Revista BOGDANIA, revista de crea.ie .

i cultura este
fondata .i editata de Asocia.ia cultural-umanitara
Bogdania din Foc.ani.

REDAC.IA REVISTEI BOGDANIA

Ionel N. MARIN

(Pre.edinte Asocia.ia cultural-umanitara Bogdania)

Redactor sef

Editori seniori: Nicolae Vasile; Vasile Groza

Redactori: Geo Calugaru, Michaela Al. Orescu,

Nastase Marin, Nicolae Octavian Lupu, Adrian
Nicolae Popescu.

Secretar de redactie: Bogdan Florea

Membri de onoare: - Acad. VALERIU D. COTEA,

membru titular al Academiei Rom�ne;

Prof. CRISTIAN PETRU BALAN (SUA), membru

titular USR si al Academiei Rom�no-Americane de
Stiinte si Arte;

GHEORGHE A. STROIA, scriitor, membru ARA.

Adresa redactiei: Focsani, Strada Contemporanul

nr.28, cod 620065, jud. Vrancea

Telefon mobil: 0752862369.

Materialele se trimit cu diacritice pe adresa de e-mail:

ionelmarin55@gmail.com

�n numele libertatii de exprimare, autorii raspund �n

mod direct, conform legilor �n vigoare, de continutul
materialelor publicate. Textele nu se �napoiaza. Pentru
eventualele greseli de tehnoredactare va cerem scuze.

Pute.i sprijini revista de crea.ie .i cultura

Bogdania, proiectele Asocia.iei Cultural-umanitare
BOGDANIA, redic.ion�nd 2% din impozitul anual
pe venit (D.230) sau prin dona.ii �n contul:

RO11BRMA0999100047750380,Banca Rom�neasca;
CIF- 29080784. Va mul.umim!

SARBATORI FERICITE! LA MUL.I ANI!

Anul IV, Nr. 29-30, nov. � dec., 2016

ISSN 2343-8061

ISSN-L 2343-8061

Cuprins

1. Ionel Marin: 1Decembrie, sarbatoarea de suflet

pentru to.i rom�nii � 3
2. Dr. Michaela Al Orescu: Africa. De.ertul Saharei .i
minunile lui � 5
3. Dan Lupescu: Carlo Troya a scris despre istoria
reala a Europei � 8
4. Despre Voievodul .tefan cel Mare .i ultimile sale
zile de via.a; Testamentul lui .tefan cel Mare� 12
5. Cugetari, aforisme despre:patrie .i patriotism� 15
6. Monumentul �Lum�narea Recuno.tin.ei� .i poemul
�Elegie� de Geo Calugaru - 16
7. Radu Borcea: Mare.alul I. Antonescu are morm�nt
.i o cruce la capat�i?; Scrisoarea lui Ion Antonescu
catre W. Filderman - 17
8. Radu Boti.: Lumina din taina cuv�ntului � 21
9. Ignatie Monahul: Despre credin.a .i necredin.a � 26
10. Ionel Marin: A.ezam�ntul de copii �Sf. Ierarh
Leontie� din Radau.i � 28
11. Ionel Marin: Sarbatoarea Na.terii Domnului
Hristos, Craciunul la rom�ni �30
12. Poezii patriotice: Mihai Eminescu .i Gr. Vieru � 32
13. Ionel Marin: 141 de ani de la na.terea Reginei
Maria a Rom�niei � 34
14. Andrei Pogany: Despre poetul Ady Endre � 36
15. Medalion liric: C.P.Balan, Lidia Grosu, Ovidiu
.u.uianu, Irina Mihalca, Ioan Miclau, V. Tar�.eanu,
Melania Caragioiu, Florentin Smarandache, Elena
Armenescu, Corneliu Cristescu, Anghel Hotu, Ionel
Marin, Maria Niculescu, Vasile Groza, Ilarion
Boca, Pal Francisc, Maria Filipoiu, Cornel Balaban,
Ileana Floran, Stan Andrei, Ioana Stuparu, Mariana
Bendou, Marin Moscu, Radulescu Ioan, Vasile
Ru.e.i � 40
16. Acrostihuri de Vasile Groza � 57
17. Epigrame de Prof. Anghel Hotu � 58
18. Debut: Rodica Romicri � 59
19. Confesiuni despre via.a .i arta de R. Beligan � 60
20. Nicolae Vasile: Episodul 2 din romanul foileton
Z�NA .I VIA.A � 61
21. Fragment din nuvela �Scuza.i, ca mor�! de Nastase
Marin � 64
22. Antoaneta Radoi: Prigonitorii � 67
23. Recenzii, cronici literare, comentarii semnate de:
Mihai Antonescu, Cezarina Adamescu .i Antoaneta
Radoi � 71
24. Din crea.iile tinerilor creatori premia.i la Festivalul
na.ional Bogdania: Andrei Ov. Tudor .i Daniela
.�rchi � 79
25. Pove.ti .i poezii pentru copii: Ionela Minciunescu,
Cornel Balaban, Daria Necula-Paulopol .i Elena
Andreea Ion � 81
26. Aneta Pioara: �O �nt�lnire cam ciudata�- piesa de
teatru �ntr-un act � 83
27. Luca Cipolla (Italia), poezii � 89
28. Evenimente culturale: - �Toamna la Telega�- 90; -
lansari de carte �n Bucure.ti .i �n .ara -93; - nouta.i
editoriale -100 ; � �n aten.ia scriitorilor�105
29. Semnal editorial � 106

Coperta-Copil �mbra.i.�nd �Rom�nia�

 Editorial

1 Decembrie,
sarbatoare de suflet
pentru toti rom�nii!

Sa ne aducem aminte
de stramo.ii no.tri
geto-daci, de eroismul
lor, de Dacia, de
istoria acestui brav popor, �ncercat .i care
ne-a lasat o vatra frumoasa .i bogata.

Dovezi arheologice, precum cele din

luncile Ialomitei si D�mbovitei au scos la
lumina asezari stabile �n forma de tell, la
Geangoesti. De asemenea culturile
Cotofeni de la Vacaresti, Dragomiresti si
Cazaci, dovedesc ca suntem �Vatra a
vechii Europe�. �n T�rgovi.te exista
primul Muzeu al Evolutiei Omului si
Tehnologiei din Paleolitic, unicat �n
Europa Centrala si de Sud-Est .i care
aduce cele mai vechi marturii dacice,
plec�nd de la omul de Neanderthal. Aici
se gase.te cel mai vechi instrument de
suflat din Romania, un fluier gravetian, de
peste 20.000 de ani, recipiente pentru
prepararea ocrului .i o geoda vopsita cu
ocru de peste 50.000 de ani, descoperite �n
pestera Cioarei - Borosteni, jude.ul Gorj,
unicul colier din cochilii de melci de mici
dimensiuni din Europa, de circa 29.000 de
ani, multe pandantive din din.i de animale
si pandantive din piatra gravate, unele
chiar mai vechi de 25.000 de ani etc., toate
acestea descoperite �n siturile Piatra Neamt
- Poiana Ciresului, jude.ul Neamt si
pestera Cioarei - Borosteni. De altfel, �n
muzeu se concentreaza peste 3/4 din toate
obiectele de podoaba si de arta descoperite
�n Rom�nia, mai vechi de 10.000 de an. �n
luna august 2016 s-au descoperit 91
monezi de argint geto-dacice �n com.
V�natori, jud. Vrancea, vechi de peste
2.000 de ani. �n toate regiunile .arii s-au
gasit dovezi de necontestat privind
evolu.ia .i continuitatea vie.ii poporului
dac pe aceste binecuv�ntate meleaguri.
Noi, rom�nii trebuie sa fim m�ndri de
ob�r.ia noastra .i sa dam dovezi la lume,
precum Decebal, Mihai Viteazul, Stefan
cel Mare, Constantin Br�ncoveanu .i lista
este extrem de lunga, ce s-au sacrificat
pentru .ara .i credin.a ortodoxa.

�n anul 1600 domnitorul Mihai Viteazul a

reu.it sa unifice, pentru prima data �n
istorie, cele trei .ari rom�ne �ntr-un singur
stat. Dorin.a de unire a continuat �n
permanen.a .i la 24 ianuarie 1859 s-a
realizat Mica Unire, Unirea Principatelor
rom�ne, prin unirea Moldovei cu .ara
Rom�neasca. Un rol esen.ial l-a avut
Alexandru Ioan Cuza, ales �n ambele .ari
ca domnitor .i care a reu.it sa puna bazele
statului rom�n modern. Lupta a continuat
cu o imensa jertfa de s�nge, a celor peste
1.000.000 de rom�ni, pe diferite c�mpuri
de lupta. Sa ne amintim, cu m�ndrie .i
recuno.tin.a de eroii de la Mara.e.ti,
Mara.ti, Oituz .i din toate bataliile �n care
.i-au dat via.a pentru PATRIE. Glorie
eterna eroilor neamului rom�nesc!

Marele vis al �nainta.ilor, ROM�NIA

MARE s-a �nfaptuit la 1 Decembrie
1918, la Alba Iulia, prin alipirea la
Regatul Rom�niei a Transilvaniei,
Banatului, Cri.anei .i a Maramure.ului.
Condi.iile interne .i externe au favorizat
realizarea acestui mare deziderat al
�nainta.ilor. Un rol deosebit l-a avut
Armata rom�na, Regele Ferdinand, Regina
Maria dar .i mari personalita.i precum:

Ion I. C. Bratianu, Iuliu Maniu, Ion

Mihalache, Alexandru Vaida Voevod,

.tefan Pop, Alexandru Lepadatu, Ion
Pelivan, General Alexandru Averescu,
majoritatea mini.trilor, generali din
armata, academicieni, profesori
universitari, personalita.i din fiecare
regiune a .arii, etc.

Rezolu.ia Unirii a fost citita de Vasile

Goldi., om politic si membru de onoare al
Academiei Rom�ne, pe 1 decembrie 1918
la Alba Iulia. Rom�nii despar.iti p�na
atunci de grani.e nefire.ti, deveneau o
mare familie, o familie reunita dupa mai
multe secole de pribegie.
 1 Decembrie, Ziua Na.ionala a
Rom�niei este, o zi de sarbatoare pentru
tot neamul rom�nesc, pentru �ntreaga
suflare rom�neasca, un prilej de cinstire a
memoriei celor care au reu.it sa duca la
�ndeplinire idealul de unire al locuitorilor
tuturor provinciilor rom�ne.ti. Este o zi
speciala, care ne reaminte.te ca Rom�nia,
atunci a aparut pe harta lumii, ca stat unitar
si indivizibil. �n con.tiin.a na.ionala, 1
Decembrie 1918, simbolizeaza momentul
�n care �ntreaga rom�nime devenea stap�na
absoluta, recunoscuta de celelalte state ale
lumii, peste mo.tenirea lasata de bunicii .i
strabunicii acestor pam�nturi.

Astazi c�nd Rom�nia �.i sarbatore.te Ziua

Na.ionala �n s�nul familiei Europei Unite,
este timpul sa privim .i spre viitorul nostru
ca na.iune. Un viitor, mai exact o zi, sper
apropiata, �n care fra.ii no.tri de peste Prut
vor reveni la patria mama, �n mijlocul
Rom�niei, de acolo de unde au fost smul.i
de vitregia istoriei. Din acest punct de
vedere, 1 Decembrie ar putea fi .i un
moment de reflec.ie asupra idealurilor
noastre ca na.iune, ca ceta.eni ai aceleia.i
ceta.i numita Rom�nia Mare. Astfel,
statul rom�n, �ntregit �n forma lui de astazi,
trebuie pretuit ca unul dintre cele mai
statornice, av�nd temeiuri ad�nci si
nezguduite �n alcatuirea geografica a
pam�ntului stramosesc, �n firea poporului
rom�n si �n trainicia lui, �n legaturile lui
sufletesti �ntarite prin unitatea aceluiasi
grai, aceleiasi credinte, acelorasi datini si
obiceiuri, �n asemanarea nedezmintita a
�ntocmirilor si asezamintelor mostenite din
batr�ni si, mai presus de toate, �n puterea
morala a constiintei nationale, fara de care
ar fi subrede si nesigure toate celelalte
temeiuri.

Cu Rom�nia �n suflet, rom�ni de toate

v�rstele, �n mod deosebit tinerii,
responsabili de propria via.a dar .i de
destinul urma.ilor, lupta pentru a.ezarea
pe noi .i trainice temelii a viitorului .arii.
Am avut .i mai avem oameni de rara
capacitate .i daruire umana, savan.i,
oameni de .tiin.a .i de cultura de mare
valoare mondiala. Putem �mpreuna, prin
munca .i iubire, sa transformam
Rom�nia dintr-o .ara vlaguita, �ntr-o
pasare maiastra a infinitului uman. Sa
ne �ndepartam de lacomie, rautate, sa ne
privim .i respecta ca frati. Sa regasim
bunul-simt �n toate si demnitatea. Un fost
prim-ministru lipsit de sim.ire patriotica
afirma: ,,industria rom�neasca este un
morman de fiare vechi� .i a dat �tonul� la
distrugere, �nstrainare, corup.ie, ho.ie�
Din nefericire pentru rom�ni .i astazi o
parte din marile corpora.ii straine �sug�
boga.iile naturale .i resursele umane din
Rom�nia .i men.in, prin o parte a
guvernan.ilor aservi.i strainilor, saracie,
instabilitate .i nesiguran.a. Este momentul
ca rom�nii sa nu mai fie condu.i de
minoritari .i de cei ce nu iubesc pe rom�ni
.i Rom�nia. A sosit vremea �ntelegerii si
ascultarii de glasul Patriei Rom�ne.. Pentru
a se trai mai bine trebuie sa reconstruim
fabrici, uzine, combinate, sa muncim mai
eficient, dar pe ogoarele Patriei. Din cauza
saraciei, a lipsei locurilor de munca, a
instabilitatii, c�teva milioane de rom�ni
sunt �dezradacinati� si cu certitudine .i
nefericiti. Cu dorul aprins de tara, rom�nii
din diaspora �ncearca sa duca mai departe
credinta si graiul strabun, respectul fata de
istoria neamului. Eminescu spunea ca:
�Fara cultul trecutului nu exista iubire de
tara�. Daca vom asigura conditii decente
de trai �n tara pentru fiii ei, se va opri
exodul de populatie apta de munca si o
mare parte din cei plecati la lucru �n
�ntreaga lume, speciali.ti, muncitori .i
.arani, vor reveni �n tara. Trebuie sa vina .i
timpul nostru, un timp al afirmarii si al
iubirilor. Sunt importante regasirea de
sine, bunul-simt �n toate si demnitatea
proprie. Munca, �nva.atura, onestitatea,
solidaritatea, comportamentul civilizat,
daruirea, implicarea directa .i afectiva ne
vor ajuta sa faurim un viitor liber .i fericit
�n glia parinteasca .i doar vitejia poate
re�ntregi Rom�nia!

LA MULTI ANI ROM�NI!

LA MULTI ANI ROM�NIA!

Ing. Ionel MARIN

Istorie veche

Dr. Michaela Al ORESCU

AFRICA. DESERTUL SAHAREI SI

MINUNILE LUI

�n pesterile preistorice din spatiul francocantabric

(sudul Frantei si nordul
Peninsulei Iberice) au fost descoperite
picturi rupestre sau figuri sculptate, dat�nd
din Paleoliticul superior. Aceste realizari
artistice, unele capodopere pentru
momentul istoric respectiv, au �mpins
istoria culturii omenirii mult �napoi �n
timp. Este vorba despre refugiati salvati
din cataclismul atlantidic care a avut loc la
cca. 40.000 ani �.Hr. si refugiati �n
pesterile din Peninsula Iberica si din cele
de pe actualul pam�nt al Frantei, sub
rigorile Glaciatiunii W�rm.

Descoperirile care au avut loc �n grotele

Altamira-Spania si Les Combarelles, Les
Eyzies, La Mouthe, Lascaux si altele au
uluit pe cercetatori, consider�ndu-le la
�nceput drept falsuri. Dar, c�te mii de
falsuri se afla �n locuri inaccesibile sau �n
grote nefrecventate si cu intrari mult timp
necunoscute?!

Abia dupa ce nord-vestul Africii a fost si

el descoperit �nt�mplator ca posed�nd mii
de picturi rupestre, a fost confirmata �nca o
data autenticitatea acestor picturi
uimitoare. Este vorba despre Desertul
Saharei si mai ales de tinuturile Hoggar si
Tassili cu picturi parietale, descoperite �n
anul 1935.

Dupa descoperirile facute �nt�mplator de

locotenentul Brenans, Henri Lothe a venit
cu specialisti geografi si arheologi, dar
razboiul le-a �ntrerupt munca. Abia �n anul
1956, de acord cu abatele Breuil,
descoperitorul si cercetatorul pesterilor
franceze, devenit specialist si profesor al
lui Henri Lothe, a fost organizata o
expeditie la Tassili pentru a fi executate
releveele picturilor si pentru a cerceta
metodic �ntregul masiv.
Tassili-n-Asdjer se afla la nord-este de
masivul Hoggar (Ahaggar), �nvecinat la
rasarit cu regiunea Fezzan (Libia). Este
vorba despre un platou din roci de gresie,
la nord-vestul Saharei, c�ndva un vast
spatiu verde, abund�nd �n flora tropicala
prin multitudinea de picturi rupestre,
unele capodopere pentru timpul respectiv,
picturi cu reprezentari umane si
animaliere. Acestea sunt realizate �n
straturi suprapuse, fiecare strat
reprezent�nd o civilizatie.

Este semnificativ faptul ca cele mai

elaborate dar si cele mai enigmatice
reprezentari se afla de obicei �n straturile
cele mai vechi.

Aceste picturi demonstreaza faptul ca mai

mult dec�t �n spatiul cantabric, sunt
�nfatisate aparitii care n-ar apartine Terrei.

Una dintre superbele picturi rupestre

reprezinta un grup de personaje, probabil
copii, �n jurul unei girafe. Pe un strat
superior, un v�nator cu arcul, alearga dupa
doua gazele care fug �n salt �ntins, �ntr-o
miscare absolut autentica si expresiva.
Acesti pictori preistorici stap�neau
mestesugul reprezentarii miscarii, o
virtuozitate �n arta plastica.

CHIPAROSII DIN TAMRIT �

SAHARA

Enigmatica Sahara, care ascunde �muzee�

de arta preistorica, �si mai dezvaluie
comorile de arta si la Tamrit. Si ele vestigii
ale trecutului �ndeparat, pe c�nd Sahara era
o �ntindere verde si roditoare, populata de
multiple si diverse animale, dar si de
oameni, mai multi chiparosi magnifici, cu
trunchiuri av�nd circumferinta de peste
sase metri, �si etaleaza astazi verdeata, �n
contrast cu rocile arse de soare. Locul este
populat de tuaregi. �n apropiere, se impune
cea mai impresionanta cataracta din
Tassili, �nalta de aproape 600 de metri, la
baza careia abia supravietuiesc niste lacuri
mici.

Masivele Hoggar si Tassili din nord-vestul

Africii, aveau c�ndva o clima
mediteraneana si deci, erau locuite.

Aici, la Tamrit, expeditia organizata de

Henri Lhote �n anul 1956, descopera o
fresca splendida, cu boi, pictata cu ocru
rosu si alb, �nfatis�nd o cireada de 65 de
vite, conduse de pastorii lor.

O scena magnifica �n care v�natori cu

trupurile pictate, �narmati cu arcuri,
urmaresc turma de antilope.

Imensa fresca cu bovidee se �ntinde pe 12

metri patrati. Adeseori, picturile sunt
plasate pe plafonul adaposturilor, la
�naltimea de 3 m de sol!

La nord de Tassili, �n adaposturile din

valea superioara a uedului Tamrit, ca si �n
adaposturile de sub st�nca uedului
Timenzuzin, cercetatorii au facut alte
frumoase descoperiri.

Toate aceste reusite, reproducerea acestor

capodopere merita extraordinarele eforturi,
av�nd �n vedere alimentatia, apa aproape
inexistenta, frigul din timpul noptii si
caldura de 50 de grade de peste zi. Sunt
trecatori, �n drum, precul Tafalelet, care
scot din functiune un numar de camile ce
aiura aprovizionarea si materialele de
lucru. La trecatoarea Arum, au �ncercat sa
foloseasca magari, dar ei nu sunt obisnuiti
cu bolovanisul, astfel ca unii membri ai
expeditiei sunt nevoiti sa duca poverile �n
spate. �n timpul noptii, unii membri ai
expeditiei erau vizitati de scorpioni albi
sau negri, iar viperele misunau. Acestea
v�neaza sop�rle si pasari care nu ocolesc
movilitele de nisip unde se ascund.
Tuaregul uraste vipera, �n special pe cea cu
�coarne�.

�n tabara de la Timenzuzin, o vipera de 80

de centimetri a trait c�teva zile la doi metri
de sacul de dormit al lui Henri Lhote. Mai
toti membrii din cadrul expeditiei s-au
perindat la 30 cm de ea, fara sa o remarce.
Vipera nu s-a clintit. �ntr-o dimineata, a
fost zarita �ncolacita �n jurul unui pietroi,
cu trupul ascuns �n nisip si las�nd la
vedere doar v�rful botului�

La nord de Tassili si �n adaposturile din

valea superioara a uedului Tamrit, ca si �n
adaposturile de sub st�nca uedului
Timenzuzin, cercetatorii au facut alte
descoperiri.

La Timenzuzin, uedul trece �ntre doua

faleze scobite ad�nc la baza, construind
adaposturi pe o lungime de 150 m. Apar
picturi cu sutele: pesti de c�tiva metri
lungime, girafe, elefanti, arcasi alerg�nd,
turme nesf�rsite de boi. �n culoarele
alaturate, alte picturi, realizate la �naltime.
Multe subiecte, pe acelasi perete, �n mai
multe stiluri diferite. Una dintre imagini
reprezinta un vrajitor.

Dupa c�teva zile, �n alt spatiu, apare un

magnific ansamblu de antilope pictate �n
ocru rosu si alb, o capodopera a artei
tassiliene. Este situata �n coltul unui mic
adapost, av�nd toti peretii acoperiti cu
picturi, de sus p�na jos.

Expeditia lui Henri Lhote n-a putut

concluziona daca aceste picturi au fost
realizate �n scopuri religioase sau magice,
ori daca ar fi fost realizate din placere
artistica.

Membrii expeditiei au constatat ca erau

picturi suprapuse si �n 16 planuri.

S-a considerat �n mod gresit ca anume

calul nu a fost cunoscut �n preistorie, pe
aceste locuri. El este figurat �n pestera
Altamira, despre care presupunem ca a fost
folosita ca adapost, dupa Interglaciarul
Riss-W�rm.

La Tamrit, boii sunt pictati �n mii de

exemplare, de cele mai multe ori �n cirezi
m�nate de pastori. Boilor pictati dupa
natura, le sunt respecate formele
armonioase ale trupului si este acordata o
deosebita atentie detaliilor, mai ales �n
cazul coarnelor, urechilor, copitelor si
cozii. Petele sunt marcate �ntr-o tenta
diferita, mai ales �n alb.

�n aceasta arta policroma, ocrului rosu i s-a

dat cea mai mare importanta, pe l�nga
folosirea ocrurilor galbene, verzui sau
albastre. Au fost cunoscute sute de fresce
din aceasta perioada. �nainte de a fi
colorate, imaginile erau schitate foarte fin.

La realizarea figurilor omenesti, acestea au

fost vazute �n cele mai variate costume,
prezent�nd echilibru si eleganta. Este
studiata atent miscarea, �n scenele de
v�natoare, de lupta sau �n scenele de dans.

Din aceste reprezentari se constata ca

oamenii locuiau �n colibe de forma
ovoidala sau rotunda sferica. Foloseau ca
mijloc de locomotie boii.
22
11
C:\Users\Iris\AppData\Local\Microsoft\Windows\INetCache\Content.Word\33.jpg
Este evidenta diversitatea raselor care
traiau alaturi.

Purtau tunici lungi sau sorturi scurte.

�n afara acestor opere, cercetatorii au mai

gasit si r�snite, pisaloage pentru
sfar�marea gr�nelor, topoare de piatra, sule
din os, resturi de ceramica, mici discuri
perforate, taiate din coji de oua de strut,
din care confectionau coliere, c�tiva cercei
si inele din sist.

Ceea ce uimeste este gradul de cultura

primara pe care �l releva aceste resturi, fata
de calitatea cu totul exceptionala a
picturilor rupestre, care demonstreaza un
grad de cultura artistica superior. Acest
decalaj ar putea fi explicat prin multele
suprapuneri ale straturilor pictate, ele
apartin�nd diferitelor perioade de locuire
sau diferitelor niveluri de civilizatie pe
care le-a cunoscut Sahara de-a lungul
timpului, de c�nd era un spatiu udat de ploi
si prezent�nd o flora extrem de bogata,
alaturi de o fauna numeroasa; aceasta
fauna poate a contribuit �n mod distructiv
la evolutia �botanica� a Saharei, alaturi de
schimbarea drastica a climei.

�n aceste picturi apar si elefanti, rinoceri,

hipopotami, girafe.

O descoperire ciudata a constituit aflarea,

pe peretele unui mic adapost, la o
altitudine de 2000 m din masivul
Ananrhet, cel mai �nalt din Tassili, a trei
pirogi din papura, care pareau ca se rotesc
�n jurul a trei hipopotami pictati.

Pe peretele unei faleze apar pictate �n ocru

rosu, doua �venere�.

Cercetatorii nu au reusit sa gaseasca niciun

vestigiu de schelet omenesc, niciun
morm�nt stravechi in vecinatate.

Transformarea Saharei �n desert a

constituit obiectul multor studii, �nca
incomplet elucidate.

Se presupune ca multitudinea de bovine si

alte animale ierbivore a exercitat o actiune
distructiva sau cel putin a contribuit la
desertificare. Oricum, rolul climei si lipsa
precipitatiilor au fost probabil decisive.

Este posibil ca �n decursul timpului,

determinati de schimbarile climaterice
severe, pastorii sa fi emigrat spre stepa
sudaneza aflata �n sudul Saharei, �n aceasta
zona traind astazi maurii, tuaregii (care se
considera urmasi ai atlantilor) si peulii
(care au aspect europeid).

�n neolitic, multiple triburi din centrul

Europei si spatiul carpatic au roit �n toate
directiile, implicit spre Marea Mediterana
si tinuturile ei, ca si spre nordul Africii,
precum getulii.

Traditia atribuie peulilor, evolutia �n

Africa occidentala, �n timp ce maurii si
tuaregii ar fi adoptat boul �ntr-o epoca mai
t�rzie.

�n multe reprezentari ale oamenilor dat�nd

dintr-o epoca bovidiana, apar gateli de cap
�n forme armonioase ce amintesc �ntru
totul pe cele ale peulilor de astazi.

Dupa Henri Lhote, �Frescele din Tassili� -

Editura Meridiane, Bucuresti, 1966;

Vasile Dragut, �Fata Morgana din Tassili�

- Editura SPORT TURISM
Related image
Dan LUPESCU: CARLO TROYA a
scris despre istoria reala a Europei

Editura Uranus/ EU din Bucuresti

ne ofera, �n anul de gratie 2015, un volum
revolutionar, fascinant si coplesitor prin
puzderia de adevaruri istorice sintetizate
cu acribie documentara, acuratete stilistica
si finete de chirurg de talie mondiala, ce
stap�neste, la perfectiune, laserul
clarviziunii, ci nu pe acela al vagului.
Volumul Argumente pentru rescrierea
istoriei europene. Despre istoria si
arhitectura geto-gotilor - antologie
reunind trei studii fundamentale ale
istoricului italian Carlo Troya - este al
treilea din colectia ,,Marketing istoric�, �n
care au aparut, anterior: Hyperboreii si
zamolxismul, de Branislav Stefanovski &
Al. Dabija (2013), respectiv, Getica de
Iordanes (2014).

�nsum�nd 584 de pagini (format

A5), volumul a fost prezent �n standurile
expozitiei de carti si reviste din 30
noiembrie 2015, de la centrul Cultural din
Zlatna (,,T�rgul Aurului�), judetul Alba,
unde s-au desfasurat lucrarile a doua
sectiuni si reuniunea �n plen, de �ncheiere,
a Congresului Spiritualitatii Rom�nesti.

Arhitectul volumului (editor si

autor al unei minutioase prefete, de 34 de
pagini) este Dl Dumitru Ioncica, directorul
Editurii Uranus/ EU. Referenti stiintifici:
Gabriel Gheorghe si Dr. Mircea Chelaru.
Traducerea celor trei tronsoane ale cartii
apartine doamnelor: Rodica-Adelina
Locusteanu (Anexa la volumul al doilea
sau ISTORIE GETICA SAU GOTICA);
Ana-Maria Moraru (Apendice la volumul
al doilea adica PARALIPOMENE LA
FAPTELE GETICE SAU GOTICE sau
FAPTELE DACO-GETONORMANDE);
Paula Voicu (Apendice
la volumul al doilea sau FAPTE
VIZIGOTICE, urmat de Discurs despre
arhitectura gotica). Textele �n limba
engleza sunt traduse de Mihaela Chitac, iar
cele din latina � de Sorana Man.

Toate textele publicate � acum, �n

premiera absoluta �n Rom�nia, dupa mai
mult de 160 (o suta saizeci) de ani de la
editia princeps din Italia � �n aceasta carte
impresionanta sunt �nsotite de versiunea
originala, �n italiana (pe pagina din st�nga,
iar pe cea din dreapta � transcrierea �n
rom�na).

Volumul imprimat, recent, de

Editura Uranus / EU din Bucuresti se
�ncheie cu Nota bibliografica privind
opera lui CARLO TROYA, care cuprinde
18 titluri de lucrari fundamentale, urmata
de reproducerea fotografica a Tablitei 21
de la Sinaia: Fortificatiile dacice din
muntii Orastiei.

Intitulat, cu modestie, daca nu

cumva chiar cu un soi de smerenie Prefata
editorului, studiul introductiv � pentru ca
eseul Dlui Dumitru Ioncica �ntruneste toate
atributele obligatorii pentru un demers
doctoral, academic � este structurat �n opt
micro-capitole, care, except�ndu-l pe
primul: Cine este Carlo Troya?, respecta/
rezuma vectorii de forta ai studiilor
marelui istoric italian: Geto-Dacii, Gotii,
Facilitati istorice: vandalii si hunii, Gotii
�n Sud-Vest, Crestinarea geto-gotilor,
Drumul spre Nord al ostrogotilor,
Despre arhitectura geto-gotica.

Percutant, primul paragraf al

exegezei � scrise cu profesionalism si
aplomb de Dumitru Ioncica � respecta
imperativul absolut cerut de scriitorul
american Paul O�Neil: ,,�ntotdeauna,
apuca cititorul de g�t �n primul paragraf,
afunda-ti degetele �n beregata lui �n cel deal
doilea si tintuieste-l de perete p�na la
ultimul r�nd�.

Iata intro-ul editorului: ,,Publicam

pentru prima data �n limba rom�na un
ansamblu din scrierile istoricului italian
Carlo Troya, aparute �ntre anii 1844-
1857, care dezvaluie un desen istoric
incitant, �n care neamul daco-getogotilor,
unul si acelasi, apare ca facator
de istorie si contribuitor masiv la
etnogeneza popoarelor europene din
zona de sud si septentrionala a Europei
si, totodata, exportator de cultura prin
amprenta decisiva lasata de aceiasi
daco-geto-goti asupra culturii europene
la �nceputul Evului Mediu�. Ai retinut,
Stimate Cititorule?... Pentru o rapida
deschidere a mintii tale si pentru o
grabnica fixare a acestor sintagme demne
de memorat, le repetam � conform
pedagogiei traditionale : ,,unul si acelasi�
- ,,neamul daco-geto-gotilor�, ,,facator
de istorie si contribuitor MASIV la
etnogeneza popoarelor europene (�),
EXPORTATOR DE CULTURA prin
amprenta decisiva lasata (�) asupra
culturii europene��.

�n al doilea paragraf, Dumitru

Ioncica �si �nfige, temerar, degetele �n
beregata noastra, a cititorilor, afirm�nd
transant si dezarmant, las�ndu-ne fara
replica: ,,Daca un asemenea demers ar fi
venit din partea unui istoric rom�n, �n
mod sigur, acesta ar fi fost taxat drept
paranoic si ar fi fost trimis la tratament
sau, �n cel mai bun caz, ar fi fost ignorat
cu condescendenta cuvenita. Totusi,
lucrurile stau un pic altfel�.

Urmeaza un microportret, pe c�t de

concis, pe at�t de relevant, al autorului
acestor texte stiintifice socante, de acum
mai bine de 160 de ani, publicate la
Napoli, �n Italia. Traind �ntre 1784-1858
(la decesul sau, Mihai Eminescu �mplinea
opt ani), contele Carlo Troya � ne
�nvedereaza cercetatorul operei sale:
Dumitru Ioncica - ,,este un istoric cu o
foarte serioasa pregatire juridica, om
politic (a fost, la un moment dat, primministru
al regatului celor doua Sicilii)
si totodata exponent al unei miscari care
preconiza o confederatie de state italiene
sub egida papala�.

Istoricul Carlo Troya ram�ne, �n

literatura de specialitate, ca autorul unei
prodigioase Istorii a Italiei din Evul
Mediu � Storia d�Italia del Medio Evo,
�n 15 volume, care totalizeaza �n jur de
8.700 (opt mii sapte sute) de pagini, dintre
care peste 3.500 (trei mii cinci sute) despre
goti. Opera istoricului Carlo Troya include
si o vasta exegeza referitoare la Codul
Diplomatic Longobard. ,,Comentator
inspirat al biografiei si al operei lui Dante�
� subliniaza Dumitru Ioncica, �n prefata sa
-, Carlo Troya este recunoscut si ca ,,autor
al unui erudit si substantial Discurs
despre arhitectura gotica�.

Dupa ce precizeaza segmentele

selectate � pentru volumul �n rom�na
Argumente pentru rescrierea istoriei
europene. Despre istoria si arhitectura
geto-gotilor -, editorul afirma c�t se poate
de raspicat: ,,Carlo Troya demonteaza
cea mai mare eroare a istoriei antice�,
eroare pricinuita de Tacit si Pliniu cel
T�nar, aceea ca gotii, prin cele doua
ramuri, ostrogotii si vizigotii, ar fi fost
triburi germanice.

Este EROAREA care ,,a viciat at�t

istoria popoarelor europene, c�t si istoria
arhitecturii europene� � constata, fara
drept de echivoc, pe baza operei istorice a
lui Carlo Troya, analistul sau din zorii
secolului XXI: Dumitru Ioncica. El
evidentiaza, c�t se poate de limpede:
,,Firul istoric general al acestor scrieri (�)
este ca gotii, a caror aparitie pe scena
istorica europeana nu a fost niciodata
explicata convingator de catre istorici, ei
bine, acesti goti (ostrogoti, vizigoti, gepizi
si alte etnii similare) sunt descendentii si
continuatorii naturali ai daco-getilor
pomeniti �n istorie de Herodot, Strabon,
Platon, Cicero, Diodor Siculul,
Iordanes, ca sa ne referim doar la c�teva
nume mari, iar transformarea fonetica geti/
goti este un fenomen istoric pe deplin
explicabil �n conditiile istorice �n care s-a
produs�.

Portretul in aqua forte, pe care

�ngrijitorul editiei si prefatatorul versiunii
�n rom�na i-l face istoricului italian aduce
�n prim-plan, ca �ntr-un basorelief, sapat �n
piatra nemuririi, dimensiunea lui Carlo
Troya de ,,savant de anvergura prin
abordarea sa istorica ampla�, care face
parte ,,din acea familie rara a eruditilor
aplicati�.

�n cadenta din ce �n ce mai

captivanta, directorul Editurii Uranus
argumenteaza ca istoricul italian porneste
de la Iordanes, ,,singurul istoric
contemporan cu epoca getului Teodoric
cel Mare� . Mai mult dec�t at�t, Carlo
Troya �l completeaza, ,,�l clarifica si-l
�mbogateste� pe Iordanes, ,,apel�nd la
sursele istorice �nca disponibile la vremea
sa�, dupa care mentioneaza irevocabil:
,,Este, totodata, singurul istoric care
ofera lumii un tablou general si coerent
�n legatura cu ce s-a �nt�mplat �n
Europa �n primul mileniu si jumatate al
erei noastre � �n care, atentie!,
protagonistii scenei europene sunt getogotii�.

�nscrierea �n context istoric si

conexiunile de rafinament irefragabil
continua astfel: ,,Este o perioada istorica
densa, consistenta, schimbatoare si
zbuciumata, care pregateste afirmarea
crestinismului ca religie, cultura, dar si ca
putere politica si se anunta primele
crochiuri ale statelor europene�.

Oper�nd si obligatoria racordare la

evolutia cercetarilor stiintifice din ultimul
veac -, Dumitru Ioncica tine sa
evidentieze, pe deplin �ntemeiata, calitatea
de vizionar a lui Carlo Troya, dat fiind ca
tot ceea ce acesta a scris acum 160 de ani
,,vine sa confirme rezultatele cercetarilor
pluridisciplinare recente despre istoria
veche a rom�nilor, adica a celor care
continua �n acest areal neamul antic al
geto-dacilor, cu toate transformarile si
denumirile istorice suferite�.

Exegetul precizeaza doar unul

dintre rezultatele spectaculoase ale
cercetarilor stiintifice de la cumpana
mileniilor: si anume ,,confirmarea
scrisului geto-dacic, facuta prin
descoperirea Tablitelor de la Sinaia�.

Cu deloc disimulata multumire

�ntru spirit rom�nesc si m�ndrie nationala -
, �nzestratul editor rom�n noteaza: ,,Carlo
Troya este un superb si generos avocat pro
bono al neamului nostru, inteligent si
obsedat de adevar. El ne ofera, peste timp,
cel mai frumos si cel mai veridic act de
identitate al poporului rom�n.�.

Dupa ce mentioneaza ca Iacob

Grimm (unul dintre celebrii frati, autori de
literatura fascinanta pentru copii si tineret)
�i reprosa contemporanului sau, Carlo
Troya, ca ,,�n conditiile istorice complicate
ale Italiei din acea vreme (�), se ocupa de
istoria dacilor� -, exegetul Dumitru Ioncica
evoca descrierea caracterului lui Troya
realizata de istoricul francez Charles de
Tocqueville, care afirma: ,,�a uitat
repede prezentul, �n favoarea trecutului,
�ncearca (�) sa ne convinga asupra
identitatii Dacilor, Getilor, Gotilor si
Normanzilor, pe care noi, oricum, NU o
contestam. Ce fericit trebuie sa fie acest
om � continua Tocqueville � care, �n
astfel de momente, mai este capabil sa se
intereseze de Daci si de Goti�.

Imediat dupa aceasta evidentiere,

editorul pune degetul pe o rana imensa, c�t
desertul Sahara, Tibetul si Gobi la un loc,
rana incredibila, produsa de ignoranta �
privind acest subiect � probata gros, de-a
lungul unui secol si jumatate, de
specialistii nostri �n domeniu.

Scriem ignoranta, ci nu imbecilitate

ori tradare - pentru ca, totusi, ne vine greu
sa credem ca toti carturarii nostri de marca
au fost implicati �n vreo conspiratie
oculta� Desigur, cu exceptia
reprezentantilor Scolii Ardelene, agenti
clari ai papistasilor, cumparati de Vatican,
pentru a debusola si a sterge creierelor
rom�nilor, pentru a-i aburi cu falsul istoric
�n conformitate cu care ,,de la R�m ne
tragem�.

Enorma rana istorica este generata

de aparenta (realitatea?!?) ca acest �nvatat,
Carlo Troya, a ramas ,,complet
necunoscut mediilor istorice si
academice din Rom�nia. Nici un istoric
rom�n, mare sau mic, Nu-l cunoaste sau
cel putin NU l-a semnalat �n vreo
lucrare istorica scrisa. Nici Iorga, nici
P�rvan, nici Ha.deu, nici Densusianu, ca
sa nu mai vorbim de istoricii Academiei
Rom�ne, mai recenti ori actuali, Nu-l
mentioneaza�.

Ofuscarea si naduful lui Dumitru

Ioncica se amplifica exponential, pe
masura detalierii uimirilor sale: ,,NU
putem spune ca istoricii rom�ni nu
cunosteau limba italiana (n.n. ba chiar,
unii dintre ei, erau scoliti p�na la nuante de
mare finete, �ndeplinind si functii de �nalti
demnitari ai statului rom�n �n Italia!!).

Reproducem, �n cele ce urmeaza,

pasajul cu acuzele cele mai grave,
s�nger�nde ca ranile Voievodului Stefan
cel Mare si Sf�nt, �n amurgul domniei sale,
peste Moldova �ntreaga: ,,Daca e sa
continuam sirul mirarilor, nu ne putem
explica de ce istoriografia rom�na NU
cunoaste sau ignora redutabilul tratat The
Cambridge History of India (sase volume)
publicat �n 1922. �n primul volum al
acestui tratat se demonstreaza, de exemplu,
ca Vedele ca literatura si filozofie, �si au
originea �n zona Carpatilor si ca
reprezinta cultura anticilor pelasgi
migrati �n mileniul trei din Carpati �n
India si NU invers, cum sustine �n mod
superficial si total neadevarat istoria si
lingvistica europeana, inclusiv istoria si
lingvistica rom�na.�.

Aproape clocotind de o m�hnire

colosala, Dumitru Ioncica �si continua, cu
fervoare debordanta, disectia, �ntreb�nduse,
pe ton grav, acuzator, de cor din
tragediile antice grecesti: ,,De ce tratatul
lui Robert Sheringham, de la 1670, De
Anglorum Gentis Origine Disceptatio, �n
care se demonstreaza, �n peste 600 (n.n.
sase sute) de pagini ca strabunii anglilor
au fost getii, NU este cunoscut de
istoricii rom�ni? Sau Tablitele de la
Sinaia, care confirma argumentatia
istoricului italian privind trecutul nostru
daco-getic? Si nici constatarea celor de
la UCLA, si apoi de la Cambridge
privind faptul ca �n mileniul cinci
�nainte de Hristos �n Europa cele mai
multe dovezi arheologice referitoare la
existenta vreunei culturi se gaseau cu
precadere �n arealul populat azi de
rom�ni?�.

Pentru a pune un ultim si extrem de

dureros punct ,,acestor mirari si acestor
ciudatenii� � preciz�nd ca scrierile lui
Carlo Troya au fost tiparite �n pragul
anului istoric 1848 -, Dumitru Ioncica nu
se sfieste sa faca trimitere la o alta
anomalie teribila � si anume aceea ca, �n
acele vremuri, ,,Ion Heliade Radulescu se
caznea sa potriveasca limba rom�na
traditionala cu vesm�ntul total nepotrivit al
limbii italiene�.

Apoi, directorul Editurii Uranus

�ncearca, totusi, sa puna acest ultim punct
dureros, fac�nd eforturi supraomenesti de
a smulge un z�mbet sarcastic: ,,Poate ca,
asa cum �mi spunea un prieten, ameteala
ideii romanitatii limbii rom�ne era asa
de intensa �nc�t nimic altceva NU se mai
putea vedea �mprejurul istoriei�.

�nainte de a cita cea din urma

judecata de valoare, prin care Dumitru
Ioncica �si �ncheie capitolul Cine este
Carlo Troya? -, va rog sa-mi �ngaduiti,
stimati cititori, a transcrie doua afirmatii
categorice, apartin�nd unor istorici de
peste Ocean, care au cercetat marile situri
arheologice, muzeele de istorie si marile
biblioteci de pe Terra.

1. Dr. Daniel Ruzo (arheolog

peruan): ,,Carpatii se afla �ntr-o regiune
a lumii unde este situat centrul
european al celei mai vechi culturi
cunoscuta la ora actuala�.

2. William Schiller (arheolog

american, cu decenii de studii si cercetari
pe teren, �n toata lumea): ,,Civilizatia s-a
nascut acolo unde traieste azi poporul
rom�n, rasp�ndindu-se, apoi, at�t la
Rasarit, c�t si spre Apus, acum 13-15
mii de ani�.

Cu un, parca, ultim oftat visceral,

istoric si metafizic, Dumitru Ioncica �si
�ncheie, astfel, excursul sau stiintific:
,,Daca opera istorica a lui Carlo Troya
ar fi fost cunoscuta �n Rom�nia, multe
carti sau lucrari de referinta, tratate de
istorie, dictionare, istoria propriu-zisa si
istoria arhitecturii ar fi aratat ALTFEL
Imagine similară
si multe confuzii privind originea reala a
gotilor s-ar fi risipit, iar adevarul rostit de
istoricul italian �n urma cu peste 160 de
ani: ,,Nici un popor afara de acesta �
caruia grecii i-au dat apelativul barbar �
nu a avut o istorie mai antica si mai certa
dec�t cea a getilor sau gotilor� ar fi avut
astazi alta rezonanta�. Doamne,
ocroteste-i pe rom�ni!

Despre Sf�ntul Voievod .tefan cel

Mare .i ultimile sale zile de via.a

�Spre sf�rsitul domniei sale, Stefan cel

Mare semnase deja un tratat cu turcii, �n
conditiile �n care nu mai primea nici un
ajutor din Europa. Practic, exista o
suzeranitate otomana, dar destul de
limitata, �n sensul ca li se platea tribut
turcilor, mai mult simbolic, dar ei lasau
legile vechi sa functioneze, ceea ce, sa
recunoastem, era un t�rg bun. Aceste
vorbe trebuie �ntelese ca fiind un sfat de
mentinere a unor raporturi mostenite la
r�ndul sau de Stefan de la Petru Aron si nu
ca o cedare a tarii catre turci�, ne
precizeaza Prof. de istorie Gabriela
Obodariu.

Moldova �n timpul lui .tefan cel Mare

P�na �n ultima zi a domniei si a vietii sale,

Stefan a tinut sabia �n m�na. Grigore
Ureche spune ca Stefan cel Mare a murit
�ntr-o zi de Marti, la 2 Iulie 1504, �n
scaunul sau domnesc de la Suceava, dupa
ce a domnit 47 de ani, doua luni si trei
saptam�ni, si a �naltat 44 de m�nastiri si
biserici �n toata Moldova, �nc�t pe vremea
aceea un duh Crestinesc de sfintenie plutea
peste tot pam�ntul cel binecuv�ntat al
Moldovei.

Pentru faptele sale crestinesti, Dumnezeu

Tatal cu mare semn l-a �nsemnat, caci ca
unui adevarat sf�nt, lui mai dinainte i s-a
aratat ziua si ceasul mortii. �ntr-o
dimineata senina, �n a doua zi a lunii lui
Cuptor, pe c�nd se �ng�na ziua cu noaptea,
Stefan chema iarasi l�nga patul sau pe
sotia sa, doamna Voichi.a, pe Bogdan,
domnul cel nou, pe mitropoliti si pe
vladici, pe boieri si pe curteni.

Bolnavul se ridica singur de pe pat si porni

�ncet spre tronul domnesc, care era alaturi.
�si puse singur coroana pe cap, prinse
sceptrul �n m�na ca �n vremurile lui de
marire si, asez�ndu-se �n scaunul domnesc,
ridica ochii sai albastri �nlacrimati si grai:
- Bucurati-va! Iata �ngerul Domnului si
Dumnezeului meu m-a vestit ca peste trei
ceasuri trebuie sa va parasesc! M-am urcat
iarasi pe scaunul Domniei, ca sa va dau
binecuv�ntarea pentru despartire!

Si pentru ca toti �ncepura sa pl�nga, Stefan

le zise:

- Nu pl�ngeti. Mergeti si vestiti poporul ca

toate durerile mi-au trecut. Peste trei
ceasuri nu voi mai fi �ntre ai mei. Nu
pl�ngeti. Dumnezeu Tatal sa va aiba �n
sf�nta Sa paza!

Lacrimi fierbinti curgeau din ochii tuturor,

iar el z�mbea fericit si fata lui stralucea ca
soarele. Dupa trei ceasuri, cel care fusese
fala Moldovei, scutul si nadejdea
crestinatatii �nchise ochii linistit si
�mpacat. Buciumasul primi semn sa sune
din bucium ca sa vesteasca poporul ca
prorocirea Sf�ntului Voievod s-a �mplinit
�ntocmai.

