Roman

REPUBLICA.
Daca in sec VIII - lea Roma era un oras cetate, in sec I i.e.n ea devine un imperiu avand in
centrul sau mare medeiterana.
Roma va ajunge cea mai mare putere din cate cunoscuse antichitatea pana atunci.
In anul 509 i.e.n este alungat ultimul rege roman si se instarureaza republica.
Intrega epoca a repubiclii este dominata de lupta dintre patricieni si plebei.
Sub aspect etimologic republica inseamna resei lurucu publia comun deci o forma de
guvernanmant democrata. In realitate Roma era o republica aristocratica in cadrul careia puterea
era detinuta doar de particieni, fapt ce a nemultumit pe plebei care amenintau cu agresiunea.
Fapt ce punea sub semnul intrebarii existenta statului roman.
Desi plebeii participau la lucrarile comitiei centuriate ei nu puteau parte la lucrarile comitiei
curiate ce era rezervata particienilor.
Mai mult decat atat normele dupa care se administra justitia erau tinute in ascuns de catre marele
preot Depontif, iar reguluie dupa care se judeacau procesele erau favorabile patricienilor
In epoca repubilcii au oc marile cuceriri teritoriale in urma carora terenurile confiscate de la
dusmani intrau in proprietatea statulyi roman ( ager publicus) si erau date in folosinta exculsiva
patricienilor. Cu timpul acestia cauta sa transfere folosinta lui ager publicus in proprietate.
Lupta dintre patricieni si plebei determina pentru calmacrea situatie adoptarea unor reforme in
urma carora asistam practic la o nivelare sociala ce se infaptuieste in sec III lea I e n
La acest proces contriubuie si fenomenul de descompunere a gintilor la sf republicii datorita
revolutiei produse in econimoie circulatie de marufuri cunoste o dezvoltare fara precendnt fapt
ce va determina schimabri in plan social cand se strege diferenta intre patricinei I plebei
Clasa dominanta se grupeaza in cavaleri si nobili. In clasa socilaa a cavalerilor apar cei
imbogatiti de pe urma comertutului cei ce executau colonii sau cei care erau constituitii in
societetai republican ce aveau drept competenta colectare impozitelor statului.
Avnd o situatie economica prospera cavalerii exercitau o mare infulenta asupra vietii politice
nobilimea reprezenta o categorie sociala formata din inalti funcitonir de stat precum si din
urmasii acestora ei vor acapara terenurile din ager publicus pe care cu timpul le transforma in
proprietati. Tenisune dintre cavaleri si nobili atrage sirul de razboie civile din sec I i.e.n
Care a avut drept efect instauraea imperiului. Apare acum o patura sociala numita proletar
constituita din omanii liberi ruianti procesul de ruinare al taranimii de catre nobilime a
determinat ca primii dintre acestia sa ia drumul oraselor si sa se intareasca astfel sistemul
clienteral. Oamenii ruinati veanu la roma si deveneau clinetii uni patrician in schimbul votului?
loc pe care ei il dadeau datorita marilor cuceriri va creste exponential nr sclavilor astfel ca ei vor
deveni principala forta de producite in statul roman. Roma va deveni pe aceasta acale o republica
aristocratica sclavadisca . principal izvor al sclaviei avea sa il constituie razvoiul. Daca la inceput
prizonieiri de raboi erau omoraiti, cu timpul, ei vor fii folostii ca unelte vorbitoare astfel ca
sclavul in dreptul roman era asmilat cu lucrul. El putea fi vandut, exploatat pana la epuziare
fizica fapt ce determina izbucnirea unor puternice rascola alea sclavilor dintre aceastea cea mai
mare a fost rascola lui spartacus in 73 71 i.e.n .
Organziare de stat a romei
La origine roma era o republica aristocratica deoarece putera politica era detinuta de o
minoritate. Prin reformele infaptuite in sce III lea statul roman se trasnforma intr o republica
democratica in intreaga epoca a republicii puterea politica era exercitata de 3 factori.
1 adunare popurului
2 senatul
3 magistartii
In epoca repubilcii poporul roman participa la adoptarea unor hotarari cu caracter legislativ
electoral sau judiciar in cadrul a 4 adunari distincete
Comitia curiata
Comita centuriata
Conciliul plebis
Comitia atributa
Comitia curiata cunoaste o restrangere a activitaii sale in epoca republicii astfel ea adopta o serie
de legi cu ocazia intraii in funcite a magistratilor superiori legi prin care poporul le delega
acestora putere si le promitea supunere lex curiata de imperio
Comitia curiata avea si unele atributiuni in domeniul dreptului rpivat .
