UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

Istoria dreptului
romnesc
anul 1, semestrul 2 (2014)
Profesor: Prtac Grigore

Cuprins
Obiectul de studiu al istoriei dreptului romanesc................2
Statul si dreptul la geto-daci.............................................3
Dreptul in Dacia romana....................................................7
Formarea vechiului drept cutumiar romanesc...................10
Institutii juridice in Tarile Romane pina la instaurarea
dominatiei otomane........................................................13
Institutiile juridice romanesti in perioada dominatiei
otomane.........................................................................17
Instiutiile juridice in perioada regimului fanariot..............21
Evolutia sociala administrativa si politica in Basarabia in
prima jumatate a secolului XIX.........................................25
Institutii juridice romanesti in timpul Regulamentelor
Organice.........................................................................29
Statul si dreptul in Transilvania in 1691-1848...................29
Basarabia in a doua jumatate a sec. XIX prima jumatate a
sec. XX...........................................................................33
Statul si dreptul in Romania in perioada interbelica..........37
Formarea sistemului de drept modern romanesc...............39
RASSM............................................................................42
Institutii juridice ale RSSM...............................................46
Evolutia RSSM in perioada postbelica (1944-1985)............47

Obiectul de studiu al istoriei dreptului

romanesc

Statul si dreptul la geto-daci

I. Identitatea geto-dacilor.
II. Norme de drept la geto-daci.
III. Institutia proprietatii.
IV. Dreptul penal.

I.Identitatea geto-dacilor.
Geto-dacii s-au afirmat ca popor de sine statator in prima jumatate
a mil. I i.Hr., facind parte din marele neam al tracilor. Civilizatia
tracica cuprindea spatiul dintre Cimpia Panonica in nord-vest,
varsarea Bugului in Marea Neagra in est, la nord izvoarele riului
Nistru, la sud Marea Egee. Din acest neam, incepind cu anul 1000
i.Hr. s-a desprins ramura de nord, intrind in istorie cu numele de
geti (astfel ii numeau grecii, apoi si dacii, romanii).
In sec. VIII-VII i.Hr. geto-dacii intra in contact cu marea civilizatie
greaca. Paralel cu influenta culturala, economica exista si o
interactiune politico-militara, de exemplu Herodot scrie: in anul
514 i.Hr. o armata getica s-a impotrivit unui invadator persan.
Ulterior scriitorii antici Arrian si Strabon descriu expeditia lui
Alexandru Macedon la nord de Dunare, din anul 335 i.Hr., unde s-au
ciocnit cu o formatiune politica dacica. Istoricul Diodor din Sicilia
descrie agresiunea regelui Macedonian Lisimah asupra regatului
dacic al lui Dromihete, conflict derulat in anii 300-292 i.Hr.
Catre sec. IV i.Hr. la geto-daci apar puternice formatiuni militare,
precum si numeroase cetati de aparare sub conducerea unor regi
locali. Catre sfirsitul mil. I i.Hr. geto-dacii se aflau la stadiul uniunilor
de triburi bazate pe democratia militara. Aceasta a constituit una
din premisele formarii statului geto-dac centralizat pe timpul lui
Burebista (anii 82-44 i.Hr.). Statul cuprindea teritoriul de la Dunarea
de Mijloc la apus pina la Bug la rasarit, la nord Muntii Carpati si
izvoarele riului Nistru, la sud Muntii Balcani.
In fruntea statului se afla regele acceptat de nobili. Domenii precum
agricultura, finantele, administratia, armata si Biserica aveau
conducator la nivel central. La nivel local fostele regate s-au
transformat in unitati administrative. Dupa moartea lui Burebista
Dacia se dezmembreaza in patru, ulterior in 5 formatiuni politicostatale. Unitatea statal-politica a dacilor se va reface sub
conducerea lui Decebal (anii 87-106).

II. Normele de drept la geto-daci.

Concomitent cu crearea formatiunilor politice timpurii, cind rolul
comunitatii era puternic, dreptatea o facea comunitatea, existau
norme de conduita respectate benevol de intreaga comunitate.
Odata cu aparitia proprietatii private si a diviziunii sociale a dacilor,
apar astfel de institutii de drept precum familia, proprietatea,
normele de comert etc.
Familia la geto-daci era monogama. Femeile aveau o situatie sociala
inferioara, descendenta se stabilea dupa tata, sotia trebuia sa
locuiasca la barbat si sa urmeze barbatul. Referitor la institutia
mostenirii, istoricul Herodot scrie ca fiii puteau cere de la parinti
partea ce li se cuvenea din proprietatea parinteasca. Deci existenta
proprietatii private si a familiei monogame presupunea un sistem
succesoral riguros menit sa asigure continuitatea patrimoniului
familiei.
Puterea juridica a persoanelor, cit si a familiilor lor era diferita in
raport cu pozitia lor sociala, respectiv nobilimea se bucura de
capacitate juridica deplina.
Cu referire la institutia proprietatii, aceasta s-a constituit in procesul
consolidarii formatiunilor politice prestatale. Anume proprietatea
privata contribuia decisiv la diferentierea sociala. Istoricul
Diocassius ii diferentiaza pe daci in bogati, anume tarabostes sau
pileati si oameni de rind, comati sau capilati. O alta forma de
proprietatea la geto-daci a fost obstea, care functiona in paralel cu
proprietatea privata.
O componenta esentiala a vietii economice o constituie comertul la
geto-daci. Una din formele de comert a fost trocul, adica schimbul
direct marfa contra marfa. Istoricul Pompeius Mela sustine ca
aceasta forma de comert imbraca forma unui juramint insotit de un
anumit ceremonial.
Exista si citeva relatari istorice care mentioneaza ca geto-dacii liberi
care aveau datorii si nu le puteau onora deveneau sclavi, insa acest
fenomen nu era generalizat.
Intensificarea comertului cu colonistii greci a impus aparitia unor
norme comerciale precum: contractele (intelegerile) de vinzarecumparare, depozitarea marfurilor, siguranta cailor comerciale.

Institutia armatei a presupus si existenta unor norme de drept

specifice, datoria de a merge la razboi si de a lupta curajos
constituia una din cele mai autoritare norme juridice. Functionau
norme de drept privind captivii si impartirea prazii de razboi.
La fel existau norme de drept si in relatiile cu alte populatii. Se
convenea asupra aliantei, pacii sau razboiului, semnarea aliantelor
razboinice sau comerciale.
Normele juridice le putem raporta si la fenomenul religiei. Practicile
religioase vechi s-au impletit cu cele juridice, respectiv un timp
indelungat preotul suprem era concomitent si judecator suprem.
Totodata multe norme religioase au constituit in acelasi timp si
norme de drept. In perioada democratiei militare la geto-daci
factorul religios a jucat un rol important in viata social-politica.
Existenta formatiunilor politico-statale, institutia adunarii poporului,
existenta armatei, religiei si diplomatiei au avut la baza norme de
drept cutumiar care au asigurat buna functionare.

III. Institutia proprietatii.

Statul centralizat printre alte atributii avea si pe cea a apararii
proprietatii private. Mari latifundii private se delimitau clar de
taranimea libera care stapinea pamintul in comun. Proprietatea
comuna (obstea teritoriala) era impartita in loturi atribuite spre
folosinta individuala fiecarei familii anual. Pasunile, padurile si apele
erau fie proprietatea statului, fie a comunitatilor si erau exploatate
in comun. Deci, principiul proprietatii private coexista in paralel cu
proprietatea obstii.

IV. Dreptul penal.

Principalele reguli vizau apararea statului si a proprietatii private. In
timpul lui Burebista exista o anumita organizare a instantelor
judecatoresti, fiind utilizate diferite proceduri de judecata. Autorul
antic Iordanes scria despre Burebista ca acesta i-a invatat pe daci
stiintele naturii omenesti si i-a facut sa traiasca potrivit legilor
naturii. Exista marturii istorice ca Burebista reglementa normele de
6

comportament ale dacilor, de exemplu a dispus distrugerea vitei de

vie.
In exercitarea dreptului un rol mare l-a jucat religia, puterea
judecatoreasca era incredintata preotilor (marele preot Deceneu era
concomitent si judecator suprem).
Izvoarele istorice mentioneaza ca in perioada statului dac
centralizat existau si reminiscente ale orinduirii gentilice, de
exemplu se practica razbunarea singelui.

Dreptul in Dacia romana

I.Institutii de drept.
7

II. Regimul persoanelor.

III. Familia ca institutie de drept.
IV. Regimul bunurilor.
V. Obligatii si contracte.
VI. Dreptul penal si procesual.

I.Institutii de drept.
Dupa cucerirea romana dreptul autohton geto-dac a ramas in
vigoare, cutumele locale fiind tolerate de noiii stapinitori. Totusi,
8

cutuma locala era aplicata in masura in care nu venea in

contradictie cu principiile generale ale dreptului roman. Daca initial
cele doua rinduieli juridice se aplicau paralel, ulterior a fost introdus
si dreptul roman scris.

II. Regimul persoanelor.

Locuitorii liberi din Dacia romana erau impartiti in trei categorii
principale cetateni, latini, peregrini.
Cetateni erau socotite persoanele care se bucurau de aceleasi
drepturi ca si cetatenii romani si aveau dreptul de ius italicum.
Acesti cetateni locuiau preponderent in orase, precum
Sarmizegetusa, Napoca, Dierna.
Cea de-a doua categorie de locuitori ai Daciei erau latinii, la fel
majoritatea locuiau in orase. Acestia beneficiau de dreptul latin,
aveau aceleasi drepturi patrimoniale ca si romanii (ius
commercium), dar nu se bucurau de ius conubi (dreptul de a se
casatori conform legilor romane) si nu aveau drepturi politice.
Peregrinii constituiau majoritatea populatiei din provincie si se
imparteau in doua categorii: obisnuiti si deditici. Cei dintii erau
strainii a caror cetati n-au fost desfiintate din punct de vedere
politic. Peregrinii deditici erau acei a caror cetati au fost desfiintate
din punct de vedere juridic si administrativ in cazurile unei
rezistente inversunate fata de romani, capitulind in cele din urma
fara conditii. In anul 212 imparatul roman Caracalla a emis edictul
cu privire la naturalizarea peregrinilor.
Urmatoarele doua categorii ale populatiei erau sclavii si colonii.
Colonii erau o categorie de locuitori care desi liberi in drept, se aflau
de fapt intr-o situatie asemanatoare cu sclavia. Izvoarele istorice ii
mentioneaza in acest sens pe taranii saraci din jurul oraselor.

