Minel-Dorin Radutzy

Forme de organizare politica in Antichitate

Forme de organizare politică în Antichitate

Forme de organizare politică în lumea greacă

1. Forme de proprietate și structuri sociale în lumea greacă

2. Sparta: o cetate aristocratică
3. Atena: simbolul democrației grecești

1
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

I. Forme de proprietate și structuri sociale în lumea gracă

Forme de proprietate în lumea gracă

Sparta
Situație aparte:
- întreg fondul funciar se afla în
proprietatea statului;
- fiecare spartan primea un lot
de pământ (kleros) în folosință
împreună cu 7 - 8 familii de
hiloți
Atena
- fondul funciar se afla în proprietate privată
- la începutul Epocii Arhaice au existat
întinse proprietăți private stăpânite de
eupatrizi
- mica proprietate a dominat structura
proprietății la Atena
- marile proprietăți reapar în epoca romană

Structuri sociale în lumea greacă

Sparta
Spartani/„egalii” (homoioi)
- numai ei se bucurau de drepturi
cetățenești complete și numai ei aveau
titlul veritabil de spartani
Perieci (perioikos)
„cei care locuiesc de jur împrejur”
- nu aveau drepturi politice;
- liberi din punct de vedere juridic și
proprietari pe bunurile proprii;
- participau la jocurile olimpice
- serveau în armată ca hopliți;
- aveau acces la gradele militare
inferioare;
- responsabilități importante în marină.
Iloți
- provin din locuitorii Laconiei și Meseniei
transformați în serbi de către spartani;
- erau în proprietatea statului;
- statul avea drept de viață și de moarte
asupra lor;
- statul putea să-i elibereze;
- dați unor particulari ale căror pământuri
le munceau;
- principala obligație - plătirea anuală a
unor redevențe în produse
- erau încadrați în armată în infanteria
ușoară.
Atena
Eupatrizi/ „nobilii” „cei bine născuți”
- în epoca lui Tezeu populația Aticii ersa
împărțită în trei clase: eupatrizii,
geomorii și demiurgii;
- eupatrizii stăpâneau majoritatea
pământurilor și dețineau întreaga
putere în stat;
- puterea eupatrizilor este definitiv
limitată prin reformele lui Clistene.
Meteci (metoikos)
„cei care locuiesc împreună cu cetățenii”, „cei
care și-aus chimbat domiciliul”
- „străinii care locuiau într-o cetate”;
- nu aveau drepturi cetățenești;
- nu putea deține bunuri imobile;
- serveau în armată ca hopliți sau peltaști
și mai ales în marină.
Sclavi
- principala sursă de sclavi era războiul
- sclavii erau folosiți în toate domeniile
economice
- existau sclavi publici și sclavi casnici
- viața lor era în general acceptabilă (nu
au existat răscoale ale sclavilor la Atena)
- eliberarea sclavilor era o practică
curentă la Atena