Comitia centuriata la origine faceau parte din aceasta cele 5 categorii sociale stabilite in funcite
de avere. criteriul esential de stabilire al averii era acela al proprietatii imobiliare. Astfel marii
proprietari detineau 98 de centurii din totalul celor 193. Fapt ce le aducea si majoritatea votului.
In sec III lea la lucrarile ei vor fi admisi si cei ce detinuea o proptirteta imobiliare ca urmare a
reformei lui Apius Claudius Chefus astfel detinatorii de monenda care nu aveau pamant erau utili
centurilor caci acestea erau si unitati militare .
Printr o feforma din anul 220 i.e.n. nr cenutrilor este marit astfel ca fiecare din cele 5 categorii
sociale dispuneau de 70 de centurii fapt pt care minoriattea privilegiata de pana atunci nu si mai
putea asigura majoriteata locului fapt ce a detreminat practic la o nivelare sociala produsa la
mijlcoul sec III i.e.n.
Conciliul plebis era adunarea plebeilor care la origine adopta hotarari obligatorii numai pt plebei.
In sec III i.e.n prin legea hortensia hotararile acestei adunari devin obligatorii pt toti cetatenii.
Patricineii participau si ei la lucrile acesti adunari si din acest moment conciliul plebis se
treasnforma in concilia tributa. Comitia triubita cuprindea toti cetatenii romani repartiziatie pe
triburi, dupa crietruil cartierului in care domiciliau. La sf republicii comitia triubta devine prin
excelenta o adunare legislativa iar roulul comitiei centuriate se restrange tot mai mult.
Cea dea doua insttuie importnata polictic ain statul roman a fost senatul. Acesta in epoca
republicii devine unul dintre principalele organisme politice prin intermediul caruia proprietarii
de sclavi isi promovau inetresele de clasa. Multe secole senatul a numarau 300 de membrii pt ca
in timpul dicataturii lui Sula nr senatorilor sa ajunga la 600 iar in epcoa lui Cesar la 900.
La inceput senatorii erau numiti din randul consulior pt ca apoi calitatea de senator sa fie
dobandita de acei cetateni care aveau o magistratura fie ca erau plebei sau patricieni.
Inaltii magistarti din radnul patricienilor erau numiti patres iar cei ce faceu parte din randul
plebeilro se numea poscripti. Senatul avea largi compentente intre care celle mai importnate reau
el conducea politica externa,el organiza provinciile, el contorla finantele statului, senatul
supravgehea moravurile din statul roman si respectarea normlor religioase.
De remarcat este faptul ca senatul exercita un control mediat asupra legislativuli avand
posibiliattea sa cenzureze legile care se abatea de la traditiile si moravurile lumii romane.
Cel de al 3 lea factor cu infulenta in stat era reprezenat de magistarti. Magistartii erau inalti
funcinoti publici care indeplineau atributii administrative si jurisdicitonale, iar unii dintre ei
aveau competente judiciare chiar in procesul de realizre a dreptuli.
La intrarea in funciyune magistartul dadea un edeict cat in cuprinusl caruia el arata cum intelege
sa si exercite functia si de ce mijloace judiciare se va folosi in acest scop.
Atributiile magistartilor se exprimau in imperiu dreput de a comnad o artama si de a convoca
adunarea poporului, civil protestas dreptul de administare.
Se bucureau de imperiu consulii dicatatorii si pretorii iar de potestas cenzorii edilii cului chestorii
si tribunii plebei.
Institutia magistarturii privita in ansamblu pune in lumina lupta dintre patricieni si plebei si ea va
constituii o alternativa la fomra de guvernamant a monoarhiei. Principlaul magistart in epoca
republicii era consolul aceasta magistartura erda indeplinta de 2 persoane care vor prelua
atributiunile laice ale regelui. Persoana consului era inviolabila acesta comanda armata si detinea
puteri judiciare in domeniul public si privat. Atributuinulie regliuoase se exerciatu de actre un
rex sacrorum desi in aparenta consulii aveau acelaesi atributii ca regele puterea lor era mai
limitata caci magistartura era limitata la un an de zile.
Consolul la iesirea din funcite deveneau un simplu particular. fiecare consul era cenzurat de
colegul sau care avea un drept de veto numit ius auxili et intercesio.
Lupta dintre patricieni si plebei avea sa influenteze aceasat magistartura in sensul ca cu timpul
unele dinre atrbutiile consului sunt preluate de celeleate magistarturii pt a crea un cadru mult mai
democratic.
