Drept roman – seminar 3 –

Mancipatiunea = procedeu juridic religios in care fiecare din parti rostea anumite formule
solemne, in dreptul f vechi invocau si zeitatile , trebuiau sa se intalneasca intr-un loc public, sa
asigure prezenta a 5 martori, a unui cantaragiu, iar nerespectarea tuturoror formulelor ducea la
invalidarea actului . (Formalism excesiv) (in perioada regalitatii mai mult)
• Avantaje:
- Aducea o mare insemnatate vanzarii
• Dezavantaje :
- Dura f mult timp pt ca trebuia sa se faca pt fiecare bun in parte
Ași = banii romani
Ulterior a aparut vanzarea prin dubla-stipulatiune (fara martori) si mai simplificata. -> este
nevoie de martori doar pt a proba in cazul in care nu se inteleg

Subiectul I :

 Obiectul dreptului privat roman:

• Definite
• Confuzia dintre drept si religie
• cele trei adagii in latina : „ juris prudentia est divinarum atque humanarum rerum notitia,
justi atque injuti scientia „ -> justitinian + traducere distinctia intre jus si fas
• Ulpian : juris precepta sunt haes : honeste vivere alterum non laedere suum cuique
tribuere + traducere + precizare ca dreptul impune stabilirea unor principii cu privire la
modul de desfasurare al vietii, cu privire la respectarea drepturilor si intereselor legitime ale
altora si la realizarea justitiei
Obiectul dr privat roman si diferentierea data de ulpian : Publicum ius est quod ad statum rei romanae
spectat privatum quod ad singulorum utilitatem”, adică dreptul public este acela care se referă la organizarea
statului roman, iar dreptul privat este acela care se referă la interesele fiecăruia.

... + traducere
+ citatul lui celsus .
obiectul de reglementare vizeaza relatiile patrimoniale si relatiile nepratrimoniale dintre
persoane aflate la un nivel de egalitate si relatiile sociale privind organizrea proceselor
private
!! Tema pt acasa: Murder in Rome (youtube ) filmulet de 40 de minute

Subiectul II :
 SCOLILE DE DREPT ROMAN:
- Prima scoala . ravenna . sec VII :
->lucrarile nu s-au pastrat
-> eexitenta acesteia s-a cunoscut doar pe cale indirecta
-> nu cunosteau digestele imparatului justinian astfel incat lucrarile nu puteau sa aiba un
continut stiintific deosebit
- Pavia : secolul X :
 -> lucrarile nu s-au pastrat, nu au cunoscut digestele imparatului justinian
-> cunoastem esxistenta ei doar din referirile facute de alti autori
- scoala glosatorilor sex XI , bologna fondator : Irnerius, cel mai mare reprezentant: accursius
autor : glossa magistralis” = marea glossa peste 96 000 de glosse:
-> metoda exegetica : explicare prin detaliere si eventual exemplificare ; glosse = addnotari
asupra textelor din digeste ; glossatorii nu erau juristi prin excelenta, iar explicatia facuta prin
analiza literei digestelor lipsea de unele sensuri norma initiala ;
-> explicatii date pe intelesul profanilor pornind de la digeste
-> fara relevanta practica
- Scoala postglossatorilor, sec XIV, Bologna, Bartolus:
- > metoda dogmatica :
-> au analizat doar lucrarile glossatorilor
-> au formulat principii cu aplicabilitate practica
-> au pus bazele sistemului juridic din germania feudala a sec XIV (usus mordenus
pandectarum) pandecte=digeste in gr
-> prin extragerea principiilor din lucrarile glossatorilor nu s-a ajuns la aceleasi principii de la
care au plecat glossatorii intrucat s-a urmarit si adaptarea la realitatile societatii feudale
- Scoala istorica, sex XVI, Andre Alciat :
->metoda istorica
-> a valorificat cunostinte si din alte discipline
-> jacque cujas a fost primul romanisty care a incercat sa reconsituie operele jurisconsultilor
clasici pronind de la digeste
- Noua scoala istorica a dreptului roman :
-> profesorul savigny, univ din marburg
-> statul nu poate crea drept
-> statul codifica obiceiurile si traditiile juridice
-> ceea ce e contrar traditiei juridice nu are legitimitate

