Mădălina

La 13 ianuarie și 24 ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului

Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările celor trei grupuri de
lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție „au împărtășit părerea
unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de
renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței,spiritualității
neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate
istorică…” La 28 februarie 1990 s-a prezentat un raport ce prevedea organizarea unui
concurs pentru noile simboluri ale R.S.S.M. Deja în ajunul tradiționalei demonstrații

de 1 mai, la Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.M din 27 aprilie 1990 s-a legiferat
oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urmând să fie

aprobată ulterior). Gheorghe Ghimpu a fost cel care a arborat pentru prima dată, la 27
aprilie 1990, tricolorul pe cupola Parlamentului Republicii Moldova.

Focșa Lia

Drapelul de Stat al Republicii Moldova, tricolorul, îmbină vechiul însemn al Principatului

Moldovei, capul heraldic de bour, cu cele trei culori ale drapelului României care,
asemănător celor ale Andorrei și Ciadului de asemenea tricolore albastru-galben-roșu, pare
a fi fost parțial inspirat din drapelul Franței.[1] Drapelul Republicii Moldova diferă de cel
românesc prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al
României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii
Moldova pe culoarea galben.
Vanesa

Moldova marchează pe 27 aprilie Ziua Drapelului. Pe lângă interpretările pe

care le-au dat oamenii celor trei culori ale drapelului, ele au la bază un
eveniment istoric, a declarat pentru Info-Prim Neo vicedirectorul Institutul
Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Silviu Tabac.
Tricolorul albastru, galben, roşu a fost adoptat în timpul revoluţiei din 1848.
Drapelul a fost creat prin imitarea celui francez pentru a arăta faptul că românii
sunt un popor latin ca şi francezii şi sunt în popor răsculat, adepţi ai viziunilor
republicane, ai unor state republicane. Doar că nuanţa albă a drapelului francez a
fost substituită cu galben. Nuanţele drapelul naţional au şi o semnificaţie
heraldică: albastru este culoarea aerului şi a cerului, galben e culoarea soarelui,
iar roşu - culoarea focului şi a sângelu

Andrea

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi

independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pânză dreptunghiulară, cu
proporţia dintre înălţimea şi lungimea pânzei de 1:2, tripartită vertical egal, începând de la
lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi având în mijlocul câmpului galben imaginea
Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.
Cetăţenii Republicii Moldova şi străinii aflaţi în Republica Moldova sunt datori să
manifeste respect faţă de Drapelul de Stat şi să nu comită acte prin care s-ar aduce ofensă
acestuia.
.Mirela
Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificaţie, roşul semnifică frăţia,
galbenul exprimă bogăţia ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau
împărţite egal pentru a reprezinta principiul egalităţii, iar orientarea în sus
semnifica verticalitatea, Ziua Drapelului de Stat este 27 aprilie.
Ziua Drapelului educă sentimentul de demnitate nobilă, mândrie și responsabilitate
pe care îl purtăm pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova.

Trăiască Drapelul de Stat al Republicii Moldova

Doina

În 2010 au fost derivate patru variante de steaguri pentru preşedinte, preşedintele

Parlamentui, prim-ministru şi Ministerul Apărării, după drapelul naţional. Astfel au fost
stabilite steaguri cu marginile conturate în pătrate cu dimensiunea de 1/9 din lăţimea
drapelului naţional. Fundalul stemei a fost ales violet pentru preşedinte, roşu pentru
preşedintele Parlamentului şi albastru pentru premier. Standardul Ministerului Apărării
urma să fie stabilit, până atunci funcţionând sub drapelul naţional;

Mădălina

Drapelul de Stat se arborează permanent:

a) pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, în birourile de serviciu ale
conducătorilor, în sălile de şedinţă, de protocol şi de festivităţi ale acestora;
b) în locurile de dislocare permanentă a unităţilor militare ale Forţelor Armate ale
Republicii Moldova;
 c) la sediul partidelor, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţămînt, ştiinţă şi cultură;
d) la punctele de trecere a frontierei de stat, în porturi, debarcadere, aeroporturi, gări,
autogări cu trafic internaţional.

Vanesa
La ceremoniile de arborare a Drapelului de Stat cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în
picioare, bărbaţii îl vor onora cu capul descoperit, iar militarii de toate gradele vor da onorul
conform regulamentelor militare.
Utilizarea Drapelului de Stat cu încălcarea prevederilor prezentei legi, precum şi profanarea
Drapelului de Stat prin murdărire, pătare, inscripţionare, desenare, aplicare a unor obiecte,
ardere, călcare în picioare, utilizare în calitate de faţă de masă, husă de scaun, draperie etc.
atrag răspunderea contravenţională sau penală stabilită de legislaţie