Ziua

națională
a
României
1 decembrie
• Ziua Natională a României este
sărbătorită la 1 decembrie, iar această
dată, stabilită printro lege promulgată în
1990, marchează un moment important
din istoria românilor, cel în care Marea
Adunare de la Alba Iulia a votat unirea
Transilvaniei cu România, în 1918.
• Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a
fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea
Națională a Românilor, lucrările
finalizându-se cu hotărârea de unire
necondiționată a Transilvaniei cu
România, votată în unanimitate.
• Acest act a avut loc după
ce, la data de 27 martie 1
91 8, respectiv 28
noiembrie 1 91 8, organele
reprezentative ale
Basarabiei și Bucovinei au
votat unirea.
• Adunarea de la Alba Iulia
nu a fost o simplă defilare
cu steaguri. Armata
germană în retragere
traversa Transilvania spre
vest, gărzile maghiare și
secuiești priveau
• Declarația de Independență
a românilor față
• de Budapesta ca un act de
trădare, iar orășelul Alba
Iulia urma să găzduiască
100 de mii de persoane. 
În ciuda riscurilor și dificultăților,
politicienii din Consiliul
Național Român al
Transilvaniei și militarii au
reușit o performanță uimitoare
și astăzi. O adunare fără nici
un incident, organizată în
numai două săptămâni.
Adunarea de la Alba Iulia s-a
tinut într-o atmosferă de
sărbătoare. Aici au venit
1 .228 de delegați oficiali, din
toate cele 130 de cercuri
electorale si din toate cele 27
de comitate românești,
episcopi, oameni de
cultură,care au proclamat la
unison „deplina libertate
natională”.
• Pe lângă oficialități, la Alba
Iulia au venit, români de
peste tot, de peste
Carpați, cu trenul, cu
căruțele, călare, pe jos,
îmbrăcați în haine de
sărbătoare, cu steaguri
tricolore, cu table
indicatoare a comunelor
ori a ținuturilor de unde
proveneau, în cântări și
plini de bucurie. Peste o
sută de mii de oameni s-
au adunat în această zi
spre a fi de față la actul cel
mai măreț al istoriei
românilor.
• Alegerea orașului Alba Iulia ca loc
al desfășurării Marii Adunări de la
1 Decembrie nu s-a făcut
întâmplător. Mai fuseseră luate în
discuție Sibiul, văzut drept
capitală culturală a românilor,
ardeleni pentru rolul lui în
revoluția de la 1848-1849.
• În cele din urmă, s-a decis pentru
Alba Iulia, prima capitală a
românilor atunci când Mihai
Viteazul reușea în 1 600 să
unească pentru prima dată în
istorie cele trei țări române, Tara
Românească, Transilvania și
Moldova.
• Stiati ca?
• Samoilă Mârza a rămas în istorie
ca fiind singurul fotograf al
evenimentelor de la 1 Decembrie
1918, aparatul fiind cumpărat
după ce tatăl lui a vândut o
pereche de boi. Proaspăt întors
din război, el a ajuns din
întâmplare ”fotograful Unirii”,
după ce a mers 11 kilometri cu
aparatul pe bicicletă.
• 11 kilometri cu aparatul pe
bicicletă.
• Dintre fotografiile făcute
de Samoilă Mârza la 1
Decembrie 1918, șase au
fost realizate la Alba Iulia,
cu scene de masă și
oameni la tribune oficiale,
iar alte trei au fost făcute
în dimineața zilei
respective, cu delegația
sa în satul Galtiu.
• 1. Record organizatoric: Adunarea din 1
decembrie 1918 a fost organizată în doar
10 zile. Şi asta, fără telefoane mobile,
internet, reţele de socializare etc.
Succesiunea de mari decizii politice într-
un timp aşa scurt a fost un succes total.

