/ Extinsii de la cdteva sate la un

imperiu imens, Roma anticii a

dominat zona mediteraneanii.
in ciuda datinilor sale aspre
~i a riizboaielor crude,
civilizatia romanii a stabilit
un record impresionant de
inalte realiziiri,/1"

~ manii credeau ca sunt urma~ii lui

Aeneas, un traian care reu~ise sa scape
upa distrugerea ara~ului sau natal de
catre greci. Ei cansiderau de asemenea, ca
Rama fusese fandata de Ramulus, unul dintre
gemenii zeului razbaiului, Marte.
fn realitate, Rarna timpurie era a regiune
destul de restransa, campusa din sate can-
struite pe varfurile dealurilar, care s-au unit ~i
au prasperat datarita pazitiei lor favarabile pe
rutele camerciale din interiarul Italiei. Cu
taate acestea, Rama a fast pentru mult timp
eclipsata de un alt papar din centrul Italiei ~i
anume etruscii, din randul carara s-au ridicat
cativa regi.

O noua republica
in 510 (l.e.n.), romanii l-au expulzat pe ulti-
mul lor rege, Tarquinius Superbus, ~i au Infi-
intat o republica. A fost necesara o perioada
de 200 ani de conflicte Intre clasele sociale, ~i
anume Intre patricieni (aristocrati) ~i plebei ~
(oamenii de rand) pana sa se ajunga la o anu- .x
mita stabilitate constitutionala.
Sub noua republica, un corp constitution- O Forumul Roman, locul de intrunire a rnernbrii acesteia erau de rnulte ori convin$i
al, Senatul, a creat majoritatea legilor ~i decizi- Senatului. Aceasta inlan1uire de temple, s;l aleag;l candidati aristocrati, interesele
ilor; conducerea propriu-zisa fiind asigurata cladiri ale guvernului ~i magazine, adapostea poporului rarnanand astfel s;l fie reprezentate
de doi consuli. Noi consuli erau ale~i In Piatra de Hotar de Aur, considerandu-se ca de cei doi tribuni. in practic;l, cornprornisurile
fiecare an de catre Adunarea Poporului, Insa toate strazile imperiului duceau spre aceasta. rnentineau un anurnit sirnt al cet;lteniei
cornune ~i al spiritului public, una dintre cele
rnai rnari forte ale Rornei.
\ Ceta,enia romana
Multurnit;l acesteia, rornanii au putut s;l
forrneze ~i rnai tarziu s;l dornine o confeder-
atie In carnpia Latiurn ~i s;l-i Inving;l pan;l la
urma pe etrusci, samniti ~i gali. Unul dintre
secretele succesului lor era neobi~nuita gen-
erozitate fat;l: de aliatii lor, precum ~i fat;l de
popoarele pe care le cucereau, c;lrora le acor-
dau, rnai devrerne sau rnai tarziu cet;ltenia
O Ramulus ~i rornan;l. Aceasta Insernna cre~terea nurn;lrului
Remus au fast, rornanilor o dat;l cu cuceririle pe care le
patrivit legendei, fiii f;lceau. De asernenea, aliatii tindeau s;l le
gemeni ai zeului , rarnan;l loiali dup;l e~ecuri, a~a Incat rornanii
, pierdeau desb;lt;lliile, Ins;lln general ca~tigau
Marte ~i au fast cres-
cu~i de a lupaaica. Se razboaiele.
credea ca Ramulus Pan;lln 272 I.Hr.,.Rorna controla Peninsula
fandase ara~ul Rama, Italica, cooperand cu locuitorii Cartaginei In
in scapul indeplinirii ~ vederea subjug;lrii ora~elor grece~ti din sud ~i
unei misiuni, atribuite ~ a alung;lrii din Sicilia a regelui grec pyrrhus din
strama~ului sau ~ Epir. Insula a devenit apoi r;lsplata In r;lzboiul
Aeneas. ~ de 23 de ani (264-241 I.Hr.) dintre Rorna ~i