�ncepu sa bata iarasi clopotul cel mare de

la Sf�nta Mitropolie. Iar dupa el �ncepura
sa pl�nga �n glasuri de arama mii si mii de
clopote de la toate bisericile si doliu greu
se �ntinse de la munte p�na la mare. �n
toate m�nastirile se tinura priveghiuri si se
citira rugaciunile prohodului.
Zilele se strecurara �n jale multa si �n
rasunatorul bocet al clopotelor. Pe urma se
�ntinse alaiul mare de preoti, de osteni, de
boieri si de popor. Si Voda, �nvestm�ntat
ca �n vremile maririi, cu coroana pe cap,
cu sabia si buzduganul alaturi, fu ridicat pe
nasalie de boierii mari; clerul �si �nalta
glasul si pornira. Muzicile ostasesti
prinsera a suna, si c�nd iesi alaiul din
cetate se umplura c�mpiile de multime.
Calaretii �si duceau �n pas caii, iar armele,
care alte dati se �naltasera cu fala, acum
erau �ndreptate spre pam�nt �n care si
voievodul lor cobora. Mersera multa
vreme prin arsita lui iulie de la Suceava
spre Putna. Si a fost o ad�nca zguduire �n
inimi c�nd corpul marelui Stefan fu
cobor�t �n bolta de piatra. Si fu at�t de
sf�sietoare jalea, �nc�t niciodata p�na
atunci si nici de atunci p�na astazi pe
pam�ntul Moldovei o durere ca aceea nu sa
mai pomenit.

Testamentul lui Stefan cel Mare

Ultimii ani de domnie ai lui Stefan cel

Mare au fost cei mai zbuciumati. Desi se
aburca tot mai greu pe cal, desi m�nuia
sabia cu ceva mai putina �ndem�nare ca-n
anii cei tineri, viteazul voievod al
Moldovei n-a stiut ce-i odihna p�na-n
ultimele zile ale vietii sale. Rana de la
picior, pe care o capatase sub zidurile
Chiliei �n 1462, �ncepu sa-l chinuiasca.
Dar cel mai mult �l durea o alta rana, din
suflet � Chilia si Cetatea Alba care se aflau
sub jug strain. Visa sa le mai vada
adaugate Moldovei, ca sa poata muri
�mpacat. M�ndria lui Stefan cel Mare erau
cetatile tarii, pe care le-a �ntarit sau au fost
ridicate la �ndemnul lui.
Batr�nul domnitor voia ca tronul tarii sa
ram�na pe m�ini sigure. �n tara era pace,
dar Stefan simtea ca pacea e relativa.
Tarile vecine, dar si unii dintre boierii tarii
asteptau sa �nchida ochii voievodul, ca sasi
dicteze conditiile, sa puna un domn pe
care l-ar putea manevra si �nclina sa le faca
toate hat�rurile. C�nd simti ca puterile �l
parasesc de tot, Stefan a chemat �tara� la
ultimul lui sfat:

�Boieri dumneavoastra, v-am chemat sa

ma marturisesc �nainte de moarte, sa
ma spovedesc tarii. Rog sa ma iertati ca
am fost prea bun cu voi si prea crunt.
Am mostenit o tara de tarani si va las o
tara de osteni. �n Moldova, toata populatia
care stia sa tina �n m�ini numai coarnele
plugului, stie azi sa tina �n mina si sabia.
Turcul ne-a dorit Moldova un pasal�c al
Imperiului Otoman. Lesii (Polonezii) � un
voievodat al Tarii Lesesti. Ungurii � un
teritoriu al Tarii Unguresti. Tatarii � un loc
de pasune pentru caii lor. Dar n-au izbutit.
Va las o tara bine aparata. �n cetatea
noastra de la Dunare � Chilia, si de la
Marea Neagra � Cetatea Alba, sed acum ca
un spin �n coasta tarii pag�nii cei fara de
Dumnezeu. �mi pare rau de neputintele pe
care mi le-a adus batr�netea, caci visul
meu era sa va las tara �ntreaga si
nestirbita. Caci o tara, at�ta timp c�t �si
va avea hotarele stirbite, va s�ngera
mereu. Si acum nu s�ngerez at�t de ranile
mele din bataliile trecute, c�t de aceste
doua rani vii � Chilia si Cetatea Alba. Ca
sa pot dormi linistit �n morm�ntul meu, as
vrea sa-mi jurati ca nu veti uita niciodata
de ele si, atunci c�nd va sosi clipa
prielnica, veti face tot posibilul ca sa le
�ntoarceti Moldovei.

Nu ni s-a furat doua cetati, ni s-a furat

ceva mai mult � Dunarea ne-a fost
furata si Marea Neagra ni s-a rapit.
Moldova fara de mare e tara numai pe
jumatate.

Multi ne-au vrut �ngenuncheati. Multi

ni s-au dorit �eliberatori�. Turcii vroiau
sa ne elibereze de unguri, ungurii � de
Lesi (Polonezi), Lesii � de turci. Dar toti
urmareau alte scopuri: cum sa ne faca
robi si turcilor, dar si lor. Grea mi-a fost
domnia. Timp de 47 de ani ma miram �n
fiecare zi ca n-am murit. Dusmanul m-a
�ngenuncheat numai de doua ori: la Chilia
si la Valea Alba. El nu tintea moartea mea,
el tintea moartea Moldovei. Si c�nd am
avut noroc, Moldova l-a avut.
Imagine similară
Va las o tara pe care mi-am dorit-o si v-ati
dorit-o. Si nu as vrea sa �nchid ochii fara
sa stiu pe cine ati ales domn al tarii �n
locul meu. Nu doresc ca morm�ntul meu
sa fie stropit cu s�nge. Nu doresc sa se
certe din cauza tronului tarii parinti si
copii, frati si surori, nepoti si unchi. Vreau
sa mor �mpacat. Va rog, boieri
dumneavoastra, sa faceti alegere si sa-l
sprijiniti pe Bogdan-voda, fiul meu si
domnul vostru. Stefan, cu m�inile
tremur�nde, �si scoase coroana de pe
crestetul �ncununat de plete carunte si o
aseza pe fruntea lui Bogdan, care sta �n
genunchi �naintea tronului.�

"Nu e o coroana de diamante, e o coroana

de spini, fiule. As vrea sa-ti dau c�teva
sfaturi, de care poti asculta, dar de care
poti si sa nu tii seama. M-am temut sa
rostesc aceste cuvinte cu coroana pe cap,
sa nu le luati drept porunca. Acum, c�nd
mi-am luat locul printre boieri, cred ca le
pot spune.

Traim vremuri tulburi. Din toate partile,

fiare gata de prada se uita cu ochi
pohticiosi catre biata tara a Moldovei. Eu
si boierii si razesii mei am facut tot ce mi-a
stat �n putinta si am aparat-o, pe unde cu
cuv�ntul, pe unde cu sabia, de dusmani.

Iar dusmanii ei sunt mai ales vecinii ei,

care vor sa-si mareasca tarile pe seama
Moldovei. Care vor tara Moldovei ca pe o
simpla regiune a tarilor lor. Si Lesii
(Polonezii) jinduiesc sa va aiba birnici. Sa
va faca pe c�t se poate mai cur�nd catolici.
Ca si ungurii, care viseaza mereu gurile
Dunarii. Si tatarii nu s-ar da �n laturi s-o
prefaca �ntr-o pasune pentru caii lor sirepi.
Si cazacii care ajung p�na aici cu g�nd sa
se bata cu pag�nul pentru credinta, dar se
�ntorc �napoi cu turme si herghelii de-ale
moldovenilor. Si rusul care a �nceput sa se
lateasca �n toate partile, dintr-o tara mica
devenind o tara cu �ntinderi mari, pe seama
vecinilor. Si turcul care a cuprins at�ta
lume.
Toti ne-ar vrea vasali si birnici. Si daca tu,
fiule, si voi boieri dumneavoastra, veti
vedea ca nu puteti tine tara, si-ti vedea ca
nu aveti �ncotro, sa o �nchinati, dar sa nu o
�nchinati oricui. Daca vreti ca fiii si
nepotii vostri sa mai vorbeasca limba
noastra stramoseasca, sa nu o �nchinati
vecinilor � nici Lesilor (Polonezilor),
nici ungurilor, nici muscalilor
(rusilor). Acestia, daca vin, nu se mai
duc din tara si sub diferite pretexte au
sa va treaca la alta credinta si au sa va
impuna sa le vorbiti limba si jugul va va
fi dublu. Vor gasi argumente ca sunteti
unguri sau slavi, ca graiurile lor sunt
mai nobile. Si nu veti fi stap�ni, ci
straini �n tara voastra.

Si din toti � cel mai tare astazi e turcul.

As vrea sa va stiu liberi. Dar daca veti
vedea ca nu va puteti pastra libertatea,
si gura mea spune acum ceea ce n-ar
vrea sa rosteasca niciodata, sa va
�nchinati celui cu care m-am razboit
�ntotdeauna � turcului; ca acesta nu
cumpara mosii �n tara straina, nici
moschei nu zideste si nici alta limba
dec�t turca turcul nu are dreptul sa
�nvete. Si fiind Turcia prea departe de
Moldova si peste ape, ea nu va dori
niciodata sa se mute �n Moldova, ca
unele neamuri de la nord care cauta
regiuni mai calduroase si pam�nturi
mai roditoare. Veti plati birul umilitor
p�na veti gasi putere �n voi sa va
scuturati jugul nesuferit. Si as dormi la
locul meu de veci �mpacat, daca as sti ca
mi-ati ascultat sfatul. Eu am ostenit. Si
plec sa ma culc. Nu as vrea sa dorm
somn greu, �nsotit de cosmaruri. As vrea
sa dorm �n somnul cel de veci �mpacat.
Asta e ultima rugaminte a celuia care va
fost mai mult dec�t un domn, v-a fost
un parinte.�
Imagine similară
Imagine similară
Maxime, cugetari, aforisme

PATRIE SI PATRIOTISM

Patria sunt eu, esti tu, e tot ceea ce

iubim, tot ceea ce visam, tot ceea ce va fi
c�nd nu vom mai fi noi -Romain Roland

Via.a este un mare dar al naturii, dar

adevarata fericire este sa faci bine .arii
.i poporului tau - Gheorghe Marinescu

Un bun patriot nu dore.te .i nici nu

provoaca ne�n.elegeri ceta.ene.ti ci,
dimpotriva, prin exemplul .i puterea sa de
convingere, trebuie sa contribuie la
moderarea, pe c�t se poate, a celor care
exagereaza .i sa fie un factor de �n.elegere
.i de pace. Nu �nceteaza sa fie bl�nd dec�t
atunci c�nd patria, �n pericol, are nevoie sa
fie aparata. Atunci devine leu, lupt�nd sa
�nvinga sau sa moara.

Nu e cu adevarat patriot dec�t omul virtuos

care simte .i-.i iube.te toate �ndatoririle,
straduindu-se sa le �nfaptuiasca.

Iubirea de Patrie � fie ca e vorba de o

.ara de vasta �ntindere, sau de o .ara
mai mica � reprezinta �ntotdeauna un
sentiment nobil.

Patria nu e simpla �ntindere geografica

atribuita �n mod inevitabil .i providen.ial
fiecarui popor, ci o entitate destul de
complexa, o rezultanta istorica a activita.ii
care creeaza valori umane .i le rasfr�nge,
le obiectiveaza �n lumea dinafara, un
context de valori izvor�te din spiritul unui
�ntreg popor .i, traite, actualizate,
�ntrepatrunse �ntr-un anume teritoriu (bine
determinat).

Cei fara Patrie, nu au nici nume, nici

aspira.ii, nici considera.ie, nici drepturi,
nici nu pot fi socoti.i ca fra.i �n mijlocul
popoarelor. Sunt bastarzii Umanita.ii.

Locuitorii aceiasi patrii sunt solidari unii

cu altii, se simt puternic lega.i de aceasta.
Legaturile de solidaritate dintre o persoana
si patria sa poarta numele de patriotism.

Patriotismul reprezinta sentimentul de

dragoste si devotament fata de patrie si
de popor. Patriotismul este astfel un
sentiment care are ca univers de referinta
patria.

Patriotismul se manifesta, astfel prin

crearea de valori; fidelitatea fata de tara
si prin pretuirea acordata: patriei,
istoriei ei, traditiilor si obiceiurile,
valorilor nationale si apararea tarii la
nevoie.

Identitatea nationala reprezinta un

ansamblu de date si trasaturi prin care se
individualizeaza o persoana. Identitatea
persoanei este influentata major si de
relatiile acesteia cu cei din jur.

Natiunea se defineste ca o mare

comunitate umana, instalata pe un acelasi
teritoriu , caracterizata prin unitate istorica,
lingvistica, culturala, economica, si care
este suverana.

"Democrat �nseamna cineva care vrea sa

�nalte poporul pe umerii sai, nu cineva care
vrea sa se �nalte el pe umerii poporului" -
Nicolae Iorga.
Imagine similară
Imagine similară
Imagine similară
EROII DE L�NGA NOI

Un monument unic, �nchinat eroilor

care s-au jertfit pe altarul limbii
rom�ne, la SOROCA (Rep. Moldova)

Ideea acestui inedit .i necesar monument

�i apar.ine scriitorului moldovean Ion
Dru.a .i pe care l-a numit �Lum�narea
Recuno.tin.ei�.

Monumentul
�Lum�nareaRecunostintei� de la
Soroca

Monumentul de o frumuse.e deosebita

construit la Soroca, veche cetate a lui
.tefan cel Mare, deasupra Nistrului
reprezinta un omagiu adus tuturor eroilor
care au pastrat vie limba, cultura .i istoria
Moldovei. �Aici zac, varsate �n temelii,
legate piatra �n piatra, suferin.ele,
speran.ele .i truda multor genera.ii ale
compatrio.ilor no.tri� .i se �nve.nice.te
memoria autorului anonim al baladei
�Miori.a�.

Simbol al poporului moldovenesc

monumentul na.ional �Lum�narea
Recuno.tin.ei�, capela �n forma de
lum�nare, �nalta de 29,5 m face legatura
prin cele 600 de trepte �ntre apa Nistrului
.i v�rful dealului Soroca. De aici noaptea
lumina strabate .i lumineaza magic
priveli.ti din Moldova de dincolo de Prut.
Recuno.tin.a eterna .i pre.uirea noastra, a
rom�nilor de pretutindeni pentru strabunii
eroi dar .i pentru cei ce-au realizat .i
realizeaza opere nemuritoare �nchinate
poporului.

Prof. Geo CALUGARU

ELEGIE
Poetului erou Constantin T. Stoika

Era t�nar

C�t sa atinga cerul

Cu g�ndul .i

Sa-al doara

Floarea

De-o sa moara�

T�nar c�t

Sa-.i dea via.a

Pe o gura de Rai

O silaba de grai.

Era t�nar

C�t sa-.i dea s�ngele

Pe c�ntec de greier

.i pe stele

�n boabe de roua�

�n suflet avea

Nevazuta stea

Radacina de vis

.i iubire

De r�u .i de ram

Veghe nestinsa

De .ara .i neam.
Radu BORCEA

Maresalul Ion Antonescu

are morm�nt si o cruce la
capat�i?

Scriu aceste r�nduri la c�teva zile de la

funeraliile Principesei Ana de Bourbon
Parma, consoarta fostului suveran al
Rom�niei, Mihai de Hohenzollern. �n
intervalul 1-13 august 2016, c�t timp
defuncta a stat pe catafalc si monarhistii de
suflet si de conjunctura s-au perindat prin
fata cosciugului, presa noastra scrisa si
audio-vizuala, de toate culorile (politice),
s-a �ntrecut �n a-i aduce omagii celei care
i-a stat alaturi 68 de ani fostului suveran,
preamarindu-i calitatile de sotie si mama
grijulie, dar si eroismul de care a dat
dovada �n timpul c�t a fost �nrolata ca
sofer si infirmier �n Rezistenta Franceza
condusa �n lupta de marele strateg militar
si om de stat, Generalul Charles de Gaulle.

�n zilele de doliu am citit si ascultat

ode si imnuri de slava �nchinate Anei de
Bourbon cum nu mi-a fost dat �n ani si ani
sa citesc prin manuale de istorie sau
articole de presa despre ilustrele anonime
Ana Ipatescu si Ecaterina Varga, eroine ale
Revolutiei de la 1848 din Muntenia si
Transilvania, sau despre Ecaterina
Teodoroiu, Eroina de pe Jii, cazuta la
datorie pe meleaguri vr�ncene �n Razboiul
pentru Re�ntregirea Neamului. Rom�ncele
noastre neoase au fost/sunt tratate
diferentiat; poate si pentru ca ele nu au fost
ramuri de vita nobila si nu au avut �n vene
s�nge albastru.

Privind ca un bun crestin la toate c�te s-au

scris si vorbit �n cele 13 zile despre
printesa pe care barcagiul a trecut-o pe
celalalt mal al vietii, mi-am zis ca asa este
rom�nul: ospitalier cu musafirii, �n stare
sa-si ia de la gura pentru ca acestia sa se
simta bine si �n largul lor. Ospitalier,
generos si iertator chiar si fata de cei care
l-au tratat cu dispret, privindu-l ca pe o
obiala cu care-si sterg praful de pe botine.
Apreciez decenta cu care majoritatea
pelerinilor au adus omagiul lor distinsei
doamne de vita nobila si desfid ipocrizia
celor care au dorit sa arate ca Monarhia
miroase a parfum de colectie, �n timp ce
Republica pute a balegar.

�mi aduc aminte si acum cu c�ta

morga a �nt�mpinat fostul premier Adrian
Nastase, la 13 februarie 2003, pe
Aeroportul Otopeni (azi Henri Coanda),
sicriul cu osemintele fostului suveran
Carol al II-lea si ale metresei sale, Elena
Lupescu, care au fost re�nhumate apoi la
Curtea de Arges.

Dincolo de meritele sale

incontestabile �n sustinerea proiectelor
nationale culturale de anvergura
(�nfiintarea Fundatiilor Regale, de
exemplu), nu trebuie uitat nici un moment
ca Regele Carol al II-lea a fost primul
suveran care a instaurat dictatura �n
Rom�nia, desfiint�nd partidele politice si
Parlamentul ca principale institutii ale
democratiei. Dupa cum nu trebuie uitat si
ca, tot sub domnia acestuia, prin Tratatul
economic rom�no-german parafat la 23
martie 1939, economia tarii a fost pusa la
cheremul Germaniei lui Hitler.

Necunoscatorii istoriei trebuie sa

stie ca detasamente militare germane au
capatat drept de stationare �n punctele
strategice din Rom�nia tot ca urmare a
deciziilor lui Carol al II-lea, si tot sub
domnia acestuia vecinii hrapareti rusi,
unguri si bulgari au muscat ad�nc din
trupul Rom�niei Mari �n vara si toamna
anului 1940.

De ce trebuia ca oasele-i domnesti

sa fie re�nhumate cu onoruri la Curtea
Domneasca de la M�nastirea Anei lui
Manole? Probabil ca si pentru setea sa de
s�nge (din ordinul sau au fost asasinati
sute de opozanti), pentru lacomia sa fara
limite (era actionar de forta la mai toate
marile companii industriale, de
transporturi si financiar-bancare din tara),
dar si pentru viata personala traita �n huzur
si desfr�u�Dar mai ales pentru ca avea
s�nge albastru si fusese ales de divinitate
(si de Iuliu Maniu) sa ocupe tronul
Rom�niei.
Un tron pe care l-a slujit cu
devotament doar Carol I, nepotul acestuia,
Ferdinand �ntregitorul si mai ales sotia
acestuia, Regina Maria. O regina care
tocmai din cauza fiului ei, aventurierul
Carol Caraiman, nu a binemeritat funeralii
nationale de anvergura recent decedatei
Ana de Bourbon Parma.

Daca unii dintre conducatorii tarii

noastre si din anturajul lor au avut parte
at�t de plata, c�t si de rasplata Istoriei, nu
acelasi lucru se poate spune despre altii, cu
merite si contributii mult mai mari �n
faurirea destinului acestui neam. Si ma
g�ndesc, bunaoara, la sf�rsitul tragic al
Maresalului Ion Antonescu. Un erou al
Primului Razboi Mondial, un strateg
militar care, de la locul lui de munca �
Biroul Operatii al Marelui Stat Major al
Armatei Rom�ne � a pregatit victoriile de
la Marasti-Marasesti-Oituz, din vara anului
1917, ofensiva de pe Mures si Crisuri, �n
toamna anului 1918, si �nfr�ngerea armatei
maghiare conduse de bolsevicul Bella Kun
(prieten intim cu Lenin) �n anul 1919.
Fapte pentru care, �n noiembrie 1916, pe
c�nd era �nca maior, a fost decorat de
�nsusi regele Ferdinand cu Ordinul �Mihai
Viteazul� (cea mai �nalta distinctie pentru
militari), pentru ca, �n 1919, acelasi
suveran sa-si ia din piept acelasi ordin si
sa-l prinda pentru a doua oara pe pieptul
bravului locotenent colonel.

Desigur ca personalitatea
militarului Ion Antonescu si a
conducatorului de stat Ion Antonescu
trebuie tratata cu obiectivitate, fara
partinire si omisiuni, tin�nd cont de
deciziile pe care acesta le-a luat din
pozitiile pe care le-a ocupat �n statul
rom�n. Este indubitabil ca �n timpul celui
de al Doilea Razboi Mondial a existat un
Holocaust �mpotriva evreilor din statele
aflate sub ocupatie germana sau aflate �n
alianta militara cu aceasta. Dar este
indubitabil ca at�t �n timpul acestui razboi,
c�t si imediat dupa, �n spatiul rom�nesc a
mai existat un holocaust: Holocaustul rosu
�mpotriva rom�nilor, comis de bolsevici
autohtoni si bolsevici de origine semita,
soldat cu moartea a peste 1.000.000 de
cons�ngeni de-ai nostri.

Sute de mii de rom�ni din teritoriile

ocupate de Armata Rosie (Moldova dintre
Prut si Nistru, Bucovina de Nord, Tinutul
Herta) au fost deportati �n gulagurile din
Siberia si si-au gasit sf�rsitul acolo, fara
morm�nt si fara o cruce la capat�i. Iar �n
tara, dupa 23 august 1944, si mai ales dupa
6 martie 1945, elitele militare, intelectuale
si clericale rom�nesti au fost victime ale
ocupatiei bolsevice, ale securistilor
autohtoni si de origine semita, sf�rsitul
vietii gasindu-i si pe acestia tot fara un
morm�nt si o cruce la capat�i.

Printre cei care au platit cu viata si nu are

un morm�nt si o cruce la capat�i se
numara si Maresalul Ion Antonescu. Nici
profesorul universitar Mihai Antonescu,
m�na lui dreapta, nu a fost �nmorm�ntat
crestineste si nici alti patru colaboratori
apropiati ai celor doi. Doar judecatorii care
i-au condamnat la moarte au stiut daca au
luat o hotar�re la comanda politica a lui
Stalin sau Lucretiu Patrascanu ori pe baza
unor probe de vinovatie incontestabile.
Stim sigur �nsa ca fostul rege Mihai i-a
refuzat batr�nei mame a lui Ion Antonescu
cererea de gratiere a fiului ei, sau de
comutare a pedepsei cu moartea.

Ion fara de tara si fara de morm�nt,

cum l-au vazut istoricul Gheorghe Buzatu
si Poetul Adrian Paunescu, a cazut rapus
de gloantele plutonului de executie, �n
incinta Fortului Jilava, �n locul numit
Valea Piersicilor. Si a ramas un proscris al
Istoriei, fara drept de rejudecare a
procesului-mascarada de tipul celui din
ziua de Craciun a anului 1989.

C�t timp a trait, Ellie Wiesel i-a

pus la zid pe conationalii nostri:
�Rom�nia a ucis, a ucis, a ucis!�, a
condamnat, el, �ntregul popor rom�n la
�nceputul anului 2001, la Sighet, c�nd a
revenit �n orasul natal, de fata fiind si
presedintele bolsevic Ion Iliescu care nu a
avut nici o reactie. Era avertismentul ca
despre Ion Antonescu nu trebuie sa se mai
vorbeasca nici macar �n soapta. Nu trebuie
amintita nici o fapta buna (de exemplu,
salvarea Tezaurului Bancii Nationale
ascuns la Tismana �n primavara anului
1944, ca sa nu cada �n m�inile rusilor, ca si
cel din 1916). Nu trebuie redata nici o
silaba din declaratiile sale ferme, de militar
care �si respecta cuv�ntul dat. �Nu voi
face jocul rasist al germanilor si �i voi
salva pe toti evreii mei�, declara
maresalul �ntr-o sedinta a Consiliului de
Ministri pe care o prezida. Pentru ca, doua
saptam�ni mai t�rziu, sa revina si mai
hotar�t asupra subiectului: �Eu mi-am dat
cuv�ntul sa asigur viata si libertatea
evreilor si ma voi tine de cuv�nt�.

Inutil sa mai adaug ca aceste

declaratii nu au contat nici c�t o ceapa
degerata �n ochii asa-numitului �Tribunal
al Poporului�, din care faceau parte si
comunisti analfabeti, care i-a hotar�t
soarta. Dupa cum nu a contat nici marturia
dr. Wilhelm Filderman, liderul comunitatii
evreiesti din Rom�nia acelei perioade, la
procesul care a avut loc �n mai-iunie 1946,
dupa ce maresalul a fost adus de la
�nchisoare �Lublianka� din Moscova.

Redau aceasta declaratie a

rabinului asa cum apare ea �ntr-un
testament legalizat de el la New York �n
anul 1956: � A fost acuzat regimul
Maresalului Ion Antonescu ca fiind
�nfeudat nazismului si maresalul �nsusi
a fost executat de agentii Moscovei ca
fascist. Adevarul este ca Maresalul
Antonescu este cel care a pus capat
miscarii fasciste �n Rom�nia, oprind
activitatile teroriste ale Garzii de Fier
din 1941 si suprim�nd toate activitatile
politice ale acestei organizatii. Eu
�nsumi, raspunz�nd unei �ntrebari a lui
Antonescu la procesul sau � montat de
comunisti � am confirmat ca teroarea
fascista de strada a fost oprita �n
Rom�nia la 21 ianuarie 1941, zi �n care
Maresalul a luat masuri draconice
pentru a face sa �nceteze anarhia
fascista provocata de aceasta
organizatie si restabilirea ordinii �n
tara. �n timpul perioadei de dominatie
hitlerista �n Europa, eu am fost �n
contact permanent cu Maresalul Ion
Antonescu care a facut foarte bine
pentru soarta evreilor expusi
persecutiilor rasiale naziste�Eu am fost
martorul unor scene emotionante de
solidaritate si de ajutor �ntre rom�ni si
evrei �n momente de grele �ncercari din
timpurile imperiului nazist din Europa.
Maresalul Antonescu a rezistat cu
succes presiunilor naziste care cereau
masuri dure contra evreilor.

El este cel care mi-a dat pasapoarte �n

alb pentru salvarea de teroarea nazista
a evreilor din Ungaria a caror viata era
�n pericol! Datorita politicii sale, averile
evreilor au fost puse sub un regim de
administratie tranzitorie care, fac�ndule
sa piara pierdute, le-a asigurat
conservarea �n scopul restituirii lor la
momentul oportun�.

Ce sa facem cu aceste declaratii?

Sa ne facem ca ele nu exista? Conducatori
de osti care au comis crime �n masa �n
timpul razboiului �mpotriva populatiei
civile, sau chiar a batalioanelor de
prizonieri, ca Stalin si Churchill (la
Dresda, �n 13 februarie 1945, c�nd au fost
ucisi peste 200.000 de localnici si
refugiati), au devenit eroi �ntre eroi �n
tarile lor. Altii, precum regentul Ungariei,
Miklos Horthy, care a trimis �n lagarele de
exterminare sute de mii de evrei din
Transilvania de Nord ocupata �n urma
Diktatului de la Viena din 30 august 1944,
au scapat cu viata. �Amiralul fara flota�
maghiar a fost adus post-mortem din exilul
spaniol si s-a bucurat si el de re�nhumare
cu funeralii nationale.

P.S. Am citit undeva ca din afara

Rom�niei a venit �n 1990 indicatia ca Ion
Iliescu sa nu fie de acord cu legiferarea
Punctului 8 al Proclamatiei de la
Timisoara, aceiasi sfatuitori �ndemn�nd la
prudenta �n ceea ce priveste condamnarea
crimelor comunismului �n Rom�nia, pentru
ca s-ar fi ajuns la adevaruri neconvenabile
alogenilor care au ocupat functii
importante �n partidul comunist si �n
structurile centrale si locale ale securitatii.
Scrisoarea Mare.alului Ion Antonescu
catre Wilhelm Filderman, Pre.edintele
Comunita.ii Evreie.ti din Rom�nia.

�DOMNULE FILDERMAN,

�n doua peti.ii succesive �mi scri.i ,,de

tragedia zguduitoare,, .i ma ,,implora.i,,
�n cuvinte impresionante, reamintind de
,,con.tiin.a,, .i de ,,omenie,, .i subliniind
ca s�nte.i ,,dator,, sa apela.i ,,la mine,, .i
,,numai,, la mine, pentru evreii din
Rom�nia, care s�nt trecu.i �n ghetouri
pregatite pentru ei pe Bug.

Pentru a amesteca tragicul �n interven.ia

Dvs., sublinia.i ca aceasta masura ,,este
moartea, moartea, moartea fara vina, fara
alta alta vina, dec�t aceea de a fi evrei,,.

Domnule Filderman, nimeni nu poate sa

fie mai sensibil ca mine la suferin.ele
celor umili .i fara aparare. �n.elegem
durerea Dvs., dar trebuie, mai ales trebuia
sa �n.elege.i .i Dvs., to.i la timp, pe a
mea, care era aceea a unui neam �ntreg.

Va g�ndi.i, v-a.i g�ndit ce s-a petrecut

�n sufletele noastre anul trecut la
evacuarea Basarabiei .i ce se petrece
astazi, c�nd zi de zi .i ceas de ceas
platim cu marinimie .i s�nge, cu foarte
mult s�nge, ura cu care coreligionarii
Dvs. din Basarabia ne-au tratat la
retragerea din Basarabia, cum ne-au
primit la re�ntoarcere .i ne-au tratat de
la Nistru p�na la Odessa .i pe
meleagurile Marii de Azov?

Dar potrivit unei tradi.ii, voi.i sa va

transforma.i .i de asta data din acuza.i �n
acuzatori, fac�ndu-va ca uita.i pricinele
care au determinat situa.iile pe care le
pl�nge.i.

Sa-mi da.i voie sa va �ntreb .i prin Dvs.

sa �ntreb pe to.i coreligionarii Dvs. care
au aplaudat cu at�t mai frenetic, cu c�t
suferin.ele .i loviturile primite de noi
erau mai mari.

Ce-a.i facut Dvs., anul trecut c�nd a.i

auzit cum s-au purtat evreii din Basarabia
.i Bucovina, au scuipat ofi.erii no.tri, leau
smuls epole.ii, le-au rupt uniformele .i
c�nd au putut au omor�t mi.ele.te
solda.ii cu b�te. Avem dovezi.

Aceia.i ticalo.i au �nt�mpinat venirea

trupelor sovietice cu flori .i au sarbatorit
cu exces de bucurie. Avem fotografii
doveditoare.

�n timpul ocupa.iei bol.evice, aceia

pentru care va �nduio.a.i astazi au tradat
pe bunii rom�ni, i-au denun.at urgiei
comuniste .i au ajuns .i doliul �n multe
familii rom�ne.ti.

Din pivni.ele Chi.inaului se scot zilnic,

oribil mutilate, cadavrele martirilor
no.tri, care au fost astfel rasplati.i fiindca
20 de ani au �ntins o m�na prieteneasca
acestor fiare ingrate.

S�nt fapte ce se cunosc, pe care le

cunoa.te.i desigur .i Dvs. .i pe care le
pute.i afla �n amanunt.
V-a.i �ntrebat Dvs. de ce .i-au incendiat
evreii casele �nainte de a se retrage? Va
pute.i explica de ce �n �naintarea noastra
am gasit copii de 14-15 ani, cu
buzunarele pline de grenade?

V-.i �ntrebat c�.i din ai no.tri au cazut

omor�.i mi.ele.te de coreligionarii Dvs.,
c�.i din ei au fost �ngropa.i �nainte de a fi
mor.i? Voi.i .i �n aceasta privin.a dovezi,
le ve.i avea.

S�nt acte de ura, �mpinsa p�na la

nebunie, pe care evreii Dvs. au afi.at-o
�mpotriva poporului nostru tolerant .i
ospitalier, dar astazi demn .i con.tient
de drepturile lui.

Drept raspuns la marinimia cu care au

fost primi.i �n mijlocul nostru .i trata.i,
evreii Dvs., ajun.i comisari sovietici,
�mping trupele sovietice �n regiunea
Odessei printr-o teroare fara seaman,
marturisita de prizonierii ru.i, la un
masacru inutil, numai pentru a ne
provoca noua pierderi.

�n regiunea Marii de Azov, trupele

noastre retrag�ndu-se temporar .i-au lasat
c�.iva ofi.eri .i solda.i rani.i pe loc. C�nd
au reluat �naintarea .i-au regasit rani.ii
mutila.i �ngrozitor.

Oamenii care puteau fi salva.i .i-au dat

ultimul suspin �n chinuri groaznice.

Li s-au scos ochii, li s-au taiat limba,

nasul .i urechile. �.i dai, Domnule
Filderman, seama de spectacol?
Imagine similară
Te �ngroze.ti? Te �nduio.ezi?

Te �ntrebi, de ce at�ta ura, din partea unor

evrei ru.i cu care nu am avut niciodata
nimic de �mpar.it.

Dar ura lor este a tuturor, este ura Dvs.

Nu va �nduio.a.i, daca ave.i cu adevara.i

suflete, de ceea ce nu merita, �nduio.a.iva
de ceea ce merita.

Pl�nge.i cu mamele care .i-au pierdut �n

astfel de chinuri copiii sau cu aceia care
.i-au facut .i lor .i va face .i Dvs. at�ta
rau.

MARE.AL ANTONESCU

19.X.1941

Pr. stavr. Radu BOTI.

LUMINA DIN TAINA CUV�NTULUI

Niciodata nu vom �nt�lni macar doua

calatorii prin lumea aceasta identice. Ne
g�ndim atunci ca �nteleptul Dumnezeu a
statornicit �n fiecare dintre noi o lucrare
ziditoare aparte. Suntem �nzestrati cu
daruri minunate precum cel al vazului,
auzului, vorbirii, etc, si le pretuim at�t de
putin c�nd reusim sa ne bucuram de ele,
concepem totul ca pe o normalitate care ni
se cuvine. Abia c�nd uneori �ncercari
diverse navalesc peste acest firesc al
nostru, facem loc si Lui introduc�ndu-l �n
aceasta ecuatie a propriei vieti.

Cunoastem oameni alaturi de care ne

bucuram, pe care �i pretuim, le suntem
alaturi neconditionat, le apreciem
�ndem�narea de a urzi lucruri deosebite,
oameni care la r�ndul lor prin tot ceea ce
fac ne induc starea de bine. Talentul lor,
pus �nainte de toate �n slujba lui Dumnezeu
ne fac sa le gasim un loc aparte acolo, �n
odaia inimii noastre. Un suflet de noblete
aparte, pentru ca nimic nu este
�nt�mplator, am avut bucuria sa-l cunosc
nu demult.

Manuela Cerasela Jerlaianu, caci de ea

este vorba, s-a nascut pe 27 octombrie
1976 �n ora.ul Fete.ti (jude.ul Ialomi.a).
A fost la .coala generala �n zona natala,
apoi a absolvit studiile liceale �n Brane.ti
(jude.ul Ilfov, promo.ia 2005) .i a urmat
studii de licen.a �n management .i
agroturism la Universitatea de Studii
Agronomice .i Medicina Veterinara �n
Bucure.ti (promo.ia 2008) precum .i
.coala Postliceala Sanitara Carol Davila
din Bucure.ti (promo.ia 2009).

A debutat literar online pe 1 aprilie 2015

pe regatulcuvantului.ro, iar editorial cu
volumul de poezie Desen�nd pe cer la
Editura Beta din Bucure.ti care a aparut
pe 16 octombrie 2015. De asemenea a
publicat versuri �n mai multe antologii:
Convie.uiri (Editura Beta, Bucure.ti,
2015), �n cautarea paradisului pierdut
(Editura Karta Graphic, Ploie.ti, 2015),
Colinzile zapezilor t�rzii (Editura Liric
graph, Gala.i, 2015), Femeia
omniprezenta (Editura StudIS, Ia.i, 2016).

A urmat reeditarea car.ii de debut sub titlul

Desen�nd pe cer, vol. I (Editura Stef, Ia.i,
2016) .i o alta carte titlul Desen�nd pe
cer, vol. al II-lea (Editura Inspirescu Satu
Mare, 2016). De asemenea a avut un
dialog poetic cu Ion Vanghele care a vazut
lumina tiparului �n volumele Ce este
iubirea? (Editura Stef, Ia.i, 2016), Doua
inimi bat�nd pe acela.i portativ (Editura
Stef, Ia.i, 2016) precum .i Hermeneutica
voll. I-II (Editura Stef, Ia.i, 2016). Tot �n
anul 2016 a mai publicat un volum de
poezie sub titlul Miez de ardere .i fum
(Editura Stef, 2016) .i unul de versuri
pentru copii, intitulat, G�nduri spirituale
pentru copii.(Editura Stef, 2016).

Volume �n curs de editare: Virtutea tacerii,

(Editura Armonii culturale, 2016). Volum,
epicio-liric, semnat, Cezarina Adamescu .i
Cerasela Jerlaianu.

Volume de poezie: Prin trecerea lumii,

(Editura, Armonii culturale, 2016). �n
leaganul timpului, (Editura, Armonii
culturale, 2016).

Ce poate fi mai frumos dec�t sa dai cele

mai frumoase conotatii cuv�ntului, sa
t�njesti dupa cer slefuind sufletul pentru
�nt�lnirea suprema?

Acum, sa lasam povestea Manuelei

Cerasela sa curga lin, frumos precum
sufletul ei, un suflet mereu pregatit sa-si
duca menirea �n vesnicie, demn, rabdator,
resemnat, �nvaluit �n aura protectoare a
divinei pronii.

M-am �ntrebat mereu, ce culoare are

Lumina? Astazi ma �ntreb ce culoare are
Poezia? M�ine sau mai devreme, o sa
gazduiesc �n casa sufletului meu, alte .i
alte �ntrebari. Ramasa de o vreme acasa,
am tot avut tot felul de preocupari, a. da
c�teva exemple pentru ca de la treburile
casnice la poezie, am a.ezat o gama destul
de vasta de culori cu activita.i care sa
preocupe o persoana care �.i dore.te sa
cuprinda totul, ca apoi sa se surprinda.
A.adar, am vizionat la TV. tot ce am sim.it
ca ma ajuta sau ma face sa ma simt
ancorata �n aceasta lume. Este un mod de
educare, �nsa te face sa devii pasiv, ori eu
am fost un om activ .i �nca �mi place sa
cred ca mai pot fi a.a. Am citit .i am scris,
�nsa tocmai .ederea mea acasa m-a f�cut sa
�mi �ndrept aten.ia catre activita.i creative,
.tiam ca pot face ceva din nimic, a.a cum
.tiu ca o simpla sintagma poate schimba
sau ghida omul.

Nop.i �ntregi am confec.ionat diverse

obiecte din materiale reciclabile pe care leam
daruit cu mare drag, acelora pe care
inima mea i-a sim.it ca vor pre.ui lucrul
manual facut cu mare chibzuin.a. Nu spun
acest lucru la �nt�mplare ci o spun pentru
ca eu ca .i al.i colegi de distrac.ie ca sa zic
a.a, avem mu.chii m�inilor .i picioarelor
paraliza.i, aceasta paralizie, fiind survenita
�n urma unei afec.iuni a celulei nervoase.
De aici �ncolo sa socoteasca fiecare de ce
.i eu, dar .i cei ca mine, mai dorim sa ne
facem utili noua dar .i societa.ii. Sa �mi fie
cu iertare ca vorbesc .i despre altcineva
�nsa cu tot respectul, o fac �n cuno.tin.a de
cauza.

�n alta ordine de idei, neav�nd copii, pot

sa ma ofer cu u.urin.a prichindeilor, am
facut acest lucru de nenumarate ori cu
at�.ia copii �nc�t a. putea sa cred ca am
deja copiii mei. Mi-a fost .i �mi este foarte
simplu, dat fiind faptul ca am fost pr�zlea
cel voinic acasa .i am tot a.teptat sa mi se
ia locul ca sa am .i eu pe cine alinta, dar
nici o .ansa, a.a ma vedeam alerg�nd la
alte mamici cu prunci �n bra.e ca sa le rog
sa �mparta cu mine bucuria lor de a �ngriji
bebelu.ii. Iata ca toate .i totul parca se
�nlan.uie �nca de la primii ani ai existen.ei
mele p�na �n momentele acestea �n care
ma descriu astfel �nc�t dumneavoastra sa
cunoa.te.i c�te ceva despre mine.

A.a a �nceput totul. Tot din acea

perioada am cautat sa �n.eleg via.a .i ca
aproape orice copil, aveam o dorin.a .i
anume: sa fiu odata om mare. Iata ca am
ajuns om mare, dar paradoxal, am ramas
tot copil. Acum scriu cu acel copil din
mine, scriu cu inima omului mare, dar cel
mai important este ca scriu cu pana
sufletului, acea pana �nmuiata �n aceea.i
culoare de Lumina. Am sa las o poezie sa
vorbeasca despre acest lucru.

Copil am fost si eu - Pe c�nd copil am

fost si eu, / M-am tot rugat la Dumnezeu, /
Din mine sa faca om mare, / Sa calc tot
greul �n picioare./ Si-odata mare m-am
facut, / �n brate rolul mi-a cazut, / Iar
Domnul Sf�nt ma tot ajuta / Sa car povara
mult ceruta. / Si-am pus pe mine port
nebun, / �l port si-n Paste si-n Craciun, /
Dar un somn dulce ma-nfioara / C�nd vad
cum anii vietii zboara. / Absurd, abject si
ticalos, / M-a ars durerea p�n'la os! /
Firescul vietii mele-ngalbenite, / Mindeplinise,
vechea rugaminte.

Nimic nou, ar spune un scriitor. A.a

scriem to.i. Bine, bine, le-a. raspunde cu
mult respect. Perfect adevarat, �nsa cum
via.a este o mare plina de �ntrebari, a. avea
o �ntrebare. De ce scriu .i eu? Raspunsul
este at�t simplu. Aici fac paralelismul la
�ntrebare � raspuns: De ce n-am nascut eu?
�ntrebare pe care mi-am adresat-o �nca din
primii ani de via.a. Raspunsul pe care l-am
primit a fost: Dumnezeu m-a ales pe mine,
sa fiu aici, acum, �n aceasta casa, pentru ca
ma iube.te. Iata cum fiecare fiin.a prime.te
�n dar, un dar � Via.a. A.adar astazi sunt
aici .i scriu poezie.

Am scris volume �ntregi �n mai pu.in de

un an. Scriu direct la compiuter, o fac cu
un singur deget, degetul mic de la m�na
dreapta, pentru ca este singurul care �nca
se mai mi.ca din articula.ii, celelalte fiind
afectate, au ajuns sa se �nchida, r�nd pe
r�nd, iar palmele stau str�nse continuu.
Palmele mele sunt pumni.

Am daruit car.ile. Pastrez c�teva

exemplare de la fiecare carte editata.
Tirajele au fost mici. Mul.umesc Tatalui,
pentru ca a �ngaduit sa se �nt�mple a.a.

Am scris poezie �nca din adolescen.a,

fara sa g�ndesc vreodata ca voi publica
ceva. �n urma cu unsprezece ani, am
hotar�t sa pastrez orice scriu, numai .i
numai pentru mine. Am a.ternut �n acest
timp, o suta .apte zeci de poezii �n c�teva
caiete. Le citeam apropia.ilor mei care
doreau sa asculte, din curiozitate sau nu.
Ma tot �ndemnau sa le fac publice. Eu, nu
.i nu, sunt ale mele, am scris cu mine
�nmuiata �n inima cerului .i am
sentimentul ca �mi apar.in. Acest lucru a
.inut zece ani. Dupa cei zece ani am sim.it
ca nu-mi mai apar.in eu, mie. Am hotar�t
sa vorbesc telefonic cu Distinsul Domn
Nicolae Negulescu, scriitor, poet
craiovean. L-am rugat sa �.i exprime
parerea pentru c�teva poezii, pe care i leam
citit cu mari emo.ii. Raspunsul
d�nsului a fost acesta: �Esti un diamant
ne.lefuit.
 Domnul N.N.Negulescu, este cel care mia
deschis u.a ca sa intru �n camara
sufletelor dumneavoastra. D�nsul a fost
primul ales de Tatal meu ca sa faca munca
cea mai grea .i anume, conturul desenului
meu spiritual, este primul om care a
�nceput sa .lefuiasca ce Tatal alesese. Au
urmat al.i ale.i, men.ionez doua nume:
Academicianul Cristian Petru Balan,
membru U.S.R. .i membru A.R.A. .i
Cezarina Adamescu, membru U.S.R.
Nimic �nt�mplator, sunt oameni de marca
ai literaturii rom�ne.ti, oameni cu suflet de
aur la care nu mi-am propus vreodata sa
ajung, sa le bat la u.a sufletului. Au venit
fara sa �i caut. Efectiv, au aparut �ntr-un
moment �n care un prunc are nevoie .i de
mama .i de tata. Spun acest lucru, pentru
ca fiecare are acesasta latura
comportamentala cu mine. Ma declar
fericita. �n ascensiunea mea catre Lumina,
pot spune �n versuri asa:

Lumea este minunata/ Am .i mama am .i

tata, Dar pe ori.iunde sunt/Am pe Tatal
meu cel Sf�nt. Sunt cu El din ve.nicie,/
Dud .i Pace � Armonie,/ Dar acum peacest
pam�nt, /Port cu Tatal
legam�nt./Tatal meu ma ocrote.te/.i
nimic nu-mi porunce.te/Ci m-ajuta sa
dezleg/ Calea pe care azi merg. Sunt
c�teva din versurile poeziei: Lumea este
minunata.

Eu le urmez indica.iile .i ma a.ez exact

�n pozi.ia propice d�n.ilor ca finisarea sa
fie facuta perfect. Pas cu pas, zi cu zi,
urcam, Tatalui �i plac lucrurile perfecte.
Dumnezeu Tatal, sa �i dea putere .i har pe
mai departe primului ales dar .i celorlal.i
care vin cu dragoste sa raspunda Lui. Eu le
mul.umesc tuturor. Rasplata vine de Sus,
cred cu tarie ca Tatal nu ram�ne dator
nicio data.

Dumnezeu a preluat conducerea �ntregii

mele fiin.e. �n mai pu.in de un an, am scris
volume �ntregi, am o mie cinci sute de
poezii scrise din care am publicat mai mult
de jumatate. Acest aspect se �nt�mpla de
c�nd Domnul scrie cu mine .i de c�nd eu
am sentimentul ca ma confund cu cerul.
El �mi trimite �ngera.ul sa ma trezeasca �n
toiul nop.ii, iar eu exact ca un copil, ma
ridic din pat .i scriu ce mi se insufla. Pot fi
spuse diverse �n urma acestei destainuiri,
eu nu fac dec�t sa spun ce traiesc, sa
judece oricine, oricum, cu mintea, cu
inima, cu spiritul.

Ma simt o unealta. O unealta care este

.lefuita �n aceste momente de m�ini
�ngere.ti. Nimic nu �mi apar.ine, nimic nu
e al meu, primesc totul de Sus. Drumul a
fost lung, ma pregatisem profesional,
pentru alte treburi. Poezia era ultima pe
lista. Credeam ca o fac pentru mine.
Parintele meu a �ngaduit sa fac tot ce miam
dorit pentru dezvoltarea personala .i a
revenit sa ma a.eze la treaba, fac�ndu-ma
sa fiu ucenic al Sau. �mi a.eza �nainte
oamenii potrivi.i care graiesc pentru El,
oameni care ma .lefuiesc la �ndemnul Sau
.i astfel, se arata �nca o data �n
desav�r.ire. Poate ca a.a a facut pe
parcursul evolu.iei umane, sco.�nd
�nainta.i �n fa.a celorla.i, ca sa spuna ce El
ar vrea sa transmita, dar azi o face cu mine
a.ez�ndu-ma �ntr-un loc pe care nu l-am
cautat, oprindu-ma din alergatura lumii.