III. Familia ca institutie de drept.

Dupa cucerirea romana familia dacica si-a pastrat caracterul
monogam, insa treptat apar elemente noi impuse de regulile
romane, de exemplu in privinta peregrinilor regulile prevedeau a
acestia nu puteau contracta intre ei o casatorie legala conform
9

dreptului roman, ci doar potrivit cutumei locale, iar in cazul

peregrinilor deditici, casatoria lor era reglementata de dreptul
popoarelor (ius gentium). Daca un cetatean roman se castorea cu o
peregrina, casatoria lor devenea romana. Ostasii necetateni romani
dupa demobilizare primeau cetatenia romana si drptul de a
contracta o casatorie romana cu peregrinele latine care trebuiau sa
aiba statutul ius conubi (cind un cetatean roman se casatorea cu o
peregrina care nu avea ius conubi, casatoria era ilegala.
Referitor la institutiile dreptului familiei (tutela, adoptie, etc.)
cetatenilor romani li se aplicau legile romane si doar in rare cazuri
se lua in consideratie cutuma locala, de exemplu in cazul tutelei la
peregrini se aplica dreptul local geto-dac.

IV. Regimul bunurilor.

Legile romane ce actionau in provincia Dacia vedeau proprietatea
ca institutie de baza in imperiu. Aceste legi vizau in principal pe
romanii rezidenti din Dacia. Asupra fondurilor provinciale cetatenii
romani nu aveau decit dreptul de posesiune, proprietar fiind statul
roman sau imparatul.
Proprietarii isi puteau apara proprietatea ca urmare a edictelor
obtinute de la guvernatorul provinciei. In baza acestui drept de
posesie, proprietarul putea dispune de fondul respectiv pina a-l
instraina. Succesiunile la cetatenii romani din Dacia erau
reglementate de legea romana.

V. Obligatii si contracte.
Cu referire la obligatii dintre parti problema aplicarii dreptului roman
in Dacia este bine ilsutrata de tablitele cerate descoperite la Rosia
Montana din anul 167.

VI. Dreptul penal si procesual.

In domeniul dreptului penal si procesual, dreptul roman avea
prioritate in aplicare. Cetatenii romani se adresau instantelor
potrivit procedurii formulare. Peregrinii erau judecati de
guvernatorul provinciei sau de reprezentantul sau. Acesta putea
10

rezolva cazul singur sau il trimitea spre solutionare unui judecator

sau complet de judecatori.
In litigiile dintre un cetatean roman si un peregrin pe durata
procesului peregrinul era socotit ca si cum ar fi fost cetatean roman.

Formarea vechiului drept cutumiar romanesc

I.Conditiile de dezvoltare a populatiei daco-romane dupa
evacuarea Daciei.
II. Formarea tarilor si a legii tarii.
III. Institutii de drept civil.
IV. Dreptul penal.
V. Procesul judiciar.

11

I.Conditiile de dezvoltare a populatiei daco-romane dupa

evacuarea Daciei.
Dupa retragerea romana din anii 271-275 urmeaza perioada
invaziilor populatiilor migratoare barbare. Concomitent are loc
fenomenul de decadere a oraselor si ruralizarii vietii sociale. Apar o
multitudine de obsti teritoriale. Timp de citeva secole obstea
sateasca va constitui fundamentul existentei populatiei dacoromane. Initial a fost obstea gentilica structurata pe rudenie de
singe, urmeaza obstea teritoriala bazata pe stapinirea in comun a
pamintului. Obstea teritoriala a existat si in societatea dacica sub
forma asezarilor rurale denumite dava. In timpul stapinirii romane
in Dacia acestea au devenit fossatum, termen pastrat in limba
romana cu denumirea de sat. Obstea teritoriala a constituit primul
pas spre organizarea de stat reprezentind o grupare sociala a
oamenilor liberi nelegati prin legaturi de singe pe un anumit
teritoriu. Cresterea demografica precum si aparitia de noi obsti a
dus la aparitia uniunilor de obsti.
Cu referire la organizarea si conducerea obstilor locul primordial l-a
avut criteriul teritorial urmat de cel economic. Din punct de vedere
politic obstea teritoriala reprezenta o democratie care folosea
principiul colectiv si se autoadministra. Obstea isi alegea singura
organele de conducere prin consimtamint general, supunindu-se
benevol dispozitiilor acestora. Aceste organe erau:
12

1. Adunarea megiesilor, membrii stapinitori de-a valma;

2. Sfatul oamenilor buni si batrini, care avea atributii
administrative si judiciare;
3. Juzii sefi militari ai obstii.
Cu referire la institutiile si normele de drept din cadrul obstii,
proprietatea era comuna asupra ei avind drepturi egale toti membrii
obstii, cu exceptia bunurilor personale. In cadrul proprietatii
devalmase membrii obstii nu avea sa instraineze parti din mosie.
Proprietatea obsteasca era intangibila. Bunurile comune
(devalmase) erau pamintul, pasunile, padurile, apele, subsolul,
turmele de vite si oi.
Referitor la regimul persoanelor caracterul comun asupra
pamintului a determinat egalitatea membrilor obstii.
Cu referire la normele de drept civil in cadrul obstii s-a mentinut
legea pamintului.

II. Formarea tarilor si a legii tarii.

In perioada sec. IX-XII obstile teritoriale evolueaza spre formatiuni
politice prestatale, sub forma de tari, cnezate, voievodate. Odata cu
manifestarea societatii feudale s-a evidentiat legea tarii la baza
careia s-a aflat cutuma (obiceiul pamintului).
Dreptul romanesc nescris reprezinta o sinteza de norme juridice
formata treptat in secolele de trecere la feudalism. Acest drept
oglindeste un sistem juridic rural bazat pe stapinire, folosinta si
responsabilitate colectiva.
Cu referire la organizarea politico-statala a romanilor la inceputul
evului mediu catre sec. X sunt atestate documentar urmatoarele
formatiuni: Tara Crisanei condusa de Menumorut, Tara Voievodului
Glad din Banat si Tara Ultrasivaniei a voiveodului Gelu, la fel Tara
Birsei, Fagarasului, Maramuresului. La sud de Carpati izvoarele
istorice mentioneaza la inceputul sec. XIII voievodatul lui Litovoi,
cnezatul lui Farcas, cnezatul lui Ioan, Tara lui Seneslau. La est de
Carpati si in Moldova formatiuni politice au existat in Birlad, Tigheci,
Cimpulung Moldovenesc, Suceava, Hotin, Iasi, Orhei, Tighina, linga
Baia si Siret.
13

III. Institutii de drept civil.

Dreptul civil s-a manifestat sub diferite forme de manifestare
juridica. Aparitia proprietatii private si a inegalitatii sociale in cadrul
formatiunilor politice prestatale a dus la posibilitatea incheierii
diverselor tranzactii sub forma de contracte. Vinzarea era contractul
cel mai raspindit, cu efect translativ de proprietate prin simplul
consimtamint al partilor. Dezvoltarea comertului si implicarea
persoanelor in afaceri atragea dupa sine responsabilitati si
respectarea de norme comerciale, juridice de piata. Contractele
erau verbale, iar cuvintul dat lega partile, la fel si datul miinii. In
intelegerile particulare se folosea jurmaintul.

IV. Dreptul penal.

Dreptul penal actiona atunci cind normele de conduita sociale,
stabilite prin legea tarii erau incalcate. Sunt mentionate cazuri de
pastrare a reminiscentelor juridice din cadrul obstilor teritoriale, de
exemplu legea talionului sau raspunderea solidara a comunitatii.
Pedeapsa maxima nu era moartea, ci izgonirea vinovatului din
colectivitate. Un rol mare apartinea opiniei publice, respectiv erau
astfel de pedepse precum strigarea peste sat sau atribuirea de
porecle pentru vinovati. Sanctiunea pentru hoti era purtarea lui prin
sat cu lucrul furat. Insusirea roadei pentru consum pe loc nu era
socotita furt.

V. Procesul judiciar.
Cu referire la procesul judiciar, instanta de judecata era alcatuita
din cnezi.

14

Institutii juridice in Tarile Romane pina la

instaurarea dominatiei otomane
I.Formarea statelor medievale romanesti.
II. Institutia domniei.
III. Organizarea sociala.
IV. Organele centrale ale statului.
V. Organizarea administrativ-teritoriala.

15

I.Formarea statelor medievale romanesti.

In sec. XIII pe teritoriul dintre Carpati si Dunare evolutia
formatiunilor politice prestatale conduse de Litovoi, Ioan, Seneslau,
Farcas duce la o omogenizare etnica, concomitent se intensifica
lupta privind desprinderea de vasalitatea maghiara. Acest proces se
finalizeaza catre anul 1330 cind voievodul Oltului, Basarab obtine la
Posada o victorie impotriva ungurilor, aceasta semnificind crearea
Tarii Romanesti. Celelalte popoare au denumit noul stat Vlahia,
Ungrovlahia sau Valahia.
Populatia de la Rasarit de Carpati de asemenea se afla sub
suzeranitate maghiara, avind un nivel de dezvoltare socialeconomica similar Valahiei. Izvoarele istorice mentioneaza crearea
de catre Ungaria in anul 1359 a unui nucleu politic la Baia sub
conducerea voivodului roman Dragos din Maramures. Lichidarea
vasalitatii unguresti a fost realizata de voievodul Bogdan din
Maramures, care reuseste sa-l arunce pe Balc, reprezentantul
regelui maghiar, astfel fiind creata Tara Moldovei. Popoarele vecine
au denumit Moldova Terra Valachorum, Moldovalahia, Tara vlahilor
etc. Catre anul 1386 hotarele noului stat al Moldovei se intindeau de
la Carpati, hotarul cu Polonia, Nistru pina la Dunare si Marea
Neagra.
Cu referire la crearea voivodatului Transilvania, in pofida influentei
unguresti, cnezatele romanesti conduse de Glad, Gelu si Menumorut
continuau sa se mentina. In anul 1222 prin Bula de Aur emisa de
regele ungur Andre al II-lea se cunoaste autonomia Transilvaniei.

II. Institutia domniei.

Domnia este institutia centrala suprema in aparatul de stat, aparitia
ei coincide cu intemeierea Valahiei si Moldovei. Voivodul Valahiei
Basarab isi ia titlul de domn purtat si de urmasii sai. Titlul de domn
a fost purtat si de conducatorii Moldovei. Provine din limba latina
dominus ce semnifica comandant militar. Domnul care poarta si
titlul de voievod exercita prerogativele de comandant al armatei si
judecator suprem, in plus el este stapinul tarii. La temelia institutiei
domniei au stat doua principii: alegerea si ereditatea. Ambele
principii au stat la baza organizarii domniei de-a lungul secolelor.
Caracteristic pentru regula ereditatii se evidentiaza cercul rudelor,
16

nu numai in linie directa ci si colaterala, adica au vocatie

succesorala si fiii nelegitimi sau fratii. In unele cazuri se pratica si
asocierea la domnie.

