SPARTA IN PERIOADA ARHAICA

In traditia greaca, originile spartanilor se regasesc in grupurile doriene care au

patruns in Pelopones in jurul anului 1200 i.Hr. si au provocat disparitia lumii
mikeniene. Pentru inceput, dorienii s-au instalat in mici asezari rurale care treptat
au fuzionat intr-o comunitate mai larga ce apare pe scena istoriei sub numele de
parta.
!e-a lungul secolelor "III # "I i.Hr. cetatea si-a e$tins teritoriul in regiunea
%aconiei cucerind o buna parte din teritoriul mesenian. &ste vorba de doua
razboaie meseniene.
!aca multe polisuri ale 'reciei au evoluat spre democratizare pe parcursul epocii
ar(aice, parta constituie o e$ceptie, conservand o guvernare restrictiva si cu
tenta oligar(ica. In fruntea partei se a)a doi regi care isi e$ercita atributiile in
c(estiuni religioase si comanda trupe pe timp de razboi. *ompetentele acestora
in mecanismul de guvernare nu sunt absolute caci activitatea lor rezulta din
deciziile luate intr-un *onsiliu al +atranilor # g(eruss(ia # alcatuit din 2, de
membri cu varsta minima de -0 de ani. .eoretic, nici acest organism nu putea
actiona singur deoarece traditia cerea ca (otararile *onsiliului sa /e supuse
aprobarii 0dunarii Poporului # apella. Posibilitatile adunarii populare de a interveni
in decizii erau totusi limitate pentru ca aceasta institutie doar sanctiona verbal
ceea ce (otarase *onsiliul celor 2, de batrani. !upa toate probabilitatile,
*onsiliul si regalitatea au fpst percepute ca institutii oligar(ice si puterea lor a
fost diminuata o data cu instituirea *olegiului celor 1 &fori. 0cest organism a
primit misiunea de a pazi suprematia legii. In virtutea acestei atributii, *olegiul
&forilor a devenit principalul factor in probleme de natura juridica, avand c(iar si
posibilitatea de a-i c(ema pe regi in fata justitiei. In traditia spartana, instituirea
acestui sistem de guvernare este atribuita unui personaj pe nume %icurg
2%icurgos3, iar regulile politice stabilite de el ar / fost sanctionate de oracolul
!el/.
!in cauza raporturilor incordate cu vecinii din Pelopones incepand cu secolul "III
i.Hr., parta pare sa / trait intr-o stare de asediu aproape permanent care, putem
spune, i-a modelat institutiile si organizarea sociala. Privilegiul cetateniei a fost
legat indisolubil de calitatea de razboinic. 0ceasta era obtinuta printr-o educatie
dura incepand de la 14 ani cand individul parasea familia si era inregimentat intr-
un grup de tineri care practica doar antrenamentul militar si vanatoarea. %a 50 de
ani, spartanul era primit printre cetatenii egali 2(omoioi3 si putea lua parte la
mesele comune ale acestora 2sisitia3 atata vreme cat era in stare sa plateasca
alimentatia. In timp, datorita vietuirii in comun, /delitatea fata de stat devenea
un sentiment (otarator, iar cetateanul partei isi dedica timpul doar afacerilor
politice, pregatirii millitare si participarii in falanga cetatii. *eilalti locuitori din
teritoriul partei au fost e$clusi din categoria cetatenilor si adusi intr-o stare de
dependenta. 6nii dintre ei , cunoscuti in te$te drept perioicoi 2perieci3 # 7vecini8 #
si-au pastrat libertatea si proprietatea dar aveau obligatia de a se inrola in
armata si de a plati partei anumite ta$e. 0ltii, purtand numele de (iloti, au
devenit sclavi ai statului avand o situatie economica si sociala precara. &i par sa
provina din populatia supusa a Peloponesului. &i muncesc loturile arabile a)ate in
proprietatea cetatenilor si sunt recrutati in armata spartana ca infanteristi usori in
armata. !esi nu le poate / respinsa o anumita importanta economica si militara,
totusi legile partei ii ignora si nu e$ista nici o penalitate pentru cel care ucidea
un (ilot. .abloul social al partei este intregit de o categorie cu origini
necunoscute si cu statut obscur compusa din asa-numitii cetateni inferiori. In
te$te apar ca (9upomeiones # cetateni noi. Istoricii moderni au inclus in randurile
acestora pe spartanii care nu aveau resurse pentru a-si plati masa comuna sau,
in alte ipoteze, pe (ilotii eliberati in urma participarilor la anumite razboaie ale
partei.
