Ministerul Educației, Culturii și Cercetări al Republicii Moldova

Colegiul de Arte ,,Nicolae Botgros” mun. Soroca

Lucrare de diplomă
Activitate artistică publică
,,Recunoștință Neamului”

A efectuat: Ciolpan Dan

Gr. 461, Catedra ,,Culturologie”
A controlat: Selevestr Vera
Profesor Grad Didactic I
,,Om Emerit” al R.M
Master in Științe ale Educației

Soroca 2018
 Explicația Regizorală:

Genul: Activitate artistică publică complexă.

Tema: Exprimarea recunoștinței satului și băștinașilor.

Ideea: ,,Viață închinată adevărului din cuvânt”.

Conflictul: Constă în decernarea diplomelor de merit sătenilor cu merite

deosebite, profesori, funcționari publici, cupluri longevive etc.

Scopul lucrării: Scopul activității artistice publice complexe este de a

sensibiliza și de a promova valorile sădite de secole tinerii
generații, căci atunci când neamul se contemplă într-un
cerc rotund în jurul unui gol, atunci când sufletul lor e
predispus de a înțelege și a crea, atunci te cuprinde
uimirea, pacea și căldura sufletească, când vezi cum
aplauzele slăvesc creațiile Druțiene, satul Horodiște și
câmpia Sorocii slăvindu-le și depănându-le pe ghemul
vremii, amintiri și realizări.

Metoda: În activitate este folosită metoda ilustrării și metodă teatralizării.

Mijloacele artistice: Cuvântul viu, cuvântul poetic, muzică, coregrafie, film,

dans.

Mijloace tehnice: Computere, proiector, instalații de lumini, audio-sistemă,

microfoane, jocuri de lumini, video-grafică.

Sarcina regizorală: Constă în formarea unei activități complexe cu un

temperament vesel, invocarea diferitor circumstanțe.

Suprasarcina regizorală: De a forma auditoriului sentimentul de mândrie că

satul natal este Horodiște.

Locul acțiunii: Satul Horodiște r-nul Dondușeni.

Data: 12 mai 2019

Auditoriu: Mixt.

Simbolul:
 Pre-prolog.

Cu 2 săptămâni înainte de activitate cu scopul de mediatizare, va fi lansat

vernisajul ,,Bătrâna Horodiște” la Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca
sau la Cetatea Soroca. Vernisajul va fi dedicat Satului Horodiște și Marelui
,,Maestru al adevărului din cuvânt” – Ion Druță. După vernisarea lor în Soroca,
va fi vernisat în Casa de Cultură din s. Horodiște.

Prologul activității artistice publice.

Primele acțiuni din cadrul activității artistice publice ,,Recunoștință neamului”

încep la intrarea în sat. Va fi lansată ,,Poarta satului”, prin tăierea panglicii roșii
de către invitații speciali și comisia de examinare a activității. După aceasta,
invitații vor vizita cele trei muzee: Muzeul Satului, Muzeul lui Ion Druță și
Muzeul lui Vasile Gangal, Fântâna lui Ion Druță și vor asista la Liturghia de
sfințire a Bisericii. Concomitent cu aceste acțiuni va avea loc și ședințele de foto
și intervievările
 Structura compozițională

Expoziția: Întâmpinarea oaspeților la Casa de Cultură.

Nodul acțiunii: Deschiderea Activității artistice publice.

Desfășurarea acțiunilor:
1. ,,La început era...”

a),,Neamul, patria și Horodiște”

I) Compoziție muzical-literară ,,Satul meu”
II) Cuvânt de deschidere primarului.

2. ,,Povara bunătății noastre”

a) ,,Sufletul prispei crăpate...”

I) Dans popular ,,Hora răzeșilor”
II) Dramatizare ,,Dimineața-n sat”

b) ,,100 ani de educație”

I) Corul ,,Ariozo”
II) Text umoristic ,,Fă-mă femeie”
III) Compoziție literar-muzicală ..Profesorii”
IV)Oferirea diplomelor de merit MECC.

c) ,,Horodiște – slăvește-ți copii”

I) Lansare de carte ,,Bătrâna Horodiște...”

II) Orchestra de fanfară de la Colegiul de Arte ,,Nicolae
Botgros”

Punctul culminant: Interpret național.

