Ascensiunea Romei si cucerirea Italiei Roma detinea hegemonia lumii latine.

Triburile, curiile si gintile: sunt grupuri umane intemeiate pe comunitatea de sange si de cult familia (aristocratie gentilica). Traditia distinge 3 puteri: regale, Senatul (adunarea sefilor gintilor) si a 30 de curii. Regele ales de adunarea curiata cu aprobarea Senatului, caruia el trebuie sa-I ceara sfatul in toate problemele imprortante. Senatul nu are propriu- is puteri politice, ci un imens prestigiu religios. !a Roma, pe masura ce trece timpul, atributiile e"ecuti#e se complica. Se creea a noi magistraturi si de asemenea romanilor inegalitatea li se pare normala, la fel ca si cheltuitul onorabil. $re loc o ino#atie %cursus honorium& prin care functiile in stat sunt ierarhi ate. $stfel se asigura un control asupra abu urilor de putere. Lupta dintre patricieni si plebei In pri#inta puterii politice aceasta a inceput sa fie impartita intre ' titulari ( pretorii. )esi, e"ista un %sef unic&- dictatorul, care a#ea puteri depline si era numit de Senat pe * luni. +atricienii repre inta aristocratia sistemului gentilic. +e de alta parte plebeii nu intra in sistemul gentilic, nu au garantata proprietatea, nu pot aparea in instant si nu sunt primiti la ceremoniile religioase. $stfel spus, plebeii sunt o populatie stratificata, care insa nu este inclusa in s,stem. In anul -.- are loc prima secesiune a plebeilor pe /untele Sacru, un fel de bastion plebeu, locuit de mestesugari, a#and un temple consacrat triadei etoniene 0eres, !ibere, si !ibera si care sfida triada patricieana. +lebea ameninta ca #a duce spararea pana la capat. $ici patrieceni au dat do#ada de simt politic, . +lebea a fost ca1mata de $grippa, ea primia a sub indi#idabili, trebuie sa asiste pe orice plebeu caruia I se face un abu si care are drept de #eto. +lebeii cerura publicarea princiipilorde drept so ' comisii ( % ece oameni&- luand pro#i oriu locul consulilor (-23- --.), le dadura partial satisfactie prin legea celor 3' Table. In ceea ce pri#este casatoria mi"ta (interdictia la), aceasta a fost abrogate in --2, la cerea tribunalului. In --4, consulilor li s-au adaugat ' chestori cu functii de secretar, si tre oriei. 0am in acelasi timp au mai aparut ' cen ori. Incepand cu ---, consulatul a fost inlocuit cu tribuna militarei cu puteri consulare, functie, care in principiu era accesibila plebeilor, desi abia in anul -00 #a fi atesta un plebeu. 5chilibrul nu #a fi regasit decat in anul 3*4 prin cele 3 plebiscite propuse de tribunii !icinius si Se"tius !ateranus si aprobate de sentat. 6nul pri#ea chestiunea datoriilor, adica doban iile #arsate #or fi deduse din capital, al doilea problema agrara iar al treilea ii ii reinstaura pe cei ' consuli, stipuland ca unul dintre ei ar putea a fi plebeu. 0onsulatul nu si a mai regasit #echea putere, el cedea a o parte din competente in fa#oarea a 3 noi magistraturi: un pretor (relua primul nume al consulilor o data cu ceea ce era essential in atributiile 7udiciare)8 edili, curuli(patricieni), care sse #or alatura ce1or ' edili plebei.