III. Organizarea sociala.

Organizarea sociala dupa formarea statelor medievale romanesti sa aflat in relatie directa cu formele de proprietate existente. Clasa
marilor proprietari funciari alcatuira din boieri si inaltul cler s-a
format odata cu proprietatea feudala. Calitatea de boier presupunea
exercitarea dreptului de proprietate asupra unor mosii, ulterior in
cadrul societatii feudale ea presupunea si recunoasterea expresa
din partea domnului. Dupa formarea statelor medievale romanesti
Valahia si Moldova cnezii sunt recunoscuti ca boieri prin hrisoave
domnesti. Treptat apar si boierii de slujbe formati din dregatorii
domnesti, rasplatiti pentru slujba cu mari proprietati. Desi titlul de
boier avea caracter ereditar in caz de pierdere a mosiei se pierdea
si acest titlu.
In Valahia boierii erau numiti jupini, iar in Moldova pe linga boier si
pan.
Urmatoarea categorie sociala era clerul care detinea domenii intinse
si se bucura de privilegii.
Urmatoarea clasa sociala era taranimea aservita denumiti rumani si
vecini. Acesti tarani saraci, fara pamint se aflau in dependenta
personala fata de boieri. Catre sec. XVI-XVII li se interzice
stramutarea pe alte paminturi, ei fiind legati de pamint.
Urmatoarea clasa sociala erau taranii liberi, mosnenii si razesii, ei
fiind si proprietari de pamint. Taranii liberi care nu aveau pamint
erau denumiti saraci.
Populatia oraselor era alcatuira din mestesugari, negustori si
proprietari de case si paminturi. Izvoarele sitorice mentioneaza
presenta in orase a oamenilor liberi cu drepturi limitate numiti
saraci, misei, poslusnici. In Valahia si Moldova orasele erau in
dependenta de domni.
Ultima categorie sociala erau robii, tiganii sau tatari cazuti in
prizonierat. Ei puteau stapini anumite bunuri cu titlul de proprietate
si nu puteau si ucisi.
17

IV. Organele centrale ale statului.

Institutia suprema era domnia, domnul exercita atributii privind
conducerea politico-administrativa, militara, judiciara si legislativa.
In calitate de sef al administratiei, domnul decidea in probleme
precum divizarea teritorial-administrativa, numirea dregatorilor,
incasarea darilor si efectuarea prestatiilor catre domnie, baterea
monedei. Calitatea de comandant al armatei era exercitata de
domn sub denumirea de voievod. Daca initial armata era alcatuita
din steagurile boierilor, in sec. XIV domnul isi creeaza armata
proprie. Domnul era judecator suprem, dar deciziile judiciare ale
sale erau valabile doar in timpul vietii sale (urmasul sau putea
rejudeca procesele). De regula, domnul judeca procesele impreuna
cu Sfatul Domnesc.
In viata religioasa domnul exercita tutela asupra bisericii, confirma
pe mitropoliti si episcopi. Domnul dirija si politica externa, avea
dreptul de a incheia tratate, de a declara razboi altor state.
Urmatoarea institutie era Sfatul Domnesc.
Boierii care erau membri ai Sfatului Domnesc erau considerati mari
dregatori.
Logofatul era seful cancelariei domnesti, purtatorul marelui sigiliu
cu care intarea actele domnesti.
Vornicul era conducatorul slujitorilor curtii si asigura paza granitelor.
Postelnicul coordona relatiile cu alte state, era traducatorul
domnului.
Vistiernicul raspundea de colectarea venitului statului, asigura
finantele pentru intretinerea curtii si armatei, pastra catastifele
(registrele) vistieriei.
Spatarul pastra spada domneasca, iar uneori in timp de razboi
prelua comanda armatei. In Moldova el se mai numea hatman.
Paharnicul raspundea de pivnitele domnesti.
Stolnicul raspundea de camari (depozite), gradini si pescarii
domnesti.
Comisul raspundea de grajdurile domnului.
Sfatul Domnesc intarea actele de transfer ale proprietatii, daniile
domnesti si acordarea de imunitati, participa la judecarea
proceselor penale si civile alaturi de domn, consulta domnul in
diferite probleme de stat.

18

In domeniul relatiilor internationale Sfatul Domnesc garanta

respectarea de catre domn a tratatelor si altor acte. Numarul
membrilor Sfatului nu era fix, varia intre 12 si 25 si se convoca de
catre domn.

Institutiile juridice romanesti in perioada

dominatiei otomane
I.Organizarea sociala.
II. Organizarea de stat.
19

III. Izvoarele dreptului.

I.Organizarea sociala.
Dupa instaurarea dominatiei otomane au survenit schimbari in
dezvoltarea sociala a Tarilor Romane:
20

a) Clasa boierilor spre sfirsitul sec. XVI boieri se numesc doar

cei care au dregatorii. Veniturile boierilor proveneau din
darurile obligatorii pe care le primeau de la supusi precum si
10% din darile incasate de la tarani, rasura dare.
In Moldova boierii erau scutiti de plata darilor pina in anul
1636.
Boierul ce-si pierdea dregatoria era numit mazil.
b) Nemeshii oameni din vita aleasa, fiind mai jos de boieri pe
scara sociala. In unele izvoare istorice si unii boieri erau numiti
nemeshi feudalii care traiau pe baza veniturilor de la taranii
dependenti.
In sec. XVI nemeshii plateau statului o dare speciala
nemesheasca, iar in sec. XVII situatia lor sociala decade fiind
impusi la diverse dari fata de stat, ei ruinindu-se.
c) Curtenii slujitorii in vreme de razboi in armata, iar in timp de
pace indeplineau diferite functii administrative. Pina in sec.
XVII ei se aflau intr-o stare privilegiata, plateau o singura dare,
iar din a doua jumatate a sec. XVII si ei sunt impusi la dari.
d) Calarasii si dorobanii proveneau din fostii mici proprietari de
pamint care isi vinduse-ra pamintul si indeplineau functii
militare si administrative. Calarasii erau sustinuti de domnitorii
care se asezau pe paminturile sale cu conditia slujbei.
e) Slujitorii bisericii isi detineau proprietatea pamintului si erau
eliberati de impozite, doar slujitorii inferiori plateau bir, iar din
anul 1632 si manastirile au fost impuse sa plateasca dari.
f) Taranimea in timpul dominatiei turcesti se mareste
considerabil dependenta taranilor fata de stat, treptat fiind
introduse peste 30 de noi dari. Taranii nu mai sunt chemati la
oaste, aceasta stimulind procesul de aservire. Catre 1580
dreptul de stramutare al taranilor e lichidat, ei devin
dependenti din punct de vedere personal, fiind numiti vecini.
In Moldova ca baza juridica pentru aservirea taranilor a fost
recensamintul din 1591, iar in Valahia Mihai Viteazul, in 1595
interzice taranilor serbi numiti rumni dreptul de stramutare.
Din rindul taranilor mai faceau parte:
1. Poslusnicii;
21

2. Laturasii;
3. Taranii din satele domnesti.

1. Poslusnicii nu plateau dari statului dar erau datori sa lucreze

pentru manastiri si biserici.
2. Laturasii erau oameni liberi, mici proprietari care si-au vindut
pamintul. Catre sfirsitul sec. XVII ei sunt transformati in vecini.
3. Taranii din satele domnesti plateau dari doar fata de stat.
Tiganii holopi se imparteau dupa apartenenta:
Domnesti;
Manastiresti;
Boieresti;
neavind averi ei nu plateau dari ci doar prestau munci.
Orasenii plateau dari si prestari doar fata de stat.

II. Organizarea de stat.

Dupa instaurarea regimului turc institutia domneasca sufera
schimbari, sistemul electiv ereditar fiind suprimat. Domnul avea
grija sa fie indeplinite toate obligatiile economice si politice plata
haraciului, pesches, daruri, ajutor militar Turciei. In timpul cind
domnul lipsea din tara tronul era ocupat temporar de loctiitorul sau
caimacan.
Domnul avea reprezentantul sau si la Istanbul care se numea
capuchehaia, acesta il informa pe domn cu privire la ceea ce se
petrece in Turcia.
In domeniul politicii externe domnul nu mai detinea atributii,
aceasta fiind reglementata de Turcia. In plan intern domnul detinea
puterea legislativa, executiva, judiciara, numea si destituia
dregatorii, conducea aparatul administrativ, controla politica fiscala
si era judecator suprem.
Sfatul domnesc se numeste divan si era alcatuit din boieri cu
dregatorii, mitropolit si episcopi. In sec. XVII numarul membrilor
divanului scade pina la 12 membri. In raporturile cu domnul rolul
22

divanului creste, de exemplu divanul avea dreptul de a inainta

sultanului plingeri numite arzuhaluri, in urma carora sultanul il
putea destitui pe domn.
Marea Adunare a tarii exista si dupa instaurarea regimului turc,
doar ca se convoca nesistematic, dezbatea probleme de ordin fiscal,
judiciar.
Organele centrale ale statului si dupa instaurarea regimului turc
erau reprezentate de mari dregatori:

Marele logofat;
Dvornic;
Postelnic;
Vistiernic;
Paharnic;
Stolnic.

In Moldova mai activa si hatmanul comandant suprem militar,

deoarece scade rolul cetatilor, a scazut si rolul pircalabilor care nu
sunt deja membri ai divanului.
Din punct de vedere administrativ Moldova si Valahia se impartea in
tinuturi (judete) si sate. Tinuturile care erau intre 19 si 21 la numar
erau conduse de pircalab sau staroste, ei aveau atributii fiscale,
administrative, judiciare. In sate functiile administrative si judiciare
erau dirijate de vornicel si vataman. Vornicelul era reprezentantul
proprietarului, iar vatamanul reprezenta interesele satenilor.
Orasele erau conduse de un consiliu, alcatuit din soltuz si 12 pirgari
alesi anual de oraseni, activa si vornicul de tirg reprezentantul
domnului in oras care limita atributiile consiliului.

III. Izvoarele dreptului.

Continua sa se aplice legea tarii dreptul cutumiar, insa in paralel
se dezvolta legislatia domneasca, prin care se modificau obiceiurile
vechi.
Procesul de codificare al dreptului e legat de intensificarea receptiei
romano-bizantine. In anul 1632 logofatul Eustratie alcatuieste
Pravila Aleasa, o traducere din limba greaca a monocanonului
23

Manoil Malaxox, care continea norme penale si civile cu privire la

dreptul familiei si infractiunii contra bisericii.
In 1646 in Moldova, din porunca lui Vasile Lupu e tradusa din greaca
legea agrara bizantina si o prelucrare de drept penal a juristului
italian Prosper Farinacci, care au alcatuit Cartea romaneasca de
invataturi, aceasta lucrare a fost tiparita la biserica Trei Ierarhi
din Iasi.
Cartea romaneasca de invataturi contine drepturi din civil, penal.
(de inv. despre)

Instiutiile juridice in perioada regimului

fanariot
I.Organizarea sociala.
II. Organizarea de stat.
III. Evolutia dreptului.