Deznodământ: Hora satului.

Final: Masa mare.

 Comentariu analitic.

Dacă mi se face dor de mama şi tata – îl recitesc pe Druţă. Dacă mi-e dor de
satul copilăriei mele – îl recitesc pe Druţă. Pentru toate timpurile. Şi în care ai
dori să evadezi pentru a deveni măcar pentru o clipă personajul lor. Viaţa lui
Druţă – una puternică, închinată toată Adevărului din cuvânt - o povestesc
operele Dumnealui. În ele scriitorul şi-a răsădit adânca lui iubire de oameni, de
viaţă, de podoabele şi de tainele ei, minunate pretutindeni, dar mai ales în ţara şi
în făptura neamului nostru.

Importanța activității artistice publice s-ar combina perfect cu denumirea ei –

Recunoștință neamului ! Eu sunt recunoscător satului, băștinașilor, gimnaziului
pentru acea că educă și seamănă în sufletul nostru această dragoste mirifică față
de sat, neam, patrie și cuvânt. Am ales această activitate fiindcă sufletul cere
exprimarea emoțiilor din el, și activitatea aceasta este calea perfectă pentru asta.
Gimnaziul sărbătorește un veac de activitate asiduă, Biserica se află în pragului
jubileului de 100 de ani și desigur satul secular 409 ani de la prima atestare
documentară și desigur sărbătorim Anul lui Ion Druță care a ajuns la frumoasa
vârstă de 90 de ani, îşi trăieşte destinul, pe care l-au avut mai multe Mari
personalităţi, cu care se mândreşte acest pământ. Această activitate va trezi acele
sentimente care vor provoca lumea să trăiască emoții de plâns şi de cântat timp
de mai bine de o oră, împreună cu un amalgam întreg de artişti.
De-a lungul anilor, a fost şi apreciat, şi iubit, dar şi neînţeles, criticat,
huiduit… Cu toate acestea, o lume întreagă cunoaşte că Ion Druţă este scriitorul
care a avut curajul de a propune în 1965, la renumitul congres al Uniunii
Scriitorilor din R.S.S.M., revenirea la alfabetul latin: „… o limbă cu rădăcinile
latine ar fi firesc să treacă la alfabetul latin”, afirma încă acum 53 de ani celebrul
scriitor în luarea sa de cuvânt. În anii ‘90 Ion Druţă s-a aflat în fruntea mişcării
de renaştere naţională. În 1989, în discursul rostit la Marea Adunare Naţională
din 27 august, condamnă tratatul Ribbentrop-Molotov, în care era inclusă şi
Basarabia: „… din nefericire, bătrâna noastră Basarabie figurează şi ea ca un
ultim punct al acestor anexe, ca un acord final, funebru, al înţelegerii dintre
Stalin şi Hitler. Ca urmare a acestor înţelegeri, frumosul trup al vechii noastre
aşezări a fost tăiat în trei bucăţi, tăiat rămâne până astăzi.”

