SOCIETATEA ISTORICO-ARHEOLOGICA BUCURE$TII VECHI

BUCURESTII VECHI
SCHIT ISTORICA SI URBANISTICA.
DE

PROF. CONSTANTIN MOISIL

Directorul general al Arhivelor Sta tului
Membru corespondent al Academiei Rom sane

r -

BUCURESTI
1932
www.dacoromanica.ro
 DIN STUD IILE D-LUI CONST. MOIS IL, APARUTE IN REVISTA
BOABE DE GRAU , S'AU PUBLICAT IN EXTRASE SEPA-
RATE, CU UNELE COMPLECTARI, URMATOARELE:

ARHI VELE STATULUI

1931/2 (15 figuri)
. . . ......
STE1VIA ROIVIANIEJ. Originea i evolutia ei istoria si he-
raldicA (55 figuri) .
- Cu prilejul . .
centenarului 1831/2
lei too
. .
too
SE POT PROCURA DELA PRINCIPALELE LIBRARII DIN CAPITALA SI
PROVINCIE

EXTRAS, CU COMPLECTAREA ULTIMULUi CAPITOL,

DIN REVISTA BO ABE DE GRAU Nr. 9 DIN 1932

__:--1ELOR DIN --- -

>.-- 41\ R04/4\
./ 1.--'"-i..,--.1
- ..._ I0TEC 4
, No.._....L. *
-x.` ' ,
s\ natia ha S
:UTUL URB 1\
/

www.dacoromanica.ro
 ?6,

- 4,-VIlfeA
11. '-`"-fq"
\
- ,p_
.i, t .

'o
o
,; "h; ; '' .A :,:44 -".e.

--. V t4----.7:
. :O io I
'--oor,i
,
'-
1 1 o 1
o
'
.
?I!
.
- ."A11460.. ....--./'?"-.1:
1 4i1t1.4:,-,-,..,.
?/. V -- , - -- "----...-
s, 4 ,!,...7.21. ,
l'Zra. = =" '-
.../-Z- 6.---- -.--..---
- --,--7: - .-- lo ..4s./rSe.
--, : ..i._ Lrr-..,,,,,644,0,4,60,. -
.., ....

.,--:,;(,, ..,
''
..'s
' .r

0 , gArs, i Mg& ibt.

.'

, ,,, . 1! Y:qi
i
_k

,...._,, ,
:

.,.......,
_.
jk.. --,:_ci.,__ ,,,,",413:t3.t.......,
- -- ----:- --.. - 7-- - ir ...77.,
.,-

-
..-, 'ni -.--.._--.- -.'"'"`-'''''"-.- =.,- rr ...Tdr:Ig.
.
4,7, .7- :..... ik...-'- ' a ,,,F,k -
7"-b- '
o
- -. .
:+.o..o.,-..4.- ...____,___,_, .4-'...,,,,,I1
....____
7.,
......--..-- __4.11,,. ..- vs.-__ 7
-!---= ,
fr:f- o
7Coo, 000,..- or, "

Bucuretilor la inceputul veacului XIX. (Bielitz) Co!. Muzeului Municip

_

i5
)2V;r;a/-&
BUCURESTII VECHI
Introducere. Ce cauze contribue ca unele orase Dup ce in antichitate a fost o asezare bine
s devin capitale si ator imprejurri se datoreste adpostit in punctul cel mai prielnic, strategic si
ca multe din capitale si-au putut pstra sitdatia lor comercial, de pe cursul de jos al Dimbovitei, a
privilegiat sute si mii de ani ? devenit in evul mediu o cetate important a
De sigur c numai intimplarea sau capriciul principatului Trii Romnesti, dublat de un orsel
vreunui suveran n'au putut ridica aceste orase in ce servia de popas sigur negustorilor cari lucrau cu
fruntea celorlalte, ci a trebuit ca ele s corespund Porturile apropiate ale Dunrii.
unor anumite conclitii de ordin geografic, politic, In a doua jumtate a veacului al XV-lea Bucu-
militar, economic, etc. intrto msur mai mare restii ajung o scaun de domni , alkurea de T'irgo-
deck altele astfel sa se iinpun ca centre ale viSte, capitala mai veche a acestui principat; iar
trilor respective. In yeacurile.urmtoare situatia politic, militar si
Au fost timpuri and suveranii i guvernele nu economia a trii schimbindu-se tot mai mult in
aveau resedinte fixe, ci mai multe localitti serveau defavoarea acestui din urm oras, Bucurestii* raman
pe rind ca sedii ale puterii i administratiel centrale. ingura capital a principatului, lar Tirgovistea
Au fost de alta parte cazuri, and in urma unor trece pe planul al doilea.
prefaceri radicale in situatia unei tri, s'a simtit In calitate de capital i datorit imprejurkilo;1
nevoia de a se -muta capitala in alt oras mai po- care il favorizau, orasul Bucuresti devine, ina din
trivit nouilor imprejurki si a se prsi vechea yeacul 'al XVII-lea, centrul micrii nationale care
capita% care a trecut apoi in rindul oraselor de a urnirea liberarea trilor rominesti si a crestinilor
doua ori a treia min. din- Balcani. de sub stpinirea semiluneil mai
Astfel istoria capitalelor, mai mult deat a celor- tirziu tot acest oras este in fruntea misarii de
lalte orase, a fost totdeauna strins legat de istoria salvare a rominismului de sub influentele culturale
trilor ale cror centre erau, iar -soarta lor a fost si politice strine si de sub tirania ruseasc
determinat in mare parte de transformrile prin austro-ungureasa; sfirsit tot de aici porneste,
care au trecut aceste tri. In primele decenii ale yeacului al XIX-lea, actiunea
Orasul Bucuresti este si el o veche capita% a cea mai hotrit pentru realizarea unittii nationale.
arel desvoltare se confund intrto mare msur lar ca urmare a rolului conduator ce 1-a avut
Cu istoria trii i poporului rominesc. In aceste miscri, Bucurestii cistig5 in politica
www.dacoromanica.ro
 2 1\ "f16
'

internationall o important mai mare deat once
L alt oras dela noi.
De aceea and la 1862 s'a iraptuit prima parte
a unittii nationale, prin contopirea Tkii Roma-
nesti cu Moldova inteun singur stat, Romania,
orasul Bucuresti a devenit in mod natural capitala
acestui stat.
lar cand mai tkziu, Romania devenit regat si-a
pus ca tina liberarea i alipirea provinciilor ro-
cercetkorilor nostri istorici, nu exist inc o
lucrare de sintez5 care sa expun in mod stiin-
;dio si complet viata si desvoltarea lui sub
toate raporturile, din cele mai vechi timpuri
0115 in prezent.
Prima incercare de a scrie o istorie a Bucurestilor
a fcut-o inginerul D. Berindeiu, in studiul inti-
tulat Bucurefti, publicat in i( Revista romin pentru
stiinte, litere si arte din 1861. Expunerea lui

411V-
*-

wagf:S.
ittg
k .
6 1,et: 714'
,

Vas dela Tei Vas dela Tei Vas dela Bucurestii-Noui

(Ornamente incizate) (Ornamente in relief) (Ornamente incizate)

mnesti subjugate de strini, din Bucuresti s'a incepe cu veacul al XIV-lea si merge pn la
condus intreag5 actiunea de revendicare a acestor Regulamentul Organic (1831).
teritorii, ca si actiunea de unitate cultural a tuturor O nou incercare n'a apkut deat dup 20 de
Romanilor. Astfel c atunci cand unitatea natio- ani, and locot.-colonelul D. Pappasoglu a scos
nal a fost .pe deplin infptuit, in urma alipirii de sub tipar Istoria fonddrii orafului Bucurelti,
provinciilor liberate la regatul Rom4niei, Bucurestii papitala regatului romdn, dela anul 1330 pdnd la
prin forta imprejurkilor au de- 1850. Aceast istorie este o com-
venit capitala Romniei intregite. pletare a unei lucrri mai vechi,.
Trebue s mentionm cu acest 6:Nottit'lli- aprut la 1870, sub titlul Istoria
prilej, c in rstimp orasul nostru inceputului .orasului Bucurefti.
carigase o situatie si o important In anul 1895 C. Alessandrescu
atat de covksitor superioar fat'S -
- publiand Dictionarul geografic
de toate orasele capitale din fo- al judetului Ilfov, a schitat la
stele provincii *subjugate, inat la cuvkitul Bucurefti o, bur expu-
1918 el s'a impus in *mod natural nere a istoriei acestul oras, privit
drept capitala Roniniei Mari: din felurite puncte de vedere.
Cu toate acestea i in 1862 si Studiul ski refcut si completat
dup5 1918 s'au ridicat glasuri, a fOst apoi publicat in Marele
care contestau Bucurestilor dreptul Dictionar Geografic al Romailiei
de capital i s'au fcut tot felul (1898) Si a constituit de atunci
de propuneri pentru fixarea cen- Vas dela Bucu restii-Noui inainte un pretios izvor de infor-
trului politic si administrativ al (Ornamente incizate). matie pentru cunoasterea trecu-
Romaniei in alta localitate, chiar tului orasului nostru.
cu,riscul de a se crea o capital artificial. bar Un an in urna' a apkut marea lucrare a lui G.
incerckile acestea au rmas zadarnice, aci s'au Ionescu-Gion, Istoria BucureFtilor, publicat din
lovit de forta natural i traditionall care impunea inskcinarea Primkiei Capitalei. Ea cuprinde un
Bucurestii ca centru politic, economic si cultural scurt istoric al orasului din cele .mai vechi tim-
al noului stat romnesc. puri si pki la anul 1800 i apoi, in capitole
separate, istoricul curtilor domnesti, al bise-
Bibliografie. Dei prin trecutul ski i prin ricilor i mnstirilor, al mahalalelor i str-
importanta ce a ca'stigat, orasul Bucuresti ar zilor principale, al comertului, spitalelor, artelor
fi trebuit s atrag5 in mod special atentia si al armuirii bucurestene.

www.dacoromanica.ro
 3

O bun expunere rezumativ a istoriei Bucu-
restilor pan la 1906, urmat de o descriere am-
nuntit a situatiei orasului in acest din urm an,
se gseste in lucrarea postum a lui Fr. Dam,
Bucarest en 1906, publicat cu prilejul Expozitiei
nationale din acest an.
In sfarsit in 1922 d-1 Enache Ionescu a publicat
o foarte lmurit schit istoricA privind desvoltarea
orasului nostru din veacul al XV-lea pana' cand a
sfarsit Bucarest et ses environs de Olga Greceanu
(1928), publicat i in romaneste in 1929.
Mai exist apoi diferite studii care privesc Bucu-
restii din punct de vedere geografic, etnografic,
edilitar, militar, sanitar, etc.
Dar toate lucrrile mentionate mai sus, si cele
de ansamblu si. cestelalte, nu ne pot da o idee
. destul de lmurit si de complet despre viata
si desvoltarea capitalei noastre in trecut, nici despre

'! ._

Vas dela Vidra (Ornamente incizate) Vas dela Tei (Epoca La Tine)

devenit capitala Romaniei Mari, ca introducere la imprejurkile care au determinat ridicarea ei parid
Noul plan si ghid al orasului Bucuresti , intocmit
. la situatia de astzi.
de maiorul M. Pantea. De aceea sunt absolut necesare noui cercetri,
Afar de aceste putine lucrri de sintez, s'au cat mai aprofundate, atat in arhive i biblioteci,
mai publicat diferite studii, schite si note privitoare cat si pe teren, prin spturi i studii asupra fa-
la anumite epoci sau evenimente din trecutul Bucu- msitelor ce s'au mai pstrat din trecut. Trebue
restilor. Voiu aminti in primul rand expunerea de alta parte urmrite toate informatiile ce ne-au
istoricA i descriptivd publicat de U. de 1Vlarsillac, lsat cltOrii strini, cari au trecut pe aici, 1) cum

.61r77,""'

Vas dela Jilava (Epoca bronzului) Vas dela Ciurel (Epoca La Une)

In al su Guide du voyageur et Bucarest (1873). si rapoartele reprezentantilor trilor strine cari

Apoi schita Carmen Sylvei intitulat Bucarest si au avut misiuni in acest oras.
publicat mai intaiu in frantuzeste in Les capi-
tales du monde, i apoi in traducerea romaneasc5 1) Un mare serviciu a adus pentru cunoasterea acestor
a lui D. Stncescu (1892). De asemenea Bucarest cAlkori d-1 N. Iorga in Istoria Romeinilor prin calcitori (3 vol.),
de I. Loverdo, publicat in revista Le monde cum si d-1 P. P. Panaitescu prin publicarea in romineste a
moderne Paris, 1897; Bucuresti de N. Iorga, in relatiilor alAtorilor poloni (Ccileitori poloni in teirile romoine);
Drumuri si orase din Romania (1904); Bukarest, de asemenea d-I C. I. Karadja prin numeroasele sale notite
Romania's capital, a city of delight de Florence asupra ealatorilor strdini, publicate mai ales in Revista Isto-
Farmborough, publicat in Countries of the ricii. O bibliografie a calatorilor cari au trecut prin trile
World (1924); Strolls in old corners of Bukarest noastre a pregAtit regretatul Al. Ionescu-Sadi, dar n'a putut
de Ethel Pantazzi si Juliette Teodorini (1926); in fi ina publicat.
www.dacoromanica.ro
 4

O atentie special se cuvine a se da planurilor In afar de studiile si cercetkile pe care membrii

vechi ale acestui oras, dintre care multe nu au fost s.ociettii le-au fkut pand acum asupra istoriei
publicate, ci se gsesc in arhive publice sau particu- orasului nostru, ei au contribuit inteo mare msur
lare, cum si stampelor si tablourilor, care reprezint la intemeierea i organizarea unui Muzeu Muni-
veden, scene sau cldiri din Bucurestii vechi 1). cipal, care este menit s adune toate amintirile tre-
cutului i s expun publicului fazele de desvoltare
Societa tea Bucureftii-Vechi. In legAturd cu aceste a Bucurestilor din cele mai vechi timpuri i pn
deziderate credem nimerit s merrtionm activitatea in momentul cand orasul a devenit capitala Roma-
ce a inceput s desfsoare de curand societatea niei intregite.
istoricci-arheologicei Bucurestii-Vechi, intemeiat in
anul 1929 de cAtre un grup de intelectuali pa-
sionati de trecutul capitalei noastre. Programul
de activitate al acestei societti prevede toate
lucrrile istorice si arheologice ce urmeaz a se
indeplini pentru cunoasterea deplin a trecu-
tului acestui oras. Astfel ea va intreprinde si in-
curaja cercetki i spturi in asezrile preistorice,
greco-romane, medievale i moderne de pe teri-
toriul Bucurestilor si al regiunii inconjurtoare. Va
aduna si studia monumentele si documentele de
once natur, referitoare la istoria i etnografia
orasului i imprejurimilor. Va colectiona i studia
toate felurile de reproducen i grafice (planuri, stampe,
gravuri, tablouri, fotografii, etc.) privitoare la orasul

Vas dela Tei (Epoca roman)

Bucureti si la viata lui din trecut. Va cerceta,

studia si aduna publicatiile de once fel si in once
limb, care au apkut in acest oras sau cuprind in-
formatii despre trecutul lui. De asemenea monete,
medalii, obiecte de art si de utilitate, care intere-
seazd istoria lui si a regiunii dimprejur. Va studia
viata si activitatea personalittilor marcante in
toate domeniile, care s'au nscut in Bucuresti ori
si-au desvoltat activitatea aici, i va aduna aminti-
rile privitoare la ele. In sfarsit va interveni pentru
conservarea si restaurarea vechilor monumente de
art din Bucuresti i imprejurimi, cum si pentru '-'
pstrarea numirilor istorice ale strzilor, cartierelor,
monumentelor, etc. si a orickor alte amintiri din Amfor dela Dmroaia (Epoca roman)
trecutul acestui oras 2).
') 0 important colectie de veden i din Bucuresti de pe la Bucureftii preistorici. Inc de mult vreme s'a
mijlocul veacului XIX-lea a lasat pictorul Szatmary; o mare bnuit cl pe teritoriul Bucurestilor au fost asezki
colectie de fotografii mai noui posed d-1 prof. H. Stahl. preistorice. Odobescu a fost cel dinti care le-a
Stampe vechi i noui se gsesc in colectia Academiei Romne, 'remarcat 1). Dup el Gr. Tocilescu mentioneaz
a Muzeului Municipal, a d-lor G. Olszewski si St. Capa. armele si uneltele de piatr si obiectele de lut
Muzeul Arhivelor Statului are o sec(ie special Bucurestii- gsite in Dealul Spirei 2). In anii din urrn d-1
Vechi. C. N. Plopsor a recunoscut urme de statiuni
2) Comitetul societtii Bucurestii-Vechi se compune din

d-nii I. Andriesescu, presedinte, Dr. G. Severeanu, vicepre- Odobescu, Opere complete, III, pag. 18g.
sedinte, Const. Moisil, secretar, M. Popescu, casier, N. Ionescu, Tocilescu, Cetatea Bucureftilor sau Cetatea Deimbovirei
I. Bcil si G. D. Florescu, membri. In revista o Tinerimea Romnd 0, anul 1898, pag. 5.

www.dacoromanica.ro
 5

preistorice la Colentina si la Ciurel, amandoua car-
tiere marginase ale Bucurestilor 1). Dar sApaturi si-
stematice nu s'au putut face decat incepand din
1929, cand in urma initiativei luate de societatea
Bucurestii-Vechi, Primaria Capitalei a pus la dis-
pozitie fondurile necesare. In curs de patru ani
s'au sapat in mod sistematic de catre d-1 Dinu V.
Rosetti statiunile dela Tei, Ciurel, Fundeni, Bucu-
restii-Noi i Damaroaia, toate la marginea capitalei
si cele dela Jilava, Leordeni, Cascioarele si Vidra
din imprejurimi 2).
Sapdturile din primele statiuni, cele dela mar-
ginea Bucurestilor, care ne intereseaza in primul
rand, au dat la iveala o serie de civilizatii, ce incep
cu varsta mijlocie a bronzului (anul 1600 in. d. Cr.)
podoabe formate prin incizii adanci umplute cu
incrustatii albe. Formele acestor vase sunt foarte
elegante, lar ornamentele sunt distribuite in pa-
nouri pe gatul i pantecele vasului. Ele sunt in
forma de braie, romburi, franjuri, in care pe langd
linii sau grupuri de linii drepte, apar foarte ade-
seori si spirale sau grupuri de spirale.
Natural, ca alaturea de ceramic, s'au gasit si
aici si in celelalte statiuni preistorice arme si unelte
de piatra, de os, de bronz si de fier. De asemenea
numeroase urme de locuinte-bordee de forma pa-
trat sau rotunda.
Stadiul actual al cercetarilor preistorice din sta-
tiunile bucurestene nu ne permite inca sa exprimam
o parere definitiva* asupra vietii si culturii de aici.

Vederea Bucurestilor (sec. XVIII) de Pecters. Col, Olszewski

si se continua pana catre sfarsitul epocii romane Este neindoelnic ins c avem a face cu forme ale
(anul 400 d. Cr.). Ceea ce dovedeste, ca in toat culturii varstei bronzului, cum si cu a celei din
aceasta lunga perioadd de timp teritoriul Bucu- prima parte a epocei La Tne, care se continua
restilor era locuit. pe urma in unele statiuni i in epocelz urmatoare.
Dintre civilizatiile preistorice gsite in aceste
statiuni cea mai caracteristicd este cea dela Tei, Epoca romana. Despre existenta unei asezari ro-
numit (( Civiliza tia Bucal sti si reprezentata 4 mane pe locul Bucurestilor de asemenea s'au emis
printeo ceramic ce evoluiaza dela olaria pri- 'de mult diferite pareri.
mitiva de culoare cenusie sau roscat i cu ma- Inca pe la 1780 Sulzer identifica orasul nostru
nusi in loc de toarte, pana la vase fine de cu- cu anticul Pinum, amintit de geograful Ptolomeu
loare neagra sau castanie-inchisa, cu toarte i cu si de unele itinerarii romane 1). De alta parte, in
idoua acte de hotarnicie a proprietatilor Mitropoliei
Plopsor, Urme de ayezciri preistorice in Cronica numism.
din veacul al XVII-lea se aminteste de capul
arheologica II pag. 51. troianului ce trecea pe la marginea de atunci a
Rosetti, Din preistoria Bucureytilor, in Cronica numism. orasului. Iar acest troian a fost considerat de unii
arheol. n IX pag. 2 urm. i Cdteva ayezdri yi locuinre pre- mvatati
,1 drept un valum roman. Sta mai vorbit
istorice in revista (, Urbanismul din 1932. 0 expunere com- intr un timp i despre niste caramizi romane, ce
pleta va apare. in revista Esa u din Helsingfors sub titlul
6 Civilizaria tip Bucureyti . 11 Sulzer;Gesch. des transalpinischen Daciens, I, pag. 289.
www.dacoromanica.ro
 6

s'ar fi gsit la Pantelimon, in imediata apropiere aici, de alfa' parte, CA in relatiile lor comerciale, mai
de oras 1). mult sau mai putin intinse, intrebuintau moneta.
Des' cercetrile arheologice n'au putut precizaf De altfel si pentru epoca bizantin avem unele
nici existenta vreunei asezri romane, nici a valului,. descoperiri monetare, cum sunt un numr de piese
avem cu toate acestea indicii sigure, cO si in epocal de bronz din timpul lui Justinian gsite in apro-
roman teritoriul Bucurestilor era locuit. Aceste piere de Colentina, i altele tot de bronz dela Alexe
indicii ni le furnizeaz5 monetele antice descoperite loan Comnenul gsite- la biserica Floreasca 1).
In oras si in imprejurimi. Si acestea sunt indicii precise despre conti-
La Colentina, in apropiere de mnstirea Plum- nuarea existentii de asezri omenesti pe terito-
buita s'a gsit o ala plin cu monete de argint riul. Bucurestilor pan in veacul al XI-lea si al
(tetradrahme) din Thasos ce au circulat pe la XII-lea.
noi prin veacul I in. d. dr. 2). Astfel de monete, Valoarea descoperirilor monetare din epoca ro-
cum si monete dace de tipul Filip II si tot din mana si bizantin devine mai evident, dacl tinem
aceeas epocA s'au gsit si la Popesti i Leordeni, la seam c in straturile asezrilor dela Tei, Fundeni
marginea sud-estica a Capitalei 3). In diferite si Ciurel s'au gsit i unele obiecte de utilitate sau
asezri dela Tei s'au gsit monete imperiale ro- de podoab de bronz si de fier din veacurile
mane (dele Faustina senior si Valens) si monete 1VI-lea d. Cr., obiecte care vin sa confirme con-
de ale oraselor pontice Odessos, Nicopol, Mar- cluziile ce le-am tras din descoperirile monetare 2).