Acum poezia are rolul �nt�i �n inima

sufletului meu, celelalte lucruri pentru care
am alergat .i m-am zbatut sa le dob�ndesc,
au locul lor, un rol mult prea secundar fa.a
de dragostea pe care o am astazi penrtu
poezie.

Cu Doamna, Cezarina Adamescu,

tocmai am terminat lucrul la o carte care
are amprenta cerului pe ea. Am lucrat la
aceasta trei zeci .i cinci de zile. Sunt
convinsa ca at�t c�t am scris ai eu .i
Doamna Cezarina, a fost at�t c�t Tatal a
voit dar .i ce a voit.

Voi lasa liber sa vorbeasca versurile

poeziei: El m-a scris din ve.nicie.Scrisa-n
cartea vie.ii mele./Este cerul plin cu
stele/Scris e .i cerul cu �ngeri,/Dar .i
zidulul marii pl�ngeri./Scris cu literelealbastre,/
Sunt cuvintele maiastre/.i �n
ro.u foc aprins/Drumul vie.ii
dinadins./Fiindca El nemasurate/Vie.ile
le-a scris pe toate/.i cu verde
Paradis/Pentru cel mai pa.nic vis./El m-a
scris din ve.nicie/ Cu a vie.ii armonie/.i
m-a trimis pe pam�nt/Sa descopar cine
sunt./Ca sunt om pe jumatate,/Dar cu
Tatal sunt de toate/Sunt .i �nger pe
pam�nt,/Dar .i-n ceruri �n Cuv�nt./El m-a
scris, El ma cite.te/ .i cu inima
cinste.te/Lutul meu ca legam�nt/Fac�nd
Pace pe pam�nt.

Eu sunt aici acum .i gust din darul

ve.niciei care are un parfum minunat. Sunt
fericita ca exist prin aceasta lume care
trece. DOMNUL ARE GRIJA DE NOI
TO.I, DOMNUL ESTE CU NOI CU
TO.I. El ne-a dat via.a pentru ca El este
via.a. C�t de trist trebuie sa se simta un
parinte �n inima lui atunci c�nd aduce la
via.a un copil, iar copilul dupa ce cre.te,
pleaca de acasa pe termen nelimitat! Ma
g�ndesc c�ta triste.e a adunat Tatal nostru
de la to.i copiii Lui care au pleacat �n lume
.i au uitat de sc�nteia din pieptul lor, care
�i ajuta sa duca pa.ii pe cararile
pam�ntului.

DUMNEZEU, Tatal ve.niciei, nu ne uita

pe niciunul, trist este ca aceasta aducere
aminte de Parintele nostru, nu o avem to.i,
de.i a.a trebuie sa fie, pentru ca to.i
suntem veni.i aici prin voia Sa.

Ma bucur sa fiu aici pe pam�nt, �nsa

marturisesc ca ma simt uneori straina, ma
simt ca un musafir, am totul de-a gata,
doar sa ma servesc, doar sa ma bucur,
Imagine similară
doar, doar sa fac lucruri �ntr-o casa
perfecta pe care nu am facut-o eu, ci am
primit-o mo.tenire. Ma aflu la o nunta la
care dupa ce beau .i man�nc trebuie sa
platesc, fie ca-mi place sau nu, sunt �n
hora, ma vad, ma simt, ma ciupesc sa vad
daca este real .i iata este c�t se poate de
real, sunt aici, sunt pentru ca Tatal Sf�nt a
�ngaduit sa fiu la nunta Iubirii. Aici �n
acest peisaj pot sa ma �mbat, cu miresme
fine sau cu parfumul din v�ntul cenu.ii.
Alegerea este a mea, startul a fost dat
atunci c�nd m-am nascut. Eu aleg ce gust
de la masa bogata, �nsa nu vreau sa uit ca
la sf�r.itul acestei frumoase �nt�lniri cu
lumea, trebuie sa achit consuma.ia. Astazi
daca pentru mine se termina totul, achit cu
moartea adamica, cea pentru care Isus,
Fiul Domnului, a platit cu via.a Sa de om.
Daca nu voi sf�r.i acum, prin �ngaduin.a
Domnului, voi trece de la via.a la Via.a,
dar p�na una alta, nu uit ca plec de la o
�nt�lnire care este plina de miresme pe care
le imprim �n spiritul meu, la fel cum se
impregneaza rochia mea de gala cu diverse
mirosuri atunci c�nd vin de la peteceri
lume.ti. Este singurul colet pe care �l iau
cu mine, el va arata ce am facut prin
trecerea lumii.

Mireasma Iubirii .i miresmele placerilor

lume.ti �mi stau aproape, at�t de aproape
�nc�t ele fac din mine omul care sunt azi
a.a cum ma pute.i distinge fiecare. Eu .tiu
ca sunt doar om, omul care astazi a scris
despre el.

Demn, de multe ori demn, este acela ce

nu-si iroseste vremea �n zbuciumul unei
lumi corupte, nepierz�ndu-si pretioasele
clipe ale vietii �n tulburi si trecatoare
preocupari. Demni s�nt aceia ce �si �nchina
darul vietii Celui Prea �nalt, slujind Lui si
semenilor contribuind astfel, calauziti de
Duhul Sf�nt, la marea opera de m�ntuire.
C�t de mareata si plina de sens este
vesnicia comparativ cu limita unei vieti
pam�ntesti numarata pe parcursul c�torva
ani buni, decenii-traind mereu cu sperante;
ani parcursi alaturi de bucurii ori
completati de dureri fizice sau de ordin
sufletesc.

�nteleptii lumii graiesc vrute si nevrute

promit�nd bunastare si belsug,uneori
aduc�nd �ncercari si deznadejde �n plan
social si peste care, spun ei, vom trece
doar �ncercati de broboane de sudoare
sau...niciodata.

"Frica de Dumnezeu este �nceputul

�ntelepciunii" care se revarsa cu adevarat
peste ,,luminatorii" putini de la marginea
veacului acestuia at�t de controversat.
Viata de credinta �mpu.in�ndu-se ne face
sa uitam adesea de ,,propovaduitori drepti"
din trecut sau din prezent, ignor�ndu-i
adesea.

Slava Cerescului Parinte se lasa asteptata

�n inima noastra vaz�ndu-ne zg�rcenia cu
care ne dedicam Lui, uit�nd adevarata
menire si identitate (de crestin) �n
preocupari fara de sens.

Egoism, indiferenta, uitare? Poate la un

loc toate acestea ne umbresc idealul
propriei m�ntuiri peste care troneaza eu-l
personal, orbitor si nimicitor. C�t mai
avem �n preajma ,,luminatori" sa-i purtam
pe bratele inimii noastre fac�nd loc
mesajului lor aducator de vesnicie.
Marturia acestora ne obliga mereu.

"Luminatori""la marginea unui veac

prabusit, �n disperare, sunt printre noi
fac�ndu-si datoria pe care o avem fiecare
de fapt. Trebuie sa le facem loc aproape de
noi �ncerc�nd sa le �ntelegem grija cu care
vor sa ne aduca binele ceresc.
Ignatie Monahul

Despre credinta si necredinta

"Adevarata credinta e ca un diamant, ca o

picatura de lumina cereasca. Cu c�t e mai
curata, cu at�t e mai pretioasa." (Fechner)

"Caci Dumnezeu asa a iubit lumea, �nc�t

pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat ca
oricine crede �n El sa nu piara, ci sa aiba
viata vesnica." (Ioan 3,16)

"Cel ce va crede si se va boteza se va

m�ntui; iar cel ce nu va crede se va
os�ndi." (Marcu 16,16)

"Cercetati istoria - �n orice timp si loc va

va placea s-o deschideti - si veti gasi pe
om �ngenuncheat �naintea lui Dumnezeu,
cer�ndu-I toate lucrurile, chiar
imposibilul!" (Lacordaire)

"Cine nu crede �n nimic se �ndoieste de

sine �nsusi. Credinta este ca pusculita �n
care se str�ng economiile casnice.
Credinciosul �si �ncaseaza dob�nda nestiut
de nimeni. Toate epocile �n care domneste
credinta, sub orice forma, sunt stralucite,
�naltatoare si rodnice at�t pentru
contemporani, c�t si pentru urmasi. Am
crezut si mai ales acum cred. Mearga-mi
bine sau rau, eu ram�n �n tagma
credinciosilor!" (Shopenhauer)

"Corabia credintei este un fel de corabie a

lui Columb: duce spre pam�nturi noi."
(Menzel)

"Credinta adevarata si care are de obiect

adevarul este cea mai �nalta si mai
desav�rsita treapta la care poate ajunge
omul �n viata pam�nteasca. Ea sta la
capatul dezvoltarii fiintei omenesti."
(Guizot)

"Credinta e cea mai mare binefacere

pentru suflete. Fara ea, viata e fara vlaga,
daca nu trista, si farmecul ei se pierde.
Indiferenta si plictiseala napadesc
constiinta noastra. �ncet, �ncet acestea
pregatesc terenul favorabil, unde va creste
nemultumirea. Viata ajunge nesuferita. Ne
simtim nefericiti, cum s-ar simti un om
condamnat sa traiasca �n �ntuneric, si
tocmai credinta e aceea care ne face sa
triumfam asupra nenorocirilor, deznadejdii
si slabiciunii noastre. Ea �nfrumuseteaza
viata, d�ndu-i un ideal; ea o �ntareste,
hotar�ndu-i un scop. O constiinta fara
credinta e o locuinta umeda si �ntunecoasa.
Credinta e izvor viu de fericire." (Jean
Finot)

"Credinta e mai presus de stiinta. Vointa e

mai presus de inteligenta." (B. R Hasdeu)

"Credinta e mare, credinta da viata. Istoria

unei natiuni ajunge rodnica, �naltatoare de
suflete, mare, �ndata ce natiunea �ncepe sa
creada." (Th. Carlyle)

"Credinta e un frumos curcubeu care

uneste cerul cu pam�ntul; o m�ng�iere
pentru toti, dar care pare felurit fiecarui
calator, dupa locul �n care se afla."
(Geibel)

"Credinta este �ncrederea fiasca a omenirii

�n dragostea parinteasca a lui Dumnezeu."
(Pestalozzi)

"Credinta este maduva vietii noastre."

(Schlegel)

"Credinta este m�na care atinge infinitul."

(Ellen j White)

"Credinta este organul prin care respiram

parfumul vesniciei chiar aici, pe pam�nt,
�n viata trecatoare a trupului, si prin care
ne �mpartasim de gustarea bucuriei
nesf�rsite." (Schubert)

"Credinta nu este numai o virtute, este

poarta sfintita prin care trec toate
virtutile." (Helwald)

"Credinta stramoseasca si idealul moral

trebuie sa le capete sau recapete poporul
nostru, spre a deveni mare popor." (N.
Iorga)

"Daca putina stiinta departeaza pe oameni

de la credinta, adevarata stiinta �i readuce
totdeauna la ea." (Bacon)

"Din credinta izvorasc toate virtutile

sociale, caci dupa parerea unanima a
�nteleptilor - st�lpul cel mai puternic al
moralei si al vietii de Stat este credinta
�ntr-un Dumnezeu Care rasplateste si
pedepseste." (Chateaubriand)
"Dragostea vine de la Dumnezeu, credinta
duce pe om la Dumnezeu." (Stirnn)

"Dupa cum respectarea cultului divin este

prilej de marire a Statelor, tot asa
dispretuirea acestuia pricinuieste
Imagine similară
decaderea lor. Necredinta este ceva
�nt�mplator, numai credinta religioasa
constituie starea normala a omenirii."
(Tocqueville)

"Eu ma rog mereu c�t lucrez �n laborator.

Am �nvatat mult si cred tot asa ca un
simplu taran breton, " (Pasteur)

"Iar credinta este �ncredintarea celor

nadajduite, dovedirea lucrurilor celor
nevazute." (Evrei 11,1)

"Istoria, stiintele naturii, medicina si chiar

legaturile dintre parinti si copii nu pot
exista fara credinta." (H. Grotcus)

"Lipsa de credinta religioasa s-a dovedit

totdeauna a fi o radacina putreda �n viata
popoarelor, caci ea nu satisface nevoile
sufletesti ale oamenilor, si, de regula,
biruinta este a acelora care stiu sa-si
pastreze sentimentele religioase."
(Helwald)

"Minunea e copilul cel mai drag al

credintei." (Goethe)

"N-a existat niciodata un popor de atei!"

(Bettex)

"Nicio nenorocire nu �nseamna ceva si

nimic nu e pierdut at�ta timp c�t credinta
ram�ne �n picioare, c�t timp capul se ridica
din nou, c�t timp sufletul nu abdica." J
(Maeterlink)

"Noi ne-am pastrat toate sentimentele

nationale curate si �ntregi numai prin
credinta." (Burke, scriitor englez)

"Nu poti c�rmui o lume fara Dumnezeu.

Poti numai s-o ast�mperi cu tunul."
(Napoleon I)

"Omul are trebuinta de credinta pentru a-si

hrani viata sa spirituala, dupa cum
stomacul are nevoie de hrana pentru a
sustine viata biologica." (Gustave le Bon)

"Omul, cu c�t se mareste, cu at�t trebuie sa

creada mai mult." (V. Hugo)

"Oricine va marturisi pentru Mine �naintea

oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el
�naintea Tatalui Meu, Care este �n ceruri.
Iar de cel ce se va lepada de Mine �naintea
oamenilor si Eu Ma voi lepada de el
�naintea Tatalui Meu, Care este �n ceruri."
(Matei 10, 32-33)

"Pentru cine vrea sa creada, am o mie de

motive; pentru cel ce nu vrea (sa creada),
n-am niciunul." (Fer. Augustin)

"Ratiunea face pe om, credinta pe crestin.

Ratiunea ne duce p�na la marginea
infinitului, credinta ne da pe Dumnezeu
�ntreg." (Lacordaire)

"Sf�rsitul filosofiei este sa stii ca trebuie sa

crezi." (Geibel)

"Si Iisus i-a zis: Eu sunt �nvierea si viata;

cel ce crede �n Mine, chiar daca va muri,
va trai!" (Ioan 11, 25)

"Si raspunz�nd, Iisus le-a zis: Aveti

credinta �n Dumnezeu. Adevarat zic voua
ca oricine va zice acestui munte: "Ridicate
si te arunca �n mare!" si nu se va �ndoi
�n inima lui, ci va crede ca ceea ce spune
se va face, fi-va lui orice va zice!" (Marcu
11, 22-23)

"Stiinta nu-i dec�t o jumatate; credinta este

cealalta jumatate." (Novalis)

"Toate se clatina unde lipseste credinta."

(Schiller)

"Un graunte de adevarata credinta

valoreaza mai mult dec�t un c�ntar de
stiinta istorica; si-o picatura de iubire mai
mult dec�t o mare �ntreaga de stiinta a
tuturor tainelor naturii." (A. Francke)

"Un om cu credinta este o putere sociala,

egala cu nouazeci si noua de oameni care
n-au dec�t interese." (Stuart Mill)

"Viata este o taina trista, a carei cheie o are

credinta." (Lamennais)
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_7682.jpg
D:\Descarcari autori, nov. 2014\11-1.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_91381.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_91641.jpg
A.ezam�ntul de copii �Sf�ntul Ierarh
Leontie� din Radau.i

La jumatatea lunii septembrie,

�mpreuna cu o familie de prieteni am
vizitat numeroase obiective turistice din
frumoasa Bucovina. La Radau.i ne-am
oprit sa vizitam Manastirea Bogdana .i
Asezam�ntul pentru copii.

Imensa bucurie ca �nca de la intrarea �n

A.ezam�nt. ne-a �nt�mpinat cu multa
caldura Maica Ecaterina. Am vizitat
Biserica, c�teva dintre cladiri .i sala de
mese. Interioarele ca .i exteriorul cladirilor
arata impecabil, ordine .i cura.enie
desav�r.ita.

Am discutat .i cu c�.iva copii, cu

David, Ioana, Elena, Andrei .i au vorbit la
superlativ de condi.iile de via.a din
institu.ie. Se vede la tot pasul implicarea .i
daruirea conducerii dar .i a fiecarui
angajat la bunul mers al activita.ilor din
Institu.ie. A.ezam�nt este unicat �n
Rom�nia, gazduie.te 122 de copii .i tineri,
din jude.ul Suceava, copii orfani, din
familii sarace ori dezorganizate, dar .i
c�.iva studen.i de pe raza jude.ului .i care
beneficiaza de cazare, servicii de calitate
�n vederea reintegrarii �n familie, pregatirii
pentru via.a .i reintegrarii socioprofesionale.
 Acest deosebit .i necesar proiect, a
pornit din initiativa parintelui
Arhimandrit Iustin Dragomir Ioan,
staretul manastirii Bogdana din Radauti.

A �nceput �n anul 2001 .i a fost

definitivat �n anul 2015. A.ezam�ntul
cuprinde un numar de 11 case de tip
familial, 66 de locuri pentru studen.i .i
tineri, sala de mese, teren de sport .i
ateliere educa.ionale. Toate acestea au fost
construite din fondurile Manastirii
Bogdana .i cu sprijin (15%) din partea
Consiliului Jude.ean Suceava. O buna
parte dintre copii s-au reintegrat �n familia
naturala .i ceilal.i sunt sprijini.i parinte.te
.i dupa v�rsta de 18 ani, pentru a-.i gasi un
loc de munca .i sa-.i �ntemeieze o familie.
Copii merg cu microbuzul la .colile din
municipiul Radau.i, la cursuri extra.colare,
reu.ind sa ob.ina rezultate remarcabile la
�nva.atura. Pe l�nga activita.ile .colare,
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_3156.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\11.jpg
D:\Descarcari autori, nov. 2014\IMG_95881.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_6310.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\DSC_6855.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_0968-1.jpg
copii, tinerii din A.ezam�nt beneficiaza .i
de activita.i de recreere, comunicaresocializare
dar .i de stimulare a talentului
.i creativita.ii �n cadrul atelierelor de lucru
(croitorie .i lucru manual), de pictura, sala
de lectura, informatica, muzica, sali de
joaca .i teren de sport. Pe perioada
vacan.ei se organizeaza excursii, tabere,
expozi.ii de pictura, serbari, concerte de
colinde .i altele la care sunt invita.i
oameni, tineri din ora..

Este de apreciat .i faptul ca pentru

reducerea cheltuielilor pentru func.ionarea
optima a A.ezam�ntului de copii �Sf�ntul
Ierarh Leontie�, conducerea a demarat .i
reu.it, cu eforturi mari, sa construiasca o
Brutarie, o Frizerie dar .i o Croitorie,
asigur�ndu-se astfel .i noi locuri de
munca. Din luna noiembrie 2016 s-a
�nfiin.at .i un cerc literar alcatuit din 15
copii .i �ndrumat de doamna Dr. Ioana
Arhire.
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_5178.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_58881.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_91091.jpg
http://secareanu.files.wordpress.com/2010/12/070-sf-ilie-tm.jpg?w=217&h=320
Imagine similară

Putem ajuta, sprijini proiectele

A.ezam�ntului d�nd 2% din impozitul pe
profit (Declara.ia 230), fie prin
sponsorizare �n contul:

IBAN RO04RNCB0241123543990001
RON � deschis la BCR Radau.i

sau RO27BTRLRONCRT0367259601 �
deschis la BT Radau.i catre

FUNDA.IA UMANITARA �SFIN.II

IERARHI LEONTIE .I TEODOSIE� �

A.ezam�ntul de copii �Sf�ntul Ierarh

Leontie� din Radau.i, Calea
Bucovinei, nr. 201, cod 725400, jude.ul
Suceava.

�n prag de sarbatori va uram sanatate,

succese .i multe bucurii.

LA MUL.I ANI!

Ionel MARIN

Sarbatoarea na.terii Domnului Hristos,

Craciunul la rom�ni

Na.terea Pruncului Iisus, marea

minune, este punctul de �nt�lnire a
umanitatii cu eternitatea, a divinului cu
omul. Colindele rom�ne.ti, c�ntece
minunate, scot �n evidenta taina lui
Dumnezeu venit sa se faca Om: �Astazi sa
nascut Hristos/ Mesia chip luminos/
Mititel, �nfa.e.el/ �n scutec de bumbacel/
Lauda.i .i c�nta.i/ .i va minuna.i!�

Legendele na.terii Domnului zugravesc

peisajul etnografic al unui sat pastoral
unde traia Mo. Craciun .i avea case mari,
grajduri, co.are .i t�rle pentru vite. Pe
nea.teptate, �n acest sat lini.tit sose.te o
femeie necunoscuta care, sim.ind ca i-a
venit vremea sa nasca, bate la poarta casei
lui Mo. Ajun .i �i cere gazduire. Motiv�nd
ca este om sarac, acesta o trimite la fratele
Imagine similară
Imagine similară
Imagine similară
sau bogat, Mo. Craciun. Acesta, fara sa
.tie ca femeia este Maica Domnului, nu o
prime.te sau o trimite sa nasca �n grajdul
vitelor. Craciuneasa ajuta straina sa nasca,
fapta pedepsita de Craciun cu taierea
m�inilor din coate. C�nd Mo. Craciun afla
ca �n grajdul sau s-a nascut Domnul Iisus,
se caie.te .i cere iertare lui Dumnezeu
devenind primul cre.tin; sf�ntul cel mai
batr�n; so.ul femeii care a mo.it-o pe
Maria.

Deci Craciunul reprezinta o sarbatoare

crestina importanta, sarbatoarea
nasterii M�ntuitorului Iisus Hristos,
care ne face sa ne privim viata altfel, pe
semeni �ntr-o lumina mai favorabila, sa
ne deschidem sufletul si inima si sa
primim, oferi, mai usor, dragoste si
lumina.

Celebrarea Nasterii Domnului este prilej

de mare sarbatoare pentru �ntregul popor
rom�n. �ncep�nd cu 20 decembrie �ncepe
cu adevarat sa miroase a Craciun.

Tobele rasuna mai tare, nu asa ca la

�nceputul Postului Craciunului. Copiii
repeta colindele, iar unii dintre ei pregatesc
�Steaua� si �C�ntecul de Stea�.
Sarbatoarea Nasterii Pruncului Sf�nt
�ncepe �n dimineata lui Mos Ajun cu
colinde care tin p�na noaptea. Intre timp,
seara, se pregateste masa de Craciun la
care vor participa toti membrii familiei.

�n dimineata de 25 decembrie majoritatea

oamenilor participa la Sf�nta Liturghie de
Craciun si apoi la masa de Craciun asta
daca nu au facut-o deja de cu seara. Copiiii
vin cu �Steaua�, vestind faptul ca Iisus S-a
nascut si povestesc despre �nchinarea
Magilor. �nchinarea Magilor si faptul ca
acestia au dus daruri Pruncului Sf�nt au
generat obiceiul cadourilor de Craciun.

Personajul mitic Mos Craciun �mparte

cadouri copiilor si adultilor. �n satele
rom�nesti copiii gasesc cadourile sub
bradul �mpodobit �n Ajun si li se spune ca
Mosul a venit c�nd ei dormeau sau c�nd
erau la colindat. La oras si �n familiile mai
bogate exista o persoana care �mbracata �n
haine rosii joaca rolul Mosului si ofera
darurile pe masura meritelor din timpul
anului.

�n calendarul ortodox cele trei zile de

Craciun se �ncheie cu sarbatoarea Sf�ntului
Stefan. Toate zilele de Craciun sunt sortite
revederii parintilor, neamurilor, si
prietenilor asa ca lumea �cu mic cu mare�
merge �n vizita ori asteapta, cu placere,
oaspeti. CRACIUN FERICIT!

Va dorim distinsi colaboratori si cititori,

dragi rom�ni de pretutindeni,
SARBATORI FERICITE, alaturi de cei
dragi, cu sanatate, belsug si voie buna.
LA MULTI ANI!

Redactia revistei BOGDANIA

Imagine similară
Poezii patriotice

Mihai EMINESCU

Ce-.i doresc eu .ie, dulce Rom�nie

Ce-.i doresc eu .ie, dulce Rom�nie,

.ara mea de glorii, .ara mea de dor?

Bra.ele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-.i mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-.i m�ndri aste le nutresc;
Caci ram�ne st�nca, de.i moare valul,
Dulce Rom�nie, asta .i-o doresc.

Vis de razbunare negru ca morm�ntul.

Spada ta de s�nge du.man fumeg�nd,
.i deasupra idrei fluture cu v�ntul
Visul tau de glorii falnic triumf�nd,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, rom�nesc,
C�nd s-aprinde sacru candida-i v�ltoare,
Dulce Rom�nie, asta .i-o doresc.

�ngerul iubirii, �ngerul de pace,

Pe altarul Vestei tainic sur�z�nd,
Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face,
C�nd cu lampa-i zboara lumea lumin�nd,
El pe s�nu-.i vergin �nca sa coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu �l str�nge-n bra.e, tu �i fa altare,
Dulce Rom�nie, asta .i-o doresc.

Ce-.i doresc eu .ie, dulce Rom�nie,

T�nara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai �n fra.ie
Ca a nop.ii stele, ca a zilei zori,
Via.a �n vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet rom�nesc,

Vis de vitejie, fala .i m�ndrie,

Dulce Rom�nie, asta .i-o doresc!
DOINA

De la Nistru p�n' la Tissa

Tot Rom�nul pl�nsu-mi-s'a,
C� nu mai poate str�bate
De-at�ta str�in�tate.
Din Hotin .i p�n' la Mare
Vin Muscalii de-a c�lare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o a.in;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
.i str�inul te tot pa.te
De nu te mai po.i cunoa.te.
Sus la munte, jos pe vale
.i-au f�cut du.manii cale,
Din S�tmar p�n� 'n S�cele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Rom�n s�racul!
Ind�r�t tot d� ca racul,
Nici �i merge, nici se'ndeamn�,
Nici �i este toamna, toamn�,
Nici e vara vara lui,
.i-i str�in �n .ara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg du.manii �n puhoi
.i s'a.eaz� pe la noi;
Toate c�ntecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra str�in�tate;
Numai umbra spinului
La u.a cre.tinului.
�.i desbrac� .ara s�nul,
Codrul - frate cu Rom�nul -
De secure se tot pleac�
.i isvoarele �i seac� -
S�rac �n .ar� s�rac�!
Cine-au �ndr�git str�inii,
M�nca-i'ar inima c�inii,
M�nca-i'ar casa pustia,
.i neamul nemernicia!
.tefane M�ria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toat� grija schitului,
Imagine similară
Las� grija Sfin.ilor
�n seama p�rin.ilor,
Clopotele s� le trag�
Ziua'ntreag�, noaptea'ntreag�,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca s� 'ti m�ntui neamul t�u!
Tu te 'nalt� din morm�nt,
S� te-aud din corn sun�nd
.i Moldova adun�nd.
De-i suna din corn odat�,
Ai s'aduni Moldova toat�,
De-i suna de dou� ori,
�.i vin codrii 'n ajutor,
Toti du.manii or s� piar�
Din hotar� �n hotar� -
�ndr�gi-i'ar ciorile
.i sp�nzur�torile!

Grigore VIERU

(14.02.1935-18.01.2009)

Basarabie cu jale

�n mine a lovit strainul

De Pa.ti sau Denii.
Dar �ncol.itu-m-au bezmetici
.i moldovenii.
Ca nu suntem rom�ni strainul
Pe-a lui o .ine.
.i-ai mei mai tare-l cred pe d�nsul
Dec�t pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal .i de pe vale,
Basarabie!
��nc�lcita-.i este via.a�,
Basarabie!
�Ca gr�ul ce-l bate ghea.a�,
Basarabie!
�n mine-au dat .i moldovenii
Necre.tine.te.
Ci-s fericit ca-n ei rom�nul
Tot mai traie.te.
Ei spun ca nu-s rom�ni, ci lacrimi
�n piept fram�nta
C�nd un Farca. sau Vicoveanca
Sau Gheorghe c�nta.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal .i de pe vale,
Basarabie!
��nc�lcita-.i este via.a�,
Basarabie,
�Ca gr�ul ce-l bate ghea.a�,
Basarabie!

Salvati-va prin limba

S-au otravit pe vai izvoare

Si mierea adunata-n floare.

S-a otravit barbar vazduhul

De ce s-a otravit si duhul,

De ce si graiul?!

Sculati-va, sculati-va, sculati-va

Din somnul cel de moarte!

Salvati-va, salvati-va, salvati-va

Prin limba si prin carte!

S-a otravit privighetoarea

Si firul ploii si ninsoarea.

S-a otravit barbar vazduhul

De ce s-a otravit si duhul,

De ce si graiul?!

Sculati-va, sculati-va, sculati-va

Din somnul cel de moarte!

Salvati-va, salvati-va, salvati-va

Prin limba si prin carte!

S-a otravit dulceata poamei

Si laptele din s�nii mamei.

S-a otravit barbar vazduhul

De ce s-a otravit si duhul,

De ce si graiul?!

Sculati-va, sculati-va, sculati-va

Din somnul cel de moarte!

Salvati-va, salvati-va, salvati-va

Prin limba si prin carte

Descriere:
http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/32846/13899384/2/regina-
maria.jpg?height=653&width=400
Imagine similară
Imagine similară
Im memoriam

141 de ani de la na.terea Reginei Maria

a Rom�niei

Principesa Maria (Marie Alexandra

Victoria) s-a nascut la 29 octombrie 1875,
�n Marea Britanie (nepoata Reginei
Victoria a Marii Britanii), la Eastwell Park
.i a fost fiica principelui Alfred al Marii
Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha .i
duce de Edinburg, .i a ducesei Maria
Alexandrovna a Rusiei.

Dupa copilarie si adolescenta petrecuta

�n casa parinteasca, Maria s-a logodit la 16
ani cu principele Ferdinand de
Hohenzollern, mostenitorul tronului
Rom�niei .i la 17 ani, pe 29 decembrie
1892, s-au casatorit. Un an mai t�rziu s-a
nascut primul copil al cuplului princiar,
Carol al II-lea, cel care va deveni al treilea
rege al Rom�niei.

Maria, sotia viitorului rege al Rom�niei

se va implica de t�nara �n treburile statului
si pentru binele poporului. �n timpul
Razboiului din Balcani (1912 � 1913) a
izbucnit o epidemie de holera, �n iulie
1913, �n tabara rom�neasca situata �n
apropiere de Sofia. �n ciuda poruncilor
ferme ale Regelui Carol I, principesa
Maria a trecut Dunarea pentru a vedea care
este soarta soldatilor rom�ni. �ntoarsa la
Sinaia, ea a obtinut acordul Regelui de a
organiza o tabara de ajutor pentru acestia.

�n anul 1914 Maria a devenit Rregina,

odata cu moartea lui Carol I si cu
�ncoronarea lui Ferdinand ca rege al
Rom�niei.

�ncoronarea oficiala a celor doi a avut

loc abia �n 15 octombrie 1922, la Alba
Iulia. �n timpul Primului Razboi Mondial,
�mbracata �n haine de sora medicala,
Regina Maria a organizat spitalele de
campanie si a fost prezenta printre cei
suferinzi, �mpartind mmedicamente,
m�ncare si paturi soldatilor raniti pe front
sau bolnavilor de tifos. Pentru atitudinea sa
curajoasa din timpul Primului Razboi
Mondial a primit titlul de �Regina �
soldat�.

A fost supranumita de popor �Mama

Regina�, �Mama rani.ilor�, �Regina
soldat�, datorita ac.iunilor sale din
perioada Primului Razboi Mondial, c�nd a
ajutat solda.ii afla.i �n spitalele de pe front.

De asemenea .i-a legat numele de via.a

culturala .i artistica din Rom�nia acelor
ani. Regina Maria a fost si o �ndragita
scriitoare. Ea a �nceput sa scrie mai �nt�i
povestile pe care le spunea copiilor ei, mai
apoi, �n anii razboiului, a scris pentru
soldati si pentru diferite ziare. �ntreaga sa
opera totalizeaza peste 30 de volume de
povestiri pentru copii, poezii si proza,
dintre care cele mai cunoscute sunt
Memoriile sale aparute �n anii 1934-1935
sub titlul �Povestea vietii mele�. Regina
Maria a fost sfatuitorul cel mai apropiat al
Regelui Ferdinand, p�na la decesul
acestuia �n 1927.

Regina Maria a fost si un excelent

diplomat, prin vizitele sale �n strainatate
fac�nd cunoscuta Rom�nia, tara sa de
adoptie, si interesele ei. La sf�rsitul
Primului Razboi Mondial a mers la
Conferinta de Pace de la Paris, dupa
retragerea delegatiei noastre, unde a
promovat interesele Rom�niei,
reamintindu-le aliatilor occidentali de
ssacrificiile armatei rom�ne �n timpul
Primului Razboi Mondial. A avut
convorbiri cu presedintele Frantei,
Raymond Poincare, si cu primul-ministru
Georges Clemenceau. Au urmat apoi vizite
neoficiale la Paris si la Londra care au fost
urmate de crearea Rom�niei Mari prin
reunirea provinciilor istorice.

Harta Rom�niei Mari (1 decembrie 1918)

Dupa venirea la putere a lui Carol al IIlea,

�n 1930, rolul acesteia �n viata
publica a fost marginalizat. La scurt timp a
fost obligata sa se autoexileze la Balcic (pe
atunci �n Rom�nia), unde anturajul sau era
strict supravegheat si unde i s-a interzis
orice implicare politica. Regina Maria a
fost legata suflete.te de doua locuri: Balcic
si Bran, locuri carora le-a imprimat o
amprenta ce se poate vedea si astazi.
"Balcicul si Branul sunt casele mele de vis,
inima mea", spunea Regina Maria.

Se spune ca Balcicul l-a descoperit cu

ajutorul lui Alexandru Satmari, care a
insistat ca Regina sa mearga �n acea zona
�n 1924. Un an mai t�rziu avea sa �nceapa
constructia domeniului de la Balcic. An de
an domeniul a fost �nfrumusetat cu
constructii si celebrele gradini. Datorita
Reginei, �n acea perioada Balcicul va
cunoaste un av�nt urbanistic. .i din cauza
izolarii la care o supusese Carol al II-lea,
Balcicul devine locul sau de refugiu. De
aceea, �n 1933 c�nd �si �ntocmeste
testamentul, Regina Maria cere ca dupa
moartea sa inima sa �i fie depusa �n micuta
capela pe care o construise pe malul marii:
Stella Maris, iar corpul sa �i fie �ngropat la
Curtea de Arges, alaturi de ceilalti membri
ai Familiei Regale.

Trei ani mai t�rziu, �n 1936, Regina se

�mbolnaveste. La �nceputul anului 1938 a
fost internata �n mai multe sanatorii din
Italia si Germania, exist�nd banuiala ca ar
fi avut cancer la esofag si ciroza.
Simtindu-si sf�rsitul aproape, Regina
Maria i-a cerut fiului ei, Carol al II-lea, sai
trimita un avion care sa o aduca �n
Rom�nia. Monarhul Rom�niei a refuzat. Sa
oferit, �nsa, Hitler sa �i puna la dispozitie
un avion sanitar, pe care �ndragita regina la
refuzat �nsa. Aceasta a ales sa vina cu
trenul �n care, potrivit unor surse, ar fi si
murit. Avea 63 de ani. Decesul a fost
anuntat la 18 iulie 1938, la Sinaia, de
regele Carol al II-lea.

MARIA, REGINA ROM�NIEI

(TESTAMENT)

.arii mele .i poporului meu,

C�nd veti ceti aceste slove, Poporul meu,

eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care
ram�ne pentru noi o mare taina. Si totusi,
din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as
dori ca vocea mea sa te mai ajunga �nca
Imagini pentru inima reginei maria
Imagine similară
odata, chiar de dincolo de linistea
morm�ntului. (�)

Nimeni nu e judecat pe drept c�t traie.te:

abia dupa moarte este pomenit sau dat
uitarii. Poate de mine va ve.i aminti
deoarece v-am iubit cu toata puterea
inimei mele .i dragostea mea a fost
puternica, plina de av�nt: mai t�rziu a
devenit rabdatoare, foarte rabdatoare. Eu
am ajuns la capatul drumului meu. Dar
�nainte de a tacea pentru ve.nicie vreau sami
ridic, pentru ultima data, m�inile pentru
o binecuv�ntare.

Te binecuv�ntez, iubita Rom�nie, .ara

bucuriilor .i durerilor mele, frumoasa
.ara, care ai trait �n inima mea .i ale
carei carari le-am cunoscut toate (�)

Cu trupul voi odihni la Curtea de Arge.

l�nga iubitul meu so. Regele Ferdinand,
dar doresc ca inima mea sa fie a.ezata sub
lespezile bisericii ce am cladit-o. �n
decursul unei lungi vie.i at�.ia au venit la
inima mea �nc�t moarta chiar, a.i dori sa
mai poata veni la ea dealungul potecii cu
crini ce mi-a fost m�ndria .i bucuria. (�)
.i acum va zic ramas bun pe veci: de acum
�nainte nu va voi putea trimite nici un
semn: dar mai presus de toate aminte.te-.i,
Poporul meu, ca te-am iubit .i ca te
binecuv�ntez cu ultima mea suflare.

Acest testament a fost facut scris, datat .i

semnat cu m�na mea la Tenka � Juvah,
Balcic, astazi Joi 29 iunie 1933.

Omagiu Reginei Maria, recuno.tin.a

pentru eroismul .i daruirea pentru
�nfaptuirea Rom�niei Mari. Dumnezeu s-o
odihneasca �n �mpara.ia Sa!

Ionel MARIN

Andrei Pog�ny despre poetul maghiar

Ady Endre
Rasfoind cotidianul ��nainte� din Drobeta
Turnu-Severin, la data de 26.01.1969, c�nd
lucram la Portlle de Fier, am zarit un
articol care relata ca la Craiova, mai
traieste un medic pensionar, �n etate de 77
de ani, care l-a cunoscut personal pe
marele poet maghiar Ady Endre. Eram
curios sa aflu c�te ceva despre
reprezentantul de seama al simbolismului,
care realiza un mod de exprimare artistica
cu totul aparte �n literatura maghiara.

Afl�ndu-i adresa, m-am deplasat la

Craiova, �n Cartierul �Calea Bucuresti�,
�ntr-un bloc de locuinte unde locuia Dr.
Cornel Cosmutza. Dupa ce am sunat, se
deschidea usa locuintei sale. �n fata mea,
statea un batr�n cu parul albit de ninsoarea
multor ani, care marcau v�rsta senectutii
sale.

M-am prezentat si l-am �ntrebat emotionat

si cu o oarecare temere.

L-ati cunoscut pe Ady? (poate omul �n

v�rsta, ar putea sa-mi raspunda si asa):

�Ce faci pe jurnalistul �n usa

apartamentului meu; va rog nu ma
deranjati, vreau sa ma odihnesc. Buna
ziua! Lasati-ma �n pace!�

Dar, nu! deloc n-am primit asa o replica, ci

urmatoarea fraza:

Pe cine? A! pe Bandi! da, sigur, veniti

�nauntru! Poftim si luati loc!

Acum, amfitrionul �ncepu sa-mi vorbeasca

�n limba maghiara. L-am ascultat cu multa
atentie.
 La Budapesta si la Paris, m-am �nt�lnit
cu Ady, prima data c�nd eram licean apoi,
si mai t�rziu, ca student la Medicina.
Mama mea, Otilia, fiica Protopopului
greco-catolic, Gheorghe Marchisiu si a
Juliei Vultur, s-a nascut la 8 octombrie
1873, �n localitatea Homorodul de Mijloc,
judetul Satu-Mare. La doar 17 ani, �n
1890, se casatoreste cu economistul Cornel
Cosmutza. Cei doi �ncep o viata de familie
�n orasul Carei, dupa care se muta la
Budapesta, iar, apoi la Sarajevo, dupa ce
Cosmutza a fost numit presedinte al Postei
din Bosnia. Eu m-am nascut �n 1892, c�nd
mama avea 19 ani si am primit pronumele
tatalui, cel de Cornel. Dupa c�tiva ani,
viata familiara nu ram�ne �n meandrele ei
armonioase si echilibrate. Mama pleaca la
Viena. Pentru a-si continua traiul vienez se
angajeaza ca spalatoreasa. Duce o viata
grea. Dupa un rastimp, se �ntoarce, cauta
refacerea casatoriei si din nou e l�nga tatal
meu si mine. Obtine o mostenire ce va
aduce o schimbare majora �n viata ei.
Mama ne paraseste iar, se �nscrie la
M�nchen, la Academia de Arte Frumoase.
�ntreprinde o �ndrazneata calatorie �n
Extremul Orient, spre acele meleaguri
�ndepartate, care, la �nceputul secolului
trecut, au fost greu accesibile, mai ales, la
o femeie singuratica. A perindat aproape
toata partea estica a Asiei, a fost �n India,
China apoi si �n Japonia. O serie de
articole publicate despre aceasta
peregrinare atesta talentul si maiestria care
a putut reda peisajul Extremului Orient, al
obiceiurilor si al destinelor populatiei de
acolo si anume �n revista �Lucerafarul� din
Bucuresti, precum si �n revista
budapestana ��j Idok� (Timpuri Noi), sub
titlul �Plimbari prin lumea larga�. Ne
perrmitem sa le socotim drept primele
�ncercari feminine de jurnal de calatorie.
�ncercarea ei de a restabili viata familiara
nu a avut succes. S-a hotar�t sa divorteze
si sa plece �n strainatate. Dupa un popas la
Drezda si Londra, se stabileste la Paris,
unde �l cunoaste pe publicistul maghiar
B�l�ni Gy�rgy (1882-1959) unul din cei
mai apropriati prieteni a lui Ady, biograf si
excelent exeget a vietii si operei acestuia.

Asa, cam prin primavara lui 1904, B�l�ni

primeste o scrisoare din judetul sau natal,
Salaj, de la fratele lui Ady, prin care e
sfatuit sa ia legatura cu Bandi, cel care de
la �nceputul lui februarie se afla la Paris ca
publicist.
Dupa c�teva schimburi epistolare, B�l�ni
si Ady se �nt�lnesc �n �Grand Caf� unde,
sa spun, a fost resedinta lui Bandi si unde
pe o masa retrasa, linistita, au fost
concepute o serie de poeme de renume
universal si neuitate ale literaturii
maghiare. B�l�ni a fost impresionat de
personalitatea lui Ady, cu care p�na la
moartea poetului a ramas prieten. El a scris
cartea �Adevaratul Ady� editata �n 1934,
la Paris.

B�l�ni prezinta lui Ady capitala Frantei, �l

plimba prin parcuri, cimitire, teatre,
muzee, �l calauzeste la expozitii, citesc si
dezbat �mpreuna presa pariziana. T�narul
B�l�ni este fermecat de frumusetea si de
talentul literar al mamei lui Cosmutza
Cornel. O dragoste reciproca, profunda,
patrunde �n inimile lor. B�l�ni o ajuta �n
munca ei, o introduce �n cercurile artisticeliterare
unde, �n cur�nd, va fi apreciata si
va primi un renume �n domeniul artei.

Dupa pronuntarea divortului de Cornel

Cosmutza, mama mea se casatoreste cu
B�l�ni care devine pentru totdeauna
tovarasul ei de viata. De aici, �ncolo,
scrierile ei nu sunt semnate sub numele de
Cosmutza ci K�meri S�ndor, K�meri
Erzs�bet sau B�l�ni Gy�rgyn� (sotia lui
B�l�ni Gy�rgy). Familia B�l�ni avea la
K�mer (jud. Salaj) o mosie, iar S�ndor
(Alexandru) a fost numele de botez a
tatalui lui B�l�ni Gy�rgy.

Chiar c�nd era la Londra, mama primeste

o scrisoare de la Bandi si L�da, vor sa o
vada �n societatea lor. De aici, �ncolo, �ntre
Ady si mama mea, apare o relatie de
sincera prietenie. Ea a �ncercat sa prezinte
pe Ady lui Rodin si lui Anatole France, dar
el refuza. S-a simtit bine, numai �ntre
compatrioti, acestia erau L�da, mama si
B�l�ni Gy�rgy. Ei au fost cei mai
apropriati prieteni a lui Ady.

�ntr-o seara torida, de vara, cei patru, Ady,

B�l�ni, mama si L�da (Br�ll Ad�l
prietena, confidenta si protectoare a
poetului, careia i-a �nchinat numeroase
poeme de dragoste), s-au distrat �mpreuna
p�na �n zori. Ady bine dispus a hotar�t ca
va schimba numele celor prezenti. Asa,
Ad�l, prin re�ntoarcere, a aparut cu numele
de L�da si mama Otilia sau Otty, a devenit
Ito. Fiindca ea era o femeie micuta,
slabuta, a primit si un diminutiv care �n
limba maghiara, este teminatia -ka. Asa,
mama a devenit ,�n fine It�ka, nume ce-l
va purta, apoi, �ntreaga viata.

�nsa, regretabil, zilele senine, �nsotite a lui

Ady erau numarate. O boala �ncurabila �l
�mpinge la marginea disperarii, ca urmare
nu va mai putea crea opere de arta. Dar,
prieteni apropriati �i dau sperante poetului
cu sanatatea sf�siata, �l �ncurajau ne�ncetat.
Tratamentele �n sanatorile din Cluj-
Napoca si Budapesta �i redau dorul de
viata.

Cu ceva �ntreruperi, �n 1912-1914, Ady

este internat �n sanatoriul �V�rosmajor�
din Budapesta. Ca si student de medicina,
eu, pe acele vremuri, am �ntrat de multe ori
aici, unde unchiul meu, dr. Kosmutza B�la
a fost medic-sef Director, cel care-l trata
pe Ady. Prin unchiul meu, Ady a fost
informat ca traducatorul poemelor sale,
poetul Octavian Goga, este arestat, �n
�nchisoarea de la Szeged, pentru a ispasi
pedeapsa sa, de instigare, prin publicitate.
La acestea, Ady trimite o scrisoare de
compatimire la poetul rom�n care suferea
�n arestul de la Szeged.

Mai t�ziu, cei doi s-au �nt�lnit �n

sanatoriul�V�rosmajor�. Ady �i ofera o
cina �n cinstea lui Goga, apoi continua
seara �ntr-o cafenea la care participa dr.
Kozmutza B�la si scriitori maghiari
M�ricz Zsigmond, Babits Mih�ly si
Ignotus, mari scriitori ai vremii.

Pe vremea c�nd eram student la

Budapesta, ma plimbam de multe ori cu
Bandi, fie numai cu el sau de c�teva ori si
cu Nagy Endre, �ntemeietorul varieteului
maghiar, prietenul lui Ady din tinerete.
Asa am reusit sa aflu foarte multe detalii
din preocuparile lui Ady.
Primul Razboi Mondial, a rapit fara mila si
pe tatal meu Cornel. Pentru foarte multi
oameni a fost o tragedie inegalabila.
Morm�ntul sau se afla �n Italia, la Udine.
Sotul mamei, B�l�ni Gy�rgy, astfel devine
tatal meu vitreg cu care m-am �nteles tot
asa de bine ca si cu tatal Cornel, a carui
amintire ram�ne nestearsa.

Unori, Bandi ducea lipsa de bani. A venit

la mine, s-a asezat la masa si �ncepea sa
scrie poezii. De pe masa, n-a lipsit
niciodata si o sticluta cu vin bun si rubiniu.
�si sprijinea fruntea cu m�na st�nga,
degetele lui se afundau �n parul sau negru
lucios. Cu m�na dreapta, tinea un creion
care parca �l muia mereu �n s�ngele inimii,
iar, pe pagina alba aparau r�ndurile unei
poezii. �n timpul creatiei golea paharele
care se �ncolorau unul dupa altul.
Simteam cum parca fierbe ceva �n el; erau
versurile sale.

Eu, abia, �ndrazneam sa respir, sa nu-l

deranjezi. Linistea profunda a camerei ne
cuprindea pe toti. De multe ori, am si
adormit. Dar, Bandi a ramas treaz, lucra
ne�ntrerupt, �n noaptea �ntunecoasa, �n care
sufletul lui, prin versurile redactate, parca
luminau departe, ca si un far �n v�rful unei
st�nci deasupra marii.

