Drept roman

- curs 2 -

À Epoca regalitatii - de la jumatatea sec. VI i.Hr

pana in anul 509 i.Hr.
In plan social:
-A continuat conflictul dintre praticieni si plebei,
din cauza discriminarilor la care erau supusi
plebeii in plan politic, juridic si economic.
In plan politic:
-Erau discriminati pentru ca desi aveau acces la
Comisia Centuriata, tot nu puteau sa participe la
lucrarile comisiei.
In plan juridic:
-La ceea epoca normele de drept erau exprimate doar
in forma nescrisa, forma obiceiurilor juridice. Insa
aceste obiceiuri nu erau cunoscute de popor, ci erau
tinute in secret de catre pontifii (preotii cultului
pagan roman). Pontifii erau alesi doar din randul
patricienilor (ori de cate ori se declansa un
conflict intre un plebeu si un patrician, partile se
adreseau pontifilor, iar acestia erau suspectati ca
i ar favoriza pe patricieni).
Pe plan economic:
-Toate pamanturile cucerite de la dusmani intrau in
proprietatea statului cu titlul de "Ager publicus",
iar apoi erau repartizate spre folosinta numai
patricienilor. Plebeii nu aveau acces la aceste
pamanturi.
-In epoca regalitatii apar si sclavii.
-Sclavia insa avea un caracter domestic, deoarece
sclavii erau putini la numar si erau tratati ca
membri inferiori ai familiei.
-Din punct de vedere politic conducerea statului se
intemeia pe 3 factori: Adunarile poporului, Regele
si Senatul.
-In ceea ce priveste adunarile poporului - se adunau
2 adunari: Comisia Centuriata si Comisia Curiata
(mostenita din epoca anterioara);
-Cele mai importante atributii de ordin electiv,
legistlativ, judecatoresc si in domeniul public le
exercita Comisia Centuriata;
-Comisia Curiata avea un rol secundar in domeniul
religios si privat;
-Regele s a transformat dintr un conducator
militar, intr un veritabil sef de stat. Exercita
atributii militare, administrative, judecatoresti si
religioase.
-Senatul devine un organism de stat, insa avea doar
un rol consultativ. Hotararile sale nu erau
obligatorii pentru rege.
À Epoca Republicii - A fost fondata in anul 509
i.Hr, dupa alungarea ultimului rege, Superbus.
-Daca in momentul fondarii sale, Roma era o cetate
oarecare situata in centrul Italiei, in Latium, spre
sfarsitul Republicii, datorita politicii sale
expansioniste, Roma a devenit centrul celui mai
puternic stat al antichitatii.
-In plan social, cu timpul conflictul dintre plebei
si patricieni a fost atenuat, insa pe fondul
dezvoltarii economiei de schimb au aparut noi
caterogii sociale: nobilii si cavalerii.
-Nobilii erau inaltii magistrati, detineau puterea
in stat, de aceea erau interesati sa promoveze forma
de stat republicana.
-Cavalerii erau oamenii de afaceri, cei imbogatiti
de pe urma comertului si militau pentru un stat
centralizat, autoritar; in masura sa le asigure
ordinea necesara comertului.
-Intre nobili si cavaleri a izbucnit un conflict
care a degenerat 4 razboaie civile de la sfarsitul
republicii, razboaie care s au incheiat cu victoreia
cavalerilor si instituirea Imperiului.
-Exista si o alta categorie sociala numita
proletari. Proletar= vine de la cuvantul prolet si
inseamna copil ; desemna faptul ca proletarii erau
oameni saraci care nu aveau alta avere, doar copiii.
Traiau la Roma pe seama statului care obisnuia sa
distribuie periodic bani sau alimente. Fiind
cetateni romani, proletarii aveau drept de vot, iar
voturile puteau fii cumparate; de aceea Cezar a
afirmat ca din cauza proletarilor care puteau fii
manevrati de catre cei bogati, Republica Roma era
"goala de continut".
-Sclavia atinge apogeul in aceasta epoca, deoarece
viata economica se intemeieaza in principal pe munca
sclavilor.
-In plan politic, Roma se intemeia pe 3 factori
constitutionali: Adunarile poporului, Senatul si
Magistratii.
-In aceasta epoca se intruneau 4 adunari ale
poporului: Comisia Curiata si Comisia Centuriata,
Adunarea plebeilor si Comisia Tributa.
-Conciliul Plevis (Adunarea Plebeilor) - adopta
initial hotarari obligatorii doar pentru plebei
(plebiscite). Treptat hotararile devin obligatorii
si pentru patricieni. Din momentul in care
patricienii incep sa participe la lucrarile acestei
adunari, Concilium Plevis se transforma in Comisia
Tributa. Era o adunare la lucrarile careia
participau toti cetatenii romani, organizati pe
triburi sau cartiere. Fiecare trib dispunea de un
vot, aceasta adunare preia atributiile legistlative,
elective si judiciare.
-Senatul in aceasta epoca a devenit principalul
factor de echilibru. Senatul administra provinciile,
tezaurul public, coordona politica externa si
supraveghea respectarea traditiilor poporului roman.
In sens formal, Senatul nu avea atributii
legistlative, hotararile sale nu aveau putere de
