pi multi
romani - au rämas credinciosi guvernului revolutionar pi ei asteptau
Imbunätätirea soartei dela terminarea victorioasä a revolutiei, iar nu
dela instaurarea reactiunii. o dovedestc si faptul ei nu se adre-
sau trupelor ce se apropiau, nici autoritätilor civile care le urmau
pe 'acestea, ci stäruiau in planul de a voi piece la Seghedin, rese-
dinta guvernului refugiat
Lupta pentru libertate epumnd, dupg capitularea dela minerii
n'au mai putut sä inainteze cererea dreaptä guvernatorului revolutionar,
pentru a obtine solutionarea doleantelor
Din cele de sus, reiese revolutia burghezä n'a putut rezotva
problemele economice politice ale muncitorimii, desi in situatia ei a in-
tervenit vremelnic o schimbare insemnat5. In ciuda faptului muncitori-
mea era främântatä de probleme nerezolvate, ea a si sub-
ordoneze revendicárile sale cerintelor urgente pi ale revolutiei pi
ale r5zboiului de desrobire national5. Trecând peste faptul a fost

Arhiva Inspectoratului general minelor dela Baia Mare. Arhiva presiden-

Nr. 456, 1849. Orig. in limba maghiarä.
2 Ibidem, Nr. 456, 1849.
71 www.dacoromanica.ro
 1124 E. CSETRI

mare parte din dreptul electoral, fäcând abstractie de salariile

care viata ei de toate zilele, rnuncitorimea a sprijinit fárá
cauza revolutiei maghiare si a luptei de eliberare dusä impotriva despotis-
mului habsburgic, dela a victorii Marx a asteptat redestep-
tarea revolutiilor din Europa. dar dela inceputal formarii sale
ca clasä, muncitorimea a legat cauza ei de cauza progresului, contribuind
prin munca si jertfele ei de sänge la purtat Impotriva tiraniei
pentru libertatea popoarelor.
PARTICIPAREA MUNCITORIMII DIN REGIUNEA BAIA MACE LA REVOLUTIA

-
DIN 1848 -1849
In 1848, in rândurile masselor populare
fäurirea muncitorimea, alaturi de
-
care au rolul in
reprezenta baza de
massa a revolutiei burgheze. Cu toate ingrädirile impuse revolutlei
ghiare de participarea nobilimii - ceea ce a frânat incontestabil desfäsu-
democratieä a revolutiei - massele populare, s'au ridicat
jinul revolutiei, atunci cand au observat cä sunt primejduite cuceririle ei,
obtinute In lupta impotriva feudalismului asupririi habsburgice. Insem-
uriasä a revolutiei din 1848 rancid in faptul ea a mnsemnat uni-
rea masselor largi in lupia pentru libertatea si independenta
nationalä. Ea a lirnitele ei nationale, deoarece a o impo-
triva imperiului habsburgic, care a fost una din cele mai reactionare si
tiranice din Europa, asuprind zeci de popoare ajutorul birocra-
tiei, armatei politiei sale secrete. De aceea sub steagul libertätii au lup-
tat mai buni ai popoarelor asuprite.
Printre massele populare care au luptat de partea revolutiei, exemplul
frumos al din regiunea Baia Mare constitue o dovadä a erois-
mului muncitorimii dela 1848.
Organizarea garzii nalionale
In primävara anului 1848, garda nationalä s'a format ca o gardd
a burgheziei", menirea asigure pacea publice, ordinea internd",
Iinistea publice sä apere securitatea obsteascä a averii a vietii".
La in locuri, in rândurile ei au fost primiti numai oameni
mai instäriti, dar in regiunile industriale miniere päturile särace,
au intrat ele, chiar din primul moment in organizatia gärzii na-
tionale. Rolul acetteia in apärarea ordinei burgheze atestä insäsi
denumirea de Barger-Garde" din regiunile de germani, de
plu la Resita. Dar aici läceau parte dela inceput din rândurile ei
citori dela intreprinderi, functionari, meseriasi si
cianti 1 Situatia a fost asemänätoare la Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic

Mihalik. Resca jelene és rnultja (Prezentul trecutul 1896,

p. 141.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1125

in celelalte miniere, mide nu numai deose-

bire de nationalitate au aderat la ea, dar au constituit baza mai
largä, elementele cele mai de incredere pi cele mai combative ale gärzii
nationale. Urrnärile revolutionare - care cuprindea päturi tot
mai largi - s'au manifestat, deci, organizarea gärzii nationale. In
registrul de procese verbale al gärzii nationale din Baia Mare se aratä
in garda care cuprinde in sine pe cinstit pi
devotat... dispar cu incetul deosebirile de clasá existente" diferitele
categoril sociale
Cu prilejul conscriptiei au fost inscrisi la Baia Mare in garda natio-
468 de insi, care au fost in companii, companiile in
plutoane, plutoanele in câte doua sectii. In fruntea acestor uni-
alegea garda nationalä pe ofiterii subofiterii ei. Acest efec-
s'a ridicat mai la 700, apoi la 910 oameni. La Baia Sprie, situatia
a fost asemängtoare, efectivul celor inscrisi din luna Mai 600
oameni
Reprezentantii claselor muncitoare au transformat garda nationalä
inteo organizatie pliná de insufletire combativá care, pe längá armata
regulati, a constituit o permanentá cu massele. de organi
zarea armatei regulate, ea a fost un organ important al revolutiei. Trupe
organizate din rändurile gärzii nationale din militii populare au rezistat
adeseori rind a fost terminatä organizarea unitätilor armatei
late acestea au putut fi trimise pe feint. Insusi Bem era pentru folosirea
armatei disciplinate-, desi in luptá a fost ajutat de multe ori de batalioanele
gárzii nationale.
lipsa conduceri competente, lipsa disciplinei a
au pricinuit numeroase greutáti acestor formatiuni militare.
Ofiterii au fost dupi criteriul al pozitiei sociale.
Baia Mare, de pildä, cäpitan al garzii nationale a devenit István Tordai
cäpitanul politiei iar cäpitani ai companiilor au fost alesi
János Hammerschmidt (Hárnori), intreprinzátor minier pi Lajos Breuer
(Bercsei), directorul unei mihe particulare, amandoi cei
bogati.
La Baia Sprie, situatia trebuia fie aceeasi ca la Baia Mare ce
recrutarea corpului ofiteresc. De altfel din fruntea
nationale nu se pricepeau la mânuirea armelpr un
La de asemenea au ajuns ai nationale oameni ca pro-
prietarul minei de cárbuni, un protocolist - functionar - dela uzine
comercianti Muncitorii n'au primit grade de subofiteri, cu toate ci
Insemnare din 26 August 1848 In registrul amintit. Procese ale
nationale din Baia Mare,
2 Nemzetör (i Garda s), 27Mai 1848, p. 678.
Ibidem.
Mihalik, op. cit., p. 142.

www.dacoromanica.ro
1126 E.

multi dintre ei, s'au evidentiat in disciplinä in privinta

militare. Cetäteni care fácuserä serviciul militar pi au trecut prin
rile räzboiului, au primit de asemenea posturi neinsemnate garda
nationalä din cauza säräciei. Burghezii pi inte1ectua1ii bogati se intreceau
pentru rangurile de ofiteri. Cu prilejul alegerilor din August 1848 pentru
garda nationalä s'au format partide. Voind unul din
dornni recruta adepti printre aleggtori, un altul se poart
samavolnic minerii de sub ordinele sale, din care pricin mai multi mi-
neri intrebau : pentru cine s votez stimate domnule ? Räspunsul sin era :
nu-mi dacä vrei chiar pi pentru mine. Prin acest
i-a reusit plarml, obtinând ciolanul
Contradictiile sociale dintre burghezii pi elementele proletare
sau semiproletare dela au iesit adeseori la ivealä sânul gärzii natio-
nale. Organul radical Népelem" 2 aminteste c
revolt in garda natio-
rialä din Baia Mare se ggsesc elemente care au o atitudine de o ingâm-
fare scandaloasä de popor, elemente cärora nu le sä stea in
acel'asi rind un imbr5cat cu suman, care nu sunt cu dem-
nitatea umanä, care ar s porunceasc pânä la scârbä altora". Dar
de luptä tocmai täranul care purta suman pi muncitorul, oa-
menii acestia dispretuiti de clasele exploatatoare, au dat dovadä de un ade-
värat spirit de sacrificiu, iar nu domnii oräseni alesi pe nedrept ofiteri, care
necorespunzätori
nostru din garda national Bercsei-
incapabili". Cu ocazia fugii dela Dej,
spune un izvor contemporan
- a fost primul care a fugit la auzul numelui lui Urban*, toate
dânsul a fost acela ciare a cules cele multe urale din partea bietului
norod ; pi au fugit toti acei voinici in care mai ales pus rideldea
populatia orasului. lar la n'au rámas decât aceia care din bätaie
de sau din au fost ba caporali, ba
Toate acestea au contribuit in mare misuri la släbirea capacittii
a gärzii nationale. Desagregarea ei a insä deabia atunci
minerii au iesit din cadrete sale. In luna lulie 1848, printeun decret,
minerii au fost de serviciul gärzii nationale. In acest s'a ajuns
ca minerii, care zi pi noapte se indeletnicesc In mine cea mai grea pi
"ea mai nrimeidioasä muna s fie scutiti de toate serviciile ostirii de pazâ
care lucreazi la turnätorii, la topitorii, pi
sluibasii mai de acolo, pentrucä tali pot fi considerati ca per-
soane dependente"

Kossuth Hirlapja o (s Gazeta lui Kossuth »), 1848, -Nr. 35, p. 159.
a Népelein (s Poporul 1848, Nr. 54, p. 214.
* Comandantul unui regiment gränicerese, care lupta aláturi de trupele contra-
revolutionare.
3 Hirlap * (s Gazeta 1848, Nr. 48, p. 191.
Közlüny Monitorul 1848, Nr. 47, p. 215.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1898-1849 1127

Decretul de scutire a minerilor a fost rezultatul politicii revolutionare

a guvernului maghiar. La sfärsitul lunii 1848, acest decret a
intrat in vigoare, se putea vedea este inevitabil conflictul armat
Austria habsburgicd. Scutirea muncitorilor dela minele topitoriile oficiilor
miniere, subordonate ministerului de a devenit necesarä,
iminenta rdzboiului de independentä a impus cresterea in proportii din ce
in ce mai mari a productiei metalurgice, indispensabile monetäriei pro-
de rázboi. Or, productia a fost adeseori de serviciul ce tre-
buiau presteze muncitorii in garda nationalä.
Retragerea minerilor topitorilor din garda nationalä a o
mare pierdere pentru ea. Corespondentul din regiunea Baia Mare al zia-
rului Közlöny" (Monitorul") scria urmätoarele: Nu ne faptul
de a vedea din garda pe nostri care sunt
tocmai datoritä muncii periculoase ; dar, pe de parte,
trebue sä spunem deschis n'am observat cu prilejul publicdrii decretului
nicio pläcutä, pe care de obicei o produce spontan vestea
tig neesteptat. Sunt multi Intre ei care voiau tiau sä-si conceapä sä-si
Indatoririle patriotice sentimentul dragostei de
doar nu sunt ei niste in metalla damnati (condamnati la muncä
mine ; N. A.), ca sä nu poatä gäsi pentru a sluji in garda
Apoi corespondentul cä publicarea aplicarea
cretului, efectivul gärzil nationale a la mai de jumdtate. Acea-
tristä släbire a s'a fäcut atát de in regiune,
incercat sä se reintegrarea muncitorilor in garda nationall La Baia
Mare, de exemplu, conducerea s'a adresat oficiul supe-
rior minier din localitate, promovarea adeziunii voluntare a munci-
torilor
In räspunsul oficiul a fäcut cunoscut munci(orii Ada
din Verseviz sunt gata - in
decretului
1)
-
minele fiscului din Dealul

munca
sä se
de zi de noapte,
garda nationalä, sub trei conditii :
fie scut* de serviciul de ; 2).

exercifiile de mdnuire a sä le numai timp de 2-3

; 3) dreptul de a râmâne impreunä inteo companie
Probabil cA de a se da acest räspuns, au lost consultati
in cauzä, adicä minerii, care au dat o de patriotism voind
serveascd si mai departe in garda dar ceränd uncle inlesniri
in raport munca grea.
Totusi nu s'a ajuns la o intre garda nationalA La
indemnul conducerii orasului a gärzii nationale - care
Közlöny », Monitorul »), 1848, Nr. 81, p.
2 Arhiva Baia Mare, Nr. 3372,
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 E. CSETRI

ostili oficiului superior miner - grupuri instigate de locuitori ai

au fäcut o manifestatie dusmänoasä lui Lázárovits si Sallak, functionari
superiori de mine, considerati ca ai muncitorilor pentru retragerea
acestora din gärzii
Se spune Lázárovas amenintase pe acei care intraser5
garda concediaz5. La aceasta, proprietarul de minä Mihály
Sarudi a replicat astfel : Iar eu voi alunga pe acei muncitori care
nu vor intra
toate acestea, conducerea gärzü n:ationale avea speranta de a putea
readuce pe mineri garda nationalä. In vederea acestui scop convocase
o mare adunare popular5, despre care ziarul Kossuth Hirlapja" (Gazeta .
lui Kossuth") :

Baia Mare la 5 Septembrie 1848. Comitetul cäruia i se

organizarea gärzii nationale, intrunindu-se in ziva de 2 a lunii curente,
a invitat pe mineri'printr'o cuvântare entuziastä pi misatoare sä reintre,
a astepta vreo constrAngere, in garda din care au fost eli-
berati. La dorinta minerilor s'a ca acei care vor reintre
manifeste intentia prin rämánerea in salä, iar cei care intrarea,
prin iesirea Potrivit acestei probe, au iesit din salä,
hotkirea, prin cuvântarea unui supraveghetor de mind, niciunul dintra
ei nu va intra garda nu li se va da satisfactie pen-
tru manifestatia care a avut Din aceastä s'a n5scut o agitatie
care crestea din ce in ce mai mult. Functionarul de mine Lázárovits a fost
atacat ca si cum el ar fi fost acela care ar fi interzis idtrarea
garda nationalá. Pentru a se adevärul in privintä, s'a
inceput o cercetare ce s'a oprit la un cetatean, care cerea
un rägaz pentru a procura dovezi. Nu intelegem, dar ni se a
intreba: dece se ingrozesc acum de garda aceiasi care
la infiintarea ei se luau la infrecere ca fie inrolati in garda nationalä:
aceiasi care de ori ca pi ei sunt la fel ca ceilalti
oameni, tot cazul nu sunt sub dependenta unor stapani Oare nu se I

urzeste aici o uneltire josnic5? Dacd asa ar sta lucrurile, infamie

sä cadä asupra capetelor care nu supunä niciodatä
interesul personal interesului Dati-ne
I de prie-
ca ne unim... toti oamenii sänätosi dintre noi devenind membri at
gärzii nationale o armatä bine pregAtitä"
Din acestea pi din date se poate constata ca o parte dintre func-
tionarii instigati de reactiunea ieneza, au des-
garda si impiedece participarea minerilor in
formatie militar5.
Népelem Poporul 1848, Nr. 60, p. 239-240.
2
Kossuth Hirlapja Gazeta lui Kossuth s), 1848, Nr. 67, p. 305.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1129

Persona lul birocratiei fiscale, ca o servilä devotatä Habsbur-

gilor, a dat nu o data de o atitudine de
cärile progresiste pi de aceea guvernul revolutionar a pe multi din
acesti birocrati 1 Pe delegatul care a schimbat culorile
direa de stat din Ferneziu de lângä Baia Mare - zugravindu-le in cele
maghiare, nationale - din acesti slugoi : brigadierul silvic de
acolo if alung imediat din amenintându-1 cu ciocanul" 2
Intrigile viclene ale functionarilor de Mine au exercitat o influentä
asupra atitudinii minerilor, dar pe de alt parte i-a jignit pe
comportarea sfidätoare a burgheziei In cele din urm, minerii
au format o unitate special, exercitându-se in meseria armelor, dar aceastä
formatie nu mai fcea parte organicá din garda
De fapt aceastä decädea rapid. Ea de abia mai continua
citiile, pe de o parte din de 'arme, pe de alit parte pentrucä muncitorii
minieri, scutiti si ceilalti vzAndu-si de treburile iar exercitiile
ne mai la modá, abia se mai gäsesc dintr'aceia, care facá exercitii..."
Dupä scutirea muncitorilor aproape fiecare al zecelea gardist este
of iter, dar multi nici nu prea aunt seaina" - scrie ziarul radical
Népelem" (Poporul").3.
gärzii nationale din regiunea Baia Mare a dovedit, la rândul
ei, et participarea masselor largi muncitoare nici nu se inchipui
organizarea reusitä a luptei armate. Tocmai aceasta
toamna anului 1848, cu inceperea luptei armate, a luat mai multe .
hottriri prin care st consolideze baza de mast a luptei pentru liber-
tate, in deosebi situatia muncitorilor, care mod neobosit
ca sä se procura armamentul banii räzboiului de apärare.
interesul cresterii necontenite a productiei guvernul a asigurat
tätirea traiului minerilor prin ridicarea aalariului, reducerea zilei de
prin aprovizionarea cu cereale.
Inteadevär, el a isbutit astfel, ca massele muncitoare, lucrând tra-
gere de pentru cauza libertätii, st eforturi uriase pentru asi-
gurarea bazei materiale a luptei, pentru procurarea echipamentului
mamentului pentru sporirea extragerii metalelor pretioase necesare fonduhii
monetar.
refugierea la guvernului, atunci cAnd o bun parte a
tärii a ajuns sub dominatia habsburgicä, pierzându-se teritorii foarte
portante din punct de vedere strategic, regiunea Baia Mare a devenit baza
industrial aproape cea mai pentru aprovizionarea armatei,

1 A se vedea Mihalik, op. cit., p. 141.

2 Nemzetör s, (sGarda *), 11 1848, p. 739.
2 Népelem s, Poporul 1848, Nr. 54, p. 214-215.

www.dacoromanica.ro
1130 E. CSETRI

le muncitoare de aici au format resortul mai sigur al productiel

furnizând ostasi devotati pentru armata revolutionarä.

Participarea regiunii Baia Mare la revolufie

Pânä când se formeze din gärzile nationale", preväzute de pro-
clamatia dela 15 Martie o armatä organizatä, a trebuit se ducá o
muncä de organizare. Totul trebuia luat dela inceput: trebuiau adunati
anti, trebuia sä se procure echipamentul necesar, trehuia organizat corpul
of
In munch de mari proportii, care revenca guvernului, aju-
torul mai a fost sprijinul acordat de muncitoare, de
massele populare.
Recrutarea unui numär suficient de oameni pentru armatä, precum pi
organizarea industriei pentru fabricarea armamentului pi echipamentului,
necesita de asemenea o uriasä. Guvernul revolutionar a dat dovadä
in aceste imprejuräri de o putere de organizare. Proiectul de lege
din 19 August 1848 pentru respingerea armatelor contrarevolutionare pre-.
vedea obligativitatea generalà a serviciului militar pi alatuirea unei
mate un efectiv de 200 000 de oameni, a cäror echipare se preve-
deau 42 milioane de florini.
Potrivit acestora, rninisterul prescria pentru fiecare crap pi cornitet
numärul recrutilor ce urma sä fie dat. In felul acesta s'a ajuns oa pe
regimentele de -linie ale imperiale ce s'au aläturat revolutiei
ghiare pi pe husarii din aceastä armat
acasä, sä aparä un mare numär de batalioane de honvezi. In Decembrie
1848 numärul acestor batalioane puse pe picior de räzboi s'a ridicat la 62,
iar in Aprilie 1849 nurnärul a atins cifra de 106.
Din nefericire prea despre rolul pe care avut comunele
din regiunea minierä Baia Mare in aceastä de recrutare de trupe.
Din materialul care ne stä la dispozitie, putem referi aceastä privintä
numai la orasul minier Baia Mare. In ce priveste restul comunelor din
regiunea minierä nu avem deat date sporadice, incomplete. Dar pi aceste
date sunt destul de gräitoare, ca putem ajunge la constatarea cá ade-
strata bazä a revolutionare, sprijinul ei mai for-
mau massele muncitoare dela sate si orase. In timp ce unii burghezii
oraselor, un trai mai comod, s'au cäsätorit, ca in felul acesta
sä scape de obligativitatea serviciului militar - intämplându-se chiar ca
unii din acesti bärbati sä ofere 3 000 de florin! acelora care
inlocuiau in efectuarea acestui serviciu muncitorii din intreprinderile
Kossuth » Gazeta lui Kossuth 1848, Nr. 35, p. 159.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1131

miniere, tineri tárani români unguri din satele regiunii, s'au mrolat
insufletire In armata revolutionarä a Ungariei.
Baia Mare isi trimise cei 14 recruti batalionului 9 din Debretin,
care in timpul luptei pentru libertate s'a acoperit de glorie, actionând sub
conducerea generalului Damjanich 1 Numärul recrutilor din Baia Mare a
in seurtá vrerne la 30. Echiparea a cäzut in sarcina orapului.
Echiparea unui recrut costa 36 florini pi 14 2 Echipamentul dat de
orap consta din manta (atilla), pantaloni, chipiu, bocanci geantä cu
piele. Pe aceasta, orasul mai avea grijä ca la recru-
tilor acestia sä exercitii militare
Pentru sprijinirea actiunii de recrutare, orasul a fäcut unele concesii
voluntarilor pi celor inrolati. Incepând dela prezentarea recrutului
la plecarea lui, i se 8 florini de argint, lar la plecare primea
6 florini. Pe Mngä aceasta; cei se bucurau pi de mari 'avantagii
personate in ceea ce priveste scutirea de impozite. persoana celor
care se era de impozit pentru totdeauna, bunurile
erau scutite pe timp de 6 ani. Calfelor de ce se intorceau in regiune
trebuiau sä li se ierte de catre mesteri anii de cälätorie" pe care eventual
mai aveau in acel moment erau de taxe de
rändurile membrilor de breaslä. Pentru functionari se prevedea plata sala-
riului tot timpul absentei iar la reintoarcere urmau sä-si recapete
postul S'a mai orfanii cäzuti lupte vor
trece sub ocrotirea Din mäsurile acestea, rezultä pe lângä
numeroase de meseriasi au intrat in rândurile unitätilor armatei revo-
lutionare o seamä de intelectuali, functionari, precum pi de pe bän-
care abla dacä impliniserä 16-17 ani.
Aceste ne aratä, färä jertfa neprecupetitä
de populatia orasului pentru ridicarea unei armate capabilä de lupte. Pätu-
rile muncitorimii din onas si-au cauza revolutiei pi au sprijinit
boiul de eliberare cu incredere triumful dreptätii. Dupä noi pi noi recru-
täri, nurnärul celor din partea orasului ajunse sä fie de 67, mai
spre 1848, numärul acesta s'a ridicat la 92, adicä a
depäsit cu 5 numärul total al recrutilor fixat de c5tre guvern. Nurnárul
acesta a lost diferitelor centre de inrolare, dupä urmeazá : 14

Arhiva Baia Mare 2300, 1848 si tot acolo «Registru nominal al

» 1849, arhivala.
Ibidem, 2300, 1848, tot acolo Registru nominal al recruilor... », 1849, cota
Nr. 3417, 1848 3441, 1848.
Ibidem, Nr. 3417, 1848.
Ibidem, Nr, 402-404, 1849.

www.dacoromanica.ro
1132 E. CSETRI

au fost dati batalionului 9 din Debretin, 51 comisiei militare din Carei,

2 batalionului 13, 25 unitätilor de artilerie din Transilvania
revolutionar a crescut in urma dispozitiei de luptá a masse-
bor. Daca arunam o privire asupra registrelor de dnscriere a recrutilor,
reiese batalioanele armatei revolutionare trägeau puterea din marea
multime a fiilor poporului muncitor, gata de lupt si jertfá
Majoritatea hotäritoare din recrutii la Baia Mare erau
gari pi meseriasi, fäcánd parte din acele clase sociale care dupä primele re-
zultate ale revolutiei asteptau, de pe urma de eliberare,
tätirea economice, sociale pi politice 3. De aceea ei s'au prezen-
tat insufletire in complet. Minerii priceputi mânuirea prafului
de puscä pi a tehnicii explosivelor, obisnuiti cu muncile grele, au inca-
drati in cea mai mare parte in unitätile apartinând artileriei din Transilva-
nia de sub comanda generalului Bem. Vitejia acestor soldati unguri pi
múni si eroismul cu care au luptat ei le face cinste in fata posteritätii.
Intru industria de räzboi a in evidentä rolul specialistilor, a
tehnicienilor si a maistrilor, a sporit In 'armat prestigiul cadrelor de
ingineri, de de muncitori manuali. Armata ducea o mare lipsä de
soldati experimentati in cunoasterea masinilor, armelor de tot
felul, prectim pi in folosirea materialelor explosive. Tocmai din cauza acea-
sta centrele de repartizare a recrutilor trimiteau cu o deosebitä sârguintä
pe mined pi metalurgisti, precuin pi pe tinerii in unitätile de
artilerie.
Intro soldatii din regiunea Baia Mare care inrolat In arrhatele
revolutionare aläturi de muncitorii unguri, numerosi
mâni din localitätile miniere pi agricole, o dovadá cä si pa-
neau mari in Imbunätätirea vietii viitor, in desfäsurarea favo-
rabilá in terminarea victorioas a revolutionare. Materialul arhi-
val- mai ales registrele nominale ale unitätii de honvezi ce ni s'au pristrat,
- arata se poate de in rândurile honvezi
1818, numärul romänilor din regiune a fost se poate de
nat. Cu ocazia aniversärii a cincizeci de ani dela revolutie, din cei 37 de ve-
terani fosti honvezi, care mai aproape jumätate erau rornâni. Astfel,
alAturi de honvezi unguri cum a Sándor Nagy, caif a de sau
minerul Márton Fiam, pi pe minerii pi täranii români Costan
Boltve, Alexe Muresan, loan Bintutan, loan Vasile Breban pi
Nu degeaba a adresat primal ministru Batthyanyi pi apeluri in

Hadfogadó kormany (Comisie de repartizare a recrulilor).

2 Orasului Baia Mare Registru nominal al recrutilor... o, 1849
arhival, tot acolo Nr. 2300, 3367, 2417, 3589, 3590, 3627, 3645, 1848.
Arhiva Baia Mare 2300, 1848. Registru nominal al 1849
Nr. 50, 1849.
Nagybánya és vidéke (Baia Mare si Imprejurimile sale), 1908, Nr. 11.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848 1849 1133

limba in cu inrolarea 0 parte din efectivul de recruti,

repartizati pentru a fi predati de orasul Baia Mare, a fost format din ele-
mentele romanesti care in oras si satele din imprejurimi.
români din satul Strâmbu, care lucrau in minele dela Baia
Mare, s'au prezentat ca voluntari pentru armata aflata atunci in curs de
organizare Dupä ce Transilvania pe la inceputul anului 1849,
initiat o nouä recrutare, tinutul Chioarului, rgsvrätit câteva luni
a contribuit cu un insemnat de câteva sute de soldati. Noi
noi grupuri de flacäi români din satele din tmutul Chioarului in
sunetele muzicii Baia Mare pentru a se inrola rândurile armatei. Din
cele 30 000 de suflete tinutul Chioarului, cei 700 de recruti
osesc in zi orasul nostru in Baia Mare, N. A.), iar din
pricina larmei pe care o fac cu cädtecele jeluitoare la orasului
nu avem odihnä nici ziva nici noaptea - ei cântä pentrucä stint
români" - martorul ocular Pál Varga
In felul acesta, din randurile nationalitgtilor conlocuitoare - unguri
români - putut forma o de recruti, de vreo
30.000 de oameni, fapt pe care il Gheorghe
Atitudinea disciplinat buna comportare a lui Bem pi a arrnatei
sale a fost o mgrturie pentru rnassele rnuncitoare cu privire la cauza
a revolutionare. Exemplul regiunii miniere pi a tineretului
din ne arat o insemnatä parte a s'a con-
vins de luptei revolutionare a ntihabsburoire nentru indepen-
dentä s'a convins de ceea ce poetul revolutionar Cezar Bolliac, in
gazeta sa Espatriatul" - foaie din lui Bem sustinutd
de acesta - a formulat in felul urmátor :
...astázi nu sunt luptele intre cutare cutare natie, cutare pi
cutare ; astgzi este n in Europa : este
Libertate pi Tiranie, intre populi pi dinastii"
Aceste masse românesti s'au convins in consecintg s'au alaturat
mare la lupta a popoarelor pentru marea a libertitii,
impotriva feudalismului, tiraniei, asupririi si intunericului.
Organizarea armatei, pentru libertate in tirluturi miniere
n'a cuprins nurnai pe muncitorii din mine pi din alte intreprinderi industriale
deosebire de nationalitate, ci in cadrul unui front lárgit al popoarelor
asuprite, un important i-a revenit poporului român. Inteadevär, la
anului 1849 au luptat pentru cauza revolutiei un mare de
soldati români, interesele päturilor largi ale ro-

Arhiva Orasubti Baia Mare, Nr. 3596, 1848.

Ibidem, Nr. 3645, 1848.
« és vidéke» Baia Mare 1mprejurimile sale e), 1888, Nr. 13.
George Baritiu, Párti alese din istoria Transilvaniei, Sibiu, 1890, II, p. 485.
Espatriatul 1849, Nr. I.

www.dacoromanica.ro
 E. CSETRI

reimprospätänd prin vitejiile acele traditii comune de luptä

mâno-maghiarä de care este atät de bogat trecutul celor douä popoare.
Baia Mare in crearea indusiriei de
In conducerea luptei pentru libertate, aripa
de luptat cu cele mai multe greutäti pe tgrâmul creärii bazelor materiale ale
armatei revolutionare. Din cauza barierelor semicoloniale ale ocupatiei habs-
burgice, industria nu se putea desvolta foarte greu, neputánd infrunta
concurenta industriei austriace cehe mult mai desvoltate sprijinite de
protectionismul de stat. Acest lucru a avut ca o tristä faptul
in 1848 in Ungaria exista in general o manufactura capitalistä pi o industrie
nedesvoltatá, dar in deosebit de slab era desvoltatä industria metalurgicä,
industria producMoare de masini, industria chimia fabricarea prafului
de puscä era doar in ; industria de imbräcäminte - cu
exceptia a douä-trei intreprinderi - de abia depäsise cadrul industriei cas-
nice, fabricarea pi a rnunitiilor era o ramurä totul
nouä In Ungaria. Tara nu dispunea de o industrie arti-
cole industriale in Lipseau armele, munitiile.
Aproape toate s'au transformat in fabrici ateliere pentru echipa-
rea armatei, cum contemporanul român al acestor eveni-
mente, Gheorghe Baritiu 2
Pentru crearea unei industri de räzboi rii operatii-
.

militare, conduatorii revolutiei, preocupati de reorganizarea industriei

existente, au trebuit desfäsoare o muncä Din actele ce ni s'au
care ne permit urmärirea pas pas a activitätii guvernului, ne
apar sfortärile uriase ale ce se gäsea la inceputurile desvoltärii indus-
triale, pentru a intr'un timp scurt intärzierea suferitä. Vedem in
fata ochilor nostri pe muncitorii industriali insufletiti de ardoarea muncii ;
minerii, tocilarii din intreprinderile mai sau
mari, pe care revolutia i-a strâns unitate ce functiona
bine 3. In munca organizatoricä ce a inceput se desfäsoare, au fost de
mare ajutor guvernului maghiar regiunile miniere care in acelasi erau
pi centre industriale mai desvoltate ca Bá Bystrica, Kremnica, Baia
Mare imprejurimile ei, precum pi Banatul. In 'aceste regiuni, ca o conse-
a prelucrärii produselor miniere, fiscul avea intreprinderi importante
de topitorie pi de prelucrarea metalelor, mai vorbim de insemnätatea
a minelor de aur si de argint absolut necesare pentru asigurarea
fondului financiar.

Lajos Farkas-Géza Radó, Kossuth és a szabadségharc hadiipara (Kossuth indu-

stria de a luptei pentru libertate), Sázfrdok (i Secole 1952, Nr. 3-4,
p. 690.
2 Baritiu, op. cit., II, p. 485.
I Farkas-Radó, op. cit., p. 698.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTFA DIN 1848-1849 1135

lmportanta
ea a iesit - Baia Mare si miniere care apartin da
dupä cum vom aräta mai jos - in special din
puncte de vedere, dupa pgtrunderea armatei austriace contrarevolutionare,
care a avut ca urmare : pe de o parte pierderea minelor din Nord :
Bystrica Kremnica (azi in R. Cehoslovacä), iar pe de altá parte, produ-
sele regiunilor miniere din Banat Transilvania nu puteau fi luate con-
sideratie deck partial.
anume in primul regiunea Baia Mare furniza guvernului revo-
lutionar aurul argintul necesar achizitiilor militare - pe care acesta le
fäcea In parte din - apoi materiile prime pi intreprinderile ne-
cesare pentru prelucrarea precum pi monetkiile sale.
In al doilea pe produsele miniere ale acestei regiuni se baza
industria de rkboi care se desvolta inteun ritm rapid, mai ales fabricarea
munitiilor. Pentru asigurarea fondului monetar era nevoie inafarä de extra-
gerea pi topirea metalelor nobile : aurul argintul, extragerea plumbului,
aramei, cositorului pi a altor Pe acest muncitorirnea pi inte-
lectualitatea din regiune a fäcut eforturi neobisnuite, care au
avut ca reiultat faptul cä multe mii de chintale de minereuri sau semi-
fabricate au päräsit depozitele intreprinderilor miniere, dirijate in spe-
cial spre Oradea, care a jucat un rol de seamä mai ales in ce priveste fabri-
carea armelor pi a munitiilor.
In al treilea rand, a ramas singura care, La inceputul
anului 1849, dupa ocuparea celei mai mari din teritoriul Ungariei, dis-
de instalatiile necesare prafului de puscá de care avea ne-
voie armata. Pulberäriile din Baia Mare aveau o pentru
revolutie. De aceea comandamentul militar Ic-a ac9rdat o atentie deosebitä.
dar Baia Mare pi imprejurimile ei au avut un rol important in
dustria de räzboi.
Importanta localitätii Baia Mare din acest panel de vedere a relevat-o
generalul Bem primul säu raport din 13 Decembrie 1848 asupra
campaniei din Transilvania clod, ocuparea Baia Mare, vor-
beste despre ea ca despre din cele niai centre industriale
ale Ungariei, unde se ggsesc pulbergrii, turngtorii de fier". El aratä prin-
tre succesele sale militare cel mai important este cruparea localitgtii Baia
Mare unde am intrat - - azi dimineatg. Locuitorii ne-au pri-
mit cu bucurie pi iluminarea raportul
acum pot asigura Comitetul pentru Apgrarea voiu cuceri Transil-
vania mijloacele care ini s'au dat care mi s'all promis imi vor
date, färä mai fie nevoie de alte ajutoare"
Mai sus, am vorbit despre pe care le-au fäcut minerii pen-
tru extragerea metalelor pretioase indispensabile cregrii fondului

Pesti Gazeta Nr. 243, p. 1188.

www.dacoromanica.ro
1136 E. CSETRI

Inteadevär, ei aveau de luptat un dusman in noaptea

minelor" ca
arätat
extrage metalul pentru banii necesari
de dreptatea cauzei
- cum au
cererea pentru acordarea drep-
tului electoral. Mai la monetária ce s'a la Baia Mare, mun-
au f5cut toate eforturile ca poatä fabrica banii noi ai guvernului
revolutionar in mai mad. In materialul särac g5sit In arhiva
inspectoratului minelor se poate urm5ri hi de aproape rolul jucat de minerii
minele de metale pretioase, extragerea materialelor prime, pe de
parte munca organizatorieä desf5suratä specialisti tehnicieni
muncitorii pentru punerea in functiune activitate
a monet5riei dela Baia Mare.
Minele depindeau de ministerul de finante. El hotAra deci in chestiunile
privitoare la si la rnonetärie facea acest lucru ritm tot
mai rapid, cerut de Prima sa dispozitie este datä la 19
1849, inspectoratului general al niinelor baterea
netelor de argint de 2 grosi 1
Realizarea acestei a suferit intarziere cátva timp, cáci
lipseau necesare Era nevoie de muncitori specialisti pentru
noua intreprindere. De aceea au angajati pe strungarul
l5c5tusii Sándor Bartha László un de 20 pe
Au venit muncitori noi si din alte regiuni, aducând ei o parte
din masini. Cu toate acestea, baterea monetelor continua probabil
din cauza lipsei tiparelor, care s'au pierdut in timpul produse de
mutarea guvernului dela Pesta
In ministerul de finante cunostintä satisfactie prin deci-
zia dela 3 Martie monetäria din Baia Mare a fost definitiv instalat5 pi
dela Debretin s'au la Baia Mare 1500 gire de argint aur Totodatá
el di dispozitii directiunii generale a minelor monetäria
pentru baterea monetelor de creitari, si ca monetele de trei ce
bátute sä le la Debretin
Pentru asigurarea a .acoperirii de aur, superioare
stimulau oficiile miniere sá facá eforturi neintrerupte
Aceasta este tot ce despre activitatea monetáriei in timpul luptei
pentru libertate. Dar baterea de monete putea s5 continue succes la Baia
Mare, care nu a de dusman pini la präbusirea revolutiei. Acest
fapt a putut contribui In mare m5surá la crearea bazelor financiare ale lup-
Arhiva Inspectoratului general din Baia Mare, registratura prezidentiala, Nr.
49, 1849.
Ibidem, Nr. 36, 1849.
Ibidem, Nr. 52, 1849.
Ibidem, Nr. 22, 1849.
Ibidem, 143, 1849.
Ibidem,
Ibidem, 403, 1849.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1137

revolutionare, la schimbul de märfuri la plata comenzilor fácute pentru

unitätiie militare.
lard de munca desfäsuratä in domeniul extragerii metalelor preti-
case a monetelor rezultate din ele, regiunea Baia Mare juca un
rol important pi prin procurarea materiilor prime necesare productiei de ar-
mament, munitil pi echipament.
Materialul arhival ce ne la dispozitie ne aratä nurnai o parte din
sforPrile fäcute in 'acest domeniu, dar chiar pi ne putem da seama de
cantitätile uriase de plumb, pi alte metale, din galeriile mini-
ere ale Baia Mare pentru acoperirea necesitätilor armatei. Astfel
la 27 Octornbrie 1848 ministerul de finante a ordonat transportarea a 1500
chintale de plumb la Buda, probabil pentru necesitätile fabricii de arme pi
1 mai târziu, la sfârsitul lunii 1849, a dat ordin
pentru transportarea a 1000 chintale de plumb la Oradea 2 Ca urmare a
acestui oficiul metalurgic pi silvic din Ferneziu a räspuns, la 2
forului superior dela Baia Mare de care depindea, pune la dispozitie
500 chintale de plumb, angajandu-se sä asigure pi restul cantitätii cerute
Pe asemenea cantitati mari, topitoria din Ferneziu - cea mai
din regiune - furniza pi altele mai Astfel la 18 Februarie 1849
inspectorotul raporta cä are pregAtite 300 chintale de plumb pi a dispus
transportarea la Oradea Exploatärile din regiunea Baia Mare furnizau
plumb alte materii prime nu celor mai importante Intreprinderi
de räzboiu, ci pi pentru acoperirea nevoilor locale. La 3 Aprilie 1849, de
la cererea comisarului guvernamental din comitatul Bereg, topitoria a tri-
mis 30 chintale de plumb pentru proiectile de asta, ele furnizau tot
in scopuri militare fier, cositor, aramä, acid sulfuric. Asa, de pildä,
despre fierul trimis intreprinderii pentru fabricarea sulfuric din
Munkacevo 6
ministerul de
-
azi in U.R.S.S. - iar sfârsitul luptei pentru libertate
a ordonat trimiterea a 300 chintale de plumb tot la
Munkacevo si a 800 chintale la Sibiu, din cota de 1200 chintale ce trebuia
trimisä la Pesta
Cantitativ, regiunea minierd Baia Mare ocupa un de nu
mai in ce privepte produsele de plumb, ci - aläturi de acestea - si in ce
privepte cele de aramä. Din nefericire nu dispunem de date anterioare lunii
Februarie 1849, când izvoarele trimiterea de pläci de aram

Arhiva Inspectoratului superior minier din Baia Mare, Nr. 3290,

2 Arhiva general minier din Baia Mare, registratura prezident,ialä,
Nr. 382, 1849.
Ibidem, Nr. 387, 1849.
Ibidem, Nr. 127, 1849.
Ibidem, Nr. 212, 1849.
Ibidem, Nr. 203, 1849.
Ibidem, Nr. 397, 1849.

72 - Studii referate c. 1817

www.dacoromanica.ro
1138 E. CSETRI

la Oradea relatäri vorbesc despre trimiterea a 170 chintrale de

aramä 2 Mai tarziu, se ia dispozitia pentru transportarea a 400
din zisa aramd de Bistrita" la Seghedin
A in regiune miniera o industrie chimica, destul de
in comparatie conditiile inapoiate ale epocii care industrie
indispensabilá metalelor, avea acum prilejnl se
desvolte. Printre produseie cele mai importante era acidul sulfuric acidul
nitric. Toate aceste rnaterii erau indispensabile fabricärii munitiilor. Ele se
trimiteau pe de o parte la Oradea, iar pe de alta parte in centrele de fabri-
care a munitiilor, ca de exemplu Sibiu. In Februarie 1849 s'a trimis acid
nitric la Oradea 4, in Julie 100 chintale de acid sulfuric la Seghedin,
pentru guvernului refugiat acolo Dar datele arnintite nu ne
pot decât o imagine incompletä despre furnizate din aceste
materii de cätre regiunea minierä Baia Mare care, prin productia ei de mii
mii mäji - datoritä mum!! devotate a muncitorilor si a tehnicienilor,
a acestor anonimi ai revolutiei -a adus servicfi foarte importante
pentru libertate.
Pentru folosirea armamentului - pistoale, tunuri - era
de praf de puscä, proiectile, grenade alte munitii.
Pe tärâmul aprovizionärii 'au devenit renumite special
puiberäriile din Baia Mare. In ce conscrierea pi autoriza-
lilac pentru fabricile de salpetru, ministerul dat dispozitii ca sä
li se dea tot sprijinul, deoarece fabricarea salpetrului este o conditie preala-
bilä a prafului de puscá Ministerul de räzboi a dat dispozitii
orasului Baia Mare sä sprijine prin mijloacele pe producAtorii indi-
viduali de saipetru. In acest scop, orasul a instituit o comisie de
care sä cerceteze cu locotenentul de artilerie, care comand pul-
beräria sä facä : dacä cum ar putea organiza productia de
salpetru in oras de oras" Orasul deci s'a sä preia pulbe-
räria, pentru a asigura mai bine productia. Nu se cine a continuat sä
conducä atelierele de salpetru, dar sprijinite Hind de Comitetul de Apärare
a Patriei si de fisc ele functionau rezultate destul de bune. Baia Mare a
primit din partea guvernului noi masini pentru fabricarea prafului de
8, adminiStratia fiscalä a minelor a predat din ordinul rninisteru-

1 Arhiva Inspectorului general din Baia Mare, registratura prezidential5

Nr. 114 115, 1849.
2 Ibidem, Nr. 260, 1849.
Ibidem, Nr. 411, 1849.
Ibidem, Nr. 115, 1849.
Ibidem, Nr. 411, 1849.
6 Orasului Baia Mare, Nr. 1464 3609, 1848.
Ibidem, Nr. 3609, 1848.
8 Varga, op. cit., In Nagybá nya s vidéke (Baia Mare si lmprejurimile sale), 1888,
Nr. 14.
www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1139

lui de finante steampele din Dealul Crucii in vederea fabricärii prafului de

puscä 1
La fabrioarea puscä se lucra in lunile de toatrin5, munca
de
Intrerupându-se numai dupä ce s'a fäcut mai frig, deoarece din pricina
ghefului s'a oprit roata hidranlicä
Totusi in Ianuarie 1849 cApitanul Jenei, comandantul militar din Baia
Mare, a putut raporta invârtirea continuä a rotii morii" (dela pulberärii)
Dupá potolirea frigului pi in urma mIsurilor luate productia a continuat
nestânienit5.
Orasul a pus la dispozitia muncitorilor a serviciului de paz4 canti-
tatea de lemne.
Inteadevär pulberäria era permanent de gärzii natio-
nale din Baia Mare.
Nimic nu scoate mai bine in relief importanta pulberäriilor din Baia
- azi in R. Ceho-
-
Mare, decit faptul dupä pierderea orasului
'aici functiona singura intreprindere de fabricare a prafului de
puseä din Ungaria si Transilvania. Se intelege deci de ce a sprijinit cu atâta
Comitetul de Apgrare a Patriei pulberäriile din Baia Mare. Mai ales
lunile critice de a in evidentä importanta fabrickii prafului
de de aici, singura care mai putea satisface nevoile revolutio-
nare. In aceste pulberkii, In lunile grele de farnä, muncitorii inginerii,
lucrând in mijlocul unor serioase stab prost
fáceau cele mai mari sfort5ri ca poatä aproviziona armata
munitia necesar5. Mai târziu, Comitetul pentru Ap5rarea Patriei a infiintat
pulberärii la Teceu, Sibiu pi lângä Oradea'.
Cu timpul, pe fabricarea prafului de puscä s'a inceput in
giune fabricarea cu ajutorul diferitelor intreprin-
miniere. Importantä materie primä era gletul" (in nernteste
utilizabil din punct de vedere militar ; orasul a cerut ca el sä fie blocat Nu
se poate stabili precizie dacä atelierele de munitii din regiune au pro-
dus din aceastä materie in cantit5ti mai mari au produs numai pentru
necesitätile g5rzii nationale locale. Atelierul de munitii pare sä fi fost de
proportii mai Dupä cum rezultä din datele ce ne stau la dispozitie, la
el era instalat in clädirea monetäriei, mai functioneze
local aparte, pe care i afectat orasul 5. In Mai 1848 garda
nalä din Baia Mare ca Onut Muresan alti insi cunoscätori" sä in-

Arltiv.a Inspectoratului general minier. Registratura Nr. 142, 1849.

2 Mérei, op. cit., p. 390.
Debrecen, a szabadságharc fövárosa (Debrelin, capitala luptei pentru libertate),
Dcbretin, 1948, p. 161-162.
4 Arhiva Orasului Baia Mare, Nr. 2070, 1848.
Ibidem, 241, 1849.
72
www.dacoromanica.ro
1140 E.

mcarcarea cartuselor Se poate stabili nicio indoialä cä atelierul

de era gata instalat din Octornbrie 1848. la inceputulactivitatii
sale, atelierul de munitii a folosit 8 de plumb, ceea ce putea sä insemne
o capacitate de productie destul de restrânsä.
Pentru desvoltarea atelierului de munitii din Baia Mare, a intervenit
Bem probabil, care a recunoscut din timp importanta orasului din punct de
vedere al industriei de räzboiu. informatie contemporanä arat la
Baia Mare pe lâng pulberärie, Intreprinderi miniere si turnätorii de fier.
a fost o Intreprindere sucursal de munitii, care aproviziona pri-
mul rând armata din Transilvania a lui Bern" Totusi fitilul necesar muni-
tiei fabricate la Baia Mare trebuia anus dela Oradea.
Inca in cursul anului 1848, garda nationalä de sub comanda lui
tona a putut depozita cantitäti importante de munitii la Baia Mare. Acea-
sta rezult din adresa oficiului minier ctre oras, prin care cere ca muni-
tia pe care aceast a dup plecarea ei in cldirea laboratoru-
lui de analiz a minereurilor s fie irnediat ridicatä, pentru ea poate peri-
clädirile din apropiere. Pe de alt parte, proiectilele de artilerie de
puse depozitate la topitorie impiedecau buna desfäsurare a muncii
teadevr, mnainte de cäderea revolutiei la Baia Mare au fost depozitate
portante cantitäti de munitii. Relatarea lui Pál Varga anume c ca-
pitularea lui Kazinczy La Jibou, Urban a pus s se transporte dela Baia
praf de si gloante, 40 sau 50 de carute" - ne permite
tragem concluzii cu privire la insemntatea productiei de munitii de aici.
Important a fost rolul pe care regiunea Baia Mare I-a jucat apro-
vizionarea armatei armament, munitii mbräcaminte.

organizarea a fabricArii de arme -

Având In vedere lipsa puternic resimtitä de Prmament - paralel cu
s'a fäcut o conscriptie despre
armele aflate In proprietate particular publica la Baia Mare. Oficiul
nelor avea 118 arme, orapul 48 de arme, la particularii din erau
tinute in evident 152 de arme de foc, 128 de arme alice, 124 de pistoale
104 säbii In depozitul de arme al orasului se mai vreo 300 de
arme de vantoare pistoale. Armele ce se aflau in aveau o deose-
cu mai mult cu multi dintre muncitorii
mánuesc dibácie armele de altii securile" Principala difi-
in intrebuintarea armelor o constituia faptul armele de foc erau

Arhiva Baia Mare,Registru de procese verbale al din

Baia Mare, Insemnare din 26 Mai 1848, cot
2 Pesti Hirlap » Gazeta de Pesta s), 1848, Nr. 247, p. 1205.
Maior garda nationalá din Baia Mare.
3 Arhiva Oraiului Baia Mare, Nr. 3798, 1848.
Varga, op. cit., In Nagybanya és vidéke (Baia Mare linprejurimile sale), 1888,
Nr. 14.
Arhiva 0545110 Baia Mare, Nr. 1701, 1848.
(e Poporul »), 1848, Nr. 37, p. 147.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848-1849 1141

foarte felurite, de diferite calibre, diferite mecanisme, o parte dintre

ele erau Pentru a putea fi folosite din nou, orasul a ordonat
repararea Pentru trupele aflate in luptá cu contrarevolutionarii de sub
conducerea lui Jellachich, Baia Mare a trimis in August 1848 la Pesta 120
de arme cu baionetá in stare bunä
Baia Mare nu avea instalatii propriu zise pentru fabricarea de arma-
ment. De Ungaria, aflatä pe picior de r5zboiu, nici nu avea o
de armament propriu zisä, in de instalatä la Pesta apoi
la Oradea. Atelierul de armament din Ujgorod -azi U.R.S.S. - a fost
mutat prin refugiu la Sighet. Dar aproape in fiecare se afla un
atelier pentru repararea armelor. Printre cele mai mari se numära atelierul
din Cluj 3.
Fabrica de arme din Oradea, proprietate a statului, importantä din
punct de vedere al fabrickii de armament, producea la inceputul
1849 un numär de 70-80 de pusti pe zi, pe fabrica de arme a
Sándor Cziegler din nu producea deck 50 de pusti pe
De sigur, multe mii de arme au ajuns posesia armatei
nare din depozitele garnizoanelor Buda din altele, tar regimentele
austriace de linie au adus cu sine echipamentul complet. Totusi, toate
eforturile depuse, lipsa de arme nu a putut fi nici la sfârsitul
revolutiei.
In intreprinderile metalurgice apartinând districtului minier dela Baia
Mare s'a organizat fabricarea de säbii.
Pentru acest scop, cea mai potrivitá s'a dovedit intreprinderea pentru
fabricarea fierului din Strâmbu. Productia de era mai ales
pentru cavalerie. Intreprinderea din Strâmbu care in realitate nu era deat
un atelier de turnätorie de fierärie - in timpul revolutiei a devenit
numitä prin turnätoria sa de tunuri. s'au turnat tunuri de aramä din
clopotele adunate din satele vecine. In localitatea Kabolapojana, aflátoare
in Maramures, turnat de asemenea mai multe tunuri de aramä. Pál
un corespondent din Baia Mare, relateazä la Kabolapojana,
turnat 24 de tunuri de câte 3 funti
Inafarä de aprovizionarea arme munitii, atelierele
au indeplinit un rol important in satisfacerea nevoilor armatei in haine,
alte articole de echipament. Lipsind intreprinderi de imbrá-
cäminte de proportii mai mari - a organizare se abia la

Arhiva Baia Mare, Nr. 3447, 1848.

2 Ibidem Nr. 2172, 1848.
Mérei, op. cit., p. 401.
Arhiva Inspectoratului general minier din Baia Mare, registratura
Nr. 48, 53 168, 1849.
Pesti Hirlap Gazeta de Pesta s), 1848, Nr. 79, p. 536 Debrecen a szab. h.
p. 154.

www.dacoromanica.ro
1142 E. CSETRI

put - revenea micilor ateliere sarcina de a confectiona echipamentul, dela

bocanci la cartusiere dela chipiuri pânä la mantale.
Intr'adevr, in timpul revolutiei atelierele aveau un rol
in aprovizionarea cu imbrácáminte a armatei revolutionare.
Sándor Lukács comisarul guvernamental pentru echiparea intregii
mate maghiare", s'a .adresat la 17 Mai 1849 printr'un ordin Baia
Mare, cerând inainteze imediat o situatie despre toti
pantofari, croitori, mesteri fabricanti de chipiuri, curelari pi ceapra-
zari aflati pe teritoriul Totodatá el a invitat orasul ca sä
vreo 2-3 mestesugari la Pesta la depozitul de confectii pe intreaga 1
Lukács a invitat pe meseriasii dela orase, pe fabricanti, negustori
industriasi ca toate postav, pânzà, bocanci, cisme,
chipiuri aflate in posesia pi necesare echipkii armatei maghiare,
le neintârziat la Pesta, unde li se va achita imediat pretul aces-
tor articole
Potrivit conscriptiei fäcute de oras, 145 calfe apartineau
murilor industriale de irnportantä militará, fäcând parte din categoriile de
mai sus s.
In raportul s5u, orasul cá nu este pentru plecarea mes-
tesugarilor la Pesta, deoareee transportarea uneltelor atelierelor acestora
ar intâmpina mari De aceea, ar fi o solutie mai band
mestesugarii continua munca in atelierele proprii,
ei ca furnizori ai armatei ardelene" 4. Este evident in
räspunsul orasului gäsit expresie rezistenta de breaslä. De ce
se opuneau ? De aceea, fiindc5 dominatia breslelor, care
atunci avuseserá o situatie in industrie, In 1848, in urma elibe-
rkii a suferit o infrángere Aláturi de desfiintarea
giei, aceasta a lost a doua mare cucerire a revolutiei... de
va a privilegiatá. De aceea s'au
tutors ei rezistenta breslelot din stâlpii de
zim ai contrarevolutiei interne" 5.
E neindoios faptul ci aceastä a breslelor a insemnat o
care piedecá calea luptei de general, micile ateliere
au jucat un rol important echiparea armatei. Pe când
de lacomi de astiguri mari, furnizau numai anevoie, in
schimb muncitorii, din mai mari, precum pi muncitorii simpli
din mica industriei lucrat eu abnegatie pentru succesul revolutiei.
Arhiva Baia Mare, Nr. '1849.
2 Ibidem.
3 Ibidem, Nr.
Ibidem.
Balázs V. T. Az 1849 es békepárt és mai ideológusai (Partidul din 1849
ideologii ei de In a Szemle (e Revista Decembrie, 1948,
p. 828.

www.dacoromanica.ro
 MUNCITORII DIN BAIA MARE IN REVOLUTIA DIN 1848 1849 1143

Inainte de 1848, ca o consecinta a politicii economice a absolutismu-

lui austriac aliat fortele reactionare, desvoltarea relatiilor capitaliste in
Ungaria in Transilvania a rämas in urmä. Aparitia capitalismului, desi
relativ a dat nastere muncitorimii moderne, proletariatului, care
din primele sale inceputuri s'a asezat pe pozitia de luptä impotriva
tatorilor. Pe aceastä treaptä ...proletarii nu combat incä pe dusmanii
ci pe d,usmanii dusmanilor ei combat rämäsitele rnonarhiei absolute,
pe mosieri, burghezia neindustrialä, pe micii burghezi" - dupä cum ar5tä
Marx Engels in Manifestul Partidului Comunist"
Muncitorimea in timpul revolutiei burghezo-democratice din 1848 lupta
cu burghezia Impotriva fortelor feudalismului pi ale despotismului,
desi in revendicärile sale de drepturi politice, rezultate din cuceririle revolu-
tionare in actiunile duse pentru imbunätätirea conditiilor de muncä
viatä, ea se gisea deja in fatä cu burghezia.
Marx Engels, in toamna anului 1848, dupä ce reactiunea innabusise
in sânge revolutiile din mai multe täri din Europa, asteptau ca flacira
volutionarä sä fie reaprinsä de revolutia ce se continua räz-
boiul revolutionar.
Apreckerea rolului jucat de anumite forte sociale pi personalitäti in
aceastä revolutie trebue pe baza acestor considerente. Acele forte care
au ajutat revolutia maghiarä, au luptat reaprinderea revolutiei
Europa au jucat un rol progresist, revolutionar 2
Astlel au fost mile de tärani români care, cot la cot cu massele
nesti maghiare, au luptat in armatele revolutionare din Transilvania de sub
comanda generalului Bem.
Aläturi de revolutie a stat pi muncitorimea din regiunea Baia Mare,
ca pi muncitorimea din toatá Ungaria. Ea a luptat deci pentru biruinta revo-
lutiei, servind cauza progresului. In timp ce o parte din aceastä muncito-
rime se afla cu arma in mini pe câmpurile de cealaltá parte se tru-
dea in locurile de rnuncä, ca sä poatä aproviziona armata cu cele trebuin-
: bani, arme, echipament, materiale de räzboiu. Färá participarea ei,

armata revolutionará n'ar fi putut face niciun pas.

Istoria muncitorimii din tinutul Baia Mare in anii revolutiei din 1848-
1849 este o minunatä pildä de sacrificiu care aratä massele populare au
stiut sä participe la lupta pentru cauza revolutiei.
Azi, Baia Mare regiunea inconjurätoare este una din mândriile
dustriei noastre socialiste in constructie. Munca plinä de elan a
rimii din acest bazin minier pentru fäurirea unui viitor mai fericit, se des-
fäsoará conditiile noi ale regirnului democrat popular, regim cucerit in
conditiile eliberärii Patriei noastre de sub jugul hitlerismului de
rioasa Armatä Sovieticä, de clasa muncitoare sub conducerea Partidului.
K. Marx F. Engels, Opere alese (in volume), Ed. P.M.R., 1949, vol. p. 18.
2 A se vedea M. Roller, Despre Nicolae Balcescu, in vol. Studii referate despre
N. Bucuresti, 1953, I, p. 166.
www.dacoromanica.ro
 K. MARX DESPRE MILE ROMÄNE
DE

C. HAILOVICI

lstoria devine o aparitia marxismului, care a

o in istoria umane.
la Marx Engels, istoria era o acumulare de fapte, ocupându-se
zugrävirea unor laturi izolate ale procesului istoric.
Marx Engels, descoperind materialismul dialectic urma sinteti-
zärii practicii istoriei mondiale pi a rnarilor descoperiri in domeniul
naturii, si extinzandu-1 la studiul societätii, astfel materialismul
istoric, au pus capät acestei stäri inapoiate.
Studierea istoriei oruenirii ajutorul materialismului istoric, singura
teorie a legilor celor mai generale ale
societätii, a Inläturat haosul si arbitrarul care domnise atunci
in conceptiile istoriei. Marxismul a dat cheia pentru rezolvarea sar-
cinilor celor mai arzätoare, mai vitale ale desvoltärii societätii.
marxistä despre societate a apärut si s'a desvoltat in lupta
trnpotriva sociologiei reactionare idealiste care nega
rul obiectiv al legilor desvoltärii sociale.
Marx a arätat falsitatea teoriilor idealiste despre societate
care desvoltarea societätii este
- teorii
de ideile, dorinteIe, con-
ceptiile unor personalitäti de seamä - demonstrând cä factorul principal
care caracterul orânduirii sociale, desvoltarea dela o
orânduire la alta este modul de obtinere a mijloacelor de trai necesare exis-
tentei oamenilor.
Modul de productie al vietii materiale determinä procesul vietii spiri-
tuale in general, ideile teoriei sociale, politice, juridice religioase. Prin
urrnare nu oamenilor determina existenta ci existenta deter-
constiinta

www.dacoromanica.ro
1146 C. MIHAILOVICI

Marx a mai dovedit cä motorul societäti este lupta de clasä,

clasele antagoniste proprii unor anurnite orânduiri sociale.
In opozitie teoriile burgheze care eternizau dmpärtirea socierätii in
clase, Marx si Engels, descoperind c5 existenta claselor este determinatä de
modul de productie dominant in societatea datä, au demonstrat caracterul
istoric trecätor al claselor, al oranduirilor sociale bazate pe clase in general.
Teoria marxistâ a claselor a luptei de elasá a permis se descopere
cauzele revolutionare ale massefor, care duc la revolutii
sociale.
Pe baza acestei teorii, Marx Engels au aratat rolul istoric al prole-
tariatului de gropar al capitalismului.
Descoperirea de Marx si Engels a fortei determinante a desvol-
tärii sociale - schimbarea si desvoltarea modului de productie - a permis
fie complet la rolul masselor populare in istorie.
Istoria omenesti istoria schimbärii modurilor de pro-
ductie pi, principala a productiei o constituie producätorii
nurilor materiale, muncii, istoria societätii este, de
istoria rnasselor de oameni ai muncii, istoria popoarelor.
Sociologia burghez5, care mai in epoca imperialismului a
devenit o arm" a fortelor celor mai reactionare, neag5 rolul hot5rItor. al
masselor populare in istorie. Ea reduce istoria societätii la actiunile unor
personalitati proeminente - regi, comandanti de guvernanti etc.
Considerarea vointei activitätii personalitätil,or istorice ca principata
fortä motrice a istoriei constituie o expresie a subiectivismului in stiinta
cialä.
Confirmarea marxiste despre rolul masselor populare se
in lupta de clasä a asupritilor Impotriva asupritorilor, revolutiile
sociale, in actiunile claselor Inaintate ale societätii.
Activitatea creatoare a masselor pi-a gäsit intruchiparea in uriasele
transformäri sociale in Uniunea Sovietid tärile de demo-
cratie popular" ca urmare a victoriei Revolutii Socialiste din Octom-
brie si a eliberkii celorlalte tgri de cEtre Armata Sovieticä, precum ca
urmare a luptei popoarelor conduse de partidele comuniste muncitoresti.
Lipsa fundamentalä a tuturor doctrinelor filosofice materialiste dina-
intea lui Marx consta in ele aveau la baud un materialism contem-
plativ, rupt de practicä, care nu tindea deck sä explice lumea.
Marxismul serveste oamenilor nu numai pentru a putea cunoaste des-
voltarea naturii si societätii, dar pentru a le transforma.
Teoria marxistä partidele de avantgardä ale
clasei muncitoare, care, pe baza acestei ,conduc proletariatul
pasi siguri la eliberarea de sub exploatarea capitalista si la fäurirea socia-

www.dacoromanica.ro
 MARX DESPRE TARILE ROMANE 1147

Marxismul este o teorie vesnic vie, o invRttorä creatoare in

desvoltare. evenimente de din epoca
desvoltärii capitalismului in faza sa ultimä, imperialismul, si legi ale
desvoltärii sociale sunt oglindite sintetizate in mod stiintific, in operele
continuatorilor märetei opere a lui Marx Engels, Lenin si Stalin.

Marx a putut elaboreze conceptia atotcuprinzatoare a

muncitoare asupra datoritá faptului et a studiat problemele cele
mai complexe ale istoriei claselor sociale. Marx s'a ocupat nu numai de ta-
rile Inaintate din timpul ci a si situalia economica, socialä si
politica a tärilor mai erau Rusia, Tara Romaneascá,
. Moldova etc.
Analiza fäcutä de Marx anumitor evenimente din istoria popoarelor
respective este un indreptar de nepretuit pentru istoriografii contemporani
ai acestor tári de felul cum trebue väzute, in lumina adeváratä,
evenimente.
Pentru istoriografii nostri, contributia de Marx in explicarea
anurnitor momente din istoria Patriei este o arma puternicá faurirea unei
istorii pe baze cu adevärat lupta pentru concep-
jiilor burgheze din aceastä importantä a

*
Karl Marx a urmärit cu atentie istoria poporului roman, situatia poli-
ticä si economicá a Române.
In Europa, poporul 'Sena parte din acele popoare care au su-
ferit cel mai mult de pe urm,a cotropirii Mai bine de o mie de ani
teritoriul noastre - tovaräsul Gh. Gheorghiu-Dej - a fost obiec-
tul prädäciunilor si invaziilor cuceritorilor romani, cotropitorilor turci apoi
ale imperialistilor civilizati" francezi, englezi germani"
Istoria poporului roman este plinä de lupte duse veacuri de-a-randul
impotriva asupritorilor säi pentru libertatea nationalä socialä.
Incepänd din secolele XIV -XV o serie de din Sud-Estul Euro-
pei, printre care si Tara Româneascä Mcildova, au fost subjugate de Oto-
mani al cäror jug a constituit o frânä in desvoltarea economicä a acestor

In operele sale politice, Marx a analizat situatia economicä politicä

creatä de ocupatia turceascä in aceastä parte a Europei, rolul reac-
tionar al imperiului feudal otoman teritoriile ocupate.

Gheorghiu-Dej., Articole Cuvântäri. Ed. pentru politia, 1952,

a III-a, p. 367.

www.dacoromanica.ro
 C. MIHAILOVICI

In articolul säu, intitulat NationOtätile Turcia", apárut in a doue

jumätate a secolului al XIX lea, Marx a subliniat : Prezenta Turcilor in
Europa Impiedicá in mod considerabil cresterea prosperitätii in peninsula
Tracia pi Ilyria" 1
In ceea ce priveste poporul nostru, Marx a fäcut un istoric al legätu-
rilor de vasalitate dintre prile Române Poartä
Marx citeazá articole importante din aceste tratate, tragând concluzia
Tärile Rornâne erau sub suzeranitatea Portii pläteau
tribut"
Poporul a fost printre primele popoare din Europa, care au
o rezistentä activa Impotriva invaziei pi a dominatiei otomane.
In impotriva Turcilor, armata era inferioarä atât din
de vedere numeric pi ca armament. Totusi, faptul Românii
ceau un räzboi drept, de apgrare impotriva cotropitorilor, a fäcut ca de
foarte multe ori, armata sä fie greu de cea româneascä.
ferindu-se la una din cele mai remarcabile lupte ale poporului nostru impo-
Iriva Turcilor - lupta dela Vaslui din anul 1475 -- Karl Marx a subliniat
arrnatei moldovene, in majoritate covársitoare din
rani. Slab Inarmall si dusmanului, din punct de vedere numeric,
armata de Stefan eel Mare a obtinut o victorie
moment fortele' militare ale imperiului otoman erau
putere temute de intreaga lume. Despre victoria armatei
impotriva icestei armate considerate atunci drept invincibill,
Marx a scris : Armata moldoveneasa (compost din 40 000 de oameni slab
inarmati, tärani care fseserä luati aproape direct dela plug, 5000 de soldatf
2000 de polonezi), desi mult mai deat cea turceascä, a zdro-
bit-o complet ; numai Turci au scäpat cu ; au fost omorite patru
pasale, au fost capturate 100 steaguri" Aceastä victorie repurtatä de ar-
mata moldoveneascä impotriva invaziei otomane a dat imbold ulte-
rioare ale poporului român cM i ale altor popoare impotriva cotropirii
otomane.
cu ocuparea Tärilor Române de cMre Turci, interesele de
ale marilor s'au impletit strâns cu interesele ocupantilor turci. Nu era
deci luptele pentru independentä ale au fost
aproape intotdeauna trädate de

1 K. Marx, Oeuvres politiques, 1929, III, p. 10.

2 Ibidem, 1930, V, p. 70.
Ibidem, p. 71.
4 Arhiva Marx-Engels, VII, p. 203, ed. rusa. A se vedea Istoria R.P.R., Ed.
de Stat didactica pedagogica, 1952, p. 131-132.

www.dacoromanica.ro
 K. MARX DESPRE TARILE ROMANE 1149

La sfârsitul secolului XVIII-lea Inceputul secolului al XIX-lea,

odatä intensificarea procesului de descornpunere a orânduirii feudale in
Tärile Române, relatiile de au devenit o in desvoltarea noi-
tor forte de productie. Lupta noilor forte sociale pentru Inlocuirea relatiilor
productie invechite relatii corespunzgtoare s'a contopit in mod
firese cu lupta pentru dobortrea dominatiei turcesti, sprijin puternic al feu-
dalilor români.
Un moment deosebit de puternic al luptelor pentru eliberarea sociala
nationalä a masselor din tara constituie marea popu-
lará din 1821 de Tudor Vladimirescu. Räscoala poporului, din 1821,
sub steagul ei tärani, luergtori, târgoveti si boiernasi, a
parte integrantá din lupta a popoarelor din Sud-Estul Europei im-
potriva exploatarii feudale inrobirii otomane. Räscoala din 1821 a
pinat impotrivirea inverunat si uneltirile ale boierimii, la adresa
Tudor spune : Patria se norodul, jar nu tagma jefuitorilor".
Reprezentantii fortelor sociale vechi, perimate
rarea intereselor de
- boierii - care in
au recurs la interventia Turcilor, au provocat
desbirbare intre conducgtorii räscoalei românesti si cei ai miscärii eteriptilor,
scopul de a le släbi cat mai mult fortele. ConducMorul Ipsi-
lanti, care, la sfatul boierilor din Moldova, a renuntat la adoptarea unor
reforme sociale, prinde pe Tudor Vtadimirescu, pi ordon lui.
rInd dupa aceea, el propria sa armatä scopul
eliberänii Greciei pi fuge Austria.
Ocupandu-se de aceastä popular5, Marx a aratat rolul con-
pe care l-a avut Tudor Vladimirescu.
,Ipsilanti a trädat acest battalion (al - Marx

n mod criminal pe Vladimirescu, conducätorul räsculatilor Valahi"

:

Nota Red.) pi a asasinat

Cu impotrivirea masselor ,imperiul otoman a reusit sä subjuge

poporul roman mult tirnp räscoalg, hind sustinut prin
toate mijloacele de guvernul capitalist din Franta si mai ales de din
Anglia.
Capitalismul englez avea tot interesul sä imperiul feudalo-
turcesc, acestuia in Sud-Estul Europei, deoarece avea astfel la
dispozitie o de desfacere deosebit de avantajoasä pentru märfurile
engleze.
infrângerea Turciei in räzboiul ruso-turc din 1828-1829, Marx a
cum tocmai guvernul englez s'a impotrivit päcii dela Adrianopol,
menitä sä promoveze comertul exterior independent al Tärii al
Moldovei inaintarea acestor pe drumul desvoltärii capitaliste. Karl
Marx spunea leg5turä aceasta : Gus ernul englez a refuzat sä recu-

Karl Marx Fr. Engels, Opere, 12, p. 363; Herr Vogt, 1927, 2, p. 19.

www.dacoromanica.ro
1150 C. MIHAILOVICI

tratatul dela Adrianopol. Duce le Wellington a protestat impotriva

lui". (Lordul Dandly Stuart, Camera Comunelor, 17 18371
In Rusia a dus o externá de sprijinire a eli-
berarii tárilor din Sud-Estul Europei de sub jugul turcesc. Prin tratatul de
pace dela Adrianopol, din 1829, In urma infrângerii Turciei de catre Rusia,
le obtineau mai multe avantaje.
Prin acest tratat am printre altele libertatea comertului
celelalte täri, ceea ce insemna cä produsele noastre, special cele agricole
animale, erau eliberate de monopolul turcesc
De asemenea Regulamentul Organic, introdus in 1831 in tirnpul
potectoratului rus in Tärile Române (perioada 1828-1834), a contribuit la
progresul Tärii Romanepti pi Moldovei si a un pas important spre
unirea ulterioara.
Marx a subliniat pi faptul limp Regulamentul Orga-
a fost o serioas In desvoltarea economiei Tärilor Române. In
Capitalul", Marx a aratat exemple concrete pi bogate in ce
Regulamenta Organic, acest Codice al muncii de clacr, 1-a
numit, a contribuit la mentinerea relatii de productie feudale care
isi träiserä traiul, la ingsprirea tot mull a exploatarii de
boierime. El a subliniat cá Reguamentul Organic a fost bine les, dietat
de boierii", cucerind aplauzele cretinilor liberali din Europa
treaga" 2
In demascarea feudale din tara noastra, din prima
juinatate a secolului al XIX-lea, Karl Marx s'a folosit In mare parte de datele
cärtii lui Elias Regnault, intitulatá Histoire politique et sociale des Prin-
cipautés", in anul 1855. Trebue subliniat faptul date
au fost publicate pentru prima oará lucrarea lui N. Bälcescu Questions
économiques des Principautés danubiennes", in 1850.

Anul 1848, anul marilor sguduiri sociale tri Europa, a dovedit In

ciuda eforturilor reprezentantilor orânduirii Invechite, feudale a protecto-
ei (Sfânta Alianta, imperiul etc.) de a bara drumul
legii economice a concordantei obligatorii a relatiilor de productie cu
racterul fortelor de productie, lege totusi drum. Revolutiile
din 1848 au fost tocmai o expresie politica a necesitatii de a deschide drum
actiunii legilor economice obiective ale orânduirii capitaliste.
Revolutiile din perioad s'au desfäsurat conditiile ascutirii
de clas conditiile miscarii de eliberare nationala in
treaga Europa.
Karl Marx Fr. Engels, Opere, 9, p. 534.
2 Karl Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, a II-a, I, p. 233.

www.dacoromanica.ro
 K. MARX DESPRE TARILE ROMANE 1151

In acest timp, Marx pi Engels au elaborat socialismul Mani-

festul Partidului Comunist" a apärut in Februarie 1848, aproape
tent cu inceperea primelor revolutii ale acestui an.
Dánd o importantä deosebitä revolutiilor din 1848, Marx pi Engels au
subliniat mai ales faptul la Paris proletariatul a pe scena luptelor
de ca independentä Analizând acestor
revolutii, Marx a arätat eliberarea popoarelor asuprite este de des-
voltarea victoriile luptei de eliberare a proletariatului. In geniala sa lu-
crare 18 Brumar al lui Bonaparte", Marx a demonstrat caracterul
restrins al revolutiilor burgheze. Totusi el a considerat revolutiile burgheze
din 1848 ca un pas in desvoltarea societAtii. De aceea.
K. Marx cu Fr. Engels au participat in mod activ la revolutiile din apusul
Europei. Marx a avut un rol de seamá din Germania, precum
in alte revolutii, el a urmärit atentie eroicele lupte ale
din Europei pentru abolirea regimului feudal, pentru cucerirea
libertätilor democratice pi a independentei nationale.
Dupá revolutia din Februarie 1848 din Franta, la care a participat
Bälcescu, revolutiei a cuprins o serie de printre care
Romane, unde mentinerea pi cruntä a iobägiei, precum depen-
denta de Turcia au creat conditiile obiective isbucnirii revo-
lutiei. Despre Intinderea focului revolutionar peste granitele Frantei, Marx
suie in articolul Ce va deveni Turcia europeanä" : Revolutia nu inceteazi
sá teren pi sä se intindi peste frontierele sale. Ea s'a oprit la Var-
sovia, Debretin pi Bucurepti"
In vara anului 1848, când proletariatul francez lupta pe bari-
cadele Parisului, Karl Marx a salutat evenimentele revolutionare din Tara
cu cuvinte entuziaste : Valahii vechiul guvern
iniocuiesc un nou guvern provizoriu. Ei vor sä schimbe sistern
pi se conducä dupi modelul popoarelor civilizate"
Istoriografii burghezi cäutau si arate principalul element
revolutionar, in revolutia din 1848 din Tärile Române, a fast burghezia.
Marx, in lucrarea sa, Chestiunea Orientului", subliniaz5 avântul
volutionar de care a fost cuprins poporul in acest timp.
Daco-romanii din principatele - aratá Marx - au fost
gati de spiritul revolutionar, revolutia din 1848 a dovedit aceasta cu priso-
sintä" 3.
Revolutia a avut menirea xi foci unele burghezo-demo-
cratice in Tara Româneascä In revolutia din 1848 pi in lupta pentru aceste
transformäri burghezo-democratice In Tara Româneasca, un rol de frunte
K. Marx, Oeuvres politiques, 1927, III, p. 45.
2 Karl Marx Fr. Engels, Opere, 6.
K. Marx, Oeuvres politiques, 1929, III, p. 13.
www.dacoromanica.ro
1152 C. MIHAILOVICI

avut figura a lui Nicolae Balcescu, a cärui activitate s'a imple-

sträns näzuintele sociale nationale ale rnasselor.
Karl Marx a cunoscut proclamatia dela Islaz al cärei principal autor
Nicolae Bälcescu care a fost limba francezä. Marx
a denumit proclarnatia dela Islaz constitutia valahe. proclamatie
principalele cerinte ale poporului din 1848 revendicd-
rile burghezo-democratice necesare ca eliberarea täränimR de sub iobä-
gie. Vorbind despre Constitutia adoptatä de revolutia din Tara Româneascä,
Karl Marx a subliniat : Constitutia (valahä) suprima iobägia trecea
in proprietatea täranilor partea de pe care o lucrau, proprieta-
era despágubit de eätre stat pentru pämäntul predat pentru
pierderea de lucru 1
Karl Marx a analizat a apreciat revolutiile din 1848, nu numai din
de vedere al luptei popoarelor pentru eliberar6a dar din
punctul de al luptei pentru eliberarea nalionalä. In anii 1840-
1850, Marx a apreciat in mod pozitiv unele pentru eliberare natio-
nalS duse impotriva fortelor absolutismului ale reactiunii ; totodatä el a
condamnat acele miscäri pentru eliberarea nationala care veneau in con-
tradictie interesele revolutiei ale progresului general. clara a
lui x fata de diferitele aspecte ale miscärii nationale din acea vreme,
a avut o importants pentru fundamentarea desvoltarea ulteri-
de Lenin Stalin a principiilor marxist-leniniste in chestiunea
nationalá.
Dupä aprecierea facuta de Marx, miscarea nationalä din Roma-
neascä a corespuns criteriilor unei miscuri progresiste. Aceastu trusuturä a
ei a iesit putere la cu prilejul revolutiei din 1848, al curei
a fost indreptat nu numai Impotriva reactiunii interne, ci Impotriva sta-
pânirii otomane habsburgice.

Impotriva intregii revolutionare s'a ridicat contrarevolutia

ganizatä de reactiunea internationalä, dela Paris panu in rusuritul Euro-
pei. In culegerea de articole din Noua gazetu românä" asupra revolutiei
din 1848, Marx a legutura stránsä care a existat intre
in sänge a revolutiei Franta reprimarea revolutiei din Tara
: Infrângerea muncitoare din Franta, victoria burgheziei
franceze... a fost infrângerea civilizatiei prin barbarie. In Valahia a
put asuprirea Românilor"
Din scrierile lui Karl Marx privire la Tara Româneascä reiese
pede rolul englezi organizarea complotului contrarevolutio-
Marx-Engels, X, p. 99-102; Oeuvres politiques, V, p. 72.
2 Marx-Engels, Die Revolution von Berlin, 1949, p. 205.

www.dacoromanica.ro
 K. MARX DESPRE TARILE ROMANE 1153

nar din Tara Româneascg, exercitând presiuni asupra Turcilor pentru a

interveni cu forta arrnatä.
Marx faptul Palmerston, primul ministru al
gliei, Lord Redcliffe, ambasadorul englez in Turcia, au indemnat gave,
nul dela Constantinopol st forte armate impotriva revolutiei din
Tara Demascánd necrutätor aceastä politicä de innecare in
a nkuintelor masselor populare, Marx : Poarta care nu avea
nici un drept sä se amestece afacerile interne ale Principatelor trirnis
pe Valahia, in fruntea unei armate turcesti... Este evident
cl mimai sub o presiune formidabilä a recurs Poarta la o astfel de violare
a tratatelor Valahia. Aceastä presiune n'a putut exercitatä de
ambasadorul Angliei"
Fatä de noua invazie otomanä, poporul român a opus o rezistentá ho-
Chiar atunci când, in urma trádärii unor conducMori ai revolutiei
(H. Rädulescu, Brätianu etc.) poporul a fost inselat, massele au continuat
sä opunä rezistentä inträrii Turcilor In Bucuresti. In aceste zile, eroicii
pompieri din Dealul Spirii au inscris in Septembrie 1848 o minunatä paginä
Desi au fost atacati miseleste si au avut fatä un
o superioritate numeria pompierii din Dealul Spirei -
Marx - au dat un exemplu de spirit patriotic de dragoste pen-
tru cauza poporului. La 13 Septembrie a avut in Dealul Spirei o
armata otomana venitä sä ocupe si o companie de pom-
pieri. Eroicii pompieri au fost covârsiti de numärul trupelor a.
Räspunderea Angliei in fata pentru tnnlbusirea revolutiei din
Tara Romäneascä merge mai departe. Guvernul englez a st
impiedece chiar ultimile incercäri ale revolutiei de a-si regrupa fortele
de a pregati noi lupte. Când generalul Magheru s'a retras o oaste mai
Oltenia pi a lansat proclamatia catre popor sä libertätile
cerite, consulul englez a fost acela care a intervenit innäbuse pi aceastä
incercare. La insistenta amenintätoare a consulului englez, Magheru a fost
in Transilvania. In anul 1848
-
nevoit disolve trupele sä se
Marx - generalul Magheru, conducAtorul trupelor neregulate va-
labe, era singurul care mai opunea rezistentä ; el a fost sä se
retragä peste munti la interventia consulului general englez"
Pe lângä odioasa coalitie dintre guvernul otoman si guvernul englez
- in ardäsie boierii roniâni - Marx a demascat totodatä si rolul
mársav al Habsburgilor in actiunile contrarevolutionare din 1848-1849, din
aceste ale Europei. Marx : Despre din Transilvania s'a
vorbit mutt in timpul räzboiului din Ungaria ; ei au fost asupriti de pro-
K. Marx, Oeuvres politiques, V, p. 73-74.
Marx-Engels, Gesammelte Schriften, Stuttgart, 1917, II, p. 25.
K. Marx, Oeuvres politiques. Ed. Costes, Paris, 1930, 5, p. 76.
73 - referate - 1817
www.dacoromanica.ro
1154 C. MIHAILOVICI

prietarii funciari maghiari, care, sistemul austriac, trebuiau ser-

ceased guvernul, ca unelte ale asupririi agresiunii. Aceastä massä (de
a fost de Austria prin promisiuni" Pentru
revolutiei din Transilvania, dela Viena a folosit arma a des-
binärii nationale in scopul de a släbi fortele revolutiei. rnanevra
josnicä de curtea a fost detnascatä combätutä de dtre
N. BAlcescu energia. Karl Marx, subliniind importanta revolutiei
din Ungaria, a considerat drept ei de cätre
din ransilvani conduse de Avram lancu, indus manevrele
Habsburgilor din Austria. Marx a ar5tat cä trebue mána
a Austriei in tragid a evenimentelor din Transilvania : Oa-
de stat din Viena au exploatat abilitate chestiunea nationalá.
sind-o in favoarea
Marx s'a ocupat si de evenimentele din Moldova din 1848, aritând
släbiciunea a misdrii revolutionare" din s'a datorat
faptului s'a participarea masselor. Karl Marx
: Ce s'a intâmplat 1848 ? In primAvara acestui an, unii boieri
au prezentat principelui Moldovei o petitie prin care cereau unele reforme"
Din aceastä subliniere a lui Marx, reiese cä o astfel de miscare" era con-
dela inceput la
kicarea din Moldova n'a putut sä succes, o de sus
care n'a massele, care n'a luat in consideratie interesele
elementare. I. V. Stalin ne : ...orice revolutie populari... e o
revolutie creatoate, cki ea sfarm vechea oränduire creeazä, fäureste una
4. Or, miscarea din Moldova n'a fost o astfel de revolutie populari.

Revolutia din 1848 a fost ; ea n'a dus la rezolvarea proble-

melor sociale nationale pe care le-a ridicat, din cauza pozitiei
trädätoare a lui Heliade, Britianu etc., care au preferat coalitia cu boierimea
sA revolutia la capät.
Inteiegändu-se boierimea avánd sprijinul efectiv al contrarevo-
internationale, burghezia a acceptat mentinerea mai departe a
giei Tara si in Moldova, aceasta ind desvoltarea
capital ismului.
infrángerea revolutiei, Bilcescu Find in emigratie, a depus toate
eforturile pentru preetirea noilor lupte revolutionare pe baza experientelor

K. Marx, Gesammelte Schriften, p. 24.

Marx-Engels, Opere, 12, p. 160-161, partea a II-a.
Ibidem.
I. V. Stalin, Opere, 10, p. 107.

www.dacoromanica.ro
 K. MARX DESPRE ROMANE 1155

dobandite in In acelasi timp, elementele tridatoare ale burgheziei ro-

máne teapa lui Brätianu s'au apa zisului Comitet democraitic
european" format din elementele burghezo-reactionare din Franta, Germa-
nia etc. Marx a combätut cu tárie activitatea demagogicä, contrarevolutio-
narä, a Comitetului democratic european", care avea drept scop
revolutionare. Marx a scris intreaga activitate a acestui
comitet, care lansa circuläri periodice cätre valahi alte popoare" nu
era o pi o o incercare directa de a toc-
mai clasele asuprite ale popoarelor" Marx aräta astfel miscarea demo-
trebuia slujeascä claselor asuprite pi exploatate.
Revolutia din 1848, dcsi n'a fost la capät, a la ivealä
revolutionare ale masselor. Ea le-a nwesitatea continuärii
impotriva nedreptMilor sociale pi hationale.
In timp ce istoricii burghezi din aceastä perioadä ignorau lupta po-
porului pentru eliberarea socialä pi nationalä, Marx a pretuit-o,
expnmându-si increderea fortele revolutionare ale poporului
Numai la ani dupä revolutiei, Marx ne di indicatii
in Täri le a mai rämas viu spiritul revolutionar.
,Daci arunci o ochire deasupra Europei - spune Marx - poti
aici simptome ale revolutiei in Spania, Italia, Danemarca, Principatele
närene, Grecia..." 3. El a subliniat in desnodämântul situatiei popoarelor
din Balcani, in de eliberare de sub jugul otornan, poporului
va reveni un rol important, natiunea valahä poate juca un rol exceptio-
nal ae important pentru solutionarea definitivä problemei In
giunl" Inteadevär, lupta armatei române aläturi de armata rusä in räz-
boiul ruso-româno-turc din 1877-1878, a contribuit in mod obiectiv, inde-
pendent de guvernele reactionare, la eliberarea unei serii de din
Sud-Estul Europei.
Cu toate revolutia din. 1848 a fost innäbusitä de reactiunea interni
internationalk ea a sdruncinat totusi oranduirea feudalä. Nolte
econornice obiective au impus pentru capitalismul desvoltare,
a unci piete intérne, fapt pentru care a fost necesarä unirea
nesti a intr'un stat national. Desvoltarea meseriilor si a indus-
triei, desvoltarea comertului, productia de märfuri, care a sä capete
tot mult earacterul unei productii capitaliste, au impus tot mai mulf
desfäsurarea evenimentelor spre infäptuirea unirii. Din pond de vedero
politic, unirea a avut la lupta masselor populare pentru Infäptuirea ei.
K. Marx-Fr. Engels, Opere alese. Ed. P.M.R., I, p. 270.
2 Fr. Engels, La révolution démocratique bourgeoise en Allemagne, Editions Socialeso
Paris, p. 203, nota 3.
K. Marx, Oeuvres politiques, 1930, V, p. 138.
K Marx Fr. Engels, Opere, 9, p. 375-376 ; K. Marx, Oeuvres politiques, III,
p. 9-10.
www.dacoromanica.ro
1156 C.

Marx a analizat in mod critic evenimentul Tári lor Române, pen-

tru care au luptat massele' populare.
Vorbind despre acest evenirnent, Marx numea quasi-unirea Princi-
patelor Dunärene sub deoarece ea nu a realizat nkuintele masse-
tor populare de descätusare economia si nationall
Unirea Tärilor s'a realizat pe baza unei contradictii, deoarece
economice ale capitalismului n'au putut sä actioneze in urma
in mod agriculturä mai departe rda-
tide feudale, oglindite' in Regulamentul Organic, care, dupä a arätat
Marx, a instaurat cea mai desgustätoare iobágie" 2 Marx ajunge la con-
cluzia cä poporul român dupä ca (de Unirea Principatelor)
robia cea mai
Importanta pe care Karl Marx a acordat-o tärii noastre, a crescut
atunci când in a apärut o nouá fortä : clasa muncitoare. Marx a
atentia asupra României pi colatloratorilor säi. Inteo scrisoare tri-
misä lui Wilhelm Liebknecht la 6 Aprilie 1871, Marx : Trebue
sä urmäriti cu din Principatele Dunärene"

Analiza fäcutä de Marx situatiei economice pi politice a

din secolul al XIX-lea aproape la ultimile decade ale secolului,
dä intelegerii desvoltärii României in secolul trecut inceputul seco-
lului al XX-lea. Burghezia românä, care a trädat revolutia dela 1848, n'a
pornit nici 1864, ocazia legiuirii agrare, la därimarea sistemului
ploatärii feudali, pi mai târziu, la lichidarea resturilor puternice ale ace-
stui sistem. Impotriva aspiratiilor masselor, burghezia, in cârdäsie cu
rnosierimea, mergând pe drumul trädärilor, a dat tara eliberatá de sub
Turci, pe rnâna capitalismului occidental.
Astäzi, când ne sunt cunoscute aprecierUe fäcute de Karl Marx asupra
desvoltärii economice si politice a Tärilor Române, se confirmä si mai pu-
indicatiile tovaräsului Gheorghiu-Dej cu privire la calea de des-
voltare a României in trecut : In perioada desvoltärii capitaliste a
burghezia a azut la intelegere mosierimea pentru a innäbusi
poporului. La baza acestei intelegeri stätea mentinerea proprietäti
mosieresti asupra pämântului, ceea ce a determinat pästrarea unor pater-
nice feudale in economia noasträ inapoierea economicä
a Acest caracter specific al evolutiei României a adus suferinte
clasei muncitoare täränimii muncitoare...
K. Marx, Herr Vogt, Paris, 1927, p. 18.
K. Marx Fr. Engels, Opere, 12, p. 369.
K. Marx, Herr Vogt, Paris, 1927, II, p. 60-61.
Marx-Engels, Briefe an A. Bebel, W. Liebknecht, Kautsky und andere.

www.dacoromanica.ro
 K. MARX DESPRE TARILE ROMANE 1157

revenea deci proletariatului din dela

lului al XIX-lea, sarcina de a duce societatea sarcina de a
fi conducätorul si transformärilor necesare directia burghezo-
democratica pe cale revolutionai 1

moartea lui Marx Engels, in conditii istorice ale desvol-

capitalismului in faza sa imperialist5, Lenin Stalin au desvoltat
vätätura despre societate pe haza sintetizärii experientei
muncitoresti internationale, in prirnul a bogatei experiente a

Lenin a descoperit legea inegalitätii desvoltkii economice politice

a creánd o teorie a revolutiei socialiste, teoria posibi-
litätii victoriei soc.ialismului intr'o singurä tarä. Lenin a descoperit Puterea
Sovieticä forma a dictaturii proletariatului.
enin a creat despre partidul de tip nou al munci-
toare, arätänd rolul lui organizator, rnobilizator pi transformator in revo-
lutia socialistä.
Comitetul Central al P.C.U.S. In frunte I. V. Stalin a elaborat teo-
ria construirii societatii socialiste sovietice pi teoria trecerii dela socialism
la comunism.
In anii puterii in tara noasträ, istoriografii au avut un
dreptar pretios in descoperiri teoretice ale lui Lenin pi Stalin inter-
pretarea evenimentelor istorice
Lenin si Stalin, acesti mari continuatori ai operei lui Marx Engels,
s'au ocupat in numeroase de problemele istoriei contemporane, prin-
tre care de momente si evenimente ale istoriei noastre.
Analiza acestora constitue un model de felul cum trebue inter-
pretate evenimentele istorice din tara noasträ.
Paitidul tot decursul istoriei sale, a avut ca far caläuzitor
marxist-leninistä, care i-a dat posibilitatea sä se orienteze
situatie, sä aprecieze just raportul dintre de clasä, sä prevad5
mersul evenimentelor. Tovaräsul Gh. Gheorghiu-Dej, in raportul politic al
Cornitetului Central la Congresul P.M.R., ne aratä : lui
Marx, Engels, Lenin Stalin este far strälucitor care va lumirta .dru-
mul Parlidalui Muncitoresc drumul ce duce noi ale
democratiei populare, spre

Gh. Gheorghiu-Dej, .Articole Ed. pentru politica, 1952,

ed. a III-a, p. 517.
2 Ibidem, p. 169.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA TÄRÄNESTI
IN TRANSILVANIA IN ANUL REVOLUTIONAR 1848*
DE

V. CHERESTESIU

MiscArile din Transilvania din anul 1848 n'au constituit

acum tara noastrá obiectul unor studii mai ample pi adâncite. Istoriogra-
fia ocupándu-se de anul revolutionar 1848 in Transilvania,
a descris pe larg rolul intelectualilor români, care au ridicat steagul mip-
cArii nationale", au sä mobilizeze sä adune in jurul acestui
steag" pi care au condus lupta national5 impotriva Ungurilor asupritori".
Acesti istorici s'au ocupat de personaiitätile conducätoare, de Simion Bär-
nutiu, omul providential al Românilor ardeleni in 1848", de Andrei a-
guna, iscusitul diplomat" apreciat in cercurile cele mai Inane etc. Poporul
- dupa acesti istorici - a venit la adunäri, aclama pe conducätorii
telectuali, värsa sângele in lupta impotriva asupritorilor de
veacuri" - era cu un cuvânt o din care máinile maestre ale con-
ducätorilor au stiut sä formeze luptAtori pentru cauza nationalä". Când
istoricul burghez e nevoit st aminteaset unele populare spontane,
de ocupäri de päsuni, päduri domnesti, devastári de conace, de lichidarea
uneori a asupritorilor feudali - o face cu o väditt jenä. Comitetul
national român face Comandamentului austriac amare reprosuri,
nu i-a incadrat pe cei 195 de mii feciori pi bärbati, de a purta arrnä",
oferiti de catre Comitet, in armata austriacä - spre a combate"
pi revolutiunea ungureaseä - cAci atunci nu s'ar fi ajuns la cru-
zimi la excese".
Mtf el istoriografia burghezä ascunde rolul miscärilor de masse,
initiativa masselor pi denatureazá sensul evenimentelor revolutionare.

* In comunicare problema la Adunarea dela Blaj.

Gh. Bari alese din Istoria Transilvaniei, Sibiu, 1890, II, p. 317 425.

www.dacoromanica.ro
1160 VICTOR CHERESTESIU

Sarcinile puse de revolutia din 1848 in Ungaria pi

vania au fost iichidarea orânduirii feudale, eliberarea de jugul habsbur-
gic deschiderea cäii productiei capitaliste. pentru
desvoltarea capitalistä era jugul habsburgic, situatia semicoloniald a
a Transilvaniei ; pe lichidarea relatiilor feudale, o pri-
a revolutiei era deci cucerirea independentei nationale.
Massele interesate prirnul rind doborirea orânduirii
feudale, lichklarea relatiilor iobägesti, au pornit, din Martie 1848
lichideze - in mod radical pi nu cu menajamente, cum
guvernul revolutionar maghiar, care tinea la rolul conducátor al nobi-
limii - intregul edificiu feudal. Nu intelectualii români, Bärnutiu,
si altii -au fäcut revolutia din Transilvania ; ei au incilecat mis-
carea revolutionarä, antifeudal5 a masselor, pentru a da acestei o
directie, pentru a lupta de a täränimii iobage si a celei
pämânt, actiuni märginite. Cuvintele marelui Lenin ; pro-
letariatul luptä burghezia se la putere - se pot aplica pi la
miscarea revolutionarä a täranilor români din Transilvania si la rolul celei
mai mari pärti a burgheziei române din Transilvania.
Pentru studierea miscärilor täränesti române din 1848 in Transilvania.
avem un material faptic bogat, neinterpretat pini acum, deck in foarte
parte, de pe pozitii marxiste. serie de documente urmeazä sä fie
scoase la lumina zilei, deoarece istoriografia nu le-a
atribuit importantä sau a voit ca aceste documente sä rimini ingropate.
Tot acest material infirmä teza istoriografiei burgheze române pi maghiare
cä miscärile române din Transilvania in 1848 au avut un caracter exclusiv
sau ele au fost, cum sustineau unii istorici burghezi maghiari
- rezultatul 'actiunii oculte a camarilei vieneze. In lucrarea de fatä, nu pu-
sä däm deck jaloane, puncte de sprijin, privind teia
anul 1848 a cunoscut miscäri revolutionare puternice, pe tot cuprinsul Tray
silvaniei, miscäri care au sguduit din temelii sistem feudal pi au f-
ca o totalä revenire la vechile forme de exploatare sä fie imposibilä
dupä innäbusirea revolutiei. Lucräri ce sä fie fäcute in viitorul
apropiat, pe bazä de noi publicatii de documente, vor desvolta pi fundarnenta
teza lucrärii de fatä.

Situatla In ajunul anului 1848 In Tranailvania.

Obiectul studiului nostru e constituit de miscärile de pe

dului, Crisanei, Maramuresului -

toriul fostului Mare Principat al Ardealului, de pe teritoriul Banatului, Ara-
teritorii ce tineau in 1848 de regatul
1

Vom folosi, In cele ce urmeazá, termenul e Transilvania * pentru Intregul teritoriu,

inclusiv Ardealul, Banatul, Cripna, Maramurelul, termenul Ardeal pentru Ardealul
propriu zis.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARILOR IN 'ANUL 1848 1161

ungar. Va trebui, datoritt evenimentelor revolutionare, sä ne ocu-

pärn de situttia täränimii din pirtile Ungariei.
Incepänd cu a doua jumätate a veacului al XVIII-lea, odatä desvol-
tarea capitalismului, modul de productie capitalist sä se introducä
in agricultura din Ungaria. mosii - o cerere crescândä -
incep sä devinä tot mai mult producAtoare de : cereale, vite
etc. mosieri incep - in mod procedaserä aristocratii
englezi in secolele XVI-XVII - st transforme ogoare Intinse ásuni
pentru : exportul de lânä creste in mod vertiginos, dela 114 mii
in 1817 la 203 chintale in 1838 '. Mosierii tind lichideze rämäsitele
päsuni1or comune ale satului. intrebuintatä era separarea
baronului de cea a satului, separare care echivala in realitate cu
räpirea de mosier a celei mai mari a päsunii comunale.

ca
vitelor ce le aveau sätenii - magnatul aducea, la data
-
de deposedare a urmätoarea : la fixarea cotei de päsune a mosierului se
numárul vitelor ce le avea mosierul raport numärul

din alte sate ale sale - astfel, cu concursul administratiei

comitatense, de care dispunea tot el, fixa partea leului Pentru ca
cotei, vite
jurisdictiei

reviná mosierului mai mult, s'a ca jelerii (täranii care aveau nu-
mai 1/8 dintr'o sesiune, deci 2-3 iughere (pogoane) sau nu aveau de
sä fie din folosirea päsunii comunale. Nobilimea,
având prin organizatia comitatelor, jurisdictia, administratia
in mare parte puterea executiv, deposedarea täranilor de putinul p5-
rnânt pe care aveau, dând pentru acesta diferite prestatii, se practita
atM in Ungaria, Ardeal pe scarS
Tendinta mosierimii era märeascä rezerva sa seniorialá (alo-
diul), pämântul curtii, care era proprietatea exclusiv a nobilutui, pämântul
de dispunea, putea fi lucrat argatii, folosindu-se robotele iobagilor
de pe pämânturile urbariale, dar folosindu-se munca salariatä.
putea fi arendat sau in päsuni pentru oi etc. Mosierul nu putea
face märirea rezervelor senioriale, deck in dauna pâmânturilor,
comunale detrimentul urbarial, de iobagi, care, dacä
indeplineau obligatiile, nu puteau fi scosi ale sesiuni" (loturi)
se mosteneau in familia aceluiasi iobag. Economia fäcutä astfel, pe
turi intinse, putea sä fie mai aduckoare de mai mari venituri,
decât cea pe loturi colonicale - oricât se storcea din iobag. Baronii
tindeau
a mosiei
feudale
-
aibä exclusivul drept de posesiune asupra
ceca ce nu-i tmpiedeca,
de iobagii
cât mai mari pârti
sä tinii la drepturile
st le pretindä robote, dijme diferite prestatii.

Erdélyi János, Nemzeti iparunk. Pesta, 1843.

P(ach) Zsigmond Pál, A tôkés termelés feltételei a magyar mezögazdaságban
1848-ban. Társadalmi Szemle », 1948, p. 109 123.

www.dacoromanica.ro
1162 VICTOR CHERESTESIU

In deceniile antemerg5toare din 1848, unii mopieri Ungaria au

ca iobagi räscumpere libertatea, se
plätind o sumä, prin mosierului pi devinä proprietari
fata ai loturilor (sesiunilor). Este
caracteristic pentru rämânerea in urmä a desvoltärii agriculturii in Ardeal,
baronii din Ardeal n'au admis iobagilor dreptul de a se ráscumpära -
tineau la formele de pi In Imprejurárile de desvoltare pi
intindere pe tArâmul agriculturii, a relatiilor capitaliste. M5rirea p5mantului
alodial - prin deposedarea obstiilor comunale pi a
era practicat5, binetnteles pi de c5tre din Ardeal.
urbariali -
Trecerea la economia capitalistä a de pi
rizarea rapidá a unei din färänime. Dela secolului al XVIII-lea
In Ungaria pi Ardeal s'au redus la minimum terenurile libere, care, prin
destelenire, prin amenajare, puteau cultivabile ; Intinderea
cultivabile rAmânea aceeasi, in schimb se inmultea.
derea Omânturilor urbariale (loturilor colonicale) scade chiar - magnatii,
precum am mai sus, având sä-si pämänturile dom-
reducând prin felurite mijloace, iobdgepti. Inmultirea
populatiei pe un teritoriu limitat, teritot iu care avea chiar o tendintä de
dere, duce la proletarizarea unei pärti a La veacului
al XIX-lea, s'a ajuns in Ungaria pi Ardeal la situatia majoritatea
nimii era sau pämânt, sau cu de putin pámânt (1-3 pogoane),
nu putea din p5mântul säu. Se un proletariat agricol.
Intensitatea exploatärii si tot mai accentuat5 masselor
a dus la o progresivä a miscärilor pentru
mânt si libertate.
Situatia din comitatele din Ardeal era In multe
privinte mai rea decât in Ungaria. In rclatiile domnii feudali
pi iobagi au fost reglementate prin lege in Ardeal dieta nemeseascä, in
care precumpäneau elementele cele mai retrograde, se impotrivea oricdrei
reglementäri. Le convenea mai bine sä fie
la cheremul iar dacä apelau la organele judiciare ale comitatelor,
aceiasi nemesi judecau. multe dieta din Ardeal a
in 1846-1847 in desbatere urbariul can avea sä cuprindä lista tutu-
ror ddjdiilor iobagilor, datorate pentru loturile colonicale
pi care trebuia sä reglementeze relatiile iobägesti. Legea votatä la 10
1847 prevedea o exploatare pi mai cruntä a iobagilor, le
impunea sarcini pi mai grele. Noua lege urbarialä - Baritiu -
votatä de partida aristocratiei conservatoare nespusä usurime de
iritase pe pi unguri. Ea era de neomeneasc5,
guvernul nici nu a indräsnit sä o punä In aplicare. Loturile colonicale

Gh. alese..., II, p. 1.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARILOR TARANESTI IN ANUL 1848 1163

pe baza conscriptiei frauduloase din 1819-1820. La con-

scriptie, iobagi fost indemnati de organele sä nu
declare intregul lot, cäci 'astfel vor mai putine - pentru ca
pämânturile nedeclarate de iobagi, prin legea din 1847 fie atribuite
rilor. Istoricul Acsády caracterizeazA lege ca un jaf organizat pe
tarä. Intre altele, in ajunul anului revolutionar, nobilii" ardeleni
gäsit cu cale prin lege dreptul nobilului de a aplica pedepse
corporale iobagilor.
Täranul iobag avea fack drept obiceiul 52
de zile de lucru, cu vitele, domnului de pämânt. Dacá
nu avea vite, fäcea 104 zile. De fapt ac.esta era un minim ; grofii
sileau pe facá mai multe zile de lucru 104 pe an. Mai
birul, dädea a noua parte dupá produsele sale, fäcea cáräusie, lucra la
drumuri pentru comitat, fkea oastea etc. Domnii" erau foarte iscoditori
inventeze noi noi obligatii pentru tárani, folosul netnesimii. In
acelasi timp, pe mai ales in jurul oraselor, locuitorii oraselor aveau
pämânturi ce se lucrau cu muncä salariatá 2 Täranii ipi pi mai
bine de exploatarea parazitarä a nobililor, neprimind dela nemesi
nimic in schimbul prestatiilor
Vestea marii räscoale a täranilor din Galitia Impotriva panilor
räscoalá isbucnitá in primävara anului 1843, a si in Ardeal.
Un a indemnat pe täranii din jurul Jibäu sä le dea in
cap mosiefilor pi dregätorilor comitatelor, spunând cä au pi
din Galitia, a fost arestat pi inchis in temnita comitatului Seceta
din 1847 a fkut ca in iarna 1847-1848 sä bântue foametea ; dis-
perati au atacat pe alocuricämärile dând fot conacelor
Miscári mai mari, organizate, s'au produs in muntii Apuseni. Mono-
grafia istoricului maghiar Zoltán Tóth, apárutä in 1951 premiatä cu
pitemiul Kossuth, asupra miscärilor in muntii Apuseni in
anul 1848, ne dä un bogat material privind piiscärile antifeudale ale
nilor de-a-lungul veacurilor. In monografie, autorul aratá cä marea
räscoalá condusä de Horia, Closca Crisan, conduse de Ecate-
ina Varga 1841-1847, precum miscarea de sub conducerea lui
Avram lancu, sunt verigile 'aceleiasi lupte eroice a täranilor impo-
triva feudalismului.
Luptele dárze din muntii Apuseni sunt strâns legate de tot
mai accentuatä a täränimii miniere de atre domeniile metalurgice din

A magyar jobbagyság története. Szikra, Budapesta ; 1950.

2 Baritiu, Pärti alese..., II, p. 76.
I. Tóth Parasztmozgalmak az erdélyi trchegységben 1848-ig. Budapesta,
1951, p. 243.
Poternkin-Molok, Revolutii 1848 - 1849, 1 - 2, Izdatelstvo Academii Nauk
Moscova, 1952, I, p. 428.

www.dacoromanica.ro
 VICTOR CHERESTESIU

Zlatna. In urma mineritului, domeniile au tot mai mare nevoie

de lemne ; administratia e ingrijoratä epuizându-se padurile, mineritul va
trebui sä sufere4. Poporul din regiunea domeniilor tine la traditia din
mosi-strämosi cä pädurile sunt ale comunelor nu ale domeniilor El nu
poate sä renunte la folosireta padurilor, acestea sunt izvorul lui de
; de nici ia lemne pentru construirea casei acaretelor, lemne pen-
a le prelucra in ciubere pe care le in cereale tot pädurea e
rezervorul locuitorilor - care. inmultindu-se, could sä mai desteleneascä
o de pädure, pentru face casä pe locul defrisat sä-si
asigure o de ogor pentru a-I cultiva. Adrninistratia domeniilor, sub
titlul protejeaza pädurile, trimite organele sale sä dirime casele
fäcute, pamánturile destelenite -
tuate acestea sunt mo-
tive de continue turburari, de lupte dârze intre populatie organele admi-
nistrative.
Uzinele domeniilor se bazau pe munca a minerilor
tindu-le pentru prestatii sume derizorii, stabilite de nitre
Una din muncile acestea era cäräusia, care devenea o obligatie tot mai
grea pi mai apäsataare pentru locuitori. Pädurile din jurul topitoarelor se
epuizau pi lemnele trebuiau aduse dela depärtäri 'tot mai mari : admini-
stratia platea nceleasi sume inici täranilor.
Dela 1780 mine se întrebuinteaz mäsurä relativ cres-
si munca salariat5. Din veniturile considerabile ale minelor, s'ar fi
putut pläti salariile conventionale, dar veniturile minelor tezauriatului nu
se pentru productie, ci aceste venituri sunt
absorbite de fiscul din Viena, pentru sprijinirea sistemului absolutist al
Habsburgilor. Mentinerea sistemului lobagist, atunci când erau date con-
ditiile pentru a introduce sistemul capitalist, munca sallariatä, constitue
o neconcordantä a reiatiilor productie cu desvoltarea fortelor de pro-
ductie, o care constitue o situatie permanent revolutionarä in
Apuseni.
In timp, fiscul obliga pe la prestatii
munci plätite dupa bunul plac al administratiei, multi mined fäceau mine-
ritul pe cont propriu, altii in minele societätilor miniere care au
sä se desvolte, in parte cu capital strain, la inceputul secolului
XIX-lea. Intre munca salariatt munca (robotä) era o nepotrivire
care permanentiza revolutionarä.
Populatia minierä (locuitorii luau drept familii de acele
familii, in care unul din membrii familiei lucra si ca miner) nu se consi-
dera iobagä ca cea de pe Câmpie. Ea la privilegiile ei de

Töredék az abrudfalvi kir. kincstari uradalom erdöségeinek történetéból elött..

Erdeszeti Lapok », 1869.
Töredék... , p. 195.
I. Tóth op. cit., p. 131.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MIOCARILOR TARANESTI IN ANUL 1848 1165

räspundea
pi forme mai ale luptei de la tendin-
tele fiscului, mopierilor, organelor comitatense, de a o supune la aceleasi
Indatoriri, pe care le avea iobägimea de pe Câmpie. Era o populatie destul
de : la conscrierea din 1843 s'au inregistrat pe teritoriul
nei aproape 5000 de farnilii de jumätate din minerii inregis-
in Ardeal 1 et fiscale aveau interesul sä nu recu-
calitatea de miner - in cazuri Indoelnice - cki a fi miner
semna o anumitä privilegiatä de iobagi.
Comunele Bucium, Abrud-Sat pi au dus lupte de ani de zile
cu domeniul care pretindea, in contradictie vechile privilegii"
ca locuitorii sä presteze robote 2 au trimis pe capul locuitorilor
militare sängeroase, totusi populatia a continuat lupta. In
luptä s'a incadrat pi revolutionara maghiará Ecaterina Varga ;
precum Gazeta de Transilvania" in urma agitatiilor instigatoarei"
Ecaterina .Varga, nu voiau de ani a face nici o robotá
neascä". Vicarul episcopesc Andrei primind mandat dela guverna-
torul Ardealului, inpealt vigilenta ajutá la prinderea agita-
toarei". Ziarul Gazeta de Transilvania" nu desaprobá mir-
savá de trädare a intereselor täranilor oropsiti din Apuseni, a carie-
ristului
Lupa pentru lanturilor iobägiei nu s'a
arestarea pi intemnitarea conduntoarei Dupá un an
räscoalei se aprinde din in primävara anului revolutionar 1848. Ca in
1784-1785 pi 1841-1847, Apuseni devin pi in 1848 un centru pu-
al iobAgimii din Ardeal.

revolutionare din Ungaria In Martie 1848.

din Aprilie en privire la desiobagire. Caracterul acestor legi

lncepând ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea, economia

este antrenatä tot mai mult in sistemul capitalist. Se pun unor
manufacturi pi fabrici, iar marile mosii devin tot mai mult producátoare
de ; mai ales läna, cerealele pi vitele sunt cerute. In drumul des-
voltärii capitaliste stä orânduirea relatiile iobägesti de
privilegiile de scutire ale nobililor - lipsa de unitate pi indepen-
a stafului, zecile de teritorii organizatii autonome etc. - un
cuvänt toate feudale, care trebuiau st fie Inläturate pentru a
netezi calea noii orânduiri. drumul desvoltärii imperiul habsburgic,
care se sprijinä pe aristocratia maghiarä, pe mart mosieri pi care - având
I. Tóth op. cit., p. 190.
Balint Simion, descriere a unor evenimente Intimplate in Apuseni
ai Transilvaniei... In 1837 - 1847. «Transilvania s, 1876, Nr. 2.
Gazeta de Transilvania*, 16 1847.

www.dacoromanica.ro
1166 VICTOR CHERESTESIU

in industria austriacä (inclusiv cehä) principalele sale surse de incasari -

tinde sä mentinä Ungaria Transilvania in situatia de semicolonie, fur-
nizoare de materii prime si alimente ieftine si consumatoare de produse
industrial, austriace scumpe.
Impotriva aservirii tärii burghezia in conditiile speciale ale
Ungariei, cercuri, destul de largi, ale nobilimii mijlocii. nobili aveau
mai reduse, putini, nu puteau concura mosieri,
care lucrau pämânturile mai intens si, in parte, metoae capitaliste.
Ei erau tot mai mult spre ocupatii burgheze. Din situa-
tiei dependente a Ungariei, din capitalismul nu se putea desvolta
liber, nici ocupatiile burgheze nu le asigurau existenta. Nobilii care forman
aceste cercuri devin purtätorii de cuvânt ai burgheziei, luptând
de burghezie pentru ca Ungaria sä poat5 päsi pe drumul
burgheze independentei nationale. Cei mai dintre ei
dAdeau bine seama cä lupta pentru libertate nu se poate numai pe
bilime, care e o minoritate a tárii (circa 5 %), trebue
de burghezie, mica nobilime cercuri largi ale poporului.
In aceastä s'au angajat tinerii scriitori, jurnalizti, avocati,
artisti, invätätori, studenti, dintre care unii din straturile de jos, de origine
plebeian5. Conducätorul, nu numai al acestor iptelectuali, dar al fortelor
celor mai progresiste din Ungaria, era genialul poet Sándor
turi de tineri intelectuali era proletariatul pestan : calfe, muncitori.
zilieri tarä. Num5ru1 muncitorilor era Inch mic, abia 3,5% din
populatia Ungariei träiau din industrie mine. Proletariatul acesta
nu ea o ideologie proprie, totusi era s
stare miscarea
spre stânga.
1847 a insemnat o grea crizä economic5 in cele mai multe
ale Europei. Massele nemultumite de regimurile de asuprire4 ati
Italia, in Franta, la Berlin, Viena. La 15 Martie s'a
poporul pestan, in frunte Petôfi, care a redactat celebrele 12
puncte ale revolutiei. Aceste puncte cuprindeau constituirea unui
responsabil, desfiintarea iobägiei, garantarea libertätii presei a cuvân-
tului, cgalitate de drepturi datorii pentru
hire de nationalitate religie.
Sub evenimentelor din Viena si Pesta si mai ales sub
enta svonurilor cä sub conducerea lui Petai, 40 de mii de s'au
adunat in apropierea Pestei vor inainteze spre Pojon (Pozsony, Bra-
tislava), dieta din Pojon acceptá la 18 Martie
la transformarea a Ungariei, sensul celor 12 puncte ale lui

Colaboratorul apropiat al lui fiul unui preot rutean

scriitorul Pál Vasvári, a caracterizat astfel din Martie-
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBYTII LA ISTORIA TARANESTI IN ANUL 1848

1848 :Miscarea noasträ se aseamänä ceasornic. Rotile

ceasornicului se gäseau in dieta din Pojon, dar nu prea voiau se miste...
Era nevoie de un resort care punä rot& ceasornicului in miscare. Si
acest resort a fost revolutia din Pesta. Rotile au se
repede"...
Aristocratii mosieri o mare parte a nobilimii mijlocii, sprijinin-
du-se pe traditiile seculare, pe privilegiile de fortele reactio-
nare ale vieneze, s'au impotrivit din räsputeri legiuirilor menite
facs o destul de in atotputernicia domnilor feudali. Legea con-
obligatorii dintre relatiile de productie caracterul de
productie incepe a impune - desi cu greutate - In articolele de lege
votate Martie 1848.
`Prin legile din sanctionate de rege la 11 Aprilie, s'au desfiintat
robotelezecimile pi alte pi däri ale iobagilor fatä de domnii S'a
desfiintat si jurisdictia feudal5, dreptul feudaltilui de a judeca pe
iobagii säi. care aveau sesiuni jumMati sau sferturi de
sesiuni, deveneau 'proprietari liberi ai pämânturilor, care se numeau
urbariale pentru care trebuiau faca robote, dea
nului de având sesiunea, asa zicând, in vesnia. P5mân-
tul devenea proprietatea le sensul propriet5tii o proprie-
tate de care puteau dispun5.
numai minoritatea fäcea parte din categoria iobagilor
urbariali (úrbéres). Pämântul urbarial rämânând din al XVIII-lea
cam acelasi - micsorându-se chiar din cauza baronilor -
majoritatea4t5r5nimii e de are abia iughere.
existenta pe pämânturile curtii domnesti - ca
p5rtasi sau ca salariati, prin contract la prestatii.
Táranilor aceptia, care formau majoritatea populatiei legiuirea din
1848 le-a dat nimic. Nedispunând de p5mânt, ei r5mâneau si mai departe
in dependent5 de mosieri.
Legiuirea din 1848, toctnai pentrucä a fost de clasa dominant5,
de nobilii proprietari de p5mânt, nu a adus rezolvarea problemei agrare.
Ea a l5sat majoritatea pi mai departe dependentä

Pozitia diteritelor de din Aprilie

La 19 Martie 1848, palatinul (loctiitorul regelui) arhiducele habs-
burg v5rul impAratului Ferdinand 2, telegrafiaa vicecancelarului
Szögyény din Pojon (Pozsony, Bratislava) : leri, prima

Oitat de Spira György in Parasztságunk az elsö magyar polgári forradalom

nemesi vezetése". «Századok», 1948.
Gh. Baritiu, alese..., II, p. 250.
Andics Erzsébet, A nagybirtokos arisztokrácia ellenforradalmi szerepe 1848 49
-ben. Akadémiai Budapesta, 1952, II, p. 22 - 23.

www.dacoromanica.ro
 1168 VICTOR CHERESTES1U

ambele diete au votat legea ca robotele pi tot felul de zeciuieli sä fie

iiintate. Legea ruineazä aristocratia, Majestatea Sa nu va ceva
pentru a impiedeca punerea ei aplicare (einen Riegel vorschieben)«. In
restul telegramei, palatinul dä sfaturi cum ar putea regele sä amâne
tionarea.
Interventia aceasta a palatinului e tipica pentru toatä aristocratia
gará - nu contenesc sä se jeluiascä, desfiintarea robotelor
ruineazä, cä aceastä lege o catastroft nationalä. Desigur
doare cä 3,1 de iobagi 600 mii familii), din Ungaria
(färä Ardeal), care fácuserä anual peste 42 milioane de zile de lucru
platV de acum nu vor lucra decât platä. Sunt regretele
unei clase parazitare, care se cramponeazA de puterea economicá pi
tied, sä ajute cu nimic desvoltarea de productie, ba dimpotrivá
stä in drum acestel
In zilele revolutionare din Martie, o parte din nobilime credea cá
gania, dobândind independenfa, iesind din starea dependentä de Austria, se
vor piedecele desvoltarea industrialä pi comercialä a
Va fi un aflux de capital in Ungaria pi proprietarii de pämânturi vor putea
inlocui munca iobagilor cu munca salariatä. Dar curând s'a dovedit acu-
mularea capitalului este un proces mull mai lent, statul, bu-
ar avea de nemesime, n'are mijloace bänesti sä compenseze
pe mosieri pentru pierderile" Ministrul de interne, Szemere, in circu-
lara sa din 2 Mai, : Mosierii pierzând forta de muncä a iobagilor
si neavând capital (pentru munca salariatä), nu sunt in stare sä-si cultive
rámase" 2
In acestei situatii, mosierii prin toate mijloacele
amâne punerea in vigoare a legii desiobägirii, st-i induplece pe iobagi
mai robote, gratuit, in ziva de Mihai (29
Septembrie) - sub titlul, ogoarele domnesti rämânând nelucrate, in
iarna anului 1848-1849 va fi foamete.
Incercärile ale mosierimii de a eluda legea, uneltirile ei
triva eliberirii iobägimii, nu Impiedecau nicidecum guvernul, ca, pentru a
st aceste legi, votate de dieta nemepilor,
ca o dovadá a märinimiei nobilimii a spiritului ef de Mini-
de interne, Szemere, scrie in circulara sa citatä mai sus : Shnt
sieri, cirora, dupá jertfä (adusi eliberarea iobagilor), nu le-a
mai rimas decât cunati, cu care ei adus aceste jertfe pe altarul
patriel". Numai iobagii erau prea prin tot ce au pitimit veacuri
de-a-rändul din partea acestor nobili", ca dea crezare propagandei

Spira György, op. cit., p. 111.

2 Pap Dénes, Okmánytár Magyarország harczenak történetéhez. Pesta,
1868, I, p. 69.
Spira György, op. cit., p. 110 - 1.

www.dacoromanica.ro
 LA ISTORIA MISCARILOR TARANESTI IN ANUL 1848 1169

grandilocvente ministrului. Renumitul romancier Jókai, care ca a

luat parte la revolutia din 1848, disperat : massele nu dau
crezare cuvintelor noastre, nu ne ajutä in planurile noastre. Astir! ne pe-
Dumnezeu pentru päcatele pärintilor
Nobilimea din Ardeal, cea magnatii, marea
inajoritate, erau potrivnici eliberärii iobagilor. Atitudinea aceasta de servire
a intereselor de clasä, cäutau o ascundä sub masca natio-
nalismului : bazandu-se pe faptul cä iobagii din Ardeal, in marea majo
ritate erau români, iar nobilii, in parte, maghiari, considerau
ca anti-maghiare imbunätätire adusä situatiei iobagilor.
Un liberal, Hetényi, in preajma anului 1848 : nobilii
conservatori combäteau reformele in problema iobagilor argumentând cä
dacä se pune capät servitutii, inteo generatie elementul unguresc va deveni
inexistent in (judetele) din Ardeal Pozitia aceasta reactionarä
a nobilimii rnaghiare din Ardeal s'a manifestat in legea urbarialä votatä
Noembrie 1847 - care era de antiiobägeascä, guvernul nici
n'a indräsnit, temandu-se de o räscoalä generalä a iobagilor, sä o punä in
vigoare. Dupä isbucnirea revolutiei, atitudinea reactionarä a nobilirnii ia
forme net contrarevolutionare : nobilimea cautä, prin toate mijloncele, sä
anihileze cuceririle revolutiei In ce priveste eliberarea iobagilor. Baronul
Bánffy, fispanul (prefectul) comitetului Alba, in 1848 Aprilie :2
Nobilimea vede - prin din Martie - ajunge la sapä de lemn,
dar nu Indrtsneste sä-si ridice glasul". (Peste câteva säptämâni, acelasi
a dat ordin, la sä se tragä in In Martie, frica mag-
natilor de masse era mare : baronul Wesselényi, con-
ducätorul aristocratiei liberale, ingrijorat lui Kossuth la 23
referindu-se la versurile din 15 Martie ale marelui Petöfi jurám sä nu
mai robi niciodatä" : ce va fi dacä poporul va interpreta versurile
aceste astfel, ca sä nu mai asculte nici de proprietarul de de
organele comitatense"...3. Magnatii la robotele täranilor. Acelasi
magnat liberal din Ardeal in Pesti Hirlap" la 15 Aprilie 1848 :
facem in Ardeal : chiar ca dieta ardeleanä sä hotärasa
desfiintarea robotelor si a dijmelor, oamenii care boi, sä lucreze
o zi pe säptámanä, iar pälmasii
din Ardeal sä
cesie"
numai" douä zile pe
ochii märinimosului magnat,atunci, la
-
zile pe säptämänä". Ca iobagii
Insearnä o con-
Aprilie in Ungaria
a fost sanctionatä legea despre desfiintarea robotelor uniunea
dealului Ungaria era unul din cele mai esentiale puncte de program al
guvernului maghiar.

Hetényi Erdélynek remélhetö anyagi kifejlése a földbirtoki viszonyok által

Cluj, 1847, p. 91.
2 Andics Erzsébet, op. cit., p. 28.
Deák Imre, 1848. A szabadságharczunk története levelekben. Budapesta, 1942, p. 41.

74 - referate - c. www.dacoromanica.ro
1817
 VICTOR CHERESTESIU

Nobilimea din Ardeal era pentru umunea Ungaria, deoarece conta

pe Maghiarilor din Ungaria impotriva revendicärilor masselor
änesti, in majoritate din ArdeaL Ea era gata sä-si imbrace do.
minatia ei de in haine nationale pentru a exercita suprernatia
avea nevoie de sprijinul Ungariei, deci de uniune.
Totusi, nobilimea amâna convocarea dietei transilvänene.
dieta, nobilii credeau mai pot sä prelungeascä viata robotelor. Admi-

care
- la 2 Mai ziarul Márclus 15-ike" (15 Martie") -
ca poporul insusi sä se elibereze. Poporul nu se lasä
a pi inceput sä refuze de a mai face robote".
La sfarsitul lui Mai, se intruneste dieta ardeleana la Se pro-
clami cu mare fast uniunea Se hotäräste ca in Ardeal,
robotele, care in Ungaria s'au desfiintat prin legea sanctionatä in
Aprilie, sä se mai foci pan in 18
Unii mosieri au adus armatä (in cele mai multe cazuri garda
din maghiare, sau soldati din regimentele fäcând ast-
fel ca täränimea românä sä identifice maghiarimoa nobilimea asupri
toare) ca sileascä pe fostii iobagi sä robote. Feudalii voiau
introducä o nouä sub titlul täranii au restante ce mai trebue
2 Guvernul se fäcea ci nu observä aceste de lege -
publicistul care redactase ziarul liberal din
Cluj, Ellen& (Controlor"). Tot el inceara scuze pe acesti aristo-
crati : la
Evului Mediu. Religia
dela Romani ; unii,
-
ca alti seniori din Europa, ai nostri mai nutreau prejuditiile
- am luat-o dela Evrei.
ceilalti, iubeau sclavajul...
Deputatul din camera din Pesta, Alekandru Buda, desvälue
c alti metodi 'aristocratilor ardeleni de a mentine iobigia - färä de care
aristocratii considerau nu pot trii ; autoritätile guver-
niale comitatense, formeazä pe alodial (domnesc)
loturi vor le dau jelerilor (taranilor färi in schimbul
prestatii foarte asemänätoare vechea iobägie Astfel mosierii, in inte-
legere cu autoritätile locale sabotau unde nurnai puteau, traducerea in
viatä a legilor privire la desfiintarea robotelor. Concursul autoritätilor
le era asigurat mosierilor, mai ales in Ardeal ; ziarul revolutionar, in care
Március 15-ike" scrie la 15 Mai 1848 Ardealul se gäse-
azi ghiarele vechii birocratii. In judetele Alba, Turda, Trei-Scauner
Odorhei, Aries, etc., tot oamenii vechiului regim, eroii dietei
murdare (din 1846-1847) sunt la armi".
Tarinimea, care se gäsea de veacuri necurmata nobilif

László, Erdély története 1848 - 49-ben. Pesta, 1861, p. 63.

2 Gh. Baritiu, Párti alese..., II, p. 208.
Kövári László, op. cit., p. 66 67.
Articolul lui Al. Buda, In Közlöny » din 21 1849.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MIBCARILOR TANANESTI IN ANUL 1848 1171

asupritori si exploatatori
gätori la arma comitatelor
pentru mai mici vina
si
-
care Martie 1848 vedea pe aceiasi
pe aceia care btuser
au vânat un iepure, au luat
trimiteau,
gäteje
din pädure) in temnitele puturoase ale comitatelor - nu credea cä dieta
acestor nemesi ar fi eliberat-o nu credea cu capul nemesii ar fi
fäcut eliberarea de voie. Tendinta autoritätilor imperiale de a pune
o oarecare ordine in sistemul urbarial, de a fixa intinderile sesiuni
de a stabili Indatoririle iobagilor de mosier - care
avea explicatia
tarea boierescului,
in interesul
contribuabililor
nimea o intelegea ca un ajutor dat de impdrat Impotriva
-
de a-si asigura, prin limi-
tendintä

a mosierilor. S'a creat legenda bunului impärat" care cäuta sä curme

dreptätile domnilor pámântului. Astfel, mai ales in Ardeal - unde feuda-
lismul, stápânirea nemesilor organizatä in in organele comitatense,
eta mai in vigoare decât in Ungaria unde de eliberare ale ioba-
gilor erau sistematic sabotate eludate - poporul era fäcut sá creadi
Impáratul a poruncit se elibereze iobagii, domnii Ins" au ascuns porunca
impäratului. Säracul impärat, nu-1 lasá domnii ne facä dreptate - spu-
neau 1
Raporturile conteniporaneale fispanilor (prefecti), (sub-
prefect°, solgäbirgilor (pretori) atre organele superioare asupra stärii
spirit a täranilor confirmá cele de sus. Un solgäbiräu din rapor-
2 la 13 Aprilie : poporul spune cá impäratul a luat dela domni robo-
tele zeciutala -o sä le ia pi pämänturile o le distribuR
Un täran spunea ; destul ne-au insebat domnii, era timpul
ca Impäratul sä facä dreptate. din comitatul Arad raporteazá
la 14 Mai : In popor e räspänditä a cu 10
ani robotele, dar au täinuit legea impäratului.
acum deci robotele dijmele au fost nellegiuite" Vitispanul jude-
tului raporteazá la 16 : Cu durere trebue sä constat cä
populatia românä, neavänd incredere in nädrägari" (domni), nu
a dat nici acum crezämânt lämuririlor Au declarat cä
asteaptä o intärire a legilor, ei robote nu mai fac".
In primele izbucnirea revolutlei.
RevendicArile
a) Refuzul täranilor de a mai face robote. Revolu-
maghiar Táncsics, care prin
Ziarul Muncitorilor)
(Munkások'%Ujsága"
ca deputat era in contact permanent cu massele,
-
1 Barimiu, Pärti alese..., II, p. 49.
Ember Gyözö, Iratok az 1848-i Magyarországi parasztmozgalmak történetéhez.
Budapesta, 1951, p. 124.
Ember Gyözö, Iratok..., p. 208.
Ibidem, p. 210.
74*
www.dacoromanica.ro
1172 VICTOR CHERESTESIU

In timpul revolutiei si a libertätii presei, poporul se

: mai
mult luna, deck in alte timpuri, in zeci de ani".
Vestea eliberárii iobagilor s'a räspândit in comitatele ungurene
cât in cele ardelene, mult mai repede deck ar fi nobilimea libe-
Ea ar fi ca desiobágirea fie prezentatt iobagi mare
fast, ca o binefacere din partea generoasei nobilimi - binefacere
care la la situatiei
limit, prin jertfele" sale, On greutäti. pranul nu voia Inst plie
de toate acestea, socotea destul le-a muncit acestor nobili, a primi
in schimb, destul le-a umplut grânarele - in timp ce el ai lui
In Ardeal, mai ales comunele din jurul oraselor Cluj si Dej
au aflat cele despre eliberarea iobagilor si despre uniunea
Ungaria. Prea bine, zicea poporul - Baritiu - ci
daca
este uniune, atunci cä nici noi n'avem vá mai iobägim, ci ne
vom dezrobi, ca
dint& comunä, care a denegat servitutea -
fim pi noi tot asa de slobozi ca cei din Ungaria..." Cea
scrie tot Baritiu
- a fost comuna Baci, nu departe de Cluj. In comitatul Clujului iobagii
de nationalitate maghiarä au fost sau cei dintâi care s'au declarat liberati
de iobägie, sau cä tot cazul maghiarii iobägiti au desvoltat rezistentâ
dinteodatä românii pânä toamna au tinut acestia la bine
la räu"
Un alt cronicar al evenimentelor din 1848 Elek Jakab,
Ulciug (Völtsök) (jud. Sälaj) a refuzat la 19 Aprilie at mai facä
In curánd i-au urmat pilda satele : Drag (Cojocna), Vaidahaza
(Vajdaháza), Adalin, Chechis, (Kettösmez6) (Sälaj) ; apoi (la Mai)
comune ceva mai indeptirtate, din valea Borsei. Pe un jurat, pe care dre-
gätorii comitatului trimis sä ordine", 1-au bätut asa de crunt,
ct la 16 Aprilie a murit. Un raport din I Mai aratä - Jakab - et
comune din judetul Alba au refuzat robotele, un alt raport din 7 Mai
vorbeste de refuzul iobagilor din Ciumäfaia (Csomafája, jud. Cojocna).
Fispanul din Flunedoara raporteazA la 27 Martie pi 4 Aprilie aflând
täranii despre eliberarea de robote a iobagilor din judetele vecine : Arad,
Caras, Cenad - cer ca pi ei sä fie pi pe care vor sä-i poto-
leasc5, considerá drept dusmani. Din acelasi judet baronului
Jósika, administratorul lui de mosii, la 17 Aprilie : pe tärani nu-i mai
putern st facä robote, trebue st-i in apele cäci de altfel se
si ne nimicesc. auzind et el e liber, nu mai vrea

Gh. Baritiu,
2 Ibidem,
alese...,
II, p. 76.
II, p. 75 - 76.
* Jakab Elek, Szabadságharczunk történetéhez. Budapesta, 1890, p. 114 115.
Kádár József, Belso Szolnok és Dobokamegye története 1848 - '1849. Dej, 1890,
p. 31.
Jakab Elek, op. cit., p. 93.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTH LA ISTORIA MIRCARILOR TARANESTI IN ANUL 1848 1173

sä lucreze deck pentru '. din Sälmar sunt rapoarte de pe

la lui 2, care din mai multe comune
refuzä robotele vor sä-si reocupe le-au avut
de comasäri. Din Crasna (Partium", finut incorporat Ungaria
tinea de Ardeal), in Aprilie) comunele Giurfaläu Hidig
refuzau de asemenea sä mai fact robote Täranii - precum
Baritiu spuneau : Din mosi de strämosi muncit si v'arn
curtile, grânarele tot numai noi; tot noi am purtat
nenumäratele greutäti ale tärii, pentru care ne-am värsat si pe
când d-voasträ v'ati räsfätat si tävälit in bine. Cu toate acestea noi si de
incolo voim sä vä luertm numai pe platä, pe simbrie.
dupä cum ne vom putea invoi. Tot noi sätenii aräm, sämänäm, seceräm,
cosim intinsele hotare ale locuitorilor din cetäti si orase mari,
ne plätesc omeneste munca noasträ crunte
b) Revendicarea täränimii de a se revizui ocu-
pärile de pásuni, päduri, ogoare ale feudalilor. In
capitolul al studiului de fait am arätat interesul magnatilor
mai ales a doua jumätate a secolului al XVIII-lea de a-si märi pämäntul
alodial pi metodele practicate de ei pentru atinge scopul. Täranii
ceau procese decenii de a rändul Impotriva spolierii de atre mosieri,
dar deoarece judeatorii erau din aceeasi castä spoliatorii, täranii nu
isbuteau In prea rare cazuri sä li se facä dreptate.
Pätrunzând lozinca revolutiei: libertate, egalitate frätie la sate,
täränimea credea in egali Inaintea legii, vär recäpäta
pämânturile räpite. Si când cererile tot mai insiatente, n'au gäsit
ieri ascultare - au pornit sä-si facä ei dreptate. sä reocupe päsunile
pi pädurile furate sau räpite dela ei. In judetul (Békés)
in Martie, reocupat dela magnati ; au pätruns in orasul Bé-
kés, arhivele orasului, pentru a distruge acolo sentintele judecätoresti
privire la separarea" domnesti de cele comunale De asemenea,
si in judetul Bihor au fost mari miseäri in lunile si Mai,
pentru redobândi päsunile räpite de
In judetul Sätmar, din Aprilie 1848 rapoartele organelor comi-
tatense vorbesc despre miscäri pentru a restabili dinainte
de de päsuni fäcute ultimii ani. raporteaz5 dis-
la 5 Aprilie cä in comuna Moftinul (Kismajtény) täränimea cu
tuturor forta a reocupat pämânturile din domeniul

Andics Brzsébét, op. cit., II, p. 69.

Ember Gyözö, Iratok..., p. 162.
Kardos S., Wesselényi élete és munkái. Budapesta, 1905, II, p. 214.
Gh. alese..., II, p. 76.
Haraszti Parasztmozgalmak 4848 - 1849-ben. Szemles, 1948,
p. 175.
Ibidem, p. 179.
www.dacoromanica.ro
1174 VICTOR

Ardud (Bilöd), le-a In Ciomocoz (Csoma-

comunä romini pi germanä) täranii au ocupat
26 Aprilie terenurile ce le-au fost luate ocazia comasärii" de mo-
pier. Executia militarä aresteazä rare sunt aruncati in inchisoare
In tot judetul Sätmar pânä la primäverii,
sine putere Fomasirile urbariale, separärile de hotare"
mele decenii in
-
revizuiau"

comunelor. Guvernul a proclamat statariu"

in
dela

(stare de asediu), crests pe capii miscärilor trimitea in fiare zecile

in inchisorile comitatului 3.
Táncsics a propus in parlament ca toate ogoarele, päsunile care in
1772 au fost pämânturi urbariale (ale iobagilor) sau comunale pi care
le-au fost räpite täranilor prin fraudä sau cu forta de mag-
le fie restituite täranilor. Propunerea lui Táncsics a fost
adunarea nu voia sä se ocupe de aceste probleme märunte" atunci, când
soarta patriei era in
In Ardealul propriu zis, pentru a li se restitui pä-
mânturile räpite se incep deodatä vestea revolutiei. Pranii din
Borla (Szilágyballa, jud. In primele luni dupä isbucnirea
au ocupat pádurea care fâcea parte din alodiul familiei de magnati Bánffy
Solgäbirául cä 'a arestat pe instigatori, dar capul relelor" a reusit sä
scape si s'a dus la Cluj, la scaunul (oficiul) guvernial, spunând cá dacä
nu reuseste acolo, se duce la Viena ! Ce afurisit de e si
porul acesta" - ofteazä solgäbiräul Tot pe pämânturile baronilor Bánffy
se produce o miscare la Huedin Cluj). Täravii au ocu-
pat destelenite de ei - atribuite baronului. S'a adus pe
capul militará ca sä scape de schingiuiri, pro-
mit in la 17 Mai nu mai pe mosier in folosirea párnân-
tului 5. In 27 Mai sunt la Cluj doi locuitori din (Torocko)
pentru crima cä la Buda pentru a gäsi originalul acelui document,
care dovedeste dreptul populatiei din asupra unor päduri,
de magnati Torockay Din Trei Scaune, mosierul Szacsvai din
Esztelnek raporteaz5 la 10 Mai cä secui au ocupat cu fânatul
care era sub proces. La 14 Mai se fac astfel de ocupäri pi in comuna Tu4a
(Tarja). din Chezdi-Odorhei (Kézdi) cer la 18 Mai se- insti-
tue in Trei-Scaune statariu, sä se curme aceste färä-de-legi".
Aceste miscäri ale pentru a-pi recäpäta pämânturile, sunt
generale si in Ungaria Ardeal. Pranii din Vas (Ungaria de
dincolo de Dunäre) ministerului de interne : Noi ne apäräm drep-
Haraszti Sándor, Parasztmozgalmak 1848-1849-ben.aársadlami Szemble*, 1948, p.179.
Ember Gyözö, Iratok..., p. 167.
Haraszti Sándor, op. cit., p. 178.
Arhiva Inst. de Istorie a Filialei Acad. R.P.R. din Dosarul Bánffy, 1848.
Ibidem.
Ellenör 1848, Nr. 15.

www.dacoromanica.ro
 LA ISTORIA MI8CARILOR TARANESTI IN ANUL 1848 1175

turile noastre, iar mosierul ni le in picioare : totusi, noi suntem

vrätitii, jar el judeatorul de dreptate"1.
Refuzul täranflor de a mai respecta regalele".
de lupta pentru pämânt, ducea o luptä de veacuri pentru
lichidarea tuturor feudale. Astfel de erau rega-
lele" - drepturi ce s'au conferit feudalilor de c5tre regi : vänatul, pes-
cuitul, arciumäritul (dreptul de a vinde bäuturi), moräritul (dreptul de a
avea mori) etc. Sub pedepsele cele mai grele, unui Oran ti era interzis
vâneze, sä pescuiasa vândä bäuturá, carne. Aceste oprelisti erau tot
forme de exploatare feudalä, feudalii inchiriind dreptul" de a vinde
carne, bäuturi. In isbucnirea räscoalei conduse de Horia, a avut un rol
revolta täranilor impotriva represaliilor brutale ale autocitätilor
pentru apärarea arciumäritulut".
Din Bihor i se la 24 Aprilie ministrului de interne, locuitorii
comitatului spunând toti oamenii sunt egali pi au aceleasi drepturi,
inceput sä nu mai respecte cärciumäritul pi vând ei bäuturi
Vitispanul judetului Solnocul de Mijloc (jud. Sälaj) raporteaz5 la 24
Aprilie : Se gäsesc tärani care nu mai cunosc nici o lege nici o con.s-
trângere pi care impiedecä folosirea a regalelor", a cäror folosintá
apartine exclusiv mosierilor. Acesti vin rachiu, taie vite si
vând carne 3. i avocatul Micläu raporteazá episcopului aguna cá
sälistenii au slobozit de sine cràsmäritul".
d) Lupta täränimii färä pentru
Cea mai gravá a revolutiei din 1848 din Ungaria pi Ardeal a
fost problema täränimii pämânt, categorie care a ajuns constitue
1848 marea majoritate a táránimii.
Despre Ardealul propriu zis n'avem date asa de amänuntite, cum
sunt pentru Ungaria. S'a fäcut o conscriptie, frauduloasä, 1819-1820.
la care täranii iobagi au fost indemnati nu-si intreaga sesiune,
dar nici datele acestei n'au fost prelucrate. Dupá datele lui
nigni 5, 1772 in Ardeal erau 114 mii familii de iobagi pi 55 familii
de jeleri (inchilini). Dupä datele lui Fényes (lucrarea prezentatä primului
Szemere), in Ardeal erau in 1849, 64 mii familii de cu
sesiuni (socotind o familie are in medie 5 membri, deci 320 mii
si 137 mii familii jeleri (deci circa 698 mii locuitori). Confruntând

Haraszti, op. cit., p. 179.

2 Ember Magyar parasztmozgalmak 1848-ban, in volumul: Forradalom és
szabadságharc. Budapesta, 1948, p. 227.
Ember Gyözö, Iratok az 18484 Magyarországi parasztmozgalmak törtenetéhez,
Budapesta, 1951, p. 221.
Studii documente privitoare la revolutia românilor din Transilvania
1848 - 1849. Sibiu, 1944, II, p. 178.
Ibidem, V, p. 7.

www.dacoromanica.ro
1176 VICTOR CHERESTESIU

datele din 1772 1849, se poate constata o foarte accentuatä pauperizare

a masselor din Ardeal - ceea ce se parte
(in 1772 : 169 mii familii de iobagi jeleri, in 1849, 201
mii familii), alti parte samavolniciilor feudalilor, care, având in
organele administrative pi de justitie, au spoliat in mod sistematic pe
rani, märindu-si alodial in dauna celui urbarial.
de legile din Martie 1848 deosebirea de fapt situatia
iobagului jelerului nu era prea mare, era mai mult o deosebire in situatia
de drept. fäcea robote domnului pämântului" - cum i se spunea
feudalului - dädea zeciueli alte prestatii, pentru pämântul urbarial,
care il avea in folosintá vesnicä", mostenindu-se sesiunea pä-
mânt) in familia iobagului. Jelerul avea contract si lucreze o bucatä din
pämântul alodial - al domnepti - schimb robote pe
pämântul ce mosierul lucra si contractualii" lui, dädea o
parte din recoltä sau fäcea alte prestatii. In definitiv baronul lua dela
iobag de la jeler, alit putea stoarce.
Legiuirea din 1848 face o deosebire hotärutoare cele cate-
gorii : iobagul jelerul. lobagul de pe pimintul e scutit de
bote, prestatii dijme, devine proprietarul virtual al sesiunii, sau de
sesiune, pe a pi o lucreaz5, urmând ca mosierul sä pri-
meascä o despägubire dela stat pentru pierderea veniturilor din
turile urbariale. Jelerul (inchilinul) insä, care lucra pe pämântul alodial al
mosierului, trebuia sä indeplineascá mai departe toate obligatiile sale, fie
in munc5, in parte de recolt5, in produse sau In bani - conform contrac-
tului. Rezultatul acestei discriminäri e cá in Ungaria aproape doua treimi
(din 9 milioane - 5,6 milioane) in Ardeal peste treimi (dinteun
milion de - 690 mii) din nu primesc nimic, absolut nimic
prin legiuirea din Martie-Aprilie 1848 Inteo epoc5, tn care lozincile
volutiei, libertate, egalitate, pätrund cu iuteala fulgerului la sate,
neegalitatea strigAtoare la cer - cum se un corespondent al zia-
rului Munkások Ujsága (Ziarul Muncitorilor) - unii au zeci de mii
de iugäre, altii nici un pentru o tot mai mult massele
nesti färä De aceea, faptul de care s'a temut liberalul magnat
Wesselényi (scrisoarea lui atre Kossuth din 27 Martie), massele färä-
nesti vor interpreta in cuvintele lui : jurAm cä nu vom
mai fi robi niciodata", s'a adeverit : massele nu mai vor ai robeascä pe
pämântul mosieresc - fie se alodial" sau urbarial". Apar
brosuri, manifeste astfel de titluri : Nu mai sunt nici rohi, nici stä-
Statistica lui Fényes ar neconvingátoare, vorbind numai despre un milion
de tdrani (iobagi jeleri). Ardealului era In 1848 de 2,1 majoritatea
ocupindu-se cu plugäritul cre§terea vitelor - desi era o populatie destul de Insemnatä
circa 10 mii familii de Trebue luäm In considerare aceste
douä categorii (iobagi jeleri) nu cuprind pe nobilii din nobilimea i mijlocie
pe liberi de pe teritoriul cräesc (säsesc) de pe teritoriul secuesc.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARILOR TARANESTI ANUL 1848 1177

sau Ce valoreazá libertatea färá pämânt" Foarte incä din

ultimele zile ale lui Martie, färä pämânt, väzând cä nici
din 1848 nu o de cätusele mosierilor, cd nici aceste legi nu-i fac
dreptate, rezolve ea, cu dela sine putere, pe cale revolutionará,
blema pämânturilor. In Aprilie si Mai, din diferite
regiuni ale tärii, a se si sä ocupe aräturile, päsunile,
fânetele, pä'durile mosierilor sä le in folosintä. Jelerii refuzau in multe
sate sä mai facg, conform contractului, prestatii mosierului, mai dea
produse sau bani mosierului 2 Ei se considerau de proprietarii
tului pe dupä principiul adânc inrädäcinat in tärtnime, prin-
cipiu abia de Marea Revolutie Socialistä din Octombrie
apoi dupá exemplul U.R.S.S. de câtre partidele din Wile de
democratie populará : pämântul e al acelora care il lucreazá.
Prime le miscäri se semnaleazä in jurul Pestei. Unul din solgábiräii
(pretorii) judetului Pesta raporteazá la 31 Martie : iobagii cari au loturi
de pámânt, asteaptä liniptiti evenimentele, dar intre jeleri a prins atari rädä-
cini tendinta de a pámânturile domnilor, nu cred ca se
poatä obtine rezultate numai prin sfaturi pi lämuriri" din jade-
tul Bichip (Békés) au fost printre prirnii care au pretins sä se impartá
pámânt jelerilor pâmânt. Au accentuat, se in raportul oficial,
pentru särac libertatea pämânt n'are nicio valoare"
judetul Sätmar vitippanul (subprefectul) la 12 Aprilie : Je-
ocupä grädinile proprietarilor pi nu-i lasä sä intre pe pärnântni
propriu. Jelerii vorbesc de comunism..." In comuna (Sza-
niszló, comunä in jud. Sätmar, populatie germanä pi
ghiarä) poporul a ocupat in 28 pi 29 Aprilie pâmântul alodial al contelui
Károlyi, tufele care marcau hotarul contelui. La miscare
au luat parte pi femei. Miscarea a putut sä fie
armatä Din comitatul Bihor raporteazA la 13 Aprilie un solgábiräu po-
porul spune cä impäratul a luat robotele, dijma, zeciuiala dela mosier - o
pi ce i-a pi o sä-1 noi. Un Oran spu-
: destul ne-au a trebuit ca impäratul si facä dreptate"
Din acelasi judet i se raporteazá la 24 Aprilie ministrului de interne :
ranii spun cä pädurile sunt date de dumnezeu pentru toti oamenii. Jelerii
pretind sä se impartä intre ei pämânturile Tot atunci se
porteazá din Bihor ministrului de interne : jelerii pretind aproape una-

Potemkin-Molok, Revolutii..., I, p. 433.

Ember Gyözö, Parasztmozgalmak, p. 219.
Ibidem p. 205.
Haraszti Sándor, op. oit., p. 176.
Ember Gyözö, Parasztmozgalmak, p. 206.
Ziarul Pesti Hirlap s, 11 Mai
Ember Gyözö, Parasztmozgalmak, p. 207.
Ember Gyözö, Iratok, p. 174.

www.dacoromanica.ro
1178 VICTOR CHERESTESIU

nimitate ca, in conformitate principiul se impartä ei

párnânturile 1
Turburäri mai mari s'au produs pi in comitatul Arad, in luna Aprilie,
in comuna (Gyulavarsánd). Locuitorii au ocupat riturile (fâna-
tele) au amenintat pe tisturile (functionarii) curtii. Au luat
apoi steagul tricolor maghiar de pe castel pi 1-au pus pe casa
considerând revolutia e a tor, poporului, pi nu a mosierilor. (E de
cä majoritatea a populatiei din Vársand era românea-
sc5). Autoritätile alarmate cer ajutorul ministrului de interne. Ministrul
Szemere scrie la 7 Mai : o in urma dispozitiei, ca
delegatia care urmeazá sä poporul, st fie de armatá"
Armata a fkut ordine" la Värsand, bätând arestând oamenii.
Vitispanul judetului Arad raporteazä la 29 Aprilie despre miscärile
dela Pecica Veche, Semlac, Simand, Macia, Curtici,
(Szamoskesz), Comlos, Bonceni pi
date interesante despre miscärile täränesti din comitatul
dá ziarul domestic" al minästirii minoritilor din
matiile sunt date in ordine 8 Aprilie : Träim vremuri
triste. Poporul, sub pretextul libertätii, jefuiri" (sunt vizate
täränesti din comuna Herendesti, jud. Caras). 28 Aprilie : Ostäsi-
mea stajionari s'a dus In la Chichinda, pentru domolirea
de acolo". 16 Mai : S'au ivit turburäri comuna Pentru
rnolirea acestor turburäri garda national s'a transportat acolo. Dintre lo-
cuitori au fost detinuti pi adusi la casa judeteanä 18 turbur5tori
pali". Adaus la 16 Mai : In art. IX 1848, s'au toate prestatiu-
nile de zeciuiri bani, la cari, conform dispozitiunilor urbariale,
crau obligati Abia publicatä acea lege pi in jud. Caras, au inceput
a se ivi Inter dornnii de iobagii
respettive. Astfel de vräjmäsie a fost cea din comuna Herendesti,
locuitorii au ocupat mopierului Paul Piatsek ca
aceste sä fie päscute de vitele Cei 18 detinuti au fost eliberati abia nu-
mai dupä ocuparea Lugojului, la 27 Octombrie 1848, de cätre oastea im-
perial5". 29 Octombrie : Mai multi intemnitati din lupta dela Herendesti au
fost eliberati".
cronica cAlugärilor minoriti se vede in lunile Aprilie
Mai la Herendesti au fost adevärate lupte intre care ocupase
domnesc garda national din Lugoj. Participarea masivä a

Ember, Parasztmozgalmak, p. .
2 Actele procesului criminalilor din Värland * se pästreaza in Arhiva
Muzeului 1848, din Arad.
Ember, Iratok... , p. 207.
Publicat in lucrarea : Boro Ion, Evenimentele de libertate din anii
1848 - 1849 Lugoj. Lugoj, 1927.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA TARANESTI IN ANUL 1848 1179

ränimii se po'ate din faptul 18 conducätori principali au fost

si tinuti luni de zile iinchisoare.
fispanul comitatului Camp la 17 Mai, ministrului de
interne despre turburari pi atacuri violente asupra proprietatilor
domnilor de Primul vitispan al judetului Carap, Jakabffy,
scrie 2 la 24 Mai, ministrului de interne Szemere,
iobagi atâtea locuri privesc spre acele pamânturi dom-
nesti care in niciun chip nu li se cuvin, formuleaza drepturi asupra
nu voesc in niciun chip sä se convingä de netemeinicia pretentiilon nu
pot sa-mi teama din piept...". Ca incheiere, ca pi fispani,
solgäbir5i, mosieri din comitatele ungare ardelene, cere insis-
tent intäriri militare, singura replica a domnilor la revendicarile masselor.
au avut tinuturile numite Partium, care
vreme tineau de Ardeal, in Aprilie au fost incorporate la Ungaria.
cutarea incorporariii-a fost baronului Wesselényi, numit comi-
sar regal acest scop, care avea mosii in aceste tinuturi. De Par-
titan" comitatele Solnocul de Zaläu, Cehul
Silvaniei), comitatul Zarand (intre Arad, Bihor, Hunedoara), Comitatul
Crasna (la Sud de Solnocul de Mijloc pi Est de Chioar
vár) repedinta Sonic*. Marea majoritate a populatiei era românii, dar
in Solnocul de erau pi masse compacte de maghiari.
judetului Solnocul de raporteaza la 12 Aprilie cä
in judet agitatori oamenii pamánturile nobililor,
bazandu-se pe principiul La 16 Aprilie acelasi vItispan
.cä taranii vor sä fac5 comunism" au sä ocupe
sierilor. La 24 Aprilie raporteaza noi ocupari de pämänturi alodiale, täieri
de lemne padurile alodiale. Concluzia e : bird
nu se pot curma aceste färä-de-legi. Sezisându-se de aceste raporturi alar-
mante, ministrul de interne cere primului ministru la 28 Aprilie se tri-
mild de urge* in comitatul de In motivarea
cererii se spune : Din mai multe rapoarte oficiale ale vitispanului comitatu-
lui Sonocul de MijIoc am aflat locuitorii orasului Cehul Silvaniei (Szi-
Cseh), satelor Moti Ulciug (Völcs6k) pi altor localitäti au atacat
In modul mai brutal personalä de avere a ocu-
pand in mai multe locuri mosiile iar pe tisturile (functionarii)
comitatului, trimisi ancheteze, i-au primit si amenintäri. Pc
un trimis al comitatului, pe juratul Gheorghe Vajda, 1-au bätut de crunt,
ci acesta a murit urma
Imre, Adatok az 1848 év eseményeihez Krassó vármegyében. Lugoj, 1931,
49.
2 Ibidem, p. 173 177.
Ember, Iratok..., p. 221.
p. 221.
Ibidem, p. 222.

www.dacoromanica.ro
1180 VICTOR CHERESTESIU

La 11 Mai vitippanul (Nagyszeg) au

cá locuitorii din
ocupat intregul pâmânt alodial baronului Wesselényi junior. Locuitorii
oripelului Hodod au ocupat pädurea mosierului ; in raportul din 25 Mai I
se spune 13 noi (deci iobagi) au ca instiga-
tori pi au fost in comitatului. Dovedindu-se cä locui-
exceptie, stint atacarea pädurilor domnepti,
in mod solidar, trebue sä despägubeascá pe proprietar pi sä
tuelile executiei militare.
Din rapoartele organelor comitatense din Solnocul de Mijloc se vede
la miscärile täranilor din prirnävara anului 1848 au participat deo-
potrivä pi maghiari având ca tints lichidarea definitivä a
asupririi exploatärii mosieresti, lichidarea dependente feudale. La
aceste miscári au luat parte comunele românesti ca Motis, Ulcing, Notâg,
dar in 'aceeasi msur pi comunele pi orasele majoritate maghiar5 ca
Cehul Silvaniei, Hodod etc. Miscärile erau indreptate impotriva
in frunte comisarul regal, baronul Wesselényi, mai mare mosier din
E caracteristic pentru atitudinea a acestui magnat, cä
la 18 Mai a dat dispozitii ca iobagii facä zilele de lucru restante

-
mosierului.
un
nu mai fac nici o
din (Mosóbánya) (sat românesc) au refuzat
la 2 Ionic - spunând cä dela 15 Martie incoace
nimeni nu-i poate sili la aceasta. Raportul dove-
deste români din aceste considerau cá revolutia din 15
Martie din Pesta pi nu dieta nemesilor i-a desiobAgit.
Din Chioarului se raporteazá la 20 Aprilie cá äranii din Mo-
gopepti (Magosfalu) au ocupat pâmânturile alodiale ale contelui Teleki si
le-au arat pi semánat pentru sine.
In Ardealul propriu zis au fost de adunarea din Blaj,
de ogoare, páduri, din partea táranilor. Cronicarul evenimentelor
din 1848 Kövári : ...poporul ipi fácea visuri comuniste" Un alt
cronicar Elek Jakab cä s'au produs atacuri asupra unor proprietäti
comitatul Târnava, iar pe cornunele Dileul Român,
ceana, Bogata pi din apropierea Budiului de Câmpie (in acest
hat era preot tali! lui Papiu Ilarianu), a putut fi potolitä
prin armatä. Au fost de nesupunere, de silvice pi de
suni, ba chiar pi de impartire de pämânturi pi in Trei-Scaune pi Sälaj,
din partea iobagilor maghiari" - acelasi autor, care, prin pe
care o indeplinea in 1848, a avut ocazia rapoartele comitatelor.
La circula la inceputul lui Aprilte un manifest 5, care pretindea
Ember, Iratok..., p. 225.
Ibidem, p. 226.
a Kövári, Erdély története 1848 - 1849. 1861, p. 90.
Jakab Elek, Szabadságharczunk.
Suciu Coriolan, Cum a fost
p. 148 210.
3/15 Mai 1848. Blaj, 1925, p. 70 - '78.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARILOR TARANESTI ANUL 1848 1181

se toate diplomele o cerere tipid a iobagilor asupriti, de

a nimici toate actele de proprietate ale nobililor, din care acte, credeau ei,
se trage spolierea E pe care o exprimaserä lui Horia
prin formula nu mai fie".
Focarul räscoalei din 1848, memorialista baroneasä Bánffy a
lost ,comitatul Alba, unde Ecaterina Varga instigase ani dearandul pe
In urma ingrädirilor ei de clasá, baroneasa Bánffy, la fel guverno-

- cancelarul, fispanii,
vede cauza
cu toate vârfurile feudale
activitatea unor instigatorr, ca Horia,
Crisan, Ecaterina Varga si mai târziu Avram - care de fapt, nu
purtätorii de cuvänt ai masselor.
tirea despre revolutia din Pesta pdtrunde la lui Marble
rnunti Motii se miste. La 3 Aprilie se tine o adunare popularä in
Abrud-sat, sub conducerea advocatului Buteanu preotului Balint, iar la
Aprilie avut o adunare la Cámpeni. Inteo scrisoare din 10 Aprilie,
Petru Dobra raporteaz5 asupra unei adundri la la care au luat parte
o mie de oarneni In aceste intelectualii români aratä cä Ro-
primesc uniunea Transilvaniei cu Ungaria, conditia se respecte
nationalitatea sä se desfiinteze raporturile urbariale sä se inseä-
uneze egalitatea de drepturi pi datorii pentru toti cetätenii. Intelectualii ro-
mIni nu contenesc sä indemne poporul de in pace, cäci nu-
mai astfel ne vom vrednici de un viitor mai bun. Un cronicar maghiar,
Szilágyi Farkas cá la adunarea din Câmpeni a luat parte Avram
dar acesta a numai discursurile n'a luat cuvântul.
Poporul nu prea a urmat aceste sfaturi. La Vidra, patria lui Avram
lancu, oamenii pädurile vitele in ele, chiar
In pártile oprite. järanii din Bistra se miscä. Alarmat de aceste gu-
vernul din Ardeal trimite la Zlatna ancheteze. câteva
saje din raportul fäcut la 14 : locuitorii din Bistra
comunalä a fost a fiscului sdtenii n'au
sune pentru vitele bor. Intrebati asupra acestei plangeri, din Bistra,
indelungate consfätuiri intre ei, au declarat cá intreg hotarul Bistrei,
pädurile, p5sunile, apele pietrele sale, tot ce-i apartine, e al al
Au mai declarat in trei nu primese räspuns, vor
sti ei ce au de In ce priveste Vidra, s'au comis foarte multe delicte
silvice, oamenii pásuneazä vitele in pädurile fiscului, chiar in portiu-
nile replantate oprite. acestea se din cauzä cä Avram

Báró Bánffy Jánosné, mlékiratok, Cluj, 1931.

2 Studii documente privitoare la revolutia din Transilvania
1848 - 1849, Sibiu, 1944, II, p. 3 5.
Szilágyi Farkas, Alsófehérvármegye 1848 - 1849-ben, Aiud, 1898.
Studii documente privitoare la revolutia Românilor din Transilvania in anii
1848 - 1849, Sibiu, 1944, II, p. 13 -15.
www.dacoromanica.ro
1182 VICTOR CHERESTESIU

a dat de oamenilor pádurile ar fi proprietatea sätenilor,

acestea au fost ale si deci trebuie s li se restituie. Gornicii in urmare
_mai vreau s fac pdure de team nu-si piard ; astfel ad-

ministrarea pädurilor nu se mai poate face". Comisarii guvernului au mai

aflat de etre mai multi c la lui Avram Iancu o mare parte a lo-
cuitorilor din Câmpeni si satele din jur se Inarmeazá cu coase in.
c faurii de prin sate nu mai fac altceva ascut
Comisarii - se spune mai departe in raport - vor sä se
populatiei asupra urmrilor faptelor ei. Deoarece s'au comis ocupri
cu forta de pmânturi deoarece se pare probabil vor da
ascultare dispozitiilor autoritalilor, de a la aceste de
a se reintoarce la legalitate, vom fi aplicäm iimpotriva forta
armatä. Armata care a fost ordonat la Abrud nu e ins nicidecum sufi-
cientä ; comisarii cer cel trimiterea a dou companii. Situatia a
fost considerat de guvernatorul Marelui Principat al Transilvaniei, con-
tele Teleky, atM de alarmantä, dupä douä zile, la 14 se adre-
seaz generalului Puchner, comandantul armatei din Ardeal, pentru forta
In adresa guvernatorului se vorbeste despre pregätiri de
in jurul orasului minier Abrud", despre constatarea comisiei ...o mare
parte din locuitorii români ai mosiilor fiscului din Bistra, Vidra
de un oarecare Avram lancu la ocuparea cutezätoare a pädurilor
a päsunilor domeniale, a sä se tnarmeze cu coase länci".
locuitori, scrie mai departe guvernatorul, ...trebuesc la ordinea cuve
nitä prin mijloace mai aspre". De regesc al I-
vaniei a de cearä a trimite la Abrud mäcar incä o corn-
panie.
In din Ungaria Ardeal, in primavara
lui 1848 era de naturá, et s'a ajuns la adevärate locale 1 In
multe locuri, intelectualii satului (preotul, comune ungurepti
pe alocuri notarul) se aläturau sätenilor ; dregátorii comitatului neme-
sesc ii pedepseau In mod exemplar pe acesti cärturari, pentrua au fäcut
easel comun prostimea".
e) Acte de nesupunere ale täranilor fat de dre-
g t or ii at r. ardelenesti, aceste
Cornitetele unguresti
instrumente medievale ale stäpânirii feudale, n'au suferit nicio schimbare
esentialä urma revolutiei din 1848. Nu s'a schimbat intru nimic compozi-
de clasä a organelor comitatense : fispanii, solgäbiráii -
parte din nobilime - reprezentau interesele de ale movie-
rilor de täränime. Revolutia din 1848 n'a adus schimbäri nici chiar in
Potemkin-Molok, RevoluTii..., I, p. se vorbeoe de räscoale numai
comitatele Békés, Bihor, Csongrád. Dupá cele arätate acest capitol, se poate vorbi despre
pregatiri de räscoale mult mai multe comitate.
Spira, op, cit., p. 126.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA ANUL 1848

persoanele : aceiasi satrapi de popor au rämas mai

parte in cu foarte putine exceptii. Raportul din Zarand,
din 6 lunie I atre ministrul de interne desigur cä nu exprimä decât reali-
tatea, o realitate care nu priveste numai comitatul Zarand, ci pi celelaitc
Comitate : ...populatia nu nutreste nid stimä, nici incredere, nici supunere
de dregAtorii comitatului".
Ura populatiei se Indreaptä impotriva notarilor pusi de cätre solgäbi-
rái, slugi ai exploatärii In comuna Värsand (comitatul
Arad) locuitorii vor sä-1 schimbe pe notarul comunei, care i-a inselat pi s'a
pe spinarea Pretorul se transportä la fata locului in 23 Apri-
lie sä facá anchetä. Actele procesului räsvrätitilor si criminalilor" din
Värsand 2 dovedesc toatá area, dispretul fatä de popor a organelor
cornitatense. Solgäbiräul citeazä, in ziva de Pasti, oamenii in fata sa. Unii
dintre ei - poate cä pi bäuserá särbätoare - nu-pi scot
ria ; solgäbirdul le aruncä jos pälmueste. Nobilul solgäbiräu
a uitat cä limp a fost revolutie ; abia scapä, fugind särind
garduri, de furia poporului. executie militarä arestäri pi
damnäri.
Tot din judetul Arad raporteazd la 21 Aprilie vitispanul cä locuitorii
comunei Macea (Mácsa) au alungat pe notarul comunal pi au pus in locul
lui pe un consätean de al român. Vitispanul adaugä ingrijorat in rapor-
tul cä ...acest exemplu ar putea fi urmat de alte comune pi astfel,
deoarece românii sunt in majoritate in comitat, conducerea sate ar putea
ajunge in mâna unor oameni de limbä sträine.
In tearna aceasta a vitispanului se vede tendinta nernesilor de a-si
mentine dominatia asupra masselpr, sub masca nationalä. Nemaiputând
porunci ca nemesi, vreau de acum sä conducä" ca maghiari - pe
de sträinä".
In cele mai multe comitate din Ardeal pi Ungaria se decreteaz5 starea
de cu curti martiale. Locuitorii se impotrivesc. Mihalt (jud. Alba)
12 Mai, solgäbiräul, care publice decretarea stärii de asediu, este
impiedecat de masse 4. Se la fel cu pi de iobagi
ghiari. Cronicarul evenimentelor din Alba, Szilágyi Farkas, :

Solgäbiräul Kovács voind in 12 Mai sá publice sä afiseze in comuna

Beta (Becze), (comunä cu populatie maghiarä) dispozitia cä se introduce
starea de aseiu (judecAtorie statarialä), un iobag numele Márton
a si injure pe pretor pi pe domnii, declarând cä dupä 15 Mai
nu face robote. Solgäbiräul 1-a arestat pe 1-a in tern-

Ember, Iratok..., p. 242.

2 Arhiva Muzeului 1848 Arad. Actele Värpnd.
Ember, Iratok..., p. 205.
Jakab, Szabadságharczunt..., p. 115.
Szilágyi, Aleófehér..., p. 32.

www.dacoromanica.ro
1084 VICTOR CHERESTESIU

nita satului. Populatia a asaltat prirnária 1-a eliberat pe &des.

Cátiva soldati trimisi din Aiud, au restabilit ordinea".
Poporul incearcä sä elibereze si pe arestati, victime ale justifiei
Inspectorul silvic Endes ' la 3 Mai, baronului Bánffy cá
locuitorii din Fechetäu (comitatul Bihor) au tinut o adunare In care au
sä elibereze, fie pe oamenii care se arestati la
Ciucea Sebesul Mare.
Pentru panica in care au intrat unele cercuri din nobilime, e caracte-
risticä datä de ziarul : Kolozsvári Erdélyi Hirado" (Vestnicul
delean din Cluj), numärul säu din 7 Aprilie : In Sälaj se ci
dacä pánä Pasti nu va fi libertate deplinä, vor omori pe ne-
mesii".

Pozitia guvernulul maghiar a ardelene de

Revendicärile táränimii, mai ales a celei färä pämânt, desigur, nu s'au

oprit la litera legilor votate de dieta ungarä din Martie. Miscarea revolutio-
narä a nu se orienta dupä aceste articole de lege, ea se revärsa
pentru a toate ingrädirile feudale, pentru a traduce In toate
nkuintele poporului pentru libertate, dreptate pämänt. Täränimea credea
a sosit timpul sä-si recapete dela magnati tot ce i s'a furat, räpit decenii

exploatat -
de-a-rändul, sä fie pedepsiti, Inläturati pufin dreggtorii dare i-au asuprit
aleagä ea notarii, organele locale - jelerii, argafii
voiau, bazándu-se pe principiul egalitäfii - st aibä ei un lot de
cáci, ce valoreazá libertatea, spuneau ei - färä pämânt pentru
Guvernul ungar, dieta nemeseascä, nici nu voia sä de astfel de
cereri. Dieta a consimfit ca privilegiile feudale sä fie oarecurn modificate,
numai sub presiunea fricii de miscärile masselor. Legiferánd eliberarea iobá-
gimii de robote, a crezut a dat maximul ce putea da ; a se
atinge de proprietäfile alodiale, ar fi a viola principiul al
proprietäfii", ar fi transformarea a Intregului sistem de
proprietate la fará si, in consecinfá, renunfarea la rolul ei con-
in stat. La acest rol al nobilimii, Kossuth, cu toate nobi-
limea nu era a douázecea parte ) din populatia Ungariei. Unei
delegatii care la 19 Martie a prezentat la Pojon din 15 Martie din
Pesta, Kossuth i-a declarat: Nafiunea (adicá dieta nemeseasa) nu va
admite ca un sau o sä-i dicteze ei. Nafiunea - a adäugat
el - este de puternicä ca sä striveascä pe oricine, care se va
sä se impotriveascä voinfei ei" 2 alegerile din 28 lunie, guvernul
ratul comitatens al nemesimii a sä le ticluiascA astfel, numai trei
un muncitor (Táncsics) sä pätrundä in parlament (in total erau
Arhiva Inst. de a FHialei Acad. B.P.R. din Cluj. Dosarul 1848.
Potemkin-Molok, I, p. 433.
www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARILOR EARANESTI IN ANUL 1848 1185

415 deputati) ; in urma coruptiei, propagandei mincinoase teroarei

organelor comitatense nemesesti, chiar pe Petòfi 1-au fácut sä cadä la aceste
a
Una din primele ale guvernului ungar, constituit dupä revoluta
din Martie, era, ca impotriva revolutionare ale masselor, pentru
pästrarea ordinei" sä infiinteze gärzi nationale din oameni avere. Pri-
ministru dispune prin circulara din 22 Martie 2 ca in comunele mai
mari s se formeze din päturile mai avute o gardä care
siguranta personalä de avere a cetätenilor. ministrul de interne
in circulara sa din 21 Aprilie asupra formärii de gardá nationalä, din
päturi avute". Caracterul de clasä al gärzii nationale apare in mod evident.
Pe atâtätori, infractori, guvernul pedepsele cele mai
aspre. Ministrul de interne, Szemere, in circulara sa din 2 Mai
ce a ridicat in spiritul de jertfä" al nobililor : pentru toate
aceste poporul nu simte nu-si manifestä recunostinta de mosieri,
atunci globul nu a cunoscut niciodatä un popor mai nerecunos-
decât acest popor... Au fost tárani care, nestápândindu-si läco-
sceleratä de a-si averea altuia sau ascultând pe atâtätori
nemernici, au vrut, ba au cutezat chin sä ocupe si pämântul ce i-a rämas
mosierului. Aceati... nerecunoscátori sä fie pedepsiti nici nu vor
de pedeapsa exemplarä...".
Guvernul ungar nu a ezitat nici un moment s
reprime toate mij-
loacele ce-i la Indemán, miscárile revolutionare române
maghiare. Nobilimea din steel cáreia era format guvernul, tinea in
toate mijloacele de constrângere pentru a-pi apära statul ei, ea toate
feudale 5. Incá in Mai s'a declarat statariu (starea de asediu) in
mai multe comitate de dincolo de Dungre si unele din Banat si in Sätmar,
La 12 Iunie Ungaria Impotriva fásculatilor, atâtátorilor
fractorilor ordinei publice" - curn se spunea ordonanta datä de ministrul
de interne, Szemere.
Dintre comitatele ungurene populatie romäneaseä, mai ales in
mitatul Sätmar au fost reprimári exemplare Impotriva
Gazeta de Transilvania" aduce in numärui din 21 Mai (stil vechi) cores-
pondenta preotului Moise Noac, din inchisoarea dela Carei. Intre se
spune in scrisoare: In prinsorile acestea se inchisi ineä
vreo 36 români dela Sanislo fiarele la picioare, pentru recuprinderea unor
portioare de pämânt pe care le luase groful Károlyi de 6 ani. Aceia

Szabó Ervin, Társadalmi és pártharcok a 48-49-es forradalomban. 1921, p. 249.

2 Ember, Iratok. , p. 252.
8 Ibidem, p. 256.
a Pap, Okmánytár... , p. 69.
Spira, Parasztságunk... , p. 121.

75 - Studii referate - 1817

www.dacoromanica.ro
1186 VICTOR CHERESTESIU

pänä astäzi nu se la cercetare, pi cum H aduserä, le fiare

pe picioare pi acum trirnit la lucru prin oras".
Despre turburäri reprimarea la (Herengyest) rapor-
vitispanul comitatului la 17 Mai : Locuitorii din Herendesti
au ridicat pretentii asupra unui pämânt al mosierului. Actiunea a fost
de cätre justitie - totusi ei au päscut vitele
rului. Judecätoria
an pi la
a condamnat 12
25 de lovituri de bâtä ce au
trifoiul mosie-
la inchisoare de
sufere din 6 in 6 luni".
-
In Ardeal - precum istoricul maghiar Z. Tóth -
pi constrângerea erau fortele pe care se baza stäpânirea
in Martie, prima griji a nobilimii era st se Inarineze pe sine pe pe
cäror sprijin putea conta in apärarea sigurantei persoanei averii sale,
pe oräsenimea Se fornieazä gärzi nationale in ; comandamen-
imperial oraselor maghiare 1800, iar celor pusti vechi
grija nu numai a aristocratiei, dar pi a comandatnentului trupelor im-
periale din Ardeal, a baronului Puchner ; este ca nu cumva pi Românii si
punt mâna pe arme; românii covârsitoare parte iobagi pi jeleri pi mi-
neri, aparatul nemesesc n'are nicio incredere ei. Baronul Puchner H
guvernatorului Ardealului, contelui Teleky, la 30 Martie 2: am cunostintä cä
au curnpárat dele magazine cite pase - opt munitii. Seri-
punä niâna pe arme; fiind in parte iobagi jeleri pi
litar legäturi strinse Viena pi aristocratia ardeleanä dela cârma sta-
tului. Ca baron pi magnat proprietar de in Ungaria - Baritiu
- Puchner a tras foarte mult la aristocratii din Transilvania pi le-a
in multime de cazuri pe voie" Toate executiunile militare in pi
avere cerute de catre autoritätile civile asupra comunelor s'au
tot numai lui Puchner Iobägia se desfiintase deja
prin lege...; proprietarii mari tot nu voiau sä pläteaseä täranilor zilele de
lucru ci pretindeau sä le robeaseä tot ca páná atunci, iar baronul Puchner le
fäcea pe -voie dându-le din patina ce avea, toatä vara, mili-
tarä de executie asupra satelor"
Aceste militare erau impreunate daune foarte mari, pe care
toti locuitorii comunelor executate le bätäi cumplite dela 30-
50 pini la 100 de bete, precum inchisori Executii militare s'au
mai ales in satele de pe Câmpia Ardealului, dar In alte comitate.
rea arhivelor comitatense din Ardeal va desvälui desigur o serie de docu-

Ember, Iratok..., p. 210.

2 Despre aceeali a se vedea p. 1168-9.
Tóth, Parasztmozgalmak..., p. 227.
Kövári, Erdély..., p. 1.
Déák, 1848. A szabadsághare..., p. 57.
Gh. Parti alese..., II, p. 58.
Ibidem, p. 58 59.
Ibidem, p. 63.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARILOR TARANEOTI IN ANUL 1848 1181

mente, rapoarte, däri de seamt despre aceste executii, despre care

in treacät Baritiu pi Kövári Jakab. 51 cronicarul Kövári
cá guvernul a fäcut greseala cä a trimis impotriva iobagilor româní
- care refuzau robotele in cele mai multe cazuri - gärzi nationale
ghiare, pe care gärzi täränimea le considera ca formatii ale
vernului maghiar, astfel präpastia intre organele guverniale
ghiare, intre tot aparatul de stat ardelenesc massele
Voluntarii din gärzile nationale maghiari, aceastä a
vernului fácut ca in massele române prindä usor lozinca unor
conduatori români interesati ca lupta socialá nationalä sä se transforme
luptä : asupresc, vá bat, vä schinguiese, nu vá
lasä nici acum sä vá eliberati de robia de veacuri. CS la aceste bätäi, schin-
giuiri dat tot concursul comandantul trupelor imperiale - faptul
acesta Bärnutiu ceilalti Ntionalisti" treceau sub Were. Aveau nevoe
propaganda de legenda despre bunul impârat".
in legiferarea mai ales, in punerea in vigoare a desiobSgirii
aristocratia nobilimea ardeleanä intârzia, in schimb in decretarea
riului (stärii de asediu) s'a gräbit ia guvernului ungar Inainte. Guverna-
torul Ardealului a publicat legea statariului, la 25 Aprilie cele mai multe
comitate ale Ardealului ; pe când in Ungaria aceastä lege s'a publicat in
20 Mai, pentru unele comitate, pentru altele in Ceeace in acea epocä
mi se niai vedea nicäeri In Europa - scrie Baritiu - se vedea in tot
prinsul Transilvaniei, furcile sau spanzurátorile ridicate in perma-
pe la comunele, la mai multe cf te o (cap de lemn Intepenit5
bine furcile, Furcile eapa sau frigarea erau sim-
potestätii aristocratice" Nu se poate descrie - tot Baritiu -
doará nici a se crede de rusine insotitá de mânie produs prin acea
barbarä, la poporatiunea si mai vârtos la junime, de a voi
sä inspire furci teroare pi spaimä. Pe cât timp generalul comandant
dea feudalilor asistentä militará spre a sili pe popor la acesta tâcea
infundat, colaind de räsbunare. Asa a inteles aristocratia ea
dulceascä pe cätre sine...".
La 19 Aprilie, Comisia pentru asigurarea sediul la
o declaratie 3, in care se : In Ardeal sunt in vigoare vechile
legi, dieta va aduce aici din Ungaria. Trebue s5 asteptati
va dieta. Fiti cu rábdare". Impotriva care fac neorândueli, s'a
decretat statariul - deci dacS va fi prins, va fi imediat spanzurat. deci
iobagului pasnic cinstit revine libertatm, iar celui
deapsa moartea".
Cam la sunt ralactate alte apeluri ale stäpânitoare din
Kövári, p. 24.
2 Gh. Bariliu, alese..., II, p. 67 si 77.
3 Dec1aratia a fost publicata in ziarul « Erdélyi Hiradó * din Aprilie.

75. www.dacoromanica.ro
1188 VICTOR

Ardeal din epoca aceasta. Este atitudinea a domnului f atä de slugi,

avâod intr'o zähärelul (dacá asculti te supui), in
biciuL
Cu o astfel de pozitie de massele române dornice de li-
bertate, dreptate, de o via" omeneascä, se deschideau larg portile pentru o
agitatie nu numai irnpotriva maghiare din Ardeal, ci impotriva
tuturor celor care sprijineau guvernul ungar.
Pozitia burgheziei de

Burghezia din Ungaria era slab desvoltat5 chiar din cauza situatiei de-
pendente a Ungariei de Austria din cauza ingrädirilor feudale. Nu
importantä avea si taptul burghezia din Ungaria era germanä
evreiascä in parte. Nobilimea mijlocie a luat locul burgheziei in
lupta pentru desvoltarea independentä capitalistä a Ungariei. Aceastä nobi-
lime era pe cale, de a se burghezi, o mare parte din ea avea ocupatii
gheze, färä a rupe legâturile ei cu satul, cu pärinteascá,
traditiile de a fi peste iobagi. Nrobilimea tinea pästreze
In statul burghez, ce se desvolta, oarecare, prerogativele ei
nobiliare, tinea rolul shu avut secole de-a-rândul, rolul de conducätor in
viata publich.
In Ardeal, burghezia traia In orasele säsesti, beneficiind de
larga autonomie ce o aveau pe päinântul cräesc". orasele din
comitatele nemesesti, o mare parte a burgheziei erau Germani. Rolul con-
ducätor in viata de stat aveau si in artstocratii si nobilimea mij-
locie.
Exista o burghezie româneasch in formatie ; ea se compunea din
negustori bogati la Cluj, Sibiu mai ales la Brasov ; din avocati,
functionari, medici, profesori clerici mai Era o colonie de negus-
tori români pi la Pesta ; dintr'o astfel de familie de negustori de origine
rnacedoneanä, se trägea pi episcopul Burghezia aceasta era
desvoltarea ei era de relatiile feudale, de puterea nobilimii
care tinea in mâinile ei toate organele de conducere si constrângere. Bur-
ghezia chiar din cauza nedesvoltärii si ei, nu ducea o
luptä antifeudal5, atacând frontal institutiile feudale, ci cauta sh profite de
conflictele de interese intre nemesimea din Ardeal Ungaria pi cur-
tea imperialä. Ea tindea bunävointa unei putin, a celor
puternici in viata politicä.
Reprezentantii mai de frunte ai acestei burghezii erau cei ce se
meau in Ardeal inteligenta".
Din veacul al XVIII-lea tot mai multi fii de nobili pi preoti români
incep se la unii ajung sä studieze la Viena, Roma, mai

Poternkin-Molok, Revolutii..., I, p. 429.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARILOR IN ANUL 1848 1189

la Pesta, Cluj, Târgu-Mures, Sibiu. S'au infiintat scoli

din care au mii in preajma anului 1848 erau circa
10.000
tinerimea -
Trasilvania) de români

juridicä cea preoteasca,

Baritin 1 - de carte. Aproape toatä
din scoli se la
câtä nu incápea in cleruri sau in ceata... nume-
de ayocati, intra in serviciul proprietarilor mari pe fiscalitäti in
functiuni diverse. Aceeasi tinerime insä dädea in toate locurile
peste rivali foarte numerosi iesiti din sânul celor 30 mii de
nobile, 2 de starea conditiunea, mid saraci ca din
biserici, mijlocii mari, care aveau drept de prioritate la toate tune-
tiunile, comitate numai indivizi de familii nobile aveau dreptul la
functiuni publice".
Se dädea o luptä pentru un post, chiar nobili.
bilimea maghiar5, spune cronicarul evenimentelor din 1848 Kôvári, s'a
nuit sä vadä in pe slugile sale. Nimic mai natural ca atunci când
aceste slugi" incepeau si le concurenta, domnii" le aminteaseä
Românii sunt numai tolerati" legile tärii. De fapt termenul tole-
rat" nu se referea la nobilii români erau In numär destul de mare
mai ales in tinuturile Hunedoara, Chioar, - totusi, hind cei mai
li se multe ori Românilor in sunt
lipsiti de drepturi istorice vor putea fi scosi din tar5. lasi
lucru fäceau patricienii sasi pe pämântul tinerii români care
ahtiau câte un post de practicant la cutare primärie.
Situatia aceasta a contribuit la desvoltarea constiintei nationale.
Tinerii români au inceput studieze istoria, pentru a-si revendica drepturi
istorice prin aceasta apära la viatä.
Situatia aceasta de tolerati" a fäcut ca clerul, starea nobilitarä si
a natiuni române din Transilvania", deci clerul, nobi-
limea si burghezia sä adreseze in 1791 Austriei acea
petitie, intitulata Supplex Libellus Valachorum". Se cere ca natiunea
rnânä, cea mai numeroasä natiune din Transilvania, fie repusä in dreptu-
rile ei", sä fie ca natiune pe celelalte trei natiuni. Se cere
mai departe ca in comitate, scaune, districte alte precum pi
la numirile sau inaintárile in functiile care se vor ivi,... sá se tins o dreaptä
socolealä de indivizii care trebue SS fie numiti din natiune in numar
Cererea ca se seama de numärul proportional in-
seamed de fapt - avind in vedere Românii formau circa 60 % din
populatia Ardealului - suplicantii vor pentru ma-

Gh. Baritiu, alese..., II, p. 2.

2 E vorba de Ardealul propriu ; in Ardeal procentajul nobililor era mai mare decât
In Ungaria ; In Ungaria 5% (136 mii familii = 600 mii nobili la o populatie de 12 milioane),
In Ardeal 7% (30 mii familii = '150 mii nobili la o populatie de 2,1 milioane).
2 D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum . Ed. Universitatii, Cluj, 1948, p. 18. A
se vedea recenzia apárutä in s Studii », 1949, Nr. 3, p. 135 - 137.

www.dacoromanica.ro
1190 VICTOR CHERESTESIU

;oritatea tuturor posturilor, majoritate si a celor mai detnnitäti, deci

conducerea in Mare le Principat al Transilvaniei.
In spiritul suplicii nationale din 1791, scrie Baritiu, a
proclamafia din 25 Martie 1848, nu insä in ton ci in termeni
categorici" de toate recunoscirti ca natiune liberä,
de sine stätätoare, sä aibä deputatii pi dregAtorii in proportie popu-
rornânä. Numai dupä ce se vor ndeplini toate aceste cerinte, natiunea
va asupra uniunii Ungaria.
Simion Bärnutiu, fiu de cantor, fusese profesor la Blaj. In urma unui
conflict episcopul unit Lemeni, isi pierde postul urmeazä, in
de 40 de ani, Academia de drept din Sibiu. Ura lui Impotriva tuturor rna-
ghiaronilor" (prieteni ai Ungurilor, intre care, in primul il socotea pe
episcopul Lemeni) si a Ungurilor se antiunionismul Sasilor,
mai ales al celor din Sibiu, care se cä inteo Ungarie burghezä, care
va lichida färamitarea feudalä, nu-si vor mai pästra autonomia
tului privilegiile
Glasul lui Bärnutiu atunci, in prima lunä a revolutiei,
izolat, chiar si in rândurile romAne. Cele z!are rornâne,
Gazeta de Transilvania" de sub lui si Organul
närii'' al lui Cipariu, pentru Uniune - uniunea Ardealului
Ungaria, doar unirea celor un milion douä sute de mii de
ardeleni cu cei peste un milion de ungureni. tinerii ro-
practicanti la tabla regeascá din Osorhei (Targu-Mures), intre care
era Avram iscále.sc cererea uniunii Ardealului Ungaria. Un
venit din Viena la Reghin, scrie2: ...ziva dreptätii vesnice,
libertatea a räsärit si dulce hranä inimile tuturor ropoarelor,
care au fost subjugate cursul veacurilor de absolutismul tirania
selor privilegiate. Azi nu mai e iobag nemes, nu mai sunt domni pi slugi,
ci numai oameni liberi toti deopotriva !" Baritiu ziarul :

... vor toate robotele, iobagii nu vor mai fi iobagi, ci oameni liberi.
pentrucä proprietarii lua despägubirea dela stat. Deci iubit popor
români care sinteti iobagi, rugám pe numele
incä putin limp, un period de luni mai aveti räbdare, f in
päziti legile tärii, binecuvântati numele monarhului, binecuvântati pe pä-
patriei de natie suspinele voastre pätrunserä la urechile Ion
prin glasul auzit din cer. pentrucá in viata mea public5
de jurnalist, lovit si cutrieratä de valuri prigoniri nemeritate,
nu mai cunoscui altä bucurie...".
Baritiu, desigur se bucura sincer iobägia a desfiintatä
Ungaria si in va urrna desfiintarea ei Ardeal, fie

Gh. alese..., II, p. 84.

2 Studii documente..., V, p. 120.
Gazeta de Transilvania 15 Martie 1848.

www.dacoromanica.ro
 FONTRIBUTII LA ISTORIA MISCARILOR TARANESTI IN ANUL 1848 1191

uniunea Ardealului Ungaria, sau simplu prin atotputernicia spiritului

vremii". A pus ca motto la gazeta lui piará numele si toata amintirea
iobägiei". Baritiu nu vroia fie asupriti nedreptätiti ; privirea lui nu
era intunecatä ca aceea a lui Bärnutiu de un nationalism ingust : Baritiu
vedea asuprirea exploatarea täranului maghiar, nu numai näpästuirea
iobagului român. Era in acelasi timp un luminist care astepta indrep-
tarea sortii oamenilor de jos dela ridicarea culturalä, dela luminarea
bor. Era totodatä impotriva räscoalelor, impotriva adunäturilor de proletari
fanatizati" despre revolutii vorbea ca despre catastrofe". Räscoala lui
o considera si 1 ca si Samuil Micu Klein, Petra Maior, ca un act
nenorocit, degrandant pentru natiunea Romani Când se misc., iar
vicarul aguna, avand mandat dela baronul Jósika reuseste sä aresteze
pe conducâtoarea Ecaterina Varga Gazeta de Transilvania",
dactatä scrisä in cea mai mare parte de Baritiu, exprima satisfactia
bucuria. Vina Ecaterinei Varga era - dupi Baritiu - ci Thainte 6
ani se apucá satul muntenesc Bucium, sä amageasci pe toti locuitorii
români din acel sat si din allele vecine, ce mai le
increderea. De atunci ea a tulbura pe acei bieti locuitori
alit rezultat, aceia de ani nu ea u a f ace
rob ot ä domneasc
scape românimea acelor
Fie cä aceastä stire
de atâtea
Cäci adieä credinta noastrá politia tare si
se adevereascä ca apa
(bänuieli
(neclintitá
--
N.n.) este cum ci românilor, fie din parte, zilele noastre nimic
alit nu le poate strica, precât le-ar strica pi cea netnsemnatä miscare
ce ar purta caracter de turburäri politice. Ceriul sä pe
nostru de amAgitori Nu f apt ci o
cultivare si desteptare a oamenilor nostri
este calea cätre fericire pi câstigarea
cäri 5.

Atitudinea aceasta de E. Varga si miscarea Motilor nu e atitudi-

nea personalä a lui ci a celei mai mari a burgheziei comer-

Gh. Baritiu, Párti alese..., II, p. 13 p. 201.

2 Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Ed. Universitätii, Cluj, 1948, p. 104 - 113.
Guvernatorul Transilvaniei, contele Teleky, ii face cunoscut lui
scrisoare din 13 Februarie 1847 a in urma comportArii sale ocazia
» Ecaterina Varga -a raportat acest lucru forurilor celor mai
prinderii
dela
care a primit insärcinarea de a-i exprima din partea acelora prea pentru
rAvna sa, doveditá In imprejurare. Balcania s, 1943, p. 275.
a Gazeta de Transilvania a, 1847, 16 (st. p. 18.
Fatá de luptatoarea Ecaterina Varga, Baritiu si intreaga istoriografie românä bur-
a atitudine : o calomniazd.
In ciuda documentelor evidente la dupá 1848, In ciuda séntintei
date in procesul E. Varga de tribunalul suprem din Sibiu, 1851, In
absolutism, In care se Varga a luptat mod desinteresat pentru pretin-
drepturi ale iobagilor, Baritiu o numeste pe Varga 5i In lucrarea sa apárutá In
1889-1890, (a Pärti alese II, p. 647-652) sarlatanä".
www.dacoromanica.ro
1192 VICTOR CHERESTESIU

ciale, a clerului instärit, a protopopilor, canonicilor, vlädicilor pi intelectua-

lilor din slujba
S. Barnutiu, T. Cipariu au si in primele luni ale revolutiei
din 1848 mijloacele sä impiedece isbucnirea revoltei taranimei,
vorbind despre episcopi, care nu incetau sd-i cheme pe larani la supunere
si ascultare" de domnii pamântului". De nimic nu se temeau mai
mult deck de o noad rascoala, care ar putea compromild natiunea ro-
curtii vieneze, inaintea aristocratilor, generalilor, care sus-
domnia habsburgia erau de Habsburgi. ati-
tudinii fatä de poporul maghiar existä, in primele luni ale revolutiei, o den-
sebire esentialä intre Baritiu Barnutiu, nu in privinta atitudinii fatä
de miscärile masselor. Nu dela revolutionare ale masselor
tau ei succese, cistigarea oaresicari
dela suplicii", memorii", rezolutii" - viata de stat, ci
dupa epoca respectiva, jar mai
tärziu, in toiul revolutiei, Saguna, Bärnutiu etc., voiau sa-si merite
prin punerea masselor rornâne la dispozitia contrarevolutiei, prin jertfele de
sänge ale români. loialitatea, credinta de
a masselor românesti, a conducMorilor acestor masse, invocând faptul
Românii sunt in majoritate covärsitoare in Ardeal, burghezia cerea
drepturi nationale, autonomie pe un teritoriu separat4 in folosul, in prirnul
rand, al ei, pentru a i se deschide drumul la diregMoriile atM
de ahtiate de carturarii români, cu situatii infim de sau chiar fdrd
slujbe. spune Barnutiu Ungurilor in manifestul din 25 Martie
1848 - scos pe dela Toate cele
vi retinal
Politica lui nu e decât continuarea politicii de a se
recunoaste mai natiunea ca o natiune separata, cu un
toriu separat, adrninistratie separatä, functionari români - prinde tot mai
teren in sânul române, doar sub o formä nationala fastu-
oasä se pitulau tendintele burgheziei de a-si pozitii sigure
materiale. intelectuali de perspectivele unei
domnii burgheze românesti in Ardeal, care sä le aducä posturi de con-
ducere - care mai nu ajunseserä nici le posturi de practicanti -
se atasaserä taherei lui Bärnutiu. Unionistii cei care se pronun-
/cured pentru uniunea Ardealului revolutia din Ungaria, Baritiu, Cipa-
episcopul Lemeni, unii canonici din Blaj, deputatul din dieta, Bohätel,
si care in primele säptämâni ale revolutiei se pronuntaserä pentru o
fratie maghiaro-románä, pentru constitutia ajung fie o mino-
ritate. Unii unionisti" se convinsi cá recunoasterea natiunii romane
e postulat al natiunii dupä aceastä recunoastere se poate
trata celelalte natiuni. Baritiu, Cipariu altii comitetul national
pe baza punctelor lui Bärnutiu.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MI9CARILOR TARANESTI IN ANUI. 1848 1193

La ingustarea frontului burghezilor erau pe cale sä se

apropie punctului de vedere maghiar, a contribuit foarte mult atitudinea
nobilirnii burghezici maghiare din Ardeal. Nobilimea maghiarä, de.nevoie,
mai pemitea pätrunderea unor btirghezi maghiari in administratie - se
crarnpona insä de fiecare pozitie, fie chiar un post de notar comunal,
era vorba ca un sä ajungä post oarecare. Ea voia sä trans-
forme stäpânirea feudalä inteo stäpânire nationalistä, täranii români sä fie
deci pi mai departe turma de oi pe care o pi o exploateazá nobili-
mea in cu burghezia maghiarä. Tot pe linia asupririi masselor era
faptul nobilimea pi burghezia maghiarä din Ardeal a inceput sä se
inarmeze inca din Martie - era lesne de inteles, cunoscänd teama acestei
nobilimii de o need Horiadä, impotriva cui se inarmare. Bur-
thezia românä a interpretat acest act al nobilimii pi burgheziei
ghiare ca un act indreptat impotriva cererii de participare la din
partea burgheziei române.
Majoritatea lacestora pun pe primul plan revendicärile proprii
nationale" - de fapt revendicärile burgheziei nu revendicärile
nimii. Tirinirnea se lupta perttru desfiintarea a robotelor, pen-
lichidarea tuturor ingrädirilor feudale, pentru stärpirea din a
relatiilor care persistau in situatia jelerilor, ea se lupta pentru
pämânt libertate. Fatä de luptä, Bärnutiu, Cipariu dhdeau
tul de ordine fiti radare, asteptati care se vor da, iar
atunci, respectati actuale, drepturile domnilor pämântului. In st
se lupte täränimea impotriva feudalilor parazHari,
pentru curätirea privilegiilor feudale, caute, pe linie, aliati
in Ungaria revolutionarä, au preferat se puna slujba despotismubli
habsburgic... Nici Baritiu, care cunostea foarte bine lupta lui Tán-
Murgu 2, pentru .drepturile nu ajunge activ pe aceastä
linie. Desi era in laggrul Habsburgilor cei mai mari latifun-
diari, cei mai inräiti dusmani ai poporului, cei care nici nu-1 considerau
pe iobag, cei despre care se ch nu vor acorda niciodath de bund voie
pämânt färä totusi gruparea ce avea in frunte pe
nutiu, n'a pregetat sä facä pe români sä legenda bunului
care i-a desiobägit. Nu revendickile imensei majoritäti a
porului conducea pe ci revendiarile proprii. care credeau
le slujesc când lath de lupta pentru independentä a Ungariei, s'au
contrarevolutiei pi a absolutismului. Lupta
potriva robotelor, pentru drepturi pämânt, au de-a-rândul,

Oh. Baritiu spune despre (el 11 numeste cu nurnele lui original, Sztan-
csics) «era un cu cunostinte, dar foarte fanatic ». (Pärti alese... ,v. II, p. 21).
2 Despre Eftirnie Murgu scrie Baritiu cä « era un genial, dar din nefericire
lipsea moderatiunea prudenta », (Pärti alese..., II, p. 21), iar Cipariu la 11 Decembrie
1840: Säracul Murgu... dracul de s'a sansculotist * (Citat de Topliceanu
Traian, Eftirnie Murgu. Caransebes-Tirnisoara, 1948, p. 29).
www.dacoromanica.ro
 VICTOR CHERESTESIU

când au crezut cä o pot Intrebuinta folosul oauzei nationale" - au

cdutat incalece aceste miscäri antifeudale tärdnesti si sä le dea o directie
nationalistA, a luptei lor impotriva Maghiarilor. Astfel acesti,a au
tradat lupta pentru libertatea nationalä, lupta revolutionar5, antifeudalá a
masselor, cautánd sä puna miscarea taränimii serviciul contrarevolutiei.
In acelasi Bärnutiu si pe episcopul aguna. Acest
fiu de mare comerciant e si el un reprezentant al burgheziei române care se
ridia un rol de conducere, venituri, care nu era multu-
mit (läcomia aceasta a lui a fost binecunoscutg in cercu-
rile aristocrate care scriau ar putea fi cumpärat acest arhiereu ambi-
tios). in spatele säu nu o cu greutate
in viata econornicä, deci, merite in ochii celor puter-
nIci, pentru sine protopopii sai, care-i erau devotati.
Mai erau si alti Români din clasa de mijloc, protopopi rupti
de näzuintele poporului, functionari, of iteri carieristi care totii
se pot ridica Increderea fie a cancelariei transilvänene, fie a
curtii vieneze, fie a guvernului din Pesta. indelungatä a lui $aguna
la Pesta, se faptului nu era In definitiv
va ceda curtea vienezi sau ministerul ungar din Pesta, sau poate chiaz
se vor unii altii - nu a cui i-ar putea fi mai
de deci in serviciul cui sä se punä impreunä credinciosii In
luna Aprilie 1848 insurcinäri din partea guverratorului
dealului, contele Teleky, de a finisti" populatia din comitatul
nedoara
Cu totul "lid atitudine fata de miscurile au avut o serie de
tineri intelectuali in jurul tânärului jurist, practicant la
Tabla de Apel) din Osorhei (Targii-Mures),
iancu. S'a nuscut Vidr, in Apuseni, vechiul focar de ruscoale
iniscdri patria lui Horia, si Crisan, locul unde a activat
Ecaterina Varga. Fiu de iobag, s'a solidarizat totul aspiratia ioba-
gilor. Contemporanul pi colegul säu de Sterca des-
2 cum tânarul absolvent in drept, Avram lancu, voia si intre in slujbu
la oficiul guvernial din Cluj, ca practicant salar cât de adânc
jignit refuzul care se intemeia numai pe imprejurarea e fiu de iobag.
Arati cum Avram a luat parte, de pe galerie, la desbaterile dietei in
1847 asupra problemei iobugiei, cum a ascultat ca un posedat vorbirea
fului liberarilor, a baronului Dionisie Kemény. acestui
baron s'a frânt insu de zidul intereselor ale feudalilor. Nu en argu-
mente filoFofice si umanitare putea ronvinge acei tirani, ci
ca - spunea Avram lancu din sufletului lui de
iobag colegului säu
Jakab E., Szabadságharczunk..., p. 35 93.
2 Iosif Sterca Biografia lui Avram Sibiu, 1897, p. 4.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MIOCARILOR IN ANUL 1848 1,195

Faima grandioase din Europa... aduse in

care pi tinerimea de
un alt
- in scrisoarea sa ' datatä din 25 Martie,
fiul preotului din Budiul de Câmpie, A. Papiu Ilarian
(in scrierile unguresti se Alexandru Pap). Descrie adunarea tine-
retului rnaghiar, sas din Osorhei, legäturä evenimentele din
Pesta. In adunare s'a o petitie, in care se cerea libertatea
tiparului, uniunea Ungaria, egalitate fata legii. Io cînd am
am zis ci i io ca roman petitiune, acea dulce
va fi intirziere pi räscumpärarea totatä
nicio despägubire 2, egalitate de drepturi civile pi
politice, respectarea pi asigurarea feluritelor nationalitäti pi limbi din
Transilvania pi Ungaria". Când se citi protocolul, tinerii unguri pi secui
nicidecum n'au läsat a se trece la protocol din cuvântarea mea nici mAcar
dorirea de räscumpärare totalä färä nicio despágu-
b i r e. Unii ziceau ca sä las in protocol räscumpärarea färä bani, dar aceasta
n'am pentruca cä pot sä o (eludeze -
ca in pret de despägubire
mosie a säracului
ce tot atita
pentru domnul pämântesc din
a tre'a sau a patra parte, ca in Boruzia (Prusia
ar fi pentru särmanul Pentru dumnezeu,
-
mila de acesti oameni buni, ascultätori, pi foarte säraci,
zeu destul au plätit acum pentru acea mosioarä, sunt vrednici de ea,
färá a vá nici mäcar un potor (I). Le-am zis : Fratilor Tatä meu e I

feciorul unui om prost, apa dar... eu stiu foarte bine amara pi ticäloasa
stare a prostimii... Ni-au zis cä dacä au românii alte pretenziuni cereri,
acelea cuprinzä-le petitiune".
,.Asa dar petitiunea din partea Inteadevär pe calea drep-
I

tului si dreptätii prostimea are de a cere - pi acum e tirnpul pentru dum-

nezeu ! Cereti inainte de toate räscumpärare totalä, färä nicio
gubire...".
Din corespondenta aceasta reiese cä tinerii români din Osorhei
au pus pe primul plan al revendicärilor revedincärile E vorba
de ceva foarte real : de suferintele, exploatarea iobavilor, care
inceteze.
cronicar maghiar al evenirnentelor din 1848, pe care 1-am
citat, Kóvári 4, dä urmätorul episod caracteristic despre tinerii români din
Osorhei. In una din serile ale lunii Martie, tinerii maghiari pi români pe-
treceau Un desirat, cu o ropiaticä, urmärea

e Foaie pentru minte, inimä s, Braov, 29 Martie 1848.

Sublinierile sunt cele originale din I Foaie pentru minte, literaturil »,
Brasov, 29 Martie 1848.
Frica jurist român c5 pentru a räscumpärarea robotelor, ioba-
gilor li va cere o parte din sesiune (delnita) nu era nemotivatä. Baronul Vay Nicolae
a propus lucrul acesta dietä, In sa din 3 Februarie 1848.
László, Erdély..., p. 54 - 55.
www.dacoromanica.ro
1196 VJCTOR CHERESTESIU

discutia in jurul desiobägirii si deodatä a spus rOspicat desfiintarea

telor farä despägubire, sau rnoarte Abia au rOsunat aceste cuvinte
I

dimineata nici un nu mai era Osorhei".

Nimeni nu atunci cancelist va cu singe numele
säu pe paginile istoriei Ardealului".
Avram lancu a plecat in patria sa, in muntii dela Abrud. Era fiul
unui iobag instärit al fiscului, eliberarea poporului era tinta vietii sale.
Tatäl säu
se svonea
Iancu -
-
spunea o pe
fusese de departe un unchi al lui..."
ca Horia, care-- precum

mai departe publicistul maghiar - n'avea

stinte deosebite, de scriitor sau vorbitor, ca sä-si ridice poporul:
el n'a fost deck purtätorul de cuvânt al masselor".
Guvernatorul Ardealului, contele Teleky, crede din Aprilie, pe
Avram periculos pentru interesele stäpânirii. La 13 Aprilie
presedintelui Tablei regale din Osorhei sä cheme pe Avram sub un
pretext oarecare la Osorhei. Avram lancu, guvernatorul, a luat parte
la adunarea din Abrud ; nu a luat cuvântul, totusi, ar fi de ca el
fie indepärtat din acea regiune.
Tinerii rornâni grupati in jurul lui Avram lancu sunt acei 2 care
se adunarea dela Blaj, in durnineca Tornei. Ei contactul
in ei au incredere nu numai români, dar f oarte multi
iobagi maghiari; multe comune maghiare trirnis delegatii
la adunarea din Blaj. Ei se fac interpretii masselor ; pädurile,
pOsunile din Vidra le ocupä la cuvântul al lui
Iancu, Jakab Elek Papiu Ilarian vorbiri indemna pe
din comitatuI ca adunarea din Blaj sä nu mai facä
robot
din primele
intelectualii români
erau neintelegeri - scrie Baritin
cei tineri. Baritiu ar voi
-
explice
aceste conflicte din contrastul vesnic ce e intre temperamentul liner
al bOtrânilor. De fapt lucrurile nu st5teau : de-o-parte erau repre-
zentantii masselor, cei care in strae domnesti traiau viata si soarta ioba-
gilor, cei care se solidarizau lupta tOränimii pentru pämânt libertate,
iar de cealalt - unei burghezii constiente de släbiciunea
ei, deci lase, care doreste sä-si dobandeascä drepturi
abilä profitand de anumite politice - mizând
pe partida imperiale. Teroarea exercitatä de organele comitatense si
guverniale din Ardeal de misarile de parte, de altä parte
lipsa unui orizont mai larg politic, a fäcut ca Avram lancu sä nu deck
Déák, 1848... , p. 64.
2 Ch. Baritiu, Pärti alese..., II, p. 81.
3 Jakab, Szabadságharezunk..., p. 98.
Gh. Baritiu, Prti alese..., II, p. 81.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA MISCARILOR TARANESTI IN ANUL 1848 1197

prea eä drumul desrobirii tárdnimii, sfärâmärii fortelor reactionare,

era drumul indicat de Bälcescu Petöfi, nu de Bärnutiu
Ceea ce lipsea tinerilor luptätori ardeleni, legati de popor :
contactul cercuri progresiste maghiare - aveau tinerii români din
Ungaria. In Ungaria erau misciri puternice ale intelectualilor plebei,
având in frunte pe genialul poet luptätor Petöfi. in 1847 s'a infiin-
tat gruparea Tanära Ungarie". Scopul kestei grupäri era desfiintarea
tuturor privilegiilor feudale dobandirea independentei nationale 1
activa o de intre care si Vasvári fiul
unui preot rutean (dupä altii care a gäsit accente de calde
pentru oropsitul popor ramie, pentru minunatele lui cântece.
Viata revolutionarä pulsa puternic in cercurile intelectualilor tineri
din Pesta. Aici s'au redactat s'au citit pentru cele 12 puncte
revolutionare din 15 Martie. Aid, nesocotirea cenzurii, a fost publicat
manifestul revolutionar, si pentru popor. Aici genialul
Petöfi poeziile sale revolutionare, impotriva regelui, impotriva aristocratiei,
pentru drepturile poporului. Tinerii români, care - precum scrie Baritiu2
- zbeuserä la Academiile de Drept sau la Universitatea din Pesta, in
spiritele toate ideile revolutionare ale epocei",.au luat parte entu-
ziasm la toate manifestärile acestea. Impreunä tineretul maghiar, in
frunte având pe prim notarul orasului Pesta, Paul Nyáry, 1-au eliberat
pe vechiul luptätor democrat si republican, pe fostul profesor lui Nicolae
Bälcescu, Eftimie Murgu, din Inchisoare. La intilnirile revolutionarilor
ghiari se aflau zilnic Românii 3. La aceste se consfätuiau tinerii
de toate nationalitätile Ungariei, asupra evenimentelor revolutiei europene,
o lume nouä, de Xespotism, de asuprire, de
ploatare.
Intelectualii români din Ungaria doreau o colaborare fräteaseä
poporul maghiar pentru inseäunarea unui regim democrat, intr'o tarä
liberä independentä. La adunarea româneascä dela Lugoj din 3-5 Mai,
atmosfera era de o frätie caldä. In seara zilei de 5 Mai au apärut
parente luminoase pe un Román un Maghiar dândb-si mâna
Luptätorii români din Bamt, Bihor, au participat, la cei
maghiari, la viata de stat. pe ei preocupa problema nationalä, dar
rezolvarea ei nu o cäutau in lupta impotriva poporului maghiar, bazandu-se
pe amestecul unor puteri sträine, ci in crearea unor conditii de convietuire
pasnica. La alegerile din au alesi 32 deputati români, frunte
Eftimie Murgu, care a fost ales in circumscriptii. Acesti deputati
si-au ridicat glasul in repetate rânduri pentru drepturile române,

Potemkin-Molok, Revolutii..., I, p. 429.

2 Gh. Baritiu, Párti alese..., p. 526 - 527.
G. Bogdan Eftimie Murgu, Bucure§ti, 1937, p. 134.
Ibidem, p. 142.

www.dacoromanica.ro
1198 VICTOR CHERESTESIU

pi pentru revendicarile Se paae remarca faptul deputatii

au luptat in adunarea din räsputeri pentru revendicärile
nilor, fie románi, fie rnaghiari 1 Ei urmäreau de aproape pi evenirnentele
din Ardeal deputatul Dragos a interpe:at guvernul unguresc in chestia
persecutárii täranilor români de atre autoritätile oligarhice din Ardeal.
Pentru lupta acestor deputati impotriva oligarhiei din Ungaria,
potriva feudale, e caracteristic räspunsul dat de Murgu pi
sapte deputati (Sigismund Pap, Alexandru Buda, Alexandru
Theodor Serb, Al. Constantin Papfalvi pi Man) la un articol
injurios al baronului Nicolae Jósika Pentru ilustrarea mentalitätii depu-
tatilor români, reproducem câteva pasaje :
Dupa Jösika, acela care ia parte la durerile poporului, este intaritor
si rebel. Rebel, domnule, e acela care poporul...".
Noi bine cum isi bat capul unii din aristocrati de a monopo-
liza ei singuri drepturile Dar timpul aristocratilor a trecut
acela, pe care cu putin mai inainte, Jósika bátea ca pe un animal,
acum se de asemenea drepturi cu dansul...".
Secolul nostru este secolul drepturilor, noi ni le toate,
sunt inscrise in constitutie. In fruntea constitutiei este litere mari :
libertate, egalitate, ! De aceste principii noi apa de ne
tinern, numai rnoartea va putea rästurna convingerea Stat
stat nu ; dar voim drepturile constitutionale, voim a fi liberi pi

; cerem ni se dea liber deschis pentru a ne putea

cultiva".
Activitatea acestor luptatori români a fost malt stânjenitä de
dregätorii superiori ai comitatelor, apärätori ai intereselor
rimii, care ca neincredere, chiar popularitatea ace-
stora cereau guvermdui sä nu ca Murgu, Alexandru Buda,
mund Pap contact massele Vitispanul din Caras,
la 1 1848 ministrului de interne, Szemere: Poporul e lini-
stit, in afará de incereäri de a ocupa proprietati, excese mai mari
nu s'au produs acum, dar un singur apel a lui Murgu, transformat de
fanatisrnul multimii in martin, va putea incinge in tot tinutul,
strivindu-se tot ce nu e românesc" Tot ce nu e romanese" - in comi-

- erau mai ales mosierii aparatul de asuprire exploatare

maghiari pu fin contau in ochii acestor nobili" : de altfei
nobilul domn Jakabffy iobagii maghiari se foarte

Ervin, , p. 276, 285.

2 Atacul baronului Jósika, ea intelectualii români instigá la rebeliune, apäruse in
Pesti Hirlap * Nr. 15, români, ce Pesti Hirlap refu-
zase publice, apare In Nemzet e reprodus 1i in Foaie pentru minte * din 9 August
Ikák, Adatok..., p. 75 - 78.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA ISTORIA MIPCARILOR TARANE$TI IN ANUL 1848 1199

bine. Nobilimea haina pentru

sub alta formä, vechea stäpanire.
Totusi, activitatea chiar si a luptätorilor români din
Ungaria, a contribuit ca populatia din ungurene sä parte
oarecare - in rn'Asura in care täränimea maghiar din
Ungaria o fácea - nu tot sufletul, cäci guvernul maghiar repritpa
pentru pämânt ale inasselor - la lupta pentru
libertate a Ungariei revolutionare. In acelasi timp activitatea unei pärti
a burgheziei române din Ardeal, a contribuit ca miscarea täranilor români
ardeleni pentru pämânt si drepturi, pentru desfiintarea relatiilor
fie pe impotriva miscärii revolutionare a poporului
in aghiar
Un punct culminant Sn actiunea masselor care isi reven-
died drepturile si in acelasi limp in actiunea unei importante a bur-
romäne ardelene care, pentru a-si atinge scopurile,
o diversiune, reprezintá marea adtmare dela Blaj, din 3/15 Mai.

www.dacoromanica.ro
 JÄNOS BOLYAI LUI SOCIAL-POLITICI
(PE MARGINEA EVENIMENTELOR ISTORICE ALE EPOCH)
DE

L.

Aläturi de marele matematician rus Lobacevschi, numele lui János

Bolyai se leag de until dintre evenimentele cele mai mari din istoria mate-
maticii : descoperirea geometriei neeuclidiene. János Bolyai este numit de
,savantul sovietic V. F. Cagan clasic al universale" János
Bolyai a timp de decenii, la mijlocul veacului trecut, sat izolat
din Transilvania, aceea la Tárgu-Mures, ca fost cápitan de geniu,
pensionat de Indurind greutátile pricinuite de o
de mizerie. el a dus o luptá neintreruptá cu lipsa de a
cercurilor stiintifice conservatoare din vremea sa, cu spiritul obscurantist
a rämas la moarte un partizan al ideilor desvoltárii
stiintei si progresului social.
János Bolyai a fost nu numai un mare savant, ci un reprezentant
fortelor sociale de massä, al miscárilor progresiste ale epocii sale, un
luptátor neinfricat Impotriva fortelor feudale condamnate la pieire de mer-
sul istoriei, dar dare se impotriveau cu disparitiei inevitabile.
a progresului social sunt massele populare. Lupta
personalitátii prograsiste are valoare pe numai dacä
exprimä masselor populare.
Desvoltarea este in strans legáturä cu desvoltarea
industriei, cu urmárile tehnice, prin urmare cu acele päturi pro-
gresiste pentru care mersul al de productie constitue un
interes vital. naturii nu este numai istoria luptelor Impo-
conceptiilor religioase mistice, care, in general, rezultatele

V. F. Cagan, Stroenie neevklidovoi gheometrii u Lobaceskovo, Gaussa i Bolyai.

Instituta Istorii i Estestvoznania, Moscova, 1948 I, II.

76 - al referate - c. www.dacoromanica.ro
1817
1202 L.

stiirtelor naturii, ci este ce se in interiorul stiintelor

naturii intre curentele progresiste, care desvoltarea intro
curentele retrograde, care o stävilesc, lupt5 care. in instantä, reflectO
lupta claselor sociale.
Forte le care se opun progresului social, desvoltárii de pro-
ductie, deci clasele reactionare, conceptiile idealiste metafizice
care materialä, fireasca a faptelor.
Dimpotrivä, fortele progresiste, clasele in ascensiune, potrivnice relatiilor
productie aprind scAnteia gândirii materialiste si se
sä reflecte realitatea materialä In sale cauzale. Ele
descoperä legile naturii, legile societätii Insusindu-le, le in inte-
resul progresului societätii.
János Bolyai, in 1802, a la o fragedt conco-
mitent cu Lobacevschi, prejudecata de mii de ani despre imutabilitatea
postulatelor absolute si a priori" ale geometriei euclidiene totodatá
in opozitie cu idealistul Kant, care a afirmat spatiul nu este
forma a spiritului träsaturile specifice ale spa-
tiului trebue fie cercetate pe cale experimentalä.
Modul de productie capitalist, In opozitie cu modul de productie feudal
care se baza pe o tehnicá rudirnentarg, a insemnat o productie mecanizatá,
pe aplicarea a unor legi ice. Avântul productiei
capitaliste la sfársitul secolului al XVIII-lea in prima jumätate a seco-
lului al a dus in Europa la desvoltarea naturii.
teorii din domeniul bucurat de populari-
tate nu numai la Viena - pe drumul desvoltärii capitaliste - unde
Bolyai si-a fäcut studiile surerioare, nu numai la Timisoara, Arad si
unde ani a lucrat ca inginer militar, in care orase se väd, deja
in acel timp, sernnele productiei mecanizate, ci si Transilvania propriu
mai inapciatä economiceste, unde János Bolyai s'a retras definitiv
1833 la moartea sa intâmplata In 1860.

Atitudinea magnatilor transilväneni din secolul al XVIII-lea, care

patronau desvoltarea naturii pi simpatizau
oarecum cu ideile iluministe, a avut dela inceput fete. Aceasta se
mai ales la contii Teleki, care, pe de o parte au sustinut institutii de cul-
din Transilvania, iar pe de parte au sprijinit centrele conservatoare
protestante din Europa Impotriva iluminismului francez. Con-
telui József Teleki plac pamfletele lui Voltaire, in care acesta isi bate joc
de intoleranta catolic, dar, in acelas timp, impietatea
marelui reprezentant al iluminismului francez editeazá pe
proprie, In Elvetia, o culegere de studii care iau apärarea dogmelor bisericii
calvine impotriva francezi. lar dupá revolutia francezá,
www.dacoromanica.ro
 BOLYAI GANDIREA LUI SOCIAL-POLITICA 1203

scrie poetul maghiar contemporan Kazinczy, contele József Teleki a

pe iacobini si ideia egalitätii pi a batjocorit pe cei care au vrut
facä din nobili sau din tarani nobili" Conte le Sámuel Teleki, nepotti
lui, care infiinteazä o bibliotea continänd si operele pro-
gresiste din secolul al XVIII-lea, vestita Teleky-théka", intr'un pamflet
anonim atacul pornit de materialistul D'Alem-
bert impotriva conceptiei teologice. Intr'o scrisoare adresat5 savantului
Bernoulli, este nevoit fac5 urmMoarea marturisire cu privire h
stärile culturale inapoiate de atunci ale Transilvaniei : S'ar putea numi
(Transilvenia) mormântul oamenilor de pi deja sunt inmortnântat
viu ea..."
In ciuda atmosferei inäbusitoare, de absolutismul contrarevolu-
tionar si de reactiunea feudalá, dela sfärsitul secolului al XVIII-lea
putul secolului al XIX-lea, promovarea cauzei stiintelor naturii
initiatori curajosi printre elementele intelectuale inaintate provenite din
randurile si micii nobilirni säräcite. Una din initiativele emi-
matematician Farkas Bolyai, tatäl lui János Bolyai, a fost proiectul
infiintárii la a unei esociatii stiintifice, centrul activitätii
eäreia stea räspândirea rezultatelor naturii rea-
littii din tarä. Infiintarea acestei societati nu a fost de auto-
situatie nu s'a schimbat nici treizeci de ani, atunci,
in 1836, guvernul trirnite o comisie de la colegiul reformat din
Aiud, deoarece un grup de profesori progresisti, in frunte cu Károly Szász
- matematician, fost coleg cu János Bolyai - s'a Incumetat infiinteze
pentru tineret o asociatie in programa a introdus
principii conform In superioare sa se conti-
nue perfectionarea reale, deosebi sä se predea
elementele mai stiintifice ale maternaticii".
Farkas Bolyai este primul profesor, dela colegiul reformat din
Mures, care matematica, f izica pi chimia, ca discipline nelegate de
filosofie. In prospectul de abonare la opera sa principala matematicá Ten-
tarnen" recornandä matematicii intre altele, pi pentru faptul
aceasta poate redea ceva din lumina exterioará cu care acum noi lumi-
ndm numai ca o setniluna in crepuscul dela care mai este
mult la revarsarea zorilor" Farkas Bolyai nu este ajutat de
in sale si este nevoit edit ze tratatele de
pe cheltuialá proprie.
In catolice, unde conceptiile reactiunii feudale se din
plin, stiintele naturii abia sunt reprezentate in program. Nivelul

Kazinczy Ferenc, es müvei. Budapesta, 1890.

2 Bolyai Juventutern Studiosam In Matheseos Purae,
Elementaris Ac Sublimioris, Methodo Intuitiva, Evidentiaque Huic Propria, Introducendi.
Appendice Triplici, Tg. Mures, 1832.

www.dacoromanica.ro
 L. BANYAI

luterane este mai deck general, insä patricienii sasi, sluji-

tori leali ai Habsburgilor, pentru a-si apära prerogativele medievale, pun pe
primul plan istori'a aläturi de teologie, iar naturii le aseazä pe ulti-
mul plan.
se afla in máinile regimului feudal, claselor
dominante, ale bisericilor dominante. In Transilvania din acel timp, pro-
vincie a Habsburgilor, care au urmärit catolicizarea tuturor supusilor, nu
existau fonduri pentru scoli ortodoxe române. Numai gimnaziul greco-catolic
din Blaj a fost transformat liceu in 1831 si organizat dupä modelul
liceului catolic din dar matematica fizica au fast impinse pi aici pe
planul al doilea fatä de teologie filosofie, toate insistentele unor pro-
pagatori ai naturii, ca profesorul de fizicä Gh. Baritiu, adversar al
exploatärii feudale.
In aceastä gäsim in Transilvania acea pleiadä a intelec-
tualitätii progresiste, pe care o Intâlnim, in frunte Petöfi in Ungaria sau
cu Bälcescu in Române. Dar reprezentantii de frunte ai näzuintelor
inaintate sunt infränti sau redusi la täcere incä ca opera activi-
tatea sä se fi putut desfäsura pe deplin.
Istoricul pi publicistul Sándor Bölöni Farkas, fiul unui secui de
ipi existenta in 1842 ca simplu functionar gubernial särac, dupä ce
a cutreerat In transformare a avut curajul spunä
crezul politic ...Am r5spandit prin fapte, vorbe in toate
principiile democratice... Mi-a la vederea neome-
a unei pärti a semenilor din tarä, am luptat aläturi de ei impo-
triva feudalismului".
Ecaterina Varga nu se la räspândirea ideilor demo-
cratice ci, punându-se fruntea oamenilor muncii din Muntii Apuseni, duce
mai departe lupta lui Horia, Closca si Crisan. Ecaterina Varga este
prinsä in cursä pi zilele mari ale revolutiei din 1848-49 le petrece
suferinte in cazematele inchisorii din Alba-Iulia.
- Celälalt mare conduator al Avram care iubit
poporul säu impilat si care, intr'o vreme, a cäzut victima vicleniei
camarilei habsburgice, dar pe evenimentele argumentatia limpede a
lui convins de perfidia despotismului austriac, revolutie
deasemenea a fost dus in lanturi ca räsvrätitor la inchisoarea cetätii din
Alba-lulia, ceda ce i-a intunecat mintea.
Tot acea a indurat o soartä cruntá János Bolyai, nu
in atmosfera a absolutist si in inchisori,
dar tolusi deck dupá oricärei temnite. In ce mäsurä
si-a dat seama el de cauzele sociale ale soarte, o dovedesc rândurile
de el despre genialul säu contemporan Lobacevschi, care
gloria descoperirii geometriei neeuclidiene. In aceste rânduri János
Bolyai, vorbind despre Rusia de atunci, infátiseazä si situatia creatä
www.dacoromanica.ro
 JANOS BOLYAI GANDIREA LUI SOCIAL-POLITICA 1205

de absolutismul habsburgic pi reactiunea feudalä propria sa :

tind o autorului spiritual cu mine pi felicit talentul

unei in care aripile ideilor ceva mai indriznete sau libere sunt smulse.
ideile aunt sau prinse in care nu se poate
*
are era in aceastä perioadá in Transilvania, datoritä
atâtea näzuinte inaintate au fost in ?
Absolutismul habsburgic nu-si simti pozitia consolidatä deck
prin mentinerea relatiilor feudale provinciile cucerite, imbinându-le
unele concesii fäcute burghezii austriace pi prin lincercarea de sugru-
mare a popoarelor, unele impotriva
Jugul habsburgic, politica vamalä de protejare a produselor 'austriace
etc.. au transformat Transilvania piatä de industria pi
comertul austriac. situatiei semicoloniale, desvoltarea industrialá
rämâne in urmi Transilvania pi numai al treilea deceniu al
secolului al XIX-lea un oarecare avint. Procesul de trecere dela modul
de productie feudal la modul de productie capitalist Austria este mult
incetinit in provinciile subjugate, ca Transilvania. Dar lupta contra ace-
star conditii grele se extinde baza mecanica a manufacturilor in
al patrulea deceniu apare masina aburi la Zlatna, Repita Sibiu,
mind limitele de breaslä ale mich productii de märfuri. Burghezia
ascensiune din Transilvania duce o luptä pentru introducerea
industriei rnecanizate, pentru o
Statul absolutist se vede nevoit de a reglementa, oare-
care, situatia täränimii ajunse de lemn pentru ca astfel, pe
obligatiile feudale - pe care aceasta le avea de indeplinit de mosieri
- sä mai poatä fi exploatatä pi numitul aranjament urbarial",
reglementarea obligatiilor lobigesti, a fost dictat deci de un interes
fiscal. Bineinteles, curtea irnperialä nu a mers atât de departe,
ajungá la un conflict mosierimea din Transilvania. Ast-
fel,legea urbarialá a Transilvania numai dupá o
de un veac si mai bine, in 1846, la mult limp dupá Ungaria.
dintre focarele räscoalelor din monarhia habsburgieä
a fost Transilvania. In de veac nu a fost nici un deceniu
in care clasele dominante sä nu fi lost amenintate de repetarea rä,scoalei
conduse de Horia. Au urmat una dupt alta miscärile din
tatele Zarandului Hunedoarei in 1801, rezistenta legäturá
conscriptia urbarial5 Cziráky in 1819-20, asa numita
din Banat in 1832, räsvrätiri locale in deceniul al treilea pi al patrulea,
Din manuscrisele inedite ale lui János Bolyai aflátoare in Biblioteca
Bolyai e din Tg. Murei.

www.dacoromanica.ro
 L.

reocuparea pädurilor, päsunilor, curäturilpr, aräturilor alodizate, declarate

proprietäti maeresti, opunerea fatä de fortele militare mobilizate
executarea utbariale, ref uzul robotei etc.
Dupä ce a cutrecrat imperiul habsburgic mácinat de contradictii,
cápitan de geniu János Bolyai, iesit la pensie din cauzá de boala
din pricina conflictelor superiorii lui, s'a in aceste la
gospodäria micä a Domald (comitatul Tárnava MicA), in
afará de al cárei venit infim nu a gásit alt mijloc de
In acest timp, o parte interesate in desvoltarea
listä, se pune fruntea pentru reforme.
Miscarea pentru reforme, inofensivá, imbrátisa cercuri prea
inguste. Cu toate acestea ea a intâmpinat din partea nobilimii conserva-
o rezistenta mai mare deck in Ungaria. Asistand ca
jurist la dieta din 1846 la Cluj, in care, in problema urhrialä,
pozitia Avram afirrnä cursul argumentatiei adep-
tilor reformei : Pe (pe conservatori) nu-i poti convinge cu motive
filosofice umanitare, ci numai cu sulita lui Horia Tot atunci baronul
Miklós Wesselényi, cae s'a sträduit ca baza politicä a reformistilor s'o
extinda rândul poOorului de jos, ingrijorat de soarta sale, a kris
aceasta dietä va da roade in formä de coasä de imbläcii". poetului
Vörösmarty i-a scris urmätoarele : ,.Prietene, nu nurnai proza ta, dar nici
poeziile tale cele mai sguduitoare care pot insufla mortilor, n'ar
putea converti pe aristocrati seaca vestejitä, cu
inchegat cap sec care, spre marea rusine a ornenirii, se turme
prin Transilvania"
Numai realizarea pe cale reyolutionará a názuintelor masselor popu-
lare putea sa deschidä drum clesvoltärii libere a fortelor de productie. Era
insä nevoie de o care reprezinte majoritatea a
tatii si care sá Impotrivirea feudalá. astfel de fortá a in
Tara Romaneasca in miscarea a lui Tudor Vladimirescu din 1821
iar apoi Romane sí Ungaria, revolutia din 1848 prin
burgheziei, a paturilor nobiliere mijlocii, interesate in desvol.
tarea capitalistä a luptei masselor Fartul, burghezia a
luptat in nobilimea pentru drepturile democratice, impotrivo
straine si a stárii economice coloniale, a limitat caracterul
tionar al acestor lupte, fárä sä rricsoreze insä amploarea
Dar de ce oare nu s'a intâmplat acest fapt in Transilvania ? De ce
s'a transformot lupta initialä comunä a masselor populare intr'o luptä fratri-
cidá intre diferite nationalitAti ?
La vestea evenimentelor din Martie din Budapesta, practicantii români
dela Tabla regeascä din - printre care Avram lancu - au
Vörösmarty Mihály, Minden munkai. Pesta, 1864.

www.dacoromanica.ro
 JANOS BOLYAI GANDIREA LUI SOCIAL-POLITICA 1207

luat rarte cu insufletire la manifestarile tineretului revolutionar maghiar.

iar Papiu Ilarian memoriul tineretului in speranta cä iobägia
se va desfiinta nicio despagubire... se va respecta limba
cä va fi libértate cetäleneasca si politica".
Situatia s'a complicat in urma 'atitudinii servile a bur-
gneziei säsesti de absolutismul habsburgic, a unor p5turi
intrate pe fdgasul burgheze de impäratul
a impotrivirii inversunate a nobilimii rnaghiare din Transilvania fata de
desrobirea iobagilor, si a tar5g5narii catre guvernul Kosstith a
rezolvarii democratice a problemei nationalitatilor.
Acceptarea tardivä in Transilvania a legilor care decreteaz5 eliberarea
iobagilor, desfiintarea dijrnei a robotei, munca de subminare
a agentilor curtii care s'au str5duit massele popu-
de nationalitati inc5eräri soviniste, unele
velorlalte.
Antagonismul dii Ire clasele dominante austriace pi rnaghiare,
gonismul dintre mosieri se agraveazä in Transilvania prin
iradictiile dintre burgheziile in formare ale popoarelor de Numai cam-
rania generalului politica natonalä democraticA c.onsecventa dusä de
acesta, pi actiunea lui Bälcescu care a dus la alianta
Kossuth Avram lancu, creeaza posibilitatea de a realiza forta unitarä ne-
pentru ti frdnge reactiunea. Aceasia se de
bia atunci, armatele ajutate de aristocratie, de clerul su-
perior, de ofiterilor de stat major maghiari de Habsburg',
prec.urn si de ezitarea nobilimii mijlocii, rezistenta revolutionar5.
Dar, chiar in asemenea imprejuräri, revolutia din 1848-49 un
desvoltarii capitaliste din Transilvania. Rupe legäturile sistemului
dal de breaslä pi, prin desfiintarea iobagiei, elibereaza brate de munc5 pen-
tru industria desvoltare. Creste contradictia intre interesele desvoltarii
capitaliste, pe de o parte si situatia semicoloniala a Transilvaniei, precum
si sistemul latifundiar feudal, p5strate dupá revolutia din 1848, pe de altä
parte. Desvoltarea capitalismului industrial are sub influenta
toare a sistemului latifundiar, conditiile mizeriei pi foametei obstesti, ale
mai departe 'a sovinismului.

Opera lui Bolyai este strans legatá de evenimentele istorice

ale
János Bolyai, acest savant genial patruns de elanul revolutiei, care in
a problema cea mai delicatä, nerezolvatá
mii de a invins - a trebuit opuna o pen-
tru a nu fi strivit de obscurantismul societatii vremii sale.

www.dacoromanica.ro
1208 L. BANYAI

Nu avea nici 21 de ani, and, conptient de importanta creatiei sale

scria la 3 Noembrie 1823 astfel : nu pot
mai mult, atát, din nimic am creat o lume ; tot ce v'am trimis
acum este ca o cetate de nisip in comparatie un turn" Dar,
lutismul habsburgic precum pi reactiunea feudalä se impotriveau progre-
sului lar eel care putea s5 stimuleze, in ciuda tuturor impotrivi-
rilor, pe acest talent impetuos spre noi creatii, marele matematician
al epocii, consilierul de curte din Göttingen, Gauss, - prieten din tinerete
al lui Farkas tatM lui János - se multumeste cu o apreciere rela-
tint a operei acestuia, Appendix, publicatä 1831. Din apreciere
se desprinde atitudinea rezervatá a savantului burghez, ajuns la compro-
mis cu feudali. Gauss n'a avut curajul sá o idee nou5,
teoriilor idealiste din domeniul matematicilor, desi era convins de
adevilrul acestei idei si n'a netezit drumul aceluia, despre care chiar el spu-
nea et mi-au lua,t-o mod de
Ráspunsul lui János Bolyai dat societ5tii din vremea sa, care neno-
rocit viata, care n'a recunoscut creatia sa pi a Impiedecat deplina
afirmare a valorii sale exceptionale, a fost o neincetatä pi sustinutä
impotriva lumii rtactionare Inconjurätoare, precum o incredere ne-
clintitä in progresul in desvoltarea, viitor mai bun
omenirii.
Activitatea lui János Bolyai nu s'a la geometrie, sau, in ge-
neral, la maternaticii. El a luat o pozitie in domeniul ideo-
logic, s'a ocupat intens cu problemele sociale a acordat un mare interes
evenimentelor politice ale timpului.
In decurs de decent, lucrat la o operá enciclopedic5 pi a ca
in aceastä carte, de sistematizarea stiintelor, st descrie pi
rea viitoare, lipsitä de exploatare. Operei sale i-a dat titlul Doc-
trina fericirii". Bolyai nu a reusit termine cartea, apa cá ne-a rämas
din ea doar planul, câteva capitole pi fragmente. In Doctrina fericirii", pre-
cum in alte manuscrise pästrate in biblioteca documentarä Bolyai" din
Târgu-Mures, g5sim numeroase pagini, care nu fäcut nemuritoare concep-
filosofice, sociale pi politice marelui matematician. Manuscrisele
mostenite dela Bolyai, limba maghiart pi germanä, cuprind mai
bine de 14 000 file pi sunt necercetate in totalitatea
In lupta ideologicá, Bolyai a luat o pozitie de partea materia-
lismului. Faptul acesta dovedesc, de operele sale matematice pi
insemnárile cu caracter filosofic din manuscrise.
János Bolyai nu putea la cunoasterea socialismului
Stäckel POI, Bolyai Farkas és Bolyai János geometriai vizsgalatai. Budapesta,
1914.
Bolyai Farkas és Gauss Trigyes Károly levelezpese. Budapesta, 1899.

www.dacoromanica.ro
 JANOS BOLYAI LUI SOCIAL-POLIT1CA 1209

stiintific, nu putea sä observe in lumina materialismului istoric socie-

tátii. Motivând de ce s'a respingi conceptia euclidianä, el
se ridici impotriva tuturor idealiste in domeniul ptiintelor na-
:...Am fost de párere c5... natura nu poate fi dupä
himere näscute din fantezie, ci trebue sä avem vointa de a privi adevärul
rational si in mod firesc.»"
Conceptia materialistä lui János Bolyai asupra rraturii are baze
lide. Aceasta o dovedeste pi faptul vorbind despre teoria cifrelor vomplexe.
spune urmátoarele : ...nurnai de lucruri pi numai astfel de
pot forma obiectul unei cercetári serioase care existá de fapt (de exemplu
cele materiale, corpului sau ale lumii exterioare, sau cele care pot
fi putin concepute si sunt posibilel" 2
Este materialistä conceptia sa despre mersul infinit el naturii pi
despre legile obiective ale naturii : ,,Cerace existi : materie sau miscare, tre-
bue fi existat Intotdeauna pi observatia cea mai precum expe-
rienta aratá ci mersul naturii are conform unor legi vesnice, invariabile
pi necesare"
El se opune teoriei idealiste a constatä materia nu poate
fi nici nici nimicitá de nimeni : ...nimeni nu poate crea materie
nouá, cum nu poate crea nici timp nici spatiu
In ceea ce priveste problema fundamentali a filosofiei, dintre
existentá si el sustinea primatul existentei : ...Spiritul este in
intregime conditionat de trup, sau, nu poate fi altfel astfel incât
numita libertate metafizicA"... este evident nu nici nu poate
exista".
A dispre ironie despre filosofii idealisti", care negau exis-
tenta lumii obiective recunosteau ca ceva existent numai propria con-
: ...Numai o minte pi nu o serioasä pi
poate duce la asemenea iluzii amägitoare, din cauza numitii
sofi idealisti se ingrijoreaz5, se frámântä care nu ar exista nimic.
de iluziile scrântite bolnave. Aceasta deci se n5rue".
Deosebit de este critica pe care Bolyai a fAcut-o teoriei kan-
tiene a spatiului. Aceasta este cu alit mai important, cu filosofia kan,
a in viata de atunci, a Impiedicat
pe un savant de distins al stiintelor naturii ca Gauss si la
intreg adev5rul descoperit de el. János Bolyai a fost mate-
a privit natura ca atare, pi nu i-a fost sá constate cu pri-
vire la teoria kantianä a spatiului ci aceasta este o n5scocire lipsit5 de te
Alexits György, Bolyai János. Budapesta, 1952.
PM, Bolyai Farkas is Bolyai geometriai vizsgalatai. Budapesta, 1914.
Din inedite ale lui János Bolyai aflátoare laBiblioteca Documentará
Bolyai » din Tg. Mure§.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1210 L.

scrântitä" färä inteles" : Karit, care deatfel are multe merite

este o mints lucida, a sustinut dogma total lipsith de temei, scrântita
fara inteles: spatiul timpul nu sunt lucruri de sine stätätoare, ci o
forma a pärerilor sau a vederilor noastre"
János Bolyai a criticat gnoseologia idealistä care sustine cá omul
este incapabil de a lurnea. El a profesat, cu optimismul
vingerea materialistA a omului de consecvent, ...suntem chiar
foarte insusim multe cunostinte..."2.
Materialismul lui Bolyai se in unele privinte conceptiile
materialistilor francezi din secolul al XVIII-lea, mai ales cu ale enciclope-
distilor. El a negat existenta unei divinitäti personate, crezând cauza
ultimä impersonalá a lurnii, imaginat o divinitate a ratiunii, care nu se
arnested in treburile lumii pe care o conduc legile naturii.
Bolyai era deci adeptul deismului rationalist. Bolyai mnsa
din deism o arma in lupta Impotriva superstitiilor, irnpotriva dogme-
religioase, impotriva scolasticisrnului.
In opozitie parerile cercetatorilor burghezi, putem constata
lyai avea cunostinte terneinice in domeniul filosofiei. In manuscrisele sale,
pe filosofii greci, aminteste adesea nurnele lui Descartes, Leibniz,
Locke, d'Alembert etc.
Cu n'a putut se debaraseze intru totul de metafizica,
dat seama in generale de lipsa ei de continut de caracterut
ei : Metafizica scolasticä in mare parte nu este
decât creatia jalnicä a fortelor incordate bolnävicioase, care nu sunt
tate indeajuns domeniul umane"
Materialismul lui Bolyai elemente dialectice ; el a
intre partile intregi un raport strâns necesar, bazat
pe legi". El a afirmat ca miscarea este etern fiecare parte a lurnii
este intr'o continua transformare"

In privinta conceptiei asupra societätii, desi are elemente materialiste,

Bolyai nu a putut rupe totusi idealismul ; dar mostenirea sa social-poli-
ansamblul ei, are un progresist.
Prin Doctrina fericirii" Bolyai avea intentia si inteun sis-
toate stiintele, tot ceea ce trebue de oameni pentru feri-
cirea" János Bolyai vede societatea este de mizerie

Din manuscrisele inedite ale lui Bolyai aflátoare in Biblioteca Documentará

Bolyai » din Tg. Mure.
2 Ibidem.
Alexits György, Bolyai János. Budapesta, 1952.
Din manuscrisele inedite ale lui Janos Bolyai, aflátoare Biblioteca Documentará
Bolyai din Tg. Muret.

www.dacoromanica.ro
 BOLYAI 51 GANDIREA LUI SOCIAL-POLITICA 1211

si suferintä, dar totod,atä, aceasta nu este o necesitate de nein-

laturat. Transformarea societätii este posibilä : fericirea deplina" se poate
gäsi na pe acest Pentru a o realiza, considerá, este de
mare importanti sä se intocmeascä o doctrinä", prin insusirea cäreia citi-
torul va deveni un adept al transformärilor sociale: Pentru realizarea unei
vieti fericite, a fericirii publice individuale este necesarä doar o doctrina
destul de ; aplicarea ei urma dela sine ca o consecinta
a puterii ei irezistibile de atractie"
János Bolyai voia creeze o lume nouá" si in societate.
dornic de cercetatorul mereu de un interes nesecat pentru viata
practicä, Hind izolat de miscArile sociale din epoca lui, s'a folosit de for-
mele utopice ale criticii sociale.
Unele idei ale socialismului au fost cunoscute de Farkas
Bolyai, care a exercitat o mare influentá asupra conceptiei despre
lume a fiului Tatäl, ca fiul, intoemeste, premergatori revolu-
proiecte pentru rezolvarea urbariului, iar opera lui Farkas Bolyai inti-
tulata Pausanias sau vidima ambitiei", await in 1817, este prima dramá
din literatura maghiarä. In drama el deplinge soarta
iobagiior din patria sa, scriind ...omul se deosebeste de vita care
pimentul, doar prin atat lacrimi semintele bucuriei fra-
telui säu" 2 Farkas prefata operei sale Inceputurile aritmeticii".
trateaza de asemenea idei utopice. Programul sau astfel :
Numai in asa fel s'ar putea aibi toatä lumea totul, dacá anumit
sens nimeni nu ar nimic propriu" 3.
Tani fiul erau nemultumiti de starea de lucruri existentá in socie-
tatea din vremea ei insä perspectivele socletätii viitoare
epoca in care, in Transi'vania, era formata clasa muncitoare,
ea o pentru sine" care fi putut da o directie nouá desvoltarii
ciale. Ei nu exprime critica la adresa societatii
de a o schimba, prin planuri utopice. Clasele dominante exponentii
se ingrozeau chiar acestea, temandu-se pana si de sta-
socialismului Este caracteristic almanahul istoric"
editat Cluj de istoricul Ferenc Szilágyi, inteun articol publicat, 1832.
despre saint-simonism, ajunge la urmatoarea concluzie: Este de ca
spiritul uman care, folosindu-se in mod just de puterea sa, este capabil de
lucru mare sublim, nu in asemenea greseli, impotriva cärora

Bedöházi A két Bolyai. Tg. Mures, 1897.

2 Bolyai Farkas, szomorú Sibiu, 1817.
Bolyai Farkas, A Marosvásárhelyt 1829-be nyonitatba Aritmetika elejének
szint röviditett, részint bövitett, altalán jobbitott, s tisztálttabb kiadása (Editie in
prescurtatá, parte Adäogit, dar in general mai limpede a inceputului
aritmeticii la 1829 In Tg. Tg. Mures, 1843.

www.dacoromanica.ro
1212 L.

cea mai sigura ocrotireo constitue educatia religioasä moralá"

In manuscrisele ramase dela János Bolyai revin mereu acele idei, in
care se exploatarea. El, care s'a trudit viata, scria cu ironie
pi despre exploatatorii feudali, care träiese din sudoarea altora: A
träi din sudoarea altora, sprijinindu-te doar pe pretinsele merite ale
strámosilor pe bunurile de ei, a sta bratele incrucipate sau
in buzunar, färä a cugeta pi a avea vreo meserie serioask a astepta
cadá mura in gura, deci a fi un trântor, un parazit, mai bine zis a ve-
geta, este o rusine, o infamie, un päcat mai mare a cersi" 2
Condamnä exploatarea, primul rând, sub raport moral pi consi-
parazitismul drept cea mai gravä a feudalismului. El condamná
nu numai pe mosieri, ci pe toti acei etc. care nu iau parte
la munca productivä ...Marea multime a preotilor, amägi-
tori, al numär la unele popoare se ridia la milioane ; marea mul-
a domnilor care huzuresc pe poporului pi-i
sug sângele, care angajeaza una sau calfe sau un
ucenic nu mai vor lucreze nimica"
La fel condamnä pi pe cei care risipesc din
sudoarea sângele obiceiul stäpânilor aceMr vremuri,
cheltuiau averea, fär5 un scop serios prin E
a calatori rost, numai pentru a casca gura a risipi storpi din
sudoarea poporului de jos, cum faceau acum cuconapii, hoinarind prin
Paris, Londra pi America de Nord"
Bolyai a apreciat pe oamenii harnici, care au dragoste fatä de
care au spirit de initiativá. Insä pi ca
burghezia sä la putere - tipul capitalistului parazit, care, traind
din munca altora, dividendele ; Un alt soi al parazitismului este
pi acela, cineva din dobânzile unui capital sau din alte venituri
pe urma acestui capital... desi este capabil de muna, totusi nu ne este
de prin capacittatea lui"
Bolyai pronuntä verdictul asupra tuturor formelor de expldatare
cä ele sunt condamnate la pieire: Slavä domnului, aristocratia poli-
-
a din modá... Unii spun banului nu va nicio-
din mod5, eu afirm aristocratia banului, mai bine zis abuzul
de putere... bazat5 pe bani se va curma ea" 6

Din manuscrisele inedite ale Bolyai, aflátoare in Biblioteca Documentará

Bolyai din Tg. Mures.
2 Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 JANOS BOLYAI GANDIREA LUI SOCIAL-POLITICA 1213

Bolyai a recunoscut necesitatea pieirii societátilor bazate pe

clase, pe A fost constient de faptul cd viitorul va aduce acea
oranduire sociald, in care nu va mai fi parazitism, ex?loatare, nedreptate.
Bolyai a visat aceastä societate si cu cä nu si-a putut crea o imagine
reald, coerentá despre ea, a presimtit totusi multe dintre realizärile pe care
le in zilele noastre socialismul.
In cu societatea viitorului, pe Bolyai l-a preocupat in mod
special .agricultura, problema proprietätii 'a cultivärii pämântului. In
aceastä privintä, conceptiile sale au progresat de-a-lungul anilor. Ocuptn-
du-se de problema agrará o rezolvabilä, prima data, prin nu-
mita organizare justä" cited. Dar el depäseste acest punct de vedere
pamântului. Toti oamenii care se ocupd cu
cultivarea pämântului sä fie proprietari - stabileste el : Dacä toti
ar facä agriculturä, nu decape indoialä s'ar cuveni ar fi firesc
li se acorde drepturi egale de proprietari de pamânt. Acesta era primul
meu mai înainte" Mai parere
pämântul nu trebuie in parcele, nu trebuie farâmitat, ci trebuie
organizate comune, care fie cultivate In colectiv. ...e mult mai bine a
nu impärti pamântul, ci, comasându-1, a-1 in intregime, cu apele väz-
duhul, ca proprietate a omenirii dupä cum e proprietate
soarele care fecundeazä
Dar la Bolyai nu numai ideile utopice ale proprietätii
tivärii in comun a pämântului. Bolyai vede fericirea societatii
inte de toate in desvoltarea industriei : Se
triei pe globul pamântesc
mai decât cea depusä
-
scrie el - astfel
urmele uriase ale indus-
cu o
acurn, conducând industria practic
mult

teligent, cu forte unite, neamul omenesc de mult putea se fericeasca

avem speranta poate fi a
El se insufleteste la vederea desvoltärii tehnicii a cäilor de cornu-
nicatie spune cd, parerea sa, si utilajul tehnic mijloacele de
port vor fi comune. Vitele de (care in urma descoperirii carului cu
aburi a cilor de comunicatie, vor fi in mare de
prisos, vor fi crutate), ele de deasemenea ar forma
proprietate 4.

Sistematizându-si ideile cu privire organizarea viitoare a societatil,

despre relatiile viitoare de proprietate, Bolyai spune totul\ va fi numai al
celor ce lucreazá : ...in mod practic toate bunurile sunt ale acelora care
le produc, de pildi o de sare e proprietatea acelora care lucreazá in
Din manu3crisele inedite ale lui Bolyai, aflátoare Biblioteca Documentará
Bolyai » din Tg. Mure§.
2 Ibidem.
8 Ibidem.
4 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1214 L. BÁNYAI

ea, cu totii potrivit legii divine drepturi egale in privinta proprietAtii,

prin urmare fiecare va putea sa-si din de ocná mult
partea ce i se cuvine"
Toate acestea nu inseamM inst et Bolyai a cunoscut calea realg
a fauririi unei orânduiri lipsite de exploatare. János Bolyai nu a ajuns sá
socialismul stiintific al lui Marx Engels nici caute el
gile vietii sociale, dupa cum a cercetat naturii.
Problemele ridicate in Doctrina fericirii", multe privinte, oglindesc
främantärile sociale ale Transilvaniei prerevolutionare. Burghezia, slabá,
nu este capabilä de conducere, programul intelectualitätii reformiste nobi-
tare era inconsecvent plin de contradictii, iar croletariatul abia se
ripa. Bolyai n'a avut contact cu radicalii revolutiei din 1848, aripa ei
plebeianá, democrat revolutionará. El credea vreme con-
tradictiile sociale ale feudalismului muribund pot fi in mod idea-
list, prin insusirea Doctrinei fericirii" de cätre intreaga omenire, nu in
mod materialist, pe calea revolutiei poporului impotriva feudalismului pi
absolutismului. Bolyai nu a vázut rolul luptei de clasá, ca motor al desvol.
societätii si de aceea credea - ca utopistii din Europa Apu-
seaná societatea poate fi transformatá prin prin noi insti-
de culturá.
János Bolyai dorea
transforme societatea in spiritul rationalismu-
lui Ratiunea trebue aibá prioritate asupra inimii" - aceasta este
:

viza lui Doctrina fericirii" pi sub el realiza-

rea unor drepturi rationale.
A fost democrat, a dispretuit privilegiile asigurate prin nastere In
acelasi timp a dispretuit ingâmfarea aristocratilor. El a respectat omul pi
drepturile lui, framantându-se mereu cum ar putea sá asigure respectarea
acestor drepturi.
Reflectiile sale cu privire la pace, desi nu au un caracter consecvent
au totusi o insernnátate deosebitá. El a condamnat rázboaiele
tropitoare facând diferenta dintre räzboaiele drepte pi nedrepte si accentuând
celor dintai. Gäs'm prntre gandurile sale pi samburele ideii
tatii colective intre natiuni : Dart un popor sau o natiune - scrie el -
pericliteazá pacea se sá ia o atitudine etzboinict agresivá,
judecatorul ei st fie omenirea sau o parte patrivitä a acesteia" 2

In trecut, nu un singur biograf burghez 1-3 preientat pe János Bolyai

ca pe un care nu se interesa de evenimentele politice din timpul sáu,
manuscrisele inedite ale lui Bolyai, Biblioteca Documentar
Bolyai * din Tg.
2 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 JANOS BOLYAI GANDIREA LUI SOCIAL POLITICO 1215

ci stätea departe de ele, stingher. Cercetarea manuscriselor rImase dela el

dovedeste inst tocrnai contrariul. Pe Bolyai preocupau foarte mult eve-
nimentele politice, influentand chiar direct asupra formárii conceptiei
sale sociale.
In cele decenii revolutiei din 1848, el a urmärit
cu interes discutiile asupra reformelor din dieta ardeleanä, desi a arätat de
mai multe ori cä nu nici o incredere in reprezentantii nobilimii feudale.
El a inceput sä prcgateascä planuri pentru rezolvarea problemelor
sociale actuale pe care avea de gând sä le inainteze dela Viena.
Pe atunci, Bolyai nutrea inch iluzii fatä de absolutismul luminat" nu
vedea duplicitatea iosefinismului, precum faptul c Habsburgii erau rupti
de luminisrnul impäratesc" c, in spiritul Sfintei Aliante", duc o pri-
goanä neinduplecatä impotriva oricärei manifestári progresiste.
János Bolyai s'a ocupat in proectele sale mai alcs de reglementarea
urbarial, deoarece, la inceput, era de pärere prin rezolvarea pasnicá a
problemei agrare se poate preintâmpina isbucnirea unei revolte a täränimii.
Mai târziu ins, evenimentele i-au dovedit prin reforme de sus nu pot fi
lichidate relatiile feudale si a devenit un sprijinitor sincer al revolutiei.
János Bolyai dat seama de acçst fapt atât mai usor,
niciodatä nu a avut incredere in clasa conducätoare feudal si a condamnat
intotdeauna exploatarea feud-lä. Dupä cum am considera
drept cea mai mare nedreptate a vietii sociale ca s cineva din
munca istovitoare a altuia : Ar fi absurd, contrar naturii nedrPpt, ca
cineva, care nu munceste sä-si o parte din roadele
altora"
La inceput credea impilatilor poate fi usuratä cu
minte clara", cu blândete".
Dându-si de inutilitatea discutiilor indelungate sterile ale
dietei ardelene, simlind ura crescândä a masselor tarkesti impotriva
lilor, Bolyai a recunoscut, in decursul vremii, c a cäutat gresit, pe calea
reformelor de sus, posibilitatea fericirii poporului. Când a väzut in
ceea ce reglementarea urbarialä nu se obtinmic, Bolyai a con-
damnat cu hotärire inconsecventa instabilitatea conducätorilor reformistil
...In ciuda promisiunilor repetate si cu toate iobagii au ajuns la limita
totusi la ce au avut dela 1834 nu s'a fäcut
nimic, au avut numai discutii inutile" 2
Bolyai trage concluzia justä, c massele asuprite nu pot nimic
dela nobilii exploatatori : Cä nobilimea, indeosebi cea maghiarä, s'ar ho-
tari sä renunte de bun voie la ceva din pretinsele sale drepturi, cu atât mai
Din manuscrisele inedite ale lui János Bolyai aflátoare in Biblioteca Documen-
tarä Bolyai * din Tg. Murev.
2 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 L. BANYAI

mult, renunte toate, ca sä fi atins In mod pasnic,

aceasta nu o putem spera, precurn dovedesc dietele"
Bolyai netncrederea poporulur de in de secol
care a precedat revolutia nu a fast nemotivatá. Aceastä neincredere inte-
meiatá fatá de asupritori se intensifica tot mai mutt si In mäsura in care
ea crestea, in si increderea in propriile sale puteri :
Si astfel poporul de jos care pe acest pämânt dela Adam mai pre-
aproape de o de ani, a asuprit dus de rias de maghiari,
de aristocratie si care a obisnuit vesnicele desamägiri, desnädejdi
cu oropsirea, nu a mai dat crezare domnilor din momenta! când, in urma
mod firesc, nu a mai dispus rabde si i oferit
prilej pentru rázbunare, si-a dat seama, dibácie abilitate ci in su-
fletul lui este un element ingbusit, dar
Poporul s'a trezit din atipealä" si acum nu-1 mai multumesc discursu-
rile pompoase", ci se pentru o luptá viguroasä''
pentru a-pi drepturile. poporului este inevitabilà,
Bolyai. lobágimea era de asuprirea de veacuri numai
mental prielnic pentru a-pi schimba soarta : Si nobilimea
alit de incápätânatä pi ajute usureze soarta iobagilor, iar
aceptia timp de atâtea secole, dându-si bine seama si ptiind cá totdeauna
au trapi, pi inselati de domni : ce se putea astepta altceva deck
izbucnirea mai apropiatá a rnâniei care de mutt mocnea in ei"
Bolyai a cunoscut bine poporul muncitor din Transilvania a putut
aprecia marea schimbare care s'a petrecut multime in ajunul revolutiei
dela 1848. A vázut faptul spiritul revolutionar este indeosebi puternic
printre români din Transilvania asupra cárora, de asuprirea
iobägiei, apäsa pi jugul asupririi nationale.
El ci massele cele mai asuprite ale täränimii românesti in
general, täränimea, stä cu mâna pe armá dornicá
suspinänd adânc, clipa când sá apará acela, care sä-i dea cuvântul se
Impotriva nobililor". Dealtfel nu cá poporul trudit
pânä la un anumit moment umil, deschide din când in când ochii, dar
in cazul acesta nu mai este care stä ploconindu-se la usä, ci
gerä ochii de urä räzbunare... Starea actualá nu poate deci sä dureze
mult"
Istoria dovedeste cá Bolyai a väzut mod just starea de a mas-
selor populare si a apreciat just främântärile tot mai Notele
pe care le putem gäsi printre manuscrisele rämase dela el, aduc márturie
Din manuscrisele inedite ale lui Bolyai aflätoare Biblioteca Documentará
Bolyai din Tg. Mure.
2 Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 JANOS BOLYAI 91 GANDIREA LUI SOCIAL-POLITICA 7

asupra faptului cä el a preväzut a asteptat venirea anului revolutionar

1848. Asteptarea sa va fi in curind justificatä de catre evenimentele
lutionare din Italia. Bolyai constatä cä aceste evenimente puteau fi
de capabil de a judeca. Apa dar, evenimentele dela 15
Martie nu mai surprins pi el se gândurile pe
hârtie legäturä revendicärile tineretului radical din Pesta, in special
libertatea presei : Cele 12 puncte dela Budapesta... le gasesc bune pi
adaug la acestea cä o asemenea libertate a presei, prin care nimeni nu poate
fi vätämat pe nedrept, este un intelept, de in mod firesc, legal
pi nu incape nicio ea numai vrernelnic poate fi (prin
unelftiri egoiste)"
De asemenea, dupa 15 Martie, Bolyai a salutat bucurie, in insern-
närile sale, desfasurarea evenimentelor revolutionare. Este adevärat cä el
nu credea, la inceput, in victoria pi eficacitatea revolutiei. Cu toate
cotea inevitabild ridicarea masselor populare din cauza egoismului
al nobilimii, era de parere cä revolutia ar aduce numai varsare de
singe inutila. Din inibupirea in sânge a räscoalelor din Ardeal a
tras concluzia cä, desi acestea erau juste, totusi, din cauza släbiciunii
neintelegerii" täranilor, precum a lipsei unei potrivite, räs-
revolutiile sunt, sortite sä La inceput, se pi de aceea
revolutia ar periclita cultura". Evenimentele conving Inst trans-
formá partizan farä rezerve al luptei revolutionare. De asemenea el
ipi clarificä pozitia fatä de dinastia Habsburgilor, condamnând-o.
Conceptia socialä a lui Bolyai a trecut, in timpul revolutiei, printr'o
desvoltare uriasä. Primul irnbold la aceastä desvoltare i 1-a dat atacul lui
Jellaschich. In atitudinea soväitoare a guvernului Batthyányi,
ajuns la putere dupä 15 Martie, Bolyai trage toate concluziile cu privire la
Infiintarea unei armate se poate de puternice
pi anume färä ; pi ea sä fie maghiarä, independenta".
Aceastä formula a insemnat, in vremea aceea, acceptarea politicii gu-
vernului revoluyonar in chestiunea independentei nationale. Kossuth alerga
atunci dintr'o regiune la alta, chemând arme insesi massele populare.
ConducMorii revolutiei dela 1848-49 isi dau seama de insemnätatea
lui Bolyai, in calitatea lui de de geniu. Un admirator
al säu despre el in numärul din 24 August 1848 al ziarului Kolozsvári
(Observatorul din Cluj) felul : Pattria are nevoie

Domnia-Voasträ; are nevoie de sufletul pi de Domniei-Voastre... pune

la o parte, domnule cäpitan, matematica, pune la o parte gramatica ma
pune vioara la cui... pe câmpul de Locul Domniei-
Voastre este in Ministerul de Razboi sau fruntea acel colt as-

Din manuscrisele inedite ale lui János Bolyai aflätoare Biblioteca Documentari
din Tg. Mure».

77 - Studil referate - 1817

www.dacoromanica.ro
1218 L. BANYAI

cuns unde m'am uitat Intotdeauna cu plinä de durere la acest geniu

Kossuth a insárcinat in mod special pe Sándor Dobolyi, consilier la Mi-

nisterul de Interne, ocupe de cazul lui Bolyai.
Manuscrisele rämase dela Bolyai constitue o dovadä faptului cá, desi
gray el avea intentia participe personal la revolutie. In Octom-
brie 1848 - dupá relatärile unui document contemporan - elaboreazá un
referitor la curätirea regiunii secuiesti de trupele imperiale. Accepta-
rea pi realizarea planului a fost impiedecatä de cátre o clicá reac-
tionará de of iteri, strecuratä in armata revolutionard. Acest fapt a lásat, fárd
indoialá, urme adânci in sufletul al lui Bolyai.
Intentia lui Bolyai de a-pi uteri serviciul guvernului revolutionar
tese in deosebi din conceple de memoriu ale lui. Unul dintre acestea
era adresat lui Lajos Kossuth, al doilea lui Sándor Dobolyi. Aceste
concepte de memoriu ne dovedesc cä Bolyai s'a identificat întru totul

In memoriul adresat lui Kossuth, Bolyai spune cä revolutia a pus ca-

pM epocii întunericului : In trecut, in epoca indelungatá pi ingrozitor de
intunecatä a inäbusirii mintile luminate stráluceau dear ca
stele solitare indepärtate" 1 Salutá zdrobirea scaunului regal", faptul
cä adunarea nationalá a detronat dinastia habsburgicá declarä in revo-
vede realizarea acelor obiective care preocupau limp de mai multe
decenii : ...Doresc reupita maghiare. Aceasta este mal firesc,
dupá reiese din expunerea pi nkuintelor mele,
de reupita cauze pástrArea celor mai de pret pi de seamä roade
ale trudei vietii mele intregi"
oferä ajutorul talentul cauze, revolutiei mai
mántuitoare azi de pe 'acest Cere ca sä fie repartizat pe
guvernul revolutionar in calitate de consilier si in problemele capitale"
fie ascultatá párerea.
Toate acestea s'au întamplat însä atunci revolutia ajunsese
fazá criticá se 'arätau deja semnele cumplitei präbusiri.
Bolyai a fost preocupat de evenimentele revolutionare dupä victoria
Anii de teroare contrarevolutionará amarnice
vremuri de fier" si se la faptul cá revolutia ar fi putut invinge
dacá - ..." Dupá cuvântul dacä" insusi Bolyai pune
foarte semnificativá, ceeace dovedeste cä in regimul de teroare, când denun-
erau alit de frecvente, nici pentru sine nu indräznea forma-
leze in scris cum ar fi putut invinge revolutia. In manuscrisele sale se plânge

Din manuscrisele inedite ale lui Bolyai aflátoare In Biblioteca Documentará

Bolyai s din Tg. Mure1.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 JANOS BOLYAI GANDIREA LUI SOCIAL-POLITICA 1219

mereu de faptul cä boala 1-a impiedecat sä lupte cu arma in mânä pentru

victoria revolutiei.
mai insemnat pi mai instructiv pe care il desprinde
Bolyai pe baza analizei revolutiei dela 1848-49 este cä in aceastä revo-
lufie s'au infrätit revolutionari de diferite pi au luptat
impotriva asupritorilor : Slavä acelor patrioti luminati suflet
nobil care au condus sfânta cauza a patriei noastre, care este intrucátva
si cauza Omenirii ; slavä acelor frati, de diferite limbi, in deosebi bravi-
eroi vienezi care vorbesc limba germana eroilor polonezi care toti
cauza noasträ, au dat dovadi de o profunda simpatie pi cu
watä ne-au dat ajutor ; in veci
pi recunoptintä erailor cäzuti pe ampul de pentru cauza dreaptá pi
comunä ; din *Ana sä creascä vesnice pe câmpul de luptä
in picioare Aceste cuvinte constitue
un document märef al patriortismului utnanismului infläcgrat al lui
János Bolyai.
In strânsä cu aceste idei, trebuie atitudinea lui Bolyai
de popoarele conlocuitoare. In deosebi de poporul orop-
sit, a nutrit sentimente cunoscánd bine limba pi intreti-
nând corespondentä limbä. In notele sale scrie ...Nimeni nu
iubeste, stimeaz5, protejeazä nattunea românä mai bine decât mine iubesc
pe ca orn, ca pi pe ungur"
revolutie, János Bolyai Ipi duce din nou viata in singurätate,
defensiva permanentá de batjocura picanele societätii inapoiate.
singurätate dura de mai bine de un deceniu va mai dura
unul. La aceasta se mai pi din ce in ce mai grele
and, párásit de toti, e condus la cimitir de ultimul sprijin, o ser-
vitoare rornáncä Szücs (probabil Suciu), singura fiintä care i-a
ms credincioas5, singura care treizeci de ani dupá moartea lui János
Bolyai, a putut sä indice vizttatorilor mormântul acestuia.

burghezi ai operei lui János Bolyai au voluminosul

manuscris, prea putine fragmente au din el, pi cercetärile
tindeau falsificarea mostenirii lui Bolyai. Ei au avut grijá
sub mai ales materialismul lui Bolyai, pozitia sa filosoficá progre-
.sisti Ei au trecut sub sau au deformat conceptia lui social-politicä.
János Bedöházi, unul dintre primii biografi ai celor Bolyai,
carte a lui 1897, vorbeste groazá despre ideile utopice ale lui

Din manuscrisele inedite ale lui János Bolyai aflAtoare In Biblioteca Documentará
e Bolyai » din Tg. Mure§.
2 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1220 L. BANYAI

Bolyai. Pe Thomas Morus il mai iartä pentru Utopia" lui, cki dupä
rerea sa, in lucrare se oarecare naivitate poetice, dar
pe Bolyai vrea sä distrugt meritul virtutii". Despre societatea
viitorului, care se contureazä in Doctrina fericirii" scrie cä este nu numai
irealizabirá, ci posibilitatea ei nu ne-o putem inchipui nid mkar ca aceea
a povesti" societate o consider5 respingätoare". Ceilalti
biografi burghezi se intrec in a respinge Incercare de a privi ideile
sociale ale lui Bolyai ca ceva inrudit cu un sistern comunist" sau
socialist".
Geometria de János Bolyai a dus la trans-
formarea a conceptiilor privitoare la matematica. Trecerea sub
cere a operei lui matematice a durat, in propria lui
tact moartea
In 1869, la ani dupá moartea lui János Bolyai, József Eötvös,
presedintele de al Academiei de Maghiare, scrisoare
fiului vestitul fizician Lóránd Eötvös, remarcä urmátoarele:
In zilele acestea am primit o scrisoare dela presedintele sectiei de materna-
tici a Academiei Roma, care m'a bucurat si m'a Intrjstat totodatä si de
al cárei nici acum nu dacä e cazul fim mândri sau ne
rusinäm. Presedintele trimite cu aceeasi post5 biogra-
fia lui János Farkas Bolyai apärutä la la care s'a anexat in
traducere pi mai a lui János Bolyai privire la teoria para-
lelelor. operä... dupá pärerea savantilor din Roma e cea mai mare
realizare in domeniul inatematicii in acest Lucrarea a fost cunoscutá
doar de Gauss... si savantii numai pe baza corespondentei lui Gauss, publi-
catä 1859. i-au dat atentie lui Bo1yai. Buoncompagni mi s'a adresat
mai pentru faptul ch certitudine de existenta manuscriselor celor
Bulyai la de trei de atM ei cât si Academiile din
Bordeaux si Paris, au scris de zece ori la Colegiul din dar
nu au putut primi nici mäcar un ráspuns... ornul acela nu a fost nicio-
data academician, iar Transilvania a fost socotit un netot..."
Inteadevár, de exemplu colaboratorii conservatori ai revistei
din Cluj, Erdélyi Muzeum" au continuat st ignoreze decenii de-a-
opera matematia a lui Bolyai. Savantul idealist Sámuel Brassai,
Inch in 1875 un studiu in sub titlul de Euclid si Lu-
ther" pi nici nu aminteste geometria neeuclidianä. in discursul comerno-
pe care tinut, In 1886, la Academia din Budapesta despre Farkas
Bolyai, abia pe fiul acestuia, János
La inceputul secolului nostru, in perioada de intrare a capitalismului.
in stadiul de putrefactie, burghezá ajunge intr'o opozitie deplinä

Bedöházi János, A kit Tg. Mureq, 1897.

Eötvös József, munkái. Budapesta,

www.dacoromanica.ro
 JANOS BOLYAI GANDIREA LUI SOCIAL-POLITICA 1221

adevärul neinduplecat al leolor naturit pi societätii. Cultura imperialistä

putrefactie face tot posibilul ca sá injoseascä din nou in
misticism.
Denaturarea operei lui János Bolyai in aceastä perioadä se
o mare
Numai ideologia muncitoare, numai ideile epocale
ale marxism-leninismului au inläturat denaturarea idealistá, metafizicá
antidialecticá a stiintei au devenit izvoare de viatä ale unei orânduiri din
care dispare exploatarea de care orn. Construind socialismul pi
munismul, oamenii muncii folosesc legile desvoltdrii naturii pi
ducând stiinta o inflorire nemaiintálnitä. Marxism-leninismul
a pus in adevärata ei si invátátura matematicA a lui Lobacevschi
Balyai.
Stiinta sovieticá recunoaste pe deplin meritele lui János Bolyai : En-
ciclopedia Sovielicr apreciaza astfel opera sa principalä : Appendixul...
face parte dintre cele perfecte lucrári 'ale literaturii matematice".
In 1952, lumea stiintifieä pi a särbátorit
cu savantii sovietici 150 de ani dela genialului maternatician János
Bolyal. Patria noastrá, Republica Popularä Româná, a dat numele lui Bolyai
universitätii maghiare din Cluj. Numele lui János Bolyai a devenit unul
dintre numele cele mai dragi democratia noastrá populará, opera sa
constitue o comoará a mostenirii noastre progresiste. Aca-
demia R.P.R. opera lui Valorificarea intregii mosteniri
filosofice si social-politice a lui János Bolyai, a luptei duse de el pentru fe-
ricirea poporului pi a ornenirii, prelucrarea pi editarea manuscriselor
mase dela el' este o sarcinä de frunte pentru a cinsti memoria lui, spre a
traditiile noastre cele mai bune.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA MISCÄRII REVOLUTIONARE RUSE
ASUPEA OR RII MUNCITORE$TI
DIN ROMÂNIA (1878-1881)
DE

GH. HAUPT
CANDIDAT IN ISTORICE

1. CLASEI MUNCITOARE DIN PERIOADA ANILOR 1870-1881

Anii de räzboiul pentru independentä au rnarcat o etapä

desvoltarea miscärii revolutionare din care, In urma sit-uatiei
timpul räzboiului dupä räzboi, a luat un
Ca rezultat al acestor procese ce au avut anul 1877-1878 in
economia - prin urmare si in naportul de forte dintre casele din
nia - desvoltarea miscarii revolutionare räzboiul pentru indepen-
dentä, este legatá de istoria desvoltarii miscärii mun-
citoressti.
importantä considerabilä in desvoltarea economiei din Romania a
avut eliberarea, definitiva a tdrii de sub jugul eliberare infäptuitä
cu aiutorul Rusiei. Faptul acesta a dat in ultimele decenii ale secolului
al la o tntärire simtitä a ritmului de desvoltare a diferitelor ramuri
ale industriei, la o si mai rapidá a capitalismului. cum a
V. 1. Lenin, tact iobägia poate tiná intr'o stare de abrutizare si tine in
aceastä stare secole de-a-rândul milioane de tárani".... capitalismul nu poate
tint pe muncitori in stare de imo.bilitate, somnolenta, abrutizare
tuneric"1. Desvoltarea mai a capitalismului a impins
nia proletartatul la luptá, fapt tare a dus la o a manifestärilor luptei
de muncitorilor.

V. I. Lenin, Narodnicismul de marxismul. Opere. Ed. P.M.R., 1950,

XX, p. 375.

www.dacoromanica.ro
1224 GH. HAUPT

Inceputul luptei clasel muncitoare a avut o influentä

pra desvoltärii de mai tarziu a cercurilor revolutionare. In activitatea
revolutionarii au sä se orienteze spre clasa muncitoare. Din cercurile
revolutionar-democrate intemeiate ajutorul lui Nicolai Petrovici Zubcu-
Codreanu pi al unor revolutionari rupi, au iesit organizatorii primelor aso-
ciatii muncitoresti dela noi din
intensificarii luptei de clast a proletariatului -ca urmare
a noilor conditii economice - in aceste organizatii revolutionare - primele
cercuri socialiste din noasträ - apärute pe la deceniului opt
al secolului al XIX-lea, incepe, odatt deceniul o
pentru trecerea acestor cercuri pe pozitiile socialismului stiintic.
Adeseori mai inca miscarea muncitoreascä din
cercurile socialiste, socotindu-le unul pi acelapi lucru, fapt care
constitue o gresealä. Pe baza experientei desvoltarii miscarii socialiste si
a luptei de a proletariatului diferite clasicii marxism-leninis-
mului au arätat el desvoltarea separata a miscarii socialiste de miscarea
constitue o lege de desvoltare a miscarii muncito-
repti perioada ei de inceput. Contopirea socialismului cu miscarea
are cu partidelor marxiste, muncitoresti.
ex. in Rusia primele cercuri marxiste n'au fleet arate necesitatea
unirii ideilor socialismului, ale marxismului, cu miscarea muncito-
reused din Rusia ; dar cum a arätat I. V. Stalin, Lenin a fost acela care
a rezolvat aceastä sarcina. Inceputul unirii marxismului cu miscarea mun-
de massa a Rusia miscarii de eliberare,
ghezo-democratice a raznocintilor pi Inceputul perioade noi, proletare,
a revolutionare. In Romania, ca in celelalte miscarea mun-
nu a luat dinteodata, o miscare proletarg
iar socialismul nu s'a unit nici el dinteodata mipcarea muncitoreascä.
Nicaieri in lume - scrie V. I. Lenin- miscarea proletará nu s'a nascut
nici nu putea sä se udinteodatb, part de clasä, gata
formata ca Minerva din capul lui Jupiter. Numai prin lupta indelungatl
prin munca grea a muncitorilor celor mai a tuturor muncitorilor
cconstienti s'a putut ajunge la desprinderea miscärii proletare de clash din
noianul de amalgamuri, märginiri, ingustimi pi denaturari mic-burgheze...
Clasa muncitoare traiepte de mica burghezie, care, ruinandu-se,
randurile proletariatului" 1
Trasatura caracteristica miscärii muncitoresti din
nia o constitue faptul cl desvoltare'a ei au avut sub influenta
revolutionare din Rusia in ea. Tovaräsul
Gheorghiu-Dej a subliniat mod deosebit aceasta art-
V. I. Lenin, Din trecutul presei muncitoresti din Rusia. Opere. Ed. P.M.R., 1950,
XX, p. 247.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 1225

tând cä ...incepänd creerea primelor cercuri muncitoresti, cursul in-

a miscarii noastre este de cursut
revolutionare din Acest f el de a pune problema are o im-
deosebitä pentru studierea istoriei misc5rii muncitoresti din
nia. Ar fi totusi o gresealä daeä am crede cä miscarea muncitoreascä din
Romania este cu totul asemänätoare cu miscarea muncitoreascä din Rusia.
Conditiile sociale economice concrete, in care s'a s'a desvoltat
miscarea muncitoreascä din cele doua att fost diferite. Prin aceant
deosebire se desi miscarea revolutionarä rusä a avut o
considerabilä asupra miscärii muncitoresti din
nu a fost ttotul asemänätoare co miscarea de eliberare a proletariatuluf
rus, avantgarda miseärii muncitoresti internationale din secolul al XX-lea
Träsätura caracteristia a miseärii muncitoresti din Rusia consta
aceea cä ea a apärut si s'a desfäsurat in conditii economice mai desvoltate
In Apus in deceniile patru cinci ale secolului al anume
ea a apärut s'a odatä marea industrie capitalistä, ma nifes-
chiar dela inceput ca o miscare revolutionarä.
Nasterea miscärii muncitoresti spontane a inceput in de-
ceniul opt al secolului 'al XIX-lea. Crunta expioatare, completa lipsä de drep-
turi politice, de murieä si de viatä deosebit de grele au pe
muncitori la luptä impotriva oranduirii existente. Totusi, clasa muncitoare
din era slabä perioada aceasta, datoritä desvoltärii economice
a
In comparatie perioada de dinainte de reformS, desvoltarea
lismului in a cäpätat, dupä anul 1864, un ritm mai rapid. Reforma
agrarä, tot caracterul ei trunchiat, a gräbit desvoltarea relatiilor capita-
liste in agriculturä, a dus la accentuarea diferentierii de clasä sate, a
sporit cererea de märfui industriale a procesului pietei
interne, K. Marx : Exproprierea izgonirea unei
populatia ruralä nu elibereazä numai - odatd cu muncitorii -
cele de si materialul de muncd in-
dustrial, dar ele creeazä interne
Intensificarea constructiei de ferate In deceniul opt al secolului
al XIX-lea a un rol important in desvoltarea capitaliste in
România, gräbind desvoltarea relatiilor capitaliste in
Totusi, in deceniile opt ale secolului al XIX-lea, industria s'a
desvoltat incet. Inlocuirea industriei bazate pe munca manualS prin
industria mecanizatä capätä o desvoltare abia in deceniile dare au urmat
dupä räzboiul din anti 1877-1878. In deceniul opt

Gh. Gheorghiu-Dej, 30 de ani de a Partidului sub steagul lui Lenin Stalin.

Ed. P.M.R., 1952, ed. a II-a, p. 7.
K. Marx F. Engels, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, a II-a, I, p. 661.

www.dacoromanica.ro
1226 GH. HAUPT

secolului al XIX-lea, era o agrarä chiar o parte din

Intreprinderile industriale apärute atunci au trebuit fie dupä o
de functionare.
Acest rites lent de desvoltare a industriei se explicá prin puternicite
feudale, prin volumul redus al pietet interne pi prin aservirea
economiei de catre din Europa occidentalá, care voia sä
transforme tara Intr agrarh de materii prime piatä de
desfacere a märfurilor lui industriale. In deceniile pi opt au fost
fiintate in o serie de textile, de zahär, de sticlá etc.,
zestrate masini pi care - dupä numita conventie economic5"
iatä Austro-Ungaria anul 1875 - au fost nevoite partite.
Din cauza firave pi lente a industriei capitaliste, productia
a oh-pi pästreze deceniul opt o anumitá stabili-
tate. lath de ce industria din poseda in deceniul opt doar
trasini cu aburi pi mari manufacturi, predominând in general
rnicul producätor ce foiosea munca manualä.
Razboiul pentru a constituit un moment de cotiturä in
desvoltarea industriei din
la deceniului opt pi mai ales ultimele decent ale secolului
al XIX-lea, se infiinteazá in zeci de fabrici pi uzine, iar desvoltarea
capitalismului sileste toate raMurile existente ale economiei sä se adapteze
noilor tehnice ce eliminau munca manuala.
Date le statistice ne dau o imagine confuzä asupra indus-
deceniul In scopul de a ascunde dependenta - atât de rusi-
de denstruoasä pentru economia - fatä de
din Europa occidentalä, statistica oficialä nu date anuale des-
voltárii industriei, ci date pe
In anul 1866 au fost inregistrate 39 de fabrici. In peri-
dintre 1866-1887 s'au infiintat 173 de noi anii 1887-
1893 un de 83 de iar din 1893 1906 s'au infiintat
215 fabricii.
Aceste date ne aratä ch din cele 173 de fabric! infiintate In perioada
anilor 1866-1887, majoritatea a dupä 1879. Semnifi-
cativ este faptul cä pi Banca Nationalá a României a fost Intemeiatt in
1880. La desvoltarea industriei a contribuit in acea epocá pi politica
tectionista a guvernului care a alcátuit legHe protectioniste din anti 1881-
1882. Toate acestea nu Irish economia se elibera din
ghiarele capitalului Europa occidentalä. Dimpotrivä,
death lua doar o forma. In sä transforme inteo piatá
de desfacere, din Apus acum sä-si investeascä capitalurile
N. J. Paiano, La grande industrie en Roumanie de 1866-1906. 1907,
p. 33-34.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INPLUENTA RUSE 1227

direct In economia Astfel, intreprinderile industriale create

anii 1881-1903 erau bazate, in proportie de 97 %, pe capital sträin.
nu posedäm date privire la diferitelor ra-
muri ale industriei in aceste ultime douä decenii, la utilajul tehnic al
prinderilor la numärul muncitorilor care aceste intreprinderi.
Se numai, in anul 1887 (färä Transilvania) avea numai
83 de fabrici, un efectiv permanent de peste 25 de muncitori la fiecare
din ele
dupa anii 1877-1878, se mod deosebit industria
procesul concenträrii productiei era foarte slab. Toate acestea
constitue cheia pentru istoriei dela noi din
tart, deoarece situalia economicd si starea industriei determind in mod
compozifia clasei muncitoare, precuni ritmul caracterul
muncitoresti dintr'o
In ciuda tuturor piedecilor, in se forma clasa muncitoare.
Acest proces a incá in conditiile feudale.
Cresterea lentä a productiei industriale a determinat cresterea lenta
a numärului muncitorilor. Deoarece ne datele statistice, deocamdatä
nu putem indica pentru opt situatia numerid a acelei clase aparte
de care nu au niciun fel de proprietate, clasa muncitorilor-proletari
salariati, care träiesc numai din vânzarea fortei de mund" Nu dispu-
nem de date suficiente relativ populatiei pe rrofesiuni si
ocupatii. chiar din datele foarte reduse de care dispunem, putem
trage, daci nu cifra exactä, cel putin un tablou aProximativ al componen-
tel clasei muncitoare din deceniul opt. In acest deceniu, proletariatul indus-
trial - in sensul modern - era foarte putin numeros. Massa principalä
clasei muncitoare o constituiau múncitorii ocupati in manufacturi, in ate-
Here precum si lucrätorii necalificati dela constructiile cäilor
ferate, din porturi. Prin aceasta se in linii generale släbiciunea
proletariatului din acea epocä. L'a aceasta se mai trei
fenomene, caracteristice pentru perioada 1864-1879.
In primul rând, muncitorii industrie erau
ales sträini, din alte tiri noile masini. Burghezia
cäuta prin mijloace sä izo:eze pe acesti muncitori industriali
sträini sä ridice un zid ei proletariatul De aceea, pe de o
parte, acesti muncitori calificati aveau un salariu incomparabil mat
mare muncitoril iar pe de altä parte, ei erau pentru
un anumit termen, siliti ca, dupä expirarea contractului, sä
tara.
Un alt fenomen caracteristic pentru deceniul opt (in parte pentru

N. P. Arcadian, Industrializarea Bucuresti, 1936, ed. a II-a, 117.

V. I. Lenin, Opere. Ed. P.M.R., 1951, II, p. 88-89.

www.dacoromanica.ro
1228 GH. HAUPT

deceniile urmätoare) a fost faptul acele constructii de cäi ferate pi dru-

muri au contribuit mod evident la atragerea industrie a fortei de munca
dela sate. Muncitorii care la constructiile de ferate nu au pier-
dut in general legäturile satul, agricultura pi considerau munca
la ferate sau in ca o muncä temporarä. Aceastä massä de
citori - dupä cum aratä V. I. Lenin - a iesit randurile unui proleta-
din
sätesc, clasa muncitorilor cu . Lenin a subliniat ca tipul
de muncitor rural lot este caracteristic tuturor tärilor capitaliste" Din
randurile proletariatului rural face parte inclusiv cea
complet de pämânt, dar reprezentantul mai tipic al proletaria-
tului sätesc rus este muncitorul agricol, zilierul, salahorul, muncitorul din
constructii sau alt lot" 2 Prezenta acestui tip de proletariat
rural, sa numerici este un fenomen propriu desvoltärii capitalis-
mului In România.
In al treilea rând, fluctuatia muncitorilor släbea mult clasa mund-
toare pi desvoltarea Aceasta se explicä, pri-
rând, prin faptul industria româneascá nu putea toatä forta
de existentä pe piatä. Armata de rezervä a muncii nu numai era de
ateva ori mai mare deck numärul muncitorilor ocupati In industrie pi
tesuguri, dar ea crestea mereu completându-se din rândurile
mestesugarilor ruinati pi, in parte, cu lucrätorii sträini veniti in
pentru a gäsi de lucru.
Din cauza lipsei oriarei legislatii, muncitoresti, patronii inlocuiau
pe muncitori oricând voiau sau aveau interes. In dutare de lucru, massele
de rätäceau din oras in oras, angajându-se pentru lucräri temporare.
Toate acestea duceau la o mare fluctuatie a muncitorilor, ceea ce agrava
mai mult situatia precarä
V. I. Lenin - muncitorii pleacä
muncitoare. In
colindä din in
- cum a
nu numai pen-
trueä nu gäsesc «ocupatii locale La dar pi pentrucä s5
piece acolo unde e mai bine".
Acest fenomen a avut si aceastä nu nu-
mai imensa massa de someri avea o situatie grea. Pe mäsurä ce se desvolta
capitalismul, sittratia muncitorilor in general se necontenit.
rata zilei de era deosebit de mare si mod arbitrar de cätre
patroni. Muncitorii erau nevoiti sä munceascä zilnic 14-16 ore, färä a avea
nicio zi liberä pe sAptämâná. Muncitorii primeau un salariu de mizerie, care
nu ajungem nici mäcar pentru procurarea unei hrane säräckioase pi de
dupä räzboiul pentru independentä din 1877-1878. In deceniul opt al
cäror salariu era si mai

V. I. Lenin, Opere, Ed. P.M.R., 1951, III, p. 156, 157.

2 Ibidem, p. 156.
Vezi Doeumente din miscarea muneitoreascA, (1872-1916), ed. a II-a, p. 167.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 4229

Conditiile sanitare si tehnice de muncá erau foarte däunäteare pentru

pi viata mtmcitorilor. Asa, de pildä, din descrierea unor contem-
porani, tipografiile functionau in cládiri intunecoase, umede pi nesänitoase;
aerul se retnoeste greutate, si mirosul cernelei valurilpr, udata
pi oricare altul, fie cât de putin simtitor, nu sunt färá actiune asupra
-tätii lucrätorului" 1 La aceasta se mai adaugä conditiile de viatä de
locuit din cale afará de grele in mare necorespunzätoare unor
cerinte elementare sanitare. laid o descriere sumarä departe de a fi
pletä, a situatiei revoltätoare in träiau muncitorii in deceniul :
Este trist, este greu pentru ce familie, pi este mai trist mai
greu pentru care au familie numerosi copii. Cu ce vor putea
asigura ei viitorul copiilor pe câtä vreme adesea sunt de mijloa-
cele de hranä, Imbräcáminte adäpost chiar ?
Nu mai vorbim de multi care locuesc cate 7-8
camerá Intunecoasá si aerisitä, nu mai vorbirn de aceia ce-si
seara un pat la vreunul din dormitori de care se multe la noi in
Bucuresti, pe podurile caselor unde sunt asezate 10-15 paturi...".
Muncitorii, past aceste grele de a fi protejati de
niciun de legislatie munciitoreascá, de drepturi politice, au inceput
ad se ridice in mod spontan la luptä pentru apárarea intereselor In ase-
menea conditii, ia miscarea muncitoreascá.
Studiind istoria din de inceput a miscárii muncitoresti
trebue sä combatem cu hotdrire páreri, la fel de dáunätoare de gre-
site. Istoricii sociologii burghezi neagä in general existenta closet mun-
citoare la noi in in deceniul al optulea, chiar pi al nouälea al seco-
lului al XIX-lea, argurnentând aceasta printr'o a proletaria-
tului industrial sau prin numärul foarte al acestuia. Modul acesta de
a trata problema nu face deck punctul de vedere al burgheziei
românesti din aceste decenii, care, de proletariatului din
Apus, sä se vorbind in coloanele pi in brosuri des-
pre lipsa unei clase muncitoare in- Romania".
In legáturä cu aceasta, trebue sä amintim de urmátoarele cuvinte
ale lui V. I. Lenin: Este incontestabil, desigur, cä miscarea
a proletariatului depinde si de numärul acestor muncitori... pi de
de desvoltare etc., dar toate acestea nu ne de sâ
«rolul unificator» al capitalismului la numärul muncitorilor din
brici pi uzine. Aceasta ar imposibil ideile lui
.Marx... Nu numai «rolul unificator al capitalismului», dar pi succesul mip-

lucratorului tipograf I, 1881, Nr. 7, p. 2.

e Luerätorul I, 12 Noembrie, 1872, Nr. 2, p. 7.

www.dacoromanica.ro
1230 GH. HAUPT

muncitorepti depinder pe cit se vede, nu numai de numarul muncito-

rilor din fabrici, ci si de 1
Pe de alti parte, este tot apa de daunatoare modernizarea problemei,
de 'a exagera puterea prolefariatului pi a miscarii din
din deceniul opt al secolului al XIX-lea, In se
fac doar primii pasi, abia ia clasei muncitoare române Impo-
triva exploatatorilor.
Perioada de inceput a miscärii muncitoresti din adid trans-
formarea proletariatului dintr'o clasä in sine" clasä pentru
sine", cuprinde in tara un indelungat.

-
Miscarea muncitoreascä din
trebuia
ca si cea din celetalte tari,
pi a trecut - prin toate etapele principale mentionate
de Marx pi Engels in Manifestul Partidului Comunsit" : Proletariatul trece
prin diferite trepte de desvoltare. sa Impotriva burgheziei incepe
odatá cu existenta sa.
La muncitori apoi muncitorii unei fabrici, pe
unei rarnuri de muncá dintr'o localitate, Impotriva burghe-
zului care-i exploateazá direct" 2.
Apa dar, prima luptei muncitoare irnpotriva burgheziei.
pe c'are Marx a numit-o copilaria miscarii proletare", se caracteri-
faptul aceastä este dusä dat filed pro;etaria-
tul, In -desvoltarea nu a ajuns la un asemenea grad de
actioneze ca clasä. Nici Raminia constituit o dela
aceastä lege generalä. Desvoltarea capitalismului a dat pi aici prime-
manifestki ale proletariattilui - proteste, turburari greviste
spontane - adid muncitorii au inceput sä-si apere in mod spontan intere-
sele, impotriva capitalisrnului care-i direct.
nu o parte din episoadele acestei
lupte din deceniul opt al secolului al XIX-lea. Dar nu Intâmplätor, primele
manifestari mai importante muncitorilor au avut Inc porturile
narii, unde capitaliste s'au desvottat mai repede.
Situatia muncitorilor din porturi, a hamalilor, era de nedescris. Ei
sufereau nu numai de pe urma capitalistilor, ci pi de pe urma oamenilor
acestora - a apa mmitilor vätafi - ajutorul c5rora patronii exploa-
tau pe muncitori. Vätafii erau stipinii" grupurilor, adici ai cetelor
tuite din de muncitori pentru lucru. Data lipsa orickei
muncitoresti, muncitorii din porturi erau absolut lipsiti de apärare
de actiunile vätafilor. In timpul lucrului. vätafii bäteau pi puneau
la munci istovitoare.
V. I. Lenin, Ce sunt e prietenii poporului »
cum ei impotriva socialdemocra-
? I, p. 312-313.
In Opere. Ed. P.M.R., 1950,
2 K. Marx F. Engels, Manifestul Partidului Comunist. Ed. P.M.R., 1949, ed. a
II-a, p. 40: K. Marx F. Engels, Opere Ed. P.M.R., 1949, I, p. 18.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE

ziva de muncä, salarii pentru intreaga pi

la plata, ei opreau in mod arbitrar o parte din salariul rnuncitorilor
Muncitorul dare protesta impotriva acestei färädelegi nu mai era angajat
a doua zi.
In asemenea conditii, ca un protest timpotriva samavolnicillor
lor, a avut in 1875 greva celor ateva mii de muncitori din portul
Lucratorii din porturi cereau sä se limiteze drepturile vatafilor pi se
creeze acceptabile de de salarizare. Patronii au refuzat
categoric cerintele muncitorilor, la care lucrätorii raspund
greva. Desi greva avea un caracter spontan, ea 'a continuat timp de
saptamâni. perseverentä a asigurat victoria muncitorilor. S'a
incheiat pi un contract muncitori pi patron, in care se stabileau
title salarizarii.
In deceniul opt al secolului al XIX-lea, numai la de
ferate drumuri, remarcat un numär relativ mai mare de greve
burari. Initiatorii acestor in unele locuri aläturi de muncitoril
români, erau muncitorii care mai la miscarea munci-
toreascä patria de a fi la In
la anului 1875 pi inceputul anului 1876, are in
Gturgiu o mipcare de protest a uvrierilor sträini" care lucrat in port
dragaj pi n'au Dintr'un comunicat al
române, aflam turburärile erau de .puternice, exista peri-
de a comite o desordine 2
In August 1876, muncitorii români de pe santierul de drurnuri din jud.
Vâlcea 'au declarat
armata - sporirea salariului. Prefectul a recurs la
sute de soldati - pentru a-i
muncitori pi a arestat majoritatea participantilor
Din cauza salariului, in Martie 1877 au avut mari
la ferate
In toamna anului 1877, la ferate Zimnicea-Frätesti,
sute de muncitori italieni, de patronul Carlo Crivelli la in
au declaral greva. greve i s'au alaturat pi muncitori
mâni. Un de 1500 de oameni au plecat la Bucuresti, unde au
monstrat in fata consulatului italian, ceränd respectarea contractelor
In Noembrie 1878, au avut turburari ale muncitorilor români dela
liniei ferate Campina-Predeal. Muncitorii au cerut sä li se
salariile mod regulat la pi sä li se asigure orne-

Revista I, 1884, Nr. p. 159.