Dimineata, cu poezia terminata, se grabea

la editor, ca sa faca rost de ceva bani. Asa
se lupta, greu cu cerintele vietii si cu
nevoile financiare. El a dat at�t de mult si
a primit at�t de putin de la societatea �n
care a produs si a trait.

Cu acestea, batr�nul doctor termina toate

cele prin care a vrut sa relateze despre
Ady. �mi iau ramas bun, multumind pentru
efortul lui depus �n cele 2 ore �n care l-a
adus pe Ady mai aproape de epoca noastra
si de sufletul meu.

Ady Endre a fost un nume cunoscut de

literati, de toti oamenii de cultura si cititori
specializati �n poezie. Popularitatea lui la
publicul rom�n, deja, la �nceputul secolului
XX, se poate datora si traducerilor
accesibile prin grija lui Octavian Goga si a
atitudinii poetului �mpotriva asupririi
nationale a popoarelor din Imperiul
Austro-Ungar si ca poetul a militat pentru
�nfratirea dintre rom�ni si unguri.

Parca, printr-o viziune profetica, vesteste

misiunea viitoare a popoarelor dunarene:
lupta �mpotriva at�tarilor nationalistsovine,
unirea maselor pentru egalitate si
propovaduirea drepturilor respectului
reciproc, deci Ady are o viziune
democratica asupra lumii.

Pentru Ady acestea nu sunt lozinci

politice, ci concluzii trase din istoria
milenara. Convingerea lui se sedimenteaza
si �n acelasi timp decanteaza confruntarea
istoriei cu realitatea traita.

�n �C�ntecul iacobinului maghiar� este

semnificative dorinta de unire. Iata c�teva
strofe �n talmacirea lui Kocsis Franciska:

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De ce nu devin mii de dorinti,

O napraznica vointa?

De-i slav, maghiar ori vlah, banatul

E-n veci aceeasi suferinta.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

C�nd ne von uni, �n sf�rsit?

C�nd vom fi-n rostire temerari?

Noi, cei �mpilati si zdrobiti,

Uniti maghiari si nemaghiari?

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dar m�ine toate le-om avea.

De-ndraznim si-avem vointa.

Din relatarea medicului Cornel Cosmutza,

se poate afirma ca Ady Endre a fost un
prieten al poporului rom�n.

A dorit ca rom�ni si maghiari sa se

�nteleaga frateste si sa faureasca o lume a
dreptatii si a �naltelor devenirii sociale, o
lume pe care o visam si noi.

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Citate patriotice

Avram Iancu � �Unicul dor al vietii mele e

sa-mi vad natiunea mea fericita, pentru
care dupa puteri am si lucrat p�na acuma.�

Constantin Romanu-Vivu � �Sa stie dar

tiranii ca nu vor mai putea pune granita
�ntre rom�ni si rom�ni�

Gheorghe Ghimpu � �Ne vom salva doar

revenind la rom�nism si realiz�nd
re�ntregirea neamului rom�nesc�

Gheorghe Magheru � �Eu, fratilor, sunt

rom�n si, ca rom�n, ma simt ferice de a
muri pentru tara mea�

Grigore Vieru � �Daca visul unora a fost

ori este sa ajunga in Cosmos, eu viata
�ntreaga am visat sa trec Prutul!�

Mihail Kogalniceanu � �eu privesc ca

patria mea toata acea �ntindere de loc unde
se vorbeste rom�neste si ca istorie
nationala istoria Moldovei �ntregi, �nainte
de sf�sierea ei, a Valahiei si a fratilor din
Transilvania�

Mircea Eliade � �A renunta la rom�nism,

�nseamna, pentru noi rom�nii, a renunta la
viata, a te refugia �n moarte.�

Nichita Stanescu � �Limba rom�na este

patria mea�

Nicolae Balcescu � �� si cel din urma al

meu cuv�nt va fi un imn tie, tara mea mult
draga.�

Stefan cel Mare � �Mai presus de tihna

noastra sta datoria sf�nta de a apara fiinta
si neat�rnarea tarii noastre�

V-le Alecsandri ��Limba este tezaurul cel

mai pretios pe care-l mostenesc copiii de la
parinti, depozitul cel mai sacru lasat de
generatiile trecute si care merita sa fie
pastrat cu sfintenie de generatiile ce-l
primesc.�
Descriere: Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA
MEDALION LIRIC

Acad. Cristian Petru BALAN (SUA)

NOI, POPORUL!

Noi, poporul,
cei mul.i, cei harnici .i-n puteri,
noi, cei de jos,
aci saraci, aci la mijloc, dar cumin.i,
suntem ca o padure, ca iarba pe c�mpii,
mai bl�nzi ca mieii,
dar lupi mai bine-am fi !
Ne place-a sta �n turma daca ciobanii-s
buni,
dar o zbughim afara c�nd ne lovesc,
nebuni,
de.i averea lor furata,
chiar astazi, bunaoara,
de vrem,

putea-vom �ntr-o clipa

s-o facem o Sahara
sau sa sarim pe d�n.ii cu salt de Niagara,
sa-i ardem ca-n Vezuviu,
sa-i aruncam �n hauri -
cu st�rvul lor sa umplem toate-ale .arii
gauri !
Numai a.a noi, gloata, zv�rlim din spate
lestul;
numai a.a Carpa.ii vor fi ca Everestul !

DUBLEZ TOT INFINITUL...

(sonet)

Dublez tot infinitul c�nd meditez profund,

Cladesc un mare cosmos, c�nd scormonesc
�naltul,
Prin mine cresc spre soare .i crinii, .i
bazaltul,
Dar freamatul din g�nduri nu pot sa mi-l
ascund.

Iar visele ce mari mi-s ! �mi fac din ele

saltul,
Chiar de-mi lipse.te for.a sa zbor peste
miraje.
Nu pot... Ca-n orizonturi vad roata doar
baraje
.i ma-nfior... .i-n locu-mi a. vrea sa fie
altul !

Cad tot mai jos... .i-n bezna, de mine dau

mereu,
Dar intru-n ea cu for.a, umpl�ndu-ma de
via.a,
De raze, flori .i coruri venind din Elizeu...

Ele-mi zdrobesc temerea cu-o for.a

preamarea.a

Care, deodat', ma-nal.a mai sus de

Empireu !
.i-astfel, prin Providen.a, revin �ntreg spre
via.a.

RUGACIUNE CATRE
M�NTUITORUL NOSTRU IISUS
HRISTOS

Bunule Iisuse, cu ad�nci suspine,

Slujitor nevrednic, cad smerit la Tine,

�n genunchi si-n lacrimi, vin si-Ti cer

iertare

Pentru multe rele si pacate-amare!

Tu �mi vezi din ceruri orisice greseala,

Tot ce-i fapta buna, tot ce e negreala.

Da-mi puteri, Iisuse, sa-mi �nving povara,

Sufletul sa-mi fie cioc�rlie vara,

Sa ma-nalt la Tine-n fiecare clipa,

Ca sa�Ti simt iertarea bl�nd cum senfiripa.

�ngerii Luminii da-mi-i sprijinire,

Sa-mi arate drumul catre m�ntuire.

Da-mi tarie vietii sa rezist la toate,

Da-mi �ntelepciune, mila, bunatate;

Da-mi curaj si forta sa lupt pentru Tine,

Sa-ti vestesc Cuv�ntul catre orisicine,

Imagine similară
Sa Ti-l port cu cinste catre lumea-ntreaga,

Sa-i ajut pe altii sa Te �nteleaga.

Da-mi putere, Doamne, da-mi si iscusinta

Sa-i ajut pe-aceia fr�nti de suferinta.

Chiar de-o fi ca raii crunt sa ma

zdrobeasca,

Legam�ntul Crucii n-o sa mi-l clinteasca !

Pentru toti dusmanii ce-mi fac aspra

soarta,

Bunule Parinte, eu Te rog, mi-i iarta!

Doamne, de la mine nu-Ti �ntoarce Fata,

Tie-Ti darui g�ndul, inima si viata !

Mila Ta cereasca bl�nd sa ma cuprinda,

Iar credinta-n Tine mai viu sa se-aprinda�

Binecuv�nteaza robul ce supus e,

Fii slavit de-a pururi, Bunule Iisuse !

AMIN !

O, CER SENIN...

O, cer senin,
tu nu e.ti zeu,
dar po.i sa te cobori �n noi cu-aliura �nzeita
tu e.ti ocean fara de fund murmur�nd
�nseninari,
sau e.ti cineva care vrei sa ne �ncurajezi
zborurile
.i sa ne-nal.i mai presus dec�t tine;
tu, pasare albastra cu penaj �nstelat,
ritm�nd �n zbor muzica norilor,
ecran uria. pe care zodiile ne proiecteaza,
glumind sau nu, umbrele viitorului,
ale fiin.ei .i nefiin.ei.- ale bucuriilor .i ale
suferin.elor;
o, cerule senin .i �nalt ,
iata-ma, ame.esc privindu-te p�na la
lacrimi,
ame.esc de albastrul tau, de aurorele tale
boreale
dans�nd gra.ios cu fluturari de draperii
policrome
�n care �mi scald spre purificare g�ndurile,
limpezindu-mi fa.a de lacrimi,

.i sufletul .i tot -
o, cerule nesf�r.it, cer nestatornic,
cu �ncruntari cenu.ii uneori,
alteori cu franjuri negre de doliu,
vorbind �n tunete .i scuip�nd peste noi
fulgere,
cert�nd m�nios pam�ntul cu bice de foc,
fara sa-.i mai raspunda cineva cu sage.i
trase �n carele norilor tai;
cer cumplit, cer �ng�ndurat de suferin.ele
noastre,
tulburat adesea
de furtunile noastre exterioare ori
invizibile,
dar iara.i senin c�nd sufletul nostru lini.tit
e ca tine -
atunci �n lumina .i-n ad�ncimea ta ma-nal.,
�ncalzindu-ma,
�n tacerea razelor tale blajine.
Ochi albastru al Universului,
cer senin, cer omenesc,
e.ti tu oare ordinatorul din transcendentul
astral ?
E.ti tu marea.a cortina care ascunzi
sfin.enia lumii de dincolo ?
E.ti tu computerul uria., cristalin, care ne
�nregistrezi
toate faptele noastre trecute - bune .i rele -
program�nd pe cele viitoare, cum
astrologii �nca mai cred
.i cum noi �ncercam temerari sa te
programam,
parcel�ndu-te �n zborul nazuin.elor noastre
infinite ca �ntinderea ta ?
E.ti tu o poarta spre eternitate ?
Sau... nimic din toate-acestea...
O, cerule senin, oglinda a g�ndului meu,
aburit de norii durerilor mele,
drum de extaz al viitorului terestru .i
extraterestru,
morm�nt de zei .i monument de speran.e,
leagan de cristal al cutezan.ei omene.ti,
traiesc sub clopotul tau albastru cu limba
de soare,
muncesc vibr�nd pe hotarele viselor
noastre albastre,
pe care le m�ng�i cu flacarile muzicii tale
albastre,
�n albastrul binecuv�ntarilor largi,
nesf�r.it de albastre...
Imagine similară
Lidia GROSU (Chi.inau)

TARA MEA

Mi-esti uimitor de draga, Tara mea,

Si timp de-o viata merg spre tine, iata,

Cu-n pasaport rom�n deschis ca poarta

Sa-ncap cu toata Basarabia.

Tu ai putea sa ne eviti�

Nu-ti cer prea mult �

Doar foc si para-n suflet unitar

Ce-a fost �njunghiat si rastignit

Pe-un inventat, umilitor hotar

�ntre-ale noastre lacrimi de pe Prut

Zidit, �n miezul noptii, peste-o zi,

Ce ne-a costat un inuman tribut �

De-a a exista, a rezista, a nu muri-n

Pofida unor triburi de ratati,

Ce-au promovat noiane de minciuni�

Salbataciti numai la g�ndul c-am fi frati,

Ne-au p�ngarit tot dragul din strabuni!

Un odios si nemaiauzit blestem �

Imperii peste-un neam mereu caznit

Sa sufere, c�nd pietrele mai gem

Ca-avem istorie, un grai, ca n-am murit�.

�Ma zbat sa ma destainui c�t doresc

Sa-ti cad azi la picioare, sa te m�ng�i,

Sa te dezmierd si, demn, sa te iubesc

Ca numele tau mare sa-mi �ncinga

si g�ndurile, si inima mea�

Esti ROM�NIA � de la munte p�n-la

mare,

�n Bucovina, Herta, Basarabia

Dorita si visata cu ardoare.

...Mi-esti uimitor de draga, Tara mea,

Si timp de-o viata merg spre tine, iata,

Cu-n pasaport rom�n deschis ca poarta

Spre ale tale unduiri de stea.

UNIREA

�ntre tacere .i absurd revolta sunt,

Fior de tricolor .i duh de .ARA,

Batut umilitor cu-al min.ii cnut

Ca n-am putea fi cei de-odinioara...

...Azi e-o chemare .tefan Voievod

.i Frunte-i Cuza-Voda �n Cetate...

Credin.a .i iubirea lor e rod

Al s�ngelui fra.iei fara moarte.

Nimic mai valoros! Nu o po.i vinde!

Sa apelam discursul ROM�NISM

Din vechi hrisoave... .i sa .inem minte:

Istoria-i UNIRE �c�t cuprinzi!

Ea ne-a lipsit... Prin trunchiuri de cuvinte

.i calc rusesc razbate foc .i para

E visul care niciodata minte:

Suntem rom�ni .i ne dorim o .ARA!

Ovidiu .U.UIANU

Nevoia de modele

Pentru-a face pa.i �n via.a,

Pe pam�nt, sau chiar pe ghea.a,

Ca sa treci de toate cele,

E nevoie de modele!

Ca s-atingi .inta �nalta,

Unde inima-.i tresalta,

�ntr-un zbor de r�ndunele,

E nevoie de modele!

Daca via.a te grabe.te,

.i departe e.ti de stele,

E nevoie de modele!

Chiar c�nd omu-s-�ofile.te�

D:\Descarcari autori, nov. 2014\LIn, FOTO IRINA LUCIA MIHALCA.jpg
N-are �stare� fara ele,

E nevoie de modele!

Balada pentru Taj Mahal

Pe-al Yamunei verde mal,

sta maretul Taj Mahal,

construit de Shah Jahan,

sa cinsteasca, an de an,

pe sotia sa Mumtaz.

Cu bujori �nca-n obraz,

la Allah c�nd a plecat,

ea pe lume a lasat,

pentru sot, regrete mii,

si-o multime de copii.

Peste ani, cum este dat,

si Jahan fu-nmorm�ntat,

�n palatul de povesti;

altu-n lume nu gasesti!

Pe albastrul cerului,

cupola palatului,

�n sclipirea apelor,

st�lpii minaretelor,

marmura luminilor,

verdele gradinilor.

Iat-acesta-i cu temei,

�recviemul� dragostei!
Irina Lucia MIHALCA

Omul, doar omul

Sclipiri de raze prin ochiul dintre lumi,

papirusuri �nscrise �n piele si �n suflet,
la margine de noapte

asalt de doruri, animate g�nduri,

dansezi cu cerul sperante, regasiri.
Omul viseaza, omul te viseaza,
Omul �nt�lneste, omul te-nt�lneste,
Omul iubeste, omul te iubeste.
Omul raneste, omul te raneste,
Omul pierde, omul te pierde,
Omul uita, omul te uita.
Pisc si abis, contrast lumina��ntuneric,

omul te-nalta, te coboara.

�n departari imense, sub triste constelatii,
noian de-ntinse ape,

refluxul din genuni,

ad�ncul-ametist,

pe margini de prapastii,

pustiuri si taceri,
fr�nturi de realitate, soapte,

imense ziduri, potop de suferinte,

prin oglindiri de umbre,

furtuni nenumarate.
Din lacrima de stea, calatorind prin ceata,

oceanul de lumini rasare-o floare alba,

sur�s purtat �n suflet

pe-aripa de v�nt,
prin timpuri, lumina pacii este,

si dincolo de moarte,

o viata �ntr-un vis,

El, Ea,

Omul,

doar Omul

iarta, iubeste,

Omul te iarta, te iubeste.

Tu... Eu

Alunecam ca doua iluzii,

suntem �n acelasi g�nd si nu ne vedem,
traversam aceeasi unda scaldata-n c�mpiile
din vis
si flacarile ei �n fata noastra se �nalta....
Dincolo de t�nguirea trestiilor, dincolo de
pietre,
doar forta singuratatii �n mireasma
v�ntului si-a ierbii...
Usor ti-e numele, ca briza marii.
Totul �ncepe cu marea, acea salbatica
mare,
Imagine similară
Calma, dar �n ad�ncuri de nestavilit!
Un tarm de mare de care valurile
se sparg �n mii de bucati-destin!
Stiu ca daca mi-ai str�nge m�na ai fi
fericit.
Stii ca daca te-as zari as pl�nge...
Tu... Eu,
poem nocturn plutind �ntr-un vis,
fara a sti cum lacrima mea te-ar reda
�ntreg,
iar moartea ar mirosi a salcie,
mereu prea devreme,
mereu prea t�rziu...

Celalalt trup ~ o noua viata

Vuietul vesniciei, auzit noaptea, taia

timpul �n doua,
cobora din cer pe pam�nt, �mpung�ndu-l
ca un ac.
Calea lacrimilor suspina pe cer.
Iute ca privirea femeii, un sunet subtire
�ndoi cerul-n lumina si �ntuneric.
Dintr-o �ndepartata nostalgie, o trista
melodie
voia sa c�rpeasca viata

acolo unde sunetul o sf�siase.

La st�nga sunetului era noaptea,
la dreapta lui era ziua,
univers presarat cu picaturi de apa si
prezenturi.
�ncep�nd sa respire, muzica se strecura
prin labirint,

calc�ndu-si umbra plina de apa �n Canalul

Miracolelor.
Timpul femeii nu curge pe aceeasi cale

cu timpul barbatului,

spre celalalt trup.

Adevarul e �n cuv�nt, piatra si apa,
un distih �n oglinda - Milee dugento con
sessanta sei

prin Sur�sul Cybelei!

�ntre cer si pam�nt,
�ntre El si Ea, doar un timp!
Voalul a cazut, d�nd deoparte cioburile,
�ntunericul deveni lumina,
disperarea � speranta,
durerea � bucurie,
departarea � simbioza,
singuratatea � �ntreg.
- Voi fi cu tine p�na la sf�rsitul Timpului!
�n palma ei atingerea literei-mama ebraice
Shin.
�i citi sarutul:

Sa fii fericita c�t �ti sta �n putinta!

Calator �n univers dupa sufletul stelar, spre
noul acum,

sufletul �ncarcerat, eliberat de trup,

cauta un strop de apa si-un strop de timp,

�nghitind

din lacrimile Maicii Domnului

�n sectiunea de aur a Timpului cu
Vesnicia.

Ioan Miclau Gepianul (Australia)

DOINA POEZIEI NOASTRE

A.ez�nd g�ndirea punte.

Iar eu ve.nic calator,

Cu un deget pus la frunte,

M-am lasat furat de dor!

Peste negura pustiei,

Pe-unde dorul tainic trece,

Iar icoana ve.niciei,

E-un altar solemn .i rece,

Am vazut chipul Fecioarei,

Lacrim�nd cu ochi de s�nge,

Parea chipul caprioarei,

Imagine similară
Al Poeziei ce pl�nge!

Doina poeziei noastre,

E o fata de la munte,

Un simbol, un basm de oaste,

Un popor cu - nalta frunte!

Dar scrut�nd privirea min.ii,

Deslu.ii a noastra Doina,

Ce scr�.nea mu.c�nd cu din.ii,

Buza-i v�nata .i moina!

Indignat de-a ei triste.e,

Din condei facui o arma,

Iar din ochi sage.i mare.e,

Gura goarna de alarma!

Si zburlit ca fiara neagra,

Cu-a ei coama ridicata,

Vreau sa-nconjur lumea-ntreaga,

Pentru z�mbetu-i ce-l cata!

Doar a noastra Doina-i sf�nta,

Ca .i vatra-n care cre.te,

Al ei glas spre ceruri c�nta

Si iubire preveste.te!

Atunci, cum sa fie trista,

Doina noastra rom�neasca?

Oh, Carpatica lumina,

Dulce gura ardeleneasca!

Codrul tau e rai de basme,

Cerul cor de lumi senine,

Apele oglinzi fantasme,

Juvaeruri pentru tine!

Doina noastra-i Duhul �nsasi,

Ce-n al neamului piept bate,

Norii-n v�nt iubirea duca-.i,

�nsa Doina ne e frate,

C�nd ea-i trista .i noi suntem,

Limba noastra-i melodie,

Glas c�ntat de Duhul ve.nic,

.i de Doina cea mladie!

Prinsa-n hora cea de z�ne

De-au acest Pam�nt comoara,

Doina ta, brave rom�ne,

Niciodata n-o sa moara!

Lasa-i z�mbetul pe buze,

Iar pe trup a noastra ie,

.i-ai sa vezi cum �ntre Muze,

E-o regina, Doina sf�ntei Poezie!

N-o sili-n rochii streine,

Ci-n condurii Cons�nzienii

Ea se simte mult mai bine;

Las�nd z�mbet larg spr�ncenii,

Doina poeziei noastre,

E o fata de la munte,

Un simbol, un basm de oaste,

Un popor cu - nalta frunte!

Acad. Vasile Tar�teanu

(Bucovina de Nord-Ucraina)

Un munte-ngenuncheat

Am s�ngerat prin codri ca un ram

detrunchiat de la tulpina tarii

Nimic acum mai scump eu n-am

dec�t un munte-ngenunchiat

La tarmul marii.

Trec ani prin crugul lor cel r�nduit

de Cel de Sus �n largurile zarii -

�n sufletu-mi ma simt un rastignit

creasta de munte-ngenunchiat

La tarmul marii.

Pe drumuri de Golgote plin de spini

ma simt la fel din clipa destararii

tot ca un rob �ncatusat �ntre straini

creasta de munte-ngenunchiat

La tarmul marii.
De mila noastra-n ceruri Dumnezeu

vis�nd si El la clipa regruparii

ne tot salveaza de la ce-i mai greu,

creasta de munte-ngenuchiat

La tarmul marii.
https://encrypted-tbn1.gstatic.com/images?
q=tbn:ANd9GcTWvOo5_7gOtX8QsLGI8CjhQcx5bZ64rZSogecUZ5ijZPq9o4am
Imagine similară
Imagine similară
Melania Rusu Caragioiu

(Canada)

Dragul meu pam�nt

Eu nu a. vrea sa fie-n suflet iarna,

Nici pomii ar.i de frigul descarnarii;

�n neantul ve.nic r�uri sa n-adoarma

Pe-un glob ne�nsufle.it .i dat uitarii...

Daca o pace ar cre.te peste lume

Cu faldul ei �nfiorat de flori

Lumina de pe cer n-ar mai apune

.i pretutindeni, iar s-ar na.te sori.

Eu nu a. vrea ca timpul sa �nghe.e

�n suflete sclipirile umane,

Doar bucuria-n miile-i de fe.e

Sa �nfloreasca pe obraji de mame!

Prin veri sa creasca spice .i-n f�ne.e!

Sa nu mai fie bombe .i nici foame!

Florentin SMARANDACHE (SUA)

EXIST �MPOTRIVA MEA

Astazi e duminica, dar m�ine

nu se stie ce va fi,

moartea creste-n orice.

La amfiteatru, statuile sunt goale

de suflet.

Stau �n casa cu ferestre

spre iarna.

Viscolul �si urla �n zapada lupii.

Mi-e greu sa fiu om obisnuit,

exist �mpotriva mea.

Inima a ajuns o parte din creier,

fruntea are diametrul c�t cerul.

Mi-e greu sa fiu om obisnuit.

Haidem sa nu fim comuni!

Haidem sa iubim!

ROMAN DE DRAGOSTE

�n fata oglinzii, ea �si �mpleteste inocenta

visele. Si asteapta,

asteapta sa-si dea pe buze cu sarutari.

� Esti mai iarna ca zapada

si parul �ti e mai noapte!,

�i spuse barbatul

si cu o m�na o scoase din oglinda.

Ea iesi �ndragostita doar de sine,

iesi sa-si dea pe buze cu sarutari.

S�nii taiara ca un ferastrau aerul,

taiara privirile lui

si tot ce �nt�lnira �n cale.

� Esti zapada ca si iarna

si esti noapte ca si parul!,

�i striga el -

si cu cealalta m�na

o �mpinse la loc

�n oglinda.

Elena ARMENESCU

Patria

Locul unde te inunda aerul

Si orizontul aluneca-n lumina
DSC00191
Unde zapezile urca �n amintiri
P�na ating cerul
Cu dorul de albastru
Piscul �nfometat de soare
Si r�urile de rostogoliri
soptesc, soptesc, soptesc
Iubire
Spatiul unde astepti azi
Bucuria �nceputului
Extazul maturitatii
Tarmurile anotimpurilor
�nvaluite de zbor
�n regatul dorului
Locul unde libertatea ta
Este libertate condorului,
Vaile �n care �nfloresc
Primaverile sperantelor
si stelele,
Ah! stelele-n amurguri
�ng�na simfonii
Peste mare, peste c�mpii
Deasupra muntilor si codrilor
�ndragostiti
Iar zorii, zorii�
Viseaza zamisliri de alb
Infrigurat de insomnii eterne
Ale stramosilor ce ne vegheaza
Monumentele si ctitoriile
Pam�nt binecuv�ntat
plamadit din lacrimi si taceri
Stropit �n lupte cu s�nge de eroi,
Hranit cu visele din noi
Noi aici, acum si totdeauna
�nflorim, dainuim
Cu radacinile noastre de dragoste
de liniste, de clocote, de jertfe
cu sufletul nostru dacorom�nesc
pe aceste plaiuri simtim si stim
ca numai c�nd este pace
putem asculta la ceasuri tainice
murmurul apelor de argint
c�nt fermecat ce ne da puterea
sa ne �naltam o data cu patria
pe culmea mult visata
a desav�rsirii.

Corneliu CRISTESCU

NU VREAU O TARA MAI MARE

Nu vreau o tara mai mare,

Nu vreau nici una mai mica,

Eu vreau Rom�nia Mare,

Zica altii ce-or sa zica.

Tara care a-ntregit rom�nii

Din pam�nturile dace,

Tara asta �mi ram�ne,

Tara asta mie-mi place!

Veacul sta sa se-mplineasca

De la ziua fericita,

C�nd suflarea rom�neasca

�ntr-o tara a fost unita!

Sper ca Dumnezeu ne iarta

Si ne da tara-napoi,

Tara a ramas pe harta,

Dar muscata-n alt razboi!

Timpul trece ca o unda,

Tara-i inima ce bate,

Tara a ramas rotunda,

Dar furata pe la spate!

Tara Rom�nia Mare

De rom�nii toti iubita,

Are-n inima hotare;

Tara se vrea �ntregita!

Ni s-a spus: �doua popoare,�

�Doua limbi�, ei vor sa fie,

Limba, �nsa, este una

�ndulcita-n exprimare,

�nteleasa de toti fratii,

Cu toti fii de Rom�nie!

Limba s-a cladit �n secoli,

De poporul rom�nescu....

Limba-i urcata pe soclu

De Poetul Eminescu!

E vorbita-n toata tara,

Tara mea cu multi dusmani,

Vitejeste te-aparara

Voievozii Sfinti-STEFANI!

Noua, acum, ce ne ram�ne

Daca vrem sa ne unim?

EUROPEI-i putem spune,

Ca-n-mpreuna vrem sa fim!

***

Eu ma rog ca sa apara,

Omul cel prezis de Popa,

Cu proiectul lui de tara:

�Doar o PATRIE ROM�NA

Si UNITA-n EUROPA!�

Prof. Anghel HOTU

EU NU SUNT POET
Faptul ca as fi poet

E o simpla amagire

�ntruc�t nu-i un secret

Sa spun ca-i doar o sclipire.

Nimeni n-a primit vreodata

�n aceasta Rom�nie

Pensie, ca validata,

C-ar fi scris doar poezie.

E un hobby,o m�ndrie,

Un alt mod de exprimare,

Si-o etalare t�rzie

Dintr-o vast-acumulare.

Chiar Eminescu,se stie,

A avut un trai precar,

Netraind din poezie

Sau ca era gazetar.

Cu subventii diferite

Si modice ajutoare,

Ca minimum as permite

Un poet asa de mare.

Vlahuta a fost jurist,

C�stig�nd destul de bine,

Dar era destul de trist

Ca bani nu-i veneau din rime.

Si-alti poeti de anvergura

S-au consumat �n zadar,

Ramasi �n literatura

Si-n viata cu-n gust amar

N-am cu ce ma lauda,

Si n-o spun cu modestie.

Cine vrea a prospera

N-o face cu poezie.

Un poet de conjunctura

C�nd dispare, e un praf,

Iar pe cruce o textura

Sub forma de epitaf.

�Aici odihneste X,

Un poet de conjunctura

Si al carui sublim scris

Nu-i dec�t...maculatura�

Nu stiu daca voi mai scrie

Ca poet, daca rezist,

Cred ca alta...meserie

M-ar face mai optimist.

Asadar n-am sa regret

Ca folosesc un alt soft

�ntruc�t cel de poet

Este doar un simplu...moft

�Poezia este �nsasi viata, �nsusi
sufletul vietii!�- B. P. Hasdeu
Ionel MARIN

Neclintiti �n Carpati

Curg �n noi r�uri, cresc din interior,

Munti, dealuri, pl�ng vai�

Carpatii ne ram�n temelie si pilda!

Trupul ni-i f�nt�na, pleoapa deschisa,

Hotarul �nfrunzit si poporul luminat,

Domesticeste �ntunericul apasator.

Daruind, iubind, renasc razele sperantei,

Muguri limpezi de rare margaritare.

Domnul doboara rautatea cea mare,

Biruie cu sabia Cuv�ntului, ne ridica

Din tar�na grea si rece, slobozind,

Spre cer, mereu, privirea aplecata�

Veghind izvorul cel curat si drept

Cu sacra migala, dam stralucire veacului,

Fruntii din strabuni, maretie.

Titani de-o clipa, comori stelare �nfloresc,

Sub Pasii atotputernici ai Marelui Ziditor!

Faclia de tarie, sanctuar vesnic,

�n templul sf�nt al vitejilor geto-daci,

Sfinteste Tricolorul, pastr�nd arma,

Cu taisul de foc, pe vrajmasi� �nving�nd.

Neam de ramuri vii, neclintiti �n Carpati,

De la Dunare la Marea cea mare,

Dam z�mbet zorilor, dulceata
anotimpurilor.

Domnul nemuritor s-apleaca spre slujitori,

Cu privirea ce curge prin r�uri de lumina,

Lumin�nd a veacului soarta si cu m�ini

nevazute,

Se-nchid ferestrele tuturor rautatilor�

Iar pasii vietii, g�ndurile, dorintele, trec,

�n ecouri si urme nestinse ale vesniciei.

Lacrimi de crini

Poetului Grigore Vieru

Pam�ntean de mare finete,

Raului i-a fost opreliste.

A luminat pe saraci,

Le-a aratat ratacitilor

Calea cea buna.

�n slujba cuvintelor a fost

St�lp de sprijin confratilor�

Navalnic �n zbatere pentru semeni,

Candela vie a bunatatii.

Nu s-a pierdut �n timp

Regasindu-se pe sine,ne-a daruit

Lumina anotimpurilor.

Plamadit din culorile sfinte,

Flam�nd de Cetate, Cetatii i-a daruit

Ultima suflare�

Un munte de iubire si cultura

S-a prabusit � respiratii triste

Peste umbrele Amurgului ramas viu.

Spiritul sau nestins,renaste

Adevarul

Binele

Frumosul

Pe meleagurile Sperantei.

Sufletul a plecat sa locuiasca

�n Raiul cel vesnic�

Lacrimi din inimi,lacrimi de crini curg

Peste maestrul cuvintelor�

Din radacinile Vrancei

De milenii venim, dragii mei,

Cu setea de lumina,

Sa purtam crucea albastra,

Catre ve.nicia cea mare .i frumoasa.

Baba Vr�ncioaia e nemuritoare!

Vrancea, minune a Rom�niei,

Iubitoare de glie .i grai rom�nesc,

Biruitoare la Mara.e.ti .i�

Ram�ne Pasarea miracol, vatra Miori.ei,

�n zbor sublim catre Muntele iubirii.

Vrancea-i cu bune .i rele,

Stindard, fra.ie, simbol al unirii,

Nu poate fi doar a unora,

Este a tuturor vr�ncenilor pe vecie.

Ru.ine celor ce-au adus lacrimi,

Saracie, triste.e, suferin.a,

Celor ce-au transformat �n ruine:

Imagine similară
Imagine similară
Fabrici, uzine, .antiere .i�

Astazi cu miile, parin.i .i tineri pribegesc,

Pentru p�inea zilnica prin Europa,

Stau cu m�inile �ntinse, �n lumea larga,

Spre a cer.i de lucru�

C�ta rabdare sa mai fie?

Ura.te faradelegea, vicle.ugul,

Cauta izvorul strabun, pacea, caile sfinte.

Eu, Noi, vr�ncenii cred �n Vrancea,

�n for.a ei de rena.tere deplina,

Ca strigatul din ad�ncuri ne va de.tepta�

.i din radacinile Vrancei

vor cre.te .i �nflori,

Visele mele, ale noastre, ale urma.ilor,

Urma.ilor no.tri �n veac.

Maria NICULESCU

BASARABIA, DRAGOSTEA MEA

(acrostih)

Basarabean, muntean sau ardelean,

Avem acelasi loc sub cer cu soare,

Suntem, de aur, boabe,�n spicul care

Azima-si daruie. Nestins alean

Ramas-a �nca vis, dar Ceru-i bun,

Avem sperante �ntru �mplinire,

Biruitori, vom �mparti iubire,

Inunda-se pam�ntul cel strabun!

Argint vom pl�nge peste necuprins

Destinul sa-mbunam, spre �ndurare,

Rodi-vor, iar, din veacuri de-asteptare

Arz�nde flacari, teama ce le-a stins.

Genuni s-or vesm�nta ambiental,

Oglinzi lua-vor locul neluminii,

S-or naste albe flori, muri-vor spinii,

Tocmi-vom Prieteniei piedestal.

Edili ferice-n sacru legam�nt

A Aurorei raza ne vesteasca

Miracol sf�nt �n Tara Rom�neasca,

Eden voim pe-al patriei pam�nt,

Alese g�nduri, Domnul le-mplineasca!

Vasile GROZA

LEGENDA
Va spune c�ndva legenda

Nu acum ca-i prea devreme

Ca-am trecut pe la Telega

Curiozitatea a facut ca sa ma cheme.

Plai de vis, de armonie

Codrii, ape curgatoare

Toate, la poezie te-mbie

Frumuse.i nemuritoare

Aici .i-a facut natura

Precum pasarile cuiburi

Plamadindu-.i saramura

Pentru fel de fel de cazuri

C�nd durerea te apasa

.i vrei din nou sa z�mbe.ti

Nu umbla din casa-n casa

La Telega, po.i sa te lecuie.ti!

Apa, aer .i mult soare

.i caldura sufleteasca

Le gase.ti la casa �STOIKA�!

Ce cu drag, .tie ca sa te primeasca.

22 Sept 2016- Cu ocazia lansarii car.ii

�Amurgul viselor� de Florian Lauren.iu
Stoica (Stoika)
Imagine similară
DA

Da, de c�nd a.tept aceasta evadare

Dintr-a nelini.tei .i haosul cotidian

.i iata-ma pe apa ce curge molcoma spre

mare

Prin Delta verdelui Ocean!

Cocorii gazde primitoare

Ne-nt�mpina bat�nd aripile �n zbor

Un stol de pescaru.i ne ies voio.i �n cale

Fazanii de pe maluri, prezinta-a lor onor!

Un banc de pe.ti ce stralucesc �n acroba.ii,

.i-.i flutura aripile �n soare,

Pe luciul apei, fundi.e plutitoare.

O fi adevarat, sau poate e-o visare!?

Ating u.or din barca plutitoare

Cu m�na tremur�nda pe verdele de nuferi

Ce �mi ofera din boga.ia lor, o alba floare.

De-at�ta frumuse.e �n jurul meu, al tau

�ncepi frumos .i dulce ca sa �suferi�!...

La pescuit �n Delta

De-at�ta a.teptare m-am cam saturat

Momeala, c�rlige rupte, un pe.te demodat

O mare nesim.ire, ce sa ma mai fac?

�mi vine sa-mi iau lumea-n cap!

Dar am venit �n delta, mi-am amintit

Am lasat masa, am lasat casa de-un an mam

pregatit

Vai, iata trage, trage, ce sa fie?

Mi-e sufletul la gura, ma scurma prin

stomac!

Rulez cu s�rguin.a .i emo.ii .i scot o

ragalie!

Nu sufar, nu �njur .i vesel ma prefac

A.a a fost sa fie!

Am tensiune sigur, vai e la furie!

Schimba momeala, �mi spune unul din

Harghita!

.i o sa prinzi te-asigur pe.te, cu nemiluita!

Ce crezi ca pe.tele e prost nu .tie

De mila ta sa mu.te dintr-o ragalie?

Da, are dreptate mi-am zis �n g�ndul meu

.tiind ca cei �straini�, nu ne doresc un

rau!...

.i am umplut c�rligul cu-o r�ma mare

Sper�nd din reu.ita, sa fac o sarbatoare!

.i da-i cu .uica, cu tutun .i cu rabdare

Din rasarit p�na-n apus de soare

Tot am schimbat o r�ma, cu alta r�ma,

Crez�nd ca cea bagata-n apa nu e buna.

.i fiindca orice-nceput are-un sf�r.it

Minunea iata ca s-a-nfaptuit;

Nemai.in�nd cont de cel de la Harghita

Am pus �ntr-un c�rlig, o ditai mamaliga

.i-acum pregate.te-te tu prea stimata burta

Ca ai la masa cea mai frumoasa .tiuca!

.i nu ce-am pus �n undi.a o ditai mamaliga

Ca .tiuca mi-a daruit-o cel de la Harghita!

Ilarion BOCA

RATACIND

Am trecut ratacind prin visarile ierbii

Viscolind cu iubirea-mi uimirile tale,

Luna pastea dupa munte cu cerbii

Ca o ciuta de bronz din taceri ancestrale.

Te-am cuprins de mijloc cu o umbra de

crin,

Ochii tai sc�nteiau asteptari din trecut,

Fulgerau peste buzele tale petale

Cu chemari spre etern, ca la primul sarut.

Am trecut ratacind ca un mag peste ape,
Imagine similară
https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/v/t1.0-
9/10906057_1573970036178901_5070645568453696451_n.jpg?
oh=7b92e7f06e455f6df4f18bfb341c1cde&oe=55BA21B5&__gda__=1434239628_37266b1d53cba8f5
5e2b4a6417144be9
Te-am gasit astept�nd rezemata de-un vis,

Daltuisesi cu umbra cuvintelor tale

O cetate de mit, sau un nou Paradis.

S�nii tai povesteau asteptari din trecut

Si-aveai ochi ca un cer fremat�nd de

cocori,

Fulgerau peste buzele tale luceferi ;

Erai ca un prunc fericit alerg�nd printre

nori.

De un ram at�rnau, ca de ceata vesminte,

Brate lungi ca de fum tineau stelele-n

palma

Din sperante corabii �n flacari valsau

Pe o mare ca-n mituri, ad�nca si calma.

Am trecut ratacind, ce poveste sublima,

Ca un mag urmarind steaua sa prin idei,

Si-am ramas lumin�nd pe o piatra cu tine,

Vesnicind doua matrici tacute de zei.

Ce-a mai fost? Doar o ploaie de aur,

Meteorice lacrimi pe un cer de safir,

Necuv�nt si durere pe-altarele clipei,

Si lacul, departe, albastru potir.

Am trecut visator prin uimirile tale,

Ca o ciuta de bronz luna-n soapte urca,

Viscolind cu chemari ne-ntelese zapada,

Zapada tacerii din inima mea.

Pal Francisc (Canada)

De iubire

A curs tot s�ngele din .oaptele noastre

A.tept�ndu-te

.i sigur ca astazi

Cu ovalul fierbinte al chipului tau

�ngemanat cu nefericirea din mine,

Am sa-.i patrund sunetul de vioara

Ce ostene.te seara de seara.

Din gre.eala

O divinitate aproape maiastra

�.i scoate bra.ul elegant .i sub.ire

Din creierul meu fara vorbe,

�mi ia paharul din m�na

Cu o nepasare menita,

�l da peste cap mul.umita

.i revine �n doua secunde la sine.

Maria FILIPOIU

Omagiu la sarbatoarea UNIRII

Ca fiu de .ara iubitor,

la Ziua Na.ionala,

nimic nu-i mai �nal.ator

cum e dragostea de .ara!

O grija ma �ntristeaza

Ca, �n jur simt .ovaiala,

C�nd .ara-.i aniverseaza

Ziua sa Na.ionala!

Au dat tribut �ns�ngerat

Du.manilor la hotare,

Bravii eroi c�nd au luptat

Pentru Rom�nia Mare!

�n semn de recuno.tin.a,

G�ndurile-mi pun pe file.

Vr�nd sa alung suferin.a

Ce a marcat vremurile.

O lacrima pun ofranda

Pe un simbolic tricolor.

Ca nu pot fi la parada,

Scriu sentiment pre.uitor!

C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\poza coperta 2.JPG
Imagine similară
�n lume, apreciata

Sa fii prin vremea ce trece!

Iubita .i respectata

Sa aniversezi �n pace!

Cornel BALABAN

Limba Dacilor

Limba dacilor e pura

O au pietrele �n gura,

O au mun.ii la obl�ncuri

Cu izvoarele-n ad�ncuri,

E-n tai.ul de secure

Ce se-aude �n padure,

Primavara o a.eaza

Unde-i cuibul vechi de barza,

.i ram�ne toata vara

Unde-s gr�ul .i secara,

Limba lui Zamolxis pura

E-ntr-o brazda pe magura.

PATRIA

Patria

Nu este un supermagazin

De unde lene.ii

Se pot �ndestula,

Platind cu promisiuni,

Nici camara pentru ho.i,

Nici fereastra pentru �ntuneric,

Por.ile ei sunt deschise

Numai pentru prieteni,

Oameni buni

.i harnici,

Ferestrele ei

Numai pentru lumina..

Ileana Lucia FLORAN

Dar sau blestem?

port pe umeri firul subtire si dur

primit �n leagan

de la ursitoarele-mi

oarbe, surde si mute.

uneori

�l simt apas�ndu-ma

dar �l ignor,

sper�nd ca odata si-odata sa ma obisnuiesc

cu el.

stiu...

ar fi trebuit sa �ncep deja...

firul se deapana singur...

e lung,

parca nesf�rsit

iar ghemul e din ce �n ce mai mic,

�l scap printre degete

�n locuri greu accesibile

sau �l uit pur si simplu,

ca pe-o umbrela

pe marginea unui vis ciclic

care reuseste sa se �nfiripe

dincolo de gardul energetic

pe care mi l-am impus ca sa-mi pastrez

neatinsa sincopa durerii...

�n afara de asta,

sunt multe tentatii,

adevarate capcane �n care

pot sa cad usor, foarte usor

printr-o simpla silaba nelalocul ei

si atunci,

�n loc sa-mi folosesc firul drept calauza

spre lumina dinafara labirintului,

pot foarte simplu

sa ma trezesc

prinsa �n mijlocul ghemului...

Ioana Stuparu oval mic.jpg
uneori ma g�ndesc

sa nici nu mai �ncep;

sa port pe umeri

firul vietii...

ca si cum nu l-as fi primit...

�n cuvinte

Colind aduceri aminte,

iar �nt�mplarile simple

devin sarbatori,

care .�.nesc din calendarul vechi,

cu zilele rupte.

Ma �ncapa.�nez sa sper,

de.i,

mi-s ochii �nro.i.i

de indiferen.a non-valorilor,

iar demonii singurata.ii

ma ispitesc

c-o depresie nou-nou.a,

ce ma reinventeaza

din cap p�na-n picioare.

�mi �ncui g�ndurile

.i arunc cheia �ntr-o

umbra ipocrita,

ce ma agaseaza �nca din pruncie,

nevr�nd sa recunoasca

ca-mi urmare.te
fiece pas.

�n mod ciudat,

nimicul �mi stap�ne.te sentimentele.

Singura, poezia

ma sus.ine �n cuvinte.

Stan M. Andrei

O Rom�nie de azi !

Doar piscuri goale, departate,

Paduri sarace, apele ranite,

Codrii tac�nd, cu glasurile moarte:

O Rom�nie, azi, �n clipe gri, cumplite.

Praf de argint se scutura pe clipe,

Din stele palide, tremuratoare;

Privesc, pl�ng�nd amar si cu durere,

Cum sufletul rom�nesc moare.

Si lacrimi grele curg, si ma-nfior...

Unde esti Stefane, Mihai, tu, Constantine?

Veniti 'napoi, ca glia noastra draga

O pierd nebunii...si nu este bine!

Veniti cu lum�nari de fapte bune,

Caci se scufunda-n �ntuneric, tara!

Veniti! Caci soarele astazi apune...

Spre-mparatie, am pierdut Cararea.

Ce cuib de slava si de �nflorire

A fost c�ndva pam�ntul rom�nesc;

Suflete tari, traind �ntr-o simtire,

Conducatori cu chip ceresc.

O, Maica Sf�nta, �n a ta gradina

Sa sapi, sa cureti si sa resadesti

Teiul iubirii, flori dalbe de mila,

Caci numai tu, nadejdea noastra, esti.

�nalta, Doamne, un alt Stefan sau Mihai,

Ce, vitejeste, au luptat cu demnitate

Pentru-a renaste din istorie

Sufletul rom�nesc plin de virtute.

Ioana STUPARU

Cine as fi?

Cine as fi,

daca iubirea si ura

M-ar �mpresura

am�ndoua deodata?

�n doua s-ar �mparti inima mea:

D:\Descarcari autori, nov. 2014\maryenutza.mare.jpg
O parte ar c�nta de fericire,

Cealalta ar pl�nge de tristete...

Cine as fi,

daca lacrimi diferite

mi-ar curge deodata,

din acelasi izvor:

Unele fierbinti, de fericire,

altele reci, de durere?...

Sunt omul cu o singura inima

Si un singur izvor de lacrimi.

Ma �nvrednicesc sa culeg

si sa seman �n jurul meu,

doar Iubirea!�

Sa facem asemenea! Zic.

Mariana Bendou

ilustrat� de toamn� cu arom� de ment�

s�lbatic�

el r�st�lm�cea

tem�tor cuvinte

un c�ine furios alunga trec�torii

din minte

m�r�ind printre plasa cu vise

prea multe lucruri nepermise

s�rmane suflete captive

si �nchise
r�ul curgea printre galben

cuminte

copacii valsau c�te doi

un pas �nainte

un pas �napoi

ea nu stia

cum s� mai citeasc�

poeme uitate prin scorburi

si prin multele frunze

pudrate

�mpr�stiate

odat� cu razele soarelui �ncrez�tor

de dup� nor

��������������

�nc� verde menta

pus� �n buchet

de profet

numai bun� de s�rutat

si de str�ns la piept!

aceasta nu e doar o frunz�

aceasta nu e doar o frunz� oarecare

acesta frunz� a fost mult mai demult

o floare

�i spuse magicianul pe un ton usor

a fost o floare cu miros �mb�t�tor

p�streaz-o, dac� vrei, la tine-n amintire

ori ag�.at�-n cuiul din privire

si te-nfioar� de fragilitatea ei

nu te gr�bi s-o lepezi f�r� de temei!

poate a fost a dragostei neprih�nit�

�nflorire

o chintesen.� de parfum si de am�gire

poate a fost o ultim� petal�

ce s-a p�strat pe tija goal�

cu �nc�p�.�nare

cu ardoare�

n�d�jduind �n ultima �nseninare�

primeste frunza ; nu a fost o floare

oarecare

Marin MOSCU

Oaza de lumina

Oaza de lumina si speranta

Este azi c�nd fratii �ndraznesc

Sa-ndeparteze gardul ce-i desparte,

Pus de altii-n suflet rom�nesc.