lege, dar Senatul influenta procesul de legiferare,
pentru ca legile nu intrau in vigoare daca nu erau
preluate de Senat.
-Magistratii erau inaltii demnitari ai statului si
exercitau atributii militare, administrative si
judiciare. Erau alesi pe termen de un an si
exercitau functii onorifice (neremunerate) si
colegiale (aceleasi atributii erau indeplinite de
cel putin 2 magistrati). Nu exista o subordonare a
magistraturilor, magistratii se controlau reciproc.
Magistraturile au aparut intr o anumita ordine; cea
mai veche magistratura a fost Consulatul, pentru ca
dupa alungarea ultimului rege, roamanii au ales 2
consuli care au preluat toate atributiile laice ale
fostilor regi. Aparent consulii aveau puteri
nelimitate, insa dupa expirarea mandatului deveneau
particulari. Urmatoarea magistratura aparuta a fost
Tribunatul Plebei, aparut la cererea plebeilor.
Tribunii plebei se bucurau de dreptul de veto, in
virtutea caruia puteau sa anuleze orice act juridic
care contravenea intereselor plebeilor. Probabil in
jurul anului 443 i.Hr a aparut cenzura.
-Cenzorii erau alesi din 5 in 5 ani, pentru a face
recensamantul persoanelor si bunurilor in vederea
stabilirii impozitelor.
-Pretorii sanctionau noi drepturi subiective si
extindeau astfel sfera de reglementare juridica.
Initial pretorii organizau procesele dintre
cetatenii romani. Cestia se numeau "pretori urbani";
incepand din anul 242, au aparut si pretorii
peregrini care judecau procesele dintre cetatenii
romani si peregrini (peregrini=straini).
-Cvestorii organizau strangerea impozitelor,
administrau arhivele statului si asigurau vaznarea
bunurilor dobandite de la dusmani catre persoane
particulare.
-Edilii curuli asigurau ordinea publica,
aprovizionarea Romei cu alimente si organizau
judecarea proceselor declansate in legatura cu
actele juridice incheiate in targuri.
-Dictatura este o magistratura cu caracter
exceptional. In momentele de mare primejdie, romanii
suspendau toate magistraturile pentru 6 luni si
alegeau un dictator care exercita intreaga putere.
À Epoca Principatului:
-Cezar a incercat sa introduca fatis sistemul
monarhic, insa incercarea sa nu a reusit si a fost
asasinat, insa nepotul si fiul sau adoptiv, Callus
Octavianus, a initiat o serie de reforme prin care a
dat aparenta ca vechile magistraturi continua sa
functioneze, dar in realitate el a concentrat
intreaga putere in mainile sale. Octavianus a
determinat Senatul sa l aleaga consul si tribun pe
viata. Formal era un magistrat, insa in realitate
avea puteri nelimitate. A fost proclamat principe
sau "primus inter tare" (primul dintre egali). A
fost proclamat imperator (conducator al legiunilor
romane) Cezar (urmas al lui C.I.Cezar) Augustus
(demn de a fi venerat).
In plan social se formeaza in aceasta epoca
latipundiile si se adanceste prapastia dintre bogati
si saraci. Apar primele semne ale decaderii
sistemului sclavist si se face loc unei noi
categorii sociale: colonii. La inceput colonii erau
oameni liberi care luau in arenda pamanturi si
plateau in schimb fie o suma de bani, fie o parte
din recolta. Acestia se numeau coloni voluntari. In
sec. II apar si colonii siliti, adica fosti
prizonieri de razboi care nu mai erau transformati
in sclavi. Incepand din secolul III apar si colonii
servi; erau alipiti pamantului pe care il lucrau si
puteau fi instrainati odata cu pamantul.
-Politic existau 3 factori constitutionali:
Magistraturile, Senatul si Principele.
-Vechile magistraturi repuplicane au continuat sa
functioneze, dar treptat atributiile lor s au
restrans si au fost preluate de noi magistraturi.
-Senatul: hotararile Senatului in aceasta perioada
deveneau obligatorii - "senatusconsulte", desi
dobandeste noi atributii, Senatul in fapt devine o
anexa a politicii imperiale.
-Principele era primul dintre cetateni, formal era
un magistrat, in fapt avea puteri nelimitate.
Dominatul (284-565 d.Hr):
-In plan social asistam la decaderea generala a
Romei. Proprietarii latipundiilor incep sa exercite
pe domeniile lor o parte din functiile statului
(armata proprie, strangeau impozite), astfel marii
proprietari funciari erau numiti "potentiore" (cei
mai puternici).
-Sclavia decade si mai mult, se generalizeaza
colonatul servaj.
-In plan politic avem Imparatul, Senatul si
Magistraturile.
-Imparatul este denumit "Dominus et Deus"(stapan si
zeu), iar prin edictul de la Milan este proclamat
stapan si Dumnezeu. Este un monarh cu puteri
absolute. Imparatul este ajutat de un consiliu
restrans, numit "Consistiorum Principis".
-Senatul decade la nivelul Senatelor municipale, iar
magistraturile devin functii decorative.
-In anul 395 d.Hr, Imperiul Roman s a divizat in
Imperiul Roman de Apus si Imperiul Roman de Rasarit.