Arhivele Statului, Ministerul de Interne, Div. Adm., Dosarul 5007, pach. 309/1876,
f. 33.
Ibidem, 319.
Arh. Min. de Externe, dos. 45, fol. 529.

www.dacoromanica.ro
1232 GH. HAUPT

In urma unei dispozitii a lui C. A. Rosetti, care era ministrul

cerilor interne, prefectul a linistit" pe muncitori prin fortä armatä, iar
ajutorul de prefect a primit ordin ca in viitor sä-i tint in mod regulat pe
sub observatie 1
Turburärile grevele din deceniul opt al secolului al XIX-lea au avut
tin caracter spontan räzlet, au cuprins numai un numär relativ de
muncitori si au pornit dela revendicäri economice. In deceniul opt, munci-
torn din nu-si Intelegeau interesele de clasä, nu erau con-
stienti de misiunea de gropari ai capitalismului.
Lupta a muncitorilor a avut totusi o deosebitä insemnátate
istoricä. V. I. Lenin a arätat cä avântul spontan al miscärii
prezintä inceputui trezirii constiintei de clasä.
In deceniul opt al secolului al XIX-lea se remarcä tendinta muncito-
de a se organiza. Dar muncitorii nu ideologia socialistä,
iar starea de Inapoiere, lipsa de de it fäcea sä cadä pradä
influentelor
in - ale burgheziei. La aceasta contribuit
ca in toate celelalte täri - burghezia a recurs La
faptul cá

loace pentru a tine proletariatul sub influenta ei. Dupä Comuna din Paris,
elasele dominante din convingandu-se et miscarea muncitoreascä
intreaga lume se desvoltä capätä un foarte periculos pentru
dominatia au sä creeze - pe de
in presa Impotriva Internationalei I-a,
impotriva - organizatii proprii in rändurile muncitorilor.
In ca in celelalte tári, miscarea rnuncitoreasca a suferit,
primele ei influenta ideologiei burgheze.
el, in anul 1872, a fost creatä Bucuresti Asaciatia Generalä a
lucrätorilor din care incepe la lunie 1872 editeze un organ
propriu denumit Uvrierul", din Noembrie 1872 isi schimbä titlul In Lu-

Burghezia a cäutat asociatia sub ei st se

seaset de organizatie pentru a subordona miscarea muncitoreasa
intereselor burgheziei.
Burghezia liberalä, scopul de a desvoHarea miscárii mun-
citoresti, oferá patronajul" asociatiel. Aceste incercári sunt incunu-
nate succes prin faptul din randurile Asmiatiei, de lucrátori
calfe, fac parte patronii, proprietarii atelierelor
conducerea ajunge in unor elemente burghezo-
liberale care in articolul de fond al primului numär al ziarului
.,Uvrierul", asociatiei nu este o a Internationalei la noi,
mai mult nu vrem urma exemplul de atre

Arhivele Statului, Ministerul de Interne, Div. Adm., Dosarul 5595, pach. 35011878,
f. 404-405.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA MISCARII RUSE 1233

Elementele burgheze care au luat rolul de patronaj" au reusit im-

punä asociatiei program care avea drept scop de a sädi in randurile
elasei muncitoare iluzia unei armonii de si deruteze clasa mund-
toare si s'o abatá de pe drumul pentru revendicárile proprii.
La Octombrie 1872, la intrunirea ce a avut in sala Ateneului, s'a
votat Statutul asociatiei. Din statut si din discursul Secretarului General al
asociatiei, reiesea scopul asociatiei este acela de a starea
crátorilor prin sprijinirea politicii guvernului in crearea unei industrii natio-
nale. In discursul säu, Secretarul General spunea scopul este de a ne
forma in societáti industriale, scop de ridica industria la noi tará,
la un grad precum este in alte State, de a face Societäti pentru for-
marea de capitaluri, din care sä se ajute industriasii si infiinteze
stabilimente de a mai fi nevoie de concursul care au coplesit
tara noastrá" 1
de aceasta, asociatia avea ca scop asigurarea formárii de ca-
dre calificate pentru industria ce se va forma.
Sub presiunea lucrátorilor tot mai dornici a se organiza, editorialul
gazetei Lucrätorul pi statutul Asociatia lucrátorilor" punea ca
muncitorilor in politica de combatere a tot ce e
lucrátorilor". Potrivnic cooperatiilor feudale, numárul membrilor
este declarat nelimitat. Probabil cá tot sub presiunea luerätorilor se prevede
cá din asociafie pot face parte alai români cdt .

Cu ajutorul acestui program burghezo-liberal, conducerea

vroia impiedece pe lucrätori de a lupta contra patronilor, sä impiedece
miscarea muncitoreascä ridice propriul ei program economic'
pi politic.
latá dece unele ziare burgheze ca Telegraful", salutând asociatiile
lucratorilor, duc o campanie in paginile scopul de a aráta utilitateá
de lucrátori"
Burghezia a reusit impunä asociatiilor de lucrátori, la pri-
mii pasi ai miscärii muncitorepti, un program care corespundea mai ales
intereselor ei, datoritá faptului cä in tarä la noi clasa muncitoare era
nematurä, netnarmatä constiinta socialistä.
Pe de part; burghezia liberalá cautá speculeze ura muneitori.
mestesugarilor de capitalisti, deci fatá de
Care impiedecau desvoltarea industriei noastre nationale, aruncând munci-
torimea rândurile 5omerilor.
Burghezia liberalä nu 'a re*t sä márgineascá aspiratiile mun-
Telegraful* din 10 Octombrie 1872, Nr. 199, p. 2-3.
2 De exemplu, III, Nr. 369 15 1873, p. 2; Anul,
Nr. 426, din 27 Julie 1873, articolul fond.

- Studii referate - 1817

www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT

ciiorilor in cadrul politicii desvoltärii industriei nationale. Dupä un timp,

lucrätorii si-au dat seama in fond asociatia un astfel de program
nu poate duce la situatiei Muncitorii tindeau spre
rea propriilor oronizatii de luptä pentru revendicärile deci
triva patronilor.
Crearea Asociatiei lucrätorilor din exprima munci-
torilor - slabä in perioada respectivi - de 'a se organiza a
drumul spre situatiei rnateriale. Istoria acestor asociatii
ci si in tara noasträ, ca in alte tiri incenutului
cärii chid muncitorimea organizeze asociatiile ei,
se cu manevrele burgheziei liberale dare, folosindu-se de
cä muncitorimea era lipsitä de de clasä, sä acapareze
sub influenta ei organizatiile muncitoresti le transforme in organizatii
pe care sä le foloseascä in interesul burgheziei.
Elementele inaintate ale muncitorimii din tara noasträ au si
o grea contra burghezo-liberalilor care s'au stre-
curat in randurile miscäri muncitoresti ca reprezentanti ai burgheziei in
miscärii socialiste.
In anul 1879, C. A. Rosetti 'a creeze muncitoresti
aflate sub influenta burgheziei, care apere interesele acesteia.
Dar, spre deosebire de Inceputul deceniului opt al secolului al XIX-lea,
pe atunci sä se in randurile muncitorilor din
nia, - In parte sub influenta cresterii socialiste inter-
nationale, convingerea cä interesele capitalului cele ale clasei muncitoare
nu merg in mini, ci sunt diametral opuse. Acest f apt este legat de
intrarea in misoarea muncitoreascä a unor oameni noi din cercurile socia-
liste formate pe acea vreme. Ca urmare, miscarea grevistä dela
sfârsitul deceniului opt, apar in primele organizatii muncitoresti

2. DESTOLTAREA SOCIALISTE DIN ROMANIA

INTARIREA LEGATURILOR REVOLUTIONARE RUSO-ROMANE

Desvoltareá miscärii revolutionare dintre 1878-1881 din

si-a o expresie vie In intensificarea miscgrii socialiste. inten-
sificare nu insemna numai a numärului participantilor
la cercuri secrete. Miscarea socialistä din acesti ani se deosebea in multe
privinte de miscarea dela deceniului opt, in rind prin
terea sferei de activitate a cercurilor revolutiorbare.
Spre deosebire de 1875-1878, atentia principalä a
tionarilor trebuia concentrata asupra baze organizate a

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 1235

- adicä a cercurilor revolutionare democratice - si când itrebuiau sä se

la atragerea de noi cadre in aceste cercuri, in perioada de dupa
r5zboiul pentru independentä, propaganda cuprinde zeci de
meni pe care ei sä-i ridice la luptä intensificare a
miscärii socialiste se explic5, in primul rând, prin situatia creata dupä
Pe de o parte, in aceastä perioadä nu numai se extind turburkile
dar se Intärepte si lupta muncitorilor. Pe de parte, nemultu-
mirea a cuprins si o parte importantä a a micii burghezii
oräsenesti, care se dupa independentei, la o Inflorire a
economiei, a culturii la situatiel In locul tuturor ace-
stora insä, räzboiul a a desv5luit toate jafurile abuzurile
sivarsite de cercurile conducätoare. Iatä de ce un contemporan spune
: dacä anul 1877 a fost anul entuziasmului, al sperantelor mari
al victoriilor, in schimb anul 1878 fu anul deceptiilor al deziluziilor"
Intreaga presii conservatoare scria, alarmat5, niciodatä nu s'a creat
in o asernenea stare ca dupä rkboi, când nemultumirea
a cuprins toate páturile societätii. Räzboiul a trezit un interes deosebit
pentru problernele sociale, pl acest interes s'a accentuat in anii 1879 -
1880. In asemenea imprejuräri, väzând in desvoltarea miscärii socialiste un
pericol real, presa oficialä a Incepat sä demonstreze" cu tarie, c5 in Ro-
mânia o asemenea miscare nu poate gäsi un teren prielnic. Aceastä cam-
panic nu nurnai ci i-a fäcut pe reactionari sä lucreze mai intens, dar a fost
un avertisment dat Acestia din urmä, deocarndatä la
num5r, au fost sä-si continue activitatea in semilegalitate,
tied serioase
moartea lui N. P. Zubcu-Codreanu (31.XII.1878), s'au strâns
multi din participantii cercurilor revolutiorrare secrete, in orasul Iasi, care
a cerdrul cercurilor socialiste. In cursul anitor 1879-1880,
cercuri duceau o activitate propagandisticä mai ales printre studenti elevi'.
In institutiile de ale din acea epocä domnea o stare
de inapoiere. Profesorii din licee si profesorii universitari aveau drepturi
nelimitate asupra elevilor, le adresau cuvinte injurioase aplicau pedepse
corporale. Mai târziu, demascarea bestialitätilor din institutiile de
din perioada 1860-1880 a ocupat un de seamä, alit in litera-
tura românä progresistä, in coloanele presei progresiste, ca de pildä,
in revista Contemporanul". Multi profesori erau niste oameni
cu totul de culturä.
una la Iasi alta la
la cele douä universitäti care existau
-nu era nici ea mai bunk metoda de pre-
-
C. Baca1ba§a, Bucure§tii de 1871-1884. Bucure§ti, 1927, I, p. 215.
Dacia viitoare anul 1883, Nr. 11, p. '168-169.

www.dacoromanica.ro
 HAUPT

dare era scolasticä, ascurantistä, 1, Dupä cum dinteun ziar

socialist, niciuna din aceste universitäti nu era la iei. Ele ne dan
profesori färá metode experientä, adeseori mai rai ca cei incul igno-
ranti, de cari gäsesc multi pe catedrele liceielor noastre
profesori, ca de pildä 33. P. Hasdeu sau C. Dimitriu, dela universitatea din
la ale cáror prelegeri tineretul venea bucurie.
Deoarece in ant crescuse nemultumirea in institutiile de
activitatea propagandisticä luministä a din Iasi a gäsit
un ecou larg rândurile studentilor elevilor de liceu. La Iasi s'a creat
o societate studenteascä, care avea un club propriu. Aici propagandá
socialistii. La sub conducerea lui Eugen Lupu, ei rdspandeau lite-
raturá revolutionarä propagandä printre studenti. Dupá
socialist çlin Iasi, membrii acestuia au sä la
club referate asupra unor probleme sociale3. In aceste referate, se
tau mai ales problemele ridicate de N. P. Zubcu-Codreanu
puse unei analize fenomenele vietii sociale. Din continutul referatelor
se simtea autorii uncle opere ale lui Marx.
In deceniul opt secolului al XIX-lea, lui Marx pi Engels erau
cunoscute in Ziarele si revistele conservatoare si liberale dela
deceniului papte ünceputul deceniului opt au dus o campanie
delungatâ impotriva activitätii Internationalei I-a calomniind in mod neru-
sinat pe marii corifei ai socialismului Numele lui Marx pi Engels
sunt arnintite in toate ziarele din deceniul opt al secolului al
XIX-lea. Ziarele din Transilvania, in urma intáririi munci-
torepti a activitätii propagandistice duse de sectia din Ungaria a
lnternationalei I-a, chiar articole inchinate lui Marx
0 minunatä ilustrare a felului in care se preda filosofia * la Universitatea din
In deceniul opt al secolului al XIX-lea, ne aduce poetul Th. Sperantia in amintiri, publicate
In volurnul Omagiu lui C. Dimitrescu-Iasi Bucuresti 1904, p. 111-112.
Emanciparea », Bucuresti, I 1883 Nr. 3, p. 36.
A se vedea romanul autobiografic Dinu Millian al lui C. Mille, participant activ
al cercului socialist Iasi. parte a acestui roman a fost tipäritá la revista
Contemporanul* In iar cartea a fost publicatá anul 1885. Acest
roman contine mai ales amintirile lui Mille despre activitatea socialistilor dela Iasi despre
participarea sa personalá la activitate. márturisirea autorului (a se vedea
C. Mille, Letopisiti, 1905, Bucuresti, 1908, p. 59), roman sunt expuse fapte reale, numai
numele participantilor sunt schimbate.
In a apârut In revista a Familia (Nr. 51), un articol despre viata lui Marx,
precum portretul In ziarul Federatiunea * (Pesta, 1872, 16/28, p. 27),
s'a publicat un articol cu ocazia presupusei morti a lui K. Marx. Articolul a fost reprodus
In Gazeta Transilvaniei (Brasov, XXXV, 1872, Nr. 9, 29 Februarie 10, p. 4).
Un mare articol al lui M. Nerone-Pop, despre Marx a apárut In ziarul Federatiunea
(Pesta, 1872, Aprilie 7/19, p. 154-155). Aparilia acestui articol, al autor nu
lui Marx, dar era de simpatie pentru el, prezentându-lca pe un mare a filan-
trop * a produs un mare protest al reactiunii In coloanele aceluiasi ziar (a Federatiunea
Pesta, 1872, Aprilie 26, Mai 8, p. 182-183). Adeseori se In care se
prima simpatia pentru Internationala I-a In cealaltá gazetá Albina
(Pesta, 1871, 18/30, p. ; August 5/17, p. ; Octornbrie 7/19, p. 4).

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 1237

Capitalul" lui Marx aceastä opera fundamentalä a

socialismului a fost de câtre din Iasi in rán-
durile tineretului studios, le-a servit ca material propagandistic de
socialistii din citau pe Marx recunosteau in Capitalul"
sunt puse bazele socialisrnului ei nu esenta
tart marxismului. Ca narodnicii, citind Capitalul" ei considerau teoria
lui Marx doar ca o teorie economica. Conceptiile din Iasi amin-
teau mate privinte pe cele ale lui Lavrov. In marxism ei nu vedeau
cát fundamentul economic" al teoriei socialismului ; problema socia-
lismului urmau pe Lassalle, problema religiei pe Bakunin, in pro-
blema proprietätii pe Proudhon, iar in problema familiei, moralei f
sofiei, pe sociologii burghezi 2 Trebue sä amintim totusi et români
din deceniul opt al secolului al XIX-lea, spre deosebire de narodnicii rusi,
nu se indotau România merge pe drumul desvoltarii capitaliste. Ei nu
au In mod stiintific productiei capitaliste pi desi cunosteau
Capitalul", vedeau cauzele mizeriei din societatea capitalisti in distribuirea
defectuoast a produselor muncii. Ei nu
ductia este ci explaatarea muncitorilor se pe pro- .
prietatea privatä asupra mijlaacelor de productie. In brosurile publicate de
cätre socialistii din Iasi, nu niciun cuvânt despre concluzia lui Marx
asupra rolului revolutionar al proletariatului ca gropar al capitalismului
organizator al noi, comuniste. Astfel, desi socialistii din Iasi cu-
nosteau Capitalul" l-au citit, ei nu au priceput esenta lui, anume,
Marx - cum spune I. V. Stalin - a analizat capitalismul pentru a des-
välui isvorul explo'atarii clasei muncitoare., plusvaloarea, pentru a da
sei muncitoare, lipsitá de mijloace de productie, o spiritualä vede-
rea rästurnärii capitalismului"
Inafarä de problemele sociale, acordau o atentie deosebita
problemelor religiei si patriotismului. lucru era un element impor-
tant propaganda socialistä, deoarece se simtea o nevoie ca aceste
probleme fie explicate. In se preda religia locul naturii,
se educa in spirit In asemenea conditii, raspândesc teoria
lui Darwin, iar pe baza naturii duc o propaganda antireligioasa.
Insistând asupra originii organice, a procesului de evolutie a omului,
bazându-se pe teoria materialistilor francezi cl universul consta din mate-
rie ei arätau tineretului, crescut In spiritul obscurantismului

Sofia amintiri, Adevärub, Bucuresti, 1935, Februarie 14,

3.
2 Sentintia comisiunei judiciare a Universitätii de procesul fralilor
Iasi, 1881, p. 20.
I. V. Stalin, Problemele economice ale socialismului U.R.S.S. Ed. pentru
raturä politick 1953. ed. a II-a, p. 18.
Socialismul inaintea justiliei. Iasi, 1881, p. 5.

www.dacoromanica.ro
 1238 GH. HAUPT

religios, pi al ignorantei, cä dumnezeu nu existä n'a existat niciodat.

Desi, dupi din conceptiile asupra materiel pi a
ideile se in materialismul vulgar, totusi propagarea pi a dar-
winismului a avut acea perioadä o mare importantä
Prin räspandirea acestor idei, socialistii din Iasi au dat o puternica lovi-
turä ideologiei idealiste, mistica räspândig de clasele dominante ; ei nu nu-
mai au dat tineretului inaintat noi cunostinte, dar ridicat la lupta
efectivä impotriva tuturor manifestärilor reactionare retrograde din viata
socialä a
deceniului opt al secolului al luptá
de pe aceleasi pozifii inaintate in colcanele presei pentru egalitatea in drep-
turi a femeii, demascând teoria dominantä asupra
naturale a femeilor 1
Totodatä, condamnând sovinismul, socialiptii explicau cä adeväratul
patriotism presupune de toate dragostea de popor, el necesitä
punerea tuturor eforturilor si, dacä este nevoie, chiar pi sacrificii pentru
rirea fericiril poporului. Ei au tineretului progresist sä
poporul" 2, i 1-au chemat sä pregäteasca poporul prin culturalizare
pentru sociaiä.
Activitatea socialistilor dela Iasi s'a desf5surat conditiile unei lupte
Impotriva reactiunii, luptä care devenea tot mai intensä urma
succeselor propagandei ideilor progresiste. In anul 1880, o parte dintre stu-
denti a clubul pi sub masca nationalistä, a lupta
impotriva parte importantä a studenfilor, mai ales acei dela
de ale rämas in clubul studenfesc4
Reactiunea a fost cuprinsä de ingrijorare mai ales atunci când s'a con-
statat cä propaganda socialistä a prins rädäcini se in
rile elevilor, cuprinzänd toate liceele din Printre elevi, se räspândeau
brosuri litografiate ale socialistilor, ca de pildä brosurile Pericolul social",
valoarea de schimb" etc. Materialul din aceste brosuri erau de cele mai
multe chiar referatele la clubul studentesc.
In urma propagandei a luministe duse de cätre socialisti,
rândurile tineretului studios din Iasi a apärut Insupirii adevä-
ratelor cunoptinte, spre pe care sä o punä slujba
pi, In acelasi timp, a ridicat un val de nemulfumire impotriva siste-
rnului pcolar reactionar de atunci. Elevii din licee nu numai ci expun
Un organ de la tribuna cäruia socialistii din si Bucuresti räspindesc idei progre-
siste pentru vremea a fost revista Femeia românä s. In revista tipäreste Sofia
articolul Muntele a näscut un toarece (i Femeia Românä An. II, 26, VIII.
1879, Nr. 131, p. 430), Al. Spiroiu conferinta lui Despre superioritatea vietii s'ociale asupra
vielii individuale (e Femeia », An. II, 24. I. 1879, Nr. 94, p. 44-46; 25. I. 1879,
Nr. 95, p. 53-54; 28.1. 1879, Nr. 96, p. 61-62; 1. II. 1879, Nr. 97, p. 68-69). colaborator
permanent era Paul Scorfeanu.
Sentintia comisiunei judiciare a Universitálii de In procesul fratilor
Iasi, 1881, p. 20.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 1239

curaj, la lectii, ideile inaintate, dar, in unele locuri-ca de pildt la Li-

ceul National" o parte din elevi la o parte de
creeazä un club al secret
elevilor din Iasi, in urma ideilor progre-
siste, de a lupta pentru progres, reiese in mod convingätor din faptul cä
elevii dela Scoala de arte, ajutorul socialistilor, au demascat in toamna
anului 1880, in coloanele revistei iesene Romania Junä", abuzurile,
ierea barbaria care domneau in scoala bor. In felul acesta, propaganda
ideilor revolutionare a cuprins decurs de uni un larg din
durile tineretului studios, constituind un imbold lupta contra oranduirii
burghezo-mosieresti din

Un contemporan al evenimentelor cä elevilor din s'a tre-

zit interesul pentru ideile socialiste, cä acest tineret, in trecut fricos ne-
a sub suflarea, unui vânt dela Nord" 2, pe drumul luptei 1m-
potriva reactionare. Aceastä influentä s'a Intérit datoritä legMurii
recte revolutionarii
In timpul dupä räzboiul ruso-turc, numärul emigrantilor revolutio-
rusi care in ascuns in creste mult. In luna Noembrie
1880, consulul dela Tulcea comunicä, raport secret Lista emi-
grantilor rusi din Romania". Desi aceste erau incomplete, lista
cuprindea 18 nume
Continuand activitatea lui Nicola! Petrovici Zubcu-Codreanu, revolti-
tionarii rusi au organizat In la sfársitul deceniului opt incepu-
tul deceniului nouä 'al secolului XIX-lea, un punct de comunicatie foarte
important Rusia centrele revolutionare din sträinätate. Intensifica-
rea activitätii revolutionarilor narodnici rusi pe un teritoriu vecin Rusia,
a nelinistit autoritätile tariste. In Septembrie 1880, a fast trimis dela Peters-
burg la Bucuresti la amabasadorul tarist N. C. Ghirs, un agent special al
Departamentului pontiei, pentru tratative privind afiuenta socialistilor
si mäsurile care trebue luate" 4. In urma acestei consfätuiri,
organizarea unei 'agenturi tin a devenit obiectul unor eforturi deo-
sebite ale Depantamentului Agentura sä actioneze din
anul 1881, ajutatä din plin de regele Carol Hohenzollern si de primul
ministru I. Prefectul din - Moruzi - a pus la
dispozitia Departamentului tarist ai politiei agentii necesari, politic ro-
Sentintia comisiunei judiciare a Universitätii de procesul fratilor Nädejde.
Iasi, 1881, p. 25.
L C. Atanasiu, din istoria contemporanä a Romaniei. Miscarea socialistä.
Bucuresti, p. 21.
Articolul citat al lui G. Bacalov, deportarea», 1930, Nr. 21, p. 136, nota 25.
4 Arhiva Istoricá de Stat din Moscova, fondul Departamentului politiei,
fondul 102, borderoul 166, 28-1880-82, fila 16.
fondul Departamentului politiei, dosarul 3, Nr. 595-1890 7.

www.dacoromanica.ro
1240 GH. HAUPT

urmgrea pe revollutionarii rusi ascunpi la noi in tart. In unele

zuri, aceptia nu mimai au fost arestati in tainä, dar au pi fost dati pe
autoritätilor tariste 1
Din rapoartele agentilor Departamentului politiei, putem extrage infor-
matii de pret despre 'activitatea in de atre revolutionarii rusi
la deceniului opt si in cursul deceniului al secolului al
In Romániq, s'au format trei centre de emigranti revolutionari rupi.
Unul era la Tulcea, in jurul revolutionarului narodnic V. S. Ivanovski, cum-
lui Korolenko, emigrat in anul 1877. Acest grup se ocupa
trecerea scrierilor revolutionare peste in Rusia, ales cu aju-
torul pi a pescarilor localnici. Potrivit unei informatii date de con-
sulul tarist dela Tulcea, revolutionarif rupi introduceau in Rusia cgrti inter-
zise, prin Delta Dungrii, ncolo unde Dunärea se desparte brate :
curge pe Tulcea, al doilea pe Ismail pi o
care apartine României ; de pe aceastä insulg, locuitorii din Imprejurimi
aduc iarna trestia, iar odatá aceasta, transportá uneori arti care stint
preggtite din timp de atre emigrantii din Tulcea" Prin intermediul gru-
pului dela Tulcea, revolutionarii rusi organizau trecerea a zeci de tovaripi
de persecutiile ohranei tariste 3. Trebue sä mentionäm cä grupul
Tulcea, in general, mai ales Ivanovski (depi era foarte popular
rile populatiei din Dobrogea sub numele de doctor Petru Alexandrov), nu
au luat o parte activá la miscarea revolutionard din
de grupul lui Iv'anovski, in mai existau grupuri de
revolutionari rusi la si la Iasi, care, spre deosebire de grupul dela
Tulcea, au jucat un rol activ in miscarea socialistä din
impgrtire a revolutionari rusi din in grupe, reiese
dinteo scrisoare referitoare emigranti, a renegatului Stepanovici,
anul 1882 pentru guvernul tarist. Argtând et cel mai activ este Cercul
dela Iasi", din care fäceau parte militanti importanti ai organizatiei
narodnice revolutionare Ciornâi peredel", autorul crede aceastä colo-
nie are o importantá däungtoare mai degraba pentru guvernul de-
pentru rus"
In luna Septembrie 1879, dupä ce reuseste fugá din deportare,
C. Dobrogeanu-Gherea vine pentru a doua oarä in Romania. Din insärcina-
rea revolutionarilor rusi, el inchiriazä bufetul Ploesti. Acest bufet si-
tuat nod de cale feratä important, a devenit deceniului opt
si in cursul deceniului nou al secolului al XIX-lea, unul din punctele cele

Arhiva Istoria Centralä de Stat din Moscova, fondul Departamentului politiei,

dosarul 3, Nr. 659-1885, filele 61-69, precum dosarul Nr. 95-1886,filele 5-6.
Cronica Marxismului. 1929, Cartea IX-X, p. 20.
Arhiva Centralá de Stat din Moscova, fondul Departamentului
dosarul 3, Nr. 286, 1884, fila 63.
Grupul Eliberarea Muncii, Culegerea Nr. 3, Moscova - Leningrad, 1925, p. 289.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 1241

mai importante ale emigrantilor revolutionari rusi. Grupul dela din

care fâceau parte unii dintre emigrantii revolutionari rusi care träiau in Ro-
mânia, se ocupa nu numai trecerea scrierilor revoiutionare a corespon-
dentei ; bufetul era primul de etapä pentru toti revolutionarii
fugiti din Rusia" de ce gara bufetul se aflau sub permanenta
praveghere a agentilor Departamentului politiei.
Fäcând bilantul rapoartelor sgptämânale in curs de ani,
Departamentului din raporteazd
tamentului din Petersburg, urmätoarele : In prezent, aceastä
este unul din punctele cele mai importante ale de tranzit, ale cärei
terminus pot fi considerate Paris Constantinopole, cale atât de
chiatä, care prin ramificatiile sale laterale se uneste punctele cele mai
asa la completarea tranzitului contribue ca
Geneva, Berlin, Cracovia si chiar Petersburg. emigrantilor pe
cale are fie cu un scop bine definit, fie.in mod lucru
propriu indivizilor vagabonzi care colindá din in ; aceastä circula-
tie se prin particularitatea cá In aceste
douá sectoare, subordonându-sa conducerii locale, un
mun. Persoanele care sosesc din Roman, dacä nu se opresc la Directia
ploatárii editor ferate, se lindreaptá spre Ploesti pi aici gäsesc primul add-
post drumul br la compania concesionarilor bufetului din static,
se odihnesc, epuizate din cauza subalimentatiei pi a
Indurate pi pe posibil, o exterioarä mai civilizatä.
De aici, recornandatie din partea lui Cas... (e vorba de C. Dobro-
geanu-Gherea - H.) pleacä la Bucurepti pe calea cu bilet gra-
tuit sau o anumitä misiune..." In incheierea raportului se aratä cä

durile
reprezintá un mediu educativ care face
adeseori lipsiti de scop pi
activiltatea revolutionarä..."
-
se iveascá din rân-
forte pentru

Al treilea centru, ca dar nu ca importantä, era cel dela Iasi,

unde revolutionarii rusi, cu emigrantil polonezi care tráiau in
diferite orase ale Moldovei, precurn rornâni, acordau un ajutor
revolutionare ruse. In sarcina mai ales transpor-
tarea scrierilor revolutionar Rusia. Ei fkeau acest lucru fie
prin intermediul emigrantilor polonezi care lucrau la linia Iasi-Lvov
in Roman, Botosani fie prin vasele care fäceau ruta pe Du-

Arhiva de Stat din Moscova, fondul Departamentului politiei,

dosarul 3, Nr. 595-1890, fila 5, verso 2.
2 Arhiva Centralä de Stat din Moscova, fondul Departamentului politiei,
dosarul 3, Nr. 96-1886, fila 127, verso 2, fila 128. Raportul lui Miscenko Depar-
tamentului politiei Durnovo, Despre situatia actualá a emigrantilor In
Ibidem, fila 4, 129.
Arhiva Centralä de Stat din Moscova, fondul Departamentului politiei,
dosarul 3, Nr. 286-4884, fila 63.

www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT

näre Marea Neagrä, intre Galati, Constanta, pi porturile din Rusia de

Sud 1, fie, sfarsit, prin contrabanda pe Prut. Desigur, acestea nu
trei grupuri izolate ; grupurile dela Ploepti, pi Tulcea, pre-
cum intre revolutionarii rusi, care &eau un adápost vremelnic in
diferitele orase ale României, existau strânse legäturi 0,
Formarea pe teritoriul României a unuia din centrele emigrantilor
volutionari rusi aMt deceniul opt pi la inceputul deceniului al
secolului al XIX-lea, a contribuit mult la desvoltarea miscärii revolutionare
dela noi din tart. Un contemporan, scria referitor la ce au läsat Rusii in
perioada in in anul 1877 : Rusii ne-au läsat sämânta ni-
Nurnai din contactul direct Rusii a putut lua tineretul
scolar de ideile socialiste, cari au prins rädäcini, mai la
si ceva mai târziu la Bucuresti 3. Socialistii dela nu se bazau numai
pe experienta, metodele miscArii revolutionare ruse ; unit dintre revolu-
tionarii rusi luau park in mod la aceste cercuri, pi erau chiar in con-
ducerea acestor cercuri. Acest fapt se explicä in primul rind prin aceea
revolutionarii rusi aveau o mare experientä In lupta pi propaganda revolu-
tionarä in al doilea rind, prin simpatia pi entuziasmul pe care elementele
progresiste din le-au arätat revolutionare ruse pi eroicei
lupte a revolutionarilor rusi.
La deceniului opt, crepterea actelor teroriste
ale narodnicilor, stirile pi articolele despre evenimentele din Rusia unapt un
important in presa din Inafarä de articolele despre grupul
Narodnaia Voila", apar adesea
seanä, consacrate lui Herzen pi Cernisevschi. Presa
când mari articole despre terorism -
-
articole reproduse din presa apu-
publi-
sä alarmeze opinia publicä româ-
pi creeze o stare de spirit potrivnia revolutionare
general, vorbind despre pericolul nihilismului" Dar elementele progre-
siste din vedeau in nihilistii" rusi niste eroi plini de abnegatie,
luptätori pentru fericirea poporului. Acest lucru s'a oglindit mod
concret in versurile poetului C. Mille, traducätorul lui Nekrasov pi partici-
pant activ al cercului socialist dela care nu numai s'a inspirat din
creatia lui Puskin pi a lui Nekrasov, dar i-a slituit pe poetii citeascä
operele pi invete dela ei. Autor al unor poezii revolutionare. Mille
de entuziasm despre revolutionarii rusi. El vede cä in cruntul exil
din Siberia cresc färä'ncetare a revoltei sfinte (Poeziea Rosie").
Mille cântä - in acea epocá - intransigenta pi abnegatia acestor oameni,
1 Arhiva Centralä de Stat din Moscova, fondul Departamentului
dosarul 96, 1886, fila 120.
Ibidem, dosarul 286, 1884, fila ; dosarul 659, 1885, filele 92-94.
C. Bacalba,a, Bucurestii de 1871-1884. Bucuresti, 1927, I, p. 234.
4 A se vedea de Timpul s, Bucuresti, 1878, Nr. 172, p. 1.
C. Mille, Versuri, 1873-1883 ; Din caietul rosu, Iasi, 1883, p. 35-36.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 1243

care nu se dau dela niciun sacrificiu, un exemplu ne mai auzit

de eroism (Vae victis
Regretând amar executarea Sofiei Perovskaia, poetul soarbe in acelasi
timp forte din abnegafia eroica a revolutionarei ruse. El scrie in Poeziea
: Oh ! Sofia Perovskaia ce suntern noi tine? Umbre
fantorna unui mare urias". Dar, aläturi de vulturul mindru" - cum a
mas Perovscaia dupá executare - Si ii tine nu se de
moartea crudä" care ii asteaptä poate in lupta pentru därimarea
stäri". inspirat din exemplul ei, cântecul poetului va trezi din somn
popoarele de
muri -darn a harfei lunga, jalnia cintare,
Cântecul al foamei, cintecul celor
Ca clopotul de moarte va färä'ncetare.
la glasul lui scula-va din somn popoare
Mii de mii de mii de insi!
Väzând revolufionarii rusi un ideal vrednic de a fi urmat, socia-
considerau este o chestiune de cinste a contribui la difuza-
rea scrierilor revolufionare in Rusia. Totadat ei acceptau pläcere aju-
torul dat miscärii revolufionare din de dtre revolufionarii
Atunci cercetäm legAturile revolulionare ruso-române sfâr-
situl deceniuluf opt inceputul deceniului nouä al secolului 'al XIX-lea, nu
trebue al din vedere faptul miscarea socialistä din nu
evitat contactul narodnicismul rus. Dar in miscarea
socialistä din odatä narodnicismul a pätruns din Rusia, mai
ales spre deceniului opt, pi marxismul. Astfel nu este o
faptul cl tocmai volumul I din Capitalul", care a avut o räspândire
de largä in ani in Rusia, a devenit din operele de pe care
dela Iasi si din alte orase le studiau le Dar pe de
alti parte, cercurile socialiste din din deceniul opt, predominau
teoriile narodnice. Cauza acestui fapt trebue dutatä in compozifia de clasä
a acestor cercuri.
Cercurile socialiste, prin compozifia socialä destul de pestrife
nu formau un curent unitar.
La aceste cercuri, participau narodnici rusi un mare numär de emi-
granfi polonezi. Dar majoritatea membrilor cercurilor socialiste era
tuitä din români, mai ales din randurile Multi din-
tre ei de origine burghezä burghezä, in situafia incordatä
creatä räzboi ei pätrunseserd miscarea socialistä. Groaza de revo-
lufia popularä, tendinf a de a evita prin repararea drpirea orânduirii bur-
acest pericol" ce ameninf a clasele dominante
de a orienta miscarea pe un care convenea burgheziei, iatá
care au fost motivele care au adus aceste elemente rândurile socialistilor.
Frafii dusrnani de rnoarte ai clasei muncitoare, au fost reprezen-

www.dacoromanica.ro
 GH. HAUPT

tantii liberalilor burghezi ; in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea

ei erau ai burgheziei miscarea muncitoreasc incercau s5 des-
partidul socialist interior. Mai tarziu, renegatul Nädejde va
o sinceritate anii 1879-1881 el a socotit cd este de
datoria sa de a se folosi de miscarea socialistä in interesul claselor domi-
nante : ...Datoria noasträ este sä revolutia groaznieä, amenintä-
toare ce vine, ca silim clasele sä faca reforme, timp nu
e incá prea târziu"
Aceste elemente burghezo-liberale nu numai au adoptat bacuninis-
mul, dar au pe larg ideile anarhiste, prezentandu-le
drept socialiste, la curn mai ultimele douä decenii ale
colului al XIX-lea ei introduc in miscarea muncitoreascá reformismul,
drept marxism. Teza leninistä dupa care teoriile burgheze pre-
zentate drept teorii socialiste sunt teorii reactionare, se pe deplin ace-
stor idei socialiste".
Conceptiile anarhiste semänate de ei 'au putut rädäcini, deoa-
rece multi dintre participantii la miscarea socialistä din erau ele-
mente burgheze, iar pe de altä parte, deoarece clasa muncitoare era
foarte slabä. Faptul aceste elemente nestatornice au fost atrase, in dece-
niile opt si ale secolului al XIX-lea, la miscaiea socialigtä, a constituit
fenomen temporar. Lenin a arätat micul burghez care sub
regimul capitalist o asuprire continu adeseori extrem de sim-
titoare rapide ale conditiilor sale de trai, chiar la rui-
narea complectä (asa a fost In in timpul dupa räzboiul din
1877-1878. - Gh. H.), adoptä foarte usor un revolutionarism extremist,
dar nu e capabil de stäpanire de sine, de spirit de organizare, de disciplinä
fermitate. Micul burghez «exasperat» de erorile capitalismului este, ca pi
anarhismul, un fenomen social caracteristic tuturor tärilor capitaliste.
bilitatea unui de revolutionarism, sterilitatea pi insusirea lui de a se
transforma repede in supunere, apatie, fantezie chiar intr'o admiratie
«turbatä» pentru cutare sau cutare curent burghez «la modá», toate acestea
sunt indeobste cunoscute"
Clasicul literaturii noastre Ion Luca Caragiale a caracterizat minunat
drumul vietii" acestor elemente burgheze. El a despre rnof
tangii" urmätoarele
Din primare panu la bacalaureat - ;
bacalaureat la primul examen de universitate - socialist ;
Dela primul examen la - progresist ;
Dela licentä la -liberal ;
Dela la pensie - conservator.
Dela pensie Incolo, principiile tinerimii universitare 2.

I. Nädejde, V. Gh. Mortun. Bucuresti, 1923, p. 18.

2 V. I. Lenin, Stângismul boala comunismului, In Opere alese,
Ed. P.M.R., 1949, II, partea 2, p. 320-321.
Ion Luca Caragiale, Opere. Bucuresti, 1952, II, p. 32,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA MISCARII RUSE

In cercurile sociaiiste dela sfârsitul deceniului opt inceputul deceniu-

lui ale secolului al XIX-lea, existau si elemente revolutionare care
cercau sä se influentei elementelor burgheze, dar numärul era prea
pi ei nu se sprijineau pe miscarea muncitoreaseä. Pe langi aceasta,
insusi conducätorul socialist din Iasi, N. C. Russel, era teroretic
confuz.
Biografia lui Russel constitue o ilustrare a drumului parcurs de narod-
nicism ca curent in general. In deceniul opt Russel a fost narodnic. Mai
ziu, in timpul pribegiei sale prin sträinätate, el nu a ajuns la marxism, ci a
degenerat jalnic liberal, generos burghez ; prin urmare,
nu e de mirare Russel s'a läsat influentat de elemente burgheze,
lucru resimtit deosebit de puternic In decursul anului 1879. se
plicä a reusit Nädejde, nationalist pi antisemit sä-si reali-
zeze linia In ziarul cercului socialist din Iasi Basarabia" 1, in Sep-
tembrie 1879. Acest ziar, care apärea sub steagul anarhismului, al sovinis-
si al antisernitismului, nu fäcea deck compromitä misca-
rea socialistä. ssemenea päräsire a principiilor elementare ale
democratismului a produs indignarea elementelor democratice din diferitele
cercuri, a revolutionarilor români care fäceau parte din miscarea
tionarä de pe timpul lui Zubcu, dela deceniului opt. De data
aceasta ei au reusit sä opunä rezistentä. In anul 1879, a fost convocatä o
consfätuire, la care au participat mai multe elemente revolutionare,
pantii ai cercurilor socialiste, precurn pi reprezentantii emigrantilor
revolutionari rapt din diferite orase - si care a contribuit la lámurirea unor
probleme, privind activitatea in viitor.
Informatiile existente despre consfAtuire care unele
dicatii, a avut la Botosani sunt putine, fapt care se explici prin oarac-
terul strict conspirativ al lucrärilor lui. anul 1935, scriitoarea
Sofia Nädejde care a participat in mod activ la miscarea socialistä dela Iapi,
din deceniile opt pi in amintirile ei despre acest eveniment.
Marea importantä a 'acestei consfätuiri, care a avut in mod deo-
sebit de conspirativ, e doveditä si de faptul cä despre el se aminteste In
informatiile Departamentului politiei. Acolo putern citi urmätoarele : Anul
1879. Congres al socialiptilor dela Iasi al cärui scop fost de a elabora
pentru propagandistii Aceastä consfätuire a avut
dupä toate probabilitätile, pe la sfarsitul land Octombrie, deoarece nu putem
sä nu vedern legätura dintre acest eveniment pi brusca schimbare in conti-

Coleclia acestui ziar se la Biblioteca Arhivei Institutului de Istorie a

Partidului de pe Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român.
2 Arhiva Centralä de Stat din Moscova, fondul Departamentului politiel,
dosarul 3, Nr. 286, 1884, fila 72. Comunicarea agentului D. P. a renegatului E. Camianschi,
participant activ al cercului socialist din Iasi dela fnceputul deceniului opt al secolului
XIX-lea (dintre emigrantii revolutionari polonezi).

www.dacoromanica.ro
 HAUPT

nutul orientarea ziarului Basarabia", cu Nr. 11, care a apärut

la 8 Noembrie 1879. In acest al ziarului a fost publicat un articol
de fond in care se condamnä sovinisrnul si antisemitismul. Articolul arath
cä atât românii, evreii, sunt intr'o minoritate parazitar5
intr'o majoritate muncitoare", cä si românii evreii din cauza exploa-
tatorilor In ziarul a adresat in numere (11 si 12) un
apel tineretul evreesc, apel care condamna nationalismul cherna
ca al5turi de tineretul sh intre in randurile luptatorilor sub steagul
poporului". Intr'o serie de articole, redactia opune nationalismului interna-
tionalismul proletar, forta solidaritätii internationale a muncitorilor
in Impotriva exploatatorilor, ce in lumea intreaga.
In acelasi timp, ziarul se preocup5, cu Nr. 11, de demasca-
rea democratismului burghez a liberalismului.
Lucrärile consfätuirii au decurs foarte furtunos La au fost
discutate propuneri. Prima, dupä toate probabilitätile provenind dela
grupul din Tulcea, prevedea cä cercurile revolutionare sä se ocupe in viitor
numai de transportarea scrierilor Rusia. Majoritatea a respins aceastä
propunere luat hotärirea sä se intensifice pi mai activitatea mip-
cärii socialiste din
Discutii a provocat problema cum trebue dusä propaganda, pe baza
cärui program in randurile cui. Au fost formulate opinii, care oglin-
.deau mod limpede curentele care existau miscarea socialistä din
nia. Un grup era pentru desfäsurarea propagandei exclusiv in cu scopul
de ridica poporul" cu 'ajutorul intelectualitätii. Acesta era un program tipic
narodnic. In opozitie cu acesf curent, se fäceau auzite glasuri care
cereau se acorde muncitorimii, sa se desfäsoare propaganda in
durile ei, luminând-o sprijinind desvoltarea luptei muncitorilor dela orase
revendicare a fost formulatä incontestabil sub influenta transformä-
rilor care aveau in acea perioadä in miscarea revolutionarä rusä. Cu
dela deceniului opt al secolului al XIX-lea, narodnicismul
rus a se descompunä. Sub influenta intensificärii luptei clasef
muncitoare din Rusia si a miscärii muncitoresti din Europa a
operelor lui Marx Engels, unii narodnici au renuntat la principiile
au recunoscut irnportanta rnuncitoare. propagandisti nu numai
cä-si duceau munca randurile muncitorilor dela orase, dar consider,au
aceasta ca o sarcinä principalä2. Pe de altä parte, dupä 1875 s'a inten-
sificat si lupta closet muncitoare din Rusia pi - dupä spusele lui
- la inceputul anului 1878 miscare,a muncitoreascA a intrecut teoria
rodnica cu un cap 3. Pe atunci, se manifestase deja pi se formase Uniunea
Aceste date aunt luate din Amintiri . . . de Sofia din AdevArul s Bucuresti,
1935, Februarie 24, p. 3.
E. A. Corolciuc, Uniunea de Nord a muncitorilor rusi. Leningrad, 1946, p. 132-123.
G. Plehanov, Moscova-Leningrad, III, p. 182.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA MISCARII RUSE 1247

de Nord a muncitorilor rusi". Toate acestea 'au exercitat o influentä asupra

conceptiilor anumitor dar acestia erau putini. La
consfatuire a o a treia hotirire, o hotirire de compromis si
anume se ducä activitatea in rândurile muncitorilor, pi in
durile elevilor. Desi in aparenti o asemenea pärea justa, ea eri
In fond narodnicä, estompand rolul istoric al proletariatului
prin aceasta, ridice problema viitorului muncitoare din
bilantul, trebue si subliniem desi in consfätuirii.
s'a fäcut influenta elementelor burghezo-liberale pi burgheze, iar
miscarea socialistä nu pierduse caracterul ei mic burghez, consfätuirea
a jucat totusi un insemnat rol pozitiv in desvoltarea miscärii socialiste din
La aceastä consfätuire nu s'a dat o ripostä liniei
reactionare, dar s'a pus centrul atentiei socialiptilor lupta clasei mun-
citoare din S'a intärirea organizatoricä prin aceasta
lärgirea miscärii socialiste. Pe gruparea dela Iasi, a inceput s5 se
duca si munca de activizare a cercurilor din Bucuresti, precum pi de creare
a unor cercuri socialiste intr'o serie de alte orase. Ulterior, aceastä incer-
care a fost de succes. Inteun an, influenta propagandei socia-
liste a crescut in 'asa s'a pus in mod concret problema de a
se crea o organizatie socialistä legalä, lrit pi o tipografie ei pro-
prie. Acest lucru reiese dintr'o scrisoare de Russel - aproximativ
in Noembrie 1879 - emigrantului L. Goldenberg care participase la mis-
Suntem
-
carea narodnicä cale de a forma un partid socialist
Russel. Veniti, v5 rug5m, pi organizati-ne tipografia" 2
Fuji de aceastä comunicare, trebue sä avem o atitudine deosebit de
rritica. Sensul precis 'al formärii unui socialist" este tendinta de a
intiri pi de a lärgi cadrul organizatoric, pi sfera rnetalele de
ale socialist. Pentru crearea partidului la care visau
listii dela nu existau conditii obiective. Partidul socialist putea
in ca si in numai in urrna unirii socialismului
stiintific cu miscarea muncitoreascä. La sfarsitul deceniului opt la
putul deceniului ale secolului al XIX-lea, miscarea muncitoreascä din
abia luase nastere, iar proletariatul nu se manifestase incä ca
clasä. Pe de alta parte, cercurile socialiste aveau un caracter mic burgher
prin urmare nu erau cercuri cu o conceptie marxistä.
Trebue acordäm o atentie informatiilor care vorbesc
pre näzuinta de a se o tipografie proprie, cu scopul creärii
prese socialiste. la anului 1879 problema organ propriu

1 11 cuno§tea din amul 1873, din dupá aceea dela Londra,

unde Goldenbarg lucrase la tipografia revistei revolutionare ruse Vperiod s.
2 L. Goldenberg, Amintiri, In Ocna deportarea s, 1924, Nr. 5 (12), p. 116.

www.dacoromanica.ro
1248 GH. HAUPT

al cercului socialist, ca o conditie necesará pentru o propaganda lärgitä,

devenise extrem de actualä.
Schimbarea brusca a orientarii Basarabiei" dupa Nr. 11 a atras
sine o campanie impotriva ziar in coloanele presei oficiale ; in
acelasi timp, la anului 1879, prefectul L. Negruzzi voia, din ordinul
guvernului, si prin amenintari redactia sä schimbe
ziarului In asemenea conditii, redactia ziarului Basarabia" a fost
voitä, la 14.XII.1879, activitatea. Reactiunea nu putea admite
existenta unui ziar care demaste oranduirea social-economica existenta
sä ia poporului asuprit exploatat. Dar aceste másuri n'au
deck si intäreasci - pe ce crestea propaganda socialista in
cursul anului 1880 - tendinta socialistilor de a-si crea un organ de
propriu.
Gruparea dela a si pus, in Octombrie 1880, problema zia-
rului Romania Viitoare". Dar plan nu a reusit.
lncercari asemanatoare la BuCuresti au fost totusi Incununate
de succes. La 26 Octombrie 1880, un grup de intelectuali democrati radi-
cali a publicat ziarul Inainte", al cärui redactor era T. Dunca3. In sub-
titlu, ziarul anunta este democratei sociale al proletariatului
roman".
Presa socialista a aparut in In lupta impotriva cercu-
rilor conducatoare, care sä manifestare a cuvantului
liber. Asa, de publicarea ziarului Inainte" a provocat atacuri vehe-
mente din partea presei oficiale. Prefectii au dat ordin nu se
niciun chip ca acest ziar si pätrundä judetele Dupi aparitia numá-
rului 9, din 30 Noembrie 1880, ziarul Inainte" a fost nevoit Inceteze
aparitia. Faptul acesta nu insemna totusi reactiunea a reusit sä
presa socialista.
La incercarea de a achizitiona o tipografie proprie de 'a publica
materiale propagandistice proprii, a fost de succes la
anului 1879 dela infiintat o litografie proprie
marturille unui-contemporan, au publicat, in decursul anului 1880,
o multime de brosuri foi volante centigrafiate" Prin
aceste actiuni s'a pus baza unei propagande socialiste sistematice In
durile masselor, precum si publicistice literare viitoare.
Timpul », Bucuresti, 1879, Nr. 233, p. ta *, Iasi, 1879, Noembrie 5,
Nr. 249, precum Nr. 264 din 24.XI.1879, p. 1 (articol fond) etc.
2 I. C. Atanasiu, op. p. 18-19.
3 Despre T. Dunca, a se vedea », Bucuresti, II, 1952, Nr. 2, 43.
L. Goldenberg, Amintiri Ocna deportarea », 1924, Nr. 5 (12), p. 116.
Dacia viitoare Bruxelles, I, 1883, Nr. 11, 169. In depozitele de arti din
Bucuresti, aceste brosuri nu s'au pästrat. asupra existentei unor asemenea
brosuri, a se vedea In Sentintia Comisiunei judiciare a Universitätii de In procesul
fratilor Iasi, 1881, precum si in biblicgrafia foarte incompletä a literaturii socia-
liste limba românä din Revista ideei », Bucuresti, 1900, Nr. 1, p. 14-16.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE 1NFLUENTA MISCARII RUSE

Totodatä foloseau din 1879 tribuna revistei Femeia Românä",

din 1880 a Romania Junä" pentru propagarea ideilor inaintate,
demascand spiritul reactionar ce domina in combätând ideile reactio-
nare, mistice, de burghezo-rnosierime.
la aparitia ziarului Socialistul" (Mai 1877) la zia-
ruin! Inainte", desi inteun interval de timp scurt, presa socialistä a
tut un drum greu, in sensul desvoltärii ideologice ceea ce
piedecile puse de guvern. Cu tot nivelul ideologic scäzut, aparitia
acestor ziare brosuri a constituit Inceputul istoriei presei muncitoresti,
care pe mäsura desvoltärii miscárii muncitoresti, se intärea
ea; din deceniul nouâ, aceastä presä trece pe pozitiile socialismului
tific, devenind prin aceasta o puternicä de luptä in proletaria-
tului

3. FORMAREA DELA IA$1

de a trece IA socialistilor dela in

randurile muncitorilor dela orase, trebue sä cercet5m ce se petrecea in rAn-
durile románi In anul 1880. Momentele principale ale
tärii miscärii socialiste in acest an dovedesc cresterea curentului favorabil
activitätii propagandistice In randurile muncitorilor.
Primul fenomen caracteristic al desvoltärii socialiste din
onul 1880 in aceea ca ea a sä se nu nurnai la
Iasi, ci in altvrase ale României. activitate mai largO depunea cer-
cul dele Bucuresti. Aparitia la Bucuresti a ziarului Inainte" la a eärui ana-
ne vom opri mai jos este o märturie a desvoltärii miscärii socialiste,
capitala in alte Nu e lipsit de interes faptul
dup5 aparitia sa, ziarul Inainite" a fost salutat de prietenii pi din capi-
Giurgiu, Focsani, Caracal, Tecuci, Galati, Bräila, Craiova,
adicá din dou5sprezece orase ale Romaniei.
Un alt fenomen caracteristic constituia faptul cä dupa
din 1879, in ciuda hotäririi acesteia, s'a pbservat la cercul dela ten-
dinta de a mentine centrul de greutate al activitátii propagandistice in
durile elevilor si studentilor. In cursul anului 1880 cercul dela a trecut
la o serie de importante actiuni in rândurile tirieretului studios, actiuni care
au dus la infrangerea in a partizanilor desfäsurärii muncii
principale rândurile studentilor. Acest lucru era legal de nereusita grevel
studentilor ieseni din Octombrie 1880. Asa cum am mai spus, in universi-
studentii erau complet lipsiti de drepturi batjocoriti de profesori, care

Bucureati, 1880, Nr. 2, p. 1, sub titlul: Salutare, fraternitate

ritate s.
In numärul 3, p. 3, s'a publicat abonatii ziarului Basarabia s, cä
pentru abonamentul la ziarul Basa.rabia vor primi In viitor ziarul s.

79 - referate - c. 1817 www.dacoromanica.ro

1250 GH. HAUPT

nu aveau cele mai elementare Sub influenta luptei crescande a

masselor populare din a propagandei tot mai intense a luptei
socialiste a studentilor din Rusia, in rândurile studentilor a inceput
se adanceascâ din ce in ce mai mult nernultumirea de regimul uni-
versitar burghezo-mosieresc, se räspandeascl ideea rezistentei a luptei
pentru drepturile a se infiripe o miscare care
revendic5 transfotmarea radioalä a regimului universitar. In urma propa-
gandei la Universitatea din Iasi, massele de studenti au fost
cuprinse de näzuinta de a se manifesta In mod Pretextul
studentesti 1-a constituit nemultumirea si ura profunda a studentilor
de rectorul Universit5tii - profesorul de drept roman P. Suciu -a
total5 ignorant" se o de netolerat, jignitoare de
studenti.
In fruntea misc5rii ridicat dela La inceputul anu-
lui scolar 1880-1881, ei au publicat revista Romania Jun5"
un in care demascau arbitrariul rectorului. Articolul a produs mare
senzatie. studentesc, unde din initiativa fusese convo-
o adunare, era arhiplin de studenti abtolventi ai Universitätii din
Iasi. La adunare, s'a cerut indepärtarea rectorului a clicii loi i
s'a incetarea cursurilor ce revendicare va fi satisfá-
de cätre ministru. a fost trimisä ministrului
mântului la Bucuresti si afisat5 pe zidurile caselor din Iasi. Greva
tilor dela Iasi a avut o considerabilá important5 politicá. Pentru prima
In studentii au lovit direct din citadelele ideologice ale
clasei dominante si au actionat nu in cadrul demonstratiilor demagogice ale
partidului liberal, ci sub conducerea greva nu a fost bine
organizat5 si s'a terminat prin infrángerea studentilor, care nu au dat
de fermitate. Cauza principal5 a a constat in aceea
miscarea studenteasc5 nu s'a sprijinit pe clasa muncitoare,
ieseni nu au atras pe muncitori sá participe la demonstratie sä-i sprijine
pe studenti. Ministrul sosit la Iasi imediat dupS Inceperea
a recurs la tactica expectativei a tär5g5n5rii. Atunci când
a devenit c ministrul nu este dispus indeplineascä revendicárile
starea de spirit combativ5 din rândurile studentilor
In de a-si intári lupta, desorientati de au
cetat greva färä a mai astepta niciun fel de ale ministrului. Reacti-
unea trecu atunci la ofensivä. Organizatorii grevei, membri ai so-
cialist, au eliminati din Universitate, de räspandirea de

Emanciparea s, Bucuresti, I, 1883, Nr. 7, p. 114.

Revista România » a apärut la Iasi, Septembrie 1880 August 1881,
activitatea sub influenta cercului socialist din Iasi, ai cärui membri colabo-
rau activ la aceastä revist.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA MISCARII RUSE 1251

idei subversive indreptate impotriva rânduelilor existenfe 1 Cu toate ace-

stea ministrul istoricul reactionar Urechia, nu atins
scopul ; el n'a reusit sugrume miscarea progresistä a studentilor din uni-
versitätile românesti. Represiunile dela au produs turburäri rândul
studentilor dela Universitatea din demonstratii de solidaritate
ieseni eliminati.
Invälämintele trase din greva studenteascä au avut o deosebitä
pentru desvoltarea de mai târziu a miscärit socialiste din Romania.
Infringerea grevei a insemnat Infrángerea acelor elemente burgheze
burgheze, care rnanifestau ca sustinätori ai propagandei numai
durile studios. Greva a arätat cä studentii nu numai cä nu sunt
o revolutionarä independentä, dar sprijinul muncitóare
ei sunt incapabili sä obtinä realizarea chiar a celor mai elementare reveu-
dicäri ale färá a mai vorbi despre interesele poporului. Izolati de
carea muncitoreascä, studentii nu au suficientä pentru a duce la
o grevä. La concluzie au ajuns socialis.tii dela Iasi, si aceste
invätäminte au fost expuse inteo brosurä a doctorului Russel Un pretext
direct pentru scrierea acestui document extrem de important a fost cam-
pania de persecutare a de atre D. Holban, redactor 'al ziarului
reactionar din Iasi Miscarea nationalä" Meritul incontestabil al autorului
acestei constä In 'aceea el a demascat mod public ignoranta
dusmanilor pr6gresului si socialismului, si a arätat cá clasa muncitoare
este sprijinul miscärii progresiste. Cäutând fundamenteze, pe baza con-
ceptiei lui Marx, cauza dreaptä a socialisti:or, Russel a arätat incapacita-
tea sa de a se ridica pânä la marxism, incapkitate cardcteristicä tuturor
narodnicilor care râvneau la titlul de ,,discipoli ai lui Marx" dar nu treceau
dincolo de teoriile eclectice. In mari, conceptiile sale, asemenea con-
ceptiilor narodnicilor, nu erau marxiste, desi Russel prezenta conceptiile sa:e
drept socialism Nu mai este nevoie sä dovedim exactitatea
stei afirmatii. Ca exemplu, e suficient sä arnintirn doar faptul Russel
considerä drept opere fundamentale ale socialismului tnafarä de
Capitalul" lui Marx, operele lui Lassalle Dühring. Rus-
sei sustine in brosura sa ideea necesitätii, pentru rômâni, de a
orienta spre clasa rnuncitoare ; el nu a tnteles rolul al proleta-
riatului, intru cát conceptiile sale au genere narodnice. Toate ace-
stea si-au pus o pecete deosebit de pe programul socia
liste din România publicat la sfârsitul acestei brosuri.
Acesta a fost - asa cum s'a mai arätat de altii - primul program al

C. Bucure§tii de 1871 1884. Bucurelti, 1927, I, p. 272.

Dr. Russel, Un studiu psyhiatric urmat de comentarii asupra ideilor
toase. Ia§i, 1880.
A se vedea Mi1carea », Ia,i, 1880, Nr. 183-184.

www.dacoromanica.ro
79*
 GH. HAUPT

sociaiistilor dat Necesitatea de a se un asemenea

program tocmai toamna anului 1880 se in primul prin cre-
sterea socialiste din prin intärirea curent care voia
treaa central de greutate al activitatii propagandistice asupra in
rândurile muncitorilor.
Analiza acestui program In ansamblul a fiecarui punct in parte,
ne el a fost creat sub influenta atorva programe, adoptate fie
de miscarea narodnica rusa, fie de partidul social democrat german. Dar, in
genere, el oglindea influenta lassallianismului a anarhistilor. In pro-
gram, nu se dädea o Caracterizare a situatiei concrete din România, nu se
vorbea despre si nici despre rolul istoric al
muncitoare. Nu se admitea nimic despre lupin pentru puterea politick
se formula revendicarea bacuninista a descentralizärii" a transmiterii
conducerii in mdinile comunelor locale.
Primul punct al programului, care continea revendicarea de a se na-
tionaliza toate principalele mijloace de prouctie, a fost imprumutat din
programul dela Gotha. Russel a repetat ocazie formularea lui
Lassa lle, criticata de Marx: 80 se asigure fiecärui muncitor produsul
complect al muncii sale" .
Desi acest program oglindea in esentä diferitele teorii burgheze,
aparitia lui a foot influentatá in masurä considerabilä de cresterea
social-democratice din Apus. Nu degeaba se referá autorul la
programul Internationalei I-a, amintind in nota explic.ativä a brosurii
fundamental al statutului Internationalei I-a : Eliberarea muncito-
rilor este actiune a muncitorilor
acestui program a avut o anumitá importantä politica. El a
dovedit nu numai in exista o miscare socialistä, dar faptul
aceastä miscare tncepea ridice tot mai sus stinaardul ei. chemând
lupta Impotriva rânduelilor sociale bazate pe exploatare nedreptate
Trebue subliniem atât brosura in intregime, programul,
contineau conceptii proprii nu numai lui dar conceptii dominante
in toate cercurile socialiste din dela deceniului opt al
secolului al XIX-lea. Cea mai bunä dovadá o constitue chiar analiza cuprin-
sului ziarului Inainte", care a publicat din brosura lui Russel 2
In acest ziar, demasca sarcasm guvernul liberal, revendicärile
si anarhiste se Impleteau - ca la Russel - citate din Marx.
Ziarul récunostea in Marx pe intemeietorul socialismului toate
asemenea lui nu intelegea esenta invätäturii marxismului. Desi
ziarul Inainte" nu radicalismul mic burghez, orientarea poartá

Dr. Un studiu psyhiatric urmat de câteva comentarii asupra ideilor sänätoase.

Ia§i, 1880.
s, Bucureti, 1880, Nr. 9, p. 1-2: Despre socialism.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 12.53

pecetea influentei muncitoresti socialiste internationale

mai mult chiar decât brosura lui Russel. In
märul 1 - intitulat Cine suntem noi", redactia scrie
- din nu-
ea este pio-
nierul puternicei miscäri socialiste. Asa dar, ziarul nsotru va fi, pe de o
parte, ecoul 'acestei lupte uriase ce se petrece in Occident, va fi artera
prin care se vor infuza si transmite la noi ideile care actualmente
popoarele muncitoare.
Va fi dar drepturilor de al prolefa-
riatului ; luptând Impotriva inamici traditional! rene-
gatiior care-I cu cuvântul promisiuni de zeci de ani, care-i
sug care hat necurmat si
nepedepsiti de increderea, de bun5tatea si radarea lui" l Nu e lipsit de
interes sä mentionäm chiar in numärul I al ziarului Inainte", redactia
se adreseazA cu unei de militanti - fenienilor din Irlanda,
lui Garibaldi, precum si conducätorilor Internationalei I-a, in prirnul
lui Marx, care ast5zi ne-au tnsufletit ne-lau succes in crearea
nostru", pi care d5deau ajutor moral intelectual, din
Aprilie 1880".
bilantul, vedem c5 ultima analiz5, brosura lui
ziarul Inainte" dovedeau spre toamna anului 1880, in urma luptei
duse In cercurile din a curentul care cerea orien-
tarea spre clasa muncitoare. Aceasta a ca, din punct de vedere prac-
tic, socialistii Inceteze, din toamna anului 1880, propaganda exclusivä in
rändurile tineretului studios, in schimb sä-si lärgeasci
activitatea In randurile muncitorilor dela orase, pe primul plan

Despre munca socialistilor dela Iasi in randurile muncitorilor, avern

pini azi putine informatii. Materialul documentar memoriile care
pástrat nu sunt prea bogate nu ne posibilitatea studiem aceastä
problemä decât in generale.
Activitatea cu muncitorii, care a inceput aproximativ in a doua
jum5tate a anului 1880, avea la inceput un caracter mai de cul-
turä generalä. tineau muncitorilor referate despre stiintele
despre de pi le povesteau despre rniscarea
socialista. Aceste prelegeri aveau un caracter aproape deschis pi se tineau
in serile de duminic5, la restaurantul Meissner
Trebue tinem seama cä in deceniul opt al secolului al XIX-lea, in-
a a, Bucuresti, 1880, Nr. 1. Articolul de fond.
2 Dr. Russel, Un studiu psyhiatric urmat de comentarii asupra ideilor
toase. Iasi, 1880.

www.dacoromanica.ro
1254 GH. HAUPT

dustria din lapi era putin desvoltati se rezuma mai 'ales la mari
meptepugärepti. cum a argtat Lenin, patronii unor asemenea ateliere pot
fi considerati pe bunä dreptate capitalisti Pe ce se desvoltau rela-
situatia muncitorilor din atelierele se
t5tea tot mai mult. Astfel este pe deplin explicabil faptul orele de studiu
ale socialistilor muncitorii au dat intr'un termen scurt rezultate remarca-
bile. Lupta pe care o desfkurau in acea vreme muncitorii dmpotriva patro-
nilor, a creat conditii favorabile pentru propaganda maliul muncitorese.
Faptul cä muncitorii participau pläcere la lectiile tinute de socia
dovedea protestul irnpotriva orânduirii bazate peproprietatea
privatá, dovedea interesul pentru socialism, nkuinta muncitorilor spre
si tendinta muncitorilor inaintati de a se organiza.
La aceste intruniri, s'a luat hotárIrea de a se infiinta organizatii mun-
citorepti si o casa de ajutor reciproc. dela Iasi au desfásurat
largá activitate pentru crearea de organizatii muncitoresti. Aceste uniuni au
fost create principiul profesional. Din Octombrie 1880, la
tarii, apoi tämplarii, fierarii pi ciobotarii 2 au creat
cietätile si casele de ajutor reciproc. Sporirea numkului muncitorilor
a creat necesitatea stabilirii al doilea pentru intruniri. Aceste
trunii i au incept 10 fie organizate in cárciumii din Bäncii.
Dispunem de ciornele a douä statute statutul Societätii lucrátorilor
ciobotari statutul Societätii lucrätorilor caretasi si lemnari din orasul
Iasi Ele constitue pentru noi, in primul isvoarele cele mai apropiate
care ne zugrávesc starea de spirit a muncitorilor, precum pi structura orga-
nizatiilor Comparänd statute cu alte statute ale unor organizatii
muncitoresti similare din diferite putem ajunge la concluzia cä ele
sunt alcAtuite sub influenta statutului Uniunii de Nord a muncitorilor rusi",
statut pe care socialistii dela Iasi, steins legati de miscarea revolutionará
trebue sä-1 fi cunoscut. Trebue inst subliniem asociatille mun-
dela nu erau mature din punct de vedere politic. In timp
ce Uniunea de Nord" ipi formulase programul, in care muncitorul rus
cepe sä-si recunoaseä importanta exceptionalá viata socialá a
aderá mod constient la proletarilqr inaintati din
muncitorii din Iasi nu mergeau mai departe de formularea unui statut, nu-si
puneau ca scop lupta i nu aveau un program. Influenta Uniunii

de Nord" se manifesta in aceea munciitoresti create la Iasi spre

anului 1880 nu erau pur pi simplu niste asociatii culturale
V. I. Lenin, Opere. Ed. P.M.R., 1950, I, p. 235.
2 C. Mille, Dinu Millian, 1887, p. 257.
Aceste manuscrise se la Arhiva Institutului de Istorie a Partidului de pe
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Nu au fost publicate.
In ciorna statutului original a fost scris Statutul
ar ultimele doua cuvinte s'au tnlocuit caretasi lemnari.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA RUSE 1255

tive sau case de ajutor reciproc - apa cum erau in Apus mai ales Eu-
ropa centralä in pericoada 1830-1870 - ci erau ni$e organizatii muncito-
resti, create in primul pentru lupta impotriva patronilor 1 Despre
a se vorbeste direct in statutul Societatii lucrätorilor caretasi pi
: Considerând lucrätorii pot starea materiala foarte
tristä (lucru de 14 oare) si a ridica la un grad oarecare nivelul desvol-
tärii sale intelectuale, numai prin propriile forte unite, caretasii lem-
orasului s'au hotärit a constitui inteo societate fräteascä..."
desi statutul nu explica muncitorilor cauzele situatiei mizerabile, el con-
tine ideea luptei impotriva patronilor. Tocmai de aceea pkau
creat muncitorii Societatea frateascä" al cärui scop era lupta : a) pentru
ridicarea salariului tuturor muncitorilor din ramura respectivä ; b) pentru
reducerea zile de dela 14 ore la ; c) pentru si-
tuatiei sanitare a atelierelor ; d) pentru ajutorarea mutual caz de
vole. Asociatiile ipi mai propuneau dea materiale pi sä ridice
nivelul intelectual al membrilor asociatiei, precum al tuturor
din ramura predându-li-se de cultura generalä, teoretice pi
practice.
Desi statutul nu avea un paragraf special in care sä se vorbeascä des-
pre dile de lupta, se poate vedea un important se acorda grevelor.
Statutul definea calitatea de membrii, drepturile
brilor, precum problema conducerii.
Organul suprem constitue adunarea generalä, care era convocat5
la doua Ea acceptá membri noi prin majoritatea de voturi.
Puteau fi membri ai asociatiilor muncitorii. Persoariele compromise
din punct de vedere moral sau pedepsite pentru fapte penale, nu erau pri-
mite. La admiterea sa, candidatul trebuia sä declare solemn et va indeptini
toate punctele statutului.
Adunarea avea dreptul de a pedepsi chiar de a exclude din
societate pe cel care nu indeplinea vreun punct din statut.
Pentru Indeplinirea generale pi pentru lucrarile
curente se alegea un comitet pe termen de luni. Comitetul era compus
dintr'un presedinte, un secretar pi un casier. paragraf se specifica :
Toti deosebire de religie sau nationalitate, se de
drepturi in toate privintele, au aceeasi voce intruniri, acelasi drept
de a fi alesi precum si de a se folosi de ajutorul material si intelectual
societätii". In aceastä definitie clarä a principiilor democratice se manifestä
limpede influenta revolutionarilor rusi. Pe atunci, recunoapterea
in drepturi a tuturor muncitorilor, indiferent de nationalitate, a avut o deo-
sebit de mare importanta la Iasi, unde printre muncitori se gaseau români.

C. Mille, Dinu Millian. BucurWi, 1887, p. 257.

www.dacoromanica.ro
1256 GH. HAUPT

polonezi si evrei, randurile burghezia cäuta

rea nationalä.
In statut, erau stabilite in mod special relatiile dintre membrii
si patroni. Membrul societätii, pentru a primi de lucru, putea sä se adreseze
patronului numai prin comitetul societätii. in cazul când se ivea un con-
flict muncitor pi patron, de a intra in greet muncitorul trebuia
sä se adreseze societätii.
Dela primii pasi ai miscärii muncitoresti, muncitorii din au
dovedit superioritatea moralei fatä de morala burghezä. Un paragraf
special stabilea membrii trebue sä pästreze prin comportarea dem-
nitatea a societätii. Ei trebue sä apere nu numai dar
sä-i apere pe ucenici de maltratärile pi abuzurile patronilor. Toate aceste
puncte in fond contribuiau la intärirea constiintei de clasä a muncitorilor
inaintati din
In statut era pi disciplina organizatoricd. Membrii societätii
trebuiau sä frecventeze regulat toate adunärile obisnuite extraordinare.
societätii nu erau publice se publicau numai dacä majoritatea
muncitorilor era de acord. Membrii care divulgau hotäririle, färä a avea
dreptul de a o face, erau exclusi din societätii.
Inafarä de aceste drepturi, societätii li se garanta dreptul
de a primi ajutor material caz de boalä sau cänd rOmâneau färä
iar in caz de donflict patronii, ei cäpätau nu numai ajutor din partea so.
dar aceasta actiona favoarea trnpotriva patronilor.
Din statutul societätii luerätorilor pi lemnari din eel
muncitorilor ciobotari, se vede eä aceste prime Uniuni 'ale muncitoriior din
nu erau organizatii politice, profesionale, pornind dela nevoile
productiei, iar revendicarile nu treceau de cadrul ingust al luptei eco-
nomice. Acesta este un fenomen caracteristic perioadei initiale a
muncitoresti din toate Lupta pe care muncitorii trebuia s'o ducä im-
potriva patronilor in problema zilei de mund, a ridicärii salariului impo-
triva lock-outurilor a determinat necesitatea de a crea organizatii profesio.
nale ale muncitorilor pe diferite specialitäti. Constituirea primelor Uniuni
muncitoresti in a avut o mare importantä politicä, un
important pe calea constiintei de clasä a muncitorilor.
Muncitorii, sä posibilitätile juridice acordate prin
constitutie si bazandu-se pe experienta miscarii muncitoresti internationale,
voiau sä-si legalizeze societätile. Ministrul afacerilor interne a refuzat apro-
harea statutului Societátii caretasi pi lemnari, prezentat in
Noembrie 1880 1 Dar acest refuz nu a putut frânge näzuintele muncitori-
inaintati, de a se organiza. La sfarsitul anului 1880 la inceputul anu-

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA MISCARII RUSE 1257

lui 1881, nu numai apar noi, dar atât caracterul agitatiei,

si continutul statutelor, devin mai combative. In acelasi timp, conduc5torii
nou create nu pierdeau credinta in posibilitatea de a legaliza
organizatii muncitoresti. In lanuarie 1881 2, muncitorii ieseni din
atelierele de cism5rie creat o organizatie proprie. Dintre toate aso-
ciatiile muncitoresti create la Inceputul deceniului noua al secolului al
XIX-lea, asociatie s'a mentinut cel mai mult. Comitetul ales a in-
ceput o agitatie printre toti muncitorii atelicrelor de cism5rie. Comi-
tetul a apel litografiat in care chema la convocarea unei adun5ri
generale a muncitorilor din Iasi, cadrul c5reia trebuia aprobat
prolectul de statut al Pentru a ilustra starea de spirit a munci-
tiorilor niv2lul la care s'a ridicat constiinta vom cita in
gime textul apelului
Lucratorilor ciobotari din oralul
Fratilor,
N'avem nevoie de grea ne e munca de nevoioasá viata
Fiecare aceasta foarte bine, a suferit. Fiecare a suferit destul, sufeire pi acuma
n'au pierdut chiar de a mai ajunge vreodatä o stare mai bunS
Pentru ce bare este starea de ?
Numai din pricinä fiecare din noi nu se decât la dânsul, ea fiecare luptá
rAul, cele grele singur numai pentru sine
räul cu care trebue sä ne luptäm nu e acelea care pot fi de luptätori

Suntem slabi unul unul pi nu putem starea ; uniti

fi tari, Unirea face putere
ne desteptäm dar urmând exemplul tuturor lucratorilor din lume,
societatea a ciobotarilor din care avea de scop luminarea noastrá
vietii, ietirea din säräcia de nicio nädejde care ne afläm. Destul am
destul am fost tratati ca vite muncitoare a venit timpul SS ne facem noi
pentru ce la o intrunire ziva de 18 (DuminicA) la 7 oara
seara restaurantul Meisner strada de arte langa Museu spre a cerceta proectul
statutelor tovarä8ilor compus de Comitetul ales la intrunirea a ciobotarilor
care a avut In ziva de 5 pentru a face acest proect schimbárile pe care le veti
crede necesare a le trimite Domnului Ministru de Interne.epre aprobare.
Comitetul"
S'a pästrat ciorna proiectului de statut al Societätii lucrätorilor ciobo-
tari., In genere, acest statut coincide cu statutele celorlalte asociatii

Arhiva Institutului de Istorie a Partidului de pe Comitetul Central al Parti-

dului Muncitoresc Manuscrise nepublicate. Proiectul statutului minis-
trului de interne pentru aprobare, a fost de 16 muncitori.
In proclamatie nu era indicat anul. Ea a fost scrisä In anul 1881, pentru ea In anul
1881, 18 a Mans duminicA.
Arhiva Institutului de Istorie a Partidului, de pe Comitetul Central al Parti-
Muncitoresc Român. Manuscrise nepublicate.

www.dacoromanica.ro
 259 GH. HAUPT

toresti, desi unele probleme sunt puse mai ascutit mai pe larg. Aceasta
referä in primul la problema raporturilor patronii, la mäsurile
ce trebue luate pentru Intärirea solidaritätii rnuncitorilor. In statut se
membrii pot intra la lucru la patroni numai pe baza salariului
minim stabilit de comitetul asociatiei. In cazul când muncitorul nu
lucru in aceste conditii la societatea asigurá mijloacele pentru mu-
tarea In alt oras, unde va gäsi de lucru In conditiile cerute.
Va fi exclus din randurile asociatiei muncitorul care oferá forta de
mai ieftin deck pretul stabilit de asociatie sau conditii favorabile
patronului ; numele unui asemenea muncitor se scrie pe tabla neagrä
se anuntä toate socletkile muncitorilor din alte orase, pentru a nu
fi primit nicäieri la lucru".
Dupä cum se vede, in acest punct gäsit expresta tendinta mun-
citorilor din Iasi de a lärgi sfera de actiune, de a intra in lega-
muncitorii din alte orase. Probabil cä, ajutorul socialistilpr al
muncitorilor ieseni, au sä aparä asociatii alte orase
din
Desi in statut se manifesta ale constiintei de clasä ten-
dinte de a trezi aceastä constiintä toti muncitorii, trebue sä subliniem
lupta muncitorilor din societätile create la inceputul deceniului nouä al
secolului al XIX-lea nu constitue fireste, o miscare a unor muncitori
de clasä. Miscarea muncitoreasca suferea influenta puter-
a micii burghezii. Aceasta s'a oglindit concret in statutul lucrätorilor
ciobotari, in care, ca mäsurä pentru imbunätAtirea situatiei economice a
-muncitorilor, era preväzutä crearea de asociatii de productie", precurn
a unei magazii proprii, pentru ...a pune capät concurentei sträine. Mai
In primavara anului 1881, grupuri de muncitori de diferite profesii
patronii pentru a-si crea propriile cooperative de productie
cum se stie, aceste idei fost sugerate muncitorilor de
care reduceau toate sarcinile muncitoare la crearea unor asociatii
de productie", deoarece - pärerea - acestea trebuilau sá fie baza
viitoare. Acestea erau teorii gresite care cresterea constiin-
lei de clasä a muncitorilor Impiedecau intelegerea necesitätii luptei de
luptei pentru distrugerea orânduirii capitaliste si pentru instaurarea
dictaturii proletariatului. Dar in Limp, aceste teorii corespundeau
velului de atunci al miscOrii muncitoresti din România.
Faptul muncitorii nu au evitat sträina, ostilä miscärii
de clasä, nu este atusi de putin Acest lucru se datora faptului
a proletariatul este o parte a societátii, legatä prin numeroase fire de
Sentintia Comisiunei judiciare a de in procesu Nädejde.
Ia,i, 1881, p. 30-31. S'a pästrat ciorna care muncitorii aduceau la cuno§tinta
vor deschide curând atelierele cooperatiste. A.I.I.P. - P.M.R.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA MISCARII RUSE 1259

-;eluritele ei päturi", din care cauzä, ideile, moravurile, obiceiurile stärile

de spirit burgheze pAtrund deseori sânul proletariatului al partidului
prin intermediul anumitor päturi ale proletariatului, legate intr'un fel
sau altul de societatea burghez5" 1
Trebue sä tinem seama de cá clasa muncitoare din
in deceniile opt si ale secolului al XIX-lea nu putea nu sufere in-
micii burghezii, deoarece caracterul eterogen al clasei muncitoare".
despre care vorbeste I. V. Stalin 2, s'a manifestat mai puternic in aceste
decenii deck mai Industria slab desvoltatä, päturile
resti, burgheze, aleätuiau atunci majoritatea clasei muncitoare toc-
mai ele constitue terenul cel mai favorabil, pentru ca in clasa muncitoare
pätrundä tot felul de teorii dusmänoase, anarhiste si semianarhiste.
Promotorii acestor influente burgheze, anarhiste, dela sfarsitul
ceniului opt, au fost ieseni, care la acestui deceniu fkeau
propagandä in randurile muncitorilor. Cercurile socialiste existente Ro-
in acea nu organizatii marxiste.
nu-si teoria socialismului ci erau adeptii
riilor burgheze, care in analizá cäutau sä evite lupta de clasä.
Miscarea muncitoreascä constientä a trebuit sä ducä in deceniile urmätoare
o fermi impotriva unor asemenea teorii ale socialismului" bur-
ghez, corespunator situatiei punctului de vedere al micilor patroni.
In general, tin caracterul limitat al primelor asociatii muncitoresti din
Romania se manifesta insuficienta maturitate a muncitoare in aceste
decenii. Toate acestea nu diminueazA marea importantä istorid pe
care au avut-q aceste societati in desvoltarea muncitoresti din Ro-
mania. Aceste organizatii, care au apärpt in urma influentei miscärii revo-
lutionare ruse a activitMit organizatorice a cercurilor socialiste din Ro-
au facut un pas considerabil inainte, in comparatie trecutul
existenta acestor organizatii a f ost o dovadä a näzuintei cres-
cinde a muncitorilor spre o unire mai strânsä. Din aceste societäti.
toril au cäpätat o anurnitä rezervä de o oarecare conoastere a
miscärii internationale deprinderi organizatorice,
in impotriva patronilor ; clasa muncitoare s'a cälit in luptä, constiinta
ei a crescut.
Desi In aceste societäti se ducea o propagandä socialistä, ele nu erau
socialiste, ci erau organizatii profesionale. In al doilea rind, socialismul
care fkuserä ele era socialism iar nu socialism
fie. Miscarea muncitoreascä socialistä din ca si cea din alte
va apare desvoltarea intärirea proletariatului industrial
raspandirea socialismului

. Stalin, Ed. P. M. R., 1951, . IX, p. 10.

Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1260 GH. HAUPT

Asociatiile din 1880 dovedeau intensificarea procesuluí

de transformare a proletariatului dinteo in sine" intr'o
pentru sine". istoria primelor organizatii muncitoresti aratá
miscarea muncitoreascä din ca cea din alte a trebuit
o cale de a lua un caracter organizat constant
Nasterea si desvoltarea miscärii muncitoresti a avut in
cu guvernul burghezo-mosieresc. Aparitia societätilor
precum intensifiCarea propagandei socialiste, au produs o impresie
asupra claselor dominante, iar guvernul a se teamä de influenta
revolutionar5 a organizatiilor muncitoresti careluaserä
se evite indignarea muncitorilor, s'a nu se actioneze impotriva
conducätorilor cercurilor socialiste, impotriva organizatorilor asociatiilor.
Deoarece numärul participantilor la adunärile muncitoresti mereu,
guvernul a se gandeascá, cum sä dea miscärii muncito-
resti o mai pentru a impiedeca cresterea ei. In aces' scop,
el a folosit aniversarea, la a zece ani de!a Comuna din Paris.
Membrii cercului socialist din Ia§i, cu societätile muncito-
au din Februarie 1881 sä fact pregátiri pentru
acestei aniversäri remarcabile. Faptul acesta dovedea cä, clasa mun-
citoare din st se integreze in a proletaria-
tului din toate tárile. Parisul muncitorilor, cu Comuna lui - Marx
in Adresa Consiliului General al Asociatiei internationale a muncitorilor,
privire rázbolul civil din Franta din 1871 - va fi in veci sárbätorit
ca vestitorul glorios al unei societäti noi. lui sunt In marea
inimä 'a muncitoare"
La inceput, organele guvernamentale au vrut sä impiedece pur sim-
plu särbátorirea acestui eveniment la Iasi. Din ordinul prefectului, H s'a re-
fuzat inchirierea unui local potrivit. Dar socialistii au
aceste greutäti. Atunci, din ordinul primului ministru s'a interzis la 10
Martie manifestatia, de a incepe banchetul organizat in cinstea
Comunei din Paris, revolutionarH precum conducätorii principali ai
rercului socialist din Iasi, au fost arestati Au inceput perchezitiile
persecutiile si arestárile in rândurile români. Aceasta
a constituit o a constitutiei. Pentru actiunile
sale ilegaie, guvernul s'a folosit de situatia creatá in urma asasi-
närii lui Alexandru al II-lea, la 1 Martie 1881. Guvernul liberal a
imediat o conventie guvernul tarist pentru exträdarea condam-

K. Marx F. Engels, Comuna din Paris. Opere alese. Ed. P.M.R., 1949, I, p. 561.
2 Descrierea acestor evenimente la C. Mille, Dinu Millian, precum la L. Goldenberg,
Amintiri, In Ocna deportarea s, 1924, Nr. 5 (12), p. 116-118. Proectul deprogram al.
banchetului se pästreaza la Arhiva Institutului de Istorie a Partidului, de pe
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE INFLUENTA MISCARII RUSE 1261

natilor politici Presa a pornit o campanie de calomnii gro-

solane la adresa nihilistilor" dela Iasi, care ar fi organizat särbätorirea
asasingrii stiveranului din tara prietena". Sub acest pretext, parlamentul a
aprobat in ziva de 7 Aprilie Legea contra sträinilor", ajutorul cäreia
sele dominante au de-a-rándul pe toti cei indezirabilr,
adicä pe revolutionari, muncitori progresisti conducAtori ai miscArii
cialiste din Románia, nu numai sträini, dar pi cetAteni români. lege
a fost pentru prima data Aprilie 1881; din România a lost expul-
zat un grup de revolutionari rusi care participaserä mod efectiv la cer-
cul socialist dela Iasi In urma acestor mäsuri politienesti, mai multi
au trebuit sä emigreze. Miscarea socialista din România pi
societätile muncitoresti au primit o grea loviturä
In urma acestor mäsuri majoritatea
toresti nu au putut sä se opunä cu succes presiunii guvernului. Soarta a
fost determinatA de lipsa de maturitate a din
nia. miscare muncitoreascä de massä nu exista proletariatul
fäcea abia primii pasi, nu avea conducätori proprii, nu era inarajat o
- din care
-
teorie
nu putea
Dar, pe de
nu putea da riposta
apere organizatiae.
parte, actiunile Legale
dusrnanilor

guvernului, expulzarea din

a rusi care cäutaserA el scape de urmárire venind in
a produs indignarea cercurilor progresiste românesti. Incepând cu
aceste evenimente, dupä cuvintele unui contemporan, cercurile (socialiste-
H.) resar pretindene, färá ca cei din centru sä cine le-a fácut"
deceniul nouä, odatä miscärii muncitoresti, aceste
sä se uneascä Into's miscare socialistä de ideile lui
Marx pi Engels.
La linceputul deceniului al secolului al XIX-lea, clasele cârmui-
toare din au putut se räfuiascä cu orga-

R. M. Cantor, Siguranta francezä despre in Ocna deportarea

1927, Nr. 31, p. 82.
2 despre aceasta la N. Goldenberg, Amintiri, in Ocna deportarea s,
1924, Nr. 5 (12), p. 117-118, unde sunt descrise arestarea, expulzarea peregri-
inrile celor expulzati, la Constantinopol.
Peste zece ani s'a despre aceasta In Raportul Partidului Socialist la
Congresul Internationalei a II-a la Bruxelles. In 18 Martie 1881, socialivii din
a serba printr'o manifestatie aniversarea Comunei din Paris. Pregatirile cunoscute
de cätre politie. ...Guvernul liberal interzice manifestarea. Refugialii rusi arestati
.expulzati, despre socialistii români ei perchezitiile parchetului A ale
Guvernului.
...Astfel se inaugurarea persecutillor Indreptate Impotriva socialismultri româns.
Mihail Roller, Documente din m4carea muncitoreasca, 1872-1916? Bucuresti 1947, ed.
.a II-a, p. 170.
«Dacia viitoare 5, Bucuresti, An. I, 1883, Nr. 11, p. 169.

www.dacoromanica.ro
1262 GH. HAUPT

nizatiile rnuncitoresti, sä dea o vremelnic6 miseärii

care fAcea primii Dar clasele dominante nu puteau faca fatä prin
politienepti nu puteau sä schimbe des-
voltärii social-economice, adid procesele obiective in societate, care se des-
independent de vointa oamenilor. Ceeace in viatá se pi
zi de zi - I. V. Stalin - este de neinläturat, este neputintä a-i
mersul Cu alte cuvinte, proletariatul, de exemplu, se napte ca
clasä pi crepte zi de zi, oridt de slab de putin numeros ar fi el
la urmä tot va învinge. Dece ? Pentrucá el se intäreste pi merge
inte"

I. V. Stalin. Opere. Ed. pentru literatur politic, 1953, I, p. 310.

www.dacoromanica.ro
 75 DE ANI DELA MOARTEA
LUI NICOLAE PETROVICI ZUBCU CODRFANU
DE

FLORENTA RUSU

La 31 Decembrie 1953 s'au implinit 75 de ani dela moartea lui Nicolae

Petrovici Zubcu Codreanu, dintre intemeietorii cercurilor socialiste din
tara noasträ, luminoasä ce desprinde din paginil'e istoriei
revolutionare premarxiste din tara noastra.
De numele lui Nicolae Petrovici Zubcu sunt legate cele mai impor-
tante aspecte ale activitatii revolutkonar-democratice din tara dintre
anii 1871-1878, anume : crearea primelor cercuri socialiste (1871-
1875), influenta puternicä a revolutionare din Rusia asupra actiunii
de a ideilor revolutionare in tara noasträ, atitudinea acestor
cercuri fatä de problema täräneasca, de rázboiul pentru independenta
(1877).
Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu sida desfäsurat actiGitatea sa de
luptator pentru ideilor socialiste activând In cercu-
rile revolutionare, atât Rusia (la Moscova Petrograd), si in tara
noastra, in perioada in care centrul miscarii revolutionare se muta din
apusul Europei spre rásarit. Rapida desvoltare a capitalismului in Rusia
a proletariatului rus, in conditiile unor puternice resturi feu-
a determinat cresierea revolutionar-democratice in
Asftfel se 1882 Engels afirme cä miscarea revolu-
din Rusia reprezinta ... detasamentul de avantgarda al
revolutionare din Europel.
Influenta desvoltarii revolutionare din Rusia asupra
cärii muncitoresti din tara s'a manifestat prin räspândirea ideilor
avansate ale marilor revolutionari democrat! si prin organizarea unor
puncte de trecere ale materialului socialist, marxist, din apus spre cercu-
K. Engels, Manifestul Partidului Comunist, Ed. pentru literatura.
politica, 1953, p. 22.

www.dacoromanica.ro
1264 RUSU

rile socialiste din Rusia, prin tara noasträ. Tocmai pentru a organiza acea-
stä trecere a materialului prin tara noastra spre Rusia, a lost
trimis In 1874 tânärul N. P. Zubcu - pe atunci student la Petrograd,
membru al unui revolutionar.
Marea sa dragoste pentru popor, pentru a cärei situatie
socialá o cunostea direct, ura sa aprinsä impotriva, nedrepatii,
a jafului pi mai ales impotriva jefuitorilor, determinat depäseascá
sarcina primitä.
El nu s'a märginit numai st organizeze transportul materialului socia-
list, ci, dupä o perioadä de izolare in care s'a aflat venind tarä unde
nu pe nimeni, a gäsit repede limbajul comun care apropie de
elementele progresiste, democratiee din tara noasträ.
Astfel, din faptul cä multe din ideile expuse de el in anumite
se regAsesc in publicatiile sporadice ale primelor socialiste, reiese
cä el a participat activ la infiintarea conducerea acestor cercuri

Drumul pe care luat desvoltarea economic socialä a tärii noa-

dupä 1848, a dus la o astfel de crestere mizeriei si masselor
pi lucrätorilor, spiritul de nemultumire creptea tot mai mult
luánd forma unor puternice lupte creänd conditiile
pentru manifestarea desvoltarea luptei pentru ideile progresiste.
Analizánd orânduirea social-economicä - deci structura de clasä --
a Rusiei in ultirnele decenii ale secolului al XIX-lea, Lenin aratä et una
dintre cele daub principale ale desvoltärii ale desnodämântului revo-
lutiei ruse burgheze este aceea ...de a se mentine vechea economie mo-
siereasca, legatá prin nib de fire de iobägie transformändu-se
economie pur capitalistä, iunkereasc5", si atunci baza tre-
cerii definitive dela relatitle feudale la capitalism o constitue transformarea
internä a economiel mopieresti feudale. In acest caz, intreaga orânduire
agrarä a devine capitalistä, pästrând mult timp träsäturi
feudale"
Tocmai o astfel de cale o luase desvoltarea noastre.
Principiile economice, sociale pi politice expuse proclamatia dela
Islaz n'au fost infäptuite nici in 1848, nici in 1857 la divanurile Ad-hoc,
nici 1858 prilejul unirii Moldovei, Munteniei pi Olteniei, nier 1864
legea agrarä n'a rezolvat problema agrar n'a realizat eliberarea
cläcasilor improprieta-rirea täranilor.
Dimpotrivä, mentinerea a impletit in mod
monstruos exploatarea cea capitalistä, accentuAnd mizeria eco-
pi moralä a fäcând sä in acelasi timp inrobirea
mizeria proletariatului in formare.

V. I. Lenin, Opere, Ed. P.M.R., 1951, 3, p. 12.

www.dacoromanica.ro
 DE ANI DELA MOARTEA LUI N. PETROVICI ZUBCU CODREANU 1265

Desvoltarea industriei pi a proletariatului desi in atari

nati a grábit procesul schimbärii raportului dintre fortele sociale ce se
ciocneau pe atunci in tara noasträ.
Dacá la 1821 pi 1848 se confundau cu massa poporului farä
a se putea afirma din punct de vedere politic ca o clasä de sine stätätoare,
cu un program organizatii proprii, desvoltare economic5 pi poli-
a tärii din a doua jumätate a secolului al XIX-lea a gräbit cresterea
pi intärirea clasei muncitoare, a determinat muncitorimea sä la o
formä superioarä in organizarea luptei sale.
Desigur, atât Asociatia lucrätorilor" (1872) care in scurta sa activitate
n'a putut sä se cristalizeze ca o organizatie muncitoreascä propriu zisä, cât pi
cercurfle so0aliste ce incep sä se formeze intre anii 1874-1875, aveau multe
idei confuze, Cercurile socialiste sunt departe de a reprezenta
o adeväratä miscare muncitoreasc5 revolutionarä. Dar ele reprezintä acel
indepärtat pi greu inceput al miscärii revolutionare premarxistedin tara
tri, ele reprezentau ideile cele mai inaintate din acea vreme in tara noasträ,
care au preggit terenul pentru marxismului in România.
Iatä dece, la implinirea a 75 de ani dela acel Decembrie 1878 -
când stingea pi arzând de linfläcararea luptei revolutionare
Nicolae Petrovici Zubcu - pi lupta devotatä a reprezintä pen-
tru noi, In conditiile glorioasei lupte de construire a socialismului, prilej
de cercetare a anumitor aspecte pe care le-au avut organizatiile revolutio-
nare, care au ajutat la drumului formelor de organizare a clasei
muncitoare din tara noasträ.
Relativ putine sunt datele pe care le avem pânä acum privire la
iata si la lupta lui Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu. Ele sunt totusi
mäsurä sä dea o imagine emotionantä a acestei vieti de luptä pentru bunä-
starea libertatea poporului.
Nicolae Petrovici Zubcu s'a näscut in 1850 la Nisporeni, in actuala
Republicä Sociallstä Sovieticä Moldoveneascä. Tatäl säu, de origine ucrai-
neanä, era un Oran cu minte sänätoasä zdravänä" care se deosebea de
ceilalti tärani doar prin stirea psaltirei a ceaslovului", fapt pentru care
era pus indeplineascä de diacon. El era un infocat
tor" al drepturilor si intereselor si nu odatä a dovedit aceasta.
In casä nu era prea multä : bani erau numai toamna, dupä

ce se vindeau putinele produse. Nicolae Zubcu a cunoscut de viata pi

greutätile täranilor.
... Cu el crescuse pl viata era viata lui si dorm era
dorul lui ura s'a transformat ura lui..." l
N'a fost usor pentru fiul täranului diacon din Nisporeni sä
cursurile seminarului la care a fost inscris la de 10 ani. Spiritul
paginä din Socialismul 1880, BibI. Acad. R.P.R.

80 - Studil referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
 FLORENTA RUSU

scolastic, ignoranta, reactionarismul pe care trebuia sä le

insupeaseä in aceastä scoalá, metodele" pedagogice care se intemeiau pe
bataie,'erau departe de a corespunde preocupärilor tânärului elev. Studie-
rea in ascuns a lucrärilor marilor gänditori revolutionari-democrati rusi,
activitatea unor profesori mai tineri, ai anumitor idei progresiste,
au format la Nicolae Zubcu o gândire nouä, revo1utionar5. El a
sä omul prin aviditatea rapacitatea sa", s'a fäcut pentru
semenul säu asupritor tiran; el a devenit constient de caracterul
tor al unor institutii, de exemplu in religie ... o armá care
puternici se servesc pentru a apäsa mai tare pe slabi ignoranti". El
de sociologie, - adevárat5 a
volutionare, lucrärile lui Cerntsevschi, Dobroliubov, Belinschi, Pisarev etc.,
a c5ror studiere ...i-a devenit obligatorie prin propria sa
fläcärarea pi onestitatea care Is! aceste idei revolutiortare, au
determinat la N. Zubcu pe de o parte dorinta de a tot mai pro-
fund aceste probleme, pe de altä parte i-a creat constiinta de revolutionar,
care nu poate convingerile sale de actiunile sale: el era
lupte, sä munceascä neobosit, pentru a rästurna nedreptatea socialä.
se face
de a se face preot, .
tânärul absolvent al seminarului Infrânge dorinta pärintilor säi
desi are de levies mari greutáti
1870 la Facultatea de Medicinä din Petersburg.
se inscrie

Dintr'un inceput, tânärul student este atras pi incepe sä participe la

activitatea cercurilor revolutionare socialiste.
In acea perioada, främântärile sociale din Rusia erau insufletite de
miscarea revolutionarä din apus, de aparitia lucrárilor lui Marx Engels
(Capitalul a fost tradus limba rusä in 1872) pi de unora
dintre lucrärile lui Marx, Engels, prin pubhcarea in revista Sovreme
condusä de Cernisevschi Dobroliubov. conditiile social-poli-
tice nu erau de naturä sä permitä o largä räspândire o
temeinic5 adâncire a invätäturii marxiste, care deseori era interpre-
tatä in mod nejust.
serle de cercuri revolutionare ilegale care existau 1870-
1873 in Rusia se ocupau in special de studierea difuzarea unor
fond socialist, democrat. Uncle dintre aceste cercuri au inceput a trece
dincolo de rândurile tineretului studios, au cäutat
spre muncitori
popor", spre
- in mod foarte restrâns
Pentru a putea
soväelnic - mai
mndrepte atentia
spre
literatura necesar5,
aceste cercuri au cAutat sä-si asigure rusi revolu-
tionari. Desi venit dintr'un colt al tânärul N. Zubcu
gäsit repede prieteni, tovaräsi de Infläcärate, printre membrA acestor
cercuri. Ca si ei, N. Zubcu socotea o principalä aceea de a studia
intens pentru a avea o temeinicä pregätire profesionalä deoarece astfel
putea fi mai de poporului.

www.dacoromanica.ro
 75 DE ANI DELA MOARTEA LUI N. PETROVICI ZUBCU CODREANU 1267

Studiind materiile legate de insusirea alese, el n'a neglijat

istoriei popqarelor, al desvoitärii vietii sociale. N. Petrovici, ase-
meni prietenilor säi, socotea cá ...prin nurnai sprijiniti pe
luptä vor putea rupe masca cea a minciunii acestei lumi a nedrep-
actuale". de acord orientarea cercurilor revoIutio-
nare spre o activitate directä, largä, In folosul poporului, N. Zubcu amânä
examenele de doctor in rnediciná, primepte din cercurilor din
Moscova pi Petrograd insärcinarea de a pleca in pentru a orga-
niza prin Iasi-Chisinäu un drum de trecere a literaturii revolutionare ve-
nitä din Elvetia, dela emigranti. Munca sa-a fost usuratä de cunoasterea
deopotrivä a limbii ruse a limbii române : el a putut astfel st ia legätura
tinerii democrati din tart, pi munca. Cu ajutorul lui s'a trans-
mis in Rusia: Vperiod", volumele I, H, III, ,,Rabotnic", Nr. 1, 2, 3, 4, 5,
Hitrala Mehanica", Mujitcaia Pravda Rascazâ noroda", Parijskaia
Comuna", Obscina" etc. In acelapi timp, credincios pärerilor sale de a
merge In popor", el se duce in mijlocul muncind laolaltä cu ei,
lämureascá pi st-i ... Intäreascä in speranta apropiatei sale
(a táranului - El. R.) de nevoi, de asuprire, de tiranie... de exploa-
tatorii pi säi..."
Ideile sale despre viata socialä, despre starea de lucruri din epoca sa,
fac sä afirme limpezime : ... Când am trecut Rubiconul
ziceam aicea, pe malul acesta, ca acolo, pe 'acela, tot ace-
-leap! primejdii, tot aceleapi nevoi, tot minciunä sociall..". Dar
increderea lui lupta pentru schimbarea acelei vieti de impilare, il face
adauge de nädejde: ... voi gäsi eu de luptä, cl
numai prin luptá vom minciuna vom apäta dreptatea"
restabileascä legAturile rusä gá-
seascá acei de luptä", el incearcä termine de medi-
ciná. Avu mult de luptat ingustimea de spirit pi birocratismul : numai
dupä ce fu retrogradat un an, i se admise se Inscrie anul V al
de din
In studentiei a un grup de studenti români de-
la care se adáugau ativa In cadrul discutiilor
ale acestor tineri, sä-si fact tot mai malt interesul pentru proble-
mele sociale, pentru traiul poporulul.
In timp, cu revolutionari rusi, emigrati in tara
noastrá, pe care el ajuta, real activitatea sa revolutionarä. Restabi-
legáturilor cu Elvetia Inviorá activitatea centrelor de trecere a
ilegal spre Rusia prin etc.
In 1876 acultatea de medicinä. Folosindu-se de specificul
seriei pentru care se pregätise, N. Zubcu a cerut fie repartizat medic de
t0 a (op. cit.1.
Dintr'o scrisoare a lui N. P. Zubcu Codreanu.
* www.dacoromanica.ro
1268 FLORENTA RUSU

plasä pentru a merge popor". Astfel, la sfársitul anului 1876

putul anului 1877 el ca medic inter plas5 din fostul judet Tutova.
Aici mizeria, säräcia, bolile, mortalitatea crescutä, direct,
conditiile grele in care se scurgea viata táranului vläguit de boier
arendas. Dragostea lui pentru popor, indignarea de cruzimea jefuito-
rilor poporului, se Impletesc strâns cu dorinta lui tot mai aprig5 de a
pentru a schimba acea stare de lucruri, devenind tot mai convins cd va
räsäri si pentru adeväratul soare al regenerärii sale".
In primävara anului 1877 este mutat iinteo plasä din Arges. Era tim-
unor främântäri: Serbia Muntenegru se räsculaserä un
an impotriva stäpânirii Pentru a sprijini popoarele din Bal-
cani, a cáror släbea irnperiul otoman, si pentru urma politica sa
de Turcia, Rusia declarase räzboi Turciei. In timp ce se duceau trata-
tivele Rusia si privire la trecerea trupelor pe
toriul tärii noastre, in se ciocneau interese potrivnice privire la po-
zitia României fatä de acest räzboi. Identificándu-se interesele poporului
a României devenise o a doua patrie, N. Zubcu nu stä de o
parte : insufletit de conceptii umanitariste, avand anumite idei -
confuze - despre originea caracterul räzboaielor, el participa la
räzboi : pe de o parte cadrul activitätii intense ce se ducea pe atunci
pentru difuzarea literaturii revolutionav ruse in randurile ruse,
iar pe de altá parte inträ voluntar In serviciul sanitar al armatei ca medic
de ambulantä. In 1878, spre primävarä, armata ce o vreme
se de reglementarea situatlei sale prolate, intreprinde o cälätorie in
principalele centre in care urmärea cunoascä sä participe intensi-
ficarea activitätii cercurilor revolutionare. In aceastä perioadä in scriso-
rile sale apare tot mai din ideile pe care le sustine, probabil a
noscut unele din ideile in operele lui Marx, ceea ce are o
sebit de mare influentä asupra formatiei sale spirituale, desi continuá sä
poporaniste si revolutionar democrate.
In tirnpul acestui drum se insä de pericarditä. Boala
inexact diagnosticatä, se vindecä numai aparent. Amenintat sä fie arestat
pentru activitatea sa revolutionarä, el fuge spre Curtea de Arges. Boala i
se agraveazä. La 31 Decembrie 1878 moare. Ultimele lucruri care,s'a
pentru care s'a sbátut ultimele forte au lost : stäruinta de a nu
fi inmormântat cu preot, pentru a i se-respecta convingerile sale ice,
ateiste dacä el n'a reusit sä indeplineaseä tot ce ar fi
ar fi trebuit, generatiile viitoare vor sä aceasta.
Prima dorintä nu i-a implinitä. Autoritätile
au impus forta religioasä.
Cea de a doua dorintä a sa, Indreptatä spre viitor, s'a indeplinit
Pe patul de moarte el dictase o scrisoare catre prietenii säi in care ;
Mor regret n'am reusit sä fac nimic pentru Pun
www.dacoromanica.ro
 75 DE DELA MOARTEA N. PETROVIC1 ZUBCU CODREANU 1269

speranta pe copiii vostri. ca din ei creascä nu care

fraze frurnoase, ci adevärati luptMori pentru cauza poporului"
N'a avut dreptate c n'a reusit nimic pentru Roma-
nia. El a fost unul dintre cei care au venit s indeplineasc o sarcins revo-
lutionarä pe teritoriul trii noastre, s'a integrat in viata lupta elementelor
progresiste de pe din tara noastr, devenind un lupttor de frunte
al primelor cercuri revolutionare pi se pare si initiatorul editkii gazetei
Socialistul", ce apare in Mai 1877. Munca si lupta lui, sunt de nedespärtit
primii pasi ai miscrii socialiste din tara
S'a indeplinit a doua parte a celor spuse de el pe de moarte.
Clit lupte indelungate pi in grele incercäri, clasa muncitoare din Ro-
mania leninist, partidul comunistilor ...adevä-
rati luptätori pentru cauza poporului".
Poporul muncitor, clasa muncitoare, de P.M.R.,
idealurile mull superioare pe care nici nu le putea intrevedea
Petrovici Zubcu Codreanu.
Sumara prezentare a acestei vieti scurte dar de infäptuiri tre-
bue completatä prezentarea unora dintre ei aspecte, care
fac din N. Petrovici Zubcu Codreanu o figurd a miscrii
tionare din tara in anii 1874-1880.
Prin formatia sa politicä, N. P. Zubcu a fost sub puternica
a ideilor democrate ale carilor revolutionari rusi premarnipti.
cunoscuse din operele lui Cernisevschi, Belinschi, Dobroliubov,
se pAtrunsese de inaltul spirit de cinste si in lupta pentru binele
poporului. Ideile revolutionare ale acestora, cele mai Inaintate idei de
de aparitia pi marxismului. Aceste idei au sä
enteze desvoltarea inaintate din tara noastr, in epoca premerg-
toare venirii lui Zubcu. El a gäsit, la vreme dupä sosirea in Ora,
prieteni de idei care nu se poate nu fi cunoscut acest izvor de de
inaintate, pe care il reprezenta pe atunci miscarea revolutionarä
mocrat din Rusia.
Pe acest fond de idei, se pare cä s'au altoit unele idei desprinse din
operele lui Marx pi Engels. Ideile formulate de el, asupra statului,
familiei burgheze, asupra religiei etc. dovedesc toate confuziile
deformärile ce se cea mai inaintat din tara noastr In
acea epoc.
Pentru a ilustra conceptia pe care a avut-o asupra anumitor probleme.
ne vorn opri sumar asupra modului in care el problema träneasc5
si rezolvarea ei, pozitia lui de in general si de rkboiul de
in special pi rolul lui in activitatea cercurilor revolutionare.
Problema care interesat in mod deosebit pe N. P. Zubcu

' M. Nicolac Ed. Partidului Cornunist 1946, P. 28.

www.dacoromanica.ro
 FLORENTA RUSU

a fost problema täräneascä, sau, mai precis, cunoasterea din carti din
realitate a situatiei semiiobage. Situatia de mizerie a
l-a indignat Intotdeauna, inversunat Impotriva asupritorilor pi jefuitori-
taränimii truditoare. In perioada copilkiei, prima etapä a in
pi in tirnpul a fost medic de plasa, a avut posibilitatea
housed indeaproape situatia täränimii.
Intr'o scrisoare pe care o trimite la 31 Martin 1877 znuiprieten,
inunca sa, conditiile in care ea se si mod cri-
tic situatia täränimii din regiunea unde se afla : ...tocmai acum eu -
N. Zubcu -
mete despre starea täranului
hind in Bucuresti eram optimist mare in parerile
El aratä cd cea mai mare parte din
locuitorii poporatiunii rurale este de cinci sau de zece ori mai inaintati in
mizerie proletariatul din Europa apuseanä. Nici un proletar in Eu-.
ropa nu-si are munca 5 ani inainte". La noi, enorma
tate, 90 % din improprietkiti (N. Zubcu se la legea din
1864) vândut pe 4-5 ani Mainte munca, o pot face in timpul
priincios al agriculturii...", Pe nici intr'o muncitorul nu-si vinde
munca preturi de barbar ca la noi...".
Indignat de infioratoarele conditii higenice", care astfel
ploatat este condamnat traiasca, N. Zubcu indica urmMoarele cifre
cepând din 1859, anul ...de consolidare a statului român... se incepe morta-
litatea cea mare a românilor: in 1859 mortalitatea nou era de 57%
in 1872 de ".
Cauza situatiei grele a jugului pi capi-
talist, nu era de Zubcu. Influentat de idei poporaniste, el nu
explica just cauza mizeriei taranimii.
Dar el in mod situatia grea a täränimii, sincer
nätätirea acestei situatii. Cele descrise de Zubcu sunt confirmate de insusi
Kogalniceanu in anul 1872 la Camera, prilejul discutärii modificarii unor
articole din legea tocmelilor agricole. El spunea Comune intregi
s'au ruinat din libertatea" mare, care s'a dat fieckui täran de a se angaja..
in altä parte prin biciul ce s'a pus asupra-i ca uzeze de aceastä liber-
tale". Cei de peste Milcov pot spune Moldova 7 ani de zile a fost foa-
si acest timp s'au multi arendasi, care pentru o chili de
rumb au angajat munca täranului pe eMe 5 ani de 1
Desi N. Zubcu vedea just situatia influentele popo-
raniste faceau pe Zubcu sä nu-si poati explica stiintific, cauza
tuatiei El vede cä nu brätienistii vor problema. Dar el
nu vede suficient rolul clasei muncitoare. Lipsa de perspectivä in
zolvarea probleme intrista adeseori. ...Liberalii nostri, acum la
putere (spunea el in scrisoarea referindu-se la guvernul Brätianu)
n'au fäcut nimic pentru indreptarea räului, pi dupä cum i-am vazut in Ca-
Acte 1i legiuiri privitoare chestia traneascil, 1907, p. 14.

www.dacoromanica.ro
 75 DE ANI DELA MOARTEA LUI N. PETROVICI ZUBCU CODREANU 1271

merá, ei nid nu sunt capabili de a face ceva", ...astfel täranu-

lui pi prin urmare al natiunii este gro-
zavi pentru dânsa...".
N. Zubcu prin popor - ca revolutionarii din vremea
aceea mai ales pe tdrani. In timpul cum tot greul este
dus de massele populare, N. Zubcu se referá la ambele forme de contributie
a poporului sustinerea räzboiului : prin ce-§Ljertfeau viata", pi
prin rechizitiile care iroseau tot ceea ce cu greu agoniseau satelor.
...Dela nostri araci, lipiti pamântului, se rechizitionau ultimul
sac de ultima capitá de Cäräusii mânati ca nipte vite pi
ca traista merinde pentru drum, plecau armata
dincolo de Dunäre unde isi pierdeau vitele, cäruta adeseori isprä-
veau viata spital din Bulgaria"
Desi Zubcu Codreanu n'a inteles precis cauza acestei situatii grele a
täranilor din punct de vedere economic, social si cultural, desi n'a
zärit nici modul de rezolvare a acestei situatii, pärerile lui au o importantä
deosebitä in ceea ce modul de a privi problema. Atitudinea lui
bativá, dragostea lui de ce suferea, pot fi
azi un exemplu de calda dragoste pentru popor, de serioasä preocupare de a
imbunätäti situatia acestuia, de cu poporul. Nu putea
atunci in mod Tharxist problema täräneascä, dar, putea chiar a
reusit, sä contribue la trezirea interesului pentru täränimea muncitoare,
scopul schimbärii situatiei sale.
altä chestiune in care atitudinea lui N. P. Zubcu are o
importantä, este pozitia sa fatä de räzboaie in genere fatä de cel din 1877
in special.
In scrisoarea din 2 Mai 1877, care se consultä cu un prieten asupra
hotäririi pe care se pregätea sä o pi anume participarea sa la räzboi ca
medic voluntar, Zubcu spune cä s'a decis sä se ducä acolo unde sunt
bite vieti tinere pi puternice". Dusman al räzboaielor strasnic doritor
de pace, el vrea sä sângele care va curge in lui
era de a vedea realizarea unei vieti line, in care ...omul unit
omul, fratele lui".
El de r5zboaie pe spoliatori, a putea, in conditiile de
atunci, marxist, cauza a räzboaielor.
Totusi, desi neclar, se contureazä la el párerea r5zboiul purtat
atunci de in vederea independentei sale, este just. Ast-
fel cäläuzit de ideile sale indemnat de marea sa dragoste pentru oameni,
el armatei in mod voluntar servicille sale de medic.
räzboiului, a participärii sale la räzboi, este dintre cele

O 1880, R.P.R.

www.dacoromanica.ro
1272 FLORENTA RUSU

agitate mai plinede lapt din intreaga sa care niciodatä n'a fost
calma.
Sarcirra de a literatura revolutionarä putea fi indepli-
acum mai usor, mai direct. S'a desfäsurat in acea vreme o
activitate de difuzare in rândurile armatei ruse a drtilor ziarelor de pro-
pagandä revolutionarä.
Prin Zubcu prietenii säi, aceste materiale ajungeau pânä la Adri-
anopole, mai iute ca ordinele contraordinele Ducelui Nicolae. Corespon-
dent al revistei Obscina" care apärea Elvetia, este si räspánditorul ei
in rândurile ruse. In vitrinele librkiilor din_Bucureati apäreau
cräri cu continut socialist, aduse greu in pe care in acest fel
Rusii le puteau cunoaste, ce in Rusia era desävársire oprit.
Multumitä actiunii cercurilor in fruntea drora stätea Zubcu, ofiterii
rusi s'au putut in ...cu o idee onestä folositoare pentru li-
bertatea poporului rus", astfel ei vor avea dreptul si datoria, de a
lupta pentru libertatea cea a popoarelor din Rusia"
Ducând aceastä activitate rândurile armatei ruse, N. P. Zubcu
dreanu n'a incetat munca de intensificare a activitätii socialiste românesti.
In datele cuprinse brosurä Nicolai Petrovici" publicatä la Ge-
neva limba la un an dupá moartea sa, se spune cä in acea perioadá
Zubcu era preocupat de tipärirea unui ziar (e vorba probabil de Socia-
listul") de punerea bazelor cercurilor socialiste 2
Aceastä informatie, precurn pi rnajoritatea ideilor cuprinse in artico-
lele nesemnate ale acestui ziar care apare la 17 zile dupä ce Kogalniceanu
citise in Parlament declaratia de independentä a României, indid in Nico-
lae Zubcu pe care a influentat (dacä n'a condus chiar direct) Infiintarea
pi acestui ziar.
Ziarul, care in articolul säu de fond aratä care este scopul pentru care
apare, urmärea sä creeze curente principale in opinia publid româneascä".
Continutul gazetel concretizeaz5 aceste principii, in articole (nesemnate)
pi in poezia semnatä de D. N. Saphir, in care se afirma gazeta nu ac-
ceptä nedreptatea, oprimarea popoarelor de tirani spoliatori. arti-
Resbelul" se manifestä indignarea fatä de distrugerile si victimele pe
care le räzboiul, se explid rkboaiele prin vina spoliatorilor
celor puternici care au spoliat pe slabi". Desigur, autorul nu se pu-
tea ridioa pe atunci la inältimea conceptiei socialisrnului in pro-
blema rkboaielor, dar, desi existá o puternicä notä de umanitarism", apare
totusi si ideea cá unele räzboaie sunt justificate, cum ar fi acel rkboi dus
de Franta revolutionará pentru a se apära in 1793 impotriva coalitiei sta-
telor feudale, sau sarcina României in 1877 de a-si cuceri
0 pagina din Socialismul s, Acad. R.P.R.
M. Roller, op. cit., p. 21.

www.dacoromanica.ro
 75 DE ANI DELA MOARTEA LUI N PETROVICI ZUBCU CODREANU

Nota acestui pi a intregului ziar de aitfel, dovedeste puter-

influentä a ideilor lui Zu5cu. Acest ziar exprimä ideile general-demo-
cratice ale secrete revolutionare ce existau acea vreme (lace-
pänd de prin 1874-1875) in tara noasträ.
Aceste cercuri exprimau ideile luptei impotriva rânduelilor existente,
mai ales in interesul säräcimii satelor. Ele räspândeau ideile democratilor
revolutionari rusi, care reprezentau cel mai Malt nivel atins in gândirea
revolutionarä premarxistä.
activitate a cercurilor secrete, a pregätit terenul pentru
derea marxismului tara noasträ.
Aceste cercuri, special Zubcu, legau lupta pentru independentä, de
rezolvarea problemelor sociale, socotind numai desfiintarea liranier, a
spolierii" si a spoliatorilor", poate realiza frätia oameni pi lo-
rirea artei, sub scutul päcii", cum se preciza in ziarul Socialistul").
Din cauza másurilor guvernamentale ziarul n'a putut trece de primele patru
numere, dintre care al patrulea a apärut cu un nume schimbat. acum
s'a pästrat numai primul numär.
Activitatea cercurilor revolutionare din tara noasträ', in perioada räz-
boiului 1877, reprezintä o paginá nescrisä. In acest timp s'au cimentat
mai puternic legáturile de prietenie poporul rus pi poporul
prilejul luptelor dela Plevna putredului imperiu otoman.
Dar totodatá s'au cimentat legâturile revolutionare ruso-române, fie prin
literatura revolutionará ráspänditä, fie prin legätura schimbul de
idei, intre ostasii români rusi. Unele ziare liberale semnalau in Mai 1877
et unii agenti ai armatei ruse" in sate propagandä contra
lui" pi promit tiranilor lmpärtirea pämântului. articole provocatoare
urmäreau justifice" ostilá a cercurilor guvernamentale de
tot ce era pi actiune
legáturä moire revolutionarii români rusi, intre ostasii
ranii) români pi ostasii (*ant) rust, in perioada in care nemul-
tumirea masselor populare care au trebuit tot greul räzboiului
crestea, a dus la intensificarea revolutionare tara noasträ.
Conditiile create prin scuturarea jugului otoman pi cucerirea indepen-
ajutorul ostasilor rusi, a favorizat desvoltarea
Cu trädarea burgheziei pi aceasta a dus la crepterea
numericä a muncitoare, la intensificarea luptei de clasä, la
organizarea ulterioarg a muncitoare. Cercurile socialiste, exem-
plul cercurilor din Rusia, incep indrepte tot mai mult atentia spre
mipearea muncitoreascá. Aceste cercuri, organizate de luptátorii români
ajutorul lui Zubcu al altor revolutionari rusi refugiati tara noasträ, au
dus la organizarea primelor cercuri muncitorepti. Gh.
Gheorghiu-Dej : Incepând cu crearea primelor cercuri munci-
toresti, cursul desvoltäri a miscärii noastre muncitoresti este

www.dacoromanica.ro
1274 FLORENTA RUSU

entat cursul miscärii revolutionare din Rusia" influentg a

crescut in anii räspândirii marxismului In Rusia a atins inalta culme
când a în tara noastrá leninismul, s'a creat P.C.R. a in-
semnat victoria a leninismului asupra oportunismului micarea
muncitoreascg
*
Prin munca sa plinä de abnegatie pentru räspândirea ideilor revo-
lutionare, prin activitatea sa in cadrul primelor cercuri socialiste din tara
noasträ, N. P. Zubcu Codreanu reprezintg o de luptätor pen-
tru progres pi libertate.
Insufletit de marea dragoste pentru popor, cMguzit de ideile
intate ale marilor revolutionari democrati N. P. Zubcu are un
de-cinste in primele pagini ale miscarii revolutionare premarxiste din tara
noastrg.
Ce omagiu mai cald am putea aduce noi astázi acestui lup-
tätor, care aducând mesajul revolutionar al poporului rus, s'a identificat
durerile pi ngzuintele poporului nostru, pi a fäcut din viata pi munca
sa un sprijin pentru primii pasi ai miscärii din tara noastra
decât lupta noasträ victorioasä de azi?
Abia pase ani au trecut dela abolirea monarhiei, de pl in
repetate de Zubcu de mult depäsesc infäptuirile
nostru liber chiar cele mai visuri ale lui Zubcu
ale tovaräsilor säi de pi de luptä I
La comemorarea a 75 de ani dela moartea sa, putem räspunde cu
mândrie, am Infäptuit ultima sa dorintä : din truda prirnilor
pasi ai miscärii socialiste, au crescut pentru cauza
poporului, pentru construirea socialismului.

Gheorghiu-Dej, Cuvântari, Ed. pentru literaturä politick 1952,

ed. a III-a, p.

www.dacoromanica.ro
 LUPTE MUNCITORESTI IN ROMÂNIA IN ANII 1880-1890
DE

VICTOR RATA

In istoria luptei poporului in secolul XIX-lea pi mai ales in

secolul al XX-lea, impotriva exploatärii pi asupririi de cätre clasele
toare cotropitorii sträini, up de frunte ocupä lupta muncitoare.
la ap"aritia ei pe ai-ena luptei politice ca o clasá pentru sine", clasa
muncitoare din tara noastrl a preluat toate traditiile de luptä ale poporului pi
ridicat la o treaptä superioarä. la baza luptei sale revolutionare
teoria marxist-leninistä, lupta pentru eliberarea de sub
ploatane, proletariatul are rolul istoric de a uni in lupta aceasta pi sub
ducerea sa toate sociale exploatate pi de a le elibera odatä sine
de de exploatare, de a nimici exploatarea omului de cätre orn
pi de a construi o oranduire oranduirea socialistä.
In vederea apärärii intereselor inguste de clash exploatatoare, istorio-
grafia burghezä a falsificat istoria poporului nostru pi a ignorai
factorul esential hotäritor in desvoltarea societätii pe teritoriul
stre, si anurne rolul masselor populare. Istoricii burghezi s'au ocupat de
istpria claselor exploatatoare. uneori aminteau despre luptele celor
acestea erau denaturate vederea intereselor de ale
pi a propagärii povinismului pi de rasä
In cele ce urrneazg, mä voi ocupa de una din paginile de luptä
de clasa muncitoare in istoria noastre pi anume despre luptele muncito-
resti din perioada anilor 1880-1890.
Spre a putea inlelege just luptele muncitorilor din perioada amintitä,
trebue cunoaptem situatia economicä pi din Romdnia burghezo-
de atunci.
In anii 1880-1890, se gäsea perioada capitalismul
trecuse la stadiul de dezvoltare a industrif.

www.dacoromanica.ro
1276 VICTOR RATA

Pini in deceniul al VII-lea al secolului al XIX-lea desvoltarea industriei

rnecanizate era de existenta iobAgiei. De aceea, in acest deceniur
desvoltarea fortelor de productie impunea desfiintarea iobágiei in
Masse le populare pi in primul care pentru eli-
berarea sa, incep a dezläntui rOscoalele. Desfiintarea in Rusia
in 1861 a influentat pi mai malt asupra luptei revolutionare a Ora-
nimii române.
Ca urmare a adencirli crizei politice a orânduirii
in urma desvoltärii fortelor de productie a avantului revolutio-
nar al masselor exploatate pi in special al inatusate de lanturile
iob5giei, clasele stOpanitoare- mosierimea burghezia - au fost
in anal 1864 sä desfiinteze prin lege iob5gia pi legea
In urma legii rurale, s'au creat posibilitsáti mai largi de desvoltare a
capitalismului in in special de desvoltare a capitalismului
strial. Legiuirea ruralä, in modul cum a fost elaboratä pi apoi aplicatä,
usurat asigurarea industriei brate de munck a creat conditii mai favo-
rabile unui ritm de desvoltare mai rapid.
Pe de o parte mijloacele de productie s'au concentrat in máinile unui
grup de capitalisti, pe de altä parte midi produatori dela orase
sate, deposedati treptat de mijloacele de productie, au in
tot mai mare muncitori salariati, nevoiti a-si vinde forta de muncá
listului spre a nu muri de foame. Deci s'au conditiunile necesare
productiei de mArfuri capitaliste. I. V. Stalin In Problemele economice ale
socialismului spune Productia de m5rfuri duce la capita-
lism numai existä proprietatea privatä asupra mijloacelor de productie,
forta de apare pe piatä ca o care poate fi cumpáratä pi
exploatat5 de capitalism in procesul de productie, prin urmare, existá
in tari sistemul exploatärii muncitorilor salariati de
Procesul de diferentiere continuä ruinare a micilor produatori de
rnárfuri dela orase pi sate pi de transformare a in proletari se accele-
reazä Paralel aceasta, se adânceste pi exploatarea. Creste la un bogá-
tia, iar säräcia mizeria. Lipsa de date suficiente care si
exemplifice pe larg acest proces de ruinare a micilor producAtori de
dela orase - a meseriasilor - si de transformare a muncitori
ne problemi.
Cu toate cä in urma desfiintärii prin lege a iobágiei s'au
burghezo-mosiereasc5 conditiuni favorabile desvoltárii eapitalis-
dela productia de capitalist5 manufacturierä la
cea totusi nu trebue scipim din vedere particularitätile
voltárii capitalismului in tara noastrá.
L Stalin, Problemele economice ale socialismului In U.R.S.S. Ed. pentru
politica, 1953, ed. a II-a, p. 15.

www.dacoromanica.ro
 LUPTE MUNCITORESTI IN ROMANIA IN 1880-1890

Una din aceste particularitäti constä in aceea in capitalis-

mul s'a desvoltat mai târziu deck in din Apusul Europei. Aceasta
jugului feudal turcesc a jafului sälbatic practicat de Poarta oto-
asupra popoarelor subjugate, fapt care a frânat desvoltarea fortelor de
producfie chiar desfiintarea lege a iobägiei in urma legiuirii ru-
Tale din 1864 ; desi s'au creat in noastrá condifiuni mai favorabile des-
voltgrii capitalismului, totusi dependenta fatá de Turcia mai re
prezintä o frânä in calea desvoltárii economiei noastre. Caracterul
relafiilor economice cu Turcia, favorabile acesteia pi protectoarei sale
glia, dependenta de Turcia, constituiau unele din piedecile oare
desvoltarea social-economicä a noastre.
calea progresului a fost de nostru cu ajutorul armate-
ruse in pentru independenfei de stat din anul 1877-
1878. Jugul turcesc ce a dominat aproape cinci secole a fost aruncat de pe
urnerii poporului nostru. Din nefericire, in locul säu, burghezia pi mosierimea
au sprijinit asezarea jugului si mai greu al capitalului german,
englez, francez, american etc.
particularitate a desvoltärii capitalismului in constä
in aceea el se desvoltá In condifiunile mentinerii puternicelor
feudale.
Deoarece legiuirea ruralá din 1864, impusä de interesele unor
'prezentanti ai burgheziei dar mai ales de cätre lupta revolutionarä a masse-
largi ale fáránimii, care a fost realizatá de sus de catre clasele dominante
- burghezia mosierimea românä - marea praprietale feudalä
n'a fost complet lichidatä, s'au mentinut economia färii noastre puternicc-
rámásife feudale pi legate de ele resturi ale de exploatare feudale.
Vechile relafii de producfie feudale n'au fost complet lichidate. Resturi ale
s'au menfinut sector important al economiei nationale,
tura, s'au relafiile de producfie noi capitaliste, impuse de des-
voltarea fortelor de productie. Aceasta cä desvoltarea capitalismu-
lui in burghezo-mosiereascä nu a avut pe un
vechile relafii de productie feudale, cä baza a statului burghezo-
rnosieresc nu este curat burghezä desvoltarea capitalismului este
de existenfa rämäsifelor feudale agriculturä. Legea a concor-
danfei obligatorii a relafiilor de productie cu caracterul de producfie
a putut in deplinä libertate n'a putut influenfa (oat a
puterea sa asupra desvoltärii forfelor de De pe urma acestui fapt
au avut de suferit massele populare dela orase sate, care au indurat su-
ferinte mult mai mari, exploatarea si teroarea mult mai cruntá deat In
capitaliste, unde a fost lichidatä puterea feudalá, in perioada când bur-
ghezia a cucerit puterea Consecinfele compromisului burghezo-mo-
sieresc care a avut in a doua jumkate a secolului al XIX-lea, bur-

www.dacoromanica.ro
1278 VICTOR RATA

ghezia pi mosierimea s'au in dome-

niul economic, politic, social si
Din punct de vedere economic, burghezo-mosiereasc5 a fost
aservitä tärilor capitaliste din Apusul Europei care au mentinut-o intr'o stare
de inapoiere. Burghezia românä a transformat tara noastrá de
materii prime pentru sträini intr'o piatä de desfacere a märfu-
rilor capitalietilor englezi, francezi, germani, americani. Inapoierea econo-
a României politica anti-nationalä a capitalietilor a inlesnit
patrunderea capitalului financiar international in principalele ramuri indus-
triale, a jefuirea bogätiilor tirii exploatarea masselor populare,
a dus la transformarea tärii intr'o semicolonie a trusturilor monopoliste
ternationale, ce le aducea profituri uriase.
Guvernele burghezo-moeiereeti din Romania, in frunte cu monarhia
prusacä habsburgica, au dus in interiorul o politica de teroare
exploatare. Masse le largi muncitoare dela orase sate erau lipsite de
drepturi democratice de drepturi politice. Impotriva atunci când se
declanpaa lupte puternice pentru obtinerea drepturilor democratice poli-
tice, era scoasä artileria. Rascoalele pi grevele din
timele decenii ale secolului XIX-lea pi prima jumätate a secolului al
XX-lea, au fost crunt Inibupite in sânge.
In politica externa, burghezia mopierimea romana au mers in mod
permanent pe drumul aceleiaei politici antipopulare, ca pi politica internä.
In primului razboi mondial, in politica sa extern% bur-
urma depindea de politica acelei tiri capitaliste din
Apusul Europei, al capital in perioada respectivä domina In economia
In cursul ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea pi primelor decenii
ale secolului al XX-lea in principalele ramuri ale Industriel tärii noastre, in
band, cii ferate domina capitalul german, ca politica externä a
niei depindea de politica externa Germaniei. Ea se
infäptuia prin intermediul burgheziei române tradatoare 'a ca-
pitalului german in - monarhia prusacä.
Capitalul strain german, francez, englez, de statul burghezo-
a gäsit in conditiuni avantajoase de investitie. Sursele
de prime abundente, mâna de lucru ieftinä piata de desfacere
a märfurilor asigurau capitaliptilor sträini celor români uriase profituri.
Prirnele statistici din aceastä perioadä
- ne aratä ci
-
1870-1880 intrau
toate lipsurile de care
actiune, in in
medie cinci-sase fabric! anual. In majoritatea aceste intreprinderi fac-
parte din categoria industriei usoare. Erau intreprinderi alimentare, de che-
restea, hârtie, sticlä, bere, mori etc.
Desvoltarea capitaHsmului in in ultimele decenii ale secolu-
lui al XIX-lea este oglindita prin desvoltarea retelei de cäi ferate, care

www.dacoromanica.ro
 LUPTE MUNCITORESTI IN ROMANIA IN ANII 1880-1890 1279

perioada anilor 1880-1890 a in constructia de ferate a

truns capitalul strain, in special german.
Desvoltarea industriei, cailor ferate, a comertului etc. a dus in mod
firesc la cresterea muncitorilor. Dar ceea ce trebue remarcat este
faptul in aceastä se in proletariatul industrial.
Industria mare
seriasii
proletari.
orase - pe micii producatori individuali-
transformä in muncitori salariati permanenti, in

Desvoltarea industrii mecanizate rupe definitiv un numär tot mai

mare de muncitori de mica gospodarie pi-i lucreze
tatea timpului In intreprinderea capitalistului. In felul acesta, ei devin pro-
letari, care se deosebesc de muncitorii din stadiul anterior de desvoltare a
capitalismului - stadiul manufacturii. muncitorului se petrece in
rnajoritate in intreprindere, este legatä de intreprindere. Exploatarea
devine pe ce trece, pe ce se capitalismul, mai accentuatä.
Capitalismul in goana dupä profituri maxime ziva de munca, scade
salariul. Muncitorul este lipsit chiar de timpul necesar ingrijirii sale fizice.
Repausul duminical nu exista. Nici o lege nu reglementa relatille dintre
muncitor pi patron. Muncitorii erau la discretia capitalistului, care alerga
sä profituri mai mad, sä-si Intreprinderea, intensi-
f ice de exploatare prin scaderea salariului, prin introducerea in Intro
prindere a muncil copiilor femeilor, a dror de mund o mult
mai ieftin si o folosea ca un mijloc de a muncitorilor
miff de salariul de mizerie primeau, de conditiunile grele de de
purtarea brutalä a patronului sau a maistrilor.
Ruinarea ca urmare a desvoltärii capitalismului in
agriculturä, alunga spre zi cu zi un tot mai mare de brate de
muncä, pe care le foloseau pe de o parte in Intreprinde-
rilor, iar pe de altä parte - creandu-se un numär de - in lupta im-
potriva muncitorilor, in vederea nivelului de In felul acesta,
paralel cu desvoltarea Capitalismului industrial, se desvoltä clasa
toare, se addncepte contradictia proletariat pi burghezie. Pentru des-
voltarea intreprinderilor au nevoie de acumularea de plus-
valoare prin exploatarea muncitoare. De aceea luptá pe toate cäile
o plusvaloare mai mare, diferite metode pentru a
dea muncitorilor pi capitalul.
La muncitorul luptá sä un ajutorul
ruia sä poatä sä-si asigure cele necesare intretinerii sale pi a famillei. In
In care este mai organizatä, mai puternica, in aceeasi
muncitoril sä salariul in ofensivei capitalipti-
care imping pe muncitori mizerie. Din aceste interese deosebite de

www.dacoromanica.ro
 VICTOR RATA

neimpäcat dintre burghezia exploatatoare proletariatul exploatat, decurge

ce desvoltä lupta de dust a proletariatului.
In fata exploatärii capitaliste, muncitorii luptä. Ei cä in timp ce
fabrica capitalistului se desvoltä, patronul se conditiunile
de viatä devin tot mai grele.
Chiar muncitorti din stadiul de desvoltare a manufacturilor capitaliste
nemulfumifi de conditiile grele de de salariul pe primeau
pi ridicau in patronului revendictri. Uneori aceste revendicäri erau satis-
fäcute, alteori nu. Dar muncitorul din manufacturá nu s'a ridicat la nivelul
proletariatului industrial. Atunci cänd s'a desvoltat productia indu-
strialä capitalistä, când muncitorul a fost rupt complet de gospodäria sa
legat permanent de intreprinderea capitalistului, el simte tot mai mult nece-
sitatea unirii in lupta Impotriva patronului. Insäsi fabrica, uzina, a creat
condifiunile necesare luptei organizate unite a muneitorilor.
Ea a stráns pi concentrat la un un numär mare de muncitori. Aci
ei impreunä, sunt exploatati deopotrivä, maltratati etc. Aici munci-
au posibilitatea sä-si destäinuie unii altora nevoile, greutätile, durerile
cautä rezolvarea acestor neajunsuri pe o cale comunä, ei incep
sä simiä puterea pe care o defin prin lupta unitä.
Acum, izolatä a muncitorului pe care o foloseau in perioada
anterioarä de desvoltare a capitalismului - perioada manufacturierä - ia
mai organizate. Se tot mai mult spiritul de solidaritate
Muncitorii stabilesc revendiarile in comun, le prezintá patronului
in comun pi luptä uniti pentru satisfacerea acestor revendieári.
Lupta odinicarä spontanä izolatä a muncitorilor s'a ridicat La un
stadiu la o luptä organizatä, care antreneazä tot mai des munci-
tort din intreprinderea respectivä. Incep grevele muncitoresti. Mai
grevele sunt izolate, mai organizate, de de
desvoltare a muncitorilor. Dar ct se desvoltä centrele indu-
striale, cre$e numärul fabricilor al muncitorilor, creste con-
muncitorilor, se numärul grevelor, a se generaliza
grevele muncitorilor. In focul acestor lupte greviste parfiale, muncitorii ca-
de luptä, cautä sä gäseascä metodele de luptä cele mai
si eficace in vederea obtinerii satisfacerii revendickilor Este
o perioadä de timp in care muncitorii cäpätänd experienta,
dau searna sä aibä un fet bine definit.
In focul grevelor, muncitorii se ridicä la necesitätii
organizärii luptei pe scarä nationalä, la intelegerea necesitätii luptei
in vederea unui scop bine definit, lupta politicä pentru eliberarea de sub
jugul capitaliste de sub teroarea burghezo-mosiereasa. In
lupta patronii, muncitorii se ridia la intelegerea faptului trebue
ducä lupta impotriva capttalistilor exploatatori nu 'impotriva sau

www.dacoromanica.ro
 LUPTE MUNCITORESTI IN ROMANIA IN ANII 1880-1890 '1281

altuia dintre patronii izolati. Ei dau seama se gäsesc in luptä fron-

tul unit al sprijinit de capitalist, pi acestui front nu i
se poate opune frontul de luptá al proletariatului, al muncitori-
din toate fabricile si din toate ramurile economiei, in vederea smulgerii
puterii politice din burgheziei instauririi dictaturii proletariatu-
lui. In felul acesta, lupta muncitoare dusa in vederea unui scop bine
definit se la un nivel tot mai
Lenin, combätând conceptiile oportuniste asupra de clasä,
bMând pe din Rusia care falsificau teoria marxistä despre lupta
de clasä arate muncirtorii trebue sä ducä numai pe
plan economic Iupta politicä s'o lase pe partidelor burgheze, spu-
nea lupta muncitorilór impotriva capitalismului devine luptä politick pe
mäsurä ce devine de clasr.
Procesul acesta de intensificare a de a proletariatului din
Incepe in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.
Intre anii 1870-1880 in burghezo-mosiereascä - ca urmare
a industrial pi adâncirii expIoatä'rii - au pri-
mele manifestäri spontane ale luptei muncitorilor pi primele greve muncito-
resti. Izvorul acestor lupte revolutionare se gäseste in esenta exploatärii
inasselor muncitoare dela orape pi in lipsa de drepturi democratice poli-
tice a acestor masse. Desvoltarea capItalismului in In aceste
cenii-ca in tarä capitalistä -a fost de adâncirea exploatärii
masselor, de adâncirea pauperizärii creptea bogätia la un
cu atât se adâncea säräcia pi mizeria la celälalt Din docu-
mentele timpului, rezultä cá muncitorii din intreprinderi erau fortati sä lu-
creze 14-16 ore pe zi pi in tot cursul anului, deoarece repausul duminical
nu exista. Conditiunile de muncä erau grele. Se in ateliere, desvelite
neincMzite. Muncitorii erau nevoiti sä lucreze pe un de mizerie
bätaia vântului, arsitä, ploi pi ger. De sänätatea nu se ingrijea
nimeni.
La toate aceste greutäti, se mizeria, supravegherea mesterilor,
unelte ale capitaliptilor, brutalitatea pi teroarea patronilor, libertate,a ca-
pitaliptilor de a arunca stradä voesc pe muncitori si mai ales
atunci ipi cer dreptul la La toate acestea, muncitorii au räspuns
prin luptä. Ei arätau patronilor nemultumirile in caz eä nu erau satin-
intreprinderea in vor gäsi o posibilitate de a-si
vinde forta de muncä pe un salariu ceva mai mare. Astfel de räzvrätiri pi
inceputuri de grevä au avut pe santierele de constructie a cällor ferate,
concesionate de atre capitalul german, portal Bräila. Dar aceste pro-
teste, manifestäri de nemultumire greve spontane nu puteau duce
la satisfacerea revendickilor muncitorilor, alit mai la imbunätäti-
rea tel spre care tindeau. Lupta muncitorilor era slab organizatä

81 - Studif referate - c.
www.dacoromanica.ro
1817
1282 VICTOR RATA

pi Ea constituia de abia luptei constiente a proletaria-

tului -ce se desvolta. Capitalismul industrial era slab desvoltat ca
urmare a acestur fapt si proletariatul era putin desvoltat pe atunci. Totusi
prin luptä, proletariatul din tara se de pe atunci
ca fortä socialä careia apartine viitorul care avea rolul istoric de a
duce societatea
Paralel cu luptele izolate, spontane ale muncitorilor,
in focul acestor lupte, apar organizatiile sociatiste, care aveau menirea de a
lämuri pe muncitori asupra scopului luptei de a organiza
proletariatul la lupta revolutionarä.
Grevele stint una din formele principale de economica a prole-
tariatului, dar nu unica. Ele sunt o a luptei revolutionare in
luptei politice pentru burgheziei si instaurarea dictaturii proleta-
riatului. Era necesar ca proletariatul dela lupta economicä
la lupta pe teren politic, si se organizeze din punct de vedere politic inde-
pendent de burghezie pi formuleze programul de luptä.
In anul 1874, apar in cu ajutorul revolutionarilor rusi pi sub
direda influentä a miscarii revolutionare din Rusia primele cercuri revolu-
tionare. Cercurile si-au pus de a organiza pi a conduce lupta poporu
lui pentru drepturi democratice pi impotriva exploatärii. Cercurile acestea
se vor intari luptelor dintre 1880-1890 pi vor duce in mod
necesar, la crearea partidului muncitoresc.
pentru independenta nationalä 1877-1878, rind poporul
ajutat de poporul rus scuturä jugul otoman, desvoltarea capitalismu-
lui anii 1880-1890 cunoaste in un ritm mai 'accelerat. Din
plusvaloarea de catre capitalisti de pe spinarea masselor muncitoare
dela orase sate, ajutorul legilor protectioniste a favorurilor acordate
de stat, se construiesc in Romania aproximativ 12-15 intreprinderi
Majoritatea acestor Intreprinderi beneficiau de prevederile legii industriale
din 1887. De lege profita capitalul strain. Aceasta se
desvolta proletariatul industrial in tara noastra. centrele indus-
triale in special extractivi Desvoltarea ref elei de cale
rea extractiei de petrol si cärbune, combustibilul necesar punerii in
miscare a locomotivelor precum si a pi atelierelor legate de
constructia intretinerea cailor ferate.
anul 1886, din cauza exploatärii crude, a mäsurilor
riste, a conditiilor grele de se in principalele centre
dustriale 'ale tirii o serie de greve muncitoresti. Spre deosebire de grevele
anterioare anului 1880, acestea sunt mai bine organizate, revendicäri
mai precis formulate si de mai lung5. Experienta in
tele anterioare a arätat muncitorilor ci ei trebue sä se uneasci in
pi si se sprijine in mod reciproc. Rezultatul prin de

www.dacoromanica.ro
 LUPTE IN ROMANIA IN ANII 1880-1890 1283

dintr'o intreprindere nu mai rämâne o ce preocupä numai mun-

citorii respectivi, ci devine o problemi pi a muncitorilor din celelalte intre-
prinderi din orapul respectiv sau din alte centre muncitorepti. Aceptia tre-
ceau la actiune spre a obtine pi ei aceleapi drepturi. Foloseau in lupta
aceleapi metode sau descopereau altele superioare. Luptele
grevele incep a se generaliza. Ele cuprind massele din ce in ce mai largi de
muncitori, indiferent de nationalitate, religie etc. Rând pe rând, muncitorii
din diferite ramuri industriale si din diferite centre muncitorepti declarä
greve.
In Octombrie 1886, are greva muncitorilor tipografi din
treprinderi din Bucurepti Moderna" si Gal". Cauza grevei eta crunta
exploatare a muncitorilor, mare de ore de munc purtarea bru-
a patronilor. Patronii tipografi, spre a putea f oria pe muncitori sA
cepte salariile prelungirea ziei de alte metode de
tare, foloseau in mare mäsurá mâna de lucru a copiilor, numitii elevi".
ateliere tipografice In care acestor apa zipi elevi" era egal
cu numärul muncitorilor chiar depäpeau. Apa de ziarul tipogra-
filor Gutenberg" din I Mai 1889 publicä o statisticA a tipografilor din tark
in care se pun in fatá muncitorilor angajati numärul
piilor, elevilor". Tipografia Carol Gal" avea 23 lucrätori pi 18 elevi. Tipo-
grafia Moderna" avea 22 pi 10 elevi. Tipografia P. M. Cucu"
avea trei lucritori pi zece elevi. Tipografia ,,C. avea 15 lticrAtori
pi 18 elevi etc.
Numárul exemplelor poate continua. Muncitorii tipografi dindu-pi
seama de faptul patronii munca ca mijloc de concurentä
pi de scAdere a salariilor cerut interzicerea folosirii copillor
tipografii.
Muncitorii tipografi din Bucurepti, ca si din Iasi care au declarat
greva in Decembrie 1887, au pus patronilor urmätoarele revendicäri mai im-
portante.
1. salariilor 20 lei pe
2. Sporirea a bucata.
3. se timpul de dela 9 ore zi.
4. nu mai fie folosili elevii, limp sunt muncitori lucru nici
prelungite orele de cu acordul.
5. nu fie dat niciunul din muncitorii grevirlti, etc.
In urma muncitorilor grevipti, patronii au fost nevoiti satis-
fact unele din revendicgrile formulate de muncitori. Acest fapt a influentat
asupra muncitorilor din celelalte ramuri industriale care era" deasemenea
exploatati pi care incep cA numai prin pot obtine
satisfacerea revendicArilor Tot in anul 1887 muncitorii din
Bucurepti declarä grevä impotriva

www.dacoromanica.ro
1284 VICTOR RATA

Cele importante greve din deceniul al nouälea al secolului al

XIX-lea sunt grevele muncitorilor din Galati pi din anul
1888. Aceste greve sunt importante atat prin numärul mare de muncitori
care au participat la ele, pi influenta ce au avut-o asupra mund-
torilor din alte ramuri industriale asupra altor categorii sociale.
Reteaua de cäi ferate România burghezo-mosiereasd s'a desvoltat
târziu pi mai ales dupa 1870.
In legäturä desvoltarea retelei de ferate s'au desvoitat ate.
lierele de ferate. Acest fapt a dus la cresterea numärului muncitorilor
parte din reteaua de cäi ferate ateliere erau in proprietatea
statului burghezo-mosieresc, find räscumpárate dela societätile stráine
.care concesiunea constructiei de ferate, altá parte se mai
afla incä in mâinile societätilor sträine.
Muncitorii primeau salarii mid. Pe längä aceasta, se
aplicau asupra salariilor de mizerie ale muncitorilor diferite retineri, amenzi
nemotivate etc. Acei muncitori care luau pozitie impotriva mäsurilor
de dtre Directiunea Genera lä 'a Cäilor Ferate sau fatá de ptirtarea unor
maistri erau imediat concediati pi muritori de foame. La toate acestea
se adäugau conditiunile grele de mund, in care erau nevoiti sä lucreze mun-
din atelierele dilor ferate in acele timpuri. Muncitorii erau nevoiti sä
afarä sub cerul liber, in ger, ploi sau ninsoare. Statul sau societätile
capitaliste sträine, in goana dupä supraprofituri, nu se gândeau la sänätatea
n-iuncitorilor, nu construiau ateliere in care acestia sä lucreze la de
intemperii.
Aceste cauze principale precum pi altele au adus pe muncitorii
la de a lupta organizatä impotriva exploatärii pentru obtinerea
revendidrilor
In Februarie 1888 trei sute de muncitori dela dile ferate din Galati au
declarat greva, päräsind lucruL Initial, greva a fost declaratä urma fap-
tului unul din muncitorii mai inaintati A. dela etelierele
gärii din Galati a fost dat afarä. ce muncitorii ceferisti
revendicärile le-au directiei, au päräsit lucrul, mergând
acasä. In ziarul Muncitorul" din 11 Februarie 1888 se 'aratä cä urmätoarele
revendicäri au fost înaintate de muncitorii grevisti din Galati :
1. Primirea dat
2. Nestrefuirea nevinovati,
3. se unde lucreze, acum lucrau ninsoare.
4. fie strAmutat crudul

In incbeierea revendicärilor, muncitorii intrati in grevä arätau ci sunt

a nu incepe nu li se vor indeplini cererile
Muncitorul s, 11 Februarie 1888.

www.dacoromanica.ro
 LUPTE MUNCITORE$TI IN ROMANIA IN ANII 1880-1890 1285

Vestea intrgrii greva a muncitorilor din Galati a fost

cu bucurie de muncitorii din celelalte ramdri industriale, dar mai
de muncitorii ceferisti din tara. Acestia s'au solidarizat
au urmärit deaproape cum decurgea lupta au trecut la Strângerea de mij-
loace materiale cu care st ajute pe munciforii grevisti dela Galati, spre a
nu fi
Declararea grevei de cgtre muncitorii ceferisti dela atelierele din Galati
a determinat guvernul liberal de atunci fa toate mäsurile necesare spre a
pune capgt cât mai repede grevei spre a Impiedeca generalizarea sa. Im-
portanta grevei muncitorilor din Galati - spre deosebire de grevele munci-
torilor din 1886, 1887 - constä in primul rAnd in aceea muncitorii
ceferisti intrând In conflict direct cu aparatul de stat, greva cäpgta un pro-
nuntat caracter politic. Aceastä grevä se izbea direct de frontul organizat al
capitaiistilor si de organele de reprimare ale statului burghezo-mosieresc,
care apgrau interesele capitalistilor. Muncitorii puteau sä-si dea seama mai
usor de faptul se ggsesc fata unui dusman care dispune de mij-
loacele necesare spre a lupta revolutionarä. Lupta muncitorilor
care se ducea numai pe economic va caracter politic r

Muncitorii din Galati lucrul pi mergând acasg, nu;

s'au multumit sä stea totul pasivi. Conducätorii grevei au fgcut cunoscut
prin presa muncitoreascg cauzele pentru care au declarat muncitorii
care sunt revendicärile puse cum se comportä organele de stat.
In fata acestei situatii, Directia Genera a Cgilor Ferate Guvernul au
trecut imediat la aplicarea m5suilor cu ajutorul sä greva,
a discuta revendicArile muncitorilor.
Lenin, vorbind despre metodele de luptä ale burgheziei Impotriva
cärii muncitoresti, le impArtea in categorii metode medievale - vio-
lente - si metode burgheze, rafinate, viclene.
burghezia romAnA a folosit aceste metode de luptA impo-
triva muncitorilor.
In ce metodele medievale folosite de burghezia româng, acestea
au fost violenta, interdictiile reprimarea. Atunci muncitorii organizau
anumite intruniri sau manifestatii, guvernul trimetea armata
alunge pe muncitori. Deasemenea interziceau folosirea in care era anun-
tinerea aduarii si muncitorii trebuiau sä caute o salä, ce In
cele din urmä se convingeau proprietarii de imobile primeau ordine sä
nu puna sala la dispozi* muncitorilor. Daca la urmä reuseau
sala, erau arestati vorbitorii si conducgtorii muncitorilor. In tim-
pul grevelor, se trimetea armata spre a greva, a forta pe muncitori
st lucrul. Politia ti ridica pe muncitorii de
la lucru.

www.dacoromanica.ro
 1286 VICTOR RATA

Dar burghezia folosea pi metode rafinate. Ele aveau vedere släbirea

unitätii de luptá a muncitorilor. In acest scop, se folosea de dtre patroni
sovinismul, ura de rasä. Se elaborau legi Impotriva elementelor revolutio-
nare, a de pildä, legea expUlzärilor. Se folostau spärgätori de
greva prin cumpärarea unor muncitori mnapoiati, prin cumpärarea de
ateliere sau prin înselarea muncitorilor dinteun alt oras. Faptul acesta se
vede din multe manifeste si telegrarne ce le trimiteau muncitorii dinteun
oras, atunci când muncitorii din celelalte orase, spre a nu se
indusi in eroare. Deoarece telegramele erau de multe ori oprite de catre
organele de stat, plecau muncitorii in pi aduceau la cunostinta celor-
muncitori situatia cauzele pentru care au declarat greva, care stint
revendicArile etc. In sfârsit, burghezia folosea metoda concedierilor
a muncitorilor revolutionari pi avizarea patronilor de a nu-i ajuta.
Dar toate aceste metode de luptä n'au putut pi nu puteau opri avântul
revolutionar. Muncitorii gäseau energia de a greutätile pi
a se organiza mai bine, spre a duce lupta impotriva dusmanului de
Vestea declarärii grevei la atelierele din Galati se indatä. Mun-
din Bucuresti, Iasi, T. Severin, Pascani etc. se declararä
pe grevisti cä vor contribui ajutoare materiale spre a-i sustine
pânä la astigarea revendicärilor Acest fapt a speriat guvernul burghe-
El a hotärit sä fa mäsuri grabnice de a luptei mun-
citorilor. Pentru aceasta, au fost concentrate armata si jandarmeria in oras.
Au ridicati de acasä cu forta pi dusi fa lucru o parte din muncltori, cre-
zând cä in felul acesta va determina Incetarea Dar muncitorii nu
s'au läsat intimidati. Deasemenea guvernul pus telefon
spre a putea impiedeca conducerea grevei sä in curent pe muncitorii din
alte centre mersul grevei. Telegramele ce le krimiteau muncitorii grevisti
cercului socialist din Bucuresti, redactiei ziarelor muncitoresti erau res-
pinse la Muncitorii au sä vinä sub formä de delegatie
la pi aci sä informeze pe muncitori de mersul luptei. fost
mai multi de activitate revolutionarä sau de a fi
organizatori ai grevei. S'au fäcut deasemenea arestäri pi in celelalte centre
unde muncitorii incep sä cearä declararea grevei de
tate. In mod deosebit concentrat guvernul asupra muncitorilor
ceferipti dela Gara de Nord din Bucuresti, care erau fierbere pi amenintau
pi ei greva. spre a preintâmpina izbucnirea grevei, guvernul a intro-
dus in ateliere serie de agenti deghizati in scopul de a urmári, identifica pi
da pe mâ'nile organelor de represiune pe muncitorii re-
vol ri.
Impotriva muncitorilor grevisti din s'au folosit pi alte metode
de intimidare. Astfel au fost in presä in mod sistarea grevei dela

www.dacoromanica.ro
 LUPTE MUNCITORESTI IN ROMANIA IN ANII 1880-1890 1287

Galati reinceperea lucrului. S'a incercat folosirea de muncitori de nationa-

litate ca spärgátori de pentru a lupta revolutionarä prin
desbinarea muncitorilor de diferite nationalitäti. Conducerea atelierului a
afipt o cu numele muncitorilor de alte pe oare se obliga
sA-i concedieze muncitorii români vor greva. Aceste manevre erau
demascate la timp de muncitori ele n'au dus la rezultatele dorite de cätre
burghezia mosierimea românä. pi guvernul au folosit in lupta
imnotriva muncitorilor ceferisti si unele elemente burgheze din conducerea
socialist din Bucuresti, pe care trimis la Galati spre a sfätui pe
muncitori sä Toate aceste manevre n'au dat rezultate.
Numai faptul cä muncitorii grevisti familiile erau Hpsite de
mijloacele necesare existentei a determinat pint la urmä reinceperea lucru-
lui de cätre muncitori, care oMinuserä numai partialä a reven-
Conducerea ferate a luat mäsurile ca
parte din muncitorii care au condus au fost arestati in tim-
pul grevei nu mai fie reprimiti in muna Fiecare munitor a fost pri-
mit individual pi un numk de muncitori au fost aruncati in
Cu toate greva muncitorilor ceferisti din Galati n'a avut ca rezul-
tat ctstigarea tuturor revendicärilor, totusi ea a avut o mare importantä
pentru lupta revolutionarä a muncitoare din tara noastrA. Muncitorii
au cäpätat experientä in luptä. Ei au tras invätämintele necesare pentru
viitor. Ei au sä se convingä de partea capitalistilor se afiä apa-
de stat, armata celelalte mijloace, cä muncitoril nu au de par-
tea unitatea de luptä. färä aceastä unitate nu-i posibil de
smuls capitalistilor mai mult - vor
ei treptat- revendicärile economice cu
nu-i posibilA smulgerea puterii politice.
Greva muncitorilor ceferisti dela Galati a avut influentä asupra
muneitorilor din alte ramuri industriale asupra altor categorii sociale.
de luptä al muncitorilor era in crestere. Grevei din Galati ii
in cursul anului 1888 o serie de alte lupte. In Martie 1888, declarä grevä
muncitorii din atelierele de Incältäminte din
In 1888 greva generalä a muncitorilor tipografi din
Bucuresti, la care au participat peste de muncitori a durat 20
de zile.
In Noembrie 1888, izbucneste greva muncitorilor dela Gara
de Nord din Bucuresti in ciuda mäsurilor de luate de
Directia Generaä a Ferate. La aceastä grevä, au participat
de muncitori. Initial greva a fost in urma mäsurilor
din partea Directiunii Generale de a se retine fortat din salariul muncitori-
o cotizatie lunarä de 7 lei pentru pensie. Greva muncitorilor ceferisti
dela Grivita a avut o mai mare deck cea dela Galati,
prin mare de grevisti, prin durata sa mai de o lunä de

www.dacoromanica.ro
1288 RATA

zile. Impotriva muncitorilor ceferipti dela Gara de Nord, guvernul a folosit

aceleasi metode ca impotriva muncitorilor dela Galati. Greva a fost
pi muncitorii nevoiti al inceapá lucrul, färä a obtine revendicärile
formulate.
Ceea ce este insá deosebit in cadrul mäsurilor luate de Directiunea
Genera Impotriva muncitorilor grevipti este faptul au fost dati
dela lucru aproape o de muncitori. In afará de aceasta, prin intermediul
politiei, lista celor o de muncitori ceferisti din atelierele Grivita
sub motivul ar organizat pi condus greva, a fost multiplicatä pi
tuturor atelierelor, fabricilor arsenalului armatei, Pirotehniei. etc.
dinul de a nu primi la pe cei indicati. In felul acesta, capitalistii
prin interese de exploatatori au gäsit de sä ridice dreptul de
a munci, de a-pi existenta, muncitorilor care au indraznit sä-si ceará
drepturile.
Prin intermediul cercului socialist muncitorii din Bucuresti au depus
in o petitie in care cereau recunoasterea dreptului Ia muncá. Desi
ministrul respectiv n'a dat satisfactie cererii juste a muncitorilor, totusi ea
a dat nastere unei probleme de ordin politic, desbátutä pe larg de presa din
acele timpuri. Muncitorii sä vadá cá In Parlamentul burghez se gá-
sesc reprezentantii pi mosierilor dela care n'au ce astepta,
ei sunt ai muncitorilor.
Greveie muncitorilor din deceniul al al secolului al XIX-lea
au avut o mare importantá pentru miscarea muncitoreasca revolutionarä din
tara noastrá. Din aceste lupte din mäsurile luate de cätre guvernul bur-
pentru inäbusirea grevelor, muncitorii au sä tnte-
leagá ei se gäsesc in luptá un dusman de clasä organizat, unit pi
care dispune de multe pentru luptei muncitoare pi
in primul dispune de organele de represiune ale statului cá fata
frontului unit al capitatilor exploatatori muncitorii au interese cu totul
deosebite pi opuse intereselor capitalistilor, cá muncitorii constitue o clasä
socialá exploatatá, lipsitä de drepturi, care luptä impotriva burgheze
exploatatoare si care dispune de toate drepturile in stat
In focul acestor lupte, muncitorii au sä puterea
In de actiune de Apa de exempiu atunci când
muncitorii ceferisti dela Galati au declarat grevá, muncitorii din celelalte
centre industriale ale s'au solidarizat ei pi au strâns fonduri
a-i ceva mai mult, muncitorii din T. Severin s'au adresat redactiei
Desrobirea" (din Bucuresti) cu rugämintea sa-i tinem curent
despre greva din Galati si ne declará cá, va fi nevoie, se vor pune pi
ei in grevá, pentru a sustine dreptele cereri ale fratilor ior din I.
Aceste cuvinte ne dovedesc muncitorii inteleagá situatia de

6 Februarie 1888.

www.dacoromanica.ro
 LUPTE MUNCITORESTI IN ROMANIA IN ANII I880-189G 1289

exploatat si importanta unitätii in cadrul luptei. Aceastä

era rezultatul unui sir de lupte purtate de muncitori si din care ei au tras
invätämintele necesare.
Aceastä necesitate a unirii in luptá a muncitorilor din toate ramurile
industriale se manifestä in mod concret faptul in ani - para-
lei grevele organizate de muncitori iau fiintä o serie de usociatii
citoresti pe ramuri industriale care cuprindeau un numär considerabil de
muncitori. au fost create in Bucuresti urmAtoareIe asociatii mun-
:

- In 1886 se infiinteazä asociatia curelarilor, cu trei sute membri.

- In 1887 asociatia Frâtia" a cismarilor, douä sute de membri
lucrätorilor in fier si lernn mie de membri.
Deasemenea la in acesti ani asociatiile muncitorilor
ciobotari, tipografi, teslari si o asociatie a muncitorilor agricoli care
prindea sapte sute de membri. exemplul muncitoriIor din
iau fiintä astfel de asociatii muncitoresti in alte orase si centre mund
Scopul acestor asociatii era - dupä cum rezultä din 'apelurile adre-
sate muncitorilor de atre constituirii acestor asociatii - de a se
reciproc muncitorii pi mai ales in timpul grevelor, de a organiza
blioteci, säli de lecturt de a edita ziare, prin ajutorul cärora sä se ducä
lupta impotriva burgheziei a partidelor sale politice.
Trebue remaroat faptul cä patronii, dându-si de rolul ce-1 pot
juca aceste asociatii muncitorepti lupta muncitoare impotriva
ploatärii, s'au adresat guvernului spre a lua mäsurile necesare impotriva
muncitorilor. Guvernul burghezo-mosieresc a trecut prin Camerä in 1889
o lege, prin care incerca sä impiedlce pe muncitori a se asocia. Prin aceastä
lege obliga pe muncitori a se in bresle. Deasemenea patronii erau
sä retinä fortat din salariul de mizerie al muncitorilor 4 % pentru
fondu de ajutorare a muncitorilor bolnavi crearea de de meserii.
Era un mijloc pentru patroni de a jefui pe muncitori, de a scädea sala-
de a adânci exploatarea. Muncitorii au demascat scopul acestor refi-
neri si s'au opus mäsurilor luate de guvern. Luptele muncitorilor din anii
1880-1890 au avut o mare importantä in ce priveste forrnarea convingerii
muncitorilor o clasä socialä cu interese deosebite opuse interese-
capitalistilor exploatatori, lupta muncitorilor nu va
dorite, dacä pe unire nu-si vor crea partidul politic independent de
partidele partidul va trebui organizeze sä con-
ducä lupta clasei muncitoare, pint la victoria asupra burgheziei, la eli-
berarea de sub cruda exploatare a capitalului. Aceastä necesitate pe care
s'o simtä muncitorii se oglindeste muncitoresti, care
apar tntr'un numär mai mare in aceastä perioadä. Revistele ziarele mun-
sunt editate fie de cluburile cercurile muncitoresti, fie de

www.dacoromanica.ro
1290 VICTOR RATA

Astfel apare revista, Contemporanul" in anul 1881,

Revista Socialä" in 1884, Drepturile otnului" in 1885, gazeta tipografilor
Gutenberg" tn 1886. In anul 1888 apar gazetele Muncitorul" la Iasi, Des-
robirea" la Bucuresti, Frätia" la Galati pi altele. Un prim pas in directia
preOtirii conditiunilor necesare formärii partidului constitue faptul
muncitorii 'au cerut conducerii cercurilor muncitoresti elaboreze un pro-
gram pe baza sä-si actfvitatea. In anul 1886, acest pro-
gram - care cuprindea revendicärile caracter general democratic - a
fost publicat in presa muncitoreascä. In el se prevedea
pentru vot universal, pentru drepturi de asociere intruniri, pentru drep-
turi egale femeii etc. In ce priveste revendickile economice ale muncito-
rilor pentru care duceau lupta, acestea au fost omise. In schimb au in
cluse unele idei oportuniste care au aunat mult revolutionare din
tara noasträ.
Greve le muncitoresti ca si räscoalele täränesti din aceastä perioadá
trezit la luptä au atras la politid a massele populare. Acest
fapt s'a oglindit in aceea cä ele au cerut cercurilor muncitoresti sä parti-
cipe In mod independent la alegerile parlamentare din 1888. In ciuda teroa-
rei desläntuite de guvernul burghezo-mosieresc impotriva muncitorilor
täranilor, cât in ciuda propagandei demagogice a partidelor bürghezo-mo-
sieresti, massele muncitoare au avut unele succese. La alegeri au avut 2
deputati pe lista cercurilor. Cu ci au fost elemente oportuniste,
totusi succesul obtinut de massele muncitoare in alegeri a constituit un pas
mai departe al fortelor muncitorepti. El oglindea pregAtirea conditiunilor ne-
cesare organizärii din punct de vedere politic a clasei muncitoare din tarra
noasträ.
Prin sa economid, prin activitatea sa politici pi prin
muncitoare In domeniul ideologic, cultural, social, clasa muncitoare
din tara noasträ Incepe sä se afirme tot mai mult ca acea clasä
revine rolul istoric de 'a duce societatea înainte. Ea incepe a se
dovedi drept continuataarea poporului nostru dusä veacuri indelungate
pentru eliberarea sa socialä pi nationald. Clasa muncitoare incepe sä se
dläuzeasd In sa revolutionarä de teoria marxistä. Miscarea munci-
toreascä incepe sä lupte pentru un tel bine definit : doborirea canitalismului
lichidarea exploatärii omului de dtre
Faptul acesta rezultä din intreaga activitate a muncitoare, din
lupta sa de clasä. In articolul de fond al Revistei Sociale", apärutä la
in 1884, se arata sarcina acestei reviste este de a combate teoriile false
pe care le difuzeazá adversarii socialismului sub denumirea de teorii
cialiste" pi sä facä cunoscut publicului socialismul

www.dacoromanica.ro
 LUPTE MUNCITORE$TI IN ROMANIA ANII 1880-1890 1291

desvoltarea miscgrii muncitore$i din celelalte tori din Europa. De

zultä cä muncitorii din tara noasträ incep sä simtá nevoia ca lupta sä
fie cäläuzitä de teoria revolutionarä a muncitoare : socialismul $iin-
tific. In focul luptelor greviste din 1880-1890 s'au creat conditiunile
favorabile räspândirii teoriei marxiste rândurile muncitorilor, donditiunile
necesare de a pune la bara luptel de clasä teoria revolutionarä marxistä.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DELA ANINA DIN ANUL 1897
DE

H. MURE*AN

La secolului al XVII-lea, Transilvania se gäsea sub domina-

dinastiei habsburgice. Prin câteva räzboaie victorioase impotriva
periului Otom'an, Austria consolidat la inceputul veacului al XVIII-lea
stäpânirea asupra Transilvaniei si Banatului, dobândind astfel posibilitatea
scopului principal al Habsburgilor in aceste regiuni : transfor-
marea teren de exploatare pentru monarhia austriacä.
Pentru latingerea acestui scop s'au pus miscare toate resursele rafinatu-
lui aparat de stat al Austriei : birocratia, armata, biserica etc.
acea a desvoltärii sale, de doctrina mercantilista,
austriacä Incerca si realizeze faimosul principiu al balantei comer-
ciale active", micsorând cât mai mult importul pi exportul.
a o bazä de exportului, austriac trebuia acorde
atentie desvoltärii productiei interne, agricole in special celei manufac-
-turiere. Astfel el oferea posibilitäti de profit pi burgheziei, ce sä se
desvolte primul rind in Austria si Boemia, regiunile avansate ale
imperiului. Cucerind Transilvania - acest tinut mai inapoiat din punct de
vedere economico-social - statul austriac l-a adaptat in Intregime intenti-
ilor sale, direct prin mijlosacele sale centrale, cu sprijinul cer-
negustoresti, financiare, austriace, legate prin diferite interese de
In a doua jumátate a secolului al XVIII-lea, in perioada revolutiei
industriale", creste interesul general pentru productia de fier cärbune, ca
urmare a brusce a productiei industriale in genere a generali-
zärii procedeului de a fierului, prin topirea minereului cu ajutorul
cärbunilor naturali. Dela aceast5 creste si interesul nu numai al Aus-
triei, dar pi al Intreprinzätorilor strini, de resursele naturale aflate pe
pämintul monarhiei pi in special acele regiuni in care ele nu fusesera

www.dacoromanica.ro
1294 H. MURESAN

incá valorificate in deajuns, ori chiar necercetate incä, cum era cazul
in Banat.
Paalel cu primelor cuptoare la Resita, in 1771, are
o activitate de cercetare a boggiilor naturale ale provinciei.
E deosebit de semnificativ pentru interesul pe Banatul
acum, faptul o lucrare in limba gerrnanä in 1774 Brie-
fe mineralogische Gegenstände auf ewer Reise durch das Temesvarer
Banat" (Scrisori despre obiectele mineralogice ocazia unei cglgtorii prin
Banatul Timisoarei) apare dupä trei ani la Londra in traducere englezil, in
1778 la Venetia, in traducere in 1780 la Paris in limba francezg.
Resursele Banatului incearci tot acum a fi puse in valoare prin colo-
nizarea de si in aceste muntoase, care se dovedeau deosebit
de rentabile prin exploatarea pädurilor minelor. Din cadrul unor aseme-
nea mäsuri face parte pi intemelerea unuia dintre centrele miniere cele
mai de seamä ale Banatului, dela Steierdorf-Anina, remarcat de timpu-
prin calitatea superioarä arbunilor de aici.
La sfârsitul secolului al XVIII-lea, 34 familii din Stiria au fost colo-
nizate coloniei i-au dat numele de Steierdorf in amintirea locului
de unde veniserä. Acesti colonisti erau de lemne pi cärbunari. Unul
dintre täietori, Mathias Hammer, a gäsit primii cärbuni de piaträ
de atunci colonistii au sä se ocupe pi mineritul. Când pe la 1792
s'au descoperit tot mai multe zkäminte, dreptul de a sä se
acorde numai In schimbul unui impozit dupä cärbune pi dupä locul de
ploatare. In anul 1846, când fiscul a inceput sä se ocupe cu mineritul,
märul muncitorilor si el sä creaseä tot mai mult, prin noi colonizgri.
de data asta si din Boemia
In 1855, fiscul a acast domeniu societätii feroviare de stat, pe
un mult sub valoarea lui (11 milioane guldeni). Din momentul
care in Banat au luat fiintä primeie cäi ferate, a sä creascä tot mai
mull interesul societätilor posesoare ale acestora pentru regiunile bogate in
cärbune fier. Astfel, cum am amintit mai sus, au fost cumpärate dome-
dela Anina-Steierdorf de societatea S. T. E. G." (Staatseisenbahn-
Gesellschaft - Societatea ferate de stat), care fond era o
cietate capitalistä austriacä.
cum ziarul Lloyd, in anul 1857 au ajuns in posesiunea ei
si uzinele de fier dela Bocsa, Resita, Gladna Dognecia pe un
de 1.932.271 florini. Aici lucrau in 1857 un numär de 287 muncitori
care aduceau anual un de 1.545.541 florini 2

Böhm Leonhard, Geschichte des Temesser Banats. Leipzig, 1861, II, p. 102-103.
Lederer Emma, Az kapitalizmus kezdetei Magyarországon. Budapesta, 1952,
p. 190.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DELA ANINA DIN ANUL 1897 1295

ce societatea a preluat mineritul din Anina, a prin cum-

pärarea minelor particulare sä unicul proprietar. Astfel a cumpärat
53 de mine particulare.
Societatea, mána pe aceste mine, le-a inzestrat instalatii
mai moderne. Datoritä acestui din urmä fapt, precum pi intensificärii exploa-
tärii muncitorilor, societatea sä scoatä tot mai mult cärbune. Ex
tractia medie, infra anii 1846-1854, deci inainte de a fi ajuns
máinile societätii, era de 510.000 centneri, in 1855 de 1.078.000, in amil 1856
de 1.126.000, in anii 1857-1858 productia scade jurul a 700.000 din cauza
crizei din Ungaria, care bantuia in acest timp. Dar anii s'a
sä se extragä 2.500.000 centneri cärbune, 600.000 centneri minereu de
fier, 75.000 uleiuri. Aceastä extractie avea aducä societätii un venit de
1.780.000 florini 1 Dar in planul ei, societatea nu prevedea nici märirea
numärului muncitorilor si märirea salariilor acestora. Din suma de
1.780.000 florini, societatea mai cheltuia 100.000 florini pentru cäräusie
deci rämilnea un venit de 1.680.000 ilorini, far aptigul pe o zi la
4.657 florini. In total erau 902 miner!, deci pe un miner venea 5,16 florin!.
unui miner era de 1,15 in urma retinerii costului prafu-
lui de puscä necesar exploziilor, precum Deci setea
profit a dominante era apa de mare pretindea dela muncitori st
pläteascä lumina pi praful de pupa
Din salariul shu, muncitorul mai trebuia pläteascä precum
si cinci procente Cassa spre a-pi asigura pensia in caz
de boalä asistenta medicalä. Putin rämânea muncitorului din acest salar
pentru intretinerea intregei familii timp de o lunä.
Cale de o jumätate de dela Steierdorf, Valea dela Anina,
tatea a o uzinä de fier, deoarece avea sä se termine calea feratä
proiectatä deja timpul fiscului (aceastä cale feratä Oravita-Anina, a fost
infiintatä in 1863). Aceastä uzinä pe de o parte avea sä un mare
numär de pe altä parte avea foloseascä cArbunele märunt"
(Kleinkohle) al minelor din Steierdorf. Dupä 1860 aproape toatä industria
a sä intrebuinteze cärbunele.
Societatea austriac5 a introdus uzinele de fier masini cu aburi si
desvoltat mecanizarea. Uzinele de fier din Anina constituiau in jurul
1870 un model. De : convertizor Bessemer din Ungaria a host
instalat in Banat. Avântul industriei in a doua jumätate a secolului al
XIX-lea s'a fäcut simtit nu numai mai perfectionatä, dar pi
printr'o sete de profit tot mai mare 'a patronilor si fabricantilor, care se
manifestä printeo exploatare mai cruntä a muncitorilor, prin mizeria cres-
a acestora. Salariile scad in continuu, accidentele muncä devin mai
multe, de asemenea creste tot mai mult numärul copiilor angajati. Diir tot

Biihni Leonhard, op. cit., p. 106.

www.dacoromanica.ro
4296 H. MURESAN

acuma g5sim incerc5ri tot mai puternice din partea muncitorilor de a se

organiza pentru apära drepturae.
Capita au se teme de organizatiile muncitorilor pi
in 1854 s'a hotärit printr'o lege austriaca, valabilä pi pentru Ungaria,
ca greva fie ca un act de violent5 impotriva proprietarului, iar
fie pedepsiti conform legii.
Prime le urme ale organizgrii din Banat le gásim la
soara in anul 1851, când la indenmul lui Alexandru Liesecke, un ori-
ginar din Osnabrück, tipografii au intemeiat o societate, care purta numele
Cassa a tipografilor caz de pi din Timi-
soara". In 1859, corporatiile inst au fost disolvate, cassa de ajutor
ciproc a fost Consiliului municipal, iar muncitorii läsati färä niciun
ijin
Precum rezultä din rapoartele agentilor politiei din 1868, se
temeau ca ideile sociatiste in special nu In rândurile muncito-
rilor din Banat, deoarece aici se giseau centre industriale Anina, Resita,
eu o muncitorirne mai ridicat astfel aceste idei ar fi putut da misc5rii
o amploáre foarte mare. Toatä frica politiei n'a fost de niciun
deaarece dintr'un raport al ministrului de interne din 1871, reiese
ideile Internationalei I-a, rdspândite In Timisoara, au p5truns In diferite
din Banait, printre care : Anina pi
Dintr'un r5spuns al guvernului maghiar la o scrisoare a guvernului
englez, tot din 1871, prin care cere informatii referitoare la activitatea
ternationalei I-a pe teritoriul austro-ungar, reies urmAtoarele : din cauza
lipsei de legalitate organizatiile de pe teritoriul maghiar
folosit de oameni de incredere pentru a tine leg5tura cu Internationala ;

25 uniuni pi 10 uniuni profesionale tin legMura cu Internatio-

nala dintre care : Resita, Anina, Oravita (din Banat)" 3.
Uniunile amintite au fost fondate de Farkas Károly, originar din
sita, care a recrutat in toate pârtile membri pentru Internationala I-a pi a
eliberat si carnete de membru.
La Timisoara, mai ales la Anina Resita nude multi munci-
tori ideile Iniernationalei I-a au pätruns rândurile muncitorilor
prin agitatori. mai sau mai târziu vor folosi In profitul ei
(al Internationalei) starea de nernultumire a muncitorilor
La procesul din 1872, Farkas Károly a confirmat cele arätate mai
Gabriel Joseph, Geschichte der Banater Arbeiterbewegung, 1870-
1920, Timipara, 1928, p. 10.
2 Lederer Emma, op. cit., p. 177.
A magyar munkásmozgalom története, valogatott dokumentumai 1848-1890.
Budapesta, 1951, ed. Szikra, I, p. 195.
p. 200.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DELA ANINA DIN ANUL 1897 1297

sus. Tot la Farkas a fost acuzat uniunile amintite mai sus, care
se bazau pe ideile lui Lassa lle, au evoluat spre linia social-democratá
In Mai 1870, Farkas Károly, colegii lui dela atelierele
egilor ferate, a intemeiat Uniunea generalá a muncitorilor din Timisoara".
La sfársitul anului 1870 a fost desfiintatá si uniune.
Impulsul pentru punerea temeliei organizatiei social-democrate l-a dat
Leo fostul ministru al Cornunei din Paris. Pentru scurt timp el
este si redactorul organului Partidului limba Arbeiter Wochen
Chronik" la Budapesta2.
Conducgtorul Partidulut la Timisoara era Giieorgh2 Ungurean, ea
secretar functiona pantofarul Petre Takács. In Noembrie 1892, la
rea calfei de tapiter, Wilhelm Hoffmann, s'a fonarea unui ziar lo-
cal al Partidului la Timisoara, care avea apart sub titlul de Volkswille"
la Mai 1893. zile de aparitia ziarului, Hoffmann, care era
redactorul ziarului, a fost expulzat pe motiv ar fi agitator" social-demo-
crat. In locul lui a fost numit Wilhelm Paul, si spre bucuria muncitorilor
din Timisoara, ziarul a putut apart neturburat. La anului 1890,
la 7 pi 8 Decembrie, a avut primul congres al Partidului Social-Demo.
crat pe tart, la care au participat 121 delegati din Budapesta pi o multime
din provincie. La acest congres care poate fi numit deja
democrat a fost adoptatä o declaratie de principii, iar partidul dat nu-
mele de Partidul Social-Democrat din Ungaria
Intre 1880-1890, la Timisoara au avut multe manifestatii
ganizate de Partidul Social-Democrat.
In ceeace priveste miscarea minerilor, se poate afirma aceasta a
inceput se intensifice 'jurul.anului 1880, capitalul, avänd In spate
tot aparatul represiv din a impiedecat in 1918 o
ganizatie proprie minerilor pe tart.
Minerii dela Anina au fost in legäturá, prin intertnediul Timi
soarei, rniscarea muncitoreascä si, cum am amintit mai sus, au
Internationala I-a.
La 1880 s'a convocat o adunare, care a avut drept scop lämureascá
pe muncitorii din diferite ramuri, asupra socialismului. Societatea s'a temut
de o revolutie" la Anina de aceea pe provocatori din ateliere i-a
trimis la adunare de fier vätraie pentru a
ordinea. Muncitorii au impus linistea astfel s'a putut asculta in
discursul oratorului In persoana lui Nicolaus Franz, care a vorbit despre
miscarea muncitoreascä, despre socialism, despre drepturile muncitorilor
A magyar munkásmozgalóm története valogatott dokumentumai 1848-1990, Buda-
pesta, 1951, ed, Szikra, I, p. 214.
2 Gabriel Joseph, op. cit., p. 10-11.
Ibidem, p. 14.

82 - Studii referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
 H.

indatoririle patronului. muncitorii din aleliere s'au intors cu alte conceptii

dela aceastä intrunire. Deocarndatä nu s'a putut trece mai departe, deoarece
toti aceia care convocati la sedintä, au fost trimisi Inchisoarea
comitatului, unde au stat arestati câteva
In 1895, ocazia luptei pentru alegeri, organizatiile social-democrate
au dus o lupt5 deosebit de in centrele industriale ca : Arad, Timi-
soara, iar in regiunile miniere din sud, in centrele Anina, Resita, Petrosani.
Cu ocazie (a alegerilor de deputati comunali) au fost la Anina
cinci deputati social-democrati
Nemultumirea muncitorilor incontinuu. Din sete de profit
maxim, patronii au coborit salariile muncitorilor la un nivel foarte sdzut ;
se mai adaug accidntele numeroase din mine. La 20 Decembrie 1884,
s'au asfixiat la Steierdorf in zisul Kolonieschacht" 47 din vina
unui conducätor care, din motive de economie" opr:t un put de aerisire.
Acest conduc5tor, in sa ajungä la cum fi meritat,
fost decorat crucea meritului" de aur coroane. Aceeasi decoratie a
fast si de un inspector de mine, in urma unui fapt eroic. Acest ins-
pector a un tâmplar o scar5, in putul Eduard la
o (Querpunkt), unde inspectorul s'a oprit asezându-se frumos pe
scarä, la aer curat, trirnitându-1 pe tâmplar vreo 200 de metri
departe, ca de ventilatie, care
deschidä inchisä, im iedeca iasa
gazele din mine. Tâmplarul a Impins deschizând-o astfel s'a putut
trece la salvarea celor din put. Dar pentruc5 meritele inspectorului, care a
rämas in aer neviciat, erau mult mai mari decât cele ale tâmplarului, care
si-a riscat viata, desigur c5 societatea austriac5 a pe cine
teasel
mare nenorocire a avut la Anina in 20 Octombrie 1894 in
Thienfeld. Cu ocazia aceasta murit 63 ; nenorocire a avul
la Doman in 1896, la putul Almazi, unde, din cauza unei explozii, au mu-
rit 110 muncitori si casa masinilor a fost rasa de pe fata p5mântului.
Niciodatä nu s'a gasit cauza vreunei nenorociri, intotdeauna au fost
ar fi aprins un chibrit, sau o pipä. La Doman
se pare ceva nu era tocmai in ordine, deoarece muncitorimea din tarn a
se agite. la urmä intâmplarea a fost prin-
ventilatie gresit5. Un functionar din conducere s'a sinucis a scapat
astfel judecätii, iar problema a fost musamalizatä.
Un factor care frâna mult initiativa muncitorilor in actiunea de
lupt5 pentru conditiilor ae munc5, fost era aproape
Tn zilele noastre, o institutie din Evul Mediu care purta numele
Bruderlade" - fräteasa Aceast5 cass5 avea un fond
Gyula, A magyar nagyipari Budapesta, 1945,
din s Népszava Februarie 1095).

www.dacoromanica.ro
 DELA ANINA DIN 187

care rezulta din contributiile lunare ale muncitorilor si din care se

ujutoare in caz de boald ; din acest fond se plAtea pensia minerilor
väduvelor acestora. Pe de o parte muncitorii erau convinsi prin
cd aceasta constitue o binefacere pentru viitorul pe de altä parte se fo-
losea chiar forta pentru a-i convinge de acest lucru pentru a le lua ast-
posibilitate de libertate.
Dupá accidente, societatea dona farniliilor 20 % din banii
de muncitorii vdzuti se sc5pa prin pensionare. In ambele cazuri
risipeau fondurile
Societatea austriacd a sa aparentele astfel a
sd statute noi, o cassä fräteascd. Muncitoril
al cdror sfat a fost cerut, de devenird prudenti : ei n'au accep-
tat sd fie ca simple unelte dând a reprezentantilor socie-
este datoria societätii de a redresa cassa friteasca, care aduse
faliment din vina ei. Deoarece nu s'a la niciun lei de repre.
7entantii muncitorilor au protesteze la Budapesta.
Intre Limp, societatea a pe muncitori prin
toarele propuneri : ea oferea muncitorilor ajutoare mai reduse deck le
veniserä in timpul functionarii casse dar schimb le mdrean
lunare dela 5%-7% din salar. In fie pensionati dup5
30 de ani de muncd, ei erau pensionati acum numai ce Implineau 40
de ani de chinuri in calitate de membru al cassei, iar pensia vdduvelor, care
fusese 2/3 din salariul sotului, urma fie numai jumätate. Im-
potriva vointei muncitorilor pi a reprezentantilor aceste statute
toare muncitorimii au fost confirrnate de cgre inspectorul miner Aron Papp
la 6 Octombrie 1896.
Societatea vrut cu forta statutele trimise de directic ca
dar de cräciunul anului 1896, cu specificarea cd ele ar intra vigoare la
data de lanuarie 1897. Muncitorii lend s'au impotrivit primirii statutelor
i au rugat pe delegatii sd acd totul pentru a salva ceea ce mai era po-
sibil. Astfel, pe muncitori protestând din nou guvern. Ei nu se
convinseserä In deaiuns din prima incercare cd muncitorii n'au ce astepta
dela un guvern care reprezintä pe capitalisti.
La 9 1897, sub conducerea denutatului de atunci
Georg von Szerb, s'au prezentat ministrului de finante Ladislau
caci, in ultima instantä. ce a ascultat plangerile acesta
declard cd el era convins cd chestiune era de mult aranjatd
prin celor Dupd i se arata acum, situatia nu
este tocmai asa, si deci va interveni chkir el favoarea muncitorilor.
S'a väzut in curand cum s'a tinut el de cuvânt. La mun-
cilorilor de a urgenta lucrurile, el le-a rdspuns cd ei trebue sd asculte de
poruncile societätii care le aratd cea mai mare bundvointd, in caz de
impotriviri din partea muncitorilor, vor trebui sd fie foarte

www.dacoromanica.ro
 H. MURE$AN

aspru pedepsite. deci cd ce au au constituit o

rremeditatá a guvernului ungar.
Muncitorii, au asteptat un timp o solutie favorabilä.
Dar and, la 19 lanuarie 1897, directorul tehnic, Willigens, a venit la Anina
pentru a controla uzinele, muncitorime s'a si in fata
lui si roage interving pentru ei, spre a li se aplica statute.
Desi into adunare dumineca, ei proclamaserä greva, totusi in zilele
de luni marti, muncitorii au mai mers la lucru. Insä miercuri dimineata,
minerii au pärAsit Peste 2000 muncitori s'au adunat torreuni cu fe-
meile in fata clädirii directiei, cerând schimbarea proiectului de pensio-
nare, atat de defavorabil
Directorul Alexandru Willigens a promis atunci muncitorilor c5 le va
anula statutele noi si le va interesele de societate. Muncitorii
nu s'au linistit la vorbele lui si i-au cerut le dea in scris cele pro-
mise, lucru la care directorul nu s'a invoit.
Directia chemase din timp jandarmeria când muncitorii -
nemul-
le garanteze in scris cele promise
- de faptul directorul nu vroia
s'au Indreptat atre elf direa directiei - jandarmeria a ocupat toate
rile. Muncitorii agitati au SS protesteze. Jandarmii au
aresteze minerii care le mai mult lumea. Muncitorii n'au
dat Ei au protestat mai Jandarmii au deschis focul,
ulterior ci muncitoii ar fi devenit, chipurile, periculosi si pentru jandarmi
cadavre ale muncitorilor au la Opt au murit irne-
diat, iar doi la spital. Numele celor morti erau : Theodor Bertja, Georg
Bugytska, Franz Faith sen., Franz Faith jun., N. Vendu.schka, Nusz-
baum Emerich Vasilak,,Franz Panzner, Lenhard Johann, Wenzel Albrecht.
gray au fost : Franz Klima, Hermann Zierler, Franz Pospisil,
Wenzel Iecsman, Johann Nemetchek, Daniel Neuwirth, Joseph Holiak, Johann
Wöhl.
Muncitorii au sä se retragS land ei. Cei morti
au râtnas 20 de ore pe locul mdcelului, când au fost ridicate, cadavrele
erau deja inghetate.
Seara s'au adSugat grevistilor acei care sosiserS ziva mine,
la Anina munca a complet. Grevistii intrunindu-se au
sä delegati la Gravita si Resita, pentru a determina rnuncitorii de
acolo ia parte si ei la Desi intrunire era interzisä in timpul
n'avea voie nimeni ias5 dupä ora 8, au o pe ascuns,
in care s'a despre modalitalea continuärii grevei, duceau
lipsi de bani.

A budapesti és székvárosi állami rendürség 1897 évi müködése. Budapesta, 1898,

p. 585-586.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DELA ANINA DIN ANUL 1897 1301

In ceea ce priveste organelor politiei chiar, in anuarul ei

scriu urmätoarele : 3000'de muncitori din Anina intrat in aphrare pen-
directiunea a statutele cassei fritesti in favoarea ei si
trimentul muncitorilor. Guvernul a acceptat a directiunii,
chiar dach a fost impotriva muncitorilor. Cu aceastä ocazie politia a
cat turburiri, au fost 11 muncitori - mai multi au fost
Guvernul a sustinut din toate puterile pe capitalisti a inliturat cererile
drepte ale nluncitorilor. Nenumarati muncitori au fost tinuti
tregi lanturi la Inchisoare. Cercet5rile au vrut probeze rnuncitorii
sunt vinovati de värsare de sânge" 1
Justetea cauzei muncitorilor iesea in intr'o astfel de
chiar o oficiali politieneasc5 se vedea aceste
märturisiri.
masacrul din ziva de 20, in aceeasi noapte de 20 spre 21, a avut
o a jandarmeriei impotriva Doisprezece
grevisti care au fost fost pusi imediat si in
direa directiei, care a servit de data asta drept inchisoare pentru muncitorii
räsculati. Prim-pretorul subprefectul au sosit la Anina pentru a conduce
personal campania Impotriva grevistilor. Delegatii pi ai socie-
atii au afle dela muncitori prin tot felul de mijloace inchizito-
riale, numele instigatorilor". Dar incerc5ri au fäcut, muncitorii au
rimas neclintiti si au refuzat si faci vreo mirturisire. Dimpotriv5, ei
acuzat societatea ch a provocat greva prin ridicarea anilor de serviciu si
saderea pensiei viduvelor.
Numärul a crescut: 5000 de muncitori au intrat in grevi.
In orisel se ajunse la o adevirati stare de asediu : toate Intrunirile
interzise rnuncitorii nu aveau voie circule doi doi. Patrule
militare si jandarrneria circulau pe sträzile orasului pentru a aphra intere-
societitii.
In minele invecinate dela Resita si dela Oravita, acest a revol-
tat in asa pe muncitori, directia a a se teme oh greva
se va In aceste pirti. De aceea si aceste localituti au fost
ocupate de jandarmerie care, conform poruncilor directorului Willigens
ale prirn-adrninistratorului Scheda, s'a folosit de cele mai brutale mijloace de
intimidare. Pester Lloyd la 22 lanuarie 1897 ci din Resita s'a primit
stirea au sosit de incredere trirnisi din Anipa vederea unei ac-
tiuni comune. lath eh a isbucnit la Resita o grevi care a cuprins 1100
muncitori dela laminoare topitorie 2
Autorii m5celului dela Anina, ce au 10 oameni si au

A budapesti 10 és székvárosi rendörség 1897 Budapesta, 1898,

p.
«, 29 1897, Anul IV, Nr. 5, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 02 MURESAN

gray alti 8, intre care o ferneie (Kolocska) a copii, ei au arestat

mcä 11 muncitori pe care, legati doi câte doi lanturi, sub escortä
tara, i-au transportat la curtea din Biserica Albä. Purtarea
sbirilor puterii a fost de nedescris. La Anina, In urma r5svr5tirii,
tempi gravide cu copii au fost la interogatoriu 1
au fost dusi cinci zile la Oravita, iar dup ce au fost
tinuti sAptämani, au fost eliberati lard niciun interogatoriu.
Dupa greva de opt zile, muncitorii au reluat lucrul a se fi ajuns
la un rezultat. Muncitorii n'au multurniti. In 12 Februarie,
ziarul .,Volkswille", organul partidului social-democrat, : Conform

tinei depese din Resita, toti muncitorii atelierelor din Resita, Anina Ora-
vita au hot5r!'t greva"
lar ziarul Tribuna" din Sibiu din 1/13 Februarie 1897, :

Iaräsi greva de : Din Lugoj se minerii Anina,

Oravita si Resita, in total vreo 10.000 oameni, se pregätesc de grevä. La
Resita a sosit o de soldati. Vicespanul Lugojului, Litsek Béla, s'a
dus la fata locului sä ia, In caz de primejdie, mäsurile necesare. Cauza mip-
cprii este afacerea fondului de pensie s'a decis tot In defavorul bietilor
3.
Acelasi ziar urmatoarele in 2/14 Februarie
Teri am prirnit despre o nouä miscare a obiditilor din
Resita, Orovita, pi Anina. Acum afltm adunare de alaltäieri,
nerii au ca azi sä se punä in grevä. Temându-se de revoltä, direc-
tia a cerut telegrafic armatä dela garnizoanele Invecinate. Ca
mare, la Resita s'au dus companii de infanterie din Timisoara,
Anina doul companii de infanterie din Biserica
Dar nici a doua incercare n'a avut mai mult succes.
neorganizati, ca prima datä, si greva aceasta a fost Ziarul Tri-
buna" din 7/19 Februarie scrie: Greva minerilor din Anina, Resita, Ora-
vita s'a In de agitate in vremea din urmä, a reintrat
obisnuita. energia a autoritätilor pi mai ales interventia
armatei, a fäcut cea mai deprimätoare impresie asupra bietilor care
umiliti si tâcuti, de greaua muncä zilnic5, a nu fi avut
nicicând cugetul ca prin revoltä sä-si elupte un trai mai suportabil. Retra-
gerea concentrate la fata locului e fixatä pe 23 Februarie. Oamenii
Incredere ai au 'anuntat directorului de mine minerii nu mai
pretind decât saderea sorocului de 40 de ani pentru dreptul la pensie"
Incerand sä stabilim cauzele esecului acestei greve de proportii totusi
5 Februarie 1897, anul IV, Nr. 6, p. 6.
2 Ibidem, 12 Februarie IV, Nr. 6, p. 3.
Tribuna *, Februarie 1/13 1897, Anul XIV, Nr. 24, p. 94.
2/19 Februarie, Nr. 25.
Ibidem, 7/19 Februarie, Nr. 29, p.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DELA ANINA DIN ANUL 1897 1303

alit de mari, trebue constatäm cri el se in esentä lipsei unui

partid revolutionar, a suficiente uric Mari ideolog:ce a ilor gre-
vei, lipsei lind revolutionare in tactica urmatä, muncitorii ma-
rea massä au dat de värsându-si nedând
mapoi nici dupa primele mkeluri efectuate de armatä. Din partea ace'eiasi
masse muncitoresti observat acea spontana de solidarizare
grevistit care s'a reibarcat si in alte centre miniere sau industriale,
dupa inceperea grevei. Insuficienta orientärii idcologice a grevistilor
reiese din faptul abia anii au la Anina conferinte de
initiere in doctrina socialistä". Nu e de mirare deci cá revendieärile mun-
citorimii au fost destul de moderate. De in urma marilor accidente
de muncä late de ori in mine si in care directia
a cautat totdeauna scape de räspundere prin manevre murdare,
rimea nu ia o atitudine destul de Cei mai multi dintre muncitori
incredere in utilitatea institutiilor de ajutor mutual (cassele
ce dintr'o mentalitate de breaslä,
cirri o de insuficient desvoltata. Gonducerea minerilor a
alunecat pe panta a tratativelor reprezentantii iar
in cazurile acestora, ea recurgea la interventii pe la organele supe-
rioare dela Budapesta, ceea ce evident, ignorarea, constientá sau
nu, 'a faptului In statul capitalist ceata ministrilor a deputatilor sunt
reprezentanti sau unelte supuse ale marelui capital.
Ca urrnare a acestei tactici gresite confuziei ideologice ce domnea
prirtre conducatorii minerilor, este dela sine ci problemele de
ganizare rämas totul pe al doilea plan. Cine nu este decis adopte
tactica luptei revolutionare, nu este preocupat nici de ideea organizärii deta-
samentelor care ducá Iatá cum iese in relief o alta
pentru insuccesul vremii, pi strâns de
prima : lipsa unei organizari a minerilor.
alta cauzä a esecului este lipsa unui ajutor dat din Partidulm
Social-Democrat, care n'a venit nimica in ajutorul
In urma evenimentelor din 1897, au fost indeninati
organizeze. Ei au inceput dea de greselile care au pricinuit ese-
cul grevei. Otelarii metalurgistii din Budapesta au fäcut incercari pentru
a atrage pe muncitorii din mine pi uzine miscarea muncitoreascä. Dar
incercärile facute 'atunci nu au reusit. Sosirea delegatilor dela Budapesta a
fost trädatá ; delegatii au trimisi
Totusi, in prim'avara anului 1897, urma evenimentelor, muncitorii
au mai la organizarea multe sicane, au obtinut in
aprobarea statutelor sindicatului (Gewerkverein). La 14 Martie
hotärit si o a muncitorilor din mine uzine pe haze
sindicale. Aceasta a prima asociatie sindicalä a muncitorilor mineri

www.dacoromanica.ro
130'k H. MURESAN

din uzinele din Ungaria. In aceastä ei au ales si doi delegati la con-

ferinta de Partid din Sudul Ungariei, care a avut la Timisoara, la Pasti,
parcul Scudier - azi parcul Stalin. pentru prima s'a vorbit
adunare despre sit uatia mizerabilá a munciiorilor
Amândoi delegatii au fost dati din mund la numai
sase säptämâni, când muncitorilor sá devina serioas5,
fost reprirniti.
Greva din 1897 si sângele vársat de minerii din Anina n'a fast in
7adar. ei au folosite de muncitori luptele care au urmat.

www.dacoromanica.ro
 UNELE DATE CU PRIVIRE LA ACAPARAREA
INDUSTRIEI PETROLIFERE DIN ROMÂNIA
DE CAPITALUL AMERICAN $1 ENGLEZ,
LA SECOLULUI AL (1895-1914)
DE

LUNGU

la secolului al XIX-lea, petrolul prezenta o

aproape din de vedere economic. In ultimul deceniu
acestui secol, atunci când motorul Diesel a fost introdus la vasele de trans-
port, petrolul a incept aibä o dutare din ce in ce mai mare. Tärile
sumatoare de petrol, cu precädere cele desvoltate din punct de vedere indus-
trial - Anglia, Franta, Germania, State le Unite ale Americii -- au inceput
sa-si spre regiunile bogate in petrol.
In aceste condifii, a obiectul unei atentif speciale a
capitaliste. Intr'un tinut la Asociatia proprietarilor de mo-
din Londra, conducMorul societátii Shell Transport and Trading Cy.
Sir Marcus Samuel, a indicat tara ca una din cele mai
bogate acest combustibil.
dar, de unde la intrebuintarea petrolului era restrânsä
iluminat ca ungere, spre secolului al XIX-lea, utilizarea lui se
extinde sä c5rbunele, majoritatea intreprinderilor
industriale.
Aceastä perioadä - sfärsitul secolului al XIX-lea inceputul secolului
al XX-Iea - care petrolul infrebuintarea din ce ce mai mare,
coincide - pe plan mondial -
säu stadiu, imperialism.
transformarea capitalismului in ultimul

Vorbind despre transformarea capitalismului in imperialism, Lenin

space : I. 1860-1870 punctul culminant desvoltarn

www.dacoromanica.ro
 TRAIAN LUNGU

concurente. Monopolurile nu sunt deck gerrneni abia vizibili. 2. Dupa criza

din 1873, o perioadä de desvoltare a cartelurilor, dar
stint inca exceptii, nu sunt durabile, stint un fenomen trecMor. 3. Avântul
dela sfarsitul veacului al XIX-lea criza din anii 1900-1903 cartelurile
devin una din temeliile vieti economice. Capitalismul s'a transformat
in imperialism"
Mai departe, Lenin, vorbind despre una din caracteristicile imperia-
lisrnului si anume, de lupta pentru monopolul materiilor prime, de
rea lumii intre diferitele trusturi, aratä o plin5 de
a unei asemenea reîmpartiri, a luptei pentru
p5rtire, ne-o dá industria petrolului"
caracteristicA a imperialismului s'a aplicat practic in
care s'a dat trusturile imperialiste, pentru acapararea uneia din cele
mai importante naturale ale Rbmâniei, petrolul.
Desvoltarea capitalismului România, 'accentuatá dupä 1877-1878,
cunoaste eforturile capitalului strAin (francez, german, englez) de a
mai larg in tara noastr5. Relev5m cä, ggsind un bun teren pentru
fi fructificat. capitalul sträin a cu mult fie plasat, atát
sub de imprumuturi, in institutii hancare, de asigurare etc
Sunt cunoscute faimoasele fäcute de capitalistii In special
in construirea de ferate anume : afacerea Barkley, Strusberg, Craw-
ley etc. Aceste ca in au f5cut pe D. Pop Martian scrie
anul 1860 urmátoarele :

Astäzi, ne mai putandu-se practica cucerirea tárii noastre prin asal-

eatele influentatoare trimit industria si comertul
ea le pregäteascä pentru o ocaziune mai favoritoare. Deci, de vom
de dependenta politic5, ni se pregäteste alta economicA"
s'a desvoltat pe capitalist intr'o situatie de subordo-
nare fatá capitalul str5in, atat din punct de vedere economic, si din
punct de vedere politic, devenind - dupa cum arata tovar5sul Gh. Gheor-
ghiu-Dej - o semidependentä".
1 .V. Stalin; träsaturile legii economice fundamentale a capi-
talismului contemporan, ne printre aservirea si jefuirea
sistematicä a popoarelor din alte tgri, mai ales din inapoiate" este
una din cerintele principale ale Tocmai perioada in care
mintele petrolifere ale României devin din ce ce mai cunoscute, incepe
actioneze legea a capitalismului contemporan.
V. I. Lenin, Opere alese in volume. Ed. P.M.R., 1949, I a II-a,
408.
Ibidem, p. 458.
D. Pop Martian, Analele economice statistice, 1860, p. 2.
4 I. Stalin, Problemele economice ale Socialismului In U.R.S.S., Ed. pentru
vatura politica, 1953, ed. a II-a, p. 39.

www.dacoromanica.ro
 DATE CU PRIVIRE LA ACAPARAREA INDUSTRIEI PETROLIFERE 1307

o slab din de vedere capitalist, in care se im-

pleteau elementele feudale cele capitaliste, constituia un teren propice
pentru ca legea economica actiona in voie.
In situatie, burghezia
sträini - in special americani englezi -
mosierimea româna, in
conlucreazá
derea obtinerii profitului maxim de pe unna exploatárii masselor munci-
eu
ve-

toare din noasträ. cardäsie se poate vedea nu numai din

baterile care au avut prilejul votärii legii din 1895, ci din
intreaga activitate ulterioarä reprezentantilor si mosierimii.

Extractia petrolului este amintitä la noi dela rnijlocul seco-

lului al XIX-lea, una din cele mai vechi industrii extractive din

Progresele industrii anul 1897, sunt totusi foarte in-

cete inteun rástimp de patruzeci de ani, productia se ridicá dela 275 tone.
la 110.000.
Aceastä perioada caracterizatä prin mai
individuale, lipsite de tehnicä stiintifica, echivaleaz5 mai mult
explorare punere in evidentä a de petrol.
Exploatarea petrolului pe o din ce ce mai mare, dela
situt secolului al inceputul celui de al XX-lea, este mull usuratä
legea rninelor din 1895. Prin aceastá lege, monstruoasa coalitie bur-
ghezo-mosiereasca mänä liberá capitalului stráin de a concesiona
terenurile petrolifere ale statului. lege, rezultat al parti-
delor conservator si liberal, last exploatarea la libera initiativä,
si straina, statul intervenind doar pentru stimularea sau
crearea resurselor necesare ; legea prevedea initiativa particulará sub melee
formá, protejatá de stat.
Legea prevedea punerea in valoare a petrolifere prin
mijloace, astfel posibilitate capitalului strain s5 acapareze petrdlul
Cáci capitalul era slab fatá de capitalul stráin. Atunci când,

capital România"
care trebuia sá contrabalanseze initiativa americaná si care urma sá
-
in anul 1904, dupä crearea societätii Romano-Americand", liberalii au pro-
pus Infiintarea unei societäti societate

un capital deosebit de mare (11 000 000 lei) - aceastá propunere a rámas
numai pe hârtie, deoarece nu s'a gäsit capitalul necesar. Mai mult
atunci and capitalul asa zis national" era investit in petrol, aceasta se
f mai mult de formá, deoarece de cele mai multe ori in spatele unui
capitalist se gsea o mare sau societate germana, francez5,
sau americaná.

www.dacoromanica.ro
1308 TRMAN LUNGU

Astir!. pentru a da o oarecare justificare firmei sub care fusese

cris, societatea Romano-Americana" a introdus in consiliul de adminis-
tratie români : Assan, care avea 60 de actiuni Negroponte, cu
de actiuni, in comparatie cu ceilalti concesionari americani care aveau
peste 4500 de actiuni.
Inafarä de aceasta, burghezia mosierimea nu aveau cura-
jul sä investeaseä capitalul de care dispuneau, intr'o industrie in
formare, care nu aducea castiguri imediate. Cazul lui Gh. Gr. Cantacuzino,
care a vândut pe un pret derizoriu cea mai mare parte a terenurilor din
Prahova, este destul de elocvent.
La toate aceste considerente, a venit sä se adauge faptul legea
minelor din 1895 facea o distinctie clarä terenurile particulare
ale statului, in sensul parHcularii erau stapâni absoluti terenurile
terenurile statului erau date in concesiune cu mare in
excelente, astfel nimic nu impiedeca pe sträini dela
exploatarea terenurilor petrolifere ale Romaniei. Era deci firesc ca aceste
prevederi ale legii minelor un mare numär de exploatatori, in
special sträini.
Pentru terenurile petrolifere ale statului, legea minelor din 1895 pre-
vedea ca durata de exploatare 30 de ani, intinderea perimetrului nu fie
mai mare de 40 ha, redeventa 4 % din venitul net al exploatarii o arenda
de 20 lei la ha.
Legea este prin regulamentul din 1899, care
la 8-14 % din venitul brut Intinderea suprafetei la 100 ha,
eel din 1900 care durata concesiunii la 50 de.ani.
Sub regimul legii din 1895, statul a concesionat 225 ha 7791 m2,
iar sub al regulamentelor din 1899 1900, mai concesioneaza 1710 ha
8163 m2.
Din cele de mai sus, se poate deduce legea rninelor din 1895
modificärile ulterioare deschideau larg portile capitalului strain in vede-
rea exploatarii petrolului romanesc. Legea din 1895 poate fi consideratä ca
un punct de plecare pe drumul exploatarii intensive a celui mai bogat pro-
dtos al subsolului tärii noastre, petrolul.
Intr'adevar, 1895, cercurile financiare internationale asalteaza
petrolul românesc. Pe rand, capitalul german, american anglo-olandez
societäti petrolifere, dela 20 milioane lei aur in 1895 se
ajunge la 99 milioane in 1905, la 225 milioane 1910 si la 339,5 milioane
1912. .

Cum priveau cercurile conduciitoare ale burgheziei rnosierimii

mane capitalul strain? Dela putem afirma burghezia movie-
rimea pe aceeasi linie a pentru vinderea tarii atat din
punct vedere economic, cat politic, a dat liber capitalului strain.

www.dacoromanica.ro
 DATE CU PRIVIRE LA ACAPARAREA INDUSTRIEI PETROLIFERE 1309

care - cum vorn vedea - nu a sä fie solicitat de mai multe

Luând atitudine impotriva vocilor" care se ridicau contra capitalului

sträin, Gr. Cantacuzino declara in 1905 urmätoarele :
nimeni nu se mai ci in pämântul României zac avutii
a cäror dezvoltare ar putea schimba cu totul viata economicä. Nu
ne este permis aceste avutii neproduatoare. Datori suntem sa
primim cu toatä bun5vointa capitalurile care s'ar consacra la acest scop,
ort de unde ar veni ele facem industriei si comertului toate
nirile" 1
Pe aceeasi linie, Take Inflácärat sustinätor al lui Standard
Oil", a declarat co hotärire cá Romania trebue sä deschidä larg, foarte
portile sale inträrii capitalurilor sträine cä trebuie sä sträi-
cä nu suntem inconjurati de ziduri chinezesti.
Toate legile care mai pun oarecare piedici inträrii libere a capitaluri-
sträine trebuesc modificate in asa fel ca sä se inliture toate acele pie-
dici si cä atM conservatorii si liberalii trebue sä lucreze cu aceleasi
in aceastä privinte
Vedem dar
capitalului sträin, care trebuia sä aibä
libertatea sä intre nestingherit in tarä.
-
pozitia partidului conservator era categoric favorabilä
dupä opinia conduatorilor säi -

Partidul liberal, celälalt partid de guvernämänt, avea o pozitie nu

mai putin clarä. Desi flutura in permanentä stcagul luptei impotriva capi-
talului sträin, aceasta nu era deck un mijloc pentru a aranja o serie de
rusinoase. Astfel, in timp ce acuza pe conservatori de trädarea na-
pentru cä sprijiniserä venirea lui Standard Oil" In tarä, Dim.
Sturdza trata cu doctorul Fialla, reprezentantul unui grup sträin (la care
participau nume bine cunoscute In lumea petrolistilor : Nobel
Rotschild), un proiect de concesionare a terenurilor statului in conditii din
cele mai oneroase pentru noi. Se acorda concesionarilor o suprafatä de
60.000 pogoane, pe 50 de ani, 8% din produsul brut. Intre-
prinderea or fi fost de taxe impozite pe timp de 50 de ani.
Un an mai târziu, acelasi Fialla trateaz5, numele lui Deutsche
Bank", Sturdza, concesionarea terenurilor statului.
Semnarea proiectului de concesiune de cätre Sturdza insemna mono-
polizarea productiei petrolifere a statului. Aceasta este in flagrantä contra-
dictie afirmatiile publice pe care Sturdza le fäcea in numele partidului
liberal, in senatului din 24 Mai 1905, când vorbea de crearea
capital românesc Romania" :
Acest fapt nu este el oare Imbucurätor pentru noi ? A contribui noi
Monitorul Petrolului «, 1905, p. 71.
Monitorul Petrolului », 1901, p. 932.

www.dacoromanica.ro
1310 TRAIAN I UNGU

la desvoltarea bogätiilor noastre nationale, nu se tine de programuI

nostru al tuturora, adoptat executat de noi toti, prograrnul prin noi
sine
La presiunea Germaniei pi pentrucä soc. Romania" nu dispunea de
capitalul necesar, in Mai 1905, guvernul Cantacuzino trateazä concesiunea
terenurilor petrolifere ale statului un grup compus din Deutsche Bank"
Banque de Paris et des Pays Bas", reprezentat prin G. Spies, director
la Steaua si dr. Fialla din Viena.
Presa germana fusese antrenatd foarte companie
potriva României, fapt care a gräbit acordarea concesiunii. Astfel in ziarul
Neue Freie Presse" apärut urrnätoarele :
Desi se ajunsese in principiu la o intelegere guvernul in chestin
concesionärii terenurilor petrolifere, opozitia a fäcut o societate nationala
opunänd-o celei germane, a speriat pe prirnul ministru, cd se pot
socoti negocierile ca rupte pi nereusite. in ceasul din va pri-
cepe primul ministru cä nu mai e chip sä dea chestie in
surd In interesele Gerrnaniei, dupä ce, de zile
rea sa, s'au urmat Aceasta at putea avea ce par necalcu-
labile ; ...purtarea primului ministru ar putea ea ca urmare turburarea
relatiilor asa de bune de acutna Germania si o even-
tualitate pe care politic roman ar putoa-o privi ingrijorare"
Brätianu, vorbind intr'un in parlament in 1903
despre valorificarea terenurilor petrolifere, spunea proprietarii acestor
terenuri nu vor puteaajunge la decat asociindu-se o parte
de beneficii la exploatärile fäcute ajutorul striinilor capitalisti.
E necesara o colaborare intre proprietarii nostri pi capitalfstii sträin:"
Nici monarhia nu sä in urmä fatä de aceastä politica de
vänzare a tarii. In ziarul Adevärul" din 22 Noembrie 1900, este
limpede atitudinea lui Carol I problema capitalurilor :

Regele este un partizan al portilor libere, adia al inträrii

libere a capitalurilor strä'ine in Pentru oarä regele dat
in aceastä audienta d-lui Al. A. Bädäräu, prima-
rul orasului Iasi. In aceastä privintä, regele n'a ezitat sä declare in
mentele actuale, când tara se aflä pe urma unei crize de puternice, se
impune 'a face chiar sacrificii pentruca banal sträin sä abunde tam.
In audienta acordatä d-lui G. Assan, presedintele Camerei de Comert,
regele a fost pi mai categoric. De a zis nu trebue pierdut pri-
lejul pentru a atrage capitalurile care ne aduc nu numai bani, dar
ne instruesc, ca regele a adus cele petrecute caile ferate,
Petrolului », 1905, p.
Ibidem *, 1905, p.
Ibidem », 1903, p. 746.

www.dacoromanica.ro
 DATE CU PRIVIRE LA ACAPARAREA INDUSTRIEI PETROLIFERE 1311

hind la inceput in máini sträine pentru a trece curánd in proprietatea sta-

tului"
Dar regele viza in cele de mai sus, in special capitalul german, pe
va sustine si in anii urmätori. in audienta pe care el a acor-
dat-o lui Spies -
- afacerile de petrol al lui Deutsche Bank"
s'a interesat in mod special de intreprinderile cu capital german, expri-
deosebita satisfactie pentru participarea finantei germane in
dustria de petrol" 2

urmärim acum concret, felul care capitalul american englei

au pMruns in tara noasträ, acaparánd principala bogätie, petrolul.
Am arätat mai sus cä pätrunderea capitalului sträin este mult
rata de legea minelor din 1895. Inteadevär, dupä 1895 iau o serie
de capital englez : Steaua Românä", infiintatä in 1896, un
capital de zece milioane franci ; la inceput, societatea era controlatä
Anglo-Roumanian Oil Exploration Company si de Roumanian Oil
Trust" pentru ca in 1898, grupul englez sä cedeze actiunile unui grup ger-
man frunte Deutsche Bank".
- ..European Petroleum Cy", fondatä In 1899
Telega Oil Cy" fondata In 1900.
Capitatul englez in aceast5 mai mare parte in
industria de petrol. In primii anii ai al XX-lea, caoitalul
man creeazä pozitii din cele mai puternice, ajungând in 1907 s5 detina
circa 70 % din totalul capitalului investit In tara noasträ. Aceastä
bare in favoarea german nu se face fará luptä, mai ales dupä
aparitia unui al concurent, Standard Oil".
In anul 1900, un numär de americani vin in fac
o serie de cercetäri geologice, scopul de a se convinge de resursele
trolului din tara noasträ. Ce i-a indemnat pe americani sä vinä in Romania
mai ales sä insiste de mult pentru concesionarea de terenuri petro-
lifere ?
de cauzele generale, consecintä a transformärii capitalismultii
in imperialism, au mai lost si altele Astfel, in 1900 se rezolvä
in paguba americanilor pentru inläturarea concurentei,
Rusia cincisprezece ani mai tot mai rea a
americane fatä de concurenta ruseascä- care din 1884 in 1897 isi
märeste productia dela 46,2 % la 98,2 %, din productia americanä -
trece in 1898-1900 inteo fazä productia americana

», din 22 Noembrie, 1900, p. 1, col. 3.

2 1905, p. 61.

www.dacoromanica.ro
1312 TRAIAN LUNGU

devenind mai decât cea 11,16%, 15,69% 15,30%

Pentru a putea duce succes lupta grupul anglo-fran-
cez - frunte Nobel si Rotschild - Standard Oil" s'a gräbit
asigure petrolul românesc, pentru a putea concura pe Medi-

Incercarea americani de a acapara petrolul românese 1900 a fost

determinatg pi de situatia geograficg a raport pietele
comerciale - pentru a cgror acaparare trustul american lucra de mult timp
- de faptul cä productia tärii in petrol crescuse 1896-1900
dela 180.000 tone la 250.000 tone, deci o crestere de circa 38,8% etc.
Pretextul pentru concesionarea terenurilor petrolifere ale statului in
1900, unor americani, a fost criza economicä in care se gäsea Romania in
anii 1898-1900. Guvernul icind o serie de Imprumuturi, care mai de care
mai inrobitoare, ministrul de finante al guvernului conservator de sub con-
ducerea lui Gr. Cantacuzino, Take a inaugurat un pro-
gram de lichidare a terenurilor statului, program in care
rea terenurilor petrolifere.
Insusi Take a fost acela care a lucrat la proiectul
concesiune propus de Standard Oil".
Prin retragerea in 1900 a guvernului conservator, vine P. P. Carp,
care-si Insuseste conceptia lui T. In aceast5 situatie, capitalul
american a oferit 10 000 000 lei, in schimbul concesionärii terenurilor
trolifere ale statului
un amplu studiu fäcut de trimisii lui Standard Oil" din
primgvara lui 1900, la 12 Noembrie acelasi an, Porter, delegatiei lui
Standard Oil" face urmätoarele propuneri guvernului
Guvernul acorda concesionarilor pe timp de 50 ani exploa-
tarea a 15 000 ha din regiunile recunoscute ca petrolifere, contra unei rede-
vente de 8 % din brut, la rambursarea avansului consimtit de con-
cesionari pi de 10 % aceea.
Concesionarii aveau dreptul de a face explorgri pe proprietate a
statului, de zonele recunoscute ca petrolifere, dreptul de
si a acestora, contra unei plgti de din iedeventele stabilite.
Concesionarii aveau dreptul conducte de-a-lungul cgilor
ferate, precum scutiri de vamä pentru masinile pi accesoriile necesare
intreprinderii in general.
Durata concesiunii era de treizeci de ani, numai atunci rind
productia a titeiului ar fi atins 600.000 tone. Statul prirnea un
avans de zece milioane lei, care urma se din drepturile ce i se
cuveneau din transporturi pi din productie. Prin art. 10, statul era
Datele sunt luate din: V. Brtianu, Politica stat industria petrolului, p. 3

www.dacoromanica.ro
 DATE CU PRIVIRE LA ACAPARAREA INDUSTRIEI PETROLIFERE 1313

obligat mentinä neschimbat tariful pe C.F.R. dreptul concesionari-

de ridica pretul transportului pe conducte, cazul acesta nu ar
fi respectat. Art. 11 prevedea obligatia pentru stat de a nu ridica,
petrol derivatele sale, taxa de cheiaj de la sutä.
Vedem din scurt5 expunere a proiectului de concesiune,
Standard Oil" voia concesionarea tuturor terenurilor petrolifere.
De asemenea, prin crearea conductelor dela la Constanta din Mol-
dova la Constanta, se urmärea monopolizarea transportului de petrol. lar
pentru a fi sigur cd e pe petrolul de export pe târgul petrolului in
interior, insista ca redeventa care cedatä statului sä fie plätit5
numai ci in numerar, zilei. De asemenea, in situa-
tia in care vreun producMor nu voia sd uzeze de conducta construitä
Standard Oil", C.F.R. nu avea dreptul sä o mai de
0,02 lei la tona de km.
In acelasi timp Porter, rnarea institutie financiarg din Berlin, Dis-
conto Gesellschaft" avea atintitá privirea asupra bogätiilor petrolifere
ale Romaniei.
Trimisul lui Disconto, anume Sorne, fäcuse o serie de sondaje In
giunea petrolifer5, care se terminaserä printr'un raport pozitiv. Intre Stan-
dard" si Disconto" a intervenit o tntelegere. In urma cäreia, cea din urmä
sä de guvernul roman o parte din räspunderea financiar5.
Prin concesionaLea terenurilor petrolifere, conditiile propuse de
Standard" Disconto", concesionarii posibilitatea de a dispune
liber de soarta petrolului nostru.
Impotriva propunerilor americane, a inceput o serioasä campanie, sus-
in special de liberali, care erau fond uneltele docile ale capita-
lului german. In lupta dintre capitalul american german pentru aca-
pararea terenurilor petrolifere ale Rornâniei, liberalii au jucat un rol
semnat, sprijinind pe cei din urmä.
de situatie, imputernicitul companiei Standard Oil",
Porter, a inceput o serioasá actiune, la de convingere, trecând apoi
la amenintki. El a declarat dacá statul român nu va
transactiune Standard", va fi foarte greu pentru productia româneasc5.
Standard" o va concura si productia românä va societate,
ca concurent pe toate din lume. De aceea, d-sa crede e lucru mai
nimerit ca România pe «Standard» ca deck de concurent.
Nu existá mai bine situatá pentru petrolului deck «Stan-
dard» dacä statul român nu tranzactia, ea, societatea, tot are
sä controleze petrolul cumpárandu-1 dela Constanta dela
Giurgiu" 1

Monitorul », 1900, p. 292.

- Studii referate - c. 1817www.dacoromanica.ro

13% TRAIAN LUNGU

Intr'adevär, s'au tinut de cuvânt. Productia de petrol a Romániei cres-

cuse In mod simtitor in cadrul exploatOrilor fOcute de Steaua
care-si plasa produsele atat pe piata germang, pe alte piete, prin
interrnediul Standard". Societatea Deutsch-Amerikanische Petroleum
Gesellschaft", se ocupa cu exportul petrolului american in Germania,
a o lupti pentru concurenta pe piata din Regensburg a
petrolului românesc, pe care-I exporta acolo societatea Steaua
Pretul petrolului american a fost sc5zut la 19 pfenigi litrul de 24 pfe-
nigi, era petrolul se vindea 18 pfenigi. Agentii
cietOtii americane au fäcut demersuri stäruitoare pe toti detailistii,
pentru a vinde numai petrol american a refuza sä ia petrolul românesc.
Pentru a ávea o mai mare, au cumpOrat dela concesionarii
ridicata toate contractele de vânzare detailisti, obligándu-i astfel pe
accstia petrolul direct din vagoanele cisterne. In felul acesta, pentru
a concura petrolul românesc, ei monopolizeze piata
Aceastä concurentá s'a accentuat In momentul in care s'a declarat rOzboiul
comercial Standard Oil" si societOtile conduse de bOncile
Pentru a putea face situatiei nou create, bOncile care controlau
soc. Steaua Române, au constituit impreunä societätile petrolifere care
in frunte pe Nobel si Rotschild, grupul Europäische Petroleum
Union". Standard Oil" consfrueste In vederea acestei lupte, rafinärii in
Romania. Astfel, ly, director al afacerilor de export al lui gtandard Oil",
in 1905 :
Agentii nostri au cOutat a se stabili Romania. Este fapt cunoscut
(le toat5 lumea construim o Romania pentru a obtine astfel
un depozit imediata apropiere a pictelor a putea in acest mod concura
succes
Pe piata german5, se resimte foarte mult lupta dintre cele gru-
puri. Aici, petrolul nostru din ce in ce mai multe greutäti. Ame-
publican analize false asupra petrolului românesc, in
acesta si discrediteze societätile germane in
La putin timp incercarea din 1900, Standard" trimite din nou
o serie de reprezentanti In printre care Chauncey, F. Lufkin,
Frank, G. Barstaw, Monett. Acestia fac din nou investigatii, care .s'au sol-
dat Inscrierea la tribunalut Ilfov a industriale comerciale de
petrol, sub numele Roinano-AmericanO". La aceasta a contribuit In
deosebiti mAsur5 Take
ce a primit aprobarea pentru infiintare, societatea Ro-
mâno-Americanä" a luat in concesiune terenuri in de peste 700
ha dela firma European Petroleum Ltd", rezer-

Monitorul 1905, p. 851.

www.dacoromanica.ro
 DATE PRIVIRE LA ACAPARAREA INDUSTRIEI PETROLIFERE 1315

voarele si conductele acestei firme, iar dela un oarecare Sinescu, 300 ha.
De asemenea in regiunea Bacau a luat in concesiune 'circa 4000 ha astfel,
la anului 1904, societatea achizitionase peste 000 ha, pe bazii
de redeventä (proprietarul suprafetei de nu primea niciun la
Inceputul exploatärii pi societatea se obliga ca termen limitat si
efectueze un anumit numár de sonde, in care daca se gásea petrol, proprie-
tarul avea o cotä din caz contrar, societatea pierdea su-
mele de bani pe care le investise eiploatare).
Romano-Americana" nu incheia astfel de conventii deck in
giunile recunoscute petrolifere, care delimitate de
cercetärile intreprinse de Sorge - trimisul lui Disconto-Gesellschaft" -
de Porter, trimisul lui Standard". De altfel, reprezentantii lui Stan-
dard" erau convinsi, pe baza studiilor intreprinse, despre imensitatea
mintelor noastre de petrol.
Expertii lui «Standard Oil» au deplina convingere - spune un
bru al consortiului de administratie - minele de petrol ale României
sunt inepuizabile si vor trece multe decenii de exploatare intensivä,
a se putea vorbi de secarea
Prezenta lui Standard Oil" in Romania alarmeazi cercurile din Ger-
mania interesate in petrolul nostru. ziar german se spun
urm5toarele :

In uitimele zile a ocolul preset ce merit5 s5 aten-

celor din imperiul german, e vorba de o incereare de a vari
mina americanä in punga poporului german. societate de excursionisti
americani, patru directori ai companiei «Standard Oil» se in Romania
are de stea acolo câtva Chiar in nu s'a luat
in mod asa de naiv vizita reprezentantilor lui Rockefeller si Comp. Dar
cei din Germania au toate motivele de a b5gare de
nurile Companiei «Standard Oil»".
Dupä ce ci americanii urrniiresc in Rominia poni
societatea Steaua care se gäsea in oarecare jeni financiarä
lichidärii ungare, ziarul scrie :
..Nu dece spiritul de intreprindere german se a fi
trecut de american. Este aici un interes al imperiulut, al poporului ger-
man. E de cea mai mare ca noua incercare a Yankeilor de a
pune mina pe isvoarele de petrol nu izbuteasc5.
Consumul de petrol din Germania s'a aa de a ajuns
In al doilea rind printre tärile de petrol din lume. Imperiul
german ce petrolul, e avizat exclusiv la - ba nu
nici rafinárii proprii de petrol. Ne poate fi indiferent in-

», 1905, p. 7.

www.dacoromanica.ro
1316 TRAIAN LUNGU

cercarea de a se monopoliza productiunea petrolului de care americani ?

Este evident prin urmare cä nu putem privi cum
veriga trustului se intinde in jurul nostru si cum Rockefeller Comp. ne
iau hainele pielea de pe noi.
...Excelentul petrol romanese, care e tot de bun ca ameti-
can, putem aduccm pe Dunäre in Germania mult mai ieftin
pe american. Pentru noi e de o irnportantä national-economid, ca sä
nu disparä concurenta petrolul american. Spiritul de intreprindere ger
man, capitalul german, gAsese in aceasta o desfacere rentabilá si noi nu
sä Intärziem de a ajuta chiar, spre a feri poporul german de exploa-
tarea americanä"
Vedem dar capitalului american in s'a pro-
dus nu greutäti, deoarece a concurenta gerrnanä. Despre acea-
stä luptä, Lenin :

Incepu lupta, care literatura se numeste pentru

impártirea lumii". Pe de o parte, «Trustul petrolului» al lui Rockefeller, do-
rind sä acapareze fondá o «societate filiala» chiar in Olanda si
sá cumpere izvoare de petrol India olandez5, urmärind In chinul acesta
sä dea o loviturä de apetenie, trustul anglo-olandez «Shell».
Pe de altá parte «Banca Germana» celelalte bänci berlineze se stráduiau
«sä pästreze» «pentru ele» s'o uneascä Rusia impotriva lui
Rockefeller. Acesta din dispune de un capital incomparabil mai mare
de o organizare minumtä pentru transportul petrolului si pentru livrarea
lui cátre consumator. Lupta a trebuit sä se termine, cum s'a termi-
nat in 1907, infrangerea completä a «Báncii Germane», cäreia
sese aleag5 una din : sau lichideze, nierderi do
«interesele pentru petrol» sau se supunA. «Banca alese o
a doua alternativä, si «Trustul petrolului» un contract foarte
desavantajos pentru ea. Potrivit acestui contract, «Banca Germaná» se
gajeazá «de a nu intreprinde nimic paguba intereselor americane», pre-
vazandu-se rend acelasi timp acest contract pierde valabilitatea in
caz ea se infiintcaz5 Germania un monopol de stat asupra petrolului" 2
Data importanta pe care o prezenta pentru capitalul
american, guvernul dela Washington numeste un
Bucuresti in persoana lui Ridle, ca predecesorul Jackson, s5
reprezentant al S.U.A. numai la Sofia la Atena. Era deci nece-
sar, pentru viitoarele aranjamente politice mai ales economice, pe care
americanii aveau le faca in numirea unui reprezentant Ridle

1 utsche Tageszeitung din (st. n.) 1903.

V. I. Lenin, Opere alese in volume. Ed. P.M.R., I a II-a,
p. 459.

www.dacoromanica.ro
 DATE CU PRIVIRE LA ACARlRAREA INDUSTRIEI PETROLIFERE 1317

trebuia sä fie unul din oamenii de incredere, druia departamentul de stat

avea s5-i in anii primului mondial urmätorul ordin :
Importanta a rezervclor de petrol, atát pentru prezentill
pentru Statelor Unite, a fost din nou departamentului
nostru de stat. Având vedere alte state sunt se poate de agresive
in procedura cäutärii de câmpuri not, vi se cere st procurati informatii in
legäturä activitatea aerator state. trimitándu-se permanent regulat
rapoarte confidentiale despre concesiunile acordate sau cerute, precum si
despre mice modificári in conducerea de industrie
petroliferä. Prezentul ordin vä at sprijiniti din toate
actiune intreprins5 acest domeniu de cátre industriasii americani ai
trolului, cu deosebire in vcdere cä este vorba de interesele reale ale
Americei si nu de firme sträine, doar constituite in conformitate
american"
Asa dar, in spatele caselor industriale de comert din S.U.A. se
seste statul american, condus in realitate de oligarhia financiarä a celor
saizeci de familii a Morganilor, Rokefellilor
Dupá ce Standard Oil" a pus in mod legal piciorul in a
inceput opera de acaparare. Astfel pe intern incepe o
serioasá actiune de Inghitire a mai
In general, in comertul nostru intern exista sistemul ca Mire comer-
ciantul angrosist consumator sá existe doi sau mai multi intermediari.
Astfel erau depozitarul si eel care curnpára dela depozitar si-1 ptinea la dis-
consumatorului. Fiecare din avea câstiguri suficiente".
,Standard Oil", in setea de mai mari, ia toate beneficiile pe
care le aveau intermediarii, având in feint acesta castiguri fabuloase, fapt
care-i permitea sä vânda produsele la mai scázute deck cerlalti
petrolisti. Aceasta nu decât sä ducá la mentinerea suprematiei pe piata
deci la monopolul petrolului.
mai care in general aveau capital românesc, au
o serie de proteste. De asemenea, au fost lovite societätile ger-
mane. Guvernul liberal, apárátorul intereselor germane, intervine face o
lege prin care limita oarecum intern, in sensul cá fixa o anumitá
cotá pentru fiecare societate. Nici prin aceasta nu a rezolvat nimic, ha din
contra, noua lege a constituit un avantaj serios pentru societätile mari,
special pentru Standard Oil". ce spune un fabricant
Ce se fabricant roman dupá noua lege ? - se
treabä N. Grigorescu.
Acest fabricant, care vindea 300 vagoane in tart, noua lege
poate revie in 70-80 vagoane petrol, iar
' A. Ziscka, petrolului, p. 13.

www.dacoromanica.ro
1318 TRMAN LUNGU

restul trebue s5 se c5ciula in mân5, la domnii americani sau la

celelalte societ5ti ca «Steaua surplusul de 220 vagoane
pe pretul care s'ar milostivi dea aceste Cu noua lege, Ro-
va fi mai mult ca acum a strginilor"
In asemenea situatie, Standard Oil" oferea preturi minore, care
societätile trebuiau se a nu da faliment. Astfel,
in anul 1907 Româno-Americana" o vânzare de 10.179 tone,
pe când in anul precedent nu deck 830 tone. In timp ce consuinul
general intern de petrol creste 101% in 1907-1908 de 1904-
1905, rafinkiilor si mijlocii scad circa 17%. Aceasta se
in primul an al actiunii americanilor, când organizarea mij-
loacele de lupt5 erau departe de a fi
In anii care urmeazg, neIncetat suprafetele exploatate si
Romano-Americana. la infiintare avea un capital de
2 500 000 lei, peste un an de 5 000 000, in 1906 capitalul social a fost spo-
rit dela 000 la 000 lei, pentru ca in ajunul isbucnirii primului
r5zboi mondial, capitaiul se ridice la 25 000 000 lei printeo emisiune
de noi actiuni, acoperite integral din beneficiile realizate in 1913. Cu toate
comparatie alte societ5ti str5ine, capitalul lui Standard Oil' era
relativ mic, (Standard Oil" ± intreprinderile neutre avea 13,72 % din
canitalul total investit in petrol), totusi 31,4 % din productia
de petrol. Dela crearea soc. Româno-Americana", nu s'a adus in
niciun dolar ; totusi vedem zece ani, capitalul a crescut 22
lioane lei.
De aceea, pe drept s'a spus ci, capitalul soc.
ricana" este format nu din dolari românizati" ci din lei americanizati".
In anul 1909, Standard Oil" incepe razboiul pentru piete de desfa-
cere, Royal Dutch Shell". Pentru a-si asigura o vederea des-
facerii produselor sale, Standard Oil" a preturile atât in tgrile pro-
ducätoare, cit si in cele consumatoare. Astfel, in 1909, pretul
pentru un vagon in statia de Incärcare era de 450 lei, in 1910 de 330 lei, in
1911 de 350 lei. Imediat dupä ce s'au v5zut primele simptorne ale
räzboiului, preturile s'au urcat bruse. Astfel, in 1912, In Romania se
la 525 lei de vagon, deci 175 lei mai mult ca in 1911, iar in 1913 la 750
lei vagonul.
Usurinta care ginernele burghezo-mosieresti acordau societätilor
strgine tot ceea ce cereau, au fäcut ca pretul petrolului a derivatelor sale
in asa fel, sä chiar pretul de din
i

Monopolijarea industriei de petrol a avut un efect dezastruos pentru

celelalte industrii din pentru C.F.R., unde se Intrebuintau foarte
Monitorul », 1908, p. 060.

www.dacoromanica.ro
 DATE CU PRIVIRE LA ACAPARAREA INDUSTRIEI PETROLIFERE 1319

multe reziduuri de petrol. Societatile strine au fixat preturi derizorii

nra acestor resturi de petrol. in primii ani ai secolului al o
de reziduuri costa 200-300 lei, in ajunul primului razboi costa circa
900 lei.
Dar Standard Oil" se servea de alte metode pentru a scoate prof i-
turi mai mari. Este de amintit o situatie de Topliceanu
Lupta pentru petrol" :
...In 1916, zile dupä ce am intrat in a sosit, la o
exploatare din alea Prahovei, un tren de 32 vagoane
incärcat cu ...mese si scaune ordinare de brad pentru uzul lucratorilor
functionarilor inferiori ai intreprinderii. Trenul venea din cauza
situatiei de räzboi. Mobilierul acesta ar fi putut fi executat aici la noi in
undeavem atâta lemn, chiar de mai tudimentar totusi
el venea din America de Nord" !
Scaunele mesele de brad f comandate la o din
America, tot a trustului din care facea parte exploatarea petroliferä din
(Standard Oil" - n. n.). Dela fabric la vapor,
transportate cu trenurile trustului, iar din America in Europa cu
popoarele aceluiasi trust. La noi in tar5, marfa cu 45% reducere
pe C.F.R., ca pentru o Intreprindere industrialä ce avea avantajele legii
pentru incurajarea industriei nationale. Pretul scaunelor meselor
cotit, revenea la cam de opt ori mai mult ar fi costat confectionarea la
noi in Intreprinderea trustului dela noi, evident, a pierdut
care a fost captigath tot de trust prin celelalte ale sale care
au lucrat la contectionare la transport.
In acest fel, societatea petroliferá dela noi, fortat, la bilant un
beneficiu redus actionarilor care iar irnpozitele
venite statului socotite tot proportional cu net al intreprinderii,
erau si ele reduse"

Capitalul englez participa la crearea primelor petrolitere din

PMrunderea capitalului englez se in special dupá
primul congres international de petrol, care s'a tinut in 1900 la Paris ; solii
bäncilor engleze incep ne viziteze din ce in ce mai mult. Astfel, in 1901
Crawdes, unul din cunoscutii financiari englezi, a venit la Bucuresti, unde
a avut o serie de Intrevederi cu D. A. Sturdza, in diverse probleme finan-
ciare, printre care concesionarea exploatärii terenurilor petrolifere
statului a conductei de petrol.
Dach aceastä incercare nu s'a soldat ceva concret, totusi este de
importanta pe care incepe sä o aibä petrolul românesc, mai ales
A. Topliceanu, Lupta pentru petrol, p. 62.

www.dacoromanica.ro
1320 TRAIAN LUNGU

dupä discutiile care s'au purtat jurul propunerilor fdcute de Standard

Oil". Spre sfârsitul anului, lau f societdtile Telega Oil Co. London".
..Poiana Oil Comp. London", Roumanian United Petroleum Co.
Aceste incercdri ale capitalului englez sunt totusi destul de timide
in comparatie intensitatea crestelii productiei de petrol. Capitalul en-
glez participä intens sub o forma in industria de petrol româ-
neasc anume transport. Astfel, marea companie The Shell
Transport and Trading Co. Ltd" a cumpärat dela soc. Aurora" toate can-
de petrol, pe care le vindea apoi pe pietele sträine.
Termenul de vânzare produselor societätii Aurora" a fost de cinci
ani, cantitatea minima era de IO 000 tone anual. Aceastä cantitate mi-
anualä reprezenta aproape jumdtate din productia de a
Pentru a pune soc. Aurora" in posibilitatea de a-i furniza cantitätile
rute, The Shell Transport" i-a pus la dispozitie capitalul necesar.
congresul de petrol care s'a 1907 la Bucu-
resti, capitalul englez incepe sä abunde In industria de petrol. lau
o ser'e de societäti, ca : Anglo-Roumanian Petroleum Cy." in 1908,
cu un capital de 3 750 000 lei, Berea Oil Cy. Ltd" un capital de 3 500 000
lei, The Central Roumanian Petroleum Cy.", un capital de 3 750 000 lei,
iar spre anului 1909 s'a contopit soc. ,,Regatul cu capi-
tal englez, Astra", a unei mari intreprinderi olandeze de pe-
trol Royal Dutch", creându-se soc. Astra Românä", societate cu capital
englez olandez, in care rolul conducätor joac5 capitalul Capi-
a fost la constituire de 60 000 000 lei, din care s'au
emis la data infiintdrii 44 167 500 lei.
In Mai 1912, inregistrat la Londra sub numele de Roumanian
Consolidated Oilfields o societate care s'au centralizat
din Intreprinderile engleze existente in România anume : Roumanian
Oilfields Ltd", British Roumanian Oil Cy. Banca Moreni Petro-
leum Cy. Ltd." Roumanian Consolidated Oilfields", Central Roumanian
Petroleum Cy. Ltd.", un capital de 43 750 000 lei.
România fie din ce in ce mai de englezi. Astfel,
1912 a sosit Bucuresti, Sir Reginald Mac Lead, membru in consiliul
administratie al soc. Shell Transport and Trading Co.", care a declarat,
altele, industria de petrol merge spre o mare prospe-
ritate desvoltare mai ales s'ar deschide petrolului un de mai
scurgere la mare"
Sir Mac Lead era deci un partizan al ideii construirii unei conducte
la mare ceea ce el a expus cercurilor politice Nu mull dupa acea-
Monitorul », 1912, p.

www.dacoromanica.ro
 DATE CU PRIVIRE LA ACAPARAREA INDUSTRIEI PETROLIFERE 1321

stä guvernul, sub conducerea lui P. Carp, agitä ideea cre5rii

unef de petrol (una pentru alta pentru produsele fabi
cate) dela Ploesti la Constanta.
Anul 1912 a lost anul in care s'au creat un numar de peste saizeci de
intreprinderi industriale petrolifere, cea mai mare parte din ele avänd ca-
pital englez. Astfel, la 1913, capitalul englez era
de 151 451 111 lei, intrecând aproximativ 5 000 000 pe german,
capitalul värsat era aproximativ 14 500 000 mai decât german.
calcul5m capitalul englez olandez, cu care era
in foarte prin societatea Astra Roman5", in care dirija
capitalul englez, vedem acestea de ori
german (datele sunt luate Serdaru St. Virgiliu, Le pétrole roumain",
49).
Ceea ce este caracteristic capitalului englez este
faptul desi la este foarte activ, in momentul in care nece-
sitätile stint din ce in ce mai mari pi ce incepe fie recu-
noscutä ca in z5c5minte petrolifere, este din ce in ce
mai viu, pentru ca numai in câtiva ani ajung pi apoi sä capi-
talul german.
Capitalul englez juca un rol deosebit de important exportul
portul petrolului din Astfel, din anul 1912, Anglia
primul in exportul de
Astfel, se exportau In Anglia cantitAti din ce in ce mai mari de

Täri
To ne
1912 1913

Anglia 214 613 239 629

Franta 166 154 157 913
Germania 87 769 127 865

societate nou crat asigura transportul dela pro-

ductive la centrele de depozitare rafinaj, prin conducte. Din totalul 1282
km Astra cu Româno-Americana"
Jeleajen Oil" (societate de Standard Oii") circa 400 km.
Societ5tile capital 'american englez jucau un rol deosebit in ra-
finäria petrolului. Rafinkiile alc5tuesc pivotul industriei de retrol,
de ele depinde productia titeiului consumul petrolului, din punctul
de vedere al cantit5tilor produse, al consumului intern.
Produc5torii ,sunt la discretia rafinorilor. Faptul majoritatea raf
n5riilor erau detinute de str5ini a contribuit in mare mäsurä la
ruinarea societ5tilor romanesti.

www.dacoromanica.ro
1322 TRAIAN LUNGU

In 1914, societatea Astra rafina 421 631 toile petrol brut,

Romano-Americana" 384 550 tone, iar Steaua 371 216
SS acum facern o centralizare a datelor pe care
le-am cules din diferite materiale, pentru a vedea capacitatea de pro-
ductie a principalelor societati americane engleze, comparativ cu cele
ale altor tari.
In anul 1914, productia de petrol brut a României a fost de
1 783 947 tone, din care Astra Romana", Romano-Ameri-
cana", detineau 806 181 tone, deci circa 45 % din productia total5.
Dupä statisticile date de un economist burghez, situatia capitalului
prezenta felul in preajrna primului rkboi mondial :

Intreprinderile 30,6 % capitalul total

25,3 % din productia
centrale 36 % din capacitatea de distilare

Standard Oil
(prin 63 % din capital
Astra (prin
Royal Dutch) 70,9 % din productie
Shell 1+
neutre) 55,10 % din capacita tea de distilare

6,3 din capital

Intreprinderi capital 3,8 % din produclie
8,9 din capacitatea distilare

In realitate, situatia aportului románesc era si mai nefavorabilä, prin

aceea el o parte din actiunile detinute de romani erau gajate pe la bäncile
straine, ei numai numele in registrele societätilor.

V. I. Lenin a ar5tat in Imperialisniul, cel mai al capi-

talismului" cä atat timp cM capitalismul rämâne capitalism, prisosul de
capital este folosit nu pentru ridicarea nivelului de trai al masselor din tara
respectiva, pentru aceasta ar insemna scäderea profiturilor capitalistilor,
ci pentru märirea profiturilor, prin exportul de capital in str5inMate, in tarile
inapoiate. In aceste lnapoiate, profitul este de obicei ridicat, -deoarece
acolo capitalurile sunt putine, pretul este relativ salariile
sunt sckute, materiile prime ieftine" 2 Profitul ridicat de care benef
capitalurile sträine exportate in dependente sau slab desvoltate, una
Topliccanu, Lupta pentru petrol, p. 60.
V. I. Lenin, Opere alese in volume. - Ed. P.M.R., 1949, I. partea a
2-a, p. 450-451.

www.dacoromanica.ro
 DATE CU LA ACAPARAREA INDUSTRIEI PETROL1FERE 1323

din insusirile legii fundamentale a capitalismului, a fost realizat de catre

capitalul american, german englez in Romania.
media dividendelor de actionarii societatii Astra
manä" a fost de 86% (pentru anii 1908-1913) ; media dividcndelor
casate de societatea Romano-Americana" a fost intre ani, de
74,6 %. In pe care fiecare societate petrolifera le la
situl fiecarui an financiar, nu erau consemnate aceste beneficii, din mai
multe motive : in primul declarând mai putin, sume mai
la stat, al doilea rind, beneficiile pe care le realizau, nu erau
decal numar redus de actionari, astfel nu era
eatä popularizarea beneficiilor reale.
Din cele aratate aici, se poate spune cä in realitate exista un
monopol al capitalului strain petrolului romanese. Liber era oricine
ia dela Oran sau dela oricare alt proprietar de terenuri petrolifere, con-
tra unui derizoriu, dreptul de a pune puturi sau sonde, timp de
treizeci de ani, cand va voi, platind proprietarului trei sute decalitri de pe-
trol de gura de opt sute decalitri de sondà. Aceeasi libertate in cele-
faze ale industriei de petrol. Liber era oricine transporte,
transforme in variate produse, le in sau strainMate
in proportie. Regimul era peste tot. Mai mult, era
un regim privilegiat pentru : 45 % reducere pe cäile ferate pentru
transportul materialelor, scutite de masinilor pi a materillor
prime ; tarife minime pentru transportul in tarif extrem de
redus - pierdere pentru C.F.R. ; 2 bani km de fiecare pentru
marfa destinatá exportului la Constanta-port. calculul fäcut de
C.F.R., taxi nu amortizeaz nici combustibilul intrebuintat pentru
transport ; restul cheltuelilor, printre care personalul cilor ferate, era o
sarcin pentru bugetul C.F.R.
Toate aceste avantaje erau create pentru favoriza capitalul
La adApostul asemenea regim privilegiat, s'au desvoltat pi au pro-
pipit numeroase societäti strine, care exträgeau, apoi expor-
tau eel mai interesant combustibil, cea mai avutie a trii in
riatele ei derivate, peirolul.
Beneficiile importante obtinute de au rezultat pi
din faptul ei au neglijat complet crearea unei industrii a utilajului
trolifer, in felul acesta din trile respective materialele necesare
extractiei. Aceastä situatie a persistat de altfel in industria noastr de pe-
trol la 23 August 1944. De abia zilele noastre vedem ca tara
cum a artat tovarsul Mikoian, este singura
producätoare de petrol, care produce utilajul necesar
trolului.

www.dacoromanica.ro
1524 TOMAN LUNGU

In perioadä de mai de douázeci ani, in care avem

de-a-face cu o exploatare intensivá a petrolului, România trece dela
unei in lumea petrolistilor, situatia
din principalele producátoare de petrol locul al patrulea
in lume.

Desigur petrolul românesc a fost din factorii care

au determinat efortul deosebit pe care diplomatia englezá fäcea In pe-
1914-1916 in vederea atragerii României primul rázhoi mondial.
In timpul primului rázboi mondial, Clémenceau spunea : O de
petrol o de singe, la câteva zile dup5 incheierea
lordul Curzon declara : Viitorul va spune Aliatii au fost dust
la victorie pe un val de '.
Pentru mentine pozitiile pe care englezii le creaserá in indus-
tria noastrá de petrol, România trebuia sä fie determinatä intre in ráz-
numai aláturi de Pentru aceasta, englezii au trimis o serie
diplomati care au prin toate mijloacele pentru atragerea
in

Rapida desvoltare a industriei petrolului In perioada pri-

mului rkboi mondial, se face, dupá cum am mai sus, sub
acestei importante bogátii naturale a noastre de atre capi-
talistii stráini. Aceastá situatie va persista si in deceniile urmätoare si
nu va fi deck odatá cu eliberarea noastre de atre glori-
oasa Armatá Sovietia. In democrat popular, tara
in mod permanent extractia petrolului, pe care este stäpan
poporul.

P. Toncesco, a petrolului, p. 6.

www.dacoromanica.ro
 CU DESYOLTAREA
MUNCITORESTI DIN
AMI 1905 -1906
DE

ION CICALA 11 ACATIU EGYED

Prima olutie burghezo-democraticä din Rusia (1905-1907) a avut

o asupra cresterii avântului miscárii revolutionare inter-
natiorrale. V. 1. Lenin si I. V. Stalin, vorbind despre importanta istoricá
a primei revolutii burghezo-democratice din Rusia, au subliniat
faptul ea a constituit un exemplu viu, care a ridicat la luptä sute de
lioane de oameni ai muncii din toate
Studierea temeinicä sub toate aspectele a influente, precum
a miscärilor revolutionare stârnite de ea pe intreg cuprinbul noastre In
anii 1905-1907, este o sarcinä de a istorice marxiste,
mai cdt istoriografia burghezä - cea românä, si cea rna-
ghiar5, in cazul Transilvaniei - au trecut in mod constient sub t5cere
evenimentele revolutionare din perioada primei revolutii burghezo-democra-
tice din Rusia.
In conditiilc economice sociale din Transilvania, ecourile revolutiei
din Rusia au avut urm5ri imediate. Aceastä revolutie a fost pentru munci-
torimea din Transilvania, care suferea din pricina crizei a lipsei de
turi, un indernn la o luptä mai Impotriva orânduirii capitaliste.
Muncitorirnea din Transilvania vedea et victoria proletariatului rus va In-
semna zorile unei noi orânduiri si de aceea considera izbucnirea revolutiel
in Rusia un semnal pentru propriul atac impotriva regimului capita-
list. In acest timp, miscarea proportii atât de considerabile,
va sgudui intreaga economic5 a t5rii. Dela greve r5zlete, ea se
rapid, ajungand la greva de mass5 la demonstratii
strada. Metodele extreme la care recurge burghezia - la

www.dacoromanica.ro
1326 ION ACATIU EGYED

in a - au ascutit la maximum contradictiile din-

tre clase Lau contribuit la maturizarea a muncitoam
Aväntul miscärii muncitoresti din Transilvania, in
revolutii burghezo-democratice din Rusia, a un mare pas
in domeniul spiritului internationalismului proletar al
tiei oamenilor muncii de nationalitate din Transilvania. Luptele eroice
ale clasei muncitoare din Transilvania in scot in
fundamenteazA din punct de vedere istoric frätia de luptä oamenilor
muncii de nationalitate de pe teritoriul Transilvaniei, impotriva
ploatatorilor asupritorilor comuni, care astäzi minunatele sale
roade in construirea socialismului.
Istoria avântului miscärii revolutionare din tara noasträ in
primei revolutii burghezo-democratice din Rusia este o märturie nu numai
strälucitelor traditii de luptd ale poporului nostru muncitor, ci si o mar-
importante internationale a primei revolutii burghezo-demo-
cratice din Rusia.

Inábusirea revolutiei dela 1848, capitalismul din Transilvania s'a

desvoltat conditii de dependentg de Austria. Tocmai din cauza aces
dependente si a existentei rämäsitelor feudale, desvoltarea capitalistä
avut un ritm mai lent. La sfärsitul secolului al XIX-lea la inceputul seco
lului al XX-lea, cu toate piedecile existente de mai calea desvol-
tärii capitalismului, ,aceastä desvoltare a fost mult acceleratä, in special
in ce priveste industria extractivä cea Concomitent des-
voltarea industriei, sporeste numärul muncitorilor. statistica din
anul 1900, numärul muncitorilor din industrie la acea se in Tran-
silvania la cifra aproximativä de 110 329 iar muncitorilor din
industria extractivä din acelasi an era aproximativ de 21 968
Situatia muncitorimii la secolului al XIX-lea: la inceputul
secolului al XX-lea era foarte grea. Cu ajutorul aparatului de stat,
supuneau pe muncitorii din Ungaria unei exploatäri din cele mai
crunte : ziva de lucru se prelungeste 14 ore in general, se fac con-
cedieri arbitrare. Salariul era Chiar si in anul 1906 era des folosit bi-

1910 évi « «, p. 242, urm. Magyar ikai közlemények. ed. noua

2 1910 é i p. 61. Magar statisztikai közlemények, Budapesta
1913

www.dacoromanica.ro
 DFSVOLTARLA MI$CARII DIN TRAN' "NIA

ciul. La aceasta se mai exploatarea a

copiilor (A se vedea statistica salariilor pe zi in din 1905).
1Capitalistii erau favorizati exploatarea si de marea rezerva de
brate de munc5, precum de numärul imens de proletari agricoti. Paralel
cu metodele de exploatare capitalistä, in Transilvania se aplicau metodele de
exploatare feudalä. Burghezia si mosierimea profitau din plin, ajutate de
jandarmilor, de situatia grea a täranimii lipsite de
Desvoltarea industrial a sporit nurnárul si cu aceasta
a crescut lupta spontaná a muncitorilor. $i in Transilvania, ca ai in alte
miscarea muncitoreascä a inceput prin asociatii räzlete, care impri-
mau luptei mai mult un caracter economico-organizatoric. Lupta se pen-
tru scopuri imediate: vietii, dreptul La actiuni organizate.
Aceste prime nu au la un caracter marxist. Legal" de cele
mai forme economice, legäturile mai create de conditiile de
muna ale precum exploatarea tot mai la care
era desvoltä mai rapid constiinta de clasä a muncitorimii. Se mai
adauga faptul muncitori speclalizati in Apus aduc ei pi o
mai de dar aduc balastul ideilor lassallianiste, idei
care au dominat si Transilvania in primele organizatii muncitoresti. Inca
dIn anul 1868 apare prima organizatie a muncitorilor, Asociatia
generalä de care a cuprins Transilvania, creându-se organizatii
la Timisoara, Arad, Oradea, Resita pi Anina. Prin conducätorul ei Far-
has Károly, asociatie a avut legäturä Internationala I-a
poate spune cä odatä Inflintarea acestor a pätrunderea
mäsura, a marxisniului In aceste parti. In asociatii,
amintite mai sus, activau muncitorii români, maghiari, germani'
sarbi.
Partidul social-democrat din Ungaria a luat in anul 1890,
se pun si oarecare baze marxiste adoptându-se pro.
gramul miscärii muncitoresti din Germania. Sarcina Particlului social-de
mocrat a fost aceea de a mobiliza in jurul massele muncitoare. Cu toate
realizärile pe care le are aceastä directie, oportunismul care-si face tot mai
conducerii partidului va constitui o frânä pentru miscarea
rnuncitoreascä, in special in conditiile de revolutionar ce au avut

i Tinu tul ti Femei Copii

negru
Oravita
tna
216-291
200
93-140
100 -
84-120

CTirbune brun
ta
Baia Mare
Oravita
180-293
200-240
180
-
100-120
100
90-100
100-120
90
-

www.dacoromanica.ro
1328 ION CICALA ACATIU EGYED

in perioada primei revolutii burghezo-democratice din Rusia. so-

cial-democrat nu a organizat pentru cucerirea politice
a impedecat intr'o mare Igurirea unei aliante clasa mun-
citoare muncitoare.
Tot de pronuntat a fost oportunismul manifestat de Partidul so-
dal-democrat urmând drumul Partidului social-
democrat din Austria. Leaderii acestui partid -
Otto Bauer, Karl Renner si
altii - au luptat din toate puterile pentru salvarea in interesul burgheziei
austriace a intregului teritoriu habsburgice, negând dreptul na-
tionalitätilor la independenta in locul acesteia creând teoria
a autonomiei culturale". Mergându-se pe acest drum, s'a ajuns
se creeze in miscärii din Austro-Ungaria, la inceputul
secolului al XX-lea, partide pi sectii socialiste pe nationalitäti, släbindu-se
unitatea de luptä a muncitorimii. In anul 1903, cu ocazia unui congres
al Partidului social-democrat pent la Budapesta, Asociatia socialistilor
care activa Inca din 1900 pe cultural, s'a transformat in
Sectia româna a social-democrat cu sediul central la Budapesta.
I. V. Stalin, analiclnd aceasta situatie in Partidul social-democrat din
Austria, Partidul social-democrat austriac, altadata unitar, a
inceput se färâmiteze In partide deosebite... lucrurile au aiuns cele din
pâna acolo, incât, locul unui partid unic,
partide nationale" I.
politicä -
dupa cum aratá I. V. Stalin -a creat teren
pentru nimicirea unitätii miscärii muncitoresti, cretin diferentierea
muncitorilor dupa nationalitäti, pentru accentuarea frictiunilor dintre ei"
Conducerea Partidului social-democrat, lipsita de o teorie ade
värat revolutionarä, nu se putea orienta complexitatea fenomenelor
ciale, reducându-si intreaga activitate la lupta pentru vot universal
vendicäri general dernocratice, farä a pirisi vechile metode de luptä,
dela inceputul secolului al XX-lea impuneau rnetode noi, revo-
lutionare, de Conducerea oportunista a Partidului social-democrat nu
oia ca sä se desvolte lupta de massa a muncitorimii. lata ce spunea anal
din social-democrati din Transilvania ocazia sar
batoririi zilei de Mai in anul 1904 la Cluj:
Noi nu facem revolutie sängeroasä, noi nu folosim contra fortei forta,
fiindca avem deja in soarta lumii pi lumea atunci se va rästurna
mainile noastre inceteaza munca - daca punem jos ciocanul...
plugul". Lupta va fi lozinca uzitata a conduccrii Partidului so-
cial-democrat. Oratorul sarbatoni Mai a adresat la sfarsitul discursului
apel multimea adunatä numär de 4-5000 sá se risipeasca
I. V. Stalin, Ed. P.M.R., 1953, II, p. 354.
2 p. 355.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1329

niste deoarece armata este mobilizatg, jandarmeria este se pre-

gäteste politia, sä nu admitem ca Maiul Rosu fie vopsit sânge"
Aces( balast al oportunismului din conducerea miscärii muncitoresti nu
poate opri procesul istoric. Lupta muncitorimii continu creste
sitate la inceputul secolului al XX-lea. Muncitorimea creat sindicate care,
de partid, urmau duca lupta pentru muncitorirnii.
Partidul social-democrat considera in mod gresit cä sindicatele repre-
singura formä organizatoricg de a partidului. Acesta din urrná
devine aproape o a sindicatelor. Acestea au in majoritatea cazurilor
initiativa Partidul nu sá deajuns in masse
se târäste astfel in coada evenimentelor.
Un serios aport la Inchegarea unitgtii de actiune a organizatiilor
citoresti 1-a ados presa muncitoreascá. Organul central al P. S. D.
(Glasul Poporului") era ráspândit si cetit s, Transilvania.
terea luptei clasei muncitoare in perioada 1890-1905 a pregátit terenul
vorabil pentru aparitia ziarelor locale in centrele muncitoresti din Transil-
vania. In anul 1903, la Timisoara, 'apare Votul Poporului", care
de mai multe ori numele din cauza persecutiei politiei in 1905 apare la
Budapesta cu titlul Adevgrul". Aceastä gazetä a devenit organul central al
sectiunii române a P.S.D. Tot in anul 1903, apare la Cluj organul Erdélyi
Munkás" (Muncitorul ardelean"), in 1904 ziarul Kolozsvári Munkás"
(Muncitorul clujean"). Mai ziarele Muncitorul (Timisoara,
1905), Tovargsul" (Orästie, 1905), Meseriasul" (Lugoj, 1905) etc.
Organele P. S. D. din Ardeal, in mäsura In care au ajutat la organi-
zarea muncitoare, duse impotriva au servit färä
indoialä cauza muncitoare, in spatele actiuni s'a ascuns
oportunismul. Prin propagarea ideilor desvoltärii pasnice, organele P S.D.
n'au educat clasa muncitoare pentru lupta revolutionarä si astfel n'au
luptat nici pentru cucerirea puterii politice. ce ziarul Kolozsvári
Munkás (Muncitorul clujean") din 1906 : Situatia a
cietii din Ungaria, numai atunci poate fi salvatá de focul distrugerii
partea elementului revolutionar, dacá constitutia se bazeazä nu pe clasele
privilegiate... ci se bazeazá pe parlamentarism" Se vede aici
oportunism care caracterizeazä intreaga conducere social-democratä in toate
actiunile sale.
Nici organizatiile P. S. D. nici presa acestora n'au corespuns cerin-
telor miscärit revolutionare dela inceputul secolului al XX-lea.
Este drept cá la sfârsitul veacului s'a format muncitorimea din industria
grea tin Transilvania, dar conducerea muncitoresti a rämas in mâna

Idem din 15 Mai 1904, An. I, Nr. 3, 2.

2 Idem, din 15 1906, An. III, Nr. 1, p. 2.

84 - Studii al referate - c. www.dacoromanica.ro

1817
1330 ION CICALA si ACATIU EGYED

micilor meseriasi. la fel ca leaderii social-democrati din

Austria, erau adepti ai desvoltärii pasnice. Ei nu s'au situat in fruntea snip-
revolutionare, ci dimpotrivä, atunci când la secolului al
XX-lea clasa muncitoare färä chemare conducere" a pe
revolutionarä, ei au vrut abat5 pe drumul pasnic pi färä sänge 1
Burghezia maghiarä care, pe plan politic, formase partidul indepen-
dentei" tot mai interesele ei cu interesele mosierimii, se
g5sea pe drumul trädärii democratiei si a propriului popor. Sub pretextul
n'atiunii maghiare - de fapt a privilegiilor burghezo-mosierimii
- ea este impotriva oricäror transform5ri democratice. Burgheziile natio-
nalitätilor asuprite din Transilvania se gäsesc pi ele pe drumul trädärii
propriilor masse populare. la 1900 burghezia românä,
pins" pe planul al doilea pi frânatá in desvoltarea ei de burghezo-mosieri-
mea maghiarä', serveascä de massele propriei nationalitäti in
sa contra acesteia, 1900 - pi special jurul anului 1905 -
nu mai pästreaz5 decât o demagogie goalä, actionand de fapt sens
cu opus. Conducätorii partidului, legati de capitalul financiar
ghiar, tot mai românilor din Ungaria pentru libera-
rea Crepterea pericolului miscärii pi a främântärilor
burghezia o cotiturá spre un reactio-
narism vädit. In anul 1904, burghezia pe contele Tisza pen-
tru másurile energice" luate impotriva muncitorilor dela calea ce
erau in grey".
In ciuda influentei oportuniste in sânul si in
ciuda manevrelor partidelor burgheze, manifestárile concrete ale luptei pro-
letariatului scot rolul revolutionar. Criza economicá din
anul 1900 deschis o perioaa de lupte pentru proletariatul industrial
cel agricol. Clasa muncitoare, a politicii trádátoare a burgheziei
mosierimii, se ridicá la tot mai combativá impotriva
asupririi capitaliste, deosebit de in Ungaria de atunci. In cadrul
imperiului habsburgic, Ungaria era tara celor mai ascutite con'radictii
ciale nationale, care lipsa de drepturi, mizeria material" pi intelec-
tualá, precum si un capitalism cu feudale apäsau asupra
masselor populare. Aceste conditii obiective au dus la o stare revolutionar"
care va fi deosebit de isbucnirea primei revolutii burghezo-de-
mocratice din Rusia. Clasa muncitoare din Rusia, condusä de bolsevici, a
singurul drum pe care trebue urmeze miscarea muncitoreascä
din Transilvania.

I A se vedea Adevrul Glasul poporului din 28 Februarie 1904, An. II,

nr. 8, p. 3.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1331

Prima revolutie burghezo-democratica din Rusia din anul 1905 a fost

nu numai un puternic asalt impotriva absolutismului ci in acelasi
timp a insemnat si primul atac puternic al proletariatului impotriva
rialismului. Asa (1872-1904) trecuse pentru tot-
deauna si färä intoarcere. Revolutia rusa a ridicat miscarea revolutionara
a proletariatului din lume la o treaptä superioarä. Pe masura
tensificarii revolutiei din Rusia, crestea nu numai sentimentul de
tate al muncitorimi europene muncitorirnea rusa,
dar si hotartrea de a urma exemplul fratilor din Rusia, ale cAror suc-
cese o insufleteau tot mai In timpul revolutiei, muncitorimea rust a
fost pentru muncitorii din Transilvania - ca pentru cei din alte
un exemplu viu de eroicä plint de abnegatie pentru libertate
-
mocratie. Inca din primele zile ale revolutiei din Rusia, proletariatul din
Transilvania, alaturi de din lumea Intreagt, s'a solidarizat
menilor din Rusia, impotriva exploatärii asupririi. Deja primele
ecouri ale evenimentelor revoluttei din Rusia un vat solidarizare
aceastä luptä. Muncitorimea din Transilvania tot mai seama
lupta poporului rus este in timp o pentru propriile sale
interese .... bine fiecare, ci aceasta este nu numai poporului
ci este intregului popor...", ziarul Erdélyi Munkás" (Munci-
ardelean") din 1905.
Revolutia din 1905 a arätat muncitorimii de aici cä tarismul nu mai
poate face nici luptei propriilor supusi, intärindu-se astfel
derea proletariatului In propriile sale forte. Clasa muncitoare din
vania dadea seama victoria proletariatului rus va
noi ere istoria omenirii. Despotismul din Rusia va trebui sä fie urmat
de o nouä societate care va fi un Indrurhätor al Europei care
va aduce sfärsitul pseudo-liberalismului...1 se spune in articolul Ultimele
ale despotismului" aparut in Erdélyi Munkás" (Muncitorul arde
lean").
Daca aceste sperante ale muncitorilor nu se vor realiza si revolutia
mult asteptatä nu va isbucni si in Ungaria in anul 1905, vina o poartä
conducerea oportunistä, care a fäcut totul pentru a indepärta pe muncitori
dela lupta revolutionarä a canaliza miscarea revolutionará pe calea
formelor pasnice si a luptei legale parlamentare. Intr'un articol din organul
social-democrat Kolozsvári Munkás" (Muncitorul clujean"), 'ani-
versärii unui an dela revolutii burghezo-democratice din
Rusia, se afirmá, printre altele, et sarcina proletariatului este de ...a duce
pentru un stat bazat pe parlamentarism" Cu actiu-

Munkás din Februarie 1905, p. 2.

2 Idem, din 15 Ianuarie 1906.

84* www.dacoromanica.ro
1332 ION CICALA si ACATIU EGYED

nea acestor elemente oportuniste, miscarea revolutionarg se lgrgea trecând

peste
deosebitg importantä a avut de pe vasul
Potemkin. Vorbind de acest pas al revolutiei ruse, V. I. Lenin
gazeta Proletarul", : ...trecerea crucisgtorului Potemkin de partea rgs-
coalei a constituit primul pas spre transforrnarea revolutiei ruse
internationara, punând-o fall in statele europene" 1 Duel acest fapt
a produs ingrijorarea rândurile claselor dominante, el a produs in sânul
closet muncitoare un deosebit interes entuziasm. Presa muncitoreascg din
Transilvania urmärea actiunile vasului räsculat. Guvernul român
speriat de privitoare la revolutia din Rusia, ia mäsuri pentru
in Bulgaria si in Austria e emigrantilor revolutionari rusi 2
Unii dintre acesti emigranti revohitionari au trecut prin Transilvania sau
chiar au rgmas Transilvania. Gazeta Transilvaniei" din 22 (4
August) 1905, dä o despre un grup de matrozi de pe Potemkin, care
s'auprezentat la organizatia social-democratg din Cluj, cu acte prin care
au adeverit fac parte din echipajul vasului. De aid, ei au plecat la Dej,
unde au primit condicute de lucrgtori. ce scrie Gazeta Transilvaniei"
in privinta aceasta : Alaltgeri, s'a prezentat cancelaria social-democra-
din Cluj un individ care se numea Hersu Rügersdorf, spunând cä el
e unul din matrozii de pe Potemkin. El a argtat documente adeverind spu-
sele sale. Din Cluj, Hersu s'a dus la Dej, alti 46 de tovaräsi.
Aici s'au dat condicute de lucrgtor..."
largä rgspândire in presa socialista a avut chemarea de
cgtre muncitorii rusi muncitorilor din celelalte in primgvara
anului 1905. Aceasta nu era un simplu apel de solidaritate 'Motor, ci prin
cuvintele sale constituia un adevgrat la luptä. Noi, muncitorii din
Rusia, ne-am pornim la luptá impotriva celui mai mare dusman
al nostru: monarhia si capitalismul, impotriva cgruia a trebuit
si voi contra arora trebue sä luptati pi 4. Apelul se incheie prin-
tr'o chemare la solidaritate ...sä ne pentru a apgra dreptul sfânt
de viatg..." Urmärile acestui apel n'au intârziat sä se arate.
Anul 1906 incepe adungri convocate in cinstea aniversgrii unui an
dela isbucnirea revolutiei din Rusia, sub semnul solidaritätii proletaria-
tul rus. A mai apgrut sub redactia ziarului Népszava" o foaie comemo-
despre revolutia rusä, sub titlul Cele douä ale revolutiei

V. I. Lenin, Opere, tIII, ed. I-a p. 536.

2 E. I. Spivakovski, Mi§carii Muncitoreti din in anii 1905-1906.
Studii» III, An. V, 1952, p. 68.
e Gazeta Transilvaniei * din 22 5 August, 1905, p. 3.
Din chemarea muncitorilor din Rusia, in « Népszava Budapesta, 4 Martie 1905,
4.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1333

ruse". Foaia comemorativa a fost si in Transilvania. Ziarul

Erdélyi Munkás" (Muncitorul ardelean") din Septembrie 1906,
urmMoarele: ...Este sarcina muncitorimii din lumea sä ajute la
victoria revolutiei ruse. Deja tntreaga lume a inceput ajute revolutia rusä.
Conducerea P.S.D. din Ungaria a editat o foaie comemorativä pentru aju-
toriarea revolutiei. Venitul intreg va fi folosit pentru scopurile revolutiei
ruse. Este sarcina fiecärui de a ajuta pe lupt5tor. Foaia cornemora-
tivä se gäseste la secretariatul Partidului" 1
Interesul pentru revolutia reiese din faptul cä la 7 Decembrie
1906, s'a tinut la Cluj o conferintä titlul : Despre revolutia ruse
Cu ocazia implinirii unui an dela din Petersburg, in
colturile muncitorimea a tinut sedinte solemne, trimitând salutul
eroicului popor rus. Muncitorimea luat angajamentul atunci
sosi tirnpul nu va pregeta urmeze exemplul de al fratilor sai
din Rusia. asifel de sedintá a fost tinutä si la Oradea De asemenea. in
ziva de 21 lanuarie, Duminicä la orele 3 au loe la Cluj
trei solemne pentru aniversarea revolutiei din Rusia. Sedintele
fost tinute la ccnstructorilor, la sediul pantofarilor pi
tilor si la Uniunea muncitorilor croitori La adunarea muncitorilor cons-
tructori, un muncitor care a luat cuvántul, a spus printre altele : Proleta-
riatul rus cere sprijin proletariatului din lumea intreagt pi noi
nu putem rämânem in urmä, lupta proletariatului rus este tot-
odat noasträ" In aceeasi zi, muncitorii din Tg. au
torit lupta confratilor rusi in cadrul unei mari aduniri populare sala
mare Sörkéz"). S'au tinut mai multe cuvântgri despre lupta eroic5 a pro-
letariatului rus, iar seara a fost organizatt o serbare, fondurile des-
tinate ajutorärii luptAtorilor revlutionari rusi
Adunärile de isolidarizare luasert o astfel de amploare, au um-
plut de spaimä autoritätile care iau mäsuri de interzicere a acestor adu-
nari. Din orasele reg'onale - spune un anunt din Népszava" (Glasul
poporului") - sosesc et reprezentantii statului interzic adunärile
populare, care au fost anuntate pentru särbätorirea aniversärii revolutiei
ruse" Adunärile insä sä se tinä, anuntate ca pro-
fesionale
Cu prilejul aniverskii revolutiei ruse din Petersburg, a fost
dit in presa din Transilvania un apel al lui Gorki catre munci-
Erdélyi Munkás din Septembrie 1906, p. 3.
2 Idem, din Noembrie 1906.
Népszava » din 23 lanuarie 1906, p. 10.
Koloszvári Munkás » din 15 1906, p. 1.
Népszava din 25 Ianuarie, 1906, p. 9.
6 Ibidem.
Idem, din 19 Ianuarie, 1936, p. 2.
8 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1334 ION CICALA el ACATIU EGYED

torimea din lumea intreagi. Presa muncitoreascä din Transilvania a

larizat actiunea de sprijinire a revolutiei ruse.

Puternicele ecouri ale primei revolutii burghezo-democratice din Rusia

n'au rezultate imediate in lupta proletariatului din Transilvania.
Pe mäsura intensificärii avântului revolutionar din Rusia, crestea nu nu-
mai atasamentul fierbinte al proletariatului din Transilvania de lupta
revolutionarä a muncitorimii si ruse, ci se si de
a urma exemplul luptätorilor rusi. V. I. Lenin, in articolul Prima victorie
a revolutiei", a arätat muncitorii pi áranii rusi nu sunt izolati lupta
Impotriva tarismului capitalismului, pi cä aceastä determinä
in mare mäsurä hotärirea proletariatului din alte täri sä-i urmeze exem-
plul : Muncitorii din intreaga lume salutä un entuziasm victoria
muncitorilor pi, dintre detasamentele in.
ternationale ale socialismului, se pregätesc ei pentru marea
ritoarea lupte
Deja cele dintai ecouri ale evenimentelor revolutiei din Rusia au
demnat muncitorimea din aceste pärti sä porneasc5 mai la
ganizarea rândurilor sale in vederea desfäsurärii unei lupte mai active pen-
tru apärarea intereselor sale de clasä. Sindicatele iau un serios avânt.
märul muncitorilor organizati tot mai mult in ani de
volutionar. Duct In 1904 sindicatele aveau un numär de 53 169 membri,
pânä in 1907 numärul creste la 130 120 in Ungarie de atunci
Numai in Cluj, numärul muncitorilor organizati creste dela 1500
era In 'anul 1905, la peste 2500 In anul 1907. Tinând seama de cresterea
numericä a muncitorimii, numärul celor in uniuni a
cu 90% Exemplul muncitorimii este urmat pi de täränimea mun-
citoare, care-si randurile. In 8 1906, are la Budapesta
congresul de constituire pe cuprinsul tärii, a organizatiei
agrari. Au participat delegati dela Lugoj, Oradea, Salonta Mare etc. 4
In 1905-1906, miscarea muncitorilor agrari s'a extins pe intreg cuprinsul
tärii. Cu toatá teroarea puterii de stat care a alcätuit o lege asprä
care participare a täränimii muncitoare intr'o organizatie sau la o
grevä aträgea dupä sine saizeci de zile de inchisoare, Uniunea muncitorilor
agrari a devenit totusi in anul 1906 din sindicatele cei mai multi
membri

I V. I. Lenin, Opere, ed. a in limba v1, IX, p. 403.

2 Rézler, A nagyiparu munkásság kialakulasa. Budapesta, 1954 p, 211.
Kolozsvari Munkás » din 15 Decembrie 1906, p. 1.
o Népszava din 9 1906, p. 8.
A magyar nép története. 1952, p. 382.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA Mitchell MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1335

In lupta ei pentru strângerea rândurilor, clasa rnuncitoare intensi-

in dernascarea politicii claselor dominante de
bire a nationalitstilor conlocuitoare. Presa muncitoreascä românä demasci
politica burgheziei care sustine la poporul român n'ar exista
deosebire de clasä, de stare social ci deci toti rornânii trebue fie
sub steagul national". Muncitorimea devine constientä ce acest
steag national" si deopotriv5 e de toti capitalistii, fie ei români
sau maghiari. Se cere cu tot mai rnultä stäruintä strângerea rändurilor ce-
ce indiferent de nationalitate. când muncitorii nu se
vor unul pe altul - spune un articol din Adevärul" - când
vor purta unul contra altuia sau vor fi neincrezMori unii contra
lalti... vor putea fi usor exploatati, cäci muncitorii desbinati mi au Mel"
putere".
In aceste imprejurári, clasa muncitoare din Transilvania insufietita de
exemplul eroicului proletariat rus, isi afirma o deosebitä vigoare vointa
de a lupta impotriva exploatärii capitaliste. Proletariatul din Transilvania,
având de suferit de pe urma crizei a Upset de drepturi, se la
impotriva exploatärii. Luptele greviste cresc in intensitate amploare.
Greve le se tin lant in acest an. In Ungaria, cursul a cinci au
fost in In anul 1905, 30 000 de muncitori, far in anul 1906, un num5r
de 61 000 de muncitori au fäcut grevá siptimini intregi In 1905, au
335 de greve, la care au participat 39 742 de muncitori, jar in anul 1906
au avut 558 greve, l'a care au participat 45 913 muncitori Dim mai
jos câteva date statistice privind grevele din principalele orase ale
vaniei, care, desi incomplete, dovedesc totusi o intensificare 'a
c5rii greviste din Transilvania.
Aceste date, desi incomp;ete, sunt gräitoare pentru avântul misc5rii
greviste din Transilvania in anii 1905-1906. I. V. Stalin, analizând pozi-
tia revolutionarä 'a Rusiei, considerä la inceputul secolului al XX-lea
...Rusia, In de emigranti politici exporta in Europa revolutia (In
caz in 1905 Rusia a exportat in Europa greva ca mijloc de
luptä a proletariatului)" 3.
deosebitä amploare au loot grevele muncitorilor constructori, care
au cuprins aproape intreaga Transilvanie anii 1905-1906. Muncitorii
constructori munceau de obicei patrusprezece ore pe zi, in conditii extrem
grele, salarii de mizerie. De aceea, revendicarea a grevisti-
va fi reducerea timpului de Dar tot mai este apärat
dreptul de organizare, multe greve isbucnind din pricina angaj5rii unor

1 A magyar nép története. Budapesta 1952, p. 378.

2 Thirring Dr. Gusztav, A magyar városok statisztikai évkönyve. Budapesta, An.I,
p. 341.
I. V. Stalin, Opere. Ed. P.M.R., 1950 5, p. 76.

www.dacoromanica.ro
1336 ION CICALA EGYED

cr5tori neorganizati. Mai era apoi problema de cAtre con-

ducerea intreprinderilor a b5rbatilor de incredere", alesi de câtre munci
tori pentru a le apAra interesele. In cele mai multe cazuri, patronii - dupa
cum insäsi oficialitatea - se opuneau ca muncitorii activeze
Greve in industrie in oraeIe municipale
1905-1906
1905 1906

ärul grevelor 4 11
Numärul muncitorilor 626 1287
Numärul zilelor de pierdute 8355 39104
Arad,
Numärul grevelor 4 11
Numärul muncitorilor grevisti 231 1306
Numärul zilelor de pierdute 2017 52075
Oradea,
Numärul 2 11
Numärul muncitorilor grevisti 18 804
zilelor de pierdute 134 13553
2

Numärul grevelor 5 14
Numärul muncitorilor grevisti 697 1203
Numärul zilelor de pierdute 14589 28847
Tg.
Numärul grevelor 7 5
Numärul muncitorilor grevi.sti 498 459
Numärul zilelor de pierdute 3652 10741
Sala Mare,
Numärul grevelor 3 12
Numärul muncitorilor grevisti 154 837
Numärul zilelor de manna pierdute 344 3354

uniuni muncitoresti. Muncitorimea devine tot mai in

rarea drepturilor sale de organizare, impunand prin greve aceste drepturi,
atunci când nu se putea altfel.
In Oradea, 11 Aprilie 1905, a lost dec o generalä la care
au participat 3 000 de muncitori din toate ramurile de productie, solida-
rizAndu-se cu muncitorii constructori care au inceput greva. all
pretins muncitorilor inscrierea in uniunea agricultorilor, deoarece
Thirring Dr. Gusztav, A magyar statisztikai évkönyve, Budapesta,
An. I, 1912. p. 341.
Pentru orasu1 ziarul din 1906, Nr. 12, cam ace1easi date,
deschiderile, 00 42 greve deschideri, din care 18 in 24 regiune.
Népszava e, Aprilie 1905, 12, Nr. 10/43.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1337

membrii acestei uniuni au promis cä nu vor participa la greve vor

nunta pe cei ce la grevä. Muncitorimea pretindea ca toti
parte din uniunea constructorilor din Mesterii au anga-
jat muncitori neorganizati, fapt pentru care muncitorii constructori au
inceput greva. Un grup de muncitori de circa 10-15 persoane au mers din
in uziná, cerând muncitorilor se 'asocieze la grevä, ceea ce
au si fAcut. se ajunge la o generalä. In aceeasi zi, autoritätile
inspäimântate cer ajutor militar. Regimentul 36 Infanterie a fost pregO-
pus in stare de alarmä Muncitorii grevisti au organizat o demons-
tratie, care a fost de politie. Din pe sträzi
apar lozinci de felul acesta : Jos cu uneltele". pe
iasd greva generalä" 2 Unitatea muncitorimii a fost de nesdruncinat.
Muncitorii din constructii au lansat un apel muncitorilor din intregul im-
periu habsburgic, cerandu-le sprijin pentru a Impiedeca recrutarea de
gätori de greve pentru Oradea, iar in cazul cä undeva n'ar sä
dece acest lucru, atunci sä-i previnä Desi mesterii pi patronii reusesc sä

- -
recruteze muncitori din sträinätate dupä cum recunoaste oficiali-
incercare s'a isbit de solidaritatea muncitorimii, suferind
un esec total. Muncitorii strgini adusi aid n'au pornit la lucru
mare amploare a avut pi greva muncitorilor constructori pi lem-
sari din Timisoara, la care au participat 568 de muncitori si a 28 de
zile, (dela 25 Aprilie la 22 Mai). Principalele revendidri au fost :
timpul de mund de zece ore; ridicarea ; conditii-
de ; timpul de suplimentar fie retribuit un spor de
50 % ; recunoasterea de I Mai ; recunoasterea bárbatilor de
; etc. Aceste revendicäri au fost prezentate patronilor din
iarná, dar acestia refuzau ia in considerare cererile. Incercarea patroni-
de a 'aduce muncitori esuat. In fata muncitorilor,
tronii au cedat in unele chestiuni ajungându-se la aCceptarea de
bele a invoielii pe care o aveau muncitorii constructori din Budapesta
Grevele muncitorilor constructori au cuprins intreaga Transilvanie
se tineau lant una dupä alta. Incercgrile patronilor de a angaja muncitori
neorganizati, pe care poatá folosi apoi pentru diversiune in
bucnirii grevelor, se loveau de opozitia muncitorilor constienti. La 1 Mai
1905, in muncitorii constructori din Tärgul Mures, impotriva

Népszava», 1905, 12, Nr. 10 43.

2 Idem, din 13 Aprilie, Nr. 4.
* din 16 Mai 1905, Nr. 38 (76).
A magyar iparfelügyelök tevékenysége az 1905 évben. Budapesta, 1906,
p. 392.
Ibidem, p. 604-605.

www.dacoromanica.ro
1338 ION CICALA ACATIU EGYED

angajärii a opt neorganizafi. Dupä o cei opt lucrätori

au putut infra in uniunea constructorilor 1
Constructorii din Gheorghe au inttat in impotriva zilei
de patrusprezece ore 'a salariilor de mizerie. Muncitorii au mai
cerut si recundasterea särbätorii de Mai. Patronii s'au v5zut nevoiti si
accepte cererile muncitorilor
De o combativitate au dat muncitorii constructori
dela Cluj. Greva a durat dela inceputul lui Aprilie pi la 8 Mai 1905.
grevistilor s'a ridicat la 453 Muncitorif grevisti au tinut o adu-
nare. la care afirmat de a lupta ce le vor fi satisfácute
cererile. Au luptat printre altele, pentru'reducerea zilei de lucru la zece ore
i pentru un salariu de minimum de 32 pe Timp de patru
mini, s'au opus, dar respingerea in mod categoric a cererilor
citorilor constructori a provocat solidarizarea tuturor muncitorilor din Cluj.
care au decl'arat in ziva de 4 Mai vor lucrul in toate
rile. Greva nu a avut c5ci patronii, speriati, au cedat,
rând ci vor satisface cererile muncitorilor constructori Tot in mod vic-
torios s'a terminat i greva din 1905 a muncitorilor zidari din Catan-
sebes, care au pretins, intre altele, ridicarea salariilor, reglementarea con-
ditiilor de särbMorii de 1 Mai faptul c5 oriunde
mai malt de muncitori alege un om de
sä fie recunoscut de patron, si altele. Cu toatá interventia jandarmilor
a politiei, muncitorii s'au arätat pi nu au renuntat la niciuna
din revendickile
Miscarea a cuprins pi 'alte ramuri de productie. Ab f5cut grevä
la Arad muncitorii metalurgisti, läcätusi, calfele de croitori etc. La Timi-
soara, muncitorii uzinei de masini cereau si fie angajati numai muncitori
organizati, iar muncitorii dela fabrica de chibrituri au intrat in greva pen-
tru ridicarea salariilor.
Grevele tipografilor au cuprins toate : Sibiu,
Brasov, Lugoj, Oradea, Timisoara etc. pi s'au soldat succese care au
adus imbun5t5tirea de

Ecourile primei revolutii burghezo-democratice din Rusia au intensi-

ficat pi lupta politicá a muncitorimii. Rästurnarea tarismului Rusia,
eroic de clasa muncitoare, va fi un punct de cotiturä is-

A magyar iparfelügyelök tevékenysége az 1905 évben. Budapesta, 1906,

p. 332.
2 Ibidem p. 332.
Ibidem, p. 305.
aNépszava » din 11 Aprilie 1905, Nr. 2/47.
Idem, din 3 Mai, Nr. 27 (65) din 4 Mai, Nr. 28 (66).

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA

tuturo.r lor, o usurare pentru cauza tuturor muncitorilor din toate

natiunile, toate statele si din toate cotturile globului
Lenin inca din 1905.
Lupta pentru votul univerSal, egal, direct si secret, ocupä un de
frunte preocup5rile muncitoare. In toate orasele satele din Tran-
silvania au Inc numeroase adunAri si manifestatii, in care se votul
universal, Partidul social-democrat a vrut prezinte revolutia rusä nu-
mai ea o lupt5 pentru votul universal. Acest lucru a contribuit adeseori la
falsificarea esentei revolutiei din Rusia. Ei au prezentat in fel revolutia
rusk -scopul acesteia 'ap5rea ca o pentru cucerirea monarhiei
constitutionale. In acest sens ziarul Koloszvári Munkás",
(Munoitorul clujean") din 15 1906, revolutia din Rusia : Deja
de un an massele largi lipsite de drepturi din Rusia pentru drepturi
constitutionale. Ele obtinut deja dela capul despotismului promisiunea
poporul rus va primi o constitutie adevärat5. Dar numai prin prorni-
siuni au vrut multumeasc5 milioane de oameni care au cerut drepturi.
Frati muncitoril Poporul nu s'a lAsat de promisiuni, sä
fim si noi pregätiti: continu5m lupta vehement persevere* pen-
tru votul universal secret"
In privinta dreptului de vot Ungaria, muncitorimea era aceea care
avea o situatie din cele mai rele. Din milioane jumAtate, numai
50.000 aveau dreptul de vot. Muncitorimea din Lugoj, la refuzul
tilor politienesti de a admite o adunare convocatä pentru ziva
27 August 1905, privire la votul universal, a declarat greva generalä.
Niciun muncitor nu a mai rAmas la locul de muncá. S'au adunat totii in
grädina Concordia, iar de acolo au pornit manifeständ pe principäle
ale orasului. La casa orasului (primärie), demonstrantit s'au oprit tri-
mis o delegatie la c5pitanul politiei, care fost nevoit cedeze
ca muncitorii tinä adunarea ori unde voiesc"
In decursul anului 1905, clasa muncitdare dus o neintreruptä
pentru dreptul de vot. La Timisoara au fost organizate numeroase demons-
tratii de In perioada din ajunul deschiderii parlamen-
tului, poporul din exprimat mare demonstratie, in ziva
de 18 Decembrie 1905, hotärirea de a lupta pentru drepturile poporului. In
!-eara zile, muncitorii muncitoarele din oras s'au adunat in Piata
Domului (azi Piata Unirii), de unde au pornit o demonstratie torte, pur-
in frunte un steag rosu si lozinci : Dreptul universal de vot", Jos

Apponyi escrocii bancari" etc. Coloana uriasä de circa 9 000-

' V. I. Lenin, Opere, ed. rusä, 8, p. 80.

Kolozsvári din 15 1906.
Adevárul* (« Glasul poporului*). Budapesta, Septembrie 1905, An. III, Nr. 9,
p. 4.

www.dacoromanica.ro
 JON CICALA ACATIU EGYED

10 000 de oameni s'a indreptat astfel spre locul de adunare, unde s'au tinut
discursuri impotriva guvernului s'a trimis o telegramä Parlamentului :
Adunarea demonstrativä organizatt in Timisoara la 18 Decembrie pentru
votul secret, la care au participat zece mii de muncitori cetäteni,
Parlamentul ridice cM mai curänd dreptul de vot la lege" - spunea
telegrama.
Telegram a fost cu vii aplauze si cu lozinci ca Trtiasct
greva din tare '.
Datoritá luptei din tara, guvernul s'a väzut sä dea
blicitätii un de lege electoralá, care prevedea dreptul de vot pen-
trecuti de 24 de ani, care stiu citeasc si st In conditiile de
atunci, analfabetismul in floare, nest proiect nu era o
demagogia, de a abate atentia masselor muncitoare dela
ionarà.
Muncitorimea co tot mai dârzenie interesele sale
folosind si metode intrebuintate de muncitorimea rush. Asa,
de pildä, in perioada grevei generale, muncitorii tipografi luaserá
de a culege pentru tipar numai scrierile revolutionare, pe cele
contrarevolutionare le lase in grija proprietarilor a editorilor. Renal-
tatul a fost sistarea aparitiei ziarelor reactionare. metodä de
a fost si de culegätorii tipografi din Budapesta. De aici, exemplul
tipografilor s'a räspândit si in provincie. In Oradea, organizat In ziva
de 25 Decembrie 1905 o demonstratie impotriva ziarului clerical Tiszán-
tul" (Dincolo de Tisa). Manifestatia a avut un caracter violent, tipogra-
fia a devastatá, masinile stricate literele ca räspuns la
atitudinea reactionarä antimuncitoreascä a acestui ziar. Gazeta
niei", comentand aceste agitatii, et ...aceste lucruri mult
räzvrätirile din Rusia"
In anul 1905 si in anii urmätori, in toatä tara au intruniri ado-
näri in care se cere votul universal. Problema votului universal a fost o
chestiune principalä pe ordinea de zi la congresul române a
tidului social-democrat tinut la Lugoj in zilele de 23-24 Decembrie 1005.
Toate aceste actiuni lost, din cauza oportunismului conducerii
mocrate, nu se transformä puternic curent unitar revolutionar. Con-
ducerea social-democratä nu se sä traditionalele sale
metode ale drumului pasnic si legal", metode care nu mai aveau nici un
efect in noile conditii. In apelul 'adresat muncitorilor in vederea participärii
la Congresul dela Lugoj, se spune printre allele : Fratii din Rusia

Gabriel Joseph, Fünfzigjiihrige Gesehichte der Bana ter Arbeiterlewegung,

1870 1920, p. 28-29.
2 Gazeta Transilvaniei s,
Nr. 259, p. 2.
25 -1 1905, Anul LXVIII,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MUNCITORE$TI TRANSILVANIA 1341

au reusit sä capete o constitutie drept de vot universal. Dacä in tara reac-

tionarismului rusesc s'a putut face aceasta, atât mai usor se va putea
face l'a noi ca ne ne
de secret universal" Ei n'au vrut seama cä drepturile
cerite de muncitorimea rusä au fost srnulse pe cale revolutionarä pi nicide-
cum pe cale Desigur o actiune pe o alti cale cea
revolutionarä era sortitä esecului.
lntensificarea propagandei revolutionare s'a resfrânt asupra arma-
tei. Ziarul Gazeta Transilvaniei", sub titlul RazvrMirea in cazarme" pu-
stirea cä ministerul de räzboi a trimis comandanttlor dela regimentul
de infanterie Nr. 62 (Cluj) 82 (Odorhei) o in care ordond perche-
zitie severä, ministerul ar avea cunostint printre soldati cir-
calf revolutionare". In urma riguloase fäcute soldatilor
la Cluj Odorheiul Secuiesc, s'au gäsit confiscat scrieri socialiste
Cresterea politice a inuncitoare a agravat foarte mult
criza politica in se sbáteau clasele hminante. Accasti nu mai
putea fi ascunsä. Presa era arhipliná de articole care comentau
In aceste conditii a crescut manifestarea nemultumirii rnasselor asu-
prite exploatate.

