L5.

1: REPUBLICA ROMANĂ

1.ROMA REGALĂ (753-509 î.H.):

a)conform tradiţiei, în acea perioadă la Roma au condus 7 regi;
b)instituţia supremă în stat era Senatul, format din patricieni (aristocraţii romani, cei de origine nobilă).
Senatul avea largi atribuţii administrative, financiare, religioase, stabilea politica externă a Romei. Deci
Roma avea o formă de guvernare aristocratică.

2.REPUBLICA ROMANĂ (509-27 î.H.):

a)Forma de organizare politică originală a Romei antice, cu unele influenţe din democraţia ateniană
(res=lucruri, treburi; publicae=publice, de interes general);
b)Tot Senatul aristocratic rămâne instituţia supremă în stat, dar în urma conflictelor dintre patricieni şi
plebei (oameni liberi fără drepturi politice) şi plebeii primesc treptat unele drepturi politice şi sunt create
noi instituţii numite magistraturi - magistraţii aveau multe atribuţii, erau aleşi pe o perioadă limitată de
către adunările poporului (comiţii) şi erau controlaţi în activitatea lor de către Senat;
- Adunările poporului (comiţiile) alegeau magistraţii şi votau legile.

MAGISTRAŢI ATRIBUŢII
CONSULI (2) - Conducătorii armatei, judecători, atribuţii administrative
PRETORI - Judecători
CENZORI - Evidenţa populaţiei
CHESTORI - Taxe şi impozite, administratori ai tezaurului
EDILI - Aspectul oraşului, jocuri diverse
TRIBUN AL - Apăra interesele plebeilor, avea drept de veto (de a se opune unor legi, măsuri
POPORULUI ale Senatului)
DICTATOR - Doar în caz de pericol, ales pe 6 luni, avea puteri absolute

S1:
“Trei erau la număr organele care luau parte la conducerea treburilor publice […] Toate în
parte erau aşa de drept şi aşa de potrivit orânduite şi conduse datorită acestor organe, încât nimeni, nici
chiar romanii, n-ar fi putut să spună cu temei dacă constituţia în totalitatea ei era aristocratică,
democratică sau monarhică […] Căci, dacă am avea în vedere puterea consulilor, statul părea ca este
monarhic şi regal; când însă avem în vedere puterea senatului, părea aristocratic; de altă parte, dacă se
consideră puterea mulţimii, s-ar părea limpede că este democratic.”
(Polibiu, “Istorii”)

- Menţionaţi, pe baza textului, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect!

- Care erau cele trei “organe” ale statului despre care vorbea Polibiu?
- Numiți cele trei sisteme politice care se regăseau în cadrul republicii romane, conform sursei istorice!
- Argumentaţi, pe baza textului, de ce modelul politic roman era unul original în lumea antică!

c)Extinderea republicii romane:

- bazându-se pe puterea sa militară, Roma şi-a impus stăpânirea asupra Italiei (sec. V-III î.H.);
- apoi a cucerit tot bazinul Mării Mediterane, Peninsula Balcanică şi V. Asiei mici (sec. II-I î.H.). Astfel,
Marea Mediterană devenea “Mare nostrum”;

S2:
EXPLICAŢI, CU AJUTORUL HĂRȚII, SENSUL SINTAGMEI “MARE NOSTRUM ”!
d)Criza şi sfârşitul Republicii:
- în urma cuceririlor numeroase, Roma se extinsese foarte mult. Un adevărat imperiu cu instituţii
republicane în care a crescut diferenţa bogaţi-săraci, au apărut două grupări politice care se luptau pentru
putere (optimaţii şi popularii) dar şi unii generali sau patricieni cu planuri măreţe de a acapara puterea;
armata avea un rol tot mai important, iar reformele făcute nu au mai putut salva Republica de la prăbuşire;
- în sec. I î.H., Roma a fost afectată de trei războaie civile, între diferiți oameni politici și generali, pentru
putere (primul - între Sulla şi Marius, al doilea - între Cezar şi Pompei, care făcuseră parte dintr-un
triumvirat (trei bărbați, formă de împărțire a puterii între generali și oameni politici puternici) şi al treilea
– între Octavian şi Marcus Antonius, care făcuseră și ei parte dintr-un triumvirat). În urma victoriei sale
din ultimul război civil, Octavian a pus capăt Republicii şi a fondat Imperiul roman (27 î.H.).