Lecția I

Definiție

• Dreptul roman reprezintă sistemul juridic al poporului roman

• Prezintă izvoare scrise și nescrise
• Constă în ceea ce poporul roman a adoptat sau a hotărât
• Nu a fost creat de judecători, ci de PRETORI

Motive ale studierii

• Reprezintă o oportunitate de a înțelege un sistem juridic într-un timp foarte scurt

• Capacitatea de a dobândi cunoștințe generale din fiecare domeniu (drept civil, penal, al familiei, procedural,
etc.)
• Explorarea principiilor și a normelor juridice romane care stau la baza sistemelor juridice de astăzi
• Se poate explica contextul apariției unei legi

Importanța studierii

Analiza diacronică

• Influența construcției juridice romane asupra unor perioade mari de timp explică necesitatea studierii atât a
normativității romane, cât și a întregului fenomen juridic roman
• Caracter istoric pronunțat
• Alături de alte sisteme legislative antice (concomitente / premergătoare celor +1000 de ani de legiuire
romană), acest sistem de drept a dovedit o vitalitate impresionantă și, prin eficiența sa practică, a eclipsat
legiuirile:
➢ Sumeriană
➢ Airo-babiloniană
• Vitalitatea dreptului roman => capacitatea adaptabilă de reglementare a majorității relațiilor socio-
economice în sistemele a căror bază economică este producția de mărfuri (legea valorii și schimbului liber) +
proprietatea privată
• Tendința de esențializare a dreptului roman explică și actualizarea maximelor latine => dau expresia finală a
demonstrațiilor juridice
Analiză sincronică

• Influența dreptului roman asupra:

➢ Dreptului canonic (Biserica trăind secundum legem Romana)
➢ Legilor barbarilor cuceritori ai Imperiului Roman de Apus
• Popoarele Europei Răsăritene => traduc / adaptează (pe lângă dreptul cutumiar, obișnuielnic) și legiuirile
romane

Nașterea, dezvoltarea și declinul statului roman

• Data fondării statului-cetate Roma - jumătatea sec. al VIII-lea. a. Cr.

• Tot ceea ce este scris înainte de secolul al III-lea a. Cr. - legende care pot fi adevărate sau false
• După secolul al III-lea a. Cr. apare istoria scrisă, bazată pe fapte/cercetări veridice

Fondarea Romei:

1. Epoca prestatală - 754 a. Cr. - jumătatea secolului al VI-lea

2. Epoca statală - Regalitate, Republică, Imperiu

REGALITATEA

(mijlocul sec. VI – 509 a. Cr.)

REPUBLICA

(509 – 27 a. Cr.)

IMPERIUL

(Principatul 27 – 284)

(Dominatul 284 – 565)

Epoca prestatală

A. Structura / organizarea socială

• 3 triburi fondatoare:
➢ Latini
➢ Sabini
➢ Etrusci
• Populația:
➢ PATRICIENI = dețin puterea (nu sunt cei bogați)
▪ Erau grupați într-o castă socială închisă
▪ Conduceau conform democrației militare
➢ PLEBEI = popoare vecine la care se adaugă comercianții / meseriașii care veneau la Roma;
respectă hotărârile patricienilor
• Formarea statului roman are la bază conflictele care au apărut între patricieni și plebei

B. Structura / organizarea statală

• 3 factori:
➢ Comitia Curiata = Adunările populare
▪ Alegea regele
▪ Sancționa problemele majore ale societății
▪ Judecau pe cei ce făceau crime grave
➢ Regele
▪ Comandant (conducător militar și civil)
▪ Șef religios
▪ Putea convoca Adunarea Poporului (formată din patricieni)
▪ Soluționa conflictele dintre ginți
▪ Judecător suprem
➢ Senatul
▪ Format din șefii ginților
▪ Format din 300 de senatori
▪ Sfătuia regele
▪ Veghea asupra respectării tradiției și moravurilor
 ▪ Confirma hotărârile luate de Adunarea Poporului
• Populația Romei:
➢ 3 triburi fondatoare
➢ 30 de curii
➢ 300 de ginți (familii extinse)
• 1 trib > 10 curii > 100 de ginți

