Sunteți pe pagina 1din 13

Unirea de la 1 decembrie1918reprezinta evenimentul

principal al istorieiRomniei si totodata realizarea unui


deziderat al locuitorilor granitelor vechiiDacii,
unireaTransilvanieicu Romnia. Ziua de1decembriea
devenit dupa evenimentele din decembrie1989 Ziua
National a Romniei.



Alegerea Alba Iuliei

Alba Iulia, faimoasa cetate a Balgradului, fusese aleasa
decatre Consiliul Naional Romn Central, care avea sediul
la Arad, pentru a adaposti ntre zidurile ei pe reprezentantii
poporului romnesc din Transilvania pentru doua pricini. La1
noiembrie 1599,Mihai Viteazul,biruitor la selimbar, si facuse
intrarea triumfala n Alba Iulia n fruntea unui alai maret.
Cetatea afost capitala domnitorului n timpul scurt ct reusise
sa savrseasca cea dinti unire a tarilor Romne. La 1784, pe
acelasi platou al Cetatii,Horia si Closca, sufereau supliciul
frngerii peroata n urma condamnarii lor.


Pregatirea politica a adunarii a ntmpinat dificultati.
sedintelepreparatoare din cele doua zile, care au precedat Adunarea,
au fostfoarte nsufletite. Discutndu-se textul Rezolutiei Unirii,
redactat deVasile Goldis, unii sustineau ca Unirea sa se faca pe
bazaproclamarii autonomiei Ardealului. Tineretul, la care se
adaugasera sidelegatii sositi din Bucovina si Basarabia, sustineau
unirea faraconditii. Socialistii, lucrnd sub influenta
Budapestei, cereaurepublica si-si exprimau temerea de starile
politice din vechiul Regatal Romniei
. n cele din urma s-a stabilit o
ntelegere, renuntndu-sela toate
partile la punctele de vedere prea
intransigente si adoptndu-se
formula unei autonomii provizorii.
Iuliu Maniu a explicat ca enecesara
o epoca de tranzitie, deoarece nu se
poate ca ntr-o singura zi, sau ntr-
o singura ora, sau ntr-un moment
dat, sa punem la o parte o stare de
lucruri veche si sa nfaptuim una
noua . Deci, nue vorba de a pune
condiii la Unire, ci a constata
necesitatea uneiepoci de tranziie.

Harta
Romaniei Mari
Adunarea de la Alba Iulia s-a tinut ntr-o atmosfera
sarbatoreasca. Auvenit 1228 de delegati oficiali,reprezentnd
toate cele 130 decercuri electorale din cele 27comitate
romnesti, apoi episcopii,delegatii consilierilor, ai
societatilor culturale romnesti, ai scolilor mediisi institutelor
pedagogice, aireuniunilor de meseriasi, ai PartiduluiSocial-
Democrat Romn, aiorganizatiilor militare si ai
tinerimiiuniversitare. Toate paturile sociale,
toate interesele i toate ramurile deactivitate romneasca
eraure prezentate.


Rezolutia
Rezolutia Unirii e citita de Vasile Goldis Adunarea na
tionala a tuturor romnilor din Transilvania, Banat i tara Ungureasca,
adunati prinreprezentantii lor ndreptatiti la Alba Iulia n ziua de 18
noiembrie / 1decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romni i
a tuturor teritoriilor locuite de dnsii cu Romnia. Adunarea proclama
ndeosebi dreptulinalienabil al natiunii romne la ntreg Banatul,
cuprins ntre Mures, Tisasi Dunare.

Restul rezolutiei cuprinde programul deaplicatie:
autonomia provizorie a teritoriilor pna la ntrunirea
Constituantei, deplinalibertate nationala pentru
popoareleconlocuitoare, deplina libertateconfesionala,
nfaptuirea unui regim curatdemocratic pe toate
terenurile vietiipublice, reforma agrara radicala,
legislatiede ocrotire a muncitorimii
industriale. Adunarea nationala dorete ca Congresul
de pace sa asigure dreptatea si libertateaatt pentru nat
iunile mari ct i pentru cele mici si sa elimine
razboiul ca mijloc pentrureglementarea raporturilor
internationale.La ceasurile 12 din ziua de 1
decembrie,prin votarea unanima a rezolutiei,
UnireaTransilvaniei cu Romnia era savrsita

ARAD
BISTRIA
BRAOV
BUCURETI
MAREA ADUNARE POPULAR
1 DECEMBRIE 1918
SIBIU
POIANA SIBIULUI
ALBA-IULIA
1 DECEMBRIE SRBTOAREA NAIONAL A ROMNIEI
CONSTITUIA ROMNIEI
ARTICOLUL 12
Simboluri naionale
(1) Drapelul Romniei este tricolor; culorile sunt aezate vertical, n
ordinea urmtoare ncepnd de la lance: albastru, galben, rou.
(2) Ziua naionala a Romniei este 1 Decembrie.
(3) Imnul naional al Romniei este "Deteapt-te romne".
(4) Stema rii i sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

S-ar putea să vă placă și