TH Momsen : CEL MAI MARE ROMANIST

p. f. girard , p. bonfante reprezentatnti de marca ai scolilor de dr roman
titus livius maiorescu , constamtin stoicescu, stefan longinescu, nicolae corodeanu etc
dupa al doilea razboi mondial, bucuresti : c-tin tomulescu, iasi mihail jacota , cluj vladimir hanga

SUBIECTUL III :
 IMPORTANTA SI STUDIUL DR ROMAN:
- Limbaj juridic comun
- Fundamentul sistemului de drept privat continental
- Expresia ideala si abstracta a normelor juridice dintr-o societate bazata pe economie de
piata si comert liber
- Importanta studiului pt romani :
a) A determinat aparitia sist juridic daco-roman prin contopirea obiceiurilor dacice cu
normele de drept roman
b) A influentat insitutiile dreptului consuetudinar (cutumiar) romanesc = legea tarii
c) A influentat aparitia pravilelor slavone si romanesti
 d) A influentat apiritia codurilor civile moderne, in acest sens codul civil din 1964 fiind
influentat de dreptul roman regasit in digestele lui Justinian , iar codul civil actual
fiind influentat majoritar de dreptul roman din epoca clasica.

SUBIECTUL IV:
 DIVIZIUNILE DR PRIVAT ROMAN
- Dreptul roman se imparte in dr public si dr privat
- Dr privat se imparte in : ius civile, ius gentium, ius naturae

a) Ius civile

 Are trei acceptiuni :

1. Drept quiritar = dreptul aplicabil cetatenilor rimani. Ac era un sistem juridic incarcat
de formalism pe care romanii nu au dorit sa-l faca accesibil celorlalti
2. Opera creatoare a jurisconsultilor romani
3. Intregul drept privat roman, mai putin dreptul pretorian

b) Ius gentium
 Are trei acceptiuni:
1. Constituie o reactie fata de formalismul dreptului civil si reprezinta drfeptul aplicabil in
relatiile dintre cetatenii romani si peregrini sau dintre peregrini intre ei
2. Drept aplicabil relatiilor dintre cetati, un echivalent al dr international public de astazi
3. Se confunda cu dreptul natural

c) Ius naturae : dreptul aplicabil tuturor popoarelor din toate timpurile. In accestiunea de
la ius gentium, este dreptul aplicabil tuturor vietuitoarelor pt a include aici si sclavii.

SUBIECTUL V:
 ORGANIZAREA SOCIALA A ROMEI IN EPOCA PRESTATALA
- Perioada : 754-753 i hr pana la jumatatea secolului VI i.hr.
- Organele de conducere erau sociale, nu politice, deoarece nu exista stat
- Categoriile sociale erau : latini, sabini, etrusci, ca stramosi ai patricienilor si autohtonii
invecinati stramosi ai plebeilor
- Intre aceste categorii sociale existau inechitati/inegalitati: plebeiib nu aveau acces la
conducerea societatii
- Organele sociale de conducere erau :
a) Regele / Rex : conducator militar si cu atributii religioase
b) Comitia Curiata : adunare a poporului cu deplinatate de competente
c) Senatul : format din sefii gintilor , 300 de membri, un rol de Sfat al Batranilor
- Accentuarea inegalitatilor dintre patricieni si plebei a condus la stratificare sociala si
ulterior la aparitia statului prin reformele lui Servius Tullius.
SUBIECTUL VI:
 REFORMELE LUI SERVIUS TULLIUS
- Au facut trecere4a de la soc prestatala la soc. Statala
- Perioada: jumatatea sec VI i hr
a) O reforma sociala constand in impartirea intregii populatii libere a Romei in 5 clase strict
pe criteriul averii, independent de distinctia dintre patricieni si plebei ;
1. Prima clasa; avere peste 100 000 de asi
2. Peste 75 000 -100 000 asi
3. Peste 50 000 – 75 000
4. Peste 25 000 – 50 000 (incluvi)
5. Peste 11 000 – 25 000 (inclusiv)
Cei care nu aveau nici macar 11 000 de asi nu faceau parte din nicio categorie.
Fiecare clasa a fost impartita in centurii, fiind obtinute in final 193 de centurii.
In prima clasa se regaseau 98 din acestea, ac fiind categoria dominanta.
b) Reforma administrativa :
- Impartirea teritoriului Romei in 21 de triburi (cartiere) din care 4 urbane si 17 rurale.
Ulterior s-a ajuns la 35 de cartiere.
- Prin aceste reforme la romani s-au intrunit cele doua conditii de existenta ale statului
din Antichitate : stratificare sociala si apartenenta la comunitate pe criteriu teritorial

