Rezumat Grecia Antica

 grecii erau de origine indo-europeană; ei s-au așezat, în mileniul al II-lea, în sudul Peninsulei
Balcanice, în insulele din Marea Egee și în vestul Asiei Mici;
 au cultivat viță-de-vie și măslini; au devenit meșteșugari, negustori și navigatori pricepuți;
Colonizarea greaca
Sec. VIII-VI î. Hr.- marea colonizare greacă- coastele Mării Mediterane și Mării Negre
Coloniile erau independente de metropolă (cetatea întemeietoare); colonii in Dobrogea: Histria, Tomis,
Callatis.
Polisurile
Forma specifică de organizare a grecilor antici a fost polisul, format dintr-un oraș și pământul înconjurător.
•Fiecare cetate avea o piața publică (agora) si o înălțime fortificată care adăpostea templele zeilor
(Acropole)
Sparta
• Cetatea Sparta a fost întemeiată de dorieni în regiunea Laconia, din Pelopones; ea a fost organizată
ca stat militar;
Categorii sociale:
-cetățenii-spartani, singurii care aveau drepturi cetățenești și politice
-periecii – lipsiți de drepturi cetățenești, locuiau în jurul cetății ; erau meșteșugari, agricultori și negustori
-hiloții – situația lor era asemănătoare sclavilor.
Instituții:
• 2 regi ereditari
• Consiliul celor 5 Efori – conducătorii propriu-ziși, aleși anual.
• Apella (Adunarea poporului)
• Gerousia (Sfatul Bătrânilor) – formată din 28 de bărbați, în vârstă de peste 60 de ani, aleși pe viață.

Atena
• era un polis situat în regiunea Attica, numit după zeița înțelepciunii;
• după un regim tiranic, în secolul al VI-lea toți cetățenii au primit drepturi politice egale, fiind
adoptată democrația (demos – popor), în urma reformelor lui Solon , Clistene, Pericle.

Categorii sociale:
1. demosul – fiind format din toți cetățenii Atenei;
2. metecii – străini stabiliți la Atena, care erau oameni liberi, dar nu dețineau cetăţenia;
3. sclavii.
Instituții:
• Arhonții (sau magistrații) – erau aleși anual prin tragere la sorți;
• Ecclesia (Adunarea Poporului) – vota și discuta legi;
• Boulé (Sfatul Cetății) – formată din 500 de membri, pregăteau legile.
Războaiele medice:
cauza - tendința imperiului persan de a-și spori teritoriul pe seama prosperelor cetăți grecești;

• 499 î. Hr. cetățile ioniene declanșează revolta anti persană,; le ajuta doar Atena și Eretria;
• regele Darius a vrut să-i pedepsească si, in 490 î. Hr. perșii au debarcat în Attica, dar la Maraton au
fost înfrânți de armata ateniană, condusă de Miltiade;
-după moartea lui Darius, la conducerea Imperiului Persan vine regele Xerxes; perșii lui Xerxes ajung în
Peninsula Balcanică; prin strâmtoarea de la Termopile (480 i.Hr.), perșii au nimicit spartanii, care erau
conduși de regele Leonida.

-septembrie 480 î. Hr. – lupta de la Salamina; perșii sunt înfrânți de grecii conduși de Temistocle; în 479, la
Plateea, grecii sunt din nou victorioși; încheierea oficială a războaielor medice are loc în 449 î.Hr..

Războaiele peloponeziace (431 – 404 î. Hr.) – conflicte pentru hegemonie (întâietate) în Grecia; s-a
finalizat cu decăderea Atenei în fața Spartei

Alexandru Macedon. Epoca elenistică

-în timpul regelui Filip al II-lea, Macedonia a devenit cea mai mare putere din Peninsula Balcanică,
impunându-și hegemonia asupra cetăților grecești în anul 338 î.Hr., după înfrângerea grecilor la Cheroneea;

-după moartea lui Filip al II-lea, Alexandru cel Mare a fost recunoscut rege al Macedoniei;

-în anul 334 î.Hr., Alexandru i-a înfrânt pe perși la Granicos şi la Issos, apoi a cucerit cea mai mare parte a
Asiei Mici, regiunea siro-palestiniană, pentru ca în anul 332 î.Hr. să cucerească Egiptul, unde a întemeiat
orașul Alexandria;

-in anul 331 î.Hr. are loc victoria de la Gaugamela, la est de Tigru, îşi consolidează stăpânirea în Babilonia și
în vestul Iranului. Campania durează până în anul 326 î.Hr.; Alexandru ajunge până în centrul Indiei.

-moare în anul 323 î.Hr., la doar 33 de ani. După moartea sa a început o lungă dispută pentru moștenirea
sa. Această luptă pentru succesiune este denumită epoca diadohilor (= a urmașilor).

Religia- politeistă; includea nenumărate divinități precum Geea (zeița Pământului), titanii Cronos (Timpul)
și cei 12 zei principali; ei locuiau pe Muntele Olimp;

Zeii Olimpieni: Zeus (zeul cerului), Hera ( zeița căminului),Poseidon ( zeul mărilor), Afrodita (zeița
frumuseții), Ares (zeul războiului), Atena (zeița înțelepciunii), Apollo (zeul artelor), Artemis (zeița vânătorii).

 poveștile despre viața zeilor au fost culese și scrise de către primii autori greci, precum Hesiod sau
Homer, care a scris poemele Iliada și Odiseea.

Înflorirea culturii grecești a avut loc în „secolul lui Pericle” (sec. V î.Hr.);

Arta:

1. Arhitectura: - templul; după modul de construcție a coloanelor: stilurile doric, ionic, corintic;
2. Sculptura: - reda frumusețea corpului omenesc; materialele folosite erau bronz și marmură;
 cel mai important sculptor-Fidias,care a proiectat Acropolele, cu templele Partenon, Erehteion, Atena
Nike.

Știința:

 Pitagora și Euclid : au descoperit teoreme în matematică; Arhimede: descoperiri în domeniul fizicii

 Istoria: Herodot, Tucidide, Xenofon. Filosofia: - Democrit, Socrate; Platon și elevul său Aristotel.

Teatrul- au scris Eschil, Sofocle, Euripide (tragedii) și Aristofan (comedii).

 În cinstea zeilor, se organizau, o dată la patru ani, Jocurile Olimpice, începând din 776 i.Hr. acestea
aveau loc în Olimpia; pe timpul desfășurării lor înceta orice conflict militar.