Furtuna de nisip �n curcubeie

�nalta flori de viata si uimire,

Din nou pe vatra tarii creste p�ine

Pusa peste rana cuv�ntului iubire.

Oaza de lumina ne alina

Dimineti de vise-n vita-aleasa,

Fara gajuri si-mpilari trufase

Se-ntoarce iar istoria acasa.

Oaza de lumina si speranta

Fotografia de profil a utilizatorului radulescu ralph
D:\Descarcari autori, nov. 2014\profil, V. RU.E.I.jpg
Este azi, c�nd fratii �ndraznesc

Sa-ndeparteze gardul ce-i desparte,

Pus de altii-n suflet rom�nesc.

Radulescu Ralph Ioan

Artist

Sa vezi picturi uitate-n pesteri,

Scaldate-n r�uri si-n uitare,

G�ndindu-te la marii mesteri,

Ce au trecut �n neuitare.

Desprins de viata ca o spada,

�n lumea grecilor, pierdut,

Traind a lor vesnica arta,

Din lumea de demult.

Iar pe purs�ngii luptatori,

Sa-i storci de s�nge si putere,

Ca-n nopti cu bezna si fiori,

Sa iasa din tacere.

Norii

Privesc spre norii muribunzi,

Iubind natura ce ma are,

Vaz�ndu-i tristi, vaz�ndu-i uzi,

Pierduti departe-n zare.

Pierdut-am clipa cea dint�i,

De zgomote atras.

Cu norii dragi la capat�i,

Vasile RU.E.I

Lacrima femeii iubite

Toamna,
sigur vei observa
emotia care te cuprinde
atunci c�nd
lacrima femeii iubite se na.te
pe �nserat
la auzul unei note muzicale
�n acordul de chitara
cuprinsa
la r�ndul ei
de suferinta.

Bataia din inima frunzei

Calatorule, nu te mai grabi

pe calea vietii
doar urmeaza pasul fiintei
care-ti umple inima de taine.

Asculta bataia din inima frunzei,

�nvata sa percepi cuvinte
pe care ce nu le poti citi
�n nici o carte cu litere aurite.

Atunci c�nd vei culege

�n drumul tau
frunze lipsite de seva
lasa �n schimb
lacrima ta de recunostinta�
Ia aminte

Ia aminte
la cei care-ti vorbesc
despre miracolul
trait fara repetabilitate
al toamnei din noi !

Ia aminte
la cei care-ti vorbesc despre g�ndurile lor
care nu trebuie sa se piarda,
dimpotriva
sa fie ecou
orizontului autumnal ;
sfatul cel bun
sa te bucure de viata...
Imagine similară
ACROSTIHURI de Vasile GROZA

ACROSTIHUL MEU

VASILE GROZA

Poet, prozator si dramaturg

Vai de mine, ce ma fac,

Am adus multe ofense...

Sa-mi cam fi facut de cap,

�not�nd dupa succese.

Lasa lumea sa vorbeasca,

Eu o sa port pe cap o casca.

Grozavia ma �ndeamna,

Razboindu-ma mereu,

O sa tin de ele sama,

Ziditor fara de teama,

Autor de EPIGRAMA!

LOREDANA GROZA

Las�nd copilaria nimanui,

Oprita de destin la o rascruce,

R�vnind la cheia succesului,

Evolutia ei, faima �i aduce.

Dotata cu har dumnezeiesc,

Ajunsa-n v�rf de piramida,

Norocul, visele-mplinesc
Asa o lume-ntreaga putut-a s-o cuprinda,

Gemenii zodiei n-o lasa-n pace,

R�de, c�nta si danseaza.

Orizontul, c�t cuprinde, se desface.

Zarile de aur, chipu-i lumineaza.

Astrii din sclipiri, ceru-nsenineaza!

ANCA ELENA CALIN

Are mama o fetita,

Nu-i un baietel,

Cumintica, cu fundita,

Are-un trup tras prin inel.

E seara devreme-acasa.

La ea asta e o lege.

Este-n curs de-a fi mireasa,

Nimenea nu o �ntelege.

A ales p�na a cules.

Cuv�nta ai sai parinti,

Ar fi greu de �nteles,

Lasa totul pentru-a locui �n munti,

Inima alege, �nsa capul trage,

Nimeni n-are dreptul sa se bage.

(�Capul face, capul trage.�)

GEORGE CALIN

Poet si scriitor, amabasador Wotc-ONU,

presedintele Societatii de Cultura si
Civilizatie �Apollon�, Urziceni

Glasul si-l face ecou,

Excelenta sa �n lume,

Onest, nu se da erou,

Rom�n e, rom�n ram�ne.

Greul stie sa-l �nfrunte,

E un vesnic luptator

Calator �n vremuri crunte

Adesea �nvingator

Libertatea-i arma dreapta

�nvinsii sunt cei ce mor

N-are coloana curbata, om de mare viitor

IONEL MARIN

Poet si scriitor, redactor .ef al Revistei de

Creatie si Cultura �Bogdania�, Focsani

Inimos poet din fire,

Opera-a destinului,

Nu oricum, e-o reala �mplinire,

E-o lucrare-a g�ndului,

Libertatea graiului.

Munca inginerului,

Arhitect al scrisului.

�nca-un fiu al Vr�ncioaiei,

Nume mare al Rom�niei.

VICTOR GH. STAN

Scriitor si poet, presedintele Filialei de
Literatura pentru Copii si Tineret,
Bucuresti
Vine din vatra strabuna,

Incomod c�nd vrea dreptate,

Critic �n literatura,

Truditor chiar peste poate,

Om de mare omenie,

Razbate mereu �n timp.

Gospodar, are mosie,

Hotar�t, precum Zeus �n Olimp.

Scriitor de mare marca,

Tata, sot, om de povata,

Are puterea-n mustata,

Nimanui capul-apleaca!

II. VICTOR GH. STAN

Victorie, a �nvins,

Inimosul carturar,

Cauta, si e convins,

Truda nu are hotar.

Oriunde pune amprenta, e un dar

Rodul muncii se cunoaste,

G�ste si gaini motate,

Hazul cu ele-l �mparte.

Scrie-acolo �n �Destine�,

Totul curge ca la carte,

Aduna si da la lume,

Noutati, valori create!

(�Dintre toate/De mustata are parte!�)

GEO CALUGARU

Poet, scriitor, �ndrumatorul Cenaclului

�Octavian Goga�, Centrul Calderon,
Bucuresti

Geolog �n poezie,

Economic �n vorbire,

Crede �n familie

Are-n suflet veselie

L-au iubit femeile

Urmare a ramas chel

Grabi si-a pus dioptriile

Are lipsa-n portofel

R�d de el femeile

Unde oare i-au picat puterile?

Va urma

EPIGRAME de Prof. Anghel Hotu

UNUI INFATUAT

Te umfli-n pene, esti dotat

Si ai ceva din Don JUAN,

Te crezi istet si educat

Dar esti �n fond...Don BADARAN!

UNUI POET BETIV

Poete, ai scris versuri bune

Si crezi ca esti deja simbol,

Dar lumea te cunoaste bine

Ca esti un excelent...MATOL!

UNEI POETE FARA TALENT

C�nd ti-am citit opera toata,

Vaz�nd at�ta armonie,

Am zis ca esti foarte dotata

Mai mult pentru...BUCATARIE!

UN ROM LA PARIS

De fapt, tu nu esti rom-tigan,

Desi ai casa-ntr-un tufis,

Esti un distins parizian

Vorbind pe nas cu...JE ME.N FISCH!

UNUI CAPORAL-POET

Din uniforma de caprar

Ai cobor�t �n poezie

Si ne aduci acum �n dar

Ceva cu iz de...CAPRARIE!

UNUI BATR�N CU PENSIE MICA

�l vad mereu ca-i suparat,

Dar se cam vaieta degeaba,

Pentru ca l-am vazut odat.

Ca-si cumpara voios...VIAGRA!

D:\Descarcari autori, nov. 2014\10613079_468471563295477_Rodica Romicri.jpg
DEBUT

Rodica ROMICRI (Bucure.ti)

Roman.a magica

Da, ne iubim...
.i este minunat !
Dar c�t de pasionat .i-ndelungat
vom .tii noi doi sa ne iubim?
Un plan divin ne-a �nt�lnit .i daruit
un sentiment cald .i sublim,

cum to.i dorim...

dar ce vom .tii sa �mpletim
din darul binecuv�ntat
mult a.teptat .i mult cautat?

Noi doi suntem vinova.i

de nu vom .tii...
sa-l pre.uim,
sa-l respectam,
sa-l adoram
.i sa-l pastram...
Ne-am �nt�lnit �n .ara �Miori.ei�
unde Traian .i Decebal au fost vitejii miei,
iar fluviul mare .i vestit,
ce are Delta-n rasarit,

ne-a �nrudit .i dan.uit

�n vals vrajit

de poezii de dor neobosit

ce sufletul �l c�nta .optit...

.i ne-am vorbit cu bl�nda tandre.e
.i dulcea.a ce-alunga triste.e...
ne-a �nsufle.it puterea iubirii,
ne-a �nflacarat magia potrivirii,
ne-a m�ng�iat o vesela candoare
ce-a �naripat sentimente arzatoare
.i zboruri divine �n vise sublime...
.i este adevarat...
.i este minunat...

ca ne iubim,
ca ne dorim,
ca ne visam

.i ca ne adoram...

Dar ce vom .tii sa �nal.am din darul

binecuv�ntat
mult a.teptat .i mult cautat?
Noi doi suntem vinova.i
de nu vom .tii...
sa-l pre.uim,
sa-l respectam,

sa-l adoram
.i sa-l pastram...

Cuv�ntul da energie

De ce neglijam cuv�ntul
c�nd el este ca .i v�ntul?
V�ntul cald de primavara
ce zv�nta lacrima amara
.i aduce �nviere,
m�ng�iere,
pe-a iernii rece tacere.
V�ntul lin ce pomii �nmugure.te
iar florile de explica.ii le-nflore.te,
�n.elegerea o cre.te,
sufletele le �nc�nta,
g�ndurile le av�nta...
V�ntul racoros de vara,
care bate mai pe seara
.i aduce alinare .i racoare,
peste o zi obositoare.
Dar aduce .i furtuna,
c�nd �n loc de vorba buna
punem fulgere .i ura
.i m�nie �n armatura,
bl�nde.ea se face scrum,
iar supararile album...
V�ntul rau de toamna rece,
ce norii negrii-i petrece
.i-ngalbene.te natura
precum minciuna .i ura.
Visele se naruiesc,
ca pomii se desfrunzesc,
c�nd o vorba mincinoasa,
ne-a creat impresie falsa
.i am cladit o alian.a,
sau am apasat pe-o clan.a:
de speran.a,
de dorin.a,
de credin.a,
ce ne-a dus �n umilin.a...

V�ntul friguros de ghea.a

ce-aduce iarna .i cea.a

.i-nghea.a chiar .i Pam�nt

c�nd, fara discernam�nt,
r�dem de vreun lucru sf�nt,
de-un suferind sau legam�nt.
Atunci tacerea se a.terne...
doar dragostea mai poate cerne
cuvinte candide care sa aline,
ca fulgii de nea,
triste.ea cea grea...
De ce neglijam cuv�ntul
.i-l aruncam la �nt�mplare,
ca pe ceva fara ardoare?
De ce uitam ca daruie.te,
conchide .i tot el clade.te:
.i onoare,
.i candoare,
.i savoare,
.i efecte de valoare,
dar uneori .i doare...

Confesiuni despre viata si arta de -

Radu Beligan

Am traversat patru dictaturi si pot sa

va spun acum, �n gura mare, ca am fost
necredincios regimurilor sintotdeauna
credincios Rom�niei.

"De ziua mea, cu prilejul �mplinirii a 90

de ani, printre multele cadouri
primite, s-a aflat si unul care m-a
uluit: am primit �n dar o stea.
�ntr-un colet sosit din Statele Unite, se afla
documentul care atesta existenta
stelei care acum �mi poarta
numele: "Domnule Beligan, Alaturi de
cel al lui Elton John sau al Sophiei Loren,
al Madonei sau al lui Tom Cruise, numele
dumneavoastra a fost dat unei stele
prin intermediul Oficiului International de
�nregistrare a Stelelor (International Star
Registry). Numele stelei dumneavoastra
precum si coordonatele ei telescopice
sunt �nregistrate si pastrate �n arhivele
Oficiului International de �nregistrare a
Stelelor din Elvetia. Aceste date sunt
identice cu cele care figureaza
pe certificatul oficial al Oficiului
International de �nregistrare a Stelelor pe
care �l veti gasi �n acest colet si care atesta
ca o stea a fost botezata cu numele dvs.,

preciz�nd exact coordonatele

ei telescopice. De asemenea, aceste date
vor fi transcrise si �n urmatoarea editie a
anuarului cosmic "Locul tau �n Cosmos"
(volumul VIII - Copyright USA). Pentru a
va localiza, cautati-va constelatia pe harta
cerului stilizata, situata la �nceputul
livretului inclus aici.

Apoi folositi harta cea mare, care este o

copie marita a constelatiei dumneavoastra.
Locul precis unde este situata steaua
dumneavoastra este �ncercuit cu rosu. Asa
ca, de acum �nainte, veti privi cerul cu alti
ochi. Caci, prin aceasta stea care va este
dedicata, o particica din dumneavoastra
sc�nteiaza pe bolta cereasca. Felicitari,
International Start Registry"

Nu stiu c�t adevar stiintific si c�ta fantezie

se afla �n acest cadou mirobolant, dar nu
pot sa nu ma g�ndesc la unul dintre
rolurile mele dragi, al profesorului Miroiu,
cel care a gasit o stea careia �i cauta un
nume. O coincidenta care ma arunca pe o
mare plaja de vis, hrana noastra cea de
toate zilele".

"�n ultima vreme, foarte multa lume

�mi pune aceasta �ntrebare stereotipa:
"Care este secretul longevitatii
dumneavoastra?" C�nd �nca mai am
rabdarea sa le raspund, le spun ca dupa
mine, secretul biblic al longevitatii este
iubirea. Cred ca suntem pe pam�nt
pentru acest lucru unic: sa iubim. Repet
D:\Descarcari autori, nov. 2014\Nicolae_VASILE_FN_4.JPG
adesea celor ce vor sa ma asculte: iubiti
ce vreti, dar iubiti. Nimic nu e mai
dezastruos dec�t infirmitatea inimii."

M-am nascut odata cu Rom�nia Mare si

sunt ombilical legat de ea. Nu e o calitate,
e un minunat blestem. Am putut
rezista unor ispite uluitoare. Nu m-am
putut desparti niciodata de ea. Am trait
aici mult, am traversat patru dictaturi si pot
sa va spun acum, �n gura mare, ca am fost
necredincios regimurilor si-ntotdeauna
credincios Rom�niei".

"Sunt multi oameni foarte bogati �n

Rom�nia. Unii dintre ei nu stiu ce sa faca
cu banii. Am vazut-o cu ochii mei.

Ei bine, ma credeti sau nu, n-as da pe toti

banii lor autograful pe care autorul
"Rinocerilor" mi l-a scris �n rom�neste
[...]: "Pentru Radu Beligan, cu o
mare prietenie si cu tot asa de mare
recunostinta". Si nu as da nici autograful
[...] lui Salvador Dali, pe care mi l-a dat
el la New York, pe un superb album:
"Pastreaza-l bine", zice Dali. "Dupa
moartea mea, �l vei vinde la licitatie". Ca
sa fiu sigur ca nu o sa mi-l fure cineva, lam
trimis fetei mele din Australia sa mi-l
pastreze."

"�n Armenia, la poalele muntelui Ararat se

afla un cimitir �n care datele de pe cruci,
dintre nastere si moarte, �nsumeaza trei,
cinci, cel mult sapte ani. Turistii �l
�ntreaba pe ghid daca este un cimitir de
copii. "Nu, este un cimitir de oameni mari
si aici oamenii chiar se bucura de o mare
longevitate. Dar la noi exista o veche
traditie: pe cruce sunt adunate numai
zilele �n care ai fost fericit �n viata". Cred
ca daca as fi obligat sa ma supun acestei
traditii, as aduna cei sase ani petrecuti la
Teatrul de Comedie. "Va multumesc
pentru toate �nvatamintele cu care dulce
m-ati �mpovarat de-a lungul at�tor ani.
Am calatorit frumos �mpreuna.

Cum spunea minunatul meu prieten

Philippe Noirette, "Daca viata e o
calatorie scurta, trebuie sa �ncercam sa
o facem la clasa �nt�i".
PROZA

Nicolae VASILE

�Z�NA .I VIA.A�, Episodul 2

-Z�na,... Z�naa,... Z�naaa!... Unde e.ti fata

mamii?...

-Of!... Ce este mama?... Ce strigi a.a?...

Sperii vecini!... Cine .tie ce vor crede ca sa
�nt�mplat?...

-Pai,... unde disparu.i a.a?... Nu .tiam ce

s-a �nt�mplat cu tine!... Ce ma intereseaza
pe mine ce cred vecinii!....

-Ce sa se-nt�mple mama?... Ma ascund .i

eu pe unde pot, sa am pu.ina lini.te, ca sa
�nva..... Nu ma pot concentra �n balamucul
facut de voi. M-am saturat de certurile
voastre!... Vreau sa �nva. c�t mai bine, sa
pot pleca d.aci,... sa-mi fac via.a mea,...
a.a cum vreau eu. Sa scap odata de voi!...

-A.a zici acum!... C�nd o sa ajungi acolo,

o sa vezi ca n-o sa-.i placa.

-Acolo s-ajung!...

Era .i frumoasa, de.teapta .i cuminte. La

.coala, a fost premianta pe linie, frunta.a
atat la disciplinele exacte, dar .i la cele
umaniste, av�nd .i un deosebit talent
artistic. Lua premii la olimpiadele .colare
cele mai diverse, at�t la literatura, c�t .i la
matematica, dar .i la muzica. �n ultimii ani
de liceu, a avut o poveste de dragoste, cu
un coleg, Gelu. Totul a fost frumos p�na la
momentul deciziilor importante ale vie.ii,
cum ar fi alegerea faculta.ii pe care urma
sa o urmeze. Daca pentru el, alegerea avea
ceva intuitiv, potrivit cu ceea ce g�ndise .i
spusese tot timpul .i s-a �nscris la
Politehnica, Z�na le-a facut tuturor, at�t
celor de acasa, c�t .i colegilor, o mare
surpriza. A decis sa dea la teatru!...

-Dar, draga mea,... nu �n.elegi ca, .i �n

cazul fericit, pentru tine, c�nd vei intra, o
sa fie o problema, aici �n ora.elul nostru,
nu vei putea sa-.i faci o cariera!... Ce sa
mai spunem, daca nu vei intra!... .tii ca
sunt doar c�teva locuri pentru toata .ara!...
O sa fii frustrata toata via.a!... Tu, cea mai
buna eleva din .coala, chiar .i din ora.,
dupa cum spun unii dintre profesorii tai, sa
nu intri la facultate! cauta sa-i schimbe
decizia Gelu.

-Dragule,... at�ta �ncredere ai tu �n mine?...

Daca am decis a.a, voi intra!... Poate nu
din prima,... nu din a doua,... nu din a
treia,... dar voi da mereu, p�na o sa intru.

-Doamne,... dar �ncapa.�nata mai e.ti!...

Nu credeam ca vom ajunge vreodata sa
avem pareri at�t de diferite!...

-Dar, dragul meu, aceasta nu este o

problema!... Eu aleg acest drum �n via.a cu
toata convingerea .i te rog, daca .ii la
mine,... sa ma aju.i,... sa nu ma
�mpiedici!... Eu nu am niciun comentariu
de facut asupra alegerii tale .i �.i urez, din
tot sufletul, succes!... Vreau sa ai succes,
fac�nd ceea ce �.i place!...

-Pai,... eu am facut o alegere serioasa!...

-Vai,... ce rau ma doare ceea ce ai spus

acum!... Nu a. fi crezut sa aud niciodata de
la tine a.a ceva!... Adica,... .i tu g�nde.ti,
ca mul.i al.ii, dealtfel, ca a fi actri.a
�nsemna sa fii curva?...

-Hai draga,... sa nu dramatizam!... Vezi,...

deja m-am adaptat un pic,... folosesc
termeni din viitoarea ta ocupa.ie!...

-Bine, bine,... ai �ntors-o inteligent, dar mia

ramas, cu durere, �n suflet primul tau
g�nd!...
Gelu a intrat din prima �ncercare, Z�na nu.
Au fost doar cinci locuri .i sute de
candida.i. Ea a fost a .asea!... Aceea.i
situa.ie .i �n anul urmator. La a treia
�ncercare, Z�na a intrat, la teatru, acolo
unde a dorit at�t de mult.

El parea ca suporta mai u.or insuccesele

Z�nei, la intrarea �n facultate, dec�t vestea
intrarii sale. Faptul acesta, deja �mplinit, la
pus �n fa.a unei situa.ii existen.iale greu
de depa.it. .inea foarte mult la ea, ar fi
facut orice sa fie �mpreuna pentru toata
via.a sa, dar nu putea concepe sa o �mparta
cu nimeni altul, nici macar pe durata unei
ore, a doua, a trei, sau c�t Dumnezeu poate
.ine un spectacol de teatru, �n care ea,
iubita lui, fiin.a care i-a acaparat toate
g�ndurile �n ultimii ani, putea juca orice
rol, inclusiv acele de a fi, ipotetic, femeia
altcuiva. Va putea el sa traiasca astfel?...
Va putea el sa faca abstrac.ie de
simbolistica spectacolelor de teatru, el,
care prin forma.ia sa, de om al cifrelor, nu
.tia dec�t ca unu plus unu fac doi?... �n
teatru, �n general �n arta, uneori, unu plus
unu fac... unu, chiar daca asta se �nt�mpla
doar pentru o scurta perioada. Era supus
unei grele �ncercari.

Analiz�nd, la cald, toate aspectele situa.iei,

a hotar�t ca cea mai buna solu.ie ar fi sa o
ceara, fara nicio �nt�rziere, �n casatorie.

Ea a acceptat imediat, fara nicio ezitare.

Considera ca el este omul destinat ei, cu el
va trai toata via.a. Viitoarea sa ocupa.ie,
cea de actri.a, care acum se prefigura ca o
certitudine, nu reprezenta, din punctul ei
de vedere, un pericol pentru o via.a
normala de familie. Nu vedea �n noua ei
pozi.ie o sursa de cautatoare permanenta
de al.i barba.i. �.i iubea so.ul .i nu g�ndea
deloc la altcineva.

Z�na a terminat cu brio facultatea, a

cunoscut colegi de facultate, profesori,
actori mai �n v�rsta, regizori, scenari.ti,
scenografi, coregrafi, operatori, recuzitori
.i orice al.i barba.i care conlucreaza,
�mpreuna cu femei de fel de fel de
specialita.i, la realizarea multor magnifice
construc.ii culturale, ceea ce sunt, �n
realitate, spectacolele de teatru. A
�mprumutat .i ea din limbajul lui, care se
ocupa, �n activitatea de zi cu zi, de
construc.ii.
Ea a lucrat .i �n televiziune, unde, �n
cadrul unor emisiuni pentru copii, a
realizat zeci de spectacole, juc�nd rolul
de... �z�na ce buna�!... Cei de acolo, care
i-au dat acest rol, nu .tiau de porecla ei din
frageda copilarie. Astfel, �z�na�, devenise,
pentru ea, pe l�nga numele de alint .i un
nume de scena.

Gelu a facut mari eforturi �n lupta cu el

�nsu.i. Ar fi dorit sa poata suporta mai
u.or, mai natural, situa.ia. Z�na cauta sa-i
faca mai u.oara suferin.a, evit�nd, pe c�t
posibil, fara sa-.i pericliteze slujba, �n
special deplasarile lungi, mai ales cele �n
strainatate. Dar nu era mereu posibil!... �n
fond, ea nu facea altceva dec�t sa-.i
practice meseria pentru care luptase .i se
pregatise at�t. Cauta sa-.i gaseasca un
suport moral, pentru a nu pica �ntr-o
depresie, �n fa.a unei realita.i tot mai greu
de suportat. Situa.ia de acasa se tensiona
de la zi la zi. Gelu facea tot mai dese crize
de gelozie. Ajunsese sa n-o mai lase sa
mearga la spectacole, sa-i ceara frecvent
sa-.i gaseasca o noua ocupa.ie!...

�ncepuse sa se g�ndeasca serios la

imposibilitatea continuarii vie.ii sale de
familie. �nainte de a lua o decizie, Z�na a
vrut sa aiba o discu.ie cu parin.ii. Cu
fiecare �n parte, pentru ca �n urma
divergen.elor tot mai mari, tatal sau
parasise familia. Oricum, cu am�ndoi
odata ar fi fost imposibil sa ajunga la o
concluzie, date fiind diferen.ele majore de
opinii dintre cei doi!

Cu mama sa, discu.ia a fost scurta .i

radicala:

-Ce ma sfatuie.ti sa fac, �n situa.ia �n care

am ajuns?... .tiu ca sunt situa.ii �n care
sfaturile nu prea ajuta, dar vreau sa cunosc
.i parerea ta.

-Draga mami, .tii ca .in la tine ca la ochii

din cap .i ca nu-.i vreau dec�t binele!... Sa
nu te �ncrezi �n niciun barbat!... To.i sunt
orgolio.i .i egoi.ti!... Vezi-.i de treaba ta,
de cariera ta, de via.a ta, iar daca so.ului
tau nu-i convine, lasa-l!... Nu-.i amar�
via.a pentru un barbat gelos!... Gelozia
este o boala grea, care nu trece!... Din
contra, ea se agraveaza odata cu v�rsta!...

Cu tatal ei, discu.ia a fost mult mai

nuan.ata!... El .inea foarte mult la ea .i
pastrau o legatura str�nsa, chiar daca el
parasise familia. Era vorba de legatura
indestructibila, metafizica, dintre tata-fica:

-Mai tata,... ma,...nu credeam ca o sa ajung

vreodata la o a.a tensiune �n familia
mea!... Familia mea, nici nu m-am obi.nuit
�nca bine cu no.iunea de �familia mea� .i
iata, este pe cale sa se destrame!... Am
facut eforturi mari �n acest sens, am
ascultat de �ndemnul biblic, pe care popa �l
spune �n slujba de cununie. Am parasit
familia parinteasca pentru a avea familia
mea. Av�nd mereu �n minte experien.a
negativa a rela.iei dintre tine .i mama, am
facut tot ce am putut sa nu ajungem tot
acolo, dar se pare ca nu se poate. Ce sfat
�mi dai?...

-Fata tati,... nici nu .tii c�t poate .ine un

tata la fiica lui!...

-.tiu ce se spune, de afinita.ile tata-fica,

respectiv, mama-fiu, dar din car.i,... nu
din via.a. D.asta am .i vrut sa discutam.
Tu ai .coala vie.ii!...

-De c�nd te-am vazut pentru prima data,

c�nd erai mica de tot, cu buclele alea aurii,
nu am avut altceva mai sf�nt pe lume!...
.tii ca eu te-am �botezat� Z�na?... Maicata
.i bunica-ta erau preocupate sa-.i dea
ni.te nume straine!... A.a sunt femeile!...

-Bine, bine,... hai sa depa.im!... Ce ai sami

spui acum?...

-Fata mea,... frumuse.ea, pentru o femeie,

este un blestem, nu o binecuv�ntare!...
Femeia frumoasa devine o .inta pentru to.i
barba.ii din jurul sau, este privita ca un
trofeu, pe care orice barbat dore.te sa-l
aiba �n vitrina sa. La tine, datorita meseriei
pe care singura .i-ai ales-o, este .i mai
greu, pentru ca e.ti foarte expusa. Mai
departe, depinde de fiecare femeie �n parte,
daca devine o icoana sau o curva. De
regula, cele care sunt .i de.tepte, devin
icoane. D.asta, ma bucur pentru tine, ca
Imagine similară
am vazut ca e.ti .i de.teapta,... nu numai
frumoasa.

-Deci, revin,... care este sfatul?...

-Urmeaza-.i drumul tau!... Nu te poticni

�ntr-un barbat care nu te �n.elege, deci,...
care nu te merita!...

-Mul.umesc pentru �ncredere,... dar e

greu!... Eu am pus suflet �n aceasta
casatorie!...

-Nicio despar.ire nu este u.oara!... Ce,... tu

crezi ca pentru el va fi mai u.or?... Dar,
daca nu merge, nu merge!... Vezi, cauta
activita.i placute, ajutatoare, sa nu pici
cumva �n vreo depresie, ca va fi .i mai
rau!... Cauta repede ceva de facut, ceva
care sa te pasioneze foarte tare, poate,
chiar, un alt barbat!...

-Hai, mai tata!... Pai,... cum stam treaba cu

diferen.a dintre icoana .i curva?...

-Da!... Am spus eu ca e.ti de.teapta!...

�n final, a hotar�t sa divor.eze. Faptul ca

nu au avut copii, a fost o circumstan.a
atenuanta a despar.irii lor.

-Mama,... mamaa,... mamaaa,... acolo unde

e.ti,... fii pregatita sa ma na.ti din nou!...
Via.a asta nu mi-a prea ie.it!...

Nastase Marin

Fragment din nuvela �Scuza.i, ca

mor�!

Dupa vreo zece pa.i, mo. Ion Balanescu se

sim.i foarte obosit .i se a.eza pe scara
prispei, oft�nd din greu. �n ultima vreme i
se pare ca timpul curge mai repede dec�t
g�ndurile lui. Rezem�ndu-.i capul �n
baston, �ncepu sa mediteze: Cum mai trece
timpul!...

Noua.cinci?...sau noua.ase?...Parca mai

conteaza... �n fond, ce mai este un an?

N-apucai sa tremur bine iarna trecuta, ca

veni primavara. C�nd se-ncalzi, �ntrebai pe
fi-miu Mihai.a:

- Ce-i cu caldura asta, ma baiatule? Nu

suntem �n primavara?

- Care primavara, ba tete, ca e vara, vara,

cu at�ta zapu.eala!

Dar eu a.teptai sa vina ploile... ca a.a e

primavara. �nfloresc pomii, �nverzesc
gradinile... C�nd venira ploile, zisei
baiatului:

- Gata, ma, veni primavara?

- Care primavara, ba tete? D'acu' tre' sa

vina toamna. Acu. vine septembrie!

Ce sa fac? A.teptai toamna cu frunze

ruginite. .i ma uitai pe fereastra sa vad
toamna aurie...cum cad frunzele...C�nd
colo, criva. cu troiene. Iar �l �ntrebai pe
baiat:

- Ce, ma, sari iarna peste toamna?

- Care iarna, ba tete, suntem �n octombrie.

- Aha, te duci la semanat...

- Care semanat, ba tete?

A.teptai sa treaca name.ii... .i iar ma uitai

pe fereastra. Dupa ce trecura, spusei lu'
Mihai.a:

- Nu te duci, ma, la semanat? Ca se

sf�r.e.te toamna.

- Care toamna, ba, tete, ca m�ine-poim�ine

tre' sa taiem porcul. Acu vine revelionul!

- Ce, ba, trecu anul?

- Care an, ba tete?

- A.a-i, care an, ce an? Asta a fost an?

Adica ala...anul trecut.
Doamne, nici nu .tim cum trece timpul.
Anul asta, cald...cald, apoi �nghe..
Primavara, cald ca vara. Vara, ploi ca
primavara, toamna...ca iarna. Nu le mai
.tiu rostul. .i Mihai.a a zis ca anul asta
vrea sa dea lovitura cu pepenii. D�aia �l
�ntrebai:

- Nu pui, ma, pepenii aia?

- Care pepeni, ba tete, ca s-au facut c�t

dovlecii. Zece kile, unul. M�ine �ncarcam
un tir .i plecam la nenea, la Gala.i. Ca
acolo e un pre. bun .i cerere mare. Am
vorbit cu el. Nu .i-am spus ca sunt hotar�t
sa dau lovitura? Plec cu Gica .i alde
G�lg�itu cu nevasta-sa.

- Ce, ba, s-au copt?

- Tu n-auzi ca m�ine �ncarcam un tir .i

plecam sa-i vindem?

- C�nd se facura, ba, c�nd se facura?

Doamne, cum mai trece timpul!..

A.a g�ndea mo. Ion, sprijinit cu capul �n

baston. Ca nu mai poate .ine pasul cu
vremea. P�na sa se dumireasca el daca sau
copt pepenii, a doua zi, de diminea.a, pe
la patru, auzise claxon la poarta .i pe
G�lg�itu strig�nd ca disperatul:

Hai, ba Mihai, mai repede, ca ne prinde

caldura pe drum!

Atunci i-a vazut pe Mihai .i nora-sa Gica,

zorind prin casa. Mihai, cu gura plina a
strigat la el:

- Gata! Noi plecam, tete! O sa lipsim fo

zece-cin.pe zile. Ai grija de casa, de vaci,
de porci, de pasari. Pune-l pe Ionica sa le
dea sa man�nce la timp. .i apa, ba! Pe
zapu.eala asta... Stai!

Ai grija .i de Ionica. A.a cum este el...sa

nu faca vreo boacana! Vezi vacile! Sa le
duca diminea.a la vacar. Urmare.te-l! .i
laptele, ba! Tu mulgi vacile, tu sa-i dai
cheag! Ca Ionica...Ai grija de el. Sa-i dai
sa man�nce.

.i...vezi sa nu umble la damigeana aia cu

.uica de caise. .tii bine c-o .inem pentru
pomana ta. Ai grija!..ai grija...ai...

�i v�j�ia capul lui mo. Ion. Nu mai auzea

dec�t �ai grija!� Ame.ise. A �ncercat sa
protesteze:

- Stai, ma, stai! Ca eu...nu mai pot!

- Ce nu mai po.i, ba tete? Trebuie sa po.i,

ca n-are cine!

- Ba, nu mai pot! .i... daca mor?

- Lasa gluma, tete, ca n-avem timp!

Cu gura plina l-a luat .i Gica:

O lua.i de diminea.a cu poantele, tete,
parca noi avem timp sa te-ascultam!
Trebuie sa te descurci, ca...cine altul?
Scoala puturosul ala de baiat .i apuca.i-va
imediat de treaba. C�nd ne-ntoarcem, sa
nu vad casa pe dos .i orataniile moarte de
foame!

De la poarta, claxoanele nervoase .i vocea

repezita a lui G�lg�itu:

Haide.i, ba, mo.mai.ilor!

Mihai lua �n spinare geanta cu catrafuse .i

o smuci pe nevasta-sa:

Gata! Hai, Gico! Lasa ca se descurca el!

C�nd sa iasa pe poarta, Mihai mai striga:

Ba, tete, nu te mai .ine de glume cu

moartea, ca eu n-am timp de glume!

.i du.i au fost, cu pepenii lor... A ramas cu

Ionica, cu nepotu-sau. T�nar, �n putere, are
douazeci de ani, dar cu mintea...ca la
.apte. Altfel, baiat cuminte .i muncitor.
�nsa trebuie sa-i spui mereu: �Ionica, fa
aia, du-te la ailalta, ridica-te de colo!�
Daca-l scapi, face numai troan.e sau...nu
face nimic. Acum c�teva zile l-a uitat
Dumnezeu �n fa.a televizorului. Mo. Ion
trebaluia prin gradina, iar orataniile...�n
miting de protest: vacile mugeau ca
locomotivele la stop, porcii gui.au salbatic,
mu.c�nd sc�ndurile cocinii, ra.ele
macaiau, de parca daduse vulpea-n ele .i
gainile c�r�iau la gard, lovindu-se una pe
alta cu ciocurile. Mo. Ion a lasat treaba din
gradina .i a strigat de pe scara prispei:

Lasa, ma, televizorul, ca ne man�nca

vieta.ile astea!

Ionica a tresarit speriat, de era sa cada-n

fund .i racni:

Goool! Gol, gol!

Racnetul lui Ionica era sa-l dea gata pe

mo. Ion. Dupa ce .i-a revenit, a strigat .i
el: Gol e-n capul tau, nenorocitule! Ie.i
afara la animale!

Dar, .i-ai gasit! Ionica .i-a vazut �n

continuare de meci, a.a ca ...bietul mo.
Ion, p�na noaptea t�rziu a or�nduit
orataniile din curte.
Ieri seara s-a tr�ntit pu.in �n pat, ca
obosise. Nu l-a mai controlat pe Ionica....i
nici astazi diminea.a, ca s-a sculat mai
t�rziu. C�nd s-a sculat, .i-a pus m�inile-n
cap. Ionica lasase gale.ile cu lapte �n bataia
soarelui, fara cheag. Bine�n.eles, a trebuit
sa-l dea la porci...

- Ionica, Ionica! Nu degeaba �ti zice lumea

cum �.i zice!

- Paliul, ba tataie, paliul! Ha, ha, ha! A.ami

jice lumea. Tu, de ce nu-mi jici a.a?
- Nu vreau, ma Ionica, nu vreau! Ca eu tot
mai sper sa te faci baiat de.tept.

- Da� de ce sa fiu dejtept, ba tataie? Nu e

mai bine jmecher? A.a jice baecii: �ba,
toci dejtepcii sunt ni.te pro.ti.� Ha, ha!
Mai bine jmecher! A.a jice baecii. Ha, ha!
Daca sunt paliu, ma crede baecii jmecher.
Ha, ha, ha!

Nimeni nu-.i mai aduce-aminte de ce �i

zice lumea lui Ionica �Paliul�. Se zice ca
atunci c�nd era baietan de vreo zecedoisprezece
ani, l-au batut ni.te ciobani,
a.a cum .tiau ei sa bata, ciobane.te. Numai
ca...de la bataia ciobanilor a luat-o razna.
Abia l-au t�r�t profesorii p�na �n clasa a
opta. Directorul .colii i-a spus lui Mihai,
tata-sau: �.ine-l pe l�nga casa...ca nu mai
sunt speran.e.� A fost durere mare pentru
parin.i. .i lumea a �nceput sa-l strige
a.a:�ba, Paliule!� Iar el...�ha, ha, ha!�...�i
place teribil porecla, spre amarul
parin.ilor. Dar, ...i ei s-au obi.nuit. �l
striga tot a.a, mai ales la suparare. Iar el...
r�de. Doar mo. Ion ofteaza .i mai spera sa.i
revina: �De, ma, Ionica, eu tot mai cred
ca e.ti baiat de.tept, dar te prefaci ca sa nu
te pun la treaba. Bietul tac-tu .i ma-ta
muncesc �n disperare ca le-a cazut pe cap
tot pam�ntul meu. D-aia vor sa dea
lovitura cu pepenii ca sa puna pe al.ii sa
munceasca-n locul lor. Dar...pe cine, ma?
To.i fac .coala .i... pleaca. Tu .i cu mine
am ramas la vatra, ca n-am �nva.at. D-aia
trebuie sa muncim. Ionica se scarpina-n
ceafa, a mirare:

- Pai de ce, ba tataie, sa muncim numai noi

doi?

- Pentru ca eu sunt batr�n .i tu t�mpit.

Restul sunt .mecheri sau cu .coala. Hai,
vezi ce fac porcii .i pasarile!

- Ha, ha, ha! R�de amuzat paliul .i pleaca

la porci.

A.a �ncerca mo. Ion sa-l faca pe Ionica

�baiat de treaba�. Dar Ionica voia sa fie
�baiat de baiat�. Ca �a.a jiceau baiecii: cei
aia...�baiat de treaba�? �n schimb, mo.
Ion se �ntreba: ce sunt �baie.ii de baie.i�?
Ofta .i se straduia sa-l .ina din scurt pe
Ionica p�na se vor �ntoarce Mihai.a .i
Gica. Atunci... se va odihni .i el. Acum,
sprijinit �n baston, ofteaza .i prive.te-n
gol:
Of! .i i-am spus lui Ionica sa ia furtunul
ala din mijlocul cur.ii, ca-l bate soarele .i
cauciucul �mbatr�ne.te .i crapa. Apoi... e
plin de gaina.... Of, Ionica, of! Eu am spus,
eu am auzit.

Sprijinindu-se �n baston cu greutate, se

ridica gem�nd. �ncet, �ncet, str�nge colac
furtunul. �ncearca sa-l ridice, opintindu-se.
Nu reu.e.te...Sprijinindu-se �n baston, se
mai opinte.te o data. Dar, simte o usturime
la burta. Pe caldura asta, nu-.i mai pusese
br�ul....i vechea hernie... Cu un .ipat de
durere, scapa furtunul. �ncerca sa-l t�rasca,
dar furtunul era prea greu. Durerea de la
hernie cre.tea.

- Gata, mo.ule, gata! Striga la el

Neputin.a, �z�na sa protectoare�.
�ncapa.�nat cum era, mo. Ion o sfida:

- Cum? Eu, care am ridicat at�tea

greuta.i...am �mpins...am tras...am... Nu se
poate!

- Ba se poate! I-a z�mbit bl�nd Neputin.a.

Tu, care ai putut, acum nu mai po.i!

Asta l-a �nfuriat pe mo. Ion. S-a mai

opintit o data, �ncerc�nd sa-l ridice pe
umar... Fatala mi.care! A cazut �n fund,
scap�nd din m�na bastonul. Durerea din
burta cre.tea. �l mai dureau .alele, fundul.
Un val de cea.a �i acoperi ochii, iar �n
timpane sim.i huruitul unei caru.e �n goana
cailor, apoi, ca o avalan.a de st�nci. Z�mbi
bl�nd, b�jb�ind dupa baston; g�ndi: ��n
timpul razboiului, prin c�te de-astea n-am
trecut... De c�te ori nu m-am t�r�t prin
ploaia de gloan.e .i obuze! De c�te ori nu
m-a acoperit pam�ntul...� Amintindu-.i de
acele clipe, reu.i sa se t�rasca p�na pe
prispa. Urca scarile tot t�r�., scr�.nind de
durere. P�na la urma reu.i sa se arunce-n
pat, zdrobit de durere .i oboseala. �.i zise,
g�f�ind: �Bine ca nu m-a vazut careva. .i
puturosul ala, pe unde-o fi? Of, de-ar veni
copiii aia, ca nu mai fac fa.a!� Spera sa-i
treaca, dar...durerile nu-l lasara.
Dimpotriva, se amplificau .i sim.ea ca se
sufoca. Respira.ia �i devenea tot mai
agitata. Speriat, �ncerca sa-l strige. De fapt,
strigatul lui era ca un sc�ncet:
anto oval 22.jpg
I...o...ni...ca!

Nu-l auzea nimeni. �ngrijorarea i se

transforma �n panica. El, care tot glumea
pe seama �cumetrii� (a.a �i zicea el), acum
fu cuprins de groaza. O vedea pe costeliva
cumatra sprijinindu-se �n coasa .i r�z�nd
�n hohote de el:

- Te credeai puternic, de.teptule! Hi, hi,

hi! Faceai fi.e .i poante... Auzi la el -
�omul pe care nu-l ia moartea! Dar... nu te
iau imediat. Te mai las ca sa r�d .i eu de
tine! Hi, hi, hi! Nemuritorule!

- Fugi de-aici, cumatra! g�f�ia mo. Ion.

U., cumatra, u.!

Dar �cumatra� nu pleca de l�nga el. R�dea

ca o bezmetica: Ce, credeai ca te mai las?

M-ai facut sa alerg dupa tine la Odessa, la

Cotul Domnului, la Ia.i, prin trecatorile
mun.ilor!

De.teptule, m-ai fugarit prin Budapesta .i

prin mun.i Tatra....mechere...Mai t�rziu,
.i-ai batut joc de mine la Canal....i la
Poarta Alba...Nemernicule!

Cine te crezi tu, sa-.i ba.i joc de mine? Ca

te-ai laudat la to.i ca... pe tine nu te iubesc.
Auzi la el! Mincinosule! N-ai vazut ca eu
iubesc pe toata lumea? Acu., acu., te pup
.i pe tine, nenorocitule! Dar, te mai las...sa
ma distrez .i eu.

Va urma

Antoaneta RADOI

Prigonitorii
Primesc o �Invitatie�.

Gratuit care va sa zica!!!...

Asadar, sa mergem! Cum poti refuza o

invitatie?!! C�nd esti invitat (!!) undeva,
nu-i frumos sa refuzi, nu? �Protocolul� o
cere...

Eii, nu va hazardati asa! Nu va dati cu

parerea, nici nu ma invidiati p�na nu va
spun unde urma �sa-mi beau cafeaua� �n
ziua de 13 (!) februarie 2013, la ora 9,00
dimineata!! Asa de cu zori!!!...

Unde? Pariu ca nu va trece prin minte!...

Aveti permisiunea mea la 3 �ncercari...Da.,
hai ca am decis sa nu va las prea mult sa
va bateti capul cu marun.i.uri �ieftine�...ca
poate aveti treburi mai interesante de
facut! Unde credeti ca am fost �invitata�
sa-mi petrec ziua de 13 februarie 2013?
Unde altundeva dec�t la...GARDA
FINANCIARAAA!!!...

Nu-i asa, dragiilor, ca nu va trecea prin

minte varianta aceasta? Recunoasteti! Nu
va face nimeni nimic!...

Dap!...La Garda Financiara! Scumpii de

ei!!!...Biata de mine!...�ncepe ..�dansul!�
Sa c�nte muzica!!!...

.....................................................................
.....................................................................

Unii primesc invitatii la Opera, altii la

Concerte rock, eu...la Garda Financiara!!!
Ce sa fac si eu?! Daca alt fel de
INVITATIE n-am primit? Na., asta e! Tre.
s-o onorez! Si...sa ma multumesc cu ce-mi
da Domnul! Ca doar datorita �oamenilor
Bisericii�, a ��naltilor prelati� si gratie
�iubirii de semeni� si ��ntrajutorare
frateasca�( Nu? Parc-asa tr�mbiteaza
mega-fericitu.Daniel Ciubotea -patriarhul
Bor, pe mult-prea-rasp�nditele unde ale
mult-prea-zgomotosului post TiVi, spre
aburirea credinciosilor �neamului�...) ce-o
au fata de mine sinodalii Bor, mi-au adus
�vornicii� comisari ai Garzii Financiare
aceasta...INVITATIE!! Si ce ma mai
gratuleaza �fratii� mei mai-mari din Deal!!
Tiii!!! Ce mai fericire, pe mine! O data la
trimestru, eu sunt �gratulata� cu-o vizita
�de curtoazie� a oamenilor legii (??!) -
comisarii GF, care-mi fac vraiste-n
batatura, scotocind, ei stiu dupa ce ( ca eu
nu ), mai ceva ca la Sile Camataru- vizita
care se lasa, mai apoi, dupa scotocire, cu
o...INVITATIE!!! La ei acasa. La Sediul
GF. Fain! Mai fain nici ca se poate!!!...
Tre. sa merg acolo cu tona de h�rtogaraie (
h�rtogaraie care-a mai fost verificata si �n
urma cu 3 luni si ras-verificata si �n urma
cu 6 luni s.a.m.d..), cu contabila firmei
dupa mine ( ca, deh. tre. sa raspunda iar si
iar la Njde �ntrebari stupide, la care a mai
raspuns si �n urma cu 3 luni, si �n urma cu
6 luni, si a mai raspuns de fiecare data
c�nd am avut..INVITATIE la GF ), sa
merg cu...poate ar trebui, de asta data, sami
iau si...avocatul! Caci cu acesti
�domni� (s�c!), nu se stie niciodata, daca
nu cumva ai nevoie de aparator!!! Dar...de
unde sa iau avocat? Caci pe cel pe care-l
avusesem, tocmai �l pierdusem de cur�nd!
Cum? Paiii, ghinionu. meu! Era ucenicul
��naltului!� ��nalt� care, �n �dragostea lui
frateasca�, �si amintise ca are fata de mine,
�sora lui mai mica�, o �misiune� de
�ndeplinit! Si fiindca eu �nca existam �n
�ZONA INTERZISA� mie, fiindca �ma
�ncapat�nam� sa tin cu dintii de
proprietatea mea si tineam deschis si
functional Magazinul cu Obiecte religioase
pe care-l �nfiintasem nestiind ca...�nu e
voie de la �mparatia din Deal�, ��naltul
episcop Bor�, Ciprian C�mpineanu�, la
ordinele patriarhului Danut, a decis sa-si
�mplineasca �misiunea� fata de crestinortodoxul
care eram eu si sa ma
desfiinteze. Si m-a dat, �n secret, pe m�na
comisarilor GF. Sa ma �killareasca�
acestia. Alti �calai!� Iar ei, Sinodalii Bor,
sa ram�na cu... �m�inile curate!� S-au
spalat pe m�ini, chipurile, asa cum o
facuse si Pontiu Pilat, care si-a �spalat
m�inile�, spurcatele lui m�ini, c�nd a decis
RASTIGNIREA Domnului HRISTOS (
Nu, nu el, Pontiu Pilat, facuse aceasta!
Nu!!! Nu �n m�inile lui se afla decizia de
A FACE sau de a NU FACE lucrul acela
oribil! Nu el, Pontiu Pilat, era mai-marele
Cetatii!! Nu el l-a rastignit pe Hristos! Nu!
Ci, vezi Doamne, multimea iudeilor! C�t
de tare te-ai amagit, Pilate!!! C�t de tare va
amagiti, cu subterfugii ieftine, voi �Pilatii�
mei!!! V-am descoperit si-acum stiu cinemi
sunteti!!)!!!

