Organizarea politica si institutile juridice la geto daci

Cele mai vechi vestigii ale existentei si activitatii omului in spatiul carpato danubiano pontic dateaza din epoca paleoliticului cu aprox 50 mii ani inainte de Hristos. Odata cu trecerea de la paleolitic la neolitic apar gintile ca forma de organizare, acestea reprezentau grupuri umane in care descendenta era urmarita pe linie materna in fruntea gintii aflandu-se femeia cea mai invarsta. ai multe ginti se grupau in fratrib formata din !- " ginti, iar mai multe fratii formau un trib. Cu timpul se produce o specializare a triburilor, unele devenind crescatoare de animale iar altele cultivatoare de pamant . Odata cu utilizarea pe scara larga a bronzului a fost posibila realizarea unui insemnat progres economic dar si in planul organizarii si consolidarii triburilor. #stfel triburile incep sa se organizeze din punct de vedere militar, se construiesc mici cetati iar razboinicii, incep sa ocupe un loc din ce in ce mai importatant in cadrul comunitatilor umane. $amilia patriarhala condusa de barbatul cel mai batran si experimentat ajunge celula de baza a societatii. #cesta familie avea in proprietate un lot propriu din pamantul comun iar in proprietate privata produsele muncii si uneltele si vitele de munca. %istemul penal aplicat in cadrul comunitatilor patriarhale se baza pe legea talionului , cel vinovat fiind supus oprobiului public, si era obligat sa se sinucida sau sa paraseasca comunitatea. &elatia dintre triburi devin relatii conflictuale odata cu trecerea la epoca fierului care marcheaza desprinderea treptata a aristrocratiei militare care treptat acapareaza functiile de conducere. 'e teritoriul &omaniei de astazi civilizatia fierului se dezvolta incepand cu sec (( inainte de Hristos. 'urtatorii acestei civilizatii fiind triburile tracice, ramura nordica a blocului tracic , o constituie geto-dacii, din puct de vedere politic geto-dacii, erau impartiti in mai multe triburi aflate pe teritorii distincte. )n aceasta perioada teritoriile populate de geto-daci intra in sfera de interes a lumii grecesti, astfel este declansata o vasta actiune de colonizare a podului euxin.

Cele mai puternice colonii au fost mistria, tomis si calatis, aceste colonii au favorizat schimburile economice intre greci si geto-daci. Organizarea triburilor geto *dace, evolua pe plan economic si militar in timpul domniei lui +romihede. ,ui +romihede ii iau urma Oroles, -almodegicos &hemacsos. ,a mijlocul sec ) ajunge la putere .urebista , acesta ajunge la putere datorita conditie economica politica . +intre aceste conditii favorabile numaram / - crestera puterii ecoomice , - a numarului populatiei si a diferentierii in clase si grupuri sociale , - deasemenea a existat si o conjuctura externa favorabila, astfel slabirea puterii vecinilor, centii ilirii si tracii, acestia fiind macinati de conflictele cu romanii. ,a apogeul expansiunii teritoriale statul lui .urebista se intindea de la muntii padurosi pana in .alcani, si de la +unarea de mijloc pana la area 0eagra. .urebista a domnit (1 ani, organizarea de stat, elemente care au contribuit la trecerea de la structurile gentilico tribale la statul dac / - org pe baze teritoriale - formarea si consolidarea armatei - instaurarea unui sist fiscal )n erioada conducerii lui .urebista se dezvolta centrele urbane de mari proportii numite dave cu fortificatii solide in care populatia era grupata de criterii gentilice . )n mediul rural comunitatiile sun organizate pe criteriu teritoial, ca o dovada a dezvoltarii economice apar centre de emitere a monezilor. Organele centrale ale statului $orma de guvernamant era monarhia, cu un rege ajutat de un vice rege. 2iceregele era ales din randu clerului . Odata cu trecera timpului institutia regalitatii tinde sa devina ereditara, la succesiunea tronului puteau sa vina fii regelui, fratii acestuia sau marele preot, regele provenea din patura cea mai instarita, evidentiata de succesele militare, deasemenea regele era o persoana cu calitati diplomatice dovedite in relatiile cu celelalte triburi, acesta exercita puterea religioasa de unul singur sau ajutat de o alta pers. +easemenea detinea monopolul asupra minelor de aur . &egele era ajutat de un consiliu format din sfesnici si regatori recrutati din randurile nobilimi si armatei .