Apariția statului roman

• Reformele lui Servius Tullius – 2 reforme

• Reforma socială:
➢ Elimina distincția dintre patricieni și plebei
➢ Împărțirea populației în 5 categorii sociale, în funcție de avere
➢ Subdiviziune a acestor categorii sociale sunt CENTURIILE (formate din 2 subcategorii: bărbații cu
vârsta între 18-46 de ani – armata regulată - și cei care depășeau această vârstă - rezerva -)
• Reforma administrativă:
➢ Împărțirea Romei pe cartiere – triburi
➢ Roma era divizată în 4 triburi urbane și 17 triburi rurale

Regalitatea

a. Organizarea socială
• Organizarea era gentilică ( GINȚILE = grupuri sociale ce aveau un ascendent comun, formate din mai
multe familii ce stăpâneau un teritoriu obștesc, deci aflat în proprietate comună )
• Viața ginților se desfășura într-o notă comunitară prin:
• Practicarea unui cult unic
• Adoptarea de hotărâri în sfatul gintei - căpetenie pater gentis
• În cadrul ginților observăm divizarea acesteia în familii înstărite de patricieni și familii dependente -
clienți ai familiilor înstărite
• Societatea rămâne împărțită în 2 categorii – patricieni și plebei
• Există discriminare în plan:
• Economic – patricienii primeau / cumpărau toate pământurile, fără ca plebeii să mai poată avea
acces la ele
 • Juridic – pontifii (=preoții păgâni) erau aleși doar din rândul patricienilor, își țineau obiceiurile
secrete și erau acuzați de favoritism
• Politic – apare Comitia Centuriata ( formată din plebei și patricieni ), deoarece Comitia Curiata
era formată doar din patricieni
• Sclavii – caracter patriarhal, domestic; erau tratați ca membrii ai familiei

b. Organizarea statală
• Democrație militară - principiul participării la viața statului proporțional cu participarea la activitățile
militare
• Roma era condusă:
➢ de Adunările Poporului
▪ Comitia curiata – rol secundar
▪ Comitia centuriata – au cele mai importante prerogative, declară război/pacea,
acordă cetățenie romană, reprezintă instanța de apel (cele mai importante
probleme)
➢ Rege – din șef militar devine șef de stat; conduce armata și administrația civilă a cetății, șef
religios, judecător suprem
➢ Senat (Sfatul bătrânilor) – organism statal cu rol consultativ, mereu aproba hotărârile
Adunărilor Poporului

Republica

- Roma își extinde influența și teritoriul, precum și puterea

- Prima constituție europeană = Constitutio Valeriana, scrisă de Publius Valerius
- Plebea bogată obține dreptul de a fi reprezentată de tribuni aleși în Adunările tribute
- Este realizat dreptul scris - Legea celor XII table ( 450 a. Cr.) - principalul izvor de drept pentru dreptul
public și privat roman
- Se ridică interdicția de încheiere a căsătoriei între patricieni și plebei
- Apare dreptul plebeilor ca 1 dintre consulii aleși să fie plebeu

a. Organizarea socială
• Până în secolul al III-lea se menține distincția dintre patricieni și plebei
 • Gințile se dizolvă
• Apar categorii sociale noi:
▪ Cavaleri – s-au îmbogățit din urma activităților comerciale-cămătărești (mari comercianți)
▪ Nobili – provin din magistrați
▪ Proletari – (proles = copii) erau oamenii săraci care aveau ca avere doar copiii lor
▫ Erau considerați o masă parazitară pentru stat
▫ Primeau ajutoare sociale 1 dată pe an
▫ Aveau drept de vot
▪ Sclavii – capătă înțelesul de supus, exercitau munca pentru stăpânii lor + numărul crește
considerabil
• Din naturală, economia devine de schimb
• Între nobili și cavaleri s-a iscat un conflict care a declanșat cele 4 războaie civile, prin care s-a ajuns
de la Republică la Imperiu