SUBIECTUL VII:
 ORGANIZAREA SOCIALA SI DE STAT A ROMEI IN EPOCA REGALITATII
- Perioada : jumatatea sec VI i hr – 509 i.hr.
- Categorii sociale : patricieni si plebei; inegalitati si mai mari intre statutul si drepturile
acestora fata de perioada prestatala
- Plebeii erau exclusi de la ager publicus, nu primeau spre folosinta terenuri din cele
cucerite de romani
- Plebeii nu aveau acces la normele dreptului
- Plebeii nu aveau in continuare acces la Comitia Curiata
- Plebeii nu puteau incheia o casatorie valabila cu un patrician
- Organizarea de stat :
a) Rege : sef politic si militar
b) Adunarile Poporului :
• Comitia Curiata : mostenita din epoca prestatala ale carei atributii se diminueaza
• Comitia Centuriata : indeplineste majoritatea atributiilor cu caracter administrativ,
aveau acces si plebeii
c) Senatul : are o componenta variabila, devine un organ politic consultativ
- Conflictele dintre patricieni si plebei au dus la caderea statului roman in forma regalitatii
si la instaurarea republicii in 509 i.hr
 SUBIECTUL VIII:
 ADUNARILE POPORULUI SI CATEGORIILE SOCIALE IN EPOCA REPUBLICII :
- Nobili: origine si atributii
- Cavalerii : origine si atributii
- Proletarii (etimologie, proles = copii, voturi libere, paine si circ )
- Sclavii
- Adunarile poporului :
a) Comitia Curiata
b) Comitia Centuriata
c) Concilium Plebis
d) Comitia Tributa

SUBIECTUL IX:
 MAGISTRATII IN EPOCA REPUBLICII:
- Magistraturile erau de regula colegiale
- Mandatul magistratilor era de un an, cu exceptia conzorului (18 luni) si a dictatorului (6
luni)
- • Consulii : erau cei mai importanti magistrati si reprezentau organele de conducere ale
statului roman , erau intotdeauna doi . Aveau principalele atributii administrative, insa
aveau si atributii militare
- • Pretorii : erau cei mai importanti magistrati din perspectiva dreptului roman .
atributiile lor vizau organizarea proceselor . Pretorii nu erau judecatori, ci doar persoane
care stabileau cadrul desfasurarii unui proces si idicau prin edictul lor interpretarea
normelor incidente
- • Dictatorii :erau magistrati numiti pt 6 luni in situatii exceptionale, iar in acest interval
exercitau inclusiv atributiile altor magistrati . dupa finalizarea mandatului, dictatorii
puteau fi judecati si condamnati pt abuzurile savarsite
- !!!! Consulii , pretorii si dictatorii aveau IMPERIUM (= dreptul de comanda al legiunilor
romane, dar si posibilitatea convocarii poporului in adunari )
- • Cvestorii : aveau ca atributii valorificarea prazii de razboi si administrarea arhivelor
- • Cenzorii : erau magistratii desemnati pt efectuarea recansamantului, motiv pt care
mandatul lor era de 18 saptamani
- • Edilii curuli : asigurau aprovizionarea si politia pietelor. Organizau procesele avand ca
obiect litigii nascute cu prilejul comertului in targuri
- • Tribunii : erau magistrati desemnati din randul plebeilor. In anumite chestiuni de
interes general, beneficiau de un drept de veto care prevenea inrautatirea situatiei
plebeilor
- Ultimele patru magistarturi beneficiau de PROTESTAS (= dreptul de a administra)
 SUBIECTUL X:
 PRINCIPATUL
 Context social
 diferenţele dintre bogaţi şi săraci (denumirile acestora)
 extinderea latifundiilor
 apariaţia colonilor (noţiune, statut, tipuri de coloni)
 Organizarea statului
 Împărat
o Octavian a devenit primus interpares şi Imperator Caesar
Augustus
o Conducea direct un aparat de funcţionari care diminua
competenţele magistraturilor tradiţionale
 Senat
o Instrument de realizare a voinţei imperiale
o Formal, competenţele sale sunt lărgite
 Magistraţi – atribuţiile acestora se diminuează, dar magistraturile
se păstrează.