+regatorii erau impartiti in ! categ / - cu atributii civile - cu atributii militare Organizarea locala, populatia si teritoriul erau impartite in unitati administrative cele mai reprezentative fiind cetatile cu 3ransilvania, 4costesti, blidaru, surduc, capalna5. )n moldova balca doamnei , in oltenia polovragi si denita. Organizarea militara )n ostire erau cuprinsi toti barbatii apti de lupta , acestia erau oprganizatii in detasamente. organizarea religioasa +e-a lungul timpului clerul a jucat un rol important in plan religios dar si politic astfel marele preot era prim loptiitor al domnului si conducatorul spiritual al populatiei. Dreptul geto dac )n procesul de formare al statului geto-dac obiceiurile care erau convenabile clasei dominante au fost transformate in norme juridice, instituite de putera statala si sanctionate corespunzator, astfel pe langa dreptul nescris s-a elaborate si un sistem de legi, elaborate de catre rege care pretindea ca i *au fost inspirate de zei. ,egile erau menite sa protejeze interesele claselor privilegiate si sa asigure supunerea populatiei fata de autritate. &egii daci intretineau in constiinta poporului frica de zei cei care transmiteau poruncile. Institutii juridice 'roprietatea )zvoarele istorice atesta existenta, unor mari proprietati de pamant, existenta minelor de aur , argint, sare, cresterea vitelor, exploatarea padurilor. arii proprietari de terenuri erau nobili numiti tarabostes. 'roprietatea privata era formata din stapanirea pamantului, a sclaviilor si a vitelor si uneletelor de munca. 'roprietatea colectiva era formata din pamantul obstei si era impartita in loturi si atribuit in folosinta individuala pe termen de un an prin tragere la sorti.

$amilia )n perioada prestatala familia geto-daca era poligama, pe masura dezvoltarii diferentierilor sociale si consolidarii proprietatii private familia devine monogama. Casatoria se incheia prin cumpararea femeii de catre barbat de la parintii acesteia, acestea aducea in familie o zestre. Cea mai importanta zestre era virtutea, stare de inferioritate a femeii este confirmata de muncile grele la care acesta era supusa, adulterul se pedepsea cu moartea, 'uterea judecatoreasca era incredintata preotilor, in cadrul normelor de drept avem dispozitii penale referitorare la apararea statului si a proprietatii private, norme specifice activitatii comerciale si elemente ale justitiei private . &elatiile externe &egii daci au promovat o politica de aliante menita sa le apere independenta si integritatea teritoriala. Cea mai importanta problema pe plan extern au fost raporturile cu imperiul roman, motiv pt care de *a lungul timpului regii daci au incarcat sa se implice in conflictele romane. )n anul 67 in timpul lui +omitian , +ecebal reuseste sa castige o batalie impotriva trupelor romane conduse de $uscus, dar pierde o alta batalie un an mai tarziu la tapaie4 tape5 in urma careia se incheie o pace de compromis astfel &oma obtine dreptul de-a trece cu trupele prin dacia spre 'anonia unde desfasurau actiunii impotriva marcomanilor. +acia primeste bani si mesteri pe care ii foloseste pt a fortifica dacia. )n anul 81 +omitian este asasinat si doi ani mai tarziu vine la putere 3raian, acesta plateste inca un timp sume de bani lui +ecebal dar se pregateste si de razboi in anul (00.