b. Organizarea statală
• Condusă de Adunările Poporului, Senat și Magistratură
• Este înlăturat regele și înlocuit de către magistrați
• Apar Adunări ale Poporului noi:
▪ Comitia centuriata (deja existentă) - patricieni + plebei
▪ Comitia curiata (deja existentă) - doar patricieni
▪ Concilium plebis (Adunarea plebei) - doar plebei; hotărârile sale devin obligatorii și pentru
patricieni
▪ Comitia Tributa (Adunarea întregii populații) - formată din 35 de triburi, 1 trib având 1 drept de
vot; inițial, formată doar din pleibei, ulterior fiind formată din toți cetățenii
• Senatul:
▪ Capătă un loc central
▪ Dirija politica externă
▪ Administra provinciile, tezaurul public
▪ Asigură respectarea tradițiilor și moravurilor poporului roman
▪ Nu putea adopta norme juridice, doar să le ratifice
• Magistrații:
▪ Criterii juridice:
➢ Imperium = dreptul de a comanda armata + de a convoca poporul în Adunări
• Militiae – comanda militară din afara cetății
 • Domi - puterea judecătorească
➢ Potestas = dreptul de a administra
▪ Consulat:
➢ Format din 2 consuli aleși de comisiile centuriate
➢ Conducere bicefală
▪ Tribunii plebei:
➢ Astăzi Avocați ai Poporului
➢ Anulau orice act juridic care leza plebeii
▪ Cenzorii:
➢ Făceau recensământul populației din 5 în 5 ani
➢ Număr de 2
➢ Consemnau populația și averea (bunurile) acesteia
➢ Supravegheau respectarea moravurilor și tradiției
▪ Pretorii:
➢ Cea mai importantă magistratură judiciară
➢ Organizau procese
➢ Atribuții de drept penal, civil, procedural, etc.
➢ Dreptul pretorian
➢ Organizau procesele dintre cetățeni
➢ Pretorii peregrini organizau procesele dintre cetățeni și străini
▪ Questorii:
➢ ANAF-ul de astăzi
➢ Valorificarea capturilor de război
➢ Vindeau bunurile statului unor particulari
➢ Administrau tezaurul public și arhivele statului
▪ Edilii curuli:
➢ Jandarmeria + Poliția de astăzi
➢ Supravegheau organizarea și funcționarea piețelor
➢ Aveau în grijă poliția orașului și organizarea spectacolelor
➢ Se ocupau și de aprovizionarea orașului
▪ Dictatura:
➢ Intervenea în situații excepționale
➢ Se suspendau pentru 6 luni toate celelalte magistraturi
➢ Se alegea un dictator pentru această perioadă
➢ Dictatorul era numit de Senat
Imperiul
- 2 faze: Principat și Dominat
- În Republică, Cezar a vrut să introducă Monarhia, dar nu a reușit
- Nepotul lui, Octavian Augustus, a dorit să introducă Monarhia, dar să păstreze în aparență Republica
- El și-a ales titlul de consul și tribun pe viață
- Conducea ca un autocrat
- În continuare, celelalte magistraturi funcționau

Principat

A. Organizarea socială
• Octavianus Augustus - aristocrația senatorială devine un ordin cenzitar, fiind continuatoarea
tradițiilor republicane
• Nu apar mari schimbări
• Crește numărul săracilor și se micșorează numărul bogaților
• Formarea latifundiilor
• Numărul sclavilor devine impresionant și munca lor devenea tot mai concurată de cea a arendașilor
și colonilor
• După ce moare Traian, Roma adoptă o politică defensivă
• Apar colonii = oameni liberi

B. Organizare statală
▪ Disputa dintre marii proprietari de pământ, cavaleri și micii meseriași sau proprietarii de pământ se
adâncește
▪ Regimul se schimbă din republică în dictatură și apoi în monarhie
▪ Legiunile romane capătă statutul de armată profesionistă, compusă din mercenari
▪ Puterea era împărțită între Senat și împărat
▪ Roma era condusă de împărat, Senat și magistrați
▪ Împăratul avea întâietate
▪ Senatul avea o competență sporită, fiind transformat într-un consiliu sau sfat imperial
▪ Magistratura se menține, dar doar de fațadă