Incepand cu 3*-, edilitatea ceruta este deschisa plebeilor. 6rmea a lungi ra boaie samnite in urma unor dure campanii impotri#a 5buriei. +atriciatul neputand sa-si assume singur sarcina, trebuie sa faca loc bogatelor familii plebiene si chiar unor familii nobile italiene. Intre acestea si elementele mai putin conser#atoire ale patriciatului se leaga anumite legaturi de prietenie. )ar masa plebei care sufera din cau a ra boaielor pare nemultumita si agitata. !a inceputul secolului al III-lea, egalitatea ci#ila a patricienilor cu plebeii era aprope reali ata. 9umai un patrician insa poate fi al lui :upiter afara sau ;;8 numai un plebeu poate fi tribun sau edil al plebei. /ulte familii bogate plebiene acced la magistrate si leaga prietenii cu anumite ginti patriciene. $stfel, se #a constitui o noua clasa conducatoare, %nobilitatea& reunind patricienii si plebei, criteriul fiind trecerea printr-o magistratura, ceea ce presupune de fapt o mare a#ere. Impotri#a acesteia se #or ridica gentile mai conser#atoire, dar si cetatenii mai saraci, care se plang de po#ara datoriilor si de nedreapta impartire a pamanturilor si care repre inta prima miscare democratica romana. In anul 300 i.<r. plebeii primesc dreptul de a e"ercita si preotia, iar in '=3 i.<r, !egea lui <ortensius decide ca hotararile plebeilor sunt obligatorii pentru tot corpul. Pax Romana 5"istau - categorii de cetatii: cetatile libere, cetatile aliate (care in ca de ra boi ofereau spri7in) si cetatile stependiate (a#eau tratat unilateral cu Roma). Roma republican a7unge sa supuna apro"imati# toata +eninsula Italica. 9obilimea are gri7a sa respecte legea, e"istand un s,stem de control care asigura aplicarea legii. 0eltii incearca sa patrunda in ona de nord, iar populatiile de munte incearca sa migre e spre campie. Societatea romana incepe sa transforme luptele de aparare in lupta pentru interese si de asemenea, trebuie sa lupte cu alte legi care #or hegemonia. Se pune intrebarea cum isi mentine Roma aceasta stabilitate. 5a incepe prin di ol#area !igii si inter ice aliantele, fiecare cetate a#and o situatie diferita. +este tot in Roma se aplica acelasi s,stem, fiecare cetate trebuind sa semne e tratatul ei. Cetatile libere sunt putine, orasele fiind in relatii bune cu Roma. 5le incheie un tratat bilateral, in conditii de egalitate si in acelasi timp sustin politica e"terna romana. Cetatile aliate detin o administratie proprie, dar au incheiat un tratat bilateral inegal, Roma obligandu-se sa ii a7ute. 5le trimit armate Romei la ne#oie, bineinteles in schimbul apararii Cetatile stependiare sunt cele mai numeroase ele a#and incheiate cu Roma tratat unilateral. >rice alianta cu celalate cetati sunt inter ise. Se administrea a singure, dar platesc impo it Romei, Roma fiind cea care le poate schimba situatia in functie de comportament.

Roma confisca desigur pamanturi acelor cerati ce au opus re istenta si trimite colonii pe acele terenuri care se administrea a singure si apara acele teritorii care nu au o noua cetateni, aplicanduli-se legile de la Roma. $ceste cetati introduce practice de ci#ili are mai a#ansate. 0etatile de dediticii ? apatri i, care s-au opus pana in ultima clipa cu un numar mic de cetati. !e confisca proprietatiile, di ol#a autogu#ernarea si raman fara cetatenie. 5i sunt gu#ernanti de un prefect de la Roma ea a#and oridin deplin asupra lor. @iecare oras-stat are legaturi doar cu Roma. !atinii primesc dreptul latin ce consta in cetatenia romana %#arfurilor aristocratiei&, celor care detin magistraturi. Roma isi apropie elitele celor supusi, romanii asigurand stabilitatea, conflictele fiind re ol#ate tot prin intermediul Romei.

Marile cuceriri romane cuceririle din sec. I. Dominatia romana in Mediterana si criza Republicii In #remea lui S,lla, Roma poseda 30 pro#incii. 0ucerite lent, chiar daca foloseau drept ba a pt. patrunderea continental, lasau inca multe locuri goale pe malurile /editeranei. Senatul nu mai poate stapani o e"pansiune de ale carei pericol profita. )e acum incolo, cucerile sunt dorite: de plebea urbana, de ca#alerii publican si de capetenile de osti. Recrutarea proletara si pro#incial permite cresterea efecti#elor, dar modifica spiritual trupei. In plan tactic, autonomia cohortelor este din plin utili ata de 0e ar pentru a trece legiunile din formatie de mars in formati#e de bataie in timpul infruntarii. In anul ==, profitand de Ra boiul Social, in#adea a $sia /inor, fara sa crute nici pro#incial $sia, pustiindu-le ba ele de la )elos, in timp ce Arecia I s-a alaturat plina de entu iasm. Represiunea a fost condusa de S,lla. Marile cuceriri romane expansiunea romana in prima jumatate a sec. II-lea +entru a asigura securitatea Italiei, Roma dupa #ictoria asupra 0artaginei, se consacra imediat recuceriri Aaliei 0isalpine. +e coasta $driaticii, romanii au intemeiat in 3=3 colonia latina. In afara acestor operatiuni cu character defensi#, romanii au fost obligati sa tina in mana teritoriile cedate in Spania de cate 0artagina. In 3.4, ei au creat aici ' ; suplimentare, pentru administrarea pro#inciilor din Spania citerioara ( de la +irinei pana in 0artagina inclusi#e) si Spania ulterior (de la 0artagina la $tlantic). Roma si Orientul elenistic Roma era nelinistita de apropierea dintre /acedonia si statul Seleucid, care putea contine amenintarea unei coalitii impotri#a ei. $stfel, putem #orbi de un prim ra boi al /acedoniei ('32-'02) in care legiunile si falanga insa nu s-au infruntat direct.

$l doilea ra boi al /acedoniei a fost scurt ( '00-3.4). 5l a fost condus de un tanar patrician, consul in 3.= si proconsul in 3.4, T. Buinctuis @laminius. 5tolienii, #echii dusmani ai /acedoniei, nu au fost greu de con#ins. /ai semnificati#a a fost ralierea !igii aheene, mult timp aliata /acedoniei, dar care #edea in ordinea romana o po#a a mai buna impotri#a curentelor re#olutionare spartiate. $stfel sustinut, @laminius l-a in#ins pe @ilip al C-lea al /acedoniei in Thessalia, la 0,noscephalae. In cele din urma, /acedonia e transformata in pro#incie romana. $poi urmea a ra boiul erolo-sirian (3.'-3==). $rmata romana a trecut in Thessalia, a fortat stramtoarea Thermop,lae, constangandu-l pe $ntioh sa se reimbarce. Romanii de#enisera arbitrii orientului. Spre 7umatatea secolului, Senatul a putut impune Romei lumii elenistice. Romanii cuceresc o parte din Aalia si )almatia si distrug complet 0artagina, astfel a7ungand sa se intinda pe 3 continente si sa domine /editereana. !umea din 7urul Italiei era ;. de foarte multe conflicte, Roma fiind atrasa de cereriile unora, de temerile altora si de benficiile cuceririilor. )e asemenea, Roma preia functile statului sau impune unul, toate orasele stat trebuie sa aboleasca orice tratat incheiat intre ele sis a incheie unul inegal cu Roma. In pro#incii, se plateste impo it Romei, fiecare oras ( stat isi pastrea a teritoriile, administratia, cetatenia. Criza re imului politic republican >pera lui S,lla a fost lichidata in mai putin de 30 ani, iar Senatul a ca ut prada ambitie crescande a imperatorilor. )iscensiuniile dintre acestia au asigurat, cu pretul anarhiei, un raga Republicii, preludiu unui ra boi ci#il.

