MARI PERSONALITĂȚI ALE UNIRII

DE LA 1 DECEMBRIE 1918

VEDEAN LUCA
C L A S A A V- A B
REGELE FERDINAND I
Regele Ferdinand I este unul dintre cele
mai importante capete încoronate care au stat
pe tronul regatului României. Personalitatea sa
este strans legată de momentul Marii Uniri
precum şi de definitivarea acelei Românii Mari.

Om de o vastă cultură, Regele Ferdinand a

fost sincer dedicat românilor, sub cârmuirea sa
înregistrandu-se cea mai înfloritoare perioada a
statului românesc modern. Ferdinand I a fost
„Intregitorul de țară”, sub sceptrul său
realizându-se Marea Unire din 1918-cel mai
important act din istoria poporului român.
 REGINA MARIA
Poate unul dintre mai îndrăgite
personaje din istoria ţării, Regina Maria,
supranumită „Regina–soldat” şi „Mama
tuturor”, datorită curajului de care a dat
dovadă în Primul Război Mondial, a jucat
un rol cheie în recunoaşterea Marii Uniri
de la 1 Decembrie 1918 de către marile
puteri.

Probabil, România Mare nu ar fi

existat dacă regina nu s-ar fi dovedit o
adevărată femeie de stat.
 ION.C BRĂTIANU
Ion I.C. Brătianu, cunoscut și ca Ionel
Brătianu, a fost indiscutabil personajul
dominant al scenei politice româneşti
dintre cele două războaie mondiale. A
jucat un rol de primă importanță în Marea
Unire din 1918 și a contribuit la
consolidarea României Mari.

Ionel Brătianu, premierul Unirii: "Cei

mai mulţi îşi închipuie că politica e un fel
de distracţie, cu foloase şi onoruri. Politica
e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta
viaţa şi viitorul ţării tale„.
 VA S I L E S T R O E S C U
Vasile Stroescu a fost un
luptător pentru apărarea drepturilor
românilor şi un promotor al culturii
şi educaţiei în limba română în
Basarabia şi în Transilvania.

La 1 Decembrie 1919, Vasile

Stroescu, ales senator într-o
circumscripţie din Basarabia, fiind
decan de vârstă, a deschis şedinţa
primului Parlament al României
Mari. Discursul lui este valabil şi
astăzi.
 A L E X A N D R U VA I D A
VOIEVOD
Alexandru Vaida-Voevod ,om
politic,a avut o contribuţie deosebit de
importantă la înfăptuirea Unirii
Transilvaniei cu România.

Pe 1 Decembrie 1918, a participat la

Marea Adunare Naţională de la Alba
Iulia, unde cei 1228 de delegaţi aleşi ai
românilor “din Transilvania, Banat şi
Ţara Ungurească” au votat Rezoluţia
Unirii care “decretează unirea acelor
români şi a tuturor teritoriilor locuite de
dânşii cu România”.
 IULIU MANIU
Iuliu Maniu a avut un rol hotărâtor în
realizarea Unirii Transilvaniei cu
România, la 1 Decembrie 1918
.Rezoluţia Unirii, la care Iuliu Maniu a
avut o contribuţie semnificativă a fost
citită de Vasile Goldiş. În discursul său
cu acest prilej, Maniu declara: „Noi,
onorată Adunare Naţională, privim în
înfăptuirea unităţii noastre naţionale un
triumf al libertăţii omeneşti [...] rog
onorata Adunare Naţională să primească
proiectul nostru de Rezoluţie, pentru a
întemeia pe veci România unitară şi
mare şi de a se înstăpâni pentru
totdeauna o adevărată democraţie şi
deplină dreptate socială”.
 VA S I L E G O L D I Ș
La 1 Decembrie 1918, Vasile
Goldiş,om politic, rosteşte la Marea Adunare
de la Alba Iulia celebrul său discurs în care
relevă asuprirea naţională şi socială
exercitată de-a lungul veacurilor asupra
românilor din Transilvania şi Banat,
subliniind perenitatea acestora în condiţii
vitrege, inevitabilitatea dezmembrării
monarhiei austro-ungare, a eliberării
popoarelor asuprite şi a constituirii pe
ruinele acesteie a unor noi state naţionale.
Politicianul a citit rezoluţia Unirii:
"Adunarea naţională a tuturor românilor
din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească,
adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la
Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1
decembrie 1918, decretează unirea acelor
români şi a tuturor teritoriilor locuite de
dânşii cu România. Adunarea proclamă
îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii
române la întreg Banatul, cuprins între
Mureş, Tisa şi Dunăre."
 Ș T E FA N C I C I O P O P
Ştefan Cicio Pop a fost jurist şi om
politic, participant activ la Marea Unire
din 1918, vicepreşedinte al Marii
Adunări Naţionale de la Alba Iulia. La
Alba Iulia, în acea zi a împlinirii
idealului naţional de unire a
Transilvaniei cu Regatul României,
Ştefan Cicio Pop a fost ales între cei 15
membri ai Consiliului Dirigent, cu
atribuţii de guvern provizoriu al
Transilvaniei, el ocupându-se de
resortul Armatei şi Siguranţei publice.
 IULIU HOSSU
La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia,
din încredinţarea Marelui Sfat al Naţiunii,
noul episcop de Gherla, Iuliu Hossu, a
vestit lumii Unirea tuturor românilor, prin
citirea Declaraţiei de Unire.

