Istoria socio-politică a romanilor

Se împarte în următoarele epoci:

1. Epoca Prestatală
2. Epoca Statală:
- Regalitatea
- Republica
- Imperiu:
a. Principatul
b. Dominatul

● Epoca Prestatală

Se mai numea și Epocă Gentilică întrucât la acea perioadă era condusă din Ginți.
A durat de la fondarea orașului Roma până la întemeierea Statului Roman (din 753
Î.Hr până la jumătatea secolului VI Î.Hr).

Orașul Roma s-a întemeiat prin stabilirea pe acel teritoriu a 3 triburi fondatoare:
Latinii, Sabinii și Etruscii. Aceștia și urmașii lor s-au numit Patricieni.

Autohtonii și urmașii lor au purtat denumirea de plebei. Cu toate că plebeii nu

beneficiau de toate drepturile patricienilor, nu trebuie confundați cu sclavii. Ei erau
oameni liberi, participanți la viața economică a orașului (agricultori, meșteșugari).
Inegalitatea în drepturi viza sfera politică, decizională, plebeii neavând acces la
instituțiile de conducere a orașului:
1. Comitia Curiata:
- Adunarea Patricienilor
- Lua cea mai importante decizii
- Îl numea pe Rege
2. Regele:
- Avea un rol pur formal cu atribuții de ordin religios
și militar
3. Senatul:
- Avea un rol consultativ de sfat al bătrânilor
- Era compus din 300 de membri, șefii fiecărei Ginți.

La finalul epocii prestatale, Regele Servius Tullius a inițiat două reforme care au dus
la întemeierea statului roman:
a. Reforma Socială:
- A împărțit populația pe criteriul averii în 5 clase sociale: de la cei foarte
bogați la cei foarte săraci. Fiecare clasă avea propria Centurie (unitate
militară și de vot) și era compusă atât din patricieni cât și din plebei.
 b. Reforma Teritorială:
- A împărțit teritoriul Romei in cartiere sau triburi, rezultând 4 cartiere
urbane si 17 cartiere rurale, fiecare cu Centuriile lor.

!!! Prin aceste reforme s-au reunit cele 3 elemente ale statului: Teritoriul, Populația,
Suveranitatea, și astfel Roma a trecut de la oraș la stat.

● Epoca Statală

A. Regalitatea

În Regalitate, instituțiile generale ale statului erau:

1. Adunările Poporului:
- Comitia Curiata (păstrată din epoca Prestatală)
- Comitia Centuriata (adunarea centuriilor)(aveau acces si plebeii)
2. Regele:
- Devine un veritabil șef al statului
3. Senatul:
- Își păstrează rolul consultativ

Cu toate că intențiile lui Servius Tullius au urmărit armonizarea celor două clase,
plebeii au continuat să se simtă discriminați pe anumite planuri:

- Pe plan economic:
Teritoriile cucerite de la dușmani intrau în proprietatea statului și le erau atribuite
înspre folosință doar familiilor de patricieni. Aceste teritorii se numeau ager publicus

- Pe plan juridic:
Singurii care cunoșteau normele juridice la acea vreme erau pontifii (preoții păgâni ai
acelor vremuri, care veneau doar din rândul patricienilor).
- Orice conflict juridic dintre 2 oameni se rezolva in
fața lor.
- Atunci când conflictul se soluționa în favoarea
patricianului, impresia generală era că rezoluția a
fost injustă.
- Pe plan juridic plana constant suspiciunea că
pontifii sunt părtinitori.

- Pe plan politic:
Din toate instituțiile de conducere a statului, plebeii au dobândit acces doar la
Comitia Centuriata.
- Reprezentarea instituțională este încă
dezechilibrată
În anul 509 Î.Hr. este alungat ultimul rege Superbus și poporul proclamă Republica.

B. REPUBLICA

Existau următoarele instituții de conducere a statului:

1. Adunările poporului:
- Comitia Centuriata
- Comitia Curiata
- Comitia Tributa (compusă din plebei și patricieni)(Conciliu Plebis s-a
transformat în Comitia Tributa)
- Conciliu Plebis (consiliul plebilor)
2. Senatul:
- Devine principala putere politică în stat
- Guvernează provinciile romane
- Administrează Tezaurul statului
- Ratifică legi
- Asigură politica externă a Romei
- Veghează la respectarea tradițiilor și bunelor moravuri
- Principal factor de echilibru interinstituțional
3. Magistrații (NU SUNT JUDECĂTORI):
- Erau înalți demnitari ai statului cu atribuții administrative, militare,
judiciare
- Erau aleși de către popor prin vot, pe o durată limitată (de regulă un
an)
- Erau funcții onorifice (fără salarii)
- Erau funcții colegiale (în fiecare magistratură existau cel puțin câte doi
reprezentanți)
- Nu se subordonau ierarhic
- Ei erau:
- Consulii
- Tribuni
- Cenzori
- Pretori (au creat dreptul roman)
- Questori
- Edili
- Dictatori