Ziua Națională a României în secolele XIX – XX

Ce semnificație are 1 decembrie, Ziua Națională a României

Ziua Națională a României este sărbătorită pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită
printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor și
anume cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în
1918.
1 Decembrie este Ziua Națională a României și are o însemnătate specială pentru
societatea românească, marcând unul dintre cele mai importante evenimente istorice. La 1
decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările
finalizându-se cu hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în
unanimitate (acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918,
organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea).
Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluţie în care este atestată
unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România La 1 decembrie 1918,
politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din
Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba
Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor
teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al
națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.
Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de către regele
Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919. Ce
semnificație are 1 decembrie și ce hotărâre s-a luat în 1918
I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească
Adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1
Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu
România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg
Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

1
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate
Autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român,

Adunarea Naţională proclamă următoarele:
 Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va
instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor
va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie
cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
 Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din
Stat.

 Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice.
Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe,
în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
 Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor
omeneşti.
 Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a
proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul
dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi
creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi
familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea
nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
 Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în
cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale
Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea
şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se
elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

2
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor
Frați din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă
România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până
aici în Monarhia austro-ungară
Mai exact, naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi
hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români
Români care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru
murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.
VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor
Aliate
Puterile aliate prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit
de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi
Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional
Român, Stat Național Român care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română
oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla
necesare în interesul naţiunii.
Ce semnificație are 1 decembrie 1 decembrie, adoptată ca zi națională a României în
anul 1990
1 Decembrie a fost adoptată ca Zi Națională a României în anul 1990, fiind promulgată
de fostul președinte Ion Iliescu și publicată ulterior în Monitorul Oficial. Ziua națională a
României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august.
Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la
Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a
obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli.
În data de 1 cecembrie, de ziua națională a României, au loc numeroase manifestații
militare și religioase, atât la Alba Iulia, locul unde s-a înfăptuit Unirea, cât și în Capitală și în
toată țara.