O&9#0)-#&:# +: %3#3 %) +&:'3;, )0 +#C)# '&O2)0C): &O #0#. +upa razboaiele din (0(-(0! si (05-(01 romanii au luat din +acia (15 de tone de aur, <<( de argint. )n urma acestor razboaie cu toate ca romanii au cucerit aproape tot teritoriul cucerit de daci numai o parte din acesta a fost inclus in +acia. 3eritoriul astfel ocupat a fost numit provincie romana. #ceasta era administrata de imparat printr-un imputernicit special numit ,egatus #ugustus 'ropraetaure. Organizarea adiministrativa a +aciei s-a facut printr-o lege numita Constitutie promulgata de 3raian in (07. 'rin acesta Constitutie se stabileau hotarele,forma de organizare si conducere,organizarea militara pt apararea teritoriului si valoarea totala a impozitelor pe care noua provincie urma sa reverse 3ezaurului )mperial de la &oma. 'ana la moartea imparatului 3raian,provincia era condusa de un guvernator,acesta avea puteri depline in domeniul administrativ,militar si judecatoresc. +upa moartea lui 3raian ((7 si odata cu navalirea triburilor barbare urmasii lui 3raian,Hadrian hotaraste sa imparta +acia in ! parti / - +acia superioara ce cuprindea 3ransilvania si .anatul de azi - si +acia inferioara ce cuprindea Oltenia si % 3ransilvaniei. )n anul (!" Hadrian hotareste o noua impartire / - astfel +acia era impartita in +acia alvesis formata din .anat si Oltenia, +acia #pulensis4% si centrul 3ransilvaniei5 - si +acia 'olonisensis40 3ransilvaniei5. untenia si %udul )nferioara. oldovei formau o provincie distincta numita oesia

+obrogea era integrata provinciei 'rov astetfel imp era condusa de un guvernator acesta era ajutat de un consiliu numit Concilium 3rium +acianum alcatuit din reprezentanti ai oraselor. $iecare provincie dispunea de un administrator finanaciar numit procuratores insarcinat cu strangerea impozitelor si supravegherea cheltuielilor.'t stabil impozitelor au fost efecuate recensaminte din 5 in 5 ani. Organizarea fiscala )n +acia se percepeau impozite directe si impozite indirecte.)mpiozitele directe erau capitatie, se percepea pe cap de locuitor si era platita de toti locuitorii.Ca impozite directe mai e censul- impozit asupra pamantului-era platit de toti propr de pamant cu exceptia veteranilor razb dacice care fusesera improprietariti in urma acestora.#cesta valora (= din valoarea a terenului.C# impo indirecte- imp pe mosteniri 5= din val mostenirii, impozite pe eliberari si vanzari de sclavi si imp pe vazn de marfuri un cuantum de (= din val marfurilor.)mp directe erau folosite pt gestionarea si gospodarirea localitatilor.+isponibilul rezultat si impozitele indirecte erau trimise la &oma. Organizarea oraselor si satelor )n dacia sunt < tipuri de localitati /coloniile,municipiile si satele (.Coloniile-erau locuite de cetateni romani,acestea erau su puternice centre de romanizare ca raspandire teritoriala erau amplasate in mijlocul populatiei autohtone.Cetatenii coloniilor se bucurau de toata drepturile publice si private astefel aveau jus iufragi-dreptul de a alege, ius honorum- dreptul de a fi ales.O categ speciala de colonii erau cele considerate ca facand parte din )talia iar cetatenii lor se bucurau de )us italicum astfel aveau dreptul de a avea in proprietate teren si de a nu plati impozit funciar. !. unicipiile /-erau localitati urbane cu drepturi si privilegii mai putine decat coloniile.,ocuitorii acestora aveau un statut itermediar intre perglini si colonisti. unicpiile erau consuse de un cosiliu municipal format din !0 de tecurioni.#ceste consilii aveau si atributii judecatoresti.+in administratie faceau parte si edilii,acestia supraveghiind contructiile si problemele legate de urbanism.Chestorii erau pers insarcinate cu incasarea efectiva a taxelor si impozitelor. <.%atele-erau locuite pe populatia autohtona iar mai multe sate erau grupate in jurul unui centru apropiat de un municipiu.#cel centru era condus de un consiliu alcatuit din reprezentantii satelor respective. inele de aur erau in stapanirea imparatului reprezentat de un functionar care administra respectivul teren.

