Curs 1.

Principatele Române de la 1821 la 1829

Partea I. Anul 1821 în Principatele Române

Cuvinte-cheie: Eteria, Sfânta Alianţă, Comitetul de Oblăduire, a dezavua, eterişti,

panduri, proclamaţie, cereri, norod, mişcare de redeşteptare naţională şi socială.

Introducere
Cursul îşi propune să facă cunoscute împrejurările în care, la 1821, în Ţara Românească,
a avut loc mişcarea lui Tudor Vladimirescu, care va duce la sfârşitul domniilor fanariote şi
revenirea domnilor pământeni.

Obiective operaţionale
Pentru înţelegerea evenimentelor de la 1821 în Ţara Românească, este necesar a fi
cunoscute contextul european şi sud-est-european, pregătirea şi declanşarea acţiunii,
programul lui Tudor, desfăşurarea evenimentelor, înfrângerea lui Tudor şi a eteriştilor,
semnificaţia mişcării.

Sinteza cursului
În primăvara anului 1821, Ţara Românească a fost teatrul unei complexe mişcări sociale
şi naţionale. O mare influenţă asupra stării de spirit din Principate par să fi avut şi unele
frământări din sud-estul Europei. Un rol important în promovarea spiritului revoluţionar l-au
avut şi frământările din rândul grecilor, între acestea înscriindu-se şi înfiinţarea societăţii
Eteria, la Odessa, în 1814. Astfel, la începutul anului 1821, în Ţara Românească era aşteptat
numai un prilej pentru declanşarea revoltei împotriva regimului domnilor fanarioţi. Prilejul va
fi, pe plan intern, moartea ultimului domn fanariot, Alexandru Suţu, iar pe plan extern,
începutul mişcării greceşti.
La 17/27 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu s-a întâlnit cu Comitetul de Oblăduire, ce
preluase puterea, şi apoi se va deplasa în Oltenia, unde plănuia întâlnirea cu pandurii şi
declanşarea acţiunii.La 23 ianuarie/4 februarie 1821, după ce va întări Mănăstirea Tismana,
Tudor Vladimirescu va lansa o proclamaţie către locuitorii Ţării Româneşti, aceasta fiind un
veritabil program de chemare la arme. După o perioadă de stagnare în Oltenia, el se va îndrepta
către Bucureşti, mai ales că, între timp, Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, pătrunsese
în Moldova, unde îi asigura pe moldoveni de sprijinul Rusiei. Înainte de a pătrunde în
Bucureşti, Tudor, într-o nouă corelare a ideilor politice cu situaţiile existente, va lansa un nou
program, intitulat Cererile norodului românesc (februarie 1821), iar acest document va
rămâne cel mai important în contextul acţiunii sale. O dată instalat în Capitala Ţării Româneşti,
el va primi aici vestea dezavuării mişcării sale şi a celei greceşti de către Rusia. În timpul
petrecut la Bucureşti, Tudor va adopta o serie de măsuri, mai ales de ordin social. De asemenea,
va colabora şi cu boierii rămaşi aici, va încheia o înţelegere cu Alexandru Ipsilanti, dar va duce
şi negocieri cu turcii, pentru a preveni o intervenţie otomană în Ţara Românească. Totuşi, o
armată turcă va pătrunde prin mai multe puncte în ţară şi el se va retrage către Oltenia, pentru
a întări acolo rezistenţa.
Eteriştii, nemulţumiţi de retragerea din Bucureşti, i-au tăiat calea la Goleşti şi, profitând
de faptul că dovedise, cu puţin timp înainte, o cruzime excesivă împotriva pandurilor, a fost
ridicat din tabără, dus la Târgovişte, supus unui simulacru de judecată şi asasinat la 21 mai/2
iunie 1821. După moartea sa, pandurii au mai rezistat o vreme, iar eteriştii au fost şi ei înfrânţi

1
la Drăgăşani (7/19 iunie 1821). Evenimentele petrecute în Principate la 1821 au evidenţiat
stadiul în care se aflau societatea şi ideile politice la momentul respectiv. Acţiunea lui Tudor
Vladimirescu, pe care unii istorici o consideră o revoluţie, pare a fi mai curând o mişcare de
redeşteptare naţională şi socială.

Teme de reflecţie
1. Credeţi că Tudor a fost subordonat Eteriei?
2. ,,Cererile norodului românesc” reprezentau un program modern?

Teste/întrebări de autoevaluare
1. Evidenţiaţi factorii care au adâncit criza regimului fanariot.
2. De ce mişcarea de la 1821 a fost considerată începutul regenerării naţionale?