24

I.Organizarea sociala.
In anul 1711 in Moldova, in 1716 in Valahia a fost instaurat regimul
fanariot, care a durat pina in 1821, Revolutia lui Tudor Vladimirescu.
Referitor la organizarea sociala, clasa superioara era cea a boierilor.
Din anul 1734 apartenenta la boierime a fost recunoscuta tuturor
dregatoriilor mari, concomitent a fost recunoscuta ereditatea
regimului boierilor. La fel, rangul de boier raminea si in cazul
pierderii slujbei de stat.
In 1741 Constantin Mavrocordat a divizat boierii in trei ranguri
boieresti in dependenta de slujba pe care o aveau. Boierii mari erau
cei care detineau una din cele 19 dregatorii principale, ceilalti boieri
erau de rangul doi si trei. Urmasii boierilor de rangul intii si doi erau
numiti boiernasi si aveau aceleasi privilegii ca si parintii lor. Din anul
1767 dreptul de a detine dregatorie apartinea doar boierilor (in
Moldova existau vreo 300 familii boieresti).

25

Constantin Mavrocordat a dispus si salarizarea boierilor, acestia au

fost chiar eliberati de plata birului, iar alte dari le plateau privilegiat.
Boierii aveau privilegii si in sfera juridica erau judecati doar de
divan si nu li se aplicau pedepse corporale.
O alta categorie sociala erau mazilii urmasii boierilor de rangul
trei. Acestia se bucurau de privilegii, plateau o dare fixa, la fel erau
judecati de divan si nu li se aplicau pedepse corporale.
Urmatorul grup social erau ruptasii (colonistii straini sau cei intorsi
de peste hotare). Titlul de ruptasi era dat de marele vistiernic si se
transmitea prin ereditate. Ei erau indreptati spre localitatile pustii si
aveau privilegii fiscale, indeplineau misiuni ale domnului si ale
administratiei locale, caracteristice curtenilor si slujitorilor, de
exemplu monitorizau indeplinirea de catre tarani a obligatiilor fata
de stat.
Urmatoarea categorie sociala erau curtenii si calarasii. Situatia lor
sociala era tot mai degradanta. De exemplu, Constantin
Mavrocordat a dispus contopirea lor cu taranimea impozabila, astfel
fiind obligati sa plateasca dijma si sa presteze boierescul. Rezultatul
a fost reducerea numarului de slujitori. In consecinta, paza de hotar
a fost pusa pe seama taranilor de la hotare, iar mazilii si ruptasii
indeplineau functii politienesti si administrative (titlul de slujitor nu
se transmitea prin ereditate).
Categoria sociala a slujitorilor bisericii la fel ca in regimul dominatiei
otomane era supusa unei fiscalitati excesive.
In timpul regimului fanariot decade o categorie sociala precum
orasenii (in unele orase numarul acestora scade de trei-cinci ori,
unele orase chiar se transformau in sate). Aceasta din cauza ca
orasenii pe linga darile fata de stat plateau dijma si prestau
boierescul.
Schimbari in timpul regimului fanariot a suferit si clasa sociala a
taranimii: la inceputul sec. XVIII dependenta persoanala a vecinilor
care erau taranii personal dependenti de boieri se intensifica ei
incep sa fie vinduti chiar si fara pamint, ceea ce-i apropia de
statutul de robi. Aceasta insa a creat dificultati, deoarece taranii isi
schimbau domiciliul si se pierdeau din registrele fiscale, astfel statul
nu-i putea impune la plata darilor. Respectiv, s-a decis eliberarea
taranilor de serbie in 1746 in Valahia si in 1749 in Moldova. Taranii
se puteau stramuta cu permisiunea administratiei care ducea
26

evidenta fiscala, ceea ce a inlocuit dependenta taranilor fata de

proprietar cu dependenta fata de stat.
In Moldova existau o categorie de tarani care se numeau scutelnici.
Acestia plateau feudalului la care erau inscrisi darile ce se cuveneau
statului (acest proces era reglementat personal de domnitor).
Ultima categorie sociala erau tiganii.

II. Organizarea de stat.

In perioada regimului fanariot domnitorii erau numiti dintre greci
contra unor sume de bani. In caz de boierul grec se reconfirma inca
pe un termen ca domnitor acesta platea sultanului o dare numita
mucarerul mic. Politica interna a domnitorilor greci nu s-a deosebit
fata de regimul dominatiei otomane cu exceptia intensificarii
presiunii fiscale, iar in plan extern aveau atributii si mai restrinse ca
domnitorii autohtoni, politica externa fiind decisa de Constantinopol.
In perioada fanariota cresc atributiile legislative ale divanului,
aceasta din cauza ca domnitorii greci nu cunosteau bine sistemul de
drept autohton. Divanul era compus din boieri de rangul intii si avea
functii administrative si judiciare. Pentru supravegherea activitatii
divanului turcii au numit un reprezentant al sau divan-efendi, care
asista la sedintele divanului.
Urmatoarea institutie de stat, Marea Adunare a Tarii este inlocuita
cu Sfatul de obste o adunare compusa din boieri si inaltul cler.
Referitor la organizarea teritorial-administrativa au survenit unele
schimbari, de exemplu tinuturile (judetele) au fost impartite in
unitati administrative mai mici ocoale si plase conduse de ocolasi
in Moldova si zapciul de plasa in Valahia, avind doar atributii
administrative si fiscale.
In timpul regimului fanariot se schimba si statutul oraselor, multe
dintre ele trec in proprietatea privata a boierilor sau a manastirilor,
aceasta limitind autoadministratia oraseneasca.

III. Evolutia dreptului.

27

Cu referire la izvoarele dreptului se intensifica legislatia scrisa, in

primul rind legislatia domneasca (hrisoavele domnesti). Totodata se
intensifica si receptia dreptului bizantin, cea mai intrebuintata sursa
bizantina devine Hexabiblul lui Constantin Armenopol. In Valahia
in 1775 a fost alcatuita Pravelniceasca Condica bazata pe cutuma,
dreptul bizantin si doctrina juridica moderna. La inceputul sec. XIX
Andronache Donici alcatuieste un manual de legi din 42 de capitole
in baza dreptului cutumiar, a legislatiei domnesti si a dreptului
bizantin.
Dreptul civil
Manualul lui Andronache Donici analizeaza cele doua moduri de
dobindire a proprietatii: primar si derivat: modul primar este
ocuparea si stringerea fructelor, iar cel derivat decurge din
tranzactiile civile, de exemplu: cumparare-vinzare. Au fost stabilite
mai multe termene de prescriptie in vederea transformarii stapinirii
in proprietate. Termenul obisnuit era 10 ani, iar daca proprietarul
era peste hotare 20 de ani.
Referitor la succesiuni mostenirea putea fi transmisa prin testament
sau prin lege in lipsa testamentului. Testamentele puteau fi atit
scrise cit si verbale, in prezenta martorilor. Testatorul putea dispune
liber de doua treimi din avere, iar o treime putea s-o lase
mostenitorilor de gradul intii. Gradele de mostenitori legitimi s-au
pastrat. Mostenitorii puteau fi inlaturati de la mostenire daca
atentau la viata testatorului, nu-l ajutau in caz de boala, il insultau
sau ii pricinuiau leziuni corporale.
Referitor la averea sotului decedat, sotia putea mosteni o parte din
averea lui doar daca nu se recasatorea.
Dreptul penal
In timpul regimului fanariot pedepsele pentru infractiuni nu mai
sunt atit de dure, de exemplu infractiunile contra statului, hiclenia
nu se mai pedepseste cu pedeapsa capitala, dar cu privarea de
rangul de boier. Infractiunile contra administratiei si justitiei, de
exemplu depunerea marturiilor false sau confectionarea banilor
erau pedepsite cu amenda, privatiune de libertate si taierea miinii.
Infractiunile contra persoanei, de exemplu lovirile, ranile erau
pedepsite cu amenda, se numea gloaba, inchisoare, pedepse
corporale, doar omorul cu intentie directa era pedepsit cu moartea.
28

Infractiunile contra averii, furtul, jaful, tilharia erau pedepsite la fel

de aspru ca inainte, de exemplu pentru furt a treia oara se
prevedea taierea miinilor. Hotii erau infierati pe frunte pentru a
usura evidenta. Totusi, catre sfirsitul sec. XVIII si pedepsele pentru
aceste infractiuni sunt imblinzite.

Evolutia sociala administrativa si politica in

Basarabia in prima jumatate a secolului XIX
I.Evolutia sociala.
II. Organizarea administrativa.
III. Evolutia dreptului.

29

I.Evolutia sociala.
Conform conditiilor pacii de la Bucuresti din mai 1812 teritoriul
Moldovei dintre Prut si Nistru, denumit ulterior Basarabia de catre
rusi, este anexat la Imperiul Rus. Initial politica promovata de tar
era indreptata spre mentinerea drepturilor si privilegiilor boierilor
din Basarabia. Prin regulamentul din 1812 boierii din Basarabia au
fost egalati in drepturi si privilegii cu nobilii din Rusia, fiind scutiti de
plata darilor fata de stat. La fel ei erau supusi unei jurisdictii
speciale si nu puteau fi pedepsiti cu pedepse corporale. Slujitorii
bisericii la fel au fost scutiti de plata darilor fata de stat si li s-a
recunoscut dreptul asupra pamintului detinut.
Categoria sociala a boiernasilor si mazililor, precum si ruptasii si-au
pastrat si ei vechile drepturi si privilegii. Prin acelasi regulament din
1812 boiernasii au fost scutiti de dari si de prestatii publice. Mazilii,
conform regulamentului din 1847 au fost impartiti in trei categorii:
1. Cei asezati pe paminturi de stat;
2. Asezati pe paminturi proprii;
3. Asezati pe paminturi particulare.
Treptat mazilii trec prin procesul de desfiintare si contopirea lor cu
taranii, de exemplu fosii mazili au inceput sa fie judecati de
judecatoriile pentru tarani.
30

La fel si categoria ruptasilor treptat a fost egalata cu taranii (prin

Legea din 1847 copiii acestora erau inscrisi ori ca tarani ori ca
oraseni.
Apare si o categorie sociala distincta - colonistii, carora statul le
asigura cite 60 desetine de pamint cu drept de mostenire. Acesti
tarani erau eliberati de plata darilor, prestatiilor publice si de
serviciul militar.
Taranimea se impartea in tarani de stat si cei dependenti. Taranii de
stat erau ce stramutati in judetele din nord si sud. In principal erau
rusi, ucraineni, ei primeau cite 30 desetine de pamint, plateau dari
si prestatii publice si nu aveau dreptul sa se stramute. Taranii
dependenti erau cei de pe mosiile bieresti sau manastiresti, desi
erau liberi neavind pamint ei plateau dijma si prestatii publice.
In anul 1846 taranii au fost impartiti in cinci categorii in dependenta
de mijloacele de productie de care dispuneau si li s-a dat pamint in
folosinta (de exemplu o familie de tarani acre aveau o pereche de
boi primeau 6 desetine de pamint, concomitent trebuia sa
indeplinesca o calaca de 52 de zile, precum si dari fata de stat o
zecime din produse).
Categoria sociala a taranilor razesi se pastreza, insa treptat acestia
se contopesc cu taranii dependenti (dupa 1860 30% din razesi si-au
pierdut paminturile.