+reptul in +acia &omana )zvoarele dreptului #utoritatile romane au decis ca obiceiul4cutuma5 sa se aplice numai in masura in care nu contravenea principiilor romane de drept.)ntr-o prima faza se aplicau atat obiceiurile populatiei autohtone cat si dreptul roman.3reptat a luat nastere un nou sistem de drept si anume dreptul daco-roman.O importanta deosebita in formarea dreptului a avut-o Consitutie lui Caracala prin care s-a acordat drept de cetatenie pereglinilor.)n categoria izvoarelor includem si opiniile juristilor care in timp au devenit norme obligatorii. %tatutul juridic al persoanelor O prima categ era formata din cetatenii romani,aceasta categ era formata din membrii autoritatii civile si militare instalati pe teritoriul +aciei.:rau proprietari de terenuri si sclavi,arendasi ai vamilor,pasunilor,minelor si salinelor.#cestia se bucurau de toate drepturile politice si civile #stfel aveau dreptul de a incheia casatorii ius honubi, dreptul de a incheia acte juridice ius comerci,dreptul de a face parte din legiunile romane ius militie,dreptul de a fi reprezentati inn functii publice ius sufragi,dreptul de a candida la o magistratura si de a fi ales ius honorum. # doua categorie sociala latinii-erau oameni loiberi adusi in +acia din alte provincii romane, acestia au fost asezati in municipii si sate.+in pct de vedere juridic erau considerati inferiori tostusi se bucurau de unele drepturi cum ar fi ius comerci # treia categorie peregrinii-erau de ! feluri > obisnuiti si dedidici.Cei obisnuiti erau autohtoni ale caror localitati nu au fost desfiintate din pct de vedere politic.#cestora li se aplica dreptul dac.:rau proprietate pamant,ateliere mestesugaresti,comercinati si vamesi.'eregrini deditici erau locuitori ai cetatilor distruse de romani care au opus rezistenta cuceririi romane.%trainii stabiliti in +acia avau drepturi limitate, puteau incheia acte juridice intre ei potrivit cutumelor locale. # patra categorie-scavii-proveneau din randurile populatiei autohtone sau din alte provincii, nu aveau capacitate juridica si nu se bucurau de dreptul de proprietate.:rau folositi la treburile casnice in gosbodarie,munci agricole,exploatarea minelor.%clavii statului erau fol in administratie erau sg care stiau carte dintre sclavi. 'ersoanele juridice erau formate din gruparile terit adica coloniile,municipiile,satele si din colegii.#cestea erau organizate si inzestrate cu personalitate juridica4puteau sa aiba dreptul sa isi asume obligatie5 Colegiile erau organizate si functionau in baza unei legi speciale numita )ulia 3ecolegis, acestea se puteau constitui numai in baza unei aprobari sii se

desfintau cand scopul initial nu mai putea fi infaptuit.:xistau colegii ale mestesugarilor,aurarilor,corabierillor sau marinarilor sau puteau exista colegii infiintate pe criterii etnice.+in punct de vedere al organizarii colegiile aveau un numar minim de membrii care plateau o cotizatie lunara, erau conduse de un consiliu de decurioni iar presedintele acestui consiliu era obligat sa depuna ca garantie o suma mare de bani.+e asemenea colegiile dispuneau de un avocat si beneficiau de steaguri si embleme speciale. &egimul juridic al familiei Cetatenii romani puteau intemeia o familie potrivit normelor dreptului roman in virtutea lui ius conubi .'eregrinii nu se bucureau de ius conubi ,era permisa casat doar dupa normele si obiceiurile locale.)ar sclavii nu puteau incheia casat legale. regimul juridic al proprietatii 'ropr statului &oman ager publicus se exercita asupra pamanturilor cucerite de armata romana.'amanturile cucerite au fost masurate si catastrate apoi impartite cetatenilor romani, militarilor si veteranilor de razboi. 'roprietatea provinciala era formata din pamanturile care nu au fost trecute in propr statului roman.#cestea au ramas in propr locuitorilor.#cestia exercitau asupra lotului de pamant 'osesiunea si uzufructul ;zufructul la moartea proprietarului pamantul trecea asupra urmasilo 'rpr militara se putea exercita numai pe cetatenii romani asupra supraf de pamant care intrau sub regimul lui ius italicum. 'ropr peregrina era un drept de propr recunoscut perregrinilor asupra altor bunuri decat pamantul . &egimul juridic al obligatiilor si contractelor ateria obl si contractelor a fost fast reglementata in aceasta perioada datorita dezv economice.Obligatiile si contractele au fost supuse unui regim juridic special care a rezultat din imbinarea unor elemente din dreptul civil roman.dr gintilor si cel autohton. $orma,elementele si efectele contractelor reflecta caracterul special al dreptului aplicat in +acia &omana. Cea mai buna imagine privind dreptul aplicat in +acia &omana o constituie 3ablitele cerate descoperite la rosia montana. #u fost descoperite la rosia montana si cuprind fizionomia dreptului daco roman. +in !5 de tablite descoperite +oar (" #; putut fi descifrate . dintre acestea patru cuprind contracte de vanzare cumparare