GRECIA CLASICA A SECOLULUI V
Razboaiele medice (greco-er!a"e# - $%%- $&% i'Hr'
!espre inceputul relatiilor dintre grecii continentali si Imperiul Persan , Herodot
relateaza o povestioara probabil creata post-eventum, dar care arata semni/catia
atribuita de (eleni mai tarziu razboaielor medice.
Prin 104 i.Hr. , atenienii au cerut regelui persan o alianta deoarece se temeau de
o interventie a partei in favoarea gruparilor aristocratice ostile democratiei. *u
aceasta ocazie, reprezentantul marelui rege i-a intrebat pe delegatii atenieni cine
sunt si unde locuiesc. *on)ictele greco-persane au debutat cu o revolta a
oraselor grecesti din 0sia :ica impotriva Imperiului Persan care integrase
polisurile din zona in satrapia %9diei pe la 1;-. Pentru a-si mentine controlul in
orasele grecesti asiatice , persii au sustinut in fruntea acestora regimuri tiranice
/lopersane. In ;<< o revolta generala impotriva tiraniei izbucnita in orasele
ioniene i-a adus pe grecii microasiatici in con)ict cu Imperiul Persan. olicitarile
de ajutor trimise spre Helada nu au avut ecou la parta , dar la 0tena 0dunarea
Poporului a votat ca o mica armata imbarcata pe 20 de corabii sa plece in
sprijinul rebelilor. Intr-o prima faza rasculatii au distrus orasul ardes # cartierul
general al persilor in 0natolia in 0sia :ica - , apoi !areos I a taiat comunicatiile
intre orasele ioniene iar trupele persane au preluat initiativa. =ebeliunea s-a
inc(eiat in ;<; o data cu distrugerea :iletului, creierul rascoalei, de catre persi.
In viziunea lui Herodot, revolta ioniana a intarziat e$pansiunea persilor spre "
dar, in acelasi timp, el credea ca cele 20 de nave trimise de 0tena in sprijinul
rasculatilor au fost inceputul nenorocirilor 7pentru greci si barbari8. In ;<0,
!areos I a trimis o e$peditie militara in 'recia cu scopul de a-i pedepsi pe
atenieni pentru implicarea lor in razboiul din 0sia :ica. .rupele persane
2apro$imativ 20 000 soldati3 au debarcat pe campia de la :arat(on la ;0 de km
de 0tena , dar au pierdut batalia in fata a 10 000 de (opliti atenieni care au
luptat sub comanda strategului :ilti9ades. uccesul de la :arat(on a avut un
efect moral e$traordinar asupra intregii Helade, iar 0tena a devenit una din
puterile de prim rang ale lumii grecesti. !areos nu a mai apucat sa-si ia revansa
deoarece a murit in ;,- cand pregatirile militare nu erau inc(eiate. Planul sau a
fost insa dus mai departe de >er$es I care in ;,0 a lansat atacul asupra 'reciei
pe mare si pe uscat. ub amenintarea invaziei, in anul anterior cetatile grecesti s-
au reunit intr-un congres pan(elenic unde s-a coagulat o alianta cu 51 de membri
, iar comanda defensivei comune a revenit partei. Prima confruntare s-a
desfasurat in trecatoarea de la .ermopiulai, care facea legatura intre zona nordica
si regiunile centrale ale 'reciei. tramtoarea a fost aparata de 500 de spartani
condusi de regele %eonidas. ? data depasita trecatoarea .ermopiulai, trupele
Imperiului au marsaluit spre iar atenienii s-au retras din fata atacului pe insula
alamina. 0rmata persana a jefuit orasul parasit de locuitori, dar )ota lui >er$es
a fost infranta de cea ateniana in batalia navala de la alamina desfasurata in
septembrie ;,0 i.Hr. !upa acest esec, >er$es a parasit teatrul de lupta dar a
lasat trupe importante in 'recia, ceea ce a facut ca operatiunile sa continue pe
durata anului ;4<. !e aceasta data, grecii au trecut in ofensiva si au obtinut doua
victorii care au marcat esecul deplin al invaziei persane. %a Plateia in +eotia
2'recia *entrala3 au fost infrante trupele persane terestre a)ate sub comanda
generalului :ardonimus , in timp ce in 0sia :ica la :iucale )ota (elena a obtinut
un nou succes in fata celei persane.
Liga mari(ima a(e"ia"a
%a scurt timp dupa victoriile din ;4< s-au produs primele /suri in coalitia (elena
care infruntase invazia deoarece unele polisuri s-au grupat in jurul 0tenei in timp
ce altele au continuat sa ramana aproape de parta. !in punct de vedere militar,
politica ateniana era avantajoasa mai ales pentru polisurile din :icro 0sia
deoarece 0tena intentiona sa continue lupta impotriva Imperiului Persan in vreme
ce parta si-a rec(emat fortele din bazinul egean si s-a retras din razboi in ;4,.
"idul lasat de parta in fruntea lumii grecesti si pericolul revenirii persane au
creat premisele necesare pentru o noua alianta pan(elenica. In ;44 congresul
reunit la !elos a primit 5delegatii din numeroase polisuri care au decis sa-si
apere libertatea in fata persilor prin organizarea unei ligi sub egida 0tenei. In
structura aliantei statele mari precum 0tena , %esbos, H9os si amos urmau sa
ec(ipeze nave de razboi , iar orasele mai mici trebuiau sa verse o contributie
baneasca anuala 2un foros3 in tezaurul ligii. !e la bun inceput, 0tena a constituit
elementul pivotant al coalitiei caci in sedintele comune atenienii aveau un vot ,
iar ceilalti membri ai aliantei la un loc dispuneau tot de un singur vot. :ai mult,
0tena putea bloca pe oricine dorea sa paraseasca liga deoarece la congresul din
;44 au fost aruncate bucati de metal in mare iar aliatii au jurat sa desfaca alianta
doar atunci cand acestea vor iesi la suprafata. In linii generale, istoria ligii atico-
delice pana la izbucnirea razboiului peloponesian a fost marcata de revoltele
aliatilor si reactiile 0tenei pentru a-si pastra imperiul maritim. Practic, dintr-o
alianta constituita pe interese nobile se ajunge la un imperiu maritim atenian si la
o adevarata tiranie.
Insula .asos a decis sa iasa din liga in ;-1 datorita unei dispute cu 0tena pentru
minele de argint de pe coasta sudica a .raciei. 0tena a efectuat operatiuni de
asediu asupra .asosului vreme de doi ani, iar dupa capitularea rebelilor i-a obligat
pe acestia sa-si demoleze forti/catiile si sa revina in cadrul ligii delice.
!esi aceasta structura deviase spre tiranie, 0tena nu a dorit totusi sa renunte la
pretentiile sale imperialiste si incepand cu anul ;15 dispunem de liste cu tributul
varsat de /ecare cetate in tezaurul ligii. In ;;<, pacea lui *allias a pus capat
ostilitatilor cu Imperiul Persan. Imperiul a recunoscut independenta cetatilor
grecesti din 0sia :ica, dar din acest moment multi aliati au considerat liga
maritima inutila de vreme ce pericolul persan fusese indepartat. .ratandu-i pe
aliati ca supusi, atenienii au reorganizat perceperea tributului in ;;4 prin decretul
lui *leinias. trangerea banilor revenea autoritatilor ateniene iar imperiul a fost
impartit in ; zone pentru o colectare riguroasa 2Ionia, .racia, Helespontul si aria
insulara3. .ot in ;;4 decretul lui *lear(os a intarit controlul economic al 0tenei
prin impunerea monedei si a greutatilor ateniene tuturor celor cuprinsi in liga de
la !elos. :ai mult decat atat, Pericles si-a inceput si si-a dus la capat proiectul
edilitar de la 0tena cu bani din tezaurul ligii.
0ceste reglementari au fost primite cu ostilitate , dar incercarea oraselor din
insula &ubea de a parasi alianta a fost reprimata violent de atenieni in ;;-. In
;;0, - ani mai tarziu, insula amos a avut o tentativa similara insa Pericles a
reusit sa-i supuna pe rebeli dupa un razboi crancen care a durat pana in ;5<.
.ratatul impus orasului Halkis din &ubea dupa revolta din ;;- ofera o imagine
elocventa a modului cum 0tena isi percepea aliatii la jumatatea secolului " i.Hr.
Intr-un alt plan , ascensiunea 0tenei a tensionat relatiile cu parta , crescand o
rivalitate vizibila inca din perioada razboaielor medice. !atorita problemelor din
Pelopones si in special datorita con)ictului cu 0rgosul , parta nu a oferit o
alternativa la imperiul maritim atenian. In aceste conditii, alianta atico-delica a
reusit sa-si e$tinda in)uenta catre sudul Heladei. 0stfel, in ;1- 0tena a cucerit
insula &gina si a castigat alianta :egarei. Iar in ;11 regiunea 0(aia din @
Peloponesului a fost atrasa in politica ateniana. Pe acest fundal tensionat, cele
doua puteri ale Heladei au gasit totusi o cale de compromis si au semnat pacea
de 50 de ani in ;;1 i.Hr. 0cest tratat recunostea pe aliatii /ecarei puteri si
interzicea atragerea acestora in tabara opusa.
.ucidides, dupa ostracizarea sa in ;,; 2A3, a decis sa scrie istoria razboiului
peloponesiac deoarece pe buna dreptate l-a considerat cel mai important
eveniment al (elenitatii.
In ;;1, Pacea de 50 de ani a incercat sa ing(ete raporturile ostile din 'recia, dar
dupa 10 ani 2in B;513 un nou focar de razboi a aparut in @" Heladei unde Cork9ra
si *orintul au declansat lupta pentru orasul &pidanus. 0tena a devenit parte
activa in con)ict o data cu vara lui ;55 cand a decis sa accepte alianta oferita de
grecii de la Cork9ra. :ai mult, desi avea deja un razboi impotriva *orintului,
Pericles a stimulat 0dunarea Poporului sa voteze asa-numitul decret megarian in
vara lui ;52 care bloca accesul negustorilor de la :egara in toate porturile ligii de
la !elos. parta a reactionat trimitand 0tenei un ultimatum prin care cerea
anularea acestei sanctiuni economice si apoi, in lipsa unui raspuns pozitiv, a
convocat un congres al aliatilor in august ;52. Pe parcursul dezbaterilor, cei mai
multi participanti s-au pronuntat in favoarea operatiunilor militare, iar razboiul a
fost declarat conform lui .ucidide 7pentru eliberarea grecilor din robia ateniana si
restabilirea autonomiei si a libertatii8. .ot .ucidide, analizand cauzele razboiului,
furnizeaza un scenariu acceptat de cei mai multi cercetatori moderni D Incalcarea
Pacii de 50 de ani ar / fost doar prete$tul pentru declararea ostilitatilor.
70devarata cauza a razboiului dar nearatata de nimeni a constituit-o faptul ca
atenienii ajunsesera puternici si inspirand teama spartanilor i-au silit pe acestia
sa poarte razboi8.