ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ȘI ARTE PLASTICE

FACULTATEA ARTĂ TEATRALĂ, COREGRAFICĂ ȘI MULTIMEDIA

CATEDRA MANAGEMENT ARTISTIC ȘI CULTUROLOGIE

TEZA DE LICENȚĂ

,, ALEXANDRU IOAN CUZA, ÎNTEMEIETORUL MARII UNIRI,

NE VEGHEAZĂ CU DEMNITATE BAȘTINA’’

A elaborat studenta anului III,

Specialitatea: Culturologie,
Arabadji Nicoleta
 Introducere
Patria, în accepţiunea contemporană, este asociată cu ţara de origine şi, bineînţeles, cu locurile de
baştină, cu satul sau oraşul în care ne-am născut. Iubirea faţă de neam şi patrie izvorăşte din dragostea
faţă de meleagurile natale. Nostalgia leagănului copilăriei şi tinereţii noastre ne alină sufletul până la
adânci bătrâneţe. De fapt, cu patria cea mică începe cunoaşterea şi înţelegerea lumii. Acasă, adică în
cer: în satul meu natal!
Teza de licență cu titlul ALEXANDRU IOAN CUZA, ÎNTEMEIETORUL MARII UNIRI, NE
VEGHEAZĂ CU DEMNITATE BAȘTINA rezidă din titlul evenimentului cultural-artistic care s-a
petrecut cu mare fast în Liceul Teoretic Alexei Mateevici din localitatea de baștină. Astăzi, când
mentalitatea totalitară a societății a cedat locul unei gândiri descătușate de dogme, avem posibilitatea,
mai mult ca oricând, să ne integrăm în procesul literar general-românesc și există toate premisele
pentru o studiere a personalităților istorice prin prisma cunoașterii trecutului atât din scrierile literare,
cât și din documentele de importanță majoră. Patrimoniul cultural al satului A. I. Cuza reprezintă o
totalitate de valori şi bunuri culturale de specificație locală și naţională, constituite pe parcursul
istoriei. Acest domeniu de referinţă este ocrotit şi valorificat prin acţiuni specifice de identificare,
protejare, propagare, utilizare şi perpetuare a moştenirii materiale şi spirituale. Accentuez, că tema
aleasă este de o importanță majoră și de o actualitate pronunțată, mai ales acum, când tindem tot mai
mult spre cunoașterea adevărului istoric despre identitatea noastră.
Scopul tezei de licență constă în valorificarea locului de baștină,
elucidând denumirea satului, prin activități cultural-artistice și
atragerea în participare activă a generațiilor de toate vârstele.
Obiectivele:
1.Să transmitem istoria satului natal generațiilor în creștere
prin manifestări culturale;
2.Să trezim simțul dragostei de neam, de țară și de satul
natal prin exemplul propriu;
3.Să promovăm arta scenică în rândurile elevilor;
4.Să valorificăm monumentele istorice din localitate și să
contribuim la păstrarea lor.
Explicația regizorală

Tema: ,,Alexandru Ioan Cuza, Întemeietorul Marii Uniri,

ne veghează cu demnitate baștina’’
Ideea: Alexandru Ioan Cuza, Marele Domnitor român, care a desăvârșit Unirea Țării Românești și a
Moldovei, punând bazele României Moderne. O personalitate distinsă, al cărui nume glorios îl poartă
satul meu de baștină. Un sat cu oameni frumoși la suflet și la chip, în care dragostea de Patrie, Limbă și
Omenie sunt la loc de cinste.
Genul: Serată tematică
Suprasarcina: Prin această manifestare doresc să evidențiez atît personalitatea Marelui Domnitor Cuza,
cît și satul de baștină care îi poarta gloriosul nume, acestui erou si neînfricat voievod romăn.
Atmosfera de amploare, periodic cu accente de publicitate, periodic cu note de document istoric.
Mijloace de exprimare: versuri, proza, muzică, înscenări, material documentar, lumini.
Metodă de montare: Ilustrativă
Publicul: elevi, profesori, educatori , parinți, locuitorii satului.
Data: 20.03.19
Ora: 14:00
Locul: Liceul Teoretic ,,Alexei Mateevici’’
Structura compozițională

Expozitia: Prin proiector incepe redarea unui material video cu poze ce reprezinta satul de baștină
Alexandru Ioan Cuza.
Înodământul: Momentul cind prezentatorii evoluează cu textul scenariului și răsună Imnul satului,
ororat de auditoriul prezent.
Desfășurarea acțiunii:
1. Legenda satului
2. Poezie – O, Românie
3. Poezie – Țara mea
4. Înscenare – Moș Ion Roată și Vodă Cuza
5. Cântec – Țara mea de dincolo de Prut
6. Poezie –Satul meu
7. Cântec de Unire
8. Poezie – Dor de sat
9. Sat frumos cu nume mare
10. Formația – Kod- iVana

Punctul culminant: Hora Unirii inițiată de participanți la activitate, care au coborât de pe scenă în
sală cu implicarea publicului

Finalul: Interpretarea melodiilor orchestrale de către Formatia Kod – iVana.