“Astăzi, prin hotărârea noastră, se

înfăptuieşte România Mare, una şi
nedespărţită, rostind fericiţi toţi românii de
pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Ţara-
Mamă, România. A biruit Dreptatea.
Acesta-i ceasul dreptăţii lui Dumnezeu şi al
răsplătirii Lui pentru suferinţele veacurilor
purtate de un neam, cu credinţă în
Dumnezeu şi cu nădejdea în dreptatea Lui”
 O C TAV I A N G O G A
Actul Marii Unirii din 1 Decembrie
1918 de la Alba Iulia îl prinde departe
de țară. Dar, cunoscându-i-se
contribuția la realizarea Unirii, a fost
numit la conducerea resortului
propagandei din Consiliul Dirigent,
organ executiv provizoriu de conducere
al Transilvaniei, ales pe 2 decembrie
1918 de către Marele Sfat Național.

Într-o scrisoare trimisă de la Paris

lui Iuliu Maniu, Goga își exprimă
admirația față de actul de la Alba Iulia
și față de Unire, care „de atâta vreme
trăia în toate fibrele de simțire a
neamului".
 AUREL VLAD
Aurel Vlad a fost unul dintre
principalii oameni politici români din
Transilvania care au pregătit Marea
Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba
Iulia. El a ajutat nu doar prin acţiunile
sale politice, dar şi sprijinind financiar
cauza românilor. Înstărit, el a pus drept
garanţie întreaga sa avere în acest scop.

În decembrie 1918 el l-a însoţit pe

Iuliu Maniu la Bucureşti în delegaţia care
a dus tratativele pentru recunoaşterea
unirii şi organizarea Transilvaniei în
cadrul României întregite. Aurel Vlad a
făcut parte din Consiliul Dirigent al
Transilvaniei, conducând resortul
finanţelor.
 IOAN FLUERAȘ
A fost ales în 1918 membru în
Consiliul Naţional Român Central,
participând la dezbaterile acestuia şi la
tratativele cu delegaţia ungară, care au
avut loc în noiembrie 1918 la Arad.

A contribuit la definitivarea rezoluţiei

Marii Adunări Naţionale de la Alba
Iulia din 1 Decembrie 1918 şi a fost ales
vicepreşedinte al acesteia. La 1
Decembrie 1918 a fost ales secretar
general al P.S.D.
 IOSIF JUMANCA

Iosif Jumanca a fost un om politic român,

membru al Partidului Social Democrat din
Transilvania, membru al Consiliului Național
Român Central și al Consiliului Dirigent al
Transilvaniei. În fața celor 1228 de delegați,
întruniți în 1918 în sala mare a Cercului Militar
din Alba Iulia Iosif Jumanca a afirmat clar că
social-democrații români sunt adepți ai dreptății
sociale, dar în primul rând își doresc un stat
național întregit, după realizarea căruia, vor
urmări și reforme democratice largi.

La Adunarea Națională de la Alba Iulia, din 1

Decembrie 1918, la care au fost prezenți 150 de
delegați socialiști care s-au pronuntat pentru
unirea Transilvaniei cu România, a luat cuvântul
și Iosif Jumanca, care a arătat că social-democrații
sprijină Unirea, precizând: „Social-democrația nu-
i identică cu lipsa simțului național. Noi nu zicem
ubi bene ibi patria, dimpotrivă, zicem că, acolo
unde ți-e patria, acolo trebuie să-ți cauți de ea”.
GHEORGHE POP DE
BĂSEȘTI
A fost președintele Marii Adunări de la
Alba Iulia.

Mai mult, a prezidat Adunarea

Naţională de la 1 Decembrie 1918. Simţea
că Dumnezeu l-a învrednicit în acest sens
şi, nu întâmplător, a doua zi, la încheierea
şedinţei Marelui Sfat Naţional , apelează
la Sfânta Scriptură: „Iar acum slobozeşte,
Doamne, pe robul Tău în pace, că am
văzut mântuirea neamului meu”.
 ONISIFOR GHIBU
Onisifor Ghibu, ardelean refugiat în
Basarabia în 1917, a fost un clopot al
deşteptării naţionale în acea bucată de
ţară încă ruptă din trupul României. A pus
umărul la înfăptuirea unirii ei cu
România, apoi s-a întors în Transilvania,
unde şi-a împlinit misiunea de a-şi vedea
poporul reîntregit la 1 decembrie 1918.

La 1 Decembrie 1918, Marea Adunare

de la Alba Iulia îl alegea secretar general
la Resortul de Instrucţie Publică din
cadrul Consiliului Dirigent al
Transilvaniei, cu îndatorirea de a
reorganiza învăţămîntul romanesc, fiind
ales și deputat în Marele Sfat al
Transilvaniei.