IP Gimnaziul nr.

31

Proiect didactic
Prima lecție
an şcolar 2022-2023
”În memoria eroilor căzuți în lupta pentru apărarea suveranității și
integrității teritoriale a Republicii Moldova”
Durere şi lacrimi .Războiul din Transnistria
Clasa:1-a A
Învățător: Chiper Nadejda
Subiectul :Durere şi lacrimi. Războiul din Transnistria
Tipul lecţiei :mixtă
Timp:45 min.
Obiective operaţionale:
O1.Să relateze despre importanţa Patriei în viaţa omului; 
O2.Să distingă diferenţa dintre un stat dependent şi unul independent,în baza exemplului
cu hulubaşul;
 O3.Să argumenteze necesitatea menţinerii păcii într -un stat;
O4.Să determine simbolurile de stat ale Republicii Moldova;
Strategii didactice
Metode şi procedee:conversaţia,problematizarea,asaltul de idei,jocul didactic,
descoperirea
Mijloace didactice : Texte literare, non-literare, documente, fotografii, desene,etc
Forme de organizare:în grup,frontal,individual.
Desfăşurarea activităţii :
Momentul organizatoric :
Organizarea spaţiului de lucru
Captarea atenţiei :Textul ,,Pasărea păcii  , de Spiridon Vangheli.
Era odată un împărat. într-o zi ce-i dă în gînd? Pune la cale un război.
— Tra-ta-ta! Tra-ta-ta! sunau trîmbitele.
Indată s-au adunat oştenii. Aveau coifuri, aveau suliţe şi erau gata de luptă. împăratul şi-a
prins sabia la sold. Dar la război nu te duci cu capul gol. Cînd a dat să-şi ia coiful, 1-a găsit
răsturnat. Ce-i văd ochii? O porumbiţă albă îşi făcuse cuib în coiful împăratului... Mult s-a
mirat împăratul şi a căzut pe gînduri. Poate că pasărea îi apără viaţa? Apoi le-a spus
oştenilor:
— Război nu va fi. întoarceţi-vă pe la casele voastre.
De atunci i se spune porumbelului pasărea păcii.
Anuntarea temei şi a obiectivelor –obişnuit
Dirijarea învăţării:
Motto: Pacea este libertatea mea, şi a ta, şi a tuturora de a ne juca, de a gîndi, de a ne
exprima liber, de a munci, de a ne iubi, de a fi noi înşine, de a desena porumbei
albi, de a înalta mii de baloane colorate sus, sus de tot...
Ce ne relatează motto-ul propus? Elevii îşi expun opiniile, aducînd argumente.
Sarcini:

 Identificaţi cel puţin 5 avantaje ale păcii.

 Elaboraţi o emblemă a păcii.
 Daca aţi desena un tablou cu tematica păcii,ce culori veţi utiliza? De ce?
Copii să ştiţi că pacea are un frate rău care se numeşte ... Război.
 Informaţii despre războiul din Transnistria .Anexa 1
Dar ce semnifică cuvîntul RĂZBOI?
 Elaborează tabloul verbal al cuvîntului RĂZBOI.
Copii , cum credeţi ce ne aduce războiul...
Propun grupurilor de elevi spre meditaţie poezia „Visul cîmpului”
Cimpul verde visa să devină galben.
Spre dimineată a devenit posu.
Doamne, doamne...
Au căzut ostaşii seceraţi ca snopii.