Dominat
A. Organizare socială
▪ Monarhia reprezentată de împărat și de familia sa și apoi castele sociale denumite stări:
▪ Superioare: aristocrația senatorială și cavalerii
▪ Inferioare: micii meseriași, provincialii proprietari de pământ, țăranii, micii proprietari
▪ Latifundii - capătă o armată proprie, sfidează puterea
▪ Sclavia decade
▪ Prizonierii de război - coloni servi

B. Organizare statală
▪ Conducătorul - stăpân și zeu
▪ Monarh cu puteri absolute – Dominus et Deus
▪ Senatul devine Sfat Imperial, are rol consultativ
▪ Dispariția Adunărilor populare
▪ Apar noi magistraturi:
▪ Praefectus praetorio = prefectul pretorian; șeful gărzilor împăratului și ulterior a armatelor
▪ Praefectus annonae = pe lângă aprovizionare, avea și atribuții jurisdicționale în domeniul
comercial
▪ Praefectus urbi = prefect al Romei; competențe sporite în jurisdicția penală și de
administrare a capitalei și a teritoriului suburban
▪ Provincii:
▪ Imperiale
▪ Senatoriale
▪ Provinciile erau subordonate unui mandatar al împăratului
▪ Un rol important îl avea cancelaria imperială - furniza împăratului datele și instrumentele necesare
soluționării tuturor problemelor statului
▪ Moartea lui Teodosiu (395 a.Cr.) => împărțirea Imperiului Roman în:
• Imperiul Roman de Răsărit - până în 565 a. Cr., după care devine Imperiul Bizantin
➢ Limba latină este înlocuită cu cea greacă
➢ Instituțiile politice și juridice de tip sclavagist sunt înlocuite cu cele de tip feudal
• Imperiul Roman de Apus - până în 476 a. Cr.
➢ Ultimul său conducător, Romulus Augustus, este Odoacru, conducătorul triburilor de
heruli
Dreptul roman în fiecare etapă a statului roman. Caractere generale

Perioada străveche

• În perioada Regalității
• Cutuma / mos (obiceiul) - singurul izvor de drept roman
• Cutuma stă la baza vechiului drept roman – formal și rigid

Perioada veche

• În perioada Republicii
• Conflictele dintre plebei + patricieni => votarea Legii celor XII table
• Cutuma (transmisă din generație în generație) + legile (adunările populare) păstrează trăsăturile dominante
ale vechiului drept roman (formalism + rigiditate)
• Pontifii interpretau exclusiv dreptul

Perioada clasică

• Finalul Republicii - întreg Principatul

• Decăderea valorilor formale, rigide ale dreptului roman ca rezultat al bunăstarea generală produsă de
cuceririle militare - prăzi de război, aservirea altor popoare, exploatarea unui număr impresionant de sclavi,
influențele filosofiei grecești, apoi a spiritului creștin, mistic
• Se impune renunțarea la formalism + adoptarea unor proceduri de încheiere a actelor juridice mult mai
simple – bazate pe consensualism și buna-credință
• Nu se mai vizează forma actelor juridice, ci echitatea
• Căderea în desuetudine a cutumei + legilor formaliste, conservatoare
• Izvoare noi:
➢ Edictele pretorilor (date anual de magistrații judiciari)
➢ Hotărârile Senatului
➢ Interpretările date de juriști cercetători ai dreptului
➢ Odată cu Principatul, hotărârile împăraților / constituțiile imperiale
Perioada postclasică

• Perioada Dominatului – domnia lui Justinian (527-565 a. Cr.)

• Criza adâncă => sărăcirea izvoarelor dreptului
• Există doar constituții imperiale
• Opere juridice ale lui Justinian:
➢ Codul
➢ Digestele
➢ Instituțiunile
➢ Noile Constituții
• Toate acestea au fost reunite în Codul civil