Stirile despre eroicele lupte rus, despre luptele gre-

viste din Octombrie-Noembrie 1905, de o importantá
in special despre insurectia armatá din Decembrie din Moscova,
au dat un nou impuls miscärii muncitoresti din Transilvania. Insurectia
din Decembrie 1905 a 'avut o deosebitä influentä internationalá.
V. I. Lenin a : ...viguroasa insurectie din 1905a lásat urme adánci
pi ...inrâurirea ei, care se vädeste in miscarea a si suie de ini-
lioane de oameni, este de neinläturat"3.
Dacá in prima a luptei greviste, in Decembrie 1905, grevele
au un caracter sporadic si neorganizat, fiecare actionând la intâmplare,
datá se o schimbare. Gräitoare in aceastä pri-
sunt evenimentele din Decembrie 1905 dela Timisoara si Oradea,
curn misdri greviste din anul 1906.
Incepánd cu sfirsitul anului 1905 Inceputul anului 1906, miscarea
grevistä se intensificA iar proletariatului un alt aspect.
Din greve si izolate, miscarea grevistä se luptä de
se ridicá la o treaptá superioarä, un continut politic. La
rea avântului muncitoresti din Transilvania au mai contribuit

Is Glasul Poporului »), Budapesta, Decembrie 1905, III,

Nr. 12, p. 1.
2 Gazeta Transilvaniei s, Braqov, An. XVIII, Nr. 142, 29.
2 V. I. Lenin, Opere, 23. Ed'. pentru literaturá politicA, 1953, p. 248 urni.

www.dacoromanica.ro
1342 ION CICALA si ACATIU EGYED

tr'o foarte mare adunärile convocate inceputul anului 1906, in

cinstea primei aniversäri a revolutiei din Rusia, adunäri desf5surate sub
semnul solid,aritätii cu lupta muncitorimii ruse.
Cu trdarea conducerii centrale a Partidului social-democrat,
care nu dorea lärgeasca lupta grevistä deslntuit
de clasa niuncitoare spre a o ridica la o tteaptä superioarä -
atáta entuziasm
greva gene-
de masse - fapt care imprima si in anul 1906 un caracter räzlet gre-
velor, totusi ideia unit* de pAtrunde tot mai adânc in massele
largi ale muncitoare. In timpul grevelor, muncitorimea se dleste,
dând de fermitate pi olidaritate. Greve le din anul 1906 au
fost o adev5ratä de educatie pentru clasa muncitoare din
Transilvania. Acest fapt a contribuit in mare mäsurä ca muncitoritnea s5
in lupta sa mai multe succese ca
In primele ale anului 1906, izbuenir cu o
sporit5. de dârji s'au arAtat muncitorii din Ferdinand-Nandorhegy
si Caras-Severin. Muncitorii uzinei de fier au intrat n greva in
1906, ce directiunea concediaz pe un muncitor care a fost denuntat
ca organizator al sindicatului in uzing, cerând reprimirea celui concediat
darea afarä a celor doi trädAtori. Directiunea, care refuz primeasc5
muncitorilor, cere sprijin autoritätilor. A fost trimis un mare
de jandarrni, In fata c5rora muncitorimea nu cedeazä. Are o
ierare sängeroasä, in care au azut muncitori morti mai mult de
treizeci 'au fost r5niti La fata locului au mai trimise imediat doua
companii de soldati Cu toate aceste represalii, muncitorii n'au reluat
ce directiunea nu s'a v5zut indeplineascli cerintele
muncitorilor.
La scurt timp (5 Februarie) izbucneste o a minerilor din Lu-
peni, datorit salariilor extrem de reduse, din care muncitorii nu mai
erau stare s
se intretin. Greva a luat o amploare mare, directiu-
nea cere ajutorul autoritätilor. Au fost mobilizati la fata lo-
cului 180 jandarmi si de soldati1. Solidaritatea de care au
dat muncitorii in apärarea cererilor juste a determinat directiu-
nea s cedeze. Greva s'a soldat cu victoria muncitorilor.
In cursul lunii Aprilie 1906, in orasul Cluj au fost in grevá munch-
din vase ramuri industriale4. Cea mai a fest greva
torilor dela turn5toria Juhász Lájos" care au uneltele, tot-
apel la toti muncitorii fabricilor din provincie ca sä-i sprijine.
tia au aderat toto la grevä. 14 zile inträ in pi muncitorii fa-

poporului Budapesta, Martie 1906, An. IV, Nr. 3, p. 1.

Népszava din 27 1906, Nr. 19.
Idem, din 8 Februarie 1906, Nr. 33, p. '7,.
Ujság », 1906, An. VIII, Nr. 114, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MI$CARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1343

bricii de chibrituri ,.Reiter", iar muncitorii dela de instalatii

electrice si ei prin grevá ridicarea salariilor. In Apri dupä ce
abia se sfârsise greva croitorilor, au deciarat grevá muncitorii pantofari
(circa 200), cerând ridicarea salariilor, recunoasterea sistemului bärbati-
de altele. Greve le s'au tinut si in lunile urmätoare.
La I Mai, au intrat in grevá muncitorii fierari, etc. Munci-
constructori au continuat greva luni de zile. Incercarea maestrilor de
a aduce lucrätori sträini nu a putm rezistenta grevistilor.
trivá, sporesc patronii se nevoiti sä sprijinul
toritätilor. S'au produs ciocniri cu politia, care s'au soldat
un mort si mai multi muncitori räniti Greve le muncitorilor constructori
au luat abia luna August, o serie de In
August, au intrat in grevä muncitorii de surnane, in
Septembrie a avut greva sobarilor, iar in Octombrie greva cioplitorilor
in piaträ, chiar ziarul burghez Ujság" (Gazeta") recunoaste ca
ar putea ...deschide .0 rubricá permanentá pentru greve, atât de multe sunt
grevele care mutileazA viata industrial comercialä a Clujului" 2
La lunii Mai 1906, s'a terminat un succes deplin greva de
trei säptämâni a niuncitorilor zugravi pi vopsitori dela Tg.
Cresterea revolutionar rândurile clasei muncitoare este
ilustratá intr'un mod deosebit de viu de evenimentele petrecute timpul
grevei generale care a avut la Timisoara la 21 Mai a tinut a doua
zi la orele 24. de isbucnirea acestei greve generale, la Timi-
soara s'au produs tulburäri din cauz un muncitor a condamnat
ar fi instigat pe la in timpul secerisului. Circa 1 500
muncitori strânse, au manifestat pentru eliberarea tovaräsului
bor. Autoritätile au fost nevoite sä indeplineascä cererile muncitorilor sä
elibereze pe arestat. Dupá aceasta, muncitorimea a organiiat o demons-
tratie impotriva ministrului reactionar La greva generalä au
participat peste 20 000 muncitori Greva a cauzatä de atre Asocia-
tia patronilor" (poreclitä de muncitori Asociatia cainilor) care a refuzat
sä de märire a salariilor pentru muncitorii auxiliari aflati
in grevá de 14 zile. In urma acestui f apt, muncitorii constructori au fost
totii concediati de dtre patroni. Dupá ce toate interventiile muncitorilor
s'au isbit de refuzul patronilor si al autoritätilor, muncitorii au
recurgä la greva generalä. In dimineata zilei de 21 Mai, circa cinci sute
de muncitori constructor! au cutreierat cartierele orasului, räspndind che-

Népszava din 11 lunie 190G, Nr. 162, p. 7.

Ujság din 26 Octombrie 1906, An. 8, Nr. 254, p. 3.
Erdélyi Munkás », din Cluj, 1906, An. III, Nr.6, p. 6.
Népszava din 19 Mai 1906, Nr. 118, p. 10.
Gabriel Joseph, Fünfzigj Geschichte der Banater Arbeiterbewegung,
1870-1920, p. 35.
www.dacoromanica.ro
1344 ION CICALA ai ACATIU EGYED

marea la grevä. Sute de muncitori si muncitoare lucrul,

dreptându-se spre Piata Domului. La orele 7, erau deja adunati in
circa 3 000 de muncitori, al cgror 'numär sporea mereu, pe la ora 9
erau adunati in piatä aproximativ 14 000 de oameni. Dupä ora 9, grevis-
tilor s'au aläturat si muncitorii uzinelor electrice, a fost sistatá
circulatia tramvaielor 2 Din piatä, multimea s'a incolonat, indreptându-se
spre primärie cu un steag rosu in frunte si cu lozinca Proletari din toate
uniti-vä I". Dela primärie - unde au trimis o delegatie la primar
- muncitorii, dupá ce s'a stationarea in Piata Domului s'au
indreptat spre o poianä din Mehala, care a servit ca tabärä grevistilor.
de a se indrepta spre acest grevistii fac o demonstratie pe strá-
zile orasului, la care au participat circa 20 000 de persoane
Muncitorii au obtinut din partea patronilor constructori promisiunea
eä se va reveni asupra concedierii, dar nu a fost rezolvatä pro-
blema muncitorilor care nu se putea In realitate relua munca,
s'a continuarea grevei generale. Patronii, nu mai voiau sä
audä de tratative, ceea ce a produs o mare frámântare in tabära
acestia au decis sä meargä totii la primarie. Manifestatia a fost inter-
ziel de comandantul orasului, totusi multimea s'a pus miscare. La
moment dat, drumurile au fost barate de politie de o comuanie din reg.
61 Infanterie ; armata a mnaintat pentru 'a intimida multimea.
trantii erau sä nu cedeze. In primele au trecut munci-
toarele. Muncitoarele Hermina Hanacsek Berta Riess, desgolindu-si piep-
tul, au strigat armatei care luase pozitia in fata muncitorilor Trageti in
noi dacá aveti curaj" 4, fapt pentru care, ulterior, aceste muncitoare au si
fost condamnate ca instigatoare impotriva autoritatilor publice. Multimea
imperios retragerea trupelor, fapt care s'a intâmplat, fond lásati
clemonstrantii treacä spre Piata Domului, supraveghiati, de armata
care stätea gata de atac jurul pietei. Demonstrantii s'au abia
la orele 12 noaptea, dupa ce delegatii ambelor parti au ajuns la o iMelegere,
stabilind salariile pentru muncitorii auxiliari.
Cu toate cä aceast5 greva a fost de duratä, prin ea s'a dat un
exemplu de curaj fermitate, constituind o grandioasä manifestatie a
tei de luptä a masselor. Si aici, entuziasmul de luptä a fost de con-
ducerea oportunista care cäuta se mentinä mai mult pe calea trata-
tivelor, fapt care a ca greva sä nu realizeze totul
pul urmärit.

1 Gabriel Joseph, Geschichte der Bana Arbeiterbewegung,

1870 - 1920, p. 36-
2 Ibidem, p. 37.
Ibidem, p. 40.
Ibidem, p. 40.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1345

In ziva de 30 1906, a izbucnit o grevä la fabrica

din Timisoara, unde muncitorii primeau, pentru o grea
istovitoare, un salar de mizerie. Directiunea, care lupta impotriva organi-
zärii muncitorilor din uzinä, a concediat o serie de muncitori care s'au dis-
tins in activitatea de organizare, fapt care a contribuit la hotärirea
citorilor de a recurge la pentru a-si impune revendickile
vistii cereau märirea salariilor 20-40 %, reducerea timpului de lucru
la 10 ore dela 1, recunoasterea dreptului de organizare, tratament uman pi
recunoasterea zilei de Mai ca särbätoare a muncitorilor. Conducerea
treprinderii a recurs la spärgAtori de grevä, fapt care a pi mai
spiritele grevistilor, ajungându-se la cu politia. Circa 000
muncitori din alte branse, care nu luau parte la greva, s'au adunat in
fata iritreprinderii pentru a pe sp5rgätorii de ademeniti de
fabricanti, asupra indatoririlor ce le au fata de grevisti. A intervenit insä
politia, atacând in mod brutal massa demonstrantilor. Dintre muncitori,
care s'au apärat därzenie, au cäzut mai multi räniti un mort. Cons-
trâns de aceste actiuni, directorul inträ in tratative cu
dar din sale intransigente tratativele au fost intrerupte.
Infuriati, muncitorii grevisti atacä cu pietre clädirile directiunii. In curtea
fabricii a fost o companie de soldati din reg. 61 Infanterie Cu toate
acestea, muncitorii reusesc sä unele concesii, : libertatea orga-
nizkii, recunoasterea oamenilor de incredere", reprimirea greviptilor la
lucru (70 % din grevisti fie imediat reprimiti restul treptat in ter-
men de säptämâni). Au obtinut de asemenea o urcare de salariu 2
Ulterior, a intentat un proces impotriva a 47 de
la sentinta anul urmätor a adus pentru
120 de luni de temnitä
In cursul Iulie pi August 1906, muncitorii mined au desfäsurat
o miscare grevistä pentru reducerea zilei de lucru, pentru asigurarea
salariului minimal pentru introducerea contractului colectiv. La 17
au intrat in minerii dela bäile de aur 12 Apostoli" din Ruda,
Musariu pi Valea Morii In regiunea Zärand. Numärul grevistilor s'a urcat
la 3 600 Greviptii au greva din scäderii continue a nive-
lului de a sistemului de pedepse pi a tot felul de din salariile si
asa destul de scázute. Minerii dela Gura Barza au pornit in
de circa 1 200 spre Brad, unde se afla directiunea minelor. Dar jandar-
din Brad, care a fost prin telefon, a calea demons-
trantilor, oprindu-i intre in oras. Greviptii au inaintat in scris reven-

' Gabriel Josef, op. cit. p. 42.

2 Ibidem.
Ibidem, p. 42-43.
Libertatea s, 21 1906, An. V, Nr. 29, p. 2.

- Studii referate - c. www.dacoromanica.ro

1817
1346 CICALA ri ACATIU EGYED

prititre care fixarea untii salar minimal pentru fiecare

gorie de muncitori in parte, ridicarea salariului copiilor dela 25 pe
zi la coroane ; incetarea sistemului pedepselor - care fiecare
se urcau la sute mii de coroane - ceeace prezenta o mare importantä,
incheierea unui contract toti muncitorii, pe baza conditiilor prezentate
de Directiunea, care a refuzat cererile muncitorilor,
de eventualele ale acestui refuz, a ajutor autoritäti-
bor. Au sosit la fata locului jandarmi un hatalion de soldati din Arad.
Trupele aveau ordin trag5 asupra grevistilor, dar n'au armele.
Dupá aceasta, au iar5si lungi tratative grevisti condu.
cerea minelor. grevistilor le lipsea o conducere incercall lupt5,
lupta s'a terminal cu un compromis.
Tot in luna Julie a avut o grev5 generals la Sibiu,
ca un semn de protest impotriva autorit5tilor de a constränge
forta pe muncitori la lucru.
La lunii August, a o la
Petrosani. In primele douä au participat la grev5 2 500 rnineri,
tru ca inteun timp foarte scurt numärul sä la circa 7 000 I A
doua zi dupa isbucnirea grevei, muncitorii au prezentat in cererile
Jar, printre care : tratare cu ; ziva de de 8 ;
ridicarea salariului fixarea unui plafon minim de salarizare pentru dife-
calegorii de Muncitorii mai ca, pentru participarea la
aceastä grevg, nu fie nimeni concediat. Incercarea conducerii minelor de
a amggi pe muncitori promisiuni, sperând vor relua lucrul, a esuat.
Muncitorii erau hotAriti apere cererile la capgt. au
cerut postului de jandarmi 120 de jandarmi militari.
A si un batalion de vânätori dela Orgstie. Muncitorii nu s'au
inidat si au continuat se adune pentru a discuta nevoile muncitoresti.
La una din aceste adungri la care s'au strâns mai multe mii de grevisti,
a recurs la incercând forta muncitorii,
uz de baionete si de paturile Au fost rániti zeci de muncitori, trei
au fost dusi la spital gray Muncitorii se ferm, ei nu se
reintorceau la lucru toate acei ce nu se vor prezenta
la lucru la 5 Septembrie, vor fi concediati. Directiunea a fost
concesii, acceptând cererile muncitorilor. Impotriva mai multor
isti, autoritätile au intentat procese, considerandu-i ca tulburätori ai
ordinii publice
Lupta muncitorilor are. asupra Ideile socialiste
o rgspândire la sate, mai ales in Arad si Bihor. Chiar in

Libertatea 8 Septembrie 1906, An. V, Nr. 36, p. 2.

2 Idem, 22 Septembrie 1906, An. V, Nr. 38, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1347

cele mai sate se Intruniri sau adunäri a revendica

din ce in ce mai grea - lipsa de
votul universal.
mânt si de libertate - constituiau cauzele adânci ale ascutirii luptei
nimii. Sunt foarte dese grevele sezoniere ale muncitorilor agricoli. Pe
ce lupta clasei muncitoare ia amploare, devine mai
aprig5, special in Timis, Bihor si Arad. In Timis, vara anului 1906,
au avut loe o serie de greve ale muncitorilor agricoli, mosierii se
nevoiti sä cearä ajutorul jandarmilor In regiunea Oradea, la Bicaci, pe
mosia episcopului, intrat in greva muncitorii dela batoz5. Jandarmii
care au fost au atacat cu armele pe grevisti. Fr5mânt5rile
sporesc mäsurä, in vara anului 1907, o grevä a 240 de
muncitori agricoli de pe proprietatea lui Schwartz Marton, de lângä Ora-
dea, a luat un caracter de gray, a pricinuit autorit5tilor sericase
de revolt5. Autoritätile jandarmi pentru a preintâmpina o
eventualä
Dar ceeace este mai caracteristic, e faptul muncitorimea incepe
devina constient5 de necesitatea de a se apropia de t5ränime a folosi
zervele revolutionare ale acesteia. La congresul române a P.S.D.
dela Lugoj - 24-25 Decembrie 1905 - se discuta problema
ca unul din punctele principale. Unul dintre vorbitori face apel la
tatea celor ar5tând et ...sätenii muncitorii nu-
mai si puternic vor putea cuceri drepturile nesocotite
cälcate in picioare de capitalisti pi demagogi"
Muncitorimea nu pentru o apropiere de massele mund-
toare ale pentru o organizare a acesteia, ci pentru
repturilor deja cucerite de In Ungaria au avut adu-
n5ri, in care muncitorimea a protestat impotriva politicii guvernului, care
vola desfiinteze Uniunea Muncitorilor Agricoli". La Oradea,
mea a organizat o manifestatie de protest acestei politici a
vernului, la care au participat circa 2 000 de persoane In_adunarea
ocazia acestei s'a afirmat hot5rirea de a apära
- la nevoie chiar ajutorul grevei generale - dreptul de organizare
al muncitorilor agricoli, pe care voia s5-1
Caracteristic pentru adâncirea politice, in care se sbätea
este nu numai extinderea politice a muncitoare nesupu-
nerea ei fata de autorit5tile locale, ci si participarea, In anul 1906, a fune-
tionarilor publici la pentru conditiilor de Guvernul
Kristoff a recurs chiar la concedierea acelor functionari judeteni, care nu
se supuneau intru totul guvernului. Din aceastä cauz5, s'a ajuns la un con-
a Népszava din 5 Julie 1906.
2« (« Glasul poporului ») Budapesta, 1904, Nr. 1, p. 3.
« Népszava * din 19 1906, Nr. 143, 8.

www.dacoromanica.ro
 ION CICALA ai ACATIU EGYED

flict guvern si functionarii a 38 de comitate, care au declarat rezis-

pasivä fatä de abuzurile guvernului '. In Octombrie 1906 functionarii
publici din Oradea au tinut o adunare, in care au intervinä pe
guvern pentru ridicarea salariilor. Au fkut in acest sens un apel
cätre toti functionarii sä le sprijine actiunea 2 Aceste fapte aratä
era tot mai greu pentru värfurile de a gäsi o iesir
din criza ce se ascutea mereu.
Mäsurile opresive ale guvernului, ca : disolvarea sindicatelor, arun-
rarea celor mai cornbativi luptätori temnite, presei etc., nu
fac deck sä 'agraveze existent5.
Prima revolutie burghezo-democraticä din Rusia a trezit massele largi
ale poporului le-a dat un exemplu viu de Impotriva asupritorilor,
contribuind astfel la adâncirea crizei politice a claselor dominante. Faptul
cä institutiile intruchipau sistemul politic ce-si träise traiul pierdeau tot
mai mult autoritatea si in ochii masselor, constituia o seri
premisä pentru activitatii revolutionare a masselor spre
o generalizare a crizei politice.
Clasa muncitoare din Transilvania era tot mai mult de con-
vietii economice pi sociale spre lupta deschisä. Chiar si
mai mai neinsemnate greve din perioadä au arätat tot mai
nmpede muncitorilor problema lipsei de drepturi politice. S'au ciocnit
puterea de stat pi forta Aceasta demonstrat mod eloc-
vent insuficienta luptei exclusiv economice. Muncitorimea trece tot mai mult
dela greve economice la demonstratii de strad5. Demonstratia de stradá a
atras repede in o mare a populatiei (de pildä Timisoara)
crand o agitatie de stradä, sub a cärei influentä e atras partea inapo-
iatä si a societ5tii.
Evenimentele deia Timisoara, Lugoj, Oradea alte orase au arkat
nemultumirea se manifesti tot mai constient acesti
tumiti sunt gata si dela protestul mut", la actiuni tot mai
Dar lipsea un partid bine Inchegat, un partid revolutionar oare
si se in fruntea organizärii luptei clasei muncitoare, si unifice si si
lärgeasci lupta grevisti ce se separat in diferite orase. Conducerea
P. S. D. din Transilvania a ref uzat si desfisoare iarg pe care
lozincile capabiie proletariatul, muncii, si-i
conduci lupta revolutionarri. Conducerea partidului a
tridat revolutionari a rnasselor.

Ujság », 1906, An. VIII, Nr. 2, p. 1.

2 Idem, 16 Octombrie 1906, Nr. 284, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DEVOLTAREA DIN TRANSILVANIA 1349

Se poate spune deci Transilvanta si Ungaria a existat

aceastä perioadä o stare revolutionar5. Lupta clas5 a luat forme deosebit
de ascutite. Sub influenta primei revolutii -burghezo-dcrnocratice din Rusia,
miscarea grevists a crescut. Muncitorimea - dup5 cum scrie chiar
Népszava" (Glasul poporului") - ...f5r5 «chem5ri» conduct-
tori» impotriva vointei conducätorilor reformisti a luptat. din pri-
mele ale anului 1905, intrerupere, sunt in grevä muncitorif
constructori, tâmplari, feroviari, miner!, tipografi etc. Grevele au cuprins.
toate orasele din Transilvania. s'au adiiugat ne-
multumirile si misc5rile care fie pentru
rile muncitoresti o rezervä seriaasä.
Infinenta prime! revolutii burghezo-democratice din Rusia a adus o
serioas schimbare in metodele formele de ale proletariatului din
Transilvania ridicând la o treaptä mai lupta munci-
toare si a masselor muncitoare ale impotriva jugului burghezo-
mosieresc.
Totusi din aceastä situatie revolutionarä nu s'a näscut o revolutie ca
acea din Rusia. Se poate pune intrebarea, care sunt cauzele ? R5spunsul la
o de intrebare trebue inexistenta unui partid revolutionar
marxist-leninist.
Partidul social-democrat nu a putut conduce o revolutionarä, f
lipsit de o teorie corespunz5toare, care i-ar fi permis elaboreze o stra-
tegie o tacticä pe teoria marxista. P. S. D. nu ajunsese nici nu
a mai ajuns cä trebue «nu numai sä explici lurnea» ci «s'o
si transformi», nu contempli spatele proletariatului» nu te
In coada evenimentelor, ci st conduci proletariatul sä exponentul con-
stient al procesului inconstient..." Or, conducerea partidului -social-demo
crat din Transilvania s'a in coada tuturor evenimentelor. Conducerea
P S.D. din Transilvania era departe de a corespunde cerintelor
dilii dela secolului al XX-lea ale avantalui muncitoresti.
intensificat de influenta revolutiei din Rusia. Cu toate et in acesti ani au
avut o serie de importante actiuni revolutionare ale rnuncitoare
ale masselor muncitoare ale organizatiile P.S.D., lipsite de
partid, n'au putut ridica lupta la o mai
Vorbind despre lupta pentru cucerirea dreptului de vot, conducerea
P.S.D. vroia sä pe muncitori creadä et prin cucerirea majoritätii
parlamentare va treptat idealurile. In m'anifestul electoral din
1905 al P.S.D., se afirmä ca scop al Partidului fondarea unui pariamenta-
rism adevärat". Pentru conducätorii oportunisti votul universal pi secret
este singurul mijloc pentru scAparea parlamentului de nimicire totodatá
I. Stalin, Opere. Ed. P.M.R., 1950, V, p.

www.dacoromanica.ro
1350 CICALA ACATIU EGYED

este cea mai a poporului" - spune manifestul electoral al

P.S.D. din 195 l. In locul luptei revolutionare, conducerea P.S.D. a mers
pe linia oportunistä a reformismului. Proletariatul rus, condus de bolsevici,
a calea pe dare trebue s'o urmeze clasa muncitoare. Dar conducerei
P.S.D. nu se sä urmeze pilda data. Intr'un din Népszava"
(Glasul Poporului"), consacrat cuceririlor revolutiei din Rusia, spune.
printre allele, cä muncitorii rusi ... ne-au arätat dalea pe care - dacä nu
va fi scápare - trebue sä noi..."
Conducatorii P.S.D. nu au acordat irnportantä chestiunii päinântului si
problemei nici aliantei muncitoare cu. massele muncitoare
ale täranimii. In manifestul electoral din 1905 al P.S.D., pentru tärani se
prevedea doar Räscumpararea treptatä a pämânturilor particulare acete
ale asezämintelor publice care .sä un domeniu inalienabil. Darea in
arendä a acestor pamânturi muncitorilor agricoli" 3. Acest f apt aratä cl
P.S.D. nu urma in chestiunea agrarä leninistä in problema pämântului,
ci a municipalizarii. Pranii urmau sä ia in arendä acest
pämânt, fiecare dupa mijloacele sale. Era un program care nu putea antrena
mobiliza massele muncitoare ale täränimii la lupta revolutionara nu
tintea la suprirnarea deplinä a latifundiilor. astfel de a lipsit tärä-
nimea de conducatorul säu firesc clasa muncitoare de principalul ei aliat.
Nici lupta dusä de clasa muncitoare pentru votul universal n'a ävut
rezultate. Numai o strânsä clasa muncitoare si massele munci-
toare ale taranimii, reprezentând majoritatea covarsitoare a societätii, con-
dusä de un partid marxist, revolutionar, ar fi putut constitui o fortä social
capabil s impotrivirea claselor dominante. fortä nu
s'a In mare parte din vina conducerii oportuniste a partidului social-
democrat, care ducea o politica oportunista in problema täräneasc5
cea nationalä. Clasa muncitoare ränimea au actionat in mod razletit,
lipsite de conductor.
Lupta muneitorimii a avut ins o deosebit5 Insemnätate pentru edu-
carea muncitoare si a masselor muncitoare ale

marea
a
cäci ...procesul luptelor de clas -
cum a artat I. V. Stalin - este
in care constiinta revolutionar a poporului creste vzand cu
ochii" Intensificarea miscärii din Transilvania, sub influenta
primei revolutii burghezo-democratice din Rusia, a demonstrat ascutirea
contradictiilor din taro si a dus la maturizarea constiintei politice a clasei
muncitoare. Revolutia din Rusia a pus in largi masse populare din
Transilvania prin exemplul dat indrumat muncitorimea spre organizarea

1 », Budapesta, Februarie 1905, An. III, Nr. 2, p. 1-3.

Népszava din Noembrie 1905.
din 1 Februarie 1905, Nr. 2, p. 1-3 (din Manifestul S-D).
I. Stalin, Opere. Ed. pentru literaturá politick 1953, 1, p. 208.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESVOLTAREA MISCARII MUNCITORESTI DIN TRANSILVANIA 1351

sa, spre lupta Impotriva asupritorilor. Cu toate persecutiile reac-

tiunii, se infiinteazá sindicate locale care se unesc in sindicate regionale,
congrese si conferinte ale sindicatelor muncitoresti. Nevoile
erau mai puternice deck piedecile puse de reactiune in calea organi-
zarii clasei muncitoare si sindicatele se Activitatea masselor, care
nu se mai jefuite ci lupta, s'a ridicat importanta. Avântul
larg al miscärii greviste a fost un indiciu al revolutionare
a clasei muncitoare.
Burghezia partidele ei au pierdut in cea mai mare increderea
masselor largi. In iuptele sale din acesti ani, clasa muncitoare massele
munc:toare ale täränimii s'au convins tot mai mult burghezia nu poate
duce pânä la capät transformärile democratice, ea a intrat strânsä
cârd5sie cu exploatatorii feudali, asuprind poporul. muncitoreascä
a c.5pMat astfel un constient caracter anticapitalist.
Greve le luptele din ani au arMat limpede c5 Transilvania se
îrnparte in lagäre : pi lagärul oamenilor muncii.
uota care a sguduit intreaga a facut sä se producä o
intre conducMorii ambelor scotând ivealä toate contradictiile de
ciasä din acel moment.
Avântul revolutionar al masselor scos si mai mult la falsi-
tatea pozitiei conducerii partidului social-democrat, oportunismul pi deplina
sa incapacitate de a conduce lupta a masselor a pus astfel
problema necesitatii intemeierii unui partid adevärat marxist clasei
muncitoare. Incepând din acesti ani, in sanul partidului social-democrat ia
nastere o opozitie care cerea : revolutionara, organizarea a
nationalitätilor In vederea unei unitäti politice de actiune a celor exploatati
impotriva asupritorilor comuni.
Prima revolutie burghezo-democratica din Rusia a trezit massele largi
ale poporului rnuncitor, le-a oferit un exemplu de revolutie si a demonstrat
necesitatea unitätii de a muncitorimii Revolutia a
muncitorilor si masselor muncitoare 'ale täränimii eä e necesar sä
lupte neintrerupt pentru organizarea rândurilor pentru faurirea snot
puternice aliante sub conducerea muncitoare.
Istoria miscärilor revolutionare din Transilvania, din perioada prirnei
revolutii burghezo-democratice din Rusia, demonstreaza märetele traditii
de frateascä a poporului maghiar Impotriva asupritorilor
comuni, marea importanti internationala a primei revolutii din
Rusia.
Luptele eroice ale closet muncitoare experienta cistigati in aceste
lupte au terenul actiunilor revolutionare din anii de 1917, care
s'au desfäsurat sub influenta Revolutii Socialiste din Octombrie. Sub

www.dacoromanica.ro
1352 ION CICALA ri ACATIU EGYED

conducerea Partidului Cornunist Român, clasa muncitoare din tara noasträ

a dus departe cu abnegafie traditiile de luptä împotriva
luptä a lost Incununatä de succes, când in conditiile eliberärii Ro-
mâniei de cätre Armata Sovieticä, clasa muncitdare de Partidut
Comunist a rästurnat puterea a burgheziei
in ajutorul desinteresat si al
Uniunii Sovietice, a päsit succes cu încredere spre viitorul luminos
fericit, pe care zideste poporul nostru muncitor Patria noasträ Repu-
blica

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL 1906
DE

MARGARETA GASPAR

In stadiul imperialist al capitalismului, Rusia reprezenta - in urma

desvatärii sale istorice - centrul de gravitate al revolutiei.
Cele mai puternice manifestäri ale contradictiilor de dust le
nim In revolutia burghezo-democraticä rusä, in care se manifestä gradui
de desvoltare atins de constiinta de a celor ce in
rând a proletariatului. Miscarile rnuncitoresti din Transilvania, care ne inte-
mai in de aproape in lucrare, se sub inflo-
enta desvoltkii acestei lupte revolutionare din Rusia.
Trecerea la imperialism inaugureazä, la inceputul secolului al XX.lea.
Transilvania epoca ultima, de agonie, in istoria capitalismului pi de
ascutire revolutionarä a luptei de a proletariatului. Legea economica
fundamentalä a capitalismului contemporan : asigurarea profitultti capi-
talist maxim prin exploatarea, ruinarea pi pauperizarea majoritätii popu-
respective..." I actioneazä si in Transilvania, caracterizatä prin
existenta aläturi de industrie a unor puternice feudale pi printr'o
de oapitalismul monopolist din sträinätate. Agravarea
rnizeriei si a dublei exploatki, adicá a capitalismului intern a celui ex-
tern, care evolutie, Impinge masse tot mai mari la lupta
revolutionará.
In acelasi timp prin luptele sfortkile sale se din punct
de vedere politic organizatoric proletariatul din Transilvania, care e
menit devint conducätorul hegemon in marile transformki revolutio-
nare ce vor urma. In acest fel se va ajunge la miscärile de deosebitá

I. Stalin, Problemele economice ale socialismului U.R.S.S. Ed. pentru litera-

politica, ed. a II-a, 1953, p. 38.

www.dacoromanica.ro
1354 MARGARETA GASPAR

natate ale proletariatului in ultimii ani ai secolului al XIX-lea si in prirnii

ani ai secolului al XX-lea, ca cele dela Sibiu, Timisoara,
care indic deja o superioará a luptei sale active impotriva exploa-
- evenimente mari ale trezirii La constiinta de clasä
-
tärii. Aceste
intreaga muneitorime. Dar tot acum
stor lupte, are
in parte ace-
acea crizä politica ce se manifesta tot mai mult in
claselor aceeasi vrerne se intensifica campania de
teroare impotriva miscarii muncitoresti.
proletariatul forte si experientä noua, prin
sale proprii, prin revolutia rusa din 1905-1907, care a avut o insem-
deosebita in lupta clasei muncitoare din multe continente.
Influenta revolutiei ruse din 1905-1907 se manifestä ca o
in Transilvania prin faptul increderea proletariatului
propriile sale puteri si-i imbold ca in vederea atingerii succes a
toate incercárile conducatorilor social-democrati
pului
de a - punä la ordinea zilei revendicárile sale
incerce rezolvarea problemelor sale politice economice pe cale revo-
lutionara.
Evident, forme mai hotärite in Transilvania, in acele
locuri care erau relativ cele mai desvoltate din punct de vedere al rela-
capitaliste pi cele mai inaintate ceea ce priveste concentrarea
muncitorimii, ca in Valea Jiului. fapt explicä pi deosebirea
ce se manifesta in intensitatea actiunii revolutionare in comparatie cu alte
muncitoresti din restul Transilvaniei.
Forme le cele mai barbare ale muncitorilor, mizeria nemai-
grozava opresiune ating gradul eel mai aici
creeazä minerilor o situatie insuportabila. Sárácia impilarea
crâncenä dispozitia combativä a proletariatului.
Ascutirea luptei de in anii revolptionari din 1905-1907 atinge
punctul culminant Transilvania miscarea muncitorilor din
Valea Jiului in anul 1906.
Dar in acelasi timp greva din 1906 o in
tarea ulterioarä a miscarilor muncitorimii miniere tot din Valea Jiului.
Ea o cotiturä in sensul luptá, pe reven-
dicárile ei economice, se transforma luptá In care proleta-
riatul din Valea Jiului forme noi de lupta, arma grevei de
massä. Ea mai o cotitura, Intro se ascute contradictia dintre
tendinta combativä a muncitorilor oportunismul social-democrat.
Concentrarea muncitorimii miniere organizarea ei pe baze noi
inteun ritm au fäcut din muncitorimea minelor Jiului o fort
serioasä in desvoltarea muncitoresti.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL 1906 1355

In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea si la Inceputul secolului

al XX-lea transformarea capitalismului in imperialism se manifesta si in
Ungaria.
Concentrarea raspandirea a cartelurilor, desvoltarea tot
mai accentuata a capitalismului financ:ar, e in desvoltarea indu-
striei miniere din Ungaria dela inceputul secolului al XX-Iea.
la minele din Valea Jiului Capitalismul monopolist conternporan
cere nu un profit mijlociu, ci maximum de profit, necesar pentru a realiza
mai mult sau mai putin regulat reproductia largitä"
imprejurare a determinat intreaga desvoltare a mineritului
din Jiului.
Basinul Jiului - unul din tinuturile cele mai importante ale mineritului
si in general ale industrii din Transilvania - a devenit
primul deceniu al secolului al XX-lea centrul productiei industriale de
buni din Ungaria.
Exploatarea sistematicä a minelor a relativ târziu in basinul
Jiului. Situatia periferid a acestuia a determinat In band parte desvoltafea
mineritului de aici.
Desi bogatele ziciminte carbonifere din acest tinut au fost
inca dela sfârsitul secolului al XVIII-lea, primele mai ami-
nuntite au fost Intreprinse prin anti 1840, totusi cea dintâi mina a fost
construitä de catre fisc abia in 1867. In acelasi limp Asociatia Minierl
Metalurgici din Brasov deschis primele mine 2
Avântul mineritului nurnai din 1870, calea
Simeria-Petrosani, aceasta insemnând Incadrarea organica a Vaii Jiului
viata economicâ a
construirea cdii ferate exploatarea carbunelui care atunci
se märginise numai la partea de pe cursul Jiului Ungurese s'a extins
asupra cursului Jiului Românesc, intru particularii fäceau explorari.
E vorba de mici intreprinzatori, care de au jucat un rol neinsemnat in
ansamblul Inteadevär, nu acesti proprietari de mine i-au
irnprimat un timbru specific ansamblului desvoltarii initiale a mineritului
din Jiului, ci cei mari proprietari de mine : fiscul mai ales
Asociatia si din Brasov, care a avut un rol
in absorbirea Intreprinzatorilor märunti.
asociatie din Brasov, având spate capitalul institutiei Bank
Verein din Viena, intins stapânirea asupra centrelor industriale impor-
I. Stalin, Problemele economice ale socialismului in Ed. pentru litera-
turá politick 1953, ed. a II-a, p. 38.
2 Pentru un scurt istoric al mineritului din Valea Jiului a se vedea a Banyászati és
KohAszati Lapok », Budapesta 1903, p. 125 -191; 235 - 258; 537 - 543.

www.dacoromanica.ro
1356 MARGARETA GASPAR

tante din Transilvania, incä din anii 1850. Prin luarea arena in 1879.
a proprietätilor fiscului de catre asociatie, din
Petrosani ajuns in máinile sale, ea aici singura intreprindere
mare la anii 1890.
Ins5 concentrare n'a insemnat nicidecum, in istoria
tului din Valea Jiului, un pas din punct de vedere al desvoltärii
departe a industriei miniere. Exploatarea la suprafatà, neint5rirea galeriilor
ziduri, frecventa de mine sunt aspecte deosebit de caracte-
ristice ale acestei gospodäriri prädalnice care constitue träsätura de bazä a
intregii desvoltäri a mineritului din Valea Jiului in perioada capitalismului.
Angrenarea mineritului din Valea Jiului in viata economicä a Tran-
silvaniei a incept, desi aibä vreme Formarea
pietii pe haze mai largi va fi pârghia cea mai puternic si pentru ridicarea
industriei miniere din parte. Inteadevär, primal impuls important
pentru mineritului din Valea Jiului a fost dat de pietele din
nia. Trimiterea de cärbuni spre aceste piete a atins, 1898-1901, can-
titatea de milion tone pe
O cotiturá Insemastä In desvoltarea mineritului din Jiului a
intervenit la sfärsitul secolului al XIX-lea la inceputul secolului al XX-lea.
Cotitura aceasta a fost marcatä, pe de o parte, de inceperea
miniere pe baze mai largi - lucru irnpus de de progresele reali-
zate de marea industrie mecanizatä din Transilvania - tar pe de
parte, de pätrunderea cartelurilor mineritul din basinul Jiului.
Astfel, in 1883 a fost Societatea pe actiuni din Valea
a Jiului, 1890 Societatea pe Moicani-Valea Jiului. In
1894, In Valea Jiului s'a instalat Societatea pe din Salgótarján (azi
R. P. Ungar5), care a dela Asociatia din Brasov toate pro-
care a luat proprietätile fiscului. In acest fel
ea a devenit cea mái mare Intreprindere din basinul Jiului. Tot ea a
pärat, in 1903, Societatea Uricani-Valea Jiului proportie
egalä aceasta), toate de mine ale Societätii din Valea superi-
oarä a Jiului.
Aceste societäti pe s'au grupat in carteluri, sub conducerea
bäncilor. Astfel, Banca Maghiarä de Credit a atras sfera ei
de interese intreprinderile de eärbuni din Valea Jiului. Prin mijlocirea aces-
1 Banyászati és Kohszati Lapok 1875, p. 36. AceastO angrenare a mult timp
impiedecatä de politica economic5. austriacá. In 1843, de s'a interzis cocsificarea
carbunelui din Jiului la topitoriile din Hunedoara. De aceastä politicá se
un alt fapt: uzinele de fier din care nu parte, nici ele, din clientela
nelor de din Jiului (desi ele sunt despärtite prin numai 50 de km), aduceau
cocs din Ostracsko (azi R. care costa mai putin decât din Jiului.
2 Banyászati és Kohszati Lapok s, 1903, p. 443. In 1901, urma räzboiului vamal
dintre monarhia austro-ungaril România, a incetat acest export, ce a provocat
stagnarea pentru atva timp a productiei minelor din Valca Jiului.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL 1906 1357

tei institutii bancare a pätruns in industria minierä de aici capitalul englez,

de altminteri, de dtre capitalul austriac si mai ales de german.
Forrn,area si desvoltarea industriei miniere din Valea Jiului a avut
astfel brusc si intr'un ritm mare industrie luând
prin actiunea organizatorica a bAncilor.
Desvoltarea a mineritului este de cifre:
timp ce 1868 productig tingea abia 200.000 chintale de cgrbuni, in
1898 se exploatau 7.096.451 chintale, iar in 1906 productia se ridica la
13.267.150 chintale, mai departe, ea crescând tot mai
Cifrele redau desvoltarea mineritului din basinul Jiului. Dar
vedem care e continutul :

Date deosebite basins de din 1008

Cantitatea pro-
Unitatca de pret
Basinul Numhrul Productia Valoarca pe la
pe
carbonifer In de pro-
citor chintale
ductie

Salgó- 7.216 (+598) 15.726.999 (+1.115.419) 2181 (-1) 80.1 (+0.4 fil.)
tarján (+1.279.201) 12.605.185
Eszter- 1.989 (+149) 4.484.301 3.910.156 2253 (+25) 87.3 (10.3)
gom (+388.160) (+752.866)
Sajó- 5.440 11.770.903 8.738.378 2163 (-68) 74.2 (+16.7)»
me . (+1.508.855) (+2.833.40(i)
Valea 10.826 (+2600) 14.879.161 14.924.997 1377 (-296) 1 K 00.4
Jiului (+1.124.731) (+2.124.623) (+7.3)
Tatavi- 6.866 (+116) 14.713.000 14.713.000 2144 (+173 1 K 00.4
dék (+1.403.000 (+3.266.400) (+14.0)
Altele 8.922 (+441) 9.940.360 7.648.500 1114 (-155 76.9)-1.6)
(-314.726) (-402.481)
71.514.724 62.540.217
Total 41.259( +5139) (+5.389.221) (+9.690.232) 1733 (-64) 87.4( +7.5) ,,
Din statisticä ritmul desvoltaii mineritului din
Valea Jiului apare neinsemnat in comparatie celelalte mine de cärbuni.
Comparatia aceasta ne duce la problema-cheie a mineritului din Valea
Jiului, desvoltkii din
Tinând seama de marea bogâtie a carbonifere de aici
si de conditiile economice relativ inaintate, productia de cárbuni a rämas
in general in urmä. Aceastä rämânere in a fost sprijinitä intentionat
de intreprinderile de cgrbuni din Valea Jiului. Prin nepromovarea tehnicä
sau prin promovarea prea a acesteia, ele posibilitatea

Bányászati és Kobászati Lapok s, 1907, p. '749. In 1906 productia de cárbuni din

Transilvania se astfel: Jiului 92,85%; Brasovului Secuimea,
4,27%; comitatul Cluj (basinul Aghires) 2,17% Valea Cri§ului Negru 0,71%.
2 Bányászati és Kohászati Lapok s, 1909, p. 894.

www.dacoromanica.ro
1358 MARGARETA GASPAR

desvolt5rii interne a exploat5rii miniere. Astfel lucrurile, aceste cifre

referitoare la desvoltarea mineritului oglindesc doar expansiunea lui exteri-
oar5, cresterea lui teritorialä.
Tehnica tnapoiatä - caracteristia in general pentru industria minierä
deosebi pentru mineritul din basinul Jiului pânä la eliberare - a fost
motivata in 1909 de un asa zis specialist de mine" in felul :

Munca corespunde totul cerintelor moderne si conditiilor

locale. Din oauza presiunii mari ce se produce minele de lignit, utilizarea
masinilor pentru exploatare nu prea prezintä avantagii" 1
Mineritul din Valea Jiului se dovedea rentabil la
secolului al XX-lea, in ciuda slabului nivel tehnic a nefolosirii pe o
scarä larga a masinilor. rentabilitate se tocmai prin
derea terenurilor carbonifere prin acestora. Numai atunci
in felul acesta nu se mai putea asigura profitul a utilarea teh-
in proportii mai mari, in proportiile socotite necesare pentru ob-
finerea profitului maxim, c5ci in vrerne era deja mult mai rentabil
se instaleze de-a-dreptul masini moderne, Lin de a masini vechi.
In caz, in deceniu al 'acestui secol se poate constata cresterea
intr'un ritm rapid a mapinilor. Lipsa fortei de In basinul
Jiului a accentuat si mai mult gr5bit al desvolt5rii tehnice.
In tehnica se afla productivitatea
anti a muncii. comparatie celelalte basine carbonifere mari sem-
si in privint5. Intr'adev5r, dintre toate aceste basine,
lea avea, atät la sfársitul secolului al XIX-lea, la inceputul celui
de al XX-lea, cea mai productivitate
Care era cauza importul de crestea mereu, nevoia de
cärbuni se f5cea tot mai simtit totui minele r5mâneau päriginite ?
Influenta nefavorabilä, de frân5, 'a cartelurilor asupra productiei este
deosebit de evidentä cazul Jiului. Intreprinderi, pentru a-si
asigura pozitia monopolistä pe pietele din Transilvania, îsi ocupau pe
seama terenurile carbonifere, scopul -de a impiedeca aparitia unor
intreprinderi concurente 4.
Astfel, minele fiscului, luate in de Societate pe actiuni
din Salgótarján, erau läsate totul in pär5ginire ea prefera plä-
' Bányászati és Kohászati Lapok *, 1909, p. 49.
2 Ibidem, 1912, p. 1017.
A se vedea Carol Papp, A magyar birodalom köszénkészlete, Budapesta, 1916, p.
'721. Intregul basin carbonifer al Jiului are cam 145 km2. Din suprafatá s'a explorat
prin sondaje anul 1916, un teritoriu de 55 km2 având 29.350.000 tone de crbuni,
din restul de 90 km2 se credea cä se vor putea exploata 464.500.000 tone de cárbuni
(De fapt, de lignit ale väii Jiului au fost evaluate la o cantitate mult mai mare
de cot, Arpad Zsigmondy).
Bányászati és Kohászati Lapok », 1912, p. 870. La anului 1911 numärul
terenurilor rezervate era de 1329. In aceste terenuri nu se exploräri.
Ibidem, 1907, p. '720. Proprietatea de mine a fiscului, având 2.437,14 ha, era cel
complex de mine din valea Jiului.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL 1906 1359

statului o arena de 200.000 de coroane a exploata mäcar un

chintal de cärbune din aceste mine .
Societätile din Valea Jiului puneau piedeci productiei. Aceste mari
treprinderi speculante jecmäneau tara aproape nicio ingrädire. De
exemplu, Camera de Comert si de Industrie din Brasov, in darea ei de
pe 1907 se plânge timp ce mai se putea obtine pentru 140
de coroane un lignit in plus utilizabil, in schimb in 1907 minele de eär-
buni grupate intfun cartel secret livrau pentru 260 de coroane cärbune
din care 30 % era ardezie. De aceea, unele uzine sunt sä importe
arbune dela Cardiff, aducându-1 prin Galati2.
Exploatarea cärbunilor din Ungaria era concentratä ultimä instantä
in a mari societäti : Societatea Maghiarä Generalä a Minelor
de Cärbuni de (Magyar Altálános Societatea pe
actiuni din Salgótarján, mentionatä mai sus, care piata
ele. In zadar se adresa consumatorul altor mine, el nu obtinea
La sfársitul veacului al XIX-lea anii urinätori dela Inceputul vea-
cului al XX-lea, dintre toate minele mai mari ale Ungariei, cele din Valea
Jiului vindeau cärbunii pretul mai scurnp. De exemplu, la Bucuresti,
aceti cärbuni aveau un pret mai ridicat deck cärbunele englez Pretul
scump al arbunilor era promovat si de guvern in virtutea contractelor
cheiate societätile miniere. Astfel, ele aveau dreptul ca in
caz de grevä, sä ridice arbitrar pretul cArbunilor 4.
Pozitia monopolistä usura in mare posibilitatea stoarcerii unui
profit ai beneficiari exclusivi erau capitalistii minelor din Valea
Jiului. In privintä bilanturile anuale ale societätilor din vale
ne un material util. De exemplu Societatea din Sálgotar-
ján a in 1905 un beneficiu net de 3.614.690 de coroane Societatea
pe actiuni Moicani-Valea Jiului socotelile pe acelasi an cu un
net de 667.765 coroane, ceea ce corespunde de 11,13%,
la un capital social de 6 milioane de coroane
Profitul maxim se asigura in primul rind prin exploatarea de
muncä extraordinar de ieftinä. Deci goana dupä profitul maxim apare nu
numai ca motivul principal al stärii de inapoiere a mineritului din Valea
Jiului, ci in acelasi exploatarea maximä a muncitorimii din
mine.

Bányászati és Kohászati Lapok a, 1909, p. 441.

2 Ibidem, 1908, p. 615.
Ibidem, 1896, p. 54.
Népszava s, 10 1907.
Bányászati és Kohászati Lapok s, 1906, p. 266.
Ibidem, 1906, p. 785. Acest fapt este confirmat de un alt indiciu: la bursa
nationalá aqiunile de alturi de cele germane, se negociau la preturi
ridicate.

www.dacoromanica.ro
4360 MARGARETA GASPAR

Din cele mai sus rezultä muncitorimea din Valea

Jiului a apurut s'a desvoltat la al XIX-lea la
putul secolului al XX-lea, ca o muncitorime a industrii.
Formarea acestei muncitorimi a fost in curand de concentrarea
ei rapidä. Intr'adevär, in ce in anul 1868 erau aici abia 100 de mun-
in 1900 atingea 4.950, in 1906 el era 7.174 '. Aceastä
mare concentrare a muncitorimii explicá in parte combativA a grevei
din 1906.
Elementele proletare si semiproletare in deosehi din tinutul Hategu-
lui, din Secuime, din partile subcarpatice, devenind de prisos in productia
agricolA, noi posibiliati de existentA mineritul din Valea
lui. continuau insä fie in primul ränd rnuncitori agricoli mai
rând decal industriali - elemente amfibii. Ei erau componentii prin-
cipali ai muncitorimii miniere de aici. Majoritatea a devenit timpul
in mod definitiv muncitori industriali.
Inoadrarea populatiei localnice in a relativ tArziu.
Dupá cum cifrele, ea a fost absorbitä treptat. De exemplu 1913
populatia din partea locului alcátuia 6 % din numärul total al
Erau numerosi pi lucrAtorii adusi din germani, austriaci,
italieni, polonezi, din care recrutau muncitorii calificati. Astfel, in anul
1913 numárul trece de 1000 Muncitorimea minierO din Valea Jiului
se compunea deci din diferite Dar de ea pentru
aceleasi interese muncitoresti, pentru salarii mai bune, pentru dre.ptul de
organizare a fäcut din ea o comunitate frAteascá.
SO trecem acum la cercetarea conditiilor de viatä si de muncä a mun-
citorimii miniere. Sä incepem datele privitoare la munca salariatä 0
mare deficientA a acestor date este ele ne oferä cifre medii. Or, marea
majoritate a muncitorilor primea salarii mult inferioare celui mediu, iar ni-
vela! mediei reale a salariilor a fost ridicat la medie de
cátre putinele salarii de muncá sensibil supericare celei medii reale.
intr'adevár, salariile erau minimale. .,Muncitorii nu mai mult
de 4-5 coroane pe zi, cáci altfel li se fac scäderi, spunAndu-li-se ca :
primi restul când vei mai putin, muncitorul e dat
afarr Incä din 1874 a avut prima sadere mai mare a
in cu aceasta s'au luat mäsuri energice ca pe viitor sä se
mai mult posibilitatea de a Intreprinderilor
Bányászati és Kohászati Lapok s, 1907, 780 (a se vedea statistica anualá a
capitniei minelor).
2 Ibidem, 1913, p. 930.
Ibidem, 1913, p. 930 - 931.
Despre salarii ne informeazä datele oficiale ale minelor (a se vedea
statisticile anuale din « Bányászati és Kohászati Lapok »).
e Népszava s, 27 Februarie 1904.
Tendinla de a micpra salariile se poate constata nu numai la sférsitul secolului
al XIX-lea, dar ea este tot mai la Inceputul secolului al XX-lea.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL 1906 1361

de cärbuni de a satariile se accentueazd la inceputul secolului al

XX-lea. cum se anii 1904-1907, mediu,
pe an, al muncitorilor (bärbati) :

mediu pe zi (salariul tehnice), in :

Anul 1904 307,9

Anul 1905 286,9
Anul 1906 281,4
mediu pe an, socotindu-se 300 de zile lucrätoare, in coroane :
Anul 1904 924
Anul 1905 861
Anul 1906 844
Nivelul mediu al salariilor, in ciada faptului proprietarii capitalisti
se mereu de scurnpetea fortei de munch, era mai schzut sala-
mediu pe care il plAteau celelalite de mine de chrbuni
Profitul al intreprinderilor de chrbuni se in mare
surä, ba chiar in mod decisiv, pe forta de in cadrul acesteia
pe exploatarea muncii femellor a copiilor 3.
Folosirea tot mai accentuath a femeilor copiilor mine, ducând la
cresterea arrnatei industriale de a atras dupä sine intensificarea
xoloathrii muncitorimii general.
Plata muncii era stabilith pe bazá de dupá zile de Dar
aviditatea urmhrirea profitului pe de mine
fixeze salarii atât de mici ele abfa ajungeau pentru procurarea celor
mai elementare mijloace de trai. Inafari de aceasta muncitorii erau jec-
rniniti si de de echipe care rep.artizau 'acordul, sub pretextul acordärii
unor bune de
CH plata rnuncii acord asigura largi de exploatare
si din faptul printre revendichrile muncitorimii miniere figura Intotdeau-
na cererea revizuirii acordurilor. De exemplu, lucrarea executatä nu
corespundea pretentiilor intreprinderii - ceea ce se des - ea nu
era sau era mult mai slab s'ar fi cuvenit, in
limp ce sistemul in acord reclama mai mari eforturi din partea fortei de

Suma salariului era repartizath intre membrii echipelor respective

raport cu scara de salarizare potrivit numärului lucririlor executate in
acord. Salariul lunar al minerilor se achita in dumineca de 15 zile
ale lunii urmätoare

és Kohszati 1911, p. 878.

Ibidem, 1911, p. 879.
3 Muncitoarele erau retribuite mai pulin chiar de jumätate din salariul zilnic mediu
al muncitorilor, copiii erau mult mai prost deck femeile. Astfel, de exemplu, la
Societatea pe actiuni din Salgótarján, in 1905, salariul mediu pe zi al muncitorilor era
273 timp ce muneitoarele primeau numai 120, iar copiii abia 103
oPétrozsény és 7 Julie 1907.

86 - S.udii referate - 1817

www.dacoromanica.ro
1362 MARGARETA GASPAR

Din aceastä suma se retinea cotizatia obisnuitá pentru casa de ajuto-

rare, eventualul rimprumut dela aceeasi casä, impozitele publice, amenzile
disciplinare. Duct muncitorul, indiferent din ce motiv, lipsea dela lucru, i
scädeau 3 pentru fiecare zi de absenta Ce posibilitäti
de exploatare asigura sistemul muncii acord pentru intreprinzätor
si faptul in mineritul din Valea Jiului muncitorul nu plMea mimai
tirea uneltelor - ceea ce in alte se fäcea de obicei gratuit - ci sea-
derea greutätii sculelor folosite la munca din minä, ca in cazul
societätii pe actiuni Moicani-Valea Jiului, cântärindu-se uneltele de lucru
muncitorul pus plMeasc5 pentru folosirea ceea ce insemna
cam 4% din salariul lunar Muncitorul trebue uleiul pe
pre-I consuma la munca din adâncul pämântului. El trebue
uzajul fierului. De pilda, duct el vagonetul plin cu cärbuni rotile
acestuia se uzeazä, aceasta trebue s'o plMeascä tot dânsul. Daca sapa sau
hârletul nu destul de bine, el trebue le cu propria sa cheltu-
; tot el trebue achite din banii säi materialele explosibile" Acestea
sunt date foarte elocvente. In adevär, formele exploatärii erau deosebit de
originale in regiune nespus de caracteristice pentru jaful capi-
talist.
Despre spolierea muncitorimii miniere ne un tablou extrem de
sugestiv urmMoarea de :

Alimente 20 coroane
Casa de ajutorare, dupa florin 6 creitari 60
Spital, dupa 3 coroane 2 80
Uzajul fierului 90
Fieraruhri pentru ascutirea 80
Impozit pentru drumuri pe o 1 » 70
Taxa pentru orchestra pe o lunä 34
Taxa bisericeasca 30 »
5 e 60
Explosibile ulei pentru lampa 6
total .... 43 coroane 84
Salariul lunar 80 88
Rest de plata in numerar 43 » 04
Dacä facem o comparatie sistemul conditiile de trai,
obtinem o imagine asupra nivelului de viatä din cale de scá-
zut al muncitorimii.
Salariul mediu pentru norma tehnicä a muncitorilor angajati in
tria minierä, bunáoarä, intre and 1904-1905 a sckut dela 247,4 la 246,2
Népszava s, 27 Februarie 1904.
2 Bányászati és Kohaszati Lapok s, 1899, p. 475.
e Népszava s, 27 Februarie 1904.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL 1906

Salariul mediu in decurs de patru ani-timp in care indicele de scum-

pete a crescut deosebit de mult - a sporit in tara intreagä doar 7,7
in total Situatia era foarte grea mai ales Valea Jiului, si
cäpit5nia minelor se vedea silitä sä mentioneze mereu rapoartele sale
scumpete uriasä, care a atins proportii graGe intre anii 1904-1906.
Evident, aceasta insernna o adâncire si mai mare a mizeriei maselor
citoare. Astfel se prezenta deci situatia muncitorimii miniere din basinul
Jiului in ajunul grevei.
In salariile de mizerie se afla timpul de
foarte lung. Intr'adev5r, ziva de In Valea era in general de
12-14 ore.
Conditiile de oglindeau läcomia nemiloasä a intreprinzgtorilor
de mine. Rentabilitatea exploatgrilor de cgrbuni din Ungaria ar fi pri-
de salariile mai mari, precurn de repararea sau - acolo unde
ar fi fost cazul - de construirea instalatiilor de protectie, cki adeseori ace-
stea lipseau desävârsire. Statistica accidentelor ilustreazá un aspect
intunecat al de exploatare de care suferea muncitorimed
din basinul Jiului.
o statisticá accidentelor din anul 1904: la un de 5681
muncitori din basinul Jiului, au 21 acCidente grave 24 accidente
mortale
Conditiile rele de de proasta stare a mon-
citorilor. Este caracteristic In faptul in 1912, in
nu exista nicio baie muncitoreascg, cu toate numärul munci-
torilor se la 12.000.
Stgrile acestea de ce se simtea o permanentg de brate
de bas'inul Jiului 3. Migratiile emigrarea muncitorilor au
proportii mari. La acestea a contribuit politica de asuprire exercitald de
treprinderile miniere impotriva muncitorimii ; ele se folosesc de pre-
text pentru a muncitorii Aceasta a de una din
piedecile cresterii productivitgtii, muncitorii calificati se recrutau in
primul dintre ei. Toate aceste probleme se all"
chestiunea grevei. Fr exploatare cumplitá starea
de au revoltat muncitorimea minier5.

Bányászati is Kohászati Lapok », 1906, p. 727.

2 Ibidem (statistics a accidentelor de 1905, p. 615. Aceste date
oficiale au fost publicate de inspectorul care fireste, a prelucrat materialul infor-
mativ ce i-a fost furnizat de proprietarii de mine. Din amintite
In care socieati1e miniere sä asigure de
asigurare - spune un raport al cápitániei minelor - este destul de corespuna-
toare stárilor noastre, dupá cum ea e reclamatá de principiile desvoltärii
sänátoase In mäsura care o ingdue scopul propus... » (Ibidem, 1899, p. 454).
Ibidem, 1912, p. 931.

86*
www.dacoromanica.ro
 MARGARETA GASPAR

Lenin spune revoltele primitive exprimau deja o oarecare

tare a : muncitorii pierdeau credinta strAveche neclintirea
care-i subjuga, incepeau... nu zic sä dar simtä nevoia
absolutä a impotrivirii colective si o rupeau cu supunerea de rob
de c5rmuire"
Despre misarile muncitorimii de mine dinainte de 1906 se
putin. In caz, ele au avut ca motiv proaste de viatä ale
nerilor si dovedesc combativitatea

Stärile revolutionare care s'au creat in Transilvania in anii 1905-

1907 trebuiau sä se manifeste intr'un chip acut in basinut Jiului, pentru
altele, exploatarea sälbaticá acumulase aici o cantitate de ne-
pi revoltá gata st se
Greva din Valea Jiului in anul 1906 s'a desfäsurat si a crescut in con-
ditiile stärilor revolutionare din Ungaria in ani. Nu e
greva a isbucnit in basinul Jiului tocmai atunci cänd in Transilvania lup-
tele tot mai numeroase mai aprige ale proletariatului, luat intregirne,
- au culrninat avântul Desfäsurarea fortelor revolutionare ,.pe o
treaptä superioarr s'a exprimat in forma de clasá a muncitorimii mi-
niere din Valea Jiului in 1906.
RAdäcina istoricá a grevei trebue in desvoltarea
lui in pärtile Transilvaniei In situatia de atunci muncitorilor din
Jiului. Cauza imediatá a grevei fost revendicarea salariilor. Din
cele arätate mai sus rezultä limpede co salariile muncitorilor de mine, chiar
la abia puteau sá le asigure existenta. In asernenea
noua reducere a salariilor insemna cä muncitorimea minierä in ansamblul
ei - deci minerii care relativ mai bine plätiti - vede amenintatá
de spectrul foamei. Minerii nu puteau träi departe in conditiile de exis-
tentá de atunci. Prin aceasta se explico in parte caracterul de
cuprinz5tor al grevei din 1906.
Intreaga muncitorime minierä din Valea Jiului a devenit tot mai con-
cá aceastä situatie era insuportabil5. Era necesar din toate punctele
de vedere 50 se creeze o organizatie inzestrat5 cu un program de luptä si
capobil condua muncitorirne bâtáliile pe care urma st le dea
impotriva exploat5rii. Dizolvarea samavolnicá a unei asemenea
ce se injghebase - desi aceasta adoptase o formá - de atre
terea de stat a dat prilejul isbucnirii grevei.
In felul acesta la 29 August 1906 s'a desläntuit la Petrosani greva la

V. I. Lenin, Opere alese. Ed. P.C.R., Bucure,ti, 1946, I, partea I-a, p. 222.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN 1906 1365

care au luat parte peste 7000 de muncitori Nu

definitiv problema ea extins asupra tuturor minerilor din Valea
Jiului sau numai asupra totalitätii muncitorilor din intreprinderile minelor
de cArbuni ale societätii pe actiuni din Salgótarján. Acest din fapt este
unanim de izvoare. Dar pentru verosimilitatea primei ipoteze se poate
cita chiar cifra din anul 1906 a muncitorimii miniere din Valea Jiu-
lui, care se ridica la 7174 muncitori 2. De c5 greva trebuia
fi cuprins pe toti muncitorii minelor din basinul Jiului. Izvoarele locale ---
când vor fi sconfirme verosimilitatea acestei ipoteze
ReVendicdrile muncitorilor erau urmätoarele:
1. Tratament echitabil de mineri ;
2. Restabilirea federatiei pentru protectia muncitorilor pi
dreptului de organizare ;
3. Ziva de mund de opt ore toate ramurile exploatdrii ;
4. Imbunätätirea salarizärii, tinându-se seama de conditii:
un salariu zilnic de minimum patru coroane pi achitarea deplin a tuturor
lucrdrilor f5cute in acord ; acceptarea muncii in acord numai cazul cl
i se muncitorului posibilitatea de a peste patru coroane ; sa-
lariul de trei coroane pentru muncitorii angajati atât pentru
munca din mine pi pentru lucrdrile exterioare ; zilnic de douä
coroane pentru adolescenti dela de 15 ani.
5. Incadrarea meseriasilor trei categorii : transportori, rnecanici
de echipe precum toti ce deservesc independent o exploatare
salariul zilnic al tuturor sä fie de patru coroane ; diurná de coroane
pentru vagonetarii lucrând norma de opt ore;
6. Serviciul prestat dumineca pi in zilele de särbdtoare nelucrätoare
se ca norme tehnice ;
7. Nimeni nu poate fi concediat pentru incetarea lucrului
8. Márirea pensiilor cu dou coroane fiecare an de serviciu :
9. Desfiintarea fondului muzical;
10. Ajutor de boalä de o 20 de din prima zi
de
Aceste revendicári ale muncitorimii miniere nu simple revendicäri
economice. Minerii au ajuns, dup5 cum se vede, stabilirea mini-
mului de salariu. In acelasi formularea unor revendidri politice - ca
recunoasterea dreptului de organizare - dep5seau cadrul luptei economice.
Dar revendidrile grevei din 1906 nu sunt caracterizate numai prin
In ceea ce prive§te numärul muncitorimii miniere participante la grevá exist cifre
diferite. Astfel, ziarul Petrozsény és Vidéke e (9 Septembrie 1906) despre 6000 de
rnuncitori In timp ce Magyarországi szocialistikus munkásmozgalmak
(1907, p. 863) aminteste, pentru anul 1906, o mai ridicaté: 7000 de grevisti,
confirmat de ziarul e Libertatea (8 Septembrie 1906).
Bányászati és Kohászati Lapok 1907, p. 780.
Ibidem, 1907, p. 796.

www.dacoromanica.ro
1366 MARGARETA GASPAR

faptul cä lupta era dusä pentru cutare drept, ci prin aceea minerii
iau intr'o lipsá de drepturi, cá sufereau de o asuprire cumplitä.
Situatia opresiunea din cale afará de grea au ascutit la
extrem contradictiile de clasá dintre muncitoriinea minierä capitalistii
nelor. Faptul cä rninerii odatä cu formularea revendicärilor au si
imediat lupta, a ca intreprinderea de cárbuni sä accepte sau
respingä aceste revendicäri, e o nu numai de ascutire a contradic-
tiilor, ci un indiciu al spiritului combativ al muncitorimii. Dupa isbucni-
rea grevei, directiunea a tritärziere cäpitánia Minelor pute-
rea de stat, cerându-le concursul pentru reprimarea grevei.
Tratativele au luat sfârsit in de duminecä 2
August. Directiunea, care a primit ca sprijin o largi desfásurare de fortä
cu satisfacerea revendicárilor. Cápitänia a sta-
bilit in mod samavolnic, urma unei anchete, cá greva nu era justificatä".
deoarece conditiile de salarizare ale minelor din Petrosani erau corespun-
zátoare". decizie in acest sens a fost publicatä de primpretorul 'adjunct
Vasile de comisarul regal din Zlatna, Schweiger, jar din par-
tea directiunii centrale a minelor, de Friedrich Frieschmann. Decizia
clara - intru cât nu s'a ajuns la un acord, tratativele neducând
la niciun rezultat - in interesul sigurantéi pi a linistei publice" interzi-
cea de atunc incolo intrunirile grevistilor soma pe reinceapä
lucrul. In acelasi limp li se aträgea atentia cá nu impotrivirea in massä"
este acea cale ce duce la tintä
muncitorimea a rezolvat felul ei problema cäii ce duce la
de luptä.
Sub lozinca : Muncitorii reprezintá forta pi puterea" 2, au
deja forma simplei impotriviri, atunci când colonelul care comanda
forta armatä, i-a somat la disolvarea intrunirii de grevá. Muncitorii n'au
cedat, neclintindu-se nici dupä trecerea noilor termene de câte 10 sau 20 de
minute ce s'au fixat, ci dând dovadä categoricá de nesoväire. Atunci
mandantul militar n'a mai zäbovit ordone atacul impotriva grevistilor.
In aceasta ziarul local reactionar scrie : Minerii erau de
cá s'a ajuns la ciocnire, fiinda nu s'au nici la somatia
torului, niel la aceea a colonelului care comanda armata, cl dimpotrivä au
aruncat cu pietre asupra soldatilor" Armata a si pe
rnuncitori, din mai multe párti cu baionete la asupra
tr'adevär, aceste locuite mai ales de mai multe nationalitäti, se
fâcea uz de arma sovinismului pe cele de foc.
violentá a mai mult spiritul de al muncitorilor.
Se pare cá o parte din soldati s'au solidarizat dânsii, cáci presa burghezá
Pétrozsény és Vidéke », 9 Septembrie 1906.
Ibidem.
o, 4 Septembrie 1906.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL 1906 1367

constatá cä aceia au fácut uz de armele cu o moderatie destul de mare,

care nu poate fi aprobate Ciocnirea sângeroasá intre muncitori fortele
de represiune ale puterii de stat a tinut vreo zece minute. Numárul exact al
ránitilor n'a putut fi stabilit : caz au fost räniti cam 200 de munci-
2 au c5zut 4 morti
Reprimarea sangeroasi n'a rezistenta muncitorilor. Intreprin-
derea minierá consider5 drept foarte necesará intärirea pazei, cerând ca
de cei 600 de soldati, si i se mai trimitá alte companii o unitate
de husari, in tirnp ce 110 jandarmi patrulau fárá pentru mentine-
rea 4.
Totodatá directiunea minelor a recurs la o serie de
täri, peretii caselor din asez5rile miniere au fost acoperiti anunturi, prin
care minierii erau avertizati cei care nu se vor prezenta la lucru la
5 Septembrie, ora 6 dupä amiazá, vor fi concediati si irnediat din
locuintele soväelnici erau sä spargá greva Directiunea a
recruteze asemenea spärgátori, scriind printre altele in apelul
ei, in mod Facem fajä unei indatoriri patriotice nobile, aju-
pe cei de lucru
Pe de altä parte, puterea de stat, care slujea miniere, a
publicat ea un apel Impotriva turburärilor ordinei", in care se aratä ci
tinándu-se seama de faptul tratativele pasnice n'au dus la rezultat", se
face din nou apel la locuitorii comunei ca sá se dela gru-
pári in interesul miscárii nu dea prilej la : Mineri!
Gânditi-vá bine ce cáci bunästarea voastrá proprie a fami-
lor 8 Dar ciuda tuturor amenintárilor avertismentelor, mun-
aorimea nu era dispusä inceteze greva a-si vedea satisfäculie reven-
dicärile sale.
In tot timpul grevei minerii au dat o dovadá serioasä despre curajul
in de ciocnirea mai sus, ei au atacat
magaziile de alimente, precum telefonice electrice. Apoi au
smuls de pe ziduri publicatiile, desi aceasta constituia o faptá de
pedeaps5" Minerii au fäcut deraieze transporturile de soldati adusi
pentru reprimarea

Pétrozsény és Vidéke s, 9 Septembrie 1906.

Libertatea », 8 Septembrie 1906.
e
Kolozsvári Munkás 8, 15 Septembrie 1906. Nu avem date sigure privire la
numärul r5nitilor. a Ujság* (4 Septernbrie scrie numai despre 80 de ;
Transilvaniei » (23 August 1906) aminte§te de asemenea de 80 de
e Pétrozsény és Vidéke 9 Septembrie 1906.
Textul Ibidem, Septembrie 1906.
Népszava s, 8 Septembrie 1906.
Petrosani.
Pétrozsény és Vidéke Septembrie 1906.
Ibidem.
10 Bányászati és Kohászati Lapok 1907, p. 699.

www.dacoromanica.ro
1368 MARGARETA GASPAR

Intreprinderile de cärbuni gräbit st la forma cea mai ne-

crutätoare a teroarei, care putea loveasc5 pe muncitori, anume la
Prin aceasta ele loveasa in familiile (sotii, copii,
trâni). si aceastt metodà, prin care se cAuta consträngerea pentru
a da a rämas zadarnicä. EvacuArile au inceput, dar au
mai departe pentru drepturile
alt indiciu al täriei acestei actiuni de a muncitorimii miniere
din Valea Jiului este faptul autoritätile au introdus tn urrna
nirii grevistii, o adeväraitä stare de asediu, in scopul linistirii" definitive
a muncitorimii 1
tirnp tratativele au fost reluate. S'a constituit o comisie
mixtä, in care muncitorii au fost.reprezentati de loan Oprea, Emeric László,
Stefan Mihály, Carol Mihail Tamássy, dintre care o parte crau
inuncitori ceilalti de altä categorie, al minelor. S'a
textu1 intelegerii", care era defavorabilä muncitorilor. Textul a fost
citit 7 Septembrie, ora 8 dimineata, de amintitul Oprea, un
din serviciul 'acest text :
1. Cu privire la dorinta muncitorilor de a se ridica salariile de
subsemnata societate cele ce unmeant : ea mentine declaratia
procesul verbal la a lunii Aprilie anul curent anume
In chestiunea saleriilor ea va va lua mäsuri pe baza unor
tratative tehnice corespunzätoare, cadrul schitat In rn.n;ionatul proces
verbal. Pentru luarea acestor rnäsuri ea fixeazä acum un termen in
efectuarea rezultatelor mäsuri va incepe cel mai la a
tun!! Decembrie'anul curent.
In privinta proportiilor salariului de muncä societatea nu face nicio
claratie nu-si ia niciun angajament, in niciun sens niciun chip. Ea face
cunoscut pe haza consultatiiilor tehnice ce urrneazá fie
va actiona, respectiv va lua másuri numai in sprijinul intereselor materiale
ale muncitorilor.
2. Referitor la dorinta muncitorilor, mai ca timpul
de sä fie reglementat, respectiv redus, de catre societate propria
ei de autoritate, societatea observá o atare dispozitie este de dolor-
niul
Bányászati Kohászati Lapok s, 16 Septembrie In realitate exista stare
de asediu Valea Jiului, unde au fost aduse compania a 6-a din regimentul de
infanterie, de din armata a monarhiei austro-ungare,
care erau comandate de atre locotenent-colonelul Marschner ; mai departe, un
ment de 180 de jandarmi sub comanda cäpitanului Ballo, comandant adjunct la Deva,
does companii din regimentul 31 infanterie alte companii din regimentul 50 dela
Alba precum jandarmii adui din alte Jandarmii din comitatul Hunedoara
urmau sä mai rämânä la noi ordine, in caz toate prevederile pentru o
duratá mai lungh s. Pétrozsény és Vidéke s, 16 Septembrie 1906. Comisia administrativ5
a comitatului Hunedoara, de problema grevei, Béla Pogany
spune in raportul cä greva a luat proportii ciao de mari... pentru mentinerea
ordinei a trebuit sä se trimitä 8 companii de infanterie 160 de jandarmi s.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL 1906

3. Cu privire la a treia a muncitorilor, ca amenzilor

ce se aplice pentru pedepsele disciplinare sau ca
acestor amenzi se reglementeze deosebitä de aceea de
acum, societatea declard cá va o cerere cápitäniei de mine
competente, pentru modificarea regulamentului ce este in vigoare in
privint5, respectiv ea va lua initiativa unor demersuri in
privinti
4. In ce priveste plängerea muncitorilor cá pretul unor articole - pe

minelor -
care ei le cumpärä din magaziile de alimente, infiintate in temeiul legii
este prea ridicat, desi acest pret este fixat de autoritäti, r6spectiv
articolele sunt scumpe, societatea observä titlu inforrnativ, munci-
nu sunt obligati prin regulament cumpere din magaziile de alimente.
5. Prima principala conditie a declaratiilor cuprinse acest act este
ca toti muncitorii inceteze imediat greva ca ei se abtinä viitor
dela asemenea miscári"
Acest text a provocat o indignare munciitorime
Inteadevär, minerii au dupä citirea fiecárui punct al
cu uriase si in : Nu-1 primim. Nu mergern la
lucru. greva I" Aceste strigáte au räsunat din pieptul a mii mii
de muncitori. Ei cercau : ni se acorde incá de pe acum sporirea salariu-
lui de si coborim chiar azi In mine, dar nu asteptám in Dccem-
brie" 2 Cuprinsul declaratiei a fost In Muncitorimea mi-
protesta, dupä cum am arätat, impotriva acestei Intre
timp judecätorul de instructie continua de dimineatä seara ancheta
disciplinarä, care, potrivit presei burgheze, va tine, toate prevederile.
timp de mai multe zile".
Amintitele concesiuni reciproce" aratá deja rezultatele reformistilor
din muncitorimii. Prin atitudine social-democratii au
fárâmitarea täriei interne a felul acesta greva a putut fi sub-
minatá si interior.
La 10 Septembrie minerii reinceput lucrul, exceptia celor ares-
tati. Parchetul regal din Deva a deschis actiune impotriva a 88 de munci-
tori, pentru ultraj adus autoritätii publice, pentru dectul de gravá
mare corporalä si pentru violentä. parte din reusind fugá,.
n'au fost de la procesul care a durat aproape un an. DupS desbaterea
principalä, sentinta a fost pronuntatá la 8 lulie 1907. Ea a condamnat pe
au luptat soartei grele la luni de de
inchisoare.
grevä, intreprinderile au nevoite seama de unele
cereri ale muncitorilor ; s'au micsorat retineri de pant atunci. Ast-
s'au desfiintat taxele percepute pentru folosirea ascutirea uneltelor.
« Pétrozsény és Vid éke *, 9 Septembrie 1906.
2 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1370 MARGARETA GAS.PAR

A fost plata impozitului bisericesc, precum a cotizatiei pentru

inuzical. Pentru munca in timpul repausului durriinical, fie-
care muncitor trebuia primeasca o retributie suplimentarä de o coroanä
peste plata normei fäcute. In acest fel la retribuirea muncii de s5p5turi a
rezultat o imbunät5tire de peste 14 % a salariz5rii
Tinánd seama do exploatarea si asuprirea gravi, de o
inchegare organizatoric5, de concentrarea accentuata a muncitorimii, greva
ar fi trebuit rezultate mai mari. Explicatia faptului nu ajuns
la acest lucru trebue in politica conducätorilor social-democrati
oportunisti. Acestia se sfortau de-a-dreptul impiedece infiintarea de orga-
nizatii in tinuturile locuite de mai multe nationalit5ti, deci in basinul
Jiului. Masse le continuau fie frámântate de o nemulturnire adined si de
o vie agitatie chiar dupa grevä. Or, conduc5torii social-democnati oportu-
na numai n'au sprijinit greva ba chiar erau impotriva ei. De
aceea presa burghez5 remarca ironic ei nu s'as grabit de
reprezinte cauza minerilor când aceasta a ajuns si fie desbdtutä fa proces 2

-
Fireste, politica oportunisti a conducerii partidului social-democrat avea o

.Tiului. E vorba
de slabä era aceasta - in randurile muncitorimii din Valea-
primul rand de numitii muncitori antreprenori, care
desi nu erau multi la numär, detineau un destul de insemnat in

Rolul de sp5rgItori de jucau unii membri ai de ajuto-

rare, dupä cum se vede din faptul ci ei au fost care au reluat lucrul
grevl cum din raportul comisiel administrative a comita-
tului Hunedoara intocrnit asupra la 11 Septembrie 1906, cei care au
renceput lucrul au fost asigurati cä vor fi ap5rati prin forta militarä fatä
de teroristi"
Cu toate acestea, desfäsurare a grevei dovedeste au
put forme noi lupta muncitorimii miniere din Valea Jiului. Greva
din 1906 a avut un caracter de mass5, a cuprins sau a avut repercusiuni asu-
pra intregii muncitorimi amintite, s'a rapid, a fost o actiune
plinä de curaj, a lupta politica economic5. Iatä atâtea trásaturi
care caracterul luptei. Ele fost elemente noi In greva din
1906 si i-au dat un continut nou.
Greva din 1906 s'a desläntuit o fortä puternicä irnpotriva regimu-
lui burghezo-mosieresc. de a muncitorimii miniere a cres-
cut mult. In tirnp organizarea muncitorimii facea progrese in
cercuri tot mai largi. Drept consecinta, in 1907 s'a infiintat sindicatul
nerilor

e Bányászati és Kohászati Lapok 1907, p. 799.

2 Pétrozsény és Vidéke », 13 Septembrie 1907.
3 Ibidem.
Kolozsvári Munkás 15 Decembrie 1907.

www.dacoromanica.ro
 GREVA DIN VALEA JIULUI IN ANUL

dar, din punct de vedere al desvolt5rii revolutionare muncito-

rimii, importanta grevei din 1906 a fost miscarea muncitoreasc5 din
Valea Jiului intrat pe politic. Totodatä pAturi ale muncitorimii
niere au tot mai de rolul trädätor al conduct-
torilor
Greva din Valea Jiului in 1906, prin caracterul general, prin des-
sa, a fost lupta muncitoreascA cea ampl cea mai
tantä din Transilvania in anii 1905-1907.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZEL OR
RISCOALEI TÄRANLLOR 1907 DIN MOLDOVA
IN LITERATURA A YREMII
DE

ILIE GRAMADA

In jurul räscoalelor din 1907 s'au nenumärate brosuri, precum pi

articole mai sau mai mari. in atele imprejuräri, mare parte din
ele aveau menirea justifice 'actiunea sängeroasä pe care a Intreprins-o
Lurghezia pi mosierimea din Romania impotriva räsculate. Ele nu
veneau sä arate adevrul, prezinte starea disperatä a acestei
Falsificând cauzele räscoalelor, scriitorii pusi in slujba intereselor de
ale burgheziei pi mosierimii cäutau ponegreasa pe pi sä prezinte
clasele dominante drept salvatori" ai patriei.
Curând dupa evenimentele din 1907, istoriografia burghezo-mosiereascä
a ignorat totul räscoalele din 1907. In acelasi timp, partidele liberal
conservator, in frunte regele, au incercat sä ilistrugä arhivele pi docu-
mentele legate de actiunile de represiune ale invingätorilor". Istoricii bur-
ghezi minhnalizat au trecut sub Were aceastä miseare a
poporului, pentru libertate dreptate. N. lorga nu a rezervat mai
mult de dual pagini ceva pentru problernd in a sa Istorie a Ro-
mânilor", zece volume. lar manual de Istorie a Romani-
(ed. 1931) nici nu aminteste despre räscoalele din 1907.
Abia crearea regimului de democratie tara noasträ,
prin grija permanentä foarte atentä a Partidului Muncitoresc s'au
pus la istoricilor si a cercetätorilor toate materialele ascunse sau
uitate stiintä. Publicarea documentelor märturiilor despre ras-
coala din 1907, precum si punerea la cercetätorilor a unui bogat
rnater:al care se arhivele noastre, face posibilä studierea
acestei probleme.

www.dacoromanica.ro
1374 GRAMADA

Un pretios ajutor pentru cercetätori constitue indicatlile pe care

cumentele de partid ni le pun la dispozitie, In lellturl din 1907.
Aprecierile ce se fac in repaartele C.C. al P.M.R. leg5turä cu lupta
nimii muncitoare la 1907 ajutä la orientarea ne aratä importanta
pe care Partidul o luptei poporului nostru pentru dreptate, pentru
libertate.
Este deci o cercetätorilor stiintifici de a se ocupa de
problemá, de a scoate in evidentä rolul luptei masselor populare pentru des-
voltarea noastrá istoricg, de aräta istoric, impotriva tuturor
denaturärilor istoriografiei burgheze.
Prezenta comunicare va cäuta arate tocmai felul in care o serie de
brosuri in preajma anului 1907 cautá justifice actiunile sângeroase
ale hurghezo-mosierimii, falsificând adeväratele cauze ale
coalelor din 1907 ; apoi, pe baz'a meterialului inedit (in primul
la Arhivele Statului din se vor prezenta adeväratele cauze ale
lelor (din Moldova). Axa principalä a problemei este demascarea acestor
falsificgri pe de o parte pi documentarea a cauzelor räscoalelor pe
de altä parte. Tezele enuntate In lucrärile pi rapoartele toVaräsului Gheorghe
Gheorghiu-Dej (30 de de luptä a Partidului sub steagul lui Lenin pi
Stalin", pi Sarcinile Partidului Muncitoresc Român lupta pentru
rirea clasei muncitoare cu muncitdare pi pentru transfor-
marea socialista a agriculturii" in cu lupta täränimii in 1907,
constitue un mare ajutor principial, de o pentru
justa orientare a problemei.
Pänä acum se considera räscoala a isbucnit in primävara anului
1907. Dar documentele ne aratä evenimentele din 1907 reprezintä punctul
culminant al de lupte pe care inceput lulie
1906. Rapoartele prefectului de Dorohoi arata cum in lulie 1906 att
pus forta pe pamanturile boierilor, pe care le-au
ei. Exemplul foal urmat de alti tärani, astfel la lui 1906 pi
inceputul lui 1907, au crescut, culminând in Martie 1907.
Daca acesta este procesul desfäsurärii räscoalei Moldova, timp,
cauzele acestor räscoale cumplita stare de oprimare a
Motivele fundamentale ale räscoalelor se vor aräta detaliat in
partea ultimä a Comunickii. Ele se rezum la urmätoarele ele-
mente :
- protestul impotriva preturilor mari ale arendei ;
- nu au pentru hran ;
- sunt la datorii si ingreuiati la munci aceea vor cere
noi contracte;

Gh. Gheorghiu-Dej, Articole Ed. pentru politica, 1952, ed.

a III-a, p. 515-571 259-328.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1375

- sunt furati la
cinstit (atunci li se
la socoteli, munca nu li se plä-

-- se mai cer rusfeturi sau diferite taxe impoviritaare ;

- se hranä de proprietari
au o atitudine brutali ii schingiue
- personalul administrativ din comunä si
;
maltrateazä ;
sunt instrumente ale
puterii de stat ale din comunä, cä deci täranilor nu li se face
niciodatä dreptate ;
- cererile relative la imbunätätirea vietii economice sunt completate
in unele locuri cu revendicäri de ordin politic, de exemplu cererea de a se
introduce vot universal, sä se trimitä la vaträ mobilizatii.
In momentul in care täranii ajung si nu mai cearä reforme, ci cer des-
fiintarea latifundiilor regimul iobag existent, coed cer pe veci
a pämântului, a a iazurilcr, ei au ajuns la o ade-
revolutie agrarä", cum spune recenzia in revista Voprosi
Istorii" asupra documentelor publicate in legäturä cu räscoala
din 1907. Dar caracterul unor manifestäri spontane.
Lozincile, cerintele erau atit de uniforme, tacit regimul burghezo-
din credea cä are de a face vreo organizatie
neascä, anarhistä". S'au cäutat instigator!, mai ales Rusilor -
pi In mod deosebit s'au oprit marinarilor de pe crucisetorul Potem-
chin" care se &eau In Lucrul acesta aratä marea influentä pe
care o exercitase revolutia burghezo-democraticä din Rusia din 1905 asupra
räsculate. In Moldova de Nord se vorbea cä Rusii le vor
da pämânt cá studentii rusi români s'au unit pentru a da
nilor
Este cä desi au apärut unele manifeste, ele aveau un caracter
izolat ; ele nu veneau in numele unei organizatii, cäci räsculatii nu erau
condusi de organizatii. Conducerea miscärii socialiste din domi-
ideile oportuniste ale lui Gherea, era potrivnic5
De altfel, clasele dominante dädeau seama de pericolul ce-1 prezenta pen-
ele unirea t5ränime si proletariatal urban" III, p. 76). Pe
diferite c5i, muncitorii si-au manifestat totusi solidaritatea täränimea räs-
culat5. Documentele ne o participare constientä a muncitorilor socia-
listi dela Pascani, ei au fraternizat räsculatä. Daeä condu-
cerea socialistä s'a plasat pe o pozitie cu totul ostili fatä de problema
neascä, pe linia partidelor Internationalei a II-a, muncitorii au fost
adeseori aläturi sau actionau paralel täränimea räsculatä. Dar acest fapt
nu rezolva problem in ei täränimea nu avea un sprijin deplin
;

mai ale.s nu avea un conduc5tor in lupta ei. Lucrul acesta se va realiza abia

Voprosî istorii *, 1950, Nr. 6, p. 122-129.

2 Documente privind din 1907, I, p. 49, 886.

www.dacoromanica.ro
1376 ILIE GRAMADA

prin crearea unui partid marxist-leninist al closet muncitoare din

prin crearea Partidului Comunist din in 1921. Implinirea tuturor
doleantelor täränimii räsculate la 1907 se va face in artii regimului de
mocratie popularä, cäci el este regimul care deschide calea socialismului,
.calea bunei fericirii tutur-or celor ce muncesc.

FALSIFWAREA CATJZELOR RÄSCOALELOR DIN MOLDOVA

PRIN UNELE ALE SCRIITORILOR

Se implinesc rin curând cincizeci de ani de locuitorii satelor din

au pornit in 1907 singuri dreptate, prin
sau le fie satisfkute unele revendicäri, refuzate
sistematic de cätre monstruoasa coalitie" burghezo-mosiereascä.
ajunsese la capätul suferintelor care de secole umplea viata ei Con-
difiile economice dela inceputul secolului al XX-lea, pätrunderea capitalului
pi aservirea economico-politicä a Romániei itnperialismului apusean,
intensificarea exploatärii masselor muncitoare dela orase pi sate, cumplita
mizerie in care aceste masse, ascutirea contradictiilor de
plul muncitorimii si din revolutia in 1905-1907, toate aceste
evenimente si stäri de lucruri au fäcut ca mina pe coase,
bpoare pi furci pentru realiza revendickile ei.
altädatä, la 1437, la 1514 la 1784, la 1821, etc., massele populare au
pornit sa-si singure dreptate. Jertfele fkute de In aceste lupte
au fost mari, iar 1907 a fost o baie de singe in care burghezia
mosierimea din au innecat räscoalele ace'ora care au
se ridice impotriva explcatärii apasärii crunte a mosierilor arendasilor.
Särbätoririle in anul 1906, la a patruzeci de ani
dela aparitia legi a invoielilor agricole, scopul de a des-
ce a dat reforma agrari a lui Al. I. Cuza, aveau rnenirea si
acopere cu o strälucitoare mizeria care sbätea poporul. Dar
exploatata din era pi-a luat sarcina 55 rupS vMul
ciunii, si arate crudul adevär.
Boierimea s'a räzbunat crunt pentru indräzneala räsculafilor de a fi
atacat sacra" si inviolabila" proprietate, de a se fi atins de bunuriie
pe care o minoritate hräpäreatá le furase prin diferite mijloace pi le apära
prin ei de clasä cu ajutorul armate. Tunurile au fost
därâme satele, sä omoare femei,
salvärii neamului", a salvärii patriei" -
bätrâni. Sub masca inselätoare a
mopile, proprietätile
robii au fost mäceläriti pentru cutezanta de a fi cerut dreptate a fi luptat
-
pentru ea.
Stäpanii, clasa dominantä organizatä in douä partide politice, partidul
liberal si conservator, avänd un fel comun : exploatarea masselor, jefuirea
prin toate mijloacele a celor ce muncesc, väzandu-se in intere-
www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1377

sele comune, dat pentru a nimici pe clusmanul comun.

astfel au pornit partidele istorice" sä potoleascá räscoala.
Dar de crime, impuscäri in massä nicio inafará
de schingiuiri si tortura la care sunt supuse sate in acea perioadä
istorici apartinand celor douä partide politice - liberalii conserva-
toril sau oameni sä la si sä dea explicatii fanteziste,
au volume brosuri prin care au falsificat adevärul istoric.
Istoricii de astäzi, in lupta pentru prezentarea adevärului istoric
crearea unei istorii ice a poporului nostru, pot folosi material
documentar. In cu räscoala din 1907, inafará de materialul publi-
cat - documentele privind räscoala täranilor din 1907 - mai un
gat material documentar adunat din arhivele tribunalelor, prefecturilor, etc.
care ne indicatii pretioase legáturá stabilirea adeväratelor cauze ale
räscaa;clor. Pentru Moldova, acest material se aflä in Arhivele Statului din
Intregul material duce la concluzia cá räscoalele au avut la bazä con-
ditiile economico-sociale mizere in care träia imensa majoritate a
rnoldovene, conditii se odatä desvoltarea fortelor de produc-
trecerea României in in care oapitalismul intra in faza
sa de descompunere, In imperialism.

Este un fapt cunoscut cá istoriografia burghezo-mosiereaseä a

ficat istorie, evitând sä scoatä in lupta poportilui,
rolul poporului fáurirea istoriei. Ea desvoltare istoricá in
unctie de activitatea regilor, militari etc. Massele populare sunt con-
siderate ca un factor pasiv, ca o gloatá inactivä". De aceea manualele pi
diferitele istorice intocmite de istoricii burghezi ignoreazA totul
räscoala täraniior din 1907.
Trebue relevat cá V. I. Lenin, marele Invátátor si conducátor al
proletariatului Mondial, a demascat felul in care este falsificatä de
cátre istoricii burghezi, importanta acestei räscoale.
pe un istoric burghez german care prezenta multá pedanterie
lux de amánunte viata regilor a rudeniilor acestora, V. I. Lenin
cá autorul nu nici mácar un singur despre räscoala din
1907 a táranilor din l
Ideologii regimului burghezo-rnosieresc din in másura in
s'au ocunat de räscoalele din 1907, au cäutat sä falsifide adeväratele
cauze ale acestor räscoale, scopul a servi interesele de a justi-
fica motiva regimul de exploatare la care era supusä táránimea din

V. I. Lenin, despre imperialism. Moscova, 1939, ed. rusk p. 615.

- Studii referate - c. www.dacoromanica.ro

1817
1378 ILIE GRAMADA

Se cä lupta a s'a dus pentru libertate, pentru

Acest fapt elementar, cunoscut, este ascuns sau ignorat de scriitorii
burghezo-mosierimii. Acesti scriitori ajung tn concluziile la mottivarea
existentei a raporturilor feudale de exploatare a
gului regim de exploatare existent In la inceputul secolului al
XX-lea.
Iatä un exemplu. Un oarecare N. Cosacescu incepe brosura cu obser-
vatia cd cursul anilor s'a näscut credinta periculoasä trebue sä
le dea (täranilor), dar c5, dupa pärerea lui, nu se poate satisface
pretentia pozitia autorului este de partea stäpânilor, ne-o
faptul cá desi citeazá un text dintr'un oarecare contract inchelat Mire
täran pi arendas, text din care reiese situatia grea pi oprirnarea täranilor, el
totusi va triage cu totul concluzii. Iatä ce se spune, altele. in acest
contract :

vilele la izlaz pe marginea holdelor sau livezilor de cea mai pagubä ;

suntem direct responsabili, a ne prinde, având voie d. In timpul acestei
Invoieli a scoate din movie pe oricine va voi, nicio pretenfie din parte-ne; noi
niciun motiv nu ne vom putea retrage . . . s. Sätenii se mai obligá a plâti peste
Incá 6 lei de vita, deon timpul secerisului cositului nu vor tine vitele legate la le
vor scäpa printre clái, adicä pe ; vor pláti cum pagube ar pretinde d.
acestea de drept färä nicio judeca s. mai departe : .. La caz vom läsa spice
sau nu vom face bune, atunci pune oamenii In socoteala noastrá ». In caz de
ei se a desface i a Intinde snopii la soare tot timpul, pânä când arendasul
va socoti a venit vremea treeratului. In finalul contractului se spune sacestea
toate pe care noi le-am propus

Fatä de atare conditii de lucru, cauzele räscoalelor sunt evidente.

autorul sustine cä unii mosieri au legat cu täranii legAturi
care incurajeazä pe cei nevoiasi pi fac armonia prietenia intre toti", cä
marele proprietar e bun, dar in schimb täranul român e lenes,
are apucAturi rele, instincte animalice; cä simtul religios a släbit mult la
sate..., cd nu mai are de Dumnezeu (täranul)..." cá de aici a
räscoala. Este un exemplu de felul cum se falsificA adevärul istoric, cu atât
mai mult cu doar pagini mai citase din de con-
tracte pi arendasi, din care reiese situatia grea
täränimii, exploatarea cruntá din partea proprietarului latifundiar sau aren-
dasului.
C. A. (din comuna Tg. Botosani) träieste intre

N. Cosacescu, Date observatii asupra chestii rurale. Bucuresti, 1907.

N. Cosacescu, op. cit., citatele la p. 4, ; contractul, la p. 21-22.
Ibidem, p. 26, 28, 29.
C. A. cuvinte relativ la rdscoalele din primavara anului
1907. Botosani, 1908.

www.dacoromanica.ro
 FALSIF1CAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1379

le cunoaste viata, nevoile. El aratä unele aspecte ale conditillor grela

in care :

s In privinta economicA agricolä, stau se poate de p5manturile luate prin

noscutele delimitäri s'au divizat copiilor, care la au la fii,
cu o neindestulätoare spre a satisface de a familiei - ce au de
De sigur dela arendal, care ei cu 80 100 lei falcea, eel mai
prost cu 45 lei falcea, pläteste pe 26 lei de dar pe acest se
tamaslâcurile de ale arendasului, turmele de oi herghelia de cai - vacile se pasc
prin märäcini huciuri de se pläteste de cap 10 lei. Munca se 50 bani
präjina, tain, prasila I-a, II-a, täiet, pus In ; eu nu cred cä dacä
toate aceste operatii s'ar putea face le-ar gäti zi de varä ca sä 50 bani !
de hranä i s'a prin Aprilie lui Aprilie, coasa lei falcea,
secerea 16 ; pretul pentru una falce de iarbä a ajuns la 200 ; räfuielile se fac la
curte nu la ...
Mai departe, el constate intentia :

e de a sâteni a-i subjuga ; toate pämânturile bisericesti au

luate de la licitatie pe numele cutärui fecior boieresc, luate cu 15 lei falcea
arendate sätenilor cu 48-50 lei falcca 2. administratia comunalä este canalla-
. absolut de partea
Desi are la acest material concret, totusi concluziile pe care
le trage sunt false. Autorul face unele observatii neesentiale, spunând te-
ranul fost hränit prejudecäti, false, bigotism de ade-
a religie, de o mare indolentä neIncrezätor..."
Plasându-se pe pozitiile dominante, autorul exprimä exact felul
de a gândi al acestei clase. spune :

e ... de Alex. L Cuza, functiona cu atâta energie biciul deodatä liber-

tate Nu ne de timpurile recente care ne-au dovedit cä
libertatea nu s'a dat pe incetul cu mäsurä, noasträ a prea
prea adevärat anormalä .
El foloseste notiunile de libertate pi civilizatie, notiuni pe care burghe-
zia le-a folosit demagogic.
Vom reda o altä apreciere, nu ar fi extraordinar de intere-
saute, dar pentrucä ea exprimä opinia unor oameni care apartin cbasei
minante care o anumitä atmosferä jurul täränimii. C. A. lo-
nescu vorbeste ca o a clasei dominánte exploatatoare.
Taranul este un copil nenorocit care toti purtat gurä, toti plâns nat,
nimic solid bun pentru el; dacá guvernele noastre sunt de acuzat, dupä pärerea mea,
numai aici, n'au cu cine are a face, nu 0-au dat ostenealä cunoalte nu
epitropisit atunci când trebuia ...Pentru aduce la trezirea putea Intrebuinta

C. A. cuvinte relativ la rascoalele din prinavara

lui 1907. Botosani, 1908, p. 8.
2 Ibidem, p. 9, 10.
Ibidem.
4 Ibidem.
Ibidem, p. 6.

www.dacoromanica.ro
1380 ILIE GRAMADA

chiar drastice! Guvernele având rolul unui bun care de capul lui,
copilul! fi educat când s'ar fi desvoltatgustul spre o cale economic&
rodnicä variatä, fi adus acolo ca poatä da de frumoasä,manoasä
boptä e lui, avea nenorocirea auzim piere de foame .
Dupä pärerea acestui autor - care era pärerea - nunzai
au gresit ceva guvernele, au fost toate actiunile bor.
nu putut da seama de frumusetile ; n'ar mai fi
spus cá piere de foame
Pozitia autorului se desvälue tot mai net când spune :
Cataclismul social din primävara trecutá ne-a dovedit pe deplin, copilul . . .
a lipsit de crestere, cu nimie trainic asigurat pentru niciun bagaj intelectual
färä
- -
. .

pentruca 'altä parte sä spunä problema pi

atunci
când el (täranul) nu economisi, dea bani cu iar spiritul de asociatii
ti lipseste cu si-1 economiseasci sä se asocieze apoi
formele
De el, dupä el,
deslegarea problemei nu constä in chestia economic5 numai, ci mai mule
moralä . »2.

Aceste afirmatit pi conceptii sunt deci isvortte din de a falsi-

fica
stä
serviciul stäpânilor reiese pi din aprecierea pe care C. A.
riescu o face oapacitatea de desvoltare a c3oilului, sustinând
...copiii färanului (sunt) de slabi la pi
numai sunt inteligenti pi vioi... !). Concluziile articolului
sunt :
Oricine rastoarne o de lucruri oricât de rea ar fi ea, este un
netrebnic, un one de desordine, nesocotind cá aceste däinuiri acoperiri aduc cât de târziu,
dar aduc desordinea claselor sociale, pum am vedem
de aceea el vede ...prin vMul tntunecos... o razä luminoasä... o stea ocroti-
toare.. suveran Regele Carol I..." pi deci tgränimea toatá in el sä-si
Inerederea"
Razä luminoasg", stea ocrotitoare", prusacul I Chiar in acele zile
poetul Al. cine este monarhul. Minciuna stä regele la
masa", scria poetul.

C. A. op. cit., p. 7.
° Ibidem, p. 7, 11, 17.
Ibidem, p. 11.
Ibidem, p. 10-11.
p. 17.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907

"Exista un imbriasi ai
de monarhiei care cäutau
sä dilueze gravitatea situatiei tgränimii, st distragä atentia celor ce
cese dela adevkatele cauze ale mizeriei facând diverse propuneri care
sunt foarte potrivite chiaburi Astfel din ei aratt cam ce
de seminte sä se intrebuinteze in an; in ce conditii sä se facä arä-
turile ; in ce se fact strânsul recoltelor ; (brand sä fie obligati
st creascá vite de east, aibá grajduri sistematice (in ce ei locu-
bordeie) ; sá creascä pásäri cotete lions ce vitele
le legate de un par sub cerul liber); sä facä fabrici de unt alte derivate
ale laptelui (in ce sat se o Numai in
felul acesta socoate autorul cá vor scápa de speculatiunea aren-
dasilor".
altul 2 socoate cd trebue sá fie scoase cát mai multe elemente din
colile de care sá ajute la ridicarea agriculturii in rândurile
ranilor, pe care instruiascä. Plasându-se pe pozitiile partidului liberal,
autorul atacä pe conservatori, arátând scolile de agriculturä nu dau ele-
mente bune si nici suficiente, ca de agriculturä merg prost pcntrtid
reteveistii cu patru clase primare ajung ai instructiei agricole Ro-
mânia" (el se la perioada guvernärii conservatorilor). Pentru toate
relele din tará autorul cä nu poartä vina scoalele de agricul-
nici absolventii nici chiar proprietarii, ci in
primul rând «pungasii cocotele» ridicati in minister sus, mai prin
protectia fustelor..." Autorul, al partidului liberal, crede a gäsi
principalä a cauzele fundamentale, in Ministerului
Agriculturii, spunând noi am preväzut de mult actele acestui Minister
vor duce odatá tara la marginea abizului... Dar ce face Ministerul
- doctorul e stabileascá diagnoza sä prescrie tratarnentul ?
El doarme pe roze De In sa actualá nu ar putea face
alt lucru mai bun deck st doarmä. Dormire,ar mort I"
Un altul cere ca primäriile comunelor sá aprovizioneze pe locuitori
tot felul de seminte de pomi, zarzavaturi, etc. Astfel sätul
bräcat, pelagra si celelalte vor dispare doctori, doctorii spitale...
Pentru aceasta mai crede rurale sá timpul
mused la câmp teorie agricolá
Acesti autori nu vorbesc de despre lipsa de de rea-
vietii vorbesc despre posibilitätile unui
mos", arätänd bogátiile (ca si cum ar fi ale vorbesc de al-
Procop Dimitrescu, Chestia arendArei mosii1or statului ínstituliilor publice
direct la ni o In chestia despAgubirilor. 1907, p. 11.
2 I. S. Ordeanu, Räscoalele ri Ministerul Agriculturii. Bucure1ti, 1907.
Ibidem, p. 14.
Ibidem, p. 3.
P. G. StejAreanu, mizeriei cu descrieri, propuneri povele patriotice.
Giurgiu, 1906, p. 9, 11, 12 urm.
www.dacoromanica.ro
1382 ILIE

cätuirea de läptárii sistematice, modeste ateliere de stolerie pi rotärie,

rea länei si vânzarea in cornun produsului acestei munci ; de alcätuirea
unor asociatii a tärancelor romAne, pentru vânzarea in comun a produsului
; strângä bureti, sä fact uscgtorii sistematice pentru fructe, sä des-
volte gândacilor de mätase, creeze ferme la sate (ca in Anglia
America), etc. etc. Acolo unde satul nu are pämânt, comuna sä cumpere
pämânt pentru dela proprietar. Acestea fie conduse de absolventii
scolilor de agricultura. Dela ei se vor täranii sä-si construiascä
ferme. Dar pämântul pentru ? Bineinteles nu e vorba de o
irnproprietärire. La noi Românul cä din poate scoate mutt. El n'a
ajuns la convingerea de pe o intindere micg, lucratä la Limp pi price-
pere, se scoate mult mai ca pe o Intindere mare, muncitä apa la
voia cA nu (subliniat de noi 1. G.) ci o
rationalä, pricepere, convingere, ajutatä de stiintä..." Intr'o tarä care
analfabetismul domnea peste aoroape intreaga a täranilor, a pune ase-
menea probleme falsifica realitatea, a ignora lucrul mai ele-
mentar cf in condiVile materiale, ecbnomice date, nu-si putea
ridica nivelul ei cultural ; cä in societatea aceea in care proprietarii
profitul maxim pentru ei, pentru cei ce nu existä
de ridicare (Mel materialä si nici culturalg).
mare parte din autori se ideia cä pentru a evita
Asemenea räscoale, este necesar sä se creieze o proprietate mijlocie. Liberalii
mergeau linia indicat5 de Ion Brátianu care intr'un spusese :
voi creiezi proprietatea este a te ridica la un punct de vedere
politic foarte Malt aceastä idee se sustine de catre unii
crearea unei clase de arendasi mijlocii, mai pe suprafata
astfel o 3i rnicii agricultori,creindu-se In acelasi timp ocupaliuni
pentru simpli muncitori agricoli . .. care se pot angaja cu plath la arendasii mijlocii*
Un preot ideea räzesilor ca o categorie mijlocitoare
intre t5rani marea proprietate
Unii autori discutä cauzele relei 'a räscoalelor din 1907, enun-
1,ând päreri ca de exemplu aceea : o e nepriceperea de a
lucra trebue pämântul de a ingriji vitele. Altä court, care contribue
la reaua stare economica a täranilor, este neaplicarea strictä a legii toc-
agricole. Autorul se plaseazä pe pozitia et numai este
(desi ea nu are pämânt unde sä lucreze) ; stäpânii sunt vinovati
1 Calistrat Scutárescu-Buhusi, In chestia Din nevoile dela sat. Piatra
Neamt, 1907, p. 59.
de tefan Meitani, Casa nevoile Bucuresti, 1907,
p. 15.
Procop Dimitrescu, op. cit., p. 13-14.
loan A. Parfenie, Rolul preotului pentru stärii materiale,
sanitare morale a sätenilor. 1907, p. 5.
Procop Dimitrescu, op. cit., p. 5, 11, 13.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1383

doar in mäsura in care nu aplicä strict legea tocmelilor agricole. Se vorbeste

intre altele de neaplicarea dispozitiunilor 30 din legea Invoielilor
agricole, care prevede cä lucrätorul agricol nu va fi executat, nici urmärit,
conform acestei legi, pentru zile lucritoare ale säptämânii, Vineri
Sâmbätä, care sunt läsate pentru propriile sale egricole, când le va
avea de fäcut". Se sustine adicä pärerea cä dent zile pe ajung
sunt chiar de prisos pentru täran, care ar putea face la timp priincios
si muncile
Se discutä despre aplicarea abuzivá dispozitiunilor art. 25,
rându-se clauze penale in contractele agricole, ceea ce nu ar fi in spiritul
legii. Dar niciun autor burghez, niciun jurist burghez, nu spune a cui era
legea cine o punea in aplicare. Niciun autor burghez nu spunea et
nul nu are dreptate in fata niciunei instante, in lupta sa (pe temeiul
cu stäpânii.
Un alt autor cauzä de nemultumire la sate pentru motivul et
circulari ministeriale nechibzuite contrarii textului legilor,
e prin instructiuni
s'au desmostenit preotii, de biserici,
toti s'au declarat drepturi de a putea dobandi *;
adicä va zice tocmai aceastä pante validá, inteligentá pi muncitoare"
este scoasä din dreptul de a avee pistol pi s'a dat dreptul de a dobAndi
pämânt numai de läutari, argatii slugile pi vaga-
bonzii...". Autorul aici izvorula aparitiei armatei, 'a
procurorilor. Insä el nu de tkänimii, cu starea
despre
ei de mizerie exploatare nemiloasá, care a fost adeväratul izvor al räs-
coalei. In felul acesta este al unei categorii numeroase de exploa-
tatori care se odatá desvoltarea capitalistä a agriculturii.
In fond este ideea burghezi 'a creierii unei päturi mijlocii intermediare.
Printre care sustineau aceasti idee erau unii mari proprietari
iatifundiari. Conceptia unui mare proprietar 2 este trebue
locuitorii. Dar cine sunt locuitori spune mai departe; e vorba de
e clasa sA creieze o proprietate mijlocie. care formeazA de fapt
aristrocratia oameni care sunt conducatorii ei firesti am numit pe
pe primari, perceptorii dela sate, s.
Cum insä nu au drept dupá lege sä cumpere in satul
inarele proprietar latifundiar se intreabä indignat :
Cum ar putea in asemenea conditiuni nu fie anarhisti, necum socialisti, sA nu
p in unor oameni suferind din pricina acelorasi legi rele,
r contra ordinei stabilite, contra care a aceste legi ?

Dupä pärerea lui, trebue sä plesneascä cercul de fier al legilor. o seni-

loan Radoi, Chestiunea In Bucuresti, 1895, p. 10, 7.
2 Leon L. Ghyka-Dumbraveni, cuvinte in chestiunea
esti, 1907, p. 12.

www.dacoromanica.ro
1384 GRAMADA

nätate caracteristicA acestor exploatatori el spune una din

zele principale a relei stäri in care se
este lipsa unei trepte intermediare scara a unei burghezii agrare.
care trebueste grabnic line cá categorie se
in parte dela proprietarii mici, in parte dela proprie-
tard cei mari, dar bineinteles igrä ca prin aceasta jigneascä, necum
sdruncine, singura ce a adus propäsirea noasträ in ultimele
la boierime). ideea creierii unei päturi inter-
mediare, de care se lipsitä exploatatä, in isbuc-
nirile ei spontane. Este o pätur5 tampon prin care sä
unor räscoale Or, din
majoritatea cazurilor, instrumentele proprietarilor latifuncliari
pentru a tine massele exploatate ale

ria
mii de
Impotriva

care nu se
unii istorici de moment sustin
- si deci cauzatori ai - vinovati de mize-
sunt cele câteva sute de
nici de drepturile politice, de
tudinea drepturilor ; altii vor sä mizeria täränimii s'ar
datora grelelor Invoieli dela arendasi si proprietari..., sbiri persecutori ai
neamului românesc" 2, cäutând astfel ca prin gäseascä
vinovati in afara clasei exploatatoare. Luánd o atitudine contra aren-
dasilor sträini, o mare parte din acesti scribi ca pe arendasii ro-
máni sA-i... protejäm. Acestia si-au mostenit meseria din mosi strämosi.
lucreazä tragere de inimä atre proprietar, täran pi Ei, bine, nu
contra acestora trebue sä Färä a se uita la nationalitatea exploata-
täranul a lovit 1907 in indiferent de nationalitatea proprieta-
rului sau Un al vremii spune pe bunä dreptate cä
sätean ti e indiferent de nationalitatea arenuasului ; din Moldova
nu e antisemit... s'a miscat contra arendasilor evrei e adevärat, dar nu
pentrucä erau arendasii evrei de aceea s'a ridicat contra ci din cauza
nevoii si din alte cauze. lucrul este s'a ridicat
pe arendasii crestini, unde erau". N. V. Leonescu
reproduce un f apt relatat de ziarul AdevArul" Nr. 3876 din 13 Mai 1900,
in care aratd cum un grup de evrei emigranti spre America, in dreptul
satului Judetul au fost de copii care le-au
adus de mâncare punänd mdad dela mânä au adunat 40 lei pe care
i-au drumetilor. Faptul se mentioneaz5 in mod deosebit
prin aceea locuitorii erau lipsiti, anul 1900 cunoscut prin criza
mare care a bântuit România.
Leon L. Ghyka-Dumbraveni, op. cit., p. 4.
2 P. G. Stejiireanu, op. cit., p. 3.
I. S. Ordeanu, op. cit., p. 12.
loan A. Parfenie, cit., p. 7.
6 Citat de N. V. Leonescu, Anul 1907. Räscoala láranilor. 1924, p. 48.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907

In arsenalul burgheziei pi mosierimii internationale exista pi arma

versiunii nationalist-sovine in scopul abaterii atentiei masselor exploatate
dela cauza si dusmanul adev5rat ; din 1907 a prilejuit ea
sirea acestei arme de diversiune politicS a burghezo-mosierimii.
Numerosi au fost oamenii celor politice, liberalii con-
servatorii, care au c5utat sä explice cauzele rascoalelor din 1907, in ace-
limp dea solutii pentru rezolvarea tuturor problemelor. Cea mai more
parte din ei sunt mari proprietari conservatori.
C. la un moment dat convingerea cä d5i-
nuirea mai departe a situatiunii actuale din mari nu
poate duce la o mare catastrofä si de aceea proprietatea mare trebue
deschia bine la tot ce ne poate veni in chestia
4171 de oameni st5pänesc 47,53 % din cultivat 1054001 cele
52,47%". el socoate ci marele proprietar trebue sä fie demn pi sä
un demn in ce vor desävarsi idealul
pi ci proprietatea mare are un rol social, ea va trebui mai existe
multi vreme, dar In mâna unor oameni sdraveni... drepturilor
si indatoririlor Pentru desvoltarea in viitor a el cä au
: cei 5 000 mari proprietari, cei 150 profesori universitari pi cele
douS scaune metropolitane, cei 6 episcopi. Niciun cuvânt, In con-
duzie, despre tsränirne, muncitori, despre popor. Poporul nu existS
boieri. Din atage atentia ca toti proprietarii mai mult de 100
hectare... s5-si strâng5 randurile".
L. L. Ghyka-Dumbräveni 2 vrea sä lase impresia are o pozitie
obiectivä. El crede ci räscoalele din Martie 1907 trebue aibS o
; dupS sa, cauza fundamentala in asoiratiunea
dreptate pi indeosebi egalitatea Inaintea propriet5tii, egalitatea
tregirii demnitatii de orn" ; o participare limitatä la vot nu atinge nici
decum aceastä demnitate; inegalitatea dreptului de proprie-
tate, o jigneste adanc". Leacul pentru salvarea din situatia ei
vede In ... 'abrogarea articolului din constitutie privitor la inalienabilitatea
terenurilor t5ránesti...". - In felul acesta, mosierul concepe cei mai
0-ar vinde pimantul, iar apoi ar deveni lucrätori agricoli, servitor:,
mes&iasi la orase. nu se meseriapi slugi de tot soiul"
in orase. Pentru a-si completa opiniile mai propune unele din care
desprindem in mod limpede conceptia donanante care ca
prin diferite in majoritatea exoloatata. El spune
necesarä o justitie mai sumarä la sate", o magistraturä ambulantä", o
mai educativä, care i-ar da cunostinta mai clarä a datoriilor
C. AlimAnisteanu, Proprietatea mare chestia Bucuresti, 190
p. 13, 15, 17, 18, 28, 32.
2 Leon L. Ghyka-DumbrAveni, op. D., p. 8-9, 11, 5, 7, 13, 14.

www.dacoromanica.ro
 ILIE GRAMADA

de neam de patrie, rápi de sub ademenirilor

grosolane..." (ca cum ar in conditii exceptional de bune sau
macar bune si s'ar lisa odemenit de cine ce venite dinalari
ca cum täranul nu avea mizeria care stätea permanent cu el, acelasi
bordei). In fine, mosierul vrea sigurantä, de aceea cere fortei
armate, o jandarmerie mult mai numeroas lucru indispensabil
la unde e de cele mai multe ori sau calare
rare ori pe jos...". De sub masca diferitelor propuneri de imbunätätire a
vietii apar net blazoanele feudale.
N. Filipescul el deschis cä are de faptul cä, de
exemplu, un proprietar s\i-a inconjurat mosia un plantatiuni
de salcârni, apoi cu amenzi pe tärani sä treacä
prin niste drumuri strategice, care nu permit iesirea prin daub
puncte, invoirea täranilor pe alte mosii, unde nu pot inuncii
urnblând acolo o jumätate de zi...". mai recunoaste atunci când
datori proprietarului, se duc mai avansuri tocmai in mo-,
mentul rind li se cere datoria este evident... acesti
conditiunile neprielnice 'ale unui debitor nenorocit..." cä
...mai sunt In tocmelile agricole multe insanit5ti de care am auzit fäcân-
du-se mare caz, cum e cioräritul, ori soricäritul...". Dar pe de altä parte, el
se situeazä pe pozitia marilor proprietari, apärând marea proprietate
luând atitudine contra liberalilor, care in Martie au fäcut fägädueli prin
manifest al guvernului, care n'a fost deat o sinisträ ghicitoare".
de miscärile tot mai puternice din societatea modern5, miscäri tot mai bine
sanse de reusitä, el atrage atentia cä datoria noosträ, ca
partid conservator, este sä hrätäm primejdda pi sä organizäm rezistenta".
Primejdia venea din partea oamenilor de aceea cerea organizarea
rezistenter de clasd.
M. G. Cantacuzino2 aratä cä protestarea sälbatecä din 1907 s'a ridi-
cat ca un nemdsurat strigät de durere" ; ea a pornit din nenumärate lip-
suri, ca de exemplu : säräcia cea mai ingrozitaare care adeseori la caz de
molimä cäutarea bolnavilor fiindcä in intregul sat nu se o
singurä vacä ; colibele färä aer unde petrece lungile luni de
iarnä, ingrämädit la un 3-4 suflete ; pelagra, molimele
se plimbä nesupärate prin sale, secerind floarea ; lipsa
si jalea se aseazä la leagänul säteanului din ziva nasterii lui, tine urma
pas pas pânä ce coboarä dânsul in mormânt ca o nedespärtitä pro-
cletä Dar, färä a tine seama de mortii, de lui 1907, el con-

N. Filipescu, Chestiunea rostit Camerii dela 26 Noem-

brie-1907). 1907, p. 5, 16, 17, 43.
M. G. Cantacuzino, Notiunea de ordine (discurs rostit In Adunarea deputatilor
membru al partidului conservator), p. 3, 5,
la 24 Noembrie 1907, ca deputat ; 9-10.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1387

tinuá Toate aceste lipsuri, toate aceste le simtim ca si dv.,

doar suntem si noi oameni, doar suntem si noi 3-4 pagini
mai spunea cä nu s'a mai väzut si rareori s'a mai vAzut
aiurea unui parlament insufletit de un patriotism atat de
atát de desbräcat de cea mai micä de spirit de partid sau de
ingrijiri personale incuviinteze unui guvern ale cärui
politice nu le nu numai taate mäsurile ce le-a cerut, nu
dreptul de a decreta când cum va voi cea mai strasnicä oränduire
ce poate lua un guvern starea de asediu, dar care a incuviintat chiar
desfiintarea unor legi intocmite de acel parlament. In fata vijeliei
care primejduia fiinta Romaniei, nu mai erau conservatori sau libe-
rali, nu mai erau nuante sau partide, nu mai erau decât Români. Fiorul
triotic care ne-a zguduit atunci ne-a deasupra micilor noastre cer-
turi...". Aceasta este imaginea patriotilor", care au organizat masacrele din
1907, imaginea burgheziei si mosierimii Inteleasä salveze patria" -
averlle, furturile, sä salveze pe exploatatori.
Desi mai departe va vorbi despre mizeria - cum am
väzut din citatul respectiv - totusi mai inainte, vorbind despre cauzale care
provocat aceste miscäri, M. G. Cantacuzino o släbirea princi-
piului de autoritate si a notiunii de ordine..." ; de aici se trag multe din
relele pe care azi le deplangem..." ; se impune de acum de
care toti membrii partidelor o alâturare a partidelor fata
nei sdruncinate". Pentru 'asemenea imprejuräri grele prin care trece tara
noasträ" (adicä exploatatorii), trebue multutnim lui dumnezeu cä a
däruit iubitului pi inteleptului nostru suveran sänátate deplinä..." Astfel
gândurile unul din stálnii tail in anul 1907, lock te pe bunä
dreptate: cum le-a scäpat tiranilor asemenea boier iubitor" de popor ? For-
tele reactionare, retrograde exploatatoare se strângeau in jurul prusacului
adus patroneze monstruoasa coalitie.
Se fäcuserä de unii diferite propuneri pentru schimbarea
tirinimii. Nici vorbä de impirtirea mosiilor. Se atrage atentia de cätre ei
ca nu cumda fie schimbäri in defavoarea mosierilor. Unul din ei spune ci
totul depinde de misurile ce se vor lua pentru a impiedeca ca efectele bine-
ficAtoare ale reformelor nu fie prea unilaterale" '-adici prea indreptate
impotriva mosierilor. lar M. G. Cantacuzino aproape aceiasi ter-
meni reformele vor trebui fäcute spirit de impäciuire de
solidaritate nu in folosul unora Impotriva celorlalti"
nu impotriva boierilor). Daci el e cumva de tämiduirea mizeriei
materiale" este necesari, apoi sustine cu ci trebuesc timäcluite" mai
ales mizeria morali, apucäturile de desordine" El se
Emil Mihai Brancovici, forma problema noastrá Studiu asupra
smor ale d-lui Adolph pamaschke, Presed. Uniunii germane pentru reforma
aplicate la lrnprejurarile noastre agrare. Constanta, 1907, p. 61.

www.dacoromanica.ro
1388 ILIE GRAMADA

-- de programul dela Iasi al liberalilor care au promis pärnânt

de unde sä acest când statul are numai 517 000 hectare ?
pärerea lui massele neastampärate, fräniântate de pofte", nu trebue ame-
tite cu fäg5dueli nazdrävane", sarcina unui guvern este de a
cu pi cumpätare pornirile prea pripite ale multimii pi
de a o feri dar de pasuri gresite". Pärinteste", adieä
gloantele pi tunurile care au nimicit pi satele in 1907 El se rklicä
cu asprime impotriva acelora care au o atitudine nepatrioticr r6s-
colesc patimile impotriva unui guvern".
M. G. Cantacuzino, apärand pe arendasi, afirmä prin apärarea
drepturilor ale datoria ceo are guvern de a apära
sfânt al proprietätii de care nido societate nu poate fiinta". El
caut5 apere proprietatea mare prin diferite 'argumente, sustinând
proprietatea mare indeplineste in stat, dar mai ales la noi, o ade-
váratä functiune socialä. In trecut ea a fost apArátoarea neamului, ea a
trat nationalitatea românä...". Acestea surit argumente care nu contin nimic
adevärat in ele. Din contr5, functia indeplinitä de marea proprietate a
in trecut era In vremea discutiei acestei probleme 'aceea de exploatare
nemiloasà, de a de lipsire a posibilitätilor de pentru
imensa majoritate a locuitorilor tärii. In ceea ce priveste raportarea la
cä aceastä mare proprietate ar fi fost cândva apärätoarea neamului", cä a
p5strat nationaiitatea romaná". ne aratä cä din contra, mosieri
au fost permanent aceia care s'au unit cu cotropitorii de totdeauna pentru a
mai cumplit massele muncitoare. Istoria stiintificá, marxist5, ne
aratá cum massele din tara noasträ aveau o dublá exploatare : din partea
feudalilor autohtoni ca a celor care cotropeau (de exemplu Turcii)
et in general ambele grupe constituiau un element de exploatare.
Poporul, adeváratul pästrätor al specificului national nici nu este amintit
care de altfel e comuná tuturor scrierilor
Dar in acelapi boierul M. G. Cantacuzino pozitie
triva prefectilor care au fäcut mediatiuni intre tárani pi mosieri, arätând et
s'au lucruri extraordinare", cä adicá printeun arbitrar nemaipo-
menit de unde domneste legalitatea, prefectii in multe judete au
edictat conventii, au chemat prin adrese oficiale sau circuläri se proprietari
la prefecturá spre a le impune acolo conditii de invoialä din propria
fantezie, grija... in acelasi limp sä adaoge in acele acte
altfel ei nu räspund de siguranta ei, organ administrativ, a cäror
Indatorire este tocmai de a siguranta siguranta
averii oricärui contribuabil" Mosierul se cä organele lui nu-si
indeplinesc asa cum se cuvine sarcinile de a tine in masele oprimate si
exploatate .Iar din ideeä cä trebue apáratá averea oricárui con-

M. G. Cantacuzino, op. cit. p. 28-29.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1389

contribuabil", dar bineinteles nu nici ogorul, nici tdranului

muncitor furat de mosieri pi arendasi, pi de intreaga birocratie a oränduirii
burghezo-mosieresti.
Un alt mare proprietar, Em. N. Lahovaryl, impotriva casei rurale",
pentruci aceasta are menirea sä cumpere pämântul mosierilor. E ,impotriva
creditului funciar rural, cäci acesta ar inlesni cumpärarea pdmântului de cotre
El este pentru marea proprietate, pentru ei, lui
Aurelian, care in discursul lui spunea et Napoleon I pi Alexandru Macedon
nu erau proprietari mari pi et pentru acest motiv trebue sä pi la
noi pe proprietari,i mari". Sustine ca statul pämântul lui ;
asemenea eforille. Aceasta ajunge täranilor. mai facem educatie mo-
ralä, at mai .administratia, mai..., spune mosieru;, dar s5
pämântul La 69 lui, el färá niciun pic de
rapine: Färä ordine, adicä o stare de care dea fiecäruia, mai
de toate, siguranta vietii pi averii lui, nu poate fi tart,
prosperitate, libertate, mai seamt dreptate". Libertate sau drep-
tate societatea burghezo-moiereascá ! Despre acestea s'a de
pede de cMre clasicii marxism-leninismului, Manifestul Partidului
Comunist" la 1848, caracterul de clasä al continutului acestor
in societatei In clase antagoniste. Ce fel de dreptate e
când altä parte, impotriva desfacerii sau suprimärii mosiilor, se
cu durere despre ... arendasi, proptietari, administratori, acesti
directori foarte utili pi harnici ai agriculturii, care produceau acest
spor de productiune träiau pi ei din el, ce vor deveni ? Soarta tuturor cetä-
tenilor, mai a unor cetäteni folositori, trebue ne ingrijeascä" 2
Mosierului nu-i pasä de milioanele de tärani care pier de foame, ci-1 doare
soarta folositori", edict arendasi, propriet-,ri, administrator!
ceilalti cetäteni - massa mare a producätorilor de bunuri -
nu sunt dupä el folositori). Cauza räscoalelor nu este mizeria. Bocrul
expres nu avem dar aface aci räscoala mizeriei ; nu avem aface
disperati, ca acei care mor de foame pe uscat al Siciliei"
avem aface räscoala ldcomiei, cu desteptarea poftelor brutale, care dorm
in fiecare orn..." El mai considerä eä miscdrile se datoresc pi
agitatiei pe care o fac muncitorii prin sate, pentru ca sä
mânt". Apreciind viata täranului, el spune
la noi unde prin natura lucrurilor, marea majoritate a se compune
pentru moment din muncitori agricoli, care se odihnesc aproape jumtate anul, dintie
cea mai mare parte sunt proprietari pe Otte" pogoane de aproape toli au
putin casa cu grädina am putea zice se poate socoate printre
care se bucurii In lumea asta de o soartá relativ mai

Em. N. Lahovary, Liberalii i chestia BucurWi, 1907, p. 15, 22.

2 Ibidem, p. 21.
p. 47.
idcm, p. 70-71.

www.dacoromanica.ro
1390 ILIE GRAMADA

Asemepea prezentäri roze, idilice, vietii t5renului sunt caracteris-

tice istoriografiei burgheze, precurn unor curente literare dela
inceputul secolului al XX-lea (poporanism, semänätorism).
vinovati pentru evenimentele din 1907 in afara
dominante epocii, Const. Garoflid douä brosuri 1
ce prezintä unele especte (selectionate) ale condifillor generale
de trai ale el toate greutätile pi insist cauza mip-
cärilor täränesti trebue in care se manifestä sub
forme la sate ; cá aceastä se face numai de speculantii" care
träesc la sate (carciumari, perceptori etc.). C. Garoflid, mare mosier, nu
vorbeste nimic de exploatarea din partea mosierilor. El cautä
explicatii neesentiale, ba chiar o vina färanului pentru lui
grea, pi cä färanul e vinovat de noua robie". Nicio nu opreste
tarea acestor nermlosi speculanti" 2 spune mosierul (ca pi când mosierii
exploatatori fi foarte Mijloacele de indreptare" le vede in edu-
catia moralä, tehnicä economicä a täranului", ca cum aceastä educatie-
ar putea pämântul care lipsea
Desi mosierul este obligat sä recunoascä faptul et dijma face ca
sele täranului sä stea pe la sfirpitul lui August, porumbul lui
fie cärat in Noembrie sau sä fie apucat de zäpezi, pi cä tre-
bue sä culeagä, sä curete, sä fact cocenii, snopi pi Imparti pro-
dusul dupi intreaga pi sä dijmuitul pint ce
a isprävit, totusi concluziile lui suet cä toate acestea se nu din
reaua vointi a exploatator, ci din necesitatea executiei
pi a pe
In fata acestor inconveniente, este de pärere cä trebue apli-
catá dijma la ; aceasta simplificá formele pentru mosier, substituind
produsului, prestatiuni pe o suprafatä echivelentä folosul
Desi C. Garoflid - pentrucä o spune - ci tre-
bue si munceasc5 cu preadere locurile proprietarului pentru pri-
mit pentru ei, totusi, un ieftin ratiorfament boeresc, cu o simplä soco-
tealä de economist" exploatetor, el trage concluzia cä marele exploatator"
va folosi dijma la tarn, plätindu-se ca pi munca cu capitalal care
e din bel,sug, tironului care are nevoie de el ca
träiascä ; iar pentru plata chiriei neavând nici el capital, va da
ce are de prisos Aceste propuneri le face reprezentantul unui

C. Garoflid, Noul de lege pentru Invoielile agricole. critic.

Bucure§ti, 1907; Problema agrará deslegarea ei. Bucure,ti, 1908. Citat din Noul proiect
de lege 6.
2 C. Garoflid, Noul proiect de lege ..., p. 22.
Ibidem, p. 32, 33.
Ibidem, p. 35, 38, 45.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1391

grup interesat, cu toate legea Invoielilor agricole din 1907 interzice

dijma la (pe motiv o crede uzurará prin natura ei pi
proprietarului pi (art. 3).
Desi se plie räscoalele din 1907 au avut drept una din cauze pi
aceea a mäsurärii tolusi marele proprietar e de pärere
surarea se va face pi in viitor cum va fi cinstea arendasului". El este
impotriva clintiri mosiilor. Se poate decreta arendarea
obligatorie a tuturor mosiilor obptiilor sätesti, acolo ar trebui sä ajun-
gem ca putem impiedica la ? E absurd. Cel mai
lucru e de a sä continue acest skstem de muna.."
Cum in 1907 se propunea dijma deavalma produsului
pentru care art. 57 din legea agricole (din 1907)
ciza proportia dijmei de 40%. arenda hectarului, comisia parlamentari
a coborit maximum de 43% la 33%, ca o incuragiare pentru ráspândirea
sistem de muncä preferabil, din punctul de vedere economic celor-
- Garoflid impotriva dijmei deavalma pentruct pe baza
unui calcul flea de el, pämäntul dat in dijmt deavalma aduce un venit
net de 23 lei de pogon, pe acelasi arendat in bani aduce proorie-
tarului un venit net de 26 lei". Deci pe marele proprietar intereseazä pro-
fitul, nu viata pi conditiile lui de trai.
In 1908, C. Garoflid 1 vorbea de in sufletul cäruia nu s'a piers
amintirea vremurilor trecute" - el vrea s5 de mai multá ex-
ploatare -ca pi cum din 1907 ar fi pornit din buiecia täranilor.
Ca atare el crede aceastä grea modenire a fäcut din el un fatalist..." ;
nu are de a-si imbunätäti soarta". Dar sensul luptelor
din 1907 nu a fost deck acela al imbunätätirii soartei ei. Desigur primarii,
oamenii stäpânirii, vor räspunde cä relele cele mai importante din
munl" constau in lenea, nepäsarea urátul obicei de a nu cultiva
tul mai sistematic" Dar, niciunul din acesti oarneni nu coboarä la ana-
liza adeväratelor cauze a acestor däri de Incruri grave in care se
muncitoare la 1907, stare care a la puternicile mipari
din Martie 1907. Desi cä dupä invoielilor agricole se ajunge
la un contract incalcit", care reglementeaz5 raporturile intre pi
mopieri dar rämâne fond tot daca
sau grea este un prost regim de -
dijma sau daca, fie
toate acestea nu face o
punere justa pentru rezolvarea acestei ptobleme. Pentru marele proprietar
este important se creeze o exploatare mijlocie, deci o cate-
gorie economico-socialä tampon marea proprietate pi färbnimea
; el urmäreste se ajungä la diferentierea täranilor plugari des-

In : Problema agrarä desIegarea ei. BucurWi, 1908, p. 30.

2 Starea socialä a taranului, 1907, p. 82.

www.dacoromanica.ro
1392 ILIE GRAMADA

toinici si salariati", dar cä de fapt marea ..preferä pro$i

dar multi, cäci nu destoinicia cuiturii ii face sporul, ci ieftinätatea
inuncii..." in esentä cultura latifundiará se pe... munca
a atiitea discutii pe care le duce acest mare pro-
prietar, concluziile sale conceptia sale, de aceea este impor-
tant de tocmai acest 'amänunt: oricum ar duce discutiile, oricare
ar opiniile exprimate, ele converg tot sensul exprimárii interesului d
clasä. Aceasta o spune el ciar.
Lupta pentru s'a legiuiri ne mai putând reduce partea
folositá de i-o Toate reformele agrare la noi s'au fdcut folosul
cele ce ni se propun azi nu se abat dela regula. Cultura stânjeneste libera
desvoltare a mosiei, micsorând câstigul proprietarului, legea are grijä, prin stavila ce i-o
pune la ridicarea ei prin formalitdtile complicate, proprietari la cultura
proprie prin transformarea tuturor dijmasilor de azi In lucrätori salariali »
proprietari nu se ; la 1864 de care se temeau atât
le-a folosit, legile de azi vor avea acelasi rezultat ; cáci tot deveniti simpli
vor ca cu bratele, vitele uneltele mosii. Munca lac
va fi la voia jar sancliunea bunei execulii acestia o vor gási-o nu in lege, toate
ea are pile in articole precise orânduiala muncii, ci in nevoia de trai a

in altá parte mai trage concluzia

din acestor mosii se vor recruta viitori clasa boerilor mici
mijlocii, care a atdt de In viala noastrá din trecut,
trebue pästrat In viitor
acesta de a interpreta cauzele räscoalelor din 1907 in general
din Moldova in special (desi cauzele räscoalelor sunt In mare parte
aceleasi pe intreg - a fost caracteristic tuturor scriitorilor,
reprezentanti ai claselor exploatatoare. Färä indoialä, au fost unii
tori de condei istorici care au sä mod real stärile
lucruri, de pe pozitiile oamenilor muncii.
Multi cronicari ai epocii 'au prezentat marginal aspecte 'ale cauzelor
räscoalei din 1907, dar nu au Intrebuintat materialul documentar, viu, pri-
la epocii ;' nu au nici materialul din arhive. Acest
material trebue folosit, el ne redä fidet imaginea justä a
nelor istorice, fata adeváratä a lui 1907.
DESPRE ADEVARATELE CAUZE ALE RÄSCOALELOR DIN 1907 MOLDOVA
Impotriva falsificärilor a cauzelor ráscoalelor din 1907, docu-
mentele ne pun la un material bogat. care ne arati procesul de
intensificare a exploatärii muncitoare, mai ales cu desvol-

C. Garoflid, Problema deslegarea ei, p 35, 36, 37, 38, 68.

In brosura, Noul . , p. 56-57.
Ptoblema p. 97.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 3

tarea a României. Faptul acesta se observa in mod deosebit dupa

legea agrarä din 1864. Istoriografia a prezentat in mod ten-
dentios lege. In genere, legea dela 1864 a fost ca
o rezolvare problemei improprietkirii in tara noasträ. Evenimentele ulte-
rioare au dernonstrat falsitatea acestei interpretki.
1864, täranimea putin ; proprietarii nu mai
sunt obligati prin njcio dispozitie dea noi loturi de pamânt
nilor. Faptul a dus la parcelarea continua a loturilor de
nepti, La pulverizarea proprietatii deci la continua sär5cire pi
aservire a táranimiL
Invatatura marxist-leninistl ne vedem in lumina lui
actul dela 1864, sa-1 interpretam just. Lenin ne se cunose
in istorie doul de desvoltare a capitalismului in agricultura : calea
formei calea revolutionara. Resturile iobagiei, spune Lenin, pot fi
turate atät prin transformarea latifundiilor, cat pi prin bar,
pe reformei, ori pe calea revolutiei. 9esvoltarea burgheziei se
poate face asa fel ca In fruntea ei sä se afle gospodärii
(Hare, care devin tot mai mult burgheze inlocuesc treptat metodele de
exploatare prin metode burgheze ; aceastä desvoltare se poate pro-
duce in ca in fruntea ei sä stea micile gospodärii care
inliturl ne cale revolutionara excrescentele", latifundiile feudale din
nismul social pi se desvoltä apoi, eliberate, sistem de ferme
capitaliste. In primul caz latifundiile feudale se transforma in latifundii
gheze, in latifundii de Se naste o minoritate de tärani bogati,
restul täranilor esfe condamnat timp de decenii la o spoliere subju-
gare feroce. In al doilea caz nu exista latifundii, ori ele stint sfärâmate de
revolutie, care proprietätile feudale pi le imparte. In acest caz
devine forta motrice in pi devine fermier
capitalist. Esenta desvoltarii este in primul caz transformarea lenta a regi-
mului de iobägie in exploatare robie capitalistä pe pämântul feudalilor.
al nobililor, al proprietarilor funciari. In al doilea caz, esenta principalä este
transformarea taranului patriarhal fermier burghez" 1
au avut un rol si au constituit tin
factor care a determirtat din 1864. aceastä lege nu este
rezultatul caii revolutionare a improprietkirii pi resturilor feu-
dale. latifundii s'au p/strat pi mai departe, ca
Legea din 1864 tinde inlocuiascä metodele de exploatare cu me-
lode de exploatare capitalista, sustinând crearea unei mijlocii.
Masele au fost dar de greutátile exis-
tente, apar cereri 'ale care cer fie improprietäriti.

V. I. Lenin, Opere alese, ed. III, p. 9 70.

88 - Studii referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
 GRAMADA

In in s'a aplicat legea din 1864, aveau

o situatie foarte Ei aveau in p5mânt putin pentru care se
cerea multä, pe deasupra se ad5oga functionarilor,
valele, beilicuple pi toate regimului. Legea agrarä din
progres, pentruc5 devin pe loturile atribuite
prin Regulamentul Organic ; ei sunt de Dar scutirea de
e pl5titä tot de
In Moldova, loturile fixate prin din 1864 sunt aproape
identice cele fixate de Regulamental Organic. Täranul en 4 hoi una
primeste 5 40 präjini 2 pi una vad, primepte 4
fälci ; o vacä sau primepte 2 pi 40 de präjini. Dar se
mai prevedea t5ranilor nu li se va putea da mai mutt de 2/3 din mosie,
in ce adici pe baza prevederilor regulamentului organic, ei
puteau avea panä la 3/4 din mosie. Täranii trebuiau sä pläteascä statului in
termen de 15 ani desp5gubirile pe care le-a acordat proprietarilor.
Dupä legea agrarä din 1864 pi legHe ulterioare, virtutea drora s'a
vândut loturi de pämânt sub 10 hectare s'a ajuns ca pini la 1907,
peste 920 000 de sä stäpäneascä 3 307 090 hectare pämänt.
Dupä cum aratä statistida d-rului G. D. Creangä pi raportul prezentat
ministerului de la 1905 (de N. R. Cäpitäneanu), se pot socoti ca
proprietari ai 3 307 090 hectare un de 1 320 401
rurale este urmätoarea datele celor de
mai sus) :
Suprafata cultivabila a aproximativ ha: 8 000 000=100%
Proprietäti sub 10 ha, 920 000 cu 3 307 090=40,29%
10-50 36 000 prop. 695 953=8,89%
50-100 2 400 166 847=2,13%
dela 100 5 385 cu 4 171 proprietari 3 810 351=48,69%

In ce priveste numärul proprietarilor loturilor sub 10 ha, desigur

numärul este mare de 920 000 pentrucä o mare parte din proprie-
täti sunt stäpânite tri indiviziune de mai multi contribuabili. Pentrucä dupa
rolurile de impunere, se gäsesc 408 502 contribuabili rurali care sunt tre-
cuti numai impozit personal, färä a fi trecuti propriteari de pämänt.
Dacä celor 'aproximativ 920 000 proprietäti sub 10
afla urmätoarele
Existá 291 771 proprietäti sub 2 ha
131 630 2-3
321 163 3-5
176 371 5-10

Dr. G. D. Proprietatea rurala Romnia. Bucuresti, 1907.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1395

Dacä adäugäm pe acei care desi detin loturi nu sunt trecuti in

roluri (408 502), pe cei care au loturi sub 2 ha., pe cei circa 000
rezervisti care nu stint trecuti nici in roluri impozit, se gäsesc in Ro-
mánia anilor 1906-1907, circa 700 000 tärani care nu au deloc sau
au loturi foarte din care nu pot träi. Un lot sub 3 ha este indo-
insuficient pentru a satisface de hraná ale unui
familia lui. Daeä se bugetul de venituri sau bugetul de chel-
tueli strict necesare intretinerii unei familii täränesti, cu valoarea produ-
selor la hectar, se constata imediat tocmai disproportie. In schimb
boerii au venituri considerabile. care este proportia venitului realizat
de un lot boieresc
Venitul funciar al celor 4 171 proprietari ai celor 385 de peste
100 ha este de 102 465 717 lei, revine cite 24 700 lei de cap de familie.
Pe de altä parte, venitul funciar celor 920 939 loturi sub 10 ha, este de
123 994 496 lei, adici revine de fiecare lot 120 lei : (in fond de
familie revine mai putin, penrtucä numeroase loturi sunt stäpinite in indi-
viziune de mai multe familli
Statisticienii epocii la 923 401 numärul (familiilor)
care nu au pämânt destul pentru pi a familiilor.
Täranii care nu au pämânt suficient pentru hranä, muncesc ca sala-
agricoli pe proprietarilor sau arendasilor sau iau dela
ei pämânt in arena sau Dar in primal pi in al doilea caz
ranii lucreazá in conditii extrem de grele. Situatia s'a
pi mai mult, odatt cu crepterea valorii solului si a arenzilor. Trebue obser-
vat et salariul nu a crescut proportional odattä cresterile de mai sus.
Dupä 1868, cu pe a lui Carol de Hohenzollern,
printre alte scopuri rezultate, se urmärea asigurarea prusace de
desvoltare a capitalismului in agriculturt in tara noasträ. Mared niajoritate
a täranilor, care nu au sau au suprafete din care mi pot
devin quasi salariati agricoli", cum ii numeste un scriitor al epocii
Mosierii luptä pi de puterea de stat, reusesc sä dea
mai putin mai dar in acelasi timp sä-si lucreze suprafete cât
mai mari de salarii cât mai reduse. in timp ce latifun-
diari produc imense de cereale, nu au nici micar cât s
le ajungä pentru hraria pi a familiei.
de exploatarea la care era supus, de lipsurile pi mizeria in
care träeste, s se agite. In 1877, clasa dominantá din
România, pentru a impiedica revolutionarä a a promis

C. G. Dragu, Cheatiunea târaneascä in legi

1908, p. 30.

www.dacoromanica.ro
1396 ILIE GRAMADA

dupa scuturarea jugului otoman se va face o Improprietärire. Dar

cucerirea independentei, in se improprietärirea, s'a aplicat
mai sever legea invoielilor agricole dela 1872, care plasa dorobantul cu
arma la spatele taranului pentru executarea muncilor pe mosiile boierilor.
In cruntá exploatare nepasare a dominante
gäsim isvorul räscoalelor din 1888 a din and urmatori.
Täranii au luptat resturile iohage pämânt. la
1888 täränimea cerea grelelor conditii ale Invoielilor agricole,
scutirea de dijma, acordarea de islazuri altele. Aceleasi probleme revin si
la 1907. De aceea, räscoalele din 1888 si cele din 1907 existä o punte
de intervalul dintre cele rascoale mai puternice cuno-
scute nenurnarate miscari aproape fiecare an.
Romania la inceputul secolului ai XX-lea cunoaste o intensificare
capitalismului. Ne in faza in care se desvolt caracterele speci-
fice ale imperialismului. Cu toate puternicele resturi ale feudalismului
agriculturä, capitalistnul cunoaste - in tara - unele caracterfs-
tici ale capitalismului monopolist. Capitalul strain din bänci pätrunde in
industrie, creindu-se capitalul unei oligarhii financiare. In agricultura,
la secolului al XIX-lea sunt in mare parte uneltele primi-
tive. In marea exploatare latifundiaa, patrunde plugul de fier, batoze, loco-
mobile, Gospodäriile taränesti rämin cu uneltele primi-
tive. agricultura in aceastä epoca o desvoltare capitalistä.
Totusi, feudale stint puternice.
Viata politicä a epocii (perioada de 1900-1907)' e caracterizatä
prin domnia celor partide : liberalii pi conserva-

lord. Partidul conservator cuprinde mai ales pe proprietari latifun-

diari ; lui se simte desagregarea. Partidul liberal exprimä ele-
mentul (si unele elemente mosieresti). Aceste alterneazä la
putere. L'a 1900 era un guvern conservator. In Februarie 1901 vine un
vern liberal, care rarnâne la putere pänä Decembrie 1904, când revine
partidul conservator la putere. In Martie 1907 puterea este preluatä de par-
tidul liberal. Capitalistii mosierii exploateazä massele muncitoare, duc o
de imbuibare cum spune Caragiale, in acelasi timp dedesubt, in
adânc, clocotesc aproape cinci milioane de umane..." (1907, .

in toamnä").
Schimbarile de guvern nu reprezentau nicio schimbare de conceptie
politica, si un partid celälalt nu reprezentau deck interese
pozitii economice a diferitelor grupuri din aceeasl
Fortele de productie cunosc o oarecare desvoltare .Se desvoltä capi-
in agriculturä. In 1905, directia statisticä a editat o lucrare ofi-

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1397

cioasa, Statistica masinilor instrumentelor agricole

intate in 1905", in care se arata cá afar5 de cele 55 pluguri cu 539
locomobile, 4 585 masini de treierat 1 258 de bätut porumb, toate
marilor cultivatori", celelalte se repartizeaz5:

Unelte Numr Proprietari

mari

Pluguri 517 463 42 720 474 743

Grape 260 728 403 532
Rarite de 109 771 5 288 104 483
18 451 7 521 10 930
Care, 614 24 964 589 308
4ini de seminte 29 461 8 801 20 660

Datoritá puternicilor resturi ale relatiilor feudale care mai existau,

care arendau trebuiau cir animalele de
inventarul agricol pentru a lucra pämântul arendat pámântul mosierului
Pentru a recolta pe care trebuia sä o dea proprietarului sau aren-
dasului, trebuia se imprumute dela cämätari care li ingreuiau
mai mult situatia.
in 1906 se lucra in diferite moduri. Cele mai uzuale forme
stint :

1. Plata muncii in bani (mai putin folositá) ;

2. Plata muncii prin pamânt, ckuia i s'a socotit in prealabil o anume
jar muncii un anume ; raporturile suprafetelor folosite de Oran
cultivate pentru se prin mijlocul acestor preturi
de si de munc5, staTornicite mai dinainte (situatie foarte
in Moldova) ;
3. Prin impkteala produsului dijma deavalma ;
4. Printeo .anurnitä intindere de pámânt dat folosinta taranului
pentru care el se obliga face cultura unei alte intinderi, mai mica, egalá
mai mare, in folosul mosiei, ca in reglementarea acestor raporturi
de suprafatä intervina nici pretul pamántului, nici al muncii ; este dijma
la ;

5. Prin aceste ultime forme combinate, adic dijma deavalma si

cu oarecare prestatiuni de folosul mosiei (rusfet).
Cea mai grea forma e cea numitä la tarlk potrivit ckeia taranul care
a primit in arend5 trebuia sä are, sä semene, s sa
www.dacoromanica.ro
1398 GRAMADA

transporte la curtea mosierului sau la hambar recolta lotului respectiv de

pämânt. Pamântul era dauna táranului, adict se mäsura
o mai mare de pämânt cea convenitä. La toate acestea se
adAoga et primea pämântul nu direct dela mosier, ci dela arendas,
trebuia sä-i dea o arendä mult mai mare. Toate aceste greutiti ale
reies din documentele din cererile din
verbale, asa cum se va arAta mai Jos.
Pe de parte, grâul nostru de export, pentru a putea
concura grául din alte (mai ales american), trebuia sä fie foarte
ieftin. leftinätatea lui se fäcea pe spatele t5r5nimii.
Uroarea preturilor cerealelor pe piata in jurul lui 1900, a
fäcut sä preturile cerealelor si la noi si astfel s'a urcat
solului. 1830-1840, asa cum citeaz5 Kiseleff raportul cätre
adunarea din Moldova, arenda f5Ici de pämânt era de 18
lei (adia 6 lei noi); in 1906, 1907 arenda in Moldova este in medie
de 60 lei anual (adic devenit de 10 ori mai mare). In ceea ce privepte
plata muncii agricole, ea abia s'a dublat. Preturile ce se pun In contractele
invoielilor agricole in preajma anilor 1906-1907 sunt totul derizorii. Cu
toate acestea, sunt obligati munceasa pentru plata ce se
platä care e sub limita strictului necesar intretinerii a familiei, pen-
tru bunul motiv nu au alte de trai. In acest scop ei iau in
arena sau loturi de arenda foarte mare pentru tärani.
Cum täranul nu are bani pentru a aceastä arendä, el o
form5 de muna Dacä boierul poate aduce brate de din alit
parte sau poate st lase nelucratt o parte a mosiei, pentru tárani Incheierea
invoielii este de necesitate. el nu are de hranä, nici pentru
vite, el nu are lemne de foc, nici bani. De aceea vinde forta de muncä
la un pret foarte scäzut (mai ales trebue sá se imprumute in timpul
iernii). Cea mai mare parte a muncii lui s'o dea proprietarului sau
a rendasul u
Arenda ea mult. Aceasta datoritä faptului cä s'a scumpit
pämântul, dar pi faptul et mart proprietari nu se cultivarea
ruler suprafete pe care le au, ci le arendeazA. Arendasii pretul arenzi-
de 1907 din categoria de peste 100 ha, o intindere
Intuit de 351 ha, o de 293 961 ha sunt arendate. In Mol-
dava, toate mai mari de 5 000 ha sunt arendate. In 'anul 1903,
Fischer tin arendä 138 424 ha 803 116 lei), in anul 1905 ei
aveau 399 ha lei 343). Acestea erau asa numitele
arendäsesti cunoscute in Nordul Moldovei, in preajma lui 1907.

www.dacoromanica.ro
 CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907

care este situatia arendate in 1906-1907 in Moldova

Nr. Literate de Arendate

proprie tar

Bacau 121 46 75
Botosani 118 31 87
157 51 106
66 13 53
118 19 99 1 proprie mosii
77 22 55
Roman 72 21 51
Suceava 70 21 49
Vaslui 102 26 76
Total 901 250 651

Desi cum constatäm cele mai multe mosii sunt arendate pi cA

pe primul plan al atacului se vor afla arendasii, totusi trebue retinut faptul
arendasul nu era decât un instrument al rnarelui proprietar latifundiar,
al mosierului. nu e vorba deci de o problemä arendáseascä, cu cä
in conflict direct cu inträ adesea ori 'arendasul. Acesta era omul
hoierului. Acolo unde era boierul, a fost atacat direct. Pentrucä in fond,
spatele arendasului (acolo unde mosia e arendatä), se aflä boierul, rnarele
proprietar latifundiat. Mäsurile cele mai importante in legäturá
tarea mosiei le ia in general tot boierul.
Conditiile de ale täränimii se tot mai mult
nevoilor de bani ale moOerului. Multe drepturi 'ale sunt pierdute.
Astfel, prin legea agrarä din 1864 pierd pi din vechile de
Insurateii - noile fainilii de tärani, nu mai primesc
cum fusese obiceiul Pe temeiul legilor ulterioare, s'au mai vândut
din mosiile statului circa 700 000 ha ; pämânturile mosnenesti pi
cuprind circa 600 000 ha, cä total täränimea are la 1906 circa
300 000 ha (adicä la acelastä cifrä adunându-se cele circa 2 000 000 ha pe
care le aveau inainte de 1864).
Propunerile pentru imbunätätirea stärii täranului, se indreapta
acordarea de pämânt din fondurile statului.
Unii vorbesc de imbunätätirea legilor invoielilor agricole. Aceste legi
incepand cea din 1866, trecând prin ulterioare din 1872 (proiectul
din 1878), legea din 1882 (proiectul din 1889), legea din 1893 pi din
1907 2, ne aratä felul cum au clasele doMinante sä lege pe in

N. V. Leonescu, Tablouri despre muncile agricole din Boto-

sani, Dorohoi, Neamt, Roman, Suceava Vaslui pe anu11906-1907. Bucuresti,
1908.
2 Tocmelile agricole In România. Legi proiecte Insotite de expuneri de motive
rapoarte. 1859-1907. Bucuresti, 1907.

www.dacoromanica.ro
140 GRAMADA

chingile legilor de clast. Táranii nu au de hranä, nici

nici fânat. Invoielile agricole sunt pentru ei.
In legäturä legea Invoielilor agricole, partidele conservatoare au
combMut ultimele legi cu ocazia discutiei parlament, pentru
motive :
prin lege invoielilor (tocmelilor) agricole, se face
opera de interventionism de stat, care este vätämätor ordinei economice.
Mosierii doreau aceasi stare de lucruri in ca
inte, bunul plac al latifundiari sauarendasilor, nicio

-
gr5dire

nale se
;
prin fixarea unui minim
proprietatea ;
maxim in preturile islazurilor comu-

- in cä fixarea minim si maxim de salar este o erezie

cerând schimb libertatea absolutä de invoiala", pretextând
ca principiu oferta pi cererea, care trebue determine salariul
Lupta latifundiari impotriCa unor prevederi ale proiectului
legii agricole se diidea scopul de nu atinsä marea pro-
prietate. De altfel, legea invoielilor agricole era ínterpretatä pi de
pi dupa nevoile de clasä, dupa necesintile imediate.
Astfel, de exemplu art. 27 din legea invoielilor agricole (din 1893) prevede
et In cazul et faranii datornici nu ar iesi la lucru, nici in urma soma-
tiunilor ce li se vor face, proprietarul are dreptul alti lucr5tori pentru
executarea lucrului, dupa prefarile curente lOcalitate, la momentul
crárii, in socoteala celor Desbaterile din parlament in 1892 in
eu art. 24 din legea invoielilor agricole (articol nemodificat nici
prin legea din 1893), au arätat angajarea de muncitori agricoli nu se
poate face oricd ci numai pretul curent in momentul executärii
lucrärii. Proprietarul nu poate angaja muncitori pret mai mare
pe socoteala sa. Realitatea e alta, anume proprietarii
angajaeza muncitori pret mare, ii plMesc pretul curent, dar iau dela
tArani pretul de angajare acel mare), si diferenta le rämäne in
zunar.
Un alt exemplu de aplicarea legii agricole. Art. 36 prevede
terminarea seceratului culesul porumbului, etc., trebue sä
imediat dijmuitul. Sub un pretext sau altul, proprietarii sau
de mosii fact dijmuirea, astfel cä
ridica partea de recoltil, aceasta se stria pe
Dupä legea invoieiilor agricole, trebue sä pagubele
provocate marelui proprietar termen de 5-15 zile. In caz cä nu
ies la arat timp sau nu vin sä recolta de pe proprietarul
cautä sä g5seascä mijloacele necesare pentru a executa lucrärile urmänd
a pagubele provocâte prin majorarea preturilor la muncile datorate
www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI tARANILOR DIN 1907

contract. De obicei, täranii evita intre conflict cu proprietarii,

care au nenumärate ocazii rnijloace sä le facä neajtmsuri, fie prin apli-
carea strictä a Invoielilor agricole, fie a civil. De aceea, se
tâmplä adeseori in perioadä dacä proprietarii pretind, täranii
nuntä la drepturile asupra zilelor de Vineri pentru a lucra
pe mosia marelui proprietar sau arendas.
Doar se väd periclitati sä muritori de foame prin
zierea dijmuirii, recurg la ajutorul autoritätii pentru a face dijmuirea
din oficiu.
Proprietarii recurg la prevederile art. 27 din legea invoielilor agricole
sau la mijioace ilegale, totul in afara dispozitiilor propriilor legi de
clasä pentru asigura profiturile.
De ohicei, atunei proprietarul sau arendasul voia sá ape
la codul civil in materie de agricole, el se prevala de prevederile
art. 1730 al. I din codul civil, care prevedea pentru proprietari un drept
de privilegiu pentru arenda anului curent pi pentru care curge
la expirarea contractului asupra recoltei anului curent asupra a tot
ce exploatarea mosiei. In conformitate cu prevederile ultimului
aliniat din acelasi articol, proprietarul ipi privilegiul chiar rind
bunurile supuse dreptului de priviiegiu au fost transportate in altá parte-
atunci le-a revendicat timp de 40 zile dela transportarea - dis-
pozitiuni care implicau proprietar dreptul de a retine bunurile pi
Impiedica deplasarea de pe niosie.
Dispozitiile acestea ale codUlui civil se refereau la proprietatea mo-
sierului. insä gospodäria uneltele täraniior nu se aflä pe
mosierului (in epoca lui 1907) ci in vatra satului, cum recolta strânsä
de täran este La hambarul lui, iar vitele le propriile
sale cosare (ale täranului), in de invoieli agricole
tiunea pentru exercitiul dreptului de retentiune
(adicá aflarea bunurilor' täranilor care serveau pentru muncá pe mosia
proprietarului).
In felul acesta se punea problema materie de drept.
In mosierul - fie proprietar,
ministratiei de stat si locale, face tot ce
fie -
Legea este a
ajutorul
;

ea este conform intereselor de a acestor stäpâni.

In cazul se ajungea la justitie, proprietarii sau arendasii se
prevalau de dispozitiile art. 1730 din codul civil, fie de prevederile art.
27 din legea invoielilor agricole.
Unii proprietari sau arendasi, pentru a iesi din sfera acestor
introduc pe mosiile exploatarea capitalistä. Arä, strâng recoltele
secerä masini deservite de oameni plátiti ziva sau cu luna. Procedeul

www.dacoromanica.ro
4402 ILIE GRAMADA

acesta este de urmarea directä a desvoltdrii economice a noa-

stre a introducerii capita;ismului in agriculturä. Aceasta a constituit
o loviturä pentru tärani, a fi obligati lucreze pe
de suprafete din care nu au ce sa träiasc5. Se
ogá la aceasta faptul adeseori täranii autohtoni sunt cu mun-
agricoli strAini, pentrucä sunt mai ieftini si mai supusi. Acest lucru
reiese din plongerile täranilor.
un raport al procurorului tribunalului Botosani adresa
Nr. 1683 din 3 Martie 1907) locuitorii din satul s'au
ulat au -cerut cu insistentá ed se refacá contractul de lucrári agri-
cole, care... ar fi in conditiuni pentru ; cä täranii
au credinta adânc inrádácinatá in mintea cä vor putea - pilda
altor localitäti - sä sileascä pe acei care detin pentru
a le conditiuni mai lesnicioase in tocmelile agricole"
Incá la 25 1907, acelasi procuror adresa Nr. 603) arata
din comuna s'au contra impunerii de 5 lei pentru
pátule de
serie imensä de documente originale aflate la Arhivele Statului din
lasi aratä situatie ilustrand in mod cauzele adânci ale
lelor din Moldova din anul 1907. Indiferent dacä documentele provin din
partea organelor de stat sau din partea Administratia
tia de stat poate evita arate uneori deschis care era starea de lucruri
care a determinat din 1907.
Un al prefectului de Botosani (Nr. 1302 din 18 Februarie 1907)
aratä cä la 15 Februarie 1907 a primit o telefonicä dela inspectorul
comunal din plasa Hárláu, prin care i se face cunoscut cá locuitorn din
Frumusica si Rädeni s'au contra arendasilor
respectivi. La Oran" adunati au ca in momentul in care
actual voia arendeze mosia ne-a cd ne va da
cea de 25 lei falcea de co 15 lei, eä vom fi bine tratati la
administratie va indeplini nevoile noastre, ademenindu-ne cu vin
pentru a stárui noi pe lângä proprietarul m*ei D. Sturza de
a-i da lui Asemenea promisiuni pi mijloace au toti
arendasii. Mai departe prefectul cä i-au spus : Astázi
vedem in ajunul tirnpului de pus plugul pentru primávara, lard
tract de pe anul viitor, färá sa unde vom sámána popusoii
nostri de hraná, si vor putea paste vitele noastre...". mai departe
orefectul ... locuitorii se tanguesc drept cuvânt si
protesteaz5 cu drept cuvânt contra procedeelor adrninistratiei

Arh. Stat. fond. Curte Apel dos. Nr. 72/907.

2 Ibidem. Cu rapoartele arAtate sus.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1400

tare i-a in asa mod ; ei vor lucra pe mosie, dar nu vor pläteascä
deck 5 lei mai mult la falce deck arendasul proprietarului"
Raportul aratá cá la Frumusica s'au pentrucä le face
jamente la munci agricole, nu vrea le dea nici pentru vitele
lor, lucreazä ei sunt obligati caute pämânt la o depär-
tare de 52 km dela vetrele ; si când au fácut un lucru mosie nu le
räfueste cum trebue, le furä si la mäsurä la räfuiele. Le mânc.are rea
pentru putinele vite ce primeste la le cere 2 pui de ghinä de cap
de vitä 2 Aceste lucruri trebue sä le recunoasd un care reprezintä in
adrninistratia de stat tocmai interesele stäpânilor. El cautä - ca alti pre-
fecti sau elemente ale autoritätilor de stat - se spele pe arätând
numai proprietarii si mai ales arendasii sunt räi. Vom vedea mai
departe cum este administratia de stat cea localä.
Dosarul 93/907 ne mai aratä numeroase indicatii in legäturä can-
zele .räscoaielor. care este pozitia rendas, care reclam prefec-
tului (de Botosani) cä locuitorii din comuna Deleni au cerut primarului ca
li se deie pämânt de atre arendasi cu 25 lei falcea de si 12 lei
falcea de imas". Primarul a inceroat convingä sä aibä räbdare ; era
,omul stäpanirii. Atunci primarul a fost luat de locuitori in brânci,
seos afará din pmärie pi acolo de da demisia..." 3.
Administratorul mosiei Flämânzi (pe nume Constantinescu Gh., deci
nu era evreu asa curn vroiau ad arate anume asertiuni antisemite), aratá
cum a fost el bätut ...träntea cu cismele peste cap... tinta ade-
au fost sä trimitä in ; ba mai mult au avut de
ca pe mine si contabil, sä ne parleascä pae ca sa fie siguri de moartea
noastre. Mai departe se pldnge cu alean (nevenindu-i la timp ajutorul,
adicä armata)', am rämas färä niciun ajutor tocmai ca un orfan...".
acest arendas scäpat viatä din täränimii infuriate - mai
intrebári (legate de revolutia din din 1905-1907) : permit
ca bun sä in ce tard träirn, in Rusia sau ?" Incä
aceastä intrebare pusä de un oarecare administrator dusmänia
clasei stäpanilor impotriva Rusiei revolutionare, cum va fi dece-
niile viitoare. Acest cautä cauzele räscoalei in alt parte. Toate ar
bune ar fi blânzi ca oile - crede arendasul - daeä nu are exista
otrava de cärturari, care vor sä se facä boieri, ridicân-
du-se pe ruinele altora..." Arendasul simie pericolul unei categorii inter-
mediare care este concurentá la exploatare pe de o parte ; pe de altá parte,

Arh. Stat. fond. Prefeetura jud. 13otoani, Nr. 93/907, I, f. 1.

2 f. 24.
Ibidem, f. 10.
Ibidem, f. 21,
Ibidem, f. 25.

www.dacoromanica.ro
 IL lE GRAMADA

in unele care se de tkänimii

in suferint5. Multi preoti au fost timpul dupa
räscoalele din 1907 acuzati de instigare.
Täranii aratä numai ei duc greul, hränindu-i pe .toti" 1 Plânge-
rile for adresate vreunei autorit5ti de stat sau direct proprietarilor
arendasilor), exprimä adeväratele sentirnente, adeväratele isvoare
ale suferintelor care au dus la furtuna anului 1907. Astfel la 12 Martie
1907,obstea Fl5mänzi lui D. M. Sturza :
Suntem in ajunul muncii Noi avem cu arendasul toale
de toamnä necontenit nostru ne invoim cinstit.Ne-a
ne räspunde ca nu poale veni risca un an
Obstea comunei

Täranii muncitori din se adreseaz5 si prefectului cu

lacrirni i se tanguie urmätoarele" :
De mai bine de 10 ani de cind fin Figerenii mosia noi am Indurat mari
am fost speculati tratati mai rau Robii, a§a:
1) Angajamentul nu se respecta niciodatä dupi era pe hârtie noua ni se
da ca la la de popugoi stricati, iute
cu viermi, curechi castraveti imputiti, din care cauzá cea mai mare parte din noi ne-am
imbolnävit de apoi ne da präsim la popugoii präjina era aproape
2 ori mai mare ne da degi era de calitate foarte prost, dar
präjina, era de aproape o jumätate.
Vitale noastre de aseinenea nu au avut niciodatä suficient, ba chiar nici apä
din cauzá au adunat 5-10 vite pe falce ne-au vreo 70 vite
din pricina acestor speculaMi
2) noi am voi cu banca luäm mosia
au alergat la amägit ne va da falcea unde soon voi 25 lei falcea,
no nu ne-am a cóncura rnosia Flämânzi, ne vedem con-
a falcea de cit va cere d-1 Fiser.
Din aceste cauze, la lacrimi venim catre D-voastre, D-le
Prefect, ruga binevoili a mijloci D-voastre unde crede mai nimerit.
Pentru a se putea realiza contractuI de noi oferim prin banca Tri-
umful peel mai mult cu un la falce, numai sä putem sapa de numitii
arendasi care cocoa toate colle a istruge
Pentru interesul primiti
42 3. Cererea inregistratä la 2/3.907. 0
adresatä la 26 Februarie 1907 prefectului jud. Botosani de cAtre din
comuna Deleni-Ghika, prezentAnd aceeasi stare de lucruri spune :
Noi ... am lost angajati a achita prin cultura
imas, ce am luat dela cu mari, peste puterile noastre, plus 00 ni

Arh. Stat. Iasi, fond. Prefectura jud. Botosani, Nr. 93/907, I, f. 40.
2 Ibidem, 31.
f.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RÄSCOALEI TARANILOR DIN 1907 1405

dau foarte portiuni de pentru noastre, astfeLcii nu ne erau

indeajuns. pretentiunile d-lor erau astfel ra trebuia ne multumim cum d-lor
vroeau In socotelile de administratie.Insä acum stare de lucruri ne aduce
in a nu mai avea nici existenta noastrA i a copiilor cea mai mare
parte din noi vitele trebuincioase pentru lucrul pamântului, deoarece nu avem alte
ocupatiuni, precum de celelalte vite domestice, ca vaci cu lapte, oi altele.
VA rugam binevoiti a ne asculta dreapta noasträ plângere, pentru a ni se da
ajutorul posibil ca d-nii arendati sä fie mai putin pentru subarendArii
ce ni se dau nouä, cum a ni se da Indeajuns pentru
numai dupä vechea rnäsuril, ; precum a se regula ca nu mai
fim multä : secere, cositura, mai cu deoarece
nu ne ajunge timpul necesar ca ne noi ogoarele noastre, care de multe ori nu
produc din nu le putern lucra la timp.
Iar pentru unii care nu putem munci, ni se dea de pe care
le prin bani nu prin
Noi locuitorii mai cerem a ni se fixa pretul de de la p
25 lei falcea in bani, cum 20 falcea de imas. pentru dela pädure,
pentru la 14 lei falcea, la 10 lei falcea, tot bani.
Binevoiti . . 1907 Februarie *

Din grupul satelor care au pornit printre cele la este

Rgdenii. In plángerea adresatä prefectului de Botosani la 26 Februa-
rie 1907, locuitorii aratä
. arendasii ne-au coplesit supt pica sângele din noi, prin cele mai neomenoase
pecule de angajamente pentru munci agricole, ne dea o portiune de
bani nu degeaba care este apärat de mosi cum de noi, cu
gele nostru. Astzi au ajuns cutitul la os, am rämas In cea mai mizerie . . . Am
ajuns la vorba care ne-a spus atunci când a luat mosia
noi atunci tot mai aveam o parte din noi doi pe
fi la jug, dar ca gospodari sä fim laptele
dela o caprä e

Dupa aceastä plastica aspra prezentare a de lucruri, a nevoi-

isvoráte din exploatarea nemiloasä a stäpânilor, ei la
fect ca prin mijlocirea lui sä li se soarta in viitor. acest
scop ei :

- sA li se dea pentru fânat, suhat, e de care suntem

pana nelasându-ne eel putin a trece eu carul sau cu piciorul pe drumul de pe
ca putem conveni un convenabil
- ae opri aducerea muncitorilor sträini de peste noi
suntem Indeajuns pehtru lucrarea pamântului de pe arendasilor,
ne concureazä. pretul numärul . .

Se vede din plângerea muncitori au o viatä grea ;

au o de robi, cum se chiar ei. Locuitorii

Arh. Stat, fond. Prefectura jud. Botosani, Nr, 93 907, f. 34.

2 Ibidem, f. 43.

www.dacoromanica.ro
1406 ILIE GRAMADA

lui Frumusica exprimä necazurile, tot in cererea adresatä prefectului

(cam tot in acea perioadä inregistratä la 2 Martie 1907). Ei se plâng
muncesc
cu 50 bani tain, 20 de bani de secere, 15 bani de
15 lei 32 2ile de plugarie, 30-40 bani ziva de plivit, 20 bani präjina de . .

era 1 galben falcea de un galben falcea de 10 lei perechea de

la pentru un an de zile. Pc acum ne din an In an, au ajuns
lei una falce de 120 lei una falce de puind nu d deck a-I
in ; 25 lei 2 gaini una pereche de la 4 tine si de aici-
vitele d-sale ; 10 lei pentru una la imai in ; pentru una oaic ;
leu pentru un miel de iar pentru tomnat 60 ; la 5 una,.
indoit cum noltri la Turc . . . , as toamna vindem
ce mai noi Paine
datori nu avem cu ce ne casele copiii noltri niciodata, avem
10 copii in care se vor 2 sau 3 steagul spre a
2 sau 3 la icoala, tot spre cum au luat parte
In anul 1877 78 le-au oasele pe de . . . to.

In adevär, mentiunea pe care fac täranii muncitori atunci aratä

cä exploatarea este mai rea ca pe vremea Turcului, cuprinde un mare ade-
vär. Turcii exploatau Tärile Romane fie direct, fie prin care se scotea
din exploatarea taränimii Birurile se strangeau de atre oamenii
niei. Ele erau grele. Odatá crearea statului national, burghezia pi mopie-
rimea au intensificat exploatarea masselor largi, sub toate formele posibile.
Marx a sintetizat stare de lucruri, care se petrece odatä des-
voltarea capitalista a societAtii pi cu pätrunderea dapitalismului in
turä. Marx : Ca in industria dela orase, märirea fortei productive
märirea randamentului muncii se plätepte in agricultura modernä
distrugerea epuizarea fortei de progres al agri--
culturii capitaliste nu este numai un progres in arta de a-1 pe muncitor,
dar in acelasi timp si in arta de a pämäntul... Productia capitalistá
rlesvoltä deci tehnica pi combinarea procesului social de productie,
acelasi timp isvoarele oric5rei : pmântul muncitorur 2
Este foarte semnificativa o scrisoare (despre care primarul comunei
Grumkesti (Neamt) spune cä este un la instigatie, arne-
nintä pe onor Print Aristide Caradja"), dupä cum rezultä din
tele dela dosar, de un Oran, Vasile Cojocariu. Este singura scrisoare pe
care o scrisä de un Oran. Restul scrisorilor sau cererilor,
terminologia cum este conceput textul, se vede sunt
de invätätori, preoti etc. Continutul cererilor este, tocmai de aceea

Arh. Stat. Iasi, fond. Prefeetura jud. Botwni, Nr. 93 907, 42.
K: Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, a II-a, I, p. 458-459.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1407

mai putin violent. Scrisoarea prezintä in partea starea de lucruri irr

sat, in preajma inceputul lui 1907. Se scrie astfel :
Subsemnatii loeuitori din comuna venim inaintea dumneavoastra
a ruga ce o avem In comuna ca sä
de voie ti in liniste, nu In alte comune do locuitori,
la posesorii de mosii, s'au sfürmat curtile dare de foc noaptea,- risipirea obiectelor-
lucrurilor boieresti, le-au scumpit suhaturile la vite. acum In
orma revolutiilor de säteni, posesorii au dat In la le va da präjina
de 50 bani clasa ; präjina de 60 bani ; perechea de la varat 15 ; oaia
la varat ; la varat 5 lei mai dcparte. noi locuitorii toli din comunä
vedem ca'n tr'un ocol de boiereasca. Nu avem unde
vita ne-o Ne-am totii dimpreund, au v'ain toate râpile de spini
am (spini) 2 ani de zile am muncit ca la mari la de sare. $i domnul
administrator In fiecare an ne-au suit locu 10 15 bani la präjinä ; nu face
Toamna, avem 2 lei, unul (il) dumitale pe ; värna 3 vite, Dumitru una
este a dumitale. noi vrem ca sä mai preturile la locuri suhaturi, daea vreti de bund
voie in Da domnul administrator pc oameni face leafa el singur.
la lucru aduce din alto (oameni). Da aice nu stint oameni care luereze ca aceia ? »-
Prezentarea nevoilor cererilor merge crescand amesteandu-se
gamintea cu amenintarea. Se vede mania a oamenilor, care
sunt gata st se arunce asupra exploatatornlui.
iNoi am venit de voie ca to vedem, ne dati plângerile noastre de voie
si liniste ? Daca nu ce a (vor) auzi mai mari, are fie intr'o zi la
rile dunineavoasta ca la Rosnov. Avem sä facem tali locuitorii din sat. acum ne-ati
belit destul de tare. Ali luat 2 piei de pe un Dar acum noi nu vrem ca sä ne mai
Da deocamdatä am venit ca de voie. N'am el i
boier mare. De acuma, dacd nu vreli (de) voie vedem toate s'au
vrem noi facern, ne-au ajuns apa la vrem ca sä ne ineam. Dar, nu
credeti ca sä cuiva, la Primare sau Administrntor sau altcineva, ca sä nu ne dati
ceca ce cerem noi locuitorii notati mai ; zi a vedeli mare asupra
palaturilor dumneavoastra. CS noi avem ne stangem locuitorii avem sä aducem
aiure putere, cheltuiala au vie aceia, are sä fie mare poznä nu
dati voie ante ce se cere, mai potrivite lucrurile.
ca nu credeti se revolutia In alte
poate (puteli) stea Da nu nime avem s'o facem. Numai noi locuitorii
entail mai jos are el pai(e) degeaba et-i
VS petitiunea n'o da(ti) repede de tot ne dati
punsul imediat: nu este mare.Earä dumneavoastra nu locuitorii
degeaba ea nu aveti unde sä le a
bucurosi ca aveli unde locui dumneavoasträ dimpreund toatä familia. este sfatul
la locuitori. VS de foarte mult vreti fie bine. Chemali locuitorii
le spuneti ori asa, ori nu, noi avem mergern ; ne aducä la legi pe 200
de locuitori, n'are nici statul ce ne fack suntem de in vie
armata, noi tot vrem facem.Daca dumneavoastra nu vreti, muri
or rämânea copiii (de a) or mai bine. Dati räspunsul

Arh. Stat. fond. Curte Apel Nr. 1356/1907, f. 5 pagini

In original, conform celor stabilite de justitie, de Vasile Gh. Cojocariu, care, cum
primarul dosar, fila 2 verso), a fost asistent la alegerile-
in 1 Oct. 1906). Scrisoarea a lost la 10 Martie.

www.dacoromanica.ro
 GRXMADA

In procesul verbal de un cäpitan de jandarrni anchetator,

dupa ce se spune care cererile din corn. nnesti (Neamt),
la un moment dat s'au asezat jos la pämant spunând ca
pe toti" sä o asemenea
mosierul are uneltele lui, care could arate cä drep-
tatea este de celui tare, nu au dreptate. Astfel primarele
jandarmul", uneltele puterii de stat ale marelui latifundiar, intocmesc un
proces verbal (Nr. 1111 din 22 Martie 1907), in care pornesc arate -
stil caragfalesc - o situatie din care rezulte vina täranilor. Ei incep
a scrie :

Având vedere tanguirea onor. Print A. Caradja din aceast cum locui-
din satul Ghindaoani, comuna Cracani sunt pe cale de a se veni la
{1-sale spre a le da In mod fortat de hranä cu derizorii fixate de ei,
cum d-sa a fost informat chiar d-lu Vasile acelei comuni prin
ministratorul mosiei d-lu Rudolf Havranek cruia i s'a comunicat luni 19 corent Trg.
Neamtu dece nu Impacá pe locuitorii satului Ghindhoani le dea pamânturile
mai ef tine » Mai departe trage concluzia ea ar fi provocata de
un individ din comunä numit Gh. Hizanu care a propus locuitorilor..
et la d-sa pentru a-i pretinde pâmânt dupa cum s'au
fäcut alte contracte
Mai sunt alti de totdeauna ai t5r5nimii muncitoare. Infor-
rnatorul Neculai Nästasä, arciumar, ca pi alti informatori de felul lui,
pe patru indemnau pe oameni se uneasc s
mosierului le dea pámanturi ieftine. Pe temeiul acestor pte, rechizitoriul
procurorului cá sunt dati In judecatá pentrucä au provocat la r5s-
could pe locuitori". Dar atmosfera e ; de aceea concluziile
procurorului, cate duc la achitarea täranilor, se la
unele pArti ale plângerii arAtä rascoala a pornit la
nedreapta tratare din partea personalului
Paralel cu plängerile ale t5ranilor, pi rapoarte ale ofi-
cialitätilor, care nu pot ascunde adeväratele cauze ale räscoalelor. Nume-
roase asemenea acte au fost pubicate In cele 3 volume (R5scoala táranilor
din 1907. Documente.Editura de stat 1948-1949, vol. I, 908 pagini; II,
pagini ; III, 250 pagini) publicate pânä in prezent la noi in
care artincá o asupra r5scoalelor din 1907 din
Pe aceste documente publicate, se mai un bogat material
publicat, care este folosit In mod deosebit in aceastä comunicare.
Astfel, raportul politiei din 26 Februarie 1907, aratä circa

Arh. Stat. Iasi, fond. Curte Apel Iasi, dos. Nr. 67 1907, f. 7, 8.
2 Ibidem, dos, Nr. 1356 1907, f. 8.
Ibidem, f. 51, 52.
4 Arh. Stat. Iasi, fond. Pref. Jud. Botosani, dos. Nr. 93 1907, I, 33, raport
Nr. 477 din 26 Februarie 1907.

www.dacoromanica.ro
 FALSIF1CAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907

trei sute de din Deleni-Ghica au la pentru a gäsi pe

proprietarii administratorii mosiilor Macsut Tg. Hârläu. Scopul
oras a fost de a se putea asupra angajamentelor de muncá
agricolä, cum asupra pretului pämäntului...".
litia orasului cu mai multe detalii venirea täranilor,
felul cum stint actioneze pentru realizarea dezideratelor ; de
asemeni amestecul unor oameni din Raportul precizeazd care
prefectul de Botosani cä
Consilierul comunal de aici Grigore Ursu, In sara zilei de 24 Februarie 1907, a adunat
la el acasa vreo 30-40 locuitori din comuna, a se uni oamenii
din Deleni a cere pentru pe moBia de Ronetti
Roman. ziva de 25 Februarie cr. de auielit oras, grupuri oameni
pe sfatuia ca el reclame caz el nu vor fi satisfacuti se
dedea la fapte rele. Observat do noi a nu agita oamenii, s'a d-lui inspector comunal
Carale i-a spus la rezon, caci altfel voiu fi de el, ca chiama
urs se va face. Pe la orele 3 p. m. din au trecut prin din nou a
urnblat printre ei a-i
. . . Tot consilier comunal, In sara do 22 crt. a adunat vreo 50 meseriasi din
localitate, sfatuindu-i a nu ce sunt datori corporatiei 11 a bate pe per-
ceptorul corporatiei Antipa, care se afla localitate, fapte care s'a Impiedecat de noi
la timp »1

In acest timp (2 Martie 1907), comerciantii din urbea pentru

a preveni primejdia de care sunt amenintati" pentru cazuri eventuale".
cer prefectului urgent forte militare 2
Administratia financiarä a jud. Botosani raporteazä prefectului cá la
Sulita s'au räsculat cerând fortat st le restitue surnele incasate din
cotizatia de 5 lei pentru Casa amenintänd pe perceptor..." Cu
alt raport se pläng et perceptorii agentii sunt amenintati cu
face incasäri ; s'au räsculat pretextând s'au ri-
dicat preturile deLa 25-30 faicea la 100-120..." trage concluzia cä sä-
tend plätesc asa de scump arenda pämântului, de multe ori nu le
nici hrana
Interesante sunt rapoartele procurorilor tribunalelor din Moldova (in-
procurorul general al Curtii de Apel Iasi, sau direct Mi-
nisterul de Interne) si mai ales procurorului general al Curtii de Apel
N. V. Leonescu.
Raportul procurorului tribunalului Botosani, vorbind de cauzele räs-
coalelor, spune altele :
In primul Ice satenii sunt speculati pe te caile de evreii dela
sate el din cauza au ajuns de nu se mai pot meal de este

Arh. Stat. Iasi fond. jud. dos. Nr. 93/1907, y. f. 32.

2 Ibidem, f. 4.
f. 2.
Ibidem, II, f. 29.
89 - Studil referate - c. 1817
www.dacoromanica.ro
1410 ILIE GRAMADA

prilejul toemelilor de munci agricole, nu se sätenilor dup cum se

cuvine, intotdeauna nu li se mai primesc vitele la conditiuni
tajoase. In fine, nu sunt multumiti preturile de a
prea ridicate, coo starea de in care se aflä In aceastä privintä,
preveniti uneori si 120 lei falcea de pámânt pentru agriculturä
ar fi fericiti daca s'ar da cu GO lei sau mai putin falcea. Pe cauzele mai sus noi
socotim miicarea se datorcste in mare parte sistemului de administralie,
».
cauze, ca al regimului, judele instructor nu se poate lipsi nu enunle
lipsa totalá de moralä a tranilor s. Concluzia cercetärilor lui este totusi Ins-
tigatori propriu nu s'au putut descoperi ; toti locuitorii nevoile mizeria
i-au se rascoale, au facut - zic ei - cum fac altii »1.
Procurorul Tribunalului Vaslui spune fel.
Cred din acest mare parte se exploatärii
din partea arendasilor proprietarilor prin faptul ea in unele localitäti li se luau
enorme pentru päsunatul vitelor, ca de ex. 80-100 lei falcea 17-20
lei psunatul unei vite .

Judele instructor al tribunalului Suceava precizeaz5 date in

cu cele spuse de la proces
La Ruginoasa, au arätat sunt la socoteli, la
cile executate de ei; plata munch este necinstitä suhaturile s'au
arat, pentru vite li se cere 32 lei de pereche, aceasta pAnt
in lulie.
La Silistea, vor mai ieftin.
La Liteni, täranii cer sá li se mosia sä nu fie arendatä ;
aici au edit brosura lui Vasile M. CogAlniceanu, care i-a ras-
coalä.
La Tg. Lespezi, täranii se cä arendasii la socoteli ;
arendasii nu le cultur5.
La cer li se arendeze bisericesc, nu
rului.
La Pascani, cererea unanirna a 15ranilor este : Un
Topila spunea pe dreptate : värsare de nu se

La MiroslAveti, au cerut insistent ca mosia le fie aren-

data (si nu lui Mochi Fiser).
La arstesti s'au de faptul sunt inarcati la datorii pe nedrept
cd m5surMoarea p5mAnturilor nu e corect5 ; de aceea la 10
Martie täranii au foc condicilor contractelor.

Arh. Stat. fond. Parchet Trib. dos. Nr. 80/1907, raport Nr. 1027
Martie 1907.
2 Ibidem, raport Nr. 1017 din 25 1907.
Ibidem, raport Nr. 1061 din 29 Martie 1907.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 14H

In general, raportul cOnstat c

tranii au credinta sunt furati
niäsur5toarea párnânturilor ; sunt la muncile agricole, care nu
li se plätesc cinstit ; nu au necesar pentru ; nu au
suhaturi pentru vite. In lupta raportul se cons-
tatä o mare 6olidaritate".
Concluziile judelui instructor dela Dorohoi converg spre aceleasi
arätate si de ceilalti reprezentanti ai justitiei burghezo-mosieresti
s'au indemnat reciproc la räscoalä (adieä nu au fost agitatori
speciali) ; miscare a
pornit pe un fond moral social
tit de mediul in care träesc"1. raportului se referä la lipsa de
la lipsa unei justitii reale, la lipsa de la conditiile
economice cunoscute".
Raportul judelui instructor dela Roman aratá cä cer redu-
ceri la arendäri, un pret mai mic pentru necesar hranei oameni-
pentru suhaturile vitelor. Scopul luptelor, telul imediat al este de
a desfiinta angajamentele de munci pe 1907 de a nimici registrele aren-
d5sesti
Dela Fälciu, raportul scoate evidenta faptul sunt specu-
lati de arendasi proprietari ; lupta este pentru a
niânt. Raportul la un moment dat dacä vor sta linistiti.
nul va crede Indestulati" 3.
Raportul tribunalului Neamt aduce observatii interesante4. Se ob-
servä mai tocmelile agricole nu se fac in conformitate legea.
In cele mai multe angajamentele se fac iarna, când locuitorii sunt
mai in lipsä si se fac pe un prej mult mai mic de cum se pliteste munca
vara. Arendasul inscrie in condici pe locuitori munca o
pe care o prezintä secretarului comunei acesta trece In actul de Unga-
jament, care deschis se Inscriu in ei toti locuitorii angajati apoi
autentificá färá mai ceti p5rtilor de aceea contestatiile locuitorilor
cä sunt incärcati de arendasi, dupä cum s'au tânguit locuitorii in
comune revoltate... Justitia este departe de säteni...".
Se citeazä unele exemple, cum a fost la Roznov, unde a fost adus 'aren-
dasul pe care locuitorii a o Invoialä, fixând pretul
pämântului arabil cu 60 präjina, in de leu 40 bani, dupá cum plä-
teau mai tot, in acel act au mai previzut alte conditiuni in
voarea facerea acestei invoieli s'au linistit".
Incircati cu munci agricole, could sä distrugi condicile de
mund gricole (ca la Costisa, Neamt).
Arh. Stat. Iasi, fond. Parchet Trib. Iasi, dos. Nr. 80,1907, raportul Nr. 2729
2 Aprilie 1907.
2 Ibidem, raport Nr. 3433 din 21 Aprilie 1907.
Ibidem, raport Nr. 2320 din 20 Mai 1907.
Ibidem, report Nr. 3965/1907.

www.dacoromanica.ro
1012 GRAMADA

Din cererile 'argtate de raportor, cereri pe care le-au exprimat

limpede la 1907, se cauzele acumulate de decenii pi cauzele
ale cereri erau formulate astfel :
a) li se dea pgmánt, putin dat arendasului ;
b) li se dea in arena mosia, bani dela populare ;
sä se suhaturile ;
d) sä dreptul de a paste vitele pe arendat, la
derea zäpezii;
e) se ridice pretul muncilor ;
f) sä nu fie pe mosii slujbasi evrei ;
g) expioatatorii de pretul lemnelor ;
h) se desfiinteze taxa de 5 lei pentru asigurarea contra lipsei de
porurnb ;
i) sä fie scutiti de taxa pusä pe mopteniri ;
j) la Roznov, täranii cer st fie scutiti de plata taxei pentru trec.erea
pe podul de peste apa Bistritei.
De mentiunea judelui instructor I. Adam este :
Cauza räscoalelor este starea rea la care a ajuns stare care
a dupa räscoale...".
Oricare dosar provenit dela vreo judecgtoreasc5 din anul 1907
este plin de aspecte ale miscgrii maselor fie e vorba de cereri
directe ale dire mosieri (uneori sub forma de amenintare) ;
teori cereri prefecti pentru a face pe intermediarul tärani pi mo-
; mii de tile cuprind interogatoriile luate täranilor acuzati de
coale, de capi de rebeliuni, de provocatori altele. Iatä o cerere a
nilor 'din comuna Mäsateni (Botosani) pe care o adreseazg primarului.
Intre altele cer
5 ... a rezilia contractul de munch agricolá, anul 1907, - foarte lope-
cu ; -a noua In schimb pentru ;- precum
si cu vitele la suhat, zilele ce i le facem demaramet, suntem foarto nemultumiti In schimbul
muncii ce facem. D-le primar, noi cerem preturile moderate . . . Ni se cere 80 lei falcea
de 18 lei vaca la varat, 40 lei pentru perechea de boi la suhat, 4 lei de oaie la vârat.
D-le primar, cum credeti, lege e aceasta, In raport munca agricolä ? D-le primar,
vä rugam a treaba, in caz contrar, e foarte räu sau va fi. Noi cerem ca
de hranä sau preturile pentru vite fie In raport cu câstigurile mosiei ...
Adeseori plängerile täranilor intrebuinteazá cuvinte tari, dar foirle
expresive la adresa exploatatorilor. Astfel, sätenii din comuna Copula (Bo
tosani) se prefectului (de Botosani) cä ce au licitat primit
un teren al bisericii, in suprafatä de 23 hectare, au fost contralicitati
ca sä stie), de o lighioanä... ce este ca dughenar in satul
a luat el acest pámAnt. cererea de a se face dreptate nu va
Arh. tat. fond. Prefectura jud. dos. Nr. 93/1907,

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALL1 DIN 1907 1413

fi täranii declarh declaräm vom fi siliti a

si noi din limita bunei cuviinti ne vom face satisfacerea a stapäni acest

La 9 Mart 1907, locuitorii din satul Ionäseni (Botosani) arata prefec-

tului cum li s'a luat forta pamântul de catre proprietar, cer ca pre-
fectul sä intervinä pentru restituirea lui, suntem nevoiti a ne duce
singuri a ne face dreptaite" 2
Un dosar3 cuprinde materialul privire din
Costisa (Neamt). Taranii pi-au formulat doleantele ; ei le-au intitulat con-
ditiile locuitorilor din Costisa" pi cuprind opt puncte :
1) se dea mosia Manioa(ia) Zberesti cu pretul platit de
proprietarului ; aceste doua trupuri de mosie suhaturi,
locuri de arat bune;
2) Pe sä nu sibä slujbasi evrei ;
3) Dijma sa nu se mai foci ;
Adaus : 3) Ni se va fiecare zi la boi 4 lei, iar ziva
palma, fie la clädit sau la munc5, ni se va plati câte 2 ;
4) Präsila I, II, culesul, desfäcutul, ridicatul la cosere
tre strânsul strujenilor ni se va plâti 80 bani de fiecare prajina ;
5) Secerea, secerat la soi de alba pi lasata in cläi, ni se
va pläti 40 bani fiecare ;

Aratura. Ni se va pläti câte 30 lei fiecare sutä de aratä

gräpat odata :
7) Pentru vitele ce le vom da la suhat la posesori, vom pläti câte
8 lei de fiecare vitä mare, câte 18 lei o pentru o de an
5 lei si de 2 ani 7 lei.
Se va da indeajuns.
3) Pentru oilor vom pläti falcea 20 lei .

Aceste conditiuni" exprima de a nevoilor pi ne-

dreptatilor celor mai arzätoare ale täränimil in legäturä problema fun-
damentala durea : pämântul conditiile de arendare ale acestui
In fata refuzului de a li se acorda acest pämânt, täranii räbufnesc
multä mânie. Raportul judelui instructor dela Tribunalul Neamt spune cä la
Costisa, locuitorii, la primärie, forta au luat condicele de munci agri-
cole si le-au si apoi ducându-se la Dana posesorului au
cancelaria, de unde mosiei le-au rupt pi lg-au dat foc
mij;ocul drumului" Raportul scoate in evidentä ci strigau pi vo-
Arh. Stat. Iasi, fond. Prefectura jud. Botosani, dos, Nr. 93/1907, II, f. 43.
2 Ibidem, f. 47.
Stat, Ia1i, Trib. Iasi, dos. Nr. 53 1907, Nr. 1084/1908.
Ibidem, f. 2.
Ibidem, f. 27.

www.dacoromanica.ro
1414 ILIE GRAMADA

cifereau ceránd in se auzea nu sunt bune

conditiunile..."
Locuitorii din Podoleni (Neamt) au pus si ei conditii in
pamântul muncile agricole, indicând ultim termen ziva de 11
Martie si amenintänd cä vor fi mai rái nu li se va satisface
rerea
declaratie a arendasului mosiei Buhusi räscoalelor
Buhusi. La 4 Martie s'au ndunat lucrätorii de si comer-
santi", manifestand pe in mod turbulent. A doua zi lucrátori
bricanti agricultori, precum locuitorii de profesie manifesteazA
vociferând ; apoi s'au cu räsculatii din Costisa au sä
vasteze cArciume. A treia zi räsculatii se intalnesc armata ; räsculatii
strigau la soldati ca nu deie fiindcd ei a le da
mdal". la orele 12 au si muncitorii dela fabrica de postav,
nând pe tärani la si apoi cu totii uniti au plecat" spre
Bineinteles, acest arendas minutios acasä de rásculati pentru
sfâsia" cum spune el singur), cere judecarea pi condamnarea exem-
a in primul rând el cere despägubiri.
dosar o cerere semnatd Buhuseni" prin care se
cere ca In interesul societatii si spre mentinerea ordinei menttneti
tati pe agitatorii arestati din Buhusi pi Costisa. In caz de eliberare sunt
gur de noi excese". (Cetäteanul cd semneazä un nume colectiv ; el
este desigur unul din a cAror securitate era amenintatä).
Rechizitorul de tribunalul Neamt 6 fac.e constatarea
din Comuna Costisa auzind cd intealte s'a scdzut arenda
tului au pineal totii la locuinta... proprietarei mosiei pi... i-au cerut sá
le dea direct mosia in arena". Apoi, o parte din Buhuseni, s'au dus la
exploatatorul de cerându-i reducerea pretului la lernn. lucru
declard muncitorul Costache I. Munteanu din Buhusi, la interogator,
cd räsculatii cereau ieftinirea lemnelor" In cauzele
care au impins la räscoale, rechizitorul mai la 7
Martie, rásculatii au uat din cancelaria din Costisa registrele
privitoare la si le-au distrus. A fott nevoie ca soldatii sä se lupte
piept la piept cu multimea infuriatä" rechizitoriul.
De altfel participarea orasului de jos, a lucrätorilor si mahalaginor,
constatam si in alte párti. Astf administratia a jud. Botosani

Arh. Stat. Iasi, Parchet Trib. Nr. 53/1907, Nr. 1084/1908, f. 28.
2 Ibidem, f. 29.
Ibidem, f. 32 (verso).
Ibidem, f. 33, 34, 35, 38.
Ibidem, f. 174.
Ibidem, f. 635.
Ibidem, f. 281.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907

cere part la perceptie, avand in räscoalele si

cu prädäciuni fäcute in acest de mahalagii lipoveni romanii
midari...
In afará de cunoscutele actiuni ale muncitorilor din diferite ale
tärii - deci din Moldova, - de lupta muncitorilor din Pascani
pentru a scoate pe arestati care erau dusi un tren dela Rugi-
noasa, prin Pascani, mai existä un dosar 2 relativ la unele cercetäri intre-
prinse de justitie privire la un grup de rnuncitori acuzati de a fi fost
räsculatii (fapt nedovedit), precum si cá au huiduit trenul
soldati gara Pascani au dat portretul suveranului Autoritá-
tile de stat, fatä de miscarea tot mai puternicá a muncitoare,
amplifice colaborarea dintre muncitori räsculati, asa cum
un ofiter despre lucrátorii dela Atelierele C.F.R. Pascani, care desi
nu stint lucratori de totusi s'au rgsculat, au insultat pe prefect pi
celelalte autoritäti, armata pi pe insupi Majestatea sa regele, voind st ma-
sacreze pi targul Bineinteles din toate ace-
stea nu s'a dovedit nimic In fata justitiei ; Inst autoritätile cäutau sä
seascá diferite motive pentru a pedepsi pe cei mai aprigi luptätori ai
Räscoalele ofereau o asemenea ocazie, de a-i implica pe po-
sibil mai in locale pi regionale.
Táranii nu divulgá pe nimeni prilejul intercgatoriilor. Aproape toate
foile de interogator cuprind, altele, urmátoarele intrebári tipice
- Cine v'a indemnat la
- Cine v'a sfátuit ?
- Cine v'a dat jurnale, ?
- Au fost oameni prin sate ?
Toate aceste aveau menirea de a pe asa zisii instiga-
adicá se urmárea de a se una sau anumite cauze externe,
conditiilor de ale táranilor. La interogatorii, táranii räspund sis-
tematic :' nu ptiu cine a pus la cale pe oameni se räscoale.
Mai adeseori se ráspunde cam in felul acesta :
Oamenii s'au au auzit cä s'a fäcut pi alte
sau se zice are dela studenti...". Un informator
ci noi in comuna Budestii auzisem prin Botosani, Roman si alte
judete, este revolutie cá oamenii cer a. Un altul spune am
cerut ni se dea pgmânt ca la 1864". Altul spune la fel au mers
Arh. Stat. Iasi, fond. Prefectura jud. dos. Nr. 93/1907, f. 10.
Arh. Stat. Iasi, fond. Parchet Trib. Iasi, dos. Nr. 1907 cuprinde te documen-
tele In cu acest grup de muncitori. Problema se comunicare spe-
de sine
Ibidem, dos. Nr. f. 16, 30.
Ibidem, dos. Nr. 60k/1907, 7, 8, 5.

www.dacoromanica.ro
1415 ILIE GRAMADA

la prirnärie acolo au cerut le dea pämänt ca la 64". lar in alta

parte un altul :

Neculai Rosu a primit o carte postala dela feciorul dela Botosani, care este con-
centrat feciorul Gh. N. Rosu spunea ca pe acolo s'au arendasii 50 bani
de el a aratat acea carte la mai multi oameni atunci oamenii
au a se ei
Concluziile Curtii de Apel Iasi sunt s'au dus, in sate, sá
ceari la primArie, unde au cerut unii sä le dea ca la 1864,
far altii ieftineascä pretul arendei...". mai departe acolo unde
primarul nu a fost de acord ei luat le rezolve
...a fost luat sila amenintat ca dânsii sO le des-
un drum vechiu ce trecea pe curtea dela satul Tatumiresti... L-au
luat pi dus la drumul in cestiune..."
In cu din comuna (Neamt), inspectorul
spune, in raportul au cerut sä Ii se inchirieze
pämânturi preturi in conditiuni derizorii".
In mentiunea ce se face in declaratiile de a fi
avut scrisori dela studenti" - mentiune neverificatä In fapt - iatä un frag-
ment din declaratia unui student din care lirnureste un aspect al cre-
dintei täranilor, cererilor motivelor care ii indeamna la rascoalä. Studen-
tul medicinist (anul III) Nicolae Trufinescu, dela dä o declaratie pro-
curorului tribunalului Iasi (la 29 Mart 1907), care
spre centrul de concentrare (unde fusese chemat, anume Dumbriveni-
Botosani), la Pascani täranii adunati in gari afli e student vin
se jäluiascä.
Unii intrebau 00 s'a facut pentru la Bucuresti, cand o le dea altii
se de scumpetea a imasurilor, a lemnelor, iar allii de ieftinatatea
muncii S. Unul dintre spune: o mergem la primar ne Injura, d-1 subprefect
ne bate, d-1 prefect nu ne la ministru stau vrafuri de petilii de ale noastre puse
dosar 4.

toate aceste ale se spuse in esents

mizeriei, a seculare, cauzele riscoalelor actuale (care mai au pi
unele motive imediate, personale).
Procurorul general N. V. Leonescu dela Iasi, in raportul
tre Ministerul Justitiei (la 3 Aprilie 1907), expune de
zele r5scoalelor. El aratä la interogatorii,
au un cl, nevoia ce li se fac de care proprie-
tari arendasi i-au Impins la pentru nu li se sau li se da.

Arh. Stat. Iasi, fond. Parchet Trib. Iasi, Nr. 64,1907, f. 25.
2 Ibidem, f. 153, 167.
Ibidem, dos. Nr. 57/1907, f. 3 (verso).
Ibidem, dos. Nr. 75/1907, sub Nr. 2082 din 19 Martie 1907.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1417

de scump degeaba il mai unora nici nu le timpul pentru

a-1 munci limp. pentru vitelor nu li se da deloc sau foarte putin...
Sunt la munca. Pretul li se de sau proprietar. Li se
mai putin muncesc realitate. cele mai multe ori masuratoarea li se face nu
doll ce au terminat munca, ci mult mai vrea arendasul sau proprietarul
semnele despartitoare au disparut. Admirdstratia nu-i Astfel
sufletul este el sunt furali la
mantului, la nu se cinstit. Aceste motive au creasca
ura contra proprietarilor la un singur "a fie uniti
au comis

fäcute de -
Exemple numeroase - arätate chiar de raport, pe baza plangerilor
concluziile pe care le trage procurorul din Iasi.
la Ruginoasa, räsculatii aratä au socoteli, cä nu
s'a plätit cinstit. De pildá :

- in de 70 präjini arAtur5, s'au plätit 50 präjini;

pentru o falce arAturä, s'au plätit 40 präjini (adicä de 78

-
präjini are o falce) ;
pentru 65 präjini secerat, s'au plätit 45 präjini ;
- pentru luni lucru la plug, li s'au plätit 2 luni.
este acela care mäsoarä. La obiectiunile taranului care-i aratä
nemultumirea lui, vätaful scoate revolverul spunând täranului : nu vorbi mult
cá la mine este (Din mentionat mai sus).
plätesc 32 lei pentru väratul unei perechi de
doar timpul dela 1 Mai la 20 pentru vite nu li se
In cätunul Siretel (comuna Lespezi), vor sa arendeze
fälci ale bisericii. Popa (M. Zaharescu) arendeazä acest pámánt cârciuma-
rului (Buium Samet). Acesta a cerut täranilor un de 300 lei pentru
cedarea pämäntului. Täranii au devastat prävälia cárciumarului In timpul
räscoalelor.
In comuna Sasca, täranii aveau de bätut sumane. Un
face canal si le ia apa (pe care o dä Moldova), scopul de a scoate pe
tärani din concurentä.
alte rechizitorii sau rapoarte ale procurorilor din diferite judefe ale
Moldovei sunt fortate sä recunoascä - general - aceleasi motive ale
räscoalelor. Procurorul dela Curtea de Apel din Galati aratä de exemplu
locuitorii din comuna Negrilesti (Tecuci) au vrut trateze arendasul
(N. Vasilatos) schimbarea tocmelilor agricole" ; la refuzul acestuia, täranii
devasteaz5 casa pi distrug registrele mosiei 2 La Ivesti, dau foc
casei in care se aflä actele, contractele, condicile mosiei. De remarcat e
faptul cä handa era condusä de sergentul Nicolae dela Compania

Arh. Stat. fond. Parchet Trib. Iasi, dos. Nr. 75/1907, raport Nr. 2311 din
3 Aprilie 1907.
Ibidem, dos. Nr. 67/1907, rechizitoriul de Apel Galati, Nr. 4383/1907.

www.dacoromanica.ro
1418 GRAMADA

din Printre altele, procurorul dela Galati constatä in rechizitoriul

täranii spun trebue se miste pentru cäpáta pámânt" ;
cer contracte avantajoase.
ce face constatäri ale conditiilor reale, materiale, care au
determinat pe la omul regimului si al legii
incadreazä in cele mai severe .articole de lege pe räsculati. El pe
rani au devastat", au jefuit" ; se aflä sub impresia
cärii mai Moldova"; cd de aici miscärile s'au si
in acea regiune ; cä ziarul Vocea Tutovei" (intr'un articol revolutionar
Lupta pentru desrobirea Moldovei") spunea
tate pe cale pasnicä, räzbunarea va fi
spiritele ;
-
se va tace drep-

ranii au cetit brosurile lui Vasile M. Cogälniceanu

care a
(fapt mentionat in unele rapoarte din jud.Botosani) ceea ce de asemenea
a contribuit la spiritelor ; acestor elemente au
pus foc la multe acte inscrisuri.
Dar procurorul nu vrea tina aprecieze stárile de
de pe teren. Justitia moiereasc pi burghezá a epocii nu aprecia-faptele dr-
prin prisma intereselor ei de desi ea cunoaste realitatea. De aici
concluziile pe care le fac cu ocazia rechizitoriilor când se aratá (asa cum
väzut si mai sus) altele au fost cauzele determinapte ale räscoalelor.
Autoritatea de stat burghezo-rnosiereascä nu vrea sä aprecieze
facá dreptate rnasei exploatate, flärnânde, bolnave. Nu vrea de
Ion Stirugiu din comuna (Vaslui), care se plânge justi-
tiei la 3 Julie 1907, ca arendasul Herescu N. i-a retinut din toamna
anului 1903 un numär de opt achitase suhatul cu bani pi
pentru o de intretinere a celor opt oi pe douá
Puterea de stat burghezo-mosiereasca e departe de recunoaste
zele adevärate ale riscoalei. desprindem acéasta din toate docu-
mentele oficiale ale vremii. desprindem adres5 a Ministerului Cul-
telor care spune evenimentele din 1907 se
cea mai mare parte criminale ale atorva indivizi, care
ametit capul Viranilor cu minciuni. Printre altele s'a descoperit, pe alte
intrebuintate de ei, pentru a impresiona mintea a oamenilor,"a fost acela
de a-i alege prin mari pentru a comite crimele .»

Statul burghezo-mosieresc nu este interesat de conditille de ale

masselor muncittoare, de faptul cd mortalitatea este exceptional de urcati.
Unii din oamenii explice micsorarea pi cali-
muncii zisa lene a Pranului". In fond este vorba de o im-
Stat. Iasi, fond. Parchet Trib. rechiz. Nr. 4436 din 4 '1907.
Ibidem, dos..Nr. 78/1907.
Arh. Mitropoliei Iasi, dos. Nr. 65/1907, adresa Min. Cult. Nr. 5456 din 19 Martie
1907 Mitropoliei

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI tARANILOR DIN 1907 1419

holnävire a stomacului, de o decädere a organismului, o cantitate mica de

gräsime care slabä rezistenta omului la intemperiile iernii. De aici,
fizice a Unele cercetäri intreprinse tocmai in
preajma acestor ani de titre medici ne aratä starea deplorabili in care se
aflä din punct de vedere sanitar; intre cauzele care impins
täränimea muncitoare la räscoale se afla ansamblul conditiilor igienice
a s'Atenilor. Cele douä care se ocupä de aceste probleme referä
mod deosebit la Moldova.
Cum tabloul locuinte ?
Pisica doarme pe de de pe ; crud doarme in lacul lui
urina din carnerei ; sub paturi, clostele la viitorii ; purcelul CrA-
ciunului dela anul ascuns de frica clostelor, soba ; cismele unse pcurii opin-
cile stau lângO ; noroiul cismelor opincilor el lumina
zilei, ca fie dat afarä - sara nu se cade dai gunoiul »2.

Pentru regiunea Búrlad, care era media hranei consumate

zi de un :

2558 gr. alimente din care

lichide, valoare 1165 gr. (compuse din 800 gr. bors, 115 gr. de
varz5, 250 gr. vin) ;
alimente de.origin5 1318 gr. (din care 1000 gr. mina de porumb)
numai 75 gr. materii alimentare de origin animalá.
Trebue nsä imediat observat din cantitatea de 54 000 kg porumb
consumat in Arsura, comuna Drânceni (BArlad), 20 000 kg po-
rumb au fost cumpärate, In declaratä eminamente agricolä", din 150
un de 83 insi nu au baut o piaturä de lapte. Aceste alimente sunt
sub nivelul de a organismului,
Dar mämäliga acestui obijduit Oran. Un articol scris la
906 constatä
de treizeci de ani, din an in an, regularitate consumatia po-
rumbului pe -cap de populatie s'a tot micsorat. Dela 230 kg. pe cap de populatie 1876,
scade la 1886-1890 la 194 kg., la 156 kg. 1891-1895, la 150 kg. 1895-1900
ajunge numai la 146 kg. in perioada 1900-1901 s.
Situatia era de atare manierä, inat reiesea la 1850 conditiunile de
erau mult mai bune; atunci avea de muncit pentru proprie-
tar 25 zile pe pe mind acum are de muncit 75 zile. Se regiuni
unde trebue munceaseä pentru pAmântul primit in arendá pini
la 150 zile.

Dr. Lupu, Alimentatia täranului, 1906 ; Dr. N.

Laptes, Mortalitatea copiilor la Pericolul social al pelagrei. Higiena in
rurale. Rolul rurale st5rei higienice. Galati, 1907.
2 Dr. N. Laptes, op. cit., p. 27.
Rev. Viata Româneascá s, 1906, Nr. ; articolul: o Foametea constantd ches-
tiunea agrarä o (cronica internO), p. 153.

www.dacoromanica.ro
1420 GRAMADA

legea intocmelilor agricole, pentru Oran dirt toate pone-

tele de vedere, nu prevede nimic relativ la hrana pe care arendasii sunt
obligati sä o dea täranilor care muncesc pe pämântul ; nu se
nici mäcar o minimä ratie alimentarl Se citeazá ca hranä
(in Moldova) in timpul mämäligä de läinä de
orz, iar ca bucate, chiperi verzi cu otet". In alt : tare ca
piatra o de castraveti murati. Fläcäul care transporta
spune doctorul cä pentru sará, are mämäligä amarä ca fierea
ca pämântul, de-i e lui (arendasului) sä ne-o deie ziva". In alt
sat se dä de mâncare cu buruieni mämäligä.
Cauzele acestui regim alimentar care duce la la
nirea precoce, se aflä in exploatarea cruntá la care supun mart latifun-
diari si arendasi populatia muncitdare dela sate in vederea stoarcerii unor
proffturi cat mai mari. Cauzele räului regim alimentar este säräcia
crescândä, este ignoranta pi practicile religioase gresite vätämätoare
este complexul de prejudecäti, credintele pi superstitiile págubitoare. La
toate acestea contribue si lipsa de igiená. Regimul burghezo-mosieresc era
interesat tiná In intuneric pe oamenii muncii.
La farani lipsesc vacile de lapte, hrana. Porumbul ce li se
oamenilor de care boeri este stricat. Toamna primävara apare corte-
giul pelagrosilor. (Pelagro0 erau la 1882 doar 4 500, iar la 1907 erau
150 000-200 000). In conditiile existente intrá in functiune leacurile bá-
hesti, descântecele. Toate obligatiunile ritualele stint respectate cu strie-
tete, chiar duct oamenii sunt bolnavi. Astfel, iarna, datoritä ceremonialului
botezului, copilot trebue desvelit aruncat in apá rece in bisericä, uneori
in temperaturi siberiene (putând foarte usor cäpäta afectiuni pulmonare).
Färä indoialä, sânul sleit al mamei nu poate pe copil, iar acesta odatä
este considerat nu i se o mâncare specialä (adicá postepte
sau de frupt ca lui). (In acest sens doctorul 1 aratá
cum o mamá i se ocazia combaterii unei epidernii de disenterie
i se laptele dela o biatá caprá..., iar copilului de 2 ant ii dá 4-5 rile
ardei copti post). Credintele superstitiile in care il pe Oran
regimul burghezo-mosieresc, toate uneltele lui, sunt toate págubitoare
igienei (ca de ex. nu se taie unghiile copilului la 7 ani; sä nu se
dea gunoiul afará sâmbäta; nu se schimbe cât fine boala
nu se o casä nouä un an de zile, etc., etc.).
Astfel aceste milioane de oameni care produceau bogätiile fac-
torul principal de producere agricole, mergea cu
tul, din cauza exploatärii, spre pieire.

datele exemplele din artate mai sus, po baza

tärilor de teren.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CMJZELOR DIN 1907 1121

Nu aveau o situatie mat nici rnajoritatea r5zesiIor. serie de

zicätori ca vaca se cu capul pe o mosie pi coada
alta" sau et pe rtzepepti gginile in pripon" o insträi-
nare a 1mputinarea s'a prin dare de
danii care rude sau schimb - adicä formele permise de a
proprietätii (000 la 1864).
Masele muncitoare erau prinse tot mai mult
desvoltarii capitaliste a agriculturii. Muncitorul agricol, mica proprie-
tate sau lipsit de proprietate, desarmat pi neorganizat in fata puterii
ghezo-mosiere0, e sä accepte conditiile ce i le impune proprietarul
sau arendasul. La rigdare, ultimul se poate priva de o parte din sätenii de
re pe care le exploateazä; el poate aduce brate de muncä din alta
parte. Taranul e legat de pamântul unde s'a nascut, adeseori
putinta altui mod de trai deck agriculturä. Pentru a nu muri de foame, el
si familia lui sunt st munceasc5 pe marelui proprietar. Lupta
din partea marelui proprietar se duce pentru prelungirea a
zilei de muncä", Marx ; la boier se sub forma goanei
directe zile de Prevederile din invoielilor agricole pi mai
ales masurile samavolnice pe care le iau marli proprietari sau arendasii,
In zilele pi obligatiile ce le au täranii de proprietarul dela
care a primit un lot de fac ca in general situatia sä nu fie
schimbatä in preajma lui 1907, fata de Regulamentu;ui Organic, la
care se Marx in Capitalul"
In valoarea pämântului s'a urcat foarte mult. Dar plata
muncilor a ca in vremea când era ieftin. Adic5, pentru o
prajinä de porumb de prsit si a doua oar5, täiat, facerea glugilor,
caratuI la desfacatul, suirea in coser, aránjarea strujenilor in stog,
se intre 50-70 Pentru secerat se plMesc dela 16-18 lei
cea, desi pentru str5ini se vara 35-50 lei de falce. Carul
vara e platit in angajament cu 2 lei si jumätate pe zi, desi vara str5inii
au 4 la 7 lei pe zi carul. Palmasul angajat ia cate 1 leu ziva
de si 50-70 bani ziva de iarna. Arendasii nesocotesc legile se
ca si cum fi robi. o vita a in
imasul arendasului sau boierului, ea e fugrita de cAlareti pi
e inchisä nu In oborul comunal, ci curtea boereaseä ; pentru acest fapt
täranul e nu ca ispap lege, ci bunul plac al st5panului.
Arendasii nu se tin de cuvânt. Din pânä vara se tot tocmesc
pe care Invârtesc cum vor ei la condict tot ce vor ei ; nu
se de legea angajamentelor, ci tree candied arbitrar pi fac socotelile
autoritatea comunalä (care pe st intrebe pe
K. Ed. P.M.R., ed. a y. I, p. 233 urin.

www.dacoromanica.ro
1422 ILIE GRAMADA

täran daca e adevärat sau nu). Mai greu este de care au

(mai ales iarna).
Abuzurile proprietarilor exploatarea a muncii
nu cunoaste margini. Când se dau pämânturi in bani, se cer preturi enorme
in raport ceea ce poate sä producä terenul; jar peste pret se mai cer
de lucru, pui de g5in5, muschi de porc. Un autor aratä cazul un
proprietar care pe säteni pe proprietatea sa, allele le cere
si-i dea si pui de si un de porc. Cum apoi nu
la CrAciun, ci atunci i-1 va cere el ; proprietarul cere vara
cum nu-1 are, blajinul" proprietar cere sau sä-1 p15-
4 lei sau sä-i facä 4 zile de lucru.
caud a säräciei satelor, caud mereu de in toate
plängerile este aceea proprietarii si arendasii, in läcomia de
a scoate mai multe produse, au distrus islazurile. Täranii nu mai au posi-
bilitatea de a tine vite, munca s'a redus la brate.
Taranul muncitor se sbate ca intr'o plasá retea a
burghezo-mosieresti. El nu vede nicio iesire din impas. El nu are nici ce
Trebue ia bani sau provizii de iarn5, schimbul muncii
cole pe care o va presta. Dar pretul pentru muncä i se mult mai
obisnuit vara. Vara, nu poate executa munca pentru care
s'a invoit iarna sub imperiul foamei, boalei sau altor nenorociri, proprie-
tarul sau arendasul tocmeste muncitori in locul lui, cärora le un
pret convenit iarna. Astfel contul creste; datoria
dublead, dobanzile merg inainte, munceste deceniile
scape de pi de robie.
Proprietarul mai întrebuinteaz pi diferite mijloace de coercitiune
asupra táranilor pentru ca ei s5 subscrie grele. Intre se men-
tioneaz5 faptul cd proprietari nu lasá la adäpätoare vitele tära-
S'a intámplat adeseori proprietarul a turnat gaz in isvoare
pentru ca sä nu poatä fi bäutä de vitele täranilor. Alt mijloc de
presiune este ci unii proprietari se fac pe poduri impiedid pe
de trece ei carele pentru munca câmpului, - permitând doar
celor stare de lucruri care face posibild exercitarea unei pre-
siuni asupra este si aceea multi impropriefäriti dupi
legea din 1864, au loturi de pämânt inglobate in proprietarului. Pen-
tru ca acesti s5 trecerea la parcela au nevoie de apro-
barea proprietarului.
La exploatarea la lipsa de drepturi de care suferä
mea muncitoare trebue adugat o cauz5 a nemultumirilor urei
E vorba de administratia dela sate care era totul putredä. Pri-
D. Livezeanu, Chestiuni sociale, cconomice politice relative la sateni. R.
1907, p. 13, 14, 16-18.

www.dacoromanica.ro
 FALSIF1CAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907

marul, alegätor colegiul I sau un al acestuia, impus de prefect sau

subprefect, este omul autoritätii de- stat pi al proprietarului (sau
sului). El intrebuinteazä autoritatea sa pentru a-si face munca pe pamântul
lui. face zile de pentru ca primarul st nu pe el.
Pentru certificate plocoane sau bani ; pentru casätorie 10 lei. Pentru
erice formalitate, primarul trebue plätit, pentru leafa lui o
numai ca platä a faptului ca e primar. La e secretarul comunei. Ade-
seori primarul devine arendas (de pamânt, carcium5), nu direct,
ci pe numele unei rude. Täranul e sä se la muncä pe pämântul
prirnarului, la prävalia sau earciuma primarului pentru a nu-si atrage
acestuia. Servili superiorii, aroganti corupti, primarii
erau unealta de jefuire si exploatare a de atre proprietari.
Perceptorii ca toate autoritätite comunale, indeosebi jandarmii
sunt plastic prezentati de procurorul N. V. Leonescu 1, care a avut ade-
-
seori de a face nelegiuirile Perceptorii desbricau pe tärani in
locul satului, le luau ceaunul, uneltele - ajutorul jandar-
mului. Tkanii erau la forta de catre oamenii exploata-
ajutorul autoritätii comunale pi a jandarmilor. Täranii muncitori
erau adeseori inchipi in cosere pentru a nu merge noaptea
Justitia pentru Oran nu exista. Adrninistratia era rea, abuzivä, färä pre-
gätire, cu o de
Cele mai rele elemente erau jandarmii rurali. Se luau la intrecere
primarii in abuzuri. Ei profitau de puterea ce aveau de a trimite in
pe pentru contraventii pi de aici sau do bietul (Oran 2-3 lei sau un
plocon (când acesta cere) sau se vede trimis la judecatä unde
pläteste mai mult. Vränd, nevränd täranul trebue imparto lui
acest parazit. Procurorul Leonescu dela Iasi justificá de Ministerul
Justitiei mäsurile luate impotriva arätând nu poate fi
bänuit de lipsä de obiectivitate atunci
am dat in judecata pe jandarmul asasin ; pe jandarmul care prin lovituri
voluntare a cauzat ; pe jandarmul care prin schingiuiri nemaipomenite a suspen-

dat pe un individ de membrul viril, jupuindu-i pielea pe membrul viril,

aproape mort ; pe jandarmul care aduce noaptea dela domiciliul ei, contra legii,
pe femeia arestat o in localul arestului ; pe jandarmul care,
descoperirea unui el prin pi spre a le ha

Pe Oran adrninistratia trata aspru, niineni nu-i asculta

plângerile. Proprietarii pi arendasii ii pun invoieli grele intind ca pe-o

N. V. Leonescu, Anul 1907. Iasi. 1924, p. 12 22 urm..

2 Ibidem, p. 36-37.

www.dacoromanica.ro
 ILIE GRAMADA

opincä scurta" la munci grele. Perceptorii .iinplinesc

iartä. Jandarmul urmäreste. e intuneric, foame, plansete.
lar in acestui orn, a täranului aW de bätut de nevoi, zäcea ura
secularä a asupritului. In aceastä räscoalä a lui au isbucnit sentimentele neIn-
de räsbunare pe care n'o mai putea potoli nim.eni, nici gloantele
nici tunurile.
Trebue sä mai amintim cd Mire numeroasele noi taxe globiri au ap-
rut unele, din fantezia proprietarilor si arendasilor care pe
acele din epocile cele mai grele täränimii din perioada S'au
gäsit sate unde pl5teau amenda de 20 lei pentru o sau vita
care a ogorul boerului. In alte sate se plätea o pe apa ce o beau
vitele si päsärile din iazul boerului. In alte pärti se plätea lutul scos din
lipitul bordeiului. In multe pärti se dädea una din 10 care
treceau pe ; ea se toamna, dar
cänd erau mici. In unele sate täranii taxa ; daca
mosia era de soared, pe mosie 4 lei de pogon
pe 'an, soricäritul. In fine, existau sate In care, pentru motivul
treceau spre pe o c5rare ce se afla pe mosia boerului, acesta a fixat
plata unui leu de cap pe an, care a numele de taxa
bisericii".
A trebuit o clasá nouá, revolutionarä, clasa muncitoare con-
de un partid marxist, care organizeze conduct lupta intregului
popor muncitor, pentru inläturarea exploatatorilor si crearea unor conditii
superioare de pentru toti cei ce muncesc. Aceast5 va clpäta noi
superioare, abia dupá P.C.R., in Mai 1921.
Spunea, in 1950 Toader MOndrilt, din saint (comuna Mälim,
raionul Ftlticeni), orn de 73 ani, la 1907 am fost judetul Ialomita,
la Urziceni. Eram concentrat pentru linistea poporului... Erau jirezi
de de 5,6 nu-I treere (boierul), nu veneau oarnenii degeaba"
(la lucru). ast5zi se pästreazä amintirea insangeratä a acelor vremi.
Oarnenii din vremea care cunosc binefacerile eforturile
de democratie popularä sub conducerea Partidului Muncitoresc Roman, dacá
vor cu continut trist, se adreseaz5 amintirilor regimului
cumplitä exploatare burghezo-mosiercaseä

Cauzele räscoalelor din 1907 in Moldova se in primul rand,

se desprinde din toate existente in dosarele in starea
mizerá a in exploatarea sangeroasä ei, in mijloacele

de Prof. G. dela Universitatea Ia?i, in cadrul problemelor de

1950.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1425

medievale pe care le intrebuinta clasa pentru a stoarce tot mai

multe de pe spatele oarnenilor muncii. documentele utilizate,
documente care nu au fost publicate, redau aceleasi cauze fundamentale
ale räscoalelor, ca documentele publicate prezent. Astfel in
Räscoala täranilor din 1907", vede in rapoartele of icialitätilor cä oamenii
sunt revoltati din cauza lipsei de pentru pentru
motivul el sunt la datorii pi la munci de aceea cer noi
intelegeri, refacerea contractelor ; li se cere un pret de foarte
mare ; sunt furati la mäsurarea la socoteli, munca nu
li se pläteste cinstit ; se mai cer rusfeturi ; sau taxe ; cer impärtirea
(de veci), a iazurilor a ; se plângeau de hrana
ce li se la lucru de c5tre proprietari pi arendasi ; de atitudinea
a de amenint5ri, schingiuiri ; de

rea a prirnarilor, a secretarilor comunali, pi a intregului personal adminis-

trativ din comuna ; de justitia care este doar mâna ; de
faptul doctorul nici nu se prin sat ; ei de venirea Rusilor
(ca pi altädat5), care-i vor scuti de bir pi grele angarale care stau pe spatele
si le vor da p5mânt ; iar de atunci când au posibilitatea, t5ranii nip sau
ard conitractele de invoieli agricole, condicile, actele care le cad in
Documentele publicate pi cele ce exista in dosare, documentele
aratate in cursul acestei expuneri concordä in prezentarea acelorasi
cauze, argtate detaliat mai sus.
Exploatati, rnaltratati, nici un drept, dar nenumArate
moarte, au pornit st-pi singuri dreptate.
Toate documentele confirmä prezentarea sinteticá a acestei räscoale,
prezentampe care o face tovaräsul Gheorghe Gheorghiu-Dej
Desvoltarea industriei la inceputul secolului al XX-lea, accentuarea
pätrunderii Capitalului str5in 'in principalele ramuri ale economiei au ca
urmare o tot mai mare aservire economica polificä a României de catre

täranilor din 1907, Documente publicate sub lui Mihail Roller

Bucuresti, 1948, I, p. 7, 75, 76, 78, 79, 86, 104, 236, 265, 283, 301, 317, 319, vol. II,
Bucuresti 1948, p. 28.
Ibidem, I, p. 6, 8, 27, 36, 41, 42, 45, 47, 50, 55, 68, 81, 117, 119, 139,
147, 171, 180, 222, 235, 241, 246, 269, 277, 290, 335-337 ; II, p. 29, 178.
Ibidem, I, p. 6, 81, 98, 104, 105, 109, 201, ; II, 269.
Ibidem, I, p. 7, 8, 104, 105, 213, ; . II, p. 29, 31.
Ibidem, I, p. ; II, p. 120.
Ibidem, II, p. 269.
Ibidem, I, p. 49, 53, 54, 97, 104, 160, 230, ; II, p. 25.
Ibidem, I, p. 8.
o Ibidem, I, 6, 7, 8, ; p. 42.
Ibidem, I, p. 45, 46, 105, 252, 323, ; p. 36, 94, 280.
11 Ibidem, I, p. 8.
Ibidem, I, p. 321.
Ibidem, I, p. 26.
Ibidem, I, p. 25, 185, 226, 304, 308.

90 - referate - c. 1817
www.dacoromanica.ro
1426 ILIE GRAMADA

imperialiste, intensificarea exploatärii capitaliste a proletariatului.

o exploatare de atre mosieri si arendasi a
oprimatä si redusä la cea mai neagrä mizerie, ascutirea contnadictiilor de
clasä provocate de aceastä situatie, ca impulsul revolutiei ruse din 1905,
a aprins marilor räscoale din 1907" .
marxist-leninistä ne aratä et stiintele sociale au un caracter
prin excelentä partinic. In acest sens, diferitele brosuri in legäturá
rtscoalele din 1907 poartä amprenta partidelor politice ale vremii.
In preajma lui 1907 si mai ales dupä räscoale, numerosi
märunti scriitori de comandä au cäutat 'apere interesele de clasä ale mo-
burgheziei - ale dominante inregimentate In una din cele
doua partide politice: conservator liberal - de mäsurile de
mare sângeroasä pe care le-au luat impotriva täränimii räsculate. A apära
interesele exploatatorilor, a marilor proprietari latifundiari, f
carea adevärului istoric, falsificarea cauzelor care au dus la räscoale
din 1907. recunoastere a ar fi Insemnat un act de 'acuzare
la adresa regimului burghezo-mosieresc. De pozifia acestor scriitori,
de a denatura adevärul istoric, faptic, in cauzele räscoalelor din
1907. Mai constatäm ignorarea räscoalelor manualele lucrärile
istoricilor burghezi.
Abia regimul de democratie popularä, cercetätorii pornit sub
indrumarea ideologicä a Partidului sä scoatä bogatul material documentar
care zäcea in arhive pe care utilizându-1, sä atacurile
injurioase ale reactionarilor Impotriva räscoalei, impotriva poporului
muncitor.
Documentele publiCate in räscoala din 1907,
adeväratele cauze ale räscoalelor din 1907. Inafará de acest material
publicat, mai existä un bogat material in arhivele noastre. Pentru Moldova, in
Arhivele Statului din Iasi, se gäsesc nurneroase dosare provenite dela tri-
prefecturile judetelor moldovene dela 1907. Acest material inedit
- din care trebue mentionate in special unele cereri originale ale
täranilor, pi compuse majoritatea cazurilor de Invätätori sau preoti,
dar unele si de -a constituit documentatfa de a acestei cornu-
nicäri, pentru a combate pe falsificatori a aräta ajutorul care sunt
cauzele adevärate ale räscoalelor din 1907 in Moldova. In fond, acest mate-
rial nou este o intregire a documentelor publicate.
Din material existent, reiese cât de puternic5 era exploa-
tarea la care era supusä täränimea. la mäsurätoarea la
mäsurätohrea produselor ocazia dijmuirii, la facerea socotel.ilor 'agricole.
la plata muncii, nu au nici necesar hranei pi

Gh. Gheorghiu-Dej, Articole si Cuvântäri. Ed. P. M. R., 1952, ed. a III-a, p. 519.

www.dacoromanica.ro
 FALSIFICAREA CAUZELOR RASCOALEI TARANILOR DIN 1907 1427

liilor nu au islaz pentru vite ; li se iau rusfeturi, nu sunt dijmuiti la timp

el li se stria cerealele pe câmp.
Din cererile scrisorile täranilor, din plângerile cätre autoritäti
amenintärile Impotriva marilor latifundiari, täranii spun träesc mai
ca robii, räu ca pe vremea turcului. E dupä toate document*,
cä täranul nu rmâne cu intrarea in iarná.
V. I. Lenin, vorbind despre starea täränimii ruse la 1912, f5cea o
caracterizare care se potriveste intru totul stärii din România anilor
din preajma lui 1907. Foamea - spune Lenin - foamea pe care o
chiar in anul mai pe tärani sä-si vândä de
iarnä mosierului munca conditii inrobitoare, pe un pret de trei ori
mai Concluzia lui Lenin este aceasta echivaleazä mentinerea
a iobägiei, a esenta acestei adicä a
rämas täranul särac lipit pämäntului, ruinat, care si in anul mai
bun este nevoit sä lucreze pämântul mosierului uneltele sale mizere
sale präpädite, in toemelii de iarnä".
Täranii nu au unde sä piece din sat pi sunt nevoiti sä se de
cu iarnä la mosieri. Nici o lege nu poate pune capät stärii de exploatare,
timp proprietatea apartine mosieri. Din starea aceasta de cruntä
exploatare, este inevitabil, spune Lenin, ca acesti tärani sä la
trecerea, o despägubire, a tuturor mosieresti in ma'inile
deoarece aceasta este pentru ei gu ra iesire din situatia
de aservire".
Acesta a fost sensul general al luptei la 1907. Cäci
aceasta este ea o verigä din lantul luptelor de veacuri ale poporului,
pentru libertate, pentru dreptate. Lupta a continuat dupä 1907 sub forme noi,
eforturi mai mari, odatä preluarea conducerii luptei de atre clasa mun-
citoare, sub indrumarea partidului ei marxist-leninist. Dar abia anii
regimului de democratic popularä, poporul muncitor gäsepte realizarea
tuturor doleantelor pentru care a luptat secole, pentru care a sângerat pi in
1907.

V. I. Lenin, Opere. Ed. P.M.R., 1950, 20, p. 315 11 urm.

90*

www.dacoromanica.ro
 TRIDAREA TRANSILVAMEI DE CAROL I
CAROL AL II-LEA DE HOHENZOLLERN IN AJUNUL
PRIMULUI CELUI DE AL DOILEA E MONDIAL
DE

T. BUGNARIU L. BANYAI

Hohenzollernii, care au domnit peste opt România, au

fost in slujba reactiunii interne pi externe pi un complice
al ei exploatarea cruntä pi In asuprirea poporului nostru. Consolidarea
puterii coalitfei burghezo-mosieresti pi asigurarea exploatarii oamenilor
muncii din tara a constituit domniei bor.
pând la exploatarea masselor, din sudoarea pi sângele carora au strâns
averi fabuloase, Hohenzollernii au reprezentat reazimul claselor domi-
nante, din pi sträinätate, actiunea de a miscarilor pentru
cele mai elementare drepturi libertäti ale masselbr, Impiedecând prin
toate mijloacele democratizarea
Monarhia, care Imbinarea intereselor exploatatorilor
a slujit cu zel imperialismut, asigurându-i jefuirea bogätiilor solo-
lui pi subsolului pi prefacerea in profituri uriase a muncii de robi a
muncitorilor
Servind interesele puterilor imperialiste, Hohenzollernii au fost o
agenturä a reactiunii internationale, vânzând nu numai bogätiile tärii,
dar cele mai scumpe ale masselor populare. Domnia Hohen-
zollernilor a o continua politicA de trädare nationalä, prin
frânarea desvoltärii democralice a statului modern român, prin
decarea realizärii independentei nationale pi a unitätii democratice a
poporului român. Documentele recent descopérite pe Carol I
ca agent Incoronat al imperialismului german, trädätor al luptei pentru
unitatea a poporului român pi al miscärii de eliberare a masse-
populare românesti din Transilvania.

www.dacoromanica.ro
 T. SI L.

Primul Hohenzollern, Carol I, a fost asezat pe tronul Romaniei,

urma complotului coalitiei burghezo-mosieresti. Scopul lui
Carol pe tronuh României a fost de a consfinti monstruoasa coalitie, co
Curtilor dela Berlin pi dela Viena. Cel mai potrivit
pentru aceastä misiune era acest ofiter prusac din familia Hohenzollern.
Prusia era doar patria junkerilor militaripti, campionii agresiunii pi sub-
jugarii popoarelor, dusmanii de moarte ai prefacerilor revolutionare. Ape-
zând pe tronul un principe prusac, monstruoasa coalitie bur-
ghezo-mosiereasca gäsea, astfel, cea mai bunä unealtä pentru conso-
lidarea situatiei sale, iar Curti le dela Berlin pi Viena, instrumentul docil
al politicii de cotropire pi de transformare a tärii colonie ger-
mano-austriacä.
Carol I considera indeplinirea acestor obligatii de onoare" ca o
misiune a oricärui Hohenzollern sträinätate, cum din
cpvintele sale : ...er wurde auch im Auslkind nie vergessen haben, dass
er ein Deutscher, ein Hohenzollern und preussischer Offizier sei"
Domnia Hohenzollernilor a confirmat totul asteptärile reactiunii
interne pi externe.
Guvernele conservatoare pi liberale" ale lui Carol I au consolidat
latifundiile, au subjugat pi mai mult asezând noi poveri pe
spinarea oamenilor muncH dela sate. Când massele asuprite pi
nite n'au mai putut tndura pi s'au rasculat, Carol I a trimis trupele sä
In sânge lupta pentru pi libertate. Cu o dense-
bill s'a näpustit masina de opresiune burghezo-mosiereasca a
lui Carol I pi asupra muncitorimii.
Ore de muncä salarii de mizerie, conditii neomenesti de
lucru, legiuiri antimuncitoresti, disolvarea organizatiilor de luptä ale
muncitorimii, suspendarea ziarelor, ani de temnit pi schingiuiri pentru
fruntasii muncitoare, sânge a pi a
stratiilor - iatä câteva din roadele" domniei primului Hohenzollern
De de aveau nevoie nu numai clasele exploatatoare din
dar pi ai lui Carol I, pentru a le asigura exploa-
tarea nestingheritä. Carol I n'a precupetit niciun efort pentru a subjuga
tara din punct de vedere economic pi politic capitalului strain. In
actiune domnitorul prusac era nu numai un agent pi un intermediar, dar
pi un asociat al societätilor capitaliste germane pi un beneficiar al acor-
durilor economice.

chiar el nu trebuie uite trebuie fie un german,

Hohenzollern un ofiter prusac ». Fürst von Büllow, Denkwürdigkeiten. Berlin, 1931,
4, p. 168.

www.dacoromanica.ro
 TRADAREA TRANSILVANIEI DE CATRE CAROL I 51 CAROL II

Conventia comercialä Inrobitoare cu Austria din 1875, care a para-

lizat intreaga viatä economicä a tärii a aruncat in mizerie massele
muncitoare, a fost de Carol I, la ordinal dela Berlin
Viena. Cu concursul regelui, devine pentru un timp o
germano-austriacä.
Aservirea economica a pregatit subjugarea a In
1883, Carol I un tratat secret cu Puterile Centrale, grupul impe-
rialist mai agresiv din timp. regele Carol dat seama de
caracterul trädator al acestui treat, se vede din faptul 1-a tinut
secret 1914, neIndrásnind supunä parlamentului spre ratifi-
care.
Aderarea la Trip la ducea la pierderea independentei natio-
nale a la sacrificarea de eliberare a Romanilor din Tran-
silvania.
Agentii lui Wilhelm al II-lea ai Franz-Iosif dictau la
din Sinaia mäsurile de a luptei pentru unitate nationalä
de descompunere a de eliberare a masselor populare românesti
din Transilvania.
Ilustrative pentru actiunea Intreprinsä de Carol I la
vederea demobilizarii de eliberare a Romanilor din Transilvania, ,

au fost vizita lui la Budapesta, in 1883, decorarea, mai a sinis-

trului procuror Jeszenszky, din procesul Memorandistilor.
Sub obläduirea lui Carol I, capitalul german austriac corupe
oameni politici cumpärä ziare, pentru a ridica In slavä prietenia" cu
monarhia habsburgica, sä creeze o opinie publicä favorabild
incorporarii României, Transilvania, aläturi de prile bal-
canice de Ungaria, Austrie Mare". La acest proiect, al cárui autor
era Franz-Ferdinand, printul mostenitor al Austro-Ungariei, aderará
politicienii cumpärati din anturajul lui Carol I, lacheii
burgle! de teapa lui C. Popovici, Vaida-Voevod, Iuliu Maniu a
episcopilor Mangra Hossu, Intotdeauna gata vândä interesele popu-
românesti din Transilvania.
Carol I lupta de eliberare a Rornânilor din Transilvania,
sprijinind politica de desnationalizare fortatá a nationalitätilor din
Ungaria Austria, reprezentatä de Berchtold Tisza. Dela dezavuarea
miscärii de eliberare a Romanilor din Transilvania, care éra Indreptatá
Impotriva regimului de asuprire, Carol I trece astfel la canalizarea acestei
miscäri spre intelegere guvernul reactionar burghezo-mosieresc din
Ungaria. In acest scop

Mihu - care au adoptat

-
trimis emisarii in Ardeal, a sustinut pe con-
ducatorii reactionari ai Partidului National Vlad, Vaida-Voevod, Maniu,
nouS, de Intelegere Impotriva popoarelor.

www.dacoromanica.ro
 T. $1 L. BANYAI

de a culminat tratativele duse de

contele Tisza, in preajma primului räzboi mondial, contribuind
astfel la reactiunii austro-ungare.
Politica de trädare a Transilvaniei, a intereselor nationale ale
poporului de Carol I s'a mai pregnant prilejul
isbucnirii primului mondial l
In preajma räzboiului problema unirii nationale nu era rezol-
vat5. In conditiile dinaintea Revolutiei Socialiste din Octombrie, un
imens de din Transilvania locuiau afara granitelbr
statului ; constructia de stat" burghezo-national5 nu se termi-
nase Lenin, ocupându-se de situatia a tärilor balcanice
de alte tki, ca de pildä Elvetia, perioadä, scrie altele:
...Elvetia se aflä pe o treaptä de desvoltare a capitalismului mult mai
deck Bulgaria ; despre vreo rniscare popularä eatio-
nal5" Elvetia nici nu poate fi : aceast5 a desvoltkii isto-
rice s'a terminat pentru Elvetia multe secole In urmä, ceeace nu
se poate spune despre niciunul dintre statele balcanice mentionate mai
sus" 2 In parte, Lenin stabileste cauza existentei miscárii natio-
nale aceste faptul un imens de numärul total
al reprezentantilor natiunii respective) de de locuiesc
afara granitelor lor", In general constructia de stat" In
directia burghezo-nationalä nu s'a terminat in Balcani nici chiar prin
s'ar puitea de ieri", din 1911-1912"
Lupta pentru eliberare national5, conditiile imperialismului, are
un progresist, slAbeste, submineazä impe-
rialismul serveste cauzei generale a revolutiei. Sl5bind imperiul austro-
ungar habsburgic, solidarizându-se lupta fortelor progresiste din Austro-
Ungaria, miscarea popularä a Românilor pentru unirea a
silvaniei era, fond, o miscare progresist5. Dar realizarea
acestei unitäti prin participarea la imperialist, care duce la
rirea pi victoria imperialismului", se transformä intr'o lapis
duce la intärirea asupririi propriului popor, prin consolidarea domi-
natiei de a burgheziei pi la asuprirea altor popoare, la
reactiunii general.

Un document descoperit recent actele secrete ale lui Wilhelm al II-lea in

Arhiva Centralá de Stat din Merseburg (Republica )3emocratä German pe
contine conspectul unui raport secret al lui Carol I, destinat Puterilor
trale, proiectul sale de abdicare nota Kaiserului pe marginea acestor acte.
Acest document desvOlue odatä mai mult rolul nefast, de trädare a intereselor poporului
pe care jucat In tara noasträ Hohenzollernii timp de peste opt decenii.
2 V. I. Lenin, Opere, XXIII, p. 258.
Ibidem, p. 275.

www.dacoromanica.ro
 TRADAREA TRANSILVANIEI DE CATRE CAROL I CAROL II 1433

Realizarea unirii nationale, democratice a Transilvaniei cu

nu putea sä se obtinä al5turi de coalitie a puterilor impe-
rialiste, care urmäreau acapararea de teritorii, subjugarea de
sträine, a asupririi interne, ci pe linie
revolutionarä, in solidaritate cu toate popoarele asuprite.
Participand de Trip la Aliantä sau de Antantä, statul
nu numai lua parte la Impärtirea präzii" imperialiste supunând
asupririi nationale alte nationalit5ti, dar contribuia in acelasi timp la
subjugarea uneia din cele imperialiste. De aceea,
participarea la räzboi, fie aläturi de Puterile Centrale, fie de
Antantä, era o a luptei pentru unitatea democraticA a poporului
o tr5dare a intereselor sale vitale.
In urma isbucnirii primului r5zboi mondial, puterile imperialiste
transformaserä intr'un de licitatie, de tocmeli febrile
pentru a o atrage in de partea bor. Tripla Aliantg, care avea un
tratat secret Carol I, a cerut intrarea In räzboi de partea ei,
duind anexarea Basarabiei. Intensificarea capitalului mono-
polist englez, francez american, la inceputul secolului, a fkut ca sä
precumpäneasc5 influenta Antantei, care, bizuindu-se pe cea mai mare
parte a burgheziei cerea ruperea de Germania aläturarea
de partea ei, promitând anexarea unor teritorii din Austro-Ungaria.
Toate mijloacele sunt folosite pentru a atrage de partea
Antantei sau a PuteriLor Centrale. Politicienii burghezo-mosierimii tree
dintr'o tabärä In alta, cumpârati de capitalul sträin. vând constiinte,
ziare. Unde nu ajung banii, se prin presiuni antaj.
sele exploatatoare vadä de unde pot mai mult, gata
sä jertfeasca sângele poporului pentru interesele de clasä.
Regalitatea nu este sträinä de aceastä ciocnire interesele
piderilor imperialiste. In sânul ei se ambele orientäri. Carol I
este omul de Incredere, Nr. al imperialismulut german vrea
ori( e pret rkboi aläturi de Tripla Aliantä. Prin-
cipesa Maria, mostenitorului este persoana de Incredere a
Antantei, respectiv a imperialismului englez. Ea sä antreneze
aläturi de puterile imperialiste apusene, influentându-1 pe
Ferdinand, legat de interesele Casei de Hohenzollern.
Imediat isbucnirea räzboiului, Franz-Iosif i Wilhelm al II-lea,
trimit telegrame prin care cer ca intre r5zboi aláturi de
Puterile Centrale. Telegrama Kaiserului din 18/31 :

rile mele se care Tine, care ai Intemeiat la gurile Dunärei un

V. I. Lenin, Opere, 21, p. 299.

www.dacoromanica.ro
 T. BUGNARIU L. BANYAI

stat civiizat ai ridicat astfel un fata valului Eu am

Incredere tu vei fi credincios, ca Rege ca nohenzollern, prietenilor
pi vei färä conditii datoriile tale de
In aceste are Consiliul de din 3 August
1914, la care numai politicianul conservator Petre Carp e de partea lui
Carol I, iar restul se declarä pentru neutralitate adicä pentru o
politicá de expectativa, spre a vedea care din cele grupe imperialiste
are mai multe panse de a ctstiga razboiul in vederea participärii la
hnpärtirea prazii". In acest timp, mosieri industriasi fäceau
grase, realizau beneficii uriase, produsele pe ambele
piete ale beligerantilor.
Armata burghezo-mosiereaseä era slab organizata, prost
pi nu constituia acel timp un aliat de nädejde. Mai ales
pentru Rusia intrarea räzboi ar fi insemnat o largire a fron-
mai bine de 500 de verste. Guvernul Rusiei chiar o isle-
legere cu guvernul la 18 Septembrie 1914, prin care se
angajeazd ca, in schimbul neutralitätii binevoitoare", ajute
pentru a ocupa Transilvania propriile ei forte.
Presiunea celor douä grupuri imperialiste s'a intensificat mereu
pentru a-pi asigura partenerul. Insuccesul dela Consiliul de a
lovit plin pe Rege. El n'a actiunea sa de a
In aläturi de dela Berlin pi Viena. Carol I
amenintarea de a abdica Abdicarea insemna o a monarhiei, mai
ales regele voia sä abdice pi In numete printului mostenitor Ferdinand.
Criza ar fi dus la turburäri interne, la o situatie critica pentru
domnia nestingherita a claselor exploatatoare.
Massele populare urau pe odiosul rege care trimisese trupele
tragä asupra pi a muncitorimii. Amintirea represaliilor din 1907
era proaspatä. Situatia muncitorimii nu se
nimic. Dimpotrivä, cursa pregätirilor de räzboi o pi mai
mult. Grevele demonstratiile muncitoresti caracter economic
politic-antimonarhic se lant. Politicienii reactionari ipi
temerile fatä de intentia lui Carol I de a abdica. Nicolae
Filipescu declara : Retragerea Regelui ar fi un incident regretabil, dar
plecarea dinastiei, o catastrofd" 3, iar afirma : ...republica
ar fi o calamitate pentru tarä. Regele nu este membrul, dar fundatorul
unei dinastii !" 4. Pe de o parte, ei presau asupra lui Carol I sä se apropie

C. Xeni, Tache Ionescu. Ed. Universul, f. an, p. 297-298.

Cf. A. Marghiloman, Note politice, 1927, p. 235-238.
Cf A. Marghiloman, Note politice, 1927, 1, p. 280.
a Ibidem, p.

www.dacoromanica.ro
 TRADAREA TRANSILVANIEI DE CATRE CAROL I CAROL II 1435

de Antantä, pe de parte influentau, prin intermediul Mariei, asupra

lui Ferdinand, spre a-si asigura o dinastie antantofilä.
Ambasadorii Germaniei Austro-Ungariei vizitau aproape zilnic pe
Carol I, prentru a-1 târascä România räzboi, in ciuda
populare.
In fata acestei situatii, Carol I s'a dovedit un adevárat Hohen-
zollern", un adevárat ofiter prusac" subordonat ordinelor Kaiserului.
Documentul mentionat, in arhiva secretä a familiei imperiale ger-
mane confirmä totul aceasta.
Carol I s'a hotärit abdice. In acest sens, el a un project
de proclamatie tarä, care, ce aratá cá miscarea pentru uni-
tatea nationalá este foarte puternicä Impiedecá intrarea României
rázboi aläturi de Puterile Catrale, scrie : Neputând a me Impotrivi
acestui corent care ved o mare primejdie..., nu Mi rámâne decât a
incredinta destinele... Patrii unei Locotenenta regale".
Pentru abdicare avea nevoie de aprobarea stäpânilor. In acest
scop, el a Intermit un concept de raport limba germanä cätre Puterile
Centrale, In care expune hotárIrea pe care a MA gräbesc, cu
sincerä pärere de räu, sä fac comunicarea aceasta, cä In urma unor greu-
täti de nebiruit, am luat grava hotärtre de-a renunta la domnie". Patru-
zeci opt de ani de stoarcere nemiloasá a avutiilor tärii puteau
devär sä-i provoace sincerä pärere de räu".
Cäutând sä se desvinoväteascä fata stäpânilor pentru hotärIrea
Carol I continuä : Situatia In România a luat vremea din urmä
o de amenintätoare nu-mi mai era putintä iau
asupra mea räspunderea ei, atât mai mult cu cât eu eram profund
pätruns de obligatiile ce mi le asumasem".
Explicând cauza temerilor sale, Carol I aratá politica sa externá
Infieratä zadarnic face eforturi de a se pune de-a-curmezisuf
: Fosti ministri, profesorii universitätilor ai superioare, pre-
cum toate clasele societátii au astäzi numai un singur tel
ochil6r : acela de-a pune mâna pe Transilvania. Numärul de
cameni... si putinele ziare, care se impotrivesc acestui curent... sunt
Infierati ca
Izolat dusmänit de popor pentru färädelegile sale, in
socotelile sale de manevrele politicienilor antantofili, Carol I conchide :
Ca o ultimä Incercare am convocat un consiliu de coroanä, In care am
expus situatia am atras atentia asupra marei primejdii ce
amenintä tara, dard nu se pune stavilä acestor uneltiri periculoase pen-
Redám In anexä fotocopia documentului traducerea din limba germanä.

www.dacoromanica.ro
 T. L. BANYAI

tru stat ; in am adresat un apel stäruitor cMre domnii adunati

jurul meu, ceeace, din päcate, a rämas färä rezultat, motivându-se
acest curent puternic nu mai poate It stävilit. Dupä aceasta n'a mai rämas
pentru mine cale decât sä declar nu pot rämâne mai departe
fruntea unei täri care retrace increderea ei"
Agentul incoronat nu se märgineste de a raporta asupra situa-
ci merge acolo, sugereazä mäsuri ca, urma
...armata trupa] lipsitä de conducere sä nu poatä prejudicia in niciun
chip victoriile bravilor aliati". Cu alte cuvinte, Carol I propufie inter-
ventia Puterilor Centrale pentru a paraliza Incercare de a atinge
interesele Triplei Aliante.
Faptul cä raportul proclamatia n'au transcrise trimise stä-
pânilor se explicä prin politica de a guvernului moartea
subitä a lui Carol I, la 27 Octombrie 1914.
Carol I a fost secundat la Curte, de alti oarneni de Incredere" ai
lui Wilhelm al II-lea. Aflându-se In timpul invaziei la Sinaia, la 23 Sep-
tembrie 1917, Kaiserul confirmä aceasta, ca pi grija de-a pästra secretul
documentului compromitätor pentru Hohenzollernii pripäpiti in tara
noasträ :
Documentul - scrie Wilhelm rezoluti,a - provine din masa de
scris a regelui Carol, unde a rämas neobservat mai de omul meu de
1ncredere mi-a fost predat mie. E o comunicare intocmitä de rege, dupä Consiliul de
din 1914, pe seama Puterilor Centrale, cu proectul unei De
afezat printre adele familiare secrete, se va face o copie pentru fxcelenfaj
Cancelarul Imperiului, personal.
Wilhelm I [mpiirat] R [ege] "

Documentul, aratä färä putintä de tägadä, adevärata fatä a inte-

grului" rege, cum denumea istoriografia burghezo-mosiereascä dela
noi. Un spion al imperialismului Wilhelmian pi habsburgic, o unealtä in
mina cercurilor imperialiste germane, care a sustinut la capät inte-
resele acestor cercuri unirii Transilvaniei cu România.

moartea lui Carol I, dinastia Hohenzollernilor s'a transformat

unealtä a imperialismului francoanglo-american, pregätind tetra-
rea României rázboi aläturi de Antantä.
Massele muncitoresti luptau pentru pace. Intre 1914-1916 au
nenumärate greve pidemonstratii muncitoresti, pentru revendicäri econo-
mice pi politice Impotriva inträrii in räzboi. Multe din aceste demon-
stratii au fost in sânge de guvernul reactionar al lui Ferdinand,
cum s'a intâmplat, de pild5, la Galati. In legäturä cu aceastä
tovaräsul Gh. Gheorghiu-Dej scrie : Sângeroasa reprimare a demon-

www.dacoromanica.ro
 TRADAREA TRANSILVANIEI DE CATRE CAROL I CAROL II 1437

stratiei dela Galati... departe de a intimida pe revolutionari.

a fost semnalul unor puternice demonstratii de protest..., care au consti-
tuit afirmarea vointei proletariatului de a se manifesta ca o fortá politicä
independentä a se opune räzboiului imperialist, dupä exemplul eroi-
cului proletariat rus"
social-democrati de dreapta, slujind interesele
gheziei, mosierimii române ale imperialistilor sträini,
frâneze avântul de al masselor muncitoresti Impotriva eázboiului
imperialist. Ei au folosit toate manevrele din arsenalul social-sovinismu-
lui al social-pacifismului, sub Curtii si a guver-
nelor cu imperialiste aflate räzboi.
imperialist a insemnat pentru România o catastrof5 natio-
nalá. Trupele române prost au fost nevoite se
triunghiul mortii" din Moldova. Imperialistii apuseni au uitat pro-
misiunile Numai armatele rusesti au venit ajutorul trupelor române.
Cotropitorii germani au supus teritoriile evacuate unui jaf
precedent. In fruntea guvernului de ocupatie Bucuresti, a fost pus
unul din oamenii de tncredere ai fostului rege Carol I, politicianul reac-
tionar, Marghiloman. Acelasi Marghiloman va fi recomandat de Puterile
Centrale regelui Ferdinand, pentru a pacea dezastruoasá dela
Bucuresti-Buftea, o trädare din partea Hohenzollernilor.
Revolutia burghezo-democraticA din Februarie 1917, din Rusia, a
influentat puternic miscarea din tara noasträ,
mai mai largá.
Marea Revolutie din Octombrie a avut un mai puter-
räsunet In rândurile oamenilor muncii. Ea arätase singura cale justä
de iesire din imperialist, de obtinere a a libertätii, prin
transformarea razboiului imperialist, räzboi civil. Muncitorimea din
tara a trecut la manifestatii comune ostasii rosii revolutionari,
din rândurile armatei ruse, Impotriva räzboiului imperialist de soli-
daritate revolutia proletard din Rusia.
Puterile imperialiste aflate in luptä, in contradictiilor adânci
dintre ele, s'au näpustit asupra Tärii Sovietelor. Ferdinand de
Hohenzollern a clevenit instrumentul politicii antisovietice a ambelor tabere
imperialiste. Cu concursul Ferdinand a condus campania de cotropire
a Basarabiei sovietice.
El a continuat linia acestei trädäri. In 1919, desi guvernul Soviele-
maghiare recunoaste dreptul României asupra Transilvaniei,
nand, la ordinul imperialistilor burghezia mosierimea

Gh. Gheorghiu-Dej, El. pentru literaturá politicd, 1952,

ed. a III-a, p. 520.

www.dacoromanica.ro
1438 BUGNARIU L. BANYAI

romn pi maghiarä, cotropeste Ungaria, contribuind la innäbupirea

lutiei proletare maghiare. Atacul rniselesc a sprijinit de conduatorii
Partidului National pi de conduatorii social-dernocrati de dreapta din
Transilvania. Acest atac era pi Impotriva
torimii din tara spre a sugruma lupta pentru unitatea dintre pro-
letariatul maghiar pi rus. Numai prin lupta poporul
român ar fi putut, acel timp, sä-si dobândeascä adevärata sa
independentä pi libertate nationalä, pe calea eliberärii sociale sub jugul
monarhiei pi a dictaturii burghezo-mosieresti.
Anii de dupa Marea Revolutie Socialistä din Octombrie au consti-
tuit o perioadä de avânt revolutionar al miscärii muncitoresti, au
anii aparitiei, cresterii pi cälirii in luptä a pprtidului marxist-leninist al
clasei rnuncitoare din tara noastrá - Partidul Comunist.
Ferdinand de Hohenzollern, agent al reactiunii internationale, instru-
ment pi beneficiar al monopolurilor capitaliste sträine autohtone, trans-
formând tara in de agresiune impotriva Uniunii Sovietice, a
o teroare sälbaticA Impotriva clasei muncitoare a avantgärzii sale.
Guvernele patronate de el au cälcat In picioare aspiratiile de libertate ale
masselor populare au trädat interesele cele mai fundamentale ale po-
porului.
Massele populare, amägite cu promisiuni demagogice In timpul
räzboiului imperialist, pentru a le folosi drept carne de tun, n'au primit
noi ale drepturilor pi libertätilor democratice,
du-se Intr'o mizerie mai neagrä. Regele Ferdinand a sustinut o politicä de
asuprire a minoritätilor nationale In cârdäsie vârfurile reactio-
nare ale acestor minoritäti.
In 1927, se domnia de asuprire pi de trädare a celui de al
doilea Hohenzollern, Ferdinand cel leal".

Dupä trei ani de regentä, a adus pe tronul României, cu con-

cursul monopolurilor capitaliste occidentale, Carol al II-lea. de popor,
compromis de a ajunge rege, faimos prin scandaluri
dare, Carol al II-lea era instrumentul mai potrivit pentru
chierea completä a tärii de cätre mondiali pi pentru planurile
lot criminale de jaf de cotropire.
al monopolurilor capitaliste sträine jefuirea tärii, strâns
legat de industria englezá de armament, personal cu Deterding,
regele petrolului anglo-olandez pi cu alti rechini imperialisti, Carol al
II-lea pi camarila sa au actionat dela inceput ca un pion activ al' burghe-
imperialiste Internationale In pregAtirea pi organizarea räzboiului
antisovietic.

www.dacoromanica.ro
 TRADAREA TRANSILVANIEI DE CATRE CAROL I 91 CAROL II

Tradând interesele tarii, Carol al II-lea a trecut la concesionarea

masivä a bogatiilor ei, sub controlul al monopolu-
rilor sträine.
Ascutirea tot mai a contradictiilor imperialismului exacerba
reactiunea internationalä, accelerând pregätirile pentru deslantuirea unui
antisovietic, pentru introducerea dictaturii deschise pi sangeroase
a vârfurilor celor mai agresive ale capitalului monopolist.
acelor monopoluri americano-engleze care au
sustinut imperialismul german-hitlerist, Carol al II-lea s'a orientat spre
o agresiva, politicä de tradare care a dus la ciuntirea tärii prin
Dictatul dela Viena, ocuparea de trupele hitleriste germane,
instaurarea regimului fascist deschis pi transformarea poporului carne
de tun in razboiul antisovietic
Tot ce era putred pi reactionar a gasit adapost sub aripa ocrotitoare
a lui Carol al II-lea. Vechii politicieni istorici" români, reactionari
state de platä tradarea intereselor poporului, uneltele criminale ale Ges-
tapo-ului - legronarii gogo-cuzistii, baronii grofii unguri iredentisti
din TranSilvania. - toatä aceastä adunätura de epave pi trädätori formau
sprijinul politic al domniei lui Carol al II-lea, care urmärea exploatarea
pi lipsirea de drepturi a poporului muncitor, asuprirea minoritä-
tilor natiónale pi infeudarea tärii monopolurilor internationale.
In timp ce cei mai buni pi mai curajosi ai poporului, comunistii
- adeväratii patrioti, apärätori consecventi ai intereselor vitale ale
poporului pi ai independentei - erau aruncati In temnite, organiza-
fasciste, coloana a V-a a hitlerismului german, erau incurajate
activitatea de subminare de catre rege pi camarila.
Lupta eroica a muncitorimii condusä de Partidul Comunist, care a
culminat prin C.F.R.-istilor din 1933, a constituit pentru un timp
un puternic zägaz in calea fascizarii pi a pregatirilor de
Ceea ce n'au .reu§it sä desävarpeascä guvernele diferitelor particle
grupari burgheze fascizante din cauza Impotrivirii masselor populare
conduse de P.C.R., pi-a asupra sa dictatura regalä in 1938. Dicta-
tura regalä a dus o politica de desarmare economica pi politica a tärii, de
izolare internä a poporului romAn de minoritätile nationale, rezis-
tenta noasträ nationalä fata amenintärilor tot mai grave ale
lismului fascist german. Dictatura regalä a conditiile ocuparii
tarii noastre de catre cotropitorii hitleristi.
Daca In preajma primului razboi mondial Carol I a netezit drumul
lui Wilhelm al II-lea pentru subjugarea tarii noastre, in jurul celui de al
doilea rázboi mondial, un urma acestuia, Carol al II-lea, a
www.dacoromanica.ro
1140 T. BUGNARW L. BANYAI

chiat tara poporul unui alt mai Hitler Regii s'au

schirnbat, dar politica de nationalä a rämas aceeasi.
omului de cash al lui Carol al II-lea, Gigurtu,
nului fascist al dela Viena, sunt revelatoare in aceastä :
Putem afirma realitate de ativa ani noi facem o din ce
in ce mai apropiatä de Axa, a fi putut gasi forma pentru a o
manifesta In mod precis... A trebuit vointa M. S.
ca... aceastä apropiere sä se nicio ezitare"
Forma a acestei manifestari a fost vânzarea Nordului
Transilvaniei, dictatul rasinos dela Viena.
Piedestalul acestei politici 1-au constituit partidele istorice" ale lui
Maniu pi Bratianu, care netezit drumul grupärilor fasciste, au intreti-
nut ura au aprobat politica tradätoare a lui Carol al au
frânat protestut masselor populare Impotriva sfâsierii a Transil-
vaniei prin Dictatul dela Viena.
Singurul partid care a interesele poporului pi a condamnat
demascat continutul antinational al odiosului Dictat dela Viena, a
fost Partidul Comunist.
Prin sentinta imperialismului germano-italian, dela Viena,
rialismul n'a cedat Ungariei numai un teritoriu de circa 45.000
ci a supus jugului strain peste un milion muncitori pi tarani români", -
spune documentul Partidului Comunist intitulat Punctul nostru
de vedere" din 10 Septembrie 1940.
Räpirea Nordului Transilva.niei a stârnit un val puternic de indig-
nare protest randurile poporului muncitor, care a culminat
demonstratii din Cluj, Brasov, Timisoara etc. In fruntea protestului
popular au stat cei mai buni ai clasei muncitoare.
de rege de legionari, Maniu a incercat totul pentru a
Impiedeca adunarile de protest Impotriva Dictatului, dovedindu-se inch
odatä dusman al intereselor vitale ale poporului slug
de o a imperialismului cotropitor german.
Partidul Comunist din care a dictatul rusinos dela
Viena, a indicat pi calea eliberarii Nordului Transilvaniei a
dobândirii independentei nationale a : Trimitem un cuvânt de
Ware scrie documentul de Partid din 10 Septembrie 1940 - munci-
torilor taranilor români predati de imperialismul grofilor
ghiari la luptä units muncitorii taranii maghiari sub
conducerea Partidului Comunist din Ungaria contra regimului de exploa-
tare capitalisto-mosiereasca, reactionar imperialista de acolo. Numai

Universul», Anul al 57-lea, Nr. 218 din 10 August 1940, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 TRADAREA TRANSILVANIEI DE CATRE CAROL I RI CAROL II

prin lupta revolutionarä unitä proletariatul maghiar, muncitorii

täranii români din Ungaria vor dobândi eliberarea nationalä. lar
lupta revolutionar-eliberatoare a proletariatului a täränimii din
nia, sub conducerea Partidului Comunist din revolutia popularä
victorioasä va face posibilä reunirea c.elor 1.000.000 de rnuncitori árani
români, predati imperialismului maghiar, rnuncitor din
nia, liberä...".
de a tronul, de al treilea Hohenzollern a dat o
loviturä miseleascä intereselor nationale ale poporului sanctio-
nând cu dispret de aceste interese, Dictatul dela Viena, dând tara pe
mina imperialismului hitlerist predând puterea dictaturii sângeroase
fasciste legionaro-antonesciene, care a desävârsit transformarea
niei bazä de atac Impotriva Socialismului.
Dictatura legionaro-antonescianá a constituit o nouä fazä, cea mai
rusinoasi, pe drumul trädärii independentei nationale, sub obläduirea
celui din dintre Hohenzollernii din Mihai I a partidelor
istorice" ale lui Maniu Brätianu. Partidul Comunist aräta masselor
populare Teama de avântul miscärii revolutionare populare, teama
de revolutia popularä eliberatoare a poporului muncitor a fäcut burghezia
asazis democraticA, national-täränistä sä sustinä sä parti-
cipe la dela palat, de teamd dictatura regalä imperialistä
de popor, nu va fi stare sä stävileascä avântul miscärii revolutionare a
poporului muncitor, ce se vestea apropiat. In acest scop, mai ales in acest
scop, s'a instaurat cea mai cruntä dictaturä militaro-gardistä a genera-
lului reactionar Antonescu, agent al imperialismului germano-italian"
pe drumul infam al predecesorilor jalnicul al
Hohenzollernilor, Mihai I, a cu proprie familiei sale, din
partea finantei germane, comisioanele trädärii poporului, pentru partici-
parea României in räzboiul antisovietic.
Tara Socialismului victorios a sdrobit fascismul german a eliberat
patria noasträ de sub jugul fascist imperialist. Eliberarea a dat posibi-
litatea poporului nostru muncitor sä-si ia soarta propriile mâini.
Clasele exploatatoare, dusmani de moarte ai libertätii poporului,
grupându-se in jurul lui Mihai I, au din nou atenteze la liber-
tätile poporului la independenta tärii. Palatul a devenit centrul de sub-
minare a cuceririlor democratice, centru de spionaj al puterilor imperia-
liste apusene. Vesnicii vânzAtori ai independentei nationale, spoliatorii
nemilosi ai poporului, mosierimea românä, patronate de ulti-
mul Hohenzollern, au laräsi sä negocieze interesele tärii,
nostru de vedere
www.dacoromanica.ro
- referate - c. 1817
 T. BUGNARIU L. BANYAI

avutiile, neatarnare.a ei. Complotul urzit de reactiune Impotriva

poporului a fost sdrobit de massele populare conduse de Partid.
Autorii vechilor manevre de conducätorii partide-
istorice, organizatorii sângeroaselor bande ale Gärzii lui Mania",
In vârfurile reactionare ale minoritätilor nationale
social-democrati de dreapta, au reaprindä lupta fratricidä
poporul Cumin minoritätile nationale, de a impiedeca
consolidarea unitätii democratice a independentei nationale a Rornâniei
democrate, sperând cä astfel vor putea treacá mai usor la restaurarea
dictaturii
Politica nationalä leninist-stalinistä a Partidului Cornu-
nist, a ridicat massele celor ce muncesc impotriva la
nism, a fäcut ca incercarea acestora sufere un lamentabil esec. Rind pe
dusmanii principali ai poporului au fost sdrobiti de fortele unite ale
muncitoare muncitoare conduse de Partid, isgonind
pe ultimul Hohenzollern, pilonul reactiunii interne agent al imperia-
lismului americano-englez.
dinastiei Hohenzollernilor a pus capät unei de
mai bine de opt decenii a intereselor vitale ale poporului nostru. Amintirea
odiosilor Hohenzollerni ura poporului Impotriva exploatatorilor
asupritorilor de tot soiul, face si lupte pi mai multi fermitate
pentru construirea societätii noi, socialiste, In care nu mai este pentru
regi, bancheri, mosieri, trädätorii ai
Sub conducerea Partidului Muncitoresc sprijinul hotä-
rltor al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din tara noasträ pentru
construirea socialismului, pentru cimentarea unitätii moral-politice a
poporului, pentru frätia poporul roman minoritätile nalionale,
pentru apärarea independentei nationale a R.P.R., promovând adeväratele
interese nationale In spiritul patriotismului socialist pi al internationalis-
mului proletar.

www.dacoromanica.ro
 TRADAREA TRANSILVANIEI DE CATRE CAROL I SI CAROL II

Traducerea integral» a textulul german

[ Sterna familiei Hohenzollern. ] Sinaia, 23/IX 1917
MINISTERUL CASEI REG[ALE]
SECRET
Documentul provine din masa de scris a regelui Carol, unde a
neobservat genie mai de omul meu de Incredere, mi-a fost predat mie. E o
comunicare de rege, Consiliul de din pe seama Puterilor
Centrale, cu proectul unei Români. De asezat printre actele familiare secrete,
daps ce se va face o copie pentru E[xcelenta] S[a] Cancelarul Imperiului, personal.
Wilhelm I[mpArat] R[ege]

MI cu sincerä pArere de rAu, fac comunicarea aceasta, cA In urma unor

de nebiruit, am luat grava de-a renunta la domnie. - In Ro-
mAnia a luat vremea din o atât de amenintAtoare, nu-mi mai
era cu sA iau asupra mea rAspunderea ei, cu atât mai mult cu eu cram profund
de obligatiile ce mi le asumasem. - Manifestatiile neincetate, o presA scump
celor mai mincinoase asupra mersului rAzboiului, au provocat
o agitatie de mare In Intreagk chiar cercurile conducAtoare au fost smulse
de acest curent. ministri, profesorii universitAtilor ai superioare, precum
toate clasele iau numai un singur ochilor : acela de-a pune
mâna Transilvania. mic de oameni cu chibzuitä putinele ziare,
care se Impotrivesc acestui curent amintit sunt infierati ca Ca o ultimA
care am convocat un consiliu de in care am expus deschis situatia am atras
asupra primejdii ce dacA nu se pune acestor uneltiri
periculoase pentru stat ; In am adresat un apel stAruitor cAtre domnii adunati In
jurul meu, ceeace din pAcate a rAmas rezultat, motivându-se cA acest curent puternic
nu mai poate fi stävilit. DupA acestea n'a mai rAmas pentru mine altA cale sA declar
cA nu pot mai departe In fruntea unei care Imi retrage increderea ei. Imi este
greu, de greu sA iau In o astfel de hotärire, Imi dau limpede
seama de unei actiuni necugetate a României. - Mi se la gAndul cA
armata de mine, care In anul trecut m'a urmat cu entuziasm, ar putea sA
sub ochii [tocmai] In directia In care eu sA dau ajutor
nu poate fi - Dar cuvântul meu este mai sfânt ca
eu o rup cu un trecut Intreg, pentru ca numele meu sA nepätat. - Tot ceeace
am creat, intemeiat posedat Intrio veac, depun pe altarul onoarei.
vrea sA mi se ImplineascA o ca tragica mea [destin], armata
[trupa] de conducere sA nu prejudicia In niciun chip victoriile bravilor aliati,
Rog sA ni se acorde mai departe respect, bunAvointA Incredere. -

www.dacoromanica.ro
.

8 A

.
4

i .

I - IV. - Facsimil dupä textul original ti adresa originalä

a documentului din anexä.

www.dacoromanica.ro
 I
*-
11e :

in 1

eri en den
ee er - e e

..lir die

en
Lte ne

e
e e

der i

o nur
in Ziel er
der und
er e'
'ais er

die r
: " wenn
ic-n L

.: i :

i I

www.dacoromanica.ro
 III

r r

. e
eri

in - i

i er '.erz
:

e. i '

der. '

e. -
'u

www.dacoromanica.ro
 Plan

!-.,

CASA M. S. REGELUI

www.dacoromanica.ro
 V

.
c in
iu a pre de in:
corent tn
.
a
.

T a

le a in:
.

e
e eu T

Proiectul manifestului care Carol I intentiona adreseze cu ocazia

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMÂNO-RUSE TN PERIOADA
NEUTRALITÄTII ROMÂNIEI (1914-AUGUST 1916) *
DE

I. GHEORGHIU
CANDIDAT IN $TIINTELE ISTORICE

I. CARACTERUL IMPERIALIST AL PRIMULUI RAZBOI MONDIAL

CONTRADICTIILE FUNDAMENTALE DINTRE GERMANIA I ANGLIA

Räzboiul imperialist din anii 1914-1918 a fost rezultatul inevitabil al

primei etape a crizei generale a sistemului capitalist al economiei mondiale.
criz a fost o urmare a desvoltäril inegale economice pi politice a
capitalismului pi a agravárii la maximum a tuturor contradictiilor proprii
societätii capitaliste. Capitalismul a dus totdeauna räzboaie pentru jefuirea
teritoriilor sträine, gdapararea coloniilor pi piefelor de desfacere pentru
cresterea profiturilor capItaliptilar.
Räzboaiele inevitabile mai ales dupä ce, la veaculul
al XIX-lea pi la inceputul celui de al XX-lea, capitalismul s'a transformat
definitiv imperialism, mai pi ultima treaptä a desvoltärii sale
In conditiile imperialismului, conducerea 'a intregii vieti eco-
nomice pi politice din capitaliste e concentratä in bäncilor
mari ale monopolurilor. Capitalul financiar devine stäpânul statelor capi-
taliste. Desvoltarea economic este extrem de inegalä. V. I. Lenin
a descoperit pentru prima legea desvoltärii inegale a capitalismului in
epoca imperialismului.
Conform acestei lgi, intreprinderile, trusturile, diferite ramuri indu-
striale si diferite täri nu se uniform, respectandu-se o
* Fragment lucrare In curs de pregätire. prezentat la Sesiunea Ilegal a
Sect. de Istorice, Filosofice Economico-Juridice din 21-24 Decembrie 1953.
Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice,
Ed. P.M.R., 1952, ed. a IN-a p. 223

www.dacoromanica.ro
1446 I.

ordine care un trust, o ramurä industrialä sau sä fie

totdeauna in frunte, celelalte trusturi sä succesiv in
- ci in s'alturi, inregistrandu-se intreruperi in desvoltarea unor
pi salturi in desvoltarea altor täri.
Arializand cauzele räzboaielor mondiale contemporane tärile
perialiste, I. V. Stalin Marziptii au in repetate rânduri
sistemul economic capitalist mondial confine elemente ale unei crize
generale pi ale unor ciocniri armate si cá din cauzä in epoca noasträ
desvoltarea capitalismului mondial are nu sub forma unei inaintäri line
pi egale, ci trecând prin crize pi prin catastrofele räzboaielor. Inegalitatea
desvoltärii färilor capitaliste duce de obicei, cu timpul, la o puternicá
cinare a echilibrului in sânul sistemului capitalist mondial, iar grupul
capitaliste se considerä mai pufin asigurat materii prime pi piefe
de desfacere incearcä de obicei sä schimbe reimpartá sfere de
influentä" in favoarea sa, recurgänd la forta armatä. In consecinfá, lumea
capitalistä se scindeazA in douä tabere dusmane, intre ee izbucneste
räzboiul"
Räzboiul imperialist a fost o consecintä desvoltdrir inegale a
capitaliste, a echilibrului dintre puterile principale, a faptului cá
imperialistilor le-a fost necesarä o reimpärtire a lumii.
In preajma primului räzboi mondial a survenit o schimbare bruscá in
raportul economice, politice pi militare ale puterilor imperialiste. In
virtutea legii desvoltärii a lor capitaliste, Germania nu numai cá
a ajuns din urmä sub raport economic, timp relativ scurt, Anglia pi
alte din dar le-a intrecut. A 'apärut o nouä fiarä de
imperialistä, o fiarä anume imperilalismul german care a
ziat la lumii pi a revendicat reirnpärtirea acesteia in favoarea sa.
Imperialismul german, pretendent la hegemonia mondialä, s'a lovit in primul
de Anglia imperialistä.
Incá dela sfärsitul secolului al XIX-lea si mai ales la inceputul seco-
lului al XX-lea, contradicfia imperialistä principalä in Europa a devenit
contradictia dintre Anglia pi Gerniania. In jurul acestei contradictii princi-
pale gravitau, in diferite celelalte contradictii dintre
Franta si Germania, Rusia pi Austro-Ungaria etc.
In conditiile capitalismului monopolist -a cärui lege fundamentald
este asigurarea profitului capitalist maxim prin expldatarea populafiei
respective, prin aservirea popoarelor din celelalte täri pi in prin räz-
boaie pi economiei nationale - contradictide dintre Anglia pi
tI. V. Stalin, Cuvântare rostitá la adunarea electoralä a alegätorilor din
scriptia electoralä Stalin" din Moscova la 9 Februarie 1946. Cuvântäri rostite
la adunärile eleotorale...", Ed. P.M.R., 1952, p. 13.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI

Germania sä ducä inevitabil la räzboi. Concurenta

englezi germani pe piata devine tot mai
nu e de mirare - V. I. Lenin - cä in ambele capita-
considerä un Anglia Germania e inevitabil, iar
reprezentantii diet militartste dinteo parte din il con-
chiar oportun" 1
In preajma primului rázboi mondial in Angliei erau concen-
tnate uriase posesiuni coloniale. Anglia nu avea de st le cedeze de
buná voie Gerinaniei. Ea a acaparat un teritoriu colonial de o de
ori mai mare deck teritoriul metropolei. englez reveneau zece sclavi
coloniali". de aceasta, Anglia pdtrundea in toate colturile lumii
märfurile ei industriale, toate celelalte
Intre timp in 1871, s'a ridicat o putere capitalistd ce se des-
volta mult mai repede Anglia. putere era Germania.
V. I. Lenin a arätat desvoltarea a capitalismului in Ger-
mania era de fapt desvoltarea unei tinere viguroase Hare de care a
apärut printre puterile europene le-a spus : Ati Olanda, ati sdrobit
Franta, ati acaparat o a globului - binevoiti ne dati partea ce
ni se cuvine"
V. Lenin de repetate ori cä inevitabilitatea
boiului mondial imperialist din 1914-1918 era determinatä in primul
de contradictiile de
arena - dintre adwrsarii
Germania pi Anglia.
ch rázboiul imperialist este rázboiul ce se dä
principali pe

cele mai
pi mai bogate bänci din Anglia pi Germania ca un fir rosu
lucrdrile lui V. I. Lenin in care e analizatä originea primului räzboi
mondial.
Lenin numea adeseori Germania Anglia principalele cele mai
puternice fiare de imperialiste", cdpeteniile a bande de
etc.
AnalizAnd cauzele ce au provocat rázboiul mondial, Lenin scria: Acest
a fost provocat in mod inevitabil prin desvoltarea marelui capitalism
de proportii uriase, special 'a acelui bancar, care 'a fäcut ca vreo patru
din Berlin si cinci sau sase bänci din Londra sä domine
lume, st acapareze toate mijloacele, st sprijine politica financiard prin
forta pi in se ciocneascd inctierare cuin
nu s'a mai väzut, deoarece nu mai au ce cotropi. Ori unul, ori celälalt tre-
bue renunte la coloniile sale. Chestiuni ca acestea nu se in lumea
capitalistilor prin buna intelegere. Ele nu se 8

V. I. Lenin, Opere, ed. a 4-a rusä, 15, p. 187.

2 Ibidem. 24, p. 368-369.
3 Ibidem, p. 373.

www.dacoromanica.ro
 1. UHEORGHIU

Räzboiul 1-au inceput fiarele de din Anglia Germania, care se

stinghereau una pe elta in desvoltarea
,,Räzboiul trebuia sä care din grupele de state mari -
englez sau german aibä posibilitatea dreptul de a präda, sugruma,
pe - a arätat V. I. Lenin
contradictie principalä in economia mondialá pentru
coloniilor pietelor, ce s'a dat in primul Anglia pi
Germania, a predominat la Inceputul secolului al XX-lea in toate relatiile
internationale pi a avut un rol aproape determinant isbucnirea pi desfá-
urarea räzboiului mondial.
Se
tuturor celortalte
-
scria I. V. Stalin - cá nu de mult Anglia päsea in fruntea
state imperiAliste. Se de asemenea ulterior, Ger-
a inceput sä interact Anglia, revendicandu-si loc sub soare"
socoteala altor in primul rind pe.socoteala Angliei. Se plie cá ráz-
boiul imperialist 1914-1918 a izbucnit tocmai in aceastä im-
prejurare" 2
Capitalismului i-au trebuit decenii pentru a pregáti rázboiul imperialist
din 1914-1918. Pericada care a precedat räzboiul din 1914-1918 se carac-
printeo luptä imperialistä desántatä, neintreruptá.
Aceastä luptä se intetea an cu an, in amploare pi impingea omeni-
rea spre un cataclism mondial.
Incá din epoca de formare a capitalismului monopolist, era pe
terminate pentru lumii principalele puteri imperialiote
incepea lupta pentru in Europa s'a cristalizat un
tem de uniuni militare, politice opuse ; de o parte in centrul Europei, a luat
fiintä Triple din Germania, Austro-Ungaria Italia
(c,are mai a grupare), pe de parte
inter Rusia pi Franta (1891-1893).
priveste Anglia, aceastá tará - sprijinindu-se pe puternicul ei
periu flota ei militará, puternicA pi de prim rang - a
dus vrerne indelungatä politica ei traditionalá a echilibrului pi proceda dupä
prinoipiul splendida izolare". Credincioas5 politicii ei vechi divide et
pera" (imparte pi Anglia incerca fel chip sä asmutá pu-
europene unele impotriva celorlalte prefera totdeauna un räzboi dus
osti
pe arena luptei mondiale a de pradi
imperialistä gerrnaa irnperialismul englez a pornit cu pe fägasul
desläntuirii unui european pi a si pregäteascä injghebarea
unui bloc compus din statele ostile Germaniei. Apropierea de Franta a

V. Lenin, Opere, ed. a 4-a rusä, 31, P. 192.

2 1. Opere, Ed. 7, p. 252.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII

constituit o importantä in politica externä a Angliei. La

apropiere a contribuit contradictiilor imperialiste franco-germane,
legate de lupta pentru impártirea Marocului, pentru de investire
capitalului in tärile baleanice Turcia.
Acordul Mtre Anglia pi Franta in Aprilie 1904 privire la
impärtirea sferelor de influentä in Africa a fost un pas pentru
apropierea Punctul cel important al acestei conventii
era libertatea de actiune in Egipt - pentru Anglia, pi in Maroc - pentru
Franta. Asa a luat fiintä Intelegerea cordialá" - Antanta anglo-francezá.
Infrangerea Rusiel tariste in räzboiul Japonia a inaugurat o nouä
in relatiile internationale. Tinând seama de faptul in acea
Rusia släbitä nu putea fi un adversar serios al Angliei in Asia pi
Extremul Orient, imperialismul englez a inceput caute o apropiere de
imperialismul militaro-feudal rus pentru viitoarele de-
cisive cu Germania. In acest scop, in 1907, Anglia a Rusia o
conventie privire la de influentá in Iran, precurn
privire 19 Afganistan pi Tibet.
Asa s'a creat, in opozitie Tripla Aliantä, a doua coalitie importanta
de puteri imperialiste anume Tripla Intelegere sau Antantä.
In felul acesta, la inceputul secolului al XX-lea lumea a fost scindald
in doua dusmane. ciocnire Intre lagäre a devenit
inevitabilä. Nu s'a
Se cá in ultimii ani
Anglia cit pi Germania se
-
numai timpul vor incepe
V. I. Lenin in Aprilie 1911 - atât
extrem de intens. Concurenta acestor
tiri pe piata se tot mai mult. ciocnire armatá se apro-
pie din in ce mai amenintátoare. Presa din ambele
täri massele populare milioane pi milioane de 'articole incen-
care instigä impotriva inamicului", sunt de lamentári
vire la pericolul iminent al invaziei germane" sau agresiunii engleze", pi
vocifereazä despre necesitatea unei intense"
Fiind mai bine pregAtitä de rázboi, Germania, care credea
o ambiantä politieä extrem de favorabilá, era pentru inceperea imediatä a
rázboiului. In 1913, Reichstagul a aprobat alocarea unei sume colo-
sale pentru acoperirea cheltuielilor de räzboi pi márirea efectivului armatei.
Drept räspuns, parlamentul francez 'a votat imediat legea prin care serviciul
militar era prelungit dela la Franta a cerut Rusiei sä-si spo-
reascä efectivul armatei, sä reducä termenul preväzut pentru mobilizarea ei
pi sä mai repede actiuni militare In directia din care poate da
Germaniei lovitura principalä. In scop, comandamentul francez a
cerut in mod categoric intensificarea constructiilor de ordin strategic,

V. I. Lenin, Opere, ed. a y. 17, p. 145.

www.dacoromanica.ro
 UHEORGH

burghezia francezä subscria bucuros imprumuturi pentru construirea cäilor

ferate strategice.
Etapele principale pe drumul ce ducea spre räzboiul mondial din 1914-
au : criza din Agadir din 1911, italo-turc pi räzboaiele
balcanice din 1942-1913, care au la maximum situatia internatio-
In aceste sä inceap5 Germania a folosit
ca pretexf atentatul dela Sarajevo. La 31 a mobilizarea gene-
ralä a armatei austroungare. In aceeasi zi in Rusia s'a decretat mobili-
zarea generalä. Germania profitat de acest prilej pentru 'a declara la 1
August räzboi La 3 August Germania a declarat rgzboi Frantei,
la 4 August, Angha a deciarat rázboi Germaniei. In felul au fost
antrenate in tärile ambelor coalitii dusmane.
Guvernele imperialiste aruncat popoarele fratricid,
pentru a rezolva chestiunea cine pi in ce sä domjne 'asupra lumii
tregi, oprime popoarele mici, asigure venituri
de pe urma capitalului bancar care a ferecat lumea in lanturile
influentei sale I.
V. I. Lenin L V. Stalin arätat in repetate rânduri cä räzboiul din
1914 a fost un rázboi dus pentru lumli a sferelor de influenti,
acest räzboi era pregätit de de toate statele imperialiste pi de aceea
vina declanpäril räzboiului o poartä din toate
Insä acest rázboi a fost, in special, pregátit pe de o parte du Ger-
mania si Austria, pe de altá parte de Franta Anglia
Rusia, care depindea de acestea din urmä"
Primul räzboi mondial a fost, din ambele pärti, un räzboi imperialist,
nedrept, care continua prin mijloace violente politica de cotropire a statelor
beligerante ; aceste state urmäreau cucerirea unor noi debuseuri sau surse
de materie prim", sferelor de influentd, acapararea de noi colonii
aservirea a noi popoare.
V. I. Lenin a arätat cd burghezia germanä pi anglo-fran-
cezá duc räzboiul pentru a präda .sträine, a subjuga popoarele tnici,
a domina sub raport financiar lumea, coloniile.
Pentru justificarea acestui imperialist nu poate fi invocat un
pretext, de cu privire la apärarea intereselor poporului. De
aceea Partidul Bolsevic a luptat ferm pi consecvent impotriva social-
sovinistilor cM a care promovau politica burghezä de
a burgheziei pi a patriei burgheze. cum 'a spus V. I. Lenin, frazele des-
pre patriei, despre respingerea invaziei dusrnane, despre räzboiul
V. I. Lenin, ed. a 4-a rusä, 24, p. 366.
2 Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bo1sevic) al Uniunii Sovietice.
Ed. P.M.R., 1952, ed. a 3-a revázutä, p. 224.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII

de apOnare etc., nu sunt destinate pentru inducerea in eroare

porului.
Lenin a dovedit cá razboiul nu este decit continuarea prin alte me-
tode a politicii, in primul a politicii interne a statului, de aceea
räzboiul nu poate avea un alt caracter decât acela pe care l-a avut poli-
tica dusä in respectiv. Dacä politica statului respectiv
eo de oprimare a rnasselor tOrii, o politici de cotropire
o politici de dusmänie fatä de celelalte popoare, atunci rkboiul
la care duce o asemenea politici e un rOzboi nedrept.
i in ceea ce acest a avut un caracter impe-
rialist. Dupá cum se räzboiul exprima setea si dorinta burgheziei
a de a acapara noi teritorii, de präda noi popoare.
Statutul colonial aplicat regiunilor anexate României primul
räzboi mondial a ilustrat mai târziu politica imperialista care a cauzat
intrarea Rominiei rázboi.
Cáci dovada adevaratului caracter social, sau mai exact : a adevära-
tului caracter de clasä al unui räzboi, rezida, birreinteles, nu in istoria
diplomaticä a räzboiului, ci in analiza situatiei obiective a claselor condu-
cätoare din toate statele beligerante. Pentru a infOtisa aceastä situatie
obiectivd, trebue luate nu pilde pi nu date rOzlete find enorma
complexitate a fenomenelor sociale, intotdeauna
pilde sau date pentru confirmarea oricärei teze), ci neapärat tota-
litatea datelor privitoare la bazele economice a tuturor statelor beli-
gerante pi a intregii lumi" '.
In zadar varfurile conducatoare ale burgheziei mosierimii 'au
cercat sä demonstreze intrarea României In räzboiul imperialist era
legatä de apärarea intereselor nationale ale de dorinfa de a-i elibera
pe asuprifi de monarhia austro-ungara.
In realitate, oligarhiei române nu-i päsa deloc de Românii
väneni impingea spre räzboiul imperialist numai pentru a aca-
para in mod fraudulas acea parte a präzii pe care i-o oferea räzboiul.
Referindu-se la politica externä a statelor mici din Balcani etc.,
V. I. Lenin a burghezia acestor state cautä sä incheie tranzactii
una din puterile imperialiste rivale, in interesul realizarii scopurilor
sale talhäresti"
Pe massele largi populare, muncitorii pi (Mani
reau cu multä ingrijorare rázboiului imperialist, care numai
bine nu putea sä le aducä, cercurile conducätoare ale burgheziei

1 I. Lenin, Opere, ed. P.M.R., p. 186.

2 Ibidem, p. 143.

www.dacoromanica.ro
1452 I.

rimii erau perfect de toate 'avantajele pe care le razboiul

profitau puteau de .ele.
Totodat5, trebue mentionat In atragerea României in rázboi un rol
important 1-au avut puterile imperialiste ale Antantei, care acordau bucuros
României imprumuturi exercitau ei o puternicä pe cale
diplomaticä. Dependentä fatä de capitalul str5in, intrat
boiul imperialist la instigarea directá a burgheziei engleze franceze.
II. REGIMUL BURGHEZO-MOSIERESC DIN ROMANIA PRIMUL
RAZBOI MONDIAL
PARTIDELOR POLITICE FATA DE RAZBOI
JOCUL DUBLU AL GUVERNULUI ROMAN FATA DE PUTERILE BEL1GERANTE
a räzboiul, cercurile guvernante sperau
in urma rkboiului mai multe profituri pentru ele, a renunta Snub
la avantajele anterior. A primi totul a nu ceda nimic din ceea
ce posezi - Patä care era principiul" claselor guvernante din
Primul ministru al României, Brätianu, a formulat urmätoarea
: Romania trebue sä caute in genere sä-si realizeze idealul national
proportii mai mari" 1 Pe a stat burghezia pi boierimea
in cursul negocierilor de doi ani cu Antanta.
Primul ministru Brätianu, se deosebea de colegii sti din
puteri numai prin proportiile mai reduse ale pretentiilor sale pi ale
vicleniei in actiuni. In declansat, guvernul era nevoit
se ghideze" vointa celor puternici pi dintre interesele
pentru a smulge din pradä o mai mare pi mai grasa.
Boierimea pi burghezia românä n5zuiau sá creeze Romania Mare"
dar ele singure nu puteau nici unul din vastele planuri agresive.
In politica mondialä, nu avea o insemnätate de sine
toare pi era subordonat5 influentei unui grup sau altul al
statelor europene care aveau interese in Peninsula Balcanica.
Faptul a intrat in orchestra statelor europene dreptul
de stat de importantá secundará a determinat politica ei externa - politica
de expectativa, pentru a miza pe mai puternic. Aceastä politica s'a
nifestat in mod pronuntat In timpul primului mondial.
Când a isbucnit räzboiul, majoritatea dominante române nu
s'a decis sä imediat operatiile militare. Cercurile guvernante din
râvneau cucerirea Transilvaniei pi acapararea Basarabiei, fapt
care ar fi provocat o ciocnire intre Austro-Ungaria pi Rusia. De
aceea, din aceste posibilitäti, trebuia aleasä cea mai a
cärei realizare implica riscul mai
Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokumentt tarskovo i vremenovo
novo pravitelstva, VI, partea I, Nr. 205.

www.dacoromanica.ro
 RELATHLE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATH ROMANIEI 1453

In fata cercurilor guvernante se puneau diferite probleme ca de

pildt cui sä se alien Romania ? Care e momentul mai prielnic pentru
intrarea ?
Pentru a fixa Rom.âniei in räzboi, la 3 August 1914 Bucu-
s'a convocat Consiliul de prezidat de regele României
Carol
La Consiliu, inalart de membrii guvernului frunte cu L Brätianu,
au participat reprezentantti Senatuiui pi deputatilor pi reprezen.
tantit opozitiei- Carp, A. Marghiloman, Tache Rosetti altii.
La Consiliului, regele Carol I s'a categoric pentru parti-
ciparea României räzboi de Puterile Centrale.
Legat de acestea din urmä prin Conventia din 1883, regele era con-
vins cá nu numai obligatiile ce decurgeau din conventie, dar pi
interesele burgheziei pi mosierimii române dictau indeplinirea prevederilor
pi ei räzboi aláturi de Austro-Ungaria Germania.
El era convins de superioritatea militará a Germaniei pi socotea cá ajutorul
pe vor d,a trupele rornâne arrnatelor Puterilor Centrale vor aduce
României un spor al teritoriului.
Pe rege nu sentient deck unul din fruntasii partidului con-
servator, reactionarul inveterat Carp. El a declarat ch trebue st
imediat in räzboi, cá germanismul trebue ajutat sä distrugá
Românii transilväneni intereseazá prea putin. manifestat
ei oare dorinta de a ne fi ? Regele a vorbit cum i-a dictat datoria
si onoarea si noi trebue sä-1
In cuvântama sa, Marghiloman, asociindu-se opiniei regelui pi spu-
selor lui Carp, a exprimat totusi temerea participarea României la
aläturi de Austria va duce la intärirea Bulgariei, adicä la pierderea de
care România a pozitiilor ei Balcani De aceea, Impotrivindu-se cate-
goric in alkuri de Rusia, el s'a pronuntat pentru o neutra-
Mate temporarg.
Tache care mai tkziu a fost pentru interventia Româniel de
partea Antantei, luând cuväntul la Consiliul de declarat de
acord cu Marghiloman. Brätianu a formulat o propunere extrem de vagä
trebue sä ne inarmäm, sä preetim opinia publicá pi sä nu ne
neutri, ci sä cä suntem gata sä ne apárám frontierele"

A se vedea Cartea Rosie Austro-Ungarä. Documente diplomatice privitoare la

relatiunile dintre Austro-Ungarla Romania (22 lulie 1914-27 August 1916). Doc. Nr. 7.
2 Marghiloman. Note Politice, Bucuresti, 1927, 1, 231.-232,
Trebue mentionat cercurile guvernante din nu voiau sä cedeze
cleric din avantajele obtinute In 1913 In special, nu doreau admitä o
Bulgariei färä a primi un spor teritorial echivalent, expliand aceasta prin dorinta de
a mentine echilibrul stabilit Balcani urma celui de al doilea räzboi balcanic.
4 A. Marghiloman, op. cit. p.
www.dacoromanica.ro
1454

Ceilalti participanti la pedinti n'au sä se pronunte pentru una

sau alta din pärtile beligerante. Este demn de remarcat faptul cä acordul
incheiat si Puterile Centrale in 1883 pierdut
semnifioatia a isbucnit räzboiul mondial. In primul acordul nu
era semnat deck de rege un singur ministru,
aprobarea parlamentului, in felul acesta un 'act personal al regelui
care angaja pe monarhul färä a include tara obligatiile asu-
mate. In al doilea alianta dintre Puterile Centrale avea
tin caracter defensiv. Prin urmare, nu era obligatä sä participe.
In al treilea rind, refuzul Italiei de a lupta de partea Puterilor Centrale
elibera de obligatit. La Consiliului s'a dat citire
telegramei atunci din partea guvernului italian in care aräta
ci acesta rämâne neutru, sä lupte de partea Puterilor Centrale.
Ambasadorul Italiei la Bucuresti, Fasciotti, a declarat cá situatia
este identicä cu acea a Italiei" cá nici una din aceste
n'are niciun motiv sä intre räzboi aläturi de Austria, nici Roma
nici n'au fost prealabil despre ultimatum"
Consiliul a intensificarea mäsurilor militare necesare apärärii
frontierelor României
In felul acesta ca si Italia, in ciuda acordului de
Austro-Ungaria pi Germania, a sä nu intre in rázboi
de partea aliatilor sii si 'a obtinut dela aceptia recunoapterea faptului
neutralitatea pe care a declarat-o nu e in contrazicere obligatiile ce
decurg din acordurile
Pentru a nu strica bunele Puterile Centrale, guvernul
'a intensifice mäsurile militare necesare apArárii frontie-
relor Romaniei. Brätianu a explicat ambasadorului Austriei si al Germa-
niei militare prezintá un avantaj pentru Austro-Ungaria deoa-
rece frontierele ei vor fi apárate pe o intindere de sute de kilometri
Pretentiile teritoriale ale privire la Transilvania au
cauzat o agravare 'a contradictiilor cu Austro-Ungaria. Tisza, premierul
ungar, a declarat ci nici nu poate fi vorba de o renuntare de voie
la un teritoriu ungar pi ci maghiarii vor trage in oricine va incerca sä-si
fie numai un metru din teritoriul tärii"-4.
In aceste imprejurári era aproape interventia de
partea Austro-German. Ins* socotea, scurt timp dupi

I O. Czernin, V dni mirovoi voint. Memuart. Moscova-Petersburg 1923, p. 28.