Bucurestii vAzuti Inspre Curtea Ars5 (dup5 Bouquet, 1840) .Colectia Muzeului Municip.al

cianopol, Deultum, Pautalia, dela imprati ca Sept.
Sever, Caracalla, Macrin si Diadumenian, si o
monet a provinciei Dacia dela Filip Arabul. Prin
urmare din vea cui ile II, III si IV d. Cr.4)
La Belu o pies5 dela Hadrian, iar in temeliile
palatului Ministerului Lucrkilor Publice monete
dela 'Constantin cel Mare.
De sigur c aceste descoperiri de monete antice
nu ne permit nici ele s tragem concluzii prea
complete asupra vietii locuitorilor antici din aceast
regiune. Dar in once caz ele dovectesc, de o parte,
c astfel de locuitori existau si in epoca roman
1) Tocilescu, loc. cit. Cf. si Gion, o. c., pag. 9..
Cetatea Bucuregi i Cetatea mbovira. In topo-
nimia romneasc5 numele Bucuresti este destul de
frecvent. Atat in regiunea muntoas a Rominiei
"actuale, cat si in regiunea dealurilor si in cmpii
gsim mentionate mai multe localitti cu acest
nume. Unele sunt sate; existente sau disprute,
altele sunt dealuri.
Dintre satele cu numele de Bucuresti este amintit
unul in judetul Vlcea, inca pe la 1392 si altul in
judetul Ilfov pe la 1580: Amndou sunt Clisprute.
Au mai existat sate cu acest nume in judetele Te-
leorman, Tecuci, RAmnicul-Skat, Flciu, Neamtu
si Campulungul Bucpvinei8).

Romascanu, Considerariuni asupra monetei, Tezaurul dela

Colentina s, pag. 21 urm. Citeya in Muzeul Municipal. I) In colectia Academiei Romine. .

3) Moisil (Const.), Moflete i tezaure monetare In Bulet. Soc. Cf. Rosetti, o. c. toate la Muzeul Municipal. ..-
Numism. Rom. X, urm. Unele in colectia d-nei. N. Romalo. Marele Dicrionar Geografic al RomOiniei, cuy. Bucuresti,
Toate se af15 la Muzeul Municipal. Dicrionarul Geografic al Bucovinei, acelas cuvint. .

www.dacoromanica.ro
 7

BUCURESTII VECHI: CENTRUL SI IMPREJURIMILE CURTII DOMNE$TI

(dupa planul liii R. A. Boroczyn)
a. Biserica Curtea Veche; 2. Hanul. $erban-Vocl; 3. Bis. Gheormei Banul (sau Grecilor); 4. M-rea Stavropoleos;
5. Hanul Constantin Vocl; 6. Bis. si hanul Zatari; 7. Bis.. si hanul Sf. loan cel Mare; 8. Bis. Sf. Dumitru; 8 bis.
Bis. Mgureanu; 9. Bis. Sf. Spiridon-Vechiu; to. Biserica Sf. Nicolae; ii. Hanul Coltea; 12. Palatul mic BrAncoveanu;
13. Bis. Sf. Gheorghe Nou; 14. Hanul Papazoglu; 15. Bis. Stelea; 16. Bis. Sf. Gheorghe Vechiu; 17. Bis. Sf. Vineri;
18. Hanul /Vjanuc; 19. Bis. Sf. loan Nou; 20. Agia; 21. M-rea Mihai Vod; 22. Curtia Ars; 23. .M-ra Sfintii
Apostoli; 24. 14,11-rea Antim; 25. Curtea JudecAtoreascl; 26. Bis. si azilul Doamna BAlasa; 27. Spitalul Brancovenesc; 28.
Palatul mare brancoveanu; 29. Mitropolia; 30. M-rea Sf. Ecaterina; 31. M-rea Sf. Spiridon Nou; 32. M-rea Radu-Vod.

In Ardeal a existat un sat Bucuresti in actualul
judet Huniedoara. In documentele vechi unguresti
numele lui a trecut prin urmAtoarele forme: Bukii-
resthefalva (anul 464); Bukorfalva (anii 1439, 1441,
1445 si 1468); Bukurel (anul 1491) si Bukuresth
(anul 1523) 1).
1) Csnky, Migyarorszg Ortiz. fldrajza *, I, pag. 727 si
V, *pag. 78; 8r. Un sat Bucureg este si In Albania, lng Scutari.
www.dacoromanica.ro
Dealuri cu ntimele de Bucuresti sunt dou5 In
judetul Mehedinti.
Tinand seam" de frecventa cuvantului Bucuresti
ca nume toponimic - si probabil localitile cu
acest nume sunt mult mai numeroase deck
cele arkate mai sus - pare curios cl numele
actualei capitale a Romniei nu apare decAt in
veacul al XV-lea.
Prima mentiune ar fi intrtun act dela Mircea cel
BAtran din 1410, datat in arce nostra Bukurest (In
 8

cetatea noastra Bucuresti) 1). Dar autenticitatea 1. Evenimentele pe care le arata documentele si
acestui act nu este sigura i tocmai in 1464 avem cronicile ca s'au petrecut in cetatea Dambovita, nu
un al doilea act, acesta dela Radu cel Frumos, puteau avea loc &cat la Bucuresti. Astfel o diploma
autentic, care mentioneazd Cetatea Bucuresti (FHA a regelui Sigismund al Ungariei din
Ii8KSIIE1111) 2). 1397, spune ca
voevodul Ardealului
Dar dad' Bucurestii sunt amintiti asa de tarziu, din cruciada dela NicopoleStibor, dupa ce s'a inapoiat
In schimb atat izvoarele interne, cat si cele externe, Vlad, inlocuitorul lui (1396), a asediat pe
pomenesc i in veacul al XIV-lea si in al XV-lea Dambovita Mircea, in cetatea zisa
Dupa un lung asediu Vlad se preda,
Cetatea Dambovita , pe care cei mai multi istorici lar Stibor il duce in Ardeal
ai nostri au identificat-o cu Bucurestii, de o parte copiii si toata familia impreuna cu sotia,

pentru motivul ci cetatea Bucuresti se afla pe raul Nu se poate inchipui ca Vlad, in momentul and
Dambovita, de 210' parte pentruca numele cetatii era amenintat de voevodul Ardealului, sa se fi

Mdnastirea Raciu-Voda (ruinata) Col. Arhivelor Statului

Dambovita apare in documente exact in epoca
anterioara aparitiei numelui cettii Bucuresti.
Cum ins pe raul Dambovita mai existau dou
cetati vechi, una la Podul Dambovitei, numita
Cetatea Neamtului, si alta la Cetatenii de Vale,
numit Cetatea lui Negru-Voda, s'a emis parerea
ca cetatea Dambovita trebue identificata cu cea
dela Podul Dambovitei 3).
Aceasta parere ins nu se poate sustine pentru
urmtoarele motive :
Tocilescu, Bucuregi sau Cetatea Ddmbovitei in Revista
Tinerimea RomanA 0, I, pag. 29.
') Gion, Istoria Bucuregilor, pag. 23.
2) Lapedatu, Doud vechi cetti romcinegi in Buletinul Comi-
siunii Monumetelor Istorice ITT (1910), pag. 177 urrn.
www.dacoromanica.ro
refugiat tocmai in cetatea dela Podul Dambo-
vitei, care era situat chiar la granita acelui prin-
cipat. Deci cetatea zisa Dambovita nu poate fi
decat Bucurestii.
2. In anul 1473 dupa ce Stefan cel Mare a batut
pe Radu cel Frumos la Cursul Apei, acest din
urma, spun cronicarii moldoveni i poloni, fugi
cu toata ostirea in scaunul sau cetatea Dam-
bovita, pe care dupa 4 zile Stefan o cuceri, luand
cu sine pe Doamna, pe fiica si toate comorile si
steagurile Domnului muntean 2).
Cetatea dela Podul Dambovitei n'a fost niciodat
scaun de domnie, lar, de alta parte, pana acolo
1) N. Iorga, Chilia Cetatea Alba, pag. 67.
".) I. Bogdan, Letopisetul dela Bistrita, pag. 54. Cf. si Urechi.

Stefan n'ar fi putut sosi in 3 zile dela Cursul Apei
si a 4-a zi s o si cucereasc. Deci si in acest caz
avem aface cu cetatea Bucuresti. De alta parte,
cronicarii murr eni vorbind despre aceast lupt
spun c s'a dat la cetatea Bucurestilor, ceea ce
dovedeste c in tarditia local ele erau uns:, si
aceeas localitate 1).
3. In toate privilegiile comrciale acordate de
Domnii Trii-Romnesti negustorilor din Brasov,
dela 14/3-/437, se aratd cA vor plti vam si la
Rucr si la Dambovita 2). Dac prin aceast din
Mitropolia : biserica i interiorul mnstirii (Dupd Gion. Ist. Buc.)
urm localitate s'ar intelege cetatea dela Podul
Dambovitei, ar insemna c existau dou puncte
vamale pe cursul de sus al rAului Dmbovita, in
imediatd apropiere unul de altul si pe acelas defileu :
Rucrul si Podul Dambovitei. Aceasta ins nu e
probabil i deci punctul vamal Dmbovita din amin-
titele privilegii trebue identificat tot cu Bucurestii,
unde negustorii cari treceau spre Dunre plteau
vam, dup cum de altfel plteau si cei ce veniau
la Targoviste, capitala
Cronica logof. stefan Cretulescu.
2) Publicate de I. Bogdan in Relatiile Toni Romnesti co
Brasovul si tara ungureasc, passim.
www.dacoromanica.ro
9
Rezult deci in mod evident, cA in veacul al
XIV-lea si al XV-lea Bucurestii au fost numiti
Dambovita sau cetatea Dambovita i ca eve-
nimentele in legtur cu aceast cetate fac parte
din istoria Bucurestilor.
De altfel, in toate izvoarele din veacul al XV-lea
Bucurestii sunt ardtati ca principala cetate intrit
a Trii Romnesti 1). Dr sigur c aceast intaietate
militar i-a revenit dup aderea cettilor dela
Dunre Giurgiu i Turnu-Mgurele in mAi-
nile Turcilor. De atunci cetatea Bucurestilor a
t'Amas cel mai inaintat punct fortificat in calea
nvlitorilor de peste Dunre.
Dei pe vremea lui Radu cel Frumos i Basarab
cel Tnr ea a czut de dou ori in minile lui
Stefan cel Mare, la 1473 dupd un asediu de trei
zile si la 1476 dupd un asediu de doud sptmni,
la care a cooperat si o armatd trimis de Matei
Corvin 2), totusi a continuat s se mentin ca
Cf. pe ling cele ardtate la cetatea Dmbovita, caracte-
rizrile cu prilejul asediilor din 1 1476. In acest din urmd
caz Bucurestii sunt ardtati castrum fortissimum illius terrae sau
arx... quae filo regno et arte et natura munitior erat. (la Gion,
Istoria Bucurestilor, pag. 26 urm.).
Ibidem i Ursu, .Ftefan cel Mare pag. 151 urnt.
 IO

punct intarit Orla spre sfrsitul veacului
XVI-lea.
Scriitorul dalmatin Verancici o consider la 1538
intre cele dou" cetati de zid arces lapideae pe
care le mai avea Tara Romneasca 1), lar clatorul
al In veacul al XV-lea localitatea noastra se pre-
zinta din acest punct de vedere ca un popas sigur
si punct vamal pentru negustorii cari circulau pe
acest drum, din care' cauza i cuitea domneasca o
viziteaza adeseori. -

parizian Pierre Lescalopier mentioneat si el Incepnd cu Radu cel Frumos" (1462-1474) m'A
cetatea, la 1574, dar de asta data fortificatiile ei Domnii isi au resedinta aproape in mod permanent
erau de lmn 2). In Bucuresti si astfel orasul nostru ajunge scaun
De sigur c valoarea Bucurestilor ca punct in- de domnie alaturea de capitala tarii, Targovistea').
trit a sczut foarte mult dupa cucerirea Ungariei De sigur ca stabilirea curtii a contribuit mult la
de Turci (1526) si dupa ce si Ardealul a devenit un propasirea orasului, caci de o parte s'au asezat aici

Paraclisul mitropoliei

principat vasal Turcilor si de aceea. fortificatiile un numr tot mai mare de boieri, cari vi-au construit
ei au fost lsate in parasire; mai ales spre sarsitul case, de alta parte s'a inmultit numarul negusto-
veacului al XVI-lea. lar clupa pradarea orasului de rilor si meseriasilor.
catre Sinan Pasa la 1595, Bucurestii inceteaza de a Nu avem nici o informatie despre aspectul si
mai fi un punct intarit si laman un oras deschis. intinderea orasului in veacul al XV-lea, dar din
faptul c unele documente dela inceputul .veacului
Bucuregii scaun de domnie. Favorizati de pozitia! urmator ii zic minunatul scaun al Bucurestilor
lor geografica, Bucurestii au avut in trecut si o (15x5) sau catedrala minunata cetate a Bucu-
important comerciar, in legatura cu drumul ne- restilor (1516), am putea deduce ca era o rese-
gustoresc spre vadul dunarean al Giurgiului. dint frumoasa si apreciat.
Abia spre sfrsitul veacului al XVI-lea gasim
Tezaur de monumente istorice *, III, pag. 178. prima descriere a orasului, multumit clatorului
2) Voyages in Revue d'histoire diplomatique , anul 35, 1) Pe lang'a informatiile din Gion, o. c. cf. si documentele
pag. 46. Cf. si Iorga, 1st. Rom. prin cdrdtori, ed. II, vol. I, datate din Buctiresti la Iorga, Regeste de documente interne la
pag. 198. vol. XI din Docum. Hurmuzachii cum si I. Bogdan, o. c.
www.dacoromanica.ro
16
I'
francez amintit mai Pierre Lescalopier, care toat tara nu sunt constructii de zid deck bisericile
sus' domnieilui Alexandru II.
l-a vizitat la 1574 in timpul si manastirile, care sunt frumoase, i castelul din
El descrie orasul i curtea domneasca in modul Bucuresti 1).
urinkor: o...Sosim seara in Bucuresti. Intariturile Descrierile de mai sus, scurte si foarte incom-
acestui oras sunt trunchiuri mari de topaci infipte plete, nu ne permit sa ne facem deck o idee foarte
In pmnt unul lang altul si legate intre ele prin aproximativ despre -aspectul Bucurestilor la sat--
grinzi transversale, prinse de acele trunchiuri prin situl veacului al XVI-lea. Ele cuprind de altfel
cuie de lemn lungi si mari; pavajul orasului este
din trunchiuri de copaci. Pe aici trece un rati numit
Dambovita. In acest oras am gasit pe voevodul
Alexandru, in ajutorul ckuia veniser boierii trii
si Turcii. El era bine pzit in castelul su, intarit
ca si orasul, unde Ii prezentarm omagiile; cu mare
greutate s'a gsit un dragoman latin pentru mine.
In sfarsit printul ne-a oferit gazduire si tain i ne-a
dat trsura sa cu cai buni Si un secretar ca sa putem
traversa intreaga Tara fari sa ne coste nimic
Palatul sau era de paiant, umpluta cu valkuci.
Ne-au dus s vorbirn tu el inteo sal mare tapitat
cu covoare turcesti i cu reliefuri de jur imprejur,
inalte de vreo trei picioare, ca in caravanseraiuri.
In capatul &alit in fata usii, printul sedea inteun
jet. Ninieni nu se gasia in acest loc ridicat, deck
el si un .paj in picioare la o parte, care-mi ha
scrisoarea si o cladu .priniului; mai multi oameni
inarmati cu topoare sau cu buzdugane .erau prin
aceast sala.
Venind- dragomanul latin, printul porunci, pa:
jului dea scrisoarea mea Ca sa o citeasc cu vote
tare si s o traduc. Eu stiam el nu continea nici
un secret, dar ca sa-mi vorbeasca puse sa se retraga
publicul si pajul in celalalt capk al salii si nu ramase
cu noi deck dragomanul, care parea ca-i explica'
spusele mele latinesti prin fraze lungi; printul imi
vorbia putin. Am iesit din castel tu o faclie. si am
fost dusi la o casa de targovet, unde fuseser adusi
si insotitorii nostri ardeleni, cari isi cautar locuinte .

.tf'-
.

In alte case in tinq:itil cat eu fusesem retinut la ".-71 -

print; ni s'a dat o mas bogat gatita de un buckar .

al printului trimis inadins.

A doua zi: . . m'am plimbat prin oras, unde Biserica Sf. Spiridon Nou tnainte de restaurare
n'am vazut nici o cladire frumoasa. Dou biserici, (Col. Capa) .
una de rit grecesc, cealalta a luteranilor, erau de
lemn; toate acoperisurile erau de olane, de indrila unele greseli datorite, de sigur, imposibilittii
sau de paie; tinutul este roditor, dar nu exist nici calkorilor de a se informa deplin in scurtul timp
piatra, nici ardezie 1). cat au stat in Bucuresti.
Zece am in urma un alt calkor, tot francez, Este adevkat ca zidurile cettii nu mai existau
invkatul Iacob Bongars, vizita Bucurestii la in- si In locul lor se ridicasera intarituri de lemn, de
ceputul domniei a doua a. lui IVIihnea Turcitul asemenea casele erau mici si construite fr arta,
(1585) si ne lasa si el o scurta destriere a 'ora- acoperite mai ales cu olane i cu sindrila si cele dela
sului : margini cu paie. Pavajul de bkne ce acoperia cel
. inteo Joi, ajunsi in Bucuresti, unde se afl putin strazile principale fcea ca circulatia sa fie
curtea. A doua zi chemati la divan, am prezentat desttil de lesnicioas.
scrisorile noastre lui Mihnea. Printul, de vreo 25 Curtea domneasca castelul eta de sigur
de ani, ne intreba dac vrem s intrm in serviciul cldirea cea mai important din oras, caci bisericile
lui, data am adus peschesuri; porunci s ne dea. fiind mici nu impresionau pe strinii obisnuiti cu
tain dela curte . Peste tot cladirile i s'au parut catedralele mkete din apus.
nesemnificative. Ru construite, zice el, caci in
1) Docurn. Hurniuzachi, XI, pag. 192; cf. Iorga, o. c.,
') Voyages, loc. cit. pag. 209.
www.dacoromanica.ro
 12

Curtea constituia de altfel centrul orasului. veacul al XVI-lea intre biserica Curtea Veche, Sf.
In apropierea ei s'a format argul cu ca- Gheorghe Vechiu i Sf. Nicolae unde erau strzi cu
sele si prvliile negustorilor si mestesugarilor, numirile vechilor bresle : Abagii, Blnari, Covaci
insirate de a lungul strzilor ce purtau numele (fierari), Cavafi (cismari), Bcani, Potcovari, Boian-
diferitelor bresle. Desi cei doi cltori nu gii, Marchitani, *elari, Lipscani, Zarafi, etc.
arat unde era asezat Curtea, se stie din alte Boierii au primit locuri ceva mai departe in di-
rectia bisericilor Stelea i Lucaci
si in spre actuala str. Carol si
Calea Victoriei, unde era biserica
Gheormei Banul (tanga' Banca
Crisovelloni) si Sf. loan ce! Mare
(actuala Cas de Depuneri).
De altfel acuma, ca si mai tar-
ziu, casele boieresti, construite
de obiceiu de piatr i imprej-
muite Cu uluci, nu erau asezate
la linie dealungul strzilor, ci r-
sfirate fr regul in mijlocul
unor curti mari, inconjurate de
grdini i vii. Astfel numai tar-
gul propriu zis, Cu strzile mr-
ginite de prvlii sau case de
negustori, prezinta aspectul de
oras, pe cat vreme cartierele
boieresti preau imense proprie-
tti rurale cu conacele lor pre,
Bucurevii pe la 1b70 (ue L. Breton) Col. Mu,..eului Municipal s'Arate in mod neregulat.
La randul lor cartierele mr-
informatii, ca ocupa intreg terenul de pe trmul ginase erau formate din aglomeratii de bordee si
stang al Dambovitei, unde este astzi Biserica cocioabe, acoperite cu paie, cu coceni sau cu stuf
Curtea Veche si strzile invecinate. In aceast re- infundate in noroi sau praf i prezentand o
giune Dambovita fi'..cea pe acele vremuri un mare inftisare respingLoare.
cot, curgand apoi in linie dreapt pe toatd distanta Se sustine in deobste, c pan la sfarsitul vea-
pan la al doilea cot mare din: pre isrit. Intreg cului al XVI-lea Bucurestii se intindeau numai
terenul cuprins intre aceste dou coturi se putea pe trmul stang al Dambovitei.
usor apra, Cci in spate era sprijinit de dealuri In realitate, inca' de pe la jumtatea acestui veac
cunoostern cel putin trei biserici
pe trmul drept al raului : una a
jupanesei Coplea pe actualul deal
dela Mihai-Vod, alta a lui Pan
Vistierul, actuala Sf. Ecaterina,
alta ridicat de Alexandru II pe
colina dela Radu-Vod. De sigur
cA in jurul acestor biserici existau
cartiere locuite, ele ins au fost
considerate pan tarziu ca afar
din oras. lar cand spre sfarsitul
acestui veac bisericile de care vor-
bim au fost transformate in m-
nstiri, inconjurate cu ziduri de
cetate, ele aveau menirea, de si-
gur, s constituie puncte de ap-
M5n5stirea Mihai Vodd (Col. Muzeului Municipal) rare impotriva invaziilor dela Du-
nre. Dovad, c in cursul cam-
inalte, la rsrit de garlita Bucurestioara ce se paniei lui Mihai Viteazul contra Turcilor (1595) ele
vrsa in Dambovita, iar la apus de rape adanci. au servit ca locuri de adpost, iar mnstirea Radu-
Pe dealul din dosul actualei biserici Curtea Veche Veda a fost utilizat si de Turci ca fortificatie
din Piata Sf. Anton, se inlta castelul cu ca depozit de pulbere, din care cauz la retragerea
slujitorilor si celelalte dependinte, iar in jurul lui lui Sinan Pasa a si fost distrus prin explozie.
s'a format targuk. Acesta isi avea centrul in Dar cu acest prilej si orasul de pe trmul stang
www.dacoromanica.ro
 13

a fost intrit de Turci, dup ce Sinan Pasa a ocupat actiunii, devine locul de intlnire al tuturor celor
Bucurestii, cu fortificatii de pmnt si de lemn, ce .1uptau -pentru libertate.
&Asti, prcane si santuri, cum le spune cronicarul In special din timpul domniei lui Matei Basarab,
N. Costin intrituri care prcibabil s'au fcut pe lo- care i-a luat sarcina de a face, impreun cu po-
cul fostelor ziduri ale cettii.
Natural ea ocuparea
Buscurestilor de Turci, dei
de scurt durat, a produs
mari. pagube, iar cu prilejul
retragerii lor multe din cl-
diri vor fi suferit. De ase-
menea si pe vremea urma-
sului luiMihai Viteazul,
Radu erban, orasul a fost
prdat de ostiria lui Gavril
Bathory, care in anul 161
a fcut o invazie in 'Tara
Romneasc5.
Spre a completa stirile ce
le avem asupra Bucuresti-
lor la sarsitul veacului al
XVI-lea, mentionm CA or- s
ganizatia comunal era la fel
cu a celorlalte rase dela noi.
In fruntea ei se afla un sfat Biserici Sf. Ghenrghe-Nou i hnul
orseuesc, compus din un.
judet si .12 pirgari, cari aveau in grija lor nu porele din Balcani, mare rscoal contra Turcilor,
numai intieag administratia orasului, dar Si drep- 'sustinut si de alte puteri crestine, Bucurestii ajung
tul de a da acte de proprietati pentru locurile centrul revolutibnarilor balcanici:
ce se cumprau in raza orasului.
Sigiliul orasului reprezenta pe
vremea aceea pe 1VIaica Dom-
nului cu pruncul in brate 1).
Bucureftii cap itala rdrii-Ro -
tn. iine.,sti. Cum a devenit ora' mare.
Epoca ce a urmat domniei lui
Mihai Viteazul poate fi consi- F.,351
derat ca inceputul unei ere de
mare desvoliare pentru orasul
nostru.
,

jI ti'
.
102;
Este adevrat c importanta
militar a Bucurestilor a sczut r

Cu totul, dar din punct de vedere

politic si comercial au ajuns pri-
mul oras din Tara RomneascA
si unul din cele mai insemnate ,
din sud-estul Europei. !