Dar...nu-i bai! Nu-i bai ca nu mai am

avocat! Un fatarnic mai putin �n viata mea!
Mergem la GF si fara avocat! �n fond,
asta-i �lupta mea�, nu a lui...

Nu era prima oara c�nd ma �invitau� la

ei, dragutii! �Ma placeau� astia de la GF,
mai abitir dec�t pe ultimul infractor din
Rom�nia, mai mult dec�t �i-au placut� pe
Regii Asfaltului si ai Bordurilor -care
�umflara� nestingheri.i banii de la Bugetul
de Stat! Asta ca sa dau doar un exemplu!
Pai cum sa nu �ma placa� daca �am
calcat� pe bec! Asa patesti c�nd esti micmic,
c�nd esti �g�ndac� si nu stai �n
ierbarul tau! C�nd esti �un nimeni� si
�ncalci �teritorii marcate� de catre
GANGSTERI, nu prea mai ai cale de
iesire si ajungi �n �insectar� Esafod scrie
pe tine! Caci, dupa ce ei, GANGSTERII,
adica Sinodalii Bor, �ncearca sa te
intimideze �n fel si chip, dupa ce �ncearca
prin strategii �subtile� sa te convinga sa-ti
iei calabal�cu. si sa dispari, sa �parasesti (
dracului!!! ) ZONA�-am citat din
CLASICII �n viata!!-, daca �nu te-au
convins� prin �metodele lor� -ohooo! Si ce
mai de metode au!!-, trec la Planul B. �ti
�mpletesc �cununa de spini�, te
��ncoroneaza� fain-frumusel cu ea, �ti pun
�hlamida� si te predau spre ��mpungere cu
sulita �n coasta�si pentru �actul final�,
RASTIGNIREA, �partenerilor� lor,
gealatilor de la Garda Financiara!...

SCUMPII de ei, c�t de mult ma iubesc! Si

unii si altii!! Comisarii GF si Sinodalii
Bor!!! Dar c�t de mult am ajuns sa-i iubesc
eu!! Si pe unii si pe altii!!!...desi, parol,
�baietii� de la GF, s-au aratat cu mult mai
�umani� dec�t sinodalii Bor...

�ntr-un noiembrie sumbru al lui 2012,

Sinodalii Bor s-au adunat, au tinut �sfat�
si au �ncheiat cu Ministerul Finantelor
Publice ( Garda Financiara -cea care ar
trebui sa-i ridice pe TOTI sinodalii, unul
c�te unul, si sa-i duca la Sediul lor, al
Garzii Financiare, �n vederea verificarii
fiscale pentru averile si firmele ce le detin
camuflate �n Asociatii Filantropice ori
Asociatii de Caritate, faurite din
�smeritele� lor lefuri de bugetari, de �bieti
clerici� ai BOR, care-au depus VOTUL
SARACIEI de buna voie!!) un PACT.
Pardon, �un Protocol de...colaborare!�( Ce
interesant suna: COLABORARE!!! Unde,
oare, am mai auzit eu termenul acesta?
Colaborare!! A...da! La Securitate!!!
Acolo erau numiti unii, �colaboratori!!!�
Hmm...) Protocolul nr 89344/2012. Si �n
baza acestui PACT -dracesc!; scuzati, va
rog!-, �n urma acestui �Protocol de
colaborare�, Patriarhia ( prin preotii
parohi, care au OBLIGATIA -
�pastorala!!!�- sa stea la p�nda, sa-si
urmareasca enoriasii, ca sa vada care care
dintre ei fac Icoane, cruci, vesminte, si
apoi sa �ntocmeasca liste cu �evazionistii�,
cu cei care �ncalca �teritoriile de actiune
ale Patriarhiei�, si sa le predea la
Protoierii, iar capii Protoieriilor,
protoiereii, sa le predea mai departe la
Cancelaria Patriarhiei ) �i preda �pe tava�,
Garzii, pe..�evazionisti!!�

De., cica au �ncheiat acest �Protocol de

colaborare� cu GF-ul, fiindca Garda �nu ar
avea...capacitatea� de a �depista
evazionistii�� -�n zisa Sinodului Bor;
scuzati �sfintiile voastre�, dar nu-i pot zice
Sf�nt; Spuneti-i voi! Voi sunteti obisnuiti
cu spusu. fara fond. Asadar, Sinodalii au
tinut �sfat� si au hotar�t sa puna ��nceput
bun duhovniciei�, g�ndind ca prioritar
pentru preotii parohi, nu mai este Slujba
Liturghiei, nu mai este Rugaciunea, nu mai
este Sf. Maslu pentru bolnavi! Nu! Nimic
din toate acestea nu mai este prioritar! Ci,
prioritar este ca preotul paroh, sa stea la
p�nda, sau, poate, chiar sa-i traga de limba,
la spovedanie pe enoriasi si sa vada cu ce
se ocupa fiecare �n casa lui. Si daca
cumva, constata ca, printre enoriasi exista
careva care sculpteaza cruci sau picteaza
Icoane spre a le comercializa �n vederea
c�stigarii vreunei bucati de p�ine pentru el
si familia lui, acesta,�evazionistul�, sa fie
deferit Garzii!!! Dar nu direct de catre
preotul paroh. Nu! Ci, mai �nt�i preotul
�ntocmeste o lista, pe care o preda la
Protoierie, ca mai apoi protoiereul,
adun�nd toate listele de la toti preotii din
eparhie, sa faca un listoi si sa-l predea la
Cancelarie. Dupa care, Cancelaria, prin
�s�rguinciosii ei slujbasi�, sa �ntocmeasca
un si mai mare listoi, pe care dupa semnare
si parafare de catre un ��nalt�, de catre un
��nalt PREA...sfintit� -cum ar fi Ciprian
C�mpineanu ( delatorul meu din perioada
2011-2013 )-, sa-l predea Garzii! Iata,
asadar, ce frumos, ce �canonic� �se
lucreaza� �n �Sf�nta Patriarhie!!!� C�t de
disciplinat!!! C�ta �organizare� �n �Sf�ntul
Sinod� pentru �grija� fata de �cei care leau
cazut la �mparteala!�...

Au semnat un �Protocol�...

Asa ca, neav�nd alta treaba ( Ce treaba sa

aiba ei acolo �n Deal?? Dec�t sa numere
banii adunati prin �COLECTA� din
v�nzarea colportajului de la cele N.jde
Magazine din Bucuresti, ale Patriarhiei.Ro
si pe cei adunati din Cutia Milei ori din
v�nzarea maculaturii cu titlu pompos:
Lumina...pe care nimeni n-ar da pretul
unei �hinginerice� daca nu ar fi bagata cu
anas�na pe g�t preotilor din parohii... ),
dupa ce-au terminat de numarat banii din
�colectele enumerate mai sus, ca sa aiba
grija de �paza mintii�, si-au cautat si ei
ceva cu care sa se ocupe si, se ocupa cu:
DELATIUNEA! Mai exact, cu...�Uciderea
Pruncilor!�, av�nd �n vederea ca eu, cea pe
care ei, Sinodalii, au dat-o pe m�na GF,
sunt unul dintre copiii Bisericii Ortodoxe,
Biserica pe care ei, delatorii mei, o
�guverneaza� dupa poftele lor! Si...cam
au! Hulpave pofte!!!

Si cum eu am fost � oita ratacita� care nu a

respectat aberatia cu titlu. de Lege ( 103 /
92; e vorba despre un flagrant Monopol,
pe care Patriarhia l-a pus pe Obiectele de
Cult: cruci, vesminte, Icoane, candele,
lum�nari, cimitire, pelerinaje, etc ), ei,
mai-marii �Sinodului sf�nt� au decis:
RASTIGNIREA mea! Doar ca nu m-au
rastignit ei, sinodalii, cu m�inilor lor! Nu!
Ei au fost doar pe post de IUDA! Ei
doar...m-au v�ndut, spre rastignire,
comisarilor GF! Frumos lucrat!!!...

Speram sa ram�n doar cu Rastignirea!...

Am scapat nekillarita de cei de la GF (

spre disperarea si furia sinodalilor ), caci
Dumnezeu nu a �ngaduit ca �securea
Garzii� sa-mi taie g�tul si sa-mi cada capul
definitiv, chiar daca financiar m-am ales,
de fiecare data, la fiecare control, efectuat
de N.jde ori �n 3 ani, cu c�te o amenda
consistenta, invoc�nduse Legea 103/ 92 -
o Lege a Faradelegii, emisa de Bor-, caci
la GF nu scapi netaxat. La ei e ca-n bancul
cu iepurasul: de ce ai caciulita, de ce n-ai
caciulita?!! Treaba era ca oricum ieseai la
CONTROLUL OPERATIV al comisarilor,
tot plateai. Fie ca erai sau nu vinovat!
Ideea era ca tu, �evazionistul�, pus �pe
tava� de catre sinodalii Bor si �servit
plocon� comisarilor GF, trebuia sa lupti sa
faci tot posibilul sa nu �ncasezi prea mult.
Macar sa nu te usture asa tare-n ...vorba
aia... Numai ca la mine, ori ca ��mi dadea�
minim, ori ca ��mi aplica� maximum, era
cam totuna! Tot FALIT scria pe mine, la
ce �v�nzari fulminante� avusesem �n
ultimele 12 luni! �nsa �Pretiosii� astia de la
Garda, erau doar...cireasa de pe tort...pe
l�nga �dulcile binecuv�ntari� pecetluite cu
�sfinte cruci�, pe care mi le tot administrau
cu larghete sufleteasca �scumpii mei tatici
din Dealul Patriarhiei�, la fiecare trecere
prin fata micutului meu Magazin!!!...

Apoi la Sediul GF era cam ca la

Concursul: �stii si c�stigi!� �ti puneau astia
niste �ntrebari de numa-numa! Daca nu
aveai mintea-n cap, te ��ncuiau� si
apoi...ti-o puneau baietii de nu mai stiai de
tine!!! Ieseai de la ei si destul de �sifonat�
si cu �potul� luat...Oricum as fi dat-o,
oric�t as fi fost eu de corecta, caci din
punct de vedere contabilicesc, din punct de
vedere al Legii Economice nu �ncalcam
nicio Lege ( firma mea fiind autorizata de
Camera de Comert a Rom�niei, av�nd si
statut de Importator Intracomunitar, pentru
care plateam taxe catre Stat ), iar �n Cassa
de Marcat, de c�te ori mi-au luat-o cu
asalt, nu au descoperit nimic �n neregula (
nu ca as fi fost eu �cumintenia
pam�ntului�, dar, na., cine stiindu-se �n
colimatorul Garzii, ar calca str�mb, daca
stie ca �n orice moment �i pot intra pe usa
comisarii GF? ), tot nu scapam de la ei,
netaxata, pe motiv ca iesisem din
�ascultarea Bor�, ca nu aveam
�binecuv�ntarea lor� si nu respectasem,
asadar...�legea 103 /92�. �Lege� initiata de
Sinodul Bor, �ntr-un Stat de Drept! Dreptu.
mamii lor!! �Lege� care �ncearca, si a si
reusit, sa puna Monopol pe ceva ce nu-i
apartine. Pe ceva ce nu are: �Drepturi de
autor� pe Icoana si pe mort! Iar eu, av�nd
un mic, foarte mic Magazin cu Obiecte de
Cult si Obiecte decorative, intram sub
incidenta acestei �politic-corecte�
nastrusnicii legislative, care poarta numele
pompos de: Lege! Legea mamii lor!!...

Oric�t de favorabile mi-au fost

rezultatele Controlului Operativ ( Asta,
CONTROLUL OPERATIV, se executa de
catre comisarii GF �n urma unui denunt,
iar Sinodalii Bor ma denuntau la 3 luni o
data!!) oric�t de �mici� erau amenzile pe
care le �ncasam pentru �neascultare�, la un
moment dat n-am mai stiut cum s-o scot la
capat si am �nchis Magazinul, caci...ele,
amenzile, devenisera prea...costisitoare
pentru mine si erau mult-prea �ndesite...iar
�ncasarile mele erau...as putea zice: zero,
gratie �lobby-ului� care se facea, la adresa
Magazinului meu...

Lucrurile stateau ur�t de tot �n Deal.

Indivizii astia, sinodalii, care ma numeau
pe mine, suav, de la Amvon, �sora
noastra�, ar fi fost �n stare de orice, numai
sa nu ma mai vada prin fata ochilor lor!

Se pusese �pret mare pe capul meu!� �mi

spusese asta, mai �n gluma mai �n serios,
unul dintre comisari, cu multe luni �n
urma, cu vreo doi ani, mai exact, cam pe la
primele �descinderi� ale comisarilor GF.
Apoi, auzisem �refrenul� �n mai multe
r�nduri, mai voalat, �scapat� printre dintii
c�te unui comisar, dar eu nu am crezut.
Cine eram eu, ca sa se puna �pret mare� pe
capul meu?, �mi ziceam. Ba, la un moment
dat, le-am zis-o si celor care sustineau
asta... Apoi, c�nd �gorilele� au atacat din
nou, iar si iar, si c�nd chiar o �TRUPA de
ARCASI �NARMATI�-cu instrumentele
din dotare!!- ai sinodului Bor mi-au
patruns �n habitat si mi-au cerut sa
parasesc Zona, mi-am dat seama ca
�strainii� aceia care-mi spusesera -ce-i
drept, voalat, ca �s-a pus un pret mare pe
capul meu�-, nu o facusera nefondat...Stiau
ei ce stiau!...
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161104_0001_NEW, radoi.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\Coperta UMOR SI JOVIALITATE.JPG
�Vai mie, ca pribegia mea s-a prelungit si
locuiam �n Corturile lui Chedar!�...

Care va sa zica...�s-a pus pret mare pe

capul meu!!!�...De c�te ori auzisem
asta???...

Eii, dara, c�nd unul �ti zice ca esti beat,

nici macar nu-l iei �n seama! Dar c�nd �ti
zice unul, si �nca unul si tot asa, atunci...te
lasi de baut si te duci sa te culci...

Si cum, eu chiar daca m-as fi dus sa ma

culc, n-as fi putut dormi, pentru ca...nu ma
prindea somnu. ( faceau astia din Deal
prea mult zgomot!!! ), mai sigur era sa ma
apuc de...baut!...caci nu ma puteam lasa de
baut at�ta vreme c�t �nca nu ma apucasem!

Si...uite-asa se poate apuca omul de

baut!...

O sa beau Red-Bull. Ma g�ndesc ca,

poate...prind aripi!! Dar..

Mai bine man�nc ceva spanac. Poate prind

ceva puteri...

Ur�ta treaba ati sav�r.it asupra mea,

�Pastorii mei!� Murdara! Josnica! Mai ales
pentru niste...Pastori!

(Fragment din cartea: �Prigonitorilor

mei din Sinod, cu dragoste!!! sau
Spovedania unui �nvins�, de Antoaneta
Radoi)

Va urma

Cronici literare, recenzii, comentarii

Mihai ANTONESCU despre UMOR SI

JOVIALITAT �N POEZIA LUI
MIHAI EMINESCU, autor Dimitrie St.
Borislavschi, Editura AEVEA,
Bucuresti, 2014
Singuratate, umbra a visului despre noi

Motto: Ce aud eu �n clipa asta de liniste a

nebuniei lumii, e iluzia ca pe mine ma aud
tac�nd, ca sunt umbra a eului �ntr-o alta
realitate.

Ajunge la noi cartea distinsului profesor

Dimitrie St. Borislavschi UMOR SI
JOVIALITATE �N POEZIA LUI
MIHAI EMINESCU, aparuta la Editura
AEVEA �n anul 2014. La o prima vedere,
semn recuperator si datorie a fiului
Dimitrie D. Borislavschi, bunul nostru
prieten Cuchi, �n memoria unui om cu
totul aparte. Semn recuperator si cu
extinctie �n contemporaneitate fireste, caci,
de buna seama, studiul aplicat asupra unei
interesante laturi a operei marelui nostru
poet national, cum este umorul si
jovialitatea, nu poate fi trecut cu vederea
de catre eminescologii, at�tia c�ti mai sunt.
Si fireste au fost, sunt si vor fi
eminescologi, c�ta vreme neamul
https://1.bp.blogspot.com/-OTi-
ghTaLow/V_aEKLAx8qI/AAAAAAAABHc/bjKC5n5YBdoupsZuB6kJRkjvez3YV0QbQCLcB/s640/Coperta_
Jerlaianu%2BEd.%2BStef.jpg
rom�nesc va dainui, iar sira spinarii lui nu
se va fr�nge. Dupa cuv�ntul �nainte al lui
Cuchi (fiul), celor doua scrisori de
Augustin Z. N. Pop si Laurentiu Fulga
(fost elev al autorului), �n care admiratia si
respectul fata de truda profesorului
carturar sunt cu asupra de masura vizibile,
intram �n lucrarea propriu zisa ce se
�mparte �n noua capitole distincte,
�ncep�nd cu �Sufletul romantic si lumea ca
reprezentare� si sf�rsind cu �Concluzii�.

Cel mai greu este sa faci apologia cuiva,

care la r�ndu-i face apologia altcuiva.
Distinsul profesor carturar ne introduce �n
plinul epocii romantice a celei de-a doua
jumatati de secol XVIII, caut�nd loc de
popas si echilibru �ntre subiectivismul pur
frantuzesc si farmecul dureros al golului
greu de umplut de sorginte germana, unde
sa-l aseze ca mod de a g�ndi si reactiona
pe Mihai Eminescu.

�nsa drumul �n timp si spatiu al fiintei, al

totului ce se prelungeste dincolo de noi,
Eminescu �l afla tocmai prin accesul la
bunele traduceri �n germana ale filosofiei
sanscrite, mulate �n g�ndire, ca si �n opera,
pe dimensiunile spiritului rom�nesc, pe
calapodul unui neam dinaintea vechimii
caruia poetul se face una cu nemoartea lui.
Apologia trairilor, a expresiei si fortei
atitudinale �n opera a celui din urma
romantic al literaturii nationale si
universale, depaseste cu intentie au ba,
tiparul rigid al demersului obiectiv,
evad�nd fluid si ademenitor catre un
subiectivism notabil si de �nteles, credem
noi. Caci ce este p�na la urma
subiectivismul, daca nu tot o latura vag
parfumata a romantismului �n perpetua
evadare?

Personal, ne pare �nsa ca umorul si

jovialitatea la marele Eminescu au fost
dintotdeauna lumina vag p�lp�inda a unui
tragism profund, chiar si atunci c�nd
v�rstele crude i-ar fi �ngaduit altfel, de nu
ar fi fost acea g�ndire precoce, apanaj al
marilor spirite ce stiu pl�nsul pe dinauntru
din teama de a nu tulbura mersul lumii asa
cum este el. Cartea abunda �n exemple
care toate converg spre concluzii unice, nu
si definitive, semn ca distinsul profesor
carturar lasa destul de larg portile
�ntelegerii deschise si dinaintea altor
vizionari. Astfel, domnul Dimitrie St.
Borislavschi pare a conchide ca, �n
singuratate, calea spre abisal a fiintei si
sufletului totuna, se �ngemaneaza cu visul
despre noi, visat �ntr-o alta ipotetica
realitate. Cheia de bolta aici, e un fel de
r�su. pl�nsu. specifice romantismului
t�rziu, iar umorul si jovialitatea ca
extractie din marele tot eminescian,
camasa de nunta pe care dalbul de pribeag
si-o pune dinaintea marii calatorii, spre a
ne �nca tulbura cu �ntelesuri la care nu am
ajuns.

Greu, tare greu sa faci apologia cuiva, care

la r�ndu-i face apologia altcuiva. �n felul
nostru, ne-am straduit c�t ne-am priceput
mai bine �ntru cinstirea memoriei unui
distins profesor carturar, asta venind si ca
o invitatie adresata cititorului de rafinate
lecturi spre luare aminte. Ave!

Cezarina Adamescu despre Manuela

Cerasela Jerlaianu, Desen�nd pe cer,
Volumul I, Editura Stef, Bucuresti, 2016

CREATIA CA SI NASTERE �N
SPIRIT

Rasfoind cartea de debut a Manuelei

Cerasela Jerlaianu, mi-am zis cu uimire:
Iata o poeta �n amiaza tineretii! Iata o
poeta care naste poeme vii, hranindu-le cu
propria plasma, cu propriile celule. Care
scrie cu sine, asa cum numea Nichita
poezia � Hemografia. Poeta se prezinta cu
sufletul pe tava � �Peste clipa de a fi�
(Rasarire).

Multi oameni cred ca numai nasterea

naturala poate fi socotita rodul iubirii.
Exista si alt fel de �nasteri� creative �nsa,
care pot suplini maternitatea. E vorba de
maternitatea spirituala asupra unei opere,
creatii artistice sau pur si simplu, lucrul
m�inilor maiastre ale unui mester popular
care depasesc granitele comunului. Am
nascut, am facut, am zamislit un obiect, o
lucrare pe care altcineva nu s-a �ncumetat
sa o faca. Acel lucru este �pruncul� tau de
Lumina, este creatia ta, zamislita dupa
nopti si zile de truda.

Poate prinde viata produsul m�inilor unui

artist? �n literatura au fost personaje care
au prins viata: Galateea, Coppelia, si multe
alte opere au dob�ndit �simtire� din
simtirea artistului care le-a creat. E o
nastere �n spirit, un rod al fanteziei, ca si
creatia literara, �ndeobste Poezia. Ea
reflecta spiritul autorului, dar si
personalitatea lui.

Poetul are at�tia copii, c�te carti a scris.

Manuela Cerasela Jerlaianu � �n aceasta

carte aduna pl�ngeri, rugi, �ntrebari, taceri,
soapte, simtaminte arzatoare, strigate �n
pustiu, pl�nsete si fr�nturi de certitudini,
niciodata �ntregi, pe care le recompune,
dupa structura ei sufleteasca, �n sculpturi
pe bobite de orez, care alcatuiesc un colier
de nestemate poetice.

Ea aduna �n sipetul launtric, flori de dor,

stol de pasari dantuind, vorbe tremur�nd,
verdele infinit dar si spatiul nesf�rsit, de
unde �si iau zborul pasari de Lumina,
zamislite din muguri de lumina, pe c�nd
gerul se fragezeste �n straturi de abur
molatece.

Puterea �ndumnezeita a cuv�ntului strabate

arii si zari, dincolo de zenit si nadir,
dincolo de orizontul oricarei inimi. �Un
ropot de cuvinte / Aduse pentru leac�
(Muguri de lumina), din inventarul
memoriei, asezat pe stelaje de aur.

Exista multe moduri de a creea: pe h�rtie,

pe suport virtual, pe frunze, pe nisip, pe
palme, pe inimi, si chiar pe cerul auzuriu.
Autoarea a ales acest mod de reprezentare.
Ea scrie pe cer, mai mult, deseneaza cerul,
�n culori pastelate, asa cum �l vede
�nchipuirea ei. E un travaliu artistic fara
precedent. Ea devine un dirijor de nori cu
care �ntrupeaza fantasme, la fel ca
�Dresoarea de fantome� a lui Ion Baiesu.
Pentru aceasta, ea si-a adunat si materiale
de constructie adecvate si unelte pe
masura. Costumatia nu intra �n discutie.
Este darul casei. Pentru a intra �n desenele
Manuelei Cerasela Jerlaianu, trebuie sa ai
suflet de �nger, aripi de serafim, ochi mirat
de copil, inima deschisa. Iar trupul tau sa
fie �n forma de cruce.

Pentru Manuela Cerasela Jerlaianu

dragostea este un antidot �mpotriva
oricarei maladii, chiar si pentru �la
maladie d.amour� dupa principiul �cui pe
cui se scoate�.

Cu trupul devenit o continua ruga, poeta

pietruieste drumuri spre Raiul iubirii. Ea
stie un lucru: a venit pe aceasta lume sa
iubeasca, �n poezia �Vin sa iubesc�:
�Clepsidra se-ntoarce, speranta revine, /
�n noapte ma bate un v�nt nefiresc, / E
dorul ce bate �n suflet la tine, / Apun catre
soare si vin sa iubesc�.

Poeta scrie �cu dorul fierbinte de

eternitate�, respira clipa si o armonizeaza
cu propriile g�nduri, ademeneste cuvintele,
apoi le supune si le trimite spre
destinatarul inimii sale. E un joc sublim
de-a nemuritul.

Prin vers, autoarea se aprinde, se stinge

pentru ca apoi sa �nvie. Poeta crede �n
iubirea ideala, cea perfecta si fara lacune,
�iubirea � freamat fermecat�, cea care te
�nalta p�na dincolo de nori si te poarta pe
aripi spre zari necunoscute. Ea nu se teme
de cuvinte, le primeste suvoi si le restituie
�mbogatite si �mbunatatite.

Alaturi de iubire poeta aseaza dorul

arzator, cel care mistuie fiinta si visarea
care o tine treaza �n plina noapte. �n lipsa
iubirii, cuv�ntul �i devine piatra colturoasa
care raneste sf�sie: �Ma vad purtata-n
v�nturi, ma vad �ntr-o rascruce / Si piatra
mi-e cuv�ntul pe care nu-l pot duce� (Mi-e
trupul doar sudori...)

�n iubirea pe care o doreste infinita, poeta

viseaza cum: �Noi ne schimbam cuminti
cununi ceresti� (Tac si eu).

�Amiaza tineretii� a gasit-o �n bratele

mamei, acolo unde se uita orice grija, si nu
te ajunge �tot raul lumii prefacute� si
l�nga ea, nimic nu pare greu de �nfaptuit.

Oric�t �ntuneric s-ar pogor� peste lume,

poeta stie ca �lumina divina e-n noi� si cu
ea �n chip de faclie, nu vom putea rataci
drumul. Este �iubirea surprinsa arz�nd�
(Un trup ne-am facut). �ndragostitii,
rasariti din cuvinte alearga unul spre
celalalt �cu ochi luminati de-acel infinit...�
(O mare si noi). Si nu e de mirare ca ei:
�Cuprinsi de candoare, ne pierdem �n
fapte / Traim rasaritul iubirii din
carte�.(O mare si noi) Puterea Cuv�ntului
e miraculoasa. Ea �nvie orice, anima
lucruri si fiinte, insufla har, putere,
speranta, Iubire. Sub semnul Cuv�ntului
iubitii sunt binecuv�ntati. C�nd ochii se
�nalbastresc de dor, marea le �mprumuta
armura iubirii.

Aripi de lumina, valuri, lacrimi, pasari,

umbre, arbori desculti, zumzetul padurii,
un colt de stea, fluturi aurii, petale, multe
petale, floarea de tei, �trei raze din sori�
si �trei raze de flori�; �trei vorbe de
vraja�, ca �ntr-un desc�ntec, luceferi, �un
val de visare�, valuri de v�nt, �Eterna
visare�, sunt modelele din natura si din
sufletul omului, pe care poeta le deseneaza
pe cer, �ntruchip�nd Iubirea, �n mii de
culori. Puterea imaginativa a poetei este
uluitoare. Ea poate �nchipui o sirena,
plimb�ndu-se pe tarmul �ntins, �n zare, cu
trena de valuri care se sparg de linia
orizontului, miraj de lumina si umbra si
joc de fantasme. Ea poate desena g�nduri.

Pentru cine vrea sa descifreze �limba

poemelor �nfrigurate� pe care poeta le
adreseaza �domnului meu�, poeme �culese
de pe trepte �nalte/ Unde balsamul
cuvintelor/ a lasat parfum cu esenta de
dor/ Si gust neterminat �n speranta oculta /
Venit pe fereastra �ntre-deschisa�(Pe
limba poemelor) � va avea surpriza unei
lirici cu mare forta de persuasiune, care-ti
patrunde �n toate celulele viului.
E aici un paradox, �n poezia senzualitatii, a
voluptatii depline, atinsa de aripa inefabila
care tinde spre �naltimi de neatins. �n acest
amestesc straniu de pam�ntesc si ceresc, �n
care, asa cum spunea Nichita,
�pam�ntescul / man�nca de foame
cerescul� � avem viziunea personalitatii
autoarei. O provocare continua de a-ti
anihila trupul � singurul mijloc de simtire
carnala, �n virtutea unei viziuni �n care
spiritul e triumfator peste �sarx� (carne).
Dar cum fiecare detine un rol si e un
mijloc � �n economia umana, trebuie sa
avem grija de ele. Trup si suflet � sunt
inseparabile.

Manuela Cerasela Jerlaianu are �aura-n

cuv�nt�. Setea de iubire �i confera aceasta
aura. Iubirea ei, �pura ca floarea de cais�
(Vis�nd).

Uneori, nu e pace �n Paradisul iubirii si

atunci:

�Azi m�inile �mi fr�ng, / Azi cerul a plecat,

/ Azi praful nu-l mai str�ng / Din stele cu
pacat. // Pacatul lor de moarte, / Pacat de
ne-ascultare, / Pacat ce le trimite / �n alta
si-alta zare. // Ce gol e sentimentul! / Ce
gol e cerul gol! / Azi am plecat cu g�ndul /
Ca glontul din pistol. // Nimic nu ma
anima, / Nimic nu mai gasesc / �n poezie
rima / Nu pot sa potrivesc. // Cerul e
dezbracat, / Azi cerul vietii mele / Departe
s-a mutat, / Durerile-i sunt grele�. (Azi
m�inile �mi fr�ng). Dar, norii nu se pot
tine mult timp adunati, se risipesc si rasare
iarasi soarele si totul revine la normal: �Se
simte cum vibreaza / Cu Domnul sau de
viata, / Domnul �l �nrameaza / Si-i mai da
o speranta. //�l face univers / La g�t �i
pune stele, / Iar eu din vers �n vers / Asez
rimele mele� (Azi m�inile �mi fr�ng).

Fiori romantici, elegiaci, strabat versurile,

de cele mai multe ori triste, cu sau fara
pricina. Aleile cu dor sunt pustii, parcul e
trist si bizar, fara persoana iubita, amurgul
se lasa, poeta asteapta zorii ca sa-si reverse
bucuria renasterii.

Nu lipsesc nici nevralgiile de toamna, nici

frunza care s-a uscat, nici v�ntul care
unduie nostalgic amorul sucombat, iubirea
�si-a secat izvorul�, clepsidra s-a �ntors
singura, nisipul va acoperi �n cur�nd totul,
versuri pluvioase, bacoviene, dominate de
gri.

Dar, iata ca intervine �n acest decor

autumnal, �O clipa renascuta din
dragostea fiintei / Si aripa chemarii
urc�nd de dor spre cer� (Renastere).

Un semierotism dominat de s�ni si de

p�ntece � matricea maternitatii fizice, este
frecvent �n poezii, nu ca mijloc de posesie
neor�nduita, ci ca simboluri ale feminitatii
si a frumusetii si gingasiei umane.

Autoarea, dupa propria marturisire se afla

��n eterna mea visare�, din �universuri
constelate�, aprinsa de nerabdare sa
str�nga steaua �n brate. �n alta poezie,
spune: �viata �mi e parinte�, cu ea se
�nsoteste, cu ea pl�nge si r�de, se
�ntristeaza ori viseaza. Ea stie ca nimeni
alta, sa dea tristetilor �esenta de parfum�.

Poeta si-a propus sa ipostazieze

iubirea �n toate ale ei nuante si pentru
aceasta, o exercita �n mod temeinic, ori
numai viseaza la ea �n tacere. Toate aceste
imagini o �mbogatesc si o fericesc �n
aceeasi masura, chiar daca uneori, simtul
instinctiv �i da alarma, sa fie prudenta.

Se poate spune ca Manuela Cerasela

Jerlaianu se afla mereu la mijloc de drum,
��ntre�, ��ntre viata si moarte�; ��ntre
visare si blestem�, ��ntre lumina si
umbra�; �Ecou �ntre ad�ncuri�;��ntre cer
si pam�nt�.

Cred ca cel mai frecvent cuv�nt din acest

volum este �Iubire�, cu varianta ei
lumeasca, �amor� si versul aferent: a iubi.
Nu e poezie �n care sa nu fie pomenit,
chiar de mai multe ori. Al doilea, este
Infinit. Se pare ca lumea terestra nu-i mai
ajunge iubirii si se doreste calatoare �n
infinit. Mai exista si �eternul clipei�, iar
�dorul� e prezent �n toate chipurile, �n
timp ce cuv�ntul nu e dominant, ci e abia
�un murmur de cuvinte�, iar g�ndul se afla
��n freamat�.

�ntre aceste patru coordonate, ca �ntre

punctele cardinale, autoarea �si desfasoara
discursul liric, mai bine spus, preaplinul
sufletesc pe care s-a decis sa-l
�mpartaseasca.

Din lamentatiile ei de iubire, nu lipsesc

interjectiile Of, of! Vai! ceea ce confera un
aer vetust versurilor de iubire si le
transforma �n elegii, romante ori
desc�ntece laice.

Anumite poezii au ton si accente de balada

sau doina, prin repetitia unor cuvinte si
incantatia melodioasa. Asa este poezia
�Bate v�ntul�, dar si �Scutura-mi
iubirea-n vis� si �Pentru voi� s.a.

Poeta marturiseste ca a cautat toata viata �

�Nemurirea din cuv�nt, ca pe-un vesnic
legam�nt� (Vesnicul legam�nt).

Cred ca nici poeta nu se �ntreaba, c�t din

visele pe care si le face, din imaginile pe
care si le �nchipuie, au sansa se a deveni
reale! Cu toate acestea, visul
continua...Nimeni n-are dreptul sa-ti ucida
visul. Iubirea �nchipuita de Manuela
Cerasela Jerlaianu atinge �n vis sublimul.
Pentru poeta, daca iubirea se stinge, atunci
se stinge si cuv�ntul: �Asa de multe mi sau
stins �n minte / Ca p�na si cuv�ntul mi
s-a ratacit, / L-am cautat, l-am cautat
fierbinte / Dar s-a ascuns �n spatiul
infinit� (Cu tine, ieri).

Iata si un fel de Crez artistic: �Un lastar

pe-acest pam�nt / Este hrana din cuv�nt /
Este om si e menire / Pentru slava �
contopire. / C�nd �i creste o aripa / Clipa
doua �i ridica / Starile din grea durere /
G�ndurile efemere. /Scump lastar va
rasari, / Peste clipa de a fi,/ �n pecetea din
cuv�nt / Si ad�ncul sau morm�nt.�
(Rasarire).

�Privirea mi-e lumina� � spune poeta, �E

alb fara masura� � dovada a puritatii sale
sufletesti �n cautarea perfectiunii.

Poeta foloseste licenta poetica: �Ca sa ne

vada dantuind, pe-a inimii carari� (�n
inima marii).

Intensitatea trairilor poetei e coplesitoare.

Ea are putere de transmitere, de penetrare
a mesajului de iubire, pentru om, pentru
oameni, pentru natura si nu �n ultimul
r�nd, pentru Dumnezeu.
Ioana Stuparu oval mic.jpg

Antoaneta RADOI: Un g�nd de suflet

d-nei Ioana Stuparu

Doamna Ioana Stuparu, OMUL si

SCRIITORUL!

O distinsa doamna a CUV�NTULUI

scris si o discreta doamna a cuv�ntului
rostit, pe care am cunoscut-o �n urma cu
vreo trei ani si jumatate la Muzeul
Literaturii Rom�ne Bucuresti, loc �n care,
�nt�mplator - sau nu!!!-, eu �i filmam pe
niste GREI critici literari.

Dupa o vreme, doamna Ioana Stuparu mi-a

propus sa rostesc Un CUV�NT la una
dinte Lansarile Cartilor dumneaei.

-Dumnezeule Mareee!!!, mi-am zis. Ceas

putea spune eu despre...?? Eu care am
publicat abia 4 Titluri si care �nca �nu sunt
asezata �ntr-un...stil literar�, �n zisa
criticului Aureliu Goci si nu numai al lui (
E de bine! Asta �nseamna ca am...mai
multe stiluri!!, nah�!!!)! Ce-as putea
spune eu, una asa mica si... ne�nsemnata,
despre cineva, indiferent cine, care a
publicat zeci de Titluri??!!...

Desigur, ma onora foarte tare propunerea,

�nsa �mi era greu sa accept sa vorbesc �n
public despre dna Ioana Stuparu, despre
scriitura dumneaei. Ma abordase pe NET
si eu �i tot spuneam ca nu cutez, dar d�nsa
a insistat!! Habar n-am DE CE! Si-atunci
am decis! Am mers la acea Lansare de
Carte, am spus c�teva cuvinte si am recitat
un Poem. Si...bine am facut!!...

Afar. ca eu filmam Lansarea acelui

volum, am decis totusi sa si vorbesc sau,
ma rog, mai bine-zis sa lecturez ceva scris
de doamna Ioana Stuparu si am facut
aceasta, motivata fiind de discretia si de
sensibilitatea dumneaei si de faptul ca,
repet, nu-stiu-de-ce, d�nsa a tot insistat sa
vin sa si lecturez, de parca cine stie cine as
fi fost eu! Eu, persoana de a carei prezenta
la o Lansare de Carte nu-i pasa nimanui,
ba �nca nici nu cred ca observa cineva ca
exist pe-acolo. Totdeauna am avut
sentimentul ca cei prezenti vedeau doar un
om, mai exact o femeie �n spatele unei
camere de filmat, ceea ce, DA, reprezenta
o ciudatenie, �ndeletnicirea aceasta fiind
atribuita �n mod arbitrar barbatilor!!
si...cam at�t.

Doamna Ioana Stuparu m-a convins,

pentru ca mi s-a parut a fi un om profund
religios si cu mare credinta �n Dumnezeu.
Si asa este! O vedeam venind pe la
Lansarile de Carte, pe la Cenacluri
Literare, parca pasind pe v�rfuri, ca sa nu
deranjeze!! Prin OCHIUL MAGIC vezi
tot! Nu scapa NIMIC! Asa ca...aviz
amatorilor!!!

Eu, pe la aceste Lansari de Carte, unde

filmez, nu ma aleg cu vreo plata �n bani
dec�t ARAR �si c�nd zic �arar�,
apoi..ARAR este!!- cu c�te un firfiric, dat
cu inima �prea st�nsa� din buzunarul
prea..larg si bine burdusit cu techini (daca
n-as sti, n-as vorbi!!; Nu ma refer aici la
scriitorii care str�ng banut pe banut ca sa
�si achite costurile la Editura, ci...despre
ALTII...Domnul sa-i miluiasca! Ca au
mare trebuinta...) al c�te unuia cu bani,
care, �n mod EXPRES, ma solicita sa-i
filmez Evenimentul, sa-i fac treaba pe
Ogor �n schimbul unei plati ce nu-mi
acopera nici macar achitarea facturii
curentului electric consumat cu �ncarcarea
si re�ncarcarea bateriei de la camera de
filmat, dar, cel mai des -ei, bine!, nu asa
des cum mi-as dori!!-, ma aleg cu ceva cu
mult mai de pret! Ma aleg cu...carti! Nu
mereu, dar, Slava Domnului!!...

Iubesc CARTEA!! Citesc mult, citesc cu

nesat! Nimic altceva n-as face, daca s-ar
putea, dec�t sa citesc! Cititul este HRANA
mea zilnica, dupa...RUGACIUNE!
Recunosc deschis aici, am recunoscut si
pe...aiurea, ca nu ma topesc dupa poezie!!
Mie �mi place poezia, dar...sa fie POEZIE,
dle!!! Acum �nsa e plina lumea
de...poeti!!! De foarte multi
poeti...�nepereche!!!� Mi-au �mpuiat
capul cu �creatiile� lor!! De-a r�supl�nsu.!!
Se-ntoarce Eminescu-n
morm�nt!! �n fine!... Persoanele de fata, pe
care nu le-am citit �nca, se exclud!!!
Ceilalti �si stiu de-acum locul �n Catalogul
meu!...

Doamna Ioana Stuparu �mi daduse c�ndva,

�nca de acum 3 ani si jumatate, c�nd m-a
�nt�lnit prima oara, c�nd �nca nu-i era
cunoscuta opinia mea despre...poezie!!, si
c�nd...�m-a placut� ( e zisa dumneaei, nu a
mea; ce i-o fi placut la mine??, caci n-am
NIMIC de oferit!! Io mi-s asa mai
�buturuga�, �n zisa Parintelui P�r�ianu
Teofil, de la S�mbata �Domnul sa-l
odihneasca �n loc cu Sfintii Lui!), o carte.
Ba chiar doua, daca stau sa adun bine.
Erau carti de poezie.

-Hmm, asta-i acum, ma apuc sa citesc

poezie!! Altceva mai bun nu am de facut!!,
mi-am zis. Si AM PUS BINE cartile
primite! Am rafturi �ntregi. Proza are
prioritate! Poezia sa mai astepte!!...

Acum, daca dna Ioana Stuparu a avut

dragoste sa ma invite ca si VORBITOR la
una dintre Lansarile Cartilor domniei sale,
si daca eu, finalmente, am decis sa
vorbesc, am purces la studiu. Desigur ca
�mi aruncasem ochii asupra scriiturii �nca
de c�nd primisem cartile, dar, cum n-am
vreme de poezie, n-am aprofundat! Acum
nah., �noblesse oblige!� Nu-mi permiteam
sa ma fac de r�s �n public! Fereasca
Dumnezeu!! Plus ca, dna Ioana Stuparu,
pe nu-stiu-ce-criterii, ma alesese pe
mine..VORBITOR despre... Hmm, poate
ca...totusi: M-o fi GHICIT!! Dumnezeu
stie! Asa ca m-am pus pe citit. Am citit si
re-re-citit o carte cap-coada. Apoi �nca
una. Voiam sa prind profunzimile! Si, DA,
totul, absolut totul, la dna Ioana Stuparu
este: IUBIRE! IUBIRE, CREDINTA,
SFINTENIE! Si pentru ca a scris at�t de
frumos, pentru ca a scris cu credinciosie
sf�nta despre IUBIRE, si pentru ca a scris
despre Dumnezeu �Care este IUBIRE; si
Dumnezeu este cea mai mare IUBIRE a
vietii mele-, eu am decis si am mers la
Lansarea Cartii, �La marginea ploii�,
unde am lecturat un POEM crestin:
�VINDECAREA BOLNAVILOR�... Un
poem absolut divin!!

Ei, bine! Oameni buni, suntem cu totii

bolnavi! Zic! Suntem bolnavi de toate
bolile! Suntem bolnavi de prea multe griji,
de infinite zdroabe, suntem bolnavi de
neajunsuri, de doruri si de dureri! Suntem
bolnavi de... prea multe pacate, dar cel mai
GRAV BOLNAVI suntem
de...NEIUBIRE!!! Suntem bolnavi de
NEIUBIREA fata de DUMNEZEU,
TATAL NOSTRU, CREATORUL nostru
si suntem bolnavi de neiubirea de
semeni!!...

Ei, bine! Doamna Ioana Stuparu, NU

ESTE BOLNAVA! Dumneaei are
IUBIRE si �mparte Iubire! Si o face cu
prisosinta! Multi ar putea da marturie
despre...

Despre scriitura domniei sale, nu-s eu �n

masura sa dezvolt prea mult, acum, aici!
Ar trebui sa-i citesc �ntreaga Opera ca sa
pot face aceasta!

Domnia sa a demonstrat �n timp ca este o

scriitoare buna si un poet cu suflet cald.
Au spus-o altii �naintea mea, au spus-o cei
care aveau caderea sa o faca! Eu, at�t c�t
am citit, prefer sa pastrez pentru mine,
chiar daca am sa mai si punctez c�te ceva,
iar aici, acum, vreau sa spun mai multe
cuvinte despre...OMUL Ioana Stuparu,
omul din spatele scriiturii. Consider ca
merita spus, de aceea vreau sa-i aduc
astazi, �n �mprejurarea creata, un elogiu
OMULUI BUN care este doamna Ioana
Stuparu. OMUL BUN care este �nnobilat
cu IUBIRE, iubire din care �mparte din
belsug semenilor. Un altruist! De ce spun
aceasta? Pai, s-a-nt�mplat ca la un
EVENIMENT la care fusese invitata sa
vorbeasca despre scriitura domniei sale,
dna Ioana Stuparu sa se ridice si sa ceara
organizatorului permisiunea sa vorbeasca
despre...cartile mele! Ooo, dar ce strategii
utilizase ca sa ma convinga sa ajung, DE
URGENTA, la acel EVENIMENT,
chipurile, sa filmez!! Mare mi-a fost
surpriza c�nd, din spatele camerei de
filmat am auzit-o vorbind! Organizatorul,
surprins si el, dar vadit surprins placut si
�n acelasi DUH Sf�nt cu doamna Ioana
Stuparu, mi-a dat mai
apoi...CUV�NTUL!! M-am f�st�cit!!!...
Numai un om altruist poate sa faca asa
ceva! Aceasta este doamna: Ioana
Stuparu! Sunt convinsa ca nu-s singura
care poate da marturie despre nobletea ei
sufleteasca! Asadar, va invit sa o faceti!...

Doamna Ioana Stuparu, nu avea nicio

obligatie morala fata de mine. N-o
filmasem, nu-i facusem NICIUN
SERVICIU, prin urmare, n-o facuse de
complezenta!! Iar acest lucru mi-a adus o
nespusa bucurie!...

C�t despre POEMELE scrise, dumneaei

vorbeste cu credinciosie sf�nta despre
iubirea pe care i-o poarta lui Dumnezeu.
Cea mai draga mie, iubire, dintre toate
...iubirile! Iar �NDEMNUL la CREDINTA
SF�NTA, presarat cu exemplificari de
situatii, cu trairi revelatoare si relevante,
exprimat �n versuri, este MESAJUL pe
care-l transmite din si prin POEMELE
sale!

Dna Ioana Stuparu a demonstrat ca este o

buna scriitoare si o poeta cu suflet cald.
Iara mie, personal, mi-a demonstrat ca este
un OM BUN si BL�ND! Si ca are si,
totodata, ofera: IUBIRE!

Ofera IUBIRE lui Dumnezeu, prin

IUBIREA de SEMENI! Mi-a demonstrato,
o data �n plus, c�nd, la Bookfest 2016,
�n locul unde a fost invitata sa-si prezinte
cartile, si-a rupt timp din timpul dumneaei
si mi-a facut parte...mie, Antoaneta Radoi,
o mica scriitoare, prezent�ndu-ma
publicului!! �n loc sa vorbeasca despre
cartile domniei sale, a cerut
organizatorului Evenimentului permisiunea
sa vorbeasca despre mine si despre
scriitura mea, �n loc sa vorbeasca despre
opera dumneaei! Utilizase, cu dibacie,
�strategii� alese ca sa ma aduca acolo cu
cartile mele!! Eu mergeam oricum la
Eveniment, dar mergeam cu camera de
filmat! De acea data �nsa trebuia sa am cu
mine...cartile mele! �M-a dus!!� si, i-a
reusit!! Frumos GEST!, dna Ioana
Stuparu! MAXIM ALTRUISM! M-a
impresionat profund. Cu-at�t mai mult cu
c�t cei care organizasera acel Eveniment
pentru membrii lor, nu aveau NICIO
obligatie fata de mine! Nu-i filmasem
NICIODATA!! P�na �n acel moment, nici
nu stiusem de existenta lor!! Altii, pe carei
tot filmam si-i filmasem de N ori -fara
plata-, si carora le faceam publice
lansarile, post�nd filmele pe Youtube si pe
�ntreg Mapamondul, treaba care �mi rapea
si-mi rapeste foarte mult timp, nu
catadicsisera sa-mi ofere microfonul �n
cadrul Evenimentelor lor organizate la
Bookfest-ul ultimilor 4 ani sau
pe...aiurea, nici macar pentru vreun minut,
nici sa-mi pomeneasca numele pe undeva!!
Nu, neaparat ca prozatoare, ca. poate li se
pare lor ca n-as fi, dar macar ca pe cel ce,
prin ceea ce fac, ��i �nnemuresc� pe ei,
vorba dlui Gheorghe Vidrascu �un om de
mare angajament!! Un epigramist...