II. Organizarea administrativa.

In anul 1813 este adoptata Pravila guvernarii vremelnice a
Basarabiei. Ea prevedea crearea unui guvern regional condus de un
guvernator civil. Guvernul ce avea atributii executive si judiciare
trebuia sa colaboreze cu administratia militara. A fost pastrara
vechea adinistratie locala. Guvernul era alcatuit din doua
departamente. Primul departament avea atributii politienesti si
judiciare, al doilea economice si executive.
In anul 1818 tarul Alexandru I aproba Regulamentul privind
infiintarea regiunii Basarabia. Prevedea crearea Consiliului suprem
al Basaraviei cu atributii executive, legislative si judiciare. Consiliul
era condus de un presedinte care detinea un vot hotaritor. Din cei
31

11 membri ai consiliului, 5 erau numiti de tar, iar 6 erau alesi de

catre nobili.
Presedintele Consiliului Suprem era concomitent si rezident, functie
introdusa inca in 1816 de catre tar (prezidentul era reprezentantul
tarului caruia i se supunea toata administratia).
Din punct de vedere administrativ Basarabia a fost impartita in 6
tinuturi: Hotin, Balti, Orhei, Bender, Ismail si Akkerman. Tinuturile
erau conduse de un capitan ispravnic si patru asesori alesi de nobili
si confirmati de rezident, avind functii administrative si judiciare.
Politia a fost organizata strict dupa modelul rus. In frunteau politiei
din tinut erau un politmaistru. Organul financiar in tinut se numea
vistieria de tinut.
Nobilii ce aveau resedinta in tinut nu erau judecati de organele
locale, ci de Consiliul Suprem.
In anul 1828 a fost adoptata Legea institutiei pentru conducerea
regiunii Basarabia. A fost lichidat Consiliul Suprem si functia de
rezident si creat Cosiliul Regional. In administratie a fost introdusa
doar limba rusa. Consiliul Regional era alcatuit din 8 membri (doi
erau numiti de Senatul Rusiei, iar sase ocupau locul in virtutea
functiei). Legea din 1828 a instituit aceleasi organe judiciare ca in
Rusia.
Din anul 1873 Basarbia devine o simpla gubernie ruseasca
lichidindu-se orice autonomie.

III. Evolutia dreptul in Basarabia.

In domeniul dreptului civil s-a permis aplicarea legilor locale:
Hexabiblum lui Armenopol;
Manualul de legi al lui Andronache Donici;
Sobornicescul hrisov din 1875 al lui Alexandru Mavrocordat.
Legile locale ale Basarabiei se aplicau in cazul locuitorilor bastinasi,
in tinuturile Akkerman si Ismail unde erau multi colonisti nu se
aplicau.
In domeniul dreptului penal dupa anul 1818 sunt aplicate legile
Imperiului Rus:
32

 Pravila de sobor a tarului Alexei;

Codul Svod Zaconov, autor Speranski care itnra in vigoare in
1835;
Din 1846 intra in vigoare Codul Penal Ulojenie o nakazaniah
ugolovnih i ispravitelinih;
Legislatia penala rusa se deosebea de legislatia locala de pina
la 1818 prin faptul ca pedepsele erau mai mari pentru
infractiunile contra statului si contra bisericii. Se aplica des
pedeapsa cu moartea si munca silnica.

33

Institutii juridice romanesti in timpul

Regulamentelor Organice
Statul si dreptul in Transilvania in 1691-1848
I.Organizarea de stat a Tarilor Romane in timpul
Regulamentelor Organice.
II. Evolutia dreptului in perioada Regulamentelor Organice.

34

I.Organizarea de stat a Tarilor Romane in timpul

Regulamentelor Organice.
Revolutia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu de la 1821 a
marcat sfirsitul regimului fanariot. Din anul 1822 Turcia a consimtit
sa se revina in Tarile Romane la traditia domniilor pamintene. In
acelasi an in Moldova este numit domn Ionita Sturza, iar in Tara
Romaneasca Grigore Ghica. Sistemul domniilor pamintene a fost
suspendat din anul 1828 drept consecinta a razboiului ruso-turc
cind Tarile Romane au fost ocupate de trupele ruse. Regimul de
ocupatie militara a durat pina in 1834, timp in care Tarile Romane
au avut regimul unor protectorate, iar conducerea lor era exercitata
de catre un guvernator rus numit de tar. Guvernatorul era
presedintele divanurilor Moldovei si Tarii Romanesti. In acelasi an,
1828 s-au intrunit doua comisii, una pentru Moldova si alta pentru
Tara Romaneasca pentru a elabora Regulamentele Organice.
Comisiile erau alcatuite din patru boieri si un secretar, doi boeri
fiind numiti de Rusia. Regulamentele Organice au fost o veritabila
constitutie, fiind intemeiata pe principiul separatiei puterilor in stat
si modernizarea structurilor sociale, administrative si politice.
Regulamentele au fost aprobate in 1830 de catre adunarile obstesti
extraordinare ale celor doua tari si apoi intarite de Poarta.
Regulamentele au intrat in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in
1832 in Moldova si au functionat pina la 1859. Cu privire la
institutia domniei Regulamentele prevedeau: domnul urma sa fie
ales dintre boieri de catre Adunarea Obsteasca pe un termen de
sapte ani, cu consimtamintul Portii care ii acorda investitura.
Domnul avea drept de initiativa legislativa, iar legile votate de
catrea Adunarea Obsteasca erau aprobate sau respinse de el, avea
dreptul de a dizolva Adunarea Obsteasca, de a numi si revoca
dregatorii, de a comanda armata nationala, de a prezida sedintele
divanului, de a confirma hotaririle judecatoresti ramase definitive.
Prerogativele domnului in materie financiara au fost restrinse,
fixarea impozitelor si controlul veniturilor si cheltuielilor tineau de
competenta Adunarii Obstesti (astfel se introducea principiul
separatiei puterilor). Concomitent Adunarea Obsteasca impartea cu
domnul dreptul de legiferare. Adunarea Obsteasca controla
veniturile si cheltuielile statului, prezenta Turciei memorii in care
expunea starea tarii.
Conducerea administratiei statului revenea Sfatului administrativ
format din trei membri: vornic, vistiernic si marele postelnic, care
35

era convocat si consultat de domn. Sfatul administrativ elabora

proiecte de legi prezentate mai intii domnului, apoi Adunarii
Obstesti.
Divanul obstesc si-a pierdut competentele de ordin administrativ si
legislativ, acestea fiind preluate de Sfatul administrativ si Adunarea
Obsteasca.
Prin Regulamentele Organice au fost infiintate ministerele care
activau alaturi de departamente, astfel marele vistiernic a devenit
ministru de finante, in calitatea sa de sef al departamentului
vistieriei. In cazul alegerii domnului se convoca Adunarea Obsteasca
Extraordinara. In Tara Romaneasca aceasta adunare era formata din
190 membri, iar in Moldova din 132, majoritatea boieri, burghezia
fiind putin reprezentata.
Adunarea Obsteasca ordinara era formata din 42 de membri in Tara
Romaneasca si 35 in Moldova, alesi pe cinci ani si era compusa doar
din boieri si cler. In spiritul separatiei puterilor Adunarea Obsteasca
se pronunta doar in domeniul legislativ.
Regulamentele Organice au introdus noi elemente in urmatoarele
domenii:
Organizarea armatei incepe sa se formeze armata nationala,
ostasii fiind recrutati dintre tarani pe un termen de sase ani. Ofiterii
erau recrutati din rindul boierilor, iar tinerii burghezi deveneau
subofiteri. Armata era alcatuita din infanterie, cavalerie si artilerie.
Organizarea judiciara: instantele de judecata au fost reorganizate
pe principiul separarii justitiei de administratie. Au fost infiintate
tribunalele satesti formate din preot si trei reprezentanti ai taranilor.
Acestea judecau neintelegerile dintre tarani. La nivel de tinut
tribunalele erau formate dintr-un presedinte, doi membri si un
procuror si judecau procese civile, comerciale si plingerile clacasilor
contra boierilor. La Iasi si Bucuresti activau si tribunale politienesti,
care judecau bataile, certurile, alte fapte marunte.
Divanurile judecatoresti isi desfasurau activitatea la Bucuresti,
Craiova si Iasi. In materie civila ele judecau ca instanta de apel, in
cazuri exceptionale hotaririle lor puteau fi apelate la Inaltul Divan.

36

Tribunalele apelative de comert organizate la Bucuresti, Craiova si

Iasi judecau procesele cu faptele de comert.
Inaltul Divan judeca la Bucuresti si Iasi in ultima instanta procesele
venite in apel de la divanurile judecatoresti.
Regulamentele organice au realizat schimbari si in organizarea
teritorial-administrativa in directia centralizarii puterii de stat.
numarul judetelor si tinuturilor a fost redus. Conducatorii de judete
erau denumiti ocirmuitori iar de tinuturi ispravnici. Acestia erau
numiti pe un termen de trei ani de catre domn, la propunerea
Sfatului administrativ. Modificari au fost introduse si in privinta
organizarii plaiurilor, plaselor si ocoalelor. In Tara Romaneasca
plaiurile si plasele erau conduse sub ocirmuitor, iar ocoalele in
Moldova de privighetor de ocol. Ei erau alesi de catre
reprezentantii satelor si intariri de domn si aveau urmatoarele
atributii:
pastrarea ordinii publice;
asigurarea comunicatiilor;
stavilirea abuzurilor.
Orasele au dobindit dreptul de a se administra de catre un Sfat ales
de catre oraseni. Sfatul Orasenesc era confirmat de catre domn
care numea dintre membrii acestuia un primar. In fiecare oras era
organizat cite un comisariat de politie.
Satele si-au pastrat vechea organizare, fiind conduse de pircalabi si
vornicei.