Succesele lui Mihai Viieazul

contra Turcilor au desteptat nu . . -

numai atentia i entuziasmul Ro- --

mnilor, dar si al popoarelor cre- Biserica Grecilor fost a Ghenrmei Banul (Raffet 5837) Col: Olszewsky .

stifle supuse semilunei. Cu totii

incep de acuma o actiune tot mai energic spre a De alta parte Domnii din veacul. al XVII-lea
se libera de sub stpnirea turceasc. Domnii avnd o cultur superioar astigat in strintate,
Trii Romnesti sunt cosnsiderati ca sefii naturali au autat s ridice Bucurestii la nivelul oraselor
ai acestei miscri, iar orasul Bucuresti, care era mari din trile civiliz,ate. Este adevrat ca multi
situat in pozitia cea mai potrivit pentru conducerea dintre acesti Domni au fost crescuti in cultura
greceasc si au provocat din aceast cauz5 o
. 9 Cf. actele publicate de Gion, o. c., pag. 723 urm, puternic reactiune a boierilor de taxi, dar si
www.dacoromanica.ro
14

frondele aestea boieresti izbticnind in Bucu-
resti, au contribuit s ridice prestigiul oraului.
In sarsit, in timpul acesta leg'turile cu Constan-
Biserica Batiste (Col. Muzeului Municipal)
tinopolul devenind mai stranSe deck oricnd,
din cauza desvoltkii foarte mari a comertului
levantin, Bucuretii, cari erau in drumul dunrean
al acestui comer, cstigA o important deosebit
si din acest pullet de vedere.
Toate aceste imprejurki contribue ca orasul no-
' stru s pro greseze in toate directiil
si sa la aspectul de oras mare.
Mai intiu raza lui se intinde
foarte mult in toate directiile. Spre
apus el merge _pn la actualul
Cismigiu; pe malul acestiii lac
Matei Basarab a ridicat man-
stirea Skindar, a ckei biseric5
era asezati in faa actualului Cerc
Militar (Calea Victoriei colt cu
B-dul Elisabeta). Spre nord li-
mita treca de actualul bulevard
Regele Carol I, unde se afla m-
nstirea Sf. Saya (in fata Univer-
sitTii) i ajungea pan in tartierul
Batiste, nuinit dup cunoscutul
boier grec al lui Radu Mihnea.
Spre rsrit se intindea in directia
cartierlor Lucaci si Vckqti;
chiar din acest timp avem nu,
mirea de Calea Vcketi pentru
drumul ce mergea spre dealul
unde mai tkziu s'a construit ma-
nstirea cu acest nume. lar spre apus tretea pn
spre Gorgani, unde s'a ridicat de Serban Canta-
cuzino biserica Sf. Ilie Gorgni.

70,

,3
,

ate,
T.=

-
',oar

V.'

11!

"

- _

Hanul Manuc (interiorul curtii) Col. Olszewski

www.dacoromanica.ro
 5

Pe trmul drept al Dambovitei orasul s'a intins In aceeas sear principele a trimis pe prefectul
pe actuala cale Serban-Vod, pe unde inc de mult palatului i ne-a invitat pentru a doua zi la mas.
trecea grdina domneasc5; de asemenea in directia La ora fixat venir boterii i trsurile domnesti
bisericii Sf. Apost6li, ridicat de zid de Matei plecarm Indat la palat. Eram insotiti de vreo
Basarb. De aici spre actualul deal al Mitropoliei 260 de ostasi din garda domneascA, inarmati
si spre vechea mnstire Sf. Ecaterina erau locuri imbrcati mai bine deck cei din Transilvania.
putin populate si acoperite mai
mult cu grdini i cu vii. In
aceast regiune s'a dat in 1631 .

lupta dintre Matei. Basarab

Leon-Vod, in amintirea cAreia
s'a zidit mai tarziu biserica Slo-1
bozia de pe calea Serban Vod.`
Aceast regiune ins a in-'
ceput s se populeze dup ce
la 1658 Constantin Serban, ur-
masul lui Matei Basarab, a ri-
t
dicat pe colina dintre 4., 4 I -4
Radu-Vod si Mahai-Vod5;ml-
central' 77
nstirea Sf. Constantin si Elena,
devenit mai eirziu mitropolia
T1/44.1'
eR1Htnii I 41404_ '

si astzi patriarhia trii. Dela

I
11.2 j
I
acest Domn, Constantin Serban,
a primit numele lacul din apro-
piere : helesteul lui Serban-
-
Vod; si tot dela el drumul ce
mergea spre Giurgiu s'a numit Biserica Sf. Gheorghe Nou i hanul (1837) vedere din fat Col. Olszewski
mai t'ir= calea Serban-Vod.
Infitisarea orasului in timpul urmasilor lui. Toate strzile i pietele orasului erau 'pline de
Mihai Viteazul, in domnia lui Matei Basarab mrfuri scumpe, pe care negustorii italieni, greci,
si a lui Constantin Serban, epoc in care Bucu- armeni i turci le expuseser spre vnzare. Multimea
restii ajung un oras tnare, ne-o descriu citiva si num'rul poporului adunat erau atat de mare,
cbtori strini veniti parte din Apus, parte de de prea c top Valahii se strinseser acolo.
'peste Dunre. La curte de ase menea erau foarte multi boieri;
In relatiile lot acesti scriitori nu se mrginesc
s ne comunice numai impresia generar ce' le-a "

ficut vizitarea orasului, ci ne dau si unele detalii

despre viata si obiceiurile de aici. Ei mai povestesc
si modul cum au- foat primiti de Domn sau de ,
boieri, informAndu-ne astfel in mod indirect despre In,

aspectur si ceremonialul Curtii Domnesti. pt -Jii.Ai F.11

De aceea reproduand paginile consacrate sederii ...,
i w 4.-m-,, - PI i:
lor in Bucuresti, nu ne vom opri numai la pasa giile -4, -

In care fac descrierea orasului, ci vom aduga r

pe acelea care vorbesc despre viata, ceremoniile
obiceiurile dela Curtea DomneascA sau din alte e
medii bucurestene. 9-

In anul 1636, pe vremea lui Leon Toma, orasul

nostru a fost vizitat de ambasadorul suedez, Paul
Strassburgh. Acesta numeste Bucurestii metro-
pol ad metropolim Bucarestim. pe cata vreme
despre t irgoviste spune c fusese odatd resedint
domneasc5: ohm palatinum sedes.
Bucurestii se par un oras intins si foarte mare,
cu strzi si piete bogate. Ajungind in fata acestui
mare si foarte intins oras spune el ne-au
infimpinat vreo sut de boieri inarmati; cari veniau
spre noi in fuga mare, ca si cum ar fi voit s ne
atice, si desclecnd nt-au salutat in numele lui
Leon-Vod, apoi ne-au insotit pan la gazda noastr.
www.dacoromanica.ro
'MI!!
,a,
'.
Curte de m5n3stire bucurestean (sec. XIX) Col. Stahl
ceremoniile foarte lungi si un mare lux in imbr-
dmintea oamenilor si i cailor.
Palatul ins era ruinat din pricina vechimii si a
deselor schimbri de Dmni.
Principele cu capul acoperit in astepta in usa
slii de primire, pleandu-se inaintea mea, dup5
 16

datina turceasca, i inand m5inile pe piept. Doua O notd deosebit cu privire la infdtisarea Bucu-
jeturi erau asezate inteun loc mai inalt, din care restilor cativa ani in urm5, la 1636, in primii ani
imi oferi pe cel din stanga, care la barbari este cel de domnie a lui 1VIatei Basarab, ne d scriitorul
mai de cinste, dar eu nu am primit. Aldturea de anonim polon, care a intovdr5sit solia lui Gheorghe
principe sedeau cativa fruntasi turci, cari dup5 Krasinski la Constantinopol ).
cum mi s'a p5rut, erau judecatori. Acest oras Bucuresti, spune el, este scaunul
La dreapta stateau demnitarii tarii i ai curtii, Domnilor Tarii Romanesti, peste care domneste
imbrAcati in haine cu bl5nuri scumpe, ca in zile acum IVIatei Basarab, un barbat in varsta, favo-
de srbatoare obsteasca . rabil crestinat5tii si regatului polon si, dei tara lui
Dup5 ce ambasadorul a prezentat Domnului e supus5 Turcilor, le este mare dusnian.
scrisoarea regelui Suediei si s'au tinut cuvantrile Asezarea orasului este foarte frumoas5 i vese15,

'

-.-

Casa veclie de manaia Col. IVIuzeului Municipal

de rigoare, s'au asezat la mas in sunetul tram-
bitelor si fluerelor (?).
La mas eu si cu insotitorii mei am fost asezati
la dreapta; principele i cu Valahii s5i la stanga.
Inaintea principelui erau cupe si farfurii de argint,
la cei dela mijlocul mesei blide de hit frumoase si
sm5ltuite, la cei din coada mesei de lemn. Bucatele
nu se ridicar de pe mas5 in tot decursul pranzului,
ci se puser5 unele peste altele p5n5 ce se f5cu pe
incetul o gr5mada mare. Vinurile erau bune si
alese i dup5 ce le beau, mesenii vorbeau impreuna
mai liber si mai apropiat ... 1).
1) Strassburghi P., Relatio, in Cipariu Arhiv I pag.
Gion o. c. pag. 1o3.
www.dacoromanica.ro
pe o campie neintrerupta pe care am strAb5tut-o
inc5 dela iesirea din Moldova.
Lang oras este o movild mare ridicae deasupra
oamenilor ce pierir5 inteo lupta acum cinci ani,
Invinsi fiind de acest Domn. Mai este si o a doua
movild in cealalt parte a orasului, intre rauri, de
asemenea un semn al unei izbande a aceluias,
acum un an 2).
Publicat in traducere romineascd la P. P. Panaitescu,
Calcitori poloni in (tirile romeine, pag. 3o urm.
D-I Panaitescu zice cA prima movil s'a ridicat in urma lup-
; tei dela Plumbuita cu Leon Toma (1631); a doua in urma victo-
riel dela Dudesti contra lui Radu, fiul lui Alexandru Ilias (2633).
 o Orasul este mai frumos cldit deck Iasii, dei
este mai mic. Aproape toate casele au acoperisul
de sindril. Intrituri nu sunt de loc, afar de
mnstirile intrite, anume Sf. Mihai si cea po-
menit mai sus (Radu-VocIA) '). Orasul e impodobit
si cu frumoase biserici de zid. Cea mai frumoas
si cea mai de frunte ins este mnstirea unde fusese
asezat solul. Se afl pe o insul inalt inteun loc
frumos, inconjurat de apele rAului Dambovita,
care strbate orasul. Biserica din aceast mnstire
e foarte frumoas ca arhitectur i zugrveal si o
alta mai frumoas, sau mcar asemntoare, n'am
vzut. lute caper lng biseric este ingropat,
impreun cu sotia sa, Radul voevodul muntenesc,
fundatorul mndstirii si bisericii. Castelul in care
locuieste Domnul este inteo vale intre rauri, pe
dinafar nu e urat, dar nu are nimic deosebit )>.
Ca s ne &Am seam de pompa cu care se primiau
soliile strine pe timpul lui Matei Basarab, vom
mai reproduce din acest Cantor primirea ce s'a
fcut la intrarea in Bucuresti si cea dela curtea
domneasc5 :
o. . .ne iesi inainte pe raul Colentina toat curtea
Domnului cu hatmanul in frunte. Erau toti frumos
imbrcati, clri pe cai turcesti i deosebit de ei Turnul si spitalul Coltei (dup Gion, Ist. Buc.)
cinci steaguri de osteni. Aici a urat bun sosit acestuia, a erui functie este s poarte buzduganul
solului, in numele Domnului, nepotul de sor al si spada domneascA in public . . Dupd aceste
') Solia a fost gAzduit la mn5stirea Radu-Vod inc in 1) Preda Brncoveanu, mare spAtar; mama lui era varA nu
seara sosirii in Bucuresti. sora" cu Matei Voevod. (Nota d-lui Panaitescu).

- -
CasA veche de mahala Col. IVIuzeului Municipal

www.dacoromanica.ro
18

urri ne-au condus in Bucuresti in urmtoarea inainte de desprtire, Domnul a pus pe umerii
ordine: in frunte mergeau cativa oameni, doi cate solului, in semn de prietenie, un caftan de catifea
doi; la dreapta erau dou5 steaguri de osteni, la rosie.
stanga trei. Lang sol mergeau pe jos patru guarzi In timpul pranzului au venit la sol, dupa obi-
imbracati ca nemtii si purtand muschete; cu solul ceiul acelei tri, tobosari, cantreti din caval, mas-
mergea toata curtea domneasca si in urma cateva carici, precum i alti muzicanti si scamatori; solul
zeci de slujitori calri . i-a multumit pe fiecare dupa cum se cuvine .
Cand s'a dus solul in audient la palat l-au In 1640 un alt sol polon, W. Miastkowski, a
condus in aceeas careta si cu suita ca in seara pre- trecut prin Bucuresti; in acelas an orasul nostru a

Strad din Bucureti dup Doussault (case in stil oriental)

cedent, lar noi mergeam pe de laturi calari cite
doi, dupa obiceiul local.
La scara 1-au primit pe sol maresalii, cari ne-au
condus prin mai multe odai pline de boieri, slujbasi
mai mici si alti oameni. In ultima odaie erau dre-
gatorii mai mari si mai de frunte, oameni politicosi
si de o varsta venerabila. Domnul statea sub un
baldachin, imbracat in haine de ferezie alba si
violeta, cptusite cu blana de zibelina. Vazand pe
sol care intra in camera, a inaintat dela tronul lui
spre dansul si 1-a primit cu dragoste. Dupa aceea
asezandu-se fiecare la locul ce i se cuvenia, solul a
transmis Domnului din partea regelui complimente
urari. Li s'a poruncit apoi tuturor boierilor de
sfat si dregatorilor sa treaca in alta camera, lar
noi am trecut in camera in care dormia Domnul.
Acolo staturam mai bine de o ora tratand chestiunile
ce-1 priveau pe el si republica noastra Acolo,
. 1) Cf. P. P. Panaitescu, ibidem, pag. 51.
www.dacoromanica.ro
fost vizitat si de episcopul catolic Petru Bakici,
care venia din Bulgaria. Ni s'au pastrat relatiile
amandurora despre modul cum au fost primiti si
despre cele ce au vazut in oras.
Miastkowski a sosit la sfarsitul lui Martie pe
frig si zapadd. Matei Basarab lipsia din Bucuresti,
fiind dus la Targoviste, de aceea primirea a fost
mai putin pompoasa si facut numai de boieri.
lata cum relateaza secretarul ski 1):
24 Martie. Am sosit in Bucuresti. Au iesit in
intampinarea solului zece boieri fruntasi i apte
steaguri de osteni calan. Dimineata s'au facut trei
liturghii la sol la gaza' si un franciscan a tinut o
predica in latineste. Dupa terminarea serviciului
divin luaram masa, la care solul a avut ca oaspeti
patru boieri ai Domnului: capitanul, logofatul,
 19:

cuinnat al Domnului 1), clucerul 2) si pkintele Palatul principelui este asezat pe tarmul raului;
Starzjinski, pisar al Domnului. - chiar pe rau este o parte a numitului palat si trebue
La plecarea din Bucuresti au condus pe sol sa treci prin palat cand intri in gradina, care este
cateva suite de oameni clri i pedestri. Inainte de cealalta parte a raului. Palatul nu e de loc
de plecare, solul cu nepotul su Ciswiecki, frumos, ci aproape darapanat i unde inainte erau
cativa membri ai soliei au fost la banchet la cum- zidurile de jur imprejur, acum este inchis cu lemne,
natul Domnului, logofatul. Cand Ciswiecki era si casele unde sta principele sunt in stare proasta.

Primirea printului de Coburg in Bucuresti (1789) Col. Academiei Bornane

B) Curtea Domneascd (notad.); C) Trecerea podului peste Dmbovita; D) GArla
sa piece dela banchet, a venit ia un radvan cu Deasupra portii din curte se afl un turn si
sase cai, dar logofatul s'a supkat foarte tare spu- stau mereu soldati de gard; inchisoarea abra din
nand : daca am poftit pe cineva la mine, voi gasi curte e facuta de lemn.
eu cu ce sa-1 trimit inapoi. Deci radvanul a plecat Inainte principele statea totdeauna in aceast
si el a poruncit sa se aduca atatia cai, cap. eram. localitate, dar acum s'a mutat la Targoviste, totusi
Astfel am pornit cu totii i cativa din oamenii
nostri mergeau pe jos. In fata cailor mergeau 50
de oameni cu muschete, cari incepura sa traga
focuri, de and invitatii au incalecat la curtea
logofatului si pana la casa lui Ciswiecki, ceea ce
era un lucru d mirat la Munteni, caci de obiceiu
nu trag focuri in \rant, numai Polonii nostri s'au
bucurat de un asemenea triumf .
In sfarsit episcopul catolic P. Baksici, care a
vizitat Bucurestii toamna ne infatiseaza orasul si
curtea domneasca astfel
Para ziduri, asezat inteo campie foarte bcigat in
grane si plin de vite de tot soiul, de vii si de
fructe in mare cantitate; abunda in peste, fiind
Dunkea aproape la vreo 30 de mile si unele lacuri
si mai aproape. Orasul are pe toate pietele i stra-
zile poduri de lemn, deoarece fiind in campie, pe Tirgul Cucului. Des. de Preziosi 186r.
vreme de ploaie se face mult noroiu, si caii, ea- Se vede o parte din prdul Bucurestioara
rutele i oamenii umbra pe strazi si piete pe poduri.
_ mai vine cate data in acest loc, si a poruncit s
1) Udriste Ndsturel din Heresti, logoft al doilea. (Nota piece de aici si toti soldatii, cari locuiau in acest
edit.). oras, si s'au dus cu familiile lor si cu tot ce aveau
9) Dragomir, mare clucer. (Nota edit.) -
la Targoviste .