Politica lui Iulius Caesar In iulie *0, 0aesar se intoarce la Roma cu titlul de imperator, unde ii #a regasi pe +ompeius, pe 0rassus sip e patricieni pandindu-se si neutrali andu-se reciproc. 0urand el le #a propune lui +ompeius si 0rasus un accord secret, numit %primul trium#irat, acceptat de partenerii sai in ciuda reciprocei antipatii. $rmata pe timpul lui 0aesar este antrenata cu strictete. 0aesar obtine consulatul in anul 2., ceea ce era legal. In timpul consulatului, 0aesar a pus ba ele #iitorului sau politic. 5l isi #a re ol#a situatia financiara oferindu-I regelui 5giptului, titlul de prieten si aliat al poporului roman, ceea ce il ferea pe acesta, pro#i oriu de o ane"iune amenintatoare. +tolemeu #a plati acest ser#iciu cu o suma fabuloasa. 0aesar ia si anumite masuri sociale: reducerea datoriilor si esalonarea lor incepe coloni area pro#inciilor, ofera cetatenie romana, mareste Senatul, reorgani ea a statul ( peste magistrati, 0aesar este consul) si anulea a libertatea politica. Tot 0aesar este cel care reface partidul popularilor.

)esi dictatura lui 0aesar pare a fi fost cea mai eficace, nobilimea se simte presata de masurile luate de 0aesar. )upa moartea lui 0aesar, la Roma se instalea a anarhia. )upa moartea lui 0aesar, /arcus $ntonius pretinde mostenirea lui 0aesar. $ntonius pretinde locul si >cta#ian, fiul adopti# al lui 0aesar, spri7int de sustinatorii lui 0aesar. $ntonius pretinde locul lui 0aesar, insa Senatul se opune. $ntonius ataca Roma, care insa era aparata de armata lui >cta#ian. $re loc relansarea celui de-al doilea trium#irat. )aca primul a 7ucat rol de intelegere militara, al doilea #a fi un fel de hunta militara. $l doilea trium#irat se stabileste intre >cta#ian, $ntonius si !epidus, iar #ictim acestui trium#irat #a fi 0icero. In ra boiul cu Dreutus si 0assius, trium#iratul castiga. !ui !epidus ii re#ine $frica, iar lui >cta#ian Rasaritul cu Roma.

Impreriul Roman in perioada timpurie Octa!ian $semenea lui 0aesar, >cta#ianus a folosit puterile pe care I le oferea traditia republican. In anul -3 a pus man ape consulat, a mai fost din nou consul in 33, apoi fara intrerupere din 33 pana in '3. Incepand din 3*, el primeste in#iolubilitatea tribuniciana. In anul '3, >cta#ian primeste intreaga putere tribuniciana, cu titul de #iager, dar cu o reinnoire anuala. In anul 3', la moarte lui !epidus, primeste demnitatea de %pontife" ma"imus&(preot). Dincolo de elemente constitutionale propriu-zise" principatul augustin se spri7ina pe notiuni morale sau ideologice. +e 33 ianuarie '4, >cta#ianus se preface a ddepune, apoi a imparti puterile cu Senatul. Trei ile mai tar iu, aceasta %autorictas& era ilustrata cu titlul de $ugustus, pe care Senatul I l-a atribuit solemn. +t orice roman, termenul %$ugustus& amintea de o calau a #enerabila, capabila pirn prestigiul sau sa aplece balanta de partea cea buna sis a intreprinda totul sub cele mai bunse auspicii. Rolul lui a fost de a organi a un cult pe care binefacerile operate de princeps, si mai ales de stingerea ra boailor ci#ile, il 7ustitiau din plin in ochii opiniei publice.