21

~
 ROMA ATOTCUCERITOARE
Cartagina, o mare putere comerciala: nord-
africana:, care era acum principala rivala: a
Romei in suprematia pentru bazinul occidental
al Ma:rii Mediterane. Legiunile romane -o
armata: compusa: inca: din ceta:teni -s-au des-
curcat bine in fata mercenarilor din Cartagina,
insa: rilzboiul nu s-a incheiat pana: cand
romanii nu ~i-au creat o Rota: formidabila:. La
sf~itul rilzboiului, Cartagina a cedat Sicilia ~i,
curand, Roma a ocupat Sardinia ~i Corsica.
Hannibal
Aceasta a fost doar prima ronda: a unui conflict
care a epuizat Roma. Ingenio~ii cartaginezi au
construit un nou imperiu in Spania, ga:sind in
Hannibal un comandant de geniu, al ca:rui tata:
l-a fa:cut sa:jure ca:va rilmane ostil Romei. Cand
rilzboiul a izbucnit din nou, Hannibal a intre-
prins o traversare hazardata: a Alpilor, insotit de
22
o annat:l ce includea chiar ~i elefanti africani
de rnzboi, atacind apoi ltalia. De~i inferioarn
numeric, annata sa a provocat infcingeri ro-
manilor la Trebbia (218 i.Hr), Lacul Trasimene
(217 i.Hr.) ~i la Cannae(216 i.Hr.). insa portile
Romei ~i ale majorit:ltii aliatilor acesteia i-au
rnmas inchise lui Hannibal, ~i de~i acesta a
gasit sprijin in sudul ltaliei, rnrnanandin penin-
sula timp de 16 ani, victoria fmala nu a fost a
sa. intre limp, romanii i-au invins pe aliatii lui
Hannibal, au cucerit Spania~i au invadat Mrica
de Nord. Rechematdin ltalia, Hannibal a fost
infcint in bat:llia de la Zama (202 i.Hr.) ~i
/ Cartaginaa capitulat.
Romanii deveneau din ce in ce mai puter-
nici. Pentru a se asigura ca nu vor mai fi
provocati, in 146 i.Hr. au distrus Cartagina,
care era aproape lipsita de aparare, preluind
astfel conducerea Greciei. in secolul al 2-lea
i.Hr., Macedonia,. Grecia, Pergamul din Asia
Mica (Turcia modema), precum ~i coasta
mediteraneana a Frantei au intrat sub con-
trolul roman; o parte a Egiptului a rnmas
O Cucerirea romana a dus la cladirea celui nominal independent:l, insa indeplinea rolul
niai mare imperiu din lume, cu Marea de stat vasal (aliat dependent). Marea
Mediterana transformata in "Iacul roman;/ Mediterana devenea astfel un "lac roman".
O Infanterist in armura, in echipament de
Nemul~umirea cre~te
lupta. in perioada construirii imperiului arma- Expansiunea de asemeneaproportii a afeCtat
ta romana era compusa din 30 de legiuni, fie- modul de viata roman. Fiind un popor care
care alcatuita din 6000 de barba~i puternici, aprecia severitatea ~i simplitatea, romanii nu
supu~i unui program riguros de instruc~ie. trniau intotdeauna in lux ~i bogatii. Sistemul
lor politic, creat pentru un ora~-stat,era adap-
O Hannibal (247-183 i.Hr.), generalul tat cu dificultate la nevoile unui mare imperiu.
cartaginez, care le-a provocat romanilor cea Clasa mijlocie a cavalerilor, din ce in ce mai
mai grea infrangere la Cannae, in 216 i.Hr . prospera, detesta faptul ca monopolul puterii
era detinut de aristocrati.
Razboaiele romane au adus un numar
mare de sclavi in Italia; rnana de lucru mai
ieftina a sclavilor i-a indepartat pe tarani de
pe p~minturi, indreptandu-i spre ora~e,unde
nemultumirile lor deveneau periculoase. in
acela~i timp, italienii liberi, c~rora nu li se
acordase inc~ cet~tenia roman~, i~i manifes-
tau nemultumirile, in timp ce num~rul mare
de sclavi putea declan~aoricind o revolt:l.
Toti ace~tifactori au f~cut din primul secol
i.Hr. o perioad~ de lupte politice complexe ~i
cu o cre~terea violentei, care puteau duce la ,
destrnmarea statului roman. Agitatia care a
urmat a dus la dezvoltarea unor partide rivale
in stat, Optiffiatii aristocrati ~i Popularii, din
cindurile plebeilor. Conflictele dintre ace~tia
au contribuit la subminarea republicii.
in generatia unruItoare Roma a fost tirit:l~
O Acest mozaic
roman din Pompei
prezinta actori ce se
pregatesc sa joace
intr-o piesa. Arta
romana a fost influ-
en1ata in mare parte
de lucrarile grece~ti.
insa romanii erau
inovatori talenta1i in
scrierea satirelor,
istoriei ~i poeziilor.