www.dacoromanica.ro
 20

Se spune ca [in Bucuresti] sunt 12.000 de case imprejur. Acolo actualul Domn era ocupat cu
de schismatici [ortodoxi], ceea ce face mai mult cldirea unei mari manastiri, cu o biserica m'Are*
de ioo.000 de suflete, au zoo de biserici si multe si stralucit, semanand pe dinluntru cu cea dela
manstiri. . . Curtea-de-Arges, numai ca aceasta este de cal-ami&
La intrarea in oras venind dinspre Dux-laxe se si In tina are 12 stalpi, fiecare dintrto bucata
vede o movila i deasupra ei o cruce de piatra rotunda de piatra, ca sa formeze numarul celor 12
alb, scrisa toata cu litere sarbesti [cirilice], care apostoli. Pe deasupra are 4 mari turle i afar o
tina larga. E acoperita cu plumb, de o greutate ce
se zice ca trece de 40.000 ocale. Am facut in ea o
aghiasma si P. S. Sa a stropit-o, dupa obiceiu, caci
nu este inca terminata, deci ramasese netknosita.
Ea este inchinata lui Constantin, care e si numele
fundatorului, i Elenei.
De acolo trecuram la o manastire cu numele
Sf. Ecaterina apoi la o alta ce poarta numele
Sf. loan Botezatorul 1), la alta inchinata celor doi
apostoli, Petru si Pavel, fundata de Matei-Voevod...,
la o alta ce poarta numele celor 40 de mucenici,
numita Sarindar. .2); la urma am ajuns la o m-
nastire mica ce poarta numele Sf. Saya. . .3). Sam-
bata merseram s'A slujim liturghia la manstirea
Hanul Serban Vodd dupa focul din 1804 Sf. Nicolae, crac:lita de raposatul Donut Mihai-
Voda, situata pe o inltime la o parte a orasului,
intinsa i mareata, Cu trei cupole... Duminec
movila a fost facuta din corpuri moarte cand prin- dimineata facuram aghiasma la manastirea Sf.
cipele Matei a avut victorie asupra Moldovenilor Gheorghe, Luni, cea din urma zi a lui August,
cari venira la stapanirea, si asupra Tkarilor, si vizitaram manastirea ce poart numele Sf. Treimi,
In amintirea acestei victorii a pus sa se aseze toate o cladire a celui din urma Radu-Voda, care domni
cadavrele la olalta si le-au acoperit cu pamant si In timpul su peste Moldova si Tara Romaneasc.
au pus crucea deasupra, pe care este scrisa istoria Aceasta manastire e situat la o margine a orasului,
victoriei si a mortilor ingropati acolo 1).
Ca o completare a descrierilor de mai sus, re-
producem relatia ceva mai tarzie a diaconului Paul
din Alep, care a insotit pe patriarhul Macarie al
Antiohiei, in lunga calkorie ce a facut-o in rasritul
Europei si in rile noastre, unde au stat aproape
doi ani 2). In anul 1653-1654 dup ce au vizitat
Moldova au stat mult timp la Targoviste, unde au
asistat chiar la inmormantarea lui Matei Basarab;
In anul 1856 intorsi dinteo calatorie mai lung in
Rusia, au vizitat si Bucurestii in domnia lui Con-
stantin Serban, urmasul lui Matei.
Acest oras Bucuresti spune diaconul e
foarte mare, se zice c acum ckiva ani cuprindea
la 6000 de case. Are 40 de biserici si manastiri
faimosul rau Dambovita curge prin mijlocul sau.
Pe urma ne duseram la Curte, care e o cldire mare,
inconjurata cu intariri de lemn. Mai inainte era
foarte invechita, dar ultimul Domn, Matei-Voda,
a daramat-o si a rezidit-o cu totul din nou. Aceasta Portiune din Targul Cucului (regiunea fostei Curti Vechi)
cladire este uimitor de elegant, cu un aspect in- Colectia Stahl
cantkor i mult mai frumoasa deck curtea din
Targoviste. Biserica sa are hramul Adormirii Maicii
Domnului; in ea am savarsit o aghiasma. pe un mal inalt, inconjurat de un rau si de o ap
statatoare; in timpul cresterii apelor nu se poate
La urma merseram la marginea orasului pe un ajunge la ansa deck pe un pod de lemn. E o
deal inalt, ce domina cu vederea orasul de jur zidire frumoasa cu un aspect prea placut. Biserica
9 Cf. Monumenta historiam Slavqrum meridional. spectantia,
XVII, pag. 139 urm. 9 Fosa' pe locul actualei Case de Depuneri.
2) Dau traducerea din 1900 a d-nei Emilia Cioianu (maritata In fata actualei Cerc Militar.
Grecu) cu mici modifican, pag. 206 urm. In fata Universitatii.
www.dacoromanica.ro

e mare si spatioasa, foarte usoara, mult ornamen-
tat si acoperita peste tot cu picturi. In partea din
spre miazazi e locul mormintelor domnesti, cu
bolti de marmora alb, impodobite cu valuri si
stofe tesute cu fir si alcatuite in forma unor cupole
care se reazema pe patru stalpi de bronz. Portretele
raposatilor sunt zugravite pe pereti ...
Din toate cele de mai sus rezultd in mod evident
ca Bucurestii au devenit in prima jumtate a vea-
cului al XVII-lea un oras mare, o adevarata me-
tropold, centrul nu numai al vietii politice, dar si
al vietii economice si ca intrecea, i ca intindere si
in ce priveste numarul si importanta cladirilor, pe
oricare alt oras din Tara Romaneasca.
Este adevarat ca mentionatii caltori ne fac cu-
noscute numai cladirile mai importante si in special
cele religioase, dar aceasta nu inseamna c n'ar fi
existat atatea case boieresti care s fi meritat a fi
amintite. Tinand siam de luxul dela Curtea Dom-
neasca, de stralucitele primiri ce se fac solilor
straini, de bogatele costume boieresti si de numarul
mare al soldatilor bine echipati, trebue sa admitem,
dupa cum de altfel dovedesc atatea alte documente,
c locuintele boieresti corespundeau ca aspect si
buna stare acestei situatii.
Tot astfel cartierul negustoresc trebue sa se fi
populat si el foarte mult, intinzandu-se spre actuala
piata. Sf. Gheorghe, unde in curand se va ridica
si o biserica : Sf. Gheorghe-Nou; in jurul acestei
piete cum si spre strazaie Carol 1 si Lipscani, pe
Oltean vAnzAtor de miei tiati Col. Stahl
lang actuala biseric Sf. Dumitru si fosta bise-
rica a Gheormei Banul, lang actuala cladire a
Bncii Crisovelloni.
Dei caltorii ne dau cifre foarte diferite despre
Paul din Alep 6000 -
numarul caselor din Bucuresti BaltS'ici, 12.000,
se vede limpede el pe at-1'1k-
doi i-a impresionat multimea clAdirilor.
Este adevarat ea' pe vremea vizitei lui Paul din
www.dacoromanica.ro
21
mercenarilor dorobanii -
Alep orasul nostru era dup5 o mare rascoala a
ce se facuse la 1655
contra lui Constantin Serban, dar de sigur in
aceast rascoala n'au putut fi daramate case bo-
ieresti sau negustoresti, ci cel mult s'au fcut jafuri
TS
Cruci vechi de hotar pe Soseaua Stefan ce! Mare
Colectia Stahl
si s'au ucis unii boieri, ca postelnicul Papa Bran-
coveanu, tat51 viitorului Domn, despre a carui
moarte aminteste crucea de piatra, pus5 in locul
alteia mai vechi de lemn, din fata dealului Pa-
triarhiei, unde era intrarea curtii acestui boier.
Nici ordinul nesocotit pe care 1-a dat un an in
urma, la mazilirea sa, Constantin Serban, de a se
da foc orasului inainte de sosirea noului Domn,
Mihnea-Voda Radul, nu a avut rezultatul dorit.
De asemenea nici rascoala din 1659 a acestuia din
urma contra Turcilor, ultima rascoala a unui Domn
roman impotriva semilunei, i intrarea ostirilor
turcesti si tataresti in oras, nu au adus pagube
ireparabile.
Astfel i dup5 aceste evenimente Bucurestii isi
mentin situatia lor de o metropold .
Streimutarea Capitalei. Dei Bucurestii erau
inc5 din veacul al XV-lea scaun de domnie si cei
mai multi dintre Domni au stat aproape in per-
manent aici; dei in prima jumatate a veacului al
XVII-lea este artat cum am vazut mai sus
ca metropola Tarii Romanesti, totusi drept capi-
tald efectiva era considerata Targovistea, unde atat
Matei Basarab cat si urmasul ski Constantin Serban
au stat de obiceiu. Dar odata cu urcarea pe tron a
lui Mihnea-Vod5 Radul (1658) Bucurestii devin
iari resedinta preferita, iar sub urmasii acestuia,
cari sub influenta Austriei sau a Poloniei tracleaza pe
Turci, Targovistea decade din situatia de capital.
Inteun document dela Constantin Brancoveanu,
din 24 Octomvrie 1697, se lamureste cum s'a pe-
trecut stramutarea capitalei : o dela o vreme incoace
22

stricandu-se orasul acesta al Targovistei si fiind Brancoveanu (1688 1714); domnii de pace in-
domnia sezatoare tot la Bucuresti '). De alta delungata.
parte cronicarul Radu Greceanu precizeaza ca In acest timp se mai formeaza pe langa centrul
parasirea Targovistei s'a facut dupa lascoala lui vechiu comercial dela Curtea Domneasc, asa nu-
Mihnea Vocl Radul (1659) cand impa atia au mitul Tdrg din nuntru, un alt centru spre rasarit
po_uncit lui Ghica Vod, carele venise Domn in In jurul bisericii Sf. Gheorghe-Nou, Tdrgul cucului,
urma Mihnei, de au surpat casele si le-au sfa- si un al treilea spre apus, avand ca artera principal
ulita mare, azi strada Lipscanilor : Tdrgul de sus. In
legatura cu acest din urma centru Serban Canta-
cuzino pune sa se zideasc hanul .5'erban-Vodei, in
imediata apropiere de biserica Gheormei Banul,
numita pe acea vreme Biserica Grecilor, han ce
cuprindea intreg locul unde e astazi Banca Na-
tionala i casele din spatele ei.
Hanul acesta este prima cldire de acest fe! in
Bucuresti: o cladire imens cu dou caturi in jurul
unei curti patrate, unde se acrposteau carele cu
marfuri si rdvanele caltorilor. In parter erau
pravalii boltite pentru pastrarea mrfurilor, iar la
s
etaj camere pentru negustori i calatori.
La oarecare departare de acest han, in spre
nord, Scrban-Voda cladeste biserica, existenta si
astazi, a Doamnei lui *erban-Voda (aproape de
coltul Cii Victoriei cu Bulevardul Regele Carol I).
Prin aceste cldiri strada care urca din Dam-
bovita in sus prin fata bisericii Sf. loan cel Mare
Vanzator de fiare vechi Colectia Stahl (actuala Casa de Depuneri) i mergea pana la
manastirea Sarindar, deci actuala Calea Victoriei,
ramat de tot, ca sa nu mai fie scaun domnesc e infrumuseteazd si incepe s'O ja o desvoltare tot
acolo 2). lar o informatie a invatatului englez cu tendinta de a deveni o strada princi-
Chisthull, care a vizitat tara in 1702 confirma, cu pala, prin faptul ca locurile, casete si pravaliile
oare care grese i, a fe!: Orasul este rescclinta
mitropolitului Valahiei i pana acum vreo treizeci
de ani a fost si rescdinta domneasca. La acea
epoca' o rscoald impotriva Turcilor fiind pusa
la cale de Domnitorul Ghica, i vecinatatea cu
Transilvania contribuind a face locul mai su-
spectat, urmasii Domnitorului au fost nevoiti de
acestia s'a darame palatul i sa se mute la Bucu-
resti 3).
Coincidenta intre aceste trei informatii din iz-
voare atat de diferite, dovedeste ca evenimentul s'a
petrecut dupa mazilirea lui Mihnea Radul in urma
tradarii intereselor turcesti din anul 1659. Deci
indata dupa suirea pe tronul Tarii Romanesti a
lui Gheorghe Ghica, si mai sigur din 1660, Bucu-
restii l'aman definitiv capitala trii.
Desi acest eveniment n'a iacut decat sa con-
sfinteasca o stare de lucruri ce exista mai de mult,
totusi Targovistea pierde once importanta politica Casa veche de mahala Col. Stahl
economica din momentul in care nu mai acta"-
posteste Curtea Domneasca. de pe marginele ei erau proprietati boieresti sau
In noua situatie Bucurestii au avut o mare ,
manastiresti. -
epoca de prosperitate in domniile lui Serban Cativa ani in urtn Brancoveanu a ridicat un
Cantacuzino (1678 1688) si a lui Constantin nou han, acesta in jurul bisericii Sf. Gheorghe
Nou. Tot lui i se atribuie i cladirea hanului
') Cf. publicatia o Arhiva Brdncoveneasui (?) pag. 151. Constantin Veda', pe locul fostei case a Balacenilor,
actualul palat al Postelor.
2) Cronica lui Radu Greceanu in Magazin istoric II p.-24o.
8) Chisthull, Cdidtoria noastrd in Turcia, traduCere Ridicarea acestor hanuri a constituit un eve-
pub!.
niment de cea mai mare important pentru viata
in o Buletinul Societatii de Geografie XLI (1922), pag. 201.
www.dacoromanica.ro
 23

comerciar a Capitalei, deoarece in primul rand fata creia, pe partea dreapt, era biserica Doamnei
ele indicau cele &tia" directii in care se desvolta lui 5erban Vocra. Probabil Brancoveanu a prelungit
targul bucurestean, iar, de alta" parte, dovedesc acest pod mult mai departe spre a face o leg-
grija ce o purtau acesti Domni pentru propsirea tur5 mai direct cu castelul ce si-a zidit la Mogo-
negotului orasului. soaia (actuala proprietate a printului Bibescu).
De altfel hanurile nu erau numai simple ho -
teluri, ci dup cum ne spune Del Chiaro, secre-
tarul lui Brancoveanu, niste cldiri mari cu ziduri
puternice, cu colonade interioare de jur imprejur,
cuprinzand pe lang camere de locuit, numeroase
prvlii boltite, in care mara era asigurat si contra
incendiului si contra furtului. Pzitori speciali erau
insrcinati cu inchiderea portilor in fiecare sear
si cu supravegherea sigurantei si linistei negu-
storilor 1).
In legAtur cu desvoltarea targului in directiile 11.
amintite, trebue sa punem si avantul ce l-au luat
din acest timp dou artere de comunica*: Calea
Brasovului, ce va purta mai tarziu numele de
Podul Mogosoaei (actuala Calea Victoriei) i Ulita
Targului din Afar (actuala Calea Mosilor).
Prima pleca dela Dmbovita i urcand dealul
prin fata bisericii Sf. loan cel Mare (azi Casa de Fntna din str. Antim Colectia Stahl
Depuneri) si casele alkenilor (azi Palatul Po-
stelor), trecea pe la captul Ulitii Mari (str. Lips-
cani) si a Ulitii Zltarilor (str. Stavropoleos) si A doua trecea pe ranga' noua piafa Sf. Gheorghe si
inainta aproape numai printre proprietti canta- inainta pan la Biserica Sfintilor si de aici se prelun-
cuzinesti pan la mnstirea Srindar. gia pan la Targul din afar, actualul Targ al Mosilor.
Inainte de a ajunge aici, trecea pe lang curtea Natural cA orasul s'a desvoltat in acest timp si
lui Serban Vod (azi fosta legatie a Rusiei) in In alte directii si o sum de cartiere noui au luat
nastere, mai ales in jurul bisericilor mici cldite
1) Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia de boieri pe imensele terenuri ce posedau, cum
(ed. Iorga), p. 25. si de negustorii din spre periferie.

Hora' i dulap (scrnciob) in Dealul Spirei Col. Muzeului Municipal

www.dacoromanica.ro
 24
De sigur ca in primul 'rnd a luat o mare
desvoltare cartierul Sf. Gheorghe Nou in leg5tur5
cu plata i apoi cu institutiile intemeiate de sp5tarul
Mihail Cantacuzino la m5n5stirea Coltea din apro-
pieie : spitalul i coala de slivoneste si de roma-
Casa Cantacuzino (astdzi Muzeul Municipal)
neste. Tot la aceastA m5n5stire s'a ridicat deasupra
portii de intrare Turnul Coltei, atat de mult
admirat de localnici si de strini pentru forma si
inltimea lui neobisnuite la noi, pentru ceasornicul
sAu si pentru cele dura figuri de soldati in uni-
forma german i cu pusca pe
umeri, zugrvite, .ca si cum ar
sta de sentinel, de o parte
si de cealalt deasupra portii 1). ,9
Tinnd seam CA un Sandu
Coltea a fost colonel :in armata
lui Carol XII, regele Suediei,
luAnd parte cu un regiment de
Romni la luptele ce le-a purtat
acesta in Polonia 2), se explic5
de ce traditia atribuie soldatilor
suedezi ridicarea acestui turn,
-
Alte cartiere noui s'au format
In jurul bisericii Sf. Vineri,
intemeiat5 de Aga Nit; a bise-
ricii Sf. Jlie-Gorgani de pe mo-
vila de pe stnga Dambovitei
in fata ma'n5stirii Mihai Vod;
In jurul bisericii Mgureanului,
In mahalaua Scortarului (mai
jos de actuala strad5 Carol I); r3`
9,-
in jurul bisericii Otetari zidit5
de n4te negustori; in jurul bi-
sericii Spunarilor, al bisericii
Brezoianului, al bisericii Taba-
cilor (mahalaua Olteni).
Pe trmul drept al Dambovitei orasul de ase- jurul bisericilor Slobozia i Sf. Nicolae din Prund.
menea s'a intins mult In acest timp. Desi Bran- In sfArsit, in timpul lui erban s'a ridicat pe dea-
coveanu spune in actele sale, c5 mAn5stirea Mihai lul Cotrocenilor mnstirea cu acest nume, care
Vod este Vaga' orasul 'Domniei mele Bucurestii' deveni mai tarziu resedinta de vara a Domnilor.
9 Cf. descrierea lui Sulzer, o. c., p. 293.
') Caragea in Revista IstoriCS a. T929, p. 55.
www.dacoromanica.ro
den sus 1), totusi inca din vierhea lui Mitei Ba-
sarab, g5sim in apropierea acestei m5nAstiri bisrica
Sf. Apostoli si nu departe de ea curtea boiereasc5
a vestitului postelnic Constantin Cantacuzino, stri-
mosul acestei familii. Strada care ducea la aceast5
curte Se cherna Podul Cilibiului, dup5 nUmele de
celebi (nobil) ce i se dduse postelnicului.
De ad pAn in spre actuala Calea Rahovei,
atunci Podul Calicilor, erau propriet5tile Dude-
stilor, cu casa lor celebr i apoi pe lng5 m5n5-
stirea Sf. Ecaterina si in lata dealului Patriarhiei
pAn5 in spre Calea erban Vod5, propriettile
Brancovenilor. Pe aceste din urmA Constantin
BrncoVeanu a zidit dou5 frumoase palate: unul
unde se construeste astAzi localul Senatului
altul unde sunt acum constructiile spitalului Bran-
covenesc qi plata de 'legume. Se stie de altfel
acest Domn a restaurat si Curtea Domneasc5 si a
pus sa se aranjeze i gr5dina ei dup sistemul
italian 2).
Tot pe Ormul drept al grlei, dar mai departe
Spre culmea dealulUi Spirei, erau Propriet5tile
Merisanilor, Milestilor i Rudenilor. Pe un loc
d'Ama de acestia a ridicat la sfirsitul domniei lui
Bilncoveanu, mitropolitul Antim Ivireanu, str5-1
lucita biseria ce-i poart5 numele. De asemeneai
tot in aceast5 directie s'au desvoltat cartierele din
r
do ri'":,
- . ;
.- "
''s7.31`,5
7*kri
'*. t.*',
<
o.'
1 g
I.
F. 7;.
MA.**4
- -'
tr e", '
.ps .
-
Curtea unei case boiere.5ti (1865) din str. Mintuleasa Colectia
Muzeului Municipal
I) Cf. Arhiva Brcincov., p. 78.
Del Ciliar, o. c., p. 26.
 5

In afar de spitalul Coltea si de scoala de acolo, Bucurestn au forma aproape., rotunda,

la care trebue s adugAm scoala mai veche dela este de sigur foarte mare; cu toate acestea numrul
mndstirea Sf. Saya, Bucurestii au primit in domnia locuitorilor nu corespunde mrimii locului, de-
lui erban Cantacuzino prima tipografie, instalat oarece casele sunt aici rare si toate izolate, avand
la mitropolie de ctre mitropolitul Varlaam (1678),
unde s'a tiprit si vestita Biblie a lui *erban, primul
monument de limbA literar romaneasc (1688).
Formarea numeroaselor noui cartiere in acest
timp dovedeste marea atractie ce o constitua Bucu-
restii pentru populatia dimprejur, ca i pentru
strini. Se pare ins cA nouii locuitori erau mai .

ales de origine rural, imprimand astfel orasului

caracterul ski, original, de oras intins, cu case rari,
inconjurate de mult verdeat i pitoresc, dar lipsit
cu totul de calitti urbanistice.
Acest caracter original ni-1 inftiseaz in primul
rand Del Chiaro, fostul secretar al lui Branco-
veanu, care a stat in orasul nostru si sub urmasul
acestuia, stefan Cantacuzino.
Bucuresti, acum resedinta obisnuit a prin-

cipelui. Sunt situati inteun loc foarte jos si bltos

si fr indoiald impracticabil in caz de noroaie mari, Put Cu roata in Dealul Spirei Col. Stahl
daca' strzile principle n'ar fi acoperite cu l'ame de
stejar dela o margine la alta, in form de poduri. fiecare casa curtea ei, cu buctrie si grajd si
Casele principale din Valahia nu au imprejmuiri de separat grdina cu diversi pomi fructiferi, ceca ce
ziduri, ci un gard de stalpi de stejar, grosi si prezint o inftisare foarte yesera' si plcut.
rotunzi, inalti de 6-7 picioare si atat de bine Aceasta nu inseamn ins, ca uneori, chiar in
prinsi intre ei, incat pot s dureze 30-40 de ani. zilele noastre, sa nu fi trecut peste 5o.000 de
locuitori. F kit ani nu sunt si pu-
- tinele puturi au apa noroioas
si rea; aceast lips o compen-
sena' Dambovita (ale crei dou
brate ud Bucurestii) a crei ap
este foarte usoar si sntoas...
Din Dunre se aduce in Bu-
curesti o mare cantitate de peste,
anume cegA si morun, de o
mdrime neobisnuit; se mai ga-
sesc din abundent icre negre,
care mancate de boierii valahi
proaspete si preparate cu untde-
lemn, piper si zam de lmaie
11
419
11

411`..iii, pq
-,..jmg imr
I Y
; .,Nr.w..te
sunt considerate ca o mancare
foarte delicat... 1).
Dar s ne intoarcem la Bucu-
i"...T. resti si sa aruncm o privire asu-
pra cldirilor mai insemnate,
z-, - , -7,---
palatele i bisericile, dei in ce
priveste arhitectura nu exist
nimic rar. Palatul principelui
Casa boiereasca (actualul B-dul Domnitei) Col. Muzeului Municipal (cu totul de piatr si cu scara
principal de marmor) este
Numai curtea domneascA din Bucuresti are destul de mare. &d'Ele lui mari sunt boltite
imprejmuire de zid, terminat de principele Bran- prima dintre ele are in mijloc un rand de coloane,
coveanu cateva luni inainte de a fi mazilit. Cunea dar destul de scunde. Sala a doua serveste pentru
din Targoviste isi are imprejmuirea de pmant adunarea Divanului (adicA pentru judecti), unde
foarte veche. Stalpii de stejar amintiti se numesc se mai fac i banchetele in zilele solemne; altele
de Valahi : bolovani1). sunt sli sau camere de audient, de unde apoi
') De sigur aceasta numire nu este exacta. 9 Del Chiaro, o. c., p. 25.
www.dacoromanica.ro
26

intri in apartamentul principelui si dead In oddile Vod, intemeietorul ski, care i-a destinat veni-
principesei, care in realitate se reduceau numai la turile m5n5stirii Cotroceni, zidit de el la o milA
dou5 si o dinrut5, pand cand principele Stefan si jum5tate departe de Bucuresti; si al doilea han,
Cantacuzino [urmasul lui Brancoveanu] puse sa se zidit de numitul principe Brancoveanu, se chiam5
zideascd in timp de cateva luni un frumos si mic hanul Sf. Gheorghe, cdci in mijlocul lui este o
foarte frumoas5 bisericA in cinstea acestui sfant
mucenic, si venitul lui anual apartine patriarhului
din Ierusalim 1).
O alt relatie interesant ne d invtatul englez
Edmund Chisthull, care a insotit in 1702 pe am-
basadorul englez Paget.
Bucurestii spune el sunt un oras mare, cu
o inftisare original. Marginile orasului au un
aspect foarte sAr5c5cios, cu casele s5pate in pa--
mint ca pivnitele noastre i acoperite cu paie sau
cu coji de copaci. Cele mai bune case sunt in
preajma palatului Domnitorului i sunt frumos
acoperite cu indril. Sunt zidite din piatr tare
si au grdini si curti foarte intinse ingrAdite cu
trunchiuri intregi de stejar asezate cat se poate de
aproape unul de altul. Stfzile par a fi un pod
nesfarsit de lung, fiind podite in intregime cu
scanduri de stejar de o lungime de zece coti si
Plata din str. Bazaca (Ingd fosta Curte Veche) de mai multe degete grosime. Acest fel de podeal
este foarte costisitor, ea se poate vedea totusi pe
palat cu opt od5i, ocupand pentru acest edificiu toate ulitele orasului si pe o intindere de mai
un colt din grAdin5. Aceast5 gr5din5, la drept multe mile.
vorbind, e foarte frumoas5, de form parat si Aspectul orasului este pitoresc, privit de de-
desenat dup5 bunul gust italian; in mijlocul ei parte, dat fiind casele boieresti, palatul domnesc
principele Constantin Brancoveanu a pus sA se si marele numAr de biserici si mnstiri. Aceste
ridice un foisor frumos spre
a lua masa acolo si a se odihni
dup mas5, in timpul verii, la
parfumul feluritelor flori plan-
tate de jut imprejur.
Toate cldirile din Valahia
au acoperisurile de lemn, ne-
fiind in uz tiglele. Printre bi-
sericile care sunt in Bucuresti
trei sunt pe varful cite unui
deal si anume biserica m5n5-
stirii dela Mitropolie, cea dela
Radu Vod si cea dela Mihai