2 A se vedea Cartea Ro§ie Austro-Ungarg. Documente diplomatice privitoare la
relatiunile dintre Austro-Ungaria (22 lie 1914-27 August 1916).
Nr. 4 7.
3 Die deutschen Dokumente, IV, Nr. 811.
O. Czernin, op. cit., p. 28.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII 1455

incidentul dela Sarajevo, cá mornentul de fata este in genere extrem de ne-

favorabil, deoarece aprcape cä am pierdut a gäsi pe
pentru a o
Pe de parte, intrarea 'imediatá In razboi a României de
Puterile Antantei era de asemenea imposibila din motive diplomatice
militare.
Dupá cum se ptie, la 30 lulie 1914 Sazonov a telegrafiat ambasado-
rului rus din Bucurepti Poklevschi sä declare lui Batianu guvernul rus
e dispus sä sprijine alipirea Transilvaniei la Romania, daca
va intra In razboi impotriva Austriei Perspectiva era foarte ispititoare
nu se putea realiza in cazul Antanta va fi invingátoare. In
1914, la inceputul räzboiului, nimeni nu putea pti de partea
cui va fi victoria.
Inafara de aceasta Carol I, regele Romanivi, legat de blocul austro-
german, nu permitea guvernului roman intre in razboi impotriva
Austriei.
In sfârsit, pozifia nesigura a Bulgariei frica unui atac din spate
din partea acestei tari paraliza activitatea politica a României pi ea nu
s'a putut decide dinteodata sa actioneze, temandu-se de o loviturá din
partea Bulgariei.
De remaroat Antanta s'ar fi putut folosi de pi Grecia
mult mai de vreme dacä Bulgaria ar fi trecut de partea ei sau dacá An-
tanta ar fiputut garanta Greciei Bulgaria va neu-
trä. Pozitia - scria Czernin- depinde integral de conduita
gariei. Problema bulgará stä centrul pi toate
durile regelui, guvernului oamenilor
Pe de parte, Romania, care era cat se poate de interesata in navi-
gatia libera pe Marea Neagrá se temea de guvernul tarist care intentiona
sä pond stdpanire pe Stramtori.
Fäcând Englezilor si Francezilor, ziarul L'Indépendance rou-
maine" scria in 1915 Nici un spor de teritoriu nu poate compensa pier-
derea pe care ar suferi-o Romania daca s'ar libertatea
in Stramtori. Aceasta s'ar putea dacä Constantinopolul ar trece
in puternicei
din 14 Aprilie 1915 ziarul Bukarester Tageblatt"
relatat, dupä a comunicat Manchester Guardian" din Londra par-
Oesterreich-Ungarns Aussenpolitik von der Bosnischen Krise, 1908 bis zum
Krtegsausbruch VIII, Nr. 9978
2 A se vedea : Tarskaia Rosia voine, Moscova, 1925, p. 148, precum
Arhiv", 1922, IV, p. 55.
Oesterreich-Ungarns Aussenpolitik, VIII, Nr. p. 628.
M. Pavlovici, Ruminia sovremenom. mejdunarodnom konflikte, V jurnale Leto-
pis", Decembrie 1915, p. 237.

www.dacoromanica.ro
1456 I. GHEORGHIU

tidul liberal, actualmente la putere, considerä problema intregirii neamului

acapararea Transilvaniei si Bucovinel corespunzatoare intereselor
Romaniei, dar nu este interesul ei exclusiv pi principal. eful partidulut
liberal e de pärere c stpanirea Gurilor Dunärii pi asigurarea navigatiei
libere pe Marea Neagr pi Dardanele sunt de o mie de ori mai
portante" k
In aceste conditii clasele stapanitoa,re din nu s'au decis sä
intre imediat in de partea Rusiei. Guvernul pi-a
sa-si precizeze pozitia când imprejurärile vor fi favorabile.
Pozitia cercurilor imperialiste din Romania se reduce la urmätoarea
e un stat mic mijloace putine pi, din punct de vedere
economic, dependent de capitalul al ambelor grupári beligerante.
Inconjuratä de vecini care nu-i sunt binevoitori, ea nu putea risca intre
chiar dela intr'un räzboi al nu se putea prevedea. Ro-
trebuia astepte pi sä prefere gruparea care va fi mai sigurä de
victorie si va avantaje mai mari.
Astfel, aceastä neutralitate era relativa, provizorie pi limitatä de anu-
mite Intr'un cuvânt gceasta era o neutralitate de expectativä a
pi desnodamânt in functie de imprejuräri.
Care au fost imprejurärile care au determinat mai pozitia
României ? rázboiului a scos la ivealä aceste imprejuräri
legate de succesele de statele beligerante in rázboi, de
crepterea influentei economice exercitate de Antantä asupra României.
de o parte se ducea o luptä intro Puterile Centrale
pentru a silt se aläture uneia din gruparile beligerantt in
care scop puterile beligerante recurgeau toate mijloacele, cu
promisiuni pi imprumuturi si la ; pe de altä parte,
erau interesele personale ale claselor din interese
care nu puteau fi satisfacute prin intrarea in rázboi de partea ace-
lora care mai pi erau mai siguri de victorie.
decursul razboiului imperialist, in
s'au conturat douä curente unul tinea Antantei, iar celálalt -
Puterile Centrale.
Conservatorii-democrati condusi de Tache lonescu, gruparea conser-
a acolitilor lui N. Filipescu pi Delavrancea, gruparea nationalistilor
V. Lucaci, N. lorga, O. Goga mai o parte din partidul liberal
grupatä in jurul lui Lahovari, legati prin interese materiale burghezia
anglo-francezä militau pentru Antantä.
Printre aceptia erau reprezentantil mosierilor reprezen-
pi intelectualitatii. El dispuneau de numeroase organe de

1 Bukarester Tageblatt", 14 Aprilie 1915.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE TN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1457

presä ca de Epoca", La Roumanie", Neamul Romanesc", Uni-

Adevärul" etc. Antantofilii reprezentau in genere un partid
greutatel.
Acei care se pronuntau pentru o interventie de partea Antantei in
scopul infäptuirii propriilor planuri (tintind obtinä din partea
tro-Ungariei regiunile industriale din Transilvania Banat,
inláturarea capitalului german din industria capitalu-
rilor, fabricilor si uzinelor din ce apartineau Germaniei Austro-
Ungariei) exercitau o puternicä presiune asupra guvernului
cereau acceptarea neintarziatá a propunerilor Antantei. Ei invocau pers-
pectivele Unirii" prin Transilvaniei, ce nu se putea rea-
liza deck prin infrangerea monarhiei Habsburgilor.
situatia nefavorabilá Puterilor Centrale frontul din
in lui Septembrie 1914, partizanii Antantei pretindeau
a venit momentul se dea luvitura gratie" Austro-Ungariei.
cá vor la impártirea monarhiei", partizanii unei interventii
Irnpôtriva Austro-Ungariei au pornit o propagandä puternicä in presi
la meetinguri lansând lozinca : Vrem Ardealul".
La lui Septembrie 1914 situatia era extrem de critic/ Se
vorbea despre convocarea Consiliului de Coroanä pentru declararea riz-
boiului. Lucrurile au mers acolo opozitia cerea abdicarea
pe care-I considera ca singura piedecá pentru intrarea rázboi
impotriva Puterilor Centrale
In cu sosirea la la sfarsitul lui Februari.e 1915,
a generalului francez Pau (trimis de guvernul francez in Rusia care
s'a oprit in pentru a gräbi intrarea ei in rázboi) au avut
uriase manifestatii francofile organizate de antantofili. Tache lonescu
Filipescu au in repetate rânduri cá nu se vor da in Mori
pentru ajunge scopul, nici chiar dela lupte de stradá. Faptul cá
Mai 1915 Italia a declarat rázboi Austro-Ungariei a mai mult
politica militará a partizanilor Antantei. La Bucuresti s'au constituit
: Actiunea nationalä", Actiunea patrioticä", care,
celelalte cultural-nationale au organizat vaste actiuni
politice militând pentru intrarea neintarziatá a României in rázboi de
partea Intelegerii Quadripartite. Sub egida acestor ocietáti nationaliste
au avut numeroase adunári la Bucuresti in orasele principale ale
La aceste adunári au participat mosieri dorind
opinia publicá de partea
I Se cä in perioada guvernului partidul liberal dispunea
On parlament de 80% mandate senat de 70% mandate, adicä de majoritatea covar-
itoare de voturi.
2 Cartea Rosie Austro-Ungarä. Documente diplomatice privitoare la
dintre Austro-Ungaria (22 1914-27 August 1916). Doc. Nr. 14.
92 - referate - c. 1817www.dacoromanica.ro
1458 I. UHEORGHIU

Pentru a-pi ajunge scopurile egoiste, partizanii Antantei, mituiti

banii francezi pi englezi, se stráduiau impingi pret pi
repede in räzboiul sangeros.
Majoritatea conservatorilor (Marghiloman, T. Maiorescu, T. Rosetti,
P. Carp, Anion, Nenitescu) mai ales latifundiari, in frunte
regele, interese comune cu capitalismul german pi realizand prof i-
turi din comertul cu Germania, se pronuntau Dentru politica de
tralitate de bune relatii Puterile Centrale. Ei dispuneau de ziare ca :
Steagul", Ziva", Seara", Moldova", Minerva", Dreptatea". Find
putin numerosi, conservatorii nu aveau greutate. Näzuind sä acapareze
Basarabia, germanofilii puneau in circulatie svonuri despre invincibilitatea
Germaniei. spusele alipirea Ardealului se putea realiza pe baza
lozincii unei Austrii mari" impotriva Rusiei.
Pentru a realiza anexarea Transilvaniei, trebuia intre in
Confederatia sub egida Casti Habsburgilor - sustineau ei.
Germanofilii nu se jenau mijloc de luptä. Find
adeseori mituiti mari sume de bani de care Puterile Centrale, ei nu
faceau un secret din legAturile misiunile germane pi agentii ace-
stora, ci desfäsurau prin toate mijloacele o puternia propagandá pentru a
guvernul sä intre in räzboi de partea Rusiei. Confuzia pi furia
germanofililor erau de nedescris rind trupele rusepti au trecut granita
din spre partea de Nord a Moldovei. Zugrävind in mod demagogic
decäderea economiei nationale a Romaniei, germanofilii chemau toate par-
tidele sä se pentru a lupta guvernului pi a forma ime-
diat un cabinet national".
Conformandu-se hotäririi luate la adunarea leaderilor partidului con-
servator, Marghiloman a insärcinat chiar pe profesorul fost minis-
tru al instructiunii publice in cabinetul lui Titu Maiorescu, sä compunä
un manifest antiguvernamental
Insä ulterioar5 a evenimentelor a zädärnicit acest plan
al germanofililor.
guvernul al lui Brätianu, acesta, desi s'a pro-
mereu, incepind din 1915, impotriva unei interventii de partea Austro-
Ungariei, considera totusi cä n'a sosit momentul potrivit pi cä trebue
asteptat pini ce vor fi Centrale
Apteptind momentul favorabil pentru intrarea in
guvernul Batianu a dus diplomatice cu ambele cumpärand
pi alit in Antantei, in ale Puterilor Centrale (in spe-
cial in acestea din pi era dispus sä intre in luptä sau sä amine

E. Volkov, God borbt za vtstuplenie Pismo iz V jurnale.

2 Cartea Rosie Austro-Ungarä. Documente diplomatice privitoare la relaliunile
dintre Austro-Ungaria România (22 1914 - 27 August 1916). Doc. Nr. 24.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE RoMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI

cum era situatia pe front. Guvernul Brátianu nu

s'a precizeze pozitia deck atunci posibilitate ca
Austro-Germanii sä a devenit exclusä, atunci a crescut
dependenta economicá politicá a fatá de Anglia Franta
cänd, nu va lua parte la impärtirea
(amenintare formulatä de Franta in felul : România trebue
intre in räzboi, acum ori niciodate, dacä doreste i se garanteze ane-
xiunile teritoriale promise) guvernul nu-si mai putea pästra neutralitatea.
Deocamdatä guvernul Brätianu a preferat s5 se abtiná de a intra
imediat in actiune a negocieze mai avantajos neu-
tralitatea.
spusele ambasadorului rus la Bucuresti, Poklevski, la 12
August (30 1914), Brätianu a specificat neutralitatea
are in virtutea vechilor ei relatii cu Tripla un caracter deosebit
de binevoitor fatá de Rusia". De aceea Poklevski a dedus guvernul
va cauta sä obtinä dela noi pentru neutralitatea sa garantii
ciale sau chiar avantagir
Stiind cä armata romAnd nu e destul de pregátitä pi cá nu
poate fi dus un räzboi de cu resursele limitate ale României,
guvernul a cäutat sä timp. In acest scop efectua
livräri /drilor Antantei cdt pi celor ale coalitiei germane. La Berlin,
pi la Viena, reprezentantii discutau problema participárii
de partea Puterilor Centrale, amenintau se vor alátura Antantei.
Concomitent cu 'aceasta, reprezentantii României revendicau Basa-
rabia pi demonstrau puterilor Antantei cá Puterile Centrale au interese
La Petrograd, Paris, Roma Londra, reprezentantii României
vorbeau de tendintelor germanofile in RomAnia pi revendicau
intreg teritoriul dintre Carpati pi Tisa, precum o parte din Bucovina cu
Cernäutii.
Declaratia regelui la inceputul lui Februarie 1916
este caracteristicg pentru politica dublá de dregátorii din
Intr'o discutie cu Marghiloman regele a declarat Sunt primul care
alipirea Ardealului aceasta ar fi posibil, ar fi o crimd sä nu
ne gadim la alipirea nu putem Ardealur (sub-
.liniat de mine - I.G.)
Aceasta era o aluzie la dorinta regelui de a cotropi Basarabia.
Politica actualului guvern - a spus Nicu Filipescu - opo-
zitie) se reduce la acapararea prin a unei pärti din prada obti-
Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumenti tarskovo i vreme-
novo pravitelstva, VI, partea I, Nr. 82.
2 A. Marghiloman, op. cit.
2* www.dacoromanica.ro
 L GHEORGHIU

de si sporirea, niciun risc a teritoriului pe

socoteala celor invinsi"
Referindu-se la negocierile Bulgariei puterile beli-
gerante, V. Lenin a arätat in articolul ,Socialismul räzhoiul" et cu
Bulgaria România se duc negocieri tot vederea impärtirii präzii" 2
Trebue mentionat in ciuda ezitärilor, guvernul se
pregätea st se alieze puterilor Antantei. La 1 Octombrie 1914 guvernul
a incheiat cu Rusia un acord secret conform urma
pästreze o neutralitate binevoitoare fat5 de Rusia. La Paris s'a instituit
o misiune permanentä care se ocupa achizitionarea armamen-
tului. Totodatá se lucra intens la evacuarea artileriei din cetatea Bucure-
de pe de fortificatii Focsani, Nämoloasa, Galati. Inafarä de
aceasta pentru a realiza programul de inarmare, guvernul a con-
tractat mari in Anglia.
Dar guvernul nu s'a incumetat ..aceste
mäsuri. Multä vreme situatia tärilor Antantei in räzboi nu era favorabilä si
de aceea guvernul sä fie mai prudent. In Oc-
1915 a declarat et se poate numai acelora
.,a cäror superioritate militará categoricA s'ar manifesta printr'o ofensiva
puternicA fulgerätoare" 3.
Aproape in acelasi limp regele Ferdinand a declarat lui :
,,Trebue convingern tara nu trebue riste acum exis-
In ceea ce mä - spunea regele in continuare - sunt gata
mä plec In fata fortei, dacä unul din beligeranti va sä calce neu-
tralitatea noastrá sä trupe prin nu
vreau sä angajez fatä de nimeni"
pu dorea prefera pasiv
in ultirnul moment, cumpánind in toate avantajele ce i-ar putea aduce
intrarea in räzboi sä intre in numai terminarea deci-
sive, desnodámantul se va contura desful de
In perioada neutralitätii guvernul a manevrat dibácie intro
statele beligerante a insemnate produse alimentare
prime párti, dar in special Puterilor Centrale.
Inchiderea Dardanelelor de Turcia in urma ei ráz-
de partea Puterilor Centrale, in Noembrie 1914, a cauzat dificultäti
enorme comertului exterior al Romaniei, a fäcut imposibilá mentinerea
dupa A. I. Mihailova, Borba Basarabii protiv rurnInskih zahvatcikov.
Saratov, 1942, p. 10.
2 V. Lenin, Opere, ed. a 4-a rusä. p. 277; a se vedea Socialismul
räzboiu1, Ed. pentru literaturä politici, 1953, p. 14.
,.Lupta zilnicä", 1915, Anul XI, Nr. 255.
Ibidem, Nr. 242.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA 1461

comerciale ale României Anglia, Belgia pi Olanda pi a

se lirniteze la comertul Puterile Centrale.
de gráne din toamna anului 1915 a fost de aproape 61.00.000
chintale, din care peste 50% era destinat exportului, a mai pune la
o cantitate considerabilä de gâne rämase din recolta dih 1914 1
Guvernul liberal a profitat de situatia ce s'a creat pentru a-si
protejati. Vânzarea grânelor amAnuntu1 la punctele de frontierä
Austro-Ungaria n'a adus rezultate prea celor care
La profituri mari.
De aceea, pentru a-i in vreme pe latifundiari, pe
hancherii liberali, precum pe guvernul liberal a orga-
nizat exportul printr'un organ economic special (Comisia pentru
vânzári export), ceea ce asigura obtinerea unor preturi ridicate.
in felul acesta, a lui Costinescu, ministru
finante, marele distribuitor de permise de export, s'a väzut in scurt
limp proprietara unor averi uriase, obtinute niciun rise.
Un exemplu edificator pentru usurinta cu care unii capitalipti acumu-
Lau averi colosale constitue conventia inchelatA de British Bureau
fiintat de englezi In lanuarie 1916 si subordonat misiunii engleze din Bucu-
proprietari de mori din British Bureau plätea
acestor 45.000 lei de un vagon de cu conditia ca timp
de patru ei sä nu macine destinate exportului in Germania pi
Turcia. In felul acesta, mar proprietari de mori care fabricau zilnic cca
vagoane o sumä nemai de noua sute de mii lei
fiecare zi
Deocarndatä, Comisia centralä pentru export nu putea
vinde produsele tärii Puterilor Centrale - singurul ei
Comisia germano-austro-ungarä in 1915, 50.000 vagoane de
grâne pe baza acordului la 9/22 Decembrie 1915. Tot atunci s'a
pi o conventie Comisia Banca Nationalä pri-
vire la modalitatea achitärii acestei cantitäti de grâne
Pentru a impiedeca inf5ptuirea politicii alimentare a Germaniei
Austro-Ungariei, Anglia a la 20 Ianuarie (2 Februarie) 1916, prin
intermediul lui British Bureau o conventie Comisia
achizitionarea a 80.000 vagoarre grâne oferind 262.200.000
lei. Pentru acoperirea acestei sume s'a inchelat conventie Banca
ministrul Angliei in In urma directivelor primite
dela Ambasada din Bucurepti, British Bureau a blocat aproape

G. M. Dobrovici, Istoricul economice financiare a 1m-

prumuturile contractate. 1823-1933. Bucureti, 1924. p. 299.
2 Lupta zilnicä", 1916, anul XII, Nr. 123.
G. M. Dobrovici, op. cit., p. 299.

www.dacoromanica.ro
 I.

toate magaziile din g5ri o cantitate de facând astfel

depozitarea acelor proprietari de care doreau sä
le vândá cornisiei austro-germane1.
Cu toate acestea, la 21 Martie 1916, sub presiunea proprietarilor de
s'a incheiat o conventie Puterile Centrale. Aceastä con-
ventie prevedea exportarea in Austria a 100.000 vagoane de porumb
40.000 vagoane de La I 1916 s'a o conventie
eu privire la schirnbul de produse intro aceste
exceptia echipamentului militar
In perioada neutralit5tii ei, a in total Germaniei
Austriei 1,5 milioane tone de 500.000 tone de porumb. Inafarä de
aceasta, Romania a exportat spirt, petrol, benzinä,
vite3.
Conform unor date incomplete, in perioada Julie 1914 - 1916,
a exportat Puterilor Centrale 617.703 tone de petrol produse
petrolifere dintre care 329.289 tone in Germania, 228.373 tone in Austro-
Ungaria, 37.821 tone in Bulgaria 22.220 tone in Turcia
guvernul roman permitea transitul de armament rnunitii
pentru ambele grupäri beligerante, dar in special pentru blocul austro-
german, pe teritoriul României.
Germania continua 55 primeaseä din o cantitate
de petrol, titei si Guvernul aducea Puterilor Centrale
un serviciu de nepretuit permitand sä se exporte zilnic in mod masiv din
in Ungaria produse imentare petrol rafinat bun pentru
toarele automobilelor negociind Puterile Centrale in vederea obtinerii
unor materiale strategice in schimbul unui mare num5r de vagoane cu ben-
si fasole - produse al export era prohibit s. de
aceasta, chiar din primele zile rázboiului, guvernul 55
pe teritoriul s5u materiale de r5zboi spre Bulgaria Turcia.
Germania se folosea de de comunicatie române pentru a trimite
in Turcia armament si efecte militare, submarine si avioane. In schimb,
vernul si medicamente din Germania. DupS cum
afirma Poklevski, intre si Germania exista o conventie conform
cáreia pentru fiecare vagon munitii sau medicamente livrat României,
guvernul se angaja sä permitS exportarea in Germania a unui vagon

A se vedea tn timpul räzboiului 1916-1919, p. 28 Reichspost", 12

August 1916, precum G. M. Dobrovici, op. cit., p. 300.
2 Aceste date sunt luate din Moniteur du pétrole roumain" 1915, 1916. N'au
fost incluse datele eritoare la trimestrul al II-lea al anului 1915.
Citat dupä A. I. Mihailova, op. cit., p. 11.
Krasnii 1929, 32, p. 31, obs.
5 Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokument1 i vremenovo
pravitelstva, VII, partea I, Nr. 201, p. 1.
6 Ibidem, VI, partea a II-a, p. 30, obs. 2.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI

politici, a aprovizionat in ultima clipä

pe viitorii ei inamici toate cele necesare pentru ducerea razboiului.
gimul de contrabanda introdus de guvernul Brätianu 'a avut drept conse-
pauperizarea inamicului. de vite s'a redus
simtitor. In 1900 la o mie de locuitori reveneau 431 capete de vite, in
1916, numai 370. eptelul, care 3.404.000 capete de vite, s'a redus
ajungând in 1916 la 2.938.877 capete de
DupA relata ziarul Epoca", of iciosul partidului conservator al
lui N. Filipescu, dela data incheierii conventiei economice Austro-Un-
exporta anual produse in valoare de 150.000.000 lei
porta marfuri in valoare de numai 7.000.000 lei 2
ce rezultate aduce politica unui guvern care nu se ingrijeste
de interesele economice fundamentale ale I

In felul acesta, politica a guvernului Bratianu a o

politia de imboggire a partizanilor de imbogatire proprie, folosind
acest scop influenta politica. puliticá era intereselor
Politica guvernului Brätianu a dovedit idealul lui national nu
deck jefuirea poporului si a bunurilor
Pentru a atrage in räzboi, guvernul Bratianu,
timentul oligarhiei române, a cheltuit aproximativ un
de lei pentru improvizama unei aprovizionari militare inarmari rudi-
mentare. Nenumäratele au dus la desorganizarea vietii
Lice si sociale a tarii, la distrugerea agriculturii, la pauperizarea
muncitoare. Mobilizarfte 'au avut drept pregätirii
normale de doi ani cadrelor ofiterilor, fapt care a contribuit la
armatei pi nicidecum la ei.

III. LUPTA DIPLOMATICA INTRE ANTANTEI PUTERILE CENTRALE

PENTRU ATRAGEREA ROMANIEI IN RAZBOI.
TRATATIVE DUSE INTRE RUSIA ROMANIA PANA IN PRIMAVARA 1915

din perioada celui de al doilea rázboi balcanic,

imperialiste au pornit o luptä diplomaticä complicatä pentru obtinerea unor
aliati noi sau pastrarea vechi, in vederea unui viitor räzboi.
mod special atentia Marilor Puteri. Tratatul de austro-
Epoca, anul XXIII, Nr. 183.
2 Ibidem, Nr. 196.
Dupä cum se va vedea mai departe, la lui August 1915, drept räspuns
la concentrarea de cátre comandamentul austro-german a trupelor austro-ungare la
tiera românä, guvernul a luat el mäsuri analoage a dispus construirea unor
linii de fortificatii de-a-lungul acestei frontiere. La lui lanuarie 1916 situatia
a Romániei era de Germania a dat guvernului un ulti-
matum demobilizarea a armatei.

www.dacoromanica.ro
 I. UHEORGHIU

era, dupá cum in memorandumul guvernului

in preajma asasinärii lui Franz Ferdinand, pivotul politicii Austriei
.

isbucni rázboiul, la se ducea o

pentru a atrage in r5zboi. Reprezentantii puterilor beli-
gerante fiecare sä atragä pe de partea folosind diferite
momeli, ca anexiuni teritoriale pe socoteala inamicilor imprumu-
turi etc.
Participarea activa a trupelor române in viitoarele lupte era foarte
pentru puterile beligerante, ele aveau nevoie de oameni,
de un front nou si de mijloace noi.
dela criza din lulie 1914, german austriact se
str5duia st de partea ei
Imperialismul austro-german se strädui din r5sputeri s5 determine
guvernul porneasa pe calea fatalä a indeplinirii tratatului secret
de aliantä incheiat de regale Carol I Germania Austro-Ungaria
1883. Dar in lupta pentru atragerea României räzboi de partea Pute-
rilor Centrale, s'a ciocnit de diplomatia
tantei. Pentru a rnentine influenta economic5 in
atrage in de partea puterile Antantei au ispitit
guvernul fágáduindu-i Transilvania.
Trebue mentionat cá situatia era mai favorabilä Antantei de-
adversarilor ei, deoarece ea putea permite st fie mai generoasá
in promisiuni in ceea ce priveste acordarea de teritorii pe socoteala
micului. intâmpinate de diplomatia Puterilor Centrale in lupta
pentru atragerea României in rázboi constau in aceea pretentiile
toriale ale claselor dominante in priveau in special regiunile din
imperiul austro-ungar.
La 29 lulie 1914, Sazonov, ministrul de externe al Rusiei, a
cinat pe Poklevski, ambasadorul Rusiei la Bucuresti, dea guvernuluf
at et nu e exclus st aibe anumite avantagii
dacá va participa la räzboi impotriva Austriei aläturi de noi"
La 30 1914 (deci ca Rusia sá declare in ziva
cand aceastä a decretat mobilizarea generald, Sazonov a telegrafiat
ambasadorului Rusiei la
- urmátoarele : In cazul participárii
la rázboi, impotriva Austriei, puteti declara sigu-
I Oesterreich-Ungarns Aussenpolitik, VIII. Beilage zu Nr. 9948, Denkschrift.
p. 253.
2 Documents diplomatiques français, série, II, Nr. 279, ; a se vedea-
ai Die Deutschen Dokumente, III, Nr. 506, 19.
3 MejdunarodnIe otnosenia epohu imperializma. DokumentI vremenovo-
pravitelstva, V, Nr. 216.

www.dacoromanica.ro
 ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1465

lui BrAtianu suntem gata sä sprijinim alipirea Ardealului de Ro-

La inceputul lui August 1914, Sazonov a propus ambasadorului Ro-

la Petrograd - Diamandi - textul unei conventii guvernul
si rus, potrivit cAreia se obliga : 1. sprijine cu toate
ei militare operatiunile impotriva Austro-Ungariei, dela data
semnärii prezentei conventii ; 2. sä nu incheie pace cu Austro-Ungaria
asentimentul Rusiei simultan ea. priveste Rusia, ea se
obliga nu ostilitAtile impotriva Austro-Ungariei ca regi-
din monarhia austro-ungar5 populatie fie alipite
Romaniei.
Prezenta conventie trebue in vigoare la incheierea
intre Rusia Austro-Ungaria"
Ráspunzand la propunerea lui Sazonov, Brätianu a spus nu poate
semna conventia, intru aceasta ar fi in contradictie cu o
cent5 a Consiliului". cum a Poklevski, Brätianu a considerat
propunerea guvernului rus ca o a atitudinii binevoitoare de
si era dispus sä ia act de propunerea noasträ, daca nu vom
cere un räspuns imediat pi vom lAsa chestiunea deschis5. dorim lend
un räspuns imediat, in momentul de fatä acesta nu poate fi

Trebue mentionat In primele de räzboi, desfäsurarea ope-

ratiilor militare pe frontul francez nu era de Puterilor
tantei. Francezii s'au retras dela frontierele Nemtii au invadat Bel-
gia. Austro-Germanii exercitä o puternia presiune diplomaticä asupra
Romaniei, presiune sprijinitä de regele Romaniei. In aceste conditii,
incepute intre Rusia au fost provizoriu Intrerupte.
Poklevski considera cd desi opinia localä simpatizeazA
noi, nu cred ar putea fi determinatä la actiuni ostile Austriei
ce adversarilor pe de luptä nu se vor contura mal
precis sau de a surveni imprejurAri speciale, ar fi de pildá
intrarea a Italiei in rAzboi de partea noastrA" 4.
Pe de altä parte, ministrul de externe al Frantei - Doumergue -
a la 12 August 1914, adresatä lui Paléologue
guvernul francez este dispus sä intreprindä la Roma actiuni
rnenite sA determine Italia impotriva Austriei".
Tarskaia Rosia mirovoi voine. Moscova, 1925, p. ; a se vedea RrasnAi
Arhiv", 1923, IV, p. 55.
2 otnosenia epohu imperializma. Dokumentî tarskoe I vremenovo
pravitelstva, VI, partea I, Nr. 22.
3 Ibidem. Nr. 82.
4 Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokument1 tarskovo i
pravitelstva, VI, partea I, Nr. 204.

www.dacoromanica.ro
1466 I.

Noi - Doumergue - suntem de acord sä Italiei Romäniei,

ele ne vor da ajutor militar, toate asigurärile dorite privire la
avantagiile teritoriale care le vor fi ,acordate terminarea cu succes
a operatiunilor militare... ei ar face acest pas, noi am fi dispusi
le acordäm avantagii considerabile deznod5mântul final"
aceste promisiuni influenteazä prea putin guvernul
imperialistii englezi au la alte procedee pentru a
mina st intre in anume, mituiasc5 bani guver-
nul
Referatul ambasadei engleze Petersburg adresat ministrului de
externe la 22 August 1914, spune pentru a ajuta guvernul sä
intreprindá operatiuni militare impotriva Austriei si Germaniei",
sadorul Angliei la fost irnputernicit" arate guvernului
roman posibilitatea acordárii unui ajutor financiar din partea guvernului
sale"
Ceva mai târziu, Grey, ministrul de externe al Angliei, a impurnicit
pe ambasadorul britanic la
dacá
sä comunice guvernului a,
ar declara rázboi Austriei, fondurile necesare ar fi puse la
dispozitia ei de cátre guvernul englez"
Prin urmare, la inceputul räzboiului, diplomatii Antantei nu aveau
un punct de vedere in ceea ce negoci.erile actio-
riau separat unii de ceilalti. Rusia a fäcut guvernului o propunere
cu privire la Transilvania. priveste aceastá n'a
propus guvernului decât imprumuturi in bani.
Guvernul nu s'a decis intre in luptä de Puterile
Antantei.
Ciuvernul Brätianu prefect sá se deocamdatä dela intrarea in
si a st se multumeasa cu recompensa pentru pas-
trarea spusele lui Poklevski, 2 Septembrie 1914,
Brátiatiu era ispitit de gândul de a din partea Rusiei,
Angliei promisiuni in sensul cä va rárnâne
la räzboiului, in caz cd aceste state vor repurta victoria
si se va schimba echilibrul actual in Peninsula Balcanicä, României
i se va garanta integritatea posesiunilor ei actuale o compensatie sub
forma teritoriilor majoritatea populatiei româneascä"
Cercurile guvernante din vorbeau despre Basarabia. La
Septembrie 1914, Poklevski a comunicat lui Sazonov unii oameni de
stat români se declará nemultumiti de faptul Rusia nu apreciaz5 in
Mejdunarodrge otnosenia epohu imperializma. Dokument1 tarskoe vremenovo
pravitelstva, VI. partea I-a, Nr. 279.
2 Ibidem, Nr. 146, partea I-a
3 Nr. 208.
Ibidem, Nr. 209.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1467

modul cuvenit neutralitatea României si consider Rusia ar trebui sä

facá in privintá promisiuni concrete". Aceste persoane -
Poklevski - ni unele organe de lasä se speranta
Rusia ar ceda României, ca pret al ei, o parte a Basarabiel.
cum am mai raportat, Brátianu a exprimat dorinta de a primi
din partea noastrd unele promisiuni, iar ambasadorul italian din
mi-a de curánd despre necesitatea asigurärii mai trainice a atitudinii
binevoitoare a fatá de noi, in actualul räzboi" 1
Pentru a-si atinge obiectivele, guvernul a recurgä
la sprijinul aliatilor Rusiei. La inceputul lunii Septembrie, in capitalele
europene a fost o misiune guvernamentalá specialä pentru a face
propagandá in favoarea dezideratelor rornâne. misiune s'a adresat
in numele guvernului ambasadorului Rusiei la Roma - Krupenski -
propunandu-i comunice lui Sazonov dacä Rusia ar consimti
restituie judetele basarabene 'anexate in 1878, ar
clara f Austriei ar trimite impotriva ei toate cele
cinci corpuri de
Aliatii" Rusiei sprijineau aceste tendinte de
pire ale oamenilor politici romAni. Asquith, premierul englez, nu s'a jenat
intrebe pe ambasadorul Rusiei la Londra - Benkendorf - dacá
Rusia n'ar consimti rázboi sä uncle rectifieári neinsemnate ale
frontierelor" in favoarea Romaniel. Benkendorf a comunicat guvernului
rus ideea rectificärii frontierelor nu e noua nici in in
Franta stint informat cá guvernul de aici in privintá
sperante a cäror realizare va mult raçorturile viitoare Rusia
Anglia" 3.
Prin urrnare, guvernul a renuntat la o agresivá
Rusia si a cemt recompensa numal pentru neutralitatea" sa färä a se
supune niciunui rise.
Primind un negativ privire la intrarea in räzboi,
Sazonov era de cá, in guvernul rus trebue ca
se lámureascá situatia pe teatrul operatiunilor militare deocamdatá
nu rupá negocierilor cu ea, dar nici nu se gräbeascä asume
obligatii pozitive in schimbul unor promisiuni desarte"
priveste pe diplomatii Puterilor Centrale, ei au recurs la toate
procedeele posibile pentru a silt Roinânia se alieze acestor
La inceputul lui August 1914, pi austriacá a pre-

Mejdunarodnte otno§enia epohu imperializma. Dokumenti i vremenovo

pravitelstva, VI, partea I, Nr. 204.
2 Ibidem. Nr. 266.
3 Ibidem, Nr. 430.
Tarskaia Rosia mirovoi voine. Moscova, 1925, p. 158.

www.dacoromanica.ro
1468 I. GHEORGH1U

tins României declare räzboi Rusiei amenintâncl-o neutralitatea ei

va fi privitä ca o atitudine ostilä Trip lei Aliante" 1
Cu câteva zile târziu, generalul Conrad von Hötzendorff,
cartierului general austro-ungar contelui Berthold, ministrul de
terne al : Cer ca România fie in fiecare zi din
partea nu va avea deck prietenie in unui desnod5mânt
fericit al räzboiului ea va Basarabia anumite regiuni din Serbia,
va intra in luptä de noi 2
Ciuvernul a stea in expectativ5, fapt care a
la Viena. La 13 August 1914, Conrad von Hötzendorff
lui von Moltke, cartierulul general german, a venit timpul ca Ro-
sä se decidd odat5. In de aceasta ea duce un joc dublu".
Ar fi de - spunea Conrad von Hôtzendorff - ca Germania inter-
vin5 in acest sens. Noi facem totul, chiar in Ungaria, pentru a nu pro-
voca o nemultumire a Românilor
Trebue mentionat ca in perioad5, pe fronturile rus si
imprejurkile nu erau favorabile trupelor austro-ungare. Douä armate ruse
au intrat in Prusia Orientall In Galitia in Polonia a inceput o mare
iar in Serbia trupele austro-ungare au suferit prima infrângere. Toate
acestea au rornân sä fie se poate de prudent.
La lui August 1914, in trimiterea de Rusia
a corpurilor de armata siberiene in Galitia faptul cd Japonia a decla
rat rázboi Germaniei, situatia trupelor central s'a mai
mult. In aceste imprejuräri, la 24 August 1914, generalul Conrad von Hôt-
zendorff contelui Berthold : Pentru noi are o capitalá ca
România intre acum in de partea concentreze ar-
mata in Moldova de Nord, urmand ca de acolo aceste trupe se
spre Miazä-noapte". Dat cä trebuia trupelor aus-
tro-ungare din Balcani, Conrad von Hötzendorff diplomatilor austriaci
sä facä tot posibilul pentru ca România impotriva
Rusiei
La 5 Septembrie 1914 regele României a primit dela Wilhelm al II-lea
o telegramä in care german 11 ruga Impotriva ava-
lansei ruse care p5trunde in Europa si va domina In Balcani Wilhelm a
exprimat speranta cá regele Carol I va indeplini neconditionat obligatiile
ce decurg din tratatul de Carol I a primit o telegramä
dela Franz losef.
Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumentt tarskovo i vremenovo
pravitelstva, V, Nr. 502.
2 Conrad von Hötzendorff, Aus meinem Dienstzeit, IV. 175.
Ibidem, p. 209.
Conrad von Hötzendorff, op. cit., p. 511.
5 A. Marghiloman, op. cit., I, p. 258-259.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PILKIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1469

ambasadorului rus la Bucuresti, Poklevski, in ultima

vreme guvernul Austriei a promis un statut special pentru Transilvania
o modificare a frontierelor in Bucovina. Inafarä de aceasta, in
caz cá victoria va reveni Austriei pi Germaniei, va primi
Basarabia Odessa". Ráspunzand propunerii guvernului Austriei, primul
ministru Bratianu, a rgspuns va putea Basarabia la
toriul ei numai dacá Rusia va suferi o infrangere pi Ucraina va fi
acaparatä de Austria.
far pentru ca sä nu se in viitor de vecinátatea noas-
(a Rusiei - 1. G.) - spunea mai departe Poklevski - guvernul ger-
man a incredintat pe unii demnitari militari de aici räzboi
va fi despärfitá de Rusia prin Mare le Principat al Ucrainei, al Aus-
In caz, putea spera cá Austro-Ungaria pi Germania
vor apära teritoriile acaparate de ea. Wilhelm al II-lea a repetat aceste
promisiuni a adáugat cä peste 20 de ani pi Transilvania va fi Ro-

In felul acesta, Antantei si ale central, chutau

in räzboi, promisiuni socoteala Rusiei. In
primul caz, trebuia lupte alâturi de iar in al doilea -
aläturi de Germania. In ambele cazuri Rusia oalele
sparte. Evenitnentele istorice care au urmat au dovedit poporul rus a re-
zolvat in felul lui problema.
Tendinfa Puterilor Centrale de a atrage In rázboi de partea
se intensificá in deosebi infrangerile suferite in Galifia si la Marna,
in Franfa. Situafia Austro-Ungariei se agraveazä. In aceste condifii coman-
damentul suprem a obtiná intrarea imediatá a României in rázboi
cá in felul acesta va fi asigurat sprijinul necesar flancului drept
al frontului austro-ungar.
In aceasta, la 15 Septembrie 1914, Conrad von
dorff atasatului militar al Austro-Ungariei la Bucuresti, Rande,
: Consider o convenfie care o va aduce de partea
monarhiei sau cel puf in o va impiedeca actioneze impotriva acesteia, este
o urgentá dictatä de infelepciune, deoarece timp suntern
singuri in faf a forfelor ruse care ne sunt superioare, nu putem spera o

Pe de altá parte. la 16 Septembrie, Kaiserul Wilhelm a telegrafiat

Austriei, Franz Cheia desnodämântului räzboiului im-
potriva Rusiei se in ; sträduinfele regelui de a
trena dupá el tara sa au fost acum zädärnicite de impotrivirea
I Mejdunarodrae otnosenia epohu imperializma. DokumentI tarskovo i vremen3vo
pravitelstva, partea I-a, Nr. 296.
2 Conrad von Hötzendorff, op. cit., p. 769.

www.dacoromanica.ro
 1. (iHEURGHIU

trilor si a opiniei Sper totusi guvernul va reusi sä-i con-

pe interviná"
Aproape in acelasi timp (19 Septembrie), generalul Falkenhayn,
nistru de rázboi si al cartierului general german, a telegrafiat lui Franz
losef cá atat timp pe frontul principal nu s'a obtinut un succes deci-
siv, Germania nu e in stare st bareze trupelor ruse drumul spre Ungaria
Transilvania. Aceasta se poate realiza de venirea numai
cu ajutorul unei colaboräri active a României. De aceea, trebue sá obtinem
colaborare cu : pe de o parte prin indeplinirea dezidera-
Icier Romániei, in lint mari, in interiorul monarhiei, iar pe de alit parte
prin cedarea judetului Suceava 2.
Conjunctura defavorabilä Austro-Ungariei in primele luni de
rázboi a spulberat sperantá cá România va intra in aláturi de
Puterile Centrale.
Situatia era de critia pentru puterile blocului central ele
se temeau cä România va trece de partea Antantei. Pentru a impiedeca
guvernul român dela aceastä actiune, diplomatia germanä
dacä un singur soldat va trece frontiera Transilvaniei,
va intra in r5zboi impotriva Puterilor Centrale -
I. G.) va distruge imediat Constanta"
La rindul ce trupele au ocupat o parte din Buco-
vina. Sazonov insärcinat pe Poklevski la 16 Septembrie 1914
munice guvernului BrMianu guvernul impäratului chiamá din nou
vernul regelui sá i se alieze pi li propune si ocupe f intârziere
vina de Sud pi Transilvania"
Dupá câteva zile: Sazonov 1-a insárcinat pe Poklevski dea o largá
publicitate acestei propuneri. E necesar - spuse Sazonov - ca poporul
pi armata Rusia, prin victoriile sale a creat conditii optime
pentru realizarea visului strävechi al Românilor, a propus ea
vernului din Bucuresti ocupe aproape niciun efort regiunile men-
tionate pi dacá nu va profita de acest prilej, vina o va purta
exclusiv actualul ei guvern"
Totusi, in ciuda demonstratiilor anti-austriace, organizate de parti-
Antantei si care au durat zile, Brätianu a declarat et deo-
camdatä el nu considera posibil st-pi asume raspunderea pentru intrarea
imediatá a României in rázboi pi prefert se retragá dacá opinia
va continua si exercite asupra lui presiune prin manifestatii"
von Hötzendorff, op. cit., p. 785.
2 Ibidem, p. 794.
3 Mejdunarodnie otnosenia imperializma. Dokument3 tarskovo i vremenovo
pravitelstva. VI, partea I-a. Nr. 243.
Ibidem, Nr. 263.
Nr. 282.
6 Tarskaia Rosia mirovoi voine. Moscova. 1925, Nr. 36. p. 161-162.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII 1471

Trebue de soväielile lui Brätianu exista si

zitia regelai care nici nu voia de intrarea in räzboi impotriva
terilor Centrale. ezitare mai era cauzatä de posibilitatea
unui atac din partea Bulgariei.
La 21 Septembrie 1914 Sazonov a comunicat lui Isvolski Benken-
dorff guvernul va ocupa Transilvania partea românä a
Bucoviner, conform propunerii fäcute de Rusia, Franta Anglia".
atunci cele trei puteri mentionate vor face uz de
pentru a Bulgaria de a 'ataca
Totusi, nu s'a decis imediat impotriva Austro-
Ungariei. El a multumit pentru aceste propuneri prietenoase a exprimat
dorinta lase problema deschisä, deoarece acceptarea a propu-
nerilor echivaleazA o declaratie de räzboi Austriei, la care in
nu se poate hotärt
Nereusind intrarea in räzboi, Sazonov a
mäcar asigurarea _guvernului eä acesta va respecta neutrali-
tatea binevoitoare.
La 26 Septembrie 1914 Sazonov a comunicat lui Poklevski urmätorul
proiect al unei conventii cu intocmit Diamandi amba-
sadorul României la Petrograd : Rusia se angajeazá ad recunoascA
niei dreptul de anexa regiunile monarhiei austro-ungare
românä. In Bucovina, delimitarea teritoriilor care urmeazä fie anexate
Rusiei sau României se va face dupa criteriul etnografice a
va avea dreptul ocupe aceste teritorii in momentul pe
care-I va socoti prielnic. CAt priveste ea se
pAnA la data acestei neutralitatea binevoitoare de
Brätianu s'a declarat de acord acest proiect dar a rugat se intro-
ducá doua amendamente : I. i se garanteaz4 actualele ei pose-
siuni ; 2. Frontiera intre partea rusa si partea a Bucovinei va fi
fluviul Prut, obtinându-se astfel un hotar ambele state f apt care
corespunde etnografice a acestei regiuni. Conventia trebue
secretä la data va fi realizatà"
La I Octombrie 1914 guvernele Rusiei au fäcut la Petro
grad schimb de note secrete identice potrivit : 1. Rusia se obliga

se opund oricärei incercäri de a se ncälca Status teritorial al

României in limitele actualelor frontiere ale ace.steia" recunoascá
României dreptul de a-si anexa regiunile din monarhia austro-ungará
I Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokumenti tarskovo i vremenovo
pravitelstva, VI, partea I-a, Nr. 288.
2 Ibidem, Nr. 289.
Ibidem, Nr. 317.
Ibidem, Nr. 330.

www.dacoromanica.ro
 I. uHEORGHIU

populatie ; 2. Delimitarea teritoriului Bucovinei Rusia Ro-

se va face dupä principiul majoritätii populajiei; poate
3. Rornânia
ocupa teritoriile care i-au fast destinate când va socoti de ; 4. Rusia
va cduta asocierea Angliei Frantei la aceastä conventie.
Din partea ei, s'a angajat sä pästreze neutralitatea binevot-
toare" fatá de Rusia la data va ocupa regiunile austro-ungare
popu;atie
Diploniatia rusä intelegea termenul de neutralitate binevoitoare" in
sensul va inlesni aprovizionarea Serbiei totodatá nu va per-
mite ca inamicii Antantei se foloseascá de depozitele cäile de coma-
din
Aceastä conventie era avantajoasá pentru Rusia deoarece Impiedeca
sä intre in impotriva ei. Asigurându-si astfel pozitiile din
spre Rusia putea folosi färä grijá fortele ei militare in altá parte.
Totodatä, convntia era si mai avantajoasá pentru deoarece
ar fi obtinut o victorie decisivä, cercurile guvernante rornâne ar fi
primit aproape gratuit, fdrä niciun efort Transilvania si Bucovina de Sud.
Totusi guvernul Brätianu n'a respectat angajamentul de a pästra o
neutralitate binevoitoare" fatá de Rusia. Chiar pi primul ministru a recu-
noscut In schimbul munitiilor pi medicamentelor care urmeazá 55
seascá din Germania el permite se exporte din in Germania
numai o oarecare cantitate de iar Turcia câteva vagoane cu
parnent militar de importantá secundard
Dupä informatiile primite de Sazonov la 21 Octombrie 1914 Germania
sä primeascä din cantitäti considerabile de petrol,
benzind. de aceasta, Germania continuS uz de de
comunicatie române pentru transportul in Turcia de echipament militar... In
ultima vreme pe aceastä cale s'a trimis un transport de aur menit
guvernului otoman intrarea in räzboi... S'au expediat spre Constan-
tinopol submarine demontate"
In telegrama din .10 Noembrie (28 Octombrie) 1914, Poklevski
din nou conventia conform pentru fiecare vagon cu munitii
medicamente livrat României, guvernul s'a angajat permitá
pedierea in Germania a unui vagon cu 5.

Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. tarskovo i vremenovo

pravitelstva, VI. pantea I-a, Nr. 340.
2 Ibidem, Nr. 389.
Ibidem, Nr. 395.
Ibidem, Nr. 402.
Ibidem, partea II-a, p. 30, obs. 2. - Pentru a Impiedeca exportarea beirizinei din
Austro-Ungaria Germania, guvernele Puterilor Antantei au achizitionat
In Octombrie 1914 dela firmele petrolifere române 84.000 tone benzinä valoare de
21.000.000 fr. Cum era de asteptat, le-a efectuat misiunea britanicä din Bucu-
resti (Ibidem, partea I-a, p. 488, obs. 2).

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII

Aceste actiuni ale guvernului pe Sazonov, care a

atras atentia ambasadorului Diamandi, trebue sä aleagá
Rusia inamicii ei.
Stiu se poate de bine - spuse ministrul - v'ati bucurat când
ati primit le petit papier" care v'a dat posibilitatea linistiti in
privinta Rusiei si totodhatá pästrati o neutralitate binevoitoare
de inamicii Nu-mi fac iluzii in dar nici voi sä nu
faceti iluzii ; neutralitatea binevoitoare nu poate fi interpretata o
voi. In momentul de fatä, datá pozitia pe care o
aflu situatie nevoit sä pledez in favoarea politicii noastre
fatá de foarte bine cá totdeauna m'am pronuntat pentru o
apropiere de in timpul crizei precedente ati obtinut datoritá
nouá toate avantagiile. Din cauza voastrá ne-am stricat relatiile cu Bulgaria.
Acum, pozitia care o ocupati intreb dacá n'ar fi bine st
ne intoarcem A nos anciennes amours". Dacá flota navigând pe
Marea Neagrä va avea de suferit de pe submarinelor, Rusia
va aräta degetul" 1
Intre timp, s'a conturat o situatie militará favorabilä Puterilor
central. Pierzind sperantá cá va repurta o victorie asupra Rusiei, Aus-
tria a depus toate eforturile pentru a infringe Serbia. In jurul lui 10 Noern-
brie 1914, situatia Serbiei era extrem de criticá.
lui Delcassé, in aceste conditii intrarea in
räzboi impotriva Austriei ar fi mijlocul mai indicat pentru a apära Serbia
pi Muntenegru de pericolul ce le amenintä" 2
Englezii credeau singura sperantä de a salva Serbia este alätu-
rarea de aliati" 3. dar. intrarea României in Transilvania era
pe atunci extrem de importanta pentru indepártarea Austriacilor de frontul
rb.
Cat restul - spunea Shiling, directorul canceLariei ministe-
rului afacerilor externe al Rusiei - intrarea in rázboi a României mai
ales a Italiei nu ne poate aduce un mare avantaj". Acum nu ne mai pasä
Italia se vor abtine si mai departe de a intra in räzboi
impotriva Austro-Ungariei - spuse continuare Shiling - cáci
pozitie nu poate se resfrânga in viitor decât asupra propriilor interese,
lipsindu-le de anexiunile teritoriale dorite si in caz din sim-
patia Rusiei fatá de ele"

Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumenti tarskovo i vremenovo

pravitelstava, VI, partea a Nr. 482, p. 52-53, obs. 5.
2 partea a II, Nr. 528.
Ibidem, Nr. 527.
Ibidem. Nr. 482.

93 - referate - www.dacoromanica.ro
c. 1817
1474 I.

Discutand Poklevski despre situatia criticá a Serbiei,

dat asentimentul pentru transportarea in Serbia, pe uscat, prin a
cantitätii strict necesare de munitii" si a declarat cä va ime-
diat impotriva Austriei doua conditii : daca va avea siguranta Bul-
garia n'o va ataca va putea completa rezervele de munitii, cartuse,
medicamente si cai. In continuam Brätianu a ar fi de ca
Bulgaria sä fie de partea Triplei Intelegeri primind compensatii pe
socoteala Serbiei Greciei 1
Pentru ca sä siguranta ci nu va fi atacat5 de Bulgaria
Sazonov propus la 14 Decembrie sä se declare guvernului bulgar daca
Bulgaria va ataca ce aceasta din va intra in rizboi
impotriva Austrtei, Puterile Triplei Intelegeri vor privi actiune ca
concluziile
Delcassé a propus Puterilor Antant,ei declare Bulgariei
promit acesteia, in cazul când va päsfra neutralitatea, Tracia pe
linia Enos-Midia o anumitä parte din Macedonia cä parte
Macedonia va fi sporitä dacá Bulgaria va colabora in mod activ"
Bulgaria, primul ministru Bulgariei, Radoslavov, a declarat
Bulgaria va pästra o strictä neutralitate si nu va ataca
aceasta lua parte la operatiunile militare indreptate impotriva Austriei"
Dar guvernul n'a socotit e asigurat impotriva unui atac din
partea Bulgariei, clacá aceasta din urmä nu va da promisiunea de a
pästra neutralitatea", considera necesar ca Bulgaria sä fie indemnatä sä
participe räzboi Turciei sau Austriei"
La sfârsitul lui Noembrie, situatia Serbiei, dupA retragerea din Bel-
grad, era de numai intrarea imediatá a in
contra Austriei mai salva situatia"
Nicolae al II-lea considera trebue intrarea

- a in räzboi.
in caz contrar nu
Aceastä tarä ar
apäta Transilvania"
-
amenintatä scria

Dar toate eforturile depuse de Poklevski pentru a determina

intre imediat in au fost zadarnice. Brätianu a declarat
r5zboi dus pe douá fronturi ar fi o adeväratá aventurá pentru care
nu e destul de bine din punct de vedere militar"..Neavând des-

otnoenia epohu imperializma. Dokumenti i vremenovo

pravitelstava, VI, partea a II-a, Nr. 482, p. 52-53, 5.
2 Ibidem, p. 141, obs. 2.
Ibidem, p. 72, 2.
Ibidem, p. 513.
Nr. 530.
Nr. 516
p. 141, obs. 2.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1475

tule obuze cartuse, s'ar putea pomeni luni de rgzboi

situatie tot de cum e astäzi situatia Serbiei"
Trebue inträm in räzboi concomitent cu Italia, care nu e dispus
sä porneasc5 o campanie in timpul iernii - spunea Brätianu principelui
Trubetkoi, ambasadorul Rusiei la Sofia. Pânä Stood e nevoitä
stea in expectativa" 2
Dupa pärerea guvernului timpul mai nimerit pentru a
declara räzboi Austriei ar fi luna Februarie, deoarece de aceastä
lunä zäpezile din Carpati ar impiedeca operatiunile militare. Intre timp,
cumpärä unde poate munitii Serbiei diferite furnituri
transportate pe Dunäre"
Puterile centrale au reusit intre timp sä determine Turcia sä li se
alieze, ceea ce a constituit un mare succes al diplomatiei germane.
In aceste conditii, problema atragerii unor noi aliati a devenit pentru
Antant5 deosebit de important5. Dupä intrarea Turciei in räzboi aläturi de
puterile blocului centr4, a devenit neces'ar pentru tärile Antantei ca ele sä
in mrejele räzboiului Italia, Bulgaria Grecia.
au sä foloseascá metoda a imprumuturilor.
La 15/28 Decembrie 1914, Banca Angliei pe baza unei telegrame
cifrate adresatä Ministerului Afacerilor Externe din a acordat
vernului un credit in valoare de 5.000.000 lire sterline, care la cursul
de 25.22 lei lira, reprezenta o de 126.100.000 lei. E semnificativ
ministrul de finante a comunicat confidential cä imprumutul e secret e
destinat exclusiv achitärii armamentului primit din Anglia, si Italia.
Persoanele informate de creditul acordat de Banca Angliei erau convinse cä
va intra actiune de partea Angliei a aliatilor
Trebue remarcat de asemenea in legäturä cu laceasta, oferind Ro-
mâniei un imprumut in bani, Anglia dutase sä ocupe locul
capitalului german räpeascä Germaniei aceastä semicolonie. Metoda
a imprumuturilor" 'a fost de Anglia pentru a aservi
nia si a o pune in slujba intereselor Angliei pentru a putea impune in
clipä intrarea României in räzboiul imperialist.
La rândul säu, guvernul era Ingrijorat de faptul e
amenintat sä la urmä, izolatä. In legäturä svonurile
Germania Austro-Ungara au cerut guvernului american sä inceapä tra-
tative in vederea incheierii pkii, Brätianu a fost ingrijorat de posi-
I MejdunarodnIe otnosenia epohu imperializma. DokumentI tarskovo i vrerneovo
avitelstva, VI, partea a II-a, Nr. 588
2 Ibidem, Nr. 628.
Ibidem, Nr. 679.
G. M. Dobrovici op. cit., p. 292.
Mai la 1/14 Decembrie 1914, guvernul a contractat prin Banca
un la Banca Italianä de 10.012.500 lire italiene, adicä 10.012.500 lei,
pentru a achita diferite comenzi de armament executate tn Italia (Ibidem, p. 292).
2* www.dacoromanica.ro
1476 I. UHEORGI-HU

bilitatea incheierii pkii care ar läsa România... färá avantajele pentru care
s'au fkut sacrificii alit de
Britianu a declarat cä se apropie timpul inträrii in
une" a ca in jurul datei de 14 Februarie sä Bulgaria
Italia tratative decisive" Totusi, dupä informatiile lui Blondel - ambasa-
dorul Frantei la Bucuresti-Brätianu ar fi declarat chipurile câteva zile
cä Trip la infelegere trebue sä exercite o presiune energicä asupra Serbiei
pentruca ea sä cedeze Bulgariei putin liMa din 1912, dupä care
iritentioneazä sä inceapi nemijlocite cu Bulgaria" 3.
Dupä spusele lui Poklevski, aamenii politici români exprimau con-
vingerea ci România vor intra in actiune aläturi de Puterile An-
tantei la inceputul lui Martie viitor"
priveste Puterile central, ele n'au renuntat la
a constrânge intre in luptá de partea In 1915, generalul
Falkenhayn, cartierului general german Conrad von
cartierului general austro-ungar afirmau cä ei poi garanta räzboiul
se va termina printr'o victorie a Puterilor Centrale cazul când se
va asigura sprijinul sau putin neutralitatea României. De aceea, diplo-
matia austro-germanä s'a ocupat In de tratativele
România. La inceputul lui Februarie 1915 impáratul Wilhelm a remis ata-
satului militar român la Berlin, locotenent colonelul Mircescu, o scrisoare
autografä adresatä României l-a trimis la Bucuresti spunându-i :
Sä povestiti regelui Ferdinand tot ce-ati vkut. Spuneti-i cá suntem siguri
de succes. Acum e necesar ca Rornânia sä ia o ; noi suntem ca
aliatii ei, de care ea nu se paate plânge. In genere ea n'ar avea mo-
tiv fie nemultumitá decât de unguri, iar Transilvania se va
la România. Mi se pare ci opinia publid a devenit mai
leapti. Propaganda care impotriva noastrá a Am incredere
in d. Brâtianu d. Marghiloman ; d. Carp e un inteligent, d. Filipescu
s'a calmat iar d. Tache nu e decât un vanitos. Nu vä cer deck
divizii, desi aveti poate 25. Dacä imi da 6 divizii pentru din
Bucovina, in citeva säptämäni vom scápa definitiv de Rusi"
Pentru a constrânge guvernul român sä se alieze Puterilor Centrale,
comandamentul german a recurs la arnenintäri militare directe.
In jumätatea a doua a lunii lanuarie au avut mipciri pi concen-
trári de trupe germane in Ungaria pi la frontiera Romäniei. La 3 Ianuarie
1915 Poklevski a comunicat dupä informatiile pe care le detine ministrul
Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumentt tarskovo i vremenovo
pravidelstva, VI, partea a II-a, Nr. 734.
2 Ibidem, VII, partea a I-a, Nr. 4.
Ibidem, p. 132, obs. 2.
4 Ibidem, Nr. 5 14.
Ibidem, VII, partea I-a, Nr. 168.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE PERIOADA NEUTRALITATII 1477

de finante al României, trupe germano-ungare cu un efectiv de cca 40.000

de oameni sunt concentrate in apropierea punctelor de
Palanca, de ieri, guvernul maghiar a sistat transportul de pasageri pi
márfuri prin aceste puncte". Aceste au neliniptit cercurile politice
române. Costinescu, ministrul de finante al României, era de pärere deo-
camdatä guvernul trebue se dela actiuni provo'catoare
de Germania deoarece atacarea României de catre Germania n'ar fi deloc
oportunä"
In aceasta, Sazonov spuse lui Diamandi, ambasadorul Ro-
mâniei la Petrograd: Sunt profund deceptionat de lipsa de curaj a guver-
nului român si de declaratia a conducätorului säu". Cat priveste
cererea adresatá de cätre Brätianu Puterilor, exclusiv in scopul
gurärii fnceperii tratativelor dintre Bulgaria (Brätianu a cerut
ca Bulgaria sä fie indemnatá intre in luptä contra Turciei sau Austriei -
G.) - färä ea sä-si asume niciun fel de obligatii, o consider
de-a-dreptul In genere, conduitä a lui Brätianu mi se pare
lipsitä de sinceritate pi necorespunzätoare cu bunele relatii pe care cäutat
sä le stabilesc Rusia
Brätianu a fost ,,foarte jignit" de declaratie a lui
Sazonov pi a declarat lui Poklevski cá faptul cá Sazonov pi-a schimbat
tudinea fatä de el ingreuneazä mult activitatea sa care urmäreste stabilirea
unor legäturi strânse Rusia
In tratativele ulterioare dintre Rusia guvernul a
abordat in repetate rânduri problema Stramtorilor. dorind sä obtinä promi-
siunea Rusiei oricum se va rezolva problema Strâmtorilor, va
fi recunoscutá ca unul din statele cele mai interesate in aceastä chestiune".
Intr'o discutie cu Diamandi, Sazonov a arätat cá Romania poate fi
linistitä deoarece Rusia recunoscând interesele economice ale României
legate de o iesire din Marea Neagrä, nu intentioneazA sä atingé in niciun
f el aceste interese" 4.
Sazonov l-a incredintat pe Diamandi toate interesele vor
rämâne nestirbite si cä se va tine seama de ele. se bucura de
intrarea si iesirea liberä in Strâmtori
In Aprilie, in legáturá cu negocierile duse de guvernul italian cu pri-
vire la intrarea in räzboi, in s'a creat o stare de spirit, favo-
rabilá inträrii in actiune aläturi de Tripla Intelegere.

Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumenti tarskovo i vremenovo

pravitelstva, VII, partea I-a, Nr. 83.
2 Ibidem, Nr. 99.
Ibidem, p. 132, obs. 2
4 Ibidem, Nr. 198.
5 Ibidem, partea a II-a, p. 25, obs. 1.

www.dacoromanica.ro
1478 I. UHEORGHIU

1-a incredintat pe Poklevski intrarea in räzboi a RomA-

niei depinde nicidecum de Italia". In caz, va intro in
actiune. la primäverii", dar pentru planurile strategice romAne
este extrem de important se lämureasd in prealabil problerna daca pe
flancul al armatei romAne se va afla armatä italiana, sau
numai armata chiar aceasta va fi intru china tru-
pele aliatilor".
Totusi cAnd, la sfArsitul discutiei, Poklevski voi act de
promisiune a lui Brätianu, acesta a obiectat : Nu sä mä prindeti
asupra cuvantului, deoarece n'as sä mi se reproseze odatä n'am spus
adevärul sau nu m'am tinut de cuvAnt. rog
marele cartier general (al armatei ruse - I. G.) - pate intocmi un plan
de pe prezenta trupelor romAne in Transilvania"
Cu sovAielile guvernului romAn, in primavara anului 1915, el a
inceput sä se apropie tot mai mult de Puterile Antantei. Prin aceasta se
refuzul la Berlin, Beldiman, la propunerea de
a pleca de la Viena pentru a duce cu guvernul Austriei
propunerea lui von Jagow, secretarul de stat 'al departamentului afacerilor
externe al Germaniei". spusele lui von Jagow guvernul austriac este
dispus chipuriie sA cu RomAnia o conventie pe cedarea
Romániei obligatia de a acorda autonomie Transilvaniei
a guvernului a atras fireste atentia Puterilor blocului cen-
care abia momentul prielnic pentru a profita de dificultAtile
economice ale si de a-i da o puternicä pe linie economid.
Banca Nationalä a imprumutat mai dela Banca de
Scont Gesellschaft" din Berlin 25.000.000 La 1 Aprilie 1915, cAnd
a expirat termenul de achitare al imprumutuhti, Banca
- filiala BAncii de Scont Gesellschaft" a comunicat numele acesteia
Nationale cA situatia politicA nu permite berlineze pre-
lungeascA termenul imprumutului. prin care Banca
Disconto Gesellschaft" a incercat loveasd interesele economice ale
RomAniei, n'a reusit deoarece drept Banca a achitat pe
suma de 25.000.000 mArci
Acesta a fost primul simptom cA tara se elibereazA de sub stApAnirea
capitalului german. Dela aceastA se inregistreazä o anumitä cotiturA
in politica a guvernului romAn. El se orienteazä tot mai mult spre
dar deocamdatá nu se decide tread definitiv de partea ei, astep-
tAnd se situatia pe front.
Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumentt tarskovo i vremenovo
pravitelstva, Ibidem. Pentru trativele ulterioare dintre ai
cu intrarea le rázboi a a se vedea paragraful urmätor.
2 Arhiv", 1928, 31, p. 12.
3 G. M. Dobrovici, op. cit., p. 297-298.

www.dacoromanica.ro
 RELATHLE ROMANO-RUSE IN NEUTRALITATII 1479

In incheiere, trebue acordärn o atentie puternicii presiuni

diplomatice exercitat asupra guvernului roman de cätre puterile beligerante
faptului cä presa a fost coruptä.
Sub conducerea a Misiunii germane la Bucuresti in persoana
lui von Busche, reprezentantele germane au depus o intensä activitate in
vederea coruperii oamenilor politici publicistilor
Inteo comunicare etre Conrad von contele Berchtold
(ministrul de externe al Austro-Ungariei) scria : ...Pentru influenta opi-
nia anume pe oarnenii politici ziarele, am intreprins
impreunä cu guvernul german, timp in urmä, o actiune secretä,
in care scop am pus la dispozitia oamenilor nostri de incredere din
resti mari sume de bani. Aceastä actiune care nu precipitatä trebue
dusä prin maximum de prudentä se succes
trebue sä viitor 'apropiat rezultate palpabile" 1,
In dorinta ei de a pregäti opinia publicä din diplomatia ger-
rnanä a recurs larg coruperea presei române. Inafarä de ziarele pe care le
scoteau nemtii (Rumänischer Lloyd" si Bukarester Tageblatt"), unele ziare
(Ziva", Seara", Moldova")' erau finantate de nemti iar altele (Mi-
nerva", Dreptatea" etc.) erau controlate de puneau coloanele
la dispozitia propagandei germane.
Fostul ministru de räzboi al Români.ei, Nicu Filipescu, dupä spusele
cgruia Germania a cheltuit in peste 100 märci pentru
coruperea ziarelor pi a fruntasilor vietii publice, a zugrävit o vie imagine
a intrigilor urzite de Germania la Bucuresti
Dupä cum a relatat Warschauer Zeitung", in 1916, la 23
organizatii germane la realizarea apropierii germano-române. Printre
acestea existau o serie de loji masonice3.
Conformându-se ordinului primit dela Berlin, vestitul germanofil B.
Bärbulescu, a cäutat sä demonstreze in coloanele ziarului Eclair de Bal-
kan" are tot atâtea drepturi asupra Macedoniei Albaniei ca
Bulgaria. Cu ajutorul organelor de presä s'a o pro-
paganda', finantatä de Germani, pentru constituirea unui stat ilirico-mace-
donean, independent de Bulgaria, compus din Iliria, Macedonia, Epirul
Tesalia 4. In felul acesta, Puterile Centrale cäutau sä abatä atentia guver-
nului dela realizarea vechiului ideal de alipire a Transilvaniei.
La rândul ei diplomatia Antantei a folosit toate mijloacele posibile pen-
tru a corupe presa românä sau chiar pe oamenii politici.
La sfarsitul lui lunie 1915, Poklevski a comunicat la Petrograd cä am-
Conrad von Hötzendorff, opt.
2 Citez dupä A. M. Mihailova. op. cit., p. 111.
Ibidem.
,,Vestnic 1917, ibidem, p. 302.

www.dacoromanica.ro
 1480 1. UHEORGHIU

basadorul a cheltuit pentru 100.000 pi va cere sá i se

noi credite. Ambasadorul Angliei a primit incuviintarea
iasd pentru 500 lire sterline pi de aceasta i s'au promis noi
sume dacä si celorlalti reprezentanti ai puterilor aliate Angliei li se vor
pune la dispozitie credite asemänätoare. Ambasadorul italian a fost pi el
imputernicit cheltuiascä pentru presä 25-30.000 franci. pilda
acestor aliati, Poklevski a cerut pi el o de 50.000 franc! pentru sub-
ventionarea presei române pi a ziariptilor
Antanta a inundat tara cu agentii sái pi a corupt ziarele cele mai
fluente Universul", Adevárul", Epoca" pi La Roumanie", Care au por-
nit o campanie furibundä impotriva Austro-Germanilor. Puterile Antantei
n'au precupetit nicio sumä era vorba sä membro influenti
guvernului sau chiar partide politice burgheze.
Mai mult chiar, Anglia pi Franta exercitau presiune asupra
pi erau dispuse sä sacrifice chiar teritoriile ei pentru a determina guvernul
se hotärasd mai repede st intre in rázboi. Rusia,
un timp oarecare, la inceputul räzboiului, ea era foarte interesatä cola.
boreze trupele romäne, dar ce a repurtat succese insemnate in
litia, a adoptat fatä de o atitudine pi considera chiar
o eventualä intrare in a acesteia nu e avantajoasä Rusia.
Shiling, directorul cancelariei ministerului afacerilor externe al Rusiei,
referindu-se la intrarea In räzboi a Italiei de Write An-
: In prezent ne este totul indiferent Italia pi
se vor abtine pi mai departe de a intra in rázboi impotriva Austro-Ungariei.
In viitor atitudine nu poate dectt propriilor interese..."
Dupä spusele directorului ad interim al cancelariei diplomatice de pe
comandantul suprem - Kudasev (19 lanuarie 1915) - marele duce
Nicolai Nicolaevici chibzuind asupra diferitelor imprejuräri in care ar putea
avea interventie, si analizand aceste imprejuräri exclusiv din
punct de vedere militar, prevede crearea situatii care intrarea in
a Italiei ar putea ne fie chiar defavorabllä"
guvernul duta sä-si negocieze mai avantajos
neutralitatea. Totodatá, guvernul urmärea mult interes pi atentie
surarea räzboiului, pentru a nu pierde momentul
Trebue mentionat politica de expectativä a Italiei a jucat un rot
important in determinarea pozitiei României, deoarece intentiona
intre in räzboi concomitent Italia. La 23 Septembrie 1914 s'a semnat

Mejdunarodnte otro§enia epohu imperializma. Dokumentt vremenovo

pravitelstva, VIII, partea I-a, p. 196-198.
2 Ibidem, partea a II-a, Nr. 482.
..Krasnti 1928, 26, p. ?9.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1481

chiar o conventie guvernul eel italian, ambele

du-se nu iasá din neutralitate a avertiza partea opt
de data luptá pi a se informa reciproc cu privire la
intentiile
Prin urrnare, in primávara 1915, politica guvernului Brá-
tianu n'a adoptat definitiv orientarea spre puterile Antantei, desi guvernul
a intreprins oarecare másuri in acest sens. Evenimentele din
vara anului 1915 au determinat pozitia Romaniei, oare a inceput
tratative serioase Puterile Antantei privire la intrarea in
rázboi.

IV. TRATATIVELE DUSE IN 1915-1916 INTRE ROMANIA I RUSIA

CU PRIVIRE LA INTRAREA ROMANIEI IN RAZBOI
(PANA LA OFENSIVA PE FRONTUL DE SUD-VEST IN MAI - IUNIE 1916)
Dupa cum am mai sus, in legáturá viitoarea intrare rázboi
a Italiei, guvernul a in Aprilie 1915 Rusia
privire la teritoriile pe care le va cápäta dacä va participa la
boi de partea Antantei.
In timp ce acum guvernul s'a pronuntat pentru neutrali-
tatea pi cerea compensatii numai pentru neutralitatea sa, din pri-
mávara 1915, Brätianu cerea compensatii in schimbul participárii
niei rázboi.
Trebue cä aceste au in
favorabile Antantei pe frontul de Est, fapt care a irnportanta intrárii
in pi fäcut pe Brätianu sä fie pi mai neinduplecat.
a profitat de situatia creatá, revendica mari anexiuni teritoriale
n'a cedat mai ales dupá ce s'a situatia pe frontul de Est.
La Mai, Brátianu a vizitat misiunea rusä si a declarat lui Poklevski
cä lámurirea definitivá a liei va permite pi guvernului
parte, viitor apropiat la rázboi", dar Consiliul de Ministri
stabileascá in prealabil, prin tratative cu guvernul rus, fron-
tierele viitoarelor anexiuni ale Romaniei.
a declarat continuare cá guvernul incheie
Rusia o conventie militará, care prevadá aprovizionarea armatei
munitii. Rusia va refuza sä fixeze frontiere la Prut
Tisa, nu va participa la rázboi pi sä-si pástreze neutra-
litatea la sfarsitul ostilitätilor. Brátianu a mai declarat dacä
cierile se vor termina repede, ar putea intra in acelasi
timp Italia
Albert Pingaud, Histoire diplomatique de la France pendant la grande guerre
I, p. 264.
2 Medjunarodnie otnosenia epohu imperializma. DokumentI tarskovo vremenovo
pravitelstva, VII, partea a II-a, Nr. 654.

www.dacoromanica.ro
9482 I.

La 3 Mai, ambasadorul României la Petrograd, Diamandi a transmis

lui Sazonov propunerea oficialä a guvernului säu de a porni imediat con-
tra Austriei", dacá puterile vor consimti sä fixeze frontierele la
Prut Tisa. Diamandi a declarat dacá dezideratele României vor fi apro-
bate de guvernele aliate, numai de Rusia va depinde data intrárii României
in räzboi, deoarece aceasta din urmä nu numai e decisa, dar considerä
e in interesele ei sä dea mai repede prima loviturä Austro-Ungariei"
Sazonov a atras atentia ambasadorului asupra proportiilor neobisnuite
ale revendicärilor române si a declarat : Rusia nu va putea consimti nici
in ceea ce priveste frontiera Prut in Bucovina nici in ce acordarea
intregului Banat României". Sazonov i-a mai amintit lui Diamandi cä între
.România Rusia o conventie privire la impärtirea teritoriului,
bazatä pe principiul national a arätat lui acest principiu
trebue respectat astäzi".
La observatia lui Diamandi cd conventia din 1 Octombrie 1914 se re-
ferea la neutralitatea României pe astäzi propune un aju-
tor militar" de aceea are drept la mai malt" deck teritoriul Jelimitat
de frontiera etnograficA), Sazonov a obiectat cd conventia din Octombrie nu
promitea României ajutor militar din partea Rusiei". Dacá astäzi
va reusi sporeascd teritoriul - spuse In continuare Sazonov - ea nu
va putea realiza oceasta deck ajutorul militar al Rusiei care el
are pretul
La 12 Mai, Diarnandi a remis lui Sazonov o hartä pe care erau indicate
pretentrile teritoriale ale Romaniei. Sazonov le-a calificat ca inacceptabile"
a declarat negocierile pot duce la un rezultat pozitiv numai dacä
bele p5rti vor face concesii. Faptul guvernul prezintä aceste
revendicäri aproape sub forma unui ultimatum, lasä prea putine sperante
pentru posibilitatea unei
Concomitent aceasta, diplomatia actiona si la Londra, Pa-
ris
Bucuresti -
Roma. Brätianu a declarat lui Blondel - ambasadorul Frantei la
Romania nu va intra in räzboi dacd nu i se vor garanta
Irontierele ce le revendica", iar Misu, ambasadorul României la Londra,
sä convingä pe Grey ministrul de externe al Angliei cd Romaniei este
necesarä o frontierä realä trainicr

MejdunarodnIe otnosenia epohu imperializma. DokumentI tarskovo i vremenovo

pravitelstva, VII, partea a II, Nr. 672, a se vedea ai Nr. 669.
2 Ibidem, Nr. 672.
Ibidem, Nr. 739.
Ibidem, VII, partea I-a, Nr. 741 ai 753.
Trebue remarcat declaratiile guvernului român nu erau sincere oamemi de
stat români nu trebuiau crezuti când afirmau România ar intra in räzboi dacä vor ti
satisläcute revendicärile ei. Intrarea României In räzboi nu era numai In functie de satis-
facerea pretentiunilor teritoriale ale guvernului Brätianu, ci de serie de alte circum-
stante, ca de pildä situatia pe ampul de luptä, cum vom vedea mai

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1483

se adresau aliatilor" Rusiei erau siguri

vor gäsi la ei sprijin in dauna intereselor Rusiei.
Pentru a atrage in rázboi in timpul mai scurt posibil,
englea italianá a inceput presiuni asu-
pra Rusiei.
La inceputul lui Mai, Titoni, ambasadorul Italiei la Par;s, a declarat
lui Poincaré : "Regele Italiei mult ca sä intre mai
pede rázboi... Dar pentru aceasta trebue exercitatá presiune Ia Petro-
grad pentru ea Rusia facá unele concesii... Rusia are tot interesul se
arate märinimoasä. Poate ea va consimti putin cedeze o mich parte
din Basarabia" 1
lar in mijlocul lunii Mai, Titoni a declarat lui Viviani prim ministrul
: Vom intra in luptä, chiar dacá se va abtine. Dar acest
ne va cauza o deceptie pi va släbi fortele noastre. Ajutati-ne
plecám pe Sazonov. Acest orn se lash influentat, el se supune cartierului ge-
neral rus. Sazonov ar fi trebuit sá facá României concesii la Prut, iar
doreste trezeascä in o miscare n'are
la Basarabia"
Lordul Bertie, ambasadorul britanic la Paris, a mers pi mai departe
astfel, urrnárind atragerea in räzboi, Anglia, Italia pi
Franta erau dispuse s'o recompenseze nu numai pe socoteala inamicului, ci
pe socoteala aliatei - Rusia. Aceste puteri mizau pe faptul Rusia
he era aliatä pi o aliatä destul de Ioaiall Sprijinul ei era asigurat pi nu
provoca nici o ingrijorare. In perioada aceea, burghezia anglo-francezá se
sträduia in deosebi aliati noi. In acest scop ea s'a adresat Rusiei
propunandu-i teritoriul ei serviciile viitoare ale aliat.
Paléologue, ambasadorul Frantei la Petrograd, vizitat pe Sazonov
la 18 Mai a fäcut tot posibilul primeascä propunerea
lui Delcassé, ministru de externe al recunoscand Siretul ca granita
viitoare Rusia si (in Bucovina) cäci in caz contrar, Brätianu
va refuza probabil se aläture Antantei.
In zf, ambasadorul Belgiei a rugat guvernul fie cat
mai binevoitor fatä de dezideratele României in vederea atragerii ei de par-
tea aliatilor"
presiunii aliatilor, Sazonov a declarat la 19 Mai lui Paléologue
Brátianu are cuvántul. Conditia care Rusia face aceastä nouä
A. Poincaré, Na slujbe Frantii, Vospominania za 9 let, trad. rusä, p. 304.
2 Ibidem. p. 406.
3 Lord Bertie, Za kulisaqi Drevnik britanskovo posla Parije 1914-1919.
Moscova-Petersburg, 1927, trad. rusä. p. 60-61.
4 Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokumenti tarskovo i vremenovo
VII, partea a II-a, Nr. 779.

www.dacoromanica.ro
1484 I. GHEORGHIU

concesie este intrarea in nu mai târziu de 26 Mai" La

20 Mai, Sazonov a comunicat oficial Angliei pi Frantei acceptä rectificá-
rile propuse de Delcassé 2.
Aceste concesii nu pe Brátianu la 22 Mai el declará
lui ambasadorul Frantei la cä numai frontiera La Tisa,
Prut pi poate asigura in viitor României o existentá pi de
aceea el nu poate renunta la aceste conditii"
La 28 Mai, Sazonov a propus lui Poklevski aibä o intrevedere
Take lonescu, Filipescu alti membrii opozitiei atragá atentia
asupra faptului cä nu sunt sperante sä se noi concesii, intru in
ehestiune, depliná unitate Rusia alfatii ei"
Peste o zi, Sazonov rugat pe Poklevski sä spulbere" pärerea care
s'a creat in cá in virtutea acordului din 1 Octombrie ea poate ob-
tine Transilvania pi alte regiuni chiar nu va participa la rázboi
La 31 Mai, Poklevski a comunicat lui Sazonov cä lui este
greu renunte la revendicárile sale pi cä el n'ar putea ceda la
presiunea altor oameni politici pi 'a opiniei publice" 6
Intre timp, s'a creat o conjuncturä in defavoarea Rusiei. In
primävara anului 1915, generalul Falkenhayn a hotárit sä schimbe directia
operatiunilor principale dela Vest, spre Est, impotriva Rusiei. In mijlocul
lunii Aprilie, el a concentrat fortele sale principale in Galitia scopul de a
rupe frontul rus Vistula Carpati. Aici, in 50 de zile, Germanii au
alungat pe Rusi din Galitia pi au asigurat combativitatea armatei austro-
ungare. Aceastä imprejurare a determinat comandamentul rus insiste
el ea intre in rázboi. In telegrama din 25 Mai 1915 adresatá lui
Sazonov, comandantul suprem al armatei ruse cä intrarea
in rázboi, conjunctura pe câmpul de ar fi
bine intru sunt sperante RomAnia va intra imediat in
se vor retrage trupe de pe frontul din Galitia pozitia României
In flancul frontului din Galitia mári importanta acestei interventii"
lar la inceputul lunii lunie 1915, comandarnentul suprem a rugat din
nou ministerul afacerilor externe din Rusia sä nu piardä momentul prielnic
pentru atragerea de partea noastrá, deoarece nu incape indoialä cä
ea va trece de partea inamicului, in caz ne vom retrage din Galitia" 8
Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumenti tarskovo i vremenovo
pravitelstva, VII, partea a II-a, Nr. 788.
2 Nr. 796.
3 Ibidem, Nr. 814.
Ibidem, VIII, partea I-a, Nr. 24.
5 Ibidem, p. 41, obs. 1.
e Ibidem, p. 42, obs. 2.
Krasnti Arhiv" 1928, Nr. 29. obs. 1.
8 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 RELATHLE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1485

Insuccesele armatei ruse au släbit pozitiile diplomatiei ruse punându-si

amprenta asupra tuturor tratativelor ei.
In acelasi in Dardanele situatia corpului expeditionar de
un fir de Zi cu zi pierderile Anglo-Francezilor a fi
pensate cu vreun succes. Tentativa fäcutä la 4 lunie pentru cucerirea dealu-
din marginea de Sud a Peninsulei Galipoli, a esuat. Reusind
pe câmpul de luptä un efectiv numeros de artilerie de Turcii i-au pus
pe atacanti intr'o aMt de critica acestia au fost nevoiti
arunce in luptä toate rezervele. La pierderile suferite de
Anglo-Francezi dela inceputul debarcärii s'au ridicat la 50.000 oameni.
Toate acestea au produs o puternia impresie asupra cercurilor politice ale
puterilor occidentale ale Antantei au fäcut se intensif ice activitatea ele-
mentelor antiruse din Franta si Anglia. Urmärind intrarea a
României in räzboi, Anglia Franta netinând seama de faptul
României aduc un prejudiciu serios Rusiei, au inceput exercite asu
pra acesteia din urmä presiuni directe, dorind s'o sileascá faca concesii.
Anglia a exercitat o presiune deosebit de puternia sprijinind revendica-
rea României cu privire la anexarea Bucovinel de Nord cu orasul Cernäuti.
Londra spera cä intrarea Romániei in räzboi va fi un semnal pentru ca
Bulgaria si Grecia sä intre ele in luptä aläturi de Antantä. La lunie
ambasadorul Angliei Petrograd, Buchanan, a comunicat printr'o
soare Sazonov cuprinsul telegramei lui Grey In care se specifica direct
cä satisfäcând revendicArile României, Rusia ipi va asigura Constanti-
nopolul"
Blondel scria lui Delcassé, ministrul de externe al Frantei sunt
vins et mobilizarea armatei române va fi decretata chiar in ziva Rusia
va da asentimentul". El indemna pe Delcassé sä exercite presune
asupra lui Sazonov nu nesocoteasc5 diversiunea" pe care ar produ-
ce-o armata de 500.000 oameni in spatele frontului In
incheiere, Blondel scria : Se cuvine oare ca din cauza unei chestiuni de
amor propriu (al Rusiei - 1. G.) ne lipsim la de un sprijin
care devine si mai util datoritä faptului Italia ofensiva din
Sud ?"
Delcassé s'a asociat punctului de vedere 'al lui renuntând ast-
fel la propria sa propunere anume ca frontiera Rusia
In Bucovina sä fie la Siret. El a subliniat ce se va Mgädui Ro-
mtniei frontiera la Prut, ea va decreta mobilizarea".
Cercurile politice si militare din Anglia pi Franta considerau
nevoia române e generatä, altele, pi de infrângerile
Mejdunarodnle otnotenia epohu imperializma. Dokumenti tarskovo i vremenovo
pravitelstva, VII, partea I-a, Nr. 54.
2 Ibidem, VIII, partea I-a, Nr. 31.

www.dacoromanica.ro
1486 1. GHEORGH1U

suferite de Rusia, e obligatä achite din viitoarele ei anexi-

uni teritoriale toate cheltuielile legate de satisfacerea cercurilor guver-
nante din
Pe de altä parte, Thompson, atasatul militar al Angliei la
incuraja pretentiile guvernului pi il sfätuia nu cedeze nimic
deoarece Rusia va fi nevoitä sä satisfaa toate nazuintele teritoriale ale
Rusia, declarat, de caderea
Varsoviei, ambasadorului englez Buchanan cä ar fi o dach guver-
nul din Bucuresti ar fi sild sä intre in räzboi timp trupele ruse nu vor
fi in stare sä refa ofensiva" 2
Retragerea Rusilor la Peremisl a fäcut o impresie deprimantä asu-
pra guvernului englez a ridicat mai mult valoarea
in ...Se observa, - a comunicat ambasadorul rus la Londra,
Benkendorff, la 21 Mai data situatia strategia generalä pi,
in special, situatia in Dardanele, intrarea in razboi e privitä 'aid
ca o necesitate imediata..." 3.
Parisul era si mai alarmat deat Londra. La 6 Isvolski, amba-
sadorul rus la Paris, a raportat membrii parlamentului francez sunt
extrem de deprimati in urma privire la retragerea din
Peremisl si Delcassé e interpelat cu insistentá despre nego-
cierilor Totodata, ca pi in perioada negocierilor cu
Italia, noi suntem acuzati cä suntem prea intractabili, deoarece aici predo-
convingerea cd intrarea In räzboi a Romaniei, iar apoi, probabil pi
a Bulgariei, va mult sfársitul räzboiului. Unul din membrii de
ai parlamentului a declarat lui Isvolski cd Puterile Centrale trebue
mai repede deoarece e indoelnic Franta va mai putea suporta o
campanie de iarná in transee"
Pe atunci, situatia armatei engleze in Peninsula Galipoli era de
comandantul Hamilton a trimis un emisar special la marele
cartier general rus pentru a solicita in numele o actiune oare-
care in directia Constantinopolului pentru a atrage fortele din
Galipoli"
Diplomatii aliatilor exercitau asupra lui Sazonov o presiune din ce
in ce mai puternia iar pe cárnpul de luptá se agrava necontenit.
Referindu-se la sfaturile aliatii francezi, Sazonov, iritpt peste
scria la 7 lui Isvolski : Pe nu-i intracta-
I Iliescu D., gen. Documente privitoare la räzboiul pentru lntregirea României.
Bucuresti, 1924.
2 Buchanan, Sir George, Mémoires, Paris, 1925.
3 Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokumentl i vremenovo
pravitelstva, VIII, partea I-a, p. 53, obs. I.
Ibidem. Nr. 70.
Ibidem, p. 99, obs. 2.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN NEUTRALITATII ROMANIEI

bilitatea Rusiei, ci situatia din Galitia. situatie a fost

provocatä exclusiv de faptul nu avem suficiente munitii. De aceea, in
ne sä fim mai concilianti, Francezii ar face bine, pentru
sul comun, ne ajute sä completäm mai repede armamentul pi,
-afará de aceasta, sä intreprindá in pe frontul actiuni mai
eficace, cum am procedat noi in Prusia Orientalá când Nemtii inaintau
spre Paris"
Mare cartier general pe Sazonov ci Rusia ar
putea sdrobi pe dusman, dacä Anglia pi Franta i-ar da ajutorul material
necesar". Ne-am descurca si singuri, dacá am avea destulá artilerie pi,
genere, material de räzboi". Generalul Ianuskevici, Marelui car-
tier general asigura cä situatia nu poate fi indreptatä deck dacä vor fi
predate armatei ruse rezervele de armament pi munitii pregkite de Fran-
cezi si Englezi si care nevoile räzboiului de
Dar generalul Joffre, comandantul suprem al armatef franceze, pre-
cum si Feldmaresalul French, comandantul trupelor britanice din Franta,
nu doreau Rusia munitiile. Interesele contradictorii ale gu
vernelor aliate, egoismul comandantilor militari au cauzat insuccesele
care Antanta le-a suferit pe câmpul de luptá in 1915. Refuzul aliatilor"
Rusiei de a aproviziona armata cele necesare a fäcut ca trupele
rusesti sä mari. Pânä pi Lloyd George a recunoscut in memo-
sale urmátoarele : Istoria va cere socotealá comandamentului mili-
tar al Frantei pi Angliei, care din cauza egoismului a condamnat pe
tovaräsii sii de arme, Rusi, la pieire, In tinip ce Anglia pi Franta puteau
salva atât de usor pe Rusi si in felul acesta s'ar fi ajutat pi mai rnult pe ele
Generalii francezi pi englezi n'au reusitsä infrângerea
Nemtilor in Polonia ar fi constituit un sprijin mai serios pentru Franta
Anglia, o inaintare a Francezilor in Champagne sau
chiar cucerirea unui deal in Flandra".
Inlre timp, cercurile guvernante incurajate de puterile occi-
dentale, nu se dädeau in láturi dela niciun mijloc pentru a-pi atinge scopu-
rile. La 29 Mai, regina a adresat o scrisoare care-i
comunica hotárirea guvernului de a renunta la neutralitatea sa".
Regina ruga pe tiná seama de pretentiile României" pi trägea
asupra geografice avantajoase a Romaniei, asupra
milionului de soldati - un factor nici decum neglijabil". Regina explica
faptul bizar" Italia intrase in räzboi inaintea României prin aceea cä
conditiile italiene au fost acceptate, iar cele române n'au gäsit intelegere"

' Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumentl tarskovo vremenovu

pravitelstva, VIII, partea I-a, Nr. 72.
2 Ibidem, Nr. 266.
Ibidem, p. 114, 1.

www.dacoromanica.ro
1488 I. GHEORGHIU

Sazonov marele cartier general socoteau pe bunä dreptate cä atät

timp cát annata sufer5 infrangeri, nicio promisiune nu va determina
intre in räzboi.
Shiling, directorul cancelariei ministerului de externe al Rusiei a
spus : Românii nu cautä decât asentimentul nostru in ceea ce
priveste satisfacerea revendicArilor pentru ca apoi, invocând tot felul
de pretexte, sä-si amâne intrarea in räzboi. Dupä toate
semnarea tratatului politic, ei vor incepe prin a pretinde o conventie
prealabilá militar5. Or, trimeterea unui imputernicit al României la
cartier general, negocierile care se vor duce acolo, in pro-
blema completárii rezervelor de munitii, le o serie de pre-
texte comode pentru tergiversarea cu putin câteva säptämâni" 1.
Negocierile care au avut ulterior cu guvernul au conf
mat aceastä temere a cartierului general rus si a ministerului de externe
al Rusiei. Cu toate acestea, urmärind o iMelegere la 9
comunicat ambasadorului rus din Bucuresti Poklevski, tarul
al II-lea binevoeste sä personal reginei, in sens pozi-
tiv" timp insärcineazä pe ambasador sä mai odatä
sä cadä la Românii pe satisfacerii mai largi a revendi-
cäriior
Dacä va intra in räzboi peste câteva zile, cum afirmä Dia-
mandi (ambasadorul României la Petrograd), Rusia va fi de acord sä fact
urmätoarele concesii: 1. accepte in Bucovina frontiera propusä de
nistrul de al României, Costinescu, granita Basarabiei va fi
la Prut ocolind Cernäutii, oras care va reveni României", se va
spre Sud-Vest, revenind Rusiei Rutenii care locuesc aici apropierea gra-
nitei galitiene ; 2. Dacä in Ugorscina Românii nu vor insista sä li se ce-
deze populatia eminamente rusä, aici se va putea gäsi o solutie con-
ciliatoare"
Dar chiar dupä ce s'au acordat toate concesiile posibile, sansele
et va intra in au si mai mult. La 11 lunie Fasciotti,
ambasadorul Italiei la Bucuresti a anuntat Roma cá nici Brátianu nici
ceilalti oameni de stat nu vor incuviinta intrarea României in räzboi,
ce nu se va imbunätäti situatia a Rusilor, sau putin, nu vor fi
cucerite Dardanelele... Pânä Costinescu, partizan al inträrii in räzboi de
partea Antantei, spuse nu ar putea intra acum in räzboi in

I Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma Dokumenti tarskovo I vremenovo

pravitelstva, VIII, partea Nr. 47.
2 Nr. 83.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII

caz nu va intna lupta, ca la

Galitia si Bucovina" 1
Bratianu raspunse ambasadorului rus cä data exacts a in
räzboi va trebui printr'o conventie militaa care va stabili de ase-
menea modul de colaborare a trupelor rusesti pi românesti va asigura
acestor trupe echipamentul necesar. Aceasta insemna, vrea
si primeasca tot ce a cerut, ca apoi sä amine mereu data intririi in razboi,
deoarece ea va putea totdeauna si tergiverseze negocierile legate de
ierea unei conventii militare, formuleze conditii inacceptabile etc.
Poklevski avertizat pe Sazonov cä nu sunt sperante ca ceilalti
oameni politici, care nu de mult pledau pentru intrarea a
in razboi, vor cäuta influenteze pe Brgtianu deoarece astgzi si
ei sunt de parere momentul nu este prielnic declararii razboiului, intro
Rusii se retrag din Galitia Bucovina de Nord, fapt care face imposi-
o colaborare armatele ruse si române
Dat nu se putea spera cä situatia din Galitia se va
curând, intervenind o agravare a situatiei in Peninsula Galipoli, a
intregul plan care prevedea interventia a României in aju-
torul armatei ruse.
Puterile Centrale, diplomatia austro-ungarä cauta din
räsputeri pe de subrezenia dintre
si Rusia si sfatuia neutr5. Totodatá - baronul
Burian, rninistrul de externe al Austriei, contelui Czernin (ambasadorul
austro-ungar la - nu trebue a ne interesa de cola-
borarea a României, mai cu acum Rusii au
infrângeri grele" 3. o lung, la 23 Iunie 1915, Czernin a vorbit lui
despre o colaborare intre Austro-Ungaria a
declarat Bratianu va continua ezite, el va pierde momentul
prielnic"
diplomatia ea se interesa si mai mult de pozitia
Romaniei. In 1915, Erzberger, un politic german, leaderul cen-
catolic, a demersuri serioase la Viena, la Bucuresti, chiar pi
pe conducätorii Românilor din Transilvania pentru a atrage guver-
nul de partea Puterilor Centrale. La Viena, Erzberger
Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokument1 tarskovo i vremenovo
pravitelstva, VIII, partea I-a, p. 152, obs. 4.
2 Tarskaia Rosia mirovoi Moscova, 1925, p. 191-192; a se vedea
dunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumena tar..kovo i vremenovo pravitel
stva, VIII, partea Nr. 94
Cartea Rosie Austro-Ungarä. Documente diplomatice privitoare la relatiunile din-
Austro-Ungaria (22 lulie 1914 - 27 August 1916). Doc. Nr. 31 ; a se
Doc. Nr. 34.
Ibidem, Doc. Nr. 35.

94 - referate -
www.dacoromanica.ro
1817
1490 I. GHEORGHIU

pe baronul Burian facä unele concesii teritoriale Românilor mai ales,

concesii politice Romanilor transilväneni
La Erzberger a dovedeasa regelui României
intrarea in räzboi e de interesele comune care de
Puterile Centrale. Vorbind in numele guvernului german, Erzberger pro-
mise României Basarabia, jumAtatea de Miazt-zi a Bucovinei, un
mut important si o oarecare lárgire a drepturilor pentru Românii ce locuesc
in Ungaria 2
Concomitent cu aceasta, Erzberger ducea tratative cu reprezen-
tantii partidului national din Transilvania, Maniu A. Popovici,
ale revendicári constau in urmátoarele : autonomia regionalá, pen.
Românii din Ardeal Ungaria, asemenea din Slovacia Croa-
tia ; adunarea regionalä pentru intocmirea ; reprezentanta pro-
portionalä in parlamentul din Budapesta ; autonomie financfará in anu-
mite probleme ; garantarea imediatá a indeplinirii acestor revendicári sub
forma numirii unui reprezentant al guvernului central regiunile
populate de si a unui ministru fárá portofoliu in guvernul din
Budapesta - ambii din randurile partidului national"
In aceste revendicári nu se spunea nici un despre unirea
porului si despre drepturile democratice elementare de care era lip-
sitá populatia din Transilvania. Singura revendicare se rezuma
la numirea in posturi ministeriale a doi fruntasi ai partidului national.
Demersurile diplomatului german nu au avut succes primul
ministru ungar, Tisza, nu a consimtit fact niciun fel de concesii.
La 17 lunie, in cursul negocierilor ulterioare Rusia pi
nia care au avut la Bucuresti pentru stabilirea datei in räzboi
a Romániei impotriva Austro-Ungariei, Brátianu a dat un cu
urmAtorul continut in caz puterile aliate vor accepta toate revendi-
politice ale guvernului punând conditia ca intre
in rázboi cel mai târziu la cinci säptámáni dela data transmiterii acestei
propuneri, d. Brätianu declará cá e dispus neintirziat tratati-
vele privire la incheierea conventiei militare mai sus mentionate pi speed
cä poate intra in la data de puterile aliate"
guvernul care a promis st intre in rázboi imediat"
dupä ce vor fi satisfäcute toate revendicárile sale, acum
nia poate intra in cel târziu dupä cinci sáptämâni".

Erzberger, Souvenirs de guerre, p. 130-131.

2
A. Marghiloman, op. cit., I. p. 480.
Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokumentt tarskovo i vremenovo
pravitelstva. VIII, part'a I-a, Nr. 133.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1491

declaratie a lui Br5tianu a constituit ilustrare a poli-

ticii imperialiste secrete, a politicii de tocmeli de comert a guvernolui
Intru situatla pe câmpul de era nefavorabil5, Bratianu a
amânat intrarea României in r5zboi märit pretentiile.
Din cauza situatiei nefavorabile pe de pi sub presiunea
aliatilor, la 21 Sazonov i-a ordonat lui Poklevski sá declare lui
tianu Rusia toate revendic5rile sale, dacä se va an-
gaja porneascä impotriva Austro-Ungariei mai cinci
säptämâni dela data când declaratie va fi lui BrAtianu.
Räspunzand la propunerile lui Sazonov, Brätianu a declarat la 23
lui Poklevski el se cd României va reveni Bucovina
la Prut orasu1 CernAuti, dar a adAugat cinic date actualeie im-
prepräri militare grele, intrarea in rázboi a meritä o recom-
deosebit5". data in r5zboi, el a confirmat
nu poate interveni cinci s5pt5mâni delta semnarea tra-
tatului politic
douá zile, la 25 lunie, BrMianu a dat un räspuns oficial la pro-
punerea in care a formulat o serie de noi revendiari ce nu figurau in
negocierile anterioare. Consimtind ca frontiera dintre Rusia sá
fie Intregul curs al fluviului a fost de acord ca linia de
frontierá prin Maramures, pe talvegul Tisei, »dela izvoarele ei".
conditia satisfacerii celorlalte revendic5ri ale României si anume :
1. Asentimentul Rusiei ca sä-i fie regiunea din
Galitia, care formeazá o in teritoriul Romttniel ; 2. Pentru
intrarea in a României trebue create anumite conditii, ce
a fi stabilite prin conventia militarr ; 3. Trebue livrate toate
materialele de r5zboi comandate de ea in Franta pi Italia de intra-
rea in räzboi
R'evendicärile suplimentare ale lui Brätianu nu din punct
de vedere practic dorinta de a tergiversa negocierile pi a
amána intrarea României in rAzboi. Ele au fost cauzate de agravarea situ-
atiei pe de luptä.
lia dela Artois, care a durat dela 5 Mai la 20
lunie, s'a soldat un succes partial. Toate acestea demonstrau pi mai
mult imposibilitatea ruperii liniilor germane prin atacuri frontale alun-
gärii inamicului de pe teritoriul Frantei. Aliatii s'au alarmat.
Ambasadorul rus la Paris, Isvolski, a comunicat la 29 lunie lui
zonov : IntorsAtura pe care au luat-o evenimentele militare in Gali-

I Mejdunarodnle otno§enia epohu imperializma. Dokumentl i vremenovo

pfavitelstva, VIII, Nr. 170.
Nr. 185.

www.dacoromanica.ro
1492 1. GHEORGH1U

pe câmpul de luptá de aici, provoacá multä neliniate. Toti, se

vor trebui suporte a doua campanie de iarná in transee sau cá
vor fi aruncate mari forte germane de pe frontul de Est se va intreprinde .

o ofensivi spre Calais sau Paris. Toti ca o salvare ca

Italia operatiuni din flancuri de aceea se atribue
aici o importantá inträrii rázboi a acestor
Din aceastá cauzá, diplomatii britanici francezi
lui Isvolski ci in actualele Imprejurári considerente de ordin militar
au o insemnátate precumpänitoare" de aceea sprijinul Rominiei trebue
cumpârat pret" 1
find sittlatia de pe câmpul de bátaie, speranta cá va
intra in räzboi era cu totul iluzorie. La 4 lulie, Poklevski i-a lui
Sazonov ci dupá párerea lui negocierile ce se duc privire
la intrarea ei in rázboi ii par lipsite de realitate". partizanii inter-
Romaniei, ca ministrul de finante Costinescu, nu ascund
mentul actual este extrem de periculos pentru Rominiei in
Poklevski inclina acum creadá cá Br5tianu a formulat dinadins reven-
diari noi, pentru a intrarea in când armata
noastrá va posibilitatea sä preia initiativa"
Brátianu a declarat ambasadorului britanic la Sofia actualele
imprejuräri militare, nu poate cinci säptámâni, acesta
un termen prea scurt. El a adaugat ca Romania se angajase sa
in rázboi numai atunci schimbandu-se conjunctura militará aceastá
actiune nu va insemna o curatä nebunie".
Trebue remarcat In perioada aceea, date noile imprejurgri pe
frontul de Est, intrarea României rázboi pierdut din importantä.
Genera lul Ianuskevici, marelui Cartier general rus era de pärere
peMru Rusia, intrarea in rázboi a nu mai e de importanta;
numai de nu ar impotriva n'ar permite trAnzitarea
cáturilor militare spre
In schimb, intrarea României in räzboi era extrem de necesará Anglo-
Francezilor. Trebue mentionat cá in cursul lunii lulie, in Galipoli, s'au dus
lupte de importantä pur farä niciun scop tactic. frontul de Vest,
in Mai si 1915 take atacurile trupelor anglo-franceze au avut un
caracter pur demonstrativ. In aceste conditii, cercurile guvernante ale
gliei Frantei au depus toate eforturile pentru a determina
intre in räzboi mai devreme sau mai de partea

I Mejdunarodnte otnosenia epohu imperializma. Dokumentt tarskovo I vremenovo

pravitelstva, VIII, partea I-a, Nr. 203.
2 Ibidem, p. 239.
Krasnii 1928, 27, p. 36.

www.dacoromanica.ro
 RELATHLE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRAMATII ROMANIEI 1493

La 22 lulie, ambasadorul la Petrograd, Buchanan a arätat

directorului cancelariei ministerului de externe al Rusiei, Shiling, necesi-
taten incheierii unei conventii politice militare acceptand
sacrificiu, deoarece numaf in felul acesta vom putea opri trecerea prin
contrabandä pe teritoriul României a materialelor de razboi destinate
Turcier
Sub noua presiune puternicä din partea aliatilor, Sazonov a ne-
voit sä satisfaca toate revendicarile teritoriale ale guvernului
Räspunzând lui Poklevski, Brätianu a manifestat multä bucurie in
gäturä satisfacerea tuturor revendicarilor sale incredintat cä
e gata o conventie politica cu Quadrupla Intelegere care
sä stabileascä granitele viitoarei Rornânii" e dispusä asume anga-
jamentul de a acorda Intelegerii ajutor militar". priveste data intrarii
in räzboi, Bratianu a declarat pentru a evita
aceastä va depinde de conditiile militare in care trebue
aceastá actiune"
Cele trei puteri aliate occidentale au gasit raspunsul lui
satisfacator. Dupä pärerea lui Delcassé, ambasadorul francez la Petrograd,
puterile ar trebui se Incheierea unei conventii politice cu
chiar pi färä stabilirea datei inträrii ei in räzboi"
Sonnino, ministrul de al Italiei, s'a pronuntat pentru
ierea imediatä 'a conventiei conditia ca aceastä conventie
sä o clauzá categoricA cu la interzicerea
oricaror materiale militare in Turcia, interdictie in vigoare
de semnarea conventiei militare
Grey, ministrul de externe al Angliei, s'a asociat färä rezervä punctu-
lui de vedere al lui Delcassé si Sonnino. El a declarat lui Benkendorff cä
problema Dardanelelor devine tot mai importanta, iar oprirea transportárii
incäraturilor militare spre Turcia va cäpäta o insemnátate
si de aceea sistarea negocierilor cu un pericol prea
mare pentru ca puterile aliate oh adopta o asemenea
Trebue mentionat ch la Inceputul lui August in Peninsula Galipoli
s'a creat o situatie incordatä. Comandata de generalul german Liman von
Sanders, armata tura care la inceput era stab echipata, cápáta tot mai
mult armament munitii, iar cursul verii 1915 a devenit o putere con-

Mejdunarodnte otno§enia epohu imperializma. Dokument1 tarskovo i vremenovo

pravitelstva, partea I-a. Nr. ; a se vedea Krasnti Arhiv", 1928, 31, 24.
2 Ibidem, Nr. 367.
Ibidem, Nr. 776, a se vedea Krasnii Arhiv", 1928, 31, p. 26.
Ibidem, p. 496, obs. 2.
Ibidem, Nr. 384.

www.dacoromanica.ro
 494 I. GHEORGHIU

siderabil5. Plana pericolul Turcii vor arunca in mare armata expeditio-

nar5.
Neputând trimite mai multe la Galipoli, guvernul
a cäutat ajute trupele expeditionare prin oprirea sau mkar reducerea
transportärii prin a munitiilor armamentului pentru armata
turcá. De aceea guvernul britanic era dispus sá satisfad toate
rile Rornâniei, aceasta din urmä angajándu-se sä transitul
militare destinate Turciei.
La presiunea aliatilor, Sazonov l'-a insárcirhat la 27 Julie pe Poklev-
ski declare lui Brátianu cä guvernele aliate sunt dispuse
imediat discutarea procedura semnárii conventlei militare politice
România, luând ca revendidrile pe care ea le-a formulat" In
acelasi timp, Sazonov a pe Isvolski, Benkendorff Giers - amba-
sadorul Rusiei la Roma - cá sub presiunea puternicá a aliatilor el a accep-
tat toate conditiile lui Brátianu : Rusia n'o face decât
Angliei, pentru a le operatiunile militare in fata Dardane-
lelor prin trecerii contrabandei militare
In felul acesta, intelegerea era ca pi realizatä pi nu deck
st fie Dar la pedinta Consiliului de Ministri din ce s'a
tinut la 9 August 1915 la care au participat leaderii partidelor politice,
Consiliul de Miniptri s'a pronuntat impotriva semnärii conventiei, invo-
când motivul dart se va afla despre conventie, Germania pi Aus-
tro-Ungaria ar ataca moment care este favorabil.
tianu s'a pronuntat pentru incheierea politice guvernele
Intelegerii Quadripartite, dar nimeni nu l-a sustinut.
Bonzii României nu doreau st in grea pi
tau un moment mai prielnic pentru a intra in rázboi. Refuzând semneze
acordul Antanta, Consiliul de insárcinat pe sá asi-
gure cele patru puteri aliate cá de acum politica României va fi
orientatá spre Antantá si et la primul prilej favorabil ea va intra in rázboi
aläturi de ele.
La 21 August, Brátianu a declarat puterilor aliate sunt fericit sá
:

constat cá ne-am definitiv Rusia aliatt ei cu privire la viitoa-

rele frontiere ale tárii noastre, vederea colaborärii militare, si de aceea,
pe viitor, páná la semnarea conventiilor respective, România, cum a pro-
cedat astäzi, va continua sá impiedece transportarea materialelor
de r5zboi spre 3.
Cu declaratie, negocierile intense care au durat
I Mejdunarodnie otnosenia epoliu imperializma. Dokumentt tarskovo i vremenovo
pravitelstava, VIII, partea I-a, p. 487, obs. 2.
2 Ibidem, Nr 402
3 Ibidem, VIII, partea a II-a, Nr. 552.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII 1495

patru luni s'au intrerupt temporar au fast reluate in urma ofensivei Pu.
terilor Centrale in Serbia, puterile Antantei din ca guvernul
roman sá intervinä.
Dar de a examina mai departe negocierile duse in
intrarea Romäniei in räzboi aläturi de Antantä, s spunem câteva
despre relatiile incordate ce s'au stabilit
blocului central.
Cotitura politicii románe spre puterile Antantei a comanda-
rnentul austro-german, care dorea sä schimbe situatie chiar dacá ar
fi trebuit 55 facá uz de La lui August 1915, trupele austro-
ungare s'au apropiat de frontira Atunci guvernul a ordonat
concentrarea trupelor române la frontiera austro-ungará a dat dispo-
zitia sä se de fortificatii de-a-lungul acestei granite. La
24 Septembrie 1915 Czernin, ambasadorul Austro-Ungariei la a
lui Brätianu va decreta mobilizarea, Puterile Cen-
trale vor fi nevoite sá pretindä explicatii.
D. Brátianu trebue... chibzuiascá bine El (adica
Brätianu - I. G.) ar trebui avertizat toatá seriozitatea - spuse in con-
tinuare Czernin - nu facá pasul care ar putea fi interpretat ca ostil ar
putea avea consecinte grave"
Totusi, pentru a evita un conflict armat, comandamentul austro-ungar
a fost nevoit retragá trupele dela granitele române.
Czernin a autat pe regele sá procedeze In
mod analog. regele Romániei a ráspuns : cu timpul" trupele vor
fi retrase. Räspunsul nu l-a satIsfäcut pe Czernin care a insistat sá se
dea un ráspuns pozitiv. Numai dupá insistentá regele României a
simtit ordone retragerea trupelor dela frontierä, cu conditia ca Austro-
Ungaria redeschidá granita"
Cu toate acestea, Consillul de al României a abia dupá
10 zile renunte deocamdatä la militare"
Asa dar, la Inceputul toamnei 1915 pozitia guvernului era sta-
Intrarea in räzboi a României aláturi de Antantä nu mai era deck o
chestiune de timp. Diplomatia englezá a de aceastä imprejurare.
La 1/14 Octombrie 1915, Banca Englezá, dorind pentru
interesele Angliei, a acordat guvernului un nou imprumut de 7.000.000
lire sterline care la cursul de 25,22 lei lira, reprezenta o de 176.540.000

Cartea Rosie Austro-Ungarä. Documente diplomatice privitoare la relatiunile

dintre Austro-Ungaria si (22 lie 1914-17 August 1916). Doc. Nr. 45.
2 Ibidem, Doc. Nr. 42
3 Ibidem, Doc. Nr. 46.

www.dacoromanica.ro
1496 1. GHEORGHIU

lei. Acest credit fusese acordat in conditii identice ale imprumutului

precedent I
Guvernul englez nu considera banii acordati guvernului ca un
adevärat imprumut. cum s'a exprimat Crew, ajutorul lui Grey, cre.
ditul a fost acordat guvernului pentru acoperirea cheltuielilor legate
de comenzile de armament pi munitiuni fâcute in Anglia, America alte
tári
In perioada neutralitätii a primit in total dela puterile
tantei (in special din partea Angliei) 312.652.500 lei. Imprumuturile acor-
date de Antacid României au avut o importantä deosebitä deoarece ele pre-
determinau pozitia pe care trebue s'o ocupe guvernul in problema
räzboiului.
Capitalul monopolist englez, profitând de nevoia permanenta a
vernului de noi credite pi imprumuturi, a exercitat pe linie
presiuni asupra prin guvernul britanic, transformând
semicolonie a imperialismului englez. Indeplinind docil vointa credi-
forilor sai, a acceptat conditiile militare pi alte conditii ce i-au
lost impuse.
Intrarea in r5zboi de partea Antantei a fost determinatä
printre altele, de imprumuturile externe acordate României pi garantate de
aliati. Brátianu nu decât momentul prielnic pentru a intra in
Trebue mentionat in vara pi toamna anului 1915, situatia
a Antantei nu favorabill Intru Anglo-Francezii nu
deau actiuni in 1915, Germania a repurtat succese Insempate.
mata rust a fost s5 se dela frontierele ei mlastinile din
regiunea Polesic (dincolo de Stohod) paralizata putin la
primAverii anului viitor ; Rusii s'au retras din Polonia pi dintr'o
parte a Lituaniei ; Austro-Ungaria a fost astfel salvatä dela o infrangere
definitivä. La 5 Octombrie 1915, Bulgaria s'aaliat Puterilor Centrale ;
peditia din a esuat complet, la Salonic trupele anglo-fran-
ceze se aflau situatie periculoas5.
In toamna anului 1915, comandamentul general german a
o operatie impotriva Serbiei pentru a stabili legáturi mai solide Bul-
garia care s'a 'aläturat atunci Puterilor Centnale, pentru a ajuta Turcia pi
pentru a silt termine, in sfârsit, ezitárile.
Conduc5torii Frantei au lost alarmati de aceastá

G. M. Dobrovici, op. cit., p. 298. La 31/13 Noembrie 1916, intrarea Romá-

niei s'a primit prin Banca Angliei al treilea imprumut de 40.000.000 lire ster-
line sau un miliard lei aur. acest tmprumut a fost acordat aceleasi conditii cu cele
precedente. Ibidem, p. 315.
2 Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokumentt tarskovo i vremenovo
pravitelstva. VIII, partea Nr. 402.

www.dacoromanica.ro
 RELATULE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1497

tivá au aruncat asupra Rusiei toatä vina pentru tergiversarea

velor
spusele lui Isvolski, umbasadorul rus la Paris (in 10 Octom-
brie 1915) cercurile parlamentare franceze au fost alarmate de situatia
militarä a Serbiei si erau de pärere cä pentru asigurarea pozitiei sale in
Balcani, Rusi'a nu numai cä trebue sä-si trimitä trupele, dar chiar sacri-
fice in favoarea României o parte din propriul teritoriu. Aceastä idee a pl-
truns astäzi si presä anume in coloanele ziarului Le Matin" care
legäturi cercurile guvernamentale"
La 12 Octombrie 1915, Isvolski a telegrafiat lui Sazonov
cercurile parlamentare, in presä chiar pi in cercurile guvernamentale...
nemultumirea fatá de Rusia creste zi de zL.. Noi suntem prezentati ca
vinovat pentru situatia ce s'a creat In Balcani, situatie care a fost
chipurile cauzatä de intractabilitatea noasträ in negocierile
pi pärtinirea sistematid f de Bulgaria... Astäzi - in continuare
- unele ziare influente s'au pronuntat din nou cá pentru a salva
situatia atrage de partea noasträ Rusia trebue sä sacrifice
o parte din Basarabia"
Titoni, ambasadorul italian la Paris, a declarat lui Poincaré cä ...Ro-
trebue determinatá färá intârziere sä intre in räzboi. Singurul mij-

ruse la frontierä (a
trebue sä declare
-
Inc prin care se poate obtine aceasta este concentrarea imediatä a trupelor
G.). Indatä ce se va face aceasta, Rusia
urmätoarele : sunteti acord sä ne läsati
trecem sä luptati de partea noasträ dacä vom ataca Bulgaria ? Sau
preferati sä porniti aläturi de noi dacä vä vom ajuta sä intrati in Transil-
vania ? Dacä Rusia va propune in felul acesta României sä lupte alättiri
de ea pentru realizarea idealurilor ei nationale, presiunea opiniei publice
va sili doar poate pe Brätianu sä declare räzboi Austriei"
Prin urmare, cercurile guvernante reactionare franceze pi
italiene, atât cele parlamentare si cele guvernamentale cäutau sä atragä
in räzboi dauna intereselor Rusiei, care nu numai trebuia
sä-si sacrifice din teritoriul säu, dar mai trebuia sä concentreze trupe
la frontiera apoi sä dea ajutor române.
Pentru a o concentrare masivä de trupe rusesti la granita
României pentru a determina sä intre in räzboi de partea Antan-
tei, guvernul francez a expediat Rusiei la sfarsitul lunii Octombrie 1915,
240.000 pusti franceze

I Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokument1 tarskovo i

pravitelstva, VIII, partea a II-a, Nr. 886.
2 Ibidem, Nr. 896.
H. Poincaré, op. cit., 2, p. 117.
Ibidem, p. 125.

www.dacoromanica.ro
1498 I. GHEORGHIU

Sub presiunea aliatilor, ministerul de externe al Rusiei a fost nevoit

punä la ordinea zilei problerna negocierilor pentru ca acea-
sta lase pe teritoriul ei trupe rusepti totalizand cinci corpuri des-
tinate invadärii imediate a Bulgariei. Brátianu a consimtit sä perrnitä tre-
cerea trupelor numai cu conditia ca sá fie efectuatá atunci Ro-
va intra si ea in räzboi. Conditia pe care o punea Brátianu pentru
intrarea in räzboi, era ca, in prealabil, o armata rusä un efectiv de
300.000 oameni sd gata porneascä spre frontierele
Cu timpul si-a márit pretentiile la 3/17 Octombrie
a va intra in rázboi cu conditii : Anglia
Franta ad trimeatá la Salonic 500.000 de oameni, situatia pe frontul rus
nu se agraveze, trupele aliate sá-si pozitiile in Galipoli pi
armata sä nu fie sdrobitä
De fapt, aceasta insemna cá nu va intra in rázboi
de Februarie sau Martie anul viitor. Peste o zi, Brátianu a explicat
armata de 500.000 de oameni poate fi atât din trupe rusesti
pi din trupe anglo-franceze 3. 10 Octombrie, Brátianu a fácut
o declaratie cu totul pi anume, noua armatá care s'a pi
concentrat pe atunci districtul Odessa, nu poate fi ca fäcând
parte din armata de 500.000 de oameni a tuturor aliatilor,
propunerea din 30 Septembrie trecut guvernul britanic ar fi promis, chi-
României colaborarea unei noi armate ruse de 500.000 de oameni
Incerckile f pentru a pe schimbe
n'au dus la nimic din care cauzá - spunea Poklevski - trebue tinem
acum cont de faptul cd nu va socoti accepte pro-
punerea noasträ de colaborare privire la trecerea trupelor noastre pe
teritoriul propunere pe care intentionäm s'o facem.dupá ce va fi
concentrat5 armata noastrá, destinatä operatiunilor contra Bulgariei"
párerea lui Brátianu, nu putea intra räzboi
in Februarie sau Martie anul viitor pi deocamdatä el a cäutat sä asigure
mai bine aceastá din punct de vedere militar.

Arhiv", 1928, 28, p. 9, obs. 3.

2 Rosia mirovoi voine. Moscova. 1925, p. 205.
3 Ibidem, p. 205-206
4 Dupá cum reiese din referatul ambasadei engleze din 1/14 Octombrie 1915,
va declara rkboi Puterilor Centrale guvernul britanic ar fi dispus sä semneze
imediat o conventie militará cu in virtutea areia Marea Britanie s'ar angaja
sä trimitä pe de din Balcani, de trupele care se aflä la Galipoli,
o armatä de cel putin 200.000 oameni". Totodatä guvernul britanic propunea sä
urmätoarele luni o cantitate suficientä de pusti, pentru a-i da posibi-
litatea sa echipeze el pe front suplimentar, putin 500.000 oameni instrOi.
pentru ca Rusia 50 porneascä cu o energic5 in sectorul de
Sud al räzboiului". (Mejdunarodnie otnosenia epohu imperializma. Dokumenti tarskovo
vremenovo pravitelstva, VIII, partea a II-a, Nr. 909).
Tarskaia Rosia Moscova, 1925. p. 206.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1499

Ambasadorul României in Rusia, Diarnandi, a märturisit cu regret lui

Paléologue, prezent, este cactus" posibilitatea intrárii
in räzboi de partea Antantei. In cazul mai fericit, puterile Antantei
puteau spera pe viitor va rámâne neuträ.
Trebue mentionat la sfârsitul lui lanuarie 1916 situatia a
României a devenit se poate de gravä. De pe la mijlocul lunii Ianuarie,
la frontiera bulgaro-românä au concentrate trupele Puterilor Centrale
insumând 300.000 de oameni. Relatiile româno-bulgare deveneau zi zi
mai Incordate, la granitä aveau dese ciocniri ostasii români
bulgari. Bulgarii au inchis granita terestr pi impingeau pe Nemti
spre Dobrogea. Puterile Centrale erau nemultumite de faptul cä guvernul
a vândut Englezilor 80.000 de grâne (pentru care s'au plätit
10.000.000 lire sterline) 1, intru ei considerau cä aceste grâne simt un
bun al Germania a dat un ultimatum : sau
la sfarsitul räzboiului demobilizeazA imediat, sau trupele
germane si bulga,re invadeazá In aceste imprejuräri guvernul
s'a la un ajutor din partea Rusiei. La 22 lanuarie 1916,
tianu a declarat lui Poklevski ci ... frontiera din spre Austro-
Ungaria si Bulgaria e de lungä armata românä nu o poate apära
singur5". De aceea, primul ministru I-a rugat pe ambasadorul rus
sd afle precis, pentru cazul armatele inarnice ar invada in
cite pi trupe" ar putea concentra Rusii la granita României pen-
tru a-i ajuta pe respingä atacul inamicului din spre Sud. Brä-
tianu considera un eventual atac extrem de periculos intru cit Bucurestiul
ne aflä la o distantä de numai 60 km de Dunäre2.
Tinând seama de amenintärile Bulgariei pi asteptându-se ca Austro-
Germanii sä exercite presiuni asupra lui BrAtianu, Sazonov insärcinase
pe Poklevski sä comunice lui Brätianu ...cä in caz de nevoie, armata rusä
va veni imediat in ajutor". Pentru a da curaj guvernului Sazonov
considera ...cä ar fi bine ca ambasadorii aliatilor sä primeascä dispozitia
sä declare guvernului ci dacä Bulgarii vor impotriva Rami-
niei, desanta din Salonic va imediat in ofensivä, pentru a atrage asu-
pra sa trupele bulgare"
generalul Alexeev, petal marelui cartier general rus, constatând
all* nu intentioneazä sä märeascä efectivul trupelor din Salonic
- atitudine care atunci s'a conturat precis - a la 26 lanuarie 1916
lui Sazonov cä acest fapt va arunca intreaga greutate a ajutorului acordat
Romanitor exclusiv asupra Rusiei pi a la concluzia cä din de
vedere militaro-strategic e preferabil ca sä neuträ, aco-
Lord Bertie, op. cit., p. 88.
2 Tarskaia Rosia mirovoi voine. Moscova, 1925, p. 208.
Ibidem, p. 210.

www.dacoromanica.ro
1500 L GHEORGHIU

perind astfel granita dela Cernauti la Dunire, care prin neu-

tralitatea ei va duce la reducerea frontului strategic rus
In timp ce in primävera anului 1915, trupele rusesti ocupau
culmile Carpatilor, intrarea in razboi ar fi putut influenta hotaritor
desfäsurarea operatiunilor militare, in sensul sdrobirii definitive a Austro-
Ungariei, prezent, generalul Alexeev e de cl ... pentru noi
mai avantajos ca p5streze neutralitatea. Intr'adev5r, intru
frontierele române sunt foarte au o configuratie extrem de
desavantajoasä, si dat nu putem fi siguri de importanta combativ5
a trupelor române, precum din cauza situatiei create dupä infrângerea
Serbiei care a permis Germaniei aliatilor ei aproape
din suntem de faptul ci Ro-
mânii ar putea fi infrânti, ceea ce ne-ar sill trimitem forte considerabile
pentru a le da ajutor a un direct pentru obiectivele noa-
stre militare imediate"
Alexeev era de p5rere nu va putea rämâne
sä se acorde Romanilor ajutor arrnat, dar nu trimitandu-se trupe La fron-
tiera de Sud a pentru a apka accesul spre ci prin
concentrarea trupelor in Moldova de Nord, in sectorul Fálticeni-Herta
acest sector ar constitui o amenintare pentru flancul drept al fntregului
inamic importanta lui, ar putea tine in lac forte consi-
derabile ale inamicului. In felul acesta, ar avea posibilitatea sá
aproape intreaga ei pentru ap5ra frontiera de
sä forte suficiente pentru lupt5, ca Rusii actio-
neze in
Cit generalul Iliescu, adjunct al statului major.
a declarat lui Poklevski nu-si puteau asuma apärarea
dunärene frontierei din spre Austro-Ungaria ; Dobro-
gei trebue armata rusä ; o jumätate din trupele rusesti, care
trebue sä insurneze un efectiv de 200.000 de oameni, ar putea fi trimise pe
mare La Constanta, cealaltä pe Dunäre, spre Cernavoda
In legáturä aceasta generalul Alexeev i-a comunicat lui Sazonov
ci asumarea de a in Dobrogea o armatä atât de puter-
(fapt care de ofensivä la Peninsula Balcanicä) ar
crea pentru comandamentul rus necesitatea sä mai o altä armatä
destul de puternicä pentru aripei stângi a generalului
apärarea drumului spre Odessa-Nikolaev din spre Nord-Vest
Strateghiceski ocerk 1914-1918. front, p. 49-50 ; a se vedea si
Krasnii Arhiv". 1928, p. 26, obs. 1.
2 Arhiv", 1929, 32, p. 4.
M. Paléologue, Tarskaia Rosia iakanune p. 27-28 ; a se vedea Strate-
ghiceskí ocerk. front, p. 49-50.
Krasnii Arhiv", 1928, 28, p. 28, obs. 2.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1501

asigurarea spatelui frontului pi a flancului drept al armatei De

unde vom lua aceastä armata nouä ? De pe directia Petrograd pi directia
Moscova. Vom muta astfel centrul de greutate dela directiile principale la
celesecundare, in dauna viitoarei campanii" 1
Alexeev a cd poate conta pe ajutorul pi colaborarea
armatei ruse, care va scuti pe de grija apärärii Moldovei de Nord,
dar referindu-se la cererea guvernului cu privire la o armatä rusä
de 200.000 de oameni pentru Dobrogei, el a exprimat pärerea
trimiterea unor asemenea forte pe un de luptá indepärtat nu poate
corespunde cu interesele generale ale aliatilor 2
Trebue mentionat revendicgriie formulate de generalul Iliescu
reprezentantului militar rus la Bucuresti, colonelului Tatarinov, au fost
tocmite reprezentantul militar al Frantei cäpitanul Pichon.
Inteo scrisoare adresatä generalului La Guiche la 22 lanuarie 1916,
tanul Pichon a arätat limpede nu pot apâra numai cu fortele
o linie de 700 km a Carpatilor, o linie de 600 km de-a-lungul
le mai forte pentru Dobrogea pi partea de Nord a Moldovei.
Ce va mai din cei 500-600.000 de pi unde se vor concen-
tra ? Trebue trupe pentru o invazie in Bulgaria" 3.
Reprezentantul militar al Frantei a insistat asupra necesitätii
centrärii unei armate ruse Basarabia chiar de
perea tratativelor, armati care in viitor impotriva Bulgariei
La 31 lanuarie 1916 generalul Pau, petal misiunii militare in
Rusia, a comunicat generalului Alexeev in numele generalului Joffre din
toate puterile 'aliate numai Rusia are posibilitatea ajute direct
situatia creatä atunci in Franta nu permitea trimiterea unor intdriri
la Salonic. A doua zi generalul Alexeev a ráspuns poate conta
cu siguranta pe ajutorul pi sprijinul armatei ruse care ia Romanilor
grija Moldovei de Nord, dar privepte cererea Romanilor de a
li da o armatá rusa de 200.000 de oameni pentru apärarea Dobrogei
generalul Alexeev a considerat pi pe dreptate trimiterea unor
forte de mari pe un indepärtat de luptá nu corespunde intereselor
comune ale aliatilor. Nu refuz ajutorul (suplimentar) pi in Dobrogea, cum
ar fi ocuparea Constantei de flotä, sau trimiterea unor trupe terestre,
dar numai in proportii care asigurä pästrarea acestei provincii (scop
fensiv) destinele nu se in Dobrogea. Soarta intregului
räzboi se hotäräste pe teatrul principal de operatiuni, soarta Româniel
- printr'o in Bucovina"
Strateghiceski ocerk. Rumtnski front, p. 51.
2 Ibidem, p. 65.
3 Ibidem.
Ibidem
6 Ibidem, p. 65-66.

www.dacoromanica.ro
1502 I. GHEORGHIU

timp, la 21 Februarie 1916, trupele germane au intreprins

atacuri puternice irnpotriva Verdunului. Franta intreagt a fost sguduitä,
trebuiau intreprinse operatiuni active pe celelalte fronturi pentru a atrage
o parte din trupele germane de pe frontul francez.
In acest scop, aliatii Rusiei straduit sä determine guvernul rus
st intrarea in rázboi a României pi ia toate greutAtile
noului front.
In telegrama sa din 1 Martie 1916, Poincaré a arätat tarului Rusiei
importanta a inti aril României in räzboi pi l-a rugat st tot
posibilul pentru realizarea colaborärii trupelor cele
luând ca baza dorintele României
Generalul Joffre era de pärere cä intrarea României este
o problemä de importantä vitalä pi decisivä pentru
cauza comuna a aliatilor. Niciun pret nu e prea mare - generalul
Pau generalului Alexeev - pentru a sprijinul României ; de
aceea trebue de pe acum mäsuri cu caracter militar pentru ca
sä aibä posibilitatea respingä o eventualä presiune din partea
Nemtilor, si, pentru a incredinta acest stat ci intentiile noastre
sunt binevoitoare pi ferme ; daca vom lua mäsuri lipsite de gând
ascuns prin care se urmäreste satisfacerea mäsura a
telor si näzuintelor acestei tiri, vom obtine rezultatul 2

Generalul Joffre a insistat ca Rusia sä ia asupra sa

regiunea Dunärii, intrarea pe teritoriul Bulgariei, Romania -
operatiunile militare In provinciile ; trebuia sä se la o
legere privire la fortele pe care le dä Rusia, tinändu-se seama de faptul
cä Românii consider et sunt necesare trupe circa 200-250.000
de oameni
Generalul Joffre pi-a motivat propunerea prin aceea et intrând
Bucovina si Transilvania, armata românä, care nu a participat la
lupte, in ambele flancuri incadrarea a trupelor rusesti, ar
avea conditii minunate pentru operatiuni pe un teritoriu unde va intimpina
simpatia populatiei inrudite. Cât priveste armata aceasta actionând
impotriva Bulgarilor, din amintirea cárora nu se stersese räzboiul de
eliberare, soldatii äranii bulgari o vor intâmpina o profundä sim-
patie sau putin vor
In genere, generalul Joffre crede cä in imprejurärile actuale, necesi-

Krasnli Arhiv", 32, p. 15-16, obs.

2 Nastuplenie iugo-zapadnovo fronta mae-iunie 1916. Sbornik dokumentov
Moscova, 1940. Doc. Nr. p. 53.
Ibidem. p. 54.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1503

tatea intrárii Rornâniei in räzboi de partea noastrá trebue aibá o im-

portantá decisivá in cursul tratativelor trebue eliminám con-
siderent de importantá secundarä, cum ar fi valoarea planului de campanie,
fapt care, dacá ne gândim bine, nu poate cauza intractabilitatea Rusiei"
In felul acesta, pe acest front, in negocierile privire
la intrarea României in rázboi s'a manifestat punctul de vedere egoist al
generalului Joffre care indemna Rusia sacrifice oamenii.
la scrisoarea generalului din 3 Martie 1916, gene-
ralul Alexeev scria cá ...Romania tinde neutrá pânä clipa
succesul va trece definitiv de partea Antantei va asigura
lor realizarea telurilor politice o luptá indelungatä grea
ru un rezultat schimbätor, iar uneori chiar indoelnic" De aceea -
in continuare generalul Alexeev - in ceea ce priveste o impor-
tantá mai mare are iscusinta diplomatilor deck intocmirea unui plan de
rázboi, pe care deocarndatá Romania nu-1 de Cand ea va
intr'adevár cá trebue sO intre in conventia va fi elaboratá
nicio dificultate"
In general, generalul Alexeev nu era de pärere sä se
250.000 de ostasi pentru operatiuni de ofensivá Balcani, deoarece acea-
sta ar insemna aceste trupe sä fie luate de pe directiile principale,
slábim sectoarele cele mai esentiale ale frontului nostru strategic care
apa se intinde cale de 1300 km pi la trimitem pe un teatru de
izolat indepártat care ori ce am spune are o insemnátate secundarg pen-
tru desfásurarea generalá a rázboiului... Noi nu vom avea posibilitatea
concentrm pe front forte necesare pentru a da o loviturá Ger-
rnaniei si Austriei, dacá vom trimite trupe puternice (250.000 de ostasi)
pentru operatii de in Balcani. fi supusi pericolului
pasive a granitelor noastre in directiile Petrograd Moscova. Nu putem
fi siguri cá intrarea in luptá a României va avea - fapt
nic) va atrage spre frontiera Transilvaniei forte mai mult sau mai putin
importante ale Austriacilor va usura Indeplinirea operatiunii ofensive
hotáritoare pe frontul nostru de Sud-Vest. Exemplul pe care l-a dat Italia
ne ne indoim de 'aceasta". Generalul Alexeev considera
de mari ar fi succesele ce le-ar armata pe un front de
o importantá secundará insuccesele directiile mai importante vor
insemna totusi insuccesul general al armatei ruse". Victoria armatei
stre -a in continuare Alexeev - repurtatä asupra armatei germane
va rezolva pi problema României - numai atunci Romania ni se va
alätura..."

Nastuplenie iugo-zapadnovo fronta mae-iunie 1916. Sbornik dokumentov"

Moscova, 1940. Doc. Nr. 14, p. 55.
2 Ibidem, Doc. Nr. 16, p. 59.
Ibidem. p 61. ,

Ibiden p. 60.

www.dacoromanica.ro
1504 I. GHEORGHIU

Aceastä pärere la pozitia era, in general, justä.

Intre timp, la 26 Februarie 1916, la marele cartier general al tarului
a sosit un politic fostul ministru de räzboi Filipescu, pentru a
obtine un ajutor mai mare din partea Rusiei in caz Romania va intra in
rázboi de partea Antantei. S'a tinut o consfätuire, prezidatä de tar cu
privire la chestiuni operative, in care au sosit aici comandantii
turilor generalul-adjutant Ivanov, generalii Kuropatkin Evert, 'amiralul
Rusin, miniatrul de räzboi alti generali
Filipescu cerea urmätoarele : concentrarea a armatei ruse
cu un efectiv de putin 250.000 de ...in Basarabia, ca o ga-
rantie a securitätii in caz vacontra puterilor cen-
trale. va declara räzboi, armatä rusä trebue st
intre in Dobrogea apere frontiera de miazäzi a impotriva
trupelor germano-bulgare"
La aceasta, generalul Alexeev a observat
pe un ajutor larg din partea Rusiei - ce
livrarea echipamentului militar din Franta. Dar nu e de
Romania poate conta
trupele
practic sä
intreting o Intreagt in Basarabia doar pentru eventualitate.
Trupele trebue sä se acolo unde pot fi folosite. Aceasta nu
seamnä cd se exclude posibilitatea concenträrii unor trupe Basarabia.
acolo va fi nevoie de trupe, ele vor fi trimise. Trebu ne
asupra tuturor chestiuni. E nevoie de mai multä incredere red-
prod" 3.
Generalii Pau Guiche, reprezentantii misiunii militare franceze
pe marele cartier general, s'au asociat guvernului
au insistat ca Rusia o armatä puternid in Dobrogea deoarece
prin ofensiva acestei armate in Peninsula Balcanid Rusii apärau mai bine
frontiera de Miazäzi a impotriva Bulgarilor inlesneau trupelor
aliate din Salonic sä tread la operatiuni active"
Din consideratii militare, generalul Alexeev, n'a consimtit sä trimeatä
250.000 de ostasi in Dobrogea pentru a lupta impotriva Bulgarilor.
Datoria mea fatä de Rusia tar - scria generalul Alexeev lui Sazonov -
permite sä comandantului suprem trebue sä un
asemenea plan sä ne aldturdm unei asemenea aventuri militare (subli-
niat de mine - 1. G.). In imprejurärile conditiile actuale, nu gäsesc
alt calificativ pentru planul ce ni se propune. 250.000 de oameni reprezintä
aproape o din trupele noastre. Frontul nostru se cale de
Krasnii Arhiv", 1928. 28, p. 32-32.
2 strateghiceski ocerk. front, p. 57.
KrasnIi Arhiv", 1928, 28, p. 34.
Nastup1enie iugo-zapadnovo fronta mae-iunie 1916. Sbornik dokumentov".
MoscoVa, 1940. Doc. Nr. 15, p. 57.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 505

1200 verste, ni se propune sä-1 mai prelungim 600 verste. Aliatii

stárue asupra ideii mimai succesul obtinut pe teatrul principal de
rázboi, adict pe frontul francez, poate aduce victoria, si de aceea tin
acolo, pe un front de 700 km cca 2.000.000 de Francezi 40 divizii bel-
giene si ei sunt foarte când e vorba dea trupe pentru
teatre de rázboi de importantä secundarä. Ni se recomandä stäruitor
släbim cu 6-7 corpuri .frontul nostru de Vest - drumul spre Petrograd,
Moscova si Kiev, si ne asum5m o nouä operatiune complicatá in Balcani
de a se inregistra o släbire a Nemtilor Austriacilor de
a avea siguranta cä aliatii vor fi capabili intreprindá actiuni serioase
la Salonic, ceea ce nu putem spera deocamdatä"
Motivându-si refuzul, generalul Alexeev a arätat
terea de cätre comandamentul rus din precautiune 'a unei anumite pärti
din trupe in directia Suediei, intärirea armatei marelui duce Nikolae Niko-
laevici din Kaukas a armatei de pe frontul de 2
negocierile dintre Rusia s'au prelungit pi, dupä cum
a arátat Sazonov, la 9 (22) Martie 1916 ... ele abia au pi
data se la informarea reciprocä in chestiuni militare"
Dupä spusele colonelului Tatarinov, reprezentantul militar al Rusiei
in multá vreme tratativele nu au dus la niciun rezultat, si abia
când Tatarinov intentionase plece in Rusia pentru a da raportul, discu-
au devenit mai concrete. Potrivit schimbului verbal de päreri intre
colonelul Tatarinov, Brätianu pi Iliescu conditiile inträrii României
räzboi erau urniätoarele : data inträrii României in Räzboi este in
de inceperea ofensivei generale a aliatilor. Trupele vor trebui sä
acopere flancul drept al armatei române, ocupând ca sä
declare räzboi Puterilor Centrale, Dorna-Vatra-Carlibaba-Seletin-Colo-
Dupä ce va declara räzboi, o armatä rusä specialä va trebui
st intre pe teritoriul si ocupe Dobrogea asumându-si ei.
Pentru efectuarea acestei operatii se prevedea un termen de 15 zilt.
la sosirea trupelor Dobrogea va fi apäratä de corpul V al
armatei române si de o parte din corpul II. Dupä ce vor fi inlocuite
trupele rusesti, aceste corpuri de armatä vor fi indreptate spre
Transilvania. Insä la aceste revendicki, Brátianu a adäugat neasteptate
conditii noi si anume : ocuparea Rusciukului de atre Rusi. Dupä spusele
colonelului Tatarinov, aceastä revendicare nouä era prezentatá de autori-
tätile române ca o conditie necesarä pentru desfäsurarea ofensivei in Tran-
silvania

Strateghiceski ocerk. front, p. 58.

p. 58-59
Tarskaia Rosia mirovoi voine. Moscova, 1925, p. 214.
Krasnli Arhiv", 1928, 28, p. 45, obs. 1.

- si referate - c. www.dacoromanica.ro
1817
1506 I. GHEORGHIU

Inafará de aceasta, in cursul negocierilor colonelul Tatarinov,

demnitarii militari români au vorbit despre necesitatea unui ajutor din
partea flotei ruse. Temându-se ca de 6 monitoare austriace
nu reuseascä st räsbatá in jos, pe Dunäre, Românii rugau pe Rusi sä
aducá nave usoare in cursul inferior al Dunärii, pentru a apära trupele din
Dobrogea de monitoarele austriace. Pe de altä parte, guvernul
punea portul Constanta la dispozitia flotei rusesti
De data ,aceasta, noile revendieäri ale guvernului au fost
teadevär cauzate de amenintarea mereu crescândä din partea Bulgariei.
Dat aliatii au renuntat intreprindä operatiuni active pe frontul
din Bulgarii au concentrat in ultima vreme trupe numeroase la
frontiera României. au concentrate armatebulgare un
de 160.000 de oameni una la Rusciuk, alta la Vidin
Negocierile au mai continuat, dar n'au dus la incheierea unei
ventii militare, guvernul prefera sä neutru páná ce
succesul nu va trece definitiv de partea Antantei. In discutiile sale con-
tele Czernin la 12 13 Mai 1916, Brätianu i-a dat a inielege cä
nu va intra in räzboi decât atunci când victoria trupelor Antantei va deveni
pe deplin asiguratä. atunci - a declarat Brätianu - el preferä sä
neutru 3. Este interesant de mentionat et in primävara anului 1916
Brätianu nu se mai sfia sä arate ambasadorului Austriei la Bucuresti cä
el spre puterile Antantei. CAt priveste Rusia, generalul Alexeev a
recomandat colonelului Tatarinov sä-si pästreze calmul, sä fie corect in
negocierl, dar sä arate limpede cd comandamentul suprem rus nu intentio,
neazt sä atragá România in räzboi. Cartierul general rus considera
neutralitatea României este mai avantajoasá pentru noi in actualele
ditiuni, intrarea ei in räzboi de partea noasträ" ul marelui car-
tier general socotea cä revendicärile Românilor trebue satisfäcute, in
sura necesará pentru mentinerea unor bune România, färä a tinde
spre intfarea României in räzboi de partea Rusiei, intro cât dupä pärerea
generalului Alexeev, din punct de vedere strategic aceastä nu e
atât de importantä pentru a justifica recompensa vorbind in sens
litic - pe care guvernul o va pretinde färä doar
In felul acesta in faza respectivá negocierile nu puteau duce la inche-
ierea unei conventii militare. Numai operatiunile serioase, desfäsurate pe
frontul rus in Mai-Iunie 1916, au fäcut sä avanseze aceste au
dus la intrarea României in räzboi de partea Antantei.
Krasnli Arhiv", 1928, 28, p. 45-46, ohs. 1.
2 Ibidem, p. 45.
3 Cartea Rosie Austro-Ungarä. Documente diplomatice privitoare la relatiunile
dintre Austro-Ungaria România (22 Julie 1914 - 27 August 1916). Nr. 52-53.
Krasnli Arhiv", 1928, 28, p. 53.
r 1929, 32, p. 53.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE TN NEUTRALITATII ROMANIEI 1507

V. ULTIMA FAZA A NEGOCIERILOR

IN LEGATURA CU INTRAREA ROMANIEI IN RAZBOI

Cu venirea pe frontul rusesc s'au desfäsurat operatii

rioase si in mijlocul lui lunie s'a creat o situatie extrem de favorabilä
Rusilor.
La Inceputul lui lunie 1916, armatele de pe frontul de Sud
Vest au desfäsurat o ofensivä pe o de 300 km dela Lutk la
CernAuti, culminatä printeo strälucitá a frontului austro-ungar in
directii. Lutk s'a produs o 50 km. Trupele
austro-ungare au fost sdrobite. In a doua a lunii
lunie trupele rusesti au inaintat pe linia râului Stohod ocupând aproape
intreaga Bucovinä. Inaintarea trupelor a dobândit o amploare
de mare ca si cum in fata nu ar fi existat niciun inamic. Se
räzboiul de pozitie luase si va o cotiturä

Dela 4 Iunie la 12 Julie pe frontul de Sud-Vest pierderile Austo-

Germanilor au fost : 5690 ofiteri 259.111 grade inferioare
luati prizonieri, 330 tunuri, 937 mitraliere, 293 aruncätoare de bombe
de mine, o mare cantitate de granade de alte materiale militarei.
operatie grandioasä a sguduit intregul edificiu al coalitiei austro-
germane.
Din cauza infrângerii suferite de armata a 4-a austriacä, comanda-
mentul german a fost nevoit caute de urge* mijloace pentru lichidarea
spärturii, luând zeci de divizii de pe frontul francez, italian de pe alte
fronturi si astfel Frantei Angliei situatia la Verdun pe
Somme. Austriacii au fost nevoiti sä opreascä Inaintarea spre Trentino.
Pentru Germani a inceput una din cele mai grele perioade din cursul
boiului, deoarece ei erau nevoiti sä ajute pe Austriaci in timp ce Anglo-
Francezii if atacau pe Somme.
Pe ce Rusii pe frontul de Sud-Vest, intrarea
a României se contura tot mai devenind in de amenin-
tätoare comandamentul suprem austro-german a discutat problema
eventwalelor contraactiuni.
Ofensiva rusä din Mai-lunie 1916 a fost bucurie
in RomAnia de partizanii intrárii in luptá de Presa
comenta viu aceste evenimente si aluzii privire la necesitatea unei
imediate iesirii din neutralitate. presa oficioasä a
guvernului, ea pästra fácere. evita dea in vileag sa
problema rázboiului, timp nu s'a semnat militar5.

Nastuplenie iugo-zapadnovo fronta mae-iunie 1916. Sbornik dokumentov",

Moscova, 1940. Doc Nr. 553.

www.dacoromanica.ro
95*
1508 I. GHEORGHIU

nul romAn nu se prea sä incheie conventia care implica intrarea

României in rázboi, deoarece urmärea sä i se satisfacä toate nevoile sale
de ordin militar. In schimb, puterile Antantei mai ales Franta, care avea
mare nevoie de forte proaspete, care st atrag5 trupele germane de pe fron-
tul francez, se arätau foarte gräbite.
La 16 lunie, primele succese ale ofensivei de pe frontul de Sud-
Vest, Briand, primul ministru francez, având asentimentul generalului Joffre
sau poate chiar urmând sfaturile acestuia, convocat pe 'ambasadorul
României la Paris, Lahovary, a declarat e timpul ca România sä intre
in räzboi. Ceva mai târziu, Briand s'a adresat lui Sazonov rugându-1
sprijine in chestiune
Generalul Joffre era de pärere cä dacä va imediat
imootriva inamicului care nu se la aceasta, ar putea surveni con-
secinte de cea mai mare importantä. La 26 el a fäcut un demers
energic in acest sens la pe generalul Alexeev
Totodatä ambasadorul Frantei la Petrograd, care vizitat pe
ronul Shiling declarat guvernul francez I-a insärcinat sä insiste in
modul cel mai rit asupra organizärii transportului incärcäturilor des-
tinate Romániei din Arhangelsk Vladivostok. El a explicat cä Franta
mult intrarea mai a României in räzboi cât
Brätianu pentru a motiva o amânare a acestei actiuni invocä faptul
Románia nu primeate, prin Rusia, echipamentul necesar, d. Briand
considerá cá e necesar i se ia ministrului posibilitatea de a
invoca acest pretext 3.
Ráspunzand ambasadorului Frantei, Shiling a spus intrarea Ro-
in rázboi e doritá numai cu conditia ca sä fie : Dorim
intrarea in räzboi dacä ea ne va fi utilä. Franta e dispusä
salute intrarea României in räzboi in imprejuräri pi oricand".
Paléologue n'a tägäduit cá, referitor la intrarea României in räzboi
existä o oarecare deosebire punctul de vedere rus cel francez, dar
justifica nervozitatea de care in privintá guvernul fran-
cez prin oboseala care incepe st se resimtä in randurile poporului fran-
cez". Ambasadorul francez a explicat prin pierderile
uriase din ultima vreme. spusele sale, La acea datá apárarea
Verdunului a costat Franta 310.000 de oameni
Trebue mentionat graba de care au francezii in ceea
ce priveste atragerea României in räzboi a fost de situatia grea de

I Albert Pingaud, Histoire diplomatique de la France pendant la grande guerre,

p. 183.
2 Mémoires du maréchal Joffre, 1900-1917, Paris, 1932, II, p. 301.
,,Krasn1i Arhiv", 1928, 32, p 60.
4 Ibidem. p. 61-62.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII 1509

pe frontul de Vest al Frantei. la 21 Februarie se dädeau lupte crâncene

in sectorul Verdun, unde se aflau numeroase divizii germane o
artilerie de prim rang.
Timp de patru luni s'au dat lupte grele (pini in lulie) ; situatia era
alarmantä. Ofensiva pe Somme n'a dat rezultatele dorite. Trupele engleze
se reorga au.
Trebue subliniat ci armatele anglo-franceze au cäutat in mod stá-
ruitor profite de favorabil5 de pe frontul Pentru a-si
situatia pe frontul de Vest, ei exercitau o presiune pe
de o parte asupra pentru a o determina si intre lupt5, iar pe
de altä parte - asupra guvernului rus pentru ca acesta facá concesii
mai mari
La sfârsitul lui 1916, generalul Joffre 1-a pe repre-
zentantul militar al Frantei la Bucuresti expuná toate argumentele (de
ordin militar) care pledeazá pentru intrarea mai a României
in räzboi Pe de altá parte Paléologue fácea demersuri pe lângá baronul
Shiling arátând ... e de sá fie satisfäcute toate revendickile
pentru ca aceasta intre in rkboi, indiferent 2
La 2 lulie 1916, atasatul militar al Ftantei la Bucuresti, Pichon, a
comunicat guvernului cuprinsul scurtei telegrame a comandantului
suprem al armatei franceze care : Niciodat5 situatia militará nu
va fi mai favorabilä intrárii României in rkboi. se va
decide definitiv, Rusia se sá-i livreze imediat materialul militar care
ii este destinat. Importanta intrárii Rornâniei in rkboi e functie de data
actiune va avea Situatia e de trupele
române trebue intre in acum, ori 3.
Instructiunile trimise la 9 Julie 1916 de cgtre guvernul francez lui
Blondel - ambasadorul Frantei la
intrarea
- specificati
in rkboi sá aibá o valoare oarecare, ea trebue efectuatä
: pentru ca
fárá Momentul actual este decisiv : Puterile Occidentale au
avut totdeauna depliná incredere in poporul cumin. Dacá Ro-
nu va profita de prilejul ce i se oferá, ea va trebui renunte la
de a deveni o mare natiune prin unirea tuturor Românilor"
Pentru a intrarea României in rkboi, la inceputul lui lulie
1916, guvernul francez a frimis la o misiune specialá in frunte
contele de St. Aulaire, numit ambasador in Rominia.

KrasnIi Arhiv", 1929, 32, p. 62.

2 Ibidem, p. 63.
in timpul razboiului 1916-1918, p. ; a se vedea Les armées fran-
çaises pendant la grande t. VIII, 3-ème vol. annexes, p. 707.
M. Paléologue, op. cit., p. 156.

www.dacoromanica.ro
1510 L GHEORGHIU

Politica imperialismului anglo-francez urmárea sdrobirea Germaniei,

in special cu fortele altuia, slábirea la maximum a aliatilor
pästrarea fortelor proprii a si extinde, eforturilor
fäcute de altii, pozitiile imperialiste ale Angliei
Sub presiunea Francezilor in urma situatiei militare care s'a creat,
la 29 lunie, generalul Alexeev a telegrafiat colonelului Tatarinov
inte, el considerat oportun facá romhni proptmeri
stäruitoare cu privire la aláturarea Românilor de ; situatia mili-
care s'a creat cere sä se explice generalului Iliescu cá nu ne putem
se iveascá condifii mai favorabile pentru o actiune armatá a Ro-
mâniei In momentul de intrarea României räzboi va avea im-
portantä pentru desfásurarea generalá a eforturilor puterilor aliate, ceea
ce nu se va intâmpla va fi pe un timp
definit"
V. Muraviov, directorul adjunct ad interim al cancelariei diplomatIce
de pe marele cartier general, a expus pe larg noua pozitie a gene-
ralului Alexeev in scrisoarea adresatá lui Sazonov la 7 lulie 1916. Dupá
cum a arätat Muraviov, genenalul Alexeev pornea totdeauna dela conside-
rentul participarea la rázboi poate avea rezultate negative sau
pozitive in lunette de momentul cánd va avea
geograficá a României e de ii vine foarte
greu reziste concomitent ofensivei Austro-Germanilor pi Bulgarilor, dare
actioneazá din In cazul unei asemenea ofensive, Hind aliata
României, Rusia ar trebui s'o apere, ceea ce ar sä prelungeascä mult
rusesc. Rusia ar trebui cont si de din Peninsula
Balcanicä care atunci n'o interesase nici chiar in fazele cele mai
grele, datoritá neutralitätii României. De aceea, Alexeev era de párere cä
oricänd existd posibilitatea unor active ale inamicului la Sud,
tralitatea României are mare pret pentru Rusia. In prezent nu
o de eventualitate - scria Muraviov. este totul alta.
micul nu are forte disponibile. atacá pretutindeni. Bulgarii nu sunt
periculosi pentru deoarece tine in armata din Salonic. Tru-
pele germane aflate In Balcani s'au impotriva In aceste
se exclude pericolul atac impotriva si apar clare
toate avantagiile pe care le intrarea ei in räzboi"
Brätianu era dispus semneze imediat conventia militarä, care in
esentá consta urmátoarele: ... guvernul se decreteze
mobilizarea in ziva vor fi indeplinite urmätoarele : 1.

Strateghiceski ocerk. front, p. 67-68.

2 Wino. p. 68.
Krasnti Arhiv". 29. p. I.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 151f

tren munitii destinate României trebue s5 ajungä la frontiera ei,

Rusia si Italia trebue sä garanteze livrarea sistematicA a muni-
tiilor pe tot timpul räzboiului in proportie de aproximativ 300 tone pe
; 2. Ofensiva generalt a aliatilor trebue sä continue la acea ; 3.
Situatia arrnatei ruse in Galitia si Bucovina trebue st fie la acea
putin celei prezente ; 4. trebue pusä la adäpost
impotriva unui atac din partea Bulgariei". Inafarä de aceasta, dupä pgrerea
lui Poklevski BrAtianu se gândeste probabil la incheierea unui tratat
politic care st garanteze României anexiuni teritoriale in limitele indicate
de el in cursul negocierilor din anul
A doua zi avertizat pe Poklevski et ....dacä situatia
pe teatrul de nu se va România va mobiliza doar
poate in momentul când va ajunge. la frontiera ei prima garniturä
nitii. intro limp situatia aliafilor se va ineduani, intrarea in
rdzboi va deveni pentru România ea va trebui un
moment mai favorabir
La 11 lulie, generalul Alexeev transmite colonelului Tatarinov un
proiect de conventie care in esento consta in :

nia se inceapá operatiunile militare la 20-25

lulie dupa stilul vechi ; guvernul rus se obligá sä livreze in timpul mai
scurt incärcAturile expediate României din Anglia prin Arhan-
gelsk pi Vladivostok. Comandamentul suprem român va directia
operatiunilor militare conformandu-se exclusiv conditillor generale politice
militare ale ; pentru trupelor oare opereazá in Dobrogea,
comandamentul suprem rus va trimite in acest sector o divizie de infan-
terie una de cavalerie, flota rusä de pe Marea Neagrá va da tot ajutorul
posibil armatei române.
cum a raportat inst Tatarinov, generalul Iliescu a insistat
asupra trimiterii in Dobrogea a divizii de infanterie pi una de Cazad,
et aceasta este pärerea dorinta regelui altminteri,
vor fi nevoiti sä märeascá pi mai mult efectivul trupelor de 150.000
de ostasi pe care intentionau le plaseze, când va incepe räzboiul, pe
frontul dobrogean, de-a-lungul Dunärii, in fata Bulgariei 3.
Tratativele au continnat mai departe, deocamdatá guvernul ro-
s'a abtinut dela semnarea conventiei militare. Generalul Iliescu a
.insistat tot timpul ca Rusii trimitä in Dobrogea trupe un efectiv de
150.000 de oameni ca Anglia pi ofensiva impotriva
Bulgariei opt zile de intrarea României in rtzboi. Trupele ro-
Tarskaia Rosia voine. Moscova, 1925, p. 21?.
2 Ibidem, p. 218 (subliniat de mine - G.).
3 Strateghiceski ocerk. front, p. 70.

www.dacoromanica.ro
 I. GHEORGHIU

mane, cele rusepti, urmau sä ofensiva contra Bulgariei

pentru a face jonctiunea armata lui Sofia 1
Anglo-Francezii s'au declarat totdeauna impotriva unei
sive generale pe frontul din Salonic. In special se impotriveau aces-
tui proiect 2 Refuzand porneasca ofensiva impotriva Bulgariei, aliatii
Rusiei urmareau si obtinä intrarea in räzboi a României numai pe
concesiilor facute de Rusia.
La 27 lulie 1916, Paléologue a spus baronului Shiling, de ata
si marchizul Carlotti, ambasadorul liei la Petrograd, guvernul francez
acordä o importanta primordialä intrarii României in pi roagä insis-
tent guvernul sä nu facá greutäti la incheierea conventiei ci dim-
satisfacand larg revendicarile lui Bratianu contribue la incheierea
mai grabnica a tratativelor in sensul
Ambasadorul sustinea importanta inträrii
in rkboi a României in timpul mai scurt mult valoarea
concesiilor revendicate de Romani dela aliati si a atras atentia baronului
Shiling asupra stirii de spirit agitate a compatriotilor Paléologue a
avertizat ea tratativele nu vor duce acum la intrarea
acesteia in räzboi, Franta va fi profund deceptionatä pi
derea pentru esecul negocierilor va fi pusa in seama Rusiei, acest fapt
va genera o indignare puternicä acestei -
ceea ce ar fi
cu totul inoportun din punctul de vedere al intereselor aliantei franco-ruse.
Pentru a-si justifica insistenta, Paléologue a declarat ca in
o de mare cauzata de räzboi o de
puternica pentru viitor, este nevoit sa tinä searna de aceste
stári de spirit. Franta considera intrarea in r5zboi ca ultimul
mijloc pentru a indrepta situatia in favoarea ei, deoarece pierderile
grele suferite in lupte fac si ne indoim daca Franta va mai putea
suporta mult5 vreme aceesta Ambasadorul Frantei a
urmätoarele cuvinte : Trebue si va spun ca nu mai avem niciun in
rezerv5". Baronul Stilling a cautat sa-i dovedeascä ci nu e just sa se puna
prea numai intrarea in fapt care pro-
babil nu va Frantei rezervele necesare pi poate nici nu va schimba
situatia pe francez. Baronul Shiling a mai departe
au fäcut acum concesii prea importante Romanilor pi e putin probabil
ca daca se va continua in acest fel se va obtine rezultatul deoarece
Brätianu se va convinge pi mai mull ca tot tocmindu-se va putea obtine
ceva in plus.
Mai departe, baronul Shiling a subliniat ca concesiile fäcute
Strateghiceski ocerk. front, p. 71.
2 A se vedea. du maréchal Joffre, 1900-1917, Paris, 309-310.

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII

nilor de atre Rusia par Francezilor de micä numai

ele se fac, in special pe socoteala .
De remarcat cá, rnarturia ambasadorului Italiei care a fost de
fatä, discutia baronul Shiling si Paléologue a fost foarte
Toate acestea contradictiile interne ale Antantei in acest
sector al räzboiului imperialist si tendinta aliatilor" Rusiei de a atrage
in räzboi state noi, fie chiar in dauna Rusiei.
Tinând seama de situatia ce s'a creat pe front si cedând la o
presiune a Anglo-Francezilor, generalul Alexeev a telegrafiat la 6 August
colonelului Tatarinov urmatoarele : Vä rog transmiteti lui Brätianu
Iliescu considerentul meu pur militar : in aceste conditii, fiecare zi
de va costa armata dificultati, eforturi si in plus.
Tot ceea ce putea fi cucerit relativ usor, va trebui obtinut prin lupte crân-
cene, fiecare zi de amânare dä inamicului timpul necesar pentru a-si
pozitiile si a concentna trupe. N'am cautat atrag pe
in Inlelegerea noastra, dar chi actiunile inamicului ne
rent posibilitatea acestei solutii, interesele cauzei cer ca hottririle st fie
luate repede, pentru ca inamicul nu aibä timpul necesar pentru a-si ter-
mina
Dupa zile, genenalul Joffre a trimis o telegrama la
marelui cartier general rus. In patru zile, trebuiau st determine Ro-
st la o decizie. Dacá in acest rastimp conventia va fi semnatá,
Joffre va ofensiva pe frontul din Salonic dupa 72 de ore dela sem-
nare. trebuia declare razboi Austro-Ungariei dupa 13 zile dela
semnarea 3.
la urma, sub presiunea puternict exercitata asupra
in conditiile unor contradictii grave intre Rusia aliatii ei, la 17 August
s'a semnat trátatul politic conventia Quadrupla

Conform conventiilor semnate, se angaja sä declare räzboi

Austro-Ungariei, st atace tar5, rupä, din momentul declarkii
razboiului toate relatiile diplomatice, economice si comerciale
cu inamicii Aliatilor. Conventiile prevedeau de asemenea
se nu incheie pace separata sau pace generala deck
dispozitiunile tratatului de fie p5strate secret la
ierea generale. va beneficia de toate drepturile deopotrivä
4. Pentru aceasta i s'a promis Transilvania, o parte din Bucovina
Banatul. Conform conventiei, s'a promis României un teritoriu cu popu-

Krasnii Arhiv, 1929, 32, p. 68-69.

2 Strateghiceski ocerk. front, p. 72-73.
3 Mémoires du maréchal Joffre, 1900-1917, Paris. 1932, II, p. 713.
Tarskaia Rosia mirovoi voine. 1925, p. 224, 225.

www.dacoromanica.ro
 GHEORGHIU

latie neromâneascg. Conventia corespundea integral planurilor de cotropire

ale cercurilor burghezo-mapierepti române.
Conform conventiei militare, in perioada mobilizârii armatei române,
armata se obliga sä actioneze mai pe intreg frontul aus-
triac pentru a asigura bunul mers al operatiunilor militare ale României.
la 20 August 1916 flota trebuia asigure combativitatea portului
Constanta, Impiedece debarcarea trupelor inamice pe tärmurile
niei. Rusia se angajeazi sä trimitá in cursul mobilizärii armatei române
in Dobrogea, douâ divizii de infanterie pi una de cavalerie destinate actiu-
nilor comune armata românä contra arrnatei bulgare.
s'au angajat ca trupele din Salonic si porneascg in ofensivä
decisivä putin opt zile ca inceapä operatiunile
militare, pentru a tine in armata
E foarte semnificativ articolul 12 al acestei conventii : Prizonierii pi
prada de rázboi capturatá de una din armate, vor apartine armatei
respective. Prada de räzboi capturatä lupte comune pi pe
de va fi proportional efectivul trupelor ce au parti
cipat la aceste lupte. Pentru a asigura aprovizionarea armatei
comandamentul rus va ceda echipamentul militar pi munitiile din
pradO de care trupele române vor avea o nevoie
perioasá"
Dupá 10 zile dela semnarea conventiei militare pi tratatului politic,
a declarat räzboi Austro-Ungariei. Tinind cont de ultimatumul
dat de generalul Joffre, guvernul a fost nevoit se decidá si intre
imediat in Dupá a arätat in memoriile sale Hindenburg (seful
marelui cartier general german), a fost atrasá In valtoarea
boiului de ultimatul Antantei. s'a propus sau sä intre imediat in räzboi,
tau sä renunte pentru multä vreme la planurile de a teritoriului ei"
In felul acesta, a intrat in rizboi pi ca urmare a presiunii
imperialismului anglo-francez de care depindea sub raport politic pi finan-
ciar-economic.
Regele Ferdinand a consimtit porneascá impotriva Puterilor Cen-
trale intru considera aceastä actiune ca singura posibilitate va
putea aduce anexiuni teritoriale.
La 26 August, pentru a-si motiva pozitia, Ferdinand a declarat lui

Rosia mirovoi voine. 1925, P. 277. La 17 August ar-

mata bulgarä, de acord cu comandamentul german, a trecut ea la ofensiva fäcând
sa dea Indärät trupele Antantei.
2 Ibidem, p. 229.
Hindenburg, Vospominania. Traducere prescurtatä din limba germanä.
burg, 1922, p. 19

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANIEI 1515

Maiorescu : Nu ni se va uteri niciodatä posibilitatea obtinem tot ceea

La pedinta consiliului de coroanä convocat la 27 August, pentru a

in problema inträrii in rázboi, de membrii guvernului
au luat parte si reprezentantii opozitiei : Marghiloman, Maiorescu, Carp,
Filipescu, lonescu, Rosetti pa.
Regele Ferdinand a arätat ... e exclus ca Puterile Centrale
repurteze victoria" De aceea, el s'a pronuntat pentru intrarea in rázboi
de partea Antantei. Argumentul principal, invocat de pentru a
dovedi necesitatea inträrii era urmätorul : Astázi, problema se
in felul urmätor : sau renuntäm la tot ce putem cäpäta in urma
victoriei quadruplei sau inträm
Marghiloman a obiectat impotriva argumentelor regelui ale lui
Brátianu. Credincios politicii sale filogermane, Marghiloman a cäutat sä-i
sperie pe cei prezenti cu perspectiva acaparärii Strämtorilor de cätre Rusia,
fapt care, dupá spusele sale, era echivalent cu asasinarea economicä a Ro-
rnâniei. Cuvântarea lui Carp a fost pi ea Antantei
E se poate de interesant felul cum a räspuns lui Mar-
ghiloman Carp. Brátianu exprimat convingerea cá Anglia nu va
admite hegemonia Rusiei in Stramtori. In continuare, a spus : In
schirhb, ni se recunoaste dreptul de a alipi teritoriul märginit de Tisa,
natul, partea de Nord a Maramuresului, populatá de Slavi, Crisana pi Bu-
covina, la Prut".
E semnificativ si de data aceasta din cei prezenti n'a
spus o vorbá despre eliberarea Românilor transilväneni de sub jugul
Habsburgilor. Majoritatea participantilor la consiliul de coroaná s'a
rat pentru rázboiului.
In aceastä perioadä lupta politicä era ascutitä.Dacä partidele bur-
se luptau pentru a intra in räzboi fie de una sau
alta din puterile imperialiste, clasa muncitoare era cu totul sträinä de
astfel de interese. Despre lupta muncitoare, pozitia miscärii mun-
pi influenta miscárii revolutionare ruse asupra rornâne,
aceastä perioadä, vom vorbi intr'un capitol separat.

României de partea Antantei, in August 1916 a lost

rezultatul unei aprige lupte diplomatice ce s'a dus timp de doi ani
cele tabere beligerante. Diplomatia Antantei a invins luptä
I A. Marghiloman, op. cit., p. 147.
p. 149.
Ibidem, p. 150.
Ibidem, p. 151.

www.dacoromanica.ro
1516 GHEORGHIU

din urmätoarele motive : 1. Antanta a promis României mai multe

pe socottala dusmanului deck Puterile Centrale ; 2. Oferind
imprumuturi in bani, Antanta exercita asupra ei o puternict presiune
diplomaticA, tar in August 1916 a dat guvernului un ultimatum prin
care-i pretindea precizeze atitudinea. Puterile Centrale au
fost dela inceputul rázboiului intr'o situatie diplomatica mai putin avanta-
joasä, deoarece puteau mult mai putin ; 3. In mijlocul
anului 1916, situatia generalä militaro-politicä a Puterilor Centrale
inräutätit in ofensiva intreprinsä de trupele pe
de Sud-Vest.
In primele luni ale räzboiului guvernul Brätianu nu era sigur cä
victoria va reveni Antantei nu s'a intre in räzboi. El prefera
fie recompensat de puterile Antantei numai pentru neutralitate binevoi-
toare". In scop el a semnat la Octombrie 1914 o conventie cu Rusia_
Dar presiunea exercitatä pe cale diplomaticg Puterile Centrale
dul cä ar putea primi recompensä din partea acestor puteri, In
caz ele vor fi victorioase, a determinat guvernul romAn ducá
ambele párti.
Situatia s'a schimbat abia in primävara anului 1915 and, in legáturá
intrarea Italiei in räzboi, guvernul Brátianu a inceput pute-
rile Antantei privire la anexiunile teritoriale ale României in caz cá
aceasta din urmá va infra in rkboi de partea Antantei. Intru aceste
s'au dus in conditiile unei situatii militare nefavorabile Antantei,
Brátianu formula revendicki teritoriale mari, unele chiar pe socoteala
Rusiei.
Nedând crezare declaratiilor guvernului bulgar despre intentiile sale
pasnice privire la Brätianu proiecta atragerea Bulgariei
chiar a Turciei de partea Antantei. conta intratá in
rázboi, nu va la pagub5. El pretindea
tantei asigurki cä va fi recompensatä pe socoteala Rusiei dacá
Antanta va pierde räzboiul. sub presiunea puternicá a aliatilor, Rusia
a fäcut concesii, tratativele nu au dus la semnarea conventiei intru
cM situatia armatei ruse pe front s'a inräutätit.
Tergiversärile cauzate de Brätianu se prin aceea cá el
dorea st nimic in räzboi, astepta ca beligerante
fortele, si se vadä care e gruparea mai tare. a
st manevreze statele beligerante si a ambelor pärti (in special
Puterilor Centrale care aveau mai multá nevoie de produsele din
si erau situate din punct de vedere geografic mai aprcape) produse alimen-
tare, petrol materii prime. In vara toamna anului 1915, guvernul
s'a oriental spre puterile Antantei intrarea României räzboi nu mai era

www.dacoromanica.ro
 RELATIILE ROMANO-RUSE IN PERIOADA NEUTRALITATII ROMANITI 1517

o chestiune de timp. La anului 1915 si inceputul anului 1916,

relatiile dintre Puterile Centrale au devenit mai incordate, si
Germania a pretins printeun ultimatum demobilizarea armatei.
Date aceste noi, guvernul a
Rusia privire la incheierea unei conventii militare, dar aceste
s'au prelungit, deoarece nici Rusia nici nu se prea gr5beau.
inte de ofensiva trupelor ruse pe frontul de Sud-Vest, in vara anului 1916,
intrarea in r5zboi nu era socotit de c5tre comanda-
mentul militar rus. perioada respectiv5, aceasta ar fi constituit un
pentru deoarece armata nu era nici pe departe preg-
tit pentru a intra in
Comandamentul rus constatand c aliatii nu au de sä-si spo-
reasc trupele din Salonic, f apt care atunci a devenit prefera o
nie neutrà, deoarece intrarea ei rázboi ar insemna o extindere a frontului
Flancul rus se sprijinea pe frontiera Romaniel. De aceea
insucces al române in cazul ei in räzboi al5turi de Antant5,
periclita flancul stâng rus. In timp ce In primävara anului 1915 tru-
pele ocupau vârfurile Carpatilor, intrarea Romániei in r5zboi ar fi
putut in mod favorabil desf5surarea operatiunilor in sen-
sdrobirii definitive a Austro-Ungariei, 1916 neutralitatea
era mai avantajoasä Rusiei. Generalul Alexeev intregul comandament su-
prem a exprimat de repetate ori acest de vedere. La 12 1916,
Sazonov a expus acest punct de vedere ambasadorului României la Petro-
grad, Diamandi : Vä daca credeti c dorim atât de mult intrarea
voastr in räzboi... Dup cum acum m'am intors dela marele Cartier
general si pot sä vä asigur acolo problema inträrii voastre In räzboi e
privit destulä indiferentä. Tot ce vi se cere este stati linistiti"
Insä aliatii Rusiei erau de altá p5rere. Din punctul de vedere al cercu
rilor guvernante din Anglia, Franta si Italia era necesar ca, pentru a
sarcinä armatelor tärilor respective, armata românä sä atragá asupra-si
chiar riscul de a fi la urm complet sdrobitä, o mare parte din
trupele germane. Pentru a impune conditiile puterile Antantei
i-au oferit in Decembrie 1914, imprumuturi in bani. In perioada neu-
tralitätii, a primit un imprumut din partea Italiei mai multe
imprumuturi din partea Angliei, 312.652.500 lei, punându-i-se con-
ditia sä compere armament din Anglia, Franta, Italia si America. Imediat
dupä intrarea in r5zboi, a mai prirnit din partea Angliei un ,nou
imprumut important de miliard de lei aur. Angajând astfel guvernul
puterile Antantei au depus considerabile pe linie diplomatic

Krasnii Arhiv", 1929, p. 58-59.

www.dacoromanica.ro
1518 I. GHEORGHIU

pentru determina se neapgrat intre in räzboi de partea

tantei.
Aceste puteri sprijineau pretentiile indrep-
tale impotriva Rusiei. Ele nu s'au jenat Rusiei cedeze
niei teritorii proprii pentru a cumpara intrarea României in räzboi.
puternicá asupra guvernului guvernului rus a durat tot
timpul pânä la intrarea in räzboi a fost cauzatä de situatia cri-
tic5, in special pe frontul francez in Galipoli.
Presiunea diplomatiei anglo-franceze asupra Rusiei României a
deosebit de puternicg in ofensiva armatelor ruse pe fron-
tul de Sud-Vest in Mai-lunie 1916. Sub puternica presiune a diplomatiei
anglo-franceze, guvernul a fost nevoit declare rázboi Austro-Un-
gariei la 27 August 1916. Trebue cä cercurile guvernante române
au intrat in pentru a atinge obiectivele imperialiste. La Bucu-
resti, cercurile guvernante mai cu partizanii Antantei
succesul repurtat in räzboiul dus de va permite condu-
cgtorilor Romania Mare". Guvernul bur-
ghezia au atras massele din Romania razboi prA-
dalnic, agresiv, pentru realizarea scopurilor imperialiste, rolul
de a capitalului anglo-francez a unei rtzerve a imperialismului
occidental.

www.dacoromanica.ro
 EVI NIMENTELE IMEDIAT PREMERGITOARE
ARMISTITIULUI DELA FOCSANI - 1917
DE

V. LIVEANU
ASPIRANT IN ISTORICE

tn primele zile dupá Marea Revolutie Socialista din Octombrie

clasele exploatatcsare adoptat o politicä agresivä antisovie-
au päsit la pregatirea unei interventii impotriva Puterii Sovietice.
Politica antisovieticä a regimului burghezo-mosieresc este
indisolubil de lupta impotriva revolutionare din tara noastra,
de lupta Trnpotriva propriului nostru popor. Pentru a obtine sprijinirea ace-
stei politici de catre militarismul german, burghezia mosierimea au
- in 1917-1918 - sä se imperialistii germano-austriaci,
vânzându-le independenta Armistitiul incheiat in Decernbrie 1917
intre si Puterile Centrale a constituit in realitate o intelegere intre
burghezia român si imperialistii germani, in vederea actiunii
impotriva Puterii Sovietice si a miscarii revolutionare din tara noaqträ.
Istoriograf:a a incercat räspândeasca parerea guvernut
burghezo-mosieresc era impotriva oricarui armistitiu a oricärei
cu impenialistii germani. Istoricii burghezi sustineau guvernul
a armistitiul, sä acest act din guvernul sovietic,
pentru o pace democratica, incepuse tratativele cu Germania in
vederea incheierii unui armistitiu general Pe de altä parte, istoriografia
a organizat un adevärat complot al tkerii" asupra adevaratului
continut al tratativelor de armistitiu dela Focsani. Istoriognafia
Istoria oficialá a participärii la primul r5zboi mondial imperialist sustine
era absolut imposibil ca pe acelasi front, constituit din ruse române, fie
armistitiu sectoarele rusesti sä continue actiunea cele ». C. Kiritescu,
Istoria räzboiului pentru intregirea României, Ed. Casei coalelor, Bucuresti, 1927, p. 19.
Aceeali idee este expusä de (Istoria Românilor, Bucuresti, 1939, X. p. 389).
Aceastä tezä a fost respinsä din 1917 de comandamentul armatei române (a
vedea mai jos, p. 23).

www.dacoromanica.ro
1520 V. LIVEANU

nu a vorbit deck despre tratativele privind clauzete militare ale armistitiului

pi a incercat ascundä tratativele secrete purtate legäturä armis-
titiul in vederea tinerei Puteri Sovietice de care guvernul din lapi,
aprobarea sprijinul germano-austriaci. In sfarsit, pentru
a ascunde rolul imperialistilor in organizarea agresiunii antisovie-
tice comise de guvernul României de acord germani, istorin-
grafia sustinea guvernele Antantei s'au Itnpotrivit incheierii
armistitiului din 1917 intre pi Puterile Centrale .
Faptele arata cercurile conducätoare din au inceput
cu Puterile Centrale, gata sä o pace separatä
conditia ca imperiaHstii germani .sä le ajute sä anexeze teritorii apartinând
Rusiei - pi pe plan intern le ajute sä lupta poporului. Dupá
volutia din Octombrie, inamicul" de atunci al burgheziei
- imperialismul german - a trecut pe planul al doilea. Clasele exploata-
toare hotärit sä incheie ut imperialistii germano-austriaci o coalitie pi
sä le vândä independenta pentru a obtine in schimb ajutorul
vederea atacärii revolutiei ruse, cotropirii Basarabiei sovietice pi a
husirii valului revolutionar din

La anului 1916 inceputul anului 1917, a avut «o

turä in politica mondialä»..., «dela räzboiul imperialist la pacea imperia-
listä» 2 Epuizarea reciprocä a resurselor materiale umane ale celor douä
tabere imperialiste, teama de luptä revolutionarä a masselor - acestea
-sunt cauzele care au determinat guvernele beligerante si se orien-
teze spre o pace imperialista. cum subliniazA Lenin, orientarea spre
pacea continua politica de guvernele bur-
gheze timpul räzboiului.
Burghezie a in räzboiul imperialist de partea Antantei,
nadäjduind cd franco-anglo-americani vor asigura o
bogatä pi mai sigurä germano-austriacii. Intrarea României in
-räzboiul imperialist nu avea nicio cu revendic5rile nationale ale
poporului pe frontul räzboiului imperialist, soldatii
ipi varsau sângele pentru victoria imperialistilor Antantei, pentru ca ace-
plia subjuga pi exploata a fi stingheriti de
Germani 3. Vanzând tara imperialistilor Antantei, burghezia
Clémenceau - Kiritescu - era e cel mai ireductibil adversar al
tiului (op. cit., p. 20). sustine 5i « ministrul Franciei ofiterii
francezi erau hotarit impotriva acestui pas » (al armistitiului), op. cit., p. 390.
V. I. Lenin, Opere, Ed. pentru literatura Bucuresti 1953, 23, p. 171.
Deputatul filo-antantist V. Cancicov nota In jurnalul personal la
anului 1916 Oricine va germanii sau englejii, va fi
intereselor comerciale, economice politice ale aceluia e (V. Cancicdv, Impresiuni 5i
personale in timpul razboiului României. Bucuresti, 1920, I, p. 243 .

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATO*RE ARMISTITIULUI DELA 1521

pi mosierimea urmäreau sä pi cotropeaseä teritorii

sträine mai
Obiectivele pe care le-au urmärit clasele exploatataare din
prin intrarea räzboi 'au fost consemnate in tratatul secret pe care
nul României l-a la 4 August 1916 cu guvernele Antantei.
sublinia Lenin in 1917, tratatul secret exist pi constä in fap-
tul va primi o serie de popoare sträine ea va lupta
de partea Aliatilor"
Dar plod 1917, «Germania a dovedindu-se a fi
mai puternicä deck a putut presupune oricine de räzboi» 2
pele Puterilor Centrale au ocupat cea mai mare parte a teritoriului
nia. Ca urmare, clasele exploatatoare din tara erau gata
din poporul nostru - de imperialiptilor
conditia ca acestia sä le asigure o pradä satisfäcätoare. Deputatul
conservator filo-antantist" V. Cancicov a exprimat plastic starea de
spirit a cercurilor in anal 1917 : Am acest
boiu de iluziuni nebunesti ; dela 1913 nu visasem deck märire
pret. Azi, ne apropiem de momentul Impartirii präzii,
ne depteptäm din ametealä pi visuri pi privim la cei ce stau gata
sä ne jupuiascä" Burghezia din care nu pi-a putut realiza
in 1917 planurile sale de cotropire, era gata dnaintea Revolutiei din
Octombrie se pond remorca ce s'o jupuiasc pi
tara imperialistilor germano-austriaci, cu conditia ca le asigure
un la impärfirea
Pe de alta parte, burghezia mosierimea erau ingrijorate de intensi-
ficarea luptei revolutionare din tara noasträ. trupele au in-
sä se retragá din Muntenia, au isbucnit turburäri agrare, au
inceput st atace conacele boierepti". Clasele exploatatoare din
erau gata colaboreze militarismul german pentru a lupta
revolutionará in crestere.
Infrângerile de pe front, dorinta de a-si asigura o parte din pradá
cazul victoriei militarismului german imperialist, dorinta de a
obtine sprijinul imperialistilor germani in scopul mentinerii ordinei". ace-
stea erau cauzele care impingeau cercurile conducátoare din bur-
ghezo-mosiereascá incline spre o pace imperialistä Puterile Centrale.
1 Lenin, Opere, ed. a IV-a, 24, p. 324.-Prin tratatul secret la 4
August 1916, guvernele Antantei au promis guvernului burghezo-mosierese al României
cä-i vor permite sä anexeze teritoriile sârbesti de pe malul drept al Dunärii vaste teritorii
maghiare din câmpia Tisei mentiná anexiunea teritoriilor bulgare cotropite din
1913. Tratatul secret a fost publicat in Viitorul » din 21.XI.1919 dupä incetarea räzboiului,
numai pentrucä el a fost dat de guvernul sovietic din 1917.
2 V. I. Lenin, Opere, Ed. pentru literaturä Bucuresti, 1953, p. 174.
V. Cancicov, op. cit., II, p. 197.
C. Kiritescu, Istoria räzboiului pentru intregirea României, Ed. Casei *coalelor,
1927, . III, p. 135.

96 - Studii referate - c.
www.dacoromanica.ro
1522 V. LIVtANU

Inca din Septembrie 1916, generalul Averescu s'a declarat gata sä

cheie o pace separatä cu Puterile Centrale In Octombrie 1916, in perioada
reiragerii din Bucuresti, Primul Ministru (I. Brätianu -V. pierduse
de mult sigurantá el declara fi o dacä
s'ar putea avea pace" 2
Când a evacuat Muntenia, guvernul Brätianu a Iäsat in teritoriul ocu-
pat reprezentanti oficiali pi neoficiali care aveau misiunea de a face son-
daje pentru o pace cu Puterile Centrale. Sub conducerea acestor
reprezentanti oficiali, guvernul Brätianu a läsat in teritoriul ocupat apa-
ratul politic si politienesc, care impreunä cotropitorii germano-austriaci
apere interesele mosierilor. Guvernul Brätianu läsat pe
teritoriul ocupat un girant al Ministerului de Interne -pe latifundiarul
Lupu Costache, cu cea mai mare parte a aparatului administrativ (prefecti,
primari, functionari) etc. (Numirea lui Lupu Costache In functia de girant
al Ministerului de Interne pe timpul ocupatiei germane a fost publican in
Monitorul Oficial Nr. 185 din 1916). Guvernul Brätignu a
ocupat jandarmii care sä colaboreze cotropitorii. brosurä
oficialä editatä in anul 1920 aratä dupä retragerea armatelor române,
din ordinele guvernului, organele administrative pi au rämas la
posturile pentru a mentine pi ordinea chiar sub ocupatiunea dus-
Lupu Costache, loctiitorul ministrului de interne, - a primit
siunea sä reprezinte oarecum guvernul de ocupatia A fost
un girant al Ministerului Firrantelor. Ferdinand a läsat la Bucu-
pe Tzigara-Samurcas ca reprezentant al Casei Regale pi administra-
tor al averilor ei. Acesta a fost recunoscut ca atare de comandamentul
pelor de pi numit prefect al Capitalei.
Politicienii burghezi au cO aceastä procedare se intemeia pe
internationale". era obligat, mnsä, sä recunoascä cä reali-
tate, si spre deosebire de ce se alte guvernul Brätianu a
läsat in teritoriul ocupat organe of iciale care colaboreze
germani si care sä .ducä pentru o pace separatä :
räsindu-se Bucurestii" - aräta lorga - se creia oficial ceeace nu s'a pro-
dus nici in Belgia nici in Fran/a ineadaid, nici in Serbia de potop,
un de subguvern auxiliar al ocupatiei sträine, conceptie absurdä pi mans-
truoasä pe care fireste Centralii dominati tinuti in de germani,
Facsimilul scrisorii prin care Averescu recunostea aceasa intentie a fost publicat
de Viitorul din 17 Octombrie 1.919. Averestu a recunoscut autenticitatea facsimilului
21 Octombrie 1919).
Istoria Romanilor. Bucuresti, 1939, p. 377.
s E. C. Decusara, România sub ocupatiune dusmanä. a Statis-
ticii, Serviciul de clasare a documentelor läsate de inamic. Bucuresti, 1920, fasc. I-a,.
p. 35.
N. op. cit., X, p. 381.
Tzigara-Samurcas, Marturisiri Bucuresti, 1920, p. 88-89.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE ARMISTITIULUI DELA 1523

primiserä bucurie, ca o a unei pe care erau gata

s'o incheie" I (subliniat de noi - V. L.). pi jandarmii de gu-
burghezo-mosieresc au ajutat executarea ordonantelor comandantu-
lui trupelor de privind jefuirea noastre
In schimb, comandarnentul trupelor de asigurat burgheziei
pi cele mai largi de exploatare a muncitorilor pi
ranilor muncitori. Comandamentul trupelor de a dat o serie de
ordonante prin care a introdus munc ; muncitorii pi eras,
sá munceascä crâcnire in fabrici pe mosii.
Autoritätile de ocupatie, sprijinite de de guvern, au
apárat de asemenea interesele români, interzicând activitatea
a sindicatelor pe muncitorii de ocu-
patie germane, erau interesate o pace separato guvernul
burghezo-mosieresc, s'au románeascá
prime manifestatiile pentru pace, impotriva räzboiului impe-
rialist. In 25 Martie 1917, referindu-se la manifestatia din ajunul acelei
zile a femeilor muncitoare din Bucurepti, Marghiloman nota urmátoarele
Prefectul de politie spune másurile luate in comun cu Germanii
in toate cazurile Germanii nu inlesnesc aceste manifestäri In
voarea pácii... sindicalipti, printre conducátori, au fost pre-
ventiv"
Un rol avut marele latifundiar Marghiloman pi
ducätori ai partidului conservator. Principalele ale burgheziei pi mo-
sierimii, grupate in jurul partidului liberal pi al partidului conservator-na-
N. op. cit., p. 378-379. Chiar a doua zi dupa sa In Bucuresti,
Mackensen a prezentat lui Tzigara-Samurcas, reprezentantul Casei Regale, Lupu
Costache, reprezentantul guvernului, o of ertä oficialä de pace, (Tzigara-Sarmurcas, op.
eit., p. 57-58).
Comandantul german a recunoscut ea din cauza numárului insuficient de
de care dispunea, nu ar fi putut exereita ocupatia, nu ar fi lost ajutat In mod direct
de de guvernul Brátianu La ocuparea teritoriului situalia era de
naturä * - se raport al politiei germane cä pentru moment nu ne
puteam dispensa de concursul Ea a In principiu ca
necesará pentru mentinerea ordinei a In pentru aducerea la Indeplinire a
altor chestiuni, care In interesul administratiei trupele de ocupa nefiind
suficiente pentru a putea rezolva singure aceste chestiuni *. (E. Decusar5, op. cit., p. 35)
(subliniat de noi -V. L). Guvernul Brätianu, politia Muntenia, a colakorat cu
cotropitorii pentru a asigura e i Indeplinirea ordinelor autoritätilor de ocupatie.
Generalul prefectul politiei Capitaleie a afisat o redactatä de ministrul
de interne din guvernul Bratianu, prin care se anunta cei ce se vor deda la acte
Puterilor Centrale vor fi executati. Tzigara-Samurcas, op. cit., p.88-89; N.
op. cit. p. 379.
e Ocupatiunea militará germanä interzicea Intrunire aresta tovaräsii
se aräta In darea de seamä pe a Sindicatului amplarilor din Bucuresti, publicat
Socialismuli din 28 Februarie 1919.
A se vedea Calendarul Muncii s, Cercul de Socialistä, 1920.
In Aprilie - Octombrie 1917, politia militarä germanä din Bucuresti a aplicat 32 de
pedepse pentru refuz de lucru * (E. Decusark op. cit., p. ; credem 05 majoritatea
acestor pedepse a lovit pe organizatorii greviste.
Al. Marghiloman, Note politice. Ed. Emineseu, Bucure§ti 1927, II, p. 478.

www.dacoromanica.ro
 1524 V. LIVEANU

tionalist au Romania imperialist aläturi de dar

pästrat in partidul lui Marghilornan o rezervä pentru cazul victoriei
imperialistilor germano-austriaci.
Incá din anul 1916, regele Ferdinand Brätianu s'au inteles sä treacä
puterea lui Marghiloman, cazul cá s'ar fi printr'o
frângere 2
In Noembrie 1916, läsat pe Marghiloman la cu
o misiune of guvernul i-a incredintat lui Marghiloman fondurile
care rämasi teritoriul ocupat Inafarä de
sta, Brátianu mai läsat lui Marghiloman 1000000 lei, chipurile pentru
Se Itie in '1908 luat partidul conservator-democrat condus de
Take care gravita in orbita partidului In anul 1915, din partidul conser-
vator s'a desprins gruparea lui Niculaie Filipescu, care s'a unit cu partidul conservator
democrat formând partidul conservator-nationalist.
2 In Mai 1915, la sträine din Bucuresti se spunea deschis Marghiloman
este foarte bine väzut la Curte cä tine In (Marghilornan, Note
politice, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1927, I, p. 469). In Iulie 1916, In ajunul
Rornâniei in rázboi, I. G. Duca i-a transmis jui Marghiloman - prin intermediul lui
Stere atunci când Brätianu va judeca ca s'a el se va retrage Marghi-
loman va prelua guvernul (Marghiloman, Note politice, II, p. 117). Brátianu
In curent Marghiloman asupra tratativelor Antanta (N. op. cit., p. 368).
Dupt Consiliul de din dimineata zliei de 14 August 1914, când s'a
intrarea României in räzboiul imperialist, Ferdinand I. Brátianu au propus lui Marghi-
loman ca partidul conservator intro in guvern. Marghiloman a refuzat sá intre In guvern,
nu va pune nici odatá guvernului liberal sprijini mod
tacit, la Crucea pentru sustinerea imperlialist (Al. Marghiloman,
op. cit., p. 154). In amiaza aceleiasi zile, a avut o convorbire intre Ferdinand
Marghiloman, In cursul s'a stabilit linia urrnatä de partidul conservator In timpul
rázboiului imperialist. Referindu-se la partid, Marghiloman a subliniat cä,
o nu merg lucrurile bine, este in interesul toroanei el mai o rezervá a
declarând cä-lva cherna pe Marghiloman la guvern e mai târziu s. Marghiloman
s'a angajat va merge voi fi aici pentru a vá ajuta s. (Marghiloman op. cit, p.
154-155). Astfel liberalii au fest de pe Marghiloman
Marghiloman a sprijinit impotriva Puterilor Centrale. In 11 Octombrie, (28 Sep-
tembrie) 1916, convorbire cu Ferdinand, Marghiloman a declarat urmätoarele :
e d-nul Bratianu, din momentul ce nu se poate schimba nimic, continue
singur va avea din partea mea concurs ca In prezent. Sire,
rezerve ». (Marghiloman, op. cit., p. 224).
Partidul conservator, sprijinind in fapt räzboiul imperialist de Puterile
Antantei, se mentinea rozervá pentru ca cazul victoriei Puterilor Centrale, ea
asigura claselor exploatatoare din Rornânia o parte din
Istoricii burghezi nu au contestat relatärile cuprinse in e Note politice ale lui
loman In care acesta desväluie secretá dintre partidul liberal partidul
conservator cu privire la purtarea rázboiului imperialist. Constantin Kiritescu reproseazá
lui Marghiloman numai lipsa de delicatete prin e indiscretille publicate In memo-
sale (C. In slujba unei credinte. Ed. Cartea Româneasa, Bucuresti, 1933,
p. 329). Iorga reproseazá numai in ale sale Note politice - Marghiloman a
sub tâcere faptul a pe ministrii Germaniei Austro-Ungariei la Bucuresti,
ascunzAndu-le Iulie-August 1916 ducea tratative secrete In vederea
intrárii României imperialist alâturi Antantá ibidem). Intr'un
rostit In 'Parlament In Decembrie 1919 - Marghiloman a In 1916 Ferdinand
Brätiand au fost de acord ca partidul Conservator rezervá cazul
victoriei Puterilor Centrale In imperialist (A se vedea Discursurile Domnului
Alexandru Marghiloman 00101 partidului conservator progresist, Iasi, 1920). Nici Libe-
ralii, nici Palatul nu au afirmatiile lui Marghiloman.
Tzigara-Samurcas, op. cit., p. 67; Marghiloman, Note politice II p. 315.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMIST1TIULUI DELA FOC$AN1 1525

Crucea Rosie In tot timpul ocupatiei germane, Marghiloman a dus nego-

reprezentantii Puterilor le in vederea incheierii unei päci se-
parate. dela era in curent asupra acestor
negocieri. Marghiloman arta 10 Februarie 1924 ziarul hurghez
L'Orient" din Bucuresti - s'a läsat convins de presedintele Jockey Clu-
bului 2 (inspirat la rândul de camarila Palatului) la punctul
a rämas la sub ocupatia germanä pentru a salvgarda anumite
interese". Interesele pe care sä le salvgardeze .Marghiloman erau
interesele comune ale cercurilor
din primele zile ale ocupatiei germane, fruntasii conservatori
sati in Bucuresti au inceput tratative pentru a obtine garantia cä
germani, in cazul guvernul burghezo-mosieresc va incheia o pace
separatä, vor da claselor exploatatoare sprijin pentru a stävili lupta po-
porului din tara noasträ pentru a Basarabia. Aceste tratative au
fost duse sprijinul unor diplomati neutre. Astfel, Marghiloman
a rugat pe Vredenbuch, ministrul Olandei, care a rämas in pânä
in lanuarie 1917 sä comunice la Berlin : 1) c9 existä contra Regelui o
grozavä antidiinasticA : revoltá .naturalä din partea celor ce
ferä 3... Deci, dacä Germania intentioneazá sä oèroteascä pe Rege, trebue
ca el sä nu iasä prea umilit, pentru ca aranjarnentul pentru viitor (pacea
separatä - V. L.) sä n'aig o subredä... 2) Chestia agrarä oferim
o rezolväm noi, dar nu trebuie expusä tara, când se vorbesie de pace, la o
täräneascä" 4. Pacea separatä Germania trebuia si asigure bur-
gheziei mosierimii din tara noasträ sprijinul rnilitarismului prusac, im-
luptelor populare pentru un regim democratic pentru pämänt.
In legkurä revendicärile de ordin extern ale claselor exploatatoare, s'au
dus de asemenea negocieri. In 29 Decembrie/16 1917, Marghiloman
a avut o intrevedere cu Mareaalul Mackensen - in care partidului
conservator a desvoltat ideea pentru care era mai urgent de a ne gondi
la Basarabia deck la Transilvania". Mackensen a dat lui Marghiloman
räspunsul semnificativ mai este o operant's" In räzboi, guvernul
german a corespondat guvernul prin intermediul Marghilo-
man. Trei zile dupä intrevederea de mai sus dintre Mackensen Marghi-
acesta din urmä a fost statul major german se insär-
cineazä sä transmitä, prin o scrisoare atre Rege" Guvernul german

Tzigara-Samurcas, op. cit., p. 67; a se vedea Al. Marghiloman, op. cit.

p. 310-314.
2 Barbu tirbey - administratorul Coroanei.
r Regalitatea ape marginea prpatiei seria cu ingrijorare Cancicov la 10 Mai
1917, op. cit., I, p. 472.
Marghiloman, Note politice, II, p.
Ibidem, p. 384.
Al. Marghiloman, op. cit., p. 387.
www.dacoromanica.ro
1526 V. LIVEANU

a comunicat prin alt mijloc cä este dispus sä satisfacä pofta capitalistilor

boierilor români de a cotropi Basarabia. Dendramis - insärcinatul
Greciei In -a ramas la
Bucuresti cateva luni sub ocu-
patia germana. Când a venit la Paris, el a comunicat Germania oferea
guvernului României Balarabia
Pentru a negocia eu germani, guvernul din Iasi a
sit pi anumite leg5turi financiare datând dinaintea räzboiului. Barbu
bey, cumnatul lui Brätianu, administratorul Domeniilor Coroanei" soul
din cei mai influenti membri ai camarilei regale, 'a fkut parte panä in 1916
din Consiliul de administratie al Bäncii Generale. Banca GeneraD, una din
cele mai mari bänci din era de f apt o mart bánci
neze, Disconto Gesellschaft". Reprezentant al lui Disconto", director al
Bäncii Generale a fost un anume Petersen, prieten personal al lui Barbu
$tirbey. Petersen rentors la ce acesta a fost ocupat de
trupele germane. Legatia României la Stockholm transmitea scrisori pri-
mite dela Barbu centralei din Berlin a báncii Disconto". Banca
Disconto" transmitea mai departe scrisorile la Bucuresti, reprezentantului
Petersen. Petersen transmitea aceste lui George
lui Barbu George 2 era ideologul" partidului conservator
pi era considerat ca succesorul lui Marghiloman la partidului 3. Ast-
fel, cu ajutorul Disconto", guvernul din Iasi in legáturä atât
cercurile financiare germane, pi politicienii Itsati la pi care
la erau in cercurile miiitare pi diplomatice germane.
In lanuarie 1917, Barbu a propus guvernului Averescu
meze un guvern, care mipistru de externe sä fie Misu, un cunoscut par-
tizan al Puterilor Centrale 5.
Dupä revolutia burghezo-democraticä din Rusia din Februarie 1917,
tendinta cercurilor conducMoare din de a o pace separrat
imperialistä Puterile Centrale s'a intärit. De teamá ca nu cumva
români care luptau cot la cot rusi st urmeze exemplul aces-
tora, sä rästoarne monarhia pi st instaureze un regim democratic regele
Mircea Djuvara, La guerre roumaine (1916-1918). Nancy - Paris-Strasbourg,
1919, p. 162.
Despre lui tirbey cu imperialistii germani prin intermediul
Disconto, timpul räzboiului. A se vedea Epoca * din 9 Februarie 1927 17 Februarie
1927. e Epoca e era ziarul lui Gr. N. Filipescu care a jucat un rol in politicä
din timpul räzboiului.
e, 17 (30) 1914.
Al. Averescu, zilnice din rAzboiu, 1916-1918. Cultura s, p. 123.
urm., p. 139. N. op. cit, p. 380-381.
Sub influenta Rcvolutiei din Februarie, muncitorii inaintati din vechiul Partid
Social-Democrat pornesc activitatea ilegalä. Revolutia curl care izbucni
in Martie are o mare muncitorii 5114 la ; incepur
caute, cercuri intime, sä se unde se discutau cu aprindere
evenimentele care se precipitau Rusia care aveau un puternic ecou in Moldova,
care era trupe Calendarul Muncii s, 1920 p. 53. La Bucuresti,

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA 1527

guvernul au promis inca din Martie 1917 cá vor infdptui reforme demo-
cratice. La Mai 1917, sub presiunea puternicelor manifestatii ale soldati-
muncitorilor soldatilor români pentru pace democratica -
gele a fugit pe front, de unde a lansat o nouä proclamatie, prin care promi-
tea reforma agrarä 1 Uncle cercuri burghezo-mosieresti din Iasi sperau
victoria Puterilor Centrale pacea separatä vor aduce schimbarea guver-
vor Impiedeca realizarea acestor reforme Un grup restrâns din-
tre cei mai reactionari latifundiari din jurul lui P. P. Carp legau pacea
paratá de Inlocuirea vechii dinastii. Ei vedeau in instaurarea unei noi
nastii, numite de cátre imperialistii germani, solutia radicalá pentru
narea reformelor promise de Ferdinand pi pentru introducerea unei noi
Constitutii, si mai reactionare decât cea din 1866 3. Acest grup cerea in mod
ca trupele germane sä prelungeasc5 perttru a sugruma
miscare
Dar grupul lui Petre Carp nu era un grup influent ; fäcea jocul
autoritgilor de ocu.patie care, in scopuri santajiste, amenintau
vor detrona pe Ferdinan dacä acesta nu va o pace separatä.
Dar cercurile reactionare prusace nu se gândeau in mod serios sä detro-
neze un Hohenzollern pi acest fapt a fost dovedit de evenimente. Grupul lui
Carp a pi el prin a se ralia in jurul monarhiei, in scopul luptei
mune, impotriva Puterii Sovietice
Cele mai influente cecuri puneau speran-
tele tocmai in mentinerea dinastiei pl consolidarea monarhiei. Grupul lui
Marghiloman - care pästra legäturile cu guvernul din Iasi - a intensifi-

sindicatul tamplarilor a dus o activitate organizand ficcare

adunäri la care participau muncitori toate ramurile industriale. Socia-
lismul* din Grupurile ilegale manifeste revolutionare, prin care
chemau la pentru instaurarea republicii, pentru pace. In Martie 1917, grupurile
revolutionare ilegale din au astfel de manifeste au organizat o
puternica rnanifestatie a femeilor muncitoare - pentru pace aprovi-
; femeile au pus pe jandarmii care au sä manifestatia.
(AI. Marghiloman, op. cit., II, p. 472-4741. In lunie 1917, a fost ma-
nifest socialist care de intinderea republicii *. N. I9rga, Memorii. Ed.
Ciornei, Bucuresti, f. d. I, p. 40.
cu regele guvernul -
a A se vedea relatarile lui - care in
Istoria Romanilor,
Un deputat liberal a declarat
X, p. 383-384.
a vota t proiectele de
a avut
pentru
lucrurile merg räu, el bine au va veni un alt guvern care nu le va *. Marghiloman,
op. cit. III. p. 208.
Intr'o convorgire cu Marghiloman din 2 August (20 1917, Carp
regele numit de guvernul german trebuia sä dea o noua Constitutie, o lege o
nouä organizare a arma tei. Al. Marghiloman, opt cit., III, p. 61. Prietenul lui Carp,
Lupu Costache, declara nu mai trebue nicio responsabilitate ministeriala pentru a
nu mai de acum tirania electoralä op. cit., p. 79.
Grapul lui Carp Germania la schimbarea dinastiei, la lovituri de stat
mai presus de toate de a nu pleca din Romania prin incheierea a
sub disciplina aloritatea ne orgenizeze ani de V. Cancicov, op.
cit. p. 196.

www.dacoromanica.ro
1528 y. LIVEANU

cat negocierile pentru incheierea 'unei pki separate prin care militarismul
german st garanteze mentinerea dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen pi
regimului monarho-reactionar. George a plecat lie 1917
la Viena, unde a dus cu Czernin. La 11 August (28 lie), Mar-
ghiloman a deHarat deputatului conte Praschma - reprezentant al cercu-
rilor guvernamentale din Berlin
cu dinastia
- ar fi mai eficace a se incheia pacea
un guvern provizoriu" pi cä dact nu i dt
nici o garantie I Ferdinand nu va pace Germania. Praschma a
r5spuns et cercurile guvernamentale din Berlin sunt de acord aceast5
pärere2. Marghilbnlan nu vorbea in numele propriu. In Iulie-August
1917, s'a stabilit o nouä legtturä intre guvernul din Iasi guvernul" neo-
ficial din Comp, un prieten al lui Take viceprese-
dinte al Consiliului de Ministri, a pleoat In Elvetia, unde a luat contact
Martha Bibescu. printest, care a 'avut intime cu
unul din fiii lui Wilhelm al II-lea, coresponda nestingherit5 Bucureptiul
i-a comunicat Marthei Bibescu aceasta i-a scris lui George
bey et Ferdinand povtia, dispus st o pace separatä
Centrale 4. Marghiloman s'a gräbit sä comunice acestea lui Praschma5.
Probabil cä tocmai in legäturä acestea, In Octombrie 1917, atât Kerenski,
cit pi presa germana pi ministrul la Lapi au läsat sä se
et Germania a fkut guvernului României o ofertä de pace separatä 6 Apa
cum era de imperialiptii germani promiteau burgheziei române
vor permite sä cotropeascä Basarabia
In August 1917, Mackensen a promis in mod formal fruntasilor poli-
tici din Bucuresti c5 guvernul Germaniei - cazul unei p5ci separate
cu guvernul burghezo-moOeresc al României- va ajuta pe acesta sä
tropeasdä Basarabia. In Octombrie, s'a adus la cunostinta guvernului ro-
män guvernul german sprijin pentru aceasta. Oferind burgheziei
române Basarabia, imperialiptii germani nu ascundeau propriile planuri
de jaf cotropire a Imperialislii germani ar5tau et vor ocupa
Nordul Dobrogei sub pretextul neutralizärii liniei Cernavoda-Constanta.
Al. Marghiloman, p. 81.
2 Ibidem, 82.
3 Despre relat¡Ie dintre Martha Bibescu unul lui Wilhelm al II-lea a se
vedea Arhiva M. I. R. Despre eorespondenta dintre Martha Bibescu Lupu
Costache, reprezentantul guvernului romn pe ocupatie -a se vedea
Marghiloman, op. cit., p. 61. Despre corespondenta Comsa - Martha Bibescu -George
Stirbey, a se vedea Al. Marghiloman, op. cit., p. 107, 197, 199, 207.
Al. Marghiloman, cit., p. 145.
Al. Marghiloman, op. cit., p. 150.
Ibidem, p. 205.
Mackensen a dat cele mai asigurari. Vorbeste chiar de Basarabie
(Al. Marghiloman, op. cit., p. 79). Stere, care afirrnatiile Mute de un deputat la
ar fi fost läsat de Brâtianu ca de cu (N. op. cit., p.
379) el sperante cu privire Ia ocuparea Basarabiei"(Al. Marghiloman, op. cit.,
p. 60).

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA FOCSANI

Horstman a fäcut cunoscut acest plan lui Marghiloman incä din Octombrie
1917. In Octombrie, guvernul ungar a declarat in mod purblic cä sub for-
mula de frontierä intentioneazä sä 'anexeze teritoriul
al României Horstman i-a dat sä lui Marghiloman cä clauzele
economice ale päcii vor fi deosebit de aspre 2, Romania va fi transfor-
matá reservoriu de grâne" pentru Germania
In sfarsit, reprezentantii diplomatici germani declarau deschis cä do-
sä continue ocuparea pentru a asigura ordinea internä"
burghez5. Horstman, toate convorbirile noastre, revine asupra ideei ca
armata n'ar putea de 'azi pe tara, c5 va trebui o ocu-
a asigura ordinea"1-nota Marghiloman (subliniat de noi-
V. L.). Conditiile inrobitorului tratat dela Buftea au fost .astfel schitate
aduse la cercurilor burghezo-mosieresti din Trnperiu-
germani ofereau burgheziei si mosierimii ajutor pentru cotropirea unor
teritorii eliberate de revolutia rusä pentru asigurarea interne"
pentru luptelor populare si schimb propuneau guvernului bur-
ghezo-mosieresc transforrnarea colonie. Atitudinea guver-
nului burghezo-mosieresc fatä de ofertele imperialistilor germani a fost
tatä de considerente legate de situatia interná a Rusiei.
nul din era ingrijorat de nemultumirii revoltei poporului
nostru In special de cresterea främântärilor revolutionare din rândurile
ostasilor Pentru a putea potoli revolutionare din tara
noasträ care au crescut In urma revolutiei din Pebruarie pi a exemplului sol-
datilor revolutionari rusi si dat Antantei nu-i puteau
da niciun ajutor efectiv, guvernul burghezo-mosferesc era dispus accept('
pacea imperialistä de militarismul german, care ii fägäduia sä
gure ordinea a României.
In Octombrie 1917, Masaryk, venit cd
ministru era pentru incheierea unei paci separate Puterile
Centrale In lunA, Take loses., vice-presedinte 'al Consiliului de
Ministri, declarat presei Romania va urma soarta Rusiei, de care este
DacA Rusia va pace separatii... ar fi (Azboiului),

Al. Marghiloman, op. cit., p. 162.

Ibidem, p. 68.
Ibidem, p. 102.
Al. Marghiloman, op. t., p. 140.
In Oetombrie, nota in memoriille sale ca Razboiul, cred ei (soldatii
1-au boierii ca bani *, Memorii v.1., p. 51. luau fe-
meilor copiilor de jandarmi la pe p5mAnturile boiere1tissoldatii s'au deprins
a-i pe jandarmi grenadele... se la e. In
zi, un sin4 de deosebita demnitate pe soldati, ofiterii cei tineri
care sunt de e (op. cit., p. 151-152). Aceste care
cuprinsesera armata, sunt o a frmAntArilor revolutionare care cuprinseser massele
cele mai largi ale poporului nostru.
C. Xeni, Take lonescu. Ed. Universul, f. d. p. 389.
V. Cancicov, op. t., HI., p. 122.
www.dacoromanica.ro
1530 V. LIVEANU

Duca, ministrul liberal, 'a declarat el lui forga dri legáturä cu

rea främântärilot revolutionare din rdndurile soldatilor rusi situati'a e
precarä" - läsând sä se cä n'ar fi exclusä o pace separatä
Puterile Centrale Aceste declaratii ale membrilor guvernului cä
factorul care clasele exploatatoare din tara noastrá se
pacea cu imperialistii germani era teamä de revolutia rusá. In
Octombrie 1917, contrarevolutia rusä era gata incheie pacea cu
Puterile Centrale pentru a-si concentra fortele scopul revolu-
tiei socialiste care se apropia. de externe de räzboiu din
nul Kerenski declarau deschis c
incheierea päcii separate era necesarä
pentru a revolutia 2 Trecând la mäsuri practice, guvernul Kerenski
a retras Octombrie 1917 de pe frontul român o divizie de cavalerie pe
care a in basinul Donetului, un tren blindat alte unitäti
pe care le-a trimis la Petrograd yentru a reprima in adage lupta revolutio-
narä a muncitorilor. Guvernul tradätor al lui Kerenski nu a tinut seama cä,
cum arati chiar generalul Scerbacev, comandantul trupelor ruse de pe
frontul rumba, aceste mäsuri deschideau frontul fata trupelor germane..
Guvernul burghezo-mosierese al României 'a aprobat retragerea trupelor
ruse de pe front In scopul infrangerii revolutiei socialiste in pregâtire. Gu-
vernal care mai târziu avea refuze participarea la tratativele ini-
tiate de guvernul sovietic in scopul Incheierii unei päci democratice, a Ins-
brätisat planul guvernului contrarevolutionar rus de a incheia o pace im-
perialistä cu Puterile Centrale.
de a pacea cu Puterile Centrale, cercurile
conduatoare ale României voiau sä aprobarea
pentru aceastä 'actiune. Guvernul burghezo-mosie-
rese voia sä fie sigur va incheia o pace separatä cu Germania
dacá aceasta va fi totusi Antantei vor permite bur-
gheziei pi mo0erimii cotropeascä teritoriile promise tratatul secret
din 1916. Averescu, de pildä, a cä 1916 el a fost de acord sä
tre in guvernul care ar 'avea mandatul de a face pace, dar nurnai
n'ar desface noastre cu 4. PrecizAnd planurile din
1916-1917 ale cercurilor conducätoare ale Romaniei, Argetoiarni a arä-
tat cä generalul Averescu era dispus sä dea sprijinul unei p5ci
asentirnentul Aliatilor, ce a cäutat sä in 1918" Dacä
in 1916 guvernele Antantei s'au opus tendintei cercurilor conducätoare ale

N. op. cit., p. 141-142.

Histoire de la révolution Ed. Sociales, Paris, 1947, II, p. 200;
N. Iorga, op. cit., p. 155.
Histoire de la révolution p. 173, 204.
Viitor41 s din 17 Octombrie 1919.
lzbanda din 18 Octombrie 1919.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA FOCSANI 1531

Rornäniei de a o pace separatä, imperialistä,

Puterile Centrale,
- la 1917 in 1918 guvernele Antantei schimbat ati-
tudinea au fast de acord ca guvernul României sá tncheie pacea cu Pu-
Centrale. Aceastä schimbare se explich prin aceea cä intre timp a
avut Marea Revolutie SocialistS din Octombrie.

Marea Revolutie Socialistä din Octombrie a determinat o cotiturii

istoria tärii noastre ca a tuturor tärilor din lume. Revolutia din Octom-
brie a dat un puternic imbold luptei masselor populare din tara noa-
pace, pentru fericirea patriei.
România seinvecina direct primul stat proletar din lume.
de aceasta, pepteritoriul României se gäseau sute de mii de soldati rusi care,
conducerea bolsevicilor, au päsit la revolutia lupiând pentru
Puterea Sovietia impotriva generalilor contrarevolutionari sprijiniti de par-
tidele conciliatoare mic-burgheze din primete zile ale Revolutiet din
Octombrie, ;uptele populare din tara noasträ au luat mare Prima
problemä care s'a pus atunci in fata claselor exploatatdare din România a
A se vedea Istoria razboiului civil din U.R.S.S. Ed. P.M.R., 1948, II,
p. 795-802.
La 20/7 Noernbrie 1917, Marghiloman arata memoriile sale la se
Impart ilegale adresate muncitorilor in care se revolutia rusä, care
pentru pace, puterea poporului nu a jertM Marghiloman
cit. 228. Manifestele raspandite de grupurile revolutionare ilegale, imediat dupa victoria
proletare din Rusia, sunt indemnuri adresate muncitorilor Oranilor
de a cuceri pacea dopa exernplul proletariatului rus, a se vedea Documente din Istoria
P.C.R. 1917-1923, Ed. pentru literaturá politica, I, p. 9-29. Decretul pentru pace a
interpretat de masele de pace lipsite de informatii precise In sensul
e s'a Incheiat pacea Propunerea maximalistilor e, scria Marghiloman In 16/3 Noembrie
a o emotie enormä; s'a prânzit In comun, s'a cântat, s'a manifestat muzici,
pans la 3 ore dimineata. Se vede lumea a räbdat destul, nu se mai poate
*. Marghiloman, op. cit., p. 217-218. Activitatea grupurilor «maximaliste ilegale
exercita o puternia influentä asupra masselor. Reproducänd un manifest al grupurilor
maximaliste n, Cancicov aratä astfel de manifest e ne da de ce oträvitá trebue
fie In Moldova muncitorimea, soldatii äränimea a. V. Cancicov, op. cit., p. 250.
Cancicov avea dreptate fie Ingrijorat.s Când a pornit revolutia ruseaseä, muncitorul
s'a desteptat din nou. La Iasi, ceferiltii au prins curaj a se aratä In ziarul Socia-
lismul a din 12 XI 1919. din 18/5 Noembrie 1917, memoriile sale ca
ceferistii din au prezentat revendicdri, Iorga, op. cit., p. guvernului;
actiune era mai importantä nu e legea a mai vorbi de
exceptionale de räzboiu, interzicerea organizarea muncitorilor.
In zi 18/5 Noembrie, nota eful politiei - Corbescu e se
de un atoc de jos contra casei lui BrAtianu... Patrule sträbat sträzile e. Ibidem.
Exemplul soldatilor a influentat pe soldatii români. Istoria
oficialä a din 1916-1918, alcatuitä de C. Kiritescu arata dupa
Revolutia din Octombrie un fenomen ingrijorätor Incepea se Puterea moralä a
armatei, rezistentei, Incepea Pacea, suferintelor,
incepea fie doria de cei ce nu mai puteau inchipuie scAparec. G.
tescu, op. cit., p. 209. La 11 Decembrie (la 28 Noembrie) 1917, e
trenuri ofiterii fac propagandA pacifistA. Râmnicenii Buzoienii au dezertat
N. op. cit., p. 186.

www.dacoromanica.ro
1532 V. LIVEANII

fost st5vilirea valului luptelor populare chinuite de

rázboiul imperialist, In strânsä legatur lupta impotriva propriului popor,
in claseior exploatatoare din se punea problema luptei
triva soldatilor revOlutionari rusi din Moldova, pentru sugrum,area Puterii
Sovietice pi cotropirea teritoriului sovietic. Interventia impotriva tinerei Pu-
Sovietice, pe care burg\hezia o credea slab neputincioas5, ap5rea
selor exploatatoare drept mai potrivit mijloc de a infricopa massele pi
de a diminua influenta de victoria proletariatului rus.
,Claseie exploatatoare nu dispuneau de forte suficiente pentru lupta in ace-
timp pi impotriva Revolutiei din Impotriva imperialiptilor
germani impotriva valului crescând al luptelor populare. Imperialiptii
dat atunci pe fronturife razboiului imperialist
pi lipsa de comunicatie accesibile, nu puteau da guvernului burghezo-
mosieresc al ajutorul militar necesar infäptuirii scopuri.
Guvernul roman avea nevoie de- sprijin militar pentru a impotriva
Puterii Sovietice pi Impotriva propriului popor. Pentru a acest
sprijin, burghezia mosierimea erau gata se adreseze
germani oferindu-le schimb independenta
Deputatul conservator filo-antantist", inchis ca ostatec de Mackensen,
Vasile Cancicov, pi care viata particularä era ca pi politic, Take
lonescu, avocat al filialei din a trustului, Standard Oil"
prinderea Româno-Americanä") a formulat deosebit cinism planurile
claselor exploatatoare de a vinde imperialiptilor germani. In
cembrie 1917 - Lanuarie 1918, el scria in memoriile sale : Nu e
o miscare de jos in Moldova, in acest caz nu numai pacea cu Puterile Cen-
ar fi o necesitate, dar salvarea noastrf n'ar yeni dela armata
germanä Dacä lucrurile continuä, ne putem trezilsau cu un guvern
in Moldova sau un raboi formal Rusia pi apa
e exclusi vom avea nevoie ne adresäm Nemtilor"
Dacá V. Cancicov pi-a permis sä vorbeascä alit de deschis, aceasta se
prin faptul nu ocupa o pozitie in guvern. Dar el pi-a publi-
cat in 1919 in ziarul lui Take Ionescu, vice-presedinte al Consiliului
de Ministri in 1917-1918; pi-a strips pärerile volum, acesta
i-a fost prefatat de Take Nid un glas nu s'a ridicat in presa bur-
pentru a combate explicatiile pe care le Cancicov asupra
care au guvernul burghezo-mosieresc se adreseze Nemtilor.
Aceasta se datoreste faptului párerile exprimate de Cancicov erau Impir-
tiipite de cercurile oficiale ale României burghezo-mosieresti.
Pregatindu-se predea in imperialiptilor germano-

V. Cancicov, cit., p. 236 237.

2 p. 199.
Ibidem, p. 251.

www.dacoromanica.ro
 ARMISTITIULUI DELA FOCSANI 1533

austriaci pi sä o pace separatä pi imperialista ei,

toare burghezo-mosiereascä a refuzat at politica tanärului guvern
sovietic, care lupta pentru o pace
Din prima zi a existentei sale, sovietic a adoptat celebrul
Decret pentru pace", 'alcätuit de Lenin. Decretul pentru pace" propunea
tuturor popoarelo.r pi guvernelor aflate räzboi sä de
o pace democraticä, o pace anexiuni pi contributii pe baza prin-
dreptului popoarelor la autodeterminare. Infäptuirea propunerilor
cuprinse in decretul pentru pace era singura care corespund'a
tereselor pi revendicärilor nationale ale poporului nostru, era singura poli-
care putea asigura independenta nationalä a tärii noastre. Guvernul
sovietic, et guvernele imperialiste nu vor accepta o
a subliniat nu conditiilor sale un caracter ultimativ pi cä este
gata sä examineze alle condifii de pace, insiständ numai pentru
perea a tratativelor Guvernul României, dart ar fi dus o poli-
tica de pace, ar fi fost obligat se aläture initiativei guvernului sovietic,
pentru a satisface dorinta fierbinte de pace a poporului nostru, care-pi värsa
pentru interesele hräpäretilor imperialisti. Guvernul burghezo-mo-
sieresc al României, nemdräznind mod propunerea
guvernului sovietic, i-a räspuns printeo tacere deplinä.
La 21 (8) Noembrie 1918, Ministrul Romäniei la Petrograd
ambasadori ai Antantei, a primit din partea guvernului sovietic
o notä, continând propunerea de a se proclama armistitiul general pi
de a se imediat tratativele pentru incheierea päci
Drept räspuns la aceastä noti, guvernul României a insärcinat pe atasatul
säu de pe lângä marele cartier general rus protesteze aläturi de ceilalti
atasati militari Antantei, impotriva propunerilor de armistitiu de
guvernul Guvernul burghezo-mosieresc al României s'a opus
deplinirii celei mai arzAtoare revendiciri a poporului nostru, incheierea unei
päci democratice. Refuzând si sprijine propunerile guvernului sovietic
vitoare la incheierea unei päci democratice, guvernul burghezo-mosieresc al
României era gata sä renunte La lupta Puterile Centrale, si
frontul, sä intreaga inclusiv teritoriul neocupat, in
nile cotropitorilor germano-austriaci pentru a arunca toate trupele de care
dispuneau inteo aventurä antisovieticä. Regele pi guvernuk
ghezo-mosieresc erau dispupi sä dea ordin armatei române sä evacueze
Moldova pi si invadeze Basarabia pi Ucraina pentru a trupele gene-
ralului contrarevolutionar Kaledin, care actiona in regiunea Donului si
cerca ocupe bazinul Donetului.
A se vedea V. I. Lenin, Opere alese. Ed. P.M.R., 1946, II, partea I, p. 329-338.
2 Istoria dip1omatiei, Ed. Cartea Rusk 1948, p. 359.
Ibidem, p. 360. Documente din Istoria P.C.R. 1917-1918. Ed. P.M.R., 1953,
I, p. 10.

www.dacoromanica.ro
1534 V. LIVEANU

Imediat Revolutia din Octombrie, guvernele Antantei ipi concen-

trasera speranta in generalii dela marele cartier general al vechii
mate dela Moghilev - pe de o parte - pi in generalul alb-gar-
dist Kaledin pe de alti parte. Guvernul S.U.A. conta in 'special pe generalul
Kaledin care era c.andidatul la dictaturä departamentului de stat ; dar
imperialiptii ramericani se temeau ajute direct pi pe pe generalut
Kaledin. Ei voiau ajute numai in secret prin interrnediul guvernelor
Angliei pi altora - respeEtiv ale soldatilor
Cu privire la situatia din Noembrie 1917, memoriile lui Foch ne
toarea relatare : Foch generalului Berthelot, reprezentantut
nostru pe statul major guvernul francez nu poate admite
licentierea armatei române. Dacä evenimentele obligá la evacuai-ea
riului român, se continue Basarcibia Donef.
sprijinindu-se pe inaltul comandament pi pe Parisul
mai sä provoace esecul politicei Petrogradului" 2 Pentru a provoca
esecul Petrogradului", imperialistii franco-anglo-americani cereau
României Lase teritoriul sub jugul ocupatiei sträine
pentru arunca armata Intr'o tic5loasä agresiune antisovietia. Vopicka
Yates - ministrul atasatul militar american la lapi - cereau
tentä ca guvernul burghezo-mosieresc al României sä dea ordin
sä Moldova in cotropitorilor pi sä invadeze teritoriul
soVietic Brätianu a declarat in parlament, in 1919, cä se va gäsi in
corespondenta rninisterului de externe sfaturi date ca ostirea in
timp de iarn5, etape, atelagii, färä provizii, drumuri de
municatie, strábatä 1000 de km ca sä ajungä trupele lui Kaledin, care
nu existau si care trebuia facem un front nou"
mai sustinätor al acestui plan criminal antisovietic, de
tinere a lui Kaledin, care trebuia sä la predarea intregii in
imperialiptilor germani, era Take Iontscu Acest fapt se prin aceea
Take Ionescu - avocatul filialei din a lui Standard Oil" -
reprezenta cercurile care erau mai pi mai
Secretarul de stat Lansing la 10 Decembrie 1917 presedintelui Wilson
cesa ce priveste Rusia singura a aliatilor era instaurarea unei dictaturi
militare. Candidatul (al lui Lansing) era generalul Kaledin al Cazacilor dela Don.
El ezita sustinä mod deschis. El telegrafia amhasadorului nostru dela
o ajutorare indirectä a lui Kaledin prin intermediul guvernelor francez
britanic o (Foster Rhea Le Chemin de Téhéran, Overseas Editions Inc. New-York,
1943, p. 121).
Maréchal Foch, Mémoires pour servi l'histoire de la guerre. Librairie
Paris, 1931, p. XXXII-XXXIII.
Vopicka, Secrets of Balkans. Chicago, 1921, p. 148.
Brätianu, op. cit.
Revista An. XVIII, 1932, Nr. 7-9 (Iulie-Sipt.) (R. I. p.
N. op. cit., p. 175, 194.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA 1535

direct legate de capitalul american Or, generalul Kaledin era tocmai

candidatul la al americani. Cercurile conducsátoare
lipsite de atasament de patrie, orbite de
teama si ura de tânära Putere Sovieticä pregätite sä Lase tara in
ghiarele imperialismului german sä lanseze aventura
de americano.,anglo-francezi.
Vopicka, ministrul american in aratá in memoriile sale cä
Iin Noembrie 1917 regele, sprijinit de dartierul general de cornandantii
sefi ai armatei, era favoarea unui mars cu armata in Rusia. El urmárea
stabileascä ordinea acolo" La 25 (12) Noembrie 1917, generalul Iliescu,
reprezentantul statului major român pe lângä statul major francez, a dat un
interview unui ziar francez declarând guvernul României e gata si
deplineascä cererea statului major francez de a invada teritoriul sovietic
de a stabili un front care se dela Marea Neagrá páná in Mesopo-
tamia Aceste planuri prin aceea cá cercurile bur-
ghezo-mosieresti din România -ca pi Antantei - credeau
regimul sovietic se va in câteva zile", a putea vreo
zistentá interventiei sträine.
cereau guvernului român sä sprijine nu nu-
mai guvernul" contrarevolutionar al lui Kaledin, dar pi pe toate celelalte
grupuri contrarevolutionare din Rusia.
La 21 (8) Noembrie 1917, colonelul House, reprezentantul personal al
presedintelui Wilson in Europa, nota In memoriile sale : Am
vorbit timp de o premierul (englez) pi cu dl. Balfour. La
Cabinetului, miniptrii au discutat astázi probleme rämase färä
acesti dornni tinând opinia de lua ei o deci-
zie. Una din probleme priveste România Rusia. in cabinet un grup
important care doreste si recunoascá pe Kaledin, cazacilor din Rusia
Sudici, sfitueste pe români coopereze cu ei. pirerea mea acesti
oameni politici pot cel mult cere României coopereze cu fortele comba-

In 1905, Take care era avocatul soc. a Româno-Americanä s In

ministru, a propus Parlament sä se concesioneze toate petrolifere
stäpinului trustul s Standard Oil s. Vintilá Brätianu, Scrieri cuvântäri,
1937, I, p. 237-39. In 1910, Carol I a declarat Take ar fi
vreodatä de guvern, el putea fi ornul americanilor instrurnentul lui Rockefeller*.
Marghiloman, Note politice, I. p. 82. In ziarul e La Roumanie din 10 Noembrie
Take a publicat un articol care proclama toti acei care vadil
departe li-au dat seama ea hegemonia naliunii americane asupra rasei albe a Europei
este tot de ca mersul soarelui s. In tot timpul räzboiului, ea dup
aceia Take lemma legAturile cu societatea Româno-Arnericanä. V. Canci-
op. cit., p. 236-237. Acest cunoscut agent al financiarilor americani a lost
vice-presedinte al Consiliului de -1918, ministru de externe
1920-1922, prim ministru 1922.
2 Vopicka, op. cit., p. 160.
3 V. Cancicov, op. cit., p. 174. In Noembrie unii generali pregAtirile.
pontru trecerea Prutului, direclia Caucaz, incepuserä. N. op. cit., p. 175.

www.dacoromanica.ro
1536 V. LIVEANU

tante alike care se gäsesc mai aproape de ea. Am insistat mult pentru ca
nu fie pronuntat nici un Aceastä relatare a reprezentantului
guvernului S.U.A. pe guvernele europene este extrem de insemnatä.
Ea arati in primul rând cä englezi nu si desläntue
interventia antiräzboinicA färä sprijinul aprobarea
cani, care aveau rolul principal in organizarea antisovietic.
In al doilea rind, ea arata cá americani, sustinând pe Kaledin,
se fereau recunoasci aceasta mod fi si pronunte" numele lui
Kaledin. Pe de altá parte, cerând da guvernul sä intervie in
evitând de a nurnele lui Kaledin - irpperialistii ameri-
cani cereau cercurilor conducgtoare din tara noastrá sä nu se
la ajutorarea lui Kaledin si acorde sprijinul grupuri
trarevolutionare din Rusia sudic5. House a precizat cä guvernul român
trebuia sä ajute toate fortele combetante aliate care se gäsesc aproape de
Romania". Principalele forte combatante antisovietice din apropierea Ro-
mâniei", pe care guvernul burghezo-Mosieresc trebuia sä le sprijine la
cererea guvernului S.U.A. - erau Rada contrarevolutionarä din Kiev
statul major tarist al trupelor ruse de pe frontul
Ca räsplatä pentru sprijinirea lui Kaledin celorlalte grupuri
revolutionare din Sudul Rusiei, guvernul burghezo-mosierese spera va
obtine din partea imperialistilor Antantei mprobarea pentru cotropirea def
a In Noembrie 1917, vorbind despre planurile
cercurilor conducätoare din arat cu gânduri asupra Basarabiei
ar fi sä mergem la mai edifieatcare este corespon-
denta din 1917-1918 dintre pi ministrii României la
dra, Paris si Roma. telegramä din 20 (7) Noembrie 1917, Victor Anto-
nescu, ministrul României la Paris, comunica lui I. Brätianu cercurile
guvernamentale din Paris au sä discute posibilitatea de a se orga-
niza Rusia de Sud in jurul Ucrainei, tarä de proprietate, anar-
hiei" Victor Antonescu comunica lui Brätianu cä cu aceste
discutii, s'ar gäsi din ce sä se construiaseä un plan de ansamblu in cadrul
cäruia v'ar reveni examinati care va fi soarta Basarabiei". Pentru a
cipita dreptul" de a asupri pi exploata poporul moldovean, burghezia pi
mosierimea din România erau gata sä incerce invadarea sudului Rusiei
si predea cotropitorilor germani.
Planul de evacuare din Modova a armatei române si de invadare a
teritoriului sovietic prevedea formarea in pär5sitä a unui
guvern care si subordoneze tara germani pi care
din partea imperialistilor germani garantia cä, cazul in care vor
Charles Seymour, Papiers intimes du colonel House, Payot, Paris, 1930, III.
p. 259.
2 N. op. cit., p. 172.
Arhiva Muz. Lupta. Revolutionarä a PoporuIui, dosar 602, p. 5.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA FOCSANI 1537

vor permite pástreze Basarabia. Inteun Consiliu de Mini-

stri, Take Ionescu, vice presedinte al Consiliului de a declarat
o a Consiliului : Cu riscul de a trece Rusia, riscul de a
retrage rege si riscul de a vedea chiar uprimarea provi-
a statului nu pot pe din Bucuresti sä facä o pace
separatä..." I.
Inteo comunicare din 4 Decembrie, adresath guvernelor
Antantei din arätau cä evacuarea din Moldova a armatei si inva-
daree Sudului Rusiei ar avea ca urrnare forrnarea unui guvern sprijinit de
2 care va o pace separatä Puterile Centrale.
Autoritätile romanesti au avut ca acest plan sa ajungä la cuno-
generalitor Puterilor Centrate. Generalul Iliescu, reprezentantul sta-
tului major pe statul major francez, a acordat un interview
telegrafic unui ziar francez in care planul guvernului din Iasi de a
se retrage din Moldova armata pentru a invada teritoriul
sovietic i a stabili un front dela Marea Neagrá
viciile telegrafice germane au interceptat imediat
in Mesopotamia. Ser-

Horstman, reprezentantul ministerului de externe al Germaniei, l-a adus

pe care -
lui Marghiloman4. Horstrnan seful sta-
tului major al guvernului militar german al teritoriului ocupat, au
un plan potrivit cgruia, in cazul retragerii in Rusia a regelui guvernului,
armata romanä urma Prutul pentru a cotropi Basarabia. Apoi
urma se formeze un alt guvern care sä trateze Puterile Centrale
st negocieze pacea. urma sä sub ocupatia germant
Autoritátile germane au adus acest plan la fruntasilor parti-
delor burghezo-mosieresti din Bucuresti care aveau legáturi guvernul din
Iasi. Imperialistil germani aprobau deci planul guvernului din Iasi de a
invada Sudul Rusiei nu numai acesta le-ar fi ocuparea
dar si pentrucá ei aveau tot interesul de a
sovietic, dela care se pregäteau smulgä vaste teritorli
Consolidarea rapidt a Puterii Sovietice a imperialistii Antantei
guvernul burghezo-mosieresc al Romaniei modifice acest plan. La 4
Decembrie, ministrii Antantei dela Iasi telegrafiau guvernelor et sta-
rea de anarhie 'absenta organizárii in Sudul impiedicA evacua-
rea" guvernului armatei pe teritoriul sovietic. Li 7 Decembrie (24
Noembrie) 1917, Ferdinand telegrafia generalului Iliescu lui
Foch este absolut impracticabil in conditiile din Rusia" 6
1 C. Xeni, Take Ed. Universul, f. d, p. 390.
2 Vopicka, op. cit., p. 150.
V. Cancicov, op. cit., p. 174.
Al. Marghiloman, op. cit., p. 234.
Ibidem.
Arhiva Muz. Lupta a poporului, dosar 602, 36.

97 - referate - c. 1817 www.dacoromanica.ro

1538 V.

Pe consolidarea guvernului sovietic, o mare insemnälate a

avut pi cresterea nemultumirii pi revoltei poporului nostru' impotriva räz-
boiului imperialist. La 5 Decembrie (23 Noembrie) 1917, 1. Brgtianu, intr'o
convorbire cu Vopicka, a declarat et duct persista in cererile
(de a duce armata in Rusia) - el se va retrage pi a opinia
publicä este guvernului si Aliatilor" Pentru avea o imagine asupra
revoltei care cele mai largi pMuri amintim cá o delegatie de
s'a prezentat la 2 oferindu-i puterea" pentru a impiedeca asasi-
narea in Ucraina. Guvernul burghezo-mosieresc se simtea incapabil
mai revolta masselor, cä nu va putea soldatii dornici
de pace pe o de sute de kilometri pentru a reprima muncitorii Done-
tului. Planul marsului la Nipru pi a Don a fost abandonat". arata
cä atunci când rebeliunea märelui cartier general a esuat, comanda-
mentul suprem in guvernului sovietic, a trebuit abandonat
planul de a trimite armata s5 ocupe basinul Donetului. Statul major
francez a dat generalului Berthelot dispozitia de a actiunea Radei
Ucrainiene contrarevolutionare
Intr'un Consiliu de tinut la la 1 Decembrie (18 Noem-
brie) 1917, generalul Berthelot a arátat cá o misiune francezä a plecat In
Ucraina pentru a organiza transporturile et se va forma acolo un stat
ucrainean care va avea o armata credincioasä pentru continuarea r5zbo-
iului" pi a cerut guvernului st sprijine actiune. Ion
tianu a arätat el et in Decembrie 1919 guvernele Antantei si-au con-
centrat nädejdea in Ucraina. Au sperat vor putea cu ajutor
din partea noasträ sä In Sudul Rusiei un front ucrainean, de
care sä cele ostiri din Sudul aceia din Galitia pi aceia
dela noi" Potrivit cu acest plan pi de acord ministrii Antantei din Iasi,
generalul tarist Scerbacev, comandantul ruse de pe frontul
nesc, statul säu major pi ofiterii rusi contrarevolutionari
pus la Radei Ucrainene din Kiew 6, sprijinindlupta ei imp»
triva Puterii Sovietice.
Generalii din sprijinul revolutionari
care se mentinuserä Sovietele de pe frontul au incercat sä
alettuiasct o divizie de pi alte unitäti contrarevolutionare, care sä desar-
meze soldatii revolutionari pi sä lupta masselor de soldati rusi de

Vopicka, op. cit., p. '171.

2 N. op. cit., p. 212.
Foch, op. cit., p. XXXIII.
Averescu, op. cit., p. 248.
C. Kiritescu, op. cit.,p. 24.
Ion C. Bratianu, Situatia a Bucure§ti, 1919, p. 13.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA 1539

pe frontul român, condusi de bolsevici, pentru Sovietic5 1 Gene-

Scerbacev a la rebeliune impotriva guvernului sovietic.
Desi guvernul sovietic destituit postul de comandant al frontului
român, Scerbacev a refuzat st predea comanda pi a nu recu-

.Dar -
noaste guvernul sovietic pästrând

destituie, degradeze ofiterii, inlocuiti

Rada contrarevolutionar5.
regret istoricul burghez C. Kiritescu -
altii alesi de
sä-si
2 In frun-
stint puse comitetele revolutionare. Divizii, corouri de armate
ruse intregi tree pi pe frontul român de partea puterii Sovietice
Guvernul sovietic, aplicând politica de pace preconi-
de bolsevici delp Inceputul r5zboi mondial imperialist,
a anuntat la Decembrie va incepe itratative Puterile Centrale pentru
armistitiului general, gare deschidä posibilitatea
unei päci generate democratice. major tarist contrarevolutionar
dat seama va cere masselor soldati st continue verse
gele in rkboiul imperialist, va fi lichidat imediat de massele
In vestitul mesagiu toti" difuzat prin radio, Lenin a chemat pe
tratative de armistitiu locale subliniind singurul organ
tratative pentru Incheierea unui armsititiu general si
definitiv este Consiliul
P000rului - se in mesagiu
pas al tratativelor de armistitiu
- Poporului. aConsiliol Comisarilor
trebue st fie informat asupra
de regiménte" 4.
st tint de acest avertisment, generalii rebeli, inclusiv
cei de pe frontul au incercat sä o pace imperia-
germani pentru apoi lupta.Impotriva Puterii Sovietice.
Marele cartier general al vechii armate ruse, condus de Duhonin pi care
reprezenta la lunii Decembrie principalul centru al contrarevo-
ruse, de acord cu Antantei pi sprijinit de parti-
dele contrarevolutionare, sä recurgä o demagogicä, prin care st
ridice massele de soldati impbtriva Sovietice. Marele cartier general
incearct in máinile sale initiativa Germania. Nu
era vorba de satisfacerea näzuintelor poporului ; contrarevolutia
punea insele pe o pace imediatt pi st doboare
acest Puterea Sovietic5" Guvernele Antantei, prin intermediul
militar italian, au marele cartier general al vechii armate
ruse tratative pentru incheierea p5cii Germania independent
de guvernul pi impotriva lui

Istoria civil din U.R.S.S., Ed. P. M.R., 1948, p. 796.

C. Kiritescu, op. cit., p. 18.
Istoria räzboiului din U.R.S.S. Ed. P.M.R., II, p. 799-801.
p. 811.
Ibidem 807.
Ibidem p. 808-809.

www.dacoromanica.ro
15'iO V. LIVEANU

La Decernblie, Duhonin, cornandantul suprern al vechii armate,

generalului Scerbacev cä i s'a o nota din partea
vernului italian in care se aliatii au decis libereze Rusia de
obligatiile ei de dânsii, de a-i da posibilitatea de a tncheia o pace
separatá mai avantajos posibilä de a semna pentru moment un armis-
Generalii de pe frontul aveau deci binecuvântarea
imperialistilor Antantei pentru ca, independent de guvernul sovietic
triva lui, sä tratative de armistitiu Germania.
Dat trecerea a soldatilor de pe frontul de
partea Puterii Sovletice, major tarist, cuprins de panic5, voia
un rägaz oricât de scurt un 'armistitiu prin care insele
pe soldati si care sä-i dea timpul necesar pentru organizarea unei lovituri
contrarevolutionare. dela 2 Decembiie, ministrii Antantei Ia Iasi au
cerut lui Scerbacev ca, cu statul major român, si aface des-
armeze trupele revolutionare Pentru a avea libere vede-
rea unei astfel de actiuni, generalii contrarevolutionari rusi mai
de arrnistitiu Puterile Centrale.
La 3 Decembrie 1917, BrAtianu trimetea ministrilor României la Paris,
Londra Roma care arata motivele care Impingeau statul
major contrarevolutionar rus sä inch& armistitiu cu Puterile Centrale :
(bolpevicii) au ocupat Stavca (statul major rus din lasi
V.L.). Ei In mod absolut cele doua corpuri de armate nordice de pe
frontul român, armistitiii, inlocuind sublocotenenti pe
generalii carp se opun. Duhdnin s'a predat. In aceste conditii, Scerbacev este
in 'alternativa de a ceda locul lui unui maximalist sau de a proceda la
incheierea unui arrnistitiu regulat conditia ca acesta temporizeze
când un guvern legal constituit alegeri ar stabili conditiile de
pace. El nu vrea sä s5 timp, deck de acord cu E
actioneazA in acest de acord Rada in calitate de comandant suprem
al frontului român de Sud-Est"
De aici se desprinde claritate concluzia generalii au
incheie numai sub presiunea soldatilor revolutionari rusi.
Incheind armistrtiul, generalii se dorinta
de pace a soldatilor, ci numai sä evite ca major de pe frontul
soarta marelui tartier general, de bolsevici.
Generalii contrarevolutionari de pe frontul actionau impo#riva
nului sovietic - singurul guvern rus legal de acord Rada
trarevolutionará. Ei deschis.dorinta de a timp ca
Impte pentru un guvern adica pentru un contrarevolutionar,

Arhiva Rosie, XXIII, p. 493.

2 Vopicka, op. ait., p. 147.
Arhiva Muzeului Lupta Revolutionara a Poporului, dosar 602, p. 24-25.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA 1541

antisoviefic, care la eu germani.

se vede din telegrama de mai sus, Scerbacev de acord repre-
zentantii Antantei guvernul 1
La 3 Decembrie (21 Noembrie 1917), generalul Scerbacev actionând
impotriva directivefor guvernului sovietic, care tratativele la Brest,
a propus comandantilor trupelor germane pi austriace de pe frontul roman
- respectiv maresalului Mackensen arhiducelui -
inaeap tra-
tative de armistitiu. Comandamentul germano-austriac a acceptat inceperea
tratativelor generalul Scerbacev, desi aceeasi zi tratativele
cu guvennul sovietic si cu generalul Scerbacev la rebe-
fátisä, dyc1arase nu se simte legat de tratativele dela Brest-Litovsc
si cá actioneazä de sine statátor Generalul Scerbacev a
damentului germano-austriac la armistitiu Va participa 'armata
românä, desi guvernul nu luase o acest
sens. protestat contra acestei declaratii, dar asa cum a remarcat
generalul Berthilot, acest protest era pur formal, deoarece Scerbacev se
intelesese in prealabil cu Brätianu 3. Situatia de pe front mi ar fi obligat
guvernul burghezo-mosieresc se ralieze tratativelor de armistitiu
tiate de Scerbacev. La 2 Decembrie (19 Noembrie) 1917, a la
o consfAtuire Ferdinand pi generalii români comandanti de armate.
Generalii au fost de pärere in cazul Incheierii armistitiului de atre
armata rusE, armata nu ar fi fost obligatä sä participe la armis-
titiu dat armistitiul ;ncheiat de armata rusä Puterile Centrale
ar fi ferit frontul român de atacurile germano-austriace. la
consfAtuirea din 2 Decembrie, generalul Averescit a :

Am atunci incheierea de armata

independent de forma lui (independent dacä ar fost de guvernul
sovietic sau de statul major al lui Scerbacev - V.L.) situatia militarä nu
ar fi constrâns armata românä sä incheie si ea armistitiu... Toti militarii
prezenti au fost de aceiasi pärere färä nicio rezervá. S'a red4tat o inche-
iere am pus cu toti sernnätura pe ea" Teza istoriografiei burgheze cä
a La 5 Decembrie (22 Nov.) 1917, Duca li declara lui Scerbacev a
armistitiul pentruc trupele nu-1 ascultau ». e »,
arestase pe generalul pe ofiterii dela Comänesti. Tot accia pusese la arest pe gene-
ralul Ragoza (comandantul armatei a IV-a ruse). Scerbacev a lui Brätianu
ei un singur de a fi mäcar câtva folositor Românilor: sá negocieze
el armistitiul pe care I-ar negocia ceilalti (bolsevicii V. L.).
au recunoscut este o necesitate. op. cit., p 176. In aceeasi seará, Regina
Maria confirmS lui cele ce flit, dela Duca, despre motivele care 1-au pe
Scerbacev. e caute a timp, mäcar patruzeci opt ceasuri
op. cit., p. 176. Scerbacev actiona deci de acord cu generalul Berthelot, eu
ministrii Antantei, cu regele guvernul României. Scopul armistitiului de_
dânsul era de a câstiga rágaz de scurt vederea contra soldatilor
condusi de bolsevici.
2 C. Kirilescu, op. p. 18.
Arhiva Muz. Lupta Revolutionará a Poporului, dosar 602, p. 29.
Indreptarea » din 20 Octombrie 1918

www.dacoromanica.ro
1542 V. LIVEANU

armistitiul ar fi fost incheiat de ca o urmare a Incheieril

armistitiului de care armata nu stä deci in picioare.
au 'arätat in mod c5 armistitiul de armata nu
obliga guvernul burghezp-mosieresc sä armistitiul.
Guvernul burghezo-mosieresc a incheiat armistitiul cu Puterile Cen-
trale nu din cauza raportului de forte de pe frontul romano-gerrnan. Un
reprezentant de autorizat al comandamentului german ca Hindenburg
a declarat cä la 1917 statul major german nu avea nici
posibilitatea, nici interesul de a relua de mare amploare pe frontul
Guvernul austriac, a cärui situatie interná era mult mai
deck a guvernului german, nici nu mai voia sä audä de o in Mol-
dova Acalmia pe frontul mai ales in urma armistitiului
de cornandamentul german trupele ruse de pe frontul s'ar fi
mentinut si un armistitiu formal Puterile Centrale. Situatia mili-
nu obliga deci guvernfil armistitiul. Dar rnassele
largi ale poporului, dornice de pace, ridicau la luptä revolutionará dupä
exemplul poporului rus. Ingrijoiat, guvernul burghezo-mosieresc voia sá
un rägaz pentru a stâvili valul revolutionar in creptere. Generalul
Berthelot exprimat fatä de ingrijorarea et guvernul
lasä pe tineri pradä frigului, foametei unei propagande care
poate fi periculoasä unde au mai fost ráscoale
Pentru a se reprima mipetrile populare, au fost retrase trupe de pe
front si aduse in orase. Pe sträzi circula pi artilerie 4. In 1917
Noembrie, lorga fácea in jurnalul urmätoarea insemnare caracteristici
pentru teama ce cuprinsese clasele exploatatoare din noastrá, in urma
Revolutiei din Octombrie Acelea4 patrule de trupe pi
fricá of iciali"
Guvernul burghezo-mosieresc sprijinea pe generalii inincercä-
rile for disperate de a lupta soldatilor pentru Puterea Sovieticá,

Cu privire la situatia dela anului 1917, Hindenburg a scris: Ofensiva

noasträ s'a oprit la granita Moldovei. Nimeni nu putea regrete aceasta mai mult
mine. Noi eram In pozitia cea mai favorabild care se putea imagina, pentru ca prin
continuarea rni1cárilor punem pe aceastä ultimä parte a Rominiei. Ca urmare a
situatiei politice din Rusia, armata disolvat complect, noi am fi
silit-o sä Patriei. noastre cu spatele devenisera totu0
de grele ca urmare a distrugerilor de ferate acute de Ruii In retragere, noi
am trebuit ea renuntäm cu grea la continuarea operatiilor In aceste locuri *
(Hindenburg, Aus meinem Leben, Ed. Hirrel, Leipzig, 1920, p. 256). Hindenburg recu-
noalte deci cä distrugerea ailor ferate efectuate de armata a salvat Moldova de
ocupatia germaná a pus trupele Puterilor Centrale In imposibilitate de a Intreprinde
operatiuni ofensive In România.
La 13 1918 (31 Decembrie 1917), Marghiloman urmátoarele:
Schenker se Intoarce Viena. Imi Czernin a spus urmátoarele: Nu
suntem nebuni mai oameni ca Moldova s, op. cit., p. 298.
N. op. cit., p. 213.
Ibidem, p. 186.
Ibidem, p. 165.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA FOCSANI

c5ci exemplul luptei soldatilor revolutionari apärea claselor exploata-

toare din drept cea mai gravä primejdie pentru regimul
mosieresc. Desi guvernul sovietic respecta independenta nationalä a
noastre si principiul neamestecului in 'afacerile interne ale altor guver-
nul burghezo-mosieresc se pregätea sä interviná in treburile interne ale
ajutând contrarevolutia rus5. din Noembrie, guvernul
burghezo-mosieresc al României a retras trupe de pe front, concentrandu-le
la si vederea 'atacärii soldatilor revolutionari rusi La
2 Decembrie (19 Noembrie) 1917, statul major a trecut in mod f5-
la unui atac impotriva trupelor ruse revolutionare 2.
Pentru a avea posibilitatea de a concentra Impotriva trupelor revolutionare
ruse toate sigure de care dispunea, guvernul burghezo-mos.ieresc
a sä incheie armistitiul germano-austriaci. La 7
cembrie (24 Noembrie) 1917, Br5tianu cerea lui Victor Antonescu
munice guvernului fnancez in acest moment, amenint5rile constante si
indräzneala leninistilor ne-a obligat retragem o parte din trupele
stre pentru a garanta securitatea si ordinea interiorul Pentru a opri
un dezastru complet si iremediabil, nu ne rämâne deck armistitiul ca sin-
gur mijlloc de a timp"3. P5strarea ordinei interne amenintate de
exercitat5 de revolutionari asupra poporu-
lui nostru, era pentru guvernul burghezo-mosieresc mai important5 deck
continuarea Puterile Centrale. Guvernul burghezo-mosieresc
spera cf, armistitiul si posibilitatea de a arunca o parte
din armatei române asupra trupelor ruse, va intimida massele
populare din noasträ dornice st urmeze exemplul soldatilor
rusi, va ura impotriva va micsora influenta exerci-
tat5 de revolutia din Octombrie asupra masselor muncitoare din
Armistitiul -
trebuia
cum claritate din telegrama lui
serveaseä pentru mentinerea prdinei" burgheze.
-
Reprezentantii Antantei la Iasi au cerut ei guvernului SS se ralieze
tratativelor de de statul major al lui Scerbacev - su-
bordonat Radei contrarevolutionare din Kiev - pentru a sprijini lupta aces-
tora impotriva masselor de soldati revolutionari. Armistitiul pe
frontul -a declarat Ion Br5tianu in 1919 - fu rezultatul nu al
desn5dejdei noastre, ci al impuse de comandamentul ucrainean, pe
atunci ultima a in Rusia, care vedeau in
singura posibilitate de a reface un front in stare de a lupta"
vernul burghezo-mosieresc a sprijine armistitiul propus de statul

N. op. cit., p. 167, 171.

2 Vopicka, op. cit., p. 147.
Arhiva Muz. Lupta a Poporului, dosar 602, p. 34.
Viitorul » din 12 Decembrie 1919.

www.dacoromanica.ro
1544 V. LIVEANU

major al lui Scerbacev pentru a-1 ajuta pe acesta lupta

de rusi pentru Puterea Sovieticä. de a incheia armistitiuí
in scopul ajutorkii comandamentului ucrainean contrarevolutionar a fost
de guvernul din Iasi aprobarea sub imboldul Antantel
din '. La 7 Decembrie (24 Noembrie) 1917, Brätianu telegrafia lui Vic-
tor Antonescu in ceeace priveste armistitiul, am consultat mai de
toate pe generalul Berthe el privit in acelasi fel ca mine. Gene-
ralul Berthelot a cunoscut toate noastre si a fost tinut in curent
cu toate" Victor Antonescu confirma telegramä cätre
tul generalul Berthelot a comunicat guvernului textul unei
semnate la de ministrii convocati de D-voasträ, in care
recunosc la cererea D-voasträ, desi n'au nicio instructiune din
partea guvernelor ei totusi cä propunerile de armistitiu ale
generalului Scerbacev care cuprindeau armata românä datä gravi-
tatea evenimentelor ar putea permite sä se câstige timp" Antants
guvernul Rornaniei aveau nevoie de timp pentru a socia-
listä pe frontu In nota lui Br5tianu si publicatä
1920 de Vopicka, ministrii recunosteau terneinicia considerentelor
invocate de Scerbacev pentru inchela armistitiul necesitatea de a se
evita atacul de rnaximalisti pe frontul ruso-român de sud-vest"
S. Rosenthal, avocat al palatului until din membrii camarilei regale -
aratä la 3 Decembrie (20 Noembrie) 1917 cei patru ministrii din
mânia al aliate asociate Franta, Marea Britanie, Italia Sta-
tele Unite, au semnat un proces verbal, remis lui Brätianu, prin care re-
cunosc temeinicia consideratiilor invocate de generalul us Scerbacev
interesul de a evita ca revolutionarii puie mâna pe fronturile sud-vest si
Armistitiul trebuia sä dea guvernului burghezo-mosie-
rese generalilor posibilitatea de a desläntui 'agresiunea impotriva
revolutionare ruse din România pentru a le impiedeca ace-
stea sä lichideze statul major contrarevolutionar al lui Scerbacev subor-
donat Radei din Kiev.
Incheind armistitiul, guvernul burghezo-mosieresc sä-si creeze
favorabile, pentru ca sprijinit de imperialistii Antatitei, sä cotro-
Basarabia Ucraina.

La 4 Decembrie (21 Noembrie) 1917, Brtianu a declarat lui Averescu apucat

sä se angajeze acest sens (al incheierii armistitiului), dupä ce consultase pe
reprezentantii puterilor aliate. Acestia ar fi ca nu au instructiuni dela puterile
respective, dar personal recunosc necesitatea In care se eau de a se alipi
la demersurile Rusiei.» Averescu, op. cit., p. 250.
Arhiva Muz. Lupta a Poporului, dosar 602, p. 37.
Ibidem, p. 29.
Vopicka, op cit., p. 149.
S. Rosenthal, Une page d'histoire roumaine, 4 Revue d'histoire diplomatique *
Paris, Octombrie-Dccembrie 1936, p. 432.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMEN PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA FOCSANI 1545

La 4 Decembrie (21 Noembrie) 1917, Vopicka nota in rnernoriile sale

cá pärerea ministrilor Antantei la Iasi era cä starea de anarheabsenta
organizärii Sudul Rusiei", instaurarea Puterii Sovietice in Ucrai-
na Basarabia, pun armata in imposibilitate de a tnainta in
Basarabia. Bine dacá conditiile se vor imbunätäti noi vom actiona
cu Guvernul burghezo-mosieresc si reprezentantii
considerau cl armistitiul cu Puterile Centrale va crea conditii favorabile
pentru a actiona cu tária in Basarabia. Intr'o telegrama din 5
cembrie (22 Noembrie) 1917 c5tre Victor Antonescu, BrAtianu aräta
prezentantii diplomatici militari ai Antantei, considerä armistitiul va
da guvernului burghezo-mosieresc al Româniej rägazul necesar pentru
a organiza depozite in Basarabia". Organizarea apä'rarea depozitelor in
Basarabia a fost pretextul sub care regimul burghezo-mosieresc a cotropit
cäteva säptámâni mai pämântul Moldovei Sovietice.
La 29 (16) lanuarie 1918, dupá ce România incheiase armistitiu
Puterile Centrale, Clémenceau a declarat, a consiliului de mi-
nistri ai Ffantei urmätoarele : Niciodatä n'au fost Românii intr'o situatie
mai bunä. Ei sunt siguri cä nu vor fi atacati de Germani, ei sunt siguri
vor fi bine in Ucraina, ei sunt singura fort5 in Est" 2,
liniat de V. L.). In momentul in care Clémenceau aceste declaratii,
la 29 (16) lanuarie 1918, siguranta cl Moldova nu va fi atacat de Germani
se datora armistitiului si tratativelor secrete dintre guvernul din
vernele Germaniei Austro-Ungariei. Guvernul francez, asa cum rezultá
din declaratia lui Clémenceau, voia armata roman5 impotriva
Ucrainei Sovietice. Armata reprezenta principala forta
luptá pe care conta Antanta in Rásäritul Europei. Neavând suficiente forte
pentru a lupta in acelasi timp impotriva Germaniei impotriva Pute-rii
Sovietice, imperialistii Antantei au preferat indrepte fortele armate ale
guvernului burghezo-mosieresc impotriva Puterii Sovietice, chiar
aceasta trebue sä ducä la armistitiu separat cu Puterile Centrae

Vopicka, op. cit., p.150.

2 Poincaré, Neuf ns au service de la France. Librarie Paris, 1932, X,
p. 28-29.
Guvernele Angliei S.U.A. au recurs la o diplomaticA pentru a
sonda guvernului pentru a acestuia co tratatul secret din 1916
va fi cercurile conducatoare din vor folosi armistitiul
ou Puterile Centrale pentru a agresiunea ce la 3 Decembrie
(20 Noembrie) 1917, reprezentantii Antantei la Iasi au dat o declaratie scrisä prin care
aprobau armisti (iul, guvernele Antantei au revenit asupra declaraliilor anterioare.
La 5 Decembrie (22 Noembrie) 1917, ministrii Antantei la Iasi comunicA guvernului
au primit noi instructiuni, prin care li se anunte guvernele Antantei
se opun
lereze organizarea
op. cit., p. 151). In
-
armistiliu separat. Guvernele Antantei cereau in acelasi timp sA se acce-
invaziei - armatei române In Rusia. (Vopicka,
zi, Clémenceau declara lui Victor Antonescu, ministrul
la Paris, nu admite armistitiul nu mai vrea
(Arhiva Muz. Lupta RevolutionarA a Poporului, dosar 602, p. 29). Cam timp

www.dacoromanica.ro
 1546 V. LIVEANU

Obtinând consimtämântul reprezentnntilor Antantei,

toare burghezo-mo§iereascä a hotärit sä incheie armistitiul Puterile
Centrale. La 4 Decembrie (21 Noembrie) 1917, un consiliu de cordanä
nut la a ca guvernul romän sä se aläture tratativelor armisti-
tiului propus de genenalul Parlamentarii rornâni urmau sä
participe la tratative aläturi de parlamentarii numiti de Scerbacev,

Antanta a declarat nota prin care italian a anuntat lui Duhonin 00 Antanta
este de acord ca el armistitiu este falsä (Istoria diplomatiei, III, p. 162);
aceasta arata desmintirea propriilor lor documente diplomatice era o
a Antantei. Dar *desaprobarea * armistitiului de
nu a durat mai mult de jile-timpul,necesar pentru ca guvernele Antantei se
guvernul ferin decis intrebuinteze armistitiul cu Puterile
Centrale pentru agresiunii antisovietice. In ziva 6 Decembrie (23 Noembrie)
1917, L a trimis la Londra, Paris Roma o
care le cerea comunice guvernelor respective 06 reprezentantii diplomatici
militari ai Antantei vád lucrurile la cu noi s, o armistitiul propus constitue
unica de a mentine pe Scerbacev i lucru care trebue luat
consideratie este organizarea de depozite In Basarabia, pentru care noi n'am primit
bani s. continuare guvernul examineazd posihilitatea
evacudrii regelui, guvernului armatei In Rusia in acest scop ne trebuie
Arhiva Muz. Lupta Revolutionarä a Poporului, dosar 602, p. 31. Guvernul
preciza scopul armistitiului era de a timp pentru a sustine major
contrarevolutionar al lui Scerbacev pentru a desläntui agresiunea antisovieticd sub
pretextul evaeudrii Rusia a organizrii de depozite alimentare Basarabia ;
cerea acelasi tinip guvernelor Antantei furnizeze fondurile necesare pentru
agresiunii antisovietice. Guvernele Antantei s'au gräbit la dispozitia
guvernului surnele de bani cerute. La 7 (24 Noembrie 1917), ministrii
Antantei pe Ferdinand Antanta guvernului toate fondurile
cerute. Guvernele Antantei 0-au exprimat din nou aprobarea privind incheierea armisti-
Puterile Centrale, sigure acum guvernul va folosi acest
pentru a ataca Puterea SovieticA. Guvernul francez a declarat el considerd desapro-
barea armistitiului ca un *incident s. Victor Antonescu comunica lui
*incidentul relativ la este din 7 Clémenceau a declarat
lui Victor Antonescu desaprobarea armistitiului s'a datorat unei s. Este
vorba evident de o * a declarat Clémenceau lui V. Antonescu
probarea armistitiudlui. (Arhiva Muz. Lupta RevolutionarA a Poporalui, dosar 602, p. 51).
Domnii Pichon Victor Antonescu lui I. In 7 Decem-
brie - au revenit complect asupra primelor au declarat sunt
nu economiseascA niciun sacrificiu pentru a ne ajuta. Domnul Pichon a declarat ci
stie fondurile necesare au fost puse de acum la dispozitia s. Arhiva Muz.
Lupta RevolutionarA a Poporului, dosar 602, p. 35. Guvernul francez Ii-a exprimat
regrete privire la neintelegerea care a dus la « desaprobarea » armistitiului -
rdspunderea ei asupra lui Berthelot. La 11 Decembrie (28 Noembrie 1917),
Victor Antonescu a Domnul Clémenceau, pe care 1-am azi dimineatä
mi-a a cerut explicatii generalului Berthelot. Am avut impresia regreta
cuvintele care v'au Arhiva Muz. Lupta Revolutionarä a Poporului, dosar 602
p. 43. Ministrul la Londra de asemenea guvernul englez -a
dat seama de necesitatea inexorabild pentru noi de a armistitiu pentru a putea
timp s. Muz. Lupta a Poporului, dosar 602, p. 52). In
realitate, desaprobarea* armistitiului de guvernele Antantei - desaprobare
care, a durat numai Intro 5 7 Decembrie, care a urmat aprobarea, printr'o notä
a armistitiului - nu s'a datorat unei s. Guvernele
Antantei au vrut se asigure guvernul va folosi trupele eliberate prin incheierea
armistitiului scopul trupelor revolutionare ruse Moldova a cotropirii
teritoriului sovietic. In realitate, guvernele Antantei au exercitat o presiune diplomaticA
asupra guvernului pentru determina accelereze organizarea agresiunii
antisovietice.
Averescu, op. cit., p. 250. C. Kiritescu, op. cit., p. 20.

www.dacoromanica.ro
 EVENIMENTELE PREMERGATOARE ARMISTITIULUI DELA FOCSANI

.acesta nu reprezenta pe nimeni, afara unei dici de generali

bell, antisovietici, legati de Rada falitä dela Kiev. Rada ucraineaná a
clarat in mod oficial cä acceptá sä participe la de armistitiu
dela Focsani, aläturi de delegatia românä '.
La 5 Decembrie (22 Noembrie) fostul atasat militar al Rornániei
Berlin a sosit la Focsani, comandamentul german
se algturä propunerii de armistitiu a lui Scerbacev 2
Istoriografia burghezá a incercat sä räspâtideascá pärerea cä in
mentul in care au tratativele de armistitiu, guvernul burghezo-mo-
sieresc spera cá Rada Ucraineaná va isbuti organizeze o armatä care
continue imperialist cä cercurile of iciale din Iasi nici
car nu se gândeau incheie o pace separatä cu Puterile Centrale
Dar guvernul burghezo-mosieresc, care s'a alMurat propunerilor de
armistitiu fäcute de generalul Scerbacev, reprezentantul din România al
Radei prea bine Rada sä o
pace separatá cu Puterile Centrale. La 4 Decembrie (21 Noembrie) 1917,
ministrii Antantei au anuntat guvernelor cä comandamentul rusesc
(Scerbacev) a primit din partea guvernului ucrainean comunicarea
pacea este doritä cu Guvernul romän declara pi el,
notá la 7 Decembrie (24 Noembrie) 1917, cá Rada Ucraineanä,
lipsitä de armatá proprie, necesitatea picii
Rada lipsitä de sprijin in masse, era gata - apa
cum au dovedit-o pe deplin evenimentele ulterioare - Incheie o pace
separatá imperialiptii germano-austriaci pi le vândá independenta
Ucrainei, pentru a primi ajutor in scopul luptei contrarevolutiei socialiste
din propria tara, si a cotropirii de teritorii Faptul cá guvernul
mâniei a refuzat sä participe la tratativele de armistitiu initiate de guver-
nul sovietic, rallindu-se tratativelor initiate de Scerbacev - agentul din
România al Radei antisovietice - se explicá prit faptul cá cercurile con-
ducätoare ale burghezo-mosieresti, ca pi Rada pi gene-
erau gata sä incheie pace separatä Puterile Centrale in
scopul luptei contra Puterii Sovietice pi contra propriului popor.

Lumina » 6 1918.
Marghiloman, op. cit.
Brätianu a declarat In Decembrie 1919, credincios cuvântului dat mi-am zis,
vreme vor putea avea unii ntdejdea Ucrainei fata noasträ, noi vom lupta vom
continua sä rezistäm » (Bratianu, op. cit., p. 13). Istoriografia a tolerat aceste
afirmatii sustinând cä abia dupä ultimatumul german din primele zile ale lui Februarie
1917 a guvernul dela tratativele de pace.
Vopicka, op. cit., p. 150.
Arhiva Muz. Lupta a Poporului, dosar 602, p. 34.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI
DE CURE TRUSTURILE IMPERIALISTE IN ANII 1917 1923
DE

EUGEN C. MUNTEANU pi TEODOR NECA

V. I. Lenin lucrarea Imperialismul, stadiul al capi-

talismului" aratä cä ...particularitatea esentiala a capitalismului modern
este dornnia uniunilor monopoliste ale c.elor mai mari intreprinzitori.
Monopolurile de acest sunt cele mai trainice /ode izvoarele de
materie primi sunt concentrate inteo ingurä Ele cauta sä
din rivalului mice posibilitate concurenta, si acapareze,
de pilda, terenurile continând minereuri de fier sau izvoarele de petrol
1
La sfarsitul secolultui al XIX-lea mai ales la inceputul secolului
al XX-lea, se desfipoari o puternicä luptä intre uniunile monopoliste
pentru acapararea a mai multor piete de desfacere pi izvoare de
materii prime. In dilsputa care se di uniuni monopoliste,
pentru acapararea resurselor de materii prime pi a de desfacere
ale globului, un important il ocupä petrolul, care, Incepând din pri-
deceniu al secolului al XX-lea, devine o materie de o deose-
importastä, atât pentru industrie pi pentru
ca care detinea Insemnate ziciminte petrolifere, se
in centrul atentiei cercurilor monopoliste internationale, care riva-
lizau puternic pentru completa acaparare a productiei sale de petrol.
Capitalul a pätruns tara rioastra, urrnând I. prin
participare prin aceasta, contributia directä a capi-
la exploatarea petrolului pe terenurile statului sau ale par-
V. I. Lenin, Opere Ed. P.M.R., 1949, partea a p. 470 471.

www.dacoromanica.ro
1550 EUGEN C. MUNTEANU si TEODOR

ticularilor, pi prin participarea indirecti, când capitalul sträin obtine

o parte din productia de petrol, cumpärä redevente sau actiunile
unor societäti.
In actiunea de acaparare a productiei de petrol a Romaniei,
trusturile petrolifere internationale, au Infiintat numeroase societati pe
teritoriut tärii noastre.
Infeudarea economieä-politicä a României fatä de puterile Antantei.
a dus la intrarea Rornâniei in rázboi, in anul 1916, impotriva Puterilor
Centrale. Imperialiptii anglo-franco-americani tindeau sä-si asigure supre-
matia absolutá asupra pietei românesti, prin concurentului
mai puternic, Germania.
Desfasurarea operatiunilor militare din toamna anului 1916 a atras
sine spargerea frontului romAn pi retragerea prqcipitatá a trupe-
române, in directia Moldovei. Bogatele de petrol situate
valea Prahovei trebuiau sä fie päräsite pi lasate Germa-
nilor. In acele momente au fost luate másud de distrugere a instalatiilor
de petrol pi a depozitelor, la cererea aliatilor, operatia find executatä de
col. Tomson pi Griffits. Jud. Dâmbovita, Prahovp, sunt transfor-
mate intr'o mare de Sondele au fost astupate, la fel rezervoa-
rele aprinse. Numai in Ploesti, au fost aproximativ 60 de
vagoane de petrol pi benzine'. De aici in mod se poate de
faptul cá mäsurile de distrugere a instalatiilor petrolifere situate
in Muntenia, au fost ordonate pi supravegheate de misiunile militare
aliate". a fost pus in fata faptului implinit, de a accepta
distrugerea instalatiilor petrolifere, multumindu-se cu promisiunea ipote-
aliatii" vor participa colectiv la despägubirea statuhd pi
a particularilor. Problema despAgubiriior pentru distrugerile instalatiilor
petrolifere ale precum a particularilor, a fost solutionatä de
aliati" ulterior, lungi desbateri, prin impunerea statului la
nitre particulari (numai straini), a despagubirilor pentru
rile cauzate, de mäsurile guvernului din toamna anului 1916.
Devenind in Decembrie 1916 aproape a intregului teritoriu
al României, ocupantii germani, punä practicä planul de
exploatare rationale, care constituia de fapt o jefuire sistematica a
bogatiilor naturale ale teritoriului ocupat. In planurile imperialisti-
germani, trebuia sä devinä o colonie, care sä asigure
viziile pi materiile prime necesare ducerii mai departe a razboiului, cu
puterile Antantei. Ocupatia germanä, caracterizatä printr'un jaf organizat,
a läsat urme economia tärii noastre.

Al. Topliceanu, Lupta pentru petrol. Trusturile politica Roinâniei

Bucuresti, 1929, p. 66.

www.dacoromanica.ro
 PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1551

Petrolul ocupa un de frunte in planurile germane de

colonialä a Romániei.. In urma ordonantelor puse vigoare de ocupantii
germani, toti proprietarii de terenuri petrolifere, au fost obligati
reinceapä intârziere, activitatea de extractie pi foraje. Datoritä
rilor luate de autoritätile germane de ocupatie, marea majoritate a sondelor
rafinäriilor, au fost repuse in stare de functiune, ajungändu-se la o
productie, care reprezenta 72%, din totalul productiei de petrol antebelice.
Cea mai mare parte a produselor de petrdl României, erau exportate
in Germania, posibilität:le de acoperire a necesitätilor consumului intern,
neputând fi, nici pe departe acoperite. Este cunoscutä mizeria cumplitä,
in care s'au gäsit mdncii din teritoriul ocupat, tensile deosebit
de grele din anii 1916, 1917 pi 1918 petrolul, singurul combu-
se putea intrebuinta, prin ieftinätatea lui, se gäsea in c.antitäti
en totul insuficiente, comercializat in mod josnic de atre oamenii
de pusi in slujba ocupantilor. Organele de ocupatie germane au
fixat produselor petrolifere afectate consumului intern, preturi de cinci
ori mai mari, deat fixate pentru exportul in Germania. Potrivit
relatärilor Argue din 26 Mai 1919, rezultä et in perioada 1
Decembrie 1916 - 31 Octombrie 1918, autoritätile germane de ocupatie,
au exportat o fantitate de 1.14Q.809 tone, repartizate felul urmätor :
tone In Germania, 231.Z6 tone in Austria pi Ungaria, 13.825
in Turcia pi 5.864 tone in Bulgaria
In cursul ooupatiei germatle, intreaga productie de petrol a Româ-
niel a fost pusä sub supravegherea administrarea a douä comandamente
germane : Comandamentul terenurilor petrolifere (Kodoel) pi eel al uleiu-
rilor minerale (Mineralölabteilung). In cadrul acestor comandamente, au
luat fiintá o serie de pentru administrarea conductelor, organizarda
transportulpf pi a comercializärii produselor petrolifere. Acest sistem de
administrare a productiei petrolifere, asigura controlul activitäti
próductive pi exportul produselor petrolifere, in Germania, sau in
ei.
Terenurile petrolifere ale statului, care fuseserä obiectul unei
sunate dispute trusturile germane, engleze, pi franceze,
au lost trecute in posesia grupului german, pentru exploatarea petrolului,
Oelländereienpachtgcsellschaft, alatuit din societätile petrolifere
capital german, In Steaua mäsurä a organelor
de ocupatie germane a constituit-o, insusirea intreprinderilor petrolif
engleze, amerkane, franceze, belgiene pi italiene, actiunile acestora
trecute in posesia grupurilor germane Erdölindustrieanlagen Gesellschaft

Argus », 26 Mai 1919.

www.dacoromanica.ro
 1552 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NECSA

Oelländereienpachtgesellschaft. De asemenea, autoritatile de ocu-

patie germane, au creat un Of iciu, care avea menirea, dirijeze
activitate a conductelor de petrol. Acest oficiu a dispus dernontarea liniei
si montarea a conducte, ce Talieze
producgtoare portului dela Giurgiu de pe Dunäre, pentru a
aproviziona armatele germane" Prin aceastá mäsurä Germania
rea asigure intreg petrolul romanesc, alt protago-
nist, care ii disputase anterior -dominatia nemijlocitä asupra productiei
noastre petrolifere. Exploatarea sälbaticg a petrolului tärii noastre, de
cätre imperialistii germani, in perioada ocupatiei, in scopul asigurärii
necesitätilor industriale si militare ale Puterilor Centrale, aducea profi
turi uriase cercurilor monopoliste germane, producând totodatä saracirea
poporului muncitor din tara noasträ. Aceastä exploatare prädalnicA a
industriei de petrol a României, in scopul obtinerii profit capitalist
maxim, de care rechinii monopolisti germani, a fost consfintitg, prin
bitorul tratat dela Bucuresti, din Mai 1918.
Tratatul inrobitor dela Bucuresti, din Mai 1918, nu a alt-
ceva, decat aservirea a României german.
22 Martie 1918, Al. Marghiloman a inceput la Bucure§ti tratativele, care
au dus la incheierea tratatului, prin care Germania imperialista impunea
României conditii foarte grele, care nu decât transfor-
marea acesteia colonie
Generalul Ludendorff aräta ca ...pacea dictatä Romanilor la
Bucuresti, a fost o pace a petrbluluL cgci ea trebuia sä procure
Puterilor Centrale, painea petrolull" in sectorul petrolului,
Germanii asigurau monopoliul exploatärii terenurilor petrolifere, apar-
statului precum monopolul comertului produselor petro-
ere.
Grupului german Oelländereienpachtgesellschaft i se legaliza
dreptul, de a lua in concesiune 30.000 hectare terenuri petrolifere.
concesiune urma sä fie acordatä pe termen de 50 de ani, en dreptul
prelungire la 90 de ani. De asemenea, Marghiloman era
obligat sä lichidarea fortatä a societätilor petrolifere neger-
mane pi sa räspundä de pentru toate pagubele suferite, prin
lichidare.
Imperialistii germani au exportat masiv românesc, farä
vädeascä prea mari preocupäri, in ceea ce privepte refacerea instala-
. tiilor pi utilajului petrolifer distrus. De asemwta, mijloacele locale de

R. Georges Levy, La juste paix ou la vérité sur le traité de Versailles. Paris,

1920, p. 149.
P. Apostol - A. Michelson, La lutte pour pétrole et la Russie. Paris, 1922 p. 37.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1553

transport erau extrem de reduse. In aceste conditii, starea industriei de

petrol a României, in momentul retragerii trupelor germane, era dezas-
truoasa. Ziarul Argus" din 14 Octombrie 1920, relatând situatia indus-
triei de petrol din distrugerii partiale a indus-
triei petrolifere in Decembrie 1916, se aflau in 962 puturi in
exploatare, 341 puturi foraj, o productie medie de 5.000 tone,
rezervoare capacitate de 1,5 milioane tone, 50.000 vagoane cisterne,
1.500 locomotive, precum trei\ conducte de diferilte dela
la Constanta. La päräsirea de catre Germani a României, in Decembrie
1918, numai 437 puturi in exploatare, 299 puturi foraj, o
productie de 3.000 tone, rezervoare o capacitate numai de
300.000 tone, 1.500 vagoane cisterne, 150 locomotive trei conducte
incomplete in foarte proastä stare, una dela Bäicoi la Constanta, cele-
lalte dela la Giurgiu" Constatam numärul sondelor, se
rase destul de apreciabil, iar acelea care erau exploatare dädeau o
De asemenea, lipsa utilajutui petrolifer, constituia o pie-
dica serioasä in calea refacerii acestei industriii. Din cifrele
date mai sus, cä posibilitätile de export de petrol ale
niei, retragerea trupelor germane, erau reduse datoritä lipsei serioase
de de transport.
Necesitätile acute de materiale tehnice afectate industriei petrolifere
deschideau largi perspective capitalurilor In special celor anglo-
franco-americane, care au reusit sä tot mai masiv M industria
de petrol a României. Astfel, imediat dupä räzboi, capitalul englez
reprezenta peste dual miliarde lei, francez tot atâta, american un
miliard trei sute milioane lei, eel italian 387 milioane lei, olandez
68 milioane lei ,iar capitalul românesc 340 milioane lei 2
Una din primele mäsuri luate de guvernul burghezo-mosieresc
retragerea trupelor germane, a fost de a anula toate
rile fortate efectuate in oursul ocupatiei germane. De asemenea, potrivit
unui decret-lege dela sfarsitul anului 1918, toate societätile apartinând
capitalurilor Puterilor Centrale au fost puse sub sechestru,
in scopul lichidärii fortate, indiferent cadrul acestor
täti, existau interese ale cetätenilor români sau ale aliatilor României.
Aceastä mäsurä, privind lichidarea bunurilor apartinând fostelor state
inamice, care a fost ouprinsä articolului 97 al Tratatului dela
Versailles, a deschis anul 1919, largi perspective imperialistilor anglo-

a Arges », 14 Octombrie 1920.

2 Constant Georgescu, Problema capitalurilor In
1933, p. 7.

98 - Stuclii referate - 1817

www.dacoromanica.ro
1554 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NEC$A

franco-americani, de a acapara capitalul german, care se gäsea pro-

portie de 39% din totahil capitalurilor investite industria de petrol a
Romaniei.

Spre primului räzboi mondial, se produce un eveniment

de foarte mare istoricA, Marea Revo'qutie Socialistä din Octom-
brie. Pentru prima data istorie, in Octornbrie 1917, pe a parte a
se instaureazA o nouä oranduire. Marea Revolutie Socialistä din
Octombrie, a insemnat ...o cotiturä radicalä in istoria universalä a
omenirii, dela lumea veche, capitalistä, la lumea socialistä"
Aceastä radicalä cotiturä, a insemnat allele o puternicA
capitalismului pe plan economic, acesta de a mai fi un sistem
unic atoteuprinzätor.
cu instaurarea Rusia a puterii sovietice, piata, precum si
rusesc, au fost definitiv pierdute pentru imperialiptii
franco-americani, care tirnpul regimului multe
ale teritoriului rus. IncercArile imperialistilor de a repune mâna pe
bogätiile Rusiei Sovietice prin interventie epand, acestia au
cat altä metodä, aceea a presiunilor economice. Pentru acest motiv, ei au
convocat in 1922 dela Genova Haga la care au participat
reprezentantii sovietici. La aceste conferinte, apuseni au
revendicat plata tuturor restituirea bunurilor
lizate sau diverse compensatii. Hotärirea a guvernului sovietic
de a nu admite sub niciun motiv preluarea datoriilor regimului tarist
ale guvernului provizoriu, fatä de imperialistii anglo-franco-americani, a
dus de fapt la pierderea definitivä capitalismul mondial a
piete rusesti. Odatä aceasta, imperialistii pierdeau pi rusesc.
In aceste conditii, era pi normal ca lupta pentru acapararea petrolului pe
scarä mondialä, sä ia forme din ce in ce mai ascutite. Dupä inláturarea
concurentului german, principalele de petrol Standard Oil pi
Royal Dutch Shell disputau cu pe glob. Goana
dupä realizarea unui profit capitalist maxim, precum pi cucerirea
natiei economice mondiale, au fäcut ca in lagärului imperialistilor
existe puternice contradictii, din acestea pi cele
toare la chestiunea acaparärii petrolului pe glob. Printre centrele vizate
era inläturati de pe imensa rusä pi
astfel un izvor de petrol, monopolistii anglo-franco-americani
urmäreau completa acaparare pentru sine a restului prodnctiei de petrol.
I. Stalin, leninismului. Ed. pentru literatura politica, 1952, ed. a
III-a, p. 177.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1555

In lupta care se dädea Standard Oil Royal Dutch, a

celälalt trust englez, Anglo-Persian, precum Francezii.
Goana dupä acapararea multor petrolifere, a fäcut
ca in cursul tratativelor din anul 1919 pentru Incheierea päcii dela Ver-
sailles chiar mai existe puternice contradictii intre aliati"
in problema acaparärii petrolului. Dupá semnarea armistitiului din
Noembrie 1918, au tratative initiate de Clémenceau in vederea
incheierii unui acord anglo-francez in chestiunea impärtirii petrolului.
Inteadevär, delegatul francez Bérenger reuse§te in Martie 1919 punä
bazele unei franco-engleze, care nu numai sä combatä,
oriunde s'ar fi manifestat pe gfob, actiunile de acaparare ale Americanilor,
ceea ce prive§te petrolul, dar totodatä mâna pe exploatarea
petrolului tärii noastre.
Ion Brätianu, care se gäsea in timpul acela la Paris, fruntea
delegatiei române la Conferinta de Pace, se adreseazá la Inceputul lui
Aprilie 1919 guvernului francez pentru obtinerea unui de 10
milioane franci. Mintsterul de al Frantei, care se intitula prie-
tena" tärii noastre, profitänd de faptul cä tara noastrá se gäsea intr'o
situatie grea din punct de vedere economic, a acceptat sä acest
imprumut, cu conditia cedärii petrolului románesc, cercurilor monopoliste
franceze. Intr'o convorbire pe care a avut-o cu Klotz, ministrul de finante
al Frantei, Ion ...a arätat cä chestiune a petrolului,
cerea o colaborare franco-rbmânä, dar cä nu putea admite st angaja-
mente de pentru un de 10 De aici nu
reiese decât et I. Brätianu sä imperialistilor
francezi cä guverriul liberal este dispus sä cedeze petrolul românesc, cu
toate cä liberalii urmäreau o cointleresare in afacerile de petrol. Aceastä
vânzare a petrolului rornânesc, Brätianu nu putea s'o facä pe o
aa de oferitá de Francezi.
Persistand planul de acaparare a productiei petrolifere din
tara noasträ, imperiatistii francezi au acordat lui I. imprumutul
cerut. Dupä incheierea acestui Imprumut, Bérenger in intelegere pi
guvernul englez pune din nou problema cedärii petrolului românese,
fäcând presiuni serioase acest sens pe lângä I. Brátianu.
are mai multe intrevederi I. Brátianu, precum cu Prof.
din delegatia Acesta din urmä este chiar trimis in tarä, misiu-
nea de a aduna date asupra situatiei industriei petrolifere din
date pe care apoi le va face cunoscute monopolistilor anglo-francezi. I. Brä-
tianu, care vede cä guvernele francez pi englez baza unui acord prece-
I. G. Brätianu, Actiunea a României In 1919. Bucuregti
1939, p. 61.

www.dacoromanica.ro
 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NEC$A

dent erau intelese pentru o actiune pi pe motivul acestea ar

putea avea o atitudine putin binevoitoare fatä de revendicarile sale la
Conferinta de Pace, se hotäräste st inceapä tratativele acestea, referi-
toare la problema petrolului. Totusi, rdmanând amenintarea inter-
ventiei imperialistilor americani in aceste tratative, I. impreunt
Anglo-Francezii se leg impart mai strict secret nego-
cierile dintre ei, pentru ca astfel pe Americani in fata unui
implinit. Acordul dintre I. Brdtianu pi imperia¡iptii anglo-francezi refe-
ritor la cedarea petrolului din Romania acestora, se la Inceputul
lunii Aprilie 1919. Secretul privire la tratativete tinute n'a fi
pastrat.
tendinta imperialistilor anglo-francezi de a
românesc, delegatii S.U.A. au somat pe I. Brätianu sä aceste
tratative, ca o atingere a intereselor americanc in
Romania. Pe linie, s'au axat declaratiile lui Baruch, care ne
relatate de I. Brätianu scrisoare din 23 Aprilie 1919 trimisä
la dela Paris, lui Pherichide. ce acesta : Baruch
este unul din cei mai Insemnati colaboratori ai lui Wilson. A cerut sä mä
spunându-mi cä tara sa nu admitea ca prin intelegeri potrivnice
intereselor ei, sä däm altor concesiunea exclusivä a petrolului" Era
deci americani nu acceptau impärtirea petrolului
românese participarea la actiune a capitalului american. De
asemenea, acesta tendinta de a frata separat guvernul
cedarea intregii industrii petrolifere, färä a asigura capita-
lului rornanesc o participare in exploatarea petrolului. Cu toate impe-
riafistii anglo-francezi nu oferiserä capitalurilor românesti o participare
in exploatarea petrolului, ei totusi acordaserä, cum am luf
I. Brätianu un Imprumut, ceea ce determinat pe acesta sä
acordul.
Pentru a face sä definitiv acordul petnolifer ce se incheiase la
Aprilie 1919 intre Anglo-Francezî I. Bratianu,
americani au trecut la mai murdar, tndreptat impotriva
unui stat din punct de vedere economic de pe urma dezastrelor
produse de primul Astfel, Herbert Hoover, presedintele
organizatiei A.R.A., instrument al imperialistilor americani tendinta
de cucerire a dominatiei mondiale, a trimis la 24 Aprilie 1919 guver-
nului o notä, care semäna mai mult ultimatum, prin carp
impune conditii grele noastre. Printre conditii era aceea a vânzärii
imediate a intregului nostru stoc de petrol disponibil, in Serbia sau altä
americani se temeau et acest disponibil de petrol
I. G. Brätianu, op. cit., p. 66.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1557

sä nu fie de I. Brätianu concurentilor Anglo-Francezii. De

asemenea, Hoover ameninta guvernul sistarea aprovizionärii
...cerându-i in timp, sä pläteascä in aur marfa furnizate 1, profi-
astfel cä ne gäseam intr'o situatie dezastruoasä din de vedere
economic financiar. actiunile imperialistilor americani vedem
acestia aveau intentia de a ...crea un de Mitteleuropa economicá,
subjugându-se toatä valea toate statele aliate asezate pe
marginile acestui 2
Mai târziu, Hoover a deschide drum propunerilor imperia-
listilor americani a obtine avantaje, a adresat o scrisoare regelui Fer-
dinand. In aceastä scrisoare el cautä arate imensele avantaje" pe
care le-ar avea tara noasträ, dintr'o cooperare economicd
S.U.A. De asemenea, pe de altä parte, aratä impresia ce ar produce
asupra bancherilor americani favorizarea altora, prin concesionarea petro-
lului, precum situatia grea in care s'ar gisi cazul unui
refuz al propunerilor americane. Acest nu poate fi pus in
decât propunerile fäcute de trustul american Standard Oil.
Acest trust, care urmärea sä mina pe exploatärii
petrolului, fäcut la inceputul lunii Mai 1919 o propunere guvernului
Brätianu, ca in schimbul sumei de 800 de de lire sterline sä-i cedeze
pe timp de 60 de ani petrolul românesc. Aceste propuneri, precum
cererea cä in cazul refuzului lui I. Brätianu eram ..sä restituim
guvernului american o sumä de dolari, pe care America o avansase
tärii noastre impreunä ca alte state mari asiate, pe vrernea când
eram evacuati Moldova" 3, au fäcut ca guvernul român sä trata-
tive imperial¡stii americani. Inteadevär, Vintilä Brátianu, ministru'
de finante guvernul liberal, inträ in tratative Standard Oil, dar
aceste tratative mi ajung la niciun rezultat deoarece trustul american cerea
absolut tot petrolul tärii noastre, färä sä lase nimic liberalilor. Nemultu-
miti de pretentiile Americanilor desigur, Brätienii Indreptat privirile
spre imperialistii anglo-francezi.
Acestia, pentru a atrage pe I. BrAtianu, au oferit in problema
lului o solutiune mult conformä interesele noastre" adicä a
liberalilor care urmäreau cointeresarea afacerile de petrol. Imperia-
listii anglo-francezi, au ca prin propunerile prezentate sä multu-
meascä pe cerând sä se acorde 50% din toate capita-
lurile sträine inamice aflate in tarä Deci cercurile interesate franco-
« Viitorul », 9 Octombrie 1920.
2 Ibidem, 6 Februarie 1920.
Ibidem, 14 1920.
« Chemarea 1 1919.
Ibidem, 22 1919.

www.dacoromanica.ro
1558 EUGEN C. MUNTEANU 51 TEODOR NEC$A

engleze ofereau capitalurilor liberale o participatie de 50% din valoarea

capitalurilor statelor foste inamice din industria noas-trä de Prin
oferirea a jumätate din valoarea capitalurilor austro-germane guvernului
imperialistii anglo-francezi nu urmäreau deck punä stäpanire
mai temeinic pe industria petnliferä a tirii noastre. Punând mâna pe
50% din actiunilP capitalului austro-german din industria noasträ petro-
liferä, ei se asteptau, ceea ce s'a intamplat, ca guvernul neavând
creditele necesare pentru a prelua actiunile ce i se cuvenea, sä cearä sä
fie creditat.Astfel imperialistii anglo-francezi intrau in posesia totalitätii
capitalurilor austro-germane din industria petroliferd a României care
era proportie destul de considerabilä, ajungind sä posede felul
acesta aproape intreaga exploatare a petroluliui tärii noastre.
Pe aceeasi linie, a interesului pentru bogätiile tärii noastre, soseste
in la sfarsitut lunii Mai 1919, A. Prat, secretar al Camerii Depu-
tatitor delegat al bancherilor industriasilor francezi. Sosind in tara
noasträ, acesta are mai multe convorbiri fruntasii de atunci ai vietii
politice economice. Nu avem märturii precise, dar trebue punern
venirea lui A. Prat, pe seama dorintei monopolistilor francezi de a puno
mâna pe industria petroliferä din Iatä ce spune acesta
interview, acordat presei din tara noasträ : Trebuie sä stiti cä Franta
are nevoie de petrol, in special de petrolul decla.
ratie demascä dorinta din Franta de a acapara exploatarea
petrolului românesc.
Inteadevär, datoritä propunerilor faute de imperialistii anglo-fran-
cezi, I. Brätianu intrerupe la mijlocul 1919 tratativele
Standard Oil le cu grupul anglo-francez, considerând avanta-
joase propunerile facute de acesta. Abia au reinceput aceste tratative
au fost informati de ministrul
perialistii anglo-francezi S.U.A. dela
Londra ...cä Statele Unite se opun acestor concesiuni"
toatä opunerea imperialistilor americani, se ajunge o intre
burghezia român Anglo-Francezi, prin care acestia propune-
de a da burgheziei române 50% din capitalurile austro-germane
aflate industria petroliferä din tara noasträ. I. Brättanu nu ceda deeM
mäsura in care el säi primeau partea Acesta a
fost motivul pentru care el inclina mai mutt spre anglo.
francezi socotea mai ales necesar sä beneficieze de capitalurile aces-
tora. Aceste capitaluri pätrunzand tot mai adânc in economia tärii noas-
tre, nu fäceau deck s'o aserveascä.
Dupä ce a intrat in tratative Anglo-Francezii, I. Brätianu a

Dimineata *, 22 Mai 1919.

