STATUL ȘI DREPTUL ÎN EVUL MEDIU

Statul si dreptul in Evul mediu

-        evul mediu este perioada cuprinsa intre epoca antica a Daciei si epoca moderna

Obstea sateasca si normele de conduita

-        in ceea ce priveste etnogeneza romanilor in perioada postromanica populatia este

constituita din geto-dacii ce fusesera latinizati, contopiti cu romanii

-        numeroase stiri istorice atesta statornicirea dacilor latinizati care pentru a-si intari
granitele acestia au organizat asezari fortificate (unitati militare); au continuat relatiile
economice cu romanii (atestate de existenta unor monede, podoabe si alte materiale);
existand o convietuire pasnica in schimbul unor tributuri totusi a existat si o schimbare
importanta cu imperiul roman odata cu invazia hunilor care au distrus fortificatiile de
la Dunare ce au fost refacute in timpul imparatului Justinian.

-        Dupa sec. 3 se consolideaza contopirea daco-romana avand drept rezultat un caracter
unitar, o limba romanica cu substrat tracic.

-        Caracterul latiniform al limbii este dovedit de inscriptiile gasite pe pietre funerare si
ceramice

-        Continuitatea limbii se poate observa si prin pastrarea in limba romana a unor expresii
agricole

-        Tot acum populatia de pe teritoriul vechii Dacii au adoptat religia crestina, crestinarea
a fost parte integranta din etnogeneza poporului roman; aceasta etnogneza s-a
definitivat prin crearea poporului roman, cu o limba latiniforma, singurul care a pastrat
numele de la romani si traditia romana.

Organizarea social-politica

-        retragerea romana a avut drept urmare desfiintarea administratiei centrale romane, asta
a insemnat eliberarea de o forta de constrangere dar a disparut si coeziunea

-        in sec III-VIII s-au perindat pe teritoriul Daciei triburi barbare (gotii, slavii, gepizii)
care nu au influentat organizarea social-politica a populatiei autohtone.

-        Orasele din Dacia continua sa existe si sa se fortifice prin ziduri de aparare, acesta
asezari treptat decad observandu-se o ruralizare aparand sate iar numele vechilor
localitati se pierd. Satele aparute se dezvolta, populati creste. Aceasta forma de
organizare si numele de sat vin de la FOST SATUM (asezare aparata printr-un sant de
balisade); principalele ocupatii erau agricultura si cresterea animalelor.

-        Aceste obstit erau genitlice (bazate pe legaturi sange) sau teritoriale (imparteau
acelasi teritoriu).
 -        Incepand cu sec III existau obstile cu caracter teritorial si dispar obstile gentilice
aparand familia individuala; multe familii inrudite apar cete de neam.

-        Obstea teritoriala libera era o democratie care isi alegea organele de conducere. Aceste
organe erau:

     Adunarea megiesilor = cu o competenta generala

     Oamenii buni si batrani = competente judiciare, erau bine alesi dintre
megiesi

     Sefii militari ai statului (juzii)

Nomele de conduita

     Norme referitoare la proprietate = stapanirea devalmasa a apelor, pasunilor,

turmelor, marilor comune si subsolurilor; stapanirea personala
(casa+curtea+anexe+unele loturi de pamant delimitate)

     Norme referitoare la relatiile de munca: normele speciale organizau munca in

comun (cresterea vitelor, vanatoarea)

     Norme referitoare la statutul persoanei: egalitatea membrilor obstei; egalitatea

in relatiile familiare (drepturi egale privind casatoria, divortul)

     Obligatii civile: obligatii la membrii, acestia puteau incheia contracte fara a
mai fi necesar formalismul impus de dreptul roman; vanzarea se facea prin
consimtamantul partilor

     Raspunderea penala: pentru faptele membrilor obstei care comiteau fapte grave
se raspundea dupa principiul solidaritatii rudelor (raspundea toata familia
pentru un membru)

     Procedura de judecata: cauzele civile si penale erau solutionate de juni si

oamenii buni si batrani; probele cel mai des mentionate sunt conjuratorii si
juramantul cu brazda

Originea institutiilor juridice:

-        izvoarele istorice atribuie fie unui singur filon, fie unor filoane multiple cu influente al
mai multor popoare:

a.      originea daco-romana = exista opinii conform carora pe obiceiurile cu

putere de lege ale dacilor s-au grevat regulile dreptului roman

b.     originea romana = adeptii scolii latine considera ca dreptul vechi romanesc
are origini exclusiv romane

c.      originea traca = aceasta ipoteza considera ca a existat un drept preroman,

numit dreptul popular
Tarile si legea tarii sec IX-XIV

-        situatia social economica: se inregistreaza o dezvoltare a fortelor de productie si

schimbul comercial; creste numarul locuitorilor, apar primele relatii feudale din cauza
diferentei de avere ceea ce conduce la aparitia relatiilor de aservire.