-
Vod5. Dou hanuri frumoase
si mari sunt demne de a fi va-
zute in Bucuresti. Hanul este
o imprejmuire de ziduri pu-
ternice si inalte, fcut5 dup5
modelul unei m;.'n5stiri mari
de a c5lug5rilor dela noi [din
Italia], unde de jur imprejur,
pe portice, sunt prAvAlii bol-
tite, spre mai mare sigurant
contra pericolului de incen- Pr vlii vechi Colectia Muzeului Municipal
ditt i aceste pr5vlii sunt
tinute de negustori crestini sau turci, pl5tind o sum5 din urm sunt zidite dup acelas tip si au turle
pe lunA drept chirie; pentru aceea sunt aci pzitori In care foarte des se gAsesc clopote. InsemneZ
cari mai trebue s aibA grij de a inchide in fiecare aceasta, deoarece aici pentru intaia oar5 am auzit
sear5 portile si sa vegheze la siguranta si linistea
negustorilor. Primul han poart5 numele lui Serban 9 Del Chiaro, o. c., p. 27.
www.dacoromanica.ro
 "27

sunetul clopotelor, de cnd am pus piciorul pe
pamntul Turciei 1).
cosmopolit cu caracter oriental. Dup na-
Ora .,s
praznica moarte a Mi Brncoveanu si a urmasului
ski Stefan Cantacuzino, cele dotta principate ro-
mnesti, Tara Romneasca si Moldova, incap
sub stpanirea Fanariotilor. Impresia ce a fa-
cut-o in Bucuresti instalarea primului Domn
fanariot, Nicolae Mavrocordat (1716), a fost cat
se poate de rea.
In once caz prin faptul ca Poarta nu i-a inga-
duit sa aibd putere armata, nici s faca politic
Dar afara de boieri vin si multi straini, in special
Greci si Levantini, apoi Bulgari, Srbi, Arnauti si
Evrei spanioli, iar din Ardeal trec tot mai multi
Romani, Sasi i Unguri.
Fanariotii fiind Greci prefera in toate afacerile
pe Levantini si pe Balcanici; au ins de regula
secretan i Francezi.
Curtea strain a influentat in primul rand asupra
boierilor si intelectualilor. Limba ce se vorbea
acolo era cia greceasca si clasa superioara rom-
neasc a trebuit s o invete. Moda si eticheta dela
Curte erau cele dela Constantinopol, boierii si
clasa culta le-au adoptat. Portul, obiceiurile sunt

Adunarea Obsteasc (primul parlament) 1837 de Raffat Col. Muzeului Municipal

extern, prestigiul lui era foarte scazut. fat de al de asemenea ca in capitala imperiului turcesc, ai
Domnilor anteriori. De altfel aceasta s'a vazut nostri le imit. Boierii i negustorii isi !asa vechile
chiai scurt titnp dupa sosirea noului Domn in lor costume si adopta anteriul, giubeaua,
Bucuresti, cnd o trupa de Austriaci, cari erau in si papucii. Jupnesele i cucoanele introduc moda,
lupta cu Turcii, au putut patrunde in Capitala si stofele, rodcabele dela Constantinlpol. Plimbarile
lua prizonier pe IVlavrocordat, care fu dus in Ar- In trsuri carete, rdvane, calesti devin oare-
deal. In special clasa boiereasca a suferit din cum obligatorii pentru cei din clasa superioara
cauza desfiintarii armatei o transformare insem- protipendada iar viata trandava, de intrigi
nata, deoarece si-a pierdut caracterul ei militar
- si de cancanuri, ia locul vechii vieti ostasesti satt
si a devenit o clasa de curteni, cari cauta sa fie de tar.
cat mai aproape de Curtea Domneasca. Pravaliile negustorilor se incarca tot mai mult
Astfel, de acum inainte boierii mari si mici isi cu mrfuri orientale, iar atelierele mestesugarilor
las mosiile si se grmdesc tot mai mult in Ca- lucreaz5 mai ales obiecte i bijuterii dupd moda
pita% unde-si zidesc case si iau parte la viata dela Constantinopol.
oraseneasca. Viata orasului devine tot mai zgomotoasa
mai agitat. In piete comerciantii isi lauda in gura
- i) Chisthull, Ccildtoria noastrif fn Turcia in Bulet. Soc. mare marfurile; pe strazi negustorii ambulanti
Geogr. XLI (tgoo), p. 201. striga cu glas tare numele produselor ce vnd,
www.dacoromanica.ro
28

spre a putea fi auziti din gospodriile izolate unele
de altele. Chiar i sacagiii, cari din cauza rarilor
puturi sunt nevoiti sa" care apa de but cu polo-
boacele din Dambovita, atrag atentia gospodinelor
prin tipete caracteristice. Pe langd vanztorii in-
digeni de produse alimentare, apar pe strzi ne-
gustorii strini de zaharicale, simigii, rahagii,
bragagii, cu produsele lor orientale.
Astfel, pe la jurnAtatea veacului al XVIII-lea
Bucurestii sunt cu totul transformati; dinteun oras
romanesc ei devin un oras cosmopolit cu caracter
oriental.
Inssi arhitectura se schimbA si cldirile ce se
ridicA in acest timp sunt cele mai multe in stil
neispfavit a .Senatului); Grigore Ghica a ridicat
mn5stirea Pantelimon la marginea de rsrit a
orasului, inzestrand-o cu un spital (1748); in
sfarsit Scarlat Ghica a cadit biserica Sf. Spiridon
Nou, pe Calea Serban Vod (1765), biseric5 ce a
servit de atunci i ca loc de inmormantare pentru
membrii acestei familii.
Boierii mari au construit si ei putine cldiri de
interes obstesc. Banul Iordache Cretulescu a fcut
biserica i hanul Cretulescu (1722) pe Podul Mo-
gosoaei; Blasa Brancoveanu a ridicat biserica
Doamna Blasa i spitalul-azil de ranga ea (1755).
Arhiereul Ioanichie a zidit drglasa biserid
Stavropoleos cu hanul ei (1722).

Petrecere militreasc cu lautari la 1837 in gradina Dommtorului Alex. Ghica (Raffet)

oriental, cu arcade si ferestre in forma' de trefl In schimb negustorii, boierii mai mici i locui-
si cu caracteristicile balcoane inchise ce ies in torii mrginasi au ridicat numeroase bisericute,
afar de corpul casei. mai ales de lemn, in jurul crora s'au format apoi
Populatia autohton se deprinde ins cu greu cartiere, mahalale noui. Multe din aceste biserici
cu aceast transformare si uneori izbucneste in mici poart numele unor preoti cari au struit mai ales
revolutii de strad. and Domnul la vreo m'Asura' pentru zidirea lor : Popa Darvasi (Bis. AllaA), Popa
nedreapt sau d vreo porunc vexatoare, lumea Radu, Popa Soare, Popa Fierea (Sfintilor), Popa
se strange pe strzi, trage clopotele dela biserici, Costea, Popa Petre, etc. Altele nume de negustori:
urc dealul mitropoliei i sileste pe mitropolit Precupetii-Vechi, etc. Printre cele mai mrginase
pe boierii ce-i gseste acolo, s mearg in fruntea avem biserica Sf. Stefan, Silivestru, Vergului, Delea
lor la Vod i s cear dreptate. Au rmas celebre veche, Foisor, Sf. Elefterie, Oborul-Vechiu, Brba"-
mai ales rzvrtirile de acest fel din domnia lui tescu nou, Dobroteasa, care ins au 1-Amas mult5
Matei Ghica (1753) si a lui Stefan Racovit (1764). - vreme izolate, frA s poatA avea leg5turi mai
Fanariotii au cldit putin. Nicolae Mavrocordat stranse cu orasul.
a completat seria de mnstiri-cetti dela marginea De altfel, putine dintre bisericile din Bucuresti
orasului prin zidirea mnstirii Vcresti, care isi indeplineau pe vremea aceea misiunea morara'
reprezint in mare parte stilul nou arhitectonic si cultural inerent institutiei lui Cristos. Mana"-
(1724). Fiul ski Constantin a fcut mnstirea stirile i bisericile mai mari si mai bogate fuseser
Sf. Spiridon Vechiu (i747), aproape de unul din inc5 de mult inchinate de care Domni i boieri
palatele brancovenesti (lang5 actuaba cldire unor locuri sfinte din imperiul turcesc, cu
www.dacoromanica.ro
 9

nobila intentie ca din veniturile lor sa se sustin sarea orientara', lsnd posterittii greaua sarcin
lupta crestinismului contra propagandei musul- de a le alinia si sistematiza.
mane tot mai ameninttoare Dar cAlugrii greci, Apogeul acestei orientalizri a Bucurestilor se
cari prin abuz s'au stabilit in aceste manstiri constad in timpul lui Alexandru Ipsilante (1774-
inchinate, au transformat inaltele i pioasele intentii 1782). Domnia de opt ani a acestuia s'a caracte-
ale donatorilor in specula mur-
dad si desfrau, de care s'au
scarbit la urm si cei mai
indulgenti bucuresteni si au
inceput cu totii o lupt aprig
si necrudtoare in contra de-
rului grec, pangritorul piettii
romanesti si al moralei erestine.
Numai cateva dintre aceste
manstiri inchinate intretineau 1,;
scoli sau spitale. Dintre scoli
merit sa fie amintite cea dela ,=
Sf. Gheorghe Vechiu, unde se
pregaeau viitorii scriitori in
cancelarii, condicari i tradu- -
ctori de acte slavonesti in ro- .

maneste; cea de muzic bise-

riceasc de psaltichie sau JAN' aur4;
muzichie dela biserica epi- 7411 ji(1111W,

scopiei Ramnicului (actualul

Ateneul Roman) si scoala supe-
rioad dela manstirea Sf. Saya,
unde toate obiectele se predau
in greceste de ctre dascli
strini. Palatul Sutzu Colectia Muzeului Municipal
Bisericile mai mici din oras
si dela periferie, conduse in cea mai mare parte rizat de o parte printeo intensificare a influentei
de preoti cu totul inculti, nu fceau decat sa in- greco-levantine, de alta parte printeo serie de con-
tretin i s intreasc5 in popor credintele constructii din cele mai importante.
In primul rand acest Domn
si-a ridicat un nou palat, cAci
cel vechiu se deteriorase cu
totul. Cartierul in care si l-a
construit nu era de loe cen-
tral, dimpotriv izolat pe drmul
drept al Dambovitei in ime-
, diata apropiere a mnstirii
Mihai Vod, pe un deal aco-
pen it de vii (actualul Arsenal).
Incepud in primvad anului
1775 constructia s'a terminat in
toamna anului urmtor. Con-
timporanii o arad ca o cldire
rara stil, (< de forma unui or-
felinat mediocru , construid
de arhitecti turci sau bulgari 1).
_ Apoi spre a putea primi in
-
conditii bune pe oamenii in-
fluenti dela Poart, cari veniau
oseaua Kisselef iarna (1850) Col. Muzeului Municipal flri treceau prin Bucuresti, el
ridid in apropiere de vechea
practicele superstitioase, iar din punct de vedere Curte Domneasc, asa numita Casa Beilicului
urbanistic aceste constructii lipsite de once gust la inceputul Podului erban Vod de pe trmul
artistic si rsfirate L'ea' de niciun sistem in diferite
parti ale orasului, i-au sporit si mai mult 1) Cf. Sulzer, o. c., I p. 291.
www.dacoromanica.ro
 30

stang al garlei; de atunci portiunea aceaEt de devenir de asemenea un punct de atractie pentru
strad s'a numit Podul Beilicului. boierimea bucurestean. Se spune c extravagantul
Tot lui Ipsilante i se datoreste infiintarea unui Domn venia adeseori aici inteo trsurd curioas
azil si spital de copii, numit Orfanotrofion i asezat
tras de doi cerbi 1). Cu toate acestea Mavro-
lrg biserica Sfintilor. gheni, care poate fi considerat ca tipul fanario-
El s'a mai interesat si de lucrri edilitare, in tului exaltat, a zidit pentru azilul de copii
special de fantani, care erau o necesitate impe- meiat de Ipsilante o frumoas cldire lang inte-acest
rioas pentru bucuresteni. Curtea domneasc se loc de distractie (actualul spital Filantropia).
aproviziona pe atunci cu ap de but tocmai dela O imagine fidel de cum se inftisau Bucurestii
Mrcuta, unde era un izvor de ap foarte bun. In acest timp ne d" austriacul Sulzer, care a pe-
Tot el infiint si Academia greceasc5 de lang trecut mai multi ani in orasul nostru.

IL

..,

.
Divanul ad-hoc al Trii Romnevi in sala vechei Camere a deputatilor din Bucurwi (Fr. Dam, Buk.)

palatul lui Brancoveanu, unde tinerii boieri se Bucuresti... capitala judetului Ilfov si a in-
perfectionau in limba si cultura greac. tregii Valahii, resedinta obisnitit a Domnului din
Natural cA Domnul fanariot s a ocupat si de timpul lui Constantin Brancoveanu, si a tuturor
localurile de distractie pentru ai lui si pentru boieri. boierilor, cari au slujbe sau le caut, cum si a is-
In acest scop a construit la Herstrdu pe malul pravnicului acestui judet, cruia ins i este de-
lacului un frumos chiosc dup gustul turcesc )), stinat ca loc de resedint Gherghita, dincolo de
care a devenit un punct de atractie pentru pro- Ialomita,.. sunt asezati la deprtare de 8 ore de
tipendad Doamnei ns Ii plcea mai mult po- Dunre, in cea mai mare parte pe trmul nordic
zitia din mica insuld de pe Dambovita din apro- al Dambovitei, inteo regiune din cele mai ferme-
pierea bisericii Sf. Elefterie, acoperit de vii c5toare... Are strzi foarte lungi acoperite in loc
de pomi roditori, unde venia adeseori s-si alunge de pavaj de piatr cu scanduri groase de stejar,
uritul, rmannd pan noaptea tarziu la lumina si foarte multe case boieresti de crmid, mari,
strlucitoare a lunei. dar ru intretinute i neoranduite, care nu sunt
In privinta localurilor de distractii Alexandru asezate in rand sau aliniate, ci imprstiate incoace
Ipsilanti a fost ins intrecut de unul dintre ur- si incolo si incunjurate de obiceiu cu grdini
masii sai, Nicolae Mavrogheni. Acesta, dup ce curti care intr in strad.
cldi la capul nordic al Podului Mogosoaei, bise-
rica Izvorul TmAduirii, ridicA in apropierea ei 1) Pentru toate acestea Sulzer o. c.; Berindeiu in <, Revista
mai multe chioscuri si fantani cu avuzuri, care Romn 1861, p. 616 urm., GiOri, o. c.- passirn.
www.dacoromanica.ro
 Dela un capt la cellalt are in lungime aproape coveneasa si a ales pentru o nou locuint toc-
un ceas i jumtate de_ mers si de-a-curmezisul mai acest loc, care desigur merita o cldire mai
jumkate frumoas, decat aceste dou aripi pe care le-au
Numeroasele bis erici si capele, parte de lemn, ridicat cu o cheltuial dubl, arhitecti turci sau
parte de piatr sau ckmid, vreo 6o la numk, bulgari, in forma unui orfelinat mediocru, dup
dintre cari fiecare are trei, cinci sau nou turnu- ce arhitectii i mesterii adusi din Brasov s'au ina-
rete, dau din deprtare acestei localitti inflisarea poiat in patria lor fr nici un rezultat, deoarece
unui oras din cele mai incanttoare, dar aceast aflaser si in parte experimentaser obiceiul ace-
stor Greci din Valahia, de a amana si pe strini
si pe indigeni la calendele grecesti, adia de a
nu-i plki niciodata ori de a-i gratifica cu inchi-
soare sau btaia la tlpi.
Aici au si pkintii franciscani din provincia
bulgrease o mnstire foarte srac; si comu-
nitatea luteran-evangelic5, compus din strini,
mai ales din Ardeal, ca ceasornicari, argintari, far-
.
macisti, etc, sub protectia rezidentului suedez din
Constantinopol isi are serviciul religios public si
biserica proprie cu turn si clopote, dup ce alma
anul trecut au obtinut, spre marea consternare a
Valahilor zelosi, libertatea de cult din motive po-
litice; de asemenea Evreii isi au sinagoga lor. Nu-
mai Turcii, si cine poate ceti ace,: sta fOr
se mire de toleranta si rm- dera tia lor ? nu-
mai Turcii, stpanii acestei tki, acesti presupusi
Intrarea bulevardului Mitropoliei (Colectia Stahl) barbari au l'Amas atat de credinciosi cuvantului dat
si promisiunilor, incat mai bucuros isi indrepteaz
impresie dispare indat, cand la intrare privesti In liniste rugAciunile br Catre Dumnezeu, decat
sirul dublu de bordeie de lut in care locuesc ne- s ating, prin zidirea unei singure geamii, liber-
gustorii si carciumarii de-alungul strzilor prin- tatea religioas exclusiva' acordat acestor tki...
cipale dela un capt la altul. Aici trebue s mai mentionez, ca lucru rar,
Printre cele mai importante cldiri consider asa despre o nIt" cldire pe care IVIihail Cantacuzino,
numitele hanuri pe care le-au zidit unii principi
si, pentru pretinsa lor sigurant, dar foarte adeseori
spre paguba lor, le-au incunjurat cu ziduri
inalte si le-au intrit; apoi numeroasele mnstiri,
dintre care cele mai multe sunt incunjurate si ele
cu astfel de ziduri; dar cat priveste bisericile
casele de locuit, care ca si la hanuri constau din-
tr'un sir de oddi mizerabile lipite cu lut si ase-
zate la spatele unei incinte sau unei arcade bol-
tite, nu au nici o valoare.
Cele mai insemnate ca bogtie i arhitectur
sunt Sf. loan, Sf. Gheorghe i Sdrindarul, ve-
stit pentru o icoan fctoare de minuni, si pe
cellalt trm al Dambovitei mnstirea Vckesti,
Radu Vod si Cotroceni, apoi Mitropolia sau re-
sedinta si biserica arhiepiscopal; din pozitia
aceasta inalt i deosebit de frumoas se poate
privi intreg orasul.
Pe una din aceste inltimi, care formeaz5 tot- Veclaiul local al Camerii Deputatilor (Col. Stahl)
,
odat trmul sudic al Dambovitei, printre vii in-
canttoare, ceva mai adanc, langd mnstirea Mi- unchiul Domnitorului Stefan, ucis de Turci, a
hai Vod, este asezat si noul palat sau Curte Dom- destinat-o pentru scoli publice si pentru bolnavi
neasca" zidit de printul actual, aci vechea Curte si a zidit-o in felul unui han sau al unei mnstiri,
DomneascA asezat dincoace de rau, aproape in si care se numeste Colte, adic colt, fiindcA
mijlocul orasului, fiind parte czut de vechime, aceast mnstire, sau mai bine spital, este singura
parte drpnat in urma ultimului rzboiu ruso- cldire din Valahia, care deasupra intrkii sale sau
turc, Domnul actual Alexandru Ipsilante a fost deasupra portii celei mari deba zidul inconjurdtor,
gzduit la sosirea sa in anul 1774 inteo cas bran- are construit o clopotnit foarte inalt, in patru
www.dacoromanica.ro
32

colturi, dupl sisteinul german, si pe al cArei cat pozitia ei incanttoare, deck a putea sa o descriu
de jos, exact deasupra portii, se afl zugrviti eu. Un loc incomparabil pentru n oras, unde
de o parte si de alta, ate un soldat in uniform domin luxul i plcerea; un. colt trist pentru
german, cum se purta la inceputul acestui veac acela care nu-si caut plAcerea numai in frumu-
si inca in ultimul rzboiu austro-turc, si cu pusca setea naturii neartificiale, linistite. Niciun restau-
pe umr ca si cum ar sta de sentinel rant, nicio salA de dans; o biseria, cu o locuint
pentru un pop skac, care trete din cultura
albinelor, aceasta este tot ce se poate vedea in
aceast insula. Abia o viziteaz5 vreun Vlah ate
dad pe an, cu exceptia actualei principese, pentru
ale ckei sentimente fine, trebue s recunoastem
cu dreptate, ea' nu se gseste niciri mai mare dis-
tractie deck in astfel de locuri pe care din cauza
plictiselii dela Curte le viziteaz5 in fiecare .zi
unde adeseori obisnueste sA intarzie pan la
miezul noptii, mai ales and lumineaz luna
strlucitoare 1).
Ca o complectare a acestui tablou interesant,
vom aminti c' intinderea nemsurat a orasului
prezinta foarte mari inconveniente, deoarece de o
parte se creiau in interiorul lui un mare numk
Bd. Elisabet2 (la stAnga biserica Sarindar,, acum clArlmatA)
de locuri virane, maidane, care stricau cu totul
estetica si erau focare de murdkii, de altA _parte
Col. Muzeului Municipal se fAcea imposibil o bun gospodrie edilitar.
Hanul Serban Vod, zidit de printul Serban De aceea Domnitorul C. Hangerli a trebuit sa la
Cantacuzino, care este cel mai renumit dintre in anul 1798 msuri are de altfel au limas
toate cele sapte de aci, i in care s'a refugiat de nerealizate de a se stabili periferia nrasului si a
formA ultimul print " and la inceputul ulti- se impiedica cldirea de case in afara zonei fixate.
inului.rAzboiu ruso-turc
Ghica' Bucurestii au fosi in- Cu acest prilej s'a fkut i catagrafie a cariierelor
vadati de asa numitii volintiri rusi, cu stirea - mahalale - i strzilor ulite- constatndu-se
inveirea lui, si a fost alungat din oras o garni- cA erau vreo go de mahalale, care au fost grupate
Zoan turceasa mult mai puternicA. In 5 pli, precursoarele celor 5 culori de astzi.
Mnstirea Vkresti, al arei ctitor este printul Pentru buna intretinere a strAzilor, in special a
Nicolae Mavrocordat, a devenit si mai renumitA celor principale, num'ite poduri, exista un serviciu
prin unele ciocniri ce au avut loc acolo intre Turci
Rusi in ultimul rzboiu, deck este prin pozitia
ei inantAtoare i prin clAdirea destul de fru-
inoas. Ea e situat, ca i Cotrocenii, cari sunt o
ctitorie a familiei Cantacuzino, la oarecare de-
pArtare de oras, i anume prima la marginea estia,
ceastAlalt la marginea vestia; amandou pe dea-
luri foarte frumoase inconjurate de vii.
Mihai Vod, care poart numele ctitorului su,
este o mnktire, pe care principii anteriori au
intrebuintat-o de obiceiu ca resedint de vara.
Ea are deasemenea o inltime si un aspect foarte
plAcut, ins acum este cu totul pArAginitA.
Acelas lucru se poate spune despre mn5stirea
Radu Vodl...
Drept cel mai frumos loc din ucuresti sau
din apropiere, dar care nu e pe deal, trebue s'A
mentionez mica insulA Sf. Elefterie. Fk s descriu
mai pe larg pozitia ei fermecAtoare la poalele Manifestatie la 848 Col. Acad. Rom.
scundei movile acoperit cu vii, ce se pierd in gel-
dinile de pomi care ajung pArf la trmul Dam- de podan, oameni insrcinati cu curtirea jghia-
bovitei, imaginatia oricui va vedea acest loc in burilor ce erau f'cute la mijloc de-a-lungul str-
planul meu 1) isi va reprezenta cu mult mai viu zilor, pentru ca astfel apele sa se poat scurge in
canalele ce se vrsau in Dmbovita. De acest
') Cartea lui Sulzer are anexat un mic plan, foarte im-.
perfect, al Bucuretilor. ,) Sulzer, o. c., I p. 289 urm.
www.dacoromanica.ro
 33