;nul din aceste contracte din (7 martie (<8 se refera la o sclava numita pasia pe care maximus o cumpara cu !05 denari de la dasius . 't o eventuala evictiune si vicii ascunse vanzatorul se obliga fata de cumparator ca-i va restitui pretul dublu. 3rei tablite cuprind contracte de locatiune, unul dintre contracte stipula ca ulpius valerius isi inchireaza munca pt 50 de denari pe luna. O alta tablita cerarta cuprinde un contract de societate incheiat intre doi camatari, care pun in comun un capital pe care vror sa l imprumute celor intresati cu dobanda. Contractul preciza ca la data desfintarii societatii, se vor imparti sumele obtinute dupa ce in prealabil vor fi scazute datoriile si capitalurile pe care acestia le au subscris. O alta tablita cuprinde un contract de depozit incheiat intre doi peregrini, unul dintre acestia declara ca a primit in pastrare de,la celalat suma de 50 de denari cu obligatia de restituire. 3ablitele cerate prezinta dovezi incontestabile cu privire la tendinta de unificare dintre cele doua sisteme juridice, sistemul dac si roman. 3eoria imigrationista. # fost formulata de austriacul robert roesler si urmareste sa argumenteze ca poporul roman s ar fi format in sudul dunarii, de unde dupa migratia slavilor sudici si a bulgarilor in peninsula balcanica, ar fi imigrat in spatiul locuit de caestia astazi mai intai in muntenia si moldova apoi sporatic si in transilvania, unde in scurta vreme ar fi devenit mai numerosi decat populatia bastinasa, datorita rezisrentei la epidemiile evului mediu si datorita prolificitatiilor deosebite. )n realitate chiar daca izvoarele istorice nu amintesc de romani in epoca migratiilor la sud de dunare la fel nu-i amintesc nici in nordul acesteia, totusi descoperirile arheologice, hidronimele si toponimele atesta continuitatea romaneasca in acest spatiu si nu in alta parte.