II. Evolutia dreptului in perioada Regulamentelor Organice.

In domeniul dreptului penal in anul 1820 in Moldova a aparut
Condica criminalistica, prima parte, iar din 1826 a doua parte.
Conform acestei Condice toate infractiunile erau considerate
criminale si erau impartite in doua grupe:
1. Fapte pricinuitoare de tulburare a linistii si sigurantei obstesti;
2. Fapte pricinuitoare de vatamare a oamenilor.
37

Sistemul pedepselor pastreaza inca un caracter feudal, se lua in

consideratie si situatia sociala a infractorului.
In Tara Romaneasca principalele izvoare de drept penal au fost
bazilicalele si legiuirea Caragea, precum si condica criminaliceasca.
Din anul 1832 intra in vigoare Asezamintul ostasesc care
reglementa indatoririle, abaterile si sanctiunile militarilor.
Evolutia Transilvaniei in 1691-1848. In 1541, dupa ce Ungaria este
ocupata de turci, Transilvania obtine statutul de principat autonom
sub suzeranitatea otomana (turca). Aceasta a contribuit la o
apropiere mai mare de Moldova si Tara Romaneasca aflate si ele
sub suzeranitate turca.
Dupa esecul din 1683 a turcilor de a ocupa Austria, Transilvania a
fost ocupata de austrieci care prin pacea de la Carolivt, 1699 obtin
dreptul de stapinire a Transilvaniei. In 1691 a fost emisa diploma
Leopoldina care consacra regimul juridic al Transilvaniei ca
principat. Imparatul Austriei era considerat si principe al
Transilvaniei. Principele detinea puteri administrative, numa
functionai, ambasadori, incheia tratate insa de facto conducerea era
exercitata de catre un guvernator al Transilvaniei confirmat de
imparat.
Puterea executiva apartinea unui guverniu alcatuit din guvernatori,
comandant al armatei, plezorier, activitatea lor fiind supravegheata
de Cancelaria de la Viena. Dieta Transilvaniei (parlamentul) activa
neregulat, legile adoptate ulterior fiind aprobate de imparat.
Cu referire la evolutia dreptului se utiliza de catre populatia
romaneasca vechiul drept cutumiar. Totodata se dezvolta si dreptul
scris:
Hotaririle dietei (parlamentului);
Codul Verboizy;
Aprobatele compilatele.
Dezvoltarea relatiilor capitaliste a determinat aparitia in 1803 a
Codului Penal di 1811 a Codului Civil.

38

Basarabia in a doua jumatate a sec. XIX

prima jumatate a sec. XX
I.Organizarea administrativa si conducerea Basarabiei.
Reformele de zemstva si oraseneasca.
II. Basarabia in anii 1917-1918.

39

I.Organizarea administrativa si conducerea Basarabiei.

Reformele de zemstva si oraseneasca.
La 23 iulie 1812 a fost adoptata legea Regulamentul administrarii
provizorii a Basarabiei prin care a fost introdusa autonomia
administrativa. Guvernatorul civil a fost declarat seful administratiei
locale. Guvernul era alcatuit din doua departamente. Primul rezolva
probleme de ordin legislativ, judiciar, politienesc si de invatamint.
Cel de-al doilea controla comertul, vamile si industria. Locuitorilor li
s-a permis sa se foloseasca de legislatia locala. Guvernator civil a
devenit boierul roman Scarlat Sturza, care insa in 1813 este inlocuit
de generalul Harting, promotor al limitarii utilizarii limbii romane si
legislatiei locale. In anul 1818 este adoptat Asezamintul pentru
infiintarea regiunii Basarabia, modificat in anul 1828, care limita
autonomia Basarabiei si legislatia locala.
In a doua jumatate a sec. XIX, Imperiul Rus tinde sa-si modernizeze
institutiile. La 1 ianuarie 1864 a fost adoptat Regulamentul cu
privire la institutiile guberniale si judetene de zemstva. Acest
regulament prevedea formarea in judete si in Chisinau a unor
organe de zemstva Adunarea si uprava de zemstva. In
competenta lor intrau probleme ale gospodariei locale, comunicatii,
posta, serviciu sanitar si medical, educatie etc. In componenta
zemstvelor 77% intrau mosieri, burghezia alcatuia doar 5%.
Zemstvele nu aveau atributii de ordin politic, doar de ordin
economic si cultural si la nivel local activau alaturi de autoritatile
statului, de exemplu ispravnicii de judet. In anul 1870 a fost
adoptata reforma oraseneasca, fiinf elaborat Regulamentul urban,
care prevedea crearea dumelor orasenesti, alese de oraseni in baza
cenzului fiscal.
O reforma importanta a fost cea agrara. Regulamentele din 19
februarie 1861 si din 14 iulie 1868 au avut impact direct asupra
taranilor din Basarabia (cel din 1861 se referea la categoria
tiganilor, restul populatiei fiind libera, iar cel din 1868 a contribuit la
improprietarirea taranilor). Marimea loturilor taranesti in Basarabia
urma sa fie stabilita prin intelegeri benevole intre mosieri si tarani,
in schimbul rascumpararii, rolul de intermediar revenindu-i statului.
Statul platea mosierului 80% din suma de rascumparare, iar taranii
respectiv achitau statului aceasta suma timp de 49 ani. Suprafata
lotului de improprietarire varia intre 8 si 13 desetine, in dependenta
de calitatea solului. Art. 70 al regulamentului acorda dreptul
mosierilor de a cere marirea dijmei cu 15%, daca pamintul dat
taranilor era de o calitate foarte buna sau continea livezi, vii,
40

plantatii de tutun. O categorie sociala aparte a taranilor erau taranii

de stat. Acestia pastrau in proprietate paminturile pe care le
foloseau mai inainte pentru care urmau sa plateasca o suma anuala
in vistieria statului. La 5 februarie 1875 a fost adoptat
Regulamentul cu privire la organizarea satenilor stabiliti pe mosiile
razesesti din Basarabia. Pentru acesti tarani suma de rascumparare
era mai mare. Reforma agrara un impact pozitiv asupra dezvoltarii
relatiile capitale, insa concomitent trezeau nemultumirea taranilor
privind achitarea rascumpararii. Tulburarile taranesti au determinat
decizia autoritatilor de a anula de la 1 ianuarie 1907 incasarea
platilor pentru rascumparare. Mai mult chiar, taranii au primit
drepturi egale in privinta serviciului de stat, alegerii domiciliului, in
sate a fost organizata autoadministrarea taraneasca (taranii
alegeau starostele, care supraveghea colectarea impozitelor.

Reforma judiciara.
In noiembrie 1864 tarul semneaza patru acte legislative care
prevedeau reforma judiciara si reorganizarea justitiei pe principii
moderne. La 22 aprilie 1869 Consiliul de Stat al Rusiei a permis
aplicarea statutelor judecatoresti, adica a acestor patru acte in
Basarabia. A fost proclamata separarea justitiei de administratie si
principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii. Aceasta reforma
a abrogat legislatia locala in Basarabia, iar toata procedura judiciara
se realiza in limba rusa. Au fost infiintate judecatorii locale de
impacare. Ca instanta de apel in judet era Congresul judecatorilor
de impacare. Judecatoria districtuala activa in districtul judiciar care
era aproximativ egal cu o gubernie. Ca instanta de apel pentru
judecatoria districtuala era Curtea de Apel din Odesa. Probleme de
ordin familiar, de exemplu divortul tinea de competenta bisericii.
Pentru cercetarea crimelor grave au fost instituiti judecatorii de
instructie, patru la Chisinau si cite doi in fiecare judet. Reforma
judiciara a prevazut si reorganizarea procuraturii procurorii erau
instituiti pe linga judecatoriile districtuale si Curtile de Apel, de
exemplu pe linga judecatoria districtuala din Chisinau a fost numit
un procuror si opt loctiitori. Procurorii erau supravegheati de
ministrul rus d ejustitie. Procurorii aveau competenta de a organiza
activitatea de anchetare, a face rechizitoriu de invinuire, de a
sustine invinuirea in judecata. Reforma a instituit si avocatura.
Corpul avocatilor era organizat pe linga Curtile de Apel (deoarece la
41

Chisinau nu era Curte de Apel avocatii de la Curtea de Apel din

Odesa aveau la Chisinau o sectie speciala.
Reforma judiciara a organizat si birouri notariale la Chisinau si in
fiecare centru de judet.

II. Basarabia in anii 1917-1918.

Revolutia burgheza din Rusia din februarie 1917 a contribuit la
amplificarea miscarii de eliberare nationala din Basarabia. In aprilie
1917 s-a format partidul national moldovenesc care si-a declarat
deschis programul sau politic recunscut de majoritatea fortelor
social politice. Programul prevedea:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Autonomia legislativa si administrativa a Basarabiei;

Dobindirea drepturilor cetatenesti si nationale;
Administratia si justitia sa fie realizate in limba romana;
In institutiile de invatamint predarea sa fie in limba poporului;
Moldovenii sa satisfaca serviciul militar in Basarabia;
Sa fie creata autoconducerea bisericii.

Aceste cerinte au fost sustinute de Comitetul soldatilor si sfiterilor

basarabeni din garnizoana Odesa, Congresul invatatorilor
moldoveni, Congresul preotilor, Congresul cooperatiei satesti,
Congresul taranilor din Basarabia.
La 20-27 octombrie 1917 la Chisinau a fost convocat Congresul
militarilor moldoveni, participind peste 600 de reprezentanti ai
soldatilor si ofiterilor moldoveni. Congresul a adoptat 10 rezolutii
care prevedeau autonomia teritoriala si politica a Basarabiei in
componenta Republicii Ruse. La fel congresul a adoptat decizia
privind crearea Sfatului Tarii alcatuit din 120 deputati, 70% din ei sa
fie moldoveni, iar 30% reprezentanti ai altor nationalitati. Deputatii
din Sfatul Tarii urmau sa fie alesi o parte de Cogresul militar
moldovenesc (32 deputati) ceilalti de zemstve, asociatii, sindicate,
partide, congrese ale taranilor etc. Moldovenilor de peste Nistru li se
rezervau 10 locuri. Congresul a creat un birou organizatoric care sa
se preocupe de alegerea deputatilor. Deja prima sedinta a Sfatului
Tarii a avut loc la 21 noiembrie 1917. La 2 decembrie 1917 Sfatul
Tarii a adoptat Declaratia despre crearea Republicii Democratice
Moldovenesti. A fost constituit Guvernul republicii Consiliul
directorilor generali responsabil in fata Sfatului Tarii. Sfatul Tarii si
Guvernul au inceput realizarea primelor reforme democratice in
42

Moldova limba romana devine limba de lucru in organele de stat,

a fost nationalizata justitia, a fost creata Curtea de Casatie, a fost
reorganizata armata, in sate au fost alesi consilieri de comuna, in
judete au fost numiti prefecti, a fost creata Banca Nationala etc. La
24 ianuarie 1918 Sfatul Tarii adopta Declaratia de Independenta a
Republicii Democratice Moldovenesti. Proclamarea independentei a
fost pasul decisiv care a rupt Basarabia de la Rusia si a contribuit la
unirea cu Romania, votata la 27 martie 1918 (decizia despre unire a
fost adoptata cu majoritate de voturi, 86 pro, 3 contra, 36 s-au
abtinut, 13 absenti).