Dna Ioana Stuparu �nsa mi-a facut o

incomensurabila surpriza atunci si mi-a
daruit o bucurie fara margini, oferindu-mi
timp din timpul dumneaei! Si acest lucru
se cheama...IUBIRE!! Slava lui Dumnezeu
ca �nca mai exista oameni asemeni dnei
Ioana Stuparu! Si ce GEST sublim! Sa stiu
ca merg sa filmez, si sa alerg �ntr-un suflet,
cu calabal�cu. dupa mine -care nu-i deloc
usor-, ca sa ajung la timp!! Caci ma
anun.ase pe ultima suta de metri,
spun�ndu-mi, ca merg, chipurile, sa
filmez. Si c�nd colo, �n timp ce-mi fixam
camera de filmat pe SUBIECTI, la un
moment dat, numai ce-mi aud numele.
Foaaarte tareee!!!...

E mult de spus! E mult de povestit ce-am

trait �n acele clipe!!... Multumesc dna
Ioana Stuparu! Multumesc,

Omule Frumos al lui Dumnezeu!

D:\Descarcari autori, nov. 2014\baiat premiat liceu.jpg
Tineri �n dragoste de cuv�nt rom�nesc

DIN CREATIILE TINERILOR

CREATORI PREMIATI LA
FESTIVALUL NATIONAL DE
CREATIE LITERARA BOGDANIA

Andrei Ovidiu Tudor, 14 ani, Bucure.ti

A obtinut la FESTIVALULUI-Concurs
national de creatie literara �Bogdania�,
editia a V-a, 21 iunie 2016 � Premiul II
pentru Proza scurta

Soarele si Luna

MOTTO: Lumina si �ntunericul

sunt relevante. �mpletirea lor
naste UNIVERSUL care ne
�nghite pe toti.

Suntem �n anul 2601. Din Calea

Lactee au mai ramas doar c�tiva asteroizi.
Datorita �ncalzirii globale, Pam�ntul a avut
si el de suferit. Ramas fara paduri, cu
suprafete mari de uscat arid, cu imense
�ntinderi de ape revarsate peste uscat,
provenite din iceberguri-le topite, planeta
suferea mult.

P�na si Soarele �ncalzea prea tare,

uita sa mai plece �n concurenta cu Luna
care abia mai reusea sa-si trimita razele pe
Pam�nt �n noptile �ntunecate.

Cei doi erau dusmani de moarte.

Soarele �ncerca sa arda Luna iar aceasta se
straduia sa �nghete Soarele. Din aceasta
lupta inegala aveau de suferit locuitorii
planetei Pam�nt, precum si celelalte
planete care la un moment dat au �ncercat
sa le �mpace dar n-au reusit.

Degeaba au trimis pam�ntenii

rachete care sa cerceteze exploziile solare,
�n zadar planetele au trimis Politia
Intergalactica sa aplaneze conflictul. Cei
doi �si mentineau pozitiile dusmanoase si
Pam�ntul suferea �n continuare.

Vaz�nd aceasta situatie planetele sau

�nt�lnit �ntr-o conferinta interplanetara
pentru a se sfatui si a hotar� ce masuri
trebuie luate pentru a iesi din situatia de
criza.

Marte a propus sa confectioneze

pentru cei doi c�te un vesm�nt rosu, din
firicelele de nisip ce-i strabat planeta.
Venus, zeita dragostei, s-a angajat sa
mijloceasca �nt�lnirea dintre cei doi.
Saturn le-a oferit inelul sau pentru
logodna. Jupiter, ca cea mai �nteleapta si
batr�na planeta, urma sa oficieze
ceremonia de cununie iar Neptun si Pluto
s-au oferit sa amenajeze locul de
desfasurare a evenimentului, la Catedrala
Sf. Lacteea.

Masurile stabilite au fost puse

imediat �n aplicare. Cei doi s-au �nt�lnit la
intersectia dintre Marea de Corali si
Groapa Marianelor. Re�nt�lnirea celor doi
a fost furtunoasa, caci v�ntul batea cu
putere. At�t Soarele c�t si Luna au stat de
vorba si-au servit un cocktail de comete cu
aroma de vanilie, privind �mpreuna apusul.

Au urmat si alte �nt�lniri, se pare ca

planul maretelor planete dadea roade. Sub
grija planetei Venus, Soarele si Luna au
C:\Users\ionel marin\Desktop\poezie-mentiune-md.jpg
Imagine similară
hotar�t sa-si uneasca destinele cer�nd lui
Venus sa le fie nasa. Venus, bucuroasa, a
acceptat.

A fost nunta mare-n UNIVERS.

La Catedrala Sf. Lacteea s-au adunat mii si
mii de stele, care mai de care mai
stralucitoare, asteroizi etc... . Luna
stralucea �ntr-o superba rochie rosie si se
topea toata de dragul mirelui ei, Soarele.
Un impresionant foc de artificii stelare au
uimit pe toti cei invitati la ceremonie.
Pam�ntul s-a trezit si el la viata,
trimit�ndu-si ghirlandele de flori �n calea
mirilor. Cei doi, Soarele si Luna, au
hotar�t sa lumineze pe r�nd cu razele lor
Pam�ntul. Dupa marea petrecere au plecat
�n luna de miere �n Insulele Intergalactice.
Acolo s-a �nt�mplat minunea: Luna a dat
nastere la trei stelute dragalase pe care leau
botezat Hiperion, Marina si Alfa-
Centaurii.

De atunci lucrurile s-au �ndreptat,

Pam�ntul si-a revenit iar pam�ntenii au
fost cei mai fericiti.

Daniela .�rchi, 17 ani, Rep. Moldova

A obtinut la FESTIVALULUI-Concurs
national de creatie literara �Bogdania�,
editia a V-a, 21 iunie 2016 - Men.iune
pentru Poezie

Victorie

Zile �n .ir,

Am cautat sa ma exprim,

Sunt mai seaca ca de.ertul Sahara,

Sunt mai �nvolburata dec�t cascada

Niagara,
.i totu.i,

Cine sunt?

Vremea mea aici abia �ncepe

�n cununa de condeie, a vremii,

O lupta cruda ma a.teapta,

Voi trai oare secole?

Sau voi fi chiar dupa a treia zi uitata?

.i sunt �nca frageda sa caut raspunsul,

Dar �mi c�nta-n ecou apusul.

Apus de toamna vremuita,

Cu-n nou cod de reguli,

obi.nuita.

Dar nu azi, nu aici,

Luptam fara reguli,

Pentru dreptatea celor mici.

Stam mii �n loc de-nchinare,

Suntem boboc de scapare.

Pentru ce orice boboc da-n floare.

Revenire

Ia-ta-ma iar aici,

Pagina sumbra �n lumina ta,

sunt doar o palida struna

Cu-n straniu poet,

Ce-n timpane ne suna.

Un vers tremur�nd,

Ne-apropie suflarea.
.i-o asuma.

Ne face straini,

.i ne razbuna.

O, tu, pagina sumbra,

De-un secol �n temni.a,

Ram�i,

Acum,(aici)sau niciodata.
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\poza coperta 2.JPG
Pove.ti .i poezii pentru copii

Ionela MINCIUNESCU

Acasa la Polul Nord

Mi-am luat pufoaica groasa

Si am plecat la mine acasa

La Polul Nord m-am nascut

Loc frumos, n-am mai vazut!

Si pe scurt va povestesc

Poate va si cuceresc

Acest loc e luminat

De zapada-n lung si-n lat

Ghetarii sunt o splendoare

Ca niste oglinzi la soare

Si sa stiti ursii polari

Au ca derdelus ghetari

Pe o placa mare de gheata

Fac miscare dimineata

C- o foca grasunica

Man�nc seara o ciorbica

Iarna �nsa vin la voi

Sa va aduc cei pe la noi

Zapada si derdelus
Si un urs polar de plus

Semaforul

�n ora. e forfota

Lumea parca mi.una

Legea pentru oameni .i ma.ini

O gasim �n trei lumini

La trecere de pietoni

Dintre cele trei culori

Verde iata s-a aprins!

Pietonii merg �ntins

Galben �nsa ne indica

Trecerea va fi oprita

Ro.u se aprinde sus

Stam cu to.i pe loc repaus

Dragi copii nu ne jucam

C�nd pe strada circulam

Semaforul-l respectam

Dar ne .i asiguram

Mama

Mama mea e o z�na buna

E frumosa, este bl�nda

Prin ce face ma iube.te

Vorbe dulci ea �mi sopte.te

C�nd e vorba de rabdare

Ea �ntrece orice mare

Sta cu mine ma �nva.a

Cum sa fiu om bun �n via.a

Atunci c�nd ceva ma doare

Ma vegheaza tot mai tare

.i de-un z�mbet am schi.at

Bucurie i-am creat

Copii, ce ne-am face oare?

Fara mama protectoare

E un st�lp ce ne sus.ine

.i la greu dar .i la bine

Cornel BALABAN

DIN CENU.A LUI POMPEI

Au ie.it printr-o minune

Din cenu.a lui Pompei

O pisica de faian.a
.i-un motan � perechea ei

.i din smal. de teracota

Un vatrai �naripat �

La un capat este fata

Iar la altul e baiat

D:\Descarcari autori, nov. 2014\a doua, poza Daria.JPG
D:\Descarcari autori, nov. 2014\Poza Andreea(1).JPG
.oricelul din poveste

E pe buza de cuptor

Taie zaruri mici de br�nza

.i le-arunca dumnealor

Iar broscu.a verde, verde

Sta cu ochii pe expert �

Cere plata pentru c�ntec

Musculi.e de-un sestert

Doar batr�nul Zeus doarme

�n stravechiul mosaic

Nu aude, nu mai vede

Nu mai .tie de nimic

�n urechea lui sunt melcii

Nu mai are nici un g�nd

Hera-i beata-ntr-o taverna

.i e pace pe pam�nt!

Eleva Daria Necula-Paulopol

MISTER
Sunt un fluture venit din amintire

Si am asteptat a ta sosire;

Ceasuri �ntregi am zburat,

Spr�ncene de munte �n urma am lasat.

Acum daca ma vei asculta,

O taina pastrata-n neguri vei afla...

Dar �nainte sa �ncep, sa mergem undeva,

Unde ochiul auriu al cerului nu ne poate

vedea.

Si uite cum timpul a zburat,

Priveste! Deja s-a �noptat!

�n poalele dealului vom cobor�,

Dar stai calm, luna nu se va mohor�.

Ea pastreaza care de secrete

Si gramezi de vise sirete,

Asa ca vestea mea

Va fi �n siguranta cu ea.

Asculta acum bine, caci nu voi repeta!

�nchide ochii si-n vis voi aparea,

Nu ti-ai dat seama? Secretul ti l-am spus

deja...

Sunt cea mai mare dorinta a ta!

ELENA ANDREEA ION

CU UN NASTURE DESFACUT

Lacrima din col.ul gurii

alearga bezmetica

printre cuvintele oarbe.

E sarata ca sarea,

e bogata ca marea,

e batr�na ca st�nca

ce apasa greoaie

pe respira.ie.

Privirea bolnava

e alba ca versul unei poezii

fara margini.

Steaua norocului

s-a aga.at de trecut

ca o haina la uscat

cu un nasture desfacut.

Lumina din ochii

condamna.i la tacere

ca licuriciul apare

.i �n data piere.

Lacrima, sorbita de tacere

mai poate c�nta

un verset din Evanghelie.
TEATRU

An e t a PIOARA

O �NT �LNIRE CAM CIUDATA

(PIESA �NTR-UN ACT)

Personajele:

CETA.EANU � un rom�n oarecare, un

oltean de vreo 50 de ani

BUREBISTA � regele Daciei, revenit �n

.ara sa vada ce se mai �nt�mpla

DECEBAL � MARELE EROU AL

ISTORIEI DACILOR

VLAD .EPE. � domnitorul Tarii

Rom�nesti, spaima turcilor

.TEFAN CEL MARE � domnitorul

Moldovei

SCENA I

Ac.iunea se petrece pe o .osea la

marginea unui ora. de provincie. �n fundal
se vad ni.te case saracacioase, doi
corcodu.i la marginea drumului.
Ceta.eanul, nervos, cu parpalacul plin de
noroi, apare �n scena din partea st�nga
scutur�ndu-.i poalele de apa murdara
ajunsa pe el de sub ro.ile unei ma.ini ce
trecea grabita fara sa .ina cont de gaurile
enorme din a.a-zisul asfalt. Se uita �n sala
.i se adreseaza publicului:

CETA.EANUL: � Ia te uita, domnule,

dupa ce ca mi-au oprit a.tia apa ca n-am
mai avut cu ce plati .i n-am apa nici de
baut, pasa-mi-te pentru spalat, ma mai
stropi .i asta de ma facu numai noroi din
cap p�na-n picioare! H�, pai ce-i pasa lui
ca n-am eu cu ce spala parpalacul, el se
grabea, habar n-avea de gropi, ca era cu-n
GIP, mama, ce mai ma.ina! Noi traim, vai
mama noastra, .i el .i-a luat GIP, cica
numai cu o a.a ma.ina razbe.te pe toate
uli.ile jude.ului sa vorbeasca cu oamenii,
sa-.i faca campanie ca se apropie
alegerile... Ni.te proiecte europene cu care
sa ne scoata din noroaie nu l-a dus bibilica
sa �ntocmeasca, dar .i-a luat GIP... Bata-l
DNA-ul sa-l bata!

Din partea dreapta a scenei apare

Burebista, regele Daciei.

BUREBISTA: � Buna ziua, omule! Da,

cine e.ti dumneata, .i de ce e.ti a.a
suparat?

CETA.EANUL: � Da ce, conteaza cine

sunt? Sunt un rom�n ca to.i rom�nii a.tia
de jos, plebea... A trecut unul care, cica
vrea sa se faca senator de Teleorman, cu o
ma.ima de aia grozava .i m-a facut numa
noroi. Da, dumneta cine e.ti ca nu prea
pari a fi de pe la noi, dupa �nfa.i.are?
Aaaa! Daaa! Parca te-am vazut �ntr-un
film, mai demult, ahaa, c�nd aveam .i eu
televizor, alb-negru, da aveam...

BUREBISTA: � Eu sunt Burebista,

stramo.ul vostru...

CETA.EANUL: � Ei, nu se poate! El a

trait demult, demult, acu vreo 2000 .i ceva
de ani. O fi oale .i ulcele sarmanul... Ei, da
poate e.ti vreun Burebista, de asta de
acum, din secolul XXI... Ca sunt la moda
acum numele istorice, .tefan, Vlad,
Decebal... Sau poate or fi �nviat .i mor.ii,
ca �n .ara asta a noastra totu-i posibil...
Cred ca va rasuci.i demult �n morm�nt, nui
a.a?

BUREBISTA: � Vezi, c-ai �n.eles? Eu sunt

chiar Burebista! Am venit sa vad ce mai
face.i...

CETA.EANUL: � (se uita, se cruce.te, da

din umeri) Atunci, bine ai venit, Marite
rege! Da, ia spune-mi mie, daca tot avusei
norocul sa te-�nt�lnesc, cum traiau dacii,
stramo.ii mei pe vremea matale?

BUREBISTA: � E-hei, traiau bine! Faceau

agricultura de nota 10, cre.teau animale
(oi, vaci, cai) .i ce cai aveam! Era plina
Dacia de herghelii de cai de rasa. Vindeam
.i altora...

CETA.EANUL: � Acum avem cai-putere,

da ce folos, ca au numai a.tia de fura, fura
de sting... din sudoarea noastra, a
poporului...

BUREBISTA: � Pai, daca n-ave.i legi? Va

trebuie ni.te legi stra.nice!

CETA.EANUL: � Avem, avem da, daca

le cite.ti de trei ori, �n trei feluri �n.elegi...
Au avut ei grija cum sa le faca... .i, cu ce
se mai ocupau dacii?

BUREBISTA: � Plantau paduri, scoteau

aurul din pam�nt... Mun.ii to.i erau
acoperi.i de paduri verzi... Acum, c�nd mam
uitat prin hublou, ca uitai sa-.i spui, am
venit cu avionul, am survolat Carpa.ii .i
era gata sa ma arunc din avion...

CETA.EANUL: � Aoleu! De ce?

BUREBISTA: �Pai, a.i chelit to.i mun.ii .i

va mai pl�nge.i ca nu va ploua la timp, ca
s-a schimbat clima!

CETA.EANUL: � S-a schimbat, da, ba e

iarna, ba e vara, nici nu .tii cum sa te
�mbraci... Ieri mi-am luat cojocul ca batea
criva.ul .i azi �mi pusei parpalacul ca-i a.a
de cald... Oare din cauza ca s-au taiat
padurile? Eu n-am .tiut de asta, ca stau aici
la c�mpie .i n-am vazut mun.ii cu
padurile, doar pe cele de salc�m... at�t...
alea de la marginea satului. Da, ia mai
poveste.te matale, Marite rege, cu ce se
mai �ndeletniceau dacii, ca mie mi-a placut
istoria la .coala, dar despre daci erau doar
vreo trei pagini, at�t...

BUREBISTA: � Mai faceau comer., da!

Ca aveam o produc.ie de miere de albine...
Toata Dacia clocotea �n zumzet de
albine.... Albinele erau fericite, umblau din
floare �n floare, str�ngeau multa miere ca
nu erau pomii stropi.i cu pesticide ca
acum... A.a ca mierea, lemnul prelucrat,
l�na, le vindeam la greci. Veneau grecii pe
mare cu corabiile lor p�na la Constan.a,
adica la Tomis. Apropo, de ce i- a.i
schimbat numele? Cine l-a schimbat?

CETA.EANUL: � Nu eu, marite rege, noi

poporul n-am schimbat nimic, autorita.ile,
eu a.a am apucat, Constan.a. C�nd eram
eu mic .i am auzit pe mama cu tata,
vorbind de Constan.a credeam ca-i vreo
fata, habar n-aveam ca-i nume de ora.. .i
ce mai vindea.i?

BUREBISTA: � Vindeam .i sclavi... ca

doar atunci eram �n sclavagism...

CETA.EANUL: � Ei, nu era a.a de grav,

acum la noi se v�nd copii, cu mame cu
tot... pentru jocuri erotice, pentru organe...
Am vazut .i eu la mine �n ora. pe una
Arghira, din mahala, care .i-a v�ndut
baiatul, pe Stelica, la ni.te americani... pe
bani mul.i... Cica, acolo o sa traiasca bine
de tot. A venit una de la un centru de
plasament .i a ajutat-o sa se descurce, cum
sa faca actele, ca peste c�.iva ani sa ajunga
.i ea acolo... Dar corup.ie avea.i?

BUREBISTA: � Mai �ncerca c�te un

sfetnic sa �ncalce legea, c�nd facea c�te-o
afacere, dar cum �l prindeam �i taiam
g�tul..

CETA.EANUL: � Cui, sfetnicului? Pai,

nu era omul Mariei Tale?

BUREBISTA: � Era, .i ce? Trebuia... Dar

daca vrei sa .tii mai multe �ntreaba-l pe
Decebal... Era .i el �n avion... Eu plec �n
Ardeal, la Sarmizegetusa... tare sunt curios
cum o fi pe acolo...

Iese Burebista prin dreapta,

fac�ndu-i cu m�na .i din st�nga scenei
apare Decebal.

CETA.EANUL: � Oooo! Iata-l pe marele

rege al Daciei! Salve, salve! Marite Rege!

DECEBAL: � Servus, servus dacule!

Chiar vreau sa stau de vorba cu tine... Dar
mai placut mi-ai fi fost de erai �mbracat
cum se �mbracau dacii din vremea mea. Cu
opinci .i cu suman...

CETA.EANUL: � De unde opinci .i

suman? Astea sunt ni.te comori, le vezi
doar la muzeu... .i pentru mine e o mare
onoare sa te cunosc, Marite Rege! Ai fost
un exemplu pentu urma.i, dar degeaba teai
sacrificat, nu te-a luat niciun urma. ca
exemplu... .i-ai bagat degeaba pumnalul
�n piept, ca sa nu cazi viu �n m�na
romanilor... Rau ai facut!

DECEBAL: � Un rege demn a.a face... Nu

mi-am putut .ine juram�ntul fa.a de
poporul meu, adica, de a-i duce la victorie,
de a nu-i lasa pe romani sa transforme
.ari.oara mea �n provincie romana
(ofteaza).

CETA.EANUL: � Ehei, daca to.i

conducatorii de dupa matale ar fi fost la
fel, astazi eram departe... treceam de
Europa...

DECEBAL: � Vad, vad, ca istoria �n .ara

mea, nu prea merge �nainte, ci se �nv�rte.te
ca pam�ntul �n jurul soarelui...
CETA.EANUL: � �n sens giratoriu, cum
se zice acum, nu-i a.a?

DECEBAL: � Dar important e, ca

Rom�nia e stat de sine statator, liber .i
democrat... Da ce frumos ar suna daca s-ar
chema Dacia! Apropo, cine i-a schimbat
numele, Traian?

CETA.EANUL: � Cred ca da, nu .tiu, nu

.tiu, eu a.a am apucat... Dar cine a fost
Traian, asta de care vorbe.ti?

DECEBAL: � �mparatul romanilor, ala de

nu-i mai ajungea pam�ntul .i a cotropit
toate teritoriile din jurul Marii Mediterane
.i a format �mperiul Roman. De aici vine
numele... Da, las ca Bunul Dumnezeu nu ia
ajutat .i iata ca .ara de unde a plecat el e
tot cum a fost, ca o cizma .i se chiama
Italia cu capitala la Roma. Ar fi facut .i o
statuie mare �n cinstea lui... Se cheama
Columna lui Traian... .i a sculptat pe ea pe
vitejii mei daci �n frunte cu mine... Ei, da
bine ca sunte.i liberi...

CETA.EANUL: � Da, da, liberi! Face

fiecare ce vrea... cum �l duce capul... da nu
noi, a.tia de jos, plebea, aia din guvern... ei
au legile �n m�na .i o interpreteaza fiecare
dupa cum crede ca-i mai bine pentru el...
Bine ca te-am �nt�lnit Marite Rege, ca sa
am .i eu cui sa-mi mai vars focul...

DECEBAL: � Varsa-l, varsa-l, da mai

repede ca sunt grabit!

CETA.EANUL: � Traim greu, Marite

Rege. Au distrus tot �n .ara asta, au
dar�mat fabricile .i nu mai au oamenii
unde sa lucreze, cei care au luat fr�iele
dupa revolu.ie s-au �mboga.it peste noapte
.i au cumparat pam�nturile pe nimic
fac�ndu-.i societa.i agricole, suprafe.e de
pam�nt .i le-au �nsu.it pe nedrept, fac�nd
legi care sa-i avantajeze doar pe ei... .i tot
a.a... am trecut de la comunism la
capitalism, dar tot un drac, aceea.i Marie
cu alta palarie. Noi, poporul suntem liberi
doar sa vorbim, dar vorbim degeaba,
batem apa-n piua, cum spune .aranul
rom�n, dar nu ne aude nimeni. Asta-i
Rom�nia! C�nd trebuie sa ne �mbracam,
mergem la SECOND-HAND, ca magazine
de astea gase.ti pe la toate col.urile de
strada. Uite, parpalacul asta, de acolo l-am
cumparat. Cica-i nem.esc. Cica aia au
numai lucruri de calitate... Sa iau unul nou,
nu-mi mai ram�n bani de m�ncare, trebuie
sa �nfometez copiii... A.a ca, ne �mbracam
de acolo. Nevasta-mea face curat la ni.te
blocuri �n centru .i-i mai dau doamnele ce
locuiesc acolo... Sunt multe de astea,
artiste se cred ele, ca danseaza �n fundul
aproape gol la unele posturi de
televiziune... Cica au raiting emisiunile cu
ele, dar o parte din telespectatori le �njura
de numa-numa... Pe mine nu ma
intereseaza, bine ca-i dau nevesti-mi
lucruri bune pentru ea .i pentru copii...
Rafilei, ca a.a o cheama pe nevasta-mea, iam
cumparat cadou de ziua ei o geanta, tot
de la SECOND-HAIND...

DECEBAL: � Mai omule, tu vorbe.ti

serios? Eu ma grabeam sa ajung la
SARMIZEGETUSA mi-e tare dor, dar mai
cople.it cu ve.tile astea proaste... Hai,
mai spune ca ma faci curios...

CETA.EANUL: � Ei, ce sa-.i mai spun,

Marite Rege? A.tia, ho.ii a.tia ce ne
conduc, c�nd se cearta, se rastoarna unii pe
al.ii din func.ii, c�nd simt ca partidul din
care fac parte n-ar mai avea .anse la
alegeri, se �nscriu la alt partid, poporul �i
numesc trasei.ti... C�nd sunt da.i afara, sau
sunt chema.i la DNA, nervo.i pleaca,
pleaca din .ara. Cica se duc sa se
lini.teasca �n Dubai, unde-o fi acolo, cica-i
clima mai calda. Parca la noi nu-i plaja,
mare, munte, schii, lini.te... Aha, noi,
prostimea, noi a.tia de muncim p�na ne sar
capacele, nici la noi �n .ara nu putem
merge �n concediu... de unde bani, c�t
c�.tiga un rom�n plecat �n Spania la cules
de cap.uni �ntr-o zi, at�t ne dau noua pe o
luna �ntreaga... pensiile tot la fel...

DECEBAL: � .i ce zici ca mai fura acum,

mai au ce?

CETA.EANUL: � Fura .i.eiul,

desfiin.eaza mineritul, oamenii ram�n fara
munca... Cica e mai ieftin s-aduca carbuni
din import �Iarta-i Doamne ca nu .tiu ce
fac!�

DECEBAL: � Eu �mi aminresc ca aplicam

dictonul ,, Panen et circenseim�.
CETA.EANUL: � Ei, circ avem .i acum,
slava domnului!

DECEBAL: � Pai, arunca.i-i la lei, precum

Caligula...

CETA.EANUL: � Am avut cre.tini

democra.i, liberali, PSD-i.ti care s-au
aruncat singuri...

DECEBAL: � La lei?

CETA.EANUL: � Nu, la dolari, la euro,

nu va spusei mai dinuara, ca ei m�nuiesc
dolarii, euro, iar noi leii, amar�.ii de lei.

DECEBAL: � .i pe vremea mea romanii

furau gr�nele dacilor...

CETA.EANUL: � Pi, .i acum mai fura

rromanii .i.eiul din conducte, balustradele
podurilor, .evile de pe c�mpuri de la
iriga.ii... Cica-i fier vechi .i se plate.te
bine...

DECEBAL: � Ei, tu vorbe.ti de .igani, aia,

urma.ii hunilor, aia cu bani �n plete...
Carora le-au confiscat comuni.tii aurul?

CETA.EANUL: � Da, dar l-au recuperat,

ca .i-au facut ni.te castele, numai
turnule.e, dar ei tot �n corturi stau... Dari la
stat nu platesc, autoriza.ii de construc.ii nau...
Unde e.ti tu, .EPE., DOAMNE?!

DECEBAL: � Da, ma! Cheama-l pe El! La

voi, cel mai mare cult al personalita.ii �l
are.epe.. Probabil, le trebuie astora ce va
conduc o cura de supozitoare din lemn
ascu.it. Aaaa, stai ca l-am vazut .i pe el �n
avion... Eu plec, te las, ma duc la
Sarmizegetusa sa dezgrop comoara .i s-o
�mpart saracilor. At�t pot sa fac... .i ma
�ntorc �n lumea mea...

CETA.EANUL: � Aaa, daca tot ajungi

acolo, vezi ce-au facut nemernicii cu
RO.IA MONTANA... Era gata s-o v�nda
americanilor, noroc cu unii, daci adevara.i,
nu .i-au parasit casele, oric�t au �ncercat
ho.ii sa-i pacaleasca... Ai venit la timp!
Cel de sus te-a trimis, Marite Rege!
Succes!

DECEBAL: � Sanatate .i ave.i grija de

voi, ma! Nu va lasa.i! Fi.i puternici!

Face cu m�na .i iese prin dreapta scenei.

Din st�nga apare Vlad .epe..

.EPE.: � Hei, cine m-a strigat? (se

apropie de ceta.ean) Buna ziua!

CETA.EANUL: � Buna ziua! Eu, eu team

strigat! Un rom�n din secolul XXI sau
mai bine zis din mileniul III. De c�nd te
a.teptam... Bine ai venit, Maria Ta!
Niciodata nu e prea t�rziu...

.EPE.: � De ce ma a.tepta.i? Sa .tii ca

auzeam prin somn chemarile voastre, dar
ziceam ca sunt vise, vise de noapte... ma
�ntorceam pe partea ailalta .i adormeam
din nou...

CETA.EANUL: � Nu se mai poate,

Marite Domn, ne-au adus �n sapa de lemn
.i ei se lafaie �n palate, vile, nici nu le pasa
de noi, poporul...

.EPE.: � Cine v-a adus �n sapa de lemn?

CETA.EANUL: � Guvernan.ii, a.tia ce

ne conduc... Mai to.i sunt corup.i, �i
�nchide DNA-ul pe o parte, dar ies pe alta
parte, averile ram�n tot la ei, ne sfideaza
ca pe pro.ti .i noi traim greu, greu de tot...

.EPE.: � Ei, mai rabda.i .i voi un pic, vor

mai trece �nca vreo doua milenii .i va va fi
.i voua bine... (Da sa plece, dar da nas �n
nas cu .tefan cel Mare.) Hai Fanele, hai,
vere, hai ma sa le vorbim oamenilor... Ca,
iata ce mai sunt aici... Cica au venit sa ne
�nt�lneasca, sa stea de vorba cu noi...( se
adreseaza publicului) Ne a.tepta.i demult...
Nu-i a.a, oameni buni?

SALA � Daaaaa!

CETA.EANUL: � A.a-i, a.a-i! Dar eu nul

cunosc pe asta mic... ce straie minunate
are pe el, Doamne!

.TEFAN: � U.or, u.or, bre! Ca nu dau

turcii! Ei, eu am venit cu INTERSITI .i
crez�nd c-am ajuns, am cobor�t din
gre.eala la KIEV,voiam sa ajung �n
Moldova, la Ia.i, dar m-am �n.eles bine cu
ei, le cunosc bine graiul, de la fosta mea
nevasta, Evdochia de Kiev. Am vorbit cu
mul.i ru.i .i mi-au zis ca, acum Moldova e
jumatate la ei .i o parte din Bucovina e la
Ucraina. ( dezamagit ) Bine ca n-am
domnit .i peste Transilvania...

CETA.EANUL: � Cu Ucraina s-a semnat

un pact. Noi le-am dat Bucovina .i ei neau
luat Insula .erpilor.

.TEFAN: � Valeu, .i cum de-a rabdat

norodul meu?
CETA.EANUL: � Ce vremuri grele au
trait Maria Ta... Ca .i maselele le scoteau
pe nas, ca nu aveau voie sa deschida
gura... Acum deschidem gura, dar tot
degeaba, ne punem .i microfoane .i nu
aude nimeni vorba ceea ,,C�inii latra .i
ursul merge�

.TEFAN: � ( Se uita la ceas) A. mai sta

cu voi, dar nu mai pot, de aici merg cu
calul .i pe la voi pe aici drumurile sunt
numai gropi .i mi-e teama sa nu-.i rupa
murgul vreun picior.

CETA.EANUL: � Da, ce frumos ceas ai,

Maria Ta!

.TEFAN: � E primit �n dar... Ia te uita ce

scrie pe capac!

Omul se uita .i cite.te.

CETA.EANUL: � �Pentru .tefan Voda

de la Petru Aron�

.EPE.: � Eu am mai vazut unul la fel...

.TEFAN: � Unde?

.EPE.: � La Vladimir Putin, capetenia

ru.ilor de azi...

.TEFAN: � .i ce scria pe capac?

.EPE.: � �De la Matei Basarab pentru

Vasile Lupu�

.TEFAN: � Ia spune, mai dacule, turcii

mai dau navala?

CETA.EANUL: � Zilnic, Marite

Doamne!

.TEFAN: � Cu ieniceri, cu spahii?

CETA.EANUL: � Aaa, nu! Cu TIR-uri,

cu tot felul de marafeturi, sugiuc, ciubuce,
ace, brice, zodiace .i rahat cu apa rece.

.EPE.: � Pe mine ma poreclise �Dracula

oglu Kaz�cli, ghiaurul fara-ndurare� .i se
temeau de .ara lui .epe..

CETA.EANUL: � Acum nu se mai teme

nimeni, Rom�nia e .ara lui Papura Voda.
Fiecare face ce vrea .i cum �l duce bibilica,
nu-i �ntreaba nimeni, nu-i trage nimeni la
raspundere.
.TEFAN: � .i cum au ramas hotarele?

CETA.EANUL: � Avem, avem hotare!

Mai bine de a.a nici nu se poate! La sudest
ne �nvecinam cu prietenul nostru
comun Marea Neagra, la nord-vest cu
Uniunea Maghiara, la sud-vest cu s�rbii,
croa.ii .i NATO, iar la rasarit avem prieten
.i mai .i, Pactul Ribrentrop- Molotov.

.EPE.: � Da, mai rau de a.a nici nu se

poate. Ehei, eu am fost �nchis la Budapesta
zece ani, de.inut politic... dar eu nu .i nu,
eu taiam, sp�nzuram .i-n st�nga .i �n
dreapta, ca sa .tie tot omul ca .ara nu
trebuie pradata, ci pastrata!

.TEFAN: � Acolo .i s-a spus ca ai fi

vampir... ca ai supt .i tu din sudoarea
poporului, o perfuzie, doua, da nu ca a.tia
de acum, care mai au pu.in de supt .i
dispare .ara de pe harta.

.EPE.: � Ehei, pe vremea mea, lasai

punga cu galbeni �n mijlocul padurii .i
dupa o saptam�na o gaseai tot acolo.

CETA.EANUL: � Acum nu mai gase.ti

nici padurea, e .i prelucrata �ntr-o
saptam�na, �n Austria, iar punga nici at�t,
n-o mai gase.ti nici goala.

.EPE.: � De aceea .i-au casapit

conducatorul �n 89? Apopo, dar unde sunt
revolu.ionarii de atunci? De ce nu-i trag la
raspundere pe a.tia de care vorbe.ti?

CETA.EANUL: � Pai o parte din a.a-zi.ii

revolu.ionari au fost .i �nca unii mai sunt
acolo �n Parlament... a fost a.a o
schimbare, dupa cum spune vorba aia
�pleaca ai no.tri, vin ai no.tri� Adevara.ii
revolu.ionari sunt pu.ini .i s-au retras,
vaz�nd molima ce ne-au adus-o cei care au
fost �n e.alonul doi pe timpul raposatului .i
care au luat fr�iele puterii dupa 89. Ce
revolu.ie! Au murit at�.ia tineri, degeaba.

.TEFAN (se uita �n sus .i ofteaza): �

Doamne, de ce oi fi lasat eu .ara urma.ilor,
urma.ilor mei?

.EPE.: � Ei, daca func.ionau .i azi .epele

mele, nu se ajungea aici...

CETA.EANUL: � Sa .ti.i ca au tot

func.ionat, de la revolu.ie �ncoa, din 89.
Am avut .epe...Gerald, SAFI, CARITAS,
FMI, GELSOR, iar de .epele bancare va
pot povesti p�na m�ine diminea.a. Ce-i de
facut Marite Doamne?

.EPE.: � Pai ce face rom�nul la bucurie

sau la suparare?

CETA.EANUL: � Ce sa faca, �.i pune �n

fa.a clondirul cu rachiu .i se face manga...

.TEFAN: � Hai, ca eu va las, ca va spusei

mai dinioara ca sunt cu calul, mi-a fost tare
dor sa merg calare... De la Kiev am venit
eu cu avionul cu voi, dar de aici, gata,
vreau sa vizitez stranepo.ii Vr�ncioaiei,
apoi merg la Neam., sa-mi revendic
proprieta.ile din partea mamei, Castelul .i
celelalte...

CETA.EANUL: � Care, ala din care a.i

plecat la lupta trimis de mama? Despre
care am �nva.at eu la .coala? Era o poezie
frumoasa... Ia, sa vedem daca o mai .tiu...

Pe o st�nca neagra, �ntr-un vechi castel

Unde curge-n vale un r�u mititel,

Pl�nge .i suspina, t�nara domni.a

Dulce .i suava ca o garofi.a,

Caci �n batalie, so.ul ei dorit

A plecat cu oaste .i n-a mai venit...

.epe. .i .tefan �l aplauda, sala deasemeni.

.TEFAN: � Ala, ala daca o mai fi.

.EPE.: � Este, este! S-a mutat �n el

prefectul de Neam., dupa ce i-a adus
�mbunata.iri ca a facut un proiect cu bani
europeni, termopane, acoperis ro.u, ce
mai... Eu am ramas oripilat c�nd am
vazut... tu nu te-ai uitat din avion, se vedea
foarte bine...

.TEFAN: � Nu, ca eu am rau de �nal.ime,

nu ma uit �n jos, ma uit mereu �n sus ca de
acolo vine promovarea...

.EPE.: � Cica i-a bagat .i aer condi.ionat

ca era umezeala...

.TEFAN: � De unde umezeala? Ca erau

ni.te ziduri groase...

.EPE.: � Pai, nu curge-n vale un r�u

mititel? N-ai auzit c�nd a spus omul asta �n
poezie?

.TEFAN: � Atunci, pe cai .i la Neam.!

.EPE.: � De unde cai, Maria Ta, crezi ca

mai sunt hergheliile alea de la Valea Alba,
unde erau caii de se zguduiau Calimanii
c�nd nechezau?

.TEFAN: � Mai Vlade, eu am luat

legatura cu unul din Covasna, de care mi-a
povestit un senator la Kiev, cum ca are
ni.te cai, jos palaria... Cica pune pe ei c�t
punea rom�nul p�na nu demult pe ma.inile
alea CARPA.I, patru tone, �n.elegi? I-am
zis c�nd sosesc �n Bucure.ti .i la cobor�rea
din avion, aci la OTOPENI, era acolo cu
cai cu tot. .i c�nd m-a vazut, de bucurie
mi i-a dat cadou, mi-a zis ca .i-a scos banii
pe ei de c�nd �i are, ca .i-a cumparat o
ma.ina de aia care e prevazuta .i cu
macara de �ncarcat lemnele din rampa,
STABRAG parca a zis ca se cheama,
adusa tocmai din Austria. Cu caii n-are ce
mai face. A.a ca tu ai unul .i eu unul...
Calatoria noastra la Neam. va fi o placere,
o desfatare, nu-i a.a?

.EPE.: � Aoleu, dar ne-am luat cu vorba

.i nu mi-ai zis, ce cauta senatorul la Kiev?

.TEFAN: � Mi-a zis ca �.i depune

candidatura pentru Primaria Bucure.tiului
.i daca i-o ajuta Cel de Sus sa ajunga
primar, vrea sa faca ceva deosebit la
intrarea �n ora., o poarta de aur, Zolti
Vorota cum se zice la Kiev.

.EPE.: � .i a fost s-o vada pe aia de

acolo, de la Kiev? Asta .i-a pus calul
�naintea caru.ei, nu putea sa aiba rabdare,
sa vada daca ajunge mai �nt�i primar?

.TEFAN: � Nu, ca a mai avut un scop... Sa

dus sa se �nchine la cea mai veche
manastire ortodoxa, Lovra Pecersca �
construita �n 1051- cea mai veche
manastire ruseasca. Cica de aici a �nceput
cre.tinarea Rusiei .i Cultura ortodoxa.

.EPE.: � .i ce, la noi nu-s manastiri peste

tot?

.TEFAN: � Asta i-am zis .i eu, dar mi-a

spus ca a fost la toate, l-au ajutat destul .i
astea. �Pai, cum crezi ca am ajuns senator?
zicea... cu rugaciuni...� Zici ca mergi cu
mine la Neam.?

.EPE.: � Merg, dar ma �ntorc aici la

Bucure.ti ca prea e grea situa.ia...

.TEFAN: � .i ce ai de g�nd? Nu-i po.i

trage �n .eapa, ca nu te lasa legea...

.EPE.: � Pai, nu! Candidez la

pre.eden.ie. �ncerc .i eu pentru o
legislatura, at�ta vreau! .i fac eu ni.te
legi... de o sa mearga totul ca pe roate. N-o
sa se mai mi.te un pai de la locul lui.
.TEFAN: � Bine ai g�ndit. .i dupa patru
ani c�nd noi ne vom �ntoarce de unde am
venit, n-o sa schimbe ei legile tot �n
favoarea lor?

.EPE.: � Nu, ca o sa fac o Constitu.ie

noua .i-i pun s-o voteze pe 1000 de ani,
fara sa aiba voie sa aduca vreun
amendament la vreo lege. Desfiin.ez .i
ordonan.ele de urgen.a...
D:\Descarcari autori, nov. 2014\Luca Cipolla(1).jpg
.TEFAN: � Bravo! Atunci, hai sa
mergem, eu ram�n �mi fac treburile .i ma
stabilesc .i eu pentru patru ani la Neam..
Voi conduce staful de campanie pentru
tine .i vom reu.i. Gata. Se adreseaza
publicului: Hai, nu va bucura.i, nu c�nta.i
de bucurie? Nu .ti.i ce a zis Nicolaie Iorga,
marele nostru istoric?

SALA: � Nuuuu!

.EPE.: � Hai ca va reamintesc eu: �La

rom�ni mai �nt�i se aud c�ntecele .i apoi
rasare soarele.� Mai tu de aci ( se
adreseaza ceta.eanului); tu nu .tii niciun
c�ntec?

CETA.EANUL (care a ascultat cu aten.ie

toata convorbirea .i acum e foatre bucuros
de cele auzite): � Ba da, cred ca .tiu. L-am
facut azi noapte, fiindca am visat ca veni.i.
.tiam eu ca trebuie sa va �ntoarce.i odata...
ziua cea mare a sosit!

.TEFAN: � Zi, daca .tii!

CETA.EANUL: � (�.i drege glasul .i face

semn celor din sala sa c�nte cu el).

Mul.umescu-.i Doamne Sf�nt!

S-a �ntors .epe. pe pam�nt

Doamne, sigur el ne va salva!

S-a �ntors cu g�nd curat

Pentru s�ngele varsat

Doamne, sigur, el ne va salva!

O sa afle adevarul

Ca sa .tie tot poporul

Cine, Doamne a tras atunci �n noi?

Tinerii ce au murit

�i va spune negre.it

Cine, Doamne i-a �mpu.cat atunci.

Se va .ti tot adevarul

Ca a pl�ns destul poporul

Doamne, sigur el ne va salva!

Sala se ridica �n picioare. Toata lumea

c�nta.

CORTINA

TRADUCERI

Luca CIPOLLA (Italia)

L'ancora

Se la tua mano mi guidasse,

non sarei pi� legato

a quest' �ncora

come bimbo mai nato.

Timidi i poeti

e in questo mondo

son pesci braccati

che dall'acqua fissano la lenza..

oh, se la tua mano mi guidasse

lascerei queste mie impronte sulla sabbia

s� da non recarne subito traccia

e mi lascerei portare

dove l'orzo fonde il suo oro

nella parvenza ineffabile

che mescola un nido al suo cielo

e lega l'edera al muro

perch� il tuo corpo non ha voce

e quella voce non ha suono

per un cuore che non regge

la forza di un amore senza fine.

Se solo la tua mano mi guidasse

ed io la sentissi..

Ancora

De m-ar calauzi m�na ta,

n-as mai fi legat

de ancora asta

ca pe un copil nenascut.

Timizi poe.ii

si �n lumea asta

sunt pesti haitui.i

ce din apa fixeaza undi.a..

o, de m-ar calauzi m�na ta

mi-as lasa amprentele astea pe nisip

ca sa nu prezint imediat urme

si m-as lasa sa ma duc

C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20160929_0002_NEW- afi. Telega.jpg
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20160929_0001_NEW-complex turistic .oimul din
Telega.jpg
unde orzul topeste aurul lui

�ntr-o aparen.a inefabila

care amesteca un cuib la cerul lui

si leaga iedera de zid

fiindca trupul tau n-are glas

si glasul ala n-are sunet

pentru o inima ce nu poate rezista

la for.a unei iubiri fara sf�rsit.

O, de m-ar calauzi m�na ta

si eu as sim.i-o..

Luna nuova

Manto che rivesti la pianura,

ricamo d.infinite notti a sognare,

una laguna, spirto di ninfe,

quale arcano mistero disseti..

Non hai parole, solo versi,

strumento di vita,

grano di sabbia fine

che urla al vento la sua presenza.

Sposa dell'incanto, candida,

ora al cielo
ti lasci nuda,

sola a pensare.

La tua purezza

monda il mio sentire

e m'eclisso,

un.alba senz'accenti

che cerca il suo cammino.

Luna noua

Mantie ce �mbraci c�mpia,

broderie a infinitelor nop.i unde am visat,

o laguna, duhul nimfelor,

la ce mister tainic �i potolesti setea..

N-ai cuvinte, numai versuri,

instrument de via.a,

fir marunt de nisip

care urla catre v�nt prezen.a lui.

Mireasa a �nc�ntarii, candida,

acum pe cer

te lasi goala,

singura cu g�ndurile tale.

Puritatea ta

cura.a sim.urile mele

si ma eclipsez,

un rasarit fara accente

care cauta drumul lui.

EVENIMENTE CULTURALE

�TOAMNA LA TELEGA�- 22
SEPTEMBRIE 2016

Funda.ia literar istorica �STOIKA� a

organizat, �n detaliu .i cu multa
maiestrie o manifestare literar-artistica
intitulata sugestiv �Toamna la Telega�,
�n superba loca.ie, Complexul turistic
�.OIMUL�, situat �n apropiere de
C�mpina .i care pune la dispozi.ia
turi.tilor servicii irepro.abile pentru
relaxare dar .i pentru tratament.

Complexul dispune de condi.ii de cazare,

bar, restaurant, sauna individuala,
reflexoterapie, salinoterapie. Lacul sarat
din incinta Complexului, printre primele
din Europa, are un nivel ridicat de clorura
de potasiu, calciu, sulfa.i .i iod, asigura
vindecarea, ameliorarea bolilor
reumatismale. �n acest minunat cadru
natural, de o frumuse.e aparte ne-a urat
�Bun venit� la Telega, Pre.edintele
Funda.iei , redactorul .ef al Revistei
�Independen.a Rom�na - Independen.a
prin cultura� .i moderatorul ac.iunii
D:\Descarcari autori, nov. 2014\DPP_0067.JPG
D:\Descarcari autori, nov. 2014\DPP_0106.JPG
D:\Descarcari autori, nov. 2014\DPP_0078.JPG
C:\Users\ionel marin\Desktop\POZE PT REVISTA\SANY4517.JPG
culturale, scriitorul Florian Lauren.iu
Stoica.

Motivele principale ale �nt�lnirii au fost:

Lansarea car.ii �Cre.terea .i declinul
Imperiului american�, autor Florian
G�rz; prezentarea volumului �Amurgul
viselor�, autor Florian Stoica, vizitarea
Manastirii Brebu .i urmarirea unui frumos
program artistic. La eveniment au
participat numeroase personalita.i ale
culturii .i artelor, majoritatea din
Bucure.ti. Au fost prezen.i .i domnii:
Condor Ion, presedintele Fundatiei Avram
Iancu .i Ionel Marin, pre.edintele
Asocia.iei culturale Bogdania din Foc.ani.
Fiecare invitat s-a prezentat, �ntr-o
maniera c�t mai inedita. Invitat de onoare
a fost Dr. Mihai Neagu Basarab,
directorul Bibliotecii Rom�ne din
Freiburg. Domnul Stoica a prezentat cu
emo.ie o parte dintre rudenii care au facut
cinste neamului rom�nesc. A amintit de
eroii, G-ral Nicolae Stoica, de Constantin
T. Stoika, care s-au jertfit pentru patrie.
Apoi a dat cuv�ntul poetei Doina B�rca,
secretara literara a Funda.iei .i
coordonatoarea programului. Doamna
B�rca a �nm�nat Pre.edintelui Funda.iei,
domnului Florian Lauren.iu Stoica o
statueta .i o medalie �n semn de pre.uire .i
apreciere a muncii depuse �n folosul
culturii na.ionale.