$ugustus dorea sa ridica prestigiul Senatului, el la redus la *00 membri, a dat forta de lege senatus consultilor si a atribuit patricienilor puteri 7udiciare. +ana la urma, el se #a margini sa consulte comisiile senatoriale, cum a fost aceea alcatuita din '0 membri pe care a reunit o in anul 33 d. <. )ar a ramas stapanul inaltei adunari, el ii putea con#oca si pre ida pe patres, printer care el era cel mai sus plasat in ordinea ierarhica. 9imeni nu putea intra in Senat fara sa treaca printr-o chestura. @unctionarea adunarii a fost supusa unui regulament foarte strict, impunand mai ales participarea la sedinte. Senatul a trebuit sa suporte o miscare a puterilor sale. )in rolul militar, si economic n-a mai ramas nimic, chiar daca >cta#ian consimtea sa-l consulte din curtoa ie. In materie de finante, in anul '3 i. <r se creea a ' pretori ai Tre oreriei, alesi de el, dar plasati sub autoritatea printului, iar in anul 32 I.<r, se deschide atelierul monetar, de la !,on, care lipsea Senatul de dreptul de a bate moneda din metale pretioase. In pri#inta comitiilor, aceste comitia nu isi pierdusera decat competenta 7uridica. +uterea lor electorala era limitata. Eece centurii speciale formate din senatori si elita ca#alelilor desemnau mai intai un anumit nr. de candidate la consulat sau la pretura. In pri!inta ma istraturilor acestea sub ista integral, cu e"ceptia cator#a magistraturi inferioare (al caror nr scade de la '* la '0) si a cen urii, care nu apare decat episodic in anul '' i.<r. 9umarul chestorilor si al pretorilor este redus la cifre mai modeste. In pri!inta pro!inciilor, impartirea ficti#e din anul '4 i.<r, incredintase Senatului #reo 30 pro#incii dintre cele mai #eci si mai sigure, precum $sia, $frica, Sicilia, /acedonia, si mai tar iu 9arbonensis. 5le sunt gu#ernate de senatori de rang consular sau pretorian, numiti fara deosebire proconsuli si trasi la sorti de patricieni. 0a gu#ernatori republicani, ei au legati si un chestor, iar impo itele ridicate din pro#inciile lor merg spre Tre oreria Senatului. In mod obisnuit acestia nu raman decat un an in functie. In celalalte pro#incii, proconsulul este printul insusi, repre entat printr un legatus $ugusti pro proctore, senator de rang consular sau prectorian. 5ste apt sa comande legiunile, stationare aproape e"clusi#e in pro#inciile imperial. $laturi de el #om gasi un procurator, insarciant sa #eghe e asupra intereselor financiare. 0ontrolea a cu autoritate riguroasa gu#ernatorii, are loc slabirea companiilor de publican si creea a printr-un %senatus consultus& o procedura accelerate impotri#a risipei banilor politici. In materie de justitie, la Roma el restaurea cele 3 decurii de 7udecatori, adaugandu-l sip e a patra. +retorul continua sa asigure aplicarea dreptului si incredintea a 7udecata unor 7urii criminale sau unor arbitri pri#ati. +rintre sarcinile care apasa asupra finantelor publice, cea mai grea este cu siguranta de ordin militar. #-a resemnat la o armata pro$isionista permanenta" recrutata prin an ajari !oluntare" solutie cu atat mai realista cu cat el redusese la jumatate nr. le iunilor. A incercat sa inlocuiasca cinismul spontan al trupei printr-o disciplina se!era% a prelun it durata ser!iciului" a re$uzat orice $amiliaritate cu oamenii" nu a acceptat in le iuni&t'eoretic( decat cetateni romani.