Într-o toamnă omagială, la una din întâlnirile dumisale cu copiii de la Sălcuţa,

Ion Druţă a sădit în curtea liceului un pui de nuc. Întrebat, ce ar vrea să le
şoptească copiilor frunzele nucului, maestrul le-a răspuns: „Să fie siguri pe ziua
de azi, pe ziua de mâine, să fie siguri pe soarta lor...”.
…Încerc în final să parafrazez o vorbă înţeleaptă: „Dacă o ţară nu are un
DRUŢĂ – să-l citească pe-al nostru !”. Şi pentru că am trăit aievea vraja
frunzelor de dor, am învăţat să plângem de la Vasiluţa, să aşteptăm – de la
Mătuşa Ruţa, să stăm la masa tăcerii cu mătuşa Veta, să creăm – urmărind cum
moş Mihail îşi meştereşte sania, să culegem înţelepciune, numărând păsările
tinereţii noastre, împreună cu Pavel Rusu şi să ducem cu demnitate povara
bunătăţii noastre... pentru aceasta îi mulţumim satului Horodiște. Îi mulţumim
că ni l-a dăruit pe Ion Druţă...
 Grupul de montare
Scenariu: Ciolpan Dan
Prezentatori: Ciolpan Dan și _________________.
Regie sonoră și video: Ciolpan Dan
Scenografie: Ciolpan Dan, Romașcan Nadejda.
Grup de informare: Elevii Colegiului de Arte ,,Nicolae Botgros” și elevii
Gimnaziului ,,Vasile Gangal” s. Horodiște r-nul Dondușeni.
Costume și machiaj: Ciolpan Dan.
Mentor: Iurie Babii, Nicoleta Babii.
Marketing: Ciolpan Dan.
 Foaie de montare ,,Recunoștință neamului”
Numărul/ Actorii Sunet Lumina Paravane Video Recuzita
Mizanscena /
Materiale
Prologul 2 dansatori, Sunet de corn. Afară. Lentă - Foarfece
Ciolpan D. roșie Boxă portabilă
Fotograf/ Colac și sare
Operator
video
Ghid
Întâmpinarea 2 copii Marș de Afară. - - Ecusoane de
oaspeților la întâmpinare. argilă.
Casa de Coșuri cu daruri.
Cultură.
Compoziție 15 elevi Fundal Proiectoare - Viața satului. Litere mari.
muzical- muzical 1000 W. ,,HORODIȘTE”
literară ,,Satul ,,Păsările
meu” tinereții
noastre”
Cuvânt de Primarul Fon muzical Proiectoare - - Microfon.
deschidere. popular mp3. 1000 W.
Dans popular 8 dansatori Hora răzeșilor Totală. - Proiectare roți 8 costume
,,Hora mp3. de căruță.
răzeșilor”
Dramatizare 9 actori Sunet de Proiectoare - Foto – valea Masă, căldare,
,,Dimineața-n atmosferă 1000 W. satului. 2 scaune, veselă,
sat” ,,Dimineața în 9 costume
sat” populare de lucru,
porumb.
Corul 15 interpreți - Proiectoare - Foto – Scări în 3 trepte.
,,Ariozo” vocali 1000 W. activitatea
gimnaziului.
Text umoristic O actriță. Melodie veselă Proiectoare - Caricatură Microfon cu fir.
,,Fă-mă mp3. 1000 W. veselă. jpg.
femeie”
Compoziție O actriță. Mixaj de Totală. - Profesorii Flori.
literar- 16 copii. melodii line. gimnaziului.
muzicală
..Profesorii”
Oferirea Reprezent. a Melodie de Totală. - Profesorii Diplome.
diplomelor de MECC. decernare. gimnaziului. Microfon.
merit MECC.
Lansare de Primarul. Fundal Totală. - Pagini din Microfon.
carte ,,Bătrâna Autorul. general. carte jpg. Cărți.
Horodiște...” Sponsorii. Diplome
autorilor.
Orchestra de 15 interpreți Repertoriul Totală. - Melodii jpg. 15 scaune
fanfară de la instrumenta. orchestrei.
Colegiul de Dirijor.
Arte ,,Nicolae
Botgros”
Interpret Interpretul. Programă de Proiectoare - - Microfon.
național. cântece. 1000 W.
Hora satului. Toți. Programă de Totală. - - -
cântece.
Masa mare. Toți. Fundal popul. Totală - - -
 Planul montării.
I. Septembrie – Elaborarea unui concept regizoral al viitoarei montări.
II. Octombrie – Prezentarea acestuia comisiei de aprobare.
III. Noiembrie– Elaborarea și aprobarea scenariului.
IV. Decembrie – Înregistrarea coloanei sonore, materialele video incluse
în programa activității artistice publice complexe.
V. Ianuarie – Confecționarea elementelor scenografice, recuzita necesară.
VI. Februarie – Montarea numerelor artistice cu actorii.
VII. Martie/Aprilie – Repetiții cu fiecare grup de elevi/actori.
VIII. Mai – Repetiții de șlefuire și generale.
IX. 5 mai – Repetiție tehnică.
X. 12 mai – Desfășurarea activității artistice publice complexe.
 Scenariu literar:
Întâmpinarea oaspeților la Casa de Cultură.
Copil I: Dragi oaspeți ! Bine ați venit...
Copil II: La baștina lui Ion Druță !
Copil I și II: Satul Horodiște !
Intrarea oaspeților în Casa de Cultură. Pe ecran se derulează video ,,Satul
Horodiște”. Se dă start melodia ,,Fundal 1” În scenă ninge cu flori de măr.
Înregistrare voce: Ningea. Peste Câmpia Sorocii ningea încet, domol, agale, și
venea potopul cela alb de sus nu ca o ninsoare oarecare, ci
ca o mare binefacere cerească. Fulgi mășcaţi și blânzi
cădeau nu atât pe pământ, cât pe sireacul suflet omenesc,
pentru a-l mai mângâia, pentru a-l mai îmbărbăta oarecum.
„Elei, Doamne, d-apoi cine și-o mai fi adus aminte și de
noi?!”, se mirau ţăranii, iar în vreme ce stăteau ei de se
mirau, de sus cernea cu fulgi pletoși, frumoși și albi. De
vânt – nici pomeneală. Iese lumea de se miră și sus în deal,
și jos în vale, iar din cer tot coboară, legănându-se a jale,
legănându-se a dor, fulgi aleși, numai unul și unul. O zi
întreagă s-a mirat lumea, o zi întreagă a tot nins, ș-a fost o
zi, cum nu s-a mai aflat. – Așa ninsoare mai rar, ziceau
bătrânii, așa ninsoare îţi vine o dată în viaţă, atunci când îţi
vine…
În scenă apar din culise copii cu literele H O R O D I Ș T E.
Copil 1: Atunci cînd trăiau cocostîrci pe casele noastre, erau şi ei suflet din
sufletul nostru, şi cînd venea toamna, îi petreceam, ne duceam şi noi
cu sufletul pînă hăt departe, prin țările calde. Iarna tînjeam fără dînşii,
spre primăvară începea a ne suge ochii depărtarea, şi cînd se întorceau
era o mare sărbătoare, pentru că împreună cu dînşii se întorceau şi
sufletele noastre zbuciumate.
- Ion Druță, Păsările tinereții noastre
Copil 2: O zare rotundă de horboţică albastră, întinsuri largi, fermecătoare, o
soartă grea şi încurcată, un suflet blînd, împovărat de propria sa
bunătate - atîta primeşte cîmpeanul în ziua naşterii sale, atîta poate
porunci pe patul de moarte, căci — vede sfântul Dumnezeu — nici
mai mult n-a avut, nici mai puţin n-a vrut să aibă."
- din "Povara bunătății noastre"
Copil 3: Şi pentru că am trăit aievea vraja frunzelor de dor, am învăţat să
plîngem de la Vasiluţa, să aşteptăm – de la Mătuşa Ruţa, să stăm la
masa tăcerii cu mătuşa Veta, să creăm – urmărind cum moş Mihail îşi
meştereşte sania, să culegem înţelepciune, numărînd păsările tinereţii
noastre, împreună cu Pavel Rusu şi să ducem cu demnitate povara
bunătăţii noastre... pentru aceasta îi mulţumim Cîmpiei Sorocii.

