Forme de organizare statala

REALIZAT DE:…
 Introducere

Forma de guvernământ este un concept din ştiinţele

politice care se referă la modul în care este organizată
puterea executivă a puterii de stat.
In perioada contemporana, statetele independente
se afla in diverse forme de organizare precum:
Monarhie;
Republica.
 Monarhia

Monarhia este un sistem politic în care puterea este

simbolizată de o singură persoană numită monarh. A fost
o formă de guvernământ obișnuită în întreaga lume în
perioadele antică și medievală.
Monarhia poate fi: constituțională sau absolută.
 Monarhia constitutionala

În statele cu regim monarhic constituţional (ex: Regatul Unit al Marii Britanii

şi Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania), şeful statului este monarhul,
care deţine de regulă puteri limitate. Puterea executivă este deţinută de Guvern
prin Primul-Ministru. Ca structură, sistemul este foarte asemănător cu cel al
Republicii Parlamentare, diferenţele fiind legate de şeful statului şi modalitatea
de alegere al acestuia.
Monarhii din aceste sisteme au cunoscut o reducere treptată a atribuţiilor lor,
mai ales după anul 1945, rolul acestora fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea,
există "puteri de rezervă" pe care aceştia le pot folosi (mai ales în Marea
Britanie), însă acest lucru ar putea duce la o criză puternică în statul respectiv.
Această formă de guvernământ este considerată stabila, întrucât şeful statului,
deşi nu este ales direct de către cetaţeni, este impartial din punct de vedere politic
şi nici nu se implică la nivel public în politica statului (de exemplu, Regina Marii
Britanii nu face niciodată afirmaţii publice referitoare la politicile Guvernului,
însă are o întâlnire săptămânală cu Primul-Ministru in care îşi exprimă punctul de
vedere legat de acţiunile acestuia).
 Monarhia absolutista

În această formă de guvernământ, monarhul deţine puterea absolută in stat.

Parlamentul are rol decorativ (daca există), iar puterea executivă este exercitată
în totalitate de monarh.
În prezent, singurul stat din lume în care există monarhie absolută este
Vaticanul.
El apare în cele mai multe țări europene la sfârșitul secolului XV, ajungând să
cunoască formele sale clasice în timpul Elisabetei Tudor (1558 - 1603), Ludovic al
XIV-lea (1643 - 1715), Petru I cel Mare (1682 - 1725) ș.a. Absolutismul monarhic
va fi înlăturat în apusul Europei prin revoluțiile burgheze din Țările de Jos (secolul
XVI), Anglia (secolul XVII), Franța (secolul XVIII). În centrul și estul Europei,
absolutismul se va menține îmbrăcând forma absolutismului luminat
(despotismul luminat) care, prin reforme, va prelungi în timp și existența
monarhiei absolutiste, dar și a formelor feudale.
În Țările române, un astfel de despot luminat a fost Constantin Mavrocordat
care, între 1730 - 1769, în cele 10 domnii, a întărit puterea domnească printr-un
sistem de reforme sociale, fiscale, administrative și judecătorești.
 Republica

Republica este o formă de organizare statală (sau formă

de stat) în care suveranitatea aparţine poporului, iar puterea
executivă este exercitată de cetăţeni aleşi pentru o perioadă
determinată de timp.
Republica poate fi parlamentara, prezidentiala sau
semi-prezidentiala.
 Republica parlamentara

În statele cu formă de guvernământ parlamentară (ex:

Germania), prim-ministrul (sau cancelarul) este şeful
guvernului, autoritatea executivă în stat, şeful statului
(monarh sau preşedinte) având, cu mici excepţii, funcţii
simbolice.
Guvernul este numit de către Parlament, iar în unele
cazuri Parlamentul alege şi Preşedintele ţării. În majoritatea
cazurilor, Preşedintele are rolul de a media conflictele
politice şi de a reprezenta pe plan extern ţara, neavând
atribuţii executive.
 Republica prezidentiala

În cele cu formă de guvernământ prezidenţială (ex: SUA),

nu există Prim-ministru, atât funcţia de şef al guvernului cât
şi cea de şef al statului fiind îndeplinită de Preşedintele
statului. În republicile prezidenţiale, Preşedintele ţării (ales
direct de către cetăţeni) exercită întreaga putere executivă,
însă acţiunile sale sunt puternic controlate de Parlament,
prevenind astfel abuzurile.
 Republica semiprezidentiala

În cele cu formă de guvernământ semiprezidenţială (ex: Franţa,

România), prim-ministrul este şeful guvernului, impartind totusi
puterea executiva cu preşedintele statului. Acesta din urmă
îndeplineşte funcţii importante mai ales în domeniul politicii externe şi
celei de apărare şi de securitate. De asemenea, Preşedintele propune
Parlamentului primul-ministru spre validare, şi poate dispune
suspendarea din funcţie a unor miniştri dacă aceştia sunt anchetaţi
pentru fapte penale. Miniştrii sunt numiţi de Preşedinte, la propunerea
Primului-Ministru.
În republicile semiprezidenţiale, şeful statului este ales direct de
către cetaţeni, conferindu-i acestuia o credibilitate sporită.
Există controverse legate de recunoaşterea oficială a "republicii
semiprezidenţiale" ca formă oficială de guvernământ, unii jurişti
afirmând că aceasta nu există în realitate.