Doamna Rodica Sub.irelu, redactor-.ef

adjunct a vorbit despre prestigioasa revista
�Independen.a Rom�na- Independen.a prin
cultura� ce este fondata, editata .i
distribuita de catre Funda.ia Literaristorica
�STOIKA�, din Bucure.ti.
Prof. Geo Calugaru ne-a reamintit despre
faptele de eroism ale fra.ilor Stoika T.
Constantin mort �n timpul primului razboi
mondial .i de Cezar Alexandru .i Titus
rani.i pe front .i care au continuat lupta
pentru a s �nfaptui Rom�nia Mare. �n anul
1920, la Orhei, �n Cimitirul cre.tin Cezar
Alexandru Stoika ne �ndemna, citez: �Nu
uita.i pe martirii stin.i �n stepele
nemarginite ale Siberiei, �n temni.ele .i
fortare.ele nimicitelor �mpara.ii (imperii)
austriece .i ruse .i nici pe cei de un s�nge
cu noi, ce au luptat �n armate straine, pe
alte tar�muri .i pentru alte nazuin.e dec�t
al lor�.

La pr�nz ne-am deplasat cu autocarul �n

localitatea Brebu unde am admirat
Manastirea Brebu, ctitorita de Matei
D:\Descarcari autori, nov. 2014\IMG_20160922_124846.jpg
C:\Users\ionel marin\Desktop\POZE PT REVISTA\SANY4528.JPG
C:\Users\ionel marin\Desktop\POZE PT REVISTA\SANY4532.JPG
C:\Users\ionel marin\Desktop\POZE PT REVISTA\SANY4542.JPG
C:\Users\ionel marin\Desktop\POZE PT REVISTA\SANY4545.JPG
Basarab �n anul 1650 .i care este deosebit
de frumoasa, �ncalze.te inima .i �nal.a
sufletele catre Dumnezeu .i �nainta.ii
no.tri�

�n partea a doua a zilei s-a �nceput cu

lansarea volumului �Cre.terea .i
declinul Imperiului american�, prezentat
convingator .i la obiect de Prof. Floarea
Ceapoiu.

Au vorbit elociativ: G-ral Gheorghe

Vaduva, membru al Academiei Oamenilor
de .tiin.a, publicist .i scriitor prolific,
Prof. Geo Calugaru, Viorel Martin,
Gabriel Tanase, Ionel Marin .i al.ii.

Domnul Florian Stoica a facut o succinta

prezentare a volumului �Amurgul
viselor�.

Doamna Prof. Floarea Ceapoiu a prefa.at

volumul .i a vorbit despre frumuse.ea
�vie.ii ca vis� .i de faptul ca Florian
Lauren.iu Stoica (Stoika) a devenit
�cronicarul vremurilor zbuciumate pe care
le comenteaza, analizeaza constant�,
dorind sa lase urma.ilor istoria reala a
evenimentelor din .ara .i sa se traga
cuvenitele �nva.aminte.

Tinerii Magda Bacescu .i .tefan Apostol.

au recitat cu mult talent din poeziile
cuprinse �n volumul �Amurgul viselor�.
Apoi domnul Florian Stoica l-a invitat pe
Col.(rez.) Florian G�RZ sa vorbeasca
despre propria carte, editata la Editura
Laurent. Autorul a mul.umit editorului,
pre.edintelui Funda.iei Literar-istorica
�STOIKA�, personal domnului Florian
Stoica pentru sprijinul �n editarea car.ii .i
�n organizarea, derularea unei lansari
excep.ionale. A laudat auditoriul format
din intelectuali de mare clasa.

Din programul artistic pregatit

amintesc: C�ntece .i dansuri populare ale
Ansamblului de elevi din Telega, Valea
Doftanei, condus de Prof. Richea Georgeta
C:\Users\ionel marin\Desktop\POZE PT REVISTA\SANY4519.JPG
D:\Descarcari autori, nov. 2014\DPP_0145.JPG
C:\Users\ionel marin\Desktop\POZE PT REVISTA\SANY4539.JPG
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\C7.jpg

A urmat un Duo celest cu Nicu .andru .i

Felicia Popescu .i c�teva frumoase c�ntece
sus.inute de Valeria Arnautu. Spre final
Col. Matei a prezentat ni.te plan.e
codificate cu o parte din opera lui
Eminescu. La ora 18, dupa o zi �ntreaga de
emo.ionante .i valoroase prezentari
culturale, ne-am luat ramas bun de la
primitoarea gazda, devenind mai veseli .i
mul.umind Funda.iei �Stoika�, minuna.ilor
amfitrioni Florian Lauren.iu .i Mariana
Stoica. Felicitari pentru organizare,
prezentare .i bucatele alese oferite
invita.ilor.

Ionel MARIN

O tripla lansare cu ZV�C -

Cornel Balaban, Bucure.ti

Poetul .i bunul meu prieten,

CORNEL BALABAN, ne-a reunit azi 21
Septembrie 2016, aici la Centrul Socio-
Cultural �Jean-Louis Calderon� , pentru a
lua parte la lansarea a 3 volume de poezii
intitulate sugestiv " Rastigni.i de
Anotimpuri", "Vremuri" .i "La poarta
Reveriei" care ne surprind prin con.inut,
elegan.a .i mai ales stilul poetic deosebit.

Nu a. dori ca interven.ia mea sa fie

lunga .i plictisitoare .i ca o reluare a ceea
ce deja s-a mai spus despre acest poet.

Totu.i a. vrea sa va �mparta.esc unele

g�nduri .i idei simple care mi-au fost
inspirate de volumele lansate azi, volume
de poezii pe care am avut onoarea sa le
primesc mai demult .i sa le �degust� �n
tihna!

Dupa cele doua volume anterioare cu

versuri de excep.ie care au fost "Castele pe
nisip" si "Lacrima de lut", publicate �n
2013 la Editura Semne, poetul Cornel
Balaban revine �n 2015 .i 2016 cu un
ciclu masiv de 3 volume de poezii care
reu.esc sa ne surprinda aduc�nd la
suprafata, din ad�ncimile nebanuite ale
sufletului sau,noi g�nduri, idei .i vise
rotunjite mai ales �n formele fixe ale
Sonetului, Rondelului, Pastelului, dar .i �n
stil clasic dovedind ca stap�ne.te �n
profunzime arta de a �scoate cuvintele din
starea lor naturala .i a le aduce �n starea
de gra.ie�, a.a cum ne marturise.te
domnul Geo Calugaru �n Prefa.a
volumului Vremuri c�nd face remarca
faptului ca ... NUMAI CREA.IA
RASCUMPARA SUFERIN.ELE.

Nu vreau sa amintesc aici de c�ta

suferin.a are parte poetul Cornel Balaban,
care a facut un sacrificiu imens venind �n
fa.a noastra sa lanseze aceste 3 car.i.

Nu toti oamenii sunt plamaditi din

acelasi aluat iar pe parcursul vietii fiecare
�si traieste viata asa cum crede de cuviinta,
prin educatia si autoeducatia pe care o are
.i mai ales prin pasiune. Pasiunea pentru
poezie a domnului Cornel Balaban este
evidenta

A.a cum inspirat spune domnul Prof.

Univ. Nicolae Georgescu �n prefa.a
volumului " Rastigni.i de Anotimpuri",
intitulata de altfel sugestiv Valsul starii
poetice, emblematic ram�ne poemul care
deschide ciclul din acest volum cu poezia :
(Starea poetica). �Starea poetica / E un
vals / Al particulelor noastre elementare, /
E v�ntul solar / Al iubirii, / Altfel
departarea / Ar ninge peste departare / Si
as fi zapada.�

Poezia lui Cornel Balaban este scrisa

din suflet, cu suflet, pentru suflet fiind
simtita cu toata fiinta lui sensibila,
sensibilitate pe care ne-o transmite .i noua
prin versurile dumnealui

Universul poetic al autorului care este

ca - O poarta spre revela.ie � a.a cum
inspirat .i frumos o spune doamna
Elisabeta Iosif �n prefa.a celui de al 3-lea
volum "La poarta Reveriei" ne deschide
din aproape �n aproape perspective spre
toate starile prin care poate trece sufletul
profan de la material spre abstract .i �napoi
dovedindu-ne �nca odata � daca mai era
cazul � talentul acestui autor care declara
�n poezia Dincolo de-al timpului mister
din volumul Rastigni.i de Anotimpuri
�Nu mai vreau sa stiu cum trece timpul /
Si e toamna � ploaia bate-n geam / Ca un
flaut se alinta v�ntul / Si eu nici o dragoste
nu am.// Am un trup si el se desfrunzeste /
Zi de zi risipa-i fara leac / Inimii-i visam
statui ecvestre / Azi galopul ei e mai sarac.
// C�nd se las-a vietii �nserare / Si sincope
de sincope cer / Somnul somnului fara
visare / Dincolo de-al timpului mister.�
Lui Cornel Balaban �i reuseste poezia
�n toate cele 3 volume.�n volumul
"Vremuri" surprinde tumultul nepasator al
vie.ii �n poezia Rondelul gloan.elor, unde
spune �C�nd se �nt�mpla vre-o drama/
Nu glon.ul e raspunzator,// Cine-l �ncarca
�ntr-o arma,/ El, glon.ul, e nepasator,/ Va
face tot mereu o rana/ Numai trimis de
pu.cator�,

Impresionant substratul filosofic al

acestui adevar, ce chiar ar trebui sa puna
pe g�nduri deoarece contrasteaza puternic
cu visele simple .i inocente exprimate a.a
sensibil �n volumul "La poarta
Reveriei" unde �n poezia Visam ca dansez
un Tangou marturise.te �Visam ca dansez
un Tangou /La Dans invitam iar o fata�

Sa fii viata �n cuv�nt nu-i doar

metafora. Nici reductie a existentei la
forma ce o exprima. Ci o recunoastere
constienta, asumata, a sinelui ca parte vie a
Creatiei. Asa se face ca uneori un singur
cuv�nt este capabil sa temeluiasca o
existenta pe toate cele trei dimensiuni ale
cruci - �naltime, latime si ad�ncime -
crucea fiind exprimarea suprema a
verticalitatii, orizontalitatii si profunzimii
�ntregii existente.

Lectur�nd poeziile poetului Cornel

Balaban unde via.a, inocen.a .i moartea se
�ngemaneaza, sunt �n armonie, nu se
resping, dimpotriva, se �ntregesc m-a dus
g�ndul la Emil Cioran �n a carei filozofie
�nceputul .i sf�r.itul trebuie privite ca o
simbioza, a.a cum Eminescu spunea �n
poezia Glossa: �Vreme trece, vreme
vine, /Toate-s vechi si noua toate;/Ce e rau
si ce e bine/Tu te-ntreaba si socoate;/Nu
spera si nu ai teama, /Ce e val ca valul
trece; �

Simptomatic la domnul Cornel

Balaban este ca nu se lasa cople.it de
vicistitudinile vie.ii. Scrie cum .i ce simte
e bine �nchegat, puternic .i mai ales bine
prezentat!

�n acest sens ca o medita.ie, asupra

puterii o aflam �n sonetul din volumul
"Vremuri" intitulat .i-atunci era puterea
D:\Descarcari autori, nov. 2014\Afis Ovidiu Tutuianu 18 10 2016. (1).jpg
un narav : �.i-atunci era puterea un
narav/ Pretorienii chefuiau de zor,/ Iar �n
sandaua legiunilor/ Era .i-un orator .i un
zugrav// Un �mparat putea ajunge sclav,/
Un sclav putea ajunge �mparat,/ Era un
timp de sabii secerat/ Dar c�.tiga �n lupta
cel mai brav�.

�ntr-un cuv�nt Cornel Balaban este un

poet sensibil care a reu.it sa .lefuiasca
sentimentele .i sa le �ncrusteze �n granit
dincolo de hotarul dintre viata si moarte,
depasind un prezent darnic si generos,
pentru a ram�ne, pentru totdeauna, �n
memoria cititorilor sai, cu esentele g�ndirii
sale poetice.

Sa-i uram succes �n continuare si sa ne

mai �nc�nte c�t de cur�nd .i cu alte crea.ii!

Dr. ing. Nicu Doftoreanu

O lansare de excep.ie �Nevoia de

modele�, autor Dr. ing. Ovidiu
.U.UIANU, Bucure.ti, 18 oct. 2016

La sediul AGIR din Bucure.ti pe data

de 18 octobrie, a avut loc lansarea car.ii
�Nevoia de modele� a Dr. ing. Ovidiu
.u.uianu. Membru activ al Cercului
Scriitorilor ingineri din AGIR, coordonat
de Prof. univ. dr. ing. Nicolae Vasile,
moderatorul deosebitului eveniment
cultural. Invita.i de seama, membrii
cenaclului �Literar Ing.�, prieteni, rude,
personalita.i ale vie.ii culturale .i
.tiin.ifice din Bucure.ti dar .i din alte
localita.i din .ara. Domnul Nicolae
VASILE a facut o frumoasa prezentare
autorului, a scos �n eviden.a valoarea .i
necesitatea car.ii �Nevoia de modele� .i a
dat cuv�ntul Prof. Geo Calugaru care a
prezentat principalele capitole, amintind de
modelul Mihai Eminescu, de modelul
dacic, etc. Au vorbit apoi Prof. Floarea
Nec.oiu care a facut o valoroasa
radiografie a car.ii domnului .u.uianu,
amintind .i de modestia, echilibrul .i
minunatul caracter al sarbatoritului.

Prof. univ. dr. Crina Decusara-Boc.an,

coordonatoarea cenaclului �Iulia Hasdeu�
a eviden.iat frumuse.ea sufleteasca,
calita.ile .i meritele domnului .u.uianu ca
om de .tiin.a .i ca scriitor.

Scriitorul, publicistul Ionel Marin a

reliefat necesitatea prelurii de fiecare a
unor modele de via.a, care sa ne permita
afirmarea .i realizarea unor frumoase .i
necesare proiecte .i idealuri. Considera ca
domnul .u.uianu a �nmul.it talan.ii primi.i
�n dar .i ca urm�nd pilda tatalui, a unor
valoro.i dascali .i profesori la Universitate
a reu.it sa se realizeze �n cariera dar .i �n
literatura. Dragostea fa.a de Adevar,
iubirea fa.a de semeni .i de Patrie l-au
ajutat sa scrie .i sa daruiasca bijuterii
lirice. Car.i care vor rezista timpului .i vor
mobiliza pe tineri �n a urma exemple din
energetica contemporana, .tiin.a,
literatura, muzica, etc.

Dr. ing. Gheorghe Indre, a facut .i

prefa.a car.ii a vorbit despre multiplele
valen.e ale personalita.ii domnului
.u.uianu .i ca prin efort sus.inut,
seriozitate, meticulozitate, onestitate a
reu.it .i prin volumul �Nevoia de modele�
sa ne transmita o parte din via.a,
experien.e, opinii, trairi dar .i bucuria unor
realizari .tiin.ifice, literare, �n domeniul
muzicii, �n domeniul colaborarilor
D:\Descarcari autori, nov. 2014\DPP_0124 O. la pian. 19 ian.2016 (2).JPG
C:\Users\laborator 2\Pictures\2015-04-29\Image.JPG
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\20161026_091236-1.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\20161026_094731.jpg
interna.ionale cu exper.i din cadrul CAER
UNIPEDE/ EUROELECTRIC.

Actri.a Doina Ghi.escu a oferit domnului

.u.uianu un buchet de flori, felicit�ndu-l
pentru noua carte .i a recitat poezia
�Nevoia de modele� .i a citit, cu multa
maiestrie .i patos, un fragment din schi.a
umoristica �Candidat la medalii� (cu
�nt�mplari strict autentice), aplaudate de
�ntreaga asisten.a.

Scriitorul Florin Grigoriu considera

necesar stimularea preluarii de catre elevi
a modelelor autentice din via.a, din
cultura, .tiin.a, etc. .i nu pe cele negative,
a.azisele vedete, vipuri�Cartea �Nevoia
de modele� ar trebui sa fie �n toate .colile,
Liceele .i Faculta.ile din .ara .i sa fie
considerata, a.a cum spunea domnul
Marin, �o carte marturie�, document de
studiu al realita.ii economice, sociale .i
culturale din perioada de dinainte de
decembrie 1989.

�n �ncheiere Dr. ing. Ovidiu .u.uianu a

mul.umit, domnului Nicolae Vasile pentru
sprijin .i aprecieri, celor care au vorbit,
colegilor dar .i �ntregii asisten.e pentru
prezen.a .i g�ndul frumos transmis de cei
ce n-au putut veni la eveniment. .i-a
manifestat recuno.tin.a fa.a de parin.i,
profesori, fa.a de cei ce l-au ajutat sa
realizeze lucruri frumoase �n via.a. Apoi a
trecut la pian .i a interpretat (text, muzica
proprie) �Imnul energeticienilor� .i
�Mar.ul inginerilor� aplaudate �ndelung
de auditoriu.

La final sesiunea de autografe. Felicitari!

Ionel MARIN

Liceul Tehnologic Odobe.ti �n cadrul

saptam�nii �.coala altfel�
�n cadrul proiectului �.coala altfel� pe
data de 26 octombrie 2016, la invita.ia
Liceului Tehnologic din Odobe.ti, Dir.
Prof. Vasilica Zaharia am prezentat
elevilor Revista de crea.ie .i cultura
Bogdania.

La eveniment au participat numero.i elevi

din clasele IX-XII dar .i profesori de
diferite discipline, printre care: D-na
Rodica Moraru, Maria Zaharia, Nina
Racheru, Mihaela Pricop, Gianina Groza,
Ionelia .upa. Au fost prezentate lucruri
inedite din revista Bogdania .i s-a realizat
un dialog prietenesc cu liceenii prezen.i.
Eleva Docan Daniela a citit c�teva
epigrame .i o poezie din revista, apreciate
de auditoriu.
D:\Descarcari autori, nov. 2014\AFIS LANSARE.jpg
Liceul Tehnologic Odobesti este situat �n
Vrancea si deserveste o zona cu o
suprafata de aproximativ 400 Km patrati.
.coala ofera instruire �n domeniile:
industrie alimentara, agricultura, protectia
mediului, servicii si recruteaza elevi din
�ntreaga zona � bazinul Milcovului si o
parte din cel al Putnei. �n ultimii ani
scolari au fost cuprinsi �n medie 150 elevi
la cursurile de zi, cu v�rste cuprinse �ntre
14 si 19 ani. De asemenea, .coala ofera
cursuri de �nvatam�nt seral pentru adulti
(�n medie 50 absolventi/serie). Scoala are
un personal didactic si didactic auxiliar
format din 44 persoane si un personal
administrativ de 17 persoane. �n decursul
celor peste 100 de ani, �n functie de
evolutia societatii, de necesitatile pentru
agricultura, existenta specialistilor si a
bazei didactico-materiale, scoala si-a
desfasurat activitatea sub denumirile
urmatoare:

-1901-1908*Scoala Elementara de
Viticultura;

-1908-1955*Scoala Medie Tehnica de

Viticultura;
-1955-1962*Centrul Scolar Agricol;
-1962-1966*Scoala Tehnica de
Horticultura;
-1966-1976*Liceul Agricol;
-1976-1990*Liceul Agroindustrial;
-1990 -2012 *Grupul Scolar Agricol

-Din 2013*Lceul Tehnologic

Este de apreciat calitatea personalului

didactic .i implicarea acestora �n realizarea
unor proiecte comune cu Institu.ii similare
din Portugalia .i Spania. Felicitari
doamnei Prof. Rodica Moraru, manager la
mai multe proiecte europene .i echipei sale
care a derulat cu seriozitate .i maxima
eficien.a, proiecte �n beneficiul elevilor .i
a Liceului Tehnologic Odobe.ti.

�n prezent, scoala este cuprinsa �n

programele de reabilitare si dotari cu
materiale didactice ale Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Ionel MARIN

LANSARE DE CARTE: RELIEF

STELAR/ STELLAR RELIEF
(antologie interna.ionala bilingva
rom�na-engleza dedicata lui GRIGORE
VIERU) Coordonator MARIA TONU
ADJUD, 28 oct. 2016

Biblioteca Municipala Adjud, �n

parteneriat cu Editura Armonii Culturale, a
organizat .i moderat lansarea antologiei
interna.ionale bilingva (rom�na-engleza)
dedicata poetului GRIGORE VIERU,
sugestiv intitulata RELIEF STELAR/
STELLAR RELIEF, coordonator
principal: scriitoare, traducatoare (engleza,
rom�na, rusa), MARIA TONU .i
fondatoare, conducatoarea Cenaclului
�Grigore Vieru� din Toronto, Canada.
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_20161028_130259.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_20161028_130221-1.jpg
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_20161028_134128.jpg

MARIA TONU

Scriitorul Gheorghe A. Stroia, directorul

Editurii Armonii Culturale a prezentat
invita.ii .i a vorbit despre frumoasa
colaborare cu doamna Maria TONU,
sco.�nd �n eviden.a valoarea antologiei
bilingve �RELIEF STELAR/ STELLAR
RELIEF�, amintind de autorii antologa.i ,
de pictorul MIHAI CATRUNA,
ilustratorul car.ii, de poetul Grigore Vieru.

Doamna Maria TONU a mul.umit pentru

calda primire .i a vorbit frumos,
convingator despre scriitorii inclu.i �n
antologie, �n mod deosebit de Grigore
Vieru, poetul patriot, iubitor .i promotor
de marca al limbii rom�ne.

Doamna dr. VARVARA BUZILA �

director .tiin.ific al Muzeului Etnografic al
Moldovei din Chi.inau, personalitate a
Moldovei de dincolo de Prut, a felicitat pe
cei ce-au contribuit la realizarea
proiectului cultural, �ndemn�nd la
cunoa.terea tradi.iilor comune .i la
promovarea culturii rom�ne.

VARVARA BUZILA

Poetul IONEL MARIN, redactorul .ef al

revistei de cultura Bogdania a citit poezia
Lacrimi de crini, dedicata poetului Grigore
Vieru, a vorbit despre frumoasa colaborare
cu scriitorii din Moldova .i a felicitat pe
doamna Maria Tonu, traducatoarea
antologiei, pe autorii antologa.i, pe
Gheorghe A. Stroia, valorosul editor .i
scriitor vr�ncean, deja cunoscut pentru
deosebitele realizari literare .i editoriale.

La deosebitul eveniment au fost prezen.i

.i: Dr. OCTAVIAN SCUTELNICU,
medic osteopat .i ziarist stabilit �n Ploie.ti;
jurist PAVEL DAVIDOV (Canada),
colec.ionar de arta .i de.inatorul unei
impresionante colec.ii de cactu.i, iubitor
de literatura, de poezie rom�neasca; Prof.
ION CROITORU, poet, umorist,
epigramist adjudean, al.i scriitori,
profesori .i mai multe clase de elevi ai
Colegiului Na.ional Emil Botta din Adjud.

Manifestarea s-a desfa.urat �ntr-o

atmosfera calda, prieteneasca, sub
auspiciile doamnei prof. Tatiana VALEA,
directoarea Bibliotecii Municipale Adjud,
jude.ul Vrancea.

Ionel MARIN

Dubla lansare de carte la R�mnicu

Sarat, 29 octombrie 2016

�ntr-o calda atmosfera la Clubul Femina

din Centrul Cultural �Florica
Cristoforeanu�, Prof. Aneta PIOARA a
lansat car.ile: �Din agora vremurilor
noastre� .i �C�ntecele durerii�, ambele
editate �n acest an, la Editura Rafet.
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_0632.JPG
D:\Descarcari autori, nov. 2014\IMG_0627.JPG
D:\Descarcari autori, nov. 2014\IMG_0692, Gabriela Banu.JPG
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_0636.JPG
C:\Users\ionel marin\AppData\Local\Temp\IMG_0690.JPG

Invitat de onoare a fost criticul literar

AURELIU GOCI din Bucure.ti .i
redactor .ef al noii reviste literare
ARENA. De asemenea a venit .i
cunoscuta traducatoare Gabriela Banu din
Bucure.ti.

Moderatorul evenimentului a fost scriitorul

.i editorul celor doua car.i, domnul
Constantin Marafet., un �mpatimit
promotor cultural din zona.

Au fost prezen.i numero.i scriitori din

jude.ul Buzau, dar .i din Vrancea .i
Prahova. A. aminti pe: Dumitru Danaila,
Mioara Bahna, Marian Radulescu, Vasile
Ghinea .i mul.i al.ii.

Au vprbit despre cele doua frumoase

car.i domnul Aureliu Goci, Gabriela Banu,
Ionel Marin, Prof. Stoenescu, membrii ai
cenaclului condus de Vasile Ghinea, fostul
profesor al sarbatoritei domnul Prof.
Vasile U.A, Marcel Bucu, sponsorul
car.ilor .i al.ii.

Doamna Florica Harambus a c�ntat o

roman.a .i Dan Manciurea c�teva
frumoase c�ntece folk.
Prof. Aneta Pioara a mul.umit pentru
prezen.a, a amintit c�teva aspecte ce-au
legat-o din copilarie de teatru, a citit
c�teva aprecieri din prefa.a car.ii �Din
agora vremurilor noastre� .i a recitat din
volumul �C�ntecele durerii�, trei inedite
poezii, printre care .i o poezie dedicata
satului natal Dumitre.ti din jude.ul
Vrancea.

Foto - Aneta PIOARA

Felicitari doamnei Pioara pentru noile

realizari literare, singura din jude.ul Buzau
care scrie teatru .i �i uram sanatate .i spor
�n realizarea proiectelor propuse.

Ionel MARIN
Nouta.i editoriale

Ionel MARIN

Revista UZP. Un reper �n media

rom�neasc.. Nr. 4 � Toamna 2016

Revista UZP este un proiect editorial

devenit deja �Un reper �n media
rom�neasca�, pre.edinte Doru Dinu
GLAVAN, redactor .ef Benone
NEAGOE, publici.ti de marca, membri
marcan.i al Uniunii Ziari.tilor
Profesioni.ti din Rom�nia. Deja au mai
fost trei numere tiparite, interesante .i
pre.ioase .i tinde sa devina o realizare
matura a creatorilor cu voca.ie .i talent,
ziari.ti .i jurnali.ti rom�ni. Prin aceasta
revista se promoveaza crea.ia jurnalistica,
publicistica, deontologia profesiei de
ziarist, oferindu-ne transparent imaginea
presei na.ionale, importan.a publica a unui
demers necesar .i foarte bine �nfaptuit.
Revista UZP a devenit �n scurt timp o
rampa de lansare a unor cuprinzatoare
articole, interviuri cu personalita.i,
anchete, informatii de specialitate, de
interes public .i actuale, informatii privind
via.a, activitatile culturale ale jurnalistilor,
reportaje, date autentice, adevaruri din
diverse domenii de activitate sociala,
evenimente, .tiri interne .i externe. Revista
se distinge .i printr-o grafica excelenta.
Revista UZP, Nr. 4 � Toamna 2016, se
deschide cu un interesant editorial �Despre
jurnalism, mogulism .i�Caragiale�
semnat de redactorul .ef, domnul Benone
Neagoe, ce pune la zid corup.ia din presa.
.i doamna Nicoleta Pandelea �n articolul
�Voluntar �n �jungla� lumii media� scoate
�n eviden.a necesitatea performan.ei
jurnalistice, de a prezenta corect
evenimentele importante, nu �vedetismul�
de senza.ie .i numeroase .tiri tenden.ioase.
Doamna Oana Ghi.a prin articolul
�Stresul �n Media� scoate �n eviden.a ca
presa din Rom�nia este tensionata,
stresata, at�t din cauza crizei financiare,
c�t .i a contractelor de munca practicate
care de regula nu asigura jurnali.tilor
siguran.a locului de munca. Cunoscutul
ziarist Ion CRISTOIU, dupa 1989 a pus
bazele primului ziar privat (�Observator�),
apoi a ziarului �Evenimentul zilei�, a
prezentat, cu succes la public, majoritatea
temelor posibile. Prin interviul acordat
�Am introdus faptul divers �ntr-o presa
care avea numai opinie�, eviden.iaza
necesitatea apari.iei unor �elite ale caror
opinii sa poata dinamita societatea
rom�neasca, sa o poata direc.iona, sa o
poata scoate din aceasta totala
degringolada!� Domnul George
BRATESCU ne prezinta aspecte din
istoria �Uniunii Ziari.tilor Profesioni.ti�
(1919-2016), de dupa actul de la 23 august
1944, amintind .i de marii ziari.ti ai
vremii. Articolul �Via.a de ziarist �n
perioada interbelica: camin cu biliard, sala
de concerte, pr�nz .i cina la pre.uri mici�
semnat de domnul Remus Florescu, reda
pre.uirea .i condi.iile de care se bucurau
ziari.tii �n Cluj .i �n mai toate ora.ele din
Rom�nia Mare. �n perioada interbelica ei
beneficiau de un Sindicat al Presei, de un
�Camin al ziari.tilor�, de restaurante cu
pre.uri avantajoase. �n sf�r.it �n acest an a
fost aprobata legea nr. 83/2016 pentru
completarea Legii nr. 8/2006 privind
instituirea indemnizatiei pentru pensionarii
sistemului public de pensii, jurnali.ti,
ziari.ti, membri ai UZPR, legal constituita
si recunoscuta ca persoana juridica de
utilitate publica. De asemeni, mai pot fi
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20160908_0003_NEW-bog 28.jpg
citite rubrici precum: jurnalism universal,
pamflet, sport, condeie remarcabile de
altadata, amintiri, colegi de breasla .i
altele care fac deliciul unei utile .i
frumoase lecturari a revistei UZP.
Felicitari UZPR .i �n primul r�nd
realizatorilor acestei moderne reviste
�nfaptuita cu seriozitate .i daruire
exemplara de numero.i jurnali.ti .i ziari.ti
pu.i �n slujba interesului na.ional .i pentru
informarea corecta a publicului cititor. La
mul.i ani!

Romanul �Dominoul iubirii. Raiul�,

autor Nicolae VASILE, Editura
Arefeana, Bucure.ti, 2016

Am citit cu multa satisfac.ie o parte din

car.ile domnului Nicolae VASILE, om de
.tiin.a .i �n egala masura .lefuitor de
cuvinte, margaritar al scrisului
contemporan.

Poet, prozator, eseist, publicist de

angergura ne daruie.te din preaplinul
sufletului sau, bogat .i luminat de �nsa.i
divinitatea suprema. Pemanent preocupat
de idea ciclita.ii omului, a vie.ii .i
universului, ne ofera pagini de iubire
autentica dintre barbat .i femeie,
frumuse.ea dragostei .i bucuria �mplinirii
prin .i �n familie.

Romanul �Dominoul iubirii. Raiul�, este

o continuare a romanului �Dominoul
iubirii�, editat anul trecut la Editura
Inspirescu din Satu Mare .i �ncepe cu un
mottou dedicat iubirii.

Tematica abordata, personajele principale

sunt valori din domeniul .tiin.ei .i al
culturii, intelectuali cu o activitate
prestigioasa, stralucita, dar .i cu o via.a
plina de sentimente, uneori
contrrradictorii. �Iubirea depa.e.te
ra.iunea� , este mult mai importanta dec�t
competi.ia economica.

Iubirile �mparta.ite, iubirile ne�mparta.ite,

dedica.iile prin poezii minunate,
sensibilitatea, profunzimea .i ginga.ia
rela.iilor fac deliciul unei relaxante
lecturari a noului roman de valoare semnat
de omul de cultura .i inventatorul
bucure.tean Nicolae VASILE. Felicitari .i
noi succese!

Ionel MARIN

�Un tangou numit dorin.a�, Nicu

DOFTOREANU, Editura Ro.cart,
Urziceni, 2016

Am primit cu bucurie noul volum de

poezii intitulat sugestiv �Un tangou numit
dorin.a� al talentatului poet bucure.tean
Nicu Doftoreanu. Acest inedit .i valoros
volum se �nscrie pe linia celor noua
volume anterioare, �nchinate �poezieitangou�.
Autorul fiind el �nsu.i un mare
iubitor de dans, de armonie .i frumuse.ea
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161106_0005_NEW bog 30.jpg
tangoului, navigheaza cu maiestrie prin
temele majore ale vie.ii, d�nd stralucire
iubirii, dragostei de .ara, de natura, etc.
Citind cartea ne inunda nostalgia
amintirilor din copilarie, tinere.e, din
trairile proprii fiecarei v�rste, .i asigura o
stare benefica, de bucurie .i o dorin.a vie,
de implicare puternica �n via.a
contemporana. Cartea ne �ndeamna la
medita.ie .i ne reaminte.te ca �Timpul e
nemuritor .i nu prea-n.elegator� .i ca este
nevoie de munca, cinste, �n.elepciune ca sa
ne realizam ca oameni .i ca na.iune.
Scoate �n eviden.a faptele pozitive dar .i
cele negative aten.ion�nd pe fal.ii patrio.i
.i pe cei ce fac rau .arii .i oamenilor.

�Poemele tangou� ale poetului Nicu

DOFTOREANU ne apropie de lume, de
semeni, cultiva iubirea prietenia sincera,
alina suferin.ele, vindeca rani suflete.ti,
prin modul bl�nd de abordare a aspectelor
vie.ii cotidiene sub forma unor pove.ti
exprimata prin versuri limpezi, pline de
caldura .i �nteligen.a. Sunt multe dedica.ii,
printre care a. aminti: �Tangoul soldatului
necunoscut� (eroilor din primul razboi
mondial .i celor care au �nfaptuit Rom�nia
Mare); �Tangul nemuririi� (arti.tilor
basarabeni � Doina .i Ion Aldea
Teodorovici); �Tangoul Ukrainian� (sa
redevina Cernau.i �Capitala-n Bucovina�)
.i multe dedica.ii tinerilor �n care
�ndeamna sa lasam deoparte, sa alungam
ura, minciuna, violen.a .i sa promovam
�n.elegerea, armonia, fra.ia ca sa putem
deveni mai ferici.i.

O parte din bijuteriile lirice semnate cu

talent poetic de Nicu Doftoreanu au fost
publicate .i �n revista de cultura Bogdania.
Va �ndemn sa citi.i �tangourile poetice�
marca Doftoreanu .i cu certitudine ve.i fi
�nc�nta.i de originalitatea .i ginga.ia
crea.iei poetului Nicu Doftoreanu.

Ionel MARIN

Poezie .i inginerie. Antologie a poeziilor

nepublicate, Corneliu CRISTESCU,
Editura AGIR, Bucure.ti, 2016
 Domnul Corneliu CRISTESCU din
Bucure.ti este Cercetator .tiin.ific .i poet,
membru al valorosului Cenaclu �Literar
Ing.�, coordonat de Prof. univ. Nicolae
VASILE, prefa.atorul volumului de debut
�Poezie .i inginerie. Antologie a
poeziilor nepublicate�.

Autorul timp de aproape 50 de ani a scris

poezii, a doua pasiune, dupa cea de
inginerie .i a reu.it printr-o tematica
variata sa ne ofere, cu dragoste .i pre.uire,
o antologie a versurilor nepublicate.
Exprimarea poetica, trairea lirica este a
unui om cu o experien.a vasta, pe
coordonatele .tiin.ei .i tehnicii dar .i �n
cadrul afirmarii sale �n familie .i societate.
�n volum sunt �nserate poezii istorice,
dedica.ii unor mari personalita.i rom�ne.ti,
unor colegi .i �n toate se regasesc iubirea
de aproapele, respectul pentru �nainta.ii
valoro.i, dragostea fa.a de familie .i de
.ara. Afirma convingator rolul divinita.ii .i
sensul vie.ii:

�La-nceput a fost Cuv�ntul,

.i-apoi toate-au fost create:

Cerul, apa .i pam�ntul,

Pentru OM predestinate.

����������

Dar �n via.a pam�nteasca

.i de suflet .ine.i seama,

Caci, atunci c�nd vine timpul,

Doar prin suflet trece.i�vama��

C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161106_0009_NEW bog 30, rev Focs.jpg
O bl�nda �n.elepciune, un �ndemn cald,
prietenesc �n a ne �ndrepta pa.ii catre
iubire, armonie, pace.

�ndemn nu numai pe ingineri .i scriitori ci

pe to.i oamenii sa citeasca frumoasele .i
ineditele poezii scrise de un inginer iubitor
de poezie rom�neasca. Felicitari!

Ionel MARIN

Apocalipsa, un nou �nceput, Aurelian

CHIRICA, Editura Sf�ntul Ierarh
Nicolae, Braila, 2016

Am avut bucuria sa citesc o parte din

manuscris .i sa-l �ndemn pe domnul
Aurelian CHIRICA, fost ofi.er de avia.ie,
pilot �n cadrul M.Ap.N., sa continue .i sa
desav�rseasca proiectul literar. .i la
�nceputul lunii noiembrie am primit cartea
�n forma tiparita.

Cartea �Apocalipsa, un nou �nceput�

cuprinde 16 capitole referitoare la
Apocalipsa Sf�ntului Ioan Teologul din
scrierile biblice dar .in�nd seama de
evenimentele care s-au petrecut, se petrec
.i vor avea loc pe pam�nt. Apocalipsa
(relevarea, dezvaluirea) ne face cunoscut
planul lui Dumnezeu .i ne descrie
convingator, folosind date din Vechiul .i
Noul Testament, din scrierile Proorocilor
.i Apostolilor dar .i observa.ii personale
referitoare la viitor, la m�ntuirea sufletului
.i pentru ob.inerea �mpara.iei cere.ti. Cu
certitudine Cuv�ntul lui Dumnezeu ne da
tarie, vindecare, sfin.ire .i mai devreme
sau mai t�rziu to.i �l vom cunoa.te pe
Dumnezeu. Sunt prezentate scrisorile catre
cele .apte biserici, cartea cu cele .apte
pece.i, cele .apte cupe ale m�niei, venirea
a doua a Domnului Iisus Hristos .i alte
capitole interesante.

�Apocalipsa, un nou �nceput� este o

carte deosebita, necesara mai ales �n
aceasta vreme de tulburari suflete.ti, de
razboaie, de crize morale .i de identitate
spirituala, de promovare a desfr�narilor,
autorul trag�nd semnalul de alarma .i de
reflec.ie a ceea ce este omul .i rolul
divinita.ii �n via.a acestuia. Felicitari
domnului Aurelian Chirica .i succes �n
realizarea altor proiecte literare cu impact
major pentru om .i lume �n ansamblul ei.

Ionel MARIN

Revista municipala Foc.ani, Anul 14,

Nr. 152, august 2016

Rrevista Focsani editata de Consiliul

Local .i Primaria municipiului Focsani
este o revista frumoasa, utila, cu o grafica
excelenta. Din Colegiul de conducre fac
parte: Cristi Valentin Misaila (pre.edinte),
�n present Primarul municipiului Foc.ani .i
domnii Eduard Corhana .i Dan Mihai
Cazaciuc (.i coordonator al redac.iei). Pe
primele pagini sunt trecu.i elevii olimpici
cu profesorii lor coordonatori care au
ob.inut rezultate deosebite la olimpiadele
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161106_0010_NEW bog 30, rev arena.jpg
.i concursurile .colare organizate �n
perioada iunie 2015-iunie 2016. Pentru
premierea lor a fost alocata suma de 54,85
mii lei. Pentru �ncurajarea participarii la
�nva.am�ntul pre.colar al copiilor ce
provin din familii sarace, �ncep�nd cu luna
septembrie 2016, se acorda un stimulent
educational, sub forma tichetului pentru
gradini.a. De asemeni Centrul Na.ional de
Informare .i Promovare Turistica Focsani ,
.i-a intensificat activitatea promov�nd cu
mai multa energie obiectivele turistice din
jude.ul Vrancea. �n acest sens a fost
organizata .i desfa.urata cu success a II-a
edi.ie a traseului cultural �Mausolee pe
bicicleta�, contribuind majoritatea
Institu.iilor de cultura din jude.. Domnul
Anton Soare a semnat un articol despre
Festivalul national de crea.ie literara
�Bogdania�, edi.ia a V-a care s-a .inut la
Bucure.ti, pe data de 21 iunie 2016. Au
fost acordate premii concuren.ilor pentru
sec.iunile: poezie, proza scurta, eseu .i
pentru sec.iunea copii. De asemenea
Pre.edintele Asocia.iei Bogdania, poetul,
publicistul Ionel MARIN, redactorul .ef
al revistei Bogdania, a �nm�nat premii .i
Diplome de excelen.a la 20 de
personalita.i ale literaturii, .tiin.ei .i
culturii rom�ne din .ara .i din diaspora
rom�neasca. Rubrica sport a fost semnata
de Petrica Butuc, ofi.er de presa la CSM
Focsani 2007, cu aspect interesante din :
fotbal, handbal .i .ah. O pagina este
dedicata concursului �Juvenes Translatores
10�. �n �ncheiere sunt trecute aspectele d la
Hotar�rile adoptate �n .edin.a ardinara a
CL al minicipiului Foc.ani din 28 iulie
2016 .i date de interes public. Felicitari
premian.ilor, Institu.iilor .i tuturor celor ce
se implica �n via.a comunita.ii .i aduc
z�mbete pe chipul semenilor.

Ionel MARIN

Revista ARENA LITERARA, Anul I,

Nr. 1, septembrie-octombrie 2016

La Bucure.ti a aparut o noua revista

literara, revista ARENA, fondata de
personalita.i ale literaturii .i culturii .i
pastorita de director - R. N. Carpen .i de
redactorul .ef � criticul literar Aureliu
Goci. Domnul Goci afirma ca: �Grupul de
initiativa .i colegiul de redac.ie nu-.i aroga
niciun drept .i nici inten.ii pedagogice.
Dore.te exclusiv sus.inerea crea.iei
originale �n aceste vremuri pragmatice,
nonculturale��

Revista Arena ��.i propune sa fie locul

geometric �n care genera.iile se �nt�lnesc .i
performeaza acum, la �nceout de mileniu
c�nd presa tiparita pare �pe duca� dar
totu.i ram�ne mai vie dec�t �nghe.ata presa
electronica�. A.adar acest nou proiect
editorial este binevenit .i necesar, nu
numai creatorilor literari ci .i publicului
larg cititor dornic de hrana sufleteasca de
buna calitate. Revista cuprinde articole
interesante, poezie, proza, cronici literare,
interviuri, traduceri, evenimente literare .i
alte rubrici bine conturate .i de calitate.
Textele aparute �n primul numar sunt
semnate de scriitori consacra.i, printre
care: Emil Lungeanu, Eliza Roha,
Gabriela Banu, Florentin Popescu,
Victoria Milescu, R.N.Carpen, Aureliu
Goci .i al.ii. Doresc revistei literare
ARENA via.a lunga .i o frumoasa
afirmare na.ionala .i de ce nu
interna.ionala. LA MUL.I ANI!

Ionel MARIN
�N ATEN.IA SCRIITORILOR!

�ncep �NSCRIERILE
pentru �LA TAIFAS CU
IUBIREA ANTOLOGIA
de POEZIE si PROZA a
scriitorilor romani
contemporani din
intreaga lume", STARPRESS 2017 �.

REVISTA INTERNATIONALA
�STARPRESS� www.valceaturism.
ro REALIZEAZA �n limba rom�na �
�LA TAIFAS CU IUBIREA� -
ANTOLOGIA de POEZIE si PROZA a
scriitorilor romani contemporani din intreaga
lume", STARPRESS 2017 �.

�N ACEST SENS ASTEPTAM

�NSCRIERILE DOMNIILOR VOASTRE la
SECTIUNILE �POEZIE� si �PROZA�.

�nscierile se fac �n limita locurilor

disponibile.

CONTRIBUTIA fiecarui scriitor�pentru

apari.ia �n Antologie este de 110 lei .

Prioritate �n paginile ANTOLOGIEI " �LA

TAIFAS CU IUBIREA� - STARPRESS
2017 vor avea c�.tigatorii .i participan.ii la
Concursurile Interna.ionale de Poezie .i
Proza Pentru Rom�nii din �ntreaga Lume
�STARPRESS�, colaboratorii revistei, cei
care au fost publica.i de Revista
internationala STARPRESS � valceaturism.
ro si �n propriile ANTOLOGII �
CARE VOR PARTICIPA FARA
SELECTIE dar si cei care sunt recomanda.i
si scriitorii care doresc sa fie publica.i. Nu
excludem pe cei talenta.i - care nu au aparut
�n paginile noastre.

Ne rezervam �nsa dreptul de a nu publica

scriitori controversa.i, de a nu publica lipsa
talentului .i pe cei care trimit inten.ia lor
prea t�rziu, dupa selectarea scriitorilor si
primirea crea.iilor literare.

Condi.ii de participare:

1 - Se primesc doar materiale culese pe

calculator, cu diacritice, corp litera 12,
format word doc., pentru POEZIE sau/si
PROZA.
2 - Materialele nu vor depasi 3 (trei) pagini
format A4. Acestea vor fi trimise dupa
�nscriere ( si dupa realizarea selec.iei / unde
este cazul) �ncep�nd din 1 octombrie 2016).

Se vor trimite cel putin 1 (una) sau doua

poezii . fragment de proza sa contina � �
cuvinte despre IUBIRE , de iubit / iubita,
copii, tara, plai stramosesc, casa parinteasca.

3 - A.teptam �nscrierile pe adresele:

ligya33@gmail.com, star_andrada888@yah
oo.ro, sau la telefon: + 40 0723 371626 ;

4- CREATIILE VOR FI INSOTITE de: -

o fotografie �n format jpg. , un scurt CV si
adresa la care vor fi expediate volumele .

5 - Autorii confirmati vor participa financiar

la cheltuielile tipografice cu suma de 110 de
lei si vor primi gatuit c�te 2 exemplare.

6 - Dupa �nscriere,scriitorii sunt rugati sa

trimita o copie dupa factura postala (sau
chitanta) / extras cont pentru banii depusi
(dupa �nscriere va vom trimite contul/ adresa
pentru expediere).

7 - Serviciile de prepress, corectura, si

resursele necesare mediatizarii vor fi
suportate integral de Revista Interna.ionala
STARPRESS valcea-turism.ro

8 - ANTOLOGIA �LA TAIFAS CU

IUBIREA� va fi lansata si mediatizata la
evenimentele de carte din tara si la cele din
strainatate pe site-uri culturale din tara si din
diaspora, �n diverse publicatii din tara si din
strainatate si la �nt�lniri culturale, cenacluri,
tabere de creatie, biblioteci, comunita.i
rom�nesti din �ntreaga lume, ambasade,
consulate etc. si la intalnirea din 31 august
2017 � de ZIUA LIMBII ROMANE.

Avem alaturi de noi, pentru mediatizare, 86

de ziare si reviste, posturi de radio si TV. din
diaspora si Romania - cu, care ne aflam �n
parteneriat media.

9 - Contribut.ia poate fi expediata astfel:

Prin mandat postal �sau cont
pentru scriitoriirii din tara sau prin
Western Union � scriitorii din strainatate. Si
pentru contribu.iile interne si cele externe -
prin Western Union anuntati imediat
expedierea banilor � si vom confirma
primirea lor.
Ligya DIACONESCU, Director general -
Revista Interna.ionala STARPRESS
 Semnal editorial

D:\Descarcari autori, nov. 2014\Melania Rusu Caragioiu coperta, BOG. 26.jpg

D:\Descarcari autori, nov. 2014\coperta Ovidiu Tutuianu Nevoia de modele Raluca in
dimensiuni corecte 13x20. (1).jpg
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161106_0005_NEW bog 30.jpg
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161109_0002_NEW bog 30.jpg
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161106_0001_NEW bog 30.jpg
COPERTA
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161106_0002_NEW bog 30.jpg
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161106_0004_NEW bog 30.jpg
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161109_0003_NEW bog 30.jpg
C:\Users\ionel marin\Documents\IMG_20161106_0010_NEW bog 30, rev arena.jpg