Sunteți pe pagina 1din 2

Cultura

Editia de Joi, 16 August 2007

Histria, Tomis, Callatis - colonii grecesti pe litoralul


romanesc al Marii Negre
16

In perioada secolelor VII - VI i. Hr., teritoriile traco-getice au intrat in sfera de interese a grecilor si,
ca o consecinta a acestui fapt, au luat fiinta Histria, Tomis si Callatis - colonii grecesti amplasate pe
coasta dobrogeana a Marii Negre. Acestea vor constitui focare ale civilizatiei grecesti antice in
lumea traco-geto-dacica.
Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche colonie de pe coasta de vest a Marii Negre,
intemeiata, conform informatiilor transmise de Eusebiu, in anul 657 i. Hr. De altfel, originea sa
milesiana este confirmata si de Pliniu cel Batrin si Strabon. Dupa Pseudo - Scymnos, intemeierea
Histriei ar fi avut loc in timpul patrunderii scitilor in Asia, adica la finele secolului al VII-lea i. Hr.
Cecilia Pasca, muzeograf in cadrul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, a
subliniat faptul ca cercetarile arheologice desfasurate in cetatea Histria au scos la lumina ceramica
greaca de factura rhodo-ionica, corintica si attica, databila in a doua jumatate a secolului al VII-lea i.
Hr., venind sa confirme informatiile oferite de Eusebiu.
In ceea ce priveste orasul Tomis, de asemenea colonie de origine milesiana, intemeierea acestuia
pare sa se fi petrecut ceva mai tirziu. Trebuie mentionat faptul ca lipsa unor date precise fac dificila
stabilirea momentului infiintarii coloniei de la Tomis. Concluziile care au rezultat in urma cercetarilor
arheologice arata ca intemeierea sa ar fi putut avea loc chiar inainte de prima jumatate a secolului I
i. Hr.
Despre data intemeierii Callatis-ului, singura colonie de origine doriana, exista informatii de la
Pseudo - Scymnos, care arata ca aceasta colonie a fost infiintata de grecii veniti din Heracleea
Pontica, pe vremea cind in Macedonia era rege Amyntas (540 - 498 i. Hr.). De la Pliniu cel Batrin
aflam ca orasul s-a intemeiat pe locul unei asezari bastinase, cu numele de Cerbatis sau Acervetis.
"Evolutia celor trei colonii vest pontice este foarte inegala pe parcursul intregii lor existente, desi
istoria lor are, adesea, elemente comune", a precizat muzeograful Cecilia Pasca. Pentru perioada
corespunzatoare secolelor VI - IV i. Hr., colonia care s-a impus in mod deosebit a fost Histria. In
secolul al V-lea i. Hr., Histria a cunoscut o noua etapa de dezvoltare. In acea perioada, s-au deschis
primele ateliere monetare. Din rindurile celor dintii emisiuni fac parte didrahmele de argint, care au
pe avers doua capete umane, dintre care unul inversat, iar pe revers, intr-un patrat, emblema
orasului, vulturul pe delfin. In cursul secolelor V - IV i. Hr., Histria s-a transformat in centru de
productie, depasind stadiul de centru comercial si intermediar de schimb intre grecii din metropole si
bastinasi. Se deschid ateliere ceramice, sporeste productie de cereale din teritoriile rurale, se
intensifica pescuitul la Gurile Dunarii si se amplifica raporturile cu populatia locala traco-getica.
In secolele VI - IV i. Hr., orasul Tomis a ramas inca in stadiu incipient de dezvoltare, fiind dominat de
orasele vecine. La mijlocul secolului al IV-lea i. Hr., Callatis-ul era in plina dezvoltare. In acea

Pagina 1/2

perioada a emis primele sale monede de argint cu valoare de drahme, care redau pe avers capul lui
Heracles, iar pe revers, armele eroului, arcul in teaca si maciuca, la care se adauga spicul de griu.
De asemenea, s-au ridicat edificii publice si monumente de arta importante, iar din atelierele
ceramice a iesit o mare cantitate si varietate de statuete de lut ars, colorate, de un nivel artistic
remarcabil. Ca si Histria, si Callatis-ul s-a transformat intr-un important centru de productie.
In cursul secolului al III-lea i. Hr., a inceput si ridicarea orasului Tomis, care, in acea perioada, a
batut primele sale monede, toate emisiuni din bronz. In cursul secolului al II-lea i. Hr., dezvoltarea
Tomisului a luat un mare avint.
"Legat de consecintele raporturilor greci - bastinasi, putem afirma ca acestea au contribuit la o
accelerare a ritmului de dezvoltare a societatii locale. Aceste relatii au avut un caracter reciproc,
nivelul de dezvoltare al celor trei orase - Histria, Tomis, Callatis -, fiind conditionat, in mare masura,
de raporturile cu populatia bastinasa", a concluzionat Cecilia Pasca, muzeograf in cadrul Muzeului
de Istorie Nationala si Arheologie.

Pagina 2/2

S-ar putea să vă placă și