Structuri sociale în

antichitate
Tema nr.4 pag27-32
 Plan de idei :
-Ariatocrația orientală.
-Producătorii liberi
-Sclavii
• În Orientul Antic , existau 2 categorii sociale
principale:
- Aristocrația
- Pătura producătoare;
În cadrul acestora funcționau ierarhii bazate pe:
- Origine;
- Avere;
- Tipul de activități;
Aristocrația Orientală – trăsături distinctive

• Era principala categorie socială deținătoare de :

- bunuri funciare (pământ) și mobile;
- Drepturi politice
- Drepturi militare
Drepturi juridice
- Religioase;
Monarhul și familia sa
• Juca un rol foarte important. Monarhul era cel mai mare
dintre aristocrați.
• Monarhul era numit diferit:
- La babilonieni – lugal - „marele om” sau patesi;
- În Egipt – Faraon;
- China și India – împărat
- Persia – rege sau rege al regilor.
 Monarhul
• Avea mare proprietate de pământ, fiind în posesia sa
moșiile familiale, dar și teritorii dobândite prin cuceriri
sau acaparate cu bani.

• În Mesopotamia o figură monarhică importantă a

avut-o Hammurabi, care a fost supranumit „zeu al
regilor”, „soare al Babilonului”. El a fost care a creat
primul cod de legi „Legile lui Hammurabi”
 Faraonul

• Îndatorirea sa principală este de a menține unitatea

statului. Treăia într-un palat, după dimensiuni aproape cât
un oraș.
• - era adorat de popor, avânt un cult propriu, asemenea
zeilor;
• Apărea în public într-un costum special, purtând barbă
rituală, bijuterii , ținând în mână insemnele puterii.
• Ca semn al puterii asupra Egiptului
unificat (3200/3100 î. Hr.)faraonul
purta o coroană dublă
• Coroana albă – a Egiptului de sus;
• Coroana roșie a Egiprului de jos;
Un alt semn distinctiv al faraonului
era Vulturul.
Regele purta numele de HORUS, el
însuși era zeul – vultur, având puterea
cea mai mare.
Faraonul avea următoarele funcții:
• Judecător suprem;
• Conducător militar suprem;
• Conducător al statului;

Funcția de faraon era ereditatră;

Era considerat zeitate.
***
Considerat zeitate, i se
asigura după moarte o
așezare demnă;
ca mormânt i se construia
un palat.
Din 2700 î. Hr., faraonii au
preferat Piramidele drept
morminte.
India • La început regele indian era ales de
nobilii clanului, apoi domnia a devenit
ereditară.
• Regalitatea indiană nu era nici
absolută nici teocratică (se considerau
zei), instituția regalității fiind una pur
umană.
• Regele trebuia să respecte tradiția și
dreptul poporului de a fi guvernat cu
dreptate.
China Primul împărat
• Împăratul chinez guverna cu ajutorul
Shi Huangdi miniștrilor, adunării reprezentanților
poporului și a funcționarilor.
• Era secondat de o curte de justiție și
de un consiliu.
• Era:
- conducătorul suprem, dar și supus al
Divinității;
- Era investit în funcții sacre , oficiind
marile sacrificii;
- Promulga legile;
În anul 221 Î.Hr. a pus pazele dinastiei
 chineze Qin - Șeful suprem al justiției și armatei;
China antică • Era căpetenia aristocrației,
• Decidea politica imperiului;
• Celebra actele rituale în stat;
• Acorda și retrăgea tilurile;
• Garanta bunăstarea și moralitatea
statului;
• Era considerat Fiul al Cerului;
 Funcționarii
• În China antică: erau numiți prin concurs; În vârful piramidei era un
consiliu din 3-5 miniștri.
• În Egipt se evidențiază: aristocrația de sânge (persoanele de sânge regal)
și aristocrația de robă (persoanele care lucrau pentru regi, nu erau rude
cu regele).
• Vizirii – funcționari superiori și cei mai apropiați de Faraon, cei mai mulți
proveneau din rudele regelui;
• În Asiria și Persia – aristocrația militară. Un rol important îl aveau arcașii
care erau protectorii regelui persan, considerați „nemuritori”.
• În Fenicia – aristocrația comercială
Categoriile privilegiate în GRECIA și ROMA antică
• Clasele privilegiate erau alcătuite din stăpânii de sclavi.
• În Sparta – aristicrația se numea – spartanii (sau egalii, homoioi);
• În Atena – eupatrizi (cei de neam ilustru);
• În Roma – patricieni (cei cu strămoși iluștri);
• Aceștia erau singurii care aveau drepturi politice și care trebuiau să
provină din părinți cetățeni.
• Erau proprietarii celor mai întinse pământuri și aveau toate
avantajele din societate.
 Atena și Roma
• În epoca clasică (a lui Pericle ) în categoria aristocraților
vor intra și noii îmbogățiți din rândul demosului.
• În Roma, secolul al III-lea î. Hr. , un rol important îl vor juca
plebeii îmbogățiți, care formau o nouă aristicrație –
nobilitas (nobilimea).
• De asemenea , a apărut și o nouă pătură, aristocrația
comercială și financiară.
• aequites (cavalerii)
 Geto-daci