Statul si dreptul in Romania in perioada

interbelica
Unificarea legislativa. Unificarea legislativa a fost realizata prin
doua metode:
43

1. Extinderea aplicarii unor legi din vechea Romanie in noile

teritorii ale statului roman;
2. Elaborarea unor noi acte normative cu caracter unitar (a doua
metoda era superioara, deoarece presupunea noi tehnici
legislative).
In domeniul dreptului constitutional continua sa functioneze
constitutia de la 1866. In anul 1923 s-a adoptat o noua constitutie
care a preluat circa 60% din textul vechii constitutii. Noua
constitutie continea 8 titluri si 128 articole. Ea a consfintit regimul
parlamentar democratic si a recunoscut drepturile si libertatile
cetatenesti, separarea puterilor in stat. activitatea legislativa urma
sa fie exercitata de rege si Reprezentanta Nationala alcatuita din
senat si adunarea deputatilor. Puterea executiva era exercitata de
rege si Guvern, cea judiciara de instantele judecatoresti.
Constitutia din 1923 avea o noua conceptie privitor la proprietate
care trebuia subordonata interesului national, in proprietatea
publica bogatia subsolului, apele navigale si fluviale, spatiul
atmosferic si caile de comunicatie. O alta inovatie a fost
introducerea constitutionalitatii fiind creata Inalta Curtea de Casatie
si Justitie.
In domeniul dreptului administrativ s-a realizat unificarea aparatului
de stat la nivel central si local. Afacerile straine, armata, vamile,
comunicatiile si siguranta statului intrau in competenta Guvernului
de la Bucuresti. Totodata serviciile publice locale erau exercitate
erau exercitate de organele de stat din provincie, de exemplu in
Basarabia de catre directoratul general. Abia la 4 aprilie 1920
aceste organe locale au fost dizolvate. La 14 iunie 1925 a fost
adoptata Legea privind unificarea administrativa, conform ei
Romania se impartea in judete si comune. Comunele se divizau in
doua categorii: rurale si urbane. Comunele rurale erau formate din
unu sau mai multe sate. Comunele urbane erau centre de populatie
recunoscute prin lege, de exemplu comuna-resedinta de judet.
Comunele se administrau de consilii formate din consilieri, in frunte
cu primar.
Judetele se mai imparteau in circumscriptii numite plasi. La 3
august 1929 a fost adoptata Legea privind administratia locala.
Legea prevedea ca toate comunele puteau fi impartite in sectoare.
Satele care faceau parte dintr-o comuna rurala se numeau sectoare
si aveau organe de conducere proprii.
44

La 2 august 1929 a fost adoptata Legea privind organizarea

ministerelor (au fost cerate 10 ministere) organizate in directii si
servicii. Serviciile erau alcatuite din sectii, iar sectiile din birouri.
Evolutia dreptului civil si penal.
In domeniul dreptului civil a ramas in vigoare codul din 1864, dar in
paralel au fost adoptate un sir de legi care reflectau noile realitati.
La 4 ianuarie 1919, 7 septembrie 1919, 12 septembie 1919 au fost
adoptate trei legi privind reforma agrara din Basarabia, Bucovina si
Transilvania.
La 6 februarie 1924 a fost adoptata Legea pentru persoanele
juridice. Acestea au fost impartite in trei mari categorii:
1. Persoane juridice de drept public;
2. Asociatiile prevazute de Codul de Comert;
3. Asociatiile si fundatiile fara scop lucrativ.
La 8 septembie 1920 a fost adoptata Legea privind reglementarea
conflictelor de munca; aprilie 1929 Legea privind dreptul de greva.
In domeniul procedurii civile a constinuat sa se aplice Codul din
1864. Unificarea legislativa s-a realizat prin unificarea unor noi legi,
de exemplu la 19 mai 1925 a fost adoptata legea care viza
unificarea unor dispozitii de procedura civila si penala.
In domeniul dreptului penal se aplica Codul din 1864. Abia la 1
ianuarie 1837 a intrat in vigoare noul Cod penal, care cuprindea
trei parti: dispozitiile generale, dispozitii privind crimele si delictele,
dispozitii privind contraventiile.
In paralel au fost adoptate si o serie de legi penale speciale:
1923 Legea
1930 Legea
1932 Legea
1934 Legea
1924 Legea
publice.

privind reprimarea speculei ilicite;

privind apararea linistii;
pentru reprimarea concurentei neloiale;
privind autorizarea starii de asediu;
privind reprimarea unor infractiuni contra linistii

In domeniul procedurii penale intra in vigoare Codul din 1864, noul

cod fiind adoptat la 1 ianuarie 1937.
45

Formarea sistemului de drept modern

romanesc
I.Tratatul de pace de la Paris din 1856.
II. Unirea Principatelor Romane.
III. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris.
IV. Opera legislativa. Reforma lui A.I.Cuza.
V. Instaurarea regimului monarhiei constitutionale.

46

I.Tratatul de pace de la Paris din 1856.

In 1853-1856 Rusia a fost infrinta in razboiul din Crimeea, aceasta
avind consecinte asupra Tarilor Romane. La Congresul de Pace de la
Paris, 1856 s-a luat decizia de a organiza convocarea in Tarile
Romane a divanurilor ad-hoc, care sa revizuiasca Regulamentele
Organice. Aceasta a deschis perspectiva unirii Tarilor Romane,
intensificindu-se miscarea unionista. In toamna anului 1857 s-au
deschis lucrarile divanului ad-hoc care au adoptat rezolutia:
1. Respectarea autonomiei principatelor;
2. Unirea principatelor;
3. Print strain cu mostenirea tronului, dintr-o dinastie domnitoare
a Europei;
4. Puterea legiuitoare incredintata unei puteri obstesti.
Aceste doleante au fost discutate la Conferinta de la Paris si au stat
la baza elaborarii statutului din august 1858 care a inlocuit
Regulamentele Organice. Acest statut prevedea: autonomia Tarilor
Romane care se vor numi Principatele numite ale Valahiei si
Moldovei conduse fiecare de catre un domn cu ajutorul ministrilor,
de o adunare legislativa, o Curte de Casatie si justitie unica.
Rextul conventiei nu excludea posibilitatea ca un domn sa fie ales in
ambele principate, ceea ce a permis unonistilot de a rezolva
problema unirii prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (24
ianuarie 1859).
47

II. Unirea Principatelor Romane.

Imediat dupa alegerea sa, conducatorul Moldovei, Valahiei, A.I.Cuza
a trecut la modificarea aparatului de stat.
Respectiv au fost modificate serviciile vamale, telegrafica armata,
cursul monedelor si s-a decis ca Bucuresti sa fie capitala unica. In
decembrie 1861, Cuza se adreseaza cu un mesaj celor doua adunari
legislative despre realizarea unirii si la 3 februarie 1862 a format un
guvern unic.

III. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris.

Conventia de la Paris a devenit noua constitutie romaneasca care a
inlocuit Regulamentele Organice. A redus prerogativele puterii
legislative in folosul celor executive. Initiativa legislativa o avea
doar domnul, elaborarea legilor fiind incredintata doar Consiliului de
Stat. Domnul putea emite decrete fara consultarea parlamentului,
care era bicameral, alcatuit de senat si Camera electiva. Domnul
numea jumatate din membrii senatului dintre persoane care au
exercitate functii publice, domnul numea in fiecare an presedintele
senatului si doi vicepresedinti. Senatul era superior fata de
adunarea electiva.

IV. Opera legislativa. Reforma lui A.I.Cuza.

1. Secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863) in
posesia statului au intrat 25% din teritoriile manastirilor.
2. Legea rurala din august 1864 prin care taranii au fost
improprietariti cu 2/3 din proprietatea mosierilor. Taranii erau
obligati sa nu-si instraineze pamintul pentru 30 ani si aveau
obligatia de a plati despagubiri pentru desfiintarea clacii.
Opera legislativa a lui Cuza vizeaza si reglementarile:
Legea Curtii de Conturi;
Legea Camerei de Comert;
Legea instructiunii publice;
48

 Legea consiliilor judetene;

Legea introducerii sistemului de masuri si greutati.
In plan judiciar mentionam:
Legea cu privire la crearea Curtii de Casatie si Justitie, 1861;
Legea de organizare judecatoreasca, 1865.
Concomitent au fost organizate: Ministerul Public condus de
ministrul de justitie precum si Pachetul Militar. Cea mai mare
realizare a fost adoptarea Codului civil, 1865, alcatuit din 3 carti si
dispozitii finale. Cartea intii se referea la persoane, a doua la
bunuri, a treia la modurile de dobindire si transmitere a
proprietatii. Concomitent cu adoptarea Codului civil a fost
promulgat si Codul de procedura civila alcatuit din 6 parti.
In acelasi an, 1865, a fost publicat Codul penal care a ramas in
vigoare pina in 1937, concomitent cu el fiind adoptat Codul de
procedura penala.

V. Instaurarea regimului monarhiei constitutionale.

La 2 mai 1864 A.I.Cuza da o lovitura de stat dizolvind parlamentul
(pretextul fiind rezistenta boierilor fata de reforma agrara).
Aceasta a unit eforturile opozitiei care l-a obligat in februarie 1866
pe Cuza sa abdice. Puterea a fost transmisa unei locotenente
domnesti si Cuza a fost exilat.
Opozitia a promovat ideea adoptata inca de divanurile ad-hoc de a
aduce in tara un print strain dintr-o familie domnitoare din Europa
de religie crestina. Respectiv, in mai 1866 vine Carol I de
Hohenzollern. Prin constitutia din iulie 1866 Romania devine
monarhie constitutionala.