 Scenariul literar

Scenografia/ Decorul: Scena a fost amenajată în stilul Casei Mari: un gard împletit din nuiele în partea stângă a
scenei, ulcioare de lut mai mari și mai mici alături; în centrul scenei un covor tradițional moldovenesc negru cu trandafiri roșii,
în colț - o icoană, pe pereți – tablouri cu lucrări croșetate, brodate de mână; portrete vechi; un scaun lung acoperit cu un țol
țesut în dungi, pe care stau copiii, dar și scăunele mici cu țoale rotunde împletite cu cârligul; o măsuță rotundă de lemn
acoperită cu față de masă albă croșetată în mijlocul căreia se află o mămăligă și niște sărmăluțe, o cană cu vin. Un patefon pe o
ladă de lemn pentru zestre; un ceasonic cu pendul, un fier de călcat cu jăratic, o lampă cu gaz. Portretul domnitorului
Alexandru Ioan Cuza, drapelul României și al Republicii Moldova, genericul evenimentului decupat din litere în trei culori:
albastru, galben și roșu, expoziție de carte; proiector video.

Prezentatorul 1.
,,Pe un picior de plai,
Pe o gură de rai…’’,
De la Podul lui Gălățeanu încoace
Sătucul meu drag destinul își toarce...
Prezentatorul 2.
A fost, este și va fi un colț frumos la margine de țară, cu nume mare, cu nume glorios, cu nume falnic, A.I.Cuza, un sat, pe
atât de mic, încât să încapă în inimile noastre, un sat, pe atât de mare, încât să se evidențieze prin inteligența și mândria
oamenilor, prin talent, prin vorbire literară, dulce și melodioasă, prin dragostea de mamă, prin tot ce este frumos și sfânt.
Prezentatorul 1.
Urmează Imnul Satului. Cuvinte și melodie, Mariana Balacci, consăteancă.
Drumul de țara mă duce acasă,
Pe oameni îi știu și-i cunosc bine.
La noi pragul casei e mai ferbinte
Și talpa țaranului miroase a pâine.
Refren
Cuza -Vodă, satul meu,
Râpile-ți sunt ca niște mărgele
Ochii te dor pe la cișmele
Și în ceair se ascunde un zeu
Cuza Vodă, satul meu.
Privesc la copacii rămași în gradină
Și la părinții cu treburi în spate
Cum să fac acuma, măi frate,
O rugăciune să mă joc în țărână?
Refren
Cuza Vodă. satul meu,
Râpile-ți sunt ca niște mărgele
Ochii te dor pe la cișmele
Și în ceair se ascunde un zeu
Cuza Vodă, satul meu.
 Bibliografie:
1. Blaga, Lucian. Elogiu satului românesc Chișinău: Editura Știință și cultură, 1991.
2. Bostan, Constantin. Cuza Vodă și făcliile unirii. București: Editura Doxologia, 2016.
3. Căpitan Andronachi Gh. V. Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii. București: Asociația Română
pentru educație democratic, 2000.
4. Certan I. Prefață. În: Pavlenco I. Copacul viguros al vieții mele. Chișinău: Centrografic SRL, 2011.
5. Chircă S. I. Basarabie! Libertatea și progresul vin de peste Prut. Chișinău: Arc, 2011.
6. Cunoaște-l pe Alexandru Ioan Cuza. Iași: Editura GAMA, 2016.
7. Eremia A. Meleaguri străbune. Cahul. Localități, oameni, tradiții. Chișinău: Libris, 2014.
8. Huțuleac, Dragoș. Încotro. Iași: Editura Luceafărul, 2018.
9. Ioan, Alexandru. Culegere de legi și scrieri din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 1859-1864, București. Cluj-
Napoca: Editura Societății Culturale Maramureș, 2005.
10. Isar, Nicolae. România sub semnul modernizării. Iași: Editura Universitară, 2010.
11. Pop I.-A. Istoria românilor. București, Chișinău, Cluj: Biblioteca Populară, 2011.
12. Scurtu I. ș. a. Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998. Ediția a II-a, revăzută și adăugită. București: Semne,
1998.
13. Vacaru, Silviu. Supușii Austrieci în Principatul Moldovei (1833-1835). Iași: Editura Universității, 2014.
14. Zelenco P. Suport teoretico-ştiinţific elaborat de cercetările recente bazate pe surse arhivistice. Pagini de
istorie locală din Biblioteca Publică a satului A. I. Cuza.
15. Ziarul ,,Unirea’’, 1859- Mica Unire a Principatelor române sub Alexandru Ion Cuza, România.
Anexe: