Anul 1848 in tarile romane

Autor:David Tontian
Scoala:CNAM
Profesor:Angelo Manea
Clasa : a-X-a C
CAUZE
• Revoluţia de la 1848-1849 isi regaseste cauzele în gradul de
dezvoltare a societaţii în general, în acutizarea contradicţiilor
sociale, necesitatea soluţionării problemei naţionale prin
constituirea unui singur stat românesc în cadrul fostei Dacii si
impunerea unui statut internaţional deosebit Ţărilor Române,
în condiţiile tensiunii încordate existente între Rusia (puterea
protectoare) şi Turcia (puterea suzerană). Cauzele sunt şi mai
puternic reflectate în Transilvania, unde exploatarea naţionala
este deosebită. Însă în Țara Românească și Moldova trebuie
să înțelegem faptul că programele revoluționarilor, la fel ca și
în cazul lui Tudor Vladimirescu, își propuneau ameliorarea
statutului Țărilor Române și nu scoaterea lor de sub
suzeranitatea otomană. De asemenea, ei nu respingeau nici
efectele pozitive ale protectoratului Rusiei. Revoluția de la noi
a fost o reflectare firească a mișcărilor revoluționare de pe tot
continentul, ca o reacție la politica conservatoare și la
reîntoarcerea absolutismului.
 Revoluţia in Moldova
Pe fondul unor puternice frământări sociale şi agitaţii politice, la data de 27 martie/8 aprilie se
întruneşte o Adunare, constituita din câti oameni puteau să încapa în sala hotelului „Petersburg", Iaşi.
Are loc formularea primului document programatic al Revoluţiei române: „Petiţia-proclamaţiune",ce
cuprindea 35 de articole, dintre care cele mai importante prevedeau: asigurarea libertaţii personale,
reorganizarea invătământului, responsabilitatea ministeriala, inamovibilitatea funcţionarilor,
înfiinţarea unei bănci naţionale, publicitatea şedinţelor tribunalelor. După alcătuire, petiţia a fost
semnată de câteva sute de persoane, între care mitropolitul şi câţiva miniştrii demisionaţi, apoi, în
după-amiaza zilei de 29 martie/10 aprilie, a fost supusă aprobării domnului, Mihail Sturza, care a
refuzat şi a ordonat oştirii să reprime mişcarea revoluţionară. Au fost arestate peste 300 de persoane,
unii boieri au fost exilati la moşiile lor sau la mănăstiri, iar 13 dintre conducători au fost trimişi sub
stare de arest la Galaţi, pentru a fi exilaţi în Turcia.Deşi această mişcare a fost înăbuşită, ea a
constituit prima manifestare a Revoluţiei române de la 1848. În Provincii s-a continuat lupta pentru
răsturnarea orânduirii feudale şi a lui M. Sturza, precum şi pentru unirea Ţărilor române într-un
singur stat .
Revoluţia in Ţara
Românească
• În Ţara Românească, pe 9 iunie 1848, are loc la Islaz o adunare
la care se citeşte "Proclamaţia". Aceasta constituie programul
revoluţiei, are 22 de prevederi, dintre care: independenţa
administrativă şi legislativă, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti,
emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea lor prin despăgubire,
emanciparea evreilor şi a ţiganilor, adoptarea unei constituţii,
autonomia statului şi abolirea protectoratului rus. La Bucureşti,
domnitorul Gheorghe Bibescu este de acord cu revendicările,
abdică, iar puterea este preluată de un guvern provizoriu. Din
guvern făceau parte personalităţi revoluţionare, precum: N.
Bălcescu, C. A. Rosetti, I. C. Brătianu, Ion Heliade Rădulescu,
Christian Tell. Pentru rezolvarea problemei agrare este
înfiinţată Comisia proprietăţii. Guvernul provizoriu adoptă mai
multe măsuri, printre care: tricolorul ca steag naţional,
desfiinţează rangurile boiereşti, face propagandă revoluţionară
în rândul populaţiei. Imperiul Otoman intervine pentru
înăbuşirea revoluţiei, mai întâi pe cale diplomatică -- când
guvernul este înlocuit cu o locotenenţă domnească, iar apoi pe
cale armată, Fuad Efendi ocupând Bucureştiul. Pe 13
septembrie au loc confruntări între armatele turceşti şi un
detaşament de pompieri, condus de căpitanul Pavel Zăgănescu.
Revoluţia este înfrântă
Revoluţia in • În Transilvania condițiile erau foarte diferite față de celelalte două
provincii istorice. După cum știm, Transilvania făcea parte din Imperiul