Trebunii plebei preprezinta aceca magistartura ce a fost creata in anul 494 i.e.n. pe fondul luptei
dintre patricieni si plebei existau 5 tribuni corespunzator celeor 5 categorii socilae perosna
tribunuli era sacara si inviolabila astfel ca cel ce aduce atingere persoanei sale era condamnat la
moarte. Prin dreptul de veto numit ius auxlili et intercesio tribunii s eputeau opune oricarui cat
prin café consulii aduceau atingere intereselor plebeilor. Cu timpul atrbutiile tribunuli sprosc in
asa masura incat cel ce oprea un tribun sa vorbeaca in pulic era condmant la moarte iar bunurile
sale erau confiscate spre deosebire de consul la iesirea din magistratura ei nu dadeau seama de
actele facute.
Cenzurilor aceasta a fost creata in 443 i.e.n ca urame a despreidnerii unor atributiuni idn
competenta consulilor acestia intocmeau listele electorla e bazate pe ces ei se ocupau de lucrarile
publice si supravegheau moravurile din statul roman.
In anul 312 i.e.n. cenzorii primesc dreptul de ai numii si revoca pe senatori cel mai imp magistrat
judiciar in aceasta peridoada este pretorul. Acesta va prelua sarcinile judiciare ale . lupta dinte
patricieni si plebei determina salbirea statului roman acesta se va afla in pragul prabusirii ca
urmare a invaziei galilor fapt pt care patricienii vor face o concesie prin aduoptarea legili licinie
sexie prin care unul dintre consului urma sa fie plebeu. In acest contexct comteptentele judiciarea
alea osului au fost trecute in sarcina pretorului care era numit numai din ranudl patriciennilor
fapt ce a nemultumit pe plebei.
Incapuant cu anul 337 i.e.n ca urmare a presiunii plebeilor acestia vor avea acces la activitatea
de jurisdictie fapt pt care pretorul era ales fie din randul patricienielior fie din ranudl plebeilor.
In anul 242 i.e.n alaturi de pretorul urban apara si pretorul pelegrin care avea rolul de a judeca
prcesele dintre cetantenii ramsi si cei starini. Pretorul avea sa joaca un rolu imp in epoca clasica
conceptia rigida conservatoare a romanilor dupa care ius civile era imuabil fiind o creatie a
zezilor avea sa fie schimbata pe cale mediata prin edictul sau pretorul introduce elemente noi
prin care prin forme procedula einterpreteaza corecteaza sau modifica dreptul civil roman pe care
Il adapteaza la noile cerinte ale vietii practice.
Desi se face trimitere la adagiu pretorius facere non potest pretorul nu paote crea drept
In realitate se va constitui o ramura distincta de drept numita drept pretorial ce va pune in valoare
intrega originaliatte si creativitate a jurisprundetei romane.
Chestroul. Acesti aveau atributii legate de administarea tezaurului public ei vindeau catre
patriculari prazile obtinute din razboi ei organizau si conduceau arhivele statului dupa unele
izvoare ei exerciatua si justitia penala. Edilicul supravegheau administartea pietelor asigurau
aprovinioznrae cu alimente si aveau drept de jurisdictie in piete si targuri.
Dictatura in situaie exceptionale la ordinul senatului unul dintre consuli numea un ditactor pe
termen de 6 luni. Șa sf republicii senatul obisnuia ca in lipsa unor situaitii exceptionale sa
sunpende celelelate magistarturi dand unuia dintre consului puteri depline.
In concluzie magistaraturile se exteriorizeaza print o seama de smene sisctincte astfel magistartii
aparau in public insotiti de uin nr de garzi personale lictori care purtau fascii ei erau imbarcati
intr o toba rosie de regula magistarturile au un caractec colegial funcatia fiind detinuta de doua
persoane alese pt o perioada de un an de zile. Timp in care ei exerciatu magistartura in inters
public nefiind enumreati .
Epocile dretului privat roman
Majoritatea romanistilor impart evolutia statului roman in 3 epoci
Epoca vehce
Epoca clasica
Epoca postclasica
Epoca vehce, incepe cu foramrea statului pana la fondarea pricnicipatului 27 era nosatra
Acestei periaode ii corespunde regealiatte si republica
Epoca clasica, incepe de la fondalrea pricnipatului pana la dondare dominatului iar epoca
postclasica incepe cu dominatul 284 e.n si se incheie cu prbusirea statului roman 565 e.n.