Mamele le-au adus roua ochilor

Si au aprins lumînări.
Ard facliile ca nişte spice...
În fiecare zi o Marie cu privire senină
îşi cheamă acasă bărbaţii:
- Scoală, Ioane, e vremea de semănat!
- Hai, Gheorghe, nu te mai lăsa aşteptat!
Dar nu raspunde nimeni.
Nici Gheorghe, nici Ion.
Ei stau de veghe
Veşnic rămaşi pe ogor!
- Vino, Vasile,vin pe ogor!
- Nu pot, măicuţă,
Nu am un picior...
- Du-te, Gheorghiţă, pîn la fîntînă...
- Nu pot, măicuţă,
Sînt făr-de-o mînă...
- Ioane, strînge –ţi copilul la piept!
Nu pot, măicuţă, în sînge mă-înec.
- Vino, Stefane, te aşteaptă
Ileana de –o viaţă la poartă!
- Nu pot, măiculiţă,
Sînt stîncă de piatră!
Maria ară ogorul,
seamănă speranţa de pace în lume.
Miine vor veni Gheorghe şi Vasile,
Stefan şi Ion.
Mai sînt căteva zile.
Dar nu vin ostaşii!
Ostaşii nu mor,
Ei au rămas de strajă - ogor!
Analiza poeziei.
Comentăm analizînd motto-ul :
,, Nimeni nu este atăt de nebun să aleagă războiul în locul păcii! In timp de pace, copiii isi
ingroapa parintii, in razboi, parintii isi ingroapa copiii.”
HERODOT
Feed-backul.Astăzi am aflat...
Formulează un îndemn, pentru oamenii maturi, referitor la dorinţa copiilor de a trăi
în linişte, siguranţă, pace.
-Acum, drag copil, vei descoperi un suflet mai bun, mai bland, mai tolerant, mai
sensibil, mai creativ intr-un univers al pacii si al iubirii..

Tema pentru acasă :Desen ,,Noi pace vrem…”