», 27 August 1919.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1559

cäutat multumeasa pi pe americani, respectiv trustul

Standard Cu acest trust, s'a in August 1919 o conventie sub
auspiciile guvernului liberal, prin care i se vinde o cantitate de 70 mii
tone produse petrolifere de care Birex (Biroul de export), compus
de român, de societati petrolifere Steaua
Concordia, Vega, Internationala, Petrol Block pi Aquila Franco-Româná.
Aceastä s'a fäcut la pret destul de scázut, ceea ce a dat posi-
americani obtiná un profit destul de insemnat.
Grupul american väzänd cä I. Brätianu se stadiu avan-
sat tratativele duse cu grupul anglo-francez, a autat in impreju-
räri facä diverse presiuni asupra reprezentantilor României
tratativele referitoare la cedarea petrolului sau facä diferite concesiuni.
Un fapt, foarte sugestiv, relateazA ziarul liberal Viitorul" din 9 Octom-
brie 1919, care aratä cä la Budapesta, americani erau repre-
zentati prin Bandholz, cäläul poporului maghiar. Generalul
in sedintele consiliului s'a arätat foarte aspru fatä de domnul
Diamandi, inaltul comisar bätänd cu pumnul in masä. Alti ofi-
americani imitat.. Genera lul Bandholz se face desigur ecoul
acestei opinii pe care cornpatriotii säi o au despre România. Se
origina acestei antipatii este deceptia societätii Standard Oil..." Era
destul de dar imperialistii americani fäceau aceste presiuni prin repre-
zentantii säi, pentru a obtine, fie concesiunea petrolului tärii noastre, fie
sä capete alte concesiuni din partea burgheziei române. Acesta a si fost
motivul pentru care liberal, ca sä multumeascä pe
americani, a oferit acestora cele 70 de mii tone produse petrolifere un

americani pentru a impiedeca punerea in practicA a

acordului I Brätianu pi Anglo-Francezi, au recurs la pan
tajul preconizat, de Hoover asupra tärii noastre. Intr'o a
Comunelor dela lunii Noembrie 1919, deputatul engle?
Cecil Hamsworth anuntä cá Americanii ...nu vor mai putea sä continue
sä trimiterea proviziunilor. Toate aceste înlesniri au lost
retrase pânä la noi dispozitiuni" Adicá S.U.A. suspendau trimiterea de
alimente plätite in aur, tara noasträ, pentru a face guvernul român
cedeze, pi sä le ofere concesiunea petrolului nostru.
Acordul franco-englez din Martie 1919, precum acela dintre
acestia pi I. Brätianu, n'au putut sä fie puse in din cauza ivirii
anumitor frictiuni diplomatice intre Anglia Franta. Abia mai
aplanarea temporarä a frictiunilor diplomatice, imperialiptii anglo-
Viitorul 9 Octombrie 1919.
2 a,6 Decembrie 1919.

www.dacoromanica.ro
1560 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NEC$A

francezi au adus in fata conferinfei dela San Remo o nouä conventie care
a stat la baza acordurilor mai menfionate, pi prin care capitalul
german aflat in industria. petroliferd tara era
burghezia grupul anglo-francez.

In concordanfä cu legea economicä fundamentalä a capitalismului

contemporan, monopolistii anglo-franco-americani nu urmäreau in
nia ...asigurarea profitului capitalist maxim prin exploatarea,
ruinarea pi pauperizarea majoritätii populatiei Un caz tipic de
jefuire a uneia din tärii noastre, a petrolului, in anul 1919, 1-a
constituit afacerea realizatä de colonelul Boyle. Acest colonel Boyle, care
lucra in numele societäti Anglo-Saxon-Petroleum
petrolifere
Comp. din Londra (componentá a trustului Royal Dutch), venit
a adus insemnate dinastiei de Hohenzollern, ajungând
astfel favoritul curtii regale. Slujind capitalul englez, el a ajuns joace
un rol insemnat in mersul afacerilor interne pi externe ale tärii
imediat dupä sfârsitul prirnului rzbo Astfel, pe plan intern, el
schimba guvernele, placul bui. Ziarul Chemarea" 15 Martie
1920 ne relateazA acest fapt, arátând ci prin insistenfele suveranei pi
direct la urechile lui Vodä, capitalistul Boyle a isbutit sä debarce brutal
pe Vaida pi sä-1 aduci la putere pe generalul Averescu" De asemenea,
acest duce la Iasi", cum se intitula Boyle, nu numai ci dispunea de
curtea regalä de Hohenzollern, ba chiar se amesteca pi in mersul aface-
rilnr mastre externe, dictând linia imperialistilor anglo-america'ni. El
intrefinea strânse legäturi cu tofi contrarevolufionarii care luptau impo-
Rusiei sovietice, chiar reprezentantul de fapt generalului
Vranghel Activitatea lui Boyle nu se numai la
aceasta, ci el a avut pi o activitate rodnici in ceea ce priveste afacerile
sale comerciale.
Astfel, pedinti a Carnerii Deputatilor din Julie 1921, Take
räspunzând la o interpelare, aratä ci ...sub guvernul liberal
colonelul Boyle a o afacere de petrol..." Inteadevär.
sub guvernul I. BrAtianu, acesta a obtinut pe numele propriu un
permis pentru exportul a papte mii vagoane petrol pi benzinä, pi pentru
societatea Astra Româná unde era cointeresat prin societatea pe care o
reprezenta, a mai obtinut un alt permis de 12 mii vagoane. Prin
I. Stalin, Problemele economice ale socialismului U.R.S.S. Ed. pentru literatura
politick 1953, ed. a II-a, p. 39.
Chemarea s, 15 Martie 1920.
Ibidem, 21 Octombrie 1920.
s s, 15 Julie 1921.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI DE TRUSTURILE IM.PERIALISTE 1561

sirea unei abile excrocherii, Boyle a realizat un enorm beneficiu, aducând

astfel Insemnate pagube exportului de petrol al noastre. In ce
consta excrocheria colonelului Boyle ?
Prin intermediul curtii ii servicii
acesta obtine la 5 Septembrie 1919, in baza unei o cantitate
insemnatä de petrol. Conventia de se fäcea pentru 50
tone de produse petrolifere, colonelul Boyle dreptul de a cere restul
cantitätii de produse petrolifere, la implinirea celor 70 de mii tone
inscrise in permisul obtinut de el. Vânzarea se Ikea de Birex
(Biroul de export), creat am väzut In luna Mai a aceluiasi an,
in urma unui acord intre reprezentat prin Minis-
terul de Industrie Comer pi societätile petrolifere
Concordia, Vega, Internationala, Petrol Block Aquila Franco-Romanä
Aceastä cantitate enormä de petrol dup
tractul, trebuia livrat termen cu un pret fixat prin
tract, foarte scäzut, de 70 de bani kilogramul de petrol 90 de bani kilo-
gramul de benzin, societätile de obligandu-se aläturi de
s predea in termen aceste cantitäti de produse petrolifere. In
schimb, sociefatea Anglo-Saxon-Petroleum Comp., prin colonelul
Boyle, urma sä verse statului suma de 400 mii lire sterline,
al crei curs s'a ridicat dela 27 milioane lei in 1919 la 400 de milioane
lei In 19231.
Colonelul Boyle nu a ridicat cantitate,a de produse petrolifere
termenul preväzut, ci a läsat-o depozitele statului, asteptând ridicarea
preturilor acestor produse. La momentul oportun, acesta a ridicat pro-
dusele petrolifere la pretul fixat in contract, care era cu
cresterii survenite timp. Astfel, pretul petrolului s'a ridicat de vase
ori, adic la 4 lei kg, iar al benzinei de opt ori, adic la 7 lei kg. Fär
niciun efort, Boyle a reusit exporte pordusele petrolifere cu suma de
800 milioane lei, astfel diferenta de pret, care repre-
zenta o considerabil. Aceastä sum a intrat In buzunarul acestui
aventurier, care a avut grije nu limiteze durata contractului.
Mai târziu, in anul 1921, societatea englezä Anglo-Saxon-Petro-
leum Comp., al reprezentant era Boyle, pretinde nu i s'a
zat deck o jumätate din cantitätike contractate, apa c cere pe calea
unei actiuni judiciare intentate la Londra impotriva statului nu
numai restituirea sumei de 178.715 lire sterline (aproape 200 milioane
lei), dar o sumä importantä ca daune interese pentru câstigurile de
care a fost
România petroliferá », 20 Mai 1923.
2 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1562 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR

In anul 1925 guvernul liberal ajunge la o transactie societatea

petroliferä mai sus mentionatd, prin care statul
sa-i pläteasca suma revendicatd, esalonatä in patru rate anuaie,
anii 1926-1929. Atari de aceastä trebuia mai plätim o
de 6% pe limp de patru ani, daune pentru neexe-
cutarea contractului.
imperialiptii englezi, cu complicitatea guvernului liberal, au
reusit sa jefuiascd tara noasträ, de o cantitate enormä de produse
petrolifere, si de o de barn de apreciabild. Reprezentantil
guvernului liberal, Alexandru avocatul statului roman, si Prof.
Dr. I. N. Angelescu, secretarul general al Ministerului Industriei
tului, examinând actiunea judiciarä intentatä de societatea englezä Anglo-
Saxon-Petroleum Comp., au fäcut jocul imperialistilor englezi, confirmând
faptul cä pretinsa suma de 178.715 lire sterline, trebue restituitä
socetdtii engleze mai sus mentionate
Acest caz tipic de spoliere a poporullui român, ne aratä destul de
elocvent faptul partidul liberal, care In a stat mai
mult limp la putere, sub faimoasa sa lozincä prin noi nu
dea decât o aliantä a finantei líberale eu anglo-franco-ameri-
cani in actiunea de jefuire totali a bogätiilor tárii noastre, inter care si
petrolul. Aceste fapte pi complicitatea dinastiei regale de Hohen-
zollern la actiunile de jaf ale imperialistilor apuseni.

Pe plan mondial, in cursul tratativelor pentru Incheierea tra-

tatului de pace dela Versailles, dupä aceea, se dädea o luptä
cenä pentru acapararea resurselor petrolifere de pe glob, deci a
românesc.
La sfärsitul anului 1919, au avut Clémenceau
Lloyd George pentru Intocmirea unei conventii care sä reglementeze
impärtirea terenurilor petrolifere aflate pânä atunci, sau in posesia capi-
talului german, sau care acaparate de Standard Oil.
Aranjamentul era färä consultarea celor direct interesati,
prietarii de fapt drept ai terenurilor, statele care trebuiau si
ele de bogdtiile naturale" In virtutea acestei conventii se
stabilea Impärtirea egalä in proportie de câte 50% atât Anglia
pentru Franta, a terenurilor petrolifere, din Mesopotamia (Irak),
România. In tara noasträ se urmärea acapararea actiunilor
germane, apartinând Deutsche Bank Disconto Geseaschaft.
Aceastä nouä conventie a fost adusä pi in fata conferintei dela San

21 Decembrie 1925.
2 Topliceanu, op. cit., p. 44.
www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1563

la 24 Aprilie 1920. Guvernele englez pi francez ipi luau angaja-

mentul reciproc de a sustine pe supusii respectivi in toate tratativete
comune angajate guvernul in scopul :

1. A achizitiona concesiunile petrolifere, actiunile alte interese

apartinând supupilor sau foste sechestrate, spre exemplu
Steaua Româná, Concordia, Vega etc. care constituiau in tara
grupurile petrolifere ale lui Deutsche Bank Disconto Gesellschaft, ca
pi toate celelalte interese care vor putea fi obtinute ;
2. A terenurilor petrolifere apartinand statului
;
3. A se toate actiunile concesiunilor fost inamice
care vor putea fi dobändite, cum pi toate avantajele ce se vor putea obtine
prin tratative, in proportii de 50% intre interesele engleze pi franceze
Astfel, anglo-francezi urmäreau nu numai acapararea capi-
talului german aflat in industria din Romania, dar pi
direa concesiunii terenurilor petrolifere ale statului
Multä vreme s'a sä se ascundä pe posibil clauzele con-
ventiei dela San Remo guvernul american. Atunci and. secretul
a fost trustul american Standard Oil a sä reactioneze.
Prima sa mäsurä a fost crearea in a unei
Standard Franco-Americana, unde conducator devine, de
canul Bedford, pi cunoscutul diplomat francez Jules Cambon. Era deci
destul de clue imperialiptil americani väzându-se dela
Anglia vor face tot posibitul pentru a
o parte din pradä. Inteadevär, mai Anglia a cedat presiunilor
S.U.A., dar dupä cum von-i vedea, s'a pe socoteala Fran-
Astfel, Anglia a putut conserve cele 50%, fàcând ca numai
tea francezä fie
Ziarul Romania Petrolifere din 10 Septembrie 1922, reproduce un
articol al ziaristutui francez A. Calle, care ne felul cum s'a fäcut
aceastä impärtire lin detrimentul Frantei. ce trustui american Stan-
dard Oil a fost introdus parte la Anglia a introdus
ea aláturi de Anglo-Persian pe Royal Dutch Shell, ca din partea Olandei.
Deci prin introducerea lui Royal Dutch Shell, care era de fapt o socie.
tate englezä, Anglia reuseste sä-si pästreze cota sa de 50%, pe
Franta a 25%, imperialistilor americani.
Conventia dela San Remo a avut drept consecintá directä, faptul
asupra noastre, anglo-franco-americani incep o
intensivä de acaparare a capitalului german In proportie de circa
39% din totalul capitalurilor investite in industria petroliferä din
Steagul s, 5 August 1920 (reproducere dupä Le Temps »).

www.dacoromanica.ro
1564 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NEC$A

nia. Pentru impärtirea fostelor interese germane din tars coasted, se

stitue trei grupuri,:
1. grupul reprezentat prin banca Marmorosch Blank.
2. gr,upul englez, reprezentat prin banca Stern Brothers, pi
3. grupul francez in frunte cu Banque de Paris et des Pays B3s
Acapararea actiunilor germane din industria petroliferä din tara
care s'a fâcut in favoarea imperialistilor anglo-francezi, a adus,
complicitätii guvernullui generalutui Averescu la aceastä actiune,
mari pagube statului acesta alegdndu-se numai o cold

acordului dela San Remo, guvernul

resc al României, condus de generalul Averescu, a dus o actiune trädä-
toare de inlesnire a camuflärii capitalurilor germane din industria
Aeesti mercenari capitalului strain au asigurat
trecerea in posesia imperialistilor anglp-franco-americani a bunarilor
apartinand anterior capitalurilor germane.
La primului mondial, capitalul german investit
industria de petrol a Romaniei, reprezenta circa 39% din volumul intregii
productii. Mergând pe linia trädärii nationale, generalului Ave-
rescu a asigurat capitalutui o parte infimä la exploatarea
societatilor petrolifere foste In posesia capitalurilor germane. Astfel, din
6 miliarde reprezenta la acea data capitalul german,
nu a obtinut deck 35.000.000 lei
Cifrele de mai sus sunt, consideram, suficient de concludente in a
reflecta beneficiile enorme realizate de cercurilie monopoliste
ceze pi americane de pe urma camuflärii capitaluliui german din productia
de petrol a României.
Un caz tipic de camuflare a actiunilor apartinând capitalului ger-
man societatea Steaua Românä. Urmând exemplul acelei
titi o serie de societati petrolifere, apartinând capitalurilor germane :
Concordia, Creditul Petrolifer altele, se sustrag lichidarii,
pi pachet de actiuni trece in posesia capitalului englez
francez.
Actiunea de camuflare a capitalurilor germane din industria de
petrol a României deschide un de jefuire a
naturale ale tärii de monopolistii anglo-franco-americani compli-
citate cercurile guvernante din
O. Constantinescu, Contributia capitalului n industria petroliferä româ-
neascä. Bucure§ti, 1937, p. 126-127.
2 Ibidem, p. 116.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1565

Inaintea mondial societatea Steaua apar-

tinea capitalului austro-german reprezentat prin Deutsche Bank. Trata-
tivele grupurilor francez englez, pentro acapararea actiunilor Steaua
au semnärii conventiei dela San Remo, fapt
care dovedeste cä guvernul roman era considerat de care monopolistit
englezi pi francezi, o forth ou total neglijabilä.
In virtutea articolului 97 al Tratatului dela Versaililes,
apartinând statelor foste inamice trebuiau fie lichidate.
urma aplice prevederile acestui articol in ceea ce priveste
societatea Steaua Românä. Aceastä era ingreunata de faptul
ch inch de terminarea razboiului, Deutsche Bank -
lui dezastruos pentru Germania - a pus in gaj actiunile Steaua
pe teritoriu Suedia. Economistul burghez
C. Hoisescu - fost secretar general la Ministerul de Industrie Comert
in guvernul generalului Averescu - lucrare a sa
terul banditesc al actiunilor societatii Steaua Românä, care
s'a efectuat cu larga complicitate a generalului Averescu a ministrului
säu de Industrie Comert, Octav
Astfel admis de catre Averescu stampilarea 100.000
de actiuni fapt care dovedea s'a recunoscut de
valabilitatea efectuate de chtre actionarii germani
grupurilor engleze franceie. Aceste actiuni in valoare de 80 milioane
franci elvetioni, reprezentau la cursul din 1920, 8 miliarde de lei.
nul generalutui Averescu actionând In complicitate Una* a
realizat beneficii enorme din stampilarea actiunilor 2 apartinand capita-
austro-germane.
Pentru scoaterea de sub gaj a actiunilor depuse de Deutsche Bank
in pi Suedia, statul trebuia sä suporte cheltuelile acestei
operatiuni. Neputând sä acopere gajul care intrecea mult valoarea
guvernul Averescu a acceptat cumpararea
acestor actiuni de aliati" (cercurile monopoliste engleze pi
ceze). In vederea operatiunii de achizitionare a actiunilor Steaua
a luat un grup franco-rornan, la care mai târziu s'a pi un
grup englez. Actiunile cumpärate urmau sä fie repartizate grupului
grupului francez englez.
In situatia extrem de precarä a României din punct de vedere
financiar, participarea grupului românesc era discutabilä. Pre-
luând 50.000 de actiuni, ce reprezenta jumätate din capitalul socie-
C. Hoisescu, Documentele vremii. Camuflarea inarnice.
d-lui Vintilä Brätianu. Bucuresti, 1923.
2 Adevárul*, 17 Iusie 1920.

www.dacoromanica.ro
1566 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NECSA

tätii Steaua Romanä, la pretul de 800 de franci elvetieni pentru o actiune

nominalä, de 500 lei, grupul roman alcätuit dintr'o serie de bänci : Banca
Romaneasca, Banca Marmorosch Blank, Banca Generalä etc. a solicitat
grupurilor englez si francez imprumuturi, care s'au realizat sub clauza
in gaj de creditori a actiunilor cumpärate, la stingerea dato-
Termenul de platä a datoriei a fost fixat de grupul creditor
englez francez in anul 1924, fiind acceptat de atre grupul bancar
românesc in speranta Imbunätätirii pânä la acea a situatiei valutei
romanesti.
Ref acerea valutarä a intârziat sä se realizeze, dobânzile
pentru neplata la limp a datoriei cantractate de grupul roman au cres-
cut. actiunile gajate au trecut de fapt in posesia grupului englez
si francez, care deveniserä adeväratii posesori ai pachetelor de actiuni
ale societätii Steaua Romanä). In conditiile deprecierii progresive a
tei românesti, plata acestor actiuni valutä forte -- cum era francul
elvetian - ar fi constituit un adevärat dezastru pentru finantele României.
Actiunile au fost la cursul cel mai ridicat prin diferite spe-
culatii de aceastä actiune f determinatä de monopolistii engle7i
francezi care detineau majoritatea actiunilor Steaua Românä.
Astfel, la data cand actiunile Steaua Románü au cumpärate cu
800 de franci elyetieni o actiune, aceleasi actiuni erau cotate la Bursp
din Berlin 1.100-1.200 márci, ceea ce reprezenta numai 110-120
franci elvetieni. Mai mult chiar, de incheierea transactiei,
la 20 August 1920, actiuni, stampilate cotau la Bursa din
Zürich 500-650 franci elvetieni, pentru ca la numai câteva luni dun
incheierea transactiei de cumpärare, ele sä scadä la 180 de franci elve-
tieni. De aici rezultä ...pretul de cumpärare actiunilor Stelei a fost
fixat peste cea mai mare cotä de bursä, pe care aceste actiuni le-a avat
vreodatä bor... Pentru participantii englezi francezi, care-si
dädeau seama niciun sacrificiu nu este prea mare pentru a putea pune
un picior temeinic in industria de petrol româneascä, aceastä platä efec-
tuatä in valuta superioarä a nu prezenta o gravitate prea
In urma devalorizärii progresive a leului, ajunsese ca in
Octombrie 1924, sä o de pe urma preluärii actiunilor
Steaua Românä, care se ridica - dobanzile - la suma de
1.250.000.000 lei.
Scotând evidentä caracterul oneros al camuflári1 actiunilor Steaua
Românä, economistul burghez C. Hoisescu scria in anul 1923
rele : ...azi avem o participatie româneascä sub 25%, care costä finanta
româneaseä un miliard un sfert lei, färä a socoti garan
C. Hoisescu, op. cit., p. 9.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1567

Iatä Intelepciunea care a procedat guvernul Averescu, spriJinit

oamenii d-lui Vintilä Brätianu"
Preocupändu-se de problema lichidärii capitalurilor germane
austriace, economistul burghez A. Topliceanu a cäutat sä reflecte, pe band
de date statistice, beneficiile pe care le-ar fi realizat Romania, in cazul
in care s'ar fi procedat la lichidarea capitalurilor germane la
irea acestora ou capital romanesc. Pentru a vedea la ce sumä s'ar fi ridicat
valoarea bunurilor ce puteau fi lichidate, acesta a un leu-aur prin
echivalentul 33 de lei ajungând la suma de 7.440.000.000 lei hârtie,
cifrä care reprezenta 248 de milioane lei aur. In continuare, Al. Topli-
ceanu aratä cä 6/7 din sumä o reprezentau investitiile din indus-
tria 2
Cei 350.000.000 lei obtinuti de urma lichi-
bunurilor germane din industria petroliferä, care se cifrau la suma
de 6 miliarde lei dovedesc mod se poate de
guvernelor burghezo-mosieresti conduse de Averescu pi Brätianu.
Complici la insträinara Steaua Românä n'au fost numai
generalul Averescu ministrul de Industrie pi Comert, Octav Täzläuanu,
ci si administratorul sechestru al Steaua inginerut
C. Osiceanu, pi altii. Proiectul propus de C. Osiceanu guvernului, in ches-
tiunea Steaua Românä, consta in evitarea lichidärii capitalului german din
aceastä societate, in favoarea capitallului El se declara de acord
cumpärarea de cOtre grupul anglo-francez a unui stoc de actiuni, care
reprezentau jumätate din capital al societätii Steaua Românä,
ca cealaltä jumatate sä in posesia vechilor detinAtori.
Economistul burghez C. Hoisescu ia pozitie impotriva argumentului
adus de Averescu, cä grupul anglo-francez ar fi tratat
sa cumpärarea actiunilor Steaua Românä in Elvetia, aducând urmätoarele
precizäri : Eram tocmai in momentul tratativelor acestora
la Zürich cu inginerul V. vä pot informa mod exact,
tratativele erau duse de o parte grupul cumpärätor anglo-francez
asistat de d. C. Osiceanu, delegatia formalä din partea ministrului
de industrie Täzläuanu d. Bercovici optiunea lui Deutsche Bank,
iar pe de altä parte vanzätorii Deutsche Bank, reprezentat prin direc-
ei general, G. Stauss"
Cele arätate mai sus nu lasä nicio urmä de asupra compli-
guvernului generalutui Averescu la insträinarea socie-
Steaua Românä. Drept räsplatä pentru activitatea sa favorabilä
19 Ianuarie 1923, p. 3.
Al. Topliceanu, op. cit., p. 68.
C. Hoisescu, op. cit., p. 23-24.

www.dacoromanica.ro
1568 EUGEN C. MUNTEANU si TEODOR

parärii actiunilor Steaua Românä, inginerul C. Osiceanu

nistrator sechestru al societätii - a primit dela
- fostul admi-
englezi pi
francezi postul de director al societätii iesite de sub sechestru. Ca
al activitätii sale trädätoare, C. Osiceanu avea care se ridicau
anual la peste un milion de lei.
La de camuflare a capitalului austro-german a participat
si curtea regalä von Hohenzollern, care era de acord cu Insträinarea actiu-
nilor Steaua Românä in favoarea grupului anglo-francez. Ca urmare a
acestui fapt, omul, curtii regale, printul Barbu Stirbey, a deve.nit prese-
dintele Consiliului de administratie al societätii Steaua Românä.
Actul trädärii, de guvernul Averescu de reprezentantii
finantei liberale, a fost särbätorit printr'un ...dineu comun la Capsa la
care au asistat... ministru Tkläuanu pi C. Argetoianu, sechestrul judiciar
al lei Rornane pi reprezentantul grupului anglo-francez" Iatä cum
s'a aceastä rusinoasä afacere, care priva statul de bene-
ficii insernnate in acelasi timp vindea capitalistilor anglo-francezi
nile uneia dintre cele mai insemnate societäti de petrol din Romania.
Ministrul de Industrie Comert din guvernul Averescu, Octav
Täzräuanu, ca exponent al intereselor unor cercuri financiare din
nia, a cäutat st cointereseze capitalul românesc in exploatarea petrolului,
prin Infiintarea societätii I.R.D.P. Societatea infiintatä urmärea
asigure o cotä parte din actiunile Steaua Românä. In plinä desfäsurare
a tratativelor grupul anglo-francez in vederea obtinerii de credite nece-
sare grupullui pentru preluarea actiunilor Steaua minis-
trul de industrie O. Tkläuanu a in 1920 un decret-lege prin
care s'a instituit un monopol asupra produselor petrolifere necesare con-
sumului intern. Beneficiarul acestui monopol nu era statul roman, ci toe-
mai societatea I.R.D.P. Iatä deci cum, satisfäcând interesele grupului
anglo-francez, Octav Täzläuanu era in timp se poate de gri-
juliu pentru grupul financiar pe reprezenta', asigurându-i printr'un
decret-lege posibilitatea de a obtine pi el o cotä-parte din jefuirea petro-
lului
Este vorba aici de fenomen clasic al cointeresärii capitalului
românesc aläturi de capitalurile sträine, la exploatarea petrolului die tara
noasträ. Aceasta a fost linia de finanta liberalä, care a
sä ascundä sub lozinca prin noi
Politica prin noi n'a insemnat, de fapt, vinderea bogä-
tiilor naturale ale României imperialistilor anglo-franco-americani in
timp, efortul finantei liberal& de a asigura capitalului national,
C. Hoisescu, op. cit., p. 25.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1569

o cotá-parte aceastä exploatare efectuatá capitalurile

sträine. Departe de a ave,a tendinta de a asigura desvoltarea
exploatarea bogátiilor naturale ale tärii, politica prin noi
insine", a consemnat trádarea burgheziei române vândutä capitalurilor
Antantei. Numai astfel se explicä faptul, cä tocmai teoreticianul politicif
prin noi insine", Brätianu, alâturi de alti ai partidului
liberal, au dat un sprijin larg politicii trädátoare a guvernului Averescu
de camuflare a bunurilor austro-germane, desi aceastä actiune se solda
cu insemnate pentru statul pentru capitalul nationa.l.
C. Hoisescu, comentand mäsura guvernului Averescu de camuflare
a actiunilpr Steaua Românä, aratä cä statul putea asigure
90% din actiunile detinute de capitalul german. In acest sens el preci-
cä de cele 100.000 de actiuni gajate de Deutsche Bank in
Elvetia Suedia, statul putea oricând sä intre in posesia celei-
jumätäti de 100.000 de actiuni, care erau detinute de alte
particulari germani - deci lichidabile numai o infimä parte a
actiunilor, proportie de 10% erau nelichidabile, ele detinute de
supusii statelor neutre sau aliate 1
Dar guvennul trädätor al generalului Averescu, vândut capitalistilor
sträini, ferit sä ia mäsuri menite sä asigure majoritatea capitalului
In exploatarea societätii Steaua Românä. Ca urmare a acestei
politici, participatia capitalului românesc la societatea Steaua
era inferioarä coeficientului de 25%.
Mäsurile guvernului Averescu au costat statul 1.250.000.000
lei. Statul român ar fi putut desigur, prin lansarea de noi emisiuni atri-
buite capitalului romänesc, sä asigufe o participatie la socie-
tatea Steaua in proportie de 75% 2. Dar guvernul Averescu,
sprijinit de Brätianu de oamenii de ai partidului liberal,
n'au procedat cum dictau interesele tärii noastre, ci s'au fäcut execu-
servili ai intereselor monopolistilor anglo-francezi, avänd totodatä
grije sä-si asigure o cotä-parte mai fructuoasä din exploatarea in
comun a susnumitei societäti.
Grupul angLo-francez, care a acaparat majoritatea actiunilor Steaua
Românä, a fost concurat de cercurile monopoliste americane,
reau sä-si lärgeascä pozitiile industria de petrol a
pe calea camuflärii bunurilor austro-germane. Reprezentantii trustului
american Standard Oil, reusiserä cumpere in August 1919 o
« 19 1923.
2 Ibidem.
Ziarul Chemarea s, din 6 Octombrie 1919 furnizeaza informatia actiunile
Steaua cumparate de Standard Oil In Elvetia se cifrau la 70.000 'Bursa
din 28 Decembrie 1919 du ca a efectuate de Standard Oil In Elvetia,
100.000 actiuni Steaua

99 - Studil el referate - c. 1817www.dacoromanica.ro

1570 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NEC$A

din actiunile Steaua gajate in Elvetia, dar s'au isbit de refuzul

categoric al legatiei din Berna de a stampila aceste
...dispozitiunii guvernului de a räscumpara pi a nationaliza
actiunile care se aflau la isbucnirea razboiului in rnâinile dusmanilor"
cele expuse mai sus in mod aparent, ar rezulta cd Standard Oil, in
urma refuzutui categoric" al legatiei României la Berna, a fost
turat dela acapararea actiunilor Steaua Românä.
In realitate Standard Oil a obtinut o participatie la
societatea Steaua Românä. Metoda intrebuintatä de trustul Standard Oil
pentru acapararea unei porti Insemnate din pachetul de actiuni al socie-
tätii Steaua Româna, nu a fost directä, ea neurmând linia unor trata-
tive intre trustul respectiv pi guvernul
Pentru a intra in posesia actiunilor Steaua Româná, Standard Oil
a utilizat Banque de Paris et des Pays Bas, care era reprezentanta afa-
cerilor sale de petrol pentru Franta, Banca de Credit pi Mar-
morosch Blank, care intrau de asemenea in sfera sa de
cum trustul american Standard Oil a acaparat o parte insemnatll a
actiunilor RomPnl, actionând dinsub firma grupului fran-
cez, reprezentat prin Banque de Paris et des Pays Bas pi prin grupul
bancar din care fäceau parte Marmorosch Blank Cre-
ditul
Astfel, se poate spune majoritatea covârsitoare a actiunilor socie-
tätii Steaua Românä, au intrat in posesia imperialistilor anglo-franco-
americani, participatia capitalului in aceastä societate devenind
aproape nulä, prin controlul exercitat de finanta americana asupra majo-
ritätii care alcatuiau grupul
Societatea Steaua Românä a fost de sub sechestru ziva
13 Septembrie 1920, de când ea a sä functioneze In mod normal.
In consiliul de adminastratie societatii figurau o serie de elemente.
care initiatorii pi sprijinitorii actiunii de vânzare a
germane imperialistilor englezi, francezi pi americani. Presedinte al con-
siliului de administratie era Barbu tirbey, omul de incredere al curtii
regale von Hohenzollern, ca vice-presedinti figurau reprezentantii
anglo-francez, Sir Albert Gerald Stern pi M. Champin, iar ca membrii :
Banca Marmorosch Blank & Co., reprezentata prin Mauriciu Blank, Banca
de Credit Roman, Banca L. Berkovitz prin L. Mrazec, care in sfera
de actiune a grupului anglo-francez, Banca Romäneascä prin S. P. te-
fânescu, Banca Täräneasca, Banca Comercialá a Tärii Românesti, prin
Bursa », 28 1919.
2 C. Hoisescu, op. cit., p. 9.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1571

Victor Antonescu, fost ministru al la Paris, I. Boambä. C. Osi-

ceanu, care fusese numit director general al societätii, apoi Banque de
Paris et des Bays Bas, care era reprezentanta lui Standard Oil, Banque
Mirabaud, Banque M. Mallet & Co., Ernest Mercier, Banca
Brothers, James Dunning & Co Irving pi Whigam 1
*
Falsitatea politicii prin noi lupine", preconizata de liberali este con-
ferinta de inginerul Constantin Hälaceanu (membru marcant al aces-
tui partid, fost director al societätii Steaua la cercul de studii
al partidului national liberal, la lui Martie 1919. Vorbind de ches-
tiunea concesiunilor petrolifere pi a investithlor de capitaluri pre-
cum de proiectata nationalizare" preconizata de liberali raport cu
interesele capitalistilor C. Hälaceanu conchide, referindu-se la
aceastä din urmä problernä, ci nationalizarea societätilor petrolifere
va face prin participari largi de capitaluri la constituirea societatilor de
exploatare". In continuare, el arat ...programul national In petrol,
va avea nevoie de capital imens, pe care nu-1 vom putea gäsi in cea mai
mare parte, in Tot in sträinatate, vom gäsi legaturile,
organizarile pi experientele necesare pentru exportul produselor noastre.
Prin urmare, pe acest term vast, vom gäsi de a ne
lege pi a satisface multe din interesele materiale ale prietenilor 2

Declaratiile lui C. Haläceanu caracterizeazä metodele concrete de

lucru utilizate de finanta scopul exploatarii comun cu capi-
talurile a naturale ale României. Ele surprind
natal real al politicii prin noi inpine". teoreticianul politicii prin
noi Bratianu, declara interview, acordat ziarului
Romania Petrolifere in tunic 1924, ci guvernul (liberal) partidul libe-
ral n'au evitat niciodatä capitalul strain..." pi ..,capitalul
fi binevenit la noi" 3. Prin aceste declaratii, Brätianu, se autode-
ca sprijinitor al patrunderii capitalurilor in cu
singura clauzi a cointeresärii finantei liberale aläturi de aceste capitaluri,
in exploatarea României. .
Guvernul generalutui Averescu, care pi-a un odios renuine
pi prin camuflarea averilor supusilor germani din societätile :
Româná, Concordia, Vega, Creditul PetroHfer, folosul cercurilor
monopoliste anglo-franco-americane, pi-a continuat activitatea
ducând tratative la Paris sfarsitul 1920, grupuri tinanciare
franceze engleze, vederea concesionarii terenurilor petrolifere
statului Tratativele, au fost conduse din partea
Bursa », 14 Septembrie 1920.
2 Ibidem, 23 Martie 1919.
8 Petroliferä s, 1 August 1924.
www.dacoromanica.ro
1572 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NEC$A

de cOtre Take pe atunci mini§tru de Externe, recunoscut de

intreaga opinie a vremii ca un adept al teoriei portilor deschisr"
pentru pätrunderea capitalurilor aliatilor" in tara noasträ. Tratativele
aveau ca obiectiv... concesiunea grupul Siccard nu numai a t?re-
nurilor petrolifere, dar a celorlalte bunuri miniere" 1 In aceeasi perioadd,
in care se tratativele pentru concesionarea terenurilor petrolifere
a bunurilor petrolifere, Nicolae Titulescu, care reusise sä contracteze
un imprumut de 200 de milioane franci francezi pe piata Parisului, declara
urmätoarele in fata reprezentantilor presei burgheze franceze : ...pentru
punerea in valoare a irnenselor noastre bogätii, avem nevoe de capitalurile
Din cele de mai sus, s'ar putea crede cä guvernul condus de
Averescu in genere toti reprezentantii politici ai României din aceastä
perfbadä, ar fi avut o puternicâ inclinatie spre politica Frantei pi spre
finanta francezä, ai intermediari s'au dovedit a fi fost in nuine-
roase ocazii pentru acapararea bogätiilor României. Aceastä concluzi:
este cu totul prin faptul cä majoritatea cazurilor, finanta fran-
cezä n'a actionat ci cea britanica. La aceasta
trebue faptul cä Anglia Franta dupä primul mon-
dial, erau in mare dependente de finanta americaná, ca urmare
a datoriilor contractate in cursul räzboiului, pentru inarmäri aprovi-
zionare. In aceste conditii se poate cä dupä primul räzboi mondial
a devenit un stat clientelar capitalurilor anglo-franco-americane.
Exista deci o tendintä generalä a capitalurilor aHatilor" de a acapara
bogâtiile economice ale In numeroase ocazii ei actionau in
comun, prin institutii care reprezentau de o potrivä interesele americane,
franceze engleze. Toate acestea nu concurenta aprigá dintre
cercurile monopoliste agate", atunci când tratau separat cu guvernul
diferite concesionäri in care erau interesate de o potrivä.
Grupul care a prezentat oferta de concesionare a terenurilor
petrolifere ale in Noembrie 1920, avea in frunte o serie
de intreprinderi industriale engleze franceze.
In urma incheierii ,acordului de concesionare a terenurilor petroli:ere
a bunurilor miniere apartinând statului român, grupul urma
sä creeze in o societate care trebuia sä exploateze timp de 30
ani terenurile petrolifere bunurile miniere concesionate. Grupul Siccard
acorda statului rorriân, cadrul societätii care trebuia ia parte, o par-
ticipatie de 50%.
participatie de 50% din beneficiu era cu totul aparentä,
Analele Minelor *, Octombrie-Decembrie 1920.
Cronica financiarä », Octombrie-Decembrie 1920.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1573

cä o insemnatä parte din beneficiile care ar fi revenit

de drept statului roman, se afectau la plata furniturilor efectuate de atre
societatea furnizoare Conditiile puse de grupul Siccard rea-
lizarea unui profit capitalist maxim, pe calea exploatärii concesm-
nilor primite dela statul prin asigurarea unui plasament
sigur pentru furniturile sale (utilaje petrolifere) a aror platä intra
sarcina român. In aceste conditii, beneficiile realizate de statul
n'ar mai fi corespuns nici pe departe participatiei sale de 50% in
exploatärile viitoarei societäti.
Oferta grupului Siccard a fost de guvernul Averescu
toate eforturile depuse de Take de a satisface finanta anglo-fran-

In anii 1920 1921, tara a fost de numerosi oameni

de englezi, francezi americani, care se interesau de situatia indus-
triei de petrol studiau posibilitätile de plasare a capitalurilor in
societätile deja existente sau in societäti pe care voiau sä le infiinteze in
cazul unor concesiuni petrolifere acordate de statul Tendinta
acaparare completá a petrolului românesc de monopolurile anglo-
franco-americane gäsit expresia prin formarea la Londra anul
1922 a sindicatului financiar petrolist O.P.Q. Acest sindicat, reunea pe
Standard Oil, Anglo-Persian, Banque de Paris et des Pays Bas,
Dutch Shell pi Compagnie financiére belge des pétroles (Petrofina)
urrnärea exclusivitatea, in exploatarea petrolului României.
Acest sindicat international a tratativele guvernul I. Brátiarm,
in vederea concesionárii terenurilor petrolifere ale statului. Aceste trata-
tive, desfäsurate la Paris, au esuat tocmai datoritä tendintei sindicatului
O.P.Q. de a-si asigura exploatarea in exclusivitate a petrolului
nesc, farä a o cotá-parte finantei liberale pi nicio participatie sta-
tului la exploatare.
In anul 1923, guvernul liberal, prin ministrul de
Brätianu, a o puternicá campanie, scopul de a realiza
rificarea" naturale ale României. campanie
de asemenea, agitatia pe care o fäcea oficiosul guvernului, eimul
Viitorul", favoarea politicii prin noi
Scribii finantei liberale proclamau aparitia unei noi ere de rege-
nerare" economica a României, mod demagogic necesitatea
luptei pentru exploatarea in exclusivitate a României de câtre
capitalul national? Desfäsurarea evenimentelor fmanciare din anul 1923
au arétat in adevärata sa luminá, politica prin noi Célétoriile
lui V. Brätianu la Paris pi Londra, pentru a imprumuturi necesare
1 Viitorul 11 Februarie 1921.

www.dacoromanica.ro
1574 EUGEN C. MUNTEANU si TEODOR NECSA

refacerii economice a Rominiei totodatä a determina acceptarea finan-

tei liberale aläturi de capitalurile franceze, engleze pi americane exploa-
tarea resurselor naturale ale tärii noastre, sunt fapte de necontestat,
care dovedesc politica trädätoare dusä de guvernul I. care a
accentuat de aservire al fatä de imperialismul anglo-franco-
american.
Inaintea c5lätoriei sale in sträindtate, Brätianu a
un memoriu pe care l-a inaintat Ferdinand von Hohenzollern pi insar-
cinatilor diplomatici ai Angliei, Frantei S.U.A. in România, pentru
transmite guvernelor In acest memoriu, ministnul, de finante al
niei prezenta situatia financiarä a tärii posibilitätile refacerii economice
financiare, in conditiile devalorizärii progresive a valutei românesti. Se
aratä, de asemenea, guvernul romän era dispus asigure colaborarea
capitalului sträin, la punerea in valoare a terenurilor petrolifere ale sta-
precurn a altor bunuri miniere
complet al memoriului de Vintilä Erätianu,
a fost fäcut cunoscut opiniei publice din tarä, tot cursul tratativelor
care s'au desfäsurat la Paris Londra
Dupä ce a zadarnic sä obtinä un irnprumut din partea finan-
tei franceze asigure colaborarea cercurilor petrolifere din Franta la
exploatarea petrolului romänesc, asigurând unele avantaje finantei liberale,
Brátianu a päräsit Parisul, indreptându-si toate sperantele spre
englezi. La Paris, Brätianu a tratat financiarii
americani aceleasi probleme, färä sä obtinä niciun rezultat. Negocierile
dela Londra din Julie 1923 s'au desfäsurat in vederea obtinerii unui
mut necesar exploatärii mai intense a resurselor naturale ale tärii. Pentru
crea in cercurile financiare engleze, Vintilä Brätianu declarä
cá guvernul român este dispus sä deschidä importante pentru
industria englezr 2 Pe linie, ministrul de finante al României
a oferit capitalistilor englezi concesionarea terenurilor petrolifere ale sta-
tului, conditia de a accepta un aport de 20% al statului romän, 40%
urmând sä capitalului national (desigur liberal) restul de 409',
Intrevázänd posibilitatea unui refuz, lucru
s'a produs, Vntilä Brätianu a declarat cä ar fi hotärit ... sä accepte
a trata pe baze mai putin rigide" problema concesionárii terenurilor
petrolifere ale statului. Acest act tipic chitulard de Vintilá
Brätianu demascá mod cM se poate de concludent, falsitatea politicii
prin noi Finanta liberali se arMa sä obtiná in
cu totul desavantajoase pentru România, cointeresarea capitalului

Adevärul », 25 1923.
Adevärul », 10 Iulie 1923.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE

in exploatarea petrolului românesc. Politiva prin noi a fost

ingropatä de insusi fäuritorul ei, Vintilä Bratianu, in cursul tratativelor pe
care le-a dus la Paris si la Londra. Ea s'a dovedit a fi fost un
Intrebuintat de partidul liberal pentru a-pi crea o platforrnä" de politics
economicä, bazatä pe formule demagogice pi mod practic o metodä de
a asigura finantei liberate, o cointeresare capitalurile Antantei, la
exploatarea comun a bogatiilor naturale ale tärii noastre.

I. V. Stalin, in ultima sa lucrare Probtemele economice ale socia-

lismului In U.R.S.S.", a arätat cä profitul maxim este motorul capitalis-
mului monopolist. Tocmai nevoia de a cäpäta profituri maxinie,
capitalismul monopolist la pasi atât de riscanti ca subjugarea pi jefuirea
sistematica a coloniilor a celorlalte inapoiate, transformarea unei
de independente dependente..."
In perioada de care cercurile monopoliste anglo-franco-
americane au mers pe linia realizarii profitului capitalist maxim,
prädalnic naturale pi, in deosebi, petrolul românesc. In anii
1917-1923, se constatä o acaparare masivä a industriei petrolifere din
Romania, de nitre trusturile engleze, franceze pi americane. Capitalurile
aLiatilor" gäsit un larg de exploatare a petrolului românesc,
pe calea acapararii actiunilor apartinând capitalului austro-gerrnan, prin
obtinerea de concesionari de terenuri petrolifere din partea statului
Drin infiintarea de noi societäti de exploatare pi de rafinare a produselor
de petrol, prin acapararea unei Insemnate parti din pachetele de actiuni
ale societätilor cu capital românesc, cumpararea de redevente etc. In
toate actiuni, capitalurile au fost ajutate de guvernele
dtoare bur2hezo-mosieresti care au noastre, asi-
gurând prin aceasta, profituri enorme aliatilor". Cota-parte obtinutä de
financiarii români, asigurat Insemnate din exploatarea in
comun, cu monopolurile sträine a petrolului românesc. Principalele socie-
täti de exploatare a petrolului din România erau Astra Româná, Steaua
Românä pi Romano-Americana, care erau controlate de capitalurile anglo-
franco-americane. Aceste societati posedau utilaje petrolifere moderne,
rafinärii, conducte pi rezervoare, precurn pi vagoane pi taricuri petrolifere
necesare transportului produselor de petrol. Societatile Astra
Steaua Românä pi Româno-Americanä, largeau continuu câmpul de
exploatare petroliferä prin obtinerea de intinse ooncesiuni din partea
statului român, dintre terenurile cele mai bune. Aceste societiiti pi-au
impus controlul, asupra consumullui intern de produse de petrol al
I.Stalin, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S., Ed. pentru literatura
politica, 1953, ed. a II-a, p. 39.

www.dacoromanica.ro
 1576 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NECSA

niei, prin infiintarea societätii Distributia, care constituia ...un monopol

indfrect asupra avutiei Peritru a ne da seama de profiturile uriase
realizate de societätile anglo-americ,ane in vom cita
date privind beneficiile realizate de Astra pi Româno-Americarm
in anul 1923. Astfel, din beneficiul net de 2,5 miliarde lei realizat
societätile de petrol din tara noasträ la 31 Decembrie 1923, numai socie-
tätile pi Româno-Americana realizaserä un profit de 2
miliarde lei
In perioada 1917-1923, capitaturile sträine in special cele anglo-
franco-americane Infiinteazä o multime de societäti petrolifere. Pentru
a ne da sqama de evolutia capitalului investit industria noasträ petro-
liferä, vorn da urmäioarele cifre : In 1916 capitalul societätaor
era de 244.459.750 lei aur, al celor capital sträin era de 122131.255
lei aur. In 1923, capitalul societätilor românesti era de 3.669.169.000 lei
iar al celor cu capital sträin creste la 8.893.828.000 lei hârtie,
pi aceasta din cauza pätrunderii masive capitalurilor sträine in tara
noasträ, dar pi din cauza devalorizärii leului. Demn de relevat este
desi 1916, capitalur societätilor românesti era mai mare
in raport cu cele sträine, tOtupi in societätile românesti ...nu era un
capital national deck mäsurä, ci capaal sträin cea mai
mare parte, colaborare cu cel In realitate, capitalul
nesc existent industria noasträ petroliferä reprezenta abia cam 8% din
tdtalul capit4ului
Un caz de jefuire a petrolului rornânesc pl de frustare a sta-
tului constitue actilunea de camuflare a societätii Phoenix Oil
and Transp. Cy. Ltd. prin crearea societätii Unirea, Societatea Phoenix
a fost infiintatä la Londra in 1920 capital de 1.050.000 lire sterline,
urcat apoi la 2.050.000 lire sterline. Realizand fuzionarea a societäti
capital englez din Phoenix poseda, de numeroase
terenuri petrolifere, pi o rafinárie, ceea ce deschidea perspective mari
in realizarea beneficiilor 4. Odatä constituitä, societätii Phoenix trebuia
autorizatia pentru a functiona ceea ce se pi
intâmplä in 1921. Ea capätä dreptul de sediul secundar in
tara noastrá pi de a se ocupa exploatarea petrolulut. Mai
societatea Phoenix nu mai apare sub forma in care primise de
functionare, ci camuflatä societatea Unirea, infiintatä in Februarie
1922, reusind astfel sä beneficieze de toatd avantajele pe care statul
4 România PetroliferA », 19 1922.
2 Ibidem, 30 Martie 1924.
Dr. I. Teodorescu, Capitalul investit In industria petrolului Analele
et 1935, Nr. 10-12, p. 110-111).
Argus », 11 August 1920.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1577

le societätilor De acesta a fost scopul

Socielatea Unirea, care fäcea toate operatiunile petrolifere, capi-
talul societätii Phoenix se bucura special ...de avantagiile legii pentru
incurajarea industriei nationale" Capitalul acestei societäti, la infiintare,
era de 1.000.000 lei, pentru ca câteva mai in Decembrie
1922, sä creascä la 100.000.000 lei. Aceastä crestere se faptului
cá Phoenix a la dispoziltie capital societätii Unirea. In
Iunie 1925, acestei societäti creste la 150 lei.
tatea Phoenix a pus capital la dispozitie nu numai societätii Unirea, dar
chiar altar societäti, de exemplu societätii Orion, 'care printr'un aran-
jament Phoenix, märit capitalul lie 1922 la 85 milioane lei.
Atata timp cM capitalismul rámâne capitalism, prisosul de capital
este foloskt nu pentru ridicarea nivelblui de trai al maselor din tara
pectivä, pentrucä aceasta ar insemna scäderea profiturilor capitalistilor,
ci pentru märirea profiturilor, prin exportul de capital in sträinätate, in
inapoiate. In aceste inapoiate profftul este de obicei ridicat,
deoarece acolo, capitalurile sunt putine, pämântului este relativ
mic, salariile sunt sazute, materiile prime eftine"
Acest adevär stabilit de Lenin se confirrnd pe deplin in industria
petroliferä din România. Societätile petrolifere din tara noastrá capital
anglo-franco-american, au realizat din exploatarea rnasivä a petrolului
rorn.ânesc beneficii enorme. Märimea beneficiutui realizându-se in raport
cantitatea productiei de petrol extrasä, vom arMa ce productie au
realizat in anii 1922-1923 principaliele societäti petrolifere capital
anglo-franco-american :

Cantitatea (tone)
Numele Soc_ietätii
1922 1923

Astra Românä 408.863 414.038

2 Steaua Romanä 187.374 222.715
3 Româno-Americana 233.323 '163.903
4 Unirea 99.917 131.029
5 Columbia 74.823 47.966
6 Concordia . 103.418 61.767
7 Aquila Franco-Românä 12.891 27.464
8 Petrol Block 4.247 4.227

I. Moruzi, e Uniréac, Societate anonima de Legätura cu societatea

Phoenix Oil and Transp. Cy. Ltd. Londra. Evaziunea fiscalä. Bucuresti, 1935, p. 11.
2 V. I. Lenin, Opere Mese. Ed. P.M.R., 1949, I, partea a II-a, p. 450-451.
Dr. Chicos, miniere ale României. Bucuresti, 1925, p. 36-37.

www.dacoromanica.ro
1578 EUGEN C. MUNTEANU al TEODOR NEC$A

Constatam din cifrele de mai sus, o oarecare släbire a capitalului

franco-american in actiunea de extragere a petrolutui din acesti pe
cand capitalul englez intensificä mai mult aceastä actiune
anii precedenti.
Demn de rernarcat este faptul restrictia trâmbitatä de
liberali prin legea rninelor, 1924 productia societätiDor cu capital
creste general.
Majoritatea productiei de petrol din tara noasträ lua di umul expor-
tului. Societätile petrolifere in special cele cu capital
rican, pentru a usura transportul produselor petrolifere construiserä o
retea de conducte. Pe când statul a ajuns sä posede
17 conducte in lungime de 740 km, ...societatile care reprezentau inte-
resele trusturilor sträine (Concordia, Steaua Astra
Româno-Americaria, Unirea), posedau 2.300 km conducte petrolifere"
In portul Constanta, imperialistii englezi o statie de
zitare si fäcuserä chiar pi unele amenajäri, pentru ca petrolul romanese
sä poatä fi mai usor expediat in sträinätate. In statia de depo-
zitare, se construisera 45 de rezervoare pentru pästrarea petrolului, din
care numai patru apartineau societätilor românesti, celelalte apartinand
principalelor societati cu capital anglo-franco-american.
Cea mai mare parte din veniturile soeietätilor petrolifere din
nia treceau peste granitä. Un exemplu eiocvent este acela cä din totalul
productiei de petrol pe anul 1922, care era de 1.372.905 tone, peste
1.100.000 tone au fost produse de societatile (80,3%). Aceastä
pfloportie este si mai favorabila acestor societati, dacä ne
acestea detineau majoritatea rafinäriftr de petrol.
Bilanturile de ale societatilor petrolifere,
special ale celor cu capital sträin nu sunt reale. Aceste ...ipi ala-
tuiese bilanturile in mod beneficiile reale sä nu fie pi
se sustragä astfel dela contributia datoritä 2 Acesta este moti-
vul pentru care suma beneficiilor realizate se cautä sä se micsoreze pe
posibil, in schimb in mod artificial, amortizärile pi rezer-
vele statutare.
Investitiile reale fäcute de trusturiie anglo-americane in industria
petrolifera din au fost reduse, dar capiltalurile imense de care
dispun in perioada 1917-1923 societätile din sfere de actiune, se
datoresc numai marilor beneficii realizate la noi in tarä, prin exploatarea
sangeroasä a poporului nostru muncitor.
P. Toncescu, Importanta conductelor industria petrolului (e Analele Econonaice
Statistice *, 1935, Nr. 10-12, p. 105)
Bursa t, 27 lulie 1919.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1579

Un caz tipic in realizarea de beneficii enorme ni-1 societatea

Astra care detinea intâietatea in industria noasträ petrolifera.
Statisticile din 1922 aratä aceasta societate are o productie de
vagoane titei pe zi, care, calculpatä cu pretul de 14.000 lei vagonul, repre-
zintá pe zi 1.400.000 lei, din titeiul brut. redeventele,
cheltuielile de etc. cam 25%, net de vagon 10.500 lei sau
1.050.000 lei pe zi, pe an aproximativ 400.000.000 lei, numai
din titeiul brut pi tot atât, dacá nu pi mai din prelucrarea acestui
titei rafinäriile sale comercializarea lui in strainätate, ajun-
astfel la aproape un pe an, la un capital de nurnai
450.000.000 lei
In 1917-1923, industria petroliferá a României se gäsea
in marea sa majoritate acaparatä de imperialiptii anglo-franco-
americani. Prin Infiintarea de numeroase societäti, precum printr'o
accentuare a exploatärii petlfolutu1, acestia au realizat beneficii enorme
cu finanta lliberalä, care, sub masca politicii prin noi inpine"
a pus in vânzare bogätiile riaturale ale Romaniei.

In anii de revolutionar al muncitoresti, clasa munci-

toare din a dus lupte puternice pi de jertfe impotriva teroa-
rei regimului burghezo-mosieresc a tuturor incercArijor imperialipti-
anglo-franco-americani, de a transforma tara noasträ intr'o colonie
de a se servi de guvernele reactionare burghezo-mosieresti, planurile
de transformare a cap de pod al agresiunii impe-
rialiste, impotriva tinerei Puteri Sovietice. In perioada 1917 - Mai 1921,
la crearea Partidultui Comunist din lupta
toare din tara noastrá, s'a desfäsurat in conditiile deosebit de grele ale
lipsei unui program unitar, ale fárâmitärii organizatorice pi a confuzlei
ideologice, semánate de leaderii social-democrati, promotori ai teoriilor
oportuniste reformiste ale faliknentarei Internationale a II-a.
linia trádárii a clasef muncitoare, conducerea oportunistä a
partidului social-democrat din a fäcut front cornun cu burghezia
mosierimea, actiunea de subminare a revolutionare.
Leaderii social-democrati au devenit astfel agenti ai sigurantei burghezo-
mosieresti, unelte docile in guvernelor reactionare, care au repri-
mat songeros miscarea muncitoreascä din Este cunoscutä ati-
tudinea trädätoare pe care au aceastä perioadä, bonzii social-
democrati de lui Jumanca, Flueras, Cristescu, Grigorovici, Masco-
vici altii. In aceastä perioadä, de neImpäcatä pentru demascarea
actiunii trädätoare a socialrdemocratilior vânduti regimului
s România *, Mai 1922.

www.dacoromanica.ro
1580 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NECSA

mosieresc, un rol insernnat 1-au avut grupurile comuniste existente in

partidul social-democrat din care duceau o activitate neobositä
pentru crearea unui partid marxist-revolutionar - Partidul Comunist -
pe care afilieze la Internationala a III-a Comunisa.
Crearea Partiduhii Comunist din a insenmat un moment
de cotiturä in miscarea muncitoreascá din tara noasträ. Acest act a marcat
Infrângerea bonzilor social-democrati, care, alunecand pe cea mai joasä
a muncitoresti, au devenit agentura slugarnict a regi-
mului burghezo-mosieresc, in de stävilire a avântului revolu-
tionar. Mäsurile represive luate de guvernul Averescu, pentru lichidarea
Partidului Comunist din s'au bucurat de sprijinul larg al social-
democratilor. Dar odiosul proces din Spirei impotriva frun-
tasilor Partid Comunist din nici teroarea, n'au putut
lichideze partidul marxist revolutiOnar din tara noasträ. Acest lucru
nu reusit cäläii din slujba regimului burghezo-mosieresc, datoritä
faptului cä Partidul Comunist din avea o bazä realä de massä,
prin faptul cä acest partid grupa In masse tot mai largi ale
clasei muncitoare, crunt exploatate, pe care le mobiliza In lupta pentru
scuturarea lanturilor care jefuiau pi tam.
in stráini.
Mäsurile de teroare indreptate impotriva Partidului Comunist din
pi activitatea trädätoare a social-democratilor, de scindare
a miscärii muncitoresti, au reusit sä producä o stävilire temporarä a
tului revolutionar, fapt care a permis burghezo-mosierimii sä se mai men-
tinä putere, pentru o perioadä de peste 20 de
Guvernele burghezo-mosieresti care s'au perindat la tärii
in perioada 1917-1923, au dus o net reactionarä, demagogicA, de
a muncitoare. Astfel, partidul liberal aflat mai vreme
la putere in aceastä perioadä, a jefuit tara cu capitalul anglo-
franco-american, sub masca lozincii prin noi Nici celelalte partide
burghezo-mosieresti, nu s'au läsat mai prejos, la ordinele
anglo-franco-americani, au desläntuit, in strânsä legäturä partidele
aflate la putere, o actiune dé a muncitoare. Astfel,
in anul 1917, Dr. Lupu, subventionat de irnperialistii englezi, a pus
bazele unui partid al munch" care avea un program demagogic. De ase-
menea, partid propovAduia pacea intre clasele sociale, burghezia pi
mosierimea urmärind pe aceastä cale sä-si salveze pozitiile de clase
dominante.
Un alt partid, prin care burghezia pi mosierimea ipi desfäsurau
actiunea de a muncitoare, a fost partidul national radical
al täranilor pi muncitorilor, in anul 1920. Sub acest s'ar

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI ROMANESC DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1581

crede avem de-a-face cu un partid al muncitorilor pi täranilor. In rea-

litate, acest partid era din industriasi, bancheri, mosieri pi chia-
bud, având conduckori reactionari ca Dr. E. Ghilezan sau Economu-
Prahova, mare posesor de terenuri petrolifere.
Lupta muncitoare din aceastá a fost deosebit de grea,
tinând de faptul ea avea de infruntat atât dusmani repre-
zentati de burghezie pi mosierime rornâneasa, cât pi agentura
acesteia, social-democratii de dreapta. Valul de greve care a avut
in tara noasträ ca urrnare a maturizärii proletariatului!, sub influenta
marei revolutii socialiste din Octombrie, burgheziei si
cä muncitorimea reprezintä o mare de care trebue sä se tearnä.
1918 este marcat de grevele muncitorilor ceferisti (Martie).
tipografi muncitorilor pi muncitoarelor Regie (Decembrie)
pi cu rnasacrul din 13 Decembrie, fäcut de guvernul liberal,
care voia sá främântärile interne, pentru ca astfel sä-si poath
indeplini sarcina de unealtä a imperialistilor anglo-franco-
americani, la granita Uniunii Sovietice.
Cu toatä teroarea desläntuitä de burghezo-mosieresc,
bativitatea muncitoare scade, ci dimpotrivä creste necontenit.
Anii 1919-1920 se caracterizeazA a luptelor
Greve le din regiunea petroliferä, precum ale setebistilor
pi
tilor, au avut un pronuntat caracter politic, având drept rezultat ouce-
rirea unor libertäti democratice pi revendicAri econornice.
Situatia muncitorilor, in general, era foarte grea. Cu salarii de
mizerie, ei munceau cite 10-12 ore pe zi, poate pi mult, locuind in
cocioabe ; ei aveau intotdeauna in fatä foamei, temându-se in
nu fie asvarliti pe drumuri de capita1isti. Un delegat al
muncitorilor petrolisti din regiunea Prahovei, venind la Ministerul de Indus-
trie spre a aräta situatia si doleantele acestora, aratä ...cä sunt sate
unde existä nici mämäligä. Altii - cei mai fericiti - mänânca
putinä Viata se scumpea din ce ce mai mult,
muncitorimea cu sa,larii extrem de nu mai putea sä facá fatá
tutui vietii. Astfel in anul 1920, produselor de prima necesitate se
soumpise 200% medie, pe când saläriile nu crescuserä deck
50% le medie, fatä de anul 1919
In anul 1919, a avut pe Lângä alte greve, pi greva muncitorilor
petrolisti din Valea Prahovei, pentru unele revendicki economice pi
democratice (rnärirta salariului 300% fatä de perioada dinainte de
räzboi, ziva de muncä de 8 ore, reforme de ordin sanitar etc.). Aceastä
grevä a la lunii Iunie, in noaptea de 1 spre 2
Socialismul », 22 1919.
2 Ibidem 21 Octombrie 1920.

www.dacoromanica.ro
1582 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR NEC$A

lie, un caracter mai ,accentuat, din principalele societäti petro

lifere, controlate de imperialistii anglo-franco-americani in
tacitä G. Märzescu, ministrul de Interne, pi Al. Constantinescu, minis-
trul de Industrie, au refuzat satisfacä revendicärile muncitorimii
industria Väzând cá lucnurile iau intorsäturä destul de gravä,
G. inträ in tratative reprezentantii muncitorilor petrolisti
din Valea Prahovei. Acesti reprezentanti au avut o atitudine Oarä
de trädare a intereselor muncitorilor petrolisti, prin aceea cä,
tratative guvernul liberal, au acceptat promisionea falsä a guvernului
cä va satisface revendiarile rnuncitorilor grevisti numai conditia
incetärii grevei imediate a Acesti trädätori ai
cärii recrutati din rândurile social-democratilor, pi-au luat
angajamentul fatä'de G. Märzescu, vor face pe petrolisti sä
greva. de social-democrati, muncitorii
au reluat lucrul pe ziva de 4 Julie, satisfäcând astfel cererea guvernului
liberal al anglo-franco-americane. Dar burghezo-
mosieresc a refuzat satisfacerea revendiarilor muncitorilor
pe temporizärii solutionarilor. seama de
ciunea guvernului de trädarea conducätorilpr
muncitorii petrolisti din Valea Prahovei au reluat greva. Miscarea gre
s'a repeziciune principalele centre de pe Valea
Prahovei. Cu toate incercrile Sigurantei pi ale
social-democrati, de a impiedeca declansarea grevei, aceasta s'a
rat in proportie de massä antrenând zeci de mii de muncitori.
Vorbind de greva muncitorilor ziarul Chemarea" din 17
lie 1919 aratá aceasta ...este cea mai mare pi importantd manifes-
tare a proletariatului din cele care s'au produs tarä.
rut grevistilor de 24.000" '. La cei 24.000 de petrilisti intrati
in grevä, trebue addugati muncitorii din alte ramuri industriale care
solidarizat aflati grevä, märind astfel proportiile
Socialismul" din 17 1919 cä ...In
pi in intreg judetul nu se Inclinare pentru reluarea
nicio
lucrului. Printre lucrätorii C.F.R. se discutä ideea de a ei
lucrul in semn de solidaritate"
Pentru a face fatá situatiei, care se agrava din ce in ce mai mull,
guvernul a militarizarea petrolifere,
soldati la munca de extragere, pi transport al petroluiut.
baza unui decret-'ege, au fost anulate toate pe
muncitorii trebuind sä se prezinte la unitätile militare. Mäsurile teroriste
de intimidare luate de guvernul burghezo-mosieresc, n'au reusit 55
Chemarea », 17 1919.
2 « Socialismul 17 Iulie 1919.

www.dacoromanica.ro
 JEFUIREA PETROLULUI DE TRUSTURILE IMPERIALISTE 1583

buse greva din Valea Prahovei. mis-

carea a continuat si mai multä tärie, grevistilor crescand din
zi in zi. Lupta se desfasura atât Impotriva mäsurilor arbitrare luate de
guvernul liberal, pentru satisfacerea revendicärilor cerute. Greve le
muncitorilor petrolisti au un caracter de massä, prin extinderea
m:seärii greviste in majoritatea regiunifor producAtoare de petrol ale
tärii. Astfel, la 21 lulie 1919 lucrul, muncitorii dela
prinderile petrolifere din Arbänasi läu (Buz
Aceastä grevä de mari proportii, a incetat in ziva de 17 August 1919, ca
urmare a trädärii social-democratilor, care la .acea datä se aflau in
ducerea sindiratelor muncitorilor petrolisti. Capituland rusinos fata
guvernului burghezo-mosieresc, acesti trädätori ai clasei muncitoare
n'au asigurat decât intrio formä foarte revendicárile formulate de
grevisti. Miscarea grevistä a muncitorilor petrolisti din Iulie-August 1919
are o deosebitä importantä prin faptul ea rnaturizarea revolu-
tionarä a muncitorimii petroliste, care nu putea actiona succes impo-
triva burghezo-inosierimii, datoritä conducerli trädatoare
crate. Cu prilejul acestei miscari, largi de muncitori s'au
convins de necesitatea creärii unui partid al propriu - Partidul
Comunist - care sä le indrumeze lupta impotriva regim
burghezo-mosieresc. Trádarea leaderilor social-democrati a fost ddild
prilejul miscärilor din perioada 1917-1920,
greva generalä din Octombrie 1920. trase de clasa
citoare prilejul acestor lupte, zädärnicite in mare de
conducdtorilor partidului social-democrat, au grupat noon
sitoare a muncitorilor din noasträ in jiurul grupurilor comuniste con.
tribuind la crearea Partidului Comunist din la 8 Mai
1921. Partidul Comunist din intemeiat pe marxist-
comunistä, experienta bogatä a Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, a orientat just clasa muncitoare in lupta impotriva
regimului burghezo-mosieresc. Infruntând dela infiintarea sa crunta
teroare de guvernele reactionare, Comunist din
nia a stat fruntea clask muncitoare din tara noasträ, demascând cu
tärie burghezia vânzätoarea boggiilor noastre,
anglo-franco-americani.

In perioada 1917-1923 se produce o accentuare a acaparärii indus-

triei de petrol a României de imperialismul anglo-franco-american,
Pierzând imensele rezervoare de petrol ale Rusiei, monopolistii
franco-americani, dus o puternicá pentru jefuirea prädalnicä a
», 27 1919.

www.dacoromanica.ro
 EUGEN C. MUNTEANU TEODOR

petrolului românesc. In aceastá actiune, imperialistii

cani au fost sprijiniti de guvernele trädätoare burghezo-mosieresti, care
au vândut bogátfile naturale tärii pi in deosebi petrolul, prin noi
concesiuni care au consolidat pozitiile dominante detinute de capitalurile
sträine in economia Rornâniei.
Burghezia a avut o atitudine trádkoare, sprijinind actiunile
de acaparare ale capitalistilor anglo-franco-americani, cointeresându-se
cu acestia la exploatarea in comun a petrolului românesc. Urmärind rea-
lizarea unui profit capitalist maxim, burghezia romând, in cu
anglo-franco-americani, a exploatat sângeros tärii
noastre, producând accentuarea mizeriei oamenilor muncii din tara noasträ.
In perioada avântului revolutionar, creat de Marea Revolutie Socia-
listä din Octombrie, clasa muncitoare din a dus o puternica
impotriva jugului dublu exercitat de exploatatorii interni, in
interese monopolistii anglo-franco-americani. Miscärile mun-
citoresti desfdsurate perioada 1917-1923, au avut caracterul unei lupte
indreptate Impotriva aservirii economico-politice a României de dire
imperialismul anglo-franco-american pi impotriva planurilor imperialiste
de a utiliza tara noasträ ca de atac Impotriva Uniunii Sovietice.
Luptele desfäsurate de clasa muncitoare In aceasti perioadj, dove-
desc maturizarea ei revolutionard. In cadrul acestor tupte, apare clari
trädarea social-democrati, care se demascä ca a
burgheziei in muncitoresti. Dându-si seama de necesitatea
credrii unui partid marxist revolutionar, majoritatea covârsitoare a
a sprijinit actiunea grupurilor comuniste in vederea
Partidului Comunist din
Crearea Partidului Comunist din RomAnia a un moment
de in istoria muncitoresti din tara noasträ. Acest partid
a dus o impotriva regimului burghezo-mosieresc, con-
pi organizând muncitoare in vederea asaltului general
potriva orânduirii capitaliste din România.
In urma eliberdrii tärii noastre de atre glorioasa Armatä Sovieticd
pi a smulgerii puterii politice din claselor exploatatoare de
clasa muncitoare sub conducerea Partidului Comunist din s'a
pus definiitiv capät de acaparare pi jefuire a petrolului altor
bogätii ale de monopolistii anglo-franco-americani.
regimului democrat-popular, petrolul, pi alte bogätii naturale ale
noastre, au devenit un bun al intregului popor muncitor.
Industria petrolliferd, actualul plan cincina perspec-
tive vaste de desvoltare, nu va mat spori beneficiile imperialistilor
cano-franco-englezi, ci serveste actiunii märete, care mobilizeazd
fortele patriei noástre pentru construirea socialismului.

www.dacoromanica.ro
 1585

ANEXA

lou de petrolitere capital late In perioada 1917-1923

Nr. Anul la 31 Nationalitatea
crt. Numele societätii brie 1923 capitalului
lei

Sospiro 1920 700.000.050 englez

2 Petrol Block 1918 200.000.000 franco-belgian
3 Phoenix Oil Transp. Cy. Ltd. 1920 113.625.000 englez
4 Unirea 1921 100.000.000 idem
5 Prahova 1920 60.000.000 româno-italian-grec
6 Uniunea Petro 1920 50.000.000 româno-italian
7 Foraj Lemoine 1923 40.000.000 româno-franco-
belgian
8 Sospiro Oilfields 1923 34.466.250 englez
9 Fore 1923 30.000.000 româno-germano-
n
10 Alcor 1921 25.000.000 rornâno-francez
Petrolul Bucuresti 1920 25.000.000 idem
12 ampurile trolifere 1920 22.000.000 american
13 Renasterea Românä 1922 15.000.000 francez
14 Hamilton's Oil Concess. Ltd. 1920 12.625.000 englez
15 Minerva (Roum.) Oil Cy. Ltd. 1923 12.625.000 idem
16 Geonafta . 1921 12.000.000 franco-belgian
17 Petrolul Carpatilor 1922 12.000.000 american
18 Amalg. Oil. Lands of Roum.
Ltd. 1922 11.615.000 englez
19 Unirea Rom. 1922 10.000.000 idem
20 Stella Petroliferä 1921 10.000.000 francez
21 Dacia Rom. Petr. Synd. 1919 7.575.000 englez
22 Kern Romana 1920 7.575.000 idem
23 London Midland Oil Cy. 1920 6.312.000 idem
24 Fontana 1923 5.000.000 franco-olandez
25 Meotic 1922 5.00.0000 englez
26 Foraky Româneascä 1922 5.000.000 belgian
27 Minerva 1922 5.000.000 româno-englez
28 Petrolifera 1922 4.000.000
29 Photogen 1922 4.000.000
olandez
30 Magda 1920 5.000.000 francez
31 (Roum.) fields Ltd. 1923 3.787.500 englez
32 Albion 1922 3.200.000 româno-englez
33 Coroana 1922 3.000.000 olandez
34 Sidus 1920 2.500.000 francez
35 Moreni Tuicani 1919 2.250.000 idem
36 Dacia Petroliferá 1923 2.000.000 englez
37 Soc. Auxilaire des româno-franco-
Roum. 1920 4.00.0000 lgia n

Dupä Moniteur du pétrole roumain *, 1924, Nr. 2, p. 104-106.

100 - Studii referate - c. www.dacoromanica.ro

1817
1586

(urmare)
Nr. Anul Capitalul la 31
Numele societálii 1923 Nationalitatea
crt. lei capitalului

38 La Tega 1919 2.250.000 francez

39 Gallia 1922 1.250.000 româno-francez
40 Drágneasa 1920 1.200.000 romino-englez
41 Roum. Moreni Deep. Oil.
Comp 1920 1.010.000 englez
42 Continental Petrol 1922 1.000.000 francez
43 Sondrum 1921 1.000.000 englez
44 Sorexip 1921 1.000.000
45 Pacura Oil Co. Ltd. 1923 378.750 englez
46 Petrolifera tina 1922 120.000 italian
47 Petrolmina 1920 53.500.000 francez
48 Pallas 1921 15.000.000 englez

www.dacoromanica.ro
DESPRE RISCOALA ANTIFASCISTI DIN BULGARIA (1923)
ECOUL EI IN PRESA CONTEMPORANI DIN
DE

A. PATICA, G. S. ARDELEANU si A. EGYED

Räscoala antifascistä din Bulgaria (Septembrie 1923) reprezintá o

paginá strälucitä in lupta poporului bulgar pentru liberta,te. Acum 30 de
ani, muncitorimea si muncitoare din Bulgaria, porniserá lupta
pentru rästurnarea dictaturii criminate a burgheziei pi a mosierimii
gare, pentru instituirea puterii populare. Acea.stä
de Partidul Comunist Bulgar, de un profund caracter popular,
a avut ecou nu mimai in Bulgaria, ci pi peste granitele acestel
ei exceptionalä pentru desvoltarea ulterioará a Bulgariei se
biná profunda irnpresie pe care ea a produs-o in special asupra opi-
niei publice contemporane din Ea a fost un prilej de verificare
a atasamentului fatá de cauza proletariatului, a solidaritátii internalionale
a celor ce muncesc, oglinda legAturii indestructibile clasa muncitoare
din de Partidul Comunist din muncitorimea
muncitoare din alte In acelasi limp, ea oglindepte pi
conträrevolutionará a burgheziei din capitaliste pi a
cial-democratiei de dreapta, unite In fata lu.ptei proletariatului. Interesul pre-
sei burgheze române pentru evenimentele din Bulgaria din anul 1923 nu
consemna numai datoria profesionalá a presei burgheze de informatie. Ea
prezenta pozitia claselor pi a partidelor burgheze din fatä de eve-
nimentele din Bulgaria.
din Septembrie 1923 este putin cunoscutá in istoriografia
noasträ, de aceea se impune o scurtá analizä a antecedentelor pi a devil-
evenimentelor din Bulgaria In acea vreme pentru a putea
pi interpreta ecoul ei presa contemporaná din

www.dacoromanica.ro
1588 A. PATICA, G. S. ARDELEANU A. EGYED

Evenimentele dintre anii 1917-1923 in toate Wile din lume, s'au

desfäsurat sub nemijlocita influenta a Merit Revalutii Socialiste din Oc-
tombrie.
Marea Revolutie Socialistá din Octombrie aratase proletariatului in-
ternational. calea pe care trebue s'o urmeze. Burghezia cu social-
democratia de dreapta pi-a pus joe toatä experienta pentru a salva impe-
pi a la atac impotriva acelei a globului pämântese
in care proletariatul cucerise puterea politicä, sub conducerea
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice interventia imperialistä pi contra
revolutia interna, trecând la construirea societätii socialiste.
le capitaliste din Europa Occidentalä ca Franta, Anglia, precum
si State le Unite ale Americii, aveau puternice interese Peninsula Bal-
canica. In tirnpul pi dupá primul räzboi mondial, imperialistii francezi,
glezi americani au jefuit färä milä balcanice, lar guvernele bur-
ghezo-mosieresti, unelte servile ale imperialismului, cOlcând interesele na.
tionale demnitatea tärilor s'au pus totul slujba capitalului
sträin. Apärarea intereselor imperialiste In aeeastä parte a Europei nu pu-
tea fi realizatä o luptä intensá impotriva acelei forte ce sdruncinase
sistemul capitalist mondial arätase proletariatului drumul ce trebue sä-1
urmeze, luptá Impotriva Uniunii Sovietice. In raportul säu Rezulta-
tele lucrärilor confertintei a XIV-a a P.C. (b)" I. V. Stalin argase cä
grupurile imperialiste... vor incerca se in privinta front
impotriva Uniunii Sovietice" Intr'adevär, de victoria
Revolutii Socialiste din Octombrie de succesele primului stat so-
cialist din pe tärâmul constructiei pasnice, imperialistii cautä
transforme tärile balcanice In avantposturi impotriva Rusiei Sovietice. Acest
rol urma sä-1 Indeplineascä altele pi Bulgaria. Burghezia mopier
mea bulgari, ajutate de imperialistii sträini, vor face pentru a pregäti
Bulgaria In acest scop. Drumul pe care vor a fost acel al fascizärii tärii.
Dupi primul räzboi mondial, Bulgaria trecea printeo profundä crizá
revolutionara.
Participarea Bulgariei la räzboi din vina burgheziei a provocat
suferinte poporului bulgar. Situatia muncitorimii, a täränimii sirace pi a
intelectualilor era extrem de grea. Räzboiul contribui la revolutionarea
selor populare, care pi-au dat seama de politica anti-populará a burghezie;
bulgare. Burghezia bulgarä vinovatä de cele douä catastrofe nationale,
in conditiile cresterii crizei olutionare, apelä la sprijinul partidelor
burgheze influentä in masele niuncitoare. Burghezia bulgarO atrase la
putere pe siroki" (largi") pi Uniunea agrará (Zemedelskia
in lupta impotriva rniscärii revolutionare In perioada crizei revolu-
tionare din 1918-1920.
Stalin, Opere, Ed. P.M.R., 1950, VII, p. 102 - 103.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASCISTA DIN BULGARIA 1589

In fruntea se alla guvernul agrarian al lui Stamboliski, repre

zentant al midi burghezii dela orase si sate. Cu toate cä guvernul agrarian
in lupta dintre muncitoare burghezie, stätea de partea exploatato-
rilor, proprietatea capitalistä, ajutand pe in lupta
impotriva neIntreruptelor greve, burghezia era politica gu-
vernului agrarian, incepând o luptä pentru rästurnarea sa. Prin-
cipalele cauze ale nernultunliri erau : 1) de cAtre agra-
rieni a unor reforme care, tot caracterul limitat, erau in folosul
selor ; 2) neutralizarea vranghelistilor, statului
major al armatei vrangheliste conduse de generalii albi Kutepov, Samohva-
Viasmitin ' care stationa in Bulgaria si era slujba planurilor
antisovietice ale Antantei si ale burghezid bulgare, in lupta acestuia impo-
triva si 3) cauza principalä - nemultumirea burgheziei
bulgare cu guvernul agrarian, care nu actionase de impotriva
miscArii revoiutionare. Burghezia voia foloseascá puterea pen-
tru a miscarea muncitoreasa, pentru a distruge Partidul Cornu-
fist Bulgar tesniaki" - strâm¡i"), organizatorul pi condu-
cätorul luptei pentru rästurnarea dorninatiei capitaliste. Partidul Comunist
Bulgar tesniaki"), aaturi de Partidul agrarian, mai puternic
dill Bulgaria, care primise la alegerile din 1920 peste 180 000 de voturi sau
de mandate cele ale agrarienilor, de 68 de mandate
ale falimentarelor partide burgheze progresistii, democratii),
pornise o impotriva atacului burgheziei. Partidul
fea atentie fascizarea burgheziei, demascând planurile ei chemând
sä fie gata de a preintimpina cucerirea puterii de cätre
aceasta
In fa¡a pericolului din partea burgheziei bulgare armata
vranghelistä, Uniunea agrarä incetul incetul dea seama
burghezia bulgarä, in frunte tarul Boris, sprijinul Antantei, urzeau
un complot fascist. Intre cele partide - Partidul Comunist Uniu-
nea agrarä - are un de colaborare in lupta impotriva dusmanu-
comun 2.
colaborare nu se transformase
antifascistä. Dimpotrivä, crezându-se la un moment dat pe situatie,
agrarienii a sosit timpul ia singuri conducerea
prigonirea comunistilor partidului si guvernului agra-
ian in anii 1922-23 impotriva duse la agrarienilor,
la intärirea fascismului. Burghezia bulgarä se folosi de scindarea dintre

1 Vasil Kolarov, Bâlgarskiat narod borbata za nova Bälgaria. Sofia, 1945, p. 11.
1953, -
2 Cf. Dimitâr Kosev, Septemvriiskoto vâstanie prez. 1923 g, in Istoriceski pregled
V, p. 455 456.
3 A. Burmov, Balgarska istoria. Sofia, 1948, p. 389.

www.dacoromanica.ro
1590 A. PATICA, G. S. ARDELEANU A. EGYED

muncitori cu ajutorul arrnatei puterea prin lovitura de

stat din noaptea de 8 spre 9 1923. In fruntea noului guvern stätea
Alexandru Tankov. Stamboliski fu ucis, räscokalele populare care
In regiunile Plevna, Sumenski, etc. au fost
La 9 lunie 1923, burghezia a efectuat lovitura de stat militaro-
fascistä, instaurand dictätura fascistä, care s'a mentinut Bulgaria peste
douäzeci de
Presa din acordä o deosebitä evenimentelor din 1923
din Bulgaria. Burghezia mosierimea dela noi, legatt prin mii de fire de
capitalul international, care sprijinise actiunile contrarevolutiorrare ale
gheziei bulgare, va lua o,.atitudine sprijinind pe burghezia
din Bulgaria.
Presa burghea din fidel atitudine fatä de
lovitura de stat fascistä din Bulgaria, precum si mai de räscoala
a poporului bulgar.
In acelasi timp, masele populare sub conducerea Partidului Comunist
din vor lua o atitudine intransigentä de solidaritate proleta-
riatul pi täränimea bulgarä. Presa muncitoreascä a fost ecoul acestei soli-
daritäti. Organele Partidului Comunist din (Socialismul" pi
Munkás") au dedicat zeci de articole de fond, comentarii, apeluri
luptei poporului bulgar impotriva fascismului pi, credincioase internationa-
lismului proletar, au organizaf acordat sprijin proletariatului bulgar, care
ducea lupta fascismului.
serie de ziare din iau imediat atitudine fatä de eveni-
mentele din Bulgaria. Dacä ziarul burghez Dimineata" lovitura de
stat din färä comentarii, in din 11 Iunie2, din 12
lunie deja politica guvernului Stamboliski ca dictaturä revolu-
tionarä antidemocratica", care a distrus viata constitutionalä a Bulgariei.
Ziarul burghez Lupta" din 13 acuzä pe Stamboliski de dictaturà,
de antidemocratism. Dimineata" din ziva urmätoare Nu
avem sä ne arnesteam treburile viitoare ale Bulgariei, atâta timp
ele nu vin in atingere interesele noastre" Vom vedea de falsa era
aceastä afirmatie. Partidul liberal, care conducea tara in acel timp, repre-
entant al rnarelui capital
tice" - social-democratii,
vor da
industrial in tara, partidele democra-
marei burghezii
pentru a ajuta fascismului bulgar lupta sa impotriva
-
porului bulgar.
Socialismul", organul Partidului Comunist din consacra
pagina din numárul din 14 1923 Loviturii reactionare dirt
D. Kosev, op. cit., p. 457.
2 a Dimineata », 11 1923, Nr. 6960, p. 4.
Lupta 13 1923, Nr. 447, p. 1.
Dimineata 13 1923, Nr. 6963.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASCISTA DIN BULGARIA 1591

Bulgaria". Articolul cauzele infrângerii bulgari,

pe Stamboliski cá nu a bggat de seamä Antanta in scopurile ei impe-
rialiste, marea burghezie dinguntru pentru apgrarea exploatgril ei de clash
pi regele pentru a domni control, au urzit complotul". Articolul demascá
planurile burgheziei pi ale Antantei : Dar guvernele reactionare
care Bulgaria sunt de Inläntuite ura de clash, chiar
impotriva intereselor nationale... vád cu ochi buni o revenire a partidelor
reactionare la carma statului bulgar. Presa de stat ca pi a Antantei
bollard ca un eveniment fericit... Acum politica räzboinicá
a Antantei rämâne impotrivire pi blocusul reactionar impotriva
Sovietice pi Impotriva miscarii comuniste se mai mult" . Lumea
Rood", organul partidului socialist din could la sä dea
dovadä de o atitudine de simpatie de regimul revolutionar",
tant al intereselor täränimii, dn urma loviturii fasciste din Iunie 2
Vom vedea mai târziu, cu prilejul evenimentelor din Septembrie 1923, de
era atitudinea social-democratiei dela noi si cum va sburda" ea,
când räscoala din Bulgaria va fi de burghezia bulgarä
de burghezia
In numerele urmitoare Lupta" nu inceteazg atace pe agrarieni,
indeosebi, pentru conventia pe care Stamboliski o Incheiase cu
Uniunea Sovieticg 3. In ce priveste atitudinea guvernului a bur-
gheziei sunt caracteristice cele acelasi ziar reactionar :
Din particularg, dar sigurg, suntem informati guvernul
desi se abtine cea mai mare strictete dela fel de declaratii, totusi
este In general favorabil miscgrii antiagrariene din Bulgaria",4 in deosebi
din parte de amenintarea bolsevicg" din
parte Adevärul", burghez moderat, in sAu din 4
Octombrie 1923 atitudinea guvernului liberal : In locul unui guvern bulgar
recunoscut pacific, d. C. Brgtianu a preferat un guvern bulgar de origine
militaristä r5zboinicä, favorizând turburgrile la granita Acelasi
numär cä Times", (semioficiosul guvernului englez) cä
,,Romania (adicä burghezia - N.A.) s'a bucurat mult de cäderea
lui Stamboliski. Ministrul dela Sofia a fost unul dintre cei
diplomati care au intrat in contact cu noul guvern bulgar" In acelasi
timp, ziarul burgheziei germane din Banat Temesvarer Zeitung", este pi
el recunoascg atitudinea binevoitoare a guvernulni liberal de
lui Stamboliski Cercurile reactionare românesti se bucurd de
cäderea lui Stamboliski Bulgaria (adicä fascismul bulgur - N.A.) s'a
Socialismul », 14 1923, Nr. 47, p. 1.
Lumea », 17 1923, Nr. 16.
Lupta s, 18 1923, Nr. 452, p. 4.
Lupta », 1923, Nr. 476, p. 4.
Ibidem, 25 1923, Nr. 457, p. 4.
Adevärul 4 Octombrie 1923.
www.dacoromanica.ro
1592 A. PATICA, G. S. ARDELEANU A. EGYED

de ajutorul sau putin de simpatia guvernului Romaniei i a

Greciei, lar Italia a ajutat miscarea bulgarä" In limp ce Lumea Nouä"
Internationale a III-a, luând o atitudine impotriva bul-
gari, iar Timpul" considerä cu ipocrizie venirea la putere a
ca intronarea unui regirn de regenerare nationalä" 2, Socia-
lismul" trece in articolele sale la analiza cauzei succesului loviturii de stat
a fortelor care au contribuit la instaurarea dictaturii fasciste din
Bulgaria.
In urma victoriei Tarii Sovietice Impotriva interventiei a
sale pe calea constructiei economice pasnice, tärile imperialiste ale Antantei
se sträduirá sä adopte alte mijloace, alte procedee tactice de impotriva
puterii sovietice. In intentia de a izola, boicota pi ataca cele din
Rusia, tärile Antantei - anurne in primul rând
- un adevärat complot Impotriva acesteia
Anglia
acest scop ele
piedecarä pe vecinii Rusiei Sovietice de a incheia tratate de pace sau eco-
nomice cu Rusia. Singura a politica externi nu era destul de
influentalä in vederea acestui scop criminal era Bulgaria. In acelasi timp,
atM Antanta, cM burghezia vedeau cu
dului Comunist Bulgar, care ducea o continu pi impotriva
fascismului, mentinánd legMura cu rnasele largi populare, consolidarea sa
politicä, tactic organizatoria ca partid revolutionar unind In jurul
din ce in ce mai multe forte democratice ale Antanta, precum pi
burghezia care urmärea atM infrângerea miscArii revolutionare din Bulgaria,
cat pi infrângerea sovietelor, izbindu-se de neincrederea regimului mic-bur-
ghez al lui Stamboliski, care aprobase venirea in Bulgaria a unei
sovietice izgonirea, parte, a contrarevolutionarilor lui Vranghel, cäutä
scape de acest guvern. Astfel primul rând Antanta a ajutat chiar a
pus la cale impreuni cu burghezia lovitura de stat fascisti, care-i
permitea pregäteascá räzboiul de cucerire impotriva Rusiei". Aceasta
este concluzia la care se ajunge in articolul Räzboiul Antantei lovitura
din Bulgaria" din Socialismul" cu data de 1 lulie 1923, concluzie pe de-
plin de de Temesvarer Zeitung", c ofiterii
italieni, unguri englezi la rästurnarea lui Stamboiiski"
Oprindu-se asupra cauzelor succesului loviturii de fasciste din
Bulgaria articolul Evenimentele din Bulgaria" 6 din Socialismul" :

..Cei care au dat lovitura in Bulgaria nu poate träi un guvern pe

I Temesvarer Zeitung e, N.T.Z., anul 72, Nr. 132 din 19 1923 5i Nr. din
21 lunie 1923.
2 Nr. 81, 13 1923.
Socialismul e, Nr. 52, 1 1923, p. 1.
' V. Gervenkov, Activitatea Partidului Muncitoresc (Comunist) Bulgar
pace trainia, pentru popular Nr. 3, 15 Decembrie 1947, p. 2.
Pentru
Temesvarer Zeitung Nr. 130, 16 1923.
Socia u Nr. 50, 24 lunie 1923, p. 1.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASCISTA DIN BULGARIA 1593

care Antanta nu il vrea deaceea au plänuit iimpreunä lovitura... Stambo-

liski... nu voia sä joace dupä cum cântä puteri apusene. in
9ulgaria este un puternic partid comunist, care forta lui ori de
ori ar fi vrut sä urmeze planurile de räzboi ale Antantei. Aliatii voiau sä
lard din Bulgaria un câmp de pregätire militard impotriva Rusiei.... Ori
acest lucru a fost impiedecat de cätre partidul comunist care a fortat pe
Stamboliski goneascä armata contrarevolutionarä de pe
Bulgariei. latá dar ce cäuta Antanta : un guvern care legäturile cu
Rusia care pe comunisti, permitand astfel pregätirea mili-
tar Prnpotriva Rusiei"
Demascând rolul perfid al imperialismului anglo-franco-american
alianta acestuia cu burghezia bulgarä, Socialismul" demascä si atitudinea
guvernantilor români de evenimentele din Bulgaria : ...Statul
s'a arätat din prirnele momente favorabil noului regim bulgar
aceeasi atitudine. Guvernul e multumit cd
Dundre instalat un guvern reactionar care va garanta mai bine sigu-
ranta (burghezo-mosieresc - N.A.) ...dinastia
fär legäturi simpatii in masele populare tine cu pret la menti-
noului guvern din Bulgaria" 2, iar oligarhia care serveste
Antanta, nu poate simpatiza cu actualul regim reactionar"
Fusese justä atitudinea Partidului Comunist Bulgar fatá de
rile petrecute in viata politid a Bulgariei in 1923 In luna lunie ? Gheorghi
Dimitrov scrie, mai târziu, privire la aceasta : ...nu putem trece cu
edema o serie de greseli, care au frânat lupta impotriva
mului. In rândurile noastre pericolul fascist era in mod inadmisibil subes-
timat. Se pot aduce multe exemple, unde au fost rasturnati prin
lovituri fasciste de stat. Gänditi-vá la Bulgaria, unde conducerea partidului
nostru adoptase o pozitie neuträ", dar in fond oportunistá, fatä de lovitura
de stat din 9 lunie 1923..."
Partidul Comunist Bulgar dobändise succese serioase, in colaborare cu
agrarienii, in reactiunii a fascismului. Desi membru al
Internationalei comuniste, partidul nu s'a putut ridica, conditiile revo-
lutionare de dupá räzboi, peste interpretarea doctrinarä socialista
a actiunilor revolutionare. Departe de realitâte de marxismul
revolutionar, neutralitatea" conducerii partidului fat? de lovitura de stat
fascistä din 9 Iunie 1923 a dovedit in cä socialismul
ca politicá ideologicä a clasei muncitoare nu a rezistat examenului
istoriei, in conditiile noi ale capitalismului de rázboiu
cele ale pentru putere. Conducerea partidului socotise cá, din pri-
« Socialismul Nr. 50, 1923, p. 1.
2 Ibidem.
Ibidem, Nr. 52, 1 1923, p. 1.
G. Dimitroff, Die Offensive des Faschismus und die Aufgaben der Kommunisti-
schen Internationale...in Probleme der Einheits- und Volksfront. Moscova, 1938, p. 15.

www.dacoromanica.ro
1594 A. PATICA, G. S. ARDELEANU A. EGYED

cd guvernul agrarian s'a compromis prin conducerea sa, masele popu-

lare nu vor veni ajutorul lui impotriva loviturii fasciste de stat. Condu-
a subapreciat autoritatea uriasä a Partidului Comunist mase, ura
maselor impotriva fascismului. Duct Partidul Comunist Bulgar ar fi urrnat
linia pi metodele revolutionare bolsevice" si nu cele strâmte",
social-democrate, dart s'ar fi agrarienii - scrie G. Dimitrov -
el ar fi iesit victorios in lupta impotriva fascismului
Socialismul" aratä pi el greseala fundamentalä a tacticii Partidului
Comunist Bulgar care consta in pozitia de neutralitate". Partidul
gist, care era a doua putere in din punct de vedere al influentei asupra
masselor, adoptase o laid de partidul agrarian, pe
acuza de a-pi pierdut influenta asupra masselor de a-si fi
fäcute de a fi instituit in regim bicrocratic,
politienese etc., si pe care nu-1 sprijinä in momentul hotárttor, se deci-
dea soarta Conducerea partidului, chemând la strictá neutralitate
de lupta dintre burghezia pi cea rurale, hotára, in acelasi
tirnp, ca clasa muncitoare stea la o parte pi sä astepte desvoltarea eveni-
rnentelor. Clasa muncitoare trebue se uneasa pi lupte separat pen-
tru apärarea a propriilor interese de clase - spunea pi
Socialismul" din 24 1923.
Aceastä va fi in curänd recunoscutá partidul, desi
a comis o foarte serioasä luând o pozitie de neutralitate atunci
räzboiul civil, a avut forta pi curajul de a
gresealä, de a masele la insurectie armatá fascis-
mului in Septembrie 1923" - V. Cervenkov Abia numärul
säu din 9 August 1923 Greseli invätärninte. Tactica Parti-
dului Comunist Bulgar". ziarul Socialismul" va da seama de tactica
gresitä a Partidului Comumst Bulgar, dupá ce fascismul pi-a consoli-
dat ceva puterea, el s'a indreptat err furie impotriva P. C. Bulgar". Articolul
incheie astfel : Pentru noi, partidul comunist tânär din este de
mai mare interes sä cercetäm evenimentele din Bulgaria" pi propune sä
.se punä in disc.utie tema : Sarcina partidului comunist din România
actuala situatie" 4.
Munkás", ziarul in limba maghiará al Partidului Comunist din Ro-
conchide cä evenimentele din Bulgar:a au o deosebitä
pentru clasa muncitoare din nu numai pentru cä ne
dau invätäminte, dar pentrua in acelasi timp o a
reactiunii internationale si a fascismului"

Gh. rirnitrov, a szocializmus utján. Budapesta, 1949, ed. Szikra, p. 24 26.

Ibidem. p. 2.
s, Nr. 63, p. 1.
Socialismul * Nr. 63, August 1923, p. 1.
Munkás *, 17 1923, an. I, nr. 4, p. 2.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASCISTA DIN BULGARIA 1595

fascist ajuns la putere, teroarea Socialis-

public" un manifest al Executivei lärgite a Internationalei Comuni-
uncle se in mod lovitura fascistä de stat s'a produs
invoirea si ajutorul Partidului social-democrat, care face parte din Inter-
nafionala a II-a, cu ajutorul contrarevolutiei europene, cu
ajutorul ofiterilor vranghelisti sprijinul asupritorilor a
boierilor români, precum dornicá de a preface Bulgaria
zid de apärare impotriva Rusiei Sovietice". Apelul se adreseazä
muncitorimii din lumea : Proletari din toate ....
mobilizati guvernului de ucigasi din Sofia" Ziarul
timp, in articolul säu Jos masca trädätorilor Cum
lucreazá social-dernocratia in Bulgaria", rolul partidului socialist bulgar
siroki", agentura imperialismului englez" a burgheziei bulgare 2 care
pe muncitori, când burghezia o cere" 3, care a dat dä... sprljin
neconditionat
Odatá cucerirea puterii, fortele fasciste au trecut la un furibund
atac impotriva maselor celor ce muncesc a organizatiilor
impotriva P. C. Bulgar. Se organizeazA bande fasciste pentru
terorizarea miscärii comuniste, se opereaa sute de arestäri. Färä nicio
judecatä sunt asasinati zeci de oameni ai muncii.
Provocärile fasciste au dat unei uriase nernultumiri In rân-
durile maselor muncdtoare. In crestea valul revolutionar aceste
condifii grele, sâmburele sänätos marxist din sânul P. C. Bulgar, pe
Internationala Comunistä 1-a intärit in August 1923, a ajuns la conducerea
Partidului. In frunte cu Gheorghi Dirnitrov, acest grup din C.C. a ajuns la
concluzia cä lupta armatä impotriva dictaturii monarho-fasciste e inevita-
bilä iminentä. Aceasta fäcu posibilá schimbarea radicalä a tacticii stra-
tegiei Partidului. Partidul a izolarea sa, pornind spre unirea
fortelor antifasciste, bloc comun al muncitorilor färanilor, pregä-
lind massele pentru lupta irnpotriva dictaturil monarho-fasciste,
pentru räscoala armatä realizarea muncitoresc-färänesc
Asupra gresitei atitudini a P. C. Bulgar de adoptare a unei pozitii
de neutralitate" de evenimentele din Bulgaria, ne atrage
Socialismul". Lovitura de stat fascIstä a fost o grea infrângere
ventru Partidul Comunist Bulgar. Ceeace este gray este cá Partidul Cornu-
n'a fost infrânt in luptá ...el a suferit o infrângere tocmai prin neparti-
dparea sa ta luptele dintre bulgari" - se spune in
articolul intitulat Greseli inyätäminte", pe public" Socialismul"

a Socialismul s, Nr. 55, 12 1923, p. 1.

2 Ibidem Nr. 56, 15 1923, p. 2.
8 Ibidem, Nr. 57, 20 Iulie 1923, p. 2.
Ibidem, Nr. 56, 15 1923, p. 3.
G. Dimitrov, Bulgária..., p. 25 - 27.

www.dacoromanica.ro
1596 A. PATICA, G. S. ARDELEANU ni A. EGYED

din 9 August 1923 (Nr. 63, p. 1). In numärul din 29 August 1923 se con-
astfel: Partidul Comunist s'ar fi aruncat luptä cele
cAteva de mii de aderenti daci ar fi chemat massele täränesti ale
lui Stamboliski sub drapelul guvernului muncitoresc este evi-
dent majoritatea sdrobitoare a populatiei ar fi rezistat burghez
militarist". P. C .Bulgar a inteles imediat gresala la 9
lunie si, inarmat trase de pe urma luptelor din lunie i
Julie, a organizarea räscoalei antifasciste. Experienta a arMat
in primul rând, un front de lupta. De chemarea
conducerii P. C. Bulgar cätre clasa munciloare de a crea un front
al maselor muncitoare un imperativ istoric. In acest scop, rezo-
lutia din 5-7 August a trasat limpede sarcina constituirii unui larg front
si C.C. se adreseazä tuturor organizatiilor de politice
ice ale proletariatului muncitoare. Rezolutia din 5-7
August a C.C., pe leninistä a strategiei tacticei revo-
lutiei proletare, a devenit linia conducätoare a P. C. Bulgar pentru
rästurnarea dictaturii monarho-fasciste pentru instaurarea unui guvern
inuncitoresc-täränesc. C.C. al P. C. Bulgar propuse Uniunii agrare lupta
impotriva dusmanului comun, a dictaturii monarho-fasciste. Uni-
unea propunerea astfel se puse unui front
douä, cele mai puternice, organizatii ale muncitorimii
muncitoare din Bulgaria. C.C. adresase propunere pi Partidului
social-democrat, dar conducerea acestuia respinse propunerea.
Concomitent infäptuirea unui front unic, Partidul trecu toate
fortele la pregätirea a ; s'a creat un comitet militar-teh-
; s'a trecut la Intocmirea unui plan general al insurectiei.
Guvernul Tankov seama de schirnbarea P. C. Bulgar.
hotäri sä-i dea o decisivä. de crearea unei trainice uniuni
intre muncitori de care fascistii se temeau
Guvernul fascist al lui Tankcv trecuse incá la teroarea
Teroarea de noul regim fascist incepuse cu arestarea lui V. Kolarov,
unul din secretarii Internationalei Comuniste A fost
distrugátoare, au fost asasinati fostii din cabinetul
lui Stamboliski ; guvernul Tancov, a imperialismului anglo-franco-
american, asasinarea comisarului sovietic sosit in Bulgaria
pentru reluarea leggturilor politice pi economice dintre Rusia
Bulgaria ; vranghelistii, care 1-au uds pe Hagiev - comisar sovietic,
director al Nova Rosia" ce la Sofia - sunt achitati
iar la Sofia resturile armatei vrangheliste au fost incorporate, precum ne
D. Kosev, op. cit., p. 462.
2 Socialismul Nr. 53, 5 lulie, p. 4.
Ibidem, Nr. 57, 20 1923, p. 1.
Ibidem, Nr. 59, 26 1923, p. 4.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASCISTA DIN BULGARIA 1597

Socialismul" din 2 August 1923 (nr. 61), in armata bulgarä.

fapt - se spune in Socialismul" - in Bulgaria se o
contrarevolutionard vranghelistä scopul de a ataca Rusia. Ea stá inst
in nemiscare, din nu i-au sosit ajutoarele asteptate din America".
stiind lupta un partid de masá ca acel comunist se va
termina esec, guvernul Tankov recurge la dnscentri provocári,
120 de membri conducätori ai P. C. Bulgar, pregäteste prorese
impotriva devasteazá cluburile Partidului Comunist
Bulgar, Uniunile sindicale 2, introduce starea de asediu,
du-se st dea lovitura hotáritoare Partidului Comunist Bulgar sprijinul
,,guvernelor reactionare din Jugoslavia pi in special (sublinierea
N.A.) din Romania", cum aratá Socialismul" din 23 August 1923 (Nr. 67).
prefacerea Romaniei reactionare inteo colonie a Antantei H
impunea acesteia roiul unui jandarm al Bplcanilor" Oligarhia
sprijinul social-democratilor al razboiul
Uniunii Sovielice..., inlerventia Bulgaria in cazul revoluflei
populare gala sd acolo, interventia din Ungaria
vieticá 1919 4, se spune intr'un manifest editat de P. C. din
1924.
Ofensiva impotriva P. C. Bulgar se desläntui la inceputul lui
brie 1923. Au fost inchise cluburile, tipografiile,
au fost aproape 2000 de contunisti Autoritatile au incercat sä
aresteze C.C., fárá a izbuti
Teroarea In ... Pe mormanele de cadavre sange-
randc ale taranilor bulgari - ziarul Munkás" - de
satisfactie figura ucigatoare a imperialismului"
ProvocArile fasciste,
de a zdrobi miscarea revolutionará si miscarile de izbucnite
in regiunea de Nord a Bulgariei, puneau la ordinea zilei
armatá. La propunerea lui Gheorghi Dimitrov pi Vasil Kolarov, plenara
C.C. hotári s5 se fixeze data räscoalei armate generale a intregei
pentru 22-23 Septembrie 1923 ; aibä ca sarcinä
guvernului uzurpator al lui Tankov pi instaurarea unui guvern
; P. C. Bulgar actioneazd Uniunea agrart ;
rea unui comitet militar-revolutionar pentru conducerea räscoalei, din
prezentanti P. C. Bulgar Uniunii agrare. Plenara pe G. Dimi-
trov, V. Kolarov G. Ghenov ca membri ai Comitetului militar-revolu-
lionar principal.

1 oSocialismul* Nr. 6 Septembrie 1923, p. 4.

2 A. Burmov, op. cit., p. 392.
Documente din istoria Partidului Comunist din România, Ed. P.M.R., 1951, p. 46.
Ibidem, p. 58.
D. Kosev, op. cit., p. 464.
6 Nr. 6, 1 lulie 1923, p. 2.

www.dacoromanica.ro
 159e A. PATICA, G. S. ARDELEANU $1 A. EGYED

Astfel, Partidul ...desi a comis o foarte serioasä o

pozitie de neutralitate, atunci räzboiul civil, a avut
pi curajul de a indrepta aceastä gresalä, de a cherna masele in insu-
rectia Impotriva fascismului in Septembrie 1923 de a se pune
acestei insurectii" 1 La 22-23 Septembrie, zeci de mii de
tori, muncitori intelectuali din s'au ridicat la
armatá impotriva dictaturii monaiho-fasciste.
Räscoala cuprinse una dupá alta diferitele regiuni ale Bulgariei. La
Zagora, räscoala izbucnise de data fixatä de C.C. Flacära
se peste Nova Zagora, regiunile Cirpansk, CazanlAk, Vra-
ceansk, orasul Ferdinand, regiunile Oreahovet, Beloslatinsk, Ber-
kovsk, regiunea Vidin si apoi toatä regiunea de Nord-Vest a Bulgariei, etc.
la inceput presa din atitudine de eve-
nimente.
de izbucnirea räscoalei anti-fasciste a poporului bulgar,
Viitorul" - oficiosul partidului liberal - atrase atentia asupra perico-
lului comunist Aceeasi teamá et comunistii vor pune mâna pe putere"
o exprimase Neamul Românesc" condus de N. fiind
de desfásurarea evenimentelor din Bulgaria.
Nu se uscase cerneala scribilor presei burgheze despre pericolut
contrarevolutiei (sic - N.A.) din Bulgaria la ipka, Enina, Cei-
nova etc., se pi proclamase Republica sovietid. Bulgaria de sud este pro-
clamatá republid sovietid" Socialismul" continuare ,in
Bulgaria revolutia comunistä puternice, parlamentul a
disolvat. Se abdicarea regelui
limp, räscoala lua uriase. In fruntea
coalei din Vraceansk, unde trebuia baza expeditiei de eliberare
a Sofiei pi de lichidare a guvernului fascist, stäteau G. Dimitrov V. Kola-
Räsculatii, muncitori, fäceau minuni de vite-
jie. Burghezia era de o mortalä. De
spaimä a fost cuprinsä burghezia internationajä, cea românä,
st tot posibilul pentru a ajuta burghezia bulgarä at

Comisia inter-aliatä interveni imediat pe lângä guvernul bulgar

concentreze numeroase trupe pentru stArpirea a comunismului din
Bulgaria", cu ziarul Lupta" °. Acelasi ziar publid
guvernul bulgar ar fi cerut ajutor sau aliatilor general

V. Cervenkov, Activitatea Partidului Muncitoresc (Comunist) Bulgar in Pentru

pace trainia pentru democratie popularä Nr. 3, 15 Decembrie 1947, 2.
Viitorul*, Nr. 211, 20 Septernbrie 1923, p. 1.
2 Neamul s, Nr. 4637, 23 August 1923, p. 2.
Dimineata o, Nr. 6064, 23 Septembrie 1923, p. 1.
Socialismul*, Nr. 77 din 27 Septembrie 1923, p. 4.
Lup a s, Nr. 536, 27 Septembrie 1923, p. 4.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASCISTA DIN BULGARIA 1599

pentru a trimite trupe in ajutorul armatelor regulate" Guvernul liberal

imediat chernärii trimitând, pentru mentinerea ordi-
nei sânul populatiei de pe malul 5rii... din Divizia a 9-a
sub comanda generalului Vlädescu" Unele ziare anunt5 et cazul
când räscoala comunistä va reusi in Bulgaria, guvernul va proceda
la ocuparea a acestei considerand ca un social
intronarea regirnului -comunist in aceastä
Din cele ateva .exemple aduse, limpede hotärirea burgheziei
a mosierimii române de a trece la interventie in caz de
a r5scoalei antifasciste din Bulgaria.
Intre limp, burghezia bulgarä mobilizase toate resursele sale pentru
räscoalei poporului bulgar. Cu ajutorul puterilor aliate "
al puterilor imperialiste - N. A.), guvernul Tankov, du.pä lupte
care durar5 mai de izbuti in
coala. Detasamentele de muncitor lipsite de arme, dar
tite de spiritul de lupt pi jertfä, au fost in b5tAliile cu armatele
guvernamentale, inarmate cu tancuri si arme moderne. Miliaanele pi
Frantei Romäniei, - se spune Socialismul" dirt
4 Odombrie 1923 - au venit sä dea burgheziei suportul pe care putea
gási in sânul populatiel".
Socialismul" din 25 Octombrie ar5tând concurenfa dintre Franta
Anglia in parte a Europei, rolul acesteia din la
miscärii din Bulgaria : Mica se dovedeste a fi un
instrument militar in ...Ea este de a deocam-
datá Angliei suport politico-militar aceastä parte a Europei de
a face astfel din Franta... prima putere politicä pe continent.-
Dar Anglia pentru a nu pierde din putere de pentru a-si crea
pi ea pi de in r5s5ritul Europei, care sa-i dea
de a sub conducerea sa räzboiul impotriva sovietice,
st de partea sa Bulgaria, Ungaria, Turcia, Albania pi T5rile

Ziarele burgheze dela noi publict cu un lux de am5nunte des-

pre infrângerea r5scoalei anti-fasciste din Bulgaria. Patria", oficiosul
din Transilvania, grupatä in partidul national, cu bucurie
frângereü 6 Kronstädter Zeitung" justifice bestiali-
tätile comise de fascisti, spunând : guvernul (bulgar, - N.A.) se foloseste
de mijloace sângeroase de constrângere, lucru cu totul scuzabil, daca luärn

Lupta 2, Nr. 537, p. 4.

2 Ibidem.
Dimineata a, Nr. 6069, 28 Septembrie 1923, p. 1.
Ibidem, Nr. 6068, 27 Septembrie 1923, p. 1.
e Socialismul », Nr. 85, 25 Octombrie 4923, p. 1.
cf. numerele din 27 Septembrie, Nr. 209, p. 3 30 Septembrie Nr. 211 P. 3

www.dacoromanica.ro
1600 A. PATICA, G. S. ri A. EGYED

in considerare cá e vorba de insási existenta intregei clase burgheze"

Viitorul", dupá ráscoalei din Septembrie, satisfactia
ca ordinea e complect restabilite In timp, oficiosul partidului li-
beral se sä minimalizeze proportiile räscoalei, atacand presa pro-
gresistá dela noi, care-si ridicase glasul sprijinul poporului
Nearnul Romanesc" condus de lorga, comentând evenimentele din Bulgaria,
exprimä bucuria la vestea inAbusirii ráscoalei care asigurä inch odatä
ortlinea turburatä la granijele noastre" Autorul articolului Desordinele
din Bulgaria", publicat in acelasi ziar, : Speram cä ea (adicá
ordinea", - N.A.) se va mentine pi cä acest eveniment a fost doar numai
un pentru oarnenii de stat cuminti din Bulgaria, care ar
in sa-si dea cu mana pentru a asigura un regim stabil de

Neamul !
-
incredere". Alianta tuturor fortelor contrarevolutionare din Bulgaria pentru
regimului stabil" iatá solutia propusä de

In acelasi timp burgheze din redau fidel

luate de autoritäti intru sprijinirea fascismului din Bulgaria. Grivernul libe-
ral, care 'ajutase refugierea bogätasilor" din Bulgaria, aducându-i in
la Turnu Mägurele, Corabia, Severin, etc." másuri contra
invaziei comunistilor pe teritoriul romänesc" pentru ca elementele anar-
bulgare" - adia muncitorii, si intelectua,lii bulgari,
lati impotriva fascisrnului - sá nil se refugieze pe teritoriul nostru"
Nurneroase patrule de cavalerie stint trimise spre linia de frontierg
pentru a impiedeca grupurile de comunisti... se refugieze pe teritoriul
nostru" 7. Autoritätile române nu ingOduie trecerea refugiatilor din Bul-
garia in Romania. Numai foarte din au izbutit treacä
bárcile pe teritoriul nostru... Ei au fost expediati imediat la Caracal, uncle
sunt de 8 Azil pentru burghezia bulgarä inchi-
pentru muncitorimea pi táránimea bulgarä, iatá expresia politicii de
clash a burgheziei mosierimii din I

Dupá infrângerea rAscoalei anti-fasciste a poporului bulgar,

narea burgheziei lovise nu in care participaserä la räscoalá, dar
si in care fuseserá arestati inch de izbucnirea ei. Asasinarea
pi agrarienilor o Intreaga Bulgarie plu-
tea in vOrsat de fascisti. Dupä arestärile, asasinärile tor-

Kronstäd ter Zeitung e, 2 Octombrie 1923.

Viitorule, Nr. 4674, 6 Octombrie 1923, p. 3.
Neamul Românese s. Nr. 218, 28 Septembrie 1923, p. 1.
Dimineata e, Nr. 6071, 30 Septembrie 1923, 4.
6 Ibidem, Nr. 6069, 28 Septembrie 1923, p. 5.
Ibidem, Nr. 6070, 29 Septernbrie 1923, p. 5; cf. Keleti Ujsg Nr 219,28
Septembrie 1923.
Dimineata e, 28 Septembrie 1923.
8 Adevrul s, 28 Septembrie 1923 p. 2.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASCISTA DIN BULGARIA 1601

turile infäptuite, au procesele impotriva poporului räsculat, care au

tinut pânä la 1925. Sute de luptätori au fost condamnati la
moarte sau la inchisoare pe termen lung. Conduatorii din Sep-
tembrie Gheorghi Dimitrov Vasil Kolarov au lost condamnati in lipsá.
Prin numárul prin cruzimea sa, teroarea din Bulgaria
amintea de teroarea si cruzimile turcilor impotriva räscoalei din Aprilie
1876, care acea vreme a provocat indignarea protestul tntregei lumi
progresiste.
Abia acum räscoala anti-fascistä din Bulgaria a fost
autoritätile române desmint resping cä ar fi intentionat
st interviná in Bulgaria I Dimineata" cá odatä cu
anarhice... toate statele doritoare de ordine au speranta Bulgaria
va deveni in stare se refacá in mod normal. In ce priveste România, ea
nu face deck st ia mäsurile necesare ca elementele anarhice bulgare st
nu se refugieze pe nostru" Kronstädter Zeitung" declará
cinism : democratia a font pierdutä in Bulgaria pi ea trebue sä
facá dictaturii militare, vor intelege chiar acei, care toate et sunt
partizani ai democratiei, sunt in timp pi prieteni ai oranduirii
ciale burgheze"
Burghezia triumfa victoria fascismului Bulgaria.
cu ea 'pi exprima satisfactia si social-democratia din tar. Lumea
Nouä" improascä veninul asupra Internationalei a III-a, a conducerii Par-
tidului Comurtist Bulgar, pi in acelasi timp ataca pozitia Partidului
munist din care lansase lozinca Impotriva pregAtirilor de räz-
boi cu Uniunea Republicilor Sovietice sau de interventie in Bulgaria"
Principala cauzä a nereusitei räscoalei anti-fasciste din Septembrie
consta in insuficienta insusire a teorie practicei leniniste de cätre P. C.
Bulgar. Unii membri de partid n'au inteles et din 9 a fost gre-
atitudinea Partidului nu a fost bolsevicä. Evenimentele din
tembrie - Gh. Dimitrov - au arätat cá o parte destul de important
din conducerea partidului sau nu a acceptat linia luptei hottritoare
ce trebula dusä impotriva fascismului sau a prima aceastä linie in vorbe
convingere, elan revolutionar, a pregáti partidul pentru o
astfel de De aceea, nepregätitá o multime de organi-
zatii, iar multi nu erau pregátiti pentru actiune
triva fascismului" Rtsculatii nu au reusit st atragä de partea
armatei, care a fost pentru räscoalei. Lipsa

« Adevärul Dimineata I din 29 Septembrie 1923 ; Temesvarer Zeitung *

din 30 Septembrie 1923 etc.
Dimineata e, 29 Septembrie 1923.
Kronstädter Zeitung e, 3 Octombrie 1923, p. 2.
Documente..., p. 60.
Gh. Dimitrov, Bulgária..., p. 27 - 28.
- Stud" referate - www.dacoromanica.ro
c. 1817
1602 A. PATICA, G. S. ARDELEANU A. EGYED

de pi a unor organe conducätoare a permis ca o serie

de centre dinfre cele mai desvoltate din punct de vedere economic pi mili-
tar - Sofia, Plovdiv, Pleven, Ruse, Sumen, Varna, etc. sä numai in
msurä parte la räscoalä, ceea ce a permis fasciste
ganizeze fortele pi räscoala. Desi din Septembrie 1923
a suferit o infrangere, ea a avut o insemnätate exceptionalá pentru soarta
viitoare a Bulgariei. antifascistä din lume a
alianta muncitori pi pi a creat o präpastie adânci
fascism pi poporul muncitor - spune V. Cervencov - präpastie care nu
a mai putut fi toate sträduintele fascismului, vreme de 20
de ani".
Poporul bulgar care comunistii ti interesele in toate
imprejurärile s'a convins acum, -se spune in articolul Cine a
din Bulgaria" din Socialismul" - ci ii pot intere-
sele pretul Partidul Comunist Bulgar
stat in fruntea räscoalei, a pus capät spiritului de capitulare din 9 lunie pi
a arätat calea spre luptele decisive impotriva dictaturii fasciste. Lupta
de abnegatie a partidului a fäurit o intre Partid pi masele
populare, a intärit legätura acestea pi a creat conditiile desvoltärii parti-
dului, punandu-I In fruntea luptelor pentru democratie pi socialism.
evenimentelor sangeroase din Septembrie dus la boIsevizarea par-
tidului2. De aceea, in acest sens, riscoala din Septembrie 1923 poate fi
adevärat socotitä ca o cotiturá fundamentalä bolsevizarea Partidului
Comunist Bulgar.
Riscoala din Septembrie a arätat in timp adevärata fatä,
anti-popularä, a burgheziei bulgare fascizate. Präpastia dintre masele
populare burghezia devenea din ce in ce mai mare.
Dupi infrangerea räscoalei, guvernul fascist al lui Tankov trecu la
distrugerea organizatiilor din Bulgaria. Socialismul" aratá
mäsura in care regimul fascist bulgar a trecut la in sänge a
anti-fasciste din Bulgaria, in deplini tntelegere social-demo-
cratia din tarä, sprijinit de rege pi capitalismul international : Aproape
15.000 proletari au fost ucisi pâni acum Kolaroff secretar general
al Partidului Comunist Bulgar si Toy. Gh. Dimitrov, secretar al
Sindicatelor... au reusit si treacä la Taribrod... pi munci-
care sunt bänuiti a fi luat parte la revolte sunt arestati in mash Mase
intregi de sunt transportlati la rnalul Dunärii pi impuscati. Ca pi la
noi in 1907, la fel in Bulgaria, sub indemnul guvernului, täränimea pi
muncitorimea este predatá in bratele ororilor" Soclalismul" demasci

Socialismul* Nr. 7 Octombrie 1923, p. 3.

2 Gh. Dimitrov, p. 29.
I Socialismulr, Nr. 82, 14 Octombrie 1923, p. 1.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASC1STA DIN BULGARIA 1603

rolul al social-democratilor care indatä ce lupta de clasä inter

rnuncitorimea burghezia bulgará se iutea... nu au ezitat sä loveasci ei
in muncitori ca s5 apere interesele burgheziei in contra celor ale
proletariatului" Socialismul" demascä in acelasi rolul guvernului
liberal din slugä credincioasä a Antantei in Orient care s'a
arätat alit de binevoitor fatä de refugiatii oferindu-le largä
ospitalitate la noi ei conveneau intentiilor räzboinice ale Antantei
de Rusia Sovieticä. Dar acelasi guvern refuzä astäzi gäzduirea in tarä
a refugiatilor bulgari care au scäpat din ghiarele teroarei tancoviste social-
democrate... acesti politici sunt maltratati de jandarmul
beciurile infecte ale sigurantei - teribilä ilustrare a cru-
zimei burgheziei noastre - sunt retrimisi peste granitä, adicá predati cä-
läului Tancov pentru a fi ucisi... Pentru a-si extermina dusmanul de moarte
- comunismul - burghezia nu se sä-si exercite con-
tra lui in interiorul peste vechile animozitäti
naliste, ea sare in ajutorul burgheziei bulgare, de comunism"
nrganul Partidului Comunist din Socialismul" este sin-
gurul care-si consacrii deacum zeci de pagini ajutorárii
salvärii dela moarte a muncitorimii bulgare. La 20 Oct. 1923 Socialis-
mul" publicá apelul sindicatelor bulgare cätre cele internationale sin-
dicale, "semnat de cutre secretarul Uniunii generale a sindicatelor muncito-
din Bulgaria, Gh. Dimitrov, intitulat Muncitori Salvati viata fra-
I

tilor vostri din Bulgaria". Numärul din 28 Octcmbrie emite urmätorul apel
in articolul In ajutorul muncitorilor, täranilor intelectualilor bulgari"
O vastä de ajutorare, cum Balcanul nu a väzut-o trebue
ganizatä. Tot ce-i muncitor industrial, sau agricol in tot
ce din munca sa tot ce cinsteste munca pi pe muncitori... trebue
sä parrticipe la de ajutorare" In acelasi C.C. al
P.C. din adreseazA un apel cätre Comitetul executiv al Parti-
dului Täränesc, cätre Comitetul executiv al Partidului Socialist catre Con-
siliul General provizoriu pi catre Consiliul General Cluj, in care se cere
protestul unanirn impotriva teroarei albe din Bulgaria, ajutor grabnic al
selor largi muncitoresti pentru fratii bulgari organizarea in tart
a Comitetelor comune de ajutorare a victimelor teroarei din Bulgaria 4. In
acelasi timp organul Partidului Comunist din publica am-
despre atrocitätile comise de regimul de räzbunare" din Bulgaria
Propunerea Partidului Comunist din România pentru formarea unui comi-
let in de ajutorare a victimelor din Bulgaria a fost de Co-

Socialismul Nr. 11 Octombrie 1923, p. 1.

2 Ibidem, Nr. 83, 18 Octombrie 1923, p. 1.
Ibidem, Nr. 86, 28 Octombrie 1923, p. 1.
Ibidem, Nr. 86, 28 Octombrie 1923, p. 3.
Ibidem, Nr. 87, 1 Noembrie 1923 ri Nr. 88, 4 Noembrie 1923, p. 1. 3.

www.dacoromanica.ro
 A. PATICA, G. S. ARDELEANU A. EGYED

mitetul executiv al Consiliului General al Uniunilor muncitoresti din

nia, adicá de spárgätorii dela Cluj". In aceste momente grele pentru clasa
rnuncitoare din Bulgaria, Consiliul general sindical reformat refuz5
.actiune comunä cu Partidul Comunist" - se spune in organul Partidului
Socialist din Transilvania Tribuna socialistä" - care se la
inversunate impotriva Partidului Bulgar a Rusiei Sovietice.
perfidä si a cauzei externe a räscoalei antifasciste, a
arnestecului Moscovei" va fi re.petatä de majoritatea ziarelor burgheze din
tara noasträ 2 Socialismul" urmätoarele privire la ajutorul care
trebuia dat muncitorimii bulgare : Asa dar Consiliul dela Cluj,
care nu refuzä nicio actiune comunä cu burghezia ministerul muncii, co
politia cu siguranta impotriva muncitorimii, declarä refuzä acti-
une comunä cu Partidul Comunist in ajutorul victimelor teroarei albe...
dela Cluj declarä depind de ordinile Amsterdamului. Asta
seamnä adicä depind de ordinele acelei organizatii, care mánä
in cu Internationala a II-a din care fac parte tocmai cáläii
bulgar, social-dernocratii dela Sofia... Printr'asta spärgätorii Cluj se fac
pi dânsii aliatii poporului muncitor bulgar" Ziarul Lumea Nouil"
publica adresa Partidului social-democrat bulgar din Sofia catre Biroul
International Socialist din Londra pentru toate partidele social-dernocrate",
in care se spune : Partidul nostru nu este un partid Partidul
nostru a trebuit actiunii comuniste puterea lui, in numele
tärii, al democratiei pi socialismului"
Ziarul Socialismul" motivul real al refuzului social-demo-
cratilor de a ajuta victimele teroarei din Bulgaria : Participarea social-
democratilor la ajutorarea victimelor regimului terorist din Bulgaria,
ar fi insemnat in acelasi timp o atitudine efectivä potrivnia social-demo-
cratilor bulgari, co-autorii acestei terori. Lucrul acesta i-ar fi pus pe
democratii foarte ridicolä posturä anume aceea de a sta
turi de un partid comunist Impotriva unui partid din propria Interna-
tionalà" Socialismul" publicá in acelasi timp apelul femeilor comuniste
din cätre comuniste, muncitoare si din Bulgaria" in
care se spune altele : Noi, femeile comuniste din privim cu
mare si incredere miscarea tovaräsilor tovaräselor din marele
Incercatul nostru partid bulgar si promitem a urma exemplul vostru luptând
preget pentru eliberarea clasei muncitoare" Socialismul" va conti-
nua demaste teroarea din Bulgaria, asasinatele, arestärile, votarea
legii anticomuniste, pentru a räpi partidului comunist
Tribuna anul 19, Nr. 20, p. 3.
2 Cf. din 7 Octombrie 1923, anul XL, Nr. 259, p. 7.
a Socialismul 8 Noembrie 1923, Nr. 89, p. 1.
Lumea Nouä s, Nr. 36, 1 Noembrie 1923.
Socialismul s, din 25 Noembrie 1923.
Ibidem, Nr. 90, 9 Noembrie 1923.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RASCOALA ANTIFASCISTA DIN BULGARIA

nist de activitate Socialismul" conclude : ...Macelul

in Septembrie de banditii impotriva clasei
citoare dela orase pi sate n'a distrus Partidul Comunist Bulgar pi
derea pe care masele rnuncitoare o aveau in deoarece guvernul trebue sá
la asemenea pentru a Impiedeca muncitor sá-si
manifeste increderea in singurul partid capabil desrobeascä, in Partidul
Comunist. Dar toate piedecile, teroarea pi toate mäcelurile impotriva
comunistilor nu vor duce acolo unde vrea burghezia, ci la revolutia pro-
rä"
Cu anul 1923 se ulttirnele räscoale muncitoresti din Europa,
muncitorilor din Hamburg räscoala din Septembrie din Bul-
garia. Devenise lupta din capitaliste intrase in
faza de reflux a revolutiei intensificandu-s ofensiva reactiunii burgheze.
Desläntuind atacul impotriva libertätilor a cuceririlor
muncitoare, reactiunea sá decapiteze miscarea muncito-
reascá scotând Partidul Comunist in afara Ziarul Socialis-
din 11 1924, in articolul Legea anticomunistä a fost va-
caracterizeazá astfel situatia : Parlarnentul alcátuit prin
teroare, votat legea anticomunistä pi antitáránistä. aceastä lege,
sunt prohibite organizatiuni care au de scop schimbe regimul actual
din Bulgaria prin actiuni directe sau violente. Fondatorii unor de
ganizatii precum membrii Ion expun la pedepse la 15 ani de
silnicä la 1 000 000 leva amendS. In anumite legea
prevede pi pedeapsa moartea"
Incepe o perioadä de regrupare a fortelor, de cálire revolutionarä a
pentru noi lupte, de pregätire a maselor pentru atacul general, atunci
când vor fi coapte conditiile necesare, Comunist reorganizeaza
activitatea pe noi in ilegalitate pi, din
rea experientä a Partidului bolsevic, mai mare ardoare
lupta pentru intereselor muncitoare. In timpul acestei
intreaga muncitoare din Bulgaria a o mare a
crescut din punct de vedere ideologic orgardzatoric. In acest sens, cold
räscoalei armate din 1923 a lost pentru desvoltarea bolpevic a
Partidului Comunist Bulgar, pentru intárirea aliantei dintre muncitori pi
dacä mase populare nu s'au niciodata fascis-
mului, in ciuda irnenselor jertfe pe care le-a dat a nenumáratelor safe-
pe care le-a timp de 20 de ani - spune Gh. Dimitrov -
aceasta se in primul prin influenta pe care a
avut-o asupra poporului bulgar din Septembrie pi ei
negative pi pozitive".
», Nr. 17, 3 Februarie 1924.
2 Ibidem.
Ibidem, Nr. 3, 11 1924.

www.dacoromanica.ro
1606 A. PATICA, G. S. ARDELEANU A. EGYED

Ocupându-se de perioadä grea din istoria poporului munci-

tor bulgar, istoricul Panaiotov : Masele populare desi au su-
portat lovituri nu s'au impácat situatia Ele priveau puterea
ca o putere nelegalä, uzurpatoare, printeo teroare
sängeroasä. Vointa de luptá a rnaselor populare nu a fost
Lupta dusä de poporul bulgar Septembrie 1923 dat
rodul säu deplin dupá un sfert de veac. La 9 Septembrie 1944, in urma
eliberärii Bulgariei de sub jugul fascist de glorioasa armatä
prin lupta oamenilor muncii condusi de Partidul Comunist Bulgar, po-
porul vecin si frate luat soarta in propriile lichidând asuprirea
secularä trecând la societätii libere, socialiste.

Cf. Istoriceaki pregled *, Sofia, 1950, 4 - p. 380.

www.dacoromanica.ro
 UNELTIRILE TRUSTURIL OR IMPERIALISTE
PRILEJUL LEGII MINELOR 1924
DE

A. ROMAN

Marea Revolufie Socialistä din Octombrie a fost semnalul märet

al eroicelor lupte revolufionare ale proletariatului din intreaga lume. Bur-
ghezia a deslänfuit represiunile cele mai sangeroase
triva oamenilor muncii a folosit pe trädätorii social-democrafi a
revolufionar creat in urma Mareltui Octombrie.
Vremelnic, burghezia a sä märefele lupte dintre anii
1917-1923. Vremelnic, burghezia, cu ajutorul aurula al armelor al agen-
tilor ei din rândurile clasei muncitoare social-democrafi -
a reusit orânduirea bazatä pe exploatare, Inläturatä pe o
sesime a globului pämäntesc urma Infäptuirii Marei Revolufii Socia-
liste din Octombrie, fáuritá de eroicul popor sovietic de Partidul
Comunist.
Perioadei avântului revolufionar i-a urmat o stabilizare relativä a
capitalismului. Cu multe greutäfi burghezia internafionalä redresa eco-
nomia distrusä îsi dictatura ei de clasä. Stabilizarea relativä
pe criza generalä a capitalismului, reliefatä in mod in urma
irnptrtirii lumii in douä sisteme diametral opuse - socialist capitalist
- nu 'a fost trainla
Intr'o serie de ramuri, producfi industriald a färilor capitaliste
atinge dinaintea rázboiului este inläturatt,
merful se intensificä relativ, valuta se stabilizem, se intäresc
cerne trusturi internafionale, marile capitaluri cautä noi surse de rna-
terii prime noi piefe de desfacere.
Capitalurile anglo-franco-'americane pätrund tot mai in Eu-
ropa Asia. In acelasi timp inst consolidarea capitalismului este

www.dacoromanica.ro
 A. ROMAN

de o crestere a contradictiilor grupurilor imperialiste, de o a

fortelor duc la släbirea pi descompunerea capitalismului.
Succesele burgheziei nu erau trainice, refacerea" capitalismu-
lui semnele descompunerii sale. Luptele
sunate dintre Anglia America pentru petrol pi colonii, disputa
natä anglo-american Japonia pentru pietele din Orient,
rinta Angliei a Frantei de a obtine fiecare suprematia Europa, cioc-
nirile dintre Germania si Antantei, erau semne vädite pi
clare ale unei relative, netrainice a capitalismului.
Stabilizarea trainicd din U. R. S. S., avânt al desvoltärii
ei economice, crepterea puterii sale politice, lupta inversunatä a popoa-
relor din prile coloniale, dependente pi din metropole, arätau in mod
vremelnicia victoriilor" capitalismului.
Temporar, capitalismul mondial inregistra succese, el nu putea
rezolve contradictiile proprii imperialismului.
Perioada stabilizArii relative a capitalismului a insemnat un r5gaz
obtinut de burghezie prin refacerea distrugerilor de r5zboi, intensificarea
exportului de capital, inäsprirea asupririi popoarelor inrobite, pregAtirea
Impotriva Uniunii Sovietice a tuturor
contrarevolutiei in jurul agresivului imperialism anglo-american.
Centrul puterii financiare a lumii capitaliste constitue de
dat5 S. A. America reprezintä aproape unica arä exportatoare de ca-
pitaluri mereu crescânde, de micsorarea exportului de capital al
gliei, Frantei pi Germaniei. Acest lucru a dus la subordonarea financiará
a Europei fatä de America pi la penetratia accentuatä a capitalului
S. U. A. In t5rile din S. E. european mai ales In România burghezo-
mosiereasc5. In acest fel, redresarea economica a Europei era realizatA
prin subordonarea ei de America, ceea ce a dus in mod
la situatiei oamenilor muncii. Cu toatä aparenta
.,aliantä" a blocului anglo-american, adversitatea intre imperialistii
belor crestea. Lupta de interese ce desfäsura in lumea a luat
o deosebitä amploare ramura petrolului.
Pentru cucerirea petrolului se dädea o pe pi pe moarte
intre concerne anglo-americane, in fiecare un alt
caracter, metode sisteme diferite de Mrobire a negru pi de in-
a concurentului.
inversunatä se ducea in America de Sud, in Persia, Eu-
ropa, in acele regiuni ale României pi Galitiei unde existä petrol, in
inteo formä când camuflatä, când
Depi exista aceastä trusturile americane pi engleze
I. V. Stalin, Opere, Ed. P.M.R., 4, p. 291.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE SI LEGEA MINELOR DIN 1924 1609

toate mOsurile pentru a Impiedeca rezistentele" ce le puteau

drumul
Lupta pentru petrol a imperialigtilor anglo-americani explic po-
zitia fata de Legea Minelor din 1924.

Dupä primul räzboi mondial, burghezia pi mosierimea românä

sprijinul Antantei si al social-democratilor de dreapta, reusesc sä stávi-
vremelnic avântul revolutionar al muncitoare.
Partidul liberal, reprezentant al marelui capital financiar din vechea
anunta reorganizarea productiei, transportului finante-
Lozinca liberalilor prin noi insine" avea drept scop sä inducá in
eroare poporul creeze- impresia cá guvernul va realiza refacerea
economid a tärii, ridicarea nivelului de trai 'al oamenilor muncii
läturarea capitalurilor stráine.
Guvernul liberal arätat adevärata sa tap. In locul refa-
'a capitalului strOin a situatiei
ce muncesc, a urmat Inchegarea unei puternice aliante capitalul
tantei pentru exploatarea comunä a Capitalul bancar anglo-france7
pAtrunde tot mai in economia obtine din partea guvernului
sume mari de bani urma märirii impozitelor, drept compen-
pentru achitarea datoriilor statului. In acest fel, devenind de fapt
controlorul veniturilor statului, capitalul imperialist apusean transformä
tara semicolonie. Intreaga politicá e de
trusturile sträine In burghezia mosierimea din Ro-
grupate in partidul liberal.
Pregätirile 'agresive de rOzboi impotriva U. R. S. S. se accelereazä.
Politica armei la pioior" se caracterizeazä prin cheltuieli nebunegti de
care accentueazá mai mult dependenta de Antant5.
Formula prin noi - spunea rezolutia Congresului al II-lea
al P. C. R. asupra situatiei in - nu este deci masca vinderii
pur simplu a populatiei tárii cätre exploatatorii strOini, aliati
cei interni, este masca trAdOrii independentei noastre"
Burghezia mosierimea coopereazA pe toate chile la
birea economic a tärii de cAtre capitalurile .anglo-franco-
americane.
Finanta liberalä duce in acelasi timp o de consolidare de
a pozitiilor ei economice interiorul ca astfel sá
obtine mai multe profituri din partea capitalurilor sträine.
In acest burghezia a efectuat exproprierea a capi-
Documente din P.C.R., Ed. P.M.R., 1951, p. 33.

www.dacoromanica.ro
1610 A. ROMAN

talurilor i a capitalurilor din Transilvania. Acestei politici i-a

corespuns zisa nationalizare" a industriilor si bäncilor din
vania. Statul, centralizând intreprinderi transilvänene, bänätene
etc., nationalizand", chipurile, bogätiile subsolului, predat de fapt
pe cale conform legii comercializärii, apelor, ca pi prin
legea minelor, bäncilor liberale.
Nationalizarea" a exteriorizat lupta dintre capitalul din vechea
pi capitalul din Transilvania.
Burghezia liberalä in frunte cu Banca Româneascä a reusit sä
cereascá locuri importante In consiliile de administratie ale marilor
treprinderi din Transilvania, dependente general de bänci
sträine.
de consolidare a burgheziei liberate, tradusä pätrun-
derea capitalurilor ei principalele ramuri industriale, luptele

cu Partidal National -
dintre Banca Româneascä braienistä bäncile transilvänene in frunte
Maniu, Vaida Voevod, au contribuit la accele-
rarea falimentului economic. Astfel au fost epuizate rezervele de märfuri,
posibilitätile de productie ale industriei au sckut, regresul 'accentuat al
agriculturii devenea tot mai evident, sciderea exportului de cereale, exis-
permanentä a unei balante comerciale pasive ca atare neputinta
mentinerii unei valute au dus la subminarea economiei la
feudarea mai accentuatä a României capitalului imperialist
In aceastä situatie, dupä votarea constitutiei din 1923", care in-
cludea pi principiul nationalizäril subsolului, legea minelor din 1924 aräta
felul in care puteau fi exploatate bogätiile subsolului.
de proprietate al solului de al subsolului (principiul accesiunii),
burghezo-mosieresc concesionat proprietätile sale intreprinderilor Ube-
rale Intreprinderilor capital sträin nationalizate" care sä
acorde actiuni pi locuri in consiliile de administratie, conducätorilor
iberali.
Principala boggie a subsolului nostru, petrolul, era din obiectul
celor mai vii dispute si lupte. Dupä primul räzboi mondial principalele
intreprinderi germane care controlau 1/3 din 1/3 din capitalul
pi 80% din capacitatea de prelucrare a petrolului, au trecut cu aju-
torul liberalilor, in capitalurilpr anglo-franco-americane.
Legea minelor lnsä era creatä scopul de a avantaja
liberale, acordându-le concesiuni din perimetrele bogate ale statului. In
aceeasi intrau sträine, indiferent de capacitatea
pi economick dacä acceptau pe baza nationalizärii" sä
dividendele leaderii liberali.
Aceasta nu insemna celelaite societäti sträine ar fi fost impiede-
cate in desvoltarea Dimpotrivg, ele rämâneau in posesia tuturor tere-

www.dacoromanica.ro
 IMPERIALISTE $1 MINELOR DIN 1924 1611

nurilor pe care le detineau in 1924, puteau cumpára noi perimetre dela parti-
culari, nu puteau obtine concesiuni noi, din terenurile apartinând sta-
tului in cazul nationalizkii" Intreprinderii.
Legea minelor discutatä parlament in Senat in vara anului 1924
stipuleazá dela zkämintele bogätiile de ale
subsolului statului In acest P.N.L. ferma lui dorintá
ca statul burghezo-mosieresc forma sub care va
exploatarea minierä. Liberalii, prin glasul celor mai autorizate persoane
(V. Brätianu, Tancred Constantinescu, Gr. Dumitrescu etc.), credeau cä vor
reusi asigure bänoase prin darea in exploatare a principalelor
perimetre petrolifere intreprinderilor nationale", opunând marilor trusturi
o solutie larga si modernä, pe care niciun stat civilizat nu o poate eon-
testa, cki ele singure sunt sibte urmeze principii" 2
Politica prin legea minelor, zisa politicä de
avea la bazä principii. Pe de o parte, nationalizarea" subsolului pe
de parte exploatarea acestor prin participarea efectivä a fac-
torilor nationali", adicä prin societätile anonime liberate. Se urmärea ast-
ca aplicarea legii minelor asigure mai mult de 50% din productia
societätile románe prin cele ce se vor nationa-
Hza". In acest liberalii sperau nu numai intreprinderile
ci oblige societätile sträine accepte nationalizarea" putând
obtine noi avantaje din partea Dar obtinerea de noi terenuri era
legato de indeplinirea unor conditii care nu puteau fi in totul pe
trusturilor sträine. adid :
1. Majoritatea capitalului (60%) apartini românesc.
2. Actiunile sä fie nominale.
3. 2/3 din administratori fie români.
4. Numärul voturilor fiecárui actionar fie limitat.
Aceste prevederi erau eludate. Se acordau avantaje chiar societâ-
tilor ce promiteau se vor nationaliza In 10 ani, ba mai mult
chiar se promiteau concesiuni intreprinderilor care, terenurile
rezultate favorabile, vor forma o majoritate româneasc5 in admi-
nistratie. In acest burghezia vroia sä obtinä posturile cele mai
bä'noase in societätile sträine li se dädeau in exploatare terenuri
foarte bogate. Raportorul proiectului de lege in adunarea deputatilor,
cheind discutiile, spunea : Aceste dispozitii sunt, credem, suficiente spre
a dovedi lipsa de temei a discutiilor fäcute in jurul unor mäsuri intru nimic
ostile unor capitaluri, cari au adus servicii care potri-
vit unei politici constante reflectate, sunt chemate de aici
Legaa e Monit. Oficial*, Iulie 1924, Nr. 143-144, Art. 1.
V. Brätianu, Politica Stat a petrolului In urma noii Constitutii a legii minelor,
Bucure,ti, 1927, p. 5.

www.dacoromanica.ro
1612 A. ROMAN

colaboreze cu capitalurile romänesti, in cadrul unei activitäti conforme

cu interesele statului nostru" ' (adicá interesele liberale).
Legea minelor era timp pi o dat micilor proprie-
tari, prin faptul cá impunea obligativitatea comasärii proprietätilor miniere
de intindere micä. Astfel se urmárea formarea unor
miniere care puteau fi date in exploatarea marilor societäti. Faptul
exploatarea era posibilá doar prin anonime constituite pe actiuni
angajarea de conducátori pi personal tehnic, era o manevrá care ajuta
comasare.a micilor terenuri obtinerea acestor perimetre pe preturi
derizori
Dispunand de o rezervá de 500 ha terenuri bogate petrolifere,
le-a acordat societätilor românesti care liberalii detineau prin-
cipalele pachete de actiuni. Exploatarea nemiloasä a acestor terenuri
a fost legatá de explorarea de noi resurse petrolifere, ceea ce anunta
perspectivele rapide secátuiri a acestei principale bogätii a
Másurile luate prin legea minelor au dus la o crestere rapidä a pro-
ductiei petrolului pe proprietätile statului pi in cele particulare. Astfel :

Anul Productia stat Valoare lei Productia part. Valoare lei

tone tone

1925 888.519 2.201.378.720 1.428.460 3.549.299.500

1927 1.928.091 3.180.006.237 1.741.263 2.926.699.455
1928 2.037.175 3.446.631.478 2.245.202 3.899.291.588

Cu toate productia de petrol a inregistrat serioase, toate

ca intreprinderile sträine au realizat noi pi mari toate cá
ancred Constantinescu, ministrul Econorniei Nationale, cuvântut
säu de inchidere la Senat : Trebuie sä menajäm capitalul sträin,
facem sä viná in tará pi sa-i däm posibilitatea mai mult,
sá-1 punem conditii egale românesc, sä-i acordäm toate menaja-
mentele : sä nu avem nimic contra lui nici noi, nici toate
guvernele din româneascä" 2, trusturile americane pi engleze au des-
läntuit o puternicä actiune pentru putea obtine conditii pi mai favorabile
de exploatare o bogätiilor subsolului românesc.

anglo-americani vroiau aibä toate portile deschise

pentru a putea acapara fárá piedeci petrolul romänesc. beneficii rea-
lizate decursul timpului in România le aräta extrem de

Gr. Dumitrescu - raportor al proiectului de lege a minelor. Monit. Oficial *

31 1924, p. 3332.
T. Constantinescu, Cuvântul de 1nchidere la Senat. Monit. Oficial *, 1924,
p. 3420.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924

1924, de a participa ei-

favorabile ale viitorului. Or,

fäcut ca trusturile americane

mai mult ca
liberalilor prin legea minelor din

engleze sä treacá
- la aceste
mod direct la
au

energice care trebuiau sä anuleze sau sä modifice radical legea.

societäti Româno-Americana" Astra Românä" infiintate
la inceputul secolului al XX-lea märiserä vertiginos capitalurile si
turile färä fie obligate de a mai noi sume de bani.
Româno-Americana", infiintatä in 1904 avea in Consiliul de admi-
nistratie : N. N. Säveanu vicepresedinte, N. Luca, G. Nicolescu Al.
Vaida Voevod, membri. Insä administrator delegat director general,
care de fapt conducea dicta era emericanul J. P. Hughes.
ricana" ca toate intreprinderile trusturilor sträine, aleagä
grije Romänii" care trebuiau sä figureze in de administratie.
Romänul societätii" intr'un post de r5spundere cu un salariu mare,
avea rolul de a interveni greutatea si cunostintele sale, ori de ori
interesele intreprinderii erau periclitate. Când interventiile erau
insuficiente, atunci intrau in activitate" toate somitätile din
Consiliu, mari dregAtori In care obtineau totdeauna aprobarea
revendickilor cerute.
Infiintarea societätii emericane a aducerea in a unui
capital de 2.500.000 lei. Adäugarea an de an face ca in 1920
sä ajungä la 150.000.000, in 1921 la 200.000.000, in 1922 la 500.000.000
etc. Realizând in medie un beneficiu anual net de 109.164.120 lei anual,
rezultä Româno-Americana" a anual de 8,73 ori capitalul

Societatesa, apartinând marelui concern Standard Oil", poseda 3.300

terenuri petrolifere, din care peste 1070 in stare de exploatare, avea
in concesiune din partea statului alte 1000 ha.
Cea de a doua mare intreprindere petroliferá Astra Române.
apartinând trustului englez Royal Dutch Shell", a fost infiintatä in anul
1910 un capital de lei 29.400.000 din care numai 5.000.000 sub formä
de numerar, iar restul sub formá de instalatii materiale. Consiliul de
administnatie avea drept presedinte pe G. G. Mironescu.
Vicepresedinti erau Henri Deterding Aug. Kess-
ler, iar director general, reprezentantul autorizat al Londrei, Otto Stern.
Capitalul initial al Societätii Astra Romana" a crescut el mare
rapiditate, ajungând in 1911 la 44.167.500 lei. In 1921 beneficiul net era de
288.000.000, in 1922 acelasi beneficiu Inregistreaza 443.000.000,
curând capitalul la 2.000.000.000 lei. Din 1920, in medie anual,

Gh. N. Leon, Economia politica economicá. Bucure,ti, 1944,

cercetari juridice, p. 191.

www.dacoromanica.ro
1614 A. ROMAN

derea a realizat un beneficiu net de 292.671.228 lei, ceea ce aratä ea a

cistigat fiecare an de ori capitalul adus In
In aceste uriase nu intrau veniturile realizate din aface-
rile veroase care au märit mult sumele câstigate. e
losirea metodelor prin care se pompa petrol, de catre sträine, din
parcelele sau ale particularilor. Acest a dus la o a
sondelor, asezarea la distante nereglementare care au avut drept efect
imbogätirea trusturilor americane engleze, dar si exploatarea prädalnic
a petrolului.
Evaziunile fiscale aduceau captiguri serioase societätilor sträine
mari pentru Româno-Americana" ca Astra-Românä",
filiale ale marilor concerne Stnadard Oil" pi Royal Dutch Shell" aveau
conturi creditoare fictive in strainatate la care plateau dobânzi importante
(inregistrate doar in scripte), realizând astfel micsorarea beneficiilor ca
atare a Filialele românesti erau ajutate prin credite de catre
centralele din Anglia sau De cele mai multe ori, creditele
ceau cu mult capitalul social al Intreprinderilor, in schimb nu se mai
impozit pe capitalul sporit, ca in cazul aducerii lui in tarä.
Pentru evitarea impunerilor marilor beneficii, societatile engleze ca
si cele americane distribuiau actiuni gratuite .sau cu preturi foarte avan-
tajoase vechilor actionari, ceea ce era in primul rând tot favdarea mari-
din sträinatate, detinatorii majoritätii sdrobitoare actiuni-
In fel sunt explicabile uriasele beneficii realizate In
anilor, de societati anglo-americane ca dorinta trusturilor din
apus de a Infiin petrolifere.
Date le statisticilor burgheze, in parte falsificate micsorate,
deseori contradictorii, marturisesc petrolul principala
exportului nostru, ceea ce a pi atras läcomia imperialistilor
franco-americani. Astfel :

Anii Tone din export Total 2

1920 246.997 23,9 C57.767.000

1921 362.095 31,1 1.858.670.000
1922 430.226 31,5 2.601.579.000
1923 416.000 25,3 3.222.426.000

Cresterea exportului, exploatarea tot mai a petrolului

si beneficiile crescânde ale societatilor straine. Insusi bilantu-
calculele comparative din Gb. N. Leon, op. cit. Compass *, Finanziell
Jahrbuch, Viena, 1935, p. 498.
2 Pe baza comparärii datelor extrase din Enciclopedia României, IV, p. 479,
487, 1007, precum M. Pizanty, Le pétrole roumain, Bucuresti, 1933, p. 125.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 1615

rile publicate anual, care sunt departe de a oglindi adevärata situatie,

turisesc beneficiile nete ale Astra-Românä" au :

1918- 30% Dividende pt. o : 150 lei

1919-100% *
» e 500 »
1920- 80% * e » 400
1921- 95% e e 475 e
1922-165% e e 825 e
1923-100 e e e ,..00 e

Dupa votarea legii minelor In 1924, productia generalä a societätilor

românesti creste, ea nu atinge nici pe departe, cum afirmä unii
apärätori ai ei (Al. Topliceanu), procentul productiei Intreprinderilor strä-
ine. capital românesc urmätoarele cifre :

Anul Productia in tone Procentul de

productie 2

1925 703.956 30,6%

1926 921.349 28,4%
1927 905.548 27,2%
1928 1.040.840 24,5%

In schimb, sträine ating

Anul Productia Procentul

tone intreaga de
productie

1925 934.047 49,1 %

1926 .1.136.116 35 %
1927 1.268.808 34,9 %
1928 1.754.180 41,5 %

-
lar societätile

aflat In
capital sträin care
se nationalizeze"
luat angajamentul - de
care inträ si Steaua
trusturilor englezesti Royal si Anglo-Persfan
Comp", leregistreasä a :

Anul Productia tone Procentul fatä de

Intreaga produclie

1925 678.501 20,3 %

1926 1.183.864 36,6 %
1927 1.396.804 37,9 %
1928 1.460.980 34 %

Datele din e Compass e, Finanziell Jahrbuch, Viena, 1935, precum Al. Topliceanu,
Lupta pentru petrol. Trusturile straine politica României. Bucuresti, 1929, p. 103.
2 AI. Topliceanu, op. , p. 107.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1616 A. ROMAN

Faptul intreprinderile románesti, perimetre bogate

din partea statului, au reusit doar cantitativ in unii ani Inregistreze
urdri, dar procentual sä scan, se concurentei fortate a trustu-
rilor apusene pe toate pietele externe presiunii politice exercitate asupra
statului român. Cu toate afirmatiile presei strAine, productia marilor socie-
titi americane engleze
1925 1926 1927 1928 1
Societatile
tone
Astra (englez) 392.949 632.202 593.828 705.880
Steaua Rom e 310.286 406.406 541.493 652.520
220.032 212.752 232.124 357.160

Chiar si liberale care aveau santierele cele mai productive

nu reusesc 'an de an cantitâti mereu sporite de petrol. Creditul
Minier", societate subventionatä de Banca Româneasc5, principalul ei
tionar, condusä de fruntasii liberali I. Costinescu Leonte Moldovanu, ca
intreprindere creatä in 1920 pentru a i se concesiona mono-
polul produselor petrolifere, la care p.articipa Al. G. Donescu N. Constan-
tinescu-Bordeni, au extras urmätoarele cantitäti:
1925 1926 1927 19282

Creditul Minier 379.249 591.707 595.458 552.240

I.R D P 253.838 179.033 186.028 176.980
Actiunile marilor concerne internationale, presiunile pe piata
terna concurenta pe piata international5, au dus la sc5derea vertiginoasl
a preturilor si a beneficiilor ridicarea a productiei.
Productia de trei ori, tar preturile scad aproape la jumgate
dupä cum ne arat5 urmätorul tabel :

Productia mediu Valoarea

Anul in tone lei-tone (in lei)

1924 1.851.300 2.650 4.900.000.000

1926 3.241.330 2.200 7.100.000.000
1928 4.268.540 1.850 7.900.000.000

In an', cu toate plângerile, societätile anglo-americdne

pästrat toate propriet5tile, ba acaparat alte perimetre dela
micii producOtori.
Astra-Pornani" poseda terenuri petrolifere in Moreni, Piscuri, Bana,

Al. Topliceanu, op. cit., p. 110.

* Ibidem.
* G. Gane, Problema petrolului In Bucuresti, 1938, p. 25.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 1617

de Pädure, Boldesti, Scäeni, Cepturile, Ochiuri etc. Ea

puternica rafinärie dela Ploesti o capacitate de 500
goane care 2.200 a rafinat anii 1924-1929 peste
2.434.274 tone ; pe ani, urmätoarele :

194 397.222
1925 354.711
1946 529.780
1927 524.032
1928 628.529
De principalele rafinärii, care detineau 82 % din totalul
de petrol rafinat, distilat, rectificat etc., apartinea societätilor engleze
americane in urmätoarea proportie:
Astra Românä 16 %2
Steaua Româná 17 %
Unirea 12 %
Concordia Vega 11 %
Româno-American5 10 %
Creditul Minier 6 %
Petrol Blok 6 %
Columbia 4 o
Total ....82 %
cantitati importante de produse petrolifere; exportul acestei
Logätii era aproape exclusiv in societätilor sträine intre care Astra
Românä", Romano-Americana" si Steaua trei
lowri si numai Astra-Romanä" exporta peste 25% din Intreaga
cantitate.
Exploetarea a perimetrelor petrolifere a explora noi
miri, si mai ales politica de trusturilor anglo-americane pentru
guvernul burghezo-mosieresc si le conditii mai favorabile, a
dus la o secätuire a petrolifere. Analizand
principalele judete bogate petrol, constatäm in Prahova productia
scade 20% timp de cinci ani, in Bacäu 60%, in Buzäu 320%.
.Tud.Prahova Jud.Bachu
1924 79,80 2,62 5,48
1925 79,82 2,18 4,98
1926 69,89 1,67 3,74
1927 1,81 3,14
1928 70,54 1,65 1,79
Jefuind in mod nernilos bogätiile subsolului românesc, sprijinul
statului burghezo-mosieresc, trusturile engleze americane reprezentau
aproape un stat in stat.
. Compass Finanziell Jahrbuch, Viena, 1935, p. 498.
M. op. p. 80.
Ibidem.

- referate c. www.dacoromanica.ro
 A. ROMAN

In aceste Intreprinderi, cei ce ocupau posturile cheie erau cetäteni

sträini cu salarii fabuloase, in Limp ce muncitorii functionarii
mâni aveau lefuri de mizerie. In 1922, conduatorii unei intreprinderi ro-
din primeau peniru fiecare zi, drept cheltuialä
de reprezentare 5000 franci belgieni (50.000 lei), tirnp ce inginerii teh-
nicienii români cu o pregMire temeinicä erau obligati se angajeze ca
mecanici de calorifere blocuri, de autobuze, watmani la tramvaie,
sau irnpiegati la C.F.R.
Sub forma de specialisti" necesari productiei, societotile sträine
seau sä inlocuiascá personalul românesc calificat aducä de cele mai
multe ori nenumärati agenti ai serviciului de spionaj. de departe
permis 00 ajungä, ne aratä faptul societatea Româno-Americana" a
socotit aducerea unei guvernante din Borneo este indispensabilä" pen-
tru bunul mers al productiei.
Aceleasi argumente au fost date pentru angajarea altor
americani pi englezi : strungari, zidari, tâmplari, fete in casa,
ministratori muncitori necalificati.
nostru muncitor, ochi se inconjurau uneltele ser-
viciilor secrete, plätite cu aur românese.
In acest societatea Columbia" a mentinut de-a-rândul, In
posturi plätite din belsug, drept specialisti" : functionari de birou, comi-
sionari, tábäcari si valeti pentru financiari care de fapt con-
duceau tara.
Societatea Astra-Romanä" a adus in aceeasi categorie : desenatori,
siudenti, functionari de birou care nici nu cunosteau limba noastre,
tipograff, electricieni etc: Pentru a masca realitatea, sunt prezentati pe sta-
tele de salarii drept functionari superiori de petrol din
functionarul dela biroul de vämuire, contabilul dela scheld, casierul
rafinäriei Orion de depozite din Sibiu, Cluj, Galati, Tirgo-
viste si Arad.
Pe acelasi tablou de personal superior romanesc", figureaz5 englezii
Meetsch'Horas si altii. Concomitent cu aducerea elementelor indis-
pensabile" productiei, se fac concedieri masive de ingineri români
calificare. Delegatia celor indepártati a reclamat cazul Romanului socie-
care le-a foarte calm, arätând vrea adevärata rea-
litate. De ce vi ? Societatea, pe voi Românii, tine de
de serviciul ei". americani si englezi se
teau din munca grea a poporului dar plasau in toate posturile
importante numai compatrioti alesi pe sprinceanä.
Societätile americane erau fruntase in aceast politicä. Intreaga con-
ducere a societätii Româno-Americana" era de peste ocea'n.
Directorul tehnic al societätii, care nici nu avea calificarea necesarä, pri-

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE $1 LEGEA MINELOR DIN 1924 1619

mea salariu de 250.000 lei lunar, nu primeau un toti

mtmcitorii din Valea Prahovei. Ceilalti americani, care ocupau diferite pos-
turi, primeau salarii foarte ridioate. La un proces intentat de un functionar
inläturat pe nedrept din serviciu, de platä prezentate tribunalului
ar5tau :

C. R. Bahanny
F. Wehman
secretar
voiajor
-- primea un salariu de lei 25.490

C. Baur functionar -
-Impachetator -
22.815
10.700
Balew
J. Szaho - servitor - 7.470
7.000

trusturile striine nu erau multumite. Ele voiau dicteze pe

deplin in politica Rornâniei. De aceea au Intreprins o puternid in
tará si in afara tärii impotriva minelor, obtinând din partea liberali-
noi avantaje.
un an inaintea votärii legii minelor, politica guvernului aräta
sträinätätii liberalii vor pozitiile economice. In lunie
1923, un sindicat bancar, constituit la Londra, cerea guvernului sä
trimeatä pentru tratative legáturá concesionarea unor tere-
petrolifere. Vintilä Brätianu, marele adversar" al concesionärii care
se pregätea sä piece in sträinätate, Inclina accepte oferta numai In con-
ditiile care vor fi fixate de legea minelor ce era in pregitire. Imediat,
dra a Inceput sä presiuni puternice pentru inceperea tratativelor. In
acest scop au fost mobilizate personajele influente din lefegii ai
trusturilor sträine, dintre care nu a lipsit regele. Guvernul a fäcut ime-
diat concesiuni : a urcat preturile produselor petrolifere destinate consu-
mului intern, a supus oferta spre aprobare Consiliului de dupä ce
in prealabil a fost prezentatä regelui I a accelerat plecarea.
la Londra. Venit in capitala Angliei, ministrul de a cäu-
tat dela fact atmosfer5 prielnid pentru obtinerea unot Im-
prumuturi de redresare economic5" a In declaratiile fäcute agentiei
Reuter, Vintilä aräta cea mai importantä sarcinä misiunii
sale este solicitarea cooperärli ttrilor apusene pentru ridicarea economid
a tort, care va favoriza, in primul rând, marile state capitaliste. Ziarul lon-
donez Evening News", pubHcând noi arata scopul vizitei lui V.
Brätienu, care era insotit de guvernatorul Bäncii Nationale a României,
era de a obtine un imprumut sä debuseuri noi importante
industriei engleze... Relatärile presei franceze confirmau faptul dele-
româneasd era autorizatä sä ofere capitalului englez concesiuni
de cdi ferate si petrol, pe baza formulei : 20 % statului, 40 % ca-
pital national 40 % capital sträin. In cazul când financiarii vor

Adevärul 25 1923, Nr. 12089, p. 3, col. 1-2.

www.dacoromanica.ro
102*
1620 A. ROMAN

fi dispusi sä-si capitalurile, se dadeau raportul

procentelor aratate poate fi modificat. nu s'au lasat mult timp
invitati. Au fost prezentate nenumarate oferte care aveau drept
nerea de noi concesiuni petrolifere, dar in conditiile mentinerii majoritätii
de catre englezi. timp mai apoi, guvernul liberal a adre-
sat un memoriu aliatilor", fixându-si pozitia de capitalul sträin. Me-
moriul liberal, fkea apel la capitalul strain, tinând seama de experienta
lui mijldacelor sale materiale care vor putea ajuta la redresa-
rea cadrul politicii (e vorba de intarirea capitalului li-
beral In noile Intreprinderi).
Pregatirile proiectului pentru legea minelor nu a multumit pe impe-
rialistii americani englezi. Ministrul american in Jay, telegra-
la 13 Noembrie 1923 secretarului de stat american Englezii au
protestat impotriva stipulatiilor anticipate a propusei b-gi a minelor, In
urma informatiilor semioficiale pe care le posedau a 'articolelor de
Este de presupus, arata Jay, ch pi Francezii, Belgienii Olandezii vor
treprinde o actiune asemänatoare. sttipulatiile anticip'ate Wale de
libcrali, transmitand ingrijorarile manlier trusturi, ministrul american
cerea urgente dispozitii.
, Departamentul de stat american s'a sä r5spund5. nouâ
zile, Jay era Washingtonul are nevoie de noi inforrnatii, dar
ca autorizeaza protesteze forta In cazul când másurile luate
prejudicia interesele americane 2.
dupi o (10 Decembrie 1923) Jay guvernul ame-
rican legatia britanica din pusese in curent actiunile duse
de ci. Protestul englez fäcuse o deosebitä impresie asupra guvernului ro-
Tancred Constantinescu, ministrul industriei si comertului, a
t multe sperante reprezentantilor englezi in proiectul legii
Jay aratá pentru moment nu considera necesar sä inainteze un
protest american, dar va lua imediat másurile necesare, se
in permanentä pi strânsä reprezentantii intereselor petrolifere
din 3. Lucrurile pireau se vor aranja. Interesele
stráini erau aparate de american pi englez. Societatea Romano-
Americana" nu avea motive sá se infra afacerile progresau.
Reprezentantii lui Rockefeller la inceputul anului
1924 in consiliul de administratie al societätii Speranta", care realizase
in anul 1923 un beneficiu de 27.446 528 lei la capital de 6.000.000

Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite,
Washington, 1939, Ed. guvernului, II, p. 597.
2 Ibidem, p. 597-598.
Ibidem, p. 599.
4 România petroliferä*, Bucurelti, Februarie anul III, Nr. 82, p. 2,
col. 1-2.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 1621

Intocmirea unui prim proiect al legii minelor (Martie 1924) prileju-

noi temeri. Jay Inainteazä de urge* Washingtonului, traducerea pro-
iectului trimis de directorul societätii Romano-Americana",
(And cä se votarea legii in Aprilie. Au consfätuiri ame-
ricano-anglo-franco-olandeze. se asteptau beneficieze de
taje pe care altii nu le puteau obfine. Ministrul francez in România cere
urgent din partea Parisului, incredinteazá pe Jay stint
ficiente motive ingrijoratoare. Olandezii aprobä de vedere francez
Concomitent informatiile trimise Departamentului de Stat in 29
Martie 1924, Jay ministrului de externe Duca o scrisoare care
vrea sä neoficialä. Ea confine american chiar amenintäri.
pe Duca de faptul a aflat din presá de proiectul legii
minelor, Jay unele paragrafe provoacä
americane. As putea - spunea Jay cäutând intimideze go-
vernul liberal - aceastä neiiniste va fi in mod egal de ca-
tre guvernul meu In caz când va afla guvernul romAn are de a
aplica societäfilor petrolifere americane unele dintre mäsuriie incluse in
proiectul de lege a minelor" Protestul neoficial" american se referea in
rAnd la taptul societätile sträine nu vor putea noi terenuri
petrolifeie dacä In decurs de cinci ani (e vorba de proiectul nu se
vor nationaliza". In al doilea Jay aträgea atentia" asupra para-
grafului care obliga societgile sträine inregistreze pi valideze
clrepturile asupra proprietütilor dobandite In serisoarea plinä de amabili-
diplomatice, el aratä In : Aträgând voas-
sire asupra consideratiunilor de mai sus, de a exprima
guvernul romAn nu are intenjia de a vota o legislatie carac-
terul celei de care m'am ocupat, sau o legislatie de naturä
prejudicieze drepturile legitime de proprietate interesele
americani din
Protestele trusturilor petrolifere ca intervenfiile prietenesti" ale
ministrului american România, au avut influentä asupra guvernului
liberal. Jay secretaru;ui de stat american (la 8 Apri-
lie 1924) a fost at de Duca, cä proiectul de lege publicat in ziare,
constituia doar un simplu studiu de uz intern asupra problemelor bogätiilor
subsolului romanesc era ca atare prematurä4.
succes de anglo-franco-americane
convingerile marilor intreprinderi vor putea obfine satisfactia a

Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite,
1939, Ed. guvernului, v. II, p. 599.
Ibidem, p. 600.
Ibidem, p. 601.
Ibidem, p. 602.

www.dacoromanica.ro
1622 A. ROMAN

cererilor formulate. Astra ca Rotnano-Americana" con-

tinuat demersurile, revendicarile. Ei cereau :
1. li se respecte drepturile
2. Si se bucure si in viitor de acelasi regim ca si societatile capital
nesc.
In nenumarate in edintele asociatiei petrolistilor,
pi in presá, ei eä decursul timpului riscat capitalurile pen-
tru propásirea industriei petrolifere cä restrictii vor periclita
resele statului care nu- dispune de capital suficient pentru nationali-
zarea societatilor.
Guvernul, in frunte Vintilä Bratianu, a recunoscut temeinicia
rerilor societatilor sträine. Ca másura, anteproiectul legii rninelor
urma sä se discute in Parlament de abia in sesiunea de toamnä. atunci
se avea in vedere formarea unei noi comisii din care fact parte pi
prezentantii societatilor anglo-americane. Comisia avea Insärcinarea deo-
sebitä de a tine seama de doleantele intreprinderilor capital strain pi
interesele superioare" ale statului burghezo-mosieresc.
Regele a tinut asigure de acest lucru. Inteun
radiodifuzat, tinut la Londra, Ferdinand aratä (15 Mai 1924) cá
politica economica statului se pe colaborarea' capi-
talul pi industria englezi pe de o parte agricultura materiile prime
(materia primä principalä era petrolul) pe de altä parte".
Bogätiile României in petrol produsele pämantului säu fertil
Incoronatul cap" - un larg de activitate capitalului
comertului englez. asigurarea apa zisei independente a tärii avea
nevoie de capitalul Britanii, ajutorul caruia putem cele
mai beneficii vom fi capabili de a ajuta ridicarea economicä a
ropei" Asigurarea unor beneficii tot mai mari, ce urmärea pi regele,
indiferent colaborare" ducea la infeudarea mai accentuatä a
si la pauperizarea poporului muncitor.
'anglo-amiricani nu se multumeau numai afirmatiile
fäcute de guvern pi rege. Anteproiectul de lege a minelor trebuia urgent
schimbat conform vederilor marilor trusturi. Avocatul lui Standard
din New Jersey, Guy secretarului de stat in 21 Mai 1924,
societatea ca ...cu concursul Departamentului de stat i se
instructiuni ministrului american la Bucuresti printr'o telegramä pe
cheltuiala noasträ, ca sä se opuni votárii punctelor la care s'au
formulat obiectiuni pi coopereze in acest scop cu conducerea a
societátii ..Románo-Americana" 3.
t Argus '16 Mai 1924, anul XV, Nr. 3318, p. 1, col. 1-2.
Universul , 16 Mai 1924, anul XLII, Nr. 108, p. 7, col. 3-6.
Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite, Washington,
1939, Ed. guvernului, II, p. 604.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924

Trusturile dictau statului american condus de oamenii de ai

acestor uriase intreprindeti internationale.
Ingrijorkile societ5tilor cu capital sträin ca neincrederea
guvernul liberal se adeverirA in curând. Liberalii, cu toate asigurkile date,
nu renuntaserä la votarea legii minelor, cäreia voia sd-i uncle mo-
ce nu schimbau fondul problemelor de baz5. La lunii Mai,
telegrafia urgent in America (27 Mai 1924). El aräta cd guvernul a
sä prezinte legea Parlamentului la sesiunii. Ministrui
tanic - Jay - a cerut instructiuni pentru a putea actiona. In
vederea avuta cu Duca, reprezentantul Americii In România prezen-
tat doleantele cu cea mai mare energie", arätând aceleasi puncte de
dere le au reprezentantii celorlalte care au interese petrolifere in
lar5. Duca asigura cd toate punctele ce formau vechile obiectiuni fuse-
BazAndu-se pe servilismul burgheziei române pe asigu-
r5rile date de guvern, anuntarea discutiei legii in parlament, nu fu bine
de guvernele imperialiste care erau convinse cd ea nu va trece prin
Camer 0i Senat inaintea sesiunii de toamn5. Legea forma prezentat5,
era consideratA de ancietftile strAine CA acordä avantaje prea mari libera-
lilor. Dupä trei zile, Jay informa departamentul de stat cA din par-
tea ministerului de externe copia noului pealed de lege, care era la fel de
nesatisfAcAtor pentru interesele americane ca anterior, modifickile
neprezentând importantä. Washingtonul rgspunde fulger In 24 de ore. Pro-
testati serios, atrageti atentia asupra clauzelor ce trebuiesc
nu oferiti sugestii" In legäiturt modifickile ce trebuie.sc fäcute"
La 3 Ionic, patru zile, Jay telegrafia din nou. Modifickile mai
importante aduse proiectului de lege erau : prelungirca timpului pentru
nationalizarea dela cinci la zece ani desp5gubiri pentru ce
vor trece patrimoniul statului Noul proiect de lege acorda concesiuni
societätilor anonime chiar erau si Indeplineau cerintele
in favaarea capitalului liberal". Guvernul era dispus la alte con-
cesii. Tancred Constantinescu declara unui ziar vienez : Spre a
unele asneritdti si a evda inechitatea ce s'ar putea produce pentru din
importantele existente capital strAin, s'ar putea admite o
participare a capitalului român de 52 % si dupd expirarea termenu-
!ui de ani, o societate ar dovedi s'a silit st conditiunile
iegii, dar cd nu putut plaseze partea a capitalului ei la ac-
tionarii romAni, termenul pdnd la care nationalizarea ar trebui st fie vali-
ar putea fi eventual prelungit" In acest liberalii continuau st

Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite, Washing-
ton, 1939, Ed. guvernului, II, p. 606.
Ibidem.
Analele Bäncilor Iulie-August 1924, Nr. 7-8, p. 291.

www.dacoromanica.ro
1624 A. ROMAN

se pe pozitia de a-si asigura majoritatea capitalului in intreprin-

derile riationalizate", ce puteau fi avantajate de stat prin alocare de peri-
metre noi. Ei promiteau posibilltäti in amânarea nationalizgrii nu
dela cinci la zece ani, ci eventual mai apoi. Reprezentantii englezi,
cezi, belgieni olandezi nu erau satisfäcuti cer noi modificäri. Ei
intau proteste energice. In urma Intrevederilor reprezentantii locali
ricani si a dispozitiilor Washingtonului, Jay anuntä va un o-
test suplimentar si Româno-Americana" anunta prin lega-
tie patronii de peste ocean. E. J. Sadler unul din conducMorii societ5tii
Standard Oil Company, este informat direct de mersul evenimentelor. Noi
inceram inforrnäm pe regele României- anunta societatea - de fap-
tul cä guvernele american, britanic, francez, olandez belgian au pro-
testat"
Informati Washingtonul" spuneau ei in incheiere, Se cerea
oficialä a guvernului american.
americanä din Bucuresti se adreseazä imediat (16 lunie 1924)
ministrului de externe Duca, comunicand punctul de vedere al guveraului
american. Potrivit instructiunilor primite, Jay scria et Washingtonul atrage
atentia inteun spirit prietenesc asupra unor anumite articole ale noii legi,
care par sä dea motive de neliniste ingrijoratoare"
Protestul nemultumirea marilor americani privire
la nationalizarea" societällor a preluArii de stat a
bor. Toate acestea - se spunea in incheiere -
la probabilitatea pentru capitaliptii sträini de a putea continua pe viitor
sub sistemul propus, sa conducä in mod profitabil fabricile" Imperialistii
americani nu admiteau niciun fel de in exploalarea nemiloas5
semicoloniei române.
Societätile sträine, si in rand Astra Romana" Románo-
Americana", guyernului un memoriu in care ar5tau nemul-
tumirea de proiectul legii minelor veneau confornie
intereselor anglo-'americane.
Memorial combátea in primul ränd faptul legea dreptur
la concesiuni. Consecintele acestui lucru cá intreprinderile,
capital in majoritate sau total de origina str5inä, nu vor putea face
ploräri" 4. Or, petrolifere nu sunt prea mari. Sursele României
se vor epuiza 15-20 de ani, ceea ce va duce la serioase
capitalul strgin, dar mai ales pentru national. Vrea guvernul ca nu-
mai capitalul national piardä banii ?", str5ini apu-
Papers relating to foreign relations of the United States. St. Unite,
1939, Ed. guvernului, p. 607.
2 Ibidem.
Ibidem, p. 608.
e Moniteur du pétrole roumain s, 15 Iunie 1924, anul XXIV, Nr. 12, 23, 931..

www.dacoromanica.ro
 IMPERIALIST& LEGEA MINELOR DIN 1924 1625

cati subit de o dragoste parinteasca" de financiarii români. De

pentru a salve capitalurile burgheziei cereau ca exploatatori
poata fi oricine capacitate tehnic pi financiar oricine or fi
pi ar fi origina capitalului intreprinderii din care face parte,
rimetrul jurul punctelor explorate de el cu pozitiv trebue

Transformarea societätilor cu capital str5in in societati

uationalizate" va fi posibilá in zece ani - se väitau ei - si chiar dart
ar fi realizabilä, acest lucru va duce la transformarea afacerilor foarte
prospere, cu nerentabile". In acest fel s'ar compromite
pi plosarnentele capitalistilor straini ale Românilor 2
Indurerati" de soarta copitalurilor memoriul do-
noua lege e de fapt, chiar pentru burghezia : Rise
exceptional, rentabilitate, in caz de succes, mediocra" 3. In acest fel, rezul-
tatui nationaliz5'rii" nu poate fi, memoriul, decat micsorarea pro-
ductiei de petrol, pierderea exportului acestor produse, sdruncinarea indus-
formate in decurs de 20 ani. Dornice de a contribui la redresarea eco-
a trii, trusturile anglo-americane propun ca :
capital strain fie socotite societati miniere
dispozitiile nationalizarii" aplicându-se numai societatilor ce
se vor crea.
2. Renuntarea la actiuni nominale pentru straini.
3. Suprimarea articolului privitor la obligatia aprovizionärii tärii eu
petrolifere pi a rezervelor pentru apararea
4. Renuntarea la paragraful privind comasarea intreprinderi.
5. Consiliul superior al minelor fie expresia institutiilor pi nu al ga-
vernului, membrii lui fie de intreprinderile respective.
acest fel imperialistii interesnti in petrol, voiau aibä
libere. Societatile socotite la fel cele romanesti, puteau obtine
perimetre bogate din partea statului. Actiunile emise la purtMor, nu
miteau controlul asupra adeväratilor patroni ai societatilor.
obligatia aprovizioneze tara cu produse petrolifere, puteau
pe de o parte exporte pe piata externä, pi pe de alta
parte st si monopolul pietei interne la preturile impuse de ei.
de mare era tupeul anglo-americatilor, pi din faptul
crearii rezen elor pentru 5rii, ei impuneau guvernelor burghezo-
mosieresti sä cumpere produsele care de fapt erau extrase din tara noastra
dela Acest lucru nu de partidele
istorice" ar fi avut intercsul sä apere independenta
*Moniteur du pétrole roumain*, 15 1924, anul XXIV, Nr. 12, 23, p. 935.
2 Ibidem, p. 937.
Ibidem, p. 939.

www.dacoromanica.ro
1626 A. ROMAN

Inläturarea paragrafului privind comasarea micilor proprietäti dadea

trusturilor anglo-americane acapareze la preturi foarte avan-
tajoase terenurile petrolifere din micilor intreprinderi ce nu puteau
rezista concurentei.
Crearea Consiliului superior din reprezentantii tntreprinderilor,
posibilitatea unor veroase. Neexistenta controlului asigura patro-
nilor succesul in conflicte ce le-ar fi avut cu muncitorii si functionarii
care cereau mai bune de
In acest fel, propunerile marilor societati pä-
trunderea capitalului sä pe deplin statul burghezo-
rnosieresc la cheremul imperialistilor anglo-americani.
Guvernul liberal, dornic de a-si propriile pozitii, nu putea
cepta toate aceste propuneri. Pentru aceasta, avea nevoie de sprijinul opi-
niei publice. Dar trebuia calmeze ofensiva trusturilor. Tancred Constan-
tinescu, ministrul industriei si comertului, autor al legii, raspunde in
El asigurä in mod slugarnic societätile sträine vor putea continua
nestingherite exploatarile pe terenurile ce le posedá, in rezervele ce le au,
precum in perimetrele ce le vor dela particulari. Societätile
sträine, spunea Tancred Constantinescu, detin tn peste 25.000 ha
rezerve, aproape totalitatea terenurilor petrolifere cunoscute pânä In
prezent la Singura consta in faptul ele nu puteau
obtine dela stat decit in cazul cAnd vor accepta nationalizarea"
termeni de zece ani, devenind societäti nationale".
Guvernul burghezo-mosieresc liberal se temea totusi de ofensiva
a trusturilor petrolifere. La interventiile americane verbale pi Duca
lui Jay in 24 1924. In scrisoare, ministrul de externe arAta
guvernul examirtat in spiritul mai prietenesc" cererile ameri-
cane. Guvernul nu era de acord desvoltarea societatilor en capital strain
era impiedecata. Dimpotriva, aratä Duca, inafarä de suprafetele con-
siderabile pe care le posedä ele (societätile) doresc noi terenuri,
noi cerem ca ele sá colaboreze capitalul initiativa (I),
nu ni se pare ar fi o pretentie exageratá nici o inovatie" 2 Duca ruga
pe americani examineze proiectul de lege spre a se convitlge inte-
resele sunt satisfäcute pe deplin.
americani oameni bier crescutr, imediat lui
Duca. Jay arbta convingerea tonul prevenitor' al guvernului con-
posibilitätile intäririi de prietenie ajutor reciproc dintre
cele douä In limbajul american acapararea noastre,
exploatarea nemiloasá a muncitorimii, transformarea semi-

t Universul s, Bucuresti, 1.9 1924, anul XLII, Nr. 135, p. 4, col. 1-2.
Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite, Washington,
1939, Ed. guvernului, II, p. 611.
Ibidem, p. 612.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 1627

colonie indeplinirea sfintenie a hotäririlor Washingtonului erau cali-

ficate drept prietenie ajutor reciproc". Pe acelasi ton prietenesc" minis-
trul american in demonstra c dupá primul mondial,
guvernul asigurase prin nota din 9 Mai 1919, contrasemnatä de
T. Constantinescu, Societatea poate relua lucrárile
sale din trecut deplinä Incredere in spiritul de echitate pe care guvernul
l-a dovedit in mod permanent"
In acest fel, capitalul american, investit in la invitatia"
vernului regal trebuia s5 se bucure de toate drepturile". Cu
corespondenta amicald" purtatä mntre legatia americanä pi ministerul de
externe protestele puterilor apusene continuau. Jay Foreign
Office-ul" la 1924 Sir Herbert Dering ministrul britanic in Ro-
a adresat o notä lui Duca prin care repeta protestele anterioare.
Discutiile anglo-franco-americane portate in tart arätau coalizare a
pentru modificarea Protestele americane - scria Jay - au
depisit in numir vigoare pe acelea ale colegului meu britanic fran-
cez. putea adiuga inteadevär legatia a luat toate misurile
posibile dictate de interesele noastre petrolifere din aceastä tart" 2
voti legea minelor. In 4 lulie 1924 ea fu in Monitorul
Oficial". Ofensiva anglo-americanä trecu nouä fazá, pe
diferitele metode Intrebuintate, amenintiri deschise. Recomand
fiu autorizat am o convorbire cu ministrul de externe
al - telegrafiazä Jay la 6 lulie 1924 - in care spun,
general, atitudinea guvernului este privitä de mare atentie
de cätre guvernul meu, am primit instructiuni s5 la
Washington pentru consultiri tot odati am primit ordin sä fac cunoscut
opiniei publice motivul
Totusi Jay pierde sperantele. In aceea0 telegramá el arati
o discutie cu ministrul de externe care are un mare respect pentru puterea pi
pe care o au State le Unite pe plan mondial, iar in trecut a dat impre-
sia ci si interesele americane" ar putea fi foarte rodnicä.
Grew, secretarul de stat ad-interim la Washington, se gräbea si
munice din Bucuresti noi instructiuni. La 15 lie 1924, el aprobi
dust de Jay, si ti transmitea noi. Guvernul american
actionase pe cale of Grew avusese o intrevedere printul Bibescu,
ministrul in America, transmisese ci Jay actioneazi po-
instructiunilor primite pi ci va tara daci nu se va schimba tra-
tamentul nesatisfäcgor aplicat intereselor americane in Romania". Se
Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite, Washing-
ton, 1939, Ed. guvernului, II, p. 613.
2 Ibidem,
Ibidem, p. 615,
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1628 A. ROMAN

inheres noi din Bucuresti si se promitea o discutie m'ai tare

cu Bibescu in cazul unor stiri nesatisfäcatoare.
zile Jay räspunde lucruri deosebit de importante. Minis-
douR
industriei comertului, T. Constantinescu, avusese o intrevedere
o delegatie a reprezentaMilor intereselor petrolifere straine. El asi-
guräri nu trebue se acorde atentie legii, ci societatile increada
in bunävointa guvernului, care va cum si o interpreteze. Guvernul, af ir-
mase T. Constantinescu, va cauta la un modus operandi

-
cator" chiar cazul când s'ar ivi dificultati.
Totusi - accentua Jay impresia generalA este
lege cu succes, numai folosind intermediarii directi,
s'ar putea evita
bancile
advocatii liberali" 1. Desi legea era americanii ce
tere au dolarii erau convinsi oamenii de interesati in legMu-
rile cu intreprinderile de peste Ocean, nu vor ezita, ca in schimbul unor
sume de bani sä transforme legea simplu petec de Presa stra-
inh relata in urma tuturor faptelor petrecute, a refuzarii unui imprumut
de catre Englezi, a scäderii vertiginoase a leului, a obligatiilor de
catre aliati", guvernul nu va ezita o colaborare mai
'n petrol cu capitalul strain. In telegrama din 30 chime Jay,
departamentul de stat, desi arata satisfactia privire la tratativele
mai Inaintate ce se duceau pentru Incheierea unei mari socie-
tatea de locomotive Baldwin" guernul
privitoare la parasirea tarii. Se urmärea o politica de intimidare a libe-
ralilor pentru schimbarea legii minelor. Jay primea indicatii mai clare in
ceea ce privea ruta pe care trebuia pentru a ajunge in America.
I se cerea neaparat prin Paris spre a se interesa perso-
nal de tratativele duse de ministrul de român, care, se pare ofe-
rise drept garantie terenurile petrolifere in schimbul unui Con-
tradictiile dintre marile puteri imperialiste ieseau In evidenta. America se
temea de proprii aliati" special de Anglia care nu luase o pozitie
impotriva legii minelor, ci cäuta ca pe baza unui imprurnut oh-
tinä in conditii avantajoase terenurile petrolifere
De altfel, aceste contradictii erau confirmate in legaturile tor din
Astra-Românä" obtinuse un important de actiuni la Socie-
tatea Sospiro", de Romano-Americana" si care dusese la diferende
serioase intre cele douä intreprinderi.
Inaintea sale, Jay trebuia sä informeze guvernul roman c5
pleca la Washington pentru consultäri. El era la
tinta ministrului de Externe ca fäcute de guvernul pri
Papers relating to the foreign relations of United St. Unite, Washing-
1939, Ed. guvernului, II, p. 617.
Ibidem, p. 627.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE SI LEGEA MINELOR DIN 1924 1629

vire la legea minelor nu prezintä o garantie, iar mäsurile luate

de liberali erau considerate ca o imixtiune arbitrarä nejustä In drepturile
existente ale societätilor petrolifere 1 Ziarele din anuntau peste zile
<1 August 1924) vestea cá ministrul american in va fi rechernat in
America, drept protest impotriva legilor votate. Se svonea eä acelasi lucru
vor face Engleii Francezii. Insä Sir Edward Manville, presedintele gru-
pului Phoenix Oil and transport Comp", care in mii de hec-
tare terenuri petrolifere pi dispunea de mari capitaluri, ipi dgdea seama cä
a putea face serioase profitand de faptul cä Astra pi Ro-
nu acceptau apa zisa nationalizare". Intr'o circularä
-adresatä tuturor actionarilor, el era de prelungirea duratei natio-
nalizärii" pi mai ales de largile perspective ce i se prin obtinerea
2Acämintelor petrolifere din partea statului Contradictiile anglo-americane
accentuau, concomitent intärirea pozitiilor unor societäti engleze.
In date la intervale foarte scurte, V. Brätianu, mi-
nistrul finantelor, confirma din nou cä guvernul accepta cu multá
satisfactie participarea capitalului sträin oare va fi binevenit la noi" 3,
in petrol pi in ramurá El voia sä
pret imprumuturi din Nereusita vizitei sale, mai ales in Anglia,
a fäcut ca Jay Washingtonului cä actualul guvern liberal nu
a ramâne la putere dupä incheierea acestei sesiuni"
SperaMele legii minelcr erau tot mai mari.
Societätile continuau rate s'au creat insupor-
labile de activitate, dar pi intreprinderile miniere petrolifere cu capital na-
tional considerau nu erau suficienit satisfkute. Intr'un memoriu adre-
sat guvernului la inceputul August 1924, ele 'arätau desi sunt recu-
noscute drepturi capital românese, acestea nu sunt
suficiente pentru a compensa inegalitatea dintre societätile cu capital româ-
pi cele sträine" Burghezia in petrol voia un
gim deosebit. Ea reprezentantilor ei din conducerea statului burghezo-
inosieresc o ajute capitalurile in intreprinderi productive
pi bänoase. Nemultumitá de terrnenului de nationalizare" dela cinci
la zece ani, ea cotnbätea teza lipsei de experientá a capitalurilor nationale
deci imposibilitatea transformärii intreprinderilor sträine in!reprinderi
Burghezia liberalá vota insä obtiná pozitii mai avantajoase
Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite,
Washington, 1939, Ed. guvernului, II, pag. 627.
e România », Bucuresti, 1 August 1924, anul III, 100, p. 1,
col. 1-3.
Ibidem, col. 5.
e Dimineata », Bucuresti, 7 August 1924, anul XXI, Nr. 6370, p. col. 1-2.
Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite, Washington,
-1939, Ed. guvernului, II, p. 629.
6 Analele minelor e, Revista asociatiei inginerilor tehnicienilor din industria
Bucuresti, 10 August 1924, anul VI, Nr. 15, p. 492.

www.dacoromanica.ro
1630 A. ROMAN

in petrol. Imperialistii straini, mai ales americani, nu erau dispusi la

fácute La 24 August de fostul secretar de stat in
Statelor Unite, financiarul Wiliam Holbrook, sunt foarte graitoare. Când
vedem actiunea unui guvern este Impotriva intereselor noas-
tre pi deci de a mai fi o chestiune internä - W. Holbrook
- atunci suntem st ne interesele cu toate mijloacele ce ne
stau la
declaratiile lui, el ameninta deschis Capitalul american
- arMa el continuare - care are astäzi in sa, sau mai bine zis in
buzunarul vede periclitate interesele sale in Ro-
Din aceastä va fi absolut necesar mäsuri de apärare
pe economic. chestiunea legii minelor nu va fi rezolvatä spre
aatisfactia generalä, s'a urine tratative contact Ro-
mania, deacum In acest o persoanä americana greutate
preconiza ruperea legaturilor pi anumite represiuni. Acest lucru era accen-
tuat de faptul cä cercurile americane influente erau nemultumite
nia acordase anumite favoruri capitalului francez pi englez
Tancred Constantinescu, ministrul industriei comertului, face curând
noi declaratii presei in cu legea minelor. Relators din
el cä cei mai inverpunati adversari ai guvernului problema
lului sunt O. P. Q", asociatia Royal Dutch Shell" pi Stan-
dard Oil" la care 'aderaserä grupuri franceze pi belgiene.
tea acestora se datoreaza, aratä T. Constantinescu, faptului Scopul lui
O. P. Q." in ceea ce ne priveste, e foarte limpede, sä In posesiunea
terenurilor petrolifere ale Statului Intärfnd din cu ener-
gia, faptul cä drepturile de intreprinderile cu capital strain sunt pi
rämân neatinse, ministrul pi comertului spera in restabilirea unor
relatii mai bane cu societätile Astra pi Romäno-Americana" care
refuzaserä sä adereze la legea minelor. In ce in tara se noi
asigurgri asupra de prosperitate in cazul nationalizärii", ma-
rile puteri imperialiste. de acord Statele Unite, hotäräsc sä continue pro-
testul impotriva legii . Urmarä noi declaratii in tara. Brätianu,
relators dela cura de sänätate", dupä un voiaj diferite capitale ale Eu-
ropei, cunoscut presei, cu ocazia interview, et a dele-
gatii americani prezenti la conferinta interaliatä dela Londra.
In explicatiile date aräta el, a cäutat sä incidentul

1 Argus s, Bucuresti, 25 August 1924, anul XV, Nr. 3403, p. 1, 4.

Ibidem.
Bursa s, Bucuresti, 31 August 1924, anul XXIII, Nr. 1037, p. 642.
Monilorul Petrolului Roman» Bucuresti, 1924, 1 Septembrie, anul XXIV,
Nr.17, XXIII.
4 orma Paris, 19 Septembrie 1924.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 1631

american izvorit dintr'o interpretare a legii minelor" 1 V. Brätianu

a avut diferite intrevederi Joung, comisar al plätilor pentru exe-
cutarea planului Dawes, cu Kellog, ambasadorul american Anglia, cu
Logan si altii. Incä odatä a fost subliniat de eMre minis1rul de finante cä
legea minelor pe de-a-Intregul drepturile La intrebarea
unui ziarist T. Constantinescu ar fi afirmat cä la nevoie legea poate fi
modificata, V. a räspuns : daeä s'ar dovedi cä aceastä lege neso-
coteste in vre'uh panel drepturile guvernul ar fi gata sä modifice
textul in chestiune"
Dupä declaratii pi interviewuri Hughes, conduatorul societätii Ro-
mano-Americana", fu convocat pentru o conferintä ministrul industriei
pi comertului, la 30 August. Motivul convockii era discutia purtat la Wa-
shington ministrul reprezentantii autorizati ai Foreign-Office-
ului si care avea drept scop discutarea paragrafelor din legea minelor ce nu
satisfaceau dorintele americane.
Hughes a primit asiguräri cunoscute ca räspuns el a
nat lui Riggs, noul ministru american in In locul lui Jay, me-
morandum in care se rezuma discutia si se aräta dorintele societätii nu
erau rezolvate In sens pozitiv. Din nou se trimit proteste colective. De astä
Asociatia industriilor petrolifere din care avea ca membri
toate motile societäti petrolifere, adreseazä un protest comun, ministrului
industriei comertului Ele aratä cá vor aplica prin guvernele
loace noi de constrangere probabil ruperea relatiilor diplomatice, rechema-
rea diplomatilor la nevoie poate revolte räzboi ca Mexic sedan
alarmate ziarele. In acelasi timp se duce o actiune de scädere a preturilor
produselor petrolifere pe piata intern externä, pentru a ruina intreprin-
derile autohtone mai apoi, concurenta, ridicarea preturilor
aplicarea dictatului anglo-american trusturi Standard Oil" Ro-
yal Dutch" au trecut rapid la fapte. Ele au scäzut petrolului al
derivatelor dupa cum
Benzinä dela 12 lei kg la 6 lei
grea 8 3 lei
Petrolul 4 2 lei
Titeiul brut 28.000 lei vagonul la lei vagonul
Cobortrea vertiginoasä 'a preturilor a fkut ca stocuri importante de
produse petrolifere sä fie acaparate de Astra pi Romano-Ameri-
cana" expediate in centrele br din orient occident.

» Petroliferá Bucure§ti, 21 Septembrie 1924, anul Nr. 103.

2 Ibidem.
8 Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite, Wa-
shington, 1939, Ed. guvernului, II, p. 632.
Petroliferá s, Bucuresti, 20 Octombrie 1924, anul III, Nr. 108, p. 1,
col. 1.
Ibidem.
Ibidem, 10 1925, p. 1, col. 3.

www.dacoromanica.ro
1632 A. ROMAN

Peste putin tirup, ce au fost cumpärate toate märfurile disponibile,

preturile au fost brusc urcate, realizánd in acest fel numai prin diferenta de
preturi la petrol si de de miliaane lei.
Numai trei zile cotidianul financiar Financial News" din
23 Octombrie, anuntä senzationala veste din Washington, cd guvernul ro-
a State le Unite cä va elabora o nouä lege a minelor care va
da satisfactie intereselor americane. Se pare cä au fost date inteadevär anu-
mite asiguräri in acest sens. confirmare e faptul New-York-ul
la 27 Octombrie reIntoarcerea lui Jay cä Arnericanii nu vor
mai face noi presiuni, sperând cä dificultätile vor fi in aplanate
conditii ca in cazul Baldwin, americanii livrand lo-
comotive, obtinuserä uriase
Ziarul american Christian Science Monitor" anuntä cä revenirea
lui Jay va face ca guvernul liberal se adapteze cerintelor
tuturor celor ce au protestat irnpotriva legii minelor va consimti cele
din urmä la modificarea unor anumite articole... nu va privi chestiunea ca
o imixtiune a statelor sträine In afacerile interne ale României" In acest
lucrurile päreau cä se vor
Dorinta de a obtine noi terenuri din partea statului a fäcut ca celelalte
cu capital sträin, de Astra Românä" Româno-Ameri-
cana" sä consimtä la Infiintarea unei de exploatare explorare a
petrolului.
Reprezentantii intreprinderilor Steaua Romdne, Columbia", Con-
cordia", Aquila Franco-Românr, Petrol etc. au fost de acord cu
T. Constantinescu la inceputul lunii Noembrie sä punä bazele noii so3iet5ti.
un capital de 100.000.000 de lei dintre care 20.000.000 de lei ai sta-
tului, noua societate urma sä primeascä In exploatare, irnediat dupä consti-
tuirea ei, circa 1000 de ha, fostele judete Prahova Dâmbovita 3.
Se asteptau astfel, strälucite. Conduc5torii societätii engle,
,,Amalgamated Oil of Roumania", cu un grup de capitalisti români, se
bird Infiinteze in conformitate cu legea minelor noi societäti care
aveau drept scop exploatarea, prelucrarea, cornertul industria petrolufui.
In ambele consilii de administratie figurau generalul Averescu pi un
numär de bancheri si industriasi din Londra pi Bucuresti. La sfârsitul anu-
lui, peste 50 de intreprinderi capital strä in românesc noi peri-
metre din partea statului. Era terenurile ce se acordau aduceau
tiguri foarte serioase, ceea ce atr5gea dorinta altor societ5ti colaboreZe
in mod conform legii in 1924. Astra Român5" pi Romano-
Americana" ref uzau sistematic sä accepte legea. Ei arätau cä noua situatie
Argus », Bucure0i, 28 Octombrie 1924, anul XV, Nr. 3457, p. 1, col. 6-7.
2 Cuv5ntul s, 19 Noembrie 1924, anul I, Nr. 12.
Argus », 5 Noembrie 1924, Nr. 3463, p. 1.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPER1ALISTE LEGEA MINELOR DIN

le interesele. Cu toate realizase un spor de productie de

beneficii, Astra Române comprimä dividendele pe anul 1924. Situatia pre-
care creatá in urma legii, face ca actionarii nu in acest an
decát un dividend neinsemnat de 4% fatä de de 100% din 1923. Se
vrea impresia cä societatea este amenintatä ruina se cerea statului
reviziuirea legii minelor.
Dept In nu participau la exploatarea terenurilor statului,
cietätile americane cautau noi La licitatia la inceputul lunii
Februarie 1925 pentru obtinerea redeventelor statului, Romano-Americana"
se oferise drept cumpkätor, dar plata nu voia sä o decât pe mäsura
primirii märfii. Liberalii cedari redeventele unui grup de capitalisti frunte
cu bancherul Bercovitz astfel, spre deosebire de trecut, suma de
aproape 1 miliard In schimb, Englezii, realizau prin Steaua
societate nationalizatä", prospere, 128 in Moreni, cea
mai bogatä regiune petroliferä din taro '. In urma unor tratative Anversul
societatea belgiano-englezä Concordia", care promisese ci se va natio-
naliza", obtine terenuri bogate.
reuseste totusi, a deveni sccietate natio-
nali" si terenuri dela stat. Ea toate ntiunile societätii ro-
Speranta", care realizase venituri cu foarte eheltueli,
sporeste capitalut pentru a putea pläti itnnozite cere 'guvernului
perimetre din rezerva statului, ca oricare alti societate autohtonä. Sucursala
lui Standard Oil" nu eziti s ia in concesie, ajutorul unor cadouri"
pretioase, terenurile petrolifere din Gura Ocnitei care apartineau de fapt
nationalizate" Concordia". Procesul intentat a pus in grea incur-
organele judiciare. Romano-Americana" avea concesiunea
toate actele necesare. In fata legilor, ea era de fapt ndeviratul pro-
prietar
Acaparand actiunile societitii românesti Creditul Minier",
du-i productie, Romano-Americana" a reusit exploateze o noua
societate ..nationalä" care, conform legii, a obtinut terenuri petrolifere in
lea Prahovei. Presa de specialitate relata afacerea co-nenta : Am reti-
nut un moment cazul de mai sus, in care labele nesitioase ale
tului american nesupärat, a operat in tarä, asa a voit" Acanararea
societitii Creditul Minier" s'a ficut aprobarea guvernului.
Liberalii aveau nevoie de un imprumut in Dupi lungi discutii
tate Albert Waltman, directorul general al Româno-Ameri-
liberalii au trimis un delegat Londra, care era insärcinat con-
vingä pe reprezentantul pentru Europa al lui Standard Oil", sunt posi-

4 Argus s, 15 Aprilie 1925, p. 1.

2 Barsa s, 19 1925, anul XXIV, Nr. 1082, p. 632-633.
t Lupta s, 25 1925, p. 1.

103 - Stun referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
 A. ROMAN

bilitati sä se facá fuziunea" societatii românesti cea americanä. In acest

lei, guvernul spera sO mai usor imprumutul
Liberahi au fäcut Englezilor concesii importante. In urma tratativelor
duse de Titulescu, ministrul de externe, se un acord cu Londra, prin
care li se plätea despägubiri valoare de 10.000.000 lire sterline (circa
10.000.000.000 de lei) pentru distrugerile comise tot de Englezi, in regiunea
petrolifer5, timpul primului r5zboi mondial Cu toate nenum5ratele
teste americane fäcute La Londra, prin care se aratä cä pi Romano-Ameri-
cana" are dreptul la despagubiri pentru distrugerile suferite 1916, Englezii
au reusit sä singurii ai misiunii" realizate de comisia
militarä In frunite coloneii Tomson pi Griffits. Legea care satisfacea
interesele Englezilor a fost votatá in 1926.
Guvernul burghezo-mosieresc supunându-se dispozitiilor trusturilor
glo-americane, a modificat la Inceputul lunii Decembrie 1925 legea mine-
bor. Articolul 32 al legii, care reprezenta cheia de boltä a regimului minier,
a fost completat un singur paragraf aditional. Modificarea
acorda dreptul la concesiuni miniere societätilor care aveau doar majori-
tatea capitalului pi consiliul de 'administratie romanesc. Actiunile nu mai
erau nominative, ci la purt5tor. In acest chip, societate capital
in, detinätoare a actiunilor, coopta de forma consiliul de
rninistnatie, o majoritate romaneascä detinätoare mod fictiv a actiunilor
cäpäta terenuri din partea statului. Marile societati petrolifere sträine
aveau drumul liber spre acapararea tuturor perimetrelor petrolifere3.
Cu toate acestea, Americanii continuau fie Ei doreau
Inläturarea chip a legii. Noul ministrul la
W. S. Culbertson, 9 1926 Departamentului de stat din
Washington, cä se impune o promptä", pentru satisfacerea intere-
seine americane petrolifere El un memorandum
alcätuit de Hamilton °airborne, secretarul legatiei din care tre-
buia sä slujeascä drept bazä pentru viitoarele dispozitii in legäturä cu iegea
minelor
Memorandul n'a fost tipärit, astfel nu ne putem pronunta asupra
continutului säu.
Guvernul liberal continua sä acorde noi inlesniri societätilor anglo-
americane. Intreprinderea Roumanian Consolidated Oilfields Ltd",
a concesiune la Gura expira 1929, preiungirea ei pe
limp de 30 de ani, din 1930, desi ea nu acceptase sä se nationa-
lizeze".
e The petroleum Times*, Londra, 12 Septembrie 1925.
t 25 Octombrie 1925, p. 910.
e », '11 Decembrie 1925, p. 1, col. 6, Bursa*, 13 Decembrie 1925,
p. 1033.
Papers relating to the foreign relations of the United States. St. Unite, Wa-
shington, 1939, Ed. guvernului, II, p. 901.
www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 1635

Ea avea dreptul ca pe terenul concesionat instaleze 90 de sonde pro.

ductive, numär in care se include pi cele ce se vor instala la
rie 1930
Steaua societate Creditul Minier", ameri-
can, obtin concesionarea unor terenuri nelimitate Ochiuri
pi Gura Ocnitei in de 2.000 ha. Desi o parte din terenurile vecine
erau concesionate dirrainte, ele fost considerate necunoscute" si date
exploatarea noilor benefitiari
Limp, guvernul liberal BrMianu este un guvern con-
dus de generalul Averescu, de fapt constituia un paravan al interese-
liberale. Americanii sunt mai Ei nu mai noi proteste.
Noul guvern däduse asiguräri nici noua lege decretatä la inchiderea
sesiunii parlamentare privire la terenurile embaticare" nu va influenta
contractele in vigoare ale societätilor straine. Culbertson transmitea
shingtonului de comun acord cu Hughes, directorul administrativ al
tätii Româno-Aniericane" sunt de parere ca pentru un anumit timp sä nu
se inainteze proteste pe lângä noul guvern ci sä i se dea ocazia sä
dea acestei legi (a embaticurilor) o interpretare in care sä se recunoasa
drepturile existente"
Inteadevar, guvernul Averescu era dispus la noi concesii. Generalul
Coand5, noul ministru al industriei si comertului, declara interview
c5 guvernul pe intensificarea productiei petrolului
noi concesiuni de exploatare, favorizand capitalul strain" Liberalii
au si ei. Au amutit mai ales li s'au dat locuri consiliul de
ministratie un pachet de actiuni5. In acest fel continutul politicii libe-
rale era aratat. Locuri in consiliile de administratie pachete de 'actiuni
schimbul bogatiilor iatä singurul lucru ce-1 urmäreau
liberalii.
aceste conditii trusturile imperialiste continuä pi mal multa
tensitate actiunea de acaparare a terenurilor petrolifere. Din Paris se -
Standard Oil" cumpärä toate actiunile societatii românesti" Phoenix
Oil and transport Co. Ltd", care dispunea de un capital de 3.550.000 lire
sterline poseda nenumarate perimetre in Valea Prahovei Trusturile
americane, dispunand de capitaluri uriase, cautau tril5ture
de pe piata româneascá principalul concurent, trustul englez Ro-
yal Dutch Shell". Cu toate acestea Astra realiza, in 1926, veni-
Moniteur du pétrole roumain s, Martie 1926, anul XXVI, Nr. 5, p. 443-444.
e Lupta s, Bucuregti, 18 Martie 1926, anul V, Nr. 1284, p. 4, col. 2-3.
Papers relating to the foreign relations of the States, St. Unite. Washing-
ton, 1939, Ed. guvernului, II, p. 905.
e Lupta Bucuregti, 25 Aprilie 1926, anul V, Nr. 1315, p. '1, vol. 4-5.
Ibidem.
Adevárul Bucuregti, 21 Octombrie 1926, anul XXXIX, Nr. 13.143, p. 4,
col. 7.

www.dacoromanica.ro
 A. ROMAN

turi extrem de mari. Raportul pe anul 1926 al lui Deterding, conducätorul

principal lui Royal Dutch Shell" productie de petrpl a
a inregistrat o considerabilä de 39 %. Totusi, aratä raportul
,.fluctuatiile cursului schimbului, greutätile taxelor multiple desorganiza-
rea transporturilor, au provoc,at in o astfel de situatie
nicio intreprindere româneaseä netroliferä, chiar acelea
care au cea mai mare productie, nu pot realiza un profit corespunzätor
depuse riscului suportat" Raportul nu paate tägädui pro-
ductia Astrei Române" a crescut cu 40.056 tone metrice, desi au fost obti-
nute putine permisiani de noi cercetäri. Rafinäria societätii din desi
a prelucrat 529.781 tone titei brut, totusi nu a putut satisface toate ne-
voile Intreprinderii care a trebuit sä prelucreze in alte rafinärii o canti-
de 87.688 tone. Totusi, Deterding se väita prezentate sunt su-
ficiente pentru a demonstra felul cum procedeazá actualmente
a ucide gäina de aur"2 (adicl societatea englezA). Dar bilan-
tul prezentat pe anul 1926 de cätre Astra Românä" spunea contrariul. Este
adevärat cä dividendul actionarilor a fost doar de 4%, nu ca in ante-
riori de peste 100 % si 54.000.000 lei. In acelasi timp, suma urias5
de 432.828.000 era trecutä la contul general de si 132.000.000 la
acel al deprecierilor". le douä conturi 456.828 lei, adicl din
capital in valoare de 1.350.000.000 lei.
Numai in 1926 se trecea o parte suma de lei 1.414.781.290 lei, in Limp
ce actionarii, pentru ochii opiniei publice, numai dividendul de 4%,
pentru a pagubele" suferite de societate. Intregul capital, In va-
loare totalI de 1.350.000.000 lei e numai singur an inferior amorti-
zarilor. In timp, bilant era ca valoare creanta de
1 700.000 lire sterline primitä partial doar, drept despägubire" de pe urma
distrugerilor efectuate de Englezi in primul räzboi mondial. Reiesea cä
aeparte de a inregistra Astra Românä" realizase profituri uriase,
färä a exploata noi zkäminte petrolifere 3.
Acelasi lucru se petrecea Romano-Americana". Ea singurä, färä
a pune la profiturile rea;izate prin participarea la alte
(kri, realizeazä un beneficiu de 648.000.000 lei 4.
Cu toate greutätile" ivite urma legii minelor pe care le
conditiile extrem de favorabile din au atras
inceputul anului 1927 noi societäti amerieane. Astfel, puternica societate
Sinclair consolidated Oil Company" din New-York, capital social
60.000.000.000 lei, achizitionarea mai multor din tarä 5.

Al. Topliceanu, op. cit., 100.

2 Ibidem, p. 101.
3 Ibidem, p. 104.
Lupta 18 Noembrie 1927, anul XVII, Nr. 23, p. 2.
I Bursa *, 20 1927, anul XXVI, Nr. 1159, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE 51 LEGEA MINELOR DIN 1924 1637

Trusturile franceze realizau ele mari profituri reusind si noi

eoncesiuni. Numai societatea Aquila o productie de 72 000
lone anual pi terenuri pe o suprafatä de aproape 1.000.000 m2'.
Desi erau mult mai avantajoase, favorizând din plin toate
intreprinderile capital la votarea legii minelor din 1929, care
a permis prin politioa portiior deschise", acapararea bog5tiilor subsolului
ingrädire, mäsurile represive impotriva legii minelor din 1924.
n'au fost imperialiste anglo-americane au fost de alt-
lei una din cauzele esentiale ale cäderii guvernului liberal, ca atare a
schimbárii legii minelor.
Imperialiptil englezi, francezi si americani aveau nevoie de un nou
vern care le punä complet la dispozitie. Capitalul anglo-francez.
in special englez, - spunea un manifest al P.C.R. - n'avea
partidul liberal. Imperialistii socoteau ciin de
partidul dational-pränesc reprezintä mai bine interesele lui in Romania
ar fi mai - având
inassele trudite, in vederea exploat5rii
popularitate" In masse
pi a pregätirilor de r5zboi contra
U.R.S.S. El a determinat in cea mai mare misuri guvernului libe2
pi aducerea partidului national-tiränesc la
Trecând peste contradictiile existente cercurilor reactionare,
partidul liberal marioneta sa au trecut puterea in mâinile
partidului

Legea minelor din 1924 a fost multi dusm5nie de parti-

dele politice burgheze din opozitie. rárnistii pi social-democratii nu puteau
admite stirbirea drepturilor irnperialistilor anglo-franco-americani. Averes.
canii au votat-o satisfactie, deoarece ei reprezentau din plin inte-
resele liberale.
Comunistii, din ilegalitate, desvAluit tr5darea
de liberali si au demascat multá adev5rata a politicii
prin noi
desbaterilor parlamentare, privitoare la legea minelor,
nartidul national din Transilvania (Iuliu Maniu) precizeani pozitia
de capitalul Maniu si acoiitii lui comb5teau pozitiilor
nomice ale liberalilor, care pätrunseser intreprinderile transilvänene.
Partidul National desväluia intentiile care vor forma mai apoi baza poli-
portilor deschise". Punerea in valoare desvoltarea bog5tiilor subsn-
lului transilváne'an trebuia si fie opera statului pi initiativei particulare.
Le Temps 23 Martie 1927.
Documente din Istoria Partidului Comunist din Romania. Ed. P.M.R., 1951, p. 84.
2 Gh. Gheorghiu-Dej, Cuvântari. Ed. pentrn literatura
Bucuresti, 1952, ed. a III-a, p. 12.
www.dacoromanica.ro
 1638 A. ROMAN

lui Maniu
combinatie e inteleasä sui generis. Statul - spuneau adeptii
- va aduce societätilor anonime, constituite dupá legea englezä,
tot subsolul, toate minereurile aurul, carbunii, minereurile de fier, sa-
rea, apele minerale etc.) toate minele deja in exploatare toate rnasinile,
stabilimentele pi tot ce apartine drept proprietatea statului in Tran-
silvania"
SocietMile astfel constituite vor explora subsolul tinând seama de con-
siderente economice pi politice. Capitalul necesar va fi furnizat de Anglia,
participantii vpr primi bonuri ale societätit emise pe pretul redus de
75 %. Posesorii bonurilor vor primi din partea societätii un procent fix de
%, surplusurile de beneficii vor fi impärtite actionarilor. Consilierii
tehnici pi administratorii vor fi numiti de societatea Bew-
Morning et Comp.". Retributiile acestor inalte personagii" vor fi fixate
de societate. Ei vor avea obligatia sä personalul ingineresc
geolog. Intreprinderea englezä va forma societatea pentru explorarea
ror boggiilor subsolului transilvOnean pi va primi mimai pentru a
misiune" incredintatä 5 % din actiunile bonurile Intreprinderea
nou va forma filiale, pentru ca bogätiile fie acaparate de

Proiectul" Partidului National era de un formular pe care par-

ticipantii trebuiau semneze. Continutul formularului aratá cä Subsem-
se supune in consiliul de pi fata
mentului proiectul aläturat referitor la colaborarea in industria mi-
din Transilvania"
In acest lui dovedeau din intentiile. Ca.
pitalul sträinsi in special englez, trebuia sä aibä mânä liberä in infeu-
darea tuturor burghezo-mosieresc roman trebuia sä-1
ajute in opera de redresare economicá" a
Discutiile din luna lunie 1924 lament au arätat
partidului (Mihalache). reprezentantii de frunte ai partidului
au criticat" asprime legea. Economistul burghez Virgil Madgearu a vor-
bit mult timp dela tribuna adunOrii deputatilor. El aräta cá, de fapt, concep-
generala care stätea la baza proiectului de lege nu e un mijloc de ri-
dicare economic5 a ci un mijloc de aservire economia a
unei coterii bancare", in cea liberalá 3. Banca Nationalä a României,
proprietatea familiei Brátianu era direct vizatä. Documentat, Madgearu nu
ezitä sä dea pe toate afacerile liberale Steaua pi benefi-
enorme de adversarii lui politici. Cunoscand liberale,
economistul" roman nu se sä declare cd textele legii sunt dispozi-
Viitorul Bucurelti, 10 Aprilie 1924, XVI, Nr. 4828, p. 3.
* Ibidem.
e Desbaterile adunärii s, 23 1924, p. 3256.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 1639

tiuni de care ascund adeväratele intentii acaparatoare ale guvernului.

Ati putea
gearu - botezati legea minelor cheia visurilor" - afirmä Mad-
fiinda fiecärui important trebue sä i se aplice cheia, ca
pentru ce anume s'a suds"
In acest chip. fruntasul apliand cheia visurilor", demascá
substratul capitol din legea minelor. Articolul 181 (cap.VI) era
trodus peste capul comisiei pentru colaborarea lui Barbu presedin-
tele consiliului de administratie al societätii Steaua cu Osiceanu,
director general. Cei liberali puteau astfel sä-si insuseascä cea
mai mare parte din vechile actiuni ale societätii, ce fuseserá -distribuite de
anglo-francezi tactionarilor români. Art. 260 - supranumit
cerea Creditul Minier" si I.R.D.P.", salva legifera transactiile efec-
tuate terenurile petrolifere din Moreni, Ochiuri, Räzvad, fäcute de impe-
rialistii complicitate guvernul liberal. Afacerea - recunoaste
Madgearu - nu este deat cu sleagul tricolor in
2 Concluziile conceptia" Proiectul, spunea
Madgearu, aratá din pun dorinta Guvernului in cointeresarea intreprinderi-
liberale la exploatarea completa el, proiectele pen-
tru. punerea in valoare cu concursul capitalurilor striine a
pe acestea nu le aveti si in lipsa acestor proiecte, inträm In a doua
tate a anului aceastä lege" 3. Mai târziu, in anul 1929, ca raportor al
.noii legi a minelor elaboratá de Madgearu aratä cá politica libe-
ralá Insemnase acordarea de concesiuni capitalului dar pi animozita-
tea imperialistilor striini, ceea ce avusese ca rezultat crearea unor
românesti" desvoltare precipitatä, un progres continuu, iefti-
nirea petrolului pi exploatarea nemiloasä a subsolului tárii
D. R. aratá cl : Legea Minelor e o babilonie de 280 de
ticole In care cu greu cineva poate vedea unde are cum se
dreptul säu"
In 1928, când liberalii tratau incheierea Imprumutului cu bancherii
americani, duc o demagogicá pentru a ci
ei vor satisface mai usor interesele marilor trusturi din tara noastrá. Dar
sabotând imprumutul liberalilor, tratau capitalul
glez prin Deterding, reprezentantul societitii Royal Dutch Shell"
In ilegalitate, P.C.R. demasci politica criminalä a P.N.T. In
rezolutia cu privire la chestiunea luptei Impotriva pericolului de räzboi",
Congresul al al P.C.R. tinut ilegalitate (Octombrie 1928), aratii
oThsbaterile deputatilor», 1924, p.
2 Ibidem.
Ibidem, p. 3266.
4 Cezar Hürjescu Gr. Oghink Legea Minelor din 1924, p. 159.
e Desbaterile adunärii deputali1or e, Iunie 1924, p. 3240.
M. Probleme de istorie, Ed. P.M.R., 1951, ed. a IH-a, p. 217.

www.dacoromanica.ro
1640 A. ROMAN

ci conduatorii partidului national-täränesc se pun mod tr5d5tor la dis-

pozitia Angliei imperialiste sustinând In urma popularit54ii" ei sunt
mai in deck liberalii fie purt5torii dictaturii burgheze In tara
contra U.R.S.S."
Partidul averescan, a liberalilor, numai cu o
discut5rii proiectului legii minelor din 1924 preciza in presä
programul economic. El aräta In mod deschhs ceea ce va pune apoi (in 1926)
in practic5, colaborarea capitalurilor stráine o recunoaste ca indispen-
sabilä pentru o desvoltare a tärii preconizeazá revenirea la vechile
principii la vechiul tratament al acestor capitaluri de rázboi" 2
Partidul 'averescan mergea mai departe. El cerea participarea capi-
tolurilor str5ine si In intreprinderile de care depindea apárarea national5".
aditá mai ales in productia de r5zboi destirratá necesare ata-
socialist-sovietic. In acest se asigurau banoase
profituri deosebit de mari imperialistilor sträini". Guvernul averescan,
spunea un document al P.C.R. - a din partea burgheziei, al c5rei
era, ins5rcinarea specialä de a nirnici prin teroare miscarea
citoreasc5, täranilor pi micii burghezii. In schimbul
därii care-i ridicase pe averescani, burghezia tolera acestora jefu-
iascä mod ne mai pomenit tara, statului pi
se afunde In bogätiile prin acordarea de concesiuni etc." 3.
Social-democratii de dreapta au dovedit pi in legea minelor pozitia
trädätoare. ce In 1921, sparg unitatea misc5rii muncitoresti, ei ajutä
burghezia pi mosierimea in terorizarea avantgardei revolutionare pe care
muncitortmea crease- P.C.R. Social democratii au
tia partidelor regionale socialiste", agentura burgheziei in rändurile
Federa-
Social-democratii, argumentänd in mod teoretic" cä in tara
noastrá, capitalismul de abia se desvolte, arAtau burghezia
sprijinitä, ea ajuta, prin crearea intreprinderilor, la
tarea proletariatului care va putea lua puterea ce va
triumfa in Europa. De aceea clasa muncitoare trebue inceteze de
contribu la refacerea" capitalistä. Nu e greu de recunoscut
in teorie" tezele oportuniste contrarevolutionare ale decedatei

Politiceste -
ternationale a II-a.
Congresul al II-lea al P.C.R. - aceste tendinte
social-democrate se manifestä prin renuntarea la fie chiar eco
impotriva burgheziei la concentrarea tuturor alMuri
de Sigurantä armata impotriva comunistilor" Cu ajutorul burgheziei
din a imperialistilor str5ini, social-democratii de dreapta dispuneau
Documente din istoria P.C.R. Ed. P.M.R., 1951, p. 72.
Argus Bucuresti, 4 1924, anul XV, Nr. 3333, p. 1, 6-7.
Documente din Istoria P.C.R. Ed. P.M.R., 1951, p. 30.
Ibidem, p. 34.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 16'11

de fonduri serioase aveau in toate legislatiile o fractiune parlamentara.

Misiunea acestor parlamentari" era de a induce in eroare massele munci
torepti, pozând in apärätorii acestora. In realitate, chiar un organ socialist"
recunostea misiunea fractiunit parlamentare socialiste este sä
agite, fach educatie, dar trebue sä se pregateascä pi pentru aceea,
ca la o colaborare de legiferare tim a duce in vigoare anu-
mite legi avem asupra guvernului, este posibil ca sub
influenta din apus sä se desvolte pi la noi foarte repede lucru-
rile sä ajungem degrabä in astfel situatie va vtni randul rezolvArii
marilor noastre probleme i". Rezolvarea" marilor probleme era de
pe cale a intereselor burgheziei.
Un manifest al P.C.R. arat partidele socialiste" erau lase, lipsite
de curaj pi de vointä de pi ch dela acestea nu se poate apa dar astepta
mäntuitoare impotriva domniei banchero-ciocoesti pentru intronarea
domniei poporului muncitor" In primele luni ale anului 1924, se inte-
tesc luptele muncitoresti. Cererile prezentate de 8000 de sunt res-
pinse de catre comisia de arbitri. Muncitorii se preg5teau sá intre in greva.
Tradatorul Inveterat al muncitoare, vechiul al burgheziei,
Flueras, a depus toate eforturile pentru a impiedeca El aratO in
muncitorimea trebue eh se legii care interzicea grevele, deoarece
primejduesc existenta, sanatatea viata economicä
de bine caracteriza un manifest al P.C.R.,
a lath
partid asa zis democrat : Partidele oligarhice - spunea manifestul
gâtue poporul, partidele democratice
-
La discutia In Parlament al proiectului de lege a minelor in 1924, a
luat cuvântul un deputat socialist", mare industrias. In discursul pro-
nuntat el surprinderea sa cä partidul liberal in problema
subsolului f5rii un principiu socialist". Era o constatare de-a-
dreptul Faptul cá subsolul apartinea unui stat burghezo-mosie-
resc, era dupa pärerea fabrioanfului Jacob Pistiner, reprezentant tipic al
burghezii, un principiu socialist". ce aráta satisfactia pi
liberalii preceptele" partidului säu, el cea
mai mare parte a discursului demonstrkii de a

Capitalul strain -
p5trunderii in mai bune conditii a capitalurilor puterilor imperialiste.

procente de 40%, ci in
el - poate pi trebue
ate"
vina nu nurnai

1 Calendarul Tribunei Socialiste *, Cluj, 1923, p. 20-21.

2 Documente din istoria P.C.R. Ed. P.M.R., 1951, p. 58.
e Viata - Revistä economica. Organ al Consiliului general al
Uniunilor muncitoresti din România. Redactor responsabil si editor loan Fluerav. Anul
IV. Febr.-Martie 1924, Nr. 2-3. Articol de fond.
Documente din istoria P.C.R. Ed. P.M.R., 1951, p. 59.
», 23 Iunie 1924, p. 3237.

www.dacoromanica.ro
1642 A. ROMAN

Pätrunderea nelimitatä a capitalului inäsprirea asupririi mas-

selor de oameni ai infeudarea iatä solutia deputatului Federa-
partidelor socialiste din Romania". Necesitatea pätrunderii capitaluri-
era pi motivat5. Capita lul liberal nu e suficient pentru desvolta-
rea tärii. Importarea capitalurilor americane pi engleze constitue singura
cale pentru redresarea" pi desvoltarea" României.
Preocupat" de soarta muncitorilor, el multä
ticolul 43 prin care muncitorii, zice-se, sunt coparticipantii liberalilor la
beneficii. Era inteadevär o care intrecea apteptári. Nici
deputatii liberali nu avuseserá curajul pronunte astfel de
vinte. Legea raportul asupra proiectului de lege mistificând realitatea
si muncitorii români vor fi beneficiarii nationaliz5rii" subsolu-
lui. Muncitorii petrolisti si erau asigurati cä li se vor reinfiinta
cadrul noii legi casele regionale de ajutor pi o generala autonomä de
pens. Aceste institutii, conduse de liberali uneltele Ion social-democrate
retineau lunar din salariile muncitorilor o care apoi intra in
rele conducätorilor". Ani de zile vor mai lupta petroliptii pi pen-
tru sä primeascä drepturile pentru care munceau o viatä intreag
de care sub regimul burghezo-mosieresc beneficiau trusturile anglo-ame-
xicane pi lacheii liberali, täränisti pi social-dernocrati de dreapta.
Burghezia mobiliza lacheii social-democrati pentru a putea
aspiratiile muncitoare. In timp ce socialistii" erau incântati
de mäsurile binefkätoare" ale burgheziei, 2000 de petrolisti din
societotli Romano-Americana" lucrau in conditiile teroarei britie-
niste, de jandarmi inarmati.
In vreme, societätile petrolifere anuntau noi concedieri. lar
vinovatii erau aprecierile presei socialiste" tot muncitorii. Vina
roncedierii - arat5 organul partidului socialist din -o
in mare parte muncitorii, prin faptul aproape tot cursul verii,
acum, muncitorii din atelierele societätilor lucrau la cererea direc-
torilor ore suplimentare cu nemiluita, in cä astfel isi vor putea
astigul" 1
Obligati de directie si lucreze ore plus pentru a putea satisface
crescândele cerinte de ale imperialiptilor americani pi englezi pi pen-
tru a-pi agonisi necäjita a familiei, muncitorii petrolipti erau läsati
somajului in plini iarnä. lar trädätorii munci-
toare pi agenti ai care ajutau politiei sä aresteze pe
revolutionari concedierile efectuate pi aruncau vina pe
ce trudeau din zori si pnä in noapte pentru o de
de bine li se potriveste si socialistilor" din cuvintele
I. V. Stalin care aratä cä in tärile capitaliste unde proletariatul nu de-
Lumea partidului soqialist, 23 Septembrie 1928, anul I, Nr. 4.

www.dacoromanica.ro
 TRUSTURILE IMPERIALISTE LEGEA MINELOR DIN 1924 1643

puterea, social-democratia este sau un partid semiguvernameri-

tal aliat cu burghezia impotriva muncitoresti revolutio-
nare, sau un partid guvernamental la capät care direct
capitalismul democratia" impotriva miscarii revolutionare a
proletariatului" 1
In anul 1928, când 10.000 de muncitori erau pe drumuri, lucru de un
an de zile, ajutorarea a pe hârtie, in timp ce slugile social-demo-
crate schimbul 500.000 lei din partea Ministerului Muncii2.
Social-democratii de dreapta, se contopiserä definitiv cu burghezia.
Ei indeplineau - cum aratä Congresul al al P.C.R. - rolul sectiei
de a burgheziei mijlocul clasei muncitoare"
Singurul partid care a demascat tn mod continuu liberalilor
social-democratilor si care a condus mod revolutionar clasa munci-
toare in nenumärate lupte pentru revendicarile ei areitoare, a P.C.R. In
conditiile semilegalitätii (1921-1924), ca in timpul dupä 1924,
el a continuat sä fie mobilizatorul, organizatorul conduatorul luptei
emancipare a muncitorilor, intelectualilor"
In 1922 la Congresul al P.C.R. demasca caracterul politicii prin
noi cä liberalii nu au sä stävileasca criza au fost
nevoiti sä mareascä fortele agresaare ale aparatului de stat, siguranta,
tia, jandarmeria armata. Analizänd politica de zisä reorganizare 5rii.
Congresul lupta burgheziei romänesti impotriva capitalului strain
nu este deck o forma goalä sub care se ascunde o de cu ca-
antantist pentru exploatarea 5.
Burghezia trada independenta Ea numai nu
cea lupta trnpotriva cotropirii imperialiste, dar coopera cu trusturile
pentru a-ni asigura venituri importante din Romäniei.
fata adevaratä a celorlalte partide burgheze si a social-democratilor care
luptau pentru märirea exploatarii muncitorimii, P.C.R. chema pe
oamenii rnuncii la lupta Impotriva dublei robii instaurate de jugul strain
cel românesc, pentru socialismului. Constitutiei burgheze
care nationaliza" subsolul P.C.R., opunea Constitutia sfaturilor
de muncitori si 6, poporul muncitor sä lupte
triva regimului care apäsa pe grumazul celor ce trudeau in uzine
pe ogoare. Ilegalizat in 1924, Partidul lupta sa revolutionarä
experienta in luptele de aparare duse impotriva politicii
antidemocratice a guvernelor brätieniste-averescane.
I. Stalin, Opere. Ed. P.M.R., 10, p. 220
Proletarul », organul Partidului socialist, 23 Septembrie 1928, anul I, Nr. 4.
Documente din Istoria P.C.R. Ed. P.M.R., 1951, p. 72.
Gh. Gheorghiu-Dej, Articole Cuvântäri. Ed. pentru litera politicO, 1952,
ed. a III-a, p. 11.
Documente din Istoria P.C.R. Ed. P.M.R., 1951, p. 33.
Ibidem, p. 40.

www.dacoromanica.ro
16'14 A. ROMAN

Luptánd Impotriva politicii scizioniste a social-democrati,

P.C.R. continua sä o actiune tot mai puternicä pentru uni-
muncitoare. Demascând politica oligarhiei române, Congresul
al Ill-lea 'al P.C.R. liberalii cäutau pozitiile
economice pi politice pentru a putea obtine din partea capitalului
mai multe concesiuni Greve le tot mai puternice ale muncitoare,
intärirea aripii stângi in sindicate pi luptele pentru acapararea
pi izlazurilor, confirmau pe deplin justetea politicii
care kaza a burgheziei române devenise foarte
reducandu-se la un pumn de magnati ai finantelor. P.C.R.
paralel cu prefacerea Romaniei colonie a Antantei va merge pi
exploatärii asupririi muncitoare" Politica prin noi
insine", politica trädarii nationale, ruina tara. Gospodäria este
astäzi - se spunea manifest al P.C.R. 1924 - tara
pe marginea präpastiei, iar poporul muncitor, sub apäsarea unei
crâncene crize, dat pradä mizeriei pi pieirii" burghezo-mosie-
rennet iasprea asuprirea pi teroarea. Starea de asediu era legalizatá, sin-
dicatele inchise, conducatorii comunisti arPstati. greviste ca pi
coalele tärdnepti conduse de P.C.R. au arMat burgheziei nu poate vinde
cu ridicaia Ora. Poporul muncitor ipi cu pi farina.
având singura nädejde in P.C.R., dusmanul de moarte al bancherilor
fabricantilor, ciocoilor si speculantilor" 4. politica de jaf a
dului liberal care a dus la secätuirea bog5tiilor la säräcirea generali
a muncitorirnii pi a täränimii truditoare, P.C.R. demascá politica crimi-
a pi social-democratilo-care inselau poporul.
In adancä ilegalitate P.C.R. nu s'a putut manifesta in mod deosehit
fatá de legea minelor.
Cu toate acestea conducând grevele petrolistilor dela Concordia-
Vega", rdspändind manifeste ilegale ce mobilizau inassele de muncitori pi
tärani impotriva guvernului reactionar liberal, ce vindea tara
sträini, P.C.R. a luptat pi impotriva legii legea inrobirii
ttrii, care parte integrantä din politica prin noi
In acest fel comunistii au dovedit in partidul nu poate
fi abátut in niciun fel si de nicio represivá, dela lupta
nará pentru dreaptá eliberárii clasei muncitoare, pentru libertatea
pi fericirea poporului, pentru independenta nationalà a Patriei, pentru
socialism"

Documente din Istoria P. C. R. Ed. P. M. R., 1951, p. 43.

Ibidem, p. 46.
Ibidem, p. 56.
Ibidem, p. 59.
Gh. Gheorghiu-Dej, Articole CuvântAri. Ed. pentru politick Bucure?ti
1952, ed. a III-a, p. 515.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA MURESULUI
ANUL 1925 *
DE

SIMION FUCHS

Sub influenfa victoriei Revolufii Socialiste din Octombrie, mun-

citorii dela fabricile forestiere din valea Muresului, aláturi de intreaga clas5
muncitoare din tara noasträ, s'au ridicat la o revolufionará.
ln'perioada avántului revolutionar, dintre and 1917-1923, in fabricile
uzinele mai importante din fará au fost create organizafii puternice,
de luptä, ale Partidului Comuni.st, iar majoritatea muncitorimii s'a unit
in sindicate..Muncitorimea din valea Muresului a format un detasament
puternic al revolutionare din tara noasträ, condusä de Partidul
Comunist din In luptele grele care au avut muncitorimea
de cherestea a pe baronii atotputernici ai lemnului recu-
noascá drepturile elementare ale proletariatului. A fost astigatä
terea sindicatelor, au lost incheiate contracte colective, a fost cuceritä ziva
de de 8 ore, au fost sporite salariile pi conditiile de

In yerioadá, capitalismul mondial, ajutorul social-demo-

crafiei, a reusit in sânge miscärile revolufiorbare din diferitele
sä opreascá aväntul revolutionar de primul rázboi mondial.
A perioada stabilizárii relative, a capitalismului. Clasa stápâ-
nitoare a la ofensivä impotriva cuceririlor chasei muncitoare. Pentru
proletariatul färilor capitaliste, rástimpul acesta a fost o perioadä de lupte
pentru apkarea cuceririlor in anii 1917-1923, de consolidare a
Partidelor Comuniste si de luptá pentru cUcerirea vederea noilor
u

pretentatá-1a Sesiunea a Sectiunii de Filoso-

fice din 21-24 Decembrie 1953.

www.dacoromanica.ro
1646 S. FUCHS

Aservind tara imperialismului american, englez, francez etc.,.

burghezia románá a sä pe umerii masselor muncitoare
povara imprumuturilor inrobitoare pi toate cheltuelile pregatirilor de-
r äzboi impotriva Uniunii Sovietice.

Burghezia a desläntuit o ofensivá impotriva revendicArilor

muncitoare pi a nivelului de tray al muncitorimii. In vederea reusitei
acestei ofensive, ea a cautat in primul rind sä decapiteze proletariatul, pu.
in Aprilie 1924, Partidul Comunist din in afara legii.
In aceastä ofensiva a capitalului impotriva muncitoare, social-
dernocratii de dreapta au fost alaturi de capital. Ei au trädat interesele-
muncitorimii, au dus o politicä de scizionare a sindicatelor pi a luptelor
muncitoare.
Partidul Comunist din a continuat mai departe lupta in ile-
galitate, folosindu-se de toate mijloacele legate pi ilegale.
Reorganizandu-se pe baze conspirative - spune tovarásul Gheorghe-
Gheorghiu-Dej - intre in adând ilegalitate, el afirmä drep-
la existenta, continuand sä fie fapt mobilizatorul, organizatorul
conducdtorul luptei de emancipare a muncitorilor, intelec-

In perioada stabilizarii relative a capitalismului, in conditiile .cele mai

grele, partidul a pregätit pi a condus numeroase lupte eroice pi de

Una din primele lupte mari din perioada de ilegalitate, conduse

P.C.R., a fost marea grevE din valea Muresului.

CAPITALUL IN INDUSTRIA DE CHERESTEA DIN VALEA MURESULU1

Basinul superior al Muresului se pe o lungime de 180 km prin

fostele judete Mure Ciuc, dela Ciceu pi la Tg. Mures. Pe
acest teritoriu, pe ambele maluri ale Muresului pi
ale afluentilor säi, se intindeau páduri masive de brad. Din cauza exploa-
tärilor de jaf din trecut, suprafetele de au sckut simtitor.
Exploatarea capitalista a pádurilor a in a doua jumatate a
secolului al XIX-lea. Antreprenorii au cumpärat pädurile dela mosieri
sau i-au pi pe in intreprinderile In pofta de acaparare
a s'au lovit de drepturile de proprietate ale
nelor sau ale täranilor. Incepu ofensiva de deposedare a de pädu-
rile bor. Prin fortä, pi impilare, micii proprietari de páduri au

Gh. Gheorghiu-Dej, Raportul Politic al Comitetului Central la Conferinia Natio-

naln a Partidului Comunist Articole Cuvantári. Ed. pentru
tick 1952, ed. a III-a, p. 11.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNGITORILOR DIN VALEA MUREGULU1

fost renunte sau sä-si pe de nimic drepturile de

proprietate.
de concentrare a pädurilor in rnâinile
a fost sprijinitä si de numitul sistem de proportionalizare a proprietä-
Nor. In urma actiunilor de deposedare a micilor proprietari, art
ajuns in posesia unor noi intinderi de sute de mii de hectare de päduri.
Unii economisti nationalisti burghezi actiunea de deposedare
a t5ranilor, dar cautA caracterul de jaf al acestei deposedäri,
atribuindu-i un caracter nationalist Unii dintre ei, falsificând realita-
tea, subliniazä numai deposedarea täranilor romani, läsand impresia
täranii de alte nationalit5ti n'ar fi fost deposedati de c5tre capitalipti
autor nationalist maghiar afirmä contrariul. Dupä el, acumufarea de pro-
prietäti in Transilvania este defavorabil5 maghiarilor. Propriet5tile acestora,
sustine autorul, descresc in favoarea românilor 2 De eici, rezultA
burghezi se sträduesc
pranilor-proprietari pi s
scaracterul de clasá al deposedärii
o transforme intr'o probleinä de divergente natio-
nale pi rasiale.
Desvoltarea industriei forestiere este strâns legatO de desvoltarea
genere. Constructiile de fabrici, desvoltarea mineritului, cons-
truirea de ci ferate, etc., au contribuit ansamblul la desvoltarea in
dustriei de cherestea. Un mare inconvenient, care a ingreunat desvoltarea
acestei industrii valea Muresului, fost lipsa de ci ferate. In
deceniu al secolului al XX-lea, când a inceput exploatarea p5durilor
ritm mai accentuat, s'a efectuat pi prelungirea liniei ferate dela Reghin
la Ciceu, astfel desvoltarea rapidá a industriei forestiere
din acele locuri. In ce mäsurá s'a desvoltat industria lemnului in valea
Muresului, se vede din num5rul fabricilor care au luat fiintä in uceastä
perioadä. Dacá in 1909 au functionat numai 9 fabrici 26 gatere,
dela 1909 la 1914, deci In decurs de 5 ani, numrul fabricilor s'a ri-
dicat la 44, jar gaterelor la 200. In perioada dintre 1900-
1927, desvoltarea industriei de cherestea din valea Muresului are
:

Anul 1914 1922 1927

fabricilor 9 44 55 56 53 munci-
torilor In anii
H. P. 1250 9730 10185 9830 1922-1927
tre
gaterelor 32 200 209 207 19 de 7500
retezat
butucii

I A. G. Gociman, Industria comertul lemnului, Cluj, 1929. p. 38.

2 Barabás Maros-Torda vármegye közgazdasági leirása. Budapesta,
p. 51-63.

www.dacoromanica.ro
1648 FUCHS

Industria forestierä din valea Murepului ocupa un important in

ansamblul industrii forestiere din România de atunci. Däm mai jos
cifrele comparative din anul 1927
Pe Valea Mureplui

Numärul intreprinderilor 487 53 11

in H. P. 60660 9830 16.2
Numärul gaterelor 1825 214 11.5
muncitorilor 44475 7500 17

Desvoltgrea industriei de cherestea din valea are in

epocä a imperialismului. Acest fapt a
torilor de care in goana profituri maxime, n'au
de nimic au inaugurat o adeväratä devastare sistematicä a pädurilor.
de protectie a pädurilor n'au fost niciodatä respectate ; bur-
ghezo-mosteresc n'a urmärit aplicarea acestor legi, iar pentru organele
respective de stat Codul Silvic era doar un pretext de
In fabricile de cherestea din valea anii 1922-1927,
s'au anual In medie un milion jumátate de m3 de lemnärie pi
räsinoase, adicá de trei ori mai mult decât permitea o exploatare rational&
Chiar pi burghezi s'au väzut recunoascá jaful practicat
de Astfel A. Gociman scrie : Cum pädurile de räsinoase
de cca 170.000 ha (dela Reghin in sus), au o anualá de
cca 3 m.c. la ha, ceeace face 510.000 m.c. exploatabil anual, conform stiintei
silvice, rezultá cá bazinul Muresului superior s'a anual de trei ori
mai mult material lemnos permit forestiere"
Sub regimul burghezo-mosieresc, o parte considerabilä din pädurile
se aflá proprietatea marilor capitaliste. Din totalul de
346.616 ha de pädure, cifrä ce intinderea domeniului forestier din
valea Muresului, 151.796 ha se aflau proprietate particular& Restul era
proprietate de stat sub administratia statului (comunale, judetene,
posesorale, bisericepti etc.). Dar din acestea din urmá, o mare parte au
fost, la rândul date spre exploatare marilor de cherestea.
la primului räzboi mondial, societätile forestiere din
valea Muresului au apartinut sau au fost controlate de firme germane pi
austro-ungare. In conformitate prevederile tratatului dela Versailles, bu-
nurile germane pi austro-ungare din România trebuiau confiscate. Firmele
germane pi austro-ungare s'au coalizat diferite societäti elvetiene
pi italiene, schimband doar eticheta, däinuind in felul acesta si mai departe.
Metoda folositá a fost aceea cá firmele de acoperire au primit o cantitate
de actiuni la prezentare", pentru care n'au värsat niciun ban. Aces-
Indicatorul industriei Ministertil de Industrie 1927.
2 A. G. Gociman, op. cit., p. 156.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA MURESULUI

tea le-au transformat in proprietari deplini, inzestrali cu toate drepturile

legale. Numele firmelor s'a schimbat, proprietarii pi directorii generali
au rämas aceiasi, schimbând doar sediul firmelor. Astfel au procedat, de
pildä, directorii Sohr pi Sipos.
In industria de cherestea din valea Muresului, dominau trei mari con-
cerne sträine : Foresta", Of a", Lomap".. Concernul Lomas" a fost
trolat de Union des Usines et des Nasic" din Geneva pi de Compagnie des
Industries et annexes Vandocuvres" (Cima), de asemenea din Ge-
neva. Foresta" era controlatä de Bann comercialá italianá" din Milano.
Principalul creditor al firmei Lomas-Moroeni" a fost Banque de Paris et
des Pays Bas", strâns de trusturile americane. bana a izbu-
st mâna pe firma Moroeni", numai in contul dobânzilor,
egale cu o zecime din realä a Moroeni".
Societätile de cherestea, in mâini au figurat oficial
ca firme românesti, iar in consiliile de administratie se gáskau
cieni din diferite partide burgheze, fosti minstri, guvernatori director!
ai Nationale Românesti, cum au fost, de pildá, Tancred
Constantinescu, N. N. Sáveanu, G. Mäcävescu, I. V. Costicá
initriu pi
Concentrarea capitalului are másurá insemnatä. Forma
terioarä nu aratä existenta trusturilor, firmele purtând numele
prii, dar realitatea era alta. Iatä de exemplu societätile care con-
cernului Foresta" :
S. A. Deda-Bistra" la Tg. 4 gatere 420 H. P
Deda-Bistra" Deda 6 » 300
Reghinul-Skesc" Reghin » on 1200
Reghinul-Säsesc" Salard 250
Rästosnea" Risto§nea 5 ISO
33 22 Hagotö 3 » 90
Retea » 4 " »
» » »
g 2 120
35
Bistrita-NäsAud" Diträu » 3 » » 70 » »
Gheorgheni 13 » 545
Total so fabrici cu 6o gatere 3300 H. P.

Numai in valea Muresului apartineau grupului Foresta" 11 fabrici,

Ofa" 5 grupului Lomas" 2 Din totalul de 56 fa-
bric! din valea Muresului, cele mai mari, de aparttneau acestor
concerne. Aceste 18 insumau 6385 H.P. din totalul de 10.250 H.P.,
62,4 %, 93 gatere, din totalul de 207, deci 45 %. Cifrele arátate de.
de concentrate a capitalului sträin in industria de che-
restea din valea Muresului.
104 - Studii referate - 1817
www.dacoromanica.ro
 1630 S. FUCHS

Pe baza datelor din bilanturile intoc.mite la 31.XII.1925, con-

cerne reprezentau urmätoarele capitaluri :

Capitaluri
Total capital .1.

Forma" 268 469 568 42 239 625 15,7 226 229 943 84,3
Ofa" 440 078 824 41 450 764 9,5 628 060 90,5
260 629 984 18 780 756 7,2 241 849 228 92,8
Total 969 178 376 102 471 145 10,5 866 707 231 89,5

Cifrele de mai sus aratä in mod isbitor, de mult a fost

industria de chcrestea capitalului strAin, care, in ardásie capi-
intern, nimicea pädurile, impiedeca desvoltarea industriei proprii de
prelucrare a lernnului si exploata la singe clasa muncitoare.
S'ar putea crede totusi capitalul sträin ar fi avut un o..recare rol
pozitiv in desvoltarea industriel forestiere, importând In tari capital
investitii in industria de cherestea. Acest nu corespunde
adevárului. Parazitismul capitalismului, caracteriatic hazel imperialiste a
acestuia, manifesta in cazul de fata prin acLea e numai de aca-
parare investitii. mare parte din sumele trecute in registrele de con-
tabilitate, ca reprezentând capital sträin, sub de erau
sume fictive. Aceste sume au fost introduse ulterior In registrele vechi de
dinainte de alipirea Transilvaniei la România. Aceste fialsuri au costat sute
de milioane de lei, dar dobânzile incasate zise!e imprumuturi,
ritau fäcute pentru a-i pe functionarii superiori de
stat.
Venitul rezultat din a fost aproape
intregime, de concernele stra:ne. A. G. Gociman recunoaste cä aproape
venitul este capitaltilui sträin, sub de comi-
sioane, sustrOgändu-se astfel impunerile fiscale"
Diferite cazuri de demascare a unor fosti functionari superiori ai aces-
societ5ti au od:oasele falsuri ale concernelor capitaliste.
Suma profiturilor de societätile Foresta", Ofa" pi Lomas",
este foarte greu de stabilit. Balantele oficiale contln profituri neinsemnate,
uneori chiar Aceste societäti ascundeau adeväratele venituri
prin diferite manevre de contabilizare. Una din metodele de täinuire a veni-
tu;ui realizat o constituia falsa contabilizare a pretului de cost al pädurilor
bustenilor. Majoritatea padurilor au fost cumpärate incá de
truirea cäilor ferate in aceastä regiune, când pOdurile, din cauza greutä-

I A. G. Gociman, op. cit., p. 261.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA 1651

du transport, au fost pe preturi rizorii. Pe de parte,

de lemne, doborite cumpärate de sfârsitul
räzboi Mondial intre 2-3 coroane de m3, au fost plátite dupa
räzboi, in inflatiei, in moneta devalorizatä. Pretul acestor päduri pi
lemne a fost contabil zat la valoarea realä, diferenta constituind un

Importanta industriei de cherestea profiturile mari incasate se

pot deduce din märimea exportului de cherestea. Exportul cherestelei in
jurul anului 1925 locul al doilea in exportul noastra, situân-
du-se irnediat dupä de cereale exportului de petrol.
Anii 1923-1929, anii relative a capitalismului, au fost ani
de pentru Plata mai ales, a cunoscut in
perioada 1924-1925 conjunctura cea mai favorabilä, exportul
70% din productia Dar nu s'au multumit nid cu aceste
profituri In goana dupá profituri maxime, folosindu-se de re-
fluxul avântului revolutionar si.sprijinindu-se pe aparatul de stat burghezo-
mosiercsc din Romänia pe ajutorul socia!-democratiei de dreapta, ei au
la ofensivä impotriva cuceririlor muncitoare.

SITUATIA MUNCITORIMII DIN VALEA MURESULUI

SUB REGIMUL BURGHEZO-MOSIERESC

- Valea MuresuIui... Valea plingerii" -

V. I. Lenin, referindu-se la viata rnuncitorilor forestieri, spunea :
Muncile forestiere fac parte din categoria muncilor mai prost
; conditiile sanitare sunt mizerabile muncitorilor se dis-
truge mäsurä foarte mare ; muncitorii, pierduti in adâncul pádurilor,
stint de apgrare, si in aceastä ramurä a industriei in
puterea sa robia..."
Cuvintele lui Lenin despre viata muncitorilor forestieri din timpul
tarismului se totul soartei muncitorilor forestieri din
timpul regimului burghezo-mosieresc.
Poetul proletar Ernest Salamon 2, in valea Muresului, euno-
bine viata muncitorimii din aceastä parte a tärii noastre in poeziile
sale a putere viata lupta muncitorilor forestieri. In poezia sa

I. Lenin, Desvoltarea capitalismului in Rusia". Ed.

III, p. 499.
2 Poet proletar, näscut la Gheorgheni. In 1912. A ucis de fascisti la 25 Februa-
rie 1942. In satul Mihailovka Stary din Ucraina. Culegerea de versurí sors"
(Destin minunat) a lost publicatä In Editura de Stat, Bucuresti, 1948.

www.dacoromanica.ro
 S. FUCHS

Szegény nép dicsérete" (Laudd poporului el situatia de

cruntä explualare asuprire a muncitoare :
Cant te gándesti la luminä : n'a trait I
te gände§ti la sänätate nici n'a lost pe aici I
Dent te la libertate : mereu pribegea I
in groapa sa asemeni unui condamnat... I
Documentele vremii ne dau o imagine inspäimântätoare despre mizeria
muncitorimii forestiere sub regimul capitalist.
Socialismul", organ oficial al Partidului Comunist din
publicä, in 1923, un reportaj sub titlul : Valea Muresului... Valea
genii". Acest document oglindeste in vii mizeria in care capitalismul
pe muncitori. Reportajul incepe urmátoarele cuvinte :
Oräsenii, care cunosc Valea Muresului numai din excursiile de Dumi-
vorbesc cu melancolie despre frumusetile ve-
selia sängtoasá, acestui tinut. in viata adeväratä de zi cu zi, numai
câtiva privilegiati se de toate aceste frumuseti vietii din Valea
Muresului.
din Valea Muresului sunt de tot ce este frumos bun
viata nu este deck un lant nesfarsit de mizerii"
Valea Muresului a fost baronilor lemnului, o adeväratä
tate a Ei aid stäpâni peste toate: päduri, fabrici, locu-
inte, prävälii. Ei dispuneau de autoritäti : de primpretori, de jandarmi, de
care nu le convenea era din si trimis la urmr,
iar ocazia grevelor, muncitorii erau tinuti in coloniile ase-
inenea unor deportati. Din ordinul patronilor, erau päzite,
erau legitimati, la postä se cenzurau scrisorile, iar presa muncitoreascä era

Conditiile de muncä din valea Muresului au fost extrem de grele.

de primul räzboi mondial, timpul de lucru la muncile din
n'a fost deloc reglementat. Muncitorii lucrau in acord de se
cräpa de seara târziu. In fabricile de cherestea, timpul de lucru
era de 12 ore pe Ziva de de 8 ore era o revendicare sacrä a
clasei muncitoare, pentru cucerirea cäreia ea a dus multe lupte a värsat
sânge.

Ha fényre gondolsz : nem is élt

ha egészségre : itt se volt
ha szabadságra : bujdokolt I
g5drében, mint az elitélt".
hors, p. 140.
2 Socialismul", Nr. 30 din 1923.
3 A. G. Gociman, op. cit., p. 152.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA 1653

Dupä victoria Revolutii Socialiste din Octombrie, statul bur-

ghezo-mosieresc sub presiunea miscärii revolutionare, a legiferat ziva
de maned de 8 ore. Capita au fost siliti introducg ziva de de
8 ore, nu de lege, ci datoritä luptei muncitoare. Niciodatá ei n'au
renuntat la prelungirea timpului de lucru.
Fabricantii din valea Muresului nu s'au ziva de de
8 ore, folosind toate metodele, la care puteau recurge, pentru prelungirea ei.
Iatá câteva date in acest sens, culese din ziarele din acea
vrerne.
Patronii au concediat pe toti muncitorii, sub motivul in toate
coloniile, ori vor lucra 10 ore pe zi, salariul actual, ori salarille vor fi
reduse 25-30%" I
Frontul unie al patronilor din Valea Muresului porneste ofensiva
tra zilei de muncä de 8 ore, sä angajeze muncitori neorganizati, cu
ziva de lucru de ore 2
,,Muncitorii din colonia de cherestea din Ghimes, nefiind organizati,
sunt exploatati maximum. zilnic zece ore
In colonia fabricii din Lunca-Bradului circa 200 de rnun-
Ziva de mused, dupá contractul colectiv, ar fi de 8 ore, cu toate aces-
tea 45-50% din muncitori zilnic 12 si chiar 15 ore, deci de
48 ore s'aptgmânal, lacreazä 72-96 4.
Sunt f,abrici care lucreazä zi Sunt muncitori care lucreazä
schimburi ca atenueze
Cele exemple ilustreazg pe deplin situatia grea a muncitorilor
forestieri din fabricile de cherestea.
Proletariatul din valea Muresului nu s'a lgsat fie degradat la situa-
tia de vitä de muncg" expresia lui Marx) a dus lupte
pentru cucerirea mentinerea zilei de mund de 8 ore, respingând 'atacurile
patronilor.
Prelungirea de lucru a fost unul din mijloacele intrebuintate
pentru din muncitori cM mai multä supramuncg, cki profitul
in aceeasi in care supramunca. Un alt rnijloc de seamS
pentru exploatarea clasei muncitoare era reducerea salarillor.
proletarului, in deosebi in faza imperialist5 a capitalismului,
nu cheltuelile necesare de de reproductie a fortei de
Marosvölgyi Munkás", Nr. 61, lulie 1921.
2 Munkás", Nr 10, 1923.
Famunkás", Nr. 4 din 1923
4 Marosvölgyi Munkás", Nr. 18 din 1921.
Elöre", Nr. 3 din 1921.

www.dacoromanica.ro
 FUCHS

munc5, deci cheltuelile de sustinere a muncitorului si a famine? sale. Dar

nu numai atât, nivelul de trai al clasei muncitoare a fost in mod sistematic
redus, muncitorimea pauperizatä. Nivelul de.trai se calcula pe
baza comparärii indicelui de trai salariul. Simo Géza, secretarul Comi-
siei regionale a Sindicatelor din valea Muresului, anii 1920-1929, a
calculat costal vietii unei familii de patru persoane, pe o lung. Potrivit ace-
stor calcule, luând ca preturile din Julie 1925, vietii la Tg.
a fost lunar de 4299 de lei. Raportändu-se salariile muncitorilor la
cited, pe baza contractului colectiv, la 28 Martie
i924 valabil la 1 Martie 1925, salariile au atins aceast5 numai
procent de 37-61%. Salariile stabilite in contract se prezentau ast-
: muncitorul mai slab plMit cástiga lunar 1612 lei. (Acestia consti-
majoritatea celor ce munceau). In acest salar e.ste socotit salariul de
bazä 5,56 lei pe orO si 2,56 lei pe orá indemniz.atie de alimente pentru o
familie de patru persoane. Mai bine erau pl5titi circularistii, care
primeau pe luna 2412 lei 9,50 lei pe orä, plus indernnizatia pentru
alimente de 2,56 lei. Mai bine erau salariati metalurgistii. primeau
2612 lei adic5 10,50 pe plus o indemnizatie pentru alimente, de
2,56 lei. Socotind media salariului, trebue si considerare cä
muncitorilor sub 8 lei pe or5. Salariul media lunar ar fi
circa 2000 lei, circa 46 % din prevkut indicele nivelului de trai.
Dacä am lua in considerare cele necesare unui trai in conditii
pentru o familie de patru persoane, constatäm costul vietii
socotit pe o lung, ajungea la 31 Decembrie 1925, la 7500 lei. Raportând
salariile la acest buget, ele nu acoperä decât 21,5 %. deci 34,8% din
necesitäti.
In realitate, muncitorii nu primeau in intregime nici mkar salariile.
Din ele se retineau impozitele, taxele pentru Asigurärile Sociale diferitele
ainenzi.
Dacä ne la somajul existent pe atunci in rândurile muncito-
rimii, trebue subliniat cá nivelul general de trai era pi mai sc5zut.
Anii de prirnul räzboi mondial au fost ani de inflatii. Inflatia a
fost una din urm5rile rkboiului imperialist care lovea päturile
micsorând prin scumpetea crescândg, salariul real al muncitorului. In ceea
ce burghezia, ea a profitat de pe urma inflatiei,
märfurilor, dar in acelasi tirnp opunându-ise ridicärii salariilor.
liberal a dus in mod o inflationistä, pentru a märi profi-
tul
latá exemple, care ridicarea preturilor märfu-
rilor de necesitate rämânerea salariilor in urrna preturilor.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA MURE$ULUI 1655

Dacá consider5m din 1916 indicele 100, unei

de márfuri de primá necesitate se el :

Nr. 1916 la 20 Mai 1926

crt.

Zahár 100 2833

2 Faso le 100 8000
MOM 100 6660
4 100 5000
5 100 2660
6 100 7550
7 Carne 100 5250
8 Lapte 100 3500
9 Untura 100 5250
10 100 5140 1

Ziarul Muncitorul lenmar" (Famunkás") face o comparatie intre

urcarea preturilor si a salariilor in anii 1914-1924. ce acest ziar
in aceastá :

... pe cánd astázi de anul 1914 a crescut cu 4792%,

adicä de 48 ori, salariul minimal s'a ridicat numai 2400%, adicd de
25 ori de anul 1914... Deci, ne cänd márfurile produse de noi au fost
nestingherit scumpite de 48 ori de perioada de dinainte de rázboi
legem media, unele m5rfuri aratá o crestere de 200 ori), salariile
citorilor, dupä lungi greve chinuri, au crescut abia de 25 ori.,.
de aceasta, produselor lemnului au evoluat astfel : pretul
a crescut de 53 ori (5316 %) fat5 de perioada de dinainte de rázboi,
mobila de 59 ori (5900 Deci, timp ce salariile au reusit ridice
cu 1%, fabricile de cherestea si de mobile.., au ridicat produselor
cu 2
Un de supunere a muncitorilor si de micsorare a salariilor
au fost amenzile. In opera sa Exploatarea legii amenzilor aplicabile
citorilor din fabrici uzine", Lenin a arätat ce inseamnä amenzile retinute
din salariile muncitorilor : Amenda pi desp5gubirea sunt lucruri dife-
rite... Amenda este o sanctiune, si nu o despágubire... Rostul amenzilor nu
este de a repara pagube, ci de a crea o discipliná..." Lenin aratä in
care amenzile erau aplicate ocazie, poftele care
realizau din aceasta venituri serioase.
din România, de pofta de exploatare
ror capitalistilor, aplicau pedepsele de m5rire a profi-
turilor de disciplinare a muncitorilor. de pildä, un caz la
Viata Muncitoare", Nr. 83 din 1926.
2 Famunkás", Nr. 2-3 din 1924.
3 V. 1. Lenin, Opere, Ed. P.M.R., y. H. p. 19.

www.dacoromanica.ro
1656 S. FUCHS

Reghin : Muncitorii dela fabrica EFK reclama directia uzinei amen-

deazá pe muncitori. Nu de mult, de pildä, un rnuncitor a fost
50 de lei, numai pentru faptul ci, la apel, nu a pronuntat destul de tare
liter (in limba german5, aici), mai târziu rnuncitor a fost
din nou sanctionat, iar5si 50 de lei, de data fiinda, la apel a
pronuntat prea tare cuvântul
din acest singur exemplu, reiese felul in care fabricantii au cäutat
introducä un regim de sá-si joc de muncitori, pe lâng5
aceasta sa-si prin aplicarea amenzii, o cu salariul
pe o zi al muncitorului.
Din salariile muncitorilor se impozitul cotele pentru Asigu-
rärile Sociale. Impozilul servea interesele statului burghez asupritor, iar
cotele pentru Asigur5rile Sociale erau tot un de impozit, in schimbul
c5ruia abia dacä primeau ceva. Atât impozitele pe salarii, cele indi-
recte se majorau din an in an, lovind in deosebi pe salarii
Bugetul statului, la capitolul impozit pe salarii, se ridica in anii
1923-1926, dupá cum :

1923 de 3922218 lei ;

In 1924 de 400000000 ;

in 1925 de 550000000 lei ;

1926 de 700000000 lei
mai apasâtoare erau impozitele indirecte. Pentru anul bugetar
capitolul Impozitul pe consum" a fost 3.224.000.000 lei. Din-
tr'un buget de 40 miliarde lei, 4 miliarde pi jumätate au impozite
recte, iar 10 miliarde 350 milioane impozite indirecte 2
altá formä a explaatärii era truck" sistem-ul, aplicat in industria
forestier5. El consta in plata in a salariului sau a parti
salar. Acest sistem era aplicat mai ales mai indepärtate de orase
de comunele agricole, acolo unde nu se aflau privälii. In aceste locuri,
fabricile procurau muncitorilor alimente, la preturi foarte ridicate, deschi-
zând un soi de cantine, unde, pentru bani sau contra bonuri, erau vândule
de calitate faarte scumpe.
Una din problemele cele mai dureroase pentru muncitor, era pra-
blema locuintelor. Muncitorii adusi la fain de cherestea locuiau in colo-
nia fabricii, in casele apartinând acesteia. Locuintele erau din scânduri,
fundament. Usile ferestrele erau f repezeall Prin ele
dea frigul, vântul si ploaia. Peretii caselor, in scurt limp, se de
plosnite, sub podele gândacii sobolanii. Instalatiile higienice
erau foarte rudimentare.
Famunkás", Nr. 1 din 1924.
2 Cf. Viata Muncitoare". Nr. 12 din 1925.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA

Coliba in care descindem... in Deda-Bistra este latä de cinci metri

de patru. In nedemná de a fi
un orn si care
- locueste o
gaurä
mäcar dare un -
de 10 oameni. Mii de insecte se
de

pe
zidurile colibei, asa dacä de mâncarea este pusä pe
a fi acoperitä, in ateva minute ea se umple insecte din
Din cauza locuintelor nehigienice a alimentatiei insuficiente uni-
laterale, s'au gäsit 12 cazuri de Mortalitatea infantilä era de
27,7%. Aceste cifre aratä situatia dezastruoasä din valea Muresului
din acel timp.
Din cauza lipsei totale a protectiei muncii, accidentele erau
Foarte des se petreceau accidente groaznice, care ar fi putut fi usor
inläturate. De pildà, funiile marilor roti, care puneau in miscare transrni-
sau rotile transmisiilor, nu erau ingrädite. Mecanicii, ungätorii, sau
oricim din apropierea rnasinilor care era obosit sau neaten', puteau fi
de funie, de curele, sau de roti, svárliti la perete pi sau schtloditi
pentru toatá viata. Periculoasele masini din industria lemnului (circula-
rele) nu erau preväzute deloc instalatii de protectie. Multi dintre mun-
citorii forestieri mai aveau degetele retezate de feresträu.
ce se spune ziar muncitoresc contemporan :
Raiul baronilor de ltmne vopsit sOnge.
Suntem anuntati din Lunca cá un tânär muncitor, in
de 16 ani, in ziva de 8 Februarie 1923, de a fost pus lucreze
la circulara de retezat busteni. Dupä masä ...a cäzut capul pe circulará
care 1-a despicat in Necunoscând capriciile circularei,
care mergea foarte greu pi pe Iângä aceasta snepterul silindu-1 dea zor,
el 'a fortat circulara... si a cäzut capul pe feresträu..." 2 Fabricile n'au
fost inzestnate nici mäcar suficiente mijloace pentru prim ajutor. La
fabrica Ghimes este o cutie al arei intreg continut este o
tate legäturä de vatä, un o foarfecá. medicalä a
unei fabrici unde lucreazä 800 de
Muncitorii erau obligati pläteasa cotizatia pentru Asigurärile So-
ciale, dar medici abia dacä existau prin valea Muresului. Ajutorul de boalá
era foarte constituind 20-30 % din salar. In caz de accident mortal,
totul era Victima era de vinä". Familia victimei, in de
despägubire sau pensie era Matt in voia siartet, dupä cum ne aratä pi ur-
mátorul :
...In colonia de cherestea din s'a Intâmplat un accident in
urma cäruia doi oameni pi-au pierdut viata... La fata locului nu s'a deplasat
Socialismul", Nr. 20 din 1923.
2 Famunkás", Nr. 3 din 1923.
Ibidem, Nr. 4 din 1923.

www.dacoromanica.ro
4658 S.

nicio comisie care stabileascá r5spunderea pentru acest acci-

dent. Cei doi frati de munc5, Dionisie László Barsiu, c5zuti
victime accidentului, au dupá ei väduve pi orfani. Directorul, drept
compensare definitivä" ...a trimis celor douä familii, rArnase färä
tori, ateva kilograme de ; unei väduve i-a trirnis un litru
de rachiu, celeilaite un decilitru de coniac..."
Valea a fast un rai pentru capitalisti, dar un iad pentru
muncitori. Muncitorii s'au opus acestei nerusinate exploatäri capitaliste prin
organizare revolutionarA, singura cale posibili pentru eliberarea
de sub jugul capitalist.
LUPTELE MUNCITORIMII DIN VALEA MURESULUI
Inaintea primului r5zboi mondial, in coloniile forestiere din valea
Muresului, aproape nu gäsim forme inaintate de organizare a muncito-
rimii. Muncitorimea dela päduri si dela fabricile de cherestea, in mare
parte semiproletarA, fost subapreciatá pi social-democrati.
Social-democratilor nu le convenea si se deplaseze in muntii din
Muresului, uncle ascunsi de ochii lumii, fabricantii, pretorii pi jan-
darmii terorizau mod s5lbatec pe muncitori.
Organizarea sistematic5 a muncitorimii din valea Muresului s'a in.
ceput numai dupi Mama Revolutie Socialistä din Octombrie. Organizatorii
au fost comunisti, mai ales muncitori, care s'au reintors din räzboi sau
au fost prizonieri in Rusia. Multi dintre ei au primit primul botez revolutio-
nar in revolutia rusä, unde multi dintre ei au luptat cu arma in máná, in
Rosii in Armata Rosie.
muncitori luminati pi entuziasmati de Revolutia din Octombrie
plini de dorinta de a urma exemplul proletariatului rus, .intärit grupul
comunist din Tg. Mures. In valea Muresului, de Tg. Mures, au mai
existat trei centre de organizare : Reghin, Toplita pi Gheorgheni, centre
industriale de cherestea mai importante. De aid organizarea s'a extins in
toate fabricile de cherestea din forestier5.
MunCitorimea din valea Muresului s'a avântat in toate luptele pi actiu-
nile mari ale proletariatului din tara noasträ. In timpul grevei generale din
Octombrie 1920, muncitorii dela fabricile de cherestea au intrat pi ei in grevä.
Coloniile forestiere au fost ocupate de puternice forte militare, iar munci-
au fost terorizati pentru a se intoarce la muncä. Ei au preferat
si se ascundá in adäncul p5durilor, decât spargä greva. Când sosi ves-
grevei generale, muncitorii n'au dat crezare acestui lucru. Un
manifest din 27 Octombrie, de social-democratii de dreapta din Tg.
cheamä pe muncitori sä reinceap5 lucrul. Manifestul reproducea
Famunkás", Nr. 5 din 1923.

www.dacoromanica.ro
 GkEVA DIN VALEA MURE$ULUI

telegrama de conducätorii sccial-democrati dela centru, prin care

se anunta sfärsitul grevei. ziar din Tg. mai gäsim, la 31
Octombrie, un apel cátre acei care nu s'au prezentat la lucru. Aceste ape-
stau márturie faptului in conducerii social-
democrate, era pentru continuarea grevei generale. Muncitorii din valea
Muresului, adáncá indignare de conducätorii social-democrati dela
Cluj, au reluat lucrul. Din propria experientä au putut
sä invete social-democratii de dreapta trádaserä lupta proletariatului.
Muncitorii din valea Muresului au stat de grupele comuniste
in pregátirea infiintärii Partidului Comunist. le din valea
resului cer cu energie convocarea Congresului Partidului Socialist af
lierea acestuia la Internationala Comunist5. Ziarul Marosvölgyi
care a 5 Septembrie 1920 si 2 Octombrie 1921, incepând
primul säu numär, a promovat ideile leninismului, ideea necesitätii
Partidului Comunist si a afilierii la Internationala Comunistä. In
márul 9 din 1920 apare articolul Noua Internationale. Numärul 20 din
1921 reproduce si comenteazä Conditiile de afiliere la Internationala 111".
Fiecare numär din ziar popularizeazá lupta de Republica Socialistä,
demascá interventia imperialistä pi atitudinea social-democratilor. Ziarul
Marosvölgyi gazeta care i-a urmat Elöre" (Inainte"), s'au
bucurat de o mare popularitate in valea Muresului.
Puterea miscärii comuniste din valea Muresului infor-
matie apárutä In Marosvölgyi Munkás", la 15 Mai 1921. Din aceastä in
reiese cá la conferinta de Partid din Transilvania si intru-
pentru pregátirea Congresului Partidului, din 26 de organizatii
zente, 6 erau din valea Muresului : Tg. Murts, Deda-Bistra, Lunca-Bradu-
lui, Salard, Rästolita si Kelemen-patak. La Congresul Partidului, care a
hotärit afilierea la Internationala a III-a, au luat parte doi delegati din
vaiea Muresului, care au votat pentru afiliere.
Dupä arestarea delegatilor Congresului, care au votat afilierea la
ternationala a III-a, in valea Muresului s'au mari actiuni do
massä pentru eliberarea miscárii de protest in
toatá tara, guvernul a fost constrâns ca in toiul procesului elibereze o
mare parte din
Teroarea a impiedecat pentru un timp infiintarea kgalá a organiza-
Comunist in Transilvania La Tg. Mures, infiin-
legalá a primei organizatii regionale de partid a avut in cadrul
unei adunári populare. La adunarea de constituire tinutá la 23 1922.
tabricile de cherestea din valea Muresului au fost de 40 de dele-
gait ' Cu aceastá ocazie, In ziarul Elöre" a apärut un articol de fond cu
titlu Suntem I"
I Elöre", Nr. 31 din 1922.
www.dacoromanica.ro
1660 a.

In 1919-1923, in perioada revolutionar, valea Mure-

sului a fost un focar permanent al luptei de clasä. Partidul Comunist din
Rotnânia a dat o mare atentie luptelor de zi cu ale clasei muncitoare..
Membrii Partidului au dus o activitate pentru organizarea luptei sin-
dicale. Muncitorimea din valea Muresului a dus serioase lupte pentru
facerea sale economice. S'au dus lupte continue pentru
ierea contractului colectiv, pentru revizuirea trimestrialä a salariilor
urcarea preturilor si pentru constrângerea fabricantilor respecte contrac-
Incheierea unui contract colectiv pe intreaga vale a Muresului, valabil
pentru toate fabricile de cherestea, a constituit primul obiectiv serios al con-
flictelor. Fabricantii se opuneau din räsputeri tncheierii unui contract gene-
ral, valabil pentru toate fabricile de cherestea. Realizarea incheierii unui
astfel de contract colectiv a fost rezultatul mai mutton lupte grele duse de-
masse.
Cucerirea contractului colectiv pe valea Muresului a contri-
buit in mare mäsurä la imprimarea unui caracter unitar Actiunilor proleta-
riatului, cuprinzand massä a muncitorimii din fabricile din valea
Muresului. Se astfel concentrarea mari forte
st impunä revendicäri mai importante. proportiilor pi im-
portantei pe intreaga tara actiunilor din valea Muresului,
au putut 'avea un rásunet mare, care a stimulat solklaritatea proletariatului
din tara noasträ.
Primul contract a fost incheiat in 1919. Acesta a in 1920,.
generale. infrângerea generale, fabricantii n'au
tinut seama de prevedérile contractului, dar muncitorii, in duse in
Aprilie si Octombrie 1921, au reusit sä impunä din
tarea contractului colectiv. La 18 Martie 1922 si La revizuirea salariilor
Septembrie 1922, muncitorii prin lupte sporuri de sa-
larii de 25% 30% pi sä-si imbunototeasco conditiile de muncä.
Contractele colective incheiate :

1. zilei de muncä de 8 ore, salar sporit cu 25 - 50 -

100 % pentru orele suplimentare.
2. Stabilirea salariulul minimal pe categorii de muncitori. Salar spo-.
rit pentru unele fabrici, unde conditiile de trai sunt mai grele.
3. Revizuirea salariilor pe intervale de 3 luni, potrivit schimbärii pre-
turilor.
4. Acordarea unei cantitäti de alimente de necesitate cu
redus, fixat in contract.
5. Acordarea de locuinte, luminá lemne de foc sau compensare In
bani.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN MURESULUI 1661

6. sindic.atului si a bärbatilor de incredere dreptul

de a reprezenta pe muncitori. Acordarea local pentru sindicat.
7. Recunoasterea zilei de Mai ca särbätoare muncitoreasa
Cu anul 1923 incepe perioada stabilizärii relative a capitalismului.
Se prevedea atacul patroniler impotriva cuceririlor muncitoare
rioada premergAtoare. din Muresului, toatä
urcare a preturilor, vroiau redua salariile pi märeascá timpul de
Muncitorimea prevedea atacul pi se pregätea din timp pentru pre-
intâmpinarea lui.
Inceputul anului 1923 constitue unul din cele mai frumoase momente
ale luptei muncitorilor forestieri din valea La 14 1923,
se intrunesc La Reghin delegatii muncitorilor din toate fabricile de cheres-
lea din valea Muresului. Conferinta a denuntarea contractului pre-
grevei
Pentru a impiedeca greva, siguranta a inchis pi sigilat, la 18 lanuarie,
localul Cäminului Muncitoresc din Tg. Mures, de unde era miscarea
muncitorilor din Muresului. Aceastá manevrä n'a
impiedece greva, care izbucni, la 18 Martie, la 34 fabrici de cherestea
cuprinzänd 4000 de muncitori.
Socialismul" scrie despre grevä : Greva celor 4000 de lu-
crátori se duce pentru salarii mai bune, pentru micsorarea timpului de
rnuncä, pentru conditii de mai bune.
Este de admirat cum lucrAtorii... reziste In luptä.
Acest lucru dovedepte lucrätorii s'au säturat de exploatarea capi-
talistä luptá cu spre conditiile de
Uniunea sindicalá din Cluj condusä de a sabotat organizarea spri-
jinirii dupä cum reiese din desbaterile conferintei pe a Uni-
unii muncitorilor lemnari, la 8-10 Aprilie 1923. Greva era in toi,
dar social-democratul Bartha, a Impiedecat sä se ia con-
tact celelalte Uniuni pi sindicate din Cluj, pentru organizarea populari-
zärii ajutorärii gr.evei. Sabotajul lui Bartha a fost de evident,
a fost silit sä demisioneze. In locul vechiului comitet central al Uniunii, a
fost ales un nou comitet, format in majoritate din
Dupá patru säptämâni, greva s'a cu victoria muncitorimii. Este
semnificativ pentru moralul ridicat al muncitorilor, faptul cä patronii, cu
toate eforturile depuse, au reusit recruteze doar 39 de spärgätori de
grevä Noul contract colectiv prevedea urcarea salariilor 28% alte
conditii favorabile muncitorilor.
Contractele colective. Ed. A. Lakalos, Tg. Mures, 1924.
2 Famunkás", Nr. 2 din 1923.
3 Socialismul". Nr. 30 din
Famunkás", Nr. 4 din 1923.
Idem. Nr. 5 din 1923.

www.dacoromanica.ro
1662 S. FUCHS

In Septembrie 1923, la Congresul Sindical din Cluj, social-democratii

dreapta, mini in mânä cu politia, majoritatea de sparg
unitatea sindicalä alit de
Sindicatele printre care erau toate sindicatele din valea
se organizeazä sub numele de Sindicatele Unitare aleg un
siliu General. Toate sindicatele muncitorilor lemnari forestieri au rämas
muncitorilor lemnari, care apartinea Sindicatelor Unitare.
Sindicatele Unitare, sub indrumarea Partidului Comunist, teroarea
si actiunile de spargere ale social-democratilor de dreapta, au
reusit mobilizeze muncitorimea si folosind diferfte forme de au res-
pins atacul patronal, treand in mplte cazuri la contraatac. Acest fapt
din statistica oficialá, in Buletinul Ministerului Muncii", repro-
de Socialismul". In 1923 au avut 291 de conflicte de munch .(din
care 70 de greve, 4 lock-outuri, restul, conflicte neurmate de greve), in
treprinderile un num5r total de 75.603 lucratori. Dintre au parti-
cipat la conflicte 55.557 sa'ariati. Din cei 75.603 salariati erau in
sindicate 44.424. Din cele 291 de conflicte, salariatilor s'au ter-
minat 192, prin tranzactii 71, cu esecul salariatilor 28 1 Aceste date oficiale
- vádit - oglindesc totusi numärul mare al conflictelor de
munc succesul luptelor proletariatului.
In Aprilie 1924, Partidul Comunist a fost In afara legii, presa
comunistä a fost interzis, jar multi membri ai Partidului au fost arestati.
La 19 Decembrie 1924, a fost votat o lege special, legea
impotriva Partidului Comunist.
in. -
Partidul declarase de ilegalizarea :

Cu cât mai aspre vor fi restrictiumle indreptate impotriva man:fes-

tärilor libere ale Partidului Comunist, cu alit mai intens se va revärsa
energia acumulatá Incä repetäm ceea ce
am spus. Incercärile guvernului nu ne inspiimintä. Vom la postul
nostru ne vom face datoria, de massele exploatite pe care le repre-
zentäm, la capät"
Partidul Comunist si-a tinut cuvántul, intensificându-si activitatea,
conducând mai departe luptele masselor muncitoare formele
ilegale ale cu toate formele legale posibile.
In 1924, s'a Congresul al Ill-lea Partidului. Con-
gresul concentrald a intregului capital impotrica clase-
prevede intensificarea acestei ofensive. Prin

Socialismul, Nr. 102 din 1923.

2 Ibidem, 31.111.1924.
3 Documente din P.C.R. Ed. pentru politic5, 1953, ed a p. 47.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA MURESULUI 1663

rile sale, Congresul a pregätit Partidul sá stea in fruntea luptelor muncito-

resti.
lat5 ateva pasaje din motiunile rezolutiile votate la Congresul al
gräitoare in privint5 : ...Partidul proletariatului, Partidul
Comunist, trebue conducä zilnia a masselor impo-
triva lipsei de lucru in5spririi exploatärii in impotriva coboririi
salariulni real prelungirii zilei de lucru, impotriva introducerii muncii in
acord impotriva lipsei de locuinte scumpetei generaL, si indeobste,
ia parte activá fárä rezervá pentru revendicärile imediate ale muncito
rimii.
Datoria comunistilor este sä organizeze pe muncitori
in sindicate päseasc5 in primele ale luptei pentru revendi-
cärile imediate..Nu trebue insä sä neglijeze de a luniina pe rnuncitori, cá
aceste lupte pot avea numai atunci succes cänd sum duse in timp
impotriva dorninatiei capitaliste..."
Hotárirea Congresului al Ill-lea ca Centrul de greutate al muncii
politico-organizatorice a partidului... sä fie mutat In celuleh de fabricä"
a dat avänt activitätii Partidului. Trecerea Partidului pe baza celulLlor de
fabria l-a intärit ; a legAturile sale cu massele principale al.e prole-
tariatului a ridicat capacitatea organizatoricá a organizatiilor de partid.
In valea Muresului, unde fabricile sunt departe una de alta unde organele
de stat izolau usor fabricile de centrul regiunii, forma organizatoricä a ce.
lulelor de fabricá a oferit mari posibilitäti operativitátii independente.
In 1925, organizatiile de partid din valea Muresului au prim.t un aju-
tor pretios din partea conducerii Partidului prin C. C. Astfel, au
primit ajutor din partea neuitatilor tovarási Pavel Tcacenco, membru in
C.C., si din partea lui loan Fonagy, care in ilegalitate a stat mai timp
Tg. Mures.
a infiintat la Tg. un ziar legal, Világ", care a avut
un rol deosebit in pregátirea sustinerea grevei din 1925. Presa sindicali
Viata Muncitoare" din oficiosul Uniunii sindicale a muncito-
rilor lemnari Lemnarul", din Cluj, care apärea in limba maghierä,
cum in limba germanä (pentru Bucovina), au dus o vie activitate.
din vara anului 1924, Partidul, conducerea Uniunii
muncitorilor lemnari, i Comisia Regionalä Sindicalä din Tg.

au luat másuri organizatorice de intärire a de a

sindicatelor
Uniunea muncitorilor lemnari a unui fond central de
rezistentä, pentru ajutorarea muncitorilor in caz de grevá. De acest
a infiintat mai din initiativa Sindicatelor din Mure
§ului 5.

Documente din Istoria P.C.R., p. 55.

2 Famunkás", 11 din 1924.

www.dacoromanica.ro
 1664 S. FUCHS

Consiliul General al Sindicatelor Unitare conducerea Uniunilor au

tinerea unor zile de organizare" pe 1-15 lanuarie 1925
Cresterea increderii muncitorilor in Sindicatele o dovedeste
sporit al muncitorilor forestieri organizati din valea Muresului, toatá
teroarea indreptatt impotriva Sindicatelor Unitare.
Tabloul urmätor pi cresterea a muncitorilor
forestieri organizati din valea Muresu;u1

Anul organizatiilor znembrilor

1920 12 1248
1921 15 845
1922 16 1766
1923 17

Scgderea temporará, in 1921, a numärului membrilor, se datoreste, in

primul rând, activitätii nefaste a uimr conducätori socifil-democrati, care
.au indepártat o parte a muncitorimii din sindicate. Ne lipsepte statistica
oficialá din 1924 si 1925, dar dupá declaratiile verbale 'ale unor veterani
.ai miscárii muncitoresti din valea Muresului, numárul membrilor sindica-
telor in acel timp.
Cifrele din tablou nurnai pe acei muncitori care au cotizat
putin 48 de Ele nu cuprind pe cei flotanti pi pe tinerH
muncitori sub 18 ani, a clear organizare fost opritá de lege, desi multi
dintre ei activau in sindicate. Apreciind la aproximativ 2500 numärul de
muncitori organizati din valea Muresului, fatä de numärul total, de aproxi-
mativ 5000 de muncitori, putem observa 50 % din muncitori erau orga-
nizati. Aceasta insemna un grad de organizare, in regimului
burghezo-mosieresc din România. Prin simplul f apt cá au fäcut parte din
Sindicatele Unitare, lovite in permanentä de teroare, 50 % munci-
tori organizati au dat de un nivel de pi
de Partidul Comunist, dovedindu-se capabili- atragä pi pe muncitorii
neorganizati in lupa
Caracterul combativ al aeestor sindicate reiese si din bilantul venitu-
rilor pi cheltuelilor. De exemplu, in 1923, 66.131 lei din 257.412 lei,
adicä un sfert din vtnituri, a fost folosit pentru ajutor de etc., restul,
cheltueli de deplasare, diferite fonduri de ajutorare etc.
Fiindu-le imposibil al se bazeze pe ceva real in valea
cial-democratii din Cluj pi Brasov au spargá unitatea
Famunkás, Nr. 12 1924.
2 Intocmit pe baza unui tabel al UniunH Sindicatelor muncitorilor lemnari, In
.,Famunkás", Nr. 2-3 din 1924.
Jamunkás", Nr. 2-3 din 1924.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA MURESULUI 1665

forestiere. Bartha Carol din Brasov din Cluj st

organizeze in aceastä regiune un sindicat lemnarilor pi o
une. Este semnificativ faptul cä articolul apärut in acest sens Romaniai
Népszava" (Vocea poporului din Romania), organ al social-democratilor de
dreapta, a fost reprodus pi in Munkaadók Lapja", ziarul patronilor. Incercá-
rile de spargere a Uniunii muncitorilor lemnari pi 'a sindicatelor forestiere
au suferit un esec
In valea Muresului, anul 1924 a insemnat un moment, toate
ceretrile fabricantilor de a lipsi muncitorimea de cuceririle ei au fost res-
pinse. Muncitorii, prin lupta au in 1924 conducerea fabric!!
din Deda-Bistra sä respecte contractul
Tot in 1924, muncitorii din printr'o grevä, au obti-
nut reprimirea a doi concediati 3. In luna Mai 1924, fabri-
canté forestieri, fata hotiririi muncitorimii a declara au
pi fost contractul colectiv sporite satariile
Mersul evenimentelor a confirmat previziunea Partidului cu privire La
intensificarea atacului din partea
Guvernul liberal si UGIR-ul (Uniunea Generalá a Industriasilor din
au preggit atacul general impotriva muncitorimii pentru redu-
cerea salariilor pi prelungirea zilei de muncä. Ministrul de de atunci,
Vintilä Brätianu, unul din cei mai bancheri din tarä, a expus in toamna
anului 1924 unei de industriasi, planurile financiare ale guvernu-
lui, mod stäruitor sä reducä salariile.
Conducerea UGIR-ului, inteo circularä secretä cu Nr. 83-924, a adus
la cunostinta membrilor säi cele comunicate de ministru.
Circulara continea, aitele, urmätoarele
...In aceastä privintä, - ministrul in mod stäruitor a chemät pe
dustria# ca, in interesul sä urgent cheltuelile de produclie, prin
saderea preturilor materillor prime prin reducerea salariilor... In
declaratiilor sincere ale domnului ministru de finante, directia, In care va
condusä mai departe activitatea colectivä a industriasilor, va fi decisä la
directiei si consiliului din 21-23 luna curentä" aa
nutá in Oradea. Ziarul Famunkás", organul Uniunii Sindicatelor Unitare
ale muncitorilor a demascat planurile pi a chemat
muncitorimea la luptä printr'un apel adresat muncitorimii, din care repro-
ducem urmätoarele
Ministerul de finante... a indrumat pe patroni sä reducä salariile.
peste tot pi vor urma aceastä dispozitie ; ei au trimis
Famunkás", Nr. 12 din 1924.
2 Idem, Nr. 1 din 1924.
Munkás", Nr. 20 Ianuarie 1924
Famunkás", Nr. 5 din 1924.
5 Romániai Népszava", Nr. 47 din 1924.
www.dacoromanica.ro
referate - c. 1817
105 - Studii al
1666 S. FUCHS

in directiile instructiunile pe baza cärora, dela 31 Ianuarie, se ordoriä

reducerea pe toatä a salariilor. Din cauzä instructiunile secrete au
ajuns in noastre, avern timp nu numai sä luám cunostintä de ele,
dar sä si luSm toate mäsurile ca acuma, când preturile tuturor märfurilor
de primä necesitate se zilnic, mspingem in mod victorios intentille
de reducere a salariilor noastre.
SS va pregätiti cu de I

Faceti economii, ca planul de infometare sä nu reuseaseä.

Organizati-vä, toti lift irnpreunä"
Planul secret al UG1R-ului, precum au dovedit evenirnentele, era ca
atacul inipotriva muneitorilor forestieri sä
Atacul impotriva muncitorimii, pregätit in mod am5nuntit de
societätile forestiere, incepu la 13 Decernbrie 1924. din fabrici au
concediat un numär de 1195 muncitori, sub pretextul lipsei de vagoane
al tarifelor ridicate de transport. Pentru ca nimeni nu fie concediat,
muncitorii au propus introducerea zilei de lucru de 6 ore. Patronii insá au
respins aceastä propunere. Planul patronilor era de a pe munci-
tori, de a sdrobi puterea de rezisten15. Pe de o parte, concediau incon-
tinuu muncitorii ex'stnti, pe de altS parte, angajau in acelasi tirnp, noi
muncitori din alte goniti de in valea
timp, organele politiei jandarmeriei cfectuau razii ares-
in rândurile muncitorilor, apliand metoda trimiterii la urmä", adid
la domiciliul de origine al unui numär de muncitori, mai ales
din rändurile celor mai Aceasta a fost prima a planului
: pregatirea terenului favorabil pentru desläntuirea atacului gene-
rai impotriva tuturor cuceririlor muncitoare.
La 23 lanuarie, filiala UGIR-ului din Tg. a denuntat contractul
colectiv. In adresa sindicatelor nu se spunea niciun cuvánt despre
intentiile viitoare ale patronilor.
Tratativele*dintre fabricanti muncitori au la 23 Februarie.
In comisia de tratative, muncitorii au ales ca delegati mai multi dintre
muncitorii concediati. Alegerea unitatea in a celor care
erau in cei ce erau someri. Chiar dela inceput, aceastä mäsurä a
fost un räspuns la adresa fabricantilor, ca nu spere cei fárá de lucru
vor sta departe de luptä in caz cd va izbucni greva, vor deveni spär-
gátori de grevä.
La tratative, patronii au fixat urmätoarele conditii in care erau dis-
sä incheie contractul colectiv :

Famunkás", Nr. 12 dirt 1924.

2 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNGITORILOR DIN VALEA MURESULUI 1667

1. Dacbmuncitorii vor lucra 10 ore pe zi salariul actual sau vor

accepta reducerep salariilor 35 %.
2. Contractul va expira la 31 Decembrie (in lac de 18 Martie, N.R.)
si plod atunci nu se va efectua nicio a salariilor fixate.
3. Salariile muncitorilor din Gluta Kelernen-patak vor
fi reduse 25 bani pe orä.
4. se vor ingriji de aprovizionarea muncitorilor cu ali-
mente" 1
Intr'un manifest ladresat muncitorimii forestiere din valea Mure-
Comitetul regional sindical din Tg. a demascat planul urmärit
dela inceput de atre patroni, a explieat sensul conditiilor puse de fabricanti
si, printr'un apel a chemat muncitorimea la luptä pentru apa-
rarea zilei de de 8 ore 2
Delegatia muncitorimii, insärcinatá cu ducerea tratativelor, a res-
pins onditiile capitalistilor.
Muncitorii forestieri din Tg. au adresat o chemare la luptä
muncitorilor din valea Muresului. Acest apel sguduitor desvälue in
profunzimoa sa, rnizeria in care capitalismul a aruncat proletariatul. Tot-
odatä, acest manifest este un document al revolutionare a
muncitorimii. De aceea socotim el fie redat :
din Valea Muresului !
Nu este nici n'a Jost la Tg. Mures muncitor
care accepte prelungirea zilei de de 8 ore.
Sd despre condi/iile patroni. Dacd per-
sistam pentru timpul de mooed de pând acuma, fabricanlii cer o reducere
a salariilor cu 35 %. In de un salar de 10 lei pe ord, 6,50 lei, in
de un salar de 80 lei pe zi, 62 ; in de 2080 salar lunar, 1352 lei pen-
muncitori calificali. Salariul muncitorului necalificat este si
mai redus, unii primind chiar jumdtatea din salar se cd
majoritatea muncitorilor forestieri muncitori necalificali.
vor ne ia eel o /reline din din fasolea,
varza nerd, din nostru. Despre imbrdcdminte, albituri
nici nu mai vorbim, despre de malt nu mai este Dar ne
punem intrebarea, ce care munceste, copiii
si care ii din 1350 lei sau chiar din 650 lei?
Acum un an clod am nostra contract, s'a
mai putut vorbi despre o alimentare Dar avem

Világ", 28 Februarie 1925.