:poca feudala $ormarea statelor medievale romanesti 3ara romaneasca )n sec al (< lea pe teritoriul dintre carpati si dunare se produce o puternica dezvoltare economica. 'rofitand de puterea slabirii tatarilor la moartea lui ghinghis han, formatiunile politice existente in zona incearca realizarea unei unificari. +intre formatiuniile politice existente in aceea perioada amintim cnezatele lui ioan si farcas, voievodatele lui seneslau si litovoi si banatul severinului. )n anul (<<0 sub conducerea voievodului basarab romanii munteni infrang oastea regelui maghiar carol robert de anju la o posada in carpatii meridionali semnand prin aceasta actul de nastere al statului medieval de sine statator tara romanesca, moldova . 't asigurarea granitelor transilvaniei regalitatea magiara a trimis in anul (<"! dincolo de carpati pe voievodul dragos din maramures , vasal al regelui magiar pt a organiza o marca de aparare. )n anul (<1" urmasii lui dragos, au fost alungati de un alt voievod maramuresean bogdan refugiat in moldova pt ca nu acceptase vasalitatea fata de regele maghiar, anul venirii sale in moldova unde este recunoscut voievod este anul fondarii statului feudal independent moldova. +obrogea )n sec (( * (! populatia romaneasca dintre dunare si marea neagra era organizata in cadrul imperiului bizantin asemenea romanilor din celelalte spatii locuite de caestia, au exista conducatori care incearca sa se autonomizeze fata de imperiul bizantin. )n sec al (< lea dobrogea era organizata ca o thema a imperiului bizantin, cu numele de paradunavon, sau paristrion. )n sec al (" lea se fomeaza tara carvunei condusa de o serie de despoti. +intre acestia il amintim pe dobrodici care reuseste sa obtina autonomia fata de imperiul bizantin. )n anul (<68 in timpul despotului ivalco mircea cel batran , domnitorul de pe atunci al tari romanesti apara acest tinut impotriva atacurilor turcilor si il integreaza tarii sale. )n preajma bataliei de la nicopole turcii vor reusi sa ocupe dobrogea si sa o incorporeze imp otoman.

Organele centrale ale puterii si organizarea interna in statele feudale romanesti. )nstitutia centrala a statului feudal romanesc era domnul. #lgerea domnului se face ape principiul electiv ereditar astfel din urmasii de os domesc , sfatul tarii il alegea pe cel mai destoinic. )n unele situatii se folosea sistemul asocierii la domnie de ex basarb ) cu fiul sau nicolae, sau sistemul recomandarii. #sfel domnitorul numea cat timp era in viata persoana care urma sa ocupe tronul . dintre atributiile domnului amintim/ - domnul avea calitatea de stapanire eminenta asupra itregului pamant al tarii, astfel el putea sa doneze mosii sau sate unor manastiri sau unor feudali. - +omnul era seful suprem al armatei, dar putea sa delege aceasta atributie unui mare dregator. - +omnul era mare sef aladministratiei, in aceasta calitate hotara impartirea administrativ teritoriala , numea dregatorii, stabilea dariile, hotarea baterea monedei, stabilea prestatiile catre domnie. +omnul exercita tutela asupra biserici, astfel el confirma mitropoliti care reau numiti de patriarhul de la constantinopol si de asemenea confirma episcopii si egunemii manastirilor. - )n politica externa domnul acorda privilegii comerciale, declara starea de razboi, si incheia pacea. - )n ce priveste judecata domnul avea drept de judecata in ultima instanta , in calitate de judecator suprem domnul putea pronunta orice pedeapsa si putea ierta orice vina. - +easemenea domnul dadea instructiuni dregatoriilor cum sa organizeze judecata in fata lui. %fatul domnesc :ra format din marii boieri la inceput exclusive din boieri fara dregatorii, iar ulterior in sec (" * (5 doar din boieri cu dregatorii. +intre atributiile sfatului domnesc intarea actele de prop date de catre domn. 'articipa la judecarea proceselor civile si penale si il sfatuiau pe domn in probleme de politica externa. 'rocedura de judecata in fata sfatului domnesc

,a judecarea cauzelor de catre sfat pana la sfarsitul sec la (1 lea existau doua faze / faza ( si ! , 'rima faza consta in prezentarea probelor iar a doua faza judecarea in fond, astfel dupa introducerea in instanta a partilor luacuvantul reclamantul care isi expunea cazul si prezenta probele. #poi partea reclamata lua cuvantul pt a se putea apara , dupa ascultarea reclamantului si a paratului urma audierea martorilor si prezentarea probelor scrise, dupa ascultarea martorilor si cercetarea tuturor probelor din dosar sfatul domnesc pronunta hoatararea, din comisiile de judecata ale litigilor cu privire la probleme bisericesti trebuia sa faca parte si un reprezentant al biserici. Hotararile sfatului nu puteau fi atacate decat dupa moartea sau schimbarea domnitorului, sau daca persoana care pierduse procesul aducea noi probe care ar fi dus la revizuirea hoatarari.