Motto: Pacea este libertatea mea,
şi a ta, şi a tuturora de a ne juca, de
a gîndi, de a ne exprima liber, de a
munci, de a ne iubi, de a fi noi
înşine, de a desena porumbei albi,
de a înalta mii de baloane colorate
sus, sus de tot...
Motto:,, Nimeni nu este atăt de nebun
să aleagă războiul în locul păcii! În
timp de pace, copiii îşi îngroapă
părinţii, în război, părinţii îşi îngroapă
copiii.”
HERODOT
Desfăşurarea războiului
In seara zilei de 1 martie 1992, gardistii si cazacii au
provocat un incident la o petrecere, apoi au atacat
politia moldoveneasca chemata in ajutor; politistii au
deschis foc, omorand un cazac, dupa care s-au retras in
sediu. Acest incident a servit drept pretext dislocarii
ultimei sectii moldovenesti de politie dintr-un oras
transnistrean. Sediul politiei a fost atacat de gardisti si
cazaci, care i-au facut prizonieri pe politisti,
dezarmandu-i.
2 martie 1992 - Republica Moldova devine membru
ONU, ceea ce conduce la recunoasterea caracterului
ilegal al auto-proclamatelor "republici" nistreana si
gagauza.
Este ziua in care incepe razboiul, prin declansarea
conflictului armat la Dubasari, printr-o diversiune a
separatistilor, despre a carei pregatire se stia de multa
vreme, dar pe care autoritatile statului moldovean nu au
incercat s-o dezamorseze.
Comitetul executiv raional si toti politistii din Dubasari s-
au retras in satul Cocieri, care a devenit un centru de
rezistenta, aici refugiindu-se locuitori din satele vecine.
Gardistii au intrat in Cocieri, cu 2 blindate, deschizand
foc fara avertisment asupra trecatorilor. Au fost
impuscati doi tarani si o mama care mergea cu copilul
de mana. taranii si politistii au reusit sa-si procure, fara
incidente, armament de la o cazarma subordonata
Armatei a 14-a.
Gardistii si cazacii vor bloca podurile de peste Nistru - de
la Vadul lui Voda, Tighina, Camenca, Rabnita -
constituind "posturi de control " cu cate un blindat;
astfel de posturi vor fi create si pe soseaua Tiraspol-
Dubasari si la barajul hidrocentralei Dubasari.
3 martie - au fost blocate caile de acces dinspre Chisinau
spre Tighina, a fost blocata emisia radioteleviziunii
nationale;
gardistii si cazacii ataca satul Cocieri, dar sunt respinsi;
seara ajunge in sat o unitate de politie, trimisa de la
Chisinau.
La 4 martie, orele 14, gardistii si cazacii patrund in satul
Cosnita, atacand pe cei 15 politisti, nevoiti sa deschida
focul.
Patru autocamioane Kamaz pline cu gardisti sunt trimise
la Cocieri.
6 martie - "Comitetul de aparare a republicii sovietice
socialiste moldovenesti nistrene" a hotarat izolarea
tuturor politistilor care nu au depus juramant de
credinta fata de "republica"; in aceasta situatie erau 85
de politisti.
In noaptea de 12 - 13 martie, doi politisti de la postul
Ursoaia de pe soseau Tighina - Causeni au fost atacati
dintr-un camion - care transporta armament pentru
separatistii gagauzi - pe care il oprisera pentru control;
un politist a fost ranit, altul ucis.
La 13 martie, la Tighina, dupa desfiintarea sectiei
moldovenesti de politie (singura institutie care mai
reprezenta statul moldovean in oras), este inaugurata o
sectie de politie subordonata secesionistilor, constituita
ca o forma de putere sovietica; este infiintata o noua
formatiune paramilitara ilegala; gardistii ataca politistii
din Cosnita, ucigand unul si ranind mai multi; dimineata,
2 blindate ale gardistilor au deschis foc de mitraliera
asupra satului.
14 martie: Gardistii si cazacii arunca in aer podurile de la
Vadul lui Voda, de langa Dubasari, de pe soseau Chisinau
- Volgograd. Pozitiile moldovenesti de langa Roghi sunt
atacate, inregistrandu-se 15 morti;
La 15 martie, Smirnov semneaza un decret prin care se
creeaza o comisie de stat pentru ocrotirea sociala a
militarilor si persoanelor demobilizate, actiune menita a
atrage de simpatia militarilor, guvernul Moldovei face un
apel catre gardisti, pentru depunerea armelor pana la
data de 17 martie.
24 martie - Se semneaza un nou acord de incetare a
focului; se efectueaza un schimb de prizonieri:
secesionistii elibereaza 11 persoane, moldovenii, 18.
31 martie - presedintele Snegur tremite o telegrama
companiei moscovite de teelviziune Ostankino,
protestand contra modului de prezenatre a conflictului,
si alta telegrama maresalului Saposnikov, protesatnd
impotriva zborurilor avioanelor militare ale CSI la
Tiraspol.
Atacuri asupra populatiei civile Toate localitatile din
Transnistria, ramase fara politie, au ajuns la cheremul
cazacilor, gardistilor si delincventilor, de obieci beti
mereu, care atacau, jefuiau, violau, bateau si torturau
populatia romaneasca.
7 martie - Gurie Popa, primarul din Parata (Dubasari) , a
fost atacat in casa de un grup de gardisti si cazaci care,
dupa ce au tras rafale automate asupra casei, l-au batut
si batjocorit.