Inima armatei imperial era reprezentata de le iuni &)* la s$arsitul domniei( sporite cu trupe de ca!alerie & + trupe ,)- cai(. O data cu lasarea la !atra" le ionarul primea o bucata de pamant" dar incepand cu anul ,. i./r si o prima de bani. Aceste e$$ecti!e sunt dublate de trupele auxiliare. Comanda lor era asi urata de ca!aleri. In Italia asim 0 co'orte de elita" $iecare a cate *-- oameni si . trupe de ca!aleri. 1rei dintre ele strajuiesc portile Romei. In ciuda $rec!entei campaniilor militare" politica lui nu a $ost una cu ade!arat razboinica. #a preocupat mai ales sa combata sectoarele nesupuse din interiorul Imperiului si sa-I delimite e in e"terior frontierele strategic acceptabile. In anul '* i.<r lupta personal in Spania. 5ste cucerit metodic si arcul alpin incepand cu anul '2 i.<r pana in 32 si 3- i.<r. 0ucerirea alpilor inseamma deschiderea unui front roman si a unuia danubian. In anul 3. i. <r incepeau operatiunile in #ederea largirii pro#inciei spre )unare, legand solid Cenetia de /acedonia. In >rient reia politica statelor-#asale inaugurate de +ompeius. +rofitand de slabirea Imperiului part, >cta#ian obtine in anul '0 i.<r restituirea flamurilor lui 0rassus, pe care le-a utili at pt propaganda sa. 5l se #a preocupa sa asigure securitatea acelui 5gipt pe care-l smulsese 0leopatrei si din care el facuse un domeniu imperial. Imperiul" cetatenii si !ecinii. Societatea romana in acea perioada, a fost caracteri ata de mobilitate. $stfel, cine se imbogateste si este onorabil trece in categoria superioara urmatoarea, dar si in#ers. Se produce pana si o largire a corpului de cetateni. In >rient, eleni area era spri7inita de romani. !a sfarsitul sec.II are loc o stagnare a lumii romane. $sta duce la o structura aristocratica in care piata nu se de #olta. !umea Darbara din 5uropa intra in efer#escenta, iar la 3*3 Imperiul se confrunta si cu ra boi cu persii. +e langa toate acestea, persii le dau si ciuma. $re loc marea in#a ie Darbara(gotii, etc), iar imperiul Roman se afla sub asalt. 5i produc de#astari in )unarea /i7locie . Sub toate acestea, lumea romana de#ine #ulnerabila, ea i buteste sa %supra#ietuiasca& dar de acum trece in defensi#a. Rapus de ciuma adusa de persi #a fi si /arcus $urelius, care #a pieri la anul 3=0. In anul 3=0 lucrurile se linistesc pana cand 0ommodus, cel care urmea a dupa /arcus $urelius, #a fi asaninat 3.', ceea ce #a arunca Imperiul Roman intr-o stare de cosmare. Imperiul Roman trece printr-un %bum& economic temporar sub conducerea lui Septimius Se#erus. Danii se de#alori ea a, iar Septimius este ne#oit sa gestione e un Imperiu aflat in cri a. Tot acum, cele care se de #olta sunt pro#inciile, in timp ce centrul stagnea a. In anul '32, lumea romana se confrunta cu o stare de cumplita anarhie. Ra boiae ci#ile permanente si se de #olta si fenomenul numit %obra nicia soldatilor& +erioada '=2-'=* aduce cu ea o scapare de sub control a armatelor. Resursele sunt tot mai putine iar fiecare grup regional #rea sa gestione e resursele. $re loc un real economic si cultural ff gra#,

o blocare a mobilitatii sociale si o stare de spaima permanenta la care se mai adauga si persecutiile impotri#a crestinilor. )e asemenea Imperiul este ne#oit sa se confrunte cu amenintari noi, cum ar fi aparitia gepi ilor, francilor si a #anditilor, care ataca mereu si a7ung pana in Italia. Si sa nu uitam de goti care se de #olta ca o putere noua dupa '30. 0a si cum toate acestea nu ar fi suficiente, in anul '*0 ataca si Imperiul +ersan, iar Imperiul Roman pare sa se destrame sa se imparta: Aalia, Dritania si <ispania. $poi urmea a Ra boiul scitic (gotii germanici). In anul '40, Imperiul isi re#ine. Imparatul $urelian i buteste sa ii in#inga pe barbari distruge +almira si intra cu armatele in Aalia. 