Seminar 2:

Mancipațiunea = procedeu juridic religios în care fiecare din părți rostea anumite formule
solemne, în drepturi f vechi invocau și zeitățile, trebuiau să se întâlnească într-un loc public,
să fie 5 martori, era necesară prezența unui cantaragiu. Lipsa îndeplinirii acestor condiții
ducea la anularea actelor.

1. Obiectul dreptului privat roman:

- definiție
- se confunda cu religia și morala
- Justinian: Juris prudentia est divinarum atque humanarum rerum notitia, iusti
atque iniusti scientiaI; traducere + jus și fas - diferența dintre ele
- Ulpian: Juris praecepta sunt haec: honeste vivere alterum non laedere suum
cuique tribuere; traducere+ dreptul impune stabilirea unor principii cu privire la
modul de desfășurare al vieții, cu privire la respectarea drepurilor și
intereselor legitime ale altora și la realizarea justiției;
- Publicum jus est quodat statum rei romanem spectat, privatum quodat
singulorum utilitate; Traducere
- obiectul de reglementare vizează relațiile patrimoniale și rel nepatrimoniale
dintre persoane aflate la un nivel de egalitate dpdv juridic și relațiile sociale
privind organizarea proceselor private
**Temă: Murder in Rome - de căutat pe Yt - pledoaria lui Cicero - Pro
Roscio Amerino

2. Școlile de drept roman

- prima școală. Ravenna. sec VII
- lucrările nu s-au păstrat
- existența acesteia s-a cunoscut doar pe cale indirectă
- nu cunoșteau Digestele împăratului Justinian a.î. lucrările nu puteau să aibă
un conținut științific deosebit
- a doua școală.Pavia. sec X
- lucrările nu s-au păstrat, nu au cunoscut Digestele împăratului Justinian
- cunoaștem existența ei doar din referirile făcute de alți autori
- a treia școală. Școala glosatorilor. sec XI
- fondatori: Ilnerius
- cel mai mare reprezentant: Accurius - Gosa magistralis (Marea glosă) -
96.260 de glose
- metodă exegetică = explicare prin detaliere și exemplificare;
- glosele = adnotări; explicații date pe înțelesul profanilor, pornind de la digeste
- fără relevanță practică
- Glosatorii nu erau juriști prin excelență, iar explicația făcută prin analiza literei
digestelor lipsea de unele sensuri norma inițială
- Școala postglosatorilor. sex XIV
- reprezentant de seamă: Bartolus
 - metodă dogmatică
- au analizat doar lucrările glosatorilor
- au formulat principii cu aplicabilitate practică
- au pus bazele sistemului juridic din Germania feudală a sec. XV (usus
modernus pandecterum - utilizarea contemporană a digestelor)
- prin extragerea principiilor din lucrările glosatorilor nu s-a ajuns la aceleași
principii de la care au plecat glosatorii întrucât s-au urmărit și adaptarea la
realitățile societății feudale
- Școala istorică a dreptului roman. sec XVI
- fondator
- metodă istorică
- a valorificat cunoștințe și din alte discipline
- Jack Cujas - primul romanist care a încercat să reconstituie operele
jurisconsulților clasici pornind de la digeste
- Noua școală istorică a dreptului roman. 1802
● a luat naștere în cadrul prelegerilor profesorului Savigny, la Universitatea din
Marburg
● statul nu poate crea drept
● statul codifică obiceiurile și tradițiile juridice
● ceea ce e contrar tradiției juridice nu are legitimitate
-Th. Monsen - cel mai mare romanist
- P. F. Girard, P. Bonfante
- Titus Livius Maiorescu, Constantin Stoicescu, Ștefan Longinescu, Nicolae Corodeanu etc
- după Al Doilea Război Mondial: București - C. Tomulescu; Cluj - Vladimir Hanga; Mihai
Jacotă - Iași

3. Importanța și studiul dreptului roman

4. Diviziunile dreptului privat roman

Seminar 3:
sclavii - persoane dpdv uman, bunuri dpdv juridic
Jus nature
- drept aplicabil tuturor popoarelor în toate timpurile
- în acceptțiunea de la jus gentium este dreptul aplicabil tuturor viețuitoarelor pt a
include aici și sclavii

- perioadă: 754,753 î. Hr. - jumătatea sec VI î. Hr.

- organele de conducere erau sociale, nu politice, deoarece nu exista stat
- categoriile sociale erau latini, sabini, etrusci, ca strămoși ai patricienilor, și autohtonii
învecinați, strămoși ai plebeilor
- între aceste categorii sociale existau inechități, plebeii neavând acces la conducerea
cetății
- organele sociale de conducere erau:
- rex = rege,
- conducător militar și cu atribuții religioase
- comitia curiata
- Senatul = format din șefii ginților, 300 de membrii, cu rol de sfat al bătrânilor
- accentuarea inegalităților dintre patricieni și plebei a condus la stratificare socială și,
ulterior, la apariția statului prin reformele lui Sergius Tuius

4.
- au făcut trecerea de la societatea prestatală la societatea statală
- perioadă: jumătatea sec VI î. Hr.
- o reformă socială constând în împărțirea întregii populații libere a Romei în 5 clase
strict pe criteriul averii, independent de distincția dintre patricieni și plebei
- avere peste 100.000 ași
- avere peste 75.000 - 100.000
- >50.000 - 75.000
- > 25.000 - 50.000
- > 11.000 - 25.000
- fiecare clasă a fost împărțită în centurii, fiind obținute, în final, 193 de centurii
- în prima clasă se găseau 98 dintre acestea, aceasta fiind categoria dominantă
- reforma administrativă: împărțirea teritoriului Romei în 21 de triburi (cartiere) - 4
urbane și 17 rurale, ulterior s-a ajuns la 35 de cartiere
- prin aceste reforme, la romani s-au întrunit cele 2 condiții de existență ale statului din
Antichitate:
- stratificare socială
- apartenența la comunitate pe criteriul teritorial

5. Organizarea socială și de stat a Romei în epoca regalității

- perioadă: jumătatea sec VI - 509 î. Hr.

- categorii sociale: patricieni și plebei
- inegalități și mai mari între statutul și drepturile acestora
- plebeii erau excluși de la ager publicus
- plebeii nu aveau acces la normele dreptului
 - plebeii nu aveau în continuare acces la comitia curiata
- plebeii nu puteau încheia o căsătorie valabilă cu un patrician
- organizarea de stat
- rege - șef politic și militar
- adunările poporului: comitia curiata (moștenită din epoca prestatală; atribuțiile
i se diminuează) și comitia centuriata (îndeplinește majoritatea atribuțiilor cu
caracter administrativ; aveau acces și plebeii în aceasta
- Senatul
- compunență variabilă
- devine un organ politic consultativ
- conflictele dintre patricieni și plebei a dus la căderea statului roman în forma
regalității și la instaurarea republicii în 509 î. Hr.

6. Categoriile sociale și adunările poporului în epoca republicii

- nobili (origine + atribuții)
- cavalerii (orinige + atribuții
- proletarii = oamenii liberi (etimologie (proles = copii), voturi libere, Pâine și
circ)
- sclavii
-adunările poporului
- comitia curiata
comitia centuriata
concilium plebis
comitia tributa