Statul

Tema 7
Statul de drept si societatea civila
• „statul" şi „dreptul" sunt extrem de strânse între ele, impunând imaginea
unei unități complexe, în care ambele funcționează ca elemente ce se
intercondiționează şi se presupun reciproc:
• 1 „statului" îi este absolut necesar ,dreptul", prin el exprimându -și
puterea și el asigurându-i, totodată, efectivitatea, ca rezultat al instituirii
unui comportament general și obligatoriu;
• 2 „dreptul" edificând elementele sistemului juridic, creând normele
juridice și asigurându-le finalitatea și eficacitatea prin mecanismele de
constrângere, care devin funcționale în cazul nerespectării normelor
juridice.
Statul de drept si societatea civila
Retine!
• Prin legea fundamentală a țării –
Constituția –, „România este stat național,
suveran și independent, unitar și
indivizibil", iar „forma de guvernământ a
româniei este republica" (art.1, alin.1).
• De asemenea, „România este stat de
drept, democratic, social, în care demni-
tatea omului, drepturile şi libertățile
cetățenilor, libera dezvoltare a
personalității umane, dreptatea și plu-
ralismul politic sunt valori supreme" (art.1,
alin .3).
DRAPELUL
• Culorile lui, roşu, galben și albastru,
au fost păstrate nealterate, peste
secole, de generațiile de cete de
feciori, însotind întreaga istorie
zbuciumată a poporului român.
Utilizarea preferențială a celor trei
culori – roşu, galben si albastru – se
constată documentar la începutul
secolului al XV-lea în cărțile
bisericeşti, în manuscrise și apoi în
cărțile tipărite, în țesături, broderii
şi picturi.
 • Retine!
1. Drapelele altor state „se pot arbora pe teritoriul României numai
împreună cu drapelul național și numai prilejul vizitelor caracter
oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, oficiale
și în locuri publice stabilite, prevederilor prezentei legi. Arborarea
pe clădiri cu respectarea Drapelului României la manifestările care
se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit
reglementărilor internaționale. În locurile în care se arborează
Drapelul României poate fi arborat și Drapelul Consiliului Europei.“
2. In situația în care, odată cu Drapelul României se arborează și
unul sau mai multe drapele de stat străine, Drapelul României
se arborează astfel: când Drapelul României se arborează
alături de un singur drapel de stat străin, Drapelul României
aşeza în stânga, privind drapelele din față; când Drapelul
Româ- niei se arborează alături de multe drapele de stat
străine și numărul drapelelor este impar, Drapelul României se
va aşeza la mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, Drapelul
României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care
ocupă centrul, privind drapelele din față.
 Stema Romaniei
• Rezultatul îl constituie forma actuală, adoptată de cele două Camere ale
Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992.
• Stema României are ca element central vulturul de aur cruciat. În mod tradițional,
acest vultur apare pe stemele județului Argeş, oraşului Piteşti și orașului Curtea de
Argeș. El simbolizează dinastia Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Țara
Românească, provincie care a jucat rolul hotărâtor în destinul istoric al întregii
Românii.
• Vulturul, simbol al latinității și însemn de prim rang în heraldică, întruchipează curajul,
hotărârea, zborul spre marile înălțimi, puterea, grandoarea. El tronează, de asemenea,
pe stema Transilvaniei. Scutul pe care stă este de azur, simbolizând cerul. Vulturul ține
în gheare însemnele suveranității: un sceptru și o sabie, aceasta din urmă reamintind
de domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare ,denumit și „Cavalerul lui Cristos", în timp ce
sceptrul îl evocă pe Mihai Viteazul primul unificator al Tărilor Române.
• Stema Romaniei din 1872 Stema Romaniei din 1921

• Stema Principatelor Stema Romaniei din 1992

 Imnul Romaniei
• Din 1989, Imnul Național al României este ,„Deşteaptă-te, române!". Versurile
aparțin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist,
traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Muzica a
fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet și etnograf, om de mare cultură,
cântăreț și autor de manuale de muzică.
• Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în același timp social și național;
social, deoarece impune o permanentă stare de vigilență pentru a asigura tranziția
către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice.
• Invocația destinului național este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate
atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată" concentrează toate
energiile vitale, mobilizând la maximum.
 • Deşteaptă-te, române!
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ !