Curs 6 Drept Roman

Efectele obligatiilor
3.Culpa reprezinta vinovatia debitorului si poate imbraca una
din 3 forme subiective: neglijenta, usurinta, intentie.
Romanii faceau distinctia intre:
a) culpa delictuala
implica in mod necesar o actiune
aceasta actiune trebuie sa aiba un caracter vinovat
vinovatia putea imbraca toate cele 3 forme subiective
rezulta ca niciodata culpa delictuala nu se va realiza printro
abstentiune, deoarece fapta vinovata este anterioara
obligatiei
intre parti nu e!ista vreun raport juridic mai inainte de
comiterea faptei vinovate, caci numai aceasta este cea care
declanseaza raportul obligational dintre parti.
b)culpa contractuala
reprezinta vinovatia debitorului obligat in contract
obligatia este anterioara vinovatiei
raportul juridic obligational precede vinovatiei debitorului,
motiv pentru care culpa se poate realiza atat prin actiune
culpa in faciendo, cat si din omisiune culpa in omitendo.
-vinovatia se manifesta doar sub forma neglijentei si a
usurintei, deci nu si a intentiei"ca in cazul dolului).
#n vremea lui #ustinian apare o noua dinstinctie intre culpa
lata si culpa levis.
Culpa lata reprezinta vinovatia grosolana a debitorului pe
care nu ar comiteo nici cel mai neindemanatic
administrator.
Culpa levis reprezinta vina usoara si se realizeaza o distinctie
intre culpa levis in abstracto si culpa levis in concreto,
distinctia referinduse la modul de apreciere al vinovatiei
debitorului.
1 Curs 6 Drept roman
1
a) culpa levis in abstracto
se compara atitudinea debitorului fata de bunul datorat cu
atitudinea unui bonus pater familias"administrator ideal,
a$at deasupra oricarei greseli)
b)culpa levis in concreto
se compara atitudinea debitorului fata de bunul datorat cu
atitudinea sa fata de bunurile proprii
daca debitorul era vigilent cu bunurile proprii, dar neglijent
cu bunul datorat, se considera ca este in culpa
daca debitorul este neglijent atat cu bunurile proprii, cat si
cu bunul datorat, inseamna ca este neglijent de fel si nu i se
poate retine culpa
culpa levis in abstracto este mai severa pentru debitor
pentru ca sistemul de apreciere este mai strict
culpa levis in abstracto este regula, iar culpa levis in
contracto este e!ceptia
raspundea pentru culpa levis in contracto:
sotul, atunci cand administra bunurile dotale
la fel se aprecia atitudinea tutorelui in administrarea
bunurilor copiilor"debitorul in administrarea bunurilor isi
realizeaza si un propriu interes, daca nu a putut sa %e
mai intelligent inseamna ca nu a putut sa %e altfel)
atitudinea coindivizarilor fata de bunul stapanit in
comun
atitudinea asociatului in pastrarea bunurilor societatii
&.Dolul
reprezinta atitudinea vinovata a debitorului obligat prin
contract, vinovatia care imbraca forma intentiei si care poate
duce la disparitia lucrului datorat
se refera atat la actiunea, cat si la omisiunea intentionala a
debitorului
romanii au decis ca debitorul va raspunde pentru dol
indi'erent daca are sau nu interes in contract
in contractul de depozit, depozitarul nu este remunerat
pentru aceasta
2 Curs 6 Drept roman
2
daca depozitarul cauzeaza cu intentie disparitia lucrului
datorat, el va raspunde fata de deponent
daca insa disparitia se datoreaza culpei depozitarului, el nu
va raspunde pentru ca nu are interes in contract
in concluzie, raspunderea debitorului era angajata potrivit
criteriului utilitatii
in contractul in care debitorul are interes, el va raspunde
pentru culpa s idol, pe cand in contractul unde nu are
interes, el va raspunde numai pentru dol.
(.)ora
reprezinta intarzierea vinovata a debitorului sau a
creditorului
mora este de * feluri:
a)mora debitoris"intarzierea debitorului)
pentru ca debitorul sa se a$e in intarziere e necesar ca
datoria sa %e e!igibila
e!ista necesitatea unei somatiuni adresate de catre debitor
creditorului numita +interpellatio
pornind de la acest termen, glosatorii au creat o regula
+dies interpellat pro ,omine-"scadenta il someaza pe
debitor)
potrivit acestui principiu, la scadenta, debitorul este
considerat in intarziere de drept"automat)
principiul a fost preluat si de codurile civile moderne
la romani , debitorul este considerat de drept in intarziere
numai in * cazuri:
atunci cand datoria sa izvora din delict potrivit
principiului +fur semper moram facere videtur-",otul
este considerat intotdeauna pus in intarziere)
atunci cand curatorul avea o datorie fata de minor
cel mai important efect al morei debitoris era perpetuarea
obligatiei"perpetuatio obligationis)
faptul ca dupa punerea in intarziere a debitorului,
raspunderea acestuia se agraveaza, el va % tinut sa
raspunda pentru nee!ecutare, c,iar daca a intervenit cazul
fortuit..