5i isi fortifica repede idurile ceea ce a do#edit nesiguranta. $urelian este cel care ridica idurile noi ale Romei, iduri care sunt folosite in scop militar, pana in 3=40. Se simtea lipsa unei bare ideologice commune, iar $urelian introduce cultul Soarelui. In '=*, )iocletian se impune prin ra boi ci#il iar pretul a fost schimbarea regimului: regimul dominatului (monarhie, desputa fatisa. 6rmea a anul celor - imparati. +rimul este Aalba, Au#ernatorul Spaniei si fa#oritul senatorilor care impune un regim de autoritate economica (strange la bu unare si armata). 6rmatorul este $ugust Citellius, seful legiunilor din Aermania. $ fost proclamat de armata in *. recunoscut de Senat. !ui Citellius ii urmea a Cespasian, general in campanie, proclamat de armatele din >rient si de la )unare. $rmata lui in >rient asedia Ierusalimul, iar pe '- octombrie obtin Cictoria la 0remona. Roma este cucerita ceea ce duce la lupte de strada, iar in '0 decembrie *. este proclamat imparat in toata Roma. 5l se #a do#edi preocupat de restabilirea linistii si securitatii statului. Sal#ius >tto, curtean si prieten de al lui 9ero, este facut de catre acesta Au#ernator al !uataniei. >tto de#ine mana dreapta a lui Aalba ca sa se ra bune si sa #ina in locul lui 9ero. In schimb, Aalba il numeste successor pe $ugust Citellies, iar >tto pune la cale o actiune impotri#a lui Aalba impreuna cu pretorienii. >tto culti#a aceeasi #alori ca si 9ero ceea ce nemultumeste armata Aermaniei care nu il recunoaste pe >tto. 5a se pune in miscare, trece $lpii si patrunde in Italia. >tto se sinucide, iar Citellius patrunde in Imperiu si este proclamat imparat. $cesta continua politica lui 9ero ceea ce duce la re#olte in alte parti. 0ei din >rient se duc la Cespasian, iar reclama il proclama sa isi assume puterea. $rmata de la Rin totusi isi sustine candidatul, Citellius #rand sa abdice, dar nefiind lasat de soldatii sai. $stfel se produce un ra boi ci#il de la S la 9. In decembrie *., Cespasian este acceptat imparat, insa Italia este de#astate, iar in >rient inca era ra boi. Cespasian nu facea parte din nobilime. $stfel, el con#oca comitiile curiate care sa elabore e o lege prin care sa fie desemnat imparat. 5l impune si traieste auster, alunga din 7urul sau tot felul de fa#orite si nu comite abu uri. @ace cheltuieli sociale, constuieste 0olosseumul si termina si ra boiul din Iudeea. +utem spune ca s-a legitimate pe tron prin felul cum a condus.

> putere ce sa de #oltat a fost Regatul partilor, noul Imperiu +ersan (monarhia arsaci ilor). 5i a#eau o religie dualista fiind numiti %inchinatorii focului&. Sec CII este marcat de miscarea arabilor si de aparitia crestinismului monofi it ( cu o singura natura ( forma de ere ie). Fostroes II este a7utat de /auricios sa fie reintronat la persi. $stfel are loc batalia de la 9ini#e (*3' i. <r). )upa *32 au loc in#a iile arabe iar societatea persona se musulmani ea a. #ecuritatea statutului Roman tarziu +rima etapa a noului regim numit tetrarhie incepe cu )iocletian care urca pe tron la '=-. 5l isi allege un coregent (/a"imilian) iar fiecare isi allege cate un urmas(cate un 0aesar) Imperiul Roman este impartit in - prefecturi, dar statul ramane o unitate, moneda si legile raman aceleasi. 0ei ' augusti au prioritate fata de ceu ' caesari. Au#ernea a '0 de ani alaturi de caesari, dupa care caersarii de#in augusti si is aleg proprii caesari. In fiecare prefectura apar mai multe deoarece in fiecare pro#incie cate un aparat administrati#e puternic, cate un process si cate un commandant militar,. +rin reforma militara creste numarul soldatilor si inrolarile massi#e. Reforma fiscal consta in introducerea cadastrului si a sistemului de impo ite. )e asemenea, sub )iocletian au loc cele mai multe persecutii asupra crestinilor. 