2 Idem, 25 Februarie 1925.
105*
www.dacoromanica.ro
1668 5. FUCHS

oficial al de constatare a prefurilor, - s'a scum-

pit carnea, scumpd atunci, ghetele
Pdinea s'a scumpit 175%. care acuma un
an am 10 lei, ar trebui 25 lei 50 de bani, -
dacd am avea din ce, dar nu [minded sala'riul s'a ridicat numai
5%. Sd socoteasca cine doreste, ce de salar pretindem
a din trecut? Ar sd dis-
la tratative, nu despre 35% reducere, ci pufin despre o ridicare
a salariului cu 60%, acuma un an din salariul a mers
alimente, merge totusi
! pentru mai
mai indispensabil aliment. Dacd nu primim nici aceasta, mai bine
mergem la munca câmpului, mai bine se opreascd fabricile,
murim de /name, muncind. Murim de foame, nu numai cu o
ducere de 35%, dar cu salariile actuale, dacd nu primim o sporire.
Sclavul a cd numai atunci va fi omorit când este incapabil
de lucru. Noud ni se pretinde ca, in plina capacitate de
iscdlon un astf de contract, care ne asigurd moartea prin foame.
ni se pretinde ca, prin unui astfel de contract, sin-
o soarid mai rea ca cea a sclavului.
! Poate cd o care temporar sd ne
drepturile noastre ; poate o care pune la indoicila existenja
noastrd, dar for/a, care ne constrânge ca noi
la posibilitatea de
Noi nu nici la 8 ore de nici la pdine. Cre-
dem cd vor fi impreund cu noi, cd vor cu noi,
muncitorii forestieri din Valea
Cu salutári
MUNCITORII FORESTIERI DIN TO.
28 Februarie 1925

Atitudinea exprima de a contractul

colectiv cu un regulament de muncä unilateral, impus, prin care patronii
dupa pofta conditiile de munc salarii. Regulamentul de
mooed ar fi nu numai scäderea nivelului de al muncitorilor,
ci deplina dominatie, farä vreo a capitalistilor. Caracterizarea
data de Marx din Manchester potriveste din
valea Muresului. Nu mai e vorba de Salarii... ci de - ei
lepädat blana de oaie. cer deschis, ca fie
capitalul, sclav sä fie
Világ", Nr. 17 din 1925.
2 Marx Engels despre sindicate. Ed. C.G.M., p. 88.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA MURESULUI 1669

Pentru a scinda muncitorimea, au sileascä pe

rnuncitorii din fabrica sä in mod separat conditii.
acest scop, ei au recurs la intimidare, pe muncitori
ei in prezenta jandarmilor. Foarte putini muncitori s'au läsat intimidati.
Muncitorimea din Muresului s'a de tare in ante-
rioare, a experientä de luptä, a inteles manevra capita-
a uzat sä tratative individuate sau pe fabrici.
Momentul nu era potrivit pentru greva de aceea sindicatele intenti-
onau sä tratative, inspectorul muncii care, in trecut, a cdutat sä
canalizen lupta pe tratativelor in patronii, de aceastä
a intreruperea tratativelor. In fabric!, muncitorii erau in Herbere,
Hind gata sä declare grevd. Fabricantii, voind greva
intimidue pe muncitori, au recurs la o másurá extremd, la lock-out. La 6
toate fabricile de cherestea din valea Muresului au partite in
fata muncitorilor. astfel, 5000 de muncitori, care impreunä fami-
socotind cate 3 membri de familie, fac 15.000 de suflete - au fost
läsate pradä foamei" Lock-out-ul, mäsurá de infometare, n'a izbutit sä
pe muncitorii din valea Murcsului. La fabricantilor, de a
angaja muticitori pe baza regulammtului de muncä, n'a räspuns niciun
muncitor. Muncitorii au rdspuns la atacul patronal, contra lockout-urilor,
prin grevä - dar nu printeo grevä obisnuitd, ci printr'o grevä nedeclaratä
dupä prevederile legii - Inspectoratului Muncii", Conflictul nu trebue
anuntat - circulara comitetului regional sindical din Tg. Mures. Nu
noi am denuntat contractul... nu noi am atacat timpul legal de 8 ore de lucru,
nu noi am constrângem jandarmeria pe cineva iscäleascá
un contract
Circulara Comisiei regionale sindicale a fost a doua zi dupä
lock-out, la 7 Martie, tuturor sindicatelor din valea Muresului. Circulara
spunea, altele Noi am telegrafie despre lock-out
organizatiile din Romania... le-am cerut sprijinul moral mate-
rial. Suntem siguri muncitorimea din tará este cu noi in apdrarea
de lucru de 8 ore". Este foarte important pasajul, care aratä legätura
cärii noastre muncitoresti cea a proletariatului agricol a tärdnimii
särace, care aratä lupta Partidului Comunist pentru alianta
tome tärdnimea muncitoare. In privintä, circulara spune : In
sate se deja nu-i permis a merge la lucru la aceste fabric!. dart
de undeva, unde nu s'a despre excluderea (lock-outarea) de aici

1 Marx Engels despre Sindicate, Ed. C.G.M., 1947, p. 88.

2 Circulara In manuscris, copie tradusä In româneste de Siguranla din
Tg. Mure*, datatá la 7 Martie 1925 ai : Simo.

www.dacoromanica.ro
1670 S. FUCHS

muncitorilor, totusi ar sosi lucrAtori, pe acestia trebue lämuriti imediat

intoarceti de unde au venit".
Fabricantii si-au inchipuit cá se vor folosi de tfaranii din regiune ca
de grevä. muncitoare cu Matt din satele
muntoase, cu slab si putin, s'a solidarizat muncitorii nu s'a
lásat de niciun fel de promisiune a fabricantilor. Pentru a atrage
pe tárani, fabricantii au promis salarii mai mari plata zilnic5, dar färä
rezultat. La Toplita, au adus din pädure pe täietorii de care nu intra-
in pentru a vagoane cu cherestea. Când au
despre ce e vorba, au ref uzat sä incarce vagoanele, in p5dure.
Patronii s'au väzut nevoiti sä 'asigure ineärearea vagoanelor din
birouri personalul administrativ. Täranii din Deda, care lucrau temporar
la fabrica Deda-Bistra, la primul indemn al grevistilor nu s'au mai prezentat
la munch. La fel s'a irdamplat pi muncitori de pe santierele fabri-
cilor, constructiilor de drumuri, transport etc., care de asemenea au
si s'au in satele
Väzând et nu reusesc aduct la lucru pe täranii din regiune,
cantii au sá aduct muncitori din regiuni mai Oficiile de
plasare ale statului capitalist au intrat actiune. Aceste indeplineau,
de de livrare de de grevä. Muncitorilor trimisi
de of iciile de plasare nu li s'a spus et acolo unde vor fi plasati, muncitorii
sunt in grev5. Astfel, in valea Muresului au fost trimisi 300 muncitori din
Bistrita, sute de din Prahova, Maramures, Cluj. Li s'a
promis un salariu mare, s'a plätit transportul. Fabricantii au
fácut ca st izoleze pe muncitorii adusi, de grevisti. La sosire, ei au fost
tinuti in garä numai nciaptea trimisi spre fabrici, unde au fost in
dormiloare comune pi de jandarmi.
Grevistii au dat dovadá de mult eroism pi spirit inventiv in z5d5rni-
cirea spargerii grevei. din primul moment, conducerea grevei a pus
pe lámurirea muncitorilor adusi, acestia fuseserä indusi
in eroare pi nu erau spärgätori de grevä constienti. Ori de mult i-au
p5zit fabricantii, totusi grevistii, incá din primele momente ale sosirii aces-
au luat contact ei. Noaptea, unii grevisti s'au furisat in dormi-
toarele muncitorilor noi veniti, st le arate situatia pi st-i deter-
st In deosebi, femeile, niuncitorilor grevisti
au rázbätut toate piedecile si au lámurit pe muncitori. In primele
grevistii au reusit st determine pe muncitorii adusi st se
Neavánd bani de drum, au fost ajutati de grevisti. Timp de 6
fabricantii n'au reusit sä punt fabricile in lucru pe 1-2
zile. Au fost când munca abia pornitä s'a oprit dupt câteva ore, din
not muncitori, despre ce este vorba, fabrica.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNtITORILOR DIN VALEA MURESULUI

Autoritätile, care erau in slujba capitalistilor, n'au respectat nici cele

mai elementare drepturi ale muncitorilor. Ele au utilizat forta
pentru a impiedeca plecarea muncitorilor, care s'au väzut astfel siliti
noaptea. S'au organizat razii si adevärate vânätori in in tre-
fugari". De la gara Toplita au fost prinsi o parte din
muncitorii plecati dela fabrica din Secu readusi sub escort5.
Valea Muresului avea aspectul unui tinut stare de asediu. Coloniile
muncitoresti, fabricile, drumurile erau p5zite de jandarmerie
armata. Muncitorilor s'a interzis din locuintele Raziile, per-
chezitiile si se tineau lant. Unele localitäti au fost izolate com-
plet. De pildá, ca muncitorii dela Valea Secu fie izolati, a fost dr-
culatia pe calea proprietatea Societ5tii.
Cu toate aceste mäsuri, muncitorti din valea Muresului n'au putut fi
de restul muncitorimii din tarä.
Minunate au fost dovezile de solidaritate muncitoreascá. Din toate
colturile tárii, sindicatele muncitorilor lemnari, sindicatele din alte rarnuri,
Comitetele regionale Uniunile sindicale, raspunzand apelului Partidului
Comunist, au trimis ajutoare au asigurat pe muncitorii
de solidaritatea proletará, indemnându-i la la victorie.
Ziarul Világ" aratä au Jost motiuni de solidarizare din
Bucuresti, Arad, Satu-Mare, Br5ila, Oradia, Brasov, Timisoara, Medi'as,
Lugoj, Lipova, Sibiu, Repita, Tälmaci, Galati, Caransebes, Lupeni etc.
Ziarul reproduce textul mai multor telegrame, care sunt pline de dragoste
fierbinte si solidaritate revolutionarä pentru
latä ateva fragmente din diferite telegrame :
Din Galati : Vestea luptei voastre a ajuns pi aici. Ne sirntim
alaturi de voi, suntem cu voi pe frontul unit. Trimilem ajutor".
Din Caransebes : Cu dragoste salutärn tovarásii nostri
luptätori pentru ziva de muncá de 8 ore. Solidaritatea noasträ o vom dovedi
- prin fapte".
Din Medias : Grupa muncitorilor lemnari din Medias a fost, este
aläturi de voi paná la victorie. Ajutorul material pe drum".
Din Lupeni Tovaräsii din Valea Muresului lapis pentru noi,
in locul nostru. Cu solidaritatea proletarä trimitem micul nostru ajutor, pe
care continua sa-1 trimitem pânä la victorie" etc.
Pentru sprijinirea luptei muncitoi ilor au fost mobilizate
muncitoresti tarä, si cele din strainätiate.
Ziarul Famunkás" aratä cä Uniunea muncitorilor lemnari s'a adre-
sat si organizatiilor sträinátate, care trimis un ajutor
Insemnat
Világ", 14 Martie - 8 Aprilie 1925.
2 Famunkás", Nr. 5-6 din 1925.

www.dacoromanica.ro
 S. FUCHS

Caracterul popular al grevvi s'a manifestat nu numai prin

muncitorimii si a dar prin ajutorul unor mici comercianti,
care in timpul grevei au servit pe muncitori pe Au fost locuri unde
micii comercianti, pe baza bonurilor emise de sindicat, au it pe
pe
Greva muncitorilor din valea Muresului nu a putut fi mij-
loace obisnuite. Burghezia a folosit primul teroarei. In
fiecare localitate au fost arestati multi muncitori pi sub eseortä, pe
jos, din post in post, la depärtäri de 60-80 Al doilea folosit
impotriva muncitorimii a fost, o nefolositä atunci, eva-
cuarea cu forta a muncitorilor din fabricilor expul-
zarea din localitate. Muncitorii au fost sä evacueze locuintele
dar ei au refuzat. Au fost adusi jandarmi, care au primit
pe muncitori din toatá familia mobilierul bor. In mai mult
locuri au fost ciocniri sangeroase. La Secu, femeile au apärat securea
vetrele Aici, primpretorul Cotta dat ordin se tragä in muncitori,
soldatii n'au executat ordinul. Muncitorii din Gheorgheni au eliberat
un grup de muncitori Cei evacuati au fost pust In vagoane
de pi in ale Un director de fabricO din
Salard, anume Török, a pe vagoanele plumbuite : Cáini turbati". La
Gheorgheni Reghin, muncitorii au fost evacuati in câmp tot ce
far altii au fost transportati la Räzboieni pi in voia soar-
tel. Mai multe au fost transportate pi debarcate imprejurimile ora-
pului Satu-Mare.
Muncitorii, care n'au fost evacuati cu au fost siliti reinceapá
lucrul in fabrici, primind ordin sä lucreze 10 ore zi, iar cei care nu
supus au fost sau evacuati pi transportati din localitate. Ream
fragmente din ziarul Világ", care diferite aspecte ale
teroarei la care au fost muncitorii :
Reghin. La 14 Aprilie, la ora obisnuità, muncitorii s'au prezentat la
muncä, dupä terminarea muncii de ore, au lucrul... Imediat dupa
incetarea mundi, a evacuarea astfel cä astäzi 18 familii
stau cerul Munca in tot Reghinul s'a oprit.
Secu. muncitorii n'au vrut st lucreze 10 ore, jandarmeria a
arestat pe trei mUncitori, care au fost transportati la De altf el, la
Secu nu se lucreazä.
Muncitorii obligati sä lucreze sunt Din
lonie nimeni nu poate esi, nimeni nu poate intra.
Gheorgheni... Cu toatá nu s'a ajuns ca vreun
muncitor sä reia lucrul ; tot Gheorgheniui nu se lucreaa
Aceste episoade ale desfä§urärii grevei arätate in ziarul Világ" din Tg.
Mure, dar ele se bazeazä primul rand pe relatrile unor participanti la greva.
2 Világ", 22 Aprilie 1925.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA MURESULUI

Tg. Mure. 12 familii sunt tot sub cerul liber... Muncitorii se men-
tin in Toate gaterele stau, nu e niciun spärgätor de grev"
Nici teroarea cea mai crunt5, care lovea nu numai pe muncitorul aflat
in ci si in familia sa, n'a putut sä greva eroictlor luptátori
din valea Muresului.
másurá, folositä de Impotriva luptei muncitorilor
forestieri din valea Muresului, a fost spargerea grevei ajutorul social-
democratilor. Din Bucovina, resedinta social-democratt ovici,
Gaidos si Roznoveanu, au fost o de muncitori inconstienti,
ajutorul cärora fabricantii au reusit in fabricile.
Din prirnele momente ale luptei, muncitorii din Muresului, social-
democrati de dreapta, s'au dovedit trädätori. Timp de 9 a
tinul greva, ziarul Romániai Népszava' a publicat doar doua articole
privire la muncitorii din Muresului. Prirnul, la 15 Martie, in
aparentä, a luat atitudine favorabilä muncitorimii. Al doilea, la 1 Mai,
au vrut creeze in munCitorimii iluzia nu lupta, ci inkrvenlia
lui Flueras la ministrul de interne, va rezolva problema munci-
torimii din Muresului, a cerut fie trimisi comisie
comunä social-democrati in Muresului, pentru cercetarea situatiei.
Ministrul de interne, Tátárescu, a promis mod va lua másuri
telegrafice din valea Muresului va fi cercetatá in scurt
timp"
of iciosul social-democrat, intr'un articol, a recurs la o denun-
tare deschisä, scriind textual despre ziarul Világ" : Ziarul intitulat Vildg
care apare la Tg. Mures, dupä cite se vede in costum burgher,
Moscova". denuntare servea pentru atragerea atentiei Siga-
rantei asupra Világ", pentru fi suprimat.
Greva muncitorilor din esului a fost prin teroarea
a burgheziei prin trädarea social-democratilor de dreapta,
care au spart unitatea miscärii sindicale. Ei au fácut aducerea
massä a muncitorilor inconstienti, neorganizati, din Bucovina, co ajutorul
cärora greva a fost spartä fabricile au putut fi pornite.
Dupá Congresul sindical din 1923, Uniunea muncitorilor lemnari a
rämas fäcând parte din Sindicatele Unitare. Datoritä actiunii de
sciziune a conducätorilor social-democrati din Bucovina. Gaidos si Rozno-
veanu, in 1924, sindicatele muncitorilor lemnari si forestieri din Bucovina
s'au rupt de Uniune, ducind pi la sciziunea acestei Uniuni. Pe intreaga
muncitorime din tará si mai ales muncitorii din industria lerr.nului
neau greva, datoritä conduatorilor social-democrati, muncitorii din Buco-

Vi1ág", 18 Aprilie 1925.

.Rominiai Népszava", Nr. 17-18 din 1925.

www.dacoromanica.ro
 S. FUCHS

vina au fost izolati de luptä. Nurnai astfel a fost posibilä strângerea

in a spArgätorilor de grevä din Bucovina.
Greva s'a la inceputul lunii 1925. numärul din 15
ziarul Famunkás" analizeazd desfäsurarea grevei in arti-
Lupta pentru apArarea zilei de de 8 ore":
Cu greva s'a dovedit a fi o nucd tare pentru patronii lacomi
de exploatare toate cä ingeniozitatea pretorilor a dat faliment, atacul
impotriva muncitorimii din Muresului nu a putut fi parat. Dar cauza
acestui fapt nu in lipsa de a muncitorilor lock-out-ati, nici in
indiferenta muncitorilor organizati din Roinânia, care cu exceptii,
au adus cele mai mari sacrificii, pentru sprijinirea celor din valea
pi nici in lipsa de relatii externe, fiindc5, la apelul Uniunii, a sosit ajutor
material insemnat si din str5inätate, ci in massa neorganizatä a muncito-
rilor forestieri din Bucovina (patria lui Gaidos pi Roznoveanu), ajutorul
fabricantii au reusit porneaseä fabricite, färä ca in marea majo-
ritate a fabricilor se fi gäsit vreun muncitor lock-outat, care fi reluat
ca sä fi putut infrânge rniscarea bine organizatá din
resului, care a fost inconjuratä atát de simpatia pi sprijinul muncitorimii din
cdt si din sträinätate, fabricantii au reusit totusi ad recruteze atâtia
niuncitori din alt5 parte, au putut lucrul.
In decursul luptei de säptämáni am toate posibilitätile
de agitatorice, manifeste, dcclaratii de presä, adunäri ilegale
- constitue irul de acuzatii ale verbale intocmite de atre
tribunal.
Acum, când am ajuns la armistitiul luptei din Muresului, ne
exprimiim de fratii muncitori din pi din str5i-
care, in ciuda greutätilor materiale, au acordat un ajutor consi-
derabil luptätorilor de pe frontul din Muresului.

Gazeta Népszava nu numai a fácut pi a interzis aderentilor sdi de

a cia fel de ajutor greviptilor, a trirnis pi agentul säu in
ci
resului cu aceeasi incredintare care I-a trimis si in Bucovina.

Prin lupta de 9 sdptdmAni, muncitorii din Muresului au dove-

dit cd nu lipsei constiintä, exista azi in Muresului ziva
de lucru de 10 ore. Cu toate cä azi sunt nevoiti ei sunt
con' insi, noi, vor scrnintele constiintei, care au fost
in decursul luptelor de 9 pi ce azi e nesigur,
va fi o victorie sigurä.
Incredintarea de a recruta spkgätori de grevä.

www.dacoromanica.ro
 GREVA MUNCITORILOR DIN VALEA MURESULUI 1675

Muncitorii din Muresului numai au dus din cele mai

frumoase lupte ale misdrii din România, dar prin disciplina
in ei au sävârsit minuni, au au
au dat pildä tuturor muncitorilor. Au arMat cum se poate lupta de 9
dacä astäzi st5m... cu la picior, aceasta este numai un
armistitiu, care va urma folosirea experientei"

Puternicele miscäri greviste din Muresului din anii 1923-1929

ocupá un de cinste in istoria rniscärii muncitorcsti din tara
In cursul acestor lupte neintrerupte, din anul 1919, munci-
toriinea din valea Muresului a o
ce se mai ales din experienta proprie, in luptelor de
Marea a grevelor, despre care scrie Lenin in studiul
: Despre si-a arätat din efectul asupra muncitorimii din
valea Muresului. Una din grevele cele mai importante din România, in peri-
oada stabilizkii relative a capitaliismului, este marea greva din valea Mu.
resului din primävara anului 1925. din acest an a con-
centrat in jurul solidaritatea intregului proletariat din tara noastr5,
precum si solidaritatea proletariatului international. Impotriva acestei greve
burghezia si-a mobilizat toate fortele, folosind toate mijloacele teroriste
extreme, nu mai fusesert folosite atunci.
Gradul de indârjire" a grevei din 1925, perseverenta muncitorimii pi
energia sa revolutionarä au infruntat foarnea pi de a .statului
capitalist. Burghezia a reusit sä greva, folosind
teroarea si trAdarea social-democratiei de dreapta, care in mod nerusinat
a furnizat masse de sp5rgâtori de greve.
Greva muncitorimii din Muresului a demonstrat foarte
ridicat de pregätire, de sustinere, de organizare de conducere a miscärii
muncitoresti din tara noastra. Greva s'a imediat dupa trecema
partidului in ilegalitate, când burghezia credea cä a partidul din
Niciun rnomtnt muncitorii grevisti n'au simtit cä sunt p5r5siti. In tot
timpul luptei rnuncitorii din valea Muresului au sirntit existenta unei
forte capabile de conducere, existenta solidarit5tii proletariatului, izvoare
puternice de incredere si de forta. Nivelul al acestei lupte a f5cut viu
existenta Partidului Comunist, care conducea din ilegalitate lupta
muncitorilor. Prin lupta muncitorimii din Muresului, si-a dat
insäsi burghezia proletariatul nu putea fi despgrtit de conducatorul lui
liresc, Partidul Cornunist din conduce lupta poporului.
Greva din 1925 are o importantä deosebitá, cea mare
I Famunkás", anul IV, Nr. 5-6, 15 lunie 1925.

www.dacoromanica.ro
1676 S. FUCHS

dupä ilegalizarea Partidului, pregätitä de Partid in cadrul

activitätii sale din ilegalitate. Prin initierea conducerea lupte, Par-
tidul a demonstrat in fata lumii Intregi, cä nicio incercare a burgheziei, ori
de sälbaticä ar fi ea, nu poate scoatä din luptä. Prin aceastä grevä,
Partidul a cä cä este in stare sä bate piedecile
care i s'au pus, sä stea in fruntea luptei masselor exploatate asupyite.
Greva din valea Muresului dovedeste forta vitalitalea Partidului, dove-
legAturile lui cu massele niuncitoare, pe care nici ilegalizarea,
arestarile in massä, sävarsite la 1924, nu le-au putut
cina. Greve le desfäsurate regiune, cum a fast valea Muresului, cu
populatie de diferite neamuri, sunt importante prin faptul et au realizat
unitatea revolutionarä de luptä a proletariatului de diferite nationalitäti.
Luptele masselor muncitoare din valeta Muresului, In tirnpul
Partidului Comunist din au .sädit in muncitorilor
derea in fork revolutionarä pi in victoria näzuintelor
sperantele in conducerea inteleaptt a Partidului.

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMUTURILOR DE STAT
DIN ANII 1928-1931
DE

PAULA G. NICOLAU

Una din caracteristicile fundamentale ale imperialismului, ca formi

a capitalTsmului muribund, descoperitä de Lenin, este exportul de capital,
care exportul de márfuri din epoca capitalismulai, in care
domnea concurent5.
Necesitatea exportului de capital este determinatä de faptul
capitalismul s'a r5scopt" (in conditiile de r5mânere in
a agriculturii de mizerie a masselor) capitalul nu gäsepte in interior
teren pentru o intrebuintare rentabild"
In mari, exportul de capital Imbracl fie forma plasamentelor
tara in care se exporta, in vederea exploatkii materiilor prime, precum
a plasamentelor in industrii sau b5nci, fie forma imprumuturilor externe
dela stat la stat. Insä formä in care este intrebuintat exportul de
asigurarea unor Insemnate avantaje pentru capitaliatii
imperialisti din (Mile exportatoare.
In mai putin desvoltate din punct de vedere capitalist, profitul
este de obicei mai ridicat, nivelul salariilor mai pretul
pi al materiilor prime mai ieftin, de aceea plasamentele exportatorilor de
capital sunt avantajoäse adeseori exportul de capital asigu-
r,area unei rentabilitäti pentru capitalistii rentabilitate care
deplpeate media profitului din tara exportatdare respectiv5.
In ceea ce priveste externe, de dobAnzile ren-
pe care le asigurá, ele sunt un de a exportul de
furl conditii avantajoase, deiarece aceste imprumuturi se acordä
V. I. Lenin, Imperialismul, stadiul mai al capitalismului. Ed. P.C.R.,
-1945, p. 70.

www.dacoromanica.ro
1678 PAULA G. NICOLAU

conditia ca o parte din fie pentru cumpararea

de marfuri din tara creditoare, pe de alta parte, aceste Imprumuturi sunt
parghie de aservire politick si economica.
desvoltarea imperialismului s'au desvoltat in aceeasi
imprumuturile externe dela stat la stat. Aceste imprumuturi constitue
una din caracteristicile fundamentale ale imperialismului. Ele au fost o
important's a politicii de expansiune economic politicä a
imperialiste.
Imprumuturile de stat acordate perioada dintre cele
mondiale, sunt influentate de transformärile ce s'au petrecut
capitalismul monopolist In general in urma primului räzboi mondial.
Putrezirea capitalismului atinge mai ales in crizei sale gene-
rale, o intensitate maxima ; aceasta are drept rezultat accentuarea
terului parazitar al creditului capitalist international.
primul razboi mondial, apare tot mai des in creditul inter-
in calitate de creditor.
Faptul statul burghez, in un rol important
.acordarea imprumuturilor de stat, nu statul dirijeaza econo-
mia in afara interesului de clasa, curn au sä acrediteze
istoricii burghezi. Capita lul monopolist este acela care con'roleaz
aparatul de stat ; ceea ce este caracterishc in perioada, este
losirea pe o tot mai a statului de cätre capitalul monopolist, in
vederea realizArii unor profituri mai ridicate.
Contractarea imprumuturilor de stat este determinata pe de o partt
de interese economice : dobândirea unor beneficii mai ridicate, asigu-
r area unor economice avantajoase tara debitoare, pe de altä
parte, aceste imprumuturi sunt legate de interese politice care un
rol din ce ce mai mare.
In perioada stabilizärii relative a capitalismului, acordarea
turilor de stabilizare asanare era conditinnata de subordonarea
politicii internesi externe de directivele centrelor financiare dela New-
York, Londra Paris.
Imprumuturile conditionate de acordarea dreptului favoarea
statului creditor, de control al economiei, al finantelor, al politicii valutare
bancare, al dreptului de a controla impozitele Incasarea sala-
etc. si Auboin, delegatii creditoare,
drept consilieri" tehnici aveau drept de control discre-
tionar asupra intregii activitati economice. Acelasi rol avea Dewey in
Polonia. Salten in Austria etc.
Imprumuturile de stat au fost un instrument principal procesul de
fascizare de punere la cale a unei coalitii nntisovietice. Imprumuturile
plasamentele de capital acordate special de S.U.A. Germaniet in epoca

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMUTURILOR DIN ANII 1928-1931 1679

dintre cele räzboaie mondiale, au avut drept scop refacerea potentia-

lului militar al Germaniei, in vederea pregätirii celui de al doilea räzboi
mondial. Cine nu ci bäncile trusturile americane in
deplin acord cu guvernul au facut in perioada de dupa Versailles investitit
in economia germanä au acordat Germaniei credite care se cifreaz5
miliarde de dolari care au fost folosite pentru refacerea desvoltarea
potentialului industriei de r5zboi a Germaniei"
In perioada ce a urmat celui de al doilea razboi mondial, imprumutu-
rile au fost folosite special de imperialismul american, pe o mai
larg5 si in chip fälis ca de expansiune economic politicä.
muturile externe sunt folosite ca mijloc de a dirija comertul interior al
debitoare care este obligatä cumpere marfuri americane chiar in
mentul industriei autohtone. Cu ajutorul imprumuturilor, economia tarilor
respective inregistreaza pagube uriase.
In perioadä, independenta economica politic5 a unor
din apusul Europei este gray de catre tendintele de acaparare
ale imperialismului american. Tendintele acaparatoare ale acestui
rialism s'au ilustrat mai grad in politica de stat.
ce a cäpatat denumirea zisului plan Marshall, z'sul plan de refa-
cere economid a Europei etc.
Trusturile din S.U.A. folosesc imprumuturile cu scopul de a impune
intern si externa, scopul de a
fortele reactionare din tarile debitoare, scopul de a angrena aceste
in politica rizboinici impotriva U.R.S.S. a tärilor de demacratie
lara. Evenimentele care se desfisoari ochii nostri sunt o ilustrare a
rolului pe care il au imprumuturile externe in crizei generale a
capitalismului.
Inca din timpul primului razboi mondial, in urma dcsvoltärii
capitaliste, raportul de intre principalele imperialiste se
S.U.A. tinde statul imperialist de prim rang.
Principalul creditor al devine S.U.A. Masivele imprumuturi acor-
date Angliei in timpul razboiului aceastä situatie
In perioada stabilizärii relative a capitalismului, in anii care premerg
ce obiectul referatului de centrul economic lumii
capitaliste se deplaseaz5 din Europa in S.U.A. S.U.A. a crescut
deosebi in ce priveste ocordarea tmprumuturilor mult In
Anglia
In perioada 1924-1929, de capital din Statele Unite a repre
zentat 6,4 miliarde dolari, peste un an,
de 4,4 miliarde dolari in 1914. Exportul de capital din Anglia
Falsificatorii Istoriei, Nota a Biro ului Sovietic de informaliuni. Ed. P.M.R.,
1948, p. 11.

www.dacoromanica.ro
1680 PAULA G.

a scäzut in comparatie nivelul antebelic. In perioada 1924-1929

unile externe ale Angliei se ridicä la suma de 3077 milioane dolari, adicä
in medie la 513 milioane dolari pe an, fatä de 781 milioane in 1913,
iar acele ale Frantei, la 441 milioane in medie 73 milioane dolari pe
an, fatä de 674 milioane in 1913.
Anglia, Franta si Germania, primul räzboi mondial, devin debi-
toare ale Statelor Unite. IntrucM imprumuturile pe piata Statelor
Unite ale Americii, plätile financiare decurgeau din plata beneficiilor
la capitalurile investite in tootle respective, fâceau ca finantele acestor tori
sä fie dependente de State le Unite ale Americii. Datoritä rolului dominant
de atre State le Unite ale Americii calitate de creditor principal
in cadrul imperialismului mondial, politica imprumuturilor de stat
date de Anglia sau Franta fost adânc influentatä de atre principala
putere imperialistä, in sensul cä subscrierile de din partea tnarilor
bänci europene nu puteau se efectueze färä acordul prealabil al
Statelor Unite.
Prin prizma rolului dominant al imperialismului american trebue pri-
vite imprumuturile perioada 1928-1933. In lista bäncilor
sträine ce au acordat imprumuturi României, figureazä 'adeseori bänci
gleze sau franceze. Trebue insä ci sistemului de
relatii al creditului international, aceste bänci aveau obligatii fatä de prin-
cipalul creditor al fatä de principalul detinätor de 'aur al
State le Unite. Desigur cä in cadrul contradictiilor dintre trusturile impe-
rialiste din diferite ciocniri pentru un profit mai mare din
aservirea României, America, Anglia, Franta etc. Dar tinând seama
de raportul de forte intre tärile capitaliste creditoare, partea leului din
aservirea României revine tot mai mult irnperialismului american.
Unul din principalele rezultate ale primului räzboi mondial a fost
cresterea in mari proportii a datoriei publice externe a Romäniei.
de imprumuturile contractate de timpul räzboiului mondial,
pentru finantarea räzboiului, s'au impus României o serie de prin
insäsi efectul tratat6or de pace.
Prin tratatele de pace i s'au impus României o serie intreagä de
gatiuni financiare fatä de puterile irnperialiste, victorioase In urma pri-
mului räzboi mondial, obligatiuni care creau o situatie depen-
dentä. Astfel i s'a impus. sä pläteascä contravaloarea bunurilor
ungare, aflätoare pe teritoriile alipite (Tratatul dela Saint-Germain, art.
208 Tratatul dela Trianon, art. 191). Aceastä sumä reprezenta circa
miliard coroane aur. Conform aranjamentului cu marile puteri din 10 Sep-
tembrie si 8 Decembrie 1918, s'a impus României pur simplu o datonie
care nu reprezenta nicio contraprestatiune. zisa a eliberärii"
care reprezenta 2.500.000 franci aur, sumä ce urma sä fie repartizatä pro-

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMUTURILOR DIN ANII 1928-1931 1681

portional intre Jugoslavia $ Cehoslovacia. S'a mai impus

niei obligatia de a o parte din datoria publicä a Rusiei
ce depäpea miliard lei aur.
In perioada ce a urmat imediat primului mondial, a
achizitionat o serie de marfuri reprezentand bunuri de consum pe
marilor puteri imperialiste, contra unor bonuri de tezaur. Consolidarea
'acestor bonuri de tezaur s'a fäcut In chip cu totul oneros pentru statul
românesc, platindu-se comisioane numeroase utilizandu-se o serie de
samsari internationali. ContraValoarea acestor bonori de tezaur a márit
pi ea obligatiile financiare Astfel,
anului 1922, reprezenta de State le Unite 250.280.087
dolari, iar de Anglia 9.556.041 lstg.
primul mondial, situatiei Romaniei, asu-
pra finantelor statului apäsa o reprezentând diverse datorii din
diverse surse in valoare de 72.643.191.077 lei 2. In astfel de
este usor de cl cu mutt de anul 1928, se
mtr'o strictä dependentä financiarä, care in mod fatal ducea la o depen-
dentä politicä. Starea de dependentä economica pi financiarä a Romaniei,
care s'a 'agravat in urma primului mondial care se concretiza In
mod ilustrativ prin coeficientul ridicat al publice externe, a creat
o situatie specialä României preajma negocierilor de ce
in anul 1928. Imprumuturile ce au urmat urma acestor
avut drept efect agravarea dependentei economice pi politice a României.
In preajma anului 1928, datoria publicä externO a României repre..
zenta deja un coeficient foarte ridicat, o mare parte din ven:tui national, o
mare parte din produsul poporului era destinat pentru plata
muturilor in sträinätate, pentru plata dobánzilor ridicate ale acestor
muturi, pentru un pie de obligatiuni impuse de
puteri imperialiste.
In Dreajma 1928, când guvernul liberal, condus de Bra-
tianu, incepe tratativele pentru imprumut, situatia datoriei publice
a era urmätoarea : capital de amortizat 216.677.783.333 ;
datorii in aur moneta strainä, 138.543.495 lei. dela inceputul anului
1928, guvernul liberal incepe tratative pentru contractarea
in sträinätate, considerand este absolut necesar, pentru refacerea econo-
a asigurarea unor mai favorabile pentru importul de
capital.
Tratativele guvernului liberal 'au fost duse concomitent mai multe
bänci. Au grupul american Blair", banca Schroeder"
G. M. Dobrovici, Istoricul desvoltärii economice financiare a Rominiei. Bu-
curesti, 1934, p. 421.
2 G. M. Dobrovici, op. cit., p. 477.

106 - Studil referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
1682 PAULA G. NICOLAU

dela Londra, strans Banca Dillon Read" din New-York'. Au

tratative la Paris, paralel cu oferta americana a unui imprurnut de 250
milioane dolari. Din tratativele pentru contractarea imprumutului duse de
guvernul liberal, reies conditiile in care se de imprumuturi,
raracterul Inrobitor mai cu faptul aceste imprumuturi erau
de acaparare economicä si politica. In general, conditiile puse
consortiile sträine americano-franceze engleze erau urmatoarele :
I. Lichidarea tuturor litigiilor financiare anterioare.
2. Recunoasterea titlurilor de emise de
räzboi.
3. Amortizarea unei pärti din la valoarea nominalä
ntebelicä.
Aceste clauze urmareau statului o
enormä.
Cu ocazia acestor tratative s'a propus acceptat constituirea unor
case de amortizare a datoriei publice externe, de reprezentanti ai
creditorilor strä'ini, precum afectarea penfru plata da:oriilor externe a
intregului venit brut al monopolului statului Cu toate guvernul liberal
acceptase in întregime pretentiile creditorilor straini, partidul national
nese prezenta mai multe garantii in ceea ce priveste satisfacerea
pretentii. Nereusita tratativelor pentru dorinta creditotilor
straini de a avea mai multe garantii de a-si asigura un control
mai eficace in economia si politica au avut drept efect caderea
nului liberal venirea la putere a guvernului national taranesc. Tratati-
vele de imprumut din anul 1928 au mers strict paralel desvoltarea eve
nimentelor in politica Tratativele ce au precedat venirea la putere
a partidului national taranesc au fost strâns legate de tratativele de
prumut; rämänerea la putere a guvernului national liberal era
de acestui imprumut. Astfel venirea la putere a guvernului
nal täränesc este mare conditionatä de acceptarea din partea
acestui guvern a clauzelor impuse de creditorii
velor acestui imprumut.
La scurt timp dupä instaurarea guvernului national täränist surd
acceptate toate conditiile puse de creditorii iar la 2 Februarie
1929 se sernneaza contractul de imprumut. participante la
imprumut, sumele contractate care deci erau obligate a
le restitui, sumele real Värsate, comisioanele diferentele de curs care au
fost restituite, precum pi dobänzile, se pot vedea din tabloul ce
(trebue tinut seamá cä bäncile americane, engleze si franceze, de

Dimineata 9 Ianuarie 1928.

Dimineata », 23 Septembrie 1928.

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMU±URILOR DIN ANII 1928-1931 1683

actiunea direct5, actionat indirect prin mijlocirea bAncilor din

care le erau subordonate)

de curs
Comisioa-
Tara participante Valori Valori ne. Taxe de
nominale reale emisiuni, cuvenite
cheltuieli,
diverse

Statele The Chase National

Unite Bank of the City of
New-York 10.560.000 2.396.142 840.000
Blair and Co. New- 12.000.000
9.603.858
York, Dillon Read
and Comp.
Italia Banca Comerciala
Italian, Milano
8.000.000 7.040.000 1.490.739.58 56.000
Banca Comerciala 6.509.240.42
Roma
Olanda Mendelsohn & Co.,
Amsterdam 21.00Q
Neerlandsche Han- 3.000.000 2.640.000 554.197.04 2.445.802.96
del Maatschapy,
Amsterdam
Elve Credit Suisse,
rich, Banque de 4.000.000 3.520.000 79.485.56 28.000
Paris et des Pays- 3.205.141.44
Bas
Belgia Bruxelles 2.640.000 613.098 21.000
3.000.000 2.386.902
Cebo-Slo- Zivnostenska 1.000.000 880.000 194.428.36 7.000
vacia Banca, Praga 805.571.64
Germania Diskonto Gesell- 35.000
scha ft; Deutsche 5.000.000 4.400.000 978.490.66 4.021.509.34
Bank, Berlin
Banca de Credit
Banca rmorosch 1.760.000 14.000
Blank 2.000.000 346.232 1.653.768
Banca Româneasca
Banca Chrissoveloni
171.111.12
Suedia Franche Krueger } 30.000.000 30.000.000
3.000.000
Fr Banque de Paris et 22.007.758 20.246.138 dol. 3.893.013 dol. 18.114.165
des Pays-Bas 561.638.000 516.706.960 fr. 99.365.008 462.272.992
Anglia Hambros Bank, 9.733.000 8.565.040 dol. 1.941.258 dol. 7.791.742
London 2.000.000 1.760.000 lire 398.902 lire 601.097

Dinteun contractat in valoare de 100.740.758 dolari

sc5zut 13A18.305 dolari, reprezentând diferente de curs, comisioane

G. M. Dobrovici, op. cit., p. 724-725.

106 www.dacoromanica.ro
1684 PAULA NICOLAU

diverse alte cheltuieli, ceea ce a fäcut ca realä la acest imprumut

sä depäseascä preväzutá in contract pi fie o de 8,32%.
Aceastä cu mult pe aceea practicatä cu ocazia altor im-
prumuturi contractate de alte state in aceeasi perioadä. Caracterul oneros
al acestui este ilustrat nu numai de dobânda ridic,atä si care
dobända ce se practica in moment pe piata internationalä, hu
numai de cerute in sensul afectärii drept garantie pentru resti-
tuirea imprumutului intregului venit al C.A.M.-ului, acest caracter oneros
al Imprumutului reiese special din efectele sale negative ceea
crepterea economiei nationale. Din acest punct de vedere
dintre conducätorii politici economici din acea vreme, V. Madgearu,
noapte pe de o parte acest este originea agravärii sarcinei
datoriei publice, pe de alta parte nu a contribuit la rezolvarea unor pro-
bleme ale economiei nationale, ci doar la achitarea unor datorii mai vechi.
Astfel originea agravärii sarcinei publice se in 1929,
pentru a asigura stabilizarea monetará statul a fost obligat lichi-
deze datoria sa de particulari pi fatä de Banca Nationalä
unui imprumut de 16.842 din care numai 14.559 milioane au intrat
in tarä, ceea ce face ca realá fie de 8,32%. Acest prim irnprurnut
märit dar sarcina datoriei publice 1,352 milioane lei, in tirnp ce
datoria pe core a stins-o cu ajutorul acestul Imprumut nu costa
nimic pe stat. márire a sarcinei datoriei publice a avut
moment când bugetul era deja deficitar urma recoltei proaste din
acel an"
In utilizarea acestui imprumut, pentru mentalitatea guver-
nantilor din acea vreme este ilustrativ se mentioneze faptul o surná
de circa 8 miliarde lei din imprumut fost dela pen-
tnt plata zisului portofoliu putred al Nationale (adia liberale)
care reprezenta in mare másurá imprumuturi contractate la diferite bánci
cätre diferiti favoriti ai zilei pentru scopuri de consumatie. Imprumutul
nu a servit unor scopuri productive ci in cea mare parte pentru execu-
tarea unor financiare in sträinätate. Imprumutul stabilizärii - spunea
V. Madgearu - a fost utilizat pentru plata datoriilor pe termen scurt pi
pentru procurarea de devize necesare spre a asigura plätile masive cerute
de statele creditoare, pentru plata datoriei publice externe. Un Imprumut
de o valdare de 16,842 milioane lei pi din care au intrat
14.559 milioane si rare incärca chip considerabil datoria noasträ
sträinätate, nu a fost destinat unor scopuri productive ci stingerii unor
datorii pe termen scurt, pentru procurarea de devize vederea plätii unor
alte datorii externe.

V. Madgearu, La capacité de paiement et la dette publique de la Roumanie,

cureqti, 1933, p. 45.

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMUTURILOR DIN ANII 1928-1931 4685

modul de utilizare a imprumutului. Produsul net al

tului este de 87.322.472 lei a fost utilizat cum urrneazä :
Dolari :
25 milioane puse la dispozitia Bäncii Nationale urmätoare:
10 milioane pentru efectelor statului.
15 milidane pentru rambursarea avansurilor fäcute bäncilor populare
cooperativelor de productie consum si Societätii Nationale de Credit
Industrial".
20 milioane vor servi ca fond de rulment anume - 11 milioane pentru
tezaurul statului.
9 milioane pentru drumurile de fier.
45 milioane pentru investitii ref acerea C.F.R.
milioane pentru lucräri
Trebue mentionat cä o mare parte din sumele care initial fuseserä
afectate pentru investitii, ref acerea lucräri productive, au lost
utilizate pentru financiare externe. Dupä märturia unuia dintre
räspunzätori politicii economice din acea vreme, din 1929
a avut drept scop sä lichideze ale unor particulari fatä de
Banca datorii care pentru stat nu reprezentau nicio sarcinä,
pi asigure plätile cerute de statele creditoare 2
Rostul acestui Imprumut nu era deci de natur sä asigure o creptere
a productivitätii nation*. Efectul acestui a fost acela recunoscut
de autorul citat sus: A sarcina a datoriei publice
1.352 milioane lei". Garantiile acordate pentru acestui im-
prumut au dus la instituirea unui sechestru deghizat al creditorilor sträini
asupra veniturilor caselor autonome la stirbirea suveranitätii nationale
prin instituirea controlului din partea reprezentantilor capitalului mono-
polist asupra activitäti economice financiare a tärii.
Chiar daca nu fi survenit criza economica din 1930-1933, recu-
.acelasi sarcina datoriei publice tot ar fi crescut moi
normal.
Daca in ceea ce efectul acestui imprumut privire la
tern productivitätii econorniei nationale el a fost nul, urmeazä a se vedea
cum s'a realizat celälalt scop invocat de .autorii acestui irnprumut,
anume crearea unui stoc de devize la dispozitia Bäncii Nationale" spre a
se asigura stabilitatea pi .acoperirea Situatia economica a
se afla tntr'un vitios din cauza situatiei de dependentä in care se gäsea
economia nationalä de capitalul monopolist din imperialiste.
Stocul de devize pe care Imprumutul din 1929 trebuia asigure era inter-
buintat pentru efectuarea plOtilor externe. Astfel, acest stoc de devize
G. M. Dobrovici op. cit., 726.
2 V. Madgearu, op. cit., p. 35-40.

www.dacoromanica.ro
1686 PAULA G. NICOLAU

dea impunând acum necesitatea unui Imprurnut spre p asigura aceleasi

externe. Una din conditiile principale impuse de catre marea
cu ocazia acordärii din 1929, a asigurarea unor conditii
cât mai favorabile pentru ca plata beneficiilor stoarse din munca poporului
roman ia drumul pentru ca capitalurile sträine se
seze in conditii cât mai favorabile in vederea exploatärii economfei
românesti.
Ch. Rist R. Auboin (consilieri tehnici" impusi de bincile care au
acordat imprumutul) scriu urmkoarele intr'unul din rapoartele care
'formau un ghid conducätor al politicii economice financiare din acea
vreme. O ce trebue fie imediat in a asi-
gura libertatea intrárii capitalurilor"
Imprumutul stabilizaroa din 1929, datorita conditiilor in care au
incheiate, obligatiei ce avea România de a asigura platile finan-
ciare sträinätate, care sunt concretizarea spolierii economiei românesti
de cätre capitalul financiar monopolist, nu numai cá nu au asigurat un stoc
de devize pentru acoperirea monetei, ci el a fast urmat de o tot mai accen-
scadere a stocului de devize, datoritá tot mai accentuatei
plätilor financiare in sträinatate. in 1930 se evalua stocul de
al B.N.R." l'a o valoare de 7.787 milioane lei, in 1931 scade aceeasi
oficioasä la 569 milioane lei, pentru a ajunge in 1932 la 758
:inane lei in urma unui in 2
Din tablourile statistice publicate in rapoartele tehnici Ch.
Rist R. Auboin, se poate observa cum, dela anului 1929, stocul
de devize scade In mod vertiginas in fiecare luná. a sto-
cului de devize nu nimic altceva deck destinate a
supraprofiturile capitalului monopolist ; ele sunt simbolizarea a
exploatarii economiei românesti. Trebue tinut searna o mare parte din
acest stoc de devize in sistemul economic capitalist si in conditiile
dependentä a economiei românesti, erau procurate cu pretul unor mari efor-
turi din partea economiei nationale, in pentru procurarea devizelor
trebuiau exportate mari cantitäti de produse pe pietele engleze,
americane sau franceze, in conditii cu totul defavorabile pentru economia
In schimbulacestor produse nu se importau necesare
desvoltárii economiei nationale ci se procurau devizele necesare spre a se
asigura plata datoriilor externe, spre a se asigura plata beneficiilor pre-
tinse de catre aceleasi piete care exportasem produse conditii
vantajoase.
In statistica din studiul colectiv mai citat reiese ci nete,
reprezentänd in strainatate in anii 1930-1932, depasesc chiar stocut
Les Rapports du Conseiller technique 1929-1932, Banque Nationa le de Roumanie.
Le contrôle change en Roulnanie. colective, p. 142.
www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMUTURILOR DIN I 1928-1931 1687

de devize. In 1930 aceste sunt evaluate 4.426 milioane lei, 1931

la 7.059 milioane lei, timp ce stocul de devize era de 569 milioane lei.
In 1932, iesirile de capital sunt evaluate la 1.043 milioane lei, in ce
de devize era de 758 milioane .
Din datole enumerate mai sus reiese c5, cu imprumuturile ce
s'au succedat in anii 1929-1931, stocul de devize nu era in asi-
gure plMile in sträingtate. Para lel cu cresterea acestor financiare
anuitatea datoriei publice in virtutea cercului vicios care se
economia româneascg, sale de dependentg. In 1929,
urma imprumutului de stabilizare, anuitatea datoriei publice este evalual
la 4.038 milioane lei, in 1931 ea creste dela 5.032 milioane lei la 5.767
lioane lei. Para lel cu plgtilor stráin5tate, datoriile României nu
ci crestean. G. M. Dobrovici, totalul general al datoriei
publice in 1931 este evaluat la 189.984.307.043 lei 2
In perioadä, tot dupa date of icioase, erau asigurate in
sträingtate prin cresterea efortului de export al României. Cresterea efor-
tului de export al României, spre a asigura värsäminfele In contul supra-
profiturilor capitalului monopolist, are ca efect, cum se va vedea,
spolierea economiei românesti, exploatarea poporului muncitor care pro-
ducea märfurile ale cgror cantitäti la export, cresteau. G. M. Dobrovici,
ce examineazä rezultatele conferintei dela Haga din lanuarie 1930, al
scop fusese reglementarea datoriilor interaliate, constat cO, fäcând
abstractie de o serie Intreagä de datorii, precum de datoriile provenind
din imprumutul de stabilizare, balanta de a Romdniei va fi defavorabil
influentatá pentru un lung de ani numai un export al princi-
palelor ramuri de productie ale intregite va face ca sá nu se resimt5
greutatea plgtilor externe ale României". Dupä cifrele prezentate de acest
autor, datoria publica externa ce apgsa economia româneascä in 1930,
fgcând abstractie de datoria din imprumutul stabiliz5rii, era de
162.137.571.237 lei 3.
Imprumutul stabilizgrii a aceast5 cu 16.842 mi:i-
cane lei, avänd drept urmare o a sarcinii anuale a datoriei publice
externe la 1.352 milioane lei. Pentru a asigura Indeplinirea unor obligatii

parte -
atât de apásätoare, nu
cum
e, ci a fost necesar
suficiente numai

un mare efort de export.

care in mare
mai sus - erau intrebuintate pentru pläti in
depen-
dentei financiare a României, cea mai mare parte a efortului economic al
ei a fost indreptat spre asigunarea externe. Romania a putut fi
consideratä un exemplu printre statele debitoare in ce priveste sacrificiile

Le contrle de change en Roumanie. colective, p. 59.

2 G. M. Dobrovici, op. cit., p. 812.
Ibidem, p. 799-801 802-805.
www.dacoromanica.ro
1688 PAULA G. NICOLAU

fäcute pentru n asigura externe. In anii 1922-1932, soldul activ

al comerciale a României a fost de 24.785 milioane lei, anui-
plätite sträinätate au de 40.270 milicane lei'. Reiese de aici
pe aceastä perioadä pentru datorii 'au absorbit
chiar au beneficiul care ar fi trebuit .rezulte urma efortului de
export al României. Majoritatea produsului muncii poporului s'a
scurs in sträinätate. Existenta unei marje suficiente de devize, care in
primilor trei ai crizei a fäcut posibil transferul plätilor externe
cu toate dificultätile, a rezultat din cresterea considerabilä a
rnärfurilor exportate
Cresterea efortului de export al Romlniei in aceastä perioadä, drept
consecintä a financiare in sträinAtate, reiese pi din examinarea
comparativ5 'a balantelor comerciale ale României pe anii 1929-193].
In 1929, Exportul României, din de vedere cantitativ, se
la 7.063.126 tone, 1930 este de 9.214.754, in 1931 de
Efortul de export României, sacrificiile impuse economiei pe
cale, spre a asigura mereu financiare in sträinAtate, sunt
agravate de deprecierea preturilor produselor de export, cresterea
exportului a in cum vom arät'a mai
o pierdere pentru economia nationalä o a stärii poporu-
lui nostru. Valoarea medie a tcnei exportate anii 1928-1932 a scäzut
dupa cum :

Valoarea medie a tonei Indice

exportate de depreciere
1928 4 754 100,00
1929 4.093 86,2
1930 3.096 65,2
1931 2.197 46,2
1932 . 1.838 38,7
Pierderile suferite de economia in acesti ani de crestere a
efortului de export, in evideniä pi din examinarea preturilor ce ar fi
trebuit sä pentru cantitätile in de exportate,
tinând seama de preturile din 1928-1929.
in raport cu pretul in raport
din 1928 in milioane ' cu pretul din 1929
19
1930
4.532
15.176
-
9,230
1931 25.557 19,104
1932 26.503 20,316
Total . . . 71.768 48,650
G. M. Dobrovici, op. cit., p. 975.
2 V. Madgearu, op. cit., p. 39.
Inst. de Statisticä, 1931.
V. Madgearu, op. cit., p. 41.

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMUTURILOR DIN ANII 1928-1931 1689

Aceastä cresfere exportului, in functie de obligatiile de a satisface

cererile de ale capitalului monopolist, inteo perioadá de depreciere a
preturilor la produsele noastre de export, datoritä anarhiei economiei capita-
liste, echivaleazá o spoliere a economiei nationale, constrânsi de a
pläti sume care n'au suportat nicio reducere, cu produse care s'au devalori-
zat pe piata internationalä.
exploatarea tärii 'a poporului in urma exportului de ca-
pital sub forma imprumuturilor, in urma plätilor financiare destinate de a
supraprofiturile monopolist, se ilustreazä prin saderea ve-
nitului national.
Dacä se consideratie cä venitul national brut al României pe cap
de locuitor, 1929, era evaluat dupä criterii burgheze la 9.632 lei, acesta
scade in 1930 la lei pentru a ajunge in 1931 la 5.486 lei
Dupa alte evaluäri calculate in indici, venitul general national a scäzut
in anii ce vor urma imprumutului stabilizärii, dupa cum urrneazá
1928 100
1929 97,5
1930 72,5
1931 55
1932 51,7
1933 49,4
Tot conformitate acest Buletin, raportat la populatie calcu:at
tot in indici, venitul national al se in ani
cum :

1928 100
1929 96,9
1930 70,1
52,6
1932
1933 .......... .
48,5
47,8

Unele dintre efectele imprumutului din 1929 au fost salariilor,

etc. Consilierii tehnici, in rapoartele revin mereu
asupra necesitätii de organizare in a sistemului fiscal, spre a
se asigura o platt mai riguroasä de catre populatie a unor impozito
care se aflau mereu in crestere, in tirnp ce venitul national -
cum arätam mai sus - era mereu in scädere.
Tot mai mari sume din bugetul tärii erau destinate pentru asigurarea
datoriei publice. Acest fapt se traduce printr'o vertiginoasä

A se vedea Memorandumul prezentat de guvernul la conferinta dela Stressa,

Expozeu privind situatia economica financiara a in timpul depresiunii eco-
nomice, Bucuresti, 1932.
2 d'Inf. et Doc. de la B.N.R., 1930.

www.dacoromanica.ro
1690 PAULA G. NICOLAU

a fiscalit5tii pe cap de locuitor. In timp ce venitul national a scäzut mereu

perioadä, sarcina pe cap de locuitor raport cu venitul
national creste dela 21 % 1929, la 28,4 % in 1930, ceea ce face pe
fostul ministru de finante, V. Madgearu, sä conchidi limita a ca-
pacitätii contributive a fost atinsä. Aceste cifre procesul verti-
ginos de a populatiei provocat de acapararea
a de cMre capitalul monopolist având drept
ment principal exportul de capital sub forma imprumuturilor. Perioada de
care se referatul de se caracterizeaz5 prin preocuparea ministri-
de finante de a realiza cât mai mari economii bugetare prin reducerea
investitiilor statului aproape la zero (inatard de productia de pr:n
concedieri de functionari publici, prin curbe de sacrificiu etc.
In rapoartele consilierilor tehnici" se revine mereu cu recomandarea"
de a se realiza cât mai severe economii bugetare. politic5
era de necesitate care plana asupra economil
românesti, de a se asigura plätile in sträinätate". datele publicate de
V. Madgearu, datoria publici In bugete reprezenta urmätoarele procente :
1929 . ......... 16,98%
1930 16,69%
1931 17 96°o
1932 23,76°o

alte date, raportul tntre anuale in contul datoriilor externe

pi bugetare este pi defavorabil econamiei românesti. Conform
acestor date, raportul procentual intre anuitatea datoriei publice pi
era :

1929 17,94%
1930
1931 26,85°o
1932 35,31%

Din aceste date se vede un sfert din bugetul tärii, un sfert din inca-
s5rile fäcute era utilizat pentru a asigura plätile externe.
Datele sumare pe care le-am reprodus sunt de concludente,
spre a demonstra care au lost efectele imprumutului din 1929 ; ele ilustreazä
adevärul leninist cä imprumuturile externe sunt o formä a exportului de ca-
pital vederea dobândirii de supraprofituri, ci Imprumuturile externe surd
un mijloc de acaparare expansiune economicä.
a avut drept urmare a mai accentuatä acaparare
Dupä el a urmat un aflux mai puternic de pläti in sträin5tate.
Imprumutul a fost utilizat spre a asigura aceste pläti. A urmat o
aproape a intregului efort economic al in acest scop, pi o mai accen-
tuatä säräcire a tarii care a fost ilustratä prin scäderea venitului national

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMUTURILOR DIN ANII 1928-1931 1691

cresterea concomitent5 a sarcinii fiscale de spoliere a munc:torirnii pi

nimii prin impozite, taxe curbe de sacrificiu. Imprumutul stabilizarii a con-
dun la accentuarea stirbirei suveranitatii nationale prin instituirea unui con-
trol al creditorilor straini, exercitat prin consilierii tehnici Ch. Rist
R.
Imprumutul de stabilizare din 1929, nu numai nu a avut niciun
rezultat productiv, dar prin faptul acest a fost conditionat
dupä cutn arätam de acordarea unor mai favorabile conditii circu-
capitalurilor plätilor externe, a condus la epuizarea stocului de
devize, la imposibilitatea de a mai asigura pldtile externe, la necesitatea
de a se recurge la un imprumut care va agrava efectele däunätoare
orimului Imprumut, care se va incheia in conditii pi mai oneroase pentru
si care va conduce la noi cesiuni ale suveranitätii nationale.
In cu iesirile de devize provocate de necesitatea de a se
asigura Motile externe, V. Madgearu cum s'a ajuns la imprumutul
din 1931, scotând in evidentä ocazie si oaracterul acestui

Situatia devizelor, care serveau drept acoperire a rnonetei 14 Banca

Nationalà, agravându-se in urma acestor retrageri, statul, cätre
1930, a fost constrâns recurgä la un al doilea Irnprumut pe ter-
men lung, denumit de desvoltare consolidare, in valoare de
8.715 mtilioane lei, din care numai circa 3.800 rnilioane au intrat
rambursärii anumitor avansuri acordate in mod ca
anticipare asupra imprumutului, precum pi operatiei de finantaro
contractului drumurilor. Dobánda a acestui imprumut a fost de
9.54%.
In urrna acestui Im.prumut, a principala intrebuintare a constat
in furnizarea de devize necesare pentru transferul plätilor serviciului date-
publice externe, sarcina datoriei publice a mai crescut o anuitate
An 770 milioane lei'.
Evenimentele ce 'au urmat dupá Imprumutul din 1929 1930 au con-
firmat lipsa de eficientä a acestor Imprumuturi pentru economia
nationalä, sensul cd nu au contribuit la o crestere a nivelului economi,,
al tärii, dar confirmat faptul destinatia 'acestor nu a
fost de ordin productiv ci numai de a asigura plata beneficiilor, dobanzilor
general a diverselor forme pe care le imbracá stoarcerea de
nrofituri in capitalului monopolist. Principala are a
imprumutului" despre care aminteste V. Madgearu, a fost aceea de a fur-
niza devizele necesare pentru transferul serviciului datoriei publice
externe.

V. Madgearu, op. cit.

www.dacoromanica.ro
1692 PAULA G. NICOLAU

Singurul rezultat al acestor imprumuturi a o mai

dependentei economice in anii care au urmat imprumutului sta-
bilizärii. Datoritá cresterii plätilor externe, abstractie fäcând de
deficitul total al economiei nationale in aceastä ridi-
cat la 16.688 milioane lei. Adäugând si datoria acest deficit se eva-
la 19.369 milioane lei. Pentru a asigura externe erau deci
necesare devize in valoare de 36.057 milioane lei.
Intreg beneficiul, rezultat din schimburile comerciale ale României,
evalua aceeasi perioadä la 15.993 milioane, pentru a se putea
asigura plätile externe in Intregimea a fost necesar ca B.N.R." sä
clevize in valoare de 355 miliaane lei sä preía 19.079'milioane lei
Imprumuturile procurate de stat din sträinätate in perioadä -
imprumuturi cäror valoare integnalä se ridica la 20.351 milioane lei.
In de imprejuräri, ca, urmare a dependentei economice a
niei, stocul de devize epuizat, excedentul balantei comerciale epuizat,
guvernul, dupä ce 'a toate concesiile cerute de creditori, a recurs la
un nou imprumut, la linceputul anului 1931, in nominalä de
8.678.600.000 lei.
Meritä a aminti pi acest in conditii foarte desa-
vantajoase nu a dat rezultate.
In ceea ce priveste plätile externe la sfarsitul 'anului 1931, dupä datele
publicate de G. M. Dobrovici, situatia se prezenta felul urmätor : s'a
plätit pentru datorii publice 13.846 lei, aceastä sumä achitându-se
din Imprumutul din 1931, din soldul activ al laalantei comerciale pi din
siune, din devizele Bäncii Nationale. situatiei in care se afla
economia s'a mai recurs in aceastä la alte imprumuturi mai
de exemplu la o sumä de 680 milioane lei, drept avans asupra
aurului depozitat B.N.R.", si un alt credit de 50 milioane franci elvetieni.
Imprumutul din 1931 s'a fäcut pretul unor noi grave concesiuni,
cu modifiearea statutelor Bäncii, infiltrarea capitalului sträin prin ajutorul
creditului ipotecar agricol unde capitalul monopolist juca un rol dominant,
concesionarea telefoanelor, instituirea unei supravegheri mai in de aproape
asupra economiei nationale.
Drept garantii ale irnprumutului s'a instituit un privilegiu de prim
rang asupra Casei Autonome Monopolurilor Statului.
analizä multilateralä a irnprumutului ar scoate in evidentä
aspectele lui oneroase. Ne vom ocupa mai amänuntit doar acele
aspecte care ilustreaz5 in cel mai grad adeväratul rol al acestor im-
prumuturi, si anume de Creditul Ipotecar Agricol si de contractul de con-
cesion'are a telefoanelor. In conformitate statutele Creditului Ipotecar
Agricol, statul pästreazá proprietatea sa 1.000 de actiuni, de

www.dacoromanica.ro
 ASPECTE DIN PROBLEMA IMPRUMUTURILOR DIN ANII 1928-1931 1693

din 32.000 de actiuni, care constituiau capitaltil statutar al acestei

bänci. Restul de la 32.000 revine sträine anume:
Banque de Paris et des Pays-Bas . 5.000 de actiuni
Hambros Bank -
Teleph. and Telegraph
Londra
Krueger - Stokholm
5 000 de
2.500 de cliunj
5.000 de actiuni
precum pi alte bänci mai märunte cärora le revine restul de actiuni.
datoritä sistemului de distributie actiunilor, cuvântul hotäritor in con-
ducerea Creditului Ipotecar Agricol revenea oapitalului monopolist care
decide, conform statutului, asupra numirii consilierului tehnic pi a pase ad-
ministraturi. Creditul Ipotecar Agricol putea deveni proprietar al unor insem-
nate teritorii agricole din in cazul executärii creantelor neonorate de
debitorii agricoli.
In ceea ce priveste contractul de concesionare a telefoanelor, prin acest
contract inchelat in schimbul unui imprumut ce restituit ter-
men foarte scurt, statul român ceda Societätii I.T.T.", toate instalatiile si
materialele de telefoane. Statul va putea räscumpära telefoanele dupa
20 de ani, färä se prevadä vreo obligatie fermä din partea I.T.T.",
in ce priveste suma pe care statul va trebui o pläteasa, statul va fi
la liberul arbitru al I.T.T.".
In baza contractului de concesionare a telefoanelor se prevede inafara
beneficiilor pe care I.T.T:' le va in baza contractului de
un beneficiu de 15 %. In contract se prevede de asemenea o clauzá
care scoate in evidentä caracterul colonial al acestei concesiuni ;
român 0 este interzis de a infiinta alta telefonicä pe toatá
durata concesiunii telefoanelor. Conducerea Soc. Telefoanelor" era
gime la discretia I.T.T.", cM reprezentantul statului nu avea niciun
rol la numirea membrilor consiliu, nici la numirea cenzorilor. In ce pri-
veste fixarea tarifelor, se preväd de asemenea clauze totul oneroase
tru populatie. Evaluarea cheltuielilor de exploatare pe baza cärora
functie de tare, se calculeazä beneficiile, sunt läsate la discretia
de aceasta, se prevedea cä in niciun caz beneficiile nu fie sub
10%. Aceastä din contractul de concesionare a telefoanelor prin
care, pe de o parte calcularea beneficiilor este la discretia societätilor,
fa pe de parte aceste beneficii sunk garantate de stat, este o ilustrare a
de exploatare pi 'aservire a economiei românesti.
Se mai prevede in contractul de concesionare o clauzä care arnintepte
sistemul capitulatiunilor din trecutul pi anume functionarii din
conducerea socieätii se bucurau de avantaje scutiri fiscale, adici legiui-
rile fiscale 'ale care se aplica celorlalti cetäteni nu se aplicau functio
narilor din conducerea societätii I.T.T.".

www.dacoromanica.ro
1694 PAULA G.

Examinarea cátorva date cu privire la irnprumuturife Romániei din

perioada 1929-1931 o lumind asupra caracter semi-
colonial la care era supusä Rornânia de eMre capitalul monopolist prin sis-
temul exportului de capital sub forma imprumuturilor de stat, destinate de
a asigura cresterea supraprofiturilor o acaparare economicá
tot mai inrobitoare a
Capitalul strain exportat in sub forma imprumuturilor,
fie sub forma investitiilor), era interesat doar la o exploatare a
tärii la asigurarea unei oarecare a industriei de ar-
mament, dependenta a Romániei de puterile impe-
rialiste este de dependenta politicä cadrul politicii irnpe-
rialiste impotriva U.R.S.S.
P.C.R. spus cuvántul privire la rolul capitalului strain in tara
a stat in fruntea luptei poporului, impotriva acaparärii politice
si economice de Politica portilor deschise pentru
capitalul prin care national pretindeau vor putea
industria nu poate da rezultate pozitive, capitalul financiar
si din lumea, nu este de interesat in desvoltarea indus-
triei din inafara aceleia de räzboi, pentru intensificarea prega-
tirilor de atac impotriva U.R.S.S."
Efectele rolul Imprumuturilor externe ale României, din care am
desprins câteva aspecte in referatul de fac parte din structura
economic a Romániei in conditiile imperialismului.
era o a lantului imperialist, era o dependenta de puterile
imperialiste, dependentä care se ilustra in mare prin Imprumuturile
in strainätate, care o agravau care contribuiau la saracirea economiei
nationale a poporului Muncitor. cum reiese din cifrele date mai
sus, o mare parte din efortul economic al farii era indreptat, nu spre a
asigura desvoltarea acestei baze materiale a economiei românesti, ci spre
a asigura plätile financiare in sträinatate.
Burghezia primea o parte - destul de - din
pärtirea beneficiilor ce rezultau in urma exportului de capital in
Nu era o burghezie de sine stMMoare, ci o burghezie infeudatä, c5ci ea nu
putea asigura in aceste imprejurári o adevdratä suveranitate nationala.
Pentru saveranitate lupta proletariatul, condus de
P. C. R.

Documente din Istoria P.C.R., p. 88.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALÄ A MINELOR DLN ANUL 1929
DE

STELIAN SAFTA

La inceputul anului 1929, incepe se resimtä In tara

criza de supraproductie ce avea sa cuprindä intreaga lume capitalistä.
Romania, care nu revenise de pe urma pierderilor a dis-
trugerilor pricinuite de primul mondial, mai avea de
uriase sume de bani. Deficitele bugetare se succedau cu regularitate. Pen-
tru rezolvarea" a acestor greutäti, guvernul nationat-fgranesc
scoate vanzare bogatiile noastre.
Venit la putere In Noembrie 1928, partidul national-täranesc promo-
portilor deschise", politicä de subordonare
a intereselor Romaniei de marele capital monopolist.
Sub presiunea rnarilor mcnopoluri imperialiste
cane - cu ajutorul se mentinea la putere - partidul national-tara-
nesc deschide drum larg capitalului sträin prin legea minelor Mar-
tie t929.
Capitalul englez, francez american intrebuinta de de
loace pentru a pune pe toate sectoorele din economia coasted

din mijloacele cele mai frecvente si totodatä mai avantajos

pe care sträini 1-au intrebuintat pentru acaparare a fost
tul de capital, care se Indreaptä acum din ce in ce mai mult spre industria
petrolifera.
Contradictiile imperialiste se cu mare intensitate in epoca
crizei generale in care intrase capitalismul, ca urmare a victoriei
Revolutii Socialiste din Octombrie. Problema cuceririi de noi teritorii si
zone de influen0 devenea tot mai acutä.
V. I. Lenin ne invat una din caracteristicile fundamentale ale
perialismului este lupta pentru rempartirea lumii

www.dacoromanica.ro
1696 STELIAN SAFTA

trusturi monopoluri, lupta pentru monopolul materiilor prime.

Lenin O pildä de a unei asemenea
a luptei pentru reimpartire, ne-o industria
Guvernele capitaliste slab desvoltate au devenit tot mai mult
tributare fatä de grupul imperialiste ce detineau monopolul prin-
cipalelor bogätii din lume.
Burghezia desvoltate renuntä independenta nationalä
pentru a se mentine la putere ajutorul capitalului sträin. Numai
concesiuni fäcute de burghezia acestor 'au s'o mentinä pe aceasta
la putere.
Aceasta este explicatia legii minelor din in anul
1929, lege care venea sä aserveasca mai mult tara marilor
monopoluri imperialiste. Alianta supunerea de capitalul sträin,
cum si mentinerea unor puternice feudale in economia
nationalä, au reusit sä salveze burghezia s'o mai mentinä un timp
la putere. Deoarece desvoltarea capitalismului s'a petrecut
ritm mai viu mai ales In imperialismului, burghezia româneasc5
a jucat un rol negativ in ceea ce priveste lichidarea feudalismului asigu-
rarea unei a nivelului material si tehnic al economiei noastre
nationale.
In acest sens, se puteau aplica la cuvintele lui Marx, care
:
Pe mizeriile moderne, ne o serie de mizerii
rezultand din däinuirea unor moduri de productie Invechite,
perimate, cu toatä de raporturi sociale politice anacronice. Nu
suferim numal din cauza celor vii, dar si din cauza celor morti "
In capitalul sträin a reusit sä profituri uriase,
acaparärii boggiilor Ord, in special a petrolului a exploatárii
maximum a muncitorilor nostri.
Para lel cu plasarea de capital in -monopolistii englezi
americani cer insistentá despagubiri pentru distrugerile suferite in
mul rázboi mondial de industria petroliferä, ca când acestea ar fi fost
proprietatea exclusivä a Faptul acesta a constituit un alt mijloc de
gätire a imperialistilor straini, pe spinarea muncitorilor români. Amintim
in anul 1916 - in retragerii -o mare productia pi
utilajul petrolifer a fost distrus sub conducerea directä a ofiterilor
francezi. Totusi, pentru satisfacerea este
tuitä o comisiune care repartiza despägubirile pe baza unui tablou
de expertii guvernului ai marilor puteri imperialiste interesate
in acapararea petrolului nostru.
V. I. Lenin, Opere alese, In doua volume. Ed. P.M.R., 1949, I, partea a 2-a, p. 458.
K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, ed. a II-a, I, p. 40.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANIJL 1929 1697

Comisiunea stabileste ca aceste despagubiri sä se achite in timp de

patruzeci de ani fie plätihile in optzeci de rate sernestriale. Pentru
primii cinci ani, se prevedea achitarea unei cote de pentru urmatorii
cinci iar pentru restul de de ani 4'/2%.
Ministerul de Finante hotaraste, conform intereselor marilor capita-
listi, ca toti cei care au suferit daune de pe urma distrugerilor santierelor

sau fosti neutri, fie societati sau particulari

daeä aderä la conventia tip incheiata
-
a instalatiilor petrolifere din timpul räzboiul - fie ei supusi aliati
sä fie despägubiti imediat,
unele societati straine cu capital
francez, belgian si englez in 1926, la 1 6 Noembrie.
Dintre cu capital ce urmau sä primeascä despagubiri
din partea statului roman, redäm pe cele mai importante:
Lire sterline
Romano-Americana" . 2 099 900,18.2
Astra 1 768 953,15.6
Steaua 1 011 113,4.2
Roumanian Consolidated Oil Ltd" . 546 006,2.3
Aceste sume uriase, pe care trebuia le capi-
talistilor urmau sä fie suportate de marea massä contribuabililor
muncitori si tarani, pe spinarea cárora toate birurile pi impozitele.
Mergând pe politicii de a intereselor noastre nationale
pi de scoatere In vânzare a principalelor bogätii ale tarii, pe baza politicii
portilor deschise, promovatä de guvernul national-taränesc, burghezia pi no-
sierimea româná gäsit totodat teoreticieni intereselor strä-
care se sträduiau dovedeascä cum cä, intrat
talul stráin devine românese trebue tratat ca atare. Inteuna din
sale, faimosul economist burghez Gh. Tascä spunea : Ca si curentii de aer,
capitalurile trebue sä treacä din tará in tarä nici o impiedicare. Dupá
cum norii adusi de vânturi ploaia asupra holdelor noastre le face
deopotriva de fie vin dela Rásárit, fie dela Apus, fie cä vin
dela oceanul tot capitalul fecundeazä sursele noastre
de bogätie, indiferent de unde ar veni.
Nu existä plug, ori treerätoare nici boi unguresti, nici
ciocan cehosloVac, instrumentul, intrat este românesc. Se poate
spune doar atM, el in regimul industrial de capitalurile sunt stäpâ-
nite de indivizi care pot fi sträini. In acest caz, nu trebue ne
dacá ce stäpâneste capitalul este ori român, ci numai daeä capi-
talul ceeace i se cuvine, ori mai mult i se cuvine din produ-
sul social"
Cu alte cuvinte, teoria de bazá a burgheziei rornâne era aceasta : in-
Gh. Probleme economice financiare, p. 528.

107 - Studii referate - c. 1817 www.dacoromanica.ro

1698 STELIAN SAFTA

strainati mai mult din bogatiile Romaniei, aveti grils ne

pi o parte din profiturile ce vor fi obtinute.
O de a adus mari pagube economiei nationale.
grupului petrolifer Royal Jean Baptiste Auguste Kessler, ras-
ziarului Universul" care il ce anume trebue Ro-
pentru a se apara de pericolul conductei Irak, spunea : Scadeti cum
voim noi tarifele existente á viitoarelor de transporturi, vorn exporta
derivatele pi petrolul României. Nu le nu le vom exporta"
Venit la putere in Noembrie 1928, partidul national-täränesc, ca un
fidel sprijinitor al intereselor capital monopolist
deschide larg portile tuturor capitalurilor straine pi in special celui anglo-
franco-american, pe care acest partid se sprijinea mai
Prin acea politica a imprumuturilor Inrobitoare pi a concesiunilor, pe
care o 'anuntase din anul 1926, partidul national-taranesc nazuia
consolideze pozitiile in neincetata pe care a dus-o impotriva masse-
muncitoare conduse de P.C.R.
In scopul operei de a principalelor ale
noastre, guvernul nationalfäränesc elaboreaza, pi parlamentul burghezo-
mosieresc voteaz5, in Martie 1929, lege a minelor, care pune capi-
talul strain pe picior de egalitate cu românese, ba creeazä celui
o serie de privilegii.
Dupä curn se 1924 partidul liberal facuse sä fie o lege
care, xi capitalul strain, prevedea restrictii in ceea ce
priveste pätrunderea acestui capital in industria de petrol. Legea minelor
din 1924 prevedea formal o proportie de 60 % capital românese 40 %
capital sträin pentru societätile petrolifere. In fapt cum reiese din
statisticile publicate in anii de 1924, capitalul a
la un raport cu capitalul ce rästurna prevederile legii minelor
din 1924.
La anului 1923, capitalul investit industria petro-
se ridica la circa 6 172 000 000 lei Din acest total,
petrolifere românesti reprezentau un capital de 3 669 000.000 lei
mull de 50 % din total. riled nu fidel situatia,
deoarece in acel timp actiunile la purtätor. treceau din
mânä.
La f anului 1924, capitalul societätilor petrolifere românesti se
märeste 630 000 000 lei engleze sporesc capitalul
150 000 lire sterline, cele franceze, belgiene pi italiene, 244 000 000
franci francezi. Cu tot raportul fixat de legea minelor din 1924, care trebuia
sä 60 % capital pi numai 40 % capital se ajunge
anul 1929, la aproximativ 80 % capital pi 20 % capital românesc.
P. Toncescu, Politica a petrolului, p. 37.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929 1699

Repartizat dupá originea fiecarui capital, avem tablou :

Franco-belgian 23%
Englez olandez 22,2 Yo
Englez 20%
Românesc
Românesc cu participare strin . 7,7%
American 6,6%
Italian °o
Alte capitaluri 0,8%

De asemenea creste vertiginos productia principalelor societati petro-

sträine din anii 1925-1928, ajungând aproape se
dubleze.
Pentru a productiei celor mai importante societäti
petrolifere, redäm urmätorul :2

1925 1926 1927 1928

kstra 393 tone 632 tone 594 tone 706 tone
Steaua 310 406 541 653
Creditul minier" 379 592 595 552 ,,
Unirea" . . 267 360 435 391 ,,
Sirius" 76 , 317 549 362 ,,
Româno-Americana" . . 220 213 232 357
Concordia 73 72 74 222
Col umbia" 207 96 ,, 133 189
,,Grupul Petrolifer Românesc" 6 14 106 180
ID 254 179 ,, 186 170

Daca ar fi ne referim numai la capitalul societätii Astra

acesta crescuse dela 575 000 000 lei in 1923, la 1 350 000 000 lei In 1929.
In ce priveste exportul, trei mari societati petrolifere deti-
neau monopolul.
Participatia la exportul general al era de 29 % pentru societatea
cu capital american Romano-Americana", de 22 % pentru Steaua
de 28 % pentru Astra Românä", ambele având capital englez.
Modificareá legii minelor aduc mai mari posibilitäti de exploa-
mai mari profituri capitalului strain.
Cu toate acestea, pentru a avea pe deplin liber pentru a nu

monopoluri petrolifere straine -

mai intâmpina nicio piedeca, oricM de mid, On acapararea petrolului nostru.
In special cele engleze
ricane- pornesc o campanie puternid pentru a determina guvernul natio-
ame-

sä rnodifice legea din 1924.

V. Serdaru, Le nouveau régime minier en Roumanie, p. 73.

2 0. Constantinescu, Contributia capitalului strain in industria
neasc, p. 99.

www.dacoromanica.ro
4700 STELIAN SAFTA

Astfel, revista englezá The near East and Indice", organ al trustului
Royal Dutch Shell" si al lui Anglo-Persian Oil Company", publia la 13
1928 un al lui H. Deterding, conducätorul trustului, in
care pretentiile lui Royal Dutch Shell" sunt exprimate aläturi de 'ame-
nintarea dacä ele nu se .satisfac imediat, Romania nu va putea obtine
imprumutul extern.
Bäncile (engleze - St. S.) nu pot acorda ajutorul financiar
cerut dacä nu se modificä radical legea minelor"
De asemenea, referindu-se tot la cererile de pe care
le fäcuse in Anglia, Deterding declara la tratativele pentru imprumut
toarele :
Deocamdatä capitalul englez este stea in rezervä" 2
Protestele americani erau mai energice nu se limitau
la constrangerea financiarä, asa o facea trustul englez. Intr'una din
declaratiile sale, un secretar de stat american declara caz de a
unui stat debitor, se va interveni cu forta armatá", favoarea statului
creditor
guvernul a afirmat modificarea legii minelor e
de capitalul strain.
Ca urmare a presiunii societätilor straine de petrol din
din toamna anului 1928, de venirea la putere a partidului national-
täränesc, are la Londra o discutie referitoare la unele modificAri ale legii
minelor. Aceastä discutie s'a purtat reprezentantul guvernului
T. Constantinescu - autorul legii din 1924 - intre Robert Kinderslen,
fostul al bäncii Angliei Smith, directorui bäncii Hambros.
Atunci ajunsese un acord asupra unor modificäri ce trebuiau aduse legii
rninelor din 1924, ca aceasta sä fie intregime schimbata. Ca
urmare a imprumutul de stabilizare n'a mai intampinat
dificultate si virtual el era incheiat.
In situatie, se schimb räspunsul pe care directorul 5ocietátii
petrolifere Royal Dutch" I-a dat reprezentantului agentiei financiare la
Londra. La referitoare la imprumut, Deterding räspunde e gata
sä sprijine in viitor a desvoltare industrialä intereseazä" a
Tratativele de tiberali au fost de
care au trecut la aplicarea La 27 Martie 1929, parlamentul burgheziei
mosierimii legea modificarea legii minelor
din 1924".
Ne mai fácând niciun de deosebire intre capitalul pi
sträin, noua lege a minelor prevedea la art,. :

Viitorul p. 5.
2 Al.Topliceanu, Lupta pentru petrol, p. 112.
C. Georrscu, Problema capitalurilor in p. li.
Dimineata * din 21 Aprilie 1929.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929

Concesiunile se pot acorda societ5tilor de fel române pi

care indeplinesc formele cerute de române, precum pi persoanelor
ridice de fel" .
Legea mai prevedea drepturi ulterioare pentru care
permisul de exploatare.
Art. 6 al legii susamintite suna in felul urmätor :
Acordarea permisului de exploatare constitue un drept la obtinerea
ulterioar5 a concesiunii"
dispozitie de favoriiare a intereselor capitalului sträin figura la
niatul 13 al articolului 185, care prevedea urm5toarele :
Darea in exploatare a perimetrelor din rezerva statului (adia din
renurile calificate miniere) se va face pe de licitatie publicä intre socie-
care au capacitate financiarA"
cum se vede, nicio conditie. Toate deo-
sebire, române, merg de-a valma la de dispozitiile ace-
aliniat, intreprinderile române, slab utilate capital restrâns, puse
se prezinte la licitatie in cu intreprinderi patronate de
trusturile internationale, au iesit sistematic infrânte.
In declaratiile sale la discutia asupra proiectului de lege a minelor,
V. Madgearu spunea :

Pentru a imprima un caracter de colaborare munca nationalä, ac-

tiunii capitalului sträin, la libera alegere a capitalistilor elementele
de incredere personalä (director general, director tehnic, director adrninis-
trativ, precum administratorii delegati) pi 25 % din personal.
Pentru restul de 3/4 din toate categoriile superioare pi inferioare tehnice, ad-
ministrative pi comerciale, românilor este obligatofie" Adici
personalul de conducere care lua toate beneficiile era strAin, iar muncitorii
ce erau crunt exploatati trebuiau si fie români.
Ca urmare a .acestei prevederi din noua lege a minelor, a urmat Ro-
mânia o adevärati de cereri de concesiuni de noi perimetre
ere.
de societ5tile petrolifere sträine existente deja in acea
România si care extins considefabil perimetrele de exploatare
si-au intensificat extragerea, au in tara noi capitalipti care,
ca pi ceilalti, si punä mâna pe bogatele noastre zäcäminte de pe-
trol, pe celelalte bogätii pi ca atare pe independenta României, de bur-
ghezie la dispozitia triisturi pi monopoluri.
Paralel tntocmirea si votarea acestei legi care
pe deplin trädátoare a burgheziei pi mosierimii române, guvernul
Monitorul Oficial », Nr. '71 din 28 Martie 1929, p. 3463.
Ibidem, p. 3459.
Universuh din 21 Martie 1929.
Moniteur du Pétrole Roumain », 1929, Nr. 6, p. 458.
www.dacoromanica.ro
 1702 STELIAN SAFTA

national-taranesc incepe o campanie de propaganda privire la

solului pi subsolului nostru, pentru a atrage mai mult capital

Propaganda pi invitatii oficiale deosebite se fäceau in special la Lon-

dra Washington.
pi
Astfel, C. ministrul Romániei la Washington, declara de
emfaz5, principiile ale
Tara mea - spunea el - a adoptat politica usilor deschise ce
comoditatile sträine, pi e prima tarä care a pus in practicd
mandatiile formulate anul acesta la Geneva.
Sub regimul premierului Maniu, a intrat noua po-
economica, programelor ei o directivä ce e in consonantä
idealurile Americei.
Intreaga legislatie econornicä a tarii, inclusiv legea minelor, au fost
modificate de apa natura ca asigura cea mai mare... garantie... ca-
pitalului .

Iatä, asa dar, adeväratele scopuri ale noii legiuiri a burgheziei pi

române, promovate de guvernul national-taranesc, care oglindesc
prisosintä politica acestora de trädare a poporului, a Romaniei.
Totodatä trimisul guvernului la Washington gäseste pi argumentele
cele mai puternice a determina State le Unite participe intr'o mare
mäsurä la exploatarea bogätiilor noastre.
altä declaratie, acelasi reprezentant al lui Maniu declarä

Pe de alta parte, Polonia reprezinta bariera

civilizatia europeana, bazatä pe principiul capitalului pi ten-
dinte ale sovietelor. Este prin urmare citadela capitalului trebue sä
ajute chiar dincolo de interesul comercial sau financiar al rentabilitätii,
tul pi polon, posturile cele mai inaintate ale acestul sistem capi-
talist. A nu o face ar aproape te desinteresezi de soarta senti-
nelei care pentru tine in transee" 2
Färä nicio reticentä, acesta recunoaste rolul de servitor al guvernului
fatä de capitalul american, pi mai ales faptul cä desi era up guvern
apara totusi interese americane impotriva poporului impotriva
Tari a Socialismului, impotriva cäreia se pregätea mai
monstruos räzboi pe care l-a cunoscut vreodatä ornenirea.
Aceste invitatii staruitoare guvernului nu au r5mas
ecou. La banchetul societätii Sons of Roumania" profesorul Parker Willis
tine un in care spune :

America * din 13 Noembrie 1929.

America » din 12 August 1929.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN AN\UL 1929 1703

Doresc cu toatä sinceritatea sper cä America nu va mai ezita sá

ajute fact investitii eaci nu cunosc cu mai multe
posibilitäti garantii"
Pentru a atrage mäsurä mai mare capitalul englez Ro-
V. Madgearu, ministrul industriei, la Londra. In timpul unui
la care iau parte Madgearu si Snowden, primul ministru ad-interim
cancelar al tezaurului britanic, ministrul de industrie al declarä
cá sperä cä initiativa capitalul englez va profita de ocaziunea ce
pi comertul englez va avea un din ce in ce mai
Important in afacerile române"
mai departe, el spune :
Astäzi, in Europa nouä, ale c5rei greutäti nu pot fie invinse
prin organizarea unui sistem de cooperatie economica
noua care prezintä atit de numeroase ocaziuni de activitate lucrativa, prin
varietatea bogätiilor sale prin problernele nenumärate de reconstruire eco-
comertul, finanta industria Angliei pot sä noi oportuni-
täti de expansiune ele vor contribui, aceasta, la prognamul eco-
nomic al la prosperitatea Angliei"
englezi nu asteptarä de prea rnult invitatia
vernului
Intr'unul din articolele sale, Times" scria : Situatia din
denota un remarcabil progres pe care recolta accentueazä.
poate joace astfel pentru Anglia rolul AmericH de Sud, ea
putere de cumpärare"
In acelasi timp, Times" un stäruitor apel economiei brita-
nice pentru a se pune de acord cu noua situatie a-si fortele
perdute in Romania".
Acelasi ziar Times", din 12 Octombrie 1929, urmätoarele :
La un dejun oferit aceasta de guvernul britanic, dl. Snow-
den a felicitat guvernul pentru promptitudinea cu care el a inlocuit
vechea lege a minelor de un nationalism, o lege nouä, prin
se capitalurilor posibilitatea jocului liber"
Evident .toate aceste modifictri aduse de guvernul Maniu in legisla-
tia economica a nu puteau sä bucure pe mart monopolWt
din Londra, pentruc5, cum recunciaste liberal

tul Royal Dutch Shell". A fost -

modificarea legii minelor a fost imperios cerutä din afar

nu ca intentia unei colaboräri, ci a unei acapargri"

anume de
mai departe ziarul --

Argus * di25 Februarie 1931.

Argus o din 16 Oct. 1929.
Ibidem.
Ibidem.
Indreptarea din 17 Octombrie 1929.
6 Viitorul din 26 Martie 1929.

www.dacoromanica.ro
 STELIAN SAFTA

Insesi unele ziare strgine au dat pe fatä au atacat politica

a guvernului Maniu.
Intr'un articol de revista La Revue Pétrolifre", din
30 Noernbrie 1929, se spun :
Regimul actual (guvernul Maniu - St. S.) a rästurnat situatia ;
treprinderile sträine au reggsit deplina libertate de actiune ; toate
de desvoltare le sunt oferite, considerându-se, ca sä zicem asa, in.
tegrate activitatea nationalä, pentru motivul ele contribue la propäsi-
rea unei bogätii nationale" In continuarea articolului, se aratä favoriza-
rea intreprinderilor sträine, ceea ce conchide o urä impotriva intreprin-
derilor nationale".
Dar invitotia pe care guvernul o fgcea capitalistilor sträini nu
se reducea numai la punerea la a petrolului nostru, ci ea prevedea
vinderea tuturor bogätiilor tärii noastre.
Intr'un interview pe care ministrul industriei comertului V. Mad-
gearu I-a dat presei lacesta spunea urmätoarele :
Nona economicg va creia capitalurilor externe posi-
bilitäti vaste de activitate de randament. Participarea la punerea va-
loare bogätiilor statului, evaluate la putin un miliard un sfert de
dolari, reorganizarea ferate, telefoanelor telegrafului, utila-
rea porturilor la mare la Dunäre, toate acestea neces:tä mari
de fonduri. Toate sunt posibiHtäti de plasamente din cele mai interesante
pentru capitalul lar stabilizarea politicä prin venirea la
putere a guvernului Maniu sporeste si mai mult siguranta transactiunilor in
nia"
In acestor declaratii mai ales in urma punerii
aplicare a minelor promulgatä la 27 Martie 1929, capitalul sträin
special cel anglo-franco-american, a inceput sä creascä mai ales in indus-
tria de petrol.
In rezumat, principiile cäläuzitoare pe care guvernul national-täränesc
s'a sprijinit In elaborarea legii minelor din 1929 erau :
1) Egalitatea deplinä capitalul sträin pi
2) Facultatea pentru capitalisti de a numi persoanele dorite con
ducerea intreprinderilor (director general, director administrativ membrii
comitetului de directie).
3) Acordarea de perimetre de exploatare era conditionatä de efeetua-
rea unor ucräri de exploatare pe terenurile necunoscute, dar probabil petro-
indicate de stat.
4) Posibilitatea de a constitui ipoteci privilegii asupra drepturilor
miniere.

e sul * din 15 Decembrie 1929.

2 a Argus din 10 Februarie 1929.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929 1705

5) Stabilirea redeventei in raport cu productia sondelor anume :

-
prima mie de vagoane - 12 %
; 000
;
- -
000-2 000 vagoane 15 % ; 2 000-3 000
% ;
%
000 - 000 -
mai departe
; 000 --
la %.
6) Dreptul pentru stat exploatatorii particulari care nu rafinärii,
de a exporta titei.
7) Construirea de noi rafinarii se acorda numai intreprinderilor care
aveau exploatäri petrolifere.
8) Precizarea räspunderii ministeriale pentru toate masurile de ordir
minier
In general, toate aceste principii favorizau destul de mult intreprin-
derile petrolifere ce activau la noi care aveau si putinta de a
noi perimetre, de a exporta titeiul de a construi noi rafinarii.
Primele puncte erau de natur a acorda o epling satisfactie ca-
pitalului sträin. Faptul la concesionarea perimetrelor statului nu se
nicio deosebire intre cu capital rornanesc cele sträine, precum
pi libera circulatie a actiunilor asigura cointeresarea pe tot mai
a finantei straine. De asemenea pi putinta de a-si alege persoanele
din conducerea Intreprinderilor contribuia la atingerea acestui scop.
Tot in vederea stabilirii unor relatii mai strânse capitalul sträin
pi intreprinderile se prevedea posibilitatea de a se constitui ipo-
teci pi privilegii asupra drepturilor miniere.
pentru a satisface expansioniste ale burgheziei ro-
mane imperialismului strain, guvernul Maniu un grup
financiar francez rgscumpgrarea redeventelor de petrol ale statului pe timp
de zece ani, In schimbul finantärii inarmarilor de cätre grupul financiar
francez
Odatä aceste modificari realizate, delegatia romanO se putea prezenta
cu fruntea sus" la Congresul dela Amsterdam (care discuta problema co-
international), deoarece acum adusese cu totul la indepHnire
dinele capitalismului international se Incoronase laurii trädärii
mice politice 'a României.
toate statele participante la Congres, patruzeci la numär
- un ziar al timpului - delegatia românä s'a prezentat cu cele mai
multe realizari practice domeniul inlesnirii comertului industrial. In
inläturarii piedicilor puse in calea comertului", Th. Orghidan,
Aurel Bediteanu si Gh. Stroe au arátat cá România dovedit intelegätoare
a noilor ori'entäri econornice, elaborând un nou tarif vamal mult mai sc5zut
de acum In vigoare. Deasemeni prin ultimele leg5turi eco-

Moniteur du Pétrole Roumain*, 1929, Nr. 8, p. 649.

2 V. Madgearu, La Politique Economique Extérieure de la Roumanie, p. 32.

www.dacoromanica.ro
 STELIAN SAFTA

nomice, a sa acorde depliná egalitate de tratament capita-

hilui strain capitalul national" l
Ca urmare a tuturor manevre de a României, se inten-
sificä patrunderea capitalului englez pi american in special.
Sub titlul Afluxul de capital american Romania", unul din ziarele
burgheziei romAne spunea urmatoarele
Acum buba supraspeculatiei americane s'a spart, banii se spre
Europa, unde gasesc un plasament... mai sigur, scade dobânda pretutindeni.
in piata Bucurestilor au fost plasati dolari zilele acestea
prin intermediul Amsterdamului, pe la banci diverse industrii"
Pe de parte pi capitalul englez intensificä actiunea de acaparare
La Londra - cum aratä un ziar - s'a constituit o
societate, având ca principal obiect participäri consortiale la Intreprinderi
de petrol din Noua societate International Consolidated
Oil Ltd.", a participat la operatiunea realizatg de holdingul lui
1.R.D.P. cunoscut sub numele de S.I.P.E.R. (Societé industrielle du pétrole
roumain"). Capitalul nouei societati este de 2 milioane lire sterline" 3.
Cunoscând dinainte rezultatul presiunilor pe care capitalisti
glo-americani le faceau asupra guvernului ceea ce priveste modi-
ficarea legii mineior din 1924, se la Londra cursul lunii Mar-
tie 1928 societatea Astra Petroleum and Transport Co. Ltd.", cu un capital
de 200 000 lire sterline. Capitalul fusese repartizat 175 000
actiuni a cate o lira sterlinä fiecare si 500 .actiuni de un shilling bucata,
boate emise si achitate. Aceasta intreprindere petrolifera a preluat 78%
din actiunile societatii Naphta
In acelasi timp, in se constitue noi societati petrolifere cu
strain care acapareaza petrolul românesc.
In 1929, se constitue sub forma de societate anonima Exploatarea pe-
trolifera Ralph E. Fair" un capital de 3 milioane, sporit ulterior la 15
milioane.
Societatea Petrobenz" ia fiinta un capital de lei 000, repar-
tizat 5 000 de actiuni.
De asemenea, se constitue societatea Rafinaria de petrol Titan",
un capital de 10 milioane - sporit ulterior la 50
um Petrolifer" un capital de un milion lei.
-
si Omni-

La societatile deja existente, se fac sporiri mari de capital.

Astfel Prahov.a" cere dela actionari un varsamant de 10% ; Subso-
cere de asemenea plata värsamântului datorat.
Argus s din 2 August 1929.
Argus s din 25 Noembrie 1929.
Adevärul* din 1 Mai 1929.
Moniteur du Pétrole Roumain Nr. 2 din 1929, p. 97.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929 1707

Societatea Excelsior" emite un de 3 000 de actiuni noi,

plata integralä in numerar.
I.R.D.P. cere actionarilor aprobarea pentru sporirea capitalului dela
500 milioane la 1 200 milioane lei, precum si autorizarea de a emite obli-
pentru suma de 500 000 de lire sterline.
Sporiri de capital se mai fac de asemenea la soc. Moldonaphta"
Subsolul Continental Telega Moreni", Petrofina",
Naphta Româna", Compagnie Franpise Pétrolifére", Gallia" etc.
Dupa intrarea vigoare a legii minelor, patruzeci de proprietari
mine dela Baia Spriei au infiintat o societate anonima sub firma Mons
Medius S. A." pentru exploatarea mai intensiva a minelor. Societatea a in-
ceput tratative un consortiu englez pentru obtinerea capitalului necesar
exploatarii.
Vom cita numai din cele mai importante societati petrolifere
din ce se gäseau sub controlul direct al capitalului englez :
Astra Steaua Unirea", Románo-Africana",
Roumanian Consolidated Oil Fields Ltd.", Phoenix Producits Ltd.", Tra-
ian Roumanian Oil Cy. Ltd.", Fhiciura Oil Fields of Roumania Ltd.".
Anglo-Roumanian Petroleum Co. Ltd.", Stavropoleo-Moreni Oil Properties
Ltd.", Beciu Oil Fields Ltd.", Service Petroleum Co. Ltd.", Dacia
Petroleum Synd. Ltd.", Kern Roumania Ltd.", Minerva Oil Co. Ltd.",
Amalgamged Oil Landes of Roumania", Sospiro Oil Fields Ltd.", Astra
Petroleum and Transport Co. Ltd.", Danube Oil Trading Co. of. Roumania
Ltd.", Oilwells Selection Corporation Ltd.", London and Miland Oil Co.
Ltd.", Arimis", Baicoi Petroleum Ltd." etc.
Dintre societatile controlate de capitalul american, notam : Ro-
mano-Americana", Speranta", Campurile Petrolifere Baicoi",
Carpatilor" etc.
Profitand de conditiile extrem de usoare ce erau cerute capitalului
marele consortiu american General Motors Company"
cladirea unor fabrici de ansambl'aj in portul ,Constanta, proiect care capatá
imediat aprobarea guvernului Prin actiune, capitalul ameri-
can pe mai mire port al nostru pi pe cea
mai importantä ca:e de scurgere a petrolului românesc.
In acest timp, se petrece pi fenomenul de inghitire a slabelor societati
de petrol de capitalul englez in special.
Unul din mijloacele cele mai importante prin care se
erau Imprumuturile enorme pe care societátile engleze acordau
intreprinderilor
Astfel, soc. Sospiro S. A." din a luat dela socie-
tatea din Londra New Consolidated Goldfields Ltd.", suma de

www.dacoromanica.ro
1708 STELIAN SAFTA

212 838 103 lire italiene, perioada dela 4 lunie 1928 panä la 13 August
1929. In Decembrie 1929, societatea englezä un nou imprumut
120 000 lire sterline societätii Sosprro".
Ca urmare a acestor tmprumuituri, societatea New Consolidated Gold-
fields Ltd." ca la 31 Decembrie 1935
prin noi emisiuni capitalul social al firmei Sospiro" la suma de 600 000 lire
sterline. Din aceastä sumä, societatea londonezä avea dreptul sä semneze
actiuni la suma pe care societatea Sospiro" i-o datora. cu acea-
sta, este firma Drägäneasa" care avea la Sospiro",
iar întreprindere româneasc5 trece totui la dispozitia puternicei
intreprinderi engleze.
In acel timp, ziarul burgheziei române Argus" putea informeze :
Ziarele engleze urmäresc mare atentie desvoltarea multumitoare
a Intreprinderilor petrolifere din in care sunt plasate capitalurile
britanice..." 1
Paralel de noi societäti sträine pi acapararea celor
nesti, capitalul strain redeventele de petrol perimetrele petrolifere
ale statului
Neglijând totul interesele econornice ale României, precum pi faptul
din redeventele de petrol din exploatarea perimetrelor petrolifere ale
statului s'ar fi putut usura oarecare situatia economicä pi f
nanciart dezastruoast care se gäsea burghezia pi mosierimea
au preferat st aceste interese ale noastre marilor capi-
din Apus, aducând inrobirea economica Inrobirea politieä.
In anul 1930, 51 901 ha de terenuri petrolifere erau detinute de capita-
liptii sträini numai 2 268 ha se capitalului românesc.
La licitatiile publice pentru vânzarea redeventelor de petrol ale statu-
lui, s'au prezentat capitalistilor reprezentanti ai societAtilor Astra-
Român5", Steaua Român5", Concordia", Unirea" si Sondrurn", care au
reusit acapareze majoritatea redeventelor.
Perimetrele petiolifere statului sunt acaparate tot la licita-
publica de atre societäti capital strain.
De : perimetrul IV perimetrul V Ocnita perirnetrul VII
Gorgota sunt luate de societatea Astra Perimetrul VI Gor-
gota de societatea Sondajul", perimetrul IX Gura de societatea Si-
rius". perimetrul XIV Cornet este luat de societatea Columbia"
In partea de Est, spre Moreni, statul mai avea o serie de terenuri, diii
care vreo 1 000 ha nu puteau fi exploatate, deoarece fondul de prospectiuni
fusese intrebuintat alte mai avantajoase pi proffturi mai
Argus din 23 Septembrie 1929.
2 Argus din 6 Septembrie 1929.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929 1709

pide pentru burghezia romint. Aceste hectare sunt date in exploatare socie-
Cncordia". Inafiará de acestea, societatea Concordia" mai primeste
din partea statului roman 148 ha pentru exploatare. Pentru aceste 148
statul roman nu a cerut niciun singur ban.
Inafarä de aceste acaparäri, deplina Incuviintare a guvernului ro-
sträine au mai intrebuintat alte metode pentru a pune
mina pe mai mult din petrolul noastre.
In apropierea.schelei dela Moreni, spre unui anticlinal, se aflau
50 ha de teren petrolifer din perimetrul statului. In valea acestui anticlinal
- si deci vecine cu terenul statului - se aflau societätile
Romano-Americana" altele. Aceste societäti - in special Romano-
Americana", ale cärei terenuri aveau inträri in perimetrul statului - au pus
o serie de sonde pe hotar, care au pompat nu numai de pe perimetrul
dar au fäcut se tot de pe perimetrul statului ce se afla
spre virful anticlinalului, asa terenurile au astfel devalo-
rizate
Cäutând sä justifice .actiunea de a terenurilor statului la di
versi capitalisti sträini, un ziar autorizat al burgheziei române spunea :
Cele 7 perimetre vândute la licitatie s'ar fi dat pe un bob de lente,
vorba unei foi de aparitie... Am fi vrut desigur - mod fari-
seic ziarul - ca societkile noastre nationale si fi intrat In arena.
n'au bani cine e de vina? Trebuia guvernul astepte cu valoriza-
rea terenurilor statului, pint ziva publicul de
nat de petrol, Investeasd bani in aceastá industrie.
Ar fi de cam mult.
argumentul atinge apärarea national nu
trebuia concesionat la intreprinderi capital il considerám ca un
mare moft"
Desigur, nu puteau considera deck ca un mare moft" indepen-
României faptul ea din ce in ce mai mutt sub jugul exploa-
tator al trusturi si monopoluri internatiouale. Pentru claseie domi-
nante din tara noasträ, interesant era numai profitul mentinerea la pu-
tere, scop pe care nu puteau atinge ajutorul capitalului interna-
tional transformänd tara semicolonie a imperialismului apusean.
In ceea ce priveste transportul titetului, monopolul apartinea celor
mari societäti capital sträin dela noi, intru statul avea deck 745
km de conducte, societätile sträine aveau 2 300 km. Pentru transportul
petrolului brut, statul neavând conducte, era nevoit sä se adreseze la con- .

e Democralia » din Februarie 1933.

Argus » din 9 Septembrie 1929.

www.dacoromanica.ro
1710 SAFTA

(Comordia", Steaua-Românr, Astra-Ro-

ductele societätilor sträine
mânä", Româno-Americana" si Unirea").
In ceea ce priveste concesiunea construirii unor noi conducte petrolifere,
aceste erau patronate de oamenii de afaced ai partidului
tional-täränesc.
Pentru a concesiona construirea conductei de Baicoi-Cons-
tanta, un grup national-tirinesc obligatia de a prezenta guvernului
oferta capitalistilor americani.
Tot de problema constructiei de conducte se interesa capitalul
englez, care trimite in Mai 1929 pe generalul Mance in scopul de a trata cu
guvernul construirea noi conducte Waicoi-Giurgiu.
In timp generalul Mance se interesa de noua lege de
organizare pe baza de regie a cäilor ferate.
se pare, capitalul englez, mai 'activ", nu-si limi-
teze interesul numai la industria noasträ petroliferä.
In de pe acea vreme, dreptul de a distribui produsele petro-
lifere avea societatea Distributia". societate era alcatuitä din
asocierea urmätoarelor : Concordia", Steaua-Românä", Romano-

Astna Românä", Unirea".

Cu un dispret total de interesele tärii, fatä de aprovizionarea popu-
latiei, clasele dominante sarcinä sträini. care
exploatau la sânge poporul, cerând preturi extrem de mari, in comparatie
cu preturile pentru export.
cum se litrul de petroi costa 5 lei, pe arid de
export costa numai 0,90 lei. Diferenta de trebuia fie de con-
sumatorul pentru a realiza asifel profiturile cele mai mari pentru
români.
In legäturä acapararea distributiei petrolului de socie-
sträine, un economist burghez :

Nu cred care in ceeace priveste aprovizionarea interni

sä nu fie exclusiv statului, fiinda am mai spus o repet, in
obligatia pe care statul o are de a supraveghea oreturile, mai este
distributia internä de interesele apärärii nationale"
In timp ce acapara distribuirea petrolului la noi, Franta voteaz5 o
lege prin care preia dreptul distributiei interne. Aceastä lege era tocmai
punsul pe care Franta dat ce intervenise intre Rockefeller si
Deterding.
Acapararea distributiei interne era unul din sistemele inrebuintate
de trusturile mondiale pentru a exploata a detine pentru ele
din industria petroliferä.

P. Toncescu, Politica a petrolului, p. 42.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929 1711

conductele, capitalistii sträini aveau si monopolul acestui

port, pretui de cumpärare la dupä interesele De aseme-
nea ei detineau si monopolul posibilitäjii de export prin tancurile petrolifere
pe care le posectau pietele pe care le aveau.
Din cauza monopolului intreprinderilor capital sträin, micii
triasi din erau lipsiti de produsele petrolifere necesare.
Midi industriasi petroliferi - recunostea un economist burghez
soiicitau autorizatii de a importa petrol brut din R.usia, fiinda spuneau
-
cererea : Noi nu avem suficientä productie, nu putem cumpära petrolul
particular, fiindcä marile societäti prin conductele particulare sunt sin-
gurele in posibilitate de a le in fine la facerea
tului de de nu ati rezervat si micei industrii romanesti
de putin 20 % asa am
In ce priveste exportul produselor noasire petrolifere, cresterea
atinsb in anul 1933 reprezenta 213 % fata de exportul anului 1929. In ace-
valoarea exportului se prezenta In mod reprezentand
in 1933 o descrestere a valorii de 22% de valoarea exportului din 1929.
cauza a acestei scäderi de valoare trebue
in criza economica de supraproductie ce sdruncina puternic industria pe-
trol iferä.
Redäm mai jos tabloul exportului nostru de petrol, paralel
scäderea valorii acestuia : 2

Anii Tone Indice L i Indice

1929 800 100 000 100

1930 206 137 000 109
1931* 982 165 000 72
1932 257 183 000 75
1933 659 213 000 78

Cresterea exportului de petrol din reprezenta 394 % f at5

de cantitatea de petrol exportatä In 1926. Faptul acesta dovedeste destul de
puternic adânca pätrundere a capitalului sträin, precum intensificarea
productiei exportului pentru a stoarce din tana profituri fabu
loase, prin exploatarea muncitorilor specularea petrolului nostru.
In ce priveste exportul de din Romania, intreprinderilP
engleze erau cele mai active".
P. Toncescu, Politica a petrolului, p. 39.
2 M. Pizanty, Le pétrole en Roumanie et l'etranger, p. 17.
* din 1931 se datoreste dela 2,6 lei per kg la 1,4 lei, aproape
cu 0% de valoarea din 1930.

www.dacoromanica.ro
1712 STELIAN SAFTA

Participatia procentualä a Angliei la importul si la cxportul

paate fi redatä in foul urmator :
Import 1929 1930 1931 1932
Volum . . . . 5,34°o 6,74% 6,97% 7,48%
Valoare . . . 7,29% 8,93°o 8,28% 10,83%
Export
Volum . . . . . 6,16% 10,80% 11,82 o 13,9%
Valoare . . . 6,45% 11,35% 10,12% 14,03°o
DopO cum se poate observa, pe volumul importului din Anglia
In Romnia a crescut foarte putin, exportul produselor Anglia
aproape s'a dublat. In 'acelasi timp, valoarea märfurilor importate din
era mai mare deck valoarea märturilor exportate de in Anglia.
In anul 1929, ca urmare posibilitätilor largi pe care guvernul
le pusese la dispozitia straini, creste puternic productia de
petrol a principalelor capital strain.
Societatea Steaua care avea in 1928 o productie de 653 000
tone, ajunge In 1929 la 895 210 tone. Astra Românä" ajunge in in-
de timp dela 706 000 tone la 852 372 tone. Unirea" ajunge la 483 014
tone dela 391 000 tone. Romano-Americana" ajunge in 1929 la 426 642
tone de 357 000 tone reprezenta productia In 1928. In Con-
cordia" tripleazä aproape productia, dela 222 000 tone in 1928
la 674 421 tone In 1929.
In acest fel, societatile petrolifere jefuiau bogatiile noastre, sporeau
necontenit capitalul din profiturile obtinute, 'ajungand in cele mai multe
zuri sä-si depäseascä de ori capitalul.
Sub titlul Ce mai vacO läptoasá e Tara Româneasca", ziarul
ghez Danubiul" urmatoarele :
«Romano-Americana» e una din potentate ale marelui
capital. solul bietei Românii. vazut vreo datä
«Romano-Americana» inteo operä culturalä sau filantropica ? Nici noi
n'am väzut-o. laid situatiunea veniturilor ei bilantul publicat) :

Concesiuni, sonde, conducte alte instalatiuni 2 259 812 850

Márfuri materiale 646 932 948
Debitori 670 101 432
Capital 500 000 000
Rezerve 218 018 954
Fond de amortizare 1 569 808 518
Beneficiu brut 583 220 518
Beneficiu net 011
Arnortizat pe 1928 304 734 114

T. Cristureanu, Anglia si Romnia, p. 36-37.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929 1713

Care va zicä, de amortizare intrece de trei ori capitalul

investit concesiunile (tot inventarul) de 2 259 812 850 lei e pe gratis" 1
Prin diferitele manevre speculative, intreprinderile capital strain
cäutau sä-si adeväratul capital mai ales beneficiile, pentru a se
sustrage astfel dela plata impozitelor.
Aceste frustäri ale fiscului au fost observate special la societatea
capital englez Unirea".
Din declaratiile unuia din avocatii societatii Unirea", care a desvä-
luit actiunile de mascare a beneficiilor acestei societäti pentru a evita plata
impozitului cMre fisc, ream urmätoarele : 2 La bilanturile pe 1921,
1922, 1923, 1924 si 1925, din beneficiile realizate, societatea a prelevat
10 % pentru de rezerva, in de 5 % asa cum prevedea art. 42 al.
din statutul societätii, frustând astfel fiscul De exemplu ;
din beneficiul anului 1923 s'a luat suma de 803 754 084 lei, de a se
fi luat mimai La fel pentru ceilalti ani. Aceste afirmatii surd
dovedite de altfel pi de Monitorul Oficial" din anii respectivi, in care S'au
publicat aceste
Bilantul anului 1925 s'a publicat in Monitorul Oficial" din 13 Ionic
1926. Din extrasul publicat, rezultä cä beneficiul net 'a fost de 971 374,96
lei inainte de amortizare. S'au luat 28 milioane pentru amortizare, 10%
rezerve legale, 6% dividende pi 184 000 retributiunea administratorilor
cenzorilor.
A rämas beneficiul net de 6 172 958,27 lei. Cele 28 milioane luate
pentru amortizare din beneficiu sunt contrarii dispozitiilor art. 31, al. 6,
din legea contributiunilor pi statutelor, lar 10 % pentru rezerve s'au luat
contrar.iu art. 42 al. I din statutul societätii.
La aceeasi societate Unirea", s'a procedat la
dauna fiscului, in felul urmätor :
1. Produsele petrolifere exportate la Londra, la Zagreb, in
vacia etc., au foot debitate scripte aproape pe jumätate clecât
pretul curent al pietei, cum aratä diferenta dintre registrul jurnal de
vânzari al societätii preturile respective 'ale bursei.
2. S'au trecut registrele societatii la debit fantastice catre
societatea Phoenix" din Londra pentru materiale de sondaje aceastä
debitare a fäcut-o de 2-3 ori intr'un an, cine ar fi putut obiecteze
ceva : Unirea" era Phoenix" si Phoenix" era Unirea", actionarii
erau salariatii societätii
cum din lucrarea aceluiasi fost avocat al societätii Unirea",
Danubiul* din 5 August 1929.
I. Moruzi, Unirea, societate anonimä românä de petrol, p. 50.
I. Moruzi, op. cit., p. 50-51.
108 - Studii referate - www.dacoromanica.ro
1817
1714 STELIAN SAFTA

care erau societätile care Wean parte din grupul Phoenix" care
controlate prin ,.Unirea"
1. The Anglo-Roumanian Petroleum Co. Ltd."
2. The Roumanian Oil Company Ltd."
3. Stavropoleo-Moreni Oil Properties
4. The Beciu Oil Fields Ltd."
5. Arnhemsche Petroleum Maatschoppi"
6. Chiciura Oil Fields of Roumania Ltd."
7. Roumanian Consollidated Oil Fields Ltd."
8. Orion, societate anonima de petrol".
Pentru a frusta fiscul aceste societäti, au conventii. Una din
aceste conventil, semnatä la 1 1928 spune
Tot titeiul tuturor societ5tilor str5ine xi se Inmagazineze pi si
p5streze de societatea «Unirea» se contabilizeze in registru pe conturi
separate, pe schele sonde.
b) Societätile vor fi creditate lunar provizor valoarea titeiului pro-
dus pe baza pretului curent al pietei, urmând ca diferentele plus sau in
rezultate din comercializarea sä alocate la 'anului
financiar
c) Prelucrarea titeiului se va face rafinkiile din Ploesti ale socie-
«Unirea». Societatea le va contabiliza tinând registre pe partide, pe
cantitatea de produse fabricate.
d) Desfacerea produselor respective o va face tot socie-
tatea «Unirea», registru de desfacere. Cheltuelile de prelucrare a
se vor afecta costului produselor obtinute prin prelucrare.
e) Numerarul rezultat din vânzarea produselor se va pi pis-
tra de «Unirea» fâcând din el cheltuelile curente.
f) La finele anului comercial se vor aloca fiec5rei societäti sume in
proportia cotei de titei produs de fiecare pi in raport calitatea
preluerat".
Durata acestei era de cinci ani. In acest fel, o mare parte
din productia de item extrasä era ascunsä de registrele societ5tii Unirea",
profiturile se 'aflau la dispozitia capitalistilor englezi, ai trus-
Phoenix".
Alte asemenea manopere tenebroase au fost observate pi desväluite
la societatea Astra Românä". din Anglia al acestei puterniee
societ5ti din România a lost care a foetal prin diferite amenintäri gu-
vernul national-t5r5nesc modifice legea minelor din 1924.
I. Moruzi, cit.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929 5

Imediat dupa minelor din 1924, societatea Astra Ro-

a inceput o campanie puternia pentru schimbarea acesteia. Pentru
aceasta, societatea distribue 1924 dividend de numai 4%, pentru a
demonstra in acest cá legea rninelor din 1924 insernna directa strangu-
lare a Intreprinderilor capital sträin din Romania".
Distribuirea dividendului de 4% nu era deck o manevrä
pentru a simula faptul cä societatea se apropia de dezastru". De fapt,
aceastä urmärea sä guvernul sä modifice legea minelor. In
1923, la o de 414 121 tone, societatea a dat un beneficiu net de
100%. In 1924, la o productie de 450 580 tone, deci ca prin minune
OS numai un dividend de 4%. In 1926, acelasi beneficiu. Realitatea era
alta, de insusi raportul centralei dela Amsterdam. In
timp ce beneficiile anuale nu erau deck de 4% in de 100% sau 165% ca
In trecut, se amortizeazä intr'un singur an suma de 1 414 781 290
mai mult deck capitalul (1 350 000 000 lei), aceasta a mai
lua in consideratie faptul societatea Astra trecea bilant ca
valoare" creanta de 1 700 000 lire sterline, datoritä ei pentru
de
Iatä care celelalte dividende, pe care societatea le
däduse pe pentru a dovedi astfel cä dividenclele de 4% pe care
te-a dat dupä minelor din 1924 nu constituiau deck manevre
nerusinate : 2
1918 30%
1919
1920 .
1921 . .
. .....
.
.

.
100%
. 80%
95%
1922 . , 165%
1923

Aceste beneficii erau publicate chiar in bilanturile la Am-

sterdam si Londra.
leak fraude au fost descoperite la societatea Franco-Romang".
de ani fiscul a fost fraudat 80 lei prin
falsuri bilanturi.
Astfel in anul 1926, beneficiul net a fost de 25 160 756 lei, pe când in
bilant s'au trecut numai 5 606 228 lei. In anul 1927, beneficiul net a lost
de 624 439 lei, in bilant s'au trecut numai 6 176 580 lei. In anul 1928
beneficlul a fost 077 166, iar in bilant s'au trecut numai 21 182 029 lei
Pentru realizarea unor profituri mai marl, din

Viitorul * din 29 Martie 1929.

Ibidem.
» din 13 Octombrie 1929.

www.dacoromanica.ro
1716 STELIAN SAFTA

industria noastrá petroliferä gäsesc calea cea mai bunt pentru ei, pentru
remedierea lipsurilor din industria petroliferr.
In cadrul expozeului, directorul general al societätii Steaua
care lease initiativa de a constitui un acord al rafinorilor, care sä
le dea posibilitatea unei mai plasäri a petrolului a
turilor ridicate, declara :

Un alt remediu este acordul intre intreprinderile vecine, care sä aibä

de bazá nu numai rapiditatea lucrärilor dar mai 'ales rentabilitatea bor. Prin
organizarea comercializArii produselor, prin unirea exploatatorilor si
norilor se ridice se preturile produselor petrolifere"
In concluzie, el dädea de exemplu rezultatele avantajoase obtinute de
exploatatorii din America, Venezuela si Columbia, acordului
voluntar pentru productiei.
In urma unor astir! de consfätuiri, rafinorii din ajung la un
acord complet 'asupra refacerii vechii de contingentare a consu-
mului intern.
In cadru acestui acord, se prevedea directivele generale asupra
ductiei, precum pi preturile de lichidare pentru produsele rafinate, sunt
rite de adunarea generalä a acestor rafinori. De fapt, hotäririle definitive
cele importante erau luate de reprezentantii celor mai mari societäti
cu capital anglo-franco-american din Romania, care aveau cea mai mare
pacitate de rafinare.
In 'acord, mai era preväzut cä la fieckei luni comisia d
supraveghere stabilepte pentru luna urmätoare cota de petrol, pe care f
care furnizor o are de distribuit pentru consumul intern. Inafart de acea-
cotä, fiecare participant nu va putea distribui o cantitate mai mare de
10% de produse rafinate.
Toate aceste manevre, de care s'au folosit sträini in
nia, au adus acestora profituri uriase. care au fäcut sä creasct considerabil
capitalurile plasate industria noasträ de petrol. Cele mai multe societäti
cu capital ce fuseser constituite mai nu au putut suporta
concurenta presiunile intreprinderilor patronate de
imperfaliste au fost de acestea.
Alte societäti create - dupä un autot
burghez - unele sunt aproape desfiintate, altele cu mare au putut
rezista ,economia româneasc5 detine actiuni plätite cu 3 000
4 000 lei bucata, care valoreazá de 6 sau 7 ori mai putin si nu dau nici un
dividend
In industria de petrol a României. capitalul strgin de la 11 679

« Argus din 28 1929.

P. Toncescu, Politica a petrolului, p. 23.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929 1717

milioane lei, era in 1929, la 13 299 milioane lei in anul 1930, pro-
mulgarea legii minelor.
Se poate vedea din aceste date cresterea capitalului strain in
nia, imediat dupa punerea in aplicare a legii minelor 1
Dupá indicatiile date de Monitorul petrolului românesc" din anul
1936, repartizarea capitalului pe anul 1934 era urmatoarea : 2
Capita lul . . . . 5 756 53,5%
Capitalul mixt 3 359 31,1%
Capitalul . . . 1 653 4%

arätäm la un capital de peste 13 miliarde - care repre-

zenta totalul capitalumi investit in industria petroliferä in 1930
abia 1 653 milioane era capital románesc, vom gäsi astfel un procent de
aproximativ 11 % , restul Hind capital si in special anglo-franco-
american. Aceasta, daca tinem numai de datele oficiale publicate de
revistele presa de specialitate.
Trehue avut in vedere faptul aceste date erau
rate, pentru a nu arata efectele dezastruoase pe care le-a avut punerea
aplicare a legii minelor din 1929. de aceasta, trebue mai amintim
faptul cea mai mare parte din Intreprinderile petrolifere cu
erau confrolate de capitalul strain, prin binci, Imprumuturi pi
actiunile pe care acesta le detinea. La cifrele capitalului sträin de mai sus
trebue datoriile in
Aceste sume erau foarte importante. Dinteo totalä a statului
de 140 miliarde lei, 126 miliarde lei erau datorii externe, ceea
reprezenta o anuitate de 5 834 milioane lei, de anuitatea totali de 6 674
milioane lei, deci 87% din cuponul datoriei statului roman mergea In
nätate. (Din aceastä nu puteau fi preschimbati in mo-
nedä iar 'scopul cuponului datoriei externe, au ficute
umilirile dela Geneva).
Intreprinderile private cereau ele, pentru a-si pliti datoriile in
strainätate, aproape 6 miliarde lei anual, ci o de 12
arde era necesarä pentru plata anuititilor in strainätate.
Dacä raportam aceastä sumi la exportul noastre, care a mers in des-
in perioada, 12 miliarde lei reprezenta din
valoarea exportului, care a fost in 1931 de 22 miliarde lei, sau reprezinti
70% din valoarea exportului din 1932, care a atins abia cifra de 16 miii
arde. Or, excedentul comerciale arati plusul exportului asupra
importsului a in anul de 5 miliarde, la 4 miliarde 700
oanc lei.

A. Constantinescu, Contribulia capitalului strain in industria de petrol din Ro-

p. 154.
Moniteur du pétrole roumain S, Nr. 4 din 1936.
www.dacoromanica.ro
1718 STELIAN SAFTA

In situatie, era imposibilá plata datoriilor eontractate de

vernul burghezo-mosieresc in strOinätate, un excedent al comer-
ciale de patru miliarde lei . Acesta a fost unul din principalele mo-
tive pentru care bugetele Roraniei, din timpul burgheziei pi
mosierimii se intotdeauna deficitare.
Conduatorii de atunci ai României, insä, nu seamä de aceastä
dezastruoasä, ci insträinau mai mult bogätiile statului nostru,
fäceau datorii peste datorii pi din ce in ce mai mult massele mun-
citoare ale populatiei, care trebuiau le pläteascä. capitatiptilor nu le
trebuia sä aptepte pentru ca pungile sacti bani sä se umple
din jefuirea bogif exploatarea muncitorilor dela noi.
Iatä câteva din declaratiile lui Deterding, directorul general al socie-
Royal Dutch", care ipi face o adeväratä profesiune de credintä atunci
când declarä
Nu existä alt articol unde avea consum pro-
duci...., ca vánator nu trebue faci contracte in viitor, cOci petrolul se
vinde singur. Tot ce trebue este o pungä mare, enorm de mare, ea
pese de nimeni pi dacä lumea nu vrea sä cumpere azi, si pofi sä-i
Foarte bine, voi cheltui un de lire rezervoare apoi In
viitor vel avea sá cu atât mai
Inrobirea României a altor care se gOseau ase-
era atât de mare, monopolisti occidentali erau siguri
de profiturile fabuloase pe care capitalurile investite le aduceau
Lekea minelor din 1929 n'a fOcut inrOutäteascá aceast situa-
fie pentru poporul muncitor din pi sä contribue inteo mare
mäsurá la opera" de economicA pi politica României, de
capitalul anglo-franco-american.
Mäsurile social-economice intreaga politici national-táránistá,
cum pi ravagiile fäcute de criza economick au dus o pi mai
a situatiei muncitorilor
Impotriva revolutionar muncitoresti, guvernul bur-
gheziei pi rnosierimii române pune In 'aplicare masuri tot mai drastice de
oprimare.
claselor stäpânitoare din mergând pe
aceleiasi politici de trädare a poporului muncitor pe care au practicat-o
intotdeauna, ajung la o intelegere cu francezi pentru exportarea
muncitorilor români
Inteun numár al ziarului Le Temps" din Aprilie 1930, se cá
au sosit in Bucuresti Duhamel, directorul general al gene-
tale de emigratie, de D-nii Graziani pi Lacoste pentru recruta

C. Georgescu, Problema capitalurilor România, p. 7-8.

Independenia », Nr. 41-929, p. 205.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIQNALA A MINELOR DIN ANUL 1929 1719

sute de lucrätori calificati pi metalurgipti, ministerul muncu

intru ttotul de acord.
Nemultumindu-se cu societatea generalä de emigratie insta-
leazä in o reprezentantä permanentä pentru emigrarea romanilor
doritori de a gäsi o Intrebuintare permanentä Franta 1 Desigur, guver-
nul claselor din era bucuros de a de
muncitori care se ridicau tot mai impotriva exploatärii pi a vinderii
independentii economice pi politice 'a noastre.
In acelapi timp, guvernele national-täräniste pi reprezentantii marilor
monopoluri imperialiste, aläturi de capitalistii români, aruncau pe drurnuri
din ce in ce mai multi muncitori.
Numai in lunile pi lie ale anului 1930, societäti petro-
lifere din Romania au fäcut urmätoarele concedieri :
Steaua 800 lucratori
Astra 300 "
Romano-AmericanA" .
Creditul Minier" " 400
Unirea" " 200
Pe de o parte, datoritä puternicei crize economice ce
atunci burghezo-mosiereasc5, pe de altä parte,
politicii de infometare practicatä de guvernärile perindate La cOrma sta-
tului, numärul somerilor considerabil In industria de petrol.
de aceastä situatie care se gäseau muncitorii .ajuiorui
de primar orasuIui Bucuresti, Serdaru a declarat stea
de vorbä cu «adeväratii adicä acei care nu au nici guler, nici
cravatä si nici fular. lar i se prezintä muncitori goi i flätnanzi le
räspunde cä nu stä de vorbá cu drora nu le place munca
si «turburä» ordinea
Impotriva tuturor mäsurilor de oprimare luate de cLasele dominante,
muncitorimea organizatä pi condusä de P.C.R. alege comitete de luptä
pentru revendicArile Muncitorii dela Steaua Astra
Române, Concordia", au directiuniior in care cereau :
Reprimirea muncitorilor concediati.
Mai multk omenie in tratamentul muncitorilor.
Drepturile vigoare.
Acordarea spor de 30% salarii, primele sa se la salariul de bazA.
Ucenicii sA fie dupa vechime.
de fabrici, care sA rezolve conflictele.
Ziva de 8 ore. Ore suplimentare pit cu 50%.

Viitorul* din 4 Mai 1930.

Viitorul* din 2 August 1930.
Viata Muncitoare din 24 Februarie 1929.
AdevArul * din 21 August 1929.

www.dacoromanica.ro
1720 STELIAN SAFTA

Dulapuri pentru haine, Mi, lavuaruri ateliere.

Haine de protectie.
Uneltele stricate In lucru sä nu se impute muncitorilor.
Aplicarea contractelor de munck
Repaus duminical.
Nici un muncitor nu poate fi concediat pentru milcare.
Incheierea unei conventii de pe un an, cu drept de reavizare la 6 luni.
Social-democratii de dreapta au luat ata de legea minelor in ge-
neral fatä de capitalul strain, o atitudine ce nu se deosebea cu nimic de
politica claselor dominante.
In programul partidului social-democrat se cerea : Admiterea capi-
talului strain punerea lui pe picior de egalitate cu cel national" 1
P.C.R. a demascat actiunile ale conducatorilor social-demo-
crati a atras niuncitorimea pe adevarata cale revolutionara de luptä
continua Impotriva burgheziei, deoarece numai in acest situatia
muncitoare se putea tmbunitati.
Condusi de P.C.R., muncitorii petrolisti din valea Prahovei ajung la
lupte din lanuarie Februarie 1933, lupte ce se in
tul revolutionar general ce cuprinsese massele principale ale muncitorilor
din in frunte pentru iesirea revolutionara din criza.

Legea din 1929 a fost expresia trädärii nerusinate a intere-

selor Romaniei, deschizand larg portile capitalului strain creandu-i toate
conditiile pentru a putea acapara mai mult mai scurt timp

Taxele vamale stabilite au usurat mult patrunderea capitalului

care incepe domine intreaga economie nationala.
economici a dus la ingenuncherea politici a
si la vinderea independentei noastre nationale. Intreaga politicä de mai
a Romaniei, a burghezo-mosieresti, a fost predominatä de
interesele imperialistilor straini, care prin reprezentantii Ion in tara
prin controlorii Ligii Natunilor, inläturau independenta statului
cum a arätait tovaräsul Gheorghiu-Dej : Anul 1932 - anul
culminant al economice -afost marcat in tara
facuti de clasele stäpanitoare pe calea totalei
de noi pasi
economice politice
a Romaniei de Otre capitalul anglo-franco-american" 2
Capitalul plasat in s'a indreptat in primul spre
acele ramuri ale industriei noastre, cum era petrolul,
Partidul social-democrat, Programul statutele din 1926, p. 12.
Gh. Gheorghiu-Dej, 30 de ani de luptä a Partidului sub steagul lui Lenin 1i Stalin,
In Articole 5i Ed. pentru literaturä politick 1952, ed. a III-a, p. 531.

www.dacoromanica.ro
 LEGEA ANTINATIONALA A MINELOR DIN ANUL 1929

exploatarea a urmarea valorificarea sectoardor economice

care îi asigurau o mai mare rentabilitate.
Burgliezia româneasc5 s'a aliat cu capitalul monopolist strain in
vederea aservirii luptând doar pentru a-si asigura o cota de parti-
cipare mai mare in exploatarea
votate au creat o situatie mai capitalurilor expor-
tate in România de trusturile imperialiste, asigurandu-le posibilitatea
de a stoarce supraprofituri cât mai mari, mentinând stare de subcon-
sumatie marea massä a muncitorilor
Aceastä situatie de infeudare economicä a României fatt
de capitalul. sträin a fost totul lichidatä in noasträ anii puterii
populare, cand hogátie imensä contribue din la desvoltarea
economicä a Romániei si la nivelului de trai al oamenilor
muncii.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA A ROMÂNIEI
DE GERMANIA HITLERISTÄ, IN ANII 1937 -1938
DE

E. CAMPUS

In anii 1937-1938 se reliefeazä din ce ce mai mult politica mari-

puteri imperialiste cu privire la zonele de influentá din Balcani din
basinul dunärean. o serioasä micsorare a traficului comercial cu
Wile din aceste regiuni, care in schimb aunt läsate sä din ce in ce
mai mult in sfera de influentá germanä. Unul din organele economice im-
portante ale clasei posedante din cifre concludente, legäturä
aceastä : In 1933 participare'a Germaniei la exportul româ-
nesc era de 18,6 %, aceea a Frantei de 10,5 % pi aceea a Angliei de
14,9 %. Astäzi, acest raport de forte e cu rästurnat. Participa-
rea Germaniei a sporit la peste 30 %, in timp ce Anglia Franta se mul-
6,3 %, respectiv 9 % din totalul importului nostru"1. Acest lu-
cru neliniste§te unele cercuri din care se väd in de a pierde
profitul capitalist maxim, pe care il realizaserä de monopo-
occidentale. inteo altä publicatie, cifre care aratä, de pildä,
a In 1938, cu 50 % mai putin decât in 1937 : Pentru
cresterea 1937 (1.056.405 tone exportate) nu se mai
insä in 1938, an in care nu s'au exportat 534.000 tone, deci o
scädere de aproape 50 % de 1937" 2
acestor cifre e consideratä cu de cei ce vedeau
in schimburile comerciale cu apusul debuseuri serioase de In Mai
1938, de pildä, guvernele marilor state imperialiste aratau României

», 4 1938, p. 2.
2 Enciclopedia Românä IV, p. 117, Navigatia maritimä Imprimeria
Mai 1943.

www.dacoromanica.ro
1724 ELIZA CAMPUS

categorice semne de prietenie, oferindu-i chiar un anumit fel de garantii,

pentru ca Cehoslov,acia, chiar atunci schimburile
comerciale sunt cu totul Burghezia de monopolurile din
occident ingrijoratä : In timp ce se alit de mult
pra sentimentelor de prietenie ce exist5 ambele popoare, in timp
ce se utilitatea mai ales in acest moment a strángerii relatiilor
inter Republica Francez5, in domeniul economic se observi
desinteresare din partea organismelor de resort, acoidandu-se prea putine
avantagii României" in clap exportul in Franta
scade alit pentru petrol, cát pentru leguminoase, lemne, seminte si pro-
duse alimentare, ce de mai sus.
ceea ce raporturile comerciale cu Anglia, situatia este
Se de c5tre guvern, anumite explicatii de ordin tehnic, care lost nu
fac sä desv5luie si mai mult, tendinta de p5räsire a spatiului balcanic
de cätre Anglia Franta.
Se spune, de pildä, cä principala greutate la importul de materil
prime o constitue disponibilul de import foarte redus, fapt care s'a manifes-
tat in special, In a doua jumätate a 1937 pi a luat un aspect de agra-
vare In primele luni ale enului 1938"
In publicatia de sub auspiciile Bäncii Nationale se adaugi
un amanunt totul revelator. Aceastä gravä situatie a comertuluf
nostru exterior s'a manifestat num'ai anumit sector si anume la
tärile cu devize forte aceste t5ri sunt furnizoarele
de materii prime, observatia materiile prime nu pot fi aduse
in general din alte deci märturisirea a
pecte greutätile mari In tärile devize forte, care dovedesc o vä-
ditä intentie de a lucra inteun lent cu iar in acelasi timp,
constatäm cä putin in unele sectoare, lucru nu aduce prejudicii
numai anumitor cercuri ale clasei dominante, ci chiar economiei lip-
sind-o de unele materii prime, pe trebue sä le importe. Monopolurile
engleze aratä deci reale tendinte de a päräsi piata balcanicä, considerând
dinteodatä de e prea departe. Un emisar englez venit
sä discute probleme de ordin cultural" in Romania spune des-
chis : De altfel, suntem prea departe unii de altii si orientarea
a imperiului britanic, centrul atentiei noastre e oceanic, nu continental" '.
lar un scriitor englez, care a fäcut multe vizite In aratä
lucrare a sa ci Marea Britanie, St. Unite se ocupä mai de

Excelsior*, 14 Mai 1938, p. 9.

2 Contributiuni la problema materiilor prime In Romania, partea I, p.
Biblioteca monetara, financiara cheltniala B.N.R. a Romaniei.
Bucuresti, 1939, Tiparul Romanesc.
Contributiuni la problema materiilor prime In partea I, p.
Universul*, 18 Aprilie 1938, p. 21. De d. Harold Nicolson.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A ROMANIEI DE HITLERISTI 1725

traficul comercial cu propriile imperil, in timp ce Germania sta-

telor din Sud-Estul Europei, articole industriale de care aceste state au
nevoie. Era aproape imposibil sä interesezi o,amenii de englezi,
francezi sau americani exclusiv preocupati de beneficiile de a face
cu propriile imperil. Germania era in stare sä ofere Estului Eu-
ropei, multe produse industriale, de care acesta avea nevoie, necerand
plata in dolari sau lire sterline" Indiferent de forma sub care sunt
puse aceste considerente, mai deschis, sau mai putin deschis, este limpede
c5 tärile imperialiste occidentale, cercurile monopoliste arati o evidentä
tendintä de a micsora ritmul schimburilor comerciale
du-se chiar unele semne de päräsire a spatiului balcanic in favoarea Ger-
maniei hitleriste, pentru a impinge pe aceasta din Impotriva U.R.S.S.
Cauzele acestei situatii, tare apare totul de neinteles, dat lap-
tul intreaga economie a României fusese Infeudat5 marilor state impe-
rialiste, ne sunt lämurite pe deplin de aprecierile P.C.R. asupra acestor
evenimente istorice. Se stie cá in Martie 1938, Hitler cotropise Austria,
ca si vreo opozitie. P.C.R. lämureste pozitia statelor imperia-
liste, In special privire la Chamberlain pi guvernul arátánd acea-
actiune violentá a fascismului s'a putut in baza solidaritátii
reactionare, pe conservatorii Marei cu toate elemen-
tele reactionare pi grupdrile de dreapta de pe continent" 2 pi cd din aceastä
guvernul conservator actual face jocul lui Hitler" 3. Metodele de
actiune ale lui Chamberlain apar in documentelor de partid, in
gravitatea In ceea ce priveste cotropirea Austriei, ele sunt calificate ca
o intentionatä pasivitate" anumite asiguräri de neamestec" Aceastä
atitudine era de fapt o pozitie de sprijinire a hitlerismului, pe care con-
servatorii englezi au adoptat-o, nu numai vederea canalizárii agresiunii
hitleriste impotriva U.R.S.S., ci din dorinta de a-si mentine neatins,
imensul imperiu colonial. Era mai sirnplu se dea spatiu vital Ger-
maniei, pe contul altor
Aprectind pozitia guvernului conservator englez, P.C.R. precizeazá
faptul s'a dat mânä lui Hitler, in Europa Centralä" 6, lámu-
credem noi, tangential pozitia marilor puteri imperialiste, pri-
vire la zona de influentá din Balcani. Aici nu se maná
liberá" fascisrhului, dar i se ceda o parte importantá a economiei

Hugh Seton Watson, Eastern Europe between the wars 1918-1941, p. 384,
Cambridge University Press, 1945.
2 Documente din istoria P.C.R. Ed. pentru literaturá politia, ed. a II-a, p. 316,
Doc. Nr. 82.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 ELIZA CAMPUS

din regiune, tendinta chiar de a aceste feude, in cazul

unei depline cu Hitler.
)Cercurile din interesate in mentinerea legäturilor de
puteri imperialiste inträ in panic5.
C5derea guvernului Goga-Cuza e incontestabil de aceste-
cercuri, ce doreau continuarea nestingherit5 a afacerilor marile state im-
perialiste. Guvernul dictaturii regale anumitä
acest punct de vedere, cäci numai astfel se pot explica actiunile ce le
treprinde, pe aceastä linie, ministrul de externe al României, Petrescu
Comnen.
Inteo lucrare a sa, -Comnen aratä cá una dintre primele sale preocu-
p5ri, a ajuns ministru, a fost aceea de a dovedi guvernelor din occi-
dent, de grave consecinte poate sä cedarea acestei zone de
Germaniei hitleriste : Imediat ce am intrat in posesia portofoliu-
lui Afacerilor str5ine al t5rii mele, In Martie 1938, am atras atentia
guvernelor dela Londra pi Paris asupra pericolului ce exista, pentru pace,
prin instaurarea monopol german pe piata Europei danubiene
orientale" I.
Continuându-si desvoltarea tezelor, Comnen aratä un as-
pect al problemei, un colt din cortina marilor in
cäreia se ascundeau interese de bine precizate : Nu e vorba de a
exclude Germania din aceste pieti, actiune contra naturei, nepoliticA, chiar
Ca pi Intreaga posedant5 din Comnen era
de acord ca Germania sä U.R.S.S. pe linie, soco-
tea periculoasä Germaniei din Eud-Est. Tot ce dorea, era ca
puteri imperialiste nu totul piata româneasc5,
dând mänä liber5" lui Hitler, in aceastä regiune : Prezenta Germaniei
aingurä pe aceste pieti trebue duca la urmä la o hegemonie a ei,
in regiune, ceea ce e totul indezirabil"
In numele guvernului, Comnen aceste doleante
fax, in Mai 1938, cu prilejul unei sesiuni 'a consiliului Societ5tii
nilor.
Deoarece titularul Foreign Office"-ului era de o serie de
nicieni de experti, Comnen chearnä in la Geneva pe Con-
stantinescu, ministrul economiei nationale, in acelasi pi guvernatorul
Nationale, care tinde prin date precise de ordin economic, arate
lordului Halifax Anglia nu trebue spatiul balcanic.
relatärile lui Comnen, Constantinescu a facut o expunere in

N. P. Comnen, Anarchie, dictature ou organisation internationale. Perret Gentil

Genève, 1946, p. 133.
2 Ibidem, p. '133.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A DE HITLERIM

fata tehnicienilor lordului Halifax, implorandu-i in interesul päcii, de a

consilia guvernul modifice aceastä politici de desinteresare, pri-
vire la Sud-Estul european, politici care, fatal va precipita regiune
In bratele Germaniei, arätându-le urgenta ce era necesara, pentru a
märi valoarea schimbului cu Maria Britanie"
Cu toate aceste insistente evidente ale unor grupuri capitaliste din Ro-
ce vedeau periclitate pozitiile economice, guvernul Chamberlain
nu schimbat atitudinea. Promisese lui Hitler aceastä feudä si voia
fair". situatie produce o a panicii a nelinistii
cercurile din România, ale cäror interese legate de Anglia se vedeau
primejduite.
In relatärile lui Comnen, intálnim fraze cu accente patetice. dovedind
insuccesul actiunii pornite de ministrul de externe al României : Luni au
trecut pi vai, cu toate continuele noastre eforturi, pe reprezentantii
britanici din Bucuresti la Londra, pe Foreign Office, n'am väzut
vreun se Incepe vreo sezisare a acestei importante
chestiuni"
Dupä Anschluss, guvernul englez, incontestabil sub presiunea anumi-
tor cercuri financiare politice care nu erau de acord cu metodele
buintate de Chamberlain lath de Germania hitleristä, sä reia anu-
mite Sud-Estul Europei. Se punea problema acelui echilibru"
pe care politica englezä l-a urmärit timp de veacuri.
Churchill aratä aceastä problema desväluind ce se cedase de fapt
Germaniei, atunci i s'a ingäduit Anschlussul : Posesiunea Vienei dä
Germaniei naziste, economicá militarä a ansamblului de
municatie in Europa de Sud-Est : drumuri, fluvii, ferate. Care este efec-
tul acestei stäri de lucruri asupra structurii Europei ? Care este efectul
asupra a ceea ce numim echilibrul fottelor, cum se prezintä acum asu-
pra a ceea ce numim Mica Intelegere ?" Este In Anglia se soco-
tea de cutre anumite cercuri politice cä Chamberlain traditia ace-
lui echilibru al fortelor", specific politicii externe engleze. In acelasi timp,
indignarea poporului englez, fata cotropirii Austriei, teama de massele
populare, l-a silit pe Chamberlain sä reia anumite legäturi Sud-Estul
Europei, vrând sä dovedeasa, Anglia nu va da manä liberä" lui Hitler
in aceastä regiune.
cercurilor clasei dominante din România, legate de An-
exultä de : Se pare s'a produs un reviriment in politica de
investitii a capitalului englez In Sud-Estul Europei... In parlamentul englez
s'a vorbit cu stäruintä de revenirea Angliei la politica de investitiuni din

' N. P. Comnen, op. cit., p. 133-134.

Ibidem, p. 134.
Winston Churchill. L'orage approche. Paris, 1948, I, p. 310.

www.dacoromanica.ro
1728 ELIZA CAMPUS

Sud-Estul Europei s'a pomenit deosebire de In

etapä, pleacä la Londra, uncle contact cu Chamberlain si Hali-
fax. Nu cunoastem discutiile care s'au purtat la Londra. ne referim
la relatärile lui Comnen, care in calitatea lui de rninistru de externe,
bine toate aspectele problemei, trebue sä constatim actiunile
guvernului Chamberlain au fost actiuni de suprafata, care n'aveau alt scop
deck sä macar temporar nemultumirile anumitor cercuri poli-
tice, indignarea massei populare.
Comnen, in lucrarea citata, ne echivoc, ritmul lent, in care
guvernul englez a reluat unele cu Sud-Estul Europei : De abia
dupf Anchluss, a inceput sä se intereseze de oroblemele din
regiune. chiar atunci numai gradat pi neplicere contre-coeur)
cercurile of iciale engleze au dea seama de interesele vitale ce
se gäseau angajate pentru Anglia, prin impingere germanä spre
Sud-Est"
In consecintä, guvernul Chamberlain, cu toate a Intreprins unele
actiuni, prin care voia demonstreze un anumit interes pentru Sud-Estul
Europei, a de fapt lui Hitler sä intre pi mai economia
lor balcanice, rind pe rAnd o serie de sectoare economice,
favoarea Germaniei hitleriste.

In anii 1937-1938, in burghezo-mosiereasca, ca pi in toate

statele capitaliste, se petrec mari economice, sociale pi
politice. Legea economicä fundamentalä a oapitalismului contemporan ac-
pi in ca pi in intreaga lume capitalistä Asigurarea
profitului capitalist maxim, se realizeazd aici prin exploatarea, ruinarea
pauperizarea majoritätii populatiei respective" 3.
Inregistrarea in 1937-1938 a unor serioase scäderi in domeniul
col, si in industrial duce la o si mai exploatare a
tgii populatiei pi la o tnäsprire, la o ascutire a
pe plan social, ca pe plan politic.
In sectorul agricol, dacá ne raportám de pildá, la cifrele expuse in ra-
portal unei adunäri generale a Bäncii Nationale, constatäm in
paratie cu anul 1936 recolta de secarä a fost cu 7 % inferioarä, a ová-
zului 55%, a orzului cu 46%, a porumbului 24% lar in ceea
Excelsior a, 11 1938, p. 1. Investitiunile engleze In
2 N. P. op. cit. p. 136.
I. V. Stalin, Problemele economice ale socialismului in U.R.S.S. Ed. pentru
literatura politica, 1952, p. 43.
Ibidem.
a Tara a, Adunarea a 12 Februarie 1938, p. 4.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA A DE HITLERISTI 1729

exportul, situatia din de al doilea semestru al anului 1937

aratä cifre de scädere : In semestrul al doilea din anul 1937,
de cereale a fost ca valoare calitate inferior atât celui din perioada
respectivä a anului 1936, celui din primul semestru al anului 1937,
in ce cantitatea" In industriei, se observá in
industria din ceea ce aratä tovaräsul Gheorghiu-Dej privire
industria mondialä, in genere : In timp ce cresterea anualä a produc-
tiei industriale in lume capitalistä in anii - 1913 atinge
media de 5,8 %, ea a sazut in anii 1919 - 1929, la 3 %, in anii
1929 - 1937 a ajuns la 0,3 %. De atunci, scäderea este si mai
catastrofalä"
Inteo serie de ramuri industriale din se o
scädere.
In raportul Nationale, citat mai sus, mentioneazä cä numai
comenzile de stat au puturt sä compenseze micsorarea productiei, In unele
sectoare industriale: Un imbold pentru sporirea productiei industriale, au
fost importantele comenzi date de stat, care au cornpensat micsorarea
menzilor din partea particularilor"3. deci in special, o scädere, o
incetinire a activitätii In industriile producätoare de consum. In coloanele
ziarelor economice, se scoate in evidentä aceastä situatie. Luându-se ca
exempla, sectorul industriei de hârtie se : scädere a
consumului, se simte in primul la hârtia, cartoanele mucava-
lele utilizate pentru Impachetat in industrie, ceea ce aprecierile
pentru studiul conjuncturii economice, ar corespunde cu incetinirea
activitätii in industriile producätoare de consum"
Acest lucru si economistul burghez V. Madgearu, care
afirmä cä industria metalurgicä nu putut mentine capacitatea de pro-
dactie, decât datoritä consumului de stat, piata interná neconsumand deal
o cantitate minorá a acestor produse : Prin faptul piata internä nu
deck 30 % din consumul metalurgic, restul de 70 %, con-
sum de stat, industria metalurgica a continuat sä aibe un velum de
productie in
In industria petrolului, raportul Bäncii Nationale, ne de ase-
menea o serioasä : In 1937, productia de titei a fost 18 %.,
a produselor distilate 19%, inferioarä celei din 1936" 6

«Tara Adunarea a Bancii 12 Februarie 1938, p. 4.

Gh. Gheorghiu Dej. Articole Ed. pentru literaturä politick 1952,
ed. a VI-a, p. 348-349.
Tara 12 Februarie 1938, p. 4, Adunarea Generalä a
Excelsior 5 Februarie 1938, p. 9.
V. Madgearu, economiei Bucurelti 1940, p. 168 Independenta
economic.
e Tara noasträ , 12 Februarie 1938, p. 4, Adunarea generalä a Nationale.

- referate - c. 1817www.dacoromanica.ro
 ELIZA CAMPUS

Totusi, in anul 1937, graficele, ca publicatiile economice indict o

sporire de 5 % a industrieL nationale, fatä de 1936. Inteo publicatie a
Bäncii Nationale se aratä aceastä sporire se datoreste mai mull
unor deck unei mariri reale a productiel : Industria natio-
a produs cea mai mare anul 1937, in suma de 54 miliarde
lei, marand fatä de 1936, o sporire de 5 %, la care contribue in primul
scumpirea a materiei prime si urcarea unora dintre
nile fiscale" Este limpede sporul e mai mult fictiv, el datorandu-se
unor imprejurari ca scumpirea generalä prime sau urcarii unora
dintre sarcinile fiscale, factor! care nu au nimic comun cu o sporire reala
a productiei. De situatie.de efectivä depresiune e
aproape deschis de burghezie, care in coloanele unui ziar economic, ce
apartine, trage concluzii de-a-dreptul pesimiste, cu privire la situatia eco-
nomicä pe 1937 : Rezulta desi In general, anul soldat progrese
simtitoare aproape toate sectoarele vietii economice, totusi in trimes-
trul Octombrie-Deambrie observa primele simptome ale anal depre-
siuni, provodate parte de situatia internationala, parte de mecanismul pieta
interne, care a se inregistreze, ritm accelerat. Un an bun
se cu un mare de intrebare"

Marele semn de intrebare se pune mai ales in comertului.

terior, unde situatia este mult mai grava. nu era un stat suve-
ran, pe comertul exterior. Acest sector, ca multe alte ramuri ale
economiei natfonale, era marilor monopoluri ale statelor impe-
tialiste ; totusi afacerile realizate de cercurile de
pietele 'apusene, erau infloritoare. Profitul capitalist maxim se realiza, ast-
fel problema suveranitätii nationale, mânuirea depline puteri a
puternicii pârghii economice, care era comertul exterior, nu se punea pen-
tru clasa dominanta din sfarsitul anului 1937-1938
incepe st existe o primejdie dean ce priveste realizarea profitu-
lui capitalist situatiei comertului exterior, va
credem, cauzele care au determinat grava clatinare a pozitiilor
economice de clasa dominantä din in acest important
sector economic.
Examinand un label statistic, prezentat raportul generale

Contributiuni la problema materiilor prime In I, p. 88. (Raportul

Comisiunii a VI-a).
Excelsior », 1 p. Economia In 1937.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A DE HITLERIM 1731

Bäncii Nationale, constatäm in comparatie cu anul 1936, exportul

crescut ca valoare, potrivit relor din tabloul de mai :

Exportul Româniel pe principalele categoril de mirfuri

1 Ianuarie-31 Decembr. 1936 lanuarie-31 Decembr. 1937
100 kg. mii. lei 100 kg mii lei
Petrol 68.851.284 8.960.800 56.555.483 12.328.223
20.720.696 6.841.483 22.388.748 10.285.193
10.659.545 1.685.285 11.735.230 2.821.043
Diverse 5.257.606 4.213.823 . 5.813.382 5.530.395
Total 105.489.131 21.703.391 96.491.843 30.965.054

Din acelasi raport reiese cä balanta comercialä a RoMâniei a fost

2ctivä din cifrele expuse rezultä totalul exportului in 1937 a
cifra de 30.965 miliarde, importului de 17.896 mili'arde. Aparent deci,
nimic justifia vreo temere cä sectorul comertului exterior, situatia
nu fi Infloritoare. Raportul relevá un aspect totul
tor cifrelor. Aratá pur simplu soldul activ al balantei comerciale este
de fapt nurnai un sold aritmetic, el departe de a fi efectiv disponibil.
pentru diversele externe, pe care Banca Nationalä le are de fäcut :
Avänd vedere noastre de in sträinätate, altele
plata importului de márfuri, rezultatele politicii comerciale pot fi
considerate drept satisfäcätoare numai atunci, când soldul activ al balan--
tei atinge putin 8 miliarde lei..." Se adaugá apoi categoric o frazä,
care nu mai last nici unui de echivoc Acest sold nu trebue sä fie
numai aritmetic, ci si efectiv disponibil in anumite devize necesare pentru
Banca Nationalä 'a României, care este executarea plätilor
externe"
cornparâncl cifrele arätate in statistica de mai constatom
exportul din anul 1937 este superior numai ca valoare celui din 1936
cä dimpotrivä, cantitativ el este inferior celui din 1936. Concluziile ra-
portului privire la aceastä situatie, sunt destul de categorice :
Ceea ce soldul balantei comerciale derivá numai din con-
junctura a preturilor internationale, rezultatul final al ba-
lantei comerciale putând fi altul, tinând seamá de micsorarea
a exportului sporirea importului in 1937" Inteo lucrare a sa Mititä

Tabloul este extras din raportul prezentat la Adunarea a Nationale.

Tara s, 12 Februarie 1938, p. 4.
2 Tara Noastr 12 Februarie 1938, p. 4, Adunarea a B5ncii Nationale.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 ELIZA CAMPUS

Constantinescu, guvernatorul Bäncii Nationale pi ministru al Economiei,

termeni pi mai elocventi situatie, ce
avea exportul record" 'al anului 1937 deci de era
cifra balantei comerciale active a : Soldul record al balantci
comerciale din 1937, de 11,2 miliarde lei, datorit exportului record din acel
an de 31,5 miliarde lei, era determinat numai de preturile record ale pie-
telor mondiale din primul semestru al acelui
Pe baza acestor consideratii se poate intelege in parte fenomenul eco-
nomic destul de ciudat, inregistrat la anului 1937 pi inceputul
anului 1938, dupa s'a putut observa un
sold deficitar de 193 milioane lei chiar Decembrie 1937, continuat apoi
imediat in prima urmMoare din anul 1938, cu un alt deficit de 243
rnilioane
Desigur expiicatiile deficitului nu se pot opri numai la consi-
derente privind preturile deosebit de mari, in aceastä perioadä, ale
mondiale. Q cercetare mai a publicatiilor economice burgheze,
pi studierea in de aproape a conjuncturii economice din aceastä etapa, ne
face sä intelegem principala a deficitului balantel comerciale tre-
cautatä pe canalul dirijirii exportului. Afläm atunci cä in 1937, 42 %
din marfurile exportate s'au dirijat in restrictii valutare pi 58
tiri restrictii valutare, pe in 1936, exportul s'a efectuat 50 % in
tiri valutare si 50% in restrictii valutare; in ceea
ce priveste importul, In 1937, 36 % s'a efectuat in restrictii
tare 64 % in tari restrictii valutare, pe in 27 % din ex-
port s'a facut in färä restrictii valutare si 73 %, in restrictii
Ce rezultä din insirarea acestor date statistice, deck faptul cä
exportul se dirijoazi spre valutä slabi, uncle nu se poate obtine
lichidarea in leí a valorii märfurilor exportate" In publicatia economicä
Excelsior" se conchide destul de categoric : ...exportul se dirijeaza
prile valutä care au cele mai slabe mijloace de plate
Existä deci o repartizare geografic5 a comertului exterior, care apare
mai concludentä, dacä ne referim la o statisticä apärutä studiu teh-
editat de Banca Nationalá.

Mititä Constantinescu, economica aplicatá. Ed. Tiparul Românesc,

Bucuresti, 1943, I, p. 37-38.
Ibidem.
Cifrele s'au luat din raportul citat al Báncii Nationale.
Excelsior *, 15 1938, p. 1, Regimul comertului exterior de Ing. Ion. G.
Dumitrescu.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A DE HITLERI$TI 1733

Analiza ambelor tablouri ne arata un fenomen economic foarte gray.

In devize slabe, exportul a crescut in 1937, 37,9 %, In
timp ce importul a crescut rnult mai putin, numai cu 27,8 %; in Wile
forte, importul a crescut in 1937 117,32 %, iar exportul numai
Exportul 1936-1937

Export In milioane lei

1936 1937 Diferen%e

TAri devize .... 9.241 12.747 37,91%

Tári devize forte .... 9.185 + 22,51%
devize libere 3.277 7.566 +130,88%
Total .... 21.703 31.566 + 45,43%
In 1936-1937,

Import in lei
Explicatii
1936 1937 Diferente

Tiri devize slabe.... 7.6.66 9.798 + 27,81%

Tári devize forte .... 3.857 8.382 +117,32%
Tári libere 2.103 + 88,7%
Total .... 12.637 20.283 + 60,51%

22,5%. La situatie, (trebue faptul rile de-

vize blocate, spre care se dirija exportul, plateau preturi mari, nu
efectuau in devize forte, ci in moneta nationalä. Astfel, s'a creat
o grava disparitate, In rele din cele tablouri de mai :

se exporta tärile devize slabe se importa din Wile cu devize forte,

România vindea mai putin. Pentru completarea tabloului, trebue rele-
vat faptul o metodi de lucru a principalei tari devize slabe, Ger-
mania, era aceea de a efectua in genere schimburile prIn export in
pensatie. Or, dacä ne referim la raportul adesea citat al Bäncii Nationale,
afläm aceste clearinguri nu erau favoarea economiei
ci a se elibereze de aceste acorduni, sau sä le
dif ice In ca unele din produsele noastre exportate sä ne fie plätite
cu devize liber transferabile dela o tari la Se pare efor-
turile nu au dus la rezultate satisfäcätoare, o frazi din raport
greaua s'a creat economiei romanesti, prin acest sistem
de pläti : consideräm de a sä subliniem economia ro-
mäneascä nu se va putea desvolta in mod satisfacätor, sub un regim de

Ambele statistici luat din Contributiuni la problema materiilor prime, III,

partea I, p. 86-87.
Raportul citat al Bäncii Nationale.
www.dacoromanica.ro
1734 ELIZA CAMPUS

care in bunä parte imobilizarea contravalorii produselor ex-

portate" 1 Este limpede deci, cä profitul capitalist maxim putea rea-
liza din cauza exportului fäcut in tärile devize slabe, unde de multe
ori contravaloarea produselor exportate era imobilizat5; in acelasi
era necesar se importe o serie de materii prime ca produse fabricate
sau semifabricate din devize forte, unde vindea mai
tin. Iat5 deci, credem noi, una din principalele cauze prin care se poate
explica balanta inregistratä, la Inceputul anului 1938.
Rezultatele acestei grave situatii economice nu sá se vada.
Dupä 'afirmatiile guvernatorului Nationale, se ajunge la epuizarea
economiei nationale de importante cantitäti de materii prime pe de o parte
far pe de altä parte, obtinerea unei inferioare contravalori... determinau o
rupere de echilibru intre valoarea intrinsecá mare, ce exporta tara
rea de schimb redusä, ce primea in contrapost"
Termenii in care se exprimä ministrul Economiei Nationale tind sä
pästreze o formulare pur tehnicä', dar märturisesc totusi dificila situatie in
care se gäsea clasa dominantä din cauza acestei ruperi de echili-
bru valoarea produselor exportate pi ceea ce se primea in schirnb.
Evident, schimburile comerciale tärile devize slabe, clearingurile
imobilizatoare de valori, trebuiau inláturate, sau mäcar modificate. Dar
Germania nu avea intentia sä suprime sau sä modifice vreo
a acestor schimburi pi este cä spre Germania se dirija exportul
nesc, cá Germania tindea sá pi importul. Acest lucru reiese pi din
clasärile tehnice f de Constantinescu lucrare a sa.
Impártind pe categorii t5rile de unde importa, ajunge la
concluzia, cá in perioada dintre 1928-1937, importurile cele mai insem-
nate au provenit in mijlociu... in primul din pile grupei II-a, (Ger-
mania Austria) al doilea din tárile grupei a I-a cu valutä
forte) in al treilea din Prile grupei a (Jugoslavia, Bulga-
ria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia).
Se deseneazá deci claritate tendintele acaparatoare ale Germaniei
hitleriste, care, profitand larg de marilor puteri imperialiste,
aproape deschis spre dominarea economiei
Poporul se puternic, aducandu-si aminte indignare, de
jaful pe care Germania lui Wilhelm al II-lea fäcuse numai douäzeci de
ani In urmá.
P.C.R. a atunci massele, arátandu-le telurile Germaniei hitle-
riste : intre planurile imperialismului german, cum ele au apärut
timpul lui Wilhelm al II-lea planurile pe care le astki hitleris-
Raportul citat al Nationale.
Mititä Constantinescu, Politica economica aplicatä, I, p. 38-39.
Ibidem, p. 20-21.
www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOM1CA A ROMANIEI DE HITLER1$TI 1735

fatá de Romania nu-i nici o deosebire, doar una tn plus hitlerismul

in politica lui räzboinick se mai lipsit de scrupule, mai
mai criminal deck imperialismul german, sub Wilhelm al II-lea"
Aprecierile P.C.R. nu nicio urmá de asupra rapacitätii
cu cAre Germania hitleristä se arunca noii regiuni ce i se cedase
de an, de puteri imperialiste.
Dacá studiem volumul comertului nostru exterior, pe si pe prd-
cente, limitándu-ne doar la o comparatie Germania princi-
palele imperialiste, ajungem usor la concluzia de mai sus, chitar de ar
fi ne limitäm deocamdatä numai la statisticile elaborate de burghezie.
Extragem in acest scop cáteva cifre fiarte elocvente :
Volumul exterior al
dintre repartizat 140

Milioane lei
Denumirea
1935 1936 1937

Anglia .... 2.679 4.061 4.690

Franja 1.472 2.507 3.056
Germania 5.382 8.421 11.907
exterior
din null repartizat In protente pe '
La sutá din valoarea
Denumirea a comertului

1935 1936 1937

9,71 11,83 9,04

7,30 5,89
Germania . 19,50 24,52 22,96

deci, din volumul cotnertului nostru exterior, in 1937,

detinea 22,96% pe când Anglia avea dear 9,04%, Franta
5,89%. Cifrele dovedesc nu numai Infloritoarele ale lui Hitler in
România, dar si faptul imperialiste se reträgeau.
din istoria P.C.R. Ed. pentru literaturä politick, ed. a II-a, p.
317-318, Doc. 82.
2 S'au extras numai datele din 1935-1937 privitoare la aceste trei din Comertul
exterior al României, I, partea I-a, p. 456-457.
S'au extras numai anii 1935-1937, privitor la Anglia, Franta, Germania din
Comertul exterior al României, Bucuresti 1939, I., partea I, p. 456-457. - Conside-
ratiuni generale privitoare la exterior al României comertul mondial din
anii 1910-1937 de Gheorghiu, Mihail Gr. Romalcanu C. Sändulescu Godem.

www.dacoromanica.ro
1736 ELIZA CAMPUS

Pentru o mai intelegere a acestei situatii credem e necesar

55 analizäm acapararea germanä, in mai succintä in ceea
ce exportul, In ceea ce priveste importul.
Privit in totalitatea sa, exportul 1935-1937, dovedeste o
a pentru devize slabe. lucrare burghez5, se
Impärtirea pe categorii (categoria I, (Sri cu devize forte; cate-
goria a II-a, (Sri cu devize slabe), se :
T5rile din grupa a II-a cea mai mare cotä, 27,11%, din
a exportului din perioada 1928-1937"
In Germania, se principalele categorii de produse ale
Mire care un define petrolul
de seamá derivatele sale.
imperialiste au Germaniei ridice cota de- export pentru acest
produs la cifre de acest dela 392.666 tone, era In 1928,
1.414.206 tone 1936" Nu este de mirare deci 1938, Germania
ajunge comparativ cu state imperialiste o uluitor de
mare, in comertul nostru exterior.
drept exemplu, numai exportul in Februarie, con-
statim o situatie, care credem et nu mai este sä fie comentatä :
Exportul 1-19 Februarle
Germania .240.192.790 lei
Franta 54.773.180 lei
Anglia 56.535.690 lei
S. 33.949.280 lei
In ce importul situatia este tot atât de bunk pentru Ger-
mania care ajunge aceastä oblige la cum-
unor de produse numai din Germania, ate acordurile de
clearing, ce se stabiliserä intre statul tari.
De cercetand o lucrare burghez5, constat5m importul nostru
de se face aproape numai din Germania" 4, 45% din importul
de se face tot din Germania ci In genere 80-100% din totalul
importului românesc de articole de hârtie" se face tot din aceastá
tari. In ceee ce priveste materiile colorante, s'a ajums ca importul din Ger-
mania fie de masiv, cota celorlalte a ajuns infimi : Ger-
mania de azi reprezintä 75% din importul de colorante al Romaniei;
Elvetia 11%, 5% Anglia 1,2%
Se in genere, rnateriile prime se importau din state impe-
Comertul exterior al Rominiei. Bucure§ti, 1939, I., partea I, p. 551. Biblioteca
monetará, economica financiará tipáritá cheltuiala B.N.R.
2 Ibidem.
Cifrele din e Excelsior, 26 Februarie 1938, p. 12; Exportul
pe (S'au extras numai datele privire la Germania imperialiste).
4 Contributiuni la rnateriilor prime, I, p. 346.
Ibidem.
Ibidem, p. 229.
www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A DE 1737

rialiste, aproape singurele detingtoare ale acestor produse. Totusi, Germania

ajunge pi aid la un import ce s'a ridicat in mijlociu la 508,6 milioane lei
anual sau 23,36%" produsele fabricate, constatäm, din aceeapi
sursä principala grupä de de unde importäm produse fabricate, o
constitue Germania pi fosta Austrie" 40% din totalul produselor fabricate
se importá din aceste
Mai apare cedarea Germania, studiem
importul fierului pi al produselor din Her, o coinparatie Intre irnpor-
tul din Anglia pi cel din Germania, in 1937.
de exemplu subdiviziuni : tuburi de fier, laminate etc.
evaluate in mii de : Anglia 13.579 ; Germania pi Austria 322.572 ; vehi-
cule cu motor care merg pe pine : Anglia 6.490, Germania Austria
225.884 4. In subdiviziunile vakoane pi vase plutitoare, importul din An-
lipsepte totul In 1937, Germania devenind aproape singura furnizoare
.a Romäniei. Se ajunge in aceastä etapä a anilor 1937-1938, la
aproape paradoxale. De pildä, Anglia era tara care controla de
antimoniu, totusi importa antimoniul din Germania. In ceea ce
aluminiul, afläm din izvor din anul 1935, An-
glia ia locul al doilea dupä Germania, in importul nostru de aluminiu Ace-
lucru se poate spune despre cuprul brut, unde Germania ne di de
pildä, in 1936, cele mai insemnate cantitäti. Lucrärile bur-
ghezi märturisese in 1938, Germania ajunge sä aibä un proeminent
In comertul exterior al Romaniei. V. Madgearu aratä : In 1938, Ger-
mania pi Cehoslovacia reprezentau 50% din totalul importulul 36% din
totalul exportului"

Acapararea economiei românesti devine evidentä in 1938.

este deschis chiar de Fabricius, ministrul Germania la Bucu-
care declari volumul afacerilor intre tärile noastre era in 1934
de 4,3 miliarde lei, a crescut in 1935 la 5,2 miliarde, pentru a atinge In 1936
cifra de 8,3 miliarde. Cresterea continu pi n 1937, astfel ci pentru primele
zece luni s'a Inregistrat un volum de 9 miliarde. Dupä toate probabilitätile
anul se va cu un total de 11 miliarde" 7.
actele de acaparare pi urmärile se conturau din ce in ce
mai precis, desi rnassele populace se främantau din ce in ce mai mult, Carol
al II-lea ia o atitudine de apologet al relatiilor cu Germania hitleristä. El
Comertul exterior al Roméniei, Bucure1ti, 1939, partea I, p. 501.
2 Ibidem, p. 506.
Contributiuni la problema materiilor prime In România, IV, partea I, p. 159.
Ibidem, p. 174.
Ibidem, III, partea I, p. 205-206.
V. Madgearu, Evolutia economiei roméneqti, p. 296.
Excelsior s, Ianuarie. Nos rapports économiques avec l'éntranger. Déclarations
de M. Wilhelm Fabricius, ministre de l'Allemagne.

www.dacoromanica.ro
1738 ELIZA CAMPUS

afirmä In Februarie 1938, interview care a apärut in Berliner Tage-

blatt": Situatia noasträ economic5 depinde in mare mäsurä de sporirea
comertului .nostru exterior. Mai ales ultimii ani, comertul nostru Get-
mania s'a intensificat mult. Economia ambelor täri se in modul
cel mai fericit, in multe domenii. Este dorinta fermä
pe acest drum de succes spre folosul reciproc legäturile
româno-gertnane" 1
Am sumar drumul de al economiei românesti,
care 1938 se in fata unei balante deficitare, in fata de
vedea irnobilizate valorile exportate, In fata faptului de gray pen-
tru unele grupuri din clasa dominantä acela de a nu putea realiza pro-
fitul capitalist maxim.
Pozitia lui Carol al II-lea, legat de monopolutile
cane, pare de neinteles, date interesele lui de al clasei privile-
giate. Totusi, atitudinea se explicä usor, daeä ne cä fond,
Carol II-lea a fost deschizätorul erei fascismului ne
gandim apoi cl el mergea pe drum, ca Chamberlain,
ne gândim el vedea in fascism ultima posibilitate .de a pästra pozitiile
economico-politice regimului burghezo-mosieresc din
Pe aceastä linie, burghezi,-care relevaserá
infilträrii germane economie, arätând gravele consecinte ale unei aca-
hitleriste, pornesc in grabá sä elogieze, fundamenteze necesitatea
relatiilor fasoismul german.
V. Madgearu, de pildä, desi o a
volumului comertului exterior marile imperialiste, aceasta nu aduce
prea mari prejudicii etonomiei românesti, care indreptându-se spre Germa-
nia, are ...avantajul, de a putea dispune prin clearing de märfuri ; de
.treaga valoare a exportului, pentru importul de
Aceastä afirmatie vine in contradictie flagrantá raportul Bancii Na-
care denunta tocmai pericolul acordurilor de clearing pentru econo-
mia româneascä, In special in devize slabe.
Constantinescu, guvernatorul Bäncii Nationale,
lucrare a sa tocmai contrariul celor declarate in raport, fäcänd elogiul rela-
tiilor Germania. Se strädueste sä demonstreze este necesará o dirt-
jare rationalä pozitivä a importurilor noastre, pentru ca alimentarei
sä .se facá, pe mai mult putintä, din valute usor de obtinut
din care avers chiar disponibilitäti imobilizate, iar nu din täri valute
forte, greu
negare a tot ce analizase in raport.
«Tara «, p. 8, 9 Februarie 1938, Convorbire României.
2 V. Madgearu, economiei românesti, p. 295-296.
2 Mititä Constantinescu, op. cit., I, p. 27.
www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A ROMANIEI DE HITLERISTI 1739

Istcricii dominante au pornit sä Tundamenteze ei,

fraze cAt mai sonore, avantajele ce decurgeau pentru din relatiile
co autarhice, ca de Germania.
Reactionarul C. C. Giurescu explicatia et exportul de petrol se
fkea Germania, pentrucä aceastä oferea preturi mai bune
tárile cu devize forte. Istoricul fascist inst cä regimul de stabilit
co Germania, implica fond imobilizarea contravalorii produseloi
-exportate.
Falsificarea fenomenului economic se vede si mai atunci
C. C. Giurescu tinde sä fuhdamenteze acapararea de hitleristi, a agri-
românesti. Dupt ce aratä cä preturile oferite de devize
forte, duc la inläturarea comertului românesc de pe piata mondiala,
avantaje ce se dau produselor agricole de cätre Germania Denive-
larea mereu crescândä cele daub categorii de preturi o constitue o
care tinde la comertului románesc de pe piata mondialä
la acestuia cätre pietele ale 'autarhice, unde pozi-
tia foarfecelui agricol, este mai avantajoasä in Din
3auzä, economiile autarhice constituesc un centru de atractie pentru comertul
nostru" 1
istoricul, economistii ce semneazt asemenea afirmatii, tind
sä reducä cu dimensiunile fenomenului economico-politic al acapararii
agriculturii de cätre privindu-1 nurnai din punctul de vedere al
cererii pi Aceastä cercetare unilateralä a fenornenului, redus in cazut
de fatä la un aspect pur comercial, tindea fond sä indepärteze
trundere mai adâncä, In miezul problemei, care era departe de a fi
numai o comercialä.
In fond, era vorba de a ascunde dominarea hitleristä care
trebuia invaluitä sub forma unei bune comerciale.
Poporul nu putea fi inselat. Framântarea lui devenea din ce in
ce mai amenintätoare. S'a cäutat atunci sä se demonstreze, et numai
tine economice cu occidentul au dus la märirea fiscalitätii, la greaua situatie
a majoritati a : Prin faptul suntem o debitoare,
de care nu sunt debuseele normale pentru pro-
dusele noastre de export, straduinta de a forta indrumarea exportului spre
cu devize libeie, se traduce prin sarcini asupra contribuabilului con-
sumatorului pi prin deprecierea continua a nationale"
Incontestabil, aceste sunt parte adevärate marilor
imperialiste au contribuit In bunä la sporirea fiscalitätii,
la deprecierea nationale. A dela asemenea adevä-

Enciclopedia României, III, p. Comertul exterior de C. C. Giurescu,

M. Gr. Romascanu si N. Georgescu Roegen.
2 V. Madgearu, op. cit., p. 301.
www.dacoromanica.ro
1740 ELIZA CAMPUS

a demonstra necesitatea infeudärii la un alt imperialism, a cauta

sustii massele vor avea o situatie mull mai bung, numai dacä Ro-
minia se va indepärta de care nu sunt debusee normale",
a o demagogie, pe care poporul 'a De
economistul burghez este sängtoasä perspectiva depen-
economiei românesti, de economia singur stat ocupând un
spatiu geografic extins o pozitie primordialg in comertul românesc.
situatie nu este atât rezultatul unei cristalizári politice, a schim-
bärilor de structur5 a economiei care treptat, cu avansarea pro-
cesului de industrializare, micsoreazá de complimentaritate cu o serie
de de una Germania" '.
Se tindea deci se demonstreze ci apropierea de Germania era de
fapt o necesitate, decurgând din structura economiei rominesti. Se
punea välul unor docte stiintifice" asupra unui act de trädare, pe
care clasa dominantä in frunte cu regele, scopul de a-si
tra pozitiile economico-politice ce detineau.

In Martie are Anschlussul, asa toti cei ce mai puteau fi amá-

sau cei ce se mai gäseau pe pozitii conciliatoare, sunt limuriti asupra
agresivitätii Germaniei hitleriste. P.C.R. poporul cätre unitate, care
lupta impotriva cotropitorului fascist : Acum dupä ocuparea Austriei de
Germania hitleristä, numai orbii nu pot vedea ce pericol
independenta poporului soarta popoarelor din România,
din Germaniei hitleriste" Actiunile intreprinse de hitleristi devin
acum violente au un caracter 'absolut cinic. Aprecierile P.C.R. hitle-
rismului si telurilor sale, in ceea ce România, sunt zi de zi ilus-
prin acte brutale, deschise. Delegatii economice vin studieze a
cäuta mäcar vreo motivare noua feudi, din Balcani din
n.
Dimpotrivä Dr. Schnee, conducgtorul delegatiei economice spune
aproape deschis, ci Wile din aceastä regiune trebue in fond sä compen-
seze Germania, de pierderea fostelor ei colonii Dupg ce s'au luat Reichu-
lui, coloniile sale, unele cercuri sträine voi sä turbure relatiunile economice
dintre Reich statele din Europa räsäriteang. Aceste nu vor reusi
Intru cát sistemul trocului" instituit de Reich cu aceastä parte a Europei
a dat rezultate foante bune" Rezultatele erau inteadevär foarte hune,
numai in ceea ce economia hitleristä. Dar, bineinteles, aceasta

V. Madgearu, op. cit., p. 301.

1
Documente din istoria P.C.R., Ed. pentru literaturA politick ed. a II-a, p.
Doc. Nr. 80.
Universul*, 13 Aprilie 1938, p. 15.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A ROMANIEI DE HITLERI$TI 1741

privea pe conduatorii Germaniei fasciste, care doreau sä exploateze, ca pe

colonii, färile cedate de marile puteri imperialiste.
Nu in posesia documentelor care sä ne arate pozitia luatä de
Dr. Schnee, cu prilejul vizitei sale in totusi anumite informatii,
apärute in ziare, ne lasä sä intrevedem un fapt, la care de altfel ne
Dr. Schnee cere, credem noi, posedante sä limiteze sau reducä
unele industrii, dat faptul cä al Reich avea nevoie, de fapt, de o
eminamente agricolä.
Inteo conferintä de profesorul Valcovici, la care a luat parte
Dr. Sanee, se incearcä o tirnidä argumentare, in 'apárarea industriei
nesti, care este prezentatä ca neputând aduce vreun prejudiciu industriei
germane : Dar aceastä industrie nu vine conflict industria germanä.
Dovadä este faptul in anii 1935-1937, procesul de indus-
triatizare a a fost mai intens, importul României din Germania a cres-
cut continuu" Jalnica atitudine a posedante din fatä de
fostul guvernator al Africii Orientale, care desigur nu avea pozitia de a vizita
pe un negustor . . . . serios bine aprovizionat, cum afirmA ziarul bur-
ghez 2, ci avea atitudinea care comandä. Dr. Schnee avea in
mod incontestabil indicatii speciale, privire la felul in care Germania tre-
buia sä acapareze industria româneascä, astfel st
doar o agricolä. Semne ale metodelor hitleriste existA incontestabil. Se
creeazi de pildä, noi industriale, ca Firolana, industria de filaturA
de lânä sau se conventii importante societifi existente. DAm de
exemplu, incheierea conventiei dintre Regia Intreprinderilor metalurgice
miniere din Ardeal societatea Ferrostaal, societate de export a concer-
nului Gutehoffnunghütte din Essen"
Roadele acestor metode de acaparare vor fi evidente in 1939-1940, de
aceea, ne vom ocupa seParat de acapararea sectorului industrial. In
caz agresivitatea hitleristA e in plinä desvoltare, in perioada din ajunul trA-
dela München.
Ziarele burgheziei si märturiseascä unele aspecte ce decurgeau
din cresterea agresivitätii germane. In sectorul petrolului afläm expor-
au numeroase pagube, in sistemul de pläti al Ill-lea Reich,

a Universul 21 Aprilie 1938, p. 4. Se si o statisticd a produselor cumparate

Germania, cre1terea importului din aceastá tarä.
Sume In milioane 1935 1936 1937
Electrotehnice 2,8 7,8 10,6
Unelte 1,6 2,5 10,4
Masini 5,6 6,6 8,9
Automobile camioane 0,8 5,6 7,5
Excelsior », 23 Aprilie 1938, p. 1. 0 importantS, do prof. Victor Válcovici.
a Excelsior 4 1938, p. 12.

www.dacoromanica.ro
 CAMPUS

se aplica o ad valorem de 12% asupra unei valori superioare, valorii

reale" .
Pe de parte, sistemul de pláti pi o situatie, care impie-
deca snare realizarea profitului capitalist maxim al exportatorilor
de petrol. Aflám pentru marca germank Banca Nationalá plätepte un
curs inferior celui aplicat de Germania, fatä de celelalte monete.
Din ajungem la rezultatul cf suma de lei arátatá pe
formularele de export (A.B.C.D.) drept contravaloare'a acestui export este
mai mare ca suma de lei, care se incaseazá realmente dela
nalá" 2 loft clasa exploatatoare pusä in situatia de a nu mai beneficia
de profiturile care era Când fost cotropitä, problema
pagubelor de petrol se pune mai acut. In Austria,
români realizaserá mari beneficii, prin importante cote de devize libere pi
forte, obtinând astfel si dela B.N.R. o serie de avantagii, pe care acest ins-
taut le rezerva unor asemenea operatii financiare.
Incorporarea Austriei la Reich produce ingrijorare la unii exportatori
de petrol români, care cer in corpore st se ia anumite másuri,
menite stävileascä putin in Austria serioasele ce aveau prirr
exportul in Germania. Epoca idilicá, in care se vorbea de bunele pre-
turi date de Incetase. Acum se spunea deschis : Este de
imperios necesar, ca se stabileascä un echilibru mai perfect In schim-
buI de márfuri dintre pi Germania, dacá se mentine sis-
temul de platá prin clearing, lichidarea valorii märfurilor se face
in mod normal, pe Indeplinirii formalitätilor necesare pi
ziere, In dauna exportatorului dezechilibrului permanent
schimbul de dintre cele
Iatä deci ce fericitul sistem al schimbului prin
cárui apologie o fácuserá, asa cum arátat mai sus, pi isto-
posedante ; iatä prejudicif trebuia sä suporte economia tärii
din cauza necesitátii de a da bune Germaniei, pentru ca aceasta
atace U.R.S.S. Fascismul, care trebuia apere clasa posedantá de
miscári populare, sdruncina serios beneficiile anumitor cercuri financiare-
industriale din Dar clasa posedantá era de acord totusi suporte
aceste ca nu piardá chiar totul.
Prin lunile Mai-Iunie 1938, s'a nádájduit o täri impe-
rialiste vor impiedeca acapararea spatiului balcanic, dar
Chamberlain a fácut repede pe diriguitorii români nu inten-
tioneazá intreprindá o asemenea actiune. In fond, acum se
zarea Cehoslovaciei ; etapa In care Germ'ania fie

», 19 Martie 1938, p. 5.
2 Ibidem.
Ibidem. 21 Mai p. 12.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A ROMANIEI DE HITLERIM

asiguratä va cäpäta o serie de avantaje, ca ea sä porneasc5 mai

la atacarea U.R.S.S.
In vremea Oceania, a anului 1938, tendintele de acaparare ale economiei
romanesti de Germania hitleristä iau forme din ce in ce mai cristali-
zate. Sintetiand cifre áceastä situatie a raporturilor comerciale germano-
publicatiile economice burgheze aratä in ceea ce priveste importul
in primul trimestru al 1938, partea Germaniei este de 30%
din total ; in ceea ce exportul, partea Germaniei este 24% di6
total Nu putem aprecia de reale sunt aceste date, dar cä ele
reprezintä un anumit quantum apropiat de adevär, care de altfel e
märturisit, In articolul cite Cu nid o altä furl nu atingem astfel
de procente, in schimburile ce le avem" Rezultatele acestei situatii
grave pentru româneascä, c5ci seinregistreaz5 din primul tri-
mesttru al anului, un sold deficitar de 250 milioane lei"
Dar greaua situatie cu care se incheie acest prim trimestru al anului
1938, este departe de a putea fi exprimatä, doar prin cifra soldului deficitar.
Germania creat pozitil alit de avantajoase, ca pi
alte state din spatiul balcanic, este acum sä activeze la pro-
duselor germane. Metodele prin care s'a ajuns la aceastä uluitoare situatie
sunt destul de usor de inteles. Se plie cä Germania in genere
danubiene, ea cu tärile din Sud-Estul Europei, acorduri de clearing.
Astfel, ea nu plMea cu aur sau cu devize forte, importurile din tärile respec-
tive, ci cu produse germane. Aceasta nu ar fi o situatie prea
gravä pentru ce negocian prin clearing Germania, daca nu s'ar fi
concretizat, In timpul desfäsurärii acestor schimburi, dou5 aspecte extrem
de economiei micilor täri, dar foarte remuneratorii pentru eco-
nomia hitleristä.
schimbului din Germania fascista au sä pästreze
un decalaj pasiv pentru ei, in balanta schimbului 'aceste Aceastä
situatie, leagl pi pe viitor micHe state creditoare de Germania
fortându-le sä activeze ele, importul produselor germane"
Dar este in deobste cunoscut, o situatie materialä a unel
sectorul comertului exterior, se reaHzeazä numal ea isbuteste mai
mult exporte sä importe.
era silitä sä activeze ea singurä importul din Germania.
Pe de altä parte, in situatia de existentä, intre pi Germania
1938, nici in sectorul exportului, nu se puteau gäsi punti de salvare pen-

Cifrele s'au luat din articolul Raporturile comerciale româno-germane din primul
trimestru 1938, Excelsior » 28 Mai 1938.
2 Ibidem, p. 9.
Ibidem.
Universul », 28 Mai 1938, p. 15. Foloasele Germanilor din schimbul
dunrene.

www.dacoromanica.ro
 ELIZA CAMPUS

tru economia româneascá, deoarece märcile germane, obtinute dintr'un

export in Germania, nu erau la dispozitia exportatorului. Ele puteau fi uti-
lizate intr'o anumitä mäsurä pentru cumpärarea de märfuri germane
pentru turism Germania Dacä nu aunt intrebuintate, conform
legerii guverne, blocate excedentul comertului exterior
la nimic. Dimpotrivä, aceastä situatie constitue o pierdere pentru
economia româneascá, deoarece diferenta intre export import circulä
Oermania, In lac sä circule In . Se ajunge astfel, in Mai 1938, la
o ce nu mai poate fi ascunsä. Exportul s'a micsorat. In
conformitate cu cifrele date de centrul de studii si documentare :

In Ianuarie-Martie, valparea exportului a trecut dela 5.670 milioane lei, la

4.847 rnilioane lei" 2, iar pe de altä parte s'a märit, in
primele trei luni ale anului 1938 . . . la o valance de 4.862 milioane lei,
.

de 3.955 milioane lei, in perioadä din 1937"

Dacá la acest aspect atât de gray, mai faptul Germania,
Austria Italia, au ajuns in Aprilie-Mai 1938 sä 55% din totalul
exportulul nostru, putem deficitul balantei comerciale din primul tri-
mestru al 1938. Iatä deci primul aspect aunätor economiei româ-
nesti, rezultat al raporturilor comercial nazisto-române. micsorare a
exportului, o márire 'a importului, o imposibilitate de a obtine devize libere
sau forte din export, datoritä faptului exportul se face täri cu devize
slabe. Rezultatul : o balantä comercialä deficitarä, ceea ce in mod incontes-
tabu va determina o mai cruntä exploatare a masselor populate.
Al doilea aspect extrem de economiei decurge din
aceeasi agresiyitate crescandä a Germaniei care crede cä, in ceea
ce nu mai e nevoie pästreze niciun fel de formä.
Se cunoaste metoda de atractie intrebuintatä de hitleristi, ceea ce
comertul diferite : se ofereau preturi superioare preturilor

mondiale. Incontestabil, aceste preturi nu se ofereau färä un calcul foarte

bun, in ceea ce privea beneficiile economiei hitleriste. Germania vindea In
aceste masini, lacuri, . . . produse farmaceutice, la care renta-
bilitatea bind extrem de ridicatä preturile färä se recupereazä
la export, diferentele plätite la import" Cu alte cuvinte hitleristii tindeau
sä-si obtinä cuvenitul profit capitalist maxim. Daeä consecintele pentru Ro-
ar fi fost numai de a pläti o serie de produse mai
mare, ar fi fost grea, dar nu dezastruoasä. Insä, germani
fäcuserä socoteli mult mai bune pentru ei.
Dupä ce aduseserä in situatia de a fi obligatä sä activeze
chiar ea importul din Germania, cu nenumärate fire comertul exte-

Universul», 30 Mai 1938, p. 8, Problemele economice la ordinea

2 Ibidem.
Ibidem.
Universul*, 30 Mai 1938, 8, Articolul citat.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A ROMANIEI DE HITLERISTI 1745

al de Reichul german, hitleristii CS a venit momentul sä-si

arate adevaratele scopuri. Unele informatii din primavara anului 1938,
rute in forma in ziarele burgheze, ne cl Germania nu mai
primeste partial, mari enorme expedieze
masinile fabricatele de necesitate" pentru economia Rornâniei
Masinile, ca si fabricatele importate erau necesare Reichului, care se
gatea intens de razboi. Desigur, petrolul románesc erau foarte utiie,
dar in Mai-lunie 1938, nu mai era temere burghezo-mosie-
reascä ar inceta sá mai exporte in Germania aceste produse. Reichul se
deci sä trimitä României ... pentru soldul ei creditor de sute
de rnilioane, provenit din exportul de petrol, de grâu, de porumb,
márfuri fárá utilitate absoluta" Se ofereau pentru
carea soldului ei creditor de Nuremberg, bere bavarezä diverse
confectiuni de utilitate foarte redusä"
in fel se de al doilea aspect extrem de
economiei rezultat din raporturile comerciale româno-naziste.
In fond se ajungea la o depreciere a produselor de prim rang, expor-
tate de care erau compensate de produse cu o utilitate mai mult
.

In ajunul dela München economia româneasca, fárá

total Germaniei hitleriste, era inteo umilitoare de
Reich, de care acum depindea mare

Implantarea mai a in balcanic, scopul unei

mai profitabile exploatari a din regiune aducea in
economiei hitleriste, imperio'asa necesitate a dominärii principalei artere de
din acest geografic :
cotropirea Austriei, pun pe o importantä
din : Ulm Bratislava dispare jurisdictia Comisiei
Internationale a
Pentru a-si impune In grabá
o de rázboi pe Acest act era de fapt o a tra-
tatului Versailles, care stipula atât Austria pi Ungaria nu au
dreptul sä utilizeze pe Dunäre, deck vase de politic, in vederea mentinerii
Dar care dintre imperialiste mai discuta
Aprilie 1938, despre respectarea tratatului dela Versailles, clod in fond, sem-

ul s, 28 Mai 1938, p. 15, Articolul citat.

2 Ibidem.
Ibidem.

110 - referate - c. www.dacoromanica.ro

1817
1746 ELIZA CAMPUS

natarii acestui tratat cedaserá Austria se pregäteau sa cedeze

slovacia.
Iatä deci Germania nazistä amenintând statele dunärene prin vasele
sale agresive, care puteau oricând sä intrebuinteze mijloace violente, sub
pretextul mentinerii ordinii".
In România, P.C.R. poporului aflat sub teroarea dictaturii regale,
ca regele ca clasa dominantä sunt sä dea lui Hitler, tot ce acesta
va cere. Exemplul dictaturilor din Austria era prea evident, ca se poatä
da crezare frazelor demagogice, in legMurá cu politica dusä interesul
fraze prin care guvernul dictaturii regale, st massele
populare, in främântare. P.C.R. cheamt poporul populatia
conlocuitoare la rästurnarea dictaturii regale, care pregätea României,
soartä pe care Schuschnigg Dollfuss o daserá Austriei : Soarta
poporului austriac care a fost subjugat de dictatura lui Dollfus Schusch-
nigg, ne cá vom cädea Germaniei fasciste agenturilor ei
din tart, in frunte Garda de Fier, dacä poporul cu
popoarele conlocuitoare, nu va rästurna la timp dictatura regala" 1 Repre-
iunile dictaturii regale, arestärile, perchezitiile, ca actele de vio-
ce au urmat, ne aratä cá atât Carol al II-lea, cât clasa dominantä
Intrebuintau toate mijloacele in posesia aparatului de stat al dictaturii
regale, pentru a infrânge poporului.
Ne vom ocupa - cu alt prilej -de acapararea pe plan politic, a
de câtre vom reveni pe larg asupra acestor aspecte ale
rezistentei populare. Am tinut numai relevärn faptul unei evidente inngs-
priri a mäsurilor de reprimare, folosite de guvern, date politice
pe care dictatura regalä le pregâtea, pentru un viitor foarte apropiat. Este
vorba de trädarea Cehoslovaciei de cedarea Dunkii atre Germania
hitleristä.

In Aprilie, ziarele burgheze incep sä pregäteascä opinia publicá despre

posibilitatea sporiri a comertului nazistii, pe Dunäre.
Se argumenteazä, de pildä, cá Germania importä petrol din S.U.A.
abria ea singurä carburentul sintetic care e benzolul, in caz de räzboi
ar avea nevoie de cantitäti încincite de carburanti atunci e mai logic
asigure aprovizionarea cu combustibile lichide, provenind din
nia, distantatä numai 300 km de noua frontierä" 2 Dunärea era
aceastä nouä conjuncturä teritorialä, unul din cele mai ieftine mijloace de
transport.
De Germania folosise in &ajuns de mult, de co-
Documente din istoria P.C.R., Ed. pentru literaturA politicA, ed. a II-a, p. 315,
Doc. Nr. 81.
* Universul s, 19 Aprilie 1938, p. 2, Aspectul economic al lui Drang nach Osten.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A DE 1747

municatie, cki era mai convenabil transporte petrolul pe din Româ-

nia, decât fabrice benzolul (e nevoie de aproape patru tone de
spre a o de esent5)
Cercetând unele statistici ale miscärii porturilor, constatäm ci
1930-1938, Germania si-a märit tonajul exportului, efectuat cu vasele flu-
viale. Daci extragem doar cifrele pentru 1930 si 1938, ne repede
seama de pe care urmäreau in ceea ce priveste problema
folosirii depline puteri a Dunärii :
XX Importul exportul pe al

Tara Export tone Import tone

Germania vase vase eu vase

fluviale mari e mariti
1930 . 1938 1930 . 1938 1930 . 1938 1930 . 1938
196.675-484.7541683.825-682.659 23.119-51.288 30.171-29.759
Examinarea acestor date statistice nu ne dovedeste numai o crestere
a exportului 1930-1938, ci ne mai aratä un aspect : intre 1930-
1938, Ere* atât exportul, importul fkut pe vase fluviale, nu fäcut
pe vase maritime.
Inseamnä acest fel de transport oferea Germaniei o serie de avan-
pe care nazistii tin le foloseasd - in mod masiv - deosebire in
1938, sunt bine de pozitia oapitulantä a marilor impe-
rialiste. dovadä, in ceea ce special circulatia pe Dunäre, pe
care o examingm in mod succint, ne-o poate o a
fluviale pe Dunäre (N.R.F.), in care se repartizeazá pe (Sri, traficul inter-
national al N.R.F. In 1938, tonajul de 154.400 are cam acest aspect
ceea ce pe
România-Germania invers . 35.500
România-Cehoslovacia invers ......24.200
Romfinia-Jugoslavia invers .... 7.900
Romnia-Ungaria invers 4.500
Ceboslovacia-M.Neagra invers 14.000
Germania-Ungaria invers .. 9.700
te invers .................... ..58.600

Este limpede Germania ocupä un de seamä in acest tablou,

dovedind tendinta de a folosi din pin, importanta de comunicatie care
este Dunärea.

oUniversuls, 19 Aprilie 1938, p. 2, Aspectul economic al lui Drang nach Osten.

I. Manoliu N. Dascovici, Navigatia maritimä fluvialá, Enciclopedia României,
IV, p. 117 (din tabloul statistic ce se gäseste am extras doar
datele privitoare la Germania).
I. Manoliu N. Dascovici, op. cit., p. 104.
www.dacoromanica.ro
1748 ELIZA CAMPUS

Nu mai surprinde deci, de putin legea Mai, de

vernul Reichului, prin care se hotäräpte stabilirea comunicatiilor directe
intre Rin pi Dunäre, prin construirea canalului Rin-Main-Dunäre.
puteri imperialiste nu erau hotärite in etap sä cedeze
totul pi deci drurnul spre Marea Neagrä, desi acest lucru
decurgea In mod logic, dupä cedarea Austriei pi dupä päräsirea In mare
mäsurä a spatiului balcanic.
In 1938, Germania trece la actiuni directe, pe care le
dinteun pe care Newton, ministrul Angliei la Praga, adreseaz5
lordului Halifax, in August 1938. Din acest document reiese ci Martius, un
reprezentant al ministerului de externe nazist, intoväräpit de un numär de
functionari : A vizitat danubiene, pentru a discuta propunerile
germane de a exclude statele neriverane participarea controlului asupra
navigatiei dunärene" 1
In acest scop, statele dunärene erau sfätuite" de cätre sä
mai curând o atitudine precisä. Din acelasi izvor : Mica
Intelegere se pe linia de a saluta o cooperare cu Germania, dar
vrea mentinä caracterul international actualei comisiuni ca pi partici-
parea prezentelor state neriverane" in actiunile Midi Intele-
tendinta ca Germania nu explaateze singurä regiunea balcanicä
dunäreanä, ci de state imperialiste.
Germania nazistä era cu totul de *ere. Influenta ei econo-
mica in era In crestere, astfel ea putuse sä impunä, credem
noi, cu luni luarea unei atitudini in ceea ce
ministrarea internationalä a Dunärii.
In acest sens, se pare au avut unele tratative diplomatice intre
statele dunärene riverane pi marile puteri imperialiste. este de
confirmatä pi de o burghezä, in care se afirma despre exis-
tenta unor tratative, initiate de fapt de Germania : Tratativele diplomatice
premergätoare din Mai-lunie 1938, provocate urma unor sugestii din
partea Germaniei cätre tcote statele dunArene riverane" Rezultatul acestor
tratative a avut indoialä, drept urmare, conferinta diplomatici dela
prin care dispäreau In mod oficial drepturile Comisiei europene a
intre Marea Neagrä.
Nu ne putem opri pe larg asupra tuturor pagubelor aduse economiei
tárii, asupra prejudiciilor aduse suveranitätii nationale a Romaniei,
de cätre Comisia europeanä a Dunärii, for instituit incA din 1856, In con-
formitate prevederile din statutul dunärean dela Paris. Poporul a cerut
' Documents on British Foreign Policy, 1919-1939. Third series, II, 1938;
His Majesty's Stationery Office 1949, p. 158.
Ibidem, p. 158.
I. Manoliu i N. Dascovici, Navigatia maritimä fluvialä. Enciclopedia
mâniei, IV, p. 124.

www.dacoromanica.ro
 ACAPARAREA POLITICA-ECONOMICA A ROMANIEI DE HITLERISTI

de nenumarate desfiintarea comisii, ale ckei beneficii se realizau

pe spinarea masselor muncitoare. Burghezia era pa impiedecatt in reali-
zarea propriului ei profit de catre C.E.D., ca're impunea taxe mari, pe
portiune a Dunärii, sub jurisdictia ei.
Acordul dela 18 August 1938 a avut totul alt caracter.
Se cunosc telurile Germaniei privire la deplina stapânire a Dunärii.
Se cunoaste in timp pozitia soväelnicä marilor puteri imperialiste
care nu voiau cedeze cu totul drurnul spre Marea Neagrä. Germania
a recurs atunci, In lunile Aprilie, Mai, lunie, credem noi, la
pentru ajunge scopul. Pe de o parte a impus micilor state riverane o
Iuare de pozitie in ceea ce priveste administrarea internationalä a Dunärii,
pe parte cerea marilor puteri occidentale primirea ei in C.E.D..
cM ...unificarea regimului tehnic al navigatiunii dunärene Diplomatia
nazistä, nu socotea just treacä atunci, in Mai-August 1938, la alte
actiuni, cu caracter mai violent, cäci in aceastä etapa se pregMea cotropireai
Cehoslovaciei. puteri imperialiste au sä totusi
Germaniei, bunävointa eu care cererile ei, recurgand la un com-
promis. Oficial se României, drepturile ei suverane asupra portiunii
Bräila-Marea Neagrä, In fond se dAdeau astfel, mari usurinte Germa-
niei, a economic5 In era, in plin progres. Pe de 'alit
parte, prin stipularea principiilor acordului guvernul dictaturii regale,
marile puteri in fond o serioasä influentä, in ceea ce priveste
pe portiune a Dunkii.
Acestea sunt pe scurt, problemele care stau la baza : Aranjamentului
relativ la exercitiul puterilor Comisiunii europene a Dunärii",
Anglia, Franta si In 18 August 1938, la Sisals.
In cornunicatul oficial se arata in mod grandilocvent "... dispar sti-
pulatiunile vechilor tratate care nu mai cadrau deplina suveranitate
se satisfactiune dreptelor ei revendicári...." 2
In ministrului de externe, N. P. Comnen, se aratä acelasi
lucru. Prin acord, se României meritele, etributiunile, drepturile
privilegiile, care tratatele dela Viena Paris au investit in
trecut, comisia Dunärii"
Examinate, la o vedere, cele dougzeci trei de articole ale
aranjamentului dela par a corespunde afirrnate atât comuni-
catului oficial, cM si ministrului de externe .Tottki, apare din
textul acestor 'articole o situatie totul contrarä afirmatiilor de mai sus.
Comisiunea european a Dunärii nu se desfiinteaza, ci continu

' L Manoliu Dascovici, op. cit., p. 124.

Universul s, 21 August, 1938, p. 1, Comunicatul
N. P. Comnen, op. cit., p. 151-152.

www.dacoromanica.ro
1750 IZA CAMPUS

neze ca un organ de control garant al regimului de adeväratä libertate

internationalä a
Comisiunea e fie pe viitor, nu un garant impotriva
noastrá, cM mai ales un martor al sfortärilor ce vom face, spre a ne
sarcina" 2
Aceste sunt de fapt märturisiri elocvente, asupra libertätii
suveranitätii", ce se acordase statului prin aranjamentul dela Sinaia.
In fond, puteri imperialiste gândeau atunci, "... pästrau sub
forma acestui aranjament" controlul asupra portiunii Neagrä
date sentimentele interesele clasei posedante din Romania, care cerea
prezenta marilor puteri occidentale, alMuri de Germania, guvernele Angliel
Frantei erau sigure, diriguitorii României vor primi sä execute suge-
stifle date de C.E.D., ca organ de control.
In acelasi timp, se dovedea Germaniei bunävointä, necedandu-se
totul, Aranjamentul dela Sinaia", de subtila diplomatie a
marilor imperialiste d'at in fond liberä Germaniei spre Marea
Neagrä. burghezo-mosiereascá mergea pe calea fascismului,
sä cedeze cererilor din ce ce agresive ale Germaniei hitleriste.
concluzii ale aranjamentului dela Sinaia" se desfAsoarä la 1

Martie 1939, cand statele membre Comisia europeanä a Dunärii (Anglia,

Franta, si dat in unanimitate la pri-
mirea Germaniei in stool acestei comisiuni" Acum, de bia, in mod of i-
cial, Germania si Italia aderu la aranjamentul dela Sinaia, din 18 August
1938". aderare in acelasi timp, Germania
luase hotärtrea de a conduce ea comisie de control pi de garantie
internationalä.
Consecintele acestui act diplomatiei trebufau in fond of
cializeze o situatie existentä : aceea a stäpânirii depline puteri a Dunärii
de cätre fascismul german.
In August 1938, puteri imperialiste, in mod oficios,
Dunärea. Acordul semnat guvernul era menit sä serveascä sub o
formä, cM mai diplomatick interesele Germaniei naziste, si aspectul
unui gest de largä incredere, ce se acorda guvernului dictaturii regale.
In ajunul trädärii dela München, Germania hitleristä se implantase
in economia aceasi timp la dispozitia ei Dunärea,
principala arterä de comunicatie spre Marea Neagrä. Aceastä dominare eco-
nomicá a României de nitre se extindea pi pe plan poiitic cultunal.
burghezo-mosiereasc5 se angajase astfel pe linia infeudärii totale.
la Germania hitleristä.
I. Manoliu N. Dwovici, op. cit., p. 126.
2 Ibidem.
Idem. p. 124.

www.dacoromanica.ro
 DIN POLITICA ANTIPOPULARI ANTINATIONALÄ
A BURGHEZIEI MOSIERIMII ROMÂNE
INTRE ANII 1937-1939*
DE
J. I3ENDITER

In 1936, Comitetul Central al P.C.R., studiind care i-a

fost rezervat României In cadrul planurilor imperialismului international,
aráta cä Romania are pentru imperialismul german o importantä colosal
de mare. Ca de grâu petrol pi ca a Sovietice, ea
poate fi furnizoarea Germaniei pentru pregAtirea räzboiului, in caz
de räzboi ea poate usura atact4 imperialismului german contra Uniunii
Sovietice prin participarea activä sau prin permiterea trecerii prin
toriul ei a trupelor germane. Ca o compusä din mai multe teritorii
nationaliati Români'a poate servi imperfalismului german
drept obiect de recompensare teritorialá a aliatilor acestuia.
sfârsit, este o tará situatá la gurile Dunärii, la Marea Neagrä ; planurile
imperialiste germane in Europa Centralä pi contra Uniunii Sovietice
(ruperea Ucrainei pi iesirea Marea Neagrá) pot fi realizate cu succes
numai prin transformarea României de cätre Germania stat
care fie sträjerul intereselor imperialismului german la gurile
pi la tärmul Märii Negre" 1
In preajma anului 1937, irnperialismul german, sprijinit intärit
de anglo-franco-american, a socotit cä a sosit timpul pentru punerea
aplicare a planului dinainte stabilit in vederea instaurärii dominatiei
fascismului german in statele Europei, ca una din etapele cele impor-

* In prezenta Comunicare nu uncle aspecte ale acestei probleme. Vom

desvolta problemele In lucrarea Rolul in plannrile antisovietice dela Münchens,
lucrare In curs de pregatire.
Documente din Istoria Partidului Comunist din Ed. P.M.R., 1951,
p. 266.

www.dacoromanica.ro
1752 J. BENDITER

tante necesare pentru atacul impotriva Uniunii Sovietice. In primul

s'a hotärit sä fie atacate Austria, Cehoslovacia, si
balcanice. Toate aceste state, de Austria, fáceau parte din blocul
militaro-politic creat dupa tratatul dela Versailles.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Germania hitleristä
Anglia, Feasts pi America ii mandatul de jandarm al Europei
-
in lupta Impotriva U.R.S.S. pi a miscärilor de eliberare de sub jugul
capitalist - stäruia Romania in planurile sale antisovietice,
pe de parte considera drept de cucerire pi de supu-
nere. Trebue sá tinem seama - spunea Dr. Walter Funk, ministrul eco-
nomiei Reichului, la 14 Octombrie 1938, la Sofia - cu ajutorul
noi trebue ne creem o linie de comunicatie naturalä Germania
pi sud-estul Europei. In acest scop, Viena va deveni din cele mai
importante centre de tranzit economic. Creerea canalului Rin-Main-Du-
näre va insen-ma o cale natural" de comunicatie intre Marea Nordului
Marea NeagrO, de pe de o parte din de vedere tehnic
jar pe de parte la punerea a din sud-estul euro-
pearl".
In vederea realizärii acestui plan - care insemna, de fapt,
toratul german asupra dunárene pi balcanice, renuntarea la
tatea Angliei pi In aceastá zonä, substituirea
nale a Dunärii printr'un control al Germaniei - era de acordul
puteri capitaliste. Politica de concesiune in fata nazismului, abdi-
carea dela principiul securitätii colective, politica de trOdare a
anglo-franco-american fatá de statele rnici, Anschluss-ul tot
ce a urmat el au dovedit peste contradictiile ce existau intre
Anglia pi Frusta, Germania pi Anglia, America pi statele capitaliste euro-
pene, toate aceste state erau sprijine sá se piece in
imperialismului german, trebuia - dupä socotelile - sä loveascá
statul Sovietic, in lupta propriilor popoare ce nOzuiau
la pace pi libertate.

Intreaga politicá a cercurilor militaro-fasciste din dovedea

acestea erau hotärite sä participe, aláturi de Germania hitleristä, la
atacul impotriva U.R.S.S. Planurile antisovietice ale acestora, ca
de a lárgi pe aceastá cale granitele pe U.R.S.S., eratt
contrazicere interesele nationale ale poporului interesele
pädi pi ale popoarelor din Romania. Prin politica cercurile militaro-
fasciste din inlesneau Inrobirea poporului acapararea
tuturor de cátre imperialismul german. Pentru realizarea

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE

planurilor sale, Germania hitleristä avea in prbnul rind nevoie de

impotriva U.R.S.S. pi de Ungaria impotriva Cehoslovaciei. Lor le pro-
Mitea compensarea pe socoteala Romániei pi astfel -
Plenara a V-a a P.C.R. - Romdnia poate decent object
de a Europei, nu un 1
Interesele de desvoltare a Rornâniei, a independentei ei politice pi
cconomice, impuneau, in preajma celui de al doilea räzboi mondial, o
bazatä pe o puternica, care tinä in frâu fortele
nice ale fascismului agresiv, o de aliantä Uniunea Sovietica,
eel mai puternic vecin al nostru pi eel mai sigur stâlp al pacii in lume.
politieä ar fi fost in interesul strict national al Româniel,
interesul apärärii ei efective impotriva atacului imperialismului german.
Reacliunea burghezo-mosiereasca nu vedea inst prirnejdia unui atac
Impotriva U.R.S.S. insemna un pentru independenta României.
Burghezia mosierimea vroiau glasul P.C.R. care
rásuna : cine ridia contra Uniunii Sovietice
dentei nationale pi politice a pregatepte impartirea imperia-
a poporului
Interesele poporului cereau stabilirea unor relatii de
prietenie Uniunea Sovietica, incheierea unui tratat de asistenta
pentru a pericolul unui razboi. In locul acestei politici de
salvare a independentei nationale, capitalul financiar - care,
ajutorul statului, ipi creiase o serie de noi de
conditiile de crestere a maselor populare -- a instaurat o
de jaf teroare, o politicä de aventurä militará in interesul vârfurilor
burgheziei pi ale boierimii, reprezentate de partidele istorice, precum
pi de de partide pi grupulete fasciste. a deter-
minat guvernele din perioada de care ne incepând guvernul
pi continuánd celelalte guverne - Goga-Cuza, Miron Cristea,
precum al Frontului Renasterii Nationale - conducä tara prin per-
manentizarea stärii de asediu pi a cenzurii, elaborând exceptionale
vederea intbupirii sângeroase a manifestäri democratice
muncitoresti, a gâtuirii drepturilor pi libertätilor cetatenesti, creind, co
grija, conditiile necesare pentru desvoltarea f ascismului pi a orga-
nizatiilor sale.
Contrar incercarilor unora de a preZenta fascismul ca a
simplä marfä importata sau o a celui german pi italian, desvol-
tarea politicii interne a Românfei in preajma celui de al doilea razboi
móndial a fost o antipopularä, antinationala, indreptata cu totul
Documente din Istoria Partidului Comunist din Româuia. Ed. P.M.R., 1951,
p. 267.
2 Ibidem, p. 269.

www.dacoromanica.ro
1754 J. BENDITER

impotriva luptei clasei muncitoare pi a poporului. Politica partidelor

vernamentale Partidului National-pränesc Partidului Liberal -
in complicitate aparatul de stat, a pregätit in mod constient fascismul,
sprijinind f organizatiile sale. De mult pierduserä
aceste partide popularitatea. Sprijinindu-se mai mult pe grupuri räzlete
nu pe sociale, ele nu mai aveau o bazä de masä. Lupta pentru
recâstigarea popularitätii, pi mai ales pentru ascunderea adevärului,
insemna o desäntatä demagogie, care trebuia sä acopere, printre altele,
faptul cá intre cele douä räzboaie nici unul din aceste nu a rezol-
vreo problemä vitalä a poporului roman.
Miecärile de dreaptä s'au desvoltat in tara noasträ
politicii guvernamentale reactionare. Burghezia pi mosierimea românä
si-au gäsist un pond de sprijin in fascism de au gräbit procesul
de fascizare -a tärii pi instaurare a dictaturii fasciste Sub amenin-
tarea mereu amintitä a pericolului cmunismului", miscarea fascistä din
- a cärei situatie se consolidase in urma venirii la pittere a
bitlerismului - era un instrument de la
reactiunii, a partidelor istorice, folosit mai ales impotriva mipcärii demo-
cratice pi muncitorepti. In fruntea acestei politici stätea regele pi camarila
sa. Carol al II-lea era strâns legat de industria internationald de arma-
ment pi de trusturile internationale de petrol, jutorul cärora revenise
chiar la In interiorul tärii regele era legat de cele mai mari bänci,
detinea suprafete imense de teren, unul din mai mari mosieri,
unul din mai mari actionari, industria grea de armament, unul
dintre proprietari industria usoarä. Familia regalä detinea
000 ha., iar Carol era principalul actionar Bäncii de Credit Ro-
al Bäncii de Scont", aläturi de Brátianu, era mare actionar la
Banca Româneascä" Banca Nationalá". Industria grea pi de arma-
ment in mare mäsurä din averea personalä a lui Carol pi a
familiei regale. Regele stäpânea o treirne din uzinelor Malaxa
pi cam tot atâtea la fabricile I.A.R., Astra, Resita, Titan-Nadrag-Calan.
El participä la Astra-Române, aläturi de Royal-Dutch-Shell", la
Concordia", alaturi de trustul Petrofina", la Steaua-Românä", aläturi
de anglo-francezi, la Creditul Minier", I.R.D.P., Redeventa", Generala
Petroliferä", Subsolul Mica". Patru din fabridle de zahär
erau aproape in intregime stäpanirea regelui : Giurgiu, Roman, Chitila
pi Sascut. Regele era proprietarul de bere Azuga" pi a pivnitelor
,,Rhein". Monarhia controla societatea pentru industria texHlä din
Era mai mare actionar la fabrica de cauciuc Banloc", la S.A.R.-Tele-
foane", S.R.G., S.T.B., M.F.R., l'a Societatea Românä de Sticlärie" la
Societatea de Asiguräri Dacia-România". Domeniile coroanei deveniserä

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1755

un mare consortiu industrial, comercial pi agricol. Aproape toate intreprin-

derile, la care regele sau membrii familiei regale erau interesati, erau
cartelate pi beneficiau de avantaje speciale. Ele erau scutite de impozite
pi primeau comenzi masive din partea statului, preturi foarte
mari. Aceastä imensä avere ca interesele industriei de armament
de petrol, ca pi cele ale industriei usoare ale bäncilor, sä fie
interesele regelui. Sustinut de catre partidele istorice
Täränesc
-
Partidul National-
Partidul Liberal - regele slujea pi era parte din vârfurile
cele mai reactionare, aventuriere ale burgheziei pi mopierimii
române, in garantarii de guvernare
prin a luptei populare.
Partidul National-Täränesc pierduse de multi popularitatea.
närile intre 1928-1931 1932-1933, au fost fali-
mentare. In primii patru ani de guvernare, Partidul NationaPTaranesc a
atatea abuzuri, jafuri pi crime, a provocat atâtea nemultumiri,
a devenit tot mai de mase.
In acest partid se grupau in primul ränd burghezia o buna parte
a mosierimii din Ardeal. El se sprijinea pe chiaburime, care sub
influenta sa parte a täränimii särace mijlocii. In Moldova Mun-
tenia, Partidul National-Pränesc cuprindea elemente ale burgheziei mari
mici, interesate industria creatá dupá räzboi, sprijindoare ale
trunderii capitalului sträin in cäreia i se concesionaserä intreprin-
deri importante ale statului. In timp ce fabricile din inchideau
muncitorii in prada foametei, guvernul manist
repartiza comenzi mari uzinelor din sträinätate. In in pri-
mei guvernäri national-täräniste domnea o cruntä mizerie. Peste 20% din
totalul muncitorilor industrie erau färä de lucru. Din 1929
pânä 1932, salariile au 35%, in industria extractivä au
sazut si mai mutt. de cereale a fost in Scä
derea productiei perioad pi restrângerea consumului - ca
urmare a micsorärii de cumpärare a populatiei - loveau puternic
in comet unde falimentele pi concordatele Cu toate et
sarcinile fiscale erau din ce in ce mai mari pi cu cä se contracta-
kerä peste imprumuturi costisitoare (peste 100 miliarde lei),
getele se uriase. maselor era din ce in ce
mai grea. Au fost pensionati 20.000 de functionari, dar schimb au fost
subvenfonati 47.000 de electorali. Nu mai conteneau curbele de
sacrificiu pi reducerile de la care se adäuga faptul cä nici ace-
stea nu erau plätite lunile. In ce muncitorii salarii de
mizerie sau umblau färä lucru, iar functionarii, profesorii
pi pensionarii suportau mereu curbe de sacrificiu, national-täränistii
reau cele mai optime conditiuni de aservire a capitalului sträin. Uni-

www.dacoromanica.ro
1756 J. BENDITER

de ale economiei au fost conceskinate sträinilor, culminân

cu Acordul de colaborare consultativä Societatea Natiunilor
pentru redresarea economicA financiará a României", care, de fapt,.
insemna legalizarea controlului asupra administratiei finantelor
României. Prin acest acord, au stirbirea rove-
ranitätii nationale pi intärirea procesului de aservire a Incheierea
acordului avea in vedere transformarea României de atac
Uniunii Sovietice. Aceasta se adáuga la pregätirile serioase pe
care le pentru antisovietic pi consti-
tuia oferta României ca avantpost al agresiunii antisovietice. Subliniind
cá aindepartat pi bolsevismul din Ungaria, fapt care i-a adus
Europe Centrale un serviciu ce nu poate fi apreciat indeajuns"
Maniu socotea ci viitor Romania este o spadá gata
pi capabilä serveascá vechiul nostru continent". In vederea acestui tel
parlamentul national-táränesc in legi pentru completa
reorganizare a armatei, elaboreazA o serie de planuri, de comun acor
sefii statelor majore ale statelor aliate. Guvernul lui Maniu, care se
sprijinea pe anglo-francea, a jucat un rol important in planurile
de pregatire a agresiunii impotriva primului Stat Socialist din lume.
Strâmtoarea in care au fost aduse finantele, economia tirii, situatia grea
a gospodäriei agricole, foametea ce bântuia, in 1929-1931 regiuni intregi
criza puternicä a regimului din asigurau capitalurilor sträine
avantaje din cele mai mari. astfel, datoritä imprumuturilor
in tara noasträ, statele imperialiste ipi nuneau in primul
problema jefuirii pi folosirii teritoriului pi maselor din
razboiul antisovietic. Vizita generalului francez Le Rond pi a
Pilsudschi in precum tratatul secret româno-
polon, Indreptat impotriva U.R.S.S., au dovedit incotro Indreptau
statele majore ale imperialiste, devenite in
nia. Sprijiniti de social-democratii de dreapta, national-táránistii con tri-
buiau cu la gräbirea deslántuirii focului U.R.S.S.
experts sträini care misunau prin ia intretinere costa
milioane, jefuite de pe spinarea muncitorilor, aveau ca obiectiv principal
intensificarea pregätirilor de prin intensificarea exNoatärii pi a
jefuirii maselor populare, pregátirea pentru atacarea Uniunif
Sovietice.
Politica de dusmänie de Uniunea Sovieticá dusä de guvernul
pi-a gäsit o manifestare concretá in lungirea
pret a tratativelor de incheiere a pactului de neagresiune propus de
Uniunea Sovieticä. Aceastä tergiversare era dictatä In primul de
industria grea de Deterding, care avea tot interesul impie-

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1757

dice iscglirea pactelor de neagresiune Incheiate de U.R.S.S.

Guvernarea dintre aidi 1928-1931 a contribuit

in mod la adâncirea cresterea contrazicerilor dintre capitalul
financiar pi agrar, dintre diferitele grupgri ale burgheziei, precum la
iOtensificarea luptei muncitoare.
Creste lupta rnuncitoare, care era in fruntea luptei celorlalte
categorit sociale. conformitate directivele date de Congresul al V-lea
al P.C.R., care combäteau subapreciere a luptelor partiale
ale proletariatului pi ale maselor muncitoare, in conditiunile
relative a lupta pentru nevoile de fiecare
zi ale maselor duce la ciocnirea bazele existentel capitalis-
mului, Partidul Comunist din România a acordat aceastä perioadá
toatä atentia actiunilor maselor muncitoare, care exprimau in mod
activ protestul impotriva politicit de jaf pi asuprire dust de burghezia
românä. Incercarea de a lupta muncitorifor a
nilor, politica de jaf de pi functionari,
grele asupra erau toate necesare pentru sustinerea cheltuieTilor
de preggfire a rgzboiului pi pentru anularea cupoaneilor. Atingerea
acestui obiectiv impunea o politid de distrugere a tuturor organizatiilor
muncitoresti. de liberali pi de social-democrati de dreapta,
vernul pregäteste din 1929 scoaterea In afara legii
a Sindicatelor Unitare pi a Blocului Muncitoresc-pränesc, incepe confis-
carea presei revolutionare, iar demonstratiile sunt oprite In
de ettre armatä, jandarmi, politie pi Sigurantä.
Dusman de moarte al mipcdrii muncitoresti, Maniu era unul dintre
pi Gärzii de Fier". Garda de Fier" a fost o
manistä scopul de a o folosi ca o masä de manevrä pi o rezervä in
,executarea planurilor antinationale, antidemocratice antisovietice.
Pactul de neagresiune", de Maniu in 1937 Garda de Fier",
a fost pregätit de intreaga dusä de mai ales
instaurarea Germania.
Cea de a doua guvernare din 1931-1933, avea ca
sarcinä sä punä in aplicare zisul plan de inzdrgvenire" a României,
plan elaborat de dtre imperialismul franco-englez, Irnpreunä Liga
Natiunilor. Dupä indicatiile acestui plan - aratä C.C. al P.C.R. - in
Mantle 1933 Guvernul ...trebue scadá salaritle muncitorijor pi
narilor de stat, lefurile invätätorilor, pensiile pensionarilor, sä
masä muncitori din institutiile statului, pe inferiori,
pe sä impozitele muncitorilor, täranilor pi micilor

www.dacoromanica.ro
 J BENDITER

meseriasi negustori,
pi stoarcä dela acestia toate därile neplatite, sa
lichideze o multime de spitale pi orfelinate, etc." .
Se introduce starea de asediu in centrele muncitoresti, organizatiile
de luptä ale muncitorimii stint dizolvate, arestärile curg In fruntea
luptei Impotriva teroarei stäteau muncitorii ceferisti,.
care au dat un räspuns hotärit ofensivei politice a stäpanitoare
frunte regele, trecând la contra ofensivá pi dovedind cä ei stint
tori nu numai pentru drepturile politice pi libertätile proletariatului, ci pi
ale tuturor celor ce muncesc din Cu teroarea, atacul capi-
talului fost intampinat o rezistentä din partea maselor
muncitoare. Nimic nu a putut frânge spiritul de luptä ceferiptilor pi
petrolistilor condusi de partidul comunist, care reusise sá mobilizeze
jurul acestor lupte o parte a oamenilor muncii din tarä.
Planul de a României - apa cum a fost conceput
de impeiialismul international - insemna, de f apt, asigurarea profitului
unui mänunchi de capitalisti pi mosieri asigurarea plätii anuale
a dobanzilor cämätarilor sträini controlul asupra felului cum folosea
imprumuturile acordate, garantia ele erau indreptate
spre investitii pentru pregatirea razboiului antisovietic. El lovea in toate
categoriile sociale prin cresterea somajului, a scumpetei, Ingreunarea
pozitelor, exproprierea täränesc, resträngerea instructiunii
publice pi a ocrotirilor sociale. El duce In mod inevitabil la
miscärii revolutionare dela orase pi sate.
Ceea ce a caracterizat activitatea Partidului National-Täränesc
cea de a doua guvernare - tot atät de falimentara ca pi prima -
la desfiintarea sa de dire dictatura regalä, a fost incurajarea pi
rarea la instaurarea fascismului in tar& prin acordul total politica
trädätoare antisovietica a guvernului Tätärescu, Goga-Cuza, precum pi
a dictaturii regale.
Capitularea ideologica pi a Partidului National Täränesc a
fost sistematic pregatitä. din 1931, noua orientare a Partidului Na-
tional-Pranesc spre fascism a dus la discreditarea sa ochii maselor..
In anul 1935, doi de guvernare liberalä, extrema dreaptä se
bucura de bunavointa guvernului precum pi de cea a national-tärä-
nistilor. Politica de jaf pi a lui Tätärescu reusise ridice
triva sa masele populare, care, mobilizate de Partidul Comunist din Ro-
se impotriveau politicii guvernamentale demagogiei
Gärzii de Fier". Era un moment deosebit de prielnic ca prin lupta unitä
a maselor sä se dea o loviturä politicii de fascizare a tärii, pentru a
drumul militarismului pi fascisrnului. Partidul Comunist a cä sin-
Documente din Istoria Partidului Comunist din Ed. P.M.R.,1951, p. 178.

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINAT1ONALA II ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1759

gura cafe este unirea tuturor fortelor potrivnice fascismului, in vederea

creärii front larg antifascist, care pe toti cei
miti de situatia de atunci, pe loviti de criza economicá pi de
guvernamentale.
In Noembrie 1935, datoritá puternicii presiuni a maselor, conducerea
este fortatá 55 convoace o uriasá demonstratie de pro-
test, care urma sä aibä la 15 Noembrie. Cu trei zile insä,
monstratia este contramandatá termen.
Speriatä de amploarea demonstratiei de ceeace ar fi
putut conducerea Partidului National-pränesc in
regele, desvälue adevárata sa de sprijinitoare a fascismului. Con-
tramandarea demonstratiei a constituit o loviturä dintre cele mai puter-
nice pentru Partidul National-Täränesc, in ceeace priveste baza sa de
De incä din 1934 - apa cum aratä documentele Partidului
Comunist din - Madgearu la Berlfn pi Mihalache la Roma,
anuntau planurile de modificare fascistä musolinianá a constitutiei,
vedind punctele comune programatice atM in politica internä, i In
cea externa, partidele fasciste germane pi italiene, ...Dela Goga pi
Codreanu, la Mihalache pi Maniu pi cu
la depdrtarea României din grupul statelor care nu surd irderesate acum
in desläntuirea legarea ei de Germania frontal
contra
Partidul National Liberal a avut de fäcut fatä, dupä 1934, la serioase
främântäri inläuntrul säu. parte din liberali vedea izbävirea in grábirea
räzboiului impotriva U.R.S.S., a cärei politicä de pace nu le convenea,
fascizärii Aceastä grupare socotea cá ,,ora H - ora
mului - a pi sunat"
Ea era incä din 1934 promotoarea apropierii de politica externá hit-
leristä, de politica räzboiului impotriva Uniunii Sovietice.
Una din importantele träsäturi ale politicii liberale intre
1934-1937 a fost gräbirea fascizärii
de politica consecventä de pace a U.R.S.S. pi de
irea colosalä a puterii sale economice, ca pi a celor militare, de inten.
sificarea miscärii revolutionare in toate capitaliste pi a dragostei
maselor muncitoare de U.R.S.S., de foarte mari create
imperialistilor de ascutirea contradictiilor d:ntre interesele
perialiste erau hotärite sä rezolve pe calea rázboiului antisovietic.
Criza economicä adâncä prin care irecea capitalismul, crizä care a
cit toate contradictiile dintre puterile imperialiste, precum pi lupta
Documente din Istoria Partidului Comunist din Ed. P.M.R., 1951 p. 240.
2 Ibidem, p. 224.

www.dacoromanica.ro
1760 J. BENDITER

pentru de desfacere, duceau pi mai mult pe capitalisti

drumul agresiunii antisovietice. De aceea nu e greu de dece primul
lucru pe care fäcut guvernul liberal in 1934 a cost infiintarea anal nou
minister pentru armament pi material de Punctul principal al pro;
gramului liberal in regele îl constituiau pi plätirea
dobanzi,or creditorilor sträini, punct a cärui indeplinire a fost
principalá pentru aducerea la cârma tärii a guvernului liberal.
Guvenul liberal venise la putere 1934, în conditiuni grele pentru
burghezie mosierime. Era la un an dupá luptele din Februarie, care
mspäimântaserä clasa stäpânitoare. Regimul burghezo-mosieresc s'a
amenintat, ceeace a incheierea frontului comun in lagärul
burghezo-mosieresc, iar pe de alta parte -a determinat guvernul sä facä
toate eforturile pentru a impiedica crearea Frontului al clasei
citoare pi mai ales revolutionarä de luptä muncitori pi árani.
Asasinatul dela Sinaia - apreciazä C. C. al P.C.R. - a folosit
vernului ca pretext pentru introducerea stärii de asediu centrele pro-
letare, putând astfel sä se conducä mai usor atacul impotriva maselor
muncitoate dela orase pi sate, pentru a introduce regimul fascist sub
lozinca intáririi statului.
In in România, jumätate din bugetul statului - peste 10
arde de lei - costa Intretinerea aparatului rnilitaro-politist. Aproape
2 miliarde 8 sute de milioane de lei din impozite, acelasi an numai,
s'au plätit creditorilor interni, rnajoritate mosierilor, pentru pämântul
luat in timpul agrare. In acelasi an guvernul liberal pentru a
doua oarä reduce salariul ceferistilor, invätätorilor pi micilor functionari,
pensiile functionarilor, nu pldteste salariile pensiile pentru 1931, in-
chide o serie de spitale, aziluri nu dä un pomerilor.
In schimb, guvernul Tätärescu a comandat armament in va-
loare de miliarde ; numai comanda de mitraliere trebuia sä coste 1800
milioane lei. Capitalul investit in avea aprobarea intregii bur-
ghezii pi criticau chiar pe liberali cä nu
s'a fäcut acea sträduintä de a comprima bugetul, pentru a ne sä
extraordinare pe care le cere situatia", dat cä
armata trebue sä fie gata nu peste doi ani, ani, ci imediat"
La sfârsitul anului 1935 pi la lui 1936, guvernul fascizant
Tätärescu, inspirat de rege, sprijinul grupärilor de dreapta, desläntue
o campanie turbatä, care dovedea grupdrile fasciste, aprobarea
burgheziei pi mosierimii, se preeteau sä preia puterea. Intreaga cam-
panie se indrepta, de urä, impotriva fortelor democratice, in frunte
rostit In Senatului din 25 Noembrie 1936- räspuns la mesagiul
tronului.

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA SI ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1761

comunistii, pi a P.C.R. Campania urmärea räpirea libertäti,

continuarea Infometárii maselor, lichidarea or!cärei prese democratice.
Cu ofensiva fascistä, prestigiul P.C.R. crescuse pi se adâncise mult
mase. Desi Mai 1936 a avut in o concentrare a
fasciste, in scopul luptei Impotriva ofensivei comunismului", in alegerile
partiale dela Mehedinti pi Hunedoara, la alegerile comunale came-
rele de democrate, in frunte cu P.C.R., au fru-
moase succese. Cresterea P.C.R. faptul ca spre el se indreptau sperantele
maselor, a determinat hotärirea reactiunii de a cu pret
flue* crescândä a partidului, precum pi stävilirea de
luptä fascismului. Teroarea cea mai asprá fost
impotriva Trebue politica cercu-
rilor militaro-fasciste ale României timput guvernärii a ridicat
uneori proteste chiar in sânul burgheziei. Vorbind despre aderea guver-
nului lib.eral, in alegerile din 1937, un liberal aráta cä regimul
ignobil, de acte de teroare obisnuite istoria con-
temporanä a României, a contribuit mult la golul de popularitate in jurul
fostului guvern", mai departe subliniazä nimic nu ajunge pentru
a ne explica resentimentele de profunde manifestate pretutindeni de
masa alegätorilor fostului guvern" Chiar duct aceste
mata au avut pentru autor un scop de propaganda, totusi, prin
adevärul sá fie in seamä. lasi autor aratä cu ingri-
jorare instinctul de apárare al maselor a reactionat cu o vigoare
neasteptatä. duct explozia de indignare nu-si acum drumul pi
tinta pe calea a votului, fierberea ar fi fost din ce n ce mai mare
si riscurile pentru organismul nostru de stat din ce in ce mai grave".
ce fasciste au asasinat pe I. G. Duca, guvernul
rescu Ipi punea ca principala pregätirea României - pe plan
intern, cât pi pe plan extern - pentru a participa la antisovietic.
Másurile excesive protectioniste acordate mart industrii, Intärirea perma-
nentá a chiaburimii, politica sálbaticä antimuncitoreascá, sárácirea
selor deja orase pi sate, actica permanentizarea starii de
asediu pi a cenzurii, ajutorarea pi incurajarea f a hutiganismului,
indreptat Impotriva muncitoresti, asuprirea sälbaticä a
popoarelor conlocuitoare, de provoctri, toate acestea au
guvernarea liberalä pi totul
Pe plan extern, politica lui Tätarescu era o politici de aservire sis-
a de fascismul german, in cadrul unei politici de dupD-
citate fajt de imperialismul anglo-franco-american. El a dus o
de izolare a României de aliajit ei firesti, primul rând de
1 V. Papacostea, Problema Partidului p. 4.

111 - Studil referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
 BENDITER

Uniunea Sovietic5, incercând sä ascundä faptul cä burghezia este hold-

sä deschildá granitele tärii germane pentru a usura
atacul impotriva U.R.S.S., punându-se astfel in slujba imperia-
lismului international, al nationale a
popoarelor
Jefuirea a maselor, ca rezultat al infeudärii din ce in ce
mai adânci a capitalului sträin mai ales celui german, sprijinul
acordat de burghezie pi mosierime, precum pi de social-democratii de
dreapta, promovärii planurilor de dictaturä fascistä, regimul de
represiune au f5cut ca lupta muncitoare pi a celorlalte p5turi
creascä. Lupta pentru revendicdrile de fiecare zi cäpäta un caracter pro-
nuntat antifascist, iar partidului g5seau ecou tot mai viu in
sânul clasei muncitoare, gata sä libertatea de vot, presa democra-
tic5, sediile de masä siguranta personalä a activistilor
dernocrati impotriva atacurilor Actiunile de masa care au avut
trebuesc socotite ca etape in vederea
Frontului Popular Antifascist". Astfel au fost crearea frontului meseria-
sitor, care a rästurnat primul proiect reactionar al legii meseriasilor,
tiunea democrati apärarea barourilor din fatä de soarta
celui de Ilfov, actiunea democratice antifasciste a studentimii,
care a respins legea avocatilor a greva dupä Congresul dela
Tg. Mures, organizareta unor comitete cetätenesti comitete de
ap5rare a victimelor teroarei, organizatiile femeilor contra räzboiului
fa.scismului. P.C,R. a dat, intre anii 1935-1940, un imbold deosebit
tului de unitate unificare a sindicale, creind, 1936, o serie
de sindicate pe care conducerea social-tr5d5toare nu voia
sä le recunoascä. de importanta unitätii muncitoresti a Fron-
tului in lupta contra fascismului, P.O.R. a avut o serie de impor-
tante infäptutiri pe linia creerii Frontului Muncitoresc, care trebuia
sä devinä spinärii a Frontutui Popular Antifascist". Conducerea
social-democratiei continua, cu presiunea de jos, sä .sabo-
teze Frontul Or, era pentru oricine pozitia fatä Frontul
a social-democratiei, in acele momente, concretizeazA atitudinea ei
fats de fascism rolul ei de trädätor al men-
citoare. P.C.R. aräta lied cd victoria fascismului poate fie im-
pledecatd numai dacá se va realiza unitatea de actiune pi luptä a clasei
muncitoare.
Succesele realizate de c5tre P.C.R., in conditiunile unei terori sal-
batice, erau dovezi ale luptei partidului ale justetei 1inieli sale politice,
care, la sfârsitul anului 1936, punea in fata maselor problema luptei
pentru asigurarea pâinii pi apärarea tArii impotriva atacului
militar din partea fascismului german, creare a frontului im-

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1763

potriva instigatorilor la rdzboi, alianta U.R.S.S., cel sincer apä-

rätor al independentei noastre nationale.
La sfârsitul anului 1936, burghezia mosierimea trecuserd, prin
treaga politieä, la ofensiva deschisä Impotriva luptei maselor
ales impotriva partidului clasei muncitoare, la pregätiri intense de rdzboi

In 1937, situatia din tarä era din cele mai grele. Procesul de särä-
cire a maselor atinsese proportii foarte mari. Salariile mici, de
sterea scumpetei traiului, fâceau totul precarä asigurarea unui minim
de pentru din industrie. functionarilor era
oarecare crestere a salariilor, impusä de de greve care
avusese in 1937, pe departe nu satisfäcea nevoile minime ale
muncitorimii. atre sfârsitul anului 1936 Inceputul lui existau
in puternice elemente de care adânceau conflictele sociale pi
lupta. Drept la aceastä situatie, guvernul liberal, de
comun acord burghezie pi mosierime, trece la intärirea apara-
tului represiv la incurajarea pe fats a tuturor organizatiilor
din tar/
Greve le de lungä turburdrile cu caracter agrar accentuate
In Moldova, atmosfera Incordatä din rândurile slujbasilor creeazä o seri-
oasá Ingrijorare in cercurilt conduciltoare.
Ministerul - spune un ordin trimis de ministerul de interne
inspectoratele de - a fost sezisat destul de des de fapte petrecute
in tirii, cand autoritatea a fost infräntä. Cu ocazia unor
s'a cerut pi s'a acordat ajutorul jandarmeresti pi
totusi autoritatea nu s'a putut impune"
Este vorba de actiunile de protest ale muncitorilor, täranilor
functionarilor, care in mare misuri impleteasc in lupta
revend'eärile irnediate lupta pentru primejdiei fasciste
pi a rdzboiului, devenite amenintätoare. Lozinca acestor lupte, conduse
de P.C.R., era : Inláturarea primejdiei imediate, care venea dela extrema
dreaptä pi crearea unui front antifascist.
Tendinta de sindicalizare a lucrätor;lor se impune destul
având acelasi cibiectiv, care consistá in convingerea luerätorilor
patronii pi calcá muncii"
Starea de spirit a sätenilor din Moldovei este
toare. A erescut atmosfera de ingrijorare printre säteni, privitoare la un
Arh. St. Confidenliale. Dosar Nr. 11, 1937, Ordin Nr.18.018 din Martie.
Vom folosi exemple din Istoria luptelor din Moldova, dupá
existent la Arh. St. Iasi.
2 Arh. St. Iasi. Confidentiale, Dosar,1937, II.

www.dacoromanica.ro
 J. BENDITER

rázboi. Ei mentioneazA mereu cä nu ar sä mai fie un nou

räzboi" 1
In general, in Moldova starea de spirit este Incordatä, atentia
tuturor atintitá asupra evenimentelor externe, care, cum spune
lumea, va decide atitudinea României eventual
La Atelierele C.F.R.-Nicolina, ca la cele din Pascani, atmo-
sfera este foarte incordatä".
Guvernul reactionar Tätärescu crearea unui statut al
C.F.R.-ului, care avea ca scop sä intensifice apäsarea mizeria
si a ceferiste. Noul statut, ca o serie de reven-
dicäri nesatisfäcute de Directia Generalä C.F.R., a produs o frámântare
care amintea de anii grevei din 1933. Comitetul Central al Federatiei
C.F.R. a ca in ziva când parlamentul va ratifica noul statut C.F.R.,
trenurile si locomotivele sä arboreze zäbranic negru, iar intreg
sonalul C.F.R. sä poarte doliu" in semn de protest. Muncitorii ceferisti din
Intreaga tarä pun din nou problema grevei generate, in caz de nesaVs-
facere a doleantelor. 80 000 de muncitori pi functionari dela C.F.R. träiau
In foarte grele conditiunt
In rändul invätätorilor pi profesorilor domnea o atmosferä incordatä.
Conditiile mizerabile de salarizare, precum pi mäsurile ilegale
fäceau din aceastä importantä categorie socialä o de manevrä
metatä pi umi,litä. La inceputul anului 1937, la Iasi, corpul didactic, In
lupta contra mäsurilor preconiza greva.
Fatä de intentia guvernului de a suspenda, prin noul buget, plata
gradatiilor pi a definitivärilor, drepturi consacrate de lege, corpul didactic
din Iasi protesteazA cu toatä energia Impotriva acestor mäsuri ilegale pi
abuzive. Deasemenea, ne ridicäm contra persecutiei siste-
matice indreptate Impotriva corpului didactic ori de câte ori se alcttueste
un nou buget. didactic este ducä lupta preget
pentru a o salarizare conformä pregâtirea pi rolul säu in
cietate. Se vor lua mäsuri in vederea ralierii, in numele profesorilor se-.
din Iasi, propunerea suspendärii demonstrative a cursurilor In
caz când cererile corpului didactic nu vor fi satisfäcute"
In sprijinul luptei juste a corpului didactic, comitetul judetean de
Partid un manifest in care scopul
nului Tätärescu-Inculet.
Guvernul fascizant Tätärescu-Inculet furie in voi, ca pi
In masele targi populare, pentru reaza planurile de infometare
a poporului si de pregAtire a räzboiului. Lovitura indreptatá impotriv a
Arh, St. Iasi, Dosar, 1937, II.
Arh. St. 5i. Dosar Nr. 4, Consiliul de
Arh. St. Iasi, Dosar cu actiunea didactic.

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1765

voasträ este o verigä din intregul cortegiu de mäsuri reactionare indrep-

tate Impotriva Intregului popor muncitor"
In tarä se concretiza un puternic curent care, sub diferite
forme, exprima atitudinea guvernului liberal. Presa bur-
sträinä guvernul Tatärescu a reusit sä-si atragá cele
niai violente invective din partea fortelor democratice" socotea
perioada sa de conducere se apropie de Revista Les Balkans"
(Balcanii") arata este amenintatä sä
unui guvern autoritar".
Situatia Ingrijoreaza chiar o parte o burgheziei unele cercuri ale
capitalului financiar legate de capitalul din occident priveau
foarte mare Ingrijorare spre eVentuala instaurare a unei dictaturi mili-
taro-fasciste, in frunte regele" Nu era, bineinteles, vorba de ura
impotriva fascismului, ci de diferenta de interese diferitele grupäri ale
burgheziei mai ales, de contradictiile existente varfurile
nitoare, cu de fascizare a crearea dictaturii
fasciste, precum cu orientarea politicS externe. Nimeni nu poate spune,
de exemplu, cä sau familia Brätianu au avut ceva
fascismului. Brätienii nevoind cedeze regelui monopolul dictaturii ce-1
detinuserä, se declarau pentru mentinerea regimului parlamentar. Ba chiar
grupa Fotino se declara partizana unui pact de ajutor reciproc
Uniunea Sovieticä. Grupa Tätärescu, care reprezenta cele mai
reactionare, mai soviniste, mai agresive grupe ale capitalului financiar
ale värfurilor marilor proprietari, era partizana instaurärii regimului
militaro-fascist Romania"
astfel, la dusä de capitalul investit in industria
bunurilor de productie, impotriva capitalului din industria grea, ale cärui
acaparare erau mereu crescande, o de cercuri
ale burgheziei. Aceastä luptä constituia un moment deosebit de important
pentru viitoarea desfäsurare a politicii interne. Pe de o parte era situatia
precarä a guvernului Tätärescu, inconjurat de ura maselor munc:toare,
täränesti pi oräsenésti, la care nu neglijate nici nemultumirile
unor cercuri burgheze, pe de altä parte lupta mereu mai activä a
maselor pentru crearea unui front comun antifascist, pentru o serie de
revendicäri Imediate impotriva räzboiului. atmosferä trebuia
sä fie folositä. Partidul National-Täränesc ar fi avut sä fi luat
pozitie, sä sprijine lupta contra pericolului de dreapta, al Gärzii de Fier,
al goga-cuzistilor. Partidul National-pränesc continua sä
Arh. St. Iasi, Dosar, Februarie, 1936.
a Internationale Comunistä s, Nr. 9,
Les Balkans Nr. 3, 1937.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
1766 J. BENDITER

meargä pe trädärii pi a demasarii sale ca un partid profascist,

hotkit sä colaboreze cu Garda de Fier" pi camarila regalä la instaurarea
unui guvern de forte", care sä apere burghezia pi mo§ierimea pe
plan intern de pericolul ce-1 prezentau nemultumirle din ce in ce mai
mari ale maselor subjugate, pe de altä parte sä un drum
nou de a prin Tnregimentarea in tabära räzboiului
antisovietic.
conditie esentialä pentru inläturarea dictaturii miiiitaro-fasciste
era unirea fortelor comune intr'o miscare puternia populará de masä.
Din nou, P.C.R. pune problema crekii front comun de luptá. Condu-
atorii social-democrati de dreapta, pi de data aceasta, trädeazä. Ei
rolul, de ca de multe ori mai de pi corupte slugi ale
Ministerului Munch, pentru infranarea eforturilor combative ale munci-
In aceste momente, conducerea social-democratiei de dreapta,
cu elementele trotkiste, autau sä indrepte masele prin organul
Lumea Nouä", nu lupta impotriva guvernului Tätärescu, nu impotriva
reactiunii, ci impotriva Partidului Comunist.
Politica de trädare a social-democratiei de dreapta a avut serioase
influente asupra muncitore§ti, in acele momente deosebit
de importante pentru viitoarea desfäsurare a interne a tärii. In
timpul främântärilor politice atât de accentuate, sabotarea sistematicä a
Frontului Muncitoresc, de vkfurile conduatoare ale social-
democratiei ca o formä perimate, a fäcut ca fortele proletariatului sä
fie divizate, släbindu-le puterea pi aplicarea consecventä a
politicii de front popular. Aceasta a contribuit In mod hotäritor la politica
de sabotare a frontului popular de atre celelalte part:de, precum pi la
intärirea pi gräbirea instaurkii dictaturii fasciste.
Conduatorii national-täränisti, care socoteau pe Hitler pi Musolini
exemple sugestive", puneau sperantele in favorurile regelui pi ale
camarilei pi nu puteau sä se declare de acord crearea unui front popular
antifascist. Ei preferau, orickei victor" democratice, victoria extremei
drepte.

Tara se gásea preajma alegerilor. Imperialismul international

privea cu atentie desf4urarea evenimentelor, chiar o oa-
recare nelini§te. Este lesne de nu era vorba de grija pentru
soarta poporului român pi nici de apárarea tárfi de pericolul subjugärii
de atre fascism. Nelinistea provenea din lupta ce se lagärul
puterilor imperialiste - strâns unite numai atunci
boiul antisovietic - pentru petrolul
era vorba de räz-
grânele române§ti. Se pare cd

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1767

Franta socotea cä in lucrurile au mers prea departe pi

tempo mult prea rapid". Nu de aceeasi parere era desi,
guvernul englez sä salveze aparentele.
Activitatea partidelor fasciste manifesta in aceastä o
intensitate. Cele douá grupäri politice_ näscute nu mutt dupä pri-
imperialist, care dela inceput nu au fost partide, Garda de
Fier" Liga Apärgrii Nationale Crestine", reprezentau pionii miscärii
asciste România. Imbräcând o religioasg, a unui crestinism
bätäios ele au devenit cei mai fideli exponenti ai reactiunii
românesti, un instrument in vederea pregAtirii antisovietic pi
in lupta pentru Impiedecarea actiun'i maselor pentru o viatä mai bung.
In 1922, Cuza, cu ajutorul direct al Partidului Liberal, a infiintat Uniu-
nea National Crestinä" cu scopul apärärii rnarilor mari mo-
chiaburi, indreptând nemultumirile impotriva evreilor.
Era primul razboi pi täranii cereau exproprierea mosierilor, cereau

Una din cele mai importante caracteristici, a Ggrzii de Fier",

a Egli Crestine", era ura sälbaticg impotriva democratiei pi a
partidului muncitoare. Gh. Cuza, Zelea Codreanu, Corneliu Codrea-
nu bandele de huligani erau primul de grevä,
ai Sigurantei, ai Gestapoului. Nimic d:n se punea
la cale in cercurile conduatoare legionare sau cuziste nu era fäcut
jutorul Sigurantei.
Prime le le-au inceput la Iasi, bind extinse In
restul tärii. Prin de spargere a grevelor pi schingiuire a munci-
torilor Resita, Bucurest:), legionarii pi cuzistii pi-au valorificat
meritele" Garda de Fier" a fost dela inceput o organizatie
neascä. Vaida Voevod a declarat, in 1930, calitate de martor, scopurile
atre care indruma el Garda de Fier" : eu insumi am contribuit
la controlarea telurilor ggrzii de fier,... Indreptând atentia organizatiei
spre combaterea comunismului a curentelor dizolvante".
Garda de Fier", oficinä hitleristä Romania, datoritä sprijinului
prima, a läsat in urmä pe cuzist:. Sprijinitä cu bunt vointa
de burghezia pi mosierimea româng, a cOpätat totodatä din partea Ger-
maniei hitleriste misiunea de a submina român din interior, de a
pregäti terenul invaz:ei germane in România, de a contribui la Inlesnirea
expansiunii germane spre Balcani U.R.S.S. Astfel, Garda de Fier"
deveni fruntea coloanei a V-a a hitlerismului german in Con-
ducgtorii erau in strânse legâturi cu conducätor:i primind
fonduri insemnate, sub obladuirea cercurilor guvernamentale pi a cama-
regale. In erau de industrigi români, maghiari
pi de puternice intreprinderi bancare de o parte a cercurilor

www.dacoromanica.ro
 J. BENDITER

mosierimii. Sprijinul mai i I-a dat oficialitatea. Este

noscut cá, odatä revenit in tarä, Carol dicta toate mäsurile
vernamentale insernnate. Sprijinul unor cercuri foarte influente anglo-
Iranceze, ale aror interese avea obligatia sä le apere in o
parte a burgheziel romárie, i-au permis indepárteze dela guvernare
pe toti acei care se opuneau dictaturii sale. Or, in asemenea condifii, nu
se concepe libertatea de care s'a bucurat Garda de Fier"
aprobarea regelui, care s'a arätat mai mult deck märinimos fatä de ban-
dele legionare. Toate actiunile par:idelor istorice, de obläduire a GArzii
de Fier" a de comun acord regele. De pildä, cum au
protestat Impotriva uciderii lui Duca, care era al Parti-
dului Liberal prim m'inistru ? In primul rând, asa&narea s'a de
comun acord Vaida Voevod, cu acordul tacit al lui Maniu, in
cu Siguranta a statului la ordinul regelui. Intâm-
plator", in când descindea primul ministru in gara Sinaia, nu se
aria pe peron nici un reprezentant al fortei publice. La proces Codreanu
rost achitat, iar Garda de Fier", la mai putin de un an, a fost autori-
zatä si functioneze - dupä sugestia regelui - sub
pentru Tarr. El, Mad, a rämas aceiasi
nume : Totul
cadre, cu
aceleasi metode ani dupä aceasta, Tätärescu, calitate de
prim ministru, inteo cuvântare la Constanta, certificat, de
cumintenie grupárilor huliganice, vorbind in termenii cei mai elogiosi
despre ei. La alegerile comunale, guvernul Tätärescu a tolerat, la Mehe-
dinti Suceava, desmätul desläntuit de bandele cuziste, fixând alegerile
diferite, scopul de a da posibilitatea de deplasare acestor bande.
Sau mai mult chiar. La Mehedinti guvernul nu a pus nici un candidat,
ddnd ordin ca liberalii sä voteze goga-cuzistii.
In 1936, incurajati de oficialitate, conducätorii Gärzii de Fier" pun
la cale Congresul Studentesc dela Tg. Mures, congres la care se
zisele echipe ale mortii", dupa modelul aceleia care asasinase pe
Ministerul de Interne a dat Gärzii de Fier" un stoc de foi de
drum, i-a pus la dispOzitie vagoane pi trenuri foarte b:ne cä
congresul este al unei grupäri teroriste.
Guvernul a tolerat in mijlocul capitalei devastäri,
nizate sub ochii politiei, care avea ordmn sä nu se amestece. Este vorba,
mai intk, de huliganice cu ocazia alegerilor conducerii baroului
din Bucuresti. Aceste alegeri s'au desfäsurat atmosferä de teroare,
care a asigurat succesul listei huliganice. Partidului National-Törä-
nesc, insä, declarau cd Hind vorba de chestiuni profesionale, partidul
pästreze neutralitatea". A urmat apoi campania de ardere a
presei democratice pi impiedecarea vinderii e'r.
ca pi social-democratii de dreapta, n'au socotit necesar sä se amestece,

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA $1 ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1769

Liberal conducea din umbrä intreaga actiune. Nici atunci

social-democrati nu au primejdia Singur
P.C.R. organizatiile muncitoresti au fost active in combaterea bandelor
huliganice. Numai când guvernul Tätärescu a socotit aceste
ar putea sä aibá consecinte putin pentru guvernare, a dat dispo-
zitie s se opreasa anarhia.
In semn de solidaritate din Spania, Garda de Fier"
a trimis, pentru paradä, legionari in Spania. Doi din ei au murit pi,
dupá se plie, nu pe front. Cu aprobarea guvernului Tätärescu, sicriile
au fäcut un adevärat in toat Ora. La inmormântare, desl
n'a luat parte in mod ofic.,al, legatiile pi m,isiunile mili-
tare ale Germaniei, Italiei, Japoniei pi Spaniei franchiste au lost repre-
zentate oficial. C. C. al P.C.R. aprecia c guvernul Tätrescu, prin poli-
tica lui fascistä, a creat o de atmosferä in incât ambasadorii
guvernelor fascfste - german, italian, portughez, franchist pi japonez -
au crezut cä e timpul renunte la agitatia din se coboare
in strad" Acest gest avea o semnificatie deosebitä, exprimând pe de o
parte amestecul deschis al statelor chestiunile interne ale
tului, pe de parte constituind o incälcare a uzantelor diplomatice.
Gestul devenea semnificativ pentru Franta Anglia, de al cäror ajutor
economic capitalul românesc mai avea IncA nevoie. Apa se explicá de ce
in parlament se fierbere. este in aceastä
chestiune, iar un numär de membri ai parlamentului iscálesc o
prin care cer mäsuri imediate. ráspunde interpelörii : Dacä
faptele politice aduse la guvernului se vor dovedi
evident, guvernul se va in fata unei situatiuni serioase". El
: arät situatie, creatä de acte cu caracter
personal, nu poate sä aibä o repercusiune asupra raporturilor d:ntre
fara pi reprezentate, pe care le dorim din ce in ce mai
strOnse"
este obligat ad cedeze", pi, ultimele zile ale
bruarie, face o remaniere partialä a guvernului, aducând o serje de ele-
mente mai infeudate fascismului, cum e cazul lui Gabriel Marinescu, El
ipi räspunderea ministerului de interne pi, in vederea exe-
programului militar al guvernului contopeste ministerul
mamentului cu al nationale. Cu aceasta s'a terminat actiunea
de protest" a guvernului
La Iasi, rectorul Universitätii, prof. Bratu, a fost mäcelärit din
dinul legionarilor. Câteva zile dupä aceasta, profesorul Costachescu, frun-
Documente din Istoria Partidului Comunist din Ed. P.M.R., 1951, 290.
Dimineata », Februarie 1937.

www.dacoromanica.ro
1770 J. BENDITER

al Partidului National-pränesc, vorbind, la Iasi, contra extremis-

mului, ipi astfel discursul : Avem de luptat ; sä nu

aparenta de cornunitate sau ajutor comunistilor". Despre criminalii

ce atentasera la viata rectorului Bratu, täindu-i urechea, despre legionarii
care organizau tribunate de inchizitie medievale pi asasinau palitici,
fruntasul national-tgränist n'a spus prea multe. Drept la crima
legionarilor, guvernul Tätärescu se näpusteste asupra studentilor,
Universitatea caminele, fäcând astfel o de acoperire a lui
Zelea Codreanu, Zizi Cantacuzino, Goga Cuza, ferindu-i de räs-
pundere pentru crimele Procesul s'a tärägänat mult timp, in cele
din urmä clasat pentru lipsá de probe.
Lucrurile nu s'au oprit aici. din 1935 se o
tot mai cotturä spre dreapta, in programul Partidului National-
Pränesc. Astfel, o serie de lozinci demagogice, zise democratice, au
dispärut din program, in locul au apärut o serie de formule legio-
nare (România Românilor", protectie muncii românesti", p. a.). Virgil
Madgearu, in calitatea sa de secretar general al partidului, declara cá
solutionarea chestiei evreesti se impune ca o necesitate nationale pi
evreii p:erduserä dreptul cetätenesc de a mai fi alepi. spre care
se Indrepta Partidul National-Pränesc era lesne de prevázut. Pe linia
tacticei Mar.iu", el se spre pactul de neagresiune Garda de
Fier", in 1937, pact care a dat un credit public fascistilor pi a
avut un rol hotäritor in escompunerea Partidului Nat'onal-Pränesc.

Alegerile, care urrnau sä aibä in 1937, aveau pentru cercurile

militaro-fasciste românesti o importantá deosebitä. nemultumirilor
populare era in crestere. Autoritatea P.Q.R. era in cre§tere, justetea liniei
sale politice aträgea mase ce in ce mai largi, incadrate in diferitte
organizatiuni legale ale partidului.
Dupä socoteala regelui pi a lui Tätärescu, instaurarea dictaturii
fasciste trebuia fácutá mai repede pentru a inäbusi astfel nemultumirle
ce in ce mai mari, pentru a cu ultimele färâme are libertätii
pi drepturilor cetätenesti pi, mai pentru a continua febrilele
tiri de rkboi.
Politica de a national-táránistilor, respingerea propunerilor
f de cätre P.C.R., pi social-democratii de dreapta
au fkut jocul camarilei, mergänd separat, in locul unui front unit, au
avut drept rezultat :nstalarea guvernului Goga-Cuza.
Documente din Istoria Partidului Comunist din Ed. P.M.R., 1951,
p. 290.

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1771

Instalarea guvernului Goga-Cuza - aratá C.C. al P.C.R. - a fost

posibilá fiinda clasa muncitoare n'a reusit incä sä unitatea sa de
actiune"
Conditiile in care guvernul Goga-Cuza a fost numit, dupä ce in ale-
din 20 Decembrie era cä national-crestinii nu au reusit sä
intruneascä decât un numär de voturt, au determinat päreri contra-
dictorii in europeanä. In Italia pi Germania a pro-
dus, dupá cum era de asteptat, satisfactie generalä ; Anglia Franta
s'au arätat mai rezervate,
Ráspunzând ziarului francez Candide, instau-
rarea lui Goga, regele a spus : tiu cä sunt unele nelinisti in Franta ;
nu prea bine de ce. In ce priveste, nimic nu este schimbat".
Guvernul Goga a fost socotit de rege de ca unul ce des-
chidea un regim nou". Guvernul Goga-Cuza - a spus regele ziarului
Daily Herald" - este guvernul rneu trebue aibä aprobarea mea.
In ziva in care nu as mai fi multumit de felul cum guverneazä, voi cere
schimbarea". Este evident cä guvernul Goga-Cuza era o simpli mario-.
netä regelui pi a camarilei regale, necesarä de instau-
rarea deschisä a dictaturii regale.
Dacá, in materie de politicá extern& guvernul Goga a incercat sä
opinia publica de faptul cä simpatia sa pentru totalitare
nu merge in detrimentul traditionalelor prietenii", ascurizand .politica de
duplicitate de interesele marelu: capital din tarä, in politica interni,
dela primul consiliu s'a exprimat punerea in aplicare a progra-
mului fascist. Ziarele Adevärul" pi Dimineata" au fost imediat
date si s'au lust o serie de mäsuri contra nationalitätilor conlocuitoare.
S'a trecut la revizuirea naturalizärilor obtinute de minoritari dupä
tratatul din 1919. Incepe o puternicä prigoanä tarä contra a tot ce
incerca sä protesteze. Guvernul nu nici un de fägäduiala
improprietäririi täranilor. Se starea de asediu pi cenzura. Cenzura
- aratä regele unui ziarist englez - nu este un lucru nou In
Ea este necesarä".
In tari domnea un adevärat bass. parte a täränimii
astepta, nu cu bratele incrucisate, noua improprietärire
fägäduiti de alegeri. Mizeria devenea din ce in ce mai mare, iar
nemultum'rile se indreptau atM impotriva guvernului, pi impotriva
o parte a burgheziei era nemultumitä de aceastá
guvernare, care dädea intäietate intereselor dictaturii regale. Se vorbea
spaimä chiar, in unele cercuri (burgheziei, despre consecintele de-

Documente din Istoria Partidului Comunist din România. Ed. P.M.R., 1951,
p. 290.

www.dacoromanica.ro
1772 J BENDITER

zastruoase economice ale guvernär:i, care pune in pericol proprietatea,

deschizând apetituri care ating pe ori pi Dealtfel, acestor cercurr
provenite din rândurile celor ce nu aveau investitii in industria grea, nu
prea le convenea n7ci dictatura regalä, care spunea : suveranul
este in singurul element stabiti. El trebue sä fie baza, in mij-
locul fluctuatiunilor politicii" (Interview acordat ziarului Daily
Herald").
Devenise guvernul Goga-Cuza era doar o etapä in realizarea
planurilor dictatoriale ale acelor monopoliste, interesate in
turarea vechiului sistem de guvernärnant. Pe de altä parte, acest guvern
a fost necesar sä pentru o bucatä de vreme pericolul dictaturii
legionare, care ar fi prejudiciat mult interesele trustului in fruntea cOruia
stätea regele, care dorea ca el sä fie exponentul dictaturii, pi nu legio-

La anului 1938, cercurile militaro-fasciste nu puteau sá

o guvernare legionará, care ar fi insemnat ruperea tuturor vechilor
aliante, Inläturarea Micii Intelegeri, a a legáturilor
cu Anglia, Statele Unite pi Franta, de care politica cercurilor militaro-
fasciste mai avea nevoie.
Regele sabota deschisä de frontului popular
de atunci, care avea un tratat de aliantá cu U.R.S.S. It Tátärescu,
pi Goga, refuzau sá incheie pactul romano-sovietic despre care se vorbea
de vreo patru ani. Trebue subliniat cä politica de dupl.citate a guvernului
nu era determinatä numai de interesele unor cercuri
Este vorba pi de faptul opinia publicá cunostea poftele imperialiste ale
statelor revizionistee cu privire la unele revendicäri teritofale asupra
tárii noastre, pofte care, de bine, de räu, erau stavilite de tratatele dela
Versailles pi Trianon. A rupe ele insemna aprobarea a
revizioniste a Ungaria Cercurile militaro-fasciste socoteau cä nu
sosise momentul pentru politicá, care coincidea o guvernare
legionarä.
La 19 '1938, guvernul d'zolvá Parlamentul iesit din alegerile
dela 20 Decembrie pi fixeazä noi alegeri pentru camerá pi senat. Incepe
propaganda electoralä. Garda de Fier" se in dezacord ca guvernut
Goga-Cuza, care pune in pericol adeväratele principii nationaliste", pärere
la care se asocia pi Vaida Voevod. Garda de F:er", in complicitate
aparatul de stat, desfäsura o intensä activitate politisto-teroristá, in
pi neacoperita ambasadele statelor Axei Berlin-Roma-Tokio_
National-táränistii pi liberalii s'au declarat nu Impotriva
ticii guvernului Goga-Cuza, cM, mai ales, impotriva politicii regelui, de
ale cärui favoruri nu se bucurau ei in
Dizolvarea Camerei a provocat proteste. Fractiunea dizidentá a Parti-

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE

dului Liberal, condusä de fascistul Gh. Brätianu, s'a reimpäcat Partidul

inaintea necesitätii de a realiza de regruparea fortelor
liberale, in Interesul al natiunii".
zisa actiune de protest a liberalilor a national-täränistilor s'a
rezumat la povestea Elena Lupescu, pe care ei o socoteau un sfetnic
prost al regelui, pentrueä atát liberalii, national-täränistii, care
continuau sä-si indrepte sperantele spre rege politica sa talhäreasa
au format toate guvernele existente in timpul dictaturii regale. Deci,
ce priveste orientarea politici a nu era vorba despre vre-un deza-
cord de fond dictatura partidele istorice.
Cu trei säptämâni de data fixatä pentru alegeri, ministerul
de interne s'a gräbit s arate cä tara este la degete de anarhie".
Vorbind despre guvernul Goga-Cuza, ministrul de Justitie, aräta
et guvernul Goga, situatia alegerilor ce se pregAteau,
ar fi fost un adevärat räzboi civil, fiindeä fortele desläntuite nu mai pu-
teau fi infrânte"
Masele erau agitate, ura impotriva samavolniciilor crestea, mizeria
era mereu mai mare. Salariile de mult nu mai erau in stare sä asigure un
minimum de muncitorului, pregätirile febrile pentru räzboi stor-
ceau ultimul ban al cetdteanului, pericalul räzboiului era din ce ce mai
evident, mai ales dupá ocuparea Austriei. Toate acestea indicau
va pradä german pi et poporul va servi drept
carne de tun in räzboiul antisovietic, obiectiv central al politicii imperia-
international.
La 10 Februarie, regele convoacá de partide : Brätianu,
Averescu, Vaida Voevod, Maniu, Mironescu, Goga. In fata
lului pe care il prezenta varfurile capitalului finan-
ciar s'au gräbit din nou sä-si dea Un care a cápätat un
nume istoric - spune V. Iamandi - s'a prezentat suveranului,
ia räspunderea
ducätoare a cerut regelui
salveze tara.
sä ia initiativa
dar,-
salvatoare la 10
el - clasa con-
Februarie,
in adevär, toti bärbatii de stat dat adeziunea. 10 Februarie nu este,
deci, o de stat, in sensul et nu a trebuit sä vreo rezistentá
a conducátoare la reformele 2 Social-democratii de dreapta
nie! de data asta nu au lipsit dela posturile de slugi ale burgheziei, ci
s'au pus direct in serviciul dictaturii regale, o serie de posturi
aparatul de stat.
Dupä cáderea guvernului Goga-Cuza, este din nou solicitatä
at colaboreze cu grupe de financier! sträini, care cautä posibilitäti de pia-
Semnalul*, 1 1938.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 J. BENDITER

sament pe piata romaneascä. Soseste tarä Thomas Watson, membru

consiliul de administratie al bäncii americane Federal Reserve Bank"
conducätor al trustului Business Machines Corp.". Vine deasemenea
trustului Royal Dutch", presedintele camera internationale
de comert Paris.

Noul guvern are in frunte pe patriarhul Miron Cristea vice

dinte pe Tätärescu, care era la externe. In adresat
cabinet, Carol a spus acest guvern este chemat deschidä o erä nou5'
in istoria patriei, o erä de rectificki, o in care erorile trecutului trebue
sä fie corectate cu cea mai mare energie cu o adâncime. mr
mai trebue fie un regim democrat - sublinia un polit:c - pentru
cä regimul democrat nu mai putea fi sprijinit, el nu avea
structura organica a poporului nostru, ci devenise un oportunism"
Prima luatä de guvern, probabil in vederea corectärii ero-
rilor tretute", a fost extinderea stärii de asediu in
atunci ea existând numai In centrele mari. Se suspendä campania electo-
ralä, functiile de prefect! sunt incredintate comandantilor militari,
vibilitatea magistraturii pi autonomia universitarä suspendate. Re-
gimul cenzurii este pr'n interzicerea ziarelor de a publica declara-
oameni politici pi, in general, informatii asupra partidelor, de a critica
membrii guvernului, de a reproduce fotografiile oamenilor politici care
fac parte guvern, de a crítica institutiile statului.
Prograrnul noului cabinet era : redresarea nivelului etic af vietii
afirmarea ideii nationale in toate dotneniile vietii de stat, reparatia
nedreptätilor istorice atre elementul românesc dominant, epurarea institu-
iiilor de interes general de caracter politic, redresarea claselor prin
asistenta mânii de lucru românesti, indepgrtarea tuturor consiliilor muni-
cipale comunale. Noile consilii au fost compuse din persoane neanga-
jate" in politicg, de rezerv pi functionari superiori.
a regelui in acelasi timp modificki constitutionale
care corespund noilor nevoi aspiratii ale natiunii"
din 1938 oglindeste, modul cel mai limpede, fascizarea
orânduirii de stat, suprimarea drepturilor pi libertätilor democratice, lip-
sirea de drepturi a muncitoare pi interzicerea organizär:i ei politice
sindicale. Regele este proclamat capul statului pi define atút puterea
legislating - pe care o exercitä prin Parlament - pi puterea executivä.
Numai el are initiativa legilor, iar nu sunt valabile sanctiunea
Regelui Carol al II-lea , 1930 -1940, p. 307.
Ibidem, p. -312.

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTIPOPULARA A BURGHEZIE1 ROMANE 4775

Ministrii sunt numiti de rege pi nu sunt responsabili deck de

el. neräspunzand de Parlament pi Parlamentul neputând ras-
turna guvernul, puterea este concentratä in mâinile capuld statului,
care caracterizeazi regimul fascist. Drepturi electorate au numai
cei trecuti 30 de ani, conditia sä exercite efectiv o profesiune.
dar, sunt exclusi dela vot pi nu pot fi alesi. Nu exista nici o
rantie a drepturilor cetätenilor, arätându-se aceste libertäti se
in conditHle prevAzute prin leg!. Este opritä luptei de
Ihtrunirile pi manifestatiile sunt supuse reglernentärii politienesti. Se-
natul este de tip corporatist ; el are aceleasi drepturi ca Camera, ceeace
dovedeste cä regele avea complect mâna sa numita reprezentantä

Garda de Fier" este dizolvat5. Codreanu pronuntä dizolvarea ei.

Asta nu inseamni, cá ipi Inceteazä activitatea. Au o serie de aten-
late, in urma perchezitiilor fácute se legionari armament
si uniforme militare. Germaniei nu prea aveau
incredere in politica lui Carol al II-lea pi de aceea urmäreau ca prin legio-
asigure aplicarea planurilor
Pentru a-si asigura lui conducerea dictaturii fasciste, regele organi-
zeazá procesul legionarilor pi condamnarea lui Codreanu care-i era
curent. Dupä proces, guvernul decreteaa lichidarea bunurilor apartinând
tuturor partidelor pi grupirilor politice. Se institue pedeapsa moartea.
Sunt o serie de legionari, ceeace posibilitatea de a se
noi represive pentru mentinerea ordinei. Jandarm'i apro-
de a aresta pe oricine li s'ar pärea suspect, somärile f consi-
derate ca inutile. De fapt, mäsurile Impotriva Gärzii de Fier" au
fost pentru dictatura o nouä ocazie de a in proletariat,
nimea säracä pi miscarea muncitoreaseä pi partidul comunist. Nenu-
antifascisti pi comunisti au fost arestati, judecati pi aruncati
inchisori. Aceste mäsuri consolidau conditiunile de desfiintare a votului
universal, a ultimelor prevederi relative la libertätile pi drepturile cetäte-
nesti, loveau in organizatiile muncitoresti pi sälbatica prigoanä
contra comunistilor pi a P.C.R.
Numai in aceste conditii era posibilá prelungirea capi-
talului Monopolist.
Politica lui Carol al II-lea, atM cea internä cea externä, era
de moarte de masele largi, care vedeau ea avea ca obiectiv
darea tied Germaniei hitleriste. Masele nu uitaserä ce a insemnat ocupatia
din primul rázboi imperfalist pi, mai ales, nu
ditiile päcii dela Buftea.
Ea urâtá pentrucä se mod provocätor impotriva
Uniunii Sovietice, a cärei politid de pace pi prietenie pentru poporut

www.dacoromanica.ro
 J. BENDITER

roman era cunoscutä indeaproape Nu odatä se gäsesc, in

rapoartele Sigurantei catre ministerul de interne, informatii ca acestea :
Se comenteaz5 in mod favorabil discursul lui Molotov", : Propa-

ganda comunistilor este favorizatä de faptul cä masele vorbesc sim-

patie de Uniunea Soviet:cr.
Dictatura regalá a adâncit mizeria. Ca rezultat al -politicii
autarhice, s'a scumpit colosal : se ridicase pâinii negre, pentru
care se un impozit. Preful textilelor se ridicase 10 la
20%. Intr'o conferintá guvernamentald a prelungitä ziva de =net
2 ore. Salari:le erau salarii de foamete.
Conditiile de erau din cele mai proaste. Patronii, din dorinfa
cte de sä fie din ce in ce mai mari,
au fäcut din noi nipte sclavi, care lucräm 12-16 ore pe Femeile pi
copiii noaptea, desi o lege de proteguire a rninorilor
femeilor, plus cä sunt lucreze 20-30 ore incontinuu" (din Ape-
cátre rnuncitorimea din industriile textile d*.n
...VA raportäm cä starea de spirit in Atelierele C.F.R. Nicolina este
ingrijorätoare. Nemultumirea in rândurile muncitorilor creste mereu. Man,
socotesc tonic nenorocirile sunt in legáturá cu preparativele de
räzboi. Muncitorii dela Nicolina manifestä vizibil impotriva
Toate sunt puse pe seama lipsei de interes pe care o poartä regimul
melor muncitoresti"
Organul Comitelului Regional de Partid din Moldova, Moldova
Rosie", : In Atelierele C.F.R. lucreazá peste 2000 de lucrätori.
Sunt sub jandarmilor. Teroarea s'a mai mull de
cand dictatura regil face turbate de Salariile sunt de
mizerie se plätesc ora din care se pentru taxe, impozite pi alte
angarale aproape jumätate"
In acest conditii, legea votatä la sfârsitul anului 1938,
venea sä poporului libertatea de a-si alege reprezentanfii
adevárati. Sutelor de mii de tärani in mod intentionat
in stare de nestiutori de carte li s'a räpit dreptul la vot. Votul universal-
a spus lamandi in Senat-la noi in a dus la discreditarea reciproa a
tuturor oamenilor care alatuiau clasa noasträ conducktoare. Daeä mai
- el - neajunsurile firesti ale crizei economice, unele
reactiuni impotriva abuzurilor pi a morale ale cârmuitorilor
au märit constiinta multimilor haosul pi neincrederea in clasele
Ettoare. Rämäsese un câmp liber de exploatat la sat, ca pi la orase,

Arh. St. Iasi, Dosar Nr. 231, 1938.

2 Arh. St. Iasi, Dosar Nr. 26, 28. Buletin informativ, 1940.
t Moldova Rosie Nr. 2-3, Iulie-August 1940.

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE

mai ales in mijlocul multimilor dezamdgite nestiutoare" (29 1939,

Diseurs ja Senat).
era pi mai grea. Pe lângä lipsa de pmant greu-
tätile create de feudale (arenzi, dijmä la foamete
cronic, dictatura regalä a mai adäugat o serie de sarcini militare, con-
centrári prelungite, prädalnice rechizitii, introducerea muncii fortate prin
generalizarea prestatiei naturá pi tot felul de impozie märite.
Raportându-se ministerului, de Iasi, rezultatele anulul
agricol, se : Din cauza sätenii sunt lipsiti de mijloacele
cesare s'a intârziat mult cu Recoltele au fost
angajate sub diferite forme cämätarilor sau sunt preturi de
nimic negustorilor"
Sätenti sunt foarte nemultumiti, de armata concentratä spun cä
are sä intretinä, iar nu s
o trimeatá pe capul nostru.
Populatia säteascä este foarte nemultumitä din cauza concenträri bärba-
valizi, a existentei pe zona tinutului a unitätijor armatei, ca pi din
cauza situatiei internationale" 2
Ministerului de Interne.
- raporteazä conducerea tinutului Iasi

Datoritä protestului care räspundea modului

banditesc de a impozitele, Ministerul de Interne este obligat sä dea
un ordin speciial, in care : Fiind populatia dela sate
este de modul cum se incaseazA impozitele, dispun ca pe viitor
st inceteze vexatiunea presiunea prilejul impozitelor
cole"
La mizeria täranilor trebue care stäpanea
intregul aparat de stat pi care, sub dictatura regalá, luase proportii.
ducea o de mizerie, de umilinte. In
aceste conditiuni a apärut la 13 Decembrie 1938, Frontul Renasterii Na-
tionale", partidul monopolistilor", il numeste organul Interna-
Comuniste
*
Frontul Renasterii Nationale" ipi punea ca sarcinä sä continue st
adanceascä asuprirea poporului român.
Obligatiile pe care reactiunii le trasau regale
Frontului Renasterii vederea räzboiului antisovietic
- aprobarea anglo-americanilor - erau : intárirea
de Germania
mai mult a legä-
Arh. St. Iasi, Dosar Nr. 712, 1938, Rezidenta Iasi.
2 Arh. St. Iasi, Dosar Nr.
Ibidem, Confidentiale, Dosar, 1938, II.
e Internationa1a Comunistä Nr. 7, 1939.

112 - Studii referate - c. 1817www.dacoromanica.ro

1778 J. BENDITER

turilor economke pi politice Anglia, Germania, Italia pi Spania fran-

chistä, continuarea politicii de duplicitate in sustinerea aliantelor Franta
Cehoslovacia, pi de pästrare a relatiilor Uniunea Sovieticd, stoarcerea
de noi miliarde de lei de pe spinarea järanilor pi micii bur-
ghezii dela orase, in vederea gräbirii inarmärilor, curätirea aparatului de
stat pi a rândurilor armatei de toti acei care nu erau de acord cu poliUca
dictaturii regale, inäsprirea urgiei fiscale, inlesnirea plasdrii capitalurilor
germane, engleze industr!a de petrol, concesionându-se pdmânturile
trolifere in conditiuni mai favorabile, exproprierea micilor proprietäti
pi trecerea in chiaburilor, mosierilor bAnclor,
birea construirii noilor drumuri strategice, refacerea celor existente, asigu-
rarea predominatiei trustului creat in jurul palatului asupra intregii vieti
econom
Dictatura era sustinutd de partidele istorice, de cercurile cele
mai reactionare pi mai agresive ale marilor capitalisti mos!eri, de
social-democrati de dreapta, trotkisti pi ghelerteristi.
In conditiunile de ilegalitate pi teroare, pe care nu le-a cunoscut nici
un alt partid din noasträ, P.C.R. a fost singurul partid care nu a
fncetat sä lupte impotriva dictaturii regale, pentru salvarea a
El a rnaselor care este soarta României, ca pi a celorlalte
de pe valea Dundrii, care vor fi rezultatele dezastruoase in cazul
antisovietic. El a fost singurul partid care n'a actiunea de
pi demascare a miscdrii legionare, contribuind mod hotäritor la izolarea
ei de mase, la descompunerea ei.
In ce priveste agricultura, dictatura era sä
proprietatea mare, prin formarea unei chiaburimi puternice. La
tämâni instalarea guvernului prezidat de Cristea, Garoflid,
unul dintre cei mai mari proprietari de salutând guvernul, a spus
Rânduiala dä mari nAdejdea de data aceasta i se va
recunoa4e pi existenta ei va fi pentru
tului". Ca la aceastä nädejde, Consiliul Superior Economic, pre-
zidat de un satrap al muncitorimii, Argetoianu, considera datá
neceslatea sporirii productiei agricole, trebue neapärat sä se incadreze
Ministerului Agriculturii mosierii mari, pentrucd, suprafata exploatdrilor
pi mijlocii reprezintä jumätate din arabilä a pro-
prietarii mai apji de a primi pi executa sfaturile cerute pentru ridi-
carea productiei".
fiintä o serie de institutii fasciste, printre care zisele gärzi
nationale" Sträjeria". Ce erau gärzile nationale ? Ele erau organizatil
politico-teroriste, dupä modelul bandelor hitleriste S.S. In conformitate cu
statutul ele trebuiau sä colaboreze cu Straja sau ori ce altä
institutie de stat, Siguranta, Politia, Jandarmeria, in general sau

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1779

anumitä mäsurä" 1 Ele erau arme supuse diseplinei mili-

tare. Erau formate din elemente declasate, vechi agenti electorali,
färä de nici un
Strkjeria" era conceputä dupá modelul lui Hitlerjugend, având ca
scop cresterea tineretului in spirit antidemocrat pi, mai ales, anti-
sovietic. Conducgtorii sträjeriei fäceau parte dintre oamenii de incredere
ai regelui, alesi dintre sau fosti legionari notorii. Strá-
era dominatä de discipliná militarä. impotriva regi-
mului dela strAjerie, un pärinte din Botosani Inspectoratului
colar Iasi cä noi am constatat la strAjerie nu se face militärie
absolutä"
functionarii erau obligati se inscrie in Frontul Renasterii
Nationale" pi si poarte uniformä. In de functionarii superiori, masa
largä a functionärimil nu lua parte la politica F.R.N., exprimându-si, sub
diverse forme, ura impotriva acestui instrument de asuprire.
Cu ocazia regelui Carol, in tinutul Iasi am observat
rezidentul cátre prefectul din Iasi - cä functionari de sub conducerea
-
Dvs. n'au participat nici la Te-deum pi nici la festival" 3. Prefectul rás-
punde functionarii sunt tare säraci pi din putinul care-I au ab.a
duc existenta pi au trebuit sä mai facá pi imprejurgrilor actuale,
centrári altele. Nu au nici uniformä, pentru ei au pe 3000 de le,
In limp ce uniforma costä peste 10 000 lei" 4. Trebue remarcat cä In toate
orasele din rezi,dentä, ocazia onomasticei regelui, au lipsit multi func-
tionarf. chiar un dosar, la Arhivele Statului din Iasi, in care se
gäsese listele de prefecturi toti functionarii care au lipsit. S'a
deschis chiar pi o anchetä. Adresându-se functionarilor rezidentul
aráta : FunctionarB trebue dea seama prezenta sau lipsa la
atari manifestäri capátä o deosebitä semnificatie"5.
In raportul rezidentei cátre Ministerul de Interne se arati
lucrätorii C.F.R. sunt foarte nemultumiti cá s'au intoc.mit tablouri
nominale de toti cei din ateliere pi au fost bloc in F.R.N."
Sätenii, raporteaa rezidenta, sunt foarte in autori-

Pranii vândut ce-au r5mas din vite. Valul de scumpete

abätut a contribuit intr'o mäsurä largä la säräcirea gospodäriilor rurale.
Impozitele sunt deasemenea o foarte importantä a cresterii nemul-
« Straja Decret regal, publicat M. Of. Nr. 233 din 8 Octombrie 1937,
p. -12.
2 Arh. St. Ia§i, Dosar Nr. 28.
Ibidem. Confidentiale, Dosar Nr. 85, III.
Ibidem.
Idem, Dosar Nr. 712/1939, Rezidenta laui.
Idem, Dosar Nr. 1748.
Idem, Dosar Nr. 712/1939.

112 www.dacoromanica.ro
1780 J. BENDITER

tumirilor. Trebue sä spunem lucrärile de fortificatie incepute sunt dea-

semenea o cauzä pentru nemultumirea täranNor, dat cä sápäturile se
fac pe ogoarele 1
Cresterea säräciei täränimii era incá un pentru dictatura
de a determina, pe de o parte, ca mica proprietate sä intre pe
chiaburirnii, iar pe de parte, de a confisca petecele de pámânt care
apartineau nationalitätilor conlocuitoare a le preda in chiaburimii
românesti.
Muncitorii din Cluj desfäsoará o intensä activitate de reven-
dicare a doleantelor manifestându-se cu puternice nemultumiri.
tiunea ce o intreprind a tintit pe lângá probleme de ordin profesional pi
obiective care se la desvoltarea solidaritätii muncitorilor pi intáririi
spiritului de In industria textilä s'au redus orele de lucru, s'a mic-
sorat numärul alte fabrici intentioneazA sä-si inceteze activi-
In fiecare pi atelier se mentine stare de agitatie.
mirile la C.F.R.-Nicolina se accentuiazá tot mai mult. In ultimul timp
s'au fäcut o serie de pe salarii, ca niciodatä. Aproape jurnätate de
salarii sunt Acum a mai venit Imprumutul de inzestrare. In
acest starea de spirit este foarte incordatä pi In viitor poate duce la
nemultumiri pi mai mari", raporteazA rezidentul ministerului de interne 2
Succesul" imprumutului de inzestrare poate fi lesne väzut din
portul confidential al rezidenfei minister.
In ce priveste Imprumutul pentru inzestrarea armatei, este de
servat cä, desi s'au format comitete atât la pläsi la toate comunele
rurale, subscrierile nu au atins nici un milion. Lipsa de bunävointä este
doveditä"
Toate aceste fapte, care s'au petrecut pi in centrele mai aglomerate
cu un nivel politic pi industrial mai ridicat decât al Moldovei,
despre temeinicia" regimului dictatur'i regale, despre subrezenia
lui, precum pi despre contrazicerile puternice de care era subminat.
Dictatura regalá a fost falimentarä, cu teroarea sälbaticA des-
läntuitä.
Este cunoscut cä dictatura luase unele mäsuri impotriva leg'o-
de naturá salveze anurnite aparente ale politicii externe mai
ales, sä poatá lovi in lupta maselor populare conduse de Partidul Comunist
din România.
In Limp ce ziar sau publIcatie democraticá erau de mult
turate, Armand ordinul Nr. 17192 cätre din tard,
Arh. St. Dosar Nr. 9, Zona Prut.
Arh. St. Ia§i, Dosar Nr. 9/1940.
Idem, Dosar, 1940, Starea de spirit a pop

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA $1 ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE 1781

scria : Vä rog sä dispuneti ca in contra ziarelor ce apar la Bucuresti,

cum sunt Buna Vestire", Porunca Vremii", Curentul", etc., chiar
s'ar pärea au un caracter legionar, sä nu se ia o mäsurá de con-
fiscare sau de restrictiune decât in urma unui ordin precis venit noi"
Prin ordinul Nr. 469 se pune in vedere chesturilor, cenzorilor pi legiu-
nilor de jandarmi ziarul Buna Vestire", care apare la Bucuresti, desi
are caracterul pronuntat legionar, este liber la
Armand Cälinescu prin ord'hul telefonic nr.
180,60, din 1938, cä ziarul Libertatea" care apare la Orästie, sub directia
protopopului Mota, este liber la vänzare"
Toate aceste murdare fituici, care instigau la crimä, jaf pi pogro-
mud, duceau cea mai politicä antinationalá antidemocraticä,
pi cea mai nerusinatä propagandä Impotriva Uniunii Sovietice,
campanii necesare aceeasi dictaturii regale, ca pi legionarilor.
In aceastä perioadä, P.C.R. - aratá Gh.
- a comis greseli mad, cAror autor a fost care
care se afla pe atunci in conducerea Partidului. Astfel partidul a dat
vánt de ordine elementelor democratice urmau ad participe la simu-
lacrul de alegeri organizate de dictatura pi a lansat lozinca con-
centrárii democratice inläuntrul in afara Frontului Renasterii
Nationale" '. Aceastä gresealä a dat reactiunii. ce-i drept, pe un limp
scurt, posibilitatea concenträrii maselor In máinile ; ducând o luptä
deschisä impotriva oricärei activitäti politice, reactiunea a incercat
izoleze
Dece a mai avut nevoie guvernul dictaturii regale de alegerile din
I pi 2 pi de parlament ? In de scopul diversionist intern -
vorba de a increderea capitalistilor din Anglia, Franta
Statele-Unite, trebuia oarecum demonstratä consolidarea regimu-
lui" - era nevoie de un parlament, care sä ratifice imprurnuturi
proectate. Dictatura regalä sä greutätile economice prin
noi imprumuturi fAcute in Anglia, Statele-Unite pi Franta, prin intärirea
exportului de cereale, lemne pi, mai ales, petrol. Ajutorul Frantei se aräta
foarte slab, iar Anglia nu a acordat României, in 1938, nici un de credit.
Dictatura regalä atunci legäturile economice Germania. Ea
mergea pe drumul cap'tulärii in fata hitlerismuluf. Aceasta coincidea
perioada cotropirii Austriei de armatele hitleriste, usurând
astfel obiectivul Germaniei hitleriste de a transforma România pi celelalte
Arh. St. Iasi, Conidentia1e, Dosar, 1938.
2 Ibidem.
Ibidem.
Gh. Gheorghiu-Dej, Articole cuvântAri. Ed. pentru politicá, 1952, ed.
a III-a, 534.

www.dacoromanica.ro
1782 J. BENDITER

täri in avantposturi ale antisovietic. Intärirea legätu-

dintre dictatura regailä pi Germania hitleristä s'a fäcut cu complici-
tatea directä a imperialismului american pi englez, care se sä res-
pecte in numita sferA germanä de interese din Europa sud-
esticá" pi renunte la garantiile date României pi altor balcanice.
Anglo-americanii se angajau chiar sä Frusta sä renunte la
turile ei cu aceste Anumite cercuri engleze chiar cä extin-
derea influentei economice a Germaniei Europa sud-estieä va fi in
neral in interesul acestor i cä consecintä ar fi lipsit de
pentru celelalte state occidentale sä facä ceva pentru a impiedeca Ger-
mania"
La sfârsitul anului 1938, era deja in orbita Germaniei hit-
leriste. Aceasta practic, pe de o parte, predarea a
tärii Germaniei, ceeace va realiza câteva luni mai târziu prin acordul
economic româno-german, lar pe de altä parte, situatiei interne,
prin cresterea a mizeriei.
Chemind rnasele la lupta pentru doborirea dictaturii regale, P.C.R.
sublinia in Iunie 1938 ci cea mai importantä conditie pentru realizarea
acestei sarcini istorice era unitatea de actilune a clasei muncitoare. Partidul
fata maselor atitudinea reactionari social-democrati, care
au capitulat fatá de dictatura regalä, intrând chiar aparatul de stat. Din
nou social-democratii trädeazä, supunându-se ordinelor fasclsmului român
incercând sä punä miscarea sindicalä in serviciul lui.
Socotind ci sud-estul Europei pi Asia posedi aproape tot
ceeace Germania are nevoie" 2 apa cum arati dr. Funk - Germania,
primind sprijinul al statelor imperialiste, intensifica, mult
de acordul dela München, ofensiva de acaparare a bogätiilor
mâniei.
In anului 1937, tara era invadatá de tot felul de delegati,
ingineri, care, sub diferite forme, lucrau de fapt pentru acelasi
lucru : pregâtirea drumului pentru intärirea pi adâncirea subjugärii poli-
pi economice a Constiente de ura cu care erau privite de mase,
cercurile fasciste românesti, in colaborare cele germane, fâceau toate
eforturile de a ascunde obiectivele vizitelor" care aveau tärile bal-
canice. Vorbind, de exemplu, despre vizta ministrului de german
in Balcani, ziarul Völkischer Beobachter", din 12 Oct. 1938, aprecia cä
ea nu are nimic de a face obiective politice, ci are mai mult de a
face economia". Cu toate acestea, la Belgrad, ministrul comertului

e Affaires Dannubiennes Martie, 1938.