serviciu ;inn i ingrijirea fntinilor cismelelor resti. Toti erau pkrunsi de ideile noui de libertate
ce erau in diferite puncte ale orasului. Amndou si egalitate; toti cunosteau aspiratiile generoase
serviciile erau conduse de marele cismegiu , care din Apus si se credeau datori s le propage printre
locuia de regula in apropiere de lacul Cismegiu, ceatenii Capitalei.
laugh' care pe dealul din spatele actualului parc Activitatea lor era mult inlesnit de gazetele
se afla Sipotul fintnilor *. Cea mai mare parte strine ce incepuri s fie trimise in Bucuresti
din oras se servia ins Cu ap de but direct din
Drnbovita. Ea era adus in foale sau butoaie
de asa numitii sacagii, cari o vindeau orsenilor.
Locurile unde intrau sacagii in Ora' de luau ap
se numiau o vadurile sacagiilor *.
Cit priveste iluminatul strzilor a rimas, ca
inainte, necunoscut. Nu era obiceiul ca publicul
sl circule noaptea pe strzi, iar cine era nevoit
s umble isi lumina drumul cu fclii aprinse
- masalale - sau cu felinare.
Mult contribuiau la pitorescul orasului morile
ce erau instalate din distant in distant pe malul
grlii si care apartineau cele mai multe mnstirilor.
Dar Dmbovita nefiind canalizat se revrsa
aproape in fiecare an, distrugAnd tot ce gsia in
cale, acoperind cu nisip locurile de pe amndoi
trmurii pe o distant mare si and nastere la
nenumrate blti, mai mari si mai mici, care d-
deau un aspect urit cartierelor apropiate 1).
De altfel, pe intreag suprafata orasului erau
presrate numeroase blti i lacuri, din care unele
au disprut treptat cu lucrrile edilitare, altele
ins au limas pn trziu in veacul al XIX-lea.
Dintre lacuri amintim Cismegiul, lacul Icoanei
(astzi parc) si lacul Filaret (astzi Parcul Carol).
Intre orient si occident. Tocmai cnd influenta - '
greco-levantin devenise mai puternic si se in-
filtrase mai adanc in viata Capitalei, incep sa
apar unele semne de descompunere.
La drept vorbind insus idealul Culturii grecesti: CasA ye-che de negustor (str. Sf. Vineri). Colectia Stahl
liberarea de sub st5panirea turceasc, a desteptat
In mintea Bucurestenilor dorinta de a se libera care erau cetite cu lcomie de boieri, intelectuali
ei de sub stpnirea fanariot, reprezentanta si burghezi. Acesti din urrn erau in contact cu
acestei culturi. miscarea dirrApus i prin desele elltorii de afaceri
De alta parte, rzboaielC ruso-turcesti provocate ce le fAceau in Europa.
de Caterina II si insotite de lungi .ocupatii militare Natural ca toate acestea au avut de urmare o
transformare radicall in modul de a gndi al
ale Capitalei, au dat nu numai sperante cettenilor
c vor putea sa se libereze cu ajutorul acestei Bucurestenilor, din care cauz si felul lor de via0
mari puteri, dar i-au pus in contact direct cu a inceput s se modifice conform cu moda si
ofiterimea rus, care avea b mentalitate mai apro- obiceiurile din Apus. Astfel se pregteste inltu-
piat5 de cea din Apus i pltruns de idei moderne. rarea treptat5 a culturii i obiceiurilor greco-levan-
*i mai apropiat de ideile apusene era mentali- tine si in acelas timp a regimului fanariot.
tatea ofiterilor austriaci, cari i ei au avut prilejul De sigur c la aceasta a contribuit foarte mult si
sa stea in Bucuresti dup ocuparea orasului de stabilirea de consulate sau agentii strine in Bucu-
armata printului de Coburg (1789-1791). resti. In urma pAcii dela Cuciuc-Cainargi dintre Rusi
In sfrsit; un numr de refugiati francezi, ca si si Turci, s'a intemeiat mai intiu un consulat ru-
de Romani ardeleni fugiti din cauza persecutiilor sesc (1781), apoi unul austriac (1783), altul pru-
austroLunguresti, s'au stabilit in acest timp in sian (1786), francez (1795) si englez (I8oi). Aceste
Bucuresti, unde si-au gsit intrebuintare i unii consulate erau tot attea nuclee de viat euro-
si ceilalti mai ales ca profesori prin familiile boje- pean5 in Bticurestii orientalizati. lar cum orasul a
cstigat in timpul rzboaelor ruso-turcesti un rol
1) Cf. pentru toate acestea mai ales Mamie Dictionar Geo- militar si politic deosebit, prestigiul lui creste
grafic cuy. Bucuregi.

din punct de vedere al politicii internationale. Ast-
www.dacoromanica.ro
34

fel si consulii strini din Bucuresti sunt conside- rial; la zilele mari ale membrilor familiei imperiale
rati ca superiori in grad celor din Iasi; unii din se fac tedeum-uri la cari asist intreag5 oficiali-
ei i au resedinta in Bucuresti si se duc numai tatea bucurestean; biserica Curtea Veche devine
din and in and la Iasi; unele .puteri numesc un sobor pentru serviciile religioase oficiale 1), iar .pe
consul la Bucuresti si un vice-consul la Iasi. zidul mitropoliei se pune pajura ruseasa avnd
Era deci natural ca tot in Bucuresti s se re- pe piept acvila romneasc.
percuteze cu mai mult intensitate miscrile re- Ofiterimea rus gzduit prin casele boierilor
f vine in contact mai steins du fa-
miliile acestora; mese, baluri, jo-
curi de arti Ii imprietenesc pe
unii cu altii; se fac chiar asto-
rii, care vor avea de urmare
multi din acesti ofiteri vor flmne,
dup retragerea trupelor, stabi-
liti in capitala noastr. .

Si in arhitectur incep a se
face transformri. Casele noui se
construesc .in stil europenesc )
adoptat mai ales din Ardeal sau
If 4 ; ,
din. Austria; cele vechi se repaid
In acest stil. Mobilierul se schimb
. 11.1. ,
si el conform cu noua arhitec-
.. .
turk iar la mese se intrebuin-
', ''.!3. I teaz5 tot mai mult vesel si ta-
amuri aduse din Apus.
Teatrul National cafeneaua Fialkowski. Col. Acad. Rom. De sigur cd ocupatiile militare
au adus si multe pagube i neno-
volutionare din Paris i orasul nostru s devie rociri, contribuind in parte la despopularea ora-
centrul intregii activitti revolutionare din sud-. 'sului, din caizza jafurilor si abuzurilor armatelor
estul Europii. Nu numai Grecii i ceilalti Balca- strine, cum si a bolilor molipsitoare.
nici, dar si revolutionarii poloni isi gsesc adpost De asemenea, o serie de incendii i cutremure
liber i sigur in Bucuresti, pregtind aici misc- au distrus crdiri importante, si uneori cartiere
rile ce trebuiau s izbucneasa in trile lor. intregi.
Mai ales dup ce in 1795 guvernul republican Astfel in Decemvrie 1789 a ars cu totul vechiul
francez a numit consul in Bucuresti pe un strasnic palat domnesc, Curtea Veche, pe care armatele
jacobin, Hortolan, proprietarul primului Magazin austriace, care ocupau atunci Bucurestii, o trans-
Universel de, aici, consulatul Frantei a devenit spri- formaseti in spital.
jinitorul tuturor apelpisitilor carvunariloi. In 1802 un cutremur puternic preficu in ruin
cum li se spunea la noi oamenilor cu idei revolu- numeroase case si deterior noua Curte Dom-
tionare 1). Consulatul francez era atunci in Mira neasck In 1804 un foc mare a distrus cartierul
4licarilor, care pentru acest motiv . fu numit negustoresc al Capitalei dela Sf. Gheorghe pin
mai trziu Ulita Frantuzeascd (actuala strad In Podul Mogosoaei, prefcnd in cenus mai multe
Carol). hanuri, prvlii si case de locuit, in total vreo
'Dar odat cu ideile noui au inceput s se in- 2000 de locuinte. Distrugerea unei portiuni atat
trodua i obiceiuri noui cum si moda parizian, de intins a orasului a dat prilej Domnito-
mai ales la femei, si astfel viata si convenientele rului Const. Ipsilante, ca la refacerea caselor sA
sociale se schimb si ile incetul cu incetul. Cnd impun lrgirea si alinierea strzilor i s dea
la o petrecere dat de considul francez Flury, prin aceasta o iriatisare mult mai europeneasa
boierii romani merser'insotiti de cucoanele lor -- acestor cartiere centrale.
lucru niobistiuit 'pn. atunci i and la serate lar in 1812 noua Curte Domneasc arde si ea
cucanele 'au aprut imbricate in rochii ca cu totul, inat nu mai putu fi reconstituit. Rui-
la
nele ei s'au numit de atunci Curtea ars *, iar
Paris si au jucat dansuri europenesti, s'a dat pri-
Domnii vor trebui s locuiase de acum in case
mul semnal de transformare a societtii in spirit
apusean. particulare, pn and mai trziu casele lui C-tin
Ocupatia ruseasca dintre 1806-1812 a detasat Golescu de pe Podul Mogosoaei vor deveni pa-
si mai mult pe Bucuresteni de stpnirea turceasc lat domnesc (actualul Palat Regal).
si de influenta greco-levantin. La slujbele bise- Merit s amintim a din timpul ocupatiei
ricesti se pomeneste acum tarul si familia impe- austriace (1789-1790 ne-a rmas cel dint aiu plan
') Gion, o. c., pag. 6x3 urm. 1) Cf. Arhivele BasOrabiei, IV (1932) Pag. .245.
www.dacoromanica.ro
 35

al Bucurestilor complet si bine executat. El se Sf. Spiridon Vechiu, Cretulescu. Urmeaza 9 mana-
datoreste lui Ferdinand Ernst, fost ofiter in stiri de a doua categorie : Sf. Sava, Stelea, Razvan,
armata de ocupatie, si a fost achizitionat de Sf. Elefterie, Udricani, Sf. Ecaterina, Spirea, Schitul
curand pentru Muzeul Municipal 1-). Hagi Dinu (manastire de maici). Biserici fara m-
Miscrile revolutionare din 1821 au avut si ele nstiri sunt 72, si biserici mai mici, aproape toate
urmari insemnate pentru Bucuresti. Intrarea lui de lemn, in partile marginase ale mahalalelor,
Tudor cu pandurii sai a fost privita de catre lo- cam 25, in plus 18 capele. Toate de ritul ortodox.
cuitori ca inceputul realizarii libertatii nationale Mai exista o biseria catolica, alta luterana, una
si cand el a trecut la IVIitropolie un mare numr de confesiunea elvetia (calvind), o biseria arme-
de admiratori si de curiosi se stransesera pe dealul neasa si in sfarsit o sinagoga.
de acolo. Iar cetirea proclamatiei sale pe la Os- o Hanuri mari, fra biserici, sunt 7, anume : hanul
pantii de catre capitanii lui s'a facut in urale si Filipescu, hanul Golescu, hanul Manuc, hanul Papa-
descarari de pistoale. In schimb, eteristii lui Ale- soglu, hanul Constantin Voda, hanul Zamfir i hanul
xandru Ipsilante au ingrozit lumea cu jafurile lor Gabroveni. Hanuri mai mici sunt 28-30.
si au provocat marea bejnie a boierilor mai in- o Mai sunt 4 bai publice.
semnati si a negustorilor mai bogati. Iar cei o Dar in zadar s'ar cauta vreun monument pu-
ce au rmas in oras au putut privi cu spaima blic, de once fe!,' care sa uneasca frumusetea sau
pe asa zisii mavrofori cari purtau insigne cu eleganta cu utilitatea.
cap de mort i cocarde i steaguri cu tricolorul IVIandstirile sunt inconjurate de ziduri puternice
rosu-alb-negru 2). si inalte si serviau odinioara, mai mult sau mai
Bucurestii aveau pe vremea aceea ne spune putin, drept castele. Inca in ultima revolutie Mi-
francezul Laurenon 14-15.000 de case si vreo tropolia, Radu Voda, Sf. Gheorghe i altele de
100,000 de locuitori. Pe langa casele mai vechi, mai mid important au fost ocupate de insurgenti.
sunt si multe noui, care sunt frumoase. Boierii Dar cldirile interioare ale acestor manastiri nu
foarte luxoi, sunt lenesi i iubitori de galceava, sunt de loc placute : ele sunt niste ingramadiri
dar ospitalieri i risipitori. Le plac mult jocurile diforme de oclai, ru distribuite i la care se ajunge
de carp, dar se duc si la teatru, unde era o trupa pe niste sari foarte rele de lemn, remize, maga-
german. Cu prilejul miscarii lui Tudor, ei au zine, si toate se inchiriaza oricui plateste, astfel
cerut dreptul sa-si aleaga Domni nationali a se vad familiile cele mai cinstite instalate ala-
s izgoniasca pe demnitarii i clerul grec 3). turea de o familie desfranata ori de femei publice,
In acelas timp a inceput si iluminatul strazilor etc, ceea ce natural este tot atat de bnos, cat
cu felinare cu lumanari de sail, incercare ce la de comod pentru sfintii parinti, cari au de inchiriat
inceput n'a dat rezultate bune. astfel de apartamente, fard sa se formalizeze.
Spre a da o ideie despre infatisa-
rea orasului pe la 1822, transcriem
niste interesante insemnari ale lui
L. Kreuchely, agentul Prusiei la
Bucuresti in acest timp :
Raul Dambovita sau garla, tra-
verseazd Bucurestii si-i d cea mai
mare parte de apa necesara, dat fiind
c apa din puturi nu e de buna ca-
litate si a cele 22 de fantani im-
prastiate in oras nu o pot da din
abundenta, aci multe din ele sunt
stricate i nimeni nu se ingrijeste
fie reparate.
o In oras sunt, impreun cu Mi-
tropolia,9 manastiri domnesti,anume :
Coltea, Sarindar, Radu Voda, Mi-
tropolia, Antim, Sf. Spiridon Nou,
Doamna Map, IVIihai Vod, Sf. Apo- Palatul Domnesc (fosta cas Golescu) Colectia Acad. Rom.
stoli, Alte 9 manastiri mari cu hanuri
si biserici : Coltea, Stavropolecs, Serban Voda, Gre- o Pe langd un seminar ortodox, sunt doua scoli
cilor, Zatari, Sf. Ioan cel Mare, Sf. Gheorghe Nou, publice destul de rau organizate si o armat de
instructori de tot soiul. Se poate deci usor intelege,
1) 0 schit de plan sumar ne-a lsat Sulzer in amintita sa c afara de cativa indivizi in adevar respectabili,
lucrare; alta ceva mai nou (1822) Kreuchely (vezi mai jos). se gsesc in schimb fiintele cele mai depravate
2)* Cf. Iorga, Istoria Romeinilor prin ccilatori III, pag. 134 urm. insarcinate cu instructia tineretului, fiind uneori
3) Ibidem, pag. 133. chiar tovarasi de desfranri sau Mercuri galanti.
www.dacoromanica.ro
36

Exista' si medici. Suntem invadati de ei, dar storilor de toate categoriile, corporatiile diferitilor
numai putini merit acest titlu si cineva care ast5zi mestesugari, preotii, strAinii de sub protectia con-
e servitor sau cismar poate fi maine numit doctor. sulatelor ; apoi 1500 de familii strAine supuse con-
Mai sunt vreo 20 de farmacii, dar cea mai mare tributiei vorniciei orasului si toti ceilalti con-
parte sunt rAu aprovizionate cu cele necesare. tribuabili. Este adev5rat c5 inteun oras unde po-
litia este atat de neglijat5, este greu s5 se dea o
cifti pozitivA; un recens5mant este aproape im-
posibil. Dar va fi usor sd se creadA c numkul
de ioo.000 nu este exagerat, dacd se va sti c5
Bucurestii cuprind 16.000 de case, inclusiv palatele
boierilor mari, ca si colibele oamenilor s5raci.
Curtile foarte mari ale celor mai multe case,
grAdinile mari i mici, ad5ugate la acest numr
de 16.000 de case, dau Bucurestilor o intindere
de aproape cinci mile in circumferint. Din once
parte te apropii de oras privelistea este foarte
pldcutd in timp de var5. Pare c5 privesti o pAdure
zambitoare si turlele marelui numAr de biserici,
care se v5d printre arbori, ii dau o infAtisare gro-
tesca". Dar aspectul orasului sau de pe dealul
Posta veche (Darn, Bucarest) Curtii arse sau dela Mitropolie e superb : bisericile,
palatele boierilor mari reiesind dintre arbori aco-
Patru spitale publice, fiecare destul de bine dotat perite de o verdeat pldcutd, contribuie cu atat
si avand eke un medic, un chirurg si un farma- mai mult s infrumuseteze aceast priveliste, cu
cist, fac cinste intentiilor fundatorilor. Ele sunt : cat acopere mizeria colibelor. Cu toate acestea nu
MAnstirea si spitalul Coltea, intemeiat de cunosc niciun punct, care s'a' poat oferi privirii
spAtarul Mihail Cantacuzino. E cel mai vechiu. un peisagiu plAcut si iluzia dispare cu totul cand
Spitalul Sf. Pantelimon, fundat de voevodul intri in oras. Deodatd te g5sesti inteun oras rAu
Gr. Ghica, la doud mile de oras. zidit. Grmezi de colibe de lemn inconjoar case
Spitalul Sf. Visarion pentru ciumati, trite- drAgute i chiar frumoase, impfstiate, care te desp-
meiat de printul Alexandru Moruzi, la o mil gubesc cu ata mai putin de impresia neplcut,
deprtare de oras. de care esti cuprins f5r voie, cu cat strdzile stramte,
Cel mai frumos si cel mai bine construit murdare i fu mirositoare ascund aceste case
este spitalul Filantropia, intemeiat de printul Ni- prea mult timp vederii. Intre cele mai frumoase
colae Mavrogheni, aproape de fantana Mavrogheni. case trebue sd num5rAm de preferint pe cele ale
Inainte de revolutia din urmA [a lui Tudor c5mArasului Filip Linche, a banului 1/5c5rescu,
Vladimirescu] exista si o tipografie (alt5dat la a vistierului Romaniti, a vornicului Constantin
chioscul Mavrogheni); ea servia cel putin pentru Golescu 1), a banului Brancoveanu i alte cateva.
nevoile cele mai urgente, in special in limba Stfzile principale in loc de un pavaj solid,
greac5 i roman5. Libertatea ne-a rApit-o : pandurii ce li s'ar putea da cu usurint, sunt acoperite cu
lui Tudor Vladimirescu s'au distrat acolo dup5
gustul lor si in curand s'au vAzut copii jucan-
du-se pe strad5 cu literile tipografiei. Erau odi-
nioar fabrici de panz5rie, de ghermesut (atlas),
de stamb5 ( ?), de faiant, fabrici de hartie, etc.
St5panirea nu le-a inteles foloasele, ci a lAsat
fie asuprite de c5tre negustori, cari au crezut ca e
mai avantajos pentru ei s5 aducA m5rfurile din
tri str5ine. Mai r5m5sese singur fabrica de teste-
mele, ce era la MArcuta, la trei sferturi de milA
de oras; ea fu distrusA de Turci. In hanul Manuc
[actualul Hotel Dacia] a inceput sd se restabi-
leascd o fabric5 de ghermesut si pe Podul de PA- Palatul $tirbei. Col. Acad. Rom.
mant [o parte din Calea Plevnei] o vdduvd cu cele
trei fete ale sale incepur5 o fabric5 de testemele; scanduri de stejar si de aceea se numesc poduri 2).
m5 indoiesc c vor fi incurajate de stpanire.
Inainte de ultima revolutie, populatia Bucure- Actualul Palat Regal.
stilor a fost evaluat la mai mult de Ioo.000 de CAtiva ani in urnfd Gr. Ghica a dispus s se paveze str-
suflete, inclusiv boierii, mari i mici, cu functio- zile principale cu piatr5, dar incercarea n'a reusit deck mai
narii i numerosii lor servitori, multimea negu- tArziu.
www.dacoromanica.ro
 37