Habsburgic iar Mișcarea revoluționară a românilor de acolo trebuia să
Transilvania țină cont de mult mai puternica partidă revoluționară maghiară care dorea
întărirea statutului Ungariei în Imperiu și încorporarea Transilvaniei. Din
aceste condiții țelurile celor două mișcări revoluționare s-au dovedit
incompatibile, deși amândouă își propuneau să lupte cu absolutismul
imperial. Pe 3/5 mai 1848 are loc Marea Adunare Naţională de la Blaj
organizată de Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Avram Iancu, Andrei
Şaguna. Este elaborat programul "Petiţia Naţională".
Mişcările revoluţionare
din Bucovina şi Banat
• În Banat are loc Adunarea de la Lugoj,
unde Eftimie Murgu redactează
programul „Petiţia neamului românesc
din Ungaria”. În Bucovina este
organizat un Comitet revoluţionar
(Cernăuţi) la care participă şi
revoluţionari din Moldova. Este
elaborat programul „Dorinţele partidei
naţionale în Moldova”.
 Izbucnirea revolutiei
• Comitetul a hotărât declanşarea revoluţiei pe 9 iunie în
patru locuri: Bucureşti, Ocnele Mari, Telega şi Islaz;
• Din cauza măsurilor luate de domnul Gheorghe Bibescu,
revoluţia izbucneşte doar la Islaz, unde, cu ajutorul
generalului Gheorghe Magheru şi a preotului Radu
Şapcă, mobilizatorul ţăranilor, are loc  o adunare la care
participă câteva mii de oameni;
• Celor adunaţi li se citeşte programul „Proclamaţia”,
cuprinzând 22 de articole, cele mai importante fiind
următoarele:
• 1. respectarea autonomiei administrative şi legislative ;
• 2. înfiinţarea unei gărzi naţionale;
• 3. Adunarea Obştească, formată din toate clasele sociale;
• 4. domn ales pe 5 ani;
• 5. Adunare Constituantă;
• 6. desfiinţarea cenzurii şi libertatea tiparului;
• 7. libertate şi egalitate în faţa legii;
• 8. desfiinţarea privilegiilor feudale şi impozit general;
• 9. împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire;
• 10. eliberarea deţinuţilor politici şi a robilor ţigani etc.
Mihail Sturza
• Sa nascut la data de 24.04.1794 in Iasi, Moldova si a trait 90 de ani
murind la data de 8.05.1884, Paris,Republica Franceza
• Este fiul Marelui Logofăt Grigore Sturdza și al Mariei Calimah, fiică de
domn.
• Tânărul Sturza a fost influențat și de juristul sas Christian
Flechtenmacher stabilit în Moldova în 1812
• A scris numerose memorii prin care atrăgea atenția asupra inechității
economice dintre familiile boierești și restul populației țării (observa, de
ex., că 800 de familii de boieri trăiau din munca a 60.000 de țărani),
considerând necesară creșterea gradului de prosperitate a locuitorilor țării.
• În măsura în care legislația nouă o permitea, a redus abuzurile
administrației și a proprietarilor asupra țăranilor 
• A limitat inițial imigrarea evreilor, însă mai apoi a încurajat stabilirea
acestora în Moldova pe considerentul că activitatea lor de negustori va
dinamiza economia țării prin creșterea traficului comercial și va satisface
nevoile de produse curente în localitățile Moldovei.
• A promovat învățământul din Moldova înființând printre altele în 1835
Institutului de Arte si Mestesuguri , pentru a da tineretului o educație
industrioasă.
• A nemulțumit în schimb pe toată lumea determinând pe Marele Mitropolit
Veniamin Costache(foarte iubit de popor) să demisioneze.
Gheorghe Bibescu

• S-a nascut la data de 26 aprilie 1804 si a murit la

data de 1.07.1873 la Paris
• Gheorghe Bibescu era descendent direct al domnului
Constantin Brancoveanu
• Este frate cu principele Barbu Stirbei. După ce-și
face studiile la Bucuresti și Paris,
• Intră în 1824 în administrația publică a țării, la
Ministerul de Justiție și de Externe, dar demisionează
în 1834, trăind până la 1842 la Paris și Viena.
Reîntors, conduce opoziția contra
domnului Alexandru D.Ghica și reușește să câștige
alegerile din 20 decembrie 1842, cu circa 69% dintre
voturi.
 Stiati ca?
• Nicolae Balcescu a participat la revolutia franceza din 1848
inainte sa se intoarca in Tara Romaneasca si sa organizeze si
aici revolutia?
Multumesc pentru atentie
Bibliografie:Wikipedia