STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA

ROMÂNIEI MARI (SECOLELE XVIII – XX)

Marea Unire din 1918

Context
Realizarea României Mari, prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul
Regat, a fost rezultatul acţiunii românilor, în conjunctura favorabilă de la sfârşitul primului război
mondial:
 Destrămarea Imperiilor Austro-Ungar şi Ţarist;
 Afirmarea pe plan internaţional a principiului autodeterminării şi a principiului
naţionalităţilor.
- Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia adopatată de guvernul bolşevic în 1917,
prevedea dreptul acestora la autodeterminare, până la despărţirea de stat;
- Cele 14 puncte, elaborate de preşedintele american W.Wilson, în ianuarie 1918, subliniau
necesitatea respectării aspiraţiilor naţionale ale tuturor popoarelor şi a constituirii statelor naţionale.
 În cazul românilor distingem 3 etape în realizarea unirii:
 Autonomia
 Independenţa
 Unirea

Etapele autodeterminării în Basarabia

1.Autonomia
 În martie 1917 se formează Partidul Naţional Moldovenesc care conduce mişcarea pentru
autonomia provinciei
 În octombrie 1917 se desfăşoară la Chişinău Congresul ostaşilor moldoveni. Acesta
proclamă autonomia Basarabiei şi hotărăşte formarea unui organ reprezentativ al populaţiei
din Basarabia – Sfatul Ţării- şi a unui organ executiv – Consiliul Directorilor.
 În decembrie 1917, Sfatul Ţării proclamă autonomia Basarabiei.
2. Independenţa
 Situaţia Basarabiei se agravează.
 Armata rusă, dezorganizată, provoacă o stare de anarhie, ceea ce determină Consiliul
Directorilor să ceară sprijin miltar guvernului român.
 Armata română intervine şi restabileşte ordinea, în ianuarie 1918.
 Consecinţe: la 13 ianuarie 1918 guvernul sovietic întrerupe relaţiile diplomatice cu
România şi sechestrează tezaurul.
 La 24 ianuarie 1918 Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice
Moldoveneşti.
3. Unirea
 La 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării hotărăşte, cu majoritate de voturi, unirea
Basarabiei cu România.
 La 22 aprilie 1918 regele Ferdinand promulga Actul Unirii Basarabiei cu România.
 Personalităţi ale Unirii: Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa.

1
Etapele autodeterminării în Bucovina

1.Autonomia
 După pacea de la Brest – Litovsk, asupra Bucovinei ridică pretenţii Ucraina.
 În toamna anului 1918 Austro-Ungaria plănuia contopirea Bucovinei cu Galiţia.
 În octombrie 1918, deputaţii români în Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul
Naţional Român.
 La 9 octombrie, Consiliul Naţional Român a cerut, în numele naţiunii, dreptul la
autodeterminare.
 La 14 octombrie, adunarea naţională organizată la Cernăuţi s-a proclamat Adunare
Naţională Constituantă şi a hotărât unirea Bucovinei cu celelalte provincii româneşti din
Austro-Ungaria, într-un stat naţional. Ca organ reprezentativ, care să conducă acţiunile în
vederea unirii, s-a format Consiliul Naţional.

2. Independenţa
 Adunarea Ucraineană acţiona pentru încorporarea Bucovinei.
 Consiliul Naţional cere sprijinul armatei române, care restabileşte ordinea.

3. Unirea
 La 15 noiembrie 1918 a fost convocat la Cernăuţi Congresul General al Bucovinei,
alcătuit din reprezentanţi ai românilor şi ai minorităţilor. Acesta a hotărât unirea
necondiţionată a Bucovinei cu România.
 Unirea Bucovinei a fost aprobată de Ferdinand I prin Decretul–lege din 18 decembrie 1918.
 Personalităţi ale Unirii: Ion Nistor, Iancu Flondor