2 Wirtschaftsdienst », 1938.

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE

german a insistat asupra inocentelor germane", subliniind cá

politica economicá nu se poate despärti de politica generald"
La Inceputul anului 1938, presa mai ales, cea
semnaleazä prezenta numär foarte mare de reprezentanti ai Germaniei
In ultimul timp, in au sosit numerosi agenti ai
Gestapoului. Unii dintre ei vin in calitate de negustori ingineri,
se autorizeze sederea in
In Mai 1938, la Bucuresti, o delegatie oficialä germaná, formatä din
peste o sutá de persoane, lucra o parte pentru alta pentru
schimbul de produse". Asemenea comisii au lucrat mai tot timpul,
la incheierea acordului germano-rornan.
Cercurile guvernamentale nu se arätau ingrijorate
privinta consecintelor dezastruoase ale infeudärii econom ärii fatä
de Germania, ci erau preocupate de faptul noilor le face o
impresie rea starea inapoiatä sub raportul edilitar al unora dintre satele
orasele ce se gäsesc situate preajma ferate". Pentru a remedia
aceasta, Armand alinescu cerea de urgentä prefectilor sä se la másuri
ca in unor asemenea sate sau orase sä se aseze perdea de planta-
fiune, care sä le rnascheze"
Cercurile militaro-fasciste erau gata sä angajeze bogátiile Ger-
maniei hitleriste, care preconiza, prin säi, planul cumpärärii in
masä a tuturor produselor de export din Jugoslavia, Romania. BulgarM,
Ungaria Grecia. parte a acestor produse urmau st fie revandute de
Germania altor care sd-i furnizeze materii prime ce nu se gäseau In
Europei sud-estice. Acest plan a fost expus spre anului
1938, tinut de la Königsberg exprimat apoi, oare-
cum mai acoperit, de reprezentantul Germaniei in capitalele bal-
canice.
Partea privitoare la plan, din discursul reprezentantului Germaniei,
nici nu a fost publicatä in ziare si nici nu a fost radiodifuzatä. Era vorba
de o anumitä prude*"
In mäsura in care fascismul german era din ce ce mai f spri-
jinit de imperialismul anglo-franco-american, indräzneala lui in cum
trata statele balcanice dunärene devenea din ce in ce mai mare. Cu toate
cd era cunoscut, de exemplu, Germania nu putea furniza Greciei ali-
mentele de care avea nevoie, spre anului 1938, Grecia a fost

1 Times 5 Octombrie 1938.

Gazette de Lausanne », 29.VI.1939.
3 Arh. St. Gonfidentiale, II, 1938.
Affaires Dannubiennes tie 1939.

www.dacoromanica.ro
 J. BENDITER

importe din Germania atâtea aparate de radio, presa

ei scr!a cä Grecia are mai multe aparate de tadio zahär" 1
Presa internationalá sublinia cä Bulgaria importä din Reich mai
malt sau mai din ceea ce are ea 2 pi cä Ungaria România
primeau in locul unor materii prime muzicute, forcepsuri pi
jucarii" 3. Cu toate acestea, majoritatea acestor state au fost sä
incheie acorduri pentru cumpäraturi globale, pe un termen lung, preful
asa zis mare, in schimb Germania furnizändu-le o serie de produse proaste
de
Aceste acorduri au marcat totala inrobire economica pi a
respective de räzboi
Acordul economic româno-german - despre care nu ne ocupam aci
- s'a
decât
tui acord -
le
mica mäsurá
presa - la 23 Martie 1939. Amploarea aces-
vastitatea domeniilor pe care
poate fi considerata ca un eveniment ce poate turbura
harta Europei pi poate socotit ca o adeväratä supunere economica a
României de cätre Germania
Planul de infeudare a sistematic pregätit de partidele istorice,
In cârdäsie eu legionarii, având In frunte pe rege, a fost rezultatul
de concesiuni Germaniei fasciste de atre imperialismul anglo-
franco-american, In vederea pregatirii pentru razboiul antiso-
vietic. Infeudarea economicä a României era celei politice, al
prefacerii intr'o de atac contra Uniun!i Sovietice.
Acordul economic finea cont, in primul rind, de necesitätile impor-
tului german, de nevoile de schitnb economic ale României Germania.
El impunea cult)varea de noi produse agricole, valorificarea minereului de
crom din Banat, a magneziului din Vatra-Dornei - Brosteni, a
telor de bauxitä, a calcopiritei din Dobrogea. prevedea intensificarea
exploatärii petrolului, crearea de zone libere, unde sä fie instalate
prinderi industriale. In aceste zone trebuia st se facä instalatii pi antre-
pozite de transbordare pentru navigatia germanä, se impunea desvoltarea
cäilor de comunicatie in anumite zone ce interesau Germania. Se impunea,
deasemenea, colaborarea" bäncile române pi cele germane, pentru
finantarea diverselor
Obiectivul prefacerii intr'o sursä de materii prime pentru masina
de räzboi hitleristä a fost realizat, fascismul reusind sä räpeascä bandi-
teste petrolul, munca poporului pi teritoriu1 noastre.
1 Les Balkans*, 1939, XI.
2 Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 POLITICA ANTINATIONALA SI ANTIPOPULARA A BURGHEZIEI ROMANE

Guvernul dictaturii regale a vândut astfel bogätiile Germaniei

hitleriste, capitu1ând in fata celui mai al
C.C. al P.C.R. arata, in 1939, cä bogätiile sunt folosite de cotropitorii
fascisti pentru fabricarea de tunuri bombe Impotriva ostasilor nostri,
impotriva femeilor pi copiilor nostri, pentru cotropirea României pi
clasa muncitoare, poporul muncitor sä-si apere interesele sociale liber-
tatea nationalä.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA
LICIIIDAREA MOSIERIMII CA
PREAJMA LUI 6 MARTIE 1945
DE

P. NICHITA, M. IONESCU pi T. UDREA

Cu toate urmärile grele ale räzboiului nejust purtat aläturi de Ger-

mania hitleristä, toatä propaganda fascistá dusä cu ani
de-a-randul, massele largi ale poporului nostru au considerat infrangerea
Romániei in räzboiul antisovietic ca o a regimului fascist
nescian pi a claselor ce-1 ; imensa joritate a poporului -
inclusiv ostasii - a salutat präbusirea milliard pi a regi-
mului fascist antonescan ca o victorie proprie. Constient eä aceastá vie-
toria deschide drumul spre o viatá nouá, eliberatá de exploatare, spre
rirea pe baze economice pi sociale noi - poporul muncitor, condus
de Partidul Comunist a arätat e sä foloseascä din
prielnice create datoritä faptului cä Romania a fost eliberatä de
Armata Sovieticá, cä pe teritoriul ei intraserä armatele eliberatoare ale
Statului Socialist pi nu armatele burgheze ale puterilor occidentale.
eliberarea doborirea dictaturii fasciste-antonesciene,
lupta revolutionarä a desatusate a forma unor
monstratii populare uriase cum nu mai cunoscuse vreoclatä Cu
toate dbstacolele puse de guvernele Sänätescu pi Rädescu de la 6
Martie, Partidul Comunist din conduce massele de ale
muncitoare pi täränimii la actiuni grandioase cum au fost crearea uni-
tätii sindicale, curätirea conducerii fabricilor de fascisti, cucerirea pe cale re.
a prefecturilor pi primáriilor pideosebi desfiintarea
ca clasä pi Impärtirea mosiilor boeresti täranilor. potential
acumulat de-a-lungul anilor grei de dictatura burghezá-mosiereascä
n massele ale muncitorimii pi täränimii se revarsä 23 August

www.dacoromanica.ro
 P. NICHITA, M. IONESCU ai T. UDREA

cu o mare vigoare märind mai mult desorientarea claselor exploatatoare

pi a aparatului de stat antonescian mentinut de ele. Desorientate, intimi-
date de intrarea pi de prezenta Armatei Sovietice pe românesc
pi de märeata luptä a poporului initiatä de P.C.R., clasele
ploatatoare au primit o puternic5 prin Incheerea Conventiei de
Armistitiu dela Moscova. Clauzele politice ale armistitiului, care prevedeau
interzicerea organizatiilor fasciste, antisovietice, fäceau imposibilá rein-
toarcerea la regimul politic antebelic care se baza, ca pi dictatura
antonescianä, pe politica antisovieticA pi anticornunistä.
Falimentul militar i politic al fascisrnului a fost deci
de o grand, o iremediabilä pe ideologic antibolse-
vismul", antisovieticä, pe care clasele exploatatoare din
o proclamaserá permanent drept obiectiv central de-a-lungul a aproape
trei decenii, suferi un esec complet sub presiunea cresterii prestigiului
international al U.R.S.S. a simpatiei masselor de U.R.S.S. Monarhia
partidele politice ale burgheziei mosierimii furá silite, prin Conventia
de armistitiu, sä desavueze in mod public politica dusä timp
de decenii. Aceasta era un mare pentru fortele democratice popu-
lare. Dacä Indeplinirea clauzelor economice generaase ale armistitiului era
de contribue la sporirea efortului de räzboi impotriva Germaniei
hitleriste si la compensarea partialá a pagubelor uriase provocate de agre-
siunea Român'ei lmpotriva popoarelor sovietice, schimb clauzele politice
ale armistitiului devenirá o armä deosebit de masselor
largi populare, mâna acelor sociale din interesate in
democratizarea CM de puternicA era armä reiese din con-
statarea prevederile politice ale armistitiului erau mai democratice
oricare din constitutiile burghezo-mosieresti pe care reactiunea
sä le repunä in vigoare imediat 23 August. In fapt, indepli-
nirea prevederilor Conventiei de Armistitiu, pe care
tionare o saboteze, a devenit un obiectiv imediat de luptá
peniru democratice, revolutionare, din conduse de
Comunist. Asa trebue Inteleasä luarea de atitudine a milioanelor de oameni
ai muncii care, in meetingurile demonstratiile din toamna anului 1944
pi primele luni ale anului 1945, cereau tarie aplicarea a Conven-

-
tiei de Armistitiu, respectarea ei de atre guvernele din acea pericadä.
pi nu prin
pozifia net dusmänoasä
zisa greutate a indeplinirii - se explicá
de Conventia de Armistitiu pe care au adop-
tat-o partidele istorice. Burghezia mosierimea din
prevederile politice ale Conventiei de Armistitiu erau indreptate nu
numai Impotriva Gärzii de Fier pi a aparatului de stat militaro-fascist
antonescian, ci impotriva tuturor acelor forte sociale pi politice care

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR PENTRU REFORMA AGRARA

raserä fascismul pi care aruncaserä România in räzboiul antisovietic. In

felul acesta prevederile Conventiei de Armistitiu se imbinau armonios
interesele vitale ale imensei majoritäti a poporului român.
Punând pe primul plan al luptei mobilizarea poporului pentru asigu-
rarea victoriei in räzboiul drept antihitlerist, luptei a fost totodatä
indreptat Impotriva acelei clase sociale care constituia principala piedecä
in calea desvoltärii economice pi sociale a României, impotriva
care - impreunä ou burghezia - constituise principalul sprijin social-eco-
nomic al regimujui antonesciani.
Democratizarea tärii nu putea fi atâta timp cât in economia
erau feudale, timp rnajori-
tatea populatiei, täränimea indirect muncitorimea) era dependentä eco-
nomiceste de clasa mosierilor. Ca una din problemele centrale la ordinea
zilei se punea deci cu
clasele exploatatoare
muucitoare,
- sarcina sdrobirii celei mai reactionare dintre
mosierimea. Sub conducerea Partidului Comunist,
cu a succes, prin luptä
revolutionarä, sarciná istorici.

Istoria patriet noastre este sträbätutä de firul rosu al luptei

pentru pi libertate impotriva asupritorilor ei de veacuri : boierii.
Aläturi de räscoale ca : cea cea de sub condu-
cerea lui Gheorghe Doja, cea condusä de Horia, pi Crisan pi cea
de sub conducerea lut Tudor Vladimirescu, alâturi de miscärile täränepti
din 1888 1907, cronicile noastre mentioneazä nenumärate alte lupte ale
in decursul secolelor. Lupta revolutionarä a täränimii izvoritä
din setea de libertate pi de pämânt, imensele sacrificii date de ea in cursul
acestor nu au putut duce totusi la Infrângerea dusmanului ei
de moarte, nu au putut duce la obtinerea pämântului mult Clasele
exploatatoare, interesate rnentinerea relatiilor de productie feudale, au
sângeros färänimii de a-si rezolva problemele ei vitale.
Nici dupä aparitia burghez!ei relatiile de productie feudale n'au fost com-
plet lichidate, ci au fost mentinute puternice resturi ale ;

nemiloasä a burgheziei s'a aceea a mopierimii, märind pi mai

mult suferintele poporului muncitor.
In conditiile in care burghezia trädase revolutia din 1848,
proletariatul a preluat lupta neterminatä de burghezie, pi a dus-o
mai departe in conditii. Experienta istoria dovedise ci, timp
täränimea e de un conduator interesat el in sdrob:rea mosie-
rimii, ea nu poate in luptä ; numai proletariatul condus de partidul
lui revolutionar marxist-leninist, poate conduce täränimea la victorie.
www.dacoromanica.ro
 P. NICHITA, M. IONESCU T. UDREA

Partidul Comunist din dela crearea in 1921 pus

sarcina istoria de a realiza alianta proletariatului pentru
inläturarea resturilor feudale din economia pentru satisfacerea
tei de veacuri a täränimii.
In elaborarea liniei sale Partidul Comunist din se
de Invätätura marxist-leninistä despre caracterul antifeudal al primei etape
a revolutiei in Wile in care revolutia burghezo-democraticA nu era

In cuvântarea rostitä la 5 1928 despre programul Internatio-

nalei Comuniste, I. V. Stalin spunea : In de desvoltate din
punct de vedere capitalist, in care victoria revolutiei va duce imediat la
dictatura proletarä, mai existä slab desvoltate din punct de vedere
capitalist, rämäsite feudale, o problemä agrarä specialä de tip anti-
'feudal (Polonia, etc.), in care mica burghezie,
mea,
pint - va avea de spus cuvântul - care va trage greu In cum-
cazul unei explozii revolutionare,
dictatura proletarä, victoria
in care, pentru a duce la
poate sä necesite va necesita
sigurantä unele trepte intermediare, cum ar fi, de pildá, o dictaturá a pro-
letariatului si a taränimii"
aceastä tezä, Congresul aJ V-lea al P.C.R. a pe
baza experientei Marei Revolutii Socialiste din Octombrie, posibilitatea
ruperii imperialist in inaintea altor state capitaliste mai
avansate.
Congresul, analizand ansamblul de contradictii care mäcina viata
economicA pi politia a României, ca urmare mentinerii unor resturi
feud* aláturi de existenta formelor avansate de productie capitalistä
(carteluri, monopoluri), ajunsese la concluzia constitue
din inelele slabe ale lantului statelor imperialiste.
Analizänd profunzime social-economicä a României, Con-
gresul al V-lea a dat räspuns problemelor fundamentale ce in fata
miscárii revolutionare din
Congresul al V-lea aräta ci : Romania stä in fata revo-
burghezo-democratice" 2
Totodatá ocupându-se de pozitia claselor sociale de aceastä
blemi, Congresul constatä cä burghezia de a mai fi o clasä pro-
gresistä, cä deci in fruntea luptei pentru revolutiei burghezo-
democratice trebuia sä stea nu burghezia ci clasa muncitoare partidul
de avantgardä.
I. V. Stalin, Opere. Ed. P.M.R., 1951, 11, p. 170.
Documente din Istoria P.C.R. Ed. pentru literaturi politick 1953, ed. a II-a,
p. 126.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA

Revolutia burghezo-democraticA, spune rezolutia Congresului al

V-lea al va fi färä burghezie, impotriva ei, sub liege-
monia proletariatului pi sub conducerea Partidului Comunist" 1
Congresul al V-lea al P.C.R. considera et revolutiei
burghezo-democratice nu putea fi posibilä, ca urmare a doboririi
forta a puterii de stat burghezo-mosieresti pi a instaurärii dictaturii
lutionar-democratice a proletariatului pi a
Sarcina acestei puteri revolutionare de stat va consta in a orga-
niza desfäsura revolutia agrar pi lupta national-revolutionarä sub con-
ducerea proletariatului pentru inläturarea a tuturor resturilor feu-
dale din regimul economic pi politic al Toate acestea nu spre a curäti
terenul pentru desvoltarea capitalismului ci cu scopul de a asigura fortelor
ievolutionare, printr'o libertate nelimitatä a fortelor revolutionare, desvol-
tarea ulterioarä pe drumul in spre revolutia proletarä socialistä, in inte-
luptei pentru desrobirea definitivá a tuturor celor ce muncesc de
exploatare, de asuprire de clasä pi nationalá, de capitalism" 2
In vederea acestui program Congresul a stabilit sarchm
cea mai importantä a partidului era crearea aliantei de luptä a muncito-
rilor, täranilor si a masselor muncitoare ale nationalitgilor asuprite, sub
hegemonia proletariatului pi conducerea Partidului Comunist.
In conditiile eliberärii noastre de atre sov!etice, a
transformärii rapide a P.C.R., puternic partid de masse, a spiritului
revolutionar de care erau cuprinse massele populare, P.C.R. trecu la
tuirea sarcinilor trasate de Congresul al V-lea, tinând seama de conditiile
istorice concrete.
Deoarece ducerea räzboiului antihitlerist, Imprejurárile politice pi con-
economice, reclamau nu numai mentinerea dar chiar lárgirea blocu-
lui de partide care participau la guvern, P.C.R. propune o platformä-pro-
gram celorlalte partide din B.N.D., pe baza cäreia toatä atentia sä fie con-
centratä pentru oucerirea victoriei antihitleriste pi pentru rezolvarea cu
preadere a chestiunilor arzätoare care nu asteptau amânare : un guvern
democratic, reforma agrarä, democratizarea aparatului de stat pi a vietii
politice.
Pornind dela tezele clasicilor marxism-leninismului niciodatä
sele stäpânitoare nu vor ceda de bunävoie privilegiile cá singura cale
de a sili clasele exploatatoare sä renunte la este lupta revolutionarä,
P.C.R. trece la organizarea revolutionarä a masselor. Asigurând unitatea
sindicalä, Partidul Comunist organizeaz5 alianta clasei muncitoare cu
täränimea muncitoare pe baze revolutionare. Se formeaa comitete
Documente din Istoria P.C.R., Ed. pentruliteraturä politick 1953, ed. a II-a, 125.
2 Ibidem, p. 125.

www.dacoromanica.ro
1792 P. NICHITA, M. IONESCU T. UDREA

nesti la sate, se fOureste - in actiunea pentru infäptuirea prevederilor din

platforma elaboratä de P.C.R. - alianta de a clasef muncitoare
täränirnea muncitoare sub conducerea muncitoare.

Dupä eliberarea României de nitre Armatele Sovietice, partidele

istorice" având sprijinul monarhiei pi al cercurilor reactionare din
nätate, erau in fond pentru mentinerea de lucru dinainte de 23
August alit pe plan politic pi pe plan economic.
In acest trebue Inteleasä aducerea in mod fraudulos la tärii
a primului guvern Sänätescu, guvern alcätuit in deosebi militari teh-
nicieni" care sub Antonescu ocupaserá posturi de räspundere in
militaro-fascist5. Mentinand vechiul aparat de stat antonescian, pe care
se pi obtinând in guvernul Sänätescu o puternicA majoritate, parti-
dele istorice" urmau asigure pi pe viitor exclusivitate Inc
in viata politicá a tárii, considerând colaborarea cu Partidul Comunist
numai ca o necesitate momentaná.
In declaratii publice, prin organele de conducerile partidelor
istorice" ipi fixeazä punctul de vedere, cele mai multe cazuri comun,
fatä de problemele principale la ordinea zilei.
Astfel, pe plan economic ele sunt pentru refacerea" tärii pe calea
unor imprumuturi Inrobitoare, a continuArii politicii trädätoare de aservire
economicä politici a tärii fatä de imperialistii americani pi englezi.
Referindu-se spre exemplu la industria petrolului, organul partidului liberal
brAtienist Viitorul" 'din 9 Septembrie 1944 declarä cä ...marile societäti
organizarea sunt singurele in stare sä refacä indus-
tria petroliferg. Au bani, au materiale, au specialisti... Trebue deci
jar Incurajarea sä fie deschiderea unei ere de libertate econo-
Atât liberalii pi considerau ca unici solutie de finan-
tare a refacerii economice a tärii ajutorul Bäncif Internationale de Recon-
structii, Dreptatea", organul partidului national-tärAnesc, sustinea
In cu caracter agrar trebue sä se tinä in mod serios cont de traditia,
economia, obisnuinta pi de pregAtire a locuitorilor" iar structura
nu poate fi deck täräneascä" Astfel, calea refacerii tärii pre-
conizatä de partidele istorice" era menitä sá ducä la incadrarea României
in randurile marshallizate. Era vorba deci de continuarea traditio-
nalei" politici a portilor de6chise" care avusese urmäri dezastruoase asu-
pra desvoltärii economice a tirii.
Intre conducerea partidelor istorice" Palat era pi in aceastá pri-
1 Dreptatea organ P.N.T., 27 Noembrie

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA 1793

vinta un perfect acord. Intr'un interview dat reprezeneantilor presei

la 28 Septembrie 1944 fostul rege Mihai dedara in privinta refacerii
economiee numai o organizatie economicA internationalä poate contribui
cu succes la realizarea acestor teluri" cä sunt urmärite ...cu un deosebit
interes discutiile dintre Natiunile Unite cu privire la un plan monetar
international, la schimburile de capital pi la politica de investitii" 1
Cu lipsa de scrupule proprie exploatatorilor, burghezia, mosierimea
monarhia se arätau dec'se sä readucä in starea de semicolonie
a imperialistilor occidentali sä se opunä cu luptei poporului
muncitor din noasträ pentru libertäti, independentä pi e
mai buná.
Dându-si seama cä aplicarea consecventá a platforrnei B.N.D. res-
pectarea conditiilor armistitiului ar fi dus la o democratizare a vietii
publice, reactiunea grupatä in partidele istorice" pi in jurul
roanei se opune aplicArii mäsurilor democratice pi pune greutäti aplicArii
armistitiului. Ignoränd prevederile armistitiului privitoare la lichidarea
grupärilor fasciste, Maniu printr'un schimb de scrisori publice cu coman-
dantul de Fier Horatiu Comaniciu, aprobä oficial pätrunderea
a legionarilor in partidul Totodatä guvernul Sänätescu nu ia
nicio pentru arestarea concluatorilor pi a celor vinovati de
crime impotriva umanitätii.
Aparatul de stat antonescian, mentinut in functie, sabota aplicarea
prevederilor economite ale armistitiului pi continua sä prigoneascá ele-
mentele democratice care cápätaserá o mare autoritate masselor
populare. Atunci când massele populare conduse de Partidul Comunist iau
atitudine pi inlocuesc in adunäri generale pe o parte din primarii notarii
antonescieni, partidele istorice" in numele mentinerii ordinei pi linistei",
recurg ajutorul reprezentantilor din guvern la actiuni de represiune
la diversiuni frâneze avântul de lupt5 al masselor. Patidele
istorice" s'au ridicat impotriva infäptuirii marilor sarcini care stäteau
in fata Ord - mobilizarea tuturor fortelor pentru sprijinirea räzboiului
antihitlerist, aplicarea armistitiului pi strâns de acestea
elementelor fasciste dela conducerea treburilor publice.
Intreaga de sabotaj pe plan politic pi economic pe care reac-
fiunea din România a pornit-o dupá 23 August viza de fapt obiective
cu mult mai largi. Aceste obiective se incadrau in planurile generale ale
cercurilor imperialiste americano-engleze care urmäreau intarzierea
tärii Armatei Sovietice spre Berlin pi deci sdrobirii Germaniei
hitleriste.

Dreptatea *, organ P.N.T., 29 Septembrie

113 - Studii i www.dacoromanica.ro

referate - c. 1817
 P. NICHITA, M. IONESCU T. UDREA

Politica adoptatä aceste cercuri incä din Februarie 1943

terminarea bätäliei dela Stalingrad -
-
imediat
in aceastä ultimä
a räzboiului, sä salveze dela präbusirea totalá nucleul principal al
masinii de räzboi naziste in folosirii ei ultérioare pentru

ocupa un Inc de mare insemnätate planurile reactiunii

internationale datoritä pozitiei ei strategice. era o impor-
tantá de operatiuni pi de aprovizionare pentru trupele sovietice
ce luptau In Ungaria pi Cehoslovacia. De aceea clasele exploatatoare din
- aflate in slujba imperialistilor americano-englezi - si-au pus
toate eforturile pentru slábirea spatelui frontului sovietic, pentru micpo-
rarea la maximum a potentialului de rázboi al României. Inflatia,
vertiginoasä a productiei industriale, a productiei petrólului, sabotarea pe
plan national a din toamna lui 1944 pi a pregAtirilor pentru
din primävara lui 1945, toate aceste actiuni erau menite sä
In efortul de räzboi, sä impiedece - sau in caz sä intârzie
- terminarea victorioasä a räzboiului antihitlerist.
Ppntru Partidul Comunist - conduatorul pi organizatorul fortelor
antihitleriste din tara noastrá - reiesea deci ca obiectiv central
de a spori la maximum efortul de räzboi pentru obtinerea victoriei asupra
hitlerismului de a impiedeca sabotajul reactiunii. Numai massele popu-
lare, numai fortele democratice erau interesate in terminarea räzboiului,
sdrobirea hitlerismului. Clasgle exploatatoare nu erau interesate in
Infrângerea hitlerismului pi de aceea doreau prelungirea räzboiului. Nu
acestea incercau acea perioadä sä obisnuiascä massele eu
ideea prelungirii räzboiului, cu ideea imposibilitätii mentinerii coalitiei
ant.hitleriste la terminarea acestuia.
Pentru Partidul Comunist, pentru popor muncitor, termi-
narea räzboiului pi sdrobirea hitlerismului, nu insemna numai
eforturilooi jertfeior inerente räzboaielor, ci pi consolidarea pi desvoltarea
cuceririlor obtinute prin eliberarea tärii de cätre Armatele Sovietice. Parti-
dul Comunist a legat de sarcina lui centralä - sprijinirea efor-
tului de räzboi - toate celelalte probleme de importantä vitalä pentru
poporul nostru, cum era democratizarea vietii politice, reforma agrará,
redresarea ruinate in urma hitlerist pi a burgheziei au-
tohtone.
Locul de seamá pe ocupa reforma agrarä in cadrul
efortului de räzboi, punea cu necesitate sarcina celei mai reac-
tionare,clase, mosierimea, al sabotaj ameninta poporul pi armata
foametea.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA 1795

Reforma agrarl era deci o necesitate alit mai acutä,

ea era contribue la gribirea fascismului, expo-
nentul celei mai negre reactiuni burghezo-mosieresti.
Pentru a nu se demasca complet in ochii ca dusmani ai
acesteia, partidele istorice" recurg la sustinerea tezei ipocrite a
reformei agrare räzboi" scopul de a ciptiga timp pi de
a impiedeca infaptuirea
In intreaga activitate politici de sabotare a reformei agrare pi
másuri de democratizare a tirii, partidele istorice" s'au bazat,
de pi de reactiunea internationalä, pe activitatea scizio-
tradgtoare a social-democratiei de dreapta -care constituia un sprijin
permanent o rezerv pentru ele. Ferindu-se problemele poli-
tice sä pozitie de partidele istorice" dar dându-le un
sprijin tacit, social-democratii de dreapta au sabotat, pe cele mai felurite
lupta pe care au dus-o massele populare conduse de
nist. Numai sub presiunea puternica, de jos, a masselor, social-
democrata de dreapta se in ultimul moment ,sprijine
P.C.R. Ziarul Dreptatea" din 10 Decembrie 1944 remarca cu satisfactie
Dl, Titel Petrescu... a avut in crizele recente un important rol mode-
rator". Prin atitudinea moderatoare", de centru" pe care o afisa, social-
democratia de dreapta a asigure adeziunea unor päturi de
mijloc care se mai aflau sub influenta propagandei calomnioase anti-
comuniste, precum pi atragi de partea sa paturile cele mai inapoiate
ale masselor muncitoare pe care si le in acest departe de lupta
politici. Se vede pi mai limpede rolul de al burgheziei pe
care-I social-democratia de dreapta in programul pe care Titel
trescu, P.S.D. de atunci, aduce la opiniei publice imediat
dupi 23 August. declaratii unor ziaristi americani la 12 Septem-
brie 1944, Titel Petrescu atitudine in problema refacerii tärii de
reforma agrarä. Redam textul interviewului :

-
- Care e atitudinea dv. In chestiunea capitalului
Suntem pentru colaborarea capitalul strain ne gandim special la

-- Partidul are In
capitaluri american, englez, francez pentru a putea reconstrui tam.
asupra unei exproprieri agrare ?
exproprierea numai a marilor cu despagu-
birea echitabila a celor expropriati. capitaluri rezultând din expropriere
a fi de capitalul in reconstructia Mica
proprietate vor fi comasate pentru ca lucrat cu tehnice moderne 1i
muncit In de plugari, dea maximum de productie
Intr'un limbaj de lacheu, Titel Petrescu se declara de acord cu
tul de vedere al reactiunii problema refacerii lira : subordonarea

Libertatea a, 12 Septembrie 1944.

*113 www.dacoromanica.ro
1796 P. NICHITA, M. IONESCU T. UDREA

a intereselor capitalului strain. In ceea ce priveste programul

agrar, Titer Petrescu sustinea punctul de vedere falimentar al internatio-
soealiste, tezele trotkistilor buharinistilor care demascate
de conducatorii Internationalei Comuniste pi de care luase atitudine
Partiul Comunist din dqla Congresul al V-lea.
In Manifestul P.S.D. dat la Octombrie 1944, aceste
teze erau reluate. Manifestul se declara pentru exproprierea tuturor
mânturilor care sunt lucrate in arena dijmä, indeobste prin exploa-
tarea altora.
Prin marea expropriere se vor creia bunuri agricole comunale care
vor putea fi lucrate cu masini moderne".
Social-democratia de dreapta opunea aceste teze programului
agrar cuprins in platforma-program a P.C.R.
conducerii P.C.R. pi referindu-se la punctele agrare din
platforma, comitetul central al P.S.D. declarä demagogic : Organizarea
agriculturii va trebui de pe acum pe baze socialiste". In fra-
zeologiei soc:al-democratilor de dreapta care cereau, chipurile, sä se
peste etapa revolutiei burghezo-democratice direct la forme
de productie socialistä, se ascundea in fond opozitia de reforma
agrara. Scopurile politice imediate ale programului agrar erau
creeze Partidului Comunist greutäti de nerezolvat in lupta acestuia pentru
allati in rândurile täranimii. Ba mai mult, chiaburimea pi micii
burghezil dela orase pi sate care-si exploataserá pämântul in majoritate In
dijmä, speriate de acest program, s'ar fi lasat usor prinse In mreaja pro-
partidelor istorice", pi ar fi trecut In mod activ lagärul reac-
tiunii. In acest aceste päturi sociale ar fi devenit aliati ai partidelor
istorice" moment in care din principalele teluri tactice ale
P.C.R. era tocmai izolarea a acestor partide de massele populare.
Curand a devenit cä massele departe de a se atrase
de programul demagogic provocator al social-democratiei de dreapta,
programul P.C.R.
In fata cresterii navalnice a avântului de luptä a clasei muncitoare
pi a täränimii organizate de P.C.R., conducerea de dreapta a P.S.D. se vede
renunte sub presiunea masselor la zisul ei program agrar
sä accepte in cadrul platformei Frontului Unic Muncitoresc un program
agrar in care figurau necesitatea rezolvärii reformei agrare celelalte
puncte prevazute In platforma P.C.R.
Un pritn pas in de democratizare a lucru cerut pi de
conditiile armistitiului, era din a elementelor fasciste
din aparatul de stat. Reactiunea se impotrivea schimbärii vechiului aparat
de stat antonescian deoarece acesta era propriul ei aparat de stat. Aparatul

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA 1797

de stat antonescian, la crirnele regfmului rAsturnat, era acum mai

necesar ca or:când claselor exploatatoare care nu se arätau dispuse sä
cedeze de bunä voe pozitiile econnmice pi politice timpul dicta-
turii antonesciene pi care erau hotArite la momentul potrivit pi cu sprifnul
reactiunii internationale, sä reprime in sânge lupta pentru o viatä mai
buná a masselor. Sub pretextul ordinei in vederea ducerii bune
a räzboiului antihitlerist al inlocuirii treptate a vechiului aparat
de stat, guvernul S5n5tescu, netinând seama de prevederile
continua s in posturi oameni compromipi, cäläi ai poporului
muncitor. De fapt pi atunci când sub presiunea masselor, guvernul se vede
treacä inlocuirea unor primari, sau prefecti, prea compro-
pi de mase, nu se structura aparatului de stat rärnasä
din timpul dictaturii fasciste, ci numai unii din acestuia. Cum la
alegerea noilor participa câte un delegat din cele patru partide
care formau B.N.D., pi cum, uneori, delegatul social-democrat de dreapta
sprijinea reactiunea, partidele fstorice" cäpätau uneori majoritate pi erau
candidatii care de fapt nu se deosebeau prin conceptii pi apucä-
turi de sau notarii Inlocuiti. Era cä in acest schimbându-se
o parte din oamenhi vechiului regim cu alti oameni de incredere ai
mentinându-se vechea organizare a aparatului de stat partidele istorice"
sá posibilitatea interventiei care se porniserä sä
actiuni de jos pe ?unctionarii fascisti. In multe
functionarii alesi pe cale oficialä erau fie tot fascisti, fie de räzboi
sau oamenii de cas5 ai partideloristorice". In fata acestor stäri de
massele populare iau atitudine. Partidul Comunist, prin membrii säi,
prin organizatiile sale de massä, sindicatele, Frontul Plugarilor, Apärarea
Patriotia pi Uniunea Patriotic5, duce lupta pentru realizarea de jos a
formei program initiate de el, devenite apoi platforma Frontului Unic
Muncitoresc.
La orase, clasa muncitoare organizatä in sindicate, sileste pe patronii
saboteuri prin cornitetele de fabria, sä mentiná intreprinderile productie
accepte revendicárile juste ale muncitorilor. Totodatá muncitorimea
se impotriva politicii guvernului Sänätescu.
De asemenea, aceastä Partidul Comunist desfäsoarä o vie
activitate politicO la sate. Adresändu-se täränimii prin organul säu central
de presä Scânteia", Partidul Comunist pe tärani, pe ce drum
trebue indreptate lupta pentru libertate pi pmint, cä
lupta economicä pentru pämänt nu poate fi despärtitä de lupta
pentru un regim democratic.
In primul numär din 21 Septembrie 1944, Scânteia" aratá
ap5rarea lärgirea libertätilor drepturilor cucerite la 23 August 1944,

www.dacoromanica.ro
1798 P. NICHITA, M. IONESCU T. UDREA

adIc apärarea pi lárgirea dreptului de manifestare pi organizare este o

conditie premergatoare pentru castigarea celorlaite revendicari ale tärä-
nimii". In continuare, Scânteia" cherna táránimea la pentru curatirea
satelor de iascisti. In numerele urmätoare din Scânteia", Partidul Comunist
präta täränimii pentru a invinge ea trebue sä se organizeze sä se
ralieze luptei muncitoare. Pentru rezolvarea tuturor problemelor
- se - este nevoe ca ea (täränimea - Nota Red.)
fiureascä organe de luptá speciale, organe care sä-i reprezinte toate
résele. Aceste organe trebue mobilizeze, indrumeze pi sä
la lupt pentru satisfacerea Partidul Comun!st
aträgea atentia aceste organe trebue sä fie mai reprezentative,
aceste organe trebue sä intre cei mai cinstiti, mai hotrifi pi mai
indiferent fac sau nu parte din vreun partid sau organizatie".
pentru a sublinia caracteruj adânc democratic al acestor organe populare
se prevedea responsabilitatea de alegatori : va trebui -
spunea - ca acestor organe poatá fi inlocuiti dacä nu
mai reprezintä nu mai apiri interesele acelor i-au ales"
P.C.R. se impotriva aceste organe
nesti de a elernentelor fasciste cheami färänimea la o
impotriva acestora. Vechiului aparat de stat pus In slujba claselor
exploatatoare, având sprijinul masselor populare, opuneau
cea mai democratica formi de conducere a treburilor : alegerea de
jos in sus a organelor locale de stat prin participarea intregii comune.
Aceste comitete de din carora se alegeau comitetele
comunale populare constituiau In stare embrionará germenul viitoarelor
sfaturi populare care azi baza a regimujui nostru de
populara.
Trebue sä se arate in Moldova Dobrogea uncle, in fata ofensivei
vijelioase a armatelor sovfetice panica desorientarea claselor exploata-
toare erau mai accentuate, massele populare isbutisera sä
tatea primarilor notarilor antonescieni inlocuindu-i comitete faránesti.
La orohoi se trece chiar la inlocuirea prefectului antonescian cu un pre-
fect democrat. Sarcinile acestor comitete erau organizarea pi
mobilizarea masselor largi dela sate In scopul ducerii luptei politice pentru
un guvern un aparat de stat democratic, pentru reforma agrar pi pentru
sprijinirea efortului de pi a operii de ref acere economica a
In refuzului elementelor reactionare din autoritätile centrale de
a inlätura vechea admintratie antonesciana, grupati jurul
Frontului Plugarilor a Uniunii Patriotice, trece la infäptuirea revendicä-
rilor sale impotriva pi ocupate de guvern pi partidele
», Septembrie 1944, Nr. 2.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA

istorice" fats de aceste probleme. In numeroase sate sunt elemen-

tele antonesciene pi legionare dela conducerea comunelor ; in locul
trec comitetele comunale alese de adunäriJe intregului sat. linia
trasatä de Partidul Comunist, comitetele comunale trec la
infäptuirea unor de másuri de local. Astfel mandatarii masselor
populare dau ordonante care se partea din recolta din 1944
ce trebue datá plugarului partea ce trebue datä proprietarului. Se
vechile rândueli folosirea islazurilor, a surselor de apä, permitându-se
folosirea acestora in chip egal de cätre intregul sat. Se deaf centrele
premiJitare tinerii organizati in gärzi de luptä patriotice. In cazul
criminalilor de räzboi a fascistilor notorii se trece chiar la impirtirea
a mosiilor päräsite (in Moldova, Dobrogea, Bärägan pi
tenia). In Moldova, mai ales, se preiau bunurile fugifi
se comisii de administrare a bunurilor rurale, comisii care päzesc
terenurile päräsite. Este semnificativ faptul cä färanii nu
numai cä nu se multumesc sä preia conducerea comunelor, dar trag la
räspundere pe predecesorii hotärirlle vechii administrafii,
dacä prin aceasta a avut de pägubit avutul public. Mai mult, un exemplu
tpic de mäsuri luate de comitete comunale intâmplate
in comuna Chiajna, Ilfov. Vom reda intregime prima ordonantá a Comi-
tetului pränesc a care hotäririle, general, pe care le
luau reprezentanfii masselor populare in acea perioadä. Comitetul
munal ales la 29 Septembrie 1944 hotäräste in urma desbaterilor la care
is parte Intregul sat :
I. - Controlarea neregulilor comise in manipularea fondurilor de
pensii ajutoare de atre primarul Badea V. Raiciu notarul Tudor
Negulescu ;
2. - Desfiinfarea impozitelor comunale stabilite in mod arbitrar de
fascistii din conducerea precum pi stabilirea unor impoz:te pro-
gresive ;
3. - Folosirea izlazului comunal dupä cum vor resti-
tuirea atre comunä a celor 10 pogoane Insträinate de vechea administrafie
comunalä in chip abuziv ;
4. - Arestarea primar Badea V. Raiciu a fostului notar
Tudor Negulescu pi a celorlalte elemente necinstite din fosta administrafie
5. - Sprijinirea Armatei Rosii Române pentru eliberarea Ardea-
lului de Nord pi stärpirea hitlerismului ;
6. - Imputernicirea noului Comitet de a lua practice pi ur-
gente in legäturä cu tot ce dispensarul, general bunul
mers al
7. - Organizarea de luptá patriotice, Inglobarea In

www.dacoromanica.ro
1800 P. NICHITA, M. IONESCU T. UDREA

ele a tineretului fost premilitar cárora li se incredinteazä paza comunei pi

executarea hotäririlor luate de Comitetul comunal"
Motiunea a fost votatä prin aclamafii.
Hotäeri caracter asemänätor iau táranii din comuna Cocora-Ialo-
mita, adunafi la 8 Octombrie, precum din Cetate-Dolj etc. In comuna
Secueni-Bacäu adunarea hotäräste desfiinfarea i a oricäror cor-
voade. Arenda anualä se fixeazä la mult 100 lei de care va fi
plätitä jumätate la arat pi jumätate la ridicarea recoltei.
In condifiile unei vii agitafii in sânul a trecerii acesteia
la organizarea pi la realizarea primelor mOsuri caracter democratic
apare la 26 Septembrie 1944 proiectul de platformä elaborat de Comitetul
Central al P.C.R. propus ca de guvernare tuturor forfelor democra-
tDce. La punctul 5 proiectul aräta ce vedea Partidul Comunist rezol-
varea problemei agrare. Se prevedea cä... pentru o mai refa-
cere pi desvoltare a färii se impune satisfacerea celei mai arzatoare pi
dreptäfite cerinfe a färänimii române anume infäptuirea unei largi
reforme agrare prin exproprierea marei proprietäti dela 50 ha in sus pi
ImproprietOrirea acest pämânt a färanilor färä pämânt sau pämânt
pufin... Procurarea de inventar agricol pentru acepti fárani pe seama marei
proprietäti pi a Statului. Datoriile färanilor care bind Stat rezultate din
vechea improprietárire pi din conversiunea datoriilor_sä fie anulate".
Luptând pentru reforma agrarä, clasa muncitoare condusä de
Comunist lupta pentru desävârsirea revolufiei burghezo-democratice
câstiga un aliat de in rândurile säräcimii satelor. P.C.R. se aräta
in fapte apärätor al intereselor färänimii. Prin numeroase mofiuni, färä-
nimea manifestä adeziunea de programul Partidului Comunist.
Adunärile populare de constituire a färänesti sau de constituire
a organizafiilor Frontului Plugarilor pi Uniunea Patriofilor in incheierea
discufillor adoptau mofiuni de adeziune fafä de proiectul platformä.
Astfel, organizarea masselor färAnesti se paralel insupirea
programului Partidului Comunist de cätre färänime care trece in multe
locuri la realizarea sa practica. In fafa situafii, partidele istorice"
stint nevoite sá se declare pi ele formal pentru reformä,
sä amâne realizarea reformei dupä räzboi". In realitate ele se
opuneau proiectului platformä propus de P.C.R., inclusiv pärfii sale agrare.
Organizafiile de massä ale muncitorimii färänimii aderá pi ele la pro-
iectul-platformä. In luna Octombr:e se publieä platforma-program a Fron-.
Muncitoresc, inifiatá de P.C.R. In vederea cuprinderii tuturor
forfelor democratice care doreau sincer realizarea programului de reforme

Octombrie

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA 1801

cuprinse in proiectul P.C.R. initiazá constituirea front

national democratic. Din Frontul National Democratic parte P.C.R.,
P.S.D., Apärarea Frontul Plugarilor, Uniunea Patriotilor, Sin-
dicatele organizatia de massä a minoritätii maghiare. In actiunile sale
F.N.D. urmärea aläturi de mobilizarea masselor pentru sprijinirea fron-
tului, realfzarea reformei agrare pi a celorlalte care ar fi dus la
lichidarea resturilor feudale in agriculturä. Atât la orase cât pi la sate,
clasa ipi exprimä prin numeroase meetinguri, ade-
ziunea fatä de programul F.N.D. Impotriva sabotárii de
mosieri, täränimea inträ pe mosiile incepe le
teze. Acest lucru ia un caracter de massä mai ales in Moldova de Nord.
Cu mijloace reduse munceste cu pi insämânteaza mari
suprafete de teren.
Impotriva actiunilor pi a activitätii profasciste a guvernu-
lui, Partidul Comunist masse tot mai largi la orase la sate,
care prin meetinguri de protest pi prin demonstratii cer plecarea guvernului
Sängtescu dela arma
In fata avântului crescând al rnasselor populare pentru rästur-
narea guvernului Sänätescu, partidele istorice", bizuindu-se pe sprijinul
cercurilor reactionare din sträinätate pi scontând pe ivirea unor
intre puteri, având sprijinul tacit al rnonarhiei al social-demo-
cratiei de dreapta, la o politics de amenintäri F.N,D. frunte
P.C.R. nu va renunta la lupta sa pentru un guvern democratic. Intr'un
cornunicat al biroului conducerii P.N.T. din 14 Octombrie 1944 se cere
incetarea tuturor agitatiilor pentru rästurnarea primului guvern Sänä-
tescu. Conducerea Incurajatá de reactiunea internä si
amenintä : In cazul unii componenti ai B.N.D. nu ar accepta
colaborare, declarä comunicatul mai sus amintit, P.N.T. asumä
räspunderea guvernärii singur sau acele partide din Bloc
care continuarea conlucrärii la guvern" '. In programul de guver-
nare pe lângä o serie de puncte pe care le din motive
tactice pi care formularea tor obliga la nimic, P.N.T. cerea
«mentinerea ordinei". Mentinerea ordinei, ceea ce dupä ei dezar-
marea gärzilor patriotice, mentinerea unui guvern färä comunisti. Dezar-
marea gärzilor patriotice ar fi dat putintä bandelor huliganice
la asasinate, devastäri de sediS, represiuni etc.
Titel Petrescu, cadrul dela A.N.E.F. din 9 Octom-
brie 1944, si el o atitudine asemändtoare. Referindu-se la lupta dusä
de massele populare pentru rästurnarea guvernului Sänätescu, el spunea :

Dreptatea 15 Octombrie 1944.

www.dacoromanica.ro
 P. M. IONESCU T. UDREA

...clasa muncitoare nu are nimic de revendiaaor sale o

brutalä. Civilizatia socialista nu trebue sä se anunte in lume sub
n de inutila". In continuare, el pe muncitori ca, pe
deasupra divergenfelor de opftnii, fiecare aportul de
muncä suficient". Atunci când actiunile moderatoare" ale social-demo-
cratilor de dreapta nu mai puteau fi de guvernului Sänätescu, a
pozitie devenea tot mai partidele istorice" fac o
incercare in scopul de a tine pi pe viitor pe comunisti In afara guvernului.
Ei sustin ideia formärii guvern de tehnicieni in care comunistii filed
declurati netehnicieni" nu puteau intra. In privinta, Curierul"
din 30 Octombrie 1944 arlta o märire a numärului reprezentanfilor de
stânga ar fi primejdioasä, deoarece... nu poate fi läsatä tara in aceste
momente probleme de grele cer deslegare, in unor oameni
care n'au nicio pregatirea de a guverna.
chestiunea".
In dosul grijei de tart" se ascundea dorinf a a cercurilor
reacfionare ca la baza noului guvern st stea aceeasi politict de Indeptr.
tare a reprezentanfilor masselor muncitoare dela arma
Puternicele demonstrafii din Bucuresti pi din restul silesc
guvernul sä piece pi acelasi timp, sub presiunea masselor, este
eventualitatea formärii unui guvern de tehnic!eni. In noul guvern
P.C.R. obfine unele portofolii. Reactiunea definea impor-
tante posturi in guvern, intre care presedinfia, internele, externele, finan-
tele economia nafionalä. Folosindu-se de acest fapt, partidele istorice"
saboteaa in continuare sprijinirea frontului prevederile armistifiului
se opun satisfaceri revendicarilor oamenilor muncii. a reiesit din
desbaterile procesului conduatorilor P.N.T. reactiunea se pregatea,
infelegere cercurile reactionare din sträinatate, la momentul
potrivit, pe reprezentanfii clasei muncitoare pi ai färänimii din guvern
sä restaureze vechea ordine". Mergând pe opozifiei de reforma
in acelasi timp timp, manistul Hudifä, mini-
agriculturii, prornitea va lua in studiu" problema reforme
agrare. el nu lua impotriva mosierilor care sabotau
mai departe campania de In aceste condifii un val de
demonstrafii au acest al doilea guvern.
In lupta pentru rasturnarea celui de al doilea guvern
rnassele populare in judefe la luarea asalt a prefecturilor.
La Constanfa, unde generalul Aldea, fostul ministru de interne, transmi-
sese ordinul ca la nevoie se foloseasa armele, sunt pi victime. Totusi,
prefectul e inläturat pi instalat un prefect al De asemenea surd
instalafi F.N.D. la Dorohoi, pi Dambovifa. Speriate de

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA 1803

pe care o actiunile masselor, fortele reactionare prin glasul

Ministrului de interne, Penescu, promit tinerea de alegeri comunale. Pe
lângá Agriculturii fiintä o pentru studierea pi
narea elementelor necesare viitoarei reforme agrare". Guvernul Rädescu,
format la 6 Decembrie 1944, incearcä sä abatä pentru moment avântul
pe calea petitiilor a cererii scris a revendicArilor In
acest scop se trimete la sate un chestionar in care erau intrebati
ce pärere au asupra problemei reformel agrare. In räspunsurile date,
nimea reafirmat dorinta de a se realiza mai curând reforma
agrarä, in multe cazuri, la baza ráspunsurilor täranilor proiectul-
platformä al F.N.D. Insä, alâturi de aceste másuri dernagogice, in presä
pi la radio, nu-si poate ascunde furia pi ura fatä
de starea de spirit revolutionarä a masselor. Referindu-se la demonstra-
muncitoresti care mäturaserä deja douä guverne de care avea
o atitudine de amestecatä urä, Rädescu declará cä va
proceda ca Grecia" pi cá datoria lucrätorilor e st munceascä, nu sä
se plimbe pe sträzi". Reactiunea fäcea un Joe dublu. Pe de o parte, sub
presfunea masselor, fácea unele promisiuni, pe de altä parte, ame-
ninta luarea de mäsuri represive prin vocea generalului Rädescu. Prin
acestea react'sunea didea la ivealä slniciunea ei pi imposibilitatea de a
se la putere prin jloacele de guvernare de mai
In cele câteva luni care trecuserä dela 23 August, reactiunea primise
serioase. Inlocuirea autoritätilor antonesciene imediat
23 August continua pi lua amploare. ajutatä condusä
de clasa munciloare intrase In pämanturile päräsite, le arase semänase.
In lupta pentru guvern democratic pentru reforma agrarä, class
muncitoare pi täränimea muncitoare se legaserä strânsä
dejuand astfel manevrele reactiunii de a izola Partidul Comunist de
masse. Este semnificativ in aceastä privinji cä, In ajunul celor
douä activitatea masselor täränesti se odatä
intensificarea valului de demonstratii muncitoresti. Acest fapt se explia
prin inchegarea muncitoare cu täränirnea muncitoare sub
conducerea muncitoare luptä pentru un guvern democratic. Ca
urmare a muncii pe care o ducea Partidul Comunist la sate, in preajma
lui 6 Decembrie 1944 expropriaa numeroase mosii Iasi,
rohoi, Botosani Bacäu. Intr'o mare adunare la Timisoara, in
primele zile ale lunii Decembrie, se declará gata de a lupta pentru
reforma agrarä de clasa muncitoare pi impotriva guvernelor reac-
tionare : Avem nevoie de - spuneau vorbitorii. Acest pâmânt
nu ni se va da de bunä voie, el va fi al nostru numai dacä noi járanii
vom organ'iza. Noi nu suntem Partidul Comunist, care a dus zeci
de ani lupta pentru ridicarea celor pi de asupri-

www.dacoromanica.ro
1804 P. NICHITA. M. IONESCU T. UDREA

torilor, a pus in programul F.N.D. Improprietärirea 0 activi-

tate vie a comitetelor täränesti a organizatiilor Frontului P1ugar'llor se
in câmpia Bäräganului (Vlasca-Ialomita) pi in Oltenia.
Dar reactiunea nu se dädea bätutä. Continuând sä se opunä reven-
dicArilor economice politice ale masselor populare, nd impotriva
fortelor democratice, reactiunea recurgea totodatá pe largi la arma
sabotajului economic industrie pi agriculturä cu scopul vädit de a im-
piedeca impotriva armatelor hitleriste de a provoca dezorgani-
zarea vietii economice pi financiare a tärii. In industrie, fabricantii
ziau rnontarea uzinelor ce fuseserä dispersate, scädeau productia sub dife-
pretexte, incercau sä creeze nemultumiri in rândurile muncitorilor.
Pe linie financiarä se emisiunea cocoseilor" care accentueazä
deprecierea rapidä a rnonetei. In agriculturá mosierii sabotau colectärile
pi insárnântärile. Astfel, in comunele Ba1otesti pi Brobona (Bac mo-
sierii lasä porumbul cules pe câmp, care se stricä. In comuna Rac,
sierul Vasile Economu lasä porurnbul necules. Tot astfel, mosierul Rädu-
canu din comuna (Ilfov) lasä pe cânlp 200 pogoane de porumb
necules care rämâne acolo pini in Martie 1945, când täranii culeg
impart intre ei. In comuna Ion Ghica - - mosierul Eugen
Cristea a läsat recoltä pe unde a putrezit in cea mai mare
parte. In unele locuri pi mai ales in Moldova, intervin
culeg ei recolta. Conducându-se dupä aceeasi politicä de infometare a
masselor, mosierii grin suprafete mult mai mici ca de
obicei. Astfel, In comuna Bolintinu din Deal, Ilfov, mosierii Dersca
Leonida, din 1200 de pogoane insämânteazä doar 60. In aceeasi comunä,
Elena din 200 ha 10. Fostul ministru antonescian.
N. a insimintat numai 180 de pogoane din cele peste 2000 pe care
le poseda comuna Greceanca-BuzAu. In comuna Drägänesti-Vlasca,
marele mosier Anghel Caprä nu seamänä niciunul din cele 3000 de po-
goane, sub pretextul ci nu ce o sä fie cu mosia". Acest pretext, sub
formä de revendicare, reprezintä de punctul de vedere al mosierimii
in pedintele comisiei agrare, unde mosierii spun eä vor a
dacä li se garanteazA securitatea investitiilor"
Rezultatul acestui sabotaj al mosierimii este neindeplinirea planului
de insämântäri din toamna anului 1944 tot efortul sustinut al täränimii
care realizeazA depäseste uneori sarcinile proprii de plan. din
cele 2,5 milioane hectare programate a fi cu grâu nu s'au
mäntat decät circa 1,7 milioane, restul de 800 mii de hectare neputând fi

1 * SeAnteia 6 Decembrie 1944.

Universul *, Februarie 1945.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA

dupä cum sustinea Huditä, din cauza imprejurárilor" a

ploilor".
Toate actiunile, intreaga atitudine a partidelor istorice", reprezen-
tante ale burgheziei mopierimii, dovedeáu acestea nu sunt dispuse s
redeze de bun voie niciuna din pozitiile pi nu doresc un program de
transformári democratice. Reactiunea apära cu indkjire pozitiile sale ecoi
nomice politice pi pentru apärarea acestor pozitii se apa
cum a reiesit din procesul conducätorilor P.N.T., sä impingá lucrurile
la desläntuirea unui rzboi civil in tarä.
perioada Decembrie 1944 - Ianuarie 1945 Partidul Comunist des-
cu putere lupta pentru consolidarea conducerii politice a
tiilor care activau steal populare vederea intäririi legäturii
cu acestea. In Ianuarie 1945 are primul Congres al Sindicatelor de
dupä 23 August. Confederatia Genera l a Muncii devenise
nrganizatie de mass, devenind principala curea de transmisie a partidului
clasa muncitoare. la sate comitetele treptat locul
organizajiilor Frontului Plugarilor care se transformä inteo organizatie
de lupt a Au consfätuiri regionale ale Frontutui Plugarilor.
In cadrul acestor adunäri muncitor afirmau cu tärie hotärirea
de a pi mai mult de clasa muncitoare. In
adunärii plugäresti din Iasi tinut la 1945,
pranii din Iasi arätau : numai lupta unit a muncitorimii dela
orase sate va putea impune revendicärile de care nevoie".
In conditiile cresterii avântului revolutionar al masselor al insu-
sirii de ctre acestea a programului de F.N.D., Partidul Comunist
retragerea reprezentantilor si din comisia care se dove-
dise o frân realizarea reformei agrare.
Partidul, prin sale printr'o sustinutä carnpanie de
presk mobilizeazt pentru infäptuirea de jos a reformei agrare.
In acelasi timp, indreptând avântul de luptä al muncitoare pe calea
demonstrapilor pentru un guvern democratic, Partidul porneste in fruntea
masselor la lupta pentru realizarea pe calea a programului
F.N.D. In programul F.N.D. de guvernare apärut luna lanuarie 1945 se
cerea la punctul 6 realizarea imediatä a reformei agrare". Se prevedea
confiscarea pâmânturilor criminalilor de räzboi, a mosierilor
Germanii, a celor care sa,botau munca câmpului, confiscarea pâmânturilor
care depäseau 50 ha, crearea de centre de masini agricole.
confiscat pi dat se fixa la o egalä valoarea recoltei
unui an, plata urmând a se face in decurs de zece ani (ulterior inteo hotä-
rire a Comitetului Central al P.M.R. din 1950 s'a anulat restul de platä
pe care mai datorau pentru loturile care fuseserá improprie-
www.dacoromanica.ro
1806 P. NICHITA, M. IONESCU T. UDREA

täriti). Organizatiile de luptä sunt indrumate de P.C.R. si treacä

la impartirea pamântului. pranii - se spunea inteun apel atre
- soarta voasträ este in mâinile voastre, strângeti-vä randurile, adunati-vä
puterile, Infäptuiti imediat reforma agrarä". In discursul la Aro.
in care folosind din calomniile amenlintärile se arata gata sä
buse in sânge noul val de demonstratii muncitoresti, referindu-se la
reforma agrará, Rädescu declara : Am ajuns la concluzia acum
nu numai nu este momentul potrivit pentru reforma ci, mai mult,
a face reforma agrarä acum, ar fi cea mai grosolanä gresealr
Luând atitudine impotriva acestei afirmatii, Scânteia"
parte de a compromite campania
Rädescu - reforma agrarä imediatä ar fi
de primävard - cä
cum sustinea
un puternic avânt
durile täränimii care, ar fi muncit cu mai mult spor pämântul
propriu deck pämänt sträin.
In motiunea celor 500.000 de ai Bucurestiului care protes-.
teazä Impotriva declaratiilor fäcute de Rädescu la Aro, se spunea : Consi-
deräm ca o demagogie declaratia Generalului de a se face reforma
agrarä deabia dupä rázboi. Pranii, special soldatii, care luptä pentru
zdrobirea hoardelor hitleriste, vor pämânt acum, imediat. Apärätorii mosie-
rilor care nu vor ca sä fie pe glia pe care o lucreazä, care
vor reformei agrare a improprietäririi taranilor la infinit
vor primi un coupons räspicat täranit vor lua singuri pämântul"
Infaptuirea de jos a reformei agrare corespundea pe deplin cu starea de
spirit a täränimii, care se hotäräste in numeroase adunäri sä infäptuiascä
reforma, urmänd linia programului F.N.D., initiat de P.C.R., pi netinând
cont de impotrivirea guvernului In motiunea plugarilor din plasa
Alexandria, tinutä la 4 Februarie, se spunea intre altele : Nu mai putem
astepta ca aceastä Improprietärire sä se facä de o comisie sau alta, comisii
in care reprezentantii reactionari din partidul täränesc liberal au sabotat
toate lucrärile. Exproprierea mosiilor o vor face comitetele comunale de
expropriere compuse din plugari"
In comuna Onesti circa 2000 de tärani adunati la 18 Februarie,
lâund in discutie situat'a täränimii au votat o motiune care cuprindea in
primele douä puncte urmätoarele : 1. - Noi din plasa Tg. Ocna...
cerem ca sä avem la cârma tärii un guvern F.N.D. ne sä luptäm
pentru aceasta cu toatä energia noasträ ; 2. - Cerem sä fie improprietäriti
pämänt din mosiile boieresti toti lipsiti de pämânt iar cei ce
ocupat stäpâneascä de veci".

*, 24 Februarie 1945.
», 15 Februarie 1945.
», 16 Februarie 1945.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR PENTRU REFORMA AGRARA 1807

In consfätuirea judefeanä a Frontului Plugarilor dela Iasi, dupä

zile de dezbateri, hotärirea luatä stabilea dacä guvernul o
atitudine de tärägänare, dupä cum din declarafiile Dlui Prim Mi-
nistru R5descu, plugärimea din jud. Iasi este in stäpânire
si sä toate mosiile de pe intinsul acestui judef".
In cursul zilei de 13 Februarie are o mare manifestatie in
muna Doll, unde se hotáräste trecerea de indatä la realizarea
reformei agrare chiar in cursul acelei zile se porneste la Importirea mo-
siei G. M. Cantacuzino Stirbei), o Intindere de 1000 pogoane. In
aceeasi zi adunarea in comuna Cetate-Dolj, hotäräste confiscarea
mosiilor Gancea Drugä suprafatä totalä de peste 3500
goane.
In mofiunile adunärilor munc:toresti din fabrici acestea se
lupta pentru pämânt. Zeci de mii de muncitori au mers
la sate, pentru a ajuta färänimea in rezolvarea revolutionarä a reformei
agrare.
In acest fel clasa muncitoare muncitoare, sub conducerea
Partidului Comunist, pornesc la luptä pentru realizarea reformei agrare.
Scânteia" din 16 Februarie 1945, articol intitulat Táranii
pämântul" aräta, referindu-se la activitatea comisiei agrare guvernamen-
tale ping acum s'a discutat, s'a s'au discursuri, acum e timpu
de trecut la fapte. Comitetele sätesti au de lndeplinit unul din cele mai mari
mai grele roluri, sä infäptuiascä reforma agrarä... pentru aceasta ele n'au
nevoe statisticile lui Cipätanu Lazär Iliescu a. Täranii cunosc toate
cunosc cit de mari sunt, trecerea pämântului in pluga-
rilor se poate trebue deci fäcutä acum nicio tärägänire".
de luna Februarie 1945 täränimea sä treacä la
pämänturilor.
Faptele cä in Decernbrie 1944, din comuna
Gorgota, judetul Dâmbovita, mosia Ciupagea-Copoleanca in
intindere de 600 pogoane.
In cursul lunii de a
a continuat. In Moldova mosia de 56.000 de hectare a Sturm a
fost impirtitä la aproape 10.000 de färani de pe Valea Bistrifei. La
putul unii Februarie in toate Moldovei de Nord de centru,
precum numeroase comune ale judetului Constanta : Basarab, Cum-
päna, Tekirghiol etc., reforma era in toi. La o adunare finutá la
Hârsova o delegatie de muncitori constánteni a ajutat pe färanii din
sä mosiilor ; in satele acestia
au pornit la confiscarea pämânturilor. La data de 21 Februarie in judeful
Roman fuseserä impärtite 37 mosii având circa 8000 ha in judeful Pra-

www.dacoromanica.ro
1808 P. NICHITA, M. IONESCU T. UDREA

deja impärtite mosiile Cantacuzino din comuna Parepa, Cire-

seanu, din comuna Copäceni, apoi cele din Nedelea, Floresti etc. In aceeasi
perioadä au fost confiscate pi grofilor din
nele Agnus, Covasna, Albi Dalic pi din alte comune ale judetului Trei
Scaune.
La 24 Februarie, ziva când Rädescu deschidea focal Impotriva
demonstrantilor din Bucuresti, reforma agrará era terminatá in comunele :
Leu, Osica de Sus, Castranova, Grädiceni pi Luteni din judetul
Romanati. Se incepuse exproprierea in comuna Ciucu, judetul Fägäras, se
Impártiserä päminturile mosieresti din alte nouä comune ale judetului
Trei Scaune, iar in judetul Constanta reforma agrará era pe In
comunele Sälciile, Chitorani, Cornurile, Dumbrava, din judetul
Prahova pi in numeroase comune din judetele Buzäu, Ialomita, Covurlui,
impirtirea boieresti era, de asemenea, un fapt implinit.
Pânä la 6 Martie fusese de asemenea terminatä reforma 25 comune
judetul Prahova, in Teleorman, 15 comune, reforma era curs
de infäptuire.
In de sate din Hunedoara se confiscau mosiile se impirteau la
färani. In toatä Ora, printre rnosierii expropriati se numärau reactionari
inveterati, oameni de casá ai partidelor istorice" ai Palatului. Astfel sunt
confscate mosiile lui N. Mares, Stelian Popescu, Atirel Panä, Brâncoveanu,
Mocioni, General Orezeanu, fost director general al Ferate sub Anto-
nescu, ale
Pentru a ilustra mai bine starea de spirit a tárânimii este interesant
de amintit räspunsul pe dau täranii din Liceni Drághiceni, jude-
tul atunci când sunt somati de jandarmi päräseascä
turue confiscate : mai bine murirn pe sä päräsim pämän-
turile".
La data aparitiei de reformä agrarä, In judetul Mehedinti
forma era Infäptuitä in cea mai mare parte.
Aceastä situatie era aproape generalá in toatä tara dovedind justetea
liniei partidului care ceruse Infäptuirea reformei agrare de
perea campaniei de primävaa.
Impärtirea pämânturilor se intensificä spre sfârsitul land Februarie
când guvernul Rädescu pierde controlul asupra unui numär insemnat de
judete. Täränimea lupta pentru actiunile de isgonire a
prefectilor guvernului Rädescu dintr'un numär de judete.
La Craiova, Caracal, Turnu-MAgurele, la Tg. Jiu,
Vlasca, massele populare iau prefecturile, isgonese vechea condu-
cere instaleazä F.N.D.
Cu aceastä ocazie cad victime, Rädescu trecând la represiuni. Insä
in sânul armatei trimise Impotriva dernonstrantilor era o stare de spirit

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA 1809

favorabilä luptei masselor populare. Astfel, la Baia, ce la

ordinul prefectului Spiridon, nepotul lui trag o salvä aer, se
multimea de manifestanti. Prefectul e sä-si gäseascá
varea in fugä. La Turnu-Mägurele fusese instalat un nou prefect la 11
Februarie 1945. Guvernul trimite importante forte militare la fata locului.
Neavând incredere suficientä in armatä, recurge jandarmerie
pentru a opri sosirea täranilor in oras. Comandantul garnizoanei a dat
urmätorul ordin tuturor posturilor de jandarmi : luati mäsuri sä opriti
transporturi de oameni spre Turnu-Mägurele, cei ce nu se vor supune
vor fi arestati". De asemenea, la barierele orasului se instaleaz5 pichete
de jandarmi care opreau intrarea sätenilor in oras.
la Craiova guvernul, folosind armata, aresteazä noua conducere
popularä a judetului.
Lupta masselor insä reactiunea sä dea aici armata
se opune folosirii armelor impotriva demonstrantilor, infrätindu-se
acestia.
La Sibiu, In ziva de Martie are o mare adunare popularä care
hotäräste demiterea vechiului prefect. In localul prefecturii muncitorii au
fost de ostasi care declará nu vor trage in fratii munci-
tori refuzä sä facä uz de arme. Prefectul nefiind sprijinit nici de con-
ducerea garnizoanei Sibiu, dä demisia.
La Caracal, ocazia primului asalt al prefecturii cad victime. Cu
prilejul inmormântärii acestora, are o mare demonstratie la care parti-
cipä un numär insemnat de tárani din judet. Dupá un al doilea asalt, con-
ducerea prefecturii ne mai având sprijinul armatei nici al jandarmeriei
- care räspânditä in pentru a stävili Infäptuirea reformei agrare
de atre -e isgonitâ.
Guvernul recurge tot mai des la folosirea elementelor reactionare
din armatä.
La Petrosani, Sighisoara, la Brasov pi Alba-Iulia curge sânge mun-
citoresc. Bandele huliganice, care mai avea Incredere guvernul,
trag in oamenii muncii. Impotriva puternicelor demonstratii dela Bucu-
resti, la care participau pi täranii din imprejurimi, guvernul hotäräste
ganizarea unui masacru. Când muncitorii manifesteaza fata Palatului
se trage asupra
Departe de a fi intimidate, massele muncitoresti - räzbu-
narea victimelor - organizeazA sub conducerea P.C.R. o uriasä puter-
nicä demonstratie care 24 ore pi care duce la rästurnarea
nului cäläului
Sub presiunea masselor populare, regele e sä renunte la diver-
siunea creärii unui guvern Barbu pi sä accepte formarea unui

114 - Studii i
www.dacoromanica.ro
referate - c. 1817
1810 P. NICHITA, M. IONESCU 9 T. UDREA

democrat sub presedintia Dr.-lui Petru Groza. Caracterizând impor-

tanta luptei pentru reforma agrarä, in cadrul luptei generale, pentru rástur-
narea guvernului Rädescu, tovaräsul Gheorghiu-Dej aratä et Mobi-
lizând sub conducerea sa massele cele mai largi ale poporului muncitor,
sub lozinca pämânt täranilor" a fost o parte a luptei revolutionare
a muncitoare in frunte cu partidul nostru pentru democratizarea
pelt, ca luarea cu asalt a prefecturilor primáriilor de atre massele
cele mai largi ale poporului muncitor, ca demonstratiile uriase a zeci
de mii de oameni ai muncii din toate orasele Ele au dus la faptul
cä partidul nostru, in fruntea muncitoare, a rästurnat guvernele cu
majoritate reactionarä burghezo-mosiereasa a obtinut victoria dela 6
Martie 1945, rind au fost inläturate elementele cele mai reactionare din
guvern, instaurándu-se un regim democratic"
A doua zi dupä instalarea sa, guvennul democrat ia in pro-
legiferärii reformei agrare. La 21 1945 proiectul de lege e
definitivat de Consiliul de Ministri promulgat la 23 Martie 1945.
In acest fel noul guvern n'a avut sä legifereze din primele zile
reforma agrarä a arei aplicare incepuse de f apt cu câteva säptämâni
prin revolutionarä"
Partidul Comunist care organizase pi condusese täränimii pen-
tru reforma agrarä, o ajutä in continuare in luerärije de Impärfire a pä-
mântului mai ales in pregátirea pi ducerea la bun sfârsit a campaniei
agricole de primävarä.
Numai din Bucuresti au pornit 150 de echipe care au cutreerat satele
din jur pi au reparat numeroase unelte agricole färanilor, däruindu-le tot-
odatä 7 tractoare, 1600 pluguri, 480 de präsitoare, 3500 sape pi alte mii de
unelte agricole.
Muncitorii din Arad au trimis 75 de echipe care au reparat 279 de
tractoare, peste 600 de pluguri pi alte unelte.
Din Brasov au fost trimise echipe in 38 de sate ; din Timisoara
95 de echipe ; Turnu-Severin, Ploesti pi alte centre
industriale, trimit la sate zeci zeci de echipe mancitorepti care reparä
mii de unelte agricole, de tractoare däruesc táranilor gratuit nutne-
roase unelte pentru munca ampului.
Täränimea primeste cu recunostintä acest nou ajutor al
closet muncitoare. Astfel, in pe care delegatii täränimii din Ro-
manati o trimit la 25 Martie 1945 Comitetului Central al P.C.R. ei ...trans-
mit salutul frätesc al miilor de färani tärance, tineri, bäträne,
Gh. Gheorghiu-Dej, Articole Ed. pentru literatura politica, 1952,
ed. a III-a, p. 272-273.
2 Ibidem, p. 273.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA 1811

orfani, invalizi pi mai ales a familiilor acelora care luptä contra fascis-
mului pe front cot la cot cu eroica Rosie pentru hotäritä pe
care ati dus-o pentru ca täränimea sä albi pe care robea la boeri
stiind pi de acum veti sta in fruntea cu toati hold-
pentru progresul täränimii, pentru propäsirea poporului muncitor"
intelegând importanta campaniei agricole de
in conditiile in care In toamna anului 1944 sabotate
de mosierime, porneste la realizarea sarcinilor planului de
ajutor de pret avut täränimea sub fqrma miilor de tractoare pe care
guvernul sovietic le-a pus la dispozitia guvernului roman in vederea
suprafete prevAzute in plan.
In urma reformei agrare au Jost un numar de 918 mii
de tärani säraci, cärora sau dat peste un milion o sold mii hectare de
teren arabil.
Ca urmare a infäptuirii reformei agrare, mosierimea a fost lichidatä
ca clasä. Prin lichidarea mosierimii a fost unul din stâlpii reac-
tiunii românesti una din piedicile principale in calea desvoltärii
niei. cu desfiintarea clasei mosierilor pämänturilor la
tärani farä pamânt sau cu pämänt putin, clasa muncitoare in aliantä
táranimea muncitoare, a realizat una din sarcinile fundamentale ale revn-
burghezo-democratice, pe care a burghezia.
Burghezia din n'a lichidat marea proprietate
prin revolutia dela 1848, nici prin legiuirea rurali din 1864 pi nici prin
agrarä de dupa primul mondial - ci a mentinut-o
relatiile de semifeudale din agriculturä, curn a fost munca in
dijmä
Lichidarea mosierimii ca clasä pi Improprietärirea taranilor, f
sub conducerea muncitoare in frunte P.C.R., au intärit Increderea
muncitoare in forta a muncitoare pi au contribuit
la inchegarea aliantei dintre clasa muncitoare pi täränimea muncitoare.
Alianta de luptá a muncitorilor pi täranilor muncitori a pe
caracterul antifeudal pi antifascist pi un caracter net antiimperialist.
Reactiunea international& cercurile imperialiste americano-engleze erau
impotriva eliberärii täränimii de sub dominatia mopierilor, deoarece aceasta
ar fi insemnat pi in realitate a izolarea a partidelor
burghezo-mosieresti trecerea täränimii aläturi de proletariat, ceea ce era
contrar intereselor imperialistilor.
Scapând de exploatarea cruntä a mosierilor pi primind pämântul
pentru care a luptat secole de-a-rândul, täränimea si mijlocasä a
Inainte », organ al Regionalei P.C.R., Craiova, 1 Aprilie 1945.

*114
www.dacoromanica.ro
1812 P. NICHITA, M. IONESCU ai T. UDREA

cäpätat posibilitatea de a-si Imbunätáti situatia materialä. De asemenea

reforma agrarä a adus schimbäri in rtlatiile de clasä la sate. Chiabu-
rimea care participase la actiunile de ocupare a päräsite pi la
exproprierea mosieresc sperd o parte din acest pämânt va
reveni. Chiaburimea urmärea, ca acaparând o parte din pämântul expro-
priat, sä-si pozitiile economice pentru a putea mai departe
ploata Insä in cadrul aplicärii reformei
agrare, säracä se opune acestor pi isbuteste in cele mai
multe cazuri sä taie de pe liste pe chiaburii strecurati in ele.
Inca ocazia reformei agrare räbufnesc contradictiile de
clasä intre täränimea muncitoare chiaburime. Contradictiile ce se ascu-
teau in viata satelor, in urma reformei agrare, apropiau mai mult
nimea muncitoare de clasa muncitoare o scoteau de sub
burimii exploatatoare.
In urma mosierimii, conditiile haosului economic pi finan-
ciar dintre anii 1945-1947 a secetei din anii 1945-1946, chiaburimea
si-a arätat tot mai mult fata de dusman pi exploatator al täränimii mun-
citoare.
Lichidarea mosierimii ca clasä pi impärtirea pämântului la
pämânt sau cu pâmânt au nivelul de trai material al
muncitoare, dar n'au lichidat complet exploatarea pi cauzele mi-
dela sate. La sate a rämas cea mai numeroasä de exploa-
tatori : chiaburimea. Nivelul tehnic al midi gospodärii
nu-i asigurä täränimii rnuncitoare trecerea la un nivel de trai superior, n'o
poate definitiv de dependenta economicA de chiaburi, de exploa-
tarea chiabureascä. Eliberarea täränimii muncitoare de exploatare sárácie,
ridicarea agriculturii la un nivel folosirea cuceririlor in eco-
nomia ruralä, sunt posibile numai prin unirea liber consimtitä a täranilor
muncitori in mari gospodärii colective care pot folosi tehnica in
lucrarea pämântului. Numai o agriculturä Inaintatä, bazatä pe marea gos-
podärie colectivá, poate asigura industriei noastre socialiste in plinä des-
voltare o crescändä de prime, iar oraselor cantitäti
Indestulätoare de Man". La rândul ei industria socialistä va putea astfel
sä furnizeze suficiente mijloace tehnice, unelte agricole, precum
pi märfuri de larg consum necesare ridicärii nivelului de trai material
cultural al täränimii muncitoare.
Pornínd invätätura lui Lenin, care spunea ...sistemul
gospodärii in regimul de märfuri nu este stare izbäveasc3
omenirea de mizeria masselor de subjugarea 1, Partidul Muncitoresc

V. I. Lenin, Tezele din Aprilie. Ed. P.C.R., 1947, p. 4.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA MASSELOR POPULARE PENTRU REFORMA AGRARA 1813

Român statul nostru de democratie populará au care stint condi.

necesare pentru trecerea färänimii muncitoare la forme colective de
productie, pentru trecerea milioanelor de tärani muncitori pe calea socia-
lismului. Cele aproape 2000 de gospodärii agricole colective pânä
in prezent, au prin rezultatele restului täränimii, avantaje
ale agriculturii socialiste, singurul drum spre fericirea pi bunästarea
nilor muncii dela sate.
cum aratä rezolutia Comitetului Central al P.M.R. din 3-5
Dar
Martie 1949 ...munca pregätitoare in vederea rezolvärii sarcinii de
construirea agriculturii socialiste - se cu munca perseverent5 pi
-
de ajutorare economicá a gospodäriel individuale särace
i mijlocase"
Cresterea simtitoare a nivelului de trai al täränimii muncitoare,
toritä aplicärii liniei juste a P.M.R. in domeniul agriculturii, va spori con-
siderabil urma aplicArii mäsurilor economice elaborate de plenara lär-
gitä a Comitetului Central al P.M.R. din 19-20 August 1953.
Politica de ridicare a nivelului de trai material cultural al clasei
muncitoare, al täränimii muncitoare urmatä cu consecventä de
Partidul nostru, completeaza pi desvoltä cuceririle revolutionare obtinute
prin lichidarea mosierimii ca clasä in perioada anilor 1944-1945.
Toate acestea intäresc dintre clasa muncitoare täränimea
muncitoare, sub conducerea muncitoare, - chezäsie a inaintärii
succes a poporului muncitor din tara noasträ pe calea construirii socialis-
mului o transformä intr'o fortá de neinvins, capabilá sä lupte azi, pentru
a sdrobi incerarile disperate ce le face reactiunea internä externä de a
zädärnici construirea socialismului Republica Popularä Româná.

Rezolutii Hotärtri ale C. C. al P.M.R., 1948-1950, p. 97.

www.dacoromanica.ro
 ACORDAT ROMÂNIEI DE
UNIUNEA SOYIETICX LA DE PACE
DELA PARIS (1946)
DE

TITUS GEORGESCU GHEORGHE MATEI

Urmärile celui de al doilea räzboi mondial au adus adânci schim-

in internationalä, in favoarea socialismului. Pregtitit de for-
tele reactiunii imperialiste internationale desläntuit in Europa de
.Germania hitleristä, In Asia de Japonia militar:stä, räzboiul a
socotelile initiatorilor lui. Datoritä luptei eroice a poporului
viet:c, rázboiul s'a terminat rezultate nepreväzute pentru
In locul nimicirii sau släbirii Uniunii Sovietice - a arätat G. M.
Malenkov in raportul prezentat la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. -
a rezultat intärirea U.R.S.S., a crescut prestigiul international al Un'unii
Sovietice. In locul släbirii zdrobirii democratiei a avut desprinderea
de capitalism a unei de din Europa centralä de Sud-Est,
statornic5rea regimului de democratie popularä in aceste tiri. In locul
inrobirii tot mai adânci a popoarelor coloniale dependente a
avut un puternic al luptei de eliberare nationalä din
aceste s'a agravat criza colonial al imperialismului.
grea a dat intregului sistem imperialist mondial victoria istoria
a marelui popor chinez. Astäzi a parte a omenir'i a fost smulsä de
sub jugul imperialismului, a fost eliberatä din lanturile exploatärii impe-
rialiste" .
Dar imperialistii americani subalternii care nu reusiserä sä-si
realizeze seopurile de asuprire a popoarelor prin intermediul räzboiu-

G. M. Malenkov, Raportul de activitate Comitetului Central al P. C. (b) al U.R.S.S.

la Congresul al XIX-lea al Partidului. Ed. pentru literatura politica, 1952 p. 5-6.

www.dacoromanica.ro
1816 T. GEORGESCU 51 GH. MATEI

lui, n'au incetat niciun moment, terminarea acestuia utilizeze

toate mijloacele posibile pentru realizarea acestor Aproape ime-
diat terminarea celui de al doilea mondial S.U.A. au renuntat
la orientarea elaborata in comun de aliatii din timpul räz-
boiului pi care fusese in hotäririle conferintelor dela Teheran,
Yalta Potsdam.
In local unei politici de colaborare vederea mentinerii päcii
a rezolvärii spirit democratic a problemelor postbelice, imperialiptii
amer.cani pi sprijinitorii in picioare hotäririle dela Teheran,
Yalta pi Potsdam, continuä vechea politici bazatä pe forta de
a popoarelor de desläntuire a unui räzboi impotriva Uniunii
vietice pi democrat-populare. In acest scop, fortele agresive din
S.U.A. cele mai variate mijloace, dela isteria razboiului rece
la desläntuirea agresiunii Impotriva poporului coreean.
Unul dintre aceste mijloace, prin care imperialistii americani scon-
tau sä subjuge popoarele sä dobandeasa dominatia a fost
incheierea tratatelor de pace cu fostele aliate ale Germaniei
riste : Italia, Romania, Bulgaria, Finlanda. Folosindu-se
de situatia de Invingätori eel de al doilea räzboi mondial, imperia-
listii americani englezi au incercat ca prin mijlocirea tratatelor
de pace sä impunä popoarelor fostelor täri satelite ale Germaniei
riste conditii grele, Inrobitoare, sub rnasca difer telor lozinci demagogice .

ca cea a posibilitatilor egale", a clauzei natiunii cele mai favorizate",

a drepturilor etc.
Incercarile de a impune prin tratatele de pace asemenea conditii
inrobitoare au fost sustinute printr'un intreg arsenal de metode mijloace
ca : presiuni, amenintari, spionaj, diversiuni, actiuni subversive etc.
americani preconizau o pace imperialistä, care sä le
deschidä drum spre subjugarea economic a trilor sä
transforme aceste tari in semioolonii ale asemenea conceptie asu-
pra atitudinii pe voiatu s'o adopte fatä de Wile invinse decurge din
caracterul relatiilor dintre state in lumea capitalismului contemporan,
relatii subordonate scopului de obtinere a maxim de mili-
ardarii imperialipti, prin aservirea pi jefuirea sistematicä a popoarelor
din alte mai a!es a tärilor Inapoiate, prin pregAtirea pi desläntuirea
rázboaielor de jaf.
Imperialiptil americani sprijinitorii urmärind cucerirea domi-
mondiale, in mod cinic politica brutal, a
siunii in picioare interesele nationale, independenta pi
veranitatea popoarelor.
Diametral opusä apare lin'a urmatä de Uniunea in privinta
atitudinii de Wile Prezenta statului sovietic socialist printre

www.dacoromanica.ro
 MUTORUL DAT ROMANIEI DE U.R.S.S. LA CONFERINTA DE PACE - 1946 1817

invingAtori pi hotäritor jucat de acesta in dobAndirea victoriei asu-

pra imperialismului fascist a creat pentru popoarele o situatie pi
posibilitäti cu totul noi, in istorie.
Din timpurile cele mai vechi se considera statelor invinse poti
sä le impel conditii economice, politice, militare, la lichidarea
ca state, ca aceste conditii sä fie limitate de normele dreptului
international. asemenea conceptie asupra atitudinii de fatä de
invinse s'a manifestat deosebi In prima etapä a crizei generale
a capitalismului.
In conditiile in careTh.R.S.S. rolul decisiv in sdrobirea
agresorilor fascisti - pi drept urmare a celui de al doilea räzboi mondial
creste forta, influentaprestigiul ei international, - organizarea päcii
pi
postbelice n'a mai ca in trecut impärtirea präzii puterile
invingAtoare. De astä datä soarta tärilor invinse a fost pusä fel
totul nou.
Politica externä a Uniunii Sovietice se conduce -in problema ati-
tudinii fatä de tärile invinse - dept teza leninistä a cauzelor materiale
ce fac pi determina agresiunea, de präpastia care
interesele guvernelor statelor capitaliste, ca expresie a dominatiei claselor
exploatatoare pi interesele popoarelor din aceste state.
Trebue amintim, cu aceasta, cuvintele lui I. V. Stalin,
rostite in toiul räzboiului, in Februarie 1942 : Experienla
cd Izitlerii vin se duc, poporul german, german 1
Pe ce al doilea räzboi mondial se apropia de diplo-
matiei sovietice i-a revenit sarcina a luptei pentru
scopurilor ale räzboiului. La 6 Noembrie 1943, I. V.
Stalin arata : Victoria aliate impotriva Germaniei hitleriste va
pune la ordinea zilei probleme importante de organizare de refacere
a vietii de stat, economice culturale a popoarelor europene. Politica
guvernului nostru in aceste chestiuni neschimbatä.
aliatii nostri noi va trebui :
1. Sä desrobim popoarele Europei de sub jugul cotropitorilor fas-
cisti pi le acordäm jutor in vederea refacerii statelor nationale,
desmembrate de subjugAtor'l
2. popoarelor eliberate ale Europei dreptul deplin pl
libertatea de a-si hotäri ele singure organizarea de stat ;
3. mäsuri ca toti criminalii fascisti vinovati de räzboiul
actual pi de sufer:ntele popoarelor primeascd o pedeaps pi o räsplatä
L V. Stalin, Despre Marele al Uniunü Sovietice pentru Patriei,
Ed. P. M. R., 1952, ed. a 1II-a, p. 85.

www.dacoromanica.ro
1818 T. GEORGESCU GH. MATE!

asprä pentru toate färädelegile oricare ar fi tara in care ei s'ar

ascunde ;
4. stabilim Europa o ordine, care sä complet posibi-
litatea unei noi agresiuni din partea Germaniei ;
5. cram o indelungatä colaborare politia pi
raid intre popoarele Europei, pe increderea reciprocA pi pe aju-
torul reciproc scopul restaurgrii economiei pi culturii distruse de
Gemani"
Etape importante lupta diplomatiei sovietice pentru organizarea
unei pAci democratice, trainice au fost apoi conferintele dela Yalta
(Februarie 1945) Potsdam (August 1945) ale guvernelor
U.R.S.S., S.U.A. pi Angliei.
Un insemnat in cadrul declaratiei dela Yalta il ocupä declaratia
asupra Europei eliberate. Aceasta vorbeste despre acordul partici-
la conferintä in scopul de a ajuta popoarele eliberate de sub stäpâ-
nirea Germaniei naziste popoarele state satelite ale
Europa, atunci când acestea vor rezolva prin metode democratice
mele vitale, politice economice.
La stabilirea ordinei in Europa pi transforruarea vietii national-em-
nomice trebue se ajungd pe calea care va permite popoarelor eliberate
sä nimiceasa ultimile urme ale nazismului pi fascismului pi creeze
institutii democratice dupä propria alegere" .
,,Aliatii n'au sau inrobeasa poporul german.
sä dea poporului german posibilitatea de a se pregäti
pentru ca mai sä-si poatä reface pe o democraticä

Documentele istorice mai sus amintite pecetea politicii externe

a statului sovietic socialist, politiO de pace, de respect al independentei
nationale pi suveranitátii de stat a tuturor popoarelor.
In perioada de de al doilea mondial, marcatd prin
formarea celor lagäre, agresiv, antidemocratic, frunte
S.U.A., pi lagärul iubitor de pace in frunte cu U.R.S.S., iau nastere pi se
desvoltä statele lagärulur päcii democratiei de un tip prin-
deosebit, radical deosebite de cele ce domnesc in lumea capi-
Aceste de tip nou se in deplinä egalitate de drep-
turi pi prin respectul reciproc intereselor, independentei pi suveranitätii
nationale. este jutorul rec:proc pe care dau popoarele
pe soarta
I. V. Stalin, Despre Marele Räzboi al Uniunii Sovietice pentru apArarea Patriei,
Ed. P.M.R., 1952, ed. a III-a, p. 227-228.
2 e Scânteia Nr. 140 din 15 Februarie 1945.
Ibidem, Nr. 293 din 5 August 1945.

www.dacoromanica.ro
AJUTORUL DAT ROMANIEI DE U.R.S.S. LA CONFERINTA DE PACE - 1946 1819

Factorul hotäritor al colaborärii intre lagärului democrat este

ajutorul permanent, desinteresat pi multilateral pe
eliberate din robia imperialistä Uniunea Sovieticä.
Un exemplu viu al ajutorului frätesc internationalist acordat
U.R.S.S. tárilor eliberate din lanturile imperialismului constitue lupta
diplomatiei sovietice pentru zädärnicirea uneltirilor imperiaste in
cu tratatelor de pace cu foste aliate ale Germaniei hitleriste.
pe ternelia ideilor lte ale internationalismului proletar,
pilitica externä a U.R.S.S. se cäläuzeste, in atitudinea sa fatä de tärile
mnvinse, de dorinta sincerä de a ajuta popoarele acestor sä-si clädeascd
o viatá nouä, democraticä, sä-si apere pi sä-si consolideze independenta
Instaurarea päci democratice, a arätat V. M. Molotov, trebuie
sä corespundä telurilor eliberatoare pentru care au luptat aliatii pi sä cores-
pundä totodatä intereselor popoarelor din fostele dusmane, care au
scuturat fascismul pi au päsit pe drumul desvoltärii democratice"

Pornind dela cele arätate mai sus, s

analizäm cum s'a manifestat
in mod concret lupta dintre cele douälagäre pe arena !nternationali, In
jurul problemelor tratatului de pace vedem cum s'a mani-
festat sprijinul socialist acordat de Uniunea SovieticA tärii noastre.
Incá in perioada tratatului de pace
delegatia sovieticä a avut de Infruntat pretentiile exagerate la maximum
ale reprezentantilor Statelor Unite pi Angliei.

dinea
Prima parte a proiectului de tratat
adevärat prieteneascä de
-
preambulul - a relevat
a U.R.S.S. pi pozitia net
dusmänoasä a statelor apusene imperialiste. In preambul delegatia U.R.S.S.
a propus ca si fie socotitä drept tari cobeligerantä, dat par-
ticiparea dupä 23 August 1944 aläturi de Natiunile Unite la
gerea Germaniei hitleriste jertfele mari pe care le-a dat din rândurile
celor 14 divizii românesti. Gheorghe Gheorghiu-Dej intrebat de
cutre coresponclentul Agerpres ce principiale are asupra
proiectului tratatului de pace, s'a referit in primul rind la admiterea
in calitate de cobeligerantä precizand aceasta rezultä din partici-
parea la lichidarea hitleriste pi e o problemä care intereseazA nu
numai ci egalä mäsurä toate popoarele lumii pentrucä repre-
zintä färä adevärul istoric2.
Intrarea României in rândul cobeligerante presupunea parti-
ciparea drepturi suverane a noastre la hotärirea in urma
V. Molotov, Probleme de politicá externä. Ed. de Stat, 1951, p. 202.
2 Nr. 615, 1 Septembrie 1946.

www.dacoromanica.ro
1820 T. GEORGESCU GH,

Infrângerii hitlerismului asigura o independentä realá in randurile

tärilor Natiunilor Unite.
Aceastä situatie nu vo'au sä o accepte State le Unite, Anglia pi intregul
grup de tori reprezentate la conferintä, care gravitau in jurul cum era
Australia, Uniunea Sud Africana, Grecia p. a.
Preambulul tratatului de pace cu toatä interventia delegatiei sovietice
nu a inclus ca cobeligerantá. Prevedea un lucru foarte
important anume faptul cä se va Romaniei de a
deveni membrä a Organizatiei Natiunilor Unite Toti au cäzut
de acord asupra acestui punct. Acest punct a rämas inscris tratatul de
pace urmând fie tradus in fapt ratificarea tratatului.
Se plie ci dupá intrarea in vigoare a tratatelor, toate statele semnatare
trebue respecte intocmai, färä nicio derogare, principiile In
cazul de fatä revenea Natiunilor Unite obligatia de a primi in rândurile
O.N.U. pi tara pe baza consemnate in preambul
unanimitate.
tim acest lucru nu a fost pânä azi respectat. Inafará de Uniunea
Sovieticá, Cehoslovacia si Polonia, care au sprijinit România, Statele
Unite pi pile grupate in jurul ei, au in modul mai grosolan
tratatul de pace pe care pus semndturile. Delegatii acestor p'ese
ale masini de vot din 1946, perfectionatä azi, se opun prin fel de
de procedee reprobabile admiterii noastre in randurile organizatiei
Natiunilor Unite.
Devine atât mai evidentá atitudinea neloialä a statelor imperia-
liste din cadrul organizatiei Natiunilor Unite cu cât peroreazA
mai mult asupra pretinsei nerespectäri a drepturilor pi libertätilor omului
in România.
Ultimele sesiuni ale O.N.U. au cunoscut atacuri furibunde din partea
diferitelor delegatii legate de Anglia pi mai ales de Statele Unite, la adresa
României unde nu s'ar respecta drepturle omului in felul acesta s'ar
tratatul de pace.
Cât este de neadevAratá toatä poliloghia ne-o dovedeste realitatea
in tara in timpul pi urma numeroaselor prefaceri demo-
cratice.
Dela 23 August 1944, in au avut o seamä de schimbäri
care marcau calea democraticä pe care poporul nostru. Pentru mas-
sele täränimii muncloare s'au dat 1.400.000 ha S'a trecut la epu-
rarea profascistilor din aparatul de stat, s'au condamnat criminalii de
rázboi. S'a dat unei politici nationale democratice, bazatä pe egali-
1 Nr. 588, 1 August 1946.

www.dacoromanica.ro
 AJUTORUL DAT ROMANIEI DE U.R.S.S. LA CONFER1NTA PACE - 1946 1821

tatea drepturi a minoritätilor nationale. S'a f reforma electorala

prin care se acordä drept de vot femeilor pi militarilor etc., etc.
In timp ce poporul nostru muncitor eforturi pentru refacerea
tárii distruse, timp ce guvernul democratic instaura un regim
värat democratic, la Coinferinta de pace dela Paris se ducea o vie disputa
referitoare la democratizarea fostelor täri satelite, intre delegatia americana
plus cele ce lucrau din insarcinarea ei, pi delegatia sovietica.
In trptatul de pace, articolul 3 : Romania va lua toate mä-
surile necesare pentru a asigura tuturor persoanelor de sub jurisdictia sa,
färä deosebire de de sex, de limbä sau religie, folosirea drepturilor
omului pi a libertätilor fundamentale libertatea de exprimare, a
presei, a publicaDmilor, libertatea cultelor de intrunire"
Ori de ori americani pi englezi s'au ridicat Impotriva
tärii noastre au pretextat drepturilor omului consernnate in
tratatul de pace.
In preajma alegerilor din Noembrie 1946, guvernele Angliei Statelor
Unite au cerut nerusinare modificarea legii electorale. Acestea urm-
reau introduca in sistemul electoral sarlatanesc comun tärilor
imperialiste, prin care sä strecoare la putere reprezentantii intereselor
pi prin care sä fie inláturat, de fapt, poporul dela de a-si spune
treburile. statulu!,. Bineinteles cä acest amestec treburile
interne ale tärii noastre, a fost respins.
americani uitau sau mai precis treceau intentionat
vederea peste un alt articol al tratatului de pace inclus in urma :nterventiei
vehemente a delegatiei sovietice care prevede : Romania care in vir-
tutea acordului de armistitiu a luat mäsuri pentru a disolva toate organi-
de tip fascist pe teritorSul fie politice, militare sau
litare, precum pi alte organintii de propaganda ostile Uniunii Sovietice,
sau Naguni Unite, se angajeazd a nu tolera in vittor existenla
organizaliilor de aceastd naturd care au ca scop sd priveze pe
oameni de drepturile democratice"
Intr'adevär, Guvernul din prin caracterul democratic al
poartä o grijä deosebitä drepturilor pi libertätilor omului a luat
energice mäsuri impotriva tuturor celor ce atentau Impotriva adevaratei
democratii a poporului.
Regimul democrat popular din noasträ, asigurä traducerea in
fapt a unor largi drepturi pi libertäti omului prin crearea conditiilor mate-
corespunzatoare.
'
2 Ibidem.
», Nr. 590, 3 August 1946.

www.dacoromanica.ro
1822 T. GEORGESCU GH. MATEI

Azi drepturile libertätile omului se bucurä de mai deplin res-

pect pi sunt traduse tot mai mult in Azi muncitorii sunt stápâni pe
tipografiile bor. pe presa au silile unde se pot discuta
liber sä fie urmäriti torturati de agentii de politie ca anii negri
ai puterii burgheziei pi
Astäzi, oamenii muncii din patria noasträ aleg reprezentantii
in conducerea treburilor obstesti. Peste 135.000 de deputati vor reprezenta
massele cele mai largi care i-au ales.
Cu totul alta e situat!a In imperialiste. Zadarnic radiominci-
nosii trusturilor americane se strädue sä zugráveascä viata de iad a poporu-
lui din Statele Unite ca pe un rai desivirpit. foametea, linpajul,
criminalitatea ridicatä, inläturarea prin cele mai diverse procedee a
selor dela participarea la o viatä politici activä, aratä adevärata fatä a
apärätori ai drepturilor omului,
Lectiile despre libertatea drepturile omului pe care reprezentantii
Statelor Unite in O.N.U. vor sä le dea popoarelor, au ca teme de
macarthysmul - expresia reactionarismului rasismului celui mai inver-

Delegato americani care in 1946 cereau modificarea legii electorale

din pentru ea zisa respectare a articolului referitor la
rile omului din tratatul de pace, azi prin vocea imperialistilor americani
vorbesc graiuri felurite despre drepturile cetäteanu,lui care nu
sunt ca Statele Unite. Zelul este explicabil. Dar poporului nostru
e tot mai de unde provine acest zel pentru
La Conferinta de pace dela Paris delegatiile dependente de cea ame-
ricanä au perorat despre inexistenta de drepturi pentru celelalte natio-
din tara noasträ.
Pe motiv ci in n'ar fi respectate drepturile minoritätilor
nationale, Evatt, delegatul Australiei, purtätorul de al
tilor americano-englezi, s'a Impotriva propunerii delegatiei sovietice
care cerea anularea completä, desbateri, a dictatului fascist dela Viena,
prin care se luase României o mare parte din Transilvania. Evatt a
mutat o min de ind.gnare de sovinismul care ar fi fost tolerat
in Transilvania si cerea modificarea articolului sensul neanulärii com-
plete a dictatului '. In acest timp in tar istoricii" Brátianu
jubilau de c reusiserä creeze delegatiei
tale române la sprifnitorilor ei.
Pozitia ferm a delegatiei U.R.S.S. a rästurnat planurile acelora care
prin cuvântul lui Evatt zädärnicirea unei adevärate intelegeri intre
popoare.
1 », Nr. 618, 6 Septemlirie 1946.

www.dacoromanica.ro
AJUTORUL DAT DE U.R.S.S. LA CONFERINTA DE PACE - 1946 1823

Corespondentul special al Agerpres din Paris transmitea :

Punctul de vedere sovietic a fost de Bogomolov, care in
sedinta de ieri a fost principalul sustinätor al cauzei Romaniei. Nu putem
sublinia indeajuns enormul ajutor pe care sovietica l-a dat Ro-
in realizarea intereselor sale nationale prin consacrarea
de Vest. Bogomolov - aratä mai departe corespondentul - a fost un ade-
dig de care s'au spart toate diversf,onistilor pi revizionistilor ;
nu a läsat färä räspuns nici una din interventiiie delegatiei australiene,
prin replicile sale prompte pi viguroase. D-sa a determinat atmosfera in
intreaga a sedintei, hotärirea este in stransä
cu politita democratica a guvernului in problema nationalitätilor
conlocuitoare..." I.
Au fost demascate uneltirile diversionistilor fascipti unguri la confe-
au fost date in vileag manevrele române s'a in
efortul guvernului pentru un statut democratic al nationa-
litätilor. Ca märturie a politicii democratice in problema nationalä sta
deplina egaHate in drepturi a tuturor nationalitätilor, intreg sistemul de
legislatii fatä de minoritäti pi pozitia Partidului Comunist de
curentele pi revizioniste. Integritatea teritorialä a demo-
cratice a fost datoritä U.R.S.S. la masa diplornaticä,
dupA ce fusese pe de ca urmare a victoriilor Armatei
Sovietice de care au luptat pi trupele romäne.
Incercarea unor delegati la Conferinta de pace de a strecura in tratat
amendamente care sä loveaseA in tara s'a soldat esec. Ei nu au
putut problema pi nici in cea a hotarelor
Transilvaniei.
*
Cel mai inverpunat desbätut capitol in care delegatia Uniunii
tice a sprijinit in mod tara a fost cel referitor la clauzele
ice.
Aici, mai mult deck or:tare dintre problemele desbatute s'au re-
liefat tendintele acaparatoare ale lagärului imperialist pe de o
parte pi efectiv al Uniunii Sovietice pe de altä parte.
Diplomatia sovietica, in cadrul discutiilor asupra asupra
petrolului etc., a avut de infruntat reprezentantilor imperialisti
pentru bunurile noastre, pentru stoarcerea de profituri mai mari
de pe nostru.

Scânteia », Nr. 620, 8 Septembrie 1946.

www.dacoromanica.ro
1824 T. GEORGESCU GH. MATEI

In proiectul tratatului de pace vom numeroase paragrafe

sunt consemnate douä propuneri pentru aceeasi problemä : una sovie-
pi una anglo-americanä. Simpla luare de cunostintä paragrafele
respective isbeste atentia oricäru:a, deoarece este extrem de evidentä
sebirea dintre propunerile pätrunse de principiile respectului libertätii po-
poarelor din partea delegatiei sovietice si cele negustorest acaparatoare
ale imperialiste.
Articolul 22 de pildá al proiectului de tratat (capitolul V reparatii
pi restituiri) stabilea obligatia României de a pläti despägubiri Uniunii
Sovietice pentru pierderile cauzate prin devastärile armatelor lui Antonescu.
Dar dat faptul eä s'a retras din räzboi pi a declarat räzboi
hitlerIste, U.R.S.S. a preväzut la Moscova (Incheierea armis-
titiului) ca plata despägubirilor nu se facä intregime - ci numai a
cincia parte, in valoare de 300 milioane dolari plätibilä opt ani. U.R.S.S.
a tinut seama de greutäti economice care trecea patria noasträ
pi a fäcut totul pentru a usura refacerea
La Conferinta de pace, delegatia Australiei (exponentä a tezei ame-
ricane engleze) se impotriva articolului 22. Trebue sä arätäm pe
scurt cd propunerile interventiile delegatiei austraene au abundat in
intreaga conferintá mai ales In ceea ce priveste Odatä a cerut
ca sä nu se fixeze cuanturnul despägubirilor, ci sä se amâne dis-
cutiile in care timp tara noasträ sä fie supusá unui control international.
A luat partea revizionistilor s'a desbätut problema Transilvaniei.
A mai propus un tribunal international pentru punerea mai sub
controlul puterilor imperialiste. Multe au incercat delegatii australieni
mult au tergiversat dar, in cele din urmä, sub focul necrutätor
al delegatiei sovietice, propunerile au cunoscut tot atât de
multe esecuri.
In articolului 22 furia direct nejustificatä a delegatiei austra-
s'a manifestat din In primul a propus ca problema plätirii
reparatiilor cgtre U.R.S.S. sä se amäne cu pase in care timp o comisie
va discuta cuantumul. De fapt, ei urmáreau anularea celor mai importante
clauze ale armistitiului, angajarea de färä rost o jumätate de an,
tratatului de pace.
Sub masca bunelor intentii" (astfel argumenta desele ei interventii)
delegatia australianä a propus ca reparatiile sä se pläteascä in dolari
sau lire sterline pi nu in märfuri cum se stabilise initial inter
U.R.S.S.

», Nr. 590, 3 August 1946.

www.dacoromanica.ro
 AJUTORUL DAT ROMANIEI DE U.R.S.S. LA CONFERINTA DE PACE - 1946 1825

Aceasta Insemna de fapt ca dependentá de siste-

monetar anglo-american, prin vânzarea märfurilor românevti pentru a
cumpára dolari lire care se pläteascá despägubirile.
Uniunii Sovietice prin cuvântul lui V. Molotov s'a ridicat
ferm impotriva acestei propuneri afaceriste inrobitoare.
aráta V. Molotov, se la nu mai putin de 17 mii kilo-
metri de Pentru a ajunge din Australia in trebue sä
strábati douá oceane. S'ar pärea cá trebue sä existe motive serioase pentru
ca Australia sä considere necesar a interveni atât de problema
reparatiilbr..." mai departe V. Molotov aratá cá : Romania n'a atacat
Australia pi nic nu se putea gândi la ceva. Devi in mod formal
Australia a declarat räzboi României, ea n'a cheltUit nici un glont"
Dacá ne gândim motivul care determina Australia se avânte
atât de bätäios in problemele legate de nu vom nimic din
interesele poporului australian, sau ale acelor care vor stabileascä o
pace adeváratá. Aici vom de fapt, interesele imperialistilor americani
englezi care voiau sä subjuge intereselor tuturor celor ce urmä-
reau torpileze intelegerea ce era pe cale s se injghebe intre popoare.
Delegatia australianä (sprijinItä In mod curios de o delegatie tot
de interesatá" - Uniunea Sud-Africanä) a insistat asupra propunerii
sale, oferindu-si serviciile pentru reglementarea repara-
tiilor dintre pi U.R.S.S., desi niciuna dintre cele douä nu-i
solicitase ajutorul.
V. Molotov In discursul aräta : Si toate acestea s'ar motiva,
chipurile, prin aceia cá delegatia australianä ar fi preocupatä de
României. Nu, lucrurile nu stau astfel. poate fi o pentru dolar
sau pentru lirä sterliná, sau dar ce are-aface aceasta cu interesele
României?" continuare preciza cä de vom apära in felul acesta inte-
resele României, ea se va resimti foarte greu de pe urma acestei griji".
Aceasta va pune inteo stare de dependentá fatá de dolar sau
sterlinä, ceeace nu poate admis. Nu România. Ea tre-
bue ajutatä opera de si desvoltare a industriei agriculturii,
in consolidarea valutei proprii"
Delegatia Uniunii Sovietice a demascat färä caracterul acestor
propuneri pi a respins tentativele de a României de cátre imperia-
prin masinatiuni de soiul celor folosite prin intermediul delegatiei
australiene sau sud-africand.
In discutarea clauzelor economice - articolul 24 - s'a conturat pi
mai bine pozitia dusmänoasá a delegatiilor tärilor imperialiste fatá de Ro-
V. Molotov, Probleme de Ed. de Stat, 1951, p. 132.
2 Ibidem, p. 140.

115 - Studil referee c. 1817www.dacoromanica.ro

1826 T. GEORGESCU ai GH. MATE!

pozitia Uniunii Sovietice. sprijinitoarea activä a independentei

suveranitätii noastre.
Articolul 24 al proiectului de tratat se referá la obligatia de a
tabili toate drepturile interesele legale ale Natiunilor Unite pi ale supu-
silor acestora - cum era la 1 Septembrie 1939 in Romania sä
li se restitue supusilor acestora toate bunurile care le-au apartnut.
La paragraful 4 al acestui s'au consemnat douä propuneri :
una sovieticA, ce prevedea compensarea partialá pentru bunurile care nu
pot fi restituite de pi alta americano-englezä, care prevedea
compensarea integralä.
Delegatii tärilor lagärului imperialfist pretindeau sä plä-
teascä. motivänd cä obligatia invinsului este de a despägubi pe
tori, plata integralä a reparatiilor compensärilor nu ar constitui sar-
de nesuportat pentru tara noasträ deoarece interesele pi cele româ-
nesti sunt strâns legate (!).
sovietic5 a arätat cä U.R.S.S., face parte din acele
care luptä consecvent pentru stabilirea unei durabile pi pentru
ritatea popoarelor. V. Molotov cä, acelasi timp, U.R.S.S. tine
seama in intregime cä urma transformärilor democratice, Wile care
erau aliate cu German'a hitléristä, au päsit In ultima perioadä a rázbo-
iului pe un drum nou In câteva cazuri au dat statelor aliate un ajutor
important in lupta pentru lichidarea completä a agresorului fascist.
Tocmai de aceia - V. Molotov - Uniunea SovieticA recupoapte
cä aceste state sä compenseze paguba pricinuitä de ele nu
intregime, ci numai in parte, redusä mäsurä. Pe de altä
parte Uniunea Sovieticá are o atitudine negativä fatä de toate Incercärile
de a impune fostilor ai Germaniei vre-o interventie sträinä in
viata economicA, respingând fatä de aceste asemenea cereri pi
fatä de aceste popoare asemenea presiuni care nu ar fi compatibile
veranitatea de stat pi cu demnitatea nationalä"
Delegatia guvernamentalá a României a fost invitatá sä-si spunä
in sarcinilor ce-i incumbä din tratatul de pace privitor la
despägubiri. Delegatia noasträ a arätat limpede cä nu va putea face fatä
la asemenea pretentii exagerate ale unor täri pi este o redu-
cere serioasá a datoriilor impuse. Rezistenta imperia-
liste a fost
A. I. a arätat a intrat in räzboi contra
maniei pi faptul acesta trebue neapärat luat in seamä la Conferinta de
pace 2
1 Probleme Externe Documente: Uniunea Sovietic la conferinta Anexa
2.
2 e «, Nr. 600, 15 August 1946.

www.dacoromanica.ro
 DAT DE U.R.S.S. LA CONFERINTA DE PACE - 1946

In timp ce delegatia francezä a interesele comune dintre

imperialiste ar constitui, chipurile, garantia prospe-
noastre, delegatia preciza e imposibil sä se pretindä
plata compleM a reparatiilor trebue sä se in considerare interesele
nationale ale statelor, cum e de pildä Romania.
Uniunea Sovieticá, ea a suferit de pe urma
distrugerilor pricinuite de armata antonescianä, a cerut României numai
1/5 din compensatiile care se cuveneau de drept, iar State le Unite
Anglia cereau compensatii integrate. Delegatia sovieticä
a demascat caracterul acestor pretentii mai din partea acelor
care pretindeau compensatii pentru pagube care, in mare parte, au pro-
venit din bombardamentele aviatiei proprii asupra României. Aceste com-
trebuiau plátite societätilor petrolifere care au masina
de räzboi hitleristä, ce a adus monopolistilor amerkani, cu socie-
hitleriste, venituri fabuloase in Intreprinderile
acestor societäti au fost bombardate de aviatia americanä abia
dupä ce a devenit limpede urma eseoului variantei Churchill a celui
de al doilea front, armatele sov!etice aveau elibereze Romania,
tara noasträ avea devinä independentä.
In decursul desbaterilor problemei compensatiilor s'a conturat tot
mai bine substratul propunerii anglo-americane pentru plata integralä
din partea Romaniei. Ei au Incercat impunä noastri sarcini
de mari sA fim acordäm tot multe
imperialisti. In deosebi, ei tindeau pe
petrolifere de bogate ale' Romaniei.
Sub formula Interesele petrolifere ale Natiunilor Unite
se ascundeau de f apt nteresele trusturilor imperialiste. Cu acest capitol,
privitor la petrolifere, s'a intrat propriu-zis in miezul chestiu-
nilor economice mult desbätute.
Delegatia britanicä a propus o anexä care prevedea obligatia pentru
tara de a asigura prioritate refacerea sau Inlocuirea in
gime a bunurilor petrolifere supusilor Natiunilor Unite. In
cazul aceste bunuri n'ar putea fi in termen de un an, anexa
prevedea ca guvernul román fie verse proprietarilor respec-
tivi devize convertibile pentru bunurile nerefäcute. Se cerea deasemenea
abrogarea legilor anterioare privitoare la petrol modificarea leglor
privind pe muncitori astfel proprietarii intreprinderilor petrolifere
poatä aduce In ori spec'Jalisti, administratori tehnicieni ar
In aceiasi anexä se cereau despigubiri nu numai pentru
bunurile distruse sau avariate, ci pe.ntru cheltuelile ficute de Na-
tiunilor Unite care exploatau intreprinderile petrolifere

115'
www.dacoromanica.ro
1828 T. GEORGESCU OH. MATEI

precum pi cheltueli de curtaj, de bancá s se cereau totdeodatä fie

plätite acestora dobanzile imprumuturilor emise pentru a usura livrrile
de produse petrolifere fäcute in timp de räzboi Axei
Aceastä propunere a fost respinsä categoric de delegatia
sovieticA, pretentia delegatiei britanice nu avea un
singur scop - acela de a pune grupul fostilor proprietari imperialisti din
pozitie privilegiatä fatä de ceea ce ar fi
contrar spiritului Natiunilor Unite, ar constitui un amestec inadmisibil
in viata economica a Român'ei ar fi insemnat aservirea noastre.
In cadrul desbaterilor legate de Intreprinderile petrolifere delegatia
românä a arätat nu este cazul ca unele din Natiunile Unite soco-
teascä supusii prea lezati in interesele tor, deoarece ei nu au suferit din
partea României pagube in timpul räzboiului, ba, dimpotrivä au realizat
uriase beneficii.
Delegatia sovieticä a sprijinit totul punctul de vedere
nesc. Combätand pe delegatul american Tharpe, A. I. Visinski aräta :
Americanii n'au suferit experienta unei invaziuni sträine pi ei
cu greu ce pentrucä dusmanul nu a Meat
nu a distrus caselq pi bunurile nu au ucis mii de oameni,
fernei pi copii, sänätosi pi bolnavi, tineri pi Tara noasträ, aräta
A. I. a fost ruinatä de räzboi pe pentru Statele
räzboiul a fost o sursä de De 1943, societatea de
exploatäri petrolifere din romäno-americanä a avut 726
lei profit, o societate americanä Astra a avut un profit de 846
milioane lei. Delegatia americanä se plânge de pierderile regilor de petrol
amer:icani din pi cere compensarea pagubelor Dar ce se aude
cu ? A. I.
In timp ce Germanii cotropeau teritoriile care erau aliate
Statelor-Unite pi Angliei, intreprinderile petrolifere americane pi engleze
din fora noasträ furnizau belsug petrol pentru tancurile pi avioanele
germane. Cu aceste tancuri pi avioane alimentate de petrolui societätilor
americane, engleze pi germane din aveau sä invadeze
Polonia, Franta pi apoi Un'unea Sovieticä. Nici trusturile franceze sau
belgiene nu s'au läsat mai prejos in cu timpul
räzboiului. In 1945 a avut Belgia, un proces ealificat de
pentru belgieni din industria petroliferä din Ro-
care au conlucrat, au livrat au sprijinit pe Germani räzboi
Acelasi soi de au venit peste un an pi, prin gura delega-
«, Nr. 634, 25 Septembrie 1946.
2 idem Nr. 638, 29 Septembrie 1946.
Ibidem Nr. 625, 14 Septembrie 1946.

www.dacoromanica.ro
 AJUTORUL DAT ROMANIEI DE U.R.S.S. LA CONFERINTA DE PACE-1946 1829

tului britanic sau american, au revendicat despágubiri pentru

derile petrolifere din care se bucuraserä de uriase beneficii in
räzboiului fuseserä avariate spre lui de cutre avioanele
proprii, Prin interventia a delegatiei sovietice, articolul 24, pri-
vitor la restituiri compensatii integrale, a fost modificat. Nu s'a putut
insä ca totalul reparatiilor sä fie redus la o treime cum propusese dele-
gatia sovieticá ; a rämas ca sä pliteascä 75% din aceste repa-
ratii, sarcinä grea pentru cade se gäsea pe drumul refacerii
economiei sale distruse.
In interview-ul acordat de Gh. Gheorghiu-Dej corespon-
dentului agentiei Agerpres se aratä : Delegatia a tinut facä
unoscut ci se opune acelor clauze din proectul tratatului prin care se
impun tärii noastre plata unor despägubiri exagerate pi restituiri nejus-
tificate pi care ar Impiedica numai ref acä situatia eco-
nomicä dar pi si-pi respecte sarcinile obligatiile"

In jurul articolului 28 au avut discutii aprinse care se ocupau de

bunurile din Germania. Delegatiile tärilor imperialiste s'au
ridicat impotriva despägubirilor ce urmau sä revinä tärii noastre din
partea Germaniei. Ei au cerut completa anulare. Se ptie cá
au furat numeroase bunuri din Franta, Belgia pi alte din care au
pi care a pentru ele destul de Pe baza tra-
de pace s'a ca inapoieze tcate aceste bunuri,
pi in stare. a inapoieze tärilor respective
bunurile furate de hitleristi apoi totodatä ca pi Ger-
mania sä se achite de obligatiile ce-i reveneau din jaful ce
hitleristii in tara noasträ dupá 23 August 1944.
Prin inapoierea tuturor cum pretindeau unele täri dir
apusul Europei, pi prin respingerea unor despägubiri ce trebuiau sä fie
date de Germania tärii noastre, unele sectoare ale economiei urmau sä
fie foarte stânjenite. un exemplu care ne-'ar putea oglindi
aceastä situatie : in anul 1946 folosea 178 de locomotive pro-
venite din Natiunilor Unite, in cea mai mare parte aduse de hitle-
iar in acelasi timp pe din Europa se gäseau
274 locomotive romanesti 2 Ce ar fi restituirea celor 178 de loco-
motive nu ar fi avut dreptul cearä acest caz o bunä
parte din locomotivele ce se gäseau in Ungaria sau Ger-
mania ?

Santeia », Nr. 615, 1 Septembrie 1946.

2 Ibidem, Nr. 622, 11 Septembrie 1946.

www.dacoromanica.ro
1830 T. GEORGESCU GH, MATEI

Delegatia sovietia a venit In sprijinul noastre, recunoscându-se

in cele din urmä dreptul de a reprim bunurile românesti care au fost duse
cu forta de pe teritoriul State le Unite, Anglia pi Franta, ca puteri
ocupante Germania, au sabotat indeplinirea acestei a tratatului
de pace, impiedecând identificarea bunurilor românesti, prin fixarea de
termene reduse depistarea bunurilor, prin Ingreunarea deplasärii
siei române sau, pur si simplu, nedând aprobarea pentru transferul bunu-

Articolul 31 cuprinde obligatia de a acorda Natiunilor

Unite clauza natiunii celei mai favorizate" - care presupunea
atirbirea bratalt a suveranitätii patriei noastre.
Prin dreptul natiunii celei mai favorizate se privilegiu
care-I acorzi unor täri de a contracta transactii economice cu avantajele cele
mai marl pe care le-ai acordat unei sau unei persoane. Se stabileate
de asemenea st nu se märfurile la taxe urcate sau la formalitäti
costisitoare pi se consimtä la reducerile de tarif vamal. Aceasta pre-
supunea o zisä egalitate de tratament contractanti. Pe baza pro-
punerii urma, spre exemplu, ca State le Unite beneficieze de regimul
mai favorabil tara noastrá pi sä beneficieze la in
State Unite.
Dela Inceput se vede de neavenitä era propunerea
Delegatia sovieticä s'a ridicat impotriva modului cum imperia,listii voiau
sä incalce independenta Romaniei. V. M. Molotov vorbind despre clauza
celei mai favorizate c5 aceasta este comodä pentru cei care
dispun de putere pi boggie, pentru acei care, prin capitalul näzuesc
sä supunä pe cei
Aplicarea clauzei natiunii mai favorizate" de fapt
dependenta de trusturile de Prime imperialiste. Despre ce
de egalitate de tratament" pi despre ce de posibilitäti egale" ar fi
putut fi vorba intre näruitä de räzboi pi imperialiptil S.U.A..
care s'au imbogätit mat mult de pe urma räzboiului ?
Tovaräsul Gheorghe Gheorghiu-Dej interview-ul dat aräta cä
aceastä clauzá ar atinge mod obiectiv suveranitatea Statului
pi ar impiedeca sä ducä cu toatä libertatea tratativele ei eco-
nomice. Delegatia guvernului
- intelege sä apere dreptul României de a
- sublinia Gheorghiu-Dej
in mod liber acorduri
economice directe de a acorda clauza natiunii celei mai favorizate
acelor state care acord in cele mai multe avantaje pentru des,
www.dacoromanica.ro
 AJUTORUL DAT ROMANIEI DE U.R.S.S. LA CONFERINTA DE PACE - 1946 1831

voltarea economiei românesti, contribuind prin aceasta la refacerea

si deci la indeplinirea asumate prin tratatul de pace"
Delegalia Uniunii Sovietice ne-a acordat tot sprijinul pi in aceastä
directie, deoarece n'a cedat insistentelor taberei imperialiste, ci dimpo-
trivá, a arätat este imposibil se priveze cum e de
posibilitatea desvoltäri independente a economiei.
Cu opunerea delegatiei sovietice pi interventiilor reprezentan-
tilor la conferinta dela Paris, clauza natiunii celei mai favorizate
a fost inclusä in tratat, dar nu cum ar fi ci pe un
termen limitat anume pentru 18 luni.

internationalist acordat noastre de

Sovietia la Conferinta de pace s'a manifestat de asemenea puternic cu
prilejul discutiilor purtate in problema Dunárii.
Reprezentantii puterilor imperialiste subordonatii au Incercat
aceastä sä adopte tonul unor pi au invocat obisnui-
tele argumente pe care le folosesc in fata coloniale : drepturi
drepturi economice" pi fätarnica teorie a Dunärii interna-
lionale". Pentru sustine pretentiile de a controla Dunärea pi de a
astfel independenta pi suveranitatea tärilor democratice dunärene,
exponentii monopolurilor americane, prin glasul lui Vandemberg, lieu-
será descoperirea" cä, In urma ocupärii unor zone d:n Germania pi
Austria, S.U.A. ar fi devenit, pasä-mi-te, o putere dunäreanä (!) 2.
Pe de altä parte, sluga plecatä a monopolurilor engleze - Bevin -
argumenta mai mult nici mai putin cä färä instituirea urgentä
a unui organ international al Dunärii, controlat de bunä seamä de imperia-
americano-englezi, fluviul este in primejdie sä se innämoleascä"
Reprezentantii puterilor imperialiste nu s'au dat inapoi de a cere
revenirea la statutul Dunärii stabilit in 1856, sub pretextul acest regim
ar fi ideal" (I).
Astfel, se incerca revenirea la o de amintire pentru
poporul nostru, când, pe baza regimului Dunärii, stabilit in 1856 pi apoi
in 1921, independenta pi suveranitatea noastre erau cälcate in
cioare metodele tipice colonialiste.
In timp ce americano-englezi cäutau sä controlul
Dunärii, Reuter transmitea, in perioada conferintei, cä

Gh. Gheorghiu-Dej, Interview-ul acordat corespondentului special al agentiei

Agerpres.
Pravda », 11 Octombrie 1946.
S », Nr. 649, 1946.

www.dacoromanica.ro
1832 T. GEORGESCU MATES

cercurile anglo-arnericane aveau de gând sä excluderea României.

ca inamica, dela rezolvarea problemei Dunärii.
Iatä cum imperialistii mentint regiunea Dunärii la
vechilor raiale turcesti, in privinta acesteia statutul
colonial mostenit dela imperiul otoman.
Delegatia Uniunii Sovietice la Conferinta pacii, exprimând pi
rând interesele suverane ale statelor riverane Dunärii, s'a declarat
triva includerii problemei regimului Dunärii tratatul de pace Ro-
a demascat combätut esenta a scopu-
rilor de S.U.A.. pi Anglia in problema Dunärii. Delegatia sovie-
tied a arätat sub poleiala frazelor mestesugärite ale reprezentantilor
puterilor imperialiste despre Iibertatea navigatiei", drepturi egale in
domeniul navigatier etc. se ascunde tendinta puterilor imperialiste de a
pästra scandaloasele privilegii asupra unui fluviu ce se aflä la mari
de hotarele scopul subjugarii economice politice
a popoarelor riverane Dunarii.
Delegatia Sovietica a cerut ca problema dunäreariä sä formeze obiec-
tul unui acord Wile direct interesate, riverane.
Delegatiile britanicä pi americana - remarca delegatul sovietic -
vor ca regimul navigatiei pe Dunäre sä fie stabilit participarea unor
care nu au avut niciodatä pi nu vor avea niciodatä vreun raport direct
navigatia pe Dunäre. Fluviul Sf. Laurentiu curge prin America de
Nord, ei bine, oare acele care nu sunt situate pe tärmurile sale parti-
cipä la stabilirea regimului ? Dece ni se pune problema sä
se aplice douä mäsuri când e vorba de Dunare Sf. Laurentiu ?" .
Delegatia sovietica aratä puterile imperialiste, faptul cä au
fäcut din problema Dunärii subiect de la Conferinta päcii cá
au vrut sä includä statutul in tratatul' de pace România, des-
välue Incercarea de a scoate Dunarea de sub suveranitatea riveranilor
de a o repune in stäpânirea puterilor imperialiste.
Datoritä prezentei sovietic socialist la Con-
pacii luptei imperialistii americani pi englezi pi acolitii
n'au reusit sä-si realizeze planurile expansioniste in problema
Dunärii, n'au reusit drum revenirea la statutul colo-
nialist al Dunärii dinainte de de al doilea räzboi - spre
amestecul brutal in afacerile interne ale statelor dunärene democratice
spre incalcarea drepturilor suverane ale acestora.
Conventia Dunärii, adoptatä 1948, a lichidat statutul colonialist
din trecut al acestui fluviu, a intregit suveranitatea pi independenta tärii
noastre sector de importantä vitalä pentru desvoltarea ei.
Scânteia s, Nr. 641, 3 Octombrie 1946.

www.dacoromanica.ro
 AJUTORUL DAT ROMANIEI DE U.R.S.S. LA CONFER1NTA DE PACE - 1946 1833

La Conferinta care a conventia din 1948, A. I.

amintea urmAtorul fapt semnificativ pentru starea de lucruri din
trecut in problema Dunärii.
La 4 Mai 1938, Thierry (reprezentantul Frantei) a prezentat un me-
morandum lui Comnen, reprezentantul României. In acest document se
spunea : Guvernul francez considerä libertatea navigatiei pe Dunäre
viecesitä pästrarea acestui international (e vorba de Comisia Eu-
ropeanä a Dunärii - Nota Red.), care fie reprezentate puterile nedu-

apoi explicarea motivului acestei cereri, care, dupä cum

spune memorandum-ul, este in scopul coordonärii intereselor statelor rive-
rane, intre care existA adeseori divergente" 1
Iatä märturisit cinic rolul de arbitru, de stäpâni de fapt pe care pi-1
arogau in trecut statele capitaliste din apus.
Dupä cel de al doilea räzboi mondial Wile libere dunärene, intre
care pi R,P.R., sprijinul frätesc, hotäritor al U.R.S.S., au inläturat
pentru totdeauna arbitrii pi imperialisti i-au cucerit o realä
pi deplinä libertate pi independentä nationalä.

In planurile de a poporului nostru, de readucere a tärii

noastre in lanturile cercurile conduatoare, agresive din
S.U.A. Anglia se sprijineau in România pe agentura de spioni pi com-
pe care o reprezentau grupärile maniste pi brätieniste.
Tot mai izolate pi unite de massele populare, partidele istorice"
tree sub conducerea pi controlul imperialistilor americano-englezi, la des-
fäsurarea unei activitäti criminale, prin organizarea de bande teroriste
clandestine. In fata esecului incercärilor de rästurnare a guvernului de-
mocrat, in a doua jumätate a lui Septembrie 1946, s'a incheiat repre-
zentantii spionajului american pi al P.N.T., un contract de spionaj
$ de subminare a regimului democratic.
Pentru desfäsurarea actiunii complotiste pe douä fronturi, planul
imperialistilor americani pi al subalternilor prevedea cä, paralel c.0 un
comitet politic secret din tarä, sä functioneze pi un comitet secret in sträi-
nätate.
In vederea constituirii acestui comitet, reprezentantii serviciului de
spionaj american au organizat fuga din tarä a lui Gr. N. Buzesti C.
Visoianu avioane militare americane.

*, Nr. 1198, 15 August 1948.

www.dacoromanica.ro
1834 T. GEORGESCU GH. MATEI

Visoianu e din farä ambalat in ada de bagaje a unui avion

militar american
Impreunä Rädescu, Gafencu pi alfi trädätori de fugifi peste
se constitue, sub patronajul miliardarilor americani, bandä de
trädätori pi spioni gata de cea mai abjectä pi cele mai mari josnicii.
Trädätorii poporului nostru, din farä pi de peste hotare, se au
in favoarea punctului de vedere americano-englez in problemele tratatului
de pace fara noasträ. Ei aprobä puterilor imperialiste chestiu-
nea regimului Dundrii.
Ei pentru acordarea natiunii celei mai favorizate",
alte cuvinte pentru reeditarea polit'cii portilor deschise", care, in trecut,
transformase tara noastr pi numeroase in semicolonii ale puterilor
imperiallste.
in sfârsit, a sä subordoneze intereselor de castä,
interesele independentei pi suveranitäfii a sä subordoneze
economia nationalá trusturilor sträine, manistä,
pretentiile economice totul inrobitoare ale acestora.
In vreme ce delegatia guvernamentald cu sprijinul frgesc al
U.R.S.S. respingea conditiile americano-engleze, in culisele
Conferinfei de pace grupul de trädätori Gafencu-Cretzeanu räspandea un
n-iemoriu, prin care declara cä acceptä intru totul conditiile americano-
engleze.
Unul dintre trädätori, Gr. Gafencu, declara altele la 18 August
1946 ziarului New-York Herald Tribune :
...internationalizarea Dunärii pi integrarea României economie
sunt mai iMportante decât chestiunea, daeä România este sau nu
la un statut de cobeligerant".
Astfel privea inveteratul trädätor Gafencu o problemä de
pentru drepturile pi demnitatea nationalä a prii noastre.
Despre fara Gafencu vorbea - cadrul
ztiarului .american susamintit - ca despre o farä exportatoare de
grâu, bogatä in materii prime...".
pentru la capät patronii de peste ocean, el
punde felul urmätor la intrebarea dacä socotepte eä Statele Unite ar
trebui sä-si modif ice cererile de restituire de România : Cred cá cea
mai solufie ar fi crearea unei comisii de despägubiri. astfel de co-
ar stabili un bilant arätând sumele datorate de România
rilor ei...".

Politica uneltirile impeHalismului american impotriva R.P.R. Bucurepi,

1952, p. 34.

www.dacoromanica.ro
AJUTORUL DAT ROMANIEI DE U.R.S.S. LA CONFERINTA DE PACE - 1946 1835

Sotutia preconizatä de Gafencu este aceeasi cu cea pe care in nu-

mele imperialistilor o australianul Evatt.
Se poate foarte bine ce anume putea sä determine pe
misiunii americane, Burton Bewy, sä declare lui Maniu in aceastä vrerne :
...activitatea grupului Gafencu a fost totul satisfäcätoare.
Gafencu Cretzeanu au fäcut o muncä foarte utilä. Delegatia
caná a apreciat foarte mult munca grupului
Aceastä apreciere constitue un adevärat certificat al trädäri:.
Dupá ce pi-au väzut planurile dejucate la Conferinta pkii, pleiada
de trädätori de agenti plätiti ai american unelteste impreunä
elementele ultraagresive din S.U.A. pi Anglia, pentru impiedecarea
tratatului de pace România de dtre puterile imperialiste.
Dar lupta U.R.S.S. pe plan international pentru popoarelor
el:berate din tärile foste satelite ale Germaniei hitleriste, impotriva atenta-
imperialistilor, precum pi cresterea continuä a fortelor pi prestigiului
patriei noastre libere in urma ducerii politicii de apärare a intereselor
tionale, au dat peste cap aceste noi uneltiri.

Färä a amänunte, din problemele enuntate se desprind urmt-

toarele :
Datoritä existentei in arena internationalá a puternicului stat socia-
list, luptei energice a delegatiei sovietice,
Conferinta de pace dela Paris, din 1946, nu s'a mai terminat printr'un
dictat al principalelor puteri imperialiste, cum se intâmplase 1919
Conferinta de pace dela Par:s. Rezultatele de pace din 1946
raportul de forte dintre cele douä lagäre.
Diplomatia sovieticA a lovituri grele planurilor expansioniste,
Inrobitoare ale imperialistilor americani sprijinitorilor a demascat
o fortä nimicitoare diplomatia bombei atomice a dolarului care urmärea
sä räpeascá poporului nostru pi celorlalte popoare eliberate jugul impe-
rialist, libertatea independenta
Mare parte din uneltirile comploturile imperialiste indreptate impo-
noastre cu prilejul Conferintei de pace, s'au lovit pi s'au spart
de puterea ce stätea de politica democraticA a Uniunii Sovietice.
Diplômatia sovieticä a demonstrat din nou lumii intregi super:ori-
tatea principiilor pe care le apärä pi capacitatea ei de a le apära. Fiecare
discur.s al delegatilor sovietici la Conferintä a constituit o analizä profundä
a faptelor pi evenimentelor, a desväluit internä pi a dat la o
Politica agresiv uneltirile imperialismului american impotriva R.P.R. Bucuresti,
1952, p. 35.

www.dacoromanica.ro
1836 T. GEORGESCU GH. MATE!

parte pojghita de fraze grele cu care apologetii imperialismului au incercat

sä-si camufleze scopurile pi uneltirile indreptate Impotriva tärii noastre
pi a altor tad. Fiecare discurs al sovietici,*inafará de critica
ascutitä, zdrobitoare a planurilor imperialistilor pi slugilor contine
propuneri proprii pentru rezolvarea justä, democratici a tuturor
problemelor.
De aceea, pentru cercetätorii istoriei patriei noastre, aceste discursuri
ale delegatilor sovietici la Conferinta de pace problemele privitoare la
tara noasträ, reprezintä un nepretuit material teoretic pi factic.
La Conferinta de pace s'au ciocnit in chestiunile internationale
metode radicale deosebite in rezolvarea problemelor privind tara noasträ :
metoda violentefj, fortei, promovatä de imperialistii americani pi subalternii
si metoda colaborärii democratice, bazatä pe recunoasterea egalitätii de
drepturi pi a intereselur legitime ale tuturor statelor mari pi mici, pro-
movatä de Uniunea Sovfeticä.
Conferinta de pace dela Paris, din 1946, constitue un exemplu viu
al ajutorului frätesc internationalist acordat poporului nostru de cAtre
marele stat sovietic socialist.
Ajutorul Uniunii Sovietice s'a manifestat multiple directii. Aläturi
de munca a poporului nostru, ajutorul frätesc al U.R.S.S. stä la baza
succeselor noastre in construirea socialismului.
Tovaräsul Gh. Gheorghiu-Dej In articolul Doua tipuri de
internationale" aratä : Poporul ci independenta suverani-
tatea lui, interesele viitorul lui sunt chezäsuite apärate de prietenia
pi friteascii cu Uniunea SovieticA, cu tärile de democratie popularh.
Pentru viata sa nouä, liberä, creatoare, pentru perspectivele lumi-
noase ce i s'au deschis, poporul román poartä o pi o recunostintä
fierbinte poporului sovietic".

www.dacoromanica.ro
DESBATERI

www.dacoromanica.ro
 1839

DES
privitoare la luerárile de istorie prezentate la sesiune
GH. STEFAN :
Critica adusä raportul de activitate al Sectiunii a V-a, directoru-
lui Muzeului National de Antichitäti, o socotim Directorul acestei
institutii, Prof. Gheorghe nu a reusit sä asigure o disciplinä
in muncä, toate cá Muzeul Natkmal de Antichitäti se
In ceea ce priveste planul de cercetäri pe 1954, räman
la pärerea pe care am mai exprimat-o, planul de cercetäri arheologice
este prea incArcat, din care cauzä executarea lui va prezenta aceleasi difi-
cultäti ce am 1953. In aceasta mä refer pi
la critica ce s'a adus ritmului de muncä departe de a fi satisfäcätor"
dela Garvän.
Colectivul redus dela Garvän a executat si sondajele dela Isaccea
altele destul de importante la Niculitel.
S'a citit aici un referat foarte interesant al Maria Kisvasi,
pra feltului cum decurg lucrirtle dela Novgorod. Din acel referat rezultä
cä in Uniunea Sovieticá, la patru lucrätori revine un supraveghetor,
student, de sector etc. La noi, nu este asa. In aceste conditii
obiective, ritmul nu poate fi intensificat decât in dauna calitätii.
Cornunicdrile prezentate in sesiunea au insemnat un pas
promitätor, o sperantä in dezvoltarea stiintelor istorice din R.P.R. S'au
prezentat aici numeroase probleme de istorie modernä contemporanä,
lucru deosebit de Imbucurätor. In ceea ce priveste istoria veche,
preocupärilor ce au prezentat comunicAri format problema
terii Dacilor si problema statului dac.
Comunicarea tov. M. Macrea a pus direct aceastä problemä a sta-
tulni dac. El sustine cá a ajuns la concluzia ci Dacii nu au format un
stat sclavagist. Dimpotrivä, din comunicarea I. Winkler rezultä cä
dac ar exista incä din vremea lui Burebista. Din aceastä cauzá,
unii dintre cei care au participat aceste exprimat nedu-
merirea - oameni care nu sunt specialisti istorie veche - s'au
prezentat teze opuse.
Problema statului dac este una din cele mai dificile probleme. Totusi,
cred M. Macrea nu a folosit suficient datele arheologice. De ase-
menea, cred nu a adâncit problema transtormärii nobilimii tribale in
aristocratie. Cred cä acest proces era desävârsit in vremea lui Decebal,
ci in acea vreme adici, aristocratia 'era deplin De asemenea, din
cercetarea izvoarelor, cred, pozitia regelui dac in vremea lui
Decebal este mult mai fermá ci el si-a consolidat aceastä
www.dacoromanica.ro
1840 V. CHERESTESIU

situatie. refer la Criton, care ne cd regele dispunea ca anumiti

aristocrati aibá grijä de agriculturá, pe când altii sä aibä grijá de
rarea cetätii. aristocratie este mult mai strânsä in jurul regelui.
Noi cunoastem in acestei aristocratii existau anumite ; s'a
produs - credem noi - un de erarhie chiar sânul acestei aristocratii
(md refer la Diegis, Vezina, Bichilis pi altii).
Toy. M. Macrea nu a folosit suficient, cred eu, nici pe care
o gäsim la lexicograful Suidas, când vorbeste despre agriculturä. Acolo
se intrebuinteazä cuvântul Bootia" sensul de a ara boil.
dup Hesychius, arotria", adicä arätura care se face plugul.
Aceasta inseamnd deci c agricultura atinsese un nivel relativ
Cred cä nu este cazul discutám aici in amänunt. In concluzie,
eu sunt de pärere cd in vremea lui Decebal se poate vorbi despre un stat
dac, chiar dacá sclavagismuL dac nu atinsese in vremea aceea nivelul
de alte popoare clasice.

V. CHERESTESIU
Este neindoios anul 1953 inseamnä un pas pe tärâmul
istoriografiei noastre ; productia in lucräri istorice a anului acesta e mai
bogatá, mai variatä, decât cea a anilor trecuti.
Dacä in privinta activizárii cercetätorilor stiintifici dela institutele
noastre de istorie din Bucuresti pi Cluj se poate remarca un pas
nu putem sä spunem cä s'au fäcut toate progresele necesare pi posi-
bile in ceea ce priveste cadrelor munca
Consiliul stiintific al Institutului de Istorie din Bucuresti a fost lär-
git dar directia institutului n'a sä se foloseaseä de acest for
tific. Nici oolectivul redactiei revistei nu a sä lärgeascd suf
cient rândurile colaboratorilor revistei, astfel ca Studii" sä devinä o tri-
bunä pentru toti cei interesati in cercetärile de istoria patriei.
vinä mare pentru lipsa de activizare pi lärgire a de isto-
o poartä Sectiunea a V-a a Academiei R.P.R., o poartä conducátorii
colaboratorii principali ai institutelor de Istorie, pentrucä n'au dat
sprijin Societätii de Istorice pi Filologice. Societatea aceasta,
o mare parte din profesorii de istorie din invätämântul
mediu, trebue pi poate deviná, prin cele 25 filiale ale sale, un instru-
ment de seamä pentru popularizarea rezultatelor istorice, poate
facä sä creascä pi sä se desvoite interesul pentru cercetärile pi studiile
s
istorice in cercuri largi. In limp, multi din profesorii de din
invätämántul mediu pot fi de real intocmirea de monografii, hobo-
gätind astfel noasträ pi valorificând arhivele locale. Pentru
datä, conducerea Academiei R.P.R. a invitat la aceast sesiune a
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1841

Sectiunei a V-a pe conducátorii Societätii de tiinte Istorice si noi,

tätorii Instituttilui de Istorie din Bucuresti, drag pe colegii
istorici din exprimându-ne nädejdea, mai mult,
convingerea, colaborare dintre noi acum, va da roade

In ce priveste planul nostru pe anul viitor, relevám doua

momente importânte : prezenta in plan a unor probleme ce privesc
tarea patriei noastre dupä 23 August 1944 pi inscrierea in plan a mai
multor lucr5ri privire la relatiile româno-ruse.
Cu toate aceste-a, ne asociem constatärii raportului Sec-
tiunii a V-a, starea cercetärilor noastre istorice, având in vedere posibi-
litätile create de cátre regimul nostru de democratie nu poate
fi consideratá Imi insusesc critica ce s'a adus in cali-
tatea mea de director al institutului.
In ce priveste luerärile prezentate la sesiune a Sec-
tiunii de Istorie a Academiei R.P.R., mä opresc asupra comunicArii
fesorului universitar Andrei Otetea : Constrângerea extraeconomicA a clä-
casilor, la inceputul secolului XIX-lea", ea prilejueste discutia
unor probleme de principiu. Subliniez din capul locului studiul
melor ridicate de Prof. A. Otetea prezintä un interes general, comuni-
carea insäpi având meritul de a se pune pe un teren important sub raport
teoretic.
Comunicarea Prof. A. Otetea se bazeazä pe un material documen-
tar bogat pi trebue remardm efortul depus de autor de a interpreta in
mod acest material. In acelasi timp insä, trebue sä constatäm cä
d-sa n'a reusit nici in aceastä comunicare sä se desbare cu totul
conceptiile idealiste, nestiintifice istorie.
Un exemplu de conceptie idealistä constitue pasajul urm5tor :
.,Conform doctrinei pi practicii mercantilismului, care au prezidat pi in
Franta, in Prusia, in Austria pi in Rusia la intemeierea unei industrii
nationale, acordä si la noi initiatorilor privilegii..." Dupä Prof. A.
Otetea, statul privilegii initiatorilor", conform doctrinei prac-
ticii mercantilismului", deci conform ideilor enuntate de unii economisti.
Autorul trece vederea mercantilismul nu este suprastructura
ideologicä a intereselor burgheze intr'o anumitá perioadä ; ceea ce
cste esential sunt interesele, lupta de clasä, ce se ascund in dosul teo-
riilor. Desigur, nu-i cerem Prof. A. Otetea sä desvolte in aceastä comu-
nicare originea mercantilismului, insä credem cä era mai just, mai simplu
i mai stiintific, dacä arMa cá in desvoltarea capitalismului, burghezia
interesele ei, cere imperios protejarea industriei nationale de ctre
stat etc.
116 - Studii referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
1842 V. CHERESTESIU

Autorul merge pe neglijärii fortelor interne atunci and, in

pagina 4, vorbind despre subventiile acordate stat industriei, de poli-
tica tarifelor vamale, spune et acestea principalele cauze de
ale politicii de industrializare". de acord constatarea et indus-
trializarea a putut fi mull ajutatä sau stânjenitä de atre mäsuri luate de
organele de stat, dar ceea ce e hottritor, ceea ce constitue principala
a industrializärii, este crevterea, desvoltarea fortelor de productie.
A numai de sau lipsa de *tor dat de stat nu de for-
tele interne care determinä desvoltarea, este un procedeu nevtiintific.
Desvoltarea productiei de märfuri pi a comertului - spune Prof. A.
Otetea - au favorizat pi desvoltarea agriculturii. Cum movierii nu aveau
nici capital suficient, nici inventar propriu, nici cunovtinte tehnice pentru
exploata movia pe baze capitaliste, prin munca salariatä, ei au recurs
la claa". Argumentatia aceasta denotä et Prof. A. Otetea, nu s'a des-
pártit deplin de vechea conceptie a istoriografiei burghezo-movierevti
prin afirmatia movierii nu aveau capital suficient introdua
munca salariatä locul clácii. D-sa ar fi putut sä gäseasa date destule,
pentru a se documenta cum aceiavi care aveau capital suficient
pentru plata zilelor de lucru ale cläcavilor oropsiti, aveau In schimb bani
destui pentru pi desfrâul care se läfäiau. Era de datoria lui st
arate cum, perioadä când desvoltarea fortelor de prod-uctie reclamä
In mod imperios Inlocuirea relatiilor iobägiste cele capitaliste, pozitia
aceasta a boierilor este profund reactionarä, cum boierimea
impiedice dezvoltarea societätii, lupta täränimii pi orävenimii pentru
inläturarea relatiilor iobägiste este o luptä progresistä, interesul dez-
voltärii noastre. Nu transpunerea in mentalitatea exploatatorilor, nu
träirea problemelor este datoria, istoricului, ci studierea fortelor pi
relatiilor de productie, studierea vietii pi luptei produatorilor de bunuri,
stabilirea fortelor care duc societatea, desväluind fortele care
sä progresul.
Prof. A. Otetea despre stäpânul de movie : Avea (el) putin
dreptul de a confisca delnita cläcavului indärâtnic sau deficient ? Numai
in caz de päräsire a delnitei. Dupä Prof, A. drepturile
fatä de erau mull Ingrädite. putin dreptul de a confisca
delnita cläcavului, proprietarul nu-1 avea'. Acest cel putin" desväluie iar,
cä Prof. Otetea priveste uneori rel'atiile dintre boier pi dinteo
pozitie falsâ.
D-sa aratä pe larg drepturile cläcapilor (cä cläcavul nu putea fi
servicii domestice, cä se putea plânge contra proprietarului
etc.) Este just et trebue st cercetäm legiuirile din toate punctele de vedere.
Nu este just prezentám aceste legiuiri, ca pi ele ar aräta

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

realitatea ca când ar oglindi fidel chipul care träiau de fapt

pe acele vremuri AccentuAm c nu suntem impotriva studierii
legiuirilor drept izvoare asupra felului de viatä dintr'o epoca oarecare,
dar aceste studii trebue sä ne serveasa la descoperirea adevArului, nu la
inväluirea lui.
Subiectul comunicärii i-a dat Prof. Otetea prilejul arate exploa-
tarea sälbaticA a cilcapilor de cAtre boieri. Prof. A. Otetea dä unele date
despre mijloacele pi felul acestei asupriri, totusi el trateaa obiectivist
precum am väzut. Asa, autorul scrie : La secolului al
XIX-lea, trei sunt obiectivele principale pe care le urmAresc stäpAnii de
: supunerea tuturor cultivatorilor clAcasi, sau la norma de
10 zile de clad, märirea numArului clAcasilor inlocuirea retntei
bani prin renta muneä. Ei o rezistentA..."
Autorul constatá pi deci obiectivele principale pe care le
urmArese stäpânii de mosii", constatA mai departe cA ei o
rezistentA din partea täranilor. Nu pentru ce urmäresc
mosierii aceste obiective, pentru ce se täranii. Nu cerceteazä
dacA obiectivele boierilor sunt pe linia dezvoltärii economice a sau
frâneazA dezvoltare. Prin tratarea Sceasta obiectivistä, comuni-
carea d-sale, care ar trebui pi ar putea dea noi dovezi cA lupta masselor
duce societatea cä au fost o frânä, o piedid in dezvoltarea
noastre - pierde mult din valoare. Autorul comunicärii omite
primul rând problema (esentialä totusi pentru un istoric) cu privire la
politicii boierilor in condijiile concrete al XIX-lea ; este
vádit toate acestea cA nu se poate neglija deosebirea dintre caracterul
intäririi adânc Ev-Mediu (and acest fenomen a corespuns un
nevoile obiective de dezvoltare a societätii) pi istoric dia-
metral opus pe care are acelasi proces in schimbate ale epocii
descompunerii feudalismului. Nu este unui cercetätor a pierde
din vedere obligatia de a aprecia continutul unei politici. In cazul studiat
aici, politica boierilor ducea la räpirea fortelor de necesare
prinderilor ce foloseau munca salariatä, impiedicând pe sä-si caute
de lucru in aceste intreprinderi ; este mod obiectiv o
gran, ea calificatA ca atare.
Politica boierimii de a lega de glie pe Oran, de face care
politicA revolta in adâncul sufletului sAu pe patriotul N. Bälcescu,
este prezentatä de cAtre autorul comunicArii ca ceva aproape favorabil
: mosierii sunt nu izgoneascA pe
aträgeau bine de tot - constatäm noi - de pi de
picioare clAcasii sA fugA de atata bine".
116* www.dacoromanica.ro
 V

Prof. A. Otetea vorbeste mai departe despre nevoia irnperioasä

(pentru de mosie) de a exercita un drept de consträngere cât mai
complet asupra persoanei cultivatorului". Da, desigur, existä o nevoie
imperioasä de a-1 constrânge pe dar din punctul de vedere ingust,
reactionar al boierului, nu din punctul de vedere al progresului,
fortelor pi relatiilor de productie.
In comunicare nu s'a subliniat caracterul reactionar al tendintelor
boieresti pi caracterul progresist al asupririi pi
a constrângerii boierirnii. Aceasta constitue, dupä pärerea noasträ, o lipsi
esentialä in comunicarea prezentatä. In ca studiul fie pätruns de
viu pi räscolitor al luptei de clasá, el in sfere abstracte, de
unde autoul deopotrivä pe stäpânii de mopie" pi
pe cultivatori". Nici nu ne desväluie mácar autorul : care dintre
cele tabere e pe progresului pi care tabärä toate
rnijloacele extraordinare sé zädärniceasa mersul al istoriei.
Trebue sä accentuärn tiinta nu in acest chip facem isto-
rie ; stiinta ne aratá trebue sé vedem chiar in problemele de
nunt acea de care duce mersul istoriei, ne mai
departe sé facem deosebire clasa purtätoare a progresului clasa
care vrea sä opreascä roata istoriei. Istoricul sä arate care
sunt progresului in fiecare a istoriei. Cultivand cele mai bune
traditii de luptä ale masselor muncitoare, istoricii contribue la dezvol-
tarea iubirii de pi de popor, la dezvoltarea adeväratului patriotism.
Comunicarea Prof. A. multe date interesante pi importante pi
putem constata sträduinta lui de a interpreta faptele din punct de vedere
Totusi, lucrarea este departe de a exigentele ce drept
cuvânt putem le ridiam de istoricii nostri.
altä chestiune principialá doresc sé in cu
aspecte ale comunicärii Prof. C. Daicoviciu : Pozitia antistiintificä a isto-
riografiei burgheze române privire la Daci". In aceastä comunicare.
Prof. C. Daicoviciu criticä pozitia nestiintif a vechilor istorici fatä de
Problema Dacilor pi nu-si nici propriile anterioare. Este bine
cä d-sa a pornit pe drumul reconsiderärii. Credem cä el ar fi tre-
buit sä dea in prezenta lucrare mai mult deck ceea ce dä. Apa de exem-
plu pe trei pagini aratá vechilor istoriografi români de
dac, dar nu ne desväluie care a fost pi care este pärerea lui
actualä asupra acestei probleme.
Nu suntem de acord cu pe care-I Prof. Daicoviciu
taté de Gr. Tocilescu pi V. Pârvan. Este un lucru foarte util când se aratä
conceptiile gresite, idealiste ale istoricilor ale sunt cunos-
cute. Dar nu avem dreptul né ascundem ceea ce au realizat pozitiv. Nu

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

credem cd ar fi bine sä ne asociem la felul cum Prof. C. Daicoviciu tra-

pe V. Pârvan, deoarece, a pierde din vedere greselile
lui Pârvan - gravele aluneari idealiste - munca arheologicä, säpáturile
initiate de V. Pârvan, reprezintä o valoare care se cere pretuitd. Clasicii
marxism-leninismului ne sä pretuim valorile trecutului,
stim valorificAm mod critic tot ce e bun din trecut. Nu putem
sä se piardä nici un gram din valorile culturale cucerite ; noi trebue
valorificAm tot ce s'a creat bun pe in patria noasträ.
Folosirea valorilor create reprezintä unul din faotorii culturii noastre,
nationalá formä socialisti in continut, pe care o fäurim.

D. BERLESCU (lapi) :

S'au prezentat câteva cornunicäri privind chestiunea täräneascá la

veacului al XVIII-lea in prima jumätate a veacului al XIX-lea
S'au adus, cu acest prilej, contributiuni deosebit de pretioase privind
lupta de a s'au ficut o serie de precizäri privind
tärinesti in prile Române.
In aceste coMunicäri chestiunea a fost tratatä diiect.
Indirect, fund mai pe larg, a fost tratatä, alti comunicare
privind descompttnerea feudalismului la sfârsitul veacului al XVIII-lea
pi in prima jumätate a veacului al XIX-lea, comunicare prezentatä de
S. Vianu.
In U.R.S.S. chestiunea desträrarii feudalismului a fäcut obiectul a
nuineroase studii, publicate fie in revista Istorii, fie in lucräri de
proportii mari ca acelea a lui Leascenco Hroman.
La noi, subiectul este aoum tratat mai pe larg. Condus de indicatiile
clasicilor marxism-leninismului, S. Vianu a reusit sä puni problema
just, dar din expunere se vede cä autorul a avut sä intâmpine nume-
roase dificultäti. Una din cele mai grave este lipsa de material docu-
mentar.
Suntem nevoiti sä folosim materiale publicate in urmä 50
ani, neingrijit publicate pi necomplete. De aici dificultafea de a trata
unele chestiuni esentiale, ca de exemplu economia gospodäriei pi
economia gospodáriei täränesti.
In ce priveste gospodiria täräneascä, autorul a reusit de pildi sii
stabileasci faptul important täranii se ocupau nu numai de agriculturii,
ci pi de alte meserii, dar aceasta nu este suficient ca sä se ajunge
la concluzii definitive.
La se pune chestiunea cu structura social-economicä a orasului,
cu formarea populatiei

www.dacoromanica.ro
1846 D. BERLESCU

Nu voi infra in detalii asupra acestei chestiuni, nu este locul aici.

Tin sä fac insä câteva preciari.
In ceea ce priveste gospodäria rnoptereasci, una este ea la'
veacului al XVIII-lea, alta primele douä-trei decenii ale veacului al
XIX-lea, pi total alta spre mijlocul veacului.
Nu poate fi vorba de discutarea gospodäriei mosieresti färä sä se
seama in cea mai de relatiile dintre boieri pi Want.
TrebLe fie remarcat faptul cä valoarea unei gospodärii mosieresti
nu este apreciatä in acea vrerne dupä intinderea pämântului, nici dupá
calitatea lui, dupä numárul täranilor care locuesc pe mosie.
din documentele oficiale ale vremii se vede ci mosiile
se impart in fret categorii, numärul täranilor ce le locuesc.
Dar lucrurile nu se opresc aci. Documentele fac deosebire
numärul täranilor fruntasi, pi codasi. Lucrul are o deosebitá
importantä, fiinda mosia nu putea fi lucratä decât cu täranii care
un mare de vite. gospodäriei mosieresti depinde
tocmai de vitele täranilor.
Chestiunea cultivärir pämântului boieresc pune proprietarului pro-
bleme de nerezolvat. De dificultátile pe care le intâmpinä, de contradictiile
in cärora se proprietarul feudal, se leagá pi chestiunea
arendäsiei.
Chestiunea aceasta a arendärii mosiilor a fost tratat de S.
Vianu in comunicarea sa, insä explicatia pe care o dä nu fi justä.
D-sa este de pärere cä preferau sä aibä slujbe importante cä
trägeau venituri mai mari din aceste slujbe de aceea Ipi abandonau

Realitatea este cu totul alta.

Mosia boiereasca nu se putea adapta la none cerinte ale vietii, sau
se adapta cu extrem de mari greutáti.
Boierul se multumea cu un cástig ceva mai redus, in schimb mai
o sumä de bani pe care o primea dela arendas.
Aceastä situatie are importante pentru Trebue sä
spunem aici cä astfel s'a creat pi o legendä, legenda bunului proprie-
in cä nu proprietarul este vinovat de exploatarea ci
arendasul care depäseste limitele.
Aceastä legendá s'a creat pi prin faptul proprietarii au intervenit
câte odatá pentru tärani. Aceastä interventie insä nu s'a produs
atunci satul era amenintat disparä complet de pe mosie.
altä chestiune de descompunerea feudalismului este aceea
a deplasärii täranilor.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

In cu deplasarea täranilor se pune problema formärii popu-

latiei oräsenesti.
Ln aceasta, studiile noastre de acurn nu pot sä dea
räspuns nici la intrebarea cum format populatia oräseneascä, nici la
intrebarea din cine era aceastä populatie oräseneascl.
Documente inedite aratä cä in afarä de negustori hrisovuliti, in
afarä de suditi, o foarte mare parte din populatia o formeazä
táranii bimici pi täranii
Nu sä credem inst cá acestia aveau o situatie favorizatd,
nu e mai putin adevärat birnicii scutelnicii vor rämâne mai
defintiv la oras. Scutelnicii au profitat de faptul la un moment
dat depindeau numai de binnicii s'au stabilit la periferia ora-
selor, adesea având ocupatii ca pi obisnuiti de la sate.
Täranul mestesugar doreste sä piece la oras, in privintá
nu este vorba atât de piedicile pe care i le pun Turcii, cum se vor-
beste in comunicare, ci de piedicile pe cere le pune
tele sunt clare aceastä : täranii vor pleca - spun
mentele - cine va lucra ?
Aceastä situatie o la Regulamentul Organic pi dupä
aceea.
Regulamentul Organic a creat unele facilitdti in aceastä privintä,
dar boierii au dat o astfel de interpretare dispozitiilor, au obligat pe
tárani sä pläteascd anticipat taxe atät de mari deplasarea devenea
posibild.
Nu poate fi vorba de o tratare a descompunerii feudalisrnului,
sä vorbim de lupta de clasä, care se nu numai la tarä, dar pi
la oras. Tin numai sä mentionez cä lupta care se duce in are mai
multe aspecte. Este vorba de o luptá pe care o duc calfele impreunä cu
mesterii impotriva rânduelilor feudale dela orase, mânästirilor pi
Mândstirile mai ales au reusit st acapareze intregi.
Este vorba de asemenea de o care se dt calfe, mesteri,
negustori, Impotriva stäpânirii, impotriva nesigurantei pe care o
pint comertul. Trebue de asemenea sä un alt fapt : este vorba
de o lupt pe care o dau targurile vechi impotriva iarmaroacelor pi tárgu-
soarelor. Toate acestea se incadreaz in impotriva feudalismului.
Boierii sä profite de circulatia de märfuri in folosul personal.
De aceea fáceau târgusoare pi autau s grupeze pi atrag in jurul
Eu mä opresc aici.
Unul din colectivul din Iasi s'a ocupat de unele din aceste chestiuni
pi trebue regret cä nu ne-am gândit la vreme ca cel putin o parte din
www.dacoromanica.ro
 1848 S. MORINTZ

aceste chestiuni sä le aducem, mai complet sau mai putin complet, in

discutie sub forma unor comunicdri.

S. MORINTZ :

Cercetärile arheologice in ulitimii ani in tara noasträ pri-

vire la pi, in deosebi, la Rosie pi Grädistea Muncelului au
dat la ivealä monumente importante din viata Dacilor dinainte de
pirea romanä. Ele au dat un puternic impuls pentru o studiere mai
temeinici a istoriei Dacilor. Problema in regimul de democratie
pi cea mai desbdtutä a fost a organizärii social-
politice a Dacilbr. Au ajuns Dadi la orânduirea sclavagist orga-
nizarea politici statalä, sau nu, in momentul cuceririi Daciei de
Romani ?
In lucrarea Procesul separdrii orasului de sat la Daci", Prof. M.
Macrea atinge problemd, sä dovedeascä neexistenta ora-
selor de tip sclavagist Dacia liberä. In argumentare apar o serie
de contradictii. Cercetarea izvoarelor arheologice a duce
la concluzii deosebite. Lipseste o analizä serioasä care sä ducä in mod
. logic la concluzia pe care o urmäreste autoruh Pe aceasta, pentru
sustinerea pdrerii Dacii n'au cunoscut oranduirea sclavagistä, sunt
aduse argumente intemeiate.
Autorul aratä pe dreptate cele mai mari aglomerdri, polis-
amintite de Ptolemeu, nu sunt,orase propriu zise, ci doar niste centre
tribale. Autorul ipi afirmatia pe de care
existä numele aseari pi numele triburilor". Cred numirile
celor mai importante centre din Dacia libera, dintre care unele amintesc
numele unor aratä numai cä aceste aglomerdri au fost la origine
centre tribale, care rnomentul când puteau deveni orase, pästrau mai
departe vechiul nume a mai reprezenta centre tribale. Ca dovadh
avem centre, care, devenind orase sub stdpânirea romanä,
mentin vechile numiri.
Mai departe, autorul : Cu atM mai putin se poate ase-
zärilor tribale ale Dacilor calitatea de centre comerciale, de ame-
najate, desi orapele antice la Greci agora, la Romani forum,
este constituind indiciul mai sigur de de
mdrfuri". Inteadevdr, Dacia nu s'au gäsit locuri special amenajate
pentru piete. Cred cä acest argument nu poate total exis-
unei de märfuri a unui care, de o intensitate
mai decM a celui greco-roman, a existat la Dad. Nu poate fi
www.dacoromanica.ro
 DES BATERI

neglijat faptul cä au existat relatii comerciale mult de Bure-

bista Decebal, intre Daci pi Greci.
Era necesar ca autorul sá a da o caracterizare a situatiei
generale din Dacia, lucru pe care-I face in msurt insuficientá pi nu
toatä atentia, preocupat in special sä demonstreze in ultima instantä
absenta desvoltärii asezärilor dacice.
Autorul sustine : Nici una din daco-gete cercetate pânä
acum nu ne permit sä constatäm cä ar fi suferit o asemenea transformare,
care oglindeascä schimbarea calitativä a modului de productie pi a
orânduirii socilal-politice, ce s'ar fi efectuat la Daci, toate cä dela Bure-
bista pânä la Decebal s'au scurs mai bine de un secol pi jumgate", pentru
ca mai departe, in cuprinsul aceleiasi lucräri, vorbind de monumentalele
constructii ale Dacilor sä arate cd prin varietatea, tehnica supe-
rioará ca pi prin dispunerea sistem de fortificatil extrem
de puternice, aceasta se datoreste desvoltärii mai viguroase
a fortelor de productie interne, dar pi importantei politice pi militare excep-
tionale pe care câstigat-o in cele douä secole premerggoare cuceririi
romane". Nu cu care din cele douä päreri este de acord autorul, care
seama cä ridicarea impungoarelor constructii se datoreste cresterii
fortelor de productie, pi importantei politice pi militare exceptionale"
pe care o capätä aceste asezäri pi presupune probabil aceste schimbäri
nu erau sträine de transformäri sociale viata Dacilor.
Procesul separärii orasului de sat nu a evoluat la Daci pânä la
su final, el nu s'a realizat pe spre a da nastere oraselor".
afirmafie a autorului cred cä este in concordantá cu structura
social-economicä a populatiei din Dacia liberä. Trebue seama totusi
acest proces, chiar duct n'a fost s'a desfäsurat paralel evo-
lutia modului de productie pi diferentierile sociale care se oglindese in
grandioasele constructii.
Urmärind o singurä idee preconceputá, autorul trece vederea
aceste elemente, care l'ar duce la o mai justä a evolutiei
sociale pi economice a ultimului stadiu al orânduirii primitive pi
sa cgre orânduirea sclavagistä. se explia pentru ce autorul
ajunge nege mod totul gresit existenta unor diferentieri sociale.
Informatia pästratä dela Criton, dupä care, in timpul lui Decebal ar fi
existat nobili ce stäpâneau pämânturi Prof. M. Macrea o consi-
derä valabilä numai pentru vremea lui Decebal. Autorul socoteste
acesti nobili apäruserä fruntea Dacilor numai datoritä räzboiului pi dih
necesitatea unei mai bune organizári care sä asigure victoria in räzboi.
Dacä situatia sit in felul nu cum poate explica Prof. M.
Macrea ridicarea märetelor constructii de care a vorbit mai Dacä

www.dacoromanica.ro
1850 5TEFÄNESCU

diferentierea este evidentä in vremea lui Decebal pi se datoreste

räzboiului, constructii erau anterioare räzboiului pi presupune mâna
de lucru furnizatä de populatia dar pi de robi.
Socotesc - contrar autorului - cá in ultimelle douä secole de clap
a Dacilor existau diferentieri sociale datorate unui proces incepul
rnult inainte. De asemenea, existau robi proveniti pi din räzboaiele
sefilor de uniunilor de
Premise le pentru aparitia statului sclavagist existau, iar politica lui
Burebista, Decebal, a constituit incununate de succes, dar care
n'au putut däinui, deoarece in primul caz forte nu
erau indeajuns de puternice, iar in al doilea caz (Decebal), din cauza
cotropirii romane, care a lovit in evolutia proprie a Dacilor.

T. :

Acum câteva zile a avut in Bucuresti Adunarea Genera,lä a

de IstoriceFilologice. In discutiile care au avut
profesorii din invältámântul mediu au arätat, printre altele, pi faptul
sunt lipsiti in cea mare mäsurä de materiale bibliografice ajutätoare
predarea lectiilor, pregätirea profesionalá. In legäturä acest
lucru, profesorii din mediu au subliniat totodatá de
timp Institutul de Istorie din Bucuresti n'a mai organizat
publice de menite suplineascá uneori, lipsa de care este
vorba. Exponenti ai opiniei publice, ei au pus pe buná dreptate intrebarea :
Se reduce oare activitatea institutului numai la publicarea unor mate-
Hale documentare, care din nefericire nu ajung totdeauna pi la
profesorilor din provincie ? este munca de interpretare,
teoreticá a isvoarelor ?"
Trebue recunoastem deschis oä dacá Institutut de ar fi
obligat - pi este obligat - sä räspundá acestor Intrebäri, care fac dovada
cresterii cerintelor spirituale ale oamenilor muncii, ráspunsul nu ar
fi dintre cele mai satisfäcätoare. Ne vom opri asupra unui singur aspect
din munca Institutului de Istorie, care vine sä confirme cele afirmate.
Este vorba de problema comunicArilor in institut. In cursul anului 1953,
Institutul de Istorie a lipsit de un plan de comunicári in plenare.
Faptul este concludent prin el pi face sä se creeze impresia falsä
cä in institut nu existä suficientä mäsurä främAntarea, dorinta vie de
cercetare serioasä, ptiintitic, a diverselor probleme de bazä din istoria
patriei.
Trebue spus cä oamenii muncä de räspundere, chemati sä imprime
o orientare justä in Institutul de Istorie nu au fâcut destul pentru

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1851

ca aceastä impresie sä nu persiste. Antrenati in diverse munci, sub pre-

textul lipsei de timp, ei inpipi n'au tinut cornunicäri, n'au antrenat nici pe
la acest lucru. Este adevärat unii dintre ei au dat in cursul anului
studii valoroase. Aceasta nu-i scuteste de obligatia de a face cunoscute
o parte din rezultatele cercetärilor pi pe calea comunicArilor. Altii, pi
din acestia sunt cei mai multi, au tot amänat pi amânä atät publi-
carea lucrärilor care sunt angajati, pi comunicarile pe care urmau
sä le in sectiune sau in plenarele de institut.
Pe o pozitie gresitä se situeazä pi acei cercetätori care motiveazA
absenta inscrierii comunicAri, prin aceea cá trebue sä-si restruc-
tureze sau et asteaptä mai st prezinte comunicAri ele-
mentele cele mai indicate : directia, responsabilii de colective.
Se impune, cred, o schimbare radicalä fatä de acest fel nejust de a
vedea problema comunicárilor in plenare. In institut existä destule forte
capabile sä sustinä comunieäri de bunä ca,litate, fapt care ne indreptii-
tete speräm cá in scurt timp institutul va reusi sä lichideze aceastä
lipsá ce umbreste pentru moment realizärile sale pozitive.
In sectiile institutului este vizibil efortul de a se pune capät lipsei
de comunicäri, de a se calitatea care se prezintd.
Tinute oarecare regularitate, comunicärile din sectii oglindesc sträduin-
tele celor care le fac, ca ele sä fie la un nivel stiintific cM mai ridicat.
Cu toate acestea, comunicArile din sectii suferä de unele lipsuri care
nu fac posibilá tinerea in plenarele de institut, impiedecä publicarea
La Sectia de Istorie Medie, destule comunicäri n'au fäcut
redea mai mult un material faptic, n'au cäutat in suficientä mäsurä sä
analizeze minutios materialul documentar, treact la generalizarea lui,
sä desválue pe baza acestor generalizäri desvoltärii sociale. Uneori
se strecoarä in aceste comunicAri greseli In comunicarea Izgo-
nirea täranilor de pe pämanturile in precapitalista in Tara
Rornâneascá pi Modova", autorul, Gh. Georgescu, folosind un bogat mate-
rial documentar, identifice procesul din Tara Româneascá pi
Moldova de Marx in eu realitätile istorice ce
aveau Anglia in secolul al XVI-lea. Materialul prezentat nu con-
inst analogia dintre imprejurärile din Anglia pi cele din Tärile
Române, putin pentru o bunä perioadá de care se ocupa comunicarea.
Discutiile au arätat et in comunicare au amestecate douä fenomene de
naturä deosebitä : aservirea täranilor liberi pämânt tot) pi alunga-
rea vecinilor de pe mosie (exproprierea). Autorul nu a analizat atant tocmai
ceea ce ar fi trebuit : procesul de dela stäpânire la proprietate. El
nu a tinut seama indeajuns de variatiile regionale ale fenomenului analizat

www.dacoromanica.ro
1852 T. STEFANESCU

de Marx, n'a arätat cä Elba a despärtit Europa sub raportul desvoltärii

relatiilor agrare.
Comunicarea Un articol de istorie socialä al lui M. Kogälniceartu,
necunoscut", desi cuprinde elemente pozitive, suferä ea prin formulári
nepotrivite. Autorul, D. Simionescu, exagereazä rolul pozitiv al lui M. Kogäl-
niceanu in politica in gândirea Moldovei din secolul al XIX-lea, il pre-
zintä pe acesta ca pe un revolutionar care duce mai departe linia lui
Nicolae Bälcescu. Mihail Kogälniceanu n'a un revolutionar. El
s'a abâtut dela linia lui N. Bälcescu, partizan al reformelor sociale,
si aceasta. numai in mäsura in care reformele erau acceptabile pentru toti
posedantH, din care el fäcea parte.
Alteori, in comunicAri nu se insistä indeajuns asupra cauzelor care
au dat nastere anumitor fapte istorice. comunicarea Eliberarea din
Tara Româneascä Moldova in a II-a jumätate a secolului al
XVIII-lea" autorul, C. Grecescu, s'a multumit mai mult sä precizeze data
când a avut eliberarea din dar nu a analizat destul de adânc,
a incercat, imprejurärile istorice care impuneau aceastä eliberare.
Lipsa de a procesului istoric din toate punctele de vedere
vädeste, se pare, teama cercetätorilor de a se angaja in discutii teoretice,
.uneori pätrunderea ideilor obiectiviste in lucrärile
Disoutiile care au pe marginea comtmicärilor suferä ele prin
aceea cá sunt uneori formale, se reduc adesea la la formuläri
stereotipe ; ca de exemplu, lucrarea aduce o cantributie insemnatá in
rirea problemei,..." : lucrarea are sau o importantä deosebitá
prin aceea cä a reusit sä scoatä relief" (cutare aspect)... Aceste for-
muläri care iau locul unei critici curajoase, principiale, creatoare, tovärä-
nu ajutá celui care prezintá comunicarea, calitätii comuni-
cärii. Tovaräsul G. M. Malencov a arätat cá nicio ramurä a nu se
poate desvolta cu succes intr'o atmosferä de reciproce pi
de trecere sub tkere a critia serioasä de continut, un
schimb viu de päreri, departe de a descuraja, va ajuta desigur pe cercetätori
sä lichideze greselile lipsurile existente, sä imbunätäteascä calitatea
lucrárilor.
Deficientele care mai existä in Sectia de istorie medie, manifestate
in comunicAri, precum in discutiile care au pe marginea acestora,
face sä se desprindä ca o sarcinä importantä de viitor, pentru membru
al sectii, o mai serioasä aprofundare a lucrärilor clasicilor marxism-
leninismului, care constitue modele de analizä teoreticä, exemple de apli-
care si de desvoltare a dialecticii materialiste.
Dorinta de a calitatea lucrärilor, care sä ia tot mai malt
un caracter general in Sectia de istorie medie, constitue

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

curind Sectie va da institutului pi publicului, comunicari pi lucrari

valoroase, care materikului faptic cu analiza teoretica
multilateralä a evenimentelor pi fenomenelor istorice.

M. MATEI :

In raportul prezentat la deschiderea Sesiunii Sectiunii a V-a,

s'a arkat in ateva cuvinte pi activitatea colectivului Lupta poporului
impotriva jugului otoman", dela Institutul de Istorie din Bucuresti. In cele
ce urrneaza, vreau sä ridic câteva probleme sau, mai exact vorbind, sä
câteva aspecte ale activitätii amintitului colectiv.
Problema de care vreau sä ocup mod deosebit, este aceea a
atitudinii fatä de materialul documentar. Iatä concret despre ce este vorba :
Membrilor colectivului nostru se dau in studiu capitole ale viitoa
rei lucräri, urmând ca fiecare parte sä stiiângá materialul, sä
tezele pi sä prezinte redactate capitolele de care se S'a con-
statat cä, desi titlurile capitolelor sunt pi precis formulate in
momentul se dau in lucru, nu tot de este prezentat pi
rialul când se supune discutiilor colectivului, sub raportul selectionarii
stirilor celor mai importante.
In uneori tezele prezentate pentru a fi discutate nu fac
ceva deck sä aproape in intregime materiale care au, pi de
foarte multe ori - din nefericire - care n'au
acest sens, este ilustrativ tezelor
subiectul. In
privind domnia lui
Dimitrie Cantemir. Färä se facä o selectionare a materialului
documentar, tezele cuprindeau o de informatii care nu aveau in
niciun caz o subiectul, alteeva deck sä
ingreunen urmarirea firului cäläuzitor in problemä.
Printre aceste materiale, vreau sä dau un singur exemplu in
meritele pe care Dimitrie Cantemir le-a avut in istoria muzicii otomane.
Abundenta coplesitoare a materialului informativ nefolositor a ca
materialul care constituia osatura capitolului sä nu fie interpretat in chip
iar care putea pi trebuia sä aducä luminä in probleme mai
putin cercetate pânä sá fie aproape absent. Mb refer in special la
informatiile privind formele luptei neorganizate a poporului impotriva jugu-
lui turcesc, in perioada imediat anterioara de care se capitolul pus
in discutie.
Un exemplu in acest sens constitue propunerea care s'a de
a se introduce in capitolul respectiv pi tratarea problemei privind lupta
pentru sucpesiunea la tronul

www.dacoromanica.ro
 M. MATEI

Din nefericire nu toti au luat atitudine. Surit tovaräsi care

preferá sä tacä, desi problemele care stint puse in discutie sunt deosebit de
importante, iar hotäririle care se iau, au o deosebitä importantá pentru
activitatea ulterioard a colectivului.
Atitudinea aceasta a fost dar sedintele urmätoare au
arätat cä nu cu Pentrucä in tezele unui alt capitol, pri-
perioada 1806 - 1821, inteo formä mai
gravä inc5.
Autorul tezelor, necesitatea stringentä in primul
a problemelor privind nemijlocit lupta masselor populare
juguhii otoman, a neglijat tratarea pe larg a acestei probleme, mai ales
in perioada 1812-1821 s'a angajat, desi nimeni pi nimic nu o ceruse,
sä trateze probleme privind istoria imperiului otoman.
Läsând la o parte alte exemple de aceeasi natura, socotim CS este
util scoatem in din urmärile, firesti de ale acestei
atitudini fatá de informatiile documentare, urmäri de care poate, in prirnul
ar trebui sä tiná seama conducerea Institutului de Istorie, pentru ca
le evite, prin participarea sa ceva mai regulatá la sedintele colectivelor
institutului nostru.
Prima cea mai gravá dintre aceste urmári, consider cá este conti-
nuarea cu totul nejustificatä a atitudinii nestiintifice fatá de problemele
de importantä vitalá ale poporului pi tratarea in mod superfi-
care nu corespunde cerintelor de azi ale oame,nilor muncH eliberati de
exploatare.
Lipsa unei interpretäri adânci pi stiintifice a materialului documen-
tar, de sever criticatá in coloanele ziarului Scânteia", trebue sä con-
stitue obiectul unei analize critice a activitätii suszisului colectiv, aceasta
viitor foarte apropiat.
In al doilea continuand sä priveascá in acelapi problemele,
membrii mai multá experientä ai colectivului nu fac deck ofere un
exemplu criticabil cercetätorilor mai putinä experientä, care acum fac
primii pasi pe drums! cercetärilor istorice.
In prin mentinerea, in ciuda criticilor fkute in acest sens, .a
materialelor de care am vorbit mai sus, kiseatnnä a ingreuna, pi nu intr'o
másurá neglijabilá, sarcina celor ce vor da forma definitivä volumului in
pregätire. vor trebui sä indepliineascá o muncä de care ar putea fi
dacä cei ce dau prima capitolelor din lucrare ar lupta cu
mai pentru lichidarea lipsurilor manifestate acum,
nu dominati de materialul cules.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1855

MELINESCU :

Pe marginea raportului prezentat de Acad. P. Constantinescu-Iasi, ap

vrea sä relev un aspect care mi se pare esential pentru precizarea unor
critici stiintifice aprecierea continutului activitätii desfásurate in cadrul
Sectiunii a V-a,.
Pe materialele pe care le are - pi asupra cärora nu insist -
raportul pácätueste in unele privind continutul muncii de
tare in domeniul stiintelor istorice, filosofice economico-juridice.
Materialismul istoric ne invatä cä desvoltarea vietii materiale a
nu e posibilä färä uriasul aport mobilizator, organizator pi transfor-
mator al ideilor noi, al teoriilor Inaintate care din nevoile
arzätoare ale acestei desvoltäri pi sunt destinate s'o serveascä. A rupe
studiul faptelor pi evenimentelor istorice de studiul aprofundat pi multila-
teral al ideilor pi conceptillor inaintate, sau a minimaliza rolul
din a pierde cheia istoriei, a aluneca
pe panta vulgarizärii marxismului, a in mod inevitabil la o inter-
pretare nu totdeauna exactä a evenimentelor istorice.
Or, din analiza activitätii Sectiunii de istorice, filosofice pi
economico-juridice, se desprinde uneori tendinta. de neglijare a probleme-
legate de desvoltarea filosofice, sociale pi econornice.
Aceastä tendintä a fäcut sä nu,se acorde o suficientd proble-
melor legate de influenta gândirii inaintate ruse asupra celei române.
Pentru a preciza, consider cä sarcina cercetärii problemelor de istorie
a patriei noastre din cele mai vechi timpuri, pe baza studiului modului de
productie, precum pi a problemelor legate de desvoltarea gândirii filoso-
lice, sociale pi economice trecut pi prezent, nu poate fi despártitä de pro-
blema inflUentei pozitive multilaterale exercitate de-a-lungul veacuriloi
de marea culturä rusä pi sovieticä.
Studierea, de pildä, pe de documente stiintifice, a datelor pi
aspectelor concrete privitoare la continutul acestei influente, la rolul gândirii
sociale progresiste revolutionare din Rusia veacului XVIII-lea pi al
XIX-lea in desvoltarea istoricä a poporului nostru, se impune cu necesitate.
Filosofia materialistä rusä din secolele XVIII pi XIX este un fenomen
istoric cu totul remarcabil. Reprezentantii ideilor materialiste avansate pi
militanti pe social ca Lomonosov, sau rusi cea de a
doua jumätate a veacului al XVIII-lea ca Radiscev, pärintele gândirii revo-
lutionare din Rusia, sau decembristii pi mai seamä demo-
crati Herten Ogoriov, Belinschi, Cernâsevschi Dobroliubov, Saltacev-
Scedrin, Pisarev altii, au jucat un rol important desvoltarea gândirii
filosofice, sociologice, estetice etc. Aceste idei legate de miscarea de eli-

www.dacoromanica.ro
1856 I. MELINESCU

berare a poporului rus de sub jugul pi al autocratiei, au

pi la noi in tarä, determinând gräbirea procesului de desvoltare a curentelor
ideologice avansate, ajutând la mobilizarea masselor In lupta activä pentru
progresul social.
Ecoul ideilor revolutionarului Radiscev, ale decembristilor pi ale revo-
lutionarilor democrati rusi, odatá cu valorile clasice ale culturii pi litera-
turii ruse, reprezentate printre altii de Antich Cantemir, Puskin,
Lermantov, Nekrasov, Tolstoi primul scriitor al proletariatului
revolutionar, Maxim Gorki, au contribuit crearea conditiilor favorabile
pentru räspândirea pi Inrädácinarea in România a teoriei marxiste, care
a inarmat clasa muncitoare pi partidul ei in lupta pentru rästurnarea vechii
orânduiri.
De bunä seamä in veacul al XIX-lea activitatea a
revolutionarilor democrati rusi a avut o influentä insemnatä asupra
voltärii miscärii revolutionare la noi in perioada premarxistä.
Cernâsevschi a fost acela care, supunând unei critici necrutätoare
economia burghezä, a pus bazele economiei politice ruse democratice -
fapt apreciat de Marx.
In domeniul esteticii, demonstrând functia socialä a artei pi litera-
de slujire a intereselor poporului, Belinschi, Cernâsevschi pi
liubov au pus bazele criticii literare ice pi ale esteticii materialiste
premarxiste, militând impotriva teoriei burgheze reactionare a artei pentru
artä" pi demascând In diversele lui aspecte.
Problema -eliberärii Tärilor Române de sub jugul otoman a fost o
preocupare a presei democrate ruse a fruntasilor revolutionari democrat!
rusi. De altfel, problema miscärii de eliberare a popoarelor subjugate a gäsit
intotdeauna räsunet pdginile revistei Sovremarmic" tribunä a ideilor
generatiei de roznocinti revolutionari, pi a preocupat in mod constant pe
Herten, Belinschi, Cernâsevschi pi Dobroliubov.
Apreciind insemnátatea a luptei de eliberare nationalä a
relor balcanice, si Dobroliubov s'au situat de partea luptei
Vorbind despre poporul nostru, Dobroliubov spunea :
,,Câte secole au suferit bietii prin câte suferinte au trecut.
A venit timpul fie renäscutä aceastä tarä bogatä, generos de
naturä, care n'a auzit armelor, in sä aibe parte de
brazda fericitä a plugului pasnic".
Väzänd in actul unirii un factor pentru progresul T5rilor
Române, Cernâsevschi scria in Sovremennic" in anul 1859: Rusii simpati-
zeazá cu dorinta poporului de a se uni singur stat. Simpatia
se preface in sperante. In timpul conferintelor dela Paris, publicul nostru

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1857

a siguranta cä dorinta lor de a forma un stat se va

realiza".
Ideile marilor revolutionari democrati rusi au luminat miscarea
revolutionarä din tara noasträ in 1860-1880, au cantribuit la pre-
gätirea terenului pentru räspändirea la noi a marxismului, care marcheazt
o etapä nouä, calitativ superioarä in
Rästurnarea tarismului in Rusia -poporului român.

eroic de clasa muncitoare, va fi un

Lenin in lanuarie 1905 -
de cotiturä in istoria
tuturor tärilor, o usurare pentru cauza tuturor muncitorilor, tuturor
nilor din toate statele pi din toate colturile globului
Sub influenta Revolutii Socialiste din Octombrie,
noastrá muncitoreascä inregistreazA o : victoria leni-

nismului asupra oportunismului, prin crearea P.C.R. 1921.

Urmärind procesul istoric in zilele noastre, apare mod evi-
dent influenta gândirii ruse inaintate asupra sociale pi
culturale la noi. Aceasta nu reprezintä numai o ternä pentru
fice izolate, ci o problemä care sä constitue preocuparea permanenta a cer-
cetärilor Sectiunii a V-a.
De aceea consider necesar ca Sectia reratiilor româno-ruse a Insti-
tutului de Istorie activitatea, Muzeul romäno-rus sä-si
colectia noi variate materiale, care sä ilustreze
pe care au avut-o mintile luminate ale Rusiei asupra vietii sociale pi cul-
a poporului român.
Dat tematica Sectiunii a V-a 1953 s'a ocupat insu-
ficient de problema ridicatä, consider necesar ca tematica pe 1954 s'o
oglindeascä in Aceasta trebue sä se oglindeaseä concret in planul
Sectiei relatiilor româno-ruse, cät si al Muzeului româno-rus, care trebue
activitatea de pi interpretare a documen-
telor referitoare la chestiunea ridicatä. De asemenea, cred cä Sectiunea a
V-a trebue initieze pi indrume traducerea tipärirea unor lucräri
ale revolutionarilor democrati rusi, neapärute in limba româná.

RADU VULPE :

Din comunicarea D. Tudor despre Amforele elenistice descoperite

in adâncul teritoriului R.P.R.", relev semnalarea asezárilor dela Lunca
Ciurei pi dela Scânteia, cu mänusi de amfore rhodiene apärând in asociatie
o olärie neagrä, caracterizatä buze fatetate in formä de X,
analoagä urnelor funerare din secolul al II-lea dela Poienesti. Aceste
asezäri, situate in podisul central al Moldovei, ca necropola dela Pole-

117 - referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
1858 RADU VULPE

nesti, datate, prin amforele rhodiene mentionate, tot in secolul al II-lea

Len., sunt menite a confirma pi a completa ooncluziile publicate volumul
din Materiale arheologice privind istoria veche a R.P.R.", dupá care
urnele din acea necropolä apartin Bastarnilor. La Poienesti nu avem de
atribuit acestei populatii decât morminte, problema asezärilor corespunzä-
toare rämânând fazá de postulat. Acum, cind asemenea asezäri
au fost gäsite, propunem ca sä fie explorate mai curând, mod sis-
tematic, pentru ca, in felul acesta, sä se contribue la clarificarea unei epoci
dintre cele mai interesante din istoria veche a Moldovei. In treacät, imi
exprim surprinderea D. Tudor, apropiind ceramica dela
Ciurei dela de urnele dela Poienesti, nu face nicio mentiune
despre caracterizarea acelor urne ca bastarne. in cu un alt
pasaj din comunicarea d-sale, nu putem fi de acord incercarea de a
localiza in preajma orasului Iasi localitätile Carsidava pi Zargidava dela
Ptolemeu. Datele geografului antic se opun unor asemenea identificäri :
Carsidava era situatä la Vest de cursul superior al Siretului, cam pe la
Suceava, iar Zargickwa, desi pomenitä In dreapta Siretului, pe la nivelul
Iasilor, era totusi departe de locul acestui oras, aflându-se chiar pe malul
Siretului tän Hiérason potamon), undeva pe Roman.
Comunicarea V. Canarache a adus o serie de consideratii inte-
resante privire la cele mai vechi monetare puse in circulatie
de orasele grecesti de pe litoralul Minore. Sunt de acord d-sa,
in special in interpretarea apa ziselor vârfuri de sägeti" arhaice de
bronz, eliptice, plate, o puternica nervurä longitudinalä, pe care pi noi
le-am &sit in asezarea geto-elenä dela Tariverdi, in teritoriul Histriei,
in gropi din secolul al VI-lea Sigur, nu poate fi vorba de sägeti pi
nici de vreun alt de obiecte de ordin practic, ci numai de lingouri
premonetare, de specia cunoscutilor pestisori olbieni. Adaug in
categorie este de inclus pi figura de bronz de tip elenic arhaic din seco-
Jul al VII-lea Le.n., gäsitä la Poiana in 1950, turnatä in tipar monovalv
pi lipsitä de element de utilitate. In ce priveste ipoteza toy. V. Cana-
rache despre o situare a cetätii Histria, la inceputurile ei, alt punct
acela ptiut de pe malul lacului Sinoe, mi se pare totul hazardatä
vreme un atare punct nu ne este sugerat prin niciuna din
peririle fäcute in preajma Gurilor Dunärii pi vreme pe malul lacului
Sinoe pi in teritoriul gäsim din resturi arhaice
datând dela inceputul secolului al VI-lea Len. pi chiar din secolul al
VII-lea In altä ordine de idei, precizez, in urma säpäturilor din vara
aceasta, cä la Tariverdi, amforele grecesti din secolul al VI-lea Le.n. nu
sunt rare. Dimpotrivä, in numeroasele gropi datând din acest secol,

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1859

colectivul a o mare cantitate de fragmente provenind dela asemenea

recipiente, une!e acoperite cu firnis, dar cele mai multe lipsite de
podoabä.
In comuniarile despre istoria veche a R.P.R. din aceast sesiune,
s'a acordat o deosebitä atentie Geto-Dacilor. Nu mai putin de patru cornu-
nicäri ale Gh. tefan, C. Daicoviciu, M. Macrea, I. ler,
au desbätut problema de o primordialä importantä a stadiului economico-
social in care au ajuns strämosii nostri de cotropirea de atre
Romani. Toti autorii mentionati sunt de acord a considera epoca dintre
Burebista Decebal ca o fazá de evolutie dela stadiul gentilic la statul
sclavagist, in care formele vechi, pe cale de transformare, subsistä
aläturi de elementele unor forme noi, superioare, destinate a le
Cohtroversa apare numai este vorba de apreciat importanta acestor
forme din urmä. Pe când M. Macrea, expunerea d-sale despre Pro-
cesul separärii orasului de la Daci", sustine ci triburile geto-dace au
rámas paná la urmä formele vietii gentilice, färä a fi depásit stadiul
cratiei militare, unei culturi sätesti, manifestärile de viatä supe-
rioarä având numai un caracter incipient, ceilalti referent! pe Dacii
lui Decebal deja in posesiunea deplinä a formelor esentiale ce caracteri-
un stat sclavagist : desvoltarea de productie, desvoltarea
productiei de märfuri, accentuarea diviziunii inceputul proprietätii
private, munca prin aparitia contradictiilor de clasà, formarea
statului. FArá a subestima valoarea argumentelor care pledeazä In favoarea
punctului de vedere al M. Macrea, avem dreptul sä o mult
mai mare insemnätate factorilor de progres din ultima a Geto-Dacilor,
a aror uniune de ajunsese dinainte de Burebista sä se
inteo coeziune durabilä. La motivärile exprimate in aceastä privintä, cu
deosebire de Gh. tin adaug un argument, care nu mi se
pare lipsit de semnificatie. Uriasa formatie politia alcätuitä de Burebista
nu se dupä moartea lui, deaf in patru pärti, ceea ce
cä pe mari portiuni teritoriale existau societäti solid inchegate, capabile
de a rezista cu succes momentelor de crizä. important pe care-I
au ulterior in istorie unele din cele patru pärti, de exemplu aceea a
Cotiso ori aceea a lui Dicomes in epoca lui August,
concluzie. lar in vremea lui Decebal avem suficiente indicii pentru a afir-
ma cel putin in interiorul arcului carpatic, populatia dacä reprezenla
o unitate. In ce desvoltarea economia a Geto-Dacilor in
secolul I i.e.n. secolul I rezultatele säpäturilor dela Poiana dove-
desc o parte din elementele unei vieti economice superioare fuse-
serä dobâ,ndite. Asezarea de acolo reprezintä un mare centru comercial, cu
117*

www.dacoromanica.ro
1860 RADU VULPE

o populatie numeroasä - asezarea trebue fi ocupat in antichitate o

suprafatä de aproape 2 km2 - poseda ateliere diferite de fierärie, de tur-
nare a bronzului, de giuvaergerie, de baterea monetelor, de supe-
rioarä fabricatä in serie. Sunt fapte ce dovedesc o crestere a fortelor de
productie, o desvoltare a productiei de märfuri, o diviziune a rnuncii.
Impresionantele cantitäti de de import din lumea sclavagistä atestä
o mare desvoltare a comertului. Contrariu unei afirmatii a M.
la Poiana s'au descoperit tezaure monetare in interiorul asezärii, ceea ce
ar putea reprezenta indicii de proprietate privatá. Cine a cunoscut de
aproape aceste descoperiri dela Piroboridava, nu poate st färä
impresia unor progrese viata poporului dac. Lipsesc doar
constructiile de zid pi monumentele scrite pentru a compara asezarea de
acolo cu un greco-roman.
Dar, in lumina unei mai elementele de viatä
superioara din societatea geto-dacg, pe care M. Macrea le-a minima-
nu putem totusi la incheierea Dacii ar fi ajuns la reali-
zarea unui stat sclavagist clasic.
comunicare ce iese din cornun, prin importanta principiilor sale de
bazá pi prin caracterul combativ, este aceea a Prof. C. Daicoviciu des-
pre Pozitia antistiintificä a istoriografiei burgheze române cu la
Daci". Revizuirile critice retrospective sunt totdeauna necesare in
tele istorice, dar se impun mai ales atunci când devine prea mare con-
trastul dintre unele atitudini perimate, mostenite din trecut pi pästrate in
virtutea inertiei, pi progresele fäcute urma unor noi pi bogate cercetäri
in unor conceptii evoluate. Chiar asemenea revizuiri sunt
viciate unele exageräri evidente, au totusi calitatea de a räscoli, de
a sgudui, de a supune unei verificAri rationale, convingeri profund Inrd-
cinate pi de a stimula apärarea adevärului prin noi dovezi, de a situa con-
vingerile juste pe temelii mai solide, de a rästurna definitiv pe cele false
pi de a contribui astfel la progresul Comunicarea C. Daicoviciu
este prin urmare bine
nu putem fi deck de acord cu d-sa in ce priveste ideea pe
trebue sä ne-o facem despre originile poporului ele-
mentului autohton dac rolul de bazt pi la juste proportii ceea
ce mostenim dela cotropitorii romani.
Este drept istoria anticä s'a fäcut, in trecut, a se cunoaste
de desvoltare a societätii, ceea ce multe din greselile de
atunci. Dar, constatând pi combätând asemenea greseli, trebue sä le pi
explicâm prin imprejurärile care lipseau pe cercetätorii vremii de con-
tactul cu gândirea materialistä. judeam oamenii pi faptele in
functie de epoca iar nu de a

www.dacoromanica.ro
 Toy. C. Daicoviciu, care imputä istoricilor mai vechi - uneori fare
dreptate n'ar fi it pe Dad in devenire, ci static, dä judecarea
acelorapi istorici, un surprinzätor exemplu de considerare... staticä. Ast-
fel, d-sa judecä pe din secolul al XVIII-lea, pe un Cezar
Bolliac, pe un A. D. Xe.nopol, pe un Nicolae lorga, pe un Ion
pe un Vasile färä a tine seama de deosebiri de epock de conceptii,
de competentk a evidentia evolutia imensului drum parcurs dela
exclusivism latinist al unui Petru Major la monumentala mono
grafie Getica", care V. impunea constiintei noastre etnice,
cum nu fäcuse nimeni sa, poporului geto-dac.
In deosebi Vasile Pârvan, C. Daicoviciu a adoptat o ati-
tudine care ne-a mirat prin ostilitate pi prin interpretäri exagerate. Ne vor-
beste de conceptii teologice", de conceptii mistice", care ar caracteriza
lucrärile lui Pârvan. V. Pârvan a fost un idealist, fie prin
conceptiile sale hegeliene, fie prin etica sa stoick Dar cei care 1-am cunos-
cut de aproape cä 1,mistic" nu era. Tor. C. Daicoviciu
pe V. Parvan, care a avut constante din domeniul istoriei
economice. Nu trebue uitat cl teza sa de doctorat se intitula Die Natio-
nalitt der Kaufleute im -römischen Kaiserreich" (Nationalitatea negusto-
din imperiul roman).
Vasile Pärvan a avut meritul de a fi incercat precizeze pozitia
a Geto-Dacilor printre nenumäratele trace care se intindeau
dela Vistula in Asia Micä, scotând evidentä caracterele care
deosebeau de Tracii din Sud. ce a adoptat vreme acest de
a vedea, azi toy. Daicoviciu, o autoritia tot atât de nejustificatä ca
critica pe care i-o aduce lui V. Pârvan, respinge ideea diferentierii din-
tre Tracii nordici pi Tracii sudici, sub bänuiala total neintemeiatä, cä
fi rasiste. Dar crede d-sa cá pe un teritoriu de vast ca acela
ocupau triburile trace in general, cu conditii geografice diferite,
influente diferite, peste substraturi diverse, putea sä existe o omogenitate
de viatä, de evolutie, de caractere etnice ? Uitä d-sa toponimicele ter-
minate in -dava caracterizeazA din Nord populate de GeV,
care in schimb nu cunose terminatia la Traci:
din ?
Se C. Daicoviciu când atribue lui V. Pârvan o ten-
dintä pan-dacicä". Dar pi mai mult se inpeall când il face responsabil
de enormitätile diletantice ale unui doctor N. Lupu sau ale I. Brä-
tescu-Voinesti, care voiau sä faca din Dacia, leagänul omenirii pi
poporul lac strämosul Romanilor. Cum nu vede C. Daicoviciu la
originea acestor monstruozitäti antistiintif ice stä N. Densusianu, fan-
tastica sa Dacia preistorid", iar nu Getica" lui Vasile Pârvan ?
www.dacoromanica.ro
1862 RADU VULPE

Este adevärat V. -Pârvan, a dat o importanth prea mare influen-

telor celtice asupra Dacilor. De asemenea Ion Dar Daico-
viciu, le face un pentru aceasta, adaugandu-si o läudabilä
remarch nu aminte§te de Cezar care de asemenea era
un celtizant. De ,fapt, V. Pârvan pune o limitä prudentä concluziilor sale
referitoare la influenta celtia in Dacia, respingând ideea unei celtizäri a
acestei lar arheologic trebue al recunoa§tem ch dovezile care mili-
impotriva unei prea mari influente celtice inch nu scoase la
in vremea lui.
Daicoviciu lui V. Pârvan ch nu a acordat atentia
cuvenitä factorului scitic. eroareI ? D-sa a uitat primul
capitol din Getica" este dedicat in intregime unei minutioase analize a
resturilor scitice ghsite pe teritoriul patriei noasire, un intreg capitol
din volurnul postum Dacia - Civilizatiile strävechi din spatiul carpato-
danubian" despre leghturile cu Carpato-Danubienii ?
Cine in tara noasträ, de V. a mai tratat pe atâta
? ne amintim ch, pe clad de denumirile
peiorative de barbari", salbateci", in leghturh cu Scitii, reprezentatt
locuri comune in literatura noasträ istorica, deia Parvan Scitii
stint priviti ca an factor decisiv, care a läsat urme durabile in viata
daa. Chiar putem spune, tot pe urmele lui principalele dense-
dintre Tracii de Nord cei de Sud, contestate de tov. Daicoviciu, erau
atribuite de Vasile tocmai unei influente puternice in
Nord, aproape inexistente Sud.
I se pe nedrept lui Pârvan ar fi ignorat leghturile
Geto-Dacilor Slavii Balto-Slavii. C. Daicoviciu se
Vasile Pârvan a fost unul din elevii cei mai asidui a slavistului loan
Bogdan. Importanta elementului formarea poporului nu-i
era necunoscuth. Problema Slavilor in antichitatea indepärtatá l-a preo-
cupat deosebire pe clad Getica". Lucrarea de sintezá pe care
urma sä o dupl terminarea acesteia, era Protoistoria Slavilor",
pentru care semnase chiar un contract cu o Aduc in aceastä pri-
vintä mea personalä, pe care am avut prilejul sh o public inch
de acum 20 de ani. Dach moarte prematurä nu ar pus capät acestui
frumos proiect, azi fi fost evident pentru Daicoviciu ch Vasile
Pârvan nici u a ignorat, nici nu a subestimat pe Slavi, ci dimpotrivä,
originea acestora i-a atras atentia tocmai in leglturl Geto-Dacii.
interpretare eronath este aceea duph care V. Pârvan ar fi
preconizat cucerirea de Romani de Niciodath
Pärvan nu a o asemenea tezh. El a vorbit de o cucerire" a
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1863

dace, in sens comercial, de penetratie negustoreasck chiar de o cucerire"

dar nu de o cucerire" ori politicä inainte de ultima
adere a Sarmisegetusei. ceva - pi numai in sensul de penetratie
agrarä - nu a sustinut N.
C. Daicoviciu face afirmatii exagerate pi in
istorici mai vechi, dar mult mai rar.
Este ciudat cum, in expunerea C. Daicoviciu, Alexandru Odobescu
este trecut complet sub Este drept cl valorosul arheolog scri-
itor nu a avut lucräri care sä trateze direct despre problema dad.
Dar aceasta nu problema nu preocupat. Clad lauda
pe Grigore Tocilescu pentru a fi scris prima carte despre Dacia prero-
mank punând astfel problema Dacilor in ansamblu, toy. Daicoviciu ar
trebui sä-si adua aminte cl ideea acestei a pornit dela Odobescu,
care a sustinut-o apoi pentru un premiu la Academie.
Timpul scurt de care dispunem ne ne oprim aici,
niind inca odatä necesitatea de a se reconsidera opera predecesorilor
nostri. Dar reconsiderare, pentru a fi dreaptä pi eficace, impune
o muna anevoioasä. Nu este de ajuns punem un nu" acolo unde
ieri spusesem da". Nu aceasta este adevärata critia, ci in prirnul
rand trebue facem o operä pozitivk selectând cu griji din trecut, tot
cued ce ne poate fi folositor azi.

D. :

Participarea masselor largi de oamerii ai mu.ncii toate domeniile

de activitate din viata trii noastre unul din factorii succeselor
obtinute de poporul nostru pe calea construirii socialismului. Dupä cum,
general, participarea masselor largi la activitatea tärii noastre, are o
importantä deosebità, la pi pentru activitatea institutelor Academiei,
atragerea masselor de colaboratori, constitue un lucru destul de important.
intermediul acestor colective se realizeazA legätura dintre
cercurile restrânse de specialipti pi massele largi populare. Prin mijlocirea
acestora se realizeazA participarea masselor largi la viata institutelor.
Pe de altä parte, participarea acestor colective la munca institutelor
pätrunderea in rândurile masselor largi, lucru de necon-
ceput in trecut, clad era accesibilä doar unor cercuri restrânse.
Pe celelalte colective de colaboratori care activeazä in cadrul
Institutului de Istorie din Bucureti, este pi colectivul catedrei de Istorie
al Scolii Superioare de cadre a Miscärii Sindicale din C. Frirnu".
din anul trecut, colectivUl catedrei noastre a fost invitat, sau
mai bine zis a fost primit, pentrua aceasta era o dorintá veche a noasträ,
www.dacoromanica.ro
 D. PLATICA

activeze in cadrul colectivelor pi subcolectivelor dela Institutul de

Istorie.
Aceastä activitate a noastrá in cadrul institutului, desi in faza
inceputtilui, foarte firavá putem spune, a constituit pentru colectivul
catedrei noastre un real pi valoros sprijin. Ca urmare a acestui lucru, noi
am reuit ne familiarizäm mai mult cu anumite probleme de istorie,
am reusit adâncim mai bine problemele pi sä facem deci un pas
pe calea cunoasterii mai amänuntite a istoriei patriei noastre. De asemenea,
colaborarea Institutul de Istorie ne-a dat posibilitatea sä iesim din
cadrul practicii noastre in de insusire a problemelor de istorie,
care se limita mai mult la materiale- de popularizare, pi sä facem primii
pasi pe calea muncii de cercetare stiintifick la izvoarele isto-
Cu aceastä ocazie, noi am avut posibilitatea sä ne
tintele pi in domeniul metodicei de cercetare pi redactare a unor
istorie.
Colaborarea noasträ institutul, a contribuit la imbogätirea
tintelor noastre pi in acelasi timp la ajutorarea studentilor cu care cola-
Ca urmare, am putut ajuta studentii in clarificarea problemelor
de istorie.
Trebue aratat cä aceastä colaborare a noasträ institutul nu a
fost fäcutä pe deplin pi nu a dat roadele pe care trebuia sä le dea o ase-
menea conlucrare.
Aceasta din vina noasträ, deoarece nu am fost destul de perse-
verenti pi nu am pliut sä ne organizäm munca mai rational, pentru ca
putem da un timp mai mare activitätii noastrc in institut, activitate ce
s'a dovedit a fi Tolositoare pentru noi.
Dar aceasta nu este singura lipsiä care a dus la tärägänarea
gärii legäturilor dintre pi institut. Consider cä in
o lipsä nu mai are pi conducerea institutului, care nu a
sä antreneze pe deplin colectivul nostru, care in
fond este dornic sä activeze.
Consider mäsurile organizatorice nu sunt suficiente pentru a se
realiza aceste Practica a dovedit cä este ca pe
mäsurile de ordin organizatoric, sä se creeze in randurile tovaräsilor spe-
cialisti care nucleele colectivelor de muncä, o atmosferä de
dragoste de a primi cu pe lângá dânsii in activitate, pe
noi, dornici de a participa la aceastä muncä.
Cred cä pentru noul an de activitate este necesar sä se intensifice
eforturile de ambele pärti, pentru ca rezultatele colaborärii noastre sä fie
cele dorite.
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1865

voi referi acum la problema popularizarii ultimelor precizäri

fäcute in domeniul istoriei patriei noastre, precum a problemelor noi ce
se contureaza in desfäsurarea istoriei. Consider institutele de istorie,
in activitatea nu au fost suficient de operative, pentru a exista
devär o dorinta oamenilor muncii de a cunoaste
istorice pi ritmul de aducere la a acestor dr
institute.
Existä pi astäzi o seamä de probleme care nu sunt suficient de
lämurite in jurul au desbateri in rândurile colectivelor
lilor sindicale si chiar in rândurile oamenilor muncii.
asemenea a fost mult timp sä fie pi astäzi
in parte, problema periodizärii istoriei comunei primitive. Cu toate
in literatura sovieticä aceastä problemä lost clarificata, inläturându-se
un mare neajuns, la a acestei precizäri pentru cei ce
istoria patriei noastre la noi in tari, s'a fäcut cu mare intirriere
si nesatisfäcátor. Faptul cä ultima editie a manualului de Istoria R.P.R.
clarificä aceastä problemä inseamnii in acelasi timp ci s'a dat o rezol-
vare problemei. Ultima editie a manualului nu a pe
mâna tuturor celor interesati, lipsa unui alt material care si facä
cunoscutä aceasti precizare, face ca rezolvarea problemei si fie Ingustati.
De asemenea, consider ci problema periodizirii istoriei
stre, in general, este im lucru de oamenii muncii.
Problema caracterului revolutiilor din 1848 din Tara Románeascä pi
Moldova, este o problemi deschisä.
In aceeasi misuri se pune la ordineá zilei lAmurirea, sistematizarea
pi popularizarea problemelor noi ce s'au conturat in desfipurarea istoriei
patriei noastre dela 23 August 1944 incoace.
Etapele democratiei populare in tara noasträ pi ale luptei pentru
democratia populará constitue pi obiectul unor discutii in
durile masselor.
perioadá is.toricä dela 23 August 1944 care este
extrem de bogatä in evenimente ce marcheazä profunde transformäri
lutionare in viata economici, politici pi sociali a noastre, este
insuficient popularizatá.
Consider sarcina limuririi acestor probleme, aducerii la cuno-
tinta masselor, revine Institutului de Istorie. exprim convingerea
activitatea institutului in anul viitor va aduce rezolvarea acestor probleme,
asteptati cu deosebit interes de ce studiazi istoria patriei noastre.
www.dacoromanica.ro
1866 C. PANCIU

C. PANCIU :

In anii regimului de democratie popularä, Partidul pi Guvernul

tru au creat conditii optime pentru ca in diferite regiuni ale tärii sä se des-
chidä o serie de unde colectivele de arheologi au lucrat intens
succese considerabile care au contribuit la cunoasterea trecutului
mai indepártat al patriei noastre. Faptul cä numai in sesiune au
fost prezentate circa W de istorie veche - lucrári ce au o impor-
tantä deosebitä pentru tovarásii ce muncesc pe tärâmul stiintelor sociale
pi pentru cei ce istoria patriei noastre - aratä s'a
depus un efort sustinut pentru cunoasterea trecutului patriei noastre.
Din audierea acestor lucräri - mä refer la lucrärile de istorie veche
-a reiesit o serie de pärti pozitive pi unele lipsuri pe care vrea sä le
sezisez.
In primul rând, in unele lucrAri de istorie veche au fost mäsurä
oarecare neglijate aspecte ale luptei de clasä din acea perioadä, au fost
neglijate luptele sclavilor, luptele täranilor liberi impotriva asupririi etc.
Dacä unele lucrgri din istoria modernä au fost scoase in evidentä
aspecte ale luptei de clasä din perioada respectivä, arätandu-se rolul
masselor, in unele lucrári de istorie veche curn ar fi ilucrarea
tatä de Prof. E. Condurache, rolul masselor, rolul poporului ca fäuritor
al istoriei s'a pierdut printre celelalte fapte evenimente.
altä problemä este aceea cä la sesiune foarte putini
tovaräsi tineri au prezentat lucrári de istorie veche. Se pune intrebarea :
cadrele tinere nu au posibilitäti sä facä acest lucru ?
Faptul ci Sebastian Morintz - un cadru - a condus
säpáturile din sectorul Mihai Vodä, obtinând unele succese, nu ne
monstreaz cä tineretul este capabil ?
Eu cred cä tovaräsii tineri, care muncesc in acest domeniu,
fi fost pi stimulati in muncä de tovaräsii cercetätori, de
tovaräsii arheologi varstnici, s'ar fi putut prezenta la aceastä sesiune
valoroase, care ar fi fost un ajutor efectiv dat oamenilor
din noasträ, dornici cunoascä istoria patriei noastre.
Legat de aceastä problemä, asi vrea sä arät cä in prezent, in
raport cerintele celor ce istoria patriei noastre, au apärut
foarte putine
In general, lucrárile de arheologie care sä se adreseze unor cercuri
mai largi, unde materialul sä fie interpretat, pot fi numärate pe degete.
Se pune intrebarea : dece au fost publiicate foarte putine din
acest domeniu ? Dece nu a fost pânä in prezent valorificat interpretat
tot materialul documentar ? Dece nu au apärut lucräri din dome-
www.dacoromanica.ro
 DESBATUI 1867

niul arheologiei care sä adreseze numai u.nui cerc de spe-

cialisti, ci pi .studentilor pi muncitorilor, care sunt astäzi studenti in pco-
de stat, in politice, pi cercurile largi de activisti din donieniul
cultural ideologic ?
Oare nu stint posibilitäti sä se facä acest lucru ? Sau nu sunt
logi buni care st-pi asume räspundere ? Dimpotrivä, noi avem arhen-
logi buni, care invätând din experienta arheologilor sovietici, au obtinut
succese frumoase pi Partidul pi Guvernut le-a deschis un teren
larg de activitate creatoare, creându-le conditii optime de muncä pi de
Insä cauza este alta ; ea nu trebue in nepriceperea unor arheo-
logi, ci in lipsurile care se mai manifestä in munca de cercetare, in carac-
tprul tehnicist al unor cercetätori, in simpla descriere a materialelor des-
coperite, cum ar : forma materialelor, coloritul, ornamentatia, dimen-
siunile etc. De pildá, Editura Academiei R.P.R. a publicat in 1953 un
volum intitulat Materiale arheologice privind istoria veche a R.P.R.",
volum valoros care cuprinde numai material documentar, färä niciun fel
de interpretare Chiar in Cuväntul al acestui volum
aratä et : Desi aceste nu sunt datoritä caracterului
tehnicist, consideräm utilä publicarea tor pentru continutul
tar, urmând ca cercetätorii din domeniul arheologiei istoriei vechi le
poatä cunoaste valorifica printr'o interpretare critice.
Desi in acest volum sunt publicate materiale importante, rezultate
säpäturile efectuate in 1948-1949, ele nu au fost valorificate nici
astäzi nici nu au fost interpretate.
Faptul nu sunt publicate istorie veche,
mai trebue autat, lucru de arätat pi in raportul de activitate al
Sectiunii, fuga de interpretare pi prelucrare stiintificä a materialului
documentar pi faptic, care se manifestä la unii dintre istorici.
Imi permit st reamintesc un lucru, in deobste cunoscut, cá istoria
poate fi o numai atunci când interpreteazA materialul faptic in
lumina cunoasterii modului de productie, a caracterului rolului relatiilor
de productie, a rolului ideilor inaintate, a masselor ca fäuritori ai
istoriei.
Pärerea mea este cä cercetätorul din domeniul arheologiei nu trebue
sä munceasa pe un numai de dragul de a scoate la ivealt diferite
urme materiale din trecutul indepártat al patriei noastre, ci el trebue sä-si
punä ca scop interpretarea, valorificarea acestui material, care sä ne ajute
la lämurirea anumitor probleme. Cercetätorul trebue fie in permanentá
pätruns de dorinta fierbinte de a contribui la desväluirea unor momente
necunoscute sau gresit interpretate din trecutul patriei noastre. Dar pentru
acest lucru este necesar aprofundäm dialectic pi mate-
www.dacoromanica.ro
1868 1. GIOGLOVAN

rialismul istoric, etci o adeväratä istorie stiintificä poate fi mimai

baza rnarxist-leniniste. Numai in felul acesta istoricii vor
putea interpreta pi prelucra rnaterialul documentar, mimai in felul acesta
arheologii vor putea pe drept cuvânt sä facä, ca istoria veche sä devinä
un bun al poporului rnuncitor, un lucru de pret al constructorilor socialis-
multi patria noasträ.
Oamenii muncii din tara noasträ au istoria patriei noastre,
sä o cunoascä mai temeinic. acest lucru demonstreazá insepi
sezisärile oamenilor muncii, scrisorile pe care le rimit muncjtorii,
de Istorie, muzeelor, prin care aduc la cunostintä gäsirea descope-
rirea diferitelor materiale ce privesc trecutul indepartat al patriei noastre.
Nu e un caz izolat când in urma acestor sezisäri, institutele de istorie din
tara noasträ au fäcut sondaje, au santiere, fäcându-se descoperiri-
interesante. ne aratá toate acestea ? Acestea ne dragostea pi inte-
resul pe care il oamenii muncii din tara pentru
istoriei, pentru istoria patriei noastre.
De aceea nu este de mirare, ci este deplin justificatä cererea
nilor muncH, care asteaptä dela arheologi accesibile care st le
arate trecutul glorios al poporului nostru, lupta sa dusä de veacuri
libertate, de prietenie dintre poporul nostru pi poporul rus etc.
Cercetätorii trebue sä tint seama de aceste lucruri, viu minte cä
poporul este creatorul istoriei, istoria veche poate trebue sä
un bun al poporului.

I GIOGLOVAN :

In cu tezaurul descoperit la Vârtej, vä aduc la ounostintä

cä s'a mai descoperit In raionul Tárgovipte, anul acesta, la
Mai. Tezaurul, din 29 de monete, a fost la säpâturile-
pentru reparatia unui pod peste apa Parscovului, un afluent al
Ialomitei, pe dintre Gura Ocnitei pi Adânca, la o de
circa 15 km Est de Monetele au fost gäsite grup, libere,
färä vreo oalä sau cutie pi sä fi fost insotite de alte obiecte. Tezaurul
se gäseste depozitat in muzeul din Tárgovipte.
Monetele dacice, in de 26, stint exact de tipul celor dela
Vârtej, usor skyfate, având pe avers cap mult stilizat (träsaturile fetei
printr'o linie pi 4 globule, iar coafura pi barba prin cercuri
pe revers un spre stânga, cu rotund pi puternic relie-
at, trupul täiat de un unghi reprezentând un picior de cäläret, care no
este loft deck prin douä sau trei globule picioarele cu articulatiile
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1869

globulate. Márimea intre 20-24 mm diametru greutatea in jur de 9 g.

Metalul, argint circa 30%.
La un monetele dacice au fost trei imitatii de tetra-
drahme tasiene, de un stil bun, având pe avers capul lui Dionysos, iar pe
revers Heracles in picioare, sprijinit dreapta pe pi avänd pe
bratul stäng blana leului din Nemeea: capul are träsäturile lui
In ampul de sub bratul drept se aflä litera M de o bard. De trei pOrti
se gäseste obisnuita inscriptie.
dintre tetradrahme prezintä urme de vechi, indiciu de
inventar lunerar sau simplä ofrandá. Una dintre tetradrahme are 34 mm
in diametru, iar celelalte Jouä 30 mm, greutatea la toate in jurul a
16 g. Argintul este mult mai la rnonetele dacice.
Fatä de numeroasele tezaure de acest mai mari sau mai
descoperite in cuprinsul noastre, dela Gura Ocnitei nu aduce nimic
nou in rezolvarea problemelor ridicate de aceste monete in numismatica
noasträ. Doar ca datare, faptul monetele dacice dela Gura Ocnitei sunt
de cele trei tetradrahme, le mai de vreme cAtre
veacului al II-lea poate merge pi in veacul I când acest tip de
monete locale se amestecat dinarii romani.
Tezaurul are valoare pentru completarea localitätilor de
descoperiri pi atrage atentia asupra Ocnita, ocnä de sare
la inceputul trecut, cunoscutä din documentele veacurilor 17
18 sub numele de Mal pi de unde pleca un drum al särii ce frecea
prin Gura Ocnitei pi Märcesti-Gheboaia spre Dunäre, dupä traditia
tratá de locuitorii acestor sate. In 1953 mai descoperit un tezaur la
distantä de vreo 5 km de despre care vorbesc, spre localitatea Ocnita,
la punctul Ochiuri, tezaur din care nu s'a pästrat nimic nici n'am reusit
old mäcar o monetä. Bätrânul Simeon din Gura Ocnitei, care a vánt
monetele acelui tezaur, mi-a cä semänau monetele mari, descope-
rite la podetul de peste Parscov, adicä cu tetradrahmele amintite, dar
au fost putine pi s'au oamenii care le-au gäsit pi care acum
sunt mai toti morti. Prin acest am putut afla tezaurul despre care
vorbesc, tocmai când lucrarea podetului era pe terminate.
Baza materialä a numeroaselor emisiuni de tetradrahme tasiene o
explicase deja arätänd cä aceasta se datora bogatelor mine de
argint din Macedonia, exploatate odinioarä de Filip al II-lea pi Alexandra.
Incepând din anul 146 Tasienii reluaserä aceastä exploatare pi exe-
cutau sub egida autoritätilor romane tetradrahmele dedicate lui Heracles.
Dar, afarä de aceasta, era exploatarea sclavilor, al cärei n'a
putut fi inteles de scriitorii lumii vechi, frunte cu Tucidide pi Aristot, cu

www.dacoromanica.ro
1870 E. CONDURACHI

grija pentru adevär, Tucidide proprietar sau fermier

de mine de aur Scapte le, administratä atunci de Tasieni.
Persistenta pi larga ráspandire a tetradrahmelor tasiene a fost aju-
tatä de lui Dionysos, floare in vreme peninsula
Balcanicä.
In privinta tezaurelor de monete dacice datate din veacurile H i I
procedeele tehnice noi, celtice, prelucrarea fierului au
stimulat desigur o activitate economicä deosebitä, al arei rezultat se vede
in numeroasele tezaure pe tot noastre. Ele repre-
zintä acumuläri de exploatare, de comerciald sau de productie pi
corespondentul social al acestei activitäti economice este fárá
inceputul stratifiarilor de clase sociale cum corespondentul politic
este lui Burebista. Din acest punct de vedere meritä atentie pärerea
lui Vasile Pârvan principala activitate monetarä dacia se situeazä
intre anii 100 pi circa 50 e.n., adia In vremea cAnd sä .se cris-
talizeze mai precis clasele sociale la Daci, desigur nu In formele
sclavagiste dela Greci pi Romani.
In legäturä cu säpäturile dela Bucuresti propun Prezidiului Sectiunii
a V-a a Academiei R.P.R. sä se fact pi la Târgoviste, deoarece
orapele Bucuresti Târgoviste au multe puncte comune desvoltarea
bor. Nu not gândesc la epoca veche, deoarece Tárgoviptea nu a avut
vechime ca Bucurestii. este un strat subtire de
cel mult o jumätate metru pämânt vegetal, sub care un strat de
amestecat cu la un metru pi jumätate, pi de aici
inte la peste 20 metri adâncime nu se gäsesc straturi de prun-
de bob din ce ce mai mare. Aceasta este de altf el íntreaga
stratificare dintre Dámbovita in dreptul Târgovistei. Nu mä
gândesc nici la epoca mai nouä, de dupä Regulamentul 'Organic, când
primeste aceeasi organizare ca toate celelalte orase ale Tärii
Románepti. MO gândesc tocmai la epoca acest a avut
multe asemänäri Bucurestii : o palana a lui Sinan, o mänästire Stelea
si mai ales palatul unde, de se vor face säptäuri in acelasi timp
cele dela Curtea Veche din Bucuresti, se vor putea informatii
mai complete.

E. CONDURACHI :

Numärul ridicat al problemelor, ca pi varietatea preocupärilor, care

au fost prilejul acestei sesiuni a Sectiunii a V-a, dovedesc
marele pas fäcut in cursul anului 1953. Färä indoialä, acesta este

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1871

unul din roadele analizei muncii institutelor de istorie, fäcutä dupä

publicarea articolului critic din Scânteia.
Institutul de Istorie Filosofie din Cluj, care a lost direct vizat
aceastä critica, a fäcut un pas a rezultat limpede din
numárul calitatea comunicArilor cercetätorilor dela Cluj, prezentate in
aceastä sesiune.
Planul de muncá pe anul 1954 dovedeste de asemenea cä Sectiunea
a V-a a pornit sä punä in practicä concluziile ce s'au impus cu prilejul
acestei analize fäcutä la fiecare institut in parte.
In privh-ita comunicärilor ce s'au tinut aici, voi ingädai vor-
besc pe scurt numai asupra atorva din dorneniul istoriei vechi.
Comunicarea Prof. Gh. tefan are meritul de a fi prezentat in chip
succint majoritatea informatiilor arheologice istorice dovedind prezenta
contina a geto-dace in Nordul Dobrogei. Este justä explicatia
extensiunii numelui de Daci, care acoperä pe de Geti. Cu privire la
acestui grup al trebue de sigur amintitä rezistenta
pe care Getii au dovedit-o fata cotropirii persane 512-513. Dac
ne gándim c, dupä Herodot, singuri Getii au dovedit o därz
informatia aceasta capätä o mare rezonant istoric. Ea nu poate fi
leasä existenta unei puternice aristocratii tribale, semn al unui stadiu
al societätii bästinase din Dobrogea.
Comunicarea Gh.
criptii - una de längs Histria, a doua de lângä Adam-Clissi -
aminteste de asemenea cele dou ins-
care
existenta Dacilor in conditii juridice, deci social-economice, net tale-
rioare in epoca cotropirii romane. Cred ins cä din aceste douä informatii
epigrafice se mai poate atinge o problemá. Anume, cred c, prin deli-
mitarea domeniului personal al proprietarului trac Ampudus (secolul al
II-lea e.n.), in raport populatia din Buteridava, se poate intrezäri o
important in desvoltarea societätii gentilico-tribale din Dobrogea ;
satele amintite apar ca niste comunitäti teritoriale, faz finalä in istoria
societätii comunei primitive. Raporturile sc1avagistii greci, niai ales
perioada cotropirii romane, au grábit de sigur trecere. Ea a mai
däinuit in cursul secolului al II-lea e.n., ceea ce ne-ar sä
conchidem procesul nu era in cursul secolelor urmätoare
in Dobrogea au continuat sä existe comunitäti gentilice teritoriale.
tenta a usurat de sigur trecerea spre formele prefeudale ale orânduirii
feudale Dobrogea.
In legäturä comunicarea M. Macrea - trebue sä distingem
putin perioade : prima secolul I a doua dela aceastä
pán la cotropirea roman. Pentru prima din aceste douä perioade,
tezele Pról. M. Macrea sunt Este fär indoial o sarcin impor-

www.dacoromanica.ro
1872 E. CONDURACHI

tantä a istoricilor arheologilor nostri de a studia, mai mult decal au

panä acum, desvoltarea fortelor de productie geto-dacice in secolele
VI-I adich acea perioadä putin cunoscutd la noi, perioada demo-
militare. Negând pentru perioada urmátoare cristalizarea
melor sclavagiste cuprinsul statului dac, d-sa pune in numai
informatiile privind stadiul de desvoltare al oraselor" dace de tip oppida",
in dauna tuturor celorlalte informatii arheologice pi istorice. Cred nu
s'a considerat chip just caracterul specific al dac in secolul I
De fapt, avem de-a-face, pe de o parte o centrali, nucleu al
statului dac regitmea muntilor Orástie, in care elementele sclavagiste
apar tot mai sigur documentate prin productia de märfuri, prin relatiile
comerciale, prin relatiile politice ; pe de alti parte, zone tot mai largi
periferice, mai ales in Sudul Carpatilor, in care elementele societitii gen-
tilico-tribale sunt puternice. acest sens o constitue
stiri pretioase din secolul I te.n., in care este vorba de transferarea in
Sudul a zeci de mii de Daci, care si-si pästreze
de organizare.
In cornunicarea sa, V. Canarache unele generalizári
.asupra rolului jucat de monetele grecesti geto-dace in evolutia societätii
dintre Marea Neagrä, Dunäre Tisa. Unele dintre ele par a fi justificate.
S'a amintit aici despre rolul virfurilor de sägeti monetiforrne. Nu poate fi
vorba de semne valorice", de fapt monete propriu-zise, ci de buciti
de metal cântärite in timpul operatiei comerciale. Altele dintre
generaliziri nu par justificate este sarcina autonului de a aduce
argumentele necesare. Amintesc, ca exemplu, teza asupra atelierelor mone-
tare in care sunt executate monetele scitice, sau afirmatia - lipsitä de
sens - ci legendele gesite pe monetele dace ar fi fost executate intradins
spre a le deosebi de originalele grecesti. De fapt, este vorba de neintelegerea
legendei grecesti de atre mesterii daci.
Afirmatiile amintite mai sus pot fi discutate Lipsa mare
a comunicärii este ignorarea dintre tezele importante ale lui Marx,
privire la rolui monetei in descompunerea societitii primitive, a dici
tocmai problema pe care incearcä, in chip empiric, o rezolve autorul.
Cu ajutorul acestor teze deosebit de pretioase, noi putem limpede
procesul de descompunere a societätii primitive din Dobrogea din Dacia.
Doui pasaje, primul din Critica economiei politice", al doilea din volu-
rnul III al Capitalului", se la problema pe care autorul
incearci si o rezolve de unul singur. Imi veti citez aceste
doui pasaje, de altminteri scurte, dar deosebit de
Vorbind despre marele comae de tezaure monetare datând din perioada
antichitätii, Marx spune urmitoarele Critica economiei politice" : ...cu

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1873

productia de este mai putin desvoltatá, atât mai importantä

este tezaurizarea, ca cea dintâi de organizare a valorii de schimb
bani, de aceea ea a jucat un mare rol la popoarele antice"
Un al doilea pasaj, din volumul III al Capitalului", care aruncä o
luminä neobisnuit de vie asupra procesului de diferentiere social.economicä
in societätii gentilico-tribale, este : In lumea anticS,
inflluenta comertului pi desvoltarea capitalului comercial duceau permanent
la o economie sclavagistä ; uneori in functie de punctul de plecare, ele
numai la transformarea modului patriarhal de conceput in
vederea productiei mijloacelor strict necesare existentei, in sistemul
vagist al cärui scop este productia plus-produsului" 2
' Numismatii, tineri sau ca istorici in domeniul isto-
pinu au dreptul sä ignoreze mai departe tezaurul ptiintei marxiste,
de care nu se poste ajunge, numai in chip empiric, la cunoasterea
istoriei, mai vechi sau mai noi, a patriei noastre.
Tin sä remarc, de a interesut pe care prezintä pro-
blema In sine pi necesitatea de a relua, pe baze mult mai largi,
pl aceste informatii documentare.

T. LUNGU :

Revista de istorie pi filosofie Studii" a in ultimul an cu regu-

laritate Lush nu la termenele stabilite initial, având un material din ce in
mai bogat mai interesant. Aparitia regulatä a revistei aratä interesul
din ce in ce mai mare al' cercetätorilor de a colabora prin articole
chi pi prin recenzii.
Comitetul de redactie revistei Studii", in urma aparitiei articolului
redactional din ziarul Scânteia" in activitatea de
Istorie din Cluj, a avut o la care au participat pi o parte din cola-
boratori, in care s'a o amplä analizá a activitätii, in lumina artico-
lutui redactional. Cu acest prilej s'a constatat cä revista trebue sä se
adreseze unui cerc mai larg de colaboratori. In acest sens s'au trimis adrese
la un numär de profesori din mediu din provincie
cial membrilor sociefátii de
ace,stora
istorice pi - in spe-
in care se cerea
colaboreze in coloanele revistei. S'au primit numai putine
punsuri din partea acestora. Aici trebue semnalatä lipsa pe care a avut-o
redactia revistei prin aceea cá, pe deoparte nu a revenit asupra adreselor
trimise, pe de altä parte, atunci totusi väzut initiative din
Karl Marx, Zur Kritik der politischen Oekonomie. Moscova-Leningrad, 1936, p. 128.
K. Marx, Capitalul, Moscova, 1938, III, p. 298.

118 - referate - c. 1817

www.dacoromanica.ro
1874 T. LUNGU

partea profesorilor, nu a cutat st stimuleze aceste s'a

Intâmplat Prof. Nutu din Stalin care a cerut sprijinul revistei
in desemnarea unor teme de cercetat pi cäruia nu i s'a räspuns ; a fost
necesarä interventia repetatä a acestuia pentru i se da ajutorul solicitat.
De asemenea s'a luat prin cabinetul pedagogic profesoril
din Bucuresti, insä pi aceastä initiativä a rämas fasá.
Redactia revistei Studii" a avut pi alte lipsuri : desi a primit arti-
dela mai multi colaboratori, nu a räspuns totdeauna acestora - in
cazul când articolul nu a fost publicat. In aceeasi de a
muncii, s'au mai multe subcolective pentru fiecare perioadä isto-
- unul pentru istoria evului mediu, altul pentru modernä pi contem-
poranä pi altul pentru recenzii pi bibliografie.
In general aceastä initiativä a dat roade bune.
Pentru intocmirea planului de muncä pe 1954, redactia revistei
Studii" a avut in vedere evenimentele de care vor fi aniversate in
cursul anului 1954 pi in acest sens s'a adresat institutelor de cercetäri
pi catedrelor de istorie pi filosofie din Bucuresti pi provincie,
du-le sä anunte articolele pi luerärile pe care intentioneazä sä le faca
Revista a avut o serie intreagt de greutäti.
In primal rând faptul cä nu a fost sprijinitä in mäsurä suficientä de
membrii comitetului de redactie, care nu au räspuns totdeauna atunci
când au fost solicitati. de exemplu, toy. Barbu Câmpina a primit un
articol de mai bine de luni pentru a asupra lui pi nu dat
nici astäzi.
De asemenea Institutul de Istorie din Iasi s'a anuntat prin trei adrese
articolul O gospodärie mosiereasa Moldova in a doua jumätate a
secolului al XIX-lea", desi au trecut de atunci 9 luni (prima
din 17 Aprilie 1953), nu a trimis in prezent douä recenzii,
câteva documente pi un articol.
Desi revista Studii" este o revistä de istorie filosofie, totusi in
ultimele douá numere nu se gäseste niciun de filosofie. Aceasta -
consideräm noi - se datoreste special faptului cä tovaräsii din con-
ducerea Institutului de Filosofie al Academiei R.P.R. - care fac parte pi
din comitetul de redactie al revistei Studii" - nu au dat sprijinul nece-
sar in acest scop, desi au fost solicitati.
Consideräm ca o serioasä lipsä a revistei Studii" faptul cä in
nele ei, nu sunt tratate suficientä mäsurä probleme de istorie contem-
poranä. Aceastä lipsä trebue remediatä anul viitor. de
in cursul anului viitor se implinesc 10 ani dela eliberarea tärii, 25 de ani
dela luptele din Timisoara ; de asemenea 40 de ani dela moartea lui tefan

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1875

Gheorghiu etc. Aceste evenimente pot sä constitue teme importante pen-

tru revista noasträ.
altä este aceea a recenziilor. In ultimele numere au
apärut mai multe recenzii deck numerele din anii precedenri. Nivelul
acestor recenzii este in parte destul de
bunä recenzie trebue st prezinte, pe lângä o sumarä prezentare a
lucrärii recenzate o apreciere criticá. Aceasta lipseste celor mai
recenzii.
legtturl
In problema recenziilor existä un interes pentru litera-
tura sovieticä. Dar trebue sä se tint seamá de faptul cä revista trebu st
prezinte de istorie apärute ärile de democratic popularä.
Pentru aceasta consideräm cá este necesarä prezentarea sub
formä de recenzie a celor mai importante reviste de specialitate. In acest
sens trebue st se procedeze la un permanent schimb revistele de spy-
cialitate din Wile de democratie popularä.

I. MATEI (Pitesti) :

Faptul cä la Sesiunea Sectiei a V-a de Istorie a Academiei R.P.R.

au fost invitati un numär de profesori din provincie, dove
grija Partidului si pentru problemele istorice legate
institutiilor stiintifice ale tärii.
Invitat in calitate de presedinte al Societätii de Istorice pi
Filologice din orasul sunt bucuros cä am putut lua cunostintä de
descoperirile fäcute domeniul trecutului Indepärtat pi apropiat al patriei
noastre. fi fost mai bucuros duct in planul de lucru al Academiei
R.P.R., la sectia istoricä, figura pi colaborarea indeaproape cu Societatea
de tiinte Istorice pi Filologice, de pe urma rezultatele muncii
noastre ar fi fost pi mai evidente.
Sprijinul Academ!ei R.P.R., prin Societatea de tiinte Istorice ne
este de in regiunea Pitesti.
Reqiunea Pitesti, prin cuprinderea in interiorul säu a numeroase
sectoare trecut istoric are nevoie de un sprijin mai atent si eficace.
Problemele in care trebue sä obtinem sprijinul R.P.R.
sunt :
Intocmirea unei monografii a orasului Pitesti. De altfel, problema
monografiilor ar fi trebuit sä existe pi in planul de lucru al Academiei
R.P.R.
In realizarea acestei monografii, avem nevoie de indrumäri, sprijin
material pi inlesniri de cercetare a documentelor necesare intocmirii ei.

118* www.dacoromanica.ro
 1876 1. MATEI

Posibilitätile nu ne-ar fi suficiente färä acest sprijin.

A doua problemä ar fi cercetarea evolutiei
din cuprinsul regiunii, privind aparitia, desvoltarea pi destrámarea pro-
prietätii.
Pentru viitor, o alit interesantä ar fi : descoperirea unor
noi din trecutul de luptá al poporului nostru, prin säpäturile care
s'ar putea face, cu concursul Academiei R.P.R. la Curtea de Arges, Cam-
pi Râmnicu-Vâlcea din regiunea noasträ.
Societatea de tiinte Istorice pi Filologice din orasul va
intocmeascä un plan privitor la aceste probleme, pe care le
va duce la Indeplinire, dacä va avea pi sprijinul Academiei R.P.R.
Inapoindu-mä la locul de rnuncä, colegilor mei de
istorie, rezultatele sedintelor de lucru ale Sectiunii a V-a a Academiei
R.P.R. pi vä asigur de tot sprijinul in munca pe care Academia R.P.R.
o duce, pentru cercetarea trecutului de al poporului nostru.

I. NESTOR :
Printre numeroasele comunicAri pe care le-am ascultat este firesc
ca sä nu mä refer la acelea care privesc veche.
Inainte de a expune observatiile mele, ap vrea subliniez
amänunte, legAturä, pe de o parte Sectiunii, iar pe -ant
parte cu gruparea comunicarilor sectorului istoriei vechi.
In raportul Sectiunii ap sublinia cu satisfactie, ca un punct deosebit
pi principal din programul de activitate pe anul viitor, planificarea
turilor de salvare.
In ce priveste distribuirea pe epoci a comunicArilor dela istoria
veche, ap atrage atentia asupra lipsei comuniari in leg5tur5
paleonticul. Ca pi ceilalti istorici, atentia mea, a fost atrasä mai de
oroblema Dacilor, care este serie de Voi.
insista mai mult asupra acelor comunicAri care fond
problemä, cum este comunicarea toy. M. Macrea pi comunicarea ton.
C. Daicoviciu.
Comunicarea M. Macrea se intituleaza : Procesul separärii ora-
sului de sat la Daci", dar se in realitate problemä
structurii social-economice a populatiei geto-dacice din secolul al
Len. pi pânä la cucerirea romanä.
Tezele principale pe care ea pretinde sä le dovedeasa sunt pe scurt
urmatoarele
1.
2. -
-
Geto-Dacii nu au
Ei nu au realizat
stadiul orânduirii comunei primitive ;
trecerea la civilizatie pi, ca atare, nu au
desvoltat centre ;

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1877

3. - Relatiile sclavagiste nu s'au cristalizat in cuprinsul acestor

societäti pi prin urmare nici statul ; dimpotrivä structura social-politicä a
rämas pânä la sfârsit acea a democratiei militare.
Toy. M. Macrea aratä totusi cd pocesul de trecere spre relatiile
vagiste, civilizatie pi stat era in curs, dar el nu s'a putut doar reali2a
pânä in momentul cotropirii romane. Aceste teze luate in sine nu sunt,
dupá cum se vede, noi ; ele au mai fost formulate, unele deosebiri de
nuante reprezintä in fond concluziile cele mai evidente ale unei priviri
sumare pe care cercetätor neprevenit o aruncä asupra documentärii
literare pi arheologice de care dispunem pentru epoca respectivä.
Eu insumi am avut prilejul cursul verii trecute, sä formulez in
scris, cu D. Berciu pi cu prilejul redactärii introducerii pen-
tru repertoriul arheologic, o conceptie foarte asemänätoare, pe
acelasi gen de argumentare. Punându-ne intrebarea dacä textul toy.
M,. Macrea aduce o adâncire a cunoasterii noastre privire la procesul de
transformare a societätii geto-dace din secolul al 1V-lea te.n. pânä in
secolul I e.n., dincolo de comentarea a tezelor generate, atunci
suntem siliti sä nu mai fim, de multe ori, de acord demonstratiile si
concluziile toy. M. Macrea.
Nu refer numai la contradictiile destul de numeroase - luate
ca atare - pe care argumentarea d-sale le contine. Este intr'o oarecare
inevitabil ca, tratându-se o perioadä de transitie, in care procesul
istoric este pliná desvoltare, autorul unei astfel de comunicäri fie
obligat sä apese uneori pe ce este vechi, pe stärile care persistä pi alte
ori pe ce este pe ce tinde sä se nascä, astfel un tablou cu
umbre pi lumini. Dar faptul cä toy. M. Macrea n'a reusit sä acorde
ele in mod armonios aceste umbre si lumini, este mai gray pi dovedeste
cä d-sa n'a suficient procesul a cärui desfdpurare pretinde sä ne-o
demonstreze, dovedeste cä a lipit mecanic o documentare pi o demonstratie
pe niste teze luate ca dovedeste in sfârsit cä d-sa a pornit
unele idei preconcepute, Inc de a se läsa condus de fapte de a realiza
o intelegere mai adâncä a procesului. De aceea se desi eu
insumi sunt un adept al tezelor generale pe care le afectioneazá pi toy.
M. Macrea, sunt sä constat cä d-sa a tras dincolo de tint& a demon-
mai mult decât este just din punct de vedere Toy. M.
Macrea incensed alte cuvinte sä dea o formulare pi un continut rigid,
dogmatic, tezelor cu privire la structura societätii geto-dacice. Si d-sa
face acest lucru zánd cu oarecare ostentatie de conceptia marxistä,
tând in repetate rânduri sä-si acrediteze demonstratiile si sil Incuie"
obiectiile eventuale prin referiri färä replice la tezele clasicilor marxis-
mul ui.

www.dacoromanica.ro
1878 1. NESTOR

ori cât de evident este nu se poate interpreta procesul in

discMie mod just deck pe ternei materialist-istoric, tot
de evident apare cä M. Macrea nu face o justä aplicare a invätäturii
marxiste, privite ca o conceptie in desvoltare, ce se necontenit
pi ca o metodä de cercetare, nu ca o colectie de citate de folosit dupä
nevoia demonstratiei dorite.
Astfel, läsând la o parte unel'e forrnuläri confuze pi invälmä§ite care
dovedesc insusirea a unor teze marxiste, ca de aceea pri-
vitoare la conditiile in care apar orasele, este suficient sä amintesc faptul,
M. Macrea trateazä despre procesul de diferentiere socialä pi de tre-
cere oränduirea sclavagistä la Dad, referindu-se intotdeauna
siv, drept criterii de comparatie, la sclavagismul clasic grec pi roman pi nea-
mintind cu nicLun cuvânt forma de civilizatie pi de stat sclavagiste de
tipul despotiilor orientale, pe care totusi Marx Engels le-au
träskurile esentiale, sovieticA le-a analizat in ultima vreme
cu atentie. In luxul de referiri la clasicii marxismului nu a mai
incäput se vede, pi cunoasterea lucrärii lui Marx cu privire la formele
precapitaliste ale economiei - ca de nici a studiului lui Engels des-
pre marca germanä. Or, este limpede termenul de comparatie mai
potrivit, mai apropiat structural, pentru formele de sclavagism dacic tre-
bue cäutat nu la Atena Roma, ci - eu am propus - in tara hittitt
sau in Uratru.
Aceastä omisiune fundamentalä din incercdrile de si demon-
stratie ale M. Macrea - ignorarea a formei primitive de
vagism pi de stat orientalä, - impiedecat de a intelege adevärat din
punct de vedere materialist-istoric pi marxist problema proprietätii asupra
solului la Daci. De aceea din textul M. Macrea reiese cä pentru d-sa
prezenta, la Daci, a proprietätii colective gentilice asupra solului, este
incompatibilá aparitia concomitentä a proprietkii particulare, ca pi
cum nu a coexistat niciodatä proprietätile pi latifundiile
private. Dar Marx a arätat cä tocmai acest lucru este caracteristic pentru
despotiile orientale, nu numai acolo. De altfel, in cu des-
voltarea agriculturii la Daci pi in general rolul pe care
factor - productia agrarä pi mineritul - procesul de desträmare a
temeiurilor organizatiei gentilice, M. Macrea care nu vrea sä admitä
vreun salt deosebit dela epoca lui Burebista la cea a lui Decebal, scapä
din vedere in secolul I en., Dacii incep sä foloseaseä bräzdarul de fier
la plug, ceeace impiedecá afirme peste tot sus pi tare fortele de
productie determinä desvoltarea l Dar nu vreau sä anticipez prea
mult asupra acelei pärti din interventia mea, care se va ocupa

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

de ale ; revin dar la obiectiile de ordin mai

general pi principial.
Este de observat desi comunicarea vrea sä dea adeseori impresia
ci analizeazd faptele pi situatiile in succesiunea deosebind cursul
procesului analizat etape mai vechi pi etape mai noi, in realitate,
in chestiunile fundamentale, intreaga perioadá geto-dacä este privitä glo-
bal, deavalma, färä a se face cu stringentä pi precis deosebirile dela epocä
la epocá. Se afirmä doar in general, mereu, procesul se desvoltä ceva
mai departe - dar desigur nu destul de departe pentru a se trece la
altä orânduire. Ni se dä astfel pi o periodizare a procesului de transfor-
mare a societätii geto-dacice in una In a doua jumätate a seco-
lu!u-i al i.e.n. - foarte precis dar adäugändu-se imediat cä trebue
sä fi mult mai ! - alta dela Dromichete Burebista pi a
treia dela Burebista la cotropirea romanä, periodizare despre care eel mai
bun lucru ce se poate spune este cä, nu-i prin nimic doveditä, nici mäcar
eleficindu-se nicio incercare de a se aräta mäcar se
reflectä ea evolutia culturii dacice (pe care vom vedea ci toy. M. Macrea
nu o cunoaste decât superficial).
Procesul de desträmare a oränduirii comunei primitive la Daci este
tratat in cornunicare, sau mai.bine zis nu este tratat, ci doar se folosese
de democratie militarä", pi de aristocratie tribalä",
färä a se face mäcar cea mai elementarä incercare de a se aräta ce s'a
petrecut organizalia astfel de conditii, ce a mai rämas din
ea la ce punct ea s'a disolvat. Faptul cä problema trecerii spre
oränduirea sclavagistä nu este pusä tratatä in niciun chip pe terenul
ai miezului structurii social-economice dovedeste foci odatä chipul
superficial pi conventional care autorul a sä demonstreze"
tezele pe care vrea sä le acrediteze. acest fapt a contribuit pi el la pre-
zentarea insuficientä a problemei proprietätii private dar totodatä el este
räspunzAtor pi de chipul confuz, contradictoriu pi gresit care este tratatä
problema aristocratiei pi a caracterului asezärilor dacice, In ciuda deselor
sub diferite forme, a mereu acelorasi opinii asupra acestor ches-
tiuni, care textul comunicArii. Toy. M. Macrea este de pärere cä
apeziri dacice nu erau orase ce este just numai anu-
mitä mäsurä), ci asezäri cerrtrale ale uniunilor de triburi", (ceea ce nu
stim ce vrea sä spuná, pi ar putea spune lucruri diferite dupä ne
referim doar la pozitia geograficá sau la rolul social-economic) sau, cum
le mai spune d-sa a§ezäri tribale" apartinänd aristocratiei tribale" despre
care se afirmä este reprezentatä de conducitorii pi fruntasii
care se detapeazi de populatia de rând a pi ipi clädeste locu-
inte asezäri aparte, situate mijlocul teritoriului tribului.
www.dacoromanica.ro
 I. NESTUR

Eu cred cä lucrurile nu pot fi prezentate in acest fel, nu astfel

se petrece aparitia unei asezäri tribale centrale", fenomenul este legat
de procesul de rupere a gintei pi ca atare toy. M. Macrea, färä sä vrea,
afirmä tocmai ceea ce pretinde afirmä anume ape-
zgri dacice intr'o anumitá functiunea de ; desi d-sa
neagá cä ele ar fi indeplinit astfel de functii, nu admite cá ar fi fost nici
centre mestesugäresti, piete comerciale. scdii politice, vrând pro-
babil sä ne facä sä credem cl aristocratia tribalá" se izola de massa
tribalá in aceste asezäri pentru a se deda la petreceri sau a face even-
tual sociologie pseudo-marxistä. Pe aceastä linie de gândire corifuzä axatä
pe o tezá preconceputä se pi toate contradictiile pi neexactitätile
cu privire la caracterul pi rolul asezárilor dacice, pe care le cuprinde textul
Astfel, ni se afirmä cä ...la Daci procesul diferentierii tipu-
de asezäri, M detasärii orasului de sat a pe douá Una este
aceea a marilor asezári tribale. Aceasta este directia generalä de desvol-
tare, cea mai puternicä. A doua, mai limitatä, este aceea a cetätilor
Oppida". Am avea dar de a face douä linii de desvoltare deose-
bite paralele, dintre care numai cea de a doua, care a dus la nasterea de
oppida ar fi generat anume caractere urbane pi de civilizatie. Aceasta nu-1
opreste totusi pe M. Macrea ca la sfârsitul comunickii, uitând probabil
ce ne demonstrase mai sä ne dea voie sä vorbim de o civi-
lizatie oppidarir chiar asezärile tribale, in care (totusi)
mijeau zorile unei vieti oräsenesti". astfel, parte a comuni-
aril in care se vorbeste despre .caracterul asezärilor dacice, ca expresie
a structurii bazei, nu reprezintä decât confuzii,
afirmatii neexacte, prin raport documentarea existentä. D-sa nu
cunoaste exact pe de documentare arheologicä pi stratigra-
ficä, evolutia niciuneia din aezärile dacice, dar aceasta nu-1 de
a nega categoric cä aceste vor fi modificat, cu Bure-
bista, structura social-economicA pi functiile care sä oglindeasa o schim-
bare calitativä a modului de productie pi a orânduirii social-politice". Eu
cred cä tocmai aici era o problemI de cercetat. Socotesc de asemenea cä
este gresit a socoti drept evolutii paralele, independente una de alta,
voltarea asezärilor intärite pi palisade din câmpie pi de rnunte
pi aparitia cetätilor de piatrá din Muntii Orästiei. Este vorba mai de grabá
de etape in timp ale aceluiasi proces pi faptul cä toy. M. Macrea nu
a putut vedea acest lucru impiedecat a ce s'a petrecut
societatea dacia dela Burebista pi l-a fäcut sä prezinte grepit
chestiunea comunicarea d-sale.
Modul In care M. Macrea sä ne facä sä vedem pozitia
aristocratiei dacice este de asemenea absolut nestiintific pi se poate

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 188t

cel viziune sentimentalA, romantioasä. Este o adeväratä idilä.

o aristocratie care ...a rämas tot timpul legatä de pi
a pästrat la un caracter de aristocratie patriarhald, nobilif
impletindu-si viata cea a täranilor fruntea cärora stäteau pi pe care
conduceau la luptä in de räzboi" !
Si aceastä comunicare, a arei orientare pretins materialist-istoricA
este ostentativ subliniatä prin dese la Marx pi Engels, admite totusi
cd societatea dacia se in acea vreme cAtre relatiile sclavagiste,
care n'au apucat sä se realizeze deplin decât doar datoritä cotropirii romane.
rog, intreb pe toy. M. Macrea, relatiile sclavagiste (cu exploatarea pi
antagonismul de clasp respective) ar fi apärut subit, peste noapte,
din idila imediat premergAtoare ?
Se citind comunicarea, adeseori impresia cd toy. M. Macrea
dorege ca Dacii fi desvoltat forma mai Inaintatä de organizare socialä
pi o treaptä superioarA de dar nu poate suporta pi corolarul acestei
evolutii, ruperea organizatiei de comunä primitivä, exploatarea pi
valut. De aceea, cititorul comunicArii este pus atM de des in situatia
se lua o mânä ceea ce i se däduse cealaltä, in situatia de a fi de
acord multe din afirmatiile M. Marren, dar a constatat apoi cd totusf
M. Macrea nu este de acord cu el D-sa afirmä de pildä: Alcä-
aparte a tribale ale aristocratiei gentilice
putul procesului de separatie dintre pi sat la Daci. El se
ca peste tot incet", pentru ca apoi sä prin toate mijloacele sä
scoatä absolut tot continutut din aceastä afirmatie, justä in ideea ei prin-

In desi M. Macrea afirmä sus pi tare for-

telor de productie pi diviziunea a muncii sunt conditiile care deter-
minä procesul de desvoltare a societätii pi in cazul care il preocupä, totupi
d-sa nu axat analiza pi argumentarea pe acest criteriu, nu a analizat
starea pi evolutia acelor conditii, ci se multumeste numai afirmatii de
caracter general de cele mai multe ori gresite. Am amintit mai sus de
de fier al plugului. Este momentul sä mentionez
acum M. Macrea nu analizeazä productia din epoca pe care o
trateazä pi pe care cautä o caracterizeze din punctul de vedere al bazei,
iar asupra chestiunii capitale a exploatArii zäcämintelor de minereu de fier,
in cetätile din Muntii Orästiei in general cu des-
voltare a economiei dacice trece foarte mare usurintä. D-sa lichideazä
problema de descoperirea marelui atelier dela Grädistea Muncelului
cu observatia tipurile de unelte din depozitul de acolo sunt romane
(vedeti, Dacii ar fi trebuit sä inventeze totul pi chiar unele
de fabricatie romand. Nimeni nu acest lucru. Numai cá nu de

www.dacoromanica.ro
 I. NESTOR

aceasta este vorba. Toy. M. Macrea uitä sunt acolo bare de materie
primä pi este vorba de un mare atelier de un mare depozit. D-sa nu
ne-a demonstrat ci fierul era importat dela Romani pi ca atare noi avem
dreptul sä-i aducem critica nu a realizat importanta evolutiei metalur-
giei fierului in raport problema pe care o desbate nu a cercetat-o.
Este evident astfel de conditii, concluziile d-sale rämán nedocu-
menta te.
M. Macrea junge dar o de o argu-
mentare insuficientä pi de contradictii din preferinte personale,
care impiedecat de a adânci problema. D-sa a tinut neapárat sä
monstreze ci Duct nu au depäsit stadiul de orimitivä ca pi cum
acesta ar fi fost mai important de demonstrat in starea
actualä a documentärii noastre, totodatä arate, stäpânit de o
ceptie mecanicá privire la procesul de desträmare a organizatiei gentilice
a nasterii relatiilor sclavagiste. Acest fel de a trata problema revine
la urmä a constitui o gimnastied mintalä. Punctul nodal al
gândirii ton. M. Macrea poate fi pus in felul urmátor. D-sa
:

Procesul diferentierii apezirilor la Daci se datoreste desvoltärii

de productie, a mestesugurilor in deosebi, adâncirii treptate a
diviziunii sociale a locului tot mai cuprinzator pe
proprietatea privati, intensificárii intregului proces de productie la Daci,
cum rezultä din cercetárile arheologice, ca pi in diferentierii tot
mai accentuate a claselor sociale formare. Dar aceste trcmsforrndri
care se petrec in dacice nu cadrul ordnduirii cornu
nei primitive" (sublinierea noasträ). Or, cât de limpede vede M. Macrea
ce este realmente cadrul oränduirii comunei primitive" am arätat mai
sus ginta aristocratia pi se poate documenta pi
de padä, urmätoarea formulare a M. Macrea : Faza mai veche a
asezárilor coincide epoca uniunilor de in apa zise
democratii militare Daci" ; de unde reiese deci conceptia
M. Macrea democratia nu este pi o chestiune intra-tribalä intra-
gentilicä, ci doar inter-tribald. Se vede apa dar d-sa nu a
diat mai atent problema asa numitei" democratii militare, care
in ultima vreme pe sovietici, considerä perioada comunei
primitive a rämas intactä (in cadrul !) chiar importantele
pe care d-sa insupi le in primul citat pe care 1-am dat.
Sd cddem otunci de acord 4 o comund primitiod cu aristo-
centre quasi-urbane, cu cu
de agriculturd in ce mai putem spune
primitivd in ce nu. Toy. M. Macrea nu a acest
www.dacoromanica.ro
 DESBATERT 1883

lucru, ci a sä demonstreze doar - fortat - teza cä totul rämâne

in cadrul comunei primitive.
incercare nu este lipsitä, cum am avut prilejul sá men-
tionez deja câteva cazuri, nici de omisiuni greseli folosirea
interpretarea faptelor documentare. Astfel, toy. M. Macrea vorbind despre
monetele dacice, aminteste opinia Prof. C. Daicoviciu, dupt care ele nu ar
fi servit drept monetä propriu zisä, ci doar ca o formä mai practia
mumoidalä, a märfii metal". Ceea ce este interesant este cä M. Macrea
foloseste aceastä interpretare drept un argument impotriva existentei rela-
tiilor sclavagiste a statului la Daci, cu total cá statele Vechiului
Orient - state sclavagiste totusi in care s'au construit
midele ! - nu au avut nici ele monetä propriu-zisä, dar au fäcut cornert
au construit orase I Afirmatia M. Macrea cum cä ...nu ar fi lipsit
de semnificatie... faptul cä la Daci, exceptia unor cazuri izolate, tezau-
rele rnonetare se descoperä nu in asezäri sau in apropierea
cum ne-am putea astepta, ci in afara in locuri depärtate de acestea",
nu este exactä in totul, toatä rezerva cazurilor pi in
caz nu poate fi folositá in felul in care o foloseste autorul. Observatiile ne
aratä, atunci când sunt fäCute, et tezaurele se gäsesc ori in cuprinsul ase-
zärilor, ori In imediata apropiere. Nu inteleg de aceasta ce dife-
rentá face faptul et un al unui oppidum i-a ingropat averea
(aceasta intereseazä, averea) cuprinsul asezärii sau mai alOturi. Cäci
M. Macrea nu vrea sä sustinä cä altii, nu Dacii, au
aco1.o tezaure. Folosirea acestui argument se reduce dar la facerea
de atmosferä impotriva sclavagismului. D sa continuä de asemenea sä
dateze asezarea dela Poiana in secolul al Ill-lea e.n. ca de
pe cea dela Poenesti sä tragä pentru teza d-sale din aceastá
imprejurare färä sä se informeze dacä R. in urma ultimelor
säpitturi nu are cumva altä pärere. In general, observatiile M. Macrea
privire la situatitle din asezärile dacice sunt de luat sub ; este
drept cä lipsa unei cunoasteri mai larg räspändite a acestor situatii se
datoreste primul necercetärii mai consecvente a asezärilor dacice,
de cele din Muntii Orästiei nepublicArii rezu!tatelor deja lure-
gistrate.
Pentru a aceastä interventie a lungime poate fi justifi-
catä prin importanta temei, consider cä se poate afirma in concluzie cä
toy. M. Macrea nu a reusit sá ne ofere o cunoastere mai adâncä a
menelor de transformare economicä pi socialä din massa triburilor geto-
dacice, nu a analizat in mod obiectiv documentarea nu a justificat tezele
pe care le-a enuntat. Cornunicarea, din care nu unele juste,
departe de a aduce ceva cu adevärat nou intemeiat in discutarea pro-

www.dacoromanica.ro
1884 EUGEN STANESCU

blemelor pe care le abordeazä, este sträbätutä de numeroase

pi sä ducá la confuzii.
M'am märginit aici sä arät doar lipsurile comunicArii toy. M. Macrea,.
färä a prezenta ceea ce socotesc este aspectul just al problemelor tra-
tate gresit de d-sa. Completarea acestei critici negative se gäseste
in proiectul textului scris asupra acestei probleme pentru introducerea la
Repertoriul Arheologic.
In cu comunicarea Prof. C. Daicoviciu socot cä interventiile
anterioare ale V. Cherestesiu R. Vulpe sunt lari de
iate care reflectä chip exact o opinie mai generalä.
avea de adäugat, tot pe urmatá de tovaräsii amintiti,
personal, am fost desamägit de comunicarea Daicoviciu, din
mä asteptam la o demonstratie stiintificä a pozitiilor gresite pe care
se situaserä istoricii burghezi in problema Dacilor,, demonstratie care s
lämureascä grepelile acelor istorici pi sä convingá pe cei de astäzi de
sitatea päräsirii teoriilor rmate de ei.
Este drept cá textul comunicArii are mai putin caracterul unei simple
diatribe, pe care avut expunerea a Prof. C. Daicoviciu. Nu este
mai putin adevärat nici textul integral al comunicArii nu defineste
exact pozitia fiecärui istoric burghez in parte, ci se multumeste sä schiteze
un tablou sumar al orientärii idealiste a istoriografiei burgheze românesti,
fatä de problema dacia, aceeasi chestiune tratatä printeo inibinare
de citate scoase din diferiti istorici, citate intregindu-se oarecum reciproc,
dar nereprezentând in niciun o definire a greselilor reale a unuia sau
altuia dintre ei.
In ceea ce priveste pe V. Pârvan, Prof. C. Daicoviciu recurge chiar
la unele sfortäri interpretarea unor citate.
Un alt aspect, neindeajuns studiat In comunicare, este acela care se
referä la chestiunea ce mäsurá generatia crescutä la lui Pârvan"
- cum spunea Prof. C. Daicoviciu - a rämas pânä la 23 August 1944 in
intregime in toate pe pozitiile trasate de V. Pârvan. Prof. C. Daicoviciu
afirmä da. Eu cred cä pot dovedi cä nu, putin in ceea ce mä priveste
pe mine personal.

EUGEN :

Raportul pe 1953, prezentat de Sectiunea de Istorice, Filoso-

fice Economico-Suridice, bilantul de un an al in
aceste domenii ale stiintei. Bilantul - dupá cum aratä raportul - are un
activ destul de bogat ; au fost rezolvate probleme importante ; in cazul
altora au fost create conditii favorabile pentru o rezolvare ulterioarä ; lite-

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

ratura s'a cu o serie de lucräri noi, mai ales in dome-

istoriei ; cadre tinere au devenit cercetAtori stiintifici. Dar acest bilant
- dupi cum aratá de asemenea raportul - nu poate fi considerat satis-
fäcätor.
Ln acest sens credem cä e necesar sä sublinietn, dupá pärerea noas-
trä, o cauzä principalä a actualei stäri de lucruri. Raportul pe care 1-am
ascultat cu totii oglindeste indeaproape activitatea institutelor acestei
Sectiuni, mai ales a celor de istorie. Sectiunea conduce coordoneazA
activitatea acestor institute, dar credem activitatea institutelor la un
nu trebue sä se confunde, ca o sumä aritmeticA, cu cea a Sectiunii, care
trebue activitatea proprie de a vietii ice.
De aceea, o lipsä a activitätii anului 1953, asupra cáreia raportul
nu insistä deajuns este analizarea modului nesatisfäcAtor in care Sectiunea
a condus indrumat viata din domeniul istoriei, ce probleme
- arzAtoare pentru istorici - n'au fost larg desbAtute dacä nu solu-
tionate, luate in cu ; din cauzö se
poate spune ci in anul 1953, ca in anii precedenti, Sectiunea n'a adus
o suficientä contributie la desvoltarea unei vieti stiintifice intense in
niul istoriei. Ridicgm ca o problemä deoarece
planul pe 1954 oglindeste indeaproape aceeasi conceptie ca raportul : sin-
tezä a planurilôr de activitate ale instItutelor numai atât. Ar fi necesar
de aceea planul pe 1954 sä fie completat cu un plan de desbateri al unei
de probleme de importantä pentru desvoltarea mai departe a
stiintei noastre istorice, probleme in care istoricii au
chiar divergente, bune sau gresite, dar care trebue sä fie fel cunos-
cute de opinia stiintificä anume, nu ráslet, ci desbatere
generalä. Dece de pildä nu s'ar incredinta unei largi desbateri desvoltarea
mai departe a cuceririlor consolidate privitoare la periodizarea stiintificä
a istoriei patriei noastre (adAncirea periodizArii pe orânduiri prin aceea
pe perioade subperioade de desvoltare istoricA) sau, ca si ne referim
istoria medie, dece nu s'ar pune In discutie problema periodizärii
medii a tArii noastre sau unele probleme speciale, cum sunt
problema recent ridicatä a perioadei de trecere la feudalism, a perioadei de
trecere dela feudalism la capitalism, probleme in legAturä cu care
nelämuriri. Chiar dacä In urma acestor desbateri problemele
tate mai inainte nu vor fi solutionate In intregime, pasi Insemnati vor fi
fâcuti in ce priveste clarificarea bor.
Un astfel de prilej asupra cäruia raportul nu insistä suficient, a fost
in anul 1953, articolul redactional din Scânteia", organul central al P.M.R.,
care a indicat necesitatea ridicArii nivelului calitativ al cercetärilor isto-

www.dacoromanica.ro
1886 EUGEN

rice. Din astfel de desbateri, istoricii tineri pi vârstnici ar fi putut inväta

cum trebue sä se punä concret pi la un nivel stiintific,
bleme, ca problema factologiei, a rolului masselor procesul istoric, a
in procesul de desvoltare istoricá etc. (Astfel, in unele discutii atât
la Institutul de Istorie pi la catedra de Istorie a R.P.R. la Facultatea
de Istorie a Universitätii C. I. Parhon a reiesit cá abundenta argumentatiei
documentare, refuzul de a construi chiar pi numai ipoteze, pe baza unui
numär de documente este consideratä de unii ca fetisism factologic sau
cá a lega numele unor domni lucrare de istorie medie de anumite
procese istorice sau evenimente politice, a pläti tribut concep-
gresite a cultului personalitätii in istorie, aspecte care oglindesc un
schematism däunätor stiintei). De rezultatele lipsei unor astfel de
desbateri se reflectä chiar unele prezentate in aceastä sesiune.
Numärul mare de prezentate, ne sä mai
in adâncime unele probleme legate de o perioadd. Astfel, cornu-
nicärile prezentate de tovará§ii D. Prodan, Bujor Surdu, Iancovici,
S. Vianu, Matei Mircea, S. tirbu, trateazd, direct sau indirect, probleme
social-economice sau politice ale perioadei descompunerii feudalismului.
In legäturä cu aceste comunicäri vrea ridic dash probleme gene-
rale. Prima problemä imp.'etirea materialului faptic cu generalizarea
problemh ridicatd, ca o sarciná de searnä a istoricilor, de artico-
redactional din Scânteia". Se poate pune deci intrebarea In
aceste comun;cäri, care este situatia in problema factologiei pi a inter-
pretärii materialului faptic.
Tend'nta catre factologie se face inch simtitä de pildä, in
carea toy. D. Prodan, membru corespondent al Academiei R.P.R., privi-
toare la conditiile robotei veacul al XVIII-lea. Este päcat cá un material
atât de pretios - care aproape vorbeste dela sine - n'a lost pus valoare
pentru intelegerea mai a procesului de descompunere a feudalis-
mului in Transilvania. Desigur cä acest inventar al negrei mizerii
ne§ti, prezentat cu elocventä de prof. D. Prodan este sguduitor prin mate-
rialele pe care le infäti§eazä, dar aceasta nu e suficient pentru cercetarea
istoricd. Existä in aceastä comunicare date de o importantä deosebitä
privire la convertirea tuturor formelor de rentä in rentä bäneascd, la acu-
mularea primitivä a capitalului, la reflectarea in mintile iobagilor chiar
a procesului de descompunere a relatiilor feudale) care nefiind puse In
valoare pi neexprimate in formularea teoreticä, pot fi
de un grup restrâns de specialisti.
Inceredri timide de generalizare teoreticä caracterizeazä lucrarea
toy. Bujor Surdu, privitoare la manufactura de hârtie dela Fägäras. Trebue
sä regretäm cá autorul n'a transformat aceastä interesantä temä

www.dacoromanica.ro
 DESBATER1 1887

monografie care sä fixeze träsäturile specifice ale procesului de desvoltare

social-economicA, anumit moment pi anumit (Fägärap : a doua
a veacului al XVIII-lea). generalizare teoretica se
manifestä aci prin ruperea materialului faptic de problemele generale ale
descompunerii feudalismului. Ca o consecintä, geneza acestor manufac-
turi apare destul de nebuloasä (pe de o parte autorul afirmä cä industria
austriacä desvoltarea manufacturilor transilvane, pe de altá parte
afirmä cä acestea se desvoltá pentru acoperirea necesitätilor de consum
local, ceea ce este o contradictie in termeni, iar contradictia dintre piata
nationalä" pi piata localä nu se in acest fel) ; deaceea ele
apar mai mult ca rol al initiativei aristocratice deck negustoresti, ceea
ce nu e caracteristic pentru sfârsitul veacului al XVIII-lea. Tot din aceastä
cauzä este ocolitä, dupä ce este sernnalatä, problema interesantä a neren-
tabilitätii unor manufacturi, inregistratä doar fugitiv de autor (problemä
legatä strâns de specificul descompunerii feudalismului in anumite regiuni).
In ce pr:veste problemä a Impletirii materialului faptic cu
generalizarea teoretick o conceptie cu totul gresitä in alt sens
comunicarea toe. Iancovici, care pune la inceputul material
faptic de circa 80 de pagini (de arhicunoscut cea mai mare parte)
o introducere generalä in care sunt tratate la un schemat:c pi färä
ordine logici, toate probleme'e descompunerii feudalismului, färä refe-
rinte speciale la materialul faptic, care compune comunicarea
de ccncept:e despre generalizarea teoreticä, nu numai ci nu duce la
rezolvarea unor probleme ridicate de materialul prezentat, dar determinä
chiar greseli serioase in incercarea de a explica unele probleme. Astfel,
legitura taranului producätor piata internä este impärtitä in douä epoci:
de 1774 când legätura era fortatä" dupä 1774 când devine
liberä", ca cum tratatul dela Kuciuc-Kainargi a eliberat" participarea
täränimii la circuitul comercial, fenomen de altfel prezentat confuz pi
aproape neinteligibil de autor. Mai departe chiar se desvoltä o teorie a
diferentelor structurale boierimea din Moldova cea din
neascä. (In Moldova baza averii boieresti este pämântul, in Tara Romá-
neascä, baza averii boieresti sunt dregâtoriile, de unde se poate deduce
cä in Moldova sunt mosieri si in Tara Româneascä numai functin-
De asemenea, nu putem fi de acord cu autorul procesul de acu-
mulare primitivä a capitalului (exproprierea täränimii de cum
TI este constituit mai ales de cotropirea de cOtre boieri a
pämânturilor räzesilor pi Acestia alcätuiau o minoritate a
täränimii, procesul de expropriere se desfäsura mai ales prin ruperea
cläcasilor de delnitele prin restrângerea tot mai simtitoare a
suprafetei acestor delnite ; dar asupra problemei dacä acest proces este

www.dacoromanica.ro
'1888 EUGEN

sau nu acumulare primitivä vom mai reveni. Astfel de greseli ar fi fost

credem evitate, dacä în de o introducere teoretica formalä autorul
incadrat fiecare problemä teoreticä cu materialul faptic respectiv, ceea
ce desigur ar fi cerut un studiu mai atent pi mai Cred textul
trebue serios imbunätätit.
Iatä aspecte care aratä et primejdia factologiei mai persistä cä
sunt necesare desbateri. ample pentru inläturarea ei.
Pe un nivel teoretic mai se intemeiazá comunicarea S.
Vianu, in care sunt tratate probleme ale deompunerii feudalismului. Toy.
S. Vianu aduce in aceastä lucrare o serie de contributii pretioase, un merit
important constând in prezentarea noua, mai cuprinzatoare, a unor pro-
bleme ale descompunerii feudalismului in Moldova Tara Romaneascä. In
leggturä cu meritele lucrärii S. Vianu nu putern fi de acord ou critica
fäcutä acestei lucräri de D. Berlescu din Iasi, dupä care exploa-
tarea mosierilor ar fi mult mai deck a Aceastä
aminteste cu usurintä de ideologia reactionarä dela veacului
al XIX-lea care a dat nastere unei tntregi literaturi (de exemplu, roma-
nele lui Duiliu Zamfirescu). ce priveste problema de care ne ocupäm
acum, a Impletirii juste a materialului faptic generalizarea teoreticä,
avem de fäcut pe marginea acestei lucräri douä observatii.
Prima observatie priveste necesitatea nu numai ca problemele teore-
tice fie formulate just pi apoi aplicate la conditiile istorice date, dar ca
ele fie analizate clarificate in chiar contextul general istoric. Astfel,
probleme importante ca acumularea primitivä a capitalului mai
ales coexistenta in noasträ in a doua jumätate a veacului al XVIII-lea,
.a mai multor forme de rentá sunt insuficient clarificate in
S. Vianu. Din aceastä nu reiese din lucrare nici ceea ce este
specific pentru tara noasträ, care este cauzalitatea istoria adâncä a
acestor lenomene. Clarificarea unor astfel de probleme este se poate
de necesarä pentru corectä a perioadei de descompunere a feuda-
lismului, deoarece, in aceastä privintä existä unele confuzii. De pildä,
credem cä trebue adancitä mult mai serios ca pint acum problema acurnu-
lärii primitive a capitalului, care este confundatä in chip mecanic de unii
istorici cu procesul exproprierii täränimii de Or, acest dateazä
din a doua jumätate a veacului al XVI-lea. Exproprierea violentä a pri-
nimii de pämânt inseamni totodatä o acumulare primitivä când obiectivul
este eliberarea fortei de muncä pi obtinerea de capital pentru organizarea
de manufacturi sau pentru industria incepätoare, ceea ce abia trebue dovedit
pentru veacului al XVIII-lea. Confuzii se fac in problema
existentei diferitelor forme ale rentei feudale. De pildä, unele
interpretandu-se ingust tezele lui Engels, se considera cä prezenta in tara

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1889

noastrá a (renta in muncä) pe renta bani in a doua

tate a veacului al XVHI-lea, de fapt o reintoarcere la trecut, de
concluziile pripite cu privire la persistenta modului de productie
feudal in epoca de descompunere a feudalismului.
A doua observatie pe marginea toy. S. Vianu se referä la
ceea ce se poate numi profilul caracteristic al unei Autorul demon-
in epoca 1780-1830, fenomenele sociat-economice sunt marea
majoritate caracteristice pentru descompunerea feudalismului, ceea ce e
cu total just. Dar stringenta demohstratiei ar fi cerut ca, pentru relief area
a ceea ce e caracteristic pi inteadevár nou, sä existe un termen de
paratie anterior, in functie de care desvoltarea social-economica sä fie
leasá in cadrul transformärilor ei reale. Or, termenii de comparatie sunt
alesi de S. Vianu inläuntrul aceletasi epoci ale cgrei trásäturi caracte-
ristice au fost precizate della pi nu pun fatä In aceastä epocä
cu cea anterioarä. De aceea, unele fenomene despre care autorul cä
acum aunt tipice (renta báneascá, intensificarea circulatiei monetare, vân-
zarea plusului de grâne, despärtirea rneseriilor de agriculturá etc.) de fapt
au acum o alit greutate specificä, dar ele pot fi inregistrate in epocile
terioare. De aceea, o problemä irnportantä de clarificat ar fi aceea a stabi-
liril hotarului dintre perioada descompunerii feudalismului perioada ante-
rioará In care se constitue premisele desagregárii relatiilor feudale.
lucrare de idei interesante privitoare la productia de In
perioada de trecere dela feudalism la capitalism, A. Pankratova scoate la
ivealá o serie de fenomene (manufacturile, munca salariatá incipientä,
desvoltarea capitalului comercial pi cämätäresc) care nu sunt caracteristice
trecerii la capitalism atâta vreme cat forta de nu devine pe
mare o marfá. Or, aceasta trebuia sä demonstreze S. Vianu.
O a doua pe care dorese s'o ridic priveste locul pe
In aceastä for ale Mai
alte perioade, in de trecere dela o formatie socialá la
alta, o parte a societätii este in chip promotorul vechiului o altä
parte a noului. In de trecere dela feudalism la capitalism, pentru
pästrarea vechiului se luptä boierimea, pentru inlocuirea vechiului cu noul
se massele pi oräsenimea, burghezia in vreme -
-o clasä inaintatá. Täränimea desi nu e in stare sä
cuiascä vechea orânduire o orânduire contribue in f apt la
prábusirea acestela pi sprijint actiunile clasei inaintate.
rile prezentate aici (mä refer la cele legate de problemele descompunerii
orânduirii feudale), prin teoretice pi prin alegerea
materialului faptic, nu sunt axate pe aceastä tea. Autorii par inclinati in
general neglijeze rolul important jucat de oräsenimea Romane
www.dacoromanica.ro
119 - referate - 1817
 EUGEN STANESCU

in procesul de trecere dela feudalism la capitalism. Cu mai mult

apare tendintä cu cM in douä lucräri apärute in revista Studii",
ou privire la räzboiul ruso-turc din anii 1768-1774, ale cärui evenimente
sunt sträns legate de procesul de descompunere al' relatiilor feudale pi de
procesul inchegärii constiintei nationate a poporului (e vorba de
lucrärile S. Vianu pi Matei Mircea), nu se cuvenita
problemei cine purtatorii noului pi vechiului.
Din comunicarea prezentatä pi lucrarea apärutä in Studii"
se poate intelege ci S. Vianu, tocmai pentrucä atacä cu energie
aceastä problemä, considerä cá o parte insernnatä a boierimii era purtä-
toarea noului, ceea ce nu poate fi just, deoarece boierimea, numai prin
elemente de exceptie, se putea afla pe pozitiile cele mai inaintate ale socie-
Din aceastä toy. S. Vianu neglijeaza rokil oripenimii
pi al altor factori in acest proces istoric. Din comunicarea prezentatä
ca pi din lucrarea din Studii", se poate de asemenea Matei
Mircea consiclerä täränimea ca aproape exclusiva care impinge in
aceastä epocä mersul istoriei. Este meritul säu, discutie, de a
fi atras atentia asupra rolului jucat de oräseni perioadä. Nu
putem decât regreta cä acest fapt a fost numai pi cä nu s'a ocupat
mai larg de el. in celelalte comunicAri, care direct sau indi-
rect problemele descompunerii feudalismului, se trece repeziciune peste
jucat de oräseni in aceastä epocá.
Aceasta ne aratá cä existä la istoricii nostri o oarecare ferire (care
este cu sträinä de tezele elaborate de maxxism-leninismului)
in aprecierea rolului jucat in istoria färii noastre de burghezie, perioa-
da ei de formatie, pi in perioada ei de Credem cä aceasta este o
nejustä din punct de vedere care aminteste de pozitiile
teoretice gresite atât de criticate in U.R.S.S. In al doilea rând, ocolirea de
cätre unii istorici a problemelor oräsenimii cele ale burgheziei in for-
matte, mai ales in perioada de trecere spre capitalism, oglindeste influenta
persistentä a unei imagini gresite, pe care istoricii burghezi au construit-o
privire la feudalismul Tärilor Romine. Pentru a tägädui existenta luptei
de in trecut, istoricii burghezi au creat imaginea simplificatä a
rurale, in care pi boierii träiau laolaltä in pace, in
cadrul unor totul patriarhale. Din aceastä a rämas Id multi
dintre noi ca o a ideologiei burgheze, aceastä imagine falsificatä
a vechii societiti din care orasul pi oräsenii lipseau cu totul.
Se poate räspunde la aceasta cä nu existä materiale sau problema a
lost cercetatä insuficient, din aceastä cauzä nu se poate aprecia rolul
jucat de oräseni in epoca desagregärii raporturiThor de feudale.
In cursul desbaterii, D. Berlescu, care m'a precedat la tribunä, a arun-
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1891

cat un ignoramus" intransigent in aceastä privintä. Noi credem et pe

baza rnaterialului care existä la publicat sau cunosout, ce se
in arhive, se poate afirma :

1. Prima a veacului al XVIII-lea, in anii 1760-1770, oglin-

afirmarea crescândä politico-economicä a oräsenimii din Moldova
Tara Româneascá. Participarea negustorilor români la schimburile inter-
nationale creste. de meseriasi se inmultesc pi se ramificä. Domnia
este - deseori interesatá - sä ocroteasc5 interesele negustorilor
meseriasilor chiar impotriva Turcilor. atunci când autoritatea dom-
neascä nu le satisface revendicArile, oräsenii, prin puternice främântäri
räscoale, se apärä. Dacä ar fi ne referim numai la capitalele Moldovei
pi Tärii Románesti, Iasii, Bucurestii, câteva räscoale au avut
in a doua treime a veacului al XVIII-rea. au ateo-
datä un caracter politic pronuntat. Ele privesc incercarea oräsenimii de
a se amesteca direct in conducerea statului, cum este puternica a
meseriasilor a negustorilor bucuresteni din anul 1764.
2. Evenimentele prilejuite de räzboiul ruso-turc dintre anti 1768-1774
au alatuit un cadru potrivit pentru afirmarea puternicä a
nimii. Documentele vremii, de pildä, ne aratä cä in prima perioadä a
rázboiutui, inainte ca miscarea volintirilor sä se transforme miscare
täräneascä de masá, o parte a contingentelor de volintiri era datä de
oräseni. Apoi desfäsurarea räzboiului a creat prilejul unor opera-
tiuni combinate räscoala oräseneascä, interventii ale unor detasamente
de voluntari ale armatei regulate ruse. Astfel sunt actiunile dela Galati
Bucuresti in 1769, a doua dela Bucuresti din 1771 etc. Toate
acestea ne arat rolul important crescând jucat de oräsenime in aceste
evenimente.
3. Dar evenimerrtele räzboiului ruso-turc dintre anii 1768-1774 nu
au alatuit numai cadrul participärii active a oräsenimii la operatiunile
determinate de desfäsurarea räzboiului, ci pi la inchegarea unei constiinte
politice oriaenepti, care ne aratä cá oräsenimea Ipi dädea searna de atu,nci
cä ocupä un aparte in societate. Astfel, cadrul revendicArilor prezen-
cornandarnentului rus pentru a fi aprobate de Poarta Otomanä, de
cätre reprezentantii Moldovei, se prezenta unor revendicki strict
De asemenea, literatura cultä pi folklorul vremii oglindese
procesul de inchegare a constiinte politice legat de
procesul de Inchegare a constiintei nationale a poporului român (nu ana-
lizäm aci componenta grupurilor sociale ale oräsenimii).
4. Dupä 1774 cred cä e gresit sä vorbim de räscoale
oräsenesti, ci mai degrabä de o miscare generalizatä, care obtine
importante succese. de 1768 oräsenimii era mai defen-
www.dacoromanica.ro
 ST. OLTEANT.g

: apárarea impotriva unor domni a boierilor -a mopiel orasului,

,apoi a vetrei (aceasta deoarece boierii, datá despärtirea mese-
riilor de agriculturk erau interesati sä controleze activitatea
.propriu zisä). In perioadä lupta nu este numai defensivä, ci pi
Oräsenii nu-§i numai vechile libertäti, ci pi obtin anumite
privilegii din partea statului. Domnii adevärate statute de protectie
Sntereselor negustorilor. Participarea oräsenilor la viata
se face mai simtitä.
Ideile enuntate vor forma obiectul unei comunicäri pe care o voi pre-
.zenta curând.
Pe baza acestor teze, credem cä se poate afirma chip just cä in
,:perioada de trecere dela feudalism capitalism rolul jucat de
prii Române ca fortá a societätii a fost important.
Am ridicat aceste probleme ca o exemplificare a atât de numeroase-
puncte nelämurite in conceptia noasträ asupra anumitor perioade
ale istoriei patriei noastre, care nu pot fi clarificate decât pe de
?.discutii largi creatoare, pe baza rândurile noastre a unui
stil de muncä pe baza räspunderii individuale, care sä fie stimu-
late de de idei, de o luptä de la un nivel

.ST.

Ridicatä de nenumärate ori, cu ocazia diferitelor pedinje - fie de

Sectie ori ale Academiei R.P.R. - problema pi ajutorárii tine-
elor cadre a rámas nesolutionafá pe deplin, in ciuda numeroaselor
fkute dela diverse tribune,' propunerile sugestiile venite din partea
vorbitorilor uneori numai pe hârtie. Situatia in privintä
la institutele de cercetári istorice, imi voi permite
redau câteva aspecte dela until din aceste institute.
Bunkarä, la Institutul de Istorie din Bucuresti, conducerea institu-
tului pare a da importanta cuvenitá acestei chestiuni. Tinerii absolventi ai
Facultätii de Istorie din Bucuresti din anul acesta - destul de numerosi
au fost repartizati la diferite colective, tinändu-se searna de dorinta
de a-si valorifica aptitudinile sectorul de corespunzAtor. Tinto-
du-se de asemenea seama de sarcina tiintei marxist-leniniste,
fiecare tânär a fost incadrat inteuna din formele de politic pi
ideologic, vederea continuárii ridicärii nivelului politic pi ideologic. Din
partea cadrelor vârstnice, de asemenea se poate observa o oarecare silintä
de a veni in ajutoml nostru vederea insusirii mai ales a unor metode
.tehnice de muncä. Totusi, aceste mäsuri stint departe de a rezolva tocmai
miezul problemei pentru care am venit aid, in fata dvs. Departe de a se

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

crede cä la Institutul de Istorie lucrurile merg minunat in aceastä

cele cuteva caracter profesional care s'au tinut cadrul
sectiei de istorie medie dela institutul nostru, au avut
evidentä tocmai acea timiditate" a tinerilor, de a nu participa la discuta-
rea ridicate, timiditate cauzatä de lipsa cunostintelor,
temeinice necesare orientarea problemelor discutate. in aceasta,
pare, ar consta problemei ajutorärii tinerilor cercetätori.
In cei patru ani de facultate ni s'au trasat doar jaloanele
istorice, indicându-ni-se drumul pe unde mergem, drum amenajat.
de altii. acel for de suntem pusi in situatia de a imita
pe cei ce au desfundat" in mod drumurile pe care vor merge
generatii de tineri dornici de a se adäpa la acest izvor al stiintei. istorice.
Dacä vorn continua cum o facem in prezent - lucru de care raportul
a amintit - dacä vom continua muncirn exclusiv in domeniul unei
pur tehnice, mecanice sä pierdem pi cunostintele
in facultate, iar scopul institutului, de a forma tineri cercetätori in dome-
niul istoriei, vä fi neglijat.
Spre exemplu, munca la colectivul Indici"
mänätoare la alte colective ca de exemplu la Repertoriul
- situatia este ase-

este departe de a ne ajuta la ridicarea nivelului profesional. Färä

cä pi aceastä trebue fäcutä, dar nu exclusiv numai
caracter tehnic, ea se va efectua In dauna ridicArii nivelului nostru'
profesional. Astfel la Indici" toy. BAjan Come! la Repertoriul;.dra-
nologic" subsemrnatul, nu facem altceva in cadrul orelbr de decât
unul sä transcrie, iar celälalt sä numere st aseze cronologic zeci de
Este greu ca dupä aceastä muncä cineva sä se mai apuce de studiu indis
vidual, in vederea calificArii profesionale, tot elanul muncä pe cared
are tânära generatie. Pentru aceasta este necesar ca
marxist-leniniste sä se imbine munca temeinicä de aplicare a conceptiei
marxist-leniniste la realitätile istorice din trecutul patriei noastre,
devenim milionari ai faptelor". Aceasta cere primul rând din partea
forurilor superioare acordarea de timp disponibil in vederea
vidual. Cele 8 ore de tehnicä sunt suficiente spre a nu-ti mai peri
mite ca restul de douä ore - sä zicem - sä depui activitate de
excluzând alte preocupärt de alit naturä, care sunt
Din acest punct de vedere nu existä posibilitatea de stimulare a
citätii de creatie stiintifieä a tinerilor cercetätori, desi posibilitatea
conditiilor exisM ,

Pe aceastä linie, cadrele värstnice sunt stäruitor rugate sä

seascä tineretului din cunostintele experienta Aceasta.,
duce la schimbarea atitudinii multora dintre tovaräsii nostri pi la

www.dacoromanica.ro
 C. DAICOVLCIU

turarea atmosferei de izolare, teamä o sä-si timpul

Pe drumul rezolvArii problemei de care este vorba, sustin una din
propunerile ce s'au mai alte imprejuriri, pe care o consider justä :
primul alcAtuirea de colective de doi-trei tineri, care sä-si
ia in preocupgrile probleme, paralel cu munca tehnia,
o muna de creatie In al doilea colectivele lucreze sub
indrumarea unor responsabili maturi. In al treilea acordarea de limp
liber, necesar temelor propuse studiului pi, in al patrulea controlul
responsabililor in indeplinirea sarcinilor (controlul asupra modului de
Intrebuintare a timpului liber acordat studiului individual).
nu va mai fi nevoie de alti interventie pe viitor vede-
rea rezolvArii acestei probleme.

C. DAICOVICIU (Cluj) :

relev ateva din roadele frumoase ale acestei sesiuni

trebue relev multimea valoarea, ca pi varietatea comuni-
arilor ce s'au aici. In al doilea trebue exprim bucuria
oamenii de mai varstnici nu s'au prezentat de data aceasta
izolati, ci de o de tineri cercetAtori, de tineri
-truditori domeniul otiintelor istorice, care, dupä cum ati s'au pre-
zentat In chip onorabil, cu comuniari referate, rod al muncii pe
care au depus-o, place sä cred, pi unei in muna in
orientare diferitele institute de istorie, la Bucureoti la Cluj
i pi

In al treilea trebue eemarc, tot ca un rod al noii orientäri

Juste luate de institutele noastre in urma indrumärilor primite cursul
acestui an, inceputul unei mai pi organice practica pi
Este de ajuns sä relev aceasta inscrierea in planul de
pe anul 1954 a unor manuale auxiliare alit de necesare
mântului nostru superior pi mediu. refer in primul la acele culegeri
de texte pi documente pentru istoria Evului Mediu pi pentru istoria veche
a R.P.R. Aceste dupi cum nu se fac numai de atre institute,
ci In urma initiative! Ministerului Invätämantului, de atre diferitele
tive de catedrä din Cluj pi Bucureoti, in colaborare cu
cetor douä institute ale Academiei.
In un al patrulea rod care, dupä mea este foarte bine
venit, constä in indreptarea noasträ spre masse, prin colaborarea tot mai
Societatea de Istorie, Filologie Aceasti colaborare
pe care am neglijat-o timp dar pe care suntem s'o

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1895

cM mai puternic, va duce istoria, preocupärile pentru trecutul de

al poporului nostru, din cadrele institutelor de cercetäri in
pcolilor secundare pi elementare dela orase pi sate, antrenând la rnunca de
cercetare istoria pe profesorii pi invätätorii pi elementare.
Permiteti-mi sä tree acum la o pe care nu pot sä n'o prezint
in fata Dvs., pi anume problema ou privire la 'societatea dacicä. Fie-mi
gäduit ca mai de toMe sä refer la critica ce mi s'a adus
in cu comunicarea mea asupra Pozitiei antistiintifice a istorio-
grafiei burgheze române privire la Daci" raporturile acestora
Romani!.
Färä criticii mei, desigur cea mai mare bun5vointä,
avut in general dreptate obiectându-mi cd eu am prezentat in comuni-
carea mea o laturä a acestor burghezi pi anume latura nega-
tivä. Nu ca o scuzä, ci ca o explicatie trebu repet cd tema pe care
mi-am ales-o pi pe care am tinut s'o prezint in aceastä a fost
demascarea antiAinfifice a unor istorici ai nostri din trecut.
gur nu am reusit sä prezentare apa cum s'ar fi cuvenit
fie incadratä. Nu era in intentia mea sä fac in aceastä comunicare o
considerare a istoricilor burghezi, cáci färä atunci comunicarea
pi alte proportii pi o infltipare. Departe de mine este insä gândul de a
minimaliza sau de a nu pretui la justa valoare aportul pe care
adus istoricii români din trecut, ca documentare, ca organizare a cerce-
tärilor etc., la lämurirea trecutului nostru. Nu vreau teal insist prea
mult asupra acestei teme. Totusi, in prezentarea de
mine asupra lui Vasile Pârvan sunt gata sä recunosc cä ea a putut fi
tual prea asprä sau mai asprä decât se cuvenea, dar aceasta nu
insä nu apreciez munca importantä pe care a desfäsurat-o acest istoric,
mä gräbesc sä adaug cä nici in documentárii nu pi
n'am fost intotdeauna de acord cu uncle teze ale sale pi nu am
täsit felul in care Vasile credea de cuviintä aducä rezultatul
cercetärilor sale la cund§tinta elevilor
L-am ascultat in câteva pe Vasile (desigur mai putin
deck ucenicii La Vasile Pârvan a tinut in 1919, tänära Uni-
versitate romäneascä, vreo ateva prelegeri din istoria veche a tärii noastre.
Imi amintesc perfect de bine cum dela prima lectie s'a iscat un conflict
intre maiestru elev cucerirea romanä a Daciei pi stäpánirea
ei de cätre Roma, situatii pe care Vasile le prezenta in culorile
cele mai trandafirii.
poate nu este inutil pentru lärnurirea colaboratorilor nostri tineri
sä arM deosebirea fundamentalä felul cum se predä astäzi istoria
cum se preda in universitätile noastre. Am fost martor la o con-

www.dacoromanica.ro
 C. DAICOVICIU

vorbire profesorul Lupo (el insusi teolog de meserie iar ca istoric

mai cronicar de care, dupä ce asistase la o lectie
a lui Vasile Pârvan, pi-a exprimat fatä de acesta urmätoarea in
prezenta mea : tern, d-le Pârvan, cä studentii nu te-au prea
RäspunsulJui Pürvan a fost prompt : nici nu este nevoie sä tot,
fiinda aturici ar fi de profesori, cá nu ptiu prea mult...".
Incheind aceastä chestiune, repet este departe de mine gândul de
a minimaliza sau de a nu cum trebue muncá cinstitä
adusä de antecesorii nostri. Aceasta ne opreste sä le vedem pi
laturile rele, nestiintif ice, ba noi suntem sä releväm aceste pärti
negative.
tocmai este de adevärul, pe cäutám in cadrul
conceptiei materialiste a istoriei, asupra anumitor fenornene din trecutul
istoriei noastre, eu socotesc problema pe care a prezentat-o in
nicarea sa pi pe care a desvoltat-o intr'o lucrare mai mare M. Macrea
este o din cele mai bine venite pentru a fi discutiei.
Din capul locului trebue precizez (pi aceasta
bärii puse de Prof. V. Cherestesiu) cä dupä pdrerea mea a existat
de stat, sub Burebista, iar sub Decebal avem de-a-face un stat
semisclavagist, prezentând deosebirile pi caracteristicele specif ice statului
format in afara lumii apa zise clasice, greoo-romane. In trecut am
pi eu pärerea cä sub Burebista aveam de-a-face un imperiu" pi
in caz un stat, dar nu in sensul marxist al cuvântului, sub
Burebista cât pi sub Decebal.
Pentru a fi sincer in aceastä - a existentei
tei statului dac - situatia mea este deoarece trebue
un punct de vedere al meu fatá de punctul de vedere al M. Macrea,
care mi-a fost elev.
Cu toate acestea, nu vreau aduc câteva argumente in
favoarea existentei statului dacic.
Gresala de cäpetenie a M. Macrea este de a crede cá toate sta-
tele ce se in urma desträmärii comunei primitive trebue sä aibá
neapärat a statului sclavagist grec sau
roman.
Mai departe, mi se pare nu este just de a nega existenta
statului dac numai pi numai pe motivul cä despre un stat dacic nu vor-
beste nici Marx, nici Engels. Dat f marxistä nu este o
dogmä, ci o indicatie pi pentru noi, noi suntem in drept trebue
sä gäsim se poate aplica mai rod conceptia materialistä
a in domeniul trecutului noastre. Prin urmare, consider
este pe deplin justificat sä vorbim de un stat in sens marxist la Daci, dar

www.dacoromanica.ro
 acest stat trebue pi nici nu putea sä toate caracteristicele sta-
tului sclavagist clasic. Pentru intelegerea Injghebärii pi desvoltärii acestui
stat, nu cred ci noi trebue mergem in Orient, la statul Uratru,
la Hitit, ci e necesar sä statului dade
societatea semibarbare din vecinAtatea Dacilor, in tracia
dela hotarele imperiului
altä pozitie conceptia M. Macrea este faptul el
sau, vreti, subapreciazA rolul pe au, in nasterea statului
divizat pe fortele de productie.
Nu pot mä extind aici asupra descrierii fortelor de productie din
societatea a acelor vremuri, dar ca runul care de ani de zile conduc
dacice din Muntii väd desvAluindu-.se
moment realitäti ce mä pun pur pi simplu in uimire (cetäti
dupä ultimele criterii tiintei de fortificatii de atunci, prezenta imor
ce cu compasul, sutele sutele de variate pi perfecte
scule sau instrumente etc.), ca care cea mai mare preocupare
a regilor daci, a lui Decebal a predecesorilor indoialä, era sä
la dint!! mai multi mesteri, ingineri tehnicieni din statul
roman, zic, cred mai putern vorbi asemenea societate de lipsä
de ateliere, de o diviziune a muncii de o totalä absentä a
puturilor centrelor oräsenesti, cum vrea ne credem toy. M.
Macrea.
In ceea ce privepte sclavii din aceastä societate pe care M. Macrea
crede absenti, pirerea mea se deosebeste de a d-sale. Faptul ci in
rele literare nu se vorbeste de in Dacia (sau nu se vorbeste
cit) nu poate ne la concluzia n'ar fi existat in socie-
tatea dacia din timput lui Burebista pi Decebal. Noi ptim despre stavi
in general nu prea vorbesc istoricii antici, iar da, numai siliti de
cu rAscoalele crAncene ale acestora. Nu trebue sä
cd unul din autorii antici, specialist oareoum problemele
sclavajuhti, anume Athaenaios, ne furnizeazá totusi date precise In ce
priveste multimea sclavilor din societatea clasicä greceascä pi chiar din
societatea semibarbarA dela de Jos. Dupä Dardanii dela
Sud de Dunäre posedä sute pi mii de care muncesc
nobililor inteo vreme anterioarä epocii lui Burebista pi Decebal. situatie
trebue fi existat in societated dacia, cu mai
ridicarea unor pi fortificatii de dimensiunile celor descoperite
In Muntii Orästiei ne silesc sá admitem societatea darted a acestor vre-
muri un considerabil de robi.
In cu notiunea de polis" pi oppidum" din Geografia lui
Ptolemeu, iaräsi, trebue sä fim foarte precauti. In vremea lui Ptolerneu,

www.dacoromanica.ro
 1898 C DAICOVICIU

polis" nu mai are original exclusiv de fortificatie (arx),

ci piacela de oras. lasi lucru se poate spune pi despre
tului oppidum" care e tradus acest polls". acest se intre-
buinteazA amestecat (chiar pi la Cesar), cánd de intdriturä, când
acela de centru urban. In aceasta, sunt
date de Sallustius despre intäriturile-orase din statul lui Iugurtha,
in care o de negustori desfac periodic märfurile in cadrul
unor iarmaroace sau obisnuite.
Absenta negustorilor pe teritoriul Daciei, fie negustori bästinasi, fie
negustori din provinciile romane invecinate, este pe nedrept presupusä de
cätre M. Macrea. Or, din Dacia nu putea sä fie diferitä de
pe care, textele antice o arath in regatul faimosului Maro-
bodus din Cadrilaterui Boemiei, la inceputul secolului I e.n. Despre acest
Marobodus, istoricul Velleius Paterculus (II, 109) spune avea un
certum imperium", nu fortuitum", o putere regeasa" (vis
definind, färä Indoialä, stäpanirea acestuia ca un stat incepätor. Istoricul
Tacitus, in Anale" (II, 62), ne informeaz5 cä In apropierea
regale a acestui Marobod, se afla o cetate plinä nu numai de bogätii, dar
de lixae ac negotiatores" pi negustori), pe care de
câstig i-a adus arä sträina".
Lipsa unor descoperiri de centre urbane dacice in epoca premergä-
toare cuceririi romane, nu poate constitui, dupä pärerea mea, o dovadä
,peremptorie impotriva existentei unor orase incipiente in Dacia. Ne
bäm, anume, despre care orase romane din Dacia s'ar putea vorbi duct
acestea nu ne-ar fi necunoscute inscriptii, aci, dupä des-
velirea acestor orase nu s'a fäcut pânä acum deat intr'o infim mäsurä.
Cred i privinta nu este just ne in mod unila-
teral numai la oraselor din Lumea greco-romanä, nici sä
explicäm nasterea in chip mecanic pi uniform, peste tot pi In
Dupá Engels ', orasele iau din perioada trecerii
dela oränduirea comunei primitive la orânduirea sclavagist. (Nu degeaba
se ziduri imprejurul noilor orase : in

rile se deschide mormäntul orânduirii gentilice..."). La orasele

erau locuri unde populatia din jur apärare impotriva
-manilor (ca acele oppida-urbes din Gallia), devenind treptat, tot mai mult,
in urma separärii meseriilor de agriculturá pi desvoltrti schimbului, cen-
tre economice de mestesugari, negustori, dar in pi de agri-
cultori, in spet ca resedinte ale nobilimii latifundiare. Fireste e ele
pästreazä de obicei rolul jucat de centre politico-militare pi admi-
Fr. Engels, Originea familiei, a proprietätii private a statului. Ed. P.C.R., 1%7,
p. 172.

www.dacoromanica.ro
 I3ESBATERI 1899

nistrative t Nu avem, prin urmare, niciun motiv de a ne de

existenta unor centre oräsenesti in Dacia preromana, adecvate noilor con-
ditii economice social-politice din shoal societätii dacice.
M. Macrea in documentarea sa se mai face vinovat pi de faptul
cä pi inceara despoaie de valoarea documentarä unele
informatii precise din autorii antici. E vorba anume de fragmentul cunos-
cut autorului grec Criton in cu organizarea agriculturii pi a
apárárii din societatii dacice. Cunosoutul fragment vorbeste de
prefecti pusi in fruntea agriculturii in fruntea diferitelor Toti
acestia se recruteaza din rândul nobililor, devotati domnitorului pi bucu-
de deplina lui incredere. Instituirea acestor prefecti nu este o
de cum vrea acrediteze M. Macrea, ci trebue
o situatie permanenta din societatii dacice putin in seco-
I imprejurarea o in primul in
acest sens istoricul Carl Patsch nu poate constitue o devalorizare a
docume,ntului, ci dimpotriva in valoare tocmai fiinda interpreta-
rea vine dela din mai buni cunoscatori ai Sud-Vestului euro-
pean in antichitate.
Textele din clasicii marxism-leninismului aduse de toy. M. Macrea
in sprijinul teoriei sale (pi care, in fie zis, nu se potrivesc la situa-
nu pot rästoarne, categorica teal
care cuceririle de sträine pi stäpânirea asupra nu
se pot comuna primitiva (Engels). Or, totul poate fi
sau rästáknácit afará de cucerirea pi a lui
Burebista pi Decebal asupra unor pi teritorii strhine.
Dar poate nu este de prisos adugam la acestea o
informatie, pi neechivoca, din antichitate, reflectand realitatea
care documentul este contemporan. refer anume la inscriptia bine
cunoscuta din timpul lui Domitian in care se pomeneste de trecerea unor
romane per regnum Decebali, regis Dacorum" (prin regatul lui
Decebal, regele Dacilor). Valoarea regnum" in de stat
(regat) nu poate fi push la far folosirea acestei expresii In locul
unor termeni ca tara Dacilor", triburile dacice" este semnificativä pi
oglindeste o realitate.
Ne permitem mai aducem un argument de ordin logic : in tot
timpul campaniilor duse de Domitian Traian impotriva Dacilor nu se
vorbeste de sau uniuni de (asa cum e cazul in cucerirea
de Roma a ci de popor dacic concentrat jurul
regelui Decehal, cotropirea Daciei prin nu este

Cf. C. V. Ostrovitianov, Formatiile precapitaliste. Ed. P.M.R., 1952, p. 56-58.

www.dacoromanica.ro
1900 A. TEODOREANU

numai dupä in a cotropitoruhii a centrului acestui

stat, cetätii de scaun Sarmizegetusa.
Toate aceste considerente mä indeamnä nu abandonez pozitia pe
care am adoptat-o in aparitia statului societätii dacice,
ci, contrar cele sustinute de M. Macrea, mentin concluzia la
care am ajuns de pe urma säpäturilor efectuate la asezärile dacice din
Orástiei. Iatá ce scriam in raportul preliminar asupra rezultatelor
campaniei de säpäturi din 1952:
au confirmat pe deplin caracterul societätii din
preajma rázboaielor Roma ca o societate evoluatä, trecutá de ultima
etapä a comunei primitive pi otânduire cu toate träsäturile
specifice statului Incepätor, cu clase antagoniste, cum s'a intrezärit
din primii ani de Nu poate fi acest stat, contra-
de clasä de neimpäcat, sclavagist, mai exact, o
a sclavagist antic, deosebit in faza lui incipientä, de statul
vagist clasic, grec roman... In Incepätor dacic caracterul
gist se pe o care nu mai era aceea patriarhalä, ci o
vie care, desi mai putin generaliz,aitä, era exploatatä pe pämânturile ce
formau proprietatea privatä a unei nobilimi instärite puternice in frunte
regele... Multimea locuintelor civile de pe Dealul putem
adäuga acum pi de pe Dealul Muncelului), care apar läcasuri cu un
bogat superior inventar, aläturi de simple cäsute sau colibe de lemn,
depuin o nouä märturie pentru c.aracterul de de (polis)
al asezärii din jurul pi al sanctuarelor, chiar aici la o inältime de
peste 1000 de metri... Elementul acesta nu este de insemnätate pentru
caracterul societätii dacice din acea vreme. Noi cä formarea oraselor
pi contrastul dintre sat odatä trecerea dela orânduirea
tribalä la stat..." .
A. TEODOREANU :

Lucrärile desfäsurate la actuala sesiune, unde au fost prezentate un

numär de studii pi referate, au in evidentä faptul istoricii
nostri - varstnici pi tineri - s'au preocupat temeinic de lärgirea
ticii cercetärilor in domeniul istoriei Republicii Populare Române.
Din desbaterile sesiunii a reiesit cä sunt slab tratate in cerce-
tärile de istorie problemele referitoare la cresterea muncitoresti
din la grevele muncitoresti la legAturile dintre miscarea
muncitoreaseä pi luptele lupte conduse de atre partidul nostru.