SUBIECTUL XI:
 DOMINATUL
 Context social
 se extind latifundiile
 poziţia celor bogaţi se consolidează, putând intra chiar în conflict
cu politica imperială (denumirea celor bogaţi şi a celor săraci)
 cvasi-nobilime, organizată pe sistemul castelor închise şi ereditare
 Organizare statală
 împăratul este Dominus et Deus – tot ce intră în contact cu el
devine sfânt
 senatul decade, ajungând să fie asimilat senatelor municipale
 magistraturile devin funcţii decorative
 împăratul conduce cu ajutorul unui Consistorium principis, iar
funcţionarii se împart în Dignitates şi Officia

SUBIECTUL XII :
 Acceptiunile notiunii de izvor de drept
- In sens material : reprezimta totalitatea conditiilor materiale de existenta care au
determinat nevoia de reglementare, respectiv aparitia normei
- In sens documentar : totalitatea surselor de cunoastere ale dreptului indiferent de
originea lor, fie ca sunt inscriptii, fie ca sunt ode, fie ca sunt texte de lege, fie ca sunt
picturi. Indiferent de situatie, desprindem fizionomia unor institutii juridice
- In sens formal : izvorul formal de drept este haina pe care o imbraca norma sociala
pentru a deveni norma juridica=> forma data normei sociale pt a deveni obligatorie

Subiectul XIII :
 Obiceiul ca izvor de drept:
- Obiceiul = practica constanta, indelungata , respectata de buna-voie de membrii
comunitatii (obicei nejuridic) sau impusa prin forta de constrangere a statului (obiceiul
juridic)
- Cel mai vechi izvor de drept
- In epoca veche : a fost singurul izvor de drept pana la aparitia legii celor XII Table si a
avut o importanta deosebita pana la aparitia noilor izvoare formale (legea, edictele
magistratilor )
- In epoca clasica : obiceiul si-a pierdut foarte mult din importanta deoarece societatea
romana evoluase foarte mult, iar majoritatea reglementarilor era realizata prin alte
izvoare de drept , respectiv legi, edicte, senatusconsulte si constitutiuni imperiale
- In epoca postclasica : in mod paradoxal, obiceiul si-a recapatat importanta deoarece
odata cu decaderea societatii romane reglementarile nu au mai corespuns situatiilor
juridice existente si realitatilor sociale existente . in respectiva perioada, in dominat,
imparatul guverna prin constitutiuni imperiale, iar in domeniile ce nu erau cuprinse in
acestea se aplicau vechile legi alaturi de noile obiceiuri adaptate realitatilor sociale.
- Salvius Iulianus: Obiceiul reprezinta vointa comuna a popoarelor si are functie
abrogatoare

Subiectul XIV :
 Legea ca izvor de drept
o Lex – sens de contract şi sens de lege
o Procedura de adoptare a legilor: propunere, dezbatere, votare, intrare în vigoare
o Structura legilor
 Prescriptio
 Rogatio
 Sanctio
 Leges perfectae
 Leges minus quam perfectae
 Leges imperfectae
 Leges plus quam perfectae

Subiectul XV :
 Legea celor XII Table
o Context istoric al adoptării - Terentilius Arsa - solicitări 10 ani la rând, înfiinţarea
Decemviri legibus scribundis, iniţial toţi 10 patricieni, ulterior 5 plebei şi 5
patricieni, varianta din 451 î.Hr., apoi 449 î.Hr.
o Reprezenta codificarea vechiului drept cutumiar
 o Reglementa regimul bunurilor (proprietatea quiritară), un singur contract în
materia obligaţiilor (sponsio), materia familiei şi procedura de judecată
o Textul legii a fost distrus prin incendierea Romei de către gali şi nu a mai fost
republicat. S-a perpetuat pe cale orală, devenind carmen necessarium
o Nu a fost abrogată formal. A fost în vigoare 12 secole, ulterior devenind
inaplicabilă faţă de realităţile sociale

Subiectul XVI :