3 Curs 6 Drept roman
3
raspunderea debitorului se apropie de idea unei raspunderi
obiective pentru orice eveniment care duce la disparatia
obiectului"e!emplu: daca scalvul datorat e furat, desi
debitorul a luat masuri de paza)
aceasta raspundere a fost atenuata in vremea lui #ustinian:
in cazul interventiei cazului fortuit care duce la pieirea
lucrului, debitorul pus in intarziere poate % e!onerat din
raspundere daca dovedeste ca lucrul datorat ar % pierit
oricum, c,iar daca sar % a$at la creditor.
b)mora creditoris"intarzierea creditorului)
situatia creditorului care refuza primirea platii de la debitor
cu toate ca plata a fost oferita la data si la locul convenite
debitorul are o optiune intre a pretinde despagubiri
creditorului pentru tinerea la dispozitie in continuare a
lucrului datorat sau a abandona in prezenta unor martori
lucrul datorat
are ca efect stingerea efectelor morei debitoris, daca
anterior debitorul fusese pus in intarziere
debitorul inceteaza sa mai raspunda pentru un caz fortuit
daca debitorul nu e pus in intarziere, mora are ca efect
atenuarea raspunderii, el nu mai raspunde pentru culpa, ci
ramane sa raspunda numai pentru mora.
6.Custodia
este o forma speciala care se apropie de idea unei
raspunderi obiective
in anumite situatii prevazute prin lege, debitorul era tinut sa
raspunda indi'erent daca era vinovat sau nu de e!ecutare
el raspundea, asadar, si pentru interventia cazului fortuit
care ducea la disparitia lucrului pe care debitorul il tinea in
pastrare, dar nu raspundea si pentru forta majora
in aceasta situatie erau acele personae care prin pastrarea
lucrului altora isi realizau si un interes propriu sau realizau
un pro%t
face parte din aceasta forma speciala de raspundere,
raspunderea unor persoane pentru lucrurile clientilor lor,
precum si unele categorii de meseriasi pentru lucrurile pe
4 Curs 6 Drept roman
4
care le primeau de la clienti"croitorii, pantofarii, curatatorii
de vestminte)
comodatarul este cel care primeste un imprumut gratuit de
folosinta a unui lucru, consideranduse ca in conditii de
gratuitate, acesta realizeaza implicit un pro%t.
/anctiunea nee!ecutarii obligatiei
daca debitorul nu se a$a intro situatie care sal e!onereze
de raspundere se pune problema obligarii acestuia la plata
de dauneinterese pe care sa le plateasca creditorului
se clasi%ca in :
a) daune-interese judecatoresti
obligatia nee!ecutata avea un alt obiect decat o suma
de bani, sau cand izvora dintrun delict, judecatorul
trebuia sai faca o estimatie a creantei
la origine aceasta estimatie era obiectiva, vera rei
estimatio, judecatorul il obliga pe debitor la plata valorii
reale a lucrului datorat
in epoca clasica, sistemul a suferit modi%cari, a aparut
estimatia subiectiva: in cazul obligatiei de +a face-,
judecatorul tine cont de paguba reala"damnum) si de
castigul nerealizat de creditor ca urmare a
nee!ecutarii"lucrum)
mai tarziu, glosatorii au creat damnum
emergens"paguba care se arata) si lucrum
cesans"castigul care lipseste).
b)daune-interese conventionale
la romani se proceda la inc,eiere a * conventii:
prima conventie reprezenta contractul propriuzis
care genera obligatia
a doua conventie reprezenta stipulatiunea unei
despagubiri prin care partile conveneau pentru
despagubirea platita de debitor in caz de
nee!ecutare.