Etapele autodeterminării în Transilvania

1.Autonomia
 Mişcarea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentuat.
 În toamna anului 1918 şi-au reluat activitatea cele două forţe politice româneşti: Partidul
Naţional Român şi Partidul Social Democrat, care colaborează în slujba interesului
naţional.
 La 29 septembrie 1918 Comitetul Executiv al P.N.R. a adoptat Declaraţia de la Oradea:
- libertatea naţiunii române;
- separarea politică de Ungaria;
- asumarea suveranităţii naţiunii în teritoriul său naţional;
- plebiscitul.
 La 3 octombrie 1918 împaratul Carol I de Habsburg lansa manifestul Către popoarele mele
credincioase, în care propunea transformarea Austro-Ungariei într-o federaţie de 6 state
independente: austriac, maghiar, ceh, iugoslav, polonez, ucrainean. Răspunsul P.N.R. a fost
dat prin Alexandru Vaida Voevod care a citit în Parlamentul maghiar Declaraţia de
independenţă a populaţiei româneşti din Transilvania.
2. Independenţa
 La 18 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Naţional Român Central (6 membri PNR şi 6
membri PSD) – organ politic unic al românilor din Transilvania. CNRC devine
coordonatorul mişcării naţionale din Transilvania.
 În noiembrie 1918 – după modelul CNRC se formează cosilii româneşti, susţinute de gărzi
naţionale locale. Consiliile preiau controlul politic şi administrativ în Transilvania.
2
  La 9 noiembrie CNRC adresează o notă ultimativă guvernului ungar, cerând întreaga putere
de guvernare.
 La 13-14 noiembrie se desfăşoară la Arad tratative cu reprezentanţii guvernului maghiar.
Acestea eşuează din cauza părţii maghiare, dispusă să recunoască doar autonomia
Transilvaniei.
3. Unirea
 La 5 noiembrie 1918 CNRC lansează manifestul Către popoarele lumii, arătând că unirea
Transilvaniei cu România reprezintă voinţa întregii naţiuni române.
 La 18 noiembrie/1 decembrie 1918 se desfăşoară Adunarea Naţională la Alba Iulia –
caracter plebiscitar ( au participat 100 000 de oameni, 1228 delegaţi aleşi)
 Adunarea a fost condusă de Gheorghe Pop de Băseşti; Vasile Goldiş a citit Rezoluţia
care proclama unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi
Maramureş, cu România.
 A fost adoptată Rezoluţia Unirii, care prevedea instaurarea unui regim democratic în
România, bazat pe: deplina libertate naţională, drepturi egale pentru minorităţi, vot
univesrsal, reforma agrară radicală, libertatea presei etc.
 Adunarea a ales organele de conducere provizorii: Marele Sfat Naţional – for legislativ,
condus de Gheorghe Pop de Băseşti şi Consiliul Dirigent – organ executiv, condus de Iuliu
Maniu.
 La 11 decembrie 1918, regele Ferdinand ratifica unirea Transilvaniei cu România.
 Personalităţi ale Unirii: Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Alexandru
Vaida Voevod.

Consecinţele Unirii
 La 1 Decembrie 1918 s-au pus bazele statului naţional unitar român, această zi devenind
Ziua Naţională a României.
 Marea Unire a creat un nou cadru teritorial, economic şi demografic pentru evoluţia
societăţii româneşti.
 Suprafaţa ţării a crescut de la 137 000 km2 înainte de 1918, la 295 049 km2, România
devenind o ţară de mărime medie în Europa (locul 10).
 Numărul de locuitori a sporit de la 7,2 milioane în 1916, la peste 18 milioane în 1930 (locul
8). Alături de români, care reprezentau 71,9% din totalul locuitorilor, exista şi un procent
însemnat de alte naţionalităţi.
 Suprafaţa arabilă a ţării s-a dublat, a sporit de aproape trei ori suprafaţa pădurilor, şi s-a
extins reţeaua de cale ferată.
 Reformele înfăptuite în anii 1917-1923 au schimbat în mod radical vechile structuri sociale
şi politice, dând naştere, din punct de vedere instituţional, unei Românii noi.
 România s-a manifestat ca un factor activ pe plan internaţional, acţionând pentru
respectarea Sistemului de la Versailles, menţinerea păcii şi a securităţii în sud-estul
Europei.