Aceste poduri foarte scumpe si foarte ruintoare In curand sub domnia binefacatoare a Dom-
pentru pduri, sunt aproape totdeauna fati in- nitorului Grigore Ghica totul se va schimba.
tretinute ; strazile mai putin frecventate sunt ldsate Mult inainte de razboiul din Balcani (1828) Bucu-
cu totul in parasire si chiar vara sunt rareori restii erau transformati. Am asistat la primele in-
practicabile pentru trasuri 1). cercari de pavarea strazilor, pavagiul se numia pe
atunci caldarm, incercarile filfa in curind re-
Inceputuri de modernizare. Inca in primii ani luate ; tot astfel fu cu incercarea nenorocita a
dupa liberarea de sub regimul fanariot si dupa iluminatului cu lumanri de sAti.
restaurarea domniilor nationale (1822), Bucu- Cu putin inainte de 1828 nu mai era trebuinta
restii au inceput sa se modernizeze. Domnitorul de a avea felinar spre a iesi seara din casa si spiterii
Grigore Ghica ptruns de idei liberale si nationale puteau in toata siguranta s se duca sa-si faca
si adnc convins datoria pe ranga
de necesitatea de bolnavi, cu acel
a sterge infatisa- serviciu de care
rea oriental a ca- radea Molire . . .

pitalei sale, a st- Da, sub Gri-

ruit, cu t oat gore Ghica se pu-
situatia dificil in tea respira, se
care se gasia tara, traia inteo viata
s aduca Bucu- noua, barbaria se
restilor doua im- retragea, aspiran-
bunatatiri esen- du-se din ce in ce
tiale : pavagiul de la un viitor mai
piatra si ilumina- bun.
tul strazilor. Dar iata anul
Dela 1825 pri- memorabil 1827.
ma imbunatatire Ah, nu-si poate
a inceput s'A se cineva inchipui a -
realizeze si dupa stazi, ce sent i-
c t eva incercari ment puternic iz-
podurile prin- bucni in inimile
cipale : Po dul noastre la vestea
Mogosoaei (a c- victoriei dela Na-
tuala Calea Vic- varin. La vestea
toriei),PodulBei- distrugerii flote-
licului (o portiune lor combinate ale
din Calea *erban Turcilor i Egip-
Voda), Podul tului,entuziasmul
Calicilor (Cale a ce ne-a cuprins a
Rahovei) si Po- fost de nedescris,
dul Targului din era un adevarat
afara (Calea Mo- delir, simteam
silor) erau trans- liberarea Greciei
f o r mat e prin era preludiul lib e -
lucrrile ingine- rrii complete a
rului Harte!. Romaniei.
D e asemenea Arsenalul. Col. A cademiei RomAne Mai putin de
s'a facut incer- doi ani dupa a-
cri s'a se lumi- ceasta, am vazut
neze strzile Cu felinare cu lumanari de sau. Ele n'au defiland pe Podul Mogosoaei o zi intreaga armata
reusit la inceput, dar mai tarziu s'au obtinut re- ruseasc, care se ducea s invinga in Balcani.
zultate bune. Roman, cum ma simteam prin toate fibrele inimii
Invtatul francez D. Bchamp, care si-a petrecut mele, tot atat m simteam si francez, nu-i de
copilaria in Bucuresti dela 1825-1834, ne spune mirare a impartaseam entuziasmul Romanilor,
ea atunci and s'a stabilit aici era completa barbarie aplaudand victoriile Rusilor.
si a ramas ingrozit vazand infipte in jurul inchisorii Am vazut atunci Bucurestiul deja transformat,
tepi cu capetele condamnatilor i strzile acoperite splendid iluminat, strazile impodobite cu panze
cu poduri pline de noroiu. pe care erau pictate marile batalii; Bucurestiul
intreg era afara, sufletul Romaniei era intreg acolo
Docum. Hurmuzachi-Iorga X pag. 513 urm. nota 5. si aplaudam victoriile ce inlaturau barbaria.
www.dacoromanica.ro
 38

Progrese mari, materiale si morale, fusesera care Regulamentul Organic, progrese si mai re-
indeplinite inainte de sosirea Rusilor 1). marcabile. Regulamentul insus constituia un mare
Iar pictorul ungur Nic. Barabas, care a stat in pas spre europenizare, caci a introdus regimul
Bucuresti intre anii 1831-1833 lucrand prin ca- constitutional si a reorganizat administratia tarii
sele boieresti portrete mult apreciate, scrie urma- dupa modelul apusean, infiintand in locul ve-
toarele despre viata din timpul ocupatiei rusesti chilor dregatorii departamentele ministeriale.
dela 1828-1834: Organizatiile orasenesti, asa numitele munici-
Aceasta epoca era foarte curioasa la Bucuresti, palitti, depindeau de ministerul treburilor din
unde lumea voind sa se puna bine cu Muscalii, luntru si erau conduse ca si mai inainte de un sfat
a inceput sA se lase de obiceiurile turcesti, imitand al carui sef se numea prezidentul sfatului . Hota-
si adoptand pe cele europene. Hainele turcesti riffle sfatului erau executate de catre vornicia
erau purtate de boierime si de slugile ei, Arnauti, politiei caci s'a mai intrebuintat inca catva timp
pe cand taranii si-au pstrat portul stramosesc, cuvantul grecesc politie pentru oras. Politia
tot asa si cea mai mare parte a femeilor, insa orasului o facea agia , care se ocupa in acelas
cucoanele din inalta aristocratie purtau mai toate timp si de toate problemele care priveau piata de
rochii dupa moda franceza. Tineretul fireste alimente si targul.
Este foarte interesant ca in noua
organizatie a municipalitatii s'a
prevazut asa numita zeciuiala
infrumusetarii , taxa ce se per-
cepea dela boiernasii mazili, dela
patentan, dela plugari si muncitori
1:tg,
In vederea infrumusetarii ora-
sului 1).
A I TAT Pleat numai ca sfatul munici-
palit5tii Bucurestilor nu si-a fixat
deba inceput un plan de sistema-
tizare a orasului, plan care sa fi
fost urmat cu hotarire i conti-
nuitate.
De altfel nici nu i se putea cere
,
asa ceva, deoarece era in firea Ro-
manilor, si este Inca, de a nu se
putea adapta vietii orasenesti, din
cauza ca fiecare proprietar doria
sa-si alba, pe langa casa, curtea
si gradina sa proprie. Din aceasta
cauza cu toate progresele ce s'au
Hala de vechituri Col. Muzeului Municipal facut in ce priveste pavarea si ldr-
girea strzilor, in ce priveste arhi-
schimba mai usor portul deck oamenii mai in tectura i confortul cldirilor, nu s'a putut ajunge
varst, cari obisnuiti cu hainele turcesti, se lasau In tot cursul veacului al XIX-lea sa se alinieze si
numai cu incetul de ele, luand in locul turbanului sa se largeasca toate strazile si nici sa se suprime
o sapc asemntoare cu sapcile ofiterilor rusi, cu totul curtile si gradinile si mai putin locurile
In loc de salvari largi turcesti, pantaloni, si in locul virane prin construirea de case alaturate unele
papucilor galbeni, cisme negre. de altele.
Trecerea aceasta deba portul vechiu la cel nou Este adevarat ca sub Domni ca Alexandru Ghica,
european, a fost mult inlesnita de uniforma mili- Gheorghe Bibescu i Barbu *tirbei s'au cladit nu-
tara, prin care lumea s'a obisnuit cu nouile forme meroase imobile frumoase si impozante, cu doua
de imbracminte, cci dup ocupatie primul si chiar trei caturi, dar nu-i mai putin adevarat
lucru al Rusilor a fost infiintarea unei armate c toate acestea erau numai pe strazile principale,
romanesti cu uniforma europeana, asemanatoare pe cata vreme in restul orasului s'a continuat a
cu cea ruseasca 2). se construi aproape numai case cu parter. De
Pornit pe drumul modernizarii Bucurestii au asemenea nu s'a putut inlatura sistemul cu totul
facut in special dela 1831, and s'a pus in apli- neestetic de a se pastra chiar pe strazile princi-
pale casute mici si vechi alaturea de palate fru-
') Scrisoare publicata in o Revista Noua' anul VII (1894) moase i monumentale, ceea ce dadea un aspect
pag. 91 urm. urat intregului oras. In sfarsit, un alt defect care
2) Cf. Veress, Pictorul Barabas si Rorncinii, in Analele
Acad. Rotnine o IV (1930). ') Arhivele Statului dosar Nr. 3581 admin. noui.
www.dacoromanica.ro

de asemenea exista de mult, a limas i in aceast
epocA, acela de a lAsa ani de-arandul nedAramate
casele insalubre sau cand vreunele se dramau,
de a se pstra aceste ruine timp indelungat,
dand prin aceasta unor cartiere infAtisarea de s-
rAcie si lips de gospodrie.
De sigur c toate aceste scderi s'au datorit
si lipsei de capitaluri importante, care sa fie puse
In lucrAri de acest fe!, cum si faptului cA drile
si taxele comunale fiind foarte reduse, municipa-
litatea n'a avut niciodatA fonduri suficiente spre
a intreprinde lucrri mai mari.
Cu toate acestea ea a inceput inc in 1833 sA
deschid bulevardul ce ducea la mitropolie si tot
atunci a fcut si aleiul dela Bneasa care avea
sA devin mai tarziu Soseaua Kiseleff 1). Ceva mai
tarziu se amenajeaz in jurul lacului Cismigiu fru-
moasa gradin din centrul Capitalei. In plata ma-
ghistratului orsenesc (Piata Sf. Anton) se ridicA
apoi la 1842 casa orasului , o cldire impozant
cu dou etajuri si cu o mare sal pentru sedin-
tele sfatului.
Nu trebue s uitm c inca dela 1828 au inceput
s apar in Bucuresti ziare romanesti i c data
cu organizarea departamentelor ministeriale si a
sfatului orsenesc, s'a dat o nou organizare si
Arhivei Statului, care a fost instalat la inceput la
IVIitropolie i apoi pe la diferite manAstiri din oras.
De asemenea scoala greceascA dela Sf. Saya,
care fusese inlocuit de celebra scoal roma-
neasc de ingineri hotarnici a lui Gheorghe La-
zr, a devenit colegiu national, cruia i s'a al-
turat dela 1834 si biblioteca national. Cativa ani
In urin s'a infiintat si prima tipografie a statului
prin struinta lui Petrache Poenaru.
Tot acum pavagiul de piatrd de rau s'a intins
si in celelalte strzi centrale si in multe strzi
laterale, dar trotuarele inc nu se obisnuiau.
Pentru inlesnirea alimentArii cu apA s'au adus
din Paris pompe cu aburi, care scoteau apa din
Dambovita si o distribuiau la fantanile ce s'au
infiintat in oras. Ele au fost inaugurate de Domni-
torul Gh. Bibescu in 1846, cu care ocazie s'a
bAtut si o medalie comemorativ.
Prin Regulamentul Organic se luau din nou
dispozitii pentru fixarea unei periferii a orasului
cu scopul de a opri intinderea lui nemsurat, dar
nici de astdat ele n'au dat rezultatul dorit. In
schimb din punct de vedere administrativ orasul
a rmas impArtit tot in 5 circumscriptii, care ins
de acum inainte nu se numesc plsi , ci vAp-
sele de rosu, de verde, de galben, de negru
si de albastru.
Multe din cldirile mai noui si mai vechi ale
orasului au fost ins distruse de marele foc ce
a izbucnit chiar in centrul comercial in ziva de
Pasti 1847 si care a prefcut in ruine 13 maha-
1) Planurile acestor lucran i au fost executate de inginerul
Blaremberg.
www.dacoromanica.ro
39
lale, incepand dela hanul Serban Vodd prin strada
Lipscani, piata Sf. Gheorghe, str. Lucaci, str.
Udricani, pan in mahalalele Delea i Vergului.
Desi in urma acestei nenorociri s'au luat m-
suri pentru preintampinarea incendiilor, cartierele
distruse nu s'au refcut deck foarte incet si nu
dupA un plan sistematic, astfel cd din punct de
vedere urbanistic nu s'a putut realiza nici un
progres mai insemnat. Cu toate acestea tocmai
din acest timp avem primul plan modern al Bu-
curestilor, executat de inginerul Boroczyn, care
ca inginer al municipalitAtii, a avut si un rol
In alinierea orasului dup marele incendiu.
Cum prin Regulamentul Organic s'a creat din
nou armata national, ce se desfiintase la venirea
Fanariotilor, a trebuit ca municipalitatea sa de-
Plimbare la osea
stineze un loc pentru construirea de cazrmi.
S'a ales in acest scop cartierul numit Malmaison
(1846) care pe urmA a devenit cartierul militar,
deoarece aici s'au construit cele mai multe ca-
zArmi si institutii militare.
In 1843 Gh. Bibescu se gandi s cldeascA
un local de teatru, Cci Oita atunci reprezentatiile
atat de mult gustate de Bucuresteni se dAdeau
In sli particulare si care nu erau amenajate in
mod special, cum era Sala SlAtineanu (actuala CasA
Capa) sau sala din casele Banului Scarlat Ghica,
numit sala Bossel.
Comisia instituit de Domn alese in acest scop
locul unde era hanul Filaret, la care se adAug5
apoi locul alturat al Merisestilor, ambele pe Podul
Mogosoaei. Pe acestea s'a inceput cldirea actua-
lului Teatru National in 1847, dar din cauza re-
volutiei din anul urmtor si a lipsei de fonduri
fu intrerupt, 'Mat abia in 1853 a fost terminat.
In acelas timp a inceput o mare opera de re-
staurare a vechilor monumente arhitectonice rui-
nate de vremuri, de focuri sau de cutremure. Este
adevrat cA aceastA restaurare s'a fAcut frA
se tin seam de stilul si forma original a mo-
numentelor, dar asa era spiritul timpului.
In judecarea progreselor pe care le-a fcut Bucu-
restii in acest timp nu trebue s uitm de concursul
extraordinar de mare ce 1-au dat strinii de origin
apusean, cari s'au stabilit in capital i dintre
cari s'au ridicat personalitti remarcabile atat in
domeniul industrial si comercial, cat si in stiinte
si arte. In primul rand Germani din Austria si
 40
din diferite principate germane, apoi Elvetieni din
cantoanele -franceze si germane, Francezi, Italieni
si Poloni s'au stabilit in numr tot mai mare in
Bucuresti, contribuind cu munca lor ordonat si
inteligent si cu cunostintele lor superioare la in-
drurnarea orasului spre modernizare si la imbog5-
L -
" Y"'
O A 3'
044.
jet
Veaerea Bucurestilor in 1866. (Linaenberg, Krug Kgrl v. Rumdnien)
tirea lui. Rand pe rand acesti occidentali inltur
pe levdntini si iau conducerea tuturor marilor
intreprinderi comerciale i industriale. Imbun-
ttirile edilita. re li se datoresc in mare parte lor
metodele noui de urbanistic5 .tot ei le-au in-
trodus. Inginerii orasului sunt recrUtati dintre
acesti, medicii spitalelor .si' farmacistii de ase-
menea. Mari grdinari, marii negustori de articole
apusene, hotelierii, restaurtorii, tipografii, librarii,
antreprenorii de lucrAri publice, industriasii, ar-
tistii, profesorii de limbi strine i conduator,ii
de scoli particulare, 'etc. sunt aproape top dintre
acesti strini apuseni.
Cat priveste spiritul nou de libertate i natio-
nalism ce cuprinsese in vremea aceasta intreal
Europa, el s'a manifestat in Bucuresti mai hotrit
decat in orice,parte a trii. Ideia de unire a Trii
Romanesti cu Moldova aici s'a proclamat mai in-
taiu, lar cealalt idee, mai inaintat, de unire a
tuturor Romanilor, tot aici a fost ventilat cu mai
mare rsunet. Nationalisti intransigenti si departe
vztori ca Blcescu, Campineanu, Cezar Boliac
si altii au inceput sa intrebuinteze indat dup
1830 semnul caracteristic al acestei uniri: stemele
Trii Romanesti, Moldovei si Ardealului cuprinse
www.dacoromanica.ro
in triunghiul masonic. lar la 1848 revolutia libe-
rail' a avut in bucuresteni pe cei mai inflcrati
partizani.
Astfel din toate punctele de vedere orasul no-
stru se pregtia pentru marele rol ce .avea
indeplineasc5 in curand, acela de capital a noului
ti_i
'4
stat Romania, ce se va 'forma din contopirea Mol-
dovei cu Tara RomaneascA (1862)..
O icoan bine prins, dei uneori exagerai in
ru, a Bucurestilor la sfarsitul acestei epoce de
transitie, ne da cApitanul austriac St. Dietrich
inteun raport, inca inedit, ce-1 face comandantu-
lui su in Decemvrie 1855. Extragem din acel
raport urmtoarele 1) :
Ingrmdire . de cldiri la centru, periferiile
neingrijite, grdini necultivate i curti murdare
fac ca orasul Bucuresti, care-i destul de intins,
nu fie frumos. Multimea bisericilor, mnstirilor,
palatelor i caselor nu foloseste la nimic, cAci
ordinea lipseste cu totul si cele bune se amestec
cu cele rele inteun cOntrast complet.
Din cauza unui foc intamplat inainte cu cativa
ani [1847] o parte din oras este incA in ruin, cu
pivnite ce se deschid ca niste adevrate prpstii
In strzile cele mai frecventate.
Un rAu intortochiat si destul de mare isi rosto-
goleste valurile tulburi prin mijlocul orasului; apa
1) Acest raport, care a format subiectul unei conferinte
a d-lui profesor M. Popescu la Societatea Bucurestii-Vechi,
mi-a fost comunicat de d-sa in traducere.
 41.

lui serveste ca articol de N'armare si de gtit, de*i colturile.trii. Aproape fiecare strad este un sir
In el se scurg i canalele. Malurile lui desgusta- imens de tot felul de pr'valii, cu enorme maga-
toare sunt legate prin podete saracacioase de lemn. zine ,de marfuri. Bijuteriile, ceasornicile, matasu-
o Orasul consta dinteun adevrat labirint de rile, sunt foarte mult cautate. Tot astfel se liad
strzi stramte, foarte murdare si ades'eori kilome- la fiecare pas cofetarii si magazine cu delicatese,
trice. In cea mai elegant parte a orasului strzile unde sunt expuse minunat tot felul de lucruri fine.
sunt rau pavate, cat priveste cele dela periferie o lar in vecinatatea acestora, carciumi murdare,
nici vorba nu .poate fi .de -asemene minune. unde soldatii isi potolesc setea si fumeaza...
In aceste strazi misuna neincetat i far nicio Aur i argint in monetele tutulor tarilor se
regula nenumrate crute, cari se ciocnesc unele gseste din belsug, caci orasul este bogat prin
de altele, inchid circulatia, amenintand la fiecare averile colosale ale boierilor, ale preotilor greci,
pas s'A calce ori s'A striveasca pe trectori. cum si prin comertul foarte intins. Evreii sunt
Multimea- turnurilor stralucitoare vzute din i ca pretutindeni, stapanii schimbului...
departare face sa te astepti la ceva poetic, cu atat aic'
c(Cat de bogat e orasul se poate vedea si din .
mai mult cu cat Valahii numesc cu mandrie Bu- faptul c, dei sunt i oameni saraci, ca pretu-
curestii lor micul Paris ... tindeni, rar intalnesti cersitori. Din contra foarte
In adevr sunt foarte multe palate de ale bo- des tiganci cu picioarele goale, dar la gatul lor
ierilor mari, incarcate cu strlucire orientala si strlucesc ducati i talen; acest fel de podoabe
elegant occidentala, scarile i chiar hall-urile sunt poart si tarancele...
tapetate cu covoare dintre cele mai scumpe, im- In Bucuresti sunt o multime de piete mari,
podobite cu oglinzi poleite, cu statui de bronz. si unde se tin targuri zilnice; ele misuna de cumpa-
chiar cu tablouri rari. rtorii i vanzatorii produselor tarii. Cal si tot
In clinchete de zurgali trec neintrerupt la felul de vite, movile de cereale,, paie pentru im-
plimbare cele mai scumpe echipagii si calesti tape- pletituri, nemsurate cantitati de cele mai fru-
tate cu catifea rosie; ducand lumea elegant, im- moase si mai bune fructe, tot felul de legume si
bracata dupa ultima mod toate soiurile de pesti se ofera in cantitati mari...
1

ti. -
"
o
4 -
N
-,
,. .
. .
`1.

rpaNtst,r*.g
L

a oI

fe
S

V'
P. r ; .. A
'
El

.I.. .. 3 , : r.
,I

, ..1 't.

.' ,, r ''
I.
' '2.1, -t:
.. '.
'ir , ,6, .
-. . ... r ',Ft,e9,..4.,..
,t,,.. . .
ir..
i

; .4-

' il
"

s
A-Isok

''. i
"' V ..

arlo . a o ...,
II,...
,t . . - ft ' lo
.1.:.
.....* e1t
irsp; 4,,,,,I 4 er'r
o
.1
,
letr...., ile , , -\, '-
.

"" , ,.

C'-'Lit 'i- 42..i.:41.a,..VP". ttiiiStit'r:!%-7% r:_ c'VeP47::47,7,:.,_ 214 *Ii ..1.:':,!-,." ' ./f1."0-s. - a 2, t &- q.! .--,,'. _._._

Domnitorul Carol I qi fratele ski Leopoid piecand dela Palat (1869). Col. Capa

Vara caldura este nesuferita... Pe strazi praful Halele de peste si de carne sunt ins des-
trece de glesne si vartejurile starnite de turmele gustator de murdare.
de vite si de cal fac aerul sufocant... o Cea mai frumoas si mai vesel strad din
Negotul se afla aproape numai in mana stri- Bucuresti este strada Lipscani, unde sunt cele mai
nilor. Un lux neobiSnuit si pofta de .cumprare ce bogate si cele mai luxoase magazine, cari prin
se observa la toate clasele maresc imboldul ace- mrimea i stralucirea lor se pot m'Asura cu cele
stuia, mai ales iarna, cand se strang aici din toate din Viena ...
www.dacoromanica.ro
.42

o In palatele si casele marilor si micilor boieri Orasul are un teatru mare, Teatrul. National,
domneste un lux extraordinar in expunerea de si altul mai mic, Teatrul Francez. In primul se
aurituri, argintrii, oglinzi, tapete, coiroare cu o cnt opere italienesti cu distributii destul de
art de impodobire oriental, dar dup gustul bune; pe latig acestea se mai joac i vodeviluri
francez cel mai modern. Tot ce vine din Franta in limba romneasc, la care lumea merge cu
si in special din Paris, se admir5 si se divini- grAmada, cci Romnului i place muzica.

ji

410

........

SZI=Itf,,, mvil, 4 , , .. A .mone

._
Nt. I r L. a
Y'
a ,044;,/4 i
,
' 4, ,..:.