2
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate
Forme de organizare politică în lumea greacă
Sparta: o cetate aristocratică
Sparta s-a format prin unirea a cinci triburi
doriene din Laconia, Peninsula Pelopones (S.
Greciei).
Evoluează spre un regim autoritar, cât mai
bine precizat şi mai restrâns, ceea ce este o
caracteristică a statutului militarizat. La început,
regele şi poporul îşi împărţeau puterea, ceea ce nu
mai era cazul în secolul VI î.Hr. Teoretic, puterea
supremă în stat aparţinea Adunării poporului
(Apella), care se întrunea lunar. În realitate însă, ea
avea un rol decorativ aproape, limitându-se doar la
a ratifica prin aclamaţii hotărârile luate de şefii aleşi.
Regii, proveniţi din familiile Agiades şi
Europontides, exercitau la Sparta atribuţiile de
preoţi şi judecători, iar în afara cetăţii erau
conducători militari. În campanie, unde comanda
armatei era supravegheată de un consiliu de război,
pleca un singur rege.
Gerusia (Geroussia), alcătuită din 28
membrii viageri, la care se adăugau cei doi regi, era
aleasă dintre spartanii de peste 60 de ani. Ea are
rolul unui Senat şi al unei Curţi Supreme, conducând
politica externă, politica internă, siguranţa statului
şi judecând procesele, mai ales acelea în care sunt
implicaţi regii. Hotărârile luate sunt supuse pentru
ratificarea Apellei.
Eforii (Ephoroi) sunt 5 magistraţi aleşi pe un
an şi care aveau iniţial rosturi religioase, fiind
socotiţi reprezentanţi ai zeilor. Devin
supraveghetori ai constituţiei şi judecători ai
afacerilor civile.
Constituţia spartană asigură o riguroasă
disciplină civilă, menită a menţine disciplina
militară, dar această constituţie îl pune în dificultate
pe Platon, care nu o poate defini exact: monarhie,
democraţie, regim aristocratic sau tiranie?
3
Grecii au fost inventatorii politicii, ca
artă a gestionării afacerilor cetății
Monarhia (monos = unul, arkhia –
autoritate) a caracterizat epocile preclasic,
regalitatea întrunind atributele puterii
religioase, militare și politice. Descendența
de sânge, obligatoriu mitică, și prestigiul
personal contribuiau la menținerea
autorității monarhului.
Aristocrația (aristos = cel mai bun) a
urmat, îndeobște, monarhiei și a
reprezentat guvernarea unei categorii
sociale privilegiate (mari posesori de
pământuri).
Oligarhia (oligoi = număr restrâns de
oameni). Puterea aparținea unui grup sau
unei familii - în general, aristocratice ,
agricole sau agrar-comerciale Democrația
(demos = popor). Este specifică multor
orașe-stat în Epoca Clasică a sec. V î.Hr.
Aristocrația de avere împarte puterea cu
poporul.
Tirania (putere cucerită prin forță de
un uzurpator). Instituția provenea din Asia
Mică și desemna o dictatură detestată, în
ciuda unor reforme remarcabile, și de popor
și de aristocrați, cum a fost cea a atenianului
Pisistrate în sec. VI î.Hr. „Pentru o cetate, nu
este nimic mai rău decât un tiran. Sub acest
regim legile nu sunt aceleași pentru toți. Un
singur om guvernează: proprietarul legii”.
(Euripide)
Monarhia elenistică. Regele era
asimilat, în tradiția orientală, cu un zeu.
Formula va fi preluată de Imperiul Roman,
încă din sec. I î.Hr.–I d.Hr.
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

4
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

Atena: simbolul democrației grecești

Atena a fost întemeiată prin unirea a nouă triburi ioniene din provincia Attica. Stat
aristocratic la început, devine printr-o serie de reforme succesive, un stat democratic în care
rolul principal era deţinut de Adunarea Poporului (alcătuită din cetăţeni).
La început cetatea ere condusă de regi, apoi de 9 arhonţi aleși dintre aristocraţi
(eupatrizi). Prin sec. VII î.Hr. numărul celor lipsiţi de pământ și al sclavilor din datorii era tot
mai mare. Ei vor cere aristocraților să iniţieze reforme.

5
 Minel-Dorin Radutzy
Forme de organizare politica in Antichitate

Reforme și reformatori la Atena

Reformatori Reforme socio-economice Reforme politico-instituționale

- prima încercare de codificare a dreptului atenian în scris;

pedepse foarte aspre pentru delicte minore (draconice) ;
ocuparea funcțiilor publice în exclusivitate de către proprietarii
Dracon
621 î. Hr

reforme în favoarea demosului: a împărțit populația Atenei în patru

atenienii vânduți ca sclavi au fost categorii după avere ;
răscumpărați și readuși la Atena; crează Sfatul celor 400;
reforma censului: a înlocuit genocrația crează Tribunalele Heliaia în cadrul
cu timocrația. Adunării poporului ca organ de apel la
Solon hotărîrile luate
594 î.Hr
a împărțit populația Atenei după transformarea Sfatului celor 400 în
criteriul teritorial în triburi și deme Sfatul celor 500 rol administrativ
principal
s-a reunțat la împărțirea populației pe Colegiul celor 10 strategi aleși pe un an
ginți fapt ce a dus la micșorarea deținători ai puterii executive
Clistene importanței eupatrizilor institute ostracismul
este considerat fondatorul democrației
510 î.Hr.
ateniene
pentru a asigura drepturi egale tuturor - a lărgit atribuțiile Adunării poporului;
cetățenilor a luat două măsuri: - Areopagul: rol decorativ;
1.funcțiile în statul atenian erau - Colegiul celor 10 strategi devine
ocupate prin tragere la sorți deosebit de important.
2. introduce renumerația pentru cei ce - democrația ateniană: directă
ocupau funcții publice - a reușit să instaureze deplina
democrație prin:
Pericle spectacolele de teatru erau gratuite 1. reducerea atribuțiilor
pentru săraci Areopagului și
461-429 î.Hr
2. introducerea renumerației
pentru cei ce ocupă funcții în
stat