•Aristocrația se numea
.
Tatabostes sau pileati
•Avea rol dominat în politică,
armată și cu vecinii ceea ce
oferea posibilități de
îmbogățire
 Producătorii liberi – cei mai mulți
• Majoritatea erau țăranii. Care aveau obligații/
impozite mixte (bani, produse, muncă).
• Meșteșugarii – existența lor era legată de viața
urbană și de curtea monarhului.
Structura socială în India – sistemul de caste
(castus – pur, curat, neamestecat)
• Casta – o grupare formată din persoane de aceiași oigine,
ocupație, un anumit tip de profesii și aveau drepturi și
îndatoriri bine precizate, tradiții și o ideologie bine
determinată – moșteniri pe care le respectau cu cea mai
mare strictețe.
• Amestecul dintre membrii castelor nu era permis, de aceea
căsătoriile erau controlate cu cea mai mare strictețe.
Nerespectarea aducea după sine alungarea din castă, care
era echivalent „cu moartea civilă”.
• Existau 4 caste:
- Brahmanii – preoții – supravegheau respectarea tuturor regulilor și
intedicțiilor;
- Vaișiya – militarii – apărau statul (din acestă castă făcea parte și regele),
studiau Vedele;
- Kșatriya – producătorii liberi, mai ales țăranii
- Sudra – persoane de condiție liberă, dar extrem de modestă,
mizeră ,chiar, slujitorii,servitorii
 Producătorii liberi în lumea greacă
• Erau demosul – în mare parte țăranii, micii proprietari și meșteșugarii.
• Treptat țăranii au ajuns dependenți de aristocrați, care le-au acaparat
pământurile. Fiind nevoiți să ia de la aceștia terenuri în arendă, nu
puteau să-și achite datoriile, erau transformați în sclavi.
• În Atena – theții – persoane libere, lipsite de pământ;
• metecii – străinii – nu aveau dreptul să posede pământ, ci numai avere
mobilă și nu bebeficiau de drepturi politice.
• O situație similară în Sparta o aveau periecii, oameni liberi așezați cu
traiul în jurul cetății, se ocupau cu agricultura, meșteșugurile,
comerțul ,dar nu aveau drepturi cetățenești.
 Roma
• Membrii săraci ai ginților erau numiți clienți, se aflau în
serviciul patricienilor. La intervenția stăpânului, clientul
primea pământ din ogorul public (Ager Publicus).
• Plebeii, era pătura socială care locuia în jurul cetății cucerite
de romani, si din imigranți. Erau oameni liberi se ocupau cu
agricultura, meșteșugurile și comerțul, nu aveau drepturi
politice . Erau obligați să presteze serviciu militar. Ulterior
aceștia au luptat cu patricienii și au căpătat drepturi politice.
 Geto - dacii
•Masa producătoare la
. geto-daci o constituiau
comati – majoritatea
fiind agricultori și
crescători de animale.
 Sclavii
• Principala forță de muncă
• Surse de proveniență: din naștere, trofeie de război, erau transformați
în sclavi din cauza datoriilor.
• Erau lipsiți de drepturi personale.
• În societatea greacă aceștia se clasificau în: sclavi publici și sclavi privați
• În Sparta, o categorie aparte o constituiau hiloții, care aveau o situație
intermediară între sclavi și oameni liberi – proveneau din rândurile
populației cucerite și aveau dreptul de viață și moarte asupra lor, însă
nu-i puteau vinde. Se puteau căsători, aveau gospodării proprii, plăteau
o cotă-parte din produsele lotului pe care-l lucrau.
În Roma...
• O categorie aparte de sclavi o jucau gladiatorii,
care pentru delectarea spectatorilor, trebuiau să
lupte unul cu altul sau cu fiare sălbatice.
• Spre sfârșitul imperiului tot mai mulți sclavi au
fost eliberați devenind – liberți.
În societatea geto-dacă...

•Elemente de natură
sclavagistă nu este atestat de
izvoarele istorice.
Conflictele sociale:
• Lecturând textul Conflictele sociale în
antichitate,p . 31, identificați
• Cauzele conflictelor sociale;
• Ce conflicte sociale, unde?
• Consecințe
Conflictele sociale:
• China – revolta sprâncenelor roșii – anul 17 d. Hr. Și a turbanelor
galbene – 184 d. Hr.
• Grecia – răscoala sclavilor, țăranilor liberi, meșteșugarilor, în Sparta
cea a hiloților din 464 î. Hr.
• Roma – răscoala lui Spartacus – 73 – 71 î. Hr.
Cauze:
• Condițiile de viață inumane;
• Atidudinea față de scalvi;
• Utilizarea ca unelte de muncă;
Consecințe

• A zguduit din temelie sistemul sclavagist, a

necesitat schimbări
De Tema nr.4 pag27-32
Ex.2 pag.32...Completează tabelul,,Producătorii în societatea
antică”