5 Curs 6 Drept roman
5
/tingerea obligatiilor
drepturile reale si drepturile personale difera si sub aspectul
valori%carii lor de catre titulari
drepturile reale se valori%ca prin e!ercitarea de catre
titularii lor a atributelor acestor drepturi
drepturile personale se valori%ca prin e!ecutarea obligatiei
de catre debitor
drepturile reale nu se sting prin e!ercitarea atributelor de
catre titular, ci dimpotriva, ele se consolideaza, caci sunt
perpetue
drepturile de creanta se sting prin valori%care, ele sunt
esentialmente temporare
in cadrul stingerii obligatiei se face distinctie intre modurile
voluntare si cele fortate
)oduri voluntare
0. 1lata
*. Darea in plata
3. 2ovatiunea
&. Compensatiunea
(. Remiterea de datorie"iertarea de datorie)
)oduri involuntare"fortate)
0. #mposibilitatea de e!ecutare
*. Confuziunea
3. )oartea
&. Capitis deminutio
(. 1rescriptia e!tinctiva
)odurile voluntare
0. 1lata
6 Curs 6 Drept roman
6
reprezinta modul obisnuit de stingere a obligatiei, ce consta
in e!ecutarea de catre debitor a obiectului obligatiei dare,
facere, prestare
plata3 +solutio-"dezlegare)
a) Cine poate face plata?
in principiu, plata este facuta de debitor, dar poate %
facuta si de alte persoane, pentru ca pe creditor nul
intereseaza cine plateste, ci doar sa %e platit
e!ista situatii in care numai debitorul poate face plata:
atunci cand obiectul obligatiei il reprezinta transmiterea
unui drept de proprietatea sau atunci cand obiectul
obligatiei il reprezinta intuitu personae"talentul)
b) Cine poate primi plata?
creditorul sau reprezentantul sau legal"tutore, curator)
sau reprezentantul sau conventional"mandatar)
cel pus sub tutela poate primi plata doar cu avizul
tutorelui, in caz contrar plata facuta de debitor %ind
valabila, dar ne%ind liberatoare pentru debitor care
poate % tinut a mai plati inca o data
o persoana trebuie sa %e capabila pentru a putea primi
plata.
c) Cum trebuie sa fe plata?
plata trebuie sa %e integrala, deoarece creditorul nu
poate % silit sa primeasca plata in rate
plata trebuie sa aiba ca obiect insusi obiectul obligatiei,
debitorul neputand plati altceva decat lucrul datorat.

d) Locul platii
este %!at prin contract sau rezulta din natura obligatiei
daca totusi nu e!ista niciun indiciu pentru determinarea
locului, debitorul poate face plata oriunde cu conditia
san u %e un loc nepotrivit fata de speci%cul obiectului
obligatiei
7 Curs 6 Drept roman
7
daca debitorul nu e!ecuta la scadenta, iar locul nu
poate % determinat, el va % c,emat in judecata de catre
creditor la instanta de la domiciliul debitorului potrivit
regulii actor sequitur forum rei
daca locul platii e stabilit prin contract, creditorul
intenteaza actiunea la locul e!ecutarii
daca introduce actiunea in alt loc, el comite o pluris
petitio loco.
e)Imputatia platii
cand intre creditor si debitor e!ista mai multe datorii
successive, se pune problema imputatiei platii
daca debitorul precizeaza in mod e!pres care e datoria
pe care vrea sa o stinga, stim, in mod automat, ca acea
datorie se stinge
daca debitorul nu face insa aceasta precizare se
presupune ca a intentionat sa stinga datoria cea mai
oneroasa pentru el, datoria care producea dobanzi sau
datoria cu dobanzile cele mai mari
f) roba platii
initial sa facut cu martori, dar ulterior a aparut si
practica probei prin inscrisuri sau c,itante, care, in
functie de modul de redactare erau:
a) redactate in forma obiectiva
emanau c,iar de la debitor care mentiona in cuprinsul
c,itantei -Creditorul a spus ca a primit- "!abere se di"it)
c,itanta trebuia sa poarte sigiliile a 4 martori cetateni
romani
in realitate, aceasta forma de c,itanta nu era liberatorie
pentru debitor, caci in caz de litigiu, martorii urmau sa %e
audiati cu privire la efectuarea platii.
b) redactate in forma subiectiva
8 Curs 6 Drept roman
8
emanau de la creditor
nu poarta in mod necesar sigiliile unor martori
g)#orma platii
reprezinta o aplicatie a principiului simetriei sau al
corespondentei formelor
un act juridic inceta prin aceleasi forme care au fost
utilizate pentru nasterea raportului juridic, dar utilizate
in sens invers
o obligatie nascuta prin intrebare si raspuns"stipulatio)
se stingea tot in forma verbala"acceptilatio verbis)
rolurile partilor se inversau, debitorul intreband +5are
ce tiam promis, ai primit6-
obligatiile izvorate dintrun contract in forma
scrisa"litteris) se stingeau tot prin utilizarea formei
scrise"acceptilatio litteris)
plata nu era socotita valabila decat in una din aceste
forme
in epoca vec,e, formalismul era atat de mare incat
c,iar daca plata efectiva nu avea loc, dar se
indeplinisera formele solemne, obligatia se stingea.

9 Curs 6 Drept roman
9