K. Marx Fr. Engels, Opere, ed. rug, IV, p. 40-41.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1901

Nu reiesit din desbateri preocuparea istoricilor de a folosi aceastä

privintä documentele din Istoria Partidului Comunist din
Institutul de Istorie a Partidului de pe lângá Comitetul Central al
P.M.R. a editat in cursul anului 1953 douä volume de Documente din
Istoria Partidului Comunist din prirnul continand documente
din perioada 1917-1922, iar al doilea continând documente din perioada
1923-1928. De asemenea a apárut cursul acestui an o editie
a volumului de Documente din Istoria Partidului Comunist din
din perioada 1917-1944.
Volumul de Documente din Istoria Partidului Comunist din
nia", 1917-1922, oglindepte cresterea avântului revolutionar al miscärii
muncitoresti tara noasträ in urma victoriei Revolutii Socialiste
din Octombrie, precum pi lupta a masselor muncitoare din tara
pentru sprijinirea activá a primei brigäzi de pentru apárarea
revolutionarä a statului socialist perioada interventiei imperialiste. In
acest volum se aratä de asemenea lupta dusä de grupurile comuniste pentru
fäurirea partidului marxist-leninist, luptä Incununatá de succes prin
rirea P.C.R., precum activitatea desfäsuratá de acesta imediat dupä
constituire pentru consolidarea rândurilor sale, exemplul Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice.
Volumul al doilea de documente din Istoria Partidului Comunist
(1923-1928) cuprinde materiale documentare din perioada stabilizärii
relative a capitalismului, burghezia reusesc cu aju-
torul social-democratiei de dreapta sä stävileascd vremelnic avântul
lutionar al masselor muncitoare.
Documentele acestui volum oglindesc lupta masselor muncitoare
conduse de partid in conditiile grele ale ilegalitätii, aplicarea tacticii
de a ilegale cu cea legalä impotriva ofensivei
claselor exploatatoare, pi folosirea experientei P.C.U.S.
De asemenea documentele lupta P.C.R. impotriva manifes-
oportuniste din stool partidului, legaliste, lichidatoriste etc. In cele
volume apärute, sunt cuprinse hotäririle, rezolutiile motiunile
congreselor IV, preoum plenarele din aceastä perioadä ca
de exemplu Plenara Comitetului Central al P.C.R. pi a Comisiei Centrale
de Control din lie 1925 cu privire la bolsevizarea partidului. Aceste docu-
mente sunt de o deosebitä importantä pentru studierea profundä a istoriei
miscärii muncitoresti pi a partidului nostru in aceastä perioadä. Ele ajutä
istoricilor nostri analizeze istoria patriei noastre din punct de vedere
marxist-leninist.
Lupta glorioasä a muncitoare in frunte cu comunistii, dusä in
conditii de exploatare capitalisti este un important mijloc de edu-
www.dacoromanica.ro
1902 A. TEODOREANU

care a oamenilor muncii din tara noasträ in spiritul patriotismului socia-

list, al vigilentei revolutionare, in spiritul dragostei fatä de partidul clasei
muncitoare care a condus pi conduce poporul muncitor la construirea unei
vieti libere pi imbelsugate.
P.C.R. in urma victoriei leninismului asupra oportunis-
mului, a o in miscarea muncitoreasca din tara noasträ.
Proletariatul in frunte un stat Partidul
nist din a pornit o necrutatoare impotriva exploatärii bur-
ghezo-mosieresti, pentru a impiedeca guvernele trädatoare bogä-
tárii imperialistilor occidentali, pentru a dejuca planurile de
tire a unui räzboi antisovietic.
Dat ci anglo-americani i-au României rolul
de a fi un cap de pod Impotriva Uniunii Sovietice, massele muncitoare
din tara sub conducerea P.C.R. au dus lupta pentru dejucarea
planurilor antisovietice ale burgheziei pi mosierimii pi
deci implicit, ale imperialistilor apuseni. P.C.R. a fost singurul partid din
tara care a dus o consecventa acest sens.
Privind numai aceste aspecte ale revolutionare din
putem sä ne dim mai bine seama ce tezaur pretios prezintä
documentele publicate.
E bine Inst sä subliniez faptul se mai manifestä la unii
din istoricii nostri, tendinta de a considera ca ceva aparte, ca laturi
separate, istoria patriei pi miscarea muncitoreasc5.
Desvoltarea istoriografiei noastre pi mai ales cea contemporanä nu
se poate cor.cepe cunoasterea temeinicä a invätäturii marxist-leniniste,
a istoriei partidului nostru, a momentelor luptei de din partea noas-
a Congreselor Partidului, a Plenarelor Comitetului Cen-
tral a analizelor de acestea.
De aceea aparitia acestor douä volume de documente din Istoria
Partidului Comunist din constitue un eveniment important in
desvoltarea istoriografiei noastre.
Prin urmare, cade in sarcina istoricilor care epoca contern-
poranä a istoriei patriei noastre, sä arate in amploarea importanta
acestor documente folosind in lucrarile izvorul nesecat de
ce se pot trage din ele.
se impune cu alit mai mult cu documentele din
istoria partidului nostru n'au fost folosite in suficienti minuet de atre
cercetätori.
In urma aparitiei volumelor mai sus mentionate, istoricii
aveau posibilitatea si elabore7e despre diferite aspecte ale
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1903

cärii muncitoresti in crestere pi a luptei Partidului Comunist din

Románia.
Din activitatea desfäsuratä de istoricii nostri n'a reiesit preo-
cuparea suficientä de a cerceta, pe baza documentelor noi apärute, proble-
mele muncitoresti.
De asemenea ar fi fost necesar ca revista Studii", organ al Insti-
tului de al Academiei R.P.R., fi publicat recenzii asupra volu-
melor de documente apärute subliniind importanta pentru cunoasterea
luptei revolutionare a masselor muncitoare conduse de partid.
Având in vedere cä lucrárile actualei sesiuni s'au desfásurat la un
nivel socotesc in anii viitori istoricii nostri se vor ocupa pi vor
valorifica cu rezultate mai bogate docurnentele privind Istoria Partidului
Comunist din Românfa.

S. TEPOSU (Sibiu) :
Multumesc conducerii Academiei R.P.R. pentru acordatä
de istorice pi filologice, invitând o parte din ei
sä participe la sesiunea lärgitä a Sectiunii de istorice, filosofice pi
economico-juridice, convins vom putea contribui prin sugestiile
la programului de activitate al acestui for de

Am ascultat cu raportul de activitate, desfäsuratä

in cursul anului 1953, cât pi planul de cercetäri ice pe anul 1954.
In planul de cercetäri ice pe 1954, sunt prevAzute
care privesc de aproape orapul In care activez : Sibiul.
Prima lucrare este : LegAturile comerciale ale Sibiului cu Tara
Româneascr, a doua : Miscarea muncitoreascä Transilvania
la 1918".
Sunt care intrá pi in preocupdrile stiintif ice ale socio-
pe care o conduc : Societatea de istorice pi filologice, filiala
Sibiu, care 350 de care apartin acestor
discipline : români, sasi pi maghiari, o bunä parte din membrii corpului
didactic, care elementar, precum oameni care
nu sunt membri ai corpului didactic, dar care sunt pasionati cercetâtori.
Filiala noastrd, de oomunicärile lunare, pi-a fixat In plan :
monografia orasului care lipseste, monografie bazatä pe principiile
marxist-lenintste.
Un colectiv la fisierea materialului bibliografic. Sibiul dis-
pune de cea mai completä de ziare pi reviste transilvänene, dispune
www.dacoromanica.ro
1904 S. TEPOSU

de o arhivä documente inedite ; Sibiul a fost capitala Transil-

vaniei in rânduri : dela 1691-1780 dela 1849-1865.
Alt colectiv la monografia uzinei Independenta", care a
implinit 10G de ani de al treilea colectiv la mono-
grafia uneia din cele mai, vechi asociatii transilvánene de meseria*i
români : Reuniunea Sodalilor Români", mai târziu Reuniunea Meseria-
Români".
Din aceastä inpirare sumará a preocupärilor ice se pare co
activitatea Filialei noastre se apropie de din obiectivele Sectiunii de
Stiinti istorice, filosofice pi econornico-juridice a Academiei R.P.R. pe
anal 1954.
Urmärind raportul de activitate pe 1953 pi de cercetäri
*tiintifice pe 1954, n'am putut desprinde prin niciun cuvânt atentia
pe care ar importopi-o Academia R.P.R. pentru preocupärile *tiintifice pi
ale altor centre, inafarä de acelea In care se gäsesc institute filiale ale
Acaderniei R.P.R., de*i c.redem putem contribui pi noi la propä*irea
generalä a *tiintei, pentru consolidarea democratiei populare pi construirea
socialismului. in Republica Popularä Române, apa cum statutele
Academiei R.P.R. Asteptäm indrumarea, sprijinul, moral pi chiar
al Academiei R.P.R., de care acum am fost vAduviti.
Nu mä deocamdatä sä rog Academia R.P.R. sä infiinteze
un institut la Sibiu, dar cred ci s'ar putea crea un de cerce-
stiintifici, sprijinit de Academia R.P.R. pi de Institutul
de Istorie.
Totodatä cred cä in preocupärile Academiei ar fi bine sä intre pi
activitatea noasträ, activitatea Societätii de tiinte istorice pi filologice,
care este prinsä majoritatea cadrelor didactice pi prin care tineretul pregä-
tit de universitäti pi räsfirat pe intreg cuprinsul ipi poate continua
activitatea *tiintificá care s'a familiarizat pe bäncile universitätii.
Imi permit pun o intrebare : Colectivele filialei noastre din Sibiu
ar putea colabora colectivele Academiei R.P.R., care lucreazá la
cele douä lucräri amintite, imprumutându-*i reciproc materialul de care
dispun sau pe care mai putem aduna, sub indrumarea colectiv ?
Propun colaborare, acest sprijin, fiinda Academia R.P.R.,
a inregistrarea statistieä a monumentelor istorice din Sibiu
Aocumentatia necesarä, s'a adresat Popular. Acesta, la rândul
säu, s'a adresat Sectiei de Invätämânt, iar Sectia de Invätämânt, Socie-
tätii ni s'ar fi adresat direct ar fi fost un semn cä
Academia R.P.R. pretue*te pi munca pe care o corpul
Aidactic in cadrul acestei Societäti.
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

Filiala Sibiu a Societätii de istorice filologice Aca-

demia R.P.R. sä ia in planul anului 1954, facerea unor sondaje in vatra
nostru, avänd convingerea at se vor gäsi urme din epoca Daci-
pi Romanilor
cä ar fi data
- asezäri omenesti nu numai dela 1160,
orasului.
se crede

Academia R.P.R., Sectiunea de istorice, filosofice

economico-juridice, st trimitä filialei Societätii toate publicatiile sale,
pentru ca le putem in cercetärile noastre ; provincie putern
ajunge numai cu greu, in posesia
Profesorii cercetätorii sibieni, incadrati in Societatea de
istorice filologice, sunt dornici de ; ei asteaptä

marea pi sprijinul Academiei R.P.R. vor sä contribue la

stiintei, la desävarsirea revolutiei culturale, in tara noasträ
preluarea politice de cAtre clasa muncitoare.

D. BERCIU :

opresc la problema ridicatä in cornunicarea Mihail Macrea,

Procesul separArii de sat la Dad", in care autorul propus
sä se ocupe de una din problemele importante din istoria veche a patriei
noastre, mai ales de ea sunt legate alte probleme dificile pi nere
zolvate definitiv.
In cum formuleazd tema, autorul lasä impresia
existenta oraselor la Geto-Daci (nu la Daci, cum scrie toy. M. Macrea.
fiindcä astfel restrange teritoriul geto-dac) nu mai comportä nicio discu-
A vorbi despre procesul separdrii (färä ghilimete !) la
Daci, cd de fapt au existat adevArat orase, pi aceasta
canfuzie. Punerea problemei este gresit formulatä. Mai potrivit ar fi
fost.: Au orae la Geto-Daci?
In realitate autorul a st dea un räspuns acestei intrebäri.
Problema trebuia din punct de vedere istoric. In primul se
cerea sä se proces de aparitie desvoltare a acelor
oppida din regiunea de a cetätilor geto-dace, ca se vadä
cum au crescut asemenea centre care snot cauzele acestui proces.
In al doilea nu s'a tinut pe teritoriul tärii noastre
au apärut mult orasele grecesti, care sunt cele
localnici - nu cele romane, cum spune
dat nastere pentru prima unui antagonism
M. -
populatia
cunoscute
care au

sätesti din acele minuscule state sclavagiste elenice.

Se procesul de formare a asezärilor cu aspect orgsenesc
Lfeto-dacic, grecesti au exercitat o influentä care nu poate fi negli-
- - c. www.dacoromanica.ro
1817
 D. BERCIN

jatä. De asemenea trebuia sä se aibä vedere raporturile satului geto-

dacic fatä de roman din Dacia din Dobrogea, fiinda in conditiile
stäpanirii sclavagiste romane, exploatarea populatiei locale a dat nastere
la o inverpunald luptä Impotriva cotropitorilor.
Preocupat cu deosebire de epoca lui Burebista pi Decebal, autorul
comuniarii face doar constatarea centrele aglomerate geto-dace
(exemplu Poiana, pe Siret), rämase in afara stäpânirii romane, nu s'au
desvoltat totu§i nici ele in adevärate orase, a incerca o explicatie.
Aici trebue avut in vedere - printre altele -cd dupä anul 106 a dis-
pärut centrul care se gäsea in fruntea desvoltärii social-economice pi care
exercita o influentä puternicd asupra celorlalte centre mai mici.
Autorul nu a folosit opera lui K. Marx Forme le precapitaliste ale
productier, in care intemeietorul marxismului a acordat o atentie deose-
bitä rolului multilateral, pe care l-a jucat diferitele societäli pi
in diferitele stadii ale desvoltárii sale, ceea ce a imprimat o pecete spe-
cifia vietii politice pi culturii respective. De aceea M. Macrea nu a putut
descoperi in acele oppida pi geto-dace prezenta relatiilor de
care vorbeste K. Marx pi care constitue intr'adevr o caracteristia a
aglomerärilor quasi-urbane geto-dace. Din aceastä autorul nu a
subliniat toatä tária a tras concluziile necesare asupra legaturi-
indestructibile ale oppidane pi ale cetätilor de pe várfuri de
munte mestesugurile (dovedite arheologic chiar In dace),
agricultura, cresterea vitelor comertul. Neincercând sä in
miezul procesului de formare a unor atare centre pi in acela al separárii
treptate - pi necomplete - a de massa populatiei din imprejurimi,
autorul nu observä aceastä imbinare multilateralä a fost un factor care
a contribuit - ca de altfel, Orientul antic, aflätor, ca pi Geto-Dacii
din vremea lui Decebal, pe aceeasi treaptä a sclavagismului timpuriu -
la mentinerea mai Indelungatä a modului de productie traditional. Dato-
ritä acestor a decurs pi atitudinea Geto-Dacilor fatá de muncä,
cultivator, crescätor de vite, meseria pi nefäcându-se nicio
deosebire, cum era in lumea sclavagistä clasicä. Poate aici trebue
väzutä pi o anumitä laturá a sclaviei la Geto-Daci.
In stadiul actual, al cercetärilor din tara noasträ, noi nu cunoa,tern
inca träsäturile esentiale ale unui sat geto-dac, despre care autorul vor-
beste mai mult mod abstract, sprijinindu-se doar pe descoperiri dis-
parate. Din päcate nu se cunosc nici caracteristicile principale ale
geto-dace. Cercetätorii care au fäcut ani de-a-rândul säpäturi
in cetätile dace din Muntii pi nu ne-au dat inca lucräri
de generalizare De asemenea nu deplin nici carac-
teristicile unui oppidum geto-dac. Cert este cl
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1907

pi cetätile Geto-Dacilor formau un tot economic, pi

orasele antice. In lumea antia - spune K. Marx - orasul
pämânturile care-i apartineau, reprezenta un intreg economic" .
A.utorul nu a urmärit nici desvoltarea paralelä a aglomerärilor cu
aspect de oppidum pi a celor sätesti, din care caua nu a putut sezisa
momentul istoric când a sä se produa fenomenul separärii".
preocupat de ideea preconceputä a lipsei sclavajului pi sta-
tului la Geto-Daci, autorului scapä faptul centrele dacice din Muntii
Orástiei pi aglomerärile geto-dace dela aveau, in Viata bäptinapilor,
o functie quasi-oräseneasa, in sensul antic al cuvântului, observatä poate
pi de autorii antici, care le-au numit orase (poleis), fiinda ele se deo-
sebeau de celelalte asezäri pi jucau un rol aproape similar ora-
sele clasice. Nu poate fi tägäduitä - documentarea arheologicä
nu lipseste - prezenta la Geto-Daci a unei vieti cel putin aspecte orä-
senesti cu tendinta de desvoltare in directia unei vieti cu adevärat
urbane. Descoperirile arheologice aratä cetätile pi acele oppida nu erau
numai centre intärite, de importantä militarä, dar pi centre mestesugä-
resti, piete de desfacere a produselor, centre comerciale, unde puteau veni,
nu numai negustorii locali, care trebue fi existat, autorul se indo-
ieste de aceasta, dar pi cei sträini, precum pi centre administrative poli-
tice, care au evoluat mereu. Acoto se gäseau locuintele membrilor aris-
tocratiei. In aceste oppida pi cetäti au fost repartizati acei speciali
ai lui Decebal in timpul räzboaielor impotriva Romanilor, ca ingrijeasa
de bunul mers al agriculturii sä intäreascä apárarea. Aceasta presupune
existenta unui aparat functionäresc pi militar, care ipi avea sediile in
atare centre.
Autorul, pornind dela indicatiile lui K. Marx pi Fr. Engels
toare la ivirea contrastului dintre sat pi oras, in conditiile proprietätii
private, ajunge totusi la concluzia cä la Geto-Daci nu ar fi existat proprie-
tatea privatá, desi spune in altä parte cä proprietatea privatä ocupä un
tot mai cuprinator" din secolul al la Burebista.
Autorul se cantrazice de asemenea, de mai sus
exista pi o diferentiere tot mai accentuatä a claselor sociale in formare",
ca apoi, in partea a doua a lucrärii, sä nege cu existenta
selor sociale la Geto-Daci. Atare contradictii se mai gäsesc in lucrarea
de fatä.
mare a lucrärii mai ales in insuficienta studiere a des-
voltärii progresive a fortelor de productie pi a relatiilor de productie din
cea de a doua epoa a fierului, autorul la concluzia falsä in

A se vedea In aceastá privintä, de din Dobrogea.

120* www.dacoromanica.ro
 D. BERCIU

ultimele patru secole pi mai bine de viatä (dela 350 i.e.n., pänä
106 e.n.) asezärile geto-dace nu si-au modificat esential pi
structura social-economicA". Autorul a fost preocupat in special de
tul topografic, exterior, al asezärilor. studiere mai a acestei
perioade ne aratä cä fortele de productie au cunoscut in acea vreme o
desvoltare care a determinat schimbäri profunde in rela-
tiile de productie, prin intermediul acestora, in suprastructurä. Autorul
nu poate face deosebirea, care a existat de fapt in ceea ce priveste nivelul
fortelor de productie, epoca lui Burebista pi Decebal, necunoscând
continutul culturii geto-dace, inteo necontenitä pi transformare.
Aceastä tratare statia a celor dou epoci ducea in mod firesc la conclu-
zia däinuirii aceluiasi mod de productie panä la cotropirea romana, ceea
ce a pi fAcut autorul.
Din cauza lipsei unei periodizäri stiintifice a celei de a doua epoci
a fierului la Geto-Daci, nu s'a subliniat faptul concret pi semnificativ
in I nici nu se räspändise pi toporul de fier, pe
când timul secol de independentä uneltele agricole pi celelalte
se keneralizaserä. Obiectele de fier din aceastä vreme au carac-
teristicele unei productii mestesugäresti destul de inaintate. Desvoltarea
rnetalurgiei fierului a fost un factor important, care a conditiona,t un
insemnat progres atM in domeniul mestesugurilor felurite, pi
acela al agriculturii. Autorul arninteste foarte des de mestesugari. dar
nu aratá care erau mestesugurile.
De asemenea, autorul nu aratä importanta prezentei in apropierea
centrelor dace din Muntii Orästiei pi Sebesului, - unde se gäsesc con-
centrate de cele mai multe tezaure de argint despre care s'a
vorbit in aceastä sesiune (toy. D. Popescu), -a zkämintelor de mine-
de fier pi insemnätatea a desvoltärii aici a metalurgiei
lui, pe baza acestei materii prime, hotáritoare in acea vreme. Aceastä
imprejurare a fäcut ca triburile din acea regiune sä se desvolte
ritm mai rapid cele din restul teritoriului geto-dac. Autorul nu a
observat desvoltarea inegalä a triburilor geto-dace pi nu a fost preocupat
de descoperirea conditiilor istorice
pi naturale ale acestei desyoltäri. Acum
se cä metalurgia fierului (pe care autorul nici n'o aminteste),
de cea dar pi de traditiile ilirice nord-yest-balcanice, a fost
aceea care, atM in epoca democratiei militare (de ce asa zisä" ?), cM pi
in orânduirea sclavagistä geto-dacä a dat armete necesare räzboaielor de
jaf pi precum uneltele de fier. Cine avea aceste arme pi
www.dacoromanica.ro
 DLSBATERI

unelte, numeroase pi bune, era in fruntea procesului desvoltärii social-eco--

nomice. Triburile dace din Muntii Orästiei pi Sebesului se aflau aceastä
situatie in vremea lui Burebista Decebal. De aici trebue sä
cercetarea procesului formárii tribului pi apoi a uniunii de care
a condus intregul proces al ridicärii Geto-Dacilor ca o fortä capabilä sa
Roma.
Autorul, vorbind despre productia de rnärfuri, aratä cä aceasta
depäsise limitele orânduirii gentilice. Dar se constatá in interiorul
mestesugurilor geto-dace se pi produsese in special in secolul I e.n., o
specializare destul de adâncá. Existau argintari, lernnari,
olari (roata olarului se generalizase demult) etc. Construirea ceta-
tilor de piatra aratä cä pi prelucrarea a fi un mestesug
local, cu toate cä la aceste cetati au lucrat pi sträini, greci pi
romani. Pe viitor va trebui sä se dea atentia cuvenitä studiului arhitec-
turii geto-dace, cu tot ce a avut ea original pi ce a primit dela alte
popoare. Diferentierea mestesugurilor a märit productivitatea muncii,
dând nastere la surplusuri, care au apärut in activitatea comertului de
schimb. Pentru desfacerea märfurilior nu este chiar nevoie, in mod obliga-
toriu, cum cere autorul, de piete amenajate in felul celor grecesti pi
romane.
Atât diferentierea mestesugurilor, aceea a cornertului creaserä
de productie caracteristice celei de a doua diviziuni sociale a
pe care autorul o neagä, färä ah aducä o argumentare valabild. Activitatea
de schimb dintre vârfurile aristocratiei locale negustorii sträini a
cit inegalitatea dinäuntrul aristocratiei geto-dace pi a proprietatea
privatä asupra pämânturilor, turmelor, produselor mestesugäresti, obi6c-
telor de lux pi asupra sclavilor. Numeroasele tezaure monetare pi de
de podoabä apartin acestei aristocratii. Tezaurizarea nu este
cum sustine M. Macrea - o dovadä cä productia de märfuri la
-
Geto-Daci era putin desvoltatä. K. Marx a explicat existenta unor atare
in lumea anticä tocmai prin unor mari cantitäti de pro-
duse suplimentare, cheltuite de posesorii in cea mai mare parte in
lucräri neproductive (opere de artä, obiecte de cult, publice).
Nu ne pare verosimilä nici pärerea cä atât moneta localä,
cea sträinä, nu aveau un rol de monetä propriu-zisä, ci de moneta
metal. Tocmai faptul de Burebista apar in numär mare monete
locale cu aspect regional, caracteristic, dovedeste existenta unor formath
unional-tribale premergätoare statului, iar ráspandirea pretutindeni a mone-
dolor romane pi a unor orase grecesti in vremea lui Burebista, dar
ales secolul I e. n., incetarea baterii monetei locale, - care nu
primul pas pierderea independentei", cum sustinut aici
www.dacoromanica.ro
1910 D. BERCIN

(toy. S. Winkler) - oglindeste de fapt noua etapä de desvoltare social-

economicA a Geto-Dacilor, caracterizatä prin formarea unei unitäti
rial-politice pi economice mai mari, care a inglobat vechile uniuni tribale .

care nu poate fi alta deck nu apar monete locale, in cetkile

dace, ci monete romane, este tocmai o dovadä a celor afirmate aici.
neta de argint localä apartine perioadei unional-tribale din istoria Geto-
Dacilor. Tipurile regionale de monete corespund deci uniunilor de
Afelierele" monetare geto-dace, despre care s'a vorbit aici V. Cana-
rache), trebue puse in legAturä aceastä
Dacä la inceput cetätile dace din Muntii vor fi avut un
caracter tribal, poate ci in vremea lui Burebista, dar in mod sigur
epoca lui Decebal, depäsiserä aceastä etapA, dobandind un caracter general
pe care 1-am putea numi statal. Autorul subliniazA de fapt ace-
lui sistem unitar, care de pi cetkile din Oltenia. Atare cetki
oglindesc vremuri in care societatea geto-dacA depäsise stadiul de
tare unional-tribalä, in traditional al democratiei militare. Azi se
stie aspectul coerent, unitar pi impunkor al acelor cetäti se datoreste
lui Decebal. Acolo se gAsea pi sanctuarul comun, cu o divinitate unick
Zalmoxis. Procesul zeilor gentilici pi de afirmare a unei sin-
gure divinitäti pentru societate geto-dacA, precum pi acela al
organizArii vietii religioase, s'a petrecut paralel cu procesul formärii sta-
tulut, pi nu in cadrul unei asociatii religioase", care ar coincide
cu uniunea de apa cum sustine autorul. Concentrarea puterii
gioase in mina autoritätii politico-militare s'a petrecut, dupa informatia
dati de Jordanes, dupä moartea lui Burebista, rind Comosicus apare in
acelasi timp rex et pontifex".
Autorul ajunge la concluzia procesul de separare a orasului de
sat nu a dus la crearea unor adevärate orase, din care nu ar fi existat
antagonism Mire pi sat. Or, procesul acestui antagonism
odatä acela al ridicarii cetätilor si asezärilor cu aspect de oppidum,
quasi-oräsenesc. Contrastul viata modestä pi grea pe care o ducea
majoritatea populatiei hire aceea de de lux pi de putere a
tocratiei este prea puternic ca sä putem nega un atare antagonism.
Am spus mai sus ci autorul contestä existenta proprietAtii private
la Geto-Daci. El se sprijinä pe transmisä de Horatiu. Dar procesul
formärii proprietätii private este mult mai vechi deck vremea cind scrie
Horatiu. El poate fi pe baza documentärii arheologice. Relatarea
poetulni roman poate fi in sensul ci proprietatea
in forma comunitätii sätesti, care inlocuise comunitatea gentilicä de altä
datä, exista de cea pe care o semnaleazä, atM medicul
Criton. care a cules o atare informatie la fata locului, i Ovidiu, care,

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 19H

de asemenea, a cunoscut direct populatia Criton vorbeste chiar

de proprietari de pämÂnturi pi vite, ceea ce inseamnä vrernea
lui Traian si Decebal, vârfurile aristocratice ajunsesera, prin uzurpare,
formeze mari proprietäti funciare. In epoca lui Burebista se ascutise lupta
dintre comunitatea obsteascä pi aristocratia tribalä, in plied ascensiune.
In acelasi timp se petreceau pi interiorul acestei aristocratii stratificäri
pi ciocniri violente pentru putere pi bogätie. Asasinarea lui Burebista din
anal 44 este o dovadä in aceastä privintä. Farâmitarea formatiei cDn-
duse de Burebista, asasinarea acestuia, in mai multe stätulete" des-
tendintele separatiste ale aristocratiei geto-dace, manifestate mai ti-
mid pi sub Decebal, care pi ele surit una din träsaturile sclavagismului tim-
puriu. Vor trebui analizate mai adânc imprejurärile din vremea lui Bure-
bista a se vedea dach nu oumva ele amintesc - pi in ce
pe acelea care au ridicat tirania in lumea untied, pe care
-
Aristotei o
aseamanä regalitatea" barbarä, de care ea s'ar deosebi - spune
acelasi - doar prin ereditate.
Nu avem motive serioase sä ne indoim nici de existenta claselor
sociale la Geto-Daci, putin pe vremea lui Decebal, când
concordä reprezentärile de pe traianä, pi de pe alte monu-
mente. Procesul de nastere a unei societäti impärtite in clase antagoniste
era desfäsurare chiar In timpul lui Burebista, in conditiile demo-
cratiei militare muribunde, el se Incheiase, atât permitea cadrul unei
orânduiri sclavagisfe timpurii, in epoca lui Decebal. Perioada lui
bista poate fi pi din acest punct de vedere drept o vreme de
sitie. Formatia politica din vremea lui Burebista se prin ascutirea
contradictiilor sociale din timp, deci prin baza economica a vrenni.
In perioada care tine dela moartea lui Burebista la Decebal s'au
petrecut transforrnäri adânci pi importante, care desträmarea rela-
tiilor gentilice pi aparitia claselor sociale pi a statului dac, care s'a
cut ca atenian (pe care Fr. Engles il ca exemplu tipic al formärii
unui stat in genere) direct din societatea gentilicä. In locul legäturilor
gentilice dupä teritorialitätii, care, dupä M.
Macrea, nu ar fi existat la Geto-Daci. Färä in perioada de
transitie dela relatiile de productie comunitare la cele specifice sclava-
gismului timpuriu, au coexistat elemente ale vechiului mod de productie
acelea ale noului mod de productie ce se forma. In aceastä vreme,
comunitatea sateascä, la baza teritoriul nu inrudirea
de sânge pi care se caracterizeaza prin prezenta celor forme de pro-
prietate, se mentine, ea constituind faza de trecere cätre o altä formatie"
- dupä cum spune K. Marx. Prezenta neon numeroase elemente ale vechii
orânduiri sociale nu trebue ne impiedece a vedea elementele noi, care

www.dacoromanica.ro
 D. BERCIU

subliniazA esenta noului mod de productie. Sclavagismul Geto-Dacilor nu

a exercitat o actiune de integralä a vechiului mod de produc-
tie, ci el a contribuit doar la transformarea partialä a esentei relatiilor
de productie.
Tarabostii formau clasa dorninantä, stäpânitoare de intinse
turi, plaiuri pentru vite, turme, mine de sare, argint fier, de tot
felul desigur, Numärul mare de vânduti ca o marfä negus-
torilor greci, de care vorbesc izvoarele literare, nu putea proveni numai
din prinsii räzboaiele intertribale locale, care timpul lui Decebal tre-
bue sä fi ci prin celor säraci, cäzuti in
economia fatä de tarabosti. Exploatarea masselor largi, libere este ea
caracteristicä sclavagismului timpuriu. De aceea nu putem accepta afir-
matia autorului ...asa zisa nobilime a tot timpul de
täranime". Istoria ne aratä cä membrii acestei aristocratii au trädat poporul
geto-dac pe Decebal in timpul räzboaielor de apärare dupä cotropi-
rea din 106, când au trecut de partea cotropitorilor sclavagisti din interese
de clasä. Tarabostii au exploatat poporul de geto-dac, chiar dac
aceastä exploatare avea miele forme mai blânde", caracteristice stadiului
sclavagismului timpuriu.
formarea proprietatilor funciare, s'a accentuat exploatarea
membrilor liberi ai comunitätilor sätesti. Cei lipsiti de mijloace erau nevoiti
st pläteascä prin munca personalä datoriile fäcute fatä de tarabosti.
De aici decurge acea dependentä a poporului de rând de aristocratia
situatie de care Romanii au trebuit st tinä seama in 106.
Aläturi de la marile constructii, cum erau cetätile
dace, la exploatarea minereurilor de fier pi cea forestierä pi la alte
munci grele - care se situatie similarä sclavilor
din Orientul antic pi partial poate chiar din lurnea greco-romanä -
existau in care se mentineau incá relatiile
viei casnice sau patriarhale, traditionale.
Insuficienta cunoastere a modului de productie din epoca lui Decebat
pidin epocile anterioare a dus pe autor pi la concluzia - de altfel
pentru felul säu de a gândi - cä Dacii nu au cunoscut nici forrnatia
statalä superioarä aceleia reprezentatä de democratia militarä. Toate cele
arätate mai sus dovedesc tocmai contrariul. Ln vremea lui Decebal ne
gäsim in fata unui stat particularitätile sale proprii pi care are elernentele
esentiale ale unui stat tipic sclavagismului timpuriu, care a in
alte injghebäri de state (despotiile orientate), färá ca acestea sä fi
fost determinate", cum crede autorul, vorbind despre dace
despre problema statului dac, de oraelor. Se cä in

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

antic, orasele au apärut mai a existentei statelor '. In

cadrul statului condus de Decebal a avut eroica a Dacilor
triva Rornanilor, pe care M. Macrea o considera - in mod nestiintific
pi nepatriotic - doar o aspiratie spectaculoasä" (!) Elemente ale statului
le gäsim de sigur pi in vremea lui Burebista, dar atunci suprastructura
statalä, nu a reusit sä se cristalizeze forme bine definite de
aceea nici nu a putut sä reziste mai mult. Conditiile nu erau inch
pe deplin coapte, baza economica nefiind consolidata inch.
Prezenta statului din vremea lui Decebal este ea o indicatie, pe
altele, atunci nu mai poate fi vorba de uniuni de ci de
triburile se contopesc, ipi pierd caracterul izolat de
atanci, pierdut de asemenea conducerea proprie unional-triballi,
toriile s'au unit singur teritoriu, (chiar dach acesta nu a cuprins
toate triburile geto-dace), pe baza teritorialitätii, cultura se
pi ea cu continut unitar (vezi aspectul ultimei etape a culturii
geto-dace), apare o conducere comuna pentru populatia In
incepe sä se formeze comunitatea de dacA, proces care se efec-
tueazá mai pi intr'un timp mai lung, pe care 1-a surprins cotropirea
romani, intrerupandu-1. triburile geto-dace din vre-
mea lui Burebista pi Decebal sä se contopeasca - *ere adusä in discu-
acestei
de acum
de toe. Gh. - fusese de fapt exprimatä inch
ani de cätre unii cercetätori sovietici pi
Lucrarea toy. M. Macrea cuprinde, nu numai o seamä de contradictii
dar pi o insuficientä aprofundare a studiului problemei date. Periodizarea
de autor la sfarsitul lucrärii nu este reusitä, intru ea nu se
pe modul de productie pe complexitate a fenomenelor
de suprastructuralä. Se pun ca hotar despärtitor figutile unor regi"
sau lipsa acestora !
Problema merita fie desbatere mai largä, fiindcá ea
pune o serie de teme care trebue discutate in mod critic.

FL. RUSU :

Am ascultat cu deosebitä atentie pi cu mult interes comunicArile pre-

zentate aceastä sesiune consider ch, privite ansamblu, ele repre-
zintá un real succes al institutelor de Istorie ale Academiei R.P.R.
Prin diversitatea temelor, prin problemele noi pe care le contin anu-
mite cornunicari, sau prin aspectele noi pe care le aduc unele dintre aceste-
comunicäri la anumite probleme cunoscute, aceste materiale stint o mär-

V. I. Avdiev, Istoria Orientului Antic, Ed. de Stat, Bucurwi, 1951, p. 6.

www.dacoromanica.ro
 FL. RUSU

a multiplelor posibilitati de desfäsurare a muncii creatoare, pe care

regimul democrat popular pi grija permanenta a Partidului Muncitoresc
le desvoltarii cercetarilor
Interesul tot mai larg al oamenilor de al tineretului studips,
al Intregului popor, pentru problemele istorice in general, pentru problemele
istoriei patriei noastre in special, dragostea pi atentia cu care sunt
jurati cercetatorii, un stimulent puternic pentru folosirea din
plin a conditiilor create pentru acestei activitati.
Comunicärile ce ne-au fost prezentate ridia spre discutie chestiuni
ce imbogtesc istoriei patriei noastre. ce se poartä
in jurul acestor spiritul critic desvoltat al unora dintre aceste dis-
vor pi mai mult continutul temelor prezentate.
Imi voi permite s ocup, in observatine pe care vreau sä le fac,
de trei categorii de probleme, anume : mä voi referi in primul la
o problemä de cu referire la una din comunicärile ; al
doilea rind mä voi opri la unele probleme mai multe comunicari
ce analizeaza o a istoriei patriei noastre in voi
pune discutie o chestiune de raportul de activitate prezentat de
Sectiunea a V-a a Academiei R.P.R.
Comunicarea de care vreau ocup este comunicarea Prof. Gh.
$tefan Contributii arheologice la cunoasterea Dacilor din Dobrogea de
Nord".
In comunicarea Prof. Gh. care este pretioasä prin datele pe
care le d cu privire la o serie de rezultate noi, arheologice, referitoare la
chesiunea enuntatä, se fac unele afirmatii care, dupä pärerea mea, ar trebui
sä mai fie cercetate, de a fi prezentate ca lucruri certe.
refer la modul care, socotesc eu este oarecum gresit, in care se trag
cluzii cu privire la procesul, de formare a poporului dac. Este vorba de
deosebirea care trebue sä se intre cuvântul popor" pi rusescul narod-
nost" peritru care nici pint azi n'avem incä o traducere care sä-i exprime
exact continutul.
Or, felul putin cam simplist pi prea categoric in care se vorbepte
citez - de formarea : poporuilui dac, care ingloba pi neamurile numite
-
mai getice", pune in discutie valabilitatea acestei afirmatii.
clasicii marxism-leninismului ne in studierea
acestor probleme - mentionind trecerea
uniuni tribale, popor,
nicarea prezentatä
-
sesiune se
formatiunea gentilicä la trib,
(burgheza pi socialistä) pi, desi
la unele materiale sovietice in care
se trateaz aceste probleme, autorul comuniarii trece usor peste problema
atunci despre formarea poporului dac". Este drept
ci nu aceasta este tema principalä a comunicärii, dar deoarece aceastä

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1915

temä este atinsä, era indicat ca sä se pe baza unei argu-

mentäri mai adancite.
Socotim mai justä metoda de a nu se trage concluzii definitive atunci
când faptele nu sunt pe deplin cunoscute, pe deplin analizate. cere
exactitate in formularea afirmatiilor, fiecare cuvânt trebuind sä reprezinte
un continut veridic, profund verificat,
in ce priveste a doua chestiune de care vreau sä mä ocup, ea se
referá la unele comunicAri care cuprind date privire la politica de aser-
vire a noastre fatä de imperialismul apusean in secolul al XX-lea,
politicS dusä nerusinare de cátre guvernele trädätoare burghezo-mosie-
resti.
Consider un merit deosebit faptul CS cercetätorii dela Institutul de
Istorie au sä se ocupe de aceastä problems in cadrul problemelor
de istorie contemporanä. acum nu am avut prea numeroase ocazii de
a studia cercetäri referitoare la aceastä perioadä - la perioada istoriei
contemporane a patriei noastre - referitoare la aceastä problemä din
istoria contemporanä a patriei noastre. De aceea, de
trezesc un real interes, pentrueä tratând aceste probleme, ele ajutä sä
mai sub diferitele sale aspecte, politica de trädare a interesdor
poporului nostru de cätre regimul burghezo-mosieresc. Astfel de lueräri fac
apará mai evident, prin contrast, caracterul de demnitate
nalä a politicii de atre regimul democrat-popular din tara noasträ,
dupä 23 August 1944.
Iatä dece socotesc studierea unor astfel de probleme drept un serios
pas in cercetarea istoric5, in tara noasträ. Totusi, pentru a ajuta
la Imbunätätirea acestor cercetäri, a orientärii acestor cercetäri, trebue sä
se aducä discutie unele aspecte negative ale acestor aspecte
care se intâlnesc in mai toate comunicArile referitoare la aceastä epod,
care au fost prezentate in sesiunea aceasta.
Astfel, unele comunicAri nu au tratat cu suficientä adâncime proble-
pe care propuneau sä le expunä ; nu au fost suficient de bine
folosite documentele care existä
fi oricând la
- avem nurneroase documente care pot
cercetätorilor nostri de istorie. De asemenea, o lipsä
insemnatä o constitue faptul cä nu s'au desváluit in materialele prezen-
tate contradictiile care existä intern extern, ciocnirea de
inteese Impletitä imbinarea acestor interese totusi Mire grupurile mono-
poliste ale tärilor imperialiste din apus cercurile industriale finan-
ciare din tara noasträ. Nu e suficient de combativ prezentat apoi modul
In care, cu toatä concurenta dintre acesti factori, ei cad la intelegere, pe
socoteala jefuirii poporului nostru muncitor.

www.dacoromanica.ro
1916 FL. RUSU

Sunt unele comunicäri, in care se problemele din istoria

muncitoresti din tara noasträ ; aceasta nu se face totdeauna
stiintific. Lipseste uneori analiza bazei econornice a perioadei date. Astfel
de exemple de tratare a acestei probleme sunt in multe din
comunicdrile amintite, ca de pildä in comunicArile fäcute de B. Traian,
N. Munteanu pi altii. astf0 de lipseste de exemplu pi din
nicarea toy. Haupt (referitoare la altä din istoria patriei
noastre).
Sunt pi unele comunicAri care lasä de din punctul de vedere al
redactarii, autorii considerand probabil irnportanta faptelor poate
sä micsoreze sarcina de a redacta materialul pliintifict
literart in acelapi timp. Un astfel de exemplu este comunicarea toy. Safta
Stelian.
Este de ca de comuniari sä foloseascá mai deplin mate-
rialul documentar, sä valorifice la maximum aceste documente.
este necesar ca cei ce probleme stiintifice, in spe
cial probleme de sä-si un spirit de combativitate,
sä dovedeascá o pozitie partinic5. Analizarea, interpretarea fap-
telor istorice nu se poate face deck in spirit marxist-leninist, combätand
pi demascand actiunile poporului, ca din sä
creascä ura de clasele exploatatoare pi dragostea fierbinte pentru
popor, fäuritorul istoriei, pentru clasa tnuncitoare, pentru partidul ei.
simplä prezentare obiectivistä a unor fapte cifre nu poate reprezenta o
lucrare stiintificä in domeniul cercetärii istoriei patriei.
o a treia chestiune de care vreau sä mä ocup se
raportul prezentat de Sectiunea a V-a a Academiei R.P.R.
In acest raport, pe care 1-am ascultat cu o deoscbitä atentie, nu s'a
insistat suficent, pi poate cä
-cercetärile nu s'a fäcut prea mult in
de aceea nu a aparut in raport - asupra necesitätii de a face din
stiintifice in istorie, materiale care
directie

slujeascä drept biblio-

grafie in superior.
In discutiile de azi s'a ridicat tangential problemt. Un tova-
care a luat a subliniat et in planul de muncä pe anul viitor
existä preocuparea de a se o serie de materiale care sä fie folosite
in nostru superior. Dar in raport nu s'a vorbit despre faptul
et acum institutele de Istorie ale Academiei R.P.R. nu s'au ocupat
suficient de aceastä problemä.
De ce ridic problemä ? Multi, mai multi, cred, dintre noi,
care salä, ne ducem cu drag pi cu simt de
munca de profesori, conferentiari, asistenti, in invätämântul nostru supe-
rior sau mediu. Noi cunoastem din säräcia de material documen-

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1917

tar, cunoastem cM de greu ne vine atunci când studentii ostri cer biblio-
grafie pentru o lucrare privind patriei noastre pi noi nu suntem
in mäsurä de a le recomanda izvoare pentru cercetärile Facultatea de
Istorie din Bucuresti n'a simtit pant acum suficient ajutorul de care ar
avea nevoie pentru irnbunätätirea lectiilor de Istoria R.P.R.
pentru o mai bunä pregätire a studentilor, prin lucräri ice ale insti-
tutelor Academiei R.P.R., lucräri care sä poatä fi folosite ca material docu-
mentar.
explicatie a acestei situatii ar putea fi lipsa unei legilturi
cercetärile domeniul istoriei pi cuprinse in
programul de invätämant superior. Drept rezultat, studentii nostri nu sunt
st lucreze documentele, nu au indrurnare pi nici (mai ales)
deprindere privire la felul in care trebue fie folosite izvoarele. Sunt
experiente nepläcute pe care le facem câteodatä la facultate : astfel, suntem
in situatia de a da studentilor un material burghez, pentru care nu existii
o editie critia vedem (färä a avea dreptul sä ne mirilm), cä ei ptiu
cum st foloseasc5 acest material, sä priveascä in mod critic, comba-
cele cuprinse el. Ei ajung la concluzii ce nu sunt de
ba dimpotrivä. Dar vina este a din douâ cauze : nu
poate sa-i suficient cu o conceptie stiintificä asupra istoriei, dar
nici nu le punem la indemâná lucräri de istorie din care ei ar puteia
invete cum trebue istoria, cum trebue analizate problemele de
istorie. Dimpotrivä, ne scuzam : N'avem bibliografie pentru sau
cutare din istoria patriei noastre" si-i st rezolve singuri
- desigur cu greseli - problemele grele.
Legatä de aceastä problemä a cercetätorilor de istorie care ar
sä-si atentia pi spre studierea unor probleme care inträ pro-
i4ramul de studii al facultätilor (pentru a se forma astfel treptat un mate-
rial bibliografic) este pi problema unui manual pentru superior.
Se pare et exist5 incä o destul de puternicä rämäsitä a unor päreri
din trecut asupra manualelor ; astfel, alatuirea unui manual nu este
ca o muna de cerCetare stiintificä. Nu e nevoie de multe
mente pentru a combate pärere gresitä. Iatä de ce nu insist asupra
necesitätii intocmirii manual de istorie pentru supe-
rior, ci vreau numai st atrag atentia asupra urgentei unui astfel de manual
Este si vina Facultätii noastre cä n'a ridicat mult mai aceasta
Iatä dece, pentru a indrepta greseala, pi mai ales pentru
a asigura invätämântului superior conditiile de a ineepe sä posede o anu-
mitä bibliografie probleme de Istoria R.P.R. propune ca Sectiunea
a V-a a Academiei R.P.R. completeze planul stu de muna in acest
sens.

www.dacoromanica.ro
1918 C. IONESCU-GULIAN

C. IONESCU-GULIAN :

In cadrul raportului general al Sectiunii de istorice, filosof ice

pi economico-juridice s'a mentionat pe scurt activitatea Universitätii serale
de Marxism-Leninism de pe Academia R.P.R.
Desi la universitate cursurile cercetätori dela
institutele Academiei R.P.R., cred cl, dat continutul invätämântului
la aceastä universitate, nu poate lipsi discutarea activitätii ei cadrul
desbaterilor sesiunii de sociale.
Ca responsabil al acestei universitAti, trebue st dau o serie de
asupra rezultatelor pozitive ale universitAtii anii 1951-1953,
asupra lipsurilor constatate in aceastä perioadd, precum asupra per-
spectivelor de Imbunätätire a muncii la universitate.
Universitatea de Marxism-Leninism a cursurile primei
toamna anului acesta, când au absolvit cursurile peste 300 de
Cursurile universitätii au cuprins urmdtoarele discipline : mate-
rialism dialectic pi istoric, bazele marxism-leninismului, economia
constructia socialismului, istoria R.P.R., politica mondialä, istoria filo-
sofiei ciclul de conferinte Probleme actuale in
cum reiese din numárul prelegerilor, cea mai mare impor-
tantä s'a dat prelegerilor de materialism dialectic pi istoric in vederea
cercetätorilor cu Invdttura marxistlleninistä, mânu-
irea metodei dialectice marxiste.
In cei doi ani de activitate, universitatea a obtinut o serie de rezul-
tate care s'au reflectat in nivelul lucrärilor dela diferite institute, in
terea oombativitätii cercetätorilor impotriva idealiste, anti-
stiintifice, din stiintele naturii pi stiintele sociale.
Aceste rezultate - cresterea nivelului ideologic al combativitätii
- au fost posibile datoritá de cercetätori a conceptiei
rialiste despre lume, a importantei spiritului de partid in
sofie tiintä, a sezisärii importantei ideologice.
Indiferent de specialitatea cercetätorii au pentru toti
existä probleme comune, problemele teoretice ale
tor al realitätii metoda dialecticd marxistä este unicul instrument pentru
descoperirea legilor obiective, materialismul este unica interpretare
a fenomenelor. In cursul seminariilor de materialism dialectic,
care au fost organizate pe discipline stiintifice Inrudite, cercetätorii, in
majoritatea au participat pasiune la discutii, dovedind nu numai
cornet" temeinicd a metodei dialectice marxiste, dar aducând
de multe ori un aport substantial in discutii prin exemplificdri originale
din domeniile respective de cercetare.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1919

In aceastä privintä trebue sä mentionäm nivelul lt pi lupta de

opinii care a caracterizat seminariile cercetätorilor din ptiintele biologice.
In ce priveste pe cercetätorii Institutului de Istorie trebue sä remar-
elm cá desi in s'au prezentat pregätiti la seminariile recapitu-
lative, ei n'au fost totdeauna fruntasi in discutiile la seminarii, apa cum se
cuvine unor cercetätori in stiintele sociale.
De asemenea trebue sä observäm cä unii tovaräsi dela Institutul de
Istorie - desi putini la numär - au abandonat Universitatea, netre-
cându-si examenele sau reträgându-se färä nicio justificare obiectivä.
In ce priveste lipsurile in activitatea Universitätii serale, ele se dato-
resc parte unor conditii obiective, parte släbirii, in unele perioade, a sim-
tului de räspundere, precum pi unei insuficiente organizäri pi planificAri a
conducerii Universitätii.
Pentru sustinerea celor peste 100 de prelegeri care s'au tinut la Uni-
versitate, am fäcut apel la o serie de tovaräsi - nu prea numerosi - dela
catedrele de materialism dialectic, marxism-leninism, economie politick
istorie.
Tovaräsii academicieni, membri corespondenti, directori de institute
care lucreazä in stiintele naturii, ne-au dat un ajutor pretios cadrul
ciclului problemelor ale stiintei.
Tovaräsii dela catedrele de sociale, unii din ei tineri, dar bine
pregätiti, au ajutat la conducerea seminariilor.
In general, aproape toti tovaräsii care au fost solicitati au räspuns
Universitätii, desi uneori trebuiau facä eforturi deosebite pen-
tru a pregäti la timp lectiile. bunä parte din lectii au fost la un nivel
ideologic satisfäcätor, au prezentat problemele la nivelul ultimelor cer-
cetäri, s'au sträduit sä dea priviri sintetice asupra unor probleme care de
obicei sunt tratate mult mai amplu.
Totusi au existat pi prelegeri care nu au corespuns nivelului cerut,
pregätite in grabk vulgarizand uneori problemele teoretice,
lipsite de exemplificäri noi, banalizând pi schematizând uneori Invätätura
marxist-leninistä. Räspunderea pentru nivelul al acestor lectii
conducerea Universitätii, deoarece au fäcut uneori usurintä
credit unor tovaräsi färä sä controleze in de aproape materialul
de ei sau fäcând aceasta in ultimul moment. De asemenea purtäm räspun-
derea pi a deficientelor organizatorice ca de exemplu amânarea unor lectii.
Unele n'au fost expuse de atre autorii iar unele seminarii au
fost suprapopulate, ceea ce a däunat bunei desfäsuräri.
Directorul de studii al Universitätii n'a stiut sä antreneze pi alti tova-
rlpi dela institutele de sociale in munca de räspundere a conducerii
Universitätii, lucrând sectar pi bazându-se pe personale pentru

www.dacoromanica.ro
 M. MUNTEANU

obtinerea lectiilor. Trebue sä remaram ci nici secretariatul Academiei

R.P.R., nici Sectiunea a V-a nu s'au preocupat decht de pro-
blemele si bunul mers al Universitätii.
Clasicii marxism-leninismului ne-au läsat nu numai un tezaur de
Tnvätäturi, dar ne educä in exigentei fatä de munca noasträ.
bunä parte din tovaräsii care au luat astäzi axat in chip
observatiile critice pe tema lichidärii empirismului, a factologiei
in cercet5rile din stiintele sociale. Aceastä exigentä pe care au remareat-o
atät cercetätorii mai maturi cat pi cadrele tinere, precum pi critica obiec-
tivismului pi a unor influente a ideologiei burgheze in cornunicAri, este un
alt rezultat de seamä al. marxism-leninismului.
Anul acesta au inceput cursurile celei de a doua serii a Universitätii,
cuprinzand aproape 400 de tovaräsi. Invätand din experienta primei
analizand lipsurile acestea de panä acum, conducerea Universitätii se
va strädui sä asigure un nivel mai prelegerilor, sä
rul seminariilor, sä ridice prelegerilor pi seminariilor. Credem cä
aceasta va fi posibil, deoarece conducerea Universitätii a cäpätat dela
inceput, anul acesta, ajutorul Comitetului Oräsenesc al Organizatiei de
Bucuresti, care a organizat colectivele de catedre a conducerea
Universitätii, un colectiv larg de tovaräsi competenti.
In numele conducerii Universitätii serale de Marxism-Leninism de
pe lânga Academia R.P.R. ne angajamentul lipsurile din
trecut pi sä creäm cele mai bune conditii pentru ca noua serie de cerce-
Mori, care urmeaz cursurile Universitätii fi inarmat mai
bine cu problernele marxism-leninismului.

N. MUNTEANU :
Audierea peste 60 de comunicäri care s'au tinut in sectia de
pi lectura unora din ele au trezit la noi, incepätorii in aceast5
int, un interes deosebit.
Interesul pentru aceste este explicat primul rind de necesi-
tatea pe care noi, colectivele de propagandisti din care studiazä
muncitorii, o in gäsirea unor de istorie a R.P.R.
Dvs., specialisti istorie, cunoasteti faptul c in ce prieste
istoria patriei noastre - rnä refer la o interpretare stiintifieä, progresistä,
de pe pozitiile marxismului, a istoriei patriei noastre s'au scris pi s'au
publicat foarte putine Aceasta desigur nu este nimic
dvs.
Ceea ce vreau arät este setea pi dorinta crescânda a muncitorilor,
care in de a cu.noaste mai multe lucruri pi mai multe
fapte interpretate tn mod stiintific in legritur cu patriei noastre.
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

Unele lucrári care s'au pi publicat in Istoria R.P.R. sunt

sub nivelul cerintelor crescande ale muncitorilor. Insuficienta provine
din punct de vedere al calitätii publicate, pi a cantitätii
Urmätoarele intrebäri ale studentilor pot fi auzite in noasträ foarte
: Dece nu scriu istoricii mai multe despre istoria patriei noa-
stre ? De ce institutele de Istorie ale Academiei R.P.R. se la publi-
carea volumelor de documente mai ales pi de ce apar de rar articole
pi in special lucräri mai mpsive care sä interpreteze pi sä prezinte docu-
mentele publicate ?"
La aceste intrebäri, noi, cei care activäm in colectivele de istorie, pi
care la rândul nostru facem primii pasi cunoasterea istoriei patriei
noastre, n'am putut räspunde. i pentrucä n'am putut räspunde studen-
tilor la aceste intrebäri, dati-ne invoirea de a le repeta istoricilor nostri.
Pentrucä eu mi-am propus vorbesc despre necesitatea pe care o
simt studentii nostri pi pe care o noi insine de a avea putinta sä
studiem lucrári de istorie, in general, sä cunoastem istoria patriei
noastre, permiteti-mi sä opresc pe scurt asupra unui aspect din acti-
vitatea institutelor de Istorie asupra planuilui de activitate pe
anul 1954.
Din planul de activitate pe anul 1954, prezentat aici de Acad.
P. Constantinescu-Iasi, reiese se preväd putine lucräri in care se vor-
beste despre istoria miscärii muncitoresti. Acest fapt constitue, dupä
pärerea mea, una din lipsurile cele mai mari ale planului pe 1954 pi In
general, aceasta ilustreazA o scädere a activitätii pe
stiintei istoriei din R.P.R.
Nu fac deck repet un adevär in deobste cunoscut, anume
pand ultimul pätrar al veacului al XIX-lea, proletariatul din noa-
strä s'a situat in fruntea luptei pentru progresul tärii a fost singura
clasä care, in virtutea rolului säu istoric, a determinat realizarea unor
de reforme pi revendicki sociale politice pi culturale.
Intreaga luptä a clasei muncitoare pi deosebire lupta dusä in
secolul al XX-lea, sub conducerea Partidului Comunist a pregätit
asaltul pentru cucerirea puterii de cätre proletariat trecerea la con-
struirea socialismului patria noasträ.
Lupta proletariatului in frunte partidul de avantgardä a con-
stituit acea de neinvins, in jurul s'au grupat toate päturile
sociale pi toate elementele progresiste ale in protestul
odiosului regim al burgheziei. Istoricul care cerceteazA
despre istoria mipcirii muncitoresti trebue sä cerceteze pi sä
activitatea organizatiflor clasei muncitoare.

- Studii i referate - c. 1817www.dacoromanica.ro

1922 M. MUNTEANU

Cea mai largá organizatie de clasä a, proletariatului este

Sindicatele cuprind pe toti salariatii.
Partidul nostru a acordat cea mai mare importantä
problemei orientärii pe calea a activitätii sindicatelor pi pro-
blemei unitätii sindicale din tara noasträ.
Acest adevär, este, indoialä, cunoscut de cétre de
din domeniul istoriei. Dar aceasta nu este deajuns. Adevärurile
cunoscute de lucrätorii din domeniul stiintelor istoriei trebue f cunos-
cute masselor largi, poporului muncitor.
Socotirn istoricii nostri au datoria sä facä larg cunoscut acest ade-
vär, iar proiectul de plan pe 1954 nu vorbeste despre istoria sindicatelor
din tara
Ceea ce s'a pânä acum in acest domeniu, este prea putin.
Unele articole publicate in revista Studii" pi in Documente privind istoria
RomAniei" publicate sub Ingrijirea Acad. M. Roller, constitue un pas
nat, dar insuficient pi incompiet.
Trebue mentionat unele comunicAri care s'au fäcut aici care
se referä la miscarea muncitoreascd, constitue pasi insemnati pentru
cunoapterea istoriei muncitoresti din tara noasträ. refer la
comunickile tovaräsilor I. Gh. Haupt, A. Egyed, V. Ratä
Sunt foarte multe fapte pi date din istoria främAntatä a
sindicatelor din tara noasträ care se cer desbätute
La noi aceastä importantä n'a fost realizatä, dar nici istoricif
nostri nu-si propun acest lucru pentru viitorul apropiat. Despre aceasta
vorbeste planul pe 1954.
Trebue sä in mod autocritic, nici colectivul noastre -
Scoala Superioara a C.C.S. - nu a fäcut nimic in acest domeniu - ci
a asteptat ca treaba s'o facä altii. Noi ne propunem ne debarasäm de
aceastä deldsare. In acest sens, noi am alatuit colective, dintre care
un colectiv propus adune material pi redacteze monografii despre
refacerea sindicale din (1 Septembrie 1944) iar celälalt
facá o lucrare despre actul revolutionar din 11 Iunie 1948 pi importanta
lui istoricä. Insä, cunoscandu-ne propriile noastre forte, colectivul
uoastre nu poate realiza singur sarcina de a istoricul sindicatelor
din tara noastrá.
De aceea, noi propunem ca in planut de activitate pe 1954 al Sectiunii
a a Academiei R.P.R. in deosebi in planul institutelor de Istorie
se prevadä alatuirea -unui colectiv care sä cerceteze, sä adune material
sä treacá la redactarea lui pentru a putea despre istoria sindica-
telor din R.P.R. Consideram pentru este bine se adune mate-
necesar.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1923

Acest poate fi alatuit cu tovarAsi din partea Institu-

de Istorie din Bucuresti, cât pi tovarasi din partea Superioare
a C.C.S. In acest colaborarea colectivului colii Superioare C.C.S.
Institutul de Istorie ar cäpäta o mai concretä pi foarte utilä.
De asemenea, va fi necesarä informarea pi coordonarea
activitätii Institute le de Istorie din Cluj pi din Iasi,
Nu ne facem aceastä treabá este usoará, mai ales cd, dupä
câte documente risipite In intreaga privitoare la activitatea din
trecut a sindicatelor nu au fost adunate pi pästrate.
Dar atunci cand istoricii vor simti nevoia de a despre istoria
sindicatelor, cAnd vor fi pasionati de insemnatä, aceastá
sarcinä va fi succes indeplinitä. Masse le de oameni ai muncii pi
deosebire massa sindicali, studenti pi elevi care prin
cursurile sindicale, cer insistent sä se despre istoria sindica-
telor din tara noasträ. Aceastä cerere a muncitorilor, a constructorilor
este pe deplin justificatd. Cunoasterea trecutului de luptä
a miscärii muncitoresti, a organizatiilor muncitoresti- deci pi a sindica-
telor - este necesarä, cäci trecutului dä incredere
citoare, candusä de partidul comunistilor, In lupta de azi pi dä perspectivä
pi incredere in viitorul fericit pe care muncitor construeste
succes.

T. MIHAI :

Lucrärile privire la Otrunderea capitalului sträin in tara noasträ

pi subjugarea economia pi politicá a României monopolurilor imperialiste,
constitue un ajutor pretios pentru activitatea pi a cate-
drelor de istorie din invätámántul superior de stat politic, datoritä lap-
tului cä lucrärile ce au fost prezentate sunt documentate din punct de
vedere istoric. S'a ilustrat in mod amänuntit acapararea petrolului nostru
de trusturile imperialiste, precum jefuirea nemiloasä a
tärii noastre. Cu deosebitä tärie s'a evidentä rolul al mon-
struoasei coalitii burghezo-mosieresti care, vederea obtinerii unui profit
mai mare, a la mezat imperialistilor americani, englezi, germani,
etc. bogäliile acestei suveranitatea independenta politia pi economic5
a statului român. Fie erau conservatorii, liberalii sau la
guvern pentru ei banul era totul, banul era patria pi familia, iar poporul
putea sä sufere, sä moarä dacä interesele erau amenintate.
Un astfel de patriotism" de care au dat dovadä clasele
toare - pi despre care se vorbeste in lucrärile de fatä - face sä creased
pi mai mutt ura poporului muncitor Impotriva celor care luptä pe toate
131* www.dacoromanica.ro
1924 T. MIHAI

pentru reintoarcerea la raiul pierdut. Totodatä, indärjirea masselor

creste tot mai mult impotriva uneltirilor imperialistilor care in colaborare
eu elementele exploatatoare dela orase pi sate impotriva regimului
de democratie popularä. Astfel se intäreste pi se desvoltä vigilenta revolu-
tionarä a oamenilor muncii impotriva dusmanului de clasä.
Un lucru ce trebue remarcat ca un fapt pozitiv este acela cä, in stu-
dierea procesului de infeudare a tärii si de elaborare a unui material atät
bogat, au fost antrenate elemente tinere cu multi dragoste de
dragoste de patrie. Din lucräri se constatá cä tovaräsii au folosit un
rial documentar bogat pi cä au depus serioase sträduinte pentru o inter-
pretare mai justä. foulard de bune voi vorbi despre unele
lipsuri din lucrärile respective.
lucrarea toy. Lungu Traian, in lucrarea Golfin Nico-
lau Paula, ne sunt prezentate o serie de evenimente fapte dar
färä o analizá marxistä serioasä asupra situatiei concrete date.
Exist& in aceste lucrAri, un oarecare obiectivism in felul cum e
descris acest proces de infeudare a tärii in deosebi in ce prive§te conse-
care au fost destul de dezastruoase peste care unii autori au
trecut superficial. Toy. Lungu Traian, foarte sumar, In câteva cuvinte
aratä le cele 30 de pagini ale lucrärii, despre existenta unei clase, clasa
proletariatului, clasa care a suferit mai mult de pe urma infeudärii
tärii imperialismului sträin. Nu ne aminteste despre existenta organizatiilor
proletariatului pi despre lupta sa, in fruntea cgreia se afla, pri-
mului räzboi mondial, neobositul pi luptätor revolutionar :
tef an Gheorghiu.
De asemenea: lucrarea Golf in Nicolau Paula suferä de aceleast
lipsuri. Pentru a cele spuse, voi da una din concluziile Golfin
Nicolau Paula privire la consecintele infeudärii tärii noastre. Se aratä :
singurul al acestor imprumuturi a fost pi o mai
tere a dependentei economiei in anii care au urmat imprumutului stabi-
lizärii". se poate space aceasta a fost singurul rezultat ? Dar noi
cunoa§tem cä in perioada respectivä proletariatul a fost situatie
foarte grea, träia in conditii mizerabile el ducea jugul greu al
tärii. Cunoastem cä in perioadá proletariatul, condus de
P.C.R., a purtat mai multe tupte mod deschis cu burghezia,
politicii antinationale duse de aceasta.
In ceea ce prive§te lucrarea kw. Safta Stelian care se de legea
minelor din 1929, lege care se plaseazä in perioada crizei economice din
tara noastrá pi in care au existat frâmântäri economice poli-
tice deosebit de puternice, nu scoate in evidentä care a fost pozitia parti-

www.dacoromanica.ro
 DESBATER1 1925

delor politice, pozitia P.C.R. pi cum s'au manifestat comuni$ii de

situatia datá.
Aceasta ne aratä et tovarAsii respectivi, in studiul materialului docu-
mentar ce 1-au avut, reusit sá scoatä unele din elementele cele mai
caracteristice pi importante ale perioadei istorice date.
problemk care cred nu a fost suficient de pi este
in mäsurä scoasá in evidentä, este problema contradictiilor dintre
trusturile imperialiste pi dintre capitalul românese imperialist.
In fuga pentru obtinerea de profit maxim, se un imperialism
impotriva altuia, un monopol impotriva altuia, capital financiar impo-
triva altuia". Aceastá luptä inversunatä diferitele grupuri capitaliste
nu se opreste aici, ci merge la desAntuirea räzboaielor imperialiste
pentru acapararea de noi teritorii pi piete de desfacere. Primul räzboi mon-
dial este tocmai produsul ascutirii contradictiilor dintre grupurile mono-
poliste pentru reimpärtirea sferelor de influent.
Imperialistii americani, precum ceilalti, folosesc pi acum aceleapi
metode pe care le-au folosit pi trecut in vederea subjugärii economice
pi politice a altor state. dacä aruncm o scurtä privire asupra situa-
tiei internationale, vedem cum trusturile imperialiste americane pi
engleze, se dä o mare pentru câstigarea izvoarelor de petrol din
Iran. In aceast luptä de interese se ascut contradictiile dintre tärile impe-
rialiste, respectiv intre statul englez pi al S.U.A.
Un rol deosebit de pretios, in vederea vinderii trii pi sub-
jugrii ei capitalului 1-au avut pi social-democratii de dreapta din
noastr. Acesti lachei ai imperialismului international pi agenti ai
burgheziei in sânul miscrii muncitoresti au slujit docil burghezia pi mosie-
rimea românä, in politica sa antipopularä pi antinationalä. Nu existau con-
ventii, pacte tratate economice, pe care social-democratii de dreapta sä
nu le fi aprobat pi sprijinit. In vederea slujirii in mod cât mai fidel a
selor exploatatoare a näscocit o serie de teorii dusmnoase despre spriji-
nirea sfabilizrii capitalismului de atre muncitori. Aceste teorii aveau
menirea s abat clasa muncitoare dela lupta de clasä s subordoneze
miscarea muncitoreascä intereselor burgheziei nationale pi interna-

Pentru exploatarea cât mai cruntä a proletariatului social-democratii

de dreapta au votat in parlament legi antimuncitoresti pi cu
guvernele burghezo-mosieresti au innibupit demonstratiile pi grevele
citoresti.
social-democrati de dreapta din ordinele burgheziei prin
tote mijloacele impiedecarea realizärii F.U.M. pi alungau pe comunisti

www.dacoromanica.ro
1926 ST.

din sindicate fiindcá se opuneau cu impotriva reducerilor de sala-

riu, a concedierilor in massä etc.
Singurul partid care a luptat impotriva Inrobirii economice pi poli-
tice a tärii noastre a fost P.C.R. Fäcând o analizä marxistä a situatiei
economice pi politice din tara noasträ anul 1924, se aratä ...pe.ntru
ducerea räzboiului nimicitor (e vorba despre primul räzboi mondial) oli-
garhia banchero-ciocoiascä a luat dela bancherii din Wile imperiaiiste
(Franta, Anglia, State le Unite) imprumuturi de zeci de miliarde de franci,
pe umerii poporului. Dupa räzboi stäpânirea capitalip-
tilor ciocoilor nu a sä prade tara, sä inglobeze statul pini peste
cu datorii noi pi sä poporul muncitor dela sate orase pio'n
mäduva oaselor"
P.C.R. nu s'a rezumat numai la anumite constatäri, ci a demascat
fata poporului muncitor politica mirpavi a burgheziei mosierimii
romane care fäcuse din România o colonie a irnperialistilor pe care
o pregätea in vederea declansärii räzboiului impotriva U.R.S.S.
P.C.R. a arätat cä singura scipare din ghiarele imperialismului sträin
hräpäret este doborlrea prin fortä a regimului exploatator burghezo-mosie-
resc. Stând in fata partidului asemenea sarcini märete, a trecut
temeinic la organizarea muncitoare in partidd de clasä a
mobilizat proletariatul luptä, pentru atingerea märetului tel.
Faptul ci in tara noasträ se construeste astäzi, ou succes, socialismul,
se datoreste in primul rind proletariatului nostru care, condus de partidul
säu, a dovedit spirit de abnegatie un Malt patriotism luptä, atunci
când a fost vorba de interesele sale fundamentale.
Având vedere caracterul acestor lucrári importanta ce o pre-
zintä pentru cunoasterea mai a politicii antinationale dusä de
guvernele burghezo-mosieresti in problema jefuirii sistematice a bogä-
tärii noastre de cätre capitalismul international precum pi a exploa-
tärii nemiloase a proletariatului in vederea obtinerii profit maxim,
consider este necesarä studierea mai departe - pânä in anul 1944 -
a procesului de pätrundere al capitalului sträin a intäririi subjugärii
pi
tärii noastre monopolurilor sträine. De gäsesc cä este necesar sä
se publice in tiraje mai mari aceste lucräri pentru a fi aduse la
masselor largi populare, sä curioascä cauzele mizeriei in care a träit pi felul
cum a luptat proletariatul din tara noasträ sub conducerea P.C.R. pentru
inläturarea definitivä a oricirei exploatäri a omului de citre

Documente. Ed. pentru literaturA ed. a II-a, p. 59.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1927

S. :

La sesiunea actualä a fost prezentat un material de bogat

numai nu numär de comunicAri puteau fi studiate in intervalul de
imp restrâns care ne-a stat la dispozitie. Cu o sincerä bucurie
cá un numär mare de valoroase au fost elaborate de tinerii cerce-
ttori pi, cu toate cä unii se prezintä pentru prima oará cu lucrári
ei dau dovadä de capacitäti reale in domeniul cercetärilor istorice.
Tovarä§ii din Quj au prezentat un material foarte interesant in
turä descompunerea feudalismului pi desvoltarea relatiilor de productie
capitaliste. Ne vom referi la o lucrare valoroasä anume studiul
Bujor Surdu despre manufacturile de hârtie din Fägära§,. Este o lucrare
pretioasä pi foarte interesantä. Consider insä cä colectivul din Cluj este
vinovat B. Surdu n'a putut sä valorifice indestulätor materialul
documentar de care dispunea. Cercetând desvoltarea industriei de hârtie
in stadiul manufacturier, autorul ar fi trebuit porneasa deta teza lui
Marx ...in productia de hârtie poate fi studiatä amänunte
deosebirea dintre diferitele moduri de productie, intemeiatá pe deosebirea
dintre mijloacele de productie, precum pi legätura dintre raporturile sociale
productie pi aceste moduri de productie" continuare, Marx d, ca
exemplu, manufactura de hârtie din Evul Mediu in ca tipia
pentru relatiile feudale, apoi cea din Olanda pi Franta secolele XVII pi
in care sunt folosite ma§ini pi dreia corespund relatii de pro-
ductie capitaliste si, industria de hârtie din secolul al XIX-lea in
Anglia, pe sisteme de ma§ini care cerea deja relatii noi socialiste.
Autorul nu pi-a dat ostenealá sä se ocupe de aceastä problemä, de§i dis-
pune de un material documentar extrem de pretios. Gäsim date foarte inte-
resante care dovedesc cä introducerea primelor ma§ini simple determiná
necesitatea trecerii ja munca salariatä pi alte date care lämuresc ...deo-
sebirea dintre diferitele moduri de productie Intemeiatä pe deosebirea
rnijloacele de productie". Din päcate autorul nu dä destulä importantä
.acestei probleme.
la comunicarea kw. V. Liveanu referitoare la armistitiul dela
Foc§ani din Decembrie 1917. Autorul demascä uneltirile regimului burghezo-
mo§ieresc pi a puterilor imperialiste impotriva tinerii republici sovietice-
ruse. Comunicarea o serie de probleme interesante, aduce o docu-
mentare bogatá pi o problemä deosebit de actualä. Toate acestea
constitue lucrärii pi trebue sä fie apreciate ca aspecte pozitive
munca toy. V. Liveanu. Teza fundamentalä insä, mai bine zis concluzfa

K. Marx. Capitalul. Ed. P.M.R., 194.8, ed. a II-a, I, p. 353.

www.dacoromanica.ro
1928 S.

la care ajunge autorul - dupä pärerea noasträ - este gresitä. Autorul

istoriografiei burgheze o tezä pe care de fapt aceasta n'a susti-
nut-o, ci dimpotrivä a s'o nege. din textul comuniarii :
Istoriografia burghezt a st räspändeaseä pärerea et,
momentul in care au inceput tratativele de armistitiu, guvernul burghezc-
mosieresc spera Rada Ucraineanä va isbuti organizeze o care
sä continue rtzboiul imperialist et cercurile oficiale din Iasi nici mäcar
nu se gândeau st ineheie o pace separatä Puterile Centrale". In conti-
nuare se aratä et Brätianu sustine nu a avut de gând sä semis-
titiul avand sperante in Ucraina.
Desigur afirmatiile lui Brätianu sunt false ele trebue sä fie demas-
cate. Dar faptul et guvernul avea de sä incheie armistitial nu
urmärea totodatá sä pace separatä, dimpotrivä putea
sä se foloseaseä de armistitiu pentru a torpila cauza
In realitate istoriograf4a burghezä intentia regimului bur-
ghezo-mosieresc de a incheia armistitiul nu vorbeste despre problema
päcii puterile centrale. V. Liveanu confundä problema armistitiului
cu problema pAcii. De aici cancluzia gresitä anume regimul
burghezo-mosieresc cu mult de Decembrie a vrut sä pace sepa-
ratä puterile centrale. In realitate, chiar dupä Incheierea armistitiu-
lui, guvernantii români stäpânii imperialistil francezi, englezi
americani, au incercat sä incheierea päcii. PrecizAri importante
in problemä au fost fäcute de I. V. Stalin in articolul intitulat :
Ce este Rada Ucraineanä". Aici se aratä fmperialistii francezi, conco-
mitent armistitiului pe frontul au o
guveraul contrarevolutionar din Ucraina. Prin aliantä au lacer-
cat tärägäneze päcii pânä la primävarä, deoarece atunci
va fi asiguratä aprovizionarea frantului românesc din Sud-Est
alimente deci ostilitätile vor putea fi reluate.
De fapt, ce au urmärit guvernut burghezo-mosieresc din Rornânia
Antanta prin armistitiul dela ? Dupä pärerea scarlet au urmä-
rit o manevrä trei obiective. In primul au isetlit armistitiul ea
rapete mânä liberä pentru a putea desarma unitätile revolutionare pi pen-
tru a Basarabia. In al doilea rând, prin armistitiul puterile
centrale au sä inlesneaseä Inaintarea Germanilor Rusia
ca astfel sä impiedece Incheierea dela Brest-Litovsk intre Republica
Sovietieä Germania. In sfârsit, prin incheierea armistitiului, satisfäcând
in mod provizoriu nkuintele soldatilor de a focul, au vrut st
incheierea pânä primele douá obiective vor fi realizate,

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1929

pentru ca pe urmä sä impotriva Germaniei, in veclerea

realizärii scopurilor imperialiste ale Antantei.
V. Liveanu vorbeste nurnai despre primul pi nu spune
nimic despre de al, obiectiv. Prin räpirea Basarabiei,
obiectiv al armistitiului a fost realizat. In ceea ce
priveste al doilea obiectiv, sunt documente care aratä negrti pe
impiedecarea dela Brest-Litovsk a fost tocmai centrul atentiei ace-
lora care au pus la cale aceastä moneyed contrarevolutionarä. Dintr'o tele-
oficialá a Legatiei Románe din Paris, urmätoarea decla-
ratie :
Cu ocazia campaniei pe care propus s'o intreprindä
Ianuarie 1918, pentru a impiedica pacea pe care bolsevicii din
Petrograd voiau s'o facd Germania, guvernul romän a lost solicitat sä
participe la actiune. România a acceptat grabä pi centrul aces-
tei actiuni a fost stabilit Iasi".
Deci scopul a fost de a impiedeca incheierea dela Brest-
Litovsk. Se stie cá victoriei politicii geniale a lui Lenin acest
oblectiv nu putea fi atins. Incheierea dela Brest-Litovsk n'a putut sä
fie impiedecatä.
Iluziile Antantei de a revolutia din Rusia s'au spulberat,
planurile ei s'au soldat cu un esec total. Antanta a fost nevoitä sä
renunte la realizarea celui de al obiectiv fixat nu ocazia tratativelor
de armistitiu. Redeschiderea frontului româno-german nu putea fie
aplicare deck in cazul revQlutiei din Rusia. S'a adeverit pe
avertizarea datä articolul sus pomenit publicat in
Antantei
Pravda" in Decembrie 1917 : Nu ne indoim -
cá incercarea aliatilor" de a forta lucrurile va fi
spunea atunci Stalin -
de hipta
popoarelor din Rusia pentru o pace democratice.
care sunt adeváratele cauze care au determinat ca guvernul
burghezo-mosieresc se gândeascä abia primävara anului 1918 la
incheierea separate,. Toate acestea insd numai ce torpilarea
cauzei päcii urmäritá prin Focsani a esuat. Rezultä cä
leza toy. V. Liveanu despre intentiile guvernului burghezo-mosieresc de a
pace separatá in 1917 trebue revizuitä.
Cred cá toy. V. Liveanu a socotit cä este deajuns acumuleze un
numär mare de referiri, de date citate, ia toate aceste date sä
inteo ordine - partea esentialá a lucrárii este gata.
Dupd pärerea mea, este indispensabil ca odatä cu acumularea datelor sä
se dea o importantá mare rezolvärii principiale a problemei. Aceste
daub aspecte sunt airbus legate. Desigur nu yoti rezolva o

www.dacoromanica.ro
1930 GH. TOACA

inte de a o cerceta, dar este inadmisibil de a se rezuma la strângerea date-

pi de a pierde din vedere preocuparea esentiald : rezolvarea principialA
a problemei.

GH. TOACA :

In regimul de democratie popularä, partidul pi guvernul R.P.R.

acordä o deosebitä atentie cunoasterii trecutiului de luptä a poporului nostru,
deoarece cunosand trecutul, putem mai bine prezentul pi prevedea
viitorul.
Un rol important cunoasterea istoriei patriei a luptei
revolutionare a poporului nostru, a strânse dintre poporul nostril
pi poporul rus, au muzeele istorice.
numai Muzeul Lupta revolutionarA a Poporului, Muzeul
Româno-Rus Expozitia Arheologicä Permanentä, care in ultimul timp
au fost cu numeroase documente pi obiecte, constatärn oamenii
care sä adevärul despre trecutul patriei noastre,
precum ce in mod special istoria, pot gäsi aici materiale
care contribue intr'o foarte mare mäsurä la canostintelor
istorice.
In aceste muzee sunt unele documente obiecte rare, de o mare
pi care nu sunt destul de cercetate de specialisti pi valorificate
in literatura noasträ istoricA.
Literatura noasträ nu oglindeste bogatul pi pretiosul material
documentar, stampe, tablouri etc., din Muzeul Româno-Rus alte
muzee, care ne dovedesc influenta a elementului in formarea
poporului pi in desvoltarea lui pe tärâm social, economic pi cultu-
ral, precum pi influenta hotäritoare a poporului rus asupra progresului
poporului in diferite etape ale desvoltärii sale, ale tapir! pentru
independenta nationalä pi libertatea socialä.
nurhai döcumente originale, din multe altele aflate in
muzeu, date si semnate de marele comandant de osti Suvorov, la Bârlad
In 6 Februarie 1791, prin care istoricii nostri pot vedea Suvorov, desi
invinsese pe Turci la Märtineni (Ramnicu-Särat) recomandá totusi auto-
ritätilor militare altor detinätori de dernnitäti sä nu se ofense,
asupriri pi ruinári, la nu se ia nimic platä... färä programarea
autoritätilor civile".
De un real ajutor pentru cercetAtorii nostri domeniul istoriei,
poate fi folosirea pi valorificarea bogatelor documente obiecte aflate la
muzeul Lupta revolutionarä a poporului".
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

In acestui muzeu se gäsesc de asemenea materiale pi docu-

mente importante care rneritá sä fie cercetate studiate cu cea mai mare
atentie.
Din documentele expuse meritá sä fie semnalat acela din anul 1577
in care se vorbeste despre Nicoarä Potcoavä, domn al Moldovei, care a
organizat pi condus lupta täranilor iobagi din Moldova ajutati de Cazaci
impotriva Otomanilor.
In muzeu sunt de asemenea expuse numeroase documente despre
viata pi activitatea lui N. Bälcescu, care nu sunt suficient valorificate de
istoricii nostri.
Cu ocazia centenarului lui Bälcescu, pi literatura scrisä despre
el putea fi folosit pi materialul bogat care se gäseste cuprinsul unui
dosar original care se aflä interogatoriul revolutionarilor dela 1848,
printre care pi lui N. Bälcescu, purtând pi autograful lui.
Printre materilalele noi, expuse in muzeului Lupta revolutio-
narä a poporului", de o mare importantä pentru cercetätori sunt pi foto-
registrelor de evidentä a unor soldati de sub conducerea generalului
polonez Bem ce au luptat in 1848 de partea revaliutionarilor din Transil-
vania prin care se constatä cä in armata sa a fost pi un numär mare de
revolutionari români.
In Muzeu este expusä, in original, prima editie apärutä in limba
românä a Manifestului Partidului Comunist" (1892) cät pi diferite
manifeste editate de grupurile comuniste din România, in urma
Socialiste din Octombrie.
Un moment important pentru istorici prezintä fotocopia unui
nifest editat in 1918 cu ocazia räscoalei marinarilor din Sulina, in care se
poate citi : Marinarii din Sulina dupá exemplul marinarilor rusi au ridi-
cat drapelul revolutiei", si se incheie cuvintele Jos monarhia! Trä-
iascä revolutia 1".
Alte numeroase documente pi manifeste expuse in muzeu despre care
nu prea se scrie in literatura oglindesc lupta dusä de partidul
nostru dela infiintarea sa pânä in zilele noastre.
Documentele importante pi foarte necesare pentru ridicarea nive-
stiintific, ideologic si cultural al oamenilor muncii, care se gäsesc
astäzi in muzee, se datoresc desigur pi activitätii care se ocupä
cu cercetarea problemelor de istorie. Dar trebue sä recunoastem muzeele
noastre mai simt lipsa uniii material documentar, iar anumite
oade probleme, materialele aproape complet.
Cu toate cä in muzeele noastre sunt expuse documente de mare
totusi ele au nevoie de sprijinul mai activ al specialistilor

www.dacoromanica.ro
1932 R. MANOLESCU

tele istorice pentru continua desvoltare pi imbogätire noi documente

obiecte, pentru valorificarea
Este necesar ca cercetätorii nostri sä mai des prin aceste
muzee, sä le foloseascd in munca pi contribue totodatä la comple-
tarea noi documente a fondurilor din muzee.
Existând o intre specialistii nostri din domeniul isto-
pi rnuzeele istorice, acestea vor deveni focare puternice de popularizare
a luptei poporului, de aprofundare stiintificä a studiului de istorie, ceea
ce constitue o importantä contributie la construirea socialismului in patria
coasted.

R. MANOLESCU :

Pe marginea comuniarilor prezentate la sesiune anume : Câteva

aspecte ale räscoalei dela Bobälna" de toy. L. Demenyi pi Despre partici-
parea oräsenilor din Transilvania la räscoala popularä din 1514" de toy.
Bellu Sabin, am de fäcut observatii pi completäri privire la räs-
coalele täränesti din Translivania in epocile amintite.
Cu pivire la continutul denumirii de räscoalä, socotesc cä ar fi fost
bine sä se fi arätat cd opozitie revolutia - räscoala nu isbu-
teste sä schimbe orânduirea socialä existentä alta caricteristicä,
pe care o au pi räscoalele din 1437 pi 1514.
Pentru räscoala din 1514 s'a folosit denumirea de räs-
coalä populare. Cuvântul popularr socotesc cä este folosit pentru motivul
eä, aläturi de täränime, au mai participat pi alte päturi sociale : oräseni.

der inferior etc. Aceastä participare nu schimbd insä caracterul dominant

täränesc al acestei räscoale, contradictia antagonia fundamentalá

1525 au participat pi elemente oräsenesti pi-

aceea dintre feudali pi iobagi. Desi, pi in räscoala táranilor germani
másurá mai mare
deck in 1514 - totusi Engels a caracterizat aceastä miscare drept räzboi
táránesc".
Socotesc cä pentru räscoala táráneascä din 1514 denumirea cea mai
adecvatä, care corespunde continutrului ei, este aceea de räzboi täränesc"
deoarece forta motrice a rniscärii a fost täränimea, constituitá - dupá
cum aratá Engels - intr'o armatä revolutionará, ceea ce a dat luptei
caracterul unui adevärat rázboi antifeudal.
Acest caracter este de altfel subliniat pi de Engels care in Räzboiul
täränesc german" spune cá : In an, 1514, tot primävara,
Ungaria un räzboi general al täranilor".
Pentru miscarea din 1437 se in comunicare când denumirea
de räscoalá cänd aceea de räzboi täränesc".

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1933

Socotesc cä continutului räscoalei din 1437 i-ar cores-

punde mai bine denumirea de räzboi täränesc", deoarece miscarea s'a
intins pe aproape tot cuprinsul Transilvaniei, s'au dat adevärate
armata pi iobagi, täränimea räsculatä a fost organizatä
tabärä militarä, dupá modelul husit, pe muntele Bobâlna.
Cauzele pi desfäsurarea räscoalelor täränesti din 1437 pi 1514 se pot
intelege numai prin analizarea cauzelor interne, generale, care le-au dat
: exploatarea täränimii asuprite de feudali, inräutätirea neconte-

nitä a stärii ei, precum pi a imediate.

Analizarea täränimii din preajma anului 1437 s'a fäcut pe
larg, alatuindu-se astfel o imagine gräitoare a situatiei sale.
Din analizarea stärilor sociale din preajma anului 1514 lipseste insä
situatiei täränimii, forta motrice a miscärii.
cum s'a situatia pi pozitia nobilimii mari pi a
clerului si de jos, a päturilor oräsenesti, tot apa era necesarä pi
tisarea, pe scurt, a situatiei pi pozitiei täränimii, pentru a intelege astfel
mai bine relatiile dintre täränime, päturile oräsenesti pi celelalte grupäri
sociale din Transilvania, in timpul
In aceastä vreme, stratificarea täränimii din Ungaria pi Transilvania
progreseaa ca o urmare a cresterii productiei de märfuri, care aträgea
tot mai mult pe tärani in procesul schimbului. S'a ridicat astfel o päturä
de lärani Instäriti, dar a crescut schimb numärul iobagilor färä de
pämânt.
In aceastä vreme starea täränimil se deoarece feudalii,
pentru a obtine tot mai multe cereale, pe care le la oras, märesc renta
In muncá in bani pi inäspresc mäsurile impotriVa strämutärii iobagilor,
pentru a nu pierde mâna de lucru.
Inrälutätirea situatiei täränimii pi stratificarea ei fac ca multi iobagi
- mai ales cei färä de pämânt - sä fugä la sau se tocmeascä ca
argati.
Täranii fugiti la orase fie cä vor rândurile Lumpenproletaria-
tului, massä inconsecventä, de manevrä, fie cä vor deveni calfe si
tori necalificati, care vor de meseriasi din orase Im-
potriva feudalilor pi ordpenilor bogati.
O altä problemä care se ridicä este aceea a folosirii indicatiilor
sicilor marxism-leninismului in decursul lucrärilor amintite sau la con-
cluziile acestora.
Astfel, la concluzii, s'äu subliniat - mai succint pentru miscarea din
1514, mai pe larg, cu referiri la clasicii marxism-leninismului, pentru cea
din 1437 - cauzele care au dus la : färamitarea i lipsa
de a täranilor, subliniatä de Engels in Räzboiul german"

www.dacoromanica.ro
1934 R. MANOLESCU

neimbinarea luptei clasei muncitoare lupta täränimii, indicatá de

I. V, Stalin convorbirea sa din 1931 scriitorul german Emil Ludwig.
Uneori citatele din clasici au fost doar amintite, färä a se aplica
in chip concret, cu exemple, la situatia respectivd.
Astfel, privire la cauzele Infrângerii in 1437 se foloseste
indicatia lui I. V. Stalin, care subliniazä cä räscoalele täränesti nu pot avea
succes dacá nu sunt imbinate muncitorilor, dar nu se aratá
cä în acea vreme nu exista o clasä muncitoare Transilvania care sä fi
putut conduce täränimea in luptä, deoarece orânduirea capitalistä - pi
muncitorimea - nu-si fäcuse incä aparitia.
deci
Mentionez
Marx
- ca o completare - cä incA in lucrarea Ideologia ger-
Engels arätau, referindu-se la mipeärile täränesti : Ma-
rile räscoale ale Evului Mediu plecau toate dela tarä, dar totusi
lipsite cu totul de rezultat din pricina färämitärii pi a Inapoierii,
vând din starea de färämitare a täranilor", indicându-se astfel pi inapoie-
rea economicä, ideologicA etc. a täränimii, este una din cauzele infrângerii
sale.
Inafarä de aceste probleme ridicate in comunicAri, sä fac
câteva completäri privire la unele probleme ce le ridia räscoalele
nesti analizate.
Cu privire la räscoala din 1437 a fost relevat roltil de seamä al
tismului ca ideologie revolutionarä a masselor Vreau sä arät
dece massele populare au imbräcat revendicArile hainä
religioasä, expresie a näzuintelor sociale.
Engels a arätat in Räzboiul täränesc german" : Dacä luptele
de clasä de atunci lozinci religioase, dacA interesele nevoile
vendicArile claselor izolate se ascundeau sub mused religioasä, acest fapt
nu lucrurile nimic se explicá usor prin conditiile epocii".
Dupá ce aratá cauza formärii dominatiei intelectuale a bisericii in
Evul Mediu, Engels subliniaz5 cá aceastä suprematie a teologiei asupra
activitätii intelectuale era urmarea a pozitiei bisericii
sanctionare a dominatiei feudale existente. De aceea, toate atacurile
dreptate impotriva feudalismului erau cu precädere atacuri Impotriva bi-
sericii catolice, iar doctrinele revolutionare, sociale pi politice erau mai
seamä erezii teologice.
Astfel, explicatia teoreticá a aparitiei ereziilor in Evul Mediu ne
ajutá la mai clarA a rolului husitismului räscoala täräneascá
din 1437.
Cu privire la miscarea din 1514 s'a participarea päturilor
oräsenesti ardelene in etapa izbucnirii räscoalei, adicá de atunci cAnd tA-
ranii cruciati armele impotriva exploatatorilor feudali.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

Putem afirma cä legätura dintre pi oräpenepti

n'a fiintat din timpul räscoalei. Unele materiale aratä numerosi
târgoveti au fäcut parte din armata cruciatä pi putin o parte
dintre acestia au devenit luptätori in timpul räscoalei aláturi de tárani
potriva feudalilor.
Prin participarea unor pMuri de oräseni aläturi de armata täräneascd
de räscoalä, s',a fäcut astfel mai strâns dintre iobagi
pi säräcimea din orase, lupta impotriva feudalilor pi a

Inchei o sugestie.
In cele douä comunicki - atât in tratare in concluzii - s'a
subliniat lupta comunä impotriva exploatkii a masselor de pi
Unguri. Acest aspect deosebit de important al din 1437 pi 1514
ar putea constitui subiectul unui studiu mai aprofundat, care ar aduce astfel
o pretioasá contributie la studiul luptei masselor populare de diferite na.
tionalitäti de pe cuprinsul patriei noastre impotriva exploatkii, pentru
viatä liberä.

M. PETRESCU-DAMBOVITA :

In comunickile subiecte din domeniul istoriei vechi a R.P.R.,

nute la aceastä sesiune, s'au adus unele contributii importante, s'au pus
in discutie elemente noi de culturá materialä s'a o interpretare
a faptelor prezentate.
Astfel, un interes deosebit prezintä concluziile privind cultura
rialä neoliticd dela Giulesti (Santierul Bucuresti), inceputurile meta:ur-
giei aramei bronzului, procesul descompunerii comunei primitive prin
intensificarea schimburilor produsele superioare ale tehnicii grecesti,
aparitia statului la Dad, descoperirea din Nordul Dobrogei, legâ-
turile cu statul din Kiev etc.
In ceea ce priveste cultura neoliticA dela Giulesti - incadratä just
de toy. E. Comsa la sfksitul epocii neoliticului timpuriu - putem afirma
ea a fost studiatá deocamdatä in cadrul neoliticului din Muntenia. In
viitor, va trebui sä se in in cansideratie legâturile ei cultura neoliticA
corespunzAtoare dela din Moldovei, pentru a se
problema raporturilor dintre aceste dual culturi neolitice, care preced
turile A. in Muntenia pi precucuteni in Moldova. De asemenea,
acest prilej va trebui sä se studieze contactul triburilor locale din aceastä
a cultura sudicá a egeene.
Relativ la metalurgia aramei, deosebit de importantá este constatarea
Prof. I. Nestor, cä la inceput, cuprul a fost topit pi turnat pi apoi a

www.dacoromanica.ro
-1936 M. PETRESCU-DAMBOVITA

redus. In legäturä turnarea cuprului, ne-ar fi interesat pi argumentele

care permit identificarea acestei tehnici, oât In prezent se ad-
mitea, in general, prelucrarea prin ciocAnire. In Moldova nu existä
in prezent niciun criteriu stratigrafic, pe baza cäruia, topoarele
in cruce fi atribuite fazei Cucuteni B. De asemenea,
credem cä pi argumentul indirect, folosit pentru datarea faza
cuteni B, prezenta unor forme mai vechi de topoare in faza Cucuteni A,
poate fi invocat numai in ipoteza in care avern certitudinea stratigraficä.
Intensificarea metalurgiei aramei in faza Cucuteni B era importantä din
punct de vedere social-economic. Astfel, pe desvoltärii
cresterii vitelor pi aparitia locuintelor izolate spatiul economic mare,
caracteristice triburilor de cultivatori pi pästori, incepe sä se desvolte pi
metalurgia aramei. S'au creat acest in organizärfi gentilice
matriarhale premisele aceastä formä de organizare la cea
Aceastä situatie se reflectä pi in suprastructura societätii res-
pective, dupä cum ne-o dovedesc figurinele masculine din faza Cucuteni B.
Relativ la descoperirile dacice din Dobrogei comunicate de
Prof. Gh. ne-ar interesa dacä faza mai veche din a doua epocä
a fierului dela Somova, specia cu mina, asemänätoare
celei dela Ciolänesti pi Poiana, este sau nu Insotiti pi de ceramia lucratá
la roatá. In caz afirmativ va trebui sa se ia in faptele, care
au trecerea la noua a ceramicii in aceasti regiune
din Nordul Dobrogei.
ceea ce priveste amforele elenistice descoperite la Lunca Ciurei
de cätre un profesor din Invätämântul dela Iasi pi comunicate de
Prof. D. Tudor, avem de observat, cä din lipsä de sondaje sau säpäturi
nu pot fi puse directä cu ceramica neagrä (lustruitä) dela
De pi datarea amforelor rodhiene in secolele
diferä de aceea a ceramicii dela Poienesti, care se in secolul
I
In cu problema aparitiei la Daci, ridicatá de Prof.
M. Macrea, trebue sä se ia consideratie conditiile locale, care au acce-
lerat descompunerea comunei primitive de pe teritoriul viitorului stat dac.
Astfel, prezenta prime, a ceramicii pi apoi a fierului, au contri-
buit ca cea de a doua diviziune socialä a muncii, despärtirea meseriasilor
de agricultori fi apärut aici mai devreme pi sä se fi desvoltat mai
tens regiunile extracarpatine, din Moldova pi Muntenia. Deci,
procesul despärtirii meseriilor de agriculturä trebue urmärit pe teritoriul
viitorului stat dac mult de secolut I i.e.n. pi anume dela
situl epocii bronzului pi inceputul epocii fierului, odati cu desvoltarea
talurgiei bronzului. El se va desavirpi apoi in a doua a fierului pi

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1937

va culmina secolul I cand metalurgia fierutui va atinge o mare

desvoltare.
Inafará de aceasta, credern, orasul amintit de Arrian in leg5turä
cu expeditia lui Alexandru Macedon la Dunäre, poate fi localizat
la Dunäre, se presupune de care Prof. M. Macrea,
dupä curn se plie, in urma säpäturilor recente dela Zimnicea, s'a pre-
cizat ci majoritatea de locuire de acolo, nu din secolul
al din vremea expeditiei lui Alexandru Macedon, ci de mai
din secolele III II te.n.
In relativ la elementele de culturä materialä veche ruseascä
din asezarea feudalä din X-XIII dela Dinogetia, trebue
amintim I. Barnea ci o de tip Donici s'a mai gäsit la noi,
inafarä de Dobrogea pi de localitatea Hlincea-Iasi din Moldova. Intru
ele dintr'o perioadä mai mare de timp, din secolele X-XIII,
ne in ce mäsurä pot ajuta la o datare mai precisä a nivelelor
de feudale dela Dinogetia.
Relativ la raportul de activitate pe 1954 propunem ca la capitolul
säpäturi de salvare sä se treacä Valea Lupului (raionul Iasi) Spineasa
(raionul Tg. Frumos), din cauza importantelor descoperiri fäcute recent
cu prilejul luerdrilor de de pe santierele de acolo.

MARIA COVACI :

Párerea noasträ asupra comunicArii tovaräsului S. Fuchs Greva

muncitorilor din valea Muresului din 1925" este cä, prin tema ridicatä pi
tratatä, a adus o contributie serioasä cunoasterea unei actiuni revo-
lutionare din valea Muresului care nu a fost pânä acum studiatä. Prin
terialul documentAr folosit, auttorul a reusit si redea amploarea pe care
au avut-o miscärile revolutionare ale muncitorilor din valea Muresului in
stabilizärii relative a capitalismului.
Un alt f apt ce contribue la ridicarea nivelului lucrärii, este felul cum
sunt redate problemele, tratarea partinicä, precum stilul pläcut.
In mod deosebit, capitolele care trateazá desvoltarea industriei de
cherestea in valea Muresului, prin materialul statistic pi documentar,
torul reuseste sä ne pätrunderea capitalului sträin in aceastä
ramurä industrialä, precum pi jaful de capitalisti prin exploatarea
nemiloasä a pädurilor din aceastä regiune.
Consideräm insä cä lucrarea are pi unele lipsuri.
Nu este desvoltat in felul cum se mod
concret in de cätre organizatiile de partid, linia trasat
de P.C.R. la Congresul al din 1924 ceea ce priveste transfor-
www.dacoromanica.ro
122 - Studit referate - 1817
1938 MARIA COVACI

marea P.C.R. partid de massä, extinderea influentei partidului in

rándul masselor populare.
Desi In comunicarea S. Fuchs sunt referiri la Congresul al
al P.C.R., totusi nu se pomeneste nimic despre punctul al 12-lea
al rezolutiei Congresului al asupra situatiei econornice
pi politice" in care se vorbeste despre necesitatea ca P.C.R. sä devinä o
organizatie de fier a proletariatului, sä se transforme ca spirit pi organi-
zatie partid bolsevic, gäseascä de nedesfAcut
massele muncitoresti pi äränesti pi sä sä lanseze lozinci potrivite
pentru a face putintä lupta comunä a muncitorilor, täranilor masselor
nationale asuprite, st sä lärgeascA pi aceste lozinci in scopul
ducerii luptei la victorie".
Desigur nu este indestulätor doar se facä o enuntare a citatului
in comunicare (lucru care de altfel nu s'a ar fi trebuit fie ana-
lizate in parte fiecare problemä ridicatä la punctul 12 al rezolutiei amin-
tite. SO se fi ce fel de lozinci erau, de ce a fost necesar ca aceste
lozinci fie de P.C.R. aceastä perioadä. Era desigur necesar
ca pe baza acestui material din Congresul al Ill-lea P.C.R. sä se fact
o cercetare serioasä in alte documente privind bolsevizarea Partidului
Comunist pi sá se fi cum aceste lozinci ale P.C.R., in conditiile
stabilizArii relative a capitalismului, permiteau ca sä fie obtinute victorii
in urma luptei.
In treb.uia st fie analizate care au fost urmärile concrete ale
dart s'au obtinut sau nu victorii special, In ce
din valea Muresului au contribuit la realizarea sarcinilor concrete
ce stäteau in fata P.C.R. in aceastä datä. Acest lucru
S. Fuchs nu Ira fAcut in lucrarea sa, din a neglijat o problemä
deosebit de importantä pentru miscarea internationalä pi
anume aceea a congreselor Internationalei a Ill-a si in deosebi, Congresul
al V-lea care se tine in aceastä pi se traseazt tocmai sarcini
partidelor comuniste privind bolsevizarea pi legarea de masse largi
populare.
P.C.R. a luptat in perioada stabilizárii relative a capitalismului
pentru indeplinirea sarcinilor trasate de Internationala a HI-a.
S. Fuchs nu a tratarea evenimentelor din valea Mure-
sului cum P.C.R. reuseste st devinä conducAtorul miscArilor greviste :
neglijAnd rolul de conducAtor al partidului se poate trage concluzia et
rolul primordial organizarea pi conducerea grevelor avut sindi-
catele.
Explicatia datä asupra rämânerii in urmä din punct de vedere
organizArii muncitorilor din valea in 1920 considerAm
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

nu este cea mai Argumentul pe care S. Fuchs il aduce in aceastä

problemä, acela al depärtärii teritoriale (al centrului de regiune) nu este
argumentul cel mai convingätor.
Noi credem cä muncitorii din valea Muresului nu träiau izolati, ei
avea legäturi cunostinte despre presa muncitoreascä, de sin-
dicale din alte pärti, de grupärile comuniste care activau pi in
perioadä.
Ar fi necesar ca toy. S. Fuchs cerceteze problemä, deoa-
rece este In mäsurä sä o ocupându-se de aceastä perioadä credem
cá ar putea gäsi argumente mai convingAtoare pentru a explica
problemä.
Demascarea social-democratiei de dreapta din regiunea Muresului
nu a constituit o preocupare pentru S. Fuchs. El nu actiunile
trädátoare duse de aceasta in timpul grevei din 1925.
Neglijänd actiunile social-democratiei de dreapta din regiune in
timpul grevei, comunicarea aceasta nu dä o asupra
torilor grevei din 1925.
Ar fi fost necesar ca in comunicarea sa, S. Fuchs s fi pus un
accent mai mare pe solidaritatea muncitorilor de diferite nationalitäti
care convietuiesc Valea Muresuiui, in actiunile greviste de care se
ocupä comunicarea. Insä cased cä S. Fuchs nu a folosit In aceast
problem materialul Congresului al pi nu a folosit in mod concret
rezolutia sus amintitä, nu a redat tocmai felul cum organizatia de partid,
prin lozincile lansate de P.C.R., a reusit sä ridice la comunä pe
muncitorii, pi minoritätile nationale din valea Muresului impotriva
capitalismUlui cum prin aceasta s'a lärgit partidului cu massele
largi populare.

V. VARGA :

istoriei, pe ideile materialismului istoric, face parte din

stiintele sociale. De aceea cerintele crescânde care se pun azi' fatä de
cadrele din celelalte &mend ale sociale - (bazele marxism-
leninismului, materialism dialectic istoric economia politicá) - sunt
in aceeasi valabile pentru cadrele care lucreazá domeniul
istoriei. Aceasta se referä la nivelul lucrärilor lectiilor la conti-
nutul de idei, cât la caracterul creator al activitätii istoriografice.
istoriei, astfel un sector important pi indispensabil al
luptei pentru construirea socialismului tara noastrá, un domeniu pen-
tru desvoltarea cáruia partidul guvernul nostru o grijä deosebitä,
* www.dacoromanica.ro
 V. VARGA

se cere, in primul rând, istoricilor nostri de a asigura pi desvolta mereu

In aceastá privintä trebue constatat, cd pe lângä avântul serios ce
l-a luat in ultimul limp istoriei, se mai manifestá serie de lipsuri
in activitatea un spirit combativ pi critic.
in folosirea armei criticii pi abordarea curajoasd a anumitor probleme,
care tocmai din aceastä cauzd, rämân rezolvate pe jumätate sunt ocolite
chiar.
Slaba desvoltare a spiritului critic se de toate,
fatä de istoriografia burghezd. In general s'a considerat pânä acum cd
dintre istoricii burghezi trebue sä fie mai mult cei mai reactionari,
cei care s'au compromis in mod deosebit pi printeo activitate politicd. Din
aceastä categorie fac parte tipuri ca Giurescu, Panaitescu, Zane, etc. Dar
in acelasi timp nu s'a trecut in mod sistematic la analiza critic,
principiald a lucrdrilor istoricilor burghezi N. lorga, Xenopol pi alti istorici
cunoscuti ai burgheziei pi mosierimii pi care mai sä exercite o
influentä relativ puternicd asupra unor cadre din istoricii nostri. Trebue
spus, tacit, pästrat neprincipial necritic fatä de apa zisa
eruditie" a unor somitdti" ascunde, de fapt o admiratie fatä de pura
factologie din istorie pi de metodele arbitrare, burgheze, de interpretare"
ale problemelor de istorie. Acest spirit de conciliere este de fapt o variantä
a teoriei stiintd pentru pi o frânä in desvoltarea unor cadre pi in
lämurirea probleme istorice.
Un alt exemplu al lipsei de pozitie combativä este faptul nu existä
o preocupare pentru urmärirea pi sdrobirea falsifiarilor istoriei pe care
o fac astäzi In apus, scopuri calomniatoare, cei care au fugit de Jude-
cata poporului, români plätiti din fondul special al
mului american.
In aceastä ordine de idei trebue la noi s'a putin
pentru demascarea pi combaterea documentatá a maiiifestärilor nationa-
lismului burghez cu privire la problemele de istorie. Aceastä muncä de
mare importantä trebue desvoltatä fäcutä nu numai privire la mani-
festärile mai recente pi mai camuflate ale nationalismului burghez, dar
i privire la acele autoritäti" burgheze din trecut, care
fäcut o profesie din oträvirea constiintei oamenilor prin nationalismul
burghez. Este destul dacd reamintim acele teorii" absurde, antistiintifice
pi povine pe care le-au fabricat atât N. cât pi istoricul" concurent
al maghiar Jancso Benedek, privire la Transilvania, in scopul
invräjbirii reciproce a populatiei din aceastä regiune.
este aceea, la noi nu s'a pornit la cercetäri sistematice, pe perioade,
un plan general, metode stiintifice. af ca
Pe aceste släbiciuni o lipsä importantä a istoriografiei noastre

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1941

cercetärile fie organizate mai rnult dependentä de anumite aniversäri,

comemordri sau de alte sarcini aceste rnunci având adeseori carac-
terul unor munci de De aceea, desvoltarea activitätii stiintifice
a suferit pi mai suferä bond datoritä tocmai lipsurilor in ceea
ce priveste documentarea.
In lipsuri serioase are Biblioteca Academiei
R.P.R., una din principalele surse de documentare din tara noasträ. Desi
Biblioteca Academiei R.P.R. a obtinut in ultimul timp unele rezultate prin
completarea fondurilor, de exemplu materiale sovietice, totusi n'a fäcut
destul pentru inlesnirea serioasä a muncii de cercetare. Este vorba
in primul rand de faptul cele mai multe fise nu sunt f pe
autori pi nu pe probleme, ceea ce cä multe materiale mai zac
necunoscute pi nevaiorificate. De asemenea, s'a asigurat o
sistematieä de pregätire a documentelor nici la Arhivele Statului. Se
observä, in general, o rämânere in urmä privire la despuierea periodi.
celor.
In sfârsit, o problemä dureroasä este aceea, situatia este foarte
dificilá la institutiile respective (Biblioteca Academiei R.P.R., Arhivele
Statului, alte biblioteci etc.) problema bibliografiei privire la
carea muncltoreascd tara noasträ.
Ritmul desvoltärii noastre impune, ca lipsurile privire la
justa orientare istoricA, spirit combativ, documentare etc. sä fie analizate
sä se gäseascä mijloace pentru rezolvarea

NICHITA ADANILOAIE :

Referitor la comunicarea Prof. S. fäcând abstractie de

tanta noilor documente a interpretärii stiintifice pe care o face
coalei condusä de Tudor Vladimiresou, imi rezerv pi aici unele observatii.
Prof. S. tirbu tratarea lucrärii nu se tine intocrnai de titlul ei
Cu privire la räscoala din 1821 pi de eliberare
din tärile vecine". In partea a doua a lucrärii trateaa mai mult räscoala
condusä de Tudor pi actiunile agentilor englezi. dintre räscoala
condusä de Tudor pi räscoala putea fi extinsä pe o scarä mai largä
pe baza a mai multor documente nu pe baza unuia singur Nena-
dovici) fiindeä existä intre ele foarte multe asemänäri. Aceleasi elemente
au luat parte la pi scopul urmärit a fost aproape identic. Kara
Gheorghe se aseamänä din multe puncte de vedere Tudor. pi el
de vite. Era el impiedecat de Turci in afacerile sale. Asemänärile
pi veleitätile nu se opresc la conducAtori, ci se extind asupra clase
pe care o reprezenta fiecare. La spune pi el eä luptá numai
www.dacoromanica.ro
1942 NICHITA ADANILOAIE

triva Turcilor rebeli pentru a adormi vigilenta sultanului dar se va vedea

apoi impotriva jugului otoman. Se fäcea comert Mire Oltenia,
Banat pi regiunile sârbesti. Dupa rdscoalei lui Kara Gheorghe,
tree pi Nordul Dunärii. scrisori ale lui Kara Gheorghe
cätre mitropolitul Valahiei. de aceasta, la 1814
räscoalei Hagi Prodan pi el trece in Nordul Dundrii. Autorul nu ne
pomeneste apoi nimic despre pregAtirile Bulgarilor de räscoalä.
mente sunt in aceastä privintä. De pildá : o revistä a muzeului ceh din
1832 are material referitor la aceste pregätiri.
Cred apoi se vor studia mai atentie documentele
toare la acea organizatie din Bucuresti indreptatä impotriva boierilor, a sis-
temului politic pi a Turcilor, se va vedea ea a avut legáturi cu Eteria
cu räscoala lui Tudor. acum lui Tudor trebuia sä
in 1816 pi de asemenea organizatia din Bucuresti in frunte
N. Petrovici, M. Gros, Radu Balog etc. a fost descoperitä primävara
acelutapi an. Oare nu din cauza acestei descoperiri n'a räscoala in
Oltenia in 1816 ?
Noi documente ne vor pi la aceastä problemd. Referitor la
influenta decembriste asupra räscoalei din 1821, Prof. S. a
publicat in numdrul al revistei Studii" din 1951 prima parte a unei
in care tocmai aceastá problemä. Tot Prof. S.
ne anuntä jaunt paginei finale) urmarea va apare in numdrul urrnä-
tor, adicä in Iunie 1951. De atunci revista a mai 10 numere pi urma-
rea comunicdrii n'am mai vdzut-o. Acum reia aceastä problemä, extinzdnd
influenta decembristá asupra programului pi tacticii räscoalei condusä de
Tudor : Inceperea In momentul mortii domnitorului, lupta pentru
infärirea disciplinei de fier, planul lui Tudor conceput pe baza revolutiei
militare etc.
Autorul ne spune decembristii s'a fäcut prin inter-
mediul lui Olimpiotul ..care a adus dela Chisindu la Bucuresti
conceptia tactic.ä a rdscoalei". Mai departe insä afläm tocmai acest
nu era de acord disciplina de fier. De aici, divergentele
Tudor etc. Ni se aratä apoi in anumite cazuri pi decembristii
lupta masselor. Uniunea Propdpirii pi Societatea de Sud care au existat
la 1821 (prima in 1821 a doua dela aceastä
erau izolate de popor pi se bizuiau doar pe unitäti militare devotate
Insusi Pestel, care era mai radical dintre conduatorii acestor socie-
täti, se de scenele revolutiei franceze pi alte mijloace spre
a nu se mai repeta astfel de evenimente. Decembristii urmAreau lichidare4
iobägiei pi a autocratiei pi introducerea unei constitutii. In ceea ce pri-
veste desfiintarea ideile erau confuze. Frica de popor a

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

decembristilor face ca miscarea sä aibá un caracter limitat de clasä. Ei

vroiau ca prin comploturi pi actiuni organizate de nobili sä aducä
nätätiri pentru tärani, dar dupä cum spune Lenin, ei erau foarte departe
de popor". Preconizau deci reforme pentru färä a atrage la luptä
täränimea. Urmäreau dar reforme de sus. La Tudor este invers.
El la tot norodul omenesc" atunci täränimea liberä sau
lucrätorii din orase pi burghezia ascensiune aleargä sub steagul lui
sä starpeascä tagma jefuitoritor".
La 1821 decembristii erau intr'o de organizare,
incipientä pi A. M. Pankratova arata chiar evenimentele din Italia
pi Balcani i-au impresionat foarte multe pe acesti ofiteri.
Pentru aceste motive asemänarea dintre aceste mi se pare
fortatä unele privinte. Nu vreau prin aceasta sä contest legAturile din-
tre decembristi pi patriotii greci, pi simpatia pentru miparile de
eliberare din Balcani.
La fel mi se pare ca fortat pi caracterul militar al räscoalei care de
contravine textul proclamatiilor lui Tudor desf
surarea miscärii.
Faptul cä din cei 160 cunoscuti In räscoald, 45 au fost
panduri in razboiului din 1806-1812, erau deci
militari un lucru firesc, dar cred nu ne dä dreptul sä tragem
concluzia räscoala a fost exclusiv militarä. Atunci ai la
astfel de oameni cäliti in lupte pi gata de sacrificiu, este explicabil
cä in primal ii vei pune pe acestia In fruntea detasamentelor
apoi pe altii care nu au deprinderea necesarä. Inafará de aceasta,
tanii aveau arme cete de ale care urmau intocmai. Avem apoi in
fruntea detasamentelor mosneni si chiar cläcasi, färä sä mai amintim de
componenta luptätorilor de i acestia erau militari ?
Nu sunt apoi de acord autorul lucrärii In ceea ce priveste atitu-
boierimii fatä de räscoalä. Se aminteste boieri au stipen-
diat räscoala. Tin sä atrag atentia cä la Arhivele Statului este un Dosar
despre rämasurile lui Tudor cuprinzând in cele 99 de foi
ale sale o multime de documente inedite din care rezultä Tudor s'a
Imprumutat de räscoalä bani dela o serie de boiernasi pi negus-
tori. Toti acestia se judecá ei pi in cele din in 1837, impart
averea lui Tudor 1 Deci nu se dela boieri.
Nu neg participarea unei a boierimii pi special a
boierimi la räscoalä. Lenin ne aratä cá ...in epoca präbusirii feudalismu-
lui pi a absolutismului, nationale devin mi§cári de massä
Stat. Buc. judecátorqti Tribunalul Mehedinti, Dos. 8 (15921).

www.dacoromanica.ro
4944 NLCHITA ADANILOAIE

in arena politica, sau altul, toate clasele populatiei".

Feudalii care au intrat in eliberare de sub despotismul turcesc
vroiau directia dela reforme liberate pentru a nu-si
pierde privi1egiile. Interventia lui Rizo Neaclos la Alexandru Ipsilante
pentru a nu desfiinta privilegiile boieresti Moldova este concludentä in
acest sens. Dar drept consecintä n'a participat la Eterie
de boierii moldoveni pentru pe ea o durea in primul jugul feudal
apoi cel turcesc.
Parte din boierii interesati in comert aveau piedeci din cauza
turcesti de aceea urmäreau scape de vasalitate. Des-
fiintarea monopolului turcesc insemna libertatea comertului, deci
o pentru ei. Acestia tindeau devinä proprietari
Dar ei nu urmäreau sä scape de vasalitatea turceasca printr'o räscoalä care
le-ar fi subminat pi privilegiile, ci printeun ajutor extern. In cazul de
sperau tarul va sprijini Eteria. Apa se faptul unii dintre
boieri au de acord Tudor, la sperând cä la venirea arma-
telor ruse, ajutorul Eteriei, poporului din Tara Româneaseä,
va fi paralizata privilegiile k)r vor fi astfel salvate. Se poate adluga
faptul pi acesti boieri aveau un scop diversionist pi anume de a abate
atentia masselor dela lupta de clasä. Poporul Inst s'a impotriva
amândorora, atât a. exploatatorilor interni pi celor externi.
Diversi boiernasi ca BArbierul N., Binescu Ciupagea, Dumi-
trache Protopopescu, Costache Ralet in ostirea lui Tudor,
prädând pe cont propriu prin alte regiuni chiar pe
multi boieri dati
Prof. S. ajunge la concluzia Tudor pierde viata din
cauza disciplinei de fier pe care voia o pret, si din
cauza actiunilor ale lui Udritchi sau ale agentilor englezi, dar
cred cä nu trebue sä uitAm in primul cei mai interesati in pier-
derea acestuia erau nu uitam numai cu zile
mai de prinderea lui Tudor la Golesti, vizitase pe Al.
Ipsilante la
Caracterul militar al rAscoalei mi se pare exagerat pi pentru
toarele motive : rascoala a in Oltenia, pentru cä aici, pe
jaful fiscal, exploatarea boiereascA, prädaciunile turcesti, nemultumirea
pandurilor impusi la bir, mai erau desvoltate pi unele elemente burgheze. E
suficient sä arat Mehedinti numai in anul 1820 s'au tinut 19
roace in opt localitäti.
Deci accentuarea Inceputurilor capitalismului pi descompuizerea
feudalismului au dus la aceastä räscoalä,. Sarcinile puse de desvoltarea
vietii materiale nu puteau fi indeplinite pe cale revolutionarä.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI uses

Contradictiile antagonice intre burghezie in desvoltare

boierime, cdt pi intre täränime pi boierime, amplificate pi prin existenta
jugului otoman vor räbufni prin condusä de Tudor Vladimirescu
impotriva tagmei jefuitorilor". Concluzia fireaseä ce se impune este
la 1821 a fost o a poporului nu o

I. BACIU (Orasul Stalin) :

Reprezentând filiala Societätii istorice filologice" din Orasul

Stalin, exprim adânc simtitele pentru deosebita cinste de a
invitati in aceastä sesiune a acestui inalt for stiintific.
de raportul prezentat, imi permit sä observ urmätoarele :
nul de cercetäri stiinfifice pe anuli 1954 nu confine nici o problemä
de trecutul bogat al orasului pi raionului Stalin.
Epoca comunei primitive a orasului a raionului n'a fost tratatä
in mod organizat. Istoria orasului pi a raionului zace Ingropatä in cele
opt volume de cronici, strânse sub titlul Quellen zur Geschichte der Stadt
Kronstadt" (Izvoare pentru istoria orasului Brasov), sau in volumele
pi Brasovul".
Foarte putini cercetätori s'au ocupat insä in conceptia materialis-
mului istoric, de variatele probleme ale acestui oras, situat la intretäiere
de drumuri, cu relatiile sale economice, culturale pi politice prile
Române.
Istoricul industriei acestui cu intreprinderi de peste 100 de
ani, ca Partizanul Rosu", ipi cercetätorii.
Activitatea tiparnitei care are un trecut de peste 400 de ani - unde,
printre alto pi-a tipärit cärtile Coresi - este necunoscutà.
In numele filialei Societätii de istorice pi filologice" a Ora-
sului Stalin, rog Academia Republicii Populare Române ne acorde
tregul säu sprijin activitatea ce dorim sä desfäsuräm.
Nädäjduesc tovaräsii istorici din Orasul Stalin vor pomi de aici
la o muncä mai spornieä.
Pentru realizarea acesteia avem nevoie de permanenta Dvs.
atentiune.

V. POPOVICI :

Sesiunea Sectiunii a V-a a fost o impunätoare manifestare a stiinte

istorice din tara noastrá, un bilant cu bogate realizari, rezultatul
munci indarjite pentru promovarea activitätii stiintifice in domeniul
istoria

www.dacoromanica.ro
1946 I. IONA$CU

Pentru prima datä in aceastä salä, zeci de tineri cercetätori au putut

sä-si prezinte rezultatele la care au in diferite probleme de istorie.
S'a putut ajunge la aceste realizäri datoritá sprijinului dat de partid
pi guvern, care au asigurat toate conditiile necesare pentru buna desfä-
surare a activitätii
Stiinta istoric Sovieticá este un permanent munca pe
care o ducem in alatuirea unei istorii stiintifice a patriei noastre.
Dar, apa cum s'a arätat raportul Sectiunii a V-a a
R.P.R., activitatea institutelor au fost pi unele lipsuri.
Sectia de istorie a Institutului de Istorie pi Filologie din Iasi a
avut o serie de lipsuri in activitatea desfäsuratä anal 1953 - care au
fost arätate raportul anual - prin numärul comunicArilor
tate In aceastä sesiune, nu se poate cá Sectia de Istorie-Iasi a con-
tribuit prea mult la succesul acestei sesiuni.
Este drept, la noi mai sunt greutäti - pe care nu le-am
vins, vinovati de aceasta suntem noi - suntem foarte putini la numär.
Totusi chiar in aceste conditii, noi puteam ne prezentäm mai bine. Care
este cauza acestei deficiente ?
Noi n'am acordat toatä importanta, n'am fäcut tot ce se putea face
ca ne pregtim bine pentru aceastä sesiune.
In urma analizei muncii Secjiei de Istorie-Iasi in cadrul Sectiunii
a V-a ne-am indreptat toatä atentia pentru unele rämâneri in urmá In
munca sectorului de istorie modernä pi contemporaná - pi am läsat pe
planul al doilea pregätirea pentru
Trebue si subliniem in aceastä directie, n'a fost un bun exemplu
faptul cä tocmai eu am --terminal comunicarea dupá ultimul termen
aeordat.
Acest lucru, noi vom minte pi vom cäuta invjm din
aceste greseli.
In anul 1954 vom aräta cá, In urma criticii juste care ni s'a
am sä ducem lupta pentru a lichida lipsurile pi aduce astfel
o contributie serioasá la desvoltarea istorice in patria noastrá.

I. :

Am citit comunicarea scrisä apartinând colectivului care a säpat la

Veche de din Bucuresti pi am rämas surprins de faptul
cä nu se vorbeste, când se trateazá inceputurile feudalismului, nimic de
Cetatea Dâmbovitei pi de identificarea ei cu cetatea Bucuresti care apare
documentar in anul 1459, in domnia lui Tepes, trecându-se direct la
Mircea Ciobanul, ctitorul bisericii domnesti de la Curtea Veche, pe la
anul 1550.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1947

Aproape toti cercetätorii care s'au ocupat de trecutul Bucu-

resti au fost de acord in identificarea Cetätii Dâmbovita orapul Bucu-
resti. Dacá identificarea este general admisä, atunci asezarea este
atestatä documentar din 1368, zilele lui Vodä, ca
atare peste mai putin de douá decenii, Capitala va 600 de ani de
existentä, ca fortäreatä pi oras.
Cetatea Bucuresti" apare sub acest nume prima oarä inteun
ment de la Tepes, dat la 20 Septembrie 1459, dar tot el acte din
Cetatea Dâmbovita", ceea ce dovedeste cä cele douä denumiri erau
in luptä. Aceasta se in favoarea denurnirii in
vremea lui Radii cel Frumos, succesorul la domnie (1462-1474), nu
mai andrea Cetatea Dâmbovita", ci Bucuresti". In domnia lui
Laiotä Basarab (1474-1476), pornesc din cancelaria acestui domn rävase
cAtre brasoveni, vestindu-i ..a sosit cupet (negutätor) turc cu
marfá pi multä este un bun prieten al domniei mele, ba mai
bun prieten al domniei mele" oricine va vrea sä cumpere marfá ...sä-si
trimitä omul, ca sä pretuiasc.6 pi sä se tocmeascä turcul in Cetate
Bucure#i". nu-i datat pi editorii 1-au cansiderat He al lui Laiotä
Basarab, fie al lui Neagoe Basarab, nu apare in decât numele
Basarab", dar din analiza continutului celorlalte documente, cred cä e
vorba de Laiotà, nu de Neagoe Basarab (1512-1521).
Dacá la 15 ani dupá aparitia cetatea Bucuresti", gäsim
aici antrepozite mari de märfuri, asezarea nu era numai
cetate pi resedintä dornneascä, ci pi un centra oräsenesc important,
mestesugari negustori. acest centru nu s'a format intr'un timp scurt,
ci treptat. Cred in preajma cetätii" a existat un sat dr agricultori, care
s'au desprins de agriculturä, mestesugurile ale pro-
duse erau cerute la Curte, apoi in târg.
Ceea ce trebue sä stabileascä säpäturile este locul s'a ridicat
cetatea Dâmbovita", in perimetrul orasului ; cum s'a construit, din ce
teriale pi cum tráia populatia din jurul ei din posade. Pe consideratii
de ordin strategic (o dominantä Mngä drumul spre. Giurgiu, ce
trebuia bine apärat de incursiuni turcesti) pi de filiatie (Alexandru II, cti-
torul mânästirii Troitä-Radu Vodä, stränepotul lui Vlad Tepes)
consider cä vechea cetate a Dâmbovitei a putut fi pe colina dela Radu
Vodá. SApäturile din vara 1953 n'au confirmat pärerea mea, dar
n'au eliminat-o, ele nefiind terminate.
Dar presupunând cä säpäturile arheologice dela Radu Vodä nu vor
atesta existenta unei cetäti aici in secolele XIV-XV, nu ea
nu a fiintat in orasului Bucuresti, care hotar purta la 1620
numele de mosia Dâmbovitei" (a cetätii Dâmbovita, desigur) pi conse-

www.dacoromanica.ro
1948 V.

istoricii arheologii din sectoarele santierului Bucuresti trebue

urmäreascä atent problema cetätii". Toate inältimile de lângä Dâmbovita
bucuresteanä (in special cea dela Patriarhie) trebue sondate. Pe
aceasta, intreg materialul documentar pi narativ trebue cunoscut bine de
colective pi confruntat arheologic. colectivele trebue aibi
componenta studenti ce se specializeazA istoria medievalä, nu ca
pänä acum, constatärn cä studentii ce au säpat la Bucuresti, Hind
designati de arheologi ca atasati de studiul comunei primitive pi al sclava-
gismulni, nu se dedia cercetärilor privind feudalismul.

V. :

Privitä in ansamblu, sesiune impresioneazd prin numärul

mare al prezentate discutate, precum printr'o partici-
pare numeroasä a tinerilor istorici. Numeroase pnobleme ale istoriei tärii
noastre au fost examinate din punctul de vedere al conceptiei materia-
list-dialectice a istoriei. serie de comuniari, sunt cele referitoare
la situatia din Transilvania in secolul al XVIII-lea sau la aceea
a manufacturilor, pun in discutie ale desvoltärii societätii din tara
noasträ, totul neglijate de istoriografia burghezá.
Participarea tinerilor istorici la lucrárile sesiunii, prin comunicäri
pi discutii, dá un imbold deosebit noilor cadre de istorici la desvoltarea
stiintelor istorice. inovatie este invitarea la lucrärile sesiunii a unui
de reprezentanti, din Bucuresti ,provincie, ai Societätii de tiiinte
istorice pi filologice, rnijloc prin care cercul celor care trebue sä apro-
fundeze metodic diferitele probleme ale istoriei noastre se poate lärgi
considerabil. Numai antrenand temeinic munca stiintifia creatoare
massa cadrelor ce predau istoria in pcolile de grad mediu, tânära noasträ
stiintä istorici va putea cäpäta amploarea, care facä sä rodeasa in
mintile sutelor de mii de tineri noile cuceriri
Am cercetat mai de aproape comuniarile, ce-si probleme in
legäturá desträmarea feudalismului aparitia capitalismului pe
tärii noastre, printre care comunicarea Neacsu, care poartä
Oastea pandurilor condusä de Tudor Vladimirescu in räscoala dela
1821".
In comunicarea sa este valoroasá expunerea procesului de organizare
militanä a Adunärii norodului, a planului strategic lui Tudor Vladimi-
pi, In special, prezentarea, pe baza unor indelungate laborioase
a listei numele cunoscute ale pandurilor pi cäpeteniilor care
participat la din 1821 sub conducerea lui Tudor Vladimirescu,
cu indicatia componentei sociale pi date biografice. Prin aceastä parte

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1949

.a sa, comunicarea Neacsu va fi de un ajutor noilor cerce-

ai din anul 1821.
problemä care n'a fost pusä discutie direct, desi e o problemb
majorä, dar la care s'a fäcut aluzie in câteva comunicAri, este aceea a
specificului desträmärii relatiilor feudale tärile dela räsärit de Elba pi
in special in tara noasträ. La noi, pe mäsurä ce se apropie mo-
dului de productie feudal, exploatarea feudalá creste pi renta in
precumpäneste cu mull renta in bard. Aceastä Imprejurare i-a fäcut pe
unii medievisti sä sustinä in Moldova pi Tara Româneascä, feudalitatea,
ca atare, s'a la inceputul secolului al In sprijinul acestei
sustineri a ei au adus cunoscuta caracterizare fäcutá de Karl Marx 1,
Regulamentului Organic - codicele de clacä, färä studieze
mai atent prima parte a subcapitolului intitulat Goana dupä supramuncä.
Fabricant boier", in care se discutä problemä.
In primul Karl Marx aratä destul de dar aici goana dupä
supramuncä e caracteristica numai acelei formatiuni economice a societätii
care precumpäneste valoarea de schimb nu valoarea de intrebuinfare a
produsului, deoarece In formatiunea economico-socialä in care precum-
päneste valoarea de Intrebuintare a produsului ...supramunca este limitatä
printr'un cerc mai sau mai larg de trebuinte, färä ca din
caracterul prod.uctiei sä rezulte o nevoie de supramunce
Dimpotrivd, goana dupd supramuncd e menitá sä producä plusvaloarea,
fie cä ea se ducea de fabricantul englez sau de boierul romAn.
dar, boierul dela Inceputul secolului al XIX-lea in spe-
cial din timpul domniilor regulamentare, desi se folosea in goana lui dupä
supramuncä de codicele muncii cläcäsesti, devenea tot mai mull exploa-
later capitalist. Cred se poate spune, feudalitatea se
Regulamentul Organic, când ea era in descornpunere pi unii reprezentanti
ai ei se trudeau sä cea mai favorabild pi nepericuloasd cale
pentru ei, goanei dupä supramuncä, cum s'a dovedit dupä
forma agrarä din 1864.
In al doilea Karl Marx dä explicatia originii in
pi cu
formatiuni economico-sociale inferioare capitalismului, a goanei dupä
supramuncä. Aceste au fost cointeresate in piata mondialä, dominatä
de modul de productie capitalist pi care face ca vânzarea in sträinätate a
produselor. sä devinä interesul predominant..." 3. In felul acesta, eco-
nomia prilor in prima parte a secolului al XIX-lea nu mai este
feudalä partial,.

K. Marx, Capitalul. Ed. P.M.R., 1948, I, p. 233.

2 Ibidem, p. 231.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
1950 GH.

cercetare mai aclâncä a acestei probleme poate duce la concluzii

interesante pi pentru alte aspecte procesului istoric discutat.

GH. TUTU! :

In legOturä comunicArile fäcute in cadrul acestei sesiuni pi cu

planul de lucru pe anul 1954 al Sectiunii a V-a a Academiei R.P.R., voi
ridica douä probleme care au slab tratate in comunicári. Este vorba
de necesitatea unor lucräri, care sä trateze mai mult despre lupta
a masselor populare din patria noasträ, cu massele populare din täri vecine
prietene ca de pildä R.P. Ungarä pi R.P. Bulgaria. Necesitatea unor ase-
menea se resimte din ce in ce mai mult.
Intocmirea unor asemenea este necesarä in primul rând
pentru lämurirea mai temeinicA a unor momente insemnate din lupta
porului nostru, impotriva exploatatorilor interni pi a cotropitorilor
al doilea despre aceastä problernä intocmite de pe po-
zitii marxist-leniniste, sunt deosebit de necesare pentru edu-
oamenilor muncii in spiritul frätiei intre popoare, al patriotismului
Aceste lucräri ar constitui un instrument lupta
triva rämäsitelor educatiei nefaste nationalist-sovine desfäsuratä rnassele
populare de burghezie pi mosierime.
In istoria patriei noastre existä
meroase momente importante
- a mai vorbi de Rusia -
care lupta masselor populare din tara
noasträ se impleteste strâns lupta masselor populare din tärile vecine,
R.P. pi R.P. Bulgaria. Putem aminti, ca exemple, sociale
din secolul XVI-lea (räscoala täranilor iobagi condusä de Gh. Doja),
luptele sociale din secolul al XVIII-lea, lupta infrätitä a populatiei din
Ungaria pi Transilvania revolutia ungará din 1918 pi din 1919 etc.
Putem de asemenea aminti comune româno-bulgare contra jugului
otoman pi româno-ungare contra jugului habsburgic p.a.m.d.
Propun ca, in planul de pe anul 1954, sá fie preväzutä efec-
tuarea unor asemenea pi traducerea unor lucräri de acest fel publi-
cate in R.P. Ungarä in R.P. Bulgaria.
al doilea trebue relevat lucrärile de istorie
acum, in comunicArile fäcute la aceastä sesiune, pi
planul de lucru al Sectiunii a V-a a Academiei nu se acorn im-
portanta cuvenitä problemelor de externä.
In momentul actual, popoarele cer din ce in ce mai
glementarea pe cale pasnicä, pe cale de tratative statele interesate,
a problemelor internationale litigioase, cunoasterea problemelor de polilicä
capätä o importantä deosebitä Masse din ce ce mai largi de
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1951

oameni ai muncii, activipti, studenti etc. simt nevoia de a fi inarmati

cunoasterea a polfticii externe a statului nostru democrat popular,
de a pi a independentei nationale. Legat de aceasta
se pune problema demascArii politicii externe a regimului burghezo-mo-
sieresc etc.
Cunoasterea politicii externe a României este nu numai
pentru a cirdipia burgheziei pi mosierimii române cu imperia.
apuseni vederea exploatärii poporului român pi a jefuirii
tärii, ci pi pentru a mai bine politica internä reactionarA a burghe-
ziei pi mosierimii romAne, Hind politica interni pi a unui
stat nu pot fi despärtite. Cunoscând mai bine trecutul istoric, noi putem
intelege mai usor problemele actuate, putem vedea mai perspectivele
luminoase ale viitorului.
Este necesar de asemenea sä cunoastem lupta rnasselor populare din
patria noasträ pentru o externä justä, lupta muncitoare
pentru apärarea independentei nationale, a pi pentru prietenie cu
Uniunea SovieticA.
Intocmirea unor lucräri despre politica externä a despre
diferitele aliante, acorduri, pacte pi Intelegeri In care s'a angajat
burghezo-mosiereascA, pot servi la educarea masselor populare in spiritul
patriotismului socialist, a vigilentei revolutionare, a fatä de impe-
rialisti.
Cunoasterea problemelor politicii externe va usura intelegerea
racterului antiimperialist al revolutiei democrat-populare din tara
noasträ.
Am ridicat aceste probleme deoarece in aceastä directie s'a lucrat
materialul publicat in prezent este insuficient pi nu corespunde
cerintelor, iar materialul documentar este greu accesibil pentru cei ce se
intereseazA de aceste probleme.
Pentru aceasta propun :
- Si se studieze posibilitatea formärii cadrul Institutului de Istorie
al Academiei R.P.R. a unui colectiv care o lucrare despre
Istoria Politicii externe a R.P.R.".
- Si se prevadä planul de lucru pe 1954 elaborarea unui numär
mai mare de privire la politica a R.P.R.
Legat de aceasta se pune problema cunoasterii mai temeinice a poli-
externe a Uniunii Sovietice, a documentelor sovietice publicate. Aceastä
necesitate rezultä din faptul cä unele lucräri de externä publi-
cate acum, ca de articolul Eliza Campus dovedesc o insu-
ficientä cunoastere a acestor probleme.
Propun ca pe Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. in cadrul
www.dacoromanica.ro
 C.

actiunii de ridicare a nivelului profesional al cadrelor de istorici sä se

organizeze un ciclu de conferinte privire la istoria relatiilor interna-
tionale, la politica a Uniunii Sovietice. Aceste conferinte legaie de
politica externä a tärii noastre vor ajuta mult. In cele
mai sus si colectivul de istorie dela Institutul de relatii internationale are
o lips5 serioasä. Noi nu am participat aproape la activitatea Sec-
tiunii a V-a astfel nu am contribuit la rezolvarea acestor probleme.

C. ERBAN

Cu prilejul luerärilor sesiuni a Sectiunii a V-a a Academiei

R.P.R., L. Lehr a prezentat o lucrare care se ocupä desvoltarea
economieä a oraselor din Tara RomâneascA in anii 1501-1650, al
rezumat 1-ati auzit in de Marti dimineata. Toy. L. Lehr a folosit
ca material documentar pe editat de Editura Academiei R.P.R.
tia Documente privind istoria României", (seria B. Tara Româneascä
sec. XVI XVII) pi, de aceasta uncle materiale inedite.
prima incercare de a prezenta in mod stiintific unele aspecte ale desvol-
economice a oraselor din Tara Románeascá intre 1501-1650, lucra-
rea ton. L. Lehr meritá o atentie deosebitä din partea cercetätorilor istorici
care se ocupä asemenea probleme. Toy. L. Lehr aratá in lucrare el erau
aceastä perioadä 21 de orase târguri adlugim noi) unele in formare,
allele in desvoltare ultima categorie in decädere. Din fiecare categorie
stint itate numai ateva, in total iar restul sunt trecute sub cuvântul
In restul lucrárii nu mai apar celelalte. Tocmai toy. L. Lehr care a
cercetat documentele acestei perioade este indicat sä toate aceste
orase Dar nu numai atât : Toy. L. Lehr putea, trebuia chiar
prezinte pentru fiecare conclitiile istorice care au determinat care au
favorizat formarea oraselor Tara Româneascä. Istoricii sovietici B. B.
Veselovski, B. B. Kafengaus, M. N. Tihomirov, N. V. Piatiseva, L. S.
Gordonov, D. E. Arhin, studiind problema formärii si desvoltärii oraselor
in feudalism au arätat intotdeauna cä, conditiile istorice de formare a ora-
selor au fost foarte variate
De aceea cä primele concluzii obtinute de L. Lehr
privire la componenta socialá a oraselor in Tara Româneasa intre anii
1501-1650 nu sunt atât de convingätoare deoarece ele cautä sä genera-
lizeze faptele istorice constatate numai urma studierii actelor pri-

L. Lehr, Despre desvoltarea economicA a din Tara RomâneascA anii

1501-1650, p. 63.
2 Marea Enciclopedie sovietica, 12, p. 178.
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1953

vire la orasele Bucuresti Sau daca am cerceta pi documentele

din celelalte 12 orase, din Tara Româneascä, concluziile ar fi ?
L. Lehr n'a tinut seana, in lucrare, de faptul ci cursul a 150
de ani din Istoria Tärii - 1501-1650 - s'au desfäsurat eve-
nimente care au contribuit la transformarea social-economica, care au
modificat uneori structura administrativa a oraselor târgu-
rilor : lupta Impotriva jugului otoman, lupta pentru crearea statului cen-
tralizat, procesul de färâmitare feudalä, främântäri si räscoale täränesti,
främantári oräsenesti.
Iatä una din cauzele formärii de noi de desvoltare
continui a unor orape târguri, de decadere a altora.
Orapol târgul, ca izvor de venituri pentru domnie, n'a fost pre-
zentat in lucrarea L. Lehr. Inafarä de producerea de marfä la comandä
sau pentru piatä, de vânzarea ei, de favorizare a tranzitului, orasul pi
târgul in epoca feudalä mai are pi o functie economica, anurne, constitue
un izvor de venituri pentru domnie. implinirea birului haraciu-
lui, centralä impune orasului pi târgului sume mari de bani : la
zaharea, la salahori, direct proportionald cu intinderea sa teritorialä, cu
numarul de locuitori, al imobilelor : case, prävälii, pivnite instalatii
pozitia sa in sistemul administrativ politic al tärii.
Domnia dispune de târgului pi orasului pe care o acordä cui vrea.
Domnia acordä privilegii boierilor, mânästirilor pi tArgovetilor, vânzäri
cumpäräri de ocine, pivnite, case, prävalii. Ele sunt garantate initial in
mod teoretic de puterea centralä. Mai când veniturile târgului pi
cresc, puterea centralä in mod abuziv dreptul de pro-
prietate particularä a hotarul târgului, prin acordarea hota-
rului târgului unei terte persoane privilegiate. Atunci räbufnesc, pe
teptate pi chiar räscoalele oripenepti Indreptate
impotriva clasei dominante. O altä chestiune care ar trebui adâncitä este
problema satului de cátre oras, care in L. Lehr
este amintitä numai ca o formulare a fi exemplificatä material
documentar
Marx Engels au arätat
pi Ideologia germana"
dictia dintre sat a luat nastere s'a adâncit aparitia pi
desvoItarea societätii in clase antagoniste" Apa dar nu este
un fenomen in special epocd Exploatarea satului de
catre nu trebue privitä numai sensul deprecierii preturilor märfu-
rilor, aduse de la oras, ci in expropierea pi rui-
L. Lehr, Despre desvoltarea economicA a orase1or din Tara In
1501-1650, p. 26.
E. Carnahuova, Despre lichidarea deosebirii esentia1e dintre sat. Ed. pentru
politicA, 1953, p. 5-6.

123 - www.dacoromanica.ro
referate - c. 1817
1954 C.

narea majoritätii populatiei rurale mers al desvoltärii uneltelor

de productie, a comertuhti, a cámtäriei.
Cu o deosebitá atentie am parcurs lucrarea S. Vianu care se
ocupä problema descompunerii feudalismului in prile Române.
Concluziile S. Vianu suet : Puternicile relatii feudale
cau desvoltarea fortelor de productie ; neconcordanta caracterul
era vizibilä. Cre§terea neconcordantei relatiilor de productie cu caracterul
fortelor de productie a apärut ascutirea luptei de pi la urma urme-
au dus la indepärtarea pe revolutionarä a orânduirii feudale". Cu
cMeva mai sus, autorul afirmä : in aceastä etapä, odatä cu
terea productiei de marfä, apar elementele noului pi anume transformarea
productiei simple de marfá in productie capitalistä. Aplicarea muncii sala-
se treptat in muncile sezoniere pi pe latifundii
mo§iere§ti".
MaterialuI d,ocumentar interpretat este format din registrele de chel-
tuialä ale mosiilor marelui Räducanu Roset din tinuturile Sucevei,
Dorohoi, Vaslui, Putna, din anii 1798-1812.
Cercetând procesul de productie mai ales relatiile de productie
din intreprinderile manufacturiere din a doua jumätate a secolului al
XVIII-lea, S. Vianu asemenea manufacturi au un caracter
vädit feudal.
Apa dar S. Vianu asigurä cä rnunca salariatä din sectorul agricol
a favorizat pi a gräbit aparitia noului, a relatiilor capitaliste in epoca
feudalä.
Aceastä concluzie vine insä to contradictie cu cercetärile lui Marx
pi Engels care urmärind pi analizänd inceputurile Indepártate ale rela-
de productie capitaliste au studiat conditiile de exploatare ale mun-
citorilor din primele ateliere pi manufacturi unde forta de muncä apare
pe piatä ca o marfä care era cumpäratä de capitalisti pi exploatat in
procesul de productie.
In conditiile desvoltärii de productie se in perioada
de trecere dela feudalism la capitalism agricultura rämâne cu in
urma industriei. De aceea, sunt convins cä in problema trecerii dela
feudalism la capitalism in Tärile Române, noul apare mai in sectorul
industrial pi apoi in cel agricol - pi iatä care sunt aceste motive :
S. Vianu a studiat relatiile de productie ale intreprinderii manu-
facturiere de postav dela Pociovalipte pi dela Bucuresti pi a constatat exis-
tenta muncii salariate, partial, totusi rämäne convins aceastä
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1955

prindere rnanufacturierä are un caracter vAdit feudal. De asemenea

S. Vianu afirmä la seoolului al XVIII-lea, capitalul constant
in de intreprinderi manufacturiere este de naturä
negustoreascd.
In 1952 am putin de productie existente la manu-
factura de dela Pociovaliste dela am ajuns la con-
cluzia eä aceste relatii sunt mixte, feudalo-capitaliste, de trecere dela rela-
feudale la cele capitaliste. Cu alte cuvinte de din
aceastä Intreprindere manufacturierä ...a existat sub feudalism 1-a deser-
vit totusi, a pregätit unele conditii pentru productia capitalistä nu a dus
la capitalism" Tot atunci am constatat cä manufacturile negustoresti
erau din ce in ce mai numeroase.
Cercetärile din anul acesta mi-au permis sä confirm date noi asupra
acestei teze.
In primul am constatat intreprinderile manufacturiere
de din Moldova din secolul al XVIII-lea sunt negustoresti. Sunt
patru : cea din din 1740-1741, cea dela Veijeni
din 1772, cea dela Seleni 1786 pi cea din tinutul Roma-
nului din 1798-1802.
Studiind cu amänuntime un registru de cheltuialä al intreprinderii
manufacturiere de sticlä din Romanului am constatat cä patronii
- o asociatie - sunt negustori, mijloacele de productie erau proprie-
tatea acestora, cä forta de muncä apärea pe piatä ca o marfä care poate
fi cumpäratä de capitalist pi exploatata in procesul de productie" Sala-
unui mester este de 250-350 lei anual, al unui lucrätor 30 anual
salariile calfelor sunt mai Totusi aceste concluzii n'au fost sufi-
ciente pentru a mä convinge e vorba de o intreprindere manufacturierä
de tip capitalist in Moldova, in secolul al XVIII-lea ...nu existä
sistemul de exploatare de a muncitorilor salariati"
Datele constatate la aceastä intreprindere manufacturierä erau mult
mai complete, dintr'un anumit de vedere, deck acelea dela
prinderea manufacturierä de postav Pocioväliste dela Bucuresti.
Cu toate acestea aceastä manufacturä poate avea un capi-
talist dar nici unul vädit feudal, afirma ton. S. Vianu, ci tipul manu-
facturii de transitie relatii mixte feudalo-capitaliste.
Criza acestui tip de manufacturä se datoreste cea mai mare parte
persistentei indelungate a jugului otoman asupra fortelor noastre econo-
Studii », 1952, Nr. 3.
2 Stalin, Problemele economice ale socialismului U.R.S.S., Ed. pentru litera-
turä politicá, 1952, p. 17.
I. Stalin, op. cit., p. 16.
Ibidem.
122*
www.dacoromanica.ro
1956 S. JANCOVICI

mice, concurentei puternice a capitalului strain, a concurentei märfurilor

sträine care inundau piata noasträ internä la sfarsitul secolului al
XVIII-lea, la adApostul binefacatoarelor" capitulatii acordate de Poartä
burgheziilor europene, pe care nevoia de debuseuri din ce in ce mai largi
pentru produsele ei" o gonea pe tot intinsul globului pämântesc" 1
Aceastä principalá fried a desvoltdrii intreprinderilor manufactu-
riere din tara noastri a favorizat in schimb, specializarea neobisnuit de
multiplä a mestesugarilor, spre secolului al XVIII-lea pi inceputul
secolului al XIX-lea. Numai indepärtarea monopolului turcesc prin hold-
ririle pkii dela Adrianopole, a creat conditiile istorice favorabile cresterii
Intreprinderilor manufacturiere de tip capitalist, care au permis foarte
scurt Limp trecerea la revolutie industrialá in noasträ, la jumdtatea
secolului al XIX-lea.

S. IANCOVICI :
Comunicarea Prof. S. tir,bu, Cu privire la legaturile intre räscoala
din anul 1821 pi miscärile de eliberare din tarile vecine" - pune o pro-
blemä foarte irnportantä, bunä mäsurá neglijatä pied acum.
Inteadevär, noi nu trebue sä tratäm istoria patriei noastre izolat de
istoria altor popoare, nu trebue sä o separäm cu totul de istoria popoare-
vecine, mai ales cänd este vorba de perioadele in care aceste popoare
au avut de suportat acelasi jug pi de infruntat acelasi dusman. Acesta
este cazul, la inceputul secolului al XIX-1lea, cu popoarele bulgar,
pi care luptä cotropitorului otoman, Rusiei, al
paturilor sale Inaintate, cum sunt in aceastä vreme decembristii.
In istoriografia sovietica, s'a ultimii asupra
tätii de a se de a trata in mod izolat istoria
unui popor sau a unei S'a arätat in mai multe cä este just pi
necesar a trata istoria diferitelor popoare din U.R.S.S. in
istoria altor popoare ale Tärii Sovietice, pi in special istoria marelui
popor rus, pi de asemenea de a trata Istoria U.R.S.S. in istoria
generalä.
Desigur cä pi in tratarea acestor probleme trebue se tinä
de factorul pi trebue de asemenea sä se meargä la izvoare.
Comunicarea Prof. S. titlul arätat mai sus, porneste toc-
mai dela un izvor, dela un document important, nepublicat pânä acum.
Doeumentul este analizat foarte multä atentie. In schimb, in ce
priveste observarea factorului avem impresia cä aceasta nu s'a fäcut
in mäsura pe care o sugereazä titlul comunicärii cum este formulat.
K. Marx - Fr. Engels, Opere alese, I, p.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

Inteadevär, documentul semnat de lacov Nenadovici, gäsit de

tivul care lucreazä la Colectia de documente, ridia probleme noi, aruncd
o asupra unor in pi rela-
tine lui Tudor Vladirnirescu. Credem insä cä nu este suficient a lega datele
noi pe care le aduce acest document numai de datele cunoscute din publi-
catii. Este adevärat cá comunicare se urmareple de a analiza
numai unele aspecte in räscoala pi se aratä just cä o deplind
rezolvare a problernelor numeroase privind räscoala va putea veni abia
cercetarea arnänuntitä a intregului material, mai ales a acelui inedit,
de cojectivul care are aceastä sarcinä in cadrul Institutului de
Istorie, precum pi de dtre alti cercetätori. Trebue deci sä se la mai
multe izvoare deodatá.
Documentul din 1823 trebue pus, credem, in in primul
alte materiale nepublicate. Cäci din felul cum s'a incercat valorificarea
acestui document, numai materiale publicate, nu a reieSit
dintre räscoala din 1821 pi räscoala poporului sârb. Problema a
fost redusä la demonstrarea faptului cä a fost pregAtitä o räscoalä din
1816, problemä desigur de mare importantä, dar care tocmai de aceea
studiatä in mod special ca atare pe baza mai multor documente. Chi-
tanta lui Tudor este semnatä in lunte 1816, Kara-Oheorghe ceruse sä
piece din Rusia in Serbia de indatá ce a auzit cd a isbucnit a doua
a Sdrbilor, in Aprilie 1815. El amânat plecarea din cauzi cä räscoala
s'a terminat repede se pare, dupá aceasta el a intrat legäturä
Eteria. Trebue sä se vadä mai bine ce e proiectata trecere a lui Kara-
fiheorghe pe la Cernet, in 1816, pi säu alte 17
soane se opreste in 1831 tot la Cernet se stabileste acolo, toate cä
nu mai poate fi vorba acum de oarecare pregAtiri in vederea vreunei
actiuni
Din comunicare reiese, in oarecare mäsurä, legätura lui Tudor numai
unii dintre sârbi, reiese legätura intre membrii pi
decembristi. Lipseste prezentarea legáturii rdscoala ca atare
tru scuturare& jugului otoman. Lipseste miscarea poporului
bulgar. Titlul comunicärii corespunde de fapt numai unei pärti a ei, deoarece
pärtile privire la lupta pentru disciplinä, privire la uneltirile agen-
turd sträine, constitue subiecte diferite.
suficient, edit pi inedit, pe baza eäruia se poate
lärgi problema enuntatä titlul comunicArii.
Färä intentia de a rezolva acum aceastä problemä, vom atrage numai
atentia atorva fapte a câtorva documente.
Credem cä documentul analizät de Prof. S. ar trebui studiat
Arh. Stat. Buc., Dos. Admin. 453/1831.
www.dacoromanica.ro
1958 S. IANCOVICI

in lumina datelor pe care le oferä pi alte documente in

darea mostenirii lui Tudor, la un deceniu dupä moartea sa. Din dosarul
dela 1832 privind aceastä problemä reiese, printre altele, cá Macedonski
are pretentii pentru 21.903 tl. pe care i-a dat lui Tudor. Vasile Strâmbeanu
pretindea el 3.200 care i s'ar fi luat la Cotroceni in 1821. Acest
dosar se cu alte douá dosare tot legAturä mostenirea :
unul dela Cernet, altul dela Tribunalul de desigur si cu-al treilea
dosar dela Arhivele din Craiova. Dar tel mar important dosar este acela
dela Logofetia Dreptätii cu privire la pretentiile lui Nenadovici.
Documentul dela Academia R.P.R. trebue pus in actele acestui
dosar. 1830, Nenadovici porneste judecatä impotriva boierilor
pentru a i se restitui suma pe care el a imprumutat-o in 1821 lui Tudor,
pe scarna boierilor.
acest dosar sunt mentionate o serie de declaratii date de Gr. Bran-
coveanu, Barbu Vácärescu, Minciachi, Nicolae Chipri, Episcop Ilarion,
Alexandru Filipescu p.a. Cele cinci documente originade pe care-si baza
Nenadovici pretentiile, el le-a cerut dela Kisseleff ca sä le Serbia.
Reiese din dosar cä aceste documente au ajuns la cancelaria lui Kisseleff.
Poate cä cercetärile viitoare vom constata ce s'a la
cu ele.
Dar problema nu se lámureste atät prin aceste acte mai ales
prin cunoasterea faptelor care concret räsculatii
sârbi.
In cuvântarea sa rostitä in fata pandurilor la Cotroceni, la 15 Mai
1821, Tudor aratä cä, in vremea generalului rus Isaiov, a luptat
cu Sârbii la Cladova Pored. Tinutul Poreci este departe de Cladova,
sore interiorul Serbiei. Acolo, comanda ostirea särbeascä Milenco Stoico-
seal dintre principalii capi ai Sârbilor räsculati. Tot acolo s'a
aflat un timp pi Haiduc Velco, având ca de luptä pe
Olirnpiotul. Astfel Tudor pi pandurii lui au cunoscut in de aproape pe mai
multi capi ai räscoalei sârbesti, din 1807-1808. Altii dintre pelli räs-
culatilor au stat in 'Oltenia. In 1810, stau la Burila mai Multi räs-
culati, printre cäre pi Petar Dobarneat, unul dintre cei mai de vazá
voievozi", cum li se zicea, precum pi Milan Obrenovici, fratele lui Milop
Obrenovici. Toti cei stabiliti la Burila, purtau o intensä corespondentä
Hagi Enus. Cu el corespondeazA aproape tot timpul pi efii räscoalei
rämasi in Serbia, de exemplu Obrenovici pi Mladen Milovanovici,
acela care ia parte la lupta dela Sculeni. Existä pi alte momente
de mai directä acesti räsculati pi oamenii dela noi. Haiduc
Velco vine 1821 la Cernet, o parte din ostirea sa pi stä
www.dacoromanica.ro
 DESBATERI

aici limp. Se pare cä un frate al lui Haiduc Velco s'a aflat mai
in ostirea lui Tudor.
infrângerea rLscoalei sârbesti la 1813, o bunä parte dintre
räsculatii emigreazä in Tara unde sunt in dife-
rite feluri. Bunkará, Românii ráscumpärau pe dela Turci care
puneau in dupä cum aratä Tudor. Hagi Prodan (Gligo-
rievici) trece Tara Româneascä dupä ce esueazä räscoala de sub con-
ducerea sa in Pojega, la 1814.
de 1813, räsculati au primit anumite ajutoare. Este
important sä retinem faptul In 1809 Kara-Gheorghe s'a adresat,
scrisoare, pentru ajutor mitropolitului Ungro-Vlahiei, arätánd cá pi-a asi-
gurat un ajutor bänesc din partea lui Barbu Väcärescu, Constantin Ghica
pi loan Scufa. De asemenea s'au cerut in Bucuresti oameni care au
10(5 de ale metaktrilor".
Acestea pi alte fapte constitue elemente de intre räscoala dela
1821 pi aceea a Sarbilor. Emigrantii care au trecut in Tara Románeascä
au stat prin însäsi prezenta pi prin contactul direct cu locu-
itorii, deveneau propagatorii ideilor impotriva tiraniei turcesti pi feudale.
Exemplul viu pi rezultatul general al luptei desigur cá a dat de
Dar legátura dintre lupta popoare devine pi mai con-
prin participarea la räscoala condusä de Tudor a unui insem-
nat numär dintre fostii combatanti din ostirile lui Kara-Gheorghe, Milenco,
Stoicovici Haiduc Velco, cum a fost de exemplu acel ceata lui
de Sârbi Bulgari care a luptat la 1821 Valea Muierii.
Iatä deci unele dintre elementele din care credem cä reiese mai
concret miscärile de eliberare a douá popoare vecine.
Dacä este vorba de legAturile dintre din Tara Romaneascä
pi miscärile de eliberare ale popoarelor vecine, atunci trebue arátate pi
legAturfle poporul vecin bulgar. In privintá existä mai putine
date pi se cunosc putine lucruri. Totusi, materialul existent aratä cä aceastä
legáturä cerettare mai adâncä pi mai va lämuri pi aceastä
problemä. de pildä, chiar Aricescu relateazá cä 1821 Ipsilanti a
fost la Focsani de cätre Mladen care-i promite concursul a
vreo 4.000 Bulgari, dacä el va trece Dunärea. Din unele note reiese
terenul pentru räscoaliä fusese in Bulgaria, din 1817 de atre
Bimbasa actiune de pregAtire a räscoalei se duce la Din-
coace, miscarea Bulgarilor este pregátitä de Hagi Pancu Cristu, care
organizeazá un detasament de Bulgari la Zimnicea. Tudor cunostea aceste
pregätiri le-a stimulat dupä cum pi pe Ipsilanti indernnat sä treacä
Un Bulgar din Tara Româneascä, originar dela Sliven, scápând

www.dacoromanica.ro
1960 V. LIVEANU

de rnoartea care i-a gäsit pe ceilalti bulgari participanti la aceastä actiurie,

când treceau Dunärea, nu s'a dus la eteristi, ci la pandurii lui Tudor. tim
in ostirea lui Tudor se aflau pi alti Bulgari, Pornind dela aceste ele-
mente, pi dela altele, adâncind cunoasterea situatiei din Bulgaria, cerce-
tând atent materialul bulgäresc, credem se va putea cunoaste pi pro-
blema bulgare, preajma lui 1821. Credem felul acesta
problema legAturii cu mipcdrile de eliberare din pile vecine va fi tratatä
mai complet.

V. LIVEANU :
voi referi la unele probleme de istorie modernä pi contemporanä
ridicate in aceastä sesiune. ComunicArile la care contin un
material bogat pi contributii originale la rezolvarea unor probleme ale
istoriei poporului nostru. Dar ele cuprind pi unele teze nejuste, care trebue
criticate.
In comunicArile Prof. S. tirbu, privind räswalele din 1821, s'a
afirmat cä räscoala condusä de Tudor Vladimirescu, prin träsäturile ei fun-
damentale, se apropie de miscarea decembristilor. Se afirmä de
tovaräsii sus amintiti, in special de atre Prof. S. cä sub
rirea influentel decembristilor, Tudor Vladi4mirescu a interzis täranilor
jefuiascA In mod neorganizat pe adicä sä atace in mod individual
pe pe oamenii Dar Prof. S. tirbu nu tine seama cl
miscarea din 1821 din Valahia rniscarea decernbristä existä
sebiri esentiale. Miscarea decembristilor, cum a subliniat Lenin. a
o miscare revolutionarA nobild. Revolutionarii nobili decembristi se
temeau sä atragl massele in miscäri pi de aceea considerau armata con-
dusä de nobili ca singura fortä care trebue sä lupte impotriva taris-
mului. Pentru decembristi, mentinerea disciplinei militare era un mijloc
de a mentine massele marginile programului progresist, dar limitat de
insepi conditiile istorice in 1-au formulat decembristii.
Spre deosebire de decernbristi, care nu intentionau sä desläntue un
räzboi täränesc, Tudor Vladimirescu pi ceilalti conducätori ai räscoalei
din 1821 au desläntuit, sprijinit pi incurajat räzboiul täränesc. Procla-
matia dela chema täranii sä jertfeascä averile cele räu agonisite
ale tiranilor boieri", care se impotriveau mipclrii pi au ascultat de
acest Unele documente publicate in cu situatia agrarä a
Olteniei, in preajma cursul anului 1821, aratä cä au atacat
distrus conacele boieresti, au de a mai da platä cu dijmä, au intrat
in pämänturile boieresti ; täranii au de a mai pläti birurile. Docu-
mentele publicate aratä atunci când unii olteni au cerut panduri
pentru a-i feri de jafurile ei au fost cu un refuz

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1961

categoric. De documentul gäsit de toy. I. Neacsu, cuprinde tocmai o

listä a apeteniilor de panduri, a apeteniilor armatei" lui Tudor, care
au participat la jafuri, desigur, färä a fi pedepsiti de Tudor. Cäpeteniile
de arnäuti care au participat la faimoasa atacare a boierilor dela Bene§ti
au lost executati numai dupä ce au jefuit o biserieä din Slatina. Tudor
Vladimirescu, apa se vede din proclamatia dela Pade pi chiar din cea
citatä de Prof. S. interzicea numai jefuirea täranilor pi negusto-
rilor, dar nu jefuirea" averilor agonisite ale boierilor. Principalul in
räscoala din 1821 a fost nu câtorva mii de panduri din Oltenia la
Bucuresti, asa cum toy. I. Neacsu pi Prof. S.
tirbu. Principalul in
ráscoala din 1821, a fost participarea la miscare a masselor largi, parti-
cipare care sub imboldul marsului oastei lui Tudor a luat in primul ränd
forma rdzboiului pi tocmai aceasta a constat pi
forta mipcärii.
Spre deosebire de aceasta, principalul in miscarea decembristä a
constat in complotul militar pi tocmai de aici au ;
netinând seama de deosebirile esentiale dintre miscarea decembristä
miscarea din 1821 din Valahia, Prof. S. lucrurile,
in mod arbitrar faptele pi ajunge sä sustie uncle teze ale istorio-
burgheze, care inceara sä calomnieze pe Tudor Vladimirescu. Prof. S.
Stirbu afirmä de in comunicarea cä nu Incape Indoialä, cä
täränirnea setoasä de räzbunare, n'a putut sä inteleagä nici ea mäsurile
lui Tudor". Aceasta este de fapt o reluare inteo formä atenuatä a tézei
istoriografiei burgheze, asupra contradictiei, dintre obiectivele pe care le
urmárea Tudor Vladimirescu pi obiectivele pe care le urmärea täränimea.
Teza Prof. S. tirbu aduce apä moarä teoritlor antistiintifice, care
prezinte pe Tudor Vladimirescu ca pe un fel de protector"
al boierilor, tezä pe care autorul pi-a propus s'o combatä. De asemenea
trebue sä arätäm cä teza Prof. S. dupä care lordache Olimpiotul
pi arnäutii ar fi fost exponenti ai lumpenproletariatului nu este
mentatä.
Se plie cä o mare parte din pi ajar Olimpiotul, se
ocupau cu comertul pi insusi Prof. S. tirbu sublinia acest fapt intr'un
articol publicat revista Studii" 1 Dupä pärerea mea, in cornunicarea
prezentatä in aceastä sesiune, Prof. S. nu a adus argumente care
sä desmintä cele sustinute cu privire la arnäuti articolul publicat
revista Studii". Mentionäm et aceastä critict asupra tezelor prezentate
de Prof. S. am expus-o pi in discutiile care au avut in
Institutului de Istorie al Academiei din Bucuresti, prilejul unei
comunicäri a Prof. S. De asemene,a trebue arätat cä, recunoasterea
1 Studii 1951, Nr. 1.

www.dacoromanica.ro
 t1962 V. L1VEANU

deosebirilor dintre räscoala din 1821 pi miscarea decem-

bristä, nu exclude existenta unor ele.
Lenin a subliniat decembristii, revolutionari nobili, au contri-
butt la trezirea educarea unei generatii de revolutionari, rdsäriti,
din-straturile de jos ale poporului. decembristilor a putut
raja trezi la actiune pi pe revolutionarii din straturile de jos ale
poporului nostru, cum au fost luptätorii dela 1821.
A doua problemä la care vreau sä mä refer, este aceea a atitudinii
partidelor burghezo-mosieresti, in. perioada primului räzboi mondial. Atät
in comunicärile Prof. T. Bugnariu pi L. Bányai, cât in comunicarea Conf.
I. Gheorghiu, se afirmä eä gruparea condusä de Marghiloman, era filo-
germane. caracterizare este insuficientä, pi poate duce la con-
fuzil. In realitate, gruparea lui Marghiloman, actiona in
gere gruparea liberalä brátienistä filo-antantistä" pi a sprijinit in
secret, participarea in imperialist, de
chiar pi timpul Gruparea lui Marghiloman, pe baza unei
secrete Brätianu pi Hohenzollernii, s'a mentinut ca o rezervá a
hurgheziei pentru cazul victoriei puterilor centrale (deske aceastä pro-
am vorbit mai pe larg in comunicarea aceastä sesiune).
In Martie 1918, insusi Brätianu pi Ferdinand, cu aprobarea Lega-
tiei franceze din Iasi, au chemat pe Marghiloman la guvern.
In timpul care a fost la guvern duda unor pseudo-procese
intentate unor fosti ministri brätienisti, Marghiloman a pästrat legáturile
colaborare Brätianu, principalul exponent al politicii filo-antantiste.
Gruparea lui Marghiloman pi gruparea liberalá brátienistä nu au actio-
nat fätis, ci secret, pe o linie comunä, tinzând la asigurarea
unei präzi mai bogate, pentru burghezia pi mosierimea românä, prin
infeudarea sau alteia dintre puteri imperialiste.
Cele principale grupäri politice burghezo-mosieresti, au sprijinit
infeudarea României, imperialistilor Antantei in vara anului
1916, apoi imperialistilor germani, din Decembrie 1917, apoi din
nou imperialistilor Antantei, când sansele s'au din nou,
de partea acestora din urmä.
In incheiere, mi voi referi la criticile aduse de Prof. S.
pe care am prezentat-o In aceastä sesiune.
In aceastä comunicare, eu am sustinut in Decembrie 1917, cercu-
rile au armistitiul dela Foc-
sani, scopul de a deschide calea pentru incheierea pkii separate
puterile centrale. Incheind armistitiut, clasele exploatatoare urmäreau sä
infeudeze România, imperialistilor germani, pentru a obtine mili-
tarismului prusac, in vederea luptei comune impotriva puteri sovie-

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1963

tice pi a miscäriii revolutionare din tara noasträ. Urmärind sä se

zeze imperialismul german, impotriva revolutiei din Octornbrie, guver-
nul actiona de comun acord generalii taristi din Moldova, care
aveau legäturi cu Rada Ucraineand contrarevolutionard. Aceste
teze reprezintä concluziile trase de noi.
Prof. S. tirbu nu a negat autenticitatea izvoarelor pi faptelor men-
tionate in comunicare, ci s'a märginit sä afirme cä am citat prea multe
fapte färä a le interpreta mod just. Ar fi fost de ca Prof. S. tirbu
sä se refere la aceste fapte pi sä arate care este interpretarea justä,
dacä are
In sä se refere la aceste fapte, Prof. S. tirbu a preferat sä le
treacä sub
Refuzând sä tinä seama de fapte, Prof. S. tirbu se
la vechile teze sustinute de d-sa, la cursul tinut la Universitatea
C. I. Parhon, acum doi atunci când cercetarea izvoarelor privind armis-
titiul dela Focsani nu incepuse.
Prof. S. tirbu sustine guvernul de acord Rada Ucrai-
neanä contrarevolutionard a armistitiul dela Focsani, nu scopul
de a Inchela de pacea separatá puterile centrale, ci cu scopul de
a obtine un scurt rägaz, in vederea reinceperii rázboiului cu imperialistii
germani.
In sprijinul acestei teze, Prof. S. tirbu, alit in interventia d-sale la
aceastá sesiune, pi tinut a adus numai un citat fragmentar
dinteo lucrare a lui I. V. Stalin, citat interpretat in mod arbitrar pi färä
a tine seama de ansamblut referirilor lui I. V. Stalin la problema dis-
cutie.
Intr'un apärut Pravda din 28/15 Decembrie 1917, I. V.
Stalin a citat un document din care reiese Rada se sä trimita
pe frontul urmärind sä mentinä o de front rusesc
in Februarie sau Martie sä tärägäneze incheierea definitivä a
stitiului". Prin aceasta, sublinia I. V. Stalin Rada Ucraineanä urmárea
sä torpilese cauza pkii".
De aici, Prof. S. a tras concluzia guvernul ca
Rada Ucraineanä, armistitiul, tärägäneze incheierea
definitivä a imperialistii.germani.
Este evident cá, in articolul citat, L V. Stalin nu se referea la
problema armistitiului pi a pe frontul cáci la data la care a
apärut articolul, armistigul pe frontul fusese de peste dead
de cätre reprezentantii guvernului ai Radei Ucrainene.
I. Stalin, Opere, IV, p. 29.
www.dacoromanica.ro
 V. LIVEANU

Vorbind despre intentia Radei Ucrainene de a torpila Incheierea

definitivä a armistitiului" pi prin aceasta cauza I. V. Stalin nu
putea avea in vedere evenimentele din Romania, unde armistitiul fusese
de acurn V. Stalin avea in vedere situatia din Rusia.
Articolul lui I. V. Stalin trebue in sensul Rada Ucrameaná,
ca pi guvernul urmäreau sä torpileze cauza puterea
pi imperialiptii germani, urmäreau sä torpileze tratativele dela
Brest-Litovsk tocmai pentru a torpila pi cauza pácii puterea sovietica
germani.
Guvernul ca pi Rada Ucraineand - cum arätam in lucra-
rea noasträ - au la Focsani in Decembrie tratative oficiale de
armistitiu pi tratative secrete de pace.
Incercarea Radei Ucrainene de a trimite trupe contrarevolutionare
in Moldova, cele la care se referea I. V. Stalin, avea ca scop concret dezar-
marea unitdtilor revolutionare de pe frontul care sprijineau trata-
tivele de pace initiate de guvernul sovietic ; inch odatä era vorba Decem-
brie 1917 de torpilarea päcii intre puterea sovieticd pi ger-
mani pi nu de torpilarea banditesti dintre burghezia românä pi hnpe-
germani.
politica de impotriva puterii sovietice pi a tratative-
de pace initiate de guvernul sovietic, Rada Ucraineand a tra-
tative secrete de pace cu germani. I. V. Stalin a subliniat cä
,,Rada dela Kiev s'a legat definitiv de Caledin pi duce tratative miselesti
cu austro-germani, färä ptirea popoarelor din Rusia"
Prof. S. tirbu a trecut sub them aceastä referire a lui I. V. Stalin,
la tratativele secrete de pace de Rada Ucraineand. Autorul
a trecut sub tacere pi faptul cä inch din 7 Decembrie 1917, I. Brä-
tianu, care era informat de intentiile ascunse ale Radei, comunica minip-
trilor României sträindtate cä, Rada Ucraineand de arniatá
prie, proclamä necesitatea Trecerea sub täcere a faptelor nu a fosi
niciodatd un argument.
ne aratä inst guvernul respingand propunerea
sovieticä de a participa la tratativele Brest-Litovsk, a preferat sä se
aläture tratativelor Focsani initiate de generalul tarist Cerbacev, repre-
zentant al Radei Ucrainene.
Participând la tratativele dela Focsani, aläturi de Ran, care era
gata o pace separatd, prin care sä vina Ucraina
germani, guvernul intentiona el sä o pdce sepa-
raM, prin care sä infeudeze imperialistilor germani ;
acest fapt, Prof. S, tirbu se lasä influentat de istoriografia care

I. Stalin, op. cit., p. 29.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1965

a incercat armistitiul dela Focsani, a fost de fapt o inte-

legere burghezia pi imperialiptii germani, in scopul
luptei comune revolutiei din Octombrie pi a valului revolutionar
crescand din tara noasträ.
Prof. S. cä din scopurile principale pe care le-a
armistitiul dela Focsani, a fost de a
inlesni inaintarea trupelor germane in Rusia centralá, pentru a impiedeca
astfel la Brest-Litovsk. Desigur, apa cum am subliniat
in lucrarea noasträ, guvernul burghezo-mosieresc urmärea sä
izoleze sovietic, singur in imperialismului german,
inarmat in dinti.
Dar dacä se vorbeste despre obiectivele principale ale armistitiului
dela Focsani, datoria istoricilor nostri este arate cä prin armistitiul dela
Focsani, guvernul a in primul sä posibilitatea de
a ataca el puterea sovieticá.
In de armistitiu dela s'a introdus chiar o clauzä
concretä, prin care guvernul a primit permisiunea de a transfera
trupe de pe frontul Siretului pentru a ataca trupele revolutionare ruse din
Moldova pi a invada Ucraina sovieticä (telegrama citatá de Prof. S.
se referea - Pact este cititá In intregime - tocmai la másurile luate de
guvernul incheierea armistitiului pe baza lui in scopúl
agresiunii antisovietice).
Dar pentru avea libere In scopul desläntuirii agresiunii
antisovietice, guvernul burghez mosieresc intentiona incá din
Deeembrie 1917 st pacea separatá puterile centrale.
Vorbind despre guvernului de a izola statul sovietic
in fata puterilor centrale de a cotropirea Rusiei sovietice de
câtre imperialists germani, Prof. S. tirbu trece sub Vácere planul burghe-
ziei române de a se coaliza imperialistii germani in lupta impotriva
puterii sovietice, pi de a in acest scop pacea separatá, banditeascá
puterile centrale.

HAUPT :

Unul aspectele importante ale sesiunii acttiale, a fost lapis! et

s'au prezentat un numär de care momente ale lnceputului
miscárii muncitoresti din noastrá. Studierea acestor probleme are o
pi politicá deosebitä. Cunoasterea istoriei
muncitoresti foloseste la educarea comunistä a poporului muncitor care
aceste eroice traditii. Studierea experientei de luptä a clasei mun-
citoare este de partid pentru a cu mai multá profunzime

www.dacoromanica.ro
19C6 GH. HAUPT

complexul de evenimente al prezentului pi a conduce poporul nostru pe

construirii socialismului.
E cä istoriografia burghezä, servind interesele claselor exploa-
tatoare, care incercau - färá rezultat - innupe lupta celor exploatati,
a neglijat studierea celui mai important capitol al istoriei moderne
pi contemporane a patriei noastre, a istoriei miscärii muncitoresti. Pe de
altä parte, teoreticieni oportunisti ai partidului social-democrat, agenti ai
burgheziei in miscarea muncitoreascä, care prim vorbe demagogice se dädeau
drept luptätori socialisti" au fost nevoiti sä scoatä câteva cärti" consa-
crate istoriei miscärii socialiste. Aceste lucräri", ca de exemplu cartea agen-
tului american Titel Petrescu, sau a renegatului Atanasiu care, in 1907, in
calitate de prefect, innäbusea in sânge lupta muncitorilor pi äranilor din
Galati, serveau ca falsificAri grosolane ale istoriei muncitoresti pi
socialiste dela noi din tarä. Din fiecare rând al acestor lucräri, care in
fond nu reprezentau elogierea oportunismului pi a trädärii,
se simte ura dispretul nemärginit al acestor domni", de eroicul
nostru proletariat, care, in curs de zeci de ani, a luptat impotriva exploa-
tärii ornului de orn, impotriva imperialistilor apuseni care au trans-
format tara noasträ intr'o sernicolonie.
Toate acestea sunt necesare pentru lMelegerea importantei lucrärilor
prezentate cadrul sesiunii.
Problerne interesante si care vor servi ca obiect al unor discutii fruc-
tuoase, sunt ridicate in lucrarea V. Ratä. Atacând cu curaj problemä
nestudiatä a grevelor din anii 1880-1887, toy. V. Ratá ajunge la con-
cluzii interesante privitoare la caracterul acestor lupte muncitoresti.
de material concret documentar insuficient folosit de autor, scade
mult din valoarea comunicArii.
contributie valoroasä reprezintä lucrärile tinerilor cercetätori,
care sunt redate aspecte ale luptei muncitoare din Transilva-
nia. Astfel I. Cicalä pi A. Egyed in comunicarea tinutä, care este de fapt
un inceput al unei lucräri de amploare, prezintä uncle aspecte ale luptei
greviste a proletariatului din Transilvania sub influenta revolutiei burghe-
zo-democratice din Rusia, din anii 1905-1907. Deosebit de interesante sunt
materialele din care se vede c5, sub influenta luptei eroice a proletariatului
rus, miscarea grevistä in Transilvania din anii 1905-1906, dela greve räs-
ajunge la greve pi demonstratii politice. Autorii
e drept cä de multe ori färä sä foloseascä material concret, ce se
-
in
deajuns - sä demaste rolul trädätor al conducerii oportuniste a partidului
social-democrat. Luptele proletariatului din anii 1905-1906 au scos Id ivealä
nu numai incapacitatea partidului Internationalei a II-a condusä de opor-
tunisti, cum arätau just autorii, dar rolul de agenti ai burgheziei al condu-

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1967

social-democrati, care ca pi fruntasii oportunisti ai partidului

social-democrat din Austro-Ungaria - au luptat nu pentru organizarea.
proletariatului pi asaltul capitalului, ci dimpotrivá au depus tot
tul pentru a aväntul revolutionar al clasei muncitoare.
toy. I. Cicalá pi A. Egyed se completeazd cu lucrarea
toy. M. Gaspar care trateazä un moment important din istoria eroicei lupte
a minerilor din Valea Jiului- greva din 1906 - la justa con-
cluzie et aceastä grevä, prin caracterul desfäsurarea ei, a fost mun-
citoreascA cea mai amplä pi importantä din Transilvania in anii 1905-
1907. Autoarea repetä lipsurile arätate In mod just dä o impor-
primordialä analizet desfäsurärii grevei din 1906, rolul
trädätor al social-democratiei, care, dupä cum aratä M. Gaspar, nu
numai n'a sprijinit greva, ba chiar era impotriva ei". Totodatä
M. Gaspar nu utilizeazA suficient material documentar pentru a demonstra
mai larg pi concret aceastä problemä importantä.
Daeä putem vorbi de unele lipsuri ale acestor comunicAri, trebue
spus cä referatul toy. H. Muresan tontine grepeli mai serioase. Aceste
greseli mi se pot explica numai prin lipsa de maturitate domeniul cer-
cetärilor ale autoarei. Tema pe care a atacat-o H. Muresan
este important& Materialul adunat prezintä interes. Dar autoarea in
de a analiza aceastä luptä grevistä a minerilor din Anina din anal
1897 s'a multumit cu o descriere superficialä, ferindu-se de generalizäri
pi concluzii. In sä incadreze acest eveniment In cadrut general al mip.
muncitoresti din aceastä perioadä, pe plan international
pe plan intern, autoarea, ca sä ajungä la greva din 1897, incepe cu con-
sideratii generale despre desvoltarea industriei mineritului din Transil-
vania dela sfArsitul veacului al XVII-lea. Autoarea nu numai cä nu a pus
problema caracterizArii acestei greve dar a pi ajuns la afirmäri pi apre-
nejuste. H. Muresan socoteste cä greva s'a printeun
esec, dataritä faptului folosind jandarmi armatä, capitalistii au
aceastä luptä. H. Muresan nu vede last ce insemnätate enorm
a avut aceastä luptä grevistä in procesul desvoltärii constiintei de clasä
a minerilor din Anina, precum pi a clasei muncitoare din Transilvania
In genere. In timpul acestei greve bine organizate, intentia grevistilor
de a cere capitalistilor sä le acorde bunAvointa de a satisface cererea
se transformä lupta a minerilor de a determina implinirea
vendicärilor In timpul grevei a crescut solidaritatea proletariatului.
Muncitorii au sä cä armata functionarii apärä inte-
resele capitalistilor, cä au de hiptat nu impotriva unui singur capitalist
care ii exploateazA nemijlocit, ci ah de luptat cu intreaga clasä domi-
nanth. Pe baza acestei lupte greviste minerii ajung la convingerea

www.dacoromanica.ro
4968 GH. HAUPT

numai in mod organizat pot lupta impotriva clasei exploatatoare. Rezul-

mai elocvent al luptei minerilor din Anina in anul 1897 a fost
faptul primAvara acestui an ei au trecut la o superioari a
luptei impotriva capitalismului, organizándu-se fäurind primul sindicat
minerilor din Ungaria.
Una din cauzele de pentru care eroica luptá a minerilor a fost
trebue politica conducerii oportuniste a partidului
social-democrat. Acestei probleme importante autoarea ii numai
o jumätate de frazä. Este cä moartea lui Engels oportunismul
a devenit dominant Internationala a II-a. mai dominat
oportunismul putred a fost partidul social-democrat din Austro-Ungaria.
Partidul social-democrat concentra atentia nu spre proletariatul industrial,
ci spre micii meseriasi, baza socialá a oportunismului. Cu toate cä in
anii 1890 organizarea sindicatelor in Transilvania a luat un larg avânt,
partidul social-democrat nu numai nu a depus niciun efort pentru orga-
nizarea minerilor, ci dirnpotriv5 frâna tendinta de a fäuri organizatiile
de clasä. Greva minerilor din Anina a avut in perioada când
conducerea oportunistá a partidului social-democrat a creat sânul
c5rii muncitoresti partide si sectii nationale, astfel unitatea de
luptä a muncitorilor. Toate acestea sunt neglijate complet de ton. H.
resan. Aceasta duce la rezultatul cä referatul in sä In
justä lupta minerilor din 1897, o denatureazä.
Citind cele comunicAri consacrate inceputurilor des-
voltärii muncitoresti din ajungem la unele concluzii
pi anume : conducerea Partidului, precum pi Prezidiul Aca-
demiei R.P.R. atribue o importantä deosebitä studierii istoriei miscärii
muncitoresti pi socialiste, noi istoricii am fácut prea putin. Planul
pe anul 1954 al Sectiunii a V-a prevede o serie de lucrAri care vor aduce
o contributie la cunoasterea procesului de desvoltare a munci-
toresti din noasträ. Dar toate acestea toate golurile, in cunoasterea
acestui proces, nu vor fi umphite. Cunoastem prea din
eroicele lupte ale muncitorilor dela cAile ferate, din porturi, din
industria extractiv5, precum pi din alte ramuri anii 1880-1900. Nu
cunoastem fief chiar numele sau prea despre zeci de muncitori
inaintati pe care clasa muncitoare i-a din sânul ei ca conduatori
ai luptelor sale. Nu cunoastem procesul de rissandire a marxismu-
lui, precum pi rolul dusmänos in acest proces al elementelor burghezo-
liberale care au acaparat vremelnic mâna conducerea
cialiste. Toate aceste probleme trebue lâmurite. Se simte nevoia lucráriloi
teoretice care sä importantele probleme din istoria
ncitoresti.

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1969

I. RADUTIU :
Cu privire la comunicarea Prof. A. Otetea despre Constrângerea
extraeconomied a cläcapilor la inceputul secolului al XIX-lea", ap vrea
sá-mi exprim urmAtoarea pärere.
Cu toate cd problemele teoretice legate de aceastä lucrare au fost
ridicate de Prof. V. Cherestesiu, am avea noi de ridicat unele probleme.
In comunicare se ajunge la constatarea prin desvoltarea pro-
ductiei de märfuri pentru asigurarea aprovizionärii armatelor rusesti pi
.austriace, räzboaiele Turcii dupä 1800, economia
vine din economie naturalä o economie produse excedentare,
debusee f silitä se orienteze spre animalelor
usor exportabile (clandestin).
In lucrare se aratä aproape nimic despre proprietatea cu care
este Inzestrat clAcasul. Totul este legat numai de mosia boierului, ca pi cum
numai prin aceasta s'ar fi putut rezolva problema unor productii mari.
Credern aceasta o face Prof. A. deoarece, conform Intrebärii
pe care pune oarecum pentru sine ins*, dovedeste cä este in dubiu
asupra problemei : sau nu in acel limp drept de proprietate
feudalä asupra intregii suprafete de Noi suntem de pärere
prin confirmarea din legea lui Ipsilante Caragea a existentei cläcii pi
pi
din felul insupi cum mai departe problema profesor, se sub-
cá proprietatea feudalä asupra pämântului - temelia feudalismu-
lui - exista.
Socotim cá trebuia ilustratä mai bine situatia economicA a
däriei cläcasului pi explicatä forma in care, tot din veniturile gospodäriei
mici, se satisfäceau aproape intregime pretentiile turcesti.
dela constatarea lipsei acute de brate de muncä perioada
celor dote räzboaie ruso-turce, autorul ajunge la concluzia ci constrân-
gerea extraeconomicA a cläcasilor - ce duce deobicei la Intärirea
a boierilor - de data aceasta a rämas - asa cum reiese pi din
exemplele date - aproape rezultat. Apoi, in concluzia lucrArii, se
aratA ci boierii, la neavând incotro, se decid sä-si procure
ventar propriu pi angajeze salariati, deci sä-si lucreze
pe bazA de relatii capitaliste. Pe de altA parte se aratA cA, chiar unii dintre
clicapii care au rezistat tuturor constrangerilor extraeconomice, emanci-
pändu-se, luând de exemplu pe läturalnici, au ia in arena
devenind arendasi. Aceasta ar insemna cA s'a trecut mod pasnic
- din intentia boierilor - la relatiile capitaliste, ceea ce socotim este
gresit.
Nu se aratA in comunicare, cA o a protestului täranilor fatA
de silnicia boierilor era fuga la oras, ceea ce duce la desvoltarea

124 - referee www.dacoromanica.ro

c. 1817
 I.

nilor, a inmultirii meseriasilor, deci se intäreste diviziunea muncii dintre

sat oras. Astfel apar negustorii, iarmaroacele targurile. Aceastä
trebuia mäcar fugitiv.
In ce priveste frauda", ca mijloc de constrângere extraeconomicä,
in lucrare ea nu figureazA printre mijloacele de constrângere extraecono-
mice enumerate de Lenin. Aceasta este un fenomen care toate
stadiile desvoltärii societätii bazate pe exploatare, deci noi credem nu
se poate considera in mod special, frauda ca o a constrângerii extra-
economice.
Consideräm ca o idee gresitä cä initiativa manufacturilor
in pile apusene este atribuitä statului, iar la noi se ci ele apar
datoritä initiativei particulare a boierilor negustorilor. De fapt, ini-
tiativa vine dela stat dela particulari, numai cä, dupa pärerea
noasträ, statul, ca un element suprastructural - pe atunci feudal - nu
putea determina aparitia unor manufacturi capitaliste.
In articolul sernnat de A. Pancratova din Voprosti Istorii",
märul 9, cu titlul Productia de märfuri din orânduirea feudalr, este
subliniat manufactura este, in primul un stadiu de desvoltare a
fortelor de productie, fie in conditiile existentei bazei feudale, fie a
capitaliste. Deci existä manufacturä lucrätori iobagi. De remarcat insä
este faptul ci ea este frânatä in desvoltarea spre o inzestrare mai
avansatä datoritä existentei relatiilor de productie feudale.
In procesul desfiintärii acestor relatii, manufactura ia prin
cresterea mare a numärului de muncitori - oameni eliberati de iobägie.
Dar pentruca manufactura sä se desvolte in asemenea situatii se cere
calificarea oamcnilor care masinile prea complicate pentru
idbagii La fel, ca un alt factor, este necesarä asigurarea de
cätre stat a securitätii depline a patronilor contra abuzurilor, de care
capitalist nu era dispus riste pierderea banilor investiti.
Aceeasi problemä se pune ascutime odatä desvoltarea productiei
de märfuri, in ce priveste
Astfel, contradictia fortele de productie relatiile de productie
feudale piedicile care rezultä din constrangerea extraeconomicA devine
pe mäsura desvoltärii manufacturilor capitaliste.
Problema aparitiei capitalismului in domeniul agriculturii nu se poate
despärti de desvoltarea capitalismului in general, trebuia revenit la
nufacturile apärute sânul .societätii feudale, mai ales fiinda la inceputul
lucrärii se dä o serie de exemple despre infiintarea de manufacturi.
- In ce priveste (in general), apreciem in ciuda lacunelor
sale, ea prezintä o valoare realä din punct de vedere documentar oglin-

www.dacoromanica.ro
 DESBATERI 1971

o sträduinp serioasä pentru a rezolva problemele din pond de

vedere

N. COPOIU :
Cercetarea cauzelor marilor täränesti din anul 1907, pe baza
bogatului material informativ furnizat de de de diferite
studii nu este simplä. Aparenta diversitate complexitate a chestiei
färäneeti", cum spuneau contemporanii, pate sa dea nastere unor
terpretäri eronate dacä istoricul nu tine seama de totalitatea factorilor
care au determinat isbucnirea räscoalei.
In lucrarea toy. I. Grämada, care felul cum au
falsificat istoricii burghezi evenimentele anului 1907, vreau sä aduc in
discutii chestiuni.
Prima se refera la originea
A spune isbucnirea violentá a marilor nemultumiri ale täränimii
se datoreste mizeriei in care ea se este just, dar nu este tot. Mizeria
täränimii a existat existä in societatea impärtitä in clase anta-
goniste neintreruptul de confirmä acest lucru.
Cand avem de-a-face cu räscoale de proportiile celei
din 1907, trebue cercetäm atentie conditiile care au contribuit,
masur5 mai mare sau mai la isbucnirea acestora.
In aceastä privintä, putem spune un model strälucit de cercetare
a revolutionare ale taränimii ni-1 dä Fr. Engels in Räzboiul
german", unde autorul analizeazä situatia complexul : starea
social-economicä, influente religioase, influente politice etc.
In decursul istoriei patriei noastre mizeria nu este spe-
anului 1907 si nici nu a atins proportiile cele mai mari acest an,
anul 1907 fusese un an agricol bun, comparatie, de pildä,
anul 1906, când de asemenea au avut agitatii täränesti foarte grave,
mai ales in Moldova, agitatii care au necesitat deplasäri de trupe. Cu
toate acestea violenta turburdrilor nu a atins pe cea din 1907.
Oare, in aceastä situatie, nu este cazul sa ne intrebänt ce alt factor,
ce conditie specialä a fost in 1907, care a fäcut ca tocmai in acest an
sä isbuc.neascä cea mai mare täräneasci ?
In multe documente ale acestui eveniment istoria täränimii
noastre se vorbeste despre o anume stare de spirit, despre un vânt de
eliberare de improprietärire, care trecea prin satele noastre.
Istoricii burghezi atribuiau stare de spirit dernagogiei fácutá
de partidele politice in timpul opozitiei, lucru inexact, deoarece promisiuni
demagogice se in precedenti. Noi nu trebue sa aruncäm
peste bord, odatä falsä pe aceea a situatiei
124 *
www.dacoromanica.ro
 N. COPOIU

doveditä, acea stare de spirit, ci trebue vedem aceasta din

urmä materializarea ecoului revolutiei burghezo-democratice ruse din 1905,
ajuns in satele noastre, fie filiera miscArii muncitoresti dela noi,
fie direct pi prin cele sute de potemkinisti, räspänditi in toatä tara.
Presa vremii, reactionard in marea ei majoritate, a publicat
meroase materiale in aceastä problernä. Aceste ziare reactionare, fie libe-
rale, fie conservatoare, publicau aceste informatii, supunându-se tendintei
generale care a existat in special räscoale, de a se descoperi apa
zisii instigatori care, chipurile, au rätäcit mintea täranului.
Prin urmare, intâmplätor a isbucnit räscoala täranilor tocmai in
anul 1907 ; vântul de libertate, de luptä impotriva exploatatorilor, care
pornise din räsärit, a. ajuns pi la noi. Acesta este un factor ce trebue
subliniat de altele care trebue aprofundate.
A doua problems pe care vreau s'o pun in discutie priveste
ceptia doctrinarilor burghezi In chestiunea lucru pe care toe.
I. zeci de pagini. Precizez la
care autorul se referä nu stint ale unor istorici proprin zipi, ci ale unor
ticieni care au prezentat solute privind chestia täräneascd".
Atunci este vorba istoriografia burghezá sau, in
general, conceptia burghezä asupra anumitor probleme, este necesar
mergem pi la presa vremii, care reflectä admirabil conceptia clasei domi-
nante. Oricât de tendentios de gresit priveau ziarele situatia täränimii
in preajma anului 1907, nu este lipsit de interes urrnärim felul cum
burghezia consolidarea unei päturi de proprietari mijlocii,
. de chiaburi pi cum luptau mosierii impotriva ale dreptului
de proprietate. Voi cita un exemplu : un conservator, A. D. Holban,
blica un articol in ziarul Epoca", intitulat Ce nu e permis". Ceea ce nu
s'a permis, dupä conceptia acestui exploatator, atunci când se discutau
reformele care totusi trebuiau sä fie date täranilor, ce li se
ca sä se punä mäcar in discutie principiul proprietätii.
ziarele vremii toate ideile reactionare ale doctrinarilor
clasei dominante, chiar sub forma unor de presä.
De aceea consultarea principalelor ziare in chestiunea
scribilor burghezi problema se impunea, mai ales cä lucrä-
rile demascate pi combätute de I. Grämadä, apärute in jurul anului
1907, au fost cornentate pi de presä.

Au luat cuvântul Covaci (Cluj), etc., care, insärci-

narea Sectiei de Istorice a Academiei R.P.R., Acad. Mihail Roller
a prezentat concluzii la desbateri.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE POPORUL AURITOR AL ISTORIEI
IN UNELE PROBLEME DE CERCETARE
DIN DOMENIUL ISTORIEI ROMINIEI *
de Acad. MIHAIL ROLLER

...Stiinta marxist-leninistä a dovedit la baza tuturor

rilor revolutionare cunoscute in istoria societätii omenesti stä, in ultima
analizä, lupta producätorilor de bunuri materiale si ulturale, lupta mase-
celor ce muncesc, lupta popoarelor.
Studiul desfäsurärii evenimentelor pe teritoriul patriei
stre, de-a vremurilor, nu face decit confirme acest mare adevär
privire la istoria
In directS dependentä de orinduirile sociale pe care le-a cunoscut
istoria patriei masa de milioane de oameni ai muncii a cunoscut
transformäri continue.
Din nefericire studiile noastre au rämas In ceea ce
lämurirea procesului de formare a poporului
Dar kstoriografia care se dezvolträ in regimul de democratie popuilarä e-
deste, pe baza unui material tot mai abundent, de milenii a existat in
permanentä pe teritoriul patriei noastre o populatie In ginti, tri-
uniuni de din care a luat nastere poporanitatea (narodnost)
apoi poporul natiunea Aceasta de oameni ai
rnuncii s-a procesul aparitiei pe teritoriul noastre a
proprietatii private asupra mijloacelor de productie, in clase antagoniste,
asupriti pi asupritori, care se gäsesc In
Omul liber plebeul, nobilul
mesterul asupritori si asuprifi, se aflau
permanent antagonism, duceau o neintreruptd, cind ascunsa,
o luptd care de se prefacere

In aceastä luptä milenarä, poporul a fost cel care, in ultirnä instantä,

a reprezentat factorul al tuturor transformärilor sociale ce duceau
societatea, chiar cind, datoritä conditiilor istorice din trecut,
masele populare nu au fost eliberate de exploatare.
Poporul este fäuritorul tuturor bunurilor, atit al bunurilor materiale
necesare existentei oamenilor, cât i al bunurilor culturale. Cele
geniale opere literare, artistice stiintifice trag seva din munca pi
* Extras din stenograma concluziilor prezentate Sesiunea a Secliunii de
*tiinte istorice, filozofice economico-juridice a Academiei R.P.R. din decem-
brie 1953.
Marx - Engels, Manifestul Partidului Cornunist. Ed. pentru literatura politica,
1953, p. 32-34.

www.dacoromanica.ro
1974 MIHAIL ROLLER

de veacuri a maselor populare si exprimä maselor. Nu

intimplätor, ideologii claselor exploatatoare, cu ura dispretul cioco-
de mase, au ponegrit tezaurul culturii nationale, au falsificat
iesc
istoria poporului ramie, au sfidat
al cärei fäuritor pi purtätor este
frumusetea limbii
- propoväduind teoriile
-
triotice ale cosmopolitismului ingenunchind slugarnic fata pseudocul-
turii cercurilor capitaliste occidentale.
Alexandru Russo - care, ca si ceilalti reprezentanti ai culturii
inaintate a timpului, se adäpa la izvorul creatiei populare - fäcind
un veac in urrnä un tablou at stärilor de lucruri din Moldova si Valahia
spunea :
...Imi inchipuesc cä un sträin sosit in Moldova sau in Valohia
de a studia istoria, datinele, natura pi geniul nearnului
nesc. Cumpgr o bibliotect de felurite jargonuri
istorie, poesie, jurnalisticä, etc.
Deschid o carte vád in ea nume, date, pomeniri de räzboaie,
insä o idee de miscare sotialä, de instituturi, de civilisatiei
diferitelor epoce. Nemultgmit mä duc visitez monumentele. dar nu voiu
descoperi un vestigiu din lumea trecutä : monumentele lipsesc Mä I

deci la limba literatura de Aicia cuprind fiori de I

Gramaticele Imi par niste seci disertatiuni de lingvisticä latiná,

francezä, italianä... nu gramatici romtnesti.
Cercetez literatura dau de o amestecäturä indigestä de limbile
neolatine, de o de idei luate nici un sistem de la
prin urmare nu-i nici un original.
Unde este dar rominismul ? Unde sá-1 caut pentruca o
idee esactá de geniul romin ?
Din intimplare mä primblu zi printr-un farmaroc pi de odatä
cred in altá lume. Vád oameni haine, ce nu väzusem ; aud
o limbá armonioasá, pitoreascä totul de jargonul cärtilor.
De unde eram la daeä o sau o colonie
rnopolitä modernä, un soi de Algerie franco-italiano-greceascä, incep a
intrevedea adevärul.
un fisionomia El inträ colibä de frunze,
scoate de sub suman un instrument, ce-i zice läutä, pi se pune a data.
de oameni se imprejurul lui pi il ascultä dragoste,
cáci el zice balade strämosesti
Ochii mi se deschid ; o nationalitate se desvälueste in
graiul, In hainete, in tipul antic, cintecele acelor oameni...

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI 1975

...toatá nedurnerirea s-au din minte-mi ; convins de

nalitatea de geniul romin, de adevärata literaturä romint. Inte-
leg dragostea rominului pentru tara lui"
Dacä masele populare prin lupta in decursul veacurilor au deter-
rninat progresul social pe teritoriul patriei noastre, räscoalele mai ales
revolutiile, care s-au desfäsurat toate timpurile ca o necesitate, pe baza
legilor economice obiective de dezvoltare a societätii, au reprezentat
reprezintä dezvoltarea societätii omenesti culmi ale istoriei. De-a lungul
istoriei Rominiei, in omene#i - cum numite
räscoalele, räzboaiele pentru libertate pi mai ales revolutiile - toatä
suferinta clipá clipä de norodul asuprit, a aflat ceasul care
veacuri de chinuri" 2
Studiul istoriei patriei ne arata cä, din vremurile cele mai
tate, se culmi tot mai numeroase, tot mai care duc la cea
mai culme pe care o istoria Romtniei azi pe care
fäureste poporul muncitor din R.P.R. prin revolutia socialista.

Luptind impotriva stäpinilor ce o inrobeau in interior, populatia

daca a luptat totodatä elan pentru apära libertatea amenintatä de
legiunile romane ce veneau sä o ingenunche.
Supusi de cätre imperiul roman, Dacii - sclavi pi plebeieni - s-au
rsculat in vremurile lui pi dupä moartea acestuia 3 in 118, in 139 :
grele au fost pierderile Romanilor in urma din 143 pi 157-158.
Cronicarul prii Rominepti, Const. Cantacuzino-Stolnicui, vorbind
despre lupta dusä de populatia de pe teritoriul tärii noastre Impo-
Romanilor in vremea lui Adrian pi Antoninus Pius, aratä ..."aflind,
Dachii vremea sotii (aliati) gäsindu-si pe un neam ce-i zicea Alani, s-au
-scullat asupra Romanilor. Ci si acest Antonin deci, trimitind
asupra-le i-au biruit"
Ca urmare a imbinirii räscoalelor populatiei bästinase - care
tau un continut mai caracterului luptei impotriva
romane - cu incursiunile din afara imperiului, ale populatiei libere zise

AI. Russo, Poesia poporului. Studiu Literar. 1908, p. 192-193.

Idem, Cintarea Romtniei. Scrieri, 1908, p. 131.
Script. Hist. Aug., Vita Hadriani, V, 2.
Constantin Cantacuzino - Stolnicul, Istoria Bucureiti, 1901,
p. 140. Istoria räscoalelor Dacilor nu este temeinic studiatä. Cercetärile
au scos la luminá un numär mare de räscoale. Se räscoalele, deseori
nate incursiuni ale populatiei libere din afara imperiului: in 168-169, in timpul lui
Marcus Aurelius, in 170 In 180, apoi in timpul domniei lui Commodus, in anii 183-184,
se yorbeite de o nouä puternica s'a räsculat populatia In vremea lui
Caracalla (212-217), Maximin Tracul (235-238), Gordian al (238-242), Filip
Arabul (244-249), Gallienus (260-268) etc.

www.dacoromanica.ro
1976 MIHAIL ROLLER

barbare", disperarea lui Aurelian de a nu mai putea pästra Dacia"' se

transforma in cunoscuta retragere", care a indepärtarea
stäpinirii romane de pe teritoriul patriei noastre.
Istoria cunoa§te culmi noi - prin räscoalele iobagilor din
1437, 1514, 1784 etc.
Tot ce prodace prin munca sudoarea voas-
tre, ce arafi, ce secerali ajunge pentru ei
pentru ei crestefi vitele, iar suferinfa, foamea
robia..." spune chemarea adresatä de Gh. Doja, zecilor de mii de iobagi
chemati drepturile sä pedepseascä pentru crimele
pe nobili, grofi, boieri, oameni cu de piatre.
In ciuda greului jug otoman habsburgic, Täri le
putut drum faptului poporul a avut sa
sprijinul popoarelor vecine. Evenimentelor din noembrie 1769 de pildä,
la vestea ajutor au Rusii norodul
tilor s-a ridicat cu mic mare pina femeile cu prajini cu
: Muscalii, Muscaii au asupra 2 i-au
alungat, le-au urmat alte care au luat forme tot mai Deseori
poporului Impotriva jugului otornan habsburgi a fost dusä
cu popoarele vecine : bulgar, maghiar, polonez, etc.
istoria noastre cunoaste in lupta pentru independent:6.
aläturi de victoriile de la Vaslui, CAlugäreni tragic de la
Din
cd in
Turzii, aceasta se daioreste faptului

numai
:

nu pricepu niciodata-asa cum aratä revolutionarul democrat N.

popor era adendrala lui
-
lui
sprijin"
Impotriva tagmei jefuitorilor", s-a räsculat norodul in anul 1821,
tot el a ca istoria patriei noastre pe o culme mai
in anul revolutionar 1848.
In timp ce guvernul, clasele de sus", boieri, negustori, s-au aflat
nevrednice de misia de poporul ce conduceau, poporul cel de jos,
mai cu cel al
daloria revolufionard
- spune N. -
Odatä desvoltarea capitalismului, clasa muncitoare se ridici in
fruntea luptei poporului pentru a pune capät impilárilor, säräciei chinu-
rilor foametei.
Revolutia socialistä este calitativ deosebitä de toate celelalte revo-

0 spune Vopiscus, biograful lui Aurelian - cap. XXXI X, p. 97.

2 Genealogia Cantacuzinilor, de Cantacuzino banul, ed. Bucure§ti, 1902, p. 172.
3 N. Balcescu, Opere. Ed. Acad. R.P.R., II, p. 305.
Ibidem, p. 85.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL AL ISTORIEI 1977

lutii din trecut, rodul transformärilor revolutionare nu revenea

oamenilor muncii. Clasa muncitoare este forta sä stringä
jurul ei sä conducä masa de milioane de oameni muncii nu numai
pentru a doborî prin revolutie orînduirea veche, ci, revolutia in
interesele poporului, sä inalte in locul ei o orinduire nouä, socialistä,
care sä capät oricärei exploatäri a omului de dtre A revenit
clasei muncitoare misiunea sä infäptuiascä cea mai mare trans-
forMare revolutionara pe care a cunoscut-o istoria patriei noastre.
Vreme de decenii, proletariatul a luptat cu un neasemuit eroism,
stîrnind de solidarizare pi rindurile maselor täränesti. Martin
lupte ale clasei muncitoare din tara noasträ, mai ales cele ale muncito-
rilor ceferisti pi petrolisti din 1933, au demonstrat ed proletariaiul romin
este capabil sd joace rolul de hegemon in popor muncitor,
pentru pace, democrafie socialism" 1
Bucurindu-se de conditiile istorice deosebit de favorabile ale elibe-
rärii tärii noastre de cätre glorioasa ArmatI Sovieticä, fortele patriotice
cenduse de P.C.R. au doborit dictatura antonescianä. Indeplinind
rolul de hegemon In desävirsirea revolutiei burghezo-democratice din
noasträ, clasa transformat revolutie
socialistä. Ca urmare a aliantei cfasa muncitoare pi
nimea muncitoare pi a marilor actiuni pi lupte duse de milioane de oameni
ai muncii de la orase pi sate, sub conducerea P.C.R., partidele burghezo-
mosieresti pi social-democratia de dreapta au fost izolate apoi zdrobite,
reprezentantii intereselor capitaliste pi au fost din
guvern, monarhia prusacä a fost izgonitä pi la 30 decembrie 1947 a fost
proclamatä Republica Popularä
Victoriile dobindite de Partidul Comunist lupta sa eroic5
de decenii, au fost posibile faptului cd s-a cäläuzit in mod con-
secvent dupä invätätura marxist-leninistä experienta P.C.U.S., s-a
sprijinit in actiunile sale pe masele muncitoare, a tot mai mult
legäturile sale cu masele, a combätut necrutätor pe de toate
nuantele care subapreciau forta maselor pi loveascä legä-
turile dintre partid mase a educat pe rnembrii säi in spiritul lucre-
derii netärmurite in capacitatea revolutionarä a maselor populare.
Zdrobind puterea a mosierimii pi burgheziei, poporul mun-
citor condus de partidul comunistilor a trecut la construirea constientä a
societätii socialiste. Poporul muncitor patria noasträ a devenit astfel
constructorul vietii sale noi.
Munca lupta poporulum pentru socialism, pentru asigurarea satis-

Gh. Gheorghiu-Dej, clasa muncitoare tränimea muncitoare

chezAqia In opera de construire a socialismului In Rominia, apärut In
Pentru pace trainica, pentru democratie popularä", Nr. 45 (261).

www.dacoromanica.ro
 MIHAIL ROLLER

nevoilor materiale culturale mereu crescînde ale oamenilor

muncii, ne este mult usuratá existentei U.R.S.S., stat care a
construit victorios socialismul, precum datoritä existentei de
democratie din Europa Asia. Ajutorul U.R.S.S. face posibil
scutiti de o serie de greutäti pe care a fost sa le
U.R.S.S., era singura desprinsä din sistemul capitalist, face
posibil ca regimul nostru democrat popular desvolte ritm mai
rapid economia nationalä ridice nivelul de trai material cultural
al oamenilor
Constiente de scopul urmärit de cätre partid guvern, rrasele
populare dau de un eroism, muncä, de creatoare
social-politicä, posibilá numai stat in care clasa muncitoare
cucerit puterea regim in care oamenii muncii, eliberati
de sub jugul claselor exploatatoare 0i al imperialistilor sträini.
o vastä activitate creatoare.
Una din märturiile initiativei creatoare oamenilor
muncii este, de pildà, numärul de muncitori ce participä la
cerile socialiste, care tot mai mult un caracter de masá. In anul
1953, de pildä, circa 70 % din numärul total al muncitorilor ai functio-
narilor din industrie au fost antrenati tn Intrecerile socialiste. Initiativa
creatoare a oamenilor muncii gäseste oglindirea in numärul mare de
inovatii aplicate productie. Numai In trei trimestre ale anului 1953 au
de inovatii, care se adaugä numeroase inventii.
Este organizarea feudalä a muncii se sprijinä pe disciplina
bítei, organizarea capitalistä a muncii sociale se sprijint pe disciplina
Organizarea comunisti a muncii sociale, spre care socialismul
.constituie primul pas - ne
inteazä mai mult, cu
Lenin -se sprijinä
se va sprijini mai mull
- cu cit
pe disciplina liberd
chiar a celor ce muncesc, a celor care au alit
mosierilor, cit pe cel al (subliniat noi).
Intrecerile socialiste reprezinta o Incercatä de construire
socialismului pe baza activitätii creatoare a milioanelor de oameni ai
muncii. Vorbind despre Intrecerile socialiste, V. I. Lenin socia-
lismul ...creeazä posibi;itatea pentru atragerea majoritätii celor
ce muncesc, arena unei activitäti In care ei se manifesta,
sä-si desfäsoare aptitudinile in care apart la ivealä talentele ce zac
ascunse in popor - izvor neatins - pe care capitilismul le apása, le
strivea le cu mile cu milioanele"

V. I. Lenin, Opere alese. Ed. P.M.R., 1949, II, partea a II-a, p. 198.
2 Ibidem. Ed. P.C.R., 1946, II, partea I-a, p. 368-369.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI 1979

Pe baza muncii de elan a poporului muncitor s'a dezvoltat

industria socialistä din R.P.R., agricultura a pornit pe un drum nou.
Perspective nelimitate se deschid activitätii creatoare a maselor
construirea bazel economice suprastructurii socialismului. In
sectorul socialist al economiei noastre nationale a dobindit liber
de actiune legea concordantei obligatorii a relatiilor de productie cu carac-
erul fortelor de productie, ceea ce descatuseazä initiativa creatoare a
milioanelor de oameni ai Statul de democratie popularä, in
plinirea functiilor sale, participarea ce:or mai largi mase popu-
lare la conducerea treburilor ilustrare vie a faptului in
regimul nostru de democratie popularä masele fäuresc in mod
istoria, cä ele particips activ la conducerea statului, a fost dezbaterea
largä a proiectului de Constitutie la care au participat peste zece milioane
de cetäteni. larga politica au constituit-o, pe altele, ale-
gerile recente pentru Sfaturile Populare in care peste zece milioane de
cetäteni cetätene au votat pentru 135.000 de deputati iesiti din
rile poporului.
Cele mai Largi mase populare din tara participä la lupta
pentru apärarea päcii, contribuind prin eforturile muncä, prin
rirea continua a capacitätii de aparare a patriei noastre, prin vigilenta
impotriva dusmanilor poporului nostru, la lupta frontului mondial
al partizanilor päcii.
Alfabetizarea a milioane de oameni ai muncii, cresterea
a numärului de toate gradele, activitatea zecilor de mii de
burl, colturi camine cercuri agrotehnice, nenumäratele
.echipe artistice care vaÇorificä talentele din popor, dezvoltarea
literaturii, artei legate de popor puse In slujba lui - toate acestea
dovedesc cä, procesul construirii socialismului, se valorificä in toate
.domeniile puterea creatoare a poporului.
Au trecut vrernurile acelea - a spus I. V. Stalin -
cätorii erau socotiti drept singurii fäuritori ai istoriei, muncitorii
nu erau luati Acum soarta popoarelor a statelor o
hotäräsc nu mimai conducätorii, ci, mai ales in primul rind. masele
de milioane ale celor ce Muncitorii äranii, care construiesc
färä färä fabrici uzine, mine drumuri de fier,
sovhozuri, care produc toate bunurile vietii, care hränesc
pe toatä lumea - cine sunt adeväratii eroi fäuritori ai
vietii celei .

I. V. Stalin, Opere. Ed. P.M.R., 13, p. 272.

www.dacoromanica.ro
1980 MIHAIL ROLLER

Plenarei lärgite a C.C. al P.M.R. din August 1953 sub-

liniazá, mai mult, cä toate realizärile obtinute de regimul democrat-
popular sunt rodul muncii de elan a clasei muncitoare, a
lui popor muncitor. Aceste Infäptuiri fost obtinute datoritä
spiritului de rdspundere de care a dat dovadä eroica clasä muncitoare,
forta conducAtoare a statului a Intregului popor muncitor. Ele au la
bazä alianta fräteasa a clasei muncitoare täränimea muncitoare sub
conducerea muncitoare contributia intelectualitätii inaintate la
inflorirea patriei.
Infäptuirea Hotäririlor Plenarei lärgite C.C. al P.M.R. din august
1953 care urmäresc, pe baza necesitätilor obiective, dezvoltarea
a tuturor ramurilor economiei nationale ridicarea rapidä a nivelului mate-
rial cultural al oamenilor va duce la o mai largä participare a
maselor la constructia economicd si culturalä, la fäurirea constientá a
socialiste.
In realizarea acestor sarcini un rol revine operei de edu-
care marxist-leninistä a oamenilor muncii.
Avind drept sarcinä centraiä sä dezvälue eroismul poporului in
fäurirea istoriei sale rolul partidului marxist-leninist ca Indrumätor
educator al poporului muncitor organizator al luptei pentru construirea
socialismului, cercetätorii din domeniul istoriei pun tot mai mult
putere de creatie in formärii constiintei socialiste,
comuniste a tineretului a oamenilor muncii In genere.
preget Impotriva istoriografiei burgheze, a conceptiei
reactionare care manifestä dusmánie fatä de popor, sarcina noasträ, a
istoricilor, este ca prin cercetárile ce le Intreprindem, prin studiile pe care
le prin lectiile ce le predäm,
popor constiinta fortei sale, incredere inepuizabila sa putere
de a construi socialismul forta de neinvins pe care o reprezintä uni-
tatea de nezdruncinat dintre partid, govern popor.
Participind activ la cea mai mare revolutie pe care o fäureste
poporul rnuncitor din tara noasträ, ne dovedim vrednici de a aduce
tributia ce o datoräm eroicei clase muncitoare care are menirea
de a se elibera totodatá de a elibera pentru totdeauna popor
muncitor de exploatare "asuprire.

IN CU PROCESUL FORMARE DEZVOLTARE

A CLASEI MUNCITOARE A MUNCITORESTI
Nasterea pi dezvoltarea capitalismului au acelasi timp
napterea pi dezvoltarea clasei muncitoare, a acelei forte sociale care
este istoriceste menitä sä fie groparul capitalismului.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI 1981

Istoricul dezvoltärii proletariatului din noasträ a

fie obiectul cercetärilor. Au sä apart studii pi referate
- de§i inct putine ca numär - care se trateazä unele lupte partiale
duse de muncitorime. Dar aceastä problemä este uneori tratatä In afara
bazei economice a societätii noastre, ruptä de procesul pro-
ductiei materiale din fieoare epoca. (Sectia modernä pi
Institutului de Istorie - Bucuresti).
Pe baza cercetärilor din ultimii ani, istoricii au ajuns la concluzia
a

cä descompunerea feudalismului pi aparitia capitalismului este un proces

care se desfäsura prile perioadä indelungatä.
lipsei unei cercetäri aprofundate a acestei probleme nu
suficient: au apärut elementele capitaliste in orinduirii
feudale ; luptele care exprimau antagonismul dintre fortele noi de pro-
ductie pi vechile relatii de productie, care frinau dezvoltarea, tinind seamä
de existenta jugului otoman pi habsburgic ; rolul fortelor
tate din acea vreme complex de probleme legate de des-
compunerea feudali.smului si dezvoltarea capitalismului. Aici gäsim pi
cauzele repetate ale unor gre§eli, care constau de pildä confundarea
productiei de capitaliste cu productia de märfuri In genere,
realitatea cä productia de märfuri a existat de pildä pi in feudalism.
In unele lectii, precum .articole publicate in revista Studii" s-a vorbit
despre atelierele rnanufacturiere din al XVIII-lea, ca de
capitaliste, ignorindu-se faptul cä existau pe mosii multe ateliere de manu-
factura in care munca era asiguratä de iobag care nu poate fi
confundat lucrätorul salariat. In analiza aparitiei dezvoltärii
mului, trebuie acordatä, o deosebitä procesului de dezvoltare a
nufacturii capitaliste, ca urmare procesului de a muncitorului
salariat ce nu posedä mijloace de productie proprii pi care pentru a putea
träi, vinde singurul lucru ce posedä, forta sa de muncä, desi un au
coexistat manufacturi care au lucrat iobagi. Fära lämurirea acestui pro-
ces nu vom putea cunoaste conditiile concrete in care a apärut proletariatul
in tara noasträ.
In conditiile descompunerii feudalismului, nasterii si dezvoltärii
capitalismului, prima etapá existentei istorice a proletariatului
ca o clasä in sine" lucrAtorii duc o luptä grea. Muncitorimea nu are
aceastä organizatiile sale, programul pi partidul revolu-
tionar de clasä. De aceea, acele lupte gäsit exprimarea in proteste
pi actiuni individuale sau in grup, spontane. izolate, ale lucrätorilor
potriva exploatatorilor. Cu toate acestea, chiar in prima etapä a existentei
sale istorice, proletariatul participd in forme variate la lupte pe
care le-au cunoscut prile Romine irnpotriva jugului feudal pi a apAsärii
www.dacoromanica.ro
1982 MIHAIL ROLLER

nationale. Se plie cä säräcimea oraselor, pi in primul rind lucrätorirnea a

participat la räscoala din Transilvania condusa de Horia. De asemenea,
este azi cunoscut ajutorul pe care 1-au dat lucratorii din Bucuresti räscoalei
conduse de Tudor in 1821, sau participarea a in revs-
lutia din 1848.
Cu cit mai mult in desfäsurarea evenimentelor din secolul
al XIX-lea, cu alit mai puternic se face auzit glasul proletariatului.
Proletarfatul nu exista in de limp pi spatiu. a cunoscut
o dezvoltare in secolul al XIX-lea al Aparitia manu-
tacturilor capitaliste nu deck o a dezvoltkii capitaliste.
Dezvoltarea mestesugurilor pi a productiei micilor producAtori de
dela sate, dezvoltarea manufacturii capjta:iste a. pregätit trecerea
spre fabricd, spre marea productie capitalista. Apare proletariatul industrial,
care pe o treaptä superioarä de dintre proletariat bur-
ghezie. A crescut lupta pentru scuturarea jugului otoman pi habsburgic
care frina dezvoltarea capitalismului patria noasträ. Pentru a putea
cunoaste procesul de formare dezvoltare a proletariatului este necesar
sä studiem conditiile in care a avut in general revolulia in
tara noasträ, (in problema dezvoltärii industriei, nu avem azi un
studiu temeinic), pi trebuie sä cunoastem conditiile concrete in care acest
proces a avut in Tärile Române (intirzierea unirii nationale, existenta
monstruoasei coalitii burghezo-mosieresti, frina ce o jugul
otoman habsburgic etc.).
Urmärind acest proces in secolul al XX-Iea, In epoca imperia-
lismului, va trebui studiem conditiile concrete ale dezvoltkii fortelor
de productie, a relatiilor de productie pi a formelor luptei de clasa din
in acele vremuri (existenta resturilor feudale, aservirea de
câtre capitalul strain, lupta tot mai inversunatl a poporului muncitor
imputriva boierimii, a capitalistilor, a trusturilor sträine, etc.).
In timpul dezvoltärii industriei pi proletariatului industrial
- in a doua jumätate a secolului al XIX-lea pi inceputul secolului al
XX-lea - lupta clasei muncitoare ia forme tot mai organizate. In locul
luptelor spontane, izolate, incep sä lupte tot mai organizate care
cuprind muncitorii unei intreprinderi sau ai mai intrenrinderi
pildä greva 4000 de lucrätori din port greva dela Galati,
ambele in anul 1875, greva celor 500 de lucrätori dealungul traseului de
cale feratä Predeal-Ploesti in anul 1876 sau la un nivel relativ Malt
in anul 1888 greva del'a Atelierul Ferate Bucuresti, a tipografilor
din Bucuresti, greva dela Galati etc.).
Intr-un proces indelungat complex muncitorii incep sä-si creeze
organizatii. Dar aceste organizatii ale muncitorilor sunt dominate de
www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL 1983

multe idei gresite, confuze, pe care burghezia sau unele burgheze

au incercat, uneori au le foloseascä pentru a ingreuna pro-
cesul de cristalizare a unui program a unui partid revolutionar al
muncitoare.
Pentru a putea lumina in mod stiintific procesul proleta-
riatului, ca o clasá pentru sine" este necesar analizám dezvoltarea
luptei de clasa formele concrete pe care ea le-a luat, in strinsi
dezvoltarea fortelor de productie a relatiilor de productie. Altminterf
se poate ajunge la aprecierea idealistä . cä nu dezvoltarea capitalismului,
nu inceputul unui proletariat industrial pi inceputul de transfor-
mare a acestui proletariat clasá o tot mai asu-
pra rolului säu istoric etc. a dus la fäurirea miscärii muncitoresti, ci,
cum se mai cazuri, la idei gresite cá burghezia a organi-
zarea lucrätorilor, sau cá unele asociatii care lucrátorii se uneau, erau
asociatii burgheze (catedra de istorie R.P.R. din Bucuresti etc.).
In luminarea caracterului rostului primelor asociatii de lucrätori,
mesteri, meseriasi etc. care apar dela 1871-1872 va trebui sä se
seama de conditiile istorice in care au apárut, de scopul ce propus,
dacä s-au unit sau nu impotriva tuturor celor care vor luerátorilor"
de felul care burghezia vroia sä-i stinghereasa aceasti activitate.
Documentele care se referS la activitatea cercurilor revolutionare din
Rominia - in prima decadä dupä Comuna din Paris ne
care främintau aceste cercuri, evolutia conceptiei care stätea la baza
problemele

si formele prin care ele 55 slujeascä poporul.

Aceste documente 2 trebuiesc temeinic studiate pentru ä putea trage
toate concluziile.
Documentele prin date fapte concrete pentru perioada la
care se referä, puternica inflgents a miscärii revolutionare din Rusia asu-
pra crekii cercurilor revolutionare din România, asupra inceputului de räs-
pindire a literaturii marxiste in Rominia. In corespondenta lui Nicolai
Petrovici Zubcu Codreanu, Dr. Russel, C. Gherea etc., se vorbeste de operele
revolutionarilor democrati rusi, ca de pildä de romanul lui
Ce-i de fácut"? In alte documente se vorbeste de Economia Politicá" a lui
in genere de ideile lui sau se spune de pildä vä
urez succes in popularizarea operelor lui Cernisevschi".
Conceptia care stätea la baza revolutionare din Rusia sau
a cercurilor revolutionare ruse din Elvetia, Franta, Anglia . cu care

cercurile revolutionare din Rominia aveau legAturá, nu era cea

marxistä. Se resimte insä puternic influenta revolutionarilor democrati rusi.

Din Obiectivele Asociatiei lucrátorilor din 1872.

2 Colectia Documente privind Istoria Rominiei", pentru independenfá,
1877-78, voL I.
www.dacoromanica.ro
1984 MIHAIL ROLLER

Dar in de referiri la lucrärile revolutionarilor democrati rusi,

documentele sint bogate in alte informatii. Intr-un document (datat 1880),
Plehanov aratá cä incepe abandaneze principiile narodniciste. la alt
document e amintit revolutionarul bulgar H. puternic influentat de
revolutionarii democrati rusi.
Nicolai Petrovici Zubcu Codreanu vorbeste de componenta redac-
tiei Gazetei Obscina" : anul nou, Rally Clemens ineä
persoane vor edita revista Obscina" se intelege cu caracter revolutionar".
In documente se vorbeste de editarea precum de redactia Gazetei
Rabotnic". Rally (Zamfir idei anarhiste. Acesta ia
legaturá apoi cu liberalii (prin oonducatorul partidului liberal Emil Costi-
nescu) se afundä in lagarul
Este deosebit de important, - cum reesea din documente -
ar fi existat legäturi intre cercurile revolutionare din (problema
merita sa fie amplu studiata) Uniunile muncitoresti din sudul nordul
Rusiei. serie de documente aratä legMuri cu cercurile din Odesa, Nico-
laev. Multe documente vorbesc de cercurile revolutionare din
Piter (Petersburg). Se vorbeste de o unire a organizatiilor din nord.
Nicolai Petrovici Zubcu Codreanu vorbeste scrisoare de Halturin.
Tot Nicolai Petrovici Zubcu Codreanu spune intr-o urma-
toarele :
Sper sä gäsesc gata la Dumneata programul statutul organizatiei
Societatea social-democratica (Scrisoarea este in limbs
rusä, dar cuvintele Societatea social-democratica

Multumita mare parte - cercurilor revolutionare ruse din

Geneva, Paris, Londra etc. cercurile revolutionare din Rominia iau legaturä
internationalistii, operele lui Marx, marxistii. Documentele vorbeso
de opera Capitalul" de K. Marx. Cercurile din cer aceastä operä
in editia rusä. Se cer rezurnate, sau capitole din aceastä operä. Se vorbeste
de legäturi cu Liebknecht, Bebel. Circula Rominia material editat in limbo
in anul 1874 In care se despre dictatura proletariatului".
Unii istorki au sustinut cä la räspindirea in a ideilor
marxiste s-a resimtit puternic influenta narodnicistä (din prima etapa,
eind, desi gresiti in orientare, narodnicii slujeascä poporul).
alti istorici sustineau ca a existat numai revolutionarilor demo-
crati din Rusia. Pe baza noilor documente recent valorificate, problema
apare tot mai limpede.
La Inceputul cercurilor revolutionare din s-a resim-
puternic conceptia revolutionarilor democrati rusi. In a doua jumätate a
decadei de dupä Comuna din Paris si se formeze uneori paralel
cercurile revolutionare, cercuri muncitoresti. Studiul dezvoltárii capitalis-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI 1985

rnului al luptelor greviste care au avut (1875, 1876, etc.) va imbo-

gati materialul in aceastä privintä. Dar documentele ne indreptatesc a
afirma in a doua jumätate a acestei decade am inceput sä depäsim
stadiul conceptiei revolutionar-democrate. E drept cä in afara de aceste
tendinte manifestat influente utopiste, teroriste, anarhiste, etc., dar
ele n-au avut asa cum reiese din dooumente, urmirile conceptiilor mai
sus amintite.
Inceputul de organizare a muncitorilor dibuirile pentru fixarea
scopului organizatiilor au avut in conditii nu am
avut un puternic proletariat industrial. Trebuie tinut seama de faptul
cä, desi in de dupa 1871-1872 in tara coasted se dez-
volte industria, 'aceastä dezvoltare a fost frtnatá de monstruoasa coalitie
ce se formase, de lipsa de independentä nationalá, cuceritá in 1877 etc.
denumirea de clasá muncitoare" sau proletariat" nu erp folositá
curent nici de clasa stápInitoare, de muncitori. De aceea, secolul al
XIX-lea termenii de lucrator, meserias-mester, Pcrätor etc.,
sub care erau un timp intelesi pi muncitorii din industria in curs de dezvoltare.
situatie similarä s-a cunoscut in secolul al XIX-lea pi in Rusia.
In introducerea pe care o publia la documentele privind miscarea mun-
citoreascd din Rusia in secolul al XIX-lea A. M. Pankratova aratä
cä nu numai functionarii superiori guvernamentali, dar pi
pi singuri nu ptiau pi nu denumirea de clasd mun-
eitoare" sau proletariat... Terminologia deosebitä In
zitia muncitorilor Intreprinderi pe care noi documente,
se alátura nu caracteristicilor sociale, ci profesionale".
Aceastá lipsä de claritate o intilnim la noi in in diferitelE
asociatii de lucrátori, meseriasi, mesteri, ce s-au creat pînä in anii de
dupá 1880-1881.
Construirea de cdi berate si crearea atelierelor de cale feratá, dezvol-
tarea industriei petrolifere etc., corespunzgtoare a proletaria-
tului industrial, a dus la accelerarea procesului da cristalizare a organi-
zatiilor a programului de luptá.
Se intensificä lupta clasei muncitoare. Au foc uneori
greve generale intr-o ramurá industriald. lau fiintä cercuri mun-
Incep sá se räspIndeascä ideile socialiste.
Dar aniFarea nu era in limp unit"
Activitatea muncitoresti a cercurilor socia-
liste se desfäsura paralel.
Proletariatul insá In acest timp ca fortä revolutionará. In
raportul prezentat cu prilejul celei de a 30-a aniversári a intemeierii P.C.R.,

A. M. Pankratova, Raboci dvijenie Ro sii XIX veki, vol. I, p. 33.

- Studii referate - c. www.dacoromanica.ro

1817
1986 MIHAIL ROLLER

tovaräsul Gh. Gheorghiu-Dej a arätat revenea proletariatului Incä

de la sfirsitul secolului al XIX-Iea, sarcina de a duce societatea
sarcina de a fi conducätorul pi cäläuzitorul transformärilor nece-
sare in directia burghezo-democratic5 pe cale revolutionarä" 1
Incepind deci ultimele decenii secolului al MX-lea, studierea
istoriei producMorilor de bunuri materiale, studierea in primul
rind a ca cea mai care, prin
lupta sa eroicd, a in fruntea intregului popor pentru elite-
rarea sa si
socialldemocratii de dreapta, oportunistii de toate
rile au negat rolul de hegemon al proletariatului
burghezo-democratice trecerea spre revolutia socialistä. Ei n-au
si n-au wut sä in proletariat mai consecvent
pentru democratic pi socialism.
Purtätorii acestor idei au Ingreunat enorm de mult procesul unirii
miseärii muncitoresti socialismul stiintific.
Studierea acestui proces, adieä a felului concret In care s-a
surat tara unirea miseärii muncitoresti socialismul
este o necercetatt dd istorici.
Se simte nevoia unui studiu temeinic dezvoltarea proletaria-
tului pi rolul clasei muncitoare in istoria modern' si contemporanä a
De la generale, trebuie sä trecem la analiza a
dezvoltärii muncitorimii in timpul lucrätorilor din manufactura
; a formärii proletariatului industrial lui ultima
etapä a capitalismului - imperialism seama de specificul de la
noi, al regimului burghezo-mosieresc. Strins legat de aceastä dezvoltare
va trebui procesul de transformare a proletariatului dintr-o clasa
in sine" clasä pentru sine", process: ce a avut in
pentru a uni miscarea muncitoreascä socialismul
Istoria - spune tovaräsul Gh. Gheorghiu-Dej - este
de räscoale ale täranimii in singe de boierirne. Dar
täscoale n-au dat si putut da roade. nu era a
in mod izolat, clasa muncitoare era numericeste, organi-
zatiile muncitoresti se aflau sub influenta oportunistilor. Numai odatá
triumful leninismului miscarea muncitoreascá
formE:rea P.C.R. in noasträ o organizatä pentru fau-
rirea aliantei intre clasa muncitoare si muncitoare"

Gh. Gheorghiu-Dej, Articole Ed. pentru literatura politica, 1952.

ed. a III-a, p. .517.
2 Gh. Gheorgiliu-Dej, clasa muncitoare muncitoare,
chezasia succesului opera de construire a socialismului articol
pace trainica, pentru democratic Nr. 45 (261).

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI 1987

Istoria clasei muncitoare, a luptei sale pentru indeplinirea sarcinii

istorice ce-i revine, este legatä de problema clasei mun-
citoare cu muncitoare. Numai studiind problema pe baza
marxism-leninismului vom putea : locul ocupat de luptele spon-
tane, izolate 'a;e muncitorimei in luptele sociale pi nationale cunoscute in
Mile in prima jumätate a secolului al XIX-lea ; continutul
luptei clasei muncitoare, mi$carea socialistä pi lupta rurentele din
ei din ultimele ale secolului al XIX-lea ; amplotare.a acestor
lupte caracterul luptei duse impotriva oportunismului de revolufionari
ca Gheorghiu pi altii, primului mondial ;
revolutionar din tara noasträ, in urma victoriei Marei Revolutii Socia-
liste din Octombrie pi condifiile istorice care a fost victoria
leninismului asupra reformismului pi crearea partidului marxist-leninist,
singurul partid in stare sä organizeze lupta munci-
toare cu muncitoare pentru obtinerea victoriei.
Astfel de studii ne vor ajuta mai bine sarcinile pe
care le azi muncitoare dupi cucerirea puterii politice,
in conducerea popor muncitor pentru construirea socialismului
In tara noastri.

TN CU FORMELE VARIATE DE LUPTI

ALE MASELOR TÄRÄNESTI

Lupta de popor de-a lungul vremurilor a luat forme variate pi

multiple.
In Evul Mediu de pild5, - una din sociale prin-
cipale ale epocii - se impotrivea exploatärii interne pi asupririi din
prin incerc5ri de ráscumpärare, prin refuzul de a indeplini obligatiile
feudale, prin fuga in masa, prin r5scoale etc.
Aceste forme variate de n-au fost destul Conti-
nuim la generale, a temeinic o serie
de probleme.
Aceast5 constatare reiese si din tematica comunickilor de la aceast5
sesiune, privind istoria medie a Rominiei.
räscoalele reprezintä forme dintre cele mai lte de
ale poporului in orinduirea feudal& Mine comunic5ri ating pro-
blemele legate de rascoale targnesti.
Fiirá a subaprecia valoarea pi importanta comunicarilor prezentate,
trebuie sä ne punem intrebarea : cum se face rascoala de sub condu-
cerea lui cea de sub conducerea lui Horia, Closca Crisan, sau
alte importante rgscoale din si Tara Romineasc5, n-au
fost obiectul unor comuniari speciale la sesiunea de ?

125 * www.dacoromanica.ro
1988 MIHAIL ROLLER

Acest fenomen nu e izolat. Trebuie sä märturisesc redactia care

publicarea colectiei Docurnente privirid istoria Rominiei" publi-
rind documentele ordine cronologicg, nu manifestä grija pentru ca
se eel paralel stringerea documentelor pe tema unor räscoale
desi azi nu avem publicate laolaltä docurnentele privind
räscoalele din 1437, 1514, 1784 etc.
De asemenea neglipm studiile privire la celelalte forme pe
care le-a luat lupta poporului epoca respectivä.
Unele forme de folosite de n-au fost azi
studiate de catre cercetätorii din tara De pildä forma de
mai 'ales in secolele XVII-XVIII - haiducia.
Exista deosebiri actiunile haiducilor.
Nivelul atins de räscoalele mai ales de
- Ingrádirile ce le-au fost proprii - a fost indoialä mull
malt din punctul de vedere al eroismului popular, al spiritului de
sacrificiu, al cu care se lovea clasa exploatatoare etc., decit
atins de actiunile haiducilor. Dar haiducia momente in istorie,
peste care nu trebuie et
trecem.
Imi permit s zäbovesc putin asupra acestei probleme.
Haiducia avea mai ales un caracter local. Grupuri de
uneori si unii oräseni se reträgeau in codru, exprimind irnpotri-
virea fat de boierii care-i din ocin, care-i exploatau etc.
Mai ales In secolele XVII XVIII, cind nu exista muncitorimea,
lipsea aliatul conductorul ; In Trile Romine nu se
ridicä o putere - chiar voevodalg - In stare s conduct poporul
triva jugului otoman, - actiunile locale mari la numr. Grupurile
de haiduci lndreptau de obicei actiunile impotriva boierilor din
unde actionau, impotriva bogatilor, impotriva turcilor. Ei
deseori pe ceamurii turcesti, duceau spre din
coanele - bunuri adunate hapca dela oamenii din popor. Haiducii
torceau .celor nevoiasi bunurile ce le-au fost luate de slugile stpinirif.
De aceea, haiducii se bucurau de mare sprijin popor. Populatia localä
simlea cä are in jurul ei o voinicie.
Ideologii burgheziei mosierimii au cutat in repetate rin-
duri prezinte aceastä form de a niste actiuni de
jaf, iar pe haiduci ca pe niste Mari. In haiducilor
a unor elemente ce urmäreau prada, nu schimbä caracterul general
al acestei actiuni, ca o a luptei populare Impotriva exploatrii
jugului otoman.
De aceea poporul a dotal aceastä in poezia popular pe care
www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI

a fäurit-o din generatie in generatie faptele haiducilor care

loveau in ciocoi .
Poporul a de asemenea actiunile haiducesti impotriva tur-
cilor 2

Ele nu aveau o extindere organizatä unitart pe intreaga tarä, o

conducere unitart si un program Dar grupurile räzlete de haiduci
pe dädeau lovituri turcilor cäutau sä amärä-
ciunea norodului, care deseori nu avea bob de hräneasct
nici de mormint sä-si ingroape bätrinii, sä-si plingt
robia"
In secolul al XVIII-lea pi mai ales spre sfirsitul lui, räzboaiele
au st fie duse de-a lungul Dunärii.
Grupurile de haiduci au simtit armata rusä o mare putere pe care
se pot sprijini in lupta impotriva turcilor. Ei incep sä iasá din codri. lte
din grupuri de haiduci se inroleazä in armata organizatg imps.
triva turcilor.
sä se studieze evolutia haiduciei pi locul ce-1 erupt in istorie
volintirii, pandurii. Ceea ce este Inst fapt e cä tot mai mare
vine numgrul polcurilor ce se aläturi si ajutorul
armatelor conduse de Rumiantev, Suvorov, Kutuzov.
La secolului al XVIII-lea se desfäsoarä procesul de descom-
punere a feudalismului pi de aparitie a capitalismului. Desi haiduci
pi in secolul al numärul este in descreptere. Lupta poporului
ia forme mai ascutite, mai organizate.
e... verde de
Pe Bujor mi-1
La divan mi-1
Multi de-a omorît
prin a hotit?
lar Bujor cruceli Mcea
cu dreptul Taspundea:
Morti de eu n-am
-
Dar ciocoi am
Stefane, Bujorule,
Unde-ti averile,
!

Ca sä-ti scapi tu zilele ?

- Le-am ascuns pe la copaci,
De-ajutor la cei sáraci
cumpere vaci
2 Antologie de literatura populara. Ed. Acad. R.P.R., 1953, p. 445.
Bate, marginile,
C'oiu bat mijloacele
Ce mie va soaps,
Tic sä scape..."
turci se sloboziau
pe toti präpadiau,
se coace-o foc,
Toti turcii polog; ...
Antologie de literaturä populara. Ed. Acad. R.P.R., 1953, p. 336.
Mihail Sadoveanu, Nicoarä Potcoava, p. 117. Editura Tineretului 1952.

www.dacoromanica.ro
1990 MIHAIL. ROLLER

Actiunea haiducilor, ca o forma a luptei de trebuie studiatä,

odat cu celelalte forme ale luptei poporului. Literatura popularä ne ofera
mult material de studiu. Dar pot fi folosite alte documente care scot
relief caracterul acestor actiuni. Cit de gräitor este de pildä de
impotriva lui Groaz5, socotit ultimul haiduc rornin.
Redäm spre exemplificare o parte din interogatoriul luat Groazä,
prilejul judecrii sale :
PRESEDINTELE : Virsta pi numele d-tale ?
GROAZA : Nicolae sin Petru, 52 ani.
PRESEDINTELE : Meseria d-tale ?
GROAZA : care ascult5 mimai de glasul tärii.
PRESEDINTELE : Locuinta d-tale ?
: Pretutirtdeni unde se gäseste un petec de rominesc.
. PRESEDINTELE : Unde d-tale ?
: Unii pe altii in iad, o seam poate in rai,
se vor fi popit de moarte.
PRESEDINTELE : Pentru folosul d-tale pe inaintea drep-
numele
GROAZA : Nu se poate ! Voi ziceti sint ; va fi ! dar meseria

de n-am
Aceste sumare date, cu privire la actiunile haiducilor, sunt destul de
gräitoare pentru a nu mai insista.
Revenim deci la problema ridicatä pi anume cä necesar sd
adincim privind variatele forme de mai ales studiul
/if ic al rdscoalelor al din epoca
a Romine. Färä un studiu marxist-leninist al acestor probleme nu
vom cunoaste actele de vitejie pe care le-a fäptuit poporul fäurirea isto-
sale acele vremuri.

N CU PROBLEMA DACIA

La consfMuirea istoricilor din Ianuarie 1953, cu prilejul analizei

tierului arheologic dela Suceava, fost ridicatä problema dez-
voltärii oraselor in Moldova. S-a pornit dela teza in Moldova partea
de räsärit a Munteniei nu -s-a cunoscut ca restul teritoriului
noastre, forma sclavagiste. In Moldova pi Munteniei,
populatia tr5ia in organizate formele primitive. Ea
cunoscut o robie partriarhald. In parte a noastre (in Moldova
pi räsäritul Munteniei) trecerea dela societatea primitivä la cea feudal? se
face a se fi cunoscut orinduirea sclavagistä" 2
AI. Ruso. Scrieri, 1908.
Istoria manual pentru mediu, ed. I-a, p. 13.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI 1991

In nemijlocitä stare de fapt, a fost pro-

blema procesului pi dezvoltärii oraselor in Moldova.
In Oltenia, vestul Munteniei pi Transilvaniei situatia nu se prezenta
ca Moldova. In aceastä parte a tärii elemente noi in economie
incep apart in timpul lui Burebista i Decebal marcind trecerea dela
comuna primitia, la o formä superioarä a societätii - sclavagismul
formarea statului desi färä cä pe de
azi al nu a existat forma 1
In lumina ecestei teze, procesul nasterii dezvoltärii oraselor in
Oltenia, vestul Munteniei Transilvania, este diferit de din Moldova.
Descoperirile erheologice din ultimii ani, bogatul material gäsit
toatä tara si mai ales Muntii Sebesului (sirul de asezäri-cetäti
monumentala asezare de la Grädistea Muncelului cetatea, sanctuarul,
atelierele, hambarele, terasele si asezärile respective, in care reies
diferentierile sociale etc.), dovedesc o civilizatie relativ mnaintatä pe care
a creat-o populatia bästinasä de ocuparea romanä, precurn pi o
organizare socialä care a depäsit comuna primitivä.
Asupra acestei probleme sä se pronunte In primul rind, cuni
au de istorie veche patriei noastre.
Folosind desbaterile in care au lost combätute efirmatiile
heologului Macrea, imi permit sä fac unele observatii.
Pentru a putea lamuri aceastä problemä pe baza adevärului
- trebuie asigurat de la bun inceput baza necesara stu-
diului.
Invätätura marxist-leninistä a arätat pe larg cauzele multiple pi, in
primul rind, cele economico-sociale care au dus la nasterea i
tared precum la rolul specific dela o orinduire la alta
(dezvoltarea fortelor de productie, separarea de agricul-
turä etc.).
Este absolut necesar sä cunoastem aceste teze. Dar de mult
am buchisi aceste teze, ele nu ne vor duce concluzii valabile, dacä le
vorn folosi mecanic pi nu vom tine seama de conditiile concrete care
a avut acest proces in Tärile Aceasta face necesar studierea
a dezvoltärii fatelor de productie de productie pe
teritoriul patriei noastre, seama de träsäturile fundamentale
ale periodizärii marxiste a ,istoriei, sä cunoastem periodizarea istoriei
träsäturile ce i-au fost proprii.
lämurirea problemei oraselor din Dacia se mai cere sä ana-
lizäm critic diferitele teorii burgheze emise pi mäsura In care ele mai

Periodizarea Rominiei" aticol in seria a II-a, 1946,

anul I.
www.dacoromanica.ro
1992 ROLLER

däinuie. Se pune problema de a pästra tot ce este valoros de a ne deba-

rasa totodatä de tezele gresite care fost care
mersul
Amintim ceea ce este dovedit - de aceea nu insistdm - cä
secolele VI -V erei noastre au existat pe tärmul Märii Negre at
patriei noastre an sir de asezäri - Histria, Callatis, Tomis -a cäror
social-konomicä o constituie modal de productie sclavagist. Populatia
bästinasä care traia in aceste asezäri in jurul participa activ crea-
tor, la dezvoltarea economicA, social-politicä, culturald. Avind o bazá
sclavagistd aceste asezari au gräbit desträmarea vietii
patriarhale pi au ajutat la dezvoltarea relatiilor sclavagiste pe o parte a
teritoriului patriei noastre cu mult tnainte de Decebal. De aici reiese
negarea existentei sclavagismului in general pe teitoriul patriei
contravine reatitätii, doveditá azi.
Se deci dela ci : a) pi Muntenia räsä-
existä un sclavagism patriarhal pi b) pe tärmul Märii Negre
pe un teritoriu a existat modul de productie vlavagist.
Pentru a lämuri care anume a fost modul de productie pe restul
teritoriului noastre, este sä revizuim critic felul in care-
istoricii burghezi, total subordonati din prezentau in trecut
lucrurile. pi metoda comparativä in cercetarea problemei de care
ne ocupäm, nu trebuie si fim orbiti in judecata noasträ de forma de organi-
zare din Grecia Roma anticä. Istoria ne cä pentru prima oarä,.
au apärut Mesopotamia, Egipt, Siria, Asia Micä, Caucaz, Asia
centralä, India China in cet de al 3-lea, al 2-lea pi l-iul mileniu,
de era noasträ, odatä cu dezvoltarea societätii sclavagiste timpurii. In
orientul antic, pentru care anumitä mäsurä este caracteristicá
narea mestesugäritului pi agriCulturii, orasul este centrul agricol pi mep-
tesugäresc-comercial, acelasi timp centru religios, cetate
resedinta (rege). a ignora ceea ce ne poate ajuta
lämurirea problemei din studiul dezvoltärii Greciei pi Romei antice, va
trebui dar sä nu formele in care a apärut s-a dezvoltat
vagismul in Orientul antic (asa cum s-a subliniat dezbateri).
Istoriografia aratä cä planul din cele mai
orase - Ur - (secoleTe 22-2l hiaintea erei noastre) este tipic pentrn
orasele ale dintre cele douä (Mesopotamia). Desigurr
pot fi folosite pi exemple de asezäri mai apropiate de tara noasträ. Dar
chiar din descrierea a asezärii dela Ur, reies asemänäri
uncle asezäri de la noi. Se spune de pild in centru se aflä o cetätuie
eu o piramidá cu care este stint (de rugäciune) pi palatal
regelui etc. De aici se fácea supravegherea muncii sclavilor pi a
celor liberi, care lucrau pämintul regesc sau a puterii religioase. In

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI

se adunau luate in calitate de de la populatia

agricolä. In jurul acestei citadele se resfira interiorul orasului pi apoi un
teren iconjurator ca o mahala a orasului. Tinind seama cä aceste date
se referä la societatea timpurie (care, desi timpurie, nu
de a fi totusi sclavagista) din secolele 22-21 inaintea erei noastre
de la acea data la secolul I e. n. secolul I era noastra, civilizatia
in genere si mai ales cea din sud-estul Europei r cuprinzand sclavagismut
ciasic din Grecia si Roma a cunoscut o dezvoltare, studiul
gismului din Orientul antic paralel dezvoltärii Greciei si
Romei antice ne va ajuta limurim problemele din tara a
copia orbeste tot ce vine de la Roma färä a desconsidera rolul maselor
populare de pe teritoriul patriei noastre, care prin munca tor au contribuit
la crearea dace ce devine cunoscutä toatä maretia ei, abia
acum, in urma arheologice initiate in ultimii ani de Aca-
demia R.P.R.
In cazul concret al nasterii oraselor - din orinduirea
sau ale epocii feudale - va trebui totodatá ne debarasäm pi
de asa-zisa teorie a apdrdrii, teorie foarte
de Bücher, Maurer, Veber etc. Conform acestei teorii burgheze, factor&
baza dezvoltarii oraselor ca puncte de a fost
de un atac extern, desi se zidurile pi Intariile nu erau carac-
teristici obligatorii pentru orasele din
Lämurirea problemei nasterii pi dezvoltärii oraselor In Dacia cere
asadar un studiu minutios multilateral care 55 aibS in centrul
pärilor, limurirea cônditiilor economice pi social-politice care produ-
bunurilor materiale culturale, masele populare
au creat civilizatia
In lumina acestor consideratii generale sä arunc5m o privire asupra
textului intitulat Procesul separarii orasului de sat la daci".
Nu ne vom ocupa de contradictiile care dintre care unele
au fost relevate dezbateri.
Dar o lecturi a referatului apare tot mai limpede
ideea care strábate text nu este deck o Incercare de a
reedita, sub o droaie de citate, vechile teorii ale asa-zisei de la Roma,
care desconsidera tot ce a creat populatia pentru a putea acre-
dita ci tot ce s-a creat in Dacia rod al minunei de la Roma".
Pentruci autorul vrea arate orase s-au intemeiat in Dacia
abia in epoca romane" el sustine dacice din seco-
al pi secolul al II-lea e.n., adici in tot acesiei

Marea Enciclopedie Sovietica, XII, p.

www.dacoromanica.ro
1994 MIHAIL ROLLER

lungi existenfe neintrerupte, nu modificat

area si structura social-economice.
contesta fruntasii triburilor se bucurd de o situr4ie
economicd sociald priuilegiald", acestia se detseazd de populatia
de rind", aparte locuri mai bine
rate", autorul ajunge totusi la urmä concluzia cä ... nobilii
isi impleleau cu aceea a in /rattles ei sldleau",
ceea ce duce la ideea falsä a armoniei sociale.
CetAtile dacice, clAdirile monumentale pe care nu le
poate nega, autorul nu le analizeazä, nu afle cum au clädite,
dacä se folosea munca sclavilor, ci conchide In ...toate ne duc
la convingerea cd greci romani au lucrat
la construirea amplificarea dacice".
Au fost unelte, materii prime locale, ateliere etc. Toate aces-
tea dela Romani procurate de ocupare" etc.
Aceste 'afirmatii contrazise de descoperirile arheologice de
textele literare, citate pi in dezbaterile acestei sesiuni.
Se pare cd arheologul Macrea se dupd principiile enun-
tate de N. care sustinea lucrarea sa Adevär pi scrie-
rea istoriei" cd daca in fizicä te verifica aparatele pi in matematicä te veri-
cifrele, in istorie ...ori de-ai nimerit ori de-ai gresit, face
iasd
Aceasta a conceptia trecutului. Dar nu e conceptia
care ne azi cAutarea adevärului istoric.
In ce priveste lämurirea modului de productie, felul de viatä al
dacilor de ocuparea romanä, cercetärile din ani au scos la
un material deosebit de pretios, care va fi, färä
prin cercet5rile care slot in curs. Avem toate motivele credem spe-
cialistii de istorie veche a R.P.R. vor pli sä valorifice stiintific acest mate-
rial pi sä prezinte adevärul asupra civilizatiei dace, asupra celor ce au
Täurit hiasele populare din Dacia 2

N. GeneraIitäti privire la studiile istorice, Bucuresti, I.I.U., 1944, ed.

a III-a, p. 200.
2 Recent a la Moscova Istoria Bulgariei" vol. I sub redactia Dr. P. N.
Tretiacov, dr. S. A. Nichitin si cond. istorice L. P. Balef. In capitolul I
paragraful 3 intitulat: Desvoltarea relatiilor sclavagistp la triburile tracice" autorii
se ocupä de desvoltarea -statelor sclavagiste sudul In perioada premergä-
toare a erei noastre. Tangential amintesc de' statul dac. Desi autorii se ocupä de
sclavagiste sudul Dunärii credem cä ar sluji arheologil nostri la
rea problemei Statului sclavagist dac. Reproducem unele pasagii din acest paragraf:
... La mijlocul mileniu Inaintea erei noastre la traci s-a format societatea
pe clase. Despre tracii nobili" -reprezentanti ai aristocratiei -vorbesc
Herodot cit Tucidide. Dupá relatdrile lui Dion Hristostomul, ei se deosebeau de
poporul simplu prin portul päláriei, dar mai prin Nobilimea tracá soco-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI 1995

INTENSIFICAREA LUPTEI DE OPINII - CONDITIE PENTRU OLVAREA

SARCINIL OR PRIVIND STUDIEREA LUPTEI ORULUI IN
ISTORIEI OMINIEI
In timpul lucrärilor Sesiunii anuale a Sectiunii istorice,
filozofice economico-juridice a Academiei R.P.R. din 21-24 decembrie
1953 au fost prezentate in domeniul istoriei 66 de studii pi referate.
Prin tematica ele se 12 la istoria veche ; 22 la istoria
medie 32 la istoria moderná si a Romtniei.
Ca rezultat al faptului cä regimul de democratie
a fi îndeletnicirea citorva, ci devine preocuparea unor cercuri
tot pai largi, la intocmirea acestor au luat parte peste 70 de cer-

tea ca ocdpatie demnä rázboiul, desconsidera meseriile cu care se

deletniceau priturile de ale populatiei.
Nobilimea tracá se ocupa de sclavi. Mai tirziu Xenofont comunicind
despre folosirea sclavilor de cätre traci la amintea de conducatorul Sevte
(Sevtes), proprietar de mari turme posesor a 120 de de sclavi
existau ärani dependemi, erau penestii Tesalia.
Munca sclavilor era deasemeni folositä In productia mestesugäreascä In orage.
Mai In epoca In orase trace, erau cunoscute uniuni de sclavi.
Astfel este indiscutabil faptul in epoca care ne intereseazä, existau deja la traci
relatii sclavagiste, Alâturi de aristocrati exista un mare numär de mici agri-
cultori uniti In obstii, erau mai mult sau mai putin dependente de nobilimea
sclavagistd...
Nobilimea avea cete care luau parte la räzboaie Conducatorul
trac Sevt i-a povestit lui Xenofont despre ceata sa cu care a jefuit päminturile ce
sän. cetelor conducätori au luat pro-
portii serioase. Räzboaiele de prädäciune märesc puterea suprem,
precum a mai märunte ; alegerea traditionalä a succesorilor
familii se transform& treptat, mai ales de la introducerea patriarhatului, stápinire
ereditara, mai apoi pretinsä, In cele din uzurpatá ; astfel s-a
pus temelia puterii regale ereditare si a nobilimii ereditare" (vezi K. Marx, F. Engels,
Opere vol. II, p, 285-86 Ed. P. M. R. 1952).
Toate aceste fenomene ale vietii social economice In triburilor trace, au
servit ca premize pentru unirea stat cu caracter sclavagist timpuriu.
Inflorirea statele tracice a fost de Statul odrizilor,
forta armelor si o economicä ca multe alte state antice, a
fost netrainic. Trebuie avut In vedere faptul triburile tracice se aflau In diferite
stadii de desvoltare. In timp ce odrizii, kiconii alte au atins intr-adevär
stadiul societätii sclavagiste al unui pe clase, triburile care In
regiunile muntoase, In special In muntii Rodope, au mai relatiile gentilice.
Deosebirile esentiale In nivelul dezvoltärii social-economice, ingreunau unirea favori-
zau cresterea conflictelor interne, care in ultima analizä au desträmat unitatea efemerä
a statului odrizilor.
Sub conducAtorii dela veacului al V-lea inceputul veacului al
erei noastre, in Tracia a lupta conducatorilor locali Impotriva puterii
centrale.
Putin mai in secolul al Inaintea erei noastre, s-a o
care de unire a triburilor tracice pe malul sting al Dunärii. Ea a fost Intre-
de nobilimea tribului trac al getilor. Durata existemei statului get, a lost
deasemenea scorn. Ulterior o Incercare de acest a nobilimea tribului trac
al dacilor. Uniunea de stat dacia a formare corespunde In timp cucerirea
(Bulgariei M. R.), de romani, a servit_ de sprijin tracilor Impotriva
a ceva mai mult, anul 107 al erei noastre, a fost de
Impäratul roman Traian..." Bulgariei, vol. I, 1954, p. 23-26, Moscova, Editura
Academiei de tiinte a U.R.S.S.).

www.dacoromanica.ro
1996 MIHAIL ROLLER

cetätori, dintre care peste 40 de cercetätori tineri au prezentat pentru

prima oarä rezultatele cercetärilor proprii dela tribuna Academiei
R.P.R.
Dezbaterile ce au avut la care au participat zeci de cercetätori,
din domeniul istoriei, au dat prilejul se o vie luptä de
opinii, care ne ajut5 vedem mal unele probleme.
Istoriognafia burghezo-mosiereascä a falsificat istoria Rominiei, pentru
a micsora sau reduce cu rolul poporului, munca creatia lui. A fost
sau mai ales lupta revolutionarà a muncitoare.
cum Fr. Engels : Burghezia transformä totul
deci istoria. Prin natura ei virtutearonditiilor existente ei,
burgheziei ii este proprie falsificarea oricärei märfi. Ea a falsificat de ase-
menea istoria. Mai bine plätitä este (in capitalism, nota noastra) acea
lucrare in care falsificarea istotiei corespunde mai mult intereselor bur-
gheziei
Sub stäpânirea boierilor capitalistilor erau stimulate, incurajate, fel
de fel de In care se reproduceau sistemä diferite scrieri din
occident, care, toate la un aveau drept misiune terfeleascä virtutile
poporului mai ales de creatie pe care le are un popor liber
stäpin pe soarta lui.
Profund este sarcina de a cercetätorilor din domeniul
istoriei. Generatiei de istorici care desfäsoarä activitatlea in regimul de-
mocrat-popular revine sarcina de cinste ca, pe baza Invätäturii marxist-
leniniste a experientei sovietice, care a aplicat aplico cu succes
aceastä invätäturä, sä valorifice critic mnaintatä a premer-
gätorilor aducä contributia ei, intocmind care poporul
al istoriei, precum poate prezenta numai

Pe acest drum merg majoritatea cercetätorilor un numär

tot mai mare de cercetätori tineri din patria noasträ.
Pornind pe acest drum, cercetátorii din domeniul istoriei au putut
imbogáti in ultimii ani literatura privind toate orinduirile pe care
le-a cunoscut istoria Rominiei.
A fost tematica cercetärilor. cum a reiesit in timpul lucrá-
rilor Sesiunii, problemele de istorie moderná contemporaná, de
incep frminte pe istorici. Devine o tematicä curentá, pe de
material concret al luptei muncitoare, grevele muncitoresti, legätura

Opere. Ed. rus, X, p. 104.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL FAURITOR AL ISTORIEI 1997

lupta A inceput sä fie studiat adevAratul continut anti-

popular 'al politicii burgheziei pi mosierimii pi caracterul trädätor al poli-
ticii acestora, in aservirea intereselor noastre imperialiptilor americani,
englezi etc.
Munca desfäsuratä pentru infäptuirea sarcinilor centrale ale istori-
cilor de a studia - folosind bogata experienfd a istorice sovietice -
zolul poporului ca istoriei; de a valorifica critic tot ce a creat
bun din trecut cu demascarea teoriilor false ale istoriografiei bur-
gheze ; de a scoate la iveald relatiile intre poporul romin
porul rus de-a lungul vremurilor ; legdturile prietene#i cu popoarele
cine - incepe sd dea roade.
In opozitie istoriografia burghezä, care, denaturind adevärul
istoric, s-a sträduit sä invräjbirea nationalá popoare, sä spri-
jine politica räzboinicd a imperialistilor din R.P.R., se acordä azi o deosebitä
studiului relatiilor care s-au dezvoltat de-a lungul veacurilor intre
poporul poporul rus celelalte popoare vecine - astfel
prin aceastä muncä aportul la dezvoltarea relatiilor frätesti dintre po-
poaré, la lupta pentru apärarea päcii.
In ianuarie 1954 se Implinesc 300 de ani de la reunirea Ucrainei
Rusia. Acest eveniment este -deosebit de istoria U.R.S.S.
Dar evenimentul de la 1654 'a avut si o Insemnätate internationalä.
Pentru poporul reunirea Ucrainei cu Rusia a avut ca urmare
cresterea ajutorului acordat de marele popor rus de poporul ucrainian
luptei duse de Tärile Impotriva jugului otoman pentru indepen-
dentä. De-a loingul. istoriei patriei noastre, s-au sudat de prietenie
marele rus si poporul ucrainian, legäturi ridicate la un nivel
calitativ superior dupä 23 August 1944.
Studierea acestor relatii de prietenie contribuie la stringerea
rilor popoare, la intárirea lagärului päcii socialismului.
Studiile pi referatele prezentate la aceastä sesiume reprezintä - in
majoritatea - un atit al cercetätorilor virstnici, cit pi al
tineri lupta de luminare a unor probleme noi din istoria patriei
noastre. Aceste studii referate pot servi ca material ajutätor in studiul
istoriei R.P.R. la institutiile de invätämint superior.
Indeplinirea tematicii lärgite din planul pe anul 1954 (lucrarile pri-
clasei muncitoare, influenta revolutiei ruse
din 1905 Rominia, luptele comune ale iobagilor pi unguri etc.)
va contribui la dezvoltarea noastre istorice puse in slujba po-
a päcii, a Intäririi relatiilor frätesti popoare.
Rod al muncii strädaniei cercetätorilor din domeniul istoriei, aceste
lucräri devin, corespunzAtor valorii bun al culturii noi, nationalä in
www.dacoromanica.ro
1998 MIHAIL ROLLER

formä, socialista in continut, ce se in tara noasträ, devin bun ah

poporului - constructor al vietii noi socialiste In R.P.R.
ne-am opri ins" numai la aceste constatäri am cornite o gravä
gresealä. Atit din punct de vedere cantitativ, cit mai ales din de
vedere calitativ, lucrárile noastre sunt umbrite de serioase lipsuri. ana-
lizá mai a studiilor pi referatelor prezentate la Sesiune, a conti.
nutului revistelor de istorie (Studii" $ a raportului prezentat
de Sectiunea tiintelor istorice, filozofice etc. la prezenta Sesiune, ne aratä
unele probleme sunt tratate la un nivel necorespunzätor sau sint negli-
probleme a cercetare nu suferä aminare, ca de pildä dezvoltarea
economic" a tarii. Apare de asemenea o pronuntatä inegalitate a studiilor
referatelor prezentate la Sesiune, in ce priveste nivelul Unele
din aceste lucräri contin greseli mai ales prin laturile care ignorate.
Aceasta duce la situatia cä nu se pot trage la astfel de lucr5ri concluzii
valabile pi relativ definitive. Insuficient sunt incä tratate problernele
toare la alianta clasei muncitoare täränimea muncitoare, la dezvoltarea
continuä a statului democrat-popular etc. Slab se oglindeste munca
lupta emir" a poporului muncitor dupä 23 August 1944. 0 serie de lipsuri
ale studiilor referatelor au fost subliniate mod just dezbateri. De
aceea nu insistärn. Se degajä insä o concluzie dreia trebuie si-i
acordam toatä pi anurne : necesitatea tematicii cu
intarirea luplei pentru calitate, pentru ridicarea nivelului stiinfific cerce-
noastre de istorie.
Rezolvarea succes a acestei sarcini cere statornicirea
muncii colective pi hotäritä impotriva pi greselilor din
munca noastrá, cere desfäsurarea.larga a autocriticii ales a criticii
de jos.
In critica de jos gäsesc expresie pi activitatea creatoare
a cercetätorilor care pot fiecare o contributie tot mai mare la ridi-
carea nivelului al
Apa cum a aratat G. M. Malenkov la Congresul al XIX-lea al
P.C.U.S. - ar fi gresit sä se critica de jos se poate dezvolta
de la sine, pe calea mersului de la sine. Critica de jos poate sä se dezvolte
pi sa se largeasca numai conditia ca orn care face o
toasa s5 fie convins va gäsi sprijin organizatiile noastre pi cä lip-
surile aratate de el vor fi
Critica de regimul democrat-popular este o expresie a initia-
tivei creatoare a maselor, a participärii maselor la viata obsteascá-
Acest factor, care victoria noului in domeniile de activiiate,

G. M. Malenkov, acti%itate C.C. P.C. (b) al U.R.S.S.

gresul al XIX-lea al Ed. pentru literatura politic, 1952, p. 99.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL AL

trebuie si se manifeste din activitatea creatoare pe

stiintelor istorice. am supune totdeauna unei curajoase discutii lucrä-
rile noastre de istorie, dacä am atrage in dezbaterea problemelor de baza
ale istoriei patriei noastre, pe cercetätorii din toate regiunile profesorii
de istorie din mediu, membrii Societätii de Istorice,
inembrii catedrelor de istorie din diferite institute de superior
etc., dacä paginile publicatiilor de istorie s-ar desfäsura larg lupta de
opinii, am putea mai repede progresa cercetärile istorice, am putea mai
profund problemele complexe, dificile, mai lesne, am putea
lipsurile existente.
Cercetätorii simt nevoia lämuririi unoi probleme. Datoritä faptulm
nu s-au organizat dezbateri, unii istorici, de pildä la Institutul de Istorie
din Bucuresti sau Institutul de Istorie din Iasi, au enuntat teorii care,
supuse unei verificari a mai multor specialisti, au dus la alu-
necari talmudiste etc. Au fost cazuri - e drept izolate - când era sa fie
läsat repetent un pentrucá la examen a sustinut ca revolutia din
1848 in Tara Romineascä pi Transilvania era o revolutie burghezo-demo-
(Universitatea Bucuresti). Cu alt s'a incercat
cutarea caracterului revolutiei din 1848 in Tara Tran-
silvania.
Marxism-len¡nismul ne arata limpede existä deosebiri intro revo-
lutia burghez revolutia burghezo-democratic5. Dar existenta unei
deosebiri revolutia burghez revolutia burghezo-democratic5 nu
problemele fundamentale pe care are le rezolve obiecti-
vele de pe care trebuie le funelamentaf diferite Mire
ele. V. I. Lenin I. V. Stalin arata revolutia burghezo-democraticA
este una din revolutiei buigheze in genere
Numai revolutia are de rezolvat probleme istorice obiec-
tive de
totul diferite, exista
de o parte
revolutia
revolutia socialistä de parte 2
-
calitativ noi fatä de cele anterioare. Trasaturi caracteristice, eu
sau burghezo-democraticä

Trebuie sä märturisesc ci datorit5 insuficientei a criticii de

jos nu a fost dezbätut in anul 1953 manualul Istoria R.P.R." (Redactor res-
ponsabil Roller), manual care se g5sesc lipsurile greselile
enuntate la consfätuirea istoricilor din ianuarie 1953 si cele ridicate
textul de cercurilor revolutionare, a cercurilor muncitoresti,
tratarea problemei unirii muncitoresti socialismul stiintific,
etc.).

Revista Nr. 21, Despre burghez revolutia

democraticä.
2 I. Stalin, Opere. Ed. P.KR., 1950, 8, p. 22-23.
Studiis, anul VI, Nr. 1, ianuarie-martie 1953, p. 88.

www.dacoromanica.ro
2000 MIHAIL ROLLER

Desfäsurarea cât mai largä a criticii de jos va unele idei

care se manifestä la unii cercetätori privire la valorifi-
carea critic a tezaurului din trecut.
Cercetätorii au pornit dup noi pe o cale justä - la reconsiderarea
criticä a operelor istorice din trecut. La sesiunea de fatä au fost prezen-
tate unele comunicAri cu astfel de teme.
Cred cá reconsiderare trebuie fäcutá cu toatá grija. De
.aceea de acor cu prof. Victor Cherestesiu care a subliniat in
trebuie ne numai de ceea ce este vätämätor, sä
dirzenie apa cum ne partidul, tot ce a fost pi realizare
Inaintatä a predecesorilor
Dacä de pildä, opera M. Kogälniceanu, gäsim färä
ialä soväieli, lipsuri etc. N-avem voie pierdem din vedere
aceste laturi. Dar cine ne dä voie sä scäpäm din vedere activitatea pe tári-
mul culturii nationale a lui M. Kogälniceanu din 1844 de ? Cred
munca de stringere pi de publicare a hrisoavelor, o serie de idei inaintate
din lectia de deschidere a istoriei nationale etc. au devenit bun al culturii
nationale. Acest bun e a; poporului. Trebuie st-I pästräm, valorifiam.
Se cere analizá multilateralä valorificarea marxistä a operei
inaintasilor nostri.
Comitem greseli pi cu privire la justa valorificare a cadrelor.
Citiva mai tineri (sectia modernä contemporand a Insti-
tutului de Istorie din Bucuresti) au sa acrediteze ideea
cá incepe de la cei astfel de pozitie este prof und vätämä-
toare, pi antimarxistä. Aceasta neag aportul pe care 1-au adus
in trecut aduc azi cercetátorii virstnici In dezvoltarea stiintei. Partidul
ne cä trebuie sä inconjurm dragoste pe cercetätorii virstnici
care slujesc poporul de la care tinevii cercetátori au de mai
mare ce ne poate lovi, este ignoratea sarcinii centrale pi anume
sä invätäm, cä trebuie sä devenim cadre cu calificare
tificá, in stare sä slujim in mod competent constructia socialismului.
Este drept cá pi unii cercetátori virstnici - putini la numär, au Once,
cat sä acrediteze ideea et se la ei (Muzeul National de
tichitati-Bucuresti ; Institutul de Istorie-Cluj). de pozitie nu este
justä. trebue meargá descopere noul. Ea nu cunoaste

Credc e bine sä ne insusim cuvintele lui Gr. Alexandrescu cä o scriere

este totdeauna un mijioc de a face alta mai eu voi fi
a pe acela ce va face mai bine". A ne plasa pe pozitia
stiinta se opreste la operele proprii duce la rärninerea a acelora
care, datoritä unor astfel de idei, izolati de masa cercetätarilor
tineri ce poporul muncitor merg mereu
www.dacoromanica.ro
 AL

Partidul ne - cercetarea poate sä se dezvolte

numai dacä este legatä de viatá, dacä slujeste poporului, dacá
pricepere, dupä exemplul viu al cercet5torilor sovietici, bogata experientä
cunoptinjele acumulate de cercetätorii virstnici cu elanui, setea de
noastere pi dorinta de creatie a cercetätorilor tineri.
Noi am primit recent un ajutor deosebit de insemnat prin aparitia
1-lotäririi C.C. al P.M.R. din 28 august 1953 privire la imbunätätirea
activitätii cadrelor de la catedrele de sociale. In
sint indicate sarcinile centrale ce revin economistilor, filozofilor,
cilor etc.
Hotärirea C.C. ai P.M.R. : Catedrele de trebuie
sä asigure legätura indisolubilä pi practica revolutionarä, sä
acorde o atentie deosebitä problemelor actuale ale perioadei de trecere
de la capitalism la socialism, problemelor politicii partidului, izvorul uni-
tätii indestructibile dintre partid, guvern pi popor, ale intäririi necontenite
a legaturilor partidului pi statului democrat-popular masele largi ale
poporuiui muncitor. Ele trebuie sä ridice la un nivel mai muhca de
educare a studentiLor In spiritul dragostei nemärginite pi devotamentulhi
pentru Republica Popularä Rominä, al internationalismului proletar, al
fatä de U.R.S.S. care ne-a eliberat de sub jugul hitlerist pi
ne ajutä sä construim socialismul, al solidaritätii oamenii rnuncii din
toate pile. Ele trebuie sä acorde o atentie deosebitä educärii studentilor in
spiritul revolutionare, al Impotriva miliardarilor
la pi a slugilor
fascistii, social-democratii de dreapta, dusmani
ai libertätii popoarelor ai päcii".
Numai pi aplicind politica Partidului vom
putea asigura dezvoltarea, in toate domeniile la un nivel tot
mai istorice.
*
Planul de activitate pe anul 1954, completat pe baza observatiunilor
critice fäcute in deibateri, ne deschide posibilitäti noi pentru Intocrnirea
unor care sä redea cu tdatä fidelitatea munca pi lupta poporului, in
istoriei Rominiel.
Sä fim vrednici de misiune ce ne revine. St slujirn cinste
cauza poporului care-si fäureste astäzi viata nouä socialistä, cauza scumpei
noastre patrii, Republica Popularä Rominä, cauza päcii pi socialismului. Sii
dovedim tot mai mult prin fapte cä mergem ca hotärire pe drurnul pe
care ne conduce iubitul nostru partid drum luminat de atotbiruitoarea
invätäturä a lui Marx, Engels, Lenin, Stalin.

126 - - c.www.dacoromanica.ro
 .

aa 1953 r. H
PHP,
H. ..... ..... 9
Ha 1954 r. H
H Hayx PHP) ..... . 20

TPYALI

r. apxemorim B
29
HOH HECTOP, H a PHP ....... 41
M.
PHP B B
......... ....... . 61
TY,TIOP, B rnylaxxxx
reppwropHH PHP . 81
AOPHH HOHECHY, Hoaoe a nepepa6ome cepe6pa ......... . 89
MI4TPH, H Bonpocy IV
BeHa ...... ..... .... .......... ..... ...... 105
MAHPH, oTaeneHHH OT y
aHcnaucHH B
o ee ...... .......... ..... ...... ..... 147
K. HCTO-
... .......... ............ 159
B. HAHAPAHE, B H HX B
BUTHH B 181
H. BAPHH, H HyJIL-
B XIII B
........... ........... ........ ..... 195
H. aonpocy B PHP.. 229

B BYXAPECTE
285
a) BYHYP MI4TPH, B tyxa-
. 290
www.dacoromanica.ro
2004

Tp.
6) a5
6) MAPrAPETA
Hpunra 303
e) CEBACTHAH HAHTAHY3HHO rpynna
B Boga............... 322
e) HOH B. 314PPA, MAPrAPETA
H B 409
HOHECHV. POCETTI1. r.HOHECHY,
H
B .............. 461
pa6oralom na pacnonnax
- CCCP ...... ........... ....... 539
r. 0000008 B Mon-
XIV- .............. ......... ..... . 551
JI. 0 nenoropux B (1437-
1438) 573
BAPBY T. «BoceTanne» B
nione-non6pe 1462 . ........... ........... .......... 599
IOH CAB9Y, B
625
,HAMACRHH MHOH, B
XV sena ................ ......... ..................... 641
1501-
1650 . ......... ............... ....... ....... . 663
BEJIY B
1514 r. 685
B Banaxnn
.............. ................ ..... ..... 697
r. C.
XVI
, -
..... ..... ........ ................................ 719
B. B B
..... ...... . ...... .............. ..... ..... 753
C. BHAHY, Bonpoca n
801
...... ....... ......... ...... 841
BY}ROP B XVIII B.
........ .... .......... 259
A. Ha6op
B
B
B - B
we
.. 879
MATER
BOAH XVIII B 927

*
C. ennen 1821 r. H
B crpanax 947
H. HHRHIY,
peony 1821 r............................. 1003
C. HAJIJIHM.AHH, Hparnutt o6aop
nacaionmxcn
.... .......... ' 1045
A.
XIX ..... ..
www.dacoromanica.ro
 2005

Grp.
H
TpaRCHJIbBaHHH B nepBolt XIX . 1077
JI. OTHOCHTNILHO
B 1840 r 1095
E. BaR Mape B ro 1848-
1849 ......... ................... 1107
1145
B. HEPECTEIIIHY, K
B 1848 ..... ...... ....................... 1159
ero
(B CBH3H C HCTOpHfeCHHMH 1201
r. PAYHT,
genHe B (1878-1881) ......... .....
PYCY, Hnwaa
3y6Ry-Hogpnny .................... .......... ................ 1263
BHRTOP Bopb5a B 1880-1890 rr....... 1275
X. MYPEIHAH, B Amine B 1897 ........ ...... ....... 1293
TPARH JIYHPY, HeRoropare
H
310M B XX B. (1895-1914).............. ...... ........ 1305
H. A. pa6onero
B B 1905-1906 ....... ............ 1335
MAPPAPETA TACHAP, B B 1906 1353

1907 r. B B
..........
T. .11. BAHHAII, Hapna I II roren-
B H
BOHM .. 1429
B
(1914-aBrycT 1916) ....... ..... 1445
B.
B B 1917 r........... .......... 1519
E. n T. HERIIIA,
B 1917-1923 rr 1549
. . C. HY n . , 06
B (1923), H OTBBYHH B npecce 1587
A. POMAH, B CORM C
1924 r...................
CHMI4OH pa5ognx B BOOS B 1925 r 1645
B
1928-1931 .. 1677
CAOTA,
1929 .. .. .. ............ ......... ....... ........ 1695
E. rame-
epmannell 1937-1938 ............................ 1723
BEHAHTEP, 06
1937-
1939 rr 1751
H. HHRHTA, M. n T. ea
arpapnyio H
6 1945 r ..... ....... ............ ....... ............. . 1787
www.dacoromanica.ro
2006

THTVC MATER,
PyMMHHH COBeTCHUM Ha B
(1946) .. ........... . 1815

B no Bonpocam
Bnarop RepecTemny,
Ce6acTnatH M. Mara,
H. MunnHecxy,
H. E.
Ten I4oH Hemp,
Ononny,
Ayrycr C. (Cnlay), Bepny,
Pycy, H. Hy,
HI. C. Pagy MaHonecny,
M. M.
Bapra,
.r.
B.
PaynT, H.
H.
Hon
Honamny,
H. Honoio
B.
Many,
1839

POJIJIEP, o
B ..... 1973

www.dacoromanica.ro
 SOMMAIRE
Page
Rapport sur l'activité de l'année 1953 de la Section des Sciences historiques,
philosophiques et économiques-juridiques de l'Académie de la
blique Populaire Roumaine, présenté par P. CONSTANTINESCU-
IA§I, membre de l'Académie 9
Plan pour l'année 1954 (de la Seclion et des Instituts des Sciences
historiques, philosophiques et économiques-juridiques de l'Académie
de la Republique Populaire Roumaine) 20

ET RAPPORTS
GH. Contributions archéologiques b. la connaissance des Daces
de la Dobrogea du nord 29
ION NESTOR, Sur les débuts de la métallurgie du cuivre et du bronze dans
la Republique Populaire Roumaine 41
EM. CONDURACHI, La contribution apportée la connaissance de la
période hellénistique en Dobrogea, par les fouilles arhéologiques
Histria par l'Académie de la Republique Populaire Roumaine 61
D. TUDOR, Amphores hellénistiques découvertes fort avant sur le territoire
de la Republique Populaire Roumaine. (Exposé au sujet des rapports
économiques des grecques et des tribus daciques de la
située entre les Garpathes et le Danube) 81
DORIN POPESCU, Nouvelles considerations sur le travail de l'argent en
Dacie 89
BUCUR MITREA, La question de la population géto-dacique en
au IV° suede de notre re 105
IHAIL MACREA, Le processus de separation entre la ville et le village
chez les Daces 119
IUDITA WINKLER, L'expansion économique romaine en Dacie avant
son envahissement 147
C. DAICOVICIU, L'attitude antiscientifique des historiographes bourgeois
roumains I des Daces 159
V. CANARACHE, Les ateliers monétaires de l'antiquité et leur pour l'épa-
nouissement de la vie économique dans l'espace compris entre les Car-
pathes et le Danube 181
I. BARNEA, Des de culture matérielle ancienne, russe et orientale,
dans la station féodale siécles) de Dfnogetia (Rég. de
195
ION VLÄDUTIU, Sujets de recherches dans le domaine de l'ethnographie 229

LE CHANTIER ARCHEOLOGIQUE DE BUCAREST

Introduction 285
A) Un trésor de monnaies daciques découvert Bucarest par une équipe de
travailleurs des entreprises du Conseil Populaire, par BUCUR MITREA 290
B) Les fouilles archéologiques du secteur de Giuleoi 303
a) Giulegti, par EUGEN COM*A 303
par VLAD ZIRRA et MARG. TUDOR 309

www.dacoromanica.ro
2008

C) Les fouilles archéologiques du secteur de Mihai par SEBASTIAN

MORINTZ (responsable), GH. CANTACUZINO et un groupe d'étudiants 322
D) Les fouilles archéologiques du secteur de Radu Vodá, par ION IONA*CU
(responsable), V. ZIRRA, D. BERCIU, MARG. TUDOR et un groupe
d'étudiants 409
E) Les fouilles archéologiques du secteur de Curtea Veche, par LETITIA
(responsable), D. ROSETTI, IONES-
CU, GH. et architecte HORIA TEODORU et un groupe
d'étudiants 461
MARIA CHI*VA*I, Le mode de travail sur le chantier archéologique de
Novgorod - U.R.S.S. 539
GH. pIACONU, Du rôle des cours seigneuriales dans l'organisation militaire
de la Moldavie aux XIV° et siécles 551
LUDOVIC DEMENY, Sur certains aspects du soulévement de
(1437-1438) 573
BARBU T. CAMPINA, Le complot des bolars le soulévernent de Valachie,
entre juillet et novembre 1462 599
ION Le jugement de l'épreuve du fer rouge dans la Transylvanie
féodale 625
DAMASCHIN MIOC, Origine et différentes fonctions de l'impôt, en Valachie,
la fin du XVO sicle 641
LIA LEHR, Du développement économique des vines valaques entre 1501
et 1650 663
BELU SABIN, De la participation des habitants des villes de Transylvanie,
au soulévement populaire de 1514 685
T. *TEFÄNESCU, Le rôle de bolars de la famille des Craiovescu dans l'as-
servissement de la Valachie par les Turcs 697
G. S. ARDELEANU, La ville de Cluj au important centre
d'artisanat 719
V. COSTACHEL, Désagrégation de la communauté villageoise au Moyen Age,
dans les Pays Roumains 753
S. VANU, Sur la question de la decomposition du féodalisme dans Pays
Roumains 801
D. PRODAN, Des conditions dans lesquelles la corvée s'effectuait . 841
BUJOR SURDU, Quelques données historiques au sujet des manufactures de
Transylvanie au XVIIIe siécle : le moulin papier de 859
AL. NEAMTU, Le recrutement des corvéables pour Parmée, un aspect de l'op-
pression féodale pendant la période de decomposition du féodalisme en
Transylvanie 879
MIRCEA, La lutte des paysans contre l'exploitation, au temps des
guerres russo-turques de la seconde du siécle 927

*
S. OTIRBU, Au sujet des rapports entre le soulévement de 1821 et les mou-
vements de liberation des pays avoisinants 947
I. NEAC*U, Les troupes de pandours, commandées par Tudor Vladimirescu,
pendant le soulévement de 1821 1003
SCARLAT CALLIMACHE, Bref exposé de certains documents inédits du
Musée ayant trait aux rapports roumauo-russes 1045
A. OTETEA, La contrainte extra-économique des corvéables, au commen-
cement du suede 1055
*TEFAN IMREH, Provenance et nombre des ouvriers des entreprises manu-
facturieres de Transylvanie pendant la du siécle 1077
L. *IMANDAN, Quelques données au sujet du développement des forces
de Ooduction en Transylvanie en 1840 1095
E. CSETRI, Les travailleurs de la de Baya Mare au cours années
révolutionnaires 1848-1849 1107
C. MIHAILOVICI, Karl Marx, au sujet des Pays Roumains 1145
V. CHERESTE*IU, Contributions l'histoire des mouvements paysans de
Transylvanie, au cours de l'année révolutionnaire 1848 ... 1159

www.dacoromanica.ro
 2009

L. Bolyai et sa conception sociale-politique. marge des

événements historiques de l'époque) 1201
GH. HAUPT, De l'influence du mouvement révolutionnaire russe sur les
commencements du mouvement ouvrier en Roumanie (1878-1881) 1223
FLORENTA RUSU, Le anniversaire de la mort de Nicolae Petrovici
Zubcu Codreanu 1263
VICTOR Luttes ouvriéres en Roumanie, entre 1880 et 1890 1275
H. MURESAN, La gréve I Anina, en 1897 1293
TRAIAN LUNGU, Quelques données au sujet des moyens mis en oeuvre
par le capital américain et anglais pour accaparer l'industrie pétroliéra
roumaine, au commencement du XX° sicle (1895-1914) 1305
I. et A. EGYED, Au sujet de l'essor du mouvement ouvrier en
Transylvanie, au cours des années 1905-1906 1335
MARGARETA GASPAR, La dans la vallée du Jiu en 1906 1353
ILIE Les causes de la révolte des paysans moldaves en 1907,
dénaturées la littérature bourgeoise-agrarienne de l'époque 1373
T. BUGNARIU et L. La Transylvanie trahie par Carol I et
Carol II de Hohenzollern, la veille des premiére et deuxième guerres
mondiales 1429
I. GHEORGHIU, Les rapports roumano-russes pendant la neutralité de la
Roumanie (1914-août 1916) 1445
V. LIVEA.NU, Les événements précédant de prés l'armis de Focsani 1917 1519
E. MUNTEANU et T. RECSA, La mise au pillage du pétrole roumain par
les trusts impérialistes, au cours des années 1917 1923 1549
A. PATICA, G. S. ARDELEANU et A. EGYED, Du soulverrent antifas-
ciste de Bulgaria (1923) et son écho dans la presse contemporaine
roumaine 1587
A. ROMAN, Les menées des trusts impérialistes l'occasion de l'élaboration
de la loi des mines de 1924 1607
SIMION FUCHS, La gréve des travailleurs de la vallée du en 1925
PAULA G. NICOLAU, Quelques aspects de la question des emprunts d'état
années 1928 1931 1677
STELIAN SAFTA, La loi des mines de 1929, loi antinationale 1695
E. CAMPUS, La mainmise économique-politique de l'Allemagne hitlérienne
sur la Roumanie, au cours des années 1937-1938
J. BENDITER, Aspects de la politique antipopulaire et antinationale de la
bourgeoisie et des propriétaires fonciers roumains, entre 1937 et 1939 1751
P. NICHITA, M. IONESCU et T. UDREA, La lutte des masses populaires
pour la réforme agraire et la liquidation des propriétaires fonciers,
en tant que classe, I la veille du 6 mars 1945 1787
TITUS GEORGESCU et GHEORGHE MATEI, L'assistance accordée par
l'Union Soviétique I la Roumanie, la Conférence de la Paix de
Paris (1946) 1815
*
DÉBATS
Gh. $tean, Victor Chereste§iu, D. Berlescu (Iasi), Sebastian Morintz,
Stefänescu, Matei M., I. Melinescu, Radu Vulpe, D. Constantin
Panciu, I. Gioglovan (Târgoviste), E. Condurachi, Traian Lungu, Matei Iulian
(Pitesti), Ion Nester, Eugen Stánescu, St. Olteanu, C. Daicoviciu (Cluj),
August Teodoreanu, S. Teposu (Sibiu), D. Berciu, Florenta C.
Gulian, Nicolae Munteanu, Mihai, S. Gh. Toack Radu Manolescu, M.
Petrescu-Dâmbovita (Iasi), M. Covaci, Vasile Varga, Nichita
Ion Baciu (Orasul Stalin), V. Popovici (Iasi), Ion Iona§cu, Vasile Maciu,
G. Tutui, C. erban, Iancovici, V. Liveanu, Gh. I.
N. Copoiu, etc. ont pris la parole au cours des débats sur les Sciences His-
tori ques. 1839
Conclusions des : MIHAIL ROLLER, membre de l'Académie, Sur
certains problèmes posés par les recherches dans le domaine de l'His-
toire de la Roumanie. 1937

www.dacoromanica.ro
Dal la cules: Bun de TiraI 4000 ex.
Hdrtie semivelind de 65 g. p. x 100. edi-
80,4. de +1 tipo. Preful unui exem-
plar lei 33,90. Comanda 1817.
A. 235.
Pentru mici clasificare 9 R) (08)
Pentru indicate de clasilicare 9 (498) (082)

Tiparul executat la Intreprinderea Nr. 4

lea -135. -R P.R.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro