~

Civilizatia greaca a fost creata de un mic numar de state nemultumite, printre care Atena -5i Sparta. Faptele lor eroice, experientele politice ciit -5i realizarile culturale au a-5ezat temelia traditiei occidentale.
G recia a ie(iit din ca un lunga teritariu periaada mic, in a Anilor special

intunecati

framat din comunitati de gaspadari in stare sa-(ii asigure existenta. Aceste comunitati au fast capabile sa sustina un ara(i care se1Vea ca centru civic, spatiu de intrunire (ii refugiu pentrn vremuri grele. Ora(ie ca Atena, Sparta, Carint (ii Teba au fast numele in jurnl' carara s-au format (ii micile ara(ie state ale lumii grece(iti. in ciuda faptului ca erau ara(ie mici, ara(iele state grece(iti au fast intotdeauna admirate ca un lac in care multitudinea ideilor politice au fast incercate(ii testate de la inceput. a le~irea din intuneric in timpul Anilor intunecati, a(iezarile grece(iti s-au extins in dreptul Marii Egee (ii de-a lungul coastei Asiei Mici (Turcia de azi). Prin secalul al 18-lea inainte de Cristos, grecii au inceput sa-(ii reorganizeze legaturile comerciale C1,1alte popoare, exportand produse caracteristice ca uleiul de masline, vin, ceramica, (ii lucrari din metal. Arta scrisului, pierduta in timpul Anilar intunecati, a fast redescaperi~ cu ajutarnl unei recente inavatii feniciene, aceasta fiind alfabetul. Pacea (ii prasperitatea au pricinuit cre(iterea rapida a ~ papulatiei. Hranirea papulatiei a devenit ast- :3 fel 0 prablema, data fiind slaba dezvaltare a ~ .
I ..tj agncu turn. I;:

O Invadatori persani au distrus Acropolisul original in anul 480 i.Ch. A fost reconstruit la insisten~a lui Pericle (jos) facand parte dintr-un uria~ program de construc~ii. Aceasta a creat locuri de munca pentru miile de oameni elibera~i din marina dupa pacea cu Persia in anul 499 i.Ch. Erecteumul, un altar de pe Acropolis,
este aratat .~ in dreap-

,
9

ta jos.

,i;

Sicilia iar zona a devenit cunoscuta ca Grecia Mare. in timpul celor doua secole de colo-

Reactia grecilar a fast de a trimite a parte a papulatiei pentru a intemeia nai ara(ie sau calanii care ar fi putut ajuta. Ca urmare multe colanii au fast intemeiate in sudul ltaliei (ii in

M ~ 9 :f O Cele mai importante ora~e grece~ti in timpul perioadei clasice. in timpul celor doua secole de colonizare. grecii au fondat ora~e de jur imprejurul Marii Mediterane ~i chlar pana la Marea Neagra. Cu toate ca sunt descrise drept ..colonii.. toate erau independente fa1a de ora~ele mama.

nizare, grecii au infiintat o~~e de jurimprejutul Marii Mediterane chiar ~i pe tarmul Marii Negre. Cu roate ca multi au fost asimilati de vecinii lor prezenta grecilor a exercitat o larga influenta prin indemanarea ~i felullor de viata. intre timp ora~ele-state cunosc o schimbare politica rapida. Monarhiile au fost inlocuite de aristocratii care erau bazate pe domnia unor proprietari nobili. Dar pozitia lor a devenit instabila odata cu cre~terealegaturilor comerciale ~i introducerea sistemului monetar in jurul anului 600 i.Ch; grecii au preluat ideea de la regatul Lidian unde fuseseinventat recent. Au existat multe conflicte intre ora~ele-state intimpul secolului 6 i.ch. ~i deseori puterea a fost detinuta de tirani. "Tiran" ca ~i "aristocrat" sunr termeni pe care grecii ii folosesc fara a spune prin asta ca, de pilda, tiranul ar fi un om crud sau indezirabil. Tiranul a luat puterea prin fort:l, el se poate dovedi un reformator ~i poate fi mult mai popular decat aristocratii pe care i-a indepartar. in ciuda reformelor introduse de un renumit legiutor pe nume Solon, puterea a fost preluata la Arena de un tiran capabil numir Pisistrarus. Dar dupa Pisistratus, succesorulsau
15

CIVlLIZATIA

GREACA

ArENA

1. Oracolul lui Zeus 2. Templullui Apollo 3. Boulenterionul 4. Tholos (cl3direa administrativ3) 5. Oracolul de sud 6. Oracolul lui Attalos 7. Oracolul lui Hermes B. Altarul celor 12 lei

-,.~ q,(.q-

'i

6 7 8

O Locul de adunare atenian, folosit de obicei de 40 de ori pe an, in Pnyx, un amfiteatru in aer liber care se aseamana cu cel construit ~i aratat aici.
O Via,a sociala ateniana se invartea in jurul Agorei. Acropolisului ~i a Pnyxului. Jura'ii jucau un rol vital iar votul se exprima prin simboluri (aratate in stanga imagini) -cele gaurite aratau vinova,ia. iar cele pline nevinova,ia.

~(:
Aeropagus

Eleusinion

,"" ~

nate). Sustinatorii grupurilor oligarhice preferau un sistem politic In care autoritatea era detinuta de catre o clasa bogata. Atena ~i Sparta Daca Atena a fost cea mai mare campioana a democratiei, Sparta a avut ~i ea o pozitie de frunte In randul sistemelor controlate de oligarhi. Totu~i Sparta a avut cateva trasaturi distincte. in marea majoritate a statelor grece~ti numarul sclavilor era mic raportat la numarul oamenilor liberi. Dar Spartanii au trait ca u~ fel de rasa dominanta Inconjurat;l de o pOpulatie potential periculoasa, mult mai numeroasa (e vorba de a~a numitii hiloti). Pentru a-~i mentine dominatia, toti spartani au fost transformati In razboinici, fiind antrenati din copilarie sa Indure durerea far:1 a se plange locuind In bar:1ci. Cu toate ca modul de viata ~i cultura spartanilor erau rigide, ei erau admirati de multi greci care puneau lri contrast devotamentul ~i morala austera a spartanilor cu individualismul cinic ~i distructiv al atenienilor. Grecii erau foarte loiali fata de propriile ora~e-state, dar ei recuno~teau ca apartineau unui singur popor elen. Ei au avut In comun

r
Hippias a fost expulzat din ora~ In ~nul 510 I.Ch. iar ca urrnare s-a introdus o constitutie democratica. Cuvantul grec democratie Inseamna In original puterea exercitata de popor. jn timpul cand femeile ~i sclavii nu aveau drept de vot democratia 1n Grecia era limitata; datorita faptului ca ora~ele state erau mici nu aveau nevoie de reprezentanti ale~i, ci fiecare cetatean se putea implica direct In emiterea legilor sau In a critica anurnite decizii. jn timpul secolului 5 I.Ch. au aparut anumite conflicte In rnai multe ora~e-state Intre democrati ~i grupurile de interese ale oligarhilor (adica ale oamenilor cu avutii InsemO Statueta din sec. VI i. Ch. reprezentand un luptator spartan. De la varsta de 7 ani baie~ii spartani erau crescu~i intr-o comunitate militara disciplinara ~i severa. O O disputa asupra comer1;ului ~i a drepturilor teritoriale cu Corintul. o alian~a importanta cu Sparta a cauzat razboiul penoponezian. Doua alian~e conduse de Atena ~i Sparta au luptat pentru suprematia lumii grece~ti. 16

O Pacea din 421 i.Ch. nu a durat prea mult. Syracusa, ara~ in Sicilia, a fast atacata de atenieni. in timp ce acest atac a dus la un dezastru, razbaiul dintre atenieni ~i spartani a izbucnit din nau in 414 i.Ch. O Razbainici greci in lupta. Atenienii au fast cea mai mare putere maritima jar spartanii au fast cei mai celebri salda~i.

10 ani mai tarziu, Xerxes, fiu ~iurma~ a lui Darius, a pregatit un atac mult mai rnare, construind un pod de ambarcatiuni de-a lungul Hellespont-ului (stcimtoare care desparte Asia Mica de Europa) pe care a mar~aluit o enorm:l armata. Aceasta era desigur o amenintare pentru toate ora~ele-state grece~ti care cel putin de aceasta data s-au unit Impotriva inamicului. Ca ~i Xerxes, care cobora din nord, o armata formata din mai multe state grece~ti, s-a deplasat conducand o actiune eroica. Leonida ~i 300 de spartani ~i-au dat viata pentru a pastra cu cat mai mult posibil stcimtoarea Thermopylae. Sacrificiullor a fost 1n van iar grecii au fost 1nvin~i. Atena a fost evacuata ~i invadatorii au ars templele de pe citadela Acropolis. Cu toate ca liderul militar atenian Temistocles ~i-a cQnsolidat armata 1n anii dinaintea razboiului, flota greceasca n-a avut nici o ~ansa 1n fata numarului de ambarcatiuni persane ~i a soldatilor fenicieni. Dar Temistocles a reu~it sa ademeneasc;l flota persana 1n stramtoarea Sulamis. Acolo, incurcat;l de nurnarul mare al propriilor ambarcatiuni, cuprinsa de panic;l ~i confuzie, flota persan;l a fost complet distrusa. Batalie cu rol decisiv Batalia de la Salamis a fost una dintre cele rnai importante cotituri ale istoriei. In anul urm;ltor armata persana a fost 1nfranta la Plataea, iar grecii au fost liberi. Atenienii ~i fortele aliate au dus razboiul In campul de lupta inamic, eliberand astfel ora~ele grece~ti din Asia Mica. Atenienii erau acum, liderii necontestati ai cauzei grece~ti pe cand spartanii s-au retras din lupta. In 478 1. Ch. a fost Infiintata Alianta Delica, care permitea atenienilor ~i aliatilor lor O Grecii au facut din olaria obi~nuita obiecte de arta. pe care desenau scene reprezentand miturile lor sau imagini din via'a zilnica. Vaza cu ..figurine negre.. reprezentand scene din lIiada dateaza din sec. VI I.Ch.. iar cea ilustrand ospa,ul este tipica tehnicii ..figurinelor ro~ii.. din sec. V I.Ch.

s~-~ipun~ laolalt~ rezervele ~i s~ le aduc~ 1n r~zboi. in scurt timp, alianta a devenit un instrument politic radical. A1iatilor li s-a cerut s~ aib~ regimuri democratice In acela~i mod ca ~i atenienii, ~i s~ subentioneze uria~a f1ot.I care trebuia Intretinut.I pentru ap~rarea lor comun~. cand rnzboiul 1mpotriva Persiei s-a terminat, In anul 449 l.ch., A1iantaa continuat s~ existe, ~i Incerc~rile de abandonare erau sever pedepsite. Atena clasica Al 5-lea secoll.Ch a fast deasemeneaun timp al marilor clasici ai civilizatiei grece~ti, identificati cu atenienii. in timpul dinainte ~i dup~ aceast~ perioad~, alte ora~e-stategrece~ti au avut contributii substantiale la cultura greceasc~,de exemplu, creerea poeziei, ol~ritul, sculptura ~i primii filozofi care au Incercat s~ explice universulln termen fizici In locul proceselor magice ~i miraculoase. Cele mai Intelepte ~i artistice realiz~ri au fast de cele mai multe ori asociateatenienilor. Printre templele reconstituite de pe Acropolis cel mai frumos este Partenonul prin proportiile superbe ~i prin decoratiunile sculpturale. Prima tragedie dramatic~ In istorie s-a n~scut din ritualurile atenienilor In onoarea zeului Dionysus. Filozofii care au pus temelia gandirii grece~ti, Socrate~i Platon au Incercat s~ rnspund~ la primele Intreb~ri referitoare la moralitatea uman~ ~i idealuri politice. Herodot, deasemenea, provenea dintre atenieni, fiind primul istoric adev~rat (adic~ un cercet.Itor critic ~i nu autorul unor consemn~ri de zvonuri ~i povestiri). Un alt mare istoric, Thucydides, a fast un general care a avut comanda In r~zboiul pe

poezia lui Homer, religia lui Zeus ~i ahi zei ai Olimpului, un cult al educatiei spirituale ~i fizice exprimate In Jocuri Olimpice. In raport cu alte popoare, ei se credeau diferiti pentru c:l tr:liau sub domnia legii -iar restul popoarelor erau considerate a fi "barbare... At:1t oligarhii cat ~i democratii avea drepturi legale ~i nu puteau fi uci~i prin capriciile unui Imp:lrat sau rege -spre deosebire, de exemplu de persani pe care -grecii li considerau barbari. Acesta era Inc:l un motiv pentru care grecii dispretuiau cultura persan:l ~i figura Imp:lratului per~ilor. Cu toate acestea, expansiunea persan:l din secolul 6 ~i de dinainte p:lrea a fi irezistibil:l, printre victime incluzandu-se ~i ora~ele grece~ti din Asia Mic:l. Persanii n-au ar:ltat un interes major pentru teritoriul grecesc -s:lrac ~i Indep:lrtat de-a lungul Marii Egee -pan:l cand atenienii i-au ajutat pe grecii din Asia cand ace~tia s-au revoltat Impotriva domniei persane. Revolta a fost In:lbu~it:l, iar In anul 490 I.Ch 1mp:lratul persan Darius a trimis o expeditie militar:l pentru a pedepsi Atena. Atenienii au ca~tigat o faimoas:l victorie la Maraton care se afla la 26 mile de Atena; fapta mesagerului care a alergat tot acest drum pentru a aduce vestea bun:l este ~i In zilele noastre comemorat:l la fiecare 4 ani printr-o alergare de lung:l distant:l la Jocurile Olimpice.

~ $: ~ .c -2. 17

O Teatrul grecesc s-a dezvoltat din ritualurile religioase aduse in onoarea zeului Dionisus, datatorul vinului (aratat aici). Aproape toate piesele grece~ti care au supravie~uit au fost compuse pentru sarbatoarea Dionisia. tinuta in fiecare an in luna aprilie in Atena. avand inclina~ie spre tragedie.
.0 ~ ~

Data

776 traditionala

i.e.n. a primelor

Jocuri

Olimpice. sparta 660 i.e.n. devine un stat militar. i.e.n. constitutia

594 Solon reformeaza

ateniana.

Grecii

499-94 i.e.n. din Asia Mica se revolta spartanilor. de atenieni

fmpotriva Expeditia

490 i.e.n. persana fnfranta la Maraton. 480 i.e.n. persana; victoria la Salamis.

Invazia

flotei

grece~ti

care l-a ~i descris apoi: razboiul peloponeziac din anii 431-404 I.Ch. Alarmat de cre~terea puterii ateniene, spartani au format a AlianJ;il peloponeziac:l ai carei membri proveneu din marea peninsula (Peloponesia) la sud de J;ilrmul grecesc. Prima ciocnire dintre cele doua Aliante s-a dovedit a fi nedecisa ~i pentru a perioada Indelungata lucrurile au raffias nedecise. Atenienii au suferit a pierdere mare cand ciuma a lovit ora~ul ~i l-a uci~ pe Pericles, conduc:ltorul lor. Dar, cu toate ca spartanii au putut distruge teritoriul care Inconjura Atena, ora~ul a raffias In siguranJ;il In spatele Marilor Ziduri care acopereau drumul pana In port, Pireu, de unde puteau fi aduse provizii. In acest timp atenienii ~i-au pastrat suprematia pemare. intelegerile se schimbi Dupa 7 ani de armistitiu razboiul a reizbucnit cu asedierea de catre atenieni, a Syracusei, un puternic ora~ grecesc din Sicilia. cand Intelegerile au fast schimbate iar fortele de asediu ~i-au dat seama ca sunt Inconjurate, Intreaga forta expeditionala a fast distrusa. Pierderea multor vase maritime ~i a multor oameni a fast deasemenea un punct de cotit~ra In razboiullmpotriva Spartei. Atenienii au

fast lncanjurati, flata le-a fast atacata ~i distrusa in timp ce vasele erau ancarate, iar in anul 404 l.Ch. Atena a fast lnfametata ~i lncanjurat. Sparta ~i T eba Spartanii ~i-au atins obiectivul: puterea atenienilor nu a mai fost niciodata aceea~i.Dar, tinand cont de puterea armata limitata, nu putea fi vorba de unificarea sau de ocuparea Greciei, cu toate ca spartanii au a~ezat oligarhi prieteni in conducerea multor ora~eputemice. Dar nici superioritatea Spartei nu a durat prea mult din momentul in care Atena, Teba ~i Corintul s-a aliat impotriva ei. in 371 i. Ch. la Leuctra, tebanii sub conducerea lui Epaminondas au zdrobit rezistenta spartana,a carei reputatie militara nu a mai fost niciodata restabilita. Suprematia tebanilor a fost de scurta durata, iar Grecia la sfar~itul secolului 4 i. Ch. era mai divizata ca niciodata. Multi greci ~i-au pierdut dorinta de a fi soldati ~i preferau in schimb sa angajezemercenari care sa lupte in locul lor. in schimb, Macedonia, in nordul Greciei era O societateinapoiata ~i tribala, dar condusa de un rege capabil cu soldati bine pregatiti. Filip al lI-lea al Macedoniei ~i-a

479 i.e.n. Persanii fnvin~i pe uscat (la Platea) pe mare (la Capul Mycale). 478 i.e.n. Alianta Deliaca fntemeiata conducerea ateniana.

~i

sub

Izbucnirea

431 i.e.n. razboiului Peloponezian. 404 i.e.n. atenienilor sfar~e~te suprematia

Predarea

razboiul

peloponeziac. Spartan;;

spartana. la Leuctra.

371 i.e.n. fnvin~i de tebanieni

338 i.e.n. Biltalia de la Chaeronaea a dus la suprematia 'ui Filip al Macedoniei fn Grecia.

lntarit puterea treptat, atacand ora~ele-state grece~ti, rand pe rind, adeseori ajuta~ ~i de ora~ele-state vecine lacome de prada. in 338 l.Ch. in batalia de la Chaeronaea, armata macedoneana a zdrobit fortele unite ale Atenei ~i Tebei. Grecia avea acum un singur stapan. Era inceputul unei noi ere. 00 Modele grece~ti -.

mici de lut aratand modul de via1a in Atena. in dreapta un tamplar taind lemn, jar in stanga femei care joaca un joc de indemanare.

18