Afirmarea poporului roman

-        poporul roman din spatiul carpato – danubiano - pontic era numit roman; o alta

denumire era cea de vlah – de origine celtica, preluat germani apoi de slavi, valahii erau un
popor statornic, cu relatii bune cu vecinii care au asimilat multe populatii migratoare, din
aceasta perioada au fost descoperite scrieri care atesta existenta crestinismului.

-        Dupa definitivarea etnogenezei s-a produs o reorganizare a obstilor traditionale luand
nastere noi forme de organizare sub denumirea de:

       tara= denumirea tara vine de la TERA fiind mostenit cu sensul de stat nu
referitor la pamant

       voievodat = este de origine slava cu sensul de tara

       cnezat,= defineste organizarea politica sub conducerea unui cneaz (are origini
vizigote)

       camp = cu sensul de tara, desemneaza o uniune de obsti cu sateni liberi

-        toate aceste formatiuni aveau la baza obstea sateasca care sub diferite forme de

uniune s-au pastrat pana azi

-        numarul obstilor unite intr-o tara erau de la 10-50, principalele elemente erau

rudenia de sange si stapanirea in comun a teritoriilor

-        se instaleaza inegalitati sociale ca urmare a dezvoltarii relatiilor de productie si

apar varfurile sociale – conducatori politici.

-        se organizeaza ostiri iar conducatorii lor aveau cetati intarite cu ajutorul carora
realizau apararea

-        pentru activitatile militare conducatorii contribuiau cu 10% din venituri

-        apare ca forma superioara de organizare voievodatul ce nu a mai fost intalnit la

popoare vecine

-        voievodul continua atributiile judecatoresti si militare in plan superior, ulterior

atribuindu-i titlul de „domnitor”.
 -        Odata cu reorganizarea politico-administrativa normele traditionale au capatat putere
juridica iar dupa aparitia tarilor au fost create noi norme care reglementeaza relatiile
sociale (aceste norme purtau denumirea de lege) denumirea de lelge vine de la
RELIGIO ( legea dinauntru)

-        La romani exista LEX (legea scrisa)

-        Legea crestina a influentat continutul moral al poporului roman fiind denumita si legea
Dumnezeiasca

-        Apare frecvent notiunea de dreptate care are o veche traditie in practica judiciara a
dreptului roman

Dezvoltarea normelor juridice

-        vechile norme ale obstilor au supravietuit adaptandu-se noilor situatii politice,

fapt ce a condus la modificarea acestora si aparitia unor noi norme. Noile norme se
concretizeaza in institutia cnezatului, voievodatului care se diferentiaza prin:

       cnezul sau judele= era ales la inceput de obstea sateasca iar apoi
functia se transmitea pe linie ereditara

       voievodul = o forma superioara de organizare fiind ales din

randul cnejilor de catre adunarea acestora; mai tarziu si acestia
au exprimat dorinta de a da urmasilor functia

-        apar schimbari privind dreptul de proprietate prin consolidarea proprietatii

personale existau si ingradiri la instrainarea proprietatilor asa-zisul drept de protilis (dreptul

rudelor si al celorlalti membrii ai obstei de a veni primii la cumparare sau rascumparare).

-        Apare o stratificare sociala caracteristica feudalismului timpuriu:

       Patura superioara = junii, cnejii, voievozii (reprezentau

aristocratia feudala)

       Taranimea libera = marea masa a societatii

       Taranimea aservita =

       robii = apar in sec XI si provin din tatari si tigani

       Populatia targurilor = mestesugari, comercianti

-        ca urmare a dezvoltarii economice si aparitiei schimburilor comerciale apar reguli

noi care guverneaza relatiile contractuale, apare un drept comercial

-        justitia pastreaza normele traditionale

Legea tarii

-        nascuta din cristalizarea normelor amintite existente in feudalismul timpuriu.

Aceasta denumire are sensul de drept al unei societati organizate ceea ce determina caracterul
teritorial

-        istoricii vorbesc despre originalitatea acestei legi si de faptul ca reprezinta inceputul
dreptului public

-        documentele oficiale redactate de cancelariile evului mediu mentioneaza un JUS

VALAHICUM – dreptul traditional (legea tarii)

-        aceste norme denumite si LEX OLAHORUM erau recunoscute in tot spatiul Carpato
- Danubiano – Pontic ceea ce demonstreaza caracterul unitar