""'
ROMA
"1.$ c
C;"ullu; Ne,o
-0 %
$". ~
~ ??
. $
).1
n"
Ba;'e 'u;
-
Teatrullu; Pompei
""
intr-un rnzboi civil intre partizanii lui Marius ~i
ai lui Sulla. Marius, un b~rbat de conditie
umil~, ~i-a ca~tigat reputatia in urma unor
campanii victorioase in Africa de Nord ~i
impotriva unor putemici invadatori barbari.
Razboiul civil
Marius era membru al partidului popular, iar
rivalul s~u Sulla, al optimatilor. Situatia s-a
complicat datorit:l unei rebeliuni a aliatilor
italieni ai Romei, Mzboiul civil (91-88 i.Hr.),
care a incetat doar in momentul in care
fiec~ruia dintre ace~tiai s-a acordat cet:ltenia;
~i datorit:l unui rnzboi ce se petrecea in ace-
la~i timp in Est. in final, dup~ moartea lui
Marius, Sulla s-a proclamat dictator in anul 82
i.Hr, lansand o serie de epur~ri sangeroa.se,
reorganizand statuI ~i int~rind rolul Senatului.
M~surile luate de Sulla s-au prnbu~it dup;J;
moartea sa. Conduc~torii care au urmat, for-
midabilul general Pompei ~i multi-milionarul
Crassus,au inregistrat mari succese-Pompei
~
O Sclavii ~i ctimi- enta, Incat membrii acestuia puteau arania
nalii erau antrena'i afacerile republicii dupa bunul lor plac.
ca gladiatori, care se Printre responsabilitatile distribuite de acesta,
luptau intre ei in s-a numarat ~i conducerea provinciei romane
cadrul spectacolelor Galia (In Franta), preluata de Cezar. Aflandu-
publice desfa~urate se la o varsta medie, Cezar ~i-a demonstrat
in Colosseum. geniul rnilitar, cucerind toata Galia (58-51
Gladiatorului invins i I.Hr.) ~i Intreprinzand doua expeditii celebre
se cru'a via,a sau In Indepartata insula a Britaniei.
era ucis, in func,ie intre timp, balanta In interiorul triumvirat-
de dorin,a publicului. ulul a fost rasturnata In momentul In care
Crassusa fost Infrant ~i ucis In est, de parti.
Pqrnpei s-a aliat cu Senatul, crezand ca este el
Insu~i amenintat. Cezar a intrat In ltalia In
anul 49 I.Hr., Insotit de vechea sa armata.
Razboiul civil, care a urmat, s-a raspandit In
~
E O Roma ' "Orasul. toate regiunile din iurul Mediteranei. in anul
~ Etern'. ~i principalele 45 I.Hr., Cezar a ie~it victorios devenind dic-
~ sale construc~ii din tator al Romei, fiind apoi-asasinatIn 44 I.Hi:
O timpul impara~ilor . Aceasta a dus la izbucnirea altor razboaie.
Partidul senatorilor, In frunte cu Brutus ~i
Cassius,a fost Infrant de al doilea Triumvirat,
compus din Octavian, nepotul ~i fiul adoptiv
Porta Salaria
allui Cezar, Marc Antoniu ~i Lepidus. Lepidus
'~ ,°rta Nomentana
a fost eliminat, iar Octavian ~i Antoniu au ridi-
"\
cat armele unul Impotriva altuia. Antoniu ~i
regina Cleopatra a Egiptului au fost Infranti la
Actium (31 I.Hr.), lasandu-l pe Octavian
stapan asupra lumii rornane.
~
'~
$~
'." imparatul Augustus
Octavian, cunoscut rnai bine dupa titlul ce i s-
"-v~ a acordat, Augustus, a fost primul lmparat
..
roman, domnind pana In anul 14 d.Hr.
Republica nu a fost niciodata abolita:
Augustus a condus printr-o serie de institutii
legale care l-au aiutat sa obtina controlul
Ba;le lu;
asupra statului ~i armatei, a~alncat republica
a decazut Incet, In timp ce Senatul~i alte insti-
Arcullu;
-C~stantm -- tu1;iitradi1;ionaleau fost pastrate.
Augustus a avut o domnie eficienta,
armatele sale largind frontierele imperiului
pana la Dunare. Urma~ii sai -Tiberius,
Caligula, Claudius, Nero -au avut domnii
~.. scandaloase ~i, lipsindu-le restric1;iile lui
~.
'..
Augustus, de multe ori aveau un comporta-
ment tiranic. insa, In timpul domniilor lor
Porta Latina imperiul a prosperat, ca rezultat al pacii
Po...
Appia
O Zidul lui Hadrian
din nordul Angliei
este cea mai cunos-
cuta fortifica,ie
defensiva construita
de imparatul Hadrian
(117-138d.Hr.).
Avand lungimea de
120 km. acest zid a
fost construit pentru
a-i ,ine la distan,a pe
sco,ieni ~i pe pic,i.
prin cuceririle sale din est ~i Crassus prin Romane (Pax Romana), promulg~rii legilor
In;lb~irea unei revolte mari a sclavilor (73-71 romane, drumurilor romane ~i geniului roman
I.Hr.), condus~ de fostul gladiator Spartacus. in constructii ~i inginerie.Acordarea cet:lteniei
Senatul Ins~ avea suspiciuni In privinta persoanelor din provinciile Romei a contribuit
ambi1;iilor lui Pompei ~i Crassus, propunandu- la stabilizarea societ~tii romane. O trns~turn
le o alianr,a:, 1n 60 I.Hr., cu un politician mai putin de admirat era reprezentat~ de a~a
iscusit, Iulius Cezar. Aceast~ alianr,a: a fost numita politic~ a "painii ~i circului"- locuitorii
cunoscuta sub numele de Primul Triumvirat. inactivi ai ora~elor erau adesea distrati cu
Triumviratul de1;inea atata putere ~i influ- spectacole,jocuri, inclusiv lupte de gladiatori.
23
9 ROMA ATOTCUCERITOARE