 Edictele magistraţilor
- Etimologie: ex dicere
- Noţiune, durata valabilităţii (edicta perpetua şi edicta repentina), jus edicendi
- Edictele pretorilor
i. Erau cele mai importante edicte
ii. Erau create mijloace procedurale noi
iii. Rol creator în domeniul dreptului, în temeiul principiului echităţii, însă
pretorul nu legifera în mod direct: Praetor jus facere non potest
iv. Structura edictului pretorului
1. Edictum vetus
2. Edictum novum
v. În epoca împ.Hadrian edictul pretorului a fost îngheţat sub o formă unică:
Edictum Perpetuum
1. Justificarea formală: edictul ajunsese la o forma perfectă
2. Justificarea reală: rolul creator al pretorului devenise un pericol
pentru politica imperială.
3. Structura edictului perpetuu, conform prof.Otto Lenel – 4 părţi:
a. Organizarea proceselor
b. Mijloace procedurale de drept civil
c. Mijloace procedurale de drept pretorian
d. Executarea sentinţei
4. Raportul dintre dreptul civil şi dreptul pretorian
5. Pretorul acţiona adiuvandi1, supplendi, corrigendi juris civilis gratia

1
Este recunoscută şi expresia addendi
 Subiectul XVII :

 Jurisprudenta ca izvor de drept

o Definiţie: Ştiinţa dreptului creată de jurisconsulţi prin interpretarea creatoare a
normelor juridice cuprinse în legi
o Jurisprudenţa sacrală – pontifii erau unicii depozitari ai obiceiurilor juridice
o Jurisprudenţa laică
 A apărut odată cu L XII T.
 Furtul dreptului de către Gnaeus Flavius
 Activitatea jurisconsulţilor avea caracter empiric şi lua 3 forme
 Respondere
 Cavere
 Agere
 În epoca clasică, jurisconsulţii devin preocupaţi de formularea de principii
şi reguli - atinge apogeul dezvoltării sale
 Şcolile de drept: Şcoala Sabiniană (Caius Capito), Şcoala Proculiană
(Labeo).
 În epoca post clasică ştiinţa dreptului a decăzut masiv, odată cu civilizaţia
romană.
 Jus publice respondendi
1. jurisconsulţii agreaţi de împărat ofereau consultaţii juridice cu
valoare obligatorie pentru judecător, iniţial numai în speţa
respectivă, iar din timpul lui Hadrian şi în alte speţe similare
2. Legea Citaţiunilor: 5 jurisconsulţi (Papinian, Paul, Ulpian,
Modestin, Gaius) şi alţi jurisconsulţi citaţi de aceştia din urmă.
Dacă cei cinci aveau păreri diferite, judecătorul opta pentru
opinia majoritară. Dacă din 5, 2 aveau o părere, 2 altă părere,
iar al cincilea nu se pronunţa, judecătorul urma opinia lui
Papinian. Dacă Papinian era cel care nu se pronunţa,
judecătorul putea opta liber

Subiectul XVIII :
 Senatusconsultele ca izvor de drept
o Iniţial Senatul nu avea atribuţii legislative
o După Împ.Hadrian, senatusconsultele devin izvoare de drept în sens formal.
o Acestea reprezentau indirect expresia voinţei imperiale
o Ulterior erau numite peiorativ orationes

Subiectul XIX:
 Constitutiunile imperiale ca izvor de drept
o Expresia voinţei imperiale
o Edicta
o Mandata
 o Decreta
o Rescripta (pentru particulari erau scrise pe cerere, iar pentru magistraţi, prin
Epistula). Erau sistematizate periodic

Subiectul XX:
 Opera legislativa a imparatului Justinian :
o Motivaţia sistematizării dreptului clasic şi postclasic
o Importanţa acesteia pentru societăţile de mai târziu
o Codul (apariţie, elaborare, conţinut, structură)
o Institutele (apariţie, scop didactic, conţinut, structură)
o Novelele (operă postumă, conţin const.imperiale din vremea lui Justinian)
o Digestele
 Cea mai importantă operă
 Apariţie 533 d.Hr.
 Elaborate de o comisie de 15 persoane condusă de Tribonianus, împărţită
în alte 3 comisii, conduse de Constantin, Teofil şi Doroteu.
 Textele clasice au fost împărţite în 4 categorii
 operele lui M.Sabinus şi comentariile ad sabinum
 comentariile privind edictul pretorului
 opera lui Papinian
 appendix
 Sistemul de lucru stabilit de Justinian, prin 3 const.imp.
 Structură 50 de cărţi, împărţite în titluri, fragmente, paragrafe
o opera lui Justinian a fost publicată sub numele de Corpus Juris civilis