RASSM
I.Formarea RASSM.
II.Constitutia RASSM din 1925.
III. Formarea aparatului de stat.
IV. Evolutia dreptului.
V. Constitutia RASSM din 1938.
49

I.Formarea RASSM.
In februarie 1924 un grup de activisti bolsevici in frunte cu Kotovski
s-au adresat cu o scrisoare conducerii sovietice cu propunerea de a
forma pe malul sting al Nistrului din localitatile populate cu
moldoveni o formatiune statala. La 12 octombrie 1924 este luata
decizia despre crearea RASSM in componenta Ucrainei in
componenta a 12 raioane cu capitala orasului Balta, din 1929
Tiraspol.
50

Din 1925 un raion a fost lichidat, RASSM fiind alcatuit din 11

raioane, scopul crearii RASSM a fost doar cu aspecte politice,
geopolitice, de exemplu: extinderea influentei sovietice in Balcani.

II.Constitutia RASSM din 1925.

Dupa crearea RASSM conducerea de partid din Ucraina a organizat
constituirea organelor de stat precum:

Sovietul comisarilor norodnici

Comisariatele norodnice
Congresul sovietelor
Comitetul executiv central

Activitatea acestor organe de stat era subordonata organelor

analoage ale Ucrainei. Totodata activitatea acestor organe trebuia
reglementata juridic de constitutie.
Respectiv la 10 mai 1925 Congresul al IX-lea al sovietilor din
Ucraina a adoptat constitutia RASSM (initial proiectul constitutiei a
fost aprobat la 23 aprilie 1925 de Congrsul 1 al societilor din
Moldova).
Constitutia cuprindea sapte capitole:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Dispozitii generale;
Organele supreme ale puterii;
Sovietul comisarilor norodnici;
Organele locale ale puterii;
Bugetul;
Organele de justitie;
Stema si steagul.

Constitutia nu prevedea drepturi si libertati.

III. Formarea aparatului de stat.

51

Din octombrie 1924 a fost creat Comitetul revolutionar al RASSM

in componenta a sapte persoane care avea misiunea sa
pregateasca convocarea Congreselor sovietelor si sa formeze
comisariatele norodnice. Comitetul revolutionar a format 16 sectii
care ulterior au format nucleul viitoarelor comisariate norodnice.
Comitetul revolutionar era alcatuit din comunisti si era condus de
biroul de partid moldovenesc, caruia in decembrie 1924 i s-a dat
statutul de comitet regional de partid Moldova a partidului comunist
din Ucraina.
Comitetul revolutionar impreuna cu comitetul regional au organizat
procesul de alegeri in organele locale, iar delegatii congreselor
raionale au ales delegati ai congresului 1 din Moldova. Odata cu
intrunirea Congresului 1, comitetul revolutionar si-a depus
mandatul. Congresul a ales ca organ suprem in perioada dintre
progrese Comitetul executiv central. El era ales la congres dintre
delegati si avea aceeasi competenta ca Congresul sovietelor:
Dreptul de a legifera;
Dreptul de a coordona activitatea Guvernului;
Dreptul de a intari bugetul.
Comitetul executiv central activa in sesiuni care se convocau de trei
ori pe an. Intre sesiuni puterea suprema apartinea prezidiului
comitetului executiv.
Puterea executiva apartinea Guvernului sovietul comisarilor
norodnici. Acesta era responsabil in fata sovietului norodnic al
Ucrainei. La nivel local organele erau alcatuite din congrese raionale
ale sovietelor, comitete executive raionale, soviete orasenesti,
satesti, de orasel.

IV. Evolutia dreptului.

In RASSM se aplica legislatia Ucrainei si Uniunii Sovietice. Conform
doctrinei comuniste dreptul civil nu este necesar pentru ca nu
exista proprietate privata. In conceptia bolsevicilor ducea la
exploatarea oamenilor. Proprietatea privata a fost expropriata si
declarata proprietate socialista, titularul dreptului de proprietate
fiind statul.
Intreprinderile de stat nu aveau calitatea de subiecte a dreptului
civil fiind conduse prin metode a dreptului administrativ.
52

Totusi, in februarie 1923 in Ucraina a intrat in vigoare Codul Civil

alcatuit din patru parti:

Dispozitii generale;
Dreptul real;
Dreptul obligational;
Dreptul succesoral.

V. Constitutia RASSM din 1938.

In 1936 a fost adoptata noua constitutie a URSS care proslavea
regimul comunist. In conformitate cu ea republicile unionale au
adoptat constitutii care corespundeau intru totul cu constitutia
URSS. La 6 ianuarie 1938 s-a deschis Congresul 7 extraordinar al
sovietelor din Moldova care a adoptat constitutia din RASSM
compusa din 11 capitole (capitolele noi se refereau la drepturi si
libertati). Se declara ca baza politica o reprezinta sovietele de
deputati a oamenilor muncii, iar baza economica proprietatea
socialista si sistemul socialist de gospodarie. Ca proprietate
socialista era considerata proprietatea de stat si cooperatistcolhoznica.

53

Institutii juridice ale RSSM

I.Formarea RSSM.
II. Cetatenia.

54

Evolutia RSSM in perioada postbelica (19441985)

I.Modificarile constitutionale din 1952.
La 11 aprilie 1952 au fost facute modificari in Constitutia RSSM din
1941, prin care constitutia data a devenit identica cu celelalte
constitutii din Uniunea Sovietica. De exemplu a fost modificat art. 9
prin care s-a permis existenta gospodariilor individuale ale taranilor
si mestesugarilor bazate pe munca personala si care exclud
exploatarea omului de catre om. Aceasta a dus la ruinarea
intreprinderilor comerciale si industriale mici. A fost modificat si art.
10, care enumera obiectele ce puteau fi proprietate personala, fiind
exclus inventarul gospodaresc care trebuia dat colhozului.
In ianuarie 1952 a fost adoptata decizia despre drapelul de stat al
RSSM care reprezentau o pinza rosie cu o dunga verde la mijloc.

II. Organele puterii de stat si ale administratiei RSSM.

Organul suprem de stat in RSSM era Sovietul Suprem ales in baza
votului universal (cenzul de virsta). Totusi Sovietul Suprem era mai
mult un organ decorativ, deoarece activa in uniuni de citeva zile.
In ? legile erau adoptate de catre Prezidiul Sovietului Suprem.
In martie 1946 Sovietul Suprem al URSS a adoptat Legea despre
reorganizarea Sovietului Comisarilor Norodnici in Sovietul ministrilor
cu denumire de Guvern. In RSSM s-a realizat in aceeasi luna a
anului 1946, iar decizia despre unirea ministerelor din cadrul
Guvernului era luata prin decretele Prezidiului Sovietului Suprem al
55

RSSM. Organele locale ale RSSM erau Sovietele raionale, orasenesti,

de orasel si satesti.
In octombrie 1947 prinr-un decret la Prezidiumului Sovietului
Suprem al RSSM au fost desfiintate judetele, iar raioanele au fost
subordonate Sovietului Suprem al RSSM. In decembrie 1947 au avut
loc alegeri in sovietele locale.
Dupa moartea lui Stalin in martie 1953 s-a inceput procesul de
democratizare a sistemului sovietic. In 1957 Sovietul Suprem al
URSS a adoptat o lege care extindea drepturile republicilor din URSS
in domeniul planificarii si bugetului. Tot in 1957 s-a luat decizia ca
judecatoria suprema a URSS nu mai avea dreptul sa reexamineze
orice dosar din republicile unionale cu exceptia a doua cazuri:
1. Daca sentinta contravine legislatiei unionale;
2. Daca se incalca drepturile altor republici.
In anul 1957 au fost adoptate si decizii prin care se urmarea
decentralizarea ministerelor: unele ministere unionale se
transformau in ministere republicane. Dupa inlaturarea de la putere
a lui Nichita Hrusciov in septembrie 1965 procesul de reorganizare
al ministerelor si de decentralizare s-a incheiat, si deja in 1971 in
RSSM functionau 11 ministere unionale si 12 ministere republicane.

III. Elaborarea codurilor RSSM.

Dupa crearea RSSM la 2 august 1970 ? se aplicau codurile Ucrainei.
Abia in anul 1958 Sovietul Suprem al URSS a adoptat bazele
legislatiei penale unionale si a republicilor. Respectiv, la 24 martie
1961. Sovietul Suprem al RSSM a votat Codul penal. Concomitent a
fost adoptat si Codul de procedura penala. In 1961 Sovietul Suprem
al URSS a adoptat bazele legislatiei civile unionale si a republicilor.
Respectiv, la 1964 Sovietul Suprem al RSSM a adoptat Codul civil al
RSSM, concomitent si Codul de procedura.
Ulterior au fost adoptate si alte coduri ale RSSM in deplina
concordanta cu legislatia unionala: Codul familiei 1969, Codul
funciar 1969, Codul muncii 1973 si Codul cu privire la
contraventiile administartive 1975.

IV. Constitutia RSSM din 1978.

56

In URSS din 1936 era in vigoare constitutia stalinista, care nu mai

corespundea realitatilor. Dupa moartea lui Stalin in 1953 noul
conducator sovietic Nichita Hrusciov a initiat adoptarea unei noi
constitutii, insa dupa demisia sa acest lucru a fost stopat. Abia la 7
octombrie 1977 Sovietul Suprem al URSS a adoptat noua constitutie
unionala. Respectiv la 15 aprilie 1978 si in RSSM Sovietul Suprem
adopta constitutia RSSM care era similara constitutiei URSS,
Comisia privind adoptarea constitutiei practic a copiat majoritatea
articolelor URSS. Constitutia RSSM din 1978 continea 19 capitole si
172 articole. In preambul se vorbea despre crearea societatii
socialiste dezvoltate. RSSM era declarata republica egala in drepturi
in componenta URSS. In art. 2 al capitolului I se declara ca toata
puterea in RSSM apartine poporului, care o exercita prin sovietele
de deputati. In art. 6 se stipula ca partidul comunist este forta
conducatoare si indrumatoare a societatii sovietice. In art. 10 se
mentiona ca baza sistemului economic o constituie proprietatea
socialista alcatuita din proprietatea de stat a organizatiilor obstesti
si cooperatist-colhoznice.
Organul suprem al puterii de stat era declarat Sovietul Suprem al
RSSM care controla sovietele locale.
Constitutia prevedea cetatenia dubla: fiecare cetatean RSSM era si
cetatean al URSS.
Cu privire la instantele judecatoresti acestea se formau in baza
principiului eligibilitatii judecatorilor si asesorilor norodnici.
Procuratura era investita au atributia de supraveghere asupra
executarii stricte a legilor. Constitutia declara egalitatea tuturor
cetatenilor RSSM in fata legii, indiferent de rasa, studii, sex etc., la
fel largea drepturile cetatenilor, de exemplu dreptul la locuinta,
dreptul de a depune plingeri contra persoanelor oficiale etc. , insa in
temei constitutia avea doar un spirit declarativ.

57