5#olutia politica ( in perioada 30* ( 333 sistemul tetrarhic intra in cri a. In anul 33', ' generali se inteleg intre ei, acestia fiind 0onstantin - >rient si !icinius ( >ccident. In 333 0onstantin da 5dictul de la /ilan prin care crestinisul este recunoscut official. !icinius, care lupta impotri#a crestinismului este infrant. 0onstantin reali ea a pe plan numeroase #ictorii, ia pe plan intern incepe prote7area crestinismului. Se inter ic 7ocurile de gladiatori. 9oua capital este stabilita la 0onstantinopol. Se incepe politica de centrali are a unui s,stem birocratic. 0on#oaca la 3'2 primul 0onciliu 5cumenic (intalnire a oamenilor bisericii). $stfel se stabileste un crestinism official, dar si ere iile. Totusi, crestinismul e in pericol de a fi un instrument al statului. Schimbari 5conomia. I9 ca ul economiei productia scade, comertul se impotmoleste iar piata nu se largeste. @iecare ona incepe sa produca doar cat consuma. !a orase, mestesuguri si negustorii sunt amenintati cu falimentul caci nu prea au piata. 0omertul este controlat de stat iar ca#alerii si senatorii furni ea a proprietati in mai multe parti. !a tara, oamenii traiesc la limita saraciei sub abu urile statului. 5i trec in dependent latinfundiarilor (de#in coloni-cetateni care pierd o parte din drepturile de cetateni). Societatea se polari ea a, taranii de#in dependent. Statul se afla in slu7ba asociatiilor profesionale ( ceea ce face ca societatea sa fie una inchisa. $u loc rascoale taranesto mari ceea ce duce la instabilitate si insecuritate in unele one defa#ori ate.

0reste fenomenul monarhismului, din ce in ce mai multi oameni se i olea a de societate. Incepan cu se# IC in societatea romana intra tot mai multi barbari drept lucratori, graniceri, etc. In 34* patrund huncii in 5uropa de Rasarit. In 34= are loc batalia in care imparatul este ucis. +e teritoriul Imperiului Roman se formea a un stat barbar, #assal Imperiiului. Theodosius proclama crestinismul religie de stat si persecute ere iile. !a moartea lui, Imperiul Roman este impartit in Imperiul Roman de $pus cu capital la Ra#ena si Imperiul Roman de Rasarit cu capital la 0onstantinopol. In -0*, frontierele europene ale I.R.$ cedea a iar in -'0 trebuie sa accepte pe teritoriul lor regate barbare careii ii sunt apparent #asale. Spre sfarsitul dec C, IR$ a disparut iar pe teritoriul lui s-au format popoarele romano-germanice. In 7urul anului 200, regii barbari incep saa dea si legi scrise ( membrii statului au ranguri diferite, fiecare au legile lor. Si imperiul Roman de Rasarit are probleme. 5l se confrunta cu gra#e framantari religioase. Ciata este tot mai diferita de situatia din >ccident. )esigur, IRR a#ea problem si cu #ecini persi. Iustinian incearca sa reface unitatea insa populatia din Spania era multumita de #i igoti. In a doua 7umatate a sec CI Imperiul este incapabil sa se apere si la )unare si in >rient. In *0' a#arii si sla#ii patrund adanc in Imperiu. Societatea de#ina crestina. $pare un crestinism official, dar si ere ii care sunt #a ute ca opo itii politice. Diserica se transforma in instrument de stat. 0restinii de#in tot mai intoleranti. Se foloseste demonstratia rationala pentru a argumenta si raspandi religia (predicile de#in ;. Si de asemenea se foloseste arta plastic pentru a de #olta credinta. In ceea ce pri#este relatiile cu statul, preotii erau magistrate. $cum sunt doar preoti ce au aceasta #ocatie.