• 2.Cei 1228 de delegaţi  oficiali aleşi ai

naţiunii române la Alba Iulia reprezentau
întreaga Transilvanie, atât geografic, cât
şi social, profesional, religios şi politic;
• 3.Fiecare delegat oficial prezent în
actuala Sală a Unirii avea câte o
împuternicire care se numea
„credenţional“. Documentul era un
fel „paşaport“, în baza căruia
deţintorii primeau o legitimaţie care
le asigura intrarea în sala de
dezbateri. Din procesul verbal al
Adunări Naţionale aflăm că la
dezbaterile din sală au fost prezente,
pe lângă cei 1.228 de delegaţi, şi
alte persoane, cum ar fi, ziariştii. O
dovadă în plus este dată de numărul
legitimaţiilor de acces, în jur de
1500;
• 4.Programul zilei de 1 decembrie 1918
includea  precizări clare pentru zecile de
mii de participanţi, ce erau aşteptaţi să
se „reverse în Cetatea
Bălgradului“(n.a.denumire a oraşului
Alba Iulia). Reprezentanţii fiecărei
comune erau sfătuiţi să aibă la purtător
un steag tricolor şi o tablă cu numele
localităţii din care veneau. Locuitorii din
satele învecinate oraşului Alba Iulia erau
îndemnaţi să-şi pună în traistă
„alimentele de lipsă“. Iar, ca să fie
lucrurile şi mai clare se spunea cu
subiect şi predicat că „banchete şi mese
comune nu vor fi“.
• 5. Momentul central al zilei de 1 Decembrie
1918 l-a reprezentat citirea Rezoluţiei Unirii
în plenul Adunării, de către Vasile Goldiş, la
ora 12. Ulterior, actul fundamental a fost
adoptat  în unanimitate de către cei
prezenţi. Manuscrisul original se păstrează
la Muzeul Naţional al Unirii;

• 6. Ştirile despre cum decurgeau lucrările din

Sala Unirii erau duse periodic maselor,
adunate în zona actualului parc din faţa
Catedralei Încoronării. La acea vreme,  Sala
Unirii era cea mai spaţioasă clădire din Alba
Iulia, singura ce putea să-i găzduiască sub
acoperişul său pe delegaţii oficiali ai naţiunii
române;
• 7. Trei oratori şi o
audienţă de peste
100.000 de români:
Episcopii Miron
Cristea şi Iuliu Hossu,
precum şi avocatul
Aurel Vlad au vorbit
doar afară, în faţa
celor peste 100.000
de participanţi. Ceilalţi
opt oratori ai Adunării
au luat cuvântul  în
actuala Sală a Unirii;
• 8.Un tânăr de 32 de ani, abia întors de pe
frontul italian al Primului Război Mondial,
ne-a lăsat singurele imagini ale zilei de 1
decembrie 1918 la Alba Iulia. Chiar dacă
pare greu de crezut în zilele noastre,
Samoilă Mârza a fost singurul dintre cei
peste 100.000 de români veniţi la Alba Iulia
care a avut un aparat de fotografiat, cu care
a imortalizat Unirea. Fotograful a executat
din mijlocul mulţimii cinci clişee: trei scene
de masă şi două scene de la tribuna
oficială. Fotografiile sale au fost prezentate
de delegaţia română, în cadrul Conferinţei
de Pace de la Versailles, ca un argument în
plus pentru recunoaşterea Unirii de către
marile puteri.
• 9. Alba Iulia avea
la acel moment
numai 10.000 de
locuitori şi două
hoteluri, Hungaria
şi Europa, ambele
demolate în
vremea regimului
comunist.
• 10. În Alba Iulia avea cea
mai puternică gardă
naţională din Transilvania,
sub comanda lui Florian
Medrea. Era bine
organizată şi dotată,
capabilă să apere oraşul
în caz de nevoie. Asta, în
condiţiile în care
Transilvania trecea prin
inerente tensiuni după
încheierea Primului
Război Mondial, iar
trupelor germane aflate în
retragere, li se refuzase
cantonamentul în Cetatea
Alba Iulia.