Inginerul sef, Grigore Bulat a fost batut cu salbaticie.
Luna aprilie marcheaza implicarea fatisa a Rusiei si
Armatei a 14-a rusa de partea separatistilor; intentiile
clare ale Rusiei sunt de a pastra Tighina drept cap de
pod.
1 aprilie: politia moldoveneasca incearca liberarea
orasului Tighina, controlat de secesionisti; cad in lupta 8
politisti.
2 aprilie, gen. Netkacev, comandantul Armatei a 14-a
adreseaza un ultimatum presedintelui Snegur, cerand ca
fortele moldovenesti sa se indeparteze la 15 km de
Tighina.
2 aprilie - pe aeroportul militar Chisnau se semneaza un
acord de incetare a focului, intre primul ministru al
Moldovei, Muravschi, presedintele "sovietului suprem",
Maracuta si comandantul Armatei a 14-a rusa,
Netkacev.
14-17 aprilie, semnarea protocolului grupului de lucru
pentru stabilizarea situatiei in Tighina: dezarmarea
formatiunilor para-militare, deminarea zonei, asigurarea
ordinii de catre politia moldoveneasca si militia
separatista.
17 aprilie, la Chisinau are loc o noua reuniune
cvadripartita la care se adopta statutul comisiei mixte
pentru controlul respectarii incetarii focului, stabilindu-
se un numar de 400 observatori care sa supravegheze
linia ce separa politia moldoveneasca de fortele rebele
pe o lungine de 262 Km.
Pana la 15 mai, numai observatori din Moldova si
România ajunsesera in zona pentru supraveghere.
Incetarea focului va deveni efectiva la Tighina de-abia
din 20 aprilie.
La 6 si 7 mai, este atacat cu rachete postul de politie de
la Cocieri.
In perioada 8 - 18 mai au loc atacuri asupra
locuitorilor si posturilor de politie de la Cocieri,
Cosnita, Gura Bicului, Dragalina, Dubasari-Pod, Roghi.
Inca din luna aprilie, incepe retragerea unor efective de
cazaci, de care chiar separatistii voiau sa se debaraseze,
dat fiind caracterul indisciplinat si turbulent al acestora.
In paralel, apar noi formatiuni paramilitare, ca Beretele
Negre, sosesc din Ucraina, memebri ai armatei
ucrainiene de autoaparare.
Pierderile Republicii Moldova
în războiul din Transnistria:
a) Umane:
- Morți – circa 802
- Răniți – peste 5000
- Refugiați – 108.000
b) Materiale:
- Venitul național al Republicii Moldova (1991) –
15,4 miliarde ruble
- Pierderile economiei naționale – 12 miliarde
ruble (cursul rublei din anul 1992)
- Necesitățile refacerii localităților și
obiectivelor distruse – 15 miliarde ruble.
Eroii căzuți pe cîmpul de luptă
Bulicanu Valeriu Gheorghe Născut la 11 noiembrie
1996 în satul Boldureşti, Nisporeni. Absolvent al şcolii
medii din localitatea natală. În anii 1984-1986 şi-a
satisfăcut serviciul militar.După revenire la vatră s-a
angajat ca magistru la Uzina Experimentală Mecanică
din Chişinău.În una din luptele de pe platoul Tighina, la
20 iunie 1992, a căzut cu moarte de erou. Este decorat
post-mortem cu ordinul „Ştefan cel Mare”.
Ţernă Tudor Emilian Născut la 13 martie 1965 în
satul Ciuteşti, Nisporeni. După absolvirea în 1982 a şcolii
medii din satul natal, îşi continuă studiile la Şcoala
Tehnică Militară din Kaliningrad, iar din 1985 şi pînă în
mai 1990 a lucrat în calitate de tehnician-mecanic de
reparaţie a avioanelor în oraşul Kotelinikovo. În
noiembrie 1990 a fost angajat în funcţie de inspector
superior al Secţiei de Paşapoarte şi Vize, ulterior fiind
transferat în Secţia Poliţiei Judiciare ca inspector. Şi-a
pierdut viaţa la 19 mai 1992 în luptele de pe platoul
Coşniţa.
Popa Ion Gheorghe Născut la 22 aprilie 1957 în oraşul
Nisporeni. În anul 1980 a absolvit Universitatea de Stat
din Chişinău, facultatea de bibliografie şi
biblioteconomie. A lucrat un timp în calitate de şef al
Secţiei de Arte la Biblioteca Naţională din Chişinău. După
satisfacerea serviciului militar, a activat în diferite
domenii, ultima funcţie fiind cea de şef de brigadă în
satul Mileşti, Nisporeni. A luptat, în calitate de
comandant de pluton, pe platoul Coşniţa, unde şi-a
pierdut viaţa la 6 iulie 1992. A fost înmormîntat în
cimitirul din satul Mileşti, Nisporeni.
Dumbravă Valeriu Ion Născut la 31 iulie 1969 în
satul Cioreşti, Nisporeni. După absolvirea şcolii medii din
stul natal îmbrăţişează profesia de sudor electric la
Şcoala profesională tehnică din Nisporeni. Între anii
1987-1989 îşi satisface serviciul militar. După
demobilizare se angajează în Brigada cu destinaţie
specială a Ministerului de Interne în calitate de
subofiţer. Participat la luptele de pe platoul Coşniţa. A
fost ars de viu de către separatişti în automobil, în satul
Gîsca, Căuşeni. A fost înmormîntat în cimitirul din satul
natal. E decorat post-mortem cu ordinul „Ştefan cel
Mare”.
 O LUME MAI BUNĂ,
FĂRĂ RĂZBOI!

„Numai faptele ne fac

să cunoaștem ceea ce suntem”
(Molière)

01 septembrie 2022

Comemorarea a 30 de ani de la începutul acțiunilor de

luptă pentru apărarea integrității și independenței
Republicii Moldova (1991 - 1992)