'.:-". - ---

"...%!:

,
Ateneul Rotnin (La Roumanie en images)

zeaa Entuziasmul pentru tot ce este frantuzesc Crdirea Teatrului 1\iationl trebUie s fi
e atat de mare, incat once ar veni din alta tat,
ori cit de bun sau de frumos, nu este bgat in
seam5. O incurartinire frantuzeasc ar fi fost mult

Universitatea cu statuia lui IVIihai Viteazul (Ibid.)

mai preferat si i-s'ar fi dat cu mult mai mare Biserica Stavropnleos (Ibid.)
atentie, deck trupelor austriace, dei acestea fac costat vre-o 80.000 de ducati, este foarte fru- .
impresie mai buna prin tinuta lor.... moas si poate sta arturea de cel mai frumos
www.dacoromanica.ro
 43

teatru din Viena... In teatrul Francez, care are curtea lui Alexandru Ipsilante (Curtea ars); Azilul
infdtisarea rnai mult a unui salon mare, se joacElena Doamna la Cotroceni i frumosul palat al
piese mici in limba francezA . Academiei, adic al Universittii, inceput lila din
1857 pe locul fostei mnstiri Sf. Saya; dease-
Bucuresti, Capita la Romniei menea localul Casei de Depuneri langd mansti-
rea Sf. loan cel Mare, cazarma Alexandria, etc.
Inc din vremea cand se pregtia unirea Trii In acelas timp s'a realizat un mare progres in

.,,,,,

..(

Vederea Bucurwilor la 18go (Benger, Rumania)

Romanesti cti Moldova, se recunostea de toar ce priveste pavarea strizilor, fAcandu-se primele
lumea c5 Bucurestii vor fi capitala noului stat. incercki de pavaj cu piatr cubic. Pcat numai
Cu toate acestea pan in toamna anului 1861, el ele s'au redus la o mic portiune de pe Podul
cand unirea definitiv a fost recunoscut de Poart Mogosoaei.
si de puterile garante, nu s'a luat nidi o msur Tot acum s'au fcut i primele incercri de rec-
pentru transferarea i centralizarea autorittilor tificarea cursului Dambovitei, provocate mai ales
statului in acest oras. de o mare inundatie, cand insusi Cuza-VocIA a
De altfel abia dup5 24 Ianuarie 1862, ziva intervenit personal la salvarea sinistratilor. Dar
deschiderii primului Parlament al Romaniei in nici incerarile acestea n'au reusit.
Bucuresti, a inceput orasul nostru s la un avant Un eveniment care a avut o foarte mare in-
mai mare si s concentreze intreag5 viga politic, fluent asupra viitoarei propsiri a orasului din
economic si cultural a noului stat. Tot de atunci punct de vedere urbanistic, a fost secularizarea
incep si lucrrile edilitare in stil mare. averilor mnstiresti (1863).
.

Desi Domnitorul Cuza si-a pstrat resedinta in Numeroasele mnstiri din Bucuresti posedau
vechiul palat domnesc, fosta casd a lui Dinicu imobile intinse in toate cartierele orasului : case,
Golescu, de pe Podul Mogosoaei, iar Parlamentul, hanuri, grdini, vii si locuri virane. Aceste pro-
compus la inceput dinteo singur camer, isi tinea prietti erau foarte edil administrate, mai ales cd
sedintele in vechiul local din dealul Mitropoliei, cele mai multe mnstiri fiind inchinate, erau
totusi o serie de cldiri noui, monumentale, incep conduse de egumeni greci, cari lsau in prginire
s se ridice inca in 1863 si 1864. Amintim intre cldirile si ru gospodrite grdinile i viile i in
ele Arsenalul armatei cldit pe locul unde a fost acelas timp se opuneau cu indarjire la toate in-
www.dacoromanica.ro
44

cercarile de imbunttiri edilitare. Trecand acuma narea trii si la -cnducerea orasului. Un numr
toate aceste proprietati pe seama statului, cladi- tot mai mare de cladiri moderne se ridica atat pe
rile au inceput sa fie restaurate si acordate diferi- strazile principale, cum erau Podul IVIogosoaei,
telor autoritti si institutii, iar locurile necladite ulitele Lipscani, Franceza si Batiste, cat si. pe
au putut fi usor parcelate i amenajate pentru cele laterale, ceca ce n'a impiedicat irisa sa mai
strazi, piete si .gradini pub lice. rarnana multe case mici si locuri virane in toate
cartierele orasului. Pavajul de piatra s'a intensi-
ficat, dar in putine locuri s'a facut de piatra
cubica si in si mai putine era bine intretinut.
Iluminatul cu lmpi de petrol s'a generalizat
el, fcand circulatia usoara in timpul noptii.
Canalizarea care incepuse la 1847 dupa un sistem
primitiv, s'a perfectionat si s'a intensificat in
domnia lui Cuza-Voda.
In vechiul Guide Joanne gasim o intere-
santa descriere a Bucurestilor din 1866, care dei
In unele privinte se bazeaz pe informatii mai
vechi si incomplete, da o imagine destul de exacta
a orasului la abdicarea lui Cuza Voda:
De aci [dela Calugreni] la Bucuresti (30 km.)
treci prin Magurele, traversand sate Mari si stepe
Plata Teatrului National; in fund Sala Bossel. Col. Cama de o monotonie mortal. Spre dreapta se vad
Administratia orasului, in conformitate cu noile stflucind constructiile vaste ale manastirii. Vaca.-
legiuiri ale lui Cuza-Voda s'a modernizat si ea. resti i dupa ce la bariera Serban-Vod schimbi
Astfel municipalitatea devine primdria oraplui, Pasaportul cu un permis de intrare, sosesti la
sfatul orasenesc devine consiliu comunal, care se marginea platoului, de unde se desfasoara mareata
alege dup sistemul colegiilor electorale, iar cele panorama' ..a Bucurestilor. Hoteluri: de France,
cinci vpsele in cari era impartit orasul devin Calea IVIogosoaei, Viena, National (sau hanul Ca-
actualele cinci culo ri. racas) aproape de strada Lipscani Londra, Atena,
Inss stema orasului s'a transformat. data cu Calea Targului de afara [Calea Mosilor], .etc. Cel
Regulamentul Organic, vechea stem, care repre- mai confbrtabil dintre aceste hotektri ni s'a partit
zenta Buna Vestire, si care inlocuise In veacul hotelul Londra; aproape in toate se vorbeste fran-
XVII-lea stema cu Maica Domnului, a fost in- tuzeste. In Plata Teatrului este cafeneaua Fial-
locuit printeo figura alegorica, 1V1unicipalitatea, kowski, locul de intalnire al tineretului elegant
sub forma unei femei stand in picioare, cu o esarfa Bucurestii, este un oras cu totul oriental, dei
transversal pe piept i tinand in mana dreapta prezinta anumite aspecte moderne. Cele 127 de
cumpana. biserici (pe care vorba romaneak le ridica prin
La 1862, Bucurestii devenind capitala Roma- exagerare la. 365). sunt in cea mai mare parte
niei, figura alegorica a fost infatisat sezand pe
scaun i tinand in .mana dreapta cumpana, in
stanga o jerba de flori si spice, iar pe cap avand
coroana murala.
Dar la 1864 Cuza-Voda introduce printeun
decret o alta sterifl, intocmit dupa regulile heral-
dice si in care in locul figurii alegorice apare Sf.
Dumitru, devenit de curand patronul orasului. Ea
se prezenta astfel : Scut de aur cu figura Sf. Du-
mitru tinand in dreapta crucea..Scutul 'timbra cu
o coroana murala si sustinut la dreapta de un
pastor insotit de un dine, iar la stanga de un
herald sprijinit pe un scut cu stema Romaniei,
timbrat de coroana princiar. Jos o esarfa trico-
lora : albastru-aur- rosu PrimAria veche, dArilnata in 1912, (Dam, Ibid.)
Exemplele de imbunatatiri edilitare date de stat
si de primaria capitalei au fost imitate din belsug. centre de cartiere deosebite, cldite in neregul si
de fostii boieri, cari acum isi pierdusera privile- compuse din case particulare, inconjurate de livezi
giile nobiliare i ramasera numai niste mari pro- si de grdini, cari dau orasului, privit de pe dealul ff-

prietari bogati, cum si de negustorii, .industriasii Mitropoliei, infatisarea unui decor in adevr fer-
si agricultorii, cari in aceasta epoca de libertate si mecator. Cartierele se chiama mahalale; ele sunt'
egalitate incepusera s ja parte activa la guver- peste optzeci.
www.dacoromanica.ro
 45

Centrul orasului modified in chip neplcut Cismegiul, creatiunea Printului Bibescu, nu

aceast prim impresie. E format dinteo grmadl era inainte cu citiva ani, &at o depresiune bl-
de strzi intortochiate, strmte, murdare, fr tro- toasi, cum o arat si numele.
toare; noroiul mare, iarna, praful sufocant, vara, Orasul este traversat de Dmbovita, riu ce-
fac circulatia foarte greoaie pentru pietoni. Este lebru in Valahia din cauza proverbului :
adevrat cd se pot intrebuinta birjele, trsuri de
piat, cam cu i fr. 70 cent. cursa, si asemntoare
cu droscile rusisti. Cldirile albe ale palatelor bo-
ieresti contrasteaz puternic cu aspectul meschin
al celor mai multe case. Pe lngA localurile ofi-
ciale, cum sunt Palatul Princiar, Mitropolia, (ridi-
cat de Sf. Spiridon, episcop din Erivan [?],
coala Militar, Politia, Vornicia (Ministerul de
Interne), Spitalul Coltii, Spitalul Brincovenesc,
Teatrul si Consulatele, trebue s mentionm pa-

Scoala de medicinA (La Roumanie)

Dmbovitd apd dulce

Cine-o bea nu se mai duce
Proverbul acesta se alpha mai putin rului,
tulbure si mocirlos, deck Thicurestilor, oras cu
drept cuvnt renumit pentru frmecul su ales. si
pentru sociabilitatea locuitorilor si, califti ce pot
fi apreciate mai ales de cAtre l'torii francezi,
cari pot sd se mire cd gsesc in saloanele unui
oras din orient limba, obiceiurile, i educatia celei
mai bune societti parisiene. Aceasta se aplic
boierimii si unei minoritti foarte culte din bur-
7
ghezime, Cad marea majoritate a acestei din urm
a pstrat cele mai multe deprinderi orientate si
faptul cd Valahii se tin departe de comert, face,
r lees< c cea mai mare parte a burghezimii bucurestene
este striin, cum dovedeste enumerarea strzilor :

Podul Garii de Nord (Colectia Stahl)

latele $tirbei ( alea *Mogosoaei), Bibescu, Ghica,

Sutzu, Otetelesanu, Brncoveanu, etc.' Turnul
Coltii, zidit de Suedezii lui Carol XII, internati
In Bucuresti, biblioteca publia, care posed ma-
nuscrise pretioase si a fost cump'rat dela cl-
torul Sonnirn, vechiul palat al printilor, spre mij-
locul orasului [?], coala de Chirurgie, asezmnt
recent, datorif mai ales doctorului Davila, Colegiul
Sf. Saya i, afar din oras, mretul palat-mn- Palatul Cotroceni (Ibid.)
stire Cotroceni a Printului Stirbei [?] si Colentina a
familiei Ghica. Dar pentru un strin minuntiile nemteascA, ovreiasc5, frantuzeasck armeneasc,
Bucurestilor sunt cele cloud admirabile grdini etc. 1).
publice, numite Cifmegiul ci$oseaua Mogofoaei, Dui:4 cum vedem, Bucurestii luaser acum
aceast din uring traversat de druniul Transit-
vaniei; ele pot rivaliza cu cele mai frumoase pro- ') Publicat in Revue historique du 7ud-est europien IX (1932)
menade ale capitalelor europene. P. 4rt urm.
www.dacoromanica.ro
 46
aspectul unui mare oras modern, care cauta sa
se arate demn de a fi capitala celui mai insemnat
stat din sud-estul Europei. Aceasta nu insem-
neaza ins, ca au disparut toate urmele de viata
orientara. Si dupa cum unii boieri batrani i mai
pastrau vechiul port cu caftan si cu islic i cu
Spitalul Coltea rezidit ( La Roumanie)
barba lunga pan'n brau, tot astfel i orasul con-
serva unele ramasite pitoresti sau grotesti din vre-
mile trecute 1).
Impresia ce a fcut-o Bucurestii asupra prin-
cipesei Elisabeta, viitoarea Regina a Romaniei,
cand in 1869 a sosit in capitala sa, este si ea cat
,
Anticarii dela podul Mihai Vod. (Colectia Stahl)
se poate de caracteristica, atat pentru cunoasterea
cartierelor centrale, cat si a mahalalelor orasului 2).
') Boieri mari ca banul Iordache Filipescu i Alexandru
Ghica Barba-Rosie ,> au purtat pan la moarte, sub dom-
nia regelui Carol I, vechiul ccstum cu anteriu, bru si in
loc de islic o sapa ruseasc. Primul avea o mare barb"
ptrat, al doilea una, tot atit de mare, rotund. Ingrijirea
acestor bArbi reclama cteva ceasuri pe zi de fiecare.
9 0 dam dup traducerea lui D. Stncescu.
www.dacoromanica.ro
Cand iesii din gara spre a ma urca in tra-
sura spune ea scapai un strigat de admirare:
pe deasupra falfairii decorurilor, a stralucirii uni-
formelor, pe deasupra cailor i drapelelor, dincolo
de marea aceea omeneasca, zrisem orasul culcat
intre coline, desfasurandu-se in vai verzi. Cu aco-
Palalul Justitiei ( Ibid.)
perisurile sale lucitoare, cu sutele de bisericute,
cu casele sale verzi, galbene ori albastre, toate
mecate in lumina unui soare orbitor, care da
chiar i lemnului scanteierea zincului, imi aducea
oarecum aminte Moscova
Cu toate acestea de-a-lungul drumului dela gar
la Mitropolie si pe urma de acolo la Palat, vazui
case ce pareau prea mici pentru locuitorii lor,
oameni cari pareau ea ajung cu fruntea la coperisul
locuintelor, femei cu fuste verzi i albastre, care
purtau toate camasute albe ca zapada si care
aveau pe cap tulpane albe, pe margini cu horbote,
cu cate o garoafa prinsa dupd ureche .
Curtea Mitropoliei unde trebui s m opresc
era acoperita cu totul cu o stofa rosie, care arunca
o lumina fantastica asupra tuturor persoanelor
adunate sa ma primeasca, asupra togelor rosii ale
Curtii de Casatie, asupra vesmintelor preotesti ale
mitropolitului si ale episcopilor, toti cu barbi mari,
albe ori carunte. Patruzeci de nunti se facura in
ziva aceea. Toate miresele purtAu beteal in loc
de val...
Tata palatul, im zise printul.
Unde ? intrebai eu.
Uite-1, intram in el, zise el zambind.
Atunci intelesei ca Suveranul face palatul,
dupa cum o piatra intr'un camp poate ajunge a
fi altar.
Cel din Bucuresti era o casa veche boiereasca,
gatita in graba.
Care-mi fu mirarea cand primii damele a doua
zi, negasind nici o asemanare intre ele si tarance.
Nu mai erau matroane cu trasurile si valurile
austere, ci niste fiinte draglase i gratioase,
care-mi aduceau aminte in acelas timp de socie-
tatea din Petersburg si de cea din Neapole. Cat

despre brbati, ei aveau o inftisare frantuzeasc,
astfel cel putin mi-se ivir and Ii vzui a doua
zi la Camer, unde fui condus cu mare pomp.
In ziva aceea am petrecut mult vzand cat era
de elegant trsura noastr fat de strzile pe
unde treceam, mrginite de csute mici, ru ran-
duite, pavate cu bucti mari de piatr, neregulate
GrAdina Cisrnigiu. Alea principal. (Dame., ibid.)
si deprtate, care ne sileau s facem, eu i dia-
lema mea, multe salturi fr voie...
Cu privire la mahalale i viata de acolo, Car-
men Sylva spune :
Cand iesiam din cas la inceput, aveam tot-
deauna de ce md mira. In orasul acesta se aflau
strzi pitoresti in care toate usile erau pline de
stofe multicolore, de fierkie, de cale verzi si ca-
fenii. Alte prti erau o aduntur pestrit de case
de ppusi, foarte mici, ascunse sub copaci, sub
biete slcii ce sunt despuiate in toti anii de craci,
ori sub salcami ce imbalsameaz orasul intreg pri-
mvara. Se aflau deschise in strad brutrii, cis-
mrii, carciume nenumrate, in care se
vindea tuic, cocioabe intunecoase, in fundul ca"-
rora se vedeau figuri de hoti cu ochiul bland, cu
zambetul trist. Cu cat de apropiai de Dambovit,
cu atata se inmulteau cAsutele cu balcoane, cu
podoabe ce le da o inatisare mauresc. i apoi
Dambovita ... da atunci privirii scene de o vioi-
ciune s transpoarte pe un pictor ori pe un poet.
Lumea se imbulzea amestecat in acelas noroiu,
copii umblau prin ea strigand veseli, tignusi goi
se varau pand in gat, sacagii isi bgau can, in-
trand si ei in ap pan peste genunchi, spre a-si
umplea sacalele. i unde era mocirla mai adana
se vedeau miscandu-se niste forme, corpuri ce-
nusii, plesuve pe jumAtate ca niste spinri de
ipopotam, capete numeroase cu coarne groase si
aduse spre ceaf, boturi negre ce luceau la soare:
erau bivolii...
Alte aspecte ale orasului le recia" dup cum
urmeaz:
Pe strzile Bucurestilor umbl de colo pan
colo, fr contenire, trsurile: birji nenumrate,
dar toate deschise, cu cosul ridicat impotriva fri-
gului, a ploii ori a soarelui. Birjarii sunt niste
www.dacoromanica.ro
47
oameni foarte ciudati, rusi faja' mustti si barb.
din secta lipovenilor [scopiti], cu un fel de rochii
lungi de catifea neagr, cu brauri colorate; ei
man cu o repeziciune nespus, cu bratele intinse
ca la Petersburg. Sunt curati, tcuti si cinstiti...
Cele mai multe ulite sunt asa de stramte,
incat trebue un adevrat mestesug ca s male
cineva, mai cu seam cu acea iuteal nespus, de
aceea i zgomotul trsurilor e aici mai mare decat
in toate capitalele Europei
In afar de zgomotul trsurilor, negustorii de
pe strzi fac s'A rsune ulitele de lungile lor stri-
strzi
gte melancolice ... Vand lapte, portccale, cofe-
turi, o butur5 ingrozitoare de mei fiert [braga],
ingrozitoare
miei jupuiti de blan i agtati de-a-lungul cobi-
litei. Pe strzile noastre facute la fel dup cele
din Paris, acesti negustori pun o ciudat not
oriental.
La Bucuresti lumii li plac mult florile; nu e
fereastr in oras unde s nu fie cateva ghiveciuri
cu muscat, garoafe ori rezed, dar arborii n'au
vieat fericit: vara ii arde si iarna Ii prpdeste,
oamenii Ii despoaie ori ii taie, astfel c nu se vede
nicieri nici un parc frumos, abia dai de grdini
cu umbr... .
Caracterizrile de mai sus au produs pe vremuri
mari nemultumiri si critici numeroase impotriva
modului cum a prezentat Carmen Sylva capitala
Romaniei. In realitate poeta nu a urnfrit s'A dea
o imagine completa a orasului, ci a descris numai
anumite colturi, cari au impresionat-o mai mult
Calea Victoriei, lama. (Colectia Stahl)
prin pitorescul lor sau prin aspectul neobisnuit in
orasele occidentale. Cele mai multe din aceste
colturi ale orasului constituiau tocmai reminiscen-
tele vechii lui infAtiski, amenintate s dispar
ele in curand, dupd cum dispruserd altele.
si in adevr inc in prima jumdtate a domniei
lui Carol I si mai ales dup rzboiul pentru ne-
atarnare si dup proclamarea regatului, Bucurestii
s'au mcdernizat cu totul, in special in urma cons-
truirii de linii ferate, care Il legar mai strans
48

Cu tara i Cu straintatea si-i ciadura putinta de a mai impozante decat altele, au adaugat mult la
propasi atat din punct de vedere economic, cat frumuseta i eleganta orasului.
si cultural. Trebue s amintim c in aceasta epoc s'au ri-
Astfel deschiderea de noui artere, ca Bule- dicat in Bucuresti primele statui : a lui Mihai
vardul Elisabeta-Academiei-Carol, la care s'a Viteazul, a lui Gh. Lazar i Eliade Radulescu, etc.,
adaugat Bulevardul Pache; apoi Bulevardul Maria de asemenea s'au modernizat vechile parcuri mari :
si Bulevardul Coltei (astazi I. C. Bratianu - Tache Cismegiul, Soseaua Kisseleff i s'au infiintat nu-
Ionescu L. Catargiu) a dat nu numai un aspect meroase squaruri.
european orasului, dar a creat primele strazi largi, In legatura cu rzboiul pentru neatarnare s'au
drepte si bine pavate cu piatra cubica si cu schimbat i numele unor strzi : Podul Mogosoaei
trotuare de asfalt. Introducerea iluminatului cu a devenit Calea Victoriei; Ulita Garii de Nord a
gaz aerian i cu electricitate, pe langa cel cu devenit Calea Grivitei; Ulita Nemteasca s'a numit
petrol; perfectionarea i intensificarea canalizkii strada Smardan; Ulita Frantuzeasca a primit inca
si a alimentarii cu ap potabila, rectificarea mai inainte numele de strada Carol, etc.
cursului Dambovitei i imbunatatirea metodelor Dar daca modernizarea a dat orasului un aspect
de payare i generalizarea trotuarele au schimbat occidental, ea a distrus sau a coborat pe planul
mult infatisarea capitalei ; construirea de numeroase al doilea cea mai mare parte din monumentele
cldiri publice : ministere, Palatul Curtii de Con- ramasitele trecutului. In dorinta si graba de a
turi, Palatul de Justitie, Banca Nationala, Ateneul transforma Bucurestii inteo capital modern, ve-
Roman, Palatul Postelor, al Casei de Depuneri, chiul oras a dispkut aproape cu totul, lasand cer-
Monetaria, spitalele, civile si militare, hoteluri, cettorilor pasionati sarcina de a-1 reinvia, pe cat
cafenele elegante, scoli militare, scoli secundare va fi posibil, din amintirile putine ce s'au mai
si primare, localuri de banci si de institutii cul- pstrat 1).
turale etc., cum si refacerea unor cladiri mai
vechi, ca Palatul Regal, localul Arhivelor Statu- 1) Cu privire la disparitia treptata a vechilor amintiri bu-
lui, al Academiei Romane, etc., pe langa nenu- curestene v. H. Stahl. Bucurestii ce se duc (191 0) si Ct Ba-
mratele cldiri particulare, unele mai frumoase calbasa, Bucurestii de alta' data, vol. I-III.

Calea Victoriei pavata cu piatra cubica in fata Palatului Regal refacut

de Carol I (Lindenberg, Knig Karl v. Rumiinien)

www.dacoromanica.ro
 t

MONITORUL OFICIAL
SI IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA

r
www.dacoromanica.ro