Noi suntem români

A sosit ziua dreptății

Ziua sfântă a libertății
Tot românul veselește
Romania întinerește

Noi suntem români

Noi suntem români
Noi suntem aici
În veci stăpâni

Ardelean, copil de munte

Ia, ridică-ți a ta frunte
Și te-nsuflă de mândrie
Că ești fiu de Românie

Noi suntem români

Noi suntem români
Noi suntem aici
În veci stăpâni

Moldoveanul și munteanul
https://Versuri.ro/w/lp3
Sunt frați buni cu ardeleanul
Trei români plini de putere
Că românu-n veci nu piere

Noi suntem români

Noi suntem români
Noi suntem aici
În veci stăpâni

Hai, români, lumea ne vede,

România-n noi se-ncrede
Că de-acum românu-n lume
Va fi vrednic de-al său nume

Noi suntem români

Noi suntem români
Noi suntem aici
În veci stăpâni

Noi suntem romani

Noi suntem romani
Noi suntem urmași
De-ai lui Traian
Ce semnificație are 1 decembrie, Ziua Națională a României?

1 Decembrie este Ziua Națională a României și are o însemnătate specială pentru societatea
românească, marcând unul dintre cele mai importante evenimente istorice. La 1 decembrie 1918 a
fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu hotărârea
de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc după
ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi
Bucovinei au votat unirea). Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluţie în care este
atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România La 1 decembrie 1918,
politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din
Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în
ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor
locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la
întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”. Legea Unirii a fost ratificată prin decret de
lege, la 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în
şedinta din 29 decembrie 1919.

Principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională

proclamă următoarele:
 Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va
instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare
popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în
proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
 Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate
confesiunile din Stat. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate
tărâmurile vieţii publice.
 Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele
sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
 Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor
gândurilor omeneşti.
 Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a
proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul
dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi
creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi
familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte
promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii. Muncitorimei
industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai
avansate state industriale din Apus.