La începutul sec.

al XVIII-lea, după defecțiunea lui Dimitrie Cantemir și înlăturarea ultimului domn pământean, Șerban Cantacuzino în Țara Românească, Imperiul Otoman hotărăște
introducerea unui nou regim politic.

• ,,Ajunsu-au osândă pe biata Moldovă...de când au

venit domni străini.Vai di țară! Ce vremuri
cumplite au ajunsu și la ce încercări au căzut!”
(Ion Neculce)
Revoluția lui Tudor Vladimirescu
în 1821
 Unități de competențe
• 1.3 Formularea judecății de valoare și formularea propriei opinii, aplicând
terminologia specifică epocii moderne
• 2.2 Argumentarea schimbărilor survenite pe parcursul istorie moderne cu
ajutorul hărților și reperelor cronologice
• 2.3 Elaborarea concluziilor în baza informațiilor oferite de hartă, privind
consecințele evenimentelor/proceselor/fenomenelor istorice
• 4.1 Identificarea relațiilor de cauzalitate din informațiile oferite de sursele
investigate
• 4.3 Formarea opiniilor relevante despre impactul evenimentelor/
• proceselor/fenomenelor istorice asupra societății prin prisma
multiperspectivității și diversității culturale.
 Termeni cheie
• Panduri-care erau formaţiuni militare cu rol dublu de de pază a graniţelor si de
intervenţie internă în ţară. Aceste formaţiuni militare formate de regulă din tineri,
recrutaţi pe bază de voluntariat, plătiţi și care beneficiau de anumite facilităţi fiscale
(mai cu seamă în Oltenia).
• Eteria- frăția sau societatea prietenilor, înființată la 1814 la Odesa, care avea drept
scop lupta împotriva Imperiului Otoman în vederea eliberării Greciei de sub dominație
turcească.
• Cărvunari- nume dat, prin asociație cu carbonarii italieni, elementelor progresiste care
au inițiat, la începutul secolului XIX, în Țara Românească și în Moldova, o mișcare
reformatoare, reprezentând interesele boierilor liberali și ale negustorilor.
• Insurecție- formă de luptă armată, având ca scop înlăturarea regimului politic existent
sau a unei armate ocupante.
• Proclamație- declarație scrisă prin care se face un apel în vederea unei acțiuni
importante.
 Preludiul revoluției din 1821
• Marea Revoluție franceză din 1789 și ideile
progresiste ale acesteia, care promovau
dreptatea și egalitatea socială, precum și
dreptul la autodeterminare a popoarelor
oprimate.
• Înfrângerea de la Waterloo și Congresul de la
Viena ce a impus concepte și rânduilei vechi
• Crearea Sfintei Alianțe-forța unită a celor mai
reacționare puteri de pe continent
 Cauzele revoluției
Interne
• Criza regimului fanariot
• Problema agrară
• Creșterea poverilor fiscale
ce apăsa țărănimea liberă
• Contradicțiile antagoniste
dintre țărănime și boierime
• Monopolul comercial
otoman, vămi interne
Externe
• Influiența revoluției din
1789 din Franța
• Criza de autoritate a
Imperilui Otoman
• Răscoale de eliberare
națională în Serbia, Grecia
„Fiindcă este să se facă obştescul folos
neamului creştinesc şi patriei noastre,
drept aceea ca nişte buni şi credincioşi
fraţi creştini toţi şi iubitori neamului, pe
dumneata sluger Teodore te-am ales să
ridici norodul în arme şi să urmezi precum
eşti povăţuit”

Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu

Văcărescu, pe 15 ianuarie 1821
Alexandru Ipsilanti
• Eteristul, apropiatul țarului rus
• fiul domnitorului fanariot
Constantin Ipsilanti, general în
armata rusă şi aghiotant al
ţarului), a dat o proclamaţie către
locuitorii Moldovei, prin care le
garanta persoana şi averea, îşi
anunţa intenţia de a trece în
Grecia pentru a-şi elibera patria,
şi-i asigura că dacă turcii vor intra
în ţară ''o putere straşnică este
gata să pedepsească îndrăzneala
lor'', făcând astfel aluzie la
intervenţia Rusiei.
 Forțele motrice ale revoluției
• Țărănimea nemulțumită de ridicarea
numeroaselor obligații de rentă
• Orășănimea presată de privelegiile acordate
boierimii
• Negustorimea strâmtorată de monopolul
comercial otoman
• O parte a boierimii constrânsă de privelegiile mai
mari ale demnitarilor greci
 Începutul și desfășurarea revoluției
• 18 ianuarie 1821-moare domnul Alexandru Șuțu
• 19 ianuarie 1821-Tudor se îndreaptă spre Oltenia
• 23 ianuarie 1821-Lansarea Proclamației de la Padeș
• 16 februarie 1821-Lansarea Cererilor norodului românesc
• 22 februarie 1821-Alexandru Ipsilanti trece Prutul cu oastea sa,
se oprește la Iași
• 4-21 martie 1821- Drumul triumfal spre București
• 5 martie 1821-Alexandru Ipsilanti se îndreaptă spre București
• 16-21 martie 1821-Schimbarea poziției lui Tudor, tratative cu
boierii și înaltul cler, recunoscându-le drepturile
• 25 martie 1821-Sosirea lui Ipsilanti la Colentina
• 27 mai 1821-Tudor cu 4500 de panduri părăsește capitala
• 9 iunie 1821-Asasinarea lui Tudor
• 12-19 iunie 1821-înfrângerea răscoalei
 Sfârșitul revoluției
• În bătălia de la Drăgășani
din 7 iunie și cea de la
Sculeni din 9 iunie, oastea
eteriștilor și a pandurilor a
fost înfrântă.
• Ipsilanti se refugiază în
Austria, unde cancelarul
Metternich ordonă să fie
arestat (moare în 1828)
 Consecințele revoluției din 1821
• Ocupația militară a aprincipatelor de către trupele
otomane
• Restabilirea domniilor pământene și excluderea
grecilor din funcțiile civile și ecleziastice
• Numirea de către sultan în scaunele domnești a
Moldovei pe Ioniță Sturdza, iar în Țara
Românească pe Grigore Ghica.
 Importanța revoluției
 A fost pregătită de un nucleu conducător
 A formulat și consolidat ideea unitățăă
legăturilor dintre românii din Țara Românească și
Țara Moldovei(suntem de un neam, de o lege..)
 A avut un larg ecou în rândul tuturor românilor
aflați sub dominație străină, în special în
Basarabia
 Revoluția marchează momentul de început al
perioadei de renaștere națională
 Concluzii
• Aşa s-a sfârşit din viaţă unul dintre cei mai remarcabili
oameni pe care i-a dat acest pământ românesc: trădat,
umilit şi ucis mişeleşte de nişte venetici. Tudor rămâne
însă în istorie şi în conştiinţa românilor drept omul care,
într-o clipă grea a existenţei noastre, s-a ridicat şi a
glăsuit:Destul!Paloşul lui Vladimirescu a pus capăt unui
veac de împilare, trasând calea neamului românesc spre
o nouă epocă, cea a libertăţii şi modernităţii.
•  Patrie se cheamă poporul, iar nu tagma jăfuitorilor;
Suntem datori să ne jertfim pentru patria noastră.
 Concluzii
• Scopul revoluției a fost ,,împlinirea dreptății
țării” și hotărârea de a obține chiar și
cu ,,prețul sângelui”, ceea ce marchează
etapa nouă în care se intrase la începutul sec.
XIX.
• ,,Revoluția de la 1821 a strigat dreptate și a
vrut ca tot românul să fie liber și egal, ca
statul să se facă românesc..!”
Nicolae Bălcescu