Unna~ii lui Augustus au respectat sfatu] O Hart3 reprezen-

acestuia de a nu Intreprinde expansiuni alc tiind Britania roma-

imperiului. O exceptie a fost cucerire:J na ~i triburile celtice
Britaniei, Incepu~ In 43 d.Hr., In timpul dom-
niei lui Claudius. jn cele din unna a fost ocu. O Fiecare legiune

pa~ o suprafatii corespunzatoare Angliei ~] avea standardul sau,

Tarii Galilor ~i, In ciuda primelor revolte, bri- o sageata decorata
tanii din clasele superioare au Inceput s~ cu simbolul legiunii.
poarte togi, sa-~i construiasca vile ~i sa adoptc Aceasta era ridicata
~i alte aspecte ale modului de viata roman. sau coborata in tim-
Nero (54-68 d.Hr.) a fost ultimul dintrc pul luptelor. pentru
Imparatii unna~i ai lui Cezar ~i Augustus, de~ indrumarea trupelor.
"Cezar" continua sa fie folosit ca titlu ("Tar" ~
"Kaiser" deriva din acest cuvant). Sangerosu]
"an al celor patru Imparati" a demonstrat deza-
vantajul detinerii puterii de o singura persoana
de vreme ce existau rnai multi adversari pentru
titlu. Cu toate acestea, ca~tigatorul, Vespasiar
era un om dur ~i ho~rat, care a restabilit ordi-
nea ~i ~i-a ca~tigat popularitatea printr-un pro-
gram de lucrari publice, incluzlnd Colosseumuj

Sfarsitul dinastiei
Dinastia Flaviani (Vespasian, Titus, Domitian)
a luat sfar~it In 96 d.Hr., odata cu asasinarea
tiranicului Domitian, realizarile din aceasta
perioada fiind lnsa impresionante. Totu~i,
"epoca Antoninilor" (96-192 d.Hr.) a fast
descrisa ca fiind a Epoca de Aur, sprijinita de
"cei cinci lmparati buni" (Nerva, Traian,
Hadrian, Antonius Pius ~i Marcus Aurelius).
Caracteristica perioadei antoniene era alegerea
succesorului dupa competen!;;l, ~i nu dupa
gradul de rudenie. in timpul acestei dinastii
Imperiul Roman a atins culmile cele mai lnalte.
Situatia s-a schirnbat clnd Marcus Aurelius -~- -
(161-180 d.Hr.) l-a numit succesor pe propriul
DATEIMPORTANTE
sau fiu, Commodus (180-192 d.Hr.). Acesta s- O Lespedea de

a dovedit a fi un tiran, a carui asasinare a pus piatra, de pe Zidul

735 i.Hr.
capat dinastiei Antoninilor. Razboaiele civile Antonian, construit
Data traditionala: fondarea Rome;
care au urmat au fast preludiul dezastruosului in anul 140 d.Hr. Se
secol al 3-lea. intindea de la estu- 264-241 i.Hr.
arul tluviului Clyde, Primul Razboi Punic (Cartaginez)
la cel al tluviului
202 i.Hr.
Forth.
Victoria romana de la Zama

146 i.Hr.
Roman;; ocupa Grecia

91-88 i.Hr.
Razboiul Social

82-79 i.Hr.
Dictotura 'ui sulla

73-71 i.Hr.
Rascoala sclavilor condusa
de spartacus

58-51 i.Hr.
Cezar cucere~te Galia

49-45 i.Hr.
Razboaie civile: Cezar iese victorios

44 i.Hr.
Asasinarea 'ui 'ulius Cezar

31 i.Hr.
Augustus stapilne~te asupra intregii
lumi romane

43
incepe cucerirea Britaniei

96-192
Epoca Antoninilor

122-128
Construirea Zidului 'ui Hadrian

lia ~II $1 MITURI ANTI