SITUAȚIA POLITICĂ

A MOLDOVEI ȘI A ȚĂRII ROMÂNEȘTI

(1798 - 1812)
Examinează coloanele de mai jos și găsește corelația dintre ele:

A. care exercită autoritate asupra unui

Anexare 1 stat mai slab
B. încorporare prin violență a unui
teritoriu
Armistițiu 2
C. deplină libertate în acțiunile sale
politice
Autonomie 3 D. suspendare temporală a acțiunilor
militare în urma unui acord încheiat
între părțile beligerante (aflate în stare
Suzeran 4 de război)

Alcătuiește cîte un enunț cu conținut istoric utilizînd fiecare noțiune.

Războaiele ruso – austro – otomane:
• 1716-1718: I. H + I. O.> pacea de la Passarowitz (1718) –
habsburgii câştigători obţin de la otomani Oltenia şi Banatul,
• 1735-1739: I. H., Rusia + I. O.> pacea de la Belgrad (1739) –
Oltenia revine Ţării Româneşti, Banatul rămâne habsburgilor,
• 1768-1774: Rusia + I. O. > pacea de la Kuciuk Kainargi (1774) –
Rusia primeşte dreptul de a intervenii pentru protejarea
ortodocşilor din I. O. În 1775 Austria alipeşte Bucovina (nordul
Moldovei),
• 1787-1792: I. H., Rusia + I. O. > păcile de la Şiştov (1791) şi de la
Iaşi (1792) nu conţin revendicări semnificative. Poarta este
obligată să respecte autonomia Principatelor;
• 1806-1812: Rusia + I. O. > pacea de la Bucureşti (1812) – Rusia
anexează Basarabia.
-Apreciază consecințele războaielor ruso-austro-otomane
reprezentate mai sus. -Formulează o concluzie.
(I.H.- Imperiul Habsburgic; I.O.- Imperiul Otoman)
 Localizați pe
hartă:

1. Țara
Românească la
1806

2. Moldova la
1806

3. Țările vecine

4. Moldova
după 1812
Numește evenimentul reprezentat în
imagine
Argumentează că Tratatul de Pace
ruso-turc de la București a avut
urmări negative pentru
Principatele Române.
Joc energizant: „Razele solare”
Fiecare elev scrie pe o rază ce înţelege prin cuvîntul:

RĂSCOALĂ
Examinați harta de la pag.154 şi determinați ţările, anii unde
au izbucnit mişcări revoluţionare în prima jum. a sec. XIX-lea
RĂSCOALA DE LA 1821
CONDUSĂ DE
TUDOR
VLADIMIRESCU
 DEX
• Eterie – Mişcarea revoluţionară a grecilor din 1821 împotriva
turcilor

• Fanariot - Grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar

din Constantinopol numit ca domnitor În Ţările Române

• Emancipare - Acţiunea de a (se) elibera de sub stăpînirea altui stat

• Pandur - Soldat din oastea lui Tudor Vladimirescu.

 Lecturați subiectul ,,Criza
regimului fanariot” pg. 77
identificați:
 Cauzele răscoalei de la 1821
 Evoluția „Eteriei”
 Forțele motrice
Cauze Consecințe
Evenimentul

Răscoala
de la 1821
condusă de
Tudor
Vladimirescu
 Evoluția „Eteriei”
- societate patriotică a
grecilor, înfiinţată în 1814 la
Odesa, condusă din 1820
de grecul Alexandru Ipsilante,
general în armata rusă, fiul
fostului domnitor în Țara
Românească Constantin Ipsilanti.
- mişcare de eliberare naţională a
grecilor de sub jugul străin
Forțele motrice
- taranii liberi;
- orasenii;
- boierii
pamanteni;
- panduri.
Extrageți din temă principalele evenimente ale
răscoalei condusă de Tudor Vladimirescu.
Fixați evenimentele pe axa cronologică.

1821 1822

Scara: 1 cm - 1 lună
 PRINCIPALELE MOMENTE ALE REVOLUŢIEI
23 ianuarie 22 februarie 21 martie Mai 1821 27 mai 1821 Iunie 1821
1821 1821 1821
Proclamaţia Documentul Intrarea oastei Intervenţia Asasinarea lui Înfrângerea
de la Padeş ,, Cererile de panduri Imperiului Tudor definitiva a
Norodului condusă de Otoman Vladimirescu revoluţiei
Românesc” Tudor de către în Ţarile
Vladimirescu Eteria Romane
în Bucureşti
Țelurile Răscoalei au fost consemnate în actele:

• Proclamatia de la Pades-

23 ianuarie 1821

• Cererile norodului romanesc-

22 februarie 1821

Tudor Vladimirescu
 Proclamația de la Padeș 23 ianuarie 1821 – fragment
„Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău!
Șarpele când îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din
mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până
când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei
răi, ca să ne fie nouă bine!
Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca noi, ca niște credincioși ai lui, să trăim bine. Dar nu ne
lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!
[...]Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noștri și cu noi dinpreună vor lucra binele,
precum ne sunt făgăduiți.
Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea arme, cu furci de fier și
lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată
țara.
Și ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne ajunge, fraților,
atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au uscat.
Și iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca să să atingă măcar de un grǎunți, de binele sau de casa vreunui
neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să
să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă - precum sunt făgăduiți - numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!”
 Cererile norodului românesc (fragment)
•Domnul Ţării să nu aducă cu înălţimea sa aicea în ţară mai mulţi boieri greci decât patru,
adică un postelnic mare şi un cămăraş şi un portar şi un grămatic mare.
•Din şase dăjdii, care s-au întocmit de către măria sa domnul Caragea, două să lipsească cu
totul, iar patru să rămâie după aceiaşi legătură socotindu-se pe trei luni, una.
•Toate dregătoriile Ţării, atât cele politiceşti, cât şi cele bisericeşti, de la cea mare până la cea
mai mică, să nu să mai orânduiască prin dare de bani, pentru ca să poată lipsi jafurile din ţară.
•Ţara să fie volnică a-ş face şi a ţinea patru mii de ostaşi panduri cu căpeteniile lor şi două sute
arnăuţi, scutiţi de toate dările, şi cu leafă uşoară, a cărora leafă să economisească din
veniturile mănăstirilor.
•Toate lefile streinilor să lipsească cu totul.
•Prăvilniceasca Condică a domnului Caragea să lipsească cu totul, nefiind făcută cu voinţa a
tot norodul; iar a domnului Ipsilant să rămâie bună şi să urmeze.
II grupă - Cererile norodului românesc
Sarcina:
Sistematizați informațiile din
„Cerințele norodului românesc”
și identifică prevederile
documentului.
Motivați oportunitatea lor.
III grupă - Rolul istoric a lui Tudor
Vladimirescu
Tudor Vladimirescu -
primește din partea poliţiei
un zapis (document) prin
care sunt recunoscute
drepturile cerute prin
Adunarea Poporului. Alături
de acesta este vizibil chipul
Episcopului Ilarion al
Argeșului și o culă (clădire
dreptunghiulară) oltenească,
simbol al ţinutului de origine
al revoluţionarului.
Pictorul Costin Petrescu
Prof.Rosu Maria Ecaterina
Bibliografie:
•Manual de Istorie, editura Știința;
•Wikipedia;
•Imagini Google;
•Harți istorice:
-Europa în prima jumătate a sec. al XIX-lea,
-Țările Române în prima jumătate a sec. al XIX-lea
Tudor Vladimirescu.