- gânduri Druțiene.
Copil 4: Cum sînt ei, moldovenii, n-au apucat bine să iasă din sat, că oamenilor
a şi început, în taină, să li se facă dor de casă. Aşa ni-e zodia, şi de cîte
ori va fi să se schimbe vremea, de atîtea ori ne vor durea rădăcinile...

- din FRUNZE DE DOR

Înregistrare voce: - Pui golaşi, cum staţi în cuib voi
Fără plăpumioare?!

Copil 5: - Ne-nvelim cu ale mamei

Calde aripioare!

Înregistrare voce: - Dar când mama nu-i acasă?

Şi ploiţa cerne?
Copil 6: ‒ Ne-nvelim atunci cu frunza
Ramurii materne.

Înregistrare voce: ‒ Dacă n-o să vină mama

Şi-o să cadă frunza ?
Copil 7: ‒ Cum nu o să vină mama?
Copil 8: ‒ Cum să cadă frunza?!
În scenă apar prezentatorii din a 2-a culisă.
Prezentator I: Multe sărbători frumoase are satul Horodiște meu. Prin ele noi
ne afirmăm şi arătăm lumii întregi că suntem, că muncim, învăţăm şi
ştim să ne bucurăm de orice reuşită a noastră.
Prezentator II: Dar este o zi în an numită Ziua Satului, Hramul Satului, care
uneşte toate sărbătorile celor 12 luni.
 Surse.
1. http://www.misiuneortodoxa.ro/